TR~IE{TE BUSINESS Luni, 29 mai, apare TARGET, revist` lunar` dedicat` STILULUI BUSINESS. 120 de pagini despre oameni de succes: afaceri [i stil de via]`.

Abona]ii ZF vor primi gratuit, \n scop promo]ional, primele dou` edi]ii TARGET. Revista va fi disponibil` la chio[curi la pre]ul de 7,9 RON Financiar

EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL VIII / NR. 1890 16+8+16 PAGINI VINERI, 26 MAI 2006 PRE}: 2,00 LEI WWW.ZF.RO ZF Pe scurt Is`rescu: |n nordul EVENIMENT MEDIA & ADVERTISING Multina]ionalele ajung Bucure[tiului e clar n n Premierul C`lin Popescu- n Compania de publishing a T`riceanu [i-a retras din cont \n MediaPRO \[i consolideaz` pozi]ia pe cursul anului trecut circa 480.000 de pia]a publica]iilor de business din un «asset bubble» dolari, arat` declara]ia sa de avere. Romånia prin lansarea, luni 29 mai, a pe måna romånilor Pagina 3 revistei lunare TARGET. Pagina 9 R~ZVAN VOICAN n n Tarifele la gaze [i electricitate vor n Mult timp neglijate de c`tre Tot mai multe dintre firmele multina]ionale au curajul de a-[i l`sa afacerile pe cre[te cu 1%-2% \ncepånd cu 1 iulie, a publisheri, revistele romåne[ti pentru BNR se gånde[te s` \nceap` s` monitorizeze [i pre]urile declarat Codru] {ere[, ministrul copii au \nregistrat \n ultimii ani o måna managerilor locali, tendin]` care se va accentua \n perioada urm`toare. activelor imobiliare, luåndu-le \n considerare ca factor de risc economiei [i comer]ului. Pagina 3 cre[tere substan]ial` \ncercånd s` se pentru stabilitatea pre]urilor [i a sistemului financiar, a[a cum lanseze [i \n alte ]`ri din regiune. fac deja b`ncile centrale occidentale. B~NCI - ASIGUR~RI Pagina 10 „|n Romånia n-am vorbit pån` acum de «asset bubble» (n.r. - inflamare rapid` a pre]urilor activelor peste valoarea n n Intr`rile de capitaluri de tip n MEDIAFAX a lansat a [asea edi]ie real`, cu risc de corec]ie) ca despre o problem` aflat` \n aria speculativ din ultimii doi ani nu au fost a Anuarului Media & Advertising, un BNR, \ns` \n nordul Bucure[tiului este clar un astfel de asset mai mari de dou` miliarde de euro, ghid care se adreseaz` marilor bubble“, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Is`rescu, la afirm` guvernatorul BNR, Mugur companii consumatoare de publicitate, Forumul Financiar Sud-Est European. Is`rescu. Pagina 4 departamentelor de marketing etc. El spune c` banca central` \nc` nu a inclus printre Pagina 10 indicatorii pe care \i urm`re[te [i pre]urile activelor imo- n n Concuren]a din ce \n ce mai biliare. intens` va determina b`ncile de pe BUSINESS INTERNATIONAL „Cånd vom lua m`suri [i pe aceast` zon` este posibil s` pia]` s` \[i extind` opera]iunile c`tre intr`m \n conflict cu antreprenorii, a[a cum nici m`surile de localit`]ile mici, spun bancherii. n Cancelarul german Angela temperare a creditului nu au fost pe placul b`ncilor“, a Pagina 4 Merkel consider` c` este necesar` afirmat Is`rescu. cre[terea flexibilit`]ii pie]ei muncii [i Evolu]ia pre]urilor activelor face parte de mai mult` n n Integrarea b`ncilor HVB - }iriac - sc`derea drepturilor muncitorilor din vreme din preocup`rile B`ncii Centrale Europene (BCE), UniCredit a \nceput unificarea re]elelor Germania. Pagina 11 care consider` c` apari]ia unor efervescen]e nesustenabile de bancomate ale institu]iilor de credit. amenin]` atåt stabilitatea pre]urilor, cåt [i stabilitatea Pagina 4 n Nivelul ridicat al investi]iilor din financiar`, dup` cum a afirmat Klaus Masuch, directorul ultima perioad` a dus cre[terea Diviziei de Strategii de Politic` Monetar` a BCE. BURSE economic` a Marii Britanii la 0,6% pe Cre[terea pre]urilor primele trei luni ale anului. Pagina 11 activelor imobiliare o poate n n Bursa pare c` s-a stabilizat dup` C`lin Dr`gan, 39 de ani, director Liliana Solomon, 41 de ani, a fost Alexandra G`tej, 40 de ani, Theodor Alexandrescu, 37 de ani, lua \naintea capacit`]ii Sectorul imobiliar fluctua]iile destul de puternice din n Economia Statelor Unite, cea mai general al Coca-Cola HBC recrutat` de Vodafone pentru a directorul Unilever, a preluat a ajuns director general AIG Life cererii de a le mai absorbi, ultimele zile, investitorii fiind \nc` puternic` din lume, a crescut cu 5,8% \n Romånia. A preluat aceast` prelua opera]iunile Connex. conducerea companiei \n 2005, \n 2005, dup` [ase ani de pre]urile continuånd s` absoarbe sume uria[e, prev`z`tori dup` [ocul de mar]i. primul trimestru din 2006, consider` pozi]ie dup` 12 ani de carier`. A devenit CEO \n 2006. dup` nou` ani de carier`. carier`. urce pån` cånd „balonul se Pagina 5 anali[tii economici. Pagina 12 sparge“. astfel \ncåt corec]iile MIRUNA LEBEDENCU urm` cu 10 -15 ani. Au venit multe companii vrea s` intre pe o pia]` concuren]ial`, unde Astfel, dup` ce sectorul de pre] au impact LIVIU ALEXANDRESCU str`ine care au permis romånilor s` ocupe deja competitorii s`i sunt bine reprezenta]i, [i imobiliar absoarbe sume func]ii de conducere“, a explicat St`nculescu. \[i impune s` fie un actor de referin]`, atunci uria[e, pot ap`rea corec]ii asupra sistemului Premierul e b`tut \n cuie ompaniile multina]ionale vor Ea a ad`ugat c` acum devine mult mai u[or \[i stabile[te ni[te indicatori de performan]` de pre] cu impact asupra „Nimeni nu este de ne\nlocuit. |ns` premierul nu \ncepe s` se bazeze din ce \n ce s` g`se[ti manageri preg`ti]i [i performan]i foarte clari care sunt lega]i [i de salariul pe sistemului financiar \n con- financiar \n condi]iile poate fi \nlocuit“, a declarat pre[edintele executiv mai mult pe managerii autoh- dup` 15 ani de pia]` liber` [i investi]ii \n care \l acord` managerului“, spune Camelia di]iile \n care randamentele \n care randamentele al PD Adriean Videanu. El a afirmat c` PNL [i PD toni care vor lua astfel locul ex- special str`ine. |n plus managerii de na]iona- St`nculescu. scontate ale investi]iilor nu ar putea face schimb de ministere \n cadrul pa]ilor [i care vor ajunge s` fie litate romån` \n]eleg mult mai bine pia]a lo- Pån` acum o serie de companii multina- se mai confirm`. scontate ale Cla fel de bine pl`ti]i ca ace[tia, spun specia- cal` [i stimulii la care rteac]ioneaz` angaja]ii ]ionale au decis c` e s` lase conduce- Steven van Groningen, restructur`rii guvernului. investi]iilor nu se mai Pagina 13 li[tii \n resurse umane. sau consumatorii. rea afacerilor pe pia]a local` unor manageri pre[edintele Raiffeisen „Multina]ionale pot s` \i trimit` \n Ro- Punerea accentului pe managementul autohtoni. Bank, consider` c` merit` månia pe cei mai buni manageri, \ns` exist` autohton va fi \nso]it` [i de o majorare a sala- De exemplu, cel mai mare operator de discutat \n ce m`sur` Ro- confirm`. COMPANII n Profitul Bursei londoneze este riscul ca ace[tia s` nu fie neap`rat cei mai riilor care, \n opinia lui Schiele, vor \ncepe s` telefonie mobil` din lume, grupul britanic månia se \ndreapt` spre un \n cre[tere, pe fondul presiunilor buni aici, pentru c` \ntotdeauna vor exista se alinieze la nivelul pie]ei interna]ionale Vodafone, a schimbat conducerea operato- „asset bubble“, avånd \n n n Topul celor mai mari juc`tori de exercitate asupra institu]iei \n vederea atåt diferen]e economice, cåt [i culturale sau \ntr-o perioad` de 3-5 ani. rului Connex, numind-o pe pozi]ia de direc- vedere galopul constant al pre]urilor imobilelor [i terenurilor pe pia]a farmaceutic` a suferit prelu`rii de c`tre bursa american` politice“, a declarat pentru ZF Joseph J. „Companiile care vor vrea s` \[i p`streze tor executiv pe Liliana Solomon (41 de ani). \n ultimii ani. modific`ri importante \n primul Nasdaq. Pagina 12 Schiele, consultant interna]ional, fost senior cei mai buni manageri va trebui s` \i pl`teas- De asemenea, grupul Hellenic Bottling „Cre[terea creditului antreneaz` [i cre[terea pre]urilor trimestru al acestui an, arat` un studiu manager \n cadrul Ford Motor. El [i-a mai c` mai bine, pentru c` altfel oamenii valoro[i Company care l-a numit pe C`lin Dr`gan (39 activelor“, a spus Van Groningen, \ns` el sus]ine c` sistemul Cegedim. Pagina 6 POLITIC~ exprimat convingerea c` un manager romån de aici vor pleca \n afara grani]elor“, a mai de ani) director general al Coca-Cola HBC bancar este suficient de robust pentru a face fa]` unor even- este cea mai bun` alegere pentru a conduce o spus Schiele. Romånia, liderul pie]ei autohtone a b`u- tuale [ocuri. n n Directorul general al Relad, unul n La un an dup` respingerea afacere pe pia]a local`. El a precizat c` deja \n industria bancar` turilor non-alcoolice. Specula]iile privind tendin]a constant` de cre[tere a pre- dintre primii trei distribuitori de Tratatului Constitu]ional de c`tre Fran]a Camelia St`nculescu, directorul general managerii autohtoni sunt la fel de bine pl`ti]i Gigantul mondial de bunuri de larg con- ]urilor la case [i terenuri \n perspectiva ader`rii la Uniunea medicamente, crede c` intrarea unor [i Olanda, liderii europeni recunosc c` al companiei de resurse umane Manpower ca [i cei expatria]i [i este de p`rere c` aceast` sum Unilever a numit-o pe Alexandra G`tej European`, sus]inute [i de majorarea veniturilor persoanelor, juc`tori interna]ionali \n perioada sunt \nc` dezorienta]i. Pagina 13 Romånia, confirm` aceast` tendi]` [i spune tendin]` se face din ce \n ce mai sim]it` [i \n (40 de ani) \n func]ia de pre[edinte al diviziei au antrenat scumpiri de la un an la altul. imediat urm`toare este inevitabil`. c` schimbarea de na]ionalitate la nivel de alte domenii. Un director performant de su- sale pentru \ntreaga regiune a Balcanilor - Potrivit datelor funizate de compania imobiliar` Eurisko, Pagina 7 BUSINESS HI-TECH management este determinat` de dou` cursal` bancar` cå[tig` \ntre 3.000 [i 5.000 de Unilever South Central Europe. anul trecut pre]urile \n complexurile reziden]iale noi din elemente. euro pe lun`, f`r` bonusuri de obiectiv, \n La fel a procedat [i American Life Insu- zonele aflate \n nordul Bucure[tiului au variat \ntre 1.000 de n n Produc`torul de materiale de n BitDefender, divizia de „|n primul rånd, pe pia]` exist` mai timp ce pre[edin]ii [i vicepre[edin]ii de b`nci rance Company, care a decis s` predea con- euro [i 2.500 de euro pe metru p`trat construit. Cea mai construc]ii Celco Constan]a a securitate din cadrul Softwin, a multe pozi]ii de management [i deci este ne- \ncaseaz` \ntre 10.000 [i 20.000 de euro ducerea companiei AIG Life Romånia lui scump` zon` r`måne Prim`verii, unde spa]ii reziden]iale \nregistrat o cre[tere a profitului net cu realizat 10% din cifra de afaceri pe voie de mai mul]i manageri. |n al doilea rånd, lunar/net, f`r` bonusuri. Theodor Alexandrescu (37 de ani). Acestea vechi au fost våndute [i la pre]uri de 3.000 de euro/metru 54% \n euro, iar cifra de afaceri s-a 2005 din vånzarea produselor prin marea majoritate a managerilor de pe pia]` „Salariile vor fi legate de performan]a [i sunt numai cåteva cazuri, exemplele putånd p`trat construit. majorat cu 35%. Pagina 7 Internet. Pagina 15 au deja experien]`, ceea ce nu era valabil \n obiectivele companiei pe pia]`. Dac` aceasta continua. Vezi pagina 4

n n Produc`torul de componente n Orange Romånia a redus cu auto japonez Takata-Petri va angaja 33% tariful standard pentru apelurile pån` la jum`tatea anului viitor 1.000 interna]ionale c`tre SUA [i Canada [i de persoane pentru fabrica de la Sibiu. pentru apelurile din re]elele de Pagina 8 telefonie fix` din Europa. Pagina 15 Vånz`ri mai mici pentru Altex pe primul trimestru Polus face un mall n n Dup` integrare, m`rcile de pe ANALIZ~ pia]a comunitar` vor deveni recunoscute [i pe pia]a autohton`, \ns` n Bursa de Valori se preg`te[te s` MIHAELA POPESCU primele trei luni ale anului 2005, urmate de fa]` de 60.000 de metri p`tra]i cåt ocupa la de 110 mil. euro m`rcile romåne[ti nu vor deveni intre \n clubul pie]elor europene de electrocasnicele mici, \n sc`dere cu 10%, sfår[itul anului trecut. Investi]iile bugetate comunitare decåt prin \nregistrare pe capital, dar brokerii se plång c` statul ALTEX, retailerul num`rul unu de produse potrivit datelor despre pia]` furnizate de pentru acest an se ridic` la aproximativ 25 de pia]a unic`. Pagina 8 le pune be]e \n roate. Pagina 16 electronice, electrocasnice, IT&C [i multi- Altex. Vånz`rile pe segmentul IT&C au stag- milioane de euro, potrivit unor declara]ii la Constan]a media, a \nregistrat \n primul trimestru o cifr` nat la nivelul de anul trecut. Dintre electrocas- anterioare ale reprezentan]ilor companiei. de afaceri de 47 milioane de euro (166,4 mil nicele mari, cel mai mult au sc`zut ma[inile de Altex a avut anul trecut o cifr` de afaceri lei), \n sc`dere cu 8% fa]` de aceea[i perioad` sp`lat - cu aproximativ 25% - urmate de de 275 de milioane de euro, \n cre[tere cu 87% C~T~LIN LUPOAIE a anului trecut. aparatele frigorifice [i aragazurile - cu apro- comparativ cu anul precedent, datorit` Compania explic` aceste rezultate prin ximativ 15%. extinderii re]elei de magazine. Unul dintre COMPANIA de investi]ii Polus Transilvania, administrat` sc`derea vånz`rilor pe pia]a autohton` de |n ciuda acestor rezultate, Altex a anun]at motoarele cre[terii a fost creditul de consum, de omul de afaceri Arpad Paszkany - patronul echipei de electronice [i electrocasnice la \nceputul aces- c` va continua dezvoltarea re]elei printr-o la sfår[itul anului trecut 60% din vånz`rile fotbal CFR Cluj, va investi circa 110-115 milioane de euro tui an, determinat` de un cumul de factori: expansiune controlat`, care s` genereze Altex fiind credite. |n plus, primul trimestru al \ntr-un centru comercial Polus \n Constan]a. normele BNR de temperare a cre[terii consu- sc`derea costurilor de operare [i men]inerea anului trecut a adus o cre[tere a pie]ei „|n momentul de fa]`, a[tept`m s` primim avizul pentru mului, cre[terea costurilor la utilit`]i [i atin- profitabilit`]ii \n limitele propuse. Retailerul a romåne[ti de electronice [i electrocasnice fa]` \nceperea construc]iei centrului comercial, care va fi situat gerea satura]iei pe segmentul electrocas- deschis \n acest an 5 magazine Altex \n de primele trei luni ale anului 2004, datorit` lång` primul Metro deschis \n Constan]a (ie[irea din nord nicelor mari (frigidere, aragazuri, ma[ini de provincie, iar pån` la sfår[itul anului vor mai fi introducerii cotei unice de impozitare [i c`tre Tulcea - n.r.)“, a declarat pentru ZF Arpad Paszkany, sp`lat [i hote). inaugurate minim 15 magazine Altex [i trei elimin`rii accizelor la camerele foto digitale. directorul general al Polus Transilvania, membr` a TriGranit Cele mai mari sc`deri \n primul trimestru electrocomplexuri Media Galaxy. Concuren]ii Altex pe pia]a romåneasc` - unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din regiune. le-au avut electrocasnicele mari, care au Astfel, re]eaua Altex va ajunge la o sunt \n prezent Flamingo (care a fuzionat Centrul comercial va avea o suprafa]` de 68.000 de metri \nregistrat vånz`ri cu 20% mai mici decåt \n suprafa]` total` de 90.000 de metri p`tra]i, recent cu Flanco), Domo [i Cosmo. p`tra]i, iar lucr`rile vor \ncepe, potrivit lui Paszkany, \n prim`vara anului viitor. Polus a achizi]ionat deja terenul SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 25.05.2006 BURSE necesar dezvolt`rii proiectului comercial. Acesta este al doilea mare proiect anun]at de compania EVENIMENT 3 MEDIA&ADVERTISING . 10 BAA 11 HVB 4 Indici bursieri |nchidere Tendin]a % Polus Transilvania, dup` complexul Polus Center Cluj. 25.05.2006 puncte B~NCI {I ASIGUR~RI 4 BUSINESS INTL. 11 BERTELSMAN 12 MICROSOFT 15 Centrul comercial din Constan]a se situeaz` din punct de BITDEFENDER 15 BURSE 5 BUSINESS INTL. 12 NOVARTIS 6 ZF 4.639,48 +0,53 vedere al m`rimii dup` cel de la Cluj, care are o suprafa]` CELCO 7 ⁄ O D 82.000 de metri p`tra]i [i necesit` investi]ii de 140 mil. euro. R COMPANII 6 POLITIC 13 ORANGE 15 S CHINA MOBILE 15 U U

E BET 6.865,22 ⁄ +0,75 La Cluj, tocmai au \nceput lucr`rile de execu]ie la centrul DEXIA 12 COMPANII 7 ENGLISH SECTION 14 OTE 15 3,5464 2,7741 comercial, a anun]at Paszkany. DTZ 6 RASDAQ 1.726,21 +0,29 COMPANII 8 BUSINESS HI-TECH 15 SANOFI-AVENSIS 6 RON RON ⁄ ENRON 11 TriGranit Development Corporation a semnat la MEDIA&ADVERTISING. 9 ANALIZ~ 16 Bucure[ti, la \nceputul acestei s`pt`måni, memorandumul GENERAL BETON 6 SIEMENS 7 EVOLU}IA BET GM 12 TAKATA PETRI 8 25.05.2006 privind execu]ia proiectului Esplanada din Capital` (zona Unirii, lång` Universitate) \n parteneriat public - privat, cu o CUM PUTE}I CONTACTA REDAC}IA ZF: Pagina 12 1 Dolar australian 2,0994 100 Yeni japonezi 2,4653 valoare estimat` \ntre 800 mil. euro [i un miliard de euro. ZF 1 Dolar canadian 2,4898 1 Leu moldovenesc 0,2129 Compania a anun]at, anul trecut, c` inten]ioneaz` s` ABONEAZ~-TE LA 1 Franc elvetian 2,2809 1 Coroana norvegiana 0,4537 investeasc` \n urm`torii ani circa 1,5 miliarde de euro pe pia]a PAGINA 12 1 Coroana ceha 0,1258 1 Zlot polonez 0,8983 romåneasc`, \n principal \n Bucure[ti, Cluj [i Constan]a. www.zf.ro/abonamente 1 Coroana daneza 0,4756 1 Coroana suedeza 0,3807 TriGranit Development Corporation, fondat` \n 1997, 1 Lira egipteana 0,4808 1 Lira turceasca noua 1,7925 are \n proprietate peste 20 de milioane de metri p`tra]i INFO LINE GRATUIT: 1 Lira sterlina 5,1935 1 Aur 57,4020 construi]i, compu[i din centre bancare, comerciale, hoteliere 0800 88 93 93 100 Forinti maghiari 1,3522 1 DST 4,1242 [i parcuri industriale.

ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 3 EVENIMENT

{tiri ZF Premierul a scos din banc` Greva GF, suspendat` pån` la 1 iulie Greva comisarilor G`rzii Financiare afilia]i la Sindicatul Na]ional al Func]ionarilor Publici a fost suspendat`, pån` la 1 iulie, \n urma discu]iilor dintre ministrul circa 480.000 de dolari finan]elor Sebastian Vl`descu, [i reprezenatan]ii grevi[tilor. „Ast`zi (joi - n.r.), la sediul Ministerului Finan]elor Publice a avut loc o \ntålnire \ntre Sebastian Vl`descu, ministrul finan]elor publice [i reprezentan]i ai Premierul C`lin Popescu-T`riceanu [i-a redus valoarea conturilor comisarilor G`rzii Financiare afla]i \n grev`. |n urma bancare cu 1,35 milioane de lei (480.000 de dolari), f`r` s` discu]iilor s-a decis suspendarea grevei pån` pe data de 1 iulie, cånd va avea loc o nou` discu]ie“, au anun]at achizi]ioneze noi ac]iuni la diferite societ`]i sau bunuri care trebuie C`lin Popescu- reprezentan]ii ministerului. Mediafax T`riceanu men]ionate \n declara]ia de avere. UNTRR cere modernizarea drumurilor din accize Transportatorii romåni cer Guvernului ca accizele la THOMAS DINC~- MEDIAFAX ceea ce prive[te valoarea total` la zi a {eful Guvernului noteaz` [i un \mpru- combustibil s` intre direct \n bugetul Ministerului titlurilor [i num`rul de ac]iuni de]inute la mut de un miliard lei vechi (circa 30.000 Transportului pentru a fi folosite exclusiv la reabilitarea n noua sa declara]ie de avere, com- Automotive Trade Services, redus cu 350 de euro) acordat cumna]ilor s`i. drumurilor. „Noi pl`tim aceste taxe pentru drumuri [i pletat` la 18 mai, premierul T`ricea- de titluri. Lipsesc cele 17 titluri la ICARE S Salariul net \ncasat anul trecut de este normal ca ele s` fie orientate c`tre rebilitarea nu prezint` conturi bancare cu sume ervices (societate aflat` \n proces de di- T`riceanu pentru func]ia de prim- drumurilor, [i nu pentru educa]ie sau s`n`tate“, a reduse comparativ cu datele incluse zolvare de drept conform articolului 30 din ministru se ridic` la 477.890.000 de lei declarat Romeo Medan, vicepre[edintele Uniunii | \n formularul din luna mai 2005 [i re- Legea 359/2004), de 170.000 lei, [i 8 titluri la vechi (13.650 de euro), cu o sut` de Na]ionale a Transportatorilor Rutieri Romåni (UNTRR). El luate \n luna ianuarie 2006. PubliMedia SRL (\n dizolvare de drept), de milioane lei vechi mai mult decåt a crede c` accizele sunt o surs` de venit u[or de colectat, |n contul [i depozitul pe care le-a 800.000 lei. primit \n 2004 \n calitate de parlamen- motiv pentru care guvernul le orienteaz` c`tre alte deschis \n 2003 la ING Romånia, T`riceanu T`riceanu prezint` acelea[i autotu- tar. Premierul mai este membru \n con- scopuri foarte u[or. „Anul trecut veniturile din accize au declar` c` mai de]ine 79.789 euro, fa]` de risme [i imobile, cu excep]ia unei valori siliile directoare la Asocia]ia Produ- fost de 1,23 mld. euro [i avem nevoie de o infrastructur` suma de 200.000 euro existent` anterior. impozabile majorate pentru casa de va- c`torilor [i Importatorilor de Auto- rutier` adecvat`, ]inånd cont c` Romånia are unul dintre |n contul [i depozitul \n valut` deschise can]` din satul Ciofliceni (comuna Snagov), mobile [i Funda]ia Institutul pentru cele mai moderne parcuri auto din Europa“, a ad`ugat \n 1998 la HVB Romånia se mai afl` 9.305 de 413.370 de lei, fa]` de valoarea de Liber` Ini]iativ`, dar [i vicepre[edinte vicepre[edintele UNTRR. Lavinia Marin euro, mult mai pu]in 300.000 de lei anun- la Federa]ia Romån` de Automo- fa]` de suma de ]at` anterior. bilism [i membru al Societ`]ii de |n- AVAS critic` reac]ia b`ncilor la publicarea listei 150.000 de euro de- Salalariul net al premierului Premierul mai curajare pentru |m- clarat` anterior. declar` dividende bun`t`]irea Rasei datornicilor |ntr-un alt cont T`riceanu a anul trecut de ne\ncasate aferente Cailor \n Romånia. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului curent deschis la anului 2003 de 2,1 T`riceanu a a- (AVAS) [i-a exprimat ieri surprinderea c` societ`]ile HVB Romånia [i \n 13.650 de euro. milioane lei de la nun]at, la \nceputul bancare care au datorii la bugetul asigur`rilor de care ini]ial se aflau firma ATS [i un pro- anului, c` \[i va reac- s`n`tate au fost indignate de faptul c` figureaz` pe lista 4,7 miliarde de lei fit nerepartizat de tualiza declara]ia de datornicilor. „Ne exprim`m surprinderea c` societ`]i vechi, premierul mai are 30.936 de lei. aceea[i societate de un milion lei, aferent avere cu veniturile ob]i- bancare care se reg`sesc \n postura de debitori [i care, Tot la HVB Romånia, T`riceanu mai anului 2003, [i de 376.000 de lei, aferent nute \n ultimul an fiscal, de[i au fost somate, \n data de 4 martie 2004, \n loc s` declar` un cont curent de 43.180 dolari, cu anului 2004. dup` ce va primi fi[ele achite debitele sau s`-[i fi reglementat pe parcursul 410 euro mai pu]in decåt \n luna ianuarie. Venituri din alte surse reprezint` [i di- fiscale de salarizare [i dup` ultimilor doi ani situa]ia \mpreun` la casele de s`n`tate |n declara]ia actualizat`, [eful Guver- videndele aferente anului 2003, de 148.000 ce societ`]ile la care de]ine cedente, \[i manifest` indignarea fa]` de ac]iunea nului declar` acela[i num`r de ac]iuni la de lei, \ncasate de la societatea Automotive ac]iuni \[i vor \ncheia bi- AVAS“, spun reprezentan]ii Autorit`]ii. Reac]ia acestora acelea[i societ`]i, cu u[oare diferen]e \n Trade Services. lan]ul. este un r`spuns la declara]iile lui Radu Ghe]ea, FOTO: Bogdan Maran/Mediafax Foto pre[edintele Asocia]iei Romåne a B`ncilor, care a criticat trecerea unor unit`]i bancare pe lista debitorilor. „AVAS aplic` un tratament egal pentru to]i debitorii, indiferent de numele lor“, au precizat oficialii AVAS. Pe lista debitorilor figureaz` 17 unit`]i bancare, dintre care Raportul SRI pe tema Ministrul Industriilor anun]` c` tarifele la gaze [i agen]ia din Tårgu Neam] a B`ncii pentru Dezvoltare are cele mai mari datorii - 9.028 de lei. Alina Pahoncia aviar`, problem` electricitate vor cre[te cu 1-2% de la 1 iulie Alstom explic` efectele suspend`rii contractului cu Metrorex diplomatic` TEODORA VASÅLCA - MEDIAFAX este de 120 de dolari, anul acesta nu ar trebui s` aib` explicat Is`rescu. Guvernatorul a afirmat cu o zi \n Alstom Transport Romånia va livra de la 30 mai doar o loc o nou` majorare a pre]ului la gazele naturale din urm` c` Banca Na]ional` a Romåniei poart` discu]ii treime din pachetul circulant de servicii acordat MINISTRUL economiei [i comer]ului Codru] {ere[ a produc]ia intern`. |ns` nu [tim ce se va \ntåmpla \n cu Executivul pentru stabilirea definitiv` a calenda- operatorului metroului bucure[tean ca urmare a MIRUNA LEBEDENCU apreciat ieri c` tarifele pentru gazele naturale [i trimestrul patru cu pre]ul gazelor din import, care rului de ajustare a pre]urilor administrate, astfel \ncåt neefectu`rii de c`tre Metrorex a pl`]ilor datorate electricitatea furnizat` popula]iei nu vor cre[te cu mai urm`resc \n oglind` cota]ia ]i]eiului“, a mai spus {ere[. s` poat` definitiva [i anun]a „cåt mai repede“ ]inta de companiei pentru ultimele 10 luni de activitate, precum MINISTRUL ungar al agriculturii a afirmat ieri c` acuza]iile mult de 1-2%, la 1 iulie, dar decizia final` va apar]ine Potrivit acestuia, fluctua]iile cota]iilor interna- infla]ie pentru 2008. [i a altor pl`]i restante pentru primii doi ani de contract, privind faptul c` puii importa]i din Ungaria ar fi contribuit autorit`]ilor de reglementare \n domeniu. ]ionale ale petrolului se reg`sesc \n pre]ul gazelor Rata infla]iei a sc`zut anul trecut la 8,6% de la care \nsumeaz` peste 40 mil. euro. „Aceasta presupune par]ial la r`spåndirea virusului gripei aviare \n Romånia „La autorit`]ile de reglementare intervin al]i naturale \n general dup` o perioad` de circa nou` luni. 9,3% \n 2005, dar a dep`[it prognoza BNR, care a avut o \ncetare gradual` a activit`]ilor, pån` la limita reprezint` o problem` serioas` atåt la nivel politic, cåt [i factori de ajustare a pre]urilor, care vin pe de-o parte {ere[ a men]ionat c` la 1 ianuarie 2007 ar putea fi o ]int` de 7,5% cu o varia]ie de un punct procentual \n inferioar` permis` de lege. |n jurul datei de 30 mai se va diplomatic, relateaz` MTI, citat` de Mediafax. din infla]ia pe primele [ase luni, costuri care sunt eliminat` clasificarea gazelor naturale provenite din plus sau \n minus. Cre[terea pre]urilor administrate, livra aproximativ o treime din pachetul circulant“, a „Astfel de acuza]ii nu sunt f`cute \n mod normal la adresa reglementate, taxe locale sau surse noi. cum ar fi cele la utilit`]i, a fost unul dintre principalii declarat Gabriel Stanciu, director general al Alstom altor ]`ri ale Uniunii Europene“, a declarat Joszef Graf. alte impozite \n Codul fiscal“, a De evolu]ia pre]urilor la factori care au determinat majorarea infla]iei. Transport Romånia. |n aceste condi]ii, doar 40% El a ad`ugat c` diploma]ii ungari au cerut explica]ii \n declarat {ere[. Pre]ul de referin]` pentru gazele utilit`]i depinde atingerea ]in- Pentru acest an banca central` a stabilit un inter- dintr-un total de circa 330 de vagoane vor circula, ceea leg`tur` cu nota SRI, conform c`reia pui de curc` purt`tori ai El a precizat c` pentru ga- tei de infla]ie \n acest an. Gu- val de varia]ie de 4-6%, dar Is`rescu a afirmat recent ce va duce la cre[terea timpului de a[teptare pån` la 30 virusului H5N1 ar fi ajuns \n Romånia din Ungaria. „Am zele din produc]ia intern` nu din produc]ia intern` a crescut la vernatorul b`ncii centrale, Mu- c` infla]ia ar putea ajunge la 6,8%. }inta de infla]ie de minute sau realizarea unui grafic de circula]ie \ntr-un trecut prin acest stadiu al problemei“, a spus Graf. este avut` \n vedere o cre[tere a gur Is`rescu, a apreciat ieri c` pentru 2007 este de 4%, cu acela[i interval de varia]ie, anumit interval orar, au mai spus reprezentan]ii De[i autorit`]ile vecine privesc foarte serios aceste acuza- pre]urilor la \nceputul lunii iu- 120 $ pentru 1.000 de metri cubi. ]inta de infla]ie de 5% plus/ iar Is`rescu a ar`tat miercuri c` ]inta pentru 2008 ar companiei franceze. Reprezentantul Alstom Transport a ]ii, \n ]ar` raportul SRI este considerat o not` care ar fi urmat lie, iar autorit`]ile vor respecta minus un punct ar putea fi atin- putea fi tot de 4%. infirmat declara]iile directorului Metrorex, Liviu {oav`, s` fie verificat` de ANSV, Ministerul Agriculturii [i Institutul calendarul stabilit cu organis- s` \n acest an \n func]ie de Vorbind despre colaborarea cu Executivul, Is`- potrivit c`rora compania francez` a refuzat s` prezinte de Diagnostic [i S`n`tate Animal`. Cel pu]in a[a a declarat mele interna]ionale pentru majorarea pre]urilor la modific`rile pe care Guvernul le va aduce calenda- rescu a comparat BNR cu portarul unei echipe de documente justificative pentru componenta fix` a secretarul Comisiei SRI, Ion Stan, care s-a \ntålnit ieri cu gazele din aceast` categorie. rului de ajustare a pre]urilor administrate, iar curba de fotbal, care trebuie s` „apere stabilitatea pre]urilor“, costurilor, precizånd c` aceast` solicitare este directorul SRI, Radu Timofte, la sediul central al serviciului, Pre]ul de referin]` pentru gazele din produc]ia infla]ie prognozat` se va muta \n 2007. indiferent dac` cei din ap`rare sau de la mijlocul tere- „netemeinic` [i nelegal`“. Roxana Petrescu pentru a clarifica problema intern` a crescut la 120 de dolari pentru 1.000 de metri „|n prezent, exist` o probabilitate mare ca la sfår- nului joac` mai bine sau mai prost. raportului pe tema gripei cubi, fa]` de nivelul anterior de 110 dolari, \n urma [itul anului s` nu intr`m \n marj`. S-ar putea \ns` ca El a spus c` ar exista [i o solu]ie pentru cazul \n Noi criterii de calcul al salariului minim pe Gripa aviar` a fost aviare. evolu]iei cursului de schimb leu-dolar. aceast` cocoa[` anticipat` la infla]ie s` se duc` spre care „juc`torii de cåmp“ nu fac fa]` jocului: „s` cerem Pre[edintele executiv „}inånd cont c` anul trecut am pornit de la o 2007, \n func]ie de ce hot`r`[te Guvernul cu pre]urile arbitrului, adic` Uniunii Europene, s` treac` rapid la economie confirmat` \n 55 de al PD, Adriean Videanu, a medie de circa 90 de dolari/1.000 mc, iar acum pre]ul administrate [i \n acest an s` ne \ncadr`m \n ]int`“, loviturile de la 11 metri“. Guvernul va stabili pån` la 15 iulie, \mpreun` cu declarat ieri despre Ra- reprezentan]ii patronatelor [i ai sindicatelor, un set de localit`]i, \n timp ce \n portul SRI privind gripa criterii clare pe baza c`rora va fi calculat salariul minim alte 43 de cazuri exist` aviar` c` a fost o eroare ce pe economie, a declarat ieri ministrul de stat pe s-a \ntåmplat, pentru c` probleme economice, Gheorghe Pogea. „Vor fi analizate suspiciuni privind afirma]iile din document toate elementele care determin` cre[terea salariului nu erau \nso]ite de dovezi. Cinci ofertan]i pentru construc]ia podului Vidin-Calafat minim [i vom stabili exact ce necesit`]i trebuie s` prezen]a virusului. „Ori ai grij` ca el s` nu de- acopere acest venit“, a afirmat Pogea. Criteriile vor fi vin` public, ori, \n momen- ANCA DUMITRESCU - MEDIAFAX brie, iar deschiderea lor este prev`zut` la 18 septem- tinat m`rfurilor transportate pe calea ferat`, \n stabilite \n urma unor \ntålniri s`pt`månale \ntre tul \n care ai o sc`pare, la brie“, se arat` \n comunicat. apropierea podului. Restul fondurilor vor fi utilizate reprezentan]ii Guvernului, patronatelor [i sindicatelor. un moment dat, trebuie s` vii [i cu dovezile \n sus]inerea a BULGARIA a invitat cinci grupuri pentru a licita \n Ministerul a precizat c` invita]iile au fost f`cute pentru planificarea lucr`rilor [i finan]area activit`]ilor Confedera]iile sindicale Cartel Alfa, Blocul Na]ional ceea ce ai afirmat“, a ar`tat Videanu. vederea ob]inerii unui contract de 236 de milioane de unui consor]iu format din compania german` Hoch- premerg`toare construc]iei. Sindical [i Confedera]ia Sindicatelor Democratice din Pån` la l`murirea problemei cu raportul SRI, virusul gri- euro (301,6 mil. dolari) destinat construirii podului tief [i cea spaniol` Obrascon Huarte Lain [i altor dou` Ministerul Transporturilor anticipeaz` c` sem- Romånia au organizat, miercuri, un miting comun \n pei aviare continu` s` se r`spåndeasc`. Autoritatea Na]ional` peste Dun`re care va uni porturile Vidin [i Calafat, consor]ii conduse de grupurile franceze Bouygues [i narea contractului cu grupul cå[tig`tor ar putea avea Capital`, solicitånd majorarea salariului minim la 180 Sanitar-Veterinar` a anun]at ieri c` gripa aviar` a fost potrivit unui comunicat al ministerului bulgar al Vinci. loc \n luna decembrie. Lucr`rile de construc]ie ar euro, pån` \n 2007, [i cre[terea pensiilor. Mediafax confirmat` pentru probele din 55 de localit`]i, din care 25 sunt transporturilor, citat de Reuters. Un alt grup este format din companiile ed.Zublin trebui s` debuteze \n mai 2007, iar podul ar putea fi din jude]ul Bra[ov, \n timp ce \n alte 43 de cazuri exist` Podul cu o lungime de doi kilometri, situat \n din Germania, Alpine Mayreder din Austria [i Eiffel finalizat la jum`tatea anului 2010, cu o \ntårziere de un suspiciuni privind prezen]a virusului. De[i premierul C`lin apropierea grani]ei cu Serbia, are rolul de a crea o Construction din Fran]a. an fa]` de previziunile f`cute cu ocazia lans`rii Popescu-T`riceanu a preluat conducerea Comandamentului nou` leg`tur` [i de a permite dezvoltarea rela]iilor Al cincilea ofertant este FCC Construccion, din licita]iei, anul trecut. ERAT~: |n articolul „A&D Pharma negociaz` un credit de 100 mil. central de combatere a gripei aviare, la Ministerul Agricul- comerciale \ntre Bulgaria [i Romånia, dup` aderarea Spania. Podul face parte dintr-un coridor paneuropean euro“ din pagina 1 a ZF de joi, 25 mai, a ap`rut \n mod eronat turii a avut loc, ieri diminea]`, o \ntålnire a mai multor exper]i celor dou` state la Uniunea European`. Potrivit contractului, 226 de milioane de euro vor destinat \mbun`t`]irii infrastructurii de transport \ntre informa]ia c` Help Net are ac]ionari comuni cu ai distribuitorului pe probleme de grip` aviar` [i a unor medici veterinari \n „Am trimis invita]ii c`tre cinci candida]i. Ter- servi la construirea unui pod cu patru benzi de circu- Europa Central` [i statele din sudul extrem al con- Medimfarm. |n realitate, compania are ac]ionari comuni cu ai prezen]a ministrului agriculturii Gheorghe Flutur. menul de depunere a ofertelor expir` la 15 septem- la]ie, o linie feroviar`, precum [i a unui depozit des- tinentului, Grecia [i Turcia. distribuitorului Farmexim.

Fo[ti mini[tri [i consilieri preziden]iali, pe lista P Diploma EXECUTIVE MBA A UNIVERSIT~}II SHEFFIELD: cump`r`torilor de case na]ionalizate oportunitate unic` de studii, acum \n Bucure[ti Universitatea Sheffield [i City College (Colegiu afiliat Uni- Marea Britanie, Grecia, Canada [i USA, programul nea]` (procuror la Procuratura General`), Fo{ti mini[tri, consilieri preziden]iali, secretari ai CC al PCR [i versit`]ii Sheffield \n Grecia) anun]` lansarea programu- EXECUTIVE MBA este de 14 ani, ales de companii [i or- Ibraim Feranazi [i Kurbissa Jamal (patroni la al]i demnitari vor avea dreptul s` \[i vånd` casele cump`rate \n mai multe societ`]i comerciale), Raul Doices- lui EXECUTIVE MBA la Bucure[ti, \ncep`nd cu ganiza]ii interna]ionale de top din S-E Europei [i din \n- baza Legii 112/1995 privind imobilele na]ionalizate, dac` cu (patronul firmei Bog’Art), T`nase Tudor octombrie 2006. treaga lume pentru preg`tirea [i dezvoltarea profesional` (fost director al Serviciului de Telecomu- interdic]ia de \nstr`inare a acestora \ntr-o perioad` de zece ani nica]ii Speciale). Recunoscut` mondial pentru excelen]` \n cercetare [i a angaja]ilor lor. de la achizi]ionare va fi eliminat`. Acestora li se adaug` Ilie Ceau[escu (fra- predare, Universitatea Sheffield este una dintre cele mai Programul se va desf`[ura pe o perioad` de 2 ani de zile tele lui Nicolae Ceau[escu), Marin R`doi [i Petre Enache (membri ai CC al PCR), Radu renumite universit`]i din Marea Britanie [i din lume, cu un \n total 13 weekend-uri (un weekend pe lun`) : 10 VALENTIN GROS - MEDIAFAX PSD [i fost director laICRAL), Gheorghe Constantin (secretar CC al PCR), Toader palmares de 5 laurea]i ai Premiului Nobel printre absol- weekend-uri \n Bucure[ti ( British Council [i Camera de Tinca (fost ministru al ap`r`rii), Constantin Gheorghe (general de Securitate), Vasile ven]ii universit`]ii [i 3 premii Queen’s anniversary. Con- CONFORM unei liste redactate de Asocia]ia Zmeu (adjunct al ministrului transporturilor Mu[at (secretar CC al PCR), Radu Abageriu Comer] [i Industrie a Romåniei), 2 weekend-uri \n Sa- Proprietarilor Deposeda]i Abuziv de Stat \nainte de 1989), Dudu Ionescu (fost ministru (ministru adjunct la Ministerul Comer]ului form top-ului celor mai bune 500 universit`]i din lume, lonic (City College) [i 1 weekend \n Sheffield (Universita- (APDAS), din categoria persoanelor care vor de interne care, potrivit sursei citate, ar fi Interior \nainte de 1989). realizat \n august 2005, Universitatea Sheffield este cla- tea Sheffield). Cele 2 weekend-uri \n Salonic [i unul \n beneficia de aceast` prevedere fac parte [i fo[ti cump`rat de la un subaltern apartamentul „Exist` cazuri de case na]ionalizate care au sat` pe locul 8 \n Marea Britanie [i pe locul 18 \n Europa. mini[tri, consilieri preziden]iali, secretari ai care nu trebuia \nstr`inat timp de 10 ani), fost cump`rate de chiria[i cu 8.000-10.000 de Sheffield sunt comune pentru toti cursan]ii din toate ]`rile Comitetului Central al PCR care au cump`rat Mircea Ciumara (fost mi- dolari, iar acum ar putea fi Programul EXECUTIVE MBA Sheffield este cotat de participante la program.Specializ`rile pe care le pot ale- case \n zone centrale ale Capitalei \n baza Legii nistru de finan]e [i minis- våndute cu 200.000- ge participan]ii la acest program sunt Marketing, General 112/1995. tru de stat), Radu Vasile Case cump`rate cu 300.000 de dolari [i chiar c`tre The Economist (2005) pe locul 32 \n Europa [i locul Pe list` figureaz`, printre al]ii, Ionel (fost prim-ministru), Eu- mai mult“, a declarat Ma- 78 mondial din mii de programe MBA din \ntreaga lume. Management, Finan]e [i Logistic`. Olteanu (fost deputat PSD), Constantin gen Ple[a (deputat PRM 10.000 $ ar putea fi ria Theodoru, pre[edintele Niculescu [i Aurelia Vasile (deputa]i PSD), [i pre[edinte al Asocia]iei våndute cu 200.000 $. APDAS. Programul Executive MBA este primul de acest gen din Pentru mai multe detalii despre programul de MBA pute]i s` Vasile Ionel [i deputatul PSD Dan Iosif (fo[ti Chiria[ilor), Magda Du- Plenul Camerei Depu- tot S-E Europei predat \n trei ]`ri diferite (Romånia, v` adresa]i Biroului Reprezentan]a al Universit`]ii \n Bucu- consilieri preziden]iali ai lui Ion Iliescu), Dan mitru (sora liderului PRM ta]ilor a adoptat, mar]i, o Grecia, Serbia\Muntenegru) iar la anul va fi oferit [i \n re[ti( Str.C.A.Rosetti nr.7, sect.1) la telefon (021)315.27.23, Edmond (tat`l lui Dan Iosif), Liviu Harbuz Corneliu Vadim Tudor), Marcu Tudor ini]iativ` legislativ` a deputatului PC Petru (fost consilier guvernamental al lui Adrian (fratele lui Corneliu Vadim Tudor), Carmela C`lian, prin care se elimin` interdic]ia de Turcia. Oferind o diplom` de prestigiu recunoscut` mob.0722.610.561 sau e-mail @city.academic.gr N`stase), Emil Cico Dumitrescu (fost con- Roman (sora lui Petre Roman, fost prim-mi- \nstr`inare a imobilelor cump`rate \n baza interna]ional [i beneficiind de un corp profesoral din cåt [i de pe site-ul www.city.academic.gr. silier de stat), Petre Ninosu (fost ministru al nistru), Gheorghe Uglean (fost pre[edinte al Legii 112/1995, impus` pe o perioad` de zece justi]iei), Gheorghe {om`nescu (membru Cur]ii Supreme de Justi]ie), Corneliu Gogo- ani de la achizi]ionare. 4 l Vineri, 26 mai 2006 B+NCI - ASIGUR+RI Is`rescu: Avem grij` s` nu tragem toate cartu[ele, Localit`]ile mici, urm`toarea frontier` ca s` fim preg`ti]i pentru eventuale [ocuri pentru b`nci

