Supliment de educatie civica, editat de Asociatia Presei Independente (API)

Apare cu sprijinul Friedrich-Ebert-Stiftung. Program implementat cu suportul Fundatiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agentiei Suedeze pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala (Sida). Opiniile exprimate apartin autorilor si nu reflecta neaparat pozitia finantatorilor.

26 octombrie 2012 (nr. 2) Editor Coordonator: Sorina StefârTA

Parteneri Institutul de Politici Publice Miscarea Europeana din Asociatia pentru Politica Externa din Moldova

Argument Visul lui Ştefan Fule şi teama de succes a moldovenilor

Sorina Ştefârţă

ăptămâna curentă în Europa iarăşi s-a vorbit despre R. Moldova. Din fericire, s-a vorbit în alte contexte decât traficul de fiinţe, copiii abandonaţi sau cozile Sdupă cetăţenie română - fenomene existente de aproape două decenii, apropo, dar pe care unii jurnalişti „de-ai lor” (care nu sunt mai breji decât mulţi jurnalişti „de-ai noştri”) le prezintă drept noutăţi „absolute”… Despre R. Moldova, în această săptămână, s-a vorbit într-un context optimist - atât de optimist, încât mi-e teamă că „e prea frumos ca să fie adevărat” ori, şi mai rău, că ne vom lăsa îmbătaţi cu apă rece şi vom crede că nu ne rămâne decât să aşteptăm ca Bruxellesul să ne bată la uşă. Ori, şi mai şi mai rău - că lucrul pe care trebuie să-l facem noi îl va realiza altcineva şi altundeva… Bunăoară, Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Comisarul Ştefan Fule, primul oficial de la Bruxelles care întrezăreşte un viitor european pentru R. Moldova.Colaj Externe al României, care şi-a convins opt omologi din UE să semneze o scrisoare prin care să solicite liberalizarea mai rapidă a regimului de vize pentru moldoveni (pag. 2). Ori, poate, Comisarul european Moment istoric la Forumul Ştefan Fule care, în discursul susţinut la Forumul UE- Moldova de la Berlin, a declarat că ţara noastră trebuie să fie răsplătită pentru eforturile din ultimii ani cu oferirea UE-Moldova de la Berlin unei perspective de integrare. „Acum câţiva ani, mi-ar fi luat câteva minute să În premieră, oficialii europeni au vorbit public despre necesitatea vorbesc despre Moldova, acum, graţie complexităţii relaţiilor moldo-comunitare, aş avea nevoie de câteva de a oferi o perspectivă de integrare clară pentru R. Moldova ore. Moldova s-a schimbat şi continuă să se schimbe rapid, şi eu visez la o Moldovă prosperă, ataşată valorilor Lina Grâu, Sunt câteva dintre concluziile Fo- kanul autonomiei găgăuze, Mihail For- noastre, consolidată şi modernizată, reintegrată în rumului UE-Moldova, desfăşurat la muzal, reprezentanţi ai societăţii civi- familia europeană”, a spus încurajator Ştefan Fule. de la Berlin, Berlin la 22-23 octombrie. Aflat la a le, diplomaţi, oameni de afaceri. De Comisarul ceh consideră că Uniunea Europeană va trebui pentru „Obiectiv European” doua ediţie, Forumul este organizat asemenea, la Forum au fost prezenţi să muncească alături de R. Moldova, pentru a transpune de Consiliul german pentru Politică oficiali, deputaţi, diplomaţi şi experţi acest vis în realitate. Dar vrem oare asta şi noi? Republica Moldova este o poveste de Externă, Institutul polonez pentru din Germania, Polonia, Ucraina. Întreb, pentru că visul lui Ştefan Fule ar putea fi succes a Parteneriatului Estic, prin Studii Estice, Asociaţia pentru Politică Iurie Leancă, ministrul Afacerilor spulberat de nişte realităţi „autohtone” care s-au regăsit reformele pe care le-a lansat, dar şi Externă şi Forumul Moldo-German de Externe şi Integrării Europene, a decla- din plin în discursurile celorlalţi participanţi la forum, prin relaţia sa cu Uniunea Europeană. la Chișinău. rat că progresele obţinute pe parcursul şi anume, că prea mult sunt în R. Moldova - persoane Acest lucru nu înseamnă însă că ţara Din partea Chişinăului la eveni- anului curent în promovarea agendei şi atitudini - care se opun schimbărilor ce ne pot aduce nu se confruntă cu un şir de probleme ment au participat vicepremierii Iurie europene a R. Moldova reflectă în mod mai aproape de Europa (pag. 5). Dar dacă nu putem să ce trebuie depăşite destul de repede Leancă, şi Valeriu Lazăr, direct plenitudinea şi ireversibilitatea schimbăm atitudinile, poate să ne debarasăm de oamenii şi fără a căror rezolvare cetăţeanul nu ministrul Justiţiei, , preşe- angajamentului Guvernului pentru care le generează? Altminteri, ne va caracteriza teama de poate avea acces la o viaţă mai bună şi dintele Comisiei parlamentare pentru modernizarea şi europenizarea ţării. succes şi pofta de lamentare. Iar visul lui Stefan Fule va nu poate simţi beneficiile cursului de politică externă, , prima- rămâne… doar un vis frumos. integrare europeană. rul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, baş- pagina 5

După Merkel, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru pace 2012 şi Barroso vine la Chişinău La 12 octombrie Uniunea Euro- lui într-un continent al păcii. „Con- cunoaştere a valorilor politice fun- peană a obţinut Premiul Nobel pen- tribuţia UE o reprezintă „fraternita- damentale care stau la baza Uniunii La 29-30 noiembrie pre- a relaţiilor dintre Chişinău şi tru pace 2012, în semn de recunoaş- tea între naţiuni” şi o formă a ceea noastre: efortul unic depus de tot şedintele Comisiei Europene, Bruxelles, stabilind priorităţi- tere a contribuţiei sale, pe parcursul ce Alfred Nobel numea „congrese mai multe ţări europene, pentru a Jose Manuel Barroso, se va afla le pentru perioada următoa- a peste şase decenii, la promovarea pentru pace” atunci când a stabilit, preîntâmpina războaiele şi disensi- în prima sa vizită în R. Moldo- re. Amintim că, recent, preşe- păcii, reconcilierii, democra- în testamentul său din 1895, unile şi pentru a construi împreună va, la invitaţia premierului Vlad dintele Comisiei Europene a ţiei şi drepturilor omului criteriile pentru acordarea un continent al păcii şi prosperită- Filat. În scopul bunei desfăşu- declarat că negocierile asupra în Europa. Premiului pentru pace”. ţii. Premiul revine nu numai proiec- rări a vizitei, şeful Executivului acordurilor de Asociere şi de Comitetul Nobel „Este o imensă tului şi instituţiilor care reprezintă a semnat o dispoziţie privind Comerţ liber, purtate în pre- norvegian a subliniat onoare pentru Uni- un interes comun, ci şi celor 500 de crearea unui Comitet organiza- zent de R. Moldova, ar putea rolul de factor de sta- unea Europeană să milioane de cetăţeni care trăiesc în toric ce va întreprinde toate ac- fi încheiate în a doua jumăta- bilitate jucat de UE primească Premiul No- Uniunea noastră”, au afirmat Preşe- ţiunile necesare în acest sens. te a lui 2013, până la Summi- care a făcut ca Europa bel pentru pace 2012. dintele Consiliului European şi Pre- Se aşteaptă că Jose Manu- tul Parteneriatului Estic de la să se transforme dintr- Acest premiu este cel şedintele Comisiei Europene, într-o el Barroso va face o evaluare Vilnius. un continent al războiu- mai puternic semn de re- declaraţie comună. Obiectiv european 2 26 octombrie 2012, nr. 2 INTEGRAREA LA ZI România îşi mobilizează prietenii Suedia, dispusă să-şi împărtăşească să sprijine R. Moldova practicile Într-o scrisoare comună, opt miniştri europeni de Externe pe diverse dimensiuni se pronunţă pentru liberalizarea regimului de vize cu UE În această săptămână, la Chişinău s-a aflat, într-o vizită de lucru, Ewa Bjorling, ministra pentru Comerţ a pentru cetăţenii moldoveni Regatului Suediei, însoţită de mai mulţi reprezentanţi ai companiilor suedeze care îşi desfăşoară activitatea Andreea Ştefan în R. Moldova sau care intenţionează să lanseze afaceri în ţara noastră. Ministrul Afacerilor Exter- Membrii delegaţiei suedeze s-au arătat interesaţi ne al României, Titus Corlă- să împărtăşească practicile Suediei nu doar în ceea ce ţean, a prezentat luni, 15 oc- ţine de administrarea afacerilor, ci şi a transferului de tombrie, în cadrul reuniunii practici în sistemul de sănătate, prin crearea spitale- miniştrilor de Externe ai ţă- lor universitare, inclusiv în ceea ce ţine de prelucra- rilor UE, o scrisoare comună rea apelor reziduale şi alte domenii care ar oferi solu- de sprijin pentru avansarea ţii pentru bunăstarea populaţiei. „Relaţiile dintre R. R. Moldova în dialogul cu Moldova şi Suedia trebuie privite nu doar prin cifrele Bruxellesul privind libera- schimburilor comerciale, ci şi prin oferirea de soluţii lizarea regimului de vize. concrete pentru îmbunătăţirea unor domenii precum: Scrisoarea reprezintă o ini- democraţia, drepturile omului, sănătate, energia şi ţiativă a Bucureştiului şi a eficienţa energetică, dezvoltarea comerţului şi a teh- fost co-semnată de miniştrii nologiilor de telecomunicaţii, în aplicarea Responsa- de Externe din Bulgaria, Es- bilităţii Sociale Corporative de către agenţii economici tonia, Ungaria, Letonia, Li- care sunt interesaţi să pătrundă pe noi pieţe de desfa- tuania, Slovacia şi Cehia. Ministrul de Externe al României (stânga) îşi ţine promisiunea, făcută inclusiv în cadrul întâlnirii cere”, a declarat Ewa Bjorling la conferinţa de presă avută în această toamnă, la Chişinău, cu preşedintele (dreapta) de a sprijini susţinută de comun cu premierul . În cadrul reuniunii, Titus pe toate căile R. Moldova La rândul său, şeful Executivului de la Chişinău a Corlăţean a avut o interven- în negocierile privind Acor- au luat decizii importante selor incontestabile ale R. menţionat că „primii paşi ai negocierilor cu privire la ţie despre relaţia dintre UE dul de Asociere cu UE, cât şi şi dificile pentru modifica- Moldova va reprezenta un semnarea Acordului de Asociere cu UE au fost făcuţi şi statele Parteneriatului în ceea ce priveşte Acordul rea legislaţiei, unele chiar impuls pentru continuarea în perioada în care Suedia a deţinut preşedinţia UE”. Estic. Scrisoarea semnată de de Liber Schimb şi insistă fără precedent în regiune”. reformelor ţării şi va folosi În plus, Suedia este liderul european în acordarea asis- cei opt miniştri de Externe pe determinarea Chişinăului Drept urmare, miniştrii eu- drept un exemplu şi pentru tenţei ţării noastre - 13 mln. de euro anual, a subliniat este adresată omologilor eu- de a pune în aplicare refor- ropeni de Externe conside- celelalte ţări membre ale premierul, iar domeniile în care Suedia acordă sprijin ropeni ai acestora, Înaltului mele din Planul de Acţiune ră că este important ca UE Parteneriatului Estic. De R. Moldova sunt vitale - democraţia, educaţia, eficien- Reprezentant pentru Politica pentru liberalizarea vizelor. să dea un semnal clar şi să asemenea, UE va arata anga- ţa energetică etc. Externa ai UE şi comisarilor Progresele R. Moldova în lanseze cea de-a doua fază jamentul pentru o Politică pentru Extindere şi Politica această privinţă au fost deja pentru evaluarea recoman- Europeană de Vecinătate Despre viitor, cu studenţii de la ASEM de Vecinătate, respectiv Afa- reflectate în ultimul raport dărilor din Planul de Acţiu- reînnoită şi ambiţioasă, şi ceri Interne. În document se al UE privind Politica de Ve- ne privind liberalizarea vize- îşi va respecta decizia de a menţionează că R. Moldova cinătate, la Consiliul de Coo- lor cu R. Moldova, dând un stimula partenerii pe baza şi-a consolidat, în 2012, pozi- perare UE-Moldova, precum nou impuls procesului de performanţelor şi de a pune ţia de lider al Parteneriatului şi la reuniunea ministerială negociere. În acest context, astfel în practică princi- Estic, iar autorităţile de la a Parteneriatului Estic, din comisarul european pentru piul „mai mult pentru mai Chişinău au realizat pro- luna iulie, se mai arată în extindere a exprimat spri- mult”, conchid semnatarii grese constante în vederea scrisoare. jin pentru trecerea la faza a scrisorii de sprijin iniţiată îndeplinirii aspiraţiilor euro- Un alt aspect menţio- doua a Planului de acţiune de România pentru avansa- pene. Drept exemplu semna- nat în scrisoarea celor opt pentru liberalizarea vizelor rea R. Moldova în dialogul tarii fac referire la progresele miniştri ţine de faptul că pentru cetăţenii moldoveni. cu UE privind liberalizarea obţinute de R. Moldova atât „autorităţile de la Chişinău „Recunoaşterea progre- vizelor.

