LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică SUMAR ISSN 1810-309X Gheorghe COSTACHI. Republica moldova: Întreprindere de stat de la parlamentarism la prezidențialism...... 4 Fondator – Agenția Proprietății Publice Certificat de înregistrare nr. 10202264 din 11.02.1993 Victor GUȚULEAC, Elena COMAR- NIȚCAIA, Victoria GABUJA. Probleme ac- Publicaţie acreditată de Consiliul tuale privind statutul juridic al inspectoratului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică general de carabinieri ca subiect al activității al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin polițienești...... 13 Hotărârea nr. 169 din 21.12.2017 Revista este inclusă în baza științifică internațională Index Copernicus International Alla CLIMOVA, Svetlana DOGOTARU. As- (Republica Polonă) pecte teoretice și practice privind utilizarea Tipul C indicilor urbanistici la nivelul municipiului chișinău...... 20 Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul de cercetări Juridice și Politice al Eugen BUTUCEA. Curtea constituțională Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel ca subiect al procesului legislativ...... 27 Mare” a MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” (Cahul), Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Daniela COZMA. Răspunderea penală a ju- Haret” (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” decătorului pentru unele infracțiuni de servi- (Iaşi), Universitatea de Stat din Herson (Ucraina). ciu...... 31 Se editează din ianuarie 1991 Nr. 1(325) 2019 Mihail DIACONU. Sursele legalității ca prin- Redactor-şef L. Arsene, cipiu al administrației publice...... 36 dr. h. c. mult. Colegiul de redacţie: Victor DONOS. Răspunderea politică a dem- Gh. Alecu, doctor în drept, profesor universitar nitarilor aleși...... 40 (Constanța, România); T. Barzo, doctor hab. în drept, profesor, (Miskolc, Ungaria); V. Bujor, doctor în drept, Petru RAILEAN. Contribuții ale curții prof. univ.; Gh. Costachi, doctor hab.în drept, profesor univ.; V. Cușnir, doctor hab.în drept, profesor univ.; constituționale la asigurarea constituționalității D. Garadjaev, doctor în drept, profesor, Judecător în domeniul electoral...... 43 la Curtea Constituțională (Bacu, Azerbaidjan); E. Haritonov, doctor hab., profesor, membru cor. al Alina IORDACHESCU. Aspecte conceptua- AND (Odesa, Ucraina); E. Ișcenco, doctor hab. în drept, profesor (Moscova, FR); T. Kolomoeț, doctor hab. în le privind libertatea de religie și libertatea de drept, profesor (Zaporojie, Ucraina); J. Kovac, doctor conștiință...... 47 hab. în drept, profesor, Universitatea Paneuropeană (Bratislava, Slovenia); A. Lonciacov, doctor hab. în drept, profesor (Habarovsk, FR); V. Stratonov, doctor Sorin ALĂMOREANU. Formarea grafică a hab. în drept, profesor (Herson, Ucraina); V. Șepitico, persoanelor...... 52 doctor hab. în drept, profesor, membru cor. al AND (Harcov, Ucraina). Sorin ALĂMOREANU, Donata DI MAIO, Adresa redacţiei: Claudia GATTAMORTA. Despre sisteme de Casa presei, et. 5 expertiză diferite şi unele direcţii necesare de str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, dezvoltare a sistemului din românia...... 57 Republica Moldova Tel.: 022-233 790; 022-234 132 (contabilitatea) E–mail: [email protected] Index: RM 77030 © Legea şi viaţa Pagina web: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua 4 ianuarie 2019

CZU: 342.53:342.511(478)

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA PARLAMENTARISM LA PREZIDENȚIALISM

Gheorghe Costachi, doctor habilitat în drept, profesor universitar, cercetător științific principal, Institutul de Cercetări Juridice și Politice

Articolul este consacrat unui subiect actual pentru Republica Moldova în condițiile în care ultima perioadă este marcată de importante reforme politice și constituționale. Problema formei de guvernământ pentru Republica Moldova a fost și rămâne una actuală chiar de la declararea independenței, statul trecând periodic de la o formă de guvernământ la alta. Din experiența anilor trecuți, la moment tot mai mult se impune necesitatea consolidării prezidențialismului în vederea facilitării dezvoltării democrației și bunăstării în societate. Pornind de la specificul fiecărei forme de guvernământ, în studiul de față, autorul vine cu argumente concrete întru susținerea și promovarea acestei idei. Cuvinte-cheie: formă de guvernământ, regim politic, sistem politic, sistem prezidențial, sistem semiprezidențial, sistem parlamentar, Republica Moldova.

REPUBLIC OF MOLDOVA: FROM PARLIAMENTARY TO PRESIDENTIALISM

Gheorghe Costachi, Candidate of Legal Sciences, professor

The article is devoted to a current topic for the Republic of Moldova, especially since the last period is marked by impor- tant political and constitutional reforms. The issue of the form of government for the Republic of Moldova has been and re- mains a current one, even from the declaration of independence, the state periodically passing from one form of government to another. From the experience of the past years, at the moment more and more there is a need to strengthen presidentialism in order to facilitate the development of democracy and well-being in society. Starting from the specifics of each form of government, in the present study, the author comes up with concrete arguments for supporting and promoting this idea. Keywords: form of government, political regime, political system, presidential system, semi-presidential system, parli- amentary system, Republic of Moldova.

ntroducere. Necesitatea anali- cum și noi controverse pe marginea aceste premise, în cele ce urmează Izei configuraţiei regimului poli- căilor de optimizare a acestuia. ne propunem o abordare sumară a tic din Republica Moldova derivă din Pe de altă parte, „politica fără li- particularităților tipurilor de siste- incertitudinile şi discuţiile intermina- mite, ce sfidează normele democra- me (regimuri) politice, cu precizarea bile privind tipul şi calitatea acestuia tice” (apreciată ca atare nu doar de avantajelor și dezavantajelor pe care [6, p. 14-16]. O astfel de situație însă sprecialiștii autohtoni, ci și străini le prezintă, în vederea explicării prin poate fi atestată nu doar la noi, pro- [35, p. 262]) promovată în prezent de prisma acestora a regimului politic blema fiind polemizată practic în ori- partidul de la guvernare și rezultatele din Republica Moldova și argumen- ce stat din spațiul post-sovietic și nu obținute, care au afectat considerabil tării necesității transformării statului numai, mai ales marcat de procesul de legalitatea mecanismului de guverna- într-o republică prezidențială (sau cel modernizare. re, au generat nemulțumiri în rândul puțin real semi-prezidențială). Pentru Republica Moldova subiec- societății, ceea ce vorbește destul de Rezultate obținute și discuții. tul dat este în mod deosebit important clar despre legitimitatea acestuia și I. Tipologia sistemelor politice. și actual, pornind cel puțin de la câ- necesitatea regândirii/reformării sis- În lumea contemporană există în jur teva momente. Bunăoară, în cei peste temului politic în vederea asigurării de două sute de sisteme politice, mai 20 de ani de independență a statului, stabilității și legalității acestuia. mult sau mai puțin diferite. Trăsătu- s-au încercat mai multe formule de O posibilă soluție pentru optimi- rile comune, cât și distincțiile dintre organizare și funcționare a puterii, de zarea sistemului, destul de frecvent acestea au permis realizarea unor ti- fiecare dată însă, situația degradând în vehiculată în doctrină și studiile de pologii în funcție de câteva criterii tensiuni și crize politice interminabi- specialitate, rezidă în transformarea importante, printre care [35, p. 148]: le. Mai mult, în anul 2016, s-a realizat Republicii Moldova într-o republică - forma de guvernământ (concept o ultimă ajustare a sistemului politic, prezidențială, ceea ce ar garanta im- înțeles ca: „modul în care sunt consti- prin revenirea la alegerea șefului de plicit atât o stabilitate politică, cât și o tuite şi funcţionează organele supreme, stat de către popor, ceea ce a marcat dezvoltare în ascensiune a societății, fiind raportată, în principiu, la trăsătu- considerabil echilibrul pe arena poli- garantată de responsabilitatea și răs- rile definitorii ale şefului de stat şi la tică a Republicii Moldova și a generat punderea reală a factorilor de decizie. raporturile sale cu puterea legiuitoare” noi aprecieri a sistemului politic, pre- Scopul studiului. Pornind de la [25, p. 123]; „sistem de formare și orga- ianuarie 2019 5 nizare a organelor supreme ale puterii în opinia noastră, ar fi imposibil să Vorbind nemijlocit despre clasi- de stat, competența acestora și ordi- explicăm de ce Constituţia Republi- ficarea sistemelor democratice, - rei nea de interacțiune dintre ele” [35, p. cii Moldova, în art. 1 alin. (1) [12], terăm că în funcție de mecanismele 149]; „modul de formare și organizare statuează că „forma de guvernământ a constituționale ce reglementează ra- a organelor statului, caracteristicile și statului este republica”. porturile dintre puterea legislativă principiile care stau la baza raporturilor Pe de altă parte, precizăm că în și puterea executivă se recunoaște dintre acestea, în special, dintre organul aceeași literatură de specialitate cu existența a două categorii de organi- legiuitor și organele executive, inclusiv sensul de regim politic se folosește și zări politice [32, p. 24]: prezidențial șeful statului” [16, p. 29]; „organizarea termenul de „sistem de guvernământ” – având ca model reprezentativ SUA puterii supreme de stat, modul de for- [24, p. 132]. Mai mult, în opinia co- și parlamentar – având ca model re- mare şi competenţa organelor supreme rectă a prof. M. Cuşmir [14, p. 14], prezentativ Marea Britanie. ale statului” [3, p. 28]) și sintagmele „forma de guvernământ Întrucât o mare parte a sistemelor - regimul politic (care reprezintă parlamentară”, „forma de guvernă- politice naționale nu se regăseau în ca- barometrul, indicatorul sintetic cel mânt prezidenţială”, „forma de gu- drul acestor modele clasice, s-a simțit mai expresiv pentru calificarea unei vernământ semiprezidenţială”, pe larg nevoia introducerii unui nou concept – societăţi ca fiind una real democrati- folosite în doctrină, sunt eronate, căci cel de semi-prezidențial, folosit pentru că sau antidemocratică [24, p. 131]; parlamentarismul, prezidenţialismul, prima dată, în context academic, de M. strict vorbind, regimul politic repre- semiprezidenţialismul au un conţinut Duverger [17, p. 166]. zintă totalitatea metodelor, mijloace- mult mai amplu, incluzând elemente Axându-ne în continuare pe cele lor şi instituţiilor prin care se realizea- instituţionale cu funcţii caracteristice trei tipuri de regimuri, vom atrage ză puterea” [27, p. 48]). şi cu o anumită structură a raporturi- atenția la câteva particularități impor- În baza acestor criterii, în doctri- lor – deci prezentându-se ca sisteme. tante care le caracterizează [24, p. 138- na de specialitate au fost identificate Prin urmare, pornind de la cele 139]. mai multe tipologii ale sistemelor po- menționate conchidem că parlamen- Regimurile parlamentare (folosi- litice, principalele fiind:parlamentar , tarismul, prezidenţialismul și semi- rea pluralului este indispensabilă, în- prezidențial și semi-prezidențial. prezidenţialismul reprezintă adevă- trucât acestea pot fi de mai multe tipuri În context, se impun cîteva pre- rate sisteme politice, care întrunesc și pot fi diferite de la o țară la alta) au cizări importante ce țin de folosirea atât elemente ce țin de forma de gu- apărut în condiții istorice bine definite, terminologiei în materie. Astfel, în vernământ, de regimul politic, cât și la mijlocul sec. al XVIII-lea în Marea doctrină, pot fi atestate atât sintagme alte elemente inerente organizării și Britanie, la începutul sec. al XIX-lea de genul „forma de guvernământ par- funcționării puterii în stat. Ca urmare, în Franța și ceva mai târziu în celelalte lamentară, prezidenţială și semiprezi- în cele ce urmează sintagmele „regim țări [32, p. 26-27]. denţială”, „regim politic parlamentar, prezidențial”, „regim parlamentar” și Regimul parlamentar are la bază prezidenţial și semiprezidenţial” [24, „regim semi-prezidențial” vor fi folo- ideea colaborării puterilor, presupu- p. 137-139], cât și „regim de gu- site cu sensul de sisteme politice. nând autonomia funcțională a celor trei vernare prezidențial, parlamentar și Revenind la tipologia regimurilor categorii de organe, dar îndeosebi a le- semiprezidențial” [9, p. 16-21]. Cer- politice, atragem atenția că, pornind gislativului, și existența unor mijloace cetătorii consideră că această situație de la principiul reprezentativității specifice de presiune reciprocă. Deci, este generată în mare parte de confu- (desemnarea persoanelor care să colaborând în exercitarea funcțiilor eta- ziunea dintre noţiunea de formă de exercite puterea) și principiul distri- tice, acestea dispun de mijloace politice guvernământ şi cea de regim politic, buirii funcțiilor puterii între diferite care le permit să se controleze mutual. uneori punându-se chiar semn de ega- categorii de organe (funcția legislati- Este de menționat că pivotul regi- litate între ele. Pentru clarificarea lu- vă, cea executivă și judecătorească), mului parlamentar este guvernul, în crurilor, se susține că regimul politic altfel spus principiul separației pute- special, primul-ministru. trebuie privit prin prisma modului în rilor, în doctrină s-a atestat existența Dincolo de notele specifice de la o care puterea este exercitată, situaţie în a trei tipuri de regimuri politice [16, etapă istorică la alta, se consideră că care se face deosebirea între democra- p. 52-53]: regimul parlamentar funcționează în ţie şi autocraţie, pe când forma de gu- - cel care are la bază confuziu- următoarele condiții: vernământ trebuie definită doar prin nea puterilor, întruchipat de regimul • disocierea puterii executive în identificarea celui care personifică -pu „convențional” sau, cum i se mai funcția de șef de stat și guvern; terea. Astfel, forma de guvernământ spune cel mai adesea, regimul ori gu- • șeful de stat este neresponsabil arată cum este organizată puterea, pe vernământul de adunare (exemplul din punct de vedere politic – principiu când regimul politic indică cum este tipic în acest caz este regimul politic absolut al regimului; aceasta exercitată [13, p. 41]. Or, din elvețian); • guvernul, ca organ colegial, răs- perspectiva dată, formele de guver- - cel care are la bază colaborarea punde politic în fața parlamentului, nământ sunt monarhia şi republica, puterilor (desemnat ca regim parla- care îl poate demite; după cum cel desemnat cu titlul de şef mentar); • guvernul răspunde, indirect, și al statului este un monarh sau un pre- - cel care are la bază separa- pentru activitatea șefului de stat, întru- şedinte ori colegiu prezidenţial. Dacă rea strictă a puterilor (adică regimul cât actele acestuia trebuie obligatoriu nu am accepta acest punct de vedere, prezidențial). contrasemnate de șeful guvernului; 6 ianuarie 2019

• guvernul se sprijină în activitatea independența lor reciprocă și din cer- menea, prin sufragiu universal direct sa pe o majoritate parlamentară, pro- titudinea rămânerii în funcție până la și care dispune nu doar de autoritatea venită, prin sufragiu universal direct, expirarea mandatului [32, p. 24]. conferită de acest mod de alegere, dar din interiorul propriului partid, sau pe Regimul prezidențial are la bază și de puteri adesea foarte importante o coaliție parlamentară, constituită în ideea separării organice atenuate a [32, p. 36]. scopul desemnării guvernului și pentru puterilor în stat, dar, în același timp, Vorbind despre elementul a sprijini activitatea acestuia; suplețe în procesul exercitării acestor „semi” din noțiunea de „regim semi- • șeful de stat poate recurge la di- puteri, deci colaborarea lor funcțională prezidențial”, precizăm că aceasta se zolvarea parlamentului – instrument de [16, p. 54]. utilizează, deoarece existența guver- contracarare a dreptului parlamentului Principalele trăsături ale acestui nului depinde de parlament, față de de a provoca demisia guvernului – fac- sistem sunt: care el este responsabil, iar puterea tor important de echilibru între puterea • stricta repartizare a atribuțiilor legislativă și puterea executivă nu legislativă și cea executivă (egalitate între puterea legislativă și cea executi- sunt separate rigid, cum se întâmplă de putere [1]), de natură să asigure vă (altfel spus, separația strictă a pute- în sistemul prezidențial pur. Sistemul existența lor separată. rilor [26, p. 134]); se numește semi-prezidențial și nu se- Dată fiind varietatea modelelor • independența celor două puteri, mi-parlamentar, deoarece puterea exe- practice de regim parlamentar adopta- marcată și prin faptul că, principial, ele cutivă (în persoana președintelui) do- te de statele contemporane, se impun nu dispun de instrumente de presiune mină puterea legislativă: președintele în atenție și câteva trăsături variabile reciprocă pentru adoptarea deciziilor controlează activitatea parlamentului, ale regimului parlamentar și anume: [2, p. 163-164]; este în drept să-l dizolve și să anunțe alegerea șefului de stat fie de către par- • structura monocefală a execu- noi alegeri, adică are loc contopirea lament, fie prin sufragiu universal; răs- tivului și caracterul reprezentativ al parțială a puterilor legislativă și execu- punderea guvernului față de parlament șefului acestuia – care este în același tivă, moment caracteristic regimurilor (regimul parlamentar monist) și față timp și șeful statului, ales prin sufragiu parlamentare [23, p. 690]. de șeful statului (regimul parlamentar universal (direct ori printr-un grup de Printre principalele elemente defi- dualist); sprijinirea guvernului de o electori). Deci, președintele asigură, în nitorii ale regimului semi-prezidențial, majoritate parlamentară stabilă (regi- același timp, și funcția de șef al statu- identificate în doctrină menționăm: mul parlamentar bipartid), fie de una lui și pe cea de șef de guvern, ceea ce - structura bicefală a executivului fluctuantă și instabilă (regimul parla- înseamnă că miniștrii depind de aces- (format din președinte și premier) [15, mentar multipartid) etc. ta, deoarece el este cel care îi alege, îi p. 388]; Marea majoritate a opiniilor expri- numește și îi poate revoca; - puterea executivă aparține de mate în literatura de specialitate occi- • guvernul nu acționează ca organ fapt guvernului, în fruntea căruia se dentală cu privire la regimul parlamen- colegial și solidar, membrii săi fiind găsește prim-ministrul [1, p. 61]; tar consideră că acesta este un sistem răspunzători, individual, numai în fața - președintele este ales prin sufra- de echilibru între puterea executivă și șefului statului. giu universal direct [17, p. 166]; cea legislativă, realizat în cadrul unei Într-o altă opinie, la caracteristicile - președintele este dotat cu puteri colaborări între ele. În general, este enunțate mai sunt alăturate următoare- notabile proprii [18, p. 8] (prerogative considerat cel mai democratic sistem le [28, p. 19; 4, p. 64-65]: constituționale reale); politic, recomandabil mai ales statelor • desemnarea Președintelui prin - președintele are rolul de arbitru ce au pășit pe calea modernizării. sufragiu popular; între puterile statului [2, p. 61]; Regimul prezidențial a apărut la • durata fixă a mandatului - prim-ministrul și membrii gu- sfîrșitul sec. al XVIII-lea, odată cu prezidențial și parlamentar; vernului sunt responsabili în fața par- adoptarea Constituției SUA din 1787, • imposibilitatea dizolvării reci- lamentului [18, p. 8]; cu puțin mai mult de jumătate de secol proce a executivului și legislativului; - un prim-ministru și miniștri care după instaurarea regimului parlamen- Printre alte trăsături variabile, nu pot guverna decât prin votul acordat tar în Marea Britanie, fiind inspirat atât proprii regimului prezidențial, ates- de parlament, acesta din urmă putân- din experiența engleză a monarhiei li- tate în literatura de specialitate, vom du-i determina să demisioneze printr- mitate, cât și din primele constituții ale menționa: învestirea șefului de stat cu un vot de neîncredere sau de cenzură primelor treisprezece colonii america- atribuții constituționale în materia le- [17, p. 166]; ne [32, p. 24]. giferării; dreptul de veto al șefului de - președintele poate dizolva parla- Regimul prezidențial este mai sim- stat; limitarea alegerii șefului de stat mentul. plu decât cel parlamentar, chiar dacă la doar două mandate consecutive sau Prototipul regimului semi- modul de funcționare se dovedește chiar la un singur mandat etc. prezidențial este considerat a fi regimul mai dificil. Or, într-o altă viziune [7, Regimul mixt (semi-prezidențial) francez, în care rolul șefului de stat p. 157], regimul prezidențial este acela împrumută de la regimul parlamentar este unul destul de consolidat, acesta care, asigurând o maximă independență existența guvernului, ce răspunde co- ocupând primul loc în reglementarea a puterilor, realizează separația lor cea legial și solidar în fața parlamentului constituțională a sistemului organelor mai complex. Astfel, poate fi analizat ales prin vot universal și direct, iar de stat [10, p. 637]. ca fiind un regim în care echilibrul pu- de la regimul prezidențial împrumută Dincolo de rigiditatea modelelor te- terii executive și legislative rezultă din instituția președintelui ales, de ase- oretice (expuse), care au o valoare mai ianuarie 2019 7 mult didactică, realitatea a confirmat rioada anilor 1980-1990 a determinat tuturor demnitarilor publici. Cu toate că foarte puține țări corespund întoc- o transformare în masă a sistemelor acestea, alegerea directă a șefului de mai uneia sau alteia dintre aceste tipo- politice. Dacă în Europa centrală s-a stat – cel mai important demnitar în logii. Practic, numai Statele Unite ale optat pentru republicile parlamentare, cadrul statului – are o semnificație de- Americii reprezintă prezidențialismul atunci în spațiul post-sovietic domi- osebită. De aici și necesitatea investi- autentic și doar Regatul unit al Marii nante au devenit formele prezidențiale rii acestuia cu atribuții importante, nu Britanii – parlamentarismul pur [32, de guvernare. doar formale de reprezentare [35, p. p. 25]. Din cele menționate se poate de- 270]. Raportat la aceste modele teoreti- duce concluzia că democrațiile con- În general, alegerea șefului de stat ce, țările Uniunii Europene au fost cla- solidate europene practică în cea mai prin sufragiu universal îl situează pe sificate în [32, p. 25]: mare parte regimul parlamentar, în acesta în afara partidelor politice şi „îi - republici parlamentare – Unga- timp ce spațiul european ex-sovietic conferă legitimare originar democrati- ria, Italia, Germania, Letonia, Estonia, preferă în mod special regimul semi- că, temeiuri de autoritate şi de impar- Cehia, Grecia și Malta; prezidențial. ţialitate”. - monarhii parlamentare – Marea II. Avantajele și dezavantajele În doctrină susţinându-se alegerea Britanie, Suedia, Regatul Țărilor de sistemelor politice. În doctrina polito- directă a Preşedintelui, s-a afirmat că Jos, Belgia, Danemarca, Spania, Lu- logică și nu doar, polemicile pe mar- este imperios necesar ca instituţiile xemburg; ginea avantajelor și dezavantajelor fundamentale ale statului să fie for- - republici semi-prezidențiale – sistemelor politice nu încetează. Prin- mate prin voinţa directă sau indirectă Franța, Portugalia, Irlanda, Austria, cipalele argumente și contraargumente – dar neviciată de înţelegeri exclusive Bulgaria, România, Finlanda, Litua- pot fi reduse la următoarele. partizane – ale corpului electoral, în nia, Polonia, Slovacia și Slovenia și Sistemul prezidențial dispune de condiţiile în care cetăţeanul riscă să fie - republici prezidențiale – Cipru. câteva avantaje, printre care: stabili- alienat de putere, separat de centrele Dacă e să vorbim despre spațiul eu- tatea puterii executive, personificarea de decizie, rezervate exclusiv partide- ropean ex-sovietic, în cadrul acestuia răspunderii pentru starea lucrurilor lor politice. pot fi evidențiate [32, p. 313]: din țară și un anumit nivel de demo- În același timp însă, legitimitatea - două sisteme prezidențiale cratizare [35, p. 269-270]. Într-o altă democratică pe care o dobândeşte șeful (Azerbaidjanul – unde, conform art. opinie [16, p. 57], avantajele sistemu- statului în urma desfăşurării alegerilor 99 din Constituție [33], puterea execu- lui constau în: egalitatea puterii, legi- nu îi asigură acestuia un statut juridic tivă aparține președintelui, și Georgia, timitatea democratică a legislativului major în peisajul instituţional al unui până la modificările constituționale și executivului, înlăturarea presingului stat. Ea trebuie, întotdeauna, însoţită din 2004) și dintre puteri prin amenințarea cu de- de largi prerogative, care să îi confere - mai multe sisteme semi- miterea guvernului sau disoluția adu- un cadru constituţional şi legal, ce să-i prezidențiale, și anume: parlamentar- nării, posibilitatea celor două puteri de permită să se manifeste ca un personaj prezidențiale, care presupun o a acționa eficace și potrivit strategiilor activ pe scena politică a statului. dependență substanțială a guvernului proprii etc. Dincolo de aceste momente, siste- de parlament (Republica Moldova, La cealaltă extremă, parlamenta- mul prezidențial prezintă avantajul că Ucraina) și prezidențial-parlamentare, rismului îi este caracteristică instabi- șeful statului este și șeful guvernului, în care guvernul este controlat, dacă litatea puterii executive, determinată astfel că în republica prezidențială nu pe deplin, atunci în mare măsură, de posibilitatea exprimării votului de (SUA) sau semi-prezidențială (Franța, de către șeful statului (Belarus, Ru- neîncredere de către parlament, ca re- Rusia), șeful statului dispune de o mai sia, Armenia, Georgia după reforma zultat al pierderii susținerii din partea mare putere, fuzionând cu puterea constituțională din 2004). majorității parlamentare. Pe de altă executivă și devenind șeful acesteia În plan internațional, regimul parte însă, dreptul de a demite guver- (SUA) sau se poziționează asupra ce- prezidențial poate fi întâlnit în afară nul în republica parlamentară face po- lor trei puteri, având un rol de arbitru de SUA în Brazilia, Argentina, Me- sibilă o reacție mai rapidă a sistemului, (Rusia) [36, p. 55]. xica, Chile și mai nou Turcia (care a în situațiile în care acesta a comis erori Pe fonul acestui avantaj, din punct trecut de la regimul parlamentar la cel grave în actul de guvernare, în timp ce de vedere constituțional, conflictele prezidențial prin intermediul unui re- în republica prezidențială o asemenea potențiale din sânul puterii executive ferendum republican în anul 2016 și măsură practic este imposibilă [35, p. sunt excluse, iar responsabilitatea ac- modificarea constituției de către parla- 270]. tului de guvernare este clară [4, p. 6]. ment în 2017). Printre avantajele sistemului Un alt argument în favoarea siste- Dincolo de spațiul post-sovietic, prezidențial trebuie menționată și po- mului prezidențial poate fi considerat constatăm că sistemele prezidențiale sibilitatea alegerii șefului de stat prin lipsa în sistemele parlamentare a unei cel mai mult au fost preferate de către scrutin direct de către popor. Procedura diferențieri clare între puterea legislati- statele latino-americane și africane, în este apreciată ca fiind mai democratică vă și executivă. Autoritatea legislativă timp ce pentru sistemele parlamentare în raport cu atribuțiile parlamentului în statele parlamentare exercită două au optat statele din Europa și fostele de a alege șeful statului sau de a numi funcții incompatibile: de legiferare și colonii britanice. prim-ministrul. Desigur, democrația de susținere a cabinetului de miniștri. Agonia statalității europene din pe- nu presupune alegerea fără excepție a Astfel, votând împotriva inițiativelor 8 ianuarie 2019 legislative înaintate de către guvern, sistemului, totuși se consideră că exis- sovietice nu permite să se afirme că parlamentul poate genera o criză gu- tă în lume un model inedit de sistem parlamentarismul este imanent demo- vernamentală. La rândul său, guvernul prezidențial funcțional și eficient [19, cratizării sistemului politic al acesto- poate să recurgă la „șantajul” parla- p. 36]. În acest sens sunt invocate SUA, ra. Potrivit cercetătorilor, schimbarea mentului, insistând asupra acceptării unde potențialele dezavantaje ale regi- formelor de guvernare în noile state inițiativelor înaintate, în caz contrar mului prezidențial sunt compensate independente nu reflectă ca legitate având posibilitatea să inițieze dizol- de mentalitatea democratică a națiunii evoluția societății pe calea democrati- varea acestuia și organizarea unor noi americane, continuitatea neîntreruptă zării, dar servește ca un mecanism de alegeri. În opinia cercetătorilor, para- a regimului democratic și capacitatea menținere a puterii sau ca un instru- doxul încrederii din partea legislativu- acestuia de a genera prosperitate și ment de concurență politică [35, p. lui constă în aceea că în statele parla- respectarea drepturilor și libertăților 274]. mentare doar formal se recunoaște pri- cetățenești. Spre deosebire de parlamentarism, oritatea puterii legislative. În realitate, În același timp, se atrage atenția că mai puțin preferată de către cercetăto- domină puterea executivă. Totodată, pe fonul unor democrații insuficient rii din occident, forma de guvernământ doar în statele cu sistem prezidențial, consolidate, regimurile prezidențiale prezidențială s-a manifestat în realita- organul legislativ suprem își exercită pot aluneca ușor spre diverse forme tea post-sovietică nu doar ca un sistem funcția conform principiului separației de autoritarism sau chiar dictatură. de guvernământ eficient, dar și prefe- puterilor în stat – funcția legislativă – Prin urmare, instituirea unui regim rat, întrucât asigură condiții stabile de în condițiile în care președintele dis- prezidențial într-o democrație afla- creștere a bunăstării materiale a omu- pune de atribuții limitate în materie de tă încă în proces de consolidare și cu lui [35, p. 265]. legiferare [35, p. 270]. precedentul unei dictaturi, reprezintă Dacă mișcarea spre democrație În aceeași ordine de idei, majori- un risc care nu poate fi asumat, chiar este cel mai bine a fi începută de sus, tatea cercetătorilor occidentali, și nu dacă avantajele regimului prezidențial atunci consolidarea acesteia este posi- numai, au conturat o serie de deza- par tentante din perspectiva binomului bilă doar prin susținerea maselor și im- vantaje ale sistemului prezidențial, legitimitate democratică – responsabi- plicarea activă a cetățenilor. Normele printre care [16, p. 57]: pericolul alu- litate executivă [4, p. 6]. și valorile democratice pot fi însușite necării spre omnipotența executivu- Dacă e să revenim la regimul par- cu succes de societate doar dacă re- lui; posibilitatea apariției tensiunilor lamentar, vorbind despre condițiile de zultatele, avantajele noului regim sunt și crizelor între puterea executivă și care depinde vitalitatea acestuia, atra- palpabile, evidente pentru populație. legislativă etc. [35, p. 270]. De ase- gem atenția asupra uneia dintre cele mai De aici, un cerc vicios – consolidarea menea, dacă majoritatea pe care se importante, și anume instituția partide- democrației necesită ridicarea nivelu- sprijină executivul este esențialmente lor politice, care are un rol crucial în lui și calității vieții maselor largi ale diferită de majoritatea parlamentară, mecanismul sistemului dat. Pe de altă societății, ceea ce poate fi realizat doar dificultățile de funcționare a sistemu- parte însă, criza partidelor contempo- de un sistem de instituții democratice lui ajung să fie, uneori, greu de depășit, rane creează unele suspiciuni în raport eficiente [34]. cele două puteri „trăind împreună, dar cu eficacitatea lor ca instituții centrale Statele post-socialiste sunt marca- neînțelegându-se”. ale democrației reprezentative. Altfel te de imperativul dezvoltării rapide, Într-o manieră similară, se conside- spus, parlamentarismul a depășit apo- fiind determinate să-și modernizeze ră că separația puterilor proprie regi- geul dezvoltării sale istorice și servește în grabă economia, sistemul politic, mului prezidențial, concepută de o ma- la moment interesele corporațiilor fi- cultura națională în cel mai larg sens nieră intransingentă suscită dificultăți nanciare și politice, ceea ce nu reflectă al cuvântului. Asemenea eforturi ne- de funcționare, instituționale și politi- progresul social [35, p. 277-278]. De cesită o mobilizare considerabilă a re- ce. Problemele instituționale sunt evi- aici, se consideră că în sistemul parla- surselor materiale și spirituale, o con- dente și arată că regimul dat are la bază mentar pericolul principal îl prezintă centrare a voinței politice, precum și viziuni vechi și, din anumite puncte de nu relațiile executiv-legislativ, cu atât o putere de stat consolidată. În statele vedere, depășite. Problemele politice mai mult că parlamentul poate demite fără tradiții democratice aceasta adese- sunt și mai grave, deoarece pot provo- orice cabinet, dar relațiile inter-parti- ori semnifică trecerea la un regim de ca o anume paralizie a sistemului. În inice, întrucât într-un sistem de parti- putere unipersonală. În fine, formula fapt, dacă președintele și majoritățile de fărîmițat întotdeauna este greu de prezidențialismului este determinată parlamentare nu provin din aceeași a forma guvernul, iar ca efect crește de maturitatea politică a societății. În parte a eșichierului politic, pot apărea instabilitatea guvernamentală [31, p. satele în care instituțiile sociale și po- tensiuni, pentru care nu există practic 138]. litice sunt slab dezvoltate, vacuumul mecanisme de depășire. Deoarece fie- Dincolo de aceste dezavantaje, este completat de o putere prezidențială care organ are siguranța ducerii la ter- după cum am menționat mai sus, ma- consolidată [34]. men a mandatului propriu, președintele joritatea statelor „democratice” optea- III. Sistemul politic din Republi- și camerele sunt „condamnate” să co- ză pentru regimul parlamentar, consi- ca Moldova. Din punctul de vedere laboreze împreună, iar acest lucru se derând că avantajele acestuia preva- al mecanismului de exercitare a pute- poate întâmpla și fără să se înțeleagă lează. rii publice, evoluţia sistemului politic [32, p. 35]. În pofda acestui fapt, observăm al Republicii Moldova a cunoscut în Dincolo de aceste deficiențe ale că dezvoltarea politică a statelor post- opinia majorităţii specialiştilor [30, ianuarie 2019 9 p. 116-132; 6, p. 13-20] în domeniu Din punctul de vedere al com- parlamentar, recunoscut de facto și de cîteva etape distincte, care în termeni portamentului clasei politice, în opi- către Curtea Constituțională [20]. cronologici sunt reprezentate în felul nia unor politologi, edificarea unui Funcțiile primordiale ale următor: astfel de regim politic a constituit o Președintelui Republicii Moldova în a) Perioada anilor 1991-1994 [6, variantă de compromis între majori- această perioadă, conform normelor p. 13]. În perioada dată, Parlamentul, tatea parlamentară de moment (1994) constituționale au fost: de a reprezenta în virtutea caracterului său extrem de şi preşedintele M.Snegur, în vederea statul și de a fi garantul suveranității, fragmentat, a devenit o instituţie politi- repartizării prerogativelor. Indiferent independenței naționale, unității și că slabă, fenomen ce fiind completat de de cauzele selectării de către clasa integrității teritoriale a țării. Ambele întărirea puterii prezidenţiale, a permis conducătoare de atunci a unui astfel funcții nu permiteau Președintelui să multor specialiști să caracterizeze anii de regim constituţional de guvernare, întreprindă acțiuni fără a ține cont de 1991-1994 (potrivit altor cercetători mecanismul existent era unul demo- voința parlamentului [20]. limitele peioadei date sunt 3 septem- cratic, ce din punctul de vedere al pre- Una din modificările constituționale brie 1990 – 28 iulie 1994 [30, p. 132]) vederilor legale se încadra în schema importante la acest capitol ţine de drept perioada în care regimul politic clasică a regimului mixt, edificat şi excluderea prevederilor art. 83 din era unul de tip prezidenţial [8, 424; 30, utilizat de către Republica Franceză. Constituție, care reglementau legătura p. 133]. Într-o altă opinie [6, p. 15], la Problemele în materie de realizare a dintre Preşedintele Republicii Moldo- acel moment Republica Moldova nu prevederilor, însă au apărut în scurt va şi Guvern. În acest fel, Preşedinte- avea un regim constituţional de guver- timp, din momentul în care Preşe- le Republicii Moldova a fost lipsit de nare definitivat şi complet constituit. dintele şi majoritatea parlamentară dreptul de a prezida şedinţele Guver- Mai curând era un regim influenţat în au ales diferite căi de dezvoltare po- nului la care participă şi de a consulta mare parte de autoritatea şi legitimita- litică. Atât în perioada preşedinţi- Guvernul în probleme urgente sau de tea instituţiei prezidenţiale. Din consi- ei lui M.Snegur, cât şi în special, în importanţă deosebită. derentele date, regimul politic din pe- perioada preşedinţiei lui P.Lucinschi, Pe de altă parte, cercetătorii [6, p. rioada anilor 1991-1994 a fost caracte- au existat un şir de conflicte vizavi 17] atrag atenția că anumite prevederi rizat drept unul de tranziţie, influenţat de controlul puterii executive. Răs- constituţionale specifice unui regim în mare parte de creşterea prerogative- punderea dualistă a miniştrilor a fost semiprezidenţial de guvernare au fost lor Preşedintelui Republicii Moldova unul dintre motivele folosite de către păstrate. Este vorba, în special de art. în detrimentul Parlamentului, care în preşedinţie şi legislativ în lupta pur- 73, în care se consfinţeşte dreptul Pre- faza iniţială se bucura de cea mai mare tată [6, p. 13]. Conflictele respective şedintelui Republicii Moldova la ini- prezenţă în viaţa politică a ţării. au motivat Parlamentul să facă tot ţiativă legislativă, drept ce nu poate fi b) Perioada anilor 1994-2000 [6, p. posibilul pentru a limita prerogative- întâlnit în nicio Constituţie aparţinând 13]. În această perioadă, s-a produs un le Preşedintelui, un pas decisiv fiind unui stat cu regim politic parlamentar. moment de cotitură în reglementarea introducerea modificărilor constituţi- Mai mult, printre modificările consti- juridică a mecanismului de guvernare onale privind alegerea acestuia de că- tuţionale operate, sunt şi de acelea care prin adoptarea Constituţiei Republicii tre Parlament, diminuând în acest fel nu că nu limitează puterea Preşedinte- Moldova (1994 [12]), care a stabilit un legitimitatea acestuia. lui, ci dimpotrivă amortizează efectul regim politic de tip mixt sau semi-pre- c) Perioada anilor 2000-2009. Re- modificărilor respective. Este vorba zidenţial, ce se apropia de variantele forma constituţională din iulie 2000 a despre completările efectuate la art. franceză şi românească (potrivit altor reprezentat un eveniment cu un impact 88, pct. (i), prin care Preşedintele Re- voci, în perioada 29 iulie 1994 – 4 iu- destul de mare pentru viaţa politică publicii Moldova are următoarea atri- lie 2000 sistemul politic din Republica moldovenească. Legislativul a operat buţie: „suspendă actele Guvernului ce Moldova a fost unul semiprezidențial- modificări constituţionale prin care a contravin legislaţiei, până la adoptarea semiparlamentar [30, p. 133]). limitat prerogativele preşedintelui şi hotărârii definitive a Curţii Constituţi- Puterea executivă avea un caracter a poziţiei sale în sistemul politic mol- onale”. În aşa mod Preşedintele devine bicefal, nefiind clară supremaţia Gu- dovenesc și a substituit instituția ale- o parte a puterii executive, situată su- vernului sau a Preşedintelui. Puterea gerii șefului de stat de către popor cu perior Guvernului, constatare ce iarăşi legislativă era reprezentată de către un alegerea acestuia de către parlament, nu se încadrează în logica unui regim Parlament unicameral, care desemna momente apreciate în general ca fiind parlamentar. prin majoritate parlamentară Guvernul, „o democratizare a sistemului politic” Aceste și alte momente au deter- şi respectiv acesta din urmă era răs- [35, p. 262]. De asemenea, s-a încercat minat specialiștii în domeniu [6, p. 17] punzător în faţa Parlamentului. Pe de de a creşte gradul de responsabilitate a să conchidă că modificările constituţi- altă parte, Preşedintele era acela care Guvernului faţă de Parlament, precum onale nu au avut un caracter finit din prezida şedinţele Guvernului. Acesta şi de a permite Guvernului de a juca punctul de vedere al edificării unui re- avea atribuţii mai largi în domeniul un rol mai independent în procesul de gim constituţional de guvernare de na- politicii externe, a acelei militare şi guvernare prin introducerea mecanis- tură parlamentară. Mai mult, s-a apre- de securitate, în timp ce Guvernul se mului ordonanţelor. Evenimentele re- ciat că sorgintea problemelor ce ţin de preocupa de problemele din domeniul spective au determinat numeroși poli- individualizarea regimului politic din politicii economice, sociale, de ordine tologi şi constituţionalişti să vorbească Republica Moldova (în perioada dată), internă etc. despre instaurarea unui regim politic se află nu atât în domeniul legal (con- 10 ianuarie 2019 stituţional), cât în special în domeniul ne permite să apreciem lucrurile destul parlamentară (moment confirmat și social-politic. În acest sens, compor- de obiectiv și să conștientizăm un mo- de către Curtea Constituțională la în- tamentul clasei politice şi a societăţii ment foarte important – ceea ce pen- ceputul anului 2017 [21]). Or, doar au reflectat o atitudine „rece” faţă de tru ei este foarte bine, nu este neapă- alegerea directă a Președintelui ține regimul politic parlamentar, opinia pu- rat bine și pentru noi. Din perspectiva de dimensiunea semi-prezidențială a blică optând în mod majoritar pentru dată, conchidem că trecerea treptată a regimului nostru, în rest tot sistemul mecanismul alegerii prin vot univer- sistemului politic moldovenesc de la constituțional funcționează după re- sal şi direct a Preşedintelui Republicii prezidențialism, semiprezidențialism gulile specifice regimului parlamentar. Moldova. la parlamentarism poate fi apreciată Răspunderea politică a Guvernului nu- Destul de pronunțat s-a afirmat în ca o devoluție cu grave repercursi- mai în fața Parlamentului, concentra- acest sens comportamentul clasei po- uni asupra democrației moldovenești, rea prerogativelor puterii executive în litice, mai ales atitudinea puterii re- metaforic vorbind democrația fiind mâna Premierului, votul de învestitură prezentată de Partidul Comuniștilor. „redefinită” din „puterea poporului a Guvernului, moțiunea de cenzură, Imediat după alegerile din 2001, co- pentru popor” în „puterea poporului în posibilitatea disoluției reciproce a exe- muniştii prin poziţionarea liderilor detrimentul poporului”, dar în favoa- cutivului și legislativului sunt doar câ- săi au conferit instituției preşedintelui rea reprezentanților săi (reprezentanți teva exemple în acest sens. imaginea celei mai importante din stat. ce la moment, având gustul puterii, Mai mult, luând ca punct de Faptul că V.Voronin, ales în calitate sfidează flagrant legalitatea și valorile referință prototipul regimului semi- de Președinte, a rămas şi în postura de constituționale doar să o mențină). prezidențial (Franța) vom observa că preşedinte al partidului de guvernă- e) 2016 – prezent. Anul 2016 a fost sistemul nostru este departe de a fi mânt, a creat şi mai multe dificultăţi în marcat substanțial de un moment cru- unul real semi-prezidențial. Prerogati- demersul specialiştilor de a identifica cial pentru redefinirea regimului poli- vele Președintelui Republicii Moldova tipul regimului politic din Republica tic din Republica Moldova, marcând, sunt mult mai reduse decât preroga- Moldova. Este vorba în special, des- potrivit cercetătorilor [9, p. 17-21], tivele Președintelui francez care, în pre responsabilitatea miniștrilor în faţa revenirea la regimul semi-prezidențial. calitate de păzitor al Constituției, ar- Preşedintelui, care a devenit una poli- Este vorba despre hotărârea istori- bitru neutru și garant al independenței tică, Guvernul fiind menţinut de către că a Curții Constituționale [22] prin naționale, fiind ales prin vot universal majoritatea parlamentară, a cărui lider care au fost revigorate dispozițiile direct, pentru un mandat de 5 ani [10, este şeful statului. De facto, s-a con- constituționale, abrogate în anul 2000 p. 637]: numește Prim‑ministrul (fără stituit un executiv piramidal, în vârful (art. 78), care prevăd alegerea șefului nicio condiționare constituțională piramidei situându-se Preşedintele. de stat prin sufragiu universal direct. suplimentară) și, la propunerea aces- Concluzia care poate fi desprinsă Este un moment important, care a mar- tuia, miniștrii; conduce ședințele de din cele expuse ține de faptul că ti- cat recunoașterea legitimității șefului Guvern și semnează actele acestuia pul de sistem politic propriu unui stat de stat și egalarea acesteia cu legitimi- (ordonanțele și decretele); promulgă este determinat nu doar de normele tatea parlamentului. legile; poate supune referendumului constituționale, ci și de conduita elitei Cu toate acestea însă, șefului sta- unele proiecte de lege; poate dizolva politice, moment destul de clar confir- tului nu i-au fost „restituite” atribuțiile Adunarea Națională; este șeful arma- mat de următoarea perioadă pe care o pe care le deținea până în anul 2000, tei; are dreptul la puteri sporite în peri- identificăm în evoluția regimului poli- perioadă în care, din punctul de vede- oade de criză etc. tic din Republica Moldova. re al reprezentativităţii, acesta deţinea În același timp, Președintele d) Perioada anilor 2009-2016. aceeaşi poziţie cu autoritatea legiui- Franței (potrivit Constituției franceze Este o perioadă totalmente determina- toare, având prerogative largi, precum: [11, p. 637]), poate refuza semnarea tă de conduita elitei politice, la nivel de a desemna un candidat la funcţia de decretelor și ordonanțelor asupra căro- constituțional și legislativ neinterve- Prim-ministru fără consultarea fracţi- ra s-a deliberat în Consiliul de miniștri nind nici o modificare. Secificul aces- unilor parlamentare (art. 98 alin. (1) (art. 13), poate refuza nominalizarea și tei etape rezidă în cea mai mare parte din Constituţie); dreptul de a iniţia revocarea miniștrilor (art. 8, alin. 2), în criza constituțională interminabilă revizuirea Constituţiei (art. 141 alin. poate refuza un proiect de revizuire a de alegere a șefului de stat, finalizată în (1) lit. c)), de a lua parte la şedinţele Constituției propus de Guvern (art. 89, anul 2012 prin alegerea unui Președinte Guvernului, de a prezida şedinţele Gu- alin. 1) sau poate refuza solicitarea Gu- „formal”, care practic a conturat destul vernului la care participă, de a consul- vernului de convocare a Parlamentului de pronunțat, în opinia noastră, regi- ta Guvernul în probleme urgente şi de în sesiune extraordinară. Toate aceste mul parlamentar al statului. importanţă deosebită (art. 83), inclusiv prerogative constituționale îi întăresc În același timp, considerăm că me- dreptul de a înainta doi judecători la profilul de figură centrală a puterii rită o atenție distinctă criza enunțată, Curtea Constituțională etc. executive pe măsura legitimității sale întrucât totuși a fost generată în con- Pornind de la aceste momente însă, democratice [29, p. 357]. textul unui sistem politic parlamen- suntem de părerea că prin simpla mo- Președintele Republicii Moldova tar, sistem recunoscut de majoritatea dificare a modului de alegere a șefului în schimb, nu are dreptul de a partici- specialiștilor occidentali drept cel mai de stat, Republica Moldova nu și-a pa la ședințele de Guvern, are dreptul recomandat tinerilor democrații. În schimbat regimul de guvernare, rămî- de a dizolva Parlamentul în condiții pofida acestui fapt, propria experiență nând a fi și în continuare o republică extreme de restrictive, are dreptul de ianuarie 2019 11 a nominaliza un candidat la funcția de puține mijloace constituționale pen- dului aflat la guvernare care, deținând Premier și nu de a numi Premierul, are tru punerea în practică a programului majoritatea parlamentară, dictează le- dreptul de a solicita referendum doar electoral din campania prezidențială. gile în stat, asigurând executarea lor consultativ etc. În asemenea circumstanțe, dacă ră- cu ajutorul guvernului loial pe care l-a Analizând situația din Republica mâne strict în limitele Constituției, format și, pentru a crea o atmosferă Moldova, putem constata că ultima pe- președintele exercită doar o „magis- democratică, a învestit în funcție un rioada a fost puternic marcată de o serie tratură de influență”, adică exercită șef de stat „marionetă” (iar mai nou, de conflicte politice și constituționale funcția de mediere în sistemul politico- a permis poporului să-și aleagă un șef între șeful statului și forțele politice constituțional. Dacă încearcă să se im- de stat cu același rol). Pe fonul acestei aflate la guvernare, generate de culoa- plice în realizarea programului pe care realități este greu de acceptat ideea că rea politică diferită a acestora. Momen- l-a susținut în campania electorală, doar prezidențialismul prezintă perico- tul dat a acutizat și mai mult problema atunci inevitabil va intra, mai devreme lul alunecării spre dictatură. După cum conturării unui regim politic eficient sau mai târziu, în conflict cu guvernul se dovedește, și regimul parlamentar, pentru statul nostru. Pe de altă parte, și nu doar (ceea ce și s-a întâmplat cât de democrat nu s-ar pretinde, este important e a determina care este cauza atunci când președintele a refuzat să în stare să genereze, să dezvolte și să reală a acestor conflicte – personalita- promulge o lege, fiind sancționat de că- mențină dictaturi reale. tea Președintelui ales direct sau esența tre instanța constituțională cu suspen- Pe cale de consecință, pornind de la regimului consacrat constituțional. În dare temporară din funcție). Ambele necesitatea contracarării fenomenului ceea ce ne privește, intuim că nucleul variante astfel marchează negativ ima- dat și asigurării stabilității politice în tensiunilor politice indubitabil sunt de ginea șefului de stat, întrucât bilanțul Republica Moldova, condiție absolută natură instituțională și se află în regle- mandatului nu va putea fi raportat la pentru asigurarea evoluției sale ascen- mentările constituționale. programul electoral pentru care a fost dente, considerăm imperativă trecerea În acest sens, chiar dacă votat, moment ce contravine esenței la prezidențialism, întrucât doar într-un președintele la moment este ales direct unei democrații. astfel de sistem este posibilă asumarea de către popor, Constituția îi confe- În baza acestei experiențe politi- unei responsabilități și răspunderi rea- ră acestuia foarte puține prerogative ce și constituționale, considerăm că le pentru calitatea și rezultatele actului constituționale pentru a putea să-și în- se impune optarea în favoarea uneia guvernării, pentru bunăstarea societății deplinească programul electoral pen- dintre cele două tipuri de regimuri: și a fiecărui cetățean. tru care a fost votat. În același timp, prezidențial sau semi-prezidențial, cu primul-ministru, care nu este ales de înzestrarea șefului de stat cu prero- către corpul electoral, beneficiază de gative executive reale similare celor prerogative și puteri executive spori- deținute de Președintele Franței. Chiar te în raport cu președintele ales. Prin dacă e să admitem că aceste soluții Bibliografie urmare, suntem în prezența unui con- nu sunt perfecte, cel puțin ele confe- flict între legitimitatea democratică ră Președintelui prerogative pe măsura 1. Apostol Tofan D. Instituții ad- și prerogativele constituționale ale legitimității sale democratice rezultată ministrative europene. București: C.H. președintelui ales, pe de o parte, și pre- din alegerea directă de către corpul Beck, 2006. rogativele constituționale substanțiale electoral și, totodată, este de natură să 2. Arseni A. Legitimitatea puterii ale primului-ministru și legitimitatea diminueze substanțial „nucleul origi- de stat. Principiul edificator al statu- democratică indirectă, derivată a aces- nar” al conflictului dintre președinte și lu de drept și democratic contemporan. tuia, pe de altă parte. Anume acest guvern, președinte și parlament și, ca Chișinău: CEP USM, 2015. conflict reprezintă „nodul gordian” urmare, instabilitatea politică în cadrul 3. Boboş Gh. Teoria generală a drep- al funcționării sistemului politic, de a statului. tului. Cluj-Napoca: Argonaut, 1999. cărui dezlegrare depinde funcționarea Concluzii. Generalizând cele stu- 4. Boc E. Revizuirea Constituţiei şi normală a sistemului politic sau cel diate, subliniem că la, momentul actu- regimul semi-prezidenţial din România. puțin eliminarea principalului factor al, prezidențialismul este unica formu- În: Revista Transilvană de Ştiinţe Admi- perturbator [4, p. 5]. lă optimă pentru dezvoltarea în conti- nistrative, 2 (37)/2015. Privind lucrurile dintr-o altă per- nuare a Republicii Moldova în direcția 5. Boc E. Separația puterilor în stat. spectivă, observăm că programul unei reale democrații constituționale. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujea- electoral al candidatului la funcția de Chiar dacă nu corespunde soluțiilor nă, 2000. președinte este de o puternică factură teoretice promovate de doctrină (ce 6. Bucătaru I., Borș V. Regimul politic executivă, moment caracteristic unei recomandă noilor democrații regimul din Republica Moldova: în căutarea for- democrații. Marea problemă însă, parlamentar), alegerea acestei direcții mulei optime. În: Moldoscopie (Probleme constă în ceea ce se întâmplă după ce de către Republica Moldova este dic- de analiză politică), 2009, nr.2 (XLV). președintele este ales în virtutea unui tată mai ales de experiența trăită în cei 7. Burdeau G. Droit constitutionnel asemenea program electoral. Ajun- aproape 30 de ani de independență. et institutions politiques. Paris: LGDJ, gând în funcție, pe un puternic val Totalizând această experiență, consta- 1972. de susținere populară și cu un grad tăm că regimul parlamentar „fabricat” 8. Cârnaţ T. Drept constituţional. maxim de legitimitate democratică, în țară a permis ca întreaga putere în Ediția a 2-a. Chişinău: Print-Caro SRL, președintele constată că are extrem de stat să fie concentrată în mâinile parti- 2010. 12 ianuarie 2019

