Bogdan Petriceicu Hasdeu” 3 Bibliopolis

Revistă de biblioteconomie, ştiinţe ale informării şi de cultură, editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” BiblioPolis Apare din anul 2002 Vol. 51 (2014) Nr. 1 Director fondator: conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI Director: Mariana HARJEVSCHI Redactor-şef: Vlad PohilĂ Colegiul de redacţie: Leons BRIEDIS, membru de onoare al Academiei Letone (Riga); Elena BUTUCEL (Activităţi reţea, Manifestări culturale); acad. Mihai CIMPOI; Iurie COLESNIC (Bibliologi, bibliofili şi colecţionari); Tatiana COŞERI (Dezvoltare şi servicii); Lucia CULEV; Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române; Elena DRAGALIN (Raleigh, NC, SUA); dr. Iulian FILIP; conf. univ. dr. Natalia GOIAN (Cartea de specialitate); Mariana HARJEVSCHI (Legislaţie, Politici); Valeriu HERŢA (Design); Tatiana ISCHIMJI (Biblioteci ale minorităţilor etnoculturale); conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI (Studii şi cercetări); conf. univ. dr. George LATEŞ (Galaţi); prof. univ. dr. Zamfira MIHAIL (Bucureşti); Ludmila PÂNZARU (Tehnologii, Resurse, Traduceri); Vlad POHILĂ (Editorial, Cultură şi spiritualitate); dr. Vitalie RĂILEANU (Procesul literar contemporan); Genoveva SCOBIOALĂ (Imagine, Relaţii publice); prof. univ. dr. Ion STOICA (Bucureşti); conf. univ. dr. Vasile ŞOIMARU; conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN (Teorie şi practică); prof. univ. dr. Dumitru URSU (Odesa, Ucraina) Secretariat: Tatiana BORODATÎI; Valeriu RAŢĂ Coperta: Valeriu HeRŢA Machetare: Valeriu RUSNAC

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 148, MD-2012, Chişinău, Republica Moldova Tel. redacţiei: 022 210 812; e-mail: [email protected]; www.hasdeu.md; http://bibliopolis.hasdeu.md Nr. 1 (2014) CUPRINS / СОДЕРЖАНИЕ / CONTENTS EDITORIAL / ПЕРЕДОВАЯ СТАТЬЯ / EDITORIAL Catherine MULLER Pratiques de lecture et nouveaux supports Vlad POHILĂ numériques: des évolutions convergentes? Scrierile risipite, scrierile adunate Practici de lectură şi noi suporturi numerice: Разрозненные труды, собранные труды evoluţii convergente Scattered works, gathered works...... 7 Практика чтения и новые цифровые форматы: конвергентная эволюция...... 76 STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH BILANŢ / ИТОГИ / REVIEW Nelly ŢURCAN Mariana HARJEVSCHI Comunicarea ştiinţifică în contextul accesului Din inimă pentru colegi deschis la informaţie Коллегам, от всего сердца Научное общение в контексте открытого From the bottom of my heart for colleagues..79 доступа к информации Lista subdiviziunilor şi colaboratorilor BM „B.P. Scientific communication in the context of Hasdeu” care au fost menţionate / menţionaţi open access to information...... 10 conform rezultatelor activităţii în anul 2013 Veronica BOLDIŞOR Список подразделений и работников File din viaţa unei biserici şi a unui mitropolit (I) МБ «Б.П. Хашдеу», премированных по Страницы из деятельности бессарабской результатам деятельности в 2013 г. церкви и ее митрополита (I) The list of subdivisions and employees that Pages from the life of one church and one have been mentioned according to the results metropolitan (I)...... 45 in 2013...... 81 Ecaterina NEDZELSCHI DE ZIUA BIBLIOTECARULUI / ДЕНЬ Polonezii în cultura Republicii Moldova БИБЛИОТЕКАРЯ / LIBRARIAN’S DAY Поляки в культуре Республики Молдова Lidia Kulikovski: „Scopul nostru este ca The Poles in the culture of the Republic of biblio te ca rii să înveţe cum să facă din Moldova...... 55 bibliotecă creierul comunităţii” (Consemnare – Liliana POPUŞOI) TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / «Наша цель – чтобы библиотекари THEORY AND PRACTICE научились как сделать из библиотеки Lidia KULIKOVSKI мозг сообщества» Paradigma designului în activitatea Lidia Kulikovski: „Our goal is to learn biblioteconomică librarians how to make the library Парадигма дизайна в библиотечной a community brain”...... 83 деятельности The design paradigm in library activity...... 61 VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE Mila ŞEREMET Relaţii de comunicare interrelaţionare Lidia KULIKOVSKI generaţionale Biblioteca modernă – biblioteca de azi, Коммуникационные отношения между biblioteca viitorului… поколениями Современная библиотека – это The communication relations between библиотека сегодняшнего дня, generations...... 70 но и библиотека будущего The modern library – a today library Deanna M. DAY or a future library...... 86 The James B. Hunt, Jr. Library. A Library for the Future: Today Mariana HARJEVSCHI The James B. Hunt, Jr. Library. Biblioteca Bibliotecarii, gata pentru a reinventa profesia viitorului: astăzi Библиотекари готовы к преобразованию The James B. Hunt, Jr. Library. Библиотека профессии будущего: сегодня...... 73 The librarians ready to reinvent the profession...... 88

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 3 BiblioPolis

Elena CEBOTARI Petru PARASCHIVU O nouă subdiviziune la BM „B.P. Hasdeu” Iurie Colesnic despre Chişinăul din inimile noastre Новое подразделение МБ «Б.П. Хашдеу» Юрие Колесник о Кишинэу из наших сердец A new subdivision at the Municipal Library Iurie Colesnic about the Chișinău from „B.P. Hasdeu”...... 90 our heart...... 111 Mariana HARJEVSCHI Margareta CEBOTARI, Diana ŞONTEA, Irina ABABII Mai multe cărţi, mai multe şanse pentru un oraş Ghenar poetic la Biblioteca „Onisifor Ghibu” inteligent Поэтический январь в библиотеке Больше книг, больше шансов для «Онисифор Гибу» интеллигентного города January poems at the library More books, more chances for a smart city.....92 „Onisifor Ghibu”...... 115 Diana UNGUREANU Nina SLUTU-SOROCEANU Trendul lecturii marca BM: programul Chişinăul Lecţie de viaţă citeşte o carte Жизненный урок Тенденция чтения в МБ: программа Кишинэу A life lesson...... 121 читает книгу Diana ŞONTEA The reading trend of the ML brand: the Zina Izbaş – poeta cu faţa ascunsă în poeme programme Chișinău is reading a book...... 93 confesive Liuba CIOBANU Зина Избаш – поэтесса с лицом, спрятанным O conferinţă despre un război necunoscut в конфессиональных поэмах Конференция о неизвестной войне Zina Izbaş is a poet hidden in confessional A conference about an unknown war...... 96 poems...... 123 Andrei BUTUCENEANU Diana UNGUREANU Poeta care îşi face din viaţa sa o sărbătoare Priorităţi acute de cultură: reabilitarea cititorului Поэтесса, превратившая свою жизнь в activ праздник Острые культурные приоритеты: The poet who makes her life a celebration... 125 привлечение активного читателя Important culture priorities: regaining the OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY active user...... 99 Vlad POHILĂ Elena ROŞCA Aurel Dănilă, mai mult decît un medic Conferinţa de suflet Familia creştină astăzi într-o Аурел Дэнила больше чем врач lume bulversată Aurel Dănilă, more than a doctor...... 129 Kонференция Современная семья в Ionel CĂPIŢĂ перевернутом мире Laurii neîngenuncherii A soul conference Christian family Лавры непокорности in the upset world...... 103 The laurels of disobedience...... 132 Valeriu RAŢĂ Elena CALDARE Pios omagiu celui care a fost Dumitru Matcovschi Risipitorul de învăţături Посвящение незабываемому писателю Человек, щедро делящийся знаниями Думитру Матковски He is generously sharing his knowledge...... 132 An hommage to the poet Ioan CALINIUC Dumitru Matcovschi...... 105 Învingătorul Победитель MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ The winer...... 133 МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS Valentina COPTILEŢ, Mihai TAŞCĂ Diana UNGUREANU Prima femeie profesor universitar, doctor Bogdan Petriceicu Hasdeu – spiritul ocrotitor al habilitat în drept, în Basarabia postbelică Bibliotecii Municipale Первая женщина университетский Богдан Петричейку Хашдеу – духовный профессор, доктор хабилитат в праве, покровитель Муниципальной библиотеки послевоенной Бессарабии Bogdan Petriceicu Hasdeu – the spiritual patron The first woman professor, PhD in law in of the Municipal Library...... 108 postwar Bessarabia...... 134

4 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Probitatea hispanistului Sergiu Pavlicencu INVITAŢIE LA DEZBATERE / ПРИГЛАШЕНИЕ К (Consemnare – Vitalie RĂILEANU) ДИСКУССИИ / INVITATION TO DISCUSSION Честность испаниста Серджиу Павличенку The probity of Hispanist Sergiu Pavlicencu... 139 Alexandru-Horaţiu FRIŞCU În sus pe scara ce duce-n jos sau Biblioteca – Vitalie RĂILEANU melesteul încăpăţînării noastre Nicanor Ţurcanu – profesorul mai multor Вверх по лестнице что ведет вниз или generaţii Библиотека и наше упрямство Никанор Цуркану – профессор многих Up the staircase going down or the library is поколений our obstinacy...... 181 Nicanor Ţurcanu – professor for many generations...... 144 Cultura PE GLOB / КультурА НА ГЛОБУСЕ / ROUND THE WORLD Valeriu RAŢĂ În labirintul producţiilor scriitoriceşti Matei Vişniec: „Nu trebuie rataţi Tournier, В лабиринте писательских сочинений Le Clézio şi Houellebecq” In the labyrinth of writers’ works...... 145 Румынский взгляд из Парижа на современ ную французскую литературу Victoria ŞCOLNIC Matei Vişniec: „Tournier, Le Clézio şi Pasiunea şi entuziasmul bibliotecarei noastre Houellebecq should not be missed”...... 194 Страсть и энтузиазм нашего библиотекаря Vlad POHILĂ The passion and the enthusiasm Cele mai îndrăgite anotimpuri ale Lituaniei of our librarian...... 149 Самые любимые времена года Литвы EMINESCIANA 2014 / ЭМИНЕСЧИАНА 2014 / The most popular seasons of Lithuania...... 196 EMINESCIANA 2014 REMEMBER Elena DABIJA Liuba-Drăgostiţa BUJOR Eminescu-i nemurire! Dumitru Matcovschi – scriitorul, omul, Эминeску – бессмертен! patriotul… The immortality of Eminescu works...... 151 Думитру Матковски – писатель, человек и патриот… PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL / Dumitru Matcovschi – the writer, man, НАШ ДУХОВНЫЙ ПОКРОВИТЕЛЬ / patriot…...... 201 OUR SPIRITUAL PATRON Viorel COJOCARU Radu MOŢOC Dumnezeu ne vrea mereu împreună Etymologicum Magnum Romaniae, lucrare Бог хочет чтобы мы были вместе fundamentală a învăţatului B.P. Hasdeu (I) God wants us always together...... 204 Etymologicum Magnum Romaniae, фундамен тальный труд ученого Б.П. Хашдеу (I) BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI / Etymologicum Magnum Romaniae, fundamental БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, КОЛЛЕК work of the scholar B.P. Hasdeu (I)...... 159 ЦИОНЕРЫ / LIBRARIUS, BIBLIOPHILES, COLLECTORS LA COLEGII NOŞTRI / У НАШИХ КОЛЛЕГ / Iurie COLESNIC OURS ABROAD Bibliofil, editor, scriitor şi istoric de referinţă Valentina CIOBANU Библиофил, издатель и значимый историк Păstrarea memoriei şi a valorilor poporului Bibliophile, editor, writer and a significant român reprezintă un gest de justiţie istorică historian...... 207 Сохранение памяти и весомости румынского народа представляют собой жест историчес CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО кой справедливости СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS The preserving of the Roumanian people Paşi spre cunoaştere, paşi spre reîntîlniri (note memory and values is an act of historical de lectură) (Lidia KULIKOVSKI) justice...... 178 Шаги к познанию, новые встречи с знакомыми (заметки о процессе чтения) Steps to the knowledge, new meetings with old knowledge (reading notes)...... 214

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 5 BiblioPolis

RECENZII ŞI CONSEMNĂRI / РЕЦЕНЗИИ И Субъективные заметки о новом романе ЗАМЕТКИ / REVIEWS AND NOTES Николае Русу About the novel The seventh sens Ştiinţă, mirodenii, plante medicinale, condi of Nicolae Rusu...... 259 mente şi gastronomie… (Lidia KULIKOVSKI) Ieşirea la mare (Grigore CHIPER) Наука, специи, лекарственные травы, Выход к морю приправы и гастрономия... Access to the sea...... 265 Science, spices, herbs and cookery ...... 222 Un gest pentru istorie (Radu THEODORU) Regalitatea unui „roman” între dramă şi elegie… Жест для истории (Tudor PALLADI) A gesture for the history...... 266 Прелести автобиографического романа The royality of a novel between drama and elegy...... 225 PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN / СОВРЕМЕННЫЙ ЛИТЕРАТУРНЫЙ ПРОЦЕСС / Discursul liric în rondelurile de dragoste ale THE CONTEMPORARY LITERATURE PROCESS Stelianei Grama (Valeriu RAŢĂ) Лирический стиль ронделей о любви Un panoramic al apariţiilor editoriale (I) Стелианы Грама (Vitalie RĂILEANU) The lyric style in the Steliana Grama Панорама издательских новинок (I) rondels...... 237 A panoramic of the new publications (I)...... 267 Picajul înălţării (Nicolae RUSU) ALŢII DESPRE NOI / ДРУГИЕ О НАС / OTHER Погружение возвышения ABOUT US The ascention’s dive...... 240 O revistă a spovedaniilor curate (Iulia SCUTARU- Provocările culturii audiovizuale CRISTEA) (Larisa UNGUREANU) Журнал истинных исповедей Вызовы аудиовизуальной культуры The journal of confessions...... 278 The challenges of visual culture...... 244 BiblioPolis, plin de învăţături (Victor HADÂRCĂ) Leul boem şi arcul editorial (Victoria FONARI) БиблиоПолис, полный наставлений Богемский лев и издательская новинка BiblioPolis, full of lessons...... 280 The bohemian lion and new issues...... 246 IN MEMORIAM Studiu monografic de o stringentă actualitate (Dumitru APETRI) Eugeniu Grebenicov a revenit acasă… pentru Монографическое исследование большой totdeauna (Tatiana ROTARU) актуальности Еуджениу Гребеников возвратился домой... A monografic study of great relevance...... 250 навсегда Eugeniu Grebenicov returned home ... IMPRESII DE LECTURĂ / O ПРОЧИТАННОМ / forever...... 282 IMPRESSIONS Ultimul drum al lui Dumitru Fusu La Tanais – pe urmele celor care nu mai sînt Последний путь Думитру Фусу (Valeriu RAŢĂ) Dumitru Fusu’s last journey...... 284 К Танаису – по следам тех которые ушли в S-a stins renumita actriţă şi interpretă мир иной Marica Bălan At Tanais in the footsteps of those who are no Умерла знаменитая артистка и певица longer...... 252 Марика Бэлан O exegeză literară binevenită (Dumitru APETRI) Died the famous actress and singer Своевременная литературная Marica Balan...... 285 интерпретация An important literary exegesis ...... 257 MISCELLANEA Ne vom întoarce într-o zi (Radu GYR) Un balans între ficţiune și realitate (sau) Вернемся однажды Al şaptelea simţ, romanul unui povestitor al timpului său (Gheorghe PÂRLEA) We’ll be back one day...... 286

6 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

EDITORIAL

SCRIERILE RISIPITE, SCRIERILE ADUNATE Vlad POHILĂ Odată şi odată, fiecare din noi devi- atenţia la reprezentanţii acelor profesiuni ne… scriitor. Adică, este pus în situaţia pentru care a scrie ceva este mai mult o de a scrie ceva: o cerere, o reclamaţie , o necesitate decît o obligaţie. O necesitate notă explicativă, o declaraţie, în fine, pur pentru a-şi ilustra activitatea, pentru a co- şi simplu, o scrisoare „clasică” sau un mesaj munica astfel cu alţi colegi de breaslă des- electronic. Şi este formidabil că ajungem pre împlinirile și problemele profesionale, în această situaţie, pentru că exprimarea pentru a-şi împărtăşi impresiile despre gîndurilor în scris implică nu numai o con- vreo implicare remarcabilă sau despre un centrare, o mobilizare sporită, dar şi res- eveniment memorabil. Printre aceştia, se pectarea unor „reguli ale jocului” pe care numără şi bibliotecarii, dar nici pe departe le neglijăm în vorbirea cotidiană. Mă refer, lucrătorii bibliotecii nu sînt unicii la acest în primul rînd, la normele ortografice ale compartiment; dimpotrivă, am zice, există limbii – dacă nu le respectăm în scris, apoi zeci de specialităţi în care a scrie este şi ne- textul alcătuit „ţipă”, devine problematic, cesitate, şi satisfacţie, şi obligaţie, şi mod poate avea cele mai nebănuite consecin- de afirmare. ţe: elementar, riscă a nu fi luat în seamă, Omul scrisului este, de regulă, un risi- dacă nu chiar să fie aruncat la coşul de gu- pitor: în căutarea modalităţilor de a se afir- noi. Persoana care se apucă de scris, mai ma, el lasă textele scrise la discreţia diferi- ales dacă demersul său are un anumit suc- tor instanţe, diferitor redacţii de instituţii ces, de obicei prinde gustul acestei înde- media. Cum cel care scrie este de obicei şi o letniciri. La rîndu-i, cel care prinde gustul fire nerăbdătoare, este firesc să încredinţe- scrisului începe a-şi dezvolta şi anumite ze un articol (un eseu, o tabletă, un studiu abilităţi în acest sens dar, esenţial, devine etc.) instanţei ce-i va accelera apariţia. Iar mai atent la formulări, la respectarea re- instanţa potrivită în această ordine de idei gulilor ortografice; face eforturi pentru ca este un ziar sau un site / portal cu postări pornirile, căutările, ideile, intenţiile sale să zilnice sau de cîteva ori pe săptămînă. Însă fie demne de atenţia destinatarului, să nu acest soi de publicaţii au veşnic probleme ajungă a fi „un glas în pustie”. Să mai spună cu spaţiul, mai simplu spus – nu agreează cineva că nu e bine să scriem, că nu trebu- scrierile mai lungi de o pagină-două, ma- ie sprijinită dorinţa de a scrie! ximum trei. Și atunci, înarmîndu-se cu pu- Există specialităţi în care a scrie este o ţină răbdare, autorul nostru încredinţează parte importantă a activităţii, a existenţei scrierea unei reviste – săptămînală sau lu- însăşi. Fac abstracţie – intenţionat, aici – nară, acestea fiind mai generoase, cu mai de scriitori, ziarişti, traducători. La fel, vom mult spaţiu, iar în consecinţă – şi mai îngă- evita să ne referim la munca scribilor, ca şi duitoare cu volumul de patru-cinci, poate la cea a judecătorilor sau medicilor care, în chiar şi zece pagini. exerciţiul funcţiunii sînt obligaţi să umple Cu regret, viaţa ziarelor este, în gene- cu cuvinte şi fraze, uneori cotidian, zeci ral, cam de o zi; cea a săptămînalelor – de de foi imaculate. Aşadar, ne vom reţine o săptămînă, a revistelor lunare – respec-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 7 BiblioPolis EDITORIAL tiv de o lună. Observaţia rămîne valabilă şi împrăştiate prin presa periodică se face la pentru portaluri: chiar şi cea mai captivan- solicitarea unei edituri sau a altei instituţii tă scriere se menţine doar cîteva zile, cel abilitate cu tipărirea cărţilor. Pentru a ve- mult cîteva săptămîni în topul celor mai dea atîta generozitate cu ochii proprii tre- citite texte de pe respectivul site, după buie să ai mare noroc, dar şi mai bine e să care sînt împinse în plan secund, apoi terţ, scrii texte de o calitate indubitabilă, cu un apoi… şi mai departe. Pentru că aceasta demers ce ar avea numeroşi simpatizanţi, este implacabila realitate, mai exact – asta părtaşi, oameni pur şi simplu interesaţi e regula nescrisă a fiinţării în „jungla pre- de abordările ce se conţin în lucrările tale. sei”, a funcţionării mass-media în condiţiile Nu este defel neglijabilă nici ambiţia au- unei avalanşe neoprite, în continuă creşte- torului – mai întîi, de a aduna scrierile ri- re, de informaţie. Într-o lume atît de agi- sipite prin periodice, apoi şi de a le edita tată, este firesc să fie o fluctuaţie nebună în volum. O ambiţie soră cu dorinţa arză- a informaţiei, iar criteriile de selectare, de toare îl ajută pe autor să găsească editori, reţinere, de conservare a segmentelor de iar de e cazul – şi sponsori; apoi, să opteze flux informaţional nefiind bine stabilite, pentru o formulă cît mai atractivă a căr- devin automat labile, neconsecvente, ne- ţii în curs de apariţie. Acelaşi sentiment îl sigure. Însă, chiar dacă ar fi mai statornicite ajută pe autor să devină niţel şi promotor aceste criterii, după cum am observat ceva al creaţiei sale: să organizeze o lansare de mai sus, scurgerea timpului oricum hără- carte, să ofere un anumit număr de exem- zeşte termene reduse pentru existenţa „în plare unor persoane ce ar binevoi să o ci- văzul lumii” a scrierilor publicate în ziare şi tească, să o recomande spre lectură şi al- reviste, postate pe site-uri ce se înnoiesc tora sau ar simţi de datoria lor să-i facă o cu o ritmicitate cotidiană ori săptămînală. prezentare, o recenzie, găsind, eventual, Astfel, apare iminenţa risipirii definitive a și alte modalități de a o „pomeni de bine”. textelor încredinţate acestei categorii de Să revenim însă la faza cînd volumul publicaţii, care nu e altceva decît o tristă, e în curs de apariţie: un manuscris bun de dar sigură modalitate de a le îngropa într- tipar, citit de un lector sau redactor, recitit un trecut efemer, fără şanse de revenire la pe machetă de autor, trecut prin filtrul de- orizontul zilei. Nimeni însă nu scrie pentru signerului. Textele adunate într-un volum o oră, o zi, o săptămînă – chiar şi autorul capătă o nouă configuraţie, un surprinză- cel mai indiferent la destinul lucrării sale, tor aspect nou. Ordonate cronologic sau dacă admitem că nu doreşte, cu certitudi- tematic, aceste texte, chiar cunoscute de ne se bucură atunci cînd vede că se lun- la prima lectură în ziar (revistă, blog, site, geşte viaţa textului elaborat. portal etc.), ne prilejuiesc o nouă lectură, Din fericire, există însă modalităţi, o altă percepere a mesajului, a desfăşu- şanse reale de a lungi viaţa unei / unor rării subiectelor, a zugrăvirii personajelor. scrieri risipite, de a le salva de la pieire Adunarea unor scrieri disparate într-un prin uitare. Şansa aceasta se numeşte – volum este o faţetă în general cunoscu- şi de aceasta dată! – cartea. Dar cum să tă, cel puţin – bănuită, intuită de multă aduni într-o carte scrierile risipite şi, cel lume, dar încă insuficient apreciată. Apa- mai important şi mai dificil aspect – cum riţia în volum a unui mănunchi de lucrări să tipăreşti o asemenea carte? Ca şi în vădesc însuşiri neobservate anterior şi numeroase alte situaţii de viaţă, nu este totuşi intrinseci ale autorului, inclusiv simplu, însă nici imposibil nu este. La mo- (dis)continuitatea demersului, fermita- dul ideal, elaborarea unei cărţi din texte tea (sau, mai rar, unicitatea) abordărilor,

8 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) diversitatea modalităţilor de a vedea şi a timidă, şovăitoare, la debuturi – de a edi- prezenta şi altora lucrurile, faptele, întîm- ta o carte. Tot din proprie experienţă pot plările, oamenii din jur. Iese la suprafaţă şi spune cu mîna pe inimă că numai cîrco- profunzimea, respectiv, superficialitatea taşii acreditează ideea că pasiunea pentru observaţiilor, rafinamentul psihologic, scris, respectiv, dorinţa de a tipări o carte, harul de narator etc. Aşa ceva este posi- ar fi manifestări de grafomanie. Grafoma- bil inclusiv datorită faptului că elaborarea nia ţine mai puţin de pasiune, de dragoste unei cărţi este aidoma distilării apei sau şi mai mult de bunul-simţ, adică de lipsa a vinului: cele scrise cîndva – în goana acestuia. Pe cînd o scriere ieşită din suflet derulării unui eveniment sau în graba şi trecută prin inimă se întemeiază obliga- necesităţii de a onora o „comandă” (o su- toriu pe gust şi bun-simţ, tocmai ceea ce gestie, o rugăminte, o colaborare, o pro- lipseşte grafomanilor. misiune etc.) – sînt revizuite sau rebutate, Poate au spus-o şi alţii, nu pretind că făcînd loc, într-un volum – restrîns, totuşi, aş fi primul afirmînd că scrisul e un chin, dintr‑un motiv sau altul – doar lucrărilor dar şi un mod inedit de realizare a omu- ce răspund anumitor rigori impuse fie de lui. Pentru mulţi, e şi o mare satisfacţie editură, fie de spiritul de emulaţie, fie de sufletească, estetică, morală. O carte nu e bunul-simţ. numai un bilanţ, o împlinire, dar şi o sursă Această revelaţie – a miraculoasei me- sigură de bucurii. Cunosc cazuri cînd scri- tamorfoze prin care trec textele risipite în sul şi editarea cărţilor au lungit viaţa auto- presa periodică atunci cînd sînt adunate rului. Sau, cel puţin, i-au înseninat niște ani într-o carte de autor – am avut-o de foarte de viață, ajunși a fi și ultimii, conferindu‑le multe ori în experienţa de redactor, lector, un rost pe care se părea că-l pierduse. Dar prefaţator, coordonator – o muncă şi o e puţin oare aşa ceva? satisfacţie profesională cu o vechime de În concluzie, nu-mi rămîne decît să-mi cîteva decenii deja. Cu mulţi ani în urmă îndemn colegii pasionaţi de cuvîntul scris, am tras şi o concluzie pe care ţin să o spun din biblioteci, căci lor le-am dedicat aceas- şi altor colegi pasionaţi de meşteşugul tă pledoarie: scrieţi în continuare, trimiteţi scrisului. Anume: dacă un articol de ziar la redacţii articolele ce vă par semnifica- sau de revistă este o recomandare pen- tive, apoi selectaţi textele, ordonaţi-le şi tru cîteva zile-săptămîni-luni, apoi o car- scoateţi cărţi. Veţi deveni martori la toate este o carte de vizită pentru mulţi ani, te metamorfozele, una mai miraculoasă poate chiar şi pentru o viaţă de om. Iniţial decît alta, despre care v-am relatat în tex- cumva intuitiv, pe urmă şi din aceste ratul de față. Care, cine ştie, peste o habă, va ţiuni, am sprijinit întotdeauna nu numai nimeri într-un volum ce va reţine atenţia dorinţa (aspiraţia, plăcerea, pasiunea) al- destinatarului – intuit, dar foarte posibil, tora de a scrie, dar şi dorinţa – de regulă, cu totul nebănuit.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 9 BiblioPolis

STUDII ŞI CERCETĂRI

COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN CONTEXTUL ACCESULUI DESCHIS LA INFORMAŢIE (autoreferatul tezei de doctor habilitat în sociologie) Conf. univ. dr. hab. Nelly ŢURCAN, Universitatea de Stat din Moldova Annotation Moldova; studying the perception of the sci- Ţurcan, Nelly. Scientific communica- entific communication role for the scientific tion in the context of Open Access to in- community of the Republic of Moldova; clear formation. Thesis of habilitated doctor in up the role of libraries as social factor in the sociology, the speciality code: 10.01.10 – scientific communication process; emphasiz- Journalism and Communication Sciences. ing the impact of Open Access on expanding Chişinău, 2013. the visibility of science and social interactions Keywords: scientific communication, through citations. open access, models of scholarly communi- Basically new obtained results for sci- cation, scientific communication paradigm, ence and practice: multidimensional ex- sociological research, academic library, sci- amination of the scientific communication entific production, scientific journals, open phenomenon; development of the scien- access journals, digital repositories, scientific tific communication model in the context visibility. of Open Access; scientific demonstration of Domain of research: Communication the Scientific Communication and the deter- Sciences. mination of a new direction of research in Aim of the thesis: Trends determination Communication Science. of the evolution of scientific communica- Theoretical significance of the thesis tion, elucidate and analyze features of scien- lie in the conceptualization of the scientific communication process in the context tific communication phenomenon and the of open access to information. scientific communication innovative para- Objectives of the thesis: revealing the es- digm, based on Open Access; in the devel- sence of scientific communication; analysis opment of a new scientific communication of the traditional paradigm of scholarly com- model, based on the concept of Open Access; munication and transformation of the para- in the creating of the explanatory theoreti- digm under Open Access; research of the poli- cal framework for scientific communication cies and strategies of Open Access to scientific in the context of changes in the distribution information; social assessment of scientific and the access to the scientific information; communication system transformations; in the identification of the scientific com- assessing the crisis effects of scholarly communication as a new direction of research in munication system; studying the mechanism communication science. of scientific communication through the Practical value of the paper consists in scientific journals system of the Republic of use of the recommendations that will al-

10 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) low to improve the scholarly communica- Garvey menţiona că esenţa ştiinţei rezidă tion system in the Republic of Moldova by în comunicare [15]. implementing Open Access strategies. The Piatra de temelie a comunicării ştiin- study results can serve as a methodologi- ţifice o constituie comunicarea formală cal foundation for the open access institu- realizată prin intermediul revistelor ştiin- tional policy and for the implementation ţifice care asigură diseminarea, validarea, of alternative methods of publication and certificarea calităţii şi arhivarea informaţiei ştiinţifice. Începând cu a doua jumătate a access to scientific information. secolului al XX-lea, creşterea globală a nu- Implementation of the scientific results: mărului de publicaţii ştiinţifice a provocat The scientific research results have been obstacole considerabile în diseminarea şi applied to promote innovative models of accesul la informaţia ştiinţifică şi, în acelaşi dissemination and access to scientific infor- timp, a produs mari dificultăţi pentru toţi mation. The conclusions and recommenda- actanţii procesului comunicaţional: autori, tions presented in this thesis the have been editori, biblioteci şi utilizatori în vederea applied to develop strategies for the devel- difuzării, regăsirii şi arhivării informaţiei opment of the institutional repositories in ştiinţifice. Această creştere a determinat several universities of the country. In addi- o evoluţie contradictorie: sporirea numă- tion, this study underlies some university rului de publicaţii ştiinţifice, soldată cu courses. explozia informaţională şi, totodată, impo- sibilitatea, incapacitatea oamenilor de şti- * * * inţă de a găsi informaţia ştiinţifică în volu- Actualitatea temei. În contextul dez- mul enorm de publicaţii ştiinţifice, ceea ce voltării economiei bazate pe cunoaştere, provoacă o criză informaţională. Ca atare, inovarea şi capacitatea sistemului de cer- această creştere ar trebui să însemne pro- cetare-dezvoltare în crearea şi difuzarea grese mari în cercetările ştiinţifice, creşte- celor mai noi informaţii ştiinţifice devin rea pronunţată a calităţii lor, cu condiţia tot mai importante pentru progresul so- că informaţia elaborată să nu se piardă, cietăţii. Într-adevăr, evoluţia unei societăţi ci să fie prelucrată în producţie ştiinţifică bazate pe cunoaştere depinde atât de pro- [37, p. 274]. Din păcate, actuala stare de ductivitatea ştiinţifică a cercetătorilor, cât lucruri este de aşa natură, încât pierderile şi de capacitatea de distribuţie a cunoştin- de informaţie ştiinţifică sunt inevitabile ţelor ştiinţifice. şi sporesc odată cu creşterea volumului Comunităţile ştiinţifice se dezvoltă ra- ei. Situaţia dificilă pe piaţa informaţiona- pid şi sunt în continuă creştere, formând lă este agravată de extinderea numărului reţele ştiinţifice care depăşesc barierele inde publicaţii ştiinţifice în formatul digital. stituţionale, geografice şi disciplinare. Una Conform datelor Ulrich’s Periodicals Direc- din necesităţile vitale ale oamenilor de tory, în anul 2010 au fost înregistrate circa ştiinţă este de a comunica unul cu celălalt 26 de mii de reviste ştiinţifice recenzate, pentru a discuta ideile ştiinţifice, pentru a numărul lor fiind în creştere cu peste 3% disemina rezultatele cercetărilor, pentru a anual [38, p. 24]. Actualmente, circa 17 mii facilita cât mai mult schimbul de informa- de reviste ştiinţifice sunt accesibile în for- ţii prin diverse mijloace de comunicare şi matul electronic, dintre care aproximativ a primi o apreciere a rezultatelor activităţii 10% sunt reviste cu acces deschis [39, p. ştiinţifice. Mai mulţi autori au subliniat im- 20]. Lucrările ştiinţifice sunt protejate de portanţa comunicării ştiinţifice. Astfel, W. legislaţia privind copyrightul, iar accesul la

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 11 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI publicaţiile ştiinţifice este din ce în ce mai Europeană. Iniţiativa simbolică a UE „Uniu- dificil. Problemele de acces la informaţia nea inovării” sprijină, de asemenea, în mod ştiinţifică sunt agravate şi de creşterea explicit, accesul liber ca element esenţial continuă a costurilor la revistele ştiinţifice, în realizarea Spaţiului european de cerce- ceea ce provoacă o altă criză, numită criza tare. De asemenea, în cadrul programului serialelor. Constatăm că, în prezent, acce- Uniunii Europene Orizont 2020, regimul de sul la informaţie este îngrădit nu doar din tip „Green”, precum şi cel de tip „Gold”, sunt cauza barierelor juridice, dar şi din cauza considerate abordări valabile pentru con- celor financiare. Atât bibliotecile, cât şi oa- cretizarea accesului deschis. menii de ştiinţă se află în dificultate în ceea Comunitatea susţine domeniul ştiinţi- ce priveşte accesul şi difuzarea informaţiei fic prin taxele din banii publici şi deci este ştiinţifice. Aceste obstacole influenţează, o datorie morală a savanţilor să asigure un de asemenea, şi relaţiile în cadrul comuni- acces public la rezultatele cercetărilor şti- tăţii ştiinţifice care sunt stabilite prin cita- inţifice, iar societatea, la rândul ei, trebuie rea lucrărilor ştiinţifice. să aibă acces gratuit şi nerestricţionat la Accesul Deschis este o cale inovaţională informaţia cu privire la ştiinţă. de difuzare şi utilizare a informaţiei ştiinţi- În baza celor expuse se impune nece fice, promovată pentru a oferi utilizatorilor sitatea de a studia evoluţia sistemului, acces gratuit la informaţie. Accesul Deschis procesului şi structurii comunicării ştiinţi- este o alternativă pentru modelul tradiţio- fice în condiţiile accesului deschis la infor- nal de comunicare ştiinţifică, realizată pe maţia ştiinţifică. baza tehnologiilor digitale în reţea. Aceşti Descrierea situaţiei în domeniul de factori influenţează transformarea siste- cercetare şi identificarea problemelor de mului de comunicare ştiinţifică şi schimbă cercetare. Problema investigaţiei complexe interacţiunile sociale în mediul academic, rezidă în relevarea contradicţiei care există precum şi între actorii procesului comu- între sistemul tradiţional de comunicare şti- nicaţional – savant, editor, bibliotecă, uti- inţifică şi cerinţele comunităţii academice, a lizator, iar strategiile Accesului Deschis societăţii, în ansamblu, privind accesul nere- transformă relaţiile dintre actorii procesu- stricţionat şi public la informaţia privind cer- lui comunicaţional, conferind o vizibilitate cetările ştiinţifice. publică mai mare rezultatelor cercetărilor Cercetarea interdisciplinară întreprin- şi o creştere a ratingului savanţilor şi a ţării să se axează pe o problematică impor- datorită sporirii numărului de citări. Deo- tantă, interpretată, inclusiv, prin prisma potrivă cu aceasta, publicarea, accesul şi perceperii problemelor comunicării şti- diseminarea informaţiei în baza modele- inţifice de către comunitatea academică lor Accesului Deschis se încadrează în una din Republica Moldova. Amploarea su- din direcţiile strategice lansate de Comisia biectului cercetat necesită o dezbate- Europeană „Agenda digitală pentru Euro- re ştiinţifică multidimensională, studiul pa”, care trebuie să favorizeze crearea unei de faţă venind, la rândul său, cu propria pieţe digitale unice, caracterizate printr-un contribuţie la elucidarea unor aspecte nivel ridicat de securitate şi un cadru ju- inerente fenomenului comunicării şti- ridic clar. Agenda digitală pentru Europa inţifice. Argumentele aduse în favoarea a instituit o politică a „datelor deschise”, actualităţii temei investigate se bazează care acoperă întreaga gamă de informa- pe studierea unui număr impunător de ţii produse, colectate sau plătite de către publicaţii ştiinţifice străine, precum şi a organismele publice din întreaga Uniune celor autohtone.

12 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Fenomenul comunicării ştiinţifice a O importanţă mare pentru studierea devenit un obiect de analiză relativ recent, interacţiunilor sociale în cadrul comuni- primii paşi în studierea profundă a siste- tăţii ştiinţifice prin intermediul citărilor au mului, proceselor şi structurilor comunică- lucrările autorilor care abordează aplica- rii ştiinţifice fiind întreprinşi în a doua ju- rea metodelor scientometrice şi bibliome- mătate a secolului trecut. Referiri privind trice în contextul comunicării ştiinţifice. esenţa, evoluţia şi funcţiile comunicării şti- Remarcăm, în special, studiile efectuate de inţifice sunt făcute în lucrările specialişti- E. Garfield, C. Borgman, J. Furner, B. Cro- lor din sfera sociologiei şi filozofiei ştiinţei: nin, A. Dicusar, K. Kousha, M. Norris, W. Pai- R. Merton, H. Menzel, B. Latour, W. Garvey, sley. Prin importanţa sa, iniţiativa Accesul B. Griffith, D. de Sola Price. Deschis reprezintă un factor important în Problema înţelegerii procesului de co- transformarea sistemului de comunicare municare ştiinţifică prin examinarea mo- ştiinţifică. Din aceste considerente studi- delelor de comunicare ştiinţifică, a com- erea problemelor privind evoluţia comu- ponentelor structurale ale acesteia a fost nicării ştiinţifice, promovarea producţiei abordată în studiile autorilor A. Meadows, ştiinţifice prin modele inovaţionale cu J. Mackenzie Owen, L. Lievrouw, J. Hurd, Acces Deschis, impactul acestuia pentru Bo-C. Björk, N. Roosendaal. Abordarea su- extinderea citării au devenit obiectul cer- biectelor privind funcţionarea sistemului cetărilor speciale ale savanţilor S. Lawren- de comunicare ştiinţifică este unul de mare ce, S. Harnad, J. Houghton, M. Kurtz, A. Re- interes pentru specialiştii din domeniul bi- panovici, A. Swan, J. Willinsky, P. Suber, blioteconomiei şi ştiinţei informării care au D. Prosser, V. Моskovkin. abordat studiul artefactelor şi al utilizato- Analiza subiectului cercetat a arătat rilor informaţiei ştiinţifice – C. Borgman, B. că în R. Moldova nu s-au realizat cercetări Cronin, C. Tenopir, А.I. Мihailov, А.I. Ciornâi cu privire la sistemul comunicării ştiinţifi- şi R.S. Ghilearevski, Т. Iaroşenko. Evoluţia ce, la motivaţiile comunităţii academice în comunicării ştiinţifice în condiţiile progre- vederea difuzării şi accesului la informaţia selor tehnologice a constituit obiectul de ştiinţifică, precum şi cu privire la impactul studiu al cercetătorilor R. Kling, G. McKin, D. modelelor noi de comunicare ştiinţifică King, M. Nentwich, A. Odlyzko, C. Tenopir. pentru evoluţia şi funcţionarea acestui sis- În studiul comunicării ştiinţifice o pon- tem. Cu toate acestea, o serie de publicaţii dere esenţială o are examinarea rolurilor ale savanţilor din R. Moldova – V. Canţer, şi funcţiilor actanţilor procesului comuni- Gh. Cuciureanu, Gh. Duca, A. Dicusar, V. caţional în vederea asigurării difuzării şi Mîndru – privind sistemul de cercetare arhivării informaţiei ştiinţifice care a fost ştiinţifică din ţară şi analiza scientometri- întreprinsă de R. Atkinson, J. Mackenzie că a productivităţii ştiinţifice a savanţilor Owen, A. Meadows, R. Kling, E. Callahan, au servit drept suport pentru interpreta- C. Borgman, О. Lavrik. Dimensiunea soci- rea proceselor din sistemul de comunica- ală a comunicării ştiinţifice evidenţiază rere ştiinţifică din R. Moldova. laţiile şi interacţiunile sociale între actanţii Toate acestea au sugerat oportuni- procesului comunicaţional atât la nivel de tatea realizării unui studiu special, ce ar sistem, cât şi în cadrul structurii şi reţelelor conţine o viziune integratoare a evoluţiei de comunicare ştiinţifică. În această ordi- comunicării ştiinţifice în contextul schim ne de idei menţionăm studiile cercetăto- bărilor privind difuzarea şi accesul la in- rilor L. Leydesdorff, D. Craine, B. Latour, formaţia ştiinţifică. Teza se axează pe o N. Mullins. problematică importantă, interpretată in-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 13 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI clusiv prin prisma perceperii problemelor ţele actuale ale utilizatorilor privind accesul comunicării ştiinţifice de către comuni- la resursele informaţionale ştiinţifice; gradul tatea academică din Republica Moldova. scăzut de cunoştinţe privind oportunităţile Amploarea subiectului cercetat necesită Accesului Deschis nu permite cercetătorilor o tratare ştiinţifică multidimensională, din R. Moldova să intensifice comunicarea şi studiul de faţă venind, la rândul său, cu să faciliteze accesul şi diseminarea informa- propria abordare a unor aspecte inerente ţiei ştiinţifice. fenomenului comunicării ştiinţifice. Scopul lucrării: a determina tendinţe- Obiectul cercetării îl constituie siste- le evoluţiei comunicării ştiinţifice, a elucida mul comunicării ştiinţifice. Subiectul cer- şi a analiza particularităţile procesului de cetării înglobează particularităţile evo- comunicare ştiinţifică în condiţiile Accesu- luţiei comunicării ştiinţifice în contextul lui Deschis la informaţie. Pentru atingerea asigurării nerestricţionate a difuzării şi a acestui scop ne-am propus realizarea urmă- accesului la informaţia ştiinţifică. Ipoteza toarelor obiective: (1) dezvăluirea esenţei generală conţine următoarea presupunere: comunicării ştiinţifice şi a tipurilor de co- constituirea unei paradigme noi de comu- municare ştiinţifică; (2) analiza paradigmei nicare ştiinţifică în baza accesului deschis tradiţionale şi a transformărilor paradigma- implică multiple perspective privind pu- tice ale comunicării ştiinţifice în condiţiile blicarea, accesul şi diseminarea informaţiei Accesului Deschis la informaţie; (3) studiul ştiinţifice, care contribuie la depăşirea atât a politicilor şi strategiilor Accesului Deschis la crizei serialelor, cât şi a obstacolelor privind informaţia ştiinţifică; (4) evaluarea socială a restricţiile de acces la informaţie, iar im- transformărilor sistemului de comunicare pactul accesului deschis se manifestă prin ştiinţifică; (5) estimarea efectelor crizei sis- creşterea vizibilităţii ştiinţifice şi sporirea temului de comunicare ştiinţifică pentru interacţiunilor sociale prin intermediul cită- difuzarea şi accesul la informaţia ştiinţi- rilor. Ipotezele de lucru: implementarea fică; (6) elucidarea funcţiilor comunicării modelelor inovaţionale de diseminare şi ştiinţifice prin prisma revistelor ştiinţifice; acces la informaţia ştiinţifică modifică para- (7) studierea mecanismului de comunica- digma tradiţională a comunicării ştiinţifice, re ştiinţifică prin prisma sistemului revis- transformând-o într-un sistem democratic telor ştiinţifice din Republica Moldova; (8) şi deschis pentru schimbul de cunoştinţe; analiza percepţiei rolului comunicării şti- sistemul actual de comunicare ştiinţifică din inţifice pentru comunitatea ştiinţifică din Moldova necesită modificări la nivelul difu- Republica Moldova; (9) elucidarea rolului zării şi al accesului la informaţia ştiinţifică; bibliotecii în calitate de intermediar social procesul de comunicare, prin intermediul în procesul de comunicare ştiinţifică; (10) articolelor publicate în revistele ştiinţifi- relevarea perspectivelor tehnologiilor in- ce acreditate, nu se realizează la un nivel formaţionale în transformarea sistemului eficient; nivelul scăzut de reflectare a pu- de comunicare ştiinţifică; (11) elucidarea blicaţiilor cercetătorilor din R. Moldova în rolului indicatorilor bibliometrici pentru bazele de date internaţionale nu permite o studierea comunicării în ştiinţă; (12) rele- poziţionare mai bună a ţării, a organizaţiilor varea impactului Accesului Deschis asupra din sfera ştiinţei şi inovării în clasamentele extinderii vizibilităţii ştiinţei şi a interacţiu- internaţionale, precum şi o vizibilitate a re- nilor sociale prin intermediul citărilor. zultatelor cercetărilor ştiinţifice; bibliotecile Metodologia cercetării ştiinţifice. din ţară, în calitate de element al sistemului Suportul teoretico-ştiinţific şi metodo- de comunicare ştiinţifică, nu satisfac cerin- logic, aplicat la realizarea prezentei cer-

14 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) cetări, a fost determinat de caracterul comunicarea ştiinţifică. Cel de-al patrulea complex şi multidisciplinar al temei in- studiu – Analiza participării savanţilor din vestigate. Abordarea sistemică a permis Moldova în fluxul informaţional mondial – examinarea complexă a sistemului comu- a avut în vizor productivitatea ştiinţifică a nicării ştiinţifice prin aplicarea conjugată savanţilor din Republica Moldova, citarea a diverselor metode, cum ar fi: metoda lucrărilor acestora şi publicarea articolelor istorică, metoda sistemică, metoda com- cercetătorilor în revistele cu factor de im- parativă, metoda structural-funcţională, pact. Ultimul studiu – Tendinţele şi practi- metoda bibliometrică, precum şi metode- cile în comunicarea ştiinţifică din Republica le şi tehnicile sociologice de cercetare. Ast- Moldova – a fost realizat în perioada defel, prin aplicarea metodei istorice autorul cembrie 2010 – iulie 2012. Scopul acestui a reuşit, pe de o parte, să construiască o studiu a fost de a analiza starea actuală a reflecţie evolutivă a fenomenului şi a siste- sistemului de comunicare ştiinţifică în Re- mului de comunicare ştiinţifică, iar pe de publica Moldova şi de a determina nivelul altă parte, a obţinut o imagine obiectivă în de utilizare a diferitor mijloace de comuni- desfăşurarea crizei serialelor şi a politicilor care ştiinţifică. de implementare a Accesului Deschis care Baza informaţională a lucrării o con- au fost aprobate pe parcursul procesului stituie datele Anuarului statistic al Republi- de evoluţie a mişcării Accesul Deschis la cii Moldova, Rapoartele Consiliului Suprem informaţia ştiinţifică. pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi Baza empirică a lucrării o constituie rezultatele ştiinţifice principale obţinute în cinci studii elaborate de autor în perioa- sfera ştiinţei şi inovării. De asemenea, în da 2007-2012. În cadrul primului studiu studiu s-a operat cu datele din rapoarte- – Comunicarea ştiinţifică prin sistemul de le şi studiile realizate la nivel european şi reviste ştiinţifice din Republica Moldova naţional. O sursă importantă de culegere (2007-2011) –, autorul a efectuat analiza a datelor privind productivitatea ştiinţifică de conţinut a revistelor ştiinţifice din Re- a savanţilor din R. Moldova, citarea lucră- publica Moldova sub aspectul realizării rilor acestora şi publicaţiile cercetătorilor funcţiilor comunicaţionale, precum şi din din R. Moldova în revistele cu factor de im- punctul de vedere al interacţiunii sociale pact au constituit bazele de date Thomson prin publicarea comună. Cel de-al doilea Reuters: Web of Science şi Journal Citation studiu – Eficientizarea mecanismului de Report şi SCImago Journal & Country Rank. comunicare ştiinţifică pe baza revistelor şti- Caracterul multidisciplinar al cercetării inţifice electronice din Republica Moldova comunicării ştiinţifice a dictat necesitatea – a avut drept obiectiv evaluarea trans- aplicării în calitate de bază teoretico-şti- formărilor în comunicarea ştiinţifică prin inţifică şi metodologică a lucrărilor în do- aplicarea mijloacelor digitale în comunica- meniul istoriei şi sociologiei ştiinţei, scien- rea formală. Întru realizarea acestui scop, tologiei, comunicării, biblioteconomiei şi autorul a examinat variantele electronice ştiinţei informaţiei. Drept bază teoretică ale tuturor revistelor ştiinţifice acreditate. a cercetării au servit operele clasicilor Astfel, în total au fost supuse analizei de sociologiei şi filosofiei ştiinţei R. Merton, conţinut 67 de site-uri şi pagini web ale H. Menzel, B. Latour, T. Kuhn, W. Garvey, B. revistelor ştiinţifice acreditate. Următorul Griffith, D. de Sola Price. De asemenea, stu- studiu – Efectele crizei serialelor şi rolul bi- diul se bazează pe rezultatele cercetărilor bliotecii în comunicarea ştiinţifică – a avut savanţilor din domeniul comunicării care drept obiectiv evaluarea efectelor crizei în au servit drept bază pentru argumentarea

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 15 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI teoretică a fenomenului social al comuni- le infodocumentare din ţară în perioada cării ştiinţifice. În această ordine de idei 2008-2013. Concluziile şi recomandările menţionăm, în special, lucrările autorilor I. prezentate în teză au fost aplicate pentru Drăgan, J. Fiske, D. McQuail. elaborarea strategiilor de dezvoltare a ar- Noutatea şi originalitatea ştiinţifică hivelor instituţionale în câteva universităţi este determinată de faptul că în mediul din ţară. ştiinţific autohton a fost întreprinsă pen- Analizele, descrierile şi concluziile intru prima dată o abordare atât din punc- vestigaţiilor din prezenta lucrare stau la tul de vedere al obiectului de studiu, cât baza unor cursuri universitare de la Facul- şi din perspectiva examinării complexe a tatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comuni- fenomenului comunicării ştiinţifice. cării a USM. Punerea în circuitul public a Rezultatele principial noi pentru lucrării ar putea servi ca izvor documentar, ştiinţă şi practică obţinute: examinarea informativ şi conceptual pentru profesorii multiaspectuală a fenomenului comuni- şi studenţii de la instituţiile de învăţământ cării ştiinţifice; elaborarea modelului de superior care au cursuri în domeniile Co- comunicare ştiinţifică în condiţiile Acce- municare publică, Jurnalismul de ştiinţă, sului Deschis; fundamentarea ştiinţifică a Resurse informaţionale. Rezultatele investi- comunicării ştiinţifice şi determinarea unei gaţiei pot să contribuie la elaborarea unor noi direcţii de cercetare în cadrul ştiinţelor cursuri de perfecţionare pentru specialiştii comunicării. din domeniul infodocumentar şi cel al co- Semnificaţia teoretică a tezei constă municării. în conceptualizarea fenomenului comuni- INTRODUCEREA abordează actua- cării ştiinţifice şi a paradigmei inovaţionale litatea prin evidenţierea conceptelor de a comunicării ştiinţifice bazată pe concep- bază. Ea include descrierea situaţiei din tul Accesului Deschis; crearea unui cadru domeniu, identificarea problemelor de teoretico-explicativ al comunicării ştiinţifi- cercetare, expunerea scopului şi obiecti- ce în contextul transformărilor în difuzarea velor lucrării, a metodologiei cercetării. În şi accesul la informaţia ştiinţifică; identifica- conformitate cu principiile metodologice rea comunicării ştiinţifice ca direcţie de cer- sunt înaintate ipotezele cercetării. De ase- cetare în cadrul ştiinţelor comunicării. menea, sunt descrise noutatea şi originali- Valoarea aplicativă a lucrării constă tatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute, im- în faptul că utilizarea recomandărilor pro- portanţa teoretică şi semnificaţia practică, puse va permite eficientizarea sistemului implementarea şi aprobarea rezultatelor de comunicare ştiinţifică din Republica ştiinţifice, volumul şi structura lucrării. Moldova prin implementarea strategiilor CAPITOLUL 1 Conceptualizarea co Accesului Deschis. Rezultatele studiului municării ştiinţifice ca fenomen social pot servi drept bază metodologică pentru prezintă studiul teoretic al fenomenului elaborarea politicilor instituţionale de ac- comunicării ştiinţifice, punând în valoare ces deschis, precum şi pentru implemen- aspectul social, funcţiile şi tipologia comu- tarea modalităţilor alternative de publica- nicării ştiinţifice. re şi acces la informaţia ştiinţifică. În timp ce cunoaşterea în general este Implementarea rezultatelor ştiin- legată de un individ, cercetarea ştiinţifică, ţifice s-a realizat în cadrul seminarelor, scopul căreia constă în obţinerea, acumu meselor rotunde şi atelierelor privind Ac- larea şi interpretarea informaţiei ştiinţifice, cesul Deschis şi resursele informaţionale, este o activitate colectivă, ce este legată desfăşurate în străinătate şi în instituţii- de interacţiunea comunicativă între cer-

16 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) cetători. Numai atunci când cunoştinţele Una dintre formulele tipice defineşte co- sunt transmise şi sunt accesibile comuni- municarea ştiinţifică ca „fenomen social tăţii ştiinţifice pentru validare şi utilizare în prin care activitatea intelectuală şi de cre- cercetările ulterioare, această cunoaştere aţie este transmisă de la un savant către devine ştiinţifică şi furnizează cunoştinţe. celălalt” [30, p. 69] sau ca „totalitatea pu- Pentru ca ştiinţa să satisfacă necesităţile blicaţiilor, mijloacelor, filierelor, activităţi- producţiei contemporane „cunoştinţele lor instituţionale şi obiceiurilor care direct ştiinţifice trebuie să devină un patrimoniu sau indirect afectează transmiterea mesa- al unui număr mare de specialişti” [36, p. jelor ştiinţifice între savanţi” [19, p. 112]. 54]. Iată de ce ştiinţa, în viziunea lui R. Sti- I. Drăgan subliniază că este firesc ca în era chweh, depinde de comunicare [13, p. 307]. marilor mijloace de transmitere la distanţă Concluzia lui D. McQuail, privind analiza co- a informaţiei şi comunicărilor să predomi- municaţională a societăţii, care putem să o ne teoria comunicării ca transmitere de atribuim şi ştiinţei în calitate de fenomen informaţie [11, p. 21]. Din această perspec- social, este exprimată în felul următor: „ori- tivă, comunicarea ştiinţifică se încadrează ce structură culturală, orice act individual într-un model simplu – cel al transmiterii. care ţine de comportamentul social impli- În acelaşi timp, sunt puncte de vedere pri- că […] comunicarea” [23, p. 18]. În acelaşi vind transformarea lanţului liniar al infor- timp, justificând constituirea studiului co- maţiei ştiinţifice într-o „reţea” interactivă municării în cadrul sociologiei, D. McQuail de comunicare ştiinţifică. În sensul cel mai aduce câteva argumente, inclusiv că toate general o comunicare ştiinţifică are loc în- fenomenele sociale implică şi un proces tre cercetătorii care, în majoritatea cazuri- de comunicare [23, p. 13]. Astfel, ştiinţa, în lor, acţionează atât în calitate de autori, cât calitate de sistem social, se constituie şi se şi în calitate de cititori. Obiectivul lor este menţine datorită şi prin intermediul nume- de a face schimb de informaţii [28]. roaselor procese şi reţele de comunicare. Literatura din domeniu propune abor- În conformitate cu definiţia antropologului darea comunicării ştiinţifice prin prisma Clifford Geertz „ştiinţa poate fi considerată procesului de comunicare în cadrul lanţului drept o cultură cu propria limbă şi moduri informaţional. А.I. Мihailov, А.I. Ciornâi şi convenţionale de comunicare în scopul de R.S. Ghilearevski definesc comunicarea şti- interacţiune socială în cadrul comunităţii inţifică ca un proces complex „de prezenta- savanţilor” [1, p. 24]. Deci, comunicarea este re, livrare, precum şi de recepţionare a infor- esenţa ştiinţei [15, p. 148], pentru că ştiinţa maţiei ştiinţifice în societatea umană, care este un efort cooperativ [25]. constituie esenţa dezvoltării ştiinţei” [44, p. Literalmente, prin comunicarea ştiinţi- 45]. Aceeaşi idee se regăseşte şi în definiţia fică se înţelege un proces de comunicare propusă de Anna Maria Tammaro: „Comu- între savanţi şi alţi actori ai activităţii şti- nicarea ştiinţifică este un proces în care inţifice. Comunicarea ştiinţifică se explică savanţii produc, comunică, evaluează, dica un proces de comunicare între savanţi fuzează şi păstrează rezultatele cercetării şi alţi actori ai activităţii ştiinţifice. Analiza ştiinţifice” [33, p. 78]. În ambele definiţii mai multor definiţii privind comunicarea se evidenţiază ideea că actorul principal ştiinţifică, autorii cărora abordează noţiu- al comunicării ştiinţifice este savantul. nea în funcţie de obiectul studiat şi con- V.P. Leonov consideră că actualmente no- textul studiului, denotă că marea majori- ţiunea de comunicare ştiinţifică poate fi tate a acestor definiţii abordează termenul abordată prin prisma comunicării ca feno- din perspectiva transmiterii informaţiei. men social, şi nu prin prisma informaţio-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 17 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI nală. Din această perspectivă В.П. Леонов ţintă specifice în următoarele scopuri: spo- tratează comunicarea ştiinţifică ca pe o le- rirea cunoaşterii, transferul de cunoştinţe, gătură relativ durabilă între subiecţii actu- formarea opiniei, schimbarea de atitudine, lui comunicaţional în procesul transmiterii schimbarea de comportament etc. informaţiei ştiinţifice [42, p. 19]. Prin urma- Comunicarea ştiinţifică este abordată re, fiind un fenomen social, comunicarea atât din perspectiva proceselor comunica- ştiinţifică este determinată de activitatea ţionale în cadrul cărora actorii construiesc specifică a oamenilor. relaţii cu ceilalţi actanţi în mod direct sau La fel ca şi alte forme de comunicare, intermediat în momentul transmiterii in- comunicarea ştiinţifică există în cel puţin formaţiei ştiinţifice, cât şi din perspectiva două dimensiuni – o dimensiune se referă teoriei sistemelor şi structurii sociale. Struc- la conţinut, iar cealaltă se referă la funcţia tura sistemului de comunicare ştiinţifică socială a comunicării. În viziunea lui Paul constă în felul în care componentele aces- Watzlawick [40] comunicarea ştiinţifică tui sistem se leagă şi interacţionează între poate fi definită ca transmiterea cunoştin- ele. Din aceasta rezultă că, dacă dorim să ţelor ştiinţifice (dimensiune care se referă determinăm structura comunicării ştiinţi- la conţinut) şi ca o comunicare între savanţi fice, trebuie să determinăm componentele (în acest caz este o dimensiune socială). În sistemului de comunicare ştiinţifică şi rela- cazul în care ambele condiţii există conco- ţiile reciproce dintre aceste componente. mitent, se obţine ceea ce numim comuni- În cadrul sistemului de comunicare care ştiinţifică internă, în timp ce comuni- ştiinţifică putem distinge patru grupuri carea ştiinţifică externă poate fi obţinută în mari de actori: (1) cercetătorii, care reali- cazul procesului de comunicare ce se ba- zează cercetările ştiinţifice, materializate zează doar pe transmiterea cunoştinţelor. în publicaţii ştiinţifice, (2) editorii, care cre- Generalizând opiniile privind noţiunea ează produse informaţionale (publicaţii), de „comunicare ştiinţifică” şi noţiunile înru- (3) bibliotecile, care colectează, difuzează dite, precum şi funcţiile realizate de aceas şi conservă (arhivează) cercetarea ştiinţi tă comunicare, propunem punctul nostru fică documentară, (4) utilizatorii, care de vedere asupra subiectului în cauză. Ter consumă rezultatele cercetărilor, le aplică menul comunicarea ştiinţifică este unul pentru realizarea cercetărilor noi, trans- complex, care acoperă două dimensiuni pun cercetarea în iniţiative noi de cerce- ale comunicării: comunicarea în ştiinţă şi tare, politici publice, produse comerciale, comunicarea despre ştiinţă. Din această servicii publice etc. Cunoştinţele circulă perspectivă definim comunicarea ştiinţifică în cadrul acestui sistem, fiind difuzate în ca o interacţiune durabilă a actanţilor proce- societate prin interpretarea (tălmăcirea) sului de circulaţie a informaţiei ştiinţifice în cunoştinţelor, prin transfer tehnologic şi societate care este asigurată de totalitatea comercializare. Asupra sistemului comuni- mijloacelor, filierelor, activităţilor instituţio- cării ştiinţifice, ca şi asupra oricărui alt sis- nale. Comunicarea ştiinţifică este un proces tem social, influenţează câţiva factori ex- atât în cadrul comunităţii ştiinţifice, cât şi un terni: economia, globalizarea, tehnologiile proces bidirecţional de comunicare între informaţionale, schimbarea metodelor de comunitatea ştiinţifică şi societate. Ea este cercetare, politicile publice. partajarea informaţiilor sau / şi construirea Literatura din domeniu propune o unui dialog atât ştiinţific, cât şi despre ştiin- examinare foarte profundă a comunică- ţă într-un mod (inter)activ prin intermediul rii ştiinţifice formale şi informale, fiecare unor strategii diferite, adaptate la grupurile- dintre aceste tipuri de comunicare având

18 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) forme distincte. Deşi, dacă de multe ori se CAPITOLUL 2 Transformarea comu presupune că formele de comunicare for- nicării ştiinţifice în condiţiile Accesului mală şi informală se complementează reci- Deschis la informaţie prezintă argumen- proc, cercetările remarcă că aceasta este „o tele ştiinţifice pentru necesitatea aprobării chestiune de accent” [35, p. 495], precum politicilor noi de difuzare şi acces la infor- şi un conflict între comunicarea formală şi maţia ştiinţifică şi modificarea paradigmei cea informală [7, p. 54]. Aceste argumen- comunicării ştiinţifice. te sunt făcute pe baza următoarelor: (1) Accesul Deschis propune modalităţi dimensiunea explicită versus dimensiu- alternative de publicare a rezultatelor şti- nea tacită de difuzare sau de diseminare inţifice şi de acces la informaţia ştiinţifică. a cercetării; (2) potenţialul şi necesitatea Există o varietate mare de definiţii ale Ac- de inovaţii în sistemul de comunicare şti- cesului Deschis (Open Access), iar conceptul inţifică. De exemplu, W. Garvey şi B. Griffith despre el este încă în evoluţie. Mai multe au declarat că „partea publică cu privire la documente-cheie, referitoare la acest su- comunicarea ştiinţifică se dovedeşte a fi biect, conţin definiţii privind termenul Ac- mai mică” în raport cu domeniul informal ces Deschis. Declaraţiile de la Budapesta al comunicării ştiinţifice [16, p. 1011]. (februarie 2002), Bethesda (iunie 2003) şi În ultimele decenii utilizarea mijloa- Berlin (octombrie 2003) sunt cele mai im- celor electronice, cu scopul de a sprijini portante şi influente pentru circulaţia Ac- comunicarea ştiinţifică, este una dintre cesului Deschis. DefiniţiileAccesului Deschis schimbările majore în practica ştiinţei. Uti- din aceste documente diferă foarte puţin, lizarea canalelor electronice de comunica- fiind în mare măsură similare. În esenţă, Ac- re (de exemplu, a revistelor electronice) au cesul Deschis este accesul gratuit la literatura schimbat şi continuă să transforme pro- de cercetare, la copiile online ale articolelor cesele de comunicare ştiinţifică. Christine de revistă recenzate (peer review), la lucrările Borgman şi Jonathan Furner au remarcat conferinţelor, precum şi la rapoartele tehnice, că numărul şi volumul comunicaţiilor elec- tezele şi documentele de lucru. În majorita- tronice universitare se apropie de masa tea cazurilor nu există restricţii de acordare critică şi că asistăm la schimbări calitative a licenţelor cu privire la utilizarea lor de către şi cantitative în modalitatea savanţilor de cititori. Ele pot fi utilizate în mod liber pentru a comunica unii cu ceilalţi, nu doar pentru cercetare, instruire şi în alte scopuri. conversaţii informale, pentru colaborarea Mişcarea pentru accesul deschis inclu- la nivel local şi la distanţă, dar şi pentru pu- de aspecte politice, tehnologice, juridice blicarea şi difuzarea publicaţiilor ştiinţifice şi economice. Acţiunile politice ale diver- [8, p. 3-4]. Ca urmare a folosirii mijloacelor selor organisme sunt menite să susţină şi electronice de comunicare se produce să promoveze dorinţa savanţilor de a pu- mixarea comunicării ştiinţifice informale blica fără plată rezultatele cercetărilor în şi celei formale, iar în viitorul apropiat se revistele recenzate, precum şi de a oferi va produce integrarea acestor forme de acces liber şi gratuit savanţilor şi societă- comunicare dialectic opuse [3, p. 10]. Dez- ţii la rezultatele acestor cercetări. Acţiu- voltarea tehnologiilor informaţionale con- nile politice întreprinse, în primul rând, tribuie la apariţia unor forme integrate de la nivel internaţional au dus la adoptarea comunicare, iar evoluţia comunicării şti- unei serii de declaraţii: Iniţiativa Accesului inţifice în condiţiile ştiinţei electronice va Deschis de la Budapesta; Declaraţia de la anula, probabil, divizarea în comunicarea Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe informală şi cea formală. în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare;

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 19 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Declaraţia de la Bethesda privind politica este necesar a elabora o politică instituţi- editorială, precum şi a altor documente ale onală de acces deschis pentru bibliotecile organismelor internaţionale, de exemplu, academice şi ştiinţifice, dat fiind faptul că Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvolta- bibliotecile sunt o verigă importantă în re Economică (OCDE), Comisia Europeană procesul de comunicare ştiinţifică. Cu păre- (CE), Federaţia Internaţională a Asociaţiilor re de rău, nu există nicio politică instituţio- şi Instituţiilor Bibliotecare (IFLA) etc. Ideea nală a bibliotecilor privind accesul deschis. centrală a acestor politici prevede o circu- Toate politicile pot fi prezentate în forma laţie fără bariere a informaţiei ştiinţifice, unui sistem ce include politicile aprobate la inclusiv prin garantarea accesului public nivel internaţional, naţional şi instituţional. la cercetările finanţate din fonduri publice Cu scopul de a redobândi un acces larg imediat după publicare. la rezultatele cercetărilor sunt dezvoltate În Republica Moldova politica de stat modalităţi alternative de publicare a lu- în sfera ştiinţei şi inovării este realizată în crărilor ştiinţifice, mai multe opinii privind baza Codului cu privire la ştiinţă şi inova- formele accesului deschis [6]. Există, însă, re al Republicii Moldova, aprobat în iulie de fapt, două modalităţi de a obţine un 2004 [9]. Câteva articole ale acestui Cod acces „adevărat”, real deschis: autoarhiva- prevăd garantarea accesului la informaţia rea realizată de autori (Green Road – Calea ştiinţifică. Statul, în conformitate cu legis- Verde) şi revistele cu acces deschis (Golden laţia în vigoare, garantează: susţinere prin Road – Calea de Aur). asigurarea accesului la informaţii, prin di- Prima strategie, numită Calea Verde, seminarea acestora în conformitate cu le- este autoarhivarea. Ea prevede plasarea gislaţia în vigoare (articolul 63); asigurarea publicaţiilor electronice (atât a lucrărilor informaţională a subiectelor activităţii din editate, cât şi a nonpublicaţiilor) în arhive- sfera ştiinţei şi inovării conform legislaţiei le electronice deschise, susţinute de insti- în vigoare (articolul 66); dreptul de acces tuţiile de cercetare, învăţământ şi cultură. liber şi nediscriminatoriu la resursele de Aceste arhive sunt numite arhive ale pu- informaţii ştiinţifico-tehnologice (artico- blicaţiilor electronice sau depozitarii (re- lul 116). De asemenea, Codul prevede pozitorii) instituţionale. A doua strategie, mai multe atribuţii ale organizaţiilor de revistele electronice ştiinţifice cu acces informaţii ştiinţifico-tehnologice (articolul deschis (open access publishing) – Calea 122): obţinerea, colectarea, stocarea, pre- de Aur –, dezvoltă modele alternative de lucrarea, utilizarea şi diseminarea infor- publicare a lucrărilor ştiinţifice, a reviste- maţiilor ştiinţifico-tehnologice; monitori- lor ştiinţifice, a materialelor conferinţelor. zarea, înregistrarea şi evidenţa lucrărilor Pentru finanţarea acestor modele sunt din sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la atrase investiţiile organizaţiilor, instituţii- bugetul de stat şi din alte surse, inclusiv în lor de cercetare şi a universităţilor. Revis- cadrul proiectelor internaţionale; asigura- tele electronice efectuează, de asemenea, rea accesului liber la resursele de informa- expertiza textelor, dar publică în acces ţii ştiinţifico-tehnologice etc. Însă, putem deschis doar materialele aprobate. În re- constata că la nivelul politicii de stat în R. gistrele internaţionale ale resurselor cu ac- Moldova nu este garantat accesul deschis ces deschis este înregistrată o arhivă digi- la cercetările ştiinţifice, în primul rând, la tală din R. Moldova (tezele de doctor şi de ale celor finanţate din banii publici. doctor habilitat înregistrate la CNAA); mai Analiza celor trei tipuri de politici in- figurează şi şase reviste cu acces deschis stituţionale de acces deschis sugerează că (Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

