Soovitused Mereturvalisust Tagava Riigilaevastiku Ülesehituse Muutmiseks Eesti Näitel

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Soovitused Mereturvalisust Tagava Riigilaevastiku Ülesehituse Muutmiseks Eesti Näitel Sisekaitseakadeemia Sisejulgeoleku instituut Mati Terve SOOVITUSED MERETURVALISUST TAGAVA RIIGILAEVASTIKU ÜLESEHITUSE MUUTMISEKS EESTI NÄITEL Juhendaja: Lauri Tabur, MA Tallinn 2011 Sisukord Sissejuhatus ..........................................................................................................................................3 Töös kasutatavad mõisted .....................................................................................................................5 1 Organisatsioonide ja tsiviil-militaarkoostöö teoreetilised alused.................................................6 1.1 Organisatsioonide disainimise teoreetilised alused .............................................................. 6 1.2 Organisatsiooni disaini muutmine ...................................................................................... 11 1.3 Relvajõudude kasutamine sisejulgeolekus .......................................................................... 16 2 Mereturvalisuse organisatsioon Skandinaavia riikides ning Eestis.............................................26 2.1 Norra Kuningriigi merendusorganisatsioon ........................................................................ 27 2.2 Taani Kuningriigi merendusorganisatsioon ........................................................................ 30 2.3 Eesti Vabariigi merendusorganisatsioon............................................................................. 34 2.4 Mereolukorra teadlikkuse tõstmine Eestis mereseire abil .................................................. 40 3 Võimalused Eesti riigilaevastiku ümberkujundamiseks .............................................................43 3.1 Merenduse valdkonna hetkeseisu analüüs .......................................................................... 43 3.2 Järeldused ja ettepanekud ülesehituse muutmiseks ............................................................ 57 Kokkuvõte ..........................................................................................................................................68 Summary .............................................................................................................................................71 Viidatud allikate loetelu......................................................................................................................72 Tabelite ja jooniste loetelu ..................................................................................................................78 Lisa 1. Relvajõudude roll EL liikmesriikides .................................................................................... 79 Lisa 2. Eesti merenduse organisatsiooni SWOT analüüs .................................................................. 80 Lisa 3. Rannavalve Nõukogu............................................................................................................. 83 Lisa 4. Intervjuude küsimustik .......................................................................................................... 84 Lisa 5. Intervjuu kodeerimisskeem PPA peadirektoriga ................................................................... 86 Lisa 6. Intervjuu kodeerimisskeem EVA peadirektoriga .................................................................. 88 Lisa 7. Intervjuu kodeerimisskeem mereväe ülemaga ...................................................................... 89 Lisa 8. Intervjuu kodeerimisskeem PPA peadirektori asetäitjaga piirivalve alal ............................. 90 Lisa 9. Intervjuu kodeerimisskeem Eesti Mereakadeemia rektoriga ................................................. 