Vasile Lupu Ca Urmator Al Imparatilor De Rasarit

ANALELE A. R.TOM. XXXVI.MEM. SECT. ISTORICE, No. 8.

I ACADEMIA KOMANA

_._....,_

vit VASILE LUPU CA URMATOR AL IMPARATILOR DE RASARIT

IN I

TUTELAREA PATRIARHIEI DE CONSTANTINOPOLE

t,,I A

BISERICII ORTODOXE-

N. IORGA MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

ANALELE ACADEMIEIEXTRAS DIN ROM ANE Seria II. Tom. XXXVI. MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

. _

T L

, -<7:>...... _ zepiye, i Rs .V.

1 BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP. 1913. 35.451

- Pretul 40 bani. r Ana lele Societätil Academice Romftne. Seria I : Tom.JXI. Sesiunile anilor 1867-1878. Analele Academia hemline. Seria II: L. B. Tom. IX. Desbaterile si memoriile Acaderniei in 1879-1888. Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2 Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898. Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 . 2 Tom. XXLDesbaterile Academlei in 1898-9. . 5 XXLMemoriile Seefiunii Istorice .. . . 6. » XXII Desbaterile Academiei in 1899-1900 6. » XXI/. Memoriile Sectiunii Istorice 3. . XXIIIDesbaterile Academiei in 1900-1901 5. 7 XXII/. Memoriile Secfiunii Istorice 4 » XXIVDesbaterile Acaderniei in 1901-2 6. . XXIV.Mernoriile Sectiunii Istorice 3. » XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50 » XXVI.Desbaterile Academiei in 1903-4 5-..- T. XXVI.Illemoriile Secfiunii Istorice. 5. » XXVILDesbaterile Academiei in 1904-5 8. D XXVIIMernoriile Sectiunii Istorice 4. . XXVIIIDesbaterile Academiei in 1905-6 5. . XXVIII.Memoriile Sectiunii Istorice 6 D XXIX.Desbaterile Academiei in 1906-7 6 .XXIX.Memoriile Secfiunii Istorice 8. . XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 ..- ...... 5. XXX.Mernortile Secfiunii Istorice. ...- . .. . .: . . . 6. Despre censure in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des- fiintarea ei, de Radu Rosetti...... 1. Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu.,20 Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan. .. 1. Lupta intre Drdculesti si Danesti, de A. D. Xenopol ...... 1 Contributiuni lastudiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubdu, Vasile Damian), de Const. Giurescu . . . ,40 Inscriptiile dela Cetatea-Albd si stapdnirea Moldovei asupra ei, de I. Bogdan 1. Documental Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene in sec. XV, de I. Bogdan...... 1. Indlee allabetie al volumelor din Anale pentru 1898-1908. .. Tom. XXXI. .. .. 2. Desbaterile Academiei in 1908-9 . . . 5. . XXXLMemoriile Sectiunii Istorice ...... 10. Patruzeci si doi de ani de domnie ...... a Regelui .Carol I, de D. Sturdza. ,20 Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti.. ,50 Letopisetul lui Azarie de I. Bogdan ...... 1,60 " Cum se cautau mosiiie in Moldova la inceputul veacului XIX. .... Condica de rdfucald a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti...... 1,50 Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sufu. ,20 Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatiunea ruseascd dela 1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu Rosetti ...... 2. Negru Vodd si epoca liii. de Dr. Al. M. Marienescu...... ,50 Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni Statistice, de I. Tanoviceanu ,30 A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806--1812. II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 18071-1812. Amänunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti. . .. 1,50 Unionist' si separatisti, de A. D. Xenopol ,50 .XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 . 5. XXXII. Memoriile Secfiunii Istorice...... 14. .tiri despre veacul al XVIII-lea in terilenoastre dupd corespon- dente diplomatice strdine. I, 1700-1750, de N. Iorga... .. ,50 Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812. III. Amdnunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812,de Radu Rosetti 1,60 IV. Amanunte asupra Terii-Românesti dela 1808 la 1812, de Radu Rosetti 2, Despre elernentele cronologice in documentele romfinesti,de N. Docan ...... 1,20 Partidele politice in Revolutia din 1848 in PrincipateleRomane, de A. D. Xenopol...... ,50 , Studii privitoarela numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie si documente, de N. Docan ,60 1

yo-i-6,17C-3TEt-4,4`- T t t ifr ACIOEffilfl \4,

VASILE LUPU CA URMATOR AL IMPARATILOR DE RASARIT Ix

TUTELAREA PATRIARHIEI DE CONSTANTINOPOLE SI A BISERICH ORTODOXE

DE , fl.

t N. IORGA. Membru al Academiei Romane.

J ; 1 ; Sedinta dela 4 Octomvrie 1913.

In luna lui Aprilie 1634, Moise Movila, pentru a doua tiara. Dorrin al Moldovei turburate de luptele dintre Turd, suzeranii, «stapanii» sai,i dintre Poloni, in cari vazuse totdeauna prietenii sai crestini oisprijinitorii 'säi firesti,era mazilit de Sultan, care se arata gata sa porneasca insusla Nistru impotriva railor vecini.Ii lua locul un orn care era sä facaalta politica decal aceea a curtenirii Po- lonilor ocrotitori, a patronarii dupa putinta a catolicismuluirepre- zentatprin episcopi din regatul lor, a necontenitei tradari ascunse in dauna Imparatului pagan. Din acest nou Voevod era sa, rasara, un vasal plin de luare aminte fata de Poarta imparateasca si de Portile meghistanilor, un cunoseator si exploatator istet alintere- selor crestine din Statul otornan, un drept-credincios stapanitor al supusilor sai de o strict& ortodOxie, dar, in acelas tirnp,i un tutor ambitios, cu apucaturi in adevar imparatesti, al Bisericii celei Mars ca si al 'tuturorPatriarhiilorI organizatiilor religioase din Impa- ratie, carora nu se invoià fárá aeeasta recunoasterea lui ca.urmas de drept al Imparatilor a le da prinosul, as.a de pretios, in aceste timpuri de grele datorii si de puternicicreditorifara, rabdareoi milk al banului sau moldovenesc. Oranduitor al intregii vietior- todoxé, supraveghetor al oi de fiecare oIip, rasplatitor darnic,_dar oipedepsitor fara, crutare, facatori rasturnator de Patriarhi, gaz- duitor al fruntasilor Bisericii rasaritene, convocator de sinoadeoi

AnaleleA. R.Tom. XICIVI.MemorilleSeq.Istorice. 1

2 ft. I0MA 208 Indreptator al credinteiprin hotäririleacestor adunari tinute in umbra lui, Vasile Vod5, meritaun mare loc in istoria intregii lumi ortodoxe. In paginele ce urmeaza voiu cauta,pe temeiul documentelor gre- cestf, in cea mai mare parte noua,ce apar In volumul XIX, in- credintat Ingrijirii mele, din Colectia Hurmuzaki,sä stabi1esc-5:Oest rol, prin care asà de mult s'a ridicat In aceastavreme prestigiul terilor noastre.

Fiu al unuiMaud onean D, dela Arvanitochori, de Lang& Tarnova, poate dintr'o familie venitä din Tesalia, unde, langa Kalavryta, Va- sile a Inaltat o manastire,elavuse o mama romanca (1),Irina, cum stim azidin pomelnicul dat Patriarhiei (2),si ea se afla in vieata Inca, langafiice, eel putin In ajunul suirii pe tron a fiului ei (3). Cum am spus-oi aiurea (4),aceasta se vede din numele surorilor, Marga §i Maricuta, din al cate unei rude,ca Stiuca Jic- nicerul, dar si din chiar numele sau dela inceput,cif caresi-a Mout toata cariera de boier, Lupul (5). Acestnume era al nasului sau de sigur, care ar putea sa fieinsus Luca Stroici, de fapt Lupul, precum se si iscaleste in limbasa. Deci tatal sau, Nicolae Vel Aga, era la noi, pe la 1600,Incainainte de Radu Mihnea, pe langa care se alipi apoi, ramanand cu el In Tara-Romaneasca, unde fu immormantat la biserica Ste lei din Targoviste (6),pe cand fiul sau treca, la schimbarea de Scauna lui Radu Voda, in Mol- dova. TAnarul Lupul primi Invatatura greceascai astfel, pe cand colegul sau de Vorniciedin 1631 si omonimul sau iscalià romaneste, elVornic de Tara-de-sus-- ii Insemna numele astfel:'lip (eu) Aouicook Mcipake 136pvcx (7); greceste chiar iscalestefratele sat]

(1) Studiii documente, XI, p. 113 ei cern. (2) Unde se mai aflA o Irina gi un Costea. (3) Miron Costin, ed. romAneascA, p. 298: IarA casei lui,i mamei lui,i surorilor lui ce au avut, dacA au venit Moisei VodA in Scaun, niceo nevoie nu li-au Mout"; ed. latinA de Barwifiski, In colecp, Comisiunii Istoricea RornAniei, p. 85e (4) Studii si documents, XI, p. 114. (5) Ibid., IV, p. CLXXI, nota 1. SA amintim gi pe Lupu MehedinteauuldinOltenia, pe Lupul Stroiescul din Tara-de-sus. (6) Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, I, p. 113. (7) Studii0documents, I.c.

269 VASILE !AINu dn. uttmAToTt AI pttE,ARA.TiLoR DE EA.EA.Ert4. pairril (1); o scris6are de bAtranetea lui VaSile ne arata ca pro- nunta gresit: Elipentru Blot, sloboji pentru slobozi,ceara pentru Tara, Cearigrad pentru Tarigrad, dar tot odataea si in cele mai tainuite rAvase ale lui intrebuinta limba terii incare domnise si careia, de sigur, sufleteste Ii 'apartineh (2). Ca al doilea LogofAtapare Lupul e de admis cacest Lupu, cad celalalt era Inca dela 13 Decemvrie 1625 Mare Logofett(3)--intre boierii, muntenii moldoveni la olalta,can dau, dera capataiul lui Radu Mihnea, bolnav de moarte, la 1625, in Decemvrie,ori la 1626, Inceledintaizilealeanului,o marturie din Curtile domnesti dela Harlau: intreei se aflä Gorgan, care a vrut sa fie Domn al Terii-Românesti, Aslan, nepotul de sofa al lui Petruchiopul, care a avut aceeas ambitie, Dumitrascutefan Logofatul, tatal lui Gheorghe Vodatefan, si Hatmanul Miron Barnovschi,care cApata indata Scaunul Moldovei (4). Intre cei de fata, este insa,ca al doilea postelnic, si un Toma, carenu e decal Cantacuzino, fratele lui Ior- dachi, venit apoi si el in Moldova, 0 al luiConstantin, care juca un asa de mare rol in principatul vecin. El incepusea face cum- paraturi de mosii, laBodesti iaiurea, dupa datina care aduse Impamantenireai Mai puterea familiei (5).Inca de atunci insa Toma era cumnatul Lupului: si unuli altul tineau, chiar din Domnia lui Gratiani (1619-21), fete de-alelui Bucioc,bogatul boier, pe care, la potolirea fascoalei acelui Domn, Turcii II pusera in tapa (6). Un rol politic II incepuse Lupuli inainte de aceasta data. Era intre boieri clod Gratiani lua hotarirea dea se ridica, impotriva Imparatiei si de a herna in tarape Poloni,i insus ne spune ca a fost printre aceia cari, credinciosi Turcilor,se impotrivira, sufe- rind pentru aceastacichinuri, arderea pe piept (7). S'ar pare& ca atunci nu era Inca ginerele lui Bucioc,care,dinpotrivA, merse bucuros cu crestiniii plati cu vieata hainia sa. Dar Miron Costin pretinde cá Lupu a fost inchis si«pus la muncA» pentru altceva: pentruca, amestecat in conducerea Vistieriei, dar nu ca Vistier Mare, cum spune cronicarular fi fostinvinuit «ca nu da seama

(1) Ibid., V, p. 22, no. 97 qi nota 2. (2) Ibid., IV, pp. 30-1. (3) Ibid., V, p. 17, no. 73. (4) Ibid., pp. 16-7, no. 72. . (5) lbid., p. 10, nota 1. (6) V. ibid., IV, p. canoe; V,p. 10, no. 46. (7) Hurinuzaki, IW, p. 669.

