DOCSLIB.ORG

Calendar Cultural 2017

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Calendar Cultural 2017 CALENDAR CULTURAL 2017 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Calendar cultural 2017 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi: Asachiana, 2017 ISBN 978-606-94358-9-2 008(100) „2017” (059) Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E-mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ CALENDAR CULTURAL ANIVERSĂRI, COMEMORĂRI, EVENIMENTE 2017 Editura Iași • 2017 2017 Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul liber de orice formă de violență, declarat de Parlamentul Român Anul Centenarului Lipatti, declarat de Institutul Cultural Român Anul Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare, declarat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite „Capitale Europene ale Culturii în 2017” sunt orașele Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) „Capitală Mondială a Cărții în 2017” este orașul Conakry, Republica Guineea Decenii proclamate de ONU 2008 – 2017 Al doilea Deceniu pentru Eradicarea Sărăciei 2011 – 2020 Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2011 – 2020 Deceniul de luptă împotriva deșertificării 2011 – 2020 Deceniul Biodiversității 2013 – 2022 Deceniul Fuziunii Culturii 5 Prin prezenta lucrare, care se dorește anuală, Biblioteca Ju- dețeană Gh. Asachi Iași se alătură altor biblioteci pentru care re- dactarea unei astfel de publicație este o tradiție. Calendarul adună în cuprinsul său datele remarcabile ale anului 2017, aniversări, comemorări, evenimente istorice, care au fost selectate pe baza materialelor de referinţă existente în colec- ţiile bibliotecii noastre și on-line. Deși ca titlu aceasta se constituie într-o noutate, în ceea ce privește biblioteca noastră, procesul de realizare al ei a demon- strat continuitatea acesteia în cadrul Bibliografiei locale ieșene, multiplele publicații deja realizate în cadrul Biroului Bibliografic servindu-ne ca surse. În realizarea calendarului am avut ca idee centrală raportarea cu prioritate la comunitatea ieșeană, prin ac- tualizarea exemplelor date de personalități marcante ale literatu- rii, ştiinţei şi artei care au jucat un rol local, național sau univer- sal, fapt dovedit și de produsul final, unde aceste trimiteri se con- stituie în majoritatea notelor cronologice, la care am adăugat și trimiteri la datele naționale și internaționale, pe baza criteriilor date de relevanța lor la nivelul domeniului în care au excelat și al notorietății, precum și al încadrării duratei la un număr cât mai rotund de ani, față de anul de referință 2017. În acest fel răspun- dem funcției instituției noastre, de bibliotecă județeană cu colec- ții enciclopedice. Unul din obiectivele acestui proiect constă și în folosirea acestor date de referință pentru a reuni alături de bibliotecă alți parteneri și colaboratori în organizarea și derularea unor eveni- mentele și proiecte culturale, fiind astfel o invitație deschisă către comunitatea ieșeană. bibliograf Ciprian Teodorescu 7 IANUARIE 2017 1 Ziua Mondială a Păcii 1 Ziua Anului Nou 1 Ziua aderării României la Uniunea Europeană 6 (†) Botezul Domnului (Boboteaza,) calendarul creștin ortodox și greco-catolic 11 Ziua Artei Fotografice (România) 15 Ziua Culturii Naţionale (România) 24 Ziua Unirii Principatelor Române 26 Ziua Mondială a Vămilor 27 Ziua mondială de comemorare a victimelor Holocaustului nazist din timpul celui de-al Doilea Război Mondial 28 Ziua Europeană a Protecției Datelor 1 585 de ani de la moartea lui Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (23 apr. 1400 – 1 ian. 1432), emitentul primei menţiuni a oraşului Iaşi, Privilegiu comercial dat neguţătorilor din Liov (6 oct. 1408); 1 255 de ani de la înființarea la Iași a Institutului Gregorian pentru Şcoala de moşit cu azil pentru pruncii părăsiţi, actualul Spital Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Cuza Vodă, prin hrisovul de danie al domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, la 1 ian. 1752; 1 260 de ani