La Tartu, Estonia, a fost inaugurat La Chişinău ministra Ewa Bjorling, însoţită de vi- ceministra de Externe, , care anterior Consulatul Onorific al R. Moldova a fost Ambasadoare a R. Moldova în Regatul Suediei, a participat la o întâlnire cu studenţii şi corpul didactic al La 10 octombrie, în ora- rific al ţării noastre a fost Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM). şul Tartu din Estonia a fost desemnat estonianul Tiit Referindu-se la existenţa unui potenţial de dezvoltare inaugurat Consulatul Ono- Vapper, iar evenimentul a al parteneriatelor investiţionale în economie, Natalia rific al Republicii Moldova, fost însoţit de o expoziţie a Gherman a specificat eficienţa energetică şi produce- eveniment prilejuit şi de pictorului moldovean Vladi- rea energiei din surse regenerabile, domeniul în care marcarea a 20 de ani de la mir Baciu. Suedia a acumulat o experienţă vastă, precum şi cel stabilirea relaţiilor diploma- „Funcţionarea Consula- al agriculturii şi TIC. La rândul său, Ewa Bjorling a tice dintre Republica Mol- tului Onorific va oferi mij- constatat interesul sporit al oamenilor de afaceri din dova şi Republica Estonia. loace suplimentare de apro- Suedia pentru a investi în economia R. Moldova în do- În calitate de Consul Ono- fundare a colaborării bilate- menii de interes reciproc şi a reiterat sprijinul pentru rale, va stimula contactele parcursul european al ţării noastre menţionând că, R. comerciale şi va apăra in- Moldova are toate şansele pentru a adera la UE, odată teresele cetăţenilor mol- cu îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare. doveni aflaţi pe teritoriul Ulterior, oficiala de la Stockholm a subliniat inte- Estoniei”, s-a arătat convins resul Suediei pentru o dinamizare a activităţilor de Victor Guzun, Ambasadorul ordin comercial-economic şi investiţional între ţările Republicii Moldova în Repu- noastre. Astfel de posibilităţi ar putea să apară cât de blica Estonia. Reprezentan- curând, afirmă viceministrul Economiei, Octavian Cal- ţa îşi va extinde jurisdicţia mâc, care i-a invitat pe oamenii de afaceri suedezi să asupra regiunilor estoniene participe la noile runde de privatizări, ce vor fi anun- Tartu, Jõgeva, Viljandi, Val- ţate. Totodată, el a accentuat importanţa implicării în ga, Põlva şi Võru. Parteneriatele Publice Private sau în proiectele orien- tate spre majorarea eficienţii energetice, care prevăd Adresa Consulatului modernizarea întreprinderilor energetice, şi în proiec- Republicii Moldova la Tartu tele de utilizare a surselor de energie regenerabilă, în este: str. Kitsas, 8, Tartu, Estonia, 51003. special, cele bazate pe bio-masă. E-mail: [email protected]. Telefon: (+372) 6419 368. (A. Ş) Obiectiv european EUROPA ACASĂ 26 octombrie 2012, nr. 2 3

