Download Download
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BiblioPolis EDITORIAL O MIE DE CĂRŢI NECITITE... Vlad POHILĂ Orice călătorie, chiar şi una în interes de gînd şi întotdeauna reuşeşte să facă totul ce serviciu, urmăreşte şi neanunţatul scop al plănuieşte, ba şi ceva pe deasupra! De data delectării, desfătării, relaxării... Puteţi pune aceasta ne-am propus un traseu relativ rela- la îndoială veridicitatea enunţului, dar vă xant: vreo 1500 kilometri dus şi întors, de la rog să aveţi în vedere că vă spune / vă scrie Prut pînă la Olt, însă de-a lungul a 10-12 zile. aceasta un ins care a călătorit foarte mult – ...Şi la început a fost oraşul Roman în raport cu alţi colegi de generaţie, într-o (judeţul Neamţ), ai cărui locuitori, vreo 70 epocă de greutăţi şi interdicţii de deplasare, de mii, se numesc, nu ştiu de ce, romaşcani, şi relativ mult, în comparaţie cu reprezentan- şi printre care se numără muzicienii Sergiu ţii actualei generaţii, „la ale căror picioare stă Celibidache sau Mihail Jora, poeta Otilia Ca- lumea întreagă”! zimir; dintre romaşcanii mai tineri merită a fi Cu atît mai bizară va părea precizarea că amintiţi televedeta Andreea Marin şi omul în călătoriile mele relaxarea sau desfătarea de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, proprietarul au avut mereu un loc secund, dacă nu terţ, grupului media Realitatea-Caţavencu. Aici chiar; în prim-plan situîndu-se cunoaşterea şi-a găsit tragicul sfîrşit redutabilul cronicar şi... cartea. Cu adevărat, cam toate drumeţi- şi filozof Miron Costin, al cărui bust domi- ile de care am avut parte, în trecut şi cu deo- nă peisajul din centrul Romanului. Tot în sebire în ultimul timp, au fost, în fond, nişte inima oraşului, un grup de busturi a zece deplasări de diferite Drumuri ale Cărţii: pes- mari clasici formează o „Rotondă a literaturii te tot pe unde am ajuns, am căutat şi Cartea române”, situată nu departe de un pom de- sau poate Cartea m-a găsit şi, de regulă, m-a venit monument istoric: un „Stejar al Unirii”, şi însoţit, aidoma unui excelent ghid, şi m-a răsădit în chiar ziua de 24 ianuarie 1859. În consolat ca o gazdă deosebit de primitoare. această formidabilă ambianţă urbană, pe Posibil şi de aceea că am preferat să vizitez strada Mihai Eminescu, se află şi Colegiul ţări, popoare, spaţii culturale ale căror limbi Naţional „Roman-Vodă”, cu o existenţă de le cunosc, într-o măsură sau alta. Ce să mai peste 140 de ani, care s-a oferit să găzduias- vorbim de „escapadele” făcute în dreapta că o prezentare a cărţii Cotului Donului 1942: Prutului, cînd pentru un intelectual basara- eroism, jertfă, trădare (colectiv de autori, au- bean, pentru un pasionat de literatură, Ro- tor de proiect, coordonator şi imagini – V. mânia s-a identificat, obligatoriu, şi cu cartea Şoimaru; Ch.: Balacron, 2012). Chiar dacă în limba care un timp, la noi, era „arestată”, şi mulţi învăţăcei se află în vîltoarea emoţiilor totuşi, mereu căutată, jinduită, dorită... generate de examenele de bacalaureat, sala Un adevărat Drum al cărţii am parcurs şi de festivităţi a Colegiului era arhiplină: elevi, la începutul lunii iunie curent, beneficiind, ca profesori, simpli orăşeni – unii cu filiaţii ba- şi în multe alte rînduri, de tovărăşia lui Vasi- sarabene. Această impresionantă prezenţă le Şoimaru, situată mereu între bunăvoinţă se datorează şi spiritului