de la înființarea la Iași a Spitalului Sfântul Spiridon, construit în curtea mănăstirii cu acelaşi nume, actualul Spital Clinic Universitar Sf. Spiridon, prin hrisovul domnitorului Constantin Mihail Cehan Racoviţă, la 1 ian. 1757; 8 1 200 de ani de la nașterea lui Vasile ADAMACHI (1 ian. 1817, Iaşi – 8 mar. 1892, Iaşi), om de cultură şi filantrop; 1 185 de ani de la începerea aplicării Regulamentului Organic în Moldova, 1832; 1 150 ani de la apariția, la Blaj, 1857, a revistei Archivu pentru filologia și istoria, editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie; 1 120 de ani de la nașterea lui Vasile BĂNCILĂ (1 ian. 1897 – 10 iun. 1979) pedagog, filosof, eseist; 1 110 ani de la apariția, la București, 1907, a revistei literare Convorbiri (după un an Convorbiri critice), condusă de Mihail Dragomirescu; 1 95 de ani de la nașterea lui Gheorghe CAŞLER (1 ian. 1922, Tighina – Basarabia – 2 ian. 1979, Iaşi), inginer electromecanic, inventator, profesor și prorector la Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iaşi; 1 95 de ani de la nașterea lui Ioan TEODORESCU (1 ian. 1922, Ploieşti – 21 aug. 1975, Iaşi), inventator și profesor la Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad din Iaşi; 1 90 de ani de la apariția la Iaşi a primului număr din Foaie de propagandă culturală, editată de Ateneul Popular Tătăraşi (1 ian. 1927 – septembrie 1939) fondator, director C. N. Ifrim; 1 90 de ani de la nașterea lui Gheorghe HRIMIUC-TOPORAŞ (1 ian. 1947, Darabani, jud. Botoşani – 14 mart. 1995, Iaşi), istoric literar, cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română A. Philippide din Iaşi, autorul ediţiilor: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc (1989) şi Dan Botta, Unduire şi moarte; 9 1 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană; 2 2000 de ani de la moartea la Tomis, actualul oraș Constanța, a poetului roman Publius Ovidius NASO (20 mar. 43 a.Hr. – 2 ian. 17 p.Hr.); 2 110 ani de la nașterea pictorului Ion POPESCU NEGRENI (2 ian. 1907 – 28 oct. 2001); 3 125 de ani de la nașterea lui John Ronald Reuel TOLKIEN (3 ian. 1892 – 2 sep. 1973), scriitor, poet, filolog şi universitar englez, foarte cunoscut pentru cărţile sale devenite clasice ale genului fantasy: Hobbitul şi Stăpânul Inelelor; 3 105 de ani de la nașterea lui Emil CONDURACHI (3 ian. 1912, Scânteia, jud. Iaşi – 16 aug. 1987, Bucureşti), istoric, arheolog, academician, profesor la Universitățile din Iași și Bucureşti; 3 80 de ani de la decernarea premiului Pulitzer scriitoarei Margaret MITCHELL pentru romanul Pe aripile vântului; 3 15 ani de la moartea lui Ioan CONSTANTINESCU (21 sep. 1938, Rogojeni, jud. Galaţi – 3 ian. 2002, Iaşi), critic şi teoretician literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, profesor la universitățile din Iași, München şi Augsburg (Germania); 3 65 ani de la nașterea lui Ion SANDU (3 ian. 19152), chimist, inventator, specialist în conservare, prof. univ. dr. la Universitatea Al. I. Cuza Iași; 4 100 de ani de când se creează la Iași Serviciul cinematografic al armatei, 4 ian. 1917, cu obiectivul de a realiza și prezenta materiale filmate pe front; 10 5 85 de ani de la nașterea lui Umberto ECO (5 ian. 1932 – 19 feb. 2016), scriitor, filosof, editor și semiotician italian; 6 215 ani de la nașterea lui Ion Heliade RĂDULESCU, scriitor şi om politic, întemeietorul presei scrise în Ţara Românească, membru fondator al Academiei Române (6 ian. 1802 – 27 apr. 1872); 6 110 ani de la nașterea lui Ion I. AGÂRBICEANU (6 ian. 1907 – 9 mar. 1971), fizician, academician, creatorul primului laser românesc; 6 85 ani de la moartea lui Iacob NEGRUZZI (31 dec. 1842, Hermeziu-Trifeşti, jud. Iaşi – 6 ian. 1932, Bucureşti), scriitor. academician, unul dintre întemeietorii societăţii Junimea; 6 75 ani de la moartea scriitorului rus Aleksandr BELEAEV (16 mar. 1884 – 6 ian. 1942); 6 90 de ani de la naşterea baritonului David OHANESIAN (6 ian. 1927, Cluj – 30 sep. 2007, București); 6 20 ani de la moartea lui Emil-Honoriu ROŞU (4 apr. 1912, Geoagiu, jud. Hunedoara – 6 