Congresul V al diasporei moldoveneşti Mai aproape de Europa Trei „dureri”: călătorii mai accesibile, Vize gratis pentru rudele de gradul I Moldovenii care merg în protecţie socială şi servicii consulare vizită la rudele de gradul I ce locuiesc în UE nu vor tre- În cadrul Congresului V al bui să plătească taxa de 35 diasporei moldoveneşti, des- de euro pentru viză. De ase- făşurat în zilele de 11-13 oc- menea, aceştia vor prezenta tombrie la Chişinău şi care a la ambasadă mai puţine acte reunit 117 delegaţi din peste justificative. Sunt câteva din- 80 de asociaţii ale diasporei tre modificările propuse de din 25 de ţări, reprezentanţii către negociatorii din partea comunităţilor moldoveneşti R. Moldova şi acceptate de au cerut autorităţilor suport cei europeni, care urmează în crearea unor centre cultu- să fie ratificate de către Par- rale în oraşele cu o diasporă lamentele R. Moldova şi cel moldovenească numeroasă, European. Secretarul general unde nu există însă ambasa- al Ministerului Afacerilor Ex- de sau consulate. terne şi Integrării Europene, Ei spun că, în acest mod, Mihai Căpăţână, a declarat că conaţionalii noştri vor avea modificările prevăd inclusiv şansa de a cunoaşte mai bine eliberarea de vize multiple şi de a păstra cultura ţării lor pe termen lung, pentru cinci de baştină. Premierul Vlad ani şi un an. De asemenea, Filat şi spicherul Marian tinerii până în 25 de ani in- Lupu, prezenţi la congres, clusiv, care participă la semi- i-au asigurat că vor face tot Fotografie de familie, împreună cu premierul Vlad Filat nare, conferinţe, evenimente ce le stă în puteri pentru a-i sportive, culturale sau edu- ajuta. bători naţionale”, afirmă Biroul pentru Relaţii caţionale în UE, organizate Margareta Donos-Stroot, cu Diaspora va activa de structuri nonprofit, dar şi Centrele culturale, preşedinta organizaţiei în cadrul Cancelariei reprezentanţii societăţii civi- o modalitate de „Comunitatea Moldova” de Stat le care efectuează călătorii în a-i consolida pe din Geneva. De regulă, eve- scopul formării profesionale moldovenii din nimentele culturale pe care Autorităţile statului au vor fi scutiţi de taxe consu- străinătate le organizează comunitatea dat asigurări că vor ţine cont lare. Posesorii de paşapoarte moldovenească din Elveţia de solicitările cetăţenilor noş- de serviciu biometrice vor Ludmila Jornea e stabi- sunt destinate publicului tri stabiliţi cu traiul peste ho- fi scutiţi de regimul de vize lită în Franţa de peste zece străin. „Încercăm, prin ma- tarele ţării şi vor căuta soluţii pentru ţările UE. Potrivit se- ani. Este preoteasă la Biseri- nifestări culturale, să creăm pentru a-i ajuta. Totodată, cretarului general al MAEIE, ca Ortodoxă „Sfântul Ştefan o imagine cât mai bună ţării oficialii au ţinut să se refere cel mai probabil modificările cel Mare” din Paris, iar anul noastre”, adaugă Margareta şi la celelalte probleme strin- vor intra în vigoare începând acesta a reuşit să iniţieze Donos-Stroot. Convingerea gente ce vizează diaspora. cu anul viitor. Centrul Cultural „Sfântul că centrele culturale na- Potrivit premierului Vlad Ludmila Jornea (stânga) şi Larisa Bâlhac (dreapta) Ştefan cel Mare” din capita- ţionale au un rol major în Filat, discuţiile cu cetăţenii Norvegia se alătură la franceză, al cărui menire e promovarea culturii unui noştri pot fi grupate în trei tecţia socială. Aici, potrivit tot parcursul lui 2011 (2068)”, să păstreze şi să promoveze stat este împărtăşită şi de mari categorii. „Prima ţine premierului, Guvernul a re- a spus Filat. În mod special, Centrului Comun cultura R. Moldova. „Avem Alexandru Marcinschi, pre- de posibilitatea unor călătorii uşit negocierea şi semnarea, prim-ministrul s-a referit la de Vize din Chişinău o trupă de actori, un ansam- şedintele Asociaţiei „Başti- mai accesibile şi aici am înre- cu importante state de desti- crearea unei instituţii guver- Cetăţenii moldoveni vor blu de dansuri populare, na” din oraşul italian Pado- gistrat progrese importante, naţie, a opt acorduri bilatera- namentale specializate pe re- putea solicita vize pentru un cor, cu ajutorul cărora va. „Sarcina noastră este să semnând Acordul de Aderare le în domeniul protecţiei so- laţiile cu diaspora. El a anun- Norvegia la Centrul Comun ne învăţăm urmaşii care le ne îndrumăm concetăţenii a R. Moldova la Spaţiul Aeri- ciale a lucrătorilor migranți, ţat că, în urma unei analize de Vizel de pe lângă Amba- sunt rădăcinile. Copiii noş- stabiliţi cu traiul în altă an Comun al UE. Primele re- iar pentru 15 noiembrie este minuţioase, s-a decis institui- sada Ungariei la Chişinău, a tri cunosc, poate, chiar mai ţară, mai ales pe cei tineri, zultate sunt vizibile: avem o preconizată semnarea unui rea Biroului pentru Relaţii cu anunţat săptămâna trecută bine decât cei din Moldova să-şi păstreze identitatea scădere de preţuri de până la acord similar cu Rusia. Al trei- Diaspora, subordonat direct noul ambasador al Ungariei în cântece despre ţară, poezii naţională. Pentru atingerea 50% pe destinaţia Italia, mai lea subiect ţine de eficienţa şi premierului şi care va activa R. Moldova, Mátyás Szilágyi. despre limbă şi neam. Şi acestui scop, dar şi pentru multe curse, mai multe oraşe calitatea serviciilor consula- în cadrul Cancelariei de Stat, Deşi dosarele pentru obţi- asta graţie activităţilor pe o integrare socială mai fer- acoperite şi un trafic dublu re. „Resursele limitate nu ne având ca atribuţie de bază nerea vizei vor fi depuse la care le desfăşurăm”, ne-a mă, în oraşele cu o prezen- de pasageri. În următoare- permit extinderea reţelei de coordonarea tuturor acţiuni- Chişinău, decizia de acordare spus în una dintre pauzele ţă masivă a conaţionalilor le luni ne vom concentra pe misiuni, dar vom investi în lor şi programelor de stat ce a vizei va fi luată de Ambasa- congresului Ludmila Jor- noştri se impune deschi- atragerea mai multor compa- continuare în calitate. Dato- vizează diaspora. da Norvegiei de la Bucureşti. nea. Ea a fost susţinută de derea centrelor culturale. nii aeriene în R. Moldova, ast- rită echipamentelor mobile În cadrul congresului au Norvegia va deveni cea de-a Larisa Bîlhac, conducătoa- Instituirea lor va consolida fel încât tendinţa de scădere de documentare, în primul fost prezentate documen- 16-a ţară europeană repre- rea Cenaclului „Legământ” capacităţile de comunicare a preţurilor să continue”, a semestru al lui 2012 au fost tele de politici aprobate de zentată de Centrul Comun de din Atena, care la congres a a diasporei”, declară Ale- spus prim-ministrul. A doua perfectate 2355 de paşapoar- Guvern pentru susţinerea Vize de la Chişinău, inaugurat reprezentat Asociaţia mol- xandru Marcinschi. chestiune majoră ţine de pro- te, care e mai mult decât pe diasporei şi rezolvarea pro- în aprilie 2007. Centrul şi-a în- do-elenă „Orfeu”. Ea ne-a blemelor migranţilor; s-a ceput activitatea cu patru ţări spus că în capitala greacă discutat despre mobilizarea - Ungaria, Austria, Letonia şi nu există niciun centru cul- eforturilor autorităţilor de la Slovenia - ulterior acestuia tural moldovenesc: „Ne-ar Chișinău pentru susţinerea alăturându-i-se Belgia, Dane- bucura mult să avem o ase- şi dezvoltarea diasporei mol- marca, Grecia, Elveţia, Esto- menea instituţie în oraşul doveneşti, despre relaţiile nia, Finlanda, Luxemburg, nostru - am promova, prin dintre R. Moldova şi UE, rolul Slovacia, Suedia, Olanda şi intermediul ei, cultura de diasporei în dezvoltarea eco- Croaţia. „Istoria Centrului acasă şi, totodată, am fi şi nomică şi socială a R. Moldo- este una de succes. Noi facili- noi, moldovenii din Grecia, va; valorificarea potenţialului tăm procedura de obţinere a mai uniţi…”. diasporei moldoveneşti în vizei pentru cetăţenii R. Mol- Nici în Elveţia nu există dezvoltarea relaţiilor cu sta- dova. Până acum am eliberat centre culturale ale diaspo- tele de reşedinţă. Congresul 13.665 de vize din 14.477 de rei. „Totul se rezumă la niş- a fost organizat conform Pla- cereri depuse. Procentul de te iniţiative personale ori nului de acţiuni privind sus- refuz e foarte mic, dovadă colective ale moldovenilor ţinerea naţional-culturală şi că instituţia noastră e foarte de aici, care încearcă să pro- socială a diasporei moldove- flexibilă”, a menţionat, într-o moveze cultura ţării prin or- neşti pentru anii 2012-2014. română perfectă, ambasado- ganizarea unor evenimente rul maghiar. cu prilejul mai multor săr- Conducerea Republicii Moldova salută delegaţii la Congresul V al diasporei Lilia Zaharia Victoria Vlad Obiectiv european 4 26 octombrie 2012, nr. 2 pERSPECTIVE Aspiraţiile europene ale R. Moldova, prioritare pentru partenerii de dezvoltare ai ţării

La începutul acestei săptă- le expuse de către oficialii mâni, reprezentanţi de ni- guvernamentali - printre vel înalt şi tehnic ai Execu- vorbitori au fost viceminiş- tivului, membri ai echipei trii Mediului, Agriculturii, ONU în R. Moldova, precum Sănătăţii, Educaţiei, Eco- şi partenerii de dezvoltare nomiei, Muncii, Protecţiei naţionali şi internaţionali Sociale şi Familiei etc. -, de ai ţării, s-au reunit în cadrul către membrii societăţii ci- unui atelier de lucru de două vile sau de către partenerii zile, al cărui obiectiv a fost de dezvoltare vor fi colec- definitivarea şi agrearea, tate, analizate şi vor sta la de principiu, a proiectului baza documentului final final al Planului de Acţiune al Planului de Acţiune din din Cadrul de Parteneriat Cadrul de Parteneriat ONU ONU - Republica Moldova - Republica Moldova pentru pentru anii 2013-2017. Planului de Acţiune, au con- ce urmează a fi implemen- context, Ruslan Codreanu, important procesul de im- anii 2013-2017. Intitulat „Spre unitate venit asupra mecanismelor tate conform planului de şeful Direcţiei politici, pla- plementare a ceea ce a fost Ingrid Tersman, Amba- în acţiune”, noul Cadru de de implementare şi coordo- activitate al Guvernului. nificare strategică şi asis- deja aprobat, iar noi strate- sadoarea Suediei în R. Mol- Parteneriat ONU - R. Mol- nare a Planului şi au revizu- Nicola Harrington-Bu- tenţă externă, a prezentat gii să fie elaborate doar pe dova şi care reprezintă unul dova pentru anii 2013-2017 it şi îmbunătăţit calendarul hay, Coordonator-Rezident viziunea Cancelariei de Stat domenii unde există nece- dintre cei mai importanţi susţine priorităţile şi obiec- pentru finalizarea acestuia. al ONU în ţara noastră şi asupra modului în care sunt sitate stringentă. „Decizii donatori ai ţării noastre, a tivele de dezvoltare ale ţării „R. Moldova a păşit pe ca- Reprezentant Permanent al implementate, de către Gu- avem, trebuie să le şi trans- salutat modul de organiza- în trei domenii importante: lea unor transformări fun- PNUD, a reiterat faptul că ac- vern, strategiile agreate cu punem în practică”, a spus re a atelierului şi, mai ales, (1) guvernarea democratică, damentale, ce necesită nu tivitatea ONU şi a celorlalţi ONU şi a menţionat că insti- Ruslan Codreanu, aducând cooperarea stabilită între justiţia, egalitatea şi dreptu- doar voinţă şi curaj, dar mai parteneri de dezvoltare în tuţia pe care o reprezintă în- drept exemplu abrogarea re- instituţiile statului, socie- rile omului; (2) dezvoltarea ales suportul partenerilor ţara noastră are drept punct cearcă să adapteze sloganul centă de către Cabinetul de tatea civilă şi partenerii de umană şi incluziunea soci- noştri externi”, a declarat de reper aspiraţiile europe- Uniunii Europene - „Unitate Miniştri, la iniţiativa Cance- dezvoltare, ceea ce va per- ală; şi (3) mediu, schimbă- Victor Lutenco, consilier ne ale R. Moldova, din care prin diversitate” - şi la acţiu- lariei de Stat, a circa 200 de mite formularea unor poli- rile climatice şi gestionarea al prim-ministrului. El şi-a rezidă şi celelalte - în spe- nile de planificare, evaluare hotărâri de Guvern, care stă- tici coerente, pe o voce uni- riscurilor de dezastre natu- exprimat convingerea că, cial, colaborarea intensă cu şi monitorizare. De aseme- teau la baza a 178 de politici, că, întru binele R. Moldova. rale. Participanţii la atelier astfel, vor fi realizate unele Guvernul, societatea civilă şi nea, oficialul a opinat că, dar nu mai erau actuale. au revizuit proiectul final al dintre principalele reforme partenerii naţionali. În acest la această etapă, este foarte Sugestiile şi obiecţii- Andreea Ştefan