Intr`rile de capitaluri de tip speculativ din ultimii doi ani nu au fost mai mari de dou` „Nu \n]eleg de ce lumea este [ocat` de cre[terea OANA DINU - MEDIAFAX cursului din ultima perioad` dup` ce leul se miliarde de euro, din care circa 1,2 miliarde au ajuns \n b`nci pentru a profita de apreciase atåt de mult. Mi[c`ri de acest gen vor mai CONCUREN}A din sectorul bacar romånesc se va intensifica \n fi pentru c` intr`m \n lumea financiar` globalizat`. urm`torii ani, ceea ce va determina reducerea num`rului de b`nci [i a diferen]ialul de dobånd`, iar restul la Burs`, afirm` guvernatorul Mugur Is`rescu. Chiar dac` aprecierea ne avantajeaz`, obiectivul de marjelor de profit, intensificarea eforturilor de dezvoltare, dar [i stabilitate financiar` ne impune s` fim aten]i la intrarea pe pia]a de profil a unor institu]ii interna]ionale, spun riscuri“, a declarat guvernatorul. bancherii. R~ZVAN VOICAN |n ultimele dou` s`pt`måni, cursul a urcat la 3,45 „Multe institu]ii de credit care [i-au manifestat interesul pentru lei pentru un euro la 3,55 lei pentru un euro. BNR a privatizarea B`ncii Comerciale Romåne [i-l men]in \n continuare l spune c` volumul intr`rilor a fost calculat \ns` ieri un curs de 3,5464 lei/euro, cu 0,8 pentru sectorul bancar romånesc“, a declarat Petru Rare[, pre[edintele limitat de sc`derea rapid` a dobånzilor bani mai jos decåt nivelul anun]at cu o zi \n urm`. Institutului Bancar Romån, la Forumul Financiar Est-European. la lei [i de cre[terea dobånzilor \n afar` Cota]iile au coboråt, cu cåteva opriri, pe toat` durata |n urm`torii ani, institu]iile de credit de mici dimensiuni fie vor fi la dolari [i euro. „Dac` dobånzile la lei [edin]ei de tranzac]ionare, minimul fiind atins chiar preluate de b`nci interna]ionale care doresc s` intre pe pia]a din r`måneau la peste 10%, am fi fost inva- la \nchidere, toate pie]ele din regiune consemnånd Romånia, fie vor fi nevoite s` renun]e la activitate, sus]in liderii mai Eda]i de capitaluri speculative“, a declarat Is`rescu. u[oare aprecieri ale monedelor. multor b`nci romåne[ti. |n toamna anului trecut, BNR a preferat chiar s` {eful b`ncii centrale a spus c` este de discutat cu „Pe pia]` sunt cu 29 de juc`tori \n plus (din num`rul total de 39 de sacrifice obiectivul de infla]ie reducånd abrupt ce instrument ar interveni BNR pentru a atenua o b`nci - n.r.). Concuren]a va cre[te \n viitor. Va fi vorba de dobånzile pentru a evita atragerea unor fluxuri mari anumit` evolu]ie a cursului. „Cu ce am face-o? Prin supravie]uirea celui mai puternic. Dispari]ia acestor b`nci nu va pune de capital volatil, care ar fi accentuat presiunile de majorarea dobånzii, prin interven]ii directe pe \n pericol sectorul bancar“, a afirmat Bogdan Baltazar, pre[edintele apreciere nominal` a leului. pia]`“, a \ntrebat retoric Is`rescu. firmei de consultan]` Baltazar, Bloom &Pårvulescu, fost pre[edinte al Is`rescu spune c` \n condi]iile \n care |n acela[i timp, el a reamintit c` BNR \[i BRD, a doua mare banc` din Romånia. diferen]ialul de dobånd` a coboråt pån` spre dou` p`streaz` capacit`]i de interven]ie pentru diverse Sectorul bancar romånesc este dominat \n prezent de cinci institu]ii puncte procentuale, nu mai exist` o atractivitate situa]ii care pot ap`rea, a[a \ncåt nu sterilizeaz` de credit, a subliniat Nicolae D`nil`, pre[edintele executiv al BCR. semnificativ` pentru capitalul speculativ. agresiv lichidit`]ile de pe pia]` [i nici \n totalitate. Sectorul de retail va continua s` se dezvolte, pentru a ajunge la Din fericire, atåt \n Statele Unite, cåt [i \n „Steriliz`m substan]ial [i avem grij` s` nu tragem maturitate \n urm`torii doi-trei ani, au ar`tat participan]ii la Forum, iar Europa s-au format a[tept`ri de cre[tere a toate cartu[ele, ca s` fim preg`ti]i pentru eventuale motoarele dezvolt`rii vor fi creditele ipotecare, cele de consum [i dobånzilor ca urmare a r`bufnirii presiunilor [ocuri neprev`zute, inclusiv externe“, a declarat cre[terea ponderii cardurilor de credit. infla]ioniste, ceea ce reduce [i mai mult riscurile, Mugur Is`rescu. „Pe m`sur` ce activitatea de retail se va dezvolta, costurile vor permi]ånd eventual [i BNR s` mai ridice dobånda de Grija cea mai mare a BNR este c` orice coboråre cre[te. Totodat`, cre[terea concuren]ei va spori cheltuielile de politic` monetar`. a infla]iei de baz` - determinat` de pre]urile libere marketing ale b`ncilor“, a men]ionat Steven van Groningen, Guvernatorul afirm` c` \nainte de relaxarea asupra c`rora poate ac]iona - sub pragul de 2% pre[edintele Raiffeisen Bank. regimului de curs cu flotare administrat` decis` \n FOTO: Photos ridic` probleme de cre[tere economic` [i |n opinia lui Andreas Maragkoudakis, directorul general al B`ncii noiembrie 2004, deja intraser` pe pia]` capitaluri Guvernatorul BNR estimeaz` c` \n b`nci nu au intrat capitaluri volatile mai mari de 1,2 mld. euro sustenabilitate. Romåne[ti, avansul sectorului de retail va conduce la majorarea volatile estimate la circa 400 de milioane de euro. |n acela[i timp, major`rile de pre]uri din ianuarie creditelor neperformante, iar D`nil` a apreciat c` pån` \n 2008 Pån` \n vara lui 2005 au mai intrat aproximativ 800 dobånda de politic` monetar` la 8,5%, \n ciuda unor reafirmat c` un curs apreciat \n mod nesustenabil [i aprilie anul acesta au „måncat“ deja mai mult de num`rul creditelor ipotecare va cre[te cu 25% fa]` de nivelul din 2005, de milioane de euro. eventuale a[tept`ri de cre[tere. creeaz` un risc infla]ionist important, avånd \n jum`tate din rezerva pe care BNR o luase \n calcul iar creditele de consum cu 22%. O parte din bani au fost reinvesti]i \n sectorul |n contextul actual, Is`rescu spune c` trendul de vedere sensibilitatea mult mai mare a pre]urilor la privind amplitudinea suportabil` a major`rii Alte tendin]e prev`zute \n urm`torii ani \n sectorul bancar sunt imobiliar, \n timp ce o parte din plasamentele \n apreciere \n termeni reali al leului va continua s` deprecierea leului decåt la apreciere. pre]urilor adimistrate, astfel \ncåt dezinfla]ia s` majorarea salariilor angaja]ilor [i intensificarea eforturilor institu]iilor b`nci au fost re\nnoite, iar anumite sume au fost coexiste cu fluctua]ii pe termen scurt, limitånd astfel De asemenea, Is`rescu a spus c` mi[c`ri minore poat` continua. de credit de atragere de personal calificat. retrase mai ales dup` decizia BNR de a men]ine volumul intr`rilor de capitaluri volatile. El a ale cursului \n ambele sensuri pot ap`rea oricånd. [email protected] „Dup` criza din 1998-1999, sectorul bancar a \nflorit. Activele au crescut cu pån` la 500% fa]` de nivelul din 2001, \ns` num`rul de angaja]i nu a avut aceea[i evolu]ie. |n 2005 erau 54.700 de salaria]i \n acest domeniu, fa]` de 66.000 \n anul anterior“, a spus Eugen R`dulescu, directorul general al Casei de Economii [i Consemna]iuni. Fuziunea UniCredit-HVB- Potrivit lui Radu Manolescu, managing partner \n cadrul firmei de recrutare K.M.Trust&Partners, lipsa de experien]` a romånilor determin` multe b`nci s` angajeze expatria]i, mai ales c` \n unele cazuri aceasta este o posibilitate de reducere a cheltuielilor. }iriac \ncepe cu ATM-urile „Factorul uman va fi unul cheie pentru activitatea b`ncilor. Salariile vor cre[te, aceasta fiind una dintre metodele de atragere a R~ZVAN VOICAN angaja]ilor altor institu]ii de credit“, a afirmat Rare[. Concuren]a din sectorul bancar se va reflecta, de asemenea, [i \n CLIEN}II UniCredit Romånia, HVB Bank [i Banca }iriac pot folosi intensificarea procesului de deschidere de noi unit`]i, multe de mici bancomatele oric`reia dintre cele trei institu]ii financiare, beneficiind dimensiuni, dar echipate foarte bine [i cu un grad ridicat de de comisioane identice la retragerile de numerar \n re]eaua unit` de 335 automatizare. de ATM-uri. Dintre acestea, 258 apar]in B`ncii }iriac, 59 - b`ncii Institu]iile de credit \[i vor diversifica oferta, vor intra pe toate UniCredit Romånia [i 18 bancomate - HVB Bank. segmentele de pia]` [i se vor orienta din ce \n ce mai mult c`tre Cea mai mare re]ea de bancomate de pe pia]` apar]ine BCR, care localit`]ile mici, \ntrucåt \n marile centre urbane sectorul de profil va fi a trecut de 1.000 de ATM-uri. suprasaturat, au mai ar`tat participan]ii la discu]ii. Din noiembrie 2005, HVB Bank Romånia [i Banca }iriac fac parte, al`turi de UniCredit Romånia, din re]eaua central [i est-european` a UniCredit Group. |n acest context, unificarea re]elelor de bancomate reprezint` un prim pas vizibil la nivelul pie]ei \n perspectiva viitoarei integr`ri a celor trei b`nci. Deocamdat`, continu` procedurile de fu- ziune dintre HVB [i Banca }iriac, acestea dovedindu-se mai de durat` decåt se estimase la sfår[itul lui august 2005, cånd a fost perfectat` tran- zac]ia dintre omul de afaceri Ion }iriac [i Bank Austria Creditanstalt. Pån` \n prezent, HVB [i Banca }iriac [i-au aliniat dobånzile practicate la creditele \n valut`, procesul de unificare a portofoliilor de produse dovedindu-se, de asemenea, de durat`. „Facilitatea oferit` posesorilor de carduri emise de HVB Bank, Banca }iriac [i UniCredit Romånia este un prim pas c`tre obiectivul final de func]ionare ca o entitate unic`, reprezentånd UniCredit Group \n Romånia“, a declarat R`svan Radu, pre[edintele executiv al UniCredit Romånia. Dan Pascariu, pre[edintele HVB Bank, spune c` unificarea re]elelor de bancomate reprezint` un pas important, „care a fost posibil datorit` unei colabor`ri strånse a celor trei b`nci [i unei strategii comune“. Cumulate, activele totale ale celor trei b`nci ating aproximativ 3 FOTO: C`t`lina Filip/Mediafax Foto miliarde de euro. Petru Rare[ crede c` salariile \n sectorul bancar vor continua s` creasc`

DOBÅNZI Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice Cursurile pie]ei valutare anun]ate de BNR - 25 mai 2006 SUMA MINIM+ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE Valute \n cont Curs Curs lei noi lei vechi

s DOB“NDA LA TERMEN (%/AN) DOB“NDA LA TERMEN (%/AN) 1 Dolar australian 2,0994 20994 DOB“NDA LA TERMEN (%/AN) DOB“NDA LA TERMEN (%/AN) |N LEI taxa 1 Dolar canadian 2,4898 24898

136912 136912 persoane persoane deschidere |N VALUT~ s lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni fizice juridice cont 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni la vedere la termen comision din suma restituit` (%) la vedere (%/an) la vedere la termen la vedere (%/an) comision din suma restituit` (%) la vedere (%/an) BANCA BANCA la vedere (%/an) 1 Franc elvetian 2,2809 22809 1 Coroana ceha 0,1258 1258 USD Eurom Bank 300 100 - 0,25 3 3,5 3,75 4 4 10.000 1.500 0,25 3 3,5 3,75 4 4 Eurom Bank 200 1.000 - - 0,25 7 7 7,5 7,75 8 0,25 7 7 7,5 7,75 8 Bancpost 500 1.000 0,4 0 4,55 4,7 4,8 - 4,9 5.000 20.000 0 4,55 4,7 4,8 - 4,9 1 Coroana daneza 0,4756 4756 * detalii la banc` Certificat de Depozit Dobånda este fix`, ajungånd la nivelul de 7,25% pentru certificate de depozite constituite pe termen de 3 luni (RON). BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 3,25 3,5 4 3.000 3.000 0,5 3,25 3,5 4 „Victoria“ 1 Lira egipteana 0,4808 4808 BRD 500 1.000 0,5 0,25 2,5 2,6 2,8 2,9 3 5.000 10.000 0,25 2 2,1 2,3 2,4 2,5 1 Euro 3,5464 35464 Banca }iriac 1.000 0,5 0,1 2,75 3 3,25 3,25 3,5 0 10.000 0,1 2,75 3 3,25 3,25 3,5 BCR 100 200 4 0,5 0,25 6 6,25 6,5 6,75 7,5 0,25 5 5,25 5,5 5,75 6 1 Lira sterlina 5,1935 51935 OTP Bank 0 100-9999 - 0 3 3 3,1 3,1 3,1 500 1.000 0,25 2,15 2,4 2,55 2,8 2,8 Certificate de depozit la termen: 3 luni - 5,75%; 6 luni - 6,25%; 12 luni- 6,75% >151 >50.000 - 0,25 3 3 3,1 3,1 3,1 500 1.000 0,25 2,15 2,4 2,55 2,8 2,8 BRD 150 func]. sucurs.: - 0,5 0,25 4,5 4,6 4,65 4,65 4,75 0,25 5 5,25 5,25 5,25 5,5 100 Forinti maghiari 1,3522 13522 ABN-AMRO - 3.000 0,75 0,1 1,8 2 2,2 - 2,4 min. 20000$ ------Depozite cu plata dobånzii la expirarea termenului: 0,25 4,5 4,75 4,75 4,75 4,5 0,25 4 4,25 4,25 4,25 4,5 100 Yeni japonezi 2,4653 24653 ING 200 1.000 0,25 2 2,1 2,2 2,3 2,4 0,25 2,7 2,8 2,9 3 3,1 Tran[a PREMIUM: \ncepånd de la 2.500 lei lunar - 4,75 4,85 4,9 4,9 5 ------1 Leu moldovenesc 0,2129 2129 Raiffeisen 500 0,5 0,25 2,6 2,8 3 3,1 3,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3 1 Coroana norvegiana 0,4537 4537 Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 3 3,5 3,75 4 4 1.000 0,5 3 3,5 3,75 4 4 la exp.term. -4,755 5 5 5,25 ------Romåneasc` 300 - 0,9 3,5 3,65 3,7 3,75 3,9 1.000 1.000 0,9 3,5 3,65 3,7 3,75 3,9 Tran[a PREMIUM: \ncepånd de la 50.000 lei la exp.term. - 5,5 5,75 5,75 - 6 ------1 Zlot polonez 0,8983 8983 Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% Bancpost 500 50.000 - 0,6 0 7,25 7,25 7,15 - 7,15 0 7,25 7,25 7,15 - 7,15 1 Coroana suedeza 0,3807 3807 Alpha Bank - 0,1 3,3 3,8 3,9 3,9 3,9 - 0,1 3,3 3,8 3,9 3,9 3,9 Carnete de economii - - 4 4,25 - 4,5 ------1 Lira turceasca noua 1,7925 17925 Certificate de depozit nominative (pf) - USD: 3 luni - 3,8%, 6 luni - 3,9%, 9 luni - 3,9%, 12 luni - 3,9%. Raiffeisen 50 1.000 5.000 0,5 0,25 4 4,25 4,5 4,6 4,75 0,25 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 1 Dolar S.U.A. 2,7741 27741 Italo-Romena 0 15.000$ 0,6 0,5 2,45 2,55 2,6 2,6 2,95 0 15.000 0,5 2,45 2,55 2,6 2,6 2,95 Bank Carnete de economii - - 0,25 - 2,5 2,5 - 2,5 ------1 Aur 57,4020 574020 Libra 100 100 - 2 3,5 3,75 4,25 4,5 4,75 500 500 1 3 3,25 3,75 4 4,25 Raiffeisen Economisire - creditare pentru domeniul locativ destinat persoanelor fizice cu cet`]enie romån` [i domiciliul stabil \n Romånia. Dobånda 3% pe an 1 DST4,1242 41242 HVB Romånia 100 2.000 0,75 0,1 3,1 3,2 3,25 3,35 3,4 - - 0,1 3,1 3,2 3,25 3,35 3,4 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,3 3 3,75 4 4,25 4,5 500 500 0,3 3 3,75 4 4,25 4,5 Banca pentru acordat` la depuneri; prima anual` de la stat de 15% aplicat` la soldul economisit (prima se acord` pentru sumele economisite de c`tre client \n anul calendaristic respectiv, conform prevederilor legale BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI: Locuin]e aplicabile); comision deschidere de cont: 1% din suma contractat` la \ncheierea contractului; www.railoc.ro; [email protected] 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dob“nd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`) bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`. Romexterra - 300 0,2 (min1$) 0,5 3,4 3,8 4,1 4,2 4,5 - 300 0,5 3,4 3,8 4,1 4,2 4,5 Banca }iriac 1.000 - - 0,1 3,5 5 5,5 6 6 0,1 3,5 5 5,5 6 6 2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n ProCredit Bank 100-500 - 2* 3,25 3,75 4,25 - 4,75 - 100-500 1,5* 3,25 3,75 4,25 - 4,75 Libra 150 1.000 franco pf/20pj - - 7,25 7,25 7,25 7,5 8 0,5 6,5 7 7,25 7,5 8 tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile. UniCredit 2.000(>1M) 0,1 2,25 2,5 2,75 2,75 3,2 2.000(>1M) 0,1 2,25 2,5 2,75 2,75 3,2 Romåneasc` 50 1.500 1 fiz 0% 0,75 6,6 7,5 7,5 7,5 7,5 0,75 6,6 7,5 7,5 7,5 7,5 Sanpaolo IMI 1.000 0,6 pf 0,5 2,5 2,6 2,75 2,8 3,1 10.000 0,5 2,5 2,6 2,75 2,8 3,1 SURSA: BNR Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0,25 7,5 7,5 7,5 7,75 7,75 0,25 7,5 7,5 7,5 7,75 7,75 Blom Bank Egypt - - 0,5 2,5 3 3,25 3,75 3,75 3,75 - - 0,5 3 3,25 3,75 3,75 3,75 10 jurid. 0,55 jurid Finansbank 10.000 100 - 0,5 3 3,75 4,25 4,25 4,5 10.000 1.000 0,5 3 3,75 4,25 4,25 4,5 BANCA TELEFON CEC 100 100 0,5 0,25 2,75 2,75 3 - 3,25 100 0,5 2,75 3 3,25 3,25 3,25 OTP Bank 100-14.999 1.000 - 0,5 jurid. 0,25 5 5 5,25 5,25 5,5 0,5 4,5 5 5,25 5,75 6 Banca Daewoo - 500 - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 10.000 1.000 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 >50.001 1.000 - 0,5 jurid. 0,25 7 6,75 6,5 6,5 6,5 0,5 4,5 5 5,25 5,75 6 Eurom Bank 2067075; 08008454545 (free) BCR EUR Eurom Bank 300 100 - 0,25 3 3,25 3,5 3,75 3,75 10.000 1.500 0,25 3 3,25 3,5 3,75 3,75 CEC 50 300 2 fiz 0,5 jurid. 0,25 7 7 7,25 - 7,5 0,25 5,25 5,5 5,75 6 6,5 08010801227 BRD 0800803803 (free); 3026161 Bancpost 500 1.000 0,5 0 2,65 2,7 2,75 - 3,1 5.000 20.000 0 2,65 2,7 2,75 - 3,1 100 5 jurid BCR 0,5 3 3,1 3,5 3.000 3.000 0,75 3 3,1 3,5 Banc Post 3080901 Carnete de depunere cu plata lunar` a dobånzii: 7,25%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobånzii: 6,25%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 3 luni: 6,25%/an BRD 500 500 0,25 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7 5.000 7.500 0,25 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7 Raiffeisen Bank 08008020202 (free) Alpha Bank - - - 0,1 5,75 6 7 7 7,25 0,1 5,25 5,5 6 6 6,25 Banca }iriac 1.000 0,5 0,1 2,5 3,25 3,5 3,5 3,75 - 10.000 0,1 2,5 3,25 3,5 3,5 3,75 Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000 OTP Bank 0 100-9999 - 0 2 2,05 2,1 2,1 2,1 0,25 2,1 2,15 2,25 2,25 2,25 Banca }iriac 4100182 >151 >50.000 0,25 2,35 2,4 2,5 2,5 2,5 0,25 2,1 2,15 2,25 2,25 2,25 Certificate de depozit la termen (pf): 3 luni - 6%; 6 luni - 7%; 9 luni - 7,25%; 12 luni - 7,25% CEC 3111119 ABN-AMRO - 3.000 0,75 0,1 1,1 1,15 1,2 - 1,3 min. 20.000 ------Romexterra 50 1.000 - 0,35 0,25 6,5 6,75 7 7,5 7,75 0,25 6 6,25 6,5 7 7,5 Banca Transilvania 0264/407150 ING 200 1.000 0,25 1,25 1,25 1,25 1,3 1,3 0,25 1,6 1,61 1,62 1,63 1,65 ABN-AMRO 7.000 15.000 - 0,75 0,25-0,5 3,5 3,75 3,75 - 3,75 ------OTP Bank 0800882288 Raiffeisen ech. 500$ 0,5 0,25 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 ech. 5.000 0,25 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,75 4 4,25 4,25 ech.1.000$ 0,75 3 3,75 4 4,25 4,25 ING 700 10.000 - - 6,85* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6 Banca Romåneasc` 3211602 Romåneasc` 300 - 0,3 2,6 2,65 2,75 2,75 2,85 1.000 1.000 0,3 2,6 2,65 2,75 2,75 2,85 * pentru un sold al contului de minimum 700 lei; \ntre 0 [i 700 lei: 0,1%; \ntre 700 [i 500.000 lei: 6,85%; peste 500.000 de lei: 0,5% Alpha Bank 2099999 Romexterra 0800410310 Certificate de depozit nominative - EURO: 1 lun` - 2,3%, 3 luni - 2,3%, 6 luni - 2,4%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% HVB echiv. 2.000$ - 0,5 0,1 6,1 6 5,5 5,4 5,3 0,1 6,1 6 5,5 5,4 5,3 Libra 2088000 Alpha Bank - 0,1 2,3 2,75 3 3 3 - 0,1 2,2 2,5 3 3 3 Romania Eximbank 3366162 Certificate de depozit nominative - EURO (pf): 3 luni -2,75%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3% Italo-Romena 50.000 100.000 - 0,5 0 5 5,25 5,5 5,65 5,75 0 5 5,25 5,5 5,65 5,75 ABN Amro 0801022622 Italo-Romena 0 15.000 0,6 0,75 1,85 1,95 2 2 2 0 15.000 0,75 1,85 1,95 2 2 2 Piraeus Bank 100 lei 100 lei - - 0,5 7 7,1 7,25 7,1 7,35 0,5 7 7,1 7,25 7,1 7,35 Libra 100 100 - 2 3,5 3,75 4,25 4,5 4,75 500 500 1 3 3,25 3,75 4 4,25 ING 2221600 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4 500 500 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4 HVB Romania 2032222 Romexterra - 300 0,2 (min1€) 0,5 3 3,6 3,9 4 4,3 - 300 0,5 3 3,6 3,9 4 4,3 ProCredit Bank *se acord` la contul de economii 100 lei 15 pj/0pf - 7* 6,8 7,3 7,5 - 7,75 2* 6,8 7,3 7,5 - 7,75 Italo-Romena 317.13.11 ProCredit Bank 100-500 - 1,75* 3,1 3,75 4 - 4,3 - 100-500 1,25* 3,1 3,75 4 - 4,3 UniCredit 500 (>1M) 1.000 (>1M) 0,1 5 5 5,25 5,5 5,5 0,1 4 4,25 4,5 4,5 4,75 Piraeus Bank 3036920 UniCredit 2.000(>1M) 0,1 2,4 2,4 2,5 2,6 2,7 2.000(>1M) 0,1 2,1 2,2 2,3 2,5 2,5 Sanpaolo 1.000 5.000 2 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 5,75 5,5 5,75 5,75 6 0,1 5,75 5,5 5,75 5,75 6 ProCredit Bank 2016060; 2556825; 2121739 Sanpaolo IMI 1.000 0,75 pj 0,5 2,5 2,65 2,75 2,75 2,75 10.000 0,5 2,5 2,65 2,75 2,75 2,75 IMI Bank RIB 3189515 Blom Bank Egypt - - 0,5 1,5 2,5 3 3,25 3,5 3,5 - - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 3,5 Blom Bank Egypt - - 50pj 0,5 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7 Sanpaolo IMI Bank 0257/308200 Finansbank 10.000 100 - 0,5 3,25 3,75 4,25 4,5 4,5 10.000 1.000 0,5 3,25 3,75 4,25 4,5 4,5 Blom Bank Egypt 3027200/3027206 HVB Romånia 100 2.000 0,75 0,10 1,75 1,8 1,85 1,9 2 - - 0,10 1,75 1,8 1,85 1,9 2 Finansbank 300 2.000 0,1 6,5 7,5 7,5 7,75 8 0,1 6,5 7,5 7,5 7,75 8 Nova Bank 3360856 CEC 100 100 0,5 0,5 2 2,25 2,5 - 2,75 100 0,5 2,5 2,75 3 3 3 Banca Daewoo 300 5.000 0pf/10 pj - 0,1 6,5 6,75 7 7,25 7,5 0,1 4 4 4 4 4 Finansbank 3017100 Banca Daewoo - 500 - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 10.000 1.000 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni Banca Daewoo 2011930; 0800800112 (free) NOT~: ProCredit: € € Ziarul Financiar Se pot constitui depozite [i pentru alte valute dec`t cele men]ionate \n tabel. * se acord“la contul de economii. Bancpost:*pentru solduri mai mari de 5.000 RON/$/ pf [i 35.000 RON/$/ pj din netransmiterea la timp c`tre a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Banca Italo-Romena 3171311 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 5 BURSE Bursa s-a mai lini[tit, investitorii r`mån precau]i

ADRIAN COJOCAR la \nceputul [edin]ei cu 1-2%, nivel la ANDREI CHIRILEASA care au [i \nchis [edin]a de ieri. Cu toate acestea, SIF-urile continu` s` se tranzac- ursa pare c` s-a stabilizat ]ioneze la niveluri de pre] mult mai dup` fluctua]iile destul de reduse comparativ cu \nceputul anului. puternice din ultimele zile, Valoarea sc`zut` a tranzac]iilor investitorii fiind \nc` foar- realizate \n [edin]a de ieri eviden]iaz` te prev`z`tori dup` [ocul, faptul c` investitorii a[teapt` deocamda- Bspun brokerii, prea puternic, care a t` s` vad` cum va evolua pia]a \n conti- surprins \ntreaga pia]` bursier`. nuare \nainte de intra din nou pe pozi]ii. Anali[tii din pia]` se a[teapt` ca „|n continuare m` a[tept la o ten- perioada urm`toare s` se caracterizeze din]` de stabilizare a pie]ei, pån` la g`si- printr-o consolidare [i rea[ezare a pre- rea unui nivel de echilibru, dup` care ac- ]urilor, acest lucru manifeståndu-se [i pe ]iunile care \ntr-adev`r merit` s` creasc` celelalte pie]e, din regiune. o vor face, acestea putånd imprima un „Pia]a are nevoie de o rea[ezare, o u[or trend de cre[tere“, consider` Ceuc`. consolidare, respectiv o regåndire a co- Investitorii a[teapt` \n continuare [i ta]iilor de pe burs` dup` [ocul puternic o decizie final` cu privire la modul \n AC}IUNILE PETROM au crescut ieri cu TITLURILE SIF au \nchis [edin]a TITLURILE ROMPETROL RAFINARE au AC}IUNILE RETAILERULUI IT&C FLAMINGO AC}IUNILE NAPOLACT CLUJ-NAPOCA, suferit de pia]a noastr`. Toat` lumea era care vor fi impozitate cå[tigurile din 3,4%, recuperånd aproape integral de ieri \n cre[tere cu 1,3% comparativ cu fost printre pu]inele ac]iuni lichide care au INTERNATIONAL au cå[tigat ieri 1,3%, pe cotate pe pia]a RASDAQ, au cå[tigat 25% prea dus` de val, prea optimist` [i cu vånzarea de ac]iuni \ncepånd de anul valoarea pierdut` \n [edin]a de mar]i. precedent`, \ns` se men]in la un \nchis \n sc`dere [edin]a de ieri, fondul unor tranzac]ii destul de reduse, de \n cursul [edin]ei de ieri. Ultima tranzac]ie gåndul la niveluri ale ac]iunilor care s-au viitor, precum [i cu privire la pragul de Brokerii cred c` aceste titluri se num`r` nivel de pre] cu 12% mai redus fa]` de \nregistrånd o coboråre de 0,65%, dup` doar 26.000 de euro. Titlurile Flamingo cu aceste ac]iuni s-a efectuat la 8,5 dovedit nerealiste“, a declarat Adrian de]inere la SIF-uri. Actualul proiect de printre cele mai interesante dup` finele anului trecut. Volumele de ce \ncepuser` [edin]a \n cre[tere. Brokerii s-au stabilizat dup` ce au pierdut peste 5% lei/ac]iune. Evolu]ia foarte bun` din pia]` Ceuc`, directorul general adjunct al modificare a Codului fiscal, care pre- rezultatele foarte bune \nregistrate \n tranzac]ionare pe care SIF-urile au crescut sunt de p`rere c`, dup` sc`derile de la \nceputul lunii. |n ultimele s`pt`måni a avut loc dup` ce compania a dat Broker Cluj. vede impozitarea cu 16% a tuturor tran- primul trimestru al acestui an, drept pentru \n ultimele dou` zile au fost de asemenea puternice din ultimele luni, aceste ac]iuni au fost raportate mai multe vånz`ri de publicit`]ii raportul cu privire la Indicele BET a mai ad`ugat ieri zac]iilor din care rezult` un cå[tig, pre- care investitorii se a[teapt` ca pre]ul s`-[i mult mai reduse decåt volumele pe care au atins un nou nivel de echilibru la care ac]iuni din partea unor manageri ai rezultatele pe anul trecut. Napolact a 0,75% la valoare, dup` ce \n [edin]a pre- cum [i re]inerea la surs` a 5% din profit, continue trendul de cre[tere din ultimele s-au våndut la \nceputul s`pt`månii, semn se g`sesc atåt cump`r`tori, cåt [i companiei. Ieri a fost råndul lui Dan realizat \n 2005 o cifr` de afaceri de 33,6 cedent` cå[tigase 3%, \ns` majoritatea a stårnit nemul]umiri \n råndul investito- dou` zile. Acest lucru este indicat [i de c` investitorii sunt deocamdat` pruden]i investitori dispu[i s` vånd`. Cu toate Topal`, vicepre[edintele Flamingo mil. euro (149 mil. lei), \n cre[tere cu titlurilor lichide au \nchis cu aproximativ rilor. Astfel, un grup de investitori a cota]iile contractelor futures care se la cump`rare. Tranzac]iile realizate ieri cu acestea valoarea tranzac]iilor realizate cu International, s` raporteze vånzarea a 0,2 22,5% fa]` de anul anterior. Compania a 1% sub nivelul de la \nceputul s`pt`må- decis s` protesteze \mpotriva deciziilor situeaz` peste cursul de 0,487 lei/ac]iune ac]iunile SIF Oltenia au fost de aceste titluri a fost una foarte sc`zut`, de milioane de ac]iuni, \n valoare de circa \nregistrat anul trecut un profit de 6,9 nii. Ac]iunile care aveau mai mult de re- autorit`]ilor prin organizarea unei gre- cu care aceste titluri au \nchis [edin]a de 0,58 mil. euro, incluzånd o tranzac]ie doar 0,13 mil. euro (0,47 mil. lei). De la 21.000 de euro. O alt` persoan` ini]iat` milioane de euro (25 de milioane de lei), cuperat dup` coborårea de mar]i, pre- ve. |n semn de protest, cei aproximativ ieri. Cre[terea s-a realizat pe fondul unei special` realizat` la pre]ul de 2,55 \nceputul anului ac]iunile Rompetrol din cadrul Flamingo, Alexandru Cårlan, a cu 37,8% peste nivelul din 2004. Pån` la cum Petrom sau BRD, au \nregistrat ieri 200 de investitori care au anun]at c` lichidit`]i sc`zute, nivelul tranzac]iilor lei/ac]iune. |n pia]`, ultimul pre] de Rafinare au pierdut aproape 30%. Ultima våndut ieri 15.000 de ac]iuni. Ultimul pre] raportarea rezultatelor, cursul r`m`sese cre[teri mai mari. SIF-urile au urmat la particip` la aceast` grev` nu vor realiza efectuate cu aceste ac]iuni ridicåndu-se la tranzac]ionare al acestor titluri a fost de tranzac]ie cu aceste ac]iuni s-a realizat la la care s-au realizat ieri tranzac]ii cu titluri aproape neschimbat de la \nceputul råndul lor trendul pie]ei, urcånd \nc` de ast`zi tranzac]ii la Burs`. 0,42 mil. euro (1,48 mil. lei). 2,25 lei/ac]iune. 0,0765 lei/ac]iune. Flamingo a fost de 0,675 lei/ac]iune. acestui an.

Categoria I Societ`]i necotate AC}IUNILE CARE INTR~ |N COMPONEN}A ZF INDEX Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN Denumire Pret Med. Var. Inch. Desc. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN ZF INDEX ALRO SLATINA 3.5700 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 AEROTEH BUCURESTI 0.0000 0 25.8000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 n ANTIBIOTICE IASI 1.3900 -1.4 32.1 1.3842 1.3900 1.3700 75548 1.4900 0.6100 ALBAPAM ALBA IULIA 0.0000 0 0.4100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 4.639,48 +0,53% BURSA DE VALORI BUCURE{TI ANTIBIOTICE AZOMURES TG. MURES 0.1870 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 AMCO OTOPENI 0.0000 0 4.1000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 PETROM ROMPETROL RAFINARE BANCA COM. CARPATICA SIBIU 0.5500 0.9 31.9 0.5553 0.5650 0.5500 155204 0.6600 0.4400 AMYLON SIBIU 0.0000 0 0.0600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BANCA TRANSILVANIA CLUJ 0.8850 0 21.0 0.8899 0.8950 0.8850 3073440 1.5000 0.6700 AURORA TARGU-FRUMOS IASI 4.6000 -29.23 4.6000 4.6000 4.6000 4.6000 25.0000 0.0000 0.0000 BRD BANCA COMERCIAL~ CARPATICA BIOFARM BUCURESTI 0.6150 1.7 18.9 0.6007 0.6150 0.5850 1315429 0.7000 0.5000 BEGA UPSOM OCNA MURES 0.0000 0 2.3500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BANCA TRANSILVANIA BRD BUCURESTI 16.0000 2.6 20.2 15.9101 16.1000 15.6000 147222 19.8000 4.3000 CERCON ARIESUL Campia Turzii 0.0000 0 0.3100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SOCEP CONSTAN}A ELECTROAPARATAJ BUC. 0.4400 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 CIPROM Ploiesti 0.0000 0 0.0500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF -CRI{ANA OLTCHIM RM VALCEA 0.3630 -4 56.9 0.3693 0.3780 0.3630 181989 0.5000 0.2650 DOROBANTUL PLOIESTI 0.3000 0 0.3000 0.3000 0.3000 0.3000 274.0000 0.0000 0.0000 SIF OTELINOX TIRGOVISTE 10.9000 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 ELECTROCERAMICA TURDA 0.0000 0 7.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 n RASDAQ PETROM BUCURESTI 0.4870 3.4 19.5 0.4836 0.4920 0.4740 3086121 0.6450 0.3320 EMA PIATRA NEAMT 0.0000 0 0.3300 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF TRANSILVANIA RAF. ASTRA ROMANA PLOIESTI 0.0470 9.3 23.3 0.0426 0.0470 0.0400 1196892 0.0610 0.0221 FAUR BUCURESTI 0.0000 0 0.5000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ROMPETROL SA (VEGA) ROLAST PITESTI 0.0620 3.2 FP 0.0602 0.0620 0.0620 2349 0.1130 0.0600 FELEACUL CLUJ NAPOCA 0.0000 0 0.4100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF RULMENTUL BRASOV 0.0950 3.3 FP 0.0922 0.0950 0.0921 9310 0.1560 0.0920 FORAJ SONDE PLOIESTI 0.0000 0 4.9500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF OLTENIA ARGUS CONSTAN}A SOCEP CONSTANTA 0.1890 5 27.9 0.1807 0.1890 0.1720 77560 0.2800 0.1670 GRIMEX TARGU JIU 0.0000 0 0.0800 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 TURBOMECANICA BUCURESTI 0.7150 1.4 14.9 0.7055 0.7200 0.6950 320100 18.0000 0.6750 GR. EDIT. SI DIFUZ. DE PRESA 0.0000 0 40.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 IMPACT BUCURESTI ARDAF CLUJ HITROM VASLUI 0.0000 0 0.5700 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 MOBILA ALFA ORADEA 0.0000 0 0.0600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ZENTIVA BRAICONF BR~ILA Societ`]i de investi]ii MOLDOMOBILA IASI 0.0000 0 0.0300 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN MOLDOSIN VASLUI 0.0000 0 0.1000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ZF INDEX, este calculat zilnic [i sintetizeaz` evolu]ia celor mai importante ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti [i Bursa NAVOL OLTENITA 0.0400 -20 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 500.0000 0.0000 0.0000 SIF BANAT CRISANA ARAD 1.9300 1.6 21.0 1.9188 1.9300 1.9000 486,726.0000 2.7400 1.2000 Electronic` RASDAQ. Ponderile celor 18 ac]iuni incluse \n calcului valorii indicelui au fost stabilite \n fuc]ie de valoarea NICOLINA IASI 0.0000 0 0.0500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF MOLDOVA BACAU 1.8500 1.7 19.8 1.8565 1.8700 1.8200 751,158.0000 2.7200 0.9950 tranzac]iilor din ultimele 12 luni. PRODVINALCO CLUJ NAPOCA 0.0000 0 0.5200 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF MUNTENIA BUCURESTI 1.3600 3 21.0 1.3366 1.3600 1.3000 838,164.0000 1.9500 0.8050 RAFO ONESTI 1.6500 0 1.6500 1.6500 1.6500 1.6500 40.0000 0.0000 0.0000 Valoarea indicelui corespunzånd ultimei [edin]e de tranzac]ionare din 2003 este de 1.000 de puncte. SIF OLTENIA CRAIOVA 2.2500 1.4 23.9 2.2788 2.2800 2.2000 907,034.0000 3.0500 1.1900 ROCAR BUCURESTI 0.0000 0 0.0400 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SURSA: ZF SIF TRANSILVANIA BRASOV 1.8400 2.2 26.6 1.8439 1.8600 1.8200 761,574.0000 2.4600 1.2400 RULMENTI Barlad 0.0000 0 6.5000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SANTIERUL NAVAL CONSTANTA 1.7500 -0.57 1.7500 1.7600 1.7600 1.7500 113.0000 0.0000 0.0000 PIA}A MONETAR~ Categoria a II-a SC TEBA IASI INDUSTRY 0.0000 0 5.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Ratele dobånzilor la zi, cotate de b`ncile comerciale pe pia]a interbancar` SEMANATOAREA BUCURESTI 0.0000 0 6.7000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Depozite Tranzac]ii din Romånia (%) 25 mai 2006 Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN SEPAROM Arad 0.0000 0 0.0100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 AEROSTAR BACAU 5.4000 0 9.30 4.8000 0.0000 0.0000 90.0000 5.6000 3.7500 SIDERTRANS CALARASI 0.0000 0 0.3100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Vol. mediu Rata medie Vol. mediu Rata medie AMONIL SLOBOZIA 0.0650 0.2 35.1 0.0629 0.0650 0.0621 1,923,011.0000 0.1100 0.0400 SOMES DEJ 0.0000 0 1.2000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Perioada zilnic anual` a dobånzii zilnic anual` a dobånzii Perioada 1 s`pt 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni STRATUSMOB BLAJ 0.0000 0 0.0900 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ARMATURA CLUJ - NAPOCA 0.5200 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 (mld. lei) (%) mld. lei (%) ARTROM SLATINA 6.5000 4.8 12.3 6.4760 6.5000 6.4500 3,165.0000 7.2500 3.0700 TREMAG Tulcea 0.0000 0 4.5600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BRD 07/08 07/08 07/08 07/08 - 06/08 BERMAS SUCEAVA 1.7300 -0.6 7.5 1.7300 1.7300 1.7300 4,000.0000 3.2000 1.7000 UTON ONESTI 0.0000 0 10.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 aprilie 2006 16.087,7 8,39 1.783,8 7,83 CARBID FOX TARNAVENI 0.0407 -5.4 FP 0.0411 0.0445 0.0401 3,425.0000 0.1060 0.0300 UZTEL PLOIESTI 0.0000 0 3.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA 7.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 UZUC PLOIESTI 2.8600 0.35 2.8600 2.8600 2.8600 2.8600 35.0000 0.0000 0.0000 17 mai. - 24 mai. 18.363,2 8,32 2.236,4 7,09 BCR 07/08 07/08 07/08 07/08 06/08 06/08 CHIMOPAR SA BUCURESTI 2.4000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 24 mai. 2006 20.725,4 8,50 1.037,5 8,59 COMELF BISTRITA 1.4000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Raiffeisen Bank 08/09 08/09 07/08 07/08 07/08 07/08 COMPA SIBIU 1.1500 6.5 17.7 1.1558 1.1900 1.0800 98,897.0000 2.3000 1.0400 ENERGOPETROL CAMPINA 2.9000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ELECTROPUTERE CRAIOVA 0.2500 0 FP 0.2500 0.2500 0.2500 1,500.0000 0.3200 0.1860 PIA}A VALUTAR~ Echivalent mii euro HVB Romania 07/08 07/08 07/08 07/08 06/08 06/08 FLAMINGO INTERNATIONAL 0.3750 1.4 24.2 0.3749 0.3750 0.3610 250,761.0000 2.5700 0.3690 ELECTROCONTACT 0.1260 3.3 7.3 0.1253 0.1260 0.1250 1,500.0000 0.1540 0.0780 Opera]iune Nivel mediu Nivel mediu Nivel Finansbank 06/08 07/08 06/08 06/08 06/08 06/08 IMPACT BUCURESTI 0.6250 3.3 46.4 0.6278 0.6300 0.6100 106,575.0000 0.6700 0.3780 zilnic zilnic KANDIA EXCELENT BUCURESTI 0.6700 -0.7 13.2 0.6554 0.6700 0.6700 1,458.0000 0.7400 0.5800 SURSA: Mediafax MAILLIS 4.9000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 aprilie 2006 17mai- 24 mai. 24 mai. 2006 MECHEL TARGOVISTE 0.7000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 MEFIN SINAIA 2.6000 -2.6 FP 2.5850 2.6000 2.5800 3,902.0000 3.4800 1.7800 1. Cump`r`ri de la clien]i 469.356,2 367.720,5 390.190,5 MOPAN 0.4000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 2. Vånz`ri clien]i 481.495,6 385.874,2 425.771,8 Nivelul mediu al ratelor dobånzilor pe pia]a interbancar` MOPAN 0.4000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 OIL TERMINAL CONSTANTA 0.2800 0.7 26.9 0.2815 0.2840 0.2800 23,085.0000 0.3120 0.2200 3. Opera]iuni interbancare 113.773,1 322.765,3 320.224,6 25 mai 2006 la ora 11.00 PETROLEXPORTIMPORT 139.4000 1 4.4 139.4188 142.0000 139.1000 32.0000 199.9000 76.1000 Termene BUBID BUBOR POLICOLOR BUCURESTI 1.5000 0 7.53 1.5000 0.0000 0.0000 511.0000 1.8500 1.0200 4. Total volum zilnic 596.334,0 710.678,6 745.996,4 PRODPLAST BUCURESTI 3.8100 3 11.7 3.8152 3.8500 3.7700 154,152.0000 34.8000 2.1900 ON 7.71 8.58 ROMPETROL RAFINARE 0.0765 -0.7 8.7 0.0772 0.0788 0.0765 6,065,982.0000 0.1270 0.0725 SURSA: BNR ROMPETROL WELL SERVICES 0.2650 1.9 3.8 0.2646 0.2650 0.2640 23,000.0000 0.2770 0.1750 TN 7.70 8.58 SANTIERUL NAVAL ORSOVA 4.4000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SW 7.54 8.59 SILCOTUB ZALAU 26.0000 0 12.27 25.2750 0.0000 0.0000 571.0000 27.5000 9.9000 Pia]a Futures BMFMS 25 mai 2006 SINTEZA ORADEA 0.5700 0 FP 0.5702 0.5800 0.5650 39,978.0000 0.6150 0.2100 1M 7.53 8.60 SIRETUL PASCANI 0.0700 3.1 35.0 0.0700 0.0719 0.0670 674,103.0000 0.1150 0.0635 SOFERT BACAU 0.0118 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare 3M 7.42 8.59 SSIF BROKER CLUJ 2.2300 -0.9 5.5 2.2443 2.2600 2.2300 49,256.0000 4.2200 1.9800 Legend` THR MAREA NEAGRA 0.3260 -4.1 18.9 0.3181 0.3260 0.3260 720.0000 0.4200 0.2750 (lei) 6M 7.08 8.51 COD simbolul societ`]ii tranzac]ionate MINIM Pre]ul minim \nregistrat U.C.M. RESITA 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 UAMT ORADEA 0.7000 -1.4 115.6 0.7064 0.7200 0.7000 6,950.0000 0.7200 0.4510 NUME denumirea societ`]ii tranzac]ionate |NCHIDERE Ultimul pre] \nregistrat \n [edin]a de tranzac]ionare DERRC IUN 0.0786 0.0008 87,187.0 9M 6.82 8.49 VAE APCAROM BUZAU 0.4900 -2 7.6 0.4916 0.4900 0.4900 1,187.0000 0.5600 0.3550 PRE} (\nregistrat \n [edin]a de mediu tranzac]ionare) VOLUM Volumul tranzac]iilor efectuate 12M 6.64 8.43 VRANCART ADJUD 0.0950 1.1 10.6 0.0938 0.0950 0.0930 107,868.0000 0.1650 0.0922 +/- Varia]ia procentual` a pre]ului mediu fa]` de [edin]a 52 MAX. Cea mai mare valoare \nregistrat` \n ultimele DERRC SEP 0.0858 0.0018 144,109.0 WIENER STADTISCHE 0.3500 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ZENTIVA BUCURESTI 1.5500 0 40.4 1.5489 1.5500 1.5500 31,430.0000 1.5600 0.6850 precedent`(%) 52 de s`pt`måni Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 24 mai: 1.037,50 mil.RON ZIMTUB ZIMNICEA 2.7000 3.9 64.9 2.6640 2.7000 2.7000 953.0000 3.3500 2.2500 MAXIM Pre]ul maxim \nregistrat \n [edin]a de tranzac]ionare 52 MIN. Cea mai mic` valoare \nregistrat` \n ultimele 52 de s`pt`måni DESIF1 IUN 1.9701 0.0452 471,183.2 (10.375.000,00 mil.ROL)

DESIF1 SEP 2.1000 0.0999 0.0 Pagina de cota]ii este o produc]ie a Ziarului Financiar [i a agen]iei de [tiri Mediafax \n baza informa]iilor publice furnizate de BVB, RASDAQ [i urm`re[te 24 mai 2006 la ora 11.00 RASDAQ toate societ`]ile tranzac]ionate zilnic, at`t la BVB c`t [i la Rasdaq. Societ`]ile tranzac]ionate sunt grupate dup` categoriile la care sunt listate. DESIF2 IUN 1.9400 0.0398 2,676,937.8 Termene BUBID BUBOR DESIF2 SEP 2.0100 0.0310 194,370.5 ON 7.77 8.68

Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. TN 7.77 8.68 DESIF3 IUN 1.9410 0.0305 2,439,200.3 Categoria I INBO IND. LAPTELUI DAMBOVITA SA * 2.5000 10.3763 -0.60 11.0000 10.0000 11.0000 3 970 SW 7.59 8.63 INLP INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI * 0.1000 0.6300 0.07 0.6300 0.6300 0.6300 1 342 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. INBW INSCUT SA * Bucuresti 7.0000 8.9777 5.62 9.0000 8.0000 9.0000 7 1794 DESIF3 SEP 1.9852 0.0252 449,207.3 1M 7.51 8.60 AVBU AVERSA SA * Bucuresti 2.5000 1.0700 -8.96 1.0700 1.0700 1.0700 1 320 INTE INTERNATIONAL SA * Sinaia 0.1000 0.7000 7.57 0.7000 0.7000 0.7000 1 306 BRCR BRAICONF SA * Braila 0.1000 0.3506 0.20 0.3510 0.3400 0.3510 8 18950 IPHI IPROCHIM SA * Bucuresti 2.5000 15.5000 47.61 15.5000 15.5000 15.5000 1 40 DESIF4 IUN 1.3700 0.0000 0.0 3M 7.41 8.59 CGIU COMCEREAL SA * Alexandria 2.5000 3.0000 0.00 3.0000 3.0000 3.0000 2 572 IPRU IPROEB SA * Bistrita 0.3000 1.0992 3.47 1.1000 1.0500 1.1400 18 19683 ELMA ELECTROMAGNETICA * Bucuresti 0.2300 0.6425 -1.15 0.6450 0.6400 0.6450 3 20000 LACS LACTIS SA * IASI 0.1000 0.0272 4.61 0.0320 0.0260 0.0320 2 2500 6M 7.07 8.51 PTRO MITTAL STEEL ROMAN * Roman 2.5000 9.1750 -3.67 9.5000 8.6000 9.5000 5 6000 LARO LAROMET SA ** BUCURESTI 0.1000 0.0881 -18.27 0.0600 0.0600 0.1100 3 5342 DESIF4 SEP 0.0000 0.0000 0.0 VEGA ROMPETROL SA * Bucuresti 0.1000 0.0526 -1.31 0.0525 0.0500 0.0600 18 127075 LIDO LIDO SA * Bucuresti 0.1000 0.4226 -6.91 0.4000 0.4000 0.4300 4 1520 9M 6.81 8.49 TOTAL 37 172,917 MEGU MECANOENERGETICA SA * 0.3000 0.1200 0.00 0.1200 0.1200 0.1200 1 500 DESIF5 IUN 2.3100 0.0300 4,337,870.9 12M 6.64 8.43 MECP MECON SA * BRASOV 11.6000 5.8500 6.36 6.2000 5.5000 6.2000 3 156 NACH NAPOCHIM SA * Cluj 0.1000 0.2000 7.99 0.2000 0.2000 0.2000 1 5000 DESIF5 SEP 2.3910 0.0020 1,264,543.5 Categoria a II-a NAPP NAPOLACT SA * CLUJ NAPOCA 1.7000 8.1556 19.93 8.5000 6.8000 8.5000 52 23670 Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 23 mai: 1.569,15 mil.RON PREH PREFAB SA * BUCURESTI 2.5000 24.9254 3.85 24.5000 24.5000 25.0000 24 992 (15.691.500,00 mil.ROL) Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. DESNP IUN 0.4939 0.0164 1,021,464.4 AUTT AUTOMATICA SA * Bucuresti 0.1000 1.2262 -3.44 1.2200 1.2200 1.2300 5 2125 PRAE PRODLACTA SA * Brasov 1.3600 1.6460 -3.17 1.6300 1.6300 1.6500 4 2791 BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate CMVX COMVEX SA * Constanta 2.5000 17.5571 -16.39 18.0000 17.0000 18.0000 6 359 PROG SA * PLOIESTI 0.1000 0.0125 0.00 0.0134 0.0100 0.0134 13 352397 DANA DANUBIANA SA * Popesti Leordeni 2.5000 1.4600 -11.51 1.4600 1.4600 1.4600 5 280 REFE REMARUL 16 FEBRUARIE SA * 2.5000 6.5000 0.00 6.5000 6.5000 6.5000 2 1000 DESNP SEP 0.5100 0.0100 195,385.3 SURSA: BNR FLAO FLAROS SA * Bucuresti 2.5000 6.0000 0.00 6.0000 6.0000 6.0000 1 158 SANE SANEX SA * Cluj 0.2000 0.4098 0.49 0.4110 0.4000 0.4110 13 16657 GRIA GRUPUL IATSA SA * Pitesti 2.5000 3.8500 -3.75 4.0000 3.7000 4.0000 2 78 SIOR SIMCOR SA * Oradea 0.1000 1.6400 9.72 1.6500 1.6000 1.6500 3 2500 DETLV IUN 0.8790 0.0090 71,534.0 ROMT ROMPORTMET SA * Galati 0.1000 3.8427 14.85 3.9000 3.5500 4.1500 12 3177 SCTO SOCOT SA * TG.MURES 2.5000 18.5000 2.77 18.5000 18.5000 18.5000 1 80 UNISEM UNISEM SA * Bucuresti 0.1000 0.0503 -3.26 0.0534 0.0500 0.0534 22 230824 STIB STIROM SA * Bucuresti 2.5000 11.2977 -5.13 11.6000 11.0000 11.6000 8 1576 Ratele de schimb ale principalelor valute DETLV SEP 1.4370 0.0000 0.0 TOTAL 53 237,001 TEHP TEHNOFRIG SA * CLUJ NAPOCA 5.2000 5.5000 -3.83 5.5000 5.5000 5.5000 1 39 TRUX TRACTORUL - UTB SA * Brasov 0.1000 0.0547 -0.18 0.0590 0.0500 0.0590 4 1802 25 mai 2006 la ora 12.00 UIAS UNIREA SA * IASI 0.1000 0.1550 -8.82 0.1550 0.1550 0.1550 1 10000 EUR/USD IUN 1.2780 -0.0070 294,127.0 Categoria de baz` SCDM UNIREA SHOPPING CENTER SA * 2.5000 50.3333 -5.88 51.0000 49.0000 51.0000 3 120 n Cota]iile dolarului n Cota]iile euro UZIN UZINEXPORT SA * BUCURESTI 0.1000 0.5520 1.39 0.5700 0.5500 0.5700 3 5570 EUR/USD SEP 1.2873 0.0023 0.0 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. VENU VENTILATORUL SA * Bucuresti 5.5300 17.4098 8.81 17.5000 17.0000 17.5000 2 610 Yenul japonez 112.53 Dolarul american 1.2784 NUIA ABO MIX SA ** SATU MARE 2.5000 5.5000 -2.89 5.5000 5.5000 5.5000 1 40 VESY VES SA * Sighisoara 0.1000 0.1079 -6.17 0.1000 0.1000 0.1090 5 18246 Lira sterlin` 1.8721 Lira sterlin` 0.6829 ALBZ ALBALACT SA * Alba Iulia 0.1000 0.5545 0.96 0.5600 0.5400 0.5600 23 90370 ZARE ZAREA SA * BUCURESTI 0.1000 0.4943 -0.84 0.4900 0.4900 0.5000 7 2520 RON/EUR IUN 3.5300 0.0000 0.0 Yenul japonez 143.85 APRB APROMAT SA * Arad 0.1000 0.7700 -23.00 0.7700 0.7700 0.7700 1 327 Francul elve]ian 1.2162 TOTAL 399 1,832,858 Francul elve]ian 1.5548 ARNI ARADEANCA SA ** ARAD 2.5000 4.0000 -11.11 4.0000 4.0000 4.0000 1 40 Coroana danez` 5.8328 RON/EUR SEP 3.5212 0.0209 28,169.6 Dolarul australian 1.6892 ARDF ARDAF SA * Cluj 0.1000 0.3046 1.12 0.3020 0.3020 0.3050 2 4000 Coroana norvegian` 6.1144 ARGE ARGESANA SA * Pitesti 2.5000 2.1027 6.84 2.3000 1.7000 2.3000 2 298 Fonduri de investi]ii Coroana danez` 7.4567 UARG ARGUS SA * Constanta 1.5000 1.6939 2.05 1.7000 1.6000 1.7000 7 11285 RON/USD IUN 2.7500 0.0100 0.0 Coroana suedez` 7.2868 Coroana norvegian` 7.8166 ARTE ARTEGO SA * Tg. Jiu 2.5000 2.3000 12.22 2.3000 2.3000 2.3000 2 243 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. Dolarul australian 0.7568 Coroana suedez` 9.3155 XFOA Fondul Oamenilor de Afaceri 3 4 -6.79 4 4 4 10 597 ATPA ATHENEE PALACE SA * BUCURESTI 0.3000 4.0000 8.20 4.0000 4.0000 4.0000 2 393 RON/USD SEP 0.0000 0.0000 0.0 Dolarul canadian 1.1142 Dolarul canadian 1.4244 ACBU AUTO CENTER SA ** BUCURESTI 0.1000 0.2300 0.00 0.2300 0.2300 0.2300 1 834 SCAM AUTO ILIOARA SA ** BUCURESTI 0.5300 0.1700 0.00 0.1700 0.1700 0.1700 3 17000 AUCS AUTOMOBILE CRAIOVA SA ** 2.1000 1.4000 -3.44 1.4000 1.4000 1.4000 1 80 AVZU AVICOLA SA * BUZAU 0.1000 0.0420 -0.47 0.0420 0.0415 0.0440 3 72500 Fonduri mutuale 25 mai 2006 AVIM AVICOLA SA ** IASI 2.5000 1.3000 -23.07 1.3000 1.3000 1.3000 1 146 Denumire fond/administrator Valoare Varia]ie de la Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net AZOA AZOMA SA ** ARAD 2.5000 3.2183 -19.54 3.2500 3.2000 3.2500 7 263 (Unitate fond) la zi \nceputul luna de la anul investitori (mil. lei) AZUR AZUR SA ** TIMISOARA 1.5000 1.2500 24.35 1.2500 1.2500 1.2500 1 40 (lei noi) lunii % anterioar` % 1.01.2006% trecut % 30 apr. 30 apr. BANE BANEASA SA ** VOLUNTARI 2.5000 0.5100 -1.92 0.4900 0.4900 0.5200 2 1350 Fonduri monetare SCDE BEGA TURISM SA ** TIMISOARA 2.5000 8.7000 0.00 8.7000 8.7000 8.7000 2 80 UTBT BEGA UTILAJE CONSTRUCTII ** 2.5000 4.2000 0.00 4.2000 4.2000 4.2000 2 159 Simfonia 1 - adm. SG Asset Manag. - BRD - 20,42 0,39% 0,34% 1,69% 5,97% 4.062 72,902 SPCU BOROMIR PROD SA * BUZAU 0.1000 1.1200 -8.39 1.1200 1.1200 1.1200 1 1000 Stabilo - adm. CA IB Asset Manag. - 6,7684 0,43% 0,39% 2,13% 7,72% 494 7,221 BUCS BUCOVINA SA ** SUCEAVA 0.1000 0.4967 -0.66 0.5000 0.4900 0.5000 3 1269 Fonduri de obliga]iuni BUCV BUCUR SA * Bucuresti 1.0000 5.7600 2.85 6.0000 5.6000 6.0000 2 30 BCR Clasic - adm. BCR Asset Manag. - 15,58 -0,95% 0,32% 0,71% 10,92% 5.374 30,204 CAOR CALIPSO SA ** ORADEA 2.5000 15.0000 0.00 15.0000 15.0000 15.0000 1 40 Europa Obliga]iuni* - adm. CA IB Asset Manag. - 34,79 1,20% -1,28% -4,01% n.a 20 17,633 CEON CEMACON SA * ZALAU 2.5000 7.0000 6.06 7.0000 7.0000 7.0000 2 815 Fortuna Gold - adm. Target Asset Manag. - 13,45 0,45% 0,60% 1,97% 12,31% 1.736 0,405 CEOF CENTROFARM SA * Bucuresti 2.0900 2.4000 -0.13 2.4000 2.4000 2.4000 1 310 CERE CERAMICA SA * IASI 0.5000 2.5037 -2.57 2.5500 2.4000 2.5500 5 2306 Orizont - adm. Certinvest - 12,92 0,31% 3,12% 4,79% 10,50% 222 1,257 CCOM CEREALCOM SA ** ALEXANDRIA 0.1000 0.0200 0.00 0.0200 0.0200 0.0200 1 8500 Tezaur - adm. Certinvest - 47,72 0,34% 0,32% 1,47% 6,36% 748 7,395 CHEM CHIMPEX SA * Constanta 2.5000 2.5333 1.33 2.6000 2.5000 2.6000 3 117 Vanguard Protector - adm. Vanguard Asset Manag. -22,0881 0,37% 0,34% 1,78% 7,61% 568 5,236 COMZ COMAT PRAHOVA SA ** PLOIESTI 2.5000 2.8000 -12.50 2.8000 2.8000 2.8000 2 80 Fonduri diversificate CCRL COMCEREAL SA * Constanta 2.5000 17.4937 0.09 17.5000 17.4000 17.5000 4 637 FCEx - adm. SIRA - 5,5851 -5,80% 1,12% -3,74% 24,24% 492 9,481 COVG NAVROM SA * Galati 2.5000 3.3500 0.00 3.4000 3.3000 3.4000 2 80 REMO COREMAR SA * Constanta 0.1000 0.3605 -0.27 0.3500 0.3420 0.3630 5 7352 BT Clasic - adm. BT Asset Manag. - 10,37 -2,08% 1,83% -0,77% n.a 199 11,41 RCHI COMP. HOT. INTERCONT. ROMANIA * 0.1000 0.1220 6.27 0.1290 0.1100 0.1290 8 147950 BCR Dinamic - adm. BCR Asset Manag. - 20,08 -3,23% 0,19% -1,28% 33,38% 3.075 60,531 COMI CONDMAG SA * Brasov 0.1000 0.8156 1.50 0.8000 0.8000 0.8250 15 65272 Ac]ionari semnificativi Capital Plus (Credit Fond) - adm. Certinvest - 8,48 -5,46% -0,55% -2,97% 25,94% 9.507 9,95 COFA CONFARG SA * Curtea de Arges 2.5000 5.0000 0.00 5.0000 5.0000 5.0000 2 230 Concerto - adm. SG Asset Manag. - BRD - 97,11 -1,79% 0,87% 130 12,103 CNFG CONFECTIA SA ** TG. JIU 2.5000 11.0000 0.00 11.0000 11.0000 11.0000 1 39 Fortuna Clasic - adm. Target Asset Manag. - 6,31 -2,92% 0,93% -6,38% 11,40% 22.945 7,054 COTE CONPET SA * Ploiesti 3.3000 9.2394 -2.74 9.3000 9.0000 9.3000 2 198 Societate Ac]ionar Procentaj ob]nut CAER CONSTRUCTII AERONAUTICE ** 2.5000 12.0000 0.00 12.0000 12.0000 12.0000 1 2 Integro - adm. CA IB Asset Manag. - 3,6179 -4,38% 0,08% -3,44% 29,04% 9.753 15,813 CFES CONSTR. FEROVIARE TIMISOARA * 0.1000 0.4000 6.18 0.4000 0.4000 0.4000 2 2229 GIURGIU NAV SA ** GIURGIU PETROMSERVICE SA 76.06% Transilvania - adm. Globinvest - 38,6501 -3,82% 1,72% 1,61% 30,66% 1.221 30,258 DAFR DAFORA SA * MEDIAS 0.1000 1.3997 -0.02 1.4100 1.3500 1.4100 9 102702 CONDMAG SA * Brasov CRACIUN MIHAI CORNELIU 17.41% Fonduri de ac]iuni DIOV DAMBOVITA SA * Bucuresti 0.3500 0.6889 7.64 0.6900 0.6800 0.6900 3 957 Active Dinamic - adm. Swiss Capital Asset Manag. -14,5136 -4,13% 0,64% -0,42% 28,29% 1.831 4,3 NARE DUNAREA SA ** GALATI 0.1000 0.2500 -3.84 0.2500 0.2500 0.2500 1 932 OMEGA SA ** BUCURESTI CHIRU CONSTANTIN 13.13% BCR Expert - adm. BCR Asset Manag. - 90,69 -5,44% 0,27% -9,54% n.a 601 9,887 ELEL ELECTROCONSTRUCTIA ELCO ** 0.3000 0.4500 -19.70 0.4500 0.4500 0.4500 1 652 ROBINSON SA ** PREDEAL ARIS CONSULT INVEST SRL 5.64% FOSP FORAJ SONDE SA ** Tg. Mures 2.5000 20.2000 -1.46 20.2000 20.2000 20.2000 1 40 BT Maxim - adm. BT Asset Manag. - 10,88 -6,69% 1,66% -3,97% n.a 1.127 20,442 GALF GALFINBAND SA ** GALATI 0.1000 2.3000 21.05 2.3000 2.3000 2.3000 1 2190 HIPERION SA ** STEI SIF BANAT CRISANA 0.00% FON - adm. Vanguard Asset Manag. - 43,1678 -4,90% 0,00% 0,41% 15,82% 525 3,165 ERCA HERCULES SA * Baile Herculane 0.1000 0.1090 -3.88 0.1090 0.1090 0.1090 4 24000 PROGRESUL SA * PLOIESTI HENTE FLORIN 10.75% Intercapital - adm. Certinvest - 6,48 -8,60% -0,70% -5,68% 37,40% 3.209 28,333 IARV IAR SA * Brasov 2.5000 2.6356 -2.60 2.6000 2.6000 2.6700 5 2017 Napoca - adm. Globinvest - 0,6553 -8,75% 0,98% -5,52% 38,64% 1.840 18,651 IASX IASITEX SA * IASI 10.2400 3.2000 6.66 3.2000 3.2000 3.2000 1 80 OMEGA SA ** BUCURESTI SIF MUNTENIA 0.00% IEMI IEMI SA ** BUCURESTI 0.1000 0.2600 23.80 0.2600 0.2600 0.2600 2 2813 Omninvest - adm. SIRA - 9,16 -7,94% 1,32% -3,07% 54,28% 4.138 6,545 IMOD IMOD SA ** BUCURESTI 2.5000 104.9332 13.57 100.0000 100.0000 105.0000 2 2918 SURSA: RASDAQ KD Maximus - adm. KD Investments - 13,2152 -4,62% -0,38% -2,37% 23,91% 814 16,126 SURSA: Mediafax 6 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 COMPANII General Beton, Pia]a farmaceutic` pierde din vitez` afaceri de 16 mil. € Industria medicamentelor a crescut \n primul trimestru al acestui an cu 12%, ROXANA GRIGOREAN ajungånd la \ncas`ri de 350,35 mil. euro (1,24 mld. lei). PRODUC~TORUL de betoane [i agregate General Beton IOANA DAVID Schering Plough de]ine o cot` de pia]` mului pe Romånia, trendul nu poate fi Romånia a \nregistrat anul trecut o cre[tere a cifrei de afaceri de 2,2%. Ca [i anul trecut, \n top 10 se afl` decåt unul ascendent“, spune Chereche[. de 30%, ajungånd la o valoare de 16 milioane de euro, potrivit ia]a va cre[te \n acest an \n trei produc`tori. Zentiva (fostul Sicomed), Astfel, \n perioada aprilie 2005-martie reprezentan]ilor companiei. ritmul \nregistrat \n primul conform datelor Cegedim, a realizat 2006, pia]a de retail a crescut puternic cu „Profitul a crescut \ntr-un ritm mai redus decåt cifra de trimestru, potrivit raportului vånz`ri de 17,81 milioane de euro, Terapia 16,4%, pe cånd pe segmentul de spitale afaceri“, afirm` reprezentan]ii companiei. prezentat de compania de cer- de 16 milioane de euro [i Antibiotice Ia[i acesta a sc`zut u[or, cu 2,2%. General Beton Romånia face parte din grupul italian de cetare a pie]ei Cegedim. de 10,1 mil. euro. Anul trecut pia]a farmaceutic` a atins construc]ii [i materiale de construc]ii General Beton PGlaxoSmithKline (GSK) [i Hoffmann „Primul trimestru al anului trecut a fost valoarea de 1,27 miliarde de euro. Triveneta. Grupul mai are filiale \n China, Polonia, Tunisia [i La Roche [i-au p`strat primele dou` po- foarte dificil. Pia]a [i-a revenit abia \n |n condi]iile \n care ariile terapeutice \[i va deschide \n acest an un punct de lucru \n Bulgaria. zi]ii, cu vånz`ri de 30,04 milioane de euro, trimestrul trei [i patru. Este bine c` pia]a a evolueaz` diferit, companiile sunt pozi- Compania a investit 4,2 milioane de euro \ntr-o nou` respectiv de 24,3 mil. euro. GSK de]ine o crescut comparativ cu perioada similar` ]ionate \n func]ie de portofoliu, iar con- sta]ie de betoane, din care 1,5 milioane de euro au avut ca cot` de 8,7%, iar La Roche de 6,8%. din 2005, dar este pu]in descurajant c` curen]a se intensific`, este interesant de destina]ie achizi]ia de utilaje din Italia. Fa]` de perioada similar` a anului aceasta a sc`zut comparativ cu ultimul urm`rit dac` sistemul public de s`n`tate va Sta]ia de betoane a fost construit` \n apropiere de anterior, grupul elve]ian Novartis a cobo- trimestru“, explic` Marius Chereche[, di- reu[i, \n urma unor semnale corente sau comuna Cernica, Bucure[ti, pe o suprafa]` de 28.000 mp [i are råt o treapt` \n topul companiilor farma- rectorul general al distribuitorului de medi- incoerente, s` influen]eze semnificativ dou` puncte de lucru lipite. ceutice din Romånia. Novartis a f`cut camente PharmaFarm din Bucure[ti. ritmul actual de cre[tere. Capacitatea tehnic` a sta]iei este dubl` fa]` de celelalte rocada pentru locurile 3 - 4 cu compania |n ultimul trimestru al anului trecut, a Principalii juc`tori din pia]` estimeaz` puncte de lucru ale companiei, fiind de 180 mc de ciment pe Sanofi - Aventis, potrivit datelor Cegedim. continuat Chereche[, situa]ia pe pia]a far- c` pån` \n 2010, consumul de medicamente or`. Americanii de la Schering Plough au maceutic` romåneasc` se mai normalizase. se va dubla [i va dep`[i pragul de 2,5 mili- |n afar` de sta]ia de betoane de la Cernica, compania mai ie[it din top 10, unde [i-a f`cut \n schimb „Este de a[teptat ca pia]a s` creasc`. arde de euro, \n condi]iile \n care concu- FOTO: Photos are un punct de lucru la Otopeni, unul la Timi[oara [i dou` la apari]ia un juc`tor sloven - KRKA. Dac` este s` ]inem cont de nivelul consu- ren]a pe pia]` se va intensifica. Vånz`rile de medicamente au fost anul trecut de 1,27 miliarde de euro Arad, dintre care unul specializat pe agregate. General Beton a livrat materiale de construc]ii pentru lucr`rile aflate \n derulare la podul de la Otopeni. General Beton a avut \n 2005 o cot` de pia]` de 8% pe pia]a de betoane a Capitalei, potrivit estim`rilor reprezen- tan]ilor companiei. Evalu`ri DTZ Echinox |n urm`torii doi ani General Beton va investi \n noi puncte de lucru, dintre care unul la Bucure[ti [i unul la Constan]a. General Beton Romånia produce aproximativ 240.000 de 120 mil. euro \n T1 mc de beton pe an, dintre care mai mult de 50% \n Bucure[ti. |n afara Italiei se produc anual 2,2 milioane mc de beton, C~T~LIN LUPOAIE fondul austriac de investi]ii Europolis produc]ia din Romånia reprezentånd astfel a noua parte din pe pia]a romåneasc` - cump`rarea \n produc]ia total`, cu excep]ia produc]iei din Italia. COMPANIA de consultan]` imobili- 2003 a imobilului de birouri Europe Compania a \nregistrat \n 2004 un profit net de 1,87 ar` DTZ Echinox a f`cut \n primul tri- House, iar \n 2004 a proiectului logistic milioane de euro la o cifr` de afaceri de 12,39 milioane de mestru (T1) evalu`ri pentru proiecte Cefin Logistic Park. euro, potrivit bilan]ului depus la Ministerul de Finan]e. \n valoare de 120 mil. euro, \n cre[tere Compania imobiliar` DTZ Echi- Printre clien]ii companiei se num`r` Astaldi SpA, cu peste 30% fa]` de aceea[i perioad` nox a raportat pentru primele nou` Italstrade, Marcora Construc]ii [i ACMS. a anului trecut, potrivit reprezen- luni ale anului trecut o cifr` de afaceri tan]ilor companiei. \n cre[tere cu 100% comparativ cu „Majoritatea investitorilor str`ini aceea[i perioad` a anului precedent, au fost atra[i de oportunit`]ile de ca urmare a cre[terii activit`]ilor investi]ii din Romånia, \n condi]iile \n departamentelor de terenuri, investi]ii AUDIEN}E TV - 18-24 mai - prime time care randamentul plasamentelor este [i spa]ii industriale. mai ridicat fa]` de ]`rile din Europa de Principalii concuren]i ai com- Est, precum Cehia, Ungaria [i paniei pe pia]a imobiliar` romåneasc` Polonia“, afirm` reprezentan]ii DTZ sunt firme precum CB Richard Ellis, Echinox. Colliers International, Eurisko sau Compania evalueaz` propriet`]i Regatta. comerciale, imobile de birouri [i spa]ii Compania DTZ Echinox a fost de retail, parcuri logistice [i terenuri. \nfiin]at` \n 2002, \n urma fuziunii |n 2004, compania a avut venituri companiei locale de consultan]` totale de aproximativ 170.000 de euro, Echinox Consulting cu grupul brita- conform Ministerului de Finan]e. nic DTZ, unul dintre cei mai impor- Compania a intermediat una din- tan]i juc`tori de pe pia]a de consul- tre cele mai mari tranzac]ii de anul tan]` imobiliar` din Europa Central` trecut, prin care HP a \nchiriat un spa- [i de Est, avånd birouri \n Polonia, ]iu \n imobilul de birouri Fi- Ungaria, Cehia, Austria, Rusia [i nancial Plaza. DTZ Echinox a fost Ungaria. consultant al tranzac]iilor f`cute de [email protected] SURSA: TNS/AGB ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 7 COMPANII Siemens \[i face Robert Popescu, Relad: Intrarea unor str`ini birouri regionale pe distribu]ia de medicamente este inevitabil` dup` modelul UE

IOANA DAVID ]inut, avånd \n vedere necesitatea recupe- de gigantul britanic GlaxoSmithKline, restul ROXANA PETRESCU r`rii decalajului important \nregistrat \ntre distribuitorilor este de]inut de oameni de Robert Popescu, obert Popescu, directorul ge- consumul de medicamente per capita de la afaceri romåni. Tot mai mul]i investitori directorul general al Relad SIEMENS Romånia, filiala local` a concernului industrial neral al Relad, unul dintre noi [i cel din ]`ri care au aderat recent la str`ini dau „tårcoale“ companiilor romå- german Siemens, a anun]at c`-[i va crea o re]ea de birouri primii trei distribuitori de me- Uniunea European`, precum Ungaria, ne[ti de profil, pe pia]` existånd tot mai mul- regionale pe traseul centrelor de dezvoltare regional` ale UE dicamente, crede c` intrarea Cehia sau Polonia“, crede Popescu. te informa]ii care indic` o preluare \n la nivel local. unor juc`tori interna]ionali \n Grupul de firme Relad include pe lång` urm`toarele s`pt`måni. Astfel, Siemens inten]ioneaz` s`-[i deschid` birouri Rperioda imediat urm`toare este inevitabil`. distribu]ia de medicamente [i o companie |nc` de anul trecut au existat informa]ii regionale \n ora[e precum Constan]a, Bra[ov [i Craiova, „|n contextul integr`rii \n Uniunea care deruleaz` activit`]i de import de me- care indicau interesul crescut al unor ultimul intrat \n circuit fiind cel de la Ia[i. European`, care va conduce la intrarea pe dicamente. |n plus, Relad controleaz` [i lan- companii precum Celesio sau Phoenix, doi „|n prezent, exist` opt centre de dezvoltare regionale ale pia]` a unor juc`tori ]ul de farmacii City Pharma. dintre cei mai mari distribuitori europeni de Uniunii Europene \n Romånia. Strategia de regionalizare europeni tot mai im- Potrivit ultimelor informa]ii existente \n medicamente pentru companiile farmace- adoptat` de Siemens vizeaz` deschiderea de birouri de OAMENI portan]i [i va impune pia]`, City Pharma vizeaz` \n acest an s` utice romåne[ti. Pe pia]a farmaceutic` ro- vånz`ri \n aceste zone. Punctele de lucru se deschid \n [i DECIZII implentarea \n Romå- ajung` la 130 de unit`]i. Brandul City Phar- måneasc`, pe lång` distribuitori mai activea- conformitate cu aceste centre ale UE“, a declarat Adrian nia a unor reglemen- ma a fost creat la \nceputul anului 2004 [i a z` importatorii, respectiv produc`torii [i far- B`icu[i, directorul general al opera]iunilor grupului german t`ri specifice mult mai stricte decåt pån` avut o ascensiune rapid` pe pia]`, fiind unul maciile. Farmaciile [i spitalele cump`r` pe pia]a local`. acum, ne a[tept`m ca pia]a romåneasc` de din cele mai mari lan]uri din Romånia. medicamente de la importatori [i distri- „Exist` programe de pre [i postaderare, iar aceste zone distribu]ie de medicamente s` se consoli- Grupul de fime Relad avea la finalul buitori. vor beneficia de fonduri“, a mai precizat reprezentantul deze semnificativ \n urm`torii ani“, spune anului trecut peste Principalele lan- Siemens. Robert Popescu. 500 de angaja]i [i o ]uri de farmacii sunt |n acela[i timp, deschiderea de noi birouri regionale este Grupul Relad a realizat anul trecut un flot` de ma[ini for- Cre[terea afacerilor [i a profitului Sensiblu, parte a v`zut` de reprezentan]ii grupului ca o modalitate de profit de 4,41 milioane de euro din activi- mat` din 270 de ve- grupului A&D extindere mai u[oar` a afacerilor prin posibilitatea de a tatea de distribu]ie, \n cre[tere cu 57% fa]` hicule. Clien]ii com- Relad se \nscrie \n tendin]a de Pharma, Help Net, r`spunde mai repede la cerin]ele clien]ilor. de 2,81 milioane de euro \n 2004. paniei sunt repre- companie ce are Primul birou regional care va fi deschis \n toamna acestui Cifra de afaceri \nregistrat` de com- zentan]i de 3.500 de cre[tere de pe pia]a de distribu]ie. ac]ionari comuni cu propus atingerea pragului de 120. Catena, miliarde de euro, cånd a consemnat un an este cel de la Constan]a, unde Siemens este deja angrenat panie a crescut \n aceea[i perioad`, atingånd farmacii [i 450 de ai distribuitorului pe de alt` parte, atac` pia]a de retail avans peste a[tept`rile companiilor. \ntr-o serie de proiecte importante cu RADET Constan]a sau 132,5 milioane de euro, ceea ce corespunde spitale. Farmexim, Catena, farmaceutic prin intermediul francizei [i Astfel, consumul de medicamente prin cu Portul Constan]a pentru o sta]ie de tratare a apei. unei cre[teri de peste 30% fa]` de anul Principalii concuren]i ai companiei sunt de]inut` de Anca Vlad, sau Dona. Toate estimeaz` c` va ajunge la 300 de unit`]i \n intermediul farmaciilor, care s-a ridicat la „Am ales Constan]a pentru c` aceasta va fi o poart` c`tre precedent. Cre[terea afacerilor [i a profi- Mediplus, parte a grupului A&D Pharma, aceste lan]uri adopt` o strategie de extinde- urm`torii trei ani. 3,47 miliarde de euro (circa 950 de milioane Orient. Are nevoie de \mbun`t`]irea infrastructurii, de tului Relad se \nscrie \n tendin]a de cre[tere Fildas, Europharm Distribu]ie, Montero, re cåt mai agresiv` pentru a-[i asigura o Principalii juc`tori din pia]` estimeaz` de euro), a \nregistrat cel mai ridicat nivel de proiecte de modernizare. |n acest context, cererea va cre[te, sus]inut` manifestat` anul trecut pe pia]a de Polisano sau Farmexim. pozi]ie confortabil` pe pia]` \nainte de c` ritmul de cre[tere al vånz`rilor de cre[tere, de aproximativ 25% comparativ cu iar un birou regional ne permite s` r`spundem mai bine“, a distribu]ie. |n afar` de Mediplus, controlat de integrarea \n Uniunea European`. medicamente va fi anul acesta de 10-15%, 2004, \n timp ce consumul prin intermediul mai precizat B`icu[i. „Pia]a de medicamente din Romånia ar fondul de investi]ii \nregistrat \n Olanda Astfel, Sensiblu vrea s` ajung` la 208 sub nivelul \nregistrat anul trecut. |n 2005, spitalelor a avut un avans nesemnificativ. Constan]a poate deveni unul dintre capetele cablului trebui s`-[i men]in` un ritm de cre[tere sus- Sograno, [i Europharm Distribu]ie, de]inut unit`]i anul acesta, \n timp ce Help Net [i-a pia]a farmaceutic` a atins valoarea de 1,27 [email protected] electric submarin care va interconecata sistemele energetice ale Romåniei cu cel al Turciei, proiect care poate dep`[i suma de 300 de milioane de euro [i de care Siemens este extrem de interesat, al`turi de celelalte companii care activeaz` \n sectorul de profil. |n ceea ce prive[te investi]ia necesar` pentru noile birouri Produc`torul de BCA Celco lucreaz` cu o marj` net` de 40% regionale, reprezentantul companiei a precizat c` acestea nu vor necesita investi]ii foarte mari, pentru c` este vorba de \nchirierea unor spa]ii de birouri. Compania va angaja ANDREI CHIRILEASA ren]i ai Celco pe pia]a de BCA, a \nregistrat anul trecut profitul net a avansat cu 11%, pån` la 1,11 milioane de industria mobilei, dup` ce a achizi]ionat \n 2005 activele aproximativ 10 angaja]i \n fiecare centru regional, for]a de afaceri de 22,8 milioane de euro, cu 55% mai mari decåt euro (3,9 milioane de lei). |n general, vånz`rile fostei societ`]i Furnimob pentru circa 4 milioane de euro munc` provenind din loca]iile vizate. PRODUC~TORUL de materiale de construc]ii Celco \n 2004 [i un profit net de 2,12 mil. euro, \n cre[tere cu produc`torilor de materiale de construc]ii sunt mai mici (14,3 milioane de euro). Compania inten]ioneaz` s` |n prezent, Siemens are trei birouri regionale, cel mai Constan]a a \nregistrat anul trecut o cre[tere a profitului 54%. Prefab Bucure[ti, un alt mare produc`tor de pe \n primul trimestru din cauza condi]iilor meteo mai relanseze produc]ia de mobil` a fabricii. recent fiind cel de la Ia[i care acoper` domeniile de tehnic` [i net cu 54% \n euro, \n condi]iile \n care cifra de afaceri a acest segment, [i-a majorat de 2,5 ori profitul net \n 2005, pu]in favorabile pentru derularea lucr`rilor din Capitalul social al companiei este \n prezent de 5,5 solu]ii medicale, automatiz`ri [i telecomunica]ii fixe. Celelalte companiei s-a majorat cu circa 35%. pån` la 2,7 milioane de euro, \n condi]iile cre[terii cifrei construc]ii. Cele mai mari vånz`ri se realizeaz`, de milioane de euro (19,5 milioane de lei). dou` birouri sunt la Timi[oara [i Cluj-Napoca. Celco a ob]inut \n 2005 un profit net de 8,31 milioa- de afaceri cu 60%, pån` la 20,5 milioane de euro). obicei, \n trimestrele doi [i trei. Produc`torul de elemente din beton este controlat Siemens Romånia a ob]inut \n anul fiscal 2005 cu ne de euro (30,1 milioane de lei), comparativ cu un cå[tig Cre[terea pie]ei de materiale de construc]ii se Celco, care are ca activitate de baz` producerea de de fra]ii Ioan [i Nicolae, care au preluat compania la \nchidere pe 30 septembrie o cifr` de afaceri de 350 de de 5,4 milioane de euro (21,8 milioane de lei \n 2004). datoreaz` cre[terii generale \nregistrate \n ultimii ani \n BCA [i adezivi pentru construc]ii, a demarat anul trecut sfår[itul anului 2003 [i de]in \n prezent circa 66% din milioane de euro. Pentru 2014 ]inta de afaceri pentru Romå- Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat anul trecut la pes- domeniul construc]iilor. Construc]iile de mall-uri, imo- o investi]ie greenfield \n valoare de 10 milioane de euro ac]iunile companiei. Fra]ii Du[u de]in [i complexul nia vizeaz` atingerea unei cifre de afaceri de 1 miliard de te 20,6 milioane de euro (74,9 milioane de lei), de unde bile de birouri, vile, case sau renovarea apartamentelor pentru construc]ia unei fabrici de var. Prin noua fabric` hotelier Condor din Mamaia. Principalul ac]ionar euro. rezult` o marj` a profitului net de aproximativ 40%. din vechile blocuri se extind cu repeziciune, tr`gånd \n Celco urm`re[te \n principal asigurarea stabilit`]ii apro- minoritar al companiei este Ion Bucovala, cu o |n Romånia Siemens are 3.000 de angaja]i, cei mai mul]i Rezultatele Celco s-au \ncadrat \n tendin]a general` sus afacerile tuturor juc`torilor din acest domeniu. vizion`rii cu materii prime necesare pentru producerea participa]ie de 19% din ac]iuni. activånd \n domeniul producerii de software. de cre[tere a pie]ei materialelor de construc]ii, to]i pro- Rezultatele Celco au evoluat pozitiv [i \n primul BCA. Investi]ia este finan]at` \n principal din surse Ac]iunile Celco sunt listate pe RASDAQ, ultima Pe pia]a echipamentelor [i a serviciilor energetice, Sie- duc`torii mari din aceast` industrie \nregistrånd cre[teri trimestru. De[i cifra de afaceri a fost de 3,7 milioane de proprii, compania repartizånd \ntreg profitul net ob]inut tranzac]ie cu aceste titluri realizåndu-se la pre]ul de 1,7 mens concureaz` cu juc`tori precum ABB (grup elve]iano- importante atåt la nivelul vånz`rilor, cåt [i la nivelul euro (13,1 milioane de lei), men]inåndu-se aproximativ anul trecut pentru surse de finan]are a investi]iilor. lei/ac]iune. La aceast` cota]ie, capitalizarea bursier` a suedez), Alstom (Fran]a), Schneider Electric (Fran]a) sau profitului. Elpreco, Craiova, unul din principalii concu- la acela[i nivel ca [i \n primele trei luni ale lui 2005, Celco inten]ioneaz`, de asemenea, s` intre \n companiei se ridic` la 93,5 milioane de euro. Areva T&D (Fran]a). [email protected] 8 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 COMPANII Dup` integrare, invazie de m`rci din Takata-Petri angajeaz` 1.000 de oameni Uniunea European` pentru fabrica de la Sibiu Dup` intrarea Romåniei \n Uniunea Produc`torul de componente auto japonez European`, cele 700.000 de m`rci Compania investe[te Takata-Petri va angaja pån` la jum`tatea 25 mil. euro \n \nregistrate pe pia]a comunitar` vor produc]ia de saci deveni \n mod automat recunoscute [i anului viitor aproape 1.000 de persoane numai pentru airbag-uri pe pia]a autohton`, \ns` m`rcile pentru fabrica de saci pentru airbag-uri de la romåne[ti nu vor deveni comunitare Sibiu, num`rul de angaja]i urmånd s` ajung` decåt prin \nregistrare pe pia]a unic`. aici la 1.200.