9. Cârnaț T., Popa C. Tipologia regi- tics: Political Challenges and Changing Институт президентства в республи- mului de guvernare. În: Revista Națională Agendas. 2-nd ed. New York: Houghton канской форме правления: проблемы de Drept, 2017, nr. 5. Mifflin Company, 2000. концептуализации. B: Международный 10. Codex constituţional: constituţii- 24. Mănescu N. Regimul politic – журнал социальных и гуманитарных le statelor membre ale Uniunii Europene organizarea puterii şi raporturile dintre наук, 2016, Т. 4, №1. / Șt. Deaconu (coord.), I. Muraru, E. Si- organele puterii de stat. În: Analele Uni- mina Tănăsescu, S. Gabriel Barbu. Bucu- versităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu reşti: Monitorul Oficial R.A., 2015. Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2014. DESPRE AUTOR /ABOUT 11. Constituția Republicii Franceze 25. Muraru I. Drept constituţional şi AUTHOR din 4 octombrie 1958. În: Codex consti- instituţii politice. Bucureşti: Editura AC- Gheorghe COSTACHI, tuţional: constituţiile statelor membre ale TAMI, 1997. doctor habilitat în drept, Uniunii Europene / Șt. Deaconu (coord.), 26. Pauvert B. Droit constitution- profesor universitar, I. Muraru, E. Simina Tănăsescu, S. Ga- nel. Théorie générale. Paris: Studyrama, cercetător ştiinţific principal la briel Barbu. Bucureşti: Monitorul Oficial 2013. Institutul de Cercetări Juridice şi R.A., 2015. 27. Raymond A. Democraţie şi totali- Politice 12. Constituţia Republicii Moldova tarism. Bucureşti: All Educaţional. din 29.07.1994. Republicată: Monitorul 28. Shugart M.S., Carey J.M. Presi- Candidate of Legal Sciences, Oficial al Republicii Moldova nr.78/140 dents and Assemblies. Constitutional De- professor, din 29.03.2016. sign and Electoral Dynamics. Cambridge: Senior scientific researcher 13. Criste M. Forma de guvernământ Cambridge University Press, 1992. at the Institute of Legal and Political și puterea de revizuire constituțională (li- 29. Simonian-Gineste H. Le droit Studies mitele revizuirii). În: Revista Transilva- constitutionnel en schemas. Paris: Ellip- nă de Științe Administrative, 2009, nr. 1 ses, 2012. e-mail: [email protected] (23). 30. Solomon C. Instituția tel.: 069125188 14. Cuşmir M. Sisteme constituţiona- prezidențială în Republica Moldova le europene (concepte şi practică juridi- (1990-2000). În: MOLDOSCOPIE (Pro- co-politică). Autoreferatul tezei de doctor bleme de analiză politică). Partea XV. habilitat în drept. Chişinău, 2008. USM. Chișinău, 2001. 15. Deleanu I. Instituții și proceduri 31. Țîrdea B. Republicile parlamen- constituționale – în dreptul român și în tară și prezidențială: impactul alterna- dreptul comparat. București: C.H. Beck, tivelor constituționale asupra societății 2006. civile. În: MOLDOSCOPIE (Probleme 16. Drept constituțional și instituții de analiză politică). Partea XV. USM. politice. Vol. I. Iași: Editura Fundației Chișinău, 2001. „Chemarea”, 1998. 32. Tomescu C.-R. Raporturile din- 17. Duverger M. A New Political tre Guvern și Parlament. București: C.H. System Model: Semi-Presidential Gover- Beck, 2012. nment. In: European Journal of Political 33. Конституция Азербайджан- Research no. 8, 1980. ской Республики от 12 ноября 1995 г., 18. Frison-Roche Fr. Le modele se- опубликована в «Сборнике законода- mi-presidentiel comme instrument de la тельства Азербайджанской Республи- transition en Europe post-communiste. ки» (31 июля 1997 года, № 1), с измене- Bruxelles: Ed. Emile Bruylant, 2005. ниями принятые на всенародном голо- 19. Goriuc S. Rolul şefului statului în совании (референдуме) 24 августа 2002 asigurarea echilibrului puterilor în stat. года (вступившие в силу 19.09.02). http:// În: Administrarea Publică, 2012, Nr. 2. ru.president.az/azerbaijan/constitution. 20. Hotărârea Curții Constituționale 34. Кувалдин В.Б. Президент- nr. 17 din 12.07.2010. În: Monitorul Ofi- ская и парламентская республики как cial al Republicii Moldova Nr. 126-128 формы демократического транзита. din 23.07.2010. Российский и украинский опыт в ми- 21. Hotărârea Curții Constituționale ровом контексте. B: Полис. Полити- nr. 2 din 24.01.2017. În: Monitorul Ofici- ческие исследования, 1998, № 5. http:// al al Republicii Moldova Nr. 356-359 din www.politstudies.ru/index.php? page_ 06.10.2017 id=453&id=2475&jid=&jj=. 22. Hotărârea Curții Constituționale 35. Сравнительная политология nr. 7 din 04.03.2016. În: Monitorul Ofi- постсоветского пространства: учеб- cial al Republicii Moldova Nr. 59-67 din ное пособие / В.Г. Егоров, А.В. Абра- 18.03.2016. мов, С.Н. Федорченко. М.: КНОРУС, 23. Kesselman M., Krieger J., Joseph 2015. W.A. Introduction to Comparative Poli- 36. Толочко А.В., Гришаева О.Н. ianuarie 2019 13

CZU: 351.746

PROBLEME ACTUALE PRIVIND STATUTUL JURIDIC AL INSPECTORATULUI GENERAL DE CARABINIERI CA SUBIECT AL ACTIVITĂȚII POLIȚIENEȘTI

Victor GUȚULEAC, doctor în drept, profesor universitar, Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată Elena COMARNIȚCAIA, doctor în drept, avocat BAA „Lagal Service”, Victoria GABUJA, studenta anului IV, specialitatea Drept, Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată

Inspectoratul General de Carabinieri este unul dintre subiecții activității polițienești. El este destinat să asigure, în cola- borare cu poliția sau independent, ordinea publică, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, propri- etatea privată, să asigure paza și apărarea unor obiective de importanță deosebită, să participe la lichidarea consecințelor avariilor sau ale situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen ori ecologic. Determinarea corectă și reglementarea amplă a statutului juridic este condiția de bază care determina eficacitatea și legalitatea activității acestui subiect al activității polițienești. Cuvinte-cheie: Inspectoratul General de Carabinieri, ordinea publică, activitatea polițienească, subiecți ai activității polițienești, statut juridic.

ACTUAL PROBLEMS REGARDING THE LEGAL STATUS OF THE GENERAL CARABINIER INSPECTORATE AS A POLITICAL ACTIVITY

The General Inspectorate of Carabineers is one of the subjects of the police activity. It is intended to ensure, in coopera- tion with the police or independent, public order, the protection of the fundamental rights and freedoms of citizens, private property, the guarding and defense of objectives of particular importance, to participate in the liquidation of the consequen- ces of the damage or the exceptional situations with natural, tehnogen or ecological character. The correct determination and broad regulation of legal status is the basic condition determining the effectiveness and legality of the activity of this subject of police activity. Keywords: General Inspectorate of Carabineers, public order, police activity, subjects of police activity, legal status.

ntroducere. De-a lungul is- democratic sau totalitar al unui stat. Relațiile sociale ce țin de procesul Itoriei, diferitele comunități și Funcționarea democratică a statului de aplicare de către stat a dreptului de societăți umane și-au manifestat în de drept nu poate fi concepută în afa- poliție constituie obiectul reglemen- mod constant nevoia de a-și apăra ra unui cadru normativ, care să coor- tării dreptului polițienesc ca ramură atât membrii, regulile de conviețuire doneze comportamentul indivizilor a dreptului național. stabilite de comun acord, cât și pro- conform conduitei tip statornicite în Dreptul de poliție (dreptul prietatea colectivă și cea privată. societate. polițienesc), în sens larg, imprimă Păstrarea ordinii și liniștii în co- Sintagmele ,,stat de drept”, ,,stat autoritatea statului privind asigu- munitate a fost preocuparea de bază democratic”, ,,dreptul de poliție al rarea conviețuirii sociale, ordinii și a comunităților și societăților umane statului” au o intersectare logică. Cu liniștii publice, ocrotirea valorilor indiferent de perioada istorică sau cât mai înalt este nivelul de cultură fundamentale ale fiecărui om în par- orânduirea socială. generală și cultura juridică a membri- te și ale întregii colectivități umane: Pentru asigurarea acestui climat lor societății, cu cât mai responsabili într-un sens mai restrâns dreptul de de ordine și disciplină, de respectare a sunt ei față de onorarea regulilor sta- poliție (dreptul polițienesc) exprimă normelor sociale, sub diferite forme, bilite de conduită, cu atât mai redus realizarea forței de constrângere - ca a fost promovat dreptul de poliție al este dreptul de poliție al statului, adi- element al puterii publice și funcție a statului. că necesitatea de a aplica constrân- statului – izvorând din nevoia de apă- Statutul juridic al instituțiilor cu gerea statală față de acei membri ai rare a existenței materiale și spirituale atribuții polițienești în stat, inclusiv, societății, care atentează la valorile a societății. al Inspectoratului General de Cara- sociale protejate prin normele juridi- În condițiile consolidării statului binieri, a fost și este o problemă fun- ce, cu atât mai avansat este nivelul de drept, organele polițienești – toți damentală de care depinde caracterul democrației în societate. funcționarii și structurile statale care 14 ianuarie 2019 exercită puteri polițienești – trebu- ror celorlalte necesități nu pot fi -în turile și interesele persoanelor fizice ie să afirme ca un veritabil factor de destulate în niciun fel, dacă nu va fi și juridice, în afara procedurii penale stabilitate și echilibru, de protecție al asigurată securitatea și dacă omul nu și executiv penale4. comunității și garant al drepturilor și va fi convins de faptul, că viața lui, Din cele menționate putem libertăților cetățenilor. sănătatea, integritatea personală, li- evidenția următoarele particularități Ideea promovării și dezvoltării bertatea, cinstea și proprietatea sa, nu ale dreptului polițienesc: dreptului polițienesc în sistemul de vor fi supuse unor atacuri violente din 1) inegalitatea juridică a su- drept autohton, în mare măsură, este partea altor persoane1. biectelor, determinată de relațiile determinată de sporirea rolului orga- După Iuliu Pascu, unul dintre atri- de putere și subordonare. Dreptului nelor de ocrotire a normelor de drept butele esențiale ale suveranității statu- polițienesc nu-i sunt caracteristice în societate, de necesitatea unui ca- lui, în general, îl constituie consacra- relațiile de egalitate a statutului juri- dru instituțional adecvat, care să ga- rea dreptului de constrângere pe care dic a părților. ranteze drepturile fundamentale și statul îl are în raport cu cetățenii săi, 2) volum destul de larg al puterii libertățile cetățenilor și respectarea cu ceilalți indivizi (cetățeni străini, discreționare de care dispun subiecte- ordinii de drept�. apatrizi) și față de diversele grupuri le dreptului polițienesc. Scopul studiului constă în deter- sociale, inclusiv față de persoanele Susținem opinia, potrivit căreia minarea locului și rolului Inspecto- juridice. Acest drept al statului a fost recunoașterea dreptului polițienesc ratului General de Carabinieri (IGC) consacrat și este cunoscut în literatura ca ramură a dreptului nu înseamnă în realizarea activității polițienești și juridică sub denumirea de drept de întoarcerea la statul polițienesc, ci evidențierea unor probleme ce țin de poliție2. permite de a optimiza competența și statutul juridic al IGC ca subiect al Dreptul de poliție este o parte a structura organelor polițienești, de a activității polițienești. dreptului ce îl are statul de a interveni spori eficiența activității polițienești Rezultate obținute și discuții. pentru respectarea de către cetățeni a și ca consecință, asigurarea dreptu- Instituțiile juridice cum ar fi „origi- îndatoririlor ce le revin, iar pe de altă rilor, libertăților și intereselor legale nea conceptului de poliție”, „definiția parte, este un drept al fiecărui individ ale cetățenilor, stabilitatea în socie- și obiectul dreptului polițienesc”, de a cere sprijin organelor polițienești tate. „obiectele supuse protecției pentru apărarea drepturilor ce le sunt În linii generale, activitatea polițienești”, „sistemul subiecților conferite de stat și înlăturarea piedici- polițienească poate fi definită ca fi- activității polițienești”, „conținutul lor ce li s-ar pune în executarea aces- ind un gen specific și deosebit de și formele activității polițienești”, tor drepturi recunoscute de lege. important al activității statale, orien- „metodele de realizare a activității Trecând în revistă cele menționate, tate spre asigurarea securității statale, polițienești”, „conceptul de funcție pu- vom concluziona că dreptul de poliție economice, financiare, energetice, blică polițienească”, „statutul juridic este o parte a dreptului ce îl are statul antiincendiare, publice etc., precum al subiectului activități polițienești” de a interveni pentru respectarea de și menținerea ordinii publice, efec- sunt studiate în multe investigații către cetățeni a îndatoririlor ce le re- tuate de către organele împuternici- științifice�. vin, iar pe de altă parte, este un drept te (subiecții activității polițienești), Se consideră că cuvântul ,,poliție” al fiecărui individ de a cere sprijinul dotate cu împuterniciri speciale pri- derivă de la grecescul πολιτια care în- organelor polițienești pentru apăra- vind aplicarea constrângerii statale, seamnă activitatea de stat, de interes rea drepturilor ce le sunt conferite de ca metodă de influență asupra celor public și a fost asimilat succesiv de stat și înlăturarea piedicilor ce le-ar administrați. diferite națiuni, într-un înțeles larg pune exercitarea acestor drepturi re- Obiectele supuse protecției care cuprindea întreaga administrare cunoscute de lege3. polițienești sunt multiple. Printre ele a treburilor publice�. Statul poate uzita dreptul de poliție enumerăm: statul, societatea, perso- Pe parcursul timpului, înțelesul atât în scop preventiv, cât și eventual nalitatea, ordinea publică, securitatea acestui cuvânt a fost restrâns, direct represiv. statală, securitatea publică, drepturi- proporțional cu reducerea sferei de Conviețuirea pașnică și coopera- le și libertățile cetățenilor, obiectele atribuții. De la o competență largă rea armonioasă, fără lezarea drepturi- de importanță statală etc5. legislativă, judecătorească și admi- lor și intereselor membrilor societății, Trăsăturile de bază ale obiectului nistrativă, pe care a avut-o inițial, azi este scopul primordial și, în același supus protecției polițenești sunt: poliția, aparținând puterii executive, timp, sublim al fiecărui stat. 1) să existe real indiferent de are ca atribuție principală menținerea În ceea ce privește definiția drep- voința și conștiința cetățenilor, să re- ordinii și securității publice, protecția tului polițienesc ca ramură a drep- prezinte pentru persoană și stat o anu- drepturilor și libertăților fundamenta- tului, apoi, în opinia savanților Ion mită valoare, bun obștesc; le ale omului�. Guceac, Victor Balmuș și Valeriu 2) să necesite o protecție, inclu- Apariția și funcționarea statului se Muntean, acesta constituie – totalita- siv să fie protejate de orice acțiuni explică prin menirea sa polițienească, tea normelor juridice care reglemen- (inacțiuni) ilegale de amenințări de de protecție a valorilor sociale, deter- tează raporturile ce se nasc în proce- orice gen; minată de necesitatea societății, de sul activității polițienești a organelor 3) asupra obiectului se extinde toți laolaltă și de fiecare în parte, de administrației publice, grevate cu suveranitatea statală și paza lui ce a trăi în siguranță. Satisfacerea tutu- atribuții de intervenție legală în drep- constituie sarcina internă a statului; ianuarie 2019 15

4) se află într-o interacțiune polițienesc, atunci prin formele de trativ-preventive cum ar fi: controlul reciprocă cu subiectul activității activitate polițienească a Inspectora- actelor de identitate, controlul perso- polițienești care determină regimul de tului General de Carabinieri se înte- nal, controlul lucrurilor și al baga- protecție asupra obiectului; lege gruparea de acțiuni polițienești jelor personale, controlul unităților 5) să fie reglementat de normele identice după caracterul său și esența de transport etc. și numai în cazul în juridice6. juridică, prin intermediul cărora care sunt constatate delicte, se aplică Subiectul activității polițienești ar funcționarii serviciului de carabinieri măsurile de sancționare, măsurile de putea fi definitca autoritatea publică, mențin ordinea publică, asigură secu- siguranță etc. persoana juridică sau fizică dotată, în ritatea publică și duc o luptă împotri- În ce privește aplicarea măsurilor modul stabilit prin lege, cu atribuții și vă criminalității9. de constrângere de către colabora- împuterniciri în domeniul executării În general, conținutul formelor torii Inspectoratului General de Ca- funcțiilor polițienești ale statului în activității polițienești, specificul sta- rabinieri, apoi tipurile măsurilor de scopul asigurării integrității obiecte- tutului juridic al fiecăruia din subiecții constrângere și modalitatea (procedu- lor protecției polițienești7. activității polițienești determină me- ra) aplicării lor sunt condiționate de Succesul realizării activității cu todele de activitate. sarcinile ce le revin acestui subiect al caracter polițienesc se află în raport De regulă, toți subiecții activității activității polițienești. La acest capi- direct cu determinarea sistemului su- polițienești în procesul realizării sar- tol, în viziunea noastră, în legislație biectelor activității polițienești, selec- cinilor concrete utilizează acele două sunt multe lacune care determină ne- tarea lor, instruirea și dotarea adecva- grupe de metode: convingerea și con- cesitatea unei intervenții urgente a le- tă specificului funcțiilor îndeplinite. strângerea. Atât timp, cât subiecții gislatorului. Absolut toate fenomenele din ju- raporturilor juridice se vor conforma După cum, deja, s-a menționat, rul nostru se caracterizează prin for- regulilor stabilite și protejate prin nor- formele și metodele de activita- mă și conținut care sunt strâns legate me juridice ale diverselor ramuri ale te ale fiecărui subiect ai activității între ele. dreptului, inclusiv celui polițienesc, polițienești reiese din scopul și sarci- Conținutul reprezintă totalitatea față de ei pot fi aplicate doar diverse nile ce le revin și se află în legătură de elemente, legături, procese, relații forme de convingere, inclusiv cele de directă cu statutul juridic de care se care constituie acest fenomen. stimulare pentru onorarea normelor bucură. Forma reprezintă o manifesta- de drept. Statutul administrativ-juridic al re externă, un procedeu concret de Odată cu apariția raportului juridic subiectului activității polițienești, existență8. de conflict, față de autorul lui nu nu- inclusiv al militarului Inspectoratul Înțelegerea justă și strictă a forme- mai că poate fi aplicată vreo măsură General de Carabinieri, se află în ra- lor de activitate polițienească favori- de constrângere, dar și trebuie să fie port direct cu capacitatea administra- zează pătrunderea mai profundă în aplicată pentru realizarea principiu- tiv-juridică a funcționarului public ca esența conținutului ei. lui inevitabilității răspunderii pentru subiect al administrării publice și ca Conținutul activității polițienești fapta ilicită comisă cu vinovăție. subiect al dreptului administrativ și al este determinat de sarcinile puse în Pornind de la faptul că raporturi- celui polițienesc. față organelor activității cu caracter le juridice de drept polițienesc apar, Capacitatea administrativ-juridi- polițienesc realizate prin intermediul de regulă, după atentarea la valorile că, la rândul său, se divizează în cea funcțiilor de menținere și asigurare a sociale, protejate de diverse ramuri de folosință și cea de exercițiu. ordinii publice, organizarea luptei cu ale dreptului, subiecții activității În general, capacitatea de fo- criminalitatea, aplicarea sistemului polițienești sunt impuși (provocați) să losintă de drept administrativ al național de pașapoarte și altele. dea prioritate măsurilor de constrân- funcționarului public, ca subiect al Prin formele activității polițienești gere. administrării publice, apare din mo- a organelor respective se înțelege ex- Selectarea măsurilor concrete de- mentul învestirii lui în funcție, indi- primarea exterioară organizațional- pinde de multiplele circumstanțe și ferent de faptul prin ce formă acesta a juridică al conținutului activității lor, diferă de la un subiect al activității fost învestit. Capacitatea de exercițiu care, practic, se realizează prin gru- polițienești la altul. de drept administrativ și de drept puri de acțiuni omogene (identice). De exemplu, dacă polițistul dis- polițienesc apare din momentul depu- Prin urmare, dacă în urma analizei pune de dreptului de a selecta ori- nerii jurământului. conținutului activității polițienești se ce măsură de constrângere din cele În special, procedura de determi- dezvăluie esența și destinația aceste- 5 grupe cunoscute în literatura de nare a capacității administrativ-juridi- ia, atunci studierea formelor dă răs- specialitate: măsurile administrativ- ce a funcționarului public ca subiect puns la întrebările prin intermediul preventive; măsurile administrativ- al dreptului administrativ, respectiv căror acțiuni a subiectilor activității represive; măsurile de asigurare a celui polițienesc are specificul său polițienești se realizează sarcinile, procesului contravențional; aplicarea condiționat prin faptul că persoana în- care este natura acestor acțiuni și sancțiunilor contravenționale; apli- vestită în funcție publică are, deja, sta- cerințele față de ele. carea măsurilor de siguranță, atunci tut de subiect al dreptului administra- Astfel, dacă ne referim numai la colaboratorul Serviciului Vamal ca tiv ca cetățean al Republicii Moldova Inspectoratul General de Carabinieri subiect al activității polițienești apli- și prin faptul că cetățeanul Republicii ca subiect al activității cu caracter că, în mod prioritar, măsurile adminis- Moldova, învestit în funcția publică 16 ianuarie 2019 de prima dată, va obține capacitatea acest capitol se contrapun câteva acte menționată prescrie: „Inspectoratul administrativă deplină de funcționar juridice: Legea nr. 806 din 12.12.1991 General de Carabinieri face parte din public numai după depășirea etapei cu privire la Trupele de carabinieri sistemul național de ordine și securi- de funcționar public debutant (adică (trupele interne) ale MAI12 (abroga- tate publică și din sistemul național peste 6 luni după învestirea în funcția tă prin Legea nr. 219 din 08.11.2018 de apărare”22. La rândul său, consta- publică). Logic, putem constata două cu privire la Inspectoratul General tăm că Ministerul Afacerilor Interne tipuri de statut: 1) statutul adminis- de Carabinieri13); Legea nr. 345 din nu este parte componentă a Forțelor trativ-juridic al funcționarului public 25.07.2003 cu privire la apărarea Armate. Totodată, atribuțiile Inspec- debutant și 2) statutul administrativ- națională14; Regulamentul cu privire toratului General de Carabinieri pe juridic al funcționarul public10. la organizarea și funcționarea Minis- timpul declarării stării de asediu sau Statutul juridic al Inspectoratul terului Afacerilor Interne al RM15 și a stării de război (11 la număr) sunt General de Carabinieri, ca subiect al altele. expres prevăzute în lege23. administației publice centrale, statu- De exemplu, potrivit art. 9 alin. Este, absolut, clar că în procesul tul juridic al carabinierului, în mare (1) din Legea nr. 345 din 25.07.2003 realizării acestor atribuții. Inspecto- măsură, determină locul acestui su- ,,Forțele destinate apărării naționale ratul General de Carabinieri nu poate biect al activității polițienești în struc- sunt Forțele Armate compuse din Ar- fi subordonat MAI. Mai mult ca atât, tura organelor statale preocupate de mata Națională și Inspectoratul Gene- însăși Legea nr. 219 din 08.11.2018 problema combaterii criminalității și ral de Carabinieri”. prescrie: „(3) La declararea stării de contravenționalității. Art. 31 alin. (2) din legea sus- asediu sau stării de război, subdivizi- Statutul juridic al Inspectoratului menționată prevede că „La declararea unile Inspectoratului General de Ca- General de Carabinieri, ca subiect al stării de asediu sau de război, unitățile rabinieri participă la operații/acțiuni administrației publice centrale, și sta- (subunitățile) Inspectoratul General de apărare a țării sub conducerea Sta- tutul juridic al carabinierului cuprinde de Carabinieri participă la operaţii tului Major General al Forțelor Arma- patru elemente constitutive: (acţiuni) de apărare a țării, sub con- te”24. - obligațiile (atribuțiile) ce îi revin ducerea Statului Major General al În ceea ce privește locul și rolul In- în domeniul activității polițienești; Forțelor Armate”. spectoratului General de Carabinieri - drepturile (împuternicirile) ne- Prevederile art. 31 alin. (2) din Le- în sistemul organelor administrației cesare pentru executarea obligațiilor gea nr. 345 din 25.07.2003 au fost con- publice centrale, apoi legea recent și participarea reală în procesul apli- firmate și în Legea 806 din 12.12.1991 adoptată nu doar că nu vine cu o pre- cării constrângeri statale; care stipula: ,,Trupele de carabinieri cizare la acest capitol, ci și provoacă - responsabilitatea juridică, adi- sunt componență a Forțelor Armate și unele neclarități suplimentare. Potri- că atitudinea responsabilă față de participă la acțiunile de apărare a tării vit legii abrogate25, structura și efec- executarea obligațiilor ce îi revin și în condițiile legii (art.1 alin. (2))”. tivul Trupelor de carabinieri se apro- neadmiterea abuzului de drepturile Acest fapt se confirmă și prin Le- bau de către Președintele Republicii oferite; gea nr. 219 din 08.11.2018. în ceea ce Moldova. Potrivit Legii nr. 219 din - răspunderea juridi- privește locul Inspectoratului General 08.11.2018, atât această competență, că, drept consecință a depășirii de Carabinieri în sistemul organelor cât și numirea în funcție a Comandan- responsabilității11. administrației publice centrale ca su- tului general al Inspectoratului Gene- Pornind de la rezultatele unei ana- biect al activității polițienești, apoi le- ral de Carabinieri, aprobarea Regula- lize ample a cadrului juridic, respec- gea actuală prevede că Inspectoratul mentului de organizare și funcționare tiv și activitatea practică a acestui General de Carabinieri este o autori- a Comandamentului General al In- organ, constatăm existența mai mul- tate specializată a statului, cu statut spectoratului General de Carabinieri tor rezerve care ar spori eficacitatea militar, aflată în subordinea Ministe- îi revine Guvernului26. funcționării lui. rului Afacerilor Interne20. Nu intrăm în discuții referitor la În limitele acestei publicații La prima vedere, este clar - In- oportunitatea acestor modificări în sta- științifice ne vom referi doar la: 1) spectoratul General de Carabinieri tutul juridic al Inspectoratului General locul Inspectoratului General de este o structură separată a MAI. Însă, de Carabinieri, în același timp, nu pu- Carabinieri în sistemul organelor în viziunea noastră, dacă pornim de la tem să trecem cu vederea faptul că, în administrației publice centrale, ca su- atribuțiile acestui subiect al activității viziunea noastră ele vin în contradicție biect al activității polițienești; 2) co- polițienești, atunci această poziție a cu prevederile Constituției RM. Legea respunderea drepturilor oferite, sarci- legislatorului este una discutabilă. supremă a țării stipulează: „(1) Forțele nilor și funcțiilor pe care acest organ Însăși legislatorul, în limitele aceleiași Armate sunt subordonate exclusiv trebuie să le realizeze; 3) protecția norme juridice se contrazice pe sine, voinței poporului pentru garantarea juridică și socială a colaboratorilor declarând următoarele: „Inspectora- suveranității, a independenței și a acestui organ. tul General de Carabinieri exercită, unității, a integrității teritoriale a țării 1. Referitor la locul Inspectoratu- pe timp de pace, atribuții polițienești, și a democrației constituționale”27. lui General de Carabinieri în sistemul iar pe timp de asediu sau de război, La rândul său, Președintele organelor administrației publice cen- atribuțiile specifice Forțelor Armate, RM este garantul suveranității, trale, constatăm lipsa unei clarități ab- în condițiile prevăzute de lege”21. La independenței naționale, al unității și solute în cadrul juridic, respectiv. La fel, legislatorul în norma juridică sus integrității teritoriale a țării28. Respec- ianuarie 2019 17 tiv, în calitate de comandant suprem nilor ilegale, iar în caz de necesitate, mişte sau sunt susceptibile de a dăuna al Forțelor Armate29, Președintele RM pentru a asigura respectarea cerinţelor sieşi ori celor din jur; nu poate să nu aibă atitudine la apro- legale, să intervină cu utilizarea for- v) să-i reţină pe străinii care au barea structurii și a efectivului In- ţei fizice, a mijloacelor speciale sau a intrat clandestin, se află ilegal şi sunt spectoratului General de Carabinieri, armei de foc din dotare, în condiţiile supuşi expulzării de pe teritoriul Re- la numirea în funcție a Comandantu- stabilite de lege; publicii Moldova, să-i transmită orga- lui general al Inspectoratului General c) să constate contravenţii, să exa- nelor competente. de Carabinieri. mineze cauze contravenţionale şi să În urma analizei stării de fapt Din cele menționate conside- aplice sancţiuni în limita competenţe- în ceea ce privește corespunderea răm că locul Inspectoratului General lor sale stabilite prin lege; împuternicirilor atribuțiilor legale, de Carabinieri, subiect al activității d) să stabilească identitatea per- prezenței mecanismului juridic de polițienești, fie în structura Ministe- soanelor care încalcă dispoziţiile le- realizare a împuternicirilor acordate, rului Afacerilor Interne, fie în struc- gale ori în privința cărora sunt indici constatăm că în această situație există tura Ministerului Apărării necesită un că acestea fie pregătesc, fie au comis multiple probleme fără soluționarea studiu separat și complex. Ca varian- o faptă ilegală; cărora unele împuterniciri din cele tă remarcăm că, în viziunea noastră, g) să efectueze, în condițiile prevăzute de lege și pe viitor vor ră- această subdiviziune ar putea avea legislației în vigoare, examinarea cor- mâne declarative. un statut de sine stătător, să activeze porală preventivă a persoanei partici- În știința și practica administrării sub patronatul Președintelui Republi- pante la întruniri publice sau aflate în referitor la coraportul dintre atribuții cii Moldova și să fie coordonată: în alte locuri în care este interzis accesul și drepturi este bine determinat un procesul activității privind asigurarea cu arme, produse ori cu substanţe pe- principiu: ,,Orice subiect al adminis- ordinii de drept de către Ministerul riculoase, precum şi a bagajului aces- trării trebuie să fie dotat cu acel vo- Afacerilor Interne; la declararea stării teia; lum de drepturi (împuterniciri), care de asediu sau de război de către Statul h) să efectueze, în condițiile este strict necesar pentru onorarea Major General al Forțelor Armate. legislației în vigoare, examinarea cor- atribuțiilor”. 2. Referitor la coraportul porală preventivă a persoanelor afla- Referindu-ne la statutul juridic al atribuțiilor și împuternicirilor ca ele- te în stare de inconştienţă şi a căror carabinierilor, constatăm faptul ne- mente constitutive ale statutului juri- identificare este necesară, precum şi a respectării acestui principiu. Volumul dic al Inspectoratului General de Ca- bagajului acestora; de împuterniciri, calitatea formulării rabinieri menționăm că în legea nouă l) să reţină persoane în condiţiile lor și a reglementării unora din ele nu (nr. 219 din 08.11.2018) ele sunt for- stabilite de lege, cu explicarea drep- poate asigura realizarea integrală și mulate și determinate mult mai reușit, turilor acestora; calitativă a atribuțiilor. Vom confirma fiind grupate pe domenii de activitate n) să intre ori să pătrundă, în mo- această teză doar prin câteva exemple și anume: dul stabilit de lege și utilizând, în caz și ne vom referi numai la unele dintre 1) în domeniul menținerii, asigu- de necesitate, mijloace speciale, în împuternicirile oferite Inspectoratului rării și restabilirii ordinii și securității orice încăpere sau proprietate în scop General de Carabinieri. publice, al protecției drepturilor și de curmare a infracţiunilor, de urmă- 2.1. Pentru ca dreptul de verificare libertăților legitime ale persoanei și rire a unor persoane suspectate de a actelor de identitate, declarat în art. comunității; comiterea infracţiunilor sau care se 24 alin. (1), lit. d) din Legea nr. 219 2) în domeniul prevenirii și ascund de organele de urmărire pena- din 08.11.2018 să fie nu numai decla- descoperirii infracțiunilor și a lă, sau care se sustrag de la executarea rativ, ci și legal exercitat, ca cerința contravențiilor; unei pedepse penale ori de la arestul carabinierului să constituie obiectul 3) în domeniul pazei și protecției contravenţional, sau atunci când se atentării, prevăzut la art. 336. Ne- obiectivelor de importanță deosebită; ştie, în baza unor date suficiente, că subordonarea cu rea-voință dipoziției 4) în domeniul pazei și protecției în această locație a fost comisă ori se sau cererii legitime a colaboratorului transporturilor; comite o infracţiune, precum şi în ca- organelor de ocrotire a normelor de 5) în domeniul prevenirii și com- zul unei calamităţi naturale ori în alte drept, în Codul Contravențional este baterii terorismului; împrejurări excepţionale ce pun în pe- nevoie de prezența unui mecanism 6) în domeniul asigurării regi- ricol securitatea publică şi siguranţa juridic de realizare a acestui drept de- mului stării de urgență, declarat în persoanelor; clarat. condițiile legii30; u) să aducă din locuri publice ori Controlul actelor de identitate, ca 7) atribuțiile pe timpul declarării aglomerate într-o instituţie medico- măsură contravențională de preveni- stării de asediu sau a stării de răz- sanitară persoanele presupuse a fi re va fi aplicat corect și legal, atunci boi31. sub influenţa alcoolului, a substanţe- când subiectul activității polițienești Potrivit cadrului legal32, în exerci- lor toxice, a substanțelor stupefiante, nu numai că va fi învestit cu dreptul tarea atribuțiilor de serviciu, carabini- psihotrope și a precursorilor acestora respectiv, dar și va avea temeiul juri- erul are următoarele împuterniciri (ne ori sub influenţa altor substanţe care dic de a aplica această măsură de con- vom referi doar la unele dintre ele): acţionează grav asupra stării fizice strângere. Unul din temeiurile juridice a) să solicite persoanelor respecta- şi psihice a persoanei, de asemenea, de a efectua controlul actelor de iden- rea ordinii publice şi încetarea acţiu- persoanele care sunt incapabile să se titate este constatarea faptelor ilicite. 18 ianuarie 2019