În pofida crizei financiare, pentru a cuceri publicul tânăr, Erasmus intră în faliment? „Uniunea Europeană rie de mobilitate nu mai are fonduri a studenţilor uni- „Europa Creativă” pentru bursele Eras- versitari) şi adu- mus”, au titrat acum ce două avantaje va beneficia de 1,8 mlrd. euro câteva săptămână mai cruciale pentru multe ziare europene. viitorul Europei. Comisia Europeană şi-a prezentat 5000 de cărţi. Androulla Vassiliou, Totuşi, Comisia Euro- Primul e mobili- în cadrul conferinţei „Cultura în Comisarul european pentru Edu- peană încearcă să evi- tatea, într-o UE în mişcare”, care s-a desfăşurat la Bru- caţie şi Cultură, a declarat în con- te încetarea plăților care limbile și an- xelles pe 16-17 octombrie, planurile text: „Trebuie să ne sporim efor- pentru programul de corarea națională vizând plasarea publicului, dar şi a turile pentru a suscita interesul schimb de studenți. a indivizilor îm- artiştilor, în centrul noului său pro- publicului faţă de cultura europea- Potrivit publicației piedică edificarea gram „Europa Creativă”, destinat nă şi pentru a proteja diversitatea. spaniole „La Vanguar- unui spaţiu eco- sectoarelor culturale şi creative. Dacă dorim să-i iniţiem pe tineri în dia”, citată de www. nomic, social şi ce- Conferinţa a cultură, trebuie presseurop.eu, există tăţean comun, ca reunit circa 1000 să ne gândim la informaţii că Execu- de exemplu cel al de reprezentanţi modalităţi noi de tivul de la Bruxelles a lansat un e puţin probabil ca ţările UE să SUA. Al doilea e schimbul de cu- din sectoarele a realiza acest lu- apel pentru contribuţii din par- aloce fonduri suplimentare, dat noştinţe, indispensabil pentru a culturale şi crea- cru. Altfel, riscăm tea statelor membre în scopul fiind că problemele cu care se putea inova, rămâne competitivi tive, precum şi 23 să compromitem salvării programului de succes confruntă programele sociale eu- şi a incita cercetătorii şi inventa- de proiecte, sprijinite în principal diversitatea culturală şi beneficiile al schimburilor de studenţi şi ropene sunt cauzate de măsurile torii să rămână în Europa (…) Dar prin programele Cultură şi Media acesteia pentru economie şi inclu- al altor proiecte, precum Fon- de austeritate care anul acesta au Erasmus e cu mult mai mult de- ale Uniunii Europene. ziunea socială”. dul Social European, Fondurile un cuantum total de patru mili- cât un acronim complicat. Este Lărgirea publicului va fi un Pe 26 septembrie, Comisia Eu- Structurale Europene şi progra- arde de euro, măsuri introduse numele unuia dintre cei mai mari obiectiv-cheie al proiectelor spriji- ropeană a prezentat Strategia in- mele de cercetare, ale căror fi- de principalii contribuitori la bu- gânditori ai Renaşterii, Erasmus nite prin fondul european propus, titulată „Promovarea sectoarelor nanţare se face în ultimele luni getul Uniunii. din Rotterdam , care simbolizea- în valoare de 1,8 mlrd. euro, care va culturale şi creative pentru creşte- ale anului. Iar EUbusiness.com ză această voinţă de unitate care îngloba şi va consolida programele re economică şi crearea de locuri susţine că Alain Lamassoure, Europenii: mai bine tăiem scade din cauza crizei actuale. Cultură şi Media (cinema) existen- de muncă în UE”. Obiectivul este preşedintele Comisiei de Buget a din numărul Autorul cărţii „Elogiul Nebuni- te şi va crea un mecanism de ga- de a creşte potenţialul de export Parlamentului European, a aver- de funcționari… ei” simbolizează o Europă care rantare a împrumuturilor pentru a al acestor sectoare, precum şi de tizat că „Fondul Social European a ştiut să revină la valorile sale stimula acordarea de împrumuturi a maximiza beneficiile secundare este în faliment şi (…) în curând O eventuală dispariție a Pro- vechi pentru a crea unele noi şi bancare IMM-urilor din sectoarele pentru alte domenii precum ino- va intra în faliment programul gramului Erasmus a provocat care s-a inspirat dintr-un dialog culturale. Bugetul este prevăzut varea, Tehnologia Informaţiei şi a studenţesc Erasmus, după care reacții aprinse în țările UE. Ast- cultural şi politic între ţări din pentru perioada 2014-2020, suma Comunicaţiilor (TIC) şi reabilitarea va urma Fondul pentru Cerceta- fel, în timp ce cetățenii optează, Nord şi Sud pentru a-şi inventa reprezentând o creştere cu 37% în urbană. Noua strategie prevede re şi Inovaţii”. Deşi Comisia Eu- pe forumuri, pentru diminua- o nouă modernitate. Între 2010- comparaţie cu nivelurile actuale măsuri destinate să stimuleze dez- ropeană nu a confirmat cifrele rea numărului de funcționari, 2011, programul Erasmus a costat de finanţare. Programul va sprijini voltarea competenţelor, accesul la avansate de Lamassoure, presa doar ca să fie salvat programul, 460 milioane de euro. O mică 8000 de organizaţii culturale şi va finanţare, promovarea de noi mo- anunţa că va trebui adoptată o jurnaliștii amintesc politicienilor nebunie bugetară pe care Europa permite unui număr de 300.000 de dele de afaceri, lărgirea publicului, „substanţială” rectificare buge- ce înseamnă, de facto, Erasmus. în căutare de renaştere şi-o poa- artişti şi profesionişti ai culturii să accesul la pieţe internaţionale şi tară pentru a se evita „o încetare „…Este acronimul pentru EuRo- te permite…”, susține pe www. îşi prezinte operele peste hotare şi îmbunătăţirea legăturilor cu alte a plăţilor”. Între timp, Comisia pean Community Action Scheme presseurop.eu jurnalistul francez să acumuleze o experienţă interna- sectoare. a furnizat deja 420 mln. de euro for the Mobility of University Eric Maurice. ţională. De asemenea, va oferi fi- pentru achitarea facturilor ur- Students (sistemul de acţiune al nanţare pentru traducerea a peste (A. Ş.) gente. Potrivit acelorași ziare, Comunităţii Europene în mate- Tradaptare Victoria Vlad Obiectiv european PERSPECTIVE 26 octombrie 2012, nr. 2 5 Moment istoric la Forumul UE-Moldova de la Berlin