4 . 210 J. IOUGA - e

de o sumá de bani .a Visteriei»,si eladaugecàlui Vodá-i era « hin de cununie», cä deci Gaspar Insus, ocrotitorul lui Bucioc, ar fifost nun la cagtoria lui cu Tudosca, flica acestuia (1). Explicatia lui Vasile se afla, intr'o scrisoare prin care cauta, a dovedi Turcilor câ totdeauna a lucrat ia rabdat pentru Irupä Domnia lui Alexandru Dias si a lui Stefan Tornsa venise irnparäteasca stapanire, prielnicA oamenilor iuti la gandi buni de fapta ca acesta. Supunerea fat& de Turci, ocrotirea Grecilor in Impa- rätia Sultanilor, stranse legaluri cu Biserica din Constantinopol ca si cu celelalte Patriarhii, adapostirea de Vlädici din toata ortodoxia, ajutarea culturii räsAritene, pompa bizantinain toate ceremoniile Curtii,«Domnia lui Radul Voda cel Mare IrnpaxAtie, nu Domnie samanatoare,i, pentru lucrurilei tocmelile casei lui (aulae), i-au zis: Radu Voda cel Mare», scrie Miron Costin(2), acesta a fost programul lui Radu, care, la nunta fiului saa,sate& laTecuciu, avand «scaunele boierilor de Moldova din a dreapta Domnului de Moldova, iarä din a stânga boierii muntenesti tineau dvorba». Miron --Barnovschi fiind, cu mai multi» plecare de a indatori pe Poloni, continuatorul acestei politice, Lupu teal bine pe langa acest Domn, fiindu-i Mare Vornici schimband cu el mosii (3). ,Alexandru Co- conul 11 va fi glut apoi In deosebita, cinste. Nu tot asa Moise Mo-

vila, care-1 inchise (4), iar, cand Scaunul fu dat iaras lui Alexandru. Iliac,Lupu incept' a visa insus de Domnie. Ii ga,siminfruntea deputatiei de 80 de boieri care merse la Poarta, sáproteste :ne- izbutind, trebuira, sä tacit juthmânt la Patriarhie ea, vor priml pe noul stapanitor (5). Cand Irish,la 1633, vent vestea dela Munteni ea, Mateiu Voda,, care, In fruntea terii, raspinsese cu armele Domnia lui Radu, tinerelul fiu al lui Alexandru Jlia, a fost recunoscut de Poarta, Lupu rupse juramAntuli incerca o miscare asa,mánátoare,toernai Mudd, vedea, acum ea' izgonirea Domnilor radpoate fliertatá de: Turcii rasplatita chiar prin recunoasterea ca Domn a capeteniei mischrii.Taranii si granicerii basarabeni furl ridicati in Moldova neexistand un element mili tar de valoarea micii boierimi oltene,

, (1) Letopisifi, 1, pp. 269-70; ed. Barwifiski a formei latine, p. 36. (2) Ed. rom., p. 286: ed. lat., p. 64. Curtea dela HArläu i-o Mouser& Italieni:aitalico opere oonstruetump (Bandini, In Anale, XVI, p. 252). t (3) Studii fi doe., V, p. 398. a (4) Scrisoarea citatã a lui Vasile, din Hurmuzaki, IV'. (5) Miron Costin, ed. rom., pp. 291-2; ed. 1atin5, pp. 74-5. . , ;

VASILE LIMIT CA IIRMXTOR AL IMPARATILOR DE R&SARIT. 211 _ 5

§iLupu ava s& sufera 0 el de furia multimii, fiind luat drept un Grec §i lovit greu la cap cu un os(1). Boierii chernara, pe Barnovschi din Poloniairep3tar5,silintele Muntenilor pentrua-ciavea Domn de tarA. Miron Voda se increza piveni. Intre tovar4ii sai de Gale la IrnpArátie era §i Lupu. Ajun- gand la Bucure0i, el se temazice Miron Costinca Mateiu s& nu lámureasc& pe oaspetele s'au cu privira la vechile-i uneltiri la Poartà; deci pretext5, ca, la Constantinopol i s'ar pune in seam& uciderea Grecilor Fang& Ia§i, qi c&pát& voie BA se intoarcá (2);i cronicarul adaugá c& Mateiu ar fi trimes dup5, el s5,-1 prinda. Lupu insq scrie, la nou5, ani dup& aceasta, ca Domn, Turcilor urmAtoarele cuvinte: «pe Barnovschi, du0nan jurat al ImpArätiei turce0, chemandu-1 din Polonia, 1-am trimes in mAnile Imp&ratului 0, a doua oar* pentru uciderea lui, am fost Mutat ca s& fiu ucisi abia am scapat de moarte (3)»..ITu e vorba de urmärirea pe care ar fi poruncit-o Mateiu, ci de aceea care se facii din du0n5,nia veche a luiMoise MovilA, care-0 capalase cu bani multi din nou caftanul. Urmárit des tovar4ii s5,i din solia impotriva lui AlexandruIlia§,de Vornicul Cohan, de Vistierul Rwai de Ban, el plea, din Ia§i, setupil& prin p&durip, ajunse astfel la Muntenii in haine de negustor lu& drumul mantuitor al Constantinopolei. Peste cateva luni vechea ocro- tire a lui Abaza Papa, care dobandisei numirea lui Mateiu,star ruintele Cantacuzinilori bani iiiipriimutai dela Curt Celebi, Grec cutot numele s'au turcesc (0in tar& avem un Petrachi Celebi, Cemnic(4) ),el smulgee, lui Moise Voda, Domnia, pe care o tina a- proape doubeci de ani (5). .f II.

Doua, hotáriri aratá dela inceput caracterul acestei Domnii. Lupu nu vrea s& domneasc& subt numele sau de boier. Statuit de Can-

(1) ibid., ed. rom., pp. 293-4; ed. 1atin6, pp. 77-8. V (2) Ibid., ed. rom., p. 296; ed. latinb, p. 81. - (3) aEt, quia Barnowski, iuratum hostem Imperio ottomanico, evocatum ex Polonia, ad manus imperatorias transmisi, secundum, ob mortem liii illatam ad necem quaesitus, vix earn effugh); scrisoarea citat6. . . (4) Studiii documente, V, p. 215, no. 24. Negustorul Jacob Celebi la Iasi (Bandini, 1. c., p. 180). (5) V. expunerea am6nun1it6 din Iorga, Studii asupra istoriei Romdnilor in secolul al XV114ea, Bucureeti 1900 (din G N ou a RevistA Roman60). Moise Disk o datorie de 8.000 de taleri la Conetantinopol (ibid., p. 16).

6 N. IORGA 212

tacuzini, el natal In istoria,Bizantului numele unuis mare orAnduitor, asezátor de tara, da,tator de legi: al lui Vasile I-iu,pi-IIrnprumuth. In acelas timp, pentrua-F,4vádi dreptullastilpanire,elaruncá svonul, pe care-1 cuprinde o scrisoare din Bistrita, car fi--car;;i Locadello, pretendentul dela bailul venetian din Constantinopol,care se sbátuse pentru Domnia Moldovei in 1625 (1), rudá cu Bartolorneiucare fu apoi adapostit de Mateiu Basarab (2)un fiuascuns al lui Aron Vodá, ultimul Voevod degiuit al terii: poate de aceea In inbmástirea de in- groparedelaTrei Ierarhi numele luiNicolae Aga lipseste. A doua másurä fu pedeapsa crunta a boierilor ce apásasera «säraca raja a Impaxatului»: Gheanghea, vechiuli puternicul Mare Logo- fat al atator Domni, fu scos din dregátorie ilásat«cânele cel ba,tran»sa traeasca numai din mita,lao nanästire ;Frangulea, Ieremia, Täutul pAtimirä ca«rnâncatori». Se täiarànasuri dupá cruda pravilä a vechilor timpuri bizantine (3). Femeilecu purtari rele furl pedepsite ca In Vasilicale (4).i mai departe se urrná cu aceeaasprime nemiloasá de justicier: In ziva din Iulie 1645, and Domnita Ruxanda fu luatä ca zalog la Poartk el &Adaporunca de a se ucide saisprezece vinovati; «si mi sespune», scrie un mi- sionar, «ca In unsprezece ani de and are Domnia,a luat vieata la 15.000 de oameni» (5). A da legiMoldovei, a statorniel pravila dupa vechile modele ImparAtesti i se parea o nevoie de nelnláturat. Sáne aducem aminte ea, pe cAnd pall'a la 1600 nici un Domn al nostrunu da, edicte In sens Imparatesc, cu caracter generalal lui Mihaiu Viteazul, pier- duti acela, asupra serbiei, e numai aducereala Indeplinire a unei indatoriri de ordin international, derivand din tratatul luicu Sigismund Báthory-1-,dup5, Radu Mihnea care suntem aproape siguri ca va fi edictat astfel de mäsuri edictele apar: astfel ale lui Miron Barnovschi cu privire la biserici, la Tigani§. a. (6). No- mocanoane dupa ultimele redactii, intregitei adause, din veacul

(1) Studiii documente, XXIII, p. 127 siurm. La 1640 Vasile zicelui Aron numai «antecessor mans)) (Hurmuzaki, XIV, p. 1070, no. Mx). , (2) Ibid., IV', pp. 499-500, n-le DLXXVIII-IX,p. 503, no.Dionam; p. 504, no. DLXXXVI; p. 525.

(3) Ibid., XV, scrisorile din 1634. . (4) Ibid. (5) Studiisidocumente, IV, p. 231. (6) Archiva istoricd, 1,, pp. 14, 175 si urm.; Urechid, in aceste Anale,X,p.- 251 si urm.; Studiii documents, VI, p. 414.Cf. Iorga, Istoria Bisericii,I, p. 267i urm. (actul citat la p. 267, nota 2, e azi In pfistrarea d-lni I. Bogdan).

213 VASILE LIIPU CA CREATOR AL IMPARATILOR DE RISARIT. 7 al XIV-lea (1) se copiau la noi inversiunea lor slavona, (2), iar Mitropolitul Eftimie al lui Mihaiu Viteazulcerii unul grecesc dela marele carturar MeletiePigas, carei-1 i trimese (3).Prin terile noastres'a purtat mult timp un manuscript, aflátor acum In Bi- blioteca Imperial& din Viena, care, copiat de un Grigore de Pogo- niana, la 1632, a fost in posesiunealui PartenieChrysokentitul, episcop de Sotiriupolis, pentru care insemnarea, pe rang& Patriarhul sau de Constantinopol, a amAnduror Domnilor nostri,i Mateiusi Vasile, ca ocrotitorii firesti ai ortodoxiei,'Area o nevoiei o datorie: el cuprinde «Syntagma» nomocanonic& a lui Mateiu Vlastaris prefacut& in limba vulgar& greceasch de Kunalis Kritopulos (4). Cum se stie, unul din aceste Nomocanoane fu prefacut in romaneste la inceputul veacului al XVII-leaipublicatla 1640intipografia luiMateiu Basarab (5) «Pravilan.Trebul sh se astepte putin p&n& ce Vasile Voda, gasi omul caruia putea, s&-i dea sarcina de a face o mare lucrare de legi, punând la olalt& deosebite culegeri de drept roman si bizantin. Am Mout aiurea (6) biografia Logof&tului Evstratie: la dânsa se poate adauge astazi probabilitatea ca, tot el a tradus in romAneste, la 1645, pe Herodot intreg (7) si stirea, din acte publicate de curamd, cä, pentru slujba «din tinerete cu drep- tate»i pentru un dar de 100 de taleri, Moise Vodä-1 r&splatise in 1631 cu mosia PArlitii la Soroca, cá el area. Inca In Maiu 1641, ca.ndiidade& márturie in acest sensi Grigore Ureche cronicarul siGheorghetefan, mosia dela Fetesti, cumparath dela razesi cu «cinci iepe cu manzin siea a lasat o fat& pe care o intAlnim mai tarziu (Intarire domneasc& la 1646) (8). Eustratie lucrase intâiu, far& sh i se fi cerut aceasta de Domnul de atunci, In 1632, o «Pravila aleasa» dupa, Zonaras, Vlastarisi Harme- nopulo (9), mild, dupa prescurtarea de canoane a acestuia din veacul (1) V. Zachariae von Lingenthal, Die griechischen Nomokanones, Petersburg 1877. (2) Luigi Siciliano Villanueva, Diritto bizantino, Milan 1906, pp. 133-5; Pió, Die ru- mänischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byzantinischen und slavischem Recht, Praga 1886, la Inceput. (3) Hurmuzaki, XIX, p. 106, no. ciccm. Cf. Iorga, Istoria literaturii religioase, p. 161 (4) Analele, XX, p. 214 si urm.;cf.Villanueva,p. 135. V. Ilinschi, Comma Mama &wrap; Moscova 1892.

