Instaurarea Dominaţiei Otomane !N Ţinutul Lipovei !N Lumina Codului De Legi (Kanunname), Din 1554
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
INSTAURAREA DOMINAŢIEI OTOMANE !N ŢINUTUL LIPOVEI !N LUMINA CODULUI DE LEGI (KANUNNAME), DIN 1554 Ideea după care epoca dominaţiei otomane asupra Banatului ar fi general cunoscută a început să cîştige tot mai mu'lt teren în istoriografia românească 1 • Parcurgerea mai atentă a studiilor publicate pînă acum2 impune iaidoiptlatre0i 'llln.iei concluzii diif€1l"irte, ou ,toafte că în uitima vireme s-au înregistrat progrese în acţiunea de a pune în circuitul ştiinţific o serie de izvoare narative şi documentare osmane3• Şi dacă ar fi să de finim stadiul actual al cercetărilor asupra istoriei eialetului Timişoara, nu am exagera poate, afirmînd că în ciuda cîtorva încercări de a prezenta aspecte bine delimitate din punct de vedere tematic şi cronologie", dis- 1 Vezi Th. N. Trâpcea, Aspecte principale privind istoria paşalîcului de la Timişoara, în StAI, XX/1972, p. 14. 2 Dintre acestea menţionăm lucrarea lui P. Drăgălian, Din istoria Banatului Sevei-în, partea a II-a şi partea a III-a, Caransebeş, 1902, cartea depăşită, cuprinzînd erori; Tr. Birăescu, Banatul sub turci, Timişoara 1934; I. Totoiu, Contribuţii la problema stăpinirii turceşti în Banat şi în Crişana, în Studii, XII, 1/1960, p. 5-35 care încearcă să prezinte una din formele noului regim de proprietate introdus de cuceritori. Capitolele redactate de I. Totoiu pentru tratatul de IstRom, II, 1962, p. 806-817 şi III, 1964, p. 35-39 referitoare la raialele şi paşalîcurile de pe terito riul Ţărilor Române în secolul al XVI-iea şi la paşalîcurile de Timi!joara şi Oradea în secolul al XVII-lea cuprind foarte multe generalităţi valabile în egală măsură atît pentru regimul dominaţiei otomane din Dobrogea, Banat şi Cri~ana. M.:ai ales primul capitol cuprinde puţine date specifice. definitorii pentru procesul ele consti tuire şi pentru viaţa social-economică din eialetul Timişoara în a doua jumătate a veacului al XVI-iea. De asemenea capitolul redactat de A. Ţintă despre Timisoara în c-poc.a dominaţiei otomane din volumul Timişoara, Pagini din trecut şi de azi. Tinli~oara, 1969, p. 59-70 reprezintă o încercare de sinteză a cunoştinţelor exis tente pin[t la data respectivă folosind datele cuprinse în descrierea călătn1'iL•i lui Evliya Celel>i în Banat. 3 M. Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol. II, Bucur0şti, 1965; M. Gu boglu, M. Mehmet, Cronici turceşti privind Ţările Române, voi. I, Bucureşti, 1966; M. Guboglu, Le voyage d'Evliya Celebi Efendi dans le Banat, în Studia et Acta Orientalis, vol. VII, Bucureşti, 1968, p. 35-75; Idem, Călătoria lui Evliya Celebi Efendi în Banat, în Studii de istorie a Banatului, II, Timişoara, 1970, p. 23-60; A. Decei, Sursele istorice turceşti privind stăplnirea otomană fn Banat, în Studii de istorie a Banatului, II, p. 9-23; M. Guboglu, Cronici turceşti privind Ţările Române, II, Bucureşti, 1974; M. A. Mehmet, Documente turceşti privind Istoria României 1455-1774, I, Bucureşti, 1976. 