Vasile Lupu Ca Urmator Al Imparatilor De Rasarit
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ANALELE A. R.TOM. XXXVI.MEM. SECT. ISTORICE, No. 8. I ACADEMIA KOMANA _._....,_ vit VASILE LUPU CA URMATOR AL IMPARATILOR DE RASARIT IN I TUTELAREA PATRIARHIEI DE CONSTANTINOPOLE t,,I A BISERICII ORTODOXE- DE N. IORGA MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE. ANALELE ACADEMIEIEXTRAS DIN ROM ANE Seria II. Tom. XXXVI. MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE. _ T L , -<7:>......._ zepiye, i Rs .V. , 1 BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP. 1913. 35.451 - Pretul 40 bani. r Ana lele Societätil Academice Romftne. Seria I : Tom.JXI. Sesiunile anilor 1867-1878. Analele Academia hemline. Seria II: L. B. Tom. IX. Desbaterile si memoriile Acaderniei in 1879-1888. Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2 Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898. Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 . 2 Tom. XXLDesbaterile Academlei in 1898-9. 5 XXLMemoriile Seefiunii Istorice .. 6. » XXII Desbaterile Academiei in 1899-1900 6. » XXI/. Memoriile Sectiunii Istorice 3. XXIIIDesbaterile Academiei in 1900-1901 5. 7 XXII/. Memoriile Secfiunii Istorice 4 » XXIVDesbaterile Acaderniei in 1901-2 6. XXIV.Mernoriile Sectiunii Istorice 3. » XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50 » XXVI.Desbaterile Academiei in 1903-4 5-..- T. XXVI.Illemoriile Secfiunii Istorice. 5. » XXVILDesbaterile Academiei in 1904-5 8. D XXVIIMernoriile Sectiunii Istorice 4. XXVIIIDesbaterile Academiei in 1905-6 5. XXVIII.Memoriile Sectiunii Istorice 6 D XXIX.Desbaterile Academiei in 1906-7 6 .XXIX.Memoriile Secfiunii Istorice 8. XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 ..- .. ... .. .. 5. XXX.Mernortile Secfiunii Istorice. ...- . .. .: . 6. Despre censure in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des- fiintarea ei, de Radu Rosetti...... .. ... 1. Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu.,20 Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan. .. 1. Lupta intre Drdculesti si Danesti, de A. D. Xenopol . ... .. 1 Contributiuni lastudiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubdu, Vasile Damian), de Const. Giurescu . ,40 Inscriptiile dela Cetatea-Albd si stapdnirea Moldovei asupra ei, de I. Bogdan 1. Documental Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene in sec. XV, de I. Bogdan. .. .. ...........1. Indlee allabetie al volumelor din Anale pentru 1898-1908. .. Tom. XXXI. .. .. 2. Desbaterile Academiei in 1908-9 . 5. XXXLMemoriile Sectiunii Istorice . ... 10. Patruzeci si doi de ani de domnie ......a Regelui .Carol I, de D. Sturdza. ,20 Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti.. ,50 Letopisetul lui Azarie de I. Bogdan ... .. ... .. 1,60 " Cum se cautau mosiiie in Moldova la inceputul veacului XIX. .... Condica de rdfucald a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti. .. .. ... 1,50 Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sufu. ,20 Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatiunea ruseascd dela 1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu Rosetti . .. .. .. ...... .. .........2. Negru Vodd si epoca liii. de Dr. Al. M. Marienescu... ... ,50 Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni Statistice, de I. Tanoviceanu ,30 A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806--1812. II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 18071-1812. Amänunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti. .. 