pagina 1

Or, aprofundarea coo- perării cu UE nu poate rezul- ta decât în beneficii pentru cetăţenii R. Moldova, care vor deriva din cooperarea politică multidimensională pe care o va institui Acordul de Asociere, din integrarea economică cu UE pe care o presupune crearea Zonei de vicepremierul Eugen Carpov (în centru) a vorbit, la Berlin, liber schimb, din liberaliza- despre stadiul actual al relaţiilor cu Transnistria rea circulaţiei în UE, pe care o prevede Dialogul privind vizele, desfăşurat cu succes de Moldova, din extinderea cooperării sectoriale cu UE în domeniile de transport, inclusiv aerian, energetic, vamal, ştiinţific, agricol etc. Berlin, 22-23 octombrie 2012 În opinia lui Leancă, sprijinul şi încrederea par- Provocări economice, acces la o justiţie corectă şi tenerilor europeni în capa- juridice, politice… echitabilă. Iar schimbarea cităţile R. Moldova de a asi- trebuie făcută în perioade gura durabilitatea reforme- Prezent la Forum, Vale- mult mai scurte de timp lor întreprinse, exprimate riu Lazăr, ministru al Econo- decât au făcut-o democra- Valeriu Lazăr (în centru): „R. Moldova plăteşte astăzi costurile unor inclusiv la Forum, sunt un transformări amânate pe parcursul a 20 de ani de independenţă şi miei, a declarat că, în ulti- ţiile avansate”, a menţionat indicator incontestabil al care acum trebuie făcute într-un timp foarte scurt.” mii ani, R. Moldova încearcă Oleg Efrim. Ministrul mol- avansării pe calea integrării să-şi schimbe paradigma de dovean a mai amintit că, în europene, respectiv al va- dezvoltare, de la o econo- anii următori, UE va susţine lorificării tuturor şanselor mie bazată pe remitenţele masiv reformarea justiţiei pe care le oferă R. Moldova din străinătate către una ba- din R. Moldova, cu peste 60 contextul actual al relaţi- zată pe producţie internă şi mln. euro, ceea ce înseamnă ilor sale cu UE în vederea export. Reformele nu sunt jumătate din suma necesa- realizării obiectivului inte- deloc uşoare, mai ales în ră pentru implementarea grării europene. condiţiile crizei economice reformelor până în 2016. care a lovit UE şi care a scă- „Vom asigura condiţii de- UE trebuie să-i ofere zut cu peste 6% exporturile cente de muncă şi salarizare Oleg Efrim: „Vom asigura Moldovei un răspuns condiţii decente de muncă şi moldoveneşti pe piaţa euro- pentru judecători, dar vom pe măsura eforturilor salarizare pentru judecători, peană. Reforma este una ne- avea şi cerinţe ridicate în dar vom avea şi cerinţe depuse ridicate în ceea ce priveşte cesară, spune Valeriu Lazăr, ceea ce priveşte profesiona- Primarul Dorin Chirtoacă alături de politicianul social-democrat profesionalismul şi ţinuta lor iar R. Moldova plăteşte as- lismul şi ţinuta lor morală, Markus Meckel, fost ministru de Externe al RDG Participanţii au apreci- morală.” tăzi costurile unor transfor- astfel încât să avem o justi- at ca fiind un moment isto- de agenda internă a parti- public despre perspectiva domeniu care trebuie acce- mări amânate pe parcursul ţie de calitate”, a mai spus ric declaraţia Comisarului delor, dar şi implementa- europeană clară pentru R. lerat este lupta cu corupţia. a 20 de ani de independenţă la Berlin Oleg Efrim. pentru extindere şi politica rea uneori defectuoasă a Moldova. Dirk Schuebel a În opinia Ambasadorului şi care acum trebuie făcute Fostul ambasador al Po- europeană de vecinătate, legilor deja adoptate. De salutat paşii întreprinşi de Schuebel, disputele poli- într-un timp foarte scurt. În loniei la Chişinău, Bogumil Ștefan Fule, care a spus că aceea, partenerii europeni guvernare în direcţia re- tice dintre partidele din plus, fiind o ţară săracă, R. Luft, a declarat că reforma- „răspunsul Uniunii Europe- vor continua să susţină R. formării justiţiei şi a insti- coaliţia de guvernământ Moldova nu-şi poate permite rea justiţiei, la fel ca şi lup- ne la reformele întreprinse Moldova, dar vor insista în tuţiilor de forţă, aducând împiedică o mişcare rapidă să stea prea mult pe punctul ta cu corupţia, merge greu de Moldova trebuie să fie acelaşi timp pe obţinerea exemplul pozitiv al schim- pe acest segment, la fel ca de creştere economică anu- pentru că la Chişinău „exis- unul adecvat, pe măsura unor progrese palpabile în bărilor începute recent la şi în cazul creării Centru- ală între 0-1%, ci are nevoie tă o opoziţie pe interior din eforturilor depuse, şi anu- aceste domenii. MAI - în special, în poliţia lui Naţional Anticorupţie de o creştere importantă partea cercurilor mafiote”. me, acordarea perspectivei Şeful Delegaţiei UE la rutieră -, dar a menţionat şi a Consiliului Naţional pentru a îmbunătăţi nivelul Diplomatul a îndemnat de aderare la UE”. Potrivit Chișinău, Dirk Schuebel, a că reformele trebuie con- pentru Integritate. Un alt de viaţă al populaţiei. Toto- autorităţile moldovene să lui Fule, R. Moldova merită subliniat că este pentru pri- tinuate prin clarificarea aspect asupra căruia insis- dată, ministrul Economiei comunice mai mult cu soci- mai mult, negocierile pri- ma dată când un oficial de statutului poliţiei şi a tru- tă partenerii europeni este recomandă autorităţilor fis- etatea, pentru ca oamenii să vind Acordul de Asociere cu rang atât de înalt vorbeşte pelor de carabinieri. Un alt reforma Procuraturii. cale să nu cadă tentaţiei de înţeleagă că reformele se fac UE fiind relevante în acest a pune presiune administra- pentru interesul cetăţeanu- sens. Şi deputatul german tivă şi fiscală suplimentară lui şi nu pentru Bruxelles, Andreas Schockenhoff, vi- asupra oamenilor de afaceri, şi să susţină autorităţile în cepreşedinte pentru politi- pentru că astfel oamenii de aceste reforme. Şi Bogumil că europeană, externă şi de afaceri şi investitorii, pur Luft consideră că, la nive- apărare al fracţiunii CDU/ şi simplu, îşi vor închide lul clasei politice, lipseşte CSU din Bundestag, a spus afacerile şi vor pleca din R. de multe ori comunicarea că perspectiva europeană Moldova. şi o bună colaborare pen- este cel mai bun catalizator Ministrul Justiţiei, Oleg tru implementarea rapidă pentru continuarea refor- Efrim, a declarat, la rândul şi intensă a legilor adopta- melor şi trebuie să fie ofe- său, că la nivelul societăţii te. „Experienţa ţărilor ie- rită ţării noastre. sistemul judecătoresc e per- şite din comunism arată că Totuşi, mai mulţi dintre ceput ca fiind unul cvasi-co- reformele sunt lungi, ceea vorbitori au enumerat încă rupt, iar reformele începute ce înseamnă că e nevoie o dată multiplele provocări se ciocnesc de rezistenţa de consens la nivelul clasei cărora trebuie să le facă puternică din partea celor politice pentru continuarea faţă ţara noastră - corupţia din sistem. „Cu toate aces- direcţiei luate, chiar şi în aproape generalizată în mai tea, mizăm pe faptul că vom cazul schimbării guvernării. multe sfere ale vieţii pu- putea obţine schimbări în Căci reformele lansate nu blice, justiţia ineficientă, comportament şi atitudini, pot fi realizate pe parcur- climatul de afaceri puţin La Berlin, Iurie Leancă a evidenţiat raporturile excelente sub aspect politic, dezvoltate între în aşa fel încât în justiţie sul unui singur mandat sau prietenos inclusiv pentru R. Moldova şi Germania, şi i-a reiterat ministrului federal de Interne, Hans-Peter Friedrich, să se pună accent pe pro- chiar al două mandate”, a invitaţia de a vizita R. Moldova în timpul cel mai apropiat, pentru a se convinge de progresele investiţiile străine, politi- obţinute de ţara noastră în implementarea condiţionalităţilor celei de-a doua faze a Dialogului fesionism şi corectitudine, mai spus Ambasadorul Bo- zarea reformelor în funcţie privind liberalizarea regimului de vize… şi cetăţeanul să poată avea gumil Luft. Obiectiv european În contextul realizării Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, Asociaţia pentru Politica Externă în comun cu Friedrich-Ebert 6 26 octombrie 2012, nr. 2 Stiftung a iniţiat, în cadrul proiectului „Sinteze şi dezbateri de Politică Externă şi Integrare Europeană”, o monitorizare privind implementarea Planului. Vă propunem astăzi unul dintre studiile rezultate în urma acestei monitorizări, ce se referă la reformarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Reforma administraţiei publice centrale (RAPC), demarată în decembrie 2005 cu sprijinul donatorilor străini, urma să modernizeze instituţiile publice ale statului R. Moldova. În acest scop, a fost efectuată o analiză funcţională complexă a acestor instituţii, urmată de recomandarea de a le restructura de o manieră ce modifică rolul şi funcţiile lor, încercând să evite suprapunerile, să dezvolte resursele umane şi capacităţile instituţionale. Parte a acestui proces a fost şi este Sistemul afacerilor interne în general şi Ministerul de Interne în mod special.

Eugen Revenco, expert APE Foto: Constantin G rigoriţă Constantin Foto: Reforma MAI şi dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu UE

