DOCSLIB.ORG

Capitalul Privat Românesc 2016

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Capitalul Privat Românesc 2016 Analiză întocmită de ZIARUL FINANCIAR, realizată cu sprijinul PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI Capitalul privat românesc Evoluția afacerilor companiilor cu 1 capital privat românesc în 2015 față de 2014 Evoluția numărului de salariați, a datoriilor, 2 capitalurilor proprii și a productivității Tabloul economiei locale în 2015 conform 3 CAEN. Sectoare dominate de români și de străini Capitalul privat românesc în județele României. 4 Paradoxul „Argeș vs Iași”. Valoarea adăugată vs cifra de afaceri. Exporturile românilor 5 Concluzii Ediţia a II-a Analiză întocmită de ZIARUL FINANCIAR, realizată cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni Analiză întocmită de Cuprins ZIARUL FINANCIAR, realizată cu sprijinul PIAROM 1. Evoluția afacerilor companiilor cu capital privat românesc în 2015 față de 2014............................ 6 1.1 Profitabilitate istorică pentru firmele românești în 2015..............................................................................6 1.2 Profitabilitatea companiilor private românești: 5%, profitabilitatea companiilor străine: 1,5%....................................................................................................... 8 2. Evoluția numărului de salariați, a datoriilor, capitalurilor proprii și a productivității................... 10 2.1 Salariul mediu net pe economie, plus 14%...................................................................................................... 1 0 2.2 Companiile cu capital privat românesc și-au redus gradul de îndatorare............................................ 1 2 2.3 Companiile cu capital privat românesc – randament excepțional al capitalului propriu, de 18%.............................................................................................................................. 1 3 3. Tabloul economiei locale în 2015 conform CAEN. Sectoare dominate de români și de străini..............................................................................................14 3.1 Top 20 creșteri de activitate pe sectoare......................................................................................................... 1 9 3.2 Top sectoare unde domină companiile cu capital privat românesc....................................................... 20 3.3 Top sectoare unde domină companiile cu capital străin............................................................................ 2 4 3.4 Top 10 sectoare cu capital privat românesc din punct de vedere al productivității.......................... 2 5 4. Capitalul privat românesc în județele României. Paradoxul „Argeș vs Iași”. Valoarea adăugată vs cifra de afaceri. Exporturile românilor............................................................ 2 8 4.1 Cluj, Constanța, Timiș, Prahova și Argeș − cele mai puternice județe cu capital privat românesc................................................................................................................................... 3 0 4.2 Cifra de afaceri vs valoarea adăugată brută pe județe............................................................................... 3 2 4.3 Deși afacerile Automobile Dacia s-au dublat între 2009 și 2013, PIB-ul județului Argeș a scăzut......................................................................................................................... 3 4 4.4 Poziția companiilor cu capital privat românesc în exporturi................................................................... 36 5. Concluzii........................................................................................................................................................... 3 8 3 Argument 4 Analiză întocmită de ZIARUL FINANCIAR, Ediţia a II-a realizată cu sprijinul PIAROM ucrarea „Capitalul Privat Românesc 2016 – ediția a II-a” își propune să descrie situația companiilor cu capital privat românesc pe baza datelor din 2015, comparativ cu 2014, după ce prima ediție a L proiectului a prezentat în detaliu, pentru prima dată în România, situația capitalului românesc între 2008 și 2014. Ediția întâi a descris ponderea capitalului privat românesc în economie din punct de vedere al cifrei de afaceri, a numărului de companii, a capitalului propriu, a activelor și a analizat diferența între profitabilitatea, îndatorarea și productivitatea companiilor cu capital românesc față de cele străine. Datele