Însă subiectul de drept care constată o ierea procesului-verbal cu privire la „e) Inspectoratul General de Cara- faptă contravențională sau infracțiune contravenție; binieri, în cazul contravențiilor, con- trebuie să se bucure de statul juridic c) necesită o concretizare per- statarea cărora ține de competența de agent constatator. soanele cu funcții de răspundere din lui”. Un asemenea statut, Inspectoratul cadrul Inspectoratului General de Ca- 3. Unele împuterniciri nu numai că General de Carabinieri l-a obținut prin rabinieri dotate cu dreptul de a exami- nu sunt asigurate cu mecanism juridic lege33, și numai începând cu data de na cauza contravențională și de a emi- de realizare, ci și vin în contradicție 12.12.2018. Reiese că până la această te decizia asupra cauzei respective. cu mecanismul juridic existent. De dată dreptul carabinierului de a veri- Din inițiativa legislativă a deputaților, exemplu, Legea cadru36 prevede îm- fica actele de identitate era unul doar deja votată, reiese că și militarii în puternicirea carabinierilor să aducă declarativ. termen a serviciului de carabinieri din locuri publice ori aglomerate într- Susținem inițiativa deputaților sunt dotați cu dreptul de a emite de- o instituție medico-sanitară persoane- din Parlamentul RM, votată prin Le- cizia asupra cazului contravențional, le presupuse a fi sub influența alco- gea nr. 220 din 08.11.2018 în ceea ce fapt care nu poate fi acceptat; olului, a substanțelor toxice… privește completarea art. 400 din Co- d) este necesară o reglementare O asemenea redacție a împuterni- dul contravențional cu un alineat nou, strictă referitoare la următorul fapt: cirii respective nu poate fi susținută în special, alin. (41)) care are următo- care anume contravenții pot fi atât din următoarele considerente: rul cuprins: constatate, cât și examinate și care - aducerea bănuitului în comiterea ,,41) Contravențiile prevăzute al dintre ele pot fi doar constatate. unui ilicit, ca măsură de asigurare a art. 69, 91 alin. (1), 911 alin. (16) și 2.2. În ceea ce privește împu- procedurii contravenționale de sine (18), art.354, 355 și art.357, care au ternicirea de a reține persoane, în stătătoare, în Codul contravențional fost săvârșite în timpul îndeplinirii condițiile stabilite de lege, formulată nu este prezentă; misiunilor Inspectoratului General al în art. 24 alin. (1), lit. l), atunci și aici - reiese că aducerea trebu- Carabinierilor de menținere, asigura- constatăm careva neclarități. ie să fie precedată de reținerea re și restabilire a ordinii publice, de Dacă ne referim la aspectul contravențională; protecție a obiectivelor de importanță contravențional, atunci reținerea - pentru reținere trebuie să exis- deosebită, prevenire și combatere a contravențională poate fi efectuată te temei juridic – contravenția terorismului, de asigurare a regimu- numai în baza temeiurilor juridice (obiectul, latura obiectivă, subiect, lui stării de urgență, de asediu și de prevăzute la art. 433. „Reținerea” latura subiectivă), la rândul său, război, se constată și se examinează din Codul contravențional și în ordi- dispoziția art. 355 alin. (2) din Co- inclusiv de către carabinieri”34. nea stabilită de această normă juridi- dul contravențional al RM prevede că Considerăm că această normă ju- că. Pentru ca reținerea să fie legală, constituie contravenție apariția în lo- ridică ,,s-a născut fiind, deja, moar- de rând cu existența temeiului juridic, curi publice în stare de ebrietate pro- tă”. În procesul elaborării acestei organul care o aplică trebuie să fie do- dusă de alcool sau de alte substanțe, inițiative legislative și votării ei ul- tat cu dreptul respectiv. în cazul în care persoana și-a pier- terioare, în viziunea noastră, n-a fost Subiecții activității polițienești dut capacitatea de a se mișca de respectată tehnica legislativă, nu s-a dotați cu dreptul de a aplica această sine stătător. ținut cont de recomandările științifice măsură de asigurare a proceduri sunt Astfel, în urma investigației efec- din acest domeniu, de faptul că mo- expres reglementați prin lege. tuate, realizării scopului cercetării, dificările izvoarelor formale trebuie Art. 433 alin. (2) din Codul concluzionăm următoarele: să fie raportate la izvoarele materiale, contravențional al RM prevede: - rolul Inspectoratului General adică la situația reală în domeniul re- „(2) Reținerea se aplică de către: de Carabinieri ca subiect al activității glementat. a) poliție; b) Poliţia de Frontieră, în polițienești în menținerea ordinii pu- Drept urmare, această completare cauzele de încălcare a regimului fron- blice, asigurării securității publice, a CC al RM, fiind o intenție saluta- tierei de stat, a regimului zonei de prevenirii și curmării (stopării) fap- bilă a provocat multiple neclarități și frontieră sau a regimului punctelor de telor antisociale este unul dificil de anume: trecere a frontierei de stat; c) Serviciu apreciat. După comasarea serviciului a) de ce, serviciul de carabi- vamal în cazurile contravențiilor ce de patrulă și santinelă a poliției cu nieri este în drept să constate numai țin de competența lui; d) Biroul mi- poliția rutieră (actualmente Inspecto- contravențiile prevăzute la art. 69, graţie şi azil al Ministerului Afaceri- ratul Național de Patrulare din Cadrul 91 alin. (1), 911 alin. (16) și (18), lor Interne, în cazul contravenţiilor ce Inspectoratului General al Poliției), art. 354, 355 și art. 357? Atunci, lo- ţin de competenţa sa”35. carabinierii sunt unica forță care pa- gic, apare următoarea întrebare: „Dar După cum observăm, Inspecto- trulează în locurile publice în scopul contravențiile prevăzute la art. 352, ratul General de Carabinieri nu se menținerii ordinii publice; 353, 356, 357, 363, 365 și altele, nu au regăsește în conținutul art. 433 alin. - constatăm necorespunderea legătură directă cu domeniul respectiv (2), fapt care înseamnă că acest drept mecanismului juridic de realizare a și cu atribuțiile carabinierilor?”; al carabinierilor este doar declarativ. împuternicirilor Inspectoratului Ge- b) nu este clar cine este împuter- Considerăm că, în mod de urgență, neral de Carabinieri atribuțiilor ce îi nicit să execute funcția de constatare art. 433 alin. (2) din CC al RM, tre- revin potrivit legii-cadru. Considerăm și cercetare a faptei comise și înche- buie completat cu următorul conținut: necesară operarea cât mai operativă a ianuarie 2019 19 propunerilor privind completarea și право. Лекционный курс. Москва: ,,Дело VIII. În: Monitorul Oficial al RM nr. 462- modificarea Codului contravențional, и Сервис”, 2004, p. 207. 466 din 12.1.2.2018. care se regăsesc în conținutul prezen- 10. Guțuleac V. Drept polițienesc. Op. 34. Legea nr. 220 din 08.11.2018 pen- tei publicații; cit., p. 73-74. tru modificarea unor acte legislative, art. - perfecționarea cadrului juri- 11. Ibidem, p. 75. VIII. dic privind principiile de activitate, 12. Boeșteanu C., Grati V., Cușnir V., 35. Codul contravenţional al Republi- organizarea și funcționarea, atribuțiile Dogotari I. Drept poliţienesc. Chișinău: cii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218- și împuternicirile, finanțarea și -asi Centrul Ed. al Academiei „Ştefan cel XVI din 24.10.2008. În: Monitorul Ofi- gurarea tehnico-materială a inspec- Mare” a MAI a Rrepublicii Moldova, cial al Republicii Moldova nr. 3-6/15 din toratului, precum și concretizarea 2006, p. 53. 16.01.2009 statutului juridic al carabinierului, 13. Guțuleac V. Drept polițienesc. Op. 36. Legea nr. 219 din 08.11.2018 cu indiscutabil este un lucru salutabil. cit., p. 159-160. privire la Inspectoratul general de Carabi- Totodată, considerăm că procedura 14. Ibidem, p. 272. nieri, art. 24 alin. (1), lit. l) și u). de elaborare și adoptare a Legii nr. 15. Ibidem, p. 273. 219 din 08.11.2018 cu privire la In- 16. Legea nr. 806 din 12.12.1991 cu spectoratul General de Carabinieri a privire la Trupele de carabinieri (trupe- fost una prea accelerată și, ca rezultat, le interne) ale MAI, publicat/republicat produsul final nu este de cea mai în- în Monitorul Oficial al RM nr. 000 din altă calitate. Legea respectivă conține 12.12.1991. multe neclarități, însăși în conținutul 17. Legea nr. 219 din 08.11.2018 cu normelor juridice interne (din cadrul privire la Inspectoratul general de Carabi- legii), unele norme juridice vin în nieri, publicată în Monitorul Oficial al RM contradicție cu Constituția RM și alte nr. 462-466/770 din 12.12.2018 (în vigoare acte legislative în vigoare. Din aceste din 12.12.2018). considerente, optăm pentru revizuirea 18. Legea nr. 345 din 25.07.2003 cu complexă a acestei legi, ajustarea ei la privire la apărarea naţională, publicată în prevederile actelor juridice în vigoare Monitorul Oficial al RM nr. 200-203/775 sau modificarea și completarea -ulti din 19.09.2003. melor în corespundere cu Legea nr. 19. Hotărârea Guvernului RM nr. 633 219 din 08.11.2018. din 30.08.2017 privind aprobarea Regu- lamentului cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Inter- ne, publicată în Monitorul Oficial al RM Referințe bibliografice nr. 322-328/795 din 01.09.2017. 20. Legea nr. 219 din 08.11.2018 cu 1. http://politia.md/ro/content/concep- privire la Inspectoratul general de Carabi- tul-activitatii-politienesti-comunicare nieri, art. 2 alin. (1). 2. Balmuș V., Muntean V. Elemente 21. Ibidem, art. 2 alin. (2). de drept polițienesc. Manual. Chișinău: 22. Ibidem, art. 2 alin. (3). Tipogr.. A.Ș.M., 2006; Guțuleac V. Drept 23. Ibidem, art. 23 alin. (2). polițienesc. Inst. de Științe Penale și Cri- 24. Ibidem, art. 23 alin. (3). minologie Aplicată; Inst. de Cercetări Ju- 25. Legea nr. 806 din 12.12.1991 cu ridice și Politice al Acad. de Științe din privire la Trupele de carabinieri (trupele Moldova. Chișinău: S.n., 2015 (Î.S. F.E.-P. interne) ale MAI, art. 4. „Tipografia Centrală”); Pașcu Iuliu. Drept 26. Legea nr. 219 din 08.11.2018 cu polițienesc român. Vol. I. București, 1929. privire la Inspectoratul general de Carabi- 3. Balmuș V., Muntean V. Elemente de nieri, art. 9 alin. (2) și (3), art. 10 alin. (2). drept polițienesc. Manual. Op. cit., p. 23. 27. Constituţia Republicii Moldo- 4. Ibidem, p. 32. va, adoptată la 29.07.1994, art. 108 alin. 5. Guțuleac V. Drept polițienesc. Op. (1). În: Monitorul Oficial al RM nr. 1 din cit., p. 31. 12.08.1994. 6. Pașcu Iuliu. Drept polițienesc ro- 28. Ibidem, art. 77 alin. (2). mân. Op. cit., p. 15. 29. Ibidem, art. 87 alin. (1). 7. Guțuleac V. Drept polițienesc. Op. 30. Legea nr. 219 din 08.11.2018 cu cit., p. 33. privire la Inspectoratul general de Carabi- 8. Guceac I. Statul și poliția. Chișinău: nieri, art. 22 alin. (1) - (6). Cartier, 1997, p. 106; Balmuș V., Muntean 31. Ibidem, art. 23. V. Elemente de drept polițienesc. Manual. 32. Ibidem, art. 24 alin. (1). Op. cit., p. 71. 33. Legea nr. 220 din 08.11.2018 pen- 9. Бельский К. C. Полицейское tru modificarea unor acte legislative, art. 20 ianuarie 2019

CZU: 711(478-25) : 349.4

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA INDICILOR URBANISTICI LA NIVELUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Alla Climova, Conferențiar universitar, doctor în drept, avocat Svetlana Dogotaru, Lector universitar, master în drept administrativ, expert în urbanism

Prezentul articol este consacrat problemelor ce țin de executarea documentației urbanistice prin prisma respectării indi- cilor urbanistici în procesul de realizare a investițiilor pe teritoriul municipiului Chișinău. Astfel, este supus cercetării ca- drul legislativ ce ține de condițiile de construibilitate, responsabilitatea autorităților în procesul de eliberare a autorizațiilor urbanistice, la fel a organelor de control și a beneficiarilor implicați, calitatea organizării consultărilor în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea urbană. În acest sens, autorii scot în evidență atât abaterile organelor autorităților publice locale, organelor de control, cât și cele efectuate de către beneficiarii obiectelor de construcții, în domeniul supus cercetării, calificând toate acestea drept un impact puternic negativ asupra dezvoltării orașului, având drept efect utilizarea ineficientă a terenurilor, deteriorarea calității spațiilor urbane și, implicit, a calității vieții în oraș. Sunt analizate doar câteva aspecte, însă ele sunt suficiente pentru a califica activitatea subiecților implicați în raporturile de dezvoltare urbană drept una neconformă, totodată se propun soluții de îmbunătățire, deloc exhaustive, dar care punctează ipoteza că schimbarea poate fi realizată numai prin transformări radicale. Cuvinte-cheie: Urbanism, Dezvoltare urbană, Teren, PUG - plan urbanistic general, PUZ - plan urbanistic zonal, RLU - regulament local de urbanism, Autorizații de urbanism, Indici urbanistici, Alinierea clădirilor, Regim de înălțime, Linie roșie, POT - Procent de ocupare a terenului, CUT - Coeficient de utilizare a terenului

Theoretical and practical aspects regarding the use of urbanistic indices in Chisinau municipality Alla Climova, Associate Professor, Doctor of Law, Lawyer Svetlana Dogotaru, University Lecturer, Master in Administrative Law, Urbanism Expert This article is dedicated to issues related to the execution of urban documentation through the observation how urbanis- tic indicators are respecteed in the process of realization of investments on the territory of Chisinau municipality.Thus, the legislative framework regarding the conditions of constructiveness, the responsibility of the authorities in issuing the urban permits, the same of the control bodies and the beneficiaries involved, the quality of the public consultation in the urban decision-making process are subject to research. In this way, the authors highlight the deviations of the local public autho- rities, the control bodies and the beneficiaries of the construction objects in the area under investigation, qualifying them all - as a strong negative impact on the development of the city, resulting in inefficient land use process, the deterioration of the quality of urban spaces and, implicitly, the quality of life in the city. Only a few aspects are considered but are sufficient to qualify the activity of the subjects involved in the urban develo- pment relations as inappropriate. While at the same time solutions for improvement are propozed, not at all exhaustive, but pointing to the assumption that the change can only be achieved through radical transformations. Keywords: Urbanism, Urban developmen, Land plot, General Plan, Master Plan,Zonal Development Plan, Land Use Regulations, Autorizații de urbanism, Urbanistic permitions, Indici urbanistici, Alinierea clădirilor, Maximum Building Height,Percentage of landoccupation, Occupancy rate of the land, Red line.

ntroducere. Problemele de desfășurarii unor funcțiuni industriale, prezintă sursa provocărilor economi- Idezvoltare teritorială, inclusiv comerciale, politice, culturale (numite ce, sociale și de mediu. La rândul său, urbană, politicile de promovare a aces- funcțiuni urbanistice1) [1], orașele re- orașele livrează soluții pentru rezolva- tora sunt elementele cheie în strategia 1 Legea nr. 385 definește funcțiunile ur- rea acestora. Astfel zonele urbane sunt evoluției unei țări. De modul cum sunt banistice: “Funcţie urbanistică - ansamblul motoarele creșterii economice, dar tot abordate aceste subiecte depinde dez- activităţilor specifice domeniului urbanis- în aceste zone se manifestă cu o mai voltarea economică și calitatea vieții mului şi amenajării teritoriului, care are la mare putere problemele precum sără- bază criteriul modului de folosire a terenu- oamenilor, văzută prin prisma culturii rilor şi construcţiilor în scopul satisfacerii cia, șomajul, segregarea. sociale și de mediu. unora dintre necesităţile populaţiei dintr-un Orașele sunt localități complexe, anumit teritoriu. Principalele funcţii urba- vităţile politice, civice, administrative, reli- unde își găsesc locul de trai majoritatea nistice sunt: circulaţia (terestră, aeriană, gioase; activităţile de apărare, de asigurare populației unei țări. Înzestrate cu in- maritimă şi fluvială); locuirea; exploatarea a ordinii de drept şi a securităţii publice; şi prelucrarea resurselor; comerţul, cultura, salubrizarea; echiparea tehnică; asistenţa frastructura necesară pentru asigurarea învăţământul şi instruirea, recreerea; acti- medicală; turismul.” ianuarie 2019 21

Pe această linie de idei, în prezen- reprezintă principalul aspect al regle- mod, autoritățile administrației publice ta lucrare se încearcă a fi evidențiate mentărilor urbanistice. sunt învestite cu drepturi de reglemen- deficiențele ce apar în procesul de ges- Astfel, construibilitatea este calita- tare și de instituire a servituților de ur- tionare a teritoriului, însăsi măsura în tea terenului de a primi o construcție, banism. Prerogativa de putere publică care se respectă Regulamentul Local destinația și caracteristicile terenului face să prevaleze interesul general asu- de Urbanism (RLU) în mun. Chișinău fiind condiționate de natura acestui te- pra interesului particular al proprieta- [2], acesta fiind suportul de reglemen- ren și de anumite servituți urbanistice, rilor funciari. Strategiile de dezvoltare tare principal pentru acțiunile de dez- care îl grevează. Construibilitatea nu a localităților, planurile urbanistice de voltare spațială. Totodată se propune este doar o problemă strict urbanistică, dezvoltare, Regulamentul general de o analiză concisă a principalilor indici construibilitatea are o pronunțată încăr- urbanism și Regulamentele Locale de urbanistici, respectarea cărora asigu- cătură juridică, pe lângă dreptul urba- Urbanism aferente, Planul de Urba- ra o corectă gestionare a teritoriului. nismului, făcând uz de reglementări din nism General – toate aceste documen- Concomitent lucrarea oferă soluții de diferite ramuri ale dreptului – adminis- te, aprobate de către organele compe- îmbunătățire a managementului urban trativ, civil, funciar, ecologic, s.a. tente, obțin statut de norme juridice în în speță, a mecanismelor de utilizare a Condițiile de construibilitate în te- teritoriul vizat pe o perioadă de timp indicilor urbanistici, ceea ce va adu- ritoriul unei localități sunt determinate determinată (sau nedeterminată). ce îmbunătățire modului de folosire de cadrul legislativ general al țării, pre- Exact în acest mod necesită a fi a terenurilor, în consecință va creea cum și de documentațiile urbanistice, interpretați indicii urbanistici – în efecte pozitive asupra calității vieții aprobate la nivel de localitate, cum ar calitate de normă legală, deci nu se populației. fi Planul Urbanistic General (PUG) [3] pot ignora la eliberarea autorizațiilor De asemenea, în prezenta lucrare Planul Urbanistic Zonal (PUZ), Planul urbanistice cum ar fi Certificatul de se încearcă a clarifica care sunt instru- Urbanistic de Detaliu (PUD) și regula- Urbanism, Autorizația de Construie mentele politicii urbane, ce soartă vor mentele aferente acestora. Astfel cum și se pot supune modificării doar prin avea orașele din Repiublica Moldova, construibilitatea rămâne a fi reglemen- aceeași procedură prin care se aprobă unde este concentrat un număr mare tată prin indici urbanistici, prezentul documentația de urbanism. de populație, este oare capitala țării articol rămâne să fie axat asupra elu- În general, se cunosc indici urba- un motor și un exemplu al dezvoltării cidării aspectelor de respectare a rege- nistici, utilizați pentru reglementa- pentru celelalte localități, în ce măsură mentărilor vizate. rea utilizării terenului, care stabilesc sunt respectate regulile de construibili- Indicii urbanistici sunt utilizați în următoarele: 1) înălțimea maximă tate, acestea fiind unele din elementele actele legislative în calitate de instru- a construcțiilor, 2) procentul de te- principale în procesul de amenajare a mente urbanistice de lucru în vederea ren maxim pe care îl poate ocupa o teritoriului. efectuării controlului asupra proiectării construcție, 3) coeficientul de utiliza- Orașul Chișinău este selectat în ca- și dezvoltării teritoriului urban. Astfel re a terenului, 4) retragerile minime litate de arie de cercetare grație unei indicii urbanistici reprezintă expresia admise, 5) amplasarea față de alinia- activități mai consistente în procesul de tehnică a dreptului urban, fiind stabilte ment/linia roșie, 6) destinația conform realizare a obiectivelor de construcție, prin lege atât semnificația fiecăruia, cât funcțiunii admise (locuințe, comerț, dar, nu în ultimul rând, și datorită fap- și modul de determinare a acestora. industrial, etc.) Toți acești indici se re- tului unor interpretări extrem de îndo- Totodată indicii urbanistici, pre- feră la un teren anumit, o parcelă de ielnice a prevederilor reglementărilor cum și alte reglementări în domeniul pământ, care constituie obiectul apli- aprobate. respectiv, în anumite cazuri, au drept cării acestor reguli de construibilitate, Astfel, frecvent administrația pu- scop stabilirea unor limitări ale drep- de aceea este important să clarificăm și blică locală încalcă propriile regula- turilor - limitări ce izvorăsc din pre- noțiunea de ”teren”. mente, planurile de organizare a terito- rogativa publică. Autoritățile publi- Astfel, noțiunea de teren, “repre- riului, care în consecință duce la pier- ce locale, în situația în care interesul zintă o parte din teritoriu, având hotare deri masive de proprietăți municipale, general se impune, aprobă în cadrul închise a căror suprafaţă, amplasament la fel la utilizarea irațională a terenuri- documentațiilor urbanistice limitările şi caracteristici sunt reflectate în ca- ului și diminuarea calității zonelor în respective, care pot să atingă drepturi- dastrul bunurilor imobile. care se amplasează noi construcții. le proprietarilor individuali. Aceste li- Hotarul este o linie imaginară sau Scopul studiului este determina- mitări, nici într-un caz, nu pot fi tratate fizică ce indică punctele extreme ale rea importanței respectării indicilor drept încălcare a drepturilor fundamen- terenului, delimitându-l de alte te- urbanistici în vederea administrării tale garantate prin Constituție (art. 46) renuri. Poate fi marcat în natură cu eficiente a teritoriului în municipiul [4], așa cum încearcă unii funcționari obiecte materiale”. [5] (art.2) Chișinău, evidențierea celor mai frec- să-și argumenteze inacțiunile fraudu- Aceste două noțiuni sunt utile vente încălcări în domeniul respectiv loase, deoarece statul ocrotește drep- pentru clarificările necesare privind cu precizarea unor soluții de rezolvare tul de proprietate în formele solicitate hotarele și suprafețele de teren, pe a problemelor de proprietari, dacă acestea nu vin în care se efectuează amplasamente de Rezultatele obținute și discuții. contradicție cu interesele societății. construcții, fiind luate în calcul de că- Construibilitatea terenului, impli- Interesul general dă naștere prerogati- tre proiectanți și autorități la aprobarea când totalitatea indicilor urbanistici vei de putere publică, confirmată prin documentației urbanistice, la emiterea stabiliți prin documentații aprobate, prevederile legislației specifice. În așa autorizațiilor de urbanism. 22 ianuarie 2019

Totodată, Legislația Republicii precum și procentul de ocupare a te- activitate reglementată 1) atât în partea Moldova prevede mecanisme de sta- renului. de stabilire a condițiilor de utilizare a bilire a regimului de construire ca și ` Aici trebuie să menționăm, că, terenului (prin Certificatul de Urba- componentă reglementatoare a pla- spre deosebire de prevederile Legii nism - CU), 2) cât și în partea de deta- nurilor urbanistice (generale, zonale privind principiile urbanismului și liere a amplasamentului prin lucrările și de detaliu). Regimul de construire amenajării teritoriului, în documen- de proiectare (Autorizația de Constru- (modul de ocupare și utilizare a tere- tul normativ NCM B.01.02:2016, în ire - AC). nului sau construibilitatea terenului) condițiile de stabilire a regimului de Astfel se pot distinge câteva eta- se stabilește prin următorii indici: 1) construire, nu se specifică unul dintre pe în care apar indicii urbanistici, aliniamentele; 2) regimul de înălțime; indicatori – coeficientul de utilizare a reflectați în documente cu diferite 3) indicii de control; 4) procentul de terenului. S-ar putea să fie o simplă aplicații, în care putem urmări trasa- ocupare a teritoriului și coeficientul de omisiune – în asemenea caz, emitentul bilitatea acestora pe toate etapele de utilizare a terenului. actului ar trebui să completeze docu- utilizare. Aceste etape includ: Cadrul normativ detaliază prin mentul, pentru a nu crea confuzii. 1. Elaborarea/aprobarea Regula- definiții terminologia din domeniul Activitatea de planificare, control mentului Local de Urbanism (RLU); urbanismului, inclusiv indicatorii ur- și utilizăre a terenurilor în localități 2. Eliberarea autorizatiilor de ur- banistici ai regimului de construire este una complexă. În prezentul ar- banism; a terenului. Conform normativului ticol ne vom axa doar pe prevederile 3. Avizarea/aprobările documen- NCM B.01.02.2016 ”Instructiuni pri- Regulamentului Local de Urbansim cu tațiilor de proiect; vind continutul, principiile metodolo- privire la aspectul de construibilitate a 4. Aprobarea modificărilor în do- gice de elaborare, avizare si aprobare a parcelei. cumentatii urbanistice; documentatiei de urbanism si amena- ` Astfel, deosebim două tipuri de 5. Recepția obiectelor de jare a teritoriului” [6], indicatorii sunt acțiuni ale autorităților administrației construcție; definiți în felul următor: publice locale, în situația în 6. Inregistrarea bunurilor imobile ”3.7 Alinierea cladirilor. Linia pe care autoritățile fac uz de indicii în Registru; care sunt dispuse fatadele cladirilor construibilității (urbanistici): 7. Intervențiile în construcțiile spre strada si care poate coincide cu Prima se referă la aprobarea indi- existente. aliniamentul sau poate fi retrasa faţ cilor de către Consiliului local, în ca- 1. Elaborarea/aprobarea Regu- de acesta, conform prevederilor re- drul Regulamentului Local de Urba- lamentului Local de Urbanism gulamentului. In cazul retragerii obli- nism conform procedurii prevăzute de Regulamentul Local de Urbanism gatorii a cladirilor faţ de aliniament, legislație, inclusiv consultarea publică, (RLU) fixează reguli privind modul interspatiul dintre aliniament si alini- element foarte important în procesul de ocupare a terenului. Funcțiile RLU erea cladirilor este non aedificandi, de elaborare/aprobare a documentației și a documentațiilor de urbanism sunt cu exceptia imprejmuirilor, acceselor urbanistice. strâns corelate între ele. Planurile (Pla- si a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 A doua procedură este legată de nul Urbanistic General al localității metri faţ de cota terenului din situatia autorizarea operațiunilor urbanistice, – PUG, Planul Urbanistic Zonal al anterioara lucrarilor de terasament”. adică emiterea autorizațiilor urbanis- Localității – PUZ, Planul Urbanistic 3.145 Regim de inaltime. Indi- tice - documentații permisive pentru de Detaliu - PUD) determină zonele cator care stabileste, prin numarul de proiectare și construcții/desființare/ prin codificări, atribuindu-le funcțiuni niveluri, inaltimea cladirilor intr-o demolare, prin care se fac cunoscute specifice. Regulamentul Local de Ur- anumita zona a localităii. solicitantului condițiile de amplasa- banizm stabilește regulile de ocupare a 3.82 Indici de utilizare a terenu- ment pe terenul dat. Astfel autoritățile terenului prin intermediul unor anumiți lui, sinonim: Procent de ocupare a administrației publice locale impun re- indici – Aliniamentul/liniile roșii, Co- terenului - Valoare care caracterizeaza glementări prin restricții și prescripții eficientul de Ocupare a Terenului gradul de folosire a unei suprafete de specifice activității de autorizare a (CUT), Procentul de Ocupare a Tere- teren date, se exprima prin raportul din- lucrărilor, prin care se urmărește co- nului (POT). Un Regulament Local de tre aria terenului ocupat de constructii respunderea modului planificat de Urbanism, aprobat prin Decizia Con- si aria totala a terenului aferent acesto- utilizare a terenului cu cel propus spre siliului [2], este obligatoriu spre exe- ra. Se exprima in procente. realizare de către investitor. cutare pe tot teritoriul localității și nu 3.131 Procent de ocupare a tere- Procedurile menționate au drept poate fi încălcat sub nicio formă. Orice nului sinonim: Indice de utilizare a scop asigurarea unui confort de lo- modificare a Regulamentului se poate terenului. A se vedea poz. 3.82.” cuire în zonele supuse intervenției efectua doar prin aceeași procedură, La fel, NCM B.01.02:2016 impu- și în relație cu contextul general al prin care se elaborează documentația ne obligația, pentru planurile urba- localității. urbanistică. Nu poate fi modificat un nistice generale, să conțină, pe lângă Autoritatea publlică are la element al sistemului, fără a fi analizat direcțiile, prioritățile și reglementările dispoziție două repere, instrumente de sistemul în integritatea sa. Încercarea de dezvoltare a localității, și preve- control, două acte administrative de de a modifica un indice urbanistic fără deri cu privire la stabilirea regimului urbanism, prin care se asigură contro- a analiza și a propune soluții complete de construire, cuprinzând liniile roșii, lul activității reglementate. Amplasa- este inacceptabilă. alinierea și înălțimea construcțiilor, mentul construcției pe un teren este o Proprietarii de terenuri și construcții ianuarie 2019 23 se fac responsabili de utilizarea terenu- de urbanism şi amenajare a teritoriului rea neconformităților depistate în orice rilor fiind obligați să respecte si reguli- aprobate, precum şi cu alte reglemen- etapă a realizării investiției , de aseme- le de interes general. Interesul public, tări în vigoare, autorităţile administra- nea aparține investitorului. modalitatea de utilizare a proprietăților ţiei publice locale emit: Toate condițiile și restricțiile impu- în concordață cu interesul comun sunt a) autorizaţie de construire, auto- se prin indicii urbanistici necesită a fi reflectate prin documentația de urba- rizaţie de desfiinţare, certificat de- ur verificate la această etapă de către in- nism și amenajare a teritoriului, apro- banism pentru proiectare şi certificat vestitor, care aprobă documentația de bată de către autoritățile competente, de urbanism informativ, eliberate în proiect. Contractarea unui consultant precum și în alte reglementări lega- cazurile şi în modul stabilit de Legea pe acest subiect este binevenită, pentru le[1]. nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autori- a exclude transpunerea încălcărilor din 2. Eliberarea autorizațiilor de zarea executării lucrărilor de construc- proiect pe șantier, ceea ce atrage resur- urbanism ţie; se substanțiale ale investitorului pentru Conform doctrinei juridice, docu- b) autorizaţii de schimbare a des- corectarea unor erori depistate tardiv. mentele respective, precum și proce- tinaţiei.” Documentul privind aprobarea pro- dura emiterii acestora, sunt calificate Fiecare dintre aceste documente iectului de către beneficiar se prezintă drept acte administrative. Necesitatea reprezintă și un reper pentru verifica- la autoritățile publice în setul de docu- eliberării unor autorizații de urbanism rea corespunderii documentațiilor de mente pentru obținerea autorizațiilor reiese din nevoia de a concretiza anu- proiect, a avizelor și studiilor regle- de construire, document, prin care mite detalii privitor la modul în care mentărilor aprobate, indicii urbanistici se stabilește responsabilitatea pentru poate fi dezvoltat terenul. Cerințele constituind elementele care urmează să soluțiile de proiect (în afară de respon- legale prevăd informarea publicului fie verificate de către autoritate. Doar sabilitatea proiectantului și a verifica- referitor la documentația de urbanism în așa mod se poate asigura executa- torilor, pe care o poartă aceștea con- prin publicarea oficială. Totodată rea prevederilor planurilor urbanistice form prevederilor legale). insuficiența datelor oferite publicității și, implicit, a unui habitat confortabil 4. Aprobarea modificărilor în nu permit proprietarului de imobil/ pentru locuitorii orașului. documentațiile urbanistice teren “să aprecieze anvergura sarcini- Primul document, care se emite pen- La general, procedura de modifi- lor de urbanism care grevează bunul tru inițierea procedurii de construcție care a documentației urbanistice nu (ui) respectiv. De aceea, cu ocazia fi- este Certificatul de Urbanism (CU), diferă de procedura de aprobare a unui ecărei tranzacții imobiliare, se intero- în care indicii urbanistici se transcriu document nou. Ceea ce este important ghează administrația asupra naturii și din documentația de urbanism apro- de clarificat, este faptul, că în modifi- conținutului servituților de urbanism bată. Acești indici reprezintă obligații/ cări trebuie să se încadreze viziunile aplicabile imobilului care formează constrângeri ce vor fi avute în vedere de dezvoltare a localității, zonei, să obiectul tranzacției. Inițial, răspunsul în procesul de proiectare a investiției fie luate în calcul toate componentele se concretiza într-o simplă notă infor- - POT, CUT, regimul de aliniere/lini- planului în integritatea lor. Doar dupa mativă care, treptat, s-a transformat în ile roșii, înălțimea maximă admisă. o analiză complexă a impactului de certificatul de urbanism de azi. Acesta Exact aceste constrângeri și necesită a schimbare care va fi produs asupra a avut, la rându-i, o evoluție semnifi- fi ținute în vizorul autorităților, pentru zonelor adiacente se poate recurge la cativă (în ceea ce privește natura și ro- a asigura interesul public pe teritoriul modificarea unor componente ale pla- lul îndeplinit), la început fiind doar un avut în gestiune. nului (PUG, PUZ, PUD) și, implicit, a simplu instrument de informare indivi- 3. Avizarea/aprobările documen- indicilor urbanistici. Nu pot fi modifi- duală asupra servituților administrative tației de proiect [8, p.3] cate codurile, liniile roșii, coeficienții aplicabile imobilului, pentru ca astăzi Porcedura aprobării documentației s.a. arbitrar, fără analiza de încadrare și să devină un instrument de control al de proiect de către investitor punctea- impact în zonă. Practica autorităților în utilizării terenurilor”[7, p. 118]. ză asupra asumării de către investitor domeniul respectiv în mun. Chișinău În legislația RM autoritățile a repsonsabilității privind soluțiile demonstrează, însă, abateri consisten- administrației publice execută preve- proiectului. Astfel, p. 5.2.7 din NCM te la acest subiect, modificând frecvent derile documentației de urbanism și A.07.02-2012, pag. 3 prevede Porce- codurile zonificării, indicii urbanistici amenajare a teritoriului și a reglemen- dura de elaborare, avizare, aprobare pentru intervenții investiționale, fără a tărilor de utilizare a terenurilor prin și conținutul-cadru al documentației efectua analize complexe ale zonelor gestionarea teritoriului [1] (art.13 de proiect pentru contrucții. de intervenție și fără a propune soluții alin (4)). Instrumentele utilizate pentru Cerințele și prevederile principale generale de infrastructură în condițiile controlul terenului sunt: Certificatul specifică următoarele:”Aprobarea modificărilor propuse. de Urbanism (CU), Certificatul de Ur- documentatiei de proiect de catre În acest sens menționăm și faptul banism Informativ (CUI), Autorizația investitor (beneficiar) confirma fap- concretizării (care prin sine este la fel de Construire (AC), Autorizația de tul de luare sub propria raspundere a o modificare) Reglementările unor Desființare (AD), Autorizația de solutiilor, prevazute în documentatia subzone funcționale sunt date prin Schimbare a Destinației (ASD). Legea de proiect.” În așa mod, orice eroare/ Dispoziția primarului [9]ce pune în 835(art. 52) stabilește următoarele: încălcare din proiect se prezumă a fi aplicare anumite condiționări pentru ”Pentru utilizarea construcţiilor în con- efectuată de către investitotr (benefici- construibilitatea terenurilor, cu referire formitate cu prevederile documentaţiei ar) și responsabilitatea pentru lichida- la indici CUT, POT, de înălțimea ma- 24 ianuarie 2019 xim admisibilă a clădirilor, amplasarea tare şi expertize pentru a le clarifica; te încălcările și neconformitățile din față de aliniament, stabilind condiții 6) obiectul a fost construit cu aba- acest domeniu. de amplasare, echipare și configurare teri de la documentaţia de execuţie; În acest sens este binevenită pre- a clădirilor, suprafețe, forme, dimensi- 7) obiectul a fost construit nelegitim luarea practicii unor țări europene în uni ale parcelelor, precum și alți indici (fără certificatul de urbanism, fără pro- ceea ce privește, verificarea la momen- urbanistici. De fapt, este o intervenție iect, fără autorizaţie de construire). tul înregistrării construcției, modul în în reglementare care n-a fost aprobată Aceste prevederi îi oferă investi- care au fost îndeplinite condițiile de în modul stabilit de către Consiliu, dar torului dreptul de a cere respectarea construibilitate a terenului, prin pre- printr-o simplă dispoziție a primarului, executării documentației de proiect, zentarea unui certificat, care ar atesta fapt ce contravine procedurilor legale. soluțiile căreia au fost asumate prin lipsa de încălcări ale documentației Acțiunile respective aduc prejudi- propria răspundere. Răspunderea in- urbanistice. cii orașului prin ocuparea abuzivă a vestitorului va continua pe toată du- 7. Intervențiile în construcțiile terenurilor prin amenajarea parcărilor, rata de existență a construcției. Orice existente. congestionarea arterelor adiacente, abatere, validată de către investitor, Intervențiile în construcțiile exis- suprasolicitarea infrastructurii tehnice va putea fi invocată în termenii legali. tente se efectuează, respectând aceleași s.a. Semnarea unui act de recepție cu în- condiții de control al modului de uti- 5. Recepția obiectelor de călcărea prevederilor legale va putea lizărare a terenului, investiția fiind construcție fi contestată, precum și să fie impusă condiționată de restricțiile impuse prin Procedura de recepție este proce- remedierea neconformităților, depis- indicii urbanistici. Cu toată aparența sul, prin care investitorul preia lucra- tate de către autoritățile competente. unor lucruri care pot fi efectuate mai rea de la executor semnând procesul În acest context, autorii subliniază simplu, deoarece nu este o construcție verbal de recepție. Investitorul verifică importanța autodisciplinei investitoru- nouă - procedurile nu diferă de cele prin intermediul comisiei create dacă lui, dar, nu în ultimul rând, și a persoa- pentru construcții noi. La toate eta- lucrarea a fost îndeplinită conform nelor cu drept de semnătură care par- pele, Certificatul de Urbanism (CU), condițiilor contractului și conform ticipă la procedurile de recepție direct documentația de proiect, Autorizația de documentației de proiect. Respectarea sau cu avize/concluzii. Construire (AC), etc… se vor contro- indicilor urbanistici, stabiliți pentru 6. Inregistrarea bunurilor imo- la în vederea respectării parametrilor terenul supus dezvoltării, este urmări- bile in Registrul bunurilor imobile respectivi, impuși prin documentațiile tă de către investitor prin intermediul După recepția lucrărilor de urbanistice. responsabilului tehnic pe toată durata construcție obiectul urmează să fie în- Problema efectivității regulilor de executării, ultimul fiind responsabil și registrat în Registrul bunurilor imobi- urbanism în mun. Chișinău rămâne a fi pentru calitatea executării lucrărilor. le. În momentul înregistrării se verifică una actuală. Astfel frecvent se constată Totodată și la etapa de recepție, inves- corespunderea datelor despre teren cu cazuri de încălcare a reglementărilor titorul deține o pârghie foarte impor- datele din cadastru. aprobate, mai cu seamă a proceduri- tantă pentru a cere îndeplinirea exacta Verificarea datelor despre terenuri lor ce țin de circulația documentelor, a condițiilor de utilizare a terenului, în momentul de emitere a autorizațiilor aprobarea deciziilor Consiliului Local, impuse de primărie. Comisia are drep- urbanistice, precum și la recepția lucră- consultarea publicului, la fel se consta- tul să nu admită recepția în cazul ne- rilor reprezintă un element important tă și încălcări a regimului de construire respectării prevederilor documentației în procesul de efectuare a controlului a terenului, aprobat prin Regulament de proiect și să ceară remedierea ori- asupra proiectării și dezvoltării terito- Local de Urbanism. Astfel, identifica- căror încălcări, chiar dacă acestea nu riului urban. rea mecanismelor de aplicare a reguli- au fost depistate pe parcursul execu- Totodată verificarea corectitudinii lor de ocupare a terenurilor cu respec- tării lucrărilor. Legislația [10, p.21] aplicării indicatorilor urbanistici din tarea întocmai a indicilor urbanistici stabilește următoarele motive pentru Certificatul de Urbanism la momentul rămâne a fi o preocupare prioritară a neadmiterea recepției, în care Comisia înregistrării construcției în Registrul autorităților administrației publice lo- poate recomanda neadmiterea: bunurilor imobile este una opțională, cale, dar și a societății.Totodată soci- 1) se constată lipsa sau netermina- așa cum se contează pe corectitudinea etatea este limitată în dreptul său legal rea unor lucrări de construcţie-montaj procesului de recepție și a onestității de acces la procesul de luare a deci- prevăzute de proiect; membrilor comisiei de recepție și a ziilor. Prin intermediul unor consultări 2) lipseşte Cartea tehnică a con- semnatarilor de avize de executare “de parada” se validează un proces de strucţiei sau este incompletă; (proiectanții, în cadrul activităților de acces al populației la luarea deciziei, 3) lipsesc avizele organelor respec- supraveghere, organele de control, alți dar care este lipsit de orice posibilitate tive de control; participanți). ca locuitorii orașului să influențeze de- 4) construcţia prezintă vicii a că- Completarea listei documentelor ciziile privind amplsamentul. Încălcă- ror remediere este de durată şi care, obligatorii ce necesită a fi prezentate rile grave ale procesului de consultare dacă nu ar fi fost făcută, ar -dimi la înregistrarea imobilului cu un cer- sunt neglijate totalmente de autoritățile nua considerabil utilitatea lucrării; tificat de respectare a indicatorilor executive ale administrației publice 5) există în mod justificat dubii urbanistici ar îmbunătăți situația în locale, dar și Consiliul Local tolerea- cu privire la calitatea lucrărilor şi ceea ce privște respectarea indicilor ză aceste încălcări, fără a interveni este nevoie de încercări suplimen- urbanistici și ar exclude în mare par- în corectarea procesului. Majoritatea ianuarie 2019 25 intervențiilor urbanistice păguboase se este trișat prin calcul de suprafețe care obiectul de construcție, este necesară, pot întâmpla grație procesului fraudu- poate să asigure doar parțial infrastruc- după cum am menționat mai sus, pre- los și obscur de modificare a indicato- tura obiectului pe parcela beneficiaru- zentarea unui certificat de respectare rilor urbanistici, cu încălcarea tuturor lui. O parte de infrastructură prescri- a indicatorilor urbanistici, eliberat procedurilor legale de transparență a să obligatoriu pentru acest obiect se de emitentul Certificatului de Urba- procesului decizional. amplasează pe teritoriul învecinat, de nism, în urma analizei suplimentare Comunitatea este în drept să contes- regulă – public. Astfel, parcările obiec- a îndeplinirii indicatorilor urbanistici. te deciziile frauduloase, dar și să pună tului se amplasează pe stradă, în terito- Certificatul menționat urmează să fie presiune pe autorități pentru a corecta riile obiectelor adiacente, creând pro- calificat drept document obligatoriu procesul de luare a deciziilor. Pentru a bleme enorme exploatării ulterioare a care necesită a fi prezentat pentru în- exercita acest drept, comunitatea tre- obiectului construit, dar și majorează registrarea obiectului de construcție buie să fie informată asupra procedu- sarcina de transport în zona respecti- recepționat, maximal tipizat și simplu rilor și a regulilor de amplasare a unei vă. de executat. construcții, a prevederilor planurilor Concluzii. În acest sens este binevenită intro- urbanistice, precum și a regulamente- Generalizând cele studiate, ținem ducerea reglementărilor care vor asi- lor de urbanism. Cunoașterea și iden- să menționăm, că la momentul actual gura controlul respectării indicilor ur- tificarea încălcărilor este importantă în administrarea terenurilor în munici- banistici, pe etape, inclusiv și în actele momentul consultărilor, pentru a putea piul Chișinău se desfășoară cu grave normative ce reglementează procesul interveni în scopul neadmiterii ignoră- încălcări, în special, prin nerespectarea de înregistrare a bunurilor imobile. rii interesului public atât de către in- indicilor urbanistici aprobați. Astfel, în La fel, este necesar de adus Regu- vestirori, cât și de către autorități. Cele vederea redresării situației, organizării lamentul privind gestionarea resurse- mai frecvente încălcări la acest subiect eficiente a procesului de gestionare a lor funciare municipale[11], precum și sunt nerespectarea indicilor urbanistici terenurilor considerăm oportun de a alte reglementări interne în strictă con- stabiliți în RLU: recomanda următoarele: formitate cu actele normative în ceea În ceea ace privește Liniile Autoritățile publice trebuie să în- ce privește dispozițiile asupra terenuri- roșii2[6]– nu se respectă aliniamen- treprindă măsuri pentru asigurarea res- lor, în speță modalitatea de autentifica- tul. În acest caz persistă două tipuri pectării regimului de reglementări ur- re a drepturilor asupra terenurilor, așa de încălcări. Unul, când se ignorează banistice, prin verificarea în toate eta- cum sunt prezente cazuri de înstrăinare linia roșie, motivând că în PUG au fost pele de realizare a proiectelor privind a terenurilor în afara licitațiilor, permi- greșit trasate aceste linii. Se pedalează respectarea condițiilor impuse investi- siunea ridicării construcțiilor în baza pe exemplele din cartierele, în care li- torilor prin indicii urbanistici aprobați contractelor de arendă, etc. niile roșii au fost trasate peste clădiri și în RLU. În primul rând, urmează să Totodată, este necesar de a ridica se intervine cu explicații eronate, pre- fie aprobate toate reglementările ce țin responsabilitatea autorităților în depis- cum că asta înseamnă să demolezi clă- de Regulamentul Local de Urbanism tarea terenurilor ocupate nelegitim prin dirile sau părți din acestea. Nimic mai prin decizia organului competent – a extinderi ale construcțiilor neautoriza- fals – linia roșie face doar demarcarea Consiliului Municipal și în acest scop te sau diferite părți ale construcțiilor între terenurile care pot fi atribuite do- Consiliul, după o verificare, urmează existente. În special, pentru elemen- meniului privat și terenurile domeniu- să-și asume reglementările aprobate tele de clădiri (praguri, foișoare, etc.), lui public, dar nu impune demolări. Alt prin Dispoziția primarului, pentru a le care au ocupat abuziv părți din trotuare tip de încălcare e marcarea incorectă a legaliza. - APL ar trebui să instituie o taxă de liniilor roșii din motivul lipsei coordo- Pentru redresarea situației în ceea locațiune specială, care să demotiveze natelor fixe ale liniilor roșii pe planuri- ce privește amplasările necorespunză- păstrarea acestora și să pună presiune le urbanistice. toare, este necesar să fie instituite me- pe proprietarii clădirilor ca aceștea să- Referitor la Regimul de înălțimi canisme eficiente. Aceste mecanisme și replanifice intrările cu amenajarea – acesta se încalcă de obicei la etapa vor fi viabile, dacă la fiecare etapă se va scăriilor din contul terenului propriu. de șantier. Având un anumit regim de verifica corespunderea lucrărilor efec- Taxele pentru o perioadă rezonabilă înălțime, aprobat prin autorizația de tuate (fie de proiectare, de coordonare, de timp trebuie să fie mai mari decât construire, se mai construiesc câteva de realizare a lucrărilor de construcții prețul replanificărilor, doar așa meca- etaje suplimentar, care se recepționează sau de recepție) cu indicii de urba- nismul va fi viabil. prin diferite metode. De remarcat, că nism pentru terenul respectiv. Dacă O îmbunătățire substanțială a pro- la aceste încălcări participă de regulă din anumite motive în una dintre etape cesului ar fi și soluțiile inteligente, cu proiectantul, având pregătit din timp și s-au trecut cu vederea (intenționat sau utilizarea aplicațiilor geospațiale de calculul de rezistență pentru regimul accidental) careva încălcări – la etapa gestiune a documentației de urbanism majorat de înălțime. următoare trebuie impusă exigența de și amenajare a teritoriului pe toate Procentul de ocupare a terenului – intrare în legalitate, concomitent cu etapele de avizare, valabilitate, zone 2 p. 3.92 Linie rosie. Linie conventionala sancționarea persoanei repsonsaible funcționale, protejate și reglementări inviolabila, care delimiteaza terenurile pentru control în etapa anterioară. cu regim tehnic asociat – totul în re- construite sau destinate constructiilor (in În ultima etapă, la momentul în- gim de management integrat. Astfel proprietatea publica sau privata) de terenu- registrării bunului imobil, format s-ar diminua substanțial greșelile, va fi rile publice existente si rezervate strazilor în rezultatul realizării investiției în exclusă maximal corupția din sistemul si altor comunicatii de transport. 26 ianuarie 2019 de autorizări, factorul uman fiind -re 29.07.1994. Republicata: Monitorul Ofi- tionale-urbane-de-tipul-R-rezidentiale-D- dus, lăsând în seama programului ve- cial al Republicii Moldova nr. 78/140 din dezvoltare-urbana-Re-revitalizare-si-zone- rificarea și validarea soluțiilor confom 29.03.2016. neconforme reglementărilor aprobate. Există deja 5. Legea 1543din 25.02.1998 cadas- 10. Hotărârea Guvernului RM nr. 285 asemenea aplicații, utilizate în orașele trului bunurilor imobile publicată: Moni- din 23.05.1996 Cu privire la aprobarea Re- din Romania, spre ex. - Alba Iulia, torul Oficial al Republicii Moldova nr.44- gulamentului de recepţie a construcţiilor şi Brașov, s.a., inclusiv prin programe- 46 din 21.05.98. instalaţiilor aferente,publicată:Monitorul le de management integrat folosind 6. NCM B.01.02.2016 ”Instructiuni Oficial al Republicii Moldova nr. 42-44 soluții geospațiale. Programele ”Inter- privind continutul, principiile metodolo- din 29.06.1996 http://lex.justice.md/index. graf Computer Services”3 pot servi ca gice de elaborare, avizare si aprobare a php?action=view&view=doc&lang=1&i exemplu în avangarda construirii unui documentatiei de urbanism si amenajare a d=296059 Smart City în localități. teritoriului”http://particip.gov.md/public/ 11. Decizia nr.3/23 din 02 aprilie Utilizarea acestor instrumente ne- documente/134/ro_3096_NCMB.01.02- 2013 ”Cu privire la aprobarea Regulamen- cesită și instruiri pe măsură, pentru 2016-et.4-PA-05.04.16.pdf tului privind gestionarea resurselor funci- înțelegerea corectă a mecanismelor 7. Elena Maria Minea. Planificare are municipale” https://www.chisinau.md/ de management integrat, a regulilor urbană - Urbansim: doctrină și reglemen- doc.php?l=ro&idc=511&id=5390&t=/Re- de utilizare a bazelor de date comune tări juridice. BUCUREȘTI: Pro Universi- gulamente/Regulamentu-privind-gestiona- în modul de a împărți date între par- taria, 2016, n pag.118 rea-resurselor-funciare-municipale teneri și autorități, precum și în modul 8. Ordinul Dezvoltării Regionale și de a exclude suprapunerea activităților Construcțiilor nr. 130 din 09.09.2013 Cu de raportare și a eficientiza atât utili- privire la aprobarea documentului normati- zarea resurselor umane, cât și finan- ve NCM A.07.02-2012 Porcedura de ela- ciare. În acest sens, este binevenită borare, avizare, aprobare și conținutul- organizarea cooperării autorităților cadru al documentației de proiect pentru publice, prin organele de speciali- contrucții. Cerințe și prevederi principale, tate, cu organizațiile profesionale și publicat: Monitorul Oficial al Republicii cu instituțiile de învățământ superior Moldova nr.212 din 24.09.2013. http://lex. pentru desfășurarea unor programe de justice.md/index.php?action=view&view= formare, specializare și perfecționare doc&lang=1&id=349697 continuă. Ordinul Ministerului Economiei și Considerăm că realizarea propune- Infrastructurii nr.375 din 18.12.2017 Cu rilor menționate vor contribui în mod privire la aprobarea documentului norma- esențial la îmbunătățirea administrării tive Amendament A.07.02 – 2012/A1:2017 terenurilor și dezvoltării urbane, în ge- Porcedura de elaborare, avizare, aproba- neral. re și conținutul-cadru al documentației de proiect pentru contrucții. Cerințe și Bibliografie prevederi principale, publicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-112 1. Legea nr. 385, din 17.05.1996 din 30.03.2018http://lex.justice.md/index. Privind principiile urbanismului și ame- php?action=view&view=doc&lang=1&i najării teritoriului, publicată: Monito- d=374835 rul Oficial al Republicii Moldovanr.1-2 http://ednc.gov.md/upload/61/ din02.01.1997. NCM_A.07.022012A12017.pdf 2. Decizia Consiliului Municipal 9. Dispoziția Primarului general al Chișinău nr. 22/40 din 25.12.2008 „Pri- mun. Chișinău 480-d din 29.05.2014 Des- vind aprobarea Regulamentului Local de pre punerea în aplicare a unor prevederi Urbanism al municipiului Chișinău” ale Regulamentului Local de Urbanism 3. Decizia Consiliului Municipal Chi- aprobat prin Decizia Consiliului Munici- şinău nr. 9/5 din 6 aprilie 2004 „Cu privire pal Chișinău nr. 22/40 din 25.12.2008 re- la aprobarea Concepţiei Planului urba- feritoare la subzonele funcționale urbane nistic general al municipiului Chişinău” de tip “R” (rezidențiale) “D” (dezvoltare Planul urbanistic general al municipiului urbană), Re (revitalizare), și zone ne- Chișinău. - PUG. http://www.chisinau.md/ conforme”.https://www.chisinau.md/doc. doc.php?l=ro&idc=501&id=1004&t=/In- php?l=ro&idc=492&id=8240&t=/Prima- formatii-utile/Planul-Urbanistic/General/ rul/Dispozitii/Dispozitia-nr-480-d-din-29- Planul-de-amenajare-a-Teritoriului-Muni- mai-2014-Despre-punerea-in-aplicare-a- cipiului-Chisinau/Planul-Urbanistic-Gene- unor-prevederi-ale-Regulamentului-local- ral-al-Municipiului-Chisinau. de-urbanism-aprobat-prin-decizia-Consili- 4. Constituția Republicii Moldova din ului-municipal-Chisinau-nr-221-40-din- 25122008-referitoare-la-subzonele-func- 3 http://www.ingr.ro/ ianuarie 2019 27

