Chişinău • 2010 Nr. 1 (106), 2010 Ianuarie-Februarie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Chişinău • 2010 Nr. 1 (106), 2010 Ianuarie-Februarie Nr. 1 (106), 2010 ianuarie-februarie Chişinău • 2010 VALERIU GAFENCU, SFÂNTUL ÎNCHISORILOE Nr. 1 LUMINĂTORUL 3 Meditaţii CUGETĂRI LA ÎNCEPUT DE AN Cinsteşte şi apără legea neamului tău... După sărbătorirea Naşterii Domnului, apoi şi a Anului Nou, creştinii s-au concentrat fiecare la mulţimea grijilor cotidiene, cu speranţa că acest an va fi pentru ei mai bun, mai uşor decât cel pe care l-au petrecut în istorie. Dea Domnul să fie aşa! Tatăl nostru ceresc ne vrea numai binele, dar putem avea acest bine jinduit şi ne putem bucura de el doar dacă noi înşine îl înfăptuim, zi de zi, ducând un mod de viaţă potrivit poruncilor dumnezeieşti. La începutul acestui an, am avut sa- tisfacţia de a le propune tuturor enoria- şilor un calendar cu totul neobişnuit, la editarea căruia, deşi într-o măsură mică, am participat şi eu însumi. Este vorba Prot. Petru Buburuz şi poe- despre calendarul cu un generic inedit, tul Grigore Vieru, ambii cu şi anume: „Personalităţi creştine”. Mai aceleaşi idealuri întâi a apărut ideea unei Alei a persona- lităţilor culturale bisericeşti, legate de pământul şi Biserica Basarabiei. Dar autorul ideii calendarului este dl Petru Şarcov, unul dintre enoriaşii bisericii noastre, dar şi directorul editurii „Cu drag”. E o editură pentru al cărei colectiv literatura creştină constituie principala preocupare, aşa încât până în prezent a reuşit să scoată de sub tipar multe cărţi de mare folos pentru cei care-l caută pe Dumnezeu, începând cu diferite cărţi de rugăciuni, acatiste ale sfinţilor şi ale Maicii Domnului, acesta din urmă trebuincios mai ales femeilor, şi până la asemenea cărţi preţioase, cum sunt „Patericul Egiptean”, 4 LUMINĂTORUL Nr. 1 precum şi alte cărţi ca: „Tipiconul”, „Viaţa de după moarte”, P.S. Irineu, Episcop de Ecaterinburg şi Irbiţk, „Mamă, ai Grijă!”, şi o serie de cărţi pentru copii şi altele. Dar, de fapt, cred că nu e cazul să folosim acest calificativ, fiind vorba despre o carte creştină, chiar dacă e vorba despre una simplă şi mică, doar de câteva pagini. Principalul e ca aceasta să fie căutată şi citită. Pentru că, de exemplu, doar patru pagini de text, care întru- nesc sfaturi pentru copii şi tineret, sunt de ajuns ca să-l facă pe copil şi pe adolescent - cu condiţia că citeşte aceste patru pagini! - să se gândească pe cât este el de corect în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de părinţi, fraţi şi surori, faţă de colegi, pe cât este de corect în comportamentul său în locurile publice, pe cât de conştiincios este în toate cele pe care le face, şi aşa mai departe. În cazul în care va fi obiectiv faţă de sine, autocritic, se poate întâmpla să dorească a schimba ceva în viaţa sa, a şi-o îmbunătăţi. Anume prin acest imbold va putea găsi calea spre Dumnezeu... Dar să revenim la calendarul „Personalităţi creştine”. Scopul lui utilitar se află pe al doilea plan. Principalul scop urmărit e cel de a-i ajuta pe creştini, şi nu numai pe ei, să-i cunoască cel puţin pe câţiva dintre cei pentru care modul creştin de viaţă a fost unul ales