Rim Nr.1-2-11-Mai.2009.Pmd

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Rim Nr.1-2-11-Mai.2009.Pmd SUMAR • 60 de ani de la înfiinţarea NATO - NATO în timpul Războiului Rece – cc. şt. dr. MIRCEA SOREANU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară .......................... 1 - România în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord – as. cc. SIMONA SOARE, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară ............ 13 REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ • Istoria Războiului Rece - Preliminariile „Primăverii de la Praga” – cc.şt. CERASELA Publicaţia este editată de Minis- MOLDOVEANU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie terul Apărării Naţionale, prin Militară .................................................................................................................. 17 Institutul pentru Studii Politice - 1968. Praga văzută de la Bucureşti – academician MIRCEA MALIŢA ......... 30 de Apărare şi Istorie Militară, • Relaţii internaţionale membru al Consorţiului Acade- - România şi recunoaşterea independenţei Bulgariei – FLORICA POPESCU, miilor de Apărare şi Institutelor Radio România Regional.................................................................................... 40 pentru Studii de Securitate din - Noi consideraţii cu privire la negocierile româno-iugoslave pentru Porţile cadrul Parteneriatului pentru de Fier – dr. CIPRIAN BENIAMIN BENEA, Universitatea din Oradea ............. 45 Pace, coordonator naţional al Proiectului de Istorie Paralelă: • Operaţii militare NATO – Tratatul de la Varşovia - Profesionalism, onoare şi umanitarism pe teatrul de operaţii din Bulgaria, în cel de-al Doilea Război Balcanic – lector univ. dr. ION GR. IONESCU, COLEGIUL DE REDAC}IE Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” ....................................................... 52 - Operaţiile navale din Marea Baltică în timpul primei conflagraţii mondiale • General-maior (r) dr. MIHAIL – căpitan comandor dr. OLIMPIU MANUEL GLODARENCO, directorul E. IONESCU, directorul Institu- Muzeului Marinei Române ................................................................................... 57 tului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară • Numele lor au rămas în istorie - Destine de marinari. Mihail şi Ferdinand Drăghicescu, tată şi fiu • Colonel (r) dr. PETRE OTU, – dr. MARIANA PĂVĂLOIU, comandor (r) dr. MARIAN SÂRBU, directorul ştiinţific al Institutului Muzeul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” .................................................. 61 pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară • File de documente secrete • Prof. univ. dr. DENNIS DELE- - John Eppler, spionul Abwehr-ului, petrolul românesc şi planurile de anexare a Basarabiei de către sovietici în anii 1939-1940 – dr. EMANUEL TANT, London University CONSTANTIN ANTOCHE, dr. MATEI CAZACU, Franţa .................................... 70 • Prof. univ. dr. MIHAI - Noi dezvăluiri privind guvernul şi armata constituite de legionari în exil la RETEGAN, Universitatea Viena – dr. TIBERIU TĂNASE, Academia Naţională de Informaţii .................... 80 Bucureşti • Istoria recentă în viziunea analistului politic • IULIAN FOTA, consilier - Terorismul şi capcanele martirajului feminin. Implicaţii psihologice şi stra- prezidenţial tegice – maior SIMONA ŢUŢUIANU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară .................................................................................................. 85 • Dr. SERGIU IOSIPESCU, cc. şt., Institutul pentru Studii •Memorialistică Politice de Apărare şi Istorie - Amintiri din cariera unui diplomat – ambasador ELIEZER PALMOR, Israel .... 94 Militară • Semnal, recenzii – SERGIU IOSIPESCU, CERASELA MOLDOVEANU, • Prof. univ. dr. ALESANDRU ALEXANDRU OŞCA, PETRE OTU, ANAMARIA COSTACHE, PETER SZASZ ..... 