CZU: 342.565.2:340.131.5(478)

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CA SUBIECT AL PROCESULUI LEGISLATIV

Eugen BUTUCEA, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Articolul cuprinde un studiu asupra calității Curții Constituționale a Republicii Moldova de a fi subiect al procesului le- gislativ. Pornind de la prerogativa șefului de stat de a promulga legile și bazându-se pe jurisprudența Curții Constituționale, autorul argumentează prerogativa Curții de a exercita controlul de constituționalitate asupra legilor înainte de publicarea acestora, în cadrul fazei post-parlamentare a procesului legislativ. Cuvinte-cheie: proces legislativ, subiecţi ai procesului legislativ, Şef de stat, Parlament, Curte Constituțională, funcţia legislativă, promulgarea legii, controlul legii.

CONSTITUTIONAL COURT AS SUBJECT OF THE LEGISLATIVE PROCESS

Eugen BUTUCEA, PhD student, Institute for Legal, Political and Sociological Research

The article includes a study on the quality of the Constitutional Court of the Republic of Moldova to be subject to the legislative process. Starting from the prerogative of the head of state to promulgate the laws and based on the case-law of the Constitutional Court, the author argues the Court’s prerogative to exercise the constitutional control over the laws before their publication in the post-parliamentary phase of the legislative process. Keywords: legislative process, subjects of the legislative process, Head of State, Parliament, Constitutional Court, le- gislative function, law promulgation, law enforcement.

ntroducere. Potrivit art. 60 alin. sului legislativ din Republica Moldo- din Constituţia Republicii Moldova, I(1) din Constituția Republicii va, ceea ce ne-a motivat să continuăm acesta exercită dreptul de iniţiativă le- Moldova „Parlamentul este organul reflecțiile în domeniu. gislativă, iar conform art. 74 alin. (4) reprezentativ suprem al poporului Re- Scopul studiului. Pornind de la din Constituţie – este învestit cu com- publicii Moldova şi unica autoritate cele menționate, în continuare, ne pro- petenţa de a promulga legile. legislativă a statului” [9]. Din câte se punem să analizăm succint calitatea Axându-ne atenția, în special, pe poate observa, aceste prevederi consti- Curții Constituționale (și implicit a prerogativa șefului de stat de a pro- tuţionale statuează într-un mod catego- Șefului de stat) de a fi subiect al pro- mulga legile, precizăm că este practic ric statutul Parlamentului de a fi unica cesului legislativ din Republica Mol- cea mai importantă prerogativă a sa, autoritate legislativă în stat. În pofida dova, temeiul juridic și particularitățile dat fiind faptul că este permanentă şi acestui fapt, dispoziţiile art. 1062 din exercitării acestei prerogative. constituie o etapă indispensabilă fina- Legea Supremă abilitează Guvernul Rezultate obținute și discuții. lizării procesului legislativ (în doctrină cu dreptul de a emite ordonanţe (legi După cum s-a enunțat mai sus, potrivit fiind apreciată ca o procedură inerentă ordinare) în anumite domenii care nu art. 60 alin. (1) din Constituția Repu- fazei post-parlamentare a procesului fac obiectul de reglementare al legilor blicii Moldova [9] „Parlamentul este legislativ (celelalte etape fiind: etapa organice. Acest fapt, fiind interpretat organul reprezentativ suprem al po- pre-parlamentară și etapa parlamen- ca o discrepanţă în Constituţie [10, p. porului Republicii Moldova şi unica tară [3, p. 301]), fază ce cuprinde, în 242], impune o analiză a funcţiei legis- autoritate legislativă a statului”. Din principal, procedurile de care depinde lative a statului, în vederea identificării câte se poate observa aceste prevederi intrarea în vigoare a legii [21, p. 222]). subiecţilor ce sunt în drept să se impli- constituţionale statuează într-un mod Această competenţă a șefului de stat se ce în exercitarea acesteia. categoric statutul Parlamentului de a materializează în emiterea unui decret După cum ne-am expus cu ocazia fi unica autoritate legislativă în stat. prezidenţial, în temeiul căruia legea ur- unor alte demersuri științifice [7, p. 29- Dincolo însă de această reglementare mează să fie numerotată şi publicată. 33; 6, p. 351-361], potrivit legislației, expresă, în baza legislaţiei în vigoa- La nivel normativ (art. 74 alin. (1) în procesul legislativ sunt implicați re, putem deduce că în desfăşurarea din Regulamentul Parlamentului [18] mai mulți subiecți la diferite etape ale activităţii legislative a statului sunt și pct. 5.2.1. din Instrucţiunea privind acestuia, ceea ce nicidecum nu dimi- implicaţi în principal (cu excepţia Par- circulaţia proiectelor de acte legisla- nuează rolul Parlamentului de a fi uni- lamentului): şeful statului, guvernul, tive în Parlament [16]), este prevăzut ca autoritate legislativă a statului. Din- electoratul (cetăţenii) [7, p. 29-33; 6, că „legea adoptată de Parlament se colo de aceasta însă, în ultimul timp, p. 351-361]. trimite spre promulgare Preşedintelui datorită jurisprudenței constituționale, Referindu-ne nemijlocit la şeful Republicii Moldova cel târziu în ziua s-a conturat un nou subiect al proce- statului, reiterăm că în baza art. 73 lucrătoare următoare zilei de semnare 28 ianuarie 2019 a acesteia. Legile sunt recepţionate şi legislativ intervine o nouă fază – ree- durii de adoptare sau a deciziei Cur- înregistrate de Aparatul Preşedintelui xaminarea [2, p. 358] și readoptarea ţii Constituţionale de conformare a Republicii Moldova”. legii de către Parlament. legitimităţii constituţionalităţii legii, Referitor la categoriile de legi ce Dispoziţiile art. 93 alin. (2) din Con- Preşedintele României este obligat să urmează a fi supuse promulgării,- po stituţia Republicii Moldova le regăsim promulge legea în termen de 10 zile trivit reglementărilor în vigoare, este dezvoltate în art. 74 din Regulamentul [13, p. 482]. vorba de toate categoriile, inclusiv Parlamentului, în care este stabilit un Din câte se poate observa, instituţia constituţionale (potrivit art. 85 din Re- termen de două săptămâni pentru îna- promulgării legii de către Şeful statu- gulamentul Parlamentului). Sub aspect intarea obiecțiilor de către Președinte lui este cu mult mai eficientă în cazul comparativ, în România, promulgarea (întoarcerea legii în Parlament), ter- României şi considerăm că oferă mai se face doar în cazul legilor organice şi men ce decurge din momentul înre- multe garanţii pentru constituţionalita- ordinare, nu şi în cazul legilor de revi- gistrării legii în Aparatul acestuia. În tea legilor adoptate de Parlament, fapt zuire a Constituţiei [22, p. 724]. cazul în care, după reexaminarea legii, ce merită a fi o sursă de inspiraţie şi Pornind de la faptul că operaţiunea Parlamentul nu-şi menţine hotărârea, pentru legiuitorul autohton [7, p. 31]. promulgării nu are o definiţie constitu- legea se consideră a fi respinsă. Pe de altă parte, reiterăm că din ţională, fiind doar circumscrisă atribu- Dincolo de cele menționate, atra- examinarea prevederilor art. 77 din ţiilor şefului de stat (art. 93 din Con- gem atenția că nici prevederile con- Constituţia României [11] şi nu numai, stituţia RM), în doctrină aceasta a fost stituţionale, nici cele normative în constituţionaliştii români constată că apreciată ca reprezentând actul prin domeniu nu conţin soluţii în cazul şeful statului, în cadrul procedurii de care şeful statului constată dacă proce- nepromulgării repetate a legii de că- promulgare, este dator să examineze sul legislativ este finalizat, fiind astfel tre Preşedinte. O soluţie în acest caz textul legii şi să observe dacă acesta se epuizate toate etapele procedurii legis- este expusă în studiile de specialitate, află în conformitate cu textele consti- lative. Altfel spus, promulgarea este aceasta constând în semnarea legii (şi tuţionale, cu procedurile parlamentare operaţiunea prin care şeful statului îşi dispunerea spre publicare) de către şi cu imperativele politice ale momen- exercită prerogativele constituţionale Primul-ministru [20, p. 36]. Potrivit tului. În cazul în care constată că legea privitoare la adoptarea legii şi se mate- altor voci (cu care suntem de acord), derogă de la prevederile constituţiona- rializează într-un decret care consacră ar fi mai oportună implicarea Curţii le, el poate apela la justiţia constituţi- finalizarea procesului legislativ [22, p. Constituţionale în soluţionarea acestui onală pentru a se îndepărta viciile de 721]. Promulgarea devine astfel actul „conflict constituţional” [13, p. 486]. neconstituţionalitate. În cazul în care şefului de stat prin care se ia cunoştinţă O asemenea variantă a fost preluată de constată alte deficienţe ale legii, fie că despre finalizarea procesului legislativ ceva timp și în practica procesului le- ele sunt legate de procedura de adop- şi posibilitatea de a dispune publicarea gislativ din Republica Moldova, Cur- tare, fie de conţinutul legii, în special, legii adoptate. tea Constituțională intervenind (deja prin observarea unor derogări de la tra- În contextul procedurii de pro- de două ori [4; 5]) în caz de refuz de tatele internaţionale la care România mulgare a legilor, prezintă importanță promulgare cu măsuri de suspendare este parte, sau chiar pentru motive de dispoziţiile art. 93 alin. (2) din Con- din funcție a Președintelui Republicii și oportunitate, el poate sesiza Parlamen- stituţia Republicii Moldova, potrivit semnarea legilor de către președintele tul, o singură dată, pentru reexamina- cărora: „Preşedintele Republicii Mol- Parlamentului. rea legii [22, p. 724]. dova este în drept, în cazul în care are Cu mult mai clare la acest capitol Prin urmare, în cazul statului ro- obiecţii asupra unei legi, să o trimită, sunt reglementările din România. Po- mân, şeful statului, la etapa dată a în termen de cel mult două săptămâni, trivit art. 77 din Constituţia României procesului legislativ, este în drept fie spre reexaminare Parlamentului. În ca- revizuită, Preşedintele României tre- să invoce propriile obiecţii faţă de zul în care Parlamentul îşi menţine ho- buie să asigure promulgarea legii în lege şi să ceară reexaminarea ei de că- tărârea adoptată anterior, Preşedintele cel mult 20 de zile de la data primirii. tre Parlament, fie să sesizeze justiţia promulgă legea”. În acest scop, urmează ca legea să fie constituţională spre a se expune asu- Având în vedere complexitatea examinată sub aspectul constituţiona- pra constituţionalităţii legii în cauză. procesului legislativ, este natural ca lităţii sale, al oportunităţii soluţiilor pe Important este că, la această etapă, un Preşedintele să aibă unele rezerve, care le cuprinde, al redactării şi acu- subiect distinct al procesului legislativ obiecţii şi propuneri concrete întru rateţei exprimării dispoziţiilor pe care românesc este Curtea Constituţională îmbunătăţirea calitativă a unui articol le instituie etc. [12, p. 138]. În cazul (moment expres confirmat în art. 46 sau a unei părţi din articol. La acest în care, ca urmare a acestei examinări, din Constituţia României şi art. 17 capitol, Regulamentul Parlamentului rezultă că o anumită prevedere a legii alin. (1) din Legea privind organiza- precizează (în art. 74 alin. (3) [18]) sau chiar legea în ansamblul său nu este rea şi funcţionarea Curţii Constituţio- că „Preşedintele Republicii Moldova corespunzătoare, Preşedintele poate nale [19] în care este stipulată atribuţia poate cere Parlamentului reexaminarea cere Parlamentului să o reexamineze acestei autorităţi de a se pronunţa asu- legii, pentru orice motive ce fac legea (doar o singură dată). În caz de necon- pra constituţionalităţii legilor înainte în ansamblu sau o parte a ei inaccepta- stituţionalitate, cererea de reexaminare de promulgarea lor). bilă”, fără a oferi careva detalii în acest se adresează Curţii Constituţionale. Spre deosebire de legislația Româ- sens. Dincolo de această incertitudine, În continuare, de la primirea legii niei, Legea fundamentală a Republicii sigur este că, în acest caz, în procesul reexaminate, după parcurgerea proce- Moldova nu prevede expres în compe- ianuarie 2019 29 tenţa şefului de stat prerogativa de a stituţională [17, art. 31 alin. (2)] şi Co- lege contrară Constituţiei, încălcând sesiza Curtea Constituţională în vede- dul jurisdicţiei constituţionale [8, art. astfel Constituţia, iar, pe de alta, ar în- rea exercitării controlului de constitu- 4 alin. (2)], referindu-se la competenţa călca Constituţia şi dacă nu ar promul- ţionalitate a legii ce urmează să o pro- Curţii de examinare a constituţionali- ga legea, atentând asupra exercitării mulge. Acest fapt practic a determinat tăţii legilor, operează cu termenul de puterii legislative”. numeroşi cercetători autohtoni [1, p. acte normative „adoptate”. Pornind de la aceste considerente, 31-32; 23, p. 125-126; 13, p. 452; 14, - În acelaşi sens, în Opinia Ami- Curtea consideră că Preşedintele Re- p. 498-499] să intervină cu propuneri cus Curiae a Curţii Constituţionale a publicii Moldova, în cazul trimiterii concrete de învestire a şefului de stat României la acest subiect, furnizată legii spre reexaminare Parlamentului cu astfel de prerogative, iar Curtea la solicitarea Curţii Constituţionale a pentru motive de neconstituţionalitate, Constituţională a Republicii Moldova Republicii Moldova, se menţionează: poate sesiza concomitent Curtea Con- – cu competenţa exercitării controlului „(...) noţiunea de „lege”, ca act juridic stituţională, în calitate de unică auto- de constituţionalitate a priori. al Parlamentului, prevăzută de art. 135 ritate de jurisdicţie constituţională, în Preocupări pentru introducerea alin. (1) lit. a) din Constituţie, circum- vederea controlului constituţionalităţii controlului prealabil (a priori) au exis- scrie ipoteza legii înainte de promul- legii adoptate. tat și sub formă de iniţiativă de revi- garea de către Preşedintele Republicii Mai mult, cu aceeași ocazie, Curtea zuire a Constituţiei. În acest ultim caz, şi de publicarea în Monitorul Oficial Constituţională consideră că „oricare Curtea Constituţională a dat aviz ne- al Republicii Moldova (…)” şi „ (…) dintre subiecţii cu drept de sesizare, gativ, arătând că iniţiativa contravine dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. a) din poate contesta la Curtea Constituţio- Constituţiei, deoarece potrivit aceste- Constituţie permit interpretarea, con- nală o lege nepublicată în Monitorul ia Curtea Constituţională controlează form căreia instanţa constituţională are Oficial, în condiţiile legii, la fel ca în doar actele normative în vigoare, dar competenţa de a efectua atât un control cazul contestării unei legi publicate în nu şi legi care nu există, pentru că dacă înainte de promulgarea legii de către Monitorul Oficial”. Având în vedere nu este promulgată, publicată, legea Preşedinte, cât şi un control exercitat această constatare, Curtea consideră respectivă nu există. O asemenea opi- după intrarea în vigoare a legii.” „necesară reglementarea mecanismu- nie a fost criticată, invocându-se faptul Pornind de la aceste considerente lui de notificare de către Parlament a că dacă controlul prealabil nu este pre- şi urmând raţionamentele exprimate în tuturor subiecţilor cu drept de sesizare văzut de Constituţie, aceasta încă nu practica sa anterioară, Curtea reţine că despre disponibilitatea textului legii, înseamnă că el contravine Constituţiei, exercitarea controlului constituţionali- semnat de Preşedintele sau, după caz, altfel nicio revizuire a Constituţiei nu tăţii unei legi, în sensul art. 135 alin. de vicepreşedintele Parlamentului”. va fi posibilă [1, p. 31-32]. (1) lit. a) din Constituţie, poate inter- Referitor la posibilitatea tuturor su- Sub acest aspect, constatăm că, veni atât înainte de promulgare, cât biecţilor cu drept de sesizare a justiţiei relativ recent, Curtea Constituţională şi după intrarea în vigoare prin în- constituţionale, de a solicita controlul şi-a revizuit radical poziţia atât în ceea deplinirea procedurilor cerute de lege. constituţionalităţii legilor nepublica- ce priveşte competenţa sa de a exercita Deci, practic, instanţa constituţională te, în doctrină se consideră că este cel controlul constituţionalităţii a priori, îşi recunoaşte competenţa de a exerci- puţin nejustificată şi inutilă, în cel mai cât şi în privinţa dreptului şefului de ta controlul constituţionalităţii legii a grav caz – chiar generatoare de efecte stat de a cere exercitarea acestui con- priori [2, p. 360]. negative [2, p. 362]. trol înainte de promulgarea legii. Referitor la prerogativa şefului de În opinia noastră, la moment este Referitor la argumentarea compe- stat de a solicita exercitarea unui astfel prematur de a vorbi despre un astfel tenţei sale de a exercita controlul con- de control înainte de a promulga legile, de efect. Dincolo de acest aspect, însă stituţionalităţii a priori, Curtea porneş- Curtea Constituţională reţine [15]: recunoaștem (alături de alți cercetători te de la câteva considerente [15]: - „promulgarea legii reprezintă un citați [2, p. 362]) utilitatea şi necesi- - din conţinutul art. 135 alin. (1) element ce finalizează procesul legis- tatea prerogativei şefului de stat de a lit. a) din Constituţie rezultă că Curtea lativ şi, în acelaşi timp, reprezintă un solicita controlul constituţionalităţii Constituţională „exercită, la sesizare, control prealabil al legii”. legii ce urmează a fi promulgată, doar controlul constituţionalităţii legilor - „controlul legii exercitat de Pre- că aceasta urmează a fi consacrată ex- […]”, fără a limita în mod expres exer- şedinte în cadrul procedurii de promul- pres în legislaţia în vigoare, inclusiv citarea acestei competenţe la legile „în gare are la bază trei componente (di- constituţională. vigoare”. recţii): de procedură, de oportunitate şi În concluzie, notăm că chiar dacă - din conţinutul art. 74 alin. (4) din de constituţionalitate”. în activitatea de creare a legii sunt an- Constituţie rezultă cu claritate că, în - situaţia în care „Preşedintele Re- trenate mai multe autorităţi ale statului, momentul trimiterii spre promulgare publicii Moldova este obligat să pro- funcţia legislativă, sub aspect instituţi- Preşedintelui, actul adoptat de Parla- mulge legea şi după revotarea ei în onal, îi este proprie, în exclusivitate, ment are deja statutul de „lege”, chiar Parlament, chiar şi în eventualitatea Parlamentului, mai ales datorită naturii dacă încă nu a intrat în vigoare. Or, unor dubii asupra constituţionalităţii sale reprezentative. Implicarea în pro- potrivit Regulamentului Parlamentu- acesteia, este susceptibilă să genere- cesul legislativ a mai multor subiecţi lui, atele adoptate în lectură finală sunt ze un impas constituţional, pentru că, cu diferit statut are drept scop evitarea deja desemnate cu termenul de „lege”. pe de o parte, Preşedintele Republicii concentrării puterii de legiferare în - Legea cu privire la Curtea Con- Moldova ar fi obligat să promulge o mâinile unei minorităţi (chiar dacă e 30 ianuarie 2019 reprezentativă), ceea ce nu exclude un 8. Codul jurisdicţiei constituţionale, 22. Muraru I., Tănăsescu E. Constituția eventual abuz în exercitarea ei şi, re- nr. 502-XIII din 16.06.1995. În: Monitorul României. Comentariu pe articole. spectiv, realizarea unei corespunderi a Oficial, nr. 53-54, din 28.09.1995 (cu mo- București: C.H. Beck, 2008. reglementărilor legale cu interesele ge- dificări și completări pînă în 18.04.2013). 23. Zubco V. Curtea Constituţională nerale ale societăţii, fapt ce constituie 9. Constituția Republicii Moldova – unica autoritate publică politico-juris- adoptată la 29 iulie 1994. Republcată în: dicţională. Chişinău: F. E.-P. „Tipografia un element important al mecanismului Monitorul Oficial nr. 78 din 29.03.2016 (cu Centrală”, 2000. de interferenţă şi echilibrare a puterilor modificări și completări ulterioare aduse în stat [7, p. 6]. prin Legea nr. 256 din 25.11.2016 și Legea DESPRE AUTOR/ Recunoașterea Curții nr. 70 din 13.04.2017). ABAUT AUTHOR: Constituționale a calității de subiect 10. Constituţia Republicii Moldova: Eugen BUTUCEA, al procesului legislativ din Republica Comentariu. Chişinău: Arc, 2012. doctorand, Institutul de Cercetări 11. Constituţia României din 21 no- Moldova, cu prerogativa verificării le- Juridice, Politice și Sociologice gilor înainte de promulgare reprezintă iembrie 1991. În: Monitorul Oficial al României din 21.11.1991. Revizuită şi re- PhD student, Institute for Legal, un pas important în direcția asigurării Political and Sociological Research și consolidării constituționalității în publicată în Monitorul Oficial, nr. 767 din 31.10.2003. e-mail: [email protected] statul de drept spre care tindem a fi. 12. Constituţia României revizuită (co- mentarii şi explicaţii). Constantinescu M., Iorgovan A., Muraru I., Tănăsescu E. S. Bibliografie Bucureşti: Editura All Beck, 2004. 13. Costachi Gh., Hlipcă P. Organi- 1. Aramă E. Controlul constituţiona- zarea şi funcţionarea puterii în statul de lităţii legilor: istorie şi actualitate. Chişi- drept: Monografie. red. şt. I. Guceac, C. nău: Museum, 2000. Murzea. Chişinău: Institutul de Istorie, 2. Arnăut V. Controlul exercitat asu- Stat şi Drept, 2010 (Tipografia Universită- pra legii înainte de promulgare. În: Teo- ţii „Transilvania” din Braşov). ria și practica administrării, Materiale ale 14. Costachi Gh., Hlipcă P. Organi- conferinței științifice internaționale din 17 zarea şi funcţionarea puterii în statul de mai 2018, desfășurată în cadrul Academiei drept. Monografie. Ediția a II-a. Chişinău: de Administrare Publică. Chișinău: AAP, S.n., 2011. 2018. 15. Hotărârea Curții Constituționale nr. 3. Arnăut V. Etapele procesului legisla- 9 din 14.02.2014 pentru interpretarea arti. tiv. În: Mecanisme de protecţie a drepturi- 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republi- lor omului, Materiale ale mesei rotunde cu cii Moldova (Sesizarea nr. 52b/2013). În: participare internaţională din 6 decembrie Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2017, Academia de Administrare Publică. Nr. 78-79 din 01.04.2014. Chișinău: CEP USM, 2018. 16. Instrucțiunea privind circulaţia 4. Avizul Curții Constituționale nr. 2 proiectelor de acte legislative în Parla- din 5 ianuarie 2018 privind constatarea ment, adoptată prin Hotărârea Biroului circumstanţelor care justifică interima- permanent al Parlamentului nr. 30 din 7 tul funcției de Preşedinte al Republicii noiembrie 2012 [resurs electronic]: http:// Moldova pentru exercitarea obligației parlament.md/CadrulLegal/Instruc%C5% constituționale de promulgare a unei legi A3iuneprivindcircula%C5%A3 iaproiecte- (Sesizarea nr. 1f /2018). În: Monitorul Ofi- lordeact/ tabid/197/language/ro-RO/Defa- cial Nr. 33-39 din 02.02.2018. ult.aspx. (accesat la 10.11.2017). 5. Avizul Curții Constituționale nr. 5 17. Legea cu privire la Curtea Con- din 10 decembrie 2018 privind constata- stituţională, nr. 317-XIII din 13.12.1994. rea circumstanțelor care justifică interi- Monitorul Oficial al Republicii Moldova matul funcției de Președinte al Republicii nr. 8, din 07.02.1995 (cu modificări și com- Moldova pentru exercitarea obligației pletări pînă în 16.05.2013). constituționale de promulgare a unor legi 18. Legea despre adoptarea Regu- (Sesizarea nr.194f/2018). [resurs electro- lamentului Parlamentului. Nr. 797 din nic]: http://www.constcourt.md/ccdocview. 02.04.1996. Republicată în: Monitorul php?tip =avize&docid=65&l=ro. Oficial al Republicii Moldova nr. 50 din 6. Butucea E. Cetățenii ca subiecți ai 07.04.2007. procesului legislativ. În: Mecanisme naţi- 19. Legea privind organizarea şi func- onale şi internaţionale de protecţie a drep- ţionarea Curţii Constituţionale. Nr. 47 din turilor omului, Materiale ale mesei rotunde 18.05.1992. În: Monitorul Oficial al Româ- cu participare internațională consacrată niei, 22.05.1992, nr. 101. aniversării a 65-a de la adoptarea Decla- 20. Manoliu M. Controlul preziden- raţiei Universale a Drepturilor Omului, 11 ţial – garanţie a legalităţii într-un stat de decembrie 2013. Chişinău: AAP, 2014. drept. În: Legea şi Viaţa, 2007, nr.12. 7. Butucea E. Şeful statului şi guvernul 21. Muraru I., Constantinescu M. Drept ca subiecţi ai procesului legislativ. În: Le- parlamentar românesc. București: Actami, gea și Viața, 2013, nr. 7. 1999. ianuarie 2019 31

CZU: 343.18 (478)

RĂSPUNDEREA PENALĂ A JUDECĂTORULUI PENTRU UNELE INFRACȚIUNI DE SERVICIU

Daniela Cozma, doctorandă, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Articolul cuprinde un studiu asupra problemei răspunderii penale a judecătorilor pentru infracțiuni de serviciu. Accentul principal este pus pe asemenea infracțiuni precum abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. O atenție distinctă se acordă caracterizării componenței de infracțiune reglementată în art. 301 din NCP – Folosirea funcției pentru favorizarea unor personae. Cuvinte-cheie: judecător, răspundere penală, infracțiuni de serviciu, abuz în serviciu, neglijență în serviciu, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.