1,50 Unionist' si separatisti, de A. D. Xenopol ,50 .XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 . 5. XXXII. Memoriile Secfiunii Istorice.. .. 14. .tiri despre veacul al XVIII-lea in terilenoastre dupd corespon- dente diplomatice strdine. I, 1700-1750, de N. Iorga... .. ,50 Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812. III. Amdnunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812,de Radu Rosetti 1,60 IV. Amanunte asupra Terii-Românesti dela 1808 la 1812, de Radu Rosetti 2, Despre elernentele cronologice in documentele romfinesti,de N. Docan . .. ... ...... ... ... .. 1,20 Partidele politice in Revolutia din 1848 in PrincipateleRomane, de A. D. Xenopol. ..... .. ... .. ,50 , Studii privitoarela numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie si documente, de N. Docan ,60 1 yo-i-6,17C-3TEt-4,4`- T t t ifr ACIOEffilfl \4, <L2filtui M°' VASILE LUPU CA URMATOR AL IMPARATILOR DE RASARIT Ix TUTELAREA PATRIARHIEI DE CONSTANTINOPOLE SI A BISERICH ORTODOXE DE , fl. t N. IORGA. Membru al Academiei Romane. J ; 1 ; Sedinta dela 4 Octomvrie 1913. In luna lui Aprilie 1634, Moise Movila, pentru a doua tiara. Dorrin al Moldovei turburate de luptele dintre Turd, suzeranii, «stapanii» sai,i dintre Poloni, in cari vazuse totdeauna prietenii sai crestini oisprijinitorii 'säi firesti,era mazilit de Sultan, care se arata gata sa porneasca insusla Nistru impotriva railor vecini.Ii lua locul un orn care era sä facaalta politica decal aceea a curtenirii Po- lonilor ocrotitori, a patronarii dupa putinta a catolicismuluirepre- zentatprin episcopi din regatul lor, a necontenitei tradari ascunse in dauna Imparatului pagan. Din acest nou Voevod era sa, rasara, un vasal plin de luare aminte fata de Poarta imparateasca si de Portile meghistanilor, un cunoseator si exploatator istet alintere- selor crestine din Statul otornan, un drept-credincios stapanitor al supusilor sai de o strict& ortodOxie, dar, in acelas tirnp,i un tutor ambitios, cu apucaturi in adevar imparatesti, al Bisericii celei Mars ca si al 'tuturorPatriarhiilorI organizatiilor religioase din Impa- ratie, carora nu se invoià fárá aeeasta recunoasterea lui ca.urmas de drept al Imparatilor a le da prinosul, as.a de pretios, in aceste timpuri de grele datorii si de puternicicreditorifara, rabdareoi milk al banului sau moldovenesc. Oranduitor al intregii vietior- todoxé, supraveghetor al oi de fiecare oIip, rasplatitor darnic,_dar oipedepsitor fara, crutare, facatori rasturnator de Patriarhi, gaz- duitor al fruntasilor Bisericii rasaritene, convocator de sinoadeoi AnaleleA. R.Tom. XICIVI.MemorilleSeq.Istorice. 1 2 ft. I0MA 208 Indreptator al credinteiprin hotäririleacestor adunari tinute in umbra lui, Vasile Vod5, meritaun mare loc in istoria intregii lumi ortodoxe. In paginele ce urmeaza voiu cauta,pe temeiul documentelor gre- cestf, in cea mai mare parte noua,ce apar In volumul XIX, in- credintat Ingrijirii mele, din Colectia Hurmuzaki,sä stabi1esc-5:Oest rol, prin care asà de mult s'a ridicat In aceastavreme prestigiul terilor noastre. I. Fiu al unuiMaud onean D, dela Arvanitochori, de Lang& Tarnova, poate dintr'o familie venitä din Tesalia, unde, langa Kalavryta, Va- sile a Inaltat o manastire,elavuse o mama romanca (1),Irina, cum stim azidin pomelnicul dat Patriarhiei (2),si ea se afla in vieata Inca, langafiice, eel putin In ajunul suirii pe