100 DUŢU, Universitatea „Spiru Haret” • Revista a fost inclusă în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior, fiind evaluată la categoria „B”. • Prof. univ. dr. MARIA GEOR- • Abonamentele se fac prin unităţile militare, pentru cititorii din armată GESCU, Universitatea Piteşti (4 lei x 6 = 24 lei/an), precum şi prin oficiile poştale şi factorii poştali (6 lei x 6 = 36 lei/an). Sumele se depun în contul nr. • Comandor (r) GHEORGHE RO46TREZ7015005XXX000147 deschis la Trezoreria Statului, sector 1, Bucureşti VARTIC, cc. şt., Institutul pentru pentru U.M.02526 Bucureşti, cod fiscal: 4221098. Studii Politice de Apărare şi • Cititorii din străinătate se pot abona prin S.C. Rodipet SA, Piaţa Presei Istorie Militară Libere nr. 1, sector 1, Bucureşti, România la P.O. BOX 33-57, la fax 0040-21- 2226407 sau 2226439 ISSN 1220-5710 • Poziţia revistei în lista-catalog a publicaţiilor este la numărul 5017 ISSN 1220-5710 dde ani de la înfiinţarea NATO 60 60 NATO ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE cc. şt. dr. MIRCEA SOREANU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord – sintagma atât de sugestivă „Cortina de Fier”. NATO (North Atlantic Treaty Organization) a Tratatul de la Paris (10 februarie 1947) a fost apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, iniţial acceptat de pragmaticii occidentali cu toate con- ca o organizaţie politică urmărind organizarea lumii secinţele sale – nefaste doar pentru ţările europene postbelice prin gestionarea situaţiilor de criză şi ocupate de Armata Roşie. Occidentalii continuau prevenirea apariţiei sau a activării focarelor de să considere Germania ca principala ameninţare risc1. pentru siguranţa lor. Astfel, primul tratat postbelic, Deşi în Europa fuseseră instaurate două sfere Tratatul Dunker, încheiat la 4 martie 1947 între importante de influenţă, dominate de foştii aliaţi, Franţa şi Marea Britanie, conţinea prevederea că URSS şi SUA, imediat după încheierea celei de-a semnatarele îşi vor uni forţele împotriva Ger- doua conflagraţii mondiale nu se anticipa o lume maniei, în cazul unei agresiuni din partea acesteia. bipolară. Totuşi, Armata Roşie continua să staţioneze Viitorul Secretar General al NATO, Lord Ismay în teritoriile ocupate din Europa Centrală şi de Est, (1952-1957), va face celebra declaraţie prin care areal împărţit în patru zone militare comandate de scopul NATO era „de a ţine pe ruşi afară, pe americani mareşali sovietici – Gheorghi Jukov (Germania de înăuntru, iar pe germani jos”. Est), Konstantin Rokossovski (Polonia), Ivan Koniev Însă Uniunea Sovietică, vizând statutul de putere (o parte din Austria, Ungaria şi Cehoslovacia) şi dominantă în Europa, nu s-a mulţumit cu roadele Feodor Tolbuhin (România şi Bulgaria). victoriilor obţinute împotriva Germaniei, continuân- Deşi Aliaţii îşi începuseră dezarmarea şi du-şi politica brutală de expansiune, devenind din ce repatrierea ostaşilor care luptaseră pe front, în ce mai periculoasă prin agresivitatea ei. Armata Roşie deţinea la sfârşitul anilor ’40 aceleaşi Marile proiecte strategice ale Rusiei imperiale, efective ca în 1941, anul ofensivei germane con- precum ocuparea Strâmtorilor de la Marea Neagră, form planului Barbarossa. Şi aceasta prin men- aflate sub jurisdicţia Imperiului Otoman, sau ţinerea serviciului militar la trei ani şi a înaltelor cotropirea Iranului, pentru a pătrunde la porturile comandamente militare. Cele 200 de divizii sovie- de la Golful Persic şi Golful Oman, vizau aşa-zisele tice, spre deosebire de 1941, erau dotate cu tehnică „mări calde”. Aceste proiecte ameninţau în mod modernă de luptă şi beneficiau de un corp de ofiţeri direct Canalul Suez şi rutele maritime către Indii. deţinător al unei valoroase experienţe din lupta Stalin, ale cărui trupe pătrunseseră în Iran cu împotriva Wehrmachtului. Totuşi, toate acestea, ca acordul Aliaţilor în al Doilea Război Mondial, a şi deosebirea pronunţată în ceea ce