91 2 SISSEJUHATUS Eesti merenduse valdkonna probleemid on pikalt olnud avalikkuse tähelepanu ja kriitika all. Riigil puudub merenduse strateegia ning oma laevastiku arengukava. Eestil on laevastikud kolmel riigi- asutusel ning nende ülesanded on paiguti kattuvad. Mereturvalisuse mõistel puudub ühene definit- sioon. Mereturvalisuse elementide all näeb autor territoriaalse terviklikkuse (sealhulgas migratsioo- ni), meresõiduohutuse ning merekeskkonna ja – ressursside kaitsega seotud tegevusi. Mereturvali- suse tagamise oluliseks ressursiks on pidevas valmisolekus olevad laevad ning nende tööd juhtivad koordinatsioonikeskused ja staabid. Kolmel merevaldkonnaga seotud asutusel on kokku 23 ujuvva- hendit. Laevastike kasutamise planeerimiseks, hoolduseks ja uute aluste hankimiseks on ametitel selleks erinev infrastruktuur ning koostöö selles vallas on olnud minimaalne. Suures ulatuses on võimalik merel oleval laeval täita mitme valdkonnaga seotud ülesandeid. Nii näiteks merepiiride valves osalev laev on võimeline samal ajal täitma keskkonnakaitsega seotud kalapüügieeskirjade kontrolli, osalema mereseires ning olla koheselt valmis osutama abi veeteedel hätta sattunud ini- mestele või laevadele. Piiratud eelarvelised vahendid ja valdkonna kõrge ressursinõudlikkus aval- davad survet ümberkorralduste teostamiseks selliselt, et vältida dubleerimist ja konkureerimist ning suurendada ressursside ristkasutust. Sellest tuleneb ka magistrandi poolt valitud teema aktuaalsus. Teema aktuaalsusele viitab ka 12.10.2010 Kagu-Eestis toimunud kaitseministri ja siseministri töö- kohtumise meediaülevaade, kus kaitseminister Jaak Aaviksoo lausus, et just piirivalve ja sõjaväe laevastik on üks valdkondadest, kus riik saaks neid ühendades raha kokku hoida. Magistritöö eesmärk on selgitada välja vajadus ja võimalused mereturvalisust tagava Eesti riigilae- vastiku ülesehituse eesmärgipärasemaks muutmiseks ning teha sellekohased ettepanekud. Selleks et töö eesmärki saavutada, on püstitatud järgmised uurimisülesanded: 1. Analüüsida organisatsioonide ülesehituse ja muutuste läbiviimise teoreetilisi aluseid; rahvus- vahelist õigust ja tava ning teoreetilisi seisukohti leidmaks vastuse küsimusele, millistel tin- gimustel kaasata sisekaitse struktuure riigikaitses või militaarstruktuure riigi siseturvalisuse korraldamisel ja tagamisel. 2. Teiste riikide kogemustest õppimiseks, parima praktika leidmiseks ning võrdluseks analüüsi- da Taani ja Norra ning Eesti riiklike merendusorganisatsioonide ülesehitust ja nende ülesan- nete jaotust. 3 3. Analüüsida probleeme Eesti merendusorganisatsioonis ning teha organisatsiooniteooriale ja teiste riikide parimale praktikale tuginevad ettepanekud mereturvalisust tagava riigilaevastiku ülesehituse muutmiseks. Magistritöö teoreetilise osa aluseks on teemakohase erialakirjanduse analüüs ja süntees. Peamiselt on kasutatud D. Nadler ja M. Tushman, R. Galbraith, J. Morabito, I. Sack, A. Bhate, A. Forsteri, D.Lutterbecki ja A.Boyer teoreetilisi käsitlusi. Magistritöös kasutab autor induktiivset lähenemist ehk liikumist üksikult üldisele, kus üldistused rajanevad konkreetsetele empiirilistele leidudele. Uuringustrateegiana kasutab autor vistutatud võrdlevat juhtumiuuringut ja enda seisukohtade ku- jundamisel loogilist, kogemusel põhinevat interpretatsiooni. Töö käigus analüüsib autor Eestis ning referentsriikides merenduse valdkonnas tegutsevate riigistruktuuride ülesehitust, nende tegevust reguleerivaid dokumente, siseriiklike õigusakte ja rahvusvahelisi regulatsioone. Autor otsustas juh- tumiuuringu valida, kuna see analüüsistrateegia keskendub probleemi detailsele ja terviklikule tundmaõppimisele. Tulenevalt suhteliselt sarnastest sise- ja välisjulgeoleku ohtudest, valib autor referentsriikideks Norra ja Taani. Huvigruppide seisukohtade selgitamiseks ja probleemist võimalikult põhjaliku ülevaate saamiseks kasutab autor merenduse valdkonnaga seotud ametite võtmeisikute ning fookusgrupi intervjueeri- mist. Autor