DOCSLIB.ORG

Moartea Creatoare

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Moartea Creatoare REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XVII, Nr. 11-12 (200-201) noiembrie-decembrie 2016 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Moartea creatoare În urmã cu 60 de ani, pe 22 decembrie 1956, la orele 2, trecea în nefiinþã, la numai 21 de ani, Nicolae Labiº. Fusese lovit, în noaptea de 9 spre 10 decembrie, în jurul orei 2:30, de remorca unui tramvai în care încercase sã se urce sau sub care fusese împins. În cursul zilei, în ciuda faptului cã suferise o fracturã a coloanei vertebrale în zona cervicalã, cu secþionare de mãduvã, poetul, rãmas lucid o perioadã, a dictat cuiva ultima sa poezie: Pasãrea cu clonþ de rubin/ S-a rãzbunat, iat-o, s-a rãzbunat.// Nu mai pot s-o mângâi./ M-a strivit/ Pasãrea cu clonþ de rubin, // Iar mâine/ Puii pãsãrii cu clonþ de rubin,/ Ciugulind prin þãrânã,/ Vor gãsi poate/ Urmele poetului Nicolae Labiº/ Care va rãmâne o amintire frumoasã.... Sfârºitul sãu a tulburat adânc lumea culturalã ºi l-a proiectat în mit. Un mit care împiedicã adesea analiza cumpãnitã, ca ºi lectura lipsitã de prejudecãþi. Este ºi motivul pentru care, cu deosebire în ultimul sfert de veac, Nicolae Labiº este, pe de o parte, negat, fiind socotit un autor aliniat cu iresponsabil entuziasm oportunist exigenþelor ideologice ale comunismului, pe de alta, remitizat, fiind prezentat ca o victimã a regimului (ºi a regimurilor) ºi, nu mai puþin, ca un foarte mare poet (azi absent din manuale). Talent precoce ºi extrem de productiv, elevul liceului din Fãlticenii lui Creangã, nãscut pe 2 decembrie 1935 într-o familie de învãþãtori din satul Mãlini, judeþul Suceava, scrie pe bandã rulantã poeme în stilul cliºeizant-propagandistic al epocii, e prezent la festivaluri de literaturã ºi în presa ieºeanã, devenind o glorie localã despre care se aude la centru ºi ajungând cursant al primei serii (1952- 1954) a ªcolii de Literaturã (unde, la cursul de deschidere, Sadoveanu întreabã dacã e în salã). Este o fire energicã ºi pozitivã ºi se afirmã în chip exploziv, ca odinioarã Arthur Rimbaud, pe care-l ºi citeºte, împotriva restricþiilor vremii (ca ºi pe Baudelaire, Verlaine, Esenin, Maiakovski ori vechiul Villon, dar ºi pe Arghezi), dar îl înþelege sau cel puþin aºa lasã, strategic, impresia, cam pe deasupra, simplificându-i condiþia prin tragerea sa cãtre epoca în care însuºi retorizeazã deloc rimbaldian. Pânã astãzi, criticii literari socotesc cã meritul acestui tânãr poet este de a fi tratat altfel temele curente ale epocii, scoþându-le din schematismul lor uscat ºi conferindu-le suflu liric. Numai cã, pe aceastã cale, el a furnizat cel mai potrivit material agitatorilor cultural-politici, care fãceau sã bubuie sãlile de spectacole sau megafoanele instalate pe stadioane, la manifestãrile în cinstea partidului comunist ºi a Conducãtorului iubit, de aceste versuri pe care mulþi i le atribuiau lui Adrian Pãunescu: Trãim în miezul unui ev aprins/ ªi-i dãm a-nsufleþirii noastre vamã./ Cei ce nu ard dezlãnþuit ca noi/ În flãcãrile noastre se destramã. Sau de acestea, din poezia Comunistului, vehiculate pânã la nebunie în montajele literar-artistice: Vibraþie pentru zidiri de granit,/ Vibraþie pentru un om obidit,/ Vibraþie pentru visare,/ Inimã, lacrimã, floare,/ Pentru greºealã ºi pentru pãcat,/ Pentru copil ºi bãrbat,/ Pentru speranþã, vibraþie,/ Pentru ale dansului ritmuri ºi graþie,/ Pentru dansul de flãcãri ºi roþi / Nimic pentru tine, tot pentru toþi. Existã, însã, ºi un alt Labiº, poetul discret al unor tonalitãþi minore, intimiste, elegiace. Un poet al melancoliilor autumnale, al dorului de iubire ritmat muzical ºi sensibil. De obicei, textele acestui poet ascuns, oarecum subversiv, sunt fragmentare ºi, nu o datã, simple notaþii de stãri fulgurante: Crâmpeie de idei neterminate,/ ªi-un zbor de pãsãri albe ºi un vis/ ªi cântecul sunat pe jumãtate/ Despre-un tãrâm ce încã nu-i descris.