priveşte factorul organizat o revoltă „populară” în Azerbaidjanul – ideologic, nu au constituit la începutul perioadei cu centrul la Tabriz – şi Kurdistanul iraniene, care postbelice motive de mare îngrijorare pentru a putut fi înăbuşită abia în decembrie 1946. puterile occidentale. Uniunea Sovietică făcea presiuni asupra Semnalul de alarmă fusese tras prin discursul Turciei pentru a-şi impune controlul asupra de la Fulton (Missouri, SUA) al marelui om de stat Strâmtorilor, iar în războiul civil din Grecia, Winston Churchill, la 5 martie 1946: „De la Stettin, formaţiunile militare comuniste erau victorioase, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea fiind sprijinite de ţările comuniste învecinate. Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezişul Aliaţii au fost nevoiţi să riposteze, sfera lor de continentului”. Pentru prima oară era folosită influenţă fiind încălcată în mod brutal – Grecia P Revista de istorie militară P 1 intra sub protecţia Marii Britanii în urma „acordului britanică, între Marea Britanie, Franţa, Olanda, de procentaj” din octombrie 1944 dintre Churchill Belgia şi Luxemburg, pentru crearea unei Uniuni şi Stalin –, consecinţa fiind că oceanul planetar nu Occidentale. Miniştrii Apărării din aceste state au ar mai fi reprezentat o imensă zonă de dominaţie semnat la 17 martie 1948 Tratatul de la Bruxelles, anglo-saxonă. prin care a fost înfiinţată Organizaţia de Apărare a Preşedintele Harry Truman cerea aprobarea Uniunii Occidentale. Tratatul, încheiat pentru o Senatului SUA, în 12 martie 1944, pentru un ajutor perioadă de 50 de ani, avea prevederi privind de 400 milioane de dolari destinat Turciei şi Greciei, colaborarea economică, socială, culturală şi apărarea acest ajutor constituind doar o parte a noii concepţii colectivă. strategice americane, denumită Doctrina lui Sovietizarea Europei de Est şi Centrale, Truman: „politica
Recommended publications
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • Evidenta Strazi Sector 1.Xlsx
    Evidenţa străzilor din sectorul 1 Nr crt Tip Denumire Administrare 1 Strada 16 Februarie Primaria Sectorului 1 2Strada Abrud Primaria Sectorului 1 3Strada Abus Primaria Sectorului 1 4 Strada Academiei Primaria Sectorului 1 5Strada Acetilenei Primaria Sectorului 1 6 Strada Aciliu Primaria Sectorului 1 7Strada Acordeonului Primaria Sectorului 1 8Strada Acordului Primaria Sectorului 1 9 Strada Acumulatorului Primaria Sectorului 1 10 Strada Adalin Primaria Sectorului 1 11Strada Slt. Adrian Patru Primaria Sectorului 1 12 Strada Ady Endre Primaria Sectorului 1 13 Bulevardul Aerogarii Administratia Strazilor(între Sos. Bucuresti - Ploiesti şi Bd. Ficusului) 14Strada Aeromodelului Primaria Sectorului 1 15 Intrarea Aeronavei Primaria Sectorului 1 16 Strada Aeroportului Primaria Sectorului 1 17 Strada Afanata Primaria Sectorului 1 18 Strada Afluentului Primaria Sectorului 1 19 Strada Agapia Primaria Sectorului 1 20 Drumul Agatului Primaria Sectorului 1 21 Bulevard Agronomiei Administratia Strazilor (între Pta. Horticultorilor şi Pta. Aurel Popoviciu) 22Strada Aiud Primaria Sectorului 1 23 Strada Albac Primaria Sectorului 1 24 Strada Aldeni Primaria Sectorului 1 25 Aleea Aleea Alexandru Primaria Sectorului 1 26 Aleea Aleea Modrogan Primaria Sectorului 1 27 Strada Aleksandr Sergheevici Puskin Primaria Sectorului 1 28Strada Alexandrina Primaria Sectorului 1 29 Bulevardul Maresal Alexandru Averescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 30 Strada Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 31 Intrarea Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 32 Strada General Alexandru Cernat Primaria Sectorului 1 33 Strada Alexandru Constantinescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 34Strada Alexandru Deparateanu Primaria Sectorului 1 35Strada Erou Alexandru Faclie Primaria Sectorului 1 36 Bulevard Alexandru Furtunescu Administratia Strazilor (între Bd.