(5) Istoria literaturii religioase, pp. 140-1.1 1 (6) Ibid., p. 157 si urm. (7) Herodot, traducere romdneascii, publicatti dupa manuscriptul gaud in mAmbstirea Cosula, de N. Iorga, V5.1enii-de-Munte 1909. (8) Ghibänescu, Surete i izvoade, III, Iasi 1907, p. 309 si urm. ; V, Iasi 1908, pp. 156-7 (9) Bianu, In Columna lui Traian pe 1882, p. 216 (manuscriptul ei acum la Blaj).

N. HAMA _214 al XIV-lea, tiparitá si de Leunclavius, traduatorul de pe la 1590 al vechilor Ana le osmanice (1), dar mai ales dupa a lui Malaxos, prelucrare a lui Manuil. Nu mai avem a stabili aici legaturile intro aceastA traducere,pas trata in manuscript, si «Cartea româneasa, de inataturä dupá pravi- lele i'mpAr &teeth, care incheiath la 4 Maiu 1646, iesia, de sub tipar la Iasi tot in acest an. Cercetárile, recente, ale d-lui Stefan Longinescu au urmArit derivarea fiecareia din partite ce o alcAtuesc: dupä prelu- crarea cunoscutelor Meet TeavytltoE, leges colonariae, regularnent privitor la relatiileagrare, redactat in veacul al VIII-lea (2), dupA o lung& insirareatuturorvinilorsi pedepselor,Incare,din partea noastrá, am crede mai curând cá s'a Intrebuintat un original grec, traducandu-1, decal cá s'a prelucrat, in asà chip incht sä nu se mai recunoascá adesea, un original latin, vine,In capitolele ce privesc circumstantele atenuantei comentariile (ed. citatA, p. 251 si urm.), traducerea, foarte liber i phylasi ea de coloare locala, a unei pärti din vasta prelucrare latinä de drept roman a lui Prosper Farinacci (3), «Farinascu (=Ou.ptycicmcoo), carele au strans toate pra- vileale ceale imparhtestii Inca sá ispitii sä nevol cu invAtäturá ca aceaia,s cunoascA, care pravile iobiceaiesa, socotesc la oblastiile creE,4tinesti a Wall lumea» (cap. 66, 78). . Din punctul nostru de vedere, noua PravilA ne intereseaza prin cele trei tendinte ce se descopera Intr'insa: aceea de a Inlocul, In dreptul penal, nu In chestiilereligioase, hotarite prin oanoane ca acelea din Pravila, patriarcalismul nescris al datineiprintraditia literara ; aceea de a pune in locul neorandueliiihatArului prac- ticate de «cei neinvatati sineInteleg5,toridiregátoril igiudeatele de pre la toate Scaunele Moldovei» norma eternaa dreptului im- periali, al treilea, aceea do a se asigurà de astfel de enedreptAtici asupreale» sáracii, «misefi», sine yininminte cuvinteleseri- sorii bistritene din cele dintai saptám'ani ale Domniei lui:«FatS, de grazime e cu bung, voie,fiindcA 'Ana acum nu i-a turburat nici cu dajdea, nici cu altceva, si a si fágkluit cáva fi spre binele : (1) Villanueva, 1.c., p. 136. (2) Ibid., p. 60 si urm. Un manuscript la Academia Romin6 ;v, catalogul d-lui Litzica, pp. 312-3. (31 Praxis et theoricae criminalis,etc.V. asupra lui iTiraboschi, Storia della letteratura italiana. Publicatia d-lui Longinescu formeazrt vol.I din Legi vechi ro- mdnestii izcoarele tor, Bucuresti 1912. Cf. acelas, Pravila lui Vasile Lupusi Prosper Farinaccius, Bucuresti 1909, si Peret, in Revue de Roumanie, anul I,p. 379i urm.

215 VASILE LIIPII CA IIRMATOR AL TMPXRATILOR DE RAEARIT. 9 saracei teri,i sárkimea se bucura cá va fi Voevod bun» (1). Cel putin in ce priveste legile t'aránesti, lucrarea lui Eustratie n'arà- mas Fara', folos pentru judecätori. itot asa se va fi intamplat;;;i cu compilatia munteana, ceva mai tarzie, a lui Mateiu Basarab, care cuprinse toatä publicatia ruoldoveneasck alipind-o la traducerea fa- out& de Ardeleanul Daniil, scolar al dascAlilorgreci din Bucuresti, dupä textul Nomocanonului comentat al lui Alexie «RodinulX), adeca', din Rodos, care nu e altul decat Alexie Aristenos, cOntemporanul lui loan Comnenul, tusk iarás, se pare, Mai ales dupá Malaxos (2).

Cine erau oare acei «dascahi filosofi (3)» cari «au scos den carp elinesti ilAtinesti toate tocmealele ceale bunei giudeatele celor buni crestinii svinti imparatl» (4)? Era Evstratie Logofatuli un cu- noscgtor de carte apuseana ?Ori Grigore Ureche, carestialati- neste, cum se vede din compilatia de cronia, a acestui fost scolar al asezámintelor polone, a stat in ajutor tovar4ului s'au dedregä- toriei prietenului sail? Dar Ureche nu era Miura ince priveste literatura latina., a lialiei.§i el nu putea traducepasagiilatine ca acelea ce se OA traduse, si bine traduse, la cap. 77. La suirea pe Scaun a Mitropolitului Varlaam, in 1632, cuvântarea era tinuta, insa-0 Eustratie pomeneste faptul in manuscriptul saude Meletie Sirigul, marele teolog al 'grecitatii tirnpului, protosinghelul Bisericii celeiMari, dusmanul calvinilor, fostul ucenic al scolilor pentru Greci din Italia Papei (5). Dela inceputul Domniei lui Vasile, el rams() pe tongS acesta, care stAruica el sa fie ridicat, la Maiu 1639, in Scaunul «Proilavului» (al Brailei i Ismailului (6)),traducandu-i-se de dansul Vieata Sfantului loan dela Suceava (1646-9) sio carte contra Islamului (1635), pe cand lucrà alte tratate pentru

Moscova, unde autoritatea lui era foarte respectat'a (7). , Nu vom gresi atribuind acestuiai ajutorul laalcaluirea operei legislative cu care Vasile era sä se impodobeasca.i rolul lui pare a fi fost si mai mare decal al celui care alege si orandueste ma- (1) Hurmuzaki, XV, p. 1006, no. MDCCCC. (2) Villanueva, 1. c., p. 134. Cf. Istori a. literaturii religioase, pp. 169-70. (3) Prefata. (4) ibid.

(5) Pargoire, in Echos d'Orient pe 1908, p. 72. Cf. Iorga, Istoria Bisericii, I, p. 305 i uric. (6) Hurmuzaki, XIII, p. 386, no. 2. (7) Pargoire, loc. cit.

-10 N. IORGA - 216 terialele uneicompilajii,siaicioranduirea a fost grea, trebuind sa, se culeagá din deosebite pArti ale luerarii vestitului juristita- lian pentru a injgheba, duph o voluminoas'a carte de teorie juridica, un manual pentru judeeätori in pricini criminale(1). Evstratie spune lamurit In prefata «Carpi de Invatátura,» ca, el s'a Marginit a a scoate aciastePravile 0 a le tälmici den scrisoare greceasca, pre limb& románeasea, ca sa, poatá intelege toti» (2). Deci nu din latineste. Pre- facerea din aceasta, limbh In greceste, pentru ca dupä greceqtesa lucreze apoi Logofátul moldovean, n'o pule& facedecatSirigul: cuno0inte1e lui Grigore Ureche n'arfi datnici intr'un chip, prin traducerea directä din latineste In romane0e, textul pe care-1 avem (3), iar indemnurile lui Vasile Vodá cátre Iesuiti de a-i face qcoara la- tineasch rämaseserá pana in1647fara folos(4). Dar indata aceasta Inraurire a lui Me1e.tie trebuia sa, se simtá in alt domeniu, inaltand 0 mai mult personalitatea gazduitoruluisi aparatorului sau, care-i erai fiu sufletesc prin spovedanie. -

/La Inceputul anului1640,datorfile Bisericii celei Mari erau covar0- toare. Ele veniau dela Patriarhul Timoteiu. Chiril Lukaris, luptatorul contra catolicismului, adAusese25de poveri de aspri, fa.cand in total 40, dincari plátise Insu§, ca din Vistieria lui proprie, numai 5: Mitropolitii fagaduisera% la 1 Decemvrie1620a-si da partea lor panA la Sf. Gheorghe, §tergand astfel cu totul surnele Imprumutate. Dar, dupä activitatea Patriarhului Grigorie de Amasia, care fu pentru aceasta afu- risit, departe de a disparea, ele ajunsesera pana in1624a fi peste suta de poveri: se luá atunci hotArirea de a se pune o «cerere», CY1TEa, de 50 de poveri, adaugandu-se la haraciu 0 la darea numita tocaxi.ov; banii trebuiau stran0 de oameni anume pana la Craciun (5). «Cerereav se lu'a, de acum inainte, dar urma0il silnic al lui Lu- karis, Chiril din Veria, creseir la rândul säu sarcina Bisericii. I se impuse deci o comisiune de patru arhierei, pentru «a-1 indrepta», dari pentru a controla intrebuintarea veniturilorlaplata credi- (1) V. Prefata d-lui Longinescu. (2) Prefatii. (3) Nu mai vorbirn de secretarul polon Kutnarski, pe care bandini (in Anale, 1. c., p. 182) 11 descrie ca mincinos si viclean: el nu oa destul limba tern. (4) aUt latinas literas in Moldaviam induceretD (Bandini,/. c., p. 258).V. si Papadopulos Kerameus, Itp000Xop.mot41 BawNpel, IV, p. 171, no. 196; pp. 337-8, no. 365. (5) Padapopulos Kerameus, ispocbmstc ctapokoyiac IV, Petersburg 1897, pp. 93-7. patoriile Mitropoliei Sofiei la 1640, inlepocso/oimvoc41 Bc6XtoO4pc1 a aceluias, IV, p. 15.

217; VASILE LUNT CA IIRMATOR AL IMPARATILOR DE RASARIT. 11

_ torilor. Trecandu-se poste acestia, Patriarhul stranse avere proprie de 96 de poveri, marturisite de el, poate chiar de 159,cum iesià din socoteli. Ca pedeapsa pentril cei ce-1 vadisera, el surgunipe trei arhierei, dintre cari tin inembru al cornisiunii, Partenie din lanina. Urma plângereala Sultanul Murad, intors din Asia, inchiderea§i osanda lui Chiril,pentru sumo de bani ce se aflase la el, si alegerea, la 1-iu Iulie 1639, a lui Partenie de Adrianopol (1). Inca dela 7 Iulie 1638 marele Chiril Lukaris fusese ucis, la capatul unei grele lupte,iin Biserica patriarhala a Constantinopoleial Ve- riei avand partizanii dusrnanise desfasurasera totus nouai urite certe (2), si in acelas timp crescuse Inca vechea datorie. Vasile Voda intervine acum pentru intaias data ea s& iea un rol pe care pawl atunci nu-1 mai jucase vreun Domn roman, substituind influenta sa ortodox& influentei calvine, cai celei catolice, exercitata de Im- periali si de Francezi, prin uneltirile carora se inviersunase lupta dintre cei doi Chirilii crescusera atat de mult sarcinile Bisericii celei Mari.