// Iar liniºtea, în cadenþare finã,/ S-a mlãdiat smeritã peste burg/ ªi te topeºti ºi curgi fãrã pricinã,/ felinã cearã, dragoste-n amurg. Este greu, totuºi, dacã nu chiar imposibil, de imaginat cãtre ce ar fi mers poetul, trãind... Îi va fi fost greu chiar lui însuºi, de unde ideea care poate nu e cu desãvârºire absurdã cã, de fapt, în noaptea fatidicã, Nicolae Labiº n-a cãzut sub tramvai din neatenþie, nici n-a fost împins de cineva, ci s-a sinucis!... Pentru poezia românã sfârºitul sãu a fost, însã, o mioriticã moarte creatoare. Izbãvitoare! Tudor Cristea REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR Marcã înregistratã OSIM TÂRGOVIªTENI ISSN 1582-0289 Publicaþie distinsã cu ORDINUL ZIARIªTILOR CLASA I AUR de cãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România (31.03.2010) REDACÞIA DIRECTOR REDACTOR-ªEF SECRETAR DE REDACÞIE Tudor Cristea Mihai Stan Ioan Alexandru Muscalu SENIORI EDITORI REDACTORI ASOCIAÞI Dorina Grãsoiu Barbu Cioculescu Daniela-Olguþa Iordache Niculae Ionel Mihai Cimpoi Dumitru Ungureanu Agnes Erich Florentin Popescu Margareta Bineaþã Ana Dobre Liviu Grãsoiu Victor Petrescu Emil Lungeanu George Anca George Coandã Alexandru Pompiliu Ioan Adam Nicolae Scurtu Manole Neagoe Radu Cârneci Emil Stãnescu Savian Mur Iordan Datcu Corin Bianu Sultana Craia George Toma Veseliu SUBREDACÞIA CHIªINÃU Marian Popa Ion Mãrculescu Iulian Filip Dan Gîju In memoriam: Nicolae Dabija Petre Gheorghe Bârlea Vasile Romanciuc Mircea Horia Simionescu Mihai Miron Ianoº Þurcanu Mihai Gabriel Popescu Aurelian Silvestru Mircea Constantinescu Henri Zalis TEHNOREDACTOR GRAFICà Iulian Filip Gheorghe Buluþã Ioan Alexandru Muscalu Alexandru Coman În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 2 sau 4 pag. A4 cu literã de 12 la un rând sau 3500-7000 semne fãrã spaþii (4000-8000 cu spaþii). Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia) Reproducerea parþialã sau integralã a unor articole din revistã fãrã aprobarea redactorului-ºef intrã sub incidenþa legii drepturilor de autor. Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã ISSN on-line 2284-600X pentru conþinutul articolelor revine exclusiv Revista poate fi cititã ºi on-line la adresa semnatarilor acestora ca persoane individuale. www.bibliotheca.ro/reviste/litere LA MULTI, ANI 2017! Bibliotheca Editura ureazã la mulþi ani partenerilor ºi cititorilor. LITERE 2 Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni La mulþi ani 2017! Anul care a trecut (2016) a fost pentru cele trei entitãþi care reprezintã în fapt Târgoviºtea culturalã, unul al aniversãrilor: Editura Bibliotheca (19 ani), Litere. Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni (17 ani) alãturi de Societatea Scriitorilor Târgoviºteni (11 ani). Sunt vârste remarcabile pentru epoca tehnicistã pe care o traversãm în care, material, cultura scrisã ocupã un nemeritat ultim loc. Pentru noi, familia SST, anul 2016 a fost unul încãrcat de satisfacþii ºi împliniri pe care le-am trãit împreunã cu cititorii ºi colaboratorii noºtri. Cu prilejul acestor aniversãri, al Crãciunului ºi al Anului Nou, Consiliul director al SST (Mihai Stan, George Coandã, Victor Petrescu, acad. Mihai Cimpoi, Tudor Cristea, Petre Gheorghe Bârlea,Emil Stãnescu, Vali Niþu, Dan Gîju, Iulian Filip, Constantin Voicu, Ion Mãrculescu, Ioan Alexandru Muscalu, Corin Bianu, Grigore Grigore, Florea Turiac, Dan Þop, Lucian Penescu, George D. Piteº) alãturi de redacþia revistei Litere ureazã pentru 