arată că structura capital românesc versus capital străin se păstrează în 2015. Continuă tendința relevată în ediția întâi, prin care profitabilitatea companiilor cu capital românesc este mai mare decât cea a companiilor cu capital străin, distanța între salariile plătite de companiile românești și cele străine se mărește, iar gradul de îndatorare al companiilor românești se micșorează. În plus față de ediția întâi, este analizată corelația între cifra de afaceri totală pe județe și valoarea adăugată brută pe județe, pornind de la cazul diferenței între județul Iași și județul Argeș. În județul Iași, valoarea adăugată brută este mai mare decât cea creată în județul Argeș, cu toate că prezența Automobile Dacia la Pitești îi asigură județului Argeș o cifră de afaceri a companiilor locale dublă față de Iași. Analiza capitalului privat românesc, a ponderii sale în economie și în sectoare de business este necesară pentru a avea o imagine asupra pârghiilor prin care dezvoltarea economică a României să nu mai fie lăsată la voia întâmplării, ci prin măsuri inteligente recuperarea decalajelor față de Vest să se facă într-un ritm mai rapid. Banca Națională și Institutul Național de Statistică publică în fiecare an un studiu comun privind Investițiile Străine Directe, însă nici o instituție publică din România nu se ocupă cu evaluarea și măsurarea impactului în economie a investițiilor autohtone. 5 1 Evoluția afacerilor companiilor cu capital privat românesc în 2015 față de 2014 015 a fost un an la fel de bun pentru companiile cu capital privat românesc, ca și pentru cele cu capital străin. Per total, cifra de afaceri a celor 480.000 de companii locale care au raportat 2o cifră de afaceri mai mare decât zero a fost în 2015 de 1.178 mld. de lei, cu 8% mai mare decât în 2014. Companiile cu capital privat românesc și-au majorat cifra de afaceri de la 509 mld. lei în 2014 la 551 mld. lei în 2015, tot cu 8% (vezi tabel 1). Firmele străine au avut același parcurs, majorându-și cifra de afaceri cu 8%, de la 536 la 580 de miliarde de lei. Astfel, structura cifrei de afaceri a rămas aceeași ca în 2014: 47% − companiile cu capital privat românesc, 49% − companiile cu capital străin, iar restul de 4% − companiile de stat. Cifra de afaceri a companiilor din economie este în general un indicator puțin urmărit la nivel macroeconomic, însă aproximează bine producția totală din economie. Aceasta este relevantă pentru că, scăzând consumul intermediar, obținem valoarea adăugată brută, adică PIB-ul. Numărul de companii cu capital privat românesc a crescut cu 11.000 în 2015 față de 2014, până la 434.000, semn că scăderea TVA și creșterea salariilor au avut un impact pozitiv asupra creării de noi întreprinderi. În schimb, numărul de companii străine s-a redus cu circa 1.000 în aceeași perioadă, până la 37.000. Aceasta înseamnă că investitorii străini care vin își evaluează mai bine oportunitățile de afaceri, iar unii din cei prezenți au ajuns la maturitate. 1.1 Profitabilitate istorică pentru firmele românești în 2015 2015 a fost un an excepțional pentru profitabilitatea companiilor românești. Astfel, cele 434.000 de firme românești au avut profituri nete totale de 40 mld. de lei la afaceri de 551 mld. de lei, adică o rată a profitabilității de 7,2%. 6 Analiză întocmită de ZIARUL FINANCIAR, Ediţia a II-a realizată cu sprijinul PIAROM Tabel 1 Evoluţia cifrei de afaceri şi a profiturilor în 2015 faţă de 2014 Companii Companii cu capital Evoluţie Evoluţie Companii de Evoluţie Evoluţie cu capital Total privat (%) (%) stat (%) (%) străin românesc Număr de 433.940 3 36.918 -4 1.095 21 471.953 2 companii Cifra de afaceri 551 8 580 8 47 8 1.178 8 (mld. lei) Profituri brute 46 21 32 4 9 47 87 16 (mld. lei) Pierderi brute 13 -31 19 -36 4 35 36 -30 (mld. lei) Profituri nete 40 20 27 6 8 51 75 17 (mld. lei) Pierderi nete 13 -30 18 -34 4 35 36 -28 (mld. lei) Rezultat net ONRC 27 93 9 * 4 100 40 186 (mld. lei) *pe pierdere în 2014 Sursa: Sursa: Nu toate însă au obținut profit. Astfel, pierderile nete totale s-au ridicat la 13 mld. de lei. Dacă ar fi privit sistemul de companii românești ca o singură firmă, aceasta s-ar putea spune că a avut un rezultat net (profituri nete + pierderi nete) de 27 mld. de lei. Abia acesta ar reprezenta profitul net al companiilor cu capital privat românesc în 2015, ceea ce indică o profitabilitate netă reală de 5%. De cealaltă parte, companiile cu capital străin au avut profituri nete totale de 27 mld. de lei la o cifră de afaceri de 580 mld. de