Moment Istoric La Forumul UE-Moldova De La Berlin
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Supliment de educatie civica, editat de Asociatia Presei Independente (API) Apare cu sprijinul Friedrich-Ebert-Stiftung. Program implementat cu suportul Fundatiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agentiei Suedeze pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala (Sida). Opiniile exprimate apartin autorilor si nu reflecta neaparat pozitia finantatorilor. 26 OCTOMBRIE 2012 (NR. 2) EDITOR COORDONATOR: SORINA STEFÂRTA PARTENERI Institutul de Politici Publice Miscarea Europeana din Moldova Asociatia pentru Politica Externa din Moldova ARGUMENT Visul lui Ştefan Fule şi teama de succes a moldovenilor Sorina Ştefârţă ăptămâna curentă în Europa iarăşi s-a vorbit despre R. Moldova. Din fericire, s-a vorbit în alte contexte decât traficul de fiinţe, copiii abandonaţi sau cozile Sdupă cetăţenie română - fenomene existente de aproape două decenii, apropo, dar pe care unii jurnalişti „de-ai lor” (care nu sunt mai breji decât mulţi jurnalişti „de-ai noştri”) le prezintă drept noutăţi „absolute”… Despre R. Moldova, în această săptămână, s-a vorbit într-un context optimist - atât de optimist, încât mi-e teamă că „e prea frumos ca să fie adevărat” ori, şi mai rău, că ne vom lăsa îmbătaţi cu apă rece şi vom crede că nu ne rămâne decât să aşteptăm ca Bruxellesul să ne bată la uşă. Ori, şi mai şi mai rău - că lucrul pe care trebuie să-l facem noi îl va realiza altcineva şi altundeva… Bunăoară, Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Comisarul Ştefan Fule, primul oficial de la Bruxelles care întrezăreşte un viitor european pentru R. Moldova. Colaj Externe al României, care şi-a convins opt omologi din UE să semneze o scrisoare prin care să solicite liberalizarea mai rapidă a regimului de vize pentru moldoveni (pag. 2). Ori, poate, Comisarul european Moment istoric la Forumul Ştefan Fule care, în discursul susţinut la Forumul UE- Moldova de la Berlin, a declarat că ţara noastră trebuie să fie răsplătită pentru eforturile din ultimii ani cu oferirea UE-Moldova de la Berlin unei perspective de integrare. „Acum câţiva ani, mi-ar fi luat câteva minute să În premieră, oficialii europeni au vorbit public despre necesitatea vorbesc despre Moldova, acum, graţie complexităţii relaţiilor moldo-comunitare, aş avea nevoie de câteva de a oferi o perspectivă de integrare clară pentru R. Moldova ore. Moldova s-a schimbat şi continuă să se schimbe rapid, şi eu visez la o Moldovă prosperă, ataşată valorilor Lina Grâu, Sunt câteva dintre concluziile Fo- kanul autonomiei găgăuze, Mihail For- noastre, consolidată şi modernizată, reintegrată în rumului UE-Moldova, desfăşurat la muzal, reprezentanţi ai societăţii civi- familia europeană”, a spus încurajator Ştefan Fule. de la Berlin, Berlin la 22-23 octombrie. Aflat la a le, diplomaţi, oameni de afaceri. De Comisarul ceh consideră că Uniunea Europeană va trebui pentru „Obiectiv European” doua ediţie, Forumul este organizat asemenea, la Forum au fost prezenţi să muncească alături de R. Moldova, pentru a transpune de Consiliul german pentru Politică oficiali, deputaţi, diplomaţi şi experţi acest vis în realitate. Dar vrem oare asta şi noi? Republica Moldova este o poveste de Externă, Institutul polonez pentru din Germania, Polonia, Ucraina. Întreb, pentru că visul lui Ştefan Fule ar putea fi succes a Parteneriatului Estic, prin Studii Estice, Asociaţia pentru Politică Iurie Leancă, ministrul Afacerilor spulberat de nişte realităţi „autohtone” care s-au regăsit reformele pe care le-a lansat, dar şi Externă şi Forumul Moldo-German de Externe şi Integrării Europene, a decla- din plin în discursurile celorlalţi participanţi la forum, prin relaţia sa cu Uniunea Europeană. la Chişinău. rat că progresele obţinute pe parcursul şi anume, că prea mult sunt în R. Moldova - persoane Acest lucru nu înseamnă însă că ţara Din partea Chişinăului la eveni- anului curent în promovarea agendei şi atitudini - care se opun schimbărilor ce ne pot aduce nu se confruntă cu un şir de probleme ment au participat vicepremierii Iurie europene a R. Moldova reflectă în mod mai aproape de Europa (pag. 5). Dar dacă nu putem să ce trebuie depăşite destul de repede Leancă, Eugen Carpov şi Valeriu Lazăr, direct plenitudinea şi ireversibilitatea schimbăm atitudinile, poate să ne debarasăm de oamenii şi fără a căror rezolvare cetăţeanul nu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, preşe- angajamentului Guvernului pentru care le generează? Altminteri, ne va caracteriza teama de poate avea acces la o viaţă mai bună şi dintele Comisiei parlamentare pentru modernizarea şi europenizarea ţării. succes şi pofta de lamentare. Iar visul lui Stefan Fule va nu poate simţi beneficiile cursului de politică externă, Igor Corman, prima- rămâne… doar un vis frumos. integrare