CRIMINAL LIABILITY OF THE JUDGE FOR SOME SERVICE CRIMES

Daniela Cozma, PhD, Institute for Legal, Political and Sociological Research

The article includes a study on the issue of criminal liability of judges for offenses. The main focus is on offenses of abuse of service, negligence in service, disclosure of secret or non-public classified information. A distinct attention is gi- ven to the characterization of the crime component regulated in art. 301 of the NCP - Use the function for favoring certain persons. Keywords: judge, criminal liability, service offenses, abuse of service, negligence in service, use of the function for favoring certain persons.

ntroducere. După cum am con- nuare NCP) și Capitolul XV din Partea În ceea ce privește răspunderea pe- Istatat cu ocazia unui alt demers Specială a Codului penal al Republicii nală a celui care îndeplinește o funcție științific, răspunderea penală a magis- Moldova [5]). publică, ca formă a răspunderii juridice, tratului, potrivit legii, este posibilă în Scopul studiului. Dat fiind fap- precizăm că aceasta intervine în ipote- trei ipostaze [7, p. 90]: tul că problema răspunderii penale a za în care funcționarul public a săvârșit - răspunderea penală în calitate de magistraților în calitate de judecător o infracțiune în exercitarea atribuțiilor persoană fizică; am dezvoltat-o cu ocazia unui alt de- de serviciu sau în legătură cu acestea - răspunderea penală în calitate de mers științific, în cele ce urmează, ne [11, p. 89]. funcționar public; vom axa în special pe răspunderea În general, răspunderea penală a - răspunderea penală în calitate de acestor subiecți pentru infracțiunile de funcționarului public este o răspunde- judecător. serviciu, punând un accent deosebit pe re penală cu subiect activ calificat, ale În primul caz, magistratul în calitate asemenea infracțiuni precum abuzul în cărei caracteristici sunt expres definite de persoană fizică, cetățean, subiect de serviciu, neglijența în serviciu, divul- de legislația penală. Cu toate acestea, drept este pasibil de răspundere penală garea informațiilor secrete de serviciu funcționarul public poate săvârși o se- pentru comiterea oricărei fapte incrimi- sau nepublice. O atenție distinctă vom rie de infracțiuni care, deși nu sunt spe- nate de legea penală. acorda caracterizării componentei de cifice activității sale, se regăsesc adesea În al doilea caz, magistratul, exer- infracțiune reglementată în art. 301 din fie în mod autonom, fie în concurs cu citând o funcție publică și fiind deci un NCP – Folosirea funcției pentru favori- infracțiuni de serviciu sau infracțiuni funcționar public în cadrul sistemului zarea unor persoane. de corupție [18, p. 204]. judecătoresc ca serviciu public [8, p. Rezultate obținute și discuții. În- Instituția juridică în cauză este 41], este pasibil de răspundere penală tr-o prezentare succintă a condițiilor aplicabilă și categoriei profesionale pentru faptele interzise de legea penală răspunderii funcționarului se poate a magistraților/ judecătorilor, chiar săvârșite în exercitarea atribuțiilor de aprecia că răspunderea persoanei fizice, dacă ei sunt cei care aplică legea, în- serviciu sau în legătură cu acestea. în general, care prin numire, a devenit trucât într-un stat de drept, magistrații În al treilea caz, magistratul va răs- funcționar public, este determinată de nu au o imunitate absolută atunci când punde penal și pentru faptele expres funcția publică. În alți termeni, se poa- încalcă obligațiile de serviciu ce de- prevăzute de legea penală ca fiind co- te vorbi despre o răspundere juridică a rivă din lege, Constituție ori regula- mise de judecători, grupate în textul funcționarilor publici numai în cazul mente și care se circumscriu funcției Legii penale în categoria specială a încălcării de către aceștia a normelor pe care o ocupă. Pentru modul în care infracțiunilor contra înfăptuirii justiției juridice, în calitatea lor de funcționari, își exercită atribuțiile specifice funcției (Titlul IV din Partea Specială a Noului ori în raport de funcția pe care o dețin și îndeplinește obigațiile ce derivă din Cod Penal al României [19] (în conti- [11, p. 88-89]. aceasta, magistratul va răspunde în una 32 ianuarie 2019 dintre modalitățile prevăzute de lege legea – serviciul public judiciar, format în Capitolul II din Titlul V al Noului (penal, civil, disciplinar sau moral) [11, din sistemul instanțelor judecătorești; Cod Penal al României [19], după cum p. 89]. - pentru a realiza atribuțiile statului urmează: Specific pentru categoria în domeniul executării legilor și a hotă- - art. 295 – Delapidarea; magistaților este faptul că, în exercita- rârilor judecătorești, precum și pentru - art. 296 – Purtarea abuzivă; rea atribuțiilor de serviciu, în legătură asigurarea ordinii publice în stat, paza - art. 297 – Abuzul în serviciu; cu exercitarea funcției sau prin abatere granițelor țării și siguranța statului, sati- - art. 298 – Neglijența în serviciu; de la anumite norme care nu au o le- sfacerea intereselor de instruire, cultură - art. 299 – Folosirea abuzivă a gătură directă, nemijlocită cu funcția, și sănătate ale populației și asigurarea funcției în scop sexual; pot pune sub semnul îndoielii presti- condițiilor materiale de viață – servicii - art. 300 – Uzurparea funcției; giul funcției de judecător și al corpului publice administrative. - art. 301 – Folosirea funcției pen- magistraților din care fac parte. După cum se știe, în doctrină, justiția tru favorizarea unor persoane; Magistratul nu poate fi considerat este definită sub două aspecte, mai întâi - art. 302 – Violarea secretului un subiect de drept penal fără a ţine ca „totalitatea organelor de jurisdicție corespondenței; seama de funcţia sa, fără a face referiri într-un stat” și apoi ca „dreptate, echi- - art. 303 – Divulgarea informațiilor la statutul său. Cunoaşterea statutului tate”, interpretare însușită de literatura secrete de stat; profesional al autorului infracţiunii nu de specialitate care definește justiția - art. 304 – Divulgarea informațiilor prezintă interes, însă faptul că el exer- ca „sistemul instituțiilor judecătorești secrete de serviciu sau nepublice; cită o funcţie, ca participant la gesti- și activitatea de soluționare a procese- - art. 305 – Neglijența în păstrarea onarea afacerilor publice are o mare lor civile, administrative, comerciale, informațiilor; însemnătate la stabilirea răspunderii penale, de muncă etc., de aplicare de - art. 306 – Obținerea ilegală de magistratului [11, p. 71]. sancțiuni, de restabilire a drepturilor fonduri; Evoluţia dreptului în timp a dus şi la și intereselor legitime încălcate” [6, p. - art. 307 – Deturnarea de fonduri. o schimbare a viziunii privind sancţiu- 265]. Potrivit cercetătorilor [20, p. 38], nile aplicate magistraţilor, care în trecut Justiția nu trebuie considerată doar cele mai des întâlnite infracțiuni în erau mai drastice (sancţionarea pecuni- o autoritate, o putere, ea este și un servi- practica judiciară, pentru comiterea ară, pedepse corporale, recunoaşterea ciu public [11, p. 83], atribut al justiției cărora sunt atrași la răspundere judecă- publică a vinei, pedeapsa cu moartea), ce rezultă expres din dispozițiile art. 5 torii, sunt infracțiunile de abuz în servi- tocmai pentru percepţia actului emis de din Legea României nr. 304/2004 pri- ciu, neglijență în serviciu și divulgarea magistrat, care, de multe ori, era asimi- vind organizarea judiciară, modificată informațiilor secrete de serviciu sau lar actului divin, iar o nedreptate din și republicată [16]. nepublice. Respectiv, în continuare, partea celui învestit cu această putere Scopul urmărit de justiție, ca servi- ne vom opri succint la caracterizarea era greu de acceptat [11, p. 71]. ciu public, este de a aduce justiția mai acestora. Justiția ca serviciu public. Re- aproape de cetățean prin crearea unor Infracțiunea de abuz în serviciu. ferindu-ne nemijlocit la categoria condiții care să faciliteze beneficiarului Infracțiunea de abuz în serviciu este infracțiunilor de serviciu, precizăm actului de justiție, accesul la instanță și prevăzută de art. 297 din NCP și con- că ea include atât infracțiuni care pot la serviciile auxiliare. stă în: „(1) Fapta funcționarului pu- fi săvârșite de orice persoană, cât și Funcția pe care magistratul o blic care, în exercitarea atribuțiilor de infracțiuni al căror subiect nu poate fi îndeplinește nu trebuie să-l situeze serviciu, nu îndeplinește un act sau îl decât o persoană ce trebuie să îndepli- deasupra societății, ci în mijlocul ei, îndeplinește în mod defectuos și prin nească o condiție specială, aceea de acesta trebuie să cunoască realitățile aceasta cauzează o pagubă ori o vă- funcționar public [11, p. 81]. Pentru sociale și impactul hotărârilor sale asu- tămare a drepturilor sau intereselor cunoașterea acestor infracțiuni sunt re- pra cetățeanului, serviciile sale fiind în legitime ale unei persoane fizice sau levante noțiunile de serviciu public și interesul societății și al cetățenilor. Prin juridice. (2) Fapta funcționarului pu- funcție publică. realizarea comunicării între cetățean blic care, în exercitarea atribuțiilor de Considerat de doctrină ca „un or- și cei care înfăptuiesc justiția, cu res- serviciu, îngrădește exercitarea unui ganism social constituit esențialmente pectarea principiilor care guvernează drept al unei persoane ori creează pen- dintr-un ansamblu de servicii publice”, activitatea judiciară desfășurată de tru aceasta o situație de inferioritate statul înființează o multitudine de ser- magistrați, justiția își îndeplinește rolul pe temei de rasă, naționalitate, origine vicii și anume [21, p. 4]: de serviciu public, iar încrederea în sis- etnică, limbă, religie, sex, orientare se- - pentru adoptarea normelor juridi- temul judiciar ar fi alta [11, p. 83]. xuală, apartenență politică, avere, vâr- ce general obligatorii, care să reglemen- Judecătorii pot avea calitatea de stă, dizabilitate, boala cronică neconta- teze în mod uniform, la nivelul întregii funcționar public în accepțiunea le- gioasă sau infecție HIV/SIDA.” [3, p. țări, raporturile sociale care apar între gii penale, în cazul în care săvârsesc 469]. membrii societății – serviciul public de infracțiuni în exercitarea atribuțiilor de În ceea ce privește îndeplinirea legiferare, încredonțat Parlamentului; serviciu ce au legătură cu exercitarea calității de subiect activ al judecătoru- - pentru a soluționa, cu putere de acestora [20, p. 38]. lui în cazul infracțiunii analizate și, tot- adevăr legal, conflictele juridice care Categoria infracțiunilor de servi- odată, angajarea răspunderii penale a apar între membrii societății, precum ciu. Privite în ansamblu, infracțiunile acestuia, practica judiciară a adus o se- și pentru a pedepsi pe cei care încalcă din această categorie sunt reglementate rie de nuanțări. Astfel, pentru angajarea ianuarie 2019 33 răspunderii penale a unui magistrat sub unei astfel de fapte în sfera ilicitului pe- persoane fizice sau ale unei persoane aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz nal ar fi excesivă, și, totodată, ar putea juridice”. Raportată la dispozițiile art. în serviciu, este necesară „stabilirea conduce, în mod indirect, la afectarea 175 alin. (1) din NCP, infracțiunea de culpei penale prin exercitarea atribuţii- independenței și imparțialității judecă- neglijență în serviciu poate fi săvârșită lor în mod abuziv, cu rea-credinţă, prin torilor [20, p. 40]. și de un judecător. care se urmăreşte deliberat pronunţarea Potrivit art. 99 lit. t) din Legea 303 În esență, răspunderea penală a unei hotărâri contrare realităţii şi, deci, din anul 2004, republicată și cu com- unui judecător, poate fi angajată sub cu intenţie, încă de la începutul proce- pletările ulterioare, privind statutul aspectul săvârșirii infracțiunii de negli- sului se urmăreşte adoptarea unei solu- judecătorilor și procurorilor, „exerci- jentă în servicu, atunci când acesta în ţii favorabile unei părţi, cu denaturarea tarea funcției cu rea-credință sau gravă cauzele pe care le instrumentează sau vădită a stării de fapt” [22, p. 169]. neglijență” constituie abatere discipli- le soluționează, nesocoteşte din culpă, În opinia cercetătorilor [20, p. 39], nară. Totodată, potrivit art. 991 alin. (1) în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, răspunderea penală a judecătorului, din aceeași lege „există rea-credință normele de drept material ori procesual poate fi angajată sub aspectul săvârșirii atunci când judecătorul (…) încalcă aplicabile în respectivul dosar, cauzând infracțiunii de abuz în serviu, doar cu știință normele de drept material o pagubă ori o vătămare a intereselor atunci când magistratul încalcă cu sau procesual, urmărind sau acceptând sau a drepturilor unei părți. Cu toate intenție directă sau indirectă normele vătămarea unei persoane.” Din analiza acestea însă, nu poate fi angajată -răs materiale sau procedurale aplicabile în textelor enunțate mai sus, rezultă că punderea unui magistrat, în situația în cauza pe care o instrumentează sau o elementul material al abaterii discipli- care normele materiale sau procedurale judecă, urmărind totodată vătămarea nare constă în îndeplinirea în mod de- aplicabile într-o anumită speță, nu au drepturilor sau intereselor unei părți. fectuos a unui act ce intră în atribuțiile un conținut clar, fiind susceptibile de Totodată, nu poate fi angajată răspun- de serviciu ale judecătorului. diferite interpretări, din prisma faptului derea unui magistrat, în situația în care Din perspectiva dată, se poate ri- că în această situație nu poate fi reținută normele materiale sau procedurale dica problema dacă un judecător răs- o culpă procesuală, nescuzabilă [20, p. aplicabile într-o anumită speță, nu au punde atât penal pentru infracțiunea de 42]. un conținut clar, fiind susceptibile de abuz în serviciu, cât și disciplinar sub Divulgarea informațiilor secrete diferite interpretări, din prisma fap- aspectul săvârșirii abaterii disciplinare de serviciu sau nepublice. Infracțiunea tului că în această situație nu poate fi prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. dată este prevăzută la art. 304 din reținută intenția directă sau indirectă a 303 din anul 2004, pentru aceeași fap- NCP și constă într-o variantă de bază, făptuitorului. tă. Cercetătorii susțin pe bună dreptate o variantă atenuată și o variantă agra- După cum se știe, judecătorii au că răspunsul la această problemă este vată. Având în vedere că în exercita- obligația ca în activitatea lor să respec- unul negativ, în sensul că nu poate exis- rea atribuțiilor de serviciu judecătorii te îndatoriile de serviciu prevăzute de ta un concurs ideal între infracțiunea intră în mod frecvent în contact cu legi și regulamente, precum și anumite de abuz în serviciu și abaterea disci- informații secrete de serviciu sau care atribuții cu character administrativ pre- plinară amintită mai sus [20, p. 40-41]. nu sunt destinate publicului, se apreci- văzute de regulamente sau dispuse în Distincția dintre cele două forme de răs- ază că și aceștia pot avea calitatea de condițiile legii de către conducătorul pundere, ar trebui făcută după urmarea subiect activ al acestei infracțiuni. Spre instanței. În acest sens, în doctrină se imediată a faptei. Astfel, în situația în exemplu, poate întruni elementele con- susține că neîndeplinirea sau îndepli- care prin fapta sa, judecătorul în exer- stitutive ale infracțiunii analizate fapta nirea în mod defectuos a unor atribuții citarea atribuțiilor de serviciu a îndepli- judecătorului de a anunța o persoană cu caracter administrativ nu întrunește nit în mod defectuos un act prin care cu privire la faptul că a fost încuviințat elementele constitutive ale infracțiunii a adus o atingere gravă drepturilor sau procedeul probatoriu a interceptării de abuz în serviciu pentru următoa- intereselor legitime ale unei persoane comunicațiilor ori a oricărui tip de rele considerente. În primul rând, ar trebui angajată răspunderea penală comunicare la distanță față de aceasta infracțiunea de abuz în serviciu este o sub aspectul săvârșirii infracțiunii de [20, p. 44]. infracțiune de rezultat, care constă în abuz în serviciu, iar în ipoteza în care Potrivit art. 99 lit. j) din Legea nr. producerea unei pagube ori vătămare prin aceeași faptă a fost adusă o atinge- 303 din anul 2004, „nerespectarea con- a drepturilor sau intereselor unei per- re de o intensitate mai mică sau medie fidenţialităţii lucrărilor care au acest soane fizice sau a unei persoane - juri a drepturilor sau intereselor legitime caracter, precum şi a altor informaţii” dice, rezultat care este foarte greu de ale unei persoane trebuie antrenată nu- constituie abatere disciplinară. Din imaginat în ipoteza neîndeplinirii sau mai răspunderea disciplinară. analiza textului enunțat, se poate obser- îndeplinirii în mod defectuos a unei Infracțiunea de neglijență în ser- va o oarecare identitate între elemen- îndatoriri cu caracter administrativ. În viciu. Este prevăzută de dispozițiile art. tul material al abaterii disciplinare și a al doilea rând, o asemenea faptă poa- 298 din NCP și constă în „încălcarea infracțiunii de divulgare a informațiilor te întruni elementele constitutive ale din culpă de către un funcționar public secrete de serviciu sau nepublice. Ast- abaterii disciplinare prevăzute de art. a unei îndatoriri de serviciu, prin neîn- fel, ca și în cazul precedent, se poate 99 lit. m) din Legea nr. 303 din anul deplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ridica problema dacă un judecător răs- 2004, republicată și cu completările ul- ei defectuoasă, dacă prin aceasta se ca- punde atât penal pentru infracțiunea terioare, privind statutul judecătorilor uzează o pagubă ori o vătămare a drep- de divulgare a informațiilor secrete și procurorilor [15]. Astfel, încadrarea turilor sau intereselor legitime ale unei de serviciu sau nepublice, cât și dis- 34 ianuarie 2019 ciplinar sub aspectul săvârșirii aba- Este exclusă astfel, favorizarea rudelor efectuată de funcționarul public, con- terii disciplinare prevăzute de art. 99 sau afinilor în grad prohibit. form atribuțiilor acestuia de serviciu, și lit. j) teza a II-a din Legea nr. 303 din Obiectul juridic secundar este re- poate consta în întocmirea unui înscris, anul 2004, pentru aceeași faptă. Și de prezentat de relațiile sociale privind în elaborarea unor acte juridice, efectu- această dată, răspunsul cercetătorilor protejarea calității serviciilor oferite de area unei constatări cu efecte juridice la această problemă este unul negativ, administrație, prevenirea conflictelor și alte operații date în competența unui în sensul că nu poate exista un con- de interese, garantarea independenței și serviciu al persoanei juridice de drept curs ideal între infracțiunea de divul- imparțialității funcționarilor. public. gare a informațiilor secrete de serviciu Prin incriminarea faptei s-a urmărit Legea nu cere ca îndeplinirea unui sau nepublice și abaterea disciplinară ocrotirea relațiilor sociale referitoare la act să fie defectuoasă, astfel încât pen- amintită mai sus. Distincția dintre cele apărarea intereselor legale ale persoa- tru incidenţa textului analizat este sufi- două forme de răspundere, trebuie nelor fizice sau juridice împotriva inte- cient ca autorul să acţioneze conform făcută după urmarea imediată a fap- reselor ilicite ale funcționarului public atribuţiunilor de serviciu [9, p. 440]. În tei. Deci, în situația în care prin fapta [17, p. 126]. ipoteza în care acest act este realizat cu sa, judecătorul a divulgat, fără drept, Infracțiunea nu are obiect material. încălcarea dispoziţiilor legale sau a atri- informații secrete de serviciu sau care Fapta incriminată se referă la condui- buţiunilor de serviciu, pe lângă conflic- nu sunt destinate publicității, de care ta funcționarului public în exercitarea tul de interese se va reţine şi acea faptă a luat cunoștiință datorită atribuțiilor atribuțiilor de serviciu, eventualele bu- abuzivă (de exemplu, abuz în serviciu, de serviciu, prin care au fost afectate nuri, obținute drept folos patrimonial, fals intelectual etc.), dacă sunt întruni- în mod grav interesele sau activitatea reprezentînd produsul infracțiunii. te şi celelalte condiţii prevăzute pentru unei persoane, acesta va răspunde din Subiectul activ al infracțiunii este infracţiunea concurentă [4, p. 26]. punct de vedere penal. În ipoteza în calificat prin calitatea de funcționar Alături de efectuarea actului sau care prin fapta descrisă mai sus, nu au public, în accepțiunea art. 175 CPR, de participare la luarea unei decizii fost afectate interesele sau activitatea conform căruia, funcționar public este sau în exercitarea atribuțiilor de ser- unei persoane, judecătorul va răspunde persoana care, cu titlu permanent sau viciu, condițiile cumulative ce trebuie disciplinar [20, p. 44]. temporar, cu sau fără remunerație: a) îndeplinite pentru existența elementu- Folosirea funcţiei pentru favori- exercită atribuții și responsabilități, lui material sunt: realizarea unui folos zarea unor persoane. Infracțiunea este stabilite în temeiul legii, în scopul re- patrimonial; acest folos să fie al făptu- prevăzută în art. 301 din NCP, potrivit alizării prerogativelor puterii legislati- itorului, al soțului său, al unei rude sau căruia: „(1) Fapta funcționarului pu- ve, executive sau judecătorești .... Prin afin până la gradul II inclusiv [14, p. blic care, în exercitarea atribuțiilor de urmare, subiecți ai acestei infracțiuni 34]. serviciu, a îndeplinit un act prin care pot fi și magistrații (judecătorii), prac- Prin „folos patrimonial” se înțelege a obținut un folos patrimonial pentru tica judiciară atestând cazuri concrete orice fel de avantaj patrimonial (de ex., sine, pentru soțul său, pentru o rudă de atragere la răspundere a acestor su- bunuri, împrumuturi, premii, prestări ori un afin până la gradul II inclusiv biecte pentru comiterea unor asemenea de servicii gratuite, promovarea în ser- se pedepsește cu închisoarea de la infracțiuni. vicii). Norma de incriminare nu cere unu la 5 ani și interzicerea exercitării Subiect pasiv al infracțiunii de con- ca folosul să fie unul injust (de pildă, dreptului de a ocupa o funcție publică. flict de interese este statul, ca titular al persoana angajată să nu existe, angaja- (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică valorilor sociale protejate, reprezentate tul să nu fi prestat activități remunera- în cazurile în care actul sau decizia se de autoritatea, instituția publică, o altă te), ci numai ca acesta să fi fost efectiv referă la următoarele situați: a) emite- persoană juridică publică sau o altă obținut printr-o procedură favorizantă. rea, aprobarea sau adoptarea actelor persoană juridică. Deci, pentru existența infracțiunii de normative; b) exercitarea unui drept Potrivit unor autori, conflictul de conflict de interese este suficient ca recunoscut de lege sau în îndeplinirea interese are și un subiect pasiv secun- acțiunile inculpatului să fi produs un unei obligații impuse de lege, cu res- dar, reprezentat de persoana juridică folos material provenit din fondurile pectarea condițiilor și limitelor prevă- sau persoana fizică care avea vocația publice pentru rudele apropiate. zute de aceasta.” să obțină folosul patrimonial obținut Norma de incriminare impune atât Dată fiind importanța deosebită a în mod ilegal de funcționarul public, natura folosului, ce trebuie să fie -ex acestei fapte penale, în cele ce urmează membrii familiei sale ori alte persoane clusiv de natură patrimonială (materi- ne vom opri mai detaliat asupra carac- prevăzute de lege [13, p. 81-83]. al), cât și beneficiarul folosului, care terizării sale. Latura obiectivă. Elementul ma- trebuie să fie una dintre persoanele Obiectul juridic principal al terial al laturii obiective, anterior mo- arătate în textul de lege. Prin urmare, infracțiunii îl reprezintă relațiile so- dificării, era realizat prin două acțiuni prin comiterea faptei nu este necesar ciale privind integritatea conduitei alternative: „a îndeplinit un act” ori „a să se producă o vătămare a intereselor funcționarului public (sau a persoa- participat la luarea unei decizii” [12, p. persoanei juridice ori autorității respec- nei similare) în exercitarea atribuțiilor 270]. La moment, acest element presu- tive, ci este suficient ca actul material de serviciu, relații care presupun și pune doar „îndeplinirea unui act”. să fi produs un folos celui în favoarea abținerea acestuia de la luarea oricărei Termenul de act este folosit în incri- căruia se acționează. decizii de natură să-i confere (ori unei minarea infracțiunii de conflict de inte- Urmarea imediată a săvârșirii terțe persoane), un avantaj material. rese în sensul de operație care trebuie infracțiunii de conflict de interese con- ianuarie 2019 35 stă în afectarea relațiilor de serviciu și altă opinie, consumarea infracțiunii corupție și de serviciu. București: C.H. crearea unei stări de pericol pentru în- are loc atunci când a fost săvârșit ele- Beck, 2017. 11. Dragomir F. Răspunderea penală a deplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor mentul material al laturii obiective și, magistratului. Bucureşti: C.H. Beck, 2011. de serviciu în cadrul unei autorități determinat de acesta, a survenit urma- 12. Hărăstășanu A. Drept penal. Partea publice, instituții publice sau altă per- rea imediată [10, p. 179]. Infracțiunea specială. Examinare comparativă Codul soană juridică de interes public. Starea poate fi săvârșită printr-un singur fapt penal – Noul Cod penal. București: Univer- de pericol se realizează prin îndeplini- (o singură acțiune), dar și prin fapte re- sul Juridic, 2012. 13. Jurj-Tudoran R. Infracţiunea de rea de către funcționarul public a unor petate. Dacă funcţionarul public comite conflict de interese – teorie şi practică ju- acte care facilitează obținerea unui fo- mai multe acte, în timp se poate realiza diciară. În: Pro Lege, 2016, nr. 3. los parimonial pentru sine sau pentru o un concurs omogen de infracţiuni sau 14. Lazăr A. Conflictul de interese: teo- persoană cu care făptuitorul se află în- o infracţiune continuată (când autorul rie și jurisprudență. Studii de drept compa- rat. București: Universul Juridic, 2016. tr-o relație specială prevăzută în textul a acţionat în virtutea aceleiaşi rezoluţii 15. Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 pri- legal. infracţionale) [14, p. 45]. vind statutul judecătorilor si procurorilor. Prin urmare, infracțiunea nu este Generalizând asupra celor studia- Republicată în în Monitorul Oficial al Ro- una de rezultat, ci de pericol, prin fap- te, și mai ales asupra ultimei infracțiuni mâniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie tul că, urmare a comiterii unei aseme- (numite anterior conflict de interese) 2005; actualizată în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Ofi- nea infracțiuni, se instaurează neîncre- subliniem că incriminarea conflictului cial al României, Partea I, până la 16 ianu- derea în obiectivitatea și imparțialitatea de interese este una binevenită, mai arie 2009. funcționarului public, există suspi- ales din perspectiva impactului său pre- 16. Legea nr. 304/2004 privind orga- ciunea de fraudă, se decredibilizează ventiv asupra activității funcționarilor nizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 instituția pentru incapacitatea de a se- publici, inclusiv, judecători. Sub acest septembrie 2005. lecta cu rigoare persoana funcționarului aspect, însăși existența incriminării 17. Măgureanu I. Conflictul de interese. public, în care cetățeanul să aibă depli- este de natură să prevină alte fapte ile- În: Revista de Drept Penal, 2007, nr. 2. na încredere, iar actele și deciziile aces- gale pe care ar putea să le comită acești 18. Mocanu-Suciu A. Răspunderea tuia trebuie să fie primite fără îndoială subiecți, cum ar fi abuzuri în serviciu, funcționarilor publici. București: C.H. Beck, 2015. și rezerve [14, p. 36; 1, p. 464]. acte de corupție etc. Pe de altă parte, 19. Noul Cod Penal al României (Le- Latura subiectivă. Forma de vino- pedepsirea penală a faptei analizate este gea nr. 286/2009). În: Monitorul Oficial al văţie (elementul subiectiv) impusă de de natură să consolideze considerabil României nr. 510 din 24 iulie 2009. În vi- norma de incriminare a conflictului de integritatea, imparțialitatea și chiar goare de la 1 februarie 2014. 20. Porof Al. Răspunderea juridică a interese este intenţia directă sau indi- independența corpului de funcționari, magistratului în context național și euro- rectă [2, p. 340]. Prin urmare, făptuito- implicit de judecători. pean – Rezumat. Coordonator: prof. univ. rul trebuie să cunoască: că prin îndepli- dr. Al. Boroi. București, 2016. [resurs elec- nirea actului el sau altă persoană obţine Literatura tronic]: http://www.utm.ro/wp-content/ un folos patrimonial; că beneficiarul uploads/2016/09/Rezumat_teza_doctorat_ 1. Bogdan S., Șerban D.A., Zlati G. Porof_Alexandru.pdf. folosului patrimonial face parte din una 21. Prisăcaru V.I. Funcţionarii publici. dintre categoriile prevăzute de lege; că Noul Cod penal. Partea specială. București: Universul Juridic, 2014. Bucureşti: All Beck, 2004.. prin acțiunea sa sunt afectate relaţiile 2. Boroi A. Drept penal. Partea specia- 22. Văduva V. Infracțiuni de abuz și de serviciu şi bunul mers al autorității lă. Bucureşti: C.H. Beck, 2008 neglijență în serviciu. Practică Judiciară. publice pe care o reprezintă şi, respec- 3. Boroi Al. Drept Penal. Partea Speci- București: Ed. Hamangiu, 2012. tiv, trebuie să urmărească sau să accep- ală. București: Ed. C.H.Beck, 2014. 4. Chirilă A. Conflictul de interese. Im- INFORMAȚIE DESPRE AUTOR te producerea acestui rezultat. plicaţii juridice administrative şi penale. Pe de altă parte, în lege nu se pre- Daniela COZMA, În: Revista Transilvană de Ştiinţe Adminis- personal de specialitate juridică vede existenţa vreunui mobil sau scop trative, 2010, nr. 3 (27). special care să fi stat la baza activităţi- 5. Codul penal al Republicii Moldo- asimilat judecătorilor și procurorilor lor interzise, dar acestea pot să contri- va nr. 985 din 18.04.2002. Republicat în: la Inspecția Judiciară în cadrul Monitorul Oficial al Republicii Moldova, buie la individualizarea pedepsei apli- Consiliului Superior al Magistraturii, 14.04.2009, nr. 72-74 (cu modificări și București – România, cate făptuitorului. completări pînă la 24.05.2018). Într-o altă ordine de idei, trebu- 6. Constantinescu M., Iorgovan A., doctorandă, Institutul de Cercetări ie menționat că întrucât infracţiunea Muraru I., Tănăsescu E.S. Constituția Ro- Juridice, Politice și Sociologice mâniei, revizuită –comentarii și explicații. analizată este una intenţionată, actele București: All Beck, 2004. pregătitoare sunt posibile, dar nu se Legal professional staff assimilated to 7. Cozma D. Răspunderea penală a judges and prosecutors pedepsesc. De asemenea, tentativa este judecătorilor pentru infracțiuni contra posibilă, dar legiuitorul nu a incrimi- justiției. În: Revista ştiinţifică internaţiona- at the Judicial Inspection within the nat-o, prin urmare, nu este sancţionată. lă „Supremaţia dreptului”, Ucraina, 2018, Superior Council of Magistracy, nr. 3. Infracţiunea se consumă în mo- Bucharest - Romania 8. Cozma D. Unele reflecții asupra sta- PhD student, Institute for Legal mentul obţinerii folosului patrimonial tutului de funcționar public al magistratu- de către una dintre persoanele prevă- lui. În: Legea și Viața, 2017, nr. 6. and Political Research, Republic of zute de lege, după ce anterior subiec- 9. Diaconescu G., Duvac C. Tratat Moldova de drept penal. Partea special. Bucureşti: e-mail: [email protected]. tul activ a săvârşit una dintre acţiunile C.H. Beck, 2009. alternative interzise [14, p. 45]. Într-o 10. Diaconescu H. Infracțiuni de 36 ianuarie 2019

CZU: 342.5:340.131.(478)

SURSELE LEGALITĂȚII CA PRINCIPIU AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Mihail Diaconu, doctor în drept, conferențiar universitar

Articolul este consacrat problemei surselor legalității ca principiu al administrației publice. Atenția este axată în principal pe conturarea setului de surse ale legalității, elucidarea normelor juridice relevante în domeniu și argumentarea necesității asigurării calității conținutului acestora în vederea garantării efective a respectării principiului în cauză. Cuvinte-cheie: administrație publică, act administrativ, legalitate, cod administrativ, principii de drept administrativ, surse ale legalității.

SOURCES OF LEGALITY AS A PRINCIPLE OF THE PUBLIC ADMINISTRATION

Mihail Diaconu, Doctor of Law, Associate Professor

The article is devoted to the issue of sources of legality as a principle of public administration. Attention is focused ma- inly to outline the set of sources of legality, to elucidate the relevant legal norms in the field and to the argumentation of the need to ensure the quality of their content in order to guarantee effective compliance the principle in question. Keywords: public administration, administrative act, legality, administrative code, principles of administrative law, sources of legality.

ntroducere. În doctrină, este pecte conţinutul legii, în sensul de a de nivel superior sau de acelaşi nivel cu Iunanim recunoscută corelaţia emite sau a adopta acte administrative care se află în conexiune; b) proiectul intrinsecă între apariţia dreptului ad- în vederea organizării şi executării le- actului normativ întocmit în temeiul ministrativ şi principiul legalităţii, gii, fără însă a o modifica sau completa unui act normativ de nivel superior nu întrucât însăşi existenţa dreptului ad- [20, p. 107]. poate depăşi limitele competenţei insti- ministrativ presupune faptul că admi- Semnificaţia de bază a acestui prin- tuite prin actul de nivel superior şi nici nistraţia este supusă regulilor de drept cipiu al dreptului administrativ stă, în nu poate contraveni scopului, principii- [5, p. 281]. fapt, în subordonarea administraţiei lor şi dispoziţiilor acestuia”. Dincolo de setul de obligaţii con- Constituţiei şi legii, subordonare ce re- - art. 16: „ (...) (2) Actele norma- crete ale autorităților administrației prezintă garanţia cetăţenilor împotriva tive ale autorităţilor administraţiei pu- publice, care formează în ansamblul arbitrariului, incoerenţei şi ineficacită- blice centrale de specialitate şi ale au- lor conţinutul principiului legalităţii, ţii acţiunii autorităţilor publice [14, p. torităţilor publice autonome sunt emise cel mai important este că principiul dat 52]. sau aprobate numai în temeiul şi pentru desemnează supunerea administraţiei Potrivit principiului în discuţie, ac- executarea legilor și a hotărârilor Par- faţă de numeroasele reguli juridice, tele administrative normative (actele lamentului, a decretelor Preşedintelui naţionale sau internaţionale, scrise care conţin dispoziţii generale şi im- Republicii Moldova, a hotărârilor şi sau nescrise, imanente sau exterioare personale şi care se adresează unui nu- ordonanţelor Guvernului. Actele nor- administraţiei, ce se constituie în con- măr nedeterminat de persoane) ale or- mative respective se limitează strict la ceptul general de surse de legalitate ganelor administraţiei publice centrale cadrul stabilit de actele normative de [9, p. 45; 10, p. 264]. Evident că de şi locale trebuie să fie conforme legii, nivel superior pentru executarea cărora conținutul și calitatea acestor depinde iar actele administrative individuale se emit sau se aprobă şi nu pot contra- substanțial nivelul legalității în activi- (actele care conţin dispoziţii concrete veni prevederilor actelor respective. În tatea administrației publice. şi care produc drepturi şi obligaţii în clauza de adoptare a actelor normative Scopul prezentului studiu rezi- beneficiul sau în sarcina unor presoa- ale autorităţilor administraţiei publice dă în principal în conturarea setului ne dinainte determinate) trebuie să fie centrale de specialitate şi ale autorităţi- de surse ale legalității ca principiu al emise în conformitate şi cu actele ad- lor publice autonome se indică expres administrației publice, elucidarea nor- ministrative normative, respectându-se actul normativ superior în temeiul că- melor juridice relevante în domeniu ierarhia acestor acte [10, p. 265]. ruia acestea sunt emise sau aprobate. și argumentarea necesității asigurării Relevante în context sunt prevede- (3) Actele normative ale autorităţi- calității conținutului acestora în ve- rile Legii cu privire la actele normati- lor administraţiei publice centrale de derea garantării efective a respectării ve nr. 100/2017 [15], potrivit cărora: specialitate şi ale autorităţilor publice principiului în cauză. - art. 3 alin. (4): „Actul normativ autonome se elaborează în termenele Rezultate obținute și discuții. În trebuie să se integreze organic în cadrul prevăzute de actele normative superi- virtutea principiului legalităţii, autori- normativ în vigoare, scop în care: a) oare sau într-un termen rezonabil pen- tăţile publice sunt obligate, în cadrul proiectul actului normativ trebuie co- tru elaborarea acestora şi pentru reali- activităţii pe care o desfăşoară, să res- relat cu prevederile actelor normative zarea prevederilor lor (...).” ianuarie 2019 37

- art. 18: „Actele normative ale administrative, ea mai fiind supusă re- te şi promovate de jurisprudenţa con- autorităţilor administraţiei publice lo- gulilor dreptului, fie că acestea decurg stantă a Curţii Europene de Justiţie şi cale se emit pentru realizarea atribuţii- din principiile constituţionale, din de cea a Curţii Europene a Drepturilor lor funcţionale şi în limitele competen- dreptul internaţional, din actele guver- Omului, unele dintre ele fiind codifi- ţelor stabilite de Constituţie, de Carta namentale sau din practica judiciară cate de Tratatul de la Lisabona [19] şi Europeană a Autonomiei Locale şi de europeană ori naţională. de Convenţia Europeană a Drepturilor alte acte normative, fiind aplicate doar Astfel, putem constata că respecta- Omului [7]. în raza teritoriului administrat de către rea principiului legalităţii nu înseamnă Este de menţionat în context că în acestea.” numai conformitatea actelor adminis- ceea ce priveşte reflectarea principiu- Aşadar, strict vorbind, drept iz- trative cu legile interne, dar şi cu nor- lui legalităţii în Tratatul de instituire voare ale legalităţii pot fi identificate mele internaţionale şi de drept euro- a unei Constituţii pentru Europa [18], Constituţia, legile şi ordonanţele Gu- pean [9, p. 45; 10, p. 268]. vom reţine inserarea pentru prima vernului, ca norme care au forţa le- În acest sens, sunt relevante dată, printre drepturile cetăţeanului, a gilor, precum şi actele normative ale dispozițiile art. 3 alin. (3) din Le- dreptului la „buna administrare”, ce organelor administrative pe care un alt gea cu privire la actele normative nr. constituie un pas înainte în recunoaş- organ administrativ subordonat ierar- 100/2017 [15], care prevăd expres: terea necesităţii unei activităţi de ad- hic trebuie să le respecte atunci când „Actul normativ trebuie să corespun- ministrare în respectul drepturilor şi acţionează [12, p. 44]. dă prevederilor Constituţiei Republicii intereselor legitime ale cetăţenilor [14, Un alt moment ce ţine de conţinu- Moldova, tratatelor internaţionale la p. 31-32]. tul normativ al legalităţii constă în fap- care Republica Moldova este parte, Sub acest aspect se prevede că: tul că în secolul al XX-lea s-a produs principiilor şi normelor unanim re- 1. Orice persoană are dreptul de a o multiplicare a izvoarelor dreptului cunoscute ale dreptului internaţional, beneficia de un tratament imparţial şi administrativ, în special în Europa. precum și legislației Uniunii Europe- echitabil şi într-un termen rezonabil, În prima sa parte, sistemele juridice ne. din partea instituţiilor, a organismelor naţionale se inspirau din principiul Sub aspect comparat, notăm că în şi agenţilor Uniunii, în ceea ce priveşte legicentrismului şi al doctrinei con- Franţa, sistemul de drept administrativ problemele sale. stituţionalităţii, urmate de respectarea este marcat de principiul legalităţii, 2. Acest drept implică, în special: efectivă şi jurisdicţională a Constituţi- legalitatea fiind înţeleasă în sens larg, a) dreptul fiecărei persoane de a ei. Acestea interesau raporturile dintre potrivit noţiunii clasice de dispozi- fi ascultată înainte de luarea oricărei puterile publice, în special, contribuind ţie legală, ca fiind orice constrângere măsuri individuale, care ar putea să o la descifrarea raţiunilor constituţionale legală/juridică căreia executivul i se afecteze în mod nefavorabil; ale acţiunii administrative. supune. Principiul legalităţii aplicat b) dreptul de acces al fiecărei per- Pe parcurs, cooperarea juridică in- administraţiei, deci, regula potrivit că- soane la dosarul propriu, cu respecta- ternaţională s-a dezvoltat esenţialmen- reia administraţia trebuie să acţioneze rea intereselor legitime referitoare la te prin intermediul tratatelor internaţi- conform legii/dreptului [1, p. 135]. confidenţialitate şi secretul profesio- onale, accelerată de construcţia regio- În acelaşi timp, administraţia trebuie nal; nală şi comunitară, trecută şi actuală, să se supună tratatelor internaţionale. c) obligaţia administraţiei de a-şi ce presupune transpunerea în dreptul Potrivit art. 55 al Constituţiei actuale, motiva deciziile. naţional a regulilor comunitare. tratatele şi acordurile ratificate la timp/ 3. Orice persoană are dreptul la Tratatele internaţionale au fost corect au prioritate faţă de legile na- despăgubiri din partea Uniunii pentru considerate, multă vreme, ca aparţi- ţionale. În fine, administraţia trebuie pagubele cauzate de către organismele, nând „legalităţii internaţionale”, şi nu să respecte dreptul Uniunii Europene, instituţiile sau agenţii acesteia, aflaţi în „legalităţii interne”, deoarece obligă căreia i se recunoaşte efectul direct şi exerciţiul funcţiunii, conform princi- statele faţă de alte state şi nu faţă de superioritatea [1, p. 135-136]. piilor generale comune şi drepturilor proprii resortisanţi [16, p. 243]. Odată La acest subiect, A. A. Trăilescu statelor membre. însă cu semnarea Convenţiei Europe- [20, p. 108] menţionează că legalita- 4. Orice persoană se poate adre- ne a Drepturilor Omului şi mai ales cu tea actelor administrative presupune sa instituţiilor Uniunii într-una dintre constituirea Uniunii Europene, situaţia conformitatea lor şi cu principiile ge- limbile Constituţiei şi are dreptul de a s-a schimbat radical. nerale ale dreptului administrativ (cum primi răspuns în aceeaşi limbă. Prin urmare, în prezent, la izvoa- ar fi predictibilitatea normelor juridi- Fiecare instituţie a Uniunii Europe- rele tradiţionale ale dreptului adminis- ce, încrederea legitimă a cetăţenilor ne (UE) (Parlamentul European, Con- trativ, se adaugă, din ce în ce mai mult, în organele administrative, siguranţa siliul European, Consiliul de Miniştri, dreptul comunitar şi regula intervenţi- juridică, egalitatea, proporţionalitatea Comisia Europeană şi Curtea de Justi- ei judecătorului în controlul respectării (acest principiu desemnează că legali- ţie) acţionează „în limitele atribuţiilor normelor adoptate în spaţiul adminis- tatea regulilor interne/comunitare este care îi sunt conferite prin Constituţie, trativ european. Faţă de proliferarea supusă condiţiei ca mijloacele folosite conform procedurilor şi condiţiilor surselor dreptului administrativ, auto- să fie corespunzătoare obiectivului ur- prevăzute prin aceasta” [3, p. 39-40]. rii vorbesc despre principiul juridici- mărit şi să nu depăşească ceea ce este Sintetizând cele expuse, vom nota tăţii activităţii administraţiei: el arată necesar pentru a atinge acest obiectiv că principiul legalităţii presupune, tot- că legea nu este unicul izvor al acţiunii [2, p. 76], nediscriminarea etc.) crea- odată, ca prevederile dreptului intern 38 ianuarie 2019 să fie suficient de accesibile, precise şi având la bază dezvoltarea progresivă respectării drepturilor și a libertăților previzibile, trebuind să fie interpretate şi prudent pragmatică a jurisprudenţei prevăzute de lege ale persoanelor fi- şi aplicate în conformitate cu standar- Uniunii, considerându-se că o codifi- zice și juridice, ținându-se cont de in- dele Convenţiei Europene a Drepturi- care prematură ar risca să creeze un teresul public și de regulile statului de lor Omului [9, p. 46] şi cu experienţa sistem rigid şi inflexibil de norme ju- drept.”; democratică a Uniunii Europene. ridice, care vor trebui modificate prin- - art. 4 – Legislația administra- Așadar, sub aspect calitativ, este tr-o multitudine de reguli derogatorii, tivă și tratatele internaționale: „Dacă foarte important ca întregul sistem de pentru a răspunde problemelor de fond printr-un tratat internațional la care Re- norme juridice cărora administraţia [3, p. 39]. publica Moldova este parte sunt stabi- trebuie să se supună să fie suficient de În viziunea noastră [10, p. 267], lite alte dispoziții decât cele prevăzute clare, coerente şi precise, bine sistema- asemenea studii şi experienţe sunt de legislația administrativă, se aplică tizate şi accesibile [21, p. 66]. În acest deosebit de binevenite şi pentru ţara dispozițiile tratatului internațional.”; sens, în statele europene tot mai mult noastră, dat fiind faptul că şi la noi este - art. 21 - Legalitatea: „(1) se pledează pentru codificarea proce- necesară o consolidare serioasă a pro- Autoritățile publice și instanțele de ju- durii administrative. cedurii administrative în vederea asi- decată competente trebuie să acționeze Nimeni nu contestă însă că în siste- gurării eficiente a respectării legalităţii în conformitate cu legea și alte acte mele de drept contemporane, caracte- în activitatea administraţiei publice. normative. (2) Exercitarea atribuțiilor rizate prin pluralitate de izvoare şi prin La acest capitol, în anul curent s-au legale nu poate fi contrară scopului dificultatea de reducere la un singur înregistrat deja unele rezultate concre- pentru care acestea au fost reglementa- criteriu de ierarhie normativă, codifi- te, prin adoptarea și publicarea Codului te. (3) Autoritățile publice și instanțele carea este un demers greu de realizat administrativ al Republicii Moldova, de judecată competente nu pot dispu- [13, p. 436]. Cu toate acestea, adopta- care urmează să intre în vigoare la 1 ne limitarea exercitării drepturilor și a rea unei reglementări distincte privind aprilie 2019, act normativ care aduce o libertăților persoanelor decât în cazu- procedura administrativă neconten- serie de inovații în materie de procedu- rile și în condițiile expres stabilite de cioasă permite, în timp, orientarea şi ră administrativă, procedură prealabilă lege”; raţionalizarea activităţii autorităţilor și procedura contenciosului adminis- - art. 28 – Eficiența: „(1) Proce- învestite cu prerogative de autoritate trativ, în vederea asigurării legalității dura administrativă se realizează într- publică, dar, mai ales, contribuie la nu doar în activitatea administrației un mod simplu, adecvat, rapid, eficient protejarea cetăţenilor împotriva arbi- publice, dar și în activitatea instanțelor și corespunzător scopului. (2) Proce- trariului administrativ, rezumând le- de contencios administrativ axată pe dura administrativă se realizează în gislativ problemele fundamentale ale soluționarea litigiilor dintre particulari scris, dacă caracterul urgent al măsurii dreptului public contemporan. Este și administrație. nu cere o realizare verbală a procedurii vorba despre aspecte precum: supune- Dintre cele mai relevante dispoziții administrative.”; rea administraţiei legalităţii, regimul în acest sens ale Codului administrativ - art. 29 – Proporționalitatea: actelor administrative, dar, în egală vom cita următoarele [6]: „(1) Orice măsură întreprinsă de măsură, garanţiile acordate celor ad- - art. 1 – Legislația administra- autoritățile publice prin care se afec- ministraţi [4, p. 86]. tivă: „(1) Legislația administrativă tează drepturile sau libertățile prevăzu- În esenţă, codificarea procedurii reprezintă cadrul juridic principal prin te de lege trebuie să corespundă princi- administrative constituie în mod real care se asigură reglementarea rapor- piului proporționalității. (2) O măsură un efort de codificare a dreptului- ad turilor administrative la înfăptuirea întreprinsă de autoritățile publice este ministrativ în sine, precum şi a prin- activității administrative și a contro- proporțională dacă: a) este potrivită cipiilor fundamentale ale dreptului ad- lului judecătoresc asupra acesteia. (2) pentru atingerea scopului urmărit în ministrativ, care ar trebui să se afle la Legislația administrativă se întemeiază temeiul împuternicirii atribuite prin baza orientării conduitei autorităţilor pe normele constituționale dezvoltate lege; b) este necesară pentru atingerea administraţiei publice în raporturile lor în prezentul cod, în alte legi și în alte scopului; c) este rezonabilă. (3) Măsura cu particularii şi să garanteze dreptu- acte normative subordonate legii, care întreprinsă de autoritățile publice este rile acestora în faţa administraţiei [4, reglementează raporturile administrati- una rezonabilă, dacă ingerința produsă p. 87]. ve și care trebuie să fie în concordanță prin ea nu este disproporțională în ra- Pe plan european, având în vedere cu Constituția Republicii Moldova. (3) port cu scopul urmărit.”; că principiul legalităţii este o chestiu- Actele normative subordonate legii se - art 30 – Securitatea raporturilor ne de ordin constituţional, asistăm la aplică la reglementarea raporturilor juridice: „(1) Autoritățile publice nu încercări de codificare comunitare atât administrative doar în cazurile în care pot întreprinde măsuri cu efect retro- cu privire la procedurile administrati- sunt emise în temeiul legii și nu con- activ, cu excepția cazurilor prevăzute ve, cât şi cu privire la justiţia adminis- travin ei.”; de lege. (2) Autoritățile publice nu pot trativă [13, p. 436]. - art. 3 – Scopul legislației admi- întreprinde măsuri care să afecteze În urma unui studiu de drept com- nistrative: „Legislația administrativă situațiile juridice definitive sau dreptu- parat aprofundat, se concluzionează are drept scop reglementarea proce- rile dobândite, decât în situații în care, că, pentru moment şi într-un viitor durii de înfăptuire a activității admi- în condițiile stabilite de lege, acest lu- plauzibil, este mai bine a se face co- nistrative și a controlului judecătoresc cru este absolut necesar pentru intere- dificări legislative parţiale şi sectoriale asupra acesteia, în vederea asigurării sul public”; ianuarie 2019 39