lei, iar pierderile nete s-au ridicat la 18 mld. de lei. Aceasta înseamnă un rezultat net de 9 mld. de lei, de 3 ori mai mic decât rezultatul net obținut de firmele private românești, cu toate că la cifra de afaceri este paritate. Raportul între rezultatul net și cifra de afaceri a companiilor străine a fost în 2015 de 1,5%. Aceste date arată că evoluția economică pozitivă din 2015 (creștere economică de 3,7%) a determinat îmbunătățirea rezultatelor financiare ale celor două grupuri mari de companii, străine și românești, dar diferența între profitabilitatea firmelor românești și a celor străine a rămas mare. În 2014, firmele private românești obținuseră un rezultat net de 14 mld. de lei, ceea ce înseamnă că 2015
Load more

Recommended publications
  • A Study of Institutional Change Within the Romanian National Political Economy with a Focus on Elites, International Forces and Labour
    A Study of Institutional Change within the Romanian National Political Economy with a Focus on Elites, International Forces and Labour By Ioana Jipa-Muşat Submitted to Queen Mary University of London Department of Business and Management Submitted in partial fulfillment of the requirements of the Degree of Doctor of Philosophy Supervisors: Dr. Liam Campling Dr. Martha Prevezer Programme of Study: 2015-2019 1 Required statement of originality for inclusion in research degree thesis I, Ioana Jipa-Muşat, confirm that the research included within this thesis is my own work or that where it has been carried out in collaboration with, or supported by others, that this is duly acknowledged below and my contribution indicated. Previously published material is also acknowledged below. I attest that I have exercised reasonable care to ensure that the work is original, and does not to the best of my knowledge break any UK law, infringe any third party’s copyright or other Intellectual Property Right, or contain any confidential material. I accept that the College has the right to use plagiarism detection software to check the electronic version of the thesis. I confirm that this thesis has not been previously submitted for the award of a degree by this or any other university. The copyright of this thesis rests with the author and no quotation from it or information derived from it may be published without the prior written consent of the author. X Ioana Jipa-Muşat Date: 2 Abstract Recognised shortcomings of the comparative political economy literature are its relatively static analysis and general bypassing of context-specific explanatory variables.
    [Show full text]
  • US Helsinki Commission
    Commission on Security & Cooperation in Europe: U.S. Helsinki Commission “The Romanian Anti-Corruption Process: Successes and Excesses” Commission Members Present: Senator Roger Wicker (R-MS), Chairman; Senator Sheldon Whitehouse (D-RI); Representative Robert Aderholt (R-AL); Representative Gwen Moore (D-WI) Witnesses: Ambassador Mark Gitenstein, Special Counsel, Mayer Brown; Heather Conley, Senior Vice President, Center for Strategic and International Studies; David Clark, Foreign Policy Commentator and Consultant; Philip Stephenson, Chairman, Freedom Capital The Hearing Was Held From 9:32 a.m. To 11:03 a.m. in Room 212-210, Senate Visitors Center (SVC), Washington, D.C., Senator Roger Wicker (R- MS), Chairman, Commission for Security and Cooperation in Europe, presiding Date: Wednesday, June 14, 2017 Transcript By Superior Transcriptions LLC www.superiortranscriptions.com WICKER: The hearing will come to order. Good morning to everyone. The Helsinki Commission is mandated to monitor the compliance of participating states with the consensus- based commitments of the Organization for Security and Cooperation in Europe, or OSCE. These include commitments relating to combating corruption and good governance. Today we will focus on the ongoing effort to combat corruption in Romania. Earlier this year, the Romanian parliament considered passing a bill that would have pardoned many officials who had already been convicted of corruption. This measure sparked mass demonstrations that rolled across Romania – the largest since 1989 – drawing more than half a million people and lasting for more than two weeks. These protests put an international spotlight on how intensely Romanians from all walks of life feel about the corrosive effects of corruption. They reflected the desire of the Romanian people ensure that their country is a transparent democracy based on the rule of law.