2017 cãrþi de succes, satisfacþii alãturi de cei dragi, sãnãtate ºi zile îmbelºugate membrilor SST: Barbu Cioculescu, Simona Cioculescu, Florentin Popescu, Corneliu Popescu, Sultana Craia, Emil Vasilescu, Ianoº Þurcanu, George Anca, Marin Ioniþã, George Corbu, Mircea Anghelescu, Liviu Grãsoiu, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Mihaela Ciocodeicã, Ion Bratu, Victor Davidoiu, Alexandrina Dinu, Christian Crãciun, Sebastian Drãgan, Daniela-Olguþa Iordache, Ion Gavrilã, Victor Mihalache, Kotzbacher Erich, Alexandru Nicolescu, Ion Gh. Dumitru, Victor Negulescu, ªtefania Viorica Rujan, George Sânpetrean, Dumitru Ungureanu, Virgil Voinescu-Orãºanu, Ion Iancu Vale, Andrei Gheorghe, Alexandra Tomºa, Andreea Mihaela Gluh, Ioan N. Radu, Ion Sorin Ivaºcu, Nicoleta Cojoianu, Nicolae Petrescu, Mihaela Doina Dimitriu, George Cãlin, Alin Zaharia, Mircea Bãdoiu, Nicolae Iºtoc, Alex Vâlcu, Anatol Covali, Niculae Ionel, Moise Paul Cristian Ioniþã, Constantin Predescu, Vasile Oneaþã, Dan Viºinescu, Adrian Georgescu, Cristian Buzãþel, Ivan Vasile Ivanoff, Niculae Nãbârjoiu, Manina Cerasela Leaºu, Horaþiu Radu Maniþi, Viorica Pop, Marin Petre Constantin, Dumitru Radu Luca, Ana Baity, Ioan Viºan, Ioan George Canache, Flavia Stoica, Valeria Arsene, Titi Damian, Emanoil Toma, Mihai Antonescu, George Ioniþã, Vasile Barbu, Pavel Gãtãianþu, Ionel Stoiþ, Petru Onciu, Ioþa Bulic, Dãnuþ Drãghici, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea, Nicolae Gheyu, Ana Hâncu, Alin Vrãbiescu, Carmen Duvalmã, Gheorghe Râmboiu-Bursucani, Geo Olteanu, Lucian Drãgoi, Florin Oprea Sãlceanu, Iulian Moreanu, Alexandru Bulandra, Nicolae Puiu Iliescu, Maria Mirea, Igor ªarov, Aurelian Silvestru, Dumitru Copilu-Copillin, Constantin P. Popescu, Costel Agache-Ram, Laurenþiu Ciprian Tudor, Vasile Groza, Adrian Melicovici, Iuliana Paloda- Popescu, Dorina Grãsoiu, Margareta Bineaþã, Rodica Anca, Radu Cârneci, Nicolae Vasile, ªtefan Neagu, Marian Nicolescu, Adrian Lucian Scãrlãtescu, Corneliu Berbente, Iordan Datcu, Ion Hadârcã, Mihai Miron, Nicolae Rãdulescu, Mihail Octavian Sachelarie, Ioan ªerban Fãlculete, Marin Neagu, Ana Dobre, Marius Adrian Culiþã, Alexandru Coman, Ecaterina Bazilescu-Chiriþã, Mihail Constantin Alexandru, Adrian Munþiu, Florea
Load more

Recommended publications
  • Evidenta Strazi Sector 1.Xlsx
    Evidenţa străzilor din sectorul 1 Nr crt Tip Denumire Administrare 1 Strada 16 Februarie Primaria Sectorului 1 2Strada Abrud Primaria Sectorului 1 3Strada Abus Primaria Sectorului 1 4 Strada Academiei Primaria Sectorului 1 5Strada Acetilenei Primaria Sectorului 1 6 Strada Aciliu Primaria Sectorului 1 7Strada Acordeonului Primaria Sectorului 1 8Strada Acordului Primaria Sectorului 1 9 Strada Acumulatorului Primaria Sectorului 1 10 Strada Adalin Primaria Sectorului 1 11Strada Slt. Adrian Patru Primaria Sectorului 1 12 Strada Ady Endre Primaria Sectorului 1 13 Bulevardul Aerogarii Administratia Strazilor(între Sos. Bucuresti - Ploiesti şi Bd. Ficusului) 14Strada Aeromodelului Primaria Sectorului 1 15 Intrarea Aeronavei Primaria Sectorului 1 16 Strada Aeroportului Primaria Sectorului 1 17 Strada Afanata Primaria Sectorului 1 18 Strada Afluentului Primaria Sectorului 1 19 Strada Agapia Primaria Sectorului 1 20 Drumul Agatului Primaria Sectorului 1 21 Bulevard Agronomiei Administratia Strazilor (între Pta. Horticultorilor şi Pta. Aurel Popoviciu) 22Strada Aiud Primaria Sectorului 1 23 Strada Albac Primaria Sectorului 1 24 Strada Aldeni Primaria Sectorului 1 25 Aleea Aleea Alexandru Primaria Sectorului 1 26 Aleea Aleea Modrogan Primaria Sectorului 1 27 Strada Aleksandr Sergheevici Puskin Primaria Sectorului 1 28Strada Alexandrina Primaria Sectorului 1 29 Bulevardul Maresal Alexandru Averescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 30 Strada Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 31 Intrarea Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 32 Strada General Alexandru Cernat Primaria Sectorului 1 33 Strada Alexandru Constantinescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 34Strada Alexandru Deparateanu Primaria Sectorului 1 35Strada Erou Alexandru Faclie Primaria Sectorului 1 36 Bulevard Alexandru Furtunescu Administratia Strazilor (între Bd.