Modernizarea întârziată dante şi altor violări ale drepturi- de tortură înregistrate, 36 au atunci, de altfel, au fost aprobate rea reformelor cu celelalte autori- lor omului, a abuzurilor comise de ajuns în instanţa de judecată, mai multe documente de politici tăţi are loc prin intermediul unui Instrumentul naţional de pla- poliţie în legătură cu evenimente- dintre care nouă s-au soldat cu (Concepţii, Strategii, Programe, Grup de lucru inter-instituţional, nificare strategică - Strategia naţi- le din aprilie 2009 nu au avut ni- condamnări. Planuri) care descriu o cale de par- alcătuit din funcţionari de diferit onală de dezvoltare instituţională cio finalitate. UE împreună cu alţi curs în reformarea instituţiilor de rang (consultanţi, şefi de secţii sau pentru anii 2008-2011 (SND) a cre- donatori au răspuns rapid necesi- Demilitarizarea, drept şi securităţii naţionale, fără direcţii) şi experţi din rândul soci- at un cadru nou pentru avansarea tăţilor financiare invocate de Gu- depolitizarea şi însă a da o viziune clară şi integra- etăţii civile. reformelor, urmărind apropierea vern pentru a restabili democraţia descentralizarea MAI tă asupra domeniului afacerilor Totodată, Comisia parlamenta- politicilor naţionale de cele euro- şi ordinea de drept. Este nu doar interne la nivel naţional. Excepţie ră pentru ordine publică şi secu- pene. O acţiune distinctă a vizat un angajament politic asumat faţă MAI face parte din sistemul in- poate face Strategia de Reformă ritate nu s-a remarcat în captarea „modernizarea poliţiei în scopul de UE ca una dintre priorităţi până stituţiilor securităţii statului şi ale a Sectorului Justiţiei pentru anii atenţiei publice şi organizarea eficientizării, democratizării şi în iunie 2011, ci şi un angajament forţelor armate. Portofoliul aces- 2011-2016, însoţită de Planul de audierilor pe marginea reformei sporirii responsabilităţii faţă de moral faţă de societate al guver- tuia cuprinde mai multe servicii Acţiuni de implementare care vi- MAI. La fel de modeste au fost şi comunitate”, care presupunea nării AIE, care a venit la putere - inclusiv investigaţiile criminale, zează în parte afacerile interne. iniţiativele individuale ale deputa- îndeplinirea unor obiective verifi- graţie sacrificiului acelor victime. protecţia civilă, migraţia şi azilul, Concepţia de reformă a MAI a ţilor de a se implica mai profund cabile. Planul de dezvoltare insti- Comisia parlamentară de anchetă carabinieri, poliţia de frontieră fost adoptată de Guvern în decem- în aceste procese. Iar Comisia de tuţională a MAI (PDI) 2009-2011 se a evenimentelor din aprilie 2009 a (din iulie 2012) -, dar în percepţia brie 2010, iar Foaia de parcurs pen- politică externă şi integrare euro- referă la activitatea poliţienească prezentat un raport, dar hotărârea generală acesta rămâne „minis- tru implementarea acesteia a fost peană, deşi a organizat mai multe şi vine cu un set de soluţii : adoptată în baza acestuia de către terul poliţiei”. Definirea misiunii elaborată în iunie 2011, cu spriji- audieri publice în contextul libe- • alinierea la standardele şi Legislativ a fost una fără consecin- poliţiei şi a Ministerului de Inter- nul Misiunii UE de Înalţi consilieri ralizării regimului de vize, a abor- principiile europene de ţe politice sau juridice clare. Deşi ne rămâne de inspiraţie miliţie- pentru politici. Un Comitet pen- dat doar indirect subiectele care funcţionare a sistemului mai multe ONG-uri au indicat lip- nească sovietică, de până la 1990. tru Supravegherea reformei poliţi- ţin de reforma afacerilor interne. afacerilor interne: sa de progrese în investigarea ca- Din această cauză, dar nu numai, ei, condus de prim-ministru, a fost modernizare, optimizare, zurilor de tortură, numărul celor RAPC a avut impact limitat asupra creat în decembrie 2010 cu partici- Ultimele schimbări, democratizare, demilitarizare; condamnaţi şi sancţiunile aplicate modului de funcţionare a ministe- parea societăţii civile şi a observa- ultima şansă… • dezvoltarea şi monitorizarea de instanţele judiciare rămâne în rului. De aici izvorăsc principalele torilor din cadrul misiunilor diplo- politicilor bazate pe continuare mic, fără a afecta ofi- provocări ale reformei MAI care matice (UE, SUA, PNUD). La câteva Schimbările la nivelul condu- un parteneriat durabil, cialii de rang înalt care au ştiut, nu au fost soluţionate de RAPC: luni distanţă, în mai 2011, manda- cerii MAI, intervenite în iulie 2012, transparent şi pro-activ în admis sau tolerat tortura în insti- ierarhizarea şi centralizarea pu- tul Comitetul respectiv a fost ex- pot constitui ultima şansă de lan- vederea îmbunătăţirii prestării tuţiile pe care le conduceau. ternică, politizarea şi rezistenţa la tins asupra reformei MAI (CNSR). sare reală a reformelor structurale serviciilor; În decembrie 2011, CEDO a demilitarizare. De altfel, demilita- Comitetul, având ca observatori ale instituţiei. Este pentru prima • implementarea unui nou condamnat R. Moldova pentru rizarea poziţiilor de viceminiştri, trei ambasadori (UE, SUA şi UNDP) dată când şefia instituţiei e încre- sistem poliţienesc, cu inacţiune şi investigaţii superfici- care sunt funcţii politice, se lasă şi un reprezentant al ONG-urilor, dinţată unui civil, din generaţia management modern, ale a cazurilor de tortură pretinse aşteptată de mult timp… urma să se întrunească lunar con- nouă de politicieni, cu abilităţi responsabil şi orientat la în contextul evenimentelor din Guvernarea AIE, instalată în form regulamentului său pentru manageriale şi vorbitor de limbi necesităţile comunităţii. aprilie 2009. Această condamnare septembrie 2009, a anunţat relan- a evalua mersul reformelor. Însă, străine. Primele numiri în fruntea Modernizarea Internelor a în- este indicativă pentru gradul de sarea reformei afacerilor interne nu s-a reunit decât o dată, în mar- direcţiilor şi a serviciilor ministe- târziat însă să se producă, iar ac- penetrare a reformelor în sectorul în baza Programului său de gu- tie 2011... Un nou impuls pentru rului (anti-trafic, biroul migraţie şi ţiunea forţelor de ordine în con- afacerilor interne şi durabilitatea vernare, urmărind: depolitizarea, reforma afacerilor interne a fost azil, securitate rutieră ş.a.) a civi- textul evenimentelor din aprilie acestora. Mai mult, în pofida pla- demilitarizarea, separarea funcţi- dat prin crearea, în martie 2012, lilor cu abilităţi noi sunt premise 2009 a scos în prim plan disfuncţi- nurilor de acţiuni şi a sensibiliză- ilor poliţieneşti, descentralizarea a Centrului de reformă MAI, con- importante pentru redemararea ile grave ale întregului sistem, nu rilor privind combaterea şi preve- instituţiei, deopotrivă cu condam- stituit din funcţionari ai ministe- şi impulsionarea reformelor. Ana- doar în menţinerea şi restabilirea nirea torturii la nivel naţional şi narea efectivă a responsabililor de rului (şefi adjuncţi ai direcţiilor liză funcţională a MAI, efectuată ordinii publice. ministerial, statisticile condamnă- tortură şi alte infracţiuni comise în sau secţiilor), reprezentanţi ai me- în cadrul Centrului de reforme şi rilor efective rămân descurajante: contextul evenimentelor din apri- diului academic, experţi străini. asistenţa tehnică UE, poate con- Combaterea torturii şi a • în 2010: din 829 de plângeri lie 2009. Aceste reforme urmau Centrul a fost creat în scopul „mo- stitui un instrument nou pentru tratamentelor degradante de tortură înregistrate, 19 au să vizeze Procuratura, MAI, Ser- nitorizării, coordonării, evaluării” sistematizarea în timp a acţiunilor în cadrul MAI ajuns în instanţa de judecată, viciul de Informaţii şi Securitate reformelor intra-ministeriale, co- şi eforturilor de reformă institu- dintre care patru s-au soldat (SIS), Centrul pentru Combaterea ordonarea inter-instituţională şi ţională, inclusiv pentru separarea Investigarea şi condamnarea cu condamnări; Crimelor Economice şi Corupţiei exercitarea funcţiei de secretariat serviciilor operative de elaborarea torturii, a tratamentelor degra- • în 2011: din 958 de plângeri (CCCEC). După 2009 - ca şi până a CNSR. În acelaşi timp, coordona- de politici, privatizarea activităţi- Obiectiv european ANALIZE 26 octombrie 2012, nr. 2 7