managerial al dnei şi stricteţe, căci omul organizat, dacă se lasă directoare Mihaela Tanovici, dar şi elanului dus numai de ale bunăvoinţei valuri, izbu- corpului didactic, din care face parte şi dna teşte să realizeze doar jumătate din cîte îşi profesoară Mirela Şoimaru, cea care a lan- propune, iar acest pelerin prin românime nu sat iniţiativa prezentării şi la Roman – a 15-a că ar dori să cuprindă necuprinsul, dar să cu- manifestare de acest gen în dreapta Prutu- prindă maximum posibil – vrea, îşi pune în lui, de la apariţie – a acestui volum despre 8 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2013) tragedia de la Cotul Donului, „carte basara- ca invitaţi la o conferinţă cultural-ştiinţifică, beană de importanţă naţională, pan-româ- consacrată aniversării a 555-a de la prima nească”, după cum s-a exprimat dl prof. univ. atestare documentară a localităţii, eveni- dr. Alexandru Amititeloaie, venit din Bacău. ment organizat de Asociația Expresia ideii, V. Şoimaru a mulțumit Colegiului pentru Muzeul Municipal şi de filiala locală a Asoci- invitație, iar dnei prof. M. Şoimaru – pentru aţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”. Mai simplu că şi-a păstrat numele… Pe marginea cărţii spus, eram invitaţii inimosului basarabean C. şi a proiectelor editoriale s-a vorbit la subiect Rusanovschi, ai cărui părinţi s-au refugiat în şi emoţionant, din care motiv în sala cu pes- dreapta Prutului pe cînd el avea doar trei ani, te o sută de audienţi, preponderent tineri, acum, la început de iulie omul nostru sărbă- nici musca nu se auzea! Cînd am amintit mai torind şapte decenii de vrednică existenţă sus de cei „cu filiaţii basarabene”, i-am trecut pămîntească. Mulţi ani înainte, dragă dom- obligatoriu, în această listă, şi pe bunii noş- nule Constantin Rusanovschi! Sînteţi printre tri prieteni din comuna Mirosloveşti, judeţul bunii prieteni ai Bibliotecii Municipale „B.P. Iaşi: înv. Gheorghe Pârlea, prof. de geografie Hasdeu” din Chişinău, printre autorii revistei Ioan Leleu, primarul Ionuţ Gospodaru, ei noastre, şi dorim să vă ştim cît mai mult în venind în compania unui erou – şi al cărţii aceste ipostaze, ca şi în cea de bază: un om ce se lansa, şi al cruntei bătălii din stepa cal- de treabă, un patriot înflăcărat, un liant sigur mucă – veteranul celui de-al Doilea Război între sufletele de români de pe malurile Pru- Mondial Ion (Nică) Paiu. Ca şi cu alte ocazii, tului! a avut un discurs admirabil „academicianul Conferinţa care ne-a motivat aflarea la nostru de la Mirosloveşti”, dl Gh. Pârlea, al că- Oneşti, dedicată trecutului, dar şi prezentu- rui exemplu de elocinţă a fost urmat de moş lui acestei localităţi, a fost moderată de sim- Ion Paiu, de 93 de ani trecuţi, dar cu o ţinută patica doamnă Mariana Bendou, profesoară de invidiat. Discuţiile declanşate în sala de de română la un prestigios liceu de aici. Este festivităţi a Colegiului Naţional din Roman o bună cunoscătoare a literaturii române şi a au continuat la terasa unui restaurant, la un istoriei românilor (inclusiv a Basarabiei), dar prînz oferit de primarul Ionuţ Gospodaru de mai e pasionată de arta şi etnografia berbe- la Mirosloveşti. rilor – popor băştinaş din nordul Africii, din Oneşti este oraşul a cărui existenţă se care se trage şi soţul dumneaei. La liceu, dna asociază pentru unii cu numele lui Ştefan M. Bendou conduce un