20 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Matematica, Computer Science Journal of Garvei W. şi Griffith B.; Mackenzie Owen J.; Moldova, Glotodidactica, Limbaj şi context, Björk Bo-C. etc. Economie şi sociologie şi Problemele ener- Noile media abia au început să joace geticii regionale). un rol central într-o gamă largă de activi- Paradigma oferă posibilitate membri- tăţi ştiinţifice, precum şi în ceea ce priveşte lor unei comunităţi ştiinţifice să convină cadrul instituţional. Nu numai în comunica- asupra a ceea ce este important şi asupra rea academică, în sens restrâns, dar şi în dis- a ceea ce este adevăr [43]. În literatura de tribuţia de cunoştinţe şi, cel mai important, specialitate, în special, se examinează pa- chiar şi în producerea de cunoştinţe este radigma comunicării ştiinţifice din per- afectată de tehnologiile informaţionale. spectiva transmiterii. Diversitatea mode- Anume digitizarea provoacă schimbările lelor se distinge în funcţie de examinarea structurale în cadrul lanţului informaţional, tipurilor de comunicare ştiinţifică (formală ceea ce a contribuit la elaborarea unor mo- sau informală), precum şi în funcţie de di- dele noi de comunicare ştiinţifică (de ex.: mensiunea internă sau externă a fenome- T. Aitchison, N. Fjällbrant etc.). O abordare nului. Paradigma comunicării ştiinţifice mult mai radicală a fost prezentată de Julie este dezvoltată pentru a înţelege şi a îm- Hurd [18] ca un posibil model pentru viitor. bunătăţi procesul de comunicare. În acest model tehnologiile informaţiona- Marea majoritate a modelelor comuni- le sunt catalizatorul schimbărilor sistemu- cării ştiinţifice tradiţionale (formale) pot fi lui comunicării ştiinţifice. J. Hurd sublinia- exprimate ca un model liniar pe verticală. ză faptul că valorile ştiinţifice, sistemul de A.J. Meadows [20] şi A.S. Duff [12] susţin că evaluare a diferitor domenii, comunităţile acest model de comunicare descrie proce- ştiinţifice, instituţiile academice sunt fac- sele informaţionale prin care sunt transmi- tori decisivi în activitatea de cercetare, se cunoştinţele ştiinţifice de la cercetători însă schimbarea acestora este mult mai la utilizatori. Autorii menţionaţi conside- lentă decât TIC care oferă noi oportunităţi ră că modelul liniar are un rol important pentru difuzarea cunoştinţelor. pentru publicarea ştiinţifică, precum şi Pe parcursul ultimilor zeci de ani sun- faptul că procesul de comunicare formală tem martorii unor schimbări majore în soci- trebuie considerat ca fiind o comunicare etate în ansamblu, pe de o parte, şi în ştiinţă documentară tradiţională. John Macken- şi tehnologie, pe de altă parte. Esenţa eta- zie Owen sugerează că geneza modelului pei contemporane de dezvoltare a comuni- lanţului informaţional de comunicare şti- tăţii mondiale este asociată cu globalizarea inţifică vine din era tiparului, unde cunoş- progresivă. În acest context este propus tinţele sunt difuzate prin intermediul unor un model care vizează o nouă producere a produse informaţionale „fizice” [22, p. 276], cunoştinţelor, bazată pe ideea tranziţiei de care sunt create şi distribuite ca orice alt la o paradigmă tradiţională de producere produs tangibil. Argumentul său principal a cunoştinţelor (numită Metoda 1 / Mode este că responsabilitatea pentru comuni- 1, caracterizată prin hegemonia teoretică carea ştiinţifică trece de la actorii funcţio- sau ştiinţa experimentală şi prin autonomia nali, cum ar fi editurile şi bibliotecile, la o cercetătorilor) la o paradigmă nouă „post- mai mare responsabilitate integrantă care modernă” de producere a cunoştinţelor, îi revine comunităţii academice. În calitate numită Metoda 2 / Mode 2, orientată spre de exemple pot servi modelele de comu- aplicabilitate, distribuţie socială, transdis- nicare ştiinţifică UNISIST; Lancaster F.W.; ciplinaritate, cu multiple responsabilităţi [17]. În Metoda 2, producerea cunoştin-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 21 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

ţelor a fost transformată în interacţiunea ventează publicarea academică ca un sis- dintre comunităţile ştiinţifice. Comunicarea tem democratic deschis pentru schimbul a devenit liberă atât de constrângerile fizi- de cunoştinţe” [41]. Analiza structurii mo- ce (posibilitatea întrunirilor), cât şi de cele delului tradiţional de comunicare ştiinţifi- tehnice (telefon, scrisori). Drept rezultat al că şi a modelului bazat pe Accesul Deschis progresului în tehnologia informaţiei şi de ne permite să constatăm o serie de dife- comunicare, interacţiunea este fără restric- renţe la etapa de achitare a costului publi- ţii. Iar ierarhiile ordinare, impuse de tehno- cării, deţinerea dreptului de autor, arhiva- logiile de interacţiune „vechi”, sunt erodate re, acces la informaţie şi diseminare (fig. 1). de comunicarea deschisă pentru toţi [26, p. Astfel, în modelul tradiţional costul 187]. Principala caracteristică a acestui mo- publicării este achitat de editor; copyrigh- del este complexitatea relaţiilor dintre cer- tul, de asemenea, îi aparţine editorului. În cetarea ştiinţifică şi tehnologică şi alte sfere modelul Acces Deschis autorul este atât sociale, de exemplu, guvern, economie, în- posesor de copyright, cât şi plătitor pentru treprinderi, ONG-uri etc. costul publicării. La nivelul realizării func- Pentru constituirea unui sistem de ţiei de arhivare sunt, de asemenea, deo- schimb al cunoştinţelor este necesar de sebiri care prevăd diferite formate pentru a implementa anumite cerinţe academi- păstrarea informaţiei ştiinţifice. În modelul ce: dezvoltarea inovatoare, discriminarea tradiţional informaţia ştiinţifică este publi- calitativă, difuzarea eficientă, participa- cată, stocată şi arhivată în formatul tipărit rea democratică şi competenţa autorilor. (în reviste tradiţionale şi biblioteci tradiţio- Considerăm că realizarea acestui obiectiv nale), precum şi în formatul digital (reviste este posibilă prin acceptarea strategiilor electronice, biblioteci digitale). În modelul accesului deschis care modifică modelul Acces Deschis atât publicarea, cât şi stoca- comunicării ştiinţifice nu doar la nivel de rea pe termen scurt şi arhivarea pe termen eliminare a restricţiilor de acces, dar „rein- lung sunt doar în formatul digital (reviste

Fig. 1. Deosebirile dintre modelul tradiţional de comunicare ştiinţifică şi modelul Acces Deschis

22 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) electronice, servere de preprinturi, agre- intermedierea editurilor, dar, în acelaşi gatoare, biblioteci digitale, arhive electro- timp, autoarhivează publicaţiile în repo- nice). Cele mai mari diferenţe sunt remar- zitorii. Editorii, aplicând politicile accesu- cate la nivelul diseminării informaţiei şi al lui deschis, oferă acces deschis la articole accesului utilizatorilor. Astfel, modelul Ac- din reviste, iar variantele electronice ale ces Deschis prevede un acces gratuit, liber, revistelor tradiţionale sunt accesibile prin fără restricţii sau bariere. În modelul tradi- web. Bibliotecile, de asemenea, participă ţional accesul la informaţia ştiinţifică este la crearea contentului ştiinţific prin orga- contra cost care se achită fie de instituţia nizarea repozitoriilor şi oferirea accesului prestatoare de servicii (bibliotecă) pentru la resursele ştiinţifice digitale. Utilizatorul licenţa de acces şi abonarea la reviste, fie are libertatea de a selecta informaţia şti- de utilizator pentru licenţă, abonare sau inţifică expusă în reţea de autor, editor şi livrarea documentului. bibliotecă, fiind, astfel, un actor activ prin În contextul celor expuse mai sus pro- alegerea pe care poate să o facă. punem un model propriu al comunicării Cercetările sociologice privind studi- ştiinţifice în condiţiile accesului deschis erea procesului de comunicare ştiinţifică (fig. 2), care prevede participarea activă a se deosebesc prin diversitatea abordărilor tuturor actorilor principali la procesul de care nu limitează domeniul lor de studiu la comunicare ştiinţifică: autori (cercetători), aspectele sociale externe, ce au un impact editori, biblioteci şi utilizatori. asupra ştiinţei şi tehnologiei, nici, exclusiv, Acest model, spre deosebire de mo- la impactul pe care evoluţiile ştiinţifice şi delul tradiţional de comunicare ştiinţifică, tehnologice îl au asupra societăţii, dar, mai prevede accesul şi diseminarea informa- degrabă, ele se concentrează pe procesele ţiei ştiinţifice într-un format activ pentru complexe care decurg în interiorul cerce- toţi actorii la procesul de comunicare şti- tării, inclusiv pe procesele de comunicare inţifică. Autorii lucrărilor ştiinţifice publi- şi relaţii sociale. că lucrările în reviste ştiinţifice (inclusiv Analizele cercetărilor anterioare de- în reviste cu acces deschis), apelând la monstrează că ele au fost axate pe stu-

Fig. 2. Modelul comunicării ştiinţifice în condiţiile Accesului Deschis

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 23 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI diul actorilor, mijloacelor, proceselor, digitale în comunicarea formală, studi- rezultatelor şi a efectelor comunicării erea productivităţii ştiinţifice a savanţi- ştiinţifice. Cu scopul de a elucida trans- lor din Moldova, precum şi identificarea formările la nivelul relaţiilor şi al interac- căilor de eficientizare a procesului de ţiunilor sociale ale actorilor sistemului comunicare ştiinţifică prin aplicarea de comunicare ştiinţifică în condiţiile modelelor alternative de difuzare şi ac- implementării unei paradigme noi au ces la informaţie. fost desfăşurate cinci investigaţii socio- CAPITOLUL 3 Rolul revistelor şti logice care au constituit baza empirică inţifice în funcţionarea eficientă a a tezei (tabelul 1). sistemului de comunicare ştiinţifică Îmbinarea acestor metode de cer- relevă problemele sistemului de comu- cetare sociologică a permis elucidarea nicare ştiinţifică din Republica Moldova, problemelor din cadrul sistemului de prezintă analiza detaliată a cercetărilor comunicare ştiinţifică din R. Moldova, de specialitate asupra dezvoltării revis- determinarea nivelului de utilizare a di- telor ştiinţifice, relevă mecanismul de feritor mijloace de comunicare ştiinţifi- comunicare ştiinţifică prin sistemul de că, identificarea factorilor care afectea- reviste ştiinţifice naţionale, precum şi ză comunicarea formală în domeniul rolul revistelor ştiinţifice electronice, ştiinţei, evaluarea efectelor crizei în coal modelelor alternative de publicare municarea ştiinţifică. De asemenea, stu- pentru comunicarea ştiinţifică în Repu- diile sociologice desfăşurate au permis blica Moldova. evaluarea transformărilor în comunica- Structura sistemului naţional de cer- rea ştiinţifică prin aplicarea mijloacelor cetare-dezvoltare include diferite tipuri Tabelul 1. Baza empirică a cercetării

Metoda Denumirea studiului Perioada Eşantion Volumul eşantionului Numărul localităţilor de investigare Comunicarea ştiinţi- fică prin sistemul de august 2010 – 1200 de numere de 71 de reviste ştiinţifice analiza de conţinut teoretic reviste ştiinţifice din ianuarie 2012 reviste acreditate de CNAA Republica Moldova Eficientizarea mecanismului de comuni- 67 de site-uri şi pagini 42 de instituţii din care ştiinţifică pe baza noiembrie 2007 – analiza de conţinut teoretic web ale revistelor sfera ştiinţei şi inovării revistelor ştiinţifice iunie 2013 ştiinţifice din ţară electronice din Repu- blica Moldova 5 biblioteci din 5 respondenţi institu mun. Chişinău; 10 bib ţionali (2008); 10 res lioteci din mun. Chişi- metoda interviului; pondenţi instituţionali Efectele crizei seriale- nău şi Bălţi metoda anchetei pe mai 2008; (2011); lor şi rolul bibliotecii în local 4 biblioteci: BNRM; bază de chestionar; ianuarie 2011 4 experţi (interviuri); comunicarea ştiinţifică BM; BŞ ASEM; analiza de conţinut rapoartele statistice BŞC AŞM; a 9 biblioteci univer 9 biblioteci universitare sitare Analiza participării SCImago Journal & savanţilor din Moldova 3 baze de date interna- Country Rank; Web analiza bibliometrică 22-25 martie 2011 teoretic în fluxul informaţional ţionale of Science şi Journal mondial Citation Report AŞM, 9 instituţii de Tendinţele şi practicile metoda anchetei pe învăţământ superior şi în comunicarea ştiin decembrie 2010 – 890 de cercetători; bază de chestionar; naţional 13 instituţii din secto- ţifică din Republica iulie 2012 7 experţi (interviuri) metoda interviului rul de ramură din sfera Moldova ştiinţei şi inovării

24 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) de organizaţii. Conform datelor Biroului sistem eficient de comunicare ştiinţifică Naţional de Statistică, în anul 2012 activita- este incontestabil. Acesta prevede nu doar tea de cercetare-dezvoltare s-a desfăşurat diseminarea operativă a rezultatelor cerce- în 69 de organizaţii, dintre care 43 de cen- tărilor, dar şi evaluarea calităţii cercetării, tre de cercetare, 15 instituţii de învăţământ colaborarea internaţională prin publicarea superior şi 11 alte tipuri de organizaţii. Pen- comună, participarea în fluxul informaţio- tru comunicarea rezultatelor cercetărilor nal ştiinţific internaţional şi creşterea vizibi- ştiinţifice oamenii de ştiinţă din R. Moldova lităţii ştiinţifice a R. Moldova. folosesc diverse mijloace formale şi infor- Analiza opiniilor oamenilor de ştiinţă male de comunicare, una din principalele demonstrează faptul că marea majorita- filiere de diseminare a informaţiei ştiinţifice te (85%) din cercetătorii participanţi la fiind cea formală. Analiza datelor statistice sondajul prin chestionare optează pentru pentru perioada 2010-2012 atestă o creşte- modificarea sistemului de comunicare şti- re nesemnificativă a numărului de articole inţifică din R. Moldova. Astfel, potrivit re- în revistele naţionale, precum şi în revistele zultatelor obţinute, 48,0% din respondenţi cu factor de impact. Atât vizibilitatea scăzu- consideră că este necesar de a opera unele tă a producţiei ştiinţifice a Republicii Mol- modificări nesemnificative pentru a efici- dova, cât şi finanţarea insuficientă a sferei entiza funcţionarea sistemului de comuni- cercetare-dezvoltare şi criza serialelor cre- care ştiinţifică; 38,2% de cercetători susţin ează o serie de probleme privind comuni- necesitatea unor modificări substanţiale; carea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. În circa patru la sută din cercetători apreci- Strategia de cercetare-inovare a Republicii ază drept satisfăcătoare starea actuală a Moldova se menţionează că în ultimii ani sistemului de comunicare ce nu necesită organizaţiile din cercetare-inovare au în- niciun fel de schimbări. registrat rezultate apreciabile, însă una din Rezultatele chestionării au demonstrat problemele principale pentru eficienţa că cel mai frecvent cercetătorii comunică sistemului ţine de implementarea rezul- asupra problemelor ştiinţifice cu colegii de tatelor ştiinţifice în sectorul real al econo- la catedră sau laborator (58,3%). Astfel, am- miei [31, p. 10]. În acest context rolul unui ploarea proceselor comunicaţionale este

Fig. 3. Aprecierea gradului de importanţă a mijloacelor de comunicare ştiinţifică (%)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 25 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

înregistrată în interiorul comunităţilor şti- acces la lucrările ştiinţifice prin arhivele inţifice care realizează investigaţii ştiinţifice instituţionale digitale. pe aceeaşi temă sau pe subiecte înrudite. Sistemul modern de comunicare ştiin- În acelaşi timp, menţionăm că doar 38,4% ţifică s-a format aproximativ cu 300 de ani de respondenţi apreciază comunicarea cu în urmă, când dezvoltarea rapidă a ştiinţei colegii ca fiind cel mai important mijloc de avea nevoie de o formă instituţională care comunicare ştiinţifică. Cel mai înalt grad de ar oferi savanţilor informaţii privind rezul- apreciere a obţinut comunicarea interper- tatele cercetărilor noi. Din acel moment, sonală din cadrul conferinţelor, simpozioa- revista ştiinţifică, ca o modalitate de liberă nelor şi al altor foruri ştiinţifice (55,4%). Peste circulaţie a cunoştinţelor ştiinţifice, joacă 50% din participanţii la sondaj au remarcat un rol important în asigurarea schimbu- că mijloacele formale (revistele şi monogra- lui de informaţii între părţile interesate în fiile) sunt cele mai importante mijloace de comunitatea ştiinţifică şi constituie un me- comunicare între savanţi (fig. 3). diu integrat de dialog. Publicaţiile, fiind un Unul din motivele importante care raport public despre cercetare, fac parte afectează comunicarea în ştiinţă şi creea- dintr-un ciclu continuu de lecturare, scri- ză anumite dificultăţi pentru funcţionarea ere, discuţie, căutare, cercetare, prezenta- sistemului de comunicare ştiinţifică în dire, depunere şi revizuire. Nicio publicaţie ferite domenii de cercetare este criza seri- ştiinţifică nu este în afara procesului de alelor. Marea majoritate (85,4%) dintre cer- cercetare. Orice cercetare nouă într-un do- cetătorii participanţi la sondaj au remarcat meniu este relativ conectată cu altele prin că sporirea costurilor revistelor ştiinţifice citarea literaturii relevante din domeniul este un obstacol foarte mare sau destul de specialităţii. Acest sistem este în perma- mare în realizarea accesului la informaţia nentă schimbare, fiind influenţat în ultimii ştiinţifică şi funcţionarea sistemului de co- ani de TIC. A.J. Meadows menţionează că, municare ştiinţifică. spre deosebire de comunicarea informa- Deopotrivă cu aceasta, cercetătorii lă care „adesea este efemeră [...] şi la care consideră că bibliotecile se confruntă cu participă numai un public restrâns”, mij- probleme serioase privind crearea colec- loacele formale „de obicei sunt disponibile ţiilor documentare, deoarece nu se pot pentru o perioadă lungă de timp şi pentru abona la revistele necesare pentru pre- o audienţă extinsă” [24, p. IX]. El a identifi- starea serviciilor informaţionale şi nu pot cat revistele şi cărţile ca „exemple arhetipi- oferi acces la informaţia ştiinţifică. Astfel, ce ale comunicării formale” [24, p. IX]. 72,3% din respondenţi sunt în totalitate Funcţiile revistelor ştiinţifice pot fi re- sau parţial de acord că majorarea preţuri- zumate după cum urmează: (1) să acorde lor constituie un obstacol în funcţionarea prioritate oamenilor de ştiinţă, (2) să facă eficientă a bibliotecii în cadrul sistemului publice rezultatele originale, (3) să asigure de comunicare ştiinţifică. o garanţie a calităţii, (4) să asigure arhiva- În acelaşi timp, remarcăm că partici rea cercetării. Nu există o ierarhie a acestor panţii la sondaj au susţinut necesitatea funcţii, o funcţie nu are în mod categoric aplicării mijloacelor alternative de publica- primordialitate faţă de celelalte. re şi acces la informaţia ştiinţifică (autoarhi- Analiza opiniilor cercetătorilor din in- varea şi revis tele cu acces deschis). Astfel, stituţiile ştiinţifice din R. Moldova denotă 68,3% de cercetători sunt dispuşi să publi- faptul că revistele ştiinţifice sunt conside- ce lucrările ştiinţifice în revistele electro- rate drept cel mai important mijloc formal nice cu acces deschis, iar 64,8% – să ofere de comunicare în ştiinţă. Astfel, 30,5% din

26 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) respondenţi au apreciat importanţa revis- tor în medie îi revenea de la 0,84 (în 2006) telor ştiinţifice cu 10 puncte după scala din până la 0,73 (în 2008) publicaţii (articole în 10 puncte, iar 29,6% – cu 9 puncte. În topul reviste naţionale şi internaţionale), în anul funcţiilor atribuite revistelor ştiinţifice sunt 2009 fecărui cercetător îi revenea câte 0,85 diseminarea informaţiei ştiinţifice (65%), publicaţii. În anul 2010 fiecărui cercetător îi certificarea calităţii cercetării (47,4%), va- revenea doar câte 0,67 publicaţii. lidarea rezultatelor cercetării ştiinţifice Revistele ştiinţifice determină nivelul de (47,2%), crearea imaginii cercetătorului cercetare în diferite discipline academice. (36,8%) şi arhivarea cunoştinţelor ştiinţifi- Există o interacţiune între nivelul de dezvol- ce (36,2%). Constatăm deci că oamenii de tare instituţională, de recunoaştere socială, ştiinţă din R. Moldova atribuie şi apreciază numărul şi diversitatea revistelor ştiinţifice. aceleaşi funcţii ale revistelor ştiinţifice. Acest lucru este evident şi în cazul revistelor Există mai multe surse ce confirmă ştiinţifice din R. Moldova. creşterea numărului de publicaţii ştiinţifice, Pentru R. Moldova este actuală proble- în primul rând, al revistelor ştiinţifice. Astfel, ma monitorizării producţiei ştiinţifice şi a la nivel global există 2000 de edituri de re- evaluării performanţelor în cercetare la nivel viste. Actualmente, în topul producătorilor internaţional. Cu scopul asigurării sistemului de reviste ştiinţifice sunt 11 edituri (2% din de calitate în prezentarea producţiei ştiinţi- numărul total de editori ai revistelor ştiinţi- fice, în anul 2008, prin hotărârea Consiliului fice) care editează peste 70% din revistele Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehno- ştiinţifice comerciale (35% din numărul to- logică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în tal de reviste). Numai două edituri – „Elsevi- comun cu Consiliul Naţional pentru Acredi- er” şi „Springer” – editează aproximativ câte tare şi Atestare a fost aprobat Regulamentul 2000 de reviste fiecare [32, p. 11]. cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor În R. Moldova, de asemenea, se con- ştiinţifice[27]. Acest Regulament a marcat un stată o creştere semnificativă a numărului moment de referinţă în evaluarea periodicii de publicaţii în comparaţie cu numărul de ştiinţifice din R. Moldova. În urma evaluării, cercetători, care a fost în descreştere. Astfel, 71 de reviste au obţinut statutul de publi- conform raportului privind rezultatele prin- caţie ştiinţifică de profil. Actualmente, sunt cipale în sfera ştiinţei şi inovării, în perioada acreditate 74 de reviste ştiinţifice, dintre anilor 2006-2010 numărul publicaţiilor şti- care din categoria A fac parte două reviste; inţifice (articole ştiinţifice în reviste recen- din categoria B – 21 de reviste, şi din cate- zate naţionale şi internaţionale şi monogra- goria C – 51 de reviste. Revistele acreditate fii) a înregistrat o creştere cu aproximativ acoperă 23 de profiluri ştiinţifice. 600 de publicaţii, de la 2576 publicaţii în Monitorizarea sistemului revistelor şti- 2006 la 3174 în 2009, iar în anul 2010 a fost inţifice acreditate de CNAA pentru perioa- înregistrată o micşorare cu 843 de publica- da 2006-2010 ne permit să constatăm că ţii. Dacă raportăm numărul de publicaţii la pentru perioada de cinci ani circa 83,6% numărul de cercetători din sfera ştiinţei şi din volumul revistelor reprezintă artico- inovării, constatăm că în anul 2010 numă- lele ştiinţifice. În această perioadă în re- rul cercetătorilor din sfera dată s-a micşorat vistele acreditate au fost publicate 22 129 cu aproximativ 200 în comparaţie cu anul de articole (fig. 4). Rata articolelor dintr- 2008, iar numărul de articole publicate în un anumit domeniu ştiinţific în perioada revistele recenzate, naţionale şi internaţi- 2006-2010 este practic constantă. Astfel, onale, s-a micşorat cu peste 300. Dacă în articolele din domeniul ştiinţelor sociou- perioada anilor 2006-2008 unui cercetă- mane reprezintă circa 44% din totalul ar-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 27 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Fig. 4. Rata articolelor din diferite domenii ştiinţifice ticolelor publicate în revistele analizate. 84,9% din cei chestionaţi utilizează reviste- Acest fapt demonstrează că la nivel naţio- le ştiinţifice ca mijloc de informare şi comu- nal cercetarea ştiinţifică este dominată de nicare ştiinţifică. Datele studiului sociologic ştiinţele socioumane. demonstrează că cercetătorii din toate or- De la începutul anilor ’80 comunitatea ganizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării prefe- academică tot mai mult intensifică utiliza- ră utilizarea revistelor ştiinţifice electronice. rea TIC. Aplicarea mijloacelor electronice Analizând opiniile segmentului minoritar pentru sprijinirea comunicării ştiinţifice al cercetătorilor (14,8%) care au declarat că este una dintre schimbările majore în prac- nu utilizează revistele ştiinţifice electronice, tica ştiinţei din această epocă. Publicarea s-a constatat că 37,6% din aceştia nu cred electronică a lucrărilor ştiinţifice a sporit că revistele electronice sunt la fel de calita- foarte mult audienţa globală pentru acti- tive ca şi revistele tradiţionale, iar 16,70% vităţile de cercetare [14] şi, de asemenea, nu cred că standardele de recenzare sunt a sporit productivitatea academică [5]. Ini- la fel de înalte ca şi în revistele tradiţiona- ţiativele privind accesul deschis au şi ele un le. Astfel, marea majoritate din cei care nu impact mare şi în următorii ani comunica- apelează la revistele ştiinţifice electroni- rea ştiinţifică se va schimba. ce au anumite rezerve legate de calitatea Analiza cantitativ-calitativă a site-uri- acestor surse de informare. lor şi paginilor web ale revistelor a demon- Deşi la ora actuală se deschid noi şi noi strat că în diferite perioade 58 de reviste perspective ce prezintă alternative credi- au oferit pentru utilizatori accesul la full bile în toate domeniile cunoaşterii privind text. Majoritatea revistelor ştiinţifice elec- diseminarea informaţiei, majoritatea re- tronice au început publicarea electronică vistelor ştiinţifice, inclusiv în R. Moldova, în anul 2006. În perioada 2006-2013 se în- se bazează pe modelul tradiţional, unele registrează sporirea numărului de reviste din ele având şi copia în formatul digital. care oferă acces la varianta electronică a Cu toate acestea, sunt în evoluţie modele- revistei, inclusiv la cuprins, rezumat sau la le alternative de publicare şi de comunica- articol. Cu toate acestea, remarcăm că va- re ştiinţifică – arhivele digitale şi revistele rianta electronică a revistelor este plasată electronice cu acces deschis. pe site sau pagina web cu întârziere. În cadrul cercetării sociologice a fost Cercetarea sociologică privind comuni- important să determinăm care sunt cunoş- carea ştiinţifică în R. Moldova a constatat că tinţele cercetătorilor din R. Moldova despre

28 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) modelele alternative de comunicare ştiin- şi 68,0% sunt dispuşi să prezinte lucrările ţifică. Răspunsurile s-au repartizat astfel: ştiinţifice pentru arhivare şi acces deschis 56,2% din cei chestionaţi au auzit sau cu- într-un repozitoriu. Împotriva publicării în nosc despre posibilităţile noi de publicare acces deschis într-o revistă s-au pronunţat şi comunicare ştiinţifică – autoarhivarea şi 7,4%, iar 11,8% din respondenţi nu acceptă revistele electronice cu acces deschis, in- autoarhivarea. De asemenea, majoritatea clusiv 18,3% consideră că arhivele electro- celor care nu ar accepta publicarea într-o nice instituţionale sau cele tematice conţin revistă cu acces deschis sunt cercetătorii publicaţii ştiinţifice cu Acces Deschis, iar din domeniul ştiinţelor exacte, ştiinţelor 37,9% apreciază revistele electronice cu ac- naturii şi tehnicii (tabelul 2). Nu ar accepta ces deschis în calitate de surse disponibile depunerea lucrărilor ştiinţifice în arhivele în mod liber pentru toţi. Nu cunosc nimic instituţionale pentru a oferi acces tuturor despre posibilităţile alternative de comuni- utilizatorilor fără bariere de cost şi permi- care ştiinţifică 40,9% din cei chestionaţi. siune nu doar savanţii din domeniul ştiin- Strategiile Open Access au deschis ţelor exacte, ale naturii şi tehnicii, dar şi cei oportunităţi fără precedent pentru disemi- din ştiinţele umanitare (tabelul 3). narea cunoştinţelor ştiinţifice. Majoritatea Majoritatea celor care nu sunt decişi covârşitoare (90,5%) s-au pronunţat pen- de a oferi acces deschis la lucrările lor sunt tru accesul deschis la informaţia ştiinţifică, cercetătorii care optează pentru accesul 5,4% din cercetători sunt indecişi privind deschis. De asemenea, din grupul celor necesitatea oferirii accesului liber la infor- care nu acceptă publicarea în acces deschis maţie şi doar 4,0% s-au pronunţat negativ. majoritatea sunt cei care doresc un aseme- Cu toate că rata celor care susţin ac- nea acces. Astfel, există un paradox: pe de cesul deschis la informaţie este destul de o parte, cercetătorii doresc un acces liber mare (90,5%), această poziţie fiind confir- la informaţia ştiinţifică, iar pe de altă parte, mată şi de experţi, datele sondajului ates- nu acceptă să ofere un astfel de acces la lu- tă opinii contradictorii privind acceptarea crările lor. Experienţa multor instituţii, care de a publica lucrările ştiinţifice într-o arhi- deja au organizat arhive instituţionale, pre- vă cu acces deschis sau într-o revistă OA. cum şi opiniile specialiştilor din instituţiile Astfel, 71,23% din cercetători ar accepta infodocumentare din R. Moldova, care in- publicarea într-o revistă cu acces deschis tenţionează crearea acestor resurse, confir- Tabelul 2. Opinia privind publicarea Tabelul 3. Opinia privind publicarea în reviste cu acces deschis (%) în arhive electronice cu acces deschis (%) Aţi accepta să depuneţi lucrarea dvs. Aţi accepta publicarea (articol, monografie, manual etc.) într-o arhivă într-o revistă electronică cu acces deschis? electronică cu acces deschis? Nu Nu Domeniul de cercetare Da Nu Domeniul de cercetare Da Nu ştiu ştiu Ştiinţe ale naturii şi Ştiinţe ale naturii şi 73,9 12,2 13,9 72,0 14,0 14,0 vieţii vieţii Ştiinţe exacte, econo- Ştiinţe exacte, econo- 69,4 9,1 21,5 68,1 12,6 19,3 mice şi tehnice mice şi tehnice Ştiinţe socio-umane 65,0 7,4 27,6 Ştiinţe socio-umane 59,5 14,0 26,5 Total 68,8 9,2 22,0 Total 65,7 13,5 20,8

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 29 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI mă că una din problemele majore este de În contextul studierii resurselor infor- a convinge cercetătorii să depună benevol maţionale ale bibliotecilor pentru susţi- lucrările ştiinţifice pentru arhivare şi să ofe- nerea cercetării au fost studiate practicile re acces deschis (gratuit şi fără bariere de de abonare atât la publicaţiile periodice copyright) pentru alţi savanţi şi studenţi. în 11 biblioteci din R. Moldova pentru pe- CAPITOLUL 4 Locul şi rolul bibliotecii rioada 2006-2010. În baza unui chestionar în funcţionarea eficientă a sistemului ac a fost analizată abonarea la revistele ştiin- tual de comunicare ştiinţifică elucidează ţifice în opt biblioteci ştiinţifice universitare rolul şi locul bibliotecii în sistemul de co- (BCU a USM, BRŞA a UASM, BŞ a ASEM, BŞ a municare ştiinţifică, fiind prezentate câ- UPS „Ion Creangă”, BŞ a US „Alecu Russo” din teva scenarii posibile pentru dezvoltarea Bălţi, BŞM a USMF „N. Testemiţanu”, BTŞ a bibliotecilor în cadrul sistemului de comu- UTM, DIB ULIM), cât şi la trei biblioteci care nicare ştiinţifică, influenţate de schimbări- deţin colecţii universale: BŞC „A. Lupan” a le din cadrul acestui sistem (modelul tra- AŞM, BNRM şi BM „B.P. Hasdeu” din Chişi- diţional, modelul tradiţional şi electronic, nău. Studiul a arătat că în majoritatea bi- modelul fără participarea bibliotecii, mo- bliotecilor modificările la nivelul colecţiilor delul cu participarea bibliotecii, modelul de periodice pentru perioada 2006-2010 perspectiv şi modelul virtual). Analizele se datorează în principal creşterii preţurilor. confirmă că pentru a rămâne şi a se con- Constatăm că în toate bibliotecile univer- solida pe piaţa informaţională bibliotecile sitare, cu excepţia BŞM a USMF, se înregis- trebuie să fie tot mai mult deschise pen- trează o micşorare a numărului de titluri tru conţinuturi digitale, iar modificările să de reviste ştiinţifice, abonate de biblioteci. forţeze schimbările care trebuie să se con- De exemplu, BCU a USM a redus numărul centreze nu pe produsele informaţionale, abonamentelor de la 189 în 2006 la 172 dar pe prestarea serviciilor orientate pen- în 2010. O situaţie foarte dificilă se atestă tru anumite categorii de cercetători. la BNRM, care a redus cel mai mult numă- Cel mai mare neajuns al sistemului ac- rul de abonamente ale revistelor ştiinţifice tual de comunicare ştiinţifică este costul abonate, de la 138 în 2006 la 45 în 2010. excesiv al abonamentelor pentru revistele Paralel cu reducerea numărului de ştiinţifice. În prezent, o creştere a costuri- abonamente a fost înregistrată creşterea lor la revistele se înregistrează în dome- alocaţiilor din bugetul bibliotecii pentru niul ştiinţelor sociale, cu toate că cifrele acelaşi număr de titluri ori s-a purces la re- absolute rămân cu mult mai joase decât în ducerea considerabilă a finanţării pentru ştiinţele reale. Preţul revistelor, în medie, a abonare. crescut cu 200%. Atât creşterea numărului Datele relevă că în anul 2006 finanţa- de reviste, cât şi scumpirea abonamente- rea pentru abonare la BŞU a USM şi BŞC a lor a provocat criza serialelor. AŞM a fost la acelaşi nivel, fiind rezervate Bibliotecile şi instituţiile de cercetare în jur de 350 mii de lei. O situaţie simila- din R. Moldova sunt în situaţii similare, când ră a fost la BNRM şi BM, ambele biblioteci se reduce numărul revistelor abonate din rezervând pentru abonare la revistele şti- motivul creşterii preţurilor la abonamente. inţifice aproximativ aceeaşi sumă, circa În acelaşi timp se micşorează bugetul bi- 160 mii de lei. În anul 2010 situaţia este bliotecii pentru abonare. Iar în cazurile în cardinal diferită: la BŞC a AŞM finanţarea care bugetul este în creştere sau rămâne abonării a crescut de patru ori, la BM fi- constant, biblioteca se poate abona la un nanţarea a crescut nesemnificativ, prac- număr mai mic de reviste ştiinţifice. tic menţinându-se la acelaşi nivel, iar la

30 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

BCU a USM şi la BNRM a scăzut de două ca element al sistemului de comunicare ori. Astfel, creşterea rapidă a preţurilor la ştiinţifică din R. Moldova, se află abia în abonamentele pentru revistele ştiinţifice etapa de constituire, este foarte important şi tendinţele economice în editarea lu- a menţine şi a dezvolta în continuare co- crărilor ştiinţifice au erodat posibilităţile lecţiile resurselor informaţionale ştiinţifi- financiare ale bibliotecilor, instituţiilor de ce atât în formatul tradiţional, cât şi în cel cercetare, universităţilor, creând obstacole electronic. Întrebaţi dacă sunt satisfăcuţi în achiziţionarea publicaţiilor necesare în de calitatea revistelor la care se abonează procesul de instruire şi cercetare. biblioteca, 62,7% din respondenţi au răs- Oamenii de ştiinţă din instituţiile de puns că sunt satisfăcuţi de accesul pe care cercetare din R. Moldova care au participat îl oferă biblioteca la colecţiile de reviste şti- la chestionare au confirmat, de asemenea, inţifice. Cu toate acestea, 27,3% de cerce- că problema costurilor la revistele ştiinţifice tători s-au pronunţat negativ cu privire la este o barieră în accesul la informaţia ştiin- oferta informaţională a bibliotecilor vizând ţifică. Astfel, 48,8% din savanţi au remarcat presa periodică ştiinţifică, iar 10% sunt par- că sunt în totalitate de acord cu opinia că ţial satisfăcuţi de revistele accesibile în bi- majorarea continuă a preţurilor la revistele bliotecile ştiinţifice. ştiinţifice a făcut dificil accesul la literatura Criza în sistemul de comunicare ştiin- de specialitate, inclusiv în cadrul bibliote- ţifică impune bibliotecile să propună noi cilor. Savanţii au menţionat, de asemenea, paradigme de funcţionare. În primul rând, că scumpirea revistelor ştiinţifice este o tehnologiile informaţionale şi modelele povară pentru instituţiile ştiinţifice. Aceasta alternative de publicare ştiinţifică oferă bise manifestă în sporirea alocaţiilor pentru bliotecilor posibilitatea de a plasa pe piaţa abonare care este condiţionată nu de ma- serviciilor informaţionale oferte noi, cum jorarea numărului de titluri de reviste, dar ar fi crearea repozitoriilor – arhivelor di- de costurile mari la abonamentele periodi- gitale tematice sau instituţionale, precum celor ştiinţifice. Astfel, 70,6% din cercetători şi oferirea accesului la revistele OA. Toate au fost de acord că instituţia se confruntă bibliotecile chestionate au răspuns că pro- cu anumite probleme din cauza creşterii movează revistele OA prin diverse mate- continue a preţurilor, iar 72,3% din respon- riale promoţionale, în cadrul activităţilor denţi au menţionat că din cauza preţurilor de instruire, iar în perspectivă se prevede mari biblioteca nu se abonează la cele mai a oferi acces la revistele cu acces deschis importante reviste din domeniul de cerce- prin intermediul site-urilor web ale bibli- tare al savanţilor. otecilor. Actualmente, prin linkurile de pe Modificările în sistemul comunicării site-urile web ale bibliotecilor (BŞ a ASEM, ştiinţifice şi dezvoltarea bibliotecilor di- BRŞA a UASM, BŞ a USB, BŞM a USMF, BTŞ gitale, ca element al acestui sistem nou, a UTM, BŞC a AŞM, DIB a ULIM, BM), pot contribuie la diversificarea serviciilor in- fi accesate full text resursele informaţio- formaţionale pentru diferite categorii de nale ştiinţifice abonate de consorţiul REM utilizatori, extinderea activităţilor centrate (BD Ebsco Publishing), resursele oferite în pe utilizator. Diversificarea ofertei infor- cadrul proiectelor de grant (pentru o anu- maţionale are loc atât în baza resurselor mită perioadă, de exemplu, SpringerLink), informaţionale tradiţionale şi digitale pro- care sunt puse la dispoziţie gratuit şi tem- prii, cât şi în baza resurselor informaţionale porar de editurile ştiinţifice în cadrul acţiu- digitale ale altor instituţii infodocumenta- nilor de promovare etc. Constatăm că pure. Dat fiind faptul că bibliotecile digitale, ţine biblioteci din R. Moldova promovează

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 31 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI prin intermediul site-urilor instituţionale şi În cadrul cercetării noastre ne-am pro- plasează linkul Directoriul revistelor cu Ac- pus să analizăm dezvoltarea proceselor co- ces Deschis (DOAJ). municaţionale privind prezenţa producţiei Un alt serviciu informaţional, pe larg ştiinţifice din R. Moldova în circuitul mondi- oferit de bibliotecile ştiinţifice, în special al de informaţie ştiinţifică pentru perioada de cele universitare, este crearea arhivelor 2001-2010, realizarea interacţiunilor socia- electronice instituţionale sau tematice. În le în procesul de colaborare prin publica- etapa actuală, bibliotecile se află în situaţie rea comună a articolelor, precum şi citarea critică ca urmare a dezvoltării infrastructu- publicaţiilor ştiinţifice ale savanţilor autoh- rii informaţionale ştiinţifice. Tehnologiile toni. Ca suport de analiză au servit bazele care stau la baza utilizării informaţiei au de date Web of Science (WoS) a Thomson avansat mult prea repede, iar bibliotecile Reuters ISI şi portalul SCImago Journal & din R. Moldova nu au nici resurse finan- Country Rank. Analiza a fost realizată în pe- ciare, nici resurse tehnologice pentru a rioada 22-25 martie 2011. Conform datelor moderniza repede serviciile prestate. La SCImago Journal & Country Rank, pentru capitolul constituirii arhivelor electronice perioada 1996-2009, după numărul de pu- instituţionale bibliotecile autohtone sunt blicaţii R. Moldova a fost plasată pe locul 93 la început de cale. Unele se află în etapa (3347 de publicaţii) din 235 de ţări în clasa- planificării şi elaborării proiectelor, altele mentul mondial al producţiei şi vizibilităţii recunosc că deţin prea puţine informaţii ştiinţifice. Datele actualizate pentru perioa- pentru crearea repozitoriilor instituţio- da 1996-2010 confirmă menţinerea R. Mol- nale. Toate bibliotecile universitare, par- dova în clasamentul mondial al producţiei ticipante la chestionare, au menţionat că şi vizibilităţii ştiinţifice pe aceeaşi poziţie, planifică în timpul apropiat să organizeze pe locul 94 din 236 de ţări. Datele privind repozitorii instituţionale cu acces la publi- producţia ştiinţifică a ţărilor prezentate de caţiile colaboratorilor instituţiei. SCImago Journal & Country Rank au fost CAPITOLUL 5 Impactul Accesului confruntate cu cele din WoS. Analiza date- Deschis la informaţie asupra comunicării lor demonstrează că R. Moldova rămâne pe ştiinţifice este axat pe elucidarea rolului aceeaşi poziţie, depăşind după indicatori indicatorilor bibliometrici pentru studie- aceleaşi ţări: Luxemburg, Macedonia, Alba- rea comunicării în ştiinţă, relevă rolul re- nia, Kârgâzstan şi Tadjikistan. vistelor ştiinţifice electronice şi al arhivelor Examinarea bazelor de date WoS a electronice cu acces deschis pentru ex- permis abordarea mai multor probleme tinderea comunicării ştiinţifice, creşterea referitoare la comunicarea ştiinţifică: pro- citărilor şi a vizibilităţii ştiinţifice. ductivitatea ştiinţifică, citarea publicaţii- În ultimul deceniu, bibliometria a de- lor, publicarea în cooperare, publicarea în venit un instrument standard atât în dez- revistele cu factor de impact etc. Analiza voltarea politicilor în domeniul ştiinţei, cât rezultatelor, obţinute din bazele de date, a şi în managementul cercetării ştiinţifice. permis să observăm că publicaţiile savan- Ca o consecinţă a acestei evoluţii, a fost ţilor din Moldova sunt înregistrate în WoS dezvoltat un set de indicatori pentru mă- din anul 1970. Documentul publicat în anul surarea activităţilor ştiinţifice şi tehnolo- 1970 şi înregistrat în această bază de date gice şi a productivităţii academice. Biblio- este o scrisoare publicată în revista Soviet metria oferă un set de metode şi indicatori Education. Iar articolele sunt înregistrate importanţi pentru studierea structurii şi în WoS din anul 1972. În total, în perioada procesului de comunicare ştiinţifică. 1970-2011, au fost înregistrate 9420 de

32 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) documente. Se evidenţiază două perioade cercetătorii din Moldova în revistele cu de de prezenţă mai activă a savanţilor din factor de impact şi cotate ISI este într-o Moldova în fluxul informaţional mondial. creştere lentă. Analiza producţiei ştiinţifi- Prima perioadă – 1983-1990 –, când ştiinţa ce a savanţilor din Moldova a arătat că cei autohtonă a fost pe poziţii bune în cadrul mai productivi autori în perioada 2001- URSS, iar numărul de publicaţii înregistrate 2010 sunt V. Simonov – 165 de publicaţii, în WoS ajungea până la 302 în anul 1990. I. Tighineanu cu 125 de publicaţii şi V. Ur- Cea de-a doua perioadă – 2005-2009 –, sachi cu 88 de lucrări. când este constatată înregistrarea maxi- Analiza comparată a datelor SCImago mală a publicaţiilor în WoS – 351 în anul Journal & Country Rank şi a celor din WoS 2009. În perioada 1991-2004 este sesizată demonstrează că în R. Moldova cercetările o scădere a publicaţiilor în revistele ştiinţi- în mare parte ţin de fizică, chimie, ingine- fice valoroase, fiind un rezultat al declinului rie şi tehnologii. Astfel, de exemplu, pentru în cercetarea ştiinţifică după destrămarea anul 2010 circa 80% din publicaţii indexate URSS şi exodul masiv al savanţilor. în WoS sunt din aceste domenii. Compara- În cadrul cercetării a fost realizată o ţia cu datele pentru anii precedenţi nu ates- analiză desfăşurată privind prezenţa pu- tă o evoluţie în ceea ce priveşte publicarea blicaţiilor ştiinţifice ale savanţilor din Mol- textelor ştiinţifice în alte domenii. dova în fluxul informaţional mondial în Factorul de impact este un instrument perioada 2001-2010. Motivarea examinării de măsurare a frecvenţei cu care articolul acestei perioade se explică prin schimbări dintr-o revistă a fost citat într-un anumit esenţiale în managementul ştiinţei din an sau perioadă. Factorul de impact se cal- R. Moldova, precum şi atestarea creşterii culează anual şi reprezintă raportul dintre numărului de înregistrări în WoS după o numărul de citări şi numărul total al arti- perioadă de regres. În acelaşi timp, este colelor publicate de revista respectivă în remarcată o creştere intensivă a citărilor minimum doi ani precedenţi. Baza de date publicaţiilor cercetătorilor din Moldova. În Journal Citation Report (JCR) a Thomson ISI perioada respectivă în bazele de date WoS oferă informaţii cuantificabile şi instrumen- au fost înregistrate 2727 de documente, te cantitative pentru clasamentul, evalu- iar numărul de citări la toate documente- area, clasificarea, compararea revistelor. le cercetătorilor din Moldova a atins cifra Ediţia din anul 2010 a JCR include peste de 12 454 de citări, media per document 10 196 de reviste în 238 de discipline şti- constituind 4,57. Din totalul documente- inţifice, editate de 2494 editori din 84 de lor, înregistrate în această perioadă, 1674, ţări. În versiunea JCR din anul 2010 au fost adică 61,39%, sunt articole din revistele cu incluse 1075 de reviste noi cu factor de factor de impact sau cotate ISI, 730, sau impact. În această ediţie a fost inclusă o re- 26,77%, sunt materiale ale conferinţelor şi vistă din R. Moldova – Surface Engineering 260, sau 9,53%, sunt rezumate ale diverse- and Applied Electrochemistry. Din anul 2008 lor manifestări ştiinţifice, celelalte genuri revista respectivă este inclusă şi în baza de de documente însumând 64 de înregis- date SCImago Journal & Country Rank. trări, ceea ce reprezintă 2,31%. Astfel, încă Baza de date JCR a fost analizată din o dată subliniem faptul că articolul ştiin- perspectiva publicării în revistele cu fac- ţific din revistă este principalul mijloc de tor de impact a articolelor savanţilor din difuzare a informaţiei ştiinţifice, precum şi R. Moldova. Limitele cronologice ale anali- de comunicare despre rezultatele ştiinţifi- zei cuprind perioada 2001-2010. În general, ce obţinute. Numărul de articole publicate publicaţiile savanţilor din Moldova au fost

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 33 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI publicate în 876 de surse. Analiza a con- privind publicaţiile ştiinţifice, citarea publi- statat că în 59 de surse au fost publicate caţiilor, precum şi informarea comunităţii 1336 de documente sau 48,99% din toate ştiinţifice despre rezultatele cercetărilor din publicaţiile apărute în perioada 2001-2010 diverse discipline ştiinţifice. şi indexate în WoS. Din numărul total de pu- Analiza literaturii de specialitate scoate blicaţii din această perioadă, 1674 sunt arti- în evidenţă diferite opinii privind priorită- cole care au fost publicate în 463 de reviste ţile accesului deschis. Majoritatea rezul- cu factor de impact sau cotate ISI, în medie tatelor demonstrează că există un impact câte 3,62 articole per revistă. pozitiv semnificativ de la implementarea Sub aspectul publicării în revistele cu strategiilor accesului deschis, că citarea pu- factor de impact au fost supuse analizei şi blicaţiilor ştiinţifice disponibile în accesul cele mai citate publicaţii, în care cel puţin deschis este în creştere, iar Accesul Deschis un autor este din R. Moldova. A fost deja serveşte intereselor multor grupuri sociale: menţionat că în WoS sunt indexate 2727 de autori, cititori, profesori, studenţi, biblio- documente, publicate în perioada 2001- teci, universităţi, editori de reviste, agenţii 2010, care au fost citate de 12 454 ori. Me- finanţatoare, guverne, cetăţeni. dia citării per document constituie 4,57. Stive Lawrence a investigat impactul Din cele 2727 de documente indexate în accesului gratuit la publicaţiile online şi a WoS au fost citate doar 1390 documente constatat că media citărilor pentru articole- (50,97%). Intensitatea citării documentelor le online este de 7,03 ori, deci este atestată de asemenea este diferită. În urma analizei o creştere de 157 la sută [21]. Kristin Antel- documentelor citate s-a constatat că 1049 man a studiat impactul articolelor disponi- de documente au fost citate mai puţin de bile în acces deschis în diferite domenii şi 10 ori, din ele, de exemplu, 314 documente a ajuns la concluzia că majorarea relativă a au fost citate o singură dată, 189 de docu- citării pentru articolele cu acces deschis va- mente – de două ori, 134 de documente – de riază de la 45% în filosofie, 51% în inginerie trei ori. Au fost identificate 306 documente la 86% în ştiinţe politice şi 91% în matema- citate între 10 şi 49 de ori, în timp ce doar tică [4]. Unul din studiile recente a încercat 35 de documente (2,52%) din documentele să răspundă la întrebarea dacă accesul des- citate au acumulat mai mult de 50 de citări. chis contribuie la o difuzare mai operativă Analiza bazelor de date WoS a demon- a cunoştinţelor [10]. Studiul s-a axat pe strat că, deşi foarte lent, numărul publi- analiza a 36 de reviste cu acces deschis în caţiilor savanţilor din R. Moldova se înca- domeniul ştiinţelor fundamentale şi exacte, drează în fluxul informaţional mondial. ştiinţelor sociale şi umanitare. Efectul acce- Însă prezenţa internaţională a publicaţiilor sului deschis a fost raportat la descărcarea cercetătorilor din ţara noastră este foarte şi citarea articolelor. Studiul a constatat că modestă şi neuniformă, marea majoritate articolele plasate în acces deschis au fost a publicaţiilor acoperind doar câteva disci- considerabil mai mult descărcate şi mai ac- pline ştiinţifice din domeniul fizicii, chimi- cesibile pentru o audienţă mult mai largă în ei şi tehnologiilor. primul an după publicare. În R. Moldova nu există un Instrumen- Cu toate acestea, unele studii demon- tar Bibliometric Naţional (IBN) care ar per- strează că nu există avantaje pentru arti- mite măsurarea productivităţii ştiinţifice colele din revistele cu acces deschis, unii la nivel naţional. În opinia noastră, IBN va autori consideră că aceasta este mai mult oferi posibilităţi mult mai extinse pentru o problemă socială, care se referă nu doar comunicarea ştiinţifică la nivel naţional la revistele cu acces deschis, dar şi la toa-

34 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) te celelalte reviste electronice, deoarece tea ştiinţifică, cu atât mai repede ar putea unii consideră că în revistele electronice fi citat acest articol la nivel mondial; (c) se publică mai mult, dar ele sunt conside- selecţia influenţată – autorii au opţiunea rate de calitate inferioară şi sunt folosite de a selecta şi de a plasa în accesul deschis mai puţin, în special de abonaţi mai săraci. articole de o calitate mai înaltă şi nu pu- Aceeaşi idee este susţinută şi într-un alt blică în acces deschis articolele pe care le studiu, ai cărui autori afirmă că unul din consideră de o calitate mai joasă; (d) avan avantajele accesului deschis este cita- tajul de utilizare sau de descărcare – ar- rea surselor cu acces deschis de către ticolele OA sunt descărcate mult mai des, autorii din ţările în curs de dezvoltare iar aceasta permite să presupunem că în care dispun de resurse foarte modeste viitor vor fi citate; (e) avantajul de calitate pentru abonarea la reviste ştiinţifice. – articolele calitative au mai multe benefi- Una din ultimele sinteze a studiilor privind cii de la accesul deschis, deoarece acestea impactul accesului deschis asupra comu- sunt mai des citate în comparaţie cu arti- nicării în ştiinţă [32] a evidenţiat 27 de stu- colele de o calitate mai joasă; (f) avantajul dii care elucidează rezultatele pozitive competitiv – articolele OA sunt în concu- ale accesului deschis pentru beneficiul renţă cu articolele non OA, iar în măsura în citării, precum şi patru studii care nu au care articolele OA sunt relativ mai accesi- constatat astfel de avantaje. bile decât articolele non OA, acestea pot Analiza opiniilor cercetătorilor din fi folosite şi citate mult mai des; (g) avan R. Moldova a reliefat că peste 77 la sută din tajul de accesibilitate – rezultă în accesul respondenţi sunt de acord că numărul de utilizatorilor la articolele OA, atunci când citări ale unui articol constituie un bun in- instituţiile, în care activează aceşti utili- dicator al utilităţii cercetării (33,8% – în to- zatori, nu se abonează la revistele în care talitate de acord; 43,5% – parţial de acord), sunt publicate articolele respective. iar circa 70% de subiecţi sunt de acord că CONCLUZII GENERALE descărcarea unui articol electronic este un ŞI RECOMANDĂRI bun indicator al utilităţii cercetării (28,1% – Ştiinţa se dezvoltă după legile proprii, în totalitate de acord; 43,8% – parţial de dar cercetările ştiinţifice nu pot fi realizate acord). Astfel, aceşti indicatori, importanţi în în afara procesului comunicaţional. Teh- aprecierea cercetătorilor, ar putea confirma nologiile informaţionale au provocat o utilitatea, vizibilitatea cercetărilor oamenilor situaţie de ambiguitate, dintr-o parte au de ştiinţă din R. Moldova dacă instituţiile de contribuit la difuzarea operativă şi au fa- cercetare ar implementa modelele inovaţio- cilitat accesul la informaţia ştiinţifică, dar, nale de publicare şi acces la informaţie. din altă parte, au generat probleme mai Generalizând rezultatele pozitive primari privind volumul şi costurile informa- vind impactul accesului deschis asupra ţiei ştiinţifice. Modelele alternative de pu- citării, putem menţiona că avantajele po- blicare, difuzare şi de acces la informaţia sibile ale accesului deschis variază în func- ştiinţifică contribuie la depăşirea crizei în ţie de domeniul ştiinţific şi se rezumă la un sistemul de comunicare ştiinţifică. Prin im- avantaj complex care include: (a) avanta plementarea modelelor noi de comunica- jul general – rezultă din citarea articolelor re în ştiinţă se creează premise favorabile disponibile pentru publicul care nu a avut pentru accesul democratic, nerestricţionat acces la aceste articole mai înainte; (b) la publicaţiile ştiinţifice. Este important că avantajul prematur – cu cât mai devreme publicarea electronică, diseminarea infor- un articol este accesibil pentru comunita- maţiei în formatul digital nu presupune o

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 35 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI calitate mai inferioară a lucrărilor ştiinţifi- nă. În baza studiului realizat se pot trage ce. Procesul de comunicare în ştiinţă este următoarele concluzii: mai problematic în cazurile când publica- – valorificarea scopului şi obiectivelor ţiile din revistele cotate la nivel internaţio- propuse pentru a fi cercetate, au permis nal nu sunt accesibile din cauza costurilor să constatăm că înţelegerea şi explicarea mari, precum şi nu este vizibilă cercetarea comunicării ştiinţifice poate fi realizată doar ştiinţifică realizată într-o ţară, instituţie sau prin fundamentarea socială. Ea este, în pri- de un cercetător. În acest sens, problema mul rând, un fenomen social, dar nu o sim- ştiinţifică care a fost soluţionată prin acest plă totalitate a proceselor de acumulare, demers ştiinţific se referă la particulari- transmitere şi recepţionare a informaţiei tăţile comunicării ştiinţifice în condiţiile ştiinţifice. Analiza diverselor abordări ale implementării unui model inovaţional de comunicării ştiinţifice au determinat auto- publicare, acces, difuzare şi de arhivare a rul să prezinte propria definire, prin care informaţiei ştiinţifice. comunicarea ştiinţifică este percepută ca Ideile autorului expuse în teză au ca- o interacţiune durabilă a actanţilor proce- racter ştiinţifico-aplicativ şi sunt exprimate sului de circulaţie a informaţiei ştiinţifice prin elaborări teoretico-metodologice şi atât în cadrul comunităţii ştiinţifice, cât şi recomandări practice, constituie un rezul- între mediul academic şi societate, care tat al activităţii personale a autorului timp este asigurată de totalitatea mijloacelor, de 10 ani. Ideile ştiinţifice şi propunerile filierelor, activităţilor comunicaţionale; practice au fost perfectate de sine stătător – Accesul Deschis la informaţie repre- şi sunt reflectate în 64 de publicaţii care, zintă cea mai notabilă abordare la nivel în marea lor majoritate, sunt fără coautori. mondial a problemelor din domeniul O parte dintre materiale au fost prezenta- funcţionării sistemului de comunicare te la circa 30 de foruri ştiinţifice de nivel ştiinţifică prin aplicarea căreia se trans- naţional şi internaţional. Implementarea formă paradigma comunicării ştiinţifice. lor în practică s-a manifestat în elaborarea S-a demonstrat că Accesul Deschis este nu politicilor accesului deschis, a strategiilor doar un model de succes de comunicare de dezvoltare a arhivelor instituţionale ştiinţifică, dar şi o condiţie esenţială pentru în câteva universităţi din ţară, precum şi sporirea rolului ştiinţific, social şi economic se regăsesc în Declaraţia privind Accesul al cercetărilor ştiinţifice, pentru dezvoltarea Deschis, aprobată de Asociaţia Biblioteca- cercetărilor comune şi integrarea în comu- rilor din Republica Moldova. Rezultatele nitatea academică internaţională. Cerceta- cercetării sunt folosite pentru perfectarea rea a favorizat abordarea la nivel teoretic şi programelor academice, ţinerea cursurilor metodologic a subiectului dimensiunii co- universitare, elaborarea strategiilor biblio- municării ştiinţifice în vederea reconfigură- tecilor, realizarea proiectelor ştiinţifice na- rii în ansamblu a paradigmei sistemului de ţionale şi internaţionale ş.a. De asemenea, comunicare ştiinţifică; autorul şi-a adus contribuţia la cercetarea – acceptarea şi implementarea mode- UNESCO’s Global Open Access Portal (GOAP) lelor alternative de comunicare în ştiinţă Quality Evaluation. (revistele electronice cu acces deschis şi Prin realizarea scopului şi a obiective- arhivele digitale cu acces deschis) modifică lor propuse s-a relevat oportunitatea ela- modelul actual al comunicării ştiinţifice la borării şi prezentării ansamblului teoretic nivel de diseminare şi acces la informaţia al comunicării ştiinţifice drept direcţie no- ştiinţifică, transformă publicarea ştiinţifică vatoare în ştiinţa şi practica contempora- într-un sistem democratic şi deschis pen-

36 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) tru schimbul de cunoştinţe, care creează o condiţie esenţială pentru integrarea în co- serie de avantaje pentru diferite categorii munitatea academică internaţională prin de actori sociali: savanţi (autori), cititori, faptul că sunt depăşite barierele informa- universităţi (instituţii de cercetare), edi- ţionale şi cele de copyright. Datele cerce- turi, biblioteci, guverne, finanţatori, cadre tării stabilesc faptul că actualul sistem de didactice, studenţi în vederea utilizării ne- comunicare, bazat pe paradigma tradiţi- restricţionate (gratuit şi fără copyright) a onală, trebuie transformat, iar paradigma informaţiei ştiinţifice; nouă permite un acces liber şi deschis la – caracterul inovator al rezultatelor informaţia ştiinţifică. Astfel, majoritatea obţinute se exprimă prin elaborarea unui participanţilor la sondaj au manifestat in- model nou de comunicare ştiinţifică, ba- satisfacţia privind starea actuală de edita- zat pe politica Accesului Deschis. Impactul re, acces, difuzare şi arhivare a informaţiei real al cercetării ştiinţifice poate fi sesizat ştiinţifice. Pe de altă parte, oamenii de şti- doar prin accesul liber şi nerestricţionat la inţă optează pentru un acces liber şi nere- informaţia ştiinţifică a unui număr mare stricţionat la informaţia ştiinţifică (90,5%), de actori sociali, iar obiectivul principal considerând că există un şir de avantaje al modelelor Accesului Deschis este de a de comunicare în baza tehnologiilor in- oferi un astfel de acces. Astfel, pentru des- formaţionale: accesibilitate mai mare la făşurarea eficientă a procesului de comuni- informaţia ştiinţifică, difuzare a informaţiei care ştiinţifică, este necesar a dezvolta noi în afara teritoriului ţării, publicare mai ope- modele, care vor folosi şi vor beneficia de rativă, vizibilitate mai mare a activităţii de infrastructura domeniului public în scopul cercetare ştiinţifică etc.; sprijinirii accesului la cunoştinţe ştiinţifice. – datele studiului demonstrează nece- De asemenea, trebuie folosite la maximum sitatea transformării sistemului de comu- resursele tehnologice şi informaţionale ale nicare ştiinţifică din Republica Moldova la bibliotecilor în vederea creării în cadrul in- nivel de publicare, diseminare, acces şi ar- stituţiilor ştiinţifice a arhivelor electronice hivare a informaţiei ştiinţifice. Astfel, 85% cu acces deschis prin care se vor colecta şi dintre cercetători optează pentru transfor- se vor distribui toate documentele ştiinţifi- mări esenţiale sau parţiale ale sistemului de ce create de membrii instituţiei; comunicare ştiinţifică. Aceste transformări – cercetarea desfăşurată la tema tezei trebuie operate atât la nivel calitativ (re- de doctor habilitat permite validarea ipo- cenzarea articolelor, acreditarea revistelor), tezelor lansate în cadrul studiului. Astfel, cât şi la nivelul interacţiunilor sociale ale ipoteza conform căreia constituirea unei participanţilor în procesul comunicaţio- paradigme noi de comunicare ştiinţifică nal. Interacţiunea socială eficientă poate fi în baza Accesului Deschis implică multiple asigurată prin extinderea posibilităţilor de perspective privind publicarea, accesul şi di- acces şi diseminare a informaţiei ştiinţifice seminarea informaţiei ştiinţifice, care contri- (constituirea arhivelor digitale instituţiona- buie la depăşirea atât a crizei serialelor, cât le sau tematice, organizarea unei baze de şi a obstacolelor privind restricţiile de acces date bibliometrice). Din cele 74 de reviste la informaţie, iar impactul accesului deschis ştiinţifice acreditate doar circa 50 au o pre- se manifestă prin creşterea vizibilităţii ştiin- zenţă în internet, multe din acestea nu sunt ţifice şi sporirea interacţiunilor sociale prin actualizate. Variantele tipărite, de aseme- intermediul citărilor a fost confirmată prin nea, nu sunt accesibile şi nu contribuie la rezultatele cercetării. Prin urmare, acce- buna diseminare a informaţiei din cauza că sul deschis la informaţia ştiinţifică este o nu sunt incluse în cataloagele de abonare,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 37 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI apar neoperativ, au tiraj mic. În acelaşi timp, – datele studiului de faţă relevă că pro- la nivel naţional nu există o bază de date cesul de comunicare prin intermediul artico- bibliometrică care ar permite evaluarea lelor publicate în revistele ştiinţifice acredita- impactului şi a eficienţei publicaţiilor ştiin- te nu se realizează la un nivel eficient. Astfel, ţifice. Rezultatele cercetărilor desfăşurate doar 19 reviste ştiinţifice sunt incluse în au permis validarea ipotezei conform că- catalogul „Moldpresa” pentru abonare, tira- reia sistemul actual de comunicare ştiinţifică jul mediu al revistelor este de 150 de exem- din R. Moldova necesită modificări la nivelul plare, ceea ce nu permite o difuzare extinsă difuzării şi accesului la informaţia ştiinţifică şi acces liber la informaţie. O pătrime din Aceasta se confirmă prin următoarele date: reviste apar cu întârziere, iar editarea unor 85% din participanţii la sondaj consideră numere este temporar sistată. De aseme- necesar de a opera transformări majore sau nea, s-a constatat că 67 de reviste au site- nesemnificative în sistemul autohton de uri sau pagini web, dar actualmente doar comunicare ştiinţifică, fapt ce denotă o ati- 58 de reviste oferă accesul la textul integral tudine critică faţă de sistemul actual de coal articolelor. În acelaşi timp, vizibilitatea la municare ştiinţifică din Republica Moldova. nivel naţional a productivităţii ştiinţifice a De asemenea, pentru 61,9% de cercetători cercetătorilor şi a instituţiilor din sfera şti- este important să nu plătească taxa de inţei şi inovării, precum şi citarea publicaţi- publicare, iar pentru 75,1% – să nu achite ilor nu pot fi efectuate din cauza lipsei unei costurile de acces la publicaţiile ştiinţifice. baze de date bibliometrice naţionale; În condiţiile unui model tradiţional de co- – rezultatele studiului au confirmat municare ştiinţifică, care se confruntă cu că nivelul scăzut de reflectare a publicaţiilor dificultăţi generate de criza informaţională cercetătorilor din Moldova în bazele de date şi cea a serialelor, este imposibil de a solu- internaţionale, nu permite o poziţionare mai ţiona aceste probleme şi de a realiza o co- bună a ţării, a organizaţiilor din sfera ştiinţei municare eficientă şi democratică. Soluţia şi inovării în clasamentele internaţionale, pre- poate fi oferită de modelele inovaţionale cum şi o vizibilitate a rezultatelor cercetărilor de publicare, acces şi difuzare a informaţiei; ştiinţifice. 84,1% din respondenţi consideră – implementarea modelelor inovaţi- important şi foarte important să publice onale de diseminare şi acces la informaţia într-o revistă cu vizibilitate internaţională, ştiinţifică modifică paradigma tradiţională a iar 84,7% optează pentru publicarea într-o comunicării ştiinţifice, transformând-o într- revistă cu factor de impact. Cu toate aces- un sistem democratic şi deschis pentru tea, cota R. Moldova în procesul informaţi- schimbul de cunoştinţe, este o altă ipoteză onal ştiinţific mondial reprezintă 0,02%. În lansată în cadrul lucrării. Validarea acestei perioada 2006-2010, în revistele ştiinţifice ipoteze este confirmată prin numărul mare acreditate au fost publicate 22 129 de arde cercetători care optează pentru un ac- ticole care nu sunt puse în circuitul infor- ces liber, dar în acelaşi timp acceptă să ofe- maţional mondial. Din cele 74 de reviste re un acces deschis şi la propriile publicaţii. ştiinţifice acreditate doar opt sunt indexate De asemenea, preferinţele cercetătorilor se în baze de date internaţionale, dintre care manifestă în alegerea publicaţiilor ştiinţifi- şase sunt reviste cu acces deschis, ceea ce ce electronice în calitate de surse de docu- nu permite o comunicare eficientă a rezul- mentare. În acelaşi timp, aceste publicaţii tatelor cercetărilor ştiinţifice şi accesul la mai puţin depind de aspectul comercial, produsul informaţional ştiinţific autohton, oferă posibilităţi mai mari de publicare, pu- precum şi o vizibilitate a producţiei ştiin- blicaţiile pot fi citite la calculator etc.; ţifice a cercetătorilor din Moldova la nivel

38 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) internaţional. Dezvoltarea modelelor acce- bată. Astfel, 83,3% de cercetători sunt de sului deschis amplifică comunicarea între părerea că biblioteca trebuie să aboneze savanţi, măreşte vizibilitatea ştiinţifică atât mai multe reviste ştiinţifice cu rating mare, la nivel naţional, cât şi la cel internaţional, 90,7% dintre respondenţi au menţionat că contribuie la sporirea numărului de citări este necesar să fie consultaţi specialiştii ale publicaţiilor ştiinţifice, la creşterea im- privind abonarea la revistele ştiinţifice, iar pactului cercetării ştiinţifice prin promova- în calitate de cele mai importante criterii rea producţiei ştiinţifice; care trebuie luate în calcul pentru abonare – cercetarea a scos în evidenţă că un sunt calitatea materialelor publicate, repu- rol important în procesul de comunicare taţia şi ratingul revistei; ştiinţifică îi revine bibliotecii care participă – gradul scăzut de cunoştinţe privind în calitate de actor activ în diseminarea, oportunităţile Accesului Deschis nu permite arhivarea şi oferirea accesului la informaţia cercetătorilor din R. Moldova să amplifice co- ştiinţifică. Odată cu schimbarea paradig- municarea şi să faciliteze accesul şi disemina- mei comunicării ştiinţifice, implementarea rea informaţiei ştiinţifice, este o altă ipoteză tehnologiilor informaţionale în procesul care a fost parţial validată prin următoarele de creare, diseminare, arhivare şi acces la date: 40,9% din cercetători nu cunosc ni- informaţia ştiinţifică, precum şi pentru demic despre iniţiativa Accesul Deschis, des- păşirea crizei generate de costurile publi- pre posibilităţile de comunicare gratuită caţiilor ştiinţifice, biblioteca îşi transformă şi nerestricţionată atât despre rezultatele participarea în procesul comunicaţional. cercetărilor proprii, cât şi privind utilizarea Studiul a demonstrat că bibliotecile din altor cercetări ştiinţifice. Doar circa jumătate Republica Moldova se confruntă cu pro- dintre cercetători au folosit pentru căutarea bleme serioase în ceea ce priveşte abona- informaţiei ştiinţifice revistele şi arhivele cu rea la publicaţiile periodice ştiinţifice – se acces deschis. În acelaşi timp, o parte din constată o dinamică negativă în alocaţiile cei circa 56 la sută care au confirmat că au bugetare pentru achiziţie şi o tendinţă anumite cunoştinţe despre accesul deschis negativă privind numărul publicaţiilor confundă publicaţiile accesibile liber pe abonate. Din cauza costurilor exagerate internet cu cele accesibile prin modelele bibliotecile nu se pot abona la reviste şti- alternative. Acest fapt a fost confirmat prin inţifice cu factor de impact şi rating înalt. interviurile aprofundate cu experţii şi cu Această situaţie este confirmată şi de cer- cercetătorii în cadrul atelierelor şi a meselor cetători: 85,4% dintre ei consideră că ma- rotunde. Rezultatele studiului demonstrea- jorarea preţurilor la revistele ştiinţifice au ză că membrii comunităţii ştiinţifice din R. făcut dificil accesul la informaţia ştiinţifică, Moldova, în dubla ipostază de autori şi utili- iar 72,3% consideră că din cauza costuri- zatori de informaţie ştiinţifică, acceptă acce- lor exagerate biblioteca nu se abonează la sul deschis la informaţia ştiinţifică (90,5%), cele mai importante publicaţii ştiinţifice. dar există o reticenţă în vederea oferirii unui Ipoteza conform căreia bibliotecile din ţară astfel de acces la propriile publicaţii, 50,7% în calitate de element al sistemului de comu- dintre cercetători sunt îngrijoraţi cu privire nicare ştiinţifică nu satisfac pe deplin cerin- la integritatea publicaţiilor ştiinţifice şi ocro- ţele actuale ale utilizatorilor privind accesul tirea drepturilor de autor în cazul informaţi- la resursele informaţionale ştiinţificea fost ei ştiinţifice în formatul electronic. validată prin faptul că doar 12,8% din cer- Rezultatele obţinute au importanţă cetători consideră că politica de achiziţie atât teoretică, în ceea ce priveşte promova- a bibliotecii trebuie să rămână neschim- rea unui domeniu interdisciplinar, precum

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 39 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