europeană. rul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, baş- Pagina 5 După Merkel, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru pace 2012 şi Barroso vine la Chişinău La 12 octombrie Uniunea Euro- lui într-un continent al păcii. „Con- cunoaştere a valorilor politice fun- peană a obţinut Premiul Nobel pen- tribuţia UE o reprezintă „fraternita- damentale care stau la baza Uniunii La 29-30 noiembrie pre- a relaţiilor dintre Chişinău şi tru pace 2012, în semn de recunoaş- tea între naţiuni” şi o formă a ceea noastre: efortul unic depus de tot şedintele Comisiei Europene, Bruxelles, stabilind priorităţi- tere a contribuţiei sale, pe parcursul ce Alfred Nobel numea „congrese mai multe ţări europene, pentru a Jose Manuel Barroso, se va afla le pentru perioada următoa- a peste şase decenii, la promovarea pentru pace” atunci când a stabilit, preîntâmpina războaiele şi disensi- în prima sa vizită în R. Moldo- re. Amintim că, recent, preşe- păcii, reconcilierii, democra- în testamentul său din 1895, unile şi pentru a construi împreună va, la invitaţia premierului Vlad dintele Comisiei Europene a ţiei şi drepturilor omului criteriile pentru acordarea un continent al păcii şi prosperită- Filat. În scopul bunei desfăşu- declarat că negocierile asupra în Europa. Premiului pentru pace”. ţii. Premiul revine nu numai proiec- rări a vizitei, şeful Executivului acordurilor de Asociere şi de Comitetul Nobel „Este o imensă tului şi instituţiilor care reprezintă a semnat o dispoziţie privind Comerţ liber, purtate în pre- norvegian a subliniat onoare pentru Uni- un interes comun, ci şi celor 500 de crearea unui Comitet organiza- zent de R. Moldova, ar putea rolul de factor de sta- unea Europeană să milioane de cetăţeni care trăiesc în toric ce va întreprinde toate ac- fi încheiate în a doua jumăta- bilitate jucat de UE primească Premiul No- Uniunea noastră”, au afirmat Preşe- ţiunile necesare în acest sens. te a lui 2013, până la Summi- care a făcut ca Europa bel pentru pace 2012. dintele Consiliului European şi Pre- Se aşteaptă că Jose Manu- tul Parteneriatului Estic de la să se transforme dintr- Acest premiu este cel şedintele Comisiei Europene, într-o el Barroso va face o evaluare Vilnius. un continent al războiu- mai puternic semn de re- declaraţie comună. OBIECTIV EUROPEAN 2 26 octombrie 2012, nr. 2 INTEGRAREA LA ZI România îşi mobilizează prietenii Suedia, dispusă să-şi împărtăşească să sprijine R. Moldova practicile Într-o scrisoare comună, opt miniştri europeni de Externe pe diverse dimensiuni se pronunţă pentru liberalizarea regimului de vize cu UE În această săptămână, la Chişinău s-a aflat, într-o vizită de lucru, Ewa Bjorling, ministra pentru Comerţ a pentru cetăţenii moldoveni Regatului Suediei, însoţită de mai mulţi reprezentanţi ai companiilor suedeze care îşi desfăşoară activitatea Andreea Ştefan în R. Moldova sau care intenţionează să lanseze afaceri în ţara noastră. Ministrul Afacerilor Exter- Membrii delegaţiei suedeze s-au arătat interesaţi ne al României, Titus Corlă- să împărtăşească practicile Suediei nu doar în ceea ce ţean, a prezentat luni, 15 oc- ţine de administrarea afacerilor, ci şi a transferului de tombrie, în cadrul reuniunii practici în sistemul de sănătate, prin crearea spitale- miniştrilor de Externe ai ţă- lor universitare, inclusiv în ceea ce ţine de prelucra- rilor UE, o scrisoare comună rea apelor reziduale şi alte domenii care ar oferi solu- de sprijin pentru avansarea ţii pentru bunăstarea populaţiei. „Relaţiile dintre R. R. Moldova în dialogul cu Moldova şi Suedia trebuie privite nu doar prin cifrele Bruxellesul privind libera- schimburilor comerciale, ci şi prin oferirea de soluţii lizarea regimului de vize. concrete pentru îmbunătăţirea unor domenii precum: Scrisoarea reprezintă o ini- democraţia, drepturile omului, sănătate, energia şi ţiativă a Bucureştiului şi a eficienţa energetică, dezvoltarea comerţului şi a teh- fost co-semnată de miniştrii nologiilor de telecomunicaţii, în aplicarea Responsa- de Externe din Bulgaria, Es- bilităţii Sociale Corporative de către agenţii economici tonia, Ungaria, Letonia, Li- care sunt interesaţi să pătrundă pe noi pieţe de desfa- tuania, Slovacia şi Cehia. Ministrul de Externe al României (stânga) îşi ţine promisiunea, făcută inclusiv în cadrul întâlnirii cere”, a declarat Ewa Bjorling la conferinţa de presă avută în această toamnă, la Chişinău, cu preşedintele Nicolae Timofti (dreapta) de a sprijini susţinută de comun cu premierul Vlad Filat. În cadrul reuniunii, Titus pe toate căile R. Moldova La rândul său, şeful Executivului de la Chişinău a Corlăţean a avut o interven- în negocierile privind Acor- au luat decizii importante selor incontestabile ale R. menţionat că „primii paşi ai negocierilor cu privire la ţie despre relaţia dintre UE dul de Asociere cu UE, cât şi şi dificile pentru modifica- Moldova va reprezenta