usub, et intervjuud toovad kõige paremini esile uuritavate ametite põhilisemad prob- leemid ning võtmeisikute nägemuse võimalikest lahendusteedest. Oma väidete ja tulemuste kontrol- limiseks, kasutab autor väliseksperti Norra Politseist, kes on korduvalt osalenud Schengeni riikide merepiiri hindamismissioonidel. Magistritöö koosneb kolmest peatükist. Esimene peatükk annab teoreetilise ülevaate organisatsioo- nide disainimise valdkonnast ning tsiviil-militaarsuhetest ja relvajõudude kasutamisest sisejulgeole- ku kontekstis. Teine peatükk moodustab töö empiirilise osa, kus vaadeldakse võrdleva juhtumi- uuringu meetodit kasutades Skandinaavia riikide ning Eesti merendusorganisatsioone. Kolmandas peatükis teeb magistritöö autor järeldusi empiirilise osa võrdlemise tulemustest ja tugi- nedes esimese peatüki teoreetilistele alustele, annab soovitusi riigilaevastiku ülesehituse muutmi- seks. Magistritöö autor tänab kõiki, kes käesoleva töö valmimisele on kaasa aidanud. 4 TÖÖS KASUTATAVAD MÕISTED Toll: Tegevused, mille eesmärgiks on tagada tollialale meritsi toodava kauba kontroll. Piirikontroll: Piiril teostatav tegevus, mis igast muust põhjusest sõltumata leiab aset ainult piiri- ületamise kavatsuse või piiriületamise korral ning koosneb kontrollidest ning patrull- ja vaatluste- gevusest. Reostustõrje: Merekeskkonna kaitseks ettevõetavad tegevused merel juhuslikult tekkinud või taht- likult tekitatud merereostuse mõju kõrvaldamisel. Kalanduse kontroll: Tegevused ebaseadusliku kalapüügi vastu võitlemisel. Mereohutus: Tegevused, mis on suunatud inimelude päästmisele, laevade ja meritsi veetavate kau- pade ohutuse kindlustamisele ning merekeskkonna ja meremajanduse kaitsele. Mereturvalisus: Riigi territoriaalse terviklikkuse (sealhulgas migratsiooni), meresõiduohutuse ning merekeskkonna ja – ressursside kaitsega seotud tegevused (Autori sõnastatud). Laevaliikluse juhtimine: Meetmed laevaliikluse ohutuse ja tõhususe suurendamiseks. Mereotsingud
Recommended publications
  • Vizită Oficială Peste Prut, La Carabinierii Din Moldova Pag
    Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române SSerieerie nnououă / AAnulnul IIVV / NNumumărrulul 1111 / SSeptembrieeptembrie 22010010 Vizită oficială peste Prut, la Carabinierii din Moldova pag. 5-7 Membru al reţelei ELEMENT Afghanistan - ASSUMING THE SOLUTION In the past, when the diplomats were remaining up to the solution of Gendarmerie type forces, silent, the cannons were, often banging. Nowadays, as intermediate action element between war and Editorial it has become more obviously the fact that peace situations. The importance of this mission diplomacy has found the solutions of replacing the is revealed by the message of US administration, bloody wars with human actions able to impose that consider that “the success in the War in solutions accepted by the enemy and taken on Afghanistan stands in the success of the missions by the defenders of various national causes, as lead by William B. Caldwell”, the current their owns. Today, enemy’s weapons, outdated by Commander of NTM-A. the present times, are countered with ingenuity, The base of the actions of NTM-A stays in instead of machine gun. We’ve witnessed until the development of military, police and civil now, to an incredible diversity of secession war, capacities, engaged in building the homeland ethnic or religious violence, coup-d’états, border security system, the political system, economic disputes, civil unrests and terrorist attacks, growth, restoring the basic attributions of the pushing the disaffected and poor peoples forced Government, and also establishing modern life to flee away because of conflicts, to negating any standards. form of authority. This has happened in Somalia, To the development of these values are called Iraq, Nicaragua and Kosovo and keeps happening to contribute all world’s expertise providers and now in Afghanistan.