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Nicolae Ionescu Şi Contemporanii Săi
    NICOLAE IONESCU ŞI CONTEMPORANII SĂI Nicolae Ionescu (1820-1905) este cunoscut în istoriografie secvenţial şi incomplet, numele său fiind asociat exclusiv statutului de lider al Fracţiunii Libere şi Independente. Reconstituirea firului cronologic al vieţii lui nu este un demers facil, ba mai mult există încă numeroase secvenţe cronologice ce nu pot fi redate decât parţial, în lipsa unor surse care să ofere informaţiile necesare. Nicolae Ionescu apare în postura veşnicului nemulţumit, a insului ce nu poate fi un om al timpurilor sale. La 1857, muntenii cereau un principe străin, el dorea unul pământean. Era adeptul unei politici de neutralitate şi ar fi dorit ca Principatele Române să fie precum „Belgia şi Svizzera”. Profund admirator al modelului englez, părea prea puţin impresionat de modelul francez, deşi a petrecut ani buni la Paris. Singurele descrieri despre primii ani din viaţa lui Nicolae Ionescu aparţin fratelui său, Ion Ionescu de la Brad1, dar acestea se mărginesc la a nara evenimente din copilărie ce nu pot oferi informaţii asupra raporturilor existente între cei doi fraţi. De altfel, informaţiile despre copilăria şi primii ani de şcoală ai lui Nicolae Ionescu sunt limitate. A.D. Xenopol îl identifică pe Nicolae Ionescu ca fiind elev, şi ulterior absolvent, al Academiei Mihăilene fără a oferi informaţii suplimentare asupra modului în care acesta a relaţionat cu colegii sau profesorii săi2. După absolvirea cursurilor Academiei Mihăilene, Nicolae Ionescu pleacă la Paris pentru a studia Dreptul. Despre perioada petrecută acolo se ştiu foarte puţine, dar cert este că acesta nu a reuşit să obţină o diplomă care să-i certifice studiile urmate3.
    [Show full text]
  • BIBLIOTECA NAŢIONALĂ a ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XIV, Nr. 12 Dece
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XIV, nr. 12 decembrie 2011 Editura Bibliotecii Naţionale a României Bucureşti 2011 2 BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CUPRINS GENERALITĂŢI.............................................................................................6 Calculatoare. Prelucrarea datelor.......................................................................7 Standardizare. Metrologie ...............................................................................19 Civilizaţie. Cultură ..........................................................................................19 Bibliografii. Cataloage.....................................................................................22 Biblioteconomie. Biblioteci.............................................................................23 Reviste cu caracter general..............................................................................24 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii .....................................................24 Ziaristică..........................................................................................................26 Publicaţii pentru copii......................................................................................28 FILOZOFIE...................................................................................................31 Metafizică........................................................................................................32 Filozofia