ian. 1997, Iaşi) profesor la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad din Iaşi, considerat unul dintre creatorii şcolii moderne de nutriţie animală din România; 6 130 ani de la nașterea lui Dumitru COMBIESCU (6 ian. 1887, Dolj – 25 nov. 1961 București), medic, academician; 6 120 de ani de la nașterea lui Ionel TEODOREANU (6 ian. 1897, Iaşi – 3 feb. 1954, Bucureşti), prozator, evocator al copilăriei şi al adolescenţei prin romanele: Uliţa copilăriei (1923), La Medeleni (1925-1927), Turnul Milenei (1928), Lorelei (1935), format în cercul revistei Viaţa românească; 11 7 60 ani de la nașterea lui Alexandru UNGUREANU (7 ian. 1957, București – 11 oct. 2004, Bacău), prozator s.f., publicist, gazetar; a publicat și în revista ieșeană Convorbiri literare; 7 10 ani de la moartea Soranei COROAMĂ-STANCA (n. Sorana-Iosefina-Caterina Plăcințeanu, 24 ian. 1921, Chișinău – 7 ian. 2007, București); a fost autoare, regizoare și scenaristă, prim regizor artistic la Teatrul Național din Iași între 1965-1969; 8 375 ani de la moartea lui Galileo GALILEI (15 feb. 1564, Pisa – 8 ian. 1642, Arcetri), fizician, matematician, astronom italian; 8 75 ani de la nașterea fizicianului american Stephen HAWKING (8 ian. 1942) 9 90 de ani de la nașterea lui Chimon CAPATU (9 ian. 1927, Slobozia-Ciorăşti, jud. Vrancea – 6 iul. 1995, Iaşi), inginer constructor, inventator, profesor la Institutul Politehnic Gh. Asachi Iași, la Facultatea de Construcţii; 10 85 de ani de la nașterea lui Eugen AGRIGOROAIEI (10 ian. 1932, Bălţi-Basarabia – 26 feb. 1992, Iaşi), prozator, folclorist, publicist, muzeograf şi etnolog la Muzeul Etnografic al Moldovei, autorul volumelor Ultimul Făt Frumos (1969), Fabule şi întâmplări (1972), Ţara uitatelor constelaţii. Folclor arhaic românesc (1981); 11 120 de ani de la moartea lui Ştefan STÂNCĂ (16 mai 1865, Iaşi – 11 ian. 1897, Iaşi), academician, medic şi om politic; 11 80 de ani de la nașterea lui Ion APETROAIE, critic şi istoric literar (11 ian.
Load more

Recommended publications
  • Management Neo Competitiveness and Economic Performance in Agriculture
    MANAGEMENT NEO COMPETITIVENESS AND ECONOMIC PERFORMANCE IN AGRICULTURE PHds. MiHai DORNENU 1 ABSTRACT The modern economic life reveals the contribution of management to the improvement of performance in various fields. It could be considered as a factor that support progress and influence the activities by establishing how are them organized and co-ordinated, how resources are used and how cultural values guides the work of the employees engaged in operational and functional processes within and organization. Management also enables the change needed to adapt to the dynamic of the environment. A challenge for Romania was the state of the agriculture along time. In this context, it is useful a better knowledge regarding agricultural management. The paper focuses on a review, analysis, and pursues the steps to be followed by a performing agricultural management. The authors envisage both the experience from Romanian agriculture, and the experience from the EU Member States. The latest ones were considered because in their case the use of the agricultural policies’ advantages combined with good management resulted in large production and exports of agricultural products. Keywords : agriculture, management, agricultural management, knowledge. INTRODUCTION In the modern economy, management manifests, widely accepted, as a new factor of competitiveness and performance. The relevance of agriculture to the economy in general and the Romanian one, in particular, requires increasingly strong orientation towards management, generating new dimensions and ensuring its scientific aspect as predominant, being also needed a different attitude and a different mood based, inter alia, on the involvement and proactive thinking on the part of those managing farms, particularly when they have a commercial character, being so connected to national and even international economic flows, authority and responsibility being full based on private property.