MIHAELA POPESCU ANCA RIF - ZF TRANSILVANIA Reprezentan]ii produc`torului de com- „M~RCILE romåne[ti [i cele comunitare pot coexista, atåta ponente auto spun c` investi]iile realizate timp cåt comercian]ii nu v`d \n acest lucru \nc`lcarea ampania de angaj`ri are loc pe pån` \n prezent \n Romånia se cifreaz` la drepturilor lor de proprietate intelectual`“, a spus Carmen fondul extinderii capacit`]ilor aproximativ 50 de milioane de euro. {tefan, expert \n examinare m`rci \n cadrul OSIM. de produc]ie. Takata-Petri are „Principalele motive pentru care con- |n prezent, num`rul m`rcilor \nregistrate pe pia]a deja opera]ionale dou` fabrici cernul Takata a ales s` investeasc` \n zon` autohton` a ajuns la 200.000. Anul trecut au fost depuse la la Arad, unde lucreaz` apro- au leg`tur` \n primul rånd cu faptul c` OSIM (Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci) 21.000 de Cximativ 3.000 de oameni, iar \n 2002 com- Romånia va adera la Uniunea European`. cereri noi de \nregistrare, dintre care 10.000 au provenit de la pania a transferat din Cehia la Arad ope- De asemenea, mediul politic stabil, im- comercian]i str`ini. ra]iunile de \mbr`care \n piele a volanelor plicarea autorit`tilor locale, infrastructura [i Multina]ionalele, odat` intrate \n Romånia, \[i dezvolt` auto destinate automobilelor Mercedes. for]a de munc` sunt alte motive pentru care puternic departamente specializate \n protec]ia drepturilor Oficialii companiei estimeaz` c` la s-a optat pentru Romånia“, a mai declarat lor intelectuale sau apeleaz` la exper]i \n domeniu, pentru mijlocul lui 2007 vor finaliza investi]ia de 25 Jakob Lux. a preveni problemele generate de contrafacerea pro- de milioane de euro \n fabrica pe care o Oficialii companiei nu au dorit s` ofere duselor. de]in la Sibiu, unitatea de produc]ie urmånd detalii cu privire la valoarea afacerilor din „|n general, companiile str`ine sunt mai preocupate de s` func]ioneze la capacitate maxim`. Acest Romånia, singurele cifre disponibile fiind protejarea drepturilor lor de proprietate intelectual` decåt lucru \nseamn` c` fabrica sibian` va livra vånz`rile grupului Takata la nivel interna- cele autohtone. Societ`]ile care vin din afar` cu investi]ii mari aproximativ 8 milioane de saci pentru air- ]ional \n 2005, care s-au ridicat la apro- [i cu promovare de branduri interna]ionale [tiu foarte bine c` bag-uri anual c`tre unit`]ile de asamblare ximativ 3,2 mld. euro. \n momentul \n care intr` pe o nou` pia]` trebuie s` fac` tot ale Takata din Germania, Polonia [i Cehia. „Pia]a de automotive pe segmentul ce se poate face, din punct de vedere legal, ca s`-[i protejeze Ca urmare a dezvolt`rii capacit`]ilor de pro- elementelor de siguran]` este \n continua- m`rcile“, a spus Robert Ro[u, avocat asociat al }uca Zbårcea duc]ie, num`rul de angaja]i va cre[te cu 950 re o pia]` cu poten]ial [i estim`m c` fa- & Asocia]ii [i coordonator al departamentului de litigii [i de persoane. cilit`]ile din Romånia vor beneficia [i ele arbitraje din cadrul firmei de avocatur`. „Construc]ia fabricii din Sibiu a de acest trend“, a dorit s` precizeze Jakob Problema contrafacerii este o una global` [i preocup` tot \nceput \n 2004, iar \n prima faz` produc]ia Lux. mai mult mediul de business. „Contrafacerea ia amploare, a fost limitat` la opera]iunile de t`iere [i Singurele date financiare disponibile dar nu numai la nivel na]ional, este o adev`rat` industrie care coasere a sacilor pentru airbag-uri. |n acest sunt cele de pe site-ul Ministerului de Fi- Opel - GM, Ford, Nissan, Toyota [i Honda. aduce foarte mul]i bani la nivel mondial. Pe de alt` parte, atåt moment procesul de produc]ie este com- nan]e, care pentru 2004 indic` o cifr` de Datorit` for]ei de munc` ieftine [i calific`rii TAKATA-PETRI |N ROMÅNIA comercian]ii, cåt [i institu]iile statului \[i diversific` din ce \n plet, incluzånd [i etapele ]esere [i c`ptu- afaceri de 105 milioane de euro, de aproape bune a personalului, Romånia a atras \n n De]ine dou` unit`]i de produc]ie la Arad n Unitatea de produc]ie din Sibiu a beneficiat ce mai mult m`surile de protejare a drepturilor de proprietate [ire. Astfel, acum ne concentr`m doar pe trei ori mai mult decåt cea \nregistrat` \n ultimii ani un num`r important de companii pentru volane auto [i centuri de siguran]` [i recent de o infuzie de capital de 8,2 intelectual`“, a mai comentat Robert Ro[u. dezvoltarea capacit`]ilor de produc]ie“, a anul anterior. din domeniul automotive. una la Sibiu pentru saci de airbag milioane de euro |nregistrarea unei m`rci romåne[ti pe pie]ele externe declarat pentru ZF TRANSILVANIA Ja- De asemenea, potrivit aceleia[i surse, Aproape 20 de companii europene, porne[te de la 1.200 de euro, de 8 ori mai mult decåt taxa kob Lux, manager de comunicare \n cadrul Takata-Petri Romånia a \nregistrat \n 2004 americane [i japoneze au investit \n des- n Anul viitor va finaliza investi]ia la fabrica din n Investi]iile totale realizate pån` \n minim` pentru pia]a local`. Taxele pot fi mult mai mari, \n grupului Takata. un profit net de 7,7 milioane de euro, cu chiderea unor capacit`]i de produc]ie \n Sibiu care va produce 8 milioane de saci de prezent se cifreaz` la aproximativ 50 de func]ie de categoriile de produse sau de complexitatea Fabrica func]ioneaz` \n Zona Indus- 50% peste nivelul din anul precedent. Romånia, \n principal \n zona de vest a ]`rii. airbag anual milioane de euro. m`rcilor. trial` Vest a Sibiului, care, de cånd a fost Investi]iile din Arad au fost demarate \n Printre ace[tia se num`r`, Lisa Draxlmaier, |nregistrarea m`rcii este doar primul pas \n ap`rarea inaugurat` \n mai 2003, a atras investitori 2001, iar \n prezent cele dou` fabrici ocup` Valeo, BOS Automotive, Sumitomo sau drepturilor de marc`, deoarece companiile trebuie s` ur- importan]i din industria auto, Renault [i 18 hectare, din care trei hectare suprafa]` Leoni. Jakob Lux m`reasc` \n permanen]` produsele de pe pia]` care par a fi Continental AG fiind printre primele com- construit`. Juc`torii de pe pia]` estimeaz` c` manager de comunicare \n cadrul grupului Takata contraf`cute, precum [i Buletinul Oficial de Proprietate panii stabilite aici. Produc]ia de volane auto [i centuri de produc`torii multina]ionali de componente Industrial`, \n care sunt publicate noile \nregistr`ri sau cele Fabrica din Sibiu a beneficiat \n martie [i siguran]` realizat` pe platforma ar`dean` auto au investit pån` \n prezent \n Romånia Construc]ia fabricii din Sibiu a \nceput \n 2004, iar \n prima faz` re\nnoite. de o infuzie de capital de 8,2 milioane de este destinat` exclusiv exportului. 2,2 miliarde de euro [i \[i vor consolida „Cea mai mare parte a ac]iunilor v`milor pentru com- euro din partea ac]ionarului majoritar. Takata-Petri este unul dintre cei mai im- prezen]a pe pia]` \n urm`torii ani. Anali[tii produc]ia a fost limitat` la opera]iunile de t`iere [i coasere a baterea contrafacerii sunt urmarea cererilor de interven]ie Activitatea Takata-Petri \n Romånia se portan]i produc`tori mondiali de volane, apreciaz` c` produc`torii str`ini de venite din partea titularilor drepturilor de marc`, care au avut concentreaz` \n zonele Arad [i Sibiu, com- centuri de siguran]`, airbag-uri, scaune auto subansamble auto vor investi \n Romånia sacilor pentru airbag-uri. |n acest moment procesul de produc]ie suspiciuni c` pe pia]` se afl` produse contraf`cute“, a declarat pania de]inånd \nc` dou` fabrici la Arad pentru copii [i sisteme electronice de sigu- cel pu]in 500 de milioane de euro anual \n este complet, incluzånd [i etapele ]esere [i c`ptu[ire. Astfel, acum Georgeta Mitroi, [ef servicii Autoritatea Na]ional` a care produc volane auto [i centuri de sigu- ran]` pentru industria auto, principalii cli- perioada 2006-2008. V`milor. ran]`. en]i fiind DaimlerChrysler, BMW, VW, [email protected] ne concentr`m doar pe dezvoltarea capacit`]ilor de produc]ie. ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 9 MEDIA & ADVERTISING TARGET, revista despre cum se face puncte de vedere Publicul acela un business cu stil misterios Compania de publishing DE COSTI ROGOZANU a MediaPRO \[i creativit`]ii, nu [ocul bugetelor xist` un public misterios pentru cheltuite pe imagine sau casting. consolideaz` pozi]ia pe Etoat` lumea, cel dintre 15 [i 25 de Cred c` am ajuns \ntr-un moment ani, s` zicem. Sunt oamenii care nu periculos \n care publicitatea [i tinerii pia]a publica]iilor de prea intereseaz` \n prezent pentru c` \ncep s` se ignore reciproc. Pasul au posibilit`]i mici de cump`rare, dar \nainte trebuie s`-l fac` publicitarii. business din Romånia care sunt „våna]i“ cu pasiune pentru Dac` \i vor scoate din calcule pe tineri virtualit`]ile lor. Ei sunt viitorul \n continuare, le va fi cu atåt mai greu prin lansarea, luni 29 nucleu la care viseaz` to]i s` \n]eleag` mersul publicului, al produc`torii, de la produse media la dorin]elor de consum de peste 5-10 mai, a revistei lunare branduri vestimentare. ani. Sunt dou` motive pentru care *** TARGET. mi-am propus s` scriu despre acest TRECEM pu]in la isteria numit` public [i despre cum ar trebui s` arate „PR“. Bun, oamenii au \nv`]at lec]ia, ANDREEA P~UN publicitatea destinat` lui. Mai \ntåi, f`r` PR nu se poate, nu po]i s` cåteva vorbe ale lui Bogdan conduci un business eficient dac` nu ubliMedia are o pozi]ie puternic` pe Naumovici, care se plångea dup` comunici coerent cu publicul t`u. segmentul de pres` de business prin Ad’Or c` st`m foarte slab la capitolul Jurnalistii \ns` v` vor spune o cu totul ZIARUL FINANCIAR [i s`pt`- creativitate anul acesta. Al doilea alt` poveste despre PR. Cel mai usor månalul BUSINESS Magazin. De motiv: am v`zut un pu[ti de vreo 17 de definit: e acel om care te asalteaz` „ asemenea, are o echip` foarte bun` ani branduit „chic“ din cap pån` \n cu mailuri, telefoane, te aga]` chiar [i deP jurnali[ti a c`ror experien]` putea fi pus` \n picioare, dar cu un tricou pe care scria pe messenger numai ca s`-]i spun` valoare [i \ntr-o nou` publica]ie”, spune Cosmina clar: „fuck the advertising“. Cam dou`-trei prostii. Se vorbe[te mult [i Noaghea, publisher al diviziei Business Press a aceasta este principala contradic]ie pe cu mare emfaz` despre efectele PubliMedia Intl. care trebuie s` o rezolvi atunci cånd li benefice ale PR-ului f`r` nicio „|n plus, datele de cercetare au ar`tat c` te adresezi celor foarte tineri. Pe de o evolu]ie pozitiv` clar` „\n teren“. cititorii sunt interesa]i s` afle informa]ii despre parte, dispre]uiesc tot ce \nseamn` PR-ul trebuie s` ofere eveniment, oamenii din spatele afacerilor, s` [tie cum iau reclam` agresiv`, tot ce le place [tire, un ambalaj de comunicare (nu deciziile [i cum \[i petrec timpul liber. Pornind de la p`rin]ilor lor, de fapt. De cealalt` neap`rat jurnalistic`) perfect. aceste trei argumente: pia]a, dezvoltare portofoliu parte, ador` s` poarte discret branduri Deocamdat` se vorbe[te mult despre de business [i know-how \n materie de jurnalism chic care s` le asigure automat o prea pu]in. PR-ul din Romånia economic, am dezvoltat conceptul revistei imagine onorabil` de individ bine pus trebuie s` dep`[easc` stadiul de TARGET”, spune Noaghea. la punct vestimentar. „spam“. |n acela[i timp, pe pia]` nu exist` o revist` pe Naumovici are dreptate cumva cu *** modelul „Forbes” sau „Fortune”, explic` pu- acea criz` de creativitate pe care o A{ |NCHEIA cu dou` exemple din blisherul. Strategia publisherilor este s` lanseze invoca. Prea pu]ine agen]ii se pot ceea ce se cheam` reclam` produse conexe (suplimente, cataloage) pentru l`uda cu elemente originale \n 2006. „necivilizat`“ sau amplasament fiecare dintre publica]ii [i s` dezvolte linia de Tinerii par a fi pierdu]i din peisajul necivilizat de reclam`. Nu mi se pare evenimente [i zona de new media. FOTO: Sorina Andreica advertisingului tocmai din aceast` corect, de exemplu, s` pl`tesc biletul Concuren]ii direc]i ai TARGET ca reviste Alexandru Cerchez: TARGET vine \n completarea [tirilor [i informa]iilor tehnice din ZF [i a analizelor din BUSINESS Magazin cu abordarea omului din spatele unui cauz`. Cånd predomin` chestiunile la vreun multiplex, s` intru la ora lunare sunt Bilan], Pia]a Financiar`, Idei de business de milioane de euro importante de comunicat, cånd apar indicat` \n program \n sal` [i s` \nghit afaceri, e-finance [i Eurolider. De asemenea, mai campanii subtile [i agasante prin un calup de 20 de minute de reclam`. sunt [i publica]iile Biz [i Businessman, care au o chiar mai \ndr`znea]` decåt \n BUSINESS New Media (tehnologii de ultim` genera]ie [i care s` vorbeasc` despre oameni de afaceri”, prezen]`, cu aparen]` matur`, cu Evident, publicitatea poate fi difuzat` alt` frecven]` de apari]ie, dar care prezint` unele Magazin [i rolul ilustra]iilor va fi mult mai gadgeturi), CEO (prezint` un director executiv) remarc` Cerchez. morg` serioas`, atunci r`spunsul \nainte de ora anun]at` a \nceperii similarit`]i \n ce prive[te conceptul editorial [i important”, adaug` ea. sau Meet the Managers (o discu]ie informal` cu TARGET mizeaz` pe un segment de cititori „fuck the advertising“ va fi cu atåt filmului. Dar nu dup`, e o chestiune pozi]ionarea. TARGET se va concentra pe oamenii din un manager despre stilul lui de management). cu o educa]ie peste medie, cu vårsta cuprins` \ntre mai ferm din partea tinerilor. Sunt atåt de elementar` de polite]e! Mai Diferen]ierea \ntre ZF, BUSINESS Magazin spatele afacerilor de succes [i pe stilul lor de via]` O parte important` a revistei va fi cea de 25-45 de ani [i cu venituri mari [i medii. Cititorii mult mai subtili decåt vor advertiserii sunt, apoi, ma[inile care se plimb` [i TARGET se va realiza, \n opinia Cosminei [i va prezenta [tiri [i tendin]e din businessul lifestyle (Status) [i cuprinde articole despre stilul TARGET sunt persoane implicate \n via]a s`-[i \nchipuie. Vor creativitate de un prin ora[ [i url` prin portavoce tot Noaghea, prin tipul de subiecte abordate [i prin mondial [i romånesc. de via]` al oamenilor de afaceri, de la preferin]ele economic`, active, independente [i cu putere de anumit tip, o creativitate care s` le felul de mesaje importante pentru stilul de scris. „Toate informa]iile sunt grupate \n trei lor \n materie de mod` pån` la ce se mai poart` la decizie. dea lor identitate, care s`-i ]ar`. S` zicem c` ar fi o manifestare „ZF abordeaz` subiectele \ntr-un mod mai sec]iuni „Trends”, „Leaders” [i „Status”, afirm` prånzurile de afaceri sau \n ce nuan]e e colorat cel „Subiectele de lifestyle sunt cele care vor autentifice. |n plus, e din ce \n ce mai publicitar` acceptabil` prin centru. tehnic, cu focus pe [tire, BM trateaz` aceea[i Alexandru Cerchez, redactor-[ef al TARGET. mai trendy mobilier de birou al sezonului. atrage o baz` extins` de cititori, comparativ cu [ic s` fii de stånga, dac` nu ecologist, Dar s-o iei cu ma[ina zgomotoas` prin tem` \ntr-un stil analitic, vorbind mai mult despre Cerchez a fost timp de doi ani redactor la ZF. „TARGET vine \n completarea [tirilor, alte publica]ii de business romåne[ti, pentru c` ele m`car cu o r`m`[i]` de cartierele-dormitor mi se pare de-a detaliile businessului, iar TARGET va folosi un Printre rubricile permanente sunt TopNews statisticilor [i informa]iilor tehnice din ZF [i a fac informa]ia financiar` mult mai digerabil`, mai revolu]ionarism \n sånge. Stånga nu dreptul nesim]it. stil descriptiv, narativ, cu accent pe oamenii din (sinteza celor mai importante [tiri interne [i analizelor din BUSINESS Magazin cu abordarea user-friendly”, precizeaz` redactorul-[ef al prea se pup` cu publicitatea aparent. spatele afacerii respective”, spune Noaghea. externe ale lunii), Forecast (tendin]e interna- omului din spatele unui business de milioane de TARGET. De fapt, o astfel de ideologie cere Costi Rogozanu este redactorul-[ef „Din punct de vedere grafic, revista va fi una ]ionale care se reflect` [i \n mediul de business euro. Editorial vorbind, se umple vidul din pia]`: Revista va avea un tiraj de 20.000 de mai mult` creativitate [i mai pu]in al revistei Apropo, comentator \n avangardist`. Vom \ncerca s` facem imaginea romånesc), Cash-Flow (plasamente financiare), nu exista pån` acum o revist` glossy, elegant`, exemplare, iar pre]ul va fi de 7,9 RON. sclipici - un tån`r a[teapt` [ocul domeniile cultur`, mass-media 10 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 MEDIA & ADVERTISING MEDIAFAX a lansat Revistele romåne[ti pentru copii a [asea edi]ie prind curaj [i ies la export a Anuarului Mult timp neglijat de c`tre publisheri, segmentul revistelor pentru copii a \nregistrat, \n ultimii ani, o cre[tere substan]ial`. Media & Advertising

RALUCA TEODORESCU bilunar` (Donald Duck, revist` cu juc`rie). RALUCA TEODORESCU Pentru c`, pe lång` aceste reviste, Egmont e lång` titlurile interna]ionale, Romånia public` [i peste 130 de titluri de AGEN}IA DE PRES~ MEDIAFAX a lansat cea de-a care sunt majoritare, la chio[cu- carte anual, activitatea sa editorial` se \m- [asea edi]ie a Anuarului Media & Advertising, un ghid rile de ziare \[i fac loc [i cele au- parte \n mod egal \ntre aceste dou` direc]ii. indispensabil oricui vrea s` se informeze \n leg`tur` cu tohtone. Unele dintre ele au „Nu respingem din start ideea unui con- principalele evenimente din lumea presei, publicit`]ii, prins chiar avånt [i \ncearc` s` se cept local, dar nu am g`sit \nc` o variant` sa- rela]iilor publice sau marketingului din Romånia, precum [i Planseze [i \n alte ]`ri din regiune. tisf`c`toare“, explic` Adriana Savu, Mar- celor care doresc s` \l utilizeze ca pe un instrument de c`utare Dac` nu ai copii [i nu e[ti direct keting Manager al Egmont Romånia. Cu a contactelor juc`torilor din domeniu. interesat, revistele pentru copii nu \]i iau ceea ce are acum \n portofoliu, reprezentan- Structurat pe 12 capitole dedicate cåte unui domeniu, ochii la standurile de ziare, din simplul motiv ta Egmont sus]ine c` editarea de reviste Anuarul Media & Advertising, tip`rit pe hårtie glossy \n c` nu sunt vizibile. De cele mai multe ori, se pentru copii \n Romånia este, cu siguran]`, o peste 500 de pagini, cuprinde opiniile unora dintre vocile cu g`sesc la sec]iunea „[i altele“, al`turi de afacere profitabil`. Veniturile lunare ale edi- greutate ale pie]elor de gen. publica]ii str`ine, coco]ate pe un raft \nalt [i turii, provenite din editarea revistelor pen- Anul trecut, bugetele de publicitate \n Romånia au \nghesuite unele \n altele. tru cei mici, se situeaz` la aproximativ crescut f`r` precedent, atingåndu-se cele mai mari valori Dincolo de „problemele“ de vizibilitate 180.000 RON (51.000 euro), \n vreme ce pån` la momentul respectiv. |n dorin]a de a instaura o la punctul de vånzare, publica]iile pentru profitul aferent primului trimestru din acest tradi]ie, Media & Advertising i-a \ntrebat din nou pe copii o duc destul de bine, cel pu]in a[a an este de 75.000 RON (21.000 euro). juc`torii din industrie despre aceste aspecte [i a elaborat un sus]in reprezentan]ii unora dintre cei mai {i pentru CD Press, afacerea cu reviste studiu referitor la cheltuielile nete din publicitate. |n ceea ce importan]i editori de astfel de titluri. Iar pentru copii este bun`. Editura a \nregistrat, prive[te valorile brute, Alfa Cont informeaz` \n detaliu. faptele par s` le con- anul trecut, o cifr` de Tot ca urmare a cre[terii pie]ei romåne[ti de gen, [i firme spusele. Dovada: afaceri de aproximativ Anuarul Media & Advertising a crescut, astfel c` nu a l`sat unul dintre ace[ti publi- Dincolo de problemele 1,5 milioane de euro, \n neexplorat niciun domeniu al industriei. Astfel [i-au f`cut sheri, CD Press, are \n condi]iile \n care are \n loc rubrici noi, precum „Presa online“, „Analiz` wap“ sau vedere lansarea titluri- de vizibilitate, revistele jur de 250.000 de abo- „Analiz` web“, \n timp ce „BTL“ a devenit o sec]iune inde- lor sale dedicate - Pipo namente lunar cumulat pendent`. Este prezent` [i o analiz` a pie]ei de media plan- (care se adreseaz` co- pentru copii o duc bine. la Pipo, Doxi [i Terra ning & buying, sunt trecute \n revist` p`rerile unora dintre piilor cu vårste cu- Pe lång` titlurile Magazin, iar pre]ul de cei mai mari advertiseri referitoare la evolu]ia bugetelor de prinse \ntre 4 [i 7 ani), copert` al fiec`rei re- publicitate, se reg`sesc analize separate pentru domeniile Doxi (pentru copii cu de pe pia]`, sunt a[teptate viste este de 3 RON. outdoor [i indoor, \n vreme ce domeniul mass-media este vårste \ntre 7 [i 11 ani) „Estimativ, profitul disecat pe fiecare component`. [i Terra Magazin (pen- noi apari]ii. este undeva sub 10% Nu trebuie pierdute din tru copii peste 11 ani [i din pre]ul de copert` al vedere nici rubricile tineri) - \n Republica revistelor“, spune Boris dedicate filmului [i muzicii Moldova, Bulgaria [i Serbia. |n acest sens, Velimirovic, director de rela]ii publice la (devenite de asemenea o editura poart` \n prezent discu]ii referitoare editura CD Press. Pentru companie, publi- tradi]ie pentru Anuarul la vånzarea drepturilor pentru cele trei carea revistelor pentru copii reprezint` Media & Advertising), in- reviste \n sistem de franciz`. aproximativ 80% din activitatea editorial`, FOTO: Photos dustrii foarte importante De altfel, CD Press este una dintre edi- iar din cele 20 de procente r`mase o bun` Printre revistele pentru copii editate de Au brandurile romåne[ti \n domeniu un acum [i tot mai mul]i oameni de afaceri [i- pentru media [i publi- turile care cred \n puterea titlurilor autoh- parte este legat` tot de copii, prin editarea Erc Press se num`r` |nv`]`m [i ne juc`m \n succes la fel de mare ca [i cele interna]io- au dat seama de poten]ialul acestei ni[e. citate, care de multe ori le tone \n b`t`lia cu publica]iile prezente pe manualelor [i auxiliarelor [colare. lumea lui Tanu (adresat` [colarilor din nale? „Dac` compar`m tirajele titlurilor ro- Industria care se contureaz` \n jurul acestui cresc acestora din urm` pia]a romåneasc`, care au licen]e ale unor Un alt editor cu un num`r impresionant clasele I-IV), S` ne juc`m pe calculator måne[ti (C`rticica Draga mea pentru copii - segment de pia]` va face ca tot mai mul]i s`- cifra de afaceri [i ajut` la branduri recunoscute interna]ional. Iar nu- de titluri dedicate copiilor este Erc Press (revist` \nso]it` de CD cu jocuri educative), editat` de Casa Lux, parte a Burda Romå- [i doreasc` o felie din acest tort“, este de brand awareness. La m`rul acestora din urm` nu este deloc mic. (90% din produc]ia editorial` a grupului Bim, Spiridu[ul \n]elept (adresat` pre[cola- nia - |nv`]`m [i ne juc`m \n lumea lui Tanu, p`rere Boris Velimirovic. toate acestea, se adaug` Editura Egmont Romånia, parte a grupului este asigurat` de c`r]ile [i revistele pentru rilor), PC Campion - 4 Leaf Clovers (revist` Doxi, Bim, Spiridu[ul \n]elept) cu tirajele „Exist` pove[ti clasice care, indiferent cronologiile pentru pu- media interna]ional Egmont Group, de]ine cei mici). |n acest caz, veniturile din realiza- pentru copii, \nso]it` de CD cu jocuri logice brandurilor interna]ionale (Tom [i Jerry, de genera]ia care le va citi sau asculta, \[i vor blicitate, PR [i mass- aici exclusivitatea drepturilor de autor pen- rea acestor publica]ii se ridic` la 2-3 milioa- pe calculator), Mici distrac]ii (cu jocuri lo- WITCH), putem r`spunde afirmativ“, p`stra farmecul. Avantajul acestora este c` media, un veritabil \n- tru nume celebre: Disney, Warner Bros., ne de euro, \n condi]iile \n care costurile pe gice [i educative pentru copii). completeaz` Ciprian Ene. sunt cunoscute de majoritatea copiilor, drumar \n evenimentele Hanna-Barbera, Mattel, adresåndu-se co- care le presupune un astfel de produs sunt „Pove[tile deja consacrate \[i au partea Prezen]a pe pia]a a demult defunctelor indiferent dac` tr`iesc \ntr-un sat undeva \n anului trecut. piilor \ntre 3 [i 12 ani. De asemenea, Dis- identice cu cele ale editorilor din Occident. leului. |ncet-\ncet, \[i fac loc [i nume noi. {oimii Patriei, Lumini]a sau Cutez`torii mun]i sau \ntr-un ora[ mare. Dezavantajul e Anuarul Media & Advertising se distribuie gratuit covery Channel a garantat drepturi exclu- „Diferen]a o fac pre]ul [i tirajul. |n defavoa- Pentru acestea e nevoie \ns` de un efort con- face ca o oarecare experien]` s` existe \n c` nu mai corespund universului copiilor de abona]ilor revistei s`pt`månale Media & Advertising. El se sive editurii Egmont Romånia pentru c`r]i rea editorului roman. |n ceea ce prive[te siderabil pentru promovare. De asemenea, acest segment al publishing-ului autohton. . |n ceea ce prive[te personajele [i adreseaz` reprezentan]ilor departamentelor de marketing, de referin]` pentru copii, dar [i pentru ado- profitul, este o perioad` neclar`. De a[ezare. de o distribu]ie [i pe alte canale decåt cele Cu toate acestea, dup` 1989, publica]iile de pove[tile noi, acestea sunt mult mai PR [i top-managementului marilor companii consumatoare lescen]i. |n prezent, editura public` [ase |ncerc`m s` avem profit. Pe „hårtie“ chiar clasice“, este de p`rere directorul general al gen au traversat o perioad` destul de grea apropiate de publicul ]int`, sunt create de publicitate, agen]iilor de publicitate, agen]iilor de media reviste lunare (Disney Princess, Winnie the avem. Dar este clar c` a[tept`m vremuri mai Erc Press, referindu-se la tendin]ele de pe pån` s` se impun` \n preferin]ele copiilor [i special pentru a satisface gusturile unei planning & buying, companiilor de produc]ie publicitar`, Pooh, WITCH, Barbie, Tom [i Jerry [i Na- bune“, m`rturise[te directorul general al pia]a autohton` a publica]iilor pentru cei ale p`rin]ilor. „Cred c` acest segment al anumite genera]ii“, conchide reprezentantul market research, web advertising, outdoor, indoor, tipogra- tional Geographic Junior) [i o revist` Grupului Erc Press, Ciprian Ene. mici. publishing-ului se afl` \n plin` expansiune CD Press. fiilor [i mass-media.

P Timpul este pre]ios. Folose[te-l la maximum. Cu BlackBerry de la Vodafone Romånia.

|n fiecare clip`, BlackBerry Profit` de o ofert` BlackBerry \]i ofer` posibilitatea de a-]i servieta [i cu laptop. Po]i vedea fotografii, fi bazele de date cuprinzånd informa]ii vedea mesajele instantaneu, atunci cånd prezent`ri sau oferte \n Excel, po]i folosi despre clien]i. Cei afla]i la birou vor de la Vodafone Romånia \]i mai avantajoas` le prime[ti, de a-]i consulta agenda [i a programele pe care le utilizezi \n mod putea vedea \n orice moment proble- naviga pe Internet, fie c` e[ti \ntr-o obi[nuit la birou - Word, Excel [i mele pe care le-ai rezolvat, feedback-ul ofer` acces instant la contul Pentru c` tu ai nevoie ACUM de o solu]ie \ntålnire de afaceri, \ntr-o c`l`torie sau la PowerPoint -, iar prin sincronizarea cu t`u \n leg`tur` cu propunerile lor, iar de comunicare complex` [i totu[i foarte de e-mail de la birou, oriunde o conferin]`. PC-ul, datele introduse \n telefon sunt echipa voastr`, ca \ntreg, va func]iona u[or de folosit, solu]ia BlackBerry \]i st` la Din milioanele de utilizatori BlackBerry transferate direct. mai bine. Daca \ns` nu utilizezi infra- te-ai afla. Astfel, po]i profita dispozi]ie \n momentul de fa]` \ntr-o existen]i la nivel mondial, peste 98% au Mesaje, telefonie, SMS...tot ce trebuie s` structura de comunicare corporativ`, ofert` unic`*: din plin de fiecare moment devenit mai eficien]i [i \[i gestioneaz` faci este s` selectezi din meniul po]i alege serviciul BlackBerry Internet, • 3 luni de abonament gratuit, mai bine timpul, fiind mereu la curent cu terminalului op]iunea de comunicare de care \]i permite s` \]i cite[ti po[ta pentru a ]ine leg`tura cu • Software gratuit pentru pachetul mesajele pe care le primesc [i cu care ai nevoie. Ai la \ndemån` o solu]ie electronic` din conturi de Yahoo!, MSN BlackBerry Enterprise Server partenerii de afaceri [i evenimentele care ]in pulsul lumii de complex`, menit` \ns` a-]i face via]a mai Hotmail sau AOL [i s` navighezi pe • Terminalul BlackBerry 7290 la afaceri. Cel pu]in a[a spun studiile. Prin u[oar` [i a te ajuta s` profi]i la maximum Internet, f`r` a avea nevoie de un colegii, dar [i cu cei dragi ]ie. 249 USD simpla utilizare a unui BlackBerry, ei de timp. Ca sa te convingi, testeaz` ser- computer sau de re]eaua companiei. • 30MB trafic inclus \n orice economisesc circa 47 de minute \n viciul BlackBerry \n magazinele Vodafone pachet BlackBerry fiecare zi din timpul dedicat e-mailurilor. din \ntreaga ]ar`. Vei vedea cåt este de Pån` la 25 iunie, po]i des- Cu BlackBerry de la Vodafone Romånia, simplu de utilizat. C`l`tore[te f`r` griji coperi avantajele pe care [i tu po]i cre[te acel procent [i po]i fi informat, activ, cå[tig`tor...\n fiecare ]i le aduce BlackBerry, Atunci cånd c`l`tore[ti peste hotare, prin pachete gåndite spe- clip`. Cel mai mult conteaz` c` vei avea mai mult timp pentru tine [i pentru cei Cite[te-]i e-mailurile BlackBerry se dovede[te \nc` o dat` de cial pentru profesioni[tii mare ajutor, pentru c` acum \]i po]i vedea care nu au timp de pierdut. apropia]i [i vei putea s` \]i folose[ti timpul \n orice moment pentru nenum`ratele bucurii ale vie]ii. \n timp real e-mailurile [i po]i c`uta in- BlackBerry este un instrument care se forma]ii pe Internet [i atunci cånd e[ti de- adapteaz` perfect stilului t`u de comu- parte de cas`, \ntr-una din cele 43 de ]`ri Folose[te-]i timpul nicare, oricare ar fi acesta. Atunci cånd sau zone \n care Vodafone Romånia are Comunic` u[or [i spontan acorduri de roaming prin GPRS. Astfel, la maximum folose[ti pachetul BlackBerry Enterprise po]i rezolva la timp probleme ce nu sufer` Solu]iile all in one din zona comunica]iilor [i accesezi aplica]iile companiei, toate amånare, afli informa]ii pe loc [i po]i fi Ca angajat al unei mari com- mobile tind s` includ` \n momentul de fi[ierele [i toate mesajele pe care le tri- al`turi de familia ta chiar dac` te afli la mii panii, ]i se cere s` fii mereu tot fa]` din ce \n ce mai multe op]iuni de mi]i sau le prime[ti pe terminal sunt sin- de kilometri dep`rtare - \ntr-un aeroport, mai competitiv. Vrei s` r`mai \n comunicare \n terminale din ce \n ce mai cronizate, \n mod automat, cu contul de \ntr-o sal` de conferin]e, \ntr-o cafenea top, dar mijloacele de comunicare u[or de utilizat. Nici BlackBerry nu face e-mail existent la birou. Nu este necesar la care ai acces numai atunci cånd excep]ie: pe lång` e-mail instant, \]i ofer` s` mai pierzi timp pentru a conecta un sau chiar \n ma[in`. te afli la birou nu mai sunt de ajuns. [i posibilitatea de a suna [i de a primi telefon sau un PDA la computer: De cele mai multe ori, trebuie s` po]i apeluri, de a trimite [i primi SMS-uri, la fel BlackBerry lucreaz` mai eficient. Ceea r`spunde \n timp record clien]ilor [i ca orice telefon mobil. ce este o caracteristic` de baz` a unei * Oferta este valabil` \n limita stocului partenerilor de afaceri. Prime[ti \n mod obi[nuit prezent`ri solu]ii de comunicare de top, esen]ial` disponibil. Pentru mai multe detalii, Cånd vine vorba de inova]ie \n comu- vizuale, fotografii sau documente text mai ales \n cazul aplica]iilor pe care le vizita]i www.vodafone.ro/blackberry nicare, nimic nu e imposibil. Acum, ata[ate? Nu este un motiv s` \]i \ncarci folose[ti \n comun cu colegii t`i, cum ar sau magazinele Vodafone Romånia. ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 11 BUSINESS INTERNA}IONAL Cancelarul german \i scoate pe sindicali[ti din consiliile de conducere Conform actualei legisla]ii din domeniul for]ei de munc`, angajatorii sunt obliga]i s` acorde angaja]ilor o reprezentare de 50% \n cadrul consiliilor administrative.

VICTOR ROTARIU pån` acum, iar standardul de via]` ri- Merkel a declarat c` nu consider` c` zentarea \n procesul decizional a celor dicat la care am ajuns nu mai poate fi punerea \n practic` a propunerilor gru- dou` p`r]i sunt \n vigoare \n 18 din cele ancelarul german Angela considerat ca un bun dat pur [i simplu“, purilor sindicale privind un salariu mi- 25 de state ale UE. Germania este sin- Merkel a solicitat \n mod a declarat Merkel. nim pe economie va determina apari]ia gura ]ar` care acord` angaja]ilor un ni- oficial cre[terea flexi- Discursul, reprezentånd prima adre- unor noi locuri de munc`, ci mai degra- vel de reprezentare mai mare de 30% \n bilit`]ii pie]ei de munc` [i sare oficial` a cancelarului german c`tre b` va \ncetini crearea de noi slujbe, prin consiliile de conducere ale angajatorilor. sc`derea drepturilor mun- sindicali[ti de la preluarea puterii \n no- scumpirea for]ei de munc`. Companiile cu mai mult de 2.000 de Ccitorilor \n cadrul aparatelor decizionale iembrie, a fost \ntåmpinat [i cu urale, |n ceea ce prive[te sistemul de co- salaria]i sunt obligate s` \mpart` consi- ale companiilor, declara]ie ce a stårnit dar [i cu proteste. Michael Sommer, determinare dintre angaja]i [i condu- liul administrativ cu reprezentan]ii an- deja valuri de proteste \n cadrul mi[- pre[edintele DGB, a declarat dup` ter- cerile companiilor, cancelarul german a gaja]ilor, propor]ia fiind de 50%-50%. c`rior sindicale a comer]ului din Ger- minarea discursului c` mi[carea sindi- declarat c` celelalte state europene se Oficialii companiilor au sus]inut \n ne- mania, titreaz` Financial Times. cal` va face tot posibilul ca politicile bazeaz` pe \n]elegeri total diferite de num`rate rånduri c` aceast` prevedere |n cadrul discu]iilor deschise de la considerate nefavorabile s` nu fie im- cele locale \n cadrul consult`rilor cu an- afecteaz` procesul decizional [i scade congresul federa]iilor sindicale, DGB, plementate de actualul guvern. gaja]ii. „Va trebui s` lu`m atitudine“, a atractivitatea Germaniei fa]` de investi- Merkel a respins cererile organiza]iilor Merkel a subliniat mai clar decåt a precizat ea, semnalånd c` formarea unei torii str`ini. Sommer, membru \n cadrul muncitorilor privind un salariu minim f`cut-o cu alte ocazii necesitatea unor comisii mixte \ntre sindicate [i companii, comisiei de codeterminare, a declarat c` pe economie de 7,5 euro pe or`. Ea a reforme structurale pe pia]a for]ei de de la care se a[teapt` s` propun` redu- nu a primit semnale privind atingerea ad`ugat c` sistemul de codeterminare, munc`, a nivelului de trai [i a sistemului cerea reprezentan]ilor sindicatelor \n unui consens \n ceea ce ar \nsemna care acord` muncitorilor germani un rol de asigur`ri de s`n`tate. „Avem nevoie consiliile administrative, nu va reprezen- schimb`ri majore ale sistemului. important \n procesul decizional al com- de schimbare. Trebuie s` p`str`m ceea ta ultimul pas al strategiei guvernului. Sindicatele au intrat \n defensiv` la paniilor, ar trebui adaptat la „realit`]ile ce s-a dovedit c` merit` p`strat [i s` re- Oficialii BDA, o asocia]ie a anga- alegerile pentru [efia DGB de s`pt`- SURSA: Guliver/Getty Images noului mediu de afaceri din Europa“. nun]`m la ceea ce reprezint` o povar`“, jatorilor, au declarat c` vor s` reduc` re- måna aceasta. De[i Sommer a primit un Cancelarul, care s`pt`måna trecut` a explicat ea. prezentarea muncitorilor \n cadrul con- nou vot de \ncredere, procentul ob]inut Angela Merkel a efectuat o vizit` oficial` \n China, a Discursul a eviden]iat necesitatea siliilor de conducere pån` la 30%. Sin- de el a fost de 78% din op]iunile de vot, cancelarul Germaniei declarat c` Germania trebuie s` fie pre- unui sistem de negociere colectiv` mult dicatele sus]in \ns` c` actualul mod de fa]` de 94% la ob]inerea mandatului din g`tit` pentru cre[terea interna]ional` a mai flexibil \ntre angaja]i [i angajatori colaborare cu angajatorii reduce dispu- 2002. Sc`derea capitalului de \ncredere mediului competi]ional. precum [i posibilitatea ca salariile mi- tele privind managementul la nivel \nalt sugereaz` dup` p`rerea anali[tilor Am spus-o [i \n China [i o spun [i aici, sunt mai mul]i oameni care concureaz` pentru cele „Am spus-o [i \n China [i o spun [i nime pe economie s` fie stabilite pentru [i nu afecteaz` cu nimic performan]ele \nceputul unui proces de divizare aici, sunt mai mul]i oameni care con- fiecare sector economic \n parte [i nu afacerilor. Structuri asem`n`toare, pe politic` \n cadrul organiza]iei sindicale. mai bune idei decåt pån` acum, iar standardul de via]` ridicat la care am ajuns nu mai cureaz` pentru cele mai bune idei decåt pentru toat` for]a de munc`. baza c`rora se men]ine dialogul [i repre- [email protected] poate fi considerat ca un bun dat pur [i simplu. Marea Britanie a anun]at o cre[tere economic` de 0,6% la trei luni

VICTOR ROTARIU dobånzii practicate s` creasc` vara asta“, a ad`ugat el. Investitorii consi- NIVELUL ridicat al investi]iilor pre- der` c` dobånda de politic` monetar` cum [i cea mai mare apreciere a pro- va fi majorat` \n luna decembrie. duc]iei din ultimele cinci trimestre au Raportul prezentat ofer` date de- fost cei mai importan]i factori ai cre[- spre veniturile, cheltuielile [i produc]ia terii economice din Anglia, scrie economiei engleze. Bloomberg. Investi]iile au crescut cu 1,5%, fa]` Extinderea economiei locale \n tri- de sc`derea de 0,5 procente din mestrul \ncheiat pe 31 martie a fost precedentul trimestru fiscal. Valoarea egal` cu cea \nregistrat` \n cele trei luni exporturilor s-a apreciat cu 4,7% \n precedente, conform estim`rilor Bi- primele trei luni ale anului, cel mai bun roului Na]ional de Statistic` din Lon- ritm de cre[tere de la \nceputul lui dra f`cute publice ieri. Rezultatul a r`- 2003. |n acela[i timp \ns`, importurile mas neschimbat fa]` de cel precizat \n au crescut cu 5,5%, nivel record din raportul din 26 aprilie. Rata anual` de 1998 pån` azi. cre[tere s-a men]inut la nivelul de Conform raportului, aprecierea re- 2,2%. vizuit` a produc]iei a fost de 0,7 pro- Oficialii B`ncii Centrale a Angliei cente. Serviciile au crescut cu 0,6%, \n au precizat c` se a[teapt` la o cre[tere sc`dere fa]` de valoarea de 1% \nre- sensibil` a investi]iilor, \n timp ce pro- gistrat` \n trimestrul precedent. duc]ia [i comer]ul vor contribui sub- Consumul privat reprezint` apro- stan]ial la cre[terea economic` local` ximativ dou` treimi din economia \n acest an, accelerarea procesului de Marii Britanii. Consumul menajelor globalizare \ncurajånd exporturile. s-a apreciat cu doar 0,2%, fa]` de Semnele unei dezvolt`ri mai mari a 0,7% \n cele trei luni precedente, mar- economiei a determinat investitorii s` cånd prima sc`dere de ritm din ulti- revin` de la mizarea pe o sc`dere a mele patru trimestre. ratei dobånzii de politic` monetar`, de „Consumul cre[te \ntr-un ritm mai 4,5%, la aprecierea ei. slab decåt pån` acum“, a declarat „Se confirm` faptul c` economia Michael Penn, economist la Merryll [i-a revenit dup` sl`biciunile ar`tate \n Lynch, Londra. 2005“, este de p`rere Philip Shaw, eco- „El se confrunt` cu turbulen]ele nomist-[ef la Investec Bank, Londra. cauzate de o sc`dere a pie]ei de mun- „Ne a[tept`m ca nivelul ratei de baz` a c`“, a ad`ugat el.

{tiri ZF Trei grupuri bancare implicate \n scandalul Enron pl`tesc 6,6 mld. $ Milan. BAA, proprietar al aeroportului Heathrow din Londra, Un judec`tor federal a aprobat un a spus c` grupul valoreaz` mai mult acord prin care trei b`nci vor pl`ti de 10,2 miliarde de lire sterline 6,6 miliarde de dolari ac]ionarilor (14,9 miliarde de euro) sau 940 Enron. Cele trei institu]ii financiare penny/ac]iune, f`cånd compara]ie erau acuzate c` ar fi ajutat Enron \n cu oferta de 810 penny/ac]iune, acoperirea abuzurilor financiare care venit` din partea spaniolilor de la au dus la colapsul acesteia. Cele trei Ferrovial. Mike Clasper, director b`nci sunt Banca Imperial` de executiv al BAA, a declarat c` firma Comer] din Canada care va pl`ti 1,8 sa va \napoia ac]ionarilor 750 de miliarde de euro, J.P. Morgan Chase milioane de lire sterline (1,098 (1,7 miliarde de euro) [i Citigroup miliarde de euro) [i va majora (1,5 miliarde de euro). Melinda dividendele cu 40%, ca defensiv` Harmon, judec`tor al Cur]ii de \mpotriva prelu`rii companiei. Justi]ie a Statelor Unite din districtul Cristina Stoian Houston, a acordat o aprobare preliminar` pentru proiectul celor Mastercard a våndut ac]iuni de trei companii bancare \n luna februarie. |n condi]iile \n care 2,3 mld. dolari anterior se ajunsese la \n]elegeri cu Oferta public` ini]ial` (IPO) a b`nci precum Lehman Brothers [i MasterCard International a crescut Banca Americii, ac]ionarii Enron vor la 2,39 miliarde de dolari (1,85 primi peste 5,6 miliarde de euro din miliarde de euro), cu toate c` cele 31 de miliarde de euro valoarea ac]iunilor s-a ridicat la 39 pierdute \n urma colapsului. dolari/ac]iune (30,3 euro/ac]iune), Ana R`du]` sub a[tept`rile anali[tilor, care estimau titluri cu valoare cuprins` BAA, investigat` de autorit`]ile \ntre 40 [i 43 de dolari (31,1 [i 33,4 euro), scrie Chicago din domeniul concuren]ei Tribune. Gigantul c`r]ilor de credit, Autorit`]ile au pornit o anchet` care a våndut 61,52 milioane de asupra BAA, operatorul britanic de ac]iuni, s-a listat la Bursa din New aeroporturi, ceea ce poate York, sub simbolul MA. Ieri, determina pierderea posibilei oferte ac]iunile au crescut cu 6,5% la de preluare, venite din partea debut. |n anul 2006, pia]a ofertelor Ferrovial, a doua mare companie de publice ini]iale este mai activ` decåt construc]ii din Spania, informeaz` anul trecut. MasterCard \mpreun` Bloomberg. Cel mai mare operator cu alte 86 de companii listate la la nivel mondial de]ine \n momentul bursele din Statele Unite ale de fa]` o cot` de 63% din totalul Americii au cå[tigat 21 de miliarde pasagerilor din Marea Britanie, de dolari (16,3 miliarde de euro) investiga]ia putånd fi trimis` c`tre anul acesta \n urma lans`rii Comisia de Competi]ie. „Acest IPO, cu 59% mai mult decåt \n control poate speria orice aceea[i perioad` a anului anterior. cump`r`tor interesat de BAA. |n MasterCard preconizeaz` c` mod sigur asta implic` anumite \ncrederea clien]ilor va aduce riscuri“, a declarat Michael Carter, beneficii companiei. analist \n cadrul ING Group din Cristina Stoian 12 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 BUSINESS INTERNA}IONAL {tiri ZF Economi[tii prev`d o cre[tere de 5,8% Pre]ul petrolului scade sub 70 dolari/baril Pre]ul petrolului a sc`zut cu 2 dolari pe baril, chiar dac` rapoartele guvernamentale demonstreaz` o sc`dere a rezervelor petroliere, cåt [i o cre[tere a cererii, informeaz` CNNMoney. |n Statele Unite ale Americii, a economiei Statelor Unite barilul de petrol a sc`zut cu 1,92%, fiind cotat la Bursa din New York cu 69,80 de dolari. Stocurile de benzin` au crescut pentru a patra s`pt`mån` consecutiv, Anali[tii se a[teapt` ca guvernul SUA s` ajungång la 2,1 milioane de barili s`pt`måna trecut`, iar aditivii utiliza]i la fabricarea combustibililor diesel au revizuiasc` \n sus cre[terea PIB pe primul crescut la 2,5 milioane de barili. Cu toate acestea, stocurile de petrol au sc`zut cu 3 milioane de barili, trimestru, a[a cum relev` [i rezultatele dep`[ind cu mult [i cele mai pesimiste previziuni, care se ridicau la 800 de mii de barili. rapoartelor oficiale.