    [Show full text]
  • Politica De Securitate Și Apărare Comună a Uniunii Europene: Implicații Pentru Republica Moldova
    POLICY STUDY 1/ Iunie 2017 POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE: IMPLICAȚII PENTRU REPUBLICA MOLDOVA Autor: Danu MARIN Cercetător în domeniul securității în cadrul A.O. Asociația pentru Politica Externă Danu MARIN Introducere dezvolte capacitățile țărilor partenere. Republi- ca Moldova, de asemenea, s-a angajat într-un Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Eu- proces comprehensiv de reformă a sectorului de ropeană pe dimensiunea Politicii de Securitate și securitate, ce are scopul de a aprofunda parte- Apărare Comună (PSAC) este un domeniu relativ neriatele strategice, de a dezvolta noi politici de nou de colaborare, care s-a intensificat începând securitate și de a îmbunătăți capacitățile de ma- cu anul 2013. Totuși, în contextul parteneriatului nagement al crizelor. Aceste premise constituie RM-UE, această cooperare mai comportă destul o fereastră de oportunitate pentru a consolida și de multe oportunități neexplorate, care pot aduce a extinde parteneriatul RM-UE pe dimensiunea beneficii ambelor părți. PSAC. În acest context, studiul de față explo- rează două opțiuni. Prima opțiune examinează Din perspectiva Uniunii Europene, PSAC este posibilitatea de a solicita lansarea unei misiuni un instrument menit să proiecteze stabilitate și să PSAC în Republica Moldova - pe lângă faptul că cultive valori și principii europene în țările ce au ar extinde prezența UE în țara noastră, această aderat la ea. De asemenea, Politica de Securitate misiune ar oferi Republicii Moldova șansa de a și Apărare Comună este o modalitate de a angaja dezvolta reziliența societală și de stat prin pro- statele partenere în securitatea cooperativă, movarea reformelor și dezvoltarea capacităților prin participarea lor în misiunile umanitare instituționale.
    [Show full text]
  • Policy Options for Improvement of Assembly Policing Management in Moldova
    POLICY OPTIONS FOR IMPROVEMENT OF ASSEMBLY POLICING MANAGEMENT IN MOLDOVA POLICY OPTIONS FOR IMPROVEMENT OF ASSEMBLY POLICING MANAGEMENT IN MOLDOVA Resource Center for Human Rights Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) Al. Hajdeu 95 "A", CHISINAU, MD 2005, Moldova (373 22) 212 816, fax (373 22) 225 257 [email protected], www.CReDO.md 1 POLICY OPTIONS FOR IMPROVEMENT OF ASSEMBLY POLICING MANAGEMENT IN MOLDOVA Contents 1. Introduction .............................................................................................................................. 3 2. Police Bodies Involved in Assembly and Public Order Policing............................................. 5 2.1 Public Order Police Entities .............................................................................................. 7 2.2 Public Order Sections in Police Commissariats ................................................................. 9 2.3 Patrolling and Sentinel (Guard Duties) Police SCUT ........................................................ 9 2.4 Carabineri Troops............................................................................................................. 11 2.5 Specialized Brigade of Police FULGER .......................................................................... 12 2.6 Chapter Discussions and Conclusions.............................................................................. 13 3. Policing Assemblies Approaches and Tactics – Moldovan Practice...................................... 16 3.1 Assembly Policing Tactics
    [Show full text]
  • Respectarea Drepturilor Omului În Republica Moldova În Anul 2014
    Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova Respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2014 Chişinău 2015 1 2 CUPRINS PREAMBUL ……………………………………………………………………..……..... 3 CAPITOLUL I Drepturile viitoarelor generații Responsabilitatea față de generaţiile viitoare .............................................................................. 4 CAPITOLUL II Respectarea drepturilor omului în Republica Moldova ............................................................ 17 1. Accesul liber la justiție .................................................................................................... 17 2. Dreptul la ocrotirea sănătăţii .......................................................................................... 19 3. Dreptul la asistenţă şi protecţie socială.......................................................................... 23 4. Protecţia persoanelor cu dizabilităţi .............................................................................. 29 5. Dreptul la muncă şi la protecţia muncii.......................................................................... 36 6. Nediscriminarea şi principiul egalităţii .......................................................................... 40 7. Libertatea de exprimare și dreptul la informație .......................................................... 45 8. Dreptul la vot și dreptul de a fi ales ............................................................................... 48 9. Dreptul la proprietate și protecția acesteia ...................................................................