    [Show full text]
  • Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues
    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 RECOGNITION OF THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA – HISTORICAL AND INTERNATIONAL LAW ISSUES Radu CARP Faculty of Political Sciences, University of Bucharest, Bucharest, Romania Abstract: This paper deals with the recognition of Sfatul Ţării act of 27 March 1918 - the legal basis of the Bessarabia union with Romania - in international law, by the states who signed the 1920 Peace Treaty of Paris and by the Soviet Russia/Soviet Union. The final agreement of France, United Kingdom and Italy has been made possible because of a very active Romanian diplomacy and of some extreme measures like maintaining military troops in Hungary or abstaining from intervention in Soviet Russia even if the Western Powers insisted on this matter. US and Japan who did not sign and/or ratify the 1920 Peace Treaty of Paris did not refuse explicitly the recognition of the Bessarabia union with Romania. The Soviet Union recognition was de facto accomplished (at least according to the interpretation of the circumstances) after this country signed in 1933, together with Romania and other states, the Convention for definition of aggression. The absence of de jure recognition from the international community cannot lead to the conclusion that Bessarabia union with Romania has not been done according to the international law. As this paper shows, Bessarabia proclaimed its autonomy inside the Russian empire, then its independence and the union with Romania, in full respect of the self-determination principle.
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
    ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Recenzii 575
    5 RECENZII 575 lasă pe cititor să întrevadă că va avea prilejul de a lectura noi pagini de profun­ zime ştiinţifică şi varietate stilistică, consacrate altor laturi ale aceluiaşi fenomen. Prin această carte nouă, la oare cu modestie ne-am referit şi noi in rindu­ rile de fată, Al. Zub a ţinut să-şi onoreze cititorul cu ceea ce 1-a obişnuit : spo­ rirea instrucţiei, profitul educaţiei şi a respectului faţă de cultura înaintaşilor, sa­ tisfacţia de a parcurge lesne o lucrare care întruneşte toate calităţile şi răspunde tuturor exigenţelor ştiinţei istorice şi stilistice. Iată de ce, odată cu recomandarea ei, împărtăşim public convingerea că stră­ dania constantă depusă de Al. Zub în explorarea actului cultural modem şi con­ temporan este un cîştig pentru istoriografia zilelor noastre, rezultanta unui efort unic de documentare şi judecare, care nu pot decit să sublinieze coordonatele dăruirii nemărginite. 1. Saizu ALEXANDRU ZUB, A. D. Xenopol, Biobibliografie, Editura Enciclopedică Ro­ mână şi Editura Militară, Bucureşti, 1973, 694 p. Alexandru Zub, cercetător ştiinţific la Institutul de istorie şi arheologie din Iaşi, a intocmit, in cadrul planului activităţii acestui institut, Biobibliografia lui A. D. Xenopol. Este o lucrare foarte utilă, dat fiind însemnătatea operei ştiinţi­ fice a lui A. D. Xenopol şi avind în vedere că marele istoric a publicat nu numai zeci de cărţi in ţara noastră şi in străinătate, dar şi sute de articole, recenzii, scrisori etc. in felurite reviste şi ziare, dintre ele fiind astăzi unele complet uitate. ln perioada adunării materialului, s-a pus problema dacă Biobibliografia lui A D. Xenopol să fie selectivă sau exhaustivă.
    [Show full text]
  • Scriitori Români De Expresie Străină Traducători Ai Operelor Româneşti: Cazul Andrei Codrescu
    SCRIITORI ROMÂNI DE EXPRESIE STRĂINĂ TRADUCĂTORI AI OPERELOR ROMÂNEŞTI: CAZUL ANDREI CODRESCU ROMANIAN FOREIGN LANGUAGE WRITERS - TRANSLATORS OF ROMANIAN LITERARY WORKS: THE CASE OF ANDREI CODRESCU Luiza MARINESCU1 https://doi.org/10.52744/9786062613242.18 Rezumat: În tradiţia literaturii şi a alcătuirii istoriilor literare există datina integrării în conţinutul acestora a operelor publicate în limba respectivă şi în ţara respectivă pentru prima dată. Ca urmare scriitorii de origine dintr-o anumită ţară, de expresie străină sunt de cele mai multe ori uitaţi, pe motiv că sunt revendicaţi de literaturile din limbile de adopţie ale creaţiilor lor. În cazul literaturii române, există mai multe generaţii de scriitori cu exprimare multilingvistică. Dacă în perioada medievală limba de cultură folosită de anumite cancelarii şi curţi a fost diferită de limba română, scriitorii respectivi au reuşit să devină cunoscuţi mai ales prin intermediul limbii internaţionale de cultură a momentului şi a locului. Capitolul de faţă analizează cazul lui Andrei Codrescu, un scriitor care a transformat experienţa exilului într-o carieră universitară profitabilă, în lumina literaturii pure. Cuvinte cheie: Literatura română; Exil; Literatura americană; Literatura ebraică; Literatura contemporană Abstract: The literary tradition and the production of literary histories has long focused upon “national literature,” which is to say those works written in the tongue of the country in question. As a result, writers of Romanian origin who lived in a foreign country and wrote in the language of their host country were often overlooked by Romanian critics, because such writers were considered to be exponents of the national literatures of the foreign countries in which they resided.