ADRIAN COJOCAR Bertelsmann pl`te[te 4,5 mld. euro Peste a[tept`ri ca s` r`mån` liber` conomia SUA a \nregistrat \n Bertelsmann, cea mai mare companie media din medie o cre[tere de 5,8% \n n Consumul privat, reprezentånd 70% din PIB, Europa, a anun]at c` dore[te s` r`scumpere 25% din primul trimestru al anului a crescut cu 5,6% \n primul trimestru participa]ia de]inut` de Bruxelle Lambert, cu suma de curent. La aceast` concluzie 4,5 miliarde de euro (5,74 miliarde de dolari), pentru a s-a ajuns \n urma unui studiu n Achizi]iile de locuin]e noi au crescut cu 4,9% bloca dorin]a investitorului german de a lansa o ofert` Erealizat de Bloomberg News, pe baza \n aprilie, fa]` de aceea[i perioad` a lui 2005 public` ini]ial`, scrie Bloomberg. Compania Bruxelles estim`rilor a 72 de economi[ti. Estim`rile au Lambert, condus` de mogulul belgian Albert Frere, a variat \ntre 5,1% [i 6,2%, peste previziunile n Investi]iile corporative \n echipamente [i cump`rat ac]iuni ale companiei germane \n 2001 cånd guvernului de 4,8% din data de 28 februarie, software au avansat cu o rat` anual` de Bertelsmann a preluat controlul grupului media RTL. aceast` rat` de cre[tere fiind cea mai ridicat` 16,4% \n primele trei luni Compania condus` de Frere a declarat la \nceputul din trimestrul trei al lui 2003. acestui an c` ar fi bine ca ac]iunile Bertelsmann s` fie Expansiunea economic` a SUA \n ulti- n Num`rul americanilor care au apelat la listate pentru prima dat` la burs`. Bertelsmann mai mele trei luni ale anului trecut a fost de 1,7%. fondurile de [omaj au sc`zut s`pt`måna de]ine publica]ia Ramdom House [i jum`tate din Sony Cea mai puternic` economie a lumii va trecut` la 315.000 fa]` de 367.000 \n BMG Music Entertainment. mai pierde din vigoarea pe care a avut-o s`pt`måna precedent` trimestrul trecut, cre[terea realizåndu-se \n n Divizia de retail majoreaz` cå[tigurile Dexia primul rånd ca urmare a investi]iilor corpo- Pre]ul benzinei s-a majorat cu 36% \n primul rative \n echipamente, urmånd s` se extind` trimestru fa]` de aceea[i perioad` a anului Banca franco-belgian` Dexia a raportat un profit net \n la un nivel moderat pån` la sfår[itul anului trecut, restric]ionånd consumul FOTO: Guliver/Getty Images cre[tere cu 62% pentru primul trimestru, informeaz` curent. Investi]iile \n echipamente [i tehnologii au contribuit cel mai mult la cre[terea economic` a SUA The Wall Street Journal Europe. Profitul, care a ajuns la „Ne a[tept`m la o \ncetinire a cre[terii, 987,1 milioane de dolari (767 milioane de euro), a fost cel pu]in \n consum“, a declarat Brian patru luni. Aceast` cre[tere a surprins ana- au aplicat pentru [omaj s`pt`måna trecut` a Consumul privat, care conteaz` apro- Center [i UBS Securities. Aproximativ 55% sus]inut de dubla cre[tere \nregistrat` de cele mai Bethune, analist la Global Insight din li[tii care prevedeau o sc`dere de apro- sc`zut la 315.000 de la 367.000 cu o s`pt`- ximativ 70% \n economia Statelor Unite, a din locuitorii SUA [i-au redus cheltuielile cu importante divizii ale sale, de finan]e publice [i retail. Lexington. „Fed dore[te ca economia SUA ximativ 6,4%. Economi[tii se a[teapt` \ns` mån` \nainte. Investi]iile corporative \n crescut cu o rat` anual` de 5,6%, conform \mbr`c`mintea [i produse electronice. Cå[tigurile diviziei de finan]e pulbice a Dexia au crescut s` fie influen]at` mai mult de investi]ii decåt ca pia]a imobiliar` s` se calmeze \n perioada echipamente [i software au crescut la o rat` unui studiu realizat de Bloomberg. Acesta s- Cre[terea mai temperat` de pe pia]a cu 12%, \n timp ce unitatea de retail a \nregistrat un de consumul privat, pentru c` aceast` cre[- urm`toare. anual` de 16,4% \n primul trimestru, con- a majorat cu 0,9% \n ultimele trei luni ale imobiliar` va restric]iona de asemenea con- avans de 13%. Axel Miller, directorul executiv al b`ncii tere este mai s`n`toas`“, a ad`ugat el. |n acela[i timp, alt raport a relevat faptul form unui raport guvernamental, cel mai ri- anului trecut. sumul, este de p`rere Richard Syron, financiare cu sediul la Bruxelles, a declarat c` \n ciuda Economia SUA a \nregistrat o cre[tere c` americanii au achizi]ionat cu 4,8% mai dicat nivel din aceea[i perioad` a lui 2000. Cu toate acestea, pre]ul ridicat al director executiv al unei companii de credit unui mediu competitiv, anul 2006 a \nceput foarte bine de 3,5% pe tot parcursul anului trecut [i de pu]ine bunuri de folosin]` \ndelungat` \n |n luna martie s-a consemnat un record benzinei [i cre[terea ratelor de dobånd` sunt ipotecar, Freddie Mac. pentru compania sa. „{i \n acest an, rezultatele Dexia 4,2% \n 2004. luna aprilie, comparativ cu aceea[i perioad` \n exporturile SUA, o pia]` a construc]iilor factorii ce au tras \n jos economia Statelor „Pia]a locuin]elor [i-a \ncetinit cu sunt o continuare a perioadei trecute [i reflect` Ministerul Comer]ului din SUA a dat a anului trecut. Cu toate acestea, indicatorii [i vånz`rile de retail \n cre[tere, toate Unite. siguran]` ritmul de cre[tere. Cu to]ii asist`m progresul rapid al grupului nostru“, a spus Miller. publicit`]ii un raport potrivit c`ruia pia]a de acestei pie]e sunt printre cei mai volatili. acestea conducånd la o revizuire \n sus a Pre]ul benzinei s-a majorat cu 36% \n la impactul pe care acest lucru \l are asupra locuin]e noi a \nregistrat o cre[tere de 4,9% Pia]a muncii r`måne \n continuare sta- rezultatelor din primele trei luni ale anului, primul trimestru fa]` de anul trecut, fapt ce consumului“, a declarat pre[edintele sucur- Grupaj realizat de Cristina Stoian \n luna aprilie fa]` de aceea[i perioad` din bil`, conform unui raport al Ministerului crede Drew Matus, economist la Lehman reduce bugetul popula]iei, potrivit unui salei Fed din Dallas, Richard Fisher. 2005, cea mai mare cre[tere din ultimele Muncii din SUA, num`rul persoanelor care Brothers Holding din New York. studiu al International Council of Shopping [email protected]

REVISTA PRESEI Bursa din Londra a f`cut un profit de 68 mil. euro La GM restructur`rile

PORTOFOLIO, Ungaria: C~T~LINA APOSTOIU Astfel, profitul net a avansat cu 61%, pån` la 46,3 ges. Pia]a, cu o vechime de 308 ani, g`zduie[te unele \ncep s` dea roade LUNA MARTIE A ADUS O CRE{TERE A VÅNZ~RILOR PE RETAIL milioane de lire sterline (67,7 milioane de euro) \n a dintre cele mai mari companii din Europa, printre care |N UNGARIA BURSA din Londra (LSE), asupra c`reia se exercit` doua jum`tate a anului fiscal \ncheiat pe 31 martie, de BP, GlaxoSmithKline [i Vodafone. presiuni pentru a fi de acord cu preluarea de c`tre la 28,7 milioane de lire sterline, valoare \nregistrat` \n Bursele se gr`besc s` fuzioneze \n contextul \n RADU RACU Potrivit unor date preliminare oferite de Biroul Central de Statistic`, \n operatorul american NASDAQ, a raportat o cre[tere perioada similar` a anului anterior. care investitorii cer costuri mai mici de tranzac]ionare luna martie Ungaria a avut o cre[tere de 6,5% a vånz`rilor din retail. sub a[tept`ri a profitului pe semestrul al doilea, \n Bursa londonez` a mai raportat [i o cre[tere cu [i doresc s` dispun` de capacitatea de a cump`ra [i PRODUC~TORUL american de autovehicule General Cre[terea cifrei de vånz`ri din primul trimestru al anului 2006 este contextul cre[terii volumului de tranzac]ionare [i a 42% a profitului opera]ional corespunz`tor anului vinde titluri pe diferite zone de timp. NYSE se afl` \n Motors (GM), care se lupt` de cå]iva ani s` revin` la profit, a semnificativ`, \n condi]iile \n care \n perioada precedent` a anului num`rului de oferte de ac]iuni, relateaz` Bloomberg. fiscal 2005, pån` la 120,1 milioane de lire sterline, pes- discu]ii cu Euronext, care opereaz` bursele de la Paris anun]at c` eforturile de restructurare au \nceput s` \[i arate 2005 era estimat` o cre[tere de 3,4%. Vånz`rile de tip retail au te estim`rile anali[tilor. [i Amsterdam, cu privire la \ncheierea unei fuziuni, ca efectele, potrivit BBC News. totalizat 448,5 miliarde de forin]i (1,7 miliade de euro), comparativ cu NASDAQ, a doua mare pia]` de capital din Sta- [i Deutsche Börse cu sediul la Frankfurt. Ambele bur- Vicepre[edintele consiliului de administra]ie Bob Lutz a 431,4 miliard de forin]i \n aceea[i perioad` a lui 2005. tele Unite, [i-a majorat la \nce- se europene au avut ini]ial \n spus c` revenirea companiei se va face prin lansarea unei www.portofolio.hu putul acestei luni participa]ia \n vizor bursa londonez`. game mai puternice de autovehicule. Comentariile lui vin cadrul bursei londoneze pån` la NASDAQ urm`re[te preluarea „|ntrebarea este: conteaz` \ntr-un moment \n care GM continu` programul de reducere THE MOSCOW TIMES, Rusia: 25,1 procente, intensificånd oare aceste rezultate sau se a costurilor menit s` readuc` gigantul american la profit. presiunile asupra operatorului controlului asupra London va\nvårti totul \n jurul NAS- GM a \nregistrat sc`deri ale vånz`rilor \n SUA, cea mai GREF ACUZ~ POLI}IA DE SUFOCAREA FIRMELOR MICI britanic \n sensul accept`rii DAQ?“, arat` Johannes Thor- important` pia]` a sa, din cauza major`rii pre]ului la combus- unei prelu`ri. Stock Exchange prin achizi]ia mann, analist \n cadrul West- tibili, [i de asemenea a redus num`rul locurilor de munc` \n German Gref, ministrul rus pentru dezvoltarea economiei [i Directorul executiv Clara LB din Düsseldorf. Europa. Compania a anun]at recent c` 900 de muncitori vor comer]ului a declarat \n cadrul unei \ntruniri a cabinetului s`u c` Furse, \n vårst` de 48 de ani, a de pachete mici de ac]iuni. Veniturile ob]inute de divi- fi transfera]i la uzinele Vauxhall, din Marea Britanie. autorit`]ile corupte ale poli]iei pericliteaz` dezvoltarea afacerilor mici declarat \n cadrul unei confe- zia de servicii pentru emiten]i, „Vom r`sturna situa]ia cu ajutorul ma[inilor [i camioa- din Rusia. Totodat`, primul-ministru Mikhail Fradkov a men]ionat c` rin]e c` oficialii LSE se vor \n- unde companiile pl`tesc LSE nelor mari pe care deja le producem [i cu cele pe care le vom poli]ia \ncurajeaz` abuzurile [i corup]ia. „E un cerc vicios. Poli]i[tii tålni cu cei ai NASDAQ \n curånd, de[i nu este nevoie pentru listarea pe pia]` sau pentru a vinde ac]iuni, au introduce \ntr-un ritm extrem de alert, \n viitorul apropiat“, a \ncearc` s` se r`zbune pentru salariile mici pe care le primesc“, a mai ca bursa s` \ncheie vreun acord. crescut cu 31% \n anul \ncheiat pe 31 martie, pån` la declarat Bob Lutz. El a mai spus c` GM este perceput` ca o spus Gref. www.themoscowtimes.com |n urma \ncheierii unui acord \ntre LSE [i 56,9 milioane de lire sterline de la 43,3 milioane de lire companie care a dep`[it zona de avarie, iar acum se \ndreapt` NASDAQ, viitoarea companie va avea sediul la New sterline cu un an \n urm`. Sumele strånse pe pie]ele spre cå[tig [i, odat` cu lansarea noilor modele, tendin]a de PULS BIZNESU, Polonia: York [i va fi condus` de directorul executiv Robert LSE \n anul \ncheiat pe 31 martie au fost cu 81% mai cre[tere se va amplifica. Pre]ul ac]iunilor GM a sc`zut cu mai Greifeld, \n vårst` de 48 de ani. mari, pån` la 34,1 miliarde de lire sterline, comparativ bine de o treime \n ultimii doi ani. Pe lång` sc`derea num`- CUPRUL INFLUEN}EAZ~ BURSA DE VALORI DIN VAR{OVIA De asemenea, ar rezulta prima burs` de ac]iuni cu cele 18,8 miliarde de lire sterline ob]inute \n anul rului de vånz`ri, compania trebuie s` fac` fa]` [i cheltuielilor transatlantic`, pe care ar fi listate peste 6.000 de fiscal anterior. cu asigur`rile sociale [i de s`n`tate. Pre]urile la cupru au sc`zut ieri semnificativ, cu aproximativ 547 de companii, evaluate la o sum` total` de aproximativ Veniturile diviziei de servicii de brokeraj au GM va \nchide anul acesta 12 fabrici [i va concedia 30.000 euro per ton`, dup` ce, cu o zi \n urm`, crescuser` cu 11%. KGHM, 7.300 de miliarde de dolari. avansat cu 25% pån` la 125,5 milioane de lire sterline, de muncitori. Compania a reu[it s` reduc` pierderile la 323 care activeaz` pe pia]a cuprului, a pierdut 6,1 procente pe burs`, Pe LSE se realizeaz` lunar tranzac]ion`ri \n va- de la 100,6 milioane de lire sterline cu un an \n urm`, mil. $ \n primul trimestru al acestui an, fa]` de 1,3 mld. $ \n dup` ce, \n ziua precedent`, cå[tigase 9,5%. Problemele KGHM au FOTO: Guliver/Getty Images loare de 600 de miliarde de dolari, un volum mai mare impulsionate de tranzac]ionarea pe platforma electro- aceea[i perioad` a anului trecut. GM a anun]at c` inten]io- avut cel mai mare impact negativ asupra bursei, \ntrucåt compania Dac` London Stock Exchange va fuziona cu NASDAQ decåt cel \nregistrat de orice burs` din afara Statelor nic` a bursei, SETS. neaz` s` subven]ioneze benzina pentru clien]ii din California de]inea 14,88% din portofoliul indicelui WiIG20. www.pb.pl va rezulta prima burs` transatlantic` Unite, conform datelor World Federation of Exchan- [email protected] [i Florida, pentru \ncurajarea vånz`rilor.

Unde mai pute]i face ZIARUL FINANCIAR ABONA}I-V~ la [i abonamente pentru ZF DIRECTOR EDITORIAL PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL S.A Cristian HOSTIUC - 0318.256.282 n n BUCURESTI, Str. B`r`]iei Nr. 31, sector 3 REDACTOR-{EF ECONOMISI}I PÅN~ LA 60% FA}~ DE PRE}UL DE COPERT~ Departamentul Abonamente, Tel. 0318.256.242, Tel/Fax 0318.256.243; 0318.256.244 Sorin PÅSLARU - 0318.256.282 FIRME PARTICULARE REDACTOR-{EF ADJ. R`zvan VOICAN - 0318.256.284 n Adrian M|R{ANU - 0318.256.280 n n ALIBRIS - Bucuresti - Str. Academiei Nr. 7, et. 1, cam 10, sector 1 - Tel. 021/314.70.95 n APEX - Cluj-Napoca - Str. Gh. Laz`r Nr. 8 - Tel. 0264/596.213 n APEX AB COM - Cluj-Napoca - SENIORI EDITORI Str. Inocentiu Micu Klein Nr. 15 - Tel. 0264/439.120 n ART ADVERTISING - Rm. Valcea - Str. Regina Ionu] BONOIU n Vlad NICOLAESCU Maria Nr. 7, Bl. C1, sc.C, et. 2 - Tel. 0250/735.475 n AVATAR - BACAU - Str. Bogdan Voievod Nr. 39 - Dest.: Departament Abonamente {EFI DEPARTAMENTE Doresc s` m` abonez la (bifa]i c`su]a corespunz`toare): Tel. 0234/580.054 n CALLIOPE SRL - Ploiesti - Prahova - Str. Candiano Popescu Nr. 36 - n n OP 37 CP 65 BUCURE{TI Tel. 0244/514.052 n CURIER PUBLICITAR - Iasi - BD. Nicolae Iorga NR. 27, BL. C1, cam. 314 - Adrian SECELEANU (Business Hi-Tech) Alexandru MATEI (Business Interna]ional) Tel. 0232/216.112 n CURRIER PRESS - Brasov - Str. Traian Grozavescu Nr. 7, Tel 0268/470.596 n n Raluca BADEA (ZF English) ZIARUL FINANCIAR BUSINESS Magazin ZIARUL FINANCIAR n CONSTANT PRESS - Constanta - Aleea Garofitei Nr. 9, Bl. L61, ap. 17, Tel. 0722.254.124 DAMCO - EDITORI {EFI REVISTE ZF Zalau n Hachette Distribution Services Inmedio - [i BUSINESS Magazin - Str. Gheorghe Lazar Nr. 8A - Tel. 0260/612.867 Victor KAPRA (go4it!) n Edwin KELETI (ProMotor) Numele [i prenumele*: Bucuresti - Sos. Pipera nr. 44, sector 2 - Tel. 021/233.3980 n INFO EURO TRADING - Bucuresti - Splaiul |n calitate de abonat, vreau s` primesc \n fiecare lun`: independentei Nr. 101A - Tel. 021/316.30.57 n Ina K Press - Baia Mare - Bd. Republicii Nr. 26/2 - EDITORI SUPLIMENTE ZF: Raluca BADEA (Dup` Afaceri) n Ioan ES POP (pe care dori]i s` primi]i abonamentul) Tel. 0262/224.217 n INTER PRESS SPORT - Bucuresti - Str. Hristo Botev Nr. 6, parter, sector 3 - (Ziarul de Duminic`) n Miruna LEBEDENCU (Profesii) n C`t`lin LUPOAIE (Propriet`]i) Cel pu]in 21 edi]ii ZF Cel pu]in 4 edi]ii Cel pu]in 21 edi]ii ZF, Tel. 021/313.85.07 n MEDIA PRESS ABONAMENTE - Bucuresti - Str. Izvor Nr. 78, et. 2, sector 2 - n n BUSINESS Magazin minim 4 edi]ii BM Func]ia: Tel. 021/411.42.41 n MT PRESS - Bucuresti - Bd. Basarabia nr. 256, sector 3 - Tel. 255.48.15, SGR: Mihaela ENCIU {tefan DOBROIU (editor foto) PRODUC}IE: C`lin CHIVU [i 2 reviste glossy: 255.48.16 n NOBIL - Bucuresti - Piata Presei Libere Nr. 1, sector 1 - Tel. 021/224.29.70 n ROESTA - BRAND MANAGER: Daniela TOMESCU MARKETING: Bogdan BÅRL~ ProMotor [i go4it! [i 2 reviste glossy: Curtea de Arges - Str. Veleiasului Bl. P10, sc. B, ap. 18 - Tel. 0248/721.143 n TIPOLIALIS IMPEX - PR&EVENTSMANAGER: Genoveva STANI}CHI ProMotor [i go4it! Persoana de contact: Func]ia: Bucuresti - Str. Masina de Paine Nr. 20, sector 2 - Tel. 021/242.56.61 n UNITATEA - Alba Iulia - PUBLICITATE: Drago[ STAN n Cosmin NICHIFOR n Drago[ HRISAFI Str. Decebal Nr. 13 - Tel. 0258/812.843 n ZIRKON MEDIA - Bucuresti - Bd. Nicolae Grigorescu Nr. 29A, n Anca MEDEN n Nicoleta NEDEA n Gabriela CHIRC~ (trafic) (se completeaz` doar \n cazul \n care nu dori]i s` fi]i contactat personal) Bl. N22, Sc. B, Et. 2, Ap. 38, sector 3 - Tel 021/250.52.77 Cu pån` la Cu pån` la Cu pån` la CONCEPT GRAFIC: Octavian COCI{ FILIALE RODIPET Firma/Compania: STRADA B~R~}IEI NR. 31, ET. 1, SECTOR 3, BUCURE{TI – ROMÂNIA TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI n n Alba - Alba-Iulia - Str. Luceafarului nr. 7, bl C2-C3, ap 1-3 - Tel: 0258/835.219 n Arad - Arad - Piata E-MAIL: [email protected] n WWW.ZF.RO 55% reducere 38% reducere 60% reducere Domeniul de activitate: Garii nr 6 - Tel: 0257/250.550 n Arges - Pitesti - Bd. Republicii nr 88 - Tel: 0248/216.601 n Bacau - n n Bacau - Str. 9 Mai Nr.33 - Tel: 0234/581.520 Bihor - Oradea - Str. Roman Ciorogariu nr 12 - ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA Tel: 0259/463.325 n Bistita - Bistrita - Str. Liviu Rebreanu nr 48 - Tel: 0263/214.364 n Botosani - Adresa*: CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1 n TEL-FAX: 0264.407.858 FA}~ DE PRE}UL DE COPERT~ Botosani - Str. Primaverii nr 24, bl 24, sc A - Tel: 0231/586.993 n Brasov - Brasov - Str. Transilvaniei n n E-MAIL: [email protected] (la care dori]i s` primi]i abonamentul: strada, nr, bloc, sc, et, ap, localitate, judet, sector) nr 11A - Tel: 0268/419.181 n Braila - Braila - Str. Danubiului nr 1 - Tel: 0239/613.955 n Buzau - Buzau Perioada Pre]* Perioada Pre]* Perioada Pre]* - Bd. Garii nr 4-6 - Tel: 0238/710.826 n Caras - Resita - Str. G.A. Petculescu nr 11, bl 11, sc 2, ap 2 - EDITOR-{EF: Doru POP PUBLICITATE: Daniel DINEA - 0264.407.867 1 lun` 3 luni Telefon*: Fax: E-mail: Tel:0255/220.022 n Calarasi - Calarasi - Str. Eroilor nr 5 - Tel: 0242/311.090 n Cluj - Cluj-Napoca - MARKETING: Diana MOLDOVAN DTP: Gabriel MAJA n Alina PAHONCIA 6 € 8 € - - P-ta Garii nr 4-5 - Tel: 0264/433.620 n Constanta - Constanta - Str. Crisana nr 29 - Tel: 0241/612.154 6 luni 6 luni * cåmpuri de complectat obligatoriu n Covasna - Sf. Gheorghe - Str. Ciucului nr 55 - Tel: 0267/351.126 n Dambovita - Targoviste - Str. C. O PUBLICA}IE EDITAT~ DE 33 € 15 € - - Brancoveanu nr 38 - Tel: 0245/612.896 n Dolj - Craiova - P-ta Garii, bl G, parter - Tel: 0251/591.405 n n Galati - Galati - Str. Lahovary nr 5-7 - Tel: 0236/411.009 n Giurgiu - Giurgiu - Bd CFR nr 10 - Tel: 12 luni € 12 luni € 12 luni €** Compania de publishing a MediaPRO 60 25 70 0246/216.120 n Gorj - Tg-Jiu - Str 16 Februarie nr 27 - Tel: 0253/219.734 n Harghita - Miercurea-Ciuc - Pentru orice comand` transmis` pån` \n data de 20 a lunii, ve]i primi www.publimedia.ro Bd. Timisoarei nr 38/1 - Tel: 0266/310.617 n Hunedoara - Deva - P-ta Garii nr 2 - Tel: 0254/213.007 OFERT~ SPECIAL~ - revista DESCOPER~ 12 luni - 8,5 € abonamentul \ncepånd cu data de 1 a lunii urm`toare. n Ialomita - Slobozia - Str. Matei Basarab nr 32, bl D4, parter - Tel: 0243/230.104 n Iasi -Iasi - Str. DIRECTOR GENERAL: Drago[ STANCA Pacurari nr 13, bl 541 - Tel: 0232/214.469 n Maramures - Baia-Mare - Str. Garii, bl 29, ap 5 - Tel: PUBLISHER BUSINESS PRESS: Cosmina NOAGHEA SALES MANAGER: Doar dac` a]i optat pentru un abonament la ZF pe o perioad` de 12 luni sau pentru pachetul ZF + BM. n n Abonåndu-v` la ZIARUL FINANCIAR ave]i acces nelimitat 0262/224.915 Mehedinti - Tr. Severin - Str. Aurelian nr 46 - Tel: 0252/311.673 Mures - Targu- Nicoleta NEDEA DIRECTOR FINANCIAR: Sorin DINU RESEARCH: Drago[ Pre]ul se adaug` la pre]ul abonamentului ales anterior. n Mures - Str. Papiu Ilarian nr 10A - Tel: 0265/236.752 Neamt - Piatra Neamt - Str. Petru Rares nr 9 - CERBU DISTRIBU}IE: Alex MIRI{TEA PRODUC}IE: Rodica GHENCIU Abona]ii care doresc [i DVD-urile DESCOPER~ pot beneficia de pre]ul de 1,5 € per bucat`, la care se adaug` taxele de expedi]ie. (utilizator [i parol`) pe site-ul www.zf.ro Tel: 0233/213.740 n Olt - Slatina - Str. Ecaterina Teodoroiu Nr. 7 - Tel. 0249/411.825 n Prahova - n n HR: Cristina COSTACHE NEW MEDIA: Sorin D~NILESCU IT: Bogdan PETRE Ploiesti - Str. Meridiane nr 2 - Tel: 0244/512.351 Satu-Mare - Satu-Mare - Str. Grivitei nr 2 - Tel: n Plata se poate face prin OP sau MP \n cont Publimedia RO50INGB 0001000180258910 - ING BANK n n FOTO: Marius SM~DU ART&DTP: Radu LEONTE Octavian COCI{ Cod Fiscal R12530043 *PRE}URILE INCLUD TVA (9%) {I TAXE PO{TALE Sunt de acord ca datele mele personale s` fie incluse \n baza de date cu cititorii 0261/750.123 Salaj - Zalau - Str. M. Viteazu nr 15, bl Horea, ap 3 - Tel: 0260/662.836 Sibiu - Sibiu - P-ta 1 Decembrie 1918 nr 6 - Tel: 0269/210.047 n Suceava - Suceava - Str. Curtea Domneasca nr 9 - ** Ofert` promo]ional` valabil` pe o perioad` limitat` produselor editate de PubliMedia International , coform Legii 677/2001 SC PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL SA este o companie a MediaPRO Tel: 0230/215.034 n Teleorman - Alexandria - Str. Libertatii, bl 1603, sc E, ap 62 - Tel: 0247/311.621 n n n DIRECTOR EXECUTIV: Mihnea VASILIU Completa]i [i trimite]i acest talon prin po[t` sau prin fax la 0318.256.243/244 Timis - Timisoara - Str. General Dragalina nr 45 - Tel: 0256/490.966 Tulcea - Tulcea - Str. Victoriei nr 52 - Tel: 0240/517.863 n Vaslui - Vaslui Str Republicii nr 1 - Tel: 0235/318.587 n Valcea - Rm. DIRECTOR VÂNZ~RI: Sorel RADU DIRECTOR FINANCIAR: Mirela Pentru detalii suplimentare despre abonare contacta]i Departamentul Abonamente: INFO LINE GRATUIT 0800 88 93 93 / FAX: 0318.256.243/244 Valcea - Bd Nicolae Balcescu nr 41, bl Socom - Tel: 0250/733.604 n Vrancea - Focsani - Str. Mare a DRAGNEA DIRECTOR MARKETING: Cristina HANGANU DIRECTOR e-mail: [email protected] sau accesa]i www.zf.ro/abonamente Unirii nr 37, ap 1 - Tel: 0237/225.100 RESEARCH: Cristina PANAIT DIRECTOR HR: Rodica CRISB~{AN n n Bucuresti - Filiala 1- P-ta Presei Libere nr 1, sect 1 - Tel: 021/224.46.27 ABONAMENTE: TEL. 0318.256.242, TEL-FAX. 0318.256.243; 0318.256.244; Filiala 2 - Str.Teiul Doamnei nr 1, sector 2 - Tel: 021/242.26.48 E-MAIL: [email protected] n VÂNZ~RI-PUBLICITATE: 0318.256.237; 0318.256.238 Filiala 3 - Calea Serban Voda nr 266, sect 4 - Tel: 021/335.63.74 TIPAR & PREPRESS: COPRINT Filiala 4 - Aleea Salaj nr 10, sector 5 - Tel: 021/423.24.45 TEL. 021.490.82.41; FAX. 021.490.82.43 www.coprint.ro INFO LINE GRATUIT ABONAMENTE ZF: 0800 88 ZF ZF (0800 88 93 93) COMPANIA NATIONALA „POSTA ROMANA“ PRIN TOATE OFICIILE POSTALE ISSN 1454-41 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 13 POLITIC+ Democra]ii admit c` nu \l pot schimba pe T`riceanu

Viitoarea structur` guvernamental` ar putea avea \n banul public, iar pe de alt` parte ]ara s` componen]` un minister al infrastructurii care s` pl`teasc` un suport financiar important la bugetul european. cuprind` transporturile (portofoliu de]inut de Boc a afirmat ieri c` acesta trebuie democra]i), comunica]iile [i lucr`rile publice s` fie mesajul politic al restructur`rii: „Dac` dorim s` economisim banul (portofolii de]inute de UDMR), sus]ine pre[edintele public [i s` ne onor`m promisiunea executiv al PD Adriean Videanu. f`cut` la \nceputul guvern`rii: c` dorim un Guvern suplu, eficace, s` renun]`m IULIAN ANGHEL la practica PSD de a avea un Guvern premier. El poate fi schimbat stufos [i agen]ii care se calc` \n picioare, \n momentul adopt`rii de atunci trebuie doar s` existe voin]` ideanu a declarat c` PNL c`tre Parlament a unei politic` pentru a ajunge la restructura- [i PD ar putea face mo]iuni de cenzur`. rea Guvernului. Mini[trii delega]i nu au schimb de ministere \n Videanu spune c` PD are ce c`uta \ntr-un Guvern care nu dore[te cadrul restructur`rii gu- dou` variante de restructurare s` risipeasc` resurse publice. Dac` se vernamentale, \n vreme care vizeaz` un Guvern cu 15-17 dore[te o sinecur` pentru cineva, putem Vce \n cadrul Alian]ei s-a vorbit ieri ministere [i c` democra]ii nu au s`-i men]inem \n continuare, putem insistent de schimbarea mai multor mi- „nici un plan capcan`“ \n sus]i- sacrifica banul public [i s` avem un ni[tri. Un singur om din Guvern nu nerea acestui demers. Videa- Guvern stufos, care s`-[i suprapun` FOTO: Guliver/Getty Images poate fi \nlocuit, admite Videanu, iar nu crede c` restructu- atribu]iile peste alte agen]ii sau auto- Dup` respingerea tratatului constitu]ional de c`tre Fran]a (30 mai 2005), UE a plonjat \ntr-o criz` indentitar` profund` acesta este premierul C`lin Popescu- rarea vizeaz` un Exe- rit`]i“, a declarat pre[edintele PD. T`riceanu. cutiv care va avea „o Potrivit acestuia, restructurarea Sunt pe lista de „a[teptare“, mi- structur` mai flexibil` guvernamental` va permite Romåniei ni[trii democra]i Gheorghe Dobre [i orientat` pe prio- s` fac` economii \nsemnate de bani (transporturi, care ar urma s` fie rit`]ile de integrare“. publici, avånd \n vedere c` de la 1 \nlocuit cu vicepremierul Gheorghe Surse din PD sus]in ianuarie 2007, dup` integrarea \n UE, Liderii UE recunosc cu jum`tate Pogea, apropiat al lui Videanu), Mihai c` democra]ii vor o va trebui s` contribuie cu 1,5% din PIB H`rd`u (educa]ie) [i liberalul Eugen restructurare guverna- la bugetul Uniunii Europene. Nicol`escu (S`n`tate, care ar urma s` mental` care vizeaz` „Banii ace[tia trebuie adu[i de ajung` [eful Cur]ii de Conturi, iar locul comasarea [i dispari]ia de gur`: Ne-am pierdut busola! s`u s` fie luat de senatorul Dan Sab`u). unor portofolii, astfel \ncåt Adriean Videanu Ministrul de interne Vasile Blaga ar Executivul s` aib` o singur` pre[edintele executiv al PD urma s` devin`, potrivit dorin]elor de- func]ie de vicepremier, care va DANIELA CUCIUREANU Pu[ca[, fost negociator-[ef al Romåniei vorbind, cånd Fran]a [i Olanda au spus mocra]ilor, vicepremier - singurul vice- reveni PD [i va fi ocupat` de Vasile la Uniunea European`, a declarat „nu“, deci ratificarea nu este o op]iune premier din guvern \ntrucåt celelalte Blaga. Nimeni nu este de ne\nlocuit. u mai pu]in de o s`pt`mån` pentru ZF c` Europa se confrunt` la credibil` pentru Cehia“. dou` pozi]ii de mini[tri de stat de]inute Premierul a declarat |ns` premierul nu poate fi \naintea \mplinirii unui an de la ora actual` cu o „criz` institu]ional`, iar Dificila sarcin` de aduce acest de UDMR [i PC (titulari Marko Bela, mar]i c` are sen- C respingerea Tratatului Consti- Romånia trebuie s`-[i preg`teasc` ea subiect \napoi pe masa de discu]ii va respectiv George Copos) ar urma s` fie za]ia c` „sub \nlocuit. tu]ional de c`tre Fran]a [i Olanda, \ns`[i un cadru institu]ional adecvat, apar]ine Finlandei [i Germaniei care desfiin]ate. masca“ restruc- DESEN: Romeo R`ileanu mini[trii de externe ai celor 25 de ]`ri care s` fie \n concordan]` atåt cu vor de]ine pre[edin]ia rotativ` a uniunii Videanu spune c` Emil Boc [i C`lin tur`rii propuse de PD se \ncearc` „stre- comunica acest lucru la momentul undeva. Restructurarea poate fi o surs` membre ale Uniunii Europene se vor Tratatul de la Nisa, pe care se bazeaz` \n perioada iulie 2006-iulie 2007. Popescu-T`riceanu vor finaliza pån` la curarea“ unei remanieri, el \ndemnån- oportun. de economisire a unor resurse finan- \ntålni la Viena måine [i poimåine \n acest moment UE, cåt [i cu Helsinki apreciaz` c` simpla prelungire \nceputul s`pt`månii viitoare un set de du-i totodat` pe democra]i s` fac` „pro- Ieri democra]ii s-au str`duit s` ciare substan]iale, care s` poat` com- pentru a discuta [i despre „criza“ pe prevederile viitorului Tratat constitu- a „perioadei de reflec]ie dup` rezultatul principii care vor sta la baza restruc- puneri viabile“ pentru impulsionarea lini[teasc` suspiciunile liberalilor pri- pensa partea pe care o d`m la bugetul care o traverseaz` Uniunea \naintea ]ional“. De asemenea, acesta a ad`ugat negativ al referendumurilor din Fran]a tur`rii guvernamentale [i c` lunile iunie unor ministere unde ar fi nevoie de vind rostul schimb`rii structurii guver- UE“, a mai spus Emil Boc. summit-ului liderilor UE din iunie. c` „Romånia trebuie acum s` se [i Olanda, ar fi insuficient`“, conform sau iulie „pot fi bune pentru luarea unei anumite schimb`ri. namentale, afirmånd c` reducerea nu- El a apreciat c` fiecare partid „A trecut un an [i nu s-a \ntåmplat preg`teasc` pentru o perioad` de unui comunicat al guvernului. Ger- decizii“. Pre[edintele executiv al PD a „Nu am absolut nimic \mpotriva m`rului de ministere va face multe trebuie s` pun` interesul general nimic“, a declarat Dominique Strauss tranzi]ie de la un Tratat de baz` la mania \si dore[te relansarea procesului admis public c` restructurarea va (unei restructur`ri a Guvernului - n.r.), economii. Restructurarea nu urm`re[te \naintea unui interes \n aceast` restruc- Kahn, unul dintre posibilii candida]i la altul“. de discu]ii, \ns` premierul luxem- \nsemna [i o remaniere. \ns` senza]ia mea este c` se \ncearc` ca nici un scop politic meschin: de a turare. „Dac` fiecare partid se va gåndi alegerile preziden]iale din Fran]a din Cancelarul austriac Wolfgang burghez este de p`rere c` nici m`car „Nimeni nu este de ne\nlocuit“, a sub masca restructur`rii s` strecur`m o r`sturna un Guvern [i de a provoca un egoist, c` va pierde un ministru delegat partea Partidului Socialist. Schussel, a c`rui ]ar` de]ine la ora Germania nu va avea timp s` \ncheie afirmat Videanu - \n contextul \n care se remaniere. Eu sunt de p`rere c` r`zboi \n Alian]` sau coali]ie, ci trebuie sau un minister, nu se va realiza restruc- „Ne-am pierdut busola“, recu- actual` pre[edin]ia rotativ` a Uniunii acest subiect. vorbea despre ministrul transportului partenerii no[tri trebuie s` se gån- f`cut` pentru a realiza economii la turarea“, a spus Boc. noa[te primul-ministru luxemburghez Europene, este \ns` foarte optimist [i a Tratatul a fost \ns` deja ratificat \n Gheorghe Dobre -, ad`ugånd \ns` c` deasc` \n mod serios [i s` vin` cu ni[te buget [i pentru compatibilizarea cu Liderul UDMR Marko Bela a Jean-Claude Junker. propus cel mai ambi]ios calendar alte 15 ]`ri membre ale UE, iar o „premierul nu poate fi \nlocuit“. propuneri viabile, pentru ca s` d`m im- Uniunea European`, a sus]inut liderul declarat mar]i c` o solu]ie pentru Solu]iile privind viitorul Tratatului pentru deblocarea crizei \n care se afl` variant` vehiculat` pentru continuarea „Trebuie s` lu`m prevederile constitu- pulsul necesar activit`]ii cåtorva mi- PD Emil Boc. reducerea num`rului membrilor Constitu]ional par a fi \ns` greu de g`sit, uniunea. Schussel a declarat c` „ar fi acestui proces este aceea de a a[tepta ]ionale [i legale, iar \n momentul de fa]` nistere pe care ei le cunosc foarte bine Pre[edintele PD afirm` c` Romå- Executivului ar fi constituirea unor \n condi]iile \n care p`rerile sunt inteligent dac` am lua decizia final` schimbarea Executivului \n Fran]a [i cel mai important lucru pentru noi este [i unde trebuie procedat \n grab` cu nia nu \[i poate permite ceea ce el a nu- ministere cu doi demnitari, respectiv un \mp`r]ite \n interiorul Uniunii Euro- privind textul Tratatului \n cursul anului Olanda, dar o \ntrebare legitim`, c`reia stabilitatea guvernamental`“, a precizat anu-mite schimb`ri“, a declarat T`- mit „luxul“ de a avea un Guvern de 23- ministru [i un secretar de stat. PC nu a pene. |nsu[i pre[edintele Comisiei 2007 sau cel mai tårziu la \nceputul oficialii europeni va trebui s`-i g`seasc` liderul democrat. Potrivit Constitu]iei, riceanu. El a refuzat s` precizeze la ce 24 de membri, cu agen]ii stufoase care formulat un punct de vedere \n privin]a Europene José Manuel Durão Barroso anului 2008, pentru a putea fi ratificat“. r`spuns este: cum se va revota acest pre[edintele nu \l poate \nlocui pe ministere se refer`, spunånd doar c` va se calc` \n picioare, care s` cheltuiasc` restructur`rii Guvernului. admite c` \n privin]a aceasta „nu exist` {i Belgia se num`r` printre sus]i- Tratat \n ]`rile care l-au respins? consens \ntre guverne“. Acesta a n`toarele Tratatului. Ministrul de Situa]ia pare dramatic` \n Fran]a unde, declarat la 10 mai c` dezbaterea privind externe belgian, Karel de Gucht, a \n urma unui sondaj de opinie realizat Constitu]ia ar trebui amånat` pån` \n declarat c` ar fi mai bine ca schimb`rile s`pt`måna trecut`, cu 10% mai mul]i ZF 2008, de[i \[i dore[te ca Tratatul s` fie de Tratat s` fie adoptate cu majoritate francezi ar vota acum \mpotriva {tiri interne adoptat pån` la \ncheierea mandatului calificat` a ]`rilor membre, considerånd constitu]iei decåt cei care au f`cut-o \n s`u, \n 2009. c` actual drept de veto al ]`rilor 2005, \n timp ce doar 1% dintre cei care Premierul, criticat de propriii Antonescu, men]ionånd c` demnit`]i, aceast` aplicare excesiv` s` intre \n Uniunea European` \n 2008 Aceast` situa]ie incert` \n care se membre este „o re]et` pentru stag- au votat „nu“ regret` aceast` decizie. camarazi de partid „liberalismul nu \nseamn` l`comie“. putånd fi considerat` „c` arat` ca o [i c` aceast` amånare ar putea duce afl` Europa va avea cu siguran]` nare“. Pe de alt` parte \ns`, cele mai Pozi]ia oficialit`]ilor franceze pare Bogdan Olteanu este pre[edinte al epurare“. Deputatul PSD a afirmat c` la renegocierea Tratatului de aderare. repercursiuni [i asupra Romåniei, care, recente sondaje indic` o posibil` a fi \ns` \n dezacord cu cea a popula]iei. Liderul deputa]ilor liberali Crin Camerei Deputa]ilor [i membru al va vota \n favoarea proiectului legii Severin a spus, la o dezbatere conform ultimului raport de monito- victorie a partidului de centru-dreapta Purt`torul de cuvånt al Ministerului Antonescu l-a atacat ieri pe Comisiei de privatizare a CEC. Comisia lustra]iei, dac` va fi acceptat organizat` de Facultatea de Rela]ii rizare, are toate [ansele s` adere la la alegerile din iunie, care s-a declarat Afacerilor Externe francez, Jean pre[edintele PNL C`lin Popescu- juridic` a Camerei a decis \n aceast` amendamentul s`u, \n sensul ca Economice Interna]ionale c` ultimele Uniunea European` \n 2007. A[adar, \mpotriva unei constitu]ii comune. Baptiste Mattei, a declarat zilele tre- T`riceanu, ceråndu-i s` fac` preciz`ri sesiune parlamentar` c` aceste func]ii prevederile legii s` nu se aplice decåt informa]ii pe care le are arat` faptul Romånia va deveni membru cu puteri Pre[edintele ceh, Vaclav Klaus, a cute, referitor la respingerea Tratatului: \n leg`tur` cu flutura[ii publicitari nu sunt incompatibile. |n replic`, pre[edintelui ]`rii, deputa]ilor [i c` Parlamentul European va adopta depline \n mijlocul discu]iilor privind declarat recent c` „toate forma]iunile „Nu suntem nostalgici, nu avem comanda]i la Guvern \n care Olteanu a declarat c` nu crede c` senatorilor, mini[trilor [i prefec]ilor. „\n bloc“ o Rezolu]ie \n care vor fi [i adoptarea unui Tratat constitu]ional politice cehe sunt de p`rere c` Tratatul regrete, privim c`tre viitor“. „troneaz`“ chipul [efului Executivului actualul lider al grupului deputa]ilor „Dac` t`iem capul pe[telui, nu mai „dou` linii“ referitoare la Romånia [i comun celor 27 de ]`ri membre. Vasile a ajuns \ntr-un punct mort, practic [email protected] [i care au fost distribui]i \n cutiile PNL, Crin Antonescu, va mai avea este nevoie s` \l cur`]`m, mergånd pe Bulgaria, prin care se va accepta po[tale din toat` ]ara la sfår[itul sus]inerea necesar` pentru acest` zicala c` pe[tele de la cap se \mpute“, punctul de vedere exprimat de s`pt`månii trecute. Totodat`, el i-a func]ie [i \n viitoarea sesiune a apreciat el. Articolul 2 din forma Comisia European` \n Raportul din 16 cerut pre[edintelui Camerei parlamentar`. „Domnul Crin adoptat` de Senat a legii lustra]iei mai. „Toate acestea \mi dau ZF Deputa]ilor, Bogdan Olteanu, unul Antonescu va avea calificarea moral` prevede c` persoanele dintr-o larg` sentimentul c` undeva s-au purtat {tiri externe dintre cei mai apropia]i colaboratori ai s` vorbeasc` despre banii care \i categorie de fo[ti activi[ti ai discu]ii care au condus Parlamentul primului-ministru, s`-[i dea demisia primesc eu, dup` ce ne va spune la aparatului comunist nu pot candida [i European la ideea de a fi mai prudent Belarusul \nchide spa]iul aerian pentru dou` ]`ri: Statele Unite [i interfereaz` cu afacerile interne ale din comisia de privatizare a CEC. cåte [edin]e de plen [i de Birou nu pot fi alese, pe o durat` de 10 ani, cu sus]inerea Romåniei [i de a merge curselor americane [i canadiene Canada“, a subliniat el. Chinei“, a declarat purt`torul de „T`riceanu s` ne dea detalii despre Permanent ale Parlamentului a lipsit \n func]iile de pre[edinte al ]`rii, \n aceast` not` dubitativ` a Comisiei cuvånt al Ministerului chinez de costurile acestei opera]iuni, despre \n ultimul an, de cånd este lider de parlamentar, ministru, secretar de stat Europene“, a ad`ugat Severin. Belarusul, fost` republic` sovietic` ai China critic` raportul Pentagonului Externe, Liu Jianchao. „China \[i cine a executat-o, cine a luat banii, grup [i cå]i bani a luat pentru acele [i asimila]ii acestora, membru al CSM, Ministrul integr`rii, Anca Boagiu, care c`rei lideri au primit interdic]ie de exprim` nemul]umirea profund` [i cine este responsabil? Dac` domnia- [edin]e de la care a lipsit“, a mai spus al Cur]ii de Conturi, judec`tor al Cur]ii a sosit mai tårziu la dezbatere s-a intrare pe teritoriul mai multor state privind capacitatea sa militar` dezaprobarea ferm`“ a declarat el, cu sa (premierul - n.r.) \[i asum` aceast` Olteanu. Constitu]ionale, director [i adjunct ai declarat surprins` c` euro- occidentale, va interzice la råndul s`u Beijingul critic` raportul american o zi \nainte ca negociatorul-[ef al form` de campanie electoral`?“, a serviciilor de informa]ii, primar [i observatorul PSD Adrian Severin a accesul \n spa]iul aerian propriu al privind capacitatea militar` chinez`, Statelor Unite cu Coreea de Nord pe afirmat Antonescu \ntr-o conferin]` de Unii deputa]i PSD ar putea vota viceprimar, consilier jude]ean. „intrat \n råndul euroscepticilor“, \ns` avioanelor din Canada [i Statele afirmånd c` documentul exagereaz` tema programului nuclear, pres`. Despre Olteanu, liderul Proiectul legii lustra]iei ini]iat de PNL a refuzat s` comenteze declara]iile Unite, a anun]at joi Ministerul de puterea militar` de care dispune [i Christopher Hill, s` ajung` la Beijing deputa]ilor PNL a spus c` nu are voie legea lustra]iei urmeaz` s` intre \n dezbaterea acestuia, conform c`rora „\n anumite Externe de la Minsk. M`sura, demonstreaz` o „mentalitate de pentru a se \ntålni cu omologul s`u s` fac` parte dintr-o comisie de Deputatul PSD Victor Ponta a anun]at comisiilor Camerelor Deputa]ilor [i cercuri s-a luat o decizie clar`“ ca sugerat` de pre[edintele Aleksandr R`zboi Rece“. Ministrul chinez de chinez. Pentagonul afirm` c` privatizare atåta vreme cåt este ieri, \n cadrul unei dezbateri pe tema apoi a plenului. Romånia s` intre \n UE \n 2008. Luka[enko \n cursul acestei externe a declarat c` raportul din autorit`]ile chineze \[i suplimenteaz` pre[edinte al Camerei. „{i dac` ar fi legii lustra]iei, c` el, \mpreun` cu al]i „Romånia [i-a rezolvat problemele s`pt`måni, reprezint` un r`spuns la 2006 privind puterea militar` a anual arsenalul cu cåte 100 de copil`rit \ntr-o banc` [i dac` ar fi cel tineri deputa]i din partid, ar fi \n Severin sus]ine c` o parte a UE a care ar fi dus la amånare. Dac` s-ar fi refuzul autorit`]ilor din cele dou` Chinei, realizat de Pentagon [i rachete cu raz` scurt` de ac]iune, pe mai mare expert \n finan]e [i b`nci din favoarea proiectului de lege, dac` i se recomandat amånarea, am fi v`zut-o state nord-americane de a permite, publicat mar]i, promoveaz` „teoria care le desf`[oar` \n zona Taiwanului, Romånia, nu consider c` este normal va accepta un amendament. Potrivit decis amånarea integr`rii \n raportul din 16 mai al CE“, a spus luna trecut`, alimentarea avionului amenin]`rii chineze“ [i pune \n pericol modificånd balan]a de putere. ca pre[edintele Camerei Deputa]ilor, lui Ponta, prevederile din actuala Euro-observatorul PSD Adrian Severin Boagiu. care \l transporta pe premierul belarus rela]iile interna]ionale. „Raportul, care Purt`torul de cuvånt chinez a declarat care este atåt de ocupat, s` fac` parte form` a legii lustra]iei votat` de Senat a declarat, ieri, c` „\n anumite cercuri \n Cuba [i la \ntoarcerea lui din d` dovad` de o «mentalitate de c` Beijingul nu a acceptat niciodat` din aceast` comisie“, a spus Crin se aplic` unei categorii prea mari de s-a luat o decizie clar`“ ca Romånia Grupaj realizat din surse Mediafax aceast` ]ar`. „Belarusul respect` cu R`zboi Rece», exagereaz` \n mod independen]a Taiwanului, stricte]e regulile reciprocit`]ii atunci deliberat puterea militar` a Chinei [i considerånd c` acesta apar]ine Chinei cånd adopt` m`suri represive“, a cheltuielile sale \n acest domeniu, continentale, dar a ad`ugat c` declarat purt`torul de cuvånt al continu` s` promoveze ideea c` respect` principiul reunific`rii pa[nice. Ministerului de Externe, Andrei Popov. «teoria amenin]`rii chineze» puncte de vedere „Aceste restric]ii vor fi aplicate doar prejudiciaz` rela]iile interna]ionale [i Grupaj realizat din surse Mediafax