în mod conştient, din dorinţa fierbinte de a-l sluji pe Dumnezeu, demonstrând că pe Dumnezeu îl poţi sluji oricând şi oriunde, în orice împrejurări de viaţă. Şi dacă dintre cei 12 aduşi în paginile calendarului ar fi să alegem unul care prin viaţa sa să ilustreze acest lucru, ar fi pământeanul nostru Valeriu Gafencu, născut în 1921 la Sângerei, judeţul Bălţi, care, pentru credinţa sa în Dumnezeu şi pentru adevăr, la vârsta doar de 20 de ani a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi purtat de regimul co- munist ateist prin calvarul închisorilor, pe care l-a trăit ca un adevărat mucenic, jertfindu-şi sănătatea şi, până la urmă, şi viaţa. Din notiţele rămase în urma lui, vreau să citesc una: „Dragostea este virtutea cea mai mare, care nu înlocuieşte, ci întăreşte şi mai mult credinţa”. A avut în vedere acea dragoste faţă de aproapele, despre care Dumnezeu ne Nr. 1 LUMINĂTORUL 5 vorbeşte în poruncile sale. Anume din această dragoste, în închisoare, Valeriu Gafencu, grav bolnav, dăruieşte medi- camentul care i-ar fi putut salva viaţa altui om, pastorului Wurmbrandt... Şi celelalte personalităţi creştine prezente în paginile „Calendarului”, începând cu cel ce a provăduit Evanghelia în teritoriul nostru, Sfântul Apostol Andrei, pot servi creştinului de astăzi exemplu demn de urmat prin statornicia lor în mersul pe ca- lea slujirii lui Dumnezeu. Ţin să le enumăr, pentru ca prin aceasta să vă conving: Ştefan cel Mare şi Sfânt; Biserica Sf. Ap. Petru şi Pavel Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolit al Moldovei; Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolit al Moldovei; Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolit al Kievului, Haliciului şi a toată Rusia; dar şi basarabenii Iosif Naniescu, Mitropolit al Moldovei; Gurie Grosu, Mitropolit al Basarabiei; Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului; Nestor Vornicescu, Mitropolit al Olteniei; Avva Paull Mihail, preot şi savant. Sunt fii ai plaiului nostru, care au trăit şi au activat în timpuri diferite şi chiar şi în locuri diferite, însă tot ceea ce au făcut ei, au făcut în nu- mele lui Dumnezeu şi al neamului, întru păstrarea credinţei strămoşeşti şi a demnităţii naţionale, întru îmbogăţirea spirituală a neamului. E creştineşte să le cunoaştem numele şi faptele, să-i cinstim, după cum şi merită. Tot la începutul acestui an, în ziua de 18 ianuarie, cu întreaga ţară, am plâns cu sufletul la împlinirea unui an de la plecarea în Împărăţia lui Dumnezeu a celui care a fost - şi pentru totdeauna a rămas să fie pentru acest neam - Grigore Vieru... Departe prin activitatea sa de tărâmul 6 LUMINĂTORUL Nr. 1 religiei, poet al celor mari şi al celor mici, pot spune că a fost unul care a conştientizat plenar importanţa religiei pentru om, pentru bunul mers al vieţii pe pământ. De aceasta m-au convins şi modul de viaţă pe care l-a dus în toţi anii cât l-am cunoscut, dar şi cugetările lui, pline de o înţelepciune asemenei celei a lui Solomon. Aici, exemplific doar prin două: „Există o singură uriaşă cultură: religia. Restul e disperare, ne- putinţă, ceaţă, graniţă, port în care nu ne aşteaptă nimeni”, „Pământul primeşte pe toţi morţii. Cerul