şi practică. Avantajele cercetării realizate Accesul Deschis (de tip „Green” şi de pot fi estimate ca fiind importante, având tip „Gold”) la publicaţiile ştiinţifice ca valoare pentru evoluarea teoretică a co- principiu general şi de a crea condiţii municării ştiinţifice, în special a paradigmei optime pentru un acces mai extins şi moderne de comunicare. Totodată, latura mai rapid la date şi informaţii ştiinţifice direct practică a elaborării ţine să-şi aducă începând cu 2014; contribuţia în soluţionarea numeroaselor – stabilirea accesului deschis la publica- probleme privind diseminarea şi accesul la ţiile ştiinţifice în calitate de principiu informaţia ştiinţifică, precum şi vizibilitatea general pentru toate proiectele finan- producţiei ştiinţifice a Republicii Moldova. ţate din banii publici şi susţinerea ac- Plecând de la concluziile care s-au con- tivităţilor de sensibilizare a Accesului turat, se impun următoarele recomandări. Deschis şi a e-ştiinţei; La nivelul factorilor de decizie de ni- – în scopul internaţionalizării cercetării, vel naţional (Parlament, Guvern): integrării în spaţiul european de cer- – introducerea amendamentelor în Co- cetare şi crearea vizibilităţii internaţio- dul cu privire la ştiinţă şi inovare al Re- nale a producţiei ştiinţifice a R. Moldo- publicii Moldova prin stipularea meca- va a susţine revistele ştiinţifice şi a crea nismelor de asigurare a diseminării şi condiţii pentru indexarea în bazele de accesului deschis la rezultatele cerce- date internaţionale de tipul Web of tărilor susţinute din banii publici; Science, Scopus, Ebsco etc.; – în scopul asigurării durabilităţii dez- – pentru asigurarea informaţională cali- voltării Societăţii informaţionale în tativă a cercetărilor ştiinţifice a contri- Strategia naţională de dezvoltare a bui la susţinerea financiară adecvată a Societăţii informaţionale în Republica dezvoltării resurselor informaţionale Moldova – „Moldova electronică 2020” ale bibliotecilor; a prevedea acţiuni privind asigurarea – instituirea unei baze de date bibliome- accesului deschis la rezultatele cer- trice naţionale pentru monitorizarea cetărilor ştiinţifice şi crearea conţinu- revistelor ştiinţifice, evaluarea impactu- turilor digitale, crearea condiţiilor şi lui cercetării prin aplicarea indicatorilor garantarea accesului online, liber şi de vizibilitate, citare, factor de impact. nerestricţionat la informaţia ştiinţifică; Pentru factori de decizie din sfera – îmbunătăţirea sistemului de comunica- ştiinţei şi inovării de nivel instituţional re ştiinţifică prin definirea în Strategia (instituţii academice, universităţi, insti- de dezvoltare a cercetării-inovării 2020: tuţii de cercetare ştiinţifică din sectorul Moldova cunoaşterii a politicilor de ac- de ramură ş.a.): ces deschis la informaţia ştiinţifică. – în scopul susţinerii accesului liber La nivelul factorilor de decizie din la rezultatele activităţii de cercetare sfera ştiinţei şi inovării de nivel naţio- şi stimulării capacităţii de inovare a nal (Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi aproba la nivelul instituţiei de cer- Dezvoltare Tehnologică, Academia de cetare politica instituţională privind Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Naţional Accesul Deschis şi a înregistra această pentru Acreditare şi Atestare): politică în registrele internaţionale; – în calitate de ţară asociată a Progra- – implementarea şi promovarea servici- mului Cadrul 7 al Uniunii Europene pen- ilor digitale de publicare, acces, difu- tru cercetare şi dezvoltare tehnologică a zare şi arhivare a informaţiei ştiinţifice susţine iniţiativa lansată în cadrul Pro- prin organizarea arhivelor instituţio- gramului UE Orizont 2020 şi a institui nale digitale;

40 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

– susţinerea financiară a publicării elec- digitale prin autopublicarea lucrărilor tronice şi promovarea politicii de ac- ştiinţifice. ces deschis privind revistele ştiinţifice; Pentru editori de reviste ştiinţifice: – întru sporirea vizibilităţii ştiinţei la nivel – aprobarea politicii de acces deschis internaţional şi asigurarea accesului pentru revistele ştiinţifice care va ga- mai extins la informaţia ştiinţifică este ranta accesul online (prin accesul liber necesar a consolida eforturile pentru de tipul „Gold”) la articolele ştiinţifice şi înregistrarea revistelor ştiinţifice edita- va contribui la o vizibilitate mai mare a te de instituţiile din sfera ştiinţei şi ino- producţiei ştiinţifice la nivel internaţio- vării în bazele de date internaţionale; nal; – Consiliul Rectorilor, senatele universi- – aprobarea unor criterii standardizate tăţilor sunt chemate să susţină ideea şi unice privind politica de peer review, constituirii la universităţile din ţară a redactare şi de citare care ar contribui depozitelor instituţionale cu text inte- nu doar la sporirea calităţii revistelor gral în Acces Deschis, care să satisfacă ştiinţifice, dar şi la eficientizarea între- nevoile de informare ale tuturor cate- gului sistem de comunicare ştiinţifică; goriilor de utilizatori de informaţie şti- – pentru a extinde vizibilitatea ştiinţei la inţifică. Un astfel de demers ar asigura nivel internaţional şi a spori aportul R. creşterea vizibilităţii producţiei ştiinţi- Moldova în procesul ştiinţific mondial fice şi a prestigiului universităţilor din este necesar de a înregistra şi a indexa R. Moldova. Totodată, prin Accesul revistele ştiinţifice în bazele de bate Deschis, ar fi mai bine cunoscute rea- internaţionale (de ex.: Ebsco, Scopus, lizările ştiinţifice ale membrilor comu- SpringerLink etc.); nităţii academice şi de cercetare din R. – dezvoltarea şi actualizarea operativă Moldova; a variantelor electronice ale revistelor – în vederea asigurării accesului la infor- ştiinţifice. maţia ştiinţifică a cercetătorilor din R. Moldova a prevedea în bugetele in- Pentru biblioteci: stituţiilor resurse financiare necesare – eficientizarea procesului de comuni- pentru abonarea la revistele cu factor care ştiinţifică la nivel de acces şi di- de impact şi la bazele de date internaţi- seminare a informaţiei ştiinţifice prin onale prin intermediul consorţiului Re- modificarea politicii de achiziţie la pu- surse Electronice pentru Moldova (REM); blicaţiile periodice ştiinţifice, folosind – consolidarea parteneriatelor în crea- în calitate de criterii de bază pentru rea resurselor digitale de informaţie abonare: factorul de impact, ratingul ştiinţifică. revistei, gradul de solicitare de către utilizatori. De asemenea, este reco- Pentru cercetători: mandabilă extinderea parteneriatelor – în scopul asigurării accesului liber la şi participarea în consorţii pentru abo- documente şi date ştiinţifice ceea ce narea atât la bazele de date, cât şi la va accelera realizarea progresului şi revistele ştiinţifice; va stimula cunoaşterea şi competiti- – în scopul satisfacerii necesităţilor infor- vitatea, cercetătorii trebuie să susţină maţionale ale cercetătorilor şi cadrelor acest demers prin publicarea artico- didactico-ştiinţifice bibliotecile trebuie lelor în revistele cu Acces Deschis şi în să pună accentul pe diversificarea for- arhivele digitale cu Acces Deschis; melor şi metodelor de acces şi disemi- – implicarea activă a cercetătorilor în nare a informaţiei ştiinţifice prin crea- organizarea arhivelor instituţionale rea depozitelor instituţionale digitale;

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 41 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

– promovarea pe toate căile (organizarea 8. BORGMAN, C.; FURNER, J. Scholarly meselor rotunde, atelierelor, seminare- communication and bibliometrics. In: Annual Re- lor de instruire etc.) a accesului deschis view of Information Science and Technology. 2002, la informaţie în propriile comunităţi şi în vol. 36, pp 3-72. rândul cercetătorilor şi cadrelor didacti- 9. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al co-ştiinţifice, precum şi implementarea Republicii Moldova. În: Monitorul oficial. 2004, nr. măsurilor care vor contribui la creşterea 125-129, 30 iulie, pp. 1479-1483. 10. DAVIS, P.M. Open access, readership, ci- impactului accesului deschis; tations: a randomized controlled trial of scientific – asistenţa în elaborarea politicilor in- journal publishing. In: The FASEB Journal [onli- stituţionale privind accesul deschis la ne]. 2011, vol. 25, nr. 7, pp. 2129-2134 [citat pe cunoaştere, inclusiv la cercetare şi pa- 14.09.2013]. Disponibil: http://www.fasebj.org/ trimoniul cultural finanţat public; content/early/2011/03/29/fj.11-183988.abstract – atragerea şi implicarea activă a cerce- 11. DRĂGAN, Ioan. Comunicarea – paradig- tătorilor şi cadrelor didactico-ştiinţifi- me şi teorii. Bucureşti: RAO International Publi- ce în autoarhivarea lucrărilor ştiinţifice shing Company, 2007. Vol. 1-2. 1387 p. şi didactice în repozitoriile instituţio- 12. DUFF, A.S. Some post-war models of the nale şi tematice, asigurând în acest fel information chain. In: Journal of librarianship and o vizibilitate mai mare a publicaţiilor information science. 1997, vol. 29, nr. 4, pp. 179-187. ştiinţifice, sporirea citării, creşterea ra- 13. EISEND, Martin. The Internet as a new tingului instituţiei de cercetare. medium for the sciences? The effects of Internet use on traditional scientific communication media Referinţe bibliografice among social scientists in Germany. In: Online In- 1. AIKENHEAD, G.S. Science communica- formation Review. 2002, vol. 26, nr. 5, pp. 307-317. tion with the public: a cross-cultural event. In: 14. EVANS, J.A. Electronic publication and Science communication in theory and practice. the narrowing of science and scholarship. In: Sci- Dordrecht; Boston; London. 2001, pp. 23-45. ence. 2008, vol. 321, nr. 5887, pp. 395-399. 2. BACKHAUS, Jurgen G. The Elgar compa- 15. GARVEY, W. D. Communication: The es- nion to law and economics. 2nd Edition. Chel- sence of science. Facilitating information exchan- tenham: Edward Elgar Publishing, 2005. 763 p. ge among librarians, scientists, engineers and 3. BALL, Rafael. The Scholarly Communica- students. Oxford: Pergamon Press, 1979. 332 p. tion of the future: From book information to pro- 16. GARVEY, W.; GRIFFITH, B. Scientific blem solving. In: Publishing Research Quarterly. communication as a social system. In: Science. 2011, vol. 27, nr. 1, pp. 1-12. 1967, vol. 157, nr. 3792, pp. 1011-1016. 4. BAR-ILAN, J.; PERITZ, B.C.; WOLMAN, Y. 17. GIBBONS, Michael et al. The new pro- A survey on the use of electronic databases and duction of knowledge: The dynamics of science electronic journals accessed through the web by and research in contemporary societies. London: the academic staff of Israeli universities. In: Jour- Sage, 1994. 179 p. nal of Academic Librarianship. 2003, vol. 29, nr. 6, 18. HURD, Julie M. The Transformation of pp. 346-361. Scientific Communication: A Model for 2020. In: 5. BARJAK, Franz. Research productivity in Journal of the American Society for Information Sci- the internet era. In: Scientometrics. 2006, vol. 68, ence. 2000, vol. 51, nr. 14, pp. 1279-1283. nr. 3, pp. 343-360. 19. KAPLAN, Norman; STORER, Norman W. 6. BERNIUS, Steffen et al. Open Access mo- Scientific communication. In: International En- dels and their implications for the players on the cyclopedia of the Social Sciences. New York: Mac- scientific publishing market. In: Economic analysis millan, 1968, vol. 14, pp. 112-117. & policy. 2009, vol. 39, nr. 1, pp. 103-115. 20. Knowledge and communication: essays 7. BORGMAN, C. Scholarship in the Digital on the information chain / Ed.: A. J. Meadows. Age: Information, Infrastructure, and the Internet. London: Library Association Publishing, 1991. Cambridge: MIT Press, 2007. 336 p. 186 p.

42 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

21. LAWRENCE, S. Free online availability 34. The Global Research Village: How infor- substantially increases a paper’s impact. In: Natu- mation and communication technologies affect re. 2001, Vol. 411, nr. 6837, pp. 521. the science system [online]. OECD, 1998. 81 p. [ci- 22. MACKENZIE OWEN, J.S. The new dissemi- tat pe 14.09.2013]. Disponibil: http://www.oecd. nation of knowledge: digital libraries and instituti- org/dataoecd/9/30/2754574.pdf onal roles in scholarly publishing. In: Journal of Eco- 35. TUIRE, P.; ERNO, L. Exploring invisible sci- nomic Methodology. 2002, vol. 9, nr. 3, p. 275-288. entific communities: Studying networking relati- 23. MCQUAIL, D. Comunicarea. Iaşi: Institu- ons within an educational research community. tul European, 1999. 270 p. In: Higher Education. 2001, nr. 42, pp. 493-513. 24. MEADOWS, A. J. Communicating Resear- 36. ŢAPOC, Vasile; CAPCELEA, Valeriu. Cerce- ch. London: Academic Press. 1998. 226 p. tarea ştiinţifică. Chişinău: Arc, 2008. 311 p. 25. MERTON, Robert K. The sociology of sci- 37. VOLCOV, G. N. Sociologia ştiinţei: Eseuri ence: theoretical and empirical investigations. sociologice despre activitatea ştiinţifică-tehnică. Chicago: University of Chicago Press, 1979. 636 p. Bucureşti: Editura Politică, 1969. 336 p. 26. NOWOTNY, Helga; SCOTT, Peter; 38. WARE, Mark. Peer Review: Recent Experi- GIBBONS, Michael. Introduction. “Mode 2” revisi- ence and Future Directions. In: New Review of Infor- ted: The new production of knowledge. In: Miner- mation Networking. 2011, vol. 16, nr. 1, pp. 23-53. va. 2003, nr. 41, pp. 179-194. 39. WARE, Mark; MABE, Michael. An overvi- 27. Regulamentul cu privire la evaluarea şi ew of scientific and scholarly journal publishing: clasificarea revistelor ştiinţifice [online]. 2012, [citat Report for the International STM Association [on- pe 14.09.2013]. Disponibil: http://www.cnaa.md/ line]. 2009, 68 p. [citat pe 14.09.2013]. Disponibil: 28. ROOSENDAAL, H.E.; GEURTS, P.A.T.M. www.markwareconsulting.com Forces and functions in scientific communication: 40. WATZLAWICK, P. Pragmatics of the hu- an analysis of their interplay [online]. 1999, [citat man communication. New York: Norton, 1967. pe 14.09.2013]. Disponibil: http://doc.utwente. 296 p. nl/60395/1/Roosendaal97forces.pdf 41. WHITWORTH, B.; FRIEDMAN, R. Reinven- 29. Scientific publishing in transition: An ting academic publishing online. Part I: Rigor, overview of current developments [online]. Bris- Relevance and Practice. In: First Monday [online]. tol, 2006. 30 p., [citat pe 14.09.2013]. Disponibil: 2009, vol. 14, nr. 8 [citat pe 14.09.2013]. Disponi- http://www.stm-assoc.org/2006_09_01_Scienti- bil: http://firstmonday.org/htbin/cgiwrap/bin/ fic_Publishing_in_Transition_White_Paper.pdf ojs/index.php/fm/article/view/2609/2248 30. SHAUGHNESSY, T.W. Scholarly communi- 42. ЛЕОНОВ, В. П. Бибилиотечно-библио cation: The need for an agenda for action - a Sym- графический процессы в системе научных posium. In: The Journal of Academic Librarianship. коммуникаций. СПб: БРАН, 1995. 139 с. 1989, vol. 15, nr. 2, pp. 68-78. 43. ЛОНГО, Бернадетт. Что такое па 31. Strategia de dezvoltare a cercetării- радигмы и как они изменяются? В: Между inovării 2020: Moldova cunoaşterii [online]. народный форум по информации. 2002, т. 27, Chişinău, 2012 [citat 07.08.2013]. Disponibil: № 4, с. 19-21. http://www.iefs.md/ro/activitatea-iefs/rapoarte- 44. МИХАЙЛОВ, А.И.; ЧЕРНЫЙ, А.И.; ГИЛЯ tiincifice/248-strategia-de-dezvoltare-a-cercetrii- РЕВСКИЙ, Р. С. Научные коммуникации и ин inovrii-2020-moldova-cunoaterii.html форматика. Москва: Наука, 1976. 436 с. 32. SWAN, A. The Open Access citation advantage: Studies and results to date [onli- Lista principalelor lucrări publicate ne]. University of Southampton, 2010 [citat pe pe tema tezei 14.09.2013]. Disponibil: http://eprints.ecs.soton. ac.uk/18516/2/Citation_advantage_paper.pdf Monografii 33. TAMMARO, Anna Maria. La comunicazi- 1. ŢURCAN, Nelly. Comunicarea ştiinţifică one scientifica e il ruolo delle biblioteche: Verso în contextul Accesului Deschis la informaţie. sistemi alternativi di pubblicazione. In: Biblioteche Chişinău: CEP USM, 2012. 323 p. ISBN: 978-9975- oggi. 1999, nr. 10, pp. 78-82. 71-253-8. (22,0 c.a.)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 43 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Articole ştiinţifice în reviste de profil formării (Bucureşti, România). 2013, nr. 1, pp. 17- recunoscute 23. ISSN: 1841-1940. (0,88 c.a.) 12. ŢURCAN, Nelly. Revistele ştiinţifice elec- 2. ŢURCAN, Nelly. Probleme privind dez- tronice şi modelele alternative de comunicare voltarea sistemului de comunicare ştiinţifică din ştiinţifică. În: Revista română de biblioteconomie şi Republica Moldova şi accesul deschis la informa- ştiinţa informării (Bucureşti, România). 2012, nr. 2, ţie. În: Studia Universitatis Moldaviae. Ser. Ştiinţe pp. 57-64. ISSN: 1841-1940. (0,71 c.a.) sociale. 2013, nr. 3(63), pp. 13-27. ISSN: 1814- 13. ŢURCAN, Nelly. Efectele crizei comunicării 3199. (1,48 c.a.) ştiinţifice şi accesul la resursele informaţionale 3. ŢURCAN, Nelly. Cultura ştiinţifică şi co- ştiinţifice din bibliotecile Republicii Moldova. În: municarea ştiinţifică – valori ale societăţii cu- Libraria (Târgu-Mureş, România). 2011, vol. 10, pp. noaşterii. În: Akademos. 2011, nr. 1 (20), pp. 35-39. 69-86. ISSN: 1583-4468. (0,75 c.a.) ISSN: 1857-0461. (0,63 c.a.) 14. ŢURCAN, Nelly. Transformările sistemului 4. ŢURCAN, Nelly. Evaluarea statistică a comunicării ştiinţifice şi biblioteca academică. În: publicaţiilor ştiinţifice ale Moldovei în revistele Libraria (Târgu-Mureş, România). 2010, vol. 9, pp. ISI. În: Itellectus. 2011, nr. 3, pp. 72-76. ISSN: 1810- 26-43. ISSN: 1583-4468. (0,77 c.a.) 7079. (0,52 c.a.) 15. ŢURCAN, Nelly; CHERADI, Natalia. 5. ŢURCAN, Nelly. Estimarea productivităţii Extinderea serviciilor electronice: reconsiderări în ştiinţifice a savanţilor din Republica Moldova. În: servirea utilizatorilor bibliotecii. În: Curier: Rev. de Studia Universitatis. 2011, nr. 8 (48), pp. 206-212. cultură şi bibliologie (Dâmboviţa, România). 2006, ISSN: 1814-3199. (0,65 c.a.) nr. 1, pp. 30-31. ISSN: 1223-9712. (0,4 c.a.) 6. ŢURCAN, Nelly. Oportunităţile revistelor 16. ŢURCAN, Nelly; CHERADI, Natalia. Mode- ştiinţifice electronice şi a modelelor alternative lul conceptual al bibliotecii electronice în cadrul de publicare pentru comunicarea ştiinţifică. În: sistemului de instruire şi cercetare. În: Lectura Analele USMF. 2011, vol. I, pp. 69-76. ISBN: 978- (Cluj-Napoca, România). 2006, nr. 3-4, pp. 36-38. 9975-913-74-4. (0,78 c.a.) ISSN: 1220-7179. (0,42 c.a.) 7. ŢURCAN, Nelly; MARIN, Constantin. Rolul 17. ŢURCAN, Nelly. Library attributions with- jurnalismului ştiinţific în comunicarea ştiinţei. În: in the scientific communication system. In: Ro- Studia Universitatis. 2011, nr. 3 (43), pp. 99-113. manian Review of Library and Information Science ISSN: 1814-3199. (1,67 c.a.) (Bucureşti, România). 2013, nr. 1, pp. 24-30. ISSN: 8. ŢURCAN, Nelly. Comunicare ştiinţifică: 1841-1940. (0,88 c.a.) abordări teoretice. În: Studia Universitatis. 2010, 18. ŢURCAN, Nelly. The electronic scientific nr. 8 (38), pp. 26-41. ISSN: 1857-2081. (1,96 c.a.) journals and the alternative patterns of the sci- 9. ŢURCAN, Nelly; MARIN, Constantin. Para- entific communication. In: Romanian Review of Li- digme ale comunicării ştiinţifice În: Studia Univer- brary and Information Science (Bucureşti, România). sitatis. 2010, nr. 8 (38), pp. 42-61. ISSN: 1857-2081. 2012, nr. 2, pp. 65-72. ISSN: 1841-1940. (0,71 c.a.) (1,96 c.a.) 19. ЦУРКАН, Нелли. Научные журналы 10. ŢURCAN, Nelly. Politicile accesului Республики Молдова. În: Вестник Библиотечной deschis. În: Studia Universitatis. 2010, nr. 3 (33), Ассамблеи Евразии: Herald of the library assem- pp. 41-56. ISSN: 1857-2081. (1,95 c.a.) bly of eurasia: Научно-практический журнал Articole ştiinţifice în reviste (Москва). 2011, nr. 2, pp. 75-77. (0,3 c.a.) internaţionale 20. ЦУРКАН, Нелли; КЕРАДИ, Наталия. Ис пользование электронных ресурсов в биб 11. ŢURCAN, Nelly. Atribuţiile bibliotecii în лиотеках Республики Молдова. În: Вестник funcţionarea sistemului de comunicare ştiinţifică. Библиотечной Ассамблеи Евразии: Научно- În: Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa in- практический журнал (Москва). 2007, nr. 2, pp. 78-79. (0,2 c.a.)

44 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) FILE DIN VIAŢA UNEI BISERICI ŞI A UNUI MITROPOLIT (I) Veronica BOLDIŞOR istoric, colaborator la Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu” Dedic acest studiu memoriei românilor, printre ei numărându-se şi Gurie Grosu, care au făurit Unirea din anul 1918. Luminoasă fie-le amintirea! Abstract să‑şi ceară dreptul la autodeterminare. Nici The author is presenting the situation preoţimea din Basarabia n-a pregetat să-şi around the Metropolitan Church of Bessara- revendice drepturile naţionale, mai întâi la bia in the interwar years through the activity Congresul Extraordinar al Clerului şi Mire- of the Mitroplit Gurie Grosu. In the first chapter nilor din Eparhia Chişinăului (19-25 aprilie is elucidated the problem of canonical subor- 1917), apoi la cel din 24 august al aceluiaşi dination of the Church of Bessarabia after the an. Majoritatea clerului basarabean, de union of the province with Romania, in 1918. Is provenienţă ţărănească şi cu studii medii thorough presented the statistic of the events of speciale, ţinută mai bine de 100 de ani în that period. The author analyses the difficulties eroare ideologică, nu era pregătită pentru in the way of Bessarabian Church unification revendicarea autocefaliei. Programele am- with the Church of Old Kingdom of Romania. belor congrese preoţeşti cereau doar au- Keywords: Ecclesiastical autonomy, ca- tonomie în cadrul Bisericii Pravoslavnice nonical subordination, Diocese congres, Re- Ruse, preoţi autohtoni, ierarhi autohtoni, gional Mitropolis, international dialogue, na- slujbe în locaşurile sfinte în limba băştina- tional and ecclesiastical union. şilor, editarea literaturii cu caracter religi- os, de asemenea în „limba moldoveneas- că” etc. Revendicarea privind autonomia * * * a fost speculată din start de către emisarii I. BISERICA DINTRE PRUT ŞI NISTRU ideologiei panslaviste, care au încercat să ÎN PRIMII ANI DUPĂ UNIREA BASARABI- compromită această formidabilă cerin- EI CU PATRIA-MAMĂ ţă, inoculând preoţimii basarabene ideea caracterului ei „anticanonic”. După Unirea § 1. Problema subordonării canonice Basarabiei cu România, ei au speculat în a Bisericii din Basarabia continuare sintagma „autonomie biseri- Zguduit de profunda şi îndelungata cească”, dar i-au schimbat macazul. Astfel, criză economică, socială, naţională şi re- preoţimea basarabeană trebuia să lupte ligioasă, întinsul imperiu ţarist, ce părea mai departe, de data aceasta militând cu invincibil la începutul sec. XX, în februarie ardoare pentru autonomie în raport cu 1917 s-a destrămat în uriaşe valuri centri- Biserica Ortodoxă Română. În acest scop, fuge, provocând haos şi anarhie, amplifi- duşmanii Statului Român au folosit toate cate de lovitura de stat din 25 octombrie mijloacele şi pârghiile posibile: ignoranţa / 7 noiembrie 1917. La început timid, apoi clerului şi a mirenilor, dezinformarea celor din ce în ce mai îndrăzneţ, popoarele împi- mai lucizi dintre aceştia, propaganda ro- late de la periferiile imperiului au început mânofobă în mass-media de limbă rusă,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 45 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI preponderentă în Basarabia, diversiunea, dă, ce scria părintele Constantin în artico- problema stilului calendaristic etc., etc. lul Atârnările noastre cele bisericeşti după Efectul acestor diversiuni a fost devastator. alipirea Basarabiei la România: „Canonul Clerul basarabean a fost atras într-o cursă 8 al Soborului III a toată lumea (Sinodul din care a ieşit cu greu, tardiv. O parte din- ecumenic de la Efes din anul 431 – n.n.) tre preoţi n-a mai înţeles nimic din frămân- glăsuieşte: «Nimeni din episcopi să nu tările religioase din Basarabia, până în cli- întindă stăpânirea sa asupra altei eparhii, pa când a venit peste ea fatidicul an 1940. care n-a fost sub mâna lui ori a înaintaşilor După Unirea cu Ţara-mamă, ultimul lui; iar dacă oarecine a întins şi cu silnicie ierarh rus al Basarabiei, Anastasie Gribanov- şi-a supus sie oarecare eparhie, apoi să o ski (1915-1918), şi-a lăsat „turma” de izbeliş- întoarcă pre ea, ca să nu calce pravilele te, părăsind-o în luna mai 1918, fără să anun- sfinţilor părinţi şi sub chipul sfinţeniei să ţe noile autorităţi bisericeşti în slujba cărora aibă loc trufia stăpânirii lumeşti.» Şi aşa n-a dorit să se angajeze. A plecat la Mosco- Sfântului Sobor a toată lumea îi este plă- va, iar de acolo, doi ani mai târziu, a emigrat cut, ca fiecare eparhie să păstreze în cură- în Serbia, deşi Sfântul Sinod al Bisericii Orto- ţenie şi fără strâmtorare drepturile ei cele doxe Române i-a propus colaborarea în mai de la început, după obiceiul din vechime multe rânduri. Tocmai de aceea miră afirma- întărit. Acest canon se repetă la toate so- ţia istoricilor ruşi contemporani, precum că boarele vechi, începând de la Sfinţii Apos- nu Anastasie a ales să plece, ci autorităţile toli. Canoanele opresc a alătura nu numai române l-au obligat s-o facă: „Deoarece în eparhii străine, dar şi popoare deosebite, anul 1918 Basarabia a intrat în componenţa care nu fac o eparhie întreagă. De exem- Regatului Român, peste hotarele ţării noas- plu, canonul 17 al Soborului IV a toată tre [ale Rusiei – n.n.] s-a pomenit şi o mare lumea (Sinodul ecumenic de la Calcedon parte a eparhiei Chişinăului. Arhiepiscop al din anul 451 – n.n.) porunceşte: «În fiecare Chişinăului şi Hotinului în această perioa- eparhie popoarele de prin sate ori împre- dă era remarcabilul slujitor al Bisericii Ruse, jurimea oraşelor trebuie să fie neschimbat participant activ la Înaltul Sobor din 1917- sub stăpânirea episcopilor, care le ocâr- 1918 – Î.P.S. Anastasie (Gribanovski). În anul muiesc pre ele şi mai deosebit dacă în cur- 1918 autorităţile române i-au propus să pă- gerea de 30 de ani fără pricire le-au avut în răsească Chişinăul, în locul lui a fost instalat ocârmuirea sa. Iar dacă mai puţin de 30 de un arhiereu român, iar eparhia a trecut în ani (au ocârmuit) ori au fost pricire, apoi gestiunea Bisericii Române.”1 să fie dezlegat celor ce se socot obijduiţi Pe parcursul întregului an 1918 pro- să-şi caute dreptatea înaintea soborului blema subordonării canonice a Bisericii din Basarabia a constituit subiectul principal al articolelor publicate în revista Lu- minătorul de către redactorul ei, protoiereul Constantin Popovici. Înţeleptul teolog scria într-un limbaj simplu, pe înţelesul tuturor, dar preoţimea basarabeană sau nu citea, sau nu înţelegea, sau – şi mai rău – nu voia să înţeleagă adevărul. Iată, de pil-

1 История Русской Православной Церкви. Новый Патриарший период. Том I. 1917-1970. Catedrala „Naşterea Maicii Domnului” Sankt Petersburg, 1997, p. 588. din Chişinău în perioada interbelică

46 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) de oblastie.» Se vede că se opreşte a lua Kremlin. Pentru prima oară acest lucru s-a nu numai eparhii întregi străine, dar şi po- întâmplat pe 24 noiembrie 1918, cauza poare deosebite, mai ales, dacă ele în cur- fiind Anatema alcătuită de Tihon şi expe- gerea de 30 de ani au fost sub ocârmuirea diată Consiliului Comisarilor Poporului la unui episcop fără nicio ceartă. Basarabenii împlinirea unui an de la lovitura de stat au fost sub ocârmuirea arhiereilor români bolşevică din octombrie 1917. Iată doar nu 30, dar sute de ani şi, fiind alăturaţi de câteva spicuiri din acea nesfârşită şi răsco- Biserica rusească împotriva acestui canon, litoare acuză: „…Voi aţi împărţit poporul în trebuie să revină la biserica românească. tabere care se duşmănesc între ele şi le-aţi [...] Unii zic că, fiindcă biserica rusească a împins într-un război fratricid nemaiîntâl- avut în purtare de grijă Basarabia în curge- nit în cruzime. Dragostea hristică voi aţi rea de 100 de ani, apoi ea, după canonul înlocuit-o deschis cu ura şi în locul păcii acesta nu mai poate fi alăturată bisericeşte aţi aprins în mod artificial duşmănia de de România. Dar vom lua seama că Basara- clasă. Şi nu se vede sfârşitul războiului în- bia a fost alăturată bisericeşte de biserica cins, pentru că voi vă străduiţi să ajungeţi rusească nu pentru că n-au fost bine ştiute la triumful fantomei revoluţiei mondiale hotarele ei, după cum era în vechime, dar cu mâinile muncitorilor şi ţăranilor ruşi. Nu din pricina alăturării politiceşti a Basarabi- Rusiei i-a trebuit pacea ruşinoasă încheia- ei la Rusia şi cu totul împotriva canoane- tă de voi cu duşmanul extern, ci vouă, celor. Pentru aceasta vechimea de 100 de lor care aţi pus la cale distrugerea defini- ani după Rusia n-are putere canonică şi pe tivă a păcii în interiorul ţării. Nimeni nu se dânsa nu poate fi întărit dreptul bisericii simte în siguranţă, toţi trăiesc cu frica per- ruseşti asupra Basarabiei. Pe de altă parte, manentă de a fi percheziţionaţi, prădaţi, care vechime e mai însemnată, cea de 100 deportaţi, arestaţi, împuşcaţi. Îi înşfăcaţi de ani ori cea de 600-700 de ani, în curge- cu sutele pe neajutoraţii, care lâncezesc cu rea cărora Basarabia a făcut parte din Bise- lunile în închisori, îi condamnaţi la moar- rica Română?”2 te adeseori fără anchetă şi fără judecată, Abia pe 21 februarie 1920 delegaţii chiar şi fără simplificata, introdusă de voi Congresului Eparhial Extraordinar din Chi- procedură de judecată. [...] Sunt executaţi şinău au votat Unirea Bisericii basarabene episcopii, preoţii, călugării şi călugăriţele, cu Biserica Ţării. Ei au alcătuit şi un Me- care nu s-au făcut vinovaţi cu nimic, ci, pur moriu, adresat Patriarhului Rusiei Tihon, şi simplu, prin acuzaţia gratuită, vagă şi răspunzându-i astfel la Gramota din 23 incertă de contrarevoluţie. Pedeapsa neo- mai 1918, trimisă de acesta Mitropolitului menească se agravează pentru ortodocşi Moldovei Pimen, prin care Bisericii din Ba- prin lipsirea lor de ultima mângâiere de di- sarabia i se propunea să hotărască singură nainte de moarte – Sfintele Maslu, iar tru- cui să i se subordoneze canonic. Memoriul purile celor ucişi nu sunt predate rudelor a rămas însă în analele Bisericii Ortodoxe pentru înmormântare creştinească. [...] Se- Române, basarabenii neputându-l expe- ducând poporul întunecat şi analfabet cu dia Patriarhului moscovit, care era ţinut la posibilitatea înavuţirii uşoare şi nepedep- acea vreme în domiciliu forţat. site, voi i-aţi întunecat ruşinea şi i-aţi înă- Arestarea Patriarhului Tihon şi impu- buşit conştiinţa păcatului, însă oricare ar fi nerea domiciliului forţat intrase deja în faptele cu care se acoperă crimele, omo- obişnuinţa autorităţilor bolşevice de la rul, violenţa, furtul vor rămâne întotdeau- na păcate şi crime ce vor implora Cerului 2 Luminătorul. 1918, mai, 5-14. răzbunarea. [...] Voi aţi promis libertatea.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 47 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Aceasta să fie libertate, când nimeni nu‑şi Din nefericire, majoritatea fruntaşilor poate exprima deschis atitudinea, fără Bisericii din Basarabia a rămas prinsă în teama de a cădea sub acuzare de contra- mrejele seducătoare ale primei faze a re- revoluţie? [...] Voi aţi pus mâna pe averea voluţiei anului 1917 din Rusia. Dacă în Ba- bisericească, adunată de generaţii întregi sarabia s-ar fi instaurat, fie şi pentru câteva de credincioşi şi nu v-aţi gândit că le încăl- luni, puterea sovietică, nici un om cu min- caţi voinţa lor testamentară. Voi aţi închis o tea trează nu ar mai fi privit visător peste serie de mănăstiri şi de biserici fără niciun Nistru, râvnind la traiul „liber” şi „înfloritor” motiv pentru aceasta. Voi aţi îngrădit acce- din Ţara Sovietelor. sul la Kremlin – la acest patrimoniu sfânt al Aşadar, delegaţii Congresului Eparhi- întregului popor credincios. Voi distrugeţi al Extraordinar din Chişinău din februa- forma străveche a comunităţii bisericeşti – rie 1920 nu au mai reuşit să expedieze parohia, distrugeţi frăţiile şi alte aşezămin- Patriarhului Tihon Memoriul prin care te bisericeşti de caritate şi de iluminare, Biserica din Basarabia îşi anunţa Unirea împrăştiaţi adunările eparhiale bisericeşti, cu Biserica Ortodoxă Română. Dar acest vă amestecaţi în administrarea internă a lucru nici nu mai era necesar. Războiul Bisericii Ortodoxe. [...] Nu este în dreptul mondial care a schimbat harta Europei, a Nostru să judecăm puterea pământească: întrerupt şi legăturile eparhiilor rămase în oricare putere, dată de la Dumnezeu, ar afara hotarelor fostului imperiu ţarist cu atrage asupra sa binecuvântarea Noastră, centrul Bisericii Ruse. Astfel, la 20 noiem- dacă ar fi cu adevărat «sluga Domnului» brie 1920, Sfântul Sinod Rus, prezidat de spre binele celor supuşi ei şi ar fi «de te- Patriarhul Tihon, a emis un ucaz cu privire mut nu pentru faptele bune, ci pentru la autoadministrarea eparhiilor în cazul cele rele» (Romani, 13: 3). Dar pentru voi, în care lipseşte dirijarea canonică din par- cei care folosiţi puterea pentru a-i perse- tea organelor superioare bisericeşti sau cuta pe cei apropiaţi şi a-i distruge pe cei în cazul imposibilităţii reluării legăturilor nevinovaţi, Noi venim cu povaţa Noastră: bisericeşti cu acestea. Ucazul patriarhal sărbătoriţi-vă prima aniversare a aflării nr. 362, fără precedent în istoria Bisericii voastre la putere prin eliberarea întemni- Ruse, prin punctul 2, glăsuia: „În cazul în ţaţilor, prin întreruperea vărsărilor de sân- care eparhia, în urma deplasării frontu- ge, a violenţelor, a ruinărilor, a îngrădirii lui, a schimbării graniţei de stat etc., se credinţei. Îndreptaţi-vă nu spre distrugere, va pomeni în afara oricărei legături de ci spre aranjarea ordinii şi a legalităţii, daţi comunicare cu Conducerea Bisericească poporului dorita şi meritata de el odihnă Superioară sau în cazul în care aceasta de la luptele interne. În caz contrar, se va îşi încetează activitatea din motive ne- cere de la voi tot sângele cel fără de priha- cunoscute, Arhiereul Eparhial intră pe nă, pe care voi l-aţi vărsat (Luca, 11: 50), şi dată în legătură cu Arhiereii Eparhiilor de sabie veţi pieri voi, cei ce aţi scos sabia învecinate în vederea organizării instan- (Matei, 26: 52). ţei superioare a puterii bisericeşti pentru Tihon, Patriarhul Moscovei câteva Eparhii, aflate în condiţii egale şi al întregii Rusii sub forma Guvernului Superior Bisericesc 25 octombrie / 7 noiembrie 1918”3 Temporar sau a Mitropoliei regionale, sau a altor forme.”4

3 Акты Святейшего Тихона, Патриарха Московского и всея России. Москва, 1994, 4 ТРОИЦКИЙ, С.В. Размежевание или раскол. сс. 149-151. Paris, 1932, p. 46.

48 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Acest document, de care clerul din Ba- Organizatorii acestui Sinod, care i-a sarabia n-a avut ştire în anii interbelici, ră- marcat profund şi pe basarabeni prin idei- mâne actual şi azi în disputa bisericească le „democratice”, au motivat în felul urmă- din Republica Moldova. tor prezenţa masivă a mirenilor la lucrările Un alt măr al discordiei între clerul ba- lui: „Soborul urmează să elaboreze şi să sarabean şi administraţia bisericească ro- adopte hotărâri de o însemnătate princi- mână în primii ani de după Unire l-a con- pială pentru viitorul Bisericii Ruse, de a că- stituit aplicarea principiului eligibilităţii în ror responsabilitate trebuie să se pătrundă viaţa Bisericii. toţi supuşii Ei. De aceea, Înaltul Sobor este Încă în secolul IV (anul 364) Sinodul chemat să exprime voinţa întregii Biserici din Laodiceea, prin Canonul 13, a abolit Ruse, a tuturor straturilor societăţii biseri- principiul „democratic” de alegere a ceşti din Rusia. Acest lucru e cu atât mai re- episcopilor, oprind „grămezii norodului să marcabil, cu cât el înseamnă întoarcerea la aleagă pre cei care se afierosesc pre sine izvoarele tradiţiei apostolice, când Biserica stradei bisericeşti, fiindcă la alegerea epi- însăşi, ca organism unic, prin trupul mem- scopului se întâmplau neorânduieli şi în- brilor săi fiind păstrătoarea Adevărului văluire în norod”5. Atât în Rusia ţaristă, cât Suprem, lua decizii privitoare la existenţa şi în România regală ierarhii nu erau aleşi ei de fiece zi, decizii nu doar obligatorii de către forurile reprezentative ale credin- pentru toţi, ci şi apropiate inimii fiecărui cioşilor, ci numiţi în scaunul arhipăstoresc membru credincios al Ei. Drept exemplu de către Sfântul Sinod. serveşte Soborul Apostolic din Ierusalim.”7 Basarabenii însă, precum spuneam mai Întoarcerea la izvoarele creştinismului a sus, au rămas învăluiţi pentru multă vreme, fascinat pe majoritatea covârşitoare a cleri- unii dintre ei pe durata întregii perioade in- cilor basarabeni. Astfel, protoiereul Serghie terbelice, în mrejele ideilor revoluţiei ruse Bejan, unul dintre cei mai aprigi apărători din februarie 1917. Ei perseverau cu încă- ai principiilor democratice în viaţa biseri- păţânare în aceste idei, de multe ori chiar cească, va scrie mai târziu într-un articol de şi atunci când realităţile Rusiei bolşevizate polemică pe această temă: „Biserica Basara- le dezminţea oportunitatea, fiind încurajaţi beană a avut dreptul de a-şi alege episcopii abil de către duşmanii ascunşi ai Bisericii săi cu mult mai înainte de Unirea Basara- Române şi ai Statului Român. biei cu Patria-mamă, şi acest drept este in- Pe data de 15 august 1917, la Moscova, discutabil, legal şi canonic. [...] Autonomia în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” bisericească se înţelege nu numai ca dez- din Kremlin a avut loc deschiderea solem- lănţuirea bisericii de sub jugul şi apăsările nă a Înaltului Sobor al Bisericii Ortodoxe statului, dar ca singura ocârmuire a Bisericii Ruse, care şi-a ţinut lucrările mai bine de un prin reprezentanţii clerului şi ai poporului an, cu mici întreruperi între cele trei sesiuni. dreptcredincios care trebuie să fie chemaţi Pentru prima dată în istoria Rusiei ortodoxe a lua parte mai activă în administrarea şi la lucrările Sf. Sinod au participat cu drept viaţa Bisericii, slăbind prin aceasta, dacă de vot (sublinierea noastră) nu doar repre- nu înlăturând cu totul, absolutismul şi cen- zentanţi ai clerului, ci şi mireni. Din cei 564 tralismul atât al statului în persoana Minis- de membri ai Sinodului, 299, adică mai bine terului de Culte, cât şi pe cel bisericesc în de jumătate, îl constituiau mirenii.6 persoana episcopilor, pentru că, după cum vedem din istoria Bisericii, absolutismul bi- 5 Luminătorul. 1917, mart. , 9. 6 История Русской Православной Церкви…, p. 95. 7 Idem.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 49 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI sericesc poate să fie mai puternic şi să in- şi obiceiuri am vrea să le păstrăm şi să le troducă în viaţa bisericii mai multe neînţe- introducem şi în România Mare.”9 Din ne- legeri şi greutăţi chiar decât absolutismul şi fericire, nu vor trece decât 16 ani şi din ca- despotismul statului.”8 uza participării din cale afară de activă a Anticipând evenimentele, vom spune mirenilor la „deliberările chestiunilor eco- că, la scurt timp după ce în şedinţa din 1 ia- nomice”, primul Mitropolit al Basarabiei nuarie 1920 Sfântul Sinod al Bisericii Orto- reîntregite va fi suspendat din scaunul ar- doxe Române a încredinţat în mod provizo- hieresc. În cartea Procesul şi apărarea mea. riu conducerea şi girarea afacerilor Eparhiei Denunţarea complotului apocaliptic, Î.P.S. Chişinăului şi Hotinului Arhiereului Gurie al Gurie va constata cu regret: „Basarabenii Botoşanilor, basarabenii au hotărât, după sub regim ţarist nu-şi puteau alege pe păs- modelul „Înaltului Sobor” de la Moscova toritul lor în chip liber, nesilit şi neimpus din anul 1917, să-şi aleagă (subl. n.) ierar- din altă parte. Ei au înţeles şi au hotărât ca hii. La 21 februarie ei convoacă Congresul acum, sub regim românesc, să-şi realizeze Eparhial Extraordinar, în a cărui compo- această veche şi scumpă dorinţă a sufle- nenţă intrau atât clerici, cât şi mireni, aleşi tului lor. Aşa au şi făcut. Acest lucru – se în cadrul adunărilor electorale. La congres vede acum clar! – au înţeles să-l facă spre Î.P.S. Gurie Grosu a fost ales Arhiepiscop al a putea după aceea să confişte în folosul Chişinăului şi Hotinului, iar P.S. Dionisie Er- lor atributele şi puterea chiriarhală, făcând han – Arhiereu-vicar cu titlul „al Ismailului”. din chiriarh unealta şi prizonierul lor.”10 Pentru că cei doi ierarhi ai Basarabiei au fost Până atunci însă o voce prea cumin- aleşi de un for nerecunoscut de legile Sta- te pentru a fi auzită susţinea aproape în tului Român şi pentru că în practica Bisericii fiecare număr al Luminătorului că nu e Ortodoxe Române a apărut un caz fără pre- bine, că este prea devreme pentru românii cedent, au apărut, desigur, şi suspiciuni faţă basarabeni să introducă principii demo- de clerul din Basarabia. cratice în Biserică, după o perioadă atât Elocventă pentru înţelegerea stării de îndelungată de absolutism bisericesc, de spirit a fruntaşilor clerului basaraban că nici clerul, nici mirenii nu aveau pen- din acei ani este şi cuvântarea pe care a tru asta pregătirea şi experienţa necesa- ţinut-o la sosire, la Catedrala din Chişinău, re. Era vocea sus-pomenitului protoiereu Î.P.S. Gurie, după ce Sf. Sinod al B.O.R. i-a Constantin Popovici: „Revoluţia rusească a încredinţat conducerea provizorie a aface- răsturnat stăpânirea veche şi a dat tuturor rilor bisericeşti în Basarabia: „Noi, episco- cetăţenilor drepturi şi slobozenii. Însă nu pii basarabeni, cu întreg clerul, ne simţim toţi cetăţenii ştiu ce va să zică slobozeniile. români, fiii României Mari, voim să conlu- Mulţi socotesc, că de acum sunt slobozi să crăm la aşezarea lucrurilor în această casă facă tot ce le va veni în minte.”11 Dacă ar- în aşa fel ca să ne convină şi nouă. Biserica ticolele lui ar fi fost citite cu luare-aminte basarabeană, după cum veţi vedea, e ca o de către cei pentru care erau scrise, multe floare proaspătă, plină de viaţă şi parfum. dintre animozităţile apărute între clerul Clerul şi mirenii iau parte activă la de- basarabean şi autorităţile bisericeşti româ- liberările chestiilor economice (subl. n.). ne nici nu s-ar fi iscat. Veţi vedea bisericile frumos împodobite de evlavia credincioşilor şi în toate sărbă- 9 Luminătorul. 1919, dec., 4. torile pline de credincioşi. Aceste instituţii 10 GROSU, Gurie. Procesul şi apărarea mea. Denun- ţarea complotului apocaliptic. Bucureşti, 1937, p. 34. 8 Luminătorul. 1920, iun., 17. 11 Luminătorul. 1917, iun., 53.

50 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

§ 2. Ce a găsit şi ce a lăsat P.S. Nico al Chişinăului şi Hotinului în Eparhia dim Munteanu al Huşilor în Basarabia păstorită, şi anume în predica ţinută în La 11 iunie 1918, la Iaşi soseşte o de- Catedrala din Bălţi, Preasfinţia Sa afirma, legaţie bisericească, formată din preoţii printre altele: „Cu deosebită mulţumire basarabeni Serghie Bejan, Ioan Andronic, sufletească am ţinut să cercetez toate Iustin Frăţiman, Teodor Dumbravă şi avo- enoriile din cuprinsul frumoasei Moldove catul Teodor Păduraru, pentru a obţine dintre Prut şi Nistru, care acum 100 şi mai aprobarea convocării Sinodului local, la bine de ani a fost smulsă de la sânul Patriei- care urma să se aleagă (subl. n.) întâistătă- mume. Am cercetat rând pe rând frumoa- torul eparhiei şi episcopii vicari. Mitropoli- sele oraşe şi sate şi mai pretutindeni, spre tul Pimen a refuzat însă să-şi dea acordul, marea mea mulţumire sufletească, am gă- răspunzându-le că Basarabia face parte sit poporul nostru vechi moldovenesc în integrantă din Statul Român şi că trebuie limba şi obiceiurile lui, cu toate greutăţile să se supună legilor acestuia, inclusiv celor şi apăsările ce au trecut peste el.”13 bisericeşti. S-a convenit totuşi ca proble- Vom ilustra cele afirmate de P.S. Ni- ma desemnării cu titlu provizoriu a unui codim prin câteva tablouri statistice ale chiriarh să fie cât mai curând soluţionată, aşezămintelor bisericeşti din Basarabia, dată fiind situaţia problematică a Bisericii aşa cum le-a găsit Episcopul atunci când a basarabene, rămasă fără arhipăstor. Într- sosit în această provincie românească. adevăr, nu vor trece decât trei zile de la vi- Tablou statistic al mănăstirilor de zita delegaţiei basarabene şi Sfântul Sinod călugări în Basarabia anului 1918 al Bisericii Ortodoxe Române va decide 1. Mănăstirea Căpriana, judeţul Chi- să-l trimită la Chişinău pe Nicodim, Epi- şinău, întemeiată de Ştefan cel Mare, cu scop al Huşilor, care va conduce afacerile prima biserică întemeiată de Petru Rareş bisericeşti ale arhiepiscopatului basara- (1545), cu 73 de călugări, dintre care un bean până la numirea titularului. arhimandrit, un protosinghel, doi ieromo- Iată cum descrie Luminătorul sosirea nahi, cinci ierodiaconi, 13 monahi, 30 de P.S. Nicodim la Chişinău: „Potrivit progra- corişti, zece cântăreţi de strană, 15 fraţi ra- mului de primire, Preasfinţitul Nicodim, sofori, 86 de fraţi de ascultare. Mănăstirea Episcop al Huşilor, numit locţiitor de Arhi- are două biserici. episcop al Basarabiei, a sosit sâmbătă, 23 2. Mănăstirea Condriţa, judeţul Chi- iunie, la ora 9 dimineaţa, în gara Chişinău. şinău, întemeiată de ieromonahul Iosif în [...] Frumos şi cu căldură a hiritisit apoi cu- anul 1783, fără arhimandrit, cu un proto- viosul arhimandrit Gurie, în numele biseri- singhel şi patru ieromonahi, în total 67 de cii vii din Basarabia pe noul ocârmuitor. În- călugări. Mănăstirea are două biserici. deosebi bine a arătat că Basarabia se ţinea 3. Mănăstirea Curchi, judeţul Orhei, în- bisericeşte de Episcopia Huşilor care, prin temeiată de Iordache Curcă în 1773 cu 145 răpirea de la 1812, şi-a pierdut toţi credin- de călugări, cu schitul Pripiceni, întemeiat cioşii ce-i avea dincoace de Prut. Acum a de Teodor Soba în 1810. Mănăstirea are vrut Dumnezeu ca chiar de la Huşi să vină patru biserici. Arhiereul care să pună la loc legătura rup- 4. Mănăstirea Dobruşa, judeţul Orhei, tă la 1812.”12 întemeiată de monahul Iosaf din Moldova În timpul uneia dintre numeroasele în 1742, cu 109 călugări. Mănăstirea are vizite canonice, făcute de P.S. Nicodim trei biserici.

12 Luminătorul. 1918, iun., 78. 13 Luminătorul. 1919, sept., 8.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 51 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

5. Mănăstirea Frumoasa, judeţul Or- Pe naţionalităţi: 947 – români; 48 – hei, întemeiată de Efrem şi Iordache Iurcu ruşi; nouă – bulgari; patru – găgăuzi. în 1804, cu 70 de călugări. Mănăstirea are În total, în cele 13 mănăstiri şi şapte două biserici. schituri de monahi erau 1008 slujitori. 6. Mănăstirea Hârbovăţ, judeţul Orhei, Tablou statistic al mănăstirilor de întemeiată de monahi fugiţi din mănăsti- călugăriţe în Basarabia anului 1918 rea Berşad (Podolia) în sec. XVIII, cu 88 de 1. Mănăstirea Călărăşăuca, judeţul So- călugări. Mănăstirea are două biserici. roca, întemeiată de un călugăr cu nume 7. Mănăstirea Hâncu, judeţul Chişi- necunoscut de la mănăstirea Sf. Sava din nău, întemeiată de stolnicul Mihail Hâncu Iaşi. Primul ctitor cunoscut – Hagi Marcu în 1678, cu 74 de călugări. Mănăstirea are Donici (1782). Mănăstirea are 209 călugă- două biserici. riţe (201 rusoaice şi opt românce) şi două 8. Mănăstirea Hârjauca, judeţul Orhei, biserici. întemeiată de monahul Teodosie în 1740, 2. Mănăstirea Cuşelăuca (Coşula), ju- cu 77 de călugări, cu schitul Bocancea. Mă- deţul Soroca, întemeiată de Mitrodora To- năstirea are trei biserici. canos în 1786, cu 149 de călugăriţe (128 – 9. Mănăstirea Cetatea, judeţul Ismail, românce şi 21 – rusoaice). Mănăstirea are întemeiată prin ucazul nr. 1014 al Sfân- două biserici. tului Sinod din Sankt Petersburg în 1910, 3. Mănăstirea Hirova, judeţul Orhei, cu schiturile Terapont (1835) şi Borisovca întemeiată în 1803, cu 167 de călugăriţe (1915). Mănăstirea are doar un protosin- românce. Mănăstirea are două biserici. ghel. Mănăstirea are trei biserici. 4. Mănăstirea Japca (Şapca), judeţul 10. Mănăstirea Noul Neamţ, judeţul Ti- Soroca, întemeiată de monahul Iezechil de ghina, întemeiată de monahul Teofan Cris- la mănăstirea Deleni din Moldova în sec. tea şi Andronic duhovnicul în anul 1859, XVIII, cu 209 călugăriţe (şase românce, 211 cu 131 de călugări. Mănăstirea are patru rusoaice, două evreice). Mănăstirea are trei biserici. 11. Mănăstirea Saharna, judeţul Soro- biserici. ca, înfiinţată de monahul Bartolomeu în 5. Mănăstirea Răciula, judeţul Orhei, anul 1776, cu 60 de călugări, cu schiturile întemeiată de Andrei şi Ioan Roşca în 1795, Horodişte (sec. XIII) şi Ţâpova, întemeiat cu 261 de călugăriţe (240 de românce, 14 de boierul Radu Racoviţă în anul 1756. rusoaice, cinci bulgăroaice şi două evrei- Mănăstirea are trei biserici. ce). Mănăstirea are două biserici. 12. Mănăstirea Suruceni, judeţul Chişi- 6. Mănăstirea Tabăra, judeţul Orhei, în- nău, întemeiată de pitarul Casian Surucea- temeiată de vătaful Darie Carp în 1779, cu nu în anul 1785, cu 60 de călugări. Mănăs- 250 de călugăriţe (244 de românce, patru tirea are două biserici. rusoaice şi două bulgăroaice). 13. Mănăstirea Ţigăneşti, judeţul Or- 7. Mănăstirea Vărzăreşti, judeţul Chi- hei, întemeiată de serdarul Lupu Diacul în şinău, întemeiată pe timpul lui Alexandru anul 1725, cu 54 de călugări. Mănăstirea cel Bun, în 1415. Primul ctitor cunoscut – are două biserici. protoiereul Constantin Măcărescu (1776), Totaluri: cinci – arhimandriţi, 13 – cu 136 de călugăriţe (107 românce, 13 ru- protosingheli, 107 – ieromonahi, 53 – soaice şi 16 bulgăroaice). ierodiaconi, 247 – monahi, 126 – corişti, Totaluri: şapte – stareţe, 281 – mo- 76 – cântăreţi de strană, 115 – fraţi raso- nahii, 417 – surori cu aprobare, 697 – su- fori, 463 – fraţi de ascultare. rori de ascultare, 182 – cântăreţe. În total

52 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Tabloul statistic al bisericilor şi preoţilor în Basarabia anului 1918 Numărul bisericilor lor

Judeţul preoţi parohi doilea” din cerc seminar Licenţiaţi rurale urbane Absolvenţi ai Absolvenţi parohiale Fără studii, fără fără studii, Fără Numărul total de Numărul total Numărul preoţilor Numărul preoţilor Numărul preoţilor şcoala de cântăreţi şcoala filiale I de licee Numărul cercurilor Numărul perechi Numărul total al Numărul total Numărul cântăreţilor Numărul preoţilor „al Numărul preoţilor bisericilor de cerc seminarelor teologice seminarelor Numărul diaconilor cu Numărul diaconilor ajutători şi supranumiţi ajutători Bălţi 4 125 1 145 125 21 140 - 118 10 125 3 - 128 1 128 Cahul 3 56 3 63 56 10 66 - 54 8 56 6 - 62 1 62 Cetatea Albă 4+1 cerc 92 12 85 92 5 97 - 107 7 92 15 5 92 1 107 urban Chişinău 4+ oraşul 117 26 115 117 24 140 7 142 12 117 26 5 161 8 143 Hotin 5 142 3 159 142 20 162 - 131 19 142 8 - 150 2 150 Ismail 3 65 13 57 65 5 70 - 70 7 65 11 1 77 4 76 Orhei 5 156 2 176 156 22 178 - 156 3 156 3 - 159 1 159 Soroca 4 108 2 131 108 25 133 - 104 6 108 1 - 110 - 109 Tighina 5 85 3 84 83 4 87 - 93 7 85 4 2 100 2 96

în cele şapte mănăstiri de călugăriţe erau 2. Via arhierească (Chişinău), cu 12 că- 1381 de slujitoare.14 lugări. Are o biserică. Mănăstirile Răciula şi Vărzăreşti au fost 3. Casa arhierească (Ismail), întemeia- de călugări până în anul 1825, iar mănăs- tă de Melchisedec Ştefănescu în 1865, cu tirile Japca şi Călărăşăuca – până în anul nouă călugări. Are o biserică. 1916. În acestea din urmă călugăriţele au Tabloul frăţimilor de călugăriţe în fost aduse din mănăstirea Virov, guvernă- Basarabia anului 1918: mântul Helm, în timpul evacuării ruşilor 1. Azilul de orfani (Chişinău), întemeiat din Polonia în Primul Război Mondial. În de Arhiepiscopul Platon în 1914, cu 41 de Luminătorul, din octombrie 1916, la rubri- slujitoare şi opt călugăriţe. ca Ştiri, preotul Constantin Popovici avea 2. Ospătăria populară a Catedralei să remarce consternat: „După cum au ară- (Chişinău), întemeiată de Arhiepiscopul tat lucrurile, mănăstirile Călărăşăuca şi Jap- Anastasie (1917), cu 13 slujitoare şi două ca s-au prefăcut în mănăstiri femeieşti nu călugăriţe. pentru călugăriţele de pe loc, dar pentru Total general pe rubrici: 38 de cer- cele venite din Rusia.”15 În aceeaşi revistă, curi; 946 de parohii de cerc; 65 de parohii în noiembrie 1918, preotul Nicolae Murea urbane; 1015 parohii rurale; 944 de bise- va completa: „Mănăstirile Japca, Hârbovăţ, rici parohiale; 136 de biserici filiale şi de Călărăşăuca (de călugări), Răciula şi Vărză- licee; şapte licenţiaţi; 975 de absolvenţi ai reşti – din româneşti ce au fost, s-au făcut seminarelor teologice; 79 fără studii; 946 încetul cu încetul ruseşti.”16 de preoţi parohi; 84 de preoţi „al doilea”; Tabloul frăţimilor de călugării în Ba- 15 preoţi ajutători şi supranumiţi; 16 pre- sarabia anului 1918: oţi profesori de religie la licee. 1. Mitropolia (Chişinău), întemeiată de Prin urmare, la sosirea P.S. Nicodim în Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1814, cu 23 de Basarabia, aici erau 1080 de biserici, 1061 călugări. Are o biserică. de preoţi, 21 de diaconi cu şcoală de cân- tăreţi şi 1030 de cântăreţi.17 14 Luminătorul. 1919, apr., 3-6. 15 Luminătorul. 1916, oct., 67. 16 Luminătorul. 1918, noiem., 21. 17 Luminătorul. 1919, apr., 3-6.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 53 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Episcopul Nicodim Munteanu n-a fost de vreme subjugate, care intrau într-o via- ales întâmplător de către Sf. Sinod al Bise- ţă nouă şi necunoscută, care se năşteau ricii Ortodoxe Române pentru diriguirea acum pentru o formă politică şi socială afacerilor bisericeşti în Basarabia. Absol- despre care nu ştiau şi nu-şi puteau da vent al Academiei Teologice din Kiev, vii- seama cu preciziune cum are să se dez- torul Mitropolit al Moldovei, apoi Patriarh volte şi ce viaţă are să le aducă. [...] Nu se al României (1939-1946), Nicodim era un putea cere de la provincialii veniţi de sub bun cunoscător al culturii teologice ruse, jug să cugete, să lucreze şi să se poarte ca precum şi al formelor de organizare şi de cei crescuţi şi trăiţi în libertate.”18 administrare în Biserica Rusă. El a repre- Or, Păstorul nou-venit cerea de la zentat Biserica Română la Înaltul Sobor clerul basarabean nu doar disciplină şi de la Moscova din anii 1917-1918 şi tot corectitudine, ci şi ceea ce îi lipsea – spi- el, timp de un an şi jumătate cât s-a aflat rit naţional şi coeziune: „Ţin îndeosebi ca în fruntea Eparhiei Basarabiei, nu doar a preacucerniciilor voastre să vă atrag lu- administrat-o cu pricepere, ci a avut şi o area aminte asupra marii sarcini ce aveţi bogată activitate misionară, pastorală şi în această lature. Preoţia îndeobşte este o patriotică. Nicodim a început cu precau- grea sarcină, iar aici e de două ori mai în- ţie, dar şi cu fermitate, una dintre misiunile semnată, pentru că aveţi două moşteniri cele mai grele – reorganizarea administra- scumpe: aveţi de apărat credinţa strămo- tivă a Bisericii din Basarabia, orientând-o şească şi aveţi de apărat şi întărit naţiu- spre apropierea de Biserica din Ţară. Astfel, nea noastră românească. Dacă vom lucra în timpul păstoririi Preasfinţiei Sale în Ba- contrar tendinţelor naţionale, atunci nu sarabia au fost desfiinţate Consistoriul du- numai că nu vom face nimic, dar Dumne- hovnicesc, Sfatul eparhial superior, Consi- zeu ne va pedepsi. [...] Naţiunea română liul şcolar bisericesc, vechea administraţie ocroteşte atâtea naţiuni străine, dar nici economică. Administraţia Centrală Eparhi- Dumnezeu, nici ea nu admite ca acestea să ală a fost organizată pe cinci direcţii: 1) ad- lucreze contra poporului român şi voinţei ministrativă; 2) şcolară şi culturală; 3) eco- lui de a se dezvolta.”19 nomică; 4) judecătorească; 5) mitricală. Nicodim Munteanu venise să păsto- Arhiepiscopia Basarabiei urma să aibă rească în cea mai cosmopolită provincie trei episcopi vicari: de Ismail, de Cetatea românească, plină atât de nostalgici, de Albă şi de Bălţi. Parohiile urmau să se or- oameni complexaţi, cu un sentiment acut ganizeze în protopopiate. Arhiepiscopul al frustrării, cât şi de răuvoitori camuflaţi Nicodim a stăruit ca în funcţiile importan- sau deschişi ai administraţiei române din te din eparhie să fie prezent cvasitotal ele- Basarabia şi ai Statului Român în general. mentul autohton. Om de o aleasă cultură În luna decembrie 1919, scârbit de intri- şi de o ţinută morală ireproşabilă, i-a fost gile pe care le urzeau în jurul lui o parte foarte greu să păstorească într-o Basarabie dintre politicienii locali, dar şi o bună parte dezorientată de începutul unei vieţi noi, dintre clericii nemulţumiţi de reforme, Ar- care nu le insufla păstoriţilor prea mare hiepiscopul Nicodim Munteanu pleacă la încredere. Î.P.S. Gurie, în cartea Procesul şi Bucureşti şi prezintă Sfântului Sinod cere- apărarea mea…, afirma în cunoştinţă de rea de demisie, pe care acesta i-o satisface. cauză: „Ideea superioară a unirii şi conto- pirii tuturor, fără nicio barieră locală, fără (Va urma) nicio autonomie provincială nu o puteau avea provinciile care fuseseră atâta amar 18 GROSU, Gurie. Procesul şi apărarea mea…, p. 35‑36. 19 Luminătorul. 1919, sept., 9.