    [Show full text]
  • RRAPORT DE ACTIVITATE Pentru Anul Universitar 2018
    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA APROBAT la ședinţa Consiliului Facultăţii Contabilitate din 21 iunie 2019 Proces Verbal nr.6 RAPORT ANUAL PRIVIND ACTIVITATEA FACULTĂŢII CONTABILITATE (anul universitar 2018-2019) Decanul Facultăţii Contabilitate Grigoroi Lilia, dr., conf.univ. Chișinău – 2019 1. Consiliul facultății: când a fost ales, componența nominală Consiliul Facultății Contabilitate a fost aprobat prin ordinul nr. 212-A al Rectorului ASEM din 10 decembrie 2014, cu modificările ulterioare. Consiliul facultății „Contabilitate” este format din 16 membri, dintre care 4 studenți ce dețin ¼ din totalul de membri sau o pondere de 25 % din totalul de membri. Componența nominală a membrilor Consiliului facultății Contabilitate este prezentată în tabelul 1.1. Tabelul 1.1. Componența nominală a membrilor Consiliului facultății Contabilitate Nr Numele, d/o Prenumele membrilor Funcția și postul deținut Consiliului facultății 1. Grigoroi Lilia Președintele Consiliului, decan facultatea Contabilitate, dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” 2. Bajan Maia Vicepreședintele Consiliului, prodecan facultatea Contabilitate, dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” 3. Lazari Liliana Șef departament, dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” 4. Scutelnic Vasile Șef departament, lector univ., departamentul „Educația fizică și sport” 5. Harea Ruslan dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” 6. Caraman Stela lector univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” 7. Cușmăunsă dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” Rodica 8. Mihaila Svetlana dr., conf. univ., departamentul Contabilitate, audit și analiză economică 9. Bădicu Galina dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică 10. Grabarovschi dr., conf. univ., departamentul „Contabilitate, audit și analiză economică” Ludmila 11.
    [Show full text]
  • 57E3ee79773ac.Pdf
    Dragi prieteni, Mă bucur să vă salut la cea de-a V-a ediţie a Expoziţiei internaţionale specializate CONSTRUCT-HOME 2016. Ediţiile anterioare ne-au demonstrat că aici reuşim să găsim soluţii pentru problemele ce ţin de proiecte arhitecturale, soluţii de design, materiale de construcţii, tehnologii şi echipamente pentru o casă modernă. Totodată, participanţii la expoziţie prezintă o gamă largă de scule şi materiale pentru construcţii, oferind, inclusiv, consultaţii şi chiar soluţii pentru casa fiecăruia. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor susţine şi salută organizarea expoziţiei an de an, deoarece asemenea evenimente oferă oportunitatea extinderii colaborării eco- nomice şi sociale a ţării noastre cu alte state, precum şi oferă un schimb de bune practici în domeniul construcţiilor şi a materialelor de construcţie. Totodată, în acest context, Ministerul continuă prin proiecte concrete să întreprindă acţiuni pentru finalizarea construcţiei blocurilor locative din republică, precum şi pentru a asigura accesul la locuinţă a persoanelor nevoiaţe prin construcţia locuinţelor sociale. Tuturor participanţilor le urez mult succes şi noi colaborări de afaceri, iar vizitatorilor - să reuşiţi să vă construiţi case de vis. Cu respect, Vasile Bâtca, Ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova Dear friends, I am pleased to greet you at the fifths edition of the International Exhibition CONSTRUCT HOME 2016. The experience of past editions shows that every visitor to these exhibitions succeeds in finding a solution to questions related to architectural projects, design, building materials, technologies and equipment for a modern house. Exhibitors offer advice and even practical solutions for your home The Ministry of Regional Development and Constructions supports the organization of such events, as any international exhibition offers opportunities to extend economic and social cooperation with other countries, as well as an effective exchange of best practices in the field of constructions and building materials.