alege”. Din punctul meu de vedere, un om care doreşte să-şi orânduiască viaţa potrivit preceptelor creştine, le poate citi după rugăciunea de demineaţă, făcându-le şi pe ele îndrumătoare în toate cele ce ne planificăm să facem în ziua respectivă. Am auzit de mai multe ori şi de la mai mulţi oameni: la ce i-a trebuit să pornească la drum? La vârsta lui, ar fi putut să stea acasă, să-şi caute de sănătate şi bătrâneţe... Sănătate, într-adevăr, avea puţină. Dar bătrâneţe... Niciodată nu l-am simţit ca pe un om cu adevărat bătrân sau, cum se mai spune, îmbă- trânit. Dacă, fizic, mai putea avea careva slăbiciuni, cei din jur nu le vedeau niciodată, poate doar cei ai casei. Şi nici el însuşi nu le lua în seamă. Altfel, într-adevăr, s-ar fi păzit, nu s-ar fi dus la Cahul în acel 15 ianuarie 2009. Dar s-a dus. Nu putea să nu meargă să-l cinstească pe Eminescu. Simplu de tot: un poet a mers la alt poet... Sau: un poet mare a mers la alt poet mare... La propriu şi la figurat... Şi această în- tâlnire - poate Însuşi Dumnezeu a vrut să fie aşa! - a fost una care i-a lăsat să rămână împreună pentru totdeauna. Grigore Vieru se simţea ca şi preoţii la datorie, el nu putea sa nu răspundă la solicitare. El şi-a făcut datoria. În felul acesta, tragicul accident care s-a produs atunci, îl putem interpreta şi ca o lecţie pentru noi, toţi ceilalţi, el ajutându-ne să înţelegem că Grigore Vieru şi-a perceput corect datoria de creştin, îndeplinind-o până la capăt: nu a neglijat harul cu care l-a înzestrat Bunul Dumnezeu până-n ultima sa clipă. Chiar şi atunci când s-au gă- sit răuvoitori care l-au desconsiderat, l-au defăimat, această rea-voinţă nu l-a dezechilibrat, nu l-a înrăit, nu l-a întortocheat din mersul vieţii Nr. 1 LUMINĂTORUL 7 sale. Şi asta pentru că l-a avut pe Dumnezeu în suflet. Şi Dumnezeu l-a întărit, dăruindu-i multă răbdare şi înţelepciune, dar şi dreptul de a ne spune lucruri pe care, în virtutea acestei comuniuni cu Dumnezeu, el le-a putut cunoaşte şi înţelege mai bine decât noi. Iată de ce spusele lui s-ar cuveni să ne servească de luare-aminte şi învăţătură. Una din ele, în mod deosebit: „Cinsteşte şi apără legea neamului tău, la fel limba seminţiei în care ai fost zidit, şi Domnul va înmulţi viaţa ta, iar numele tău va fi înnoit şi după moarte”... Le doresc la toţi un an bun, cu pace şi îmbelşugarea roadelor pă- mântului, dar îi îndemn pe toţi, nu uitaţi de poruncile Bisericii, căci fără de Dumnezeu noi suntem neputincioşi. În raport cu marele poet Grigore Vieru, să ne amintim mai des de cuvintele Evangheliei: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi” (In. 15,13). Grigore Vieru şi-a jertfit viaţa pentru întreg poporul românesc. Dumnezeu să-l odihnească în corturile Sale împreună cu drepţii. Aşa să fie! Amin! Prot. Petru BUBURUZ magistru în teologie paroh al bisericii „Sf. Ap. Petru şi Pavel” din Chişinău 8 LUMINĂTORUL Nr. 1 Noi apariţii editoriale CALENDAR FĂRĂ PRECEDENT Personalităţi creştine care s-au ridicat din seminţia Ortodoxiei pe pământul Basarabiei. Sunt printre cei care ne reprezintă neamul şi credinţa, care au dus povara şi au purtat responsabilitatea pentru începutul Unirii, prin credinţă, a nemului românesc.