54 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) POLONEZII ÎN CULTURA REPUBLICII MOLDOVA Ecaterina NEDZELSCHI, şef oficiu, Filiala „A. Mickiewicz” Abstract Râbniţa, Tighina. La Comrat trăiesc mulţi The Poles have arrived in the Bessarabia dintre polonezii Bugeacului. after the defeat of many insurrections in the În secolele XIX-XX polonezii stabiliţi years against the occupants – 1794, 1830, în Imperiul Rus erau percepuţi ca „instiga- 1863. The insurrections wehe suppressed and tori”, „diversionişti”, suspecţi din punct de the Poles roamed in search of refuge. Those vedere politic. În gubernia Basarabia po- that came in Bessarabia formed several polish lonezii mult timp erau supuşi unei supra- settlements. A long time they were under spe- vegheri speciale a poliţiei. Condiţiile isto- cial police surveillance. The historical situation rice nefaste şi politica lingvistică totalitară and the linguistic policy of the communists promovată de regimul comunist au lipsit deprived Poles to speak their language. The polonezii de dreptul de a-şi vorbi lim- great personalities of Polish origin settled in ba maternă. Etnicii polonezi erau forţaţi Moldova had a significant role in the cultural să vorbească limba rusă sau ucraineană. life of the region. Inteligent, skilled, talented Doar în familie şi la biserica catolică se mai they occupied a special place in the Moldavian vorbea limba polonă şi asta le-a permis să culture and imparted knowledge to the young nu-şi uite limba maternă. generation. Among them: Pavel Şillingovski, Abia după proclamarea Independen- Constantin Lodzieski, Vanda Zadnipru, Lidia ţei Republicii Moldova, polonezii au căpă- Lipkovschi, Ludmila Nedremskaia, Galina Fur- tat posibilitatea să înveţe, să practice lim- dui, Nina Crulicovschi, Victoria Selitscaia, Vic- ba maternă, să repună în circulaţie cultura, tor Szimanowski. tradiţiile şi obiceiurile lor naţionale. Astăzi Keywords: The Poles in the Republic of în Moldova activează numeroase societăţi etnoculturale ale polonezilor, se organi- Moldova, the Poles in Bessarabia, adaptation zează festivaluri ale culturii polone, sunt to local environment, Polish contribution to marcate sărbătorile naţionale. Familiile îşi the evolution of science, culture, art. pot educa copii în spirit polonez. * * * „Putem discuta în limba noastră, putem Polonezii au ajuns pe meleagurile să ne bucurăm de copiii noştri, care ne moş- Basarabiei după înfrângerea numeroase- tenesc valorile. Şi departe de ţara-mamă e lor revolte şi răscoale din anii 1794, 1830, posibil să-ţi păstrezi identitatea naţională... 1863 îndreptate împotriva ocupanţilor – Pentru un polonez, cea mai mare bogăţie Rusiei, Austriei şi Prusiei, care au dezmem- este credinţa”, spune Katharina Iajgunovicz1. brat Polonia. Agresiunea acestor imperii Marile personalităţi de origine polonă, a ridicat polonezii la lupta pentru inde- care s-au stabilit cu traiul pe teritoriul Mol- pendenţă. Răscoalele au fost înăbuşite, dovei, au avut un rol semnificativ în viaţa iar mulţi polonezi au luat calea pribegiei. ştiinţifică şi culturală a acestui ţinut. Inteli- Cei ajunşi în Basarabia au format un şir de localităţi populate preponderent de polonezi: Stârcea (Glodeni); Raşcov (Camenca); 1 IAJGUNOVICI Katharina. „Pentru polonezi cre Grigorăuca (Sângerei); Duruitoarea Nouă dinţa e cea mai mare bogăţie”. În: Adevărul. (Râşcani) ş.a. Locuitorii de origine polone- 2013, 24 mai, p. 3. NEDZELSCHI, Felicia. Mica Varşovie de la Glo- ză sunt atestaţi în Chişinău, Bălţi, Tiraspol, deni. În: Adevărul. 2013, 24 mai, p. 2.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 55 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI genţi, pricepuţi, talentaţi şi cu o deosebită să întrerupă studiile şi să se întoarcă în Ba- tărie de caracter, au ocupat un loc aparte sarabia. Aici pictorul realizează o serie de în cultura Moldovei şi au transmis cunoş- lucrări inspirate de natura meleagului na- tinţele generaţiei mai tinere. tal: privelişti simple – o potecă de pădure, Pavel Şillingovski (1881-1942) un drum de ţară, râul Nistru, un copac în bătaia soarelui... Prin pictură autorul des- Artist plastic notoriu, originar din spa- coperă freamătul poetic al naturii. În pe- ţiul basarabean, s-a născut la 16 februarie rioada anilor 1907-1910 Pavel Şillingovski 1891 în familia pic- îşi petrece verile în Basarabia. Baştina va torului decorator rămâne pe întreg parcursul vieţii cel mai Alexandru Şilling- generos izvor de inspiraţie. Peisaj cu troiţa ovski, de viţă polo- (1910); Basarabia. Nistru (1910); Basarabia. neză. Copilăria şi-a Mulsul oilor (1910); Basarabia. Oi. (1912); petrecut-o în casa Basarabia. Râpa în furtună (1913); Pămân- părintească situată tul basarabean (1913); Basarabia. Ghicitul pe strada Kupeces- (1911); Basarabia. Poduri (1916); Basara- kaia 33 (astăzi str. bia. Cai (1916). Aceste lucrări realizate în Vasile Alecsandri). diferite tehnici – acvaforte, linogravuri, Îşi face studiile la Şcoala de băieţi nr. 2 din Chişinău. Primii ulei pe pânză – sunt o odă locurilor natale. paşi în domeniul artei îi vor fi călăuziţi de Frumuseţea naturii, a peisajelor neobişnu- pictorul-profesor Terentie Zubcu. Va frec- ite, pline de lumină, căldură, aerul unic ne venta cursurile serale de desen timp de doi pătrunde cu o vibraţie poetică. Tablourile ani (1893-1894). La insistenţa tatălui, Pavel redau dragostea pictorului faţă de başti- îşi continuă studiile la Colegiul de Arte Plas- nă. Ciclul basarabean de gravuri realizat tice din Odesa. Acolo îşi va petrece timpul în anii 1912-1916 evocă o lume purifica- liber frecventând muzeele, expoziţiile, Tea- tă şi calmă, amintind de un mod de viaţă trul de Őperă. arhaic, patriarhal, nealterat de scurgerea Expoziţiile peredvijnicilor ruşi şi ucrai- timpului. neni au avut un impact benefic asupra În anul 1915 termină Academia de personalităţii tânărului artist. În toamna Arte din Petersburg. Lucrarea de diplomă anului 1901 pleacă la Petersburg, unde a fost Basarabia. Ghicitul. Tot în acest an este admis fără să susţină examene la Co- este trimis pe front în Primul Război Mon- legiul Academiei de Arte. dial, în calitate de infirmier şi nu a mai vi- Petersburgul, umed şi ploios, i-a şubre- zitat Basarabia, unde i-au rămas părinţii şi zit sănătatea. Lipsit de căldură, de soarele fratele. Destinul artistic al lui Pavel Şilling- basarabean, fără părinţi şi mijloace mate- ovski a fost profund marcat de evenimen- riale – toate l-au făcut să se reîntoarcă în tele istorice ale secolului XX. Deşi şi-a pe- Basarabia. Aici şi-a revenit, şi-a revitalizat trecut două treimi din viaţă la Petersburg organismul slăbit şi a pictat mult, cu pasi- (Leningrad), Pavel Şillingovski este unul une: peisaje, portrete, două icoane pentru din marii maeştri ai artei basarabene mo- Mănăstirea Noul Neamţ din Chiţcani. derne. Este autor a peste 100 de tablouri În anul 1903 este admis la Academia în ulei şi acuarelă, 300 de gravuri, 450 de de Arte din Petersburg. Dar situaţia soci- desene, a ilustrat 19 cărţi. A pictat peisaje, al-politică de la începutul secolului XX: portrete, natură statică, grafică de carte... Duminica sângeroasă (1905), violenţa apa- Operele sale se află în muzeele din Mos- ratului represiv ţarist, îl face pe Şillingovski cova, Sankt Petersburg, Pskov, Odesa, Ere-

56 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) van, Chişinău. A murit chinuit de foame, în scenică a spectacolelor de operă şi balet, Leningradul asediat, în 1942. autorul a putut găsi o armonie între muzi- În conformitate cu testamentul picto- că, decoruri scenice, costume şi dramatur- rului, cea mai mare parte din lucrările regie. Spectacolele de balet Lacul lebedelor, alizate de Pavel Şillingovski şi colecţia de Antoniu şi Cleopatra, Don Quijote, Solveig gravuri ce-i aparţineau au fost transmise (spectacol-poveste) au cucerit publicul în anul 1947 Muzeului de Arte Plastice din anilor ’70 ai secolului XX. Chişinău. Mihail Caftanat, Artist al Poporului din Constantin Lodzieski (1913-1978) RSSM, fost solist de balet, îşi aminteşte: „Părinţii mei erau prieteni buni cu familia În vara anului 2013, la 6 iunie, s-au lui Constantin Lodzieski, cu fiul lor Igor sunt împlinit 100 de ani de la naşterea cunos- prieten din copilărie până acum. Am cele cutului pictor-sce- mai frumoase amintiri despre Constantin nograf Constantin Lodzieski, ca pictor şi ca om. Era echilibrat, Lodzieski. A venit blând la vorbă, cuminte, foarte muncitor. în Moldova în 1948, Înainte de fiecare spectacol ieşea pe scenă după absolvirea Fa- să verifice dacă totul e bine aranjat, pus la cultăţii de pictură punct. Nu se ruşina să repare ceva din decor, scenică din oraşul Herson (Ucraina). să coase, să treacă cu pensula înviorând cu- Constantin Lod- lorile. Era foarte atent la detalii. Lăuda artiş- zieski şi-a consacrat tii şi le mulţumea după spectacol. La începu- toată activitatea tul carierei sale a lucrat în Teatrul dramatic profesională teatrului. Amatorii de tea- rus «A. Cehov». A montat spectacole, dar a tru, oamenii de vârsta a treia, probabil îşi pictat şi plafonul din sala teatrală – moldo- amintesc spectacolele Teatrului de Operă venii prinşi în horă. Cu părere de rău, nu s-a şi Balet din anii ’60-’70 ai secolului XX. Sce- mai păstrat pictura, fiind schimbat decorul nografia teatrală a lui Lodzieski era o artă în timpul reparaţiilor ulterioare. Mulţumesc aparte – arta de a executa decoruri sceni- că mi-aţi dat posibilitatea să-mi împărtă- ce şi costume pentru artişti. Individualita- şesc amintirile despre acest minunat om al tea creatoare a pictorului s-a manifestat culturii naţionale.” în spectacolele: Inima Domnicăi de Alexei Constantin Lodzieski, pictor-sceno- Stârcea (1960); Bolero de Maurice Ravel graf, cu un gust rafinat, un mare profesi- (1960); Bărbierul din Sevilla de Gioachino onist, a participat la multiple expoziţii şi Rossini (1961); Aurelia de David Gherşfeld; concursuri republicane şi unionale (URSS), Mireasa ţarului de Rimski-Korsakov (1971) muzeistice. A fost pictor principal la festi- ş.a. În aceste spectacole Constanitin Lo- valurile culturii artei moldoveneşti la Mos- dzieski a tins spre evitarea decoraţiilor cova. În anul 1979, la Londra, a fost orga- de operă şi balet şablonarde, obţinând o nizată post-mortem expoziţia pictorului. unitate a tratării plastice şi a principiului Lucrările sale de decor, bogate în culori, muzical şi aplicând creator posibilităţile pline de expresie, se percep ca originale, expresive ale picturii teatrale. de sine stătătoare. Lucrările scenografice a lui C. Lodzieski În memoria talentatului scenograf, Pic- au fost efectuate cu virtuozitate, constructor al Poporului din RSSM (1974), decorat ţia decoraţiilor fiind complexă. Ele redau cu ordinul „Drapelul Roşu de Muncă”, la 10 atmosfera spectacolului, expresivitatea martie 2013, Muzeul Naţional de Arte Plas- reprezentaţiei teatrale. În prezentarea tice din Chişinău a prezentat o expoziţie a

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 57 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI lui Constantin Lodzieski. 55 de lucrări din Respecta lucrul bine făcut. Se îngrijea în fondul muzeului au ilustrat epoca teatrală permanenţă de calitatea textelor. Promova a anilor 1950-1980. La organizarea acestei talentele, selecta o literatură cu sens apar- expoziţii şi selectarea lucrărilor, a participat te ca să nu polueze eterul cu texte proaste, fiul pictorului, Igor Lodzieski, pictor princi- vulgare sau ideologizate. „Era inteligentă, pal la Compania „Teleradio-Moldova”. înţeleaptă, cultă şi rezervată. Îşi cunoştea pre- ţul”, spune astăzi Larisa Tălămbuţă, redactor Vanda Zadnipru (1929-2007) muzical la Radiodifuziunea Moldovenească. O Doamnă a culturii. Aşa a numit-o re- De emisiunile literar-artistice din anii gizorul şi actorul Ion Ungureanu pe Vanda ’70-’80 mulţi îşi amintesc cu plăcere, inclu- Zadnipru. Soţia cu- siv de Teatru la microfon, care era ascultat noscutului scriitor în toată Moldova, la sat şi la oraş. Convor- Petru Zadnipru, în birile Vandei cu scriitori, critici literari, ti- anii ’60-’80 ai seco- neri participanţi la olimpiade de literatură, lului trecut, a fost provocau un interes deosebit al ascultăto- redactor-şef al rerilor. Mereu a susţinut şi a îndrumat tine- dacţiei literare de retul talentat. Emisiunile Vandei Zadnipru la Radiodifuziune educau gustul estetic, dorinţa de a citi (astăzi Compania cărţi de valoare – literatură universală, po- publică „Teleradio- ezie, dramaturgie. Moldova”). Şi-a „A concentrat forţele jurnalistice, un consacrat viaţa culturii române. nucleu fortificator de idei îndrăzneţe... Emi- S-a născut în familia polonezului Sta- siunile păstrate şi astăzi în cadrul patrimo- nislaw Portco şi a Anei Capusteac din satul niului audio de la «Teleradio Moldova», Vălcineţ, judeţul Hotin. Tatăl era de religie constituie un amplu document, în continuă catolică, fapt care a determinat-o pe soţia valorificare, al procesului literar artistic cul- Ana să treacă la catolicism. Familia Portco tural al timpului respectiv, nişte arhive ce-şi a păstrat tradiţiile şi obiceiurile catolice. aşteaptă investigatorii”, scrie poeta Galina Toţi cei şase copii au urmat Şcoala catolică Furdui în cartea Tangenţe policrome3. poloneză. Mezina Vanda (Wanda) şi fraţii Iată câteva spectacole ale Teatrului la ei au fost educaţi în spiritul valorilor creş- microfon: Ivan Turbincă de Ion Creangă tine universale. A învăţat la Liceul „Regina (1955); Apele primăverii de I. Turgheniev Maria” (1944), apoi la Şcoala nr. 1 din Chi- (1959); Sânziana şi Pepelea de V. Alecsan- şinău. În 1953 a terminat Universitatea de dri (1956); Casa Bernardei Alba de Federico Stat din Moldova, Facultatea de filologie. García Lorca (1973); Păsările tinereţii noas- Lucrează ca redactor-stilizator la cotidia- tre de I. Druţă (1977); pagini înscenate din nul Moldova socialistă şi şef secţie literatu- romanul Don Quijote de M. de Cervantes; ră. Din 1957 şi până în 1985 este redactor- Colacul de salvare de Ianusz Oszenko, au- şef la Radiodifuziunea Moldovenească. tor polonez, ş.a. La microfon erau actorii „Avea un simţ acut al valorii, o voinţă ex- Teatrului Muzical-Dramatic „A. Puşkin” şi ai traordinară, demnitate şi mândrie de neam. Teatrului Republican „Luceafărul”: Valeriu 2 Uite, aici mândria ei de poloneză” , îşi amin- Cupcea, Domnica Darienco, Petru Baracci, teşte ex-ministrul culturii, Ion Ungureanu. Viorica Chirca, Vitalie Rusu, Victor Ciutac,

2 Analecta catholica / Episcopia Romano-Catolică 3 FURDUI, Galina. Tangenţe policrome : eseuri, de Chişinău ; red. : E.S: Anton Coşa. Ch. : Recla- portrete, creionări / postfaţă Tudor Palladi. Ch. : ma, 2010. Vol. IV, p. 305. Labirint, 2009, p. 57.

58 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Iurie Negoiţă, Anatol Răzmeriţă, Mihai În anii 1937-1940 a fost profesoară de Curagău, Nina Vodă, Paulina Zavtoni, Ni- canto la Conservatorul „Unirea” din Chi- nela Caranfil, Ecaterina Malcoci, Valentina şinău. S-a stins din viaţă la Beirut, Liban, Izbeşciuc, Maria Urschi. Regizori ai specta- unde a fost nevoită să plece pentru a scă- colelor radiofonice au fost: Valeriu Cupcea, pa de teroarea sovietică, de deportare în Sandri-Ion Şcurea, Ilie Stratulat. Spectaco- Siberia. lele şi alte realizări au intrat în Fonoteca de Ludmila Nedremskaia, balerină, so- Aur, fondată de Vanda Zadnipru, patrimo- listă a Teatrului de Operă şi Balet în anii niu care include emisiuni literare şi teatra- ’60-’70 ai secolului le de valoare aparte. XX, actualmente În anul 1967 Vandei Zadnipru i s-a pensionată. A fost conferit titlul onorific de Lucrător Emerit soţia celebrului ba- din RSSM. letist Vitalie Pocli- Talentată traducătoare, radiojurnalis- taru (1934-2013). tă, o Doamnă cu educaţie aleasă şi cunoş- A dansat în specta- tinţe vaste, o aristocrată în toate – aşa a colele Fântâna din rămas în memoria contemporanilor Vanda Bahcisarai (în rolul Zadnipru. polonezei Maria); Surorile de V. An- * * * ghel (în rolul Domnicăi); Noaptea Valpurgi- Mulţi oameni de cultură de origine ei; În urma tunetului, Meşterul Manole (după polonă au avut o prezenţă activă în spaţiul motivele baladei). Acum se mândreşte de artistic basarabean. Printre ei se numără şi reuşitele fiului Radu Poclitaru (Moscova) şi următorii. ale nepotului Eugen Poclitaru (Kiev), artişti Lidia Lipcovschi (Lipkowska) (1884- de balet şi ei. 1958) este cea mai vestită soprană născută Galina Furdui, în Moldova. A cântat alături de E. Caruso, pe linia mamei, Ma- F. Şaleapin, L. Sobi- ria Topolinski, este nov ş.a. A concertat de viţă poloneză. O în Viena, Milano, cunoaştem ca au- Londra, Paris, Bos- toare a multor cărţi ton, New York etc. de poezii, cântece, Cu prilejul Ex- eseuri, portrete. As- poziţiei Naţionale tăzi, dumneaei este la Chişinău în 1925, colaborator la re- Lidia Lipcovschi a dacţia muzicală „Te- cântat în Traviata. leradio Moldova”. Ziarul Rampa, din Cunoscuta cântăreaţă de muzică uşoa- 7 septembrie 1925, scria: „Reprezentaţia ră Nina Crulicovschi, Maestru în Arte al RM, «Traviatei» a fost reuşită din toate punctele este poloneză pe linia tatălui. Bunicul ei, Si- de vedere. Nu mai vorbim de interpretarea mion Crulicovschi, născut în Polonia, a fost superioară, plină de inteligenţă, de nerv dra- un bun gospodar, proprietar de pământuri matic şi de drăgălăşie, totodată, dată Viole- şi lacuri în judeţul Orhei. A fost deportat tei de Lidia Lipcovschi şi vocea ei cristalină, în Siberia, împreună cu soţia Ana şi cu fiul de mare volum, care electrizează publicul.”4

4 DĂNILĂ, Aurelian. Opera basarabeană (1918- 1925). Ch. : Edit. Encicl. „Gh. Asachi”, 1995, p. 92.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 59 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Constantin, tatăl şi credinţei. De-a lungul anilor au rezistat cântăreţei. Nina tuturor greutăţilor, nu şi-au pierdut demni- Crulicovschi s-a năs- tatea umană şi nici identitatea etnică, chiar cut în Siberia. Stră- şi trăind departe de Patria istorică. bunicul Ninei, Franz Toată admiraţia noastră faţă de aceas- Krulikowski a fost tă mândră naţiune! un nobil polonez, Referinţe bibliografice diplomat, însărcinat cu afaceri externe al 1. Episcopia Romano-Catolică de Chişinău. 5 Analecta catholica. Red. : E.S: Anton Coşa. Ch. : Re- Poloniei . clama, 2010. Vol. IV. Cântecele inter- 2. BODRUG, Ion; DAMANCIUC, Gheorghe. pretate de Nina Cru- Diaspora poloneză din Moldova: revenire la valorile licovschi au cucerit inimile ascultătorilor: Cu culturale şi spirituale. Acad. de Şt. a Moldovei. Inst. numele tău, Basarabie; Vârsta dragostei; Rar de Cercet. Interetnice. Ch. : ÎSFE-P Tipografia Cen- trală, 2006. de tot; Trandafirul meu; Ninge; Taci, inimă, 3. BRIGALDA-BARBAS, Eleonora. Pavel Şillin taci; Lampa; Iubite drag; Autumnala ş.a. A govski. Ch. : ARC, [s.a.]. – (Maeştri basarabeni din colaborat cu compozitorii Ion Aldea-Teodo- secolul XX). rovici, Petre Teodorovici, Mihai Toderaşcu, 4. COLESNIC, Iurie. Legende de care avem Ion Enache etc. Vocea ei dramatică, adâncă nevoie. În: Timpul. 2013, 8 martie, 22. 5. DĂNILĂ, Aurelian. Opera basarabeană şi cântecele care abundă în dramatism şi (1918-1925). Ch. : Encicl. Gh. Asachi, 1995. zbucium nu le poţi uita. Mulţi ani a fost des- 6. Femei din Moldova : Enciclopedie / Ed. părţită de publicul din Moldova, lucrând la Iurie Colesnic. Ch. : Museum, 2000. Teatrul de Estradă din Piteşti. Recent s-a în- 7. FURDUI, Galina. Tangenţe policrome : tors acasă, la Chişinău, şi doreşte să înteme- eseuri, portrete, creionări. Postfaţă Tudor Palladi. Ch. : Labirint, 2009. ieze un Teatru de Estradă în capitală. 8. Galina Furdui : Biobibliografie. Bibl. Mu- Victoria Selitscaia, pictor, membru nicipală „B. Hasdeu”, Centrul Academic Int. Emi- al Societăţii „Polska Wiosna w Moldowie”, nescu ; ed. întocmită de Vladimir Furdui. Ch. : Gra- autor al multor expoziţii. În anul 2008, şi-a fema Libris SRL, 2008. expus tablourile în incinta Filialei polone 9. IAJGUNOVICI, Katharina. „Pentru polonezi credinţa e cea mai mare bogăţie”. În: Adevă- „A. Mickiewicz”, cu prilejul Săptămânii uşi- rul. 2013, 24 mai, 3. lor deschise. 10. Moşteniri comune. Tezaurul polonez în co- Victor Szymanowski (cunoscut în lecţiile muzeistice, arhivistice şi bibliotecile molda- presa autohtonă ca Şimanovski). Fotojur- ve : pliant. Ch., 2002. nalist la ziarul Vecerni Kişiniov. Împreună 11. NEDZELSCHI, Felicia. Mica Varşovie de cu Tadeusz Malinowski a iniţiat mişcarea la Glodeni. Felicia Nedzelschi. În: Adevărul. 2013, 24 mai. de renaştere a culturii polone, a tradiţiilor 12. АРАБАДЖИУ, Р. Очарованная песней. şi obiceiurile în Moldova independentă. Ch. : Lit. Artistică, 1977. Polonezii din Moldova s-au încadrat în 13. КОРОЛЁВА, Э.А. Молдавский балетный societate, au câştigat stima şi respectul tu- театр. Кишинёв : Штиинца, 1990. turor prin munca lor pentru binele poporu- 14. ШОРИНА, Л. Мир глазами театра : история Гос. рус. драм. театра им. А.П. Чехова. lui, aportul la dezvoltarea culturii române, Ch. : Inessa, 2001. păstrarea tradiţiilor sale naţionale, a limbii 15. www.elonora-lisnic.blogspot.com

5 www.elonora-lisnic.blogspot.com

60 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Teorie și practică

PARADIGMA DESIGNULUI ÎN ACTIVITATEA BIBLIOTECONOMICĂ Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Abstract de servicii informaţionale şi către sporirea The deep changes in the last decade have considerabilă a implicării energice a utili- imposed the need to revive, reinvent the infod- zatorului în activitatea noastră, în contrast ocumentary environment. The public libraries cu rolul lui pasiv din trecut. În acest context, need to take a new way, to create new services înţelegerea şi găsirea răspunsurilor adec- innovative and valuable. The approach of the vate la necesităţile utilizatorului constituie design paradigm in the library activity is built răspunsul cel mai potrivit pentru transfor- on the supposition that the design thinking marea bibliotecilor, adică schimbarea, adi- transform libraries and inspiries innovation. că inovarea. Suntem constrânşi să evoluăm The „B.P. Hasdeu” Municipal Library is odată cu mediile aflate în schimbare. Nu the institution that understands the design. întîmplător, un principiu al lumii de azi este: The library uses the transforming design, the „Schimbă-te sau... dispari.” design that brings users and leads the library Bibliotecile publice au nevoie de acţi- to new dimensions. The author demonstrates uni care ar revigora, reinventa activitatea that the library is responsive to the design by lor, au nevoie de un nou drum, de servi- presenting examples. And the people outside cii care aduc, creează valoare. Modelul de the library recognize the design thinking in the creare a valorii solicită un echilibru între library activity. două perspective: analitică şi intuitivă. The article provides to the librarians a set Perspectiva gândirii analitice este perfecţi- of necessaries tools to help them to implement onarea, cu ajutorul unor procese analitice the design in library activity. riguroase, repetate continuu. A doua per- Keywords: public libraries, „B.P. Hasdeu” spectivă este centrată pe primatul creati- vităţii şi al inovaţiei şi are la bază gândirea Municipal Library, innovation, analytical intuitivă. Traduse şi raportate aceste două thinking, intuitive thinking, librarian designer. modele, la activitatea bibliotecii: (1) bibliotecile care susţin gândirea analitică sunt * * * construite pentru a lucra aşa cum au fă- Gândirea design transformă bibliote- cut-o dintotdeauna; se opun ideii de a se cile şi inspiră inovarea. Este supoziţia pe reinventa, reconstrui dinamic rămânând care mi-am construit demersul / pledoaria pe lucruri experimentate şi validate; (2) bi- pentru paradigma design în activitatea bibliotecile conduse după gândirea intuitivă blioteconomică. Mai mult de un deceniu, produc inovaţii rapid, dar tradiţia, în acest asistăm la o schimbare profundă în mediul caz, reprezintă o provocare. infodocumentar cu (de) sorginte socială, Aşadar, Analiza din prima perspecti- prin deplasarea accentului de la stabilita- vă şi Intuiţia din a doua nu sunt de ajuns. tea seculară şi ofertele anacronice la pieţe Pentru a performa, biblioteca astăzi are

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 61 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ nevoie atât de elemente ale gândirii ana- nostru, nemaivorbind de lumea largă, în litice, cât şi de elemente ale gândirii intu- care ar trebui să ajungem cu toate acestea. itive. Combinarea abilităţilor analitice cu Avem nevoie de o abordare asupra inova- originalitatea intuitivă emerg o nouă pa- ţiei capabilă să fie puternică, eficientă şi radigmă – paradigma designului. Concept accesibilă, care să poată fi integrată în toa- relativ nou, despre care ne-am propus să te aspectele activităţii biblioteconomice. discutăm în scopul echipării bibliotecari- Gândirea design oferă o astfel de aborda- lor cu cunoştinţe despre paradigma desig- re. Gândirea design se bazează pe capaci- nului. Paradigma designului este acea for- tăţi pe care le avem cu toţii, dar care sunt mă de gândire care permite transformări neglijate de către practicile bibliotecono- (or, acesta este cuvântul tot mai prezent mice; se bazează pe abilitatea noastră de la BM). Bibliotecile care îmbrăţişează pa- a fi intuitivi, de a recunoaşte tipare, de a radigma designului se disting prin dorinţa construi idei care au semnificaţie emoţi- de a-şi reconfigura continuu activitatea onală şi totodată funcţionalitate; de a ne (or, asta vrem toţi, la BM „B.P. Hasdeu”!). exprima prin intermediul altor mijloace, în Specific gândirii analitice este exploa- afară de cuvinte şi simboluri. tarea – căutăm modele din trecut şi le Putem utiliza, chiar este recomandabil, exploatăm; gândirii intuitive îi e specifică dezvoltarea propriului sistem de cunoaş- explorarea – căutăm analogii, lucruri noi tere1 de designer. Roger Martin a introdus pentru a modifica activitatea. Echilibrul în cartea sa The Oppozable Mind conceptul între aceste două îl asigură o a treia for- de sistem personal de cunoaştere de de- mă a gândirii – gândirea design. Adepţii signer ca metodă de gândire despre cum paradigmei designului permit bibliotecii dobândim cunoaştere şi expertiză. Deci, să echilibreze exploatarea şi explorarea, fiecare dintre noi are un sistem propriu de inventarea şi administrarea, originalitatea cunoaştere, fie că îl conştientizăm, fie nu. şi perfecţionarea. Unii dintre noi îşi dezvoltă sistemul pro- Ca şi concept, paradigma designului priu de cunoaştere orientat pe exploatare, s-a închegat de-a lungul deceniului trecut. alţii pe explorare. Diferenţa e mare... Prin O definiţie comună este aceea că paradig- aceasta ne diferenţiem. ma designului înseamnă să gândeşti aşa Sistemul propriu de cunoaştere are cum face un designer. Într-o versiune aca- trei componente care se susţin reciproc: demică, paradigma designului reprezintă viziunea, instrumentele, experienţa. o disciplină care foloseşte sensibilitatea şi Cel mai larg şi, totodată, cel mai abs- metodele designerului pentru a satisface ne- tract element al acestui sistem este viziu- voile oamenilor prin ceea ce este fezabil din nea noastră, a fiecăruia, nu instituţională. punct de vedere tehnologic şi prin ceea ce o Este acea parte a cunoaşterii prin care ne strategie viabilă ar putea converti în apreci- definim cum vedem lumea din jurul nos- erea utilizatorilor şi în oportunitate de piaţă. tru şi cum ne vedem, pe noi, în această Or, asta îşi doreşte fiecare bibliotecă. lume. Un bibliotecar „designer” vede lu- Cum sa ne transformăm în „designeri”? mea şi biblioteca ca pe un loc care agreea- Chiar dacă noi, inovatori aspiranţi, ză ideile noi şi nu condamnă schimbarea. am participat la câteva instruiri, am învă- ţat câte ceva din inovare, rareori întâlnim 1 Despre acest sistem, mai detaliat, şi din alt punct materializarea cunoştinţelor acumulate de vedere citiţi şi: Kulikovski, Lidia. Legile perfecţi- sub forma unor noi produse, servicii sau onării între bibliotecă-formator-bibliotecar. Incur- strategii; nu le prea întâlnim în domeniul siune teoretică cu excurs praxiologic. În: BiblioPolis. 2013, 50, (4), 84-89.

62 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Etosul acestor bibliotecari este să producă trebări (de ce vii la bibliotecă, de când citeşti, activităţi semnificative. Ei pleacă de la conce citeşti şi ce doreşti să citeşti?) din start vingerea că biblioteca se poate schimba şi este compromis. Dar, de regulă, aşa proiec- ei ca manageri sau bibliotecari pot contri- tăm şi începem noi sondajele utilizatorilor. bui la această schimbare. Este un excelent Ca designer acceptă ideea că vei petrece mod de a aborda activitatea. mai mult timp cu utilizatorii. Imaginează-ţi Designerul are o viziune care-l îm- că eşti utilizator, că asculţi ce au de spus des- pinge către căutarea necunoscutului la pre experienţa de utilizare a bibliotecii, cum acceptarea surprizei şi este familiarizat simt ei serviciile sau relaţia cu angajaţii bibli- cu sondarea dificultăţilor fără să ştie ce va otecii. Numai aşa veţi putea distila abordări rezulta de acolo. Designul nu este artă. Să mai profunde ale misterului utilizatorilor ne intre asta în cap! Este mai aproape de dvs. schimbători, neloiali, nerecunoscători, un compromis pragmatic decât de perfec- indiferenţi decât ai putea vreodată cu aju- ţiune. Adoptarea viziunii designerului ne torul gândirii analitice – or, sondajul este o conduce la descoperirea echilibrului între metodă analitică, cantitativă. validitate şi fiabilitate. Al doilea instrument al designerului Pentru noi, managerii, primul pas în este imaginaţia. La prima vedere, ar putea adoptarea viziunii designerului este să părea că imaginaţia este mai degrabă un devenim conştienţi de propria atitudine. act natural al minţii umane decât un instru- Gândiţi-vă la deciziile pe care le luaţi şi ment. Noi toţi avem imaginaţie. Dar în cazul întrebaţi-vă explicit în legătură cu presu- multora dintre noi, observaţia este subdez- punerile şi supoziţiile din spatele lor. Apoi voltată. Designerii transformă sistematic comparaţi atitudinea cu pasiunea desig- imaginaţia într-un instrument puternic, nerului pentru dificultate şi cu dorinţa sa unul compus din indiferenţă şi testare – adi- de a fi surprins. Vedeţi vreo şansă de a vă că produce imediat, imaginativ, un prototip, apropia de viziunea designerului? Prima şi se gândeşte dacă poate lucra sau nu... mişcare în acea direcţie este să repeţaţi Al treilea instrument este configuraţia. neîncetat până când ideea devine a doua Adică, transformarea ideii într-un sistem dvs. natură: „Rolul meu, munca mea con- de acţiune care va produce rezultatul dorit stă în a echilibra fiabilitatea cu validitatea.” în activitate. Este acel design al activităţii Instrumentele-cheie ale designerului care va transforma abordarea creată ab- sunt observaţia, imaginaţia, configuraţia. ductiv în roade. Fără asta, nici observaţia, Această triadă rezultă consecvent din adop- şi nici imaginaţia nu vor fi răsplătite. tarea paradigmei designului. Observaţia – Pentru un manager, pasul configuraţi- observaţia profundă, atentă şi receptivă. De- ei înseamnă să te întrebi cum se integrea- signerul caută noi abordări care i-ar putea ză abordarea şi noua ta soluţie în schema permite să producă progrese în cunoaştere mai largă a activităţii bibliotecii pentru care din acest motiv trebuie să fie capabil să vadă lucrezi. Acest sistem de activitate pe care îl lucruri pe care alţii nu le văd (de exemplu, creezi ar putea fi potrivit numai pentru un modele care ar putea ajuta la transforma- departament sau proiect. Însă, chiar şi înă- rea unui mister într-o euristică). Acest lucru untrul acelei sfere limitate, poţi construi un presupune să analizezi un subiect rezonând model pe care îl poţi testa şi verifica. cu el. De exemplu, dacă vrei să înţelegi utili- Ultima componentă a sistemului per- zatorii, necesităţile lor, gândeşte-te la ce fel sonal de cunoaştere este experienţa. Ex- de informaţii doreşti să obţii şi modul în care perienţa noastră reprezintă cea mai prac- preferi să le obţii. Un sondaj cu trei-patru în- tică şi mai tangibilă formă de cunoaştere.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 63 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ

Experienţele pe care le acumulăm sunt înţelege designul mobilierului din biblio- produsul viziunii şi al instrumentelor noas- tecă. În urmă cu 10-15 ani, companiile se tre, care ne îndreaptă către nişte experien- băteau prin preţuri. Astăzi, prin calitate. ţe şi ne îndepărtează de altele. Mâine, prin design (Robert Hayes, profe- Pentru a fi un designer bun, foloseşte- sor, Harvard Business School). ţi conştient experienţele pentru a-ţi întări Designul rămâne un tărâm necunos- competenţa şi pentru a-ţi hrăni originali- cut pentru unii bibliotecari, neexploatat tatea. Originalitatea cere disponibilitate şi neexplorat, necunoscut pentru alţii. De pentru experiment, răspunsuri spontane ce? Greu de răspuns. Are substrat indivi- pentru o situaţie nouă, flexibilitatea de a dual, personal... creează decomodificare, schimba direcţiile după cum o cer date- derutinizare, neangajare... Unele biblio- le, contextul şi reacţia la oportunităţi. Este teci l-au descoperit, au înţeles, intuitiv că e important să devii familiar cu exerciţiile de timpul designului! Au înţeles... exemplele încercare şi eroare şi cele de concepere a şi au câştigat prin design. Pot face la fel şi prototipurilor, astfel vei fi tentat să te con- toate celelalte. centrezi asupra soluţiei mai puţin riscante a Noi, managerii bibliotecii, trebuie să competenţei, până la excluderea originali- plecăm de la premisa că toate produsele, tăţii. Ciocan, ace, imagine... Specialistul care serviciile altor biblioteci sunt aceleaşi – nu încearcă niciodată să gândească în feluri gratuite, cu aceleaşi performanţe, aceeaşi noi continuă să vadă acelaşi lucru în acelaşi tehnologie, aceleaşi caracteristici. Desig- fel. Originalitatea fără competenţă este o nul este singurul lucru care ne diferenţiază. ciudăţenie. Soluţia este combinarea lor. „La Biblioteca Municipală «B.P. Hasdeu» îmi Designerii de succes îşi dedică timp place... aici e altă atmosferă... modernă, altă desăvârşirii instrumentelor şi competenţe- metodologie, totul este altfel”, este părerea lor; caută conştient şi explicit oportunităţi unui utilizator / scriitor, care aşa a motivat pentru a încerca lucruri noi şi pentru a le de ce alege BM pentru a-şi lansa cartea. testa limitele lor. Deci, fă un efort continuu Pentru el e metodologie, modernitate, dar şi conştient, antrenează-ţi muşchii creativi, pentru noi este design. Cuvântul care lip- angajează-te să ieşi din aria expertizei tale seşte, dar se subînţelege că e designul. şi lărgeşte-ţi aria competenţei. Gândirea specifică designului este apli- Per ansamblu, sistemul de cunoaştere cabilă cu succes produselor, procesului de al designerului – cineva obişnuit mai de- inovaţie în sine şi nivelului conceptual. De grabă să conceapă designul unei activităţi ce design? Pentru că designul este centrat decât să îl itereze pe cel existent – este pe oameni. Designul ţine cont de tehnolo- compus din viziuni, instrumente şi expe gie, de raţiuni financiare, dar pleacă de la rienţe unice. nevoile umane şi necesită o anumită exi- Cei de la „Procter & Gambel” realizea- genţă în raport cu fiecare detaliu al expe- ză paradigma design pe trei dimensiuni rienţei utilizatorilor. Deci, noi, bibliotecarii, esenţiale: (1) înţelegerea profundă şi ho- pentru a ne reinventa, trebuie să ne con- listică a utilizatorului; (2) conceperea de centrăm atenţia asupra dimensiunii uma- noi posibilităţi şi modele şi perfecţionarea ne a instituţiilor noastre. În acelaşi mod lor; (3) crearea unui sistem de lucru care gândirea specifică designului, centrată pe să transforme ideea nouă în realitate şi experienţa umană, ne poate îndruma spre în activităţi valoroase. (Strategia este un următorul pas: transferul abilităţii de a crea exerciţiu de design!) Bibliotecile trebuie să produse către generarea unei adevărate înţeleagă designul activităţii lor aşa cum experienţe pentru utilizatori. O perspecti-

64 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) vă pur tehnocentrică asupra inovaţiei nu e Mihail Vakulovski sustenabilă; o filosofie bazată pe strategiile He-he, păi nici noi nu mai suntem tinerei, existente va fi curând depăşită de desco- TIUK e prima revistă web din România, am fă- periri, schimbări pe plan naţional şi global. cut-o în 2000, când am venit din Bucureşti la Avem nevoie de noi alegeri – de produse Braşov şi simţeam nevoia de ceva nou-nou, iar noi ca să echilibreze necesităţile utilizatori- primul nr. a apărut iarna, în 2001 deja, aşa că lor şi a bibliotecii în ansamblu; de idei noi suntem şi noi vechi. Mi-a plăcut mult tot ce am văzut la Dvs., apoi v-am urmărit de la distanţă şi care să abordeze provocările globale sau mi s-a părut incredibil ce puteţi să faceţi la bi- naţionale măcar; de strategii noi care să bliotecă... Din păcate, am ţinut TIUK departe de producă diferenţe semnificative. bani, deşi am avut propuneri, fac revista fără sa- Design nu înseamnă doar înfrumuse- lariu, de plăcere, aşa că şi premiile sunt simboli- ţare. Designul este o competenţă, astăzi, ce, de recunoaştere. La început premiul era un o competenţă-cheie. Când bibliotecarii sac de cartofi şi prietenia noastră, Braşovul fiind vor avea această competenţă vor înţelege o zonă foarte bună pentru cartofi şi – surpriză designul. Atunci designul face diferenţa, – toată lumea se bucura de cartofi, inclusiv scri- atunci designul devine un stil de activita- itori mari şi bătrâni, cum e Nora Iuga, Daniel Piş- te, un stil de viaţă. cu etc., de poeţii tineri ce să mai vorbim... Acum vor fi diplome (sper să v-o aduc în scurt timp, Designul este astăzi avantaj distinct. În- dacă nu vă găsesc i-o las lui Crudu – ciudat că ţelegerea designului trebuie să fie prezentă nu v-a spus de premiu), în viitor poate voi găsi în toate aspectele activităţii. Ilustrăm mai un sponsor pentru pasul următor. Mă bucur că jos câteva exemple de sesizare a gândirii vă bucuraţi de premiu. Multă sănătate, bucurii design în activitatea bibliotecii noastre: şi numai bine! Mihai, cu prietenie, respect şi admiraţie Mihail Vakulovski (scuze de aşa scrisoare lungă, aşa a ieşit...) Felicitări pentru premiul TIUK! (http:// www.tiuk.reea.net/index.php?option=com_ Conversaţii pe Fecebook content&view =article&id=2725) Svetlana Cernega Doamna Lidia permanent ne uimeşte cu Lidia Kulikovski lucruri frumoase, utile pentru noi, bibliotecarii, Mihai, surpriza surprizelor!!! Da ce înseam- pregătite minuţios şi cu chibzuinţă, conform nă asta? Noi cum să ne comportam ca TIUK-işti?? standardelor europene. Am avut ocazia să asist Toată ziua o să zbor... de bucurie... Dar sunt din- şi eu la o întrunire la Crihana, unde am avut o tre cei care se trezesc uşor. Numai nebunii se deosebită plăcere şi satisfacţie sufletească. Să- bucură de bucurie. Eu, nu sunt cu totul nebună, nătate şi putere de muncă. doar ies mai uşor şi mai des din context şi din Silvia Lozinschi cotidian. Oare pentru asta? Pentru că nu sunt cu Culoarea galbenă şi albastră se potriveşte totul nebună în astfel de cazuri mă responsabi- de minune! E super! lizez nu ştiu pentru ce, mă angajez în nu ştiu în Lenuța Ursachi ce, mă autoevaluez (ca instituţie) şi mă gândesc O lecţie pentru noi toţi. Felicitări! cum să port acest premiu? Mihai, te-ai legat cu Mariana Harjevschi noi, iar noi... suntem serioşi... Suntem şi bătrâni – Dna Lidia Kulikovski, designer... 136 de ani – şi m-am uitat, printre premianţi... Hasmik Galstyan tot tinerei şi tinerei... Mă bucur pentru toţi câş- Lovely design! tigătorii premiilor TIUK! Dar, mai ales, mă bucur Svetlana Suveică pentru TIUK, care încurajează şi susţine talente Cu cât gust este amenajată sala! tinere, nonconformismul, originalitatea, inedi- Lidia Kulikovski, mă bucur că aţi sesizat tul, atitudinea! Felicitări şi tuturor TIUK-iştilor! designul... Asta înseamnă că aveţi gândire-design... şi e mare lucru…

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 65 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ

Apariţia albumului Chişinăul în pictură însu- signul pentru surpriză? Designul pentru mează voinţa de a clădi durabil a unor oameni surpriză... ne reprezintă? Reprezintă cum- (iniţiatori, finanţatori, truditori la acest proiect) va proiectele la care lucrăm chiar acum? care şi-au înţeles exact misiunea: aceea de a Dacă nu ratăm o mare oportunitate. Şocul pune în valoare nucleul de forţa al bogatului te- recunoaşterii „Wow!” este scopul suprem zaur artistic de pictură al acestui habitat binecu- al designului. Este, recunosc, un standard vântat de Dumnezeu şi de a-l transmite genera- suprem, dar singurul standard, teoretic, ţiilor următoare. Autorii reprezentaţi dau culorii care merită a fi asumat în această lume- şansa de a comunica mesajul lor specific, inspirat de peisajul natural, arhitectural, dar şi uman al piață foarte, foarte aglomerată. Altfel cum locurilor de care se simt legaţi cu toată fiinţa. Ma- ne-am face loc? terialul biobibliografic impresionant, acurateţea Oamenii, în general, şi bibliotecarii, în desăvârşită a reproducerilor fac, din însuşi acest particular, spun că nu înţeleg designul, dar album, o operă de artă ce cumulează, pe lângă ştiu sigur când designul este vinovat: vă înalta dimensiune culturală şi pe cea educativă cumpăraţi pantaloni şi nu vă simţiți bine şi turistică. Un obiect cultural de cunoaştere şi re- în ei (buzunare mici, se ridică între picioa- cunoaştere ce poate sta, fără niciun complex, pe re) – designerul e de vină; am cumpărat raftul oricărei biblioteci din lume... scaune în sala de lectură, ne aşezăm şi (Axenia Hogea, Tulcea, România, 6.02.2013) stabilim că sunt incomode, nesigure – de- Catalogul-bibliografie Chişinăul în pictură signerul de vină!; aţi fost prin hotele – aţi este o lucrare interesantă, se poate spune că putut citi vreodată pe sticlele expuse în este un unicat. Ceva asemănător eu nu am în- baie ce scrie? Eu, nu! Intuiesc care-i şam- tâlnit. Cartea este perfect prezentată! Ilustraţiile pon, care-i body locion, care-i săpun. Îmi color spun multe fără cuvinte, dar articolul de amintesc că în delegaţia Novateca am stat prezentare generală ne ajută să înţelegem mai la Hotelul „Cişmigiu” din inima Bucureştiu- bine misiunea artiştilor. Lucrarea este utilă, în lui. Design interior de poveste. Dar o co- primul rând, pentru profesionişti, dar este acce- legă ne-a mărturisit: în baie scrie că este sibilă şi publicului larg. Este admirabil, că s-au şampon, dar eu nu l-am găsit, să nu zică că găsit mijloace pentru editare. Îi felicit pe autorii-entuziaşti în frunte cu directorul Bibliotecii noi, basarabenii, l-am luat acasă... Ceilalţi Municipale! dintre noi, mai frecvenţi prin hotele, au (Tatiana Timofeiov, jurnalist, Suceava, Ro- intuit şi s-au folosit – de vină sunt desig- mânia) nerii. De ce nu toate softurile sunt pe înţe- lesul utilizatorului? – de vină e designerul. Consider că BM, în mare, este instituţia În momentul când începem să învinuim care înţelege designul. Foloseşte designul designerul şi nu mai dăm vina pe noi că care transformă, care aduce utilizatori şi ceva nu funcţionează, am făcut primul pas duce biblioteca pe noi dimensiuni. BM nu către înţelegerea designului (colega de la se mulţumeşte cu calificativul „bun”. BM îşi hotelul „Cişmigiu” e încă prea departe de rezervă angajamentul pentru calificativul design şi va rămâne foarte mult timp pe „foarte bun”, „surpriză”, „Wow”! această dimensiune de neştire, de neînţe- Un designer celebru, Dewys Lasdon, a legere – ea şi-a asumat vina...). spus: „Treaba noastră este să oferim utiliza- Întâi ne mâniem pe designul întâlnit torului... ceea ce nu a visat niciodată că ar în lucrurile comune, necesare vieţii şi apoi dori; iar când o va primi, va recunoaşte că traducem această furie şi nemulţumire este exact ceea ce şi-a dorit întotdeauna.” pentru munca noastră! Ne asigurăm că Se pot aventura bibliotecile să sub- ceea ce facem, producem, proiectăm să scrie la aceste cuvinte? Să utilizăm de- producem (formulare, sondaje, lucrări, ac-

66 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) tivităţi, politici, servicii) nu va stârni o reac- (1) Deschideţi ochii: priviţi în jurul dvs. ţie furioasă din partea utilizatorilor interni oriunde v-aţi afla – la restaurant, la talcioc, şi externi. Asta-i ideea! Să utilizăm meca- la piaţă, la supermarket, în parc, la pati- nismul ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face – noar (scriu exact în timpul când în Piaţa principiul călăuzitor în activitatea noastră, Marii Adunări Naţionale funcţionează un dar mai amănunţit la atelierul Loializarea patinoar), la activităţi sau evenimente cul- utilizatorului. Designul este un avantaj fe- turale – după chestii / lucruri care vă ener- nomenal dacă suntem continuu preocu- vează, care vă încântă, care vă surprind paţi de el, în special, de cele mai minore sau vă mânie. manifestări ale lui, pe care le putem înlătu- (2) Citiţi: reviste, cărţi despre design ra fără efort mare. Deci, punem defectele sau despre alte subiecte, chiar poveşti... produselor pe seama designerilor, apoi Acum orice revistă are de toate – revistele ne amintim că noi şi suntem designeri ai despre sănătate scriu despre istorie şi foa- muncii noastre de zi cu zi. Problema rezidă mete, război; cele despre design – despre în receptivitatea la design. Exemplele de bucate, menaj, circ etc. Citiţi orice şi gân- feedback de la masa rotundă Cercetarea diţi critic nu ca pe o imagine statică care contează!, de la Premiul Tiuk, Braşov, şi la nu vă priveşte... Educaţi-vă gândirea de- albumul Chişinăul în pictură din casetele sign. de mai sus, ne demonstrează că suntem (3) Păstraţi, decupaţi dacă e cazul sau receptivi la design. În unele cazuri noi cre- copiaţi, reclame bune, un slogan bun, că- ăm, cu bună ştiinţă, design, în altele oame- utaţi site-uri de publicitate, pagini Fece- nii din afara bibliotecii recunosc gândirea book de publicitate, dându-le un like! Vă design în activitatea noastră. trimit zilnic reclame, slogane, nici nu tre- Apoi, trebuie să învăţăm a deschide buie să-i căutaţi; memoraţi reclame de la ochii. Cum? televizor, acum putem reveni la emisiunea

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 67 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ online şi copia ce nu dovedim când privim pereţi... Nici nu mă gândeam să vă îndemn (exemplu: Tatiana Borodatîi, pe care am ca vă distrugeţi ziua de muncă devenind premiat-o pentru parafraza la campania sensibili la toate mostrele de design din Fii deştept, ia-ţi un card inteligent). jur. Ideea este, bien sûr, traducerea. Direct (4) Fiţi cu ochii pe forme reuşite, litere spus, atunci când vedeţi un design de doi atrăgătoare (majoritatea oamenilor scriu bani sau indicaţii stupide pentru utilizarea cu Times New Roman şi nici pe departe nu unui lucru, întrebaţi-vă, de fiecare dată: în este cel mai atrăgător), cărţi de vizită bune, ce măsură face şi biblioteca Dvs. aceleaşi forme de gratificare frumoase, elegante, lucruri pentru utilizatori? (Fiţi sinceri!) Poa- interesante, originale reţineţi-le, copiaţi-le, te le spuneţi la toţi din bibliotecă să încea- folosiţi elemente pentru Dvs., fiţi un fanat pă un dosar / o agendă cu / despre design. al formelor! Ori le judecaţi, ori le plăceţi şi Apoi să lucreze împreună la traducere: vă îndrăgostiţi. cum ar fi o zi trimestrială a designului? (5) Creaţi două dosare: „de bun-gust” O zi întreagă dedicată designului, dedicată şi „de prost-gust”. Luaţi notiţe, păstraţi în- exclusiv „micilor” probleme de design de registrările! De fiecare dată când întâlniţi la biblioteca Dvs.? Sau o excursie în teren, ceva ce ţine de design de calitate – puneţi‑l de jumătate de zi, cu tema designului... la deoparte; de fiecare dată când daţi peste un mall! (după Seth Godin?). Sunt câţiva ceva ce ţine de design de rahat, puneţi-l paşii prin care, utilizaţi, puteţi orienta bi- deoparte. Construiţi-vă propria bibliotecă blioteca Dvs. pe drumul spre înţelegerea / de design opozabil bun / prost! Aşa vă veţi receptivitatea faţă de design. ajusta senzorii de design din mers. Sunt câţiva paşii prin care, utilizaţi, pu- (6) Faceţi un tur al magazinelor Totul teţi orienta biblioteca Dvs. pe drumul spre de 15 lei sau Totul de 25 de lei: căutaţi lucruri înţelegerea / receptivitatea faţă de design. de „bun gust”, proiectate bine care costă Efortul interior de a-ţi dezvolta viziunea, puţin. Post-ituri, o agrafă, o ramă, cleşti- instrumentele, experienţele ca un desig- şoare / clame... Scopul este să vă obişnuiţi ner va fi corelat cu efortul orientat către cu ideea că designul sclipitor poate fi găsit exterior de a comunica şi de a colabora cu colegii care tind puternic către fiabilitate. în produse de un leu, dar şi în produse de Căutarea incitantă a soluţiilor pentru pro- 1000 de lei (clamă – prietenii bibliotecii blemele paradoxale, pentru diversificarea, Cluj)! inovarea activităţii te responsabilizează să (7) Faceţi o agendă valet: de „bun cauţi echilibrul designului... Echilibrul te gust” / „de prost gust” sau chiar scrieţi „de face ferm şi te transformă într-un adept al rahat”: am o asemenea agendă şi îmi no- designului. Şi, pe măsura ce înveţi nume- tez de fiecare dată când dau de un design roasele căi prin care paradigma designului frumos, de design care mă intrigă (o saco- creează valoare într-o activitate, vei desco- şă de cumpărături dintr-un magazin „Ma- peri, de asemenea, că ea dă sens vieţii tale estro”; adrese imagini care mă fascinează, profesionale şi personale... adrese imagini pe care le voi folosi la acti- vităţile de instruire / prezentări / politici / Încheiere planuri / rapoarte / scrisori; am adunat Cauzele care explică interesul crescut zeci de „articole-design”. Ideea: cultivarea faţă design sunt clare: în lumea aflată în sensibilităţii la design. continuă dezvoltare inovaţia a ajuns să fie (8) Traduceţi: mă uit la Dvs. şi ştiu că nimic mai puţin decât o strategie de su- mulţi dintre voi se gândesc: o să-mi distrug pravieţuire. Alături de noi produse include eu ziua mea de lucru căutând cai verzi pe procese, servicii, interacţiuni, noi forme de

68 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) divertisment şi moduri de a comunica şi a cepte inovative. Argumentul meu este că colabora. Acestea sunt exact genurile de aceste abilităţi trebuie să fie dispersate sarcini centrate pe oameni, la care lucrăm în cadrul bibliotecilor, la toate nivelurile. în fiecare zi. Evoluţia naturală de la a face Gândirea-design trebuie să ajungă până design la gândirea-design reflectă recu- la directori, manageri, unde se iau decizi- noaşterea tot mai mare că ceea ce fusese ile strategice. doar un exerciţiu de design s-a transfor- Organizaţiile şi indivizii se luptă pen- mat într-un exerciţiu de gândire specifică tru a se distinge prin ceva în acest talcioc designerului. numit lumea modernă. Timpul cînd dife- De multe ori bibliotecarii întreabă: renţa o făcea tehnologia a trecut. Nu mai „Dar cum să inovăm? Cum să dăm start este o dimensiune definitorie, iar dimen- procesului de inovare a bibliotecii?” Există siunea design nu mai este una opţională. puncte de pornire utile şi repere folositoa- Dimensiunea design devine principala re pe parcurs, însă continuumul inovaţiei preocupare a organizaţiilor şi indivizilor! este cel mai bine descris ca fiind mai de- Asta au înţeles-o: Sediul Central al BM, grabă un sistem de spaţii care se suprapun filialele „I. Mangher”, „Adam Mickiewicz”, decât o secvenţă de paşi ordonaţi. Acestea „Lesia Ukrainka”, „Transilvania”, „O. Ghibu”, sunt: inspiraţia – problema sau oportuni- „Ştefan cel Mare”, N. Titulescu, iar de la tatea care motivează căutarea soluţiilor; un timp – Filiala „Ovidius”, CAI Eminescu, ideaţia – procesul de generare, de dezvol- precum şi Tatiana Borodatîi, Mila Şere- tare şi de testare a ideilor; implementarea – met, Aliona Nosatîi, Vitalie Răileanu, Sa- drumul spre utilizator al inovaţiei. Motivul vela Starciuc... pentru că această călătorie este una iterati- Noi, la BM, am lansat provocarea de vă şi neliniară este faptul că gândirea-de- a încorpora designul în ADN-ul organiza- sign este în mod fundamental un proces ţional. Pentru că putem să conducem o de explorare. Călătoria ideii de la inspiraţie bibliotecă de talia Bibliotecii Municipale prin ideaţie şi implementare... ajunge in- „B.P. Hasdeu” pe baza sentimentului, a invariabil să capete sens, aducând rezultate tuiţiei şi inspiraţiei. Nu o putem conduce ce diferă în mod pregnant de procesele li- nici bazaţi doar pe dimensiunea raţională niare, bazate pe puncte de răscruce, care şi analitică. Abordarea integrată pe care se definesc practicile tradiţionale de activita- centrează procesul de design sugerează o te biblioteconomică2. a treia cale – gândirea-design. Ca bibliotecarii să obţină un set de in- Referinţă bibliografică strumente capabile să îi ajute să se mişte prin cele trei spaţii ale inovaţiei – inspi- BRAUN, Tim. Chage by design: cum transfor- raţia, ideaţia, implementarea –, am lansat mă gândirea specifică designului organizaţiile şi inspiră inovaţia. Bucureşti : Publica, 2012. ISBN un ciclu de minitraininguri Învăţăm con- 978-606-8360-19-5.

2 Mai detaliat citiţi: Kulikovski, Lidia. Capacitatea inovaţională a bibliotecii – filosofia şi fundamentul schimbării ei. În: BiblioPolis. 2012, 42, (1), 10-16.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 69 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ RELAŢII DE COMUNICARE INTERRELAŢIONARE GENERAŢIONALE Mila ŞEREMET, şef oficiu, Filiala „Transilvania” Abstract 2014 cu Lumea poveştilor lui Creangă la care La Bibliothèque „Transilvania” vise à four- au participat cinci familii ce prezentau trei nir un nouveau projet pour sa communauté, le generaţii. De ce? Fiindcă anume părinţii şi projet "Je veux que tu me lises" dont je parlerai bunicii sunt cei care ar trebui să insufle co- plus loin. piilor, de timpuriu, pasiune, dragoste pen- Le projet vise à augmenter l'attractivité de tru carte şi lectură. Împreună cu ei ne stră- la lecture en développant la capacité d'interre- duim prin acest proiect să prezentăm cititul lation entre les parents, grands-parents et les ca pe o activitate atractivă. Lectura joacă un enfants. rol important în viaţa celor maturi, dar mai Pourquoi? Parce que les parents et les cu seamă pentru copii și adolescenți. grands-parents sont ceux qui devraient ins- Cartea citită în copilărie lasă urme pirer les enfants, la passion, l'amour pour les adânci pe tot parcursul vieţii şi influenţea- livres et la lecture. Ensemble, nous nous effor- ză dezvoltarea ulterioară a copiilor. De ace- çons de présenter la lecture comme une acti- ea, lectura, indiferent de suport, dezvoltă vité attrayante. La lecture joue un rôle impor- imaginaţia şi limbajul şi îl introduc pe ci- tant dans la vie des adultes, mais surtout dans titor în universuri fantastice, pregătindu‑l la vie des enfants. Mots-clés: Bibliothèque „Transilvania”, pentru viaţă, iar biblioteca este locul ideal l’atelier, le projecteur, des matériaux démons- pentru cultivarea deprinderii de a citi. tratives. Materialele demonstrative în timpul atelierului au fost: copacul lecturii, calenda- * * * rul emoţiilor, mutrişoare-abţibilduri vesele Proiectul dat are menirea de a creşte şi triste, imagini din poveşti, cartea ilustra- atractivitatea lecturii prin dezvoltarea ca- tă Prostia omenească, borcănaşe pentru pacităţii de interrelaţionare între părinţi, cuvintele necunoscute, coşul cu poveşti, bunici şi copii. Această tematică a aprins bonetele pentru judecători, inculpaţii-ma- curiozitatea nu numai la bibliotecarii BM rionete, dosare, hârtie, creioane ş.a. Copa- „B.P. Hasdeu”, ci şi a celor din alte localități, cul lecturii a înflorit prin genurile de lectură care au asistat şi au participat activ pe tot preferate de copii, a înverzit prin periodici- parcursul atelierului. tatea şi cantitatea de carte citită şi s-a copt La finele anului 2013 la Biblioteca prin descrierea aşteptărilor de la acest pro- „Transilvania” s-a desfăşurat Atelierul de- iect. Au urmat imaginile cu secvenţe din monstrativ al Proiectului Vreau să-mi ci- poveşti din care participanţii trebuiau să re- teşti, condus de formatorii Bibliotecii Ju- cunoască atât eroii, cât şi povestea din care deţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca au venit şi s-au povestit în lanţ secvenţe din Ana-Maria Dudescu şi Aura Campan. ele. Citirea poveştii Prostia omenească s-a Proiectul Vreau să-mi citeşti a fost prelu- produs prin lectură predictivă. Textul ales a at de către Filiala „Transilvania” în baza par- fost interesant, dar puţin complicat pentru teneriatului cu Biblioteca Judeţeană „Oc- micuţi, abundând în arhaisme, care au fost tavian Goga” Cluj. Pentru moment avem identificate şi scrise pe cartonaşe, apoi puse realizate trei ateliere din cinci planificate. în borcănaşe, iar la finele lecturii tălmăcite Primul Atelier a demarat pe 23 februarie pentru a fi înţelese de toată lumea. Astfel,

70 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) participanţi au fost implicaţi mai mult, fiind mare de cărţi cu proverbe, parabole, maxime curioşi de ceea ce se va întâmpla. Am pre- şi cugetări timp de doi ani”; mama vitregă gătit întrebări ajutătoare de tipul: Cum aţi se supune unei pedepse precum lecturarea proceda voi în locul omului care vroia să urce timp de zece ani a cărţilor despre machiaj şi vaca pe casă ca să mănânce fân? În ce mod bunele maniere cu frecventarea saloanelor am putea ajuta sărmanul care vroia să ducă de frumuseţe. soarele în casă cu oborocul? Au fost copii Al doilea Atelier s-a desfăşurat la care s-au apropiat de adevăr în predicţiile 16 martie 2014. De data aceasta interesul făcute, toate ideile fiind originale şi făcând şi entuziasmul copiilor a prins aripi, pla- să zâmbească toate cele trei generaţii, in- nând uşor în lumea Bunelor maniere. Spre clusiv oaspeţii, creând o atmosferă plăcută. deosebire de primul atelier la care au par- În urma lecturii am depistat eroii negativi ticipat cinci familii, al doilea a crescut nu- din poveştile lui Ion Creangă, care au fost meric, opt familii cu 15 copii. puşi pe „banca acuzaților”. A urmat un pro- Cuvintele frumoase sunt nu numai fer- ces complicat, dar cu izbândă în final. Pro- mecate, ci şi nişte coduri care ne sunt utile nunţarea sentinţei a fost prin idei foarte în orice moment, chiar şi la întâlnirea noas- ingenioase: lupul drept pedeapsă a primit tră. Nu sunt simple vorbe, ţinând cont de o lună de post negru şi pe viaţă lecturarea mijloacele folosite, de exemplu: diversele tuturor cărţilor din Biblioteca „Transilvania” imagini ce elucidează maniere frumoase, printre care şi cele despre alimentaţia sănă- precum şi cele mai puţin frumoase pe care toasă; vulpea să citească 100 de enciclope- participanţii noştri au lipit cartonaşe pro sau dii despre peşti şi urşi; boierul „credem că-şi contra, comentând de ce nu este frumos să va ispăşi pedeapsa după ce va citi un număr rupi flori din parc, să bruschezi persoana de

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 71 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ alături, la masă să-ţi pui spaghetele pe cap... Concluzii S-au descurcat de minune şi la capitolul Situ- •• Utilizarea unor experienţe simple pen- aţii. Aici fiecare a demonstrat cât de bine ştie tru descoperirea legăturilor de tipul să se comporte în stradă, în vizită, în trans- „cauză-efect” este pozitivă şi majoră. port, la masă, la bibliotecă, culminând cu Învăţarea prin experienţă este uşor Reguli de aur. Lectura textului ilustrat Toma implementabilă, deoarece în cadrul cel politicos s-a desfăşurat prin citirea în lanţ. ei este utilizată experienţa individului N-am uitat nici de sărbătoarea de 8 martie, în cauză, reflexele personale, mijloace care se marcase deja, dar ne-am gândit că o şi tehnici care permit înţelegerea in- să fie binevenită prin surpriza făcută mamei, formaţiilor primite, modalitatea de a bunicii – modelarea unei lalele. Totodată, au trece cunoştinţe şi aptitudini dintr-o fost puşi în situaţia de a-şi manifesta dragos- zonă de cunoaştere în altă zonă, mai tea şi respectul faţă de cei dragi. După emo- puţin cunoscută. ţiile trăite am ţesut pânza bunelor maniere, •• Problema noastră consta în a proiecta fredonând: „Un elefant se legăna pe o pânză şi a desfăşura ore de lectură cu apli- de păianjen…” Emoţiile trăite şi le-au mani- carea diverselor metode de lectură, festat din plin pe calendarul emoţiilor, care a ca, de exemplu: photovoice – metodă fost inundat de zâmbete. de dezvoltare a interesului prin lectu- Relevant a fost şi al treilea Atelier, desfă- ră, metoda cadranelor, microfonului şurat la 30 martie 2014, prin faptul că a fost magic, metoda celor trei C (C.C.C.), dedicat Zilei mondiale a apei, având tema: metoda experienţelor respectând Apa – miracolul vieţii. Am convenit că este metodologia desfăşurării lor, tehnica actual şi important atât pentru cei maturi, 3-2-1 (tronul sau scaunul autorului) cât şi pentru tinerele generaţii. Familiariza- etc. Astfel am contribuit la activizarea rea corectă a micuţilor utilizatori cu natura şi sporirea interesului, cogniţiei, moti- este o necesitate reală, mai ales în condiţi- vaţiei utilizatorilor, stimulându-le curi- ile lumii contemporane. Noi, am apelat la ozitatea, creativitatea, gândirea criti- impactul experienţelor elementare asupra că, spiritul inovator şi asigurarea unei descoperirii legăturilor de tipul cauză-efect. educaţii de calitate. Deoarece prin astfel de experimente copiii •• Succesul l-am resimţit și prin folosirea sunt provocaţi la studierea unor fenome- multor abţibilduri zâmbitoare lipite ne reale, verificarea cunoştinţelor pe cale pe calendarul emoţiilor. Iar coşul cu practică, experimentală, acumularea de poveşti urmează să se umple, pe par- informaţii ştiinţifice şi demonstrarea adevă- cursul fiecărui atelier, cu foi de hârtie rurilor deja transmise. Anume experienţele semnate, de un membru al familiei, cu sunt acele metode care îl duc pe copil spre texte citite în timpul liber. „descoperirea” legităţilor naturii, care vor fi respectate cu sfinţenie numai dacă el va în- •• Totalurile le vom afla la ultimul Ateli- ţelege originea lor, evoluţia lor şi impactul er, când se va descoperi misterul celui pe care îl au asupra omului şi asupra naturii mai citit participant. în general. •• Ne impulsionează temele ateliere- Conţinutul temei a fost selectat minu- lor ce vor avea loc în viitor, precum şi ţios şi adaptat la vârsta participanţilor noş- comentariile, aprecierile de pe reţelele tri. Materialele utilizate: pahare, linguriţe, de socializare ale copiilor şi părinţilor lor. lapte, vase de diferite forme, oţet, sare, •• Avem deja componenţa completată zahăr, făină, ulei, nisip, o seringă fără ac, pentru un nou grup care va participa topinambur, apă ș.a. la continuarea acestui proiect.

72 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) THE JAMES B. HUNT, JR. LIBRARY. A LIBRARY FOR THE FUTURE: TODAY Deanna M. DAY, North Carolina State University

Abstract ture. Inside, patrons are treated to panora- Since opening in January 2013, the James mic views and natural light afforded by a B. Hunt, Jr. Library has been regarded as a li- 360 degree expanse of windows. From the brary of the future. Seamlessly integrating outside, the building appears to be enca- technology with an abundance of inspiring sed in aluminum as a result of the vertical and thought provoking study and research blades that deflect heat and solar glare, spaces, natural light, and sustainable features, and the ceramic frits that are embedded Hunt has become a destination for thousands in the glass. of visitors who want to see and experience Visitors who enter via the ground- how the library of the future looks today. floor entrance come face-to-face with a Keywords: technology, visualization stu- massive yellow staircase – the first of four dios, GameLab, bookBot. that wind their way from floor-to-floor. To one side is Robot Alley, an area where * * * onlookers can gather in front of floor-to- Soaring over former farmland, the five- ceiling windows and observe the library’s story, glass-clad James B. Hunt, Jr. Library ARS (automated retrieval system) in acti- at North Carolina State University, USA deon. Dubbed the bookBot, over 1.5 Million monstrates that research, teaching, and items, mostly engineering and textiles re- learning co-habit just as naturally with lated, are stored in over 18,000 stainless technology, as they do with monographs steel bins. When an item is selected, one and microfilm. Known as “The Library of of four robotic arms is automatically de- the Future” by students, scholars, and vi- ployed to pull the correct bin, and deliver sitors, the Hunt (as it is referred to by stu- it to a second-floor workstation where a dents) has been featured in over 300 me- staff member retrieves, scans, and delivers dia pieces, been recognized in American the item to a self-checkout station in less Libraries’ “2013 Library Design Showcase” than five minutes. and won numerous awards, including the prestigious 2013 “AIA/ALA Building Award” since it opened in January 2013. Visitors, more than 15,000 from dozens of countries, including Moldova, have made the trek to Raleigh, NC USA to be engaged and inspired by this library of the future. Designed by Snohetta, the same firm that designed Norway’s Oslo Opera House and the new library at Alexandria, Egypt, the 220,000 square foot building stands out on a campus that has seldom strayed from a tradition of neo-Georgian architec- Hunt Library overlooking Lake Raleigh at dusk. ©Jeff Goldberg–Esto

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 73 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ

Ask Us Center is the central service point for the entire library. Staff members are encouraged to roam throughout the library, outfitted with mini-tablets and radi- os, to assist students and faculty at their workstations. In the Center, they assist with questions, locate reference librarians 24/7, and check out technology such as laptops and camcorders. Immersion Theater users can choose from a variety of pre-programmed presen- tations including scientific research, art, The bookBot inside the first floor and inspiration that can be projected onto entrance. ©Jeff Goldberg–Esto the curved Micro-tile wall. The space can In use by nearly two dozen libraries also be reserved by faculty and graduate in North America, the bookBot system ta- students who might utilize the USB port kes up only one-ninth the space used by and project content directly from their traditional shelving. Items stored in the laptops. bookBot are at least five years old and re- A World of Technology present less than one third of the NCSU Yellow-tinted Roman steps, leading Libraries total collection. Nearly 40,000 the way to the third and fourth floors, are books, including faculty publications and portals to a technological wonderland – new acquisitions specific to engineering an environment designed to encourage and textiles, are located on open shelving the library of the future – an inevitable in reading rooms on the 2nd and 4th floors. collaboration of technology, teaching, le- And, the NCSU Libraries entire collection, arning and research. A GameLab on the even monographs encased in stainless third floor, complete with privacy glass steel, can be viewed on our proprietary and noise barriers, provides support for a Virtual Browse system. degree in game development. Designed On the second floor the expansive and for classroom use, up to eight different light-filled Rain Garden Reading Room was game images can be projected from the designed for quiet study, contemplation “bridge” or game console onto a 21-foot or collaboration. This area is home to se- Christie Micro-tile wall that doubles as a mi-circular book shelves, an art-wall pain- giant touch screen. When the room is not ted in situ by Jose Parla, and an extensive reserved, students are welcome to check- and colorful collection of furniture. Selec- ted by library management, Hunt Library boasts over 80 different styles of seating in over 115 colors. While eclectic style and durability were key to selection, the color palette was chosen to reflect that seen in the garden just beyond the windows. This floor also features two of the building’s five Christie Micro-tile walls: one located in the Immersion Theater, the other just above the Ask Us Center. The The Rain Garden Reading Room

74 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) out controllers and games from the Ask Us Center for recreational purposes. Collaborative study rooms, reservable in two-hour increments and available 24 hours a day, are located throughout the building, but are especially visible on floor three, where they surround the GameLab and Next Gen Learning Commons. Desig- ned to accommodate four to fourteen students, each room features markable walls and glass, flat screen projection, in-table or in-wall USB ports, wireless connectivity, Inside the Creativity Studio and capabilities for teleconferencing. Lar- at the James B. Hunt, Jr. Library ger rooms often have multiple flat screens study commons (no faculty or undergrads and hanging microphones for large group allowed!), a Makerspace, and visualization teleconferences. Furnishings range from studios outfitted with Christie projectors low-slung lounge chairs and beanbags to and speakers. In the Teaching and Visu- more traditional office style seating. Ori- alization Lab users can project a single ginally introduced at the D.H. Hill Library desktop image in a 270 degree format on the Main Campus, student demand for that wraps around three walls of the room. these spaces quickly exceeded availability. Next door, in the Creativity Studio, nearly Utilizing space freed up by the bookBot every surface, including the floor, can be allowed the libraries to expand the num- projected upon. Walls, which are marka- ber of collaborative study rooms to nearly ble, can be moved along ceiling tracks to 100. create any size or shape of room. Another set of Roman stairs leads you A Room with a View to the learning commons, additional colla- But, library patrons aren’t drawn to borative study rooms, media and music the library solely for the technology. On production studios, a graduate student the fifth floor, a quiet reading room, faculty research commons, and staff area are surrounded by a rooftop garden and the Skyline Terrace. At 88-feet, the Terrace is the highest point on Centennial Campus providing a panoramic view of Lake Ra- leigh and the downtown skyline. But, even if the surroundings appear deceptive, a quick look around at the ample number of electrical outlets, markable desktops, and whiteboards will quickly remind you that you are still within the Library of the Fu- Reservable study rooms surrounding ture… today. the Next Gen Learning Commons

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 75 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ PRATIQUES DE LECTURE ET NOUVEAUX SUPPORTS NUMÉRIQUES: DES EVOLUTIONS CONVERGENTES?

Catherine MULLER

Rezumat cheur Benoît Epron, directeur des études În articolul semnat de responsabilul pen- à l’Enssib, et le sociologue Christophe 2 tru medierea științifică la ENSSIB, Catherine Evans, chargé d’études à la BPI . Muller, este abordată problema cărților elec- Benoît Epron analysait les trois stades tronice. Cercetătorii Benoit Epron, director de de déploiement des dispositifs à l’aune studii la ENSSIB, și sociologul Christophe Ev- de l’interdépendance des contraintes ans, responsabil de cercetări la BPI, au analizat techniques, éditoriales et économiques. evoluția practicilor de lectură și în special cea En moins de trois décennies, la lecture pe suport digital. numérique passe de l’ordinateur indivi- Benoit Epson menționează că lectura di- duel multitâche à la tablette électronique gitală se adaptează la dispozitivele care se portable, exclusivement réservée à la lec- schimbă des: calculator, e-readere, Ipad etc., ture avec l’apparition de la liseuse à encre scoate în relief probleme legate de conținu- électronique, ou non avec la tablette tactul electronic în context editorial, definește tile connectée. À chaque stade de son locul bibliotecilor în oferirea accesului la acest évolution, la lecture numérique gagne conținut nou. en capacité d’adaptation à son dispositif, Sociologul C. Evans analizează evoluția à moins que ce ne soit l’inverse, et que la lecturii, menționînd că astăzi calitatea lecturii spécialisation des dispositifs traduise la s-a schimbat, identificînd tipurile de lectură. diversité des pratiques. La problématique Cuvinte-cheie: carte elcetronică, dispozi- souligne d’emblée la pluralité des acteurs tive de lectură, e-reader, Ipad, lectură, lectură en scène. La succession des phases de fragmentară, lectura socială, ofertă editorială, maturation montre comment l’approche biblioteci. des contraintes dans leur interconnexion finira par assurer aux acteurs des techno- * * * logies la place de leader sur le marché du Dans le cadre du rendez-vous territo- livre numérique. rial du CNFPT, une rencontre stimulante Dans la première phase du déploie- se tenait à l’Enssib1 le 7 juin dernier au- ment, l’ordinateur est le seul dispositif de tour du livre numérique. Faut-il suppo- consultation des ressources numériques. ser dans l’avenir une convergence entre Le contenu est exclusivement homothé- l’évolution des pratiques de lecture et tique, lisible sur cédérom en local ou sur celle des nouveaux supports numé- le web en mode connecté, qui propulse riques – en particulier en bibliothèque ? alors l’offre des revues numériques. On Éternelle question de la poule et de l’œuf observe vite que le support de lecture à laquelle tentait de répondre le cher- contraint l’approche du contenu. Si le

1 ENSSIB – École nationale supérieure des sciences 2 BPI – Biblioteca Publică de Informaţii (Centrul G. de l’information et des bibliothèques. Pompidou, Paris, France).