    [Show full text]
  • Cum Vorbește Presa Din România Despre Corupție
    This project is co-funded by the Seventh Framework Programme for Research and Technological Development of the European Union Cum vorbește presa din România despre corupție Natalia Milewski Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea Bucureşti Ioana Avădani Centrul pentru Jurnalism Independent Societatea Academică din România (SAR) www.sar.org.ro Cercetările întreprinse în cadrul pachetului de lucru „Presa și corupția” din cadrul pro- iectului „Anticorruption Policies Revisited: Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption” au avut drept obiectiv general studiul constrângerilor nor- mative ale corupției. Ea investighează modul în care corupția este reflectată în presa din 7 țări (Franța, Marea Britanie, Ungaria, Italia, Letonia, România și Slovacia) în perioada 2004-2013, ce tendințe apar în abordarea corupției și modul în care acestea relaționează cu strategiile naționale și internaționale împotriva corupției. Presa în sine (precum și jurnaliștii) poate fi coruptă sau poate adopta un rol activ într-un joc de putere bazat pe instrumentalizare, întrucât presa se poate implica direct în practici și obiceiuri corupte. În același timp, modul în care știrile despre corupție sunt relatate (sau ascunse) pot fa- voriza sau întârzia o cultură a legalității. Atunci când presa este capturată sau blocată în corupție sistemică, aceasta nu reușește să joace rolul cheie de responsabilizare a factorilor politici pe care strategiile anticorupție îl presupun. Prin urmare, oferim o primă evaluare a vulnerabilității presei în sine vizavi de fenomenul corupției, explicând circumstanțele în care presa poate juca rolul său de promotor al constrângerilor normative. I. Notă metodologică Acest demers de cercetare începe printr-o analiză cantitativă de conținut (folosind baza de date Lexis Nexis și ziare online) menită să înțeleagă schimbările în agendele presei din țările implicate în acest proiect.
    [Show full text]
  • Environmental Assessment Update
    UPDATED REPORT Ministry of Agriculture, Food and Forests, Romania Romania Forest Development Project: Environmental Assessment Update Volume I Summary and Main Report September 2002 Environmental Resources Management 8 Cavendish Square, London W1M 0ER Telephone 020 7465 7200 Facsimile 020 7465 7272 Email [email protected] http://www.ermuk.com in association with Intergroup Engineering SRL, Romania Romania Forest Development Project: Environmental Assessment Update September 2002 This report has been prepared by Environmental Resources Management the trading name of Environmental Resources Management Limited, with all reasonable skill, care and diligence within the terms of the Contract with the client, incorporating our General Terms and Conditions of Business and taking account of the resources devoted to it by agreement with the client. We disclaim any responsibility to the client and others in respect of any matters outside the scope of the above. This report is confidential to the client and we accept no responsibility of whatsoever nature to third parties to whom this report, or any part thereof, is made known. Any such party relies on the report at their own risk. In line with our company environmental policy we purchase paper for our documents only from ISO 14001 certified or EMAS verified manufacturers. This includes paper with the Nordic Environmental Label. E NVIRONMENTAL RESOURCES MANAGEMENT MINISTRY OF AGRICULTURE, FOOD AND FORESTS ACRONYMS AND NAMES AAC Annual Allowable Cut AGV Association of Hunters AGVPS Association of Hunters and Fishermen ALFO Association of Local Forest Owners ANT National Tourism Authority ANTREC National Association for Rural Tourism APM Environmental Protection Agency APMR Association of Romanian Furniture Producers APPR Association of Private Forest Owners APPR Association of Private Forest Owners ASFOR Association of Romanian Foresters Asociatia “Stejarul” “Oak” Association DoF Department of Forests DS County Branch, National Forest Administration DSPL Directorate for Strategy, Policy and Legislation, Dept.