    [Show full text]
  • Şcoala Diplomatică Romană
    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Sumar Contents
    Sumar Contents Fotografii Bucureştilor (1881 -1914) 5 Photographers of Bucharest (1881-1914) Regele Carol l 12 King Carol l Strada Carol 14 Carol Street Palatul Dacia Română 16 The Dacia Romana Palace Casa Capsa 18 Capsa House Piaţa de Flori 20 The Flower Market Ateneul Român şi chibritul lui Pache 22 The Romanian Atheneum and Pache's Matchstick Baia Erdreich 24 The Erdreich Bath Grand Hotel de France 26 Grand Hotel de France Staţia de poştă 28 The Post Station Un pod peste Dâmboviţa 30 Bridge over Dambovitza Hotelul Metropol la 1910 32 The Metropol Hotel in 1910 Bulevardul Măria 34 Măria Boulevard Strada Bărăţiei la 1889 36 Baratiei Street in 1889 Strada Scaune 38 Scaune Street Biserica Grecească 40 The Greek Church Calea Griviţei, colţ cu strada Buzeşti 42 Grivitei Street on Buzeşti Boulevard Catedrala Sf. losif 44 St. Joseph's Cathedral Hotelul Imperial 46 The Imperial Hotel Spitalul Filantropia 48 The Filantropia Hospital Vedere spre Hanul Manuc 50 View of Manuc's Inn Din semnificaţiile statuii lui Pache 52 Statue Of Pache Protopopescu, Mayor of Bucharest Strada Regală 54 The Royal Street Mahalaua Săracă (Flămânda) 56 The Poor Men's Neighbourhood (Flamanda) Palatul Eforiei Spitalelor Civile 58 The Pa/ace of the Civil Hospitals'Administration Grand Hotel Continental 60 Grand Hotel Continental Vedere din Turnul Colţei 62 View of the Colţei Tower Calea Văcăreşti 64 The Văcăreşti Road Şcoala de Arte şi Meserii 66 The School of Arts and Metiers Statuia Domniţei Bâlaşa 68 Princess Balasa's Statue Banca Naţională 70 The National Bank Cheiul
    [Show full text]
  • Nicolae Ionescu Şi Contemporanii Săi
    NICOLAE IONESCU ŞI CONTEMPORANII SĂI Nicolae Ionescu (1820-1905) este cunoscut în istoriografie secvenţial şi incomplet, numele său fiind asociat exclusiv statutului de lider al Fracţiunii Libere şi Independente. Reconstituirea firului cronologic al vieţii lui nu este un demers facil, ba mai mult există încă numeroase secvenţe cronologice ce nu pot fi redate decât parţial, în lipsa unor surse care să ofere informaţiile necesare. Nicolae Ionescu apare în postura veşnicului nemulţumit, a insului ce nu poate fi un om al timpurilor sale. La 1857, muntenii cereau un principe străin, el dorea unul pământean. Era adeptul unei politici de neutralitate şi ar fi dorit ca Principatele Române să fie precum „Belgia şi Svizzera”. Profund admirator al modelului englez, părea prea puţin impresionat de modelul francez, deşi a petrecut ani buni la Paris. Singurele descrieri despre primii ani din viaţa lui Nicolae Ionescu aparţin fratelui său, Ion Ionescu de la Brad1, dar acestea se mărginesc la a nara evenimente din copilărie ce nu pot oferi informaţii asupra raporturilor existente între cei doi fraţi. De altfel, informaţiile despre copilăria şi primii ani de şcoală ai lui Nicolae Ionescu sunt limitate. A.D. Xenopol îl identifică pe Nicolae Ionescu ca fiind elev, şi ulterior absolvent, al Academiei Mihăilene fără a oferi informaţii suplimentare asupra modului în care acesta a relaţionat cu colegii sau profesorii săi2. După absolvirea cursurilor Academiei Mihăilene, Nicolae Ionescu pleacă la Paris pentru a studia Dreptul. Despre perioada petrecută acolo se ştiu foarte puţine, dar cert este că acesta nu a reuşit să obţină o diplomă care să-i certifice studiile urmate3.