    [Show full text]
  • Downloaded from Brill.Com10/01/2021 10:26:07AM Via Free Access the Lower Danube and Romanian Nation-Making 229 of Europe’
    Chapter 8 The Lower Danube and Romanian Nation-Making We accept the strictest regulations designed to ensure freedom for all flags, we accept the most rigorous control for the application of these regulations, but we want to see that in Romanian waters these regulations are applied by Romanian authorities. King CHARLES I of Romania, 1881 ∵ 1 An Invitation to Transnational Expert Cooperation On 17 September 1883, Friedrich Martens, an Estonian-born diplomat and law professor, better known as the editor of a large collection of Russian diplo- matic documents and as an active supporter of international arbitration and conciliation, sent a letter to Alphonse Rivier, the Swiss scholar who at the time served as secretary general of the Institute of International Law (IIL). The or- ganisation had been founded a decade earlier in Ghent (Belgium) by several dozen legal scholars who aimed ‘to contribute to the progress of international law and become the legal conscience of the civilised world’.1 Martens’ missive, published in the Institute’s journal, Revue de droit international et de législation comparée, was an appeal for the IIL to get involved, according to its status, in settling the juridical principles ‘upon which the international regulation of navigable rivers accessible to all nations should be based’. Such a normative work would render ‘a great service both to the practice and to the science of international law’, given the ‘exceptional importance’ that the navigation of international rivers enjoyed at the time.2 Martens bolstered his intellectual endeavour with references to the devia- tions from the legal principles proclaimed in 1815 as part of the ‘public law 1 Martti Koskenniemi, The Gentle Civilizer of Nations: The Rise and Fall of International Law 1870–1960 (Cambridge 2001), 41.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Oameni Cari Au Fast
    NICOLAE IORGA Oameni cariau fast Antologie, editie Ingriptd, note ;i comentarii de VALERIU ;i SANDA RAPEANU Studiu introductiv de VALERIU RAPEANU EDITLIR A MILITAR A 1975 Oameni canau fost C 0 L U M N A Ilustrat la copertel ARMAND CRINTEA Oameni cari au fost,. in contextul operei luiNicolae lorga Personalitatea lui N. Iorga nu are in istoria culturii romanesti inaintasi.El nu poateficomparat cu marii savanti §i carturari de tipul lui Dimitrie Cantemir, Nico- lae Milescu, Ion Eliade-115dulescu, B. P. Hasdeu, alaturi de care numele ii este rostit intotdeauna, deoarece enci- clopedismul era doar una din dimensiunile fiintei sale. Formula in cazul sau este mai degraba constringatoare, folositl ca un automatism, din considerente pur didactice, ea determinind genul proxim, dar nu si diferenta speci- fics a personalitatii sale unice si nerepetabile. Pentru ca nimeni n-a intrunit asemenea lui darurile plurivalentei in- telectuale, ale omniprezentei publice, ale abordarii simul- tane a tuturor domeniilor scrisului. Omul proteic, tempe- ramentul vulcanic ce irupea cu fulgere in fiecare fraza si in ifiecare gest, spiritul justitiar ce s-a considerat intot- deauna purtator al unei misiuni nationale si morale, cer- cetatorul care cu o abnegatie monahala s-a cufundat in intunericul arhivelor, scriitorul care stapinea tainele ver- bului ca cei mai desavirsitiartistiaiacesteitari,zia- ristulcaruia nu-i scapa nimic din tumultul vielii spu- nindu-si cuvintulfie asupra unor probleme capitale ale omenirii, fie asupra unor intimplari cotidiene si sanctiona