4 A. Decei, Aspecte economice şi sociale din viaţa Banatului în epoca otomană, ln Studii de istorie a Banatului, III, Timişoara, 1974, p. 12-23; M. M. Alexan drcscu-Dersca-Bulgaru, La situation des communautes rurales du Banat de Tirni„rnara https://biblioteca-digitala.ro 320 C. Feneşan punem mai mult de cunoştinţe şi aprecieri cu caracter general, - vala bile şi pentru definirea realităţilor din unităţile administrative otomane constituite pe teritoriul Ungariei. Fără îndoială că pină acum nu s-au făcut studii aprofundate asupra formării şi fiinţării noii unităţi administrative create de otomani în Ba nat şi pentru că au lipsit izvoarele de primă mină, cele osmane, singurele care puteau şi pot asigura baza documentară necesară. După cum am mai arătat, procesul de instaurare a dominaţiei oto mane este departe de a fi cunoscut în amploarea şi în complexitatea sa5. Şi cînd afirmăm aceasta nu avem în vedere în primul rind cucerirea pro priu-zisă a Banatului de către otomani, fenomen care încă nu este deplin lămurit, ci mecanismul de implantare a unor instituţii şi forme de viaţă social-economică, politică şi culturală, proprii societăţii otomane. Numai astfel se poate explica constituirea în decurs de aproape numai un an a unui nou eialet prin cucerirea oraşului şi cetăţii Timişoara, urmată de ocuparea unui număr însemnat de cetăţi cu rol strategic important. Totodată trebuie să precizăm faptul că nu numai cunoaşterea ci mai ales urmărirea dinamicii procesului de adaptare a realităţilor social economice dintr-o regiune recent cucerită la necesităţile impuS€ de constituirea unei unităţi administrativ-militare otomane, este determinată de folosirea izvoarelor osmane. Acesta este cazul şi pentru ţinutul Lipovei pentru care dispunem de un izvor cu caracter juridic, de codul de legi (kanunname) redactat în anul 1554 şi care, deşi editat cu ani în urmă în cuprinsul unui volum de izvoare juridice de către Omer Li.itfi Barkan6, nu a fost folosit pînă acum în istoriografia românească. Confruntarea atentă a textului publi cat cu textul original al izvorului amintit permite formularea cîtorva pre cizăii însemnate în legătură cu instaurarea dominaţiei otomane efective nu numai în sangeacul Lipovei ci şi în alte părţi bănăţene imediat după cucerirea din 1552. Nu este aici locul să insistăm asupra complexului de cauze şi de îm• prejurări care au dus la ocuparea principalelor localităţi din Banat, de importanţă strategică şi economică. Cu toate acestea, fenomenul de in staurare propriu-zisă a dominaţiei otomane în ţinutul amintit nu poate fi înţeles deplin fără definirea .poziţiei strategice şi economice deţinută de cetatea şi oraşul Lipova atît în viaţa economiică a Transilvaniei şi Ba natului cit şi în sistemul de apărare în faţa atacurilor otomane. Aici se a l'epoque de la domination ottomane (1552-1718), comunicare ţinută la colocviul societăţii „Jean Bodin", Varşovia, mai 1976; C. Bulgaru-Feneşan, Problema instrau rării dominaţiei otomane asu.pra Banatului, Lugojului şi Caransebeşului, în Banatica, IV, 1977, p. 223-238; Idem, Forme de împotrivire socială în sangeacurile Lipova şi Caransebeş în a doua jumiîtate a secolului al XVII-Zea în lumina documentelor osmane, inStcomC, II, 1977, p. 419-449. 