    [Show full text]
  • Constantin Brâncuși” from Târgu-Jiu
    University “Constantin Brâncuși” from Târgu-Jiu ~ Scientific Review ~ No. 1(9)/2015 March 2015 ISSN-p: 2247 – 4455 ISSN-e: 2285 – 9632 ISSN-L: 2247 – 4455 Târgu-Jiu 2015 Research and Science Today No. 1(9)/2015 Cover: Batcu Alexandru Editing: Mărcău Flavius-Cristian Director: Mărcău Flavius-Cristian Contact: Mail: [email protected] Tel: +40766665670 ACADEMICA BRÂNCUȘI PUBLISHING ADDRESS: REPUBLICII AVENUE, NO. 1 Târgu Jiu, Gorj Tel: 0253/218222 COPYRIGHT: Reproductions are authorized without charging any fees, on condition the source is acknowledged. Responsibility for the content of the paper is entirely to the authors. 2 March 2015 SCIENTIFIC COMMITTEE: Prof. univ. dr. Adrian Gorun, Secretary Prof. univ. dr. Cruceru Mihai, "Constantin General, National Commission for Prognosis. Brâncuși" University of Târgu-Jiu. Prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, Prof. univ. dr. Gămăneci Gheorghe, University Politehnica of Bucharest. Universitatea "Constantin Brâncuși" din Prof. univ. dr. Michael Shafir, Doctoral Târgu-Jiu. School in International Relations and Prof. univ. dr. Ghimiși Ștefan Sorinel, Security Studies, ”Babes-Bolyai” University. "Constantin Brâncuși" University of Târgu- Prof. univ. dr. Nastasă Kovács Lucian, The Jiu. Romanian Academy Cluj-Napoca, "George Prof. univ. dr. Bîcă Monica Delia, Baritiu" History Institute. "Constantin Brâncuși" University of Târgu- Prof. univ. dr. Adrian Ivan, Doctoral Jiu. School in International Relations and Prof. univ. dr. Babucea Ana Gabriela, Security Studies, ”Babes-Bolyai” University. "Constantin Brâncuși" University of Târgu- Prof. Dr. Miskolczy Ambrus, Eotovos Jiu. Lorand Univeristy (ELTE), Hungary. C.S II Duță Paul, Romanian Diplomatic Dr. Gregg Alexander, University of the Free Institute. State, South Africa. Conf. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea, Professor, dr.