    [Show full text]
  • Bibliografia Cartilor in Curs De Aparitie
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XV, nr. 5 mai 2012 Editura Bibliotecii Naţionale a României Bucureşti 2012 Redacţia: Biblioteca Naţională a României Centrul Naţional ISBN-ISSN-CIP Bd. Unirii, nr. 22, sector 3 Bucureşti, cod 030833 Tel.: 021/311.26.35 Fax: 021/312.49.90 E-mail: [email protected] URL: www.bibnat.ro ISSN = 2284 - 8401 ISSN-L = 1453 - 8008 Responsabil număr: Nicoleta Corpaci Notă: Descrierile CIP sunt realizate exclusiv pe baza informaţiilor furnizate de către editori. Centrul Naţional CIP nu-şi asumă responsabilitatea pentru modificările ulterioare redactării descrierilor CIP. © 2012 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. 4 BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CUPRINS 0 GENERALITĂŢI...............................................................................................8 004 Calculatoare. Prelucrarea datelor...............................................................8 008 Civilizaţie. Cultură...................................................................................14 01 Bibliografii. Cataloage...............................................................................17 02 Biblioteconomie. Biblioteci.......................................................................18 05 Reviste cu caracter general ........................................................................18 06
    [Show full text]
  • On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19Th Century1 Roxana Patraș
    On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19th Century1 Roxana Patraș Abstract: The present paper explores diffident and dissident practices reflected by the political talk at the end of the 19th-century in Romania. Relying on Jacques Rancière’s theories on the ‘aesthetic regime of politics,’ the introduction sketches a historical frame and proposes a focus change: the relation between ‘politics’ and ‘aesthetics’ does not stand on a set of literary cases, but on political scripts as such. Thus, the hypotheses investigated by the next three parts can be formulated as follows: 1. though determined by an ideological direction (Conservative or Liberal), the political speech still preserves his tendency towards aesthetic autonomy. 2. oratorical merits (hinting at aesthetic autonomy) can turn into practices of political autonomy, diffidence and, then, dissidence. Methodologically, two types of aesthetic practices organize the chosen materials; both the diffident script and the theatre of dissidence help us to perceive how the philosophical and moral meaning of these practices could change into an ideology of dissidence. The formalization of diffident practices, their conversion to outspoken dissidence, also corresponds to the symmetrical symptom of unlimited authority; when old- time politicians warned on ‘Caesarism,’ ‘Vizierate,’ ‘Despotism,’ ‘Omnipotence’ or ‘Tyranny,’ the Romanian society had already been training for a long experience of ‘dictatorship.’ Keywords: diffident practices, dissidence, historical party, dictatorship, political speech I. An Introduction to the Context and a Pair of Hypotheses The political oratory delivered within the Romanian Parliament and its premises (political clubs, electoral meetings) in the second half of the 19th century can be organized thematically into several polemical nuclei, which reflect not only the process of modernization underwent by state institutions, but also a particular transition from political thinking to political talk.
