Capitolul 7 Mediul Şi Infrastructura De Mediu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CAPITOLUL 7 MEDIUL ŞI INFRASTRUCTURA DE MEDIU 7.1. Calitatea apelor Monitorizarea calităţii apelor Reprezentarea calităţii apelor la nivelul judeţului presupune existenţa unei reţele de supraveghere alcătuită din secţiuni de control, identificarea principalelor surse de poluare şi caracterizarea sectoarelor de râuri pe clase de calitate, conforme diferitelor tipuri de utilizări. Calitatea apelor de suprafaţă din judeţul Satu Mare este urmărită de AN “Apele Române” SA – Direcţia Apelor Someş Tisa, Sistemul de Gospodărire al Apelor Satu Mare iar încadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate s-a făcut conform OM 1146/2002. Surse de poluare a apelor Cele mai importante surse de poluare a apelor din judeţul Satu Mare (în principal din perspectiva volumelor de apă procesate) sunt reprezentate de societăţile care au ca obiect de activitate furnizarea de apă către populaţie şi colectarea apelor uzate menajere. S.C APASERV Satu Mare S.A. este o societate comercială înființată în anul 2004, de către Consiliul Local al municipiului Satu Mare. Prin Hotărârea nr. 17/84/25.08.2004 i-a fost concesionată direct gestiunea serviciul de alimentare cu apă și canalizare a municipiului Satu Mare pentru o perioadă de 24 de ani, începând cu 01.09.2004. Înainte de înființarea acestui nou operator, serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Satu Mare au fost administrate de către Regia Autonomă Comunală Satu Mare, care mai avea în obiectul de activitate producerea şi distribuirea energiei termice, transportul în comun, precum și administrarea zonei de agrement, SC APASERV Satu Mare S.A., fiind un rezultat al procesului de reorganizare a regiei R.A.C. Satu Mare. Obiectul său principal de activitate îl constituie: captarea, tratarea și distribuirea apei potabile şi colectarea, transportul și epurarea apelor uzate pentru a asigura serviciile publice de alimentare cu apă potabilă și de canalizare. În anul 2009, S.C APASERV Satu Mare S.A. devine operator regional, odată cu încheierea și semnarea Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciilor Publice de alimentare cu apă și canalizare între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru servicii în sectorul de apă și apă uzată, pe seama și în numele a 28 de unități administrativ–teritoriale, și S.C. APASERV Satu Mare S.A. Până la data de 31.12.2007 au fost încheiate un număr de 11 contracte de delegare a gestiunii serviciilor de apă și apă uzată prin concesiune, în anul 2009 – 19 contracte, iar în 2010 – 23 de contracte. În prezent, societatea are peste 58 de puncte de lucru situate pe întreg teritoriul judeţului Satu Mare. Apele uzate menajere şi industriale precum şi apele pluviale colectate de pe raza întregului municipiu sunt transportate prin reţeaua de canalizare în sistem unitar la staţia de epurare, după care se evacuează în râul Someş. În cursul anului 2009 nu s-a produs poluarea accidentală a Someşului de la această staţie de epurare, cu excepţia unor mici depăşiri la indicatorii bacteriologici. S.C. ABOMIX S.A. Satu Mare – Ferma de porci Moftin, având ca profil de activitate creşterea şi îngrăşarea porcilor cu o capacitate de max. 38.000 capete. Apele uzate rezultate din procesele tehnologice sunt evacuate în râul Crasna, după o prealabilă epurare mecano- chimică şi biologică prin staţia de epurare. În urma monitorizării celor substanţelor prioritare / prioritar periculoase, a rezultat că valorile obţinute au fost sub limita de detecţie şi cea admisă conf.H.G. 351/2005. În anul 2009 de la acastă unitate nu s-au înregistrat polări accidentale, întreaga reţea de transport fiind înlocuită cu conducte noi. C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare- Exploatarea minieră Turţ este un obiectiv care are un impact cu caracter remanent. În anul 2008 s-a închis perimetrul minier iar în cadrul strategiei de închidere s-a obţinut avizul de gospodărire a apelor 359/18.10.2006 pentru „Planul de încetare a activităţii la mina Turţ”. Activităţile cu caracter poluator sunt legate de evacuarea apelor de mină provenite din sectoarele inundate. Apele uzate evacuate sunt epurate mecano-chimic în cadrul unei staţii de epurare cu o capacitate de 26 l-s, fiind sesizate doar depăşiri accidentale ale indicatorilor. Sursele asociate obiectivelor cu caracter balnear din zona Tăşnad (Ştrandul şi SC Biamin SRL Tăşnad) prezintă depăşiri accidentale la azot total, reziduu filtrat şi cloruri. Calitatea apelor de suprafaţă În raport cu influenţa surselor de poluare menţionate anterior încadrarea în categorii de calitate a secţiunilor se prezintă după cum urmează (conform OM 161/2006): Tabel 7.1.1. Calitatea apelor de suprafaţă Nr. Curs de apă Secţiunea C1 C2 C3 C4 C5 C6 Calitatea crt. globală 1. Someş Dara I II II II II I II 2. Crasna Supuru de Jos I II III II III II III 3. Crasna Berveni I II IV II III II IV 4. Valea Amonte Poiana I I I I III I III Vinului Codrului 5. Tur Amonte Negreşti Oaş I I I I I I I 6. Tur Amonte lac Călineşti I I I I I II II 7. Tur Aval Ac. Călineşti I I I I I I I 8. Tur Turulung I I I I II I II . 