76 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) terminal convient bien à la manipulation Avec l’arrivée de l’encre électronique de l’information, il n’est pas adapté à la qui ouvre le troisième cycle, le livre nu- lecture de longue durée. Ainsi, le succès mérique gagne en confort de lecture. rencontré par la consultation de revues C’est aussi l’essor d’une offre grand pu- auprès de la communauté scientifique est blic de tablettes électroniques, dont les inversement proportionnel au désintérêt modèles Kindle d’Amazon et iPad d’Apple que suscite le livre, dont le format n’est sont les symboles. Cette phase, plus ma- pas adapté à la lecture sur écran. L’inci- ture, propose un écosystème numérique dence sur l’offre éditoriale et commerciale cohérent où les acteurs des technologies est immédiate et les éditeurs multiplient prennent la main et où les enjeux tech- l’offre de bouquets de revues auprès des niques, éditoriaux et commerciaux se bibliothèques au détriment des livres. synchronisent. L’offre éditoriale est cou- Surgit alors, dans la deuxième géné- plée au dispositif, le modèle économique ration des dispositifs, la première liseuse, est plus attractif avec des coûts moins le Cybook3, commercialisé par Cytale, ex- élevés fixés par le libraire, les dispositifs posé au Salon du livre de Paris en 2000. de lecture enfin sont plus aboutis, avec Avec ce nouveau support de lecture dé- une forte spécialisation des pratiques de dié, qui a tout d’un petit ordinateur por- lecture. table au format livre, doté d’un stylet, Pour les bibliothèques, il reste toute- d’un modem, et d’une bonne capacité de fois beaucoup à faire si elles veulent te- stockage, l’objectif est de faire basculer nir leur rôle privilégié d’expertise dans la les pratiques de lecture vers le numérique médiation du livre numérique. D’abord dans un contexte de numérisation des résoudre la question des contenus dans pratiques sociales et professionnelles. un contexte éditorial majoritairement an- Pour séduisante que soit l’invention tech- glophone qui ne facilite pas la construc- nologique, cette fois plus adaptée au for- tion d’une offre et d’une politique do- mat livre, le Cybook manque la cible des cumentaire. Cerner ensuite les types de gros lecteurs, statistiquement les moins dispositifs selon les modalités de lecture. proches des nouvelles technologies, qui Maîtriser enfin la gestion des accès et des sont réticents à acheter des livres stockés modèles commerciaux pour répondre aux sur le serveur du fournisseur. Au-delà de attentes de ses publics. l’échec, cette deuxième phase montre que l’offre éditoriale et tarifaire du livre Quelle évolution des pratiques numérique n’est pas au point et n’a pas de lecture dans l’avenir ? pris toute la mesure symbolique du livre. Pour Christophe Evans, il reste difficile Les deux problématiques, éditoriale et d’interroger la convergence des pratiques commerciale, vont de pair, et il s’agit et des dispositifs de lecture numérique tout autant de savoir ce qu’on vend et en en l’absence de données fiables. Les en- quels termes juridiques (droit de dispo- quêtes barométriques ont du mal à rendre ser d’un fichier ou simple accès) que de compte de pratiques encore émergentes, savoir à quel coût, rien ne justifiant qu’un peu comparables aux effets de masse objet virtuel – le fichier numérique – soit constatés en Amérique du Nord, et rele- vendu plus cher qu’un objet hautement vant en définitive assez peu de la lecture. symbolique, le livre. L’exemple de la presse est frappant, quand l’offre abondante de contenus multimédias sur les sites de presse réduit 3 Cybook – e-reader.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 77 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ la lecture au survol des dépêches et des Quant aux bibliothèques, largement flux RSS. Cependant, d’après les enquêtes impactées par ce déclin de la lecture dans récentes sur les pratiques de lectorat en une économie de l’information où l’atten- France, on peut avancer que la majorité tion se fait rare, elles enregistrent à la fois des lectures numériques se fait encore baisse des emprunts, féminisation et vieil- sur ordinateur, même si la part croissante lissement de leurs inscrits. Mais elles sont des smartphones sur le marché risque aussi recherchées pour le cadre structu- de changer la donne. Et contrairement rant qu’elles offrent. Elles connaissent aux idées reçues, internet n’a pas été le également une évolution des pratiques de fossoyeur du livre, le déclin de la lecture lecture numérique. Si globalement l’ap- étant amorcé dès les années quatre-vingt. proche trop bibliothéconomique de l’offre Dans les trois décennies suivantes, avec la des ressources électroniques a été un frein féminisation et le vieillissement du lecto- à la consultation, les services numériques rat, la baisse touche aussi la part des forts qui jouent la carte de l’interactivité et des lecteurs, qui passe de 22 % à 11 %. Toute- réseaux sociaux, comme le Guichet du fois, ce sont aussi ceux qui s’intéressent Savoir 5 ou Gallica6, permettent aux biblio- prioritairement aux nouveaux dispositifs thèques de gagner et de diversifier leur de lecture. On constate également des public. Ainsi que l’attestent l’expérience mutations dans les modes de lecture, avec de prêt de liseuses menée à la BPI en l’essor des lectures dites utiles, au détri- 2010, ou encore celle des médiathèques ment des humanités classiques, autrefois d’Issy-les-Moulineaux, les publics des bi- portées par l’institution et l’école. Phéno- bliothèques attendent beaucoup de ces mène que Bernard Lahire qualifie de perte services, et confirment le rôle stratégique de foi artistique et littéraire4 . On assiste de l’institution publique dans la diffusion conjointement au développement de la des dispositifs et des pratiques de lecture lecture fragmentée qui procède par prélè- numérique. vement, rompt avec la tradition élitiste de Référence bibliographique la lecture savante, immersive et solitaire, et MULLER, Catherine. Pratiques de lecture signe l’avènement de la « lecture sociale » et nouveaux supports numériques: des évo- pratiquée en réseau et en partage. D’après lutions convergentes? Bulletin des biblio- une enquête du CNL sur l’évolution de la thèques de France [en ligne], nr. 6, 2011 lecture numérique réalisée par Ipsos entre [consulté le 16 avril 2014]. Disponible sur 2009 et 2011, sur les 8 % de lecteurs de le Web: . ISSN 1292-8399. 2009 – 50 % les avaient lus sur ordinateur, (http://bbf.enssib.fr/consulter/bbf- 30 % sur smartphone, 15 % sur tablette et 2011-06-0122-008) le reste sur liseuse.

5 Service de la bibliothèque municipale de 4 Bernard Lahire, La culture des individus, éditions Lyon : http://www.guichetdusavoir.org de La Découverte, 2004, collection Repères. 6 Gallica – biblioteca digitală a BNF.

78 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Bilanț DIN INIMĂ PENTRU COLEGI*

Astăzi vă voi prezenta tre care 116 pagini de analize, mai mult o confesiune a mea reflecţii, de fapt, istorii de suc- faţă de Dvs. decât un raport ces ale Dvs. ca ambasadori pentru anul 2013 şi asta pen- ai Bibliotecii Municipale – tru că am împărtăşit împreu- demonstrează că acţionaţi nă cu colegii – reuşitele Dvs., cu dăruire pentru profesie, succesele manageriale perso- ataşament faţă de Biblioteca nale, dar şi frământările orga- Municipală şi vreau să cred nizatorice, chiar şi statistice. că şi dorinţa de a fi camarazi Anul 2013, anul numi- de breaslă şi colegi ai acelei rii mele în funcţia de direc- instituţii va rămâne în con- tor al Bibliotecii Municipale tinuare. Această încredere, „B.P. Hasdeu”, părea a fi unul o desprind atât din cifrele şi obişnuit la început. Dar a tre- indicatorii de performanţă, buit să iau o decizie. A fost să pe alocuri în creştere: chel- primesc, urmând încă mult, să tuieli total – cu 1 454 200 lei dăruiesc, să ofer, să susţin, să mai mult; utilizatori înscrişi împărtăşesc, ca predecesor al total – cu 24 062; vizite direc- Testamentului Doamnei Lidia te – cu 128 674; manifestări Kulikovski. culturale – cu 574, împrumut Recunosc că 2013 va electronic – cu 205 551. Dar rămâne a fi istorie în viaţa şi în declin la unele capitole: mea, atât pentru schimbă- achiziţii de carte – cu 654 600 rile majore în carieră, ca o poziţie în zona lei mai puţin; comunicări – cu 57; acţiuni de profesională, dar, fără îndoială, și prin efor- formare – cu 68; filiale – cu trei unităţi mai turile pe care mi le-am asumat să menţin puţin la capacitatea unei biblioteci; utiliza- o poziţie binemeritată a Bibliotecii Muni- tori noi – cu 26; împrumut direct – 52 740; cipale „B.P. Hasdeu” în sistemul naţional de titluri adăugate stocului – 10 245. Cred, biblioteci, dar şi prin elanul şi profesiona- totuși, în reuşitele noatre, pentru a rămâne lismul Dvs. pentru aceeaşi bibliotecă. în continuare împreună. Destinul meu profesional s-a identifi- Au fost şi opriri, din motive fireşti sau cat cu tot ceea ce faceţi Dvs., şi aţi reuşit birocratice, deşi valoarea adusă la dezvol- să faceţi bine. Iar echilibrul, emoţional sau tarea şi comunicarea colecţiilor, utilizarea profesional, pe care mereu îl caut, am în- bibliotecii cu filialele sale ca atare, informa- ceput să îl găsesc fie în dialogul, fie în reu- tizare, activitatea ştiinţifică şi de cercetare, şitele pe care Dvs. le-aţi obţinut. promovarea imaginii bibliotecii, diversifica- Raportul Bibliotecii Municipale rea activităţilor cu publicul, managementul „B.P. Hasdeu” – inserat în 128 de pagini, din- resurselor şi altele au fost de succes. Împărtăşesc opinia că pe parcursul * Discurs rostit pe 12 martie 2014, în cadrul şedin- anului 2013 am avut multe situaţii încorda- ţei de totalizare a activităţii Bibliotecii Municipale te care mă obligau să răspund cu promp- „B.P. Hasdeu” în anul precedent. titudine, să dau măsură caracterului meu

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 79 BiblioPolis BILANŢ

şi pe alocuri să îl şlefuiesc, ca să valorific vaţiei, a parteneriatelor, a diversificării ser- mai mult experienţa profesională în cadrul viciilor, a originalităţii, a unicităţii, dar pe Bibliotecii Municipale. Dar, dintr-o altă per- alocuri poate am avut omiteri involuntare, spectivă, să fiu mai disciplinată, să am un că a fost – recunosc – un moment care a orar mai bine pus la punct, să menţin o for- ţinut mai mult de zona macro, eu venind mă mai bună, pentru ca să fiu pe aceeaşi li- din micro: am organizat o filială, iar acum nie cu solicitările manageriale şi aşteptările am a face cu o reţea de filiale. Dvs. Poate s-ar părea că efortul profesional Dar dincolo de emoţiile prin care am a fost mai mic, din perspectiva speranţelor trecut, este faptul că am fost împreună su- Dvs., dar vă împărtăşesc că efortul consec- ficient de înţelepţi, fapt ce ne-a garantat venţei a fost enorm. Recunosc că mi-a fost menţinerea cimentării poziţiei noastre într- greu şi uneori continuu să mă confrunt cu o ierarhie chiar dacă încă mai traversam ani agenda, şi asta poate pentru că sunt un Văr- de criză economică şi necesităm susţinerea sător, care obişnuieşte să îşi facă propriul viziunii şi misiunii Bibliotecii Municipale program, în care îşi urmăreşte coerenţa şi „B.P. Hasdeu” din partea administraţiei pu- continuitatea lucrurilor, a conştiinciozităţii blice locale. începutului unei idei, al unui proiect, al unei Deşi suntem deja în 2014, uneori mai activităţi, al unor norme, al subordonării pe consider că trec prin tranzitul managerial. care trebuie să le respecte. A fost un exerci- Este esenţial să ştiţi, dragi colegi: puteţi ţiu tipic profesional, pe care am încercat să conta că veți beneficia de un mediu plă- îl realizez, oricâte variabile ar fi apărut. cut din partea departamentelor, așa cum Poate lucrurile par dificile la început, îl așteptați, cum îl doriți. Din acest motiv, dar credeţi-mă, efortul pe care am simţit multe planuri şi proiecte, iniţiate, susţinu- că l-am făcut împreună, l-am simţit ca pe te instituţional, dar şi individual, la nivel de o sarcină comună şi, astfel, am reuşit ca fiecare filială, se vor realiza în 2014, pentru direcţiile strategice ale Bibliotecii Munici- că trebuie să dau credit că au fost începute pale „B.P. Hasdeu” – Carte, lectură, studiu şi înainte de funcţia pe care o deţin. cultură; Biblioteca – serviciu public comuni- Aţi fost generoşi în activităţi, deşi cu tar; Tinerii – prioritatea Chişinăului; Bibliote- mai puţine resurse. Tocmai de aceea vă sunt ca digitală – să fie susţinute şi realizate. recunoscătoare pentru atitudinea de care Din fericire, am moştenit onorabi- aţi dat dovadă, optînd pentru a diversifica la experienţă a Dvs., astfel am apelat la serviciile, de a rezolva problemele. A fost un înţelepciunea Dvs. şi fără îndoială la re- an extrem de intens, poate cel mai intens în sorturile departamentelor Bibliotecii Mu- perioada aceasta de tranziţie, dar a decurs nicipale. Am simţit predispoziția Dvs. de cu succes. Aşa ca anul s-a încheiat, aş spu- a mă susţine în această conjuncţie a mea, ne, în forţă, şi are şanse să ne clădească o pe care am ales-o cu destinul. Sper că aţi poziţie în accesiune şi în 2014. şi înțeles, aici, la Biblioteca Municipală, că Să aveţi grijă de oamenii ei, adică ai uneori orice pornire, orice ieşire, orice se- Bibliotecii Municipale, doar cu ei veţi reuşi. veritate, orice scăpare a născut nişte con- Vreau să cred că împreună cu Dvs., dragi secinţe pe care, poate, nu le-aţi acceptat – colegi, am reuşit acest lucru. Vreau să ex- dar vă împărtăşesc că am făcut pentru prim mulţumiri fiecăruia dintre Dvs. pen- că ştiu că sunt anumite tipare birocratice tru efort, dedicaţie şi succes. sau, pur și simplu, că îmi sunteţi toţi egali. Cu drag, Am fost obligată prin Testament să apelez Mariana HARJEVSCHI la mai multă înţelepciune, şi cred că voi director general, continua să o caut, doar alături de Dvs. Mă Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” bucur că am ştiut să ţinem bine linia ino-

80 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) LISTA SUBDIVIZIUNILOR ŞI COLABORATORILOR BIBLIOTECII MUNICIPALE „B.P. HASDEU” CARE AU FOST MENŢIONATE / MENŢIONAŢI CONFORM REZULTATELOR ACTIVITĂŢII ÎN ANUL 2013

În urma examinării rapoartelor de to- •• Filiala N. Titulescu – pentru diversifica- talizare a activităţii subdiviziunilor Bibli- rea metodelor creative de susţinere a otecii Municipale „B.P. Hasdeu” în anul de lecturii în cadrul programului Chişină- dare de seamă 2013, administraţia BM a ul citeşte o carte; acordat Diplome de excelenţă, Diplome de •• filialele „I. Mangher”, „Ovidius”, „M. Lo- menţiune şi premii (sticuri şi umbrele cu monosov” – pentru diversificarea me- logoul BM). todelor creative de susţinere a lecturii şi contribuţii substanţiale la organiza- Diplome de excelenţă au primit ur- rea Programului Lecturile verii; mătoarele subdiviziuni şi colaboratori: •• Filiala Traian – pentru implementarea •• Departamentul studii şi cercetări – modelelor inovatoare în susţinerea pentru merite deosebite şi contribuţii lecturii şi contribuţii substanţiale la substanţiale la cercetarea biblioteco- organizarea Programului Ora poveşti- nomică; lor; •• Departamentul „Memoria Chişinăului”, •• Filiala M. Costin – pentru contribuţii filialele „Alba Iulia”, „Ovidius”, „M. Lo- originale şi promovarea online a isto- monosov”, „Transilvania” – pentru me- riei şi culturii municipiului în cadrul rite deosebite şi contribuţii substanţi- Decadei Chişinău, oraşul meu; ale la cercetarea bibliografică; •• Filiala „Ovidius” – pentru contribuţii •• Filiala „O. Ghibu” – pentru merite deo- substanţiale la organizarea şi multitu- sebite şi contribuţii substanţiale la cer- dinea întâlnirilor cu scriitorii; cetarea istorico-literară; •• Biblioteca Centrală – pentru contribu- •• Filiala „Ştefan cel Mare” – pentru meri- ţii substanţiale, multiple şi variate la te deosebite şi contribuţii substanţiale organizarea întâlnirilor cu personali- la realizarea serviciului inovativ Acade- tăţi chişinăuiene; mia de scriere creativă în cinci zile; •• Filiala „A. Mickiewicz” – pentru imple- •• Biblioteca Centrală – pentru contribu- mentarea modelelor inovatoare şi di- ţii substanţiale şi metode originale de versificarea expoziţiilor în bibliotecă; promovare în cadrul Săptămânii uşilor deschise; •• CAI Eminescu, filialele „Alba Iulia”, „I. Mangher”, M. Costin, A. Russo – pentru contribuții la organizarea şi diversificarea activităţilor informaţional-bibliografice;

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 81 BiblioPolis BILANŢ

•• Filiala „Maramureş” – pentru contribu- la promovarea cu pasiune şi perseve- ţii originale şi implementarea mode- renţă a imaginii şi activităţii Bibliotecii lelor inovatoare bazate pe lectură în Municipale în mass-media tipărită; cadrul discuţiilor-dezbaterilor; •• Natalia Necoară, Olga Sivac – pentru •• filialele „Maramureş”, Traian – pentru activitate de aleasă dăruire cu impor- contribuţii originale la organizarea tante rezultate, desfăşurate de-a lun- campaniei O vedetă în bibliotecă; gul anilor; •• Filiala „Transilvania” – pentru diversifi- •• Svetlana Javelea – pentru merite de- carea metodelor creative de susţinere osebite şi contribuţii substanţiale la a lecturii şi activităţilor ludice; organizarea programului Chişinăul ci- •• Biblioteca Publică de Drept – pentru teşte o carte; extinderea bugetului operaţional al •• Tatiana Borodatîi – pentru merite de- Bibliotecii Municipale; osebite şi contribuţii substanţiale la •• Departamentul „Memoria Chişinăului”, elaborarea materialelor promoţionale; Filiala de Arte „T. Arghezi”, CAI Emi- •• Galina Neamţu, Evelina Bocancea, Ana nescu – pentru contribuţii la promo- Chiorescu, Maria Staver – pentru meri- varea şi valorificarea online a patrimo- te deosebite şi contribuţii substanţiale niului Bibliotecii Municipale; la constituirea şi redactarea catalogu- •• Biblioteca Centrală, filialele „A. Mickie lui electronic al Bibliotecii Municipale; wicz”, „M. Lomonosov”, „Alba Iulia”, •• Gabriela Bulduma, Claudia Tricolici – Traian – pentru contribuţii originale la pentru merite deosebite şi contribuţii promovarea online a Bibliotecii Muni- substanţiale la promovarea valorilor cipale (Flickr, Facebook, YouTube); chişinăuiene; •• Biblioteca Centrală, filialele „A. Mickie- •• Valeriu Raţă, Valeriu Rusnac – pentru wicz”, „L. Ukrainka” – pentru originali- merite deosebite şi contribuţii sub- tate şi aspecte inovative în paradigma stanţiale la editarea publicaţiilor Bibli- designului în bibliotecă; otecii Municipale. •• Filiala „Transilvania” – pentru contribuţii Diplome de menţiune au primit ur- substanţiale la organizarea şi diversificarea activităţilor de mentorat pentru mătoarele subdiviziuni şi colaboratori: bibliotecarii din Republica Moldova •• filialele „Târgovişte”, „Târgu-Mureş”, •• Lidia Kulikovski – pentru contribuţii „H. Botev”, „M. Ciachir”, „A. Donici”, substanţiale şi implementarea inovaţi- „L. Rebreanu”, V. Bielinski, M. Drăgan, ilor la Biblioteca Municipală; Codru, Cornului – pentru susţinerea, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor, •• Vlad Pohilă, Vitalie Răileanu, Elena Căl- pentru activitatea de cooperare efici- dare, Elena Tamazlâcaru, Elena Dabija, entă cu comunitatea; Dumitru Crudu, Claudia Şatravca, Liuba • Ciobanu – pentru contribuţii originale • Dumitru Crudu, Vitalie Răileanu – pentru contribuţii la promovarea Bibliote- cii Municipale în mass-media audiovi- zuală; •• Diana Ungureanu, Maria Gonţa, Svetlana Gumeni – pentru contribuţii la promovarea Bibliotecii Municipale în mass-media tipărită.

82 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

DE ZIUA BIBLIOTECARULUI

LIDIA KULIKOVSKI: „SCOPUL NOSTRU ESTE CA BIBLIOTECARII SĂ ÎNVEŢE CUM SĂ FACĂ DIN BIBLIOTECĂ CREIERUL COMUNITĂŢII”

Dragi cititori, vă propunem un inter viu despre rolul şi scopul bibliotecii în societatea modernă, cu Lidia Kulikovski, doctor conferenţiar universitar, director al Departamentului studii şi cercetări la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău, specialist inovaţii în biblioteci, programul Novateca. – Sunteţi mereu în mişcare, în con- tinuă activitate, în contrasens cu imaginile-stereotip despre bibliotecarii visători şi flegmatici. În ce activităţi mai sunteţi antrenată în ultima perioadă? – În paralel cu activitatea mea în bi- bliotecă, mă pot lăuda şi cu o experienţă de 24 de ani de predare la ciclul universitar de formare profesională. Sunt solicitată să fac anumite traininguri, dar am fost selec- tată şi pentru postul de specialist în inova- şi roluri prioritare în dezvoltarea comuni- rea bibliotecilor la Novateca, un program tară. Scopul nostru este ca bibliotecarii să de modernizare a bibliotecilor publice din înveţe cum să facă din bibliotecă centrul, Republica Moldova, susţinut de Fundaţia creierul comunităţii. „Bill şi Melinda Gates”. Mă implic în instru- – Bine ar fi să se întâmple astfel, de- irea bibliotecarilor mai ales din spaţiul ru- cât să aibă această funcţie barul, clubul ral, pentru că mai mult de douăzeci de ani sau alte instituţii de agrement. n-a existat instruire pentru bibliotecarii de – La club dansezi, cânţi, şi asta este la sate. În tot acest răstimp, instruirea se bine, pentru că dezvoltarea talentelor făcea doar cu mijloacele bibliotecii raiona- trebuie stimulată. Omul trebuie încurajat le, ai cărei reprezentanţi veneau o dată, de să-şi dezvolte talentul şi abilităţile creati- două ori pe an la Chişinău şi, la întoarcere, ve, dar biblioteca îţi oferă cunoştinţe şi nu le împărtăşeau colegilor ceea ce învăţau doar. Orice iniţiativă a bibliotecii se referă aici, dar acest fel de activitate nu se înca- la dezvoltarea comunitară. dra în conceptul instruirii continue mo- – Biblioteca este şi o inepuizabilă derne. Modernizând biblioteca sub aspect sursă de comunicare. tehnologic, bibliotecarii au nevoie de in- – Prin rolul şi resursele sale şi dacă mai struire profesională, pentru că tehnologia este şi un bibliotecar cu studii, tot ce face este doar un instrument, iar biblioteca are biblioteca este îndreptat spre consolida-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 83 BiblioPolis DE ZIUA BIBLIOTECARULUI rea comunităţii. Ferice de acele sate în care preună cu Biblioteca Naţională şi cu Minis- mai există tineri şi ar fi păcat dacă şcoala, terul Culturii la o strategie de dezvoltare biblioteca, biserica nu s-ar implica să men- a culturii, deci, şi a bibliotecilor, care nu a ţină acest spirit de apartenenţă comunita- fost realizată, pentru că era nevoie de zece ră, fiindcă lumea şi popoarele reuşesc doar milioane de lei, o sumă care a părut atunci dacă au dezvoltat această apartenenţă a lor exorbitantă, dar dacă ar fi fost alocată, nu naţională pentru comunitate la nivel local. am fi ajuns la situaţia de acum. – Totuşi, stereotipul că biblioteca – Uneori se creează impresia că anu- este un depozit de cărţi persistă. Şi, mite domenii sunt, în mod intenţionat, vrem noi ori nu, la ţară aşa este perce- lăsate de izbelişte, până nu mai reuşim pută biblioteca. să salvăm nimic. – E şi vina conducătorilor noştri care – În anii ’90 ai secolului trecut, imediat au lăsat biblioteca de dârvală şi ea s-a după revenirea la alfabetul latin, am fost transformat într-o cenuşăreasă a societă- cu un ministru al Educaţiei la Budapesta, ţii. Chiar la nivel de ministere se spune că la o instruire oferită de Fundaţia „Soros”, şi biblioteca este o adunătură de cărţi vechi. mă convingea ministrul că biblioteca din Nu au existat nici finanţări ca să fie înnoite satul lui este inutilă, că este un depozit de colecţiile vechi, moral şi temporal depă- carte care ar trebui aruncată, pusă pe foc. şite, de carte. Dacă am avea în biblioteci Am stat noi o săptămână la aceeaşi masă toate cărţile care se editează în condiţii şi l-am convertit într-un partizan pentru grafice extraordinare, cine nu ar veni în binele bibliotecii. Stereotipurile, prejude- sala de lectură? De exemplu, de ce să se căţile, nu ştiu cum, rămân şi trec din birou fiarbă gospodina în sucul ei şi să întrebe la în birou, chiar dacă s-a dus ministrul. Vine Ileana, la Jenica, cum se face salata olivier, alt ministru cu aceeaşi prejudecată, chiar dacă ar trebui să apeleze la o colecţie de dacă poate el descinde dintr-o familie de cărţi de bucate? intelectuali… – Şi există astăzi literatură diversă – În lume, în pofida tehnologizării în acest sens! excesive, statele nu au renunţat la bibli- – Un bibliotecar bun ar putea să facă oteci. o colecţie de gastronomie, organizând – În Occident, bibliotecile sunt dotate aceste femei de la sat, coagulându-le într- cu tehnologii avansate. Ei investesc în bibli- un club, şi ar face o carte de bucate a sa- oteci şi le transformă în bijuterii, în coroana tului extraordinară, ar publica-o, pentru că comunităţii, ceea ce la noi nu se face. De acum au şi calculatoare, puse la dispoziţie asta mă doare sufletul. Eu lucrez în biblio- de programul Novateca. Posibilităţile bibli- tecă din 1973 şi constat că sistemul sovie- otecii sunt multiple. Cu avansarea tehno- tic ştia foarte bine să utilizeze biblioteca ca logică a lumii, pe umerii bibliotecii revin suport pentru a realiza nişte obiective. Am mult mai multe responsabilităţi. Şi nu e lucrat atunci şi acum şi m-am convins că era nevoie de mari investiţii, pentru că progra- o formă nu chiar atât de rea. mul Novateca oferă, ca minimum, patru – Era una realizată printr-o modali- calculatoare pentru biblioteca sătească, tate cultă – lectura. chiar dacă cerinţele pentru a utiliza sunt – Nu eram noi, bibliotecarii, primii în foarte mari şi bibliotecarii, de bucurie că lista nomenclatorului de profesii, dar eram s-au pricopsit cu tehnică, fac imposibilul. implicaţi în viaţa societăţii cu o misiune no- În acest sens avem poveşti de succes ex- bilă. Şi acum, dacă un primar, de exemplu, traordinare. Cu ani în urmă, am lucrat îm- înţelege care e rolul bibliotecii şi o implică

84 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) sau îi deleagă anumite responsabilităţi, bi- – De ce ar veni acum orăşeanul la biblioteca este acel centru care lucrează pen- bliotecă, dacă poate să-şi cumpere car- tru imaginea comunităţii. Iar cei care n-au tea care-l interesează din librării? şcoală nici nu vor fi interesaţi ca alţii să fie – În toată experienţa mea de muncă, culţi, că am întâlnit un primar tractorist într- am urmărit cu atenţie activitatea bibliote- un sat care mi-a spus: „N-am citit nicio car- cii, scriam rapoarte şi atunci despre func- te, dar am ajuns primar!” Sunt acum multe ţionarea bibliotecii, şi acum, şi vreau să exemplare de acest fel. Programul naţional spun că nici în perioada sovietică, atunci de modernizare a bibliotecilor, susţinut de când ruşii spuneau că URSS este „самая Fundaţia „Bill şi Melinda Gates”, prin Nova- читающая страна в мире” („țara cu cei mai teca, lansat la 27 martie 2014, va dura cinci avizi cititori”), nu se prea citea din plăcere ani şi, din fericire, mulţi primari au auzit de în sala de lectură: elevii împrumutau el şi vor adera, sper, la acest parcurs spre o literatură de studiu, studenţii – la fel, iar bibliotecă modernă. Unii deja pregătesc bi- adulţii, pentru că citeau mai mulţi adulţi, blioteca, deci, interesul există. acum a scăzut acest indicator, împrumutau – Au existat multe previziuni despre cartea acasă. Iar activităţile cu publicul, dispariţia bibliotecilor, dar uite că apar care în prezent sunt extraordinar de veşti îmbucurătoare despre dotarea şi interesante, atunci se făceau ideologic, extinderea unor mari biblioteci în lume. dacă era tematica pământului desţelenit Dvs. sunteţi o prezenţă activă în biblio- sau ceva de genul acesta, se organizau tecă, dar şi în spaţiul virtual, ce credeţi conferinţe, se umpleau sălile, nimeni nu despre temerile părinţilor care conside- citea cartea, se vorbea, se bătea din palme ră că odată aşezat la computer, copilu- şi plecau. Acum însă, dacă sunt o sută de lui o să-i dispară cheful să mai citească? tineri care vin la bibliotecă în fiecare joi şi – Biblioteca are partizani, părtași, fi- fac conferinţe, scriu, recită etc., eu zic că deli prieteni. Şi e vorba de Umberto Eco, e mult mai mare impactul decât atunci, Dan Puric, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, când mergeau cu toţii grămadă pe la Vasile Șoimaru, Ninela Caranfil, Vlad Pohi- manifestări culturale, fără scop, mânaţi lă, partizani de elită, dar şi oameni simpli, ideologic. Sunt copii care vin de patru, care nu schimbă cartea pe calculator. Aţi cinci ori la bibliotecă. Iau Răţuşca cea urâ- văzut câte cărţi am? Pe toate le citesc, dar tă, o citesc în câteva minute şi se întorc reușesc să lucrez la computer şi să fiu la cu- să împrumute altă carte. Vin şi mulţi dor- rent cu tot ce se întâmplă în reţelele de so- nici să reuşească, copii, adolescenți, tineri cializare. Computerul este un instrument care au înţeles că trebuie să facă şi carte. care ne ajută, ne salvează timpul, eu îl uti- Mă mir și mă bucur când ies seara şi merg lizez ca unealtă de promovare a instituţiei. prin sala de lectură, nu e nicio masă fără Însă foarte rar caut informaţie pe internet. cititor. Biblioteca are mai multe feţe, mai Eu utilizez blogurile bibliotecilor, ca să le mult conţinut, şi bibliotecarii altfel sunt încurajez, postez articole, pe Facebook orientaţi – spre valori umane, sociale, co- postez agenda evenimentelor care mi se munitare. par relevante... În rest, sunt învăţată cu car- – Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa tea, că dacă am nevoie de ceva, telefonez cu care aţi acceptat această discuţie şi vă la bibliografi şi îi rog să-mi găsească trei doresc mult succes în continuare! surse la subiectul care mă interesează. Liliana POPUŞOI (FLUX, Ediţia de vineri, 28 martie 2014)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 85 BiblioPolis

VIAŢA FILIALELOR

BIBLIOTECA MODERNĂ – BIBLIOTECA DE AZI, BIBLIOTECA VIITORULUI…

Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI Biblioteca modernă, biblioteca mo- i trec pragul, să se angajeze în propriile lor dernă, biblioteca modernă… Această călătorii în spaţiu. sintagmă e omniprezentă în domeniul Tehnologia a îmbunătăţit, dramatic, un biblioteconomic de când Novateca a ve- element central de căutare al bibliotecii ra- nit la noi… Toţi o pronunţă, o repetă, au ionale. O echipă de bibliotecari experţi, rea- văzut-o pe undeva, pe YouTube, la Târgul lă şi virtuală, ajută la căutări complexe care inovaţiilor, şi-o imaginează. Mai puţini însă încorporează acum nu doar cuvinte, ci și o abordează conceptual. Ce înseamnă, de sunete, textúri, şi chiar mirosuri. Aceste cău- fapt, Biblioteca Modernă? tări au mai multe aplicaţii practice. Bucătarii Să ne-o imaginăm împreună... Intrăm cahuleni, de exemplu, sunt vizitatori frec- pe uşa Bibliotecii Raionale Cahul, anul venţi aici, utilizând instrumentele de căuta- 2020. În trecut, rafturi şi cărţi tipărite..., re pentru a redescoperi anumite mirosuri şi acum găsim o bibliotecă adaptată mediu- gusturi, fără a fi nevoie să umble cu grebla lui, care a crescut într-un hub de alimenta- prin ingredientele fără sfârşit şi prin reţete. re bidirecţională conectată la fluxurile de Internetul a pus instrumente puternice în date digitale spre utilizatori. Cahulenii nu mâinile persoanelor fizice, mulţi oameni se mai mulţumesc cu informaţii statice. Ei lucrează şi operează de la domiciliu. Pentru doresc să participe la conţinut, să adauge ei, biblioteca nu este doar refugiu, izolare de propriile contribuţii. casă, le oferă, spaţii de birou temporar, com- Împrumutul tradiţional a fost înlocuit pletat cu tot ce este necesar oricărei preocu cărţi descărcabile, formatate pentru cupări... Biblioteca raională oferă podcast, tablete şi cititoare electronice. S-a schimbat studiouri de înregistrare, săli de conferinţe şi şi conceptul a ceea ce este o carte. Nu se staţiuni de editare. În acelaşi timp, bibliote- citeşte pasiv / izolat: fiecare volum este ca s-a dezvoltat într-o zonă antreprenorială acum mai apropiat de un forum online, cu în care oamenii de afaceri din diverse medii autori, experţi şi alţi cititori disponibili pen- se coagulează să lucreze împreună şi apoi tru a discuta şi a răspunde la întrebări. se dispersează în acelaşi fel ca echipele de Patrimoniul scris, formatat digital, producţie de film sau de proiect. oferă căutări în profunzime. Biblioteca Comunităţile de interese au devenit Raională Cahul, prin instalarea de ecrane un lucru obişnuit la biblioteca cahuleană, sferice high-tech şi imagini holografice, adunându-se în jurul unor teme comune permit utilizatorilor de a schimba unghiul cum ar fi gamer, video, fotonică (fotografia de vizionare şi a sonda piese individua- de discutat), tehnologie, grădinărit, meş- le de date complexe oferind experienţe teşuguri, apicultură, croitorie etc. În fie- inedite. Tehnologiile de imagistică spaţi- care situaţie biblioteca răspunde nevoilor ală au făcut posibilă căutarea planetelor, utilizatorilor, oferind servicii vitale pentru stelelor, permiţând roiurilor de copii, care- aceste grupuri de interese.

86 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Au fost doar nişte crâmpeie dintr-o bi- culege idei, gânduri, percepţii ca să-şi dea bliotecă modernă de mâine care prezintă seama cum să ajungă la centrul lucrurilor această instituție de cultură ca pe o sumă care contează cel mai mult în comunitate. de experienţe informaţionale şi umane şi 2. Bibliotecă modernă este „apostolul” ne convinge că inovaţia aduce întotdeau- noilor tehnologii informaţionale în comuna beneficii. nitate. Deoarece nicio altă organizaţie co- Odată cu apariţia internetului, unii au munitară nu şi-a asumat responsabilitatea prezis moartea bibliotecii publice. Dar cade a ajuta publicul larg să înţeleagă, să pacitatea bibliotecilor să se reinventeze utilizeze noua tehnologie. Biblioteca mo- a răsturnat predicţia. Astăzi, bibliotecile dernă este o resursă pentru alfabetizarea trec printr-o etapă de renaştere. De la bi- comunităţii, precum şi expert în noile teh- bliotecă / colecţie evoluează la biblioteci nologii pentru cetăţeni şi comunitate. / laboratoare de cunoştinţe apoi la centre 3. Bibliotecă modernă constituie, re- interactive de cercetare şi de petrecere a constituie, prezervă şi conservă memoria timpului liber. Totuşi, această transforma- propriilor comunităţi. Majoritatea biblio- re este doar începutul. Biblioteca e institu- tecilor au devenit centre de istorie locală, ţia publică, comunitară care cel mai bine amintirile despre comunitate sunt mult reflectă lumea, mişcările şi schimbările mai interesante decât documentele. Ce ei. Tendinţele de dezvoltare tehnologică vehicule se deplasau pe strada principală şi umană promit că vor influenţa şi vor a unei capitale în 1920? Ce fel de pâine se schimba mentalitatea cetăţenilor, a utili- cocea în brutăriile comunităţii în 1930? zatorilor, vor afecta dezvoltarea şi, de pe Cine sunt oamenii din aceste fotografii co- acum, vor evidenţia apariţia unei noi ge- munitare şi de ce au fost ele importante? neraţii de biblioteci. Amintirile vin în multe forme, biblioteca Ca entitate publică, biblioteca a evo nu trebuie să le lase să dispară. luat mult, și în Republica Moldova. Progra- 4. Bibliotecă modernă este un spaţiu mul-pilot Novateca a schimbat centrul de creativ. Utilizările posibile pentru aceste greutate de la instituţiile carte-centrice la spaţii creative includ: spaţii unde mem- cea de avanpost electronic al comunită- brii comunităţii le-ar folosi pentru a învăţa ţii. Rolul bibliotecii într-o comunitate s-a lucruri noi, unde îşi pot expune creaţiile, schimbat. Modul în care oamenii interac- produsele, talentele...; studiouri de artă; ţionează cu biblioteca şi serviciile pe care studiouri de înregistrare; studiouri video; le oferă, de asemenea sunt în schimbare: camere / spaţii pentru imaginare. 1. Bibliotecă modernă cunoaşte şi 5. Bibliotecă modernă are nevoie de evaluează experienţa utilizării bibliotecii, oameni cu viziune şi spirit inovator care să dezvolte o structură demnă de încre- derea comunitară şi care să croiască noi drumuri către interesele comunităţii. Bibli- otecarii vor trece prin variate transformări de mentalitate profesională şi de angajare comunitară. 6. O bibliotecă modernă este centrul / creierul comunităţii! În viziunea speci- aliştilor brazilieni este managerul comu- nităţii, este curatorul de conţinut pentru comunitate.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 87 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

În şapte minute poţi doar să zgârii mai mult decât o bibliotecă… Va fi in- suprafaţa conceptului bibliotecă modernă stituţia delegată cu elaborarea strategiilor şi a schimbărilor prin care va trece biblio- de dezvoltare comunitară, care deschide teca în drumul ei de modernizare / rein- robinetele informaţionale pentru spiritele ventare. Noi, bibliotecarii din R. Moldova, comunităţii... ne-am creat o poziţie unică – bazată pe Novateca investeşte în biblioteci amintirile frumoase ale oamenilor despre tehnologie şi instruire. Transformă bi- instituţia bibliotecară, pe preţuirea lor, pe bliotecarii în profesionişti flexibili, des- apărarea lor şi credem că avem privile- chişi, inovatori. Bibliotecarii instruiţi, giul timpului pentru a ne reinventa. Nu-l cu instrumentele tehnologice, pot face avem. Trebuie să inventăm, reinventăm, bibliotecile publice bijuterii în coroana revigorăm bibliotecile ca să nu-i dezamă- comunităţii. Micile exemple prezentate gim! din derularea Programului pilot confirmă Astăzi ne bucurăm de ceea ce poate această afirmație. aduce ziua de mâine pentru biblioteci Ce este o bibliotecă modernă? O prin Programul Novateca! De călătoria destinaţie, un vis care, cu suportul Pro- spre biblioteca modernă la care ne in- gramului Novateca, stă în puterile noas- vită Programul Naţional! Aceasta va fi tre să-l realizăm! BIBLIOTECARII, GATA PENTRU A REINVENTA PROFESIA* Mariana HARJEVSCHI, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Este un prilej de bucurie – pentru că dorea un centru de instruire continuă. Fie- iată un proiect a cărui idee acum un an a care din noi, înţelegea că Asociaţia Biblio- fost lansată la nivel instituţional, aici, la tecarilor din Republica Moldova trebuie să Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, de că- joace un rol important în evaluarea nevo- tre dna dr. Lidia Kulikovski, de a avea sus- ilor de formare continuă a membrilor săi, ţinerea din partea Primăriei Municipiului să traseze strategii, programe cu privire la Chişinău şi a Direcţiei cultură a Primăriei formarea bibliotecarilor şi să le implemen- Municipiului Chişinău pentru un centru teze. Şi astăzi au prilejul de a simţi această numit sugestiv – campus al competenţe împlinire. lor, ulterior al cunoştinţelor s-a întâmplat. Deşi sub un nou format – de Centru Na ţional de Excelenţă pentru Dezvoltare Profesională, dar tot cu efort şi pasiune şi împreună pentru aceeaşi cauză. 1 Este un motiv de împlinire pentru că ştiu că întreaga comunitate bibliotecară îşi

* Mesaj rostit pe 28 martie 2014, la deschiderea Centrului Naţional de Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

88 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Este o zi semnificativă alţii). Avem un centru ino- pentru noi – comunitatea vator – dotat cu tehnică de bibliotecară a obţinut ceea ultima generaţie oferită de ce aspira de ceva timp. Am către Programul Novateca râvnit această şansă de a (calculatoare, laptopuri, ta- avea un punct de referinţă blete etc.). Avem un centru pentru educaţia continuă, sustenabil – disponibil da- unde să beneficiem de re- torita Primăriei Municipiu- surse informaţionale, me- lui Chişinău şi a Bibliotecii tode şi practici inovative, Municipale „B.P. Hasdeu” prin intermediul cărora să de a aplica resursele sale creştem. Deşi iniţial, proba- umane şi financiare în bil, exact cum moş Mihail menţinerea acestui centru. din nuvela Sania de Ion Avem un centru dinamic Druţă, îl vedem învăluit de – asigurat de formatorii aceeaşi ,,tulburare”, pentru ABRM şi iată în curând cei că nu era în închipuirea lui instruiţi de către Programul o sanie, ci altceva, absolut altceva. Totuşi, Novateca care sunt gata de a lansa şi a im- noi aici am reuşit să obţinem ce ne-am do- plementa programele de instruire în dorit, pentru că am fost dedicaţi muncii şi pa- meniul IT, biblioteci moderne, servicii noi siunii de a crea un centru. Aşa cum pentru de bibliotecă. Un centru atractiv – cu trei acel personaj druţian a contat chemarea săli distincte, stimulative de a fi pe potriva interioară, care l-a făcut să fie neobosit, tot tendinţelor în domeniul biblioteconomic aşa şi pentru noi, bibliotecarii. – Sala Cunoştinţelor, Sala Inovaţiei şi Sala Şi mult puteam fi în căutarea acelui Creativităţii. Avem un centru participativ – altceva, cu sau fără pasiune nu am fi reu- pentru că partenerii Memorandumului de şit dacă această frumoasă sincronizare a înţelegere sunt deschişi (Primăria Munici- ambiţiei comunităţii bibliotecare, a des- piului Chişinău, Programul Novateca: The chiderii Primăriei Municipiului Chişinău Global Libraries Program in Moldova şi Aso- şi a generozităţii Programului Novateca, ciaţia Bibliotecarilor din Republica Moldo- IREX şi Fundației „Bill & Melinda Gates” de va) pentru toată comunitatea de bibliote- a semna Memorandumul de înţelegere pen- cari – bibliotecari publici, universitari, de tru deschiderea Centrului Naţional de Exce- colegiu, şcolari – toţi dornici de instruire. lenţă Profesională pentru Bibliotecari. Posibilităţile oferite de Centrul de Ex- Astăzi avem un centru remarcabil – si- celenţă Profesională pentru Bibliotecari tuat în inima Chişinăului – perfect adecva- sunt pentru a ne reinventa profesia! tă specificului locaţiei, fostul Hotel „Suisse”, Vă invit să beneficiaţi, să utilizaţi, să care, iată, cândva era vizitat de personali- participaţi, să excelăm profesional aici, la tăţi remarcabile (Nicolae Iorga, Feodor Şa- Centrul Naţional de Excelenţă Profesiona- liapin, Constantin Stere, George Enescu, lă pentru Bibliotecari, din cadrul Bibliotecii Octavian Goga, Mihail Sadoveanu şi mulţi Municipale „B.P. Hasdeu”!

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 89 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR O NOUĂ SUBDIVIZIUNE LA BM „B.P. HASDEU” Elena CEBOTARI, director, Centrul Naţional de Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari, BM „B.P. Hasdeu” Inaugurarea Centrului Naţional de Ex- tol, şef de secţie la Ministerul Culturii, Evan celenţă Profesională pentru Bibliotecari la Tracz, director, programul Novateca, conf. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” consti- univ. dr. Lidia Kulikovski, şeful Departa- tuie un moment important în viaţa siste- mentului studii şi cercetări, ş.a. a fost men- mului de biblioteci din Republica Moldova. ţionată importanţa deschiderii Centrului Centrul şi-a deschis larg uşile pe 28 martie pentru comunitatea bibliotecară, s-au fă- 2014, în cadrul evenimentului de inaugu- cut aprecieri privind investiţiile în moder- rare, precedat de un moment festiv. La nizare şi dotare. această mare sărbătoare alături ne-au fost „Pentru ca oamenii din ţară să obţină in- Primăria Municipiului Chişinău, Programul formaţii bune, ei au nevoie de cineva, care să Novateca / Consiliul pentru Cercetări şi le transmită aceste informaţii într-un mod Schimburi Internaţionale (IREX) şi Asocia- accesibil. Pentru ca bibliotecarii să fie mo- ţia Bibliotecarilor din Republica Moldova, derni, ei au nevoie de un spaţiu de instruire, care au contribuit la inaugurarea Centrului să fie creativi şi să transmită informaţia prin Naţional de Excelenţă Profesională pentru intermediul tehnologiei moderne”, a menţi- Bibliotecari în cadrul BM. La eveniment onat Deborah Jacobs. au participat reprezentanţi ai Ministerului „Ce modernizăm fără bibliotecari in- Culturii, Primăriei Municipiului Chişinău, struiţi? Centrul Naţional de Excelenţă Direcţiei cultură a Primăriei Municipiului Profesională pentru Bibliotecari va oferi un Chişinău, directorul Iniţiativei Bibliotecii spaţiu propice dezvoltării informaţionale, Globale a Fundaţiei „Bill şi Melinda Gates” obţinerii competenţelor profesionale. Ne- Deborah Jacobs, oaspeţi de onoare din ca- am propus acest centru pentru toate tipuri- drul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiei le de biblioteci, şi – mai cu seamă – pentru Bibliotecarilor (IFLA), Asociaţiei Naţionale bibliotecile din spaţiul rural, să-i instruim şi a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din să le cultivăm cultura instruirii continue şi a România (ANBRP), din partea programelor perfecţionării”, a mai adăugat conf. univ. de dezvoltare ale bibliotecilor publice din dr. Lidia Kulikovski. Ucraina şi România, precum şi reprezen- În calitate de gazdă, directorul gene- tanţi ai instituţiilor partenere, bibliotecari. ral al BM „B.P. Hasdeu” Mariana Harjevschi În luările de cuvânt ale viceprimarului a reiterat că acest eveniment a fost posi- de Chişinău Nistor Grozavu, Andrei Chis- bil datorită eforturilor comune: „Şi mult puteam fi în căutarea acelui altceva, cu sau fără pasiune, nu am fi reuşit dacă această frumoasă sincronizare a ambiţiei comu- nităţii bibliotecare, a deschiderii Primăriei Municipiului Chişinău şi a generozităţii Pro- gramului Novateca, IREX şi Fundaţiei „Bill & Melinda Gates” de a semna Memorandumul de înţelegere pentru a deschide Centrul Na-

90 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

DVD-uri, jocuri de societate, ediţii periodice curente etc.). ABRM va oferi programe de training şi alte oportunităţi de dezvoltare profesi- onală, va elabora un plan de lungă durată pentru asigurarea durabilităţii Centrului. Obiectivele prioritare ale Centrului de Excelenţă Profesională pentru Bibli- otecari de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” sunt: •• iniţierea şi dezvoltarea cooperării pen- ţional de Excelenţă Profesională pentru Bi- tru modernizarea, diversificarea activi- bliotecari.” tăţii bibliotecare prin suport formativ; Sărbătoarea a fost întregită de expozi- •• asigurarea unei platforme de instru- ţiile tinerilor ceramişti Adrian Triboi (cera- ire, care va oferi noi oportunităţi de mică neagră tradiţională după tehnologia formare pentru bibliotecari în cores- strămoşilor noştri geto-daci) şi Sandu Be- pundere cu necesităţile de dezvoltare jenaru (farfurii decorative, toate inspirate profesională a bibliotecarilor din RM; din arta Greciei şi Romei antice). •• desfăşurarea activităţilor pentru dezvol Vom menționa că Centrul este un tarea şi valorificarea potenţialului uman proiect naţional care implică şi antrenea- din comunitatea regională şi naţională, ză bibliotecarii din toate reţelele în acţiuni în colaborare cu alte organizaţii inte- de instruire. Biblioteca Municipală „B.P. resate de performanţă durabilă a spe Hasdeu” a oferit spaţiu renovat şi dotat cu cialiştilor din sfera infodocumentară; mobilier, datorită sprijinului din partea Pri- •• realizarea proceselor de educaţie con- măriei Municipiului Chişinău şi va acoperi tinuă; costurile pentru întreţinere. •• reactualizarea cunoştinţelor şi compe- Echipamentul necesar derulării proce- tenţelor profesionale ale specialiştilor sului de instruire în condiţii optime – cal- din structurile infodocumentare; culatoare interconectate în reţea cu acces •• crearea unor parteneriate cu centre de la internet în regim full-time, laptopuri, formare continuă şi instituţii de speci- iPad-uri, tablete, proiector video, tablă in- alitate. teractivă, imprimante performante (copia- Prin activităţile organizate, Centrul de tor, scanner, fax), camere video, fotoaparat Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari digital – toate sunt contribuţia IREX Mol- va asigura: educarea culturii instruirii con- dova şi a Programului Novateca. tinue; motivarea aspiraţiei bibliotecarului Sălile de instruire (sala de creativitate, către instruire continuă şi perfecţiune; un sala cunoştinţe şi sala inovaţie) oferă pentru cursanţi staţii de lucru, creează o am- bianţă propice muncii în echipe, schimbul de opinii în grup şi lucrul individual. Centrul dispune de o bibliotecă, ca suport didactic şi informaţional în activitatea de formare profesională, care oferă acces la publicaţii din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informaţiei (cărţi, CD-uri,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 91 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR mediu de lucru încurajator pentru cursanţi va influenţa şi va genera mutaţii pozitive să evolueze spre perfecţionare; un cadru de mentalitate profesională de natură să generator de posibilităţi de instruire şi transforme bibliotecarii în adepţi ai instru- perfecţionare continuă; forme nonforma- irii continue, să capete măiestrie şi fluenţă le şi ludice de învăţare, exemple reale, din în transformarea bibliotecii în biblioteca viaţa bibliotecilor şi bibliotecarilor; abor- visurilor utilizatorului, comunităţii. darea sistemică a instruirii; demonstrarea Avem speranţa că noua subdiviziune avantajelor formării continue; încurajarea din cadrul BM „B.P. Hasdeu” va fi la înălţi- sistemelor personale de învăţare; cataliza- mea exigenţelor vremii, va corespunde derea constituirii unei comunităţi de biblio- plin standardelor pe care timpul le impune. tecari instruiţi pentru inovare. Este un nou început cu noi forţe şi strategii De asemenea, Centrul de Excelen- în relansarea sistemului de instruire în do- ţă Profesională pentru Bibliotecari, va meniu și activitatea Centrului, credem, va dezvolta prin activităţile sale atitudini, decurge sub semnul noutății, succesului și instrumente, experienţe care vor face bi- a eficienței pentru „părțile implicate”: sluji- bliotecarii capabili să conceapă noi me- torii bibliotecii, pe de o parte, și utilizatorii, tode de activitate, noi servicii şi activităţi; întreaga comunitate, pe de altă parte. MAI MULTE CĂRŢI, MAI MULTE ŞANSE PENTRU UN ORAŞ INTELIGENT˝* Mariana HARJEVSCHI, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” „Citeşte! Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi imagini”, spunea Mihai Eminescu. Aceas- ta este şi invitaţia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” pentru chişinăuieni, deja de 11 ani, prin intermediul programului Chişi- năul citeşte o carte, în vederea promovării şi încurajării lecturii ca aceasta să devină un obicei, un mod firesc de a fi, de a citi din plăcere.1 Este o tendinţă azi... că se citeşte tot mai puţin în sensul de a citi din plăcere. Azi mai mult vizualizăm, butonăm de- to Eco că doar cartea ţinută în mâini, pe cât citim. Deşi s-ar părea poate că citim masă sau pe genunchi, ne face să recreăm, la fel de mult, totuşi aceasta, se întâmplă împreună cu autorul, propriile idei şi gân- utilizând tabletele, telefoanele de ultimă duri, să reconstruim imagini de viaţă, să generaţie, notebookuri şi alte gadgeturi. retrăim dorinţe şi speranţe, să înţelegem Noi, cei de la Biblioteca Municipală „B.P. mai bine istoria, tradiţiile. Hasdeu”, credem încă în opinia lui Umber- Totul este să ne cultivăm dorinţa de cunoaştere prin exerciţiul lecturii, ori de * Cuvânt rostit la lansarea programului Chişinăul câte ori timpul liber ne-o permite – la citeşte o carte, pe 4 martie 2014, la Biblioteca Cen- bibliotecă, acasă, în parc. Iată de ce pro- trală. gramul Chişinăul citeşte o carte are deja o

92 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) continuitate de 11 ani aici, la Biblioteca citeşte. Cei ce citesc cu regularitate, Municipală „B.P. Hasdeu”. Povestirile, nuve- devin mai inteligenţi, iar în cazul aces- lele sau romanele contemporanilor noştri, tei cărţi pentru adolescenţi – Voiaj ne deschid orizonturi noi; ele ne împros- de nuntă de Mihai Ştefan Poiată – vor pătează cunoştinţele şi ne îmbogăţesc. cunoaşte şi umorul, şi tradiţiile noastre Unele cărţi ar trebui gustate, altele devo- fireşti; rate, însă doar câteva ar trebui mestecate •• citind, diminuăm presiunea stresului şi digerate pe îndelete, spunea scriitoarea cotidian, cărţile ne stimulează dorin- Cornelia Funke. Biblioteca Municipală vă ţa de a face mişcare, de a avea o via- propune şi vă înlesneşte lecturi şi întâl- ţă activă, lectura ne încurajează să niri cu autorii cărţilor. Totodată, vă invită izbutim în viaţă, iar cartea lui Vladimir să „mistuim” trei cărţi bune, pentru copii, Beşleagă Zbor frânt – pentru un citi- adolescenţi şi, respectiv, pentru adulţi: tor matur – va ajuta la reconstituirea •• cartea Urmele mele frumoase de Iulian identităţii noastre, ce a suportat con- Filip are mesajul că cititul pentru copii secinţele mai multor ani de ideologii. stimulează creativitatea. De dragul de Vrem un Chişinău pasionat de lectura a citi, o activitate care nu va obosi ni- autohtonă, determinat să îmbunătăţească ciodată un copil care va ţine în mână nivelul spiritual al citadinilor noştri. Sper, această carte minunată editată de Edi- din toată inima, că programul poate tura „Prut Internaţional”. Copiii sunt in- genera interes şi de a veni la bibliotecă vitaţi să înveţe alfabetul altfel, dar atât pentru a lectura şi alte cărţi, la fel de bune de fireşte şi atât de muzical; şi interesante, care pot fi găsite doar pe raf- •• un tânăr sau o adolescentă poate de- turile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. veni mult mai deosebită în timp dacă

TRENDUL LECTURII MARCA BM: PROGRAMUL CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE Diana UNGUREANU, bibliotecar, Biblioteca Centrală

Mişcările globale ale culturii au avut către Biblioteca Municipală, drept provocare dintotdeauna un ecou ce s-a răspândit seis- pentru generaţia contemporană. mic în ţările lumii. În consecinţă, aceste „seis- Dacă vom trece prin scurta istorie a me” culturale au fost asimilate personalizat acestui program, vom afla multe lecturi în fiecare societate, fapt care compensează bune, cu care chişinăuienii nu au ezitat masiv nesincronizările, avantajând major să facă cunoştinţă şi au reuşit să le îndră- progresele în acest domeniu. gească. Iurie Colesnic a fost scriitorul care Ne aflăm în situaţia de a fi prins valul a „spart gheaţa”, în anul 2004, cu un volum tendinţelor deja de un deceniu, atunci când de literatură de natură etică şi istorică Mi-i s-a dat startul primei ediţii a campaniei de dor să vă spun. Argumentele care vin să lectură care a mobilizat deopotrivă copiii, solidifice tezele sale despre demnitate, tinerii şi adulţii. Este vorba de programul moralitate, jertfire se împletesc cu noţiu- Chişinăul citeşte o carte (respectiv Copiii nile de corigenţă, eşec, vanitate, specifice Chişinăului citesc o carte), lansat în 2004 de pentru o generaţie care nu s-a realizat. A

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 93 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR doua ediţie a acestei cărţi a venit cu une- cărţile Copilul cu aripi de carte, de Vasile le completări în acelaşi program, iar de Romanciuc şi Viaţa mai târziu, de Hara- această dată la braţ cu romanul lui Nicolae lambie Moraru, prima fiind adresată celor Popa Cubul de zahăr în anul imediat urmă- mici, iar ultima – celor mari. Titlul cărţii tor (2005). Două modele literare: realistă şi lui Vasile Romanciuc anunţa armonizarea fantastică pentru două direcţii de cititori. perfectă cu ţelul propus de campanie în Suficient pentru a dezbate aproape ace- anul respectiv, fiind un volum de referinţă leaşi probleme sociale prin două optici pentru profesori, educatori şi, înainte de diametral opuse, aceste două romane se toate, pentru părinţii care au copii, pentru completează perfect printr-o îmbinare a face faţă setei de cunoaştere a acestora. suplimentată, dar eficient dozată de oni- Haralambie Moraru a propus publicului ric şi realitate. Dacă Iurie Colesnic a optat chişinăuian un roman închegat din amin- pentru tradiţionalismul scriptural, atunci tiri, retrăiri, din emoţii şi dragoste, rătăciri Nicolae Popa a mers pe calea postmoder- şi regăsiri, prin care lumea interioară a scri- nismului, fapt care a apreciat şi contribuţia itorului a trecut prin experienţa de viaţă a Bibliotecii Municipale la propagarea valo- fiecărui cititor. rilor contemporane. Lectura anului 2007 s-a centrat pe Necesitatea de formare a cititorului literatura pentru copii – preşcolari şi şco- de la o vârstă fragedă a sesizat importan- lari mici, cărora le-au fost destinate două ţa angajării copiilor în acest program, fapt cărţi: Numărătoarea spiriduşilor, de Silvia care s-a soldat cu înaintarea unei cărţi des- Ursachi şi Amintirile piţigoiului Zbanţ, de tinate anume acestei generaţii, cu obiec- Ion Iachim, iar cei mai mari s-au putut în- tive de natură educativă. Astfel, în anul frupta dintr-un volum cu iz de cafea – Co- 2006 au fost lansate în acelaşi program ffee-house, de Ghenadie Postolache. Dacă

94 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) primele două volume s-au axat pe valorifi- tuia. De altă parte, Ion Hadârcă a luminat carea moralităţii prin prisma unor aventuri calea copiilor cu Grăuncioare de lumină, vesele, în virtutea vârstelor spre care au prin care le-a transmis căldura sufletească ţintit, atunci romanului lui Ghenadie Pos- şi spiritul său însorit. tolache mizează pe maturitate, nu numai The Flower of Love / Floarea iubirii de temporală, dar şi literară, reieşind dintr-o Claudia Partole, Cel rătăcit de Aurelian Sil- experienţă variată. vestru şi Diavolul este politic corect de Sa- Pentru anul 2008, Biblioteca Munici- vatie Baştovoi – aceasta a fost oferta anu- pală a propus cititorilor alte trei cărţi de lui 2011, an în care dominanta globalităţii valoare estetică şi educativă majoră: Re- a luat cu asalt cititorii, ieşind din stratul au- gina nopţii, de Lidia Hlib şi Lică Sainciuc; tohton şi migrând spre cel universal, mitic. Hronicul Găinarilor, de Aureliu Busuioc, Claudia Partole s-a aventurat împreună cu Note din Arca lui Noe, de Iurie Colesnic. De picii în căutarea unei flori a iubirii, printr-o această dată, primatul i-a revenit lectu- ediţie bilingvă, recunoscută pentru origi- rii pentru tineri, în care aceştia au gustat nalitatea sa. Aurelian Silvestru a mers pe dintr-un roman de excepţie, semnat de urmele adevărului, care şi-a lăsat ampren- regretatul Aureliu Busuioc şi dintr-o cro- ta în fapte şi documente mistice, ca să nică literar-publicistică inedită a lui Iurie ajungă la descoperiri neaşteptate pentru Colesnic. Şi copiii au fost invitaţi la o lecţie cei care au avut răbdarea să le urmăreas- de frumos artistic, dreptate şi curaj, lecţie că. Ieromonahul Savatie Baştovoi şi-a rea- expusă cu multă dăruire de sine de către dus personajele pe calea dreaptă a vieţii, cei doi autori: Lidia Hlib şi Lică Sainciuc. cu riscul de a prevedea un viitor sumbru Anul 2009 le-a rezervat chişinăuienilor pentru societatea globală, în cazul în care un lot de literatură de soi (post)modernist, aceasta tot mai mult cade în ispita tehno- care să-i aducă pe platforma ultimelor ten- logiilor contemporane care le răpesc viaţa. dinţe. Un roman dur, atât după limbaj, cât În 2012, Poveşti cu Barbălungă de şi după epoca abordată, Măcel în Georgia Ovidiu Creangă a fost sursa de inspiraţie de Dumitru Crudu a lăsat o explozie de care a gâdilit fantezia copiilor. Personaje- impresii în rândurile lectorilor avizaţi şi le acestei cărţi au momit picii în dulceaţa amatori. Plasat la periferiile contrastelor, lecturii şi le-a colorat visele prin cele mai textul acestui scriitor a făcut ravagii printre frumoase poveşti de la bătrânul Barbă- cititori, fapt valabil şi pentru cartea lui Ni- lungă. Romanul Nu mă tentează de Anatol colae Rusu Alunel. Basm modern, care însă Moraru a fost adresat adulţilor care au fost a mers pe o altă cale de „ademenire” la lec- (culmea ironiei!) tentaţi să-l (re)citească şi tură a celor mici, prin aventuri distractive să (re)cunoască o hartă virtuală a oraşului raportate şi adaptate la modernitate. Bălţi, pe drumurile căreia au putut fi întâl- Cu o deosebită consideraţie pentru niţi eroii acestei cărţi. credinţă, dragoste şi demnitate, autorii va- Amatorii de ciocolată şi aventuri au lorificaţi în ediţia din anul 2010 a progra- avut mare noroc în anul 2013, deoarece au mului Chişinăul citeşte o carte au înaintat avut ocazia să-l cunoască pe Onuţ – marele două cărţi de un lirism deosebit. Romanul erou al cărţii lui Victor Dumbrăveanu Vorni- lui Nicolae Dabija Tema pentru acasă a cel la nunta badei, care a fost promovată în ajuns la sufletele tuturor tinerilor care au campania de lectură a anului respectiv. Tot interacţionat prin lectură, atingând cele pe calea aventurilor a mers şi personajul mai sensibile coarde ale sufletului, în po- central al lui Nicolae Rusu, din romanul Al fida multor critici apărute la adresa aces- şaptelea simţ, însă acestea au fost inspirate

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 95 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR din realitate şi împletite cu misterul presim- trul Tatiana Potâng etc., dar şi autorii căr- ţirilor dictate de cel de-al şaptelea simţ. ţilor: Iulian Filip, Vladimir Beşleagă şi Mihai Anul curent nu a făcut excepţie de la Ştefan Poiată, precum şi jurnalişti de la te- această tradiţie îmbietoare a programului leviziune, radio şi ziare cu acoperire naţio- de lectură Chişinăul citeşte o carte, adu- nală. Fiecare dintre vorbitori a menţionat nând multă lume bună şi dornică de a fi importanţa acestei campanii pentru cultu- la curent cu actualitatea literară. Cea de-a ralizarea publică şi educarea cititorului, iar XI-a ediţie a programului care a luat am- dna Tatiana Potâng a remarcat că lectura ploare, propunând locuitorilor capitalei este o dominantă importantă pentru so- trei cărţi pe care să le seducă pofta (sau, cietatea noastră, precizând, printre altele, de ce nu, lăcomia!) de lectură: Urmele mele că una din cărţile acestei campanii a servit frumoase de Iulian Filip (pentru copii), Vo- drept momeală de lectură pentru fiică. iaj de nuntă în trei de Mihai Ştefan Poiată Anul acesta se anunţă a fi unul furtu- (pentru adolescenţi) şi Zbor frânt de Vladi- nos în impresii lecturale, dat fiind faptul că mir Beşleagă (pentru adulţi). au fost reorganizate şi reorientate politici- Evenimentul de lansare a programului le de promovare a acestor cărţi, însă aces- a adus la Biblioteca Centrală personalităţi tea urmează să fie desfăşurate individuali- de vază din cultura noastră, printre care zat de fiecare filială. publicistul Mircea V. Ciobanu (pe post de În final nu pot decât să urez un singur moderator), directorul general al BM Mari- lucru: să ne fie într-un ceas bun! Şi, nu în ana Harjevschi, criticul literar Aliona Grati, ultimă instanţă, să le urez tuturor LECTU- scriitorul Ianoş Ţurcanu, viceprim-minis- RĂ PLĂCUTĂ!