Eroul crizei aviare REVISTA PRESEI INTERNA}IONALE DE ARTHUR SUCIU THE TIMES, Marea Britanie lege contradictorie care se concentreaz` pe \nt`rirea securit`]ii pocalipsa aviar` din ultimele zile demonstreaz` despre care a vorbit Traian B`sescu, era deci unei „måini de fier“, la centru totul devine imposibil frontaliere [i care nu ofer` garan]ii imigran]ilor. Asimplu [i conving`tor c` autorit`]ile dezbinate inevitabil`. din cauza conflictului de coordonare. NOI ILEGALIT~}I AU FOST DESCOPERITE |N SCANDALUL SEX www.nytimes.com sunt incapabile s` fac` fa]` unei situa]ii critice. Prin Exist` cel pu]in dou` motive pentru care actuala |nc` de la \nceputul mandatului s`u, Traian PENTRU VIZ~ ac]iunea lor, ele nu sunt \n stare decåt s` amplifice putere nu a putut ac]iona a[a cum trebuie. |n primul B`sescu a poten]at formele diverse de conflict \ntre CORRIERE DE LA SERA, Italia dezastrul. Acesta este un motiv suficient pentru rånd, tipul de management este neadecvat modului autorit`]i. Scopul a fost acela de a sl`bi for]a de Ministrul de interne britanic John Reid a fost nevoit s` ofere noi interven]ia eroului salvator: Traian B`sescu. Logica de organizare al administra]ei. Guvernul este condus exprimare a acestor autorit`]i [i de a se manifesta pe explica]ii presei \n leg`tur` cu fostul [ef de la departamentul imigra]ie, BERLUSCONI INSIST~ CU FRAUDAREA ALEGERILOR elementar` a apelor tulburi va fi \ntotdeauna de „måna slab`“ a lui T`riceanu, care mizeaz` prea seama lor. James Dawute, originar din Zimbabwe, care i-a propus o viz` \n Liderul Forza Italia Silvio Berlusconi a reluat ieri tema sa favorit` de la preferat` de actualul [ef al statului. mult pe faptul c` ceilal]i \[i fac datoria. Ace[tia nu El se face responsabil, deci, \ntr-o mare m`sur` schimbul unor favoruri sexuale unei adolescente aflate \ntr-un azil pierderea alegerilor de c`tre coali]ia de centru-dreapta, fraudarea, [i Slaba capacitate de func]ionare a administra]iei numai c` nu \[i fac datoria, dar transmit mai departe de concuren]a pe care a denun]at-o. pentru emigran]i. Acum, presa britanic` a descoperit c` Dawute (53 spune c` va cere [efului statului Giorgio Napoletano s` declan[eze este notorie. Unii se \ntreab`, cu \ndrept`]ire, dac` acela[i laisser-faire prost \n]eles. Impresia general` Strategia este simpl`: divide, urmat de apari]ia de ani) a avut la råndul s`u probleme cu [ederea \n Marea Britanie, el procedurile pentru alegeri anticipate dac` se demonstreaz` c` au fost aceast` ]ar` este guvernat`. E clar c` sistemul nu este c` lipsa de autoritate la centru se transform` \n eroului salvator. Baza de legitimitate este intrånd \n ]ar` legal \n 1980. El a dep`[it termenul legal de [edere, nereguli la vot. |n caz contrar, to]i parlamentarii de dreapta vor merge func]ioneaz` [i atunci trebuie s` ne spetim de o sut` indiferen]` total` \n teritoriu. Fostul guvern PSD a nemul]umirea popular` fa]` de ac]iunea dezastruoas` dar a primit \n cele din urm` cet`]enia. acas`, a spus Berlusconi. de ori mai mult pentru a rezolva o problem`. Adesea, dat dovad` de mai mult realism, impunånd a autorit`]ilor. |n numele cet`]enilor, Traian B`sescu www.timesonline.co.uk www.corriere.it \ns`, cel mai bine este s` nu se intervin` deloc; autoritatea de tip Cozmånc`, aceasta fiind, \n cå[tig` un surplus de autoritate, chiar dac` nu are nici lucrurile necoordonate \ntr-o situa]ie de normalitate condi]iile date, singura func]ional`. Din acest punct un minimum de pårghii administrative. Lui Traian NEW YORK TIMES, SUA LE MONDE, Fran]a nu pot fi aranjate \ntr-o situa]ie de criz`; singura de vedere, C`lin Popescu-T`riceanu poate fi B`sescu i-a trebuit zece minute pentru a desfiin]a solu]ie este rezolvarea de la sine a crizei. considerat vinovatul principal al extinderii crizei Guvernul, \ns` succesul are la baz` un efort de CAMERELE PARLAMENTARE ARMONIZEAZ~ LEGISLA}IA ITALIA PUNE |N ORDINE ACTELE A JUM~TATE DE MILION DE |n cazul gripei aviare, politica non- aviare. destabilizare care dureaz` de aproape doi ani. Este IMIGRA}IEI IMIGRAN}I interven]ionist` ar fi fost imposibil`. Trebuia s` se Cel de-al doilea motiv face trimitere la rela]ia improbabil c` actualul [ef al statului a cå[tigat b`t`lia Dezbaterea \n Senatul american a unei controversate legi privind Nou ministru italian al solidarit`]ii sociale, Pablo Ferrero, a promis c` ac]ioneze, trebuia s` se dea m`car iluzia c` se dintre autorit`]i. Acestea s-au aflat \ntr-o concuren]` cu sistemul tic`lo[it; sigur este c` a pus la p`månt imigra]ia este pe cale s` fie finalizat`, dup` opt zile \n care mai mul]i cet`]eni str`ini afla]i \n Italia ar putea primi acte de [edere ac]ioneaz`. Prin urmare, autorit`]ile au anun]at \n de-a dreptul iresponsabil`. Disputa izbucnit` \ntre autoritatea institu]iilor statului. congressmanii americani au adus argumente solide \n favoarea legal` \n aceast` ]ar`. „Nu este vorba de o amnistie pentru imigran]i, valuri o sumedenie de „m`suri“. A[a cum era de Guvern [i SRI este expresia unei b`t`lii politice identit`]ii na]ionale. Efortul de a limita valul de emigran]i ilegali [i de dar trebuie s` le d`m posibilitatea acestor oameni s` munceasc`“, a a[teptat, nu a existat o coordonare la centru [i nici o caracteristice pentru actuala putere. Dac`, \n plan Arthur Suciu este analist politic a-i integra pe cei care sunt deja \n Statele Unite va muta negocierea spus Ferrero. mobilizare suficient` \n teritoriu. „Penibilizarea“, local, se mai poate face ceva, condi]ia fiind existen]a \n cadrul Institutului PRO \ntre Senat [i Camera Reprezentan]ilor, aceasta din urm` adoptånd o www.lemonde.fr 14 ZIARUL FINANCIAR l Friday, 26 May 2006 ENGLISH SECTION Banks / Cristian Hostiuc Is`rescu: Clearly an asset bubble in Northern Bucharest Raiffeisen The NBR is thinking about starting to monitor to focus on sales real estate asset prices, taking them into account as a risk factor for the stability of RAIFFEISEN Romania is completely reshuffling its prices and of the financial system, a practice operations, adopting a model that predominantly focuses on product and services sale activities. This process will have an that is common among Western central banks. impact this year’s financial figures. “So far, we’ve had a strictly hierarchical, geographical structure. The model is obsolete. We are now adopting a R`ZVAN VOICAN more specialised structure, focusing on the retail and The rise in the price of real estate assets can corporate sectors, based on sales. For instance, people e have never talked outstrip the volume of demand, with prices working in retail will no longer report to branch managers, “ about an asset bubble continuing to go up until “the bubble but to regional heads in charge with this segment. The same (i.e. high inflamma- bursts“, and price corrections are likely to will happen in the corporate segment. The process is ongoing tion of asset prices occur and make an impact on the financial and we need to take a few more steps, which process will last above the real value system. till the end of this year. We’ve decided to push ahead with this withW a correction risk) in Romania until Steven van Groningen, Raiffeisen Bank restructuring now, even though maybe this was not the ideal now as being a problem within the scope of chairman believes it is worth discussing to time for it. This entire process will have an impact on the NBR, but the north of Bucharest is clearly what extent Romania is headed towards an results, of course,“ stated Steven van Groningen, chairman of such an asset bubble,“ NBR Governor asset bubble, considering the constant the bank. Mugur Is`rescu stated during the SE escalation of building and land prices over On the corporate side of the business, there are eight European Financial Forum yesterday. the last few years. regional managers reporting to an executive manager who in He says the central bank has not “The increase in lending generates an his turn reports to first vice-president Marinel Burduja. The included the prices of the real estate assets increase in the asset prices,“ said Van retail side has 16 regional managers reporting to three area among the indicators it monitors yet. Groningen, who maintains that the “When we take steps on this matter, we banking system is robust enough to cope may come into conflict with contractors, as with possible shocks. the measures to temper lending were not to Speculation about the constant PHOTO: Silviu Matei the liking of the banks, either,“ Is`rescu prospect of an increase in the prices of Prices for new residential complexes in Northern Bucharest range from 1,000 to 2,500 euros per square metre said. homes and land in view of the European The trend of the asset prices has been Union accession, supported by the increase from 1,000 to 2,500 euros per square metre. spread or exchange rate fluctuations, as November 2004, and approximately 800 one of the concerns of the European in people’s incomes, have been driving The most expensive area remains well as investments on the capital market million euros arrived until last summer. Central Bank (ECB), which believes prices up year after year. Prim`verii, where old residential spaces amount to less than two billion euros. “The amounts on the market have kept unsustainable effervescence threatens both According to data provided by real sold for as much as 3,000 euros per square The central bank official explained that constant since about last year. If we take into the prices stability and financial stability, as estate company Eurisko, prices for new metre built. The NBR Governor also almost 400 million euros had entered the account the investments on the Stock Ex- explained by Klaus Masuch, head of the residential complexes that were built last stated yesterday that funds entering Romanian forex market before the change, we estimate the capital inflows at Monetary Policy Strategy Division of ECB. year in areas in Northern Bucharest range Romania to make profit from the interest relaxation of the flotation regime, in less than two billion euros,“ Is`rescu added. Takata-Petri hires 1,000 people for Sibiu plant Flood of EU brands expected

PHOTO: ZF Foto ANCA RIF will be finalised by mid-2007, with the pro- dustrial Area) in Sibiu, which, since it was MIHAELA POPESCU sent to OSIM, of which 10,000 came from managers, who in turn report to an executive manager. Vice- duction facility set to operate at full capac- inaugurated in May 2003, has attracted foreign merchants. president R`svan Munteanu is in charge with the retail TAKATA-PETRI, the Japanese car parts ity. This means the plant will deliver about 8 major investors of the car industry, such as AFTER Romania joins the European Once multinationals have entered business. producer, will hire almost 1,000 people for million airbag sacks every year to the assem- Renault and Continental AG, which were Union, the 700,000 brands registered on the Romania, they will develop specialised According to a report by Raiffeisen’s majority the plant that manufactures airbag sacks in bly facilities Takata owns in Germany, among the first companies to be based there. EU market will be automatically departments or will consult experts on shareholder, the Romanian branch posted a slight decline in Sibiu by the middle of next year, with the Poland and the Czech Republic. As a result The Sibiu-based plant in March saw a acknowledged on the domestic market, as intellectual property rights, in order avoid assets by 0.3% to 3.02 billion euros in the first quarter. The number of employees of the plant to go to of the expansion of production capacities, capital injection worth 8.2m euros by its well, but the Romanian brands will become problems related to product counterfeiting. bank publishes complete financial results on a half-year basis. 1,200. another 950 employees will be added. majority shareholder. Takata-Petri activities community brands only by being registered “Generally, foreign companies are Last year, Raiffeisen Romania derived profit worth 52 The hiring campaign comes amid an “The construction of Sibiu plant started in Romania centre on the areas of Arad and on the single market. more concerned about protecting their million euros, double the value posted in 2004, and its assets expansion of production capacity. The two in 2004, and production was at first limited to Sibiu, with the company owning another two “Romanian and community brands can intellectual rights than domestic ones. increased by 46%, after having doubled in 2004. plants that Takata-Petri owns are already operations related to the cutting and sewing plants in Arad, which manufacturing car ste- coexist as long as merchants do not Companies coming from abroad with “Banking competition is much tighter now and it will be operational in Arad, where approximately of airbag sacks. At this moment, the pro- ering wheels and seat belts. Company consider this a breach of their intellectual massive investments and international very difficult for us to have the same results as last year. Gain 3,000 people are employed. In 2002 the duction process is complete, also including representatives say Takata has so far property rights,“ said Carmen {tefan, an brand promotion are very well aware that margins of some products dropped by half, and lending company relocated the operations of weaving and lining operations. Thus, we are invested about 50m euros in Romania. expert in brand research with OSIM (the when entering a new market, they have to activities depend on competition and National Bank leather dressing of steering wheels for Mer- now only focusing on the expansion of “The main reason why Takata has State Office for Inventions and do everything they can from a legal regulations,“ stated Herbert Stepic (photo), chairman of cedes Benz, from the Czech Republic to production capacities,“ Jakob Lux, commu- decided to invest in the area is primarily Trademarks). At present, the number of standpoint to protect their brands,“ said Raiffeisen International, the architect behind the Austrian Arad. nication manager with Takata group, told related to the fact that Romania is going to brands registered on the domestic market Robert Ro[u, }uca, Zbårcea & Asocia]ii bank’s expansion in Central and Eastern Europe. Company officials estimate that the 25 ZIARUL FINANCIAR. The plant oper- join the European Union,“ Jakob Lux also has reached 200,000. Last year, a number of law firm’s partner in charge of the litigation [email protected] million-euro investment in the plant in Sibiu ates in Zona Industrial` Vest (Western In- stated. 21,000 new registration applications were and arbitration department.

Briefs ZF

Siemens sets up regional offices (74.9 million RON) last year, with the net governmental support the company wishes Siemens Romania, the local branch of the profit margin reaching 40%. Celco results could be exemption from certain taxes for German industrial giant Siemens, announced followed the overall upward trend seen by investments or government grants. The it would set up a network of regional offices the construction material market, with all company posted a turnover worth 140 million in the same areas as regional EU major producers in the industry posting euros (508 million RON) last year, a 22% development centres in Romania. Siemens significant growth, both in terms of sales and growth against the previous year. ZF intends to open a network of regional offices in terms of profit. Craiova-based Elpreco, one in cities such as Constan]a, Bra[ov and of Celco’s main competitors on the ACC Foreigners to enter drug distribution Craiova, and lastly Ia[i. “There are currently (autoclaved cellular concrete) market, saw eight regional development centres of the business worth 22.8 million euros last year, market European Union in Romania. This strategy 55% higher than in 2004 and a net profit Robert Popescu, general manager of Relad, that Siemens adopted will enable us to open worth 2.12 million euros, a 54% increase on one of the top three pharmaceuticals sales offices in these areas. These sales 2004. ZF distributors, believes that the entrance of points will be in accordance with these EU international players on the market soon is centres,“ stated Adrian B`icu[i, the executive Delphi Packard doubles staff inevitable. “In the context of integration in in charge of operations of the German group the European Union, which will lead to on the local market. “There are pre and post Delphi Packard, a producer of wiring for the increasingly more important European players accession programmes, and these areas will car industry, doubled its staff last year, after entering the market and will require the benefit from the funds,“ the Siemens official opening its second factory in Romania, in implementation of specific regulations, which specified. ZF Ineu, Arad County. “We have plans to will be much stricter than those that have so continue to expand, but we’ve put them on far been in place, we expect to see a Celco operates at a 40% net margin hold. We invited the government to come up significant consolidation of the Romanian with suggestions of subsidy programmes, drug distribution market in the years to Celco Constan]a, manufacturer of such as those developed in other countries come,“ says Robert Popescu. The Relad group construction materials, saw a 54% growth of that are either EU members or about to join posted a profit worth 4.41 million euros last its net profit in euros, while its turnover rose the EU (i.e. Bulgaria, the Czech Republic, year from its distribution business, a 57% by some 35%. Celco posted a net profit Poland), given that we have created a large increase against the 2.81 million euros seen in worth 8.31 million euros (30.1 million RON), number of jobs, as well as the large 2004. The company’s turnover grew in the against an income worth 5.4 million euros investment we have made in Romania,“ said same period, amounting to 132.5 million (21.8 million RON) in 2004. The company’s Marc Steinberg, financial manager of Delphi euros, which corresponds to a growth of over turnover stood at over 20.6 million euros Packard Romania. The official said the 30% against the previous year. ZF

Multinationals rely on local managers

Multinational companies will grow more reliant on the domestic managers that will replace expats and will come to be as well-paid as their expat counterparts, Joseph J. Schiele, international consultant and former senior manager of Ford Motor told ZIARUL FINANCIAR. “The multinationals may send the best managers to Romania, but there is the risk that they are not necessarily the best here, because there will always be economic, as well as cultural and political differences,“ Schiele stated. He expressed conviction that a Romanian manager was the best choice to run a business on the domestic market. In his opinion, the increasing levels of performance by Romanian managers and the integration into the European Union will be the reasons that will make salaries rise and be rally to those on the international markets, even though this will not happen right away but in three to five years. “The companies that want to keep the best managers will have to pay them better or else the valuable people here will leave abroad,“ Schiele added. He specified that already the domestic managers in the banking industry were as well paid as the expats and believes this trend is becoming increasingly more noticeable in other industries. PHOTO: Silviu Matei ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 15 BUSINESS HI-TECH

BitDefender: Vånz`rile prin magazinele Click Pia]a jocurilor pentru PC-uri a atins 1,4 mld. $ \n SUA Americanii au cheltuit anul trecut 1,4 miliarde de virtuale vor cre[te la opt milioane de dolari dolari pe jocurile video destinate calculatoarelor personale, potrivit unui studiu realizat de compania de analiz` NPD Group. Abonamentele online pentru RADU T~TARU-MARINESCU magazinelor online de]inute de companie accesarea [i utilizarea interactiv` a jocurilor prin ajungånd la 24. Din vånz`rile prin Internet Internet au reprezentat 334 milioane de dolari din itDefender, divizia de securita- ale companei, cota cea mai mare o de]in valoarea total` a pie]ei, scrie presa interna]ional`. te din cadrul Softwin, a realizat Statele Unite cu 51% din totalul vånz`rilor. Conexiunile rapide la Internet le permit 10% din cifra de afaceri prin Urm`toarele ]`ri ca importan]` \n veniturile Oliviu Talianu consumatorilor s` acceseze mai u[or serverele vånzarea produselor prin In- online sunt Germania (33%), Spania (5%) spune c` 10% online unde se pot juca interactiv cu al]i gameri, dar ternet, a declarat Oliviu Ta- [i Australia (4%). din cifra de [i s` ob]in`, prin web, informa]ii [i produse pentru Blianu, directorul general BitDefender pentru Pe lång` site-urile proprii, compania are afaceri a care, anterior, ar fi fost necesar` deplasarea la un Europa de Est. \n prezent peste 1.000 de parteneri online, BitDefender magazin, potrivit studiului NPD. Abonamentele „Veniturile noastre online la nivel mon- care aduc circa 40% din cifra de afaceri re- este ob]inut` pl`tite pentru a accesa anumite jocuri - precum dial au crescut \n 2005 cu 400% fa]` de 2004, alizat` prin intermediul Internetului. din vånz`rile „World of Warcraft“ de la Blizzard Entertaiment [i dep`[ind patru milioane de dolari“, a pre- BitDefender a deschis oficial [i magazi- online Vivendi Games - au atins, anul trecut, valoarea de cizat Mihaela P`un, directorul de dezvoltare nul s`u online de produse software dedicat 292 milioane de dolari, de la un num`r de online \n cadrul companiei. „Pentru acest pie]ei romåne[ti - buy.bitdefender.ro. Maga- aproximativ 1,4 milioane de abona]i. Alte pagini an, viz`m peste opt milioane de dolari (6,2 zinul virtual este realizat \mpreun` cu web dedicate jocurilor, precum Pogo.com de la mil. euro). |n compara]ie cu rata medie de DotCommerce Romånia [i permite plata Electronic Arts sau RealOne Arcade de la cre[tere a tuturor vånz`rilor online de nu- online, cu un card bancar. „Pån` \n prezent, RealNetwork Inc., au \nregistrat vånz`ri de mai 58%, BitDefender a \nregistrat cea mai \n Romånia, aveam disponibil un model de aproximativ 52 de milioane de dolari [i au avut circa mare expansiune online a unui antivirus“, a vånz`ri prin web, ce permitea comandarea un milion de abona]i. Adrian Seceleanu mai ad`ugat P`un. produselor [i livrarea acestora cu plata Ea a precizat c` pia]a mondial` online ramburs sau prin ordin de plat`. Aceste OTE garanteaz` obliga]iuni de soft antivirus a metode de comand` fost anul trecut de r`mån \n continuare de 1,6 mld. euro pentru Cosmote 337,7 mil. $ (264 mil. BitDefender are 22 de magazine prin valabile, dar posibi- Grupul elen de telecomunica]ii OTE a decis s` euro). Vånz`rile litatea pl`]ii online garanteze o emisiune de obliga]iuni \n valoare de BitDefender pentru Internet \n \ntreaga lume, cel mai nou reprezint` o facili- pån` la 1,6 miliarde de euro, lansat` de divizia sa de acest an sunt esti- tate cerut` de o ma- telefonie mobil` Cosmote, pentru a finan]a preluarea mate la 120 mil. $ dintre ele fiind lansat \n Romånia. re parte a clien]ilor FOTO: BitDefender re]elei de magazine Germanos. Cosmote a anun]at, la (94 mil. euro), o no[tri“, a declarat trecut de 65 de milioane de dolari (50 milioa- „|nc` mai exist` unele reticen]e ale romå- de achizi]ie“, a spus P`un. „|n orice caz, \nceputul acestei luni, c` va prelua 42% din ac]iunile parte din aceast` su- Talianu. ne euro) [i c` exist` deja peste 500 de maga- nilor privind cump`r`turile online, precum legea romåneasc` ne oblig` \n acest moment Germanos, pentru 651 milioane de euro. Tranzac]ia a m` urmånd s` r`mån` la partenerii com- „Lansarea magazinlui online are loc \n zine online care se adreseaz` romånilor. aceea de a pl`ti f`r` a primi imediat ceva s` trimitem la domiciliul / sediul clientului evaluat grupul Germanos la aproximativ 1,6 miliarde paniei, conform oficialilor BitDefender. contextul unui trend ascedent al vånz`rilor Site-ul buy.defender.ro se adreseaz` tangibil sau dificultatea \n alegerea produ- certificatul [i factura pentru c` altfel licen]a de euro, potrivit unui comunicat al OTE. Germanos BitDefender este \n momentul de fa]` online“, a explicat P`un. Ea a ad`ugat c` companiilor mici [i mijlocii, dar [i utilizato- sului corespunz`tor. |ns` este o problem` de software nu este valabil`“, a ad`ugat de]ine o re]ea de distribu]ie \n domeniul distribuit online \n peste 96 de ]`ri, num`rul pia]a local` de achizi]ii online a fost anul rilor casnici, conform oficialilor companiei. timp ca romånii s` se obi[nuiasc` cu acest tip Talianu. telecomunica]iilor format` din 537 de magazine \n Grecia, Bulgaria, Romånia [i Macedonia. Cosmote, cel mai mare operator de telefonie mobil` din Grecia, inten]ioneaz` s` achizi]ioneze restul titlurilor, la acela[i pre] de 19 euro pe ac]iune, printr-o ofert` public` prev`zut` pentru luna septembrie. B`ncile Orange reduce cu 33% tarifele Microsoft: „|nchiriem“ Office din iunie care vor intermedia emisiunea de obliga]iuni sunt JP Morgan Chase [i Citibank. Mediafax RADU T~TARU-MARINESCU Pro, Flamingo, Eta2u, Domo [i Altex. „Deocamdat` sistemul de cartele repre- la apelurile interna]ionale „Partenerii au fost ale[i dup` anumite zint` o modalitate de \nchiriere a software- China Mobile preg`te[te o achizi]ie de 5 mld.$ MICROSOFT va lansa de la \nceptul lunii criterii, printre care se afl` num`rul de ului [i utilizatorul nu va putea primi licen]a ANCA ARSENE reduse cu 33%, cum sunt cele c`tre SUA, iunie prima campanie de \nchiriere de soft- licen]e Microsoft Office våndute [i num`rul f`r` limitare de timp dup` o anumit` Operatorul telecom China Mobile Communications reducerea de 40% se aplic` noilor tarife (de ware prin cartele prepl`tite, a declarat de magazine“, a precizat Di]. perioad`“, a precizat Di]. este hot`råt s` fac` una dintre cele mai mari ORANGE a redus cu 33% tariful standard 0,4$/minut). pentru ZF C`lin Di], director de retail Pentru acest program vor fi disponibile Acest program a fost introdus, \n afar` achizi]ii externe realizate de o companie chinez`, pentru apelurile interna]ionale c`tre SUA Orange a lansat [i op]iunea „Numere Microsoft Romånia. dou` tipuri de cartele. Prima este pentru de Romånia, [i \n Mexic, Chile [i Africa de urm`rind s` preia compania de telefonie mobil` [i Canada [i cu 20 de cen]i pe cel pentru favorite interna]ionale“, prin care clien]ii au |ntr-o prim` etap`, se va putea ob]ine achizi]ia ini]ial` a unui pachet Microsoft Sud, pie]e pe care, conform lui Di], pre]ul Millicom International Cellular din Luxemburg, \n apelurile din re]elele de telefonie fix` din o reducere de pån` la 50% pentru tarifele prin acest nou sistem pachetul Microsoft Ofice, cu un pre] recomandat de 39 RON [i influen]eaz` foarte mult decizia de achizi]ie cadrul unei tranzac]ii evaluate la aproximativ Europa, de la 0,6 la 0,4 $/minut. apelurilor interna]ionale c`tre aceste nu- Office Small Business Edition Romanian care ofer` o durat` de folosire a software- a unui soft original. „Noi [tim din magazine 5 miliarde de dolari, scrie New York Times. Astfel, Reducerea este disponibil` doar pentru mere. Pentru abonamentul de 4$, taxa este 2003, utilizatorii finali putånd s` foloseasc` ului de trei luni. Cea de-a doua este cartela c` oamenii vor s` foloseasc` software operatorul de stat chinez urm`re[te s` se extind` pe clien]ii care au abonament Orange. Pe de de 2$/lun`. La \nceputul acestei luni, Voda- acest software pentru o perioad` de trei prepl`tit` propriu-zis`, cu un pre] recoman- original, dar pre]ul constituia o barier` pie]e \n curs de dezvoltare, pentru a atrage noi surse alt` parte, Orange a lansat [i op]iunea fone, principalul competitor, a lansat ser- luni, la expirarea c`reia va fi necesar` dat de 79 RON [i care ofer` dou` luni de pentru mul]i. Sper c` astfel vom avea cåt de venituri. Millicom are nou` milioane de clien]i \n „Apeluri interna]ionale“, care ofer` \n viciul „Vodafone Europa“, prin care clien]ii re\nnoirea subscrip]iei. Softul poate fi folosire a software-ului. Costul de achizi]ie mai multe calculatoare preinstalate cu 16 ]`ri \n curs de dezvoltare, \n ]`ri din Asia, schimbul unei taxe lunare de 2$ o reducere pot efectua apeluri \n re]eaua Vodafone din cump`rat prin cartele prepl`tite numai dac` al licen]ei „tradi]ionale“ pentru aceea[i aplica]ii originale, gata de lucru“, a declarat America Latin` [i Africa. Num`rul total de locuitori de 40% a tarifelor standard pentru apelu- Europa, \n re]elele partenere, precum [i \n licen]a este OEM - suita de aplica]ii fiind versiune de Office, care \i confer` clientului Adrian Furnic`, director executiv RomSoft, din ]`rile \n care Millicom are opera]iuni este de 390 rile interna]ionale, cu excep]ia apelurilor re]elele de telefonie fix` din 44 de ]`ri, la preinstalat` pe un calculator nou. dreptul de a utiliza suita de aplica]ii f`r` compania care de]ine lan]ul de magazine de milioane, din care un num`r redus au telefoane c`tre numere ale operatorilor de telefonie tarife de trei ori mai mici. Abonamentul Partenerii Microsoft pentru acest pro- nicio limitare de timp, este de aproximativ Depozitul de Calculatoare, unul din parte- celulare. Adrian Seceleanu prin satelit. |n cazul tarifelor standard deja este de 4 $/lun`, iar tariful de 0,22 $/minut. iect sunt Depozitul de Calculatoare, Ultra 1.000 RON, conform lui Di]. nerii Microsoft \n acest program. 16 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 mai 2006 ANALIZ+ Bursa \ncepe s` se mi[te dup` celelalte pie]e europene, dar brokerii se plång c` statul le pune be]e \n roate

Pia]a de capital din Romånia a devenit din ce \n ce mai corelat` cu evolu]ia celorlalte pie]e de capital din Europa, tendin]a urmånd s` se accentueze [i mai mult dup` aderarea la Uniunea European`, spune Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori.

ANDREI CHIRILEASA persoanelor juridice rezidente, ca urmare a }ara Capitalizare Valoare \nfiin]`rii fondurilor de pensii administrate Directorul Bursei prevede bursier` 2005 tranzac]ii omparativ cu anul 2002, cånd privat, care vor deveni func]ionale din 2007, [i a o cre[tere a ponderii Bursa de Valori era foarte pu]in relans`rii fondurilor deschise de investi]ii. investi]iilor persoanelor (mld. euro) 2005 corelat` cu pie]ele din jur, \n 2005, Prezen]a mai activ` a investitorilor juridice rezidente, ca urmare (mld. euro) evolu]ia pie]ei de capital din institu]ionali pe pia]a de capital va favoriza a \nfiin]`rii fondurilor de Romånia a urm`rit trendul atragerea de capital de c`tre companii [i va pensii administrate privat, 1. Polonia 79,4 24,11 Cgeneral al pie]elor mai dezvoltate din regiune, conduce la cre[terea num`rului de list`ri la respectiv Polonia, Ungaria sau Cehia. Burs`. Dup` aderarea la Uniunea European`, care vor deveni func]ionale 2. Cehia 31,1 34,90 Coeficientul de corela]ie dintre indicele num`rul de list`ri [i valoarea capitalurilor din 2007, [i a relans`rii BET al Bursei de Valori Bucure[ti [i indicele atrase prin oferte publice ini]iale (IPO) a fondurilor deschise de 3. Ungaria 27,6 19,40 investi]ii. WIG20 al Bursei de la Var[ovia a fost anul crescut semnificativ pe pie]ele din Polonia, 4. Romånia 15,2 2,10 trecut de 0,83, comparativ cu -0,49 \n 2002. Asta Cehia [i Slovenia. |n Polonia, valoarea ofer- \nseamn` c`, dac` \n 2002 evolu]ia pie]ei de la telor publice ini]iale s-a ridicat \n 2005 la peste 5. Lituania 6,9 0,59 noi era adeseori contrar` celei din Polonia, \n 1,7 miliarde de dolari (1,4 miliarde de euro) \n ultimii ani evolu]iile celor dou` pie]e au \nceput 2005, comparativ cu pu]in peste un miliard de 6. Slovenia 6,7 0,94 s` semene din ce \n ce mai mult. dolari (0,83 milioane de euro) \n 2004. |n Cehia, Coeficientul de corela]ie cu indicele BUX valoarea capitalurilor atrase prin IPO \n 2005 7. Cipru 5,6 0,38 al Bursei de la Budapesta a evoluat, de s-a ridicat la 88 de milioane de dolari (73 de asemenea, de la o valoare negativ`, de milioane de euro), iar \n Slovenia, acestea au 8. Bulgaria 4,3 0,98 -0,15, la o valoare pozitiv` de 0,68, \n timp ce fost de 106 milioane de dolari (88 de milioane 9. Slovacia 3,7 0,05 coeficientul de corela]ie cu Bursa din Cehia a de euro). „Dup` aderarea la UE, \n Polonia, crescut de la 0,46 la 0,79. „Cre[terea Cehia [i Slovenia se observ` o utilizare mai 10. Malta 3,5 0,19 coeficientului de corelare a principalilor indici activ` a pie]ei de capital \n procesul de ai burselor din regiune se datoreaz` prezen]ei finan]are al companiilor. Prezen]a activ` pe 11. Estonia 3,0 1,93 active a investitorilor str`ini pe aceste pie]e. pia]a burseir` a investitorilor institu]ionali Investitorii institu]ionali \ncep s` priveasc` str`ini cre[te [ansele companiilor de a ob]ine 12. Letonia 2,1 0,07 Romånia ca parte a aceluia[i spa]iu economic finan]are prin emisiuni de titluri pe pia]a de cu Cehia, Polonia sau Ungaria“, a declarat capital local`“, a ar`tat Farmache. SURSA: Eurostat Stere Farmache, directorul BVB, \n cadrul Din punctul de vedere al capitaliz`rii, pia]a conferin]ei cu tema „Bursa de Valori Bucure[ti de capital de la noi se afl` pe locul al patrulea \n investitorii beneficiaz` de scutire de impozit la - companiile [i investitorii“, organizat` \n cadrul regiune, dup` Polonia, Cehia [i Ungaria. FOTO: Silviu Matei vånzarea ac]iunilor de]inute mai mult de un an, tårgului de bani Finfair. Valoarea tranzac]iilor este \ns` mult mai redus` pia]`, cele de ordin legislativ. Astfel, desele Una din principalele nemul]umiri ale realitatea de pe pia]a de capital, unde se care reprezint` mai pu]in de 1% din capitalul Corelarea pie]ei de capital de la noi cu decåt pe principalele pie]e din jur. Astfel, de[i modific`ri din Codul fiscal privind impozitarea investitorilor o reprezint` ini]iativa Minis- realizeaz` opera]iuni complexe, precum companiei. |n Fran]a, sunt scutite de impozit pie]ele din Europa s-a v`zut destul de clar \n capitalizarea Bursei de la Bucure[ti reprezenta cå[tigurilor din capital, regulamentul CNVM terului de Finan]e de modificare a modalit`]ii hedging sau vånz`ri \n absen]`. Majorarea veniturile anuale mai mici de 15.000 de euro. |n ultimele dou` s`pt`måni, cånd toate pie]ele de la sfår[itul lui 2005 mai mult de jum`tate din privind delist`rile sau ordonan]a privind de impozitare a cå[tigurilor din tranzac]iile de impozitului nu face decåt s` fråneze atragerea Cehia, se ofer` scutiri de impozite pentru capital din Europa au \nregistrat sc`deri capitalizarea Bursei de la Budapesta, valoarea modificarea pragului de de]inere la SIF-uri au pe pia]a de capital. de noi investitori [i dezvoltarea pie]ei de ac]iunile de]inute mai mult de doi ani, iar \n importante, Romånia nef`cånd excep]ie de la tranzac]iilor derulate anul trecut pe pia]a fost percepute negativ atåt de investitorii Conform proiectului noului Cod fiscal, capital“, a declarat Dan Paul, pre[edintele Ungaria nu se percepe impozit pe cå[tigurile aceast` tendin]` general`. romåneasc` a fost de circa zece ori mai redus`. str`ini, cåt [i de cei romåni, avånd o contribu]ie investitorii va trebui s` pl`teasc` de la 1 Asocia]iei Na]ionale a Societ`]ilor de Valori ob]inute pe pia]a de capital [i nici pe cå[tigurile Ponderea investi]iilor realizate de fondurile Principalele bariere care fråneaz` dezvol- important` la sc`derile \nregistrate pe pia]` \n ianuarie 2007 un impozit de 16% pe cå[tigurile Mobiliare (ANSVM). din dobånzi. „Aprobarea modific`rilor Codului str`ine de investi]ii la Burs` a crescut la 26,4% tarea pie]ei sunt, \n opinia operatorilor de pe ultimele luni. ob]inute din vånzarea de ac]iuni indiferent de „Ar fi bine ca statul s` se uite c`tre celelalte fiscal \n forma actual` este o mare gre[eal` a \n primele patru luni ale acestui an, comparativ momentul achizi]iei ac]iunilor. |n prezent, sunt ]`ri din Europa, cu pie]e de capital mai c`rei principal` repercusiune va fi orientarea cu 23,9% \n 2005. „|n termeni relativi, impozitate cu 16% doar cå[tigurile ob]inute din dezvoltate decåt cea de la noi, care \ncurajeaz` investitorilor c`tre burse care ofer` un regim ponderea investitorilor institu]ionali str`ini \n vånzarea ac]iunilor de]inute mai pu]in de un an, pia]a de capital prin facilit`]i fiscale care fiscal mai favorabil“, consider` pre[edintele totalul investi]iilor la Burs` va continua s` BVB se pune pe investi]ii profiturile ob]inute din \nstr`inarea ac]iunilor \ncurajeaz` investi]iile. Aplicarea unui regim ANSVM. creasc`, ca urmare a integr`rii \n Uniunea p`strate \n portofoliu mai mult de un an fiind fiscal \ncurajator pe o perioad` de 3-5 ani este o A[adar, pentru a intra \n clubul pie]elor de European`, prin intrarea pe pia]` a unor Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) inten]ioneaz` s` cumpere ac]iuni \n valoare de 100.000 de euro la una impozitate cu 1%. O alt` prevedere care \i investi]ie pe termen lung, deoarece o pia]` de capital din Europa, reprezentan]ii BVB fonduri de investi]ii a c`ror politic` din marile burse interna]ionale listate. „Am alocat suma de 100.000 de euro pentru a achizi]iona ac]iuni deranjeaz` pe investitori este introducerea capital s`n`toas` poate ajuta cre[terea inten]ioneaz` s` elaboreze un plan de investi]ional` le constrånge s` investeasc` doar la o burs` listat`. Pe lång` componenta de investi]ie, acest lucru ne va ajuta s` \nv`]`m cum sunt no]iunii de plat` anticipat`, prin re]inerea \n economiei“, a precizat Dan Paul. dezvoltare, prin care cer sprijinul statului pe pie]e din Uniunea European`“, consider` administrate alte pie]e“, a declarat Stere Farmache. El nu a precizat \ns` despre ce burs` este vorba. cursul anului a 5% din cå[tigul realizat, urmånd Investitorii de pe pia]a de capital din pentru crearea unui regim fiscal \ncurajator [i Farmache. BVB a finalizat anul trecut fuziunea cu pia]a RASDAQ [i a \nceput demersurile pentru fuziunea cu Bursa ca la sfår[itul anului s` se aplice cota de 16% Romånia pl`tesc printre cele mai mari impozite pentru realizarea privatiz`rilor viitoare prin Directorul Bursei de Valori prevede, de Monetar-Financiar` [i de M`rfuri din Sibiu (BMFMS). asupra cå[tigului net. „Aceast` re]inere la surs` din Europa [i nu beneficiaz` de scutiri de intermediul Bursei. asemenea, o cre[tere a ponderii investi]iilor de 5% este o decizie care nu ]ine cont de impozite. |n Austria [i Germania, de exemplu, [email protected] TENDIN}E NU EXIST+ FEMEI PERFECTE. DAR SE LUCREAZ+... dup` PAG. 2-3

afaceriVINERI, 26 MAI 2006 ANUL VIII / NR. 1.890 LA RESTAURANT CU PETER IMRE DANTE, CU SPERAN}+ PAG. 8-9 Guliver-Getty TENDIN}E NU EXIST~ FEMEI PERFECTE. DAR Se treze[te \nainte de r`s`ritul soarelui. E zåmbitoare [i cochet`. Poart` pantofi cu toc de Stela Nadoleanu (perfect asorta]i la ]inut`), are o coafur` sofisticat` [i e proasp`t machiat`. Seam`n` cu ecven]a idilic` de mai sus poate p`rea un fragment din filmul „The Stepford o p`pu[` Barbie, dar nu st` niciodat` locului. Preg`te[te micul dejun, apoi duce copiii la Wives“. Nici pe departe. Este doar portretul-robot al femeii (robot) din [coal`. |nvårte pe-un deget \ntreaga cas`, iar dup`-amiaza ia un ceai cu prietenele. S anii ‘50. Iar lucrurile par s` revin` \n actualitate. Mai exact \n postfeminism. Bine\n]eles c` cina va fi gata exact \nainte ca so]ul s` se \ntoarc` de la serviciu... Dup` o perioad` \n care lumea se \nvårtea dup` bunul lor plac, anii ’60 - ’70 au curmat brusc visul b`rba]ilor: dulcineele cu bucle perfecte s-au tuns, [i-au dat jos zåmbetul [i rochiile vintage transfor- måndu-se \n rebele cu jean[i unisex. |n locul ruju- lui, pe buzele lor au rezistat ani de-a råndul sloga- nele: f`r` familie, f`r` c`s`torie, f`r` copii sau chiar religie [i, mai ales, f`r` b`rba]i! Egalitatea femeilor cu b`rba]ii a fost dus` la extreme, adic` pån` la uni- forma militar`, \n locul maternit`]ii s-a inventat pi- lula, iar nefericirea conjugal` s-a transformat (ade- sea) \n celibat sau chiar \n libertinism (lesbianism). |n anii ‘80 femeile au schimbat regulile, iar lup- ta pentru „egalitate“ s-a mutat din dormitor la bi- rou. |ncercau s` dovedeasc` faptul c` le pot face pe toate: de la pr`jitura de fiecare duminic`, al`turi de so] [i copil, pån` la tranzac]iile bursiere [i joburi \n top. Se vorbe[te ast`zi despre un nou val - postfeminist. {i oricåt de modern ne-am a[tepta s` fie, sunt voci care sus]in c` (atunci cånd este vorba de femei) timpul a luat-o razna f`cånd un salt \napoi, prin anii ’50. Maureen Dowd, jurnalist` la New York Times [i una dintre cele mai \nfocate promotoare ale femi- nismului, a primit \n tinere]e trei „manuale“ impor- tante (un fel de cod al bunelor maniere la jum`tatea secolului trecut): „Cum devii femeie“, „365 de mo- duri de a g`ti un hamburger“, iar pe la 25 de ani „Cum s` „prinzi“ [i s` p`strezi un b`rbat“ - o \n- treag` list` bibliografic` pentru „do’s and don’t’s“. Adic` ce era bine [i, mai ales, ce nu era recomandat s` faci, dac` voiai s` fii o femeie model. Adic` o so]ie [i o mam` perfect`. Acele vremuri au apus demult, s-ar putea spune. Numai c` titlurile „how to“ au revenit pe rafturi, iar prietenele celibatare ale lui Dowd \i cer mereu cu \mprumut manualele „de ag`]at“. Regresie sau nu, spune Maureen Down, fe- meilor le place din nou s` fie curtate, \n stilul old-fa- shioned, avånd grij` s` creeze toate condi]iile propice pentru asta. Se poart` iar dulcineele, ochea- dele [i jocul „hard-to-get“. Asta pentru c` revolu]ia feminist` le-a cam curmat b`rba]ilor cheful de „vå- n`toare“, iar femeile (cu carier`, ce-i drept) \n loc de inel pe deget s-au ales cu statutul de celibatar. Se poate spune c` (cel pu]in \n America) femi- nismul s-a \ntors ca un bumerang. {i dac` \nainte, pån` [i la dans, femeile evitau s` fie conduse, ast`zi le suråde din nou ideea. Dac` ar fi s` facem o trecere \n revist` a tendin]elor, postmodernismul feminin este plin de toane. Chiar dac` acum femeia \[i pune \n valoare nu doar aptitudinile „casnice“, ci [i inteligen]a, sunt voci care sus]in, \ns`, c` emanciparea femeilor s-a \ntors tot \mpotriva lor. Dup` calculele celor de la New York Times se pare c` b`rba]ii, de[i apreciaz` femeile inteligente, s-ar c`s`tori mai degrab` cu secretarele decåt cu [efele lor. Asta pentru c` sunt s`tui de lupta pentru putere [i ar accepta lång` ei mai degrab` o femeie cu rol „protector“ (asistenta personal`, PR managerul, o stewardes` sau chiar menajera), care s` le aduc` confortul. Cu toate acestea le plac banii femeilor puternice [i nu le-a displ`cut deloc perioada \n care dac` invitai o femeie la restaurant, aceasta insista s` achite nota. |ns` acum femeilor li se pare din nou de bon ton s` li se ofere cadouri, iar nota de plat` poate constitui un motiv de scandal (sau desp`r]ire). Mai mult decåt atåt, urma[ele celor care s-au luptat pentru „independen]`“ par s` renege cu totul idealul mamelor lor. {i sub masca „liberului arbitru“ aleg s` se \ntoarc` acas`, cåt mai aproape de familiile lor. Revistele pentru femei sunt pline din nou cu imagini vintage, ale unor femei „cu- min]i“, care s`tule de atåta lupt` \ntre familie [i serviciu, vor s` fie l`sate „la vatr`“ pentru o vreme. Revista Times anun]a de curånd apari]ia unei noi Guliver/Getty Images 2 dup` afaceri SE LUCREAZ~...

„caste“ de femei care, de[i sunt preg`tite suficient mers mi[carea de „eliberare“. Iar azi, toat` lumea o pentru a face fa]` oric`rei profesii, aleg s`-[i refuze [tie, au ajuns s` lucreze cot la cot cu b`rba]ii, chiar succesul profesional, de dragul rolului tradi]ional [i pe scena politic`. „De fapt ele au vrut s` schimbe de mam` [i so]ie. statutul de «doar femeie», propunåndu-[i s` Un alt sindrom al postfeminismului (cu toate reu[easc` [i \ntr-un domeniu al b`rba]ilor“, spune viciile unui sindrom) \[i face \ncet apari]ia \n Occi- psihologul Raisa Constantinescu. „Dac` \n acea dent. Este polul opus al modelului tradi]ionalist. |n vreme \ncercau s` fie mame [i so]ii ideale, acum au America se poart` din nou aspectul rebel (a se citi g`sit \nc` un centru de interes“, adaug` ea. Echili- de[`n]at), iar revistele pentru femei (sau adoles- brul \ntre cele trei roluri (mam`, so]ie, femeie de Photos cente) nu se feresc s` \l promoveze. Mitul 90-60-90 carier`) se poate realiza numai cu ajutorul celui de |n ceea ce prive[te balansul \ntre familie [i 35 de ani“), via]a femeii ar trebui s` fie un curs de a f`cut s` se \nmul]easc` opera]iile estetice - o alt` al`turi, spune Crengu]a Ro[u, co-managing part- carier`, Peggy Downes Baskin, autoarea c`r]ii marketing. Capitolele sunt pa[ii spre rebrand-uire. „toan`“ a femeilor, spun unii. Al]ii le eticheteaz` ner la firma de comunicare [i rela]ii publice DC „Beyond Superwoman“, a intervievat 25 de femei Mai \ntåi „Ambalajul“ - „Creeaz`-]i cea mai bun` mai drastic - o nou` metod` de a fi pe plac. B`rba- Communication. „Super femeia nu este real`, spu- de top din Silicon Valley. {i toate s-au pus de \nf`]i[are“, iar apoi „Publicitatea“ - „promoveaz`- ]ilor, desigur. Francezilor, \n schimb, vestita pre- ne ea. Poate fi doar un personaj de desene animate. acord. Contrar a[tept`rilor, femeile nu trebuie s` ]i marca personal`!“. dispozi]ie amoroas` a ajuns s` le dea dureri de cap. N-ar mai trebui s` ne raport`m la cli[eele sociale, ci fac` eforturi [i s` se organizeze la maxim pentru a De fapt, „femeia este ast`zi o persoan` \mplini- Speria]i de atitudinea dominatoare a femeilor, gali- doar s` ne \mplinim ]elurile cu onestitate.“ reu[i s` le fac` pe toate. „Mai bine s`-[i constru- t` care nu mai tr`ie[te prin procur`. Ea nu se mas- cilor nu le mai place \n pat. Studiile arat` c`, mult Crengu]a Ro[u se afl` \n top 10 femei de suc- iasc` via]a din etape, s` fac` un singur lucru, dar culinizeaz` dac` intr` \n sfera public`, \n domeniul mai dezinhibate decåt mamele lor, fran]uzoaicele ces, dar cariera nu a \mpiedicat-o s` \[i \ntemeieze foarte bine“, spun managerii din Silicon Valley. managementului financiar [i ia decizii. |ntre a fi [i spun (prea u[or) lucrurilor pe nume, iar b`rba]ii se o familie. „Nu cred c` ast`zi celibatul este o La noi femeia casnic` (\n genul „nevestelor a vrea, femeia \ncepe s` opteze pentru ambele“, simt inhiba]i. Poate c` e doar o reminiscen]` a consecin]` a dorin]ei femeilor de a face carier`. perfecte“ din anii ‘50) nu prea exist`. Exist` \ns` fe- precizeaz` Daniela Roven]a Frumu[ani, profesor revolu]iei din anii ‘70, dar b`rba]ii, spun cerce- Serviciul, cel mult, poate s` amåne momentul \n mei cochete, care [tiu s` fac` de toate, \ns` nu este la Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, t`torii, nu agreeaz` deloc agresivitatea feminin`. care hot`r`[ti s` ai un copil. Eu, de exemplu, am de bon-ton. Pentru c` au ales s`-[i delege atri- coautoare a c`r]ii „Femei, cuvinte [i imagini“. Iar sociologii pun toate acestea pe seama a[a-zisei ales maternitatea la 36 de ani“, m`rturise[te ea. bu]iile, iar ele doar s` semneze cecuri. Este cazul {i cånd vine vorba despre op]iuni, femeile au „masculiniz`ri“ a femeilor \n ultima vreme. Care Cåt despre distribu]ia rolurilor [i echilibrul de so]iilor de fotbali[ti, ambasadori, sau politicieni, dovedit \ntotdeauna c` [tiu s` aleag`. Mai \ntåi cu- \nseamn` mai mult` voin]` [i vehemen]`. acas` „dincolo de cli[eul misogin (al femeii la ale c`ror preocup`ri sunt cursurile copilului [i loarea buchetului de la nunt`, apoi vårsta materni- |n Romånia \ns`, postfeminismul se afl` doar crati]`) [i cel feminist (al femeii super-erou) ceea ce [edin]ele la designer sau la salonul de cosmetic`. t`]ii sau cea la care se lanseaz` \n afaceri. Cu sigu- la vårsta copil`riei. Nu se pune problema de domi- conteaz` este ca \n cuplu s` fie compatibilitate [i s` Ceva-ceva din ultima mod` \n materie de ran]` [i b`rba]ii pot s` fac` toate acestea. Conteaz` nare [i nici de \ntoarcere la modelul Barbie al existe parametri mul]umitori pentru ambii: grij`, feminism tot a ajuns [i \n Romånia. Mai precis pe doar maniera. anilor ’50. Romåncele au ajuns de-abia la entuzias- afec]iune, suport financiar, educa]ie, evolu]ie rafturile din libr`rii, unde au ap`rut volume de „Cineva spunea, \ntr-un citat celebru, c` Gin- mul anilor ‘80. Se \mpart cu bucurie \ntre familie, comun` etc. Pån` la urm` nu conteaz` cine autoeducare, manuale care \ncep, ca [i \n cazul ger Rogers f`cea acela[i lucru ca [i Fred Astaire“, cas` [i o carier` de succes. \mpline[te un anumit rol, atåt timp cåt ceea ce c`r]ii lui Dowd, cu „How to...“. poveste[te Corina Popa, lector la Facultatea de Dup` ce au cå[tigat (\n comunism) vestitele trebuie f`cut se \ntåmpl`, iar cei doi sunt parteneri Dac` ar fi s` lu`m \n considerare cartea lui Sociologie [i Asisten]` Social`. Cu o singur` men- medalii de „mame eroine“, romåncele au prins din \n acest proces“, adaug` Crengu]a. Rachel Greenwald („Cum s`-]i g`se[ti un so] dup` ]iune. „Ginger era pe tocuri [i mergea \napoi“. SPECTACOLE TEATRU NOCTURN F~R~ LIMIT~ DE VITEZ~ Ca lumin` - felinarele de pe strad` sau bordul ma[inii. Coloana sonor`: lini[te, alternat` cu hituri ale anilor ’60-’70 sau BUG Mafia. Spectatori cu bilet: trei persoane pe bancheta din spate. Privitori neinvita]i [i complet neaviza]i: trec`torii [i echipajele rutiere.