    [Show full text]
  • Rim Nr.5-6-7Decembrie 2006.Pmd
    SUMAR • 90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial - Război şi alianţe: august 1916 – ANDREI MIROIU .................................... 1 - Eşichierul politic românesc în faţa unei dileme geopolitice – conf. univ. dr. MARIA GEORGESCU......................................................... 9 - Comandamentul Armatei Române în campania din toamna anului 1916 REVISTA DE ISTORIE PETRE OTU ................................................................................................ 18 MILITAR| - Generali şi ofiţeri basarabeni participanţi la Primul Război Mondial Publica]ia este editat\ de Minis- – maior dr. ANATOL LEŞCU, Republica Moldova ...................................... 27 terul Ap\r\rii, prin Institutul - Octavian Goga: Însemnări din zilele războiului nostru – PETRE OTU ..... 32 pentru Studii Politice de Ap\rare - Probleme teritoriale româneşti în discuţia Marilor Puteri (1914-1918) [i Istorie Militar\, membru al – colonel prof. univ. dr. ION GIURCĂ.......................................................... 43 Consor]iului Academiilor de - Propaganda instituţionalizată a Aliaţilor în Primul Război Mondial Ap\rare [i Institutelor pentru – colonel CĂLIN HENTEA ........................................................................... 48 Studii de Securitate din cadrul - Noua realitate politico-statală în Balcani după Primul Război Mondial Parteneriatului pentru Pace, – colonel (r) ALEXANDRU OŞCA ................................................................ 53 coordonator na]ional al Proiec- tului de Istorie Paralel\>
    [Show full text]
  • Conservatorismul Politic Românesc (Secolele XIX- XX
    www.ssoar.info Conservatorismul politic românesc (secolele XIX- XX): Scurtă istorie a cuvintelor, ideilor şi partidelor Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2010). Conservatorismul politic românesc (secolele XIX-XX): Scurtă istorie a cuvintelor, ideilor şi partidelor. Annals of the University of Bucharest / Political science series, 12. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-378759 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de CONSERVATORISMUL POLITIC ROMÂNESC (SECOLELE XIX-XX). SCURTĂ ISTORIE A CUVINTELOR, IDEILOR ŞI PARTIDELOR* LAURENŢIU VLAD Cuvintele În februarie 1823, Mihail Sturdza îi scria consulului rus Minciaki o epistolă1, prin care-şi motiva amânarea reîntoarcerii sale în Moldova. Expeditorul era, în fapt, purtătorul de cuvânt al unui grup politic constituit din mari boieri ce emigraseră în Rusia datorită tulburărilor politice din 1821. Acest grup se călăuzea în activitatea sa politică, aşa cum preciza Mihail Sturdza, după o serie de „principii conservatoare”. Formula, chiar dacă în franceză, reprezintă prima utilizare a cuvântului “conservator” în limbajul politic din Principate2; pe plan european, termenul era utilizat frecvent în vocabularul politic britanic şi în cel german din anii ‟30 ai veacului al XIX-lea, iar în Franţa el fusese consacrat de Chateaubriand, iniţiatorul unui jurnal periodic, „Le Conservateur”, care-şi făcuse un titlu de glorie din susţinerea necondiţionată a restauraţiei3.
    [Show full text]
  • Modelling Factors in Constructing Female Characters in 19 Century
    RECENT ADVANCES in APPLIED MATHEMATICS Modelling Factors in Constructing Female Characters in 19th Century Fiction RAMONA MIHĂILĂ Spiru Haret University Ion Ghica 13, Bucharest, ROMÂNIA [email protected] www.spiruharet.ro Abstract: - Hardly any short story or a novel fails to represent the woman under various facets: main role, secondary, in absentia or barely mentioned. Her presence triggers the ‘mise en scene’ of a character type that is subjected to the feminine gender. Thus, each feature – highlighted as a result of certain factlike predicaments – exposes a hypostatization. Here, the woman may turn into a tool of fate, through determination, self-determination, randomly or well thought about. Key-Words: Modelling Factors, Constructing Female, 19th Century Fiction Writers 1 Introduction onto the island of happiness (Caesara – Caesara). The female characters are showcased in a process of The myth of androgynous is, though, present. And change, into better or worse, from different the readers also come across the myth of perspectives. The dominant ones are the omniscient androgynous person in the « Caesara or Caesar » and psychological perspectives, as she is identified character (transl. note: Caesara is the female for with her main roles: lover, spouse, wife and a Caesar) in Avatarii faraonului Tlà (The mother. A lot of ink has flown about the female Personifications of Pharaoh Tlà). character as a lover. For the most part of the 19th For their narrative discourse, most of the writers are century fiction, romanticism was the key word, and trying to depict a psychological analysis for the therefore, the examination of the female soul has characters that usually fails; but, sometimes, we acquired a certain structure.