Pentru apropierea În poliţie există foarte multă de standardele „ lume profesionistă, eficientă şi europene integră. Există însă şi oameni care nu Până în 2015 vor întrunesc aceste criterii şi, din păcate, fi reformate peste deseori tocmai ei creează imaginea 550 de servicii ministerului. De aceea, trebuie să publice avem o abordare de la caz la caz… La 10 octombrie, Cabinetul de Mi- În ultimul timp, noi promovăm mai niştri a adoptat Programul de re- formare a serviciilor publice pen- mulţi tineri şi, totodată, avem grijă să tru anii 2012-2015. Documentul preluăm experienţa de la cei care s-au urmăreşte reformarea şi moderni- zarea, până în 2015, a peste 550 de aflat în sistem. Astfel noi realizăm servicii publice. „Este un program pe cât de reforma pe interior. complex, pe atât de ambiţios, care trebuie să devină un laitmotiv în ac- Do r i n Re c e a n , ministru al Afacerilor tivitatea fiecărei instituţii de stat, a ” fiecărei autorităţi publice. Sublini- Interne, emisiunea „În Profunzime”, ez acest lucru, pentru că finalitatea 22 octombrie 2012 programului în cauză este eficienti- zarea muncii administraţiei publice centrale şi creşterea performanţei ei, prin acordarea unor servicii pu- lor comerciale etc. Noile abordări ropene, care trebuie să constituie de progres acolo unde asistenţa nu Schimbările din iulie 2012 la blice calitative populaţiei; descon- în proiectele de legi cu privire la baza deciziilor politice ale Consi- este valorificată, MAI fiind scos în 2. conducerea MAI trebuie ur- centrarea serviciilor publice prin poliţie şi cu privire la carabinieri liului şi Parlamentului European. evidenţă. Modernizarea institu- mate de decizii privind „demilita- reducerea birocraţiei; implementa- transmise în Parlament în septem- Mai mulţi donatori străini au spri- ţională a Serviciului de Grăniceri rizarea” funcţiilor politice de vice- rea guvernării electronice şi a servi- brie 2012, redefinesc misiunea poli- jinit reformele în afacerile interne (acum Poliţie de Frontieră), graţie miniştri. Managementul schimbă- ciilor electronice pentru cetăţeni. ţiei, creează un inspectorat general şi ale serviciilor specializate. Înce- interacţiunii cotidiene şi valori- rii trebuie sprijinit cu numirea în Deci, scopul final al programului de poliţie subordonat ministeru- pând cu anul 2005, o Misiune a UE ficării potenţialului de asistenţă funcţie cât mai rapidă a unui Se- este îmbunătăţirea vieţii cetăţea- lui, introduc separarea funcţiilor de asistenţă la frontieră (EUBAM) tehnică al Misiunii UE la Frontieră cretar de Stat şi celorlalţi directori nului R. Moldova şi apropierea de operative ale poliţiei de sarcinile susţine managementul frontierei (EUBAM), e remarcată în rapoarte- civili. Recenta analiză funcţională standardele europene”, a declarat de elaborare, monitorizare şi eva- comune moldo-ucrainene, în spe- le diferitelor misiuni de evaluare ar putea ghida reforma instituţio- premierul Vlad Filat. luare a politicilor ale ministerului. cial, pe segmentul central (trans- ale Comisiei Europene. În special, nală şi coordonarea asistenţei ex- Premierul a reiterat faptul că Problema Departamentului nistrean). Poliţia de frontieră este s-au făcut vizibile introducerea terne. În cazul rezistenţei politice, programul a fost elaborat în urma trupelor de carabinieri, braţul for- beneficiarul cooperării strânse cu conceptului de management inte- implementarea recomandărilor unei analize ample a tuturor servi- ţelor armate în MAI, nu e univocă. EUBAM. Ca răspuns la solicitarea grat de frontieră, analiza riscurilor, analizei funcţionale ar putea fi o ciilor acordate de aparatele orga- Lichidarea lui a fost preconizată de sprijin a Guvernului după eveni- cooperarea internaţională sporită condiţionalitate pentru acordarea nelor centrale ale administraţiei după analiza funcţională realizată mentele post-electorale din 2009, etc. Unele recomandări atenţio- asistenţei UE 2013. publice, efectuată în 2011. „Am în cadrul RAPC în 2006. Un nou UE a lansat pachetul de Suport nează asupra riscului de integrare Un număr de evoluţii institu- constat că, din cele peste 583 de suflu de consolidare a venit după pentru Democraţie, implementat a poliţiei de frontieră într-un mi- 3. ţionale, în adoptarea politi- servicii publice prestate de mi- evenimentele din aprilie 2009, dar, de Consiliul Europei, în valoare de nister de interne nereformat. cilor şi strategiilor (SRSJ, Plan de nistere, autorităţi administrative deocamdată, fără un impact vizibil opt milioane de euro (încheiat în Rapoartele de progres ale Co- Acţiuni de liberalizare a regimului centrale, alte autorităţi, doar 40 asupra capabilităţilor acestui ser- decembrie 2011). misiei Europene consideră impor- de vize cu UE, analiza funcţională sunt oferite de maniera civilizată viciu. Mai mult, cazurile raportate Pentru a sprijini procesul de tante reformele instituţionale ale etc.) dictează revizuirea Concep- într-un stat modern. Respectiv, re- în presă privind incapacitatea ca- preluare şi transpunere a standar- Ministerului de Interne, Centrului ţiei de reformă a MAI, dar şi a stul peste 500 de servicii urmează rabinierilor de a opune rezistenţă delor europene în contextul ne- Naţional Anticorupţie şi menţio- legislaţiei cu privire la Guvern a fi lichidate ori modernizate. Cel atacatorilor nu sunt în favoarea gocierilor pe marginea viitorului nează adoptarea unor legi supli- pentru a răspunde obiectivelor de mai scăzut nivel de performan- acestui serviciu. Lichidarea cara- Acord de Asociere, în 2010 Comisia mentare pentru procesul de refor- reformă. ţă s-a observat în aplicarea TIC în binierilor, adoptând un model mai Europeană a instituit o Misiune de mă. În ceea ce priveşte acţiunile de Identificarea necesităţilor de procesul de acordare a serviciilor puţin costisitor de menţinere şi 15 înalţi consilieri de politici dintre implementare în blocul 3, o aten- 4. finanţare a reformei ar per- şi fiţi de acord că e un anacronism, restabilire a ordinii publice, ar eli- care cinci pentru sectorul justiţiei ţie deosebită urmează a fi atrasă mite o coordonare bugetară mai de vreme ce ţara noastră s-a anga- bera sume bugetare considerabile şi afacerilor interne, inclusiv doi alocării resurselor, termenilor de strânsă (inclusiv cu RAPC, SRSJ, jat ferm pe făgaşul e-transformării pentru sprijinirea reformei. înalţi consilieri (migraţie şi poliţie) referinţă, indicatorilor de perfor- RSS etc.), în paralel cu planificarea şi al modernizării tehnologice!”, a în cadrul MAI. Iar la sfârşitul lui manţă, necesare pentru procesul asistenţei externe pentru perioa- spus Vlad Filat. În acest context, UE, partenerul cel mai 2011 a demarat un proiect de asis- de reforme. Comisia Europeană a da următoare. Efectuarea unor Ruslan Codreanu, şeful Direcţiei ancorat în promovarea tenţă tehnică (2 mln. euro) pentru apreciat favorabil progresele din evaluări şi audituri complexe ar politici, planificare strategică şi reformelor afacerilor susţinerea reformei MAI, CCCEC şi faza 1 (adoptarea cadrului politic permite identificarea surselor asistenţă externă a Cancelariei de interne Centrului de protecţie a datelor cu şi juridic), recomandând Consi- şi rezervelor interne, care pot fi Stat, a menţionat că instituţia pe caracter personal. Guvernul mizea- liului şi Parlamentului European destul de importante (eventual, care o reprezintă - şi care a elabo- Planul de acţiuni pentru libe- ză pe sprijinul UE şi prin Progra- trecerea la faza 2 de implementa- lichidarea carabinierilor). Căuta- rat Programul de reformare a servi- ralizarea regimului de vize cu UE, mul de consolidare cuprinzătoare re a Planului de Acţiuni. Agrearea rea resurselor interne e cu atât ciilor publice pentru anii 2012-2015 adoptat de Consiliul European în a instituţiilor (CIB), pentru conti- eforturilor de creare a spaţiului mai importantă, cu cât metodolo- - este un promotor activ al e-trans- decembrie 2010 şi înmânat Guver- nuarea reformelor în instituţiile de securitate la această etapă de gia de alocare a ajutorului bugetar formării. Astfel, cu suportul Cen- nului R. Moldova în ianuarie 2011 antrenate în procesul de libera- adoptarea legislaţiei e încuraja- direct presupune „rambursarea” trului de Guvernare Electronică, adresează afacerile interne în toate lizare a regimului de vize cu UE. toare. Însă aplicarea legislaţiei noi cheltuielilor efectuate, ceea ce a fost creat portalul www.servicii. cele patru blocuri: securitatea do- Concomitent, o parte din ajutorul dictează instituţii adaptate pentru influenţează capacitatea de ab- gov.md, pe care deja au fost plasate cumentelor, inclusiv implemen- bugetar direct pentru sectorul jus- aceste misiuni noi, care nu mai pot sorbţie a asistenţei externe. informaţii detaliate despre 248 de tarea paşapoartelor biometrice; tiţiei, în valoare de peste 60 mln. fi amânate. Intensificarea dialogului R. servicii publice. controlul frontierelor, imigraţia euro, alocat de UE începând cu 5. Moldova-UE şi introducerea Şi pentru că analiza a arătat că ilegală, inclusiv readmisia; ordi- ianuarie 2013, ar trebui să acopere Concluzii pe agenda bilaterală prioritară nu există o metodologie de stabili- nea publică şi securitatea; relaţiile o parte din activităţile afacerilor şi recomandări a condamnării efective a celor re a tarifelor în domeniu, Progra- externe. Acest document nu este interne reflectate în Strategia de responsabili pentru tortura din mul stipulează introducerea unui şi nici nu are menirea de a fi unul Reformă a Sectorului de Justiţie. În Cooperarea Parlament-Gu- aprilie 2009 nu au avut impact, sistem standardizat de calitate strategic, dar e un instrument care aceste circumstanţe, UE a devenit 1. vern rămâne deficitară, cu dinamica în combaterea torturii pentru serviciile publice şi elabo- descrie o cale de parcurs bazată partenerul extern cel mai prezent un nivel redus de exercitare a fiind foarte fragilă. De aceea, nu rarea unei metodologii de stabilire pe un set de măsuri/condiţii uni- şi cel mai ancorat în promovarea funcţiilor de control parlamen- ar trebui ignorată posibilitatea a tarifelor. În plus, va fi creat un in- laterale, împărţite în două faze: reformelor afacerilor interne. tar asupra Executivului. În tim- introducerii unei condiţionali- strument de depunere a reclama- 1) aprobarea cadrului politic şi ju- Raportul de evaluare a misiunii pul rămas până la alegerile din tăţi din partea UE cu privire la ţiilor şi va fi creată o bază de date ridic; 2) implementarea. Această celor 15 înalţi consilieri de politici 2014/2015, convergenţa politică condamnarea efectivă a torturii online, conţinând toate serviciile listă presupune acţiuni unilaterale a constatat rolul oportun al consi- în Legislativ ar contribui esenţi- pentru acordarea ajutorului buge- publice existente. din partea R. Moldova şi evaluări lierilor în avansarea reformelor în al la schimbarea percepţiei MAI tar direct pentru sectorul justiţiei periodice din partea Comisiei Eu- interiorul instituţiilor, dar şi lipsa şi la modernizarea acestuia. în 2013. Andreea Ştefan Obiectiv european MAGAZIN CULTURAL 8 26 octombrie 2012, nr. 2 Ru b r i c ă d e Si l v i a Bo g d ă n a ș