Recommended publications
  • Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Chișinău, 2016
    Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Chișinău, 2016 Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice Centrale a AȘM Responsabil de ediție: dr. hab. Aurelia Hanganu Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari Copertă: Vitalie Pogolșa Paginare digitală: Valeriu Oprea DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Limba noastră o comoară / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.) ; resp. ed.: Aurelia Hanganu – Chişinău : Biblioteca Științifică Centrală “A. Lupan” (Institut), 2016 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 184 p. 300 ex. ISBN 978-9975- . 016: L Lucrarea prezintă cititorului.... Este adresată profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților. © Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut), 2016 2 CUPRINS Acad. Gheorghe DUCA, Președintele AȘM. Credem în izbânda Limbii Române! Acad. Nicolae CORLĂTEANU. Las vouă moștenire Acad. Silviu BEREJAN. Degradarea vorbirii orale într-un stat, în care funcţionează paralel două limbi oficiale Anatol CIOBANU, membru corespondent al AȘM. Situaţia glotică după 15 ani de independenţă Grigore VIERU, Doctor Honoris Causa al AȘM, membru titular post-mortem al AȘM, membru de onoare al Academiei Române. Limba română, oastea noastră naţională Vasile PAVEL, dr. hab. în filologie. Limba română – unitate în diversitate Ion UNGUREANU, Doctor Honoris Causa al AȘM. Destinul limbii române într-un spaţiu căzut din istorie Adrian PĂUNESCU, membru de onoare al AȘM. Discurs la intrarea în Academia Moldovei Acad. Mihai CIMPOI, membru de onoare al Academiei Române. Limba română, „casă a fiinţei noastre” Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române. Partea noastră de veşnicie − limba română Mihail MUNTEAN, Doctor Honoris Causa al AȘM. Poezia și muzica (Gânduri neordonate) Valeriu MATEI, membru de onoare al Academiei Române.
    [Show full text]
  • Dor De Basarabia Nr. 34.Qxd
    Nr. 34, anul VII, 12 pagini Iunie 2012 [email protected] £ Tel: 0742778041 ISSN 1842 - 1512 eo rBasarabia Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia DPeriodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat SUMAR Simpozion la T`rgu-Neam] Caravana pagina 2 Editorial S\raca noastr\ comemor\rii Basarabie bogat\ pagina 3 (200 de ani de la r\pirea Basarabiei) Declara]ia de la Ia[i paginile 6-8 pagina 4 Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012 Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei (Nicolae Bile]chi - 75) pagina 5 ~ntre doliu, determinare [i curaj Participan]i la Festivalul „Lume - pagina 7 lume, hai la glume!“. La microfon prof. Unirea `ncepe din Eugenia Baroncea - familie [efa Sec]iei Raionale pagina 12 de Cultur\ Ungheni. 13 mai 2012, comuna Todire[ti, r-nul Ungheni, R. Moldova LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB or 2 De Basarabia Cele mai importante ac]iuni desf\[urate de membrii filialei `n perioada martie - mai 2012 ¾ 18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privind nale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - di- mânilor“ (sala de festivit\]i a Liceului Economic organizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basara- rectorul Teatrului „Veniamin Apostol“, poeta Nina „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam]); biei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i); Slutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bi- ¾ 13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor unghe- ¾ 25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vor- bliotecii „Mihail Sadoveanu“ [i colegele dumneaei, neni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or.