N'avern toate actele acestei negocieri: lipseste oferta lui de a veni in ajutorul Patriarhiei ajunse intr'o stare as& de nenorocita, Inca noul ocupant al Scaunului ecumenic, Partenie, fostul Mitropolit de Adrianopol, pierduse orice nadejde de a mai Indrepta lucrurile, precumi raga- dueala Mout& acestui Partenie de a-i da si mai departe ajutoare dupa putinth, Impiedecand lucruri ca acelea ce se petrecuser& pan& atunci. Dar ni s'a pastrat calduroasa multumire a Patriarhului pentru faptele bune ale ecelui prea-straluciti impodobit cu toata dreptateapi tot adevarul Domn a toata Moldovlahia». Ca rasplat& pentru cele daruite din bielsug se hotareste de Marele Sinod a se da Moldovei ramäsitele Sfintei Paraschiva(3). Apoi, intr'un act cu aceeas data de Maiu 1641 (4), Partenie arata

,(1) Ibid., pp. 97-103: invoirea lui la comisiune (Main 1636),siacelas, 'Iep000)solatcy.ifi MA., IV, p. 18. Actul pentru &lord (1636), ibid., p. 19. Creditorii erau, dupa Meletie din Arta, 'EmcllicaacyrotlaTopia, III, p. 448, ceausi, bostangii, capugii, mesteri, Franc!, (2) Pentru afurisirea, la 7 Octomvrie, a Patriarhului mazilit Chiril Lukaris, v.Hurmu- zaki, Fragments, III, p. 98. Cf. interventia Papei, ibid., p. 99. Pentru caderea celuilalt Chiril, de Veria, ibid., pp. 100-1. CAderea lui Neofitsirevenirea luiChiril Lukaris, ibid., pp. 102-3. Tot ash, Documente, IV', p. 682 si urm. In general, Iorga, Geschichte des osmanischen Belches, IV, p. 28i urm. (3) Hurmuzaki, pp. 138-41, no. ccm,. I v (4) De o parte e indicOa a 4-a, de alta a 9.a, dar, deoarece in cel dintaiucaz ea e ar6tat6 in cifre si in al doilea in cuvinte, se vede el in cazul IntAiu trebuecetit 0', in loc de 8', ceeace se si potriveste de alminterea.

12 N. IORGA 218

Inca de CO conditii laps?. Domnul Moldovei ajutorul sau statornic. Ele sunt de cel mai mare interes, cuprinzand o Intreaga reglernen- tare financiarai administrativa. Se va suprima cererea (Cirrbx) patriarhala ce se lila prin eparhii dela clerul intreg si era privita cu o deosebita nemultämire detoatalurnea, se va retrage chezásia (irl*) impusa arhiereilor, alt «obiceiu rau si pierzatorn,rarnaind ca subt vechiul regim Incheiat cu Ieremia al II-lea,contemporanul luiPetru Schiopul, numai «haraciul1mi:de-Mese ;seva pomeni pretutindeni numele sau, al Doamnei Tudosca, al fiului Joan. Adu- cand aminte oá iel ar fi dorit st inlature dajdile cele rau vazute, Partenie se grabi a face sase redacteze Tomos-ul patriarhal (1), care fu expediat pe Fang& catastifuldatoriilor,odata cu por- nirea moastelor, prin trei Mitropoliti de frunte :Ioanichie de Hera- Idea, care iscaleste Indata dupa Patriarh inhotaririle sinodale, al doilea Partenie de Adrianopoli Teofan al Paleopatriei. Trimiii sosira In Moldova pe la inceputul lunii urmatoare. Anume scrisori bistritene pornenesc de calatoria lui Voda cu «tot Vladicil ciegumeniT la Smil» Ismailul ainnaintea unui Kant» sau «la Galati Innaintea Svantului» (2), si se pare ca in adevar se Mai aceasta cucernica, inchinare la hotarele terii. Un desemn contemporan,in Cazania lui Varlaam, ni-I infaliseaza &Mara in urma sicriului de me- tal ce cuprindea pretioasele ramásite. In ziva de 13 Iunie se face& serbarea pompoasape care din nenorocire n'a fost nimeni s'o zu- graveasca asezarii oaselor in nouai stralucita madastire a Trei Ierarhilor, mandria bogatului Domn (3). Solii nu plecara, insä pan& ce Voda", nu le dada un intins raspuns la scrisoarea patriarhala,de sigur unul din cele mai interesante actecari au iesit din cancelaria lui. Datat din 20 August,el cuprindea In forma cea mai deplina cererile sale, pe cari se vedeoft Patriarhul nu le intelesese pe deplin. Se luh, cunostinta de inlatu- rarea dajdieii ajutorintei mai de curapd introduse asupra anenoro- citului nearn al Grecilor», precum si a chezásiei «dela arhierei, cle- ricii arhonti», specificandu-se ea ea se cerea pentru asigurarea creditorilor Marii Biserici,i,potrivit cu fagadueala, se platiau din

(1) Ibid., p. 141 si urm., no. comb (2) ibid., XV, pp. 1060-1, n-le MDCCOCLXXXVIVII. Data trebues5. fie 1641, si nu 1640, cum fusesem Indus In eroare de o7148D al lui Miron Costin, p.310 din ed. roma- , neascä. (3) Notice din Melhisedec, Nellie istorice1i arheologice, Bueuresti1885, pp. 171-3 ; reprodus5 In ale mele Inscriptii, 11, cap. Iasi, Trei Ierarhi,

, 219 'VAS= MIMI CA Until'. AL IMPARATILOR Dg (Wanly. 13 sarcini 20 de poveri, plus 48.000 de aspri ai «datoriei celei noua», adaugindu-se suma pentru rhscumpararea dela Turci aSfintei: 4 poveri si 68.000 de aspri. Ramane ins& bine inteles ea Patriarhia nu va face decat «cererea locala, pan&la doisprezeceaspridela fiecare casa». Patriarhul nu va lucre. nimic MIA sfatularhiereilor din Sinod,1i acestia vor face toate numai cu invoirea capeteniei lor, «deoareceprin buna sffituire a tuturora se ca.rmuesc cele ale Bi- sericiii lumea»: trei sau patru din acesti MitropoIii,aleside Sinod pe un an de zile, vor trebulsa se gaseasca totdeauna pe lang& Ecumenic. «Si, iaras, cand s'ar intampla vreodatai cerinte nevoi asa de mari, sa-mi dea stirei mie, sa ma amestec dupa ajutoruli puterea pe care Domnul mi le-a data. Comisiunea perma- nenta de arhierei va strange «alteveniturimari»aleScaunului pentru a le imparti la datoriile ce nu erau insemnate in catastiful ce is'a infatisat lui la Iasi. Mita in acordarea Mitropoliilor sa in- ceteze, noii arhierei sa fie alesi dupa canoane, dandu-si numai pes- chesul indatinat, oprindu-se astfel decaderea inceputa prin vinderea carjelor. «Sa lipseasca toate planurile rele idusmaniile, iintru nimic de acum inainte sa nu se socoteasca», e a patra cerere: cei osanditi de Partenie insus, de Chiril Lukaris, «batranul», de Chiril al Veriei si de altii sa-si capete iertareai sa poata, dobandi, daca sunt vrednici,i eparhii. Se Innoeste cererea pomenirii lui, a tata- lui Nicolae, a mamei Irina (dar nu li se arata gradul de inrudire), a rnortilori viilor lui, intrecari Stefan, copilul eelnou,daruit de Sfanta, cad slabanogul Joan, dus la Mile din Brusa, nu mai era acum in vieata(1). Schimbarile, prielnicele reforme vor trebui vestite pretutindeni de doi arhierei sau doi clerici, ce vor merge in fiecare ora i eparhie, dovedind aceasta prin adeverinta de acolo. Vor fi ocrotiti in deosebi pentru merite fata de dansul Mitropolitul de Mo- nembasia, care i-a adus trupul neinsufletit al fiului,i Meletie Sirigul, prea-inteleptuli prea-invatatul dascala, care-i e «parinte duhov- nicesc»i, numit la eparhia Proilavului, a Brailei muntene i.a Smiluluisau,sa se bucure in pace deveniturilesale,nefiind. supus la nici o dajde. /(Daca se va calca vreunul din aceste puncte, «spun, siliti ce- rand iertare, ea voiu avea sa-micaut,intregii Mra lipsa, banii mei, sicu celelalte cheltuelitoate,dela Preasflntia Ta, iar seri- soarea aceasta sa se somata, parca n'ar fi.» In celalalt caz,Biserica (1) Hurmuzaki, IV', p.512, no. racy; p. 513; Fragmente, III,p. 118; Studii i documente, IV, p. 226, no. roam ',1' ,

14 . N. IORGA 220

ii va avea, sLatornici puternic patron: «Deoarece cram si sant liu al prea-sfintei Marii Biserici rásaritene a lui Hristos, fagadue8c cu constiinta curatA OL urasc si vrajmasesc pe dusmanii ei si nu-i socot mai prejos de ai nostri dusmanii protivnici, pentru cari spun foarte limpede ca", aceia cari vor fi dusmanii pedepsitoriai Marii Bise- rici sunt iai Preasfintitului,i aceia cari sunt ai Preasfintiei Sale, sunt de asemenea si aimei si aiobstii,i pentru acestia zic, de alminterea, ca, avand nadejde in atotputernicul Dumnezeu si in sfin- tele si bine-primitelerugaciuni alenoastre, sa ma lupt cu ei in fapta si in vorba, In vremea in care ma va ajuta, cutotceeace mi-a dat harul sail» (1). Aceste conditii cuprind o intreaga, prefacere a Patriarhiei. Ele erau menite sä dea Bisericii popularitatea pe care o pierduse prin cereri de bani nesfarsitecari nu serviau decat la imbogatirea Tur- cilor, sa taiefirultors strans alintrigilor prin incetarea dusma- niilor din vremea crizei celor doi Chirili, sä impiedece, prin comi-

tetul de arhierei, risipirea putinilor bani pentru scopuri personale. sa supuie controlului sever al Domniei moldovenesti o gestiune financiara salbateca. ) L. Patriarhul nu pate& decat sa se supuie. In Septernvrie el declara printr'un nou Tomos ca primeste toate cele sase cereri (1) si totodata

'el oranduia, alegerea celor patru sfatuitori,cari fura Ioanichie de . Heraklea, unul din solii Intorsi din Moldova, Grigorie de Larisa, Pa- homie de Chalkedoni Daniil de Seres;ei fura Intariti, la aceeas data, ca epitropi patriarhalii exarhi ai Sfântului Sinodi ai «fra- tilor In de obsten. Se adaugea ca orice cheltuealaar face ei din cassa speciala a veniturilor stranse de dansii pentru acoperirea datoriilor trebue adusa_la cunostinta Patronului domnesc al Bisericii constanti- nopolitane (2).i, in acelas timp, pentru a magull pe acest puternic bogatackocatus ecclesiae,se desfacea local Wall de origine, Ar- vanitochori,Inepiscopia de Orven, din care Meuse parte pana acum, si se declaralucru neobisnuit in practica pentru localitati, nu pentru biserici singure stavropighie patriarchala,tóico4 irwcptotp- pcbc xoci CMCCopoirraccocbc, datoarea da numai 2.000-de lei pe an (2). Si se spune anume, In cele Mai taricuvinte de laude, ca aceasta se face,pe lângá rugaciuneaimijlocirea neincetata, catre Dum- (1) Ibid., p. 146i urm., no. (=um (2) Papadopulos-Kerameus, `ItpoaoXop.mixt MX., IV, pp. 373-6. Acest act mi-a sort- pat din vedere la alatuirea volumului XIX din colectia Hurmuzaki. II voiu da laalien- dicelelui. . , t)

`..);21. VASILE Mali CA tram.X.Toit AL IMPXRATILag DE FasktIT. 15

nezeu, pe care o facern searai dimineata si lainiezul zilei ou totii in toate bisericile pentru vieata indelungata a acelui prea-cu- cernici prea-stralucit Domn si a deplinei lui _sanatati iforiciri a intaririiprea-Inaltatului sau tron», ca un semn derecunostinta pentru omul care,inas& de greleimprejurari, a luat asupra-si patronatul Bisericii, dandu-ii lui, Partenie, o liniste senina, o buna vieata bisericeasck ash, cum o cer canoanele. Cu tot tonul asa de supus alacestor declaratii,cu toata che- marea in sprijin a numelui lui Dumnezeu, cu toata afurisirea celor ce vor lucra impotrivá, cu toatainfloritafrazeologie bizantina a acestor acte, acei cari le dadusera, cu Partenie in frunte, erau ho- tariti sa, nu le observe, liberandu-se cat mai iute, odata cu partea mai strigatoare a datoriilor, 0 de acest control apasator. E sigur ca la sfarsitul anului 1642 masurile impuse de Vasile Voda nu se mai aplicau. Ele «se oprisera putin din pricina impre- jurarilor vremii», cum recunoaste insus Partenie. Dar binefacatorul Patriarhiei, care cheltuiseatatia bani pentru linisteai siguranta ei, fu Instiintat indata, de aceia pe cari-i asezase ca supraveghetori si sfatuitori prin Tomos-ul din 1641i pe cari, prin noua sa interventie din August, elIi indicase pentru aceasta: agentii la Poarta, capu- chehaielele (1).

