Statul, Societatea Civilă Şi Democraţa Socială
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Publicat de Friedrich-Ebert-Stiftung Ediția germană: Departamentul Academia Politică, Bonn, martie 2015 Ediția română: Friedrich-Ebert-Stiftung România, București, decembrie 2015 Redacţia: Jochen Dahm, Helga Grebing, Christian Krell, Michael Reschke, Meik Woyke Traducere în limba română: Alex Gröblacher, Sorin Georgescu Fotografia de pe copertă: Frédéric Cilon, PhotoAlto; Dmitry Nikolaev, Fotolia.com Răspunderea pentru conţinutul afirmaţiilor revine autorilor fiecărei secţiuni a volumului. Opiniile lor nu sunt în mod necesar aceleaşi cu ale Friedrich-Ebert-Stiftung. MANUAL DE DEMOCRAŢIE SOCIALĂ 6 Tobias Gombert et al. Statul, societatea civilă și democraţia socială Cuvânt înainte 4 1. Introducere 6 2. Democrația socială și ideea unei societăți civile solidare 10 2.1. Obiectivele democrației sociale 11 2.2. Valori fundamentale, drepturi fundamentale și instrumente aferente 12 2.3. Contradicții și provocări 15 3. Statul ca noțiune politică 23 3.1. Sfârșitul antichității eline: polisul lui Aristotel 28 3.2. Epoca burgheză: Hobbes, Locke și Rousseau 33 3.3. Excurs: o privire asupra istoriei constituționalității 50 3.4. Liberalism, conservatorism și democrație socială în secolul al XX-lea 64 3.5. Domenii de dezbatere: governance – democrație directă – criza democrației? 81 4. Societatea civilă și implicarea cetățenească 88 4.1. Cel de-al treilea nivel 90 4.2. Societatea civilă – o noțiune politică strălucită 92 4.3. O privire asupra modalităților de implicare cetățenească 100 5. Politica implicării ca domeniu al acțiunii politice 126 6. Democrația economică, statul și societatea civilă 134 6.1. Întreprinderile economice ca membri activi ai societății civile 135 6.2. Modelul democrației economice 138 6.3. Democrația economică – o misiune neîndeplinită 145 7. Poziționarea partidelor în chestiunea raporturilor dintre stat și societatea civilă 150 7.1. Principii fundamentale pentru Germania – programul CDU 150 7.2. Șanse pentru toți! Programul CSU 151 7.3. FDP: principiile fundamentale de la Wiesbaden 152 7.4. Viitorul e verde – programul alianței Bündnis 90/Die Grünen 153 7.5. Programul de la Hamburg – programul de principii al SPD 154 7.6. Programul partidului DIE LINKE 155 7.7. Concluzii 155 8. Câteva reflecții pentru viitor 157 Bibliografie 158 Douăzeci de personalități și de noțiuni importante 160 Despre autori 161 CUVÂNT ÎNAINTE Așteptările noastre în privința societății civile sunt mari. Este întărirea societății civile soluția pentru ieșirea din presupusa criză a democrației? Își poate societatea civilă aduce contribuția în chestiuni pentru care statul și piața nu oferă soluții? Noțiunea de „societate civilă” nu este univocă. Oare cei ce pledează pentru societatea civilă sunt împotriva statului? Ce semnificație are situația când cele mai diverse curente politice se poziționează de partea societății civile? Prin clarificarea noțiunilor, explicarea dezbaterilor și punerea la dispoziție a unei baze pentru determinarea și exprimarea unei poziții proprii, seria manualelor de democrație socială vine în întâmpinarea unei necesități extinse în privința complexului tematic „statul și societatea civilă”, răspunzând astfel unei provocări importante. Această intenție de clarificare are o importanță deosebită, tocmai fiindcă noțiunea „societate civilă” are o anumită imprecizie, iar statul însuși a fost în repetate rânduri contestat, ca noțiune și ca instituție. Dezbaterile despre „cetățeanul furios” și despre „dezgustul față de politică”, dar și cele despre democrația parlamentară și despre votul uninominal au arătat limpede că relația dintre stat și societate civilă trebuie redefinită – nu în ultimul rând din perspectiva democrației sociale. Acest manual oferă câteva jaloane de orientare, abordând inclusiv chestiunea raporturilor dintre stat, societate civilă și piață. Fără conjugarea acestor trei domenii ale societății și fără societatea civilă, reprezentată de cetățeni, lucrurile nu funcționează. În anul 2001, Herbert Riehl-Heyse a formulat foarte izbutit această convingere, într-un articol publicat în Süddeutsche Zeitung: „Se spune că, în situații îndoielnice, te ajută piața sau statul. Dacă totuși nu vrem să ne încredem că înalții funcționari ai administrației orașelor vor organiza petreceri dansante pentru pensionari și dacă nu vrem să ne lăsăm bătrânii nici la cheremul organizatorilor de excursii cu autocarul, pe parcursul cărora li se bagă pe gât pături de învelit, la prețuri exorbitante*, atunci nu ne rămâne decât să avem grijă singuri de noi. Și iată cum ajungem la societatea civilă.” (Herbert Riehl-Heyse, Süddeutsche Zeitung, 24/25 februarie 2001) ............................................................................................................................................................ * Este