    [Show full text]
  • Interesul Naţional Şi Progresul Social, Obiectivele Prioritare
    Un ziar care nu tace, nu minte, nu iartă şi spune lucrurilor pe nume COTIDIAN INDEPENDENT Anul IX, serie nouă, nr. 2345, Joi 17 Decembrie 2015, preţ 0,75 lei Ziarul tuturor teleormănenilor care au ceva de spus E-mail: [email protected] www.ziarulmara.ro Interesul Naţional şi Progresul Social, 2 obiectivele prioritare ale UNPR Minor depistat Procesul de fuziune prin absorbţie între UNPR şi PP- lucruri în perioada în care am fost la guvernare, reuşind DD s-a încheiat iar la ora actuală se poate vorbi despre ca împreună cu colegii noştri de coaliţie să repunem de poliţişti la noi, progresiştii, că suntem mai mulţi, mai puternici şi mai România pe şine şi să asigurăm o creştere economică determinaţi ca niciodată. care ne plasează în topul european şi face ca agenţiile de volanul unui autoturism 4 Ultima şedinţă din an a Colegiului Prefectural Teleorman UNPR este un partid de centru-stânga ale cărui rating să aprecieze pozitiv evoluţia ţării noastre, ceea ce principale preocupări sunt stabilitatea politico-economică ne permite accesarea pieţei de capital la dobânzi minime. a ţării, siguranţa naţională şi securitatea cetăţeanului, combaterea sărăciei şi a decalajelor din societate şi solidaritatea cu cei care au mai puţin. Am dovedit aceste (Continuare în pagina 3) Inspectoratele pentru Situaţii Daruri pentru copiii de Urgenţă din regiunea Sud Muntenia au fost dotate cu autofreze ultramoderne Centrului Şcolar de Educaţie pentru deszăpezire Incluzivă Alexandria P r o i e c t u l ' ' A c h i z i ţ i e Copiii din Centrul Şcolar de e c h i p a m e n t e p e n t r u Educaţie Incluzivă Alexandria sunt intervenţii în situaţii de primii colindători care au beneficiat urgenţă în condiţii de iarnă de daruri oferite cu ocazia (autofreze de zăpadă) în Crăciunului de Consiliul Judeţean regiunea Sud Muntenia'', Teleorman.
    [Show full text]
  • Raport De Activitate 2019
    CULTURA INSPIRĂ. CULTURA CONECTEAZĂ. Centrul CULTURA LUCREAZĂ. Cultural CULTURA CONTEAZĂ. Clujean Raport de activitate pentru anul 2019 BUN VENIT DESPRE CENTRU Centrul Cultural Clujean este o organizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare urbană. Credem într-un oraș pe care cultura îl face prezent și uman. Misiunea noastră este de a mobiliza cultura, în parteneriat cu alte sectoare, pentru a contribui la transformare socială și dezvoltare locală și regională. Inițiat pentru a pregăti candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, Centrul Cultural Clujean implementează un program de anvergură care abordează provocări strategice ale societății, prin proiecte interdisciplinare într-o varietate de domenii: arta contemporană, educaţia culturală și artistică, regenerarea urbană, coeziunea și incluziunea socială, bunăstarea emoţională și mentală, industriile culturale și creative, dezvoltarea rurală, creșterea capacităţii sectorului cultural, inovarea socială și urbană, cooperarea internaţională, cercetarea și dezvoltarea de politici. Orașele lumii au început să înțeleagă că la Cultura pune, într-adevăr, în mișcare mecanisme Centrul are 95 de membri: organizații și instituții culturale locale, universități, cluburi de afaceri, asociații provocările lumii de azi, la progresul tehnologic care pot aduce societății bunăstare socială și ale societății civile, administrația locală și regională. atât de rapid și la transformările sociale atât de economică. Mai important însă, pune în mișcare accelerate nu se mai poate răspunde decât prin emoții, definește valori, construiește identități și acțiune colectivă și prin colaborare intersectorială, semnificații. Prin cultură - valori, obiceiuri, limbă OBIECTIVE STRATEGICE prin modele de guvernanță alternativă și prin ș.a. - viața noastră prinde sens. Această funcție, inovare pe toate palierele. de a da sens și semnificație, aparține intrinsec și O1.