- art. 31 – Motivarea: „Actele ad- baza principiului contradictorialității 10. Diaconu M. Mecanismul asigură- ministrative individuale și operațiunile și al egalității în drepturi procedurale a rii legalităţii actelor administrative în Re- administrative scrise trebuie să fie mo- participanților la proces.” etc. publica Moldova: Monografie. Chişinău: tivate”; În concluzie, subliniem că dinco- S.n., 2013. - art. 32 – Comprehensibilitatea lo de inovațiile aduse de Codul admi- 11. Iacub I. Recursul administrativ potrivit Codului Administrativ al Repu- și transparența acțiunilor autorităților nistrativ, inclusiv în materia contură- blicii Moldova. Cererea prealabilă. În: publice: „(1) Procedura administrativă rii cerințelor legalității în activitatea Jurisprudența – componentă de bază a pro- se structurează astfel încât participanții administrației publice, ca sursă im- ceselor de integrare și a comportamentului să poată înțelege fiecare etapă a proce- portantă a acesteia, totuși, conținutul legal modern, materiale ale conferinței durii. Dacă este necesară contribuția Codului, după cum ne-am expus cu internaționale științifico-practice din 2-3 unui participant, acestuia i se comu- ocazia unui alt demers științific [8, noiembrie 2018. Chișinău, 2018. nică neîntârziat, într-un limbaj clar și p. 109-110] și după cum atestă și alți 12. Iorgovan A., Moraru I., Mustăţea ușor de înțeles, acțiunile care trebu- cercetători [11, p. 72-81], necesită o D. Legalitatea actelor administrative. Bu- ie întreprinse. (2) În condițiile legii, analiză profundă în vederea unei in- cureşti: Editura Politică, 1985. autoritățile publice trebuie să asigure terpretări corecte, întrucât există și 13. Lazăr R.A. Codificarea – soluţie necesară şi perfectă a asigurării funcţio- participarea neîngrădită la procedura dispoziții care, cu regret nu sunt sufi- nării principiului legalităţii? În: Juridica administrativă a persoanelor interesa- cient de clare și precise, după cum o 2001, nr. 11-12. te.”; cer standardele europene în materie de 14. Lazăr R.A. Legalitatea actului ad- - art. 36 – Supremația dreptului: legislație (cum ar fi, bunăoară, art. 168 ministrativ. Drept românesc şi drept com- „(1) Instanța de judecată competentă alin. (3) din Cod). Asemenea eforturi parat. Bucureşti: All Beck, 2004. să soluționeze acțiunile în contencios sunt mai mult necesare în condițiile în 15. Legea cu privire la actele norma- administrativ este obligată să respec- care respectarea legalității în activita- tive nr. 100 din 22.12.2017. În: Monitorul te principiul supremației dreptului, tea administrației depinde substanțial Oficial al RM Nr. 7-17 din 12.01.2018. în conformitate cu care demnitatea de calitatea surselor acesteia. 16. Morand-Deviller J. Cours de dro- omului, drepturile și libertățile lui sunt it administratif. 2-e edition. Paris: Mont- chrestien, 1991. considerate valori supreme și sunt Bibliografie 17. Trailescu A.A. Predictibilitatea garantate de stat. (2) Instanțele de ju- normelor şi stabilitatea raporturilor juri- decată competente aplică principiul 1. Alexandru I. Drept administrativ dice – componente ale legalităţii actelor supremației dreptului cu luarea în con- comparat. Bucureşti: Lumina Lex, 2000. administrative. În: Curentul juridic, Anul siderare a jurisprudenței Curții Euro- 2. Andreescu M. Proporţionalitatea – IX, nr. 1 (44), 2011. pene pentru Drepturile Omului.”; principiu constituţional. În: Dreptul, 2010, 18. Tratatul de instituire a unei Con- - art. 38 – Audierea juridică și nr. 2. stituţii pentru Europa. Bucureşti: Institu- 3. Apostol Tofan D. Instituţii adminis- dreptul la un proces echitabil: „(1) În- tul European din România, 2004. [resurs trative europene. Bucureşti: C.H. Beck, electronic]: http://www.clr.ro/menu1/tra- aintea fiecărei decizii judecătorești pe 2006. fond, participanților la proces li se ofe- tat_constitutie.pdf. 4. Apostol Tofan D. Necesitatea codifi- 19. Tratatul de la Lisabona 2007/C ră posibilitatea de a-și expune punctul cării procedurii administrative. În Revista 306/01 (de modificare a Tratatului privind de vedere. Audierea poate fi făcută de Drept Public, 2002, nr.1. Uniunea Europeană şi a Tratatului de In- verbal sau în scris. (2) Orice persoană 5. Auby J. M. Droit public. Tome I. stituire a Comunităţii Europene), semnat are dreptul la judecarea cauzei în mod Theorie generale de L’Etat et Droit Con- la 13 decembrie 2007. [resurs electro- echitabil, în termen rezonabil, de către stitutionnel. Droit Administrative. 3-eme nic]: http://eur-lex.europa.eu/JOHtml. o instanță de judecată independentă, edition. Colection Collectivites Terntona- do?uri=OJ:C:2007:306: SOM:RO:HTML. imparțială și instituită prin lege. În les, Dinge par J. Moreau. Paris: Economi- 20. Trăilescu A.A. Predictibilitatea ca, 1995. acest scop, instanța de judecată este normelor şi stabilitatea raporturilor juri- 6. Codul administrativ al Republi- dice – componente ale legalităţii actelor obligată să dispună toate măsurile per- cii Moldova nr. 116 din 19.07.2018. În: mise de lege și să asigure desfășurarea administrative. În: Curentul juridic, Anul Monitorul Oficial al RM nr. 309-320 din IX, nr. 1 (44), 2011. cu celeritate a procesului.”; 17.08.2018. 21. Vişan L. Necesitatea codificării - art. 39 – Accesul liber la justiție: 7. Convenţia europeană pentru apăra- normelor de procedură administrativă. În: „(1) Controlul judecătoresc al activității rea drepturilor omului şi a libertăţilor fun- Revista de Drept Public, 2005, nr.2. administrative este garantat și nu poa- damentale din 4 noiembrie 1950 (Roma), te fi îngrădit. (2) Orice persoană care Ratificată de Republica Moldova prin Ho- DESPRE AUTOR / revendică un drept vătămat de către o tărîrea Parlamentului Nr. 1298-XIII din ABOUT AUTHOR autoritate publică în sensul art. 17 sau 24.07.1997. În: Monitorul Oficial al Repu- Mihail Diaconu, blicii Moldova, 21.08.1997, nr. 54-55/502. prin nesoluționarea în termenul legal a 8. Diaconu M. Aspecte ale contenci- doctor în drept, unei cereri se poate adresa instanței de osului administrativ în lumina Codului conferențiar universitar, judecată competente.” administrativ al Republicii Moldova. În: Doctor of Law, Associate Professor - art. 43 – Contradictorialitatea Jurnal Juridic Național: teorie și practică, e-mail: [email protected] și egalitatea în drepturi procedurale 2018, nr. 6. a participanților la proces: „Exami- 9. Diaconu M. Conţinutul şi particula- narea judiciară a cauzelor de conten- rităţile legalităţii ca principiu fundamental cios administrativ se desfășoară în al administraţiei publice. În: Legea şi Via- ţa, 2012, nr. 5. 40 ianuarie 2019

CZU: 342.537.47(478)

RĂSPUNDEREA POLITICĂ A DEMNITARILOR ALEȘI

Victor DONOS, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Articolul cuprinde un studiu succint asupra răspunderii politice a demnitarilor aleși. Pornind de la statutul juridic distinct al demnitarilor aleși, funcția cărora este în esență de natură politică, autorul argumentează necesitatea delimitării răspunderii politice de răspunderea juridică al acestor subiecți. Într-un final, se conchide că răspunderea politică intervine în situațiile în care demnitarii aleși nu fac față încrederii acordate de către electorat, fiind sancționați cu nealegerea lor pentru un nou mandat. Cuvinte-cheie: demnitar, demnitar ales, răspundere, răspundere politică, răspundere juridică, sancțiune politică.

POLITICAL LIABILITY OF THE ELECTED DIGNITARIES

Victor DONOS, PhD student, Institute for Legal, Political and Sociological Research

The article includes a succinct study on the political responsibility of elected dignitaries. Starting from the distinct legal status of elected dignitaries, who exercise a political function, the author argues the necessity of delimiting political respon- sibility for the legal responsibility/ liability of these subjects. Finally, it is concluded that political responsibility intervenes in situations where elected dignitaries fail to deal with the trust of the electorate, being sanctioned with their non-election for a new mandate. Keywords: dignitary, elected dignitary, liability, political responsibility, legal liability, political sanction.

ntroducere. În prezent, locul teres deosebit atât din punct de vedere Definitoriu pentru demnitarii aleși Iocupat de demnitarii aleși în so- teoretic, cât și practic. Interesul este de- este faptul că aceștia stabilesc cu colec- cietate este unul de primă importanță, terminat în mare parte de natura politică tivitatea națională (poporul) sau, după acest lucru datorându-se faptului că ei a funcției deținute de aceștia, precum și caz, locală un raport, convențional nu- se bucură de cea mai mare legitimi- de distincția clară existentă între răs- mit de învestire, un raport aflat în sfera tate dintre toți cei care dețin o funcție punderea juridică și cea politică. dreptului public și care are drept unic de demnitate publică la nivel local sau Scopul studiului. În cele ce ur- izvor mandatul. Numai în cazul aces- central, desemnarea lor făcându-se mează ne propunem o analiză suc- tor demnitari putem vorbi despre man- prin vot universal, egal, direct, secret cintă a răspunderii politice a demni- dat, conținutul acestuia fiind stabilit și liber exprimat de către cetățenii ce tarilor aleși, în baza naturii politice a de Constituție, legi și regulamente de compun colectivitatea locală, respectiv, funcției exercitate de către aceștia și a organizare și funcționare. cea națională. Pe de altă parte, locul lor particularităților răspunderii politice Mandatul nu trebuie confundat cu este determinat și de responsabilitatea ca formă a răspunderii sociale. noțiunea similară din dreptul civil, nea- ridicată pe care o au, întrucât anume Rezultate obținute și discuții. vând valoarea unui contract. În dreptul ei sunt cei care gestionează bugetul și Inițial, reiterând unele constatări expu- public, mandatul reprezintă o învestire, patrimoniul unității administrativ-te- se cu ocazia unui alt demers științific, o împuternicire, o funcție de autoritate ritoriale, dispunând de un anumit grad precizăm că, în general, funcțiile de dată aleșilor de colectivitatea națională de autonomie, libertate de decizie și de demnitate publică pot fi clasificate în (popor) sau de cea locală pentru a o re- un drept de apreciere în alegerea celor funcție de modul de desemnare (alege- prezenta în sfera administrativă, în ve- mai bune soluții în scopul satisfacerii re sau numire) în următoarele categorii derea îndeplinirii activităților curente, interesului local sau având, după caz, [2, p. 6-7]: în interes public, la nivelul comunei/ dreptul de a reglementa relații sociale - funcții de demnitate publică satului, orașului, raionului sau statului. primare ce urmăresc realizarea intere- alese: șef de stat, deputat, primar, con- Mandatul alesului este expres, alegăto- sului general [8, p. 14]. Nu în ultimul silier local și raional. rii urmând să voteze o listă sau, după rând, importanța deținerii calității de - funcții de demnitate publică nu- caz, un candidat, și general, nu implică ales al comunității se poate remarca și mite: toate celelalte funcții de demnita- ratificarea de către electorat a actelor prin faptul că, prin intermediul lor, prin te publică. îndeplinite în realizarea atribuțiilor. El mandatul primit, cetățenii controlează De aici, în cadrul categoriei de trebuie să fie fie privit numai ca rezul- principalele instituții prin care se reali- demnitari publici, putem lesne distin- tat al alegerilor generale sau locale [4, zează democrația la nivel local și cen- ge demnitari aleși și demnitari numiți. p. 42-46]. tral. Demnitarii aleși ocupă, în exclusivita- Nu trebuie uitat că demnitarii aleși Pornind de la specificul statutului te, funcții de demnitate publică de fac- sunt obligați, pentru a intra efectiv în juridic al demnitarilor aleși, formele de tură politică, ceea ce în esență determi- exercițiul mandatului lor, să depună răspundere ale acestora prezintă un in- nă și statutul lor juridic [2, p. 7]. un jurământ de credință. Astfel, ei do- ianuarie 2019 41 bândesc calitatea de ales de la data va- pentru realizarea obligaţiilor, promisi- forţelor politice aflate la guvernare şi lidării alegerilor, dar își pot îndeplini unilor şi a programelor asumate. Se are instituţionalizate (în persoana demni- atribuțiile numai de la data depunerii și în vedere conducerea eficientă a statu- tarilor aleși). Deci, chiar dacă nu are consemnării jurământului de credință. lui, care să asigure progresul economic un impact şi un efect asemănător răs- Prin urmare, pentru a avea calita- al acestuia, precum şi în sfera moral- punderii juridice, totuşi, ţinând cont de tea de ales, este necesar să primească spirituală, socială şi altele. În afară subiecţii pasibili, răspunderea politică „girul” unei colectivități, fie națională de aceasta, presupune îndeplinirea şi este una deosebit de importantă într-o (a poporului), pentru aleșii naționali realizarea practică a scopurilor procla- societate ce se vrea a fi democratică [4, (deputați, șef de stat), fie locală, pentru mate, darea de seamă periodică asupra p. 162] . aleșii locali, și nu al unui organ colegi- activităţii desfăşurate, reacţionarea la În doctrină, se tinde spre delimitare al sau unipersonal. Mai mult, împuter- problemele cetăţenilor, comunicarea strictă între răspunderea politică şi răs- nicirea primită trebuie dată prin vot în cu aceştia, recunoaşterea greşelilor punderea juridică. Cu toate acestea, în cadrul unui scrutin organizat conform admise, corijarea lor activă etc. Cu prezent, în condiţiile în care teoria răs- dispozițiilor legale, adică votul trebuie alte cuvinte, răspunderea politică este punderii a evoluat foarte mult, se su- să fie universal, egal, direct, secret și răspunderea pentru exercitarea neco- ţine că tradiţionala răspundere politică liber exprimat. respunzătoare, inadecvată a prerogati- este de fapt tot o formă a răspunderii În fine, precizăm că mandatul de velor şi atribuţiilor de putere, care au juridice, o instituţie a dreptului con- ales local constituie o funcție de au- fost primite de la popor ca unica sursă stituţional (în cazul parlamentarilor), toritate publică ce rezultă din alegeri- a puterii [11, p. 16]. respectiv, a dreptului administrativ (în le locale, reprezentând colectivitatea Potrivit unor alte viziuni, răspun- cazul Preşedintelui Republicii şi al mi- pentru realizarea autonomiei locale, derea politică este privită ca o răs- niştrilor) [1, p. 138; 3, p. 328]. în timp ce mandatul de parlamentar pundere survenită pentru realizarea Un interes distinct față de proble- (ales național) reprezintă o demnitate inadecvată de către subiecţii puterii a ma delimitării răspunderii politice de publică rezultată tot din alegeri, dar în competenţelor cu care au fost învestiţi răspunderea juridică poate fi atestat în vederea exercitării prin reprezentare a de către popor [6, p. 58]; or, o răspun- doctrina rusească, mai ales în contex- suveranității naționale [2, p. 8]. dere a organelor de stat şi a demnita- tul fundamentării teoriei răspunderii Răspunderea politică. În literatu- rilor faţă de popor, populaţie pentru constituţionale. În acest sens, cercetă- ra de specialitate se susține că noţiunea necorespunderea activităţii încrederii torii [12, p. 58] opinează că o măsură de „răspundere politică” se află la in- acordate [14, p. 64] Drept măsură a a răspunderii politice constă în demi- tersecţia a două categorii: „politică” şi răspunderii politice poate fi demiterea terea de la putere a acelor persoane „etică” şi cuprinde în sine următoarele persoanelor care nu şi-au îndeplinit în care nu-şi îndeplinesc atribuţiile func- aspecte [9, p. 197]: modul corespunzător obligaţiile func- ţionale în modul corespunzător, dar în - este o răspundere pentru eluci- ţionale, acţiunile cărora nu conţin sem- a căror acţiuni (fapte) nu se întrunesc darea oportună şi formularea concretă ne ale ilicitului [6, p. 58]. elementele delictului constituţional. În a problemelor existente sau presupu- De aici, se consideră că răspunde- caz contrar nu va constitui răspundere se; rea politică s-a cristalizat ca o totalitate politică, ci constituţională (care este o - este o răspundere pentru deci- de măsuri ce asigură conformarea prin formă de răspundere juridică). ziile luate; lege a puterii la condiţiile „contrac- Faptul că există multe tangenţe în- - este o răspundere pentru „ima- tului” încheiat între stat (în persoama tre aceste două forme de răspundere, ginea însăşi a puterii”. demnitarilor aleși) şi societate, con- face uneori dificilă delimitarea dintre În general, trebuie de recunoscut strângerea puterii la îndeplinirea obli- ele. Bunăoară, demiterea din func- că sfera de aplicare a acestei forme de gaţiilor, promisiunilor şi a programelor ţie poate fi atât o măsură a răspun- răspundere este activitatea politică. asumate şi acceptate de către societate. derii constituţionale, cât şi o măsură Analizând această categorie din Prin asemenea mijloace de influenţă a răspunderii politice. În acest sens, punctul de vedere al interacţiunii poli- asupra subiecţilor puterii şi politicii în studiile de specialitate adesea este ticii cu dreptul, cercetătorii [9, p. 197- acestora, se consideră că e posibilă ob- exemplificat cazul dizolvării Guver- 198] susţin că pentru răspunderea poli- ţinerea unei corectări sau chiar schim- nului, care poate fi atât o măsură de tică nu există temeiuri ca atare, aceasta bări a cursului politicii, înlăturarea de răspundere constituţională, când sur- fiind, mai întâi de toate, o constrângere la putere a celor care nu sunt demni vine pentru exercitarea inadecvată a nejuridică, determinată de necores- de asemenea posturi în virtutea inca- obligaţiilor, dar şi o măsură politică, punderea viziunilor ce ţin de realizarea pacităţii lor. Totodată, categoria aces- când acesta îşi dă demisia din proprie politicii de stat. Respectiv, forma dată tor mijloace cuprinde şi dreptul de a iniţiativă [10, p. 86]. de răspundere poate fi aplicată ca mij- critica liber, a reacţiona la ilegalităţile Dincolo de aceste momente, unele loc de soluţionare a conflictelor politi- comise de subiecţii puterii, a exprima voci categoric susțin că nu se poate ce sau de atingere a consensului între dezacordul, aprecierea negativă, neîn- admite confruntarea şi nici identifica- adepţii diferitor forţe politice. crederea, de a nu executa indicaţiile şi rea de facto a răspunderii constituţi- Într-o altă opinie, se susține că răs- ordinele „criminale” ale puterii [15]. onale şi a celei politice [13, p. 282]. punderea politică trebuie înţeleasă ca În baza celor expuse, se poate sus- Desigur, suntem de acord cu o astfel o răspundere a puterii (a demnitarilor ţine că răspunderea politică este mai de poziție, întrucât, după cum am care o exercită – e.n.) faţă de societate mult proprie elitei politice, nemijlocit enunțat mai sus, răspunderea politică 42 ianuarie 2019 este o formă a răspunderii sociale, în doctrină se susţine că răspunderea de partidele politice (la momentul ela- timp ce răspunderea constituțională politică a Parlamentului se angajea- borării studiului – e.n.). este o formă a răspunderii juridice (și ză, pentru motive politice, în faţa unu Respectiv, şi efectul sancţiunii po- ea la rândul ei o formă a răspunderii organ politic, care este corpul electo- litice date se răsfrânge direct asupra sociale). ral [7, p. 258]. Ea decurge din fapte partidelor care participă la alegeri, şi În continuare, atragem atenția la prin care sunt încălcate reguli politice nu asupra parlamentarilor nemijlo- faptul că, în general, răspunderea po- extrajuridice (atât de către Parlament, cit care, cât nu ar fi de paradoxal, ar litică a reprezentanţilor (demnitarilor cât şi de parlamentari şi partidele po- putea să obţină şi mai multe mandate aleși) stă la baza democraţiei reprezen- litice reprezentate în Parlament) şi consecutiv în pofida blamului expus tative, existând o legătură foarte strân- conduce la suportarea unor sancţiuni de popor la alegeri faţă de activitatea/ să între răspundere şi reprezentare. extrajuridice precum [5, p. 186]: conduita Parlamentului în timpul exer- Astfel, dacă un guvernant reprezintă - ostilitatea populaţiei manifesta- citării mandatului său. poporul, el trebuie să fie responsabil tă prin mitinguri, demonstraţii, marşuri În fine, autorul conchide pe bună în faţa acestuia, ceea ce implică pen- de protest; ostilitatea presei, scăderea dreptate [4, p. 168] că în sensul său tru reprezentant nu numai obligaţia credibilităţii dovedită de sondajele de strict, de răspundere politică poate fi furnizării de explicaţii regulate ori de opinie (sancţiuni politice aplicate în pasibil doar parlamentarul, sancţiunea câte ori acestea îi sunt cerute în tim- timpul exercitării mandatului); politică fiindu-i aplicată fie de partidul pul mandatului, ci şi posibilitatea de - pierderea alegerilor (sancţiune care l-a înaintat în calitate de candidat a fi înlăturat de la putere ca urmare a politică aplicată după expirarea man- (prin excluderea din partid), fie de ale- reînnoirii mandatului la următoarele datului) etc. gătorii care l-au ales nemijlocit (prin alegeri [7, p. 39]. Astfel, sancţiunea, impusă politic, revocare, în cazul mandatului impera- În legătură cu conceptul de răspun- de către autorităţi politice şi pentru mo- tiv). dere politică, în doctrină au fost for- tive politice va fi o sancţiune politică, Generalizând asupra celor analiza- mulate trei teorii [7, p. 258]: manifestându-se, în special, printr-un te în prezentul demers științific, subli- - prima priveşte conceptul ca fi- dezacord politic (vot de neîncredere) niem că asemănător răspunderii poli- ind unul sui generis fără nicio legătură ce duce la pierderea puterii. Totodată, tice a parlamentarilor și alți demnitari cu conceptul de răspundere în general, aceasta are un regim juridic special, ce aleși – precum șeful statului, primarul, - a doua – înţelege răspunderea presupune proceduri specifice, diferite consilierii sunt pasibili de o astfel de politică ca o formă specială a răspun- de formele răspunderii juridice (civile, răspundere, sancțiunea fiind aceeași derii juridice (fiind denumită şi răs- penale sau administrative), reglemen- pentru fiecare dintre ei – sancțiunea pundere politico-juridică); tate, de regulă, de constituţii şi se refe- electorală – nealegerea pentru un nou - a treia – comasează răspunderea ră, în special, la procedura votului [7, mandat. politică cu cea morală într-o formă dis- p. 258]. tinctă de răspundere politico-morală. Axându-se, în special, pe răspun- În raport cu răspunderea, în gene- derea politică a Parlamentului și parla- ral, răspunderea politică dispune de mentarilor, cercetătorul V. Micu, punc- Bibliografie cu totul alte trăsături. În acest sens, tează următoarele momente importante este unanim admis că aceasta intervine pe care le susținem. 1. Apostol Tofan D. Drept adminis- indiferent de săvârşirea unei fapte cul- Referitor la teoria răspunderii po- trativ. Vol.I. Bucureşti: All Beck, 2003. pabile, în sens juridic. În consecinţă, litico-morale, domnia sa consideră că, 2. Donos V., Costachi Gh. Aleșii po- răspunderea politică nu poate fi carac- strict vorbind [4, p. 168]: porului în sistemul funcționarilor publici ai statului. În: Legea și Viața, 2018, nr. 11. terizată prin tandemul culpă-sancţiune, - doar parlamentarii sunt pasibili 3. Iorgovan A. Tratat de drept admi- aşa cum se întâmplă în cazul răspun- de răspundere politico-morală (putând nistrativ. Vol. I. Bucureşti: All Beck, 2001. derii în general [7, p. 258]. Mai mult, fi sancţionaţi cu excluderea din partid), 4. Micu V. Răspunderea parlamen- nici instanţele care aplică o asemenea care poate interveni atât pe parcursul tară: teorie și practică. Chișinău: S.n., răspundere nu coincid cu cele proprii exercitării mandatului, cât şi la finele 2017. răspunderii juridice. acestuia, 5. Mitroi G. C., Motica R. I. Funda- Din perspectiva dată, răspunderea - în timp ce Parlamentul este pa- mentele dreptului. Optima justiţia. Bucu- politică este văzută ca o răspundere a sibil doar de răspundere politică, care reşti: Editura All Beck, 1999. organelor de stat şi a demnitarilor faţă intervine, de regulă, la expirarea man- 6. Muruianu I. Răspunderea statului de popor (populaţie) pentru necores- datului şi are drept sancţiune nealege- – condiţie indispensabilă a democratizării societăţii noastre. În: Esenţa, caracterul şi punderea activităţii încrederii acordate rea pentru un nou mandat. impactul reformei (modificărilor) constitu- [14, p. 64]. În mod special, răspunde- Cu toate acestea însă, remarcăm ţionale: perspective şi mecanismul realiză- rea politică are la bază ideea că guver- că din perspectiva sancţiunii politice rii, Materialele mesei rotunde din 30 martie nanţii sunt în serviciul guvernaţilor, principale aplicate (nealegerea pentru 2010. Chişinău, 2010. răspunzând în faţa corpului electoral un nou mandat), răspunderea politică 7. Popescu R.D. Răspunderea Parla- în mod direct atunci când acesta se a Parlamentului, dar şi a parlamenta- mentului în Dreptul constituţional. Bucu- pronunţă cu prilejul noilor alegeri [7, rilor, este iluzorie. Aceasta se explică reşti: C.H. Beck, 2011. p. 259]. prin faptul că parlamentarii nu sunt 8. Pupăzan C.G. Răspunderea penală Pornind de la aceste moment, în aleşi individual, ci pe listele propuse a aleșilor. București: Hamangiu, 2016. 9. Боголейко А.М. Соотношение ianuarie 2019 43