    [Show full text]
  • Antocomunism Si Represiune Comunista
    SIMPOZION REGIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIOANALĂ ANTICOMUNISM ȘI REPRESIUNE COMUNISTĂ.1945-1989 Ediția a III-a, Târgu-Neamț, 26 mai 2018 Editura StudIS Iaşi-2018 1 Coordonatori: Karina Indrig Cojocariu Emanuel Bălan Ioan Romeo Roman Marius-Emanuel Sandu Editura StudIS Str. Şoseaua Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 5 700109 Iasi Tel: 0745 263 620 http: www.adicenter.eu Tehnoredactare: Emanuel Bălan Coperta: Cosmin Diaconița Descrirea CIP a Bibliotecii Naționale a Romaniei Anticomunism și represiune comunistă.1945-1989/Iași:StudIS 2017 Conține bibliografie VOL. 3 ISBN978-606-775-490-2 2 CUPRINS Cuvânt înainte………………………………………….…….………………………………………5 ISTORIE NAȚIONALĂ Prof. Elena Preda, SUBLIMA DESCĂTUȘARE A JERTFEI DE SINE…………………..8 Prof. dr. Ioan-Romeo Roman, AM ÎNTREBAT 100 DE ROMÂNI…………...…………14 Prof. Dana-Maria Sonkodi-Cozma, COMUNISMUL - ISTORIE ŞI REALITATE..........20 Prof. Camelia Chiţă și Corina Mirescu, INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA………………………………………………………………………………….26 Prof. Traian Anton, DATORIA DE A NU UITA UITAREA SE AŞTERNE PESTE MEMORIA NOASTRĂ…………………………………………………………………….28 Prof. Dancu Dragomir, ȚĂRANII ȘI COMUNISMUL.......................................................30 Prof. Maria-Magdalena Ogrinjea , POLITICI REPRESIVE ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA INTELECTUALITĂȚII ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST……………………….. 35 Prof. Mădălina Dinu-Pătrașcu, ISTORIA SUFERINȚEI LA ROMÂNI STUDIU DE CAZ: ÎNCHISOAREA DE LA SIGHET.............................................................................. 40 Prof. Georgeta-Elena Ristoiu, ISTORICUL PENITENCIARULUI
    [Show full text]
  • Portret Din Profil Cultural
    Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Valeriu RAŢĂ Valeriu Raţă a intrat în publicistica culturală cu o firească timiditate a intelectualului lipsit portret cultural din profil : de experienţa gazetărească. Avea însă privilegiul unei solide pregătiri filologice – tocmai aceasta garanta scrisului său apreciabile virtuţi precum corectitudinea şi claritatea frazei. Nu e de mirare că au reţinut atenţia cititorilor revistei BiblioPolis chiar primele sale cronici, de la diverse evenimente culturale din cadrul BM „B.P. Hasdeu”. Pentru că aceste lucrări excelau prin precizia relatării, cu tot „tacîmul” implicit: nume, fapte, amănunte semnificative, luări de atitudine, sugestii, concluzii etc. Cu trecerea anilor, colegul nostru şi-a lărgit marja de abordare / manevrare a subiectelor, diversificîndu-şi impresionant tematica, respectiv, genurile şi speciile gazetăreşti cultivate. A prins gustul prezentării cărţilor dragi, pe urmă s-a apucat şi de recenzarea unor volume puse la dispoziţie de cei mai diferiţi autori, editori sau donatori de cărţi. Apoi, „şi-a ascuţit pana” şi pentru realizarea unor portrete de contemporani: colegi de breaslă, recte, angajaţi ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, dar şi scriitori, ziarişti, alte personalităţi ale culturii româneşti. Biblioteca Municipală: Mi se pare cu totul revelator faptul că, în aceste scrieri, V. Raţă se poate bucura de Biblioteca Municipală Biblioteca împlinirile altora; în plus, ştie a scoate în evidenţă resorturile acestor succese, respectiv, merite ale celor despre care îşi spune cuvîntul în BiblioPolis sau în alte reviste de cultură de la noi. ● portret din profil cultural Şi iată că, după cîţiva ani de muncă asiduă şi deseori inspirată la apariţia revistei al cărei angajat este, Valeriu Raţă adună acum o frumoasă recoltă de scrieri axate pe cultură – tematică ce reflectă o faţetă esenţială a activităţii desfăşurate de Echipa „Hasdeu”.