Autobahn, de Neil LaBute Cu: Bogdan Albulescu, Radu Bånzaru, Amalia Ciolan, Marius Gålea, Radu Iacoban, Andrei Mateiu, Mihaela S\rbu, Raluca Tudorache Regia: Mihaela S\rbu

de Iulia Stancu biseric`, dar teatrul \n ma[in` e cu totul altfel. Cum LaBute e fascinat de ceea ce se poate turgi contemporani, nu e un autor „confortabil“. Dincolo de acea intimitate special` (oamenii discuta \ntr-o ma[in` (\n general probleme de „A fost greu, pentru c` e vorba de fiecare ntålnirea e stabilit` \ntr-un scuar de la \[i petrec o optime din via]` \n ma[in`, al`turi cuplu \n diverse etape ale vie]ii), dialogul te dintre noi“, spune Mihaela S\rbu, care joac` [i [osea, pe \ntuneric, la 10 seara. Mai de cei apropia]i), diferen]a e c` acum cei doi ]ine pe jar, fie c` e vorba despre desp`r]ire ea un rol de femeie de afaceri. „E nevoie de o multe grupuri [i ma[ini a[teapt`, dar actori din fa]` sunt cei care controleaz` toat` (Bench Seat [i Long division), p`rin]i [i copii concentrare maxim`, orice neadev`r se \nc` nu [tii cine face parte din spectacol situa]ia: te conduc (la propriu) acolo unde vor (Autobahn) sau fidelitate (Merge). simte“. Spectatorii sunt mai crispa]i la \nce- | [i cine e simplu figurant. }i se dau ei, scena fiind de fiecare dat` alta (un parc, o Unele replici te fac s` råzi ca la o comedie put, intr` mai greu \n joc [i ne mai spun „Bun` cåteva instruc]iuni („nu vorbi]i \ntre voi“, parcare). romantic`, \n timp ce altele \]i aduc aminte de seara“, dar nu-i b`g`m \n seam`. Pe urm` se „\nchide]i telefoanele“), apoi e[ti invitat s` Spectatorii ajung succesiv \n patru ma[ini, Crash, filmul premiat cu Oscar anul acesta. De obi[nuiesc, se \nveselesc [i chiar aplaud`“. urci \n ma[in`. Nu [tii unde mergi, nu [tii ce a c`ror marc` e adaptat` situa]iei [i per- pild`: „Povestea cu Autobahn aia... Poate nu-i Evenimentul e prezentat ca „road movie urmeaz` sau cåt va dura. Se poate \ntåmpla sonajelor: o Dacie, dou` Mercedes [i un o idee chiar a[a de rea“, spune un personaj. teatral“, „spectacol exclusiv pentru public ex- orice. E ca [i cum ai fi r`pit. Numai c` \n rolul Chrysler. Conven]ia e clar`: pentru actori nici „S` alerg`m a[a to]i, unul pe lång` altul, prea clusiv“, „laborator de analiz` a rela]iilor uma- „r`pitorilor“ sunt cå]iva actori care vor juca nu exi[ti (decåt atunci cånd \]i mai arunc` o repede ca s` ne putem opri, prea rapid ca s` ne“ sau „c`l`torie amuzant-voyeuristic`“. teatru pentru tine, pasagerul lor. serviet` \n bra]e), iar tu \i prive[ti [i ascul]i \n ne pese (...). Poate c` a[a am fi proteja]i, acolo, Cert este c` te urci \n ma[in` pe t`cute, al`turi Proiectul teatrului pe [osea a fost ini]iat de t`cere. Altfel spus, ai toate condi]iile s` nu iei \n ma[ini, \n baloanele noastre de o]el [i de de ni[te str`ini, iar dup` cåteva zeci de minute actri]a [i regizoarea Mihaela S\rbu [i actorii de \n serios acest spectacol, [i totu[i nu po]i. sticl` (...). Poate nu ne-am mai sim]i a[a cobori aplaudånd, cu sau f`r` zåmbetul la Teatrul F`r` Frontiere care tocmai aniver- Exist` costume, textul e urmat cu sfin]enie, r`t`ci]i, r`ni]i...“. aferent \n col]ul gurii. {i \n loc s` cad` cortina, seaz` 10 ani de existen]`. actorii joac` cu toat` seriozitatea, ca [i cum ar E un fel de voyeurism, pres`rat cu multe t`- se deschide portiera. {i pentru c` Neil LaBute a scris cåteva avea sute de oameni \n fa]`. ceri [i dialoguri imprevizibile, ba chiar [i inci- Pentru moment reprezenta]iile s-au oprit piese \ntr-un act care se petrec \n ma[in`, nu- {i de[i se petrec la (pe) [osea, nu e vorba dente (\ntr-o sear`, una dintre ma[ini a fost tra- [i vor continua numai dac` actorii de la mite „Autobahn“ (autostrad` f`r` limit` de de piese bulevardiere. Cele patru tragicomedii s` pe dreapta de un echipaj rutier). Nici nu [tii Teatrul F`r` Frontiere g`sesc o nou` sponsori- vitez`), iar TFF nu are o sal` proprie, Mihaela \n dou` personaje au loc la cå]iva centimetri ce reac]ii s` ai: cånd pare amuzant, nu e, cånd zare, precum cea actual`, a companiei a spus „de ce nu chiar \n ma[in`?“. S-a mai de tine [i fiecare r`suflare, [oapt` sau råset pare trist, e comic. Sau amåndou` la un loc. De Mercedes Benz. jucat teatru \n tramvaie, \n pie]e, ba chiar [i \n \nfundat se aude perfect. altfel, LaBute, unul dintre cei mai buni drama- [email protected]

4 dup` afaceri BUSINESS TEST DRIVE Computerul s-a ascuns \n buzunar

De cåte ori nu vi s-a nu dep`[e[te un kilogram, ceea ce-l face foarte u[or de \ntåmplat s` fi]i departe de cas` transportat. sau de birou, dar s` ave]i Modelul Samsumg are un design cu margini neap`rat` nevoie de un rotunjite, fapt care-l face foarte u[or de ]inut \n måini, computer la \ndemån`? {i de utilizatorii putånd s` scrie texte prin intermediul unei cåte ori nu v-a l`sat laptopul tastaturi virtuale aranjat` \n a[a fel \ncåt s` se poat` f`r` baterie exact \n scrie folosind numai degetele mari. Asta pentru c` momentul \n care trebuia s` ecranul s`u panoramic cu diagonala de aproximativ 17 trimite]i o prezentare centimetri (7 inci) [i rezolu]ia de 800x480 de pixeli este important` de business se sensibil la atingere. Tastatura nu seam`n` deloc cu partenerilor de afaceri? cele tradi]ionale pentru touchscreen, tastele fiind a[ezate |n astfel de situa]ii, cånd sub form` de evantaie care pleac` din col]urile de jos ale PC-ul nu este la \ndemån` sau ecranului. Ave]i \ns` [i posibilitatea de a conecta prin cånd laptopul nu merge sau, USB sau Bluetooth o tastatur` obi[nuit`. mai r`u, nu ave]i unul, este Procesorul cu care este dotat Samsung Q1 este un nevoie de un computer Intel Celeron M ULV (ultra low voltage) care func]ioneaz` ultraportabil, care de la frecven]a de 900MHz. UMPC-ul vine de asemenea cu preferin]` s` poat` fi [i foarte sistemul de operare Windows XP Tablet PC Edition 2005. u[or „ascuns“ \ntr-un buzunar Pentru stocarea de informa]ii de business sau de mai \nc`p`tor de la hain`. con]inut multimedia - filme, melodii sau poze, ave]i la Microsoft \mpreun` cu dispozi]ie un hard disk de pån` la 60GB. Asta \nseamn` Intel au pus pe roate un c` ve]i putea pune cåteva sute de mii de prezent`ri \n proiect, Origami, pentru a documente din suita de aplica]ii Office, cu mult peste aduce pe pia]` un 10.000 de melodii sau cel pu]in 60 de filme. minicomputer ultraportabil |n plus, Samsung Q1 [tie s` se conecteze la Internet care s` \ndeplineasc` func]ii wireless, oferindu-v` astfel posibilitatea s`-l folosi]i [i ca multiple: de computer, PDA, telefon mobil dac` vre]i s` efectua]i apeluri online printr- telefon inteligent, player de un serviciu VoIP (voice over IP) a[a cum este popularul con]inut multimedia, consol` Skype. de jocuri video [i GPS (Global Dispune [i de Bluetooth pentru transferul de date [i Positioning System - sistem de pozi]ionare are cititor de carduri de memorie, fiind familiarizat cu prin satelit) [i s` se conecteze la Internet oriunde a]i fi. cardurile Compact Flash. Procesor: Intel Celeron M ULV (900MHz) Conectivit`]i: interfa]` re]ea Ethernet 10/100, Primul astfel de computer care a fost lansat, numit pe Dac` v` intereseaz` \ns`, va trebui momentan s`-l Memorie: 512MB RAM, HDD 20GB - 60GB WiFi (802.11 b/g), Bluetooth pia]a interna]ional` Ultra Mobile PC sau pe scurt UMPC, procura]i dintr-o ]ar` str`in`, \ntrucåt pe pia]a Ecran: LCD, 7 inci, WVGA (800x480) Autonomie: 3,5 ore - baterie standard este Samsung Q1. Minicomputerul ultraportabil are romåneasc` nu a ajuns \nc`, iar dac` va ajunge sau nu Poturi&sloturi: VGA, USB, RJ45, slot CF Dimensiuni: 22,7x13,9x 2,6 cm (779 g) dimensiuni similare cu cele ale unei c`r]i obi[nuite, adic` depinde numai de produc`tor. Oricum, pre]ul de vånzare este ceva mai mare decåt un PDA. Greutatea UMPC-ului este de aproximativ 1.400 de dolari. Pe post de BlackBerry

Pentru cei care au nevoie s` plece cu c`su]a de Nokia E60 este unul dintre telefoanele mail dup` ei, oriunde ar merge, iar echipamentele mobile pe care le pute]i utiliza pentru a efectua BlackBerry li se par mari [i incomode, Nokia a venit apeluri telefonice prin Internet, prin tehnologia cu o solu]ie: telefonul mobil E60, care are designul VoIP sau voice-over-ip, care sunt mult mai unui telefon obi[nuit [i func]ii de BlackBerry. ieftine decåt apelurile tradi]ionale \n re]eaua Nokia E60 este un terminal de business, cu de telefonie mobil`. design simplu, \ns` este „\ndopat“ cu multe func]ii Pentru c` este un terminal axat pe care \l transform` \ntr-un smartphone. Astfel, dac` la business, modelul din seria E are pachete o prim` vedere pare a avea acela[i design cu software pentru orice aplica]ie Office telefoanele de acum cå]iva ani, ve]i fi surprin[i s` (documente, prezent`ri multimedia etc.), afla]i c` se poate comporta atåt ca un terminal iar rezultatul activit`]ilor de birou poate fi BlackBerry prin intermediul c`ruia ave]i \n trimis \napoi la birou prin e-mail sau permanen]` acces la e-mail, cåt [i ca un PDA cu conectånd aparatul la re]eaua ajutorul c`ruia s` v` organiza]i timpul. companiei. Este compatibil cu BlackBerry, Goodlink, Seven Nu lipsesc nici tehnologiile de Mobile Mail [i Visto Mobile, pe lång` solu]ia Nokia securizare a apelurilor [i mesajelor Business Center. transmise. Accesul securizat e posibil Adic` cu toate sistemele care permit primirea e- \n re]elele companiilor (pe solu]ii mailului direct pe telefon f`r` ca utilizatorul s` Cisco sau Avaya), pentru ca verifice contul s`u de fiecare dat`. angajatul s` poat` lcura cu Modelul din seria E cånt`re[te mai pu]in de 120 documentele de la birou direct pe de grame, \ns` este m`ricel la o lungime de 11,5 telefon. Dimensiuni: lungime - 11,5cm, l`]ime - 4,9cm, centimetri pe o l`]ime de aproape 5 centimetri. Dar Mai mult, pentru a cuceri lumea adåncime 1,7 cm asta nu \nseamn` c` v` va ocupa tot buzunarul de afacerilor, Nokia E60 include Greutate: 117g la hain` [i c` v` va fi incomod s`-l lua]i la tehnologie pentru apeluri pe Re]ele: GSM 900, GSM 1800, GSM 1900, prezent`rile de afaceri sau \n c`l`toriile de business. Internet (VoIP) [i este compatibil EDGE [i WCDMA 2100 Ecranul smartphone-ului Nokia E60 este un TFT cu cinci tipuri de re]ele de Conectivit`]i: Bluetooth, infraro[ii, USB, GPRS cu cristale lichide (LCD) care are 16 milioane de comunica]ii mobile (GSM Multimedia: clipuri video, videocall, muzic`, radio culori, ceea ce v` va permite s` vede]i [i cele mai 850/900/1800/1900 [i EDGE, Ecran: LCD TFT, 16 milioane de culori mici detalii dintr-un clip video sau dintr-o poz`. dar [i WCDMA 2100 - 3G). Memorii: 64 MB intern, 64 MB card mini (MMC) Singura problem` ar fi faptul c` telefonul nu are Este de g`sit \n camer` foto [i deci nu pute]i face fotografii sau magazinele Ultra Pro clipuri video. |ns`, pentru c` este dotat cu Bluetooth, Computers la pre]ul de 360 infraro[ii [i USB, pute]i s` primi]i de la al]i utilizatori de euro (1.280 RON / clipurile dorite. 12.800.000 ROL) f`r` TVA.

GRUPAJ REALIZAT DE ANCA ARSENE dup` afaceri 5 DIN VORB~-N VORB~ CU sorin stoica...

Dasimpexul a \nceput cu greut`]i, timid [i cu celebra sut` de dolari investit` pentru ARISTOCRA}IA {I a cump`ra trei telefoane mobile. BIROCRA}IA UNEI COMPANII

Pre[edintele grupului Dasimpex, Sorin Stoica (37 de ani), [i-a \nceput afacerea cu 100 de dolari, bani \mprumuta]i, [i a consolidat \n timp un brand recunoscut pe pia]a romåneasc` \n retailul de telefoane mobile.

Silviu Matei de Anca Arsene adic` v-a]i m`ritat? B`rba]ii se \nsoar` \n mod foarte bun atunci“, \[i aminte[te pre[edintele stabilirea familiei Stoica \n Piatra Neam]. A normal“. |ns` a explicat repede c` „a[a se spune Dasimpex. Au urmat nou` luni de armat` la contribuit [i o oportunitate de a lucra \ntr-o venit tocmai din Piatra Neam], cånd b`rbatul se duce dup` so]ie [i nu invers, Lipova, lång` Timi[oara, iar studiile le-a companie local`, avånd misiunea de a proiecta unde locuie[te \n prezent, pentru a cum ar fi normal“. continuat \n Bucure[ti, la Academia Tehnic` instala]ii de exhaustare pentru mobilier, el fiind se \ntålni cu noi. Calea Victoriei a Despre Piatra Neam] spune c` este un ora[ Militar`, sec]ia de Aeronave. specialist \n principiile curgerii fluidelor. p`rut \ns` a fi un impediment care fain. „|n via]` am avut norocul sau poate nenoro- Oricum, \n urma liceului avea doar dou` „|ns` nu a mers, a[a c` m-am angajat \ntr-o A a condus la o \ntårziere a pre[edin- cul s` tr`iesc \n toate zonele ]`rii. Am locuit lång` op]iuni la academia unde a studiat: fie mergea la firm` unde f`ceam de toate, de la resurse umane, telui Dasimpex, al doilea mare retailer de Pite[ti \ntr-un sat, apoi m-am mutat la Cåm- Tehnic`, preg`tindu-se pentru profesia de la finalizarea de proiecte, la absolut tot ce era telefoane mobile de pe pia]`. „Am fost prins \n pulung Muscel, la 14 ani am plecat la Alba Iulia s` inginer, fie alegea Academia Militar` de unde ar nevoie, cu toate c` fusesem angajat ca inginer“, trafic mai bine de o or`, dar pot spune c` am stat fac liceul militar, am stat [i lång` Timi[oara, [i la fi ie[it ofi]er. „{i cum mie nu-mi pl`cea chiar atåt \[i aminte[te el. Firma avea rela]ii cu Alfa-Bit, lång` Gigi Becali care era cu Maybach-ul s`u [i Cåmpia Turzii [i bine\n]eles [i \n Bucure[ti“. de mult armata, cu toate c` eram \n sistem, am care era o companie recunoscut` pentru servici- am avut timp s`-l admir“, spu- g`sit modalitatea de a m` face ile de comunicare prin radio [i prin care am ne el. „Mi se pare totu[i o ma- inginer“, afirm` Stoica. \nceput o rela]ie cu Dialog, actualul Orange. [in` incomod` pentru Bucu- Istoria s-a continuat la „A[a am l`sat eu MIG-urile [i am \nceput s` re[ti, avånd \n vedere dimensi- „|ntr-o companie sunt dou` mari pericole: aristrocra]ia [i Cåmpia Turzii, \n cadrul regi- p`trund \n GSM care era un domeniu de top unile pe care le are. Dar [i eu mentului de avia]ie [i bombar- atunci. |mi aduc aminte c` am \ncercat la un conduc o ma[in` mare, de teren birocra]ia. Prima \nseamn` s` cheltuie[ti mai mult decåt \]i dament, unde timp de trei ani a moment dat s`-i propun [efului meu o afacere - un Volvo XC 90“. lucrat pe celebrul MIG 21. |ns` pe GSM, dar viziunea lui era c` o astfel de Una peste alta, pre[edintele permi]i, iar a doua \nseamn` s` te umpli de proceduri [i de hårtii.“ a renun]at. „So]ia mea, pe care companie \i va aduce doar bani de ]ig`ri, a[a Dasimpex s-a l`sat asaltat de am cunoscut-o \n timpul facul- cum spunea el, [i nu a vrut s` investeasc`“, \ntreb`rile noastre curioase. t`]ii la Bucure[ti, era acum \n poveste[te pre[edintele Dasimpex. |ns` a \nceput povestea cu copil`ria sa. A ales liceul militar pentru c` pe atunci Piatra Neam], a[a c` am demisionat [i m-am dus Nefiind sprijinit, a hot`råt s` \nfin]eze pro- „M-am n`scut \n Pite[ti, dar p`rin]ii mei stau armata [i tilul de ofi]er erau atr`g`toare, „d`dea dup` ea“, a spus Stoica. A cunoscut-o pe Daniela pria companie, \n mai 1998. „Dasimpexul a \nce- acum \n Cåmpulung Muscel, iar eu stau \n Piatra bine \n comunitate“ [i era una din pu]inele \n c`minele de la Medicin`, ea fiind student` put cu greut`]i, timid [i cu celebra sut` de dolari. Neam]“, a spus el. „Am ajuns acolo pentru c` m- oportunit`]i de carier`. „Liceul pe care l-am f`cut acolo [i coleg` de camer` cu veri[oara lui. Cei Am deschis un magazin care era la parterul unui am m`ritat. So]ia mea e din Piatra Neam]“. a fost printre cele mai bune la vremea aceea, iar doi ani de navet` Bucure[ti - Piatra Neam], unde bloc, \n cadrul reprezentan]ei unei alte companii. Bine\n]eles, a venit [i \ntrebarea fireasc`: „Cum \nv`]`måntul \n domeniul militar oricum era ea a fost repartizat` ca medic, au determinat Eu aveam 2-3 birouri undeva \n spate“.

6 dup` afaceri „Investi]ia ini]ial` a constat \ntr-un copiator Cu timpul, \n afacerea lui Sorin Stoica au p`rere c` orice gen are melodiile sale bune, a[a pe care l-am cump`rat printr-un anun] din ziar ap`rut [i alte probleme. c` ascult` [i rock-ul anilor ‘70, muzic` pop, hip- care m-a costat atunci 200 de RON, taxele pentru „|n evolu]ia unei companii sunt dou` mari hop, dar [i simfonic`. |ns` restul timpului [i-l fondarea unei firme care au fost tot cam atåt [i pericole: aristrocra]ia [i birocra]ia. Prima ocup` cu fotbalul. cele trei telefoane pe care le-am cump`rat cu 100 \nseamn` s` cheltuie[ti mai mult decåt \]i „La mine sunt trei tipuri de fotbal: la de dolari pe care-i \mprumutasem“, \[i aminte[te permi]i, iar a doua \nseamn` s` te umpli de televizor, pe teren, \ns` din ce \n ce mai rar, [i pe acesta. proceduri [i de hårtii. Dasimpexul a avut parte consola de jocuri video PS2“. Primul telefon pe care l-a våndut a fost un de amåndou`, dar aceste probleme ne-au ajutat „S` te joci pe consol` este o modalitate foarte Ericsson 628 care costa pe atunci aproape 170 de s` ne dezvolt`m“, a spus Stoica. bun` de a te desc`rca nervos. Dup` jum`tate de RON, adic` aproximativ 100 de dolari la vremea „Evolu]ia Daspimpex a fost cu sui[uri [i co- or` ui]i de tot. Eu joc FIFA foarte mult. Mai aceea. Au \nceput apoi investi]iile \n dezvoltare, borå[uri. Am avut multe idei [i multe premiere. \ncerc [i cåte o curs` de ma[ini, dar acolo cred c` noi magazine [i premiere. Sorin Stoica a fost |ns` ar fi fost nevoie de o mån` de femeie, iar cel mai mult \mi place s` ies \n decor“, a spus primul care a comercializat accesorii pentru tele- dac` Daniela s-ar fi implicat mai mult [i la Sorin Stoica råzånd. foane mobile (huse, \nc`rc`toare, acumulatori \nceput, businessul ar fi fost altfel“, este de Cea mai mare nerealizare a familiei Stoica etc) din Piatra Neam], primul care a pus mochet` p`rere Sorin Stoica. este \ns` faptul c` nu au copii. |ns` dac` nu vor [i scaune \ntr-unul din maga- reu[i s` m`reasc` num`rul zinele sale, primul care a vån- membrilor familiei \n Evolu]ia Daspimpex a fost cu dut telefoane oferind clien]ilor curånd, vor alege probabil o perioad` de prob` de 14 zile [i „Am \ncercat la un moment dat s`-i propun [efului meu de atunci solu]ia s` adopte un copil, sui[uri [i coborå[uri. Am avut posibilitatea de a returna termi- dup` spusele pre[edintelui nalul dac` nu erau mul]umi]i [i o afacere pe GSM, dar viziunea lui era c` o astfel de companie \i Dasimpex. multe idei [i multe premiere. primul care a introdus con- Cåt despre c`l`torii, a ceptul de buy-back \n Romånia. va aduce doar bani de ]ig`ri, a[a cum spunea el.“ fost plecat \n mare parte |ns` ar fi fost nevoie de o „|ncepuser` s` curg` banii, pentru business. Dar cele odat` cu extinderea num`rului trei concedii pe care le are pe mån` de femeie. de magazine. Primul salariu serios primit de la So]ia sa a \nceput s`-[i pun` amprenta an au contribuit la faptul c` a v`zut aproape Dialog a fost investit \ntr-un leasing la un Tico, asupra companiei mai mult \n ultimul an, toat` Europa. De pe list` lipsesc numai Por- \ns` prima ma[in` a familiei Stoica a fost un ocupåndu-se de partea de imagine. „|n prima tugalia, Suedia [i Norvegia. Volkswagen Getta la måna a doua care dup` o perioad` a businessului, ea era mai ocupat` cu „Destina]ia preferat` de c`l`torie este Sicilia, vreme \ncepuse s` se strice, dar care mi-a jobul ei de medic, \ns` ar fi fost nevoie de o mån` insula cu foarte multe influen]e culturale, unde dezvoltat pl`cerea de a cur`]a carburatorul, ceea de femeie, mai ales pentru temperarea elanului“, nu se claxoneaz` niciodat` [i unde sunt cele mai ce f`ceam cu stoicism zi de zi“, a spus el råzånd. spune pre[edintele grupului Dasimpex. frumoase temple grece[ti, Sicilia fiind odat` sub „Tot la \nceput, am avut parte de prima spar- „Noi, b`rba]ii, ne arunc`m de multe ori cu autoritatea grecilor“, a spus Sorin Stoica. gere, prima dintr-o lung` serie, \n urma c`reia capul inainte cånd ne \ncånt` o idee. Era nevoie „{i Buenos Aires \mi place, mai ales pentru am pierdut tot capitalul adunat pån` \n acel mo- de ea [i pentru un control mai bun al p`r]ii bulevardele largi. Dac` \mi aduc bine aminte, cel ment, telefoanele nefiind asigurate“, a spus Sorin financiare“. mai mare bulevard are o l`]ime de 100 de metri“, Stoica. „A fost un moment critic [i eram la un pas Visul lui este s` \[i fac` o afacere \n domeniul a spus acesta. „Cum ar fi dac` [i Calea Victoriei s` \nchid afacerea, dar am continuat“. muzical. |i place mult muzica folk, \ns` este de ar fi la fel?“ LA RESTAURANT CU PETER IMRE Dante, cu speran]`

Am ie[it pu]in din cas` [i m-a doboråt c`ldura. M-am b`gat \napoi la ad`p v`zut ce se \ntåmpl` \n nenorocita asta de ]ar` cu gripa aviar`, cu tot cu celelalte catastrofe. A[a c` am ie[it din starea de negare, am recunoscut cumplit cerc al Infernului [i m-am dus, unde altundeva, la Dante’s.

estaurantul, amenajat \n suntem doar o na]ie mai balcanic`, comentarii. Dup` cum a spus un b`iat locul unui alt italian, mai pestri]`. Realitatea e c` infernul de[tept, \n Romånia „ele cånt` [i ei Boccaccio, este departe \ntotdeauna e picant, colorat, are sunt anali[ti politici“. Am putea de a fi un infern - vila cotloane adånci, uneori simpatice [i extinde cugetarea asta [i s` spunem c` R superb` are [i o mic` mai muzicale: infernul economic, le- to]i cånt`m [i ne fur`m c`ciula. teras` cocheta, iar \n`untru locul e gislativ, constitu]ional. Lipsa de Dar \n asemenea momente de aerisit, spa]ios, elegant [i bine aranjat, respect fa]` de lege creeaz` legile in- criz` ne d`m seama cåt de cumplit` e cu mobilier din lemn \nchis la culoare, fernului. Dar cea mai grav` problem` de fapt situa]ia [i tot acum se v`d de- pere]i albi [i lumino[i, candelabre este lipsa valorilor, a principiilor, a ficien]ele sistemului. {i, \n condi]iile elegante, iar la parter spa]iul e tapetat modelelor. Nou` ni se pare colorat [i astea, nu avem de ce s` a[tept`m res- cu edi]ii vechi din ziare. inedit faptul c` un Maybach se plimb` pect din partea investitorului str`in, De[i, de obicei, nu-mi ia mai mult \ntr-o perfect` armonie lång` un care ne fur` [i el. De aia lucreaz` decåt o felie bun` de foccacia ca s` uit Trabant c`ruia i-a c`zut u[a [i un b`ncile cu procentele de dobånd` de orice necazuri (iar la Dante’s Moskwich din 1967 toamna. Pe de nev`zute decåt de Bantustan [i de aia foccacia e de-a dreptul superb`, cu alt` parte, nu ne gåndim c` posesorul orice distribuitor se poart` cu clientul mult rozmarin [i cu o brånz` foarte de Maybach are un pistol \n buzunar, de parc` i-ar face o imens` favoare gustoas` \n aluat), de data asta eram iar restul romånilor se deplaseaz` \n pentru c` \i aduce marfa - contra cost, mult prea ab`tut [i revoltat. cårca m`garilor sau ce animale mai au evident. Pån` acum, ca tot romånul opti- prin curte. ~sta e adev`ratul infern - noi mist (sau incon[tient), am \ncercat s` Dac` stau s` m` gåndesc mai bine, \nvårtindu-ne \n cercurile iadului \m- ignor realitatea [i am tot sperat c`, Dante avea o viziune oarecum sim- preun` cu politicienii pe care \i meri- \ncetul cu \ncetul, situa]ia se redresea- plist` [i pu]in nerealist` asupra infer- t`m. {i culmea e c`, a[a de tare ne-am z`, c` o s` ajungem la o oarecare nului, pentru c` el n-a v`zut ce s-a \ndobitocit \ncåt ni se pare normal, normalitate. Dar mi-am dat seama c`, \ntåmplat \n Romånia din 1945 \ncoa- asta [i pentru c` nu avem termen de de fapt, Romånia e cu adev`rat locul ce. Dac` ar tr`i acum la noi, b`iatul compara]ie [i nu [tim cum arat` la acela la ale c`rui puncte de intrare ar `sta ar putea s` scrie despre adev`- fa]` normalitatea. Iar \n vremurile trebui s` scrie cu litere giantice „L`sa]i ratul infern. De fapt, inventivi cum astea de cump`n`, ei se g`sesc s` dea orice speran]`, voi care intra]i!“ Este suntem, am f`cut [i aici o combina]ie cu mo]iunea de cenzur`. Normal ar fi infernul lui Dante pe p`månt mioritic. [i a ie[it un mutant - ce avem noi e un s` monitorizeze, s` \nregistreze toate Ceea ce nu realizeaz` cei care mo- hibrid \ntre infernul lui Dante [i prostiile care se comit [i, dup` ce trece ]`ie prin Parlament sau url` pe la corabia nebunilor. Dar suntem atåt de criza, s` \ncerce s` dea jos guvernul televizor, indiferent dac` e vorba de prin[i \n mori[ca asta \ncåt, din dac` li se pare c` a dat chix. PSD, PNL, PD, PRM sau alte P-uri, p`cate, nici nu ni se mai pare anormal. Dar mi se pare impardonabil s` este c` tot ceea ce fac ei ast`zi las` Faptul c` m`tu[a ne las` averi, c` arunci cu mo]iunea politicianist` \ntr- urme adånci pentru cei care vor veni. nepoata voteaz`, c` bucure[tenii un moment \n care `[tia, buni-r`i cum E o tragedie faptul c` intr` \n limbajul \ngr`di]i \n caratin` sunt l`sa]i s` or fi, \ncearc` totu[i s` gestioneze o comun corup]ia, [p`g`reala, non- moar` de foame [i de sete cu apa [i criz`. E aberant. Exact ca atunci cånd valoarea, minciuna, becalismul. Astea påinea lång` ei - vedem toate astea la partidul [i acoli]ii tr`iau bine, iar \[i pun amprenta asupra noastr`, cum televizor, \njur`m poate sau mai poporul suferea. Omul de capul lui, au f`cut-o [i cei 40 de ani de comu- degrab` d`m din umeri [i ne vedem f`r` controale veterinare, f`r` asisten- nism [i de lupt` de clas`. de zvårcolirile zilnice \n focul infer- ]` veterinar` [i sprijin din partea au- |n crunta noastr` am`gire, spu- nului. {i, tipic pentru mi[toc`reala torit`]ilor nu are cum s` rezolve pro- nem c` de fapt nu e a[a de r`u, c` romåneasc`, nu g`sim solu]ii, doar blema. El poate doar s` jupoaie cinci

8 dup` afaceri `post, am deschis televizorul [i am u inunda]ii, s`r`cie lucie [i toate ut c` Romånia a alunecat \n cel mai

Silviu Matei

g`ini. Nu fac apologia unui guvern unde - uitasem c` sunt \n Doroban]i, credin]` c` noi trebuie s` avem grij` Revenind la restaurant - Dante’s e brun cred c` a fost foarte bun, la cåt sau altuia. Dimpotriv`, mi se pare c` locul de \ntålnire al „elitei“, al de restul omenirii. Dac` \n fiecare bine compartimentat - po]i s` stai [i de repede a disp`rut din farfuria gr`dina asta zoologic` \n care ne „cremei“ bucure[tene. {i cer[etorii de diminea]` ne trezim [i ne propunem cu mai mul]i [i cu mai pu]ini la mas`, fotografului, de n-am avut timp nici g`sim reflect` perfect iresponsabilita- aici sunt mai boga]i decåt restul s` fim pu]in mai buni, mai e o [ans`. \n func]ie de ce peniten]` ai. Po]i s` vii s`-l adulmec. Din fericire, pe mas` se tea cras` a romnånilor, manifestat` la bucure[tenilor - doar sunt cer[etori de Dar dac` ne roade grija de ceilal]i, doar cu iubita, dar dac` pedeapsa e mai afla [i pe[te spigola la cuptor \n vot. Parc` oricine face hocus-pocus Doroban]i. Ca [i la prostituate - una e atunci vom perpetua doar nonvaloa- mai mare, trebuie s` \]i aduci nevasta sos de fructe de mare, lång` care se electoral poate s` ne ame]easc` de s` stai pe centur` [i cu totul altceva s` rea. Singurul nostru Dumnezeu au sau, [i mai r`u, soacra [i socrul. mai odihneau cumin]i \n tav` ni[te cap. L-am v`zut zilele trecute la o faci la hotelul mare. Ba[ca - atunci ajuns banii, care \[i pierd valoarea De[i suntem \n infern, mai sim]im scoici [i creve]i. Pe de o parte m` bu- televizor pe Mele[canu, cum \ncerca cånd \]i vinzi sufletul, m`car te orien- pentru c` sunt f`cu]i foarte repede, f`- nevoia s` [i månc`m, a[a c` m-am curam de måncarea bun`, dar, \n s`-[i måne turma de colegi \n sal`, ca tezi c`tre fabricantul bogat, bine\n- r` un proces de munc` [i dezvoltare. str`duit s` nu m` mai gåndesc la acela[i timp, m` gåndeam cu triste]e s` voteze o lege: „Dragi colegi, stima]i ]eles din pur interes emo]ional. C` {i a[a se ajunge ca `la din ditamai aviar`, s` nu-mi mai amintesc de la ce minun`]ii sunt prin Italia, unde colegi, dragi stima]i colegi“. dac` tot suntem \n infern, m`car s` fie Mercedesul s` aib` o criz` de depre- politicieni [i s` nu m` mai uit la blon- \mi vine [i mie s` emigrez cåteodat` Degeaba, to]i aveau alte treburi, unul stratificat - ieftin, pentru clasa de sie atunci cånd \l vede pe altul \ntr-un da de 18 ani \ntr-o ma[in` de 150.000 cånd m` apuc` disperarea. mai importante. Normal ar fi s` mijloc [i de lux. Oamenii s-or gåndi Mercedes [i mai mare. Iar copiii lor, de euro. M-am concentrat asupra Mi-a mai trecut am`r`ciunea la dizolve Parlamentul [i s` vin` al]ii, c`, dac` ai bani, po]i s` cumperi un cu cåt au mai multe juc`rii noi, cu atåt månc`rii de la Dante’s, care e cu ade- desert, cånd am primit un sorbeto de care chiar vor s` voteze. Cu månu]a loc mai comod [i mai pu]in dogoritor sunt mai frustra]i. Dar `la care are un v`rat bun`. O gustare de fructe de c`p[une - proasp`t, r`coritor [i parfu- lor, nu prin nepo]i. Cred c` infernul e chiar [i \n iad. Toate sunt din interes - c`ru] de lemn, are grij` de el [i e feri- mare, cu creve]i roz, scoici negre, mat. Bun [i tortul casei, cu nuci cara- gol pentru c` to]i dracii sunt aici \n rela]ii din interes, prietenii din interes, cit, nu-l arunc` la gr`mad`. |mi pare sepie, caracati]` [i ceva pe[te parc` melizate. Romånia. Dar [i noi suntem de vin` cine cu ce poate s` m` ajute, cum r`u de Paler pentru c` se va stinge mi-a mai ridicat moralul. Ca [i platoul Dup` ce mi-am v`rsat oful \n atå- pentru c` nu vrem s` proced`m [i poate s` m` promoveze. Sunt leg`turi f`r` s` fi tr`it \ntr-o epoc` \n care e cu mezeluri italiene, sc`ldate \n ulei tea paragrafe, a[ vrea s` \nchei \ntr-o altfel. De altfel, toat` lumea [tie c` de dragoste unde m`rimea contului [i bine. Are ghinionul de a exista \ntr-o de m`sline [i asezonate cu anghinare, not` mai optimist`, pentru c` toat` doar dou` animale sunt incapabile de lungimea ma[inii determin` iubirea. perioad` \n care nimeni nu vrea s` ci- m`sline [i ro[ii. lumea aspir` la ceva. {i ce poate fi mai schimbare - unul dintre ele e omul. Un orgasm tot ai cånd b`iatul cu care teasc` multe c`r]i pentru c` asta ar \n- Au urmat paste f`cute \n cas` - potrivit decåt, dup` cum spunea tot Indienii canadieni prind ursul \n e[ti are 6 m lungime de motor. semna c` trebuie s`-[i foloseasc` cir- tagliatelle cu hribi, \ntr-un sos foarte Dante, „L’esperienza de questa dolce urm`torul fel: aga]` de o creang`, la {i a[a revenim la problema de cumvolu]iunile \n loc de glandele interesant, de småntån`, parmesan, vita“? \n`l]imea capului animalului, legat` baz` a Romåniei - lipsa valorilor. mamare. rozmarin [i ceva inedit, care le-a dat C`ci \ntr-o societate \n care r`bda- de o funie, o piatr` mare [i ascu]it` pe Dup` cum spunea un gust deosebit - firi- rea e o sl`biciune [i cinstea e conside- care o ung cu miere. Ursul se ridic` \n Paler, „Am tr`it \n co- cele de anason. Ra- rat` o la[itate, \ntr-o societate unde dou` picioare ca s` ajung` la miere [i munism [i nu mi-a violi cu gorgonzola [i valorile se m`soare \n conturi bancare singurul lucru pe care \l [tie este s` lo- pl`cut. Am tr`it \n „Dante avea o viziune oarecum simplist` [i pu]in nuci ar fi putut fi mai [i Maybachuri cump`rate din [me- veasc` piatra cu laba. Piatra se balan- capitalism [i nu mi-a fragezi, dar oricum cherii, \ntr-o societatea unde succesul seaz` [i \l love[te \n cap. |n acest mo- pl`cut. E 1-1, dar via]a nerealist` asupra infernului, pentru c` el n-a v`zut sunt buni. e definit ca fiind suma acelora pe care ment, orice urs normal [i-ar vedea de mea se termin`“. Eu La felul principal, ai reu[it s`-i p`c`le[ti, \ntr-o societate drum. Dar nu [i ursul grizzly - nu se totu[i cred c` nu `sta feliu]ele de mu[chi de unde un bolnav b`trån e l`sat cu targa las` pån` nu \l plezne[te bolovanul de e capitalismul, pentru ce s-a \ntåmplat \n Romånia din 1945 \ncoace.“ vit` cu parmezan, ru- de spital pe strad` [i nim`nui nu i se vreo 5 ori \n cap [i \l las` lat. Nicio c` afar` nu e nimic cola [i rozmarin chiar pare anormal acest lucru, \ntr-o socie- secund` nu se gånde[te s` schimbe ru[inos \n a citi c`r]i. m-au f`cut s` uit de tate \n care la cap`tul satului unii \n- ceva. A[a [i noi - de atå]ia ani ne d`m Po]i s` ai credin]` \n Cel de Sus [i f`r` |nc` un citat din Dante [i am necazuri vreme de vreun sfert de or`. cearc` s`-[i salveze animalele [i s`r`- cu piatra \n cap [i tot nu ne \nv`]`m s` arunci cruci pe strad` ca acroba]ii \ncheiat cu jelania de ast`zi: „Cele mai Carnea e aromat` [i foarte fraged`, ciile, iar restul satului bea la cårcium`, minte. la circ. {i po]i s` ai bun-sim] [i f`r` cumplite locuri din infern sunt chiar dac` \i cere]i buc`tarului s` o cred c` singurul lucru care mai r`må- Am f`cut o scurt` pauz` [i m-am icoane \n buzunar pe care s` le pupi \n rezervate pentru cei care \[i men]in ]in` ceva mai mult pe gr`tar. Iar ne e speran]a. Pentru c` speran]ele uitat pe geam, sperånd c` aerul pl`cut public ca s` vad` poporul cåt e[ti de neutralitatea \n vremurile de criz` Scalopino Zingara, adic` escalop de mari dezvolt` oameni mari. al serii o s` m` mai lini[teasc`. Da’ de evlavios. Trebuie s` ie[im din falsa moral`“. mu[chi de porc cu hribi, bacon [i sos [email protected]

Str. Radu Beller nr.11. Rezerv`ri la 021 / 231 08 97

dup` afaceri 9 TENDIN}E Prima \ntålnire, primul s`rut, primul card Acum cå]iva ani buni, feti]ele coseau haine p`pu[ilor, iar b`ie]eii \[i confec]ionau singuri mingea pentru fotbal. Ast`zi copiii \[i cump`r` singuri juc`riile [i pl`tesc cu cardul personal.

de Anca Negoi]` necesitate a lumii moderne. A[adar, „este Ap`rut pe pia]` acum un an, pachetul eliberare toate comisioanele zero. |n plus, foarte important pentru copii s` [tie ce Sprint con]ine contul Atusprint [i cardul nu este nevoie decåt de semn`tura ånd vine vorba despre copii [i \nseamn` un card de credit [i cum se interna]ional Cirrus Sprint. p`rin]ilor [i stabilirea unei sume maxime pe felul \n care ace[tia [tiu sau nu folose[te acesta, mai ales c` astfel de lucruri „Acesta poate fi folosit pentru retrageri care copilul s` o poat` retrage \n fiecare zi. s`-[i gestioneze finan]ele (banii nu se prea \nva]` la [coal`“, explic` Daniel de numerar de la re]eaua de ATM-uri. |n Aceasta poate varia \ntre 10 Ron [i 3.000 de de buzunar primi]i de la p`- Costache. ]ar` se pot retrage maxim 200 euro pe zi [i Ron, \n func]ie de buzunarul [i bun`voin]a C rin]i), p`rerile sunt foarte \m- Tot psihologul e de p`rere c` „nimic nu 1.000 euro pe s`pt`mån`, iar \n str`in`tate p`rintelui. p`r]ite. Unii \[i „alimenteaz`“ copiii zilnic, te \nva]` mai bine cum s` månuie[ti banii maxim 500 euro pe zi [i 2.000 euro pe Cardul VISA Electron Junior este valabil al]ii s`pt`månal, iar al]ii deloc. Motivele decåt folosirea lor zilnic`“. s`pt`mån`“, spune Traian Traicu, sef ser- doi ani [i poate fi folosit atåt pentru sunt [i ele dintre cele mai diverse. De aceea, pentru p`rin]ii foarte ocupa]i viciu rela]ii cu media la BRD. retragerea de bani de la bancomat, cåt [i Unii sus]in c` banii dezvolt` obiceiuri sau uituci (atunci cånd vine vorba de banii Cu trei s`pt`måni \n urm`, [i BCR a pentru pl`]i de facturi \n ]ar`, dar [i \n „nes`n`toase“ atunci cånd sunt l`sa]i pe de buzunar ai copilului), exist` c`r]ile de lansat un proiect asem`n`tor - cardul poart` str`in`tate. måna copiilor, iar al]ii cred c` cei mici ar credit pentru adolescen]i. Foarte controver- numele de BCR VISA Electron Junior [i se „A[adar, trimite-]i copilul \n lume f`r` trebui \nv`]a]i cåt mai repede care este sat \n SUA (unde [i-a f`cut apari]ia), sis- adreseaz` exclusiv adolescen]ilor cu vårste s`-i faci card [i e[ti un p`rinte ratat!“, valoarea banului. temul a avut totu[i succes, mai ales \n cazul \ntre 14 [i 18 ani. conchidea Oprah \n revista sa „O“ anul „|ntre bani [i droguri sunt ni[te ase- elevilor de liceu. Pån` acum, „num`rul de carduri Junior trecut. Cu siguran]` c` la noi nu se aplic` m`n`ri uimitoare“, spune psihologul Daniel Dac` \n afar` c`r]ile de credit pentru emise este de cåteva sute, iar interesul ar`tat \nc` aceast` concluzie, dar nici mult nu mai Costache. adolescen]i au deja cå]iva ani, la noi, acest de adolescen]i este deosebit“, spune Cornel este pån` fiecare adolescent care nu a „Amåndou` sunt mult prea la \ndemåna proiect a fost demarat abia anul trecut. Cojocaru, Executive Manager & Spokesman \mplinit 18 ani va avea o carte de credit. Nu copiilor, par ieftine la \nceput pentru ca, \n Ini]iatorul a fost BRD, iar pachetul oferit se BCR. doar pentru c` este \n tendin]e, dar [i pentru timp, s` te aduc` \ntr-o stare de dezastru nume[te Sprint. Nu doar adolescen]ii arat` interes (de[i c`, \n ciuda „contraindica]iilor“, cardurile le financiar [i emo]ional“, explic` el. Spre deo- Se adreseaz` tinerilor \ntre 14 [i 18 ani [i ar putea p`rea cei mai \ndrept`]i]i), ci [i simplific` via]a. Poate doar pe a p`rin]ilor o sebire de droguri, \ns`, creditele sunt o poate fi deschis numai cu acordul p`rin]ilor. p`rin]ii [i asta pentru c` Junior are la complic` pu]in...