tron a fiului ei (3). Cum am spus-oi aiurea (4),aceasta se vede din numele surorilor, Marga §i Maricuta, din al cate unei rude,ca Stiuca Jic- nicerul, dar si din chiar numele sau dela inceput,cif caresi-a Mout toata cariera de boier, Lupul (5). Acestnume era al nasului sau de sigur, care ar putea sa fieinsus Luca Stroici, de fapt Lupul, precum se si iscaleste in limbasa. Deci tatal sau, Nicolae Vel Aga, era la noi, pe la 1600,Incainainte de Radu Mihnea, pe langa care se alipi apoi, ramanand cu el In Tara-Romaneasca, unde fu immormantat la biserica Ste lei din Targoviste (6),pe cand fiul sau treca, la schimbarea de Scauna lui Radu Voda, in Mol- dova. TAnarul Lupul primi Invatatura greceascai astfel, pe cand colegul sau de Vorniciedin 1631 si omonimul sau iscalià roma- neste, elVornic de Tara-de-sus-- ii Insemna numele astfel:'lip (eu) Aouicook Mcipake 136pvcx (7); greceste chiar iscalestefratele sat] (1) Studiii documente, XI, p. 113 ei cern. (2) Unde se mai aflA o Irina gi un Costea. (3) Miron Costin, ed. romAneascA, p. 298: IarA casei lui,i mamei lui,i surorilor lui ce au avut, dacA au venit Moisei VodA in Scaun, niceo nevoie nu li-au Mout"; ed. latinA de Barwifiski, In colecp, Comisiunii Istoricea RornAniei, p. 85e (4) Studii si documents, XI, p. 114. (5) Ibid., IV, p. CLXXI, nota 1. SA amintim gi pe Lupu MehedinteauuldinOltenia, pe Lupul Stroiescul din Tara-de-sus. (6) Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, I, p. 113. (7) Studii0documents, I.c. 269 VASILE !AINu dn. uttmAToTt AI pttE,ARA.TiLoR DE EA.EA.Ert4. pairril (1); o scris6are de bAtranetea lui VaSile ne arata ca pro- nunta gresit: Elipentru Blot, sloboji pentru slobozi,ceara pentru Tara, Cearigrad pentru Tarigrad, dar tot odataea si in cele mai tainuite rAvase ale lui intrebuinta limba terii incare domnise si careia, de sigur, sufleteste Ii 'apartineh (2). Ca al doilea LogofAtapare Lupul e de admis cacest Lupu, cad celalalt era Inca dela 13 Decemvrie 1625 Mare Logofett(3)--intre boierii, muntenii moldoveni la olalta,can dau, dera capataiul lui Radu Mihnea, bolnav de moarte, la 1625, in Decemvrie,ori la 1626, Inceledintaizilealeanului,o marturie din Curtile domnesti dela Harlau: intreei se aflä Gorgan, care a vrut sa fie Domn al Terii-Românesti, Aslan, nepotul de sofa al lui Petruchiopul, care a avut aceeas ambitie, Dumitrascutefan Logofatul, tatal lui Gheorghe Vodatefan, si Hatmanul Miron Barnovschi,care cApata indata Scaunul Moldovei (4). Intre cei de fata, este insa,ca al doilea pos- telnic, si un Toma, carenu e decal Cantacuzino, fratele lui Ior- dachi, venit apoi si el in Moldova, 0 al luiConstantin, care juca un asa de mare rol in principatul vecin. El incepusea face cum- paraturi de mosii, laBodesti iaiurea, dupa datina care aduse Impamantenireai Mai puterea familiei (5).Inca de atunci insa Toma era cumnatul Lupului: si unuli altul tineau, chiar din Domnia lui Gratiani (1619-21), fete de-alelui Bucioc,bogatul boier, pe care, la potolirea fascoalei acelui Domn, Turcii II pusera in tapa (6). Un rol politic II incepuse Lupuli inainte de aceasta data. Era intre boieri clod Gratiani lua hotarirea dea se ridica, impotriva Imparatiei si de a herna in tarape Poloni,i insus ne spune ca a fost printre aceia cari, credinciosi Turcilor,se impotrivira, sufe- rind pentru aceastacichinuri, arderea pe piept (7). S'ar pare& ca atunci nu era Inca ginerele lui Bucioc,care,dinpotrivA, merse bucuros cu crestiniii plati cu vieata hainia sa.