IV. Lamuriri asupra lor suntnecesare, cu atat mai mult, cu cat, afara de o veche si grosolana falsificare (2), ele se vor da acum pentru ipala oars& Terile noastre avusera odata ca reprezentanti la Poarta cum, vorn arata pe larg cu alt prilej pe InsiifiiiDomnilor: fiiilui Dan I-iu, lui Vlad Dracul, luitefan cel Mare, lui Petru Bares, lui Alexandru Lapusneanu, ostateci princiari, meniti sa asigure ascul- tarea parintilor lor.Apoi se ajunse la plenipotenta autoritara, su- perioara In trecere pe la cei mari, Domniei inses, pe care se chema ea o serveste, a Grecilor infiuenti, de felul lui Mihail Cantacuzino aitanoglu, a lui Andronicfiulacestuia, a Banului iVistierului Iani, pe Knee cari doar mai lucrai ate un simplu agent fara o calitate bine hotarlta. Numai la sfarsitul veacului al XVI-lea gasim (1) Hurmuzaki, XIX, la aceste date. (2) Uricariul, IX, p. 47 si urm.; X, p. 47; XVIL p. 378.i urm.

16 , N. NAGA 222

ca reprezentanti cu humele de capuchehaie, pe Duca,: al lui Petru. chiopul, de prin 1590 (1), pe Dimo Celebi, allui Mihaiu Viteazul, care muri in chinuri pentru drádareaestapanului sau, pe Carai- man, al lui Ieremia Voda, care fu impuqcat pe stradele Starnbulului de du§manii Movile§tilor (2). De sigur c. Radu Mihnea, sprijinit pe influenta saja Poarth, a trebuit sä aiba, acolo oameni destoinici In serviciul sau. Moise Movila, care aveai alte legaturi, (3) in Capitala Im-: periului, rasp' MI cu darea unui sat pe Dumitru Vornicul pentru « ship, la Tarigrad»(4). Cat priveste pe.Vasilo Lupu, iata ce potent spune despre agentii sai, intro cari .nu trebue ,s5, se numere acel Curt Celebi, indata un duwan, care fusese numai ajutator, prin legaturile sale tarigradene, pentru capätarea pe bani a Domniei. , La 1636 un «bogat Grec» era a ins'arcinatul de afaceri» al Dorn- nului Moldovei la Poarta, F,ri el 10 marita fata dupa Grecul Toma, care avu apoi o misiune la Moscovai care e cunoscut si de aiurea: o [mail stralucita, la care lull, parte nepotul ministrului Olandei, secretarul acestuiai un functionar, apoi agentul pretendentului ardeleantefan Bethlen, dusmanul lui RakOczy, §i in sfar0t Chiril Lukaris el luaus (5).Peste catava vreme veniainlocul lui un Moldovean, Vistierul Paladie, chruia, la 1641, i se face& de Domnie un dar pentruca eau slujit Cu toata inimai cu mare credinta,la Tarigradsiinalte parti,latoate trebile noastre,§i acum la Tarigrad Domniei Mole sluje§teierii Domniei Male» (6). E acela subt care pornirci legaturile impcireiteqti cu Patriarhia. El va ceda la randul sau acest loc de primejdie 0 de lupta, de mare inraurire insai de putinth de a face bani, lui Iorgachi Vis- tierul, despre care se spune la 1645, de Vasile Voda, care-i da mosia Bozieqtii, GA ei acum iara§ la Tarigrad noua §iterii slujeste» (7): e acela§ care va fi apoi Postelnic(8). Acum cativa ani, d-ra Maria Bengescu descria, in «Literatura §r

(1) Hurmuzaki, XIX, p. 87, no. CLIV. Cf. mentiamea lui Stamati Stolnicul care-i slu- jise lui Petru gin teri str5inep (Uricariul, XXIII,pp. 31, 304). (2) Aceste Anale, XIX, p. 258. (3) Studii fi IV, p. 18. (4) Confirmare de Vasile Lupu; rezumat In doc. 199/XIH al AcademieiRomilne, reprodus aici, in anexe. 1: I - * (5) Hurmuzaki, Fragments, III, p. 102.' (6) Cihib5nescu, Surds izvoade, III, pp. 236-7, no. 139.''' ' I 1 (7) Uricariul, XXIII, p. 188 si urm. (8) Ohibgnescu, 1.c., IV, p. 264i urm. (familia lui)... 1 . . . , ,

223 VASILE LttPti CA tJRMATOR AL IIIIPXRATILOrtDE RASARIT. 17

Arta Roma.na.D ramaqitele ce sedistrug, Para nici o ingrijire .din partea color cc ar putea s'o alba, ale vechiuluiBogdan-Saraiu, dela Chita b-Harnarn, din care se mai pastraacum jumatate de veac «gradina qi paraclisul D, de piatra, patrat,cu bola, mai avand unele zugraveli (1). De curand, in 1633, in ziva omoruluilui Miron Vodá, se scrisese de Tefterdar, ca averea unui tradator, totce era acolo (2). Afar% de aceasta, Vasile insucladise, cred, aici o casa a lui,care se numara printre cele mai frumoase din Constantinopol. De capuchehaiele va fi vorba Incamai departe. Deocamdata, e local sa se arate in ce fel raspunse Domnul Moldoveilajignirea grava care i se Mouse prin incercarea dease aduce Biserica patriarhala inapoi la haosul ila ruina incaresogasia inainte de dansul. ,

V. In 1642 tocmai el afirrnase Inca mai mult drepturile sale«impa- rate0i» prin fixarea credintei la sinodul din Ia0,care, deschis in Martie, se prelungi in qedinte raslete pana la inceputul lui Decemvrie, cand

izbucni conflictul cu Partenie. . Era vorba de osandirea solemnaa calvinismului. 0 voia in randul intaiu Meletie Sirigul, care pastra legaturicu catolicii, apoi Petru Movila, Mitropolitul, intransigent in ortodoxie, al Chievului,care-§i avea gata o aMärturisire», lucrata impreunacu teologul Cunovici, dar indreptata, §i tradusa de Sirig(3),i numai in al treilea rand §i pentruca., nu putea face altfeli-ar fi placut sä hotareasca insudin Con- stantinopolea sa, cáci sinoadenu se finuserd de veacuri Partenie insu§. Desconsiderand discutiilepe cari erau sa le inceapa la Iasi teologii nisi din §coala lui Movila, Trofimovici, Cunovici,Xenovici (Grec de origine), el nu trimese acolo niciun delegat, ci imputer- nicinumaica reprezentant al sau pe un Mitropolit care venise mai de mult in Moldovai era sa ramade acolo, pierzandu-0i Seminal, Porfirie de Niceia. Poate ca-1 suparai adapostirea In Moldova a: lui Atanasie Patelarie, fostul Patriarh dinvremea luptelor, a Patriarhu- lui care avea ca «pane»o biserica din Galati. (1) Un Ahmed Aga 11 curnpiirase cu 6.000 de lei dela administracia vacufurilor; Uri- cariul, V, pp. 170-2. (2) Studii si documents, IV, p. 201. (3) pf. Papadopulos Kerameus, IepoaXop.vrovh &OA., IV, p. 334. Tot *pe atunci era In Moldova si Porfirie de Ianina; eplscoci BoSpolmoti met nexecuy,care copia in Iasi la 1644 Logica lui Nichifor Blemmides (ibid., I, p. 438, no. 480).

Analele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sec. latorice. 2

.18 N.IORGA. 224

Oricdm, la 20 Decemvrie setiparia la Iasi gramata prin care el osandia ratacirile din cunoscutul catehism al lui Lukaris (1), dar numai la 11 Martie 1643 se dadeai aprobarea canonica lucrarii lui Petru Movilá, revkutá de teologul lui Vasile Lupu (2), 0 poate 0 de Invatatul laudator al lui Vasile Vodk pentru el lumina, mangaierea sprijinul Grecilor (3), ea Ii fusese trimeasä la 20 Octomvrie 1642, addugandu-seiiscaliturile tuturor celorlalti Patriarhi. Maya lui Partenie de a se interesa de sinod, netrimeterea unor delegati anume, nehotarireafatal de catehism ajutaserasaama- reasca pe ambitiosul Domn al Moldovei, pentru care sinodul dela Ia0 trebuia sa fie un punct culminantin vieata. El aye& la indemana mijlocul de a ingenunchia pe Patriarhul recalcitrant. «In indignarea sa, mi§cat dela DumnezeuD, spune acesta, dupa infrangerea sk «a oprit ce era sa trimeatk §i prin aceasta parasire s'a ridicat cel mai mare vali vijelia cea mai mare a datoriilor.» Indata deci, In Ianuarie, epitropia, recunoscuta ca binefacatoar.e; ca necesara, ca taxa drept inlaturata, fu din nou asezata. Ea trebuia sä dureze far& soroc, find alcatuita din doi arhiereiitrei clerici, alesi de soborul cel mare, la care luau parte si arhontii, fruntaSii mireni ai Grecilor Constantino- polei. Li se ad5ugeau insa, dupa noua oranduire, «si doi dintre arhiereii fruntasi, pentru curatoriai asezamântuliajutorul lor, impreuna sicu tin clericdintre cei dintai, asa Inca! safie detotioptla numár», «conlucratorii ajutatori ai nostri la toate datoriilei celelalte greutatii nevoi de bani,i sä aibaei toata grija sfântului sinod al clerului intreg», pe Fang& vechea sarcina de astrange veniturile pentru plata datoriilor. Patriarhul nu-si pastra acumasa, is'a cerut de sigur de Vasile insusdecat «venitul omoforuluipi al epitrahirului nostrun, precum si al liturghiilor din Constantinopol si Galata, cu imprejurimile, pe laugh% «hirotoniile preotilori diaconi- lor». Iscaliturile lor erau cerute pe orice act patriarhal subtpre- textul eufemic de a se impiedeca astfel scrierea de «scrisori plas- muite». Se alesera far& intarzierein comisiuneadintai Pahomie

(1) Bibliografia romaneasca, I, pp. 119, 535-6. Decretul patriarhal se da In facsimile in Biserica Ortodoxd Romdnd, XXXIV, Iulie 1910. (2) Michalcescu, Die Bekenntnisse und die ivichtigsten Glaubenszeugnisse der griechisch-

, orientalischen Kirche, Leipzig 1904, p. 28. 43) Hurmuzaki, XIII, p. 439 si urm.; Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti ale Aca- demiei Romdne, p. 191. Cf. 'AOcivaioo Atop; Tor) BUC'X'PC(91) 'Avunate)XI1poc, Paris 1655 (inaccesibilbmie).