O CONFERINŢĂ DESPRE UN RĂZBOI NECUNOSCUT Liuba CIOBANU, director, Filiala „Ovidius”

La 2 martie a.c. s-au împlinit 22 de ani pionii”; ofiţerul de poliţie Iurie Ţvigunov; de la declanşarea conflictului armat din profesoara Neonela Popovici, mama erou- raioanele de est ale Republicii Moldova. lui locotenent-major Anatol Popovici. În ajunul Zilei pomenirii eroilor şi victi- Moderatorul evenimentului, ziaristul melor conflictului armat din Transnistria, şi combatantul Ion Borş, a vorbit despre la Biblioteca Publică „Ovidius” a avut loc pregătirea minuţioasă a secioniştilor de conferinţa Rolul populaţiei locale în războ- această intervenţie mişelească împotriva iul din stânga Nistrului, la care au participat populaţiei băştinaşe. „Cu mai bine de un veterani de război de la Asociaţia „Corjova an în urmă veniseră la Dubăsari turme de 1992”: Valeriu Miţcul, preşedinte de onoa- cazaci, îmbrăcaţi în haine militare cu galoa- re al Asociaţiei; Valeriu Caraiman, preşe- ne şi şepci de esaul. Ei se plimbau prin Du- dintele Asociaţiei; Iurie Coţofan, cavaler al băsari pe cai, având prinse de curele săbii Ordinului Ştefan cel Mare; Ilie Coica, com- şi purtând bice la ciubotă. Îşi demonstrau batant, deputat local, activist; Vlad Grecu, zorzoanele pentru a intimida populaţia combatant; Veaceslav Verlan, comandan- locală. Însă, nu prea le-a mers. Autorităţi- tul grupului cu destinaţie specială „Scor- le oraşului intenţionau să-i cazeze în satul

96 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Corjova, însă corjovenii s-au ridicat, izgo- onoare al Asociaţiei Veteranilor de Război nindu-i de acolo. Şi-atunci au fost încarti- „Corjova 1992”, împreună cu camarazii săi ruiţi în sectorul Balşoi Fontan al oraşului, de arme a povestit despre mersul luptelor, unde preponderent locuiau ucraineni şi şi-au amintit despre operaţiile de succes, ruşi. Timp de un an, nopţile, camioane mi- când au ajuns la traseul Râbniţa-Tiraspol litare au cărat armament şi poliţia ştia des- din preajma satului Roghi, când îi puseseră pre aceasta, însă autorităţile de la Chişinău pe fugă pe paramilitarii de la Dubăsari, ca n-au întreprins nimic. Iar dacă şi găseau ar- mai apoi să primească de la Chişinău ordi- mament la populaţia prorusă, îl confiscau, nul de retragere. Ei şi astăzi consideră acel iar infractorii, pe altă parte, se reînarmau”, ordin o curată trădare şi oricât s-au străduit şi-a amintit Ion Borş. Participanţii la confe- să afle cine a fost responsabil de emiterea rinţă, printre care şi poliţistul Iurie Coţofan, lui, n-au mai aflat. Au povestit despre par- cavaler al Ordinului Ştefan cel Mare, a po- ticiparea la lupte Valeriu Caimacan, preşe- vestit despre provocarea pusă la cale de dintele Asociaţiei Veteranilor de Război, gardişti şi cazaci, căci în oraş se vorbea de combatantul Ilie Coica, deputat de Corjo- la Anul Nou despre data de 2 martie, că va va. Combatantul Vlad Grecu, participant la începe războiul. El a mai povestit despre lupte, originar din Corjova, a vorbit despre trecerea detaşamentului cu destinaţie spe- atitudinea conducerii de la Chişinău faţă cială peste râul Nistru, care era îngheţat, de participanţi şi de rezolvarea problemei despre cum localnicii din Corjova şi Cocieri transnistrene. El este autorul a două cărţi au luat 80 de pistoale-automat din unita- despre acest război: O viziune din focarul tea militară. Valeriu Miţcul, preşedintele de conflictului armat de la Dubăsari şi Unde-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 97 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

s zeii popoarelor învinse. Vlad Grecu a citit Dovgani, Filip Lupaşcu, Anatol Popovici, studenţilor de la Academia de Poliţie şi ele- Alexandru Harcenco, Victor Ursu). Ideea vilor Colegiului Politehnic un fragment din unei astfel de galerii i-a venit cu doi ani în povestirea Călăuza. A mai vorbit despre urmă. Scopul acestor expoziţii este ca ţara scenariul unui film documentar, ignorat să-şi cunoască eroii. Portretele au fost efec- de cineaştii de la studioul „Moldova-film”. tuate în ulei şi creion. Pentru a cunoaşte Nu că ar fi fost rău. Ei au pretins o sumă de eroii din portrete, biblioteca a expus infor- trei ori mai mare, ştiind că autorul nu are maţii individuale despre vârsta, locul mode unde să găsească asemenea bani. Des- bilizării, data şi localitatea unde a căzut în pre luptele grupului cu destinaţie specială luptă. „Scorpionii” a relatat comandantul acestui Despre feciorul său, procuror de detaşament Veaceslav Verlan. Fiind pictor, trei zile instituit în funcţie, locotenentul- el a expus la bibliotecă galeria de portrete major Anatol Popovici, a povestit mama Lacrimi de sânge pe obrazul ţării, amintin- eroului, profesoara Neonela Popovici. Ea du-ne de eroii căzuţi pe câmpul de luptă şi-a amintit, cu mare durere în suflet, cum (Grigore Usinevici, Vlad Reuţchi, Ghenadie şi-au bătut joc de feciorul ei cazacii, lăsân- Iablocichin, Sergiu Culaţchi, Tudor Nestor, du-l să zacă mort în Tighina câteva zile, în Cezar Roman, Iurie Bodiu, Gheorghe Co- căldurile verii. Publicului au fost prezenta- ţuc, Andrei Izbaş, Mihai Arnaut, Ion Cordi- te imagini din ziar, efectuate de cazaci, ast- neanu, Sergiu Fodor, Valentin Slobozenco, fel imputând propriile crime formaţiunilor Gheorghe Buzu, Valeriu Dumbravă, Boris militare din Republica Moldova. Acest pro-

98 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) curor putea să nu meargă la lupte, având Biblioteca a expus pe ecran numele şi un fotoliu moale şi un birou comod la Chi- fotografiile victimelor din satul Corjova, sat şinău. El însă a procedat ca un fiu devotat care a avut de pătimit cel mai mult în acest Patriei. N-a luat exemplu de la mulţii func- război. Pe fundalul melodiei De-ar fi lumea ţionari, care căutau să-şi protejeze odras- de hârtie, din repertoriul formaţiei „Transbal- lele de înrolare în armată. canica”, participanţii la conferinţă au co- Ofiţerul de poliţie Iurie Ţvigunov, care memorat corjovenii, căzuţi pe câmpul de a luptat pe platoul Coşniţa, astăzi ţine luptă sau omorâţi în casele proprii de către prelegeri la Academia de Poliţie, dar când gardişti şi cazaci. De asemenea, publicului ajunge vorba de câte i s-au întâmplat în i-a fost propus spre vizionare un fragment război, preferă să nu-şi amintească. din filmul documentar Durere şi speranţă. Echipa Bibliotecii „Ovidius” a organizat După vizionarea filmului combatanţii au o expoziţie de ziare ale timpului – Patria, vorbit despre lipsa educaţiei patriotice în Corjova azi, Sfatul Ţării, Ţara, Literatura şi şcoli, indiferenţa cu care sunt trataţi eroii arta, Pacea civică, Transnistria ş.a. – care ne naţionali – şi cei vii, şi cei morţi. Auditoriul a amintesc despre luptele de pe platourile recunoscut că pentru prima dată li s-a vor- Cocieri şi Coşniţa. Bunăoară, la ziarul de bit despre evenimentele din primăvara-vara război Patria au fost şi corespondenţi, şi re- anului 1992, despre cum de fapt s-a desfă- dactori, şi machetatori, şi poştaşi prin tran- şurat acest război şi ce urmări a avut. Tinerii şee, doar două persoane – Grigore Savin, au pus numeroase întrebări, iar elevul Vasile un vechi ziarist de la Grigoriopol, şi tânărul Erhan de la Colegiul Politehnic din Chişinău şi puţin experimentatul pe atunci Ion Borş, le-a dedicat eroilor o poezie patriotică. de la Dubăsari. De asemenea, a fost orga- La finele activităţii, directorul bibliote- nizată şi expoziţia de carte cu genericul cii a mulţumit participanţilor la lupte pen- Măcelul inocenţilor, volume din colecţiile tru jertfirea de sine în numele Patriei, dar bibliotecii, dar şi din biblioteca personală şi tineretului prezent, pentru participare la a ziaristului Ion Borş şi din cea a comba- comemorare şi i-a îndemnat să-şi iubeas- tantului Vlad Grecu. Aceste exponate de că Pământul natal cu aceeaşi îndârjire şi carte relatează documentar despre eveni- ardoare, cum l-au iubit aceşti eroi martiri mentele de război, care au avut loc în stân- ai neamului, cum continuă să-l iubească ga Nistrului în primăvara-vara anului 1992. veteranii de război. PRIORITĂŢI ACUTE DE CULTURĂ: REABILITAREA CITITORULUI ACTIV Diana UNGUREANU, bibliotecar, Biblioteca Centrală Tradiţional, biblioteca este, prin esen- publică. De aici sunt evidente beneficiile ţă, o instituţie a lecturii, or, această ultimă pe care le presupune această instituţie, iar coordonată este determinantă şi pentru biblioteca noastră şi-a extins serviciile care fundamentarea culturii şi gradului de merg în întâmpinarea tendinţelor globale, inteligenţă a societăţii. Dacă în trecut bi- respectiv, şi a utilizatorilor. Înainte de toa- blioteca era un loc unde avea acces doar te însă lectura rămâne prioritară, chiar şi un anumit contingent de oameni, astăzi în condiţiile în care progresul tehnico-şti- biblioteca a fost „desacralizată” în favoarea inţific a revoluţionat comunicarea. În anul

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 99 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

2014, Biblioteca Centrală şi-a propus să atunci când cartea nu numai a ocupat un reabiliteze imaginea cititorului, atât prin loc pe raft, dar a luat o poziţie, de ce nu, metodele tradiţionale – lansări, expoziţii provocatoare pentru eventualii cititori. şi prezentări de carte, activităţi cu reco- Astfel, atunci când expoziţia care a marcat mandări bibliografice tematice, cât şi prin ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a luat metode inovative, proiecte de promovare forma iniţialelor de la numele poetului, care implică imaginaţia creatoare. În cele cărţile au avut priză mai mare la vizitato- ce urmează, vom prezenta primele semin- rii bibliotecii, care nu numai că au tras cu ţe ale celor planificate, în concordanţă cu coada ochiului, dar le-au şi răsfoit cu o plă- modelele invocate. cere deosebită. Iar romanele de dragoste Printr-o tradiţie înrădăcinată de rutina au sedus cititorii prin organizarea în forma experienţelor acumulate în timp, activită- simbolului dragostei. Expoziţiile virtuale ţile culturale organizate în cadrul bibliote- au fost reorganizate în pagină, deşi se mai cilor sunt structurate conform unor tipare lucrează la modurile în care se poate face prestabilite, aproape canonizate, care, cel posibilă diversificarea în acest plan. Îmbu- puţin aparent, nu admit „soluţionări” crea- curător este faptul că aceste expoziţii sunt tive. Ei bine, tot experienţa demonstrează consultate cu regularitate constant cres- că elementul imaginativ este fundamen- cătoare, ceea ce ne motivează să lucrăm la tul acestora. îmbunătăţirile acestora şi să aplicăm prin- Expoziţiile de carte, atât cele tradiţio- cipiul imaginativ. nale, cât şi cele virtuale, sunt organizate Lansările şi prezentările de carte au cu o periodicitate regulată, oferind un larg avut o pondere culturală şi ştiinţifică bi- spectru bibliografic tematic şi de ocazie. direcţională. Pe de o parte, în cadrul celor Conceptul este, desigur, arhicunoscut, trei lansări din prima lună a anului curent însă diferenţa o fac detaliile de organizare nu au lipsit personalităţile din lumea aca- şi design. Ceea ce ne-am propus în acest demică, pe de altă parte, modul interactiv an este să ieşim din tiparele obişnuite şi de lucru şi constructiv de desfăşurare a să includem elemente imprevizibile, fapt activităţilor date. Lansarea colecţiei Moş- care are menirea de a conferi un plus de tenire, inițiată de Editura „Ştiinţa” (Bogdan atractivitate lecturii. Diferenţele s-au făcut Petriceicu Hasdeu. Scrieri în 16 volume / perceptibile încă de la faza de experiment, ed. îngrijită de Stancu Ilin şi Ionel Oprişan. Chişinău, Ed. „Ştiinţa”), a avut loc de Ziua culturii naţionale, la care au asistat viceprim-ministrul Gu- vernului RM Tatiana Potâng şi ministrul culturii Monica Babuc. Lansarea a fost însoţită de comu- nicări ale oamenilor de ştiinţă, fiind condimentată de o suită de recitaluri din opera hasdeuiană. Cu ocazia aniversării lui Iulian Fi- lip, la Biblioteca Centrală a avut loc dubla lansare a cărţilor semnate de scriitorul vizat: Bufniţa nu cloceşte privighetori şi Urmele mele frumoase. La eveniment au

100 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) fost prezenţi prietenii autorului – Ianoş Ţurcanu, Aurelian Silvestru şi Daria Radu, care l-au susţinut şi i-au adresat cuvinte de laudă şi tradiţionalul „La mulţi ani”. Mode- ratoarea evenimentului a fost dr. Victoria Fonari, colaboratoare a BC, iar cei care au făcut activitatea mai luminoasă au fost elevii claselor a II-a, a III-a şi a IV-a de la Şcoala de Arte „Alexei Stârcea”, învăţătoarele Tatiana Bâlici, Ana Popovici şi, respectiv, Ecateri- na Mahu. Implicarea dinamică a acestor copii, prin recitaluri de muzică, poezie şi proverbe din cărţile lansate au fost argumentul forte ştiinţifică, a avut această minimă tangenţă, în favoarea lecturii. Promovarea imaginii apare senzaţia simultană de familiar şi de cititorului avizat s-a remarcat în cadrul lan- interesant şi ce poate fi mai incitant decât sării cărţii Свет над светом de Carolina recomandarea unei cărţi bune? În acest an Staicova, la care literaţi şi profesori univer- ne-am propus să scoatem din anonimat sitari şi-au exprimat diverse opinii, unele cât mai multe exemplare utile pentru lec- cu scopul de a impulsiona personalitatea tură, iar arma în această „luptă” va fi tocmai creatoare a tinerei poete. prezentarea deschisă a acestora. Primele Consecvent în favoarea lecturii „lu- rezultate sunt surprinzătoare: prima enci- crează” şi recitalurile de poezie, mesele clopedie română (Enciclopedia română în rotunde şi discuţiile asupra operelor scri- trei volume, Sibiu, editura şi tiparul lui W. itorilor consacraţi. Şi cum începutul de an Krafft, 1898-1904) s-a numărat printre cele marchează zilele de naştere a doi mari po- mai apreciate prezentări pe blog, de ace- eţi (Mihai Eminescu şi Grigore Vieru), aces- laşi succes s-a bucurat şi volumul despre tea sunt de nelipsit în cadrul cluburilor şi viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, semnat al cenaclului care activează sistematic şi de N. Zaharia (Zaharia N. Mihail Eminescu. dinamic la bibliotecă. În afară de aceasta, Vieaţa şi opera sa, Bucureşti, 1912). dat fiind faptul că anul 2014 a fost pro- În această ordine de idei, nu putem clamat prin decizie guvernamentală Anul trece cu vederea tradiţionala campanie de Dumitru Matcovschi, în fiecare lună sunt lectură Chişinăul citeşte o carte, care a luat organizate activităţi specifice din această amploare şi care în acest an a propus locu- categorie. itorilor capitalei trei cărţi care să le provoa- Prezentările de carte sunt mai mult ce pofta de lectură: Urmele mele frumoase decât benefice pentru cultura lecturii, ele de Iulian Filip (pentru copii), Voiaj de nuntă sunt de o necesitate aproape vitală. Astfel, în trei de Mihai Ştefan Poiată (pentru ado- are loc primul contact al potenţialului ci- lescenţi) şi Zbor frânt de Vladimir Beşleagă titor cu cartea propriu-zisă într-o manieră (pentru adulţi). Anul acesta se anunţă a individuală, iar prin aceasta se urmăreşte fi unul furtunos în impresii lecturale, dat provocarea la lectură. În momentul în care fiind faptul că au fost reorganizate şi reo- opera, fie ea de natură literar-artistică, fie rientate politicile de promovare a acestor

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 101 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

antrenat spiritul critic şi evaluarea educaţiei şi autoeducaţiei celor implicaţi. Prin aceste dezbateri se realizează importanţa lecturii, nu numai a celei artistice, dar şi a celei cu tentă istorică, ştiinţifică, care aruncă o ancoră în realitatea contemporană, precum şi con- ştientizarea importanţei lecturii pentru comunicarea verbală co- rectă. Un alt grup de tineri de la AIESEC, care promovează Glob- ex-ul ca oportunitate de studii şi schimb de experienţă, au lansat cărţi, însă ele urmează să fie desfăşurate îndemnul descoperirii unor alte ţări, în individualizat de fiecare filială. primul rând, din cărţi, deoarece acestea În ceea ce priveşte partea inovativă a deschid căile spre atingerea scopului lor. prezentărilor de carte, anul 2014 a venit Tot prin prisma lecturii este valorificată cu idei năstruşnice prin adaptarea proiec- plăcerea de a trăi, fapt confirmat de Liuba tului global de promovare a lecturii Book- Ceban în cadrul lecţiilor publice cu volun- face. Astfel, începând cu luna februarie, tarii implicaţi în proiectul MIRT. echipa Bibliotecii Centrale a experimentat „Ultimul răcnet” al modei a valorificat promovarea cărţilor prin asocieri cu chipu- cartea prin intermediul genţii Bookletta. rile oamenilor, fapt care a stârnit interesul Geanta este destinată tuturor femeilor publicului. Pe de altă parte, lectura este inteligente, care nu uită că lectura devi- protagonistă sau personaj complementar ne o necesitate tot mai acută pentru noi. al unor alte proiecte cu iz inovativ pentru Acum putem spune că lectura a devenit anturajul nostru: Clubul de lectură Gau- un trend care globalizează întreaga comu- deamus (lansat la jumătatea lunii februarie nitate, putem fi siguri de revalorificarea a.c.), Debate Month / Luna dezbaterilor, Glo- ei şi de reintegrarea în sistemul valoric al bex-ul, proiectul MIRT (lansat de AO „Altru- umanităţii, de rezistenţa ei în faţa multor ism”), Bookletta etc. alte provocări tehnico-ştiinţifice care erau Clubul de lectură „Gaudeamus” a pornit privite drept pericole. cu un avânt răsunător şi face ravagii prin- În ultimă instanţă, biblioteca şi-a mo- tre adolescenţi şi tineri. Se pare că acest dificat poziţia istorică în societate, iar as- club a creat din lectură un adevărat trend tăzi suntem în plină forţă de a face faţă de generaţie, care luptă pentru cultură şi oricăror confruntări cu arma în mână intelectualitate prin lectură şi dezbateri de – cartea. Nu suntem la ultimele inovaţii; natură critică. Nicolae Dabija, cel care a „bi- surprizele urmează să... surprindă publicul necuvântat” acest club la lansare, a confir- larg. Reabilitarea statutului cititorilor activi mat că această iniţiativă este una lăudabilă, este modul cel mai sigur de a atenua pro- menţionând contribuţia enormă în educa- blemele de educaţie calitativă a noii gerea inteligentă şi spirituală a celor pe care neraţii, este şansa de a ne construi viitorul se sprijină speranţele acestei societăţi. aşa cum îl merităm, iar acest scop merită „Debate Month” constituie un proiect investiţiile şi eforturile pe care le facem. A de dezbateri adresat tinerilor, în care este început era lecturii! Urmaţi-i cursul!

102 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) CONFERINŢA DE SUFLET FAMILIA CREŞTINĂ ASTĂZI ÎNTR-O LUME BULVERSATĂ (susţinută de PC Părinte Nicolae Tănase din Valea Plopului, Prahova, la Chişinău) Elena ROŞCA, Filiala „Alba Iulia” Şirul de conferinţe duhovniceşti, orga- cu o bibliotecă şi o bisericuţă, o brutărie, nizate de către Fundaţia „Vasiliada” din Chi- o tipografie, o sală pentru festivităţi, case şinău, cu concursul Bibliotecii „Alba Iulia”, de locuit pentru cei care se află aici – copii, ASCOR, Filiala Chişinău, şi Pretura sectoru- a căror soartă nenorocită este pecetluită lui Buiucani continuă. De această dată, în chiar de către propriii părinţi, de mamele 12 martie curent, la ora 18:00, Sala de fes- care avortează tot mai frecvent. tivităţi a Preturii Buiucani l-a găzduit, în ca- De aceea, părintele călătoreşte mereu litate de conferenţiar, pe părintele Nicolae în ţară şi în afara ei, întâlnindu-se cu oa- Tănase, paroh al bisericii ortodoxe din satul meni de diferite vârste şi categorii sociale Valea Plopului, judeţul Prahova. Părintele pentru a discuta despre viitorul românilor: Nicolae Tănase este autorul volumului că- căsătorie, familie, divorţ, dragoste, fidelita- utat şi citit de către mulţi tineri Soţul ide- te, prietenie etc. Mesajul său este adresat, al, soţia ideală, în care autorul abordează în special, tinerilor, care astăzi trăiesc într-o tema prieteniei, dragostei, căsătoriei, valo- lume bulversată, amorală, contradictorie, rii vieţii şi libertăţii cuplului, familiei în post, cu multiple tentaţii şi preocupări ademe- precum şi a postului în familie, avortului, nitoare, dar foarte periculoase. „Este o artă singurătăţii etc. Este o carte care ne ajută să exişti într-o căsnicie…”, susţine părinte- să înţelegem rolul familiei în societate, pe le Nicolae Tănase. De aceea, în cadrul întâl- de o parte, şi, rolul femeii şi al bărbatului în nirilor cu publicul, părintele vine cu sfaturi, familie, pe de altă parte. îndemnuri, explicaţii în scopul creării şi Părintele Nicolae Tănase este căsătorit menţinerii unei familii sănătoase. Şi în ca- şi are şase copii ai săi. Problema familiei, a drul conferinţei noastre părintele a vorbit căsătoriei, a copiilor abandonaţi, avortaţi, celor prezenţi în sală, peste 250 de persoa- nenorociţi l-a urmărit dintotdeauna. Timp ne, despre criteriile de care trebuie să ţină de peste 20 de ani a luptat cu mamele care cont tinerii în momentul în care îşi aleg avortează, convingându-le să nu-şi aban- viitorul partener de viaţă, despre taina că- doneze pruncii, cărora dânsul le poate sătoriei, încrederea în prietenie şi căsnicie, oferi un cămin. Astfel, a adunat în casa sa pericolul avortului pentru femeie şi altele. mulţi copii orfani condamnaţi a copilări pe Părintele consideră că tinerii trebuie să străzi, devenind şi tată al celor peste 300 aibă o preocupare pentru ideal. „…Cu cât de copii condamnaţi la pierzanie. În cali- tinzi mai sus, cu atât ţi se măreşte posibilitate de fondator al Asociaţiei „Pro Vita”, îm- tatea să şi ajungi la acest ideal. Fetele tre- preună cu soţia sa, şi cu ajutorul oameni- buie să fie foarte pretenţioase cu prietenii lor, a ridicat un complex în Valea Plopului lor. Acest lucru înseamnă a se preţui la va-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 103 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

loarea exactă. Orice om are o valoare. Pe re reprezintă o recunoaştere a noastră că de o parte, trebuie să avem conştiinţa că, în suntem conştienţi de crucea pe care am faţa Creatorului, suntem mici, dar suntem luat-o. Căsătoria este indisolubilă. De ace- regi ai creaţiei, peste care Dumnezeu ne-a ea, trebuie să fim foarte atenţi când facem pus să fim stăpâni. Dacă suntem stăpâni, pasul spre căsătorie. Când căsnicia merge, trebuie să avem comportament de stăpân trebuie să mulţumim lui Dumnezeu, iar şi nu de slugă… Astăzi întâlnim multe fete când nu merge, să procedăm cu înţelep- care nu se preţuiesc, nu au demnitate şi îşi ciune. Dacă am recomandat ca o fată să fie pierd din fineţea pe care Dumnezeu le-a pretenţioasă, m-am referit la starea de di- dăruit-o, decăzând moral şi spiritual. Dacă naintea căsătoriei. Este o artă să exişti într- îşi menţine pretenţiile morale şi spirituale, o căsnicie. Căsnicia nu este un contract pe fata întotdeauna va fi abordată de un bă- care îl încadrăm şi atât. Avem chemarea iat pe măsura pretenţiilor ei… Ne punem ca soţul să-l reprezinte pe Hristos, iar soţia întrebarea dacă şi băiatul trebuie să fie să reprezinte Biserica”, a explicat părintele pretenţios. Şi el trebuie să fie pretenţios Nicolae Tănase ascultătorilor săi, frapați de şi să caute să aibă conştiinţa de sine, adi- cele auzite. că să ştie exact ce vrea. Fiecare dintre cei Aceste conferinţe de suflet şi educaţie care au o relaţie de prietenie doreşte îm- morală se regăsesc într-un proiect comun plinirea în căsnicie. În căsătorie se lucrează al Fundaţiei „Vasiliada”, Chişinău, Biblioteca împreună pentru realizarea scopului final. „Alba Iulia” şi ASCOR, filiala Chişinău, susţi- Scopul vieţii creştine, în fine, va fi salvarea nut de către pretorul sectorului Buiucani, sufletelor noastre întru fericire. Căsătoria dl Valeriu Nemerenco, care încurajează presupune, la un moment dat, mucenicie. activitatea noastră comună, punându-ne Aţi observat că la Taina Cununiei se cântă la dispoziţie Sala de festivităţi a preturii pe troparul Sfinţilor Mucenici. Această cânta- toată durata demarării proiectului.

104 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) Pios omagiu celui care a fost DUMITRU MATCOVSCHI Elena CALDARE, director, Filiala „Alba Iulia” Acesta a fost mesajul unei manifestări excursii... Şi noi, bibliotecarii, am rămas în cadrul Săptămânii uşilor deschise, or- plăcut surprinşi de picturile realizate, ganizată în perioada 24-30 martie curent dar şi de impresiile, trăirile lor sufleteşti, la Filiala „Alba Iulia”. Motivată de cei 75 de înţelegerea mesajului poeziilor în timpul ani pe care i-ar fi împlinit scriitorul în anul lecturii... acesta, an declarat de către Parlamentul Medalionul literar Dumitru Matco- Republicii Moldova, la propunerea Minis- vschi, poet, dramaturg, prozator, publicist, terului Culturii şi a Guvernului, Anul Du- patriot a fost moderat de jurnaliştii, scri- mitru Matcovschi. itorii şi cei care l-au cunoscut foarte bine Pe parcursul acestei săptămâni am or- şi în diferite ipostaze pe Dumitru Matco- ganizat şi am desfăşurat un spectru divers vschi – Vlad Pohilă şi Elena Tamazlâcaru. de activităţi cu şi pentru publicul chişină- Publicul în sală a fost format de elevi din uian, străduindu-ne să atragem atenţia clasele a X-a de la Liceul Teoretic „Liviu vizitatorilor noştri şi a participanţilor la di- Deleanu” şi Liceul-internat municipal versitatea creaţiei şi la complexitatea per- sportiv, care au avut posibilitatea să as- sonalităţii celui care a fost scriitorul Dumi- culte discursurile jurnaliştilor moderatori, tru Matcovschi. Vizionarea unor secvenţe cei care l-au cunoscut foarte bine pe Du- video, alături de prezentarea volumelor de mitru Matcovschi, i-au citit şi i-au apre- poezie, discuţiile asupra creaţiei poetului, ciat opera şi activitatea de mare patriot orele de lectură cu versurile sale pentru român martir. copii, picturile inspirate din creaţia scrii- Grupuri de elevi din clasa a II-a de la Li- torului, înscenările copiilor inspirate din ceul Teoretic „Liviu Deleanu” au participat povestioarele-basme, semnele de carte la lecţia bibliografică Cum căutăm infor- oferite vizitatorilor, prezentarea expoziţii- maţia despre Dumitru Matcovschi în colec- lor şi altele au urmărit un singur scop: pro- ţia bibliotecii. O lecţie foarte interesantă, movarea creaţiei şi mesajul lăsat celor ce-l prezentată de Aurelia Tincu, care a ţinut vor urma ca un testament de dragoste faţă cont de particularităţile vârstei fragede a de ţară, neam, limba română şi demnita- ascultătorilor. tea naţională. Am organizat, în parteneriat cu Di- Săptămâna a fost deschisă cu inau- recţia generală educaţie, tineret şi sport gurarea vernisajului de pictură Natura (responsabil de bibliotecile şcolare din în poezia lui Dumitru Matcovschi, realizat sectorul Buiucani – Liuba Arion) atelierul de un grup de elevi din clasele I-IV de la profesional Oferta de lectură pentru Con- Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, ghidaţi cursul „La izvoarele înţelepciunii” a cărui de şase profesori de artă plastică. Lucrări temă este creaţia literară a scriitorului Du- excepţionale, inspirate din poezii pentru mitru Matcovschi. La atelier au participat copii ale scriitorului, care ne servesc ca un bibliotecari şcolari din sectorul Buiucani, suport deosebit în organizarea celorlalte reprezentanţi de la Biblioteca Naţională activităţi cu publicul copii şi adulţi: ore pentru Copii „Ion Creangă”, cadre didac- de lectură, prezentări de carte, dezbateri, tice, care s-au lansat în discuţii aprinse

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 105 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

tru lucrări – câte două de la fiecare liceu – au fost destul de consistente şi interesante. Acest fapt ne demonstrează că, chiar dacă numele scriitorului Dumitru Matcovschi nu figurează în agenda de lucru a cadrelor profesorale liceale, cei care doresc îl citesc, îl înţe- leg, îi studiază creaţia literară. Ne-a impresionat eseul Adri- anei Papucciu, elevă în clasa a VIII-a de la Liceul-internat municipal cu profil sportiv, intitulat Dumitru Matcovschi în sufletele noastre, creaţie proprie sub îndrumarea pro- asupra mai multor aspecte ale activităţii fesoarei de limba şi literatura română Va- de parteneriat ale bibliotecarilor şcolari lentina Tudos. Adriana şi-a demonstrat cu bibliotecile publice, naţionale privind şi capacitățile în desen, aşternând, pe o organizarea şi pregătirea participanţilor pagină din eseu, chipul casei părinteşti a la concurs. Un grup de liceeni de la Liceul lui Dumitru Matcovschi. Şi colega Adria- „Ion şi Doina Aldea-Teodorovici” din sector nei, Tatiana Portărescu, din clasa a XII-a, au prezentat un recital literar şi înscenarea a prezentat, pe o pagină, o lucrare în care povestioarei pentru copii Acasă de Dumi- reprezintă toate reperele şi trăirile poetu- tru Matcovschi, astfel, convingându-ne că lui alături de alţi colegi de breaslă, prin- opera scriitorului o citesc şi liceenii, cu toa- tre care şi regretatul Grigore Vieru. Dintre te că nu este inclusă, spre regretul nostru, lucrările prezentate de la Liceul Teoretic în curriculumul şcolar. „Liviu Deleanu” s-au deosebit cele ale Mi- În fiecare zi a săptămânii s-au desfăşu- haelei Bordea, din clasa a VI-a, şi ale Anei rat câte două-trei activităţi cu diverse gru- Maria Roman, dintr-a IX-a. Secvenţe din puri şi categorii de vârstă. aceste lucrări am publicat pe blogul bibli- Miercuri, de exemplu, au avut loc otecii noastre. trei întâlniri ale elevilor şi liceenilor din Ziua de joi a acestei săptămâni a fost cartier cu poezia lui Dumitru Matcovschi: dedicată copiilor de la grădiniţa nr. 183 prezentarea cărţii Bună dimineaţa, mamă, din cartier şi membrilor Clubului „Bartolo- la care au participat elevi din clasa a IV-a meu Anania”. La ora 10:30 circa o sută de de la Liceul Teoretic „Petru Rareş”, prezen- copii din grupele pregătitoare de la aceas- tarea cărţii Greieraşul Puiu, cu participarea tă grădiniţă, însoţiţi de cinci educatori, au elevilor din clasa a II-a de la acelaşi liceu, inundat încăperea bibliotecii. După câteva şi Concursul de eseuri Sunt patriot al aces- încercări de a face linişte, bibliotecarul le-a tui pământ, Dumitru Matcovschi, la care au prezentat cele două cărţulii cu poezii pen- fost prezenți liceeni din clasele VI-XII de la tru copii scrise de Dumitru Matcovschi, Liceul-internat municipal cu profil sportiv Bună dimineaţa, mamă şi Greieraşul Puiu, şi Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Au fost din care a citit, apoi împreună au căutat prezentate nouă eseuri, dintre care pa- şi au regăsit poeziile citite, în picturile ele-

106 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) vilor de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, baştina, despre casa-muzeu, despre tră- care împodobesc sălile bibliotecii în aces- irile, frământările poetului Dumitru Mat- te zile, au cântat, pentru înviorare au dan- covschi. sat o horă, au învăţat o poezie pe de rost. Vineri, la ora 11:00, grupuri de elevi Astfel, s-a desfăşurat ora de lectură Dedi- din clasele a II-a de la Liceul Teoretic „Petru caţii lirice din partea lui Dumitru Matcovschi Rareş” au fost prezenți la prezentarea căr- mamei, păpuşii Drina, lui Martinel, furnicii, ţii Bună dimineaţa, mamă. Şi aceşti elevi melcilor. au căutat, printre picturile din bibliotecă, La ora 17:00, invitaţii noştri, micuţii poeziile citite de bibliotecară sau de unii artişti de la liceele teoretice „Liviu Delea- dintre colegii lor şi, găsindu-le, se bucurau nu” şi „Petru Rareş” erau prezenţi în biblio- enorm. La ora 13:15, în sala de la etaj, o tecă, o parte însoţiţi de părinţi, la invitaţia altă prezentare de carte, Morţilor, vă iubesc profesorului de muzică, conducătorului de Dumitru Matcovschi, apărută la Chişi- de cerc Ştefan Diaconu. Au venit să pre- nău în 2011. De această dată publicul este zinte un recital literar-muzical patriotic la reprezentat de liceeni din clasa a XI-a de conferinţa Scriitorul Dumitru Matcovschi, la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Prezen- promotor al unităţii naţionale. Printre tarea volumului a fost completată cu vizi- scurtele prezentări din viaţa şi activitatea onarea filmului documentar, despre care poetului, dar şi despre evenimentul Unirii am amintit mai sus. din 27 martie 1918, „artiştii” s-au mani- În ultima zi a săptămânii, duminică, festat în interpretare şi lectura poeziilor în cadrul orei de lectură Acasă la bunelul lăsate nouă ca moştenire de regretatul după povestirea Acasă de Dumitru Mat- poet, Dumitru Matcovschi. La conferinţă covschi, copiii au organizat înscenări frag- au participat şi liceeni, studenţi, alţi tineri mentare din povestire, dar şi din basmul şi adulţi, membri ai Fundaţiei „Vasiliada”, Fata de împărat şi din poeziile dedicate Chişinău, cititori ai bibliotecii, printre celor mici. care şi Veaceslav Inculeţ, descendent din În cadrul Săptămânii uşilor deschise familia cunoscutului patriot, Ion Inculeţ – am organizat 14 activităţi culturale pentru membru al Sfatului Ţării la 1918. Publicul copii şi adulţi la care au participat 428 de din sală a privit şi un film documentar, persoane. S-au înregistrat 41 de cititori noi, de scurt metraj, secvenţă preluată din s-au împrumutat 831 de volume la tema emisiunea televizată Cultura azi, despre Dumitru Matcovschi, dintre care 367 de volume pentru copii şi 464 de volume pentru adulţi. Au vizitat biblioteca în această perioadă 1578 de persoane, inclusiv 534 în cadrul celor 11 vizite colective. Rămânem în speranţa că prin această activitate am trezit cel puţin interesul, publicului implicat în activităţi, pentru lectura creaţiei regretatului Dumitru Matcovschi, o prezență aparte în literatura, cultura și renașterea națională a românilor basarabeni.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 107 BiblioPolis

MANIFESTĂRI CULTURALE

BOGDAN PETRICEICU HASDEU – SPIRITUL OCROTITOR AL BIBLIOTECII MUNICIPALE Diana UNGUREANU, bibliotecar, Biblioteca Centrală Informarea rarefiată despre opera de felicitare pentru Editura „Ştiinţa”, repre- literară şi ştiinţifică a lui B.P. Hasdeu pe zentată de directorul acesteia, Gheorghe parcursul a peste 100 de ani a rezultat cu Prini, şi îngrijitorii colecţiei Ionel Oprişan şi investigaţii mult prea puţine pentru a des- Ilin Stancu. chide orizonturile de cunoaştere pe care le Începând cu studiile academice de fol- ascund aceste texte inedite. Pentru a sati- clor, lingvistică, istorie, publicistică, politi- sface necesitatea informaţională şi pentru ce şi până la opera literară, în care se înca- a promova lucrările hasdeene, Editura „Şti- drează nu numai poezii, dar şi proză scurtă inţa” şi-a asumat extraordinara iniţiativă şi piese de teatru, toate textele au necesi- de a scoate de sub tipar o colecţie de 16 tat o selecţie şi o prelucrare minuţioasă, ca volume, care cuprinde opera integrală a apoi să fie incluse într-un set de volume de acestui colos din domeniul cultural. valoare inestimabilă pentru cultura noas- Colecţia a fost lansată la Biblioteca tră contemporană. Ultima bijuterie literară Municipală, care îi poartă numele, la Sediul din această colecţie a fost finalizată şi ofe- Central, unde de Ziua culturii naţionale a rită publicului la evenimentul de redeschi- culturii s-a desfăşurat un eveniment de dere a Sediului Central, iar de la această amploare. Cu ocazia lansării colecţiei, bi- dată până la lansarea colecţiei integre (la blioteca a avut onoarea să întrunească 15 ianuarie 2014) a fost un singur pas, de- oameni de cultură şi de ştiinţă, scriitori şi opotrivă exorbitant şi redus temporal, însă politicieni, printre care şi scriitorul Arcadie la fel de intens şi concentrat din punctul Suceveanu, criticul literar acad. Mihai Cim- de vedere al importanţei pentru interesul poi, criticul literar, prof. univ. dr. hab. Ion academic. Ciocanu, istoricul literar Pavel Balmuş, po- La mai bine de un secol de la trecerea eta Radmila Popovici-Paraschiv, prof. univ. în nefiinţă a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. Dumitru Apetri, Mircea V. Ciobanu, dr. actualitatea scrierilor sale rămâne intactă, Vasile Şoimaru, Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Leonid Bujor, Gheorghe Grâu, Valeriu Ma- tei etc. Au mai asistat un grup de profesori şi bibliotecari aflaţi la cursurile de formare continuă de la Institutul de Ştiinţe ale Edu- caţiei, precum şi un grup de elevi care au valorificat opera lui Hasdeu prin recitaluri inedite. Evenimentul a avut pondere cul- turală şi prin prezenţa viceprim-ministrului Tatiana Potâng şi a ministrului culturii Monica Babuc, care au venit cu un cuvânt

108 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) dacă nu în creştere. Personalitate de ta- suficient de mare. Valorificarea culturală a lie enciclopedică, el şi-a asumat rolul de acestor cercetări minuţioase, dar mai ales a sonda şi de a aborda o paletă tematică interpretarea riguros argumentată a pro- universală, iar multe din studiile sale încă vocat descoperiri importante în domeniul servesc drept piloni de referinţă pentru folcloristic, cu precădere în sectorul soci- cercetările contemporane. al-istoric, juridic, lingvistic, etnopsihologic O analiză succintă a colecţiei de la Edi- etc. Toate acestea vin să fundamenteze tura „Ştiinţa” urmăreşte evoluţia cronolo- apartenenţa în egală măsură la fondul la- gică în fiecare domeniu de activitate vizat. tin şi la cel dacic şi să definească într-un ta- Primele trei volume includ scrierile literar- blou complex originea şi evoluţia poporu- artistice: lirica, proza şi dramaturgia. În lui român, cu toate influenţele exercitate acestea se oglindeşte vocaţia nestăvilită de-a lungul timpului. a scriitorului, care s-a remarcat nu numai Interesul istoric a fost provocat de cri- prin textele consacrate – Bradul, Complo- za identitară pe care a presimţit-o Hasdeu tul bubei, Frunzele, Luntrea din poezii, Mi- încă din timpurile sale. Or, istoria este o cuţa (şi varianta necenzurată Duduca Ma- dominantă confluenţă cu celelalte dome- muca), Ursita din proze, Răzvan şi Vidra şi nii de activitate hasdeeană, dar tocmai din Femeia din dramaturgie –, dar şi printr-o acest motiv o segmentare a acestui com- vastă imaginaţie literară marcată de isto- partiment a fost necesară şi binevenită. rie, traduceri strălucite şi, bineînţeles, de Sectorul istoric este elucidat prin prisma sentimente profunde faţă de persoane religiei, culturii, literaturii, fiecare având o apropiate. Sufletismul a asigurat o scrii- pondere argumentativă foarte apropiată tură cu nerv, bine închegată, iar îngrijito- de cea obiectivă şi foarte bine calibrată. rii acestor ediţii au avut grijă să ordoneze Meritul lui B.P. Hasdeu este de a fi realizat foarte reuşit toate aceste texte, nu numai o sinteză a surselor externe deopotrivă cu după criteriul cronologic, dar şi după prin- cele interne, iar de aici selecţia exigentă şi cipiul apariţiilor lor – fie în ziare şi reviste, responsabilă a materialului utilizat şi diver- fie în volume. sitatea echidistantă a acestuia. Sunt trecu- Cel de-al patrulea volum încadrea- te în revistă evenimente marcante, dar şi ză articole şi studii filologice, filosofice şi unele momente cotidiene, care explorea- culturale. Profund marcate de necesităţile ză în ansamblu starea lucrurilor într-o axă acute de cultură în societate, dar şi strâns diacronică. Toate acestea pot fi observate legate de opera sa artistică, profilul de cre- în volumele 6 şi 7 ale acestei colecţii ex- ator literar al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu traordinare. Volumul 8 se centrează pe poate fi apreciat prin conjuncţia tuturor lucrarea Istoria critică a românilor, care cer- celor patru volume, care formează un por- cetează întinderea teritorială a Ţărilor Ro- tret clar în acest context. Tot în această mâne şi a altor spaţii populate de români, arie, dar cu distincţii şi rigori de ordin şti- nomenclatura şi problemele etimologice, inţific, poate fi inclus şi cel de-al cincilea geografia naturală şi efectul acesteia asu- volum, care conţine scrieri despre folclor şi pra populaţiei şi viceversa, importanţa lui credinţe populare specifice neamului ro- Ovidiu şi a surselor preluate de la acesta, mânesc. Investigând obiceiurile, tradiţiile formarea limbii române şi stilistica lingvis- şi mitologia populară care încă mai aveau tică în graiuri, substratul dacic al poporului un segment extins de răspândire, este fi- românesc ş.a. rească tentaţia lui B.P. Hasdeu de a realiza Problemele de limbă au servit drept studii ample care vin să le explice a fost liant dintre volumul precedent şi cel de-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 109 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE al nouălea, în care au fost incluse studiile „trebuie să recunoaştem că nici unei edituri lingvistice şi filologice ale savantului. Tra- nu i-a reuşit să editeze opera integrală a unei tarea dialectică cu teze şi argumente clar personalităţi de asemenea calibru. Totoda- formulate şi abordate comparativ la scară tă, nu trebuie să privim acest fenomen ca pe academică a problemelor de limbă şi cul- ceva ieşit din comun, deoarece era firesc să tură scrisă a adus în vizor importanţa filo- se întâmple aceasta. Este o izbândă, o per- logiei, influenţele evolutive suferite, texte formanţă, nu numai pentru Editura «Ştiin- vechi care au fost aduse drept argument ţa», dar şi pentru întreaga noastră cultură”, sau analizate minuţios, s-au făcut sinteze a adăugat lingvistul. Estimând valoarea şi s-a dat un verdict – unul care nu a putut acestei colecţii, în cadrul aceleiaşi lansări, fi supus contestării. Nu au rămas pe dina- scriitorul Vladimir Beşleagă a concluzionat fară nici principiul estetic al scrierilor, nici metaforic următoarele: „Iată că se întâm- aspectele gramaticale moştenite, fiecare plă astăzi – 15 ianuarie 2014 – un eveniment ocupând un loc bine stabilit în cercetările istoric: Bogdan Petriceicu Hasdeu sfinţeşte vizate. acest loc şi alungă spiritele rele!” Ultimele două volume (15 şi 16) au Venind cu o felicitare pentru echipa adunat materialul publicistic cu tentă poli- editorială, jurnalistul Constantin Tănase tică semnat de Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a confesat: „Mă gândeam că, după edita- (uneori cu pseudonime şi / sau stabilindu- rea acestor 16 volume, în armata Moldovei se paternitatea lor prin cercetările de ri- au mai apărut 16 «tancuri» moderne pen- goare) pe parcursul a peste două decenii. tru apărarea Patriei! Regretabil este faptul Este de la sine înţeles că nici aici nu lipseşte că tinerii noştri cunosc prea puţin opera lui spiritul critic – uneori direct, alteori voalat Hasdeu.” Eugen Lungu, critic şi istoric lite- – asupra societăţii sau a unor personalităţi rar, s-a „lăudat” cu un abonament la aceas- anume, iar sarcasmul ia teren în favoarea tă colecţie inedită: „Am făcut în ’93 acest unei guvernări democratice şi mai puţin a abonament la toate volumele lui Bogdan celei de model conservator. În mare parte Petriceicu Hasdeu, mă gândeam să-l arunc, sunt luate cu asalt crizele politice acute, dar ceva mă ţinea… Această colecţie este fiind „dezghiocate” evenimente, subiecte un act de eroism editorial”, a încheiat criti- dubioase şi discutabile, patriotismul şi li- cul literar. bertatea, retrospectivele unor demnitari şi În final, după discursul analitic al lui chestiuni la zi. Complexitatea acestor arti- Stancu Ilin, alt faimos hasdeolog, Ionel cole se află la răscrucea aspectelor ştiinţi- Oprişan, a conchis că „nu e uşor să-l citim fice, serioase şi ironice. Volumele nu şi-au şi să-l înţelegem pe Hasdeu, pentru asta tre- ştirbit din actualitate, fapt care vorbeşte buie să trecem bariera interdicţiei. Bogdan cu precădere de o stopare în calea progre- Petriceicu Hasdeu va rămâne lipit de sufletul sului politic. neamului nostru!” Dacă tot ne aflăm în aria literară şi poli- Îndemnul celor care şi-au susţinut dis- tică, remarcăm opinia lui Ion Hadârcă, scri- cursurile, şi-au expus impresiile sau opi- itor şi om politic: „Astăzi putem admira un niile în faţa publicului a sunat unanim în mare dar al literaturii. Or, într-adevăr, în afa- favoarea promovării operei lui B.P. Hasdeu, ră de calificativele de literat, lingvist, publicare prezintă un interes enorm, constant, cist, istoric, Bogdan Petriceicu Hasdeu poate pentru contemporanii noştri şi pentru ge- fi numit ctitorul culturii noastre.” Gheorghe neraţiile viitoare. Acum, când avem acces Popa, lingvist, rectorul Universităţii de Stat la această comoară literară şi ştiinţifică, vă „Alecu Russo” din Bălţi, a subliniat faptul că îndemnăm să o descoperiţi filă cu filă!

110 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) IURIE COLESNIC DESPRE CHIŞINĂUL DIN INIMILE NOASTRE

Petru PARASCHIVU

În ultima zi a iernii, pe 28 februarie, tatea în prezent etc. „Noua carte a lui Iurie ca să ne diminueze sentimentul de tris- Colesnic nu este o reeditare a cercetărilor teţe în legătură cu plecarea ei, reputatul întreprinse de-a lungul anilor, ci un volum scriitor şi cercetător istoric Iurie Colesnic, ce cuprinde materiale prezentate în pre- a hătărît să ne bucure cu o nouă apariţie mieră pe care orice chişinăuian le va citi cu editorială – Chişinăul din inima noas plăcere şi interes. Pentru această reuşită a tră –, volum apărut recent sub auspiciile autorului putem să-l felicităm din toată BM „B.P. Hasdeu”. Cu această ocazie la Bi- inima şi să-i dorim mult succes în tipărirea blioteca Centrală au sosit să-l felicite pe următoarelor volume, care, sperăm, să fie cunoscutul descoperitor al „Basarabiei netot atît de incitante ca şi precedentele”, a cunoscute” zeci de chişinăuieni – scriitori, spus I. Filip, amintindu-şi în continuare de istorici, jurnalişti, oameni slujitori ai diver- multe proiecte frumoase realizate împre- selor arte, politicieni, profesori universitari ună cu protagonistul nostru în ultimul de- şi şcolari, bibliotecari, studenţi, liceeni etc. ceniu al secolului trecut şi primul deceniu În deschiderea evenimentului de lan- din mileniul nou. sare a cărţii, poetul Iulian Filip – aflat pe Mariana Harjevschi, directorul gene- post de moderator – a adus la cunoştinţa ral al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, publicului că acest volum, care-i o ade- a „binecuvîntat” prezenta manifestare şi vărată „Biblie” pentru cei care doresc să a menţionat că volumul al treilea, ca şi cunoască cît mai multe lucruri din istoria celelalte două, sînt rodul muncii a mai noastră locală, este, de fapt, o continuare multor specialişti de la BM deşi, desigur, a unei serii despre capitala republicii noas- în cea mai mare parte, o datorăm lui Iurie tre: primul volum se numeşte Chişinăul din Colesnic, care s-a angajat cu tot sufletul în amintire (apărut în 2011), al doilea – Chi- valorificarea trecutului, a personalităţilor, şinăul şi chişinăuienii (apărut în 2012), iar al treilea – Chişinăul din inima noastră (apărut în 2014). Fiecare volum dezvăluie diverse teme, printre care putem numi: patrimoniul arhitectural vechi şi nou, oamenii simpli şi mari personalităţi ai culturii, ştiinţei şi artei care s-au născut ori au activat în Chişinău, problemele cu care se confruntă municipali-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 111 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

în oferirea soluţiilor pentru un şir de pro- tul că s-au inclus multe fotografii inedite, bleme ce apar într-un oraş contemporan. ceea ce face ca volumul să fie deosebit de Dumneaei a menţionat ritmul intens de atractiv. M. Cimpoi a atenţionat faptul că lucru ce-l caracterizează pe cercetătorul I. Colesnic este un cercetător consecvent nostru şi a îndemnat publicul să vină la (faţă de alţii care cu timpul mai lasă din bibliotecă şi să ia cunoştinţă de această lu- intensitate), este tenace, urmăreşte eve- crare ce provoacă un viu interes, dar şi de nimentele şi îşi atinge scopul mergînd altele de acelaşi autor. pînă în pînzele albe. Acad. Mihai Cimpoi, critic şi isto- Poetul şi omul politic Ion Hadârcă a ric literar, eminent eminescolog, nu s-a venit la lansarea cărţii lui I. Colesnic după o sfiit să spună că Iurie Colesnic este un şedinţă la Parlamentul RM. Dumnealui nu a fenomen aparte în republica noastră, şi putut să nu ne relateze că ziua preceden- anume, fără exagerare, ca o adevărată tă a fost o zi istorică pentru poporul nos- instituţie (asta s-a spus ca să nu vorbim tru – o zi a europenităţii... În acest sens, I. degeaba, a concretizat savantul). Lui pe Colesnic, un cercetător istoric erudit şi com- drept i se atribuie numele de Cronicar al petent, prin prezentul volumul, continuă „Basarabiei necunoscute”. Tot ce scrie traseul spre acasă al basarabenilor. Eseurile I. Colesnic (despre personalităţi puţin lui, ce apar cu o ritmicitate de invidiat, dau cunoscute, despre clădiri demolate etc.) impresia unei mişcări concentrice. Autorul este bine documentat, căci a studiat din este concis în demersurile sale, merge spre surse originale din arhive, inclusiv cele scop, spre adevăr, spre speranţă cu toată de la Securitate (cu toate acestea nu-l hotărîrea. Portretistica lui este cumulativă, putem numi „şoarece de bibliotecă”, ci un enciclopedică – dacă descoperă un detaliu, curajos editor). Chişinăul interbelic în vo- un amănunt, nu îl lasă la o parte: îl studiază lumul lui I. Colesnic apare în faţa noastră din toate punctele de vedere. Toate aces- nu ca un oraş de provincie, ci ca unul mo- tea, făcute cu acribie, conferă oraşului de dern, un centru de cultură, în care îşi au azi faţete noi, poate încă neştiute (drept sediul numeroase redacţii ale revistelor exemplu poate servi şi sistemul de apeduct şi ziarelor, se dau reprezentaţii teatrale, de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, descope- activează biserici ş.a.m.d. E lăudabil fap- rit recent în centrul oraşului în timpul lu- crărilor de renovare a lui, care pare mult mai modern decît cel construit peste un secol). Nu este descris Chişi- năul catacombelor şi al KGB-ului, ci al culturii noastre de veacuri. Ion Hadârcă a recitat un sonet dedicat protagonistului evenimentului cultural şi şi-a exprimat dorinţa să avem o ca- pitală cît mai modernă, întru totul europeană.

112 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Poetul Arcadie Suceveanu, preşedin- nalei Internaţionale de Pictură din Chişi- tele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a re- nău, fiind în cunoştinţă de cauză (a dia- marcat că I. Colesnic sapă în subteranele logat deseori cu autorul) a menţionat că filoistorice, este un cercetător experimen- scrierile lui I. Colescnic sînt izvorîte din tat şi foarte activ, scoate la suprafaţă valo- inima lui, căci munceşte mult, cu pasiu- roase zăcăminte, atît de necesare pentru ne şi convingere. Puţini cunosc faptul că mişcarea noastră înainte. Autorul proce- dumnealui a început să studieze istoria dează ca un adevărat arhitect: din cîteva colectînd date prin cimitire, de pe crucile cioburi a reconstituit imaginea interbeli- şi pietrele de pe morminte. Autorul a găsit că a Basarabiei. Ceea ce avem ca atare, de şi alte repere pe care s-a bizuit în scrierea fapt, sînt creaţii estetice, pe cercetătorul sa. T. Zbârnea a exprimat unele regrete istoric îl ajută stilul său de scriitor (tex- ce îl deranjează: nu ne-am debarasat de tul ştiinţific alternează cu cel beletristic). a face murdărie pe străzile oraşului, sîn- „Sper, cînd Iurie Colesnic va termina inves- tem risipitori de valori materiale şi morale tigaţiile despre Chişinău, se va apuca să etc. Răsfoind volumul, el a găsit, surprins, scrie despre Cernăuţi, în felul acesta să re- și articole despre Tudor Cataraga, Andrei abiliteze imaginea românească a vechiului Sîrbu, care au fost prietenii lui. Doleanţa oraş bucovinean”, a încheiat A. Suceveanu. artistului plastic este să vadă Chişinăul un Jurnalista Corina Fusu, deputat în Par- oraş frumos, plin de candoare. lamentul RM, membru al Comisiei cultură, Poetul şi acad. Valeriu Matei, direc- educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass- torul ICR „M. Eminescu” din Chişinău, a re- media, şi-a exprimat uimirea: doar acum iterat că autorul – prin cartea Chişinăul din un an a avut loc o lansare de carte a lui I. inima noastră – ne apropie tot mai mult de Colesnic şi iată că astăzi asistăm la alt eveni- Europa. I. Colesnic nu face nimic cu aproxi- ment de acelaşi fel şi tot atît de frumos (vor- maţie, totul este documentat, verificat. În bitoarea şi-a expus îngrijorarea – desigur, republică şi peste hotare există la ora ac- a fost o glumă – că unii cititori nu reuşesc tuală o sumedenie de fonduri arhivistice să citească volumele precedente, cînd cele nestudiate de nimeni, deci avem teren de noi apar unul după altul în ritm galopant). lucru pentru mulţi doctoranzi. Eseurile, nu prea mari de volum, sînt nişte Poetul, prozatorul, publicistul şi acad. istorii ale personalităţilor, care s-au născut, Nicolae Dabija, redactorul-şef al săptămîn- au activat, au creat în urbea noastră: actori, alului Literatura şi arta, a făcut o mărturisire artişti plastici, muzicieni, cineaşti, oameni că I. Colesnic este autorul preferat al lui şi de teatru, ziarişti, teologi, dar şi militari, îi citeşte cu plăcere istoriile, iar cărţile aces- aventurieri, călăi şi victimele lor. C. Fusu s-a tuia din biblioteca personală stau pe un loc confesat: „Aceste scrieri de multe ori mi‑au deosebit. Arhivele trebuie redescoperite şi dat curaj în rezolvarea unor probleme le- sînt redescoperite de acest cercetător har- gate de activitatea mea de deputat. Noi nic, care nici nu este istoric – a făcut studii sîntem obligaţi să cunoaştem istoria locală, la Institutul Politehnic –, dar dragostea de Neamul nostru nu trebuie lipsit de memo- Neamul său românesc l-a făcut să îmbrăţi- rie, Chişinăul trăieşte prin urmaşii săi. Urăm şeze acest domeniu încă din tinereţe şi pe distinsului compatriot să fie mereu inspirat, care nu îl lasă pînă în prezent. N. Dabija i-a să scrie noi cărţi şi să ne uimească cu ele urat celui care sapă adînc în straturile isto- precum a făcut-o acum.” rice să ajungă la volumul 100 al Basarabiei Pictorul Tudor Zbârnea, directorul noastre „necunoscute” (material există: nu- Muzeului Național de Arte, curatorul Bie mai în Turcia s-au descoperit peste 15 mii

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 113 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE de documente inedite, nedescifrate, scrise le lui I. Colesnic, adică să caute vestigii ale în turca veche, zisă otomană!). trecutului şi să le relateze nouă tuturor. Compozitorul Constantin Rusnac, a Măgulit de cele relatate, Iurie Coles- îndemnat pe fiecare să învăţăm a iubi. I. Co- nic a exprimat mulţumiri tuturor celor lesnic, din acest punct de vedere, îşi înde- care au binevoit să participe la lansarea plineşte misiunea pe deplin – drept dovadă celui de-al treilea volum din seria dedica- serveşte faptul că unele pagini ale Chişină- tă Chişinăului, precum şi BM „B.P. Hasdeu” ului din inima noastră au fost citite cu la- pentru că a susţinut financiar elaborarea crimi în ochi. Cu cît aflăm mai mult despre şi tipărirea lui. Dumnealui a mai spus că îl istoria noastră, cu atît sîntem mai sănătoşi – doare ceea ce se face astăzi în acest oraş: de aceea, statul trebuie să investească mai se distrug, se demolează clădirile vechi (e mulţi bani în învăţămînt şi cultură. C. Rus- o mare crimă!), se construiesc anexe, apar nac i-a dedicat scriitorului şi istoricului I. Co- buticuri, reclame şi toate claie peste gră- lesnic un acrostih, pe care l-a repartizat ce- madă, municipalitatea nu are o concepţie lor prezenţi în sală pe foi de hîrtie. clară de dezvoltare a oraşului pe viitor, Dr. hab. în filologie Vasile Bahnaru, unele probleme arzătoare nu se rezolvă cu directorul Institutului de Filologie al AŞM, anii – în timp ce dorim să devenim o ţară e de părere că I. Colesnic are o ocupaţie se- europeană. Fiecare din noi poartă în inimă rioasă de interpret al istoriei. Sumarul vo- un oraş al său, personalităţile despre care lumului pus în discuţie constituie o teme- s-a vorbit au avut un Chişinău al lor, nu ne lie excelentă pentru o istorie desfăşurată a rămîne decît să păstrăm în memorie tot ce Basarabiei. Din paginile cărţii răzbate con- a fost, ce este şi ce se va face bun, frumos cluzia că românismul este baza existenţei şi temeinic în capitala noastră, dacă vrem acestui pămînt. să supravieţuim ca naţiune. Leonid Bujor, consilier pentru pro- Volumele Chişinăul din amintire, Chi- blemele de educaţie în Guvernul RM, a şinăul şi chişinăuienii, Chişinăul din inima transmis felicitări și mulţumiri din partea noastră, precum şi enciclopedia Chişinău, prim-ministrului Iurie Leancă şi a confir- sînt cărţi de vizită atît pentru oaspeţii care mat spusele antevorbitorilor că I. Colesnic ne vizitează, cît şi pentru înşişi chişinăuie- este consecvent idealurilor sale. El este ca nii care doresc să-şi aprofundeze cunoş- o enciclopedie vie pentru cei care vor să tinţele despre istoria din care fac parte. cunoască istoria în detalii. L. Bujor a expus Mai mult chiar, cărţile scrise de Iurie Coles- dorinţa ca autorul numeroaselor cărţi des- nic au un specific sentimental, nu poţi citi pre istoria noastră să devină cît mai curînd fără indiferenţă capitol după capitol. Se doctor în ştiinţe istorice (s-a menţionat că, vede că autorul a fost adînc marcat de Chi- din păcate, avem mulţi doctori departe de şinăul de altădată, l-a studiat pas cu pas şi a merita acest titlu). îl ţine strîns în inima sa, destăinuindu-ne Prof. univ. Aurel Marinciuc, de la Uni- şi nouă, cititorilor, tainele pe care le-a pu- versitatea Tehnică a Moldovei, un fin cu- tut observa doar un cercetător stăruitor noscător al istoriei oraşelor basarabene, a şi persistent, precum este Iurie Colesnic, reiterat că I. Colesnic este un entuziast in- care fixează totul ce se întîmplă important curabil. De pe cînd făcea studii la Politeh- şi interesant în Chişinău. Acest oraş (chiar nica din Chişinău, a deprins aptitudini de aşa cum îl avem în prezent), cu siguranţă, cercetare. Reputatul profesor a îndemnat merită să fie studiat, vizitat, cunoscut şi iu- ca, mai ales tineretul, să meargă pe urme- bit de toată lumea.

114 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) GHENAR POETIC LA BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”; Diana ŞONTEA, şef oficiu, Filiala „Onisifor Ghibu”; Irina ABABII, şef oficiu, Filiala „Onisifor Ghibu” Şi în acest început de mileniu trei, sub- manifestări culturale, dedicate aniversării stanţa organică a Poeziei s-ar putea defini a 164-a de la naşterea Marelui Geniu al po- prin noţiunea de sentiment-idee, adică o eziei române – Mihai Eminescu. Deoarece chintesenţă în emoţie gândită şi structu- în tandem cu acest eveniment, în Republi- rată, la rândul ei, în aceste nobile pasiuni, ca Moldova se marchează Ziua culturii na- despre care Hegel spunea că fără de ele nu ţionale, utilizatorilor bibliotecii le-au fost se poate realiza nimic grandios pe lume, pa- propuse spre atenţie două expoziţii de siunile care mistuie şi, în acelaşi timp, edifi- carte, din colecţiile bibliotecii noastre: Cul- că. Pasiunile autentice ale unui om din car- tura – totalitatea valorilor spirituale ale unui ne şi oase – aşa cum îl defineşte scriitorul popor şi Mihai Eminescu – geniul tutelar al şi filozoful spaniol Miguel de Unamuno – culturii neamului românesc. sensibil nu numai la ceea ce este general- Elevii claselor superioare de la Liceul uman, ci, mai cu seamă, la tot ceea ce ţine Teoretic „Minerva” din capitală au fost invi- de orizontul concret al unui om anume; al taţi la două activităţi. În cadrul unei reviste cititorului de aici şi de azi, cu o anumită bibliografice au fost prezentate ediţii valo- tradiţie intelectuală, culturală, cu un uni- roase din colecţia eminesciană a bibliotecii vers sufletesc propriu, zămislit din datina noastre. Astfel, au fost trecute în revistă şi experienţa îndelungată a neamului, cele mai reprezentative ediţii de versuri, începând cu cea mai veche doină, al cărei proză, opere politice şi de publicistică spirit neliniştit cutreieră prin vreme aceste eminesciană. Îndeosebi, s-a atras atenţia locuri străbune până la Omul-cititorul nos- asupra studiilor despre viaţa zbuciumată tru, angajat în conjuraţia adevărului; Omul- a poetului, precum şi asupra ediţiilor de cititorul, surprins de pasiunea cunoaşterii şi adevărului, astăzi mai fiind prins şi în iu- reşul absolutului, stârnit de antagonismul viaţă-moarte, bine-rău, valoare-nonvaloa- re, etern-zădărnicie, urmărit de spirala tă- cerii implacabile a timpului. Acestea ar fi reperele manifestării Ghe- nar poetic, organizată de Filiala „Onisifor Ghibu” a Bibliotecii „B.P. Hasdeu”. * * * Ne redescoperim mereu în opera eminesciană În ziua de 15 ianuarie a.c., Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” a fost gazda mai multor

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 115 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE analiză şi sinteză a operei eminesciene. Ac- tătorul Dumitru Apetri – deoarece creaţia centul principal a fost pus pe prezentarea marelui Eminescu întruneşte şi existenţia- unui studiu de proporţii, recent intrat în lismul, şi romantismul, şi lirismul specific colecţia Bibliotecii „Onisifor Ghibu”: Mihai operelor literare universale din diferite pe- Eminescu – Dicţionar enciclopedic, conce- rioade istorice ale celor mai renumiţi scrii- put şi realizat de redutabilul eminiscolog, tori din lume. Dumnealui le-a recomandat istoric şi critic literar Mihai Cimpoi (apărut elevilor şi unele noi studii de proporţii, cu la Editura „Gunivas”, Chişinău, 2013). referinţă la creaţia eminesciană, semnate Apoi, învăţăceii de la Liceul Teoretic de consacraţii eminescologi români – Du- ,,Minerva”, împreună cu profesorii de lim- mitru Copilu şi Teodor Stefanelli. bă şi literatură română, au fost participanţi Concursul de creaţii poetice proprii la Conferinţa literar-ştiinţifică Universa Eminescu etern i-a întrunit, în Sala Nuci- litatea operei eminesciene. Au conferen- feră a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, pe mulţi ţiat: Dumitru Apetri, doctor în filologie, elevi şi studenţi talentaţi, dar şi pe mem- cercetător superior la Institutul de Filo- brii Clubului liceenilor liberali. Fiecare din logie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; participanţi a adus în faţa juriului şi a pu- Pavel Balmuş, cercetător şi istoric literar, blicului cele mai frumoase versuri, pline colaborator al Muzeului de Istorie a Lite- de dor şi metafore semnificative, atât de- raturii Române ,,Mihail Kogălniceanu”; şi dicate lui Eminescu, cât şi scrise în dulcele Vitalie Răileanu, critic şi cercetător literar, stil eminescian. A urmat un concurs-fulger directorul Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu”. de creaţie, participanţii fiind invitaţi să Elevii, împreună cu vorbitorii, au trecut scrie câte un catren în care să se regăseas- prin timp viaţa, activitatea publicistică şi că cuvintele: Eminescu, Patrie, Dragoste. opera literară eminesciană. Pavel Balmuş Vom menţiona şi aportul juriului, care le-a enunţat despre cercetările literare a avut de selectat / de determinat menţiu- referitoare la manuscrisele eminesciene, nile pentru premianţi. Cel mai convingător despre rima deosebită a versurilor „De la a fost Ion Munteanu, elev la Liceul Teoretic Nistru pân’ la Tisa / Tot românul plânsu-mi- „Spiru Haret”, deţinător al premiului întâi, s - a ”. care i-a surprins pe cei prezenţi atât prin Miracolul eminescian este pururi viu! Iar conţinutul poeziilor Peisaj şi Ora ezoterică, aceasta se dovedeşte prin apariţia unui şir cât şi prin ţinuta scenică excelentă. Vero- de lucrări fundamentale dedicate lui Emi- nica Guranda a smuls premiul doi, prin nescu – bine argumentate şi documenta- structura versului tentant de ludic şi ironic, te, a susţinut în luarea sa de cuvânt cerce- iar Olga Bostan a excelat printr-un lirism senzual: „La noapte viscoleşte-n lună plină, / Şi norii cei fugari cerşesc lumină, / Iar crivă- ţul cel dur şi nemilos / Ne-a împietrit acum până la os...” (Pustiu de iarnă). Toţi partici- panţii s-au ales cu mici seturi de carte şi… felicitări. Într-adevăr, laitmotivul acestei zile a fost unul de sărbătoare la Biblioteca „Oni- sifor Ghibu”, deoarece un al nostru etern Eminescu ne face un popor fericit, demn de a scrie pagini în istoria culturii europene.

116 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Masa rotundă Miercurea pe la chindii cu Iulian Filip: exprimată prin pictură, sculptură şi dor de poezie Miercuri, 22 ianuarie 2014, în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, în cadrul Cena- clului literar-artistic Sic cogito, în parteneriat cu Cenaclul Miercurea pe la chindii de la Liceul AŞM, a avut loc Masa rotundă cu genericul Miercurea pe la chindii cu Iuli an Filip: pictură, sculptură şi dor de po ezie. Invitaţi de onoare au fost cenacliştii nicare: Iulian Filip – mentor al creaţiei lice- de la Universitatea Academiei de Ştiinţe a ene, realizat în baza întâlnirilor de suflet, Moldovei, precum şi scriitorul Ianoş Ţurca- pe care le-au avut pe parcursul şedinţelor nu, pictorul şi criticul de artă Tudor Braga, Cenaclului Miercurea pe la chindii, unde au dar şi elevi de la Liceul Academiei de Şti- discutat despre cărţile şi galeria varietă- inţe a Moldovei şi de la liceele „Spiru Ha- ţilor de culori nedescoperite încă pentru ret”, „Gaudeamus” şi „Prometeu”, însoţiţi de mulţi, în operele literare, dar şi în picturile profesorii lor. lui I. Filip. Una dintre eleve a precizat că în- Cu un cuvânt de salut a început mani- tâlnirile cu multe personalităţi, din cadrul festarea directorul Filialei „Onisifor Ghibu”, Cenaclului Miercurea pe la chindii, sunt cercetătorul literar Vitalie Răileanu, care a sufletul liceului, deoarece astăzi ştiinţa su- fost şi pe post de moderator. Dânsul a ţi- fletului o pot învăţa numai de la maestrul nut să precizeze, din capul locului, că şi în Iulian Filip. anul trecut scriitorul Iulian Filip a venit în Scriitorul Ianoş Ţurcanu i-a atribuit pri- faţa utilizatorilor bibliotecii noastre cu lan- etenului său, dar şi colegului de breaslă, sarea unor volume de excepţie de poezie, Iulian Filip, calificativul Omul bun: „Avem deoarece: „Iulian Filip nu întârzie să vină în faţă un om bun şi fericit, care este un al- spre cititorul său pentru a se confesa «de truist absolut. El este fericit când face bine, ce mă doare inima…», cum este intitulat şi are simţul umorului, nu se supără, înţele- noul volum apărut la editura ieşeană „Tipo ge gluma şi este bun când simte că s-a mai Moldova”. Invitatul nostru este un talent ales cu un prieten.” aparte şi un om deosebit, care dăruieşte Doi elevi, de la Liceul AŞM, Elena şi tuturor câte o bucăţică din bonomia sa”. Vlad, au iniţiat un dialog hipocratic, vor- Tudor Braga, directorul Centrului ex- bind despre scriitorul Iulian Filip, dar şi poziţional „C. Brâncuşi”, membru al Uniunii despre poezia şi creaţia acestuia, despre Artiştilor Plastici din Moldova, referindu- inspiraţiile sale şi prietenii care l-au susţi- se la pânzele realizate de Iulian Filip, expu- nut pe acest maestru al cuvântului. se în sala bibliotecii, a vorbit despre cum Iulian Filip este unul din marii poeţi ro- poate pictura îmbina poezia şi cum poezia mâni de la începutul acestui mileniu, este îmbină pictura, precizând că: „I. Filip trebu- poetul care n-a venit în preajma cuiva să ie înscris în cohorta oamenilor de cultură. scrie poezia, el o face foarte cuminte, pen- El e talentul care a redat în pictura cărţii tru a ajunge aproape de inimile noastre, a poezia, ceea ce alţii nu o pot obţine”. mai precizat criticul literar Vitalie Răileanu. Elevii clasei a 11-a de la Liceul Acade- Dna prof. univ. dr. Tamara Cristei a afir- miei de Ştiinţe a Moldovei au prezentat mat că orele de literatură de la liceu le face în formatul PowerPoint un proiect-comu- altfel, mai autentice. Ea a apreciat ca fiind

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 117 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE foarte binevenite întâlnirile scriitorilor cu – a fost prerogativa criticului literar Mircea liceenii, din cadrul Cenaclului Miercurea pe V. Ciobanu, postfaţatorul acestui volum. la chindii, menţionând: „Avem nevoie de În luările de cuvânt, care au urmat, co- aceste întâlniri, deoarece ele aduc lecturile legii de breaslă, mai tineri şi mai în vârstă, mai aproape de elevi.” şi-au expus punctele de vedere vizavi de Iulian Filip a constatat că această for- creaţia Mariei Şleahtiţchi. mulă conjugată între Cenaclul Miercurea Emilian Galaicu-Păun a surprins ochiul pe la chindii şi Cenaclul literar-artistic Sic fin al poetei Maria Şleahtiţhi, care scrie o cogito ia plăcut foarte mult. poezie livrescă, dar şi existenţială. Iar poe- Tinerii au iniţiat o polemică cu scriito- zia intitulată Lut, în opinia sa, este excep- rul, vizavi de sursele de inspiraţie, motivele ţională! Totul începe de la lut, apoi devine creaţiei, necesitatea de a crea. ceva frumos – casa părintească. Autoarea Pe final, Vitalie Răileanu a făcut o notă ridică lutul la spiritualitate! Este necesară de referinţă, citându-l pe un alt bun prie- o mare inteligenţă critică ca să faci o ast- ten al invitatului nostru, poetul Vasile Ro- fel de trecere – de la concret la spiritual! Şi manciuc: „Scriitorul Iulian Filip a ştiut să autoarei îi reuşeşte acest lucru. În acelaşi crească mic”, precizând că este scriitorul timp, fiind un bun om al cuvântului, adică sincer, fântânar, care te face să citeşti orice îl mânuieşte (pe acest cuvânt) foarte bine, operă de-a sa. Maria Şleahtiţchi este şi un bun critic literar. Maria Şleahtiţchi – Lansările de carte sunt acum, când poeta caldelor confesiuni şi-au suspendat apariţia mai multe edi- O carte nouă este binevenită şi mult ţii literare, un bun prilej de a se discuta aşteptată întotdeauna de cititorii Bibliote- despre procesele literare curente, despre cii „Onisifor Ghibu”, a menţionat directorul noutăţile editoriale – a reiterat scriitorul bibliotecii, cercetătorul literar Vitalie Ră- Anatol Moraru, profesor la Universitatea ileanu, în cuvântul de deschidere a unei „A. Russo” din Bălţi. Referindu-se la versuri- frumoase manifestări literare, organizată le Mariei Şleahtiţchi, a remarcat evoluţia ei la 24 ianuarie: lansarea volumului de continuă, o perpetuă căutare a identicului versuri acum, apărut la binecunoscu- poetic, autoarea aflându-se într-o ofensivă ta Editură „Tipo Moldova” din Iaşi în anul de creaţie continuă. 2013, în colecţia Opera omnia. Prin ce cucereşte poezia Mariei Şleah- Poezia a fost în capul mesei chiar din tiţchi a fost subiectul expunerii binecu- deschiderea activităţii, tânărul actor Ion noscutului scriitor Vladimir Beşleagă. Este Coşeru citind, pentru numerosul public aflat în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, noi versuri din cartea lansată. Înde- osebi, l-a emoţionat poezia intitulată Lut, care i-a adus aminte de copilărie, de timpurile când mamele noastre munceau din greu pentru a face un cuib frumos – casa părintească. Prezentarea autoarei, a creaţiei sale multiple – deoarece scrie o poezie senti- mentală, dar şi intelectuală, reuşind să intre cu succes şi pe teritoriul criticii literare

118 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

bun pentru ca un scriitor să-şi continue creaţia, a fost concluzia, expusă de Vitalie Răileanu, la finele manifestării.