    [Show full text]
  • Support for Farmers' Cooperatives Country Report Romania
    Support for Farmers' Cooperatives Country Report Romania Daniela Calinescu The 2011-2012 project „Support for Farmers‘ Cooperatives“ is commissioned and funded by the European Commission, DG Agriculture and Rural Development. Contract Number: 30-CE-0395921/00-42. The project is managed by Wageningen UR’s Agricultural Economics Research Institute LEI and Wageningen University. Project managers: Krijn J. Poppe and Jos Bijman. Other members of the consortium are: • Pellervo Economic Research PTT, Finland: Perttu Pyykkönen • University of Helsinki, Finland: Petri Ollila • Agricultural Economics Research Institute, Greece: Constantine Iliopoulos • Justus Liebig University Giessen, Germany: Rainer Kühl • Humboldt University Berlin, Germany: Konrad Hagedorn, Markus Hanisch and Renate Judis • HIVA Katholieke Universiteit Leuven, Belgium: Caroline Gijselinckx • Rotterdam School of Management, Erasmus University, The Netherlands: George Hendrikse and Tony Hak How to cite this report: Calinescu, D. (2012). Support for Farmers’ Cooperatives; Country Report Romania. Wageningen: Wageningen UR. Disclaimer: This study, financed by the European Commission, was carried out by a consortium under the management of LEI Wageningen UR. The conclusions and recommendations presented in this report are the sole responsibility of the research consortium and do not necessarily reflect the opinion of the Commission or anticipate its future policies. Support for Farmers' Cooperatives Country Report Romania Daniela Calinescu Independent consultant, Romania November 2012 Corresponding author: Daniela Calinescu 36 Doina st., bl. D77, ap. 32 410318 Oradea Romania E-mail: [email protected] Preface and acknowledgements In order to foster the competitiveness of the food supply chain, the European Commission is committed to promote and facilitate the restructuring and consolidation of the agricultural sector by encouraging the creation of voluntary agricultural producer organisations.
    [Show full text]
  • University Microfilms 300 North Zeeb Road Ann Arbor, Michigan 46106 a Xarox Education Company WALTERS, Everett Garrison 1944- ION C
    INFORMATION TO USERS This dissertation was produced from a microfilm copy of the original document. While the most advanced technological means to photograph and reproduce this document have been used, the quality is heavily dependent upon the quality of the original submitted. The following explanation of techniques is provided to help you understand markings or patterns which may appear on this reproduction. 1. The sign or "target" for pages apparently lacking from the document photographed is "Missing Page(s)". If it was possible to obtain the missing page(s) or section, they are spliced into the film along with adjacent pages. This may have necessitated cutting thru an image and duplicating adjacent pages to insure you complete continuity. 2. When an image on the film is obliterated with a large round black mark, it is an indication that the photographer suspected that the copy may have moved during exposure and thus cause a blurred image. You will find a good image of the page in the adjacent frame. 3. When a map, drawing or chart, etc., was part of the material being photographed the photographer followed a definite method in "sectioning" the material. It is customary to begin photoing at the upper left hand corner of a large sheet and to continue photoing from left to right in equal sections with a small overlap. If necessary, sectioning is continued again — beginning below the first row and continuing on until complete. 4. The majority of users indicate that the textual content is of greatest value, however, a somewhat higher quality reproduction could be made from "photographs" if essential to the understanding of the dissertation.