225 VASILE LUNT CA IIRMATOR AL IMPXRATILOR DE RXSASIT. 19

de Chalkedon, Cornilie de Metimna, Mare le Econom Hristodul, Sache- lariul Gheorghei Dicheofilaxul Mihail, iar in functia de «curatori» Grigorie de Larisa, Partenie alAdrianopolei, cunoscuti de mai inainte,pe rang% Mare le Logofat Laskaris. Se alese apoi inca un membru, Mare le Rotor Mihalachi Kunupis. Ei erau tinuti sa-si facá anulinConstantinopol,trebuindsinfAtisezesocotelileinainte de a se depart& de acolo. Datori cu firescul respect fatá de capul Bisericii, ei aveau insa fat& de dansul o situatie covArsitoare: «Sme- renia Noasträn, e silit a scrie Partenie, « trebue sài aibápe (Mall in toata cinstea, dragosteai buna primire,i fárá voia lor sa, nu faca nimic, ori sa se apuce cumva sa% trimeata% oameni ineparhia vreunui arhiereu ea sä near& ceva dela el, care n'ar fidatorsa dea, ci din potriván, cáci «greutatea Bisericii e de nesuferit sinu se poate carmul numai de unul, ci trebue sh fie sialtiicarisir lucreze is'a-ajute In toaten. Afurisenia impotriva calcatorilor noului Tomos se IndreaptA impotriva Patriarhului, cad Inca odatáse sta- tornicesc veniturile lui deosebite, a caror Intrecere ar atragepe- deapsa dumnezeeasca. Partenie se multámià iarás sa aminteascá grija ce avusei inainte de suirea In Scaunul patriarhal ca datoriile Bi- sericii sa fie plätitei starea ei imbunatatita. Intr'un adaos se afirma din nou nevoia de a se instiint'a, pentru orice cheltueala extraordi- nara «prea-folositorii si de bun neam boierii epitropin,capuchi- haielele, cari vor primii socotelile anuale, si chiar Domnul insus (1). Pentru a face placere lui Vasile Vodk Patriarhul recunosteã apoi, in Noemvrie, ca stavropighiei metoh al Ierusalimului biserica Maicei Domnului din Ismail, in eparhialui Meletie Sirigul deci, refacuta de fratele Domnului, Gheorghe Paharnicul (2). Indattl, Meletie pled. la Moscova, iel sera Tarului sastáruesi el pentru ca bogatul Vasile sa, nu uite Biserica cea Mare a Constantinopolei (3).i tocmai in 1643 se alcatuia, de Patelarie, In versuri eroice, traduse apoi in vul- gara inteleasA de protectorul sau, cantarea de laud& a Domnului, care i se 'Dana «al doilea Ahile», pe ling& multe altele (4).

(1) Hurmuzaki, XIi, p. 164 si urm., no. CCLI. I I( (2) Ibid., p.170i urm., no. mai; Gedeon, Ilatrupxotot Hivaxe;, p. 570. Poate tot atunci sise fi supus Patriarhieii Renii (Tornarova). V. oranduirea patriarhall,mai tArzie, care o restitue episcopului, in Papadopulos Kerameus, IspocoXop.vroch MA., IV, pp. 380 1;r. cf. si ibid., p. 18, no. 49. v(3) Hurmuzaki, XI*, p. 173, no. CCLIII, dupri Muraviev, Caomemia Portia CT, Poeironows, reprodus in Melhisedn, Notife,p. 199. (4) Ed. Papadopulos Kerameus in Hurmuzaki, XIII, p.448,

20 N. IORGA 226

.a De nu te-ai fi aratat, ar firamas ruinat Patriarhatul si. piatra nu s'ar vedea pe piatra (1).» Vasile, care platise panä atunci 25.000 de ruble pentru stergerea datoriilor Patriarhiei, se invoia ca ea sä fie «Inchinat5,» Tarului Mihail in vederea acoperirii acelei sute de miicari mai ramäsesera (2). Dar pe aceltimpsiaceasta explica de ce trimetea pe Partenie la stapânitorul MuscalilorDomnul Moldovei era hotarlt sa scoata pe Pa- triarh pentru a pune in loc pe acel Atanasie Patelarie, oaspetele sau, care nici el nu va fi stat cu manile in san, obosit de cei zece ani de mazilie departe de stralucirile Bizantului (3). In Fevruarie 1644, cateva zile dupa ce Marele Vizir Cara-Mustafa, ocrotitorul Patriar- hului Albanez cai dansul, fusese omorit din porunca stapanului sau, se cera lui Grillo, dragomanul venetian,care trata de mult casatoria fiului s5.0 Ambrosiu, simplu giovine di lingue, cu a doua Inca a lui Vasile, Ruxanda, ostatecä (dela 1642Vin Constantinopol,It sa cheltueasca,i pana la 20.000 de galbeni turcesti (reali) pentru scoaterea dusmanului.Grillo se si intelesese pentru a intrebuinta serviciile cadiului de Galata, influent pe lane), Sultanul imbecil,si bailul venetian era gata sa starue pentru imediata inlatiiir a lui Partenie, prins fárveste. Dar unul din capuchehaiele, care aye& legaturi cu Mitropolitii din partidul acestuia, trada intentiile Dom- nului sau. Patriarhul amenintat se ascunse, 'Dana in Martie,i Moil mustrari lui Grillo pe care, zicea el, si-1 crezuse pan& atunci ((mare prieten»doar Ii logodise fiul cu Ruxanda (4) si nu-1 jignise cu nimic (5). Patelarie avea Irish, de mult,isprijinul Propagandei, ca vechiu dusman alcalvinizantului Lukaris (6)i, ca nobil venetian nascut in Creta, el trebuia sä se bucure si de sprijinul bailului (7). Lovitura se dada in Septemvrie, Meletie find la Constantinopol. Sfatul impus de Vasile se ridica impotriva lacomiei de bani a lui Partenie. Inainteamultimii ce asista la discutie in biserica Sfan-

(1) 'Av 8iv 'TIMES cpccrii stun IcanacTog 2cycmcqiiimy. Tb Ilcaptcgrzeiov xcd o5,ce jb Novel ,ctvccg sillily.. Xi0ovid Ally (ibid., p. 442). (2) Ibid., XI4C, pp. 173-4, no. cuir. V (3) Afurisenia contra lui din partea lui Lukaris, in Papadopulos Kerameus, leplacAo- p.vcrott Ba., IV, pp. 17-8. (4) Hurmuzaki, Fragments, III, p. 119. (5) Hurmuzaki, Documente, IV', pp. 531-2, no, DCXXIII;p. 533, no. Delay; acelaq, Fragmente, III, p. 136. (6) Ibid., pp. 103-4, 107-8, (7) Ibid., p. 106,

227 VASILE LUNT CA URMATOR AL IMPARATILOEDE RXSARIT. 21 tului Gheorghe, Mitropolitul Grigorie de Larisa10 athtä vehement motivele de plangere §i,cu toate protestarile poporului, chemä, la 1/11, peeful Bisericii la Divanul Vizirului. In zädarincere5, Par- tenie sse rascumpere cu o sumä mai maresau sä scape printr'un dar de 500 de galbeni turcesti,caciveniturile cele mari erau in punga pázitä de supraveghetori. Fu mazilit,arestat,suit pe un caici trimes, in ziva de 17, la Tine (?)sau la Cipru, la Rodos, bucuros ctnu-1ineacá,precumse svonise (1). Mitropolitul de Adrianopol,Partenie,delocdinChios, huomodipettoe d'eloquenza»,din comisiuneaepitropilor,fu pusin loculluiqi recunoscut indatA, cu obipuitele afurisaniipentrucelcazut,de Soborul eel Mare, a carui parereInacest conflict era intru catva deosebitsa de a stapanilor. Clod anatemase ceti in biserickpen- tru eiubirea de arginte qi «despretul de graci»ale mazilului, adáu- gandu-se ea era inqelátorfate, de creditorii Marii Bisericiti oh pre- tindea Mitropolitilor sa plece in eparhiilelor,multimea striga Ca asupra capului uzurpatorului trebue, sa cada, cä elnu e eaxios, cum i se 06,1.10,, ci aanaxiosn, nevrednic. Totus altfel credea,Sul- tanul, care imbraca la 12/22 Noernvriecu caftane pe noul Partenie pe nouà din ai lui, dupa% ce se adaugisera 120.000 desultanini luati dela Turci si Evrei la vecheadatorie (2).Afacerea costase 42.000 de galbeni numaipe Vasile. Indatá dupa aceasta fu scos capuchehaiaua Dumitrachi,a carui necredinth fusese dovedita (3). Partidul invins nu pierda hash toate nadejdile0 el gási sprijin in alte uri trezite de puterea lui Vasile inBisericá.

Scaunul Alexandriei avea, din zilele luiMeletie Pigas, apoi vicariu de Constantinopol, 0 ale lui Chiril Lukaris,care, petrecuse mult timp laugh' Radu Mihnea, legaturi stransecu terile noastre. In ada- postul oferit de Mateiu Basarab murise MitrofanKritopulos, urmwil acelora, in 1639 (4). Succesorul lui Mitrofanel designase pe Mitropo-

(1) El muri pe la mijlocul lui 1646 In Chios; Gedeon,Ilwrptcypcoi Ilivroteg, p. 569. Ar fifost otrávit (Scarlat Byzantios, 'H .K0.111CPCOCIPCM6liaK, II,Atena 1862, p. 534 si Meletie de

Arta, 1. c., p. 449. Cf. si Hurmuzaki, XIII,p. 518). . (2) Rapoartele venetian $i imperial in Hurmuzaki IVa $iFragments, III; scrisoarea lui loan Petrov, dupà Muravievi Melhisedec, In Hurmuzaki, XIX, pp. 174-5,no. CCLVIIT. (3) Hurmuzaki, Fragments, III,p. 141. Cf. $i acela$, Documents, IV2, p. 535, no. DCXXVIII. (4) Hurmuzaki, Fragmente, HI, p. 110; Papadopulos Kerameus,lepocokop.vrost Mk., I, p. 349.

(00.013 LI 0 . o 411'

*44"..P.ahoot 22 N. IORGA 228 litul Verieii pe un Neofitfu hotarit de Vasile Lupu, care avea pe Fang& dansul ca duhovnic pe un Candiot, Nicolae din Ascolo, ie- romonah, care fusese invátätorul Patriarhului de atunci, Chiril de Veria. Ajutorul acestuia inlätura%toategreutatile, 0 el i0 putea, incepe, ca Nichifor, pAstorirea In Alexandria (1). Acest Nichifor veni In Moldova cuprilejulcertei pe care o avea, cucAlugárii dela Muntele Sinai, cari faceau concurentä Patriarhiei prin slujba sAvar- pilllametocullordinCairo, 0 cerii caocrotitorulsAu SA intáreasca hotarirea lui Lukaris impotriva acestora. CAnd apoi Ni- chifor incetä din vieatk tot Vasile facii sh se numeascsa Ioanichie, fost de Veria, pe care-1 numWe «preadorit iiubit iprea-cald prieten in toate iidreptqivirtuosi bun om, dari vlästar rod al acestei teri» (ceeace pare a insemna, Moldova). Vasile, care, pe urma altor Domni romAni, Mouse daruri la Sinai, dregAnd, se pare, zidul de imprejrnuireinscriptia actualk pusl in nurnele ctitorului, mareleIustinian, (2)arei stiluli ductul color grece0i din Moldova, dádii sentinta definitiva pentru oprirea slujbei la 10 August 1645, sipeste cAtva, timp Sinodul constantinopolitan recunocteh dreptatea ei (3). S. adaugem ca dupA Ioanichie locul de Patriarh IItinea la 1647 Mitropolitul Paisie de Silistra(4).