vorba despre o practică abuzivă, relatată în presa germană în repetate rânduri. Pensionarii sunt ademeniți cu excursii la un preț avantajos, apoi, în autocar, instalația de climatizare este pornită intenționat la maximum (câteodată invocându-se un „defect"), pentru ca apoi călătorilor să le fie vândute pături la prețuri exagerate, pentru a se putea încălzi. (n.t.) 4 Cu ajutorul volumului al VI-lea din seria de manuale ale democrației sociale, sperăm să aducem mai multă claritate în acest domeniu politic mult discutat, dar adesea nebulos. Seria pornește de la volumul I, Fundamentele democrației sociale, dezvoltând apoi tematici conexe. Există câteva conexiuni între volumul de față și volumul I. Celelalte volume abordează domenii precum economia, statul social, Europa, integrarea socială și migrația. Dorim să le adresăm aici mulțumiri cordiale lui Tobias Gombert și lui Martin Timpe. În calitate de autor principal, Tobias a scris cea mai mare parte a acestui manual. Martin a contribuit, pe de o parte, cu articole proprii și a sprijinit și îmbogățit activitatea redacțională și didactică, pe de altă parte. Recunoștința noastră se îndreaptă și spre Constantin Olbrisch, pentru contribuția sa, precum și către Serge Embacher, Albrecht Koschützke și Matthias Freise. Aceștia din urmă au contribuit cu sugestii valoroase la conceperea acestui manual. Mulțumim din inimă tuturor celor implicați și ne asumăm eventualele inadvertențe. Simbolul Academiei pentru Democrație Socială este busola. Prin ofertele editoriale ale Academiei, Fundația Friedrich Ebert dorește să pună la dispoziție un cadru pentru clarificarea pozițiilor și a orientărilor. Ne-am bucura, dacă și dvs. ați folosi oferta noastră, pentru a vă determina acțiunile politice. Democrația socială își trage seva din preocuparea cetățenelor și cetățenilor pentru problemele societății și din devotamentul acestora în slujba democrației sociale. Democrația socială trăiește din faptul că cetățenii discută despre ea și se implică activ. Dr. Christian Krell Jochen Dahm Director Director de proiect Academia pentru Democrație Socială Manualele democrației sociale Bonn, martie 2012 5 1 . I N T R O D U C E R E Societatea civilă: Pentru început, avem o întrebare pentru cititoarele și cititorii noștri¹: definiție? Ce înțelegeți de fapt prin societate civilă? Prin această întrebare, nu dorim să vă verificăm cunoștințele. Așadar nu puteți Nu există corect „greși“ sau „avea dreptate“. În cele din urmă, dvs. știți cel mai bine cum înțelegeți sau greșit! sau vreți să înțelegeți noțiunea. Luați-vă răgazul necesar pentru a vă găsi propria definiție. În paginile următoare găsiți diverse enunțuri ale unor cetățeni cu privire la conceptul de „societate civilă“. Vă propunem să le trecem în revistă, pentru a vedea diverse definiții posibile ale noțiunii de „societate civilă“. Definiția mea, când vine vorba de societatea civilă: Protejarea naturii? Ulrike, 16 ani: „Eu mă implic în protejarea naturii. Cred că e important să ne implicăm noi înșine. Activez la un adăpost pentru animale și încerc să-i conving și pe alții să respecte mai mult natura." Crescătorii Markus, 60 de ani: „Noi, crescătorii de porumbei, suntem astăzi prigoniți de toată de porumbei? lumea. Păsările noastre astăzi n-au o reputație bună în rândurile populației. Și când te gândești că tocmai la noi, în bazinul Ruhr, avem o tradiție îndelungată cu porumbeii. Sunt animale foarte inteligente și curate. Ne-am organizat într-o asociație. Ce ne preocupă pe noi e protejarea exagerată a păsărilor răpitoare în metropole. N-avem nimic împotriva păsărilor răpitoare, dar se răspândesc mult prea tare și ne atacă porumbeii . Factorul politic ar trebui să facă ceva.” Consiliul local? Matthias, 26 de ani: „În urmă cu patru ani, am devenit membru SPD. Am fost primit cu multă prietenie în filiala locală a partidului. La SPD m-a atras faptul că pledează pentru echitate socială. Între timp am ajuns și membru în consiliul local al orașului nostru.” Managementul Marina, 37 de ani: „Eu sunt mediatoare de profesie. Ca mamă a doi copii, observ conflictelor? mereu cât de important este să deprinzi de la o vârstă fragedă un comportament prin care îți prețuiești semenii. Mulți părinți nu știu acest lucru și nu se învață nici la școală. De aceea, am pus pe picioare un proiect la școala primară din orașul nostru. ............................................................................................................................................................ 1 Textul conține în mare parte atât formele masculine, cât și cele masculine ale diverselor substantive însuflețite. Acolo unde, din motive lingvistice, am renunțat la menționarea ambelor genuri, se subînțelege că este vorba de ambele. (n.a.) 6 Elevii și elevele claselor a treia și a patra învață cum