5 Idem, Problema instaurării dominaţiei otomane asupra Banatului, Lugojului şi Caransebeşului, p. 223. o O. L. Barkan, XV ve XVI inci asfrlarda Osmanu Imparatorlugunda Ziraf Ekonominin Hukukî ve Mali Esaslarf, I Kanunlar, Istanbul, 1943, p. 322-324. (Le gislaţia agrară şi bazele financiare în imperiul otoman în socelele XV şi XVI). https://biblioteca-digitala.ro Dominaţia otomană din ţinutul Lipovei afla prima cămară de sare de pe cursul liului Mureş\ pe care se trans porta sarea extrasă la Turda şi Ocna Sibiului spre Ungaria, Banat şi Belgrad. De altfel extracţia şi comerţul cu sare din Transilvania inte resa nu numai puterea princiară ci în aceeaşi măsură casa Fugger care, ocupîndu-se cu acesta, căuta să-l ridice la un nivel internaţional pe mă sura extinderii reţelei sale de afaceri. In egală măsură însă, înflorirea economică a oraşului Lipova a reprezentat aşa cum o subliniază şi iz Yoarele osmane un motiv însemnat pentru cucerirea sa8• Oaupaţia otomană nu a avut repercursiuni grave asupra acestei activităţi economice care a continuat să ~e ·dezvolte astfel, îndt în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Lipova era deopotrivă un centru de comerţ activ şi un Ioc de depozit al bolovanilor de sare aduşi pe Mureş9. Poziţia strategică deosebită a cetăţii Lipova, relevată de majoritatea cronicilor osmane10 explică o anumită desfăşurare a operaţiunilor mili tare otomane în anii 1551-1552 în acţiunea de cucerire a Banatului. Fie că acestea au pornit din direcţia nord-sud (1551) sau sud-nord (1552), ocuparea cetăţii Lipova ffa absolut necesară atît pentru asigurarea înain• tării otomane spre Timi9oara din toamna anului 1551 cît şi pentru faain tuirea controlului aS1Upra unei căi principale de pătrundere în Transilva nia. De aceea, stăpînirea Lipovei era tot atît de însemnată pentru forţele transilvănene, partizane ale Habsburgilor cit şi pentru otomani, explicîn• du-se astfel trecerea succesivă a cetăţii în 1551 în stăpînire otomană şi apoi din nou în cea a trupelor imperiale comandate de generalul Castaldo. Ocuparea fără lupte a Lipovei11 în octombrie 1551 de către Ulama paşa 12 s-a datorat în primul rînd presiunii exercitate asupra căpitanului 7 Vezi raportul privind exploatarea salinelor din Transilvania alcătuit în 1528 de către H. Dernschwam la M. Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Călr!tori străini despre Ţările Române, I, Bucureşti, 1968, p. 271, 286 şi raportul din 1552 al lui Georg Werner; Ibidem, II, Bucureşti, 1970, p. 33. 8 Vezi datele cuprinse de unul dintre izvoarele cele mai însemnate pentru acC'astă epocă, manuscrisul turc nr. 360 de la Biblioteca Academiei R.S.R. care continuă cronica lui Mustafa Gelalzade, Tabakat al memalik ve daradjat al-mesalik, ed. de M. Guboglu; M. Mehmet, Cronici turceşti privind Ţările Române, I, p. 281: „ ... şi era un oraş întins, iar prin starea ei înfloritoare şi aleasă era de pizmuit în ţinuturile de acolo. Ea trebuia să devină locul de şedere al luptătorilor. 9 Evliya Celebi, Seyahatname, ed. M. Mehmet,; Călători străini despre Ţările Române, VI, Bucureşti, 1976. p. 506. 10 Prezentată ca „una din fortăreţele puternice ale vilaietului Transilvania" de Mehmed bin Mehmed. Nuhbet ilt tevarih ve'l ahbar; M. Guboglu, M. Mehmet, op. cit„ p. 414, de Kiatip Celebi, Gihannii.ma, ed la M. Guboglu, Cronici turceşti vrivind Ţările Române, II, p. 115; considerată drept „cheia şi poarta vilaietului Ardeal" de Solakzade Mehmed Hemdemi, Tarih, Istanbul, 1280, p. 514. 11 Detalii interesante sînt cuprinse în manuscrisul turc nr. 360 de la Bibl. Acad. R.S.R., ed. M. Guboglu, M. Mehmet, op. cit„ p. 281-282; Solakzade Mehmed Hemdemi, op. cit., p. 514; la I. Pe!;eVi, Tarih, I, Istanbul, 1864-1865, p. 287; vezi ~i descrierea amplă a evenimentelor pe baza izvoarelor europene în lucrarea lui s. Marlti, Arad Vcirmegye es Arad szabad kircilyi vciros tartenete, Arad, 1892, p.