Photos |n SUA

Unul din trei liceeni are un card de credit. Jum`tate dintre ace[tia au cardul pe numele lor (conform unui studiu f`cut de Jumpstart Coalition). 78% din studen]i au c`r]i de credit. Media creditelor f`cute de studen]i este de 3.200 de dolari, \n timp ce unul din zece studen]i dep`[e[te suma de 7.800 de dolari. Procentul r`u-platnicilor sub 25 de ani a crescut de la 1% \n 1995 la peste 5% \n 2005.

Adrian Stoicoviciu 10 dup` afaceri DESPRE LUME {I VIA}~ BRIDGE CU HORIA GÅRBEA |ntre Psycho [i Keanu Reeves Asul de aur Primii arheologi care au ajuns \n NORD ´ de Raluca Badea Egipt au avut de rezolvat problema A 10 2 ™ 6 5 hieroglifelor. Odat` descifrat alfabetul, © Q J 9 6 vånd \n vedere c` de au \nceput s` citeasc` tot felul de ® K 10 6 3 doi ani tot arunc cu inscrip]ii, de la note contabile la re]ete de noroi \n [eful meu, \n buc`t`rie. Un singur text, aflat \n VEST EST ´ ´ colegi, \n prieteni, \n sarcofagul unui rege, nu putea fi Q 9 8 7 3 J 6 ™ J 10 ™ K 9 8 7 3 2 clanul de m`tu[i [i, nu descifrat. Oamenii de [tiin]` nu © A 7 4 © K 10 3 A ® \n ultimul rånd, \n colegul de apar- \n]elegeau sensul literelor [i cifrelor J 8 5 ® Q 2 tament, m-am gåndit c` ar cam fi a[ezate aparent haotic. S-a crezut c` e timpul s` ofer o repara]ie. A nu se vorba de o formul` magic`, de \n]elege c` o s` retractez cele spuse blestemul faraonului, mai ales s` SUD ´ despre persoanele de mai sus. |n semnele erau grupate cåte 13. De K 5 4 ™ A Q 4 niciun caz. Sunt exact a[a cum aceea, cercet`torii au evitat-o. Abia © 8 5 2 le-am descris, ba chiar \n unele ca- acum cåteva luni, un arheolog priceput ® A 9 7 4 zuri m-am ab]inut s` \nf`]i[ez \n- [i la c`r]i a observat c`, fiind dispuse treaga magnitudine a fenomenului. cåte 13 semne \n cruce, misteriosul mesaj era de cu Dama de declarant. Acesta va fi jucat acum Cu toate acestea, sim]indu-m` fapt o don` de bridge, probabil cea prin care caro spre mas`, iar Dama de la Nord a fost vinovat`, am decis s` dezv`lui vreo faraonul \[i dobåndise faima. luat` cu Riga de caro din Est. Fire[te c` acum dou` secrete cumplite [i penibile Specialistul nostru a citit f`r` mare efort Est a jucat cup` \n Asul de la Sud. Dar el nu despre propria mea persoan`, ca s` dona de mai sus. Dar ce anume o f`cuse atåt mai are nicio oprire pentru a se bucura de m` revan[ez. de important` \ncåt regele s-o ia cu el \n regatul cupele majorate. |n aceast` clip` a intervenit Num`rul unu: sunt o femeie o s` ias` de sub pat vreun strigoi \nainte s` fac du[, \ncui u[ile, lui Osiris? Ce jucase faraonul [i cum se lovitura: inspirat de zei, faraonul nostru a matur` de 30 de ani, oarecum care o s`-mi \nghe]e sångele \n \nchid geamurile (de[i stau la descurcase? Arheologul a recurs la un grup de aruncat pe a treia levat` de cup` cartea solar` - ra]ional` (\n momentele \n care nu vene. Dup` ce am v`zut filmele cu etajul patru), m` uit pe sub paturi exper]i \n bridge care au dedus c` singurul Asul de caro! Aceast` defos` regal` \l tråntesc u[i, telefoane sau c`ni de Dracula am dormit numai cu p`- [i prin dulapuri, [i prin debara, contract care s` merite atåta ar fi fost 3 FA deblocheaz` [i, dup` ce declarantul joac` trei perete). Nimic foarte penibil pån` tura tras` peste cap [i cu usturoiul dup` care spun o rug`ciune [i m` jucate de Sud. Un pariu \ndr`zne] dar nu trefle [i \i plaseaz` måna pe Valetul de trefl`, el aici. Cu toate astea, chiar [i acum la \ndemån`. Iar una dintre cele bag \n baie unde reu[esc perfor- imposibil. S` fi jucat \n urm` cu mii de ani va juca un caro mic. Indiferent ce pune din mi-e team` de \ntuneric [i dorm cu mai nefaste zile din via]a mea a man]a de a nu sta mai mult de regele 3FA [i s` fi f`cut jocul? Era totu[i prea mas`, declarantul este condamnat la o c`dere. lumina aprins` de fiecare dat` fost aceea \n care a mea jum`tate a dou` minute. pu]in. Atunci s-a observat c`, dintre toate c`r]ile Cine \[i poate imagina ce bog`]ii or fi fost \n cånd se \ntåmpl` s` fiu singur` decis s` cumpere o perdea pentru Interval \n care, oricum, reu- \nscrise cu hieroglife pe papirus, una era joc, toate cå[tigate de faraon prin magica lui acas`. De[i ra]iunea \mi [opte[te cada de baie. [esc s` m` apropii vertiginos de placat` cu foi de aur de 24 de carate [i aceasta defos`? Grupul de exper]i [i-a publicat c` nicio fantom` care se respect` Am boicotat aceast` ini]iativ` vreo trei infarcturi pentru c` tot era tocmai Asul de caro! Pornind de la acest concluziile [i a f`cut un film pe tema defosei de nu ar alege s` båntuie un aparta- f`r` s` dezv`lui \ns` adev`ratul am senza]ia c` o umbr` se pro- indiciu, dup` alte deduc]ii de valoare, aur. Dar s-a g`sit un arheolog, rival cårcota[. El ment de bloc (pån` [i vilele din Pi- motiv: de cånd am v`zut Psycho fileaz` amenin]`tor pe perdeaua cercet`torii au stabilit c` faraonul jucase \n Vest a afirmat c` dac`, la levata a doua, regele nu pera sau de la Ro[u, de[i unele nu mai sunt \n stare s` fac du[ cu de la cad`. [i de]inuse acel As de aur. ar fi continuat cup`, ci 9 de pic`, contractul ar fi oribile, sunt mai propice acestui perdeaua tras`, de team` s` nu cad Num`rul doi: \mi place Keanu Inamicii vor fi ajuns \n 3FA, iar regele c`zut oricum, f`r` defose magice. {i c` gen de activit`]i), groaza \mi url` victima unui asasin nebun cu un Reeves. {i aici nu cred c` mai e trebuie s` fi atacat Valetul de cup`. Sud a l`sat faraonul nu a fost un expert care s` merite c`, dac` nu dorm cu veioza aprin- cu]itoi la \ndemån`. A[a se face c`, nevoie de nicio l`murire. levata [i el a continuat cu 10 de cup`, cå[tigat nemurirea, ci un juc`tor de flanc mediocru. s`, o s` fiu ucis` de vreun alien sau de fiecare dat` cånd sunt singur`, [email protected] Mai pu]in confortabil \nseamn` mai ieftin [i la Burs`

Reclamele societ`]ilor de brokeraj la Burs`, ale celor de pierdut mar]ea trecut` peste 7% cea mai mare sc`dere din consultan]` sau ale fondurilor mutuale merg de cele mai ultimul an, iar cauzele nu au fost clare pentru nimeni. multe ori pe ideea de confort [i prezint` investitori \n pijama |ntåmpl`tor sau nu, din ianuarie [i pån` \n aprilie num`rul [i cu o cafea \n fa]` sau sub un palmier din Hawaii care \[i de investitori romåni a sc`zut la mai pu]in de jum`tate. sun` brokerul ca s` afle cåt au mai cå[tigat pe Burs`. O sc`dere mai mare decåt cea de mar]i a fost \n martie Exagerarea reclamelor e clar`, dup` cum au dovedit-o anul trecut, iar atunci c`derea a plecat tot de la o decizie a celebrii investitori care dormeau lini[ti]i. Cert este c` nivelul autorit`]ilor: majorarea impozitului la 16%, care \ns` nu a de confort este unul dintre cele mai importante criterii dup` fost explicat` corect. care investitorii aleg pie]ele pe care investesc, iar pe asta „M-am hot`råt s` intru pe pia]a imobiliar`. Ce \mi mizeaz` [i advertiserii. trebuie mie atåta stres [i s` stau toat` ziua cu ochii la |n ceea ce \i prive[te pe investitorii de la Burs`, confortul televizor s` vad ce a mai zis nu [tiu ce ministru sau senator acestora a sc`zut dramatic \n ultimele luni, dar nu din cauza ca s` fiu pe faz` cånd pia]a o ia \n sus sau \n jos,“ povestea evolu]iei ac]iunilor, ci pentru c` birocra]ia [i riscurile induse prin martie un investitor cånd pia]a \ncepuse s` scad`. prin m`suri ale autorit`]ilor pe pia]` au f`cut ca Bursa s` fie Ac]iunile Petrom au sc`zut mar]ea trecut` cu peste 11% o investi]ie mai pu]in confortabil`. Iar regula de pe pia]a atingånd 0,44 lei/ac]iune. Compania a pierdut \ntr-o auto c` pre]ul scade odat` cu gradul de confort a \nceput s` singur` zi aproape un miliard de euro din capitalizarea se aplice [i pe Burs`, ac]iunile devenind tot mai ieftine. bursier`. |n aceea[i zi, BRD a coboråt cu aproape 10% [i Lipsa de confort este de fapt si motivul pentru care unii asta f`r` s` existe evenimente legate de cele dou` companii dintre investitorii de pe Burs` se preg`tesc ast`zi de grev`, care s` justifice o asemenea sc`dere. Pe pia]` s-a v`zut \ns` pentru a manifesta \mpotriva ultimelor m`suri administrative. c` nu mai erau investitori care s` cumpere. Pia]a [i-a mai Ei vor s` protesteze fa]` de modul \n care CNVM, Guvernul revenit ulterior, dar tendin]a de sc`dere se men]ine. Pe Burs` si Parlamentul trateaz` investorii de pe pia]a de capital [i nu s-a cå[tigat mai nimic anul acesta [i nu este exclus ca promit s` nu fac` ast`zi nicio tranzac]ie. 2006 s` fie primul an din ultimii [ase cu pierderi la Burs`. Incepånd de anul ascesta un investitor de la Burs` se „Este curios, dar experien]a ultimilor ani a ar`tat c` \n vede obligat s` stea ore \ntregi la coad` la registrul timpul guvern`rilor liberale, care teoretic ar fi trebuit s` ac]ionarilor de cåte ori prime[te ac]iuni gratuite, s` \[i sprijine pia]a, pe Burs` mai mult s-a pierdut, pentru c` calculeze profiturile dup` metodologii contabile complicate autorit`]ile au intervenit pe pia]` prin m`suri administrative. pe care trebuie s` le deduc` din mai multe legi, ordonan]e [i |n schimb, \n timpul guvern`rii social-democrate, care nu ar norme de aplicare [i \n plus s` stea [i cu teama c` fi trebuit s` aib` misiunea de a \ncuraja pia]a de capital, societatea \n care investe[te ar putea fi delistat` pentru c` pia]a a crescut \n lipsa unor m`suri administrative“, spunea a[a vrea ac]ionarul majoritar. Dan Paul, pre[edintele Asocia]iei Brokerilor. Birocra]ia [i |ntre timp Parlamentul a luat [i decizia de a-i obliga pe instabilitatea legislativ` au lovit puternic \n apetitul marii investitori de pe SIF-uri s` vånd` dac` de]in \mpreun` investitorilor str`ini pentru investi]ii directe \n Romånia, cu alte persoane care ac]ioneaz` \n mod concertat peste 1% str`inii preferånd ]`ri ca Cehia sau Ungaria. Lucurile s-au din capital. De[i este imposibil de pus \n practic`, legea a mai rezolvat \n ultimii ani, iar investi]iile str`ine directe au provocat [i ea emo]ii puternice pe pia]`. \nceput s` creasc`. Pe pia]a de capital \ns` direc]ia a fost Peste toate acestea, de anul viitor se va renun]a [i la total opus`: tot mai mult` birocra]ie, instabilitate legislativ` [i facilitatea de plat` a unui impozit de 1% pentru investi]iile pe impozite mai mari, iar de aceea nu este de mirare c` termen mai lung de un an, acestea urmånd s` fie taxate tot investitorii p`r`sesc un mediu de business tot mai pu]in cu 16%. Indicele BET al principalelor ac]iuni de la Burs`, a prietenos, iar Bursa scade. VLAD NICOLAESCU dup` afaceri 11 STIL JEB BUSH, FRATELE DE{TEPT |l cheam` Jeb Bush, este guvernatorul statului Florida, fratele pre[edintelui Bush, fiul fostului pre[edinte Bush [i nu candideaz` la pre[edin]ia Statelor Unite.

de Anca Negoi]` noapte \n pre[edinte“. Mai mult, p`rerea lui s`-[i angajeze un consultant de fashion dac` Faptul c` este membru de onoare al Hylton este c` Jeb este fratele de[tept al vrea s` aib` [ansa s` fac` ordine dup` fratele Clubului Rotary din Tallahassee nu l-a ajutat ee Jeb not run“ se nume[te arti- familiei. s`u“, spun reporterii americani. prea mult \n momentul \n care fiica sa, Noelle, colul lunii mai din GQ, faimoa- Jeb nu pare deloc \ncåntat de aceste Atuul s`u \ns` este felul \n care \[i face a fost arestat` pentru consum de droguri. To]i sa revist` de mod` pentru aprecieri, pentru c` „cel care are mereu de su- apari]ia. Cånd se afl` pe scen`, vocea r`sun` cei care \i erau prieteni au disp`rut ca prin b`rba]i, care \l are ca prota- ferit este fratele meu“, spune el. „Dac` fac ce- baritonal pe tot parcursul discursului, p`rul \i minune, urmånd s` aspire din nou la statutul „S gonist principal chiar pe Jeb va r`u, toat` lumea \i repro[eaz` lui. Dac` fac st` impecabil, iar ochii fixeaz` auditoriul de de „prieteni“ imediat dup` ce a devenit unul Bush, \n ipostaza omului care nu vrea sub ceva bine \l \ntreab` de ce nu poate s` fac` [i sub språncenele bogate, \n timp ce måinile se dintre cei mai puternici guvernatori nicio form` s` ajung` pre[edintele SUA, \n el lucruri bune. Orice a[ face, nu pot cå[tiga“, agit` s` deseneze grafice [i statistici. americani. ciuda faptului c` atåt fratele, cåt [i tat`l s`u au spune Jeb. Acesta este unul dintre motivele Fie c` se afl` \n avionul s`u particular, Dar Jeb Bush nu pare c` pune accent pe fost [i sunt de p`rere c` nimeni n-ar putea fi pentru care guvernatorul se fere[te de obicei survolånd cursa de golf Sarasota, sau \n rela]iile sale cu cei „sus pu[i“, a[a cum nu d` mai potrivit \n aceast` func]ie. Will S. Hylton, de ochii presei. Dac` e totu[i nevoie s` dea propria limuzin` undeva lång` Düsseldorf, importan]` nici detaliilor „fashion“ ale autorul articolului, nu spune prea multe vreun interviu, recurge la tertipuri. Reporterii Jeb este mereu sobru [i mult prea serios. Sau imaginii sale. despre stilul vestimentar al lui Bush, dar pune spun c` Jeb are un feti[ pentru e-mail. Poart` doar timid, dac` ar fi s` lu`m \n considerare {i chiar dac` atåt presa, cåt [i consilierii s`i accentul, \n schimb, pe abilit`]ile guverna- peste tot dup` el un PDA [i r`spunde la declara]iile celor care l-au intervievat [i care \i sugereaz` ori de cåte ori au ocazia c` are torului de a influen]a [i transforma sistemul mailuri la orice or` din zi sau din noapte. sus]in c` guvernatorul are nevoie doar de un mare nevoie de un stilist, guvernatorul educa]ional [i pe pe cel judiciar din interiorul Defectul s`u principal este acela c` „nu are imbold pentru a se l`sa dus de discu]ii mai r`måne surd la sfaturile lor. cabinetului s`u - „unul dintre cei mai puter- niciun fel de sim] al stilului“, spune Hylton. pu]in grave - „Mi-a spus chiar [i o glum` [i Cine [tie? Poate c` \ntr-o lume obsedat` de nici guvernatori, cu idei conservative, cu Nu poart` c`m`[i fran]uze[ti, nu asorteaz` apoi am \nceput s` vorbim despre fotbal“, imagine, un pre[edinte f`r` haine de marc` va genul de platform` care te pune \n fruntea cravate colorate, nu \l intereseaz` croiala scria acum cåteva luni un redactor \n fi suficient de nonconformist ca s` plac` prim`riei [i o carism` care te transform` peste costumului [i nu se accesorizeaz`. „Va trebui Washington Post. publicului.

Guliver/Getty Images 12 dup` afaceri FILM

The Da Vinci Code/Codul lui Da Vinci R: Ron Howard Cu: Tom Hanks, Audrey Tautou, Ian McKellen, Paul Bettany, Alfred Molina, Jean Reno, Jurgen Prochnow S` vin` John Nash! Din 19 mai de {tefan Dobroiu tere care trebuie dezlegate pentru a face lumin` jum`tate, Howard \l ajut` punånd \n scen` fel surprins de cåt de inteligent [i perspicace este \n poate cel mai mare mister al lumii cre[tine: de fel scamatorii vizuale ca s` fac` hapul mai personajul s`u. u-i deloc de mirare c` „The Da originea Sfåntului Graal. u[or de \nghi]it: litere care ies \n relief (cum Pe de alt` parte, Audrey Tautou este Vinci Code“ este cel mai a[teptat Ron Howard, care a reu[it, al`turi de pro- altfel s`-]i dai seama c` personajul lui Hanks oarecum nepotrivit`, cu ochii ei mari, umezi [i film al anului. {i nu-i deloc de duc`torul Brian Grazer [i scenaristul Akiva sparge un cod?), picturi ale c`ror personaje \[i blånzi, pentru interpretarea unei poli]iste mirare c` filmul nu a fost deloc Goldsman, s` cå[tige \n 2002 patru dintre cele schimb` pozi]ia, secven]e alb-negru populate experte \n criptologie aflat` pe urmele N bine primit de critic`. {i nici c` a mai importante Oscaruri cu povestea genia- de obiecte colorate [i a[a mai departe. Deloc asasinului bunicului ei. Dar prezen]a ei este adus \n buzunarele celor de la Columbia lului matematician John Nash din „O minte necesar [i obositor. luminoas`, ceea ce nu stric` deloc acestui film, Pictures peste 300 mil. $ \n numai cåteva zile de sclipitoare“, se confrunt` acum cu o mare pro- Un atu al filmului este distribu]ia. Chiar mult prea \nc`rcat [i inexplicabil de solemn. la lansare. Cu toate acestea, filmul lui Ron blem`: bestsellerul omonim al lui Dan Brown. dac` nu arat` ca personajul lui Dan Brown Tot un plus al filmului este prezen]a lui Ian Howard se \nscrie \n seria thriller-elor buni- Romanul, foarte alert [i foarte vizual, a fost, se (citind råndurile \n care acesta \l descrie pe McKellen \n rolul pasionatului de istoria cele, pe care le vede toat` lumea numai datorit` pare, o adev`rat` capcan` pentru Howard, Langdon, m-am sim]it ca atunci cånd r`sfoiam Sfåntului Graal Leigh Teabing. imensei publicit`]i care se face \n jurul lor. care a sim]it nevoia s` dea mur` \n gur`. un roman de Sandra Brown), Tom Hanks trece „Codul lui Da Vinci“ nu este genul de film Povestea filmului o [tie oricine: expertul \n Dac` \n „O minte sclipitoare“ erau necesare cu senin`tate peste p`rul lung [i cam slinos pe care s` r`mån` mult \n memorie. Aproape simbolistic` Robert Langdon (Tom Hanks) este efectele speciale care s` te fac` s` \n]elegi c` care (nu se [tie de ce) i l-au impus produc`torii regre]i c` Ron Howard, un regizor care poate chemat la Luvru pentru a cerceta moartea John Nash dezlega coduri \ntr-un hambar, \n [i este chiar conving`tor \n rolul profesorului a face minuni cu scenarii puternice precum cele custodelui muzeului. Indiciile g`site lång` „Codul lui Da Vinci“ ele puteau lipsi. Con- c`rui via]` este dat` peste cap de misterioasa din „Cinderella Man“ sau „O minte sclipitoa- cadavrul acestuia \l arunc` pe Langdon, al`turi [tient c` filmul pe care \l regizeaz` are suficient moarte a custodelui de la Luvru. re“ a pierdut un an \ntreg cu acest thriller de poli]ista expert` \n criptologie Sophie de multe \ntors`turi de situa]ie ca s`-[i piard` Pån` la urm` nici nu era foarte greu: actorul \ntortocheat [i senza]ionalist. Pe cånd un nou Neveu (Audrey Tautou) \ntr-un h`]i[ de mis- spectatorul pe parcursul celor dou` ore [i nu trebuie decåt s` se prefac` din cånd \n cånd John Nash?

TEATRU Domni[oara din Amherst - un tip de nemurire

publicånd \n timpul vie]ii doar [apte poeme dintre cele 1.800 pe care le-a scris. Spectacolul red` \ntr-o form` de un lirism con]inut [i auster atåt via]a stranie a poetei, cåt [i o parte dintre versurile sale care au \ncåntat, doar dup` moartea domni[oarei din Amherst, America [i lumea \ntreag`. Privitorul va lua contact cu personalitatea extrem de complex` a unei creatoare [i, de fapt, a unei fiin]e umane de o sensibilitate cu totul special` [i totu[i racordat` la umanitate. O fat` b`trån`, laureat` a concursurilor pentru dulce]uri [i re]ete de pr`jituri Un spectacol de tipul „one woman show“ ridic` de pe \ntregul teritoriu al SUA, scrie o poezie dificult`]i serioase pentru actri]a protagonist` [i pentru evanescent` [i totu[i senzual`, g`sind \n biografia ei, regizorul care \l pune \n scen`. Iar \n cazul unui aparent plat`, resursele pentru o mare poezie - cam spectacol cu o pies` biografic`, liric` tipic american` a acesta ar fi rezumatul piesei. anilor ’70, dificult`]ile sunt sporite [i de obi[nuin]a Spectacolul imaginat de Moshe Yassur [i jucat cu redus` a publicului romånesc cu asemenea gen de profesionalism, dar cu maxim` candoare [i cu teatru. voluptatea de a o reg`si pe scriitoare, de Monica Din motivele de mai sus, reu[ita Monic`i Mih`escu [i Mih`escu are meritul de a reconstitui atmosfera magic` a regizorului Moshe Yassur cu spectacolul „Domni[ora pe care Emily Dickinson a creat-o \n jurul s`u [i care i-a din Amherst“ este considerabil`, iar aceasta spore[te fost suficient` pentru a tr`i singur`, dedicåndu-se unei prin impunerea, cu mijloace foarte simple, dar elocvente, poezii inaccesibile contemporanilor s`i. a unui mod teatral inedit \n peisajul bucure[tean. Prezen]a pe o scen` romåneasc` a unui astfel de Spectacolul e produs de teatrul „Maria Filotti“ din spectacol, fie [i cu 30 de ani mai tårziu fa]` de America, Br`ila \n coproduc]ie cu Teatrul Foarte Mic [i se joac` constituie un pas c`tre polivalen]a normal` a mijloacelor alternativ la sediul br`ilean [i la cel bucure[tean, anex` teatrale. Dar aten]ie! S` nu intre \n sal` cei ce nu se dau cam pr`fuit` a Teatrului Mic, dar foarte solicitat` pentru \n vånt dup` poezie! HORIA GÅRBEA proiecte restrånse ca distribu]ie [i buget. De aceea piesa e programat` relativ rar \n Capital`. Totu[i, spectatorii rafina]i nu trebuie s` ocoleasc` montarea datorat` \n principal entuziasmului protagonistei [i celui al regizorului american, n`scut \n Romånia, Moshe Yassur. Piesa, de fapt o monodram` a lui William Luce, o aduce \n scen` ca personaj unic, interpretat acum de Monica Mih`escu, pe marea, dar [i bizara poet` Emily Dickinson (1830-1886), cea care a tr`it [i a murit virgin`, dup` afaceri 13 TURISM Elegan]` britanic` \ntr-o

Despre Cipru se spune c` este insula Afroditei, care s-a n`scut \n apele Mediteranei, zei]a st`pån` pe sentimentele de iubire. Numele Afroditei face parte din povestea r`zboiului troian, fiind protectoarea iubirii dintre Paris [i Elena din Troia.

asemenea, bisericile ortodoxe au Ciprul este o insul` mic`, \n parte ståncoas`, de Oana Grecea cam acela[i ritual ca [i la noi, doar care nu se aseam`n` cu Grecia. Are o arhitectur` c` intrarea \ntr-un astfel de l`ca[ nu foarte spectaculoas`, dar cu o atmosfer` de e altfel, Afrodita avea se face pe lateral, nu prin fa]`. vacan]` \n ora[ele de coast` - Larnaca, Limassol, sanctuare celebre la Dar faptul c` 36% din ]ar` este Aya Napa, unde \ntålne[ti foarte multe [i Paphos [i Delos. |ntr- sub domina]ie turc` din 1974 [i cochete terase, cluburi [i restaurante. Pub-urile o vale a zonei Paphos, c`, inclusiv capitala - Nicosia, este engleze[ti sau irlandeze, f`cute ca la mama lor D din care ies cåteva \mp`r]it` \n dou` este un motiv acas`, acoper` peste 80% dintre barurile zonei. stånci impozante, se spune c` s-a de sup`rare pentru ciprio]i. Este Pentru distrac]ie [i relaxare este o destina]ie n`scut aceast` zei]` a frumuse]ii [i a destul de \nfrico[`tor s` ajungi \n ideal`. Ceea ce au ei de ar`tat prin ]ar` nu e iubirii. UNESCO a ad`ugat \ntregul capital` [i s` vezi solda]i \narma]i foarte impresionant. ora[ Paphos pe lista sa de mo[teniri care p`zezc o grani]` pe care nu Cu excep]ia Casei lui Dionysos, care p`s- culturale mondiale. ai voie s` o traversezi. treaz` din mozaicurile originale. Aya Napa este De cånd aterizezi \n Larnaca Ciprul este divizat din 1974, sta]iunea cu cei mai mul]i tineri, cele mai multe sim]i mirosul [i umezeala ]`rilor mediteraneene, moneda, lira cipriot`, care este echivalentul a doi \n urma invaziei, de c`tre armata turc`, a restaurante [i pr`v`lii, locul unde distrac]ia este iar razele calde ale soarelui \]i promit sejurul la euro. {i nu se poate cump`ra aproape nimic sub nordului insulei, ca ripost` la o lovitur` de stat a asigurat`. Limassol este considerat cel mai care ai visat. Aveam s` descop`r cu \ncåntare o lir` cipriot`. Se conduce pe partea stång`, ceea na]ionali[tilor greci sus]inu]i de regimul aflat atractiv pentru turi[ti, cu serviciile cele mai bune. faptul c` ciprio]ii au hoteluri foarte luxoase [i, \n ce poate fi chiar o problem`, pentru c` nu atunci la putere la Atena, [i care voia s` alipeasc` Peste tot hotelurile ofer` servicii peste tot cazul, \[i justific` num`rul de stele. reu[e[ti pe parcursul a cåteva zile s` te obi[- Ciprul Greciei. |n 2004, UE face din recu- a[tept`ri. Majoritatea au \n spate gr`dini mari Fiind o ]ar` destul de mic`, de 9.500 km p`- nuie[ti \n ce parte trebuie s` te ui]i la traversare noa[terea Ciprului de c`tre Turcia una dintre inundate de verdea]` [i flori, palmieri care tra]i [i circa 700 de mii de locuitori, nu au foarte sau pe ce parte trebuie s` te urci \n microbuze. condi]iile pentru deschiderea negocierilor de \nconjoar` piscinele foarte creative [i specta- dezvoltat transportul \n comun. Exist` minibus- Odat` ce ajungi s` cuno[ti oameni din aderare. |n 2005 Turcia refuz` \ns` ridicarea culoase. |n interiorul hotelurilor (chiar [i cele de uri care fac curse \ntre ora[e. |n localit`]i nu aceast` insul` european` (pentru c` ei sunt din embargoului comercial \mpotriva Ciprului, care trei stele) g`se[ti piscin`, saun`, masaj, jacuzzi, exist` alt` variant` decåt taxiul sau ma[ina \n- 2004 \n Uniunea European`) descoperi foarte se refer` la porturi [i aeroporturi, cerånd sal` de fitness [i, \n func]ie de pachetul pl`tit ai chiriat`. multe tradi]ii specifice [i romånilor. Obiceiurile ridicarea simultan` a sanc]iunilor interna]ionale accces gratuit sau cu plat` la ele. Nu sunt uita]i Dac` v` gåndi]i, ca [i mine, la locuitorii in- de Pa[te sunt foarte asem`n`toare, multe dintre asupra entit`]ii cipriote turce. nici copiii, existånd pe lång` piscine adecvate [i sulei [i la mijloacele lor de transport, ei bine, fie- månc`rurile care se fac \n Romånia se preg`tesc Coali]ia guvernamental` a pre[edintelui spa]ii de joac` [i facilit`]i pentru ei. Plajele nu care familie \[i permite s` aib` cel pu]in o ma- [i la ei (de exemplu Pasca), iar denumirea cipriot Tassos Papadopulos a cå[tigat, la 22 mai, sunt neap`rat spectaculoase, dar sunt curate [i [in`. Nivelul de trai al ciprio]ilor este foarte ridi- anumitor lucruri este asem`n`toare (la rodii se primele alegeri legislative organizate de la res- ofer` confortul de care ai nevoie. Marea este la fel cat, dar [i pre]urile sunt pe m`sur`. Fost` colonie spune la fel [i \n greac` [i \n romån`). Am pingerea planului ONU de reunificare a insulei. de albastr` [i limpede ca \n toate ]`rile de la britanic`, Ciprul a p`strat multe dintre obice- descoperit asta cånd ne-am dat seama c` ghida |n opinia anali[tilor aceste rezultate \nt`resc po- Mediteran`. iurile britanice, servicii de calitate, prompti- noastr` din excursiile op]ionale \n]elege multe zi]ia fa]` de planul de reunificare. Istoria Am avut ocazia s` vizitez [i casele din tudine, elegan]`, amabilitate [i decen]`. Dar si din cele ce discutam noi \n romåne[te. De Ciprului se mai scrie \nc`. sistemul de turism rural al Ciprului. Toate au

14 dup` afaceri ]ar` mediteraneean` piscin` (vara temperatura poate ajunge [i la 50 la gr`tar, vit` fiart` cu rondele de ceap`, frig`rui, de grade Celsius) [i exist` planta]ii de mandarini chiftele, mici ar`be[ti. De[i sunt ortodoc[i [i [i portocali unde \]i po]i culege singur fructele pe monogami, b`rba]ii ciprio]i sunt sensibili la care vrei s` le serve[ti. Dar gospod`riile nu se sexul frumos [i nu se dau \n l`turi de a face deosebesc de cele din Romånia. avansuri altor femei chiar dac` sunt cu so]iile de Buc`taria cipriot` p`streaz` din influen]ele mån`. De asta se „plångeau“ inclusiv romåncele gastronomiei grece[ti, dar [i arabe. „Mezele“ c`s`torite acolo, dar [i femeile cipriote care nu au cipriote nu sunt meniuri \n sensul clasic al reu[it s`-i cucereasc` pe deplin. Nu sunt un cuvåntului, ci ofer` o serie de pån` la 32 de popor de oameni frumo[i, dar aspectul fizic este preparate (se \ntåmpl` s` fie doar pe[te [i fructe surclasat de amabilitate [i de engleza impecabil` de mare), care se aduc succesiv, la o singur` pe care o vorbesc. comand`. Fiind meniul lor tradi]ional, evident Fiind o destina]ie pentru oamenii cu bani, \n c` am vrut [i eu s` \ncerc. Atåtea farfurii venite Cipru ve]i \ntålni foarte mul]i turi[ti britanici [i la scurt interval una dup` alta m-au cam scandinavi care stau aici \ntre o lun` [i trei luni. cople[it. Interesant este \ns` c` toate farfurioarele Climatul mediteraneean, dar [i investi]iile f`cute [i sosurile sau månc`rurile din ele con]ineau cåte fac ca insula s` fie o destina]ie pentru toate un condiment la care nu te a[teptai pentru acea anotimpurile. måncare. De exemplu \n gr`tarul de pui era pus` Plou` doar cåteva zile pe an, ceea ce pentru ment`. |n m`sline se g`sea ghimbir. Dac` rezi[ti turi[ti poate fi bine-venit, \ns` pentru localnici acestor amestecuri, masa \]i poate p`rea bogat`. problemele cu apa sunt foarte mari. Verile sunt Dac` nu, trebuie s` te reorientezi spre altceva, toride, cu temperaturi ce rareori coboar` sub 40 de[i odat` comandat un meniu de „meze“ de grade, dar \n mun]i, inclusiv \n capitala trebuie s` pl`te[ti circa 9 lire cipriote. Nicosia, serile de var` au 20 de grade. Alt tip de meniu este cel \n care prime[ti la o Ciprul prime[te aproximativ 2,4 milioane de mas` de patru persoane mai \ntåi un castron vizitatori pe an, iar veniturile \ncasate din turism mare cu salat`, \nso]it de [apte-opt farfuriu]e contribuie cu 20% la Produsul Intern Brut. standard. |n fiecare se afl` un alt fel de måncare. Romånia este o pia]` relativ nou` pe care \n- Ai humus (piure din n`ut), tzatziki (iaurt cu cearc` s-o cucereasc`, iar agen]iile au f`cut un castrave]i [i cu usturoi), cus-cus (un fel de pilaf prim pas prin introducerea unor chartere pe ar`besc), salat` de vinete, vinete pr`jite, brånz` timp de var` pe aceast` destina]ie.

Guliver/Getty Images dup` afaceri 15 UNDE MERGEM CALENDAR Dobr vecer, gospodin! Mirea, Vlad Ivanov, {erban Cellea, Irina FILM Petrescu, la Teatrul Bulandra, Sala Izvor, 26, 27 mai, ora 19.00. Peindre ou faire Un ardelean \n Silicon Valley, de Silvian l’amour Cen]iu, regia Kenneth Vandenberg, cu Silvian Regia: Arnaud Cen]iu, la Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale“, Larrieu, Jean- Sala 99, 27 mai, ora 19.30. DJ culture Club? Cocteil? Marie Larrieu Uitarea de George Banu, regia Mihai Cu: Daniel Auteuil, M`niu]iu, cu Vava {tef`nescu, Sylvain de Alecsandra Vlad Disco Bonkers... ar`ta bine de la intrare, dar nu [tiu ce Sabine Azéma, Groud, Georges Banu (voce), la Teatrul nu m-a tentat acolo. Localul Muppet se l`uda c` este Amira Casar, Odeon, 29 mai, ora 19.00. ragii mei, se pare c` vara ne-a cam luat pe ideal pentru familie, ceea ce nu ar fi fost potrivit pentru Sergi Lopez nepreg`tite anul acesta [i a venit a[a... mine (nu puteam s` m` zbån]ui lång` o bunicu]` cu cam brusc. F`r` s` \mi pese de-i var` sau nepo]ica). William [i Madeleine (Sabine Azéma [i Daniel EXPOZI}II ba, pe cånd prognozele meteo nu erau Din noianul de oferte la tot pasul, una singur` mi-a Auteuil) locuiesc \ntr-un ora[, undeva la D prea prietenoase cu locuitorii Romåniei, f`cut cu ochiul: Masai. Un club deosebit a c`rui lansare poalele mun]ilor. Madeleine este pictori]`, [i Pas de deux - Valeriu Mladin (pictur`), la am decis s` dau o fug` pån` la mare, dar nu pe litoralul oficial` de sezon era chiar \n acea sear`. Pån` s` m` \ntr-o zi, c`utånd peisaje pentru un nou Galeria Allianz-}iriac, pån` pe 30 iulie. nostru, ci pe cel al vecinilor din Bulgaria. dumiresc c` masai sunt b`[tina[ii din Kenia [i tablou, descoper` o cas` veche aflat` pe Ocrotit - 25% - Nicolae Onuc[an (art` Auzisem din stånga [i din dreapta c` acolo g`se[ti Tanzania, nu \n]elegeam de ce la intrarea clubului era o dealurile din apropiere. A[a \i cunoa[te pe plastic`), la Atelier Hag, pån` pe 30 iunie. cea mai mare distractie la pre] deosebit de avantajos. {i, masc` imens` a unui negru buzat cu fel de fel de Adam [i Eva, viitorii lor vecini. El - un b`rbat How to do things? - In the Middle of cum numai la distrac]ie \mi [edea mintea, \n cåteva ore elemente decorative africane. Terasa ar`ta [i ea \ntr-un inteligent [i orb, ea - foarte atr`g`toare. Cånd (No)where..., expozi]ie interna]ional` la eram deja acolo, chipurile \n delega]ie de cercetare mai mare fel: cu capete de lei \ncrustate \n lemnul afl` c` acea cas` p`r`sit` este de vånzare, Galeria C`rture[ti, pån` pe 4 iunie. pentru rubrica mea. barului. William [i Madeleine decid s` o cumpere [i, De \ndat` ce am rezolvat cu cazarea, cu tona de Pentru cei 10 leva (aproximativ 200 de mii de lei mutåndu-se \n zon`, se \mprietenesc cu cei doi cump`r`turi [i masa, am luat-o \ncet spre Party Street, vechi) l`sa]i ca tax` de intrare, mi-am mai \ncåntat ochii tineri. |ntr-o bun` zi casa acestora din urm` ia EVENIMENT unde observasem eu mai multe localuri. Am fost cu ceva elemente decorative africane [i cu lista foc, iar Madeleine [i William se ofer` s` \i surprins` s` remarc faptul c` angaja]ii cluburilor kilometric` de cocteiluri din care am re]inut [i am g`zduiasc`. Din acest moment, dincolo de Tandem - rencontres artistiques franco- st`teau \n plin` strad`, \mp`r]eau pliante, te ag`]au [i gustat: Caipiroska, Cuba Libre, Rum Cooler, diferen]ele de vårst`, cei patru sunt tenta]i s` roumaines \ntre 26 [i 29 mai la Palatul te \mbiau cu meniuri de cocteiluri, [i te salutau de parc` Mapplecino, Blindside, Shark Bite, Cannibal, Masai, fac` schimb`ri \n via]a lor. Mai bine zis, Cantacuzino, Galeria 3/4, Muzeul Na]ional te cuno[teau de-o via]`. Moose Fart, Orgasmic Fantasy, Bomba Scorpio, Dolly, „swinging“. Din 2 iunie. de Art` Contemporan`, Ateneul Romån, M` [i vedeam \ntr-un club de lux din Bucure[ti Mojito, Americano, Elixir. Institutul francez, Teatrul Odeon. unde barmanul [i chelnerul \mi fac cu måna [i m` {i tot \n cei 10 leva am avut inclus show-ul de lan- Bucharest Biennale 2, curator Zsolt Petrínyi, salut` de zor doar-doar o s` comand ceva mai deosebit sare al clubului: un spectacol inedit cu focuri [i dansuri TEATRU \ntre 26 mai - 27 iunie, Bucure[ti. [i s` m` simt bine. tradi]ionale africane cu m`[ti [i tot dichisul. Senza]iile Cu pliantele c`p`tate \n mån` [i cu documenta]ia tr`ite au fost deosebite [i mi-am dat seama c` bulgarii Crize de Mihai Ignat, regia Traian {oimu, cu necesar` primit` \ntr-o englez` greoaie (dar inteli- sunt foarte buni pe post de animatori, chiar se pricep s` Costina Ciuciulic`, Mihai Marinescu, la FESTIVAL gibil`), m-am apucat s` sortez: Disco Roxy...hmm... 70s, te fac` s` te sim]i excelent atunci cånd le calci pragul Teatrul Foarte Mic, 26 mai, ora 19.00. 80s, 90s Dance Party. La cå]i pensionari nem]i am v`zut cluburilor, cu o ospitalitate pe care nu am v`zut-o pe la Elizaveta Bam - oper` buf` de Irinel Anghel Festivalul International de Teatru de la prin sta]iune, nu m-am riscat s` le ]in companie la un noi. Abia a[tept urm`torul weekend, poate am norocul [i Daniil Harms, regia Alexandru Tocilescu, Sibiu, edi]ia a XIII-a, „|mpreun`. Together“, dans - sunt sigur` c` ar fi venit la muzica tinere]ii lor. s` ajung la aceea[i destina]ie. cu Crina Mure[an, Mihai Constantin, Virginia 25 mai - 4 iunie, Sibiu. INTERNA}IONALA EXPOZI}II pictat, a[a cum se dezv`luie prin figuri [i Niki de Saint Phalle, \mpreun` cu dintre cele mai importante figuri din anii PARIS culoare. Fondation Beyeler, pån` pe 9 partenerul s`u elve]ian, artistul Jean de \nceput ai acestui domeniu artistic. iulie. Tinguely, au adus pe scena artistic` Fundación Carlos de Amberes, pån` pe 9 „Cindy Sherman - Rétrospective“. |nc` ATENA evenimente spectaculoase \ncepånd \nc` iulie. de la debutul s`u, acum 30 de ani, fotograful din anii ‘60. Aceast` expozi]ie prezint` american s-a folosit pe sine ca model pentru BERLIN 90 dintre posterele realizate de cei doi a realiza imagini foarte elaborate. Galerie pentru propriile expozi]ii. Museum MARSILIA Nationale du Jeu de Paume-site Concorde, „Egypt’s Sunken Treasures“ prezint` für Kunst und Gewerbe, pån` pe 27 pån` pe 3 septembrie. descoperirile lui Franck Goddio, un arheolog august. „Greeks in Sicily“, o expozi]ie care francez specializat pe cercet`rile subacvatice. prezint` aproape 260 de obiecte Martin-Gropius-Bau, pån` pe 4 septembrie. arheologice, printre care se num`r` VENE}IA LISABONA t`bli]ele Entela, ceramice Himera [i un vas de aur g`sit \n apropiere de „Jean Arp and Sophie Taeuber Arp - FLOREN}A „BraunPrize“ prezint` cele mai bune Caltavuturo. Musée d’ Archéologie Dada and Beyond“. Expozi]ia ofer` o 24 de proiecte ale competi]iei, lucr`ri care Méditerranéenne, pån` pe perspectiv` (din interior) asupra rela]iei „Lorenzo Monaco (1370 - 1425)“. ofer` o viziune asupra trendurilor actuale 20 august. personale [i profesionale dintre cei doi Expozi]ia se axeaz` pe lucr`rile artistului \n design din diferite ]`ri. Centro Cultural arti[ti. Museo Correr, pån` pe 16 iulie. [i c`lug`rului italian, reunind cu aceast` de Bélem, pån` pe 11 iunie. „Caravaggio and the 17th Century“. ocazie mai multe elemente componente MÜNCHEN Pasiunea care se cite[te pe chipurile din ale unor altare. Galleria dell’ Academia, VIENA tablourile lui Caravaggio, precum [i pån` pe 24 septembrie. LONDRA inspira]ia cu care acesta utiliza lumina au „Socially Unacceptable: «James Dean - fost elemente care au influen]at profund „Undercover Surrealism - Picasso, Fifty Years Ago» and «The Misfits». Prima curentele artistice ale acelei perioade. FRANKFURT Miró, Masson and the Vision of Georges dintre cele dou` expozi]ii prezint` portrete ale Museum of Cycladic Art, pån` pe 30 Bataille“. Revista „Documents“ a lui actorului realizate de celebrul fotograf Dennis iunie. „The Painter Prints in Black - The Early ax Georges Bataille, care a ap`rut \ntre Stock, cealalt` punånd \n valoare o alt` serie Beckmann“. |n cadrul expozi]iei sunt reunite 1929 [i 1930, \mbin` arta cu etnografia, de fotografii (semnate de arti[ti precum Henri lucr`ri ale artistului german care au ca tem` arheologia [i cultura popular`. Hayward Cartier-Bresson) realizate \n timpul film`rilor BARCELONA scene biblice [i mitologice, precum [i portrete Gallery, pån` pe 30 iunie. de la „The Misfits“. Kaiserlisches sau nuduri. Städel - Städelsches Kuninstitut Hofmobilendepot, pån` pe 9 iulie. „Vinyl - Records and Covers by und Städtische Galerie. Pån` pe 11 iunie. „Satirical London - Three Centuries of Artists“. O expozi]ie care cuprinde Satire, Sex and Scandal“. Expozi]ia lucr`rile unor arti[ti cum ar fi Andy „The Youth of Today“. Expozi]ia \[i prezint` peste 350 de ilustra]ii sociale [i Warhol [i \nregistr`ri pe vinyl ale unor propune s` reflecte arta contemporan` prin politice, de la farsa electoral` din anul FESTIVAL trupe ca The Rolling Stones sau Beatles. prisma tinerilor de ast`zi. |n cadrul expozi]iei 1788, pån` la momente din via]a politic` Museu d’Art Contemporani de Barcelona, sunt reunite lucr`ri semnate de 60 de arti[ti a lui Tony Blair. Museum of London, pån` pån` pe 3 septembrie. interna]ionali, cum ar fi Briton Tracey Emin. pe 3 septembrie. SANKT PETERSBURG Schirn Kunsthalle, pån` pe 25 iunie. „Herzog &De Meuron - No. 250 - An „International Festival Stars of the BASEL MADRID Exhibition“. Lucr`rile arhitectonice White Nights“. Organizat de compania HAMBURG semnate de compania Herzog & De de balet [i oper` „Kirov“, festivalul are \n „Matisse - Figure. Color. Space“. „Toulouse-Lautrec and Ramón Casas - Meuron sunt foarte familiare locuitorilor acest an ca tem` principal` lucr`rile lui Expozi]ia eviden]iaz` profunzimea, „Niki de Saint Phalle and Jean Precursors of the Modern Poster“, o din München. Haus der Kunst, pån` pe Dimitri Shostakovich ({ostakovici). Pån` redefinirea [i transcenden]a spa]iului Tinguely - Posters“. Artista din Fran]a, expozi]ie care \mbin` lucr`rile unora 30 iulie. pe 19 iulie.