    [Show full text]
  • ROMANIA Neither “Fleishig” Nor “Milchig”: a Comparative Study
    hn hk io il sy SY ek eh Chapter Four hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh ROMANIA Neither “Fleishig” nor “Milchig”: A Comparative Study Michael Shafir Right a fter the change of regime in December 1989, Romania displayed some features that were common to most postcommunist East­C entral Eu­ ro pean countries in regard to antisemitism, as well as some specific features of its own. Freed from ideological and censorship constraints, latent anti­ semitism erupted in the public space, and after a while it became a cross­ party phenomenon. This does not mean that po liti cal parties had all put antisemitism on their banners; it rather means that regardless of ideology, both antisemitic prejudice and, above all, the perception of Romania’s “dark past”1 of the interwar period and the Second World War, as well as the role Jews had allegedly played in the early stage of communism, figured in simi­ lar shades, if not intensity, in all po liti cal formations. The “dark past” was by and large ignored and occasionally justified, while the claim about the Jews was overemphasized in what turned out to be a re nais sance of the “Judeo­ Bolshevik” myth.2 All of these ele ments were common to most East­ Central Eu ro pean countries. This is not to say that diferences between attitudes w ere not noticeable. One could, for example, distinguish between: (a) self­ exculpatory nostalgic -1— antisemitism, or parties and movements of a “radical return” to models of 0— the interwar radical right; (b) self­
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaőii Periodice. Culturĺ
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NAÕIONALÅ ROMÂNÅ ARTICOLE DIN PUBLICAÕII PERIODICE. CULTURÅ anul XIX/nr. 11 2018 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI BUCUREØTI BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ Articole din publicaţii periodice. Cultură Bibliografie elaborată pe baza publicaţiilor din Depozitul Legal Anul XIX Nr. 11/2018 Editura Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SERII ŞI PERIODICITATE Cărţi.Albume.Hărţi: bilunar Documente muzicale tipărite şi audiovizuale: anual Articole din publicaţii periodice. Cultură: lunar Publicaţii seriale: anual Românica: anual Teze de doctorat: semestrial Articole din bibliologie și știința informării: semestrial ©Copyright 2018 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. Colectiv de redacţie: Roxana Pintilie Mihaela Vazzolla Anişoara Vlad Nicoleta Ştefan Florentina Cătuneanu Silvia Căpățână Corina Niculescu Monica Mioara Jichița Coperta: Constantin Aurelian Popovici ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 Cuprins 0 GENERALITĂȚI ............................................................................................... 6 004 Știința și tehnologia calculatoarelor. Calculatoare. Prelucrarea și procesarea datelor. Informatică aplicată. Internet. Web semantic. Inteligență artificială. Realitate virtuală ..................................................................
    [Show full text]
  • Peace to the Martyrs, Honour to the Heroes!
    PEACE TO THE MARTYRS, HONOUR TO THE HEROES! Radu CIUCEANU Abstract: “The Communist Party of Romania has but a few times mistaken on those who were chosen and destined to fill important positions and main ranks, especially in a field as sensitive and hot as the realm of faith, where Orthodoxism has blended its history with the very existence of the Romanian people. And, again, it was but seldom that the innate shrewdness of a country priest, which is worthy of the skills of an Oltenian reaper, has reached the perfection of a long-lasting political programme, at a time when the nave of the church (in Romanian – navă – the same word used to refer to a ship), in a country invaded by the Red Armies, was threatened by shipwreck and dissolution. Justinian Marina, the “horse thief”, was the one to blame. By means of politics woven with unique skill, he managed to cheat on each and every one of his surveyors, to let down the masters who had given him the kalimmachion, thus becoming straightforwardly and undoubtedly a Thomas Becket of Romania” (Radu Ciuceanu, 2001). Keywords: communist regime in Romania, persecution, Gheorghiu-Dej, Patriarch Justinian, Romanian Orthodox Church Preliminaries1 There was no surprise that the East was atheist and its ideology was strange not only to Romania, but also to every country under the Iron Curtain. The Iron Curtain itself was not surprising at all. The horrors that took place on the widespread territory of the USSR and its proximity separated by a few-metre-wide water frontier called the Nistru Director of The National Institute for the Study of Totalitarianism, the Romanian Academy, București, Romania.
    [Show full text]
  • Christian Life in Communist Prisons in Romania. Case Study: Valeriu Gafencu
    George ENACHE CHRISTIAN LIFE IN COMMUNIST PRISONS IN ROMANIA. CASE STUDY: VALERIU GAFENCU Abstract: The study aims to highlight the role played by Christian faith in the life of political prisoners in Communist Romania during 1945-1964. Our interest will focus on those "spiritual groups" which were formed in prisons and I mention here only the one led by the young Valeriu Gafencu, who died in prison. These groups of prisoners were able, through Christian faith, to resist and preserve national and spiritual values that the Communists wanted to destroy. Through solidarity, these people have managed to save their own memory and thereby their personal and national identity. Those who survived and left the prison wrote their memories in order to keep alive for the next generations what happened in communist prisons. Some of these books have a strong message, talking about faith, solidarity, spiritual and national identity. One of the most famous books is “Return to Christ”, written by Ioan Ianolide, one of Valeriu Gafencu’s disciples. Therefore, the second objective of our study is to put in evidence the destiny of this work in the consciousness of the contemporary Romanian society. Keywords: Christianity, Communism, Romania, prisons, “spiritual groups”, Valeriu Gafencu Just like Poland, Romania is one of the European countries with the highest rates of religious faith. Religious faith was high even during Communism, in “Dunărea de Jos” University of Galaţi, România. This paper was presented at the International Conference „Solidarity, Memory and Identity”, University of Gdańsk, Poland, 20-21 September 2012 (http://solidaritymemory.ug.edu.pl/en/programme/, Internet).