Nu mai putin decat Constantinopole bisericeasch earn& de puterea, ajutatA de 'mijloace a.,6, de mari, a lui Vasile Patriarhatul Ierusa- limului, care avea, inMoldova mAnAstirile sale, In fruntea carora stateau Sf. Sava, din vremea lui Petruchiopul, Galata, inchinatA de Radu Vodá,i Barnovschi, dar al Domnului cu acela nume (5). In toamna anului 1637 sosih, la Constantinopol, dupa, ce culesese mile in Tara-Romaneasck de uncle aduse mai tarziuisplendida evanghelie cu chipurileluiMateiu 0 al Doamnei Elina, carise vAd reproduse in vol. III din «Biblioteca IerosolimitanA» a regretatului

(1) Ibid. Scrisoarea de instiintare dare poporul sau, aflAtoare in ms. 276 al Sfantului Mormânt, ar trebui publicata. V. Hurmuzaki, lvi, pp. 641-2. (2) Tafrali, Melanges, Paris 1913, p. 73. (3) Hurmuzaki, XIX, pp. 175-9, no. CCLX si pp. 181-2, no. miry. Cf [P. Neokles], TO xcosovneby aNatoy Tot; itaytaatzoti OpOvou Tthv'IspocoX6p.tuv antrij; &went 7xonii;Ewa, Con- stantinopol 1868. In 1646 Ioasaf arhiepiscop de Sinai e pedepsit pentru a fi slujit contra canouelor (Gedeon, 1. c.,p. 574). (4) Papadopulos Kerameus, `lepoaoAty.vmst MA., I, p. 338, no. 25. (5) Asupra relatiilor acesCui Patriarhat cu Moldova in total,voiu vorbi intr'o cerce, tare deosebita. Deocamdata, pentru slujba lui Teofan la Galata inaintea lui Mironi a mamei sale, v. Papadopulos Icerame us, 'IspocicXop.ittxii BOX.,11,,p. 162. V. qi ibid., IV, p.145,

229 VASILE L131,11 dA TIRMITOTt AL MPS 114 stun tvg rt.ASXRry. 23

Papadopulos Kerarneus (la p. 223) (1) Teofan Patriarhul Ierusalimului. Siin Moldova veni de multeori Teofan, ale carui legaturi cu aceasta tara, foarte vechii foarte insemnate, le-am schitat aiurea (2). Cand, dupä o pastorie foarte lung*care dada vazai avere Sfan- tului Mormant, Teofan se stinse, la 15 Decemvrie1644,Vasile Voda pretinseaiimpune candidatul situ, pe Paisie dela Galata. Aceasta se si fãcü, parintii ierosolimitani plecandu-se inaintea vointeiocro- titorului lor. La 23 Martie1645se face& sfintirea fostului egumen in stralucita biserica a Trei Ierarhilor. Erau de fa4i slujiau, dintre Vladicii Moldovei, Mitropolitul Varlaam iepiscopulde Roman Anastasie. Din partea lui, Patriarhul ecumenictrimesese ca reprezentanti pe energicul Grigorie de Larisai pe episcopul de Casandra, Lavrentie (3). Indata dupa aceasta, noul Patriarh pornia intr'o eAla- torie la Moscova, carenu se ispravi decat la1651 (4). Paisie avuse un contra-candidat,pe Meletie fost Mitropolit, Pa- triarh de Ohrida(5). Invins, el nu ierta Domnului, care-iajutage rivalul, aceasta infrangere.

; VII. I In Aprilie1645,Partenie al II-lea Mai solemn slujba de Paste, purtand pe frunte mitra deaur cu pietre scumpe, cum se pare &A nu Mouser& inaintasii sAi., Fostul Patriarh de Ohrida indrazni atuncisa arate ca aceasta mitra e o coroana, adusa in biserica numai pentrua o sfintii ea e destinata lui Vasile Insu. «Toti Mitropo1iii s'au invoit, la iesirea acestei flote in Marea Alba (Mediterana) Impotriva Venetie- nilor, a strange trupe pentru a-1 cinema, la Imparatie.Polonii 1-ar fi ajutat,i s'ar fi ridicat toata Grecia pentru urmasul crestin al lui Con- stantin cel Mare. Vizirul cern dovezii, neputandu-se aduce, Patriarhul

(1) Mateiu da 7.000 de lei pentru Inure/ la I3etleem (Hurmuzaki, XIII, p. 520).Re1atii cu Sfantul Mormânt, Gedeon, 1. c., p. 577.

(2) Istoria Bisericii, I, p. 258 si urm. . (3) Dupa Melhisedec, 1.c. pp. 210-1, in Hurmuzaki, XIX, p. 180, nle.CCLXIIL (4) Istoria Bisericii, I, p. 316; Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 161-2. (5) Dupa Melhisede c,/. c., p. 209, in Hurmuzaki, 1.c., pp. 180-1, no. CCLXIILN'am avut publicatia lui S. A. Dolgov, care formeaziivol:42 din aBiblioteca Palestinians rasa, Cu- prinzand aCele intAmplate la lerusalim si in Constantinopol (1649--52)D.Vasile, care, dupa moartea Doamnei Tudosca, luase pe Ecaterina, Circasiana de neam princiar, «donna principale circassa,di privileggiata bellezzan(Hurmuzaki, IV',p.505, no. maxxvII), care nu era.cum-socoate bailulmahomedana, ci buna crestina, avdt, de sigur relaii lila aceasta lume a Iberiei si Georgiei, care-si piste& vieaca culturalri bizantina in forme nationale proprii. ,

24 x.IOWA 230 de Ohrida se turd ca sä scape de pedeapsa. Totu§ fu spanzurat inaintea Sfintei Sofii,ceeace costa pe Vasile 15.000 de taleri (1). Nu era adevarat, dar singur gandul eh s!ar puteet a§a ceva arata la ce Inaltime se ridicase inochiituturor ortodocsilor purtatorul coroanei moldovenesti. Doar Patelarie, pomenind 0 plata, de Vasile, a birului manastirilor dela Athos catre Sultan (2), declara, ea «acest unic aparator i unica glorie, bucurie a neamului grecesc» (3), lipsit de Imparatul sau (4),e, de fapt, el Imparatul: Cáci tu, vrednic de-admirare, Imparat e§ti pentru noi (5). $i,daca ne mai gandim la cuvintele lui Miron Barnovschi despre «coroana cea domneasca 0 a Crciii pannantului acestuia» (6), vom da un Inteles 0 mai adanc Intamplarii din 1645, caracteristica pentru politica aceluia care In adevar simtia In el ceva din mostenirea de dv,toriei drept a Imparatilor crestini din Rásárit.

$ilui Partenie i se fagaduise de Vasilecurn spune InsuPa- triarhul«ajutor dinavereasace i-a daruit Dumnezeu». Dar buna intelegere cu acesta nu tina mult:dovada porunca de a seplatidajdfile i CvEct (7)siactuldin 13Martie alPatri- arhului prin care, In loculluiTeofan de Paleopatre, ramasIii Moldova, de unde, cu toate chemarile repetite, nu voia sa sein- toarca, se punea Inaintmul sau mazilit(8). Era o declaratiederas- boiu,i rezultatul luptei fu acel ce se putea astepta.Siacest al doilea Partenie, care facuse, poateInca de atunci,pacatul de a parl la Turci pe Paisie al Ierusalimului, ocrotitul lui Vasile, §i gre- ala de a nemultami pe MitropoliV, pentru carielera Tiranul

(1) Hurmuzaki, Documente, IV', p. 535, no. Dmucvm; Fragmente, III, p. 144. Avem rapoartele austriac si venecian siscrisoarea, reprodusä in Hurmuzaki, XIX, pp. 180-1, a lui Isaia Ostafiev. Mai tArziu s'a pus in legátur5 afacerea coroanei cu cearta dintre Par- tenie si Paisie din Ierusalim (ibid., XIII, p. 518). (2)L. c., pp. 441-2. ' (3) Ei p.ovaxby txet rbTito, tens Messxal 6o.rperd'. . ip.OvoyExecstr'zcookTOO,aip.óvoy exst at&%servoTOO(ibid., p. 446). (4) Kaigacaiw; &naafi xal ebv.hei;sere &piss.% (ibid., p. 447). (5) 'AU« cti,gwk6p.acne, stout c6g 6aatAsk et; 4a;(ibid.). (6) Ghibfinescu, 1. c., V, p. 191. , (7) Gedeon, I. c., p. 573. (8) Hurmuzaki, XIX, pp. 182-4, no.CCLXV. ;

231 VASILE LIJPIJ CA amazon AL IMPARATILOR DE RASARIT. 25

COE64, KvntEVY14, Apc.cdviipco4), «GOliat» (1),cAzir,la 22 Octomvrie 1646, 0 Vasile spune anume cä el 1-a Apus fiindcA eratiran turburAtor al Bisericii, care i-a aindoiti intreit» datoriile, §i, adauge, one-a atins§i pe noi in multe acolo undenu se (Aided» (2). Si un raport olandez aratA «du0nAnia Domnului Moldovei»ca motiv al catastrofei si al trimeterii mazilului plata&cu 30.000 de taleri, la Cipru (3). Ioanichie de Heraklea luA locul mazilului. Ioanichie nu placii ins& arhiereilor,i intrigile IncepurA a se tese din nou. SA adaugern cA avem dovezi despre faptul ca,tocmai atunci, in Decemvrie 1646, dacA Mitropolitiinu dAdeau decal haraciul, dela locuitorica In insula Skyrosse culegea C717Ech (4). Si dataaceasta, Vasile interveni imediat, nea§teptat de iute,ea stapan, pentru a face sA se respecte vointa lui. Niciodatanu cAzuserá mai grele vorbe asupra Mitropolitilor neastamparati pe cari-i framanta setea de bani si de putere. La 5 Decemvrie 1646 el le amintia tot binelece le Meuse, fIrS vreun interes personal, de ordine materialAsau moralä, ci numai pentru a multäml lui Dumnezeu,care, peste asteptarile lui, 11 ridicase la Inalta treaptAa Domniei si-1 däruise cu av ere Imbiel- §ugatA. I se euvenia pentru aceastao multArnitA. Dar in schimb ei se ridica impotriva omului sAu, ales de dansul, care poateavea, ca orice om, cael insu§ Domnul, greselile sale, darnu poate fi osandit pentru aceasta. Au ajuns denu le place nimeni, fAcand, In nemultämirea lor, peunul mincinos, pe altul necucernic,iar pe loanichie Insu§ esucit», ca sase peat/ ridica impotriva lor. «MA minunez», spune el, «0 rnA crucesc.» Nu suntoare ei fah, cari nu se obosesc de a unelti impotriva oricui, pan& ce-0 va pierde rAb- darea §i-i va parasi cu datoriile§i pAcatelelor.DacA nu voese aceasta, sA-i primeasca propunerea. Ea staIn hotArlrea de a se dezinteresa, de a se deslipi de aceasta BisericApe care patimileci poftele lor au adus-o in halul incare se OA, negandindu-se ca «e mare pAcat fatA de Dumnezeu», care-si are judecatai pedeapsa lui. SA piece, din Decemvrie Inainte, la eparhiile lor§isA-i lase, (1) Ibid., XIII, pp. 518, 520. Sirigul11 comlobti pentru voia de a setipari Scriptura In vulgar& (Gedeon,1.c., p. 574). (2) Hurmuzaki, XIX, p. 134 siurm., no. ccxxxix. Scrisoarea e din 1646, si nu din 1640, cum credeam Inainte de a face aceste cercetári.Cf. Gedeon, 1.c., p. 573. (3) Raport olandez, In Studii0 doe., XXIII, p. 218. Evident cb. data de 22 adesesD trebue sb se raporte la Octomvrie,nu la Noemvrie, cáci pan& la 5 Decernvrie n'ar fi putut sti intrigilesin'ar fi putut sb intervie Vasile. V. mai departe. (4) Papadopulos Kerameus, 'Isp000Xop.tur'q MX., IV,p. 14, no. 36. Aimlele A. R.Torn. XXXVI.Memoriile Seq. Istoriee. 2*