9. Valea Rea Captare Negreşti I I I I I I I . 10. Valea Rea Amonte acumularea I I I I I I I Călineşti 11. Valea Alba Captare Negreşti I I I I I I I 12. Turt Amonte E.M.Turţ I I I I I I I 13. Turt Amonte confluenţă I II I II III I III Tur 14. Talna Captare Negreşti I I I I I I I 15. Talna Păşunea Mare I I I I I I I 16. Tarna Mare Aval Bocicău I II I I I II II C1-Regimul termic şi acidifiere; C4- Salinitate; C2-Regimul de oxigen; C5- Poluanţi toxici specifici de origine naturală; C3- Nutrienţi; C6- Substanţe toxice organice; Sursa:Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Satu Mare - anul 2009 Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate după indicatorii fizico - chimici în judeţul Satu Mare (bazinul hidrografic Crişuri) este redat în următorul tabel (OM 161/2006): Nr. Curs de apă Secţiunea Clase de calitate crt. C1 C2 C3 C4 C5 C6 Calitatea globală 1. Ier Andrid I II II III I - III 2. Checheţ Săcăşeni I III II I II - III 3. Zimoiaş Andrid I II I II II - II C1-Regimul termic şi acidifiere; C4- Salinitate C2-Regimul de oxigen; C5- Poluanţi toxici specifici de origine naturală; C3- Nutrienţi; C6- Substanţe toxice organice; Sursa:Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Satu Mare - anul 2009 Calitatea apelor subterane Caracterizarea calităţii apelor subterane se bazează pe măsurătorile efectuate de către laboratorul S.G.A. Satu Mare. Analizele fizico-chimice efectuate la un număr total 52 foraje, 18 foraje în bazinul hidrografic Tisa şi 34 foraje în bazinul hidrografic Someş-Crasna au avut în vedere caracterizarea calităţii apelor freatice pe baza indicatorilor generali care se referă la regimul natural al natural al chimismului apelor subterane precum şi a indicatorilor specifici datoraţi unor eventuale surse de poluare. În bazinul Someş-Crasna au existat cazuri de depăşire ale limitelor admise a pH-ului şi de asemenea datorită fondului natural, au fost mai multe valori depăşite la indicatorul Fe. Calitatea apei lacurilor Calitatea apei lacului Călineşti se încadrează în categoria I la indicatorii fizico- chimici. Din punct de vedere biologic, biomasa fitoplanctonică încadrează apa lacului în categoria apelor oligotrofe iar concetraţia nutrienţilor indică o apă mezo-eutrofă, aceasta fiind rezultatul evacuărilor de ape insuficient epurate din amonte de lac (oraşul Negreşti-Oaş). Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din spaţiul hidrografic Someş-Tisa al judeţului Satu Mare sunt prezentate în tabelul următor. Acestea provin în totalitate din surse de nitraţi actuale, rezultând în principal din complexele zootehnice în funcţiune şi în secundar din contribuţia adusă de creşterea animalelor în gospodăriile individuale. Prin Ordinul 1552/743 din 3.12.2008 al MMDD, pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, pentru judeţul Satu Mare, au fost notificate următoarele localităţi: Acâş Crucişor Pomi; Agriş Culciu Porumbeşti; Andrid Doba Săcăşeni; Apa Dorolţ Sanislău; Ardud Foieni Santău; Bârsău Gherţa Săuca; Mică Batarci Halmeu Socond; Beltiug Homoroade Supur; Berveni Lazuri Tarna Mare; Bixad Livada Târşolţ; Botiz Medieşu Tăşnad; Aurit Călineşti-Oaş Micula Terebeşti; Cămârzana Moftin Tiream; Cămin Negreşti- Turţ; Oaş Căpleni Odoreu Turulung; Carei Oraşu Nou Urziceni; Căuaş Păuleşti Valea Vinului; Cehal Petreşti Vama; Certeze Pir Vetiş; Ciumeşti Pişcolt Viile Satu Mare. Craidorolţ În zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi, managementul fermelor agricole, cum ar fi stocarea şi împrăştierea gunoiului de grajd, sortimentul de culturi, etc. trebuie să fie orientat în acord cu principiile Codului de Bune Practici Agricole. În vederea reducerii poluării cu nitraţi, a sprijinirii investiţiilor şi a asistenţei tehnice necesare pentru implementarea Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării, cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole, Ministerul Mediului şi Pădurilor a demarat începând cu anul 2008 proiectul ,,Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi. În cadrul acestui proiect pe teritoriul judetului Satu Mare au fost propuse pentru intervenţie lucrări de investiţii pentru două localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi: Crucişor şi Păuleşti, unde vor fi amenajate platforme de depozitare şi gospodarire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere. Investiţia acestui proiect aflat în implementare urmareşte organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea şi aplicarea pe terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce va contribui la reducerea depozitării necontrolate a acestuia şi la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deseuri menajere definitive. Probleme identificate Calitatea apei râului Turţ este afectată pe o lungime de 16 km, în aval de localitatea Turţ datorită evacuărilor de ape de mină neepurate sau insuficient epurate provenite de la E.M.