    [Show full text]
  • 2021 Spring Newsletter
    June 2021 www.society4romanianstudies.org Vol 43 Spring 2021 No. 1 President’s Message With this issue of the Newsletter the Society for Romanian Studies proudly announces its next international conference, which will be held at the Universitatea de Vest din Timişoara on 15-17 President’s Message……...1 June 2022. The theme of the conference is 2022 SRS Conference…...2 “Borders and Transfers,” and Professors Maria Member News….……………..4 Bucur and Adriana Babeţi have kindly agreed to give our keynote speeches. For more details see the SRS Book Prize.………………4 Call for Papers elsewhere in this newsletter. Many SRS Graduate Student thanks to Anca Şincan and the rest of the conference organising committee for Essay Prize…………...………...5 all their work putting this event together. Competitions for both the Sixth SRS Journal of Romanian Book Prize and the Thirteenth SRS Graduate Student Essay Prize are well Studies...…………………………..6 underway. If you have not yet sent in your entries now is the time to do so. The standard for both competitions is increasingly high, reflecting the flourishing Soundbite from Romania: nature of the field. The SRS is also planning to launch a Biennial Dissertation Alianța pentru Unirea Prize named in honour of the late Professor Keith Hitchins next year. We will be Românilor…..………………….,,8 soliciting donations in order to pay for the prize and details on how to donate Soundbite from Romania: will be available shortly. COVID-19…………..………...11 Coming as it does after a surreal year of online teaching and learning, with Institute for Ecumenical conferences increasingly moving online and libraries and archives closed, this Research Sibiu.……………..13 summer will be an unusual one for many of us.
    [Show full text]
  • 2012 Martie-Aprilie
    Nr. 2 (119), 2012 martie-aprilie Chişinău • 2012 ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS LUMINĂTORUL_______________________________ PASTORALĂ 3 PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI Har, milă şi pace de la Domnul nostru Iisus Hristos cel Înviat, iar de la Noi arhiereşti binecuvântări! † PETRU Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor HRISTOS A ÎNVIAT! PREA CUCERNICULUI CLER, PREA CUVIOSULUI CIN MONAHAL ŞI IUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN DE DUMNEZEU PĂZITA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ŞI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI! _______________________________4 PASTORALĂ LUMINĂTORUL Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti, În fiecare an sărbătoarea Învierii Domnului ne reaminteşte că, noi, oamenii, n-am fost creaţi spre moarte, ci spre viaţă veşnică. Omul a fost creat pentru îndumnezeire în vederea unei veşnice comuniuni cu Dumnezeu. Deşi, calea paradisiacă a îndumnezeirii a fost pierdută prin neascultarea lui Adam şi Eva, calea pământească al durerii şi suferinţei a fost acceptată de Fiul lui Dumnezeu ca drum spre îndumnezeirea omului. De aceea jertfa de pe Cruce din Vinerea Mare este jertfa pentru toţi oamenii, iar sărbătoarea învierii din ziua de astăzi este învierea şi speranţa tuturor. Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu nu a înviat pentru El singur, ci Se coboară la iad şi Se ridică de acolo pentru a face cale spre Cer tuturor drepţilor Vechiului Testament şi celor care vor crede în El. Sf. Ap Pavel consideră realitatea învierii lui Hristos ca temei pentru credinţa noastră şi imbold pentru propovăduirea Evangheliei. Mesajul învierii lui Hristos a fost tema principală a propovăduirii Evangheliei. De fapt, cuvântul „Evanghelie” înseamnă „veste cea bună”, sau, se poate spune „Vestea cea bună a învierii”.