cenaclu (numit ceva cel Mare, adică cu satul Borzeşti din preaj- mai sofisticat: Asociaţia Clubul Expresia ideii), mă, unde s-ar fi născut Domnitorul; pentru la ale cărui şedinţe cultivă tinerilor dragostea alţii – cu cel al gimnastei Nadia Comăneci. pentru istoria naţională şi pentru cuvîntul Mai recent, cei ce doresc să călătorească scris. În ultimii ani, editează şi un almanah în lung şi-n lat prin România pitorească (Al. numit la fel Expresia ideii, în care sînt incluse Vlahuţă), vin pe aici ca să vadă şi frumoasa, scrieri literare, dar şi pe alte diferite teme, ale irepetabila Vale a Trotuşului; de vreo doi-trei liceenilor şi ale profesorilor. ani, pentru basarabeni, mai ales pentru cei Multe comunicări, prezentate atît de care ascultă postul de Radio „Vocea Basara- adulţi, cît şi de adolescenţi, au putut încînta biei”, Oneştii se identifică cu oraşul de unde imaginaţia noastră, îmbogăţindu-ne cunoş- s-a lansat iniţiativa înălţării, pe un deal de tinţele despre acest oraş cu adevărat frumos lîngă Nisporeni, a Crucii Mîntuirii Neamului care este Oneştiul. A trezit un viu interes co- Românesc, acolo locuind şi cei care au adus municarea istoricului nostru Ion Negrei, în principalele contribuţii întru realizarea aces- care se face o surprinzătoare şi totuşi realistă tui proiect insolit – familia Maria şi Ghiță Do- legătură între dezvelirea monumentului lui hotaru Ştefan cel Mare la Iaşi, în 1883 (eveniment Noi – subsemnatul, dr. Vasile Şoimaru, în care au fost implicaţi Mihai Eminescu şi şi istoricul Ion Negrei – am ajuns la Oneşti Ciprian Porumbescu) şi inaugurarea, în re- Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 9 BiblioPolis EDITORIAL plică, la Chişinău, a unui bust al poetului rus pranumit – deloc întîmplător, defel meta- Al. Puşkin, apoi şi a unui monument al ţaru- foric, de către Nicolae Steinhardt – „Sfîntul lui Alexandru II. Viu, sincer s-a dovedit a fi şi închisorilor”. Ştiam că administraţia oraşului interesul faţă de cartea despre bătălia de la în care s-a prăpădit martirul V. Gafencu l-a Cotul Donului, manifestat nu numai de că- consacrat, cu cîţiva ani în urmă, Cetăţean de tre dl Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Onoare, însă acum, din noiembrie 2012, un Naţionale, Filiala Bacău, sau dl Ionuţ Chiriac, Institut ce se autodefineşte „pentru studiul şeful Direcţiei juridice a Primăriei municipiu- holocaustului”, exercită grele presiuni asupra lui Oneşti, ci şi de unii liceeni care, cel puţin consilierilor locali, ca să i se retragă muceni- la această manifestare, aveai impresia că au cului penitenciarelor kominterniste această uitat cu totul de filme sau jocuri din internet, simbolică demnitate. Absurditatea şi sălbăti- de discoteci şi de baruri… Părintele proto- cia acestei lupte cu martirii a provocat revol- iereu Constantin Alupii a arătat o atitudine ta multor intelectuali de seamă din România cu adevărat pioasă pentru cartea lansată, şi din diasporă, însă cei programaţi să pîngă- evocînd şi în timpul unei slujbe religioase rească orice umbră de demnitate româneas- la biserica de la Borzeşti faptele de eroism că nu se opresc. Viceprimarul de Tîrgu Ocna şi tragedia grelei înfrîngeri ale celor de o ne-a primit amabil, dar şi emoţionat, sincer seamă cu străbunicii, bunicii şi unii taţi de- uimit: aştepta din partea unor basarabeni ai noştri, cu 70 de ani în urmă.