Program cultural-informaţional Ora poeţilor celeşti În ultima şi cea mai friguroasă zi a lunii ianuarie, dar într-o atmosferă sufletească călduroasă la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, a avut loc prima ediţie a programului cultural-informaţional Ora poeţilor celeşti, organizat în colaborare cu Centrul de Cultură foarte bine că autoarea recurge la originea „Călin Postolachi”. cuvintelor, le redă sensul adevărat, folo- Aceste manifestări le preconizăm să seşte cuvinte deosebite, iar în versurile ei fie lecţii de sensibilitate, de descoperire omul revine la sinele lui şi acest fapt este a sufletului unui poet, dar şi deschiderea foarte valoros. propriilor suflete – a menţionat în debutul Acelaşi motiv de refugiu în sine din spa- activităţii dna Veronica Postolachi, dr. în ţiile mari ale universului, l-a remarcat, de la filologie, profesoară de limba şi literatura volum la volum, şi criticul literar Lucia Ţur- română la Liceul Teoretic român-englez canu. „Mircea Eliade”, iniţiatoarea acestui pro- Cercetătoarea literară Maria Pilchin a gram de excepţie. scos în evidenţă feminitatea structurată a Prima ediţie a fost dedicată marelui versurilor, dar şi faptul că Maria Şleahtiţchi geniu al literaturii române şi universale scrie o poezie cerebrală, inteligentă, re- Mihai Eminescu, este o tradiţie sfântă, marcând şi titlurile laconice, originale, ale deja, la fiecare început de an, să fie co- volumelor editate, în special, al celui lansat memorat de iubitorii creaţiei sale. La Ora astăzi. Eminescu au dorit să participe cei mai Profesorul universitar Sergiu Pavli- buni declamatori de la mai multe instituţii cencu, unul din cei mai buni hispanişti preuniversitare şi universitare din munici- din Republica Moldova, a tradus în limba piul Chişinău. spaniolă unele versuri din proaspăta edi- Invitatul special al acestui eveniment ţie, remarcând că este foarte greu să gă- a fost actorul Sandu Aristin Cupcea, care seşti echivalente lexicale care să transmită a menţionat: „Eminescu este o comoară starea deosebită de spirit ale versurilor de nepreţuit a poporului nostru, el ne înva- dedicate mamei, casei părinteşti, satului, ţă să fim oameni demni şi că demnitatea neamului etc. este partea componentă indispensabilă a Manifestarea s-a încheiat în aceeaşi omului, fapt pe care poetul îl demonstrea- cheie lirică – versuri noi a citit poeta invita- ză în fiecare lucrare a sa.” Actorul a recitat tă, exprimând mulţumiri celor care au ve- un fragment din renumita Scrisoare a III- nit la lansare, atât colegilor scriitori, cât şi a, lăsându-i pe cei prezenţi plăcut surprinşi elevilor de la liceele „Spiru Haret” şi „Vasile de emotivitatea şi expresivitatea lecturii Vasilache”. pe de rost cu care a fost readus în sala bi- Indiferenţa înseamnă moartea unui bliotecii spiritul marelui Eminescu. Copiii autor, iar dacă reuşim să adunăm atâta au ascultat, impresionaţi de stilul neobiş- lume în sălile bibliotecilor, este un semn nuit de lectură al acestui poem.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 119 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

A urmat un frumos recital poetic emi- bov, studentă la Universitatea de Medicină nescian. Cu cele mai îndrăgite versuri a şi Farmacie „N. Testemiţanu”, a ţinut să se surprins atenţia publicului echipa decla- confeseze: dacă te gândeşti mult la versul matorilor din clasa a cincea, de la Liceul eminescian, vezi că avea foarte multe de Teoretic „Mircea Eliade”. Cu multă timidita- spus pentru cei de atunci, dar şi pentru noi, te au început ei acest recital, într-un spaţiu urmaşii, iar foarte multe gânduri ale sale public, dar au reuşit, prin multă străduinţă, sunt acum celebre. Nemuritoarele versuri prin modulaţiile vocilor, să exprime duio- din Ce-ţi doresc eu, ţie, dulce Românie… au şia şi frumuseţea versurilor eminesciene. ajuns, credem noi, la inimile celor prezenţi. Alte frumoase-dulci poezii au fost recitate Nicoleta Iliuha, studentă la Universitatea de de elevii Liceului Teoretic „Al. I. Cuza”, dar Stat din Moldova, Facultatea de Informatică şi de la Liceul Teoretic „Petru Rareş” şi de la şi Matematică, cu mult fior lăuntric a reuşit Gimnaziul „Nicolae Costin”. să ne transmită dramatismul din poezia Un cuvânt aparte au avut de spus des- Confesiune de Mihai Eminescu. pre Eminescu şi opera eminesciană două Emoţiile recitatorilor, transmise prin studente, foste eleve ale profesoarei de versul eminescian, au indus o atmosferă limba şi literatura română de la Liceul „Mir- mirifică în Sala Nuciferă a bibliotecii. Astfel, cea Eliade” dna Veronica Postolachi. Chiar încă o dată ne convingem – creaţia mare- dacă îşi fac studiile în domeniul informaticii lui poet este iubită de la mic la mare, căci, şi medicinei, dragostea pentru lectură au altfel nici nu poate fi! Mihai Eminescu, prin păstrat-o în inimile lor pentru totdeauna, viaţa şi opera sa ne îndeamnă să iubim şi de aceea continuă să participe, cu mare să ne mândrim cu Limba, Istoria, Folclorul drag, la aceste activităţi literare. Cristina Si- şi Cultura acestui neam!

120 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) LECŢIE DE VIAŢĂ Nina SLUTU-SOROCEANU, scriitoare Întâmplător sau din voia Celui de Sus, la o veritabilă lecţie de viaţă, de memorie. dar cea de-a 40-a ediţie a „Medalionului Pentru că destinul poetului Liviu Dami- literar” (aniversară, deci!) i-a fost dedica- an n-a fost deloc uşor, avea să sublinieze tă unui scriitor de marcă – Liviu Damian. sora Elena Revenco, profesoară de româ- Dna profesoară dr. Veronica Postolachi, nă (pensionată). Tăvălugul istoriei noastre iniţiatoarea şi permanenta moderatoare a zbuciumate a lovit crunt în mulţi. Astfel, manifestărilor de acest gen, întruniri care, tatăl poetului, Ştefan Damian, director de de ani buni, se desfăşoară în incinta Biblio- şcoală sătească, a făcut ani grei de Siberie la tecii „Onisifor Ghibu”, nu a recurs, cu ocazia sovietici, sub acuzaţia că ar fi fost spion ro- aniversării, la niciun efect pompos, prefe- mân; a fost expulzat din învăţământ, copiii rând, şi de această dată, modelul lecţiei lui îndurând lipsuri şi greutăţi mari. „Uneori, deschise. Doar că la acea lecţie deschisă nu aveam ce mânca, îşi aminteşte dna Re- nu au asistat inspectori, deoarece nici sco- venco, dar se găseau oameni buni, care ne pul şi nici maniera dnei V. Postolachi nu dădeau, din puţinul lor, câte o cană de gră- ţine de controale, ci de comunicarea vie, unţe... şi am supravieţuit...” În atare condiţii interactivă şi... atractivă. Invitaţii speciali şi în pofida lor, viitorul poet a manifestat ai „Medalionului...” au fost surorile poetu- neţărmurită dragoste de carte, inventând lui (Elena şi Tatiana), soţia Anastasia, cele chiar şi o gazetă de perete a familiei (Eco- două fiice (Rodica şi Gabriela), fiul Florin, ul). Câteva exemplare ale gazetei, păstrate scriitorul Nicolae Dabija. ca prin miracol, au fost demonstrate celor Elevi (de la liceele „M. Eliade”, prezenţi pe un ecran instalat în bibliotecă. „Gh. Asachi”, „Al. I. Cuza”) şi studenţi de la Stăpânindu-şi cu greu emoţiile, fiica Rodi- Colegiul Politehnic au avut ocazia să însu- ca a comentat imaginile care dezvăluiau fleţească nu doar file de veritabilă poezie şi secvenţe din viaţa poetului – la Uniunea şi publicistică – domenii în care a excelat Scriitorilor, în familie, în faţa cititorilor, ală- protagonistul comemorat, dar să şi asiste turi de prieteni. A răsunat şi vocea poetului citindu-şi secvenţe din propria operă, deoarece membrii familiei au grijă să adune şi să păs- treze tot ce ţine de viaţa şi opera poetului. Acest aspect l-au subliniat şi ceilalţi membri ai familiei: soţia, fiul Florin, fiica Ga- briela. Adresându-li-se elevilor din sală, mezina Gabriela le-a mărturisit că ea se mândreşte de a fi fost eleva dnei V. Postola- chi, de la care a învăţat nu doar literatură, dar a urmat şi o veri- tabilă şcoală a vieţii: „Nu se poate trăi în şabloane. / Nu se poate pune obloane / între gândul ce

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 121 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE vine de-afară / şi suflarea ce stă în cameră. redutabil al limbajului şi stilului poetic la / Prin zăpadă pe drum îngheţat / gândul noi, ridică totuşi şi un mare semn de în- vine uşor şi curat / la simţirea legată în casă trebare: de ce viaţa şi opera acestui autor / ca un văl tremurat, de mireasă. / El e solul e atât de zgârcit inclusă în programa şco- ajuns lângă prag / şi săgeţile gerului trag / lară, e atât de puţin promovată? E trist să în a inimii sale lumină. / Dar aleasa ezită: să constatăm că azi, la peste două decenii vină?...” de la trecerea la cele veşnice a poetului E şi acesta un ecou! (Să ne amintim că şi publicistului basarabean, e nevoie să le adolescentul Liviu Damian „edita”, în fami- amintim unora că el, bunul prieten al lui lie, un ziar cu acest titlu). Ecoul „Medalionu- Grigore Vieru, a scris şi a editat memora- lui literar”, diriguit cu mult tact şi pricepere bile culegeri de versuri: Sunt verb, Dar mai de către dna prof. V. Postolachi va fi şi el întâi..., Un spic în inimă, Îngânduratele porţi, unul cu rezonanţe profunde, de neuitat în Salcâmul din prag ş.a., înzestrate cu pro- cugetul şi inima celor prezenţi la manifesta- funde valori etice şi estetice: „Parcă-s aici, re. E îmbucurător faptul că elevii dau dova- dar sunt departe. / Nici nu ştiu bine unde dă de un viu interes pentru istoria literaturii sunt / Când văd cum nucul se desparte / (iar L. Damian, plecat prematur din viaţă de rădăcini şi de pământ. / Priviţi-i cum re- în 1986, deja ţine de ea...), pentru frumos. tează nucii. / Sub nucii-aceştia prin balade Ei au declamat poezii, au comentat opera / Treceau cu chiote haiducii, / Luceau sub protagonistului şi... au aplaudat. Căci nu lună ochi şi spade. / Şi de ruşine că nu pot / era chip să n-o aplaude pe minunata actriţă Să le opresc toporu-acum / Las capu-n jos. Ninela Caranfil, care a ales câteva din cele Mă simt netot. / Şi dau în gropi când merg mai reprezentative poezii damianiene, la fel pe drum.” cum nu a fost chip să nu-l aplaude pe poe- Prin „Medalionul literar” organizat la tul N. Dabija, care a amintit, a subliniat că 29 noiembrie 2013, profesoara Veronica L. Damian i-a susţinut, la vremea debutului Postolachi, dar şi Filiala „O. Ghibu” a Biblio lor, pe mulţi autori tineri, inclusiv pe el: „Câş- tecii Municipale „B.P. Hasdeu”, au demon- tigă-acela care scrie / retras nu în singurăta- strat că această atitudine de marginalizare te / ci în trezia ce se zbate / pe-un muc de a creatorilor poate şi trebuie schimbată în flacără târzie. / Mi-i cumpăna în ospeţie. / una de preţuire şi de amintire. Şi braţele îi ard mocnit / până-n tulpina pururi vie. / Caut cuvânt de antracit – / călit de vremi şi de tăceri, / de rezistenţă la situ- aţii, / purtat de multe generaţii, / venind de dincolo de ieri. / De-l voi găsi, e un noroc? / De nu-l găsesc – va fi ocară. / De-l vom găsi – vibra-vor iar – / cio- ban şi turmă – la un loc.” Directorul bibliotecii-gaz- dă, dr. Vitalie Răileanu, s-a ară- tat dispus să susţină manifes- tările de acest fel şi pe viitor. Comemorarea unui autor de talia lui Liviu Damian, novator

122 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) ZINA IZBAŞ – POETA CU FAŢA ASCUNSĂ ÎN POEME CONFESIVE Diana ŞONTEA, şef oficiu, Filiala „Onisifor Ghibu” Odată cu sosirea pri- / Când şi iarba înflorea prin- măverii, jurnalista şi poeta tre florile-flori / În război de Zina Izbaş a venit în faţa petale şi pe văi, şi prin lunci. cititorilor săi cu o nouă pla- / Aş fi vrut să te ţin cât mai chetă de versuri intitulată mult pe o frunză, / Roua ver- Şoapte în toamnă (Editura de să-ţi fie garantul iubirii, / „Pontos”, Chişinău, 2013). Însă tu ai găsit convenabi- Este cea de-a cincea carte la scuză, / Că aşa îţi încalci de poezii pe care scriitoa- obiectivele firii. / Şi mi-ai rea Zina Izbaş o lansează în smuls din rezervă cuvântul Sala Nuciferă a Bibliotecii dur, / Nu l-am spus nicioda- „Onisifor Ghibu”. tă, deşi l-am rostit, / În acea La deosebita întrunire au fost invitaţi clipă de graţie a suspinului pur, / Când stri- prietenii fideli şi admiratorii de Poezie con- ga aşteptarea şi tu n-ai venit.” fesivă. Autoarea a împărtăşit bucuria noii Cu un cuvânt de salut şi cu o deosebită apariţii editoriale cu toţi cei dragi sufletu- apreciere a venit criticul literar, directorul lui şi admiratorii creaţiei sale, care au fost Filialei „Onisifor Ghibu”, dar şi moderatorul alături de ea mereu. programului Vitalie Răileanu: „Poeta este o Poemul Şoapte în toamnă, care este şi foarte atentă scriitoare, o coautoare care- pro-titlul noii plachete de versuri a Zinei şi concentrează toate plachetele pe since- Izbaş, a fost pusă pe note muzicale de Na- ritate, confesează pentru a citi, despre tim- talia Croitoru, interpretă de muzică folk şi pul prezent. Este o poetă cu faţa ascunsă, colegă de la emisiunea Semnal junior, ră- în poeme confesive, iar în creaţia ei predo- sunând în debutul evenimentului. Au fost mină sinceritatea.” prezenţi şi numeroşi prieteni ai autoarei, Apreciatul scriitor Ianoş Turcanu, pre- impresionaţi de faptul că realizatoarea de zent la eveniment, a fost primul dintre toţi emisiuni de la Radio Moldova reuşeşte să cei care au citit versurile, reacţionând prin- îmbine munca de jurnalistă cu poezia. tr-o prefaţă la poeziile scrise de Zina Izbaş. Cartea reprezintă o culegere cu mai Inspirat de fiecare poezie, de fiecare gând multe poezii de dragoste. Sunt amintirile şi capitol citit, dânsul a afirmat că „prin autoarei, re-trăite de cândva… „Am scris această carte autoarea ne-a demonstrat cartea noaptea, dar am avut teamă să nu că este o scriitoare serioasă, care, cu acu- mă repet în cărţile mele pentru a nu plic- itatea trăirilor şi a re-trăirilor, s-a aventurat tisi cititorii”, a afirmat poeta. Dânsa parcă în lumea ei, a reuşit să devină o poetă foar- rosteşte o rugă prin Aş fi vrut (p. 23): „Da, te bună. Deşi este o fire camdeprimantă , aş fi vrut ca această zi să nu fi venit, / I-am aduce lumină, bunătate, dar şi tristeţe în lungit cum am putut cărările, / Ca să nu poeziile sale”… mai regret cursul vieţii zadarnic trăit / Şi să La eveniment au răsunat cântece pe nu aflu răspunsuri ce-mi omoară aşteptă- versurile Zinei Izbaş. Atmosfera a fost în- rile. / Da, am sperat ca un nebun de cu zori nobilată şi de creaţiile vestimentare în stil / Că vei fi cea din visul frumos de atunci, etno, realizate şi prezentate de studentele

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 123 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

Colegiului Tehnologic din capitală. Elevele construieşti poezia ca o casă, fiecare poe- au avut două prezenţe de modă în stil na- zie a ta are inimă, eşti un veşnic învăţător. ţional, iar cromaticul culorilor alb-roşu au Şi-n poezie eşti foarte adolescentină, simţi volburat emoţiile pentru a simţi primăvara. lucrurile nu ca un om plictisit de viaţă, Scriitoarea Marcela Mardare, prefa- până şi tristeţea ta e plină de optimism… ţatoarea volumului de versuri Şoapte în Ştii să aduni lumea în jurul tău magnific toamnă a Zinei Izbaş, şi-a expus opinia prin felul de a fi.” prin O pasăre e viaţa şi un timp, afirmând Colega de breaslă, poeta Larisa Ver- că „a făcut prefaţa pe măsura versurilor deş, reporteră la Radio Moldova 1, i-a care au fost scrise într-un timp scurt, titlul atribuit calificativul de izvor veşnic: „Tu în este un vers din poezia autoarei. „Pasărea” permanenţă ai fost şi eşti ca un izvor veşnic este Zina Izbaş, care din orice zbor adună pe care-l descopăr zi de zi. Tot ceea ce face ceva, este pasărea de dor ce ne apropie Zina Izbaş este Poezie!” prin poezie de cele sfinte, de cele care au Cu cuvinte de recunoștință pentru ceea valoare. Cartea este o realizare, un îndemn ce au învăţat de la Zina Izbaş şi cu gânduri să-şi continue mereu şoaptele”, a mai men- bune au venit tinerele de la „Ars Adolescen- ţionat M. Mardare, invitându-ne să citim tina” şi colegele de breaslă cu care a lucrat atent poemul Fulger de gând (p. 33): „Fur- cot la cot la emisiunea Naţional Junior. tuna visurilor m-a prins / Pe-un lan de ro- În încheiere, directorul bibliotecii a ros- maniţe. / Mă învelesc cu o ploaie de petale tit un îndemn pentru toţi cititorii: „Poeta albe / Şi le număr, şi vreau să ghicesc / De- Zina Izbaş nu trece din carte în carte, ea îşi mi păstrezi o floare / În agendă… printre scrie Cartea singură, deci, citiţi poeziile Zi- preferinţe. / Deşi… normal ar fi să-ţi fie nei Izbaş, pentru a percepe deosebita Lume dor… / (Eu nu insist, căci totu-i trecător). / a poemelor confesive”, conturate enigmatic Un ceva îmi încurcă rău petalele, / Iar vân- în Amurg pe lac (p. 87): „Flori de vişin pe tul a ciufulit anapoda buchetul, / Pe care, canavaua norilor, / Ţesute de o mână invi- totuşi l-am cules. / Scris este într-o veche zibilă serile, / Îşi schimbă formele în tactul romanţă parfumată: / Ce este vis – în ste- culorilor / Roz-violet şi-n toate nuanţele pole îşi va urma efectul, / Deşi… pe-această sibile. / Ne acoperă luna împreună cu cerul lume un cer avem / doar, unul: / Când norii / Şi stelele ce s-au scufundat în paradis, / îl acoperă, s-apropie furtuna / Cu fulgere De petale divine, savurând aromele / Unor de gânduri ce scapără întruna.” fructe ce abia au să vină în vis. / Dar acum În final, a adus multe laude la adresa se-nserează, e pace şi tac / Zâmbetul clipei Zinei Izbaş scriitoarea Claudia Partole: „Nu îmi rămâne pe faţă: / Ascultăm o baladă aş fi putut să nu vin la tine, apari rar, la trei- despre amurgul pe lac / La o tartă de vişine patru ani cu o carte, eşti foarte exigentă. Îţi şi-un ceai cu dulceaţă.”

124 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) POETA CARE ÎŞI FACE DIN VIAŢA SA O SĂRBĂTOARE Andrei BUTUCENEANU

În ultima zi a lunii martie, conform tra- va –, este o prezenţă apreciabilă în sfera diţiei populare purtătorii de mărţişoare le culturală. S-a născut într-o zi de Brumărel, agaţă de crengile copacilor, semn că, după în satul Verejeni din fostul judeţ Soroca „zilele Babelor” sau „ale Dochiei”, primăva- (azi raionul Ocniţa), în familia Anei şi a lui ra de acum păşeşte mai sigur pe întregul Gheorghe Tcaci. Fiind elevă, Renata citeşte meleag. Anume în această ultimă zi a Măr- mult, participă la olimpiadele raionale de ţişorului, pe 31 martie 2014, o cunoscută matematică şi chimie. Absolveşte şcoala şi apreciată poetă şi activistă pe tărîm culcu medalie de argint. A urmat înscrierea la tural şi social din republica noastră – pe Facultatea de Inginerie Economică a Insti- nume Renata Verejanu – a hotărît să-şi tutului Politehnic din Chişinău. În timpul lanseze la Filiala „Transilvania” a BM „B.P. studiilor frecventează cenaclul „Ritmuri”, Hasdeu” o noutate editorială: Poetul „me- îi apar primele articole în ziarul Inginerul taforei în flăcări” – Renata Verejanu. Biobi- al acestei instituţii de învăţămînt superi- bliografie (ediţie îngrijită de conf. univ. dr. or. După absolvire munceşte la Ministerul Lidia Kulikovski, alcătuitor Ludmila Capiţa, Finanţelor şi la Ministerul Ameliorărilor redactarea bibliografică Taisia Foiu, con- şi Gospodăriei Apelor. Între anii 1974 şi tribuţii Parascovia Onciu, Tatiana Donţu, 1980 face studii la Institutul de Literatură lector Valeriu Raţă, machetare şi coperta „Maxim Gorki” din Moscova, unde a stu- Valeriu Rusnac; Chişinău, 2013). diat – pe lîngă literatura rusă şi universală Dna Parascovia Onciu, directorul Fili- (inclusiv cea română) – scenaristica, regia alei „Transilvania”, care s-a prezentat şi pe şi alte domenii ale artei care o vor face să post de moderator al evenimentului cultu- cunoască oameni cu care va întreţine le- ral, a trecut în revistă activitatea de cerce- gături de prietenie peste mulţi ani. Debu- tare ştiinţifico-bibliografică a subdiviziunii tează editorial în 1979 cu placheta de ver- BM „B.P. Hasdeu” pe care o conduce, men- suri Pînă la dragoste, următoarea culegere ţionînd că adunarea materialelor pentru de poezii va apărea zece ani mai tîrziu, în biobibliografia dată a început acum cîţiva 1989, cu titlul Ofrandă omeniei, de fapt, o ani şi este un succes atît al Filialei „Tran- antologie din cinci manuscrise. Tot în acest silvania”, cît şi al autoarei, care a susţinut an, cu cenaclul „Grai matern”, e pe linia întîi echipa de elaborare chiar de la începuturi. a renaşterii naţionale (organizează serate Tot dumneaei a prezentat expoziţia de de creaţie dedicate marilor personalităţi cărţi (circa 40 la număr), pe care vizitatorii ale neamului: Maria Cebotari, Vlad Ioviţă, au avut ocazia să le răsfoiască. Gheorghe Malarciuc, Ion Vatamanu, Gri- Renata Verejanu, care îmbrăţişează gore Vieru, Glebus Sainciuc, Dumitru Mat- mai multe domenii de activitate – poetă, covschi ş.a.). În 1990 conduce şi Asociaţia jurnalistă, economistă, editoare, scenaris- culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”; în tă, regizoare, producătoare de evenimen- 1992 fondează revista pentru copii Micul te culturale naţionale şi internaţionale, Prinţ – cu o concepţie totalmente nouă, promotoare a societăţii civile, un adevărat apoi Festivalul-Concurs Internaţional al ambasador popular al Republicii Moldo- Talentelor Lumii „Micul Prinţ”, devenit o

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 125 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

tradiţie; în 1995 creează Organizaţia Mon- nemuririi, Generaţia dintre secole, Pledoari- dială a Copiilor Talentaţi (primul ONG inile Renatei Verejanu, Eu am ştiut să fac din ternaţional cu cartierul general în Moldo- viaţa mea o sărbătoare ş.a. Cu o mare par- va), cu care obţine statut participativ la te din aceste cărţi a participat la saloane Consiliul Europei, apoi Prima Conferinţă internaţionale de carte, obţinînd diverse Europeană a Junilor Jurnalişti (în parte- diplome și premii. neriat cu Compania „Teleradio-Moldova”). Despre conţinutul biobibliografi- În 2000 deschide primul Club al Consiliu- ei Poetul „metaforei în flăcări” – Renata lui Europei apoi şi cluburi UNESCO, struc- Verejanu a vorbit Ludmila Capiţa, alcă- turi noi ale societăţii civile cu care an de tuitoarea acesteia. Dumneaei a menţio- an lansează noi şi noi proiecte: Caravana nat că volumul cuprinde şapte capitole: Culturii Păcii, Eu vorbesc în limba ta – tu vor- Studii introductive (autori: Mihai Cimpoi, beşti în limba mea, Asambleea în deplasare George Călin, Ioan, Barbu, Tudor Palladi a tinerilor, Copiii talentaţi – victime ale co- şi Daniel Verejanu); Opera şi activitatea rupţiei, în 2007 Marşul voluntarilor pentru (subcapitole: Proiecte literare, Proiecte edi- pace, iar în 2008 Marşul voluntarilor pentru toriale şi mass-media, Proiecte culturale, drepturile omului, Lecţia deschisă „Eu am Proiecte educaţionale şi transfrontaliere, dreptul” ş.a. Începînd cu 2009 Renata Ve- Proiecte social-politice, Renata Verejanu rejanu devine editoare şi, pe cont propriu, online: cărţi, videoclipuri); Referinţe critice, tipăreşte cărţile: Maxime şi cugetări, Inter- opinii, aprecieri; Anexe; Indexuri auxiliare; viuri, Societatea civilă (tustrele în colecţia File de album. Tirajul este de 100 de exem- În lumea Renatei Verejanu), Acest timp al iu- plare, ceea ce este prea puţin pentru a birii, Virgula amendată, Drum spre adevăr, satisface toţi doritorii de a afla date din Provocaţi-mă să devin genială, Metafora viaţa şi activitatea neobositei apărătoare

126 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) a adevărului istoric şi dreptăţii poporului Cum a fost călăuzit în ale scrisului a său care iată mai mult de 200 de ani nu relatat Victor Rusu, student în anul II, Fa- se poate debarasa de vecinul dinspre Ră- cultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comu- sărit. L. Căpiţă a mai spus că a descoperit nicării de la USM, autor a două plachete în R. Verejanu o poetă cu un stil expresiv, de versuri şi membru al cenaclului „Grai nuanţat metaforic, precum şi o luptătoa- matern”. Nici nu se putea altfel: a rămas re cu un devotament nemaiîntîlnit pen- surprins de caracterul puternic, plin de tru cauza naţiunii. energie al îndrumătoarei sale, care i-a fă- A venit cu un buchet de flori să o felici- cut o iniţiere extraordinară în lumea mete pe R. Verejanu – cu ocazia lansării bibli- taforelor. ografiei – Ada Boico, şefa Secţiei cultură, Valeriu Raţă, lector al volumului pus tineret şi sport a Preturii Ciocana. „O cu- în discuţie, a vorbit despre cum s-a lucrat nosc din 1989, era aceeaşi fire curajoasă, în echipă, adăugînd că, în opinia sa, R. Ve- plină de hotărîre ca şi acum. Are putere şi rejanu se bucură de un bun renume graţie inspiraţie cum rar se întîmplă. Mai mult de poeziilor de factură civică, social-militantă, 25 de ani a «curăţat» grădina, acum e mo- dar şi profund reflexive, în care găsim mul- mentul să culeagă roadele. Mă mîndresc tiple valenţe metaforice, iar prin asta se de- că o cunosc pe Renata Verejanu. Acestea osebeşte de ceilalţi condeieri contempo- nu sînt cuvinte de laudă, ci de îndemn rani. Drept confirmare pot servi afirmaţiile pentru tînăra generaţie de a se include în acad. Mihai Cimpoi, reputat critic şi istoric proiecte necesare atît pentru chişinăuieni, literar, din studiul Cardiograma lirică a Re- cît şi pentru toţi oamenii doritori să vadă natei Verejanu: „Înţelegîndu-şi astfel condi- ţara noastră mai prosperă. Vom fi alături ţia de poet, Renata Verejanu refuză scrisul de compatriota noastră în toate acţiunile calofil, scufundat în dulceaţa rostirii este- ei, o vom susţine fiindcă merită acest lu- tizate: vorba îi este frustă, dură, plină de cru”, a spus A. Boico. concreteţe materială, sintaxa este supusă Despre colaborarea cu poetul şi omul şi ea acestei asprimi, urmând mai degrabă de cultură R. Verejanu a mărturisit Petru o sinusoidă, decît o linie dreaptă. Spune- Hasnaş, poet şi el, vicepreşedinte al cerea «verde în ochi» e preferată spunerii naclului „Grai matern”. Dumnealui a recitat dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă, o dedicaţie în versuri protagonistei noas- astfel, prejudecata că o lirică a unei poete tre, intitulată Arborele unui neam, pe care trebuie să fie în mod obligatoriu feminină o prezentăm integral cititorilor revistei şi să fie transpusă în forme caracteristice BiblioPolis: „Femeia care-şi face un leagăn acesteia [...]. Imaginarul poetic feminin din poeme, / Femeia ce se-nalţă istorie în este «geologic şi biologic», confesiv, reto- veac – / Cu revărsări de sevă prin noile în- ric, anticalofil, antipoetizant [...]. E o dova- demne, / Prin licăriri de soartă cu versu-i dă în această schimbare de registru obiş- plin de leac… // Femeia ce adună un glob nuit că Poetul nu doar operează cu replica la „Micul Prinţ”, / E maica muzei rare, me- şi nu doar notează cu concreteţe de jurnal, taforei cu sens: / Indemnul ei prin lume, ci visează, se întoarce în mirajele copilăriei surîde-n năzuinţi / Cu şoaptele din soare pe o undă elegiacă, transcriindu şi în acor- al verbului imens… // Femeia ce din hău duri lirice regretul după ingenuele clipe speranţele adună: / Cuvintele cu inimă – revolute. [...] Un alt merit deosebit al Rena- un imn frumos înalţă, / Enigma-n vis me- tei Verejanu este acela de a cultiva formula saju-i şi pavăză-i poeta – / Pe nume rar, poeziei de inspiraţie socială şi naţională, Renata: pom ce-a rodit o viaţă…” în spiritul Leonidei Lari sau al Anei Blandi-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 127 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE ana. Ea imnifică paternii spirituali (Ştefan şi din care prezentăm un fragment drept cel Mare şi Sfînt, Eminescu), adresează ode exemplu de adevărată vibraţie a unui su- democraţiei şi Europei (Tinereţea Europei flet ce creează frumosul: „Femeia care plîn- adună hrană Păcii mondiale), elogiază do- ge de parcă ar cînta, / Femeia care cîntă de rul de Spania al lui Federico García Lorca, parcă-ar săruta, / Femeia ce sărută de par- îşi plînge împreună cu neamul destinul că vrea să rîdă, / Femeia care rîde cu inima [...]. În toate poeta pune sinceritate, dorinei sfîntă… // N-a săpat cu şoapta, nici lumii ţă de Preacuratul adevăr, de poezie cu me- n-a strigat, / Dorul circular în taină a pur- saj, ferită de experimentări sterile.” tat, / L-a ţinut ascuns ca pe un bun, furat, / Cei prezenţi în sală – elevi de la Liceul Iubea nespus bărbatul din alt vis adunat.” Teoretic „Gaudeamus”, de la Liceul Teoretic La finalul întîlnirii, care parcă se dorea „Petru Zadnipru”, îndrumaţi de profesoara să mai urmeze, poeta Renata Verejanu a lor de limbă şi literatură română Violeta mulţumit celor care au binevoit să-i spună Moraru, precum şi mulţi alţi cititori ai Bibli- atîtea cuvinte de apreciere, de considera- otecii „Transilvania” – au fost surprinşi de ţie şi respect, precum şi tuturor realizatori- vocea catifelată a Dimitrianei Chircu, stu- lor biobibliografiei Poetul „metaforei în flă- dentă în anul I la Colegiul Financiar-Ban- cări” – Renata Verejanu, pe care o consideră car, deţinătoarea Premiului II la Festivalul că a apărut la un moment de răscruce în internaţional al talentelor lumii „Micul viaţa dumneaei şi va fi un bun ghid de par- Prinţ”, care a interpretat două cîntece: unul curgere an după an a multiplelor activităţi din repertoriul Mădălinei Manole (Stai lîn- literare şi sociale de care nu se lasă în rup- gă mine, mamă), altul din repertoriul Ana- tul capului. Mulţumindu-i mult Domnului stasiei Lazariuc (Ca prima oară). În scopul de destinul pe care i l-a dat, R. Verejanu a de a atrage atenţia cititorilor asupra volu- spus că peste cîţiva ani va reveni la această melor cu o lirică neobişnuit de pătrunză- carte, în ediţia a doua, cu rectificări şi ada- toare, editate de R. Verejanu, poetul Petru osuri, căci are cu ce completa un nou vo- Hasnaş a recitat poezia Cîntec, care a fost lum şi de scris nu se opreşte, precum nici scrisă de autoare în depărtatul an 1970 de activitatea în folosul societăţii.

128 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

OMAGIERI

AUREL DĂNILĂ, MAI MULT DECÎT UN MEDIC Vlad POHILĂ

Indiscutabil, Aurel Dănilă este infinit mai mult decît un medic. Şi nu numai de aceea că, fiind medic (un timp a funcţionat şi ca şef de secţie) la spitalul „Sfînta Treime” din Chişinău, mai este doctor habilitat în medicină şi profesor universitar. Autor de solide şi originale cercetări, studii, monografii, tratate în domeniu, A. Dănilă de mult s-a impus ca un laborios cercetător ştiinţific şi ca profesor cu mare priză la au- dienţi, la Universitatea de Medicină şi Far- macie „Nicolae Testemiţanu”. Însă nu pe aceste amănunte biografi- ce se întemeiază viziunea mea că dl prof. univ. dr. hab. Aurel Dănilă, un terapeut celebru în capitala basarabeană, cel pu- ţin, este, totuşi, cu mult mai mult decît un medic. Cine a avut ocazia să-i fie pacient, a văzut în acest internist de forţă, mai înt- îi, omul: blînd, atent, galant, aducător de voie bună şi optimism în saloane. Aflîndu- se printre pacienţi, nu face între ei decît di- ferenţierea de ordin strict profesional – în funcţie de gravitatea maladiei, de specificul afecţiuni, de sensibilitatea celui sufe- noştinţele, dibăcia, căldura sufletească, rind. Această atitudine a fost observată şi alte admirabile însuşiri cu toţi cei care au comentată, adeseori, cu uimire, de către „trecut prin mîinile” sale cu adevărat făcă- pacienţi: ca să vezi numai, doctorul acesta toare de minuni în sfera asistenţei medi- e la fel de grijuliu şi cu un bolnav venit din cale. Însă, fiind ţăran de origine, medicul vreun sat pierdut în Codri, şi cu un funcţio- A. Dănilă ruga colegii să-i încredinţeze sa- nar-şef mare, mare, dar lovit şi el de durere loanele în care erau internaţi mai ales oa- şi chin, căci maladia nu alege corpul uman meni de la ţară. După cum avea să mărtu- pe criterii sociale. risească, parcă le simte mai uşor durerile, Nimeni nu ar putea spune cu precizie le aude mai bine vocea de oameni necăjiţi. cîte mii de persoane au beneficiat de îngri- Poate şi de aceea că astfel, uşurînd nişte jirea dlui Aurel Dănilă, dar mulţi ar spune- dureri şi lecuind boli chinuitoare, conco- o cu certitudine că acest doctor ştie foarte mitent, retrăieşte anii de copilărie şi de bine a-şi împărtăşi, la fel de generos, cu- debut în munca de doctor. Poate şi pentru

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 129 BiblioPolis omagieri că i se pare că ţăranii sunt mai aproape de pe toţi cei care le trec pragul biroului. Iar Dumnezeu: e bine să crezi în puterea ştiin- dacă am atins şi acest aspect – aplecarea ţei, a medicinei, în cazul dat, dar să nu uiţi dlui profesor pentru îngrijirea pacienţilor de atotputernicia Celui-de-Sus. Îl emoţio- din categoria oamenilor de artă, literatură, nează pînă la lacrimi vreo pacientă, adusă cultură, ştiinţă – trebuie să adaug şi pre- de la ţară, de către rude, atunci cînd boala cizarea că iniţial, într-adevăr, tînărul me- îi face viaţa un iad. Acea suferindă ascultă dic A. Dănilă se simţea atras de saloanele cuminte, cu ochii larg deschişi, fiece vorbă în care erau internaţi suferinzi din rîndul a medicului sau a asistentei, a infirmierei celor care scriu, pictează, cîntă, elaborea- chiar, suportă stoic orice operaţie, apoi ză tratate de istorie etc. – inclusiv pentru toate injecţiile, perfuziile; ia cu un fel de a schimba o vorbă, pentru a afla ceva ne- pioşenie pumnul de tablete prescrise, la obişnuit din universul lor miraculos. Mai fiece oră fix. După fiece procedură îşi face apoi, însă, aceştia îl căutau. Şi îl mai caută. discret semnul crucii, iar seara se retrage Nu numai pentru că au maximă încredere într-un colţ de salon ca să şoptească o ru- în domnul profesor doctor. Dar şi pentru găciune către Domnul. a schimba cu dumnealui o vorbă, a auzi Totodată, fiind o fire deosebit de sen- de la un medic o opinie despre o carte, o sibilă, cu clare predispoziţii pentru per- piesă muzicală, un tablou; poate şi nişte ceperea sublimului, dl profesor doctor crîmpeie de amintiri, nişte reflecţii, jude- A. Dănilă a acceptat, de-a lungul anilor, căţi, cugetări despre viaţa noastră cea de „să aibă de furcă” şi cu o vastă categorie de toate zilele. Om de vastă cultură generală, pacienţi considerată, în genere, dacă nu dl profesor doctor A. Dănilă a ajuns să fie dificilă, apoi la sigur, de o rară sensibilitate. astfel caracterizat datorită faptului că este, Aceste caracterisitci generează anumite de cînd se ştie, un foarte fidel prieten al probleme de comunicare între medici şi cărţilor, al lecturilor, al bibliotecilor. Inclu- suferinzii din respectiva „castă”, dar şi un siv al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, neafişat, neoficial, grad sporit de răspun- al cărei cititor este de vreo 60 de ani şi dere. Fireşte, e tragic dacă după externare unde vine şi acum cu plăcere, mai cu sea- se simte rău un om de la ţară, nefiind bie- mă la evenimente culturale fiind o prezentul de el tratat cu grija doctoricească potri- ţă energică. L-am auzit nu o dată reflectînd vită. Tragedia capătă însă amploare, obli- despre importanţa greu estimabilă a cărţii gatoriu şi oriunde, dacă se întîmplă aşa în viaţa omului. Un medic marcat de gus- ceva cu un artist, cu un scriitor, cu un satul lecturii este cu certitudine un specialist vant. Căci la oamenii cu însemne ale talen- mai bun. Şi un eventual pacient pasionat tului, ale capacităţilor mintale de excepţie de carte îşi dezvoltă, de obicei, o atitudine mă gîndeam scriind ceva mai sus despre o mai grijulie faţă de sănătatea proprie şi a „castă” mai specifică de potenţiali pacienţi celor din jur. Lecturile l-au ajutat pe doc- ai dlui doctor A. Dănilă. Din fericire pentru torul A. Dănilă să devină un interlocutor noi, la medic, ne simţim mai egali decît în agreabil, iar uneori şi un avocat sau un po- faţa unor funcţionari, bunăoară. Inclusiv lemist de forţă – după cum o cere situaţia, pentru că doctorii, înainte de „a ieşi în lar- subiectul şi obiectul discuţiei. gul practicii profesionale”, depun faimosul Domnul profesor universitar doc- jurămînt al lui Hipocrate, pe cînd birocraţii, tor Aurel Dănilă are numeroşi discipoli cei mai mulţi dintre ei, nu trebuie să de- la Spitalul „Sfînta Treime”, la alte instituţii pună niciun fel de legămînt ce i-ar obliga, ale sănătăţii din Chişinău, Iaşi, Galaţi, Bu- deontologic, să trateze identic, omenește, cureşti, alte oraşe din România, precum

130 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

şi din multe ţări străine, şi la Vest, şi la Est de dumnealui, respectiv, de numeroşii de noi. Le-a dat cunoştinţe temeinice, le-a dumnealui discipoli… Cum să numesc împărtăşit crîmpeie edificatoare din boga- eu acea sferă, ca să nimeresc mai exact, ta-i experienţă, îndemnîndu-i să ducă un dar şi pentru a fi mai bine înţeles? Poate, mod de viaţă sănătos – însuşi profesorul, culturalizarea studenţilor? Poate, îmbi- la cei 80 de ani împliniţi astă iarnă, face narea pasiunii pentru medicină şi a grijii cros, schiază… Le-a insuflat să fie cît mai pentru pacient cu ataşamentul pentru fi- aproape de specialitatea aleasă, totodată inţa naţională? Poate, predarea discretă a apropiindu-se cît mai mult de cele sfinte unei discipline pe care nicio programă, în şi de cele sublime: credinţa strămoşească, nicio universitate, nu o prevede: sensibi- datinile populare, literatură, arte, cultură, litatea faţă de existenţa naţiunii din care adevăr istoric… te tragi, iubirea de Neam şi de Ţară? Cred Unii învăţăcei, foarte posibil, l-au de- că am fost înţeles corect ce am vrut să păşit în anumite privinţe, ceea ce îl bucu- pun în evidenţă din activitatea didactică, ră pe profesorul lor, care le şi spunea, la de aproape şase decenii, a dlui profesor catedră sau în cabinetul de la spital, că doctor Aurel Dănilă. Nu cred că ar con- un discipol bun merge mai departe decît ta prea mult precizia în a defini această învăţătorul său. Şi cine nu s-ar bucura preocupare extra-didactică. Cel mai mult că un student sau practicant de-al tău, contează fineţea cu care a lucrat şi mai lu- inteligent, harnic şi ambiţios, mai recep- crează cu învăţăceii săi domnul profesor tiv la progresul tehnico-ştiinţific, face în Aurel Dănilă. Numai pentru această faţe- domeniul medicinii minuni la care două- tă a muncilor desfăşurate printre viitorii trei generaţii mai în urmă nici măcar nu medici, dar şi printre unii colegi de breas- visau? Aşadar, faptul că mulţi discipoli îşi lă, dar şi printre unii prieteni, foşti sau po- depăşesc profesorul sub aspect profesi- tenţiali pacienţi… numai pentru aceasta, onal e o realitate incontestabilă. Nu ştiu zic, Aurel Dănilă merită dragostea şi con- însă cam cîţi ar putea să-l întreacă pe dl sideraţiunea noastră. Şi, nu mai puţin – o profesor Aurel Dănilă într-o sferă ce ţine atenţie sporită din partea autorităţilor. doar tangenţial de specialitatea aleasă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 131 BiblioPolis omagieri LAURII NEÎNGENUNCHERII Ionel CĂPIŢĂ Octogenarului prof. univ. dr. hab. în medicină A.D.

Anii trec..., cu azi, cu mâine, Unde, viaţă, te grăbeşti? Ramuri noi se văd stăpâne – Evocând glorii lumeşti... Lacrima totuşi rămâne.

Doare dorul re-ntregirii Ăstui Neam rupt de tirani... Neînvins în miezul firii Irizează viu prin ani. Laurii ne-ngenuncherii – Ăştia-s doar pentru titani. RISIPITORUL DE ÎNVĂŢĂTURI Valeriu RAŢĂ

Lui Aurel Dănilă, dr. hab. în medicină, prof. univ., la aniversarea a 80-a El, născut în Marea Românie, A luat apoi şi doctoratul... Într-un sat în preajmă cu păduri, Acceptat în post la institut, A ajuns ca-n zi de azi să fie Ştim că a muncit ca nimeni altul, Un risipitor de-nvăţături. Ca să aibă merit şi statut.

Doctor eminent şi pedagog, Cercetează valvulopatii, Om ce se jertfeşte chiar pe sine, Datele din cîteva spitale – Intră repede în dialog, Cu privire la adulţi, copii – Îndîrjit campania susţine. Tipărind volumul vieţii sale...

Tînăr cînd era, plecă la carte, Dar de-a spune iată ce mai are: Poate nu era oricînd sătul, Să sădim la noi nucari, stejari, Dar a mers în sus, tot mai departe, Că-n Unire-i unica salvare Cu servicii noaptea prin cumul. Şi să creştem fii neordinari.

Medicina practicînd la sat, Dînsul a avut întotdeauna L-am descoperit că-i cu vocaţii: Dragoste de bunul Dumnezeu, Ba e pediatru, ba-n halat Care îi determină fortuna Intră-n sala cea de operaţii... Pîn’... la actualul jubileu.

132 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) ÎNVINGĂTORUL Ioan CALINIUC

Lui Gheorghe Ghidirim, medic academician, la 75 de ani Bătut-am, frate, drumuri diferite, În paralel mergeam spre-același țel, Ne cunoșteam mai mult din auzite, Ne bucuram de Alfabet și de Drapel. În crâncena vâltoare vehementă Ce viața ne-o oferă permanent, Tu ești formula net inteligentă, Ești un pilon în groaznicul torent. Învingător în vechea trântă haiducească, Un salvator la greu și la nevoi, Tu viața ți-o trăiești fără de mască Și lupți să scoatem Țara din noroi. La cei cărunți, superbi șapte și cinci Te-ajung și eu rapid cu șapte zero Ce scor frumos avem acum și-aici, Ce competiție onestă și integră! Aș vrea să fie cursa cât mai lungă, Doar Domnul va decide când oprim, Sunt pregătit să întreținem fuga, Dar simt, o să cedez – ai locul prim. Tu vei rămâne campion pe viață, Iar eu, smerit, mă-mpac cu locul doi ...Și doar la poarta veșnică cerească De-acele titluri n-om avea nevoi.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 133 BiblioPolis omagieri PRIMA FEMEIE PROFESOR UNIVERSITAR, DOCTOR HABILITAT ÎN DREPT, ÎN BASARABIA POSTBELICĂ Conf. univ. dr. în drept Valentina COPTILEŢ, Facultatea de drept a USM; dr. în drept Mihai TAŞCĂ, cercetător ştiinţific superior, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, AŞM Profesorul univer- După absolvirea Şcolii Pedagogice din sitar, doctorul habilitat or. Cahul şi un scurt stagiu didactic, şi-a în drept Elena Aramă continuat studiile la Universitatea de Stat este o personalitate din Moldova, Facultatea de Drept, pe care care s-a remarcat prin- a absolvit-o în 1973. În 1977 obţine titlul de tr-o bogată activitate doctor în drept la prestigioasa Universita- didactică şi de cercetate „M.V. Lomonosov”, din Moscova, cu teza re în domeniul juridic, Organizarea socială şi de stat a Moldovei în de-a lungul a peste trei sec. al XVII-lea, sub îndrumarea prof. univ. decenii, aceasta asigu- dr. hab. Xenia A. Sofronenko. În acelaşi an rându-i un prestigiu ştiinţific recunoscut este angajată ca lector la Catedra disciplini de comunitatea academică din ţară şi de statale a Facultăţii de Drept a USM, ur- peste hotare. Se adaugă trăsăturile mora- când toate treptele ierarhiei universitare. le, care atestă că în activitatea sa s-a simţit În 1992 susţine teza de doctor habilitat în răspunzătoare nu numai profesional, ci şi în drept intitulată Evoluţia instituţiilor juridice relaţiile cu oamenii, ceea ce dă măsura an- ale Moldovei medievale, devenind astfel gajamentului faţă de sine şi lumea în care prima femeie doctor habilitat în drept trăieşte, conferindu-i şi o autoritate morală din R. Moldova. În 1995 i se acordă titlul care-i întregeşte identitatea. ştiinţifico-didactic de profesor universitar. În plină putere de muncă, creaţie, per- Între 1993 şi 2010 a exercitat funcţia de şef sonalitatea profesoarei se conturează ca al Catedrei teoria şi istoria dreptului. fiind definită de doi factori: împrejurări- Debutul activităţii ştiinţifice a dnei Ele- le – din care a ştiut să descifreze oportu- na Aramă s-a produs încă în facultate, prin nităţile dezvoltării proprii – şi inteligenţa participarea la cercul ştiinţific studenţesc personală. (conducător dr. conf. Vladimir Lavric), prin Este greu a cuprinde într-un cadru re- realizarea tezelor anuale, continuând în strâns o personalitate, de aceea vom se- cadrul practicii de stat la Academia de Şti- lecta doar câteva repere semnificative, ale inţe, sectorul de istorie medievală, căci în activităţii sale. calitate de temă a tezei de licenţă a optat * * * pentru Reformele administrative şi fiscale Elena Aramă s-a născut la 12 martie ale lui Constantin Mavrocordat. 1949, în satul Oziornoie (înainte de 1944 – Opţiunea era justificată din două mo- satul Mareşal Alexandru Averescu), acum tive: a) a avut mereu o inclinare pentru raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina, în istorie şi se preconiza să fie trimisă în doc- familia lui Sevastian şi Domniţa Teleuţa. torantură la această specialitate pentru a

134 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) o preda la facultate; b) nefiind membru de doar într-o societate cultă, conştientă de partid, dacă ar fi ales perioada sovietică, valorile sale, iar opera de modernizare a nu ar fi avut acces peste tot în arhive. statului şi a sistemului de drept, adoptarea La Academia de Ştiinţe s-a familiarizat unor acte normative democratice se poate cu bazele teoretice şi, în special, cele prac- realiza prin concentrarea eforturilor susţi- tice ale paleografiei slavono-române pen- nute nu numai asupra prezentului, dar şi tru a putea descifra hrisoave medievale, asupra trecutului, prin reevaluarea unor acte ale cancelariei domneşti din Moldova tradiţii juridice existente în istoria noastră, medievală, beneficiind de concursul Lari- prin evidenţierea avantajelor şi dezavan- sei Svetlicinaia, colaborator al sectorului tajelor introducerii lor in sistemul de drept istoria Evului Mediu. a unor societăţi în tranziţie de la un regim În activitatea de cercetare ştiinţifică politic la altul. Tocmai din această perspec- s-a axat pe studierea fenomenului statal tivă s-au investigat instituţia controlului şi cel al instituţiilor juridice româneşti. Şi-a de constituţionalitate a legilor şi instituţia îndreptat permanent atenţia spre valorifi- contenciosului administrativ. carea trecutului juridic românesc. Este conducător ştiinţific de doctorat După demararea procesului de demo- la specialitatea 12.00.01 Teoria statului şi cratizare, a abordat şi teme din domeniul a dreptului; Istoria statului şi dreptului; teoriei dreptului şi a dreptului constituţi- Istoria doctrinelor politice şi de drept; a onal, la care a ajuns tot datorită cercetă- fost preşedinte al Consiliului Ştiinţific Spe- rilor istorico-juridice anterioare, prin per- cializat, precum şi al Seminarului Ştiinţific spectiva analizei diacronice a formelor de Specializat interuniversitar la aceeaşi spe- implementare şi realizare a unor instituţii cialitate. juridice. Doar atunci pentru prima dată se Sub îndrumarea sa atentă şi participa- deschidea posibilitatea valorificării experi- tivă 14 cercetători şi-au susţinut tezele de enţei istorice în condiţiile de transparenţă doctor în drept, de pe ambele maluri ale şi libertate a creaţiei ştiinţifice, în premieră Prutului, inclusiv de la Bucureşti, Bacău şi a devenit posibil de a readuce în atenţia Timişoara, alţi doi doctoranzi îşi finalizează opiniei publice a comunităţii ştiinţifice şi tezele. În calitate de membru al Consiliilor a practicienilor practica instituţiilor de- Ştiinţifice Specializate a participat la susţi- mocratice din epocile anterioare, ce fuseseră trecute cu vederea în timpul regimului politic vechi din motive binecunoscute astăzi. Prin investigaţi- ile ştiinţifice ulterioare şi îndrumarea doctoranzilor au fost continuate aceste direcţii de cercetare, căci edificarea statului de drept va deveni o sarcină posibilă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 135 BiblioPolis omagieri nerea a peste 60 de teze doctor în drept, orice personalitate se străduieşte să înalţe iar la nouă teze de doctor în drept a fost cât mai sus cota de prestigiu a domeniului referent oficial. A fost membru al Senatu- în care s-a remarcat, el însuşi fiind rodul lui USM şi preşedinte al Comisiei de Ex- epocii şi al generaţiei căreia ii aparţine, că perţi de pe lângă Consiliul Naţional pentru personalitatea se ridică la un nivel de cu- Atestare şi Acreditare. În anii 2005-2008 a noaştere şi valorificare a înţelepciunii co- fost membru al Adunării Generale a Aca- lective pe care puţini îl ating.” demiei de Ştiinţe a Moldovei. A urmat cursuri şi stagii de perfecţi- A participat la diferite conferinţe şti- onare didactico-ştiinţifică, organizate de inţifice naţionale şi internaţionale. Este Asociaţia „Prodidactica”, de Universitatea autoare şi coautoare a 14 monografii, 12 „Montesquieu-4” din Bordeaux, Franţa, materiale didactice, peste 90 de articole de Universitatea „Navarra” din Pamplona, ştiinţifice, vizând istoria statului şi dreptu- Spania. lui românesc, precum şi la teoria dreptului. Apreciind eforturile Elenei Aramă, Uni- A acordat avize la un şir de acte normative, unea Juriştilor din Republica Moldova şi printre care Legea cu privire la arbitraj, Le- Facultatea de Drept a Universităţii de Stat gea cu privire la avocatură etc. A prezentat din Moldova a organizat la 14-15 martie rapoarte şi comunicări la diverse simpozi- 2009 Conferinţa ştiinţifică internaţională oane şi conferinţe naţionale şi internaţio- cu genericul Contribuţii la dezvoltarea doc- nale. trinară a dreptului. În honorem Elena Ara- Personalitatea didactică, ştiinţifică, mă. Profesor universitar. Doctor habilitat în managerială a dnei prof. dr. Elena Aramă drept. Om emerit. Manifestarea a întrunit s-a remarcat şi în exercitarea funcţiilor de savanţi şi cadre ştiinţifice, parcticieni şi preşedinte al comisiei metodice, şef de doctoranzi, avocaţi şi judecători etc. din catedră, membră a colegiilor de redacţie patru state: Republica Moldova, România, ale publicaţiilor de specialitate Dreptul, Federaţia Rusă şi Ucraina, numărul celor Revista naţională de drept, Revista Institu- înscrişi pentru comunicări fiind de 46. Stu- tului Naţional al Justiţiei, Revista de studii diile prezentate în cadrul conferinţei au şi cercetări juridice, al Analelor ştiinţifice fost incluse în culegerea Dimensiunea şti- ale Universităţii de Stat din Moldova. Este inţifică şi praxiologică a dreptului, Chişinău, membru al proiectului de cercetare cu In- 2009, 448 p. stituţia Publică a AŞM „Enciclopedia Mol- Ziarul Timpul, a desemnat-o pe dna dovei”. Elena Aramă, în zilele când tocmai împli- Pe parcursul întregii sale activităţi, a nea 60 de ani, Omul săptămânii. demonstrat dăruire de sine, nobleţe, ab- Pentru contribuţie substanţială la negaţie, urmărind cu consecvenţă conso- dezvoltarea ştiinţelor juridice şi pregă- lidarea spiritului academic în colectivul în tirea specialiştilor de înaltă calificare, care activează. activitate metodică intensă profesorul Îmbinând competenţa profesorală şi universitar Elena Arama a fost decorată tactul nativ, cu politeţea şi respectul faţă cu Ordinul „Gloria Muncii” (2010), сu me- de colegi, profesorul universitar Elena Ara- daliile „50 de ani ai USM” (1996) şi „50 de mă a confirmat, parcă, subtila observaţie a ani ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei”. lui D. Gusti cu referire la tendinţa firească a Deţine titlul onorificOm Emerit al Repu- omului de a se impune în carieră şi în viaţă: blicii Moldova (2006). Este menţionată cu „Personalitatea nu se capătă, se cucereşte, Diploma Guvernului (2004), Diploma de că munca este legea lumii moderne şi că Gradul I (2009), Diploma de Recunoştinţă

136 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Diplo- pului se înclină nu după numărul anilor, ci ma Ministerului Învăţământului, Diploma după realizările obţinute. Astfel, urmărin- CNAA. du-i treptele vieţii, ajungem la concluzia * * * că dna profesor Elena Aramă este un pro- Este un privilegiu şi un mare noroc să fesor de vocaţie, cercetător înzestrat şi Om fii colegul şi discipolul unui Mare Profesor, de omenie. care prin imensă bogăţie spirituală şi auto- Lucrează mult, este corectă, modestă, sacrificiu te ridică la starea de cultură şi ci- generoasă şi înţeleaptă. Principialitatea, vilizaţie necesară unei societăţi moderne. consecvenţa, cumsecădenia, mărinimia În rândurile ce urmează, noi, ca dis- şi multe alte calităţi umane ale doamnei cipoli ai dnei prof. E. Aramă, am dori să profesoare au fost pentru noi, discipolii nuanţăm trăsăturile morale definitorii ale Domniei Sale, o lecţie de omenie, de viaţă, personalităţii profesorului universitar Ele- de profesionalism, pe care am învăţat-o zi na Aramă. de zi. Profesia de cadru didactic universitar Urmărind activitatea sa profesorală şi are multiple valenţe. Profesorul adevărat de cercetare, menită să descifreze sinuo- este ca „un cristal cu multe faţete, un ge- zităţile gândirii juridice, ca şi tainele spi- nerator de energie, un avocat al dreptă- ritului uman, apare inevitabil o întrebare ţii şi un stâlp al moralităţii”, activitatea sa pentru cei de la catedră: cum să-i învăţăm având consistenţă, eficienţă şi precizie. In- pe tinerii de azi să-şi dezvolte curajul de a discutabil, astfel de calităţi ii sunt proprii investiga, să treacă prin ucenicia cercetării profesorului universitar Elena Aramă, pe realităţii, care este preludiul marilor reali- care le-a valorificat şi le-a dăruit fără regret zări în orice domeniu, cum să-i convingem la formarea generaţiilor de specialişti. că satisfacţia muncii este un secret pe care Adesea eşti rugat: „Spune pe cine şi cu îl descoperi singur? ce l-ai ajutat, ca să-ţi spun cine eşti.” Fiind vorba de educaţie şi de constan- În lumea academică formarea unui ta sa preocupare pentru întărirea spiritului specialist nu se reduce la ceea ce dai – cum academic, ne reţine atenţia şi faptul că, în suntem tentaţi şi credem –, ci, mai ales, la acest context, dna prof. univ. dr. hab. Elena cum şi cât primeşte cel în cauză, ceea ce se Aramă a căutat să arate, că a fi informat, reflectă în calitatea dialogului şi a legăturii a poseda cunoştinţe înseamnă implicit a afective intre profesor şi discipol. fi şi cult, că latura morală este o dimensi- Nu există o satisfacţie mai mare decât une principală a caracterului, iar compe- a vedea că cei cărora le insufli setea de cu- tenţa şi consecvenţa presupun existenţa noaştere şi perseverenţa profesională se unei scări de valori. În sfârşit, că succesul şi afirmă în diferite domenii ale jurispruden- eşecul sunt faţete ale aceleiaşi realităţi, iar ţei, devenind membri utili ai societăţii. tineretul trebuie pregătit pentru ambele şi Un mare pedagog afirma că „cea mai nu numai pentru prima (D. Salade), că per- înaltă datorie etică a cuiva este să devină o formanţa este expresia unei concordanţe personalitate”. Incontestabil, dna profesor între o activitate şi aptitudinile unui om, Elena Aramă îşi îndeplineşte cu brio aceas- că întotdeauna primul pas este greu, că tă datorie, devenind un reputat specialist făcând, înveţi ce să faci. şi o personalitate remarcabilă. Profesorul universitar Elena Aramă şi-a Profesoara Elena Aramă este pentru asumat riscul ieşirii din tiparele comune, cei pe care i-a format – un exemplu, un optând pentru perspectiva optimistă de a model; în cazul dumneaei cumpăna tim- semăna lumină celor din jur. De aceea, cre-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 137 BiblioPolis omagieri dem, că pentru dna profesor Elena Aramă didactic. Ch.: CEP USM, 2007. 140 p. ISBN 978- vârsta pe care o împlineşte nu este, ca pen- 9975-70-102-0. tru mulţi, o cunună de spini, ci una de lauri. AVORNIC, Gheorghe; ARAMĂ, Elena; COPTI- LEŢ, Valentina. Facultatea de Drept la 50 de ani. Ch.: Bibliografie selectivă (monografii, Ed. Tip. Centrală, 2009. 464 p. ISBN 978-9975-78- manuale, suporturi didactice) 768-0. ARAMĂ, Elena. Isoria dreptului românesc. AVORNIC, Gheorghe; ARAMĂ, Elena; NEGRU, Ch.: FEP „Tipografia Centrală”, 1995. 236 p. ISBN Boris; COSTAŞ, R. Teoria generală a dreptului. Ch.: 5-7790-0352-1. Cartier, 2004. 675 p. ISBN 9975-79-274-X. ARAMĂ, Elena. Istoria dreptului românesc: ARAMĂ, Elena; TAŞCĂ, Mihai (coordonatori); manual. Ch.: CEP USM, 2003. 202 p. ISBN 9975- SAVENCO, Mihail, Legile locale din Basarabia şi ju- 932-48-7. risprudenţa Imperiului Rus, ediţie îngrijită de Elena ARAMĂ, Elena. Istoria statului şi dreptului Aramă şi Mihai Taşcă, Ed. Cartea Juridică, Chişi- Republicii Moldova: programa cursului. Ch.: CEP nău, 2012, p. 132; ISBN 978-9975-4436-3-0. USM, 1992. 14 p. * * * ARAMĂ, Elena. Repere metodologice pentru АРАМЭ, Е.С. Государственный строй studierea şi aplicarea dreptului: monogr. Ch.: CEP Молдавии в XVI-XVII вв. К.: КГУ, 1983. 60 c. USM, 2009. 210 p. ISBN 978-9975-70-827-2. АРАМЭ, Е.С. История государства и права ARAMĂ, Elena. Controlul constituţionalităţii МССР и задания для выполнения контрольных legilor: istorie şi actualitate. Ch.: Museum, 2000. 79 работ: метод. указания по изучению курса. К.: p. ISBN 9975-905-59-5. КГУ, 1986. 35 c. ARAMĂ, Elena; COPTILEŢ, Valentina. Evoluţia АРАМЭ, Е.С. Общественно-политический dreptului public pe teritoriul dintre Prut şi Nistru în строй и право средневековой Молдовы: I jumătate a secolului al XIX-lea: monogr. Ch.: CEP моногр. Москва: ИНИОН, 1991. USM, 2003. 170 p. ISBN 9975-67-380-5. АРАМЭ, Е.С. Эволюция государственно- ARAMĂ, Elena; COPTILEŢ, Valentina. Istoria правовых институтов средневековой Молдо dreptului românesc: tematica cursului şi indicaţii вы (XV-XVIII вв.): автореф. дис. док. юрид. наук metodice pentru studenţi. Ch.: CEP USM, 2002. (12.00.01). Одесса, 1992. 51 с. 139 p. ISBN 9975-70-117-5. АРАМЭ, Е.С. Эволюция правовых институ ARAMĂ, Elena; SAVU, Iuliana. Controverse тов средневековой Молдовы: моногр. К., 1998. teoretice şi aspecte practice ale interpretării Drep- 322 c. tului: monogr. Ch.: CEP USM, 2005. 170 p. ISBN * * * 9975-70-545-6. AVORNIC, Gheorghe; TAŞCĂ, Mihai et al. Di- ARAMĂ, Elena; LAVRIC, Vladimir, Istoria statu- mensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului. lui şi dreptului popoarelor URSS: îndrumări metodi- Contribuţii la dezvoltarea doctrinară a dreptului: ce. Ch., 1991. In honorem ARAMĂ Elena, doctor habilitat în drept, ARAMĂ, Elena, alc. Istoria statului şi dreptu- profesor universitar, Om Emerit: materialele conf. lui Republicii Moldova: material didactic. Ch.: CEP intern. şt.-pract., 14-15 mart,. 2009, USM. Ch.: USM, 1994. 68 p. Bons Offices SRL, 2009. 448 p. ISBN 978-9975-80- ARAMĂ, Elena; COPTILEŢ, Valentina; LUPAŞ- 291-8. CU, Zinaida. Istoria dreptului românesc: material

138 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) PROBITATEA HISPANISTULUI SERGIU PAVLICENCU Astfel, universitarul nostru nu se singu- larizează, ba dimpotrivă, caută mutările cele mai simple, în deplin acord cu orizontul de aşteptări al studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor săi, cu gustul şi concursul general. Mărturisesc că eu personal, în pofida atâtor ani de intimitate, n-am găsi decât rareori gestul şi tonalitatea care să facă din mine şi profesorul universitar Sergiu Pavli- cencu doi prieteni. Fără îndoială, pentru mine, dar şi pentru alţi foşti învăţăcei, el a avut şi un mare Despre activitatea şi rolul universului şi farmec personal – domină cu informaţia cercetologului Sergiu Pavlicencu s-au ros- lui universală şi filosofică şi cu verva lui fără tit şi se rostesc cu autoritate cei mai mulţi egal, cu reacţiile sale imediate, cu fantezia dintre confraţii de breaslă uniţi prin lecturi lui debordantă şi alte adevăruri care s-au şi studii în jurul Istoriei literaturii universale, concentrat în acest sincer şi confesiv dialog. cu deosebire aceia dintre ei împreună cu şi * * * alături de care hispanistul Sergiu Pavlicencu – Ştiu că izvoarele vieţii Dvs. se află însuşi se simte că face echipă, ceea ce presu- într-o localitate de pe malul bătrânului pune nu numai un program comun şi nişte Nistru, acolo unde pământul se rotun- obiective precise, dar şi o afinitate, o solida- jeşte ca un ulcior, la Puhăceni. Ce a în- ritate intrastructurală a gustului şi a aspira- semnat această lume a satului pentru ţiilor spirituale. formarea profesorului şi istoricului li- Rămânând strict la ideea că Sergiu Pa- terar de mai târziu, pentru cristalizarea vlicencu este întemeietorul Şcolii naţiona- personalităţii omului de ştiinţă Sergiu le de studii literare comparate, o cale pe Pavlicencu? care i-a propus-o viaţa de profesor univer- Da, m-am născut în Puhăceni, un sat sitar, dar şi cea de îndrumător de teze doc- de pe malul drept al bătrânului Nistru, un torat, justifică intenţiile noastre, conturând sat de la o margine de ţară. Şi acest lucru atmosfera unui aspect deosebit. înseamnă, poate, ceva în viaţa unui om, Monografiile, manuscrisele, studiile, ceva ce se conştientizează mult mai târziu, articolele şi recenziile hispanistului Sergiu iar uneori aşa şi nu se conştientizează nici- Pavlicencu alcătuiesc un corp de gene omo- odată, dar lasă nişte urme specifice pentru gen. cel ce le poate identifica. N-o să intru acum Nu poate fi vorba, în cazul niciunui cer- în aceste divagaţii care ar putea da naştere cetător şi profesor universitar, de cărţi ale inclusiv unor controverse. Ai vrut să afli ce vocaţiei şi cărţi ale aspiraţiei. La Sergiu Pa- a însemnat această lume a satului pentru vlicencu toate fac parte din strategia jocului destinul meu, în general, nu al istoricului ştiinţifico-literar, aşa cum le-a programat literar sau omului de ştiinţă Sergiu Pavli- autorul. cencu, pentru că nu numai că nu mă consi-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 139 BiblioPolis omagieri der istoric literar, savant sau om de ştiinţă, dar nici nimeni, din câte ştiu, nu mă prea consideră ca atare. Am un sentiment aparte pentru cei care s-au născut şi au crescut la sat. Aceasta nu înseamnă, în niciun caz, că cei născuţi la oraş nu ar merita aceleaşi sentimente. Pur şi simplu, omul născut la sat creşte în contact direct cu natura, cu pământul şi cunoaşte lumea din jur altfel decât cel de la oraş. Omul de la ţară umblă desculţ, frământă glodul, simte pământul, primind, fără să vrea, o anumită energie, o anumită putere, care îi alimentează, îi în- tăreşte demnitatea şi omenia pentru toată viaţa. Şi cei şapte ani de acasă de la ţară sunt altfel decât cei de la oraş, şi iarăşi fără niciun fel de notă de superioritate sau in- ferioritate faţă de unii şi faţă de alţii. Deşi, ca să fiu sincer până la capăt, citadinii din generaţia mea aveau sau afişau totuşi niş- te aere de superioritate. Cred că lasă ceva, o anumită urmă, în felul de a fi al unui om faptul că s-a născut la ţară, că a mers des- culţ pe mirişte, că a cosit şi a mirosit fân, că a cunoscut ce înseamnă munca în câmp, la vie, în livadă etc. fost transferat la Moscova (nu că aş fi avut – Aţi făcut studiile la Facultatea de neamuri „sus”, ci pentru că eram un stu- Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii dent foarte bun) am studiat la Facultatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova de Filologie în cadrul căreia erau şi limbile (1972), încă în secolul trecut considera- străine. Sunt mândru că am studiat şi am tă o bună şcoală. V-aş ruga, ca om ce aţi absolvit Universitatea din Moscova, era respirat aerul metropolei de odinioară cea mai importantă universitate sovietică, şi v-aţi bucurat de binefacerile învăţă- alte posibilităţi, mai mari, atunci nu exis- turii filozofice, să ne spuneţi ce credeţi tau. În alte condiţii studenţii buni de la noi în această privinţă? ar fi studiat la alte universităţi europene Într-adevăr, am studiat la Universitatea (asta pentru cei ce ne aduc mereu aminte de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, că pe timpul sovieticilor am putut învăţa la numai că la Facultatea de Filologie, nu de Moscova sau la Leningrad. În alte timpuri Limbi Străine (cum au mai scris şi alţii), dese studia la Roma, la Viena, la Paris). Spre oarece limbile străine erau în cadrul filolo- deosebire de Chişinău, la Moscova am res- giei, ceea ce nu era deloc rău, dimpotrivă, pirat puţină „democraţie”, atâta câtă era toţi erau, în primul rând, filologi, ceea ce posibilă în epoca respectivă. Am ascultat cam uită uneori aici la noi cei ce studiază la cursurile unor mari profesori, am avut no- facultăţile de limbi străine sau moderne. E rocul să lucrez în cele mai bune biblioteci adevărat că la Chişinău m-am înscris la Fa- şi să citesc nestingherit ceea ce la Chişinău cultatea de Limbi Străine, dar după ce am era aproape interzis, am cunoscut alte re-