    [Show full text]
  • Rezultate Concurs Acadnet, Etapa Județeană, Secțiunea Calculatoare 9-10
    Rezultate Concurs AcadNet, Etapa județeană, Secțiunea Calculatoare 9-10 Prenume Nume Oras Judet Scoala Clasa Nota Mihai Macarie Petrosani Hunedoara Colegiul National "Mihai Eminescu" X 74.3 Lungu Ioan-Adrian Onesti Bacău Colegiul National Grigore Moisil, Onesti X 60 Cosmin Vancea Focsani Vrancea Colegiul National Unirea IX 58.8 Andrei Cristian Nastase Bucharest București Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu" IX 57.3 Andrei Gatea Cluj-Napoca Cluj Liceul de Informatică "Tiberiu Popoviciu" X 56 Andrei Mesina Slatina Olt Colegiul National Ion Minulescu X 54.8 Damian Monea Slatina Olt Colegiul National Ion Minulescu X 52.5 Vlad Costache Ramnicu Valcea Vâlcea Colegiul National "Mircea cel Batran" X 50.9 Andrei Florea Tirgu-Mures Mureș Colegiul National Alexandru Papiu Ilarian X 50 Bancila Sorin Braila Brăila Colegiul National "Gh.M.Murgoci" X 48.3 Andrei Chimoaica Slatina Olt Colegiul National Ion Minulescu X 47.5 Cristian-Ilie Vasile Tulcea Tulcea Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Sf. Ioan Casian" IX 47.3 Mircea Vlăduț Gurahonț Arad Liceul "Ioan Buteanu" Gurahonț IX 47.1 Razvan Suciu Baia Mare Maramureș Colegiul National "Gheorghe Sincai" IX 46 Adrian Chiru Ploiesti Prahova Colegiul National "Mihai Viteazul" Ploiesti IX 45.7 Alexandru Marin Botosani Botoșani C.N "A.T.Laurian" X 44 Cristea Razvan-Ionut Ramnicu Valcea Vâlcea Colegiul National "Mircea cel Batran" X 41.3 Paul Calinoiu Arad Arad Colegiul National Moise Nicoara Arad IX 40.5 Stefan Sfranciog Ramnicu Valcea Vâlcea Colegiul National Mircea cel Batran IX 39.7 Adrian Cucos
    [Show full text]
  • BIBLIOTECA NAŢIONALĂ a ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XIV, Nr. 12 Dece
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XIV, nr. 12 decembrie 2011 Editura Bibliotecii Naţionale a României Bucureşti 2011 2 BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CUPRINS GENERALITĂŢI.............................................................................................6 Calculatoare. Prelucrarea datelor.......................................................................7 Standardizare. Metrologie ...............................................................................19 Civilizaţie. Cultură ..........................................................................................19 Bibliografii. Cataloage.....................................................................................22 Biblioteconomie. Biblioteci.............................................................................23 Reviste cu caracter general..............................................................................24 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii .....................................................24 Ziaristică..........................................................................................................26 Publicaţii pentru copii......................................................................................28 FILOZOFIE...................................................................................................31 Metafizică........................................................................................................32 Filozofia
    [Show full text]
  • Downloaded from Brill.Com10/01/2021 10:26:07AM Via Free Access the Lower Danube and Romanian Nation-Making 229 of Europe’
    Chapter 8 The Lower Danube and Romanian Nation-Making We accept the strictest regulations designed to ensure freedom for all flags, we accept the most rigorous control for the application of these regulations, but we want to see that in Romanian waters these regulations are applied by Romanian authorities. King CHARLES I of Romania, 1881 ∵ 1 An Invitation to Transnational Expert Cooperation On 17 September 1883, Friedrich Martens, an Estonian-born diplomat and law professor, better known as the editor of a large collection of Russian diplo- matic documents and as an active supporter of international arbitration and conciliation, sent a letter to Alphonse Rivier, the Swiss scholar who at the time served as secretary general of the Institute of International Law (IIL). The or- ganisation had been founded a decade earlier in Ghent (Belgium) by several dozen legal scholars who aimed ‘to contribute to the progress of international law and become the legal conscience of the civilised world’.1 Martens’ missive, published in the Institute’s journal, Revue de droit international et de législation comparée, was an appeal for the IIL to get involved, according to its status, in settling the juridical principles ‘upon which the international regulation of navigable rivers accessible to all nations should be based’. Such a normative work would render ‘a great service both to the practice and to the science of international law’, given the ‘exceptional importance’ that the navigation of international rivers enjoyed at the time.2 Martens bolstered his intellectual endeavour with references to the devia- tions from the legal principles proclaimed in 1815 as part of the ‘public law 1 Martti Koskenniemi, The Gentle Civilizer of Nations: The Rise and Fall of International Law 1870–1960 (Cambridge 2001), 41.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]