    [Show full text]
  • Babes Bolyai University Scoliacademiceubb.Pdf
    TRADIȚIE ȘI EXCELENȚĂ ȘCOLILE ACADEMICE/DE ȘTIINȚĂ LA UNIVERSITATEA BABEȘ‐BOLYAI DIN CLUJ‐NAPOCA (1581‐1872‐1919‐PREZENT) Coperta I: O sinteză a tradiției academice a Universității Babeș‐Bolyai din Cluj‐Napoca, ilustrată prin evoluția în timp a principalelor clădiri/organizări institu‐ ționale ale acesteia. Coperta IV: Partea de sus: Siglele celor 21 de facultăți, care funcționează în prezent în cadrul Universității Babeș‐Bolyai. Partea de jos: Diploma de fondare pentru Academia Claudiopolitana Societatis Jesu (Academia Claudiopolitană/ Colegiul Academic Claudiopolitan/ Colegiul Claudiopolitan/ Colegiului Iezuit Major/Universitatea Bathoriană), emisă la Vilnius în 12 mai 1581, de Ștefan Báthory. TRADIȚIE ȘI EXCELENȚĂ ȘCOLILE ACADEMICE/DE ȘTIINȚĂ LA UNIVERSITATEA BABEȘ‐BOLYAI DIN CLUJ‐NAPOCA (1581‐1872‐1919‐PREZENT) COORDONATOR: DANIEL DAVID PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Tradiție și excelență. Școlile academice/de știință la Uni‐ versitatea Babeș‐Bolyai din Cluj‐Napoca / coord.: Daniel David. ‐ Cluj‐Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2019. Conţine bibliografie ISBN 978‐606‐37‐0641‐7 I. David, Daniel 37 © 2019 Coordonatorul volumului. Toate drepturile rezer‐ vate. Reproducerea integrală sau parţială a textelor, prin orice mijloace, fără acordul coordonatorului, este interzisă şi se pedepseşte conform legii. Redactor: Ana‐Maria Stan Universitatea Babeş‐Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean Str. Hasdeu, nr. 51 400371 Cluj‐Napoca, România Tel./fax: (+40)‐264‐597.401
    [Show full text]
  • Ziare, Gazete, Reviste
    ACADEMIA ROMAN:, PUBLICATIUNILE PERIODICEROMANESTI (ZIARE, GAZETE, REVISTE) DESCRIERE BIBLIOGRAFICA DE NERVA HODOS sIAl. SADI IONESCU DIN SERVICIUL BIBLIOTECEI ACADEMIEI ROMANE CU 0 INTRODUCERE DE LOAN BIANU BIBLIOTECARUL ACADEMIEI ROMANE TOM. I CATALOG ALFABETIC 1820-1906 BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp. 1913 BUCURE§TI INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-Bor ION ST. RASIDESCTJ 16, STRADA PARIS, 16 1913. INTRODUCERE Tiparul cartilor prin caractere mobile, aflat pe la 1450 de Gu- tenberg la Maienta pe Rin, a dat un avant nemaipomenit rdspandirii culturei omenesti. Carti le scrise pan& atunci cu mana erau as& de scumpe, incat puteau fi cumparate numai de persoane sau de institutii bogate ; cele multiplicate prin tipar insa, erau de o iefti- natate uimitoare. De aceea mestesugul tiparului s'a raspandit foarte repede in toate terile apusene, a devenit o industrie foarte activA si numarul cartilor tiparite in intaia jumdtate de secol a tiparului, adicd inainte de anul 1500 (cunoscute sub nume de incunabule, dela cuvantullatinesccare insemneaza leagdn)este de -mai multe mii. Tocmai dupa doi secoli dela descoperirea lui, si-a gasit tiparul forma de intrebuintare sub care avea sd exercite cea mai puter- nic& influent& asupra intregei vieti culturale, politice si economice a omenirii : presa periodicd: gazete, ziare, reviste. Sub aceast& form& tiparul avea sa, hraneascd si sä conducd «opiniunea publica» si sit devina instatele moderne aceasta «a patra putere», care are o influent& adAncaadeseori hotaritoare asupra intregei vie ti a terilor, a natiilor si a neamurilor. a Intaiul ziar cu aparitie periodic& regulatd, intAiul jurnal in inte- lesul modern al cuvAntului, a fost Gazette de France, care a in- ceput sd, apart la Paris la 30 Maiu 1631 si a fost publicat de Th6ophraste Renaudot.