    [Show full text]
  • 13Laura Oncescu
    Aspects of the economic relations between Romania and Italy (1879-1914) Annales d’Université “Valahia” Târgovi şte, Section d’Archéologie et d’Histoire, Tome XI, Numéro 2, 2009, p. 137-145 ISSN 1584-1855 Aspects of the economic relations between Romania and Italy (1879-1914) Laura Oncescu* * PhD candidate, “Valahia” University of Târgovi şte, Faculty of Humanities, Department of History, Str. Lt. Stancu Ion, no. 34-36A, Târgovi şte, 130105, Dâmbovi Ńa County, Romania. E-mail: [email protected] Abstract: Aspects of the economic relations between Romania and Italy (1879-1914). By the end of the 19 th century, Italy showed an increased interest in establishing more and more fruitful economic relations with Romania. The continually growing Italian population represented an important market for the Romanian agricultural products. The development of the car industry and the marine industry in Italy required a massive acquisition of Romanian oil products. On the other hand, Romania imported from Italy textile products, vegetal oil, rice etc. A large number of Italian workers were to be found in the industry of the forest exploitations in the southern and eastern Carpathians. The birth of the Society for the Romanian Forest Exploitations was the very initiative of an Italian bank. By the beginning of the 20 th century, Italy and Romania witness a real impetus in their economic relations, especially because of the presence of the Italian navy on the Danube and the Black Sea. The considerable inflow of foreign capital, until the First World War broke up, led to the internationalization of the Romanian oil, a fact highlighted as well by a statistics carried out by Nicolae Xenopol, which situated Italy on the fifth place among eight states concerning the capital investment in the Romanian oil industry.
    [Show full text]
  • 306 Radu Petrescu
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XXI, 2012 BRĂTIENII LIGII CULTURALE RADU PETRESCU* Anul acesta se împlinesc 121 de ani de la fondarea Ligii Culturale, asociaţie de drept privat fără scop lucrativ care a urmărit în permanenţă realizarea solidarităţii şi conştiinţei naţionale atât de necesare înfăptuirii marelui ideal al Unirii tuturor românilor, având o contribuţie decisivă la împlinirea viselor mai multor generaţii prin realizarea Marii Uniri din 1918. Sub imboldul necesităţii apărării românilor din Transilvania, din iniţiativa scriitorului Ioan Slavici şi a studenţilor transilvăneni ce studiau în Bucureşti, la 15 decembrie 1890 a fost înfiinţată Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor, transformată rapid în Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor din diasporă cu cei din vechiul Regat. Imediat după declanşarea primului război mondial, acutizându-se necesitatea înfăptuirii unirii politico-statale, ea preia numele de Ligă pentru Unitatea Naţională a Tuturor Românilor (1914-1918). După înfăptuirea României Mari, îşi va relua numele de Ligă Culturală, desfăşurând activităţi fructuoase pe linia conlucrării paşnice cu minorităţile naţionale prin cunoaştere şi respect reciproc, întrerupte dramatic prin desfiinţarea abuzivă a Ligii de către regimul comunist în vara anului 1948. Să ne reamintim de preşedinţii Ligii Culturale din perioada 1890-1948, mari patrioţi şi buni organizatori, caracterizaţi printr-un entuziasm debordant: profesorul Alexandru Orăscu (1890-1892), Grigore Brătianu (1892-1893), V. A. Urechia (1893- 1897), Mihail Vlădescu (1897-1903), Petre Grădişteanu (1903-1908), Sava Şomănescu (1908-1910), Virgil Arion (1910-1914), preotul Vasile Lucaciu (1914-1918), profesorul Nicolae Iorga (1919-1940) şi dr. Constantin Angelescu (1941-1948). Importante personalităţi din sfera culturii şi politicii au fost membri ai Ligii, deţinând poziţii cheie în cadrul structurilor de conducere la nivel naţional.
    [Show full text]