конституционно-правовой и политиче- CZU: 342.565.2:342.8(478) ской ответственности. В: Теоретико- методологические и конституционные основы развития системы права Респу- CONTRIBUȚII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE блики Беларусь: сборник статей. Серия «Гуманитарные науки». Белорусский LA ASIGURAREA CONSTITUȚIONALITĂȚII государственный университет. Минск: ÎN DOMENIUL ELECTORAL Право и Экономика, 2011. 10. Колосова Н.М. Конституцион- Petru Railean, ная ответственность – самостоятель- doctor în drept, lector universitar ный вид юридической ответственно- сти. B:Государство и Право, № 2, 1997. 11. Колосова Н.М. Конституци- Articolul cuprinde o trecere în revistă a celor mai relevante momente accentu- онная ответственность в Российской ate de către Curtea Constituțională în procesul de confirmare a rezultatelor alege- Федерации: Ответственность органов rii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova și validării mandatele de- государственной власти и иных субъек- putaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova, prin care a contribuit substanțial тов права за нарушение конституцион- la interpretarea legislației electorale și asigurarea constituționalității în domeniul ного законодательства Российской Фе- electoral. дерации. Москва: Городец, 2000. Cuvinte-cheie: justiție constituțională, jurisdicție constituțională, curte 12. Колосова Н.М. Теория консти- constituțională, legislație electorală, scrutin, constituționalitate, fraudă electorală, туционной ответственности: природа, anularea alegerilor, validarea alegerilor, validarea mandatului. особенности, структура. Диссертация доктора юридических наук: 12.00.02. Москва, 2006. CONTRIBUTIONS OF THE CONSTITUTIONAL COURT 13. Лучин В.О. Конституция Рос- TO ASSURING CONSTITUTIONALITY сийской Федерации. Проблемы реализа- IN THE ELECTORAL FIELD ции. Москва: Юнити-Дана, 2002. 14. Савин В.Н. Ответственность Petru Railean, государственной власти перед обще- Doctor of Law, Associate Professor ством. B: Государство и Право, 2000, nr. 12. The article includes an overview of the most relevant moments emphasized 15. Серебрянников В.В. Ответ- by the Constitutional Court in the process of confirming the results of the election ственность власти. B: Представитель- ная власть: мониторинг, анализ, инфор- of the Parliament and the President of the Republic of Moldova and validating мация, 1996, nr. 8 (15). http://niiss.ru/ the mandates of the deputies and the President of the Republic, by which he sub- mag11_otvets_ vlas.shtml. stantially contributed to the interpretation of electoral legislation and ensuring constitutionality in the electoral field. INFORMAȚIE DESPRE AUTOR: Keywords: constitutional justice, constitutional jurisdiction, constitutional Victor DONOS, court, electoral legislation, polls, constitutionality, electoral fraud, election void, doctorand, Institutul de Cercetări validation of elections, validation of the mandate. Juridice, Politice și Sociologice, Programist Consilier, Compania 121 ntroducere. Potrivit legislației în Ampla sa jurisprudență denotă Research Ltd. / Switzerland Ivigoare, Curtea Constituțională modul în care Curtea Constituțională e-mail: [email protected] a Republicii Moldova dispune de im- și-a exercitat aceste prerogative, dar portante prerogative în domeniul elec- și contribuția sa inedită la interpreta- toral, dintre care: „confirmă rezultatele rea legislației electorale și asigurarea INFORMATION ABOUT THE alegerii Parlamentului şi a Preşedin- constituționalității acesteia. AUTHOR: telui Republicii Moldova, validează Scopul studiului. Pornind de la Victor DONOS, mandatele deputaţilor şi al Preşedinte- cele enunțate, în cele ce urmează ne PhD student, Institute for Legal, lui Republicii Moldova”. propunem să trecem în revistă cele Political and Sociological Research, Sediul juridic al acestor prerogati- mai relevante momente accentua- IT Advisor, 121 Research Ltd. / ve este constituit în principal din: te de către Curtea Constituțională în Switzerland - normele constituționale (art. 62 procesul de confirmare a rezultatelor e-mail: [email protected] și art. 79 din Constituția Republicii alegerii Parlamentului şi a Preşedin- Moldova [4]); telui Republicii Moldova și validării - normele Legilor-cadru (art. 4 mandatelor deputaţilor şi al Preşedin- alin. (1) lit. e) din Legea cu privire telui Republicii Moldova, prin care la Curtea Constituțională [7] și art. 4 a contribuit substanțial la interpreta- alin. (1) lit. e) și art. 38 alin. (3) din rea legislației electorale și asigurarea Codul jurisdicției constituționale [2]); constituționalității în domeniul elec- - normele legislației electorale toral. (art. 60 alin. (3), art. 89 alin. (1)-(2), Rezultate obținute și discuții. Cu art. 111-112, art. 115 din Codul Elec- referire la alegeri în general, Curtea toral [1]). Constituțională a reținut că „[a]legeri- 44 ianuarie 2019 le reprezintă un element al exercitării vul fundamental al misiunii Curții cu drept de vot sau ale concurenţilor drepturilor fundamentale ale omului Constituționale de confirmare a re- electorali [6, §95] şi mai ales a drepturilor civile şi po- zultatelor alegerilor parlamentare și a Prin urmare, în viziunea instanțelor litice. Alegerile echitabile reprezintă alegerilor pentru funcția de Președinte de drept comun, verificarea legali- o competiţie politică, care are loc în- al Republicii Moldova este acela de a tăţii alegerilor Parlamentului si Pre- tr-un mediu caracterizat prin încrede- evalua măsura în care procesul elec- şedintelui Republicii Moldova este re, transparenţă şi răspundere şi care toral s-a desfășurat în conformitate cu competenta exclusiva a Curtii Con- permite alegătorilor să facă o alegere legislația națională și cu alte principii stituţionale în cadrul procedurii de conştientă între alternativele politice universale pentru alegeri democratice” confirmare a rezultatelor alegerilor si distincte. Un proces electoral echitabil [3, p. 260]. de validare a mandatelor, iar instanta şi democratic presupune respectarea li- În acelaşi timp, Curtea a atras de contencios administrativ nu este bertăţii de exprimare şi a libertăţii pre- atenția că „competenţa instanţei de competenta de a se pronunţa în privin- sei, a libertăţii de asociere, de întrunire contencios constituţional nu exclude ţa aspectelor de ilegalitate [6, §96]. şi de circulaţie, aderarea la principiul competenţa şi, în acelaşi timp, obli- Ca rezultat, neexaminarea de către supremaţiei legii, dreptul de a înfiinţa gativitatea autorităţilor publice de a autoritățile competente a contestațiilor partide politice şi de a candida la func- asigura corectitudinea scrutinelor par- electorale a pus Curtea Constituțională ţii publice, principiul nediscriminării lamentare, iar orice hotărâre judecăto- în imposibilitatea de a le lua în con- şi asigurării drepturilor egale pentru rească definitivă şi irevocabilă expusă siderare. În acest sens, Curtea a argu- toţi cetăţenii, dreptul de a nu fi victima în privinţa legalităţii actelor emise de mentat că în conformitate cu articolul acţiunilor de intimidare, precum şi o aceste autorităţi dispune de puterea 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei consti- serie de alte drepturi fundamentale ale lucrului judecat şi implică respectul tuţionale, Curtea Constituţională exa- omului şi libertăţi, pe care statul este pentru principiul res judicata. Astfel, minează în exclusivitate chestiuni de obligat să le apere şi să le promoveze” Curtea nu poate să se pronunţe asu- drept, nu circumstanţe de fapt. Curtea [5, §59; 6, §78]. pra temeiniciei probelor administrate nu deține instrumentarul legal necesar Alegerile democratice sunt decisi- în procesele judiciare, care au avut ca pentru administrarea probelor, pentru ve pentru garantarea respectării voinţei obiect examinarea legalităţii actelor audierea martorilor etc. Aceste posi- poporului la formarea corpului legisla- organelor electorale. A proceda altfel bilităţi legale există doar în instanțele tiv sau a guvernării la toate nivelurile, ar însemna substituirea de către Curtea de drept comun. Din prevederile lega- dar şi a faptului că organele alese sunt Constituţională a autorităţilor statului, le în vigoare rezultă explicit că toate alcătuite din reprezentanţi eficienţi [5, a căror competenţă este stabilită prin contestaţiile privind încălcările electo- §60; 6, §79]. lege” [5, §70; 6, §19]. rale urmează a fi soluţionate exclusiv Din prevederile legale rezultă că Pe de altă parte, Curtea a subliniat de către instanţele de judecată, acestea organele electorale dispun de compe- importanţa soluţionării prompte a de- nefiind de competenţa Curţii Constitu- tenţă, în special, cu privire la asigura- mersurilor şi contestaţiilor electorale ţionale [6, §98]. rea dreptului la vot al cetăţenilor, mo- pentru asigurarea unor reguli de joc În acest context, Curtea reamintește dul de întocmire a listelor electorale, clare şi previzibile şi a unui exerciţiu că o normă trebuie interpretată în sen- înregistrarea concurenţilor electorali, electoral corect [5, §95]. Sublinierea sul în care permite aplicarea ei, şi nu în asigurarea egalităţii tuturor concuren- este una imporantă, întrucât în practică sensul în care se exclude aplicarea ei. ţilor electorali, monitorizarea adecvată s-a constatat o înțelegere lacunară de Mai mult, curtea subliniază că dome- a respectării regulilor de desfăşurare a către însăși actorii interesati ai proce- niul său de competenţă este stabilit de campaniei electorale şi a rezultatelor sului de soluţionare a disputelor elec- Constituţie şi Legea cu privire la Cur- scrutinului. În acelaşi timp, monitori- torale, fapt confirmat și de concluziile tea Constituţională şi nu poate fi mo- zarea modului de reflectare a alegerilor observatorilor internaționali [6, §97], dificat prin jurisprudenţa instanţelor de de către radiodifuzori, prin asigurarea ceea ce a dus la imposibilitatea expu- drept comun [6, §99]. principiilor de echitate, responsabili- nerii sale asupra legalității procesului Prin urmare, regulile inerente unui tate, echilibru şi imparţialitate, ţine de electoral. atare exerciţiu, în lipsa unor reglemen- competenţa Consiliului Coordonator În concret, este vorba despre tări exprese, urmează a fi deduse tot al Audiovizualului [6, §87]. instanțele de drept comun (Curtea de din textul legii, prin aplicarea princi- Deciziile organelor electorale şi ale Apel Chișinău și Curtea Supremă de piului „efectului util minim”. În acest altor organe cu competenţe în materie Justiție), care și-au declinat competența sens, atât organele electorale, cât și pot fi contestate în instanţele de jude- pornind de la prevederile art. 67 alin. instanțele de judecată urmau nu să-și cată în procedura contenciosului admi- (3) din Codul electoral (potrivit cărora decline competența, ci să examineze nistrativ. Respectiv, legalitatea actelor „contestațiile depuse la instanţele de încălcările semnalate în ziua alegerilor. emise de aceste organe poate fi supusă judecată în ziua alegerilor se exami- Or, dacă sunt competente să exami- controlului judecătoresc la solicitarea nează în aceeaşi zi”) și în baza faptului neze încălcările electorale din cadrul părţilor interesate [6, §88]. că Codul electoral nu prevede expres campaniei electorale, a fortiori ele În acest context, potrivit alegațiilor că după ziua alegerilor Parlamentului sunt competente să examineze încăl- jurisprudențiale expuse în Hotărâ- şi Preşedintelui Republicii Moldova cările din ziua votării. Anume această rea nr. 34/2016 [6, §89] și Hotărâ- instanțele de judecată sunt competente categorie de încălcări se poate dovedi rea nr. 29/2014 [5, §69], „obiecti- să examineze contestaţiile persoanelor a fi deosebit de pertinentă în procesul ianuarie 2019 45 de confirmare/infirmare a rezultatelor alegerilor parlamentare/prezidențiale, în acest domeniu. Astfel, exercitarea scrutinului. Curtea Constituțională a subliniat ur- dreptului de vot urmează a fi exercitat Pentru motivele enunțate, Curtea mătoarele momente importante: în condițiile legii”; reţine că, datorită aplicării deficitare a a) Admiterea utilizării unor sim- - „egalitatea votului nu presupu- legislaţiei de către instanţele de drept boluri electorale similare – Curtea a ne obligativitatea exercitării acestuia comun, actorii electorali au fost, în atras atenţia asupra importanţei evi- în condiții identice atât în țară, cât și fapt, lipsiţi de un control judiciar efi- tării situaţiilor care ar putea crea con- peste hotare, or, cetățenii din țară și cient, iar Curtea Constituţională a fost fuzii în percepţia publicului neiniţiat din afara ei se află în situații juridice pusă în imposibilitatea de a opera cu între elementele de identificare ale diferite”; acte de constatare a încălcărilor. Drept concurenţilor electorali, nu numai prin - „legislația Republicii Moldova consecință, Curtea a considerat nece- identitate, dar şi prin similitudine [5, permite votarea în străinătate. În același sar să prezinte o Adresă Parlamentului, §101]. De asemenea, Curtea a reținut timp, aceasta nu se poate desfășura în în vederea clarificării legislației în par- că funcţia simbolurilor partidelor este orice condiții, ci cu respectarea preve- tea ce ține de examinarea contestațiilor de identificare a acestora. Prin însăşi derilor legale”; privind organizarea și desfășurarea natura sa simbolul unui partid este un - „stabilirea numărului secţiilor alegerilor. În particular, Curtea a reco- semn susceptibil de reprezentare gra- de votare în străinătate este o proble- mandat Parlamentului reglementarea fică, servind la deosebirea acestuia mă care ţine de atribuţia autorităţilor separată şi explicită a procedurilor de de alte partide politice. Prin urmare, competente în organizarea alegerilor, examinare a contestațiilor pentru diver- simbolul trebuie să fie astfel conceput acestea fiind mai bine plasate pentru se tipuri de scrutine. În aceeaşi ordine încât să permită şi să asigure alegăto- aprecierea posibilităţilor şi necesităţi- de idei, Curtea a solicitat Parlamentu- rului posibilitatea de a identifica par- lor practice de organizare a votului în lui să reglementeze diferențiat proce- tidul. De asemenea, simbolurile pot fi străinătate”; durile de examinare a contestațiilor în înregistrate doar dacă sunt suficient de În Hotărârea nr. 15 din 16 iunie 2015 eventualitatea existenței a două tururi diferite de simbolurile anterior înregis- pentru controlul constituționalității de scrutin, inclusiv a contestațiilor trate, excluzându-se riscul de confuzie unor prevederi ale art. 291 alin. (3) din formulate în ziua alegerilor [6, §100- (inclusiv riscul de asociere) pentru pu- Codul electoral, Curtea a menționat: 102]. blic. Riscul de confuzie trebuie apre- „61. […] modul de organizare în Dincolo de aceste divergențe pe ciat global, luând în considerare toţi străinătate a secțiilor de votare, su- marginea competenței instanțelor de factorii relevanţi. Modul cel mai frec- plimentare celor organizate pe lângă drept comun și a Curții Constituționale vent pentru crearea confuziei în rândul misiunile diplomatice, constituie un în cadrul scrutinelor, important este de cetăţenilor este utilizarea unor semne drept exclusiv al statului. Astfel, statul precizat că „[i]nstanţa de contencios identice sau similare cu simboluri care își poate stabili anumite criterii deter- constituţional dispune de competenţa beneficiază de protecţie (simboluri în- minante, în baza cărora aceste secții de a anula alegerile în cazul consta- registrate sau simboluri notorii). Ast- urmează a fi deschise, criterii care se tării unor încălcări, comise în timpul fel, încercarea de a induce în eroare impun datorită raţiunilor de ordin teh- alegerilor, care au fost de natură să in- cetăţenii este cea mai răspândită formă nic pentru autoritățile responsabile de fluenţeze rezultatele alegerilor” [§70]. de concurenţă neloială [5, §102]. organizarea procesului electoral. În acest sens, Curtea a atenționat că b) Participarea reprezentanţilor 62. […] prin stabilirea condiției de „… în cursul unei campanii electora- mai multor partide politice pe liste înregistrare prealabilă a cetăţenilor Re- le sunt posibile anumite neregularităţi, electorale comune (blocuri electo- publicii Moldova cu drept de vot aflaţi dar valabilitatea alegerilor depinde de rale camuflate) – Curtea a reţinut că, în străinătate statul urmăreşte mai mul- dimensiunile şi de amploarea acestora în vederea asigurării condiţiilor echi- te obiective legitime, cum ar fi: stabili- constatate de autorităţile statului” [5, tabile tuturor concurenţilor electorali rea numărului estimativ al alegătorilor §71]. Respectiv, Curtea a precizat că în următoarele scrutine, este necesar aflaţi peste hotare în vederea constitu- [5, §73; 6, §22]: ca autorităţile competente în materie irii secţiilor de votare suplimentare în - anularea alegerilor poate să inter- electorală să excludă din start situaţiile străinătate; întocmirea listei electorale vină numai în cazul în care votarea şi de camuflare a blocurilor electorale în- a cetăţenilor care vor vota în raza sec- stabilirea rezultatelor au avut loc prin tr-un singur partid politic [5, §99]. ţiei de votare respective, precum şi fraudă; c) Suprimarea dreptului la vot al stabilirea numărului estimativ al bule- - nu orice fraudă din procesul elec- cetățenilor domiciliați peste hotarele tinelor de vot ce vor fi distribuite secţi- toral este echivalentă cu fraudarea țării, prin lipsa buletinelor de vot și ilor de votare respective. alegerilor, ci numai frauda care este organizarea deficitară a procesului de 65. […] prin prevederile contestate, de natură să influențeze rezultatul votare de către autoritățile publice – care acordă dreptul de a organiza secții alegerilor/modifice atribuirea man- Curtea a reținut următoarele momente de votare suplimentare la cele existen- datelor; importante [6, §108-141]: te care funcționează pe lângă misiunile - cererea de anulare a alegerilor - „dreptul la vot este un drept diplomatice, legiuitorul a instituit faci- trebuie motivată şi însoţită de dove- relativ, și nu absolut. Prin urmare, lităţi suplimentare în exercitarea drep- zile pe care se întemeiază. exercițiul dreptului de vot poate fi tului de vot pentru cetățenii Republicii În contextul aprecierii unor pre- supus unor limitări implicite, state- Moldova aflați în străinătate. tinse fraude invocate pentru anularea le având o marjă largă de discreție În fine, Curtea a apreciat că această 46 ianuarie 2019 condiție nu aduce atingere substanţei În acest sens, capitolul 12 din Codul însoțită de dovezile pe care se înteme- drepturilor electorale, nu încalcă drep- electoral reglementează examinarea iază, frauda electorală neputând fi sta- tul de vot al persoanei, nu anihilează contestațiilor și răspunderea pentru în- bilită doar pe bază de presupuneri, prin libera exprimare a voinţei poporului în călcarea legislației electorale, inclusiv diverse informații din mass-media, alegerea corpului legislativ sau la refe- în ceea ce priveşte autorităţile com- deducții, calcule probabilistice, bazate rendumuri.” petente. De altfel, în cazurile în care pe simple aprecieri ale autorului cere- Având în vedere cele expuse, Cur- sunt semnalate ilegalităţi, urmează a rii. Simplele aprecieri ale acestuia, nu tea a constatat că nu ține nici de rolul, fi sesizate autorităţile publice în vede- constituie dovezi de încălcare a legis- nici de competența sa de a aprecia rea aplicării sancţiunilor prevăzute de laţiei electorale. dacă trebuia organizat un număr mai lege. mic sau mai mare de secții de votare, În același timp, Curtea a reținut Bibliografie dacă acestea trebuiau să aibă o altă că corupția electorală, în care liderii distribuție teritorială sau dacă trebu- politici folosesc beneficiile obținute 1. Codul Electoral al Republicii Mol- iau luate și alte măsuri organizatorice. abuziv pentru a influența alegerile, dova nr. 1381 din 21.11.1997. În: Mo- Această competență și apreciere revine este o formă a corupției politice. Co- nitorul Oficial nr. 81 din 08.09.1997 (cu Guvernului, prin Ministerul Afacerilor ruperea alegătorilor constituie oferirea modificări și completări ulterioare pînă la 21.07.2016). Externe și Integrării Europene, Cur- sau darea de bani, bunuri, servicii ori 2. Codul jurisdicţiei constituţionale, tea Constituțională având competența de alte foloase în scopul determinării nr. 502-XIII din 16.06.1995. În: Monito- numai de a constata dacă prin mo- alegătorului să îşi exercite drepturile rul Oficial, nr. 53-54, din 28.09.1995 (cu dul de organizare a fost sau nu atinsă electorale într-un anumit mod în ca- modificări și completări ulterioare pînă la substanța dreptului de vot sau a celui drul alegerilor. În acest sens, art. 38 01.11.2018). de a fi ales, aspect care nu se constată alin. (5) din Codul electoral interzice 3. Compendiu al jurisprudenței Curții în cauză. concurenților electorali să propună Constituționale a Republicii Moldova Totuși, având în vedere faptul că alegătorilor bani, cadouri, să distribu- (1995-2017). / Al. Tănase, R. Secrieru, un număr mare de cetățeni aflați peste ie fără plată bunuri materiale, inclusiv L. Rusu, M. Strulea, N. Vîlcu-Bajurean. hotare nu au reușit să voteze, Curtea a din ajutoarele umanitare sau din alte București: Wolters Kluwer, 2017. 4. Constituția Republicii Moldova considerat necesar să adopte o Adresă acțiuni de binefacere. Pe de altă par- adoptată la 29 iulie 1994. Republcată în: Parlamentului, în vederea modificării te, Curtea constată lipsa incriminării în Monitorul Oficial nr. 78 din 29.03.2016 (cu mecanismului de votare în străinătate, Codul penal a coruperii alegătorilor în modificări și completări ulterioare aduse precum și a introducerii unor criterii cadrul alegerilor prezidențiale, similar prin Legea nr. 256 din 25.11.2016 și Legea suplimentare în vederea calculării nu- incriminării oferirii sau dării de bani, nr. 70 din 13.04.2017). mărului și a distribuirii geografice a bunuri, servicii ori de alte foloase în 5. Hotărârea Curții Constituționale secțiilor de votare peste hotare (cu o scopul determinării alegătorului să îşi nr. 29 din 09.12.2014 privind confirmarea cantitate de rezervă de buletine de vot) exercite drepturile sale electorale în- rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul [6, §125-126]. tr-un anumit mod în cadrul alegerilor Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 d) Transportarea organizată și co- parlamentare, locale ori în cadrul refe- şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi (Sesizarea nr. 61e/2014). În: Monitorul ruperea alegătorilor cu domiciliul în rendumului (art. 181/1). Pentru acest Oficial Nr. 1-10 din16.01.2015. stânga Nistrului – Curtea a reținut că motiv, Curtea a considerat necesar să 6. Hotărârea Curții Constituționale transportarea organizată în sine nu este adopte o Adresă pentru a semnala Par- nr. 34 din 13.12.2016 privind confirmarea o încălcare electorală, decât dacă se lamentului necesitatea eliminării aces- rezultatelor alegerilor şi validarea manda- dovedește că au fost exercitate presiuni tei lacune legislative. tului de Preşedinte al Republicii Moldova necuvenite pentru a influența opțiunea În cele din urmă, Curtea a reținut că (sesizarea nr. 139e/2016). În: Monitorul electorală. De altfel, transportarea or- coruperea alegătorilor trebuie privită Oficial Nr. 2-8 din 06.01.2017. ganizată a fost atestată și în diasporă, ca o gravă încălcare a principiilor ale- 7. Legea cu privire la Curtea Constitu- fără ca aceasta să implice acuzații de gerilor libere și democratice, inclusiv ţională, nr. 317-XIII din 13.12.1994. Mo- “turism electoral”. a procesului echitabil și transparent al nitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 8, din 07.02.1995 (cu modificări și completări Curtea reiterează că nu îşi poate alegerilor. Asemenea încălcări creează ulterioare pînă la 23.11.2018). fundamenta concluziile pe documente precondiții pentru a pune la îndoială sau probe video, în absenţa unor acte legalitatea și legitimitatea alegerilor și DESPRE AUTOR / de constatare a încălcărilor. Afirmațiile pot influența considerabil rezultatele ABOUT AUTHOR în cauză, care nu se fundamentează alegerilor [6, §156-157]. Petru Railean, pe concluziile unei autorităţi publice Generalizând asupra celor expuse, doctor în drept, având competenţe stabilite de lege în atragem atenția la faptul că în opinia conferențiar universitar, administrarea şi verificarea datelor în corectă a Curții, anularea alegerilor Universitatea de Studii Europene cauză, pune Curtea Constituțională poate să intervină numai în cazul în din Moldova în imposibilitatea de a le lua în con- care votarea și stabilirea rezultatelor siderare. A decide altfel ar însemna au avut loc prin fraudă, iar aceasta Doctor of Law, Associate Professor, substituirea de către Curtea Constitu- este de natură să modifice rezultatele University of European Studies ţională a autorităţilor statului, a căror scrutinului. Prin urmare, cererea de of Moldova competenţă este stabilită prin lege. anulare a alegerilor trebuie motivată și e-mail: [email protected] ianuarie 2019 47

CZU: 342.731

ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND LIBERTATEA DE RELIGIE ȘI LIBERTATEA DE CONȘTIINȚĂ

Alina IORDACHESCU, doctorandă, Universitatea de Stat din Moldova

Acest articol discută dificultățile cu care ne confruntăm în definirea exactă și în detaliu a conștiinței și religiei - în condițiile unei diversități religioase extinse. Conceptele de conștiință și religie nu trebuie să fie părtinitoare față de religiile “occidentale”, creștine sau alte religii existente. În acest articol, încercăm să demonstrăm că avem nevoie de un astfel de concept pentru scopuri practice și științifice, cu scopul de a pune capăt legăturii dintre sociologia “modernă” a religiei și o filosofie politică predominantă a ”conștiinței” care a legitimat “secularizarea societăților” și a dus la apariția unui “stat secu- lar”. Prin urmare, în articol se discută dacă este posibil să se dezvolte concepte critice privind libertatea de religie și liberta- tea de conștiință, precum și raportul acestora între ele. La fel, dacă este posibil ca aceste concepte să primească o înțelegere universal acceptată de toate statele, dincolo de interpretările istorice care vin din cultura occidentală, din creștinism, catoli- cism, ortodoxism sau protestantism. Cuvinte-cheie: conștiință, libertatea conștiinței, religie, libertatea de religie.

CONCEPTUAL ASPECTS ON THE FREEDOM OF RELIGION AND FREEDOM OF CONSCIOUSNESS

Alina IORDACHESCU, PhD student,State University of Moldova

This paper discusses the difficulties we encounter in working out with care and detail – in conditions of extensive religi- ous diversity – a concept of conscience and religion that is not based towards „Western‟, Christian or other religions. Yet, it alsotries toshow that we need such a concept conscience for practical and scientific purposes. With the aim of ending the unhappy relationship between „modern‟ sociology of religions and a predominant political philosophy of conscience that has uncritically legitimized the „secularization of societies‟ and a pretended „secular state‟/politics, the paper discusses whether it is possible to develop critical concepts of religion and conscience. Similarly, if it is possible for these concepts to receive a universally accepted understanding of all states, different from the historical interpretations of Western culture, Christianity, Catholicism, Orthodoxy or Protestantism. Keywords: conscience, freedom of conscience, religion, freedom of religion.

ntroducere. O bună perioadă de cu cât, unele curente de gândire diferă zează termenii de libertate religioasă Itimp, teoreticienii din domeniul de sensul obișnuit al credinței religioa- și libertatea de conștiință paralel, cu dreptului nu au făcut o distincție, de se și atunci, se pune în discuție aspecte sensuri interschimbabile. principiu, cu privire la relația dintre re- care cad sub incidența neclarităților de “Conștiința” a fost ceva de genul ligie și conștiință chiar dacă, unul sau ordin conceptual. unei cutii negre, pentru că în cele din ambele concepte ar trebui să fie eligi- În alte surse, se susține că oportun urmă, în tradiția morală occidentală, bile pentru interpretări de ordin legal. este să vorbim despre conștiință religi- “conștiința” a fost o noțiune filoso- Mulți teoreticieni, care susțin concep- oasă, fapt ce ar cumula cele două con- fică, viu discutată secole la rând, cu tul de libertate religioasă, susțin simul- cepte, care par a fi interpretabile. Prin semnificații diferite pentru diferiți fi- tan și libertatea conștiinței fără a dis- urmare, se poate de vorbit de o liberta- losofi. tinge clar o limită de interpretare între te de conștiință religioasă și nereligi- Rezultatul unui segment atât de cele două concepte. Într-adevăr, uneori oasă sau ambele, care trebuie protejate mare de interpretări pe parcursul a pare că se confundă în mod deliberat prin lege. În acest sens, mulți autori mai multor secole, dar, poate fi vorba aceste două concepte. concluzionează că este neloial și nele- și de începuturile școlilor filosofoce Astfel, unii teoreticieni susțin că gal să se acorde o mai mare importanță grecești antice, aduce cu sine o tulbu- există motive întemeiate pentru a pentru conștiința religioasă fără a ex- rare conceptuală în domeniul științelor proteja o noțiune largă a libertății de tinde drepturile, de asemenea, pentru juridice. religie, dar invocă și motive pentru conștiința nereligioasă. În cele din urmă, ne vom întreba: a proteja libertatea de conștiință, în Aceste dezacorduri au mai multe sunt religia și conștiința același lu- general. Alți autori sugerează că le- surse. În primul rând, clauzele religi- cru? Sunt aceleași lucruri în scopul gile aplicabile libertății de religie și ei sunt incluse în Constituțiile statelor libertății? Dacă nu, cum se raportează libertății de conștiință nu se extind și protejează în mod expres “religia”, conceptele între ele și cum protejează pentru a exclude obiecțiile legate de în special, religia majorității. Cu toate pe cei vizați? interpretare a termenilor în sine ”reli- acestea, autorii occidentali și din alte Rezultate și discuții. Recent, a gie” și ”conștiință”, cu atât mai mult state dezvoltate (SUA, Canada) utili- existat un nivel sporit de interes expri- 48 ianuarie 2019 mat în comunitatea științifică în ex- privind libertatea conștiinței în litera- cerea de la o interpretare la alta s-a fă- plorarea și dezvoltarea unei înțelegeri tura de specialitate juridică. cut lent, și prin urmare, s-a petrecut în adecvate a libertății conștiinței din În ciuda acestor limitări din litera- mod firesc, astfel încât, toleranța reli- punct de vedere juridic, întrucât soci- tură și a deficitului global de interpre- gioasă, libertatea de religie și liberta- etatea occidentală, dar și cea din Eu- tare a libertății de conștiință raportat la tea de conștiință nu se contrazic, iar ropa de Est devine din ce în ce mai religie și la credința religioasă, există interpretarea acestor termeni e facili- diversă și mai complicată. Prin urma- o serie de teme importante care pot fi tate de cazuistică în SUA și Canada. re, societatea intră în ceea ce ar putea dezbătute în ceea ce privește relația Însă, pentru statele Europei de Est, in- fi numită, o societate post-seculară“ ”, dintre libertatea conștiinței și liberta- terpretarea conceptelor este puțin mai iar cultivarea unei mai bune înțelegeri tea religioasă. Mai exact vom rezu- nuanțată, datorită interpretărilor care a protecției juridice existente pentru a ma că, există cinci teme principale pe au avut loc în vechile sisteme comu- proteja credința manifestată este de care savanții își construiesc diverse- niste, care au impus un anumit tip de importanță vitală. le interpretări ale conștiinței. Aceste interpretare doctrinară a libertății de Acest lucru a condus la o serie teme au atins un nivel de acceptare în religie și a religiei în sine, dar și rolul de sugestii cu privire la felul în care literatura de specialitate și au format acesteia în societate. Bineînțeles, la o credințele non-religioase ar putea fi majoritatea discuțiilor recente despre distanță de 30 de ani de la prăbușirea protejate în constituțiile statelor. De libertatea conștiinței. Aceste cinci sistemelor comuniste din Europa, lu- exemplu, Haigh și Bowal[1] sugerea- teme sunt, după cum urmează: crurile au avansat și doctrinele practic ză că libertatea de conștiință ar trebui 1. Libertatea conștiinței reprezin- s-au uniformizat. Însă, evenimentele invocată pentru a proteja persoanele tă o categorie mai mare în care liber- recente din lumea musulmană, crează care au fost vătămate în vreun drept tatea religiei este limitată. dificultăți în plus pentru universaliza- al său. În plus, în urma deciziei Curții 2. Libertatea conștiinței este deri- rea termenilor legați de toleranța reli- Federale din 2002 din Maurice, vege- vată din libertatea religioasă. gioasă, libertatea de religie și liberta- tarianismul a devenit un pretendent 3. Libertatea conștiinței reprezin- tea de conștiință. principal al protecției constituționale tă credințele non-religioase, în timp Astfel, există o preocupare expri- pus sub libertatea conștiinței. Aceste ce religia protejează credințele reli- mată în literatură că prin protejarea argumente, care propun noi protecții gioase. directă a religiei se riscă să se favori- și contestă hotărârile judecătorești din 4. Libertatea conștiinței protejează zeze anumite sisteme de credință față trecut, sugerează că conștiința ca și aspectele comunitare și instituționale de altele, ceea ce ar fi neconstituțional. libertate devine din ce în ce mai re- ale religiei, în timp ce libertatea reli- Autorii nu ajung la un consens. Astfel, levantă și mai complexă. Definirea gioasă protejează credințele individu- fiecare dintre aceste cinci teme indi- acestei libertăți nu poate decât să con- ale (religioase și nereligioase). cate mai sus, fie direct, fie indirect, se tribuie la înțelegerea noastră a ceea ce 5. Libertatea conștiinței servește confruntă cu încercările de reconcili- constituie credință fundamentală din- scopului pur utilitar de a proteja ere a statutului special acordat religiei colo de limitele religiei. Prin urmare, instanțele de judecată în acțiunile lor în cadrul societății și se străduiește să multe state, printre care și Republica de a defini religia. creeze un spațiu constituțional pentru Moldova, se axează, în principal, pe Este important să recunoaștem că protejarea convingerilor seculare și termenul de libertate de conștiință, o serie de aceste teme se bazează pe celor nereligioase din cadrul textelor care nu exclude libertatea de religie, opinia că nu există niciun motiv pen- constituțiilor. ci o presupune ca parte componentă a tru a proteja religia doar ca religie Aceste teme nu sunt neapărat dis- interpretării conceptuale. în sine. Religia este o credință, prin tincte, un număr de autori combină di- În comunitatea academică s-au urmare fiecare cetățean are dreptul ferite elemente ale acestora, în cerce- făcut contribuții substanțiale la de a avea propria credință, inclusiv tările efectuate, într-o varietate de mo- înțelegerea libertății conștiinței. Hai- credință religioasă cu practicile religi- duri. Cu toate acestea, prin împărțirea gh, în special, a făcut pași importanți oase de rigoare. Adică, nu este nimic efectuată în acest mod, se stabilesc în deslușirea libertății de conștiință. inerent în a-i acorda religiei un statut caracteristicile primare a problemati- Teza sa pe această temă, precum și special, însă este valabil dreptul de a cii înțelegerii și interpretării libertății activitatea sa cu Bowal și Kislowicz, avea propria credință în formă religi- de conștiință alături de libertatea de a servit drept o importantă sursă de oasă sau non-religioasă. Prin urmare, religie. Această diferențiere de inter- orientare în diversitatea conceptuală a religia în sine nu primește o protecție pretare este în măsură să exprime di- noțiunilor legate de credință și prote- specială, ci statul prin Constituție, feritele elemente pe care s-a înființat jarea juridică a acestora. se obligă să respecte și să protejeze literatura juridică științifică privind În mod similar cu autorii dreptul de a crede al cetățeanului. libertatea conștiinței. menționați mai sus, Maclure și Tay- Unii autori sunt preocupați nu nu- Analiza celor 5 teme pe care le lor[4] au dedicat o importanță sem- mai de determinarea locului termenu- relevă dificultățile de interpretare a nificativă pentru a aborda problema lui de conștiință în cadrul legislațiilor, libertății de conștiință ne va da po- conștiinței. În special, contribuțiile ci și de faptul că religia merită statutul sibilitatea de a evalua dacă aceste lor comune în cartea Secularism și li- distinct pe care i l-a acordat statul. construcții teoretice ale conștiinței au bertatea conștiinței (2011) reprezintă În statele în care sistemele sociale fost reflectate în jurisprudența actua- una dintre primele discuții susținute nu au suferit schimbări radicale, tre- lă. ianuarie 2019 49

Religia ca derivat al conștiinței. granițe închise cu privire la tipuri- menea, că, deoarece religia a devenit, În această primă interpretare, liberta- le de credințe acceptate. În schimb, în mod evident, mai puțin încorpo- tea conștiinței reprezintă o categorie conștiința, prin concentrarea sa asu- rată în societate, libertatea religioasă sau un drept primar, sub care liberta- pra credinței și experienței individua- a preluat o calitate mai seculară. În tea religioasă formează o subcatego- le, pare a fi capabilă să fie mai flexibi- mod specific, autorul notează că, pen- rie. Prin această înțelegere, credințele lă. Astfel, conștiința, poate incorpora tru că alte drepturi și libertăți - cum ar și angajamentele principale, care sunt credințele religioase și cele seculare. fi libertatea de exprimare, conștiință, numite și convingeri de conștiință, in- Pe baza acestor ipoteze, această de asociere și de adunare - acoperă clud atât credințele religioase, cât și primă interpretare se bazează pe două deja o mare parte din conținutul re- cele seculare[4]. argumente principale. În primul rând, ligiei, există foarte puține nevoi de Această interpretare presupune, în principiile interpretării statutare și libertate religioasă. Ca atare, “toată mod fundamental, că nu există nimic necesitatea utilizării consecvente a libertatea religioasă pe care se poate special sau unic în ceea ce privește re- limbii în cadrul unui document juri- pretinde că o acoperă în mod distinct ligia și că aceasta nu ar trebui tratată dic susțin necesitatea conștiinței ca astăzi este comportamentul inspirat ca atare: credința religioasă este pur libertate primordială și sunt esențiale din punct de vedere religios sau, mai și simplu o manifestare a conștiinței. pentru a stabili libertatea conștiinței precis, lipsit de caracter simbolic și În literatura științifică, această -pri în contextul mai larg al interpretărilor astfel nu ar fi protejat de libertatea de mă interpretare a obținut acceptarea constituționale. Aceasta conduce la expresie” [5]. pe scară largă și este cea mai comu- cel de-al doilea argument, și anume că Deoarece, prin înțelegerea lui nă trăsătură a teoriilor libertății de libertatea conștiinței ar trebui consi- Macklem, libertatea conștiinței prote- conștiință. derată mai complexă și fundamentală jează credințele de fond care stau la Dreptul la libertatea religioasă a decât religia. Prin urmare, stabilim că baza religiei, libertatea religioasă de- ajuns la lumina analizelor efectua- religia și conștiința sunt libertăți dis- vine subsumată ca o libertate secun- te de către juriști odată cu creșterea tincte și independente. dară a conștiinței. Totuși, este impor- violenței religioase și a intoleranței Dacă conștiința ar fi pur și - sim tant să recunoaștem sub această primă religioase din secolul al XXI-lea. Mul- plu înțeleasă ca un descriptor pen- interpretare că, deși conștiința poate titudinea de religii, se manifestă prin- tru religie, iar religia ca un descrip- fi văzută ca având un spectru larg de tr-o creștere a conflictelor. Protecția tor al conștiinței, se așteaptă ca cele credințe, ea nu este fără limite. religiei, precum și protecția față de două să fie legate între ele în textele La fel, se susține că libertatea religie a devenit o necesitate urgentă legislative. Faptul că nu sunt, este conștiinței trebuie să includă anumite pentru statele democratice. Drepturi- demn de remarcat. Această absență limitări pentru a evita depășirea aces- le religioase individuale, precum și a conștiinței ridică întrebarea ce în- teia. În mod conștient, aceste limitări drepturile religioase de grup și drep- seamnă conștiința externă religiei și tind să fie derivate din restricțiile care turile minorităților religioase trebuie stabilește baza fundamentală pentru a au fost introduse în mod convențional abordate din perspectiva schimbărilor considera conștiința drept libertatea asupra libertății religioase. sociale intervenite în ultimile decenii. mai largă bazată pe plasarea ei textu- Acest paradox este parțial, ceea ce Astfel, în literatură de specialitate, dar ală în tot textul legislativ. a dat naștere celei de-a doua interpre- mai cu seamă în articolele științifice Dincolo de aceste argumente teo- tări: Conștiința ca derivată a religi- se vorbește tot mai mult de necesi- retice, susținătorii acestei prime teme ei. În timp ce tema primară transmisă tatea implementării unei convenții găsesc sprijin pentru o lectură mai lar- în literatura secundară prevede liber- la nivel internațional privind religia, gă a conștiinței în abordarea mai ge- tatea conștiinței ca libertatea mai lar- care va avea un efect obligatoriu și neralizată a drepturilor și libertăților gă, această a doua temă acționează ca juridic asupra tuturor națiunilor. Pro- instanței și se pledează pentru o lectu- o foaie directă a acestei interpretări. blema aplicării dreptului la libertatea ră expansivă a drepturilor pentru a le În cadrul acestui model alternativ, re- de religie sau convingeri religioase nu furniza un conținut atât de substanțial ligia este privită ca fiind cea mai im- poate fi ignorată. Se face apel la un posibil, respectiv trebuie acceptată o portantă libertate, în timp ce libertatea mecanism juridic mai eficient de apli- înțelegere mai largă a conștiinței[10]. conștiinței reprezintă “derivatul”[8]. care la nivel internațional și regional Această înțelegere extinsă a dreptu- În loc să fie văzută ca o -subca a unor reglementări care ar oferi reli- rilor cere ca libertatea de conștiința tegorie a religiei, totuși, conștiința giei un statut. Persoanele fizice, gru- să reprezinte o libertate mai largă și este prezentată ca fiind dependen- purile de persoane și statele trebuie mai cuprinzătoare care să poată pro- tă și îndatorată religiei pentru însăși să aibă acces egal la mecanismele de teja toate formele de convingeri mo- existența sa. Aceste idei, care le gă- aplicare a dreptului privind libertatea rale adânci. În cadrul acestei prime sim cu preponderență la Webber, rele- de religie. interpretări, religia este considerată vă că interpretarea este susținută și de Noțiunea de conștiință, privită ca a fi exemplul prototip al convingerii condițiile istorice în care s-au contu- un tip de libertate mai cuprinzătoa- conștiinței, mai degrabă decât ca o rat conceptele de conștiință și religie. re și mai fundamentală decât religia categorie independentă de credință în Narațiunea istorică sugerează că nu este surprinzătoare pentru lumea sine. libertatea de conștiința, cel puțin așa academică actuală. Religia prin natu- Tot în acest sens, Macklem susține cum este înțeleasă în cultura occiden- ra ei implică exclusivitate și posedă această viziune și sugerează, de ase- tală, este o ieșire directă a teologiei 50 ianuarie 2019 creștine ca concept. Adică, conștiința nează propria sa bază; ea se anulea- turi cu prima temă. Libertatea reli- își are rădăcinile în noțiunile reli- ză prin a împiedica guvernul să recu- gioasă ar trebui să stabilească “reli- gioase de moralitate și neprihănire. noască și să acționeze în baza unei gia ca un set recunoscut de credințe Deși, există divergențe în literatu- justificări principiale care să susțină al unei instituții religioase la care ra de specialitate cu privire la faptul acest angajament “[7]. reclamantul aderă sincer”. Această dacă libertatea conștiinței ar trebui să Cu toate acestea, realitatea este înțelegere a religiei implică faptul suprasolicite în mod legal libertatea că, înțelepciunea socială a conștiinței că acele trăsături colective și externe religioasă și invers, există puține dez- se bazează pe înțelegerea sa asupra acceptate fac diferența între religie acorduri privind dezvoltarea istorică religiei și pe importanța înnăscută a și conștiință și fac o distincție dintre a conștiinței ca idee filosofică. Lite- credințelor religioase. Fără religie, protecția credințelor religioase dinco- ratura, în general, este de acord că, în nu ar exista înțelegerea conștiinței. lo de conștiință ca necesitate. Acest calitatea sa de concept, conștiința este Ca atare, trebuie să se acorde pri- argument este susținut de un număr adânc înrădăcinată în istoria creștină. matul religiei ca piatră de temelie a semnificativ de oameni de știință. Așa De asemenea, menționăm că con- conștiinței. cum a remarcat Haigh: ”Prin re-gân- vingerile religioase nu trebuie să se O altă temă ține de: Conștiința direa religiei și a libertății religioase alinieze în mod necesar cu învățătura și religia ca libertăți independente. ca chestiuni ale sacramentului social, autorităților religioase pentru a justi- Această a treia temă, susținută cel mai care sunt importante în sine, putem fica libertatea religiei, spre deosebire mult de Ryder (2005) și Haigh and să ținem distincte cele două aspecte de libertatea conștiinței, care are atât Bowal (2012), prezintă cea mai di- ale “conștiinței” și “religiei”, fără aspecte individuale, cât și colective. rectă înțelegere a libertății conștiinței. a face vreun prejudiciu fiecăruia. Al- Implicația acestei ipoteze este Conform acestei teorii, libertatea tfel, credințele religioase ... ar putea că individualismul este rezulta- conștiinței apără convingerile non- fi protejate de o formă puternică de tul conștiinței. Conform celei de a religioase/seculare, în timp ce liber- libertate religioasă instituțională. Cu doua interpretări, conștiință ar trebui tatea religioasă protejează credințele toate acestea, practicile individuale înțeleasă ca fiind înrădăcinată în- re religioase. Așa cum a subliniat Ryder: ale aderenților individuali pot fi mai ligie, depășind narațiunea istorică. “libertatea religioasă” este ca o scur- bine încadrați, în unele cazuri, ca Acest argument se bazează pe două tă descriere a celor două libertăți fun- libertăți de conștiință”[1]. Deoarece idei principale. În primul rând, aceas- damentale strâns legate, dar în același discriminarea, prin natura sa, se ba- tă temă nu este de acord cu prima timp distincte[6]. zează pe stereotipuri și prejudecăți temă descrisă mai sus și apără reli- Haigh și Bowal (2012) susțin în împotriva grupurilor, nu există loc gia ca o formă distinctă și unică de mod similar viziunea conștiinței ca pentru a proteja convingerile indivi- credință care necesită o protecție spe- apărător al credințelor non-religioa- duale împotriva discriminării. Simbo- cială. În al doilea rând, această temă se. Ei susțin că “Fără îndoială, reli- lurile culturale și instituționale și for- constată că limitele propuse pentru gia și conștiința au multe în comun mele de identitate sunt totuși victime afirmațiile conștiinței sunt aproape atât din punct de vedere istoric, cât ale discriminării[1]. întotdeauna oglindite pe acele limite și din punct de vedere teoretic. Dar, Există totuși o serie de aspec- care au fost în mod tradițional apli- într-un sens legal, constituțional, te problematice ale acestei teme. În cate religiei. Cu alte cuvinte, aceasta acestea ar trebui tratate separat. Li- primul rând, sub această temă există înseamnă că religia acționează întot- bertatea conștiinței poate funcționa implicații că nu se poate face discri- deauna ca punct de referință pentru ca o libertate independentă pe deplin minare pe baza convingerilor non-re- conștiință. Împreună, aceste două realizată, deoarece înțelesul ei este ligioase. Această temă presupune că argumente susțin teoria că, libertatea suficient de distinct de “religie””[1]. la nivelul convingerilor non-religi- de conștiința este derivată din religie. Conform acestor doi autori, abordarea oase nu există semne sau simboluri Webber, în articolul său “Conținutul conștiinței reprezintă un hibrid intere- externe prin care să se recunoască și ireductibil al libertății religioase” sant al unui număr de teme diferite. să se facă discriminare. Cu toate aces- (2006), constată că “în ultima vreme În timp ce această separare com- tea, un individ ar putea fi discrimi- a existat o tendință de a defini liber- pletă a libertății de conștiință și a nat, pentru ateismul, veganismul sau tatea religioasă în termeni care nu libertății religioase reprezintă cea credințele politice. În al doilea rând, acordă o valoare deosebită credinței mai directă abordare din literatura de această temă presupune că se poate religioase - sunt neutre, cu alte cuvin- specialitate, aceasta constituie și tema face o distincție clară între aspectele te, între religie și nonreligie “[8]. cea mai radicală, deoarece propune în colective și cele individuale ale religi- Cu toate acestea, deoarece guver- esență o întrerupere între conștiință ei. Cu toate acestea, pentru ca o astfel nul și instanțele trebuie să fie neutre și religie. În mod deosebit, Ryder nu de distincție să existe, ar trebui să pre- în ceea ce privește convingerile, nu se pare să susțină o largă diviziune între supunem că există doar o singură in- mai pot baza pe justificarea religioa- conștiință și religie așa cum este pro- terpretare oficială a unei religii care să să. Ca atare, există puține raționalizări pus de Haigh și Bowal. trateze toate dezacordurile cu această disponibile pentru apărarea libertății Conștiința ca apărător al con- narațiune ca abatere. Cu toate acestea, religioase. Așa cum a remarcat Smith, vingerilor individuale. Această a deoarece acest lucru nu este niciodată “angajamentul nostru constituțional patra temă este strâns aliniată cu cea posibil, există dificultăți practice în față de libertatea religioasă submi- de-a treia temă și are și unele legă- încercarea de a distinge între credința ianuarie 2019 51 individuală și credința instituțională. și nici nu abordează întrebările im- INFORMAȚIE DESPRE AUTOR: Ca atare, în timp ce această temă este portante ridicate de mulți dintre acești Alina IORDACHESCU, elegantă pe hârtie, aceasta suferă de autori cu privire la ceea ce încă nu este doctorandă, USM dificultăți profunde de aplicare. cunoscut despre libertatea conștiinței. e-mail: [email protected] Conștiința ca o libertate utilita- Cu toate acestea, aceste teme oferă tel: 069801205 ră, tema finală și, probabil, cea mai împreună contextul necesar pentru a pragmatică, prezentată în literatură începe examinarea declarațiilor făcu- INFORMATION ABOUT THE este propusă de Macklem în articolul te de instanțele judecătorești cu pri- AUTHOR: său, “Libertatea conștiinței și religiei vire la libertatea conștiinței și pentru Alina IORDACHESCU, în Canada”[5]. În acest articol, Mack- a analiza acele cazuri critice pentru PhD student, lem stabilește contextul istoric din Ca- înțelegerea modului în care s-a pus în State University of Moldova nada care a dus la includerea libertății practică această libertate. e-mail: [email protected] de conștiință în cadrul legislativ. El tel: 069801205 observă, în special, importanța cres- cândă a drepturilor omului în timp și Bibliografie contracarează dezvoltarea libertății conștiinței cu libertatea religioasă. El 1. Haigh, R., & Bowal, P. (2012, susține că, “spre deosebire de liber- April 26). Whistleblowing and freedom tatea religioasă, libertatea conștiinței of conscience: Towards a new legal analy- pare să nu aibă o istorie formală.” sis, disponibil on-line: https://digitalcom- Într-adevăr, de-a lun- mons.osgoode.yorku.ca/cgi/viewcontent. Concluzii. cgi?referer=https://www.google.com/&htt gul timpului, teoreticienii au încercat psredir=1&article=1315&context=clpe să ofere definiții și explicații libertății 2. English Reformations: Religion, de conștiință și de religie, neajungând Politics, and Society under the Tudors, la o soluție unică. Chiar dacă aceste https://www.cambridge.org/core/journals/ concepte au fost trecute și prin prisma transactions-of-the-royal-historical-so- istoriei, și cea a filosofiei sau juridi- ciety/article/religion/AD2849A2DA- că, este lăudabil faptul că, în prezent, F042D12FCAD6B8AF6E9C34 majoritatea țărilor democratice utili- 3. Kislowicz, H., Haigh, R., & Ng, A. zează conceptul larg care protejează (2011). Calculations of conscience: The convingerile religioase, cât și cele costs and benefits of religious and- con scientious freedom. Alberta Law Review, nereligioase. 48(3), 679-714. Conștiința este în mare măsură 4. Maclure, J., & Taylor, C. (2011). Se- menită să servească drept supapă de cularism and freedom of conscience. J.M. presiune pentru libertatea religioasă Todd (Ed.). Cambridge, Massachusetts, și aceasta posedă un conținut propriu and London: Harvard University Press. intrinsec. O metodă comun acceptată Manley-Casimir, M., Manley-Casimir, K., pentru a determina ce scop ar trebui să & Wilkinson, A. (2013). Opening exercises aibă o libertate sau drept este de a exa- and freedom of conscience and religion: A mina intențiile autorilor Constituției. constitutional perspective. Education and Importanța conștiinței față de cei care Law Journal 22(2), 189-212. 5. Macklem Patrick, Freedom of au creat-o pare să fi fost atât de înnăs- conscience and religion in Canada, 1984. cută, încât s-au făcut puține evaluări https://papers.ssrn.com/sol3/papers. cu privire la implicațiile sau posibile- cfm?abstract_id=1156929 le lor aplicări. 6. Ryder, B. (2005). State neutrality Pentru Constituție, relația din- and freedom of conscience and religion. tre religie și conștiință a fost atât de Supreme Court Law Review, 29, 169-199. esențială, încât a necesitat puține Sapir, G., & Statman, D. (2005). Why fre- explicații. Această asociație asuma- edom of religion does not include freedom tă susține sugestia lui Macklemcă, from religion. Law and Philosophy, 24, în timp ce conștiința poate proteja 467-508. 7. Smith, S. D. (1991). The rise and convingerile non-religioase, a fost în fall of religious freedom in constitutional mare parte inclusă pentru a servi re- discourse. University of Pennsylvania Law ligia. Review, 140(1), 149-240. Împreună, aceste cinci teme oferă 8. Webber Max, The Protestant Ethic blocurile fundamentale pe care a fost and the Spirit of Capitalism, https://is.muni. construită libertatea conștiinței din li- cz/el/1423/podzim2013/SOC571E/um/_ teratura secundară. Ele nu reprezintă Routledge_Classics___Max_Weber-The_ o anchetă completă a sferei conștiinței Protestant_Ethic_and_the_Spirit_of_Ca- așa cum este ea înțeleasă în literatură pitalism__Routledge_Classics_-Routled- ge__2001_.pdf 52 ianuarie 2019

CZU: 343.98(498) Formarea grafică a persoanelor

Sorin Alămoreanu, conf. univ.dr. dr. UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ Facultatea de Drept

Autorul analizează perioadele pe care ar trebui să le treacă o persoană pentru a obține „maturitatea grafică”. Se menționează, de asemenea, contribuția importantă a sistemului nervos central la actul de scriere. Cuvinte cheie: identificarea scrierii de mână, evoluția grafică, sistemul nervos.