    [Show full text]
  • La Coopération Face Aux Menaces Sécuritaires
    DIRECTION Marin GILLIER (VAE (M)) Directeur de la coopération de sécurité et de défense Tél. 01.43.17.88.20 Partenaires Thierry VANKERK-HOVEN Vos contacts Directeur Adjoint Tél. 01.43.17.88.22 sécurité défense Revue de la coopération de sécurité et de défense CHARGÉS DE MISSION BUREAUX SPÉCIALISÉS SECRÉTARIAT Serge MULLER Jean-Baptiste TROUCHE (CC (M)) Véronique SECO (ADC (T)) Chef du Bureau des Survols Pilotage/Contrôle de gestion Chef du secrétariat et Escales navales Tél. 01.43.17.83.75 Tél. 01.43.17.94.24 Tél. 01.43.17.87.50 Caryl TALMA (CDT (T)) Régis GIARETTA (CCH (T)) Communication Florent PRIEUR Tél. 01.43.17.93.04 Tél. 01.43.17.88.37 Bureau des Survols et Escales navales Tél. 01.43.17.99.57 Vincent de CRAYENCOUR La coopération face Chargé de mission/conseil et prospective Benoît WISHAUPT (BCH (T)) SLE - Grands comptes Tél. 01.43.17.99.32 Tél. 01.43.17.88.36 Yoann CHAZALET Bureau des Survols aux menaces sécuritaires et Escales navales Tél. 01.43.17.80.52 Camille GROUSSELAS Bureau Colloques et Accords Tél. 01.43.17.97.69 COOPERATION TO TACKLE QUESTIONS MULTILATÉRALES SECURITY THREATS AFRIQUE SUBSAHARIENNE MONDE ET SECTORIELLES MOYENS Bertrand de REBOUL (COL (T)) Erwan de GOUVELLO Pascale TRIMBACH-ROGNON Hervé-Dominique BRODA (COL (T)) Sous-directeur Sous-directeur Sous-directeur Sous-directeur Tél. 01.43.17.81.42 Tél. 01.43.17.94.22 Tél. 01.43.17.82.91 Tél. 01.43.17.81.43 Christian PIOT (COL (T)) Ollivier GAMBIEZ (CF (M)) Alain JOLIY (CRC1 (A)) Pierre MARIE-JEANNE (COL (T)) Adjoint/programme ACTS Proche et Moyen-Orient Chef de Bureau Protection civile/Déminage Tél.
    [Show full text]
  • Policing Peace Operations: Filling the Security Gap Between Military and Police
    Policing Peace Operations: Filling the security gap between military and police By Gultekin Topaktas A Dissertation Submitted to the Graduate School-Newark Rutgers, the State University of New Jersey in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Graduate Program in Global Affairs written under the direction of Dr. Norman Samuels: Professor and Provost Emeritus and approved by Dr. James O. Finckenauer Dr. Gregg G. Van Ryzin Dr. Keith Cozine Newark, New Jersey May 2016 Copyright © 2016 Gultekin Topaktas ALL RIGHTS RESERVED ABSTRACT OF THE DISSERTATION Policing Peace Operations: Filling the security gap between military and police By GULTEKIN TOPAKTAS Dissertation Director: Dr. Norman Samuels: Professor and Provost Emeritus This dissertation explores the roles of gendarmerie, police and military forces in peace operations. The primary purpose of this study is to help strengthening criminal justice system of peace operations and understanding the potential role of law enforcement organizations with military status (gendarmeries) in peace operations. Existing literature indicates that military and police capabilities of gendarmerie- carabinierie type law enforcement organizations offer a unique skill for peace operations. These types of organizations perform a range of police functions such as traffic control, criminal investigations, and general policing activities in their home countries. Such forces can be deployed under the command of the military or can be deployed in police chain of command. In conflicts and peace operations, local law enforcement forces may be unable to maintain public order and security. Generally, until arrival of police units, first intervention units to deal with a security issue are international military forces.