    [Show full text]
  • Caietele CNSAS, Nr. 2 (14) / 2014
    Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul VII, nr. 2 (14)/2014 Editura CNSAS Bucureşti 2015 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul VII, nr. 2 (14)/2014 ISSN:1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (Institute of National Remembrance, Warsaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Elis Neagoe-Pleșa Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Gabriela Toma Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist: instituţii, cadre, obiective Nicoleta Ionescu-Gură, Internările administrative din timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. I. Internarea în unitățile de muncă (1950-1952)…………………………………7 Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, „Dezbateri” filosofice și juridice în arestul Securității: colonelul Aurel Ardeleanu și avatarurile regimului comunist din România……………………………………………………………….53 II. Sub lupa Securităţii Mădălina Braşoveanu, Gânduri pentru o expoziție documentară: urme ale rețelei artistice Oradea – Târgu Mureș - Sfântu Gheorghe în Arhiva fostei Securităţi ……………………...85 Nicoleta Ionescu-Gură, 30 octombrie 1971. Catastrofa de la Exploatarea Minieră Certej – Săcărâmb, județul Hunedoara, în documentele din arhiva PCR și ale Securității……….167 Emilian Dranca, Spectrul intelectual al omului politic. Studiu de caz: Corneliu Coposu……………….185 William Totok, Elene-Irene Macovei, De la S.D.
    [Show full text]
  • Etre Macrogheni's Resignation from the Lascăr Catargiu Government
    JOURNAL of Humanities, Culture and Social Sciences, Vol. 3, No. 1, 2016 ISSN 2393 – 5960; ISSN – L 2393-5960, pp. 85-96 etre Macrogheni’s resignation from the Lascăr Catargiu Government (1875) P Alexandru Ionicescu, Ph.D.c. Faculty of Social Sciences, University of Craiova & “Alexandru și Aristia Aman” County Library Romania [email protected] Abstract A large number of financial and economic initiatives and reforms are closely connected to the name of Petre Mavrogheni, a highly competent and capable statesman of modern Romania. Minister of Finance in several governments, both before the reign of Cuza and during his mandate, and subsequently, during the long governance of Carol I, Petre Mavrogheni was appreciated both by his opponents and by those sharing the same political views. Finance portfolio minister under the first great Conservative government of modern era (1871-1876), Peter Mavrogheni resigned in early 1875 owing to the outbreak of a legal-diplomatic scandal in Vienna. The name of the Romanian Minister was mentioned in the legal action taking place in the capital of the AustroHungarian Empire, being connected to perfecting some onerous businesses. Although supported by an important part of government colleagues and despite the fact his innocence was, eventually, recognized, Petre Mavrogheni left the government, never to occupy this position in any of the next governments. Key words: Petre Mavrogheni, resignation, Conservative Party, monarchy. Although acknowledged, retrospectively, for the abilities manifested in the administrative matters, the unyielding and hermetical manner applied by the conservators in the affairs of the government generated exasperation among the liberal politicians as they maintained to powerfor no less than five years.
    [Show full text]