26 R.task 232 pe sase luni, Bisericain seamalui ci a Patriarhului pe care 1-a fAcut. Sa nu pretexteze "GA nu-i lasá creditorii,cAci chezacia lui ajunge. DacA vaieci bine, Oi va rarnânea Patriarhia «fecioarA de datorii», se va merge mai departe in aceasta randuealA,«ci poate s'a ne rugati10 de acum inainte sa ajutam in toatei sa. nu iasä carmuirea Bisericii vreoclatA din mantle noastre». Daca nuizbutecte, sa fie .inctiintat, va pleca, vazand GA «na e voialui Dumnezeu sä scape Biserica, pentru multele ci nernAsuratele noastregreceli». Oricum, sa nu creada cA el se va rasa de gandul ce is'a infipt in minte, ci sa ctiespune el cu energie,ca, e odatä cem'am apucat de acest lucru, v'o spun limpede, rAman cu cAmaca (1),i voia voastra nu se va face.i vA ajunge, cAci toti Patriarhii nu potfirAi,ci voi buni, ci urmeazA ch toate relele yin dela voi,i ne vom apuca, cu ostenealA,i vä va bate mania lui Dumnezeu, cad cartelile voastre ale tuturora le cunose ci le ctiu... Poate sA biruim noi cuadevarul, ci mai ales acuma, child toate ataxia& de dajde.isa* ne iertati de ce am scris, cAci am spus-o pefatA(2).» In adevar toateatarnau de dajden :Mitropolitii primira Cu supunere tot ce se cuprindea, In aceastadojana, taxa pareche a im- pArAtescului lor Dorian ci se recunoscii autoritatea lui, firecte, nu pe case luni, dari pe vieata intreaga. Vor pleca toti pe acasa dupaEpt- fanie,i s'ar duce ci mai departe, numai sa scape Biserica.Partenie fusese ((tram), «tare de inimA», «silnic»; era vrednic demazilie. Acesta, noul, din potrivA, li se ',Area acum, dupa primirea serisorii, «curat, smerit, bun, pasnic, simtitor, milostiv ci impodobit cutoate celelalte daruri ce se cade sA le aibA Patriarhii ci arhiereii ci, mai presus de aceasta, de o faima sfanta ci de oaplecare prea crectinA..., aca incat nu-i place a supAra nici cea mai mica vietate de pe pamant, furnican. Ca ar avea alta idee de dansul, au putut-o spune numai acei oameni «asemenea cu diavolul», pe cari ar dori sa-i stie cine sunt. Iar, cat privecte tonul in care li se Meuse mustrarile cum s'ar putea supara,SA nu-i cada greu sanatatea paraliticului?» Din potriva acele randuri leau venitacaci cum am fi fost in intunereoul cel mare al Iadului ci am fi iecit ci am fi vazut lumina soarelui ci a zilein (3).

(1) Contrar propunerii, ce fac in text, de a se incelege:ramilm gataD, e poate locutia româneasca ce inseamná c5 d5 tot pentru scopul ce are in vedere. (2) Hurmuzaki, XIX, pp. 131-8, no. ccxxxix. (3) Ibid., p. 185 si urm., no. mixer.

233 VASILE LUPU CA URMATOR AL IMPIRATILOR DE ItISXRIT. 27

VII. Aceasta tutela excluzivk farA sfat de arhierei, noua incercare a lui Vasile, nu fu observata. Peste un an, Ioanichie insu fu silit sa intervie din nou, ca sa opreasca., pe Mitropoliti, In puterea vechilor No- vele imperiale, de a veni la Constantinopol parasindu-si eparhiile: Mi- tropolitii trebuira sa-si iea din nou indatorirea de a nu mai veni la Patriarhie (1); din partea lui, in Septemvrie 1647 Vasile avea i dreptul de a hotari locul de surgun al Mitropolitilor pedepsiti (2). Hotarirea se. sfáram'a 'lug, de repedea schimbare, impotriva vointei lui, a persoanei Ecumenicului. Partenie al II-lea, cu care Ioanichie (din Lindos) eyed* la acea data de Septemvrie 1647, sa postal incheia pacea, prin Mitro- politul de Rodos (3), izbuti impotriva lui, pe o vreme cand Marii Viziri, cari se schimbau iei foarte iute, la cateva luni, aduceau, din nevoie de bani, tot alti Patriarhi,sicand Domnii nostri erau, din nou, a0, de putin respectati, Inca agentul lui Mateiu era bätuti inchis pentruc5, nu sosise din tara destula carne de oaie (4). Una din aceste prefaceri aduse pentru a doua oara in Scaun, la 28 Octornvrie 1648 (5), pe Partenie. La 27 Iulie 1649 el face& declaratii de supunere Imparatuluii catolicismului, pentru a capata sprijinul rezidentului german Schmidt (6). Se laud& cà ape vremuri a avut multi dusmani, cari lucrau neincetat la caderea lui, dar acum a izbutit st le strice planurile isa c4tige de partea sa pe Marele Vizir 0 pe cei mai cu trecere meghistani turci, pentru care, in cursul ultimelor zile (Inceputul lui 1650), ca semn al intaxirii sale in rostul de Patriarh, a lost distins de Poarta cu un caf- tan (7)». i capuchehaiaua Moldovei, Pavlachi, pe care Mitropolitiisi-1 primiau ca supraveghetor In 1646, era sprijinitorul lui Partpnie,si Inca, a0 de mult, incat se pretinde GA 0-ar fi tradat stapanul, stre- curand Marelui Vizir 'idea ca, decat sa omoare pe Patriarh, care sit tot aiba 20.000 de taleri ca avere, mai bine ar chema laPoarta pe bogatii Domni români, casa-i despoaie (8).Dar astfelel ar

(1) Sathas, Meacitwynit 13c6XtoVivq, III, p.581; Gedeon, Kavoyexed acartiist.;,autcno)sei, ktlang,becniap.wraTail!6tr.IImptecpxwy!Civic tarctvourc64wg,I, Constantinopol 1888, pp 47-50. Mdsura o luase, de altfel, $ i al Veriei, in 1639 (Gedeon, I. c., pp. 43-4). (2) Hurmuzaki, XIX, p. 190 §i urm. (3) Ibid. (4) Hurmuzaki, Fiagmente, III, pp. 148, 150. (5) Gedeon, I. c., pp. 576-7. (6) Ibid. (7) Ibid., pp. 150-1; Documente, INT1, p. 706 qi urm. (8) Ibid., p. 151.

28 N. IORGA 234

fi nadajduitsa-0caOigei peace§tia,dad, ar face apoi ca Sul- tanul sa-0 retraga porunca (1). Vasile Veda era prins pe atunci cu greutatile ce-i veniau din partea TatariloriCazacilor, a Meat nurnai cu greu putea sä se apere de vechii du0rianii de slugile n ebredincioase.

Ceasul pedepsei arnanduror tovar5,01or, Pavlachi caii Partenie, nu era Insa departe. Dela retragerea sa din Galati, in manastirea Sfantului Durnitru, Atanasie Patelarie plecase fara voia lui Vasile la Constantinopol (2). In ziva de 24 Noemvrie,se pare, a anului 1650, cativa Ieniceri cadari se aruncara asupra lui Pavlachi pe strada, si-1strapunsera cu hangerele. Inca de atunci se rostia bänueala ea Patriarhului Partenie nu-i va merge mai bine», ca unul ce-i §tia, tainele (3). Ar fi fost in aceasta fapta de sange mama lui Vasile, care se temea pentru locul lui de Dornn, ravnit de zisul Pavlachi. Partenie cant& acum impacareadar actele ne lippesc cu acela care-I mai trantise odata. Arunca pe Pavlachi vina actelor de du-- mania de pada, acum (4). Un Mitropolit merse la Iasi cu scrisori de pocainta. Aceasta-i folosi insá prea putin Patriarhului. Printr'un atentat cai acel. din Noemvrie trebtiiit sa-0 piarda, 0 el vieata. La 20 Maiu st. n. 1651 Turci in haine grece0ii cu legatura de cap albastra a creOinilor 11 apucau, tot aqa, pe strada, 11 duceau legat la o corabie .0-1 aruncau cu o piatra de gat in Mare.i liar* se .arata, ca motiv dumania cu Vasile. Cativa, din dumanii mortului Lira inchi0, çi unul chiar spanzurat inainteaPatriarhiei. Dar Ioanichie capata caftanul (5). A urmat el dupa vechiul regim, al comisiunii de arhierei, ori dupa cel nou, al Impartirii puterilor cu Domnul Moldovei ? Unul din deal fara Indoeala. Peste cateva luni tusk elnu. mai putea raspunde cererilor turce0ii, adaugandu-se revolutia care dada toata, puterea partidei vechii Validèle (3 Septemvrie) ipecetea Imperiuluilui

(1) Ibid., p. 152; ,cf. si ibid., pp. 153, 158; Meletie de Arta, II, p. 449. (2) Melhisedec, 1. c., p. 209. Pavlachi Banul lásá clout" fete in Tara-Romaneasca, Stanca, si Elena. V. Iorga, Despre Cantacuzini, p. 111, no. un; Constantin CApitanul, ed. Iorga, p. 162, nota 1. (3) Studiifi doe., IV, pp. 239-41, no. moor.- (4) Ibid. (5) Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 160-1; Papadopulos Kerarneus, 'IspocloLipcoit Bea., I, p. 442.

235 VASILE LUPU CA URMATOR AL IMPARATILOR DE RISARIT. 29.

Gurgi-Mohammed (30 Octomvrie)(1), batranul trebui sa, se retraga, In Noemvrie(2). Aceasta nu insemna lush o paretisire. Ea-i fu cerutá de Gurgi-Mohammed numai in Fevruarie, dupa stáruintele ambasado- rului englez, care-si avea candidatul, intrebuintand ca agent pe fostul Mitropolit de Rodos, turcit acuma. La 9 Iunie (3), in urma atitudinii sale demne, Patriarhul era mazilit iaruncat in temnita. Nu se mai Mai nici o alegere. Un capugibasa aduse, in ziva de 13, pe noul Patriarh din milaSultanului, Chiril al III-lea un dusman allui Lukaris; Mitropolitii se ascunserä pentru a nu71'reeunoaste isfinti. CAderea lui Gurgl aduse apoi, tot in Iunie 1652, si disparitia acestui nenorocit.AtunciIoanichie apara,intors din Moldova,ultimul sau refugiu, din nou lasuprafata, darel trebui sä tread, intadu prin inchisoare, ca unul ce nu adusese suma de bani cerutä (4). Cu mai putine sacrificii, fu numit un altul,Paisie de Larisa (Julie), care n'ava nici el lung& dainuire, neputand plait 9.000 de taleri, pe cari-i gasi Ioanichie (Julie 1653) (5). iel &Ade& dupa un an (Martie 1654); pentru afaceri de bani, dar pretextand «batranetasi greutatea vremilorn (6), in folosul lui Paisie.

Acestom nou»era Patriarh, gaud Vasile, gonit de. Munteni, de Ardeleni si de supusii sairevoltati, ii face& intrarea la Con- stantinopol, unde-1 asteptau eämärile dela Edicule. Din gloria lui de impär4tese ocrotitor al Patriarhiei, al intregii Biserici ortodoxe nu mai rämasese decal tristeta amintirilor cu cari va fi privit, in acele zile de asthma umi1inà, crucea aurita de deasupra cupolei Sfântu- lui Gheorghe.

(1) Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 62 si urm. (2) Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 166-7. t3) lIsps Gedeon, Ha'rptapptot IIevaseg, p. 577, la 5 sau 25 Maiu. 4) Muri In Rusia la AotAyl (Gedeon, 1.c.). )5) Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 168 si urm., 176-7. Cf. apoi ibid., pp. 208-9, 218 si urm. V. Bandurius, Imperium orientate, II, Paris 1711, p. 1000 si urm. (6) Gedeon, 1. c.

r I. ANEX A.

Ispisoc dela Vas[i]lie Vod[A] pe sat pe Piscani pe Prut, in Branivti, in Ti- nutul Ei1or, dat luT Du[mi]tru Vornicul dela Moisai-Vod[6.], cu monn Prut pe dubas[a], car[e] movie acel sat drept[a] movie a lui Moisai-Vod[a], dat lui Du[mi]tru Vornic pentru a lui driapta luT slujba cu credint6 ce aü slujit la T[a]rigrad in trebeli t[a]raI,i adati 4 cal a luT in trebeli t[Nr5.1. drept 200 ug. unguresti. DecI sä. fii a luT drept [A] ocin[A] vi movie in veci si dela Domnie Me. Bibl. Acad. Rom., 199/XIII.

AI ADENIll 4.440/

.1 ; . .

. . ;