    [Show full text]
  • Revista Moldovenească De Drept Internaţional Şi Relaţii Internaţionale
    ISSN 1857-1999 RREVISTAEVISTA MOLDOVENEASCMOLDOVENEASCĂ DDEE DREPTDREPT INTERNAINTERNAŢIIONALONAL ŞI RELARELAŢIIII INTERNAINTERNAŢIONALEIONALE Moldavian Journal of International Law and International Relations Молдавский журнал международного права и международных отношений Nr. 1 2008 REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE Publicaţie periodică ştiinţifi co-teoretică şi informaţional-practică fondată de Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Asociaţia de Drept Internaţional din Republica Moldova ISSN 1857-1999 Apare de 4 ori pe an Nr. 1, 2008 CONSILIUL REDACŢIONAL: Alexandru BURIAN doctor habilitat în drept, profesor universitar (preşedinte) Natalia CHIRTOACĂ, doctor în drept, conferenţiar universitar (secretar ştiinţifi c) Diana CUCOŞ doctor în drept (secretar de redacţie) Victoria ARHILIUC doctor habilitat în drept, profesor cercetător Oleg BALAN doctor în drept, conferenţiar universitar Valentin BENIUC doctor habilitat în politologie Jose Luis IRIARTE ANGEL doctor în drept, profesor universitar (Spania) Anatolii KAPUSTIN doctor habilitat în drept, profesor universitar (Rusia) Sergiu NAZARIA doctor habilitat în politologie Dumitra POPESCU doctor în drept, profesor universitar (România) Alla ROŞCA doctor habilitat în politologie, profesor universitar Alexandru ROMAN doctor habilitat în istorie, profesor universitar Vasilii SACOVICI doctor habilitat în politologie, conferenţiar universitar (Belarusi) Leonid TIMCENCO doctor habilitat în drept, profesor universitar (Ucraina)
    [Show full text]
  • World Bank Document
    Public Disclosure Authorized NOTE INFORMATIVE din partea Public Disclosure Authorized Partenerilor de dezvoltare ai Moldovei Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Ianuarie 2015 CUPRINS SCOPUL ............................................................................................................................................................ 1 SECTORUL FINANCIAR ......................................................................................................................................... 3 DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT ȘI CLIMATUL DE AFACERI ..................................................................................... 6 POLITICA COMERCIALĂ ....................................................................................................................................... 9 FINANȚELE PUBLICE .......................................................................................................................................... 11 CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI ADMINISTRĂRII PUBLICE .................................................................................. 13 COMBATEREA CORUPȚIEI .................................................................................................................................. 16 GUVERNAREA ELECTRONICĂ .............................................................................................................................. 18 DESCENTRALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA REGIONALĂ .................................................................................................