    [Show full text]
  • Spune Adevarul 1-48.Qxp
    SPUNE ADEVÃRUL PUTERII HUMANHUMAN RIGHTS RIGHTS DEFENDERS DEFENDERS WHOWHO ARE ARE CHANGING CHANGING OUR OUR WORLD WORLD Based on the book by KERRY KENNEDY Photography by EDDIE ADAMS and ARCHITECTS OF PEACE Containing the play Speak Truth To Power: Voices from Beyond the Dark by ARIEL DORFMAN ROBERT F. KENNEDY CENTER FOR JUSTICE & HUMAN RIGHTS in partnership with CHICAGO PUBLIC SCHOOLS and the CHICAGO TEACHERS UNION „TOT CEEA CE REFUZÃM SÃ VEDEM, TOATE LUCRURILE PE CARE LE EVITÃM, TOT CEEA CE NEGÃM, DENIGRÃM SAU DISPREÞUIM VA CONTRIBUI ÎN FINAL LA ÎNFRÂNGEREA NOASTRÃ. CEEA CE NI SE PARE URÂT, DUREROS, RÃU POATE FI UN IZVOR DE FRUMU- „SEÞE, BUCURIE ªI PUTERE DACÃ ÎI FACEM FAÞÃ FÃRÃ PREJUDECÃÞI.“ RIGOBERTA MENCHÚ „CEA MAI PUTERNICÃ ARMÃ AFLATÃ ÎN MÂINILE TIRANULUI ESTE CHIAR MINTEA CELUI OPRIMAT.“ STEVE BIKO „PACEA, ÎN SENSUL ABSENÞEI RÃZBOIULUI, NU VALO- REAZÃ PREA MULT PENTRU CINEVA CARE MOARE DE FOAME SAU DE FRIG. EA NU VA ÎNDEPÃRTA DUREREA ÎN URMA TORTURII PE CARE O SUFERÃ UN PRIZONIER DE CONªTIINÞÃ. PACEA POATE DURA DOAR ACOLO UNDE DREPTURILE OMULUI SUNT RESPECTATE, UNDE OAMENII SUNT HRÃNIÞI, IAR PERSOANELE ªI NAÞIUNILE SUNT LIBERE.“ SFINÞIA SA DALAI LAMA „DACÃ RÃMÂI INDIFERENT ÎN SITUAÞIILE CÂND SE MANI- FESTÃ NEDREPTATEA, ÎNSEAMNÃ CÃ AI ALES SÃ FII DE PARTEA OPRESORULUI. DACÃ UN ELEFANT CALCÃ PE COADA UNUI ªOARECE, IAR TU SPUI CÃ EªTI NEUTRU, ªOARE- CELE NU-ÞI VA APRECIA NEUTRALITATEA..“ DESMOND TUTU „O SINGURÃ PERSOANÃ POATE SCHIMBA LUCRURILE ÎN BINE, ªI FIECARE DINTRE NOI AR TREBUI SÃ ÎNCERCE SÃ FACÃ ACEST LUCRU.“ ROBERT F. KENNEDY „CU TOÞII AVEM UN DUMNEZEU ÎN NOI, IAR ACEST DUMNEZEU ESTE SPIRITUL CARE UNIFICÃ ORICE FORMÃ DE VIAÞÃ, TOT CEEA CE SE AFLÃ PE ACEASTÃ PLANETÃ.
    [Show full text]
  • Rennes Metropole
    Press Release Global Forum 2009 19th & 20th October Palace of the Parliament Bucharest, Romania ITEMS International 16, rue Kléber F-92442 Issy-Les-Moulineaux FRANCE Tel: +33. (0)1.46.42.48.76 Fax: +33. (0)1 41.08.94.27 E-mail : [email protected] ; [email protected] Web site : www.items-int.com PRINT – 19 October Published by Business Standard Type/Number of Daily Economic / 15.007 copies/ edition Printing Date 19 October 2009 Author Parteneriat Global Forum Article Title Business Standard prezintă Global Forum 20 October Published by Azi Type / Number of Daily / N.A.copies/ edition Printing Date 20 October 2009 Author N.A. Article Title Taxe si impozite plătite online Published by Bursa Type / Number of Daily Economic / N.A. copies/ edition Printing Date 20 October 2009 Author Carola Ionescu Article Title Băsescu: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune Caseta Prima pagina Published by Business Standard Type / Number of Daily Economic / 15.007copies/ edition Printing Date 20 October 2009 Author Adrian Sandu Article Title Băsescu: Românilor nu le place s ă fie supravegheaţi Published by Cotidianul Type / Number of General National Daily / 12.191 copies/ edition Printing Date 20 October 2009 Author Adrian Sandu Article Title Ambasadorul SUA la Bucureşti: ”Sectorul IT&C ne poate scoate din criză!” Caseta Prima pagină Published by Curierul Naţional Type / Number of Cotidian naţional general / 11.354 copies/ edition Printing Date 20 October 2009 Author Adrian Ungureanu Article Title Traian Băsescu crede că IT&C-ul este bun pentru economie, dar periculos în mâinile birocraţilor Casetă Prima Pagină Published by Curierul Naţional Type / Number of Cotidian naţional general / 11.354 copies/ edition Printing Date 20 October 2009 Author N.A.
    [Show full text]