    [Show full text]
  • Nicolae Dabija, Cioplitorul De Ferestre
    NICOLAE DABIJA MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ Colecția Bibliographica Colecția Bibliographica a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” include cercetări bibliografice fun- damentale ca monografii bibliografice, bibliografii tematice sau selective consacrate unor subiecte de interes comunitar sau cultural; de valorificare a co- lecțiilor BM; de prezență a unui subiect în colecțiile marilor biblioteci din RM; a subiectelor prioritare precum: Chișinăul, dinastia Hasdeu, Biblioteca Mu- nicipală „B.P. Hasdeu” (imagine, prezența în presa scrisă și on-line, inovație, colecții, autografe, dedi- cații) sau biobibliografii despre viața și activitatea unor personalități ale științei, culturii, literaturii și artei bazate pe studii și cercetări realizate de angaja- ții-cercetători ai BM. Pentru o sistematizare a aparițiilor editoriale, Bibli- oteca Municipală „B.P. Hasdeu” a constituit și alte colecții prin care se vor pune la dispoziție elaborări, sinteze, descoperiri inteligente și esențiale pentru bibliotecari, precum: Professional, Chișinăuiana, Exegeze literare, BiblioEseu, Antologii. Lidia Kulikovski • Claudia Tricolici NICOLAE DABIJA, CIOPLITORUL DE FERESTRE Monografie bibliografică Chișinău 2019 MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ 5 CUPRINS Claudia TRICOLICI. Către cititor .............................. 7 Lidia KULIKOVSKI.Nicolae Dabija. Un portret vegetal........... 11 I. STUDII INTRODUCTIVE Vlad POHILĂ. „Poate cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia” ................................................... 27 Dan PURIC. Omul-mac ........................................
    [Show full text]
  • Să Valorificăm Şansa Pe Care Ne-O Oferă Istoria
    30 Limba ROMÂNĂ Ion să VALORIFICăm şansa HAdâRCă PE CARE NE-O OFERĂ ISTORIA „Pace-n suflet şi unire-n ţară, mult iubiţii mei compa- trioţi!” – acestea sunt cuvintele de început ale discur- sului meu inaugu- ral al primei Mari Adunări Naţiona- le de la 27 august 1989. Pacea-n suflet, pre- cum s-a văzut, per- manent ne-a fost tulburată de greve, conflicte, crize şi trădări. Cât despre uni- rea-n ţară, ce să zic? Astăzi ea este simbolizată prin 27 august 2009 constituirea po- lului de dreapta al Alianţei postelectorale pentru Integrarea Europeană. Este pentru prima oară când electoratul nostru a optat clar pentru schimbarea vectorului geopolitic şi când o nouă forţă politică îşi asumă tranşant acest angajament de în- semnătate cu adevărat istorică. Am simţit-o pe pielea proprie şi cu toţii ştim cu ce preţ s-a ajuns la această mică victorie, la acest mic, dar important, Discurs rostit la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişi- nău, pe 27 august 2009, în cadrul Mitingului festiv al deputaţilor din primul Parlament democratic, care au votat Independenţa, prilejuit de împlinirea a 20 de ani de la prima Mare Adunare Naţională. ION HADÂRCĂ – 60 31 avantaj de după 29 iulie. Dar mai ştim că a existat şi un 7 aprilie, au existat şi enormele presiuni asupra celor 41 de deputaţi din precedentul Parlament, depu- taţi care nu s-au vândut şi n-au cedat acel „vot de aur” multcăutat. Aşa încât azi, în preajma primei şedinţe de la 28 august a nou-alesului Parlament, zic, Doamne fe- reşte, să se găsească un alt Iuda, unul care ar scuipa pe tot ce s-a făcut şi mâine ar pune-o de o nouă trădare! Doamne fereşte şi păzeşte-ne de asemenea iscarioţi! Acum şi aici, dragi compatrioţi, la comemorarea celor două mari evenimente de rezonanţă naţională (27 şi 31 august 1989), aş vrea să subliniez următoarele.
    [Show full text]