The author analyzes the periods that are generaly considered to be the onest hat a person should go through in order to achieve „gaphical maturity”. It is also mentioned the important contribution of the central nervous system to the act of writing. Keywords: handwriting identification, graphical evolution, nervous system.

intr-o perspectivă sintetică de tip „du-te – vino” , mişcări ciclice, obiectelor, are reprezentările diferite- D(deşi oarecum reducţionistă spirale4. În această fază copilul trece lor planuri. Concetrabilitatea redusă şi n.n.) scrisul poate fi privit ca produ- în stadiul reprezentativ primar în care gradul incipient al coordonării mişcă- sul deprinderilor grafice ale persoanei „realizările” sale grafice ( mâzgăleli, rilor îl fac să producă reprezentări gra- constând din elemente de text, compo- desene, etc.) sunt însoţite de comenta- fice în care elementele abstracte există nente cifrice şi semnături, ”urma ma- rii, explicaţii. încă doar în mintea sa5. terializată a ideilor”, dar una de un gen cu totul aparte1. La fel ca fiinţa umană care îl produce, scrisul este o realitate dinamică, chiar dacă la prima vedere el pare un ansamblu de structuri stan- dardizate (modelele caligrafice învăţa- te în şcoala primară). Am dori să re- amintim susţinerea, la care achiesăm, conform căreia: „Scrisul ca mijloc de identificare nu se limitează însă doar la grafismul propriu - zis, el cuprinde şi Foto.1. „Desenele” unui copil de 3 ani. alte forme de exprimare grafică a per- Mişcările sunt dinamice, ciclice. Foto.3. Scrierea cifrei 6 după model la un soanei, inclusiv desenele, ideogramele copil de 5 ani şi 10 luni. ori semnăturile neliterale, accentele şi punctuaţia”2. Incep însă să se contureze repre- Procesul dobândirii abilităţilor gra- zentări antropomorfe, o imagistică fice reprezintă încă de la începuturi precară şi limitată. Uneori subiec- un act conştient, determinat volitiv şi ţii pot reproduce după modele unele care începe (aproape întotdeauna) în structuri literale simplificate. Imitând perioada şcolară. Dintr-o posibilă sis- activităţile adulţilor copii desenează tematizare a etapelor vieţii grafice ale litere sau cuvinte, putând ajunge chiar persoanei fac parte : la o anumită înţelegere spontană a 1. Perioada non grafică (0-3 ani) în Foto.2. Reprezentări grafice ale unui corespondenţei dintre anumite sune- care subiectul nu are abilităţile de co- copil la 4 ani pentru imagini ale fiinţelor te şi litere. În aceste condiţii scripto- ordonare motrică şi memorative nece- şi obiectelor. In ordine, de la stânga la rul copil ajunge, în lipsa unui sprijin sare chiar execuţiei unor rudimente de dreapta: un dulap, o pisica, un copac. sistematic, să execute unele litere in semn grafic. Reprezentările sale despre oglindă. lume îmbracă forma mâzgălelilor, a 2. Perioada pregrafică - 3-6 ani în Acestea însă nu au dinamism, fer- unor linii haotice. In jurul vârstei de 2 care precizia gestului grafic încă nu a mitate. Intre 4 şi 5 ani copilul devine ani copilul realizează în general trasee fost dobândită, nici capacitatea motri- capabil să anticipeze forma pe care o ample prin mişcări rapide ale braţului că de memorare şi reproducere a ele- conturează prin actul grafic şi începe în cadrul a ceea ce Crepieux-Jamin nu- mentelor literale nu a atins nivelul ne- să coordoneze mişcările constitutive mea „plăcerea mişcării”, ca învingere cesar scrierii propriu zise. Intre 3 şi 4 ale actului grafic. Scrisul nu este pen- a unei rezistenţe”3. In jurul vârstei de ani copilul trece din stadiul imagisticii tru copii o activitate spontană cum este 2-3 ani odată cu apariţia unui control involuntare (realizată în cadrul mişcă- desenul. Până în jurul vârstei şcolare mai complex al mişcărilor, subiecţii rilor ca rezultat al energiei neuro-mus- copiii se exprimă prin desene, putând pot executa trasee circulare, mişcări culare), în perioada unor imagini in- însă dezvolta şi o anumită înţelegere a tenţionate. El percepe deja capacitatea distincţiei între scris şi desen. ianuarie 2019 53

prin repetare. Un rol important începe Între 11 şi 14 ani se dezvoltă ap- să aibă interacţiunea cu alţi copii, în titudinile fizice necesare presiunii şi funcţie de disponibilităţile imitative, continuităţii efortului fizic şi psihic motrice şi memorative fiind preluate de coorodonare şi concentrare, iar de elemente sau modele caligrafice „prin la 15 ani actul diferenţiat al exprimă- transfer imitativ”8. rii grafice capătă forme complexe ce 4. Perioada evolutiv grafică poate implică precizia desenului, ca şi coor- fi considerată perioada adolescenţei în donarea forţei aplicate pe instrumentul care scrisul capătă elementele perso- scriptor de natura a nu duce la obosea- nalizate, se conturează individualitatea la anormală11. grafica a viitorului adult. Dacă în pe- 5. Perioada maturităţii grafice a Foto.4. Scrierea cifrelor după observarea rioada de învăţare de la debutul şcolar persoanei ( faza postcaligrafică)12 se unor modele. ( la 5 ani). efortul grafic al copilului e susţinut prin constituie în jurul vârstei de 20-22 de gândire, fiind centrat pe corelarea din- ani, când odată cu structurarea şi sta- tre „identitatea fonetică a cuvântului” bilizarea profesională individul „ se şi semnul său grafic. Încetul cu înce- cristalizează grafic”. Scrisul său va su- tul, prin exerciţiu şi uz zilnic scrisul se feri de acum înainte (în principiu) doar modifică, separarea de sunet, căutarea variaţii de natură relativă, gravitând în semnelor necesare şi reproducerea lor jurul structurilor individuale deja con- în echivalentele grafice corespondente, firmate. Încep însă să îşi pună amprenta devin operaţii secundare, automatice. necesităţi de ordin practic asupra mo- Scrisul capătă dinamică, nivelul de co- dalităţilor conexe de realizare a unor ordonare creşte odată cu cel de evolu- elemente cum ar fi : prescurtări,- ad ţie grafică, gesturile grafice se diferen- notări, punctuaţie, schematizare. Mai ţiază, are loc o sublimare a elmentelor pot interveni unele schimbări relative scrisului caligrafic, abandonarea ori cum ar fi alegerea din raţiuni practice preluarea unor caractere. Scrisul indi- a unor modele noi de semnătură, în ca- vidului în formare se îndepărtează tot zul schimbării numelui prin căsătorie, mai mult de modelul caligrafic şcolar, ori ca urmare a „economiei de efort” devenind atributul subiectiv al scripto- când natura ocupaţiei impune exeute- rului. rea unui număr mare de semnături zil- Dorinţa de independenţă, de afir- nice - casieri, funcţionari, etc...13 Foto. 5.6. Reprezetări ale universului la mare, avântul ori fantezia specifice un copil de 5 ani. Casa, maşina, „cuşca vârstei, ca şi influenţele încă semnfi- unui câine”, „un robinet şi furtunul lui”, cative ale mediului – şcoala, cercul de „pisica şi casa ei”, omul de zăpadă, prieteni, experienţele personale, mode- soarele multicolor. lele familiale- pot produce unele trans- Foto.7. Scrisul unei persoane la vârsta 6 formări sub aspectul alegerii (copierii) de 20 ani. Unii autori au considerat că eva- unor caracterere grafice „interesante” luarea acestor prime faze de evoluţie ori modele de semnături, transgresării grafică a copilului ar trebui raportată la către o anumită tipologie ori model ca- stadiile reprezentărilor antropomorfe ligrafic. Pe parcursul anilor de şcoală şi zoomorfe considerate ca manifes- primară debutează procesul de indivi- tări grafice analoge scrisului de mai dualizare a formelor şi detaliilor scri- târziu. sului. Elevul este motivat puternic de Foto.8. Scrisul aceleiaşi persoane la 3. Perioada caligrafică Incepând nevoia de a demonstra parinţilor, dar şi 35 de ani. cu vârsta de aproximativ 7 ani apar învătătorului că „e copil mare” şi depu- structuri asociative ale sunetelor cu li- ne serioase eforturi de reproducere cât Cu toate acestea, din punctul de ve- terele. Acestea încep să fie realizate cu mai fidelă a modelelor caligrafice. Pe dere al identităţii sale grafice, persoana o continuitate şi progresivitate sufici- la 9-10 ani copilul începe să manifeste matură va rămâne de acum pentru tot entă. În analiza grafismelor din această constant claritate grafică, control asu- restul vieţii sale identificabil şi individu- perioadă se impune analiza inclusiv a pra coliniarităţii, fluiditate a liniilor9. alizat. Această constatare este valabilă materialelor din faza precaligrafică, Silvio Lena arăta citând pe J. Peugeot chiar şi pentru cazul gemenilor identici, care permit legătura cu un trecut re- că scrierea poate deveni personală nu- iar intervenţia unor evenimente cate- levant din punct de vedere al al dez- mai dacă scriptorul copil a depăşit10 di- gorice: amputaţii, pareze, mutilări ale voltării succesive a personalităţii care ficultăţile grafomotorii şi că „Aparenţa membrelor, poate schimba până la un într-o anumită măsură a fundamentat anumit nivel manifestarea grafică a in- 7 nu trebuie sa inducă în eroare: nu tre- însuşirea grafismelor . În cadrul proce- buie interpretată ca originalitate modul dividului matur, deşi acesta va rămâne sului educativ sunt însuşite modelele în care se evită o mişcare pe care de tributar mental modelelor grafice fixate. caligrafice, care rămân un timp rigide, fapt nu e capabil să o deprindă”. Se poate aprecia că pentru execuţia dominante, în lipsa abilităţilor fixate corectă, coordonată automat a scrierii 54 ianuarie 2019 trebuie îndeplinite următoarele condi- procesul intim al reflexiei şi creaţiei ţii: ideatice. Indiferent de forma concre- a) simplul sunet e suficient pentru tă pe care o îmbracă (cuvinte, semne, a-i evoca subiectului imaginea grafică etc.), se poate însă observa cum chiar necesară; dacă există o anumită similitudine în- b) subiectul are un control total asu- tre primele linii trase pe hârtie de co- pra instrumentului de scris când acesta pilul neştiutor şi primele sale încercări este în stare bună; de scriere, în scrierile sale ulterioare c) nu există impedimente fizice (pa- se manifestă deja semnificative schim- reze, amputtii, etc.); bări. În cursul învăţării scrierii, ca şi d) subiectul nu are dubii asupra or- pe parcursul cristalizării sale grafice, tografiei sau limbii în care se scrie; Fig. 11. Scrisul stabilizat grafic scrierea unei anumite persoane rămâ- e) concentrarea vizează doar con- (1912, 1932,). ne însă „constituţional” aceeaşi chiar ţinutul, fără raportarea la elmente ca: dacă în evoluţia ulterioară ea suportă legibilitate, estetica, armonia, dinamici- Atenţia se cere sporită mai ales amprentele pasagere ale unor momente tatea scrierii. atunci când procesul de dezorganizare ori şocuri ce pot marca personalitatea. În cadrul acestei etape, scrisul cu- trebuie apreciat în raport de semnături. Prin scris, ideile sunt fixate pe o prinde unele mişcări accesorii involun- Astfel, acestea pot devansa nivelul gra- suprafaţă cu ajutorul unor semne con- tare, generate inconştient, care exprimă fic evolutiv al scrierii, iar prin caracte- venţionale care indică sunetele ce al- nu numai identitatea şi individualitatea rul lor uneori simplificat pot prezenta cătuiesc cuvintele. Se înţelege, deja, grafică, dar şi viaţa afectivă instinctuală la o prima privire un grad mai redus de că între scris, gândire şi limbaj este o a scriptorului, care prin prezenţa lor în afectare decât textul scris. Semnătura legătură organică. Se mai poate deduce structura şi conţinutul mesajului grafic poate însă rămâne uneori inferioară încă un fapt important şi anume că ac- oferă elemente despre cultura, pregă- evoluţiei de ansamblu a scrierii. tul scrierii se află sub imediatul control tirea, aptitudinile şi capacităţile, chiar Chiar dacă în principiu semnătura al creierului. temperamentul autorului. Scrisul se însuşeşte ca orice de- 6.. Dezorganizarea şi disoluţia gra- este strâns legată de scris, semnături- prindere prin exerciţii repetate timp fică datorate bătrâneţii constituie sem- le persoanelor în vârstă constituie în îndelungat. La fel ca orice deprindere, nele ultimei etape a „periplului grafic” esenţă un caz în care nu întotdeauna scrisul poate stagna imediat după ce al individului. Această etapă comportă „accesorium sequitur principalem”, anumite precizări. Scrisul capătă as- uneori ea se va degrada odată cu srisul, atinge un nivel minim de automatizare pecte specifice odată cu apariţia unor alteori va prezenta alte elemente care sau se poate perfecţiona, printr-un pro- probleme de sănătate datorate vârstei. să permită decelarea dezorganizării ces evolutiv care poate fi considerat ca Rimtul şi intensitatea mişcărilor sunt grafice. încheiat când scrisul atinge aşa-numi- afectate, „lapsusurile caligrafice” se ac- Facem precizarea că înţelegerea tul nivel general superior. Acesta s-ar centuează, intervin tremurări şi ezitări specificului manifestărilor grafice în caracteriza printr-o dexteritate deose- care anterior nu erau evidente, ş.a acord cu vârsta persoanelor nu este bită şi prin simplificarea sau stilizarea Tabloul dezorganizării grafice este doar un atribut al grafologiei aşa cum semnelor grafice. Coordonarea este, de diferit de la un scriptor la altul, aprecie- ar opina unele voci. Cunoaşterea şi asemenea, la parametrii maximi. rea fiind una de ansamblu, ce se impune corecta apreciere a acestor detalii sunt Mecanismul psiho-fiziologic (ne- a fi realizată cu mare atenţie. Evaluarea necesare specialiştilor pentru a discer- uro-motor) care asigură funcţiile ce stadiului în care a ajuns scrisul iniţial al ne corect între simulările ori imitaţiile conduc la actul scrierii este extrem de scriptorului are „ un caracter izolat, de întâlnite în diferite scrisuri. Pe de altă complicat şi are o multitudine de com- speţă, generalizările neputând fi benefi- parte, vom putea diferenţia semnele ponente. Unele dintre acestea se ma- ce, ci dimpotrivă”14. dezorganizării grafice reale de imitaţi- nifestă constant, altele sunt variabile. ile reuşite, ori vom aprecia corect adă- Pentru ilustrarea acestui aspect redăm ugiri, modificări etc. în anumite texte, un pasaj elocvent dintr-o carte mai pu- înţelegând chiar variaţiile paradoxale ţin cunoscută, un compendiu de crimi- din scrisul unor scriptori în vârstă, ori nologie şi poliţie ştiinţifică avându-l diferenţele aparente dintre nivelul scri- ca autor pe Guillame Beroud. „Scri- sului şi cel din semnăturile anumitor sul este urma lăsată de un ansamblu executanţi. de gesturi. Gesturile acestea ca toată Controlul motor şi relaţia dintre mimica omenească sunt condiţionate creier şi scris. în acelaşi timp de elemente variabile În cadrul unui proces mai îndelun- şi de elemente constante.” gat de învăţare şi fixare se constituie Variabile: excitaţia cerebrală, gra- la nivelul cortexului15 un ansamblu de ba, temperatura exterioară, instrumen- legături de natura a permite transpune- tele întrebuinţate. rea în elemente grafice a percepţiilor, Constante: educaţia şi obişnuinţa, a simbolurilor rezultate prin ascultare, care au fixat tipul caligrafiei, poziţia Foto. 9.10. Scrisul unei persoane în citire, pronunţie, ca şi cele produse în mâinii, lungimile osoase ale membru- vârstă, la 86 de ani şi la 94 de ani . ianuarie 2019 55 lui scriitor, elasticitatea pumnului, for- scrisului ar fi imuabilă, dacă aparatul ce prezintă un tablou aparent diferit de ţa muşchilor antebrachiali şi palmari. ce îl creează nu s-ar caracteriza printr- la o execuţie la alta. Deosebirile sunt Rezultanta acestor factori este o o mare reactivitate ce îl face să reacţi- evidente dar nu alterează structura pletoră de gesturi care nu sunt totdeau- oneze cu promptitudine la stimuli en- fundamentală a scrisului care poate fi na identice cu ele însele, dar îndestu- dogeni şi exogeni. Această proprietate determinată prin observaţie. Numim lător de asemănătoare, ca identitatea a mecanismului scrierii a fost sesizată aceste fluctuaţii de ambitus ale - vari autorului lor să rămână constant per- şi de cunoscutul grafolog şi mai ales abilităţii, mică şi mare variabilitate. ceptibilă. expert grafic H.Stahl care nota suges- Undeva, între aceste praguri se situ- Această enumerare a elementelor tiv: „... s-a observat, într-un cuvânt că ează variabilitatea medie, scrisurile cu constante şi variabile care stau la baza scrisul e un aparat înregistrator extrem această caracteristică fiind identificabi- scrierii poate fi completată cu foarte de sensibil al inteligenţei, sensibilităţii le. Variabilitatea poate fi considerată ca mulţi factori de acest fel, dar o astfel şi voinţei”. o manifestare naturală a oricărui scris. de operaţie ar depăşi intenţiile noastre. Aceeaşi idee o exprimă şi De aceea, în expertiza tehnică a docu- Ne mulţumim să repetăm că mecanis- C.I.Parhon când compară scrisul cu mentelor absenţa acestui fenomen este mul scrierii este extrem de complex, graficul unei persoane. Reactivitatea interpretată ca fiind un indiciu de fals. practic, la orice act scriptural parti- mecanismului scrierii are consecin- Stabilirea gradului de variabilitate pe cipând într-un fel sau altul întregul ţe asupra aspectului scrisului, fiind la care îl prezintă un scris sau o semnătu- ansamblu psiho-fizic în care rezidă o originea fenomenului de variabilitate. ră este important în expertiză, deoare- persoană. „Scrisul - preciza C.I.Parhon Acesteia i se adaugă frecvent atributul ce ne oferă o imagine credibilă a posi- – este într-adevăr graficul unei persoa- „naturală” poate pentru a se sublinia că bilităţilor scripturale ale unei persoane ne....”. Este vorba de un grafic mai este generată de însăşi pulsaţiile fiin- şi permite o evaluare a deosebirilor ce complicat care prezintă raporturi atât ţei care este autorul. Variabilitatea este sunt raportate la limitele şi direcţiile de strânse cu personalitatea autorului prezentă la fiecare act scriptural şi face fenomenului. Uneori apare chiar şi încât se poate recunoaşte o persoană parte din însuşi modul de manifestare tendinţa negativă de explicare forţată după scrisul său aşa cum se recunoaşte a scrisului. Se pare că stimulii care de- a unor deosebiri ce sunt interpretate ca după figură sau după fotografia sa”. termină variaţii permanente la nivelul efecte ale unei mari variabilităţi. Individualitatea strictă a oricărei scrisului sunt de mică amplitudine, Referitor la variabilitatea naturală persoane determină şi individualitatea impactul lor cu mecanismul de scrie- a scrisului ar mai fi necesare câteva scrisului ca expresie sintetică a autoru- re fiind minor şi ca atare neproducând precizări care vor fi de folos pentru lui său. Individualitatea scrisului este nici măcar perturbaţii (tulburări) ale evitarea unor posibile confuzii. Ast- acea proprietate a acestuia de a fi pro- acestuia. fel, variabilitatea scrierii nu trebuie priu doar autorului său. Prin caracte- Concret, variabilitatea se manifestă confundată cu folosirea de către un risticile de ordin grafic care îi definesc prin variaţii în privinţa caracteristicilor scriptor a două sau mai multe tipuri de scrisul unei anumite persoane prezintă elementelor componente ale scrisului scriere, prin tipul de scriere înţelegân- deosebiri esenţiale faţă de orice scris şi chiar modificări ale caracteristici- du-se un scris compus în exclusivitate aparţinând oricărei alte persoane. Ca şi lor generale ale acestuia. Variabilita- sau în mare măsură din litere de ace- omul căruia îi aparţine scrisul acestuia tea este vizibilă la nivelul fiecărui act laşi fel. Variabilitatea scrisului nu se este un unicat în sfera realului. Elemen- scriptural ce realizează un text sau confundă nici cu variantele de scriere( tele constante din mecanismul ce stă la chiar şi o semnătură, dar este pusă mai prin variantă de scriere înţelegând un baza scrierii au un rol major în reali- bine în evidenţă cu ocazia examină- anumit mod de scriere în cadrul acelu- zarea complexului de mişcări automa- rii mai multor grafisme având acelaşi iaşi tip de scriere). Variantele de scris tizate ceea ce face ca rezultanta lor să autor. Orice comparaţie a mai multor pot fi însă considerate ca modalităţi de fie la fiecare act scriptural aceeaşi. Ma- scrisuri sau semnături aparţinând ace- expresie ale variabilităţii. nifestarea lor stabilă conferă scrisului leiaşi persoane va arăta faptul că niciu- In literatura de specialitate recen- proprietatea de a fi stabil. Acest adevăr nul dintre grafisme nu seamănă perfect tă am observat orientarea mai accen- ştiinţific este exprimat în termeni ex- cu celelalte, între ele înregistrându-se tuată spre direcţia noetică ce priveşte trem de clari de Solange-Pellat în pri- deosebiri. Acestea privesc, în special, obiectul complex de studiu pe care îl ma „lege” a scrisului: „Gestul grafic se semnele grafice componente, practic reprezintă scrisul uman dintr-o per- află sub influenţa imediată a creierului. nici- unul dintre acestea nereuşind să spectivă ştiinţifică, trans-disciplinară. Forma sa nu este modificată de organul iasă de sub incidenţa fenomenului, dar Cu toate acestea, preocupările pentru scriptor, dacă acesta funcţionează nor- diferenţe pot apărea şi în privinţa ca- cunoaşterea modului în care operează mal şi este suficient de adaptat la func- racteristicilor de ordin general. Limi- creierul uman şi înţelegerea rolului său ţia sa”16. În plan grafic stabilitatea scri- tele manifestării variabilităţii nu sunt în controlul funcţiilor motorii nu sunt erii se traduce prin apariţia unui grup aceleaşi la toate scrisurile. Astfel, sunt tocmai noi. de atribute manifeste constant. Această autori al căror scris pare la fiecare exe- Astfel, încă pe la 1200, Albertus grupare individualizatoare poate fi de- cuţie egal cu sine însuşi. Desigur, este Magnus (1206-1280) amintea despre celată de marea diversitate de forme doar o aparenţă, variabilitatea existând compunerea creierului din mai multe grafice generate de constituenţii vari- ca un fel de „umbră”. Manifestările „ventricule”, pe care mai târziu Ga- abili ai mecanismului scrierii care au sale sunt însă aproape imperceptibile. lenus le descrie drept „sediile în care caracter circumstanţial. Stabilitatea La polul opus, se situează scrisurile ajung senzaţiile nervilor” înainte de a 56 ianuarie 2019 fi preluate de „nervii motorii pentru a cărilor complexe ce au ca produs final grafico dell bambino, ed. La scuola Brescia genera acţiuni (mişcări)” . actul scrierii în cadrul cooperării re- 1989 pag. 93. Această localizare funcţională în giunilor ce sunt atribuite unor mapări 7. I. Conficoni_Evoluzione della scrit- ventricule cerebrale a fost ideea domi- specifice ale scoarţei cerebrale prin re- tura secondo Moretti,Scienze Umane & nantă a evului mediu şi mai apoi în pe- laţionarea zonelor cerebrale şi senzori- Grafologia nr. 8 1999, pag. 121. rioada renascentistă, când Leonardo da ale din structura sistemului nervos20. 8. S.Lena op.cit. –pag. 225. Vinci vorbeşte despre „spiritul nervos” Aşa cum s-a precizat şi în diverse 9. I. Conficoni op. cit. pag. 124. ce trece prin nervii senzoriali.17 lucrări de specialitate, importante date 10. S.Lena op.cit. pag.87. Thomas Willis (1621-1675) for- ale medicinei aplicate grafoscopiei pot 11. R. Constatin-op.cit, pag. 356; mulează ideea că diferitele părţi ale fi utile experţilor în evaluarea stărilor 12. S.Lena op. cit. pag.86-87 creierului au funcţii diferite , dar abia de care sufereau unii scriptori la mo- 13. E. Caille( apud S. Lena op.cit) spre finele sec. XIX Hitzig şi Fritsch, mentul semnării21, ceea ce ar permite 14. A. Frăţilă, A. Păşescu, A.D. Vasi- iar mai apoi Ferrier, conduc prin cer- observarea unor elemente cum ar fi : lescu- Expertiza criminalistică a scrisurilor cetările lor către înţelegerea corectă a - variaţia în timp datorată vârstei; dezorganizate-Ed. Continent XXI Bucu- funcţiilor corticale. - influenţa unor factori genetici reşti 2002, pag. 20 şi urm. In 1881 Exner publică o lucrare în ori ambientali ( scrisul cu stânga, mo- 15. La perizia grafica a base grafologi- care descrie o zonă specifică a creie- dele preluate de la alţi scriptori ori din ca , Ed. Instituto di indagini psichologiche rului unde ar fi localizat controlul de- alte grafii: araba, japoneza etc., scrisul Milano 1978 p. 78). dicat scrierii, dar şi în prezent ştiinţa profesional, etc); 16. E.Solange-Pellat – Les lois de nu a rezolvat disputa asupra unei zone - gradul de pregătire şcolară şi l’écriture, Paris, VUIBERT 1927, p. 14. unice dedicată scrierii. frecvenţa scrierii; 17. Michael P. Calliguri, Linton A. Relaţia complexă dintre corpul - stări emoţionale; Mohammed op.cit. p.5. uman şi creierul său a fost şi este încă - boli şi tratamente medicamen- 18. Vincenzo Tarantino I fondamenti studiată de numeroşi savanţi18. Ideea toase22; psicofisiologici della grafologia în lucare cea mai răspândită este aceea că în Chiar în SUA (unde aplicaţiile gra- colectiva Il Gestto Scritto, Giordano Edi- realitate avem de a face cu o reţea de fologiei stârnesc încă o atitudine de tore, Mesagne 2007 p. 65. zone ce contribuie la controlul motor neîncredere) a reluat prin Calliguri, 19. E. Tarantino.op.cit .p.65 şi realizarea gestului cu conţinut gra- Linton ş.a. studiile în acest sens. 20. Michael P. Calliguri, Linton A. fic. Scrisul este astfel privit ca „produs Din păcate, în literatura română Mohammed op.cit. p.9. al unei interacţiuni complexe: minte, de specialitate nu sunt decât amintite 21. P. Pastena,La variabilita della scrit- creier, corp uman, care interacţionează aceste aplicaţii, ele fiind privite ani la tura in perizia grafica, Ed. Giordano 2006 între ei în mod dinamic, rezultând ast- rând ca produse ale grafologiei, înţele- p. 7. fel caracteristicile individului”19. se ca ceva apropiat chiromanţiei, lipsit 22. A. Bravo, Variazione naturali e ar- Neuronul, apare astfel ca o celulă de un fundament ştiinţific adecvat. Ne tificiose della grafia, Ed. Moretti. Urbino cu specific diferit de toate celelalte din propunem ca în viitor să dezvoltăm 1998, p. 115. corpul uman, având rolul şi proprieta- această linie de cercetare observând tea de a transmite şi primi impulsuri interesul şi rezultatele altor sisteme de nervoase prin intermediul axonului. expertiză : Polonia, Italia, Germania. Sinapsele sunt căi de conexiune inter- Considerăm că formarea viitoa- neuronală, servind drept căi de circula- relor generaţii de experţi grafici , de ţie a impulsurilor în forma electrică şi criminalişti, în general, va trebui să re- chimică la nivel neuronal. devină produsul unor studii complexe Sunt cunoscuţi în prezent circa de specialitate. cincizeci de neuro-transmiţători, dintre care amintim: dopamina, adrenalina, serotonina, nor-adrenalina. Aceştia au Bibliografie roluri definite în anumite maladii sau manifestări umane. Astfel, agresivita- 1. L. Ionescu op.cit. p. 16. tea, anxietatea, stările depresive, sunt 2. L. Torbidoni ,L Zanin-Grafologia produse ale dezechilibrării la nivel de Test teoretico pratico Brescia 1998 p. 33 neuro-transmiţători în sistemul nervos 3. Apud S. Lena L’attivitá grafica in central. età evolutiva: esame, ricerche, prospettive Intr-o prezentare schematizată pu- Libreria G. Moretti Ed. Urbino 1999 pag. tem spune că sistemul nervos este alcă- 15. tuit dintr-o structură nervoasă centrală 4. S. Lena op.cit pag. 14 şi urm.- cu re- alcătuită din creier şi un sistem nervos ferire la studiile realizate de L. Lurçat. periferic alcătuit din filetele nervoase 5. F. Lefebure Le dessin de l’enfant. ce se extind de la acesta şi elemente- Langage sans paroles Ed. Masson, Paris le periferice( muşchi, tegument etc). 1993 pag. 27. Acestea contribuie la controlul miş- 6. M.Di Renzo I.Nastasi –Il linguagio ianuarie 2019 57

CZU: 343.98(498) Despre sisteme de expertiză diferite şi unele direcţii necesare de dezvoltare a sistemului din RomÂnia

Sorin Alămoreanu, conf. univ. dr. hab.Facultatea de Drept, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Laboratorul interjudețan de expertize criminalistice din Cluj, România Donata Di Maio, (Italia) Claudia Gattamorta, (Italia)

Diferite sisteme de expertiza şi unele direcţii necesare de dezvoltare a sistemului din România. Aceasta lucrare s-a conturat urmare a unor discuţii ale celor trei autori asupra diferitelor sisteme de expertiză crimina- listică, a diferenţelor şi similitudinilor ce pot apărea nu atât în problematica supusă examinărilor de către sistemul judiciar, cât mai ales în ce priveşte formarea şi organizarea profesională, rolul şi răspunderea experţilor. Cuvinte-cheie: expertiză, sistem, dezvoltare, formare profesională. About different systems of expertise and some necessary directions for developing the system in Romania. This work has emerged as a result of discussions between the three authors on the different forensic expertise systems, differences and similarities that may arise not only in the subject matter under examination by the judiciary, especially as regards professional training and organization, the role and accountability of experts. Keywords: forensic expertise, system, development, grounding. n principal, dată fiind orientarea reduce la nivelul câtorva zeci. Numirea Sistemul de expertiza din Italia Iprofesională a celor două exper- acestor experţi are loc prin alegere di- La începuturile sale, sistemul ex- te din Italia ce au contribuit la această rectă de către tribunale. pertizei grafice din Italia funcţiona cu lucrare vor fi supuse analizei aspectele La fel ca în România şi Italia, ex- „experţi caligrafi”, care presupunea o legate de expertiza scrisului. perţii pot oferi şi consultanţă cu caracter persoană ce activează constant cu pro- Ne vom îndrepta astfel atenţia mai extrajudiciar, anterior deciziei de solici- blemele scrisului, iar metoda folosită întâi asupra unui sistem aflat la mare tare a unei expertize criminalistice. era cea caligrafică. Evoluţia constan- distanţă: Sistemul de expertiză din Ja- Pentru consultanţa solicitată de că- tă a studiilor grafologiei presupunea ponia. tre părţi, experţii pot fi contactaţi direct şi transformarea laturii criminalistice Chiar dacă se află într-o fază -inci de avocaţi sau chiar de părţi, numele lor a acesteia în „grafologie judiciară”. pientă, o atenţie semnificativă este dată fiind comunicat apoi instanţei. (Similar În prezent, Italia are numeroase şco- grafologiei pentru aplicaţiile sale în cu Romania şi Italia). li acreditate intern şi internaţional de zona orientării profesionale şi a apre- Formarea profesională a experţilor formare a experţilor grafici. Şcolile de cierii corespondenţei dintre „profilul grafici se află în ceea ce s-ar putea numi experti grafici sunt recunoscute de către grafologic” al unui solicitant şi „fişa „o fază incipientă”, întrucât nu există asociaţiile profesionale ale experţilor , postului”. În acest domeniu sunt mani- decât câteva şcoli private de formare pregătind viitori experţi prin interme- festări anuale congrese ale „consultan- a experţilor, iar numărul celor înscrişi diul unor cursuri de trei ani, ca şi prin ţilor pe probleme de muncă” şi chiar un la acestea este foarte redus. Se observă cursuri de specializare în expertiză cri- plan de formare profesională continuă în ultimii ani o concentrare a efortului minalistică şi studii post-diplomă cu o la distanţă. şcolilor de grafologie de a extinde prin durata de minim 1,5 ani. Pe această cale În mod interesant, consultanţa grafi- intermediul mass-media a cunoaşterii se oferă un nivel de pregătire profesio- că este asigurată în majoritate de către aplicaţiilor expertizei grafice. nală unitar, ca şi formarea profesională avocaţi (în special cei tineri fiind la cu- Sistemul nipon de expertiză crimi- continuă cu scopul de a asigura pregă- rent cu grafologia şi expertiza grafică). nalistică nu cunoaşte o reglementare tirea, competenţa şi seriozitatea deon- De remarcat că în timp ce în Japonia sub aspectul cerinţelor ce trebuie înde- tologică necesare unui asemenea sector există circa 40.000 avocaţi ce colabo- plinite de o persoană pentru a putea fi profesional. Legea 4-2013, de altfel, rează în sinergie1, între aceştia doar unul recunoscută ca expert grafic. In princi- tutelează pe toţi profesioniştii - chiar este un expert grafic recunoscut şi doar piu oricine se poate declara expert gra- cei neînscrişi în liste - şi impune aceste cca. 20% dintre avocaţi ştiu acest fapt. fic. Solicitările de expertiză grafică sunt standarde profesionale, deontologice şi Expertiza grafică este în principiu relativ reduse în Japonia, ca şi numărul de calitate4. un „monopol” al poliţiei, iar mulţi po- experţilor în raport cu nivelul de popu- După obţinerea diplomei la absolvi- liţişti se specializează în domeniu deve- laţie şi dezvoltare a ţării. rea scolii de experţi, expertul grafolog5 nind după pensionare experţi crimina- In ultimii ani se observă concen- poate să desfăşoare activitatea în me- lişti. Trebuie precizat că există o listă ce trarea eforturilor spre dezideratul for- diul judiciar şi comercial ( pentru con- cuprinde în principal pe cei provenind mării unei şcoli publice de formare a sultanţa grafologică profesională). În din poliţie a căror numire este deci mai experţilor grafici, ideea fiind susţinută mediul judiciar expertul poate fi numit frecventă. Cu toate acestea trebuie pre- în mod aparent paradoxal chiar şi de CTP (consultant tehnic al părţilor) sau cizat că ei sunt totuşi doar circa două unii din reprezentanţii şcolilor private CTU (consultant tehnic din oficiu). sute2, dar numele celor mai cunoscuţi se de expertiză grafică. Aceste roluri diverse pot fi înde- 58 ianuarie 2019 plinite în cauze diferite, fără a exista o ca expert consultant la un alt Tribunal citantul dobândirii calităţii de expert incompatibilitate de la o cauză la alta. decât cel de domiciliu, există posibili- criminalist autorizat să fi „desfăşurat în În ceea ce priveşte rolul CTP, acesta tatea ca un judecător dintr-un alt oraş, mod neîntrerupt o activitate de profil de este similar cu România – în sensul de după o suficientă motivare, să solicite cel puţin 4 ani şi are studii superioare de a oferi consultanţă profesională ca an- înscrierea unui expert în lista teritorială specialitate, dovedite cu diplomă de li- gajat al unei părţi dintr-un proces, rolul unde operează. cenţă, în domeniul genului de expertiză CTU - este mai interesant, întrucât ex- Opinăm că nu ar fi lipsită de interes criminalistică pentru care candidează”. pertul la numirea sa de către judecător observarea posibilităţii de a introduce şi Pe această cale ne aflăm în situa- va funcţiona ca un auxiliar al acestuia, în legislaţia noastră acest tip de consul- ţia de a permite accesul la calitatea de oferindu-şi experienţa şi cunoştinţele tanţă pentru organele judiciare. Ele ar expert criminalist cu activitate privată profesionale la dispoziţia organului ju- permite atenta pregătire a unor experti- doar pentru persoane care au funcţionat diciar pe tot parcursul procesului. Sunt ze şi corecta evaluare a rezultatelor, re- iniţial ca experţi în cele două instituţii ( însă şi situaţii când un expert chemat de ducând implicit timpul de lucru ce pot Justiţie şi Interne) limitând posibilităţi organul judiciar pentru a fi numit CTU altfel incumba realizarea unor astfel de de formare şi conducând la crearea unei poate refuza rolul, dacă anterior ar fi lucrări. Pe de altă parte, ea ar putea fi în- „clase închise” de experţi . Credem că fost consultat de partea unei o „Opinie deplinită nu numai de către experţi auto- ar fi necesară formarea Școlii Naţionale pro-veritate” în aceeaşi cauză anterior rizaţi din cadrul laboratoarelor Justiţiei de Criminalistică – în cadrul INM sau supunerii ei în justiţie3. sau de cei ai Poliţiei, dar şi de către ex- direct sub auspiciile MJ ca organ care Calitatea de expert al părţii nu im- perţii privaţi. In opinia noastră, aceasta răspunde în ansamblu de administrarea pune necesitatea înscrierii în liste spe- ar presupune, desigur, şi existenţa unui sistemului judiciar - care să servească la ciale ori la Tribunal, expertul putând cod deontologic determinat, precum şi formarea noilor experţi – edificând pe desfăşura activitatea în nume personal, al unui organism care să poată dezbate pregătirea lor prealabilă (chimie, electro- solicitând onorarii în acord cu tarifele eventualele incorectitudini. nică, fizică, drept, mecanică, etc) struc- medii acceptat de asociaţiile profesio- Nu vom zăbovi asupra sistemului tura metodologică şi procedurală nece- nale din domeniu. de expertize criminalistice din Româ- sară activităţii de expert. S-ar deschide, Pentru a putea fi numit în calitate nia, considerând că, în principiu, el este de asemenea, posibilităţi de integrare de Consultant Tehnic din Oficiu (CTU) cunoscut. Vom face doar cuvenitele mai rapidă pe piaţa muncii a diverselor expertul trebuie să se înscrie în lista observaţii asupra faptului că formarea categorii de specialişti şi s-ar obţine atât Tribunalului local unde îşi are reşedinţa experţilor nu are o structură oficială în de clamată de către unii „liberalizare a depunând în acest sens documente pri- sensul propriu-zis, activitatea de forma- expertizelor criminalistice”. vind atestarea calităţii de expert, studii, re continuă făcându-se în cadrul celor Pe de altă parte, nu sunt clare căile Curriculum vitae et studiorum, ca şi do- două institute de specialitate. prin care o persoană, care a funcţionat cumente de reşedinţă. În ultimii ani, se Vom menţiona aici că există maste- mai mulţi ani ca expert într-un anumit generalizează practica de a solicita ală- rate la Bucureşti (Facultatea de Electro- gen de expertiză, să poată fi verificată turi de aceste documente şi acte dovedi- nică) Cluj (Facultatea de Drept) şi Iaşi asupra calităţii activităţii şi menţinerii toare ale competenţelor speciale, ca şi care se ocupă de problemele expertize- unor standarde profesionale reale. ale parcursului profesional: portofoliul lor criminalistice, însă niciunul nu ofe- Aceste modificări nu ar fi operante, de lucrări anterioare, evoluţia pregătirii ră o formare propriu-zisă a experţilor credem, fără o clarificare a modului în profesionale, contracte de colaborare, criminalişti în sensul posibilităţii con- care se poate acţiona pentru verificarea publicaţii, în măsură a dovedi experi- crete de a putea aplica după terminarea probităţii şi asigurarea răspunderii pro- enţa şi calitatea profesională. Acestea studiilor pentru activitatea de expert în fesionale a experţilor criminalişti. Până vor fi evaluate de către o comisie ce temeiul prevederilor actuale ale regle- la răspunderea penală pentru „mărturie va acorda un punctaj adecvat evoluţiei mentărilor de domeniu OG 75/200, L. mincinoasă” este necesară crearea unui profesionale continue şi realizării unor 156/2012. organism capabil a acţiona pentru asi- lucrări de anumită complexitate. Sectorul expertizei criminalistice gurarea corectitudinii profesionale şi Accesul la lista CTU devine astfel este oarecum unul „de nişă”, dar aduce excluderea celor ce încalcă normele de mai puţin imediat decât în reglemen- cu el necesităţi serioase de „Know how” deontologie şi corectitudine. tările anterioare şi va fi condiţionat profesional. De aceea, considerăm ne- de o necesară experienţă profesională cesară completarea legislaţiei actuale şi Bibliografie dobândită prin antecedentele angajării regândirea ei din perspectiva necesaru- pentru diferitele instituţii publice ori lui schimb de generaţii. In primul rând, 1. Legea nr. 53 din 1967, Japonia. private, firme de avocatură, ori chiar ar fi necesară regândirea prev. art. din 2. Ordonanța Guvernului. nr. 75/2000, persoane private. OG 75/2000 privind vechimea de 4 ani Romania. Listele cu CTU sunt ţinute de preşe- în expertizele criminalistice necesară 3. Conform art. 223 Cod Procedură dinţii Tribunalelor şi pot fi consultate de pentru autorizarea ca expert crimina- Penală şi art. 192 Cod Procedură Civilă judecătorii care necesită în cursul solu- list. Actualele prevederi sunt în opinia Italian. ţionării unei cauze o consultanţă speci- noastră discrminante, iar completările 4. Legea 4-2013, Italia. fică în pregătirea şi evaluarea expertizei aduse de Legea 156/2011 nu au adus 5. Activitatea consultantului grafolog criminalistice ce o vor dispune în cursul deloc lumină. Astfel, art.4.lit d.din OG în practica profesională, Giuseppe Amico, procesului. Deşi nu e permisă înscrierea 75/2000 impune condiţia pentru soli- 2015.

1 Culegere şi paginare computerizată. Bun de tipar 09.01.2019. Formatul 60x84- /8. Tipar ofset. Coli tipar conv. 11,75. Imprimat la „Tipocart Print” SRL, mun. Chişinău.