Integrarea prin artă Expoziţie Raphael la Muzeul Luvru La Luvru are loc o expo- ziţie Raphael considerată Alex Bubliţchi, istorică, fiind pentru prima dată când sunt reunite lu- crările lui din ultima perioa- vioara în flăcări dă a vieţii. Marea expoziţie va rămâne deschisă până în data de 14 ianuarie 2013. Re- ce a vrăjit Europa zultat al colaborării a două dintre cele mai prestigioase muzee ale lumii, acest eve- niment expoziţional fără precedent, în opinia specia- liştilor, reuneşte lucrări din colecţii celebre de la Madrid, Paris, Roma, Los Angeles, Wa- lui Leonard Cohen cu prilejul shington D.C. sau Londra. Spre deosebire de expoziţia ma- Instrumentistul originar din Chişinău a încântat atribuirii premiului Printul drilenă, cea pariziană beneficiază de prezenţa unuia dintre publicul european alături de Leonard Cohen Asturiei pentru Arte şi Litere. cele mai frumoase portrete feminine realizate vreodată, La Din 2 mai 2012, moldoveanul Donna Velata, 1512-1518, tablou aflat în patrimoniul Galeriei Acum câteva zile, la Lisabona devenit european Alexandru Palatine a Palatului Pitti din Florenţa. s-a produs ultimul concert Bublitchi este unul dintre din turneul european al lui cei nouă muzicieni ai lui Le- Leonard Cohen (abia apărut, onard Cohen, integrându-se Urşii de aur ai Europei albumul Old Ideas s-a cla- echipei ce alternează cu mă- Reţeaua institutelor cul- sat pe primul loc în topurile iestrie metaforele blues, jazz turale europene EUNIC Ber- mondiale). Cincisprezece mii şi rock… lin organizează, în perioada de oameni au intonat, într-o …La pauză, s-a apropiat 13 septembrie - 29 noiem- comuniune aproape religioa- de noi Ambasadorul Poloni- brie 2012, evenimentul cine- să, melodiile îndrăgite, la o ei în Republica Portugheză, matografic „Urşii de aur ai mie de săruturi adâncime. întrebându-ne şi despre Ale- Europei”, la cinematograful xandru, despre cum a reuşit Arsenal din capitala germa- Or, înainte de a ajunge să se înscrie atât de organic nă. Evenimentul aduce pe marele ecran o selecţie de peste pe malul Oceanului Atlantic, în orchestra lui Leonard Co- 30 de pelicule câştigătoare ale Ursului de Aur, în cadrul Fes- Marele maestru al melancoli- hen, legendă vie a muzicii tivalului Internaţional de Film de la Berlin. Seria de filme ei a luat Berlinul, Bucureştiul, contemporane. Prin concurs, reprezintă o călătorie prin istoria Berlinalei, de la începutul Parisul, Madridul, Barcelona, am răspuns, fără însă a divul- ei, în 1951, până astăzi. Verona, Dublinul, Londra, Împreună cu Ambasadorul Valeriu Turea, în curtea misiunii ga secretul ce ţine de situaţia Helsinki, Kopenhaga. Astfel, diplomatice a R. Moldova de la Lisabona incertă a moldovenilor şi de peste un milion de melomani călzeşte şi devorează, am tră- deri tehnice absolut necesa- umilul paşaport albastru: Co- Ziua Zăpezii europeni s-au împărtăşit din it iarăşi sentimentul trecerii, re, ci şi - mult mai important hen l-a apreciat pe Alexandru Începând cu 20 ianuarie a anului viitor, 37 de ţări vor ofranda generoasă a poeme- al efemerităţii, al confruntă- - cultura extragerii sunetelor. încă în 2007, dorind să-l anga- avea o nouă sărbătoare în calendar - Ziua Zăpezii. Iniţiatoa- lor dragostei ce doare, din vo- rii cu inevitabilul terminus, Elev al Liceului de muzică jeze imediat. Însă dacă, în ca- rea instituirii acestei sărbători este Federaţia Internaţională cea inconfundabilă, duioasă senzaţia că orişicare din con- „Ciprian Porumbescu”, la 12 zul Javier Mas, trubadurul a de Schi. Printre ţările ce vor sărbători Ziua Zăpezii se nu- şi gravă, a bardului canadian. certe - ca un rendez-vous de ani devine Laureat al Concur- reuşit să dovedească sindica- mără nu doar cele în care se practică schiul, precum Elve- E ceva mistic: intensita- amor după o vârstă - ar putea sului republican al tinerelor tului muzicienilor americani ţia, Finlanda sau Norvegia, ci şi ţări mai puţin cunoscute în tea sentimentelor şi efectul fi ultimul… talente. La Institutul de Arte că în SUA pur şi simplu nu calitate de destinaţii pentru vacanţa de iarnă, ca Ungaria, prezenţei instantanee, ar- Ca şi pretutindeni pe ve- continuă să studieze sub tu- există instrumentişti pentru Japonia, Estonia şi chiar Pakistan. În timpul „festivalurilor monia perfectă între versuri chiul continent, concertul a tela lui Boris Dubosarski, de acest post, în cazul lui Alex zăpezii” copiii şi adulţii vor putea participa la competiţii de şi muzică, între artiştii din debutat cu Dansează-mă până care se apropiase din anii de toate s-au împiedicat de ce- schi ori să se plimbe cu patinele sau plăcile de snowboard. scenă şi publicul spectator, la capătul iubirii: Dansează- liceu. Între 1998 şi 2002 se tăţenia lui moldovenească şi înlănţuirea magică a arpegii- mă către frumuseţea ta cu o află în peregrinaj artistic în de imposibilitatea de a obţi- lor şi a vocii îţi dă ghes să-ţi vioară în flăcări. Iar vioara ar- Germania, Elveţia, Austria, ne vize pentru multe state de Bernardo Bertolucci, premiat simţi literalmente sufletul, zândă venea de la Chişinău!.. Ungaria, România, Franţa şi pe mapamond. Abia după ce de Academia Europeană de Film abur dulce-amar, desprins de „Regele viorii, Alexandru Bu- Spania în componenţa a nu- şi-a redobândit cetăţenia ro- lut şi de banala existenţă co- bliţchi”, astfel l-a prezentat meroase orchestre simfoni- mână, au dispărut opreliştile Regizorul Bernardo tidiană, snop de lumină înăl- Maestrul, în ovaţiile sălii, pe ce, pentru ca acum exact un birocratice, juriştii lui Cohen Bertolucci va primi un ţându-se hipnotic în infinit. mai tânărul său coleg. Câteva deceniu să se stabilească la au semnat contractul cu un premiu pentru întrea- Şi la Lisabona, trubadurul solo-uri magice au demon- Barcelona, unde face studii cetăţean al Europei Unite. ga carieră din partea ce a împlinit (în 21 septem- strat cu prea plin de măsură post-graduale la Escuela Su- După turneul european ur- Academiei Europene brie, aflându-se la Bucureşti) adevărul laudelor. Virtuozul perior de Música de Catalun- mează cel american, iar vi- de Film, pe 1 decem- 78 de ani a urcat în scenă Alexandru, cel ce a redat mu- ya. Între 2005 şi 2008 îl aflăm oara în flăcări va continua să brie, la Valletta, Malta. sprinten, cu paşi de dans, în zicii lui Cohen o componentă concertmaistru în orchestra extazieze şi să înduioşeze mi- Bernardo Bertolucci, ţinuta elegantă şi distinctă, esenţială - vioara -, s-a născut L’Academia del Grand Tea- lioane de spectatori. Şi poate născut pe 16 martie la costum şi pălărie, cântând la 5 mai 1980 la Chişinău, în tre del Liceu. Concomitent, că, într-o zi, acordurile ei ne 1941, în apropiere de în genunchi, cu capul desco- familia artiştilor Alexandra şi colaborează cu Mario Mas vor bucura şi la Chişinău. Aşa Parma, a realizat aproximativ 15 filme notabile, printre care perit - faţă cu ascultătorii săi, Victor Bubliţchi. De la vârsta în diferite proiecte artistice, să fie! se numără „Ultimul împărat” (1987), recompensat cu nouă cu Dumnezeu, cu Poezia? Sau de şase ani studiază vioara cu îl cunoaşte pe remarcabilul premii Oscar şi „Micul Buddha” (1993). Cel mai cunoscut în faţa Vieţii şi a Morţii? Cu Alla Gusev, căreia îi păstrează chitarist Javier Mas care îi Larisa Turea, film al regizorului este însă „Ultimul tango la Paris” (1972), grăuntele de jeratic în piept, un extraordinar respect, căci propune să participe la pro- din Lisabona, care prezintă o relaţie scandaloasă, bazată exclusiv pe sex, foc interior ce nutreşte, în- i-a cultivat nu doar deprin- iectul spaniol de omagiere a pentru „Obiectiv European” între un bărbat în vârstă şi o femeie tânără.

Festivalul Enescu a reprezentat România la Lu.Be.C. 2012 Amazon va lansa o bibliotecă de cărţi electronice pentru utilizatorii Festivalul „George cultural şi inova- clasică, creat în legate de patrimoniul cultu- Enescu” împreună cu mai ţiei tehnologice 1958, în memoria ral, tehnologie şi turism. Tot europeni de tablete Kindle multe companii românești pentru cultură şi marelui compozi- în cadrul evenimentului, po- Amazon, cel mai mare retailer online din lume, va lansa specializate în soluţii tehno- marketing terito- tor român al cărui trivit MEDIAFAX, a avut loc în această lună în Franţa, Germania şi Regatul Unit, o bibli- logice pentru sectorul cultu- rial, s-a desfăşurat nume îl poartă, la Lu.Be.C. Digital Technology, otecă de unde utilizatorii de tablete Kindle vor putea să îm- ral, precum și în branding la Lucca, în Italia, un brand cultural o expoziţie dedicată inova- prumute cărţi în format electronic. Serviciul de împrumuta- pentru proiecte culturale şi în perioada 18-20 de ţară. Întâlnirea ţiei digitale şi tehnologice re a cărţilor electronice poartă numele „Prime”. Abonaţii la educaţionale, au reprezentat octombrie, sub înaltul pa- internaţională Lu.Be.C. 2012 aplicate patrimoniului cul- biblioteca Amazon pot împrumuta gratuit un titlu pe lună. România, care a avut statut tronaj al preşedintelui Repu- a constat în dezbateri, semi- tural şi marketingului teri- Totodată, autorii cărţilor din biblioteca Amazon vor primi în de ţară invitată, la ediţia de blicii Italiene. narii, ateliere şi prezentări torial. La ediţiile precedente fiecare lună o sumă de bani de la retailerul online. Sistemul anul acesta a Lucca Beni Cul- Spaţiul dedicat României ce propun strategii de inter- ale Lu.Be.C. - 2009, 2010 şi acesta de împrumut funcţionează deja din noiembrie 2011 turali (Lu.Be.C.). a arătat cum a evoluat Festi- venţie şi axe de colaborare cu 2011 -, ţări invitate au fost în SUA şi autorii cărţilor din catalogul bibliotecii Amazon Evenimentul, destinat valul „George Enescu” de scopul de a stimula dialogul China, Finlanda şi Franţa. primeau, în luna septembrie, de la retailerul online o sumă promovării patrimoniului la un eveniment de muzică şi schimbul de idei pe teme (S.B.) de 2,29 dolari la fiecare împrumut.