    [Show full text]
  • Moldoscopie (Probleme De Analiză Politică)
    ASOCIAŢIA MOLDOVENEASCĂ DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ŞI ECONOMICE EUROPENE “CONSTANTIN STERE” CATEGORIA “C” MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ) Nr.2 (LXIX), 2015 REVISTĂ ŞTIINŢIFICĂ TRIMESTRIALĂ CHIŞINĂU – 2015 2 MOLDOSCOPIE, 2015, nr.2 (LXIX) MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.2 (LXIX), 2015. - Chişinău: USM, USPEE, AMSP, 2015. – 206 p. COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. Valeriu Moşneaga (redactor-şef); prof. Victor Saca (redactor-şef adjunct) conf. Rodica Rusu (secretar); prof. Gheorghe Avornic; prof. Vladimir Gutorov (Rusia); prof. Cristian Haerpfer (Regatul Unit); prof. Andrey Korobkov (SUA); prof. Anatoliy Kruglaşov (Ucraina); prof. Constantin Marin; prof. Victor Moraru; prof. Joao Peixoto (Portugalia); prof. Serghey Reşetnikov (Belarus); prof. Adrian Pop (România); prof. Gheorghe Rusnac; conf. Aurel Sâmboteanu; prof. Constantin Solomon; prof. Georg Sootla (Estonia) conf. Vasile Tabară (România); prof. Valentina Teosa prof. Stefan Troebst (Germania) Ideile şi opiniile expuse în materialele prezentate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al colegiului de redacţie Articolele apar în redacţia autorilor, sunt recenzate versiunea electronică: http://uspee.md/ro/2013-03-18-08-28-54/2013-03-18-08-32-27.html http://usm.md/cercetare/reviste/moldoscopie/ ISSN 1812-2566 © AMSP, USM, USPEE, 2015 MOLDOSCOPIE, 2015, nr.2 (LXIX) 3 S U M A R Compartimentul GUVERNAREA POLITICĂ 7 ŞI ADMINISTRAREA PUBLICĂ Куйжуклу Е. Автономия Гагауз-Ери: функционирование в 7 контексте реализации статуса. Gorbunova L. Transcultural strategy of educational policy 34 Saca V., Relațiile politice și relațiile administrative între 43 Azizov N. teorie și practică.Cazul Republicii Moldova Compartimentul SOCIOLOGIA POLITICĂ 53 Berbeca V. Importanța detensionării situației din Regiunea 53 Găgăuză pentru securitatea Republicii Moldova Bucataru I., Partidele politice din Republica Moldova: analiza 62 Mosneaga V.
    [Show full text]
  • Guvernul Republicii Moldova Raport
    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA RAPORT privind implementarea Programului de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2013-2014 Chişinău, Iunie 2015 CUPRINS SUMAR EXECUTIV………………………………………………………………3 I. INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI POLITICĂ EXTERNĂ………………………...5 II. POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE…………………………………...13 III. EDIFICAREA STATULUI DE DREPT…………………………….....48 IV. EDUCAŢIE ŞI CERCETARE………………………………………...62 V. SĂNĂTATEA POPULAŢIEI………………………………………....69 VI. POLITICI SOCIALE……………………………………………......75 VII. ADMINISTRAŢIE RESPONSABILĂ ŞI EFICIENTĂ……………….....83 VIII. REINTEGRAREA ŢĂRII……………………………………….......96 IX. INTEGRAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE……………………..100 X. CULTURA………………………………………………………...101 XI. POLITICI DE TINERET…………………………………………....103 XII. PROTECŢIA MEDIULUI…………………………………………...109 XIII. CONCLUZII………………………………….................................113 2 SUMAR EXECUTIV La 30 mai 2013, Parlamentul a acordat vot de încredere Guvernului şi Programului său de activitate (sub conducerea Dlui Iurie Leancă). Din start, noul Guvern şi-a propus drept scop să continue implementarea acţiunilor începute de precedentul Executiv, care a fost format de către Alianţa pentru Integrare Europeană. Aceste acţiuni sînt îndreptate spre democratizarea continuă a societăţii, relansarea economică a Republicii Moldova, integrarea ţării în Uniunea Europeană, construirea unui veritabil stat de drept cu un înalt nivel de bunăstare. Acţiunile întreprinse în perioada de după 30 mai au vizat implementarea prevederilor Programului de activitate
    [Show full text]