140 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) laţii dintre profesor şi student. Într-un cu- tedra de literatură universală în calitate de vânt, am făcut carte. lector. – Încă din acei ani v-aţi simţit atras, – Studenţii filologi, cei mai mulţi, probabil, de hispanistică în special. Ce a sunt fascinaţi de literatură şi mai puţin decis aceasta, cum s-a făcut de aţi apu- tentaţi de studiul limbii, considerat mai cat pe un asemenea drum? arid, mai straniu unor porniri romanti- Am studiat şi la Chişinău, şi la Moscova ce, specifice vârstei. Dvs., dle profesor, la Secţia limba şi literatura spaniolă. Iniţial aţi fost la început chemat spre ştiinţa nici nu mi-am prea dat seama ce trebuia să literaturii universale? fiu după absolvirea universităţii. Dar încă Parţial am şi răspuns la această între- din anii de şcoală doream să fiu profesor. bare. Eram să mă fac lingvist, dar uite că Ţin minte că fiind în clasa a X-a făcusem m-am făcut literat. M-am întors de la Mos- rost de o cheie de la clasa noastră şi ve- cova cu gândul că voi ţine cursuri de lite- neam după lecţii la şcoală, mă încuiam în ratură universală şi spaniolă şi chiar dacă clasă şi repetam materia pentru examenul doar după un an am fost acceptat în ca- la limba germană, explicând şi scriind pe tedră, am avut nişte ore şi atunci când am tablă fel de fel de conjugări şi declinări, de lucrat ca laborant. Acum ce să spun, că am parcă aş fi avut în faţă o clasă de elevi. La fost chemat spre ştiinţa literară? Nu ştiu. Moscova eram pe punctul de a mă face Dar nu regret deloc. Dacă ar fi să o iau de lingvist-romanist sub îndrumarea lui Ru- la început, cred că tot aşa aş proceda. Alt- ben A. Budagov, deoarece cunoşteam ceva este că nu am prea făcut cine ştie ce toate limbile romanice. Dar exact atunci a mare lucru în ştiinţa literaturii universale, dat de mine pe coridoarele facultăţii pro- cum i-ai spus. Dar am predat-o. fesorul meu de literatură universală şi spa- – Spuneţi-mi, vă rog, pe cine consi- niolă de la Chişinău Dimitri K. Ţarik, venit deraţi dascălul Dvs.? la universitatea moscovită la nişte cursuri Din fericie, nu am un singur dascăl, de reciclare. El m-a dumerit spunându-mi ci mai mulţi. M-au iniţiat în studiul limbii că hispanişti lingvişti mai erau în Moldova, spaniole Ion Dumbrăveanu, Nicanor Rusu, dar hispanişti literaţi lipseau cu desăvârşi- Andrei Crâjanovschi; în literatură – Dimitri re. M-a prezentat medievistului şi hispanis- Ţarik şi Konstantin Ţurinov, iar primul doc- tului de la facultatea de acolo, Konstantin torat l-am făcut sub îndrumarea cunoscu- V. Ţurinov, o adevărată enciclopedie am- tei hispaniste Inna Terterian de la Institutul bulantă. Şi iată aşa am îmbrăţişat literatura de Literatură Universală „Maxim Gorki” din spaniolă, urmând cu perseverenţă cursu- Moscova. La modelarea mea ca profesor şi rile şi seminariile de literatură spaniolă şi cercetător au contribuit şi mulţi alţii, de la latinoamericană, scriind teze de an şi teza toţi am luat câte ceva. de licenţă la literatura spaniolă. Întors la – Ce v-a orientat şi spre studiul Tran Chişinău, ca specialist tânăr pregătit pen- ziţia în literatură şi postmodernismul? tru Moldova, am descoperit că nimeni nu Este la mijloc acea curiozitate, pe care mă aştepta aici, la minister un funcţionar, am invocat-o sau credinţa că fără aceas- mi se pare că-i spunea Uretia, mi-a propus ta nu se poate ajunge la esenţă nici în nişte şcoli uitate de Dumnezeu de prin ra- domeniile predilecte? ionul Cantemir. Nu am acceptat şi am fost Volumul Tranziţia în literatură şi post- nevoit să-mi încep activitatea de la inten- modernismul, apărut la Braşov în 2002, a dent al blocului III al USM, apoi laborant şi fost precedat de un studiu micromono- doar peste un an am fost acceptat la Ca- grafic Tranziţia în literatură şi de mai multe

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 141 BiblioPolis omagieri articole dedicate postmodernismului. Am vremea începuturilor Dvs. Cum ar tre- fost „mânat” spre aceste două probleme bui să stea, de fapt, lucrurile? de îndărătnicia mea de a explica în fina- Disciplina Istoria literaturii universale, lul cursului de istoria literaturii universale care uneori a fost substituită de disciplina esenţa fenomenului postmodernismului Literatura comparată, ceea ce nu înseam- în literatura contemporană, iar de aici am nă acelaşi lucru, a fost şi trebuie să rămâ- fost nevoit să încerc să „pipăi” fenomenul nă o disciplină fundamentală în formarea tranziţiei în literatură, mai ales, că ne tot unui specialist în domeniul filologiei. Nu bălăcim în tranziţia la economia de piaţă. voi insista asupra importanţei acestui curs M-am gândit cum o fi cu această tranziţie, universitar, chiar dacă în prezent studiul cu această poziţie crăcănată în literatură, literaturii universale nu mai este cum era din cele mai vechi timpuri până în zilele pe vremuri. Azi studenţii, tinerii în gene- noastre. Este un volum redactat în grabă, ral, nu mai citesc ca înainte şi e păcat. Nu-i la care ar trebui să revin poate cu vreo oca- exclus că peste un anumit timp profesorii zie, dar ceea ce am scris acolo rămâne în de literatură universală vor fi tot atât de picioare şi în prezent, cel puţin în opinia rari cum sunt cei de limba greacă veche mea, pe care încă nimeni nu mi-a zdrun- şi latină. Dar nu trebuie să disperăm. Aşa cinat-o. ceva se întâmplă şi în alte ţări. În era in- – Istoria literaturii universale, cred, tensificării tehnologiilor informaţionale ar v-a pasionat dintotdeauna. Pentru un trebui, poate, schimbate şi modalităţile de cercetător literar este tărâmul unde studiere a literaturii universale, a literaturii trebuie să-şi poarte paşii și să-şi extra- în general. Am predat literatura universală gă elementele de referinţă. S-ar putea / nu numai la universitate, dar şi la câteva s-ar părea că în formarea specialiştilor licee din Chişinău, am scris şi un manual de azi studierea istoriei literaturii uni- de literatură universală pentru licee. Ceea versale nu mai are rolul însemnat din ce se observă însă este înlocuirea culturii

142 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) lecturii de o anume cultură orală şi vizua- La asemenea întrebări ar putea să răs- lă, noile generaţii de elevi şi studenţi fiind pundă doar cei pentru care scrisul repre- tot mai puţin pasionate de cititul cărţilor. zintă rostul vieţii şi pâinea cea de toate M-am gândit chiar la o premieră absolută zilele. Eu rămân, în primul rând, profesor. la noi în vederea înlocuirii manualului tra- Altceva mai bun nu a ieşit din mine, nu diţional cu un alt fel de manual pe potri- m-am promovat şi nici nu am fost promova noilor tipuri de studenţi umanişti, dar vat în altă calitate. Dar, ca orice om, am în- nu vreau să divulg deocamdată secretul cercat şi eu marea cu degetul, am încercat pentru a nu mă trezi peste noapte cu ide- şi alte tipuri de activitate, inclusiv scrisul ea furată de alţii care, având mulţi bani, ar sau, mai bine zis, cercetarea literară, dar putea investi în această afacere pentru a nu cred că am reuşit prea mult în această face şi mai mulţi bani din realizarea acestui direcţie. Poate mai bine îmi reuşeşte în- proiect, lăsându-l pe autor, adică pe mine, drumarea altora. Aceasta poate ar putea cu buza umflată. fi numită cartea mea de căpătâi şi crucea – Interesul pentru literatura spanio- pe care o duc. În sens direct, deşi nu as- lă s-a manifestat cu vigoare în activita- cund încă nimic în sertar, visez la reluarea tea Dvs. Dovadă sunt chiar unele scrieri lucrului asupra tranziţiei în literatură. Ceea referitoare la romancierii spanioli din ce doar am punctat în studiul publicat cu secolul al XIX-lea. Ce anume vă capti- acest titlu merită aprofundat, completat, vează în acest domeniu? argumentat mai convingător. Ar ieşi o car- Interesul pentru Spania, pentru limba, te bună, dar nu una a întregii vieţi. Cartea literatura, cultura spaniolă în ansamblu a vieţii mele va rămâne scrisă, poate, doar în devenit încă din anii studenţiei o parte a memoria studenţilor. vieţii mele. Chiar în familie există un anu- – Chişinăul este leagănul vieţii Dvs. mit cult pentru Spania. Aş putea spune că Furtunile existenţei v-au purtat departe Spania este a doua mea patrie, patria ima- pe diferite continente, dar trecând înţe- ginată atâţia ani, cunoscută doar din lec- lept peste aceste încercări ale timpului, turi şi din rarele convorbiri cu unii spanioli v-aţi întors cu dragoste şi nostalgie. Ce rătăciţi pe aici. Prea târziu am avut prilejul înseamnă oraşul Chişinău pentru Dvs., să merg în Spania, să văd cu ochii mei ceea stimate Profesor Sergiu Pavlicencu? ce ştiam din cărţi. De aceea, contactul pe Chişinăul a devenit, cu trecerea anilor, viu, inclusiv cu literatura acestei ţări, l-am ceea ce înseamnă pentru mine satul în compensat prin ceea ce am putut citi şi care m-am născut – a doua baştină. Aici scrie despre literatura spaniolă, despre re- totul ţi-i mai drag, totul este mai al tău, ceptarea ei în spaţiul nostru cultural. După chiar dacă nu ai în el decât un apartament volumele Romancieri spanioli din secolul la care tragi şi căruia nici nu-i poţi spune al XIX-lea, Ca două gemene surori, Tentaţia întotdeauna casă în sensul tradiţional al Spaniei, Receptare şi confluenţe ar mai fi cuvântului. Aş vrea să văd Chişinăul măcar nişte idei de realizat, dar acum este mult aşa cum era în anii studenţiei mele: mai mai greu să publici o carte sau să pătrunzi aşezat, mai curat, mai îngrijit, mai liniştit, cu ea pe piaţă. Dar nu-mi pierd speranţa. mai omenos. – Păstraţi undeva, în sertare ascun- – Vă urez numai bine, domnule pro- se, conceptul unei cărţi de căpătâi, care fesor! poate fi considerată cartea unui vieţi? Mulţumesc pentru că ţi-ai adus aminte Dacă e o carte finisată, credeţi că i s-ar de mine! mai adăuga ceva? Pentru conformitate: Vitalie RĂILEANU

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 143 BiblioPolis omagieri NICANOR ŢURCANU – PROFESORUL MAI MULTOR GENERAŢII Vitalie RĂILEANU, critic şi cercetător literar

Cu aproape douăzeci Nicanor Ţurcanu este de ani în urmă, am audiat unul dintre acei minunaţi prima dată cursurile pro- profesori universitari care fesorului universitar Nica- ne-a insuflat pasiunea de a nor Ţurcanu. Rămân şi as- citi atent şi select, de a des- tăzi captivat de claritatea cifra tainele poeziei şi pro- gândurilor sale, rostite cu zei, de a descoperi obârşiile o voce potolită, uniformă îndepărtate şi de a le putea în toate articulaţiile vor- utiliza în contextele noi cu birii. potenţe neobişnuite. Ma- Îmi amintesc cum ne rele său talent include şi îndemna să citim, iar în capacitatea de a descoperi ceea ce citeam să des- în învăţăceii săi dexterita- coperim imagini poetice tea. Profesorul nostru n-a izbitoare, metafore me- confundat niciodată ştiinţa morabile, comparaţii etc. cu cunoştinţa. N-a cultivat Profesorul nostru nu-şi în noi erudiţia seacă, nu puncta niciodată ideile ne-a îmbâcsit cu fapte, nu atât de bogate şi origina- a crezut că ele sunt ultimul le prin vreo informaţie retorică sau artifi- fel al învăţământului, ci ne-a determinat să cii exterioare. Nuanţarea se produce la el gândim, să interpretăm faptele, în vederea printr-o logică impecabilă, printr-o capti- unor sinteze originale. De aceea, în jurul lui vantă arhitectonică a gândurilor, printr-o se găseşte astăzi o întreagă pleiadă de filo- demonstraţie argumentată parcă smulsă logi (citeşte: şi literaţi!), adevăraţi oameni din folclorul nostru. de ştiinţă şi cultură, oameni ai scrisului, cu Astăzi o pot spune cu toată certitudi- contribuţii apreciabile şi în domeniul pre- nea, profesorul universitar Nicanor Ţur- dării Limbii şi Literaturii române, mulţi a canu e unul din acei dascăli rari care-ţi Folclorului; cultivând cu succes diferite pos- rămân Profesori şi după absolvirea Facul- tate ale ogorului literar. tăţii de Litere. Aşa l-am simţit noi, cei din Tocmai pentru această muncă deose- generaţia lui Emilian Galaicu-Păun, a Ar- bită am ţinut să evoc, la cei şaizeci şi cinci gentinei Ciocanu, Anei Graur, Ecaterinei de ani, ai săi, personalitatea profesorului Pleşca ş.a., ascultându-i prelegerile, ci- universitar Nicanor Ţurcanu, conştient că tindu-i articolele în presa de specialitate, nu sunt cel mai chemat, nici prin preocu- în revistele literare sau în ziare; aşa l-am pările ştiinţifice de cercetări literare, nici simţit şi îl percepem astăzi citindu-i căr- printr-o cunoaştere personală prea apro- ţile consacrate Folclorului românesc, fon- piată. Am simţit însă de datoria mea şi a dului principal de literatură, problemelor generaţiei mele să exprim în aceste rân- didactice etc. duri admirabila recunoştinţă.

144 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) ÎN LABIRINTUL PRODUCŢIILOR SCRIITORICEŞTI Valeriu RAŢĂ, bibliotecar Am intitulat articolul meu – despre o lansare de carte a criticului şi istoricului literar Vitalie Răileanu – Drumul lung prin labirintul creaţiei. Acest titlu s-ar potrivi de minune şi pentru prezenta notă omagia- lă (cu ocazia celor 55 de ani împliniţi), dar modificîndu-l am păstrat cuvîntul labirint (ce figurează şi în titlurile a trei volume!), deoarece vreau să insist asupra faptului care demonstrează cu prisosinţă că neobositul promotor al nenumăratelor scrieri literare de-a adevăratelea se cufundă în procesul literar al literaturii române din Basarabia (în lectura noilor apariţii editoriale) cu toată dăruirea şi devotamentul ce îl caracterizează şi, de fiecare dată, se des- curcă de minune şi iese din acest labirint cu lămuriri, limpeziri, clarificări ale situaţii- lor, care – pînă la un moment – erau necunoscute sau tăinuite în sutele de pagini ale condeierilor noştri. La ora actuală, Vitalie Răileanu este profesor universitar, cercetător la Institu- doctor în filologie cu tema Poezie şi poie- tul de Filologie al Academiei de Ştiinţe din tică. Analize textuale (conducător ştiinţific: Moldova, Sectorul literatură contempo- prof. dr. Mircea Borcilă). Din 2010, este rană, şi director al Filialei „Onisifor Ghibu” membru al Uniunii Scriitorilor din Moldo- a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din va. Publică eseuri, portrete literare, artico- Chişinău. Ambele funcţii sînt onorabile, le de critică literară în mass-media (Revistă ceea ce denotă că protagonistul nostru se de lingvistică şi ştiinţă literară, Philologia, bucură de respect, consideraţie şi preţuire Metaliteratura, Limba română, Literatura şi atît în sfera ştiinţifică, cît şi în cea bibliote- arta, Făclia, Timpul, BiblioPolis, Porto-Fran- cară nu numai din capitala noastră, dar şi co, Noul literator, Plumb, Fereastra, Dacia din republică, ba chiar şi dincolo de hota- literară, Convorbiri literare ş.a.) şi în volume rele ei. colective, antologii, dicţionare (Literatura Viitorul critic şi istoric literar Vitalie română postbelică: integrări, valorificări, re- Răileanu s-a născut la 25 martie 1959, în considerări; Orientări artistice şi stilistice în satul Soloneţ, r-nul Soroca, într-o familie literatura contemporană ş.a.). de intelectuali. A absolvit, în 1986, Facul- Editorial debutează cu volumul Chei tatea de Litere a Universităţii de Stat din pentru labirint (articole de critică literară, Moldova. În 1995, susţine la Universitatea 2009), apoi urmează Ludic şi / sau ironic „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca teza de în poezia contemporană: puncte de vedere

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 145 BiblioPolis omagieri

(2010), ...totul la prezent (recenzii şi pre- ale celor particulare. Desigur, sumarul şi zentări literare, 2010), Nicolae Esinencu. arhitectonica volumelor lui V. Răileanu nu Spectacolul operei literare (exegeze litera- sînt atotcuprinzătoare, dar ele ne prezin- re, 2011), Cerc în labirint (idei şi tendinţe tă o viziune a procesului literar contem- literare, 2011), Anatol Ciocanu şi senectu- poran în permanentă schimbare, ceea ce tea teiului (exegeze literare, 2012), Acade- ne face să credem că exegetul literaturii micianul Mihai Cimpoi – savantul timpului noastre va reveni la unele momente întru prezent (exegeze literare, 2012), Exodul din concretizare. Nu încape îndoială că ceea labirint (articole de critică literară, 2013), ce ne propune autorul, disecînd creaţiile Reversul ludic al (dia)criticului (publicistică, literare, ne serveşte drept un fir al Ariad- 2014) ş.a. Trebuie să menţionăm faptul că nei în labirintul producţiilor scriitoriceşti. majoritatea volumelor de critică literară Deci, V. Răileanu face o critică antrenan- ale lui Vitalie Răileanu au fost menţionate tă, dezinvoltă, degajată, volumele lui sînt – în diferiţi ani – cu premii ale Uniunii Scri- căutate, lecturate şi luate ca reper atît în itorilor şi la Salonul Internaţional de Carte activitatea oamenilor de ştiinţă, cît şi a din Chişinău. maselor largi de cititori. De obicei, în vizorul exigentului critic Ca director al Bibliotecii – ce poartă literar nimeresc poeţi, prozatori şi drama- numele ilustrului profesor, pedagog şi lup- turgi contemporani. Recenziile „de întâm- tător pentru drepturile şi unitatea poporu- pinare” – o predilecţie a lui V. Răileanu – lui român, Onisifor Ghibu – Vitalie Răileanu devin instrumente utile şi necesare pentru desfăşoară o activitate de renovare a aces- liceeni, studenţi, profesori, scriitori, bibli- teia. Datorită strădaniilor dumnealui a fost otecari şi alte categorii de cititori care se schimbat aspectul interior, fondîndu-se o interesează de creaţia literaţilor din spaţiul sală nouă de lectură – Sala nuciferă (o idee pruto-nistrean. Textele sînt scrise cu multă nobilă şi durabilă!), unde chişinăuienii au grijă, stricteţe şi corectitudine. Au remar- ocazia să asiste la diverse manifestări cul- cat şi alţi specialişti din domeniu că ele, turale din cadrul programelor aprobate practic, se caracterizează prin lipsă de inde BM, precum şi la un şir de sărbători ale dulgenţă, adică uşurinţă de a ierta greşeli- oraşului. Sub dirigenţia lui V. Răileanu de le (incorectitudinile) celor vizaţi, fapt care curînd a fost înfiinţat Laboratorul de cer- îi face cinste sărbătoritului nostru şi îl pla- cetări literare şi bibliografie, continuă să se sează în prim-planul cercetătorilor literari. organizeze expoziţii de cărţi, vernisaje etc. Nu sînt primul care menţionez că arti- Tezaurul ştiinţific şi cultural înmagazinat colele critice ale lui V. Răileani se încadrea- în volumele de pe rafturi, reprezintă va- ză perfect în procesul ce cercetare litera- lorile noastre seculare, de aceea bibliote- ră a perioadei contemporane a literaturii ca sprijină iniţiative de propagare a cărţii române din Basarabia. Ochiul său ager şi şi lecturii (Chişinăul citeşte o carte, Copiii intuiţia bună de persoană care se ocupă Chişinăului citesc o carte, Ora poveştilor, cu cercetarea scot la iveală elemente si- Lecturile verii, Lecturi la terasa de vară ş.a.), gure, deseori personale, din specificul de dezvoltare creativă a chişinăuienilor literaţilor intraţi în vizorul lui. Prin moti- (master-class-uri, cluburi). Cu un deosebit vaţii intrinsece, comparaţii şi deducţii ar- interes sînt vizitate atelierele de studiere a gumentate apare oglinda, faţa literaturii mitologiei, de traducere literară ş.a. Alături noastre, valorile (precum şi nonvalorile) de cunoscuţi autori ai locului, la bibliotecă sînt aşezate la locul lor (cel cuvenit!) pe sosesc periodic numeroşi oaspeţi din Ro- rafturile bibliotecilor instituţionale, dar şi mânia, Franţa, Italia, Ucraina, Rusia etc.

146 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Simţim un sentiment de satisfacţie că te voi aştepta ştiutor că nu vei veni la aniversarea din primăvara curentă cole- ca urmare a unor erori gul nostru se prezintă în plină forţă creatoare, este vivace, practic, cu spirit ascuţit te voi aştepta (precum îi stă bine unui critic literar) şi îi vei reveni amintindu-ţi de tine aşteptăm noile analize şi sinteze, noile ser- de mine vicii inovative la bibliotecă, în aşa fel ca să sesizăm că facem împreună un lucru bun am datoria să te aştept până la sfârşit întru prosperarea culturii poporului nos- pe cheiul bătrân… tru, cel dornic şi iubitor de tot ce este frumos pe lume. derutat La mulţi ani, la mai mult şi la mai mare sunt confuz: în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldo- unde eşti vei, dar şi al Bibliotecii Municipale „B.P. unde dispari Hasdeu”, dragă Vitalie Răileanu! Aceasta ca burniţa de atunci? este urarea noastră tradiţională, izvorî- tă din toată inima, ca să-ţi facă dispoziţia mai urlă furtuna bună şi să-şi dea un strop de sănătate întru talazul încearcă să spargă pupa bucuria ta şi a familiei tale. catargele se frâng cormoranii caută stâncile golaşe * * * unde eşti? Nota redacţiei BiblioPolis Alăturîndu-ne acestui eseu omagi- chiar sunt derutat! al, înmulţim şi noi frumoasele felicitări să Te caut? şi urări la care vor subscrie, cu certitudi- nu eşti nici perlă neagră ruptă din salba ne, colegii bibliotecari, autori şi cititori vieţii mele ai publicaţiei noastre. Şi, cum Vitalie Răi- iar roba mea leanu este bine cunoscut cititorilor Bibli- de marinar oPolis-ului ca autor de eseuri, recenzii, nici nu Te vrea ca însemn cronici şi analize literare, la aniversare sunt derutat… am decis să deschidem o filă mai puţin cunoscută a creaţiei sale. Vă îndemnăm pe aripa zborului îndărăt să parcurgeţi această filă Dvs., iubitorii astăzi plouă infernal de poezie, dar şi pe cei care se mai fe- iar eu voi zbura îndărăt resc de magia versului. Pentru a fi ac- ochii mei vor prinde crestele valurilor ceptată, poezia trebuie îmblînzită, iar uriaşe cea mai sigură modalitate de îmblînzire şi mâinile se vor lipi de tâmple a ei este... lectura. Lectura... mereu! meduzele albe se agaţă salbă la gât şi interesându-se aşteptare pe cheiul nocturn înspre amurgul zilei am datoria faţă de mine despre călătoria în Okeanos să te aştept iarăşi obosit, mă întreb: o să gust din amarul sâmbătă sau duminică unui cuvânt aflat pe aripa mai mult ca oricând zborului îndărăt? pe cheiul nocturn

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 147 BiblioPolis omagieri

frescă ce să-ţi mai cânt? trec cu bricul ce şi-a desfăcut toate poate să-ţi mai cânt un fulger nocturn? pânzele pătrate şi pe bompres sau poate să te duc în Castelul de Cleştar prin Bosforul muşcat de istorie cu albi corali atolici? mă-nfig în coama vântului Marmoric dar aşa bucurându-mă încătuşat în cristalele mici şi sărate apoi observ valurile Egeei mă-nfăşor în plapume moi rostogolindu-se-n extaz de iarbă de mare şi adorm când ne-am întâlnit iar în vis mă gândesc: ape maritime? ce să-ţi mai cânt atunci când am fost vânt şi te-am pictat dacă tu nici nu m-auzi? în nisipurile aurii? sau… corabia mea mă caută în noaptea largă şi umedă simt cum mă caută a golfului Guineea unduite valuri de mare la paralela de 9º de la Ecuator ornate cu crengi de corali îmi rătăcesc gândurile prin monotonia unde mă voi regăsi valurilor privesc cum stelele reflectate apoi îmi caut numele şi mă întreb: în marea mărilor unde-s norii grei oceanici formează alte căi şi constelaţii plini de fulgere? şi dacă nimeni nu mă caută aici şi oraşele portuare „cucerite” vreodată mă duc în Marea cea de stele cu poemele mele unde liniştea te chinuie-n extaz încă nescrise unde-s? privind în largul mării corabia mea nu mai parcurge de pe acest mal abrupt mile maritime privesc safirul apelor nemărginite este aici soarele îmi orbeşte cu aurul lui ochii în adâncul golfului Guineea şi încep să plutesc împrăştiată să cresc din vis dar mai viguroasă în tristă amintire mai fac curbură delfinii săritori orizontul leagănă iar caravela cu catarge şi eu privesc în larg Vitalie RĂILEANU căutându-te pe Tine

148 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) PASIUNEA ŞI ENTUZIASMUL BIBLIOTECAREI NOASTRE Victoria ŞCOLNIC, profesoară de limba şi literatura română, Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, Chişinău ,,Nicio sarcină nu are o valoare mai considerabilă şi nu merită mai mare cinste, decît ceea ce face în ser viciul comunităţii un bibliotecar şcolar.” (Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american) În etapa actuală de obligaţia de a cunoaşte fie- dezvoltare a societăţii, pu- care utilizator în parte. tem socoti că stăpîn şi că- La început dna E. Bahu lăuzitor în imensul ocean s-a confruntat cu un şir informaţional este biblio- de greutăţi caracteristice tecarul. Numărul de spe- perioadei de tranziţie pe cialişti din domeniul bibli- care o traversa Republica oteconomiei şi al ştiinţelor Moldova. Dar, pînă la urmă, informaţiei din republica lucrurile s-au normalizat şi noastră este destul de im- biblioteca şcolii a devenit punător. Printre ei, o spun un loc îndrăgit de elevi şi cu mîndrie, se află şi şefa profesori, de unde aceştia bibliotecii şcolare de la Li- sorb lumina cunoştinţelor ceul Teoretic „Lucian Bla- şi se familiarizează cu date ga” din Chişinău dna Euge- noi din lumea pe care o nia Bahu. Deja de 22 de ani dumneaei prin descoperă. Aici poţi savura lectura cărţilor munca sa zi de zi a transformat biblioteca îndrăgite într-o ambianţă plăcută. şcolară nu numai într-un centru de infor- Cu certitudine, bibliotecara E. Bahu mare şi documentare, dar şi într-un instru- este un promotor al valorilor spirituale şi ment eficient de muncă intelectuală. un iniţiator de relaţii culturale. Dumneaei Născuta în s. Copăceni, r-nul Sîngerei, mereu dă dovadă de creativitate şi iniţia- pe 12 mai 1959, absolveşte în 1980 Şcoala tivă în activitatea pe care o desfăşoară. De republicană de luminare culturală „Elena exemplu, în toamna anului trecut, prota- Sîrbu” din or. Soroca, iar în 1990 – Facultatea gonista ne-a delectat cu un şir de manifes- de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a tări pentru a confirma gradul didactic I (cel Universităţii de Stat din Moldova, la spe- binemeritat!) de bibliotecar şi pentru a i se cialitatea bibliotecar-bibliograf. De atunci conferi gradul I de conducător al cercului pînă în prezent îşi aplică întregul bagaj de „Cultura informaţională”. Pentru a da posi- cunoştinţe acumulate la biblioteci din raio- bilitate elevilor de a-şi exprima mulţumi- nul natal şi din Chişinău. Din 1992 este şefă rea şi recunoştinţa pentru profesorii care a bibliotecii şcolare a liceului nostru. Printre le deschid drumul în viaţă, dna E. Bahu a altele, trebuie să menţionăm că activitatea organizat o activitate extracurriculară cu de bibliotecar şcolar este specifică şi nu una genericul Măria Sa profesorul, avînd ca dintre cele uşoare. Bibliotecarul cumulează obiectiv recitarea expresivă a poeziilor calităţi de pedagog şi de psiholog, avînd dedicate acestei profesii nobile, precum

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 149 BiblioPolis omagieri

şi să preia modele demne de urmat şi, nu le şcolare şi integrarea informaţională. La în ultimul rînd, să manifeste respect faţă această întrunire cuvîntul de deschidere de dascălii lor. Un fior de nostalgie, dar şi l-a avut dna Liuba Arion, specialist princi- de satisfacţie, a trezit în inima profesorilor pal, metodist la DGETS, care a menţionat poezia recitată de eleva clasei a IX-a Aneta rolul deosebit al bibliotecarilor în procesul Pavlov cu titlul De ziua ta, iubite profesor. de învăţămînt preuniversitar. S. Burlacu, Au excelat în recitalul poetic şi Alexandri- şef al serviciului de la UPS „Ion Creangă”, na Rusu, Elena Botnaru, Maria Samson, a vorbit despre elaborarea referinţelor Victor Jacot şi Sorin Bogdea, elevi din ace- bibliografice şi a regulilor de citare a eaşi clasă, al cărei diriginte este chiar bibli- resurselor de informare. Dna N. Coctiuc, de otecara şi profesoara Eugenia Bahu. la LT „A. Cantemir”, a familiarizat publicul Au urmat încă două manifestări apre- cu utilizarea tehnologiilor informaţionale ciate de administraţia liceului şi inspec- în bibliotecă. Dna Galina Jicul, directorul torii DGETS ca fiind „foarte bune”. Prima a LT „Lucian Blaga”, a prezentat istoricul lice- fost ora demonstrativă la obiectul cultura ului pe care îl conduce, menţionînd rolul şi informaţională în clasa a V-a. Elevii au fost contribuţia dnei Eugenia Bahu la educarea puşi în ipostaze să comenteze diverse si- tinerei generaţii. Tot atunci dna E. Bahu a tuaţii în contextul subiectului abordat, să conferenţiat la ora demonstrativă intitula- explice conceptul de informaţie cu referire tă Iniţierea în cultura informaţională – fac- la cea din zilele noastre, să utilizeze cal- tor important în educaţia elevilor. culatorul etc. Elevii, care sînt la începutul Trebuie să menţionăm faptul că activi- ciclului gimnazial, au dat dovadă de cu- tatea prodigioasă a şefului de bibliotecă de noştinţe aprofundate în domeniul biblio- la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” nu s-a lăsat teconomiei. Şi toate acestea doar datorită a fi văzută de instanţele ierarhic superioa- faptului că din clasele primare ei sînt cei re, astfel, dna Eugenia Bahu, în 2011, a fost mai devotaţi cititori ai bibliotecii. menţionată de Ministerul Culturii al RM cu A doua activitate a fost organizată tot Diploma pentru contribuţia substanţială la cu elevii clasei a V-a în cadrul cercului „Cul- realizarea programelor şi proiectelor de bi- tura informaţională”, care au explicat ce bliotecă, iar în 2012, de DGETS, cu Diploma prezintă tipurile de informaţie, au clasificat pentru participare în cadrul concursului mu- diverse surse de informaţii etc. Cadrele di- nicipal al celui mai reuşit proiect didactic. dactice prezente la ore au rămas surprinse În contextul exploziei informaţionale, de cunoştinţele elevilor în domeniul dat. Şi cînd noile tehnologii şi avalanşa de infor- toate acestea se datorează doar biblioteca- maţii sînt menite să schimbe radical stilul rei E. Bahu, care le cultivă dragostea de car- de viaţă al omului contemporan, bibliote cu un devotament de invidiat. tecile sînt obligate să răspundă adecvat, Pentru a stimula interesul cititorilor transformându-se din biblioteci tradiţio- pentru lectură, dna E. Bahu organizează ex- nale în biblioteci care îşi desfăşoară activi- poziţii de carte nouă sau tematică, sprijină tatea prin prisma noilor tehnologii. În pofi- diriginţii de clasă să realizeze orele de diri- da tuturor greutăţilor (mai ales, financiare) genţie – face recomandări în mass-media, în cadrul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” prezintă rezumatul volumelor noi intrate în activează oameni cu un suflet mare, cu vi- bibliotecă, invită la lansări de carte persoa- ziuni creative, precum este Eugenia Bahu, ne binecunoscute în cultura română ş.a. bibliotecară ghidată de pasiune şi un en- Gama activităţilor a fost încheiată cu tuziasm de invidiat. Nu ne rămîne decît să o masă rotundă, la care au participat toţi luăm exemplu de la colega din preajma bibliotecarii şcolari din municipiul Chişi- noastră şi cu ocazia aniversării să-i urăm nău, desfăşurată sub genericul Biblioteci- tradiţionalul La mulţi ani!

150 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

EMINESCIANA 2014

EMINESCU-I NEMURIRE! Elena DABIJA, director, CAI Eminescu

„Despre Eminescu s-au ţinut mii de conferinţe. Despre Eminescu s-au rostit zeci de mii de discursuri. Despre Eminescu s-au scris sute de cărţi. Despre Eminescu s-a spus totul. Despre Eminescu nu s-a spus nimic.” (Nicolae Dabija)

Ziua de 15 ianuarie – ziua de naştere a Pentru elevii din clasa a III-a a LT „Liviu lui Mihai Eminescu este declarată şi Ziua Rebreanu”, împreună cu profesoara Nata- culturii naţionale. În toată ţara au avut lia Bernaz, a urmat ora de lectură Legenda loc evenimente culturale dedicate acestui unui geniu, la care au aflat cum în neamul eveniment remarcabil. nostru s-a născut acest geniu, despre dra- De dimineaţă, admiratorii lui Mihai Emi- gostea poetului faţă de ţară, de neam şi de nescu au venit la Centrul Academic Inter- limbă. Elevii ne-au surprins în mod plăcut naţional Eminescu pentru a demonstra că cu un recital bogat de poezie. Astfel, au sunt setoşi de a sorbi din cultura naţională răsunat: Scrisoarea a III-a, O, rămâi, Copii şi de a prezenta momente din repertoriul eram noi amândoi, De-aş avea, De câte ori, lor. Ziua a început cu spectacolul Din dor şi iubito, Când amintirile..., Amorul unei mar- dragoste de Eminescu, invitaţi fiind copiii de mure, De-or trece anii..., Între pasări, Lucea- la Grădiniţa nr. 40, îndrumaţi de educatorii: fărul, La mijloc de codru..., La steaua ş.a. O Sorin Cordineanu, Eudochia Josan, Tatiana surpriză a fost interpretarea muzicală a Macalici şi metodista Vera Diocher. poeziei Pe lângă plopii fără soţ... la acor- În aceeaşi zi au prezentat un spectacol deon. La finalul acestei întâlniri de suflet, cu cântece şi un recital de poezie emines- elevii au fredonat versurile poeziei Colin- ciană copiii de la grădinţa nr. 139, împreu- de, colinde. nă cu educatoarea Tatiana Ianciu. Au dorit La finele zilei ca invitaţi i-am avut pe li- să ne cunoască şi ne-au onorat cu prezen- ceenii de la Liceul Profesional nr. 1, împreu- ţa pentru prima dată şi grupa „Prichindel” nă cu pedagogul social Liliana Marinescu, de la a grădiniţa „Cheiţele cunoaşterii”, pentru care am organizat masa rotundă împreună cu părinţii şi educatoarele Elena Eminescu – ambasador al culturii române, Terleţchi şi Natalia Brânză. Copiii au venit în cadrul căreia doamna Maria Chirilă, le-a pregătiţi cu un recital de poezie, căci prin vorbit despre Eminescu, despre faptul că poezie, etalonul poeziei româneşti este opera eminesciană este tradusă în zeci de veşnic viu. Au fost recitate cele mai cu- limbi din lume, despre temele proprii crea- noscute poezii ale lui Eminescu, precum: ţiei lui Eminescu, în care meditează asupra Somnoroase păsărele, Ce te legeni..., Colin- artei, asupra vieţii sociale sau asupra exis- de, colinde, Revedere. Copiilor le-au fost tenţei în general, slăvind iubirea. Izvorâte prezentate documente valoroase emines- din sensibilitatea excepţională a poetului, ciene, arătându-le şi arborele genealogic din melancolia lui structurală şi, deopotri- al familiei Eminovici. vă, din nepotolita lui sete de viaţă, de per-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 151 BiblioPolis EMINESCIANA 2014 fecţiune, de Absolut, iubirea şi dragostea Aici am avut prilejul să le vorbesc se îngemănează în poezia lui Eminescu, despre inaugurarea Centrului Acade- constituind o temă unitară, care-i lărgeşte mic Internaţional Eminescu la 13 ianua- şi-i întregeşte universul liric, de o grandoa- rie 2000 – an declarat de UNESCO Anul re şi autenticitate uimitoare şi de o perma- Eminescu, despre activitatea Centrului nentă şi inalterabilă actualitate estetică. pe parcursul a 14 ani, despre colecţia Dna M. Chirilă le-a amintit şi de spu- de documente valoroasă, despre uni- sele lui Alexandru Vlahuţă: „Oameni ca versalitatea lui Mihai Eminescu, despre Eminescu răsar la depărtări de veacuri în Congresul Mondial al Eminescologilor existenţa unui popor.” Cu un deosebit inte- ş.a. Am prezentat şi unele din ediţiile re- res au fost studiate manuscrisele poetului, prezentative: Almanachulŭ Societăţii Aca- corespondenţa inedită dintre Mihai Emi- demice Socialŭ-Literare „România jună”; nescu şi Veronica Micle Dulcea mea Doam- Eminescu – peste nemărginirea timpului: nă / Eminul meu iubit, cele patru poze ale propagarea operei în 64 de limbi şi litera- geniului, casetele multimedia, CD cu ope- turi; Avatarii ale manuscriselor Eminescu; ra, filmele despre viaţa lui Eminescu şi alte Eminescu – pururi tânăr: dedicaţii lirice; documente. Eminesciana plastică: 39 de reflecţii plas- Cu o frumoasă dicţie s-au recitat po- tice la operele lui Mihai Eminescu de Ion eziile: Floare albastră, O, mamă, La steaua, Daghi; Mihai Eminescu în grafica mondia- Ce suflet trist…, Doina, iar versurile Frea- lă de Nicolae Ioniţă; Dulcea mea Doamnă, măt de codru şi De ce nu-mi vii? au fost Eminul meu iubit; Mihai Eminescu în fila- interpretate cu o voce blândă şi duioasă. telia şi cartofilia universală de Constantin O elevă din sală a dat lecturii o frumoasă Ciobanu; Medalii Eminescu în Moldova şi creaţie proprie numită Basarabia. în alte ţări de Iulius Popa; Legenda Lucea- Publicul de la Liceul Republican cu fărului, Poeme / Poèmes ş.a. profil sportiv a participat la seara literar- Am dăruit directorului Centrul de Cul- muzicală Eminescu-i steaua ce ne poartă, tură şi Istorie Militară, dlui colonel Vitalie Eminescu-i tot ce-avem mai sfânt! În cadrul Ciobanu, volumele: Legenda Luceafărului orelor multimedia le-am făcut cunoştinţă şi Poeme / Poèmes, ca opera eminesciană cu subiectele: Eminescu în cinematografie, Eminescu în interpretări celebre şi evocări muzicale. Un eveniment deosebit cu genericul Eminescu-i nemurire a avut loc şi în sala cu coloane a Centrului de Cul- tură şi Istorie Militară, organizat de doamna Elena Bas- mat, colaboratoarea Secţiei cultural-artistice, la care am fost oficial invitată şi la care au participat cursanţi de la Academia Militară „Alexan- dru cel Bun” şi elevi de la Li- ceul Teoretic „Minerva”.

152 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) să fie studiată şi cunoscută în rândurile os- şi Săptămâna uşilor deschise, în perioada taşilor. 20-24 ianuarie, fiecare zi având un generic: Participanţii la eveniment s-au bucu- Călătorie în „natala mea vâlcioară”, Legen- rat de prezenţa actriţei Paulina Zavtoni de da Geniului, Eminescu în limbaj plastic, Emi- la Teatrul „Luceafărul”, Artistă a Poporului, nescu în muzică, A vorbi despre Eminescu. care le-a vorbit despre dragostea sa ne- Am organizat vizite colective cu multe in- trecătoare faţă de Mihai Eminescu, despre stituţii de învăţământ şi preşcolare cu ge- opera genială a Poetului, şi a recitat din nericul Cunoaştem pas cu pas viaţa şi opera versurile îndrăgite: O, mamă...; Şi dacă; So- lui Mihai Eminescu. net; Sunt ani la mijloc; Mănuşa ş.a. O semnificaţie ştiinţifică deosebită a Cu vocea sa splendidă, Cristian Papa- avut-o colocviul Eminescu – perspectivă naga, interpret şi laureat al multor concur- dialogică, prezidiul fiind format din scri- suri naţionale şi internaţionale, a frapat itorii academicieni Mihai Cimpoi, Nicolae publicul interpretând piesa Eminescu. Dabija, Valeriu Matei, reputatul eminesco- Studenţii de la Universitatea Pedago- log Theodor Codreanu, tânărul profesor gică de Stat „Ion Creangă” au evoluat cu universitar şi critic literar Adrian Gelu-Jicu un recital literar-artistic: Artur Dumanschi şi subsemnata. În speranţa că se va perpe- a recitat Odă în metru antic; Mihail Melni- tua la nesfârşit prezenţa marelui Eminescu, ciuc – Singurătate; Cristina Untilă – Doina. accentul s-a pus, în special, pe creaţia lui Conducătorul artistic şi compozitorul şi, mai ales, pe publicistica eminesciană şi Ştefan Diaconu a venit cu formaţia mu- ideea acestuia asupra naţionalismului şi zicală „Tineri chitarişti”, interpretând mai integrităţii. multe piese pe versurile de Mihai Emi- Acad. Mihai Cimpoi a salutat audi- nescu şi Veronica Micle: Luceafărul, O, ră- enţa adresându-se într-un mod familiar şi mâi, Atât de dulce, Singură. călduros cu „dragi prieteni ai lui Eminescu”. În sală a fost expusă o expoziţie de pic- Domnia Sa a vorbit atât despre deschi- turi de inspiraţie eminesciană şi a fost pre- derea europeană, cât şi despre faptul că zentat filmul documentar Mihai Eminescu. „Eminescu accepta ideea de Ligă Europea- Datorită doamnei Elena Basmat, am nă, idee, de altfel, transpusă în publicistica putut să fac cunoştinţă cu exponatele de sa, în care se referea la deschiderea Români- la Centrul de Cultură şi Istorie Militară şi să ei spre alte popoare. Acest subiect va fi discu- conştientizez că avem o adevărată istorie tat şi la a III-a ediţie a Congresului Mondial a Armatei Naţionale. al Eminescologilor”. Ziua culturii naţionale s-a încheiat lă- Invitat şi oaspete de onoare a fost sând în urmă recitaluri extraordinare de profesorul Theodor Codreanu, unul din- poezie şi muzică, un omagiu adus marelui tre cei mai fini cunoscători şi intransigen- poet Mihai Eminescu. ţii apărători ai lui Eminescu, care a primit Prin însăşi misiunea sa, Centrul Acade- recent Premiul Titu Maiorescu din partea mic Internaţional Eminescu nu se limitea- Academiei Române, distincţie care înnobi- ză doar la ziua de naştere a poetului, dar lează excelenţa sa în cercetarea literară cu organizează pe parcursul anului un număr privire la poetul Mihai Eminescu. Domnul impunător de activităţi ştiinţifico-culturale Th. Codreanu redimensionează, sub sem- de promovare şi valorificare a patrimoniu- nul unei cărţi complexe, conceptele de lui eminescian, implică comunitatea şi naţiune, naţionalism, identitate naţională. personalităţile notorii cunoaşterea zi de zi Dumnealui a vorbit cu verva şi darul pole- a poetului. În acest context am organizat mic, cu dragoste de Basarabia şi Eminescu

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 153 BiblioPolis EMINESCIANA 2014

şi s-a referit la cartea sa Basarabia emines Adrian-Gelu Jicu reuşeşte să-şi plaseze ciană: „Cartea o leg de ansamblul publicisti- cunoştinţele acumulate sub voalul unei cii lui Eminescu. O arie deosebită de cuprin- literaturi de cea mai bună calitate. Nomi- dere istorică este în Eminescu. Niciun istoric nalizăm doar compartimentele incluse n-a scris atât de bine despre Basarabia. Îmi în această carte, cartea conţinând foarte sprijin cartea pe trei piloni: Mihai Eminescu, multe subcompartimente: prefaţă: Ido- Constantin Stere şi Paul Goma. Eminescu lul de fier cu picioarele de lut; I. Pentru un are o solidă pregătire în drept. Problema pu- model semiotico-procedural al identităţii blicisticii lui Eminescu revine mai cu seamă naţionale; II. Sursele concepţiei identitare în ultimii ani.” eminesciene; III. Componente ale identită- Din dorinţa de a ni-l prezenta pe Emi- ţii naţionale în publicistica lui Mihai Emi- nescu în chipul unui formator de opinie ce nescu; IV. Apărarea identităţii naţionale; va construi un discurs identitar, domnul V. Recalibrarea publicisticii eminesciene; Adrian-Gelu Jicu a vorbit despre volu- Postscriptum. Două modele de identitate mul lui Th. Codreanu Basarabia emines etnocentrice: Mihai Eminescu şi G. Căli- ciană. „Din multitudinea de teme pe care le nescu; Bibliografe; Addenda. abordează Eminescu, Theodor Codreanu se Despre cartea lui Adrian-Gelu Jicu, opreşte la articolele despre Basarabia. Basa- domnul Th. Codreanu a spus: „Ideea de na- rabia, după cum afirmă Adrian Jicu, este o ţional în Europa nu contravine spiritului eu- parte esenţială în integritatea europeană. ropean, aceasta este ideea pe care o pledea- Eminescu vrea să sublinieze faptul că Basa- ză prin intermediul publicisticii lui Eminescu. rabia este bucata din Sud, restul e Moldo- Adrian Jicu aduce un arsenal foarte bogat va lui Ştefan cel Mare. Th. Codreanu nu se de argumente. Aşa cum spunea marele poet: opreşte numai la inventarierea articolelor «Suntem români şi punctum!» Apreciez de- lui Eminescu, ci urmăreşte evoluţia aces- taşarea, echilibrul şi faptul că vine cu argu- tui subiect. Argumentele sunt obiective, pe mente solide. Adrian Jicu e un intelectual baza unor documente concludente. Cartea vertical, care cunoaşte cultura românească Basarabia eminesciană merită să fie citită în context european.” Acad. Mihai Cimpoi a şi tratată ca atare.” precizat că „Adrian Jicu abordează publicis- Profesorul universitar şi criticul literar tica eminesciană sistematic”. Adrian-Gelu Jicu, invitat de acad. Mihai Adrian-Gelu Jicu, l-a citat pe Emi- Cimpoi la acest colocviu, a lansat şi car- nescu: „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun tea sa Coordonate ale identităţii naţio mititel, / Nu slavindu-te pe tine... lustruindu- nale în publicistica lui Mihai Eminescu: se pe el.” Ne-a mărturisit: „...ideea cărţii s-a context românesc şi context european. născut la Iaşi, în cadrul Colocviului naţional Acest volum se raportează polemic şi studenţesc Mihai Eminescu, ediţia a 38-a. argumentat pentru acei care nu cunosc, O carte despre publicistica lui Eminescu era cunosc parţial sau foarte bine publicistica necesară, pornind de la ideea identităţii, na- eminesciană, dar şi pentru detractorii lui ţionalismului, acestea fiind probleme actua- Eminescu sau pentru acei care s-au „fo- le. Eminescu apăra valorile româneşti. Mihai losit” de Eminescu, citând trunchiat din Eminescu este un mare constructor al iden- articolele sale şi scoţând idei din context, tităţii, el n-a acceptat niciodată compromi- ascunzând astfel adevăratele ideologii sul, rămânând vertical.” Dânsul ne-a dăruit ale poetului. Volumul impune întoarcerea un exemplar pentru colecţie cu următorul la textele eminesciene, la contextul ro- mesaj: „Centrului Academic Internaţional mânesc şi european pe care le-a generat. Eminescu şi doamnei directoare Elena Da-

154 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) bija, cu bucuria întâlnirii acasă la Chişinău. Eminescu ne-a făcut bogaţi prin naşte- Chişinău. 23.01.2014.” re. Bogaţi prin faptul că-i aparţinem. Bogaţi Acad. Mihai Cimpoi a menţionat că prin faptul că ne aparţine. „Nicolae Dabija scrie publicistică în spiritul După 1940 nouă, basarabenilor, ni se fu- publicisticii lui Eminescu: «Noi, basarabenii, rase aproape totul. Spre deosebire de consân- trebuie să-l apărăm pe Eminescu, căci el ne-a genii noştri de peste Prut, cărora li se furase o apărat pe noi. Trebuie să-i fim recunoscători, bucată de ţară, nouă ni s-a furat Ţara însăşi. datorită lui am reconstituit limba română. Iar odată cu ea ne-au mai fost răpite: Limba, Basarabenii au un cult – Eminescu, căci Alfabetul, Credinţa, Istoria, Trecutul, Prezentul Eminescu a eminescianizat Basarabia. Prin şi – în măsura în care copiii nu aveau acces la intermediul lui Eminescu am supravieţuit. valorile neamului – Viitorul. Şi cu toate aces- Putem învăţa dragostea de ţară şi de neam tea, am avut un dram de noroc: dintr-o „eroa- de la Eminescu.»” re” a celor care s-au lăţit peste noi, ne-a fost Este o tradiţie ca în ziua de naştere a lăsat Eminescu. Şi cu ajutorul lui Eminescu am lui Mihai Eminescu să apară un volum-mi- putut reconstitui, pe rând, Istoria Naţională, niatură dedicat marelui poet. În acest an, Limba Română, Alfabetul, Trecutul, adevăra- la Editura „Vicovia” s-a editat: Mihai Emi ta Literatură Românească etc. Şi ne simţeam nescu, un poet de mâine. Asasinarea lui bogaţi. Am fost mult mai săraci dacă ne era Eminescu de Nicolae Dabija. Propunem lăsat totul şi ni s-ar fi răpit Eminescu. fragmente din acest volum, care-l puteţi Într-o poezie spusesem despre Emi- lectura la CAI Eminescu şi care deţine au- nescu: «Când mă gândesc cât de mult ne tograful autorului („Centrului Academic iubise izvoarele, / şi codrii, şi doinele ce au Eminescu o fereastră către Geniul emines- fost a-l cunoaşte – / îmi vine să cred că poeţii cian. Cu drag, Nicolae Dabija. 23 ianuarie mari îşi aleg popoarele / în mijlocul cărora 2014”): au a se naşte.» „Despre autorul Luceafărului am putea Eminescu ne-a ajutat să supravieţuim. spune că e cel mai cunoscut şi cel mai necu- Să rezistăm. Pentru noi e mai mult decât un noscut poet al nostru. poet. El este un simbol. Ca şi Ştefan cel Mare. Au trecut cinci sferturi de secol de când Şi dacă Ştefan cel Mare a vegheat integrita- Eminescu nu mai adună cuvintele pe filă. tea teritorială a ţării, Eminescu a vegheat Omul Eminescu a murit, dar pana lui parcă integritatea limbii româneşti în toate terito- mai scrie şi astăzi. Ici-colo apar în periodice, riile locuite de români. în culegeri, în volume – poeme eminesciene, Eminescu a fost acel liant care ne-a ţinut cu specificarea: «inedită». Parcă manuscrise- împreună, pe noi cei de-o parte a Prutului cu le lui ar fi completate în continuare. Parcă şi noi cei de altă parte a Prutului, pe nepoţi – de acolo, din ceruri, ar mai adăuga noi pa- de străbunei, pe emigranţi sau înstrăinaţi gini la cea mai importantă Carte a neamului – de Ţară. Poetul a corectat mereu, sincroni- românesc. zându-ne, limba română a celor din Trans- Voievodul Cuvintelor a fost comparat nistria, spre exemplu, cu a celor din Banatul adeseori cu Ştefan cel Mare. Câteodată îmi Sârbesc, a celor din Bucovina cu a românilor vine să cred că însuşi spiritul lui Ştefan cel din Maramureş... Mare s-a reîncarnat în Eminescu. Şi ceea ce Am putea spune despre el: Eminescu – n-a mai reuşit să facă Ştefan cu sabia a făcut unificatorul. Unificatorul de grai, de ţară, de Eminescu cu cuvântul. suflet...” Un popor care îl are pe Eminescu nu Acad. Nicolae Dabija a vorbit despre poate fi sărac. volumul-miniatură dedicat marelui poet

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 155 BiblioPolis EMINESCIANA 2014

Mihai Eminescu, menţionând şi următoa- Renata Verejanu.” Dumneaei i-a oferit lui rele: „...cea din urmă «Asasinare a lui Emi- Nicolae Dabija o Diplomă de onoare cu nescu» se datorează lui Theodor Codreanu.” ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondarea A mai ţinut să precizeze faptul că „... acad. Cenaclului „Grai matern”. Mihai Cimpoi a realizat un Dicţionar enci- A fost prezent la colocviu şi doctoran- clopedic – o operă fundamentală, de refe- dul Dan Verejanu, care a prezentat publi- rinţă, care ne introduce în universul emines- cului rodul muncii sale ca redactor, selecţie cian spre descifrarea multor enigme de care şi postfaţă şi respectul faţă de acad. Mihai a avut parte în viaţă şi care încă îi mai încon- Cimpoi, şi anume cartea sa Eminescu ni joară opera, provocând orgolii şi contestaţii l-a dat pe Mihai Cimpoi: Mihai Cimpoi – fără temei”. în viziunea contemporanilor săi, apărută Acad. Valeriu Matei, director al Insti- în cadrul proiectului Personalităţile din- tutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, a tre secole cu suportul financiar al Acade- vorbit despre Unirea Principatelor Româ- miei Europene a Societăţii Civile. Cartea ne de la 24 ianuarie 1859. Dânsul susţine cuprinde discursuri omagiale la adresa ideea de cunoaştere adecvată a culturii şi eminescologului Mihai Cimpoi din partea a istoriei naţionale. Despre cartea domnu- domnilor: Gheorghe Duca, Eugen Simion, lui Th. Codreanu nu a putut să spună decât Cornel Munteanu, Vasile Burlui, Constan- că problemele cu care s-a confruntat Emi- tin Marinescu, Dumitru Apetri; Theodor nescu, ne confruntăm şi noi, căci, din păca- Codreanu, George Călin, Lidia Codreanca, te, nu şi-au găsit rezolvare în timp. Theodor Victor Crăciun, Daniel Corbu, Ion Cuzuioc, Codreanu a făcut o analiză în profunzime Nicolae Dabija, Viorel Dinescu, Iulian Filip, a publicisticii eminesciene. Eminescu face o Nina Josu, Tudor Nedelcea, Vasile Nanea, filosofie a istoriei. Naţionalismul a construit Nae-Simion Pleşca, Veronica Popa, Alexe Europa modernă. Naţiunea este un orga- Rău, Iov Rusnac, Aurelian Silvestru, Elena nism vital, viu ce nu poate să dispară. Cultu- Tamazlâcaru, Vasile Tărâţeanu, Mihai Sul- ra trebuie s-o cunoşti, nu s-o clasifici”. tan Vicol, Renata Verejanu, Valeriu Matei, Poeta Renata Verejanu, prezentă la Ion Hadârcă, Aliona Grati. Exemplarul dă- această întâlnire, a precizat: „Eminescu ni ruit conţine autograful: „Doamnei Elena l-a dat pe Mihai Cimpoi” şi a vorbit despre Dabija, directorul Centrului Academic Inter- contribuţia acad. Mihai Cimpoi la cerce- naţional Eminescu şi tuturor cititorilor aces- tarea, editarea şi promovarea Luceafăru- tui lăcaş, o carte dedicată celui mai mare lui poporului român pe meridianele lu- eminescolog, Mihai Cimpoi. Cu deosebită mii. Scriitoarea şi-a prezentat noua carte plăcere – Dan Verejanu.” Ofranda omeniei (reţinută de cenzura Un moment de mare priză la public sovietică un deceniu şi editată la Chişinău a fost apariţia compozitoarei, interpretei, abia în 1989, cu grafie chirilică), care a vă- poetei, dirijorului de cor, profesoarei Da- zut lumina tiparului recent, la Editura „Tipo ria Radu, care a reuşit să ne sensibilizeze Moldova” din Iaşi, în colecţia Opera omnia. pe toţi cu interpretarea de excepţie la pian Poeţi contemporani, dăruind câte un exem- a piesei: Dragostea poetului – piesă despre plar oaspeţilor din ţară şi, bineînţeles, CAI dragostea lui Eminescu pentru Veronica Eminescu, cu dedicaţia: „Pentru cititorii de Micle, precum şi piesa Limba maternă de elită de la Centrul Academic Internaţional Dumitru Matcovschi, care în acest an este Eminescu – cartea care a fost reţinută dece- declarat Anul Dumitru Matcovschi. nii – ca în alt veac, în alt mileniu, să treacă Fidelul cititor Naitan Negară, elev în Prutul, la Editura «Tipo Moldova». Cu drag, clasa a III-a a LT „Liviu Rebreanu”, ne-a de-

156 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) lectat cu o recitare impecabilă a poeziei meniul eminescologiei pe anul 2013 din Amorul unei marmure de Mihai Eminescu. partea Centrului Academic Internaţional Natalia Ţurcan, talentata noastră cititoa- Eminescu. Premiile băneşti şi diplomele re, a venit cu un omagiu-eseu, apreciind cu următorul conţinut: „Diplomă de ex opera poetului, a interpretat la pian poe- celenţă în domeniul eminescologie pe zia Numai poetul de Mihai Eminescu, mu- anul 2013 se acordă domnului profesor zica aparţinându-i, și o feerie literară, apoi Theodor Codreanu pentru volumul Ba a recitat un fragment din Scrisoarea a III-a. sarabia eminesciană” şi, respectiv: Şi pentru că CAI Eminescu nu duce lipsă „Diplomă de excelenţă în domeniul de cititori talentaţi, Constantin-Eduard eminescologie pe anul 2013 se acordă Oxenti, elev al LT „Onisifor Ghibu”, a reci- domnului profesor Adrian-Gelu Jicu tat un fragment din poemul Călin, frapând pentru volumul Coordonate ale identi- publicul cu dicţia sa. tăţii naţionale în publicistica lui Mihai O surpriză a fost şi participarea An- Eminescu: context românesc şi context samblul folcloric Băciţele, care au inter- european.” Diplomele au fost oficial ofe- pretat romanţele Pe lângă plopii fără soţ şi rite de acad. Mihai Cimpoi, director onori- De ce nu-mi vii? Şi pentru că a fost vorba fic al CAI Eminescu. de dragoste de neam, de ţară, de poet, În aceste zile ale lunii ianuarie colecţia de artă, de carte, au mai interpretat pie- Centrului Academic Internaţional Emi- sa Spală-mă în râul dragostei. Ansamblul nescu s-a completat cu documente va- a fost recompensat cu o diplomă pentru loroase, oferite de diferite personalităţi: promovarea operei eminesciene şi culturii cărţi cu autografe, seriale, insigne ş.a. Pre- naţionale. zintă interes, la acest capitol, şi manuscri- Sala a fost arhiplină de personalităţi şi sul-traducere, scris şi oferit de acad. Mihai admiratori dornici să păstreze vie aminti- Cimpoi, care conţine textul unui omagiu: rea vieţii şi operei poetului. Opera lui Mi- În spasmul lui Eminescu, scris de Radomir hai Eminescu este îndrăgită din generaţie Andrić (născut la 3 martie 1944) – cu- în generaţie, pentru că este profundă prin noscut scriitor, poet, eseist, critic literar conţinut! Poeziile sunt melodioase şi feerice prin metaforă şi uşor de memorat, fiind un bun remediu pentru suflet. Eminescu este un izvor nesecat, aşa se explică de ce oricât de mult s-a scris şi se va scrie despre el, ni- ciodată nu-i vom cu- noaşte toate „feţele”. Organizarea colocviului Eminescu – per spectivă dialogică a fost şi un prilej pentru decernarea tradiţio- nalului Premiu în do-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 157 BiblioPolis EMINESCIANA 2014 sârb. A absolvit Facultatea de Filologie de ce sunt un simplu tremur / ca şi cum nu la Universitatea din Belgrad. A lucrat ca mi‑ai fi mumă. // Nimeni nu-i în mai durere / redactor la Radio Belgrad şi la mai multe în mucenie şi în hău / nimeni nu-i mai armo- publicaţii literare. Este autor a zeci de vo- nie / a umbrei din chipul tău. // Şi luceşti tu lume de poezie: Sunce u vodenici, Večernji în orbire / în somnul ce calea-i curmă / şi-ţi krčag, Šumska crkva, Pohvala smehu, Vuči- slujesc, tu, amăgire – // de ce strâncerea din ca na prtini ş.a. Poemele sale sunt tradu- urmă / şi fugind din strânsoare / ca şi cum se în mai multe limbi: italiană, spaniolă, nu mi-ai fi mumă” (Traducere în română de franceză, engleză, rusă, română, macedo- Ioan Flora). neană şi slovenă. Opera lui Mihai Eminescu este mult Radomir Andrić este laureat a mai prea complexă pentru a fi limitată la acest multor premii literare de prestigiu: Rade eveniment, de aceea, noi, echipa CAI Emi- Drainać, Isidora Sekulić, Neven, Diploma nescu, aşteptăm iubitorii de carte, de Emi- oraşului Kruševac, Premiul Societăţii Scrii- nescu, de artă şi de frumos, să ne viziteze, torilor din Serbia; deţine diferite distincţii să cunoască şi să promoveze opera emi- acordate de Primăria or. Belgrad. În pre- nesciană! zent, este preşedinte al Uniunii Scriitorilor Ne-am îndepărtat în timp şi ne-am din Serbia. apropiat în prezent de Mihai Eminescu. Propunem atenţiei Dvs. poemul În Ca niciodată acuma avem nevoie de Emi- spasmul lui Eminescu: „Stea cumplită,- nescu şi toţi trebuie să ne apropiem de Mi- n al tău licăr / în curând voi fi doar humă / hai Eminescu – vârful culturii naţionale!

158 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIAE, LUCRARE FUNDAMENTALĂ A ÎNVĂŢATULUI B.P. HASDEU (I)

Dr. ing. Radu MOŢOC franceză, slavonă, polonă, rusă, albaneză, sanscrită, italiană şi spaniolă. Într-un studiu despre B.P. Hasdeu, la scurt timp după decesul survenit în 1907, Iuliu Dragomirescu avea să-l caracterizeze ca fiind „un chip uriaş care va rămâne ca un voievod al cugetării şi al ştiinţei”1. Stabilit în Moldova din dreapta Pru- tului, în anul 1856, după cum mărturiseş- te lui N. Iorga într-o scrisoare adresată la 11 octombrie 18932, are o ascensiune şti- inţifică spectaculoasă: – susţine un curs de filologie comparată (indo-europeană) la Universitatea din Bucureşti (1875); – este director al Arhivelor Statului (1876-1900); – în 1877 devine membru al Academiei Române, secţia filologică; Se împlinesc anul acesta 175 ani de la – predă un curs de Elemente dacice în naşterea celui care va deveni un scriitor limba română (1896-1900); savant, istoric, lingvist şi filolog, publicist, – a condus mai multe publicaţii: satirice poet, prozator şi dramaturg, critic şi istoric (Aghiuţă, 1863-1864; Satyrul, 1866), literar. Avea toate calităţile unui spirit en- istorice (Columna lui Traian, 1870- ciclopedic. 1873; Arhiva istorică a României, 1864- Bogdan Petriceicu Hasdeu se naşte 1867), literar-culturale (Revista nouă, la 26 februarie 1838, la Cristineşti, jude- 1887-1895)3. ţul Hotin, fiind descendentul unei vechi familii de boieri moldoveni, cu origini ce coboară până în secolul al XVI-lea. Studiile 1 DRAGOMIRESCU, Iuliu. B.P. Hasdeu. – În: Revista universitare în drept, efectuate la Harkov, idealistă. Anul V, martie 1907, Bucureşti, 266. sunt completate cu audierea cursurilor 2 TOROUŢIU, I.E. Studii şi documente literare. Vol. X. de filologie şi de istorie. Autodidact, se Bucureşti : Ed. Institutul de Arte Grafice „Bucovi- remarcă prin cunoaşterea limbilor clasice, na”, 1940, p. 334. 3 Scriitori români. Bucureşti : Ed. Ştiinţifică şi Enci- precum şi a limbilor: germană, engleză, clopedică, 1978, p. 246.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 159 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL

Dicţionarele vechi sau care erau dicţionarele existente noi, la unison, îl consideră pe până la momentul acela. B.P. Hasdeu ca fiind „înteme- – Dicţionar etimologic ietor al lingvisticii, filologiei şi ştiinţific al limbii române lexicografiei ştiinţifice româ- (1870-1879), redactat de Ale- neşti. Primul lingvist român xandru Cihac (1825-1887), care a folosit larg metoda lingvist român, născut la Iaşi, comparativ-istorică şi care a membru de onoare al Aca- atras atenţia asupra substra- demiei Române (1872), fiu tului dacic (Perit-au dacii?). A adoptiv al medicului german formulat, pentru întâia oară, Iacob Stanislau Cihac (1800- în mod argumentat, teoria cir- 1888), stabilit la Iaşi şi care a culaţiei cuvintelor”4. editat primul manual de isto- Dar a fost şi unul din fon- rie naturală în limba română datorii folcloristicii comparate (1837); membru al Academi- în România, a studiat geneza ei Române în acelaşi an cu motivelor în lucrarea Cuvente fiul său, 18725. den bătrâni, vol. II. Este fondatorul unei şcoli – Dicţionarul limbii române, redactat folcloristice moderne de prestigiu, din care de August Treboniu Laurian (1810-1881) fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Şăinea- şi Ioan C. Massim (1825-1877), desemnaţi nu şi S. Fl. Marian. de Societatea Academică Română, acade- În lucrarea Principii de lingvistică reali- micieni filologi, cunoscuţi pentru excesele zează prima sinteză românească a acestei latineşti practicate. Lucrarea a apărut în discipline, iniţiază şi primele anchete dia- două volume, la Noua tipografie a laborato- lectale în România şi editează texte vechi rului român din Bucureşti. Primul volum, cu originale redactate în româneşte (diferite 1332 pagini, în 1871, iar volumul II, cu 1622 zapise oficiale şi acte private), pe care le pagini, în 1876. Un Glosar a fost editat în comentează filologic şi istoric, înCuvente acelaşi an cu primul volum. Această lucrare den bătrâni, vol. I. a fost finanţată de Evanghelie Zappa (1800- Beneficiind de o cultură vastă şi cu- 1865)6, cel care a oferit fonduri financiare noaşterea a numeroase limbi străine, pentru înfiinţarea Academiei Române şi a toate cercetările lui sunt extinse în foarte reînviat Jocurile Olimpice moderne. multe domenii. Un bun exemplu îl con- – Dicţionăraş de cuvinte tehnice7, al stituie lucrarea, poate cea mai reprezen- lui Teodor Stamati (1812-1852), publicat tativă pentru acest geniu enciclopedic, la Iaşi în 1851. Etymologicum Magnum Romaniae, care era proiectată a fi doar un dicţionar academic al limbii române. 5 Dicţionarul enciclopedic. Vol. I. Bucureşti : Ed. En- ciclopedică, 1993, p. 387. I. De ce a fost nominalizat B.P. Has 6 deu să redacteze dicţionarul Etymologi LAURIAN, A.T.; MASSIM J.C. Dicţionarul limbii ro- mâne. Vol. I. Bucureşti, p. IV. După pagina de titlu cum Magnum Romaniae? există inscripţia următoare: Memoriei FERICITU- Pentru a descifra motivele acestei nomi- LUI EVANGELIU ZAPPA, din al cui fond se lucredia nalizări, credem că este important să vedem şi se tiparesce, se dedică acest opu. 7 Paharnicul Teodor Stamati. Dicţionăraş româ- nesc de cuvinte tehnice şi alte greu de înţeles. Iaşi. 4 Dicţionar enciclopedic. Vol. III. Bucureşti : Ed. Enci- 30 noiembrie 1851, Tip. Buciumului Român, 310 clopedică, 1999, p. 35. p.

160 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

– Dicţionarul de la Budapesta, redac- gur-a poporului românu d-in tote partile, pre tat de Petru Maior în anul 1825, primul dic- unde sortea a arruncatu pre Români: verce ţionar etimologic al limbii române8. vorba, verce forma curatu romanica, aflese ea Care au fost reproşurile aduse aces- in verce ânghiu, in gur-a unui cîtu de marge- tor dicţionare? nitu numeru de Români, are dreptulu necon- Pentru a înţelege deficienţele dicţio- testatu de a trece in gur-a totoru Româniloru, narului Laurian – Massim, trebuie să-l în- si prin urmare dreptulu de assemenea necon- cadrăm în epoca când a fost elaborat. În testatu de a capetă unu locu in dictionariulu condiţiile când „Dieta Ardealului” respin- limbei române. Sengurulu criteriu, care cauta ge cererile episcopului Inochentie Micu, se conduca pre lessicografulu românu, este si pentru acordarea de drepturi românilor, nu pote fi de câtu romanitatea cuventeloru in motivând că „românii sunt nişte pribegi”, forma ca si in materia; abbaterea de la acestu este firesc ca „Şcoala Ardeleană”, în care criteriu duce de neapperatu la neintellege- intrau figuri de cărturari precum Samuil re, si prin acest-a la periclu, la scissione intre Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, să fratii de acellu-asi sange, peno astadi asia de se lupte pentru a demonstra originea ro- strinsu uniti prin legamentele limbei.”10 mană a poporului român din Transilvania. Totuşi trebuie să amintim faptul că Pe- Aşa se explică faptul că Laurian şi Massim tru Maior, când a redactat Dicţionarul de la au introdus numeroase cuvinte pe care Budapesta, „nu s-a gândit să elimine din le-au luat direct din dicţionarele latine, lucrarea sa cuvintele care nu erau latine, în cuvinte care nu s-au putut încetăţeni în timp ce Laurian şi Massim nu au trecut în limba română. Lazăr Şăineanu, referindu- dicţionarul lor decât formele româneşti de se la acest dicţionar, afirma în 1894: „Au- origine latină, inclusiv cele create de ei pen- torii, care luaseră asupra-şi această uriaşă tru a îmbogăţi, după o concepţie proprie, întreprindere, erau negreşit, departe de limba. Cuvintele împrumutate din slavă, a presimţi că, împingând subiectivismul greacă, turcă sau de origine necunoscută, până la ultima sa limită, vor aduce, mai ei le-au strâns într-un glosar aparte, care, mult decât toate combaterile adversari- socoteau ei, urma să arate elementele ce lor lor, prăbuşirea întregului edificiu la a trebuiau excluse din limba română. A fost cărui înălţare munceau de aproape o sută o triere ciudată şi una din lucrările cele mai de ani atâţia bărbaţi vrednici de laudă… bizare ce s-au cunoscut vreodată”, avea să Rătăcirea seculară care cuprinse minţile spună Ovid Densusianu11. cele mai harnice ale învăţaţilor ardeleni a Hasdeu considera Şcoala Ardeleană „o căzut copleşită sub povara propriei sale direcţiune unilaterală în sens latin, pe care exageraţiuni.”9 o justificau împrejurările naşterii sale şi la- Un bun exemplu de cum a fost conce- tinitatea reală a limbii române, dar a căzut put acest dicţionar îl putem găsi chiar în datorită exceselor”. Referindu-se la Samuil prefaţa lui: „Asia dero un dicţionar român, Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, spu- demn de acest nume, caută se coprenda tote ne cu eleganţă: „Măreţia lor trebuie mă- cuvintele, tote formele şi constructionile de surată nu prin aceea ce ei au făcut, ci prin cuvente curatu romanice, care vre una dată ceea ce voiau să facă; a deştepta naţionali- s-au scrissu si cate mai allessu se audu in tatea română, a o deştepta cu orice preţ.”12

8 DENSUSIANU, Ovidiu. Istoria limbii române. Vol. I. 10 LAURIAN, A.T.; MASSIM J.C., op. cit., p. VII. Bucureşti : Ed. Ştiinţifică, 1961, p. 9. 11 DENSUSIANU, Ovidiu, op. cit., p. 10. 9 ŞĂINEANU, Lazăr. Istoria filologiei române. Ed. a 12 HASDEU, B.P. Cuvente den bătrăni. Tom III. Bucu- II-a. Bucureşti, 1894, p. 171. reşti, 1881, p. IX.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 161 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL

Referindu-se la Dicţionarul lui Cihac, Magnum Romaniae, Hasdeu analizează tot Ovid Densusianu susţine următoarea această latură a dicţionarelor, afirmând analiză critică: „Cu totul altul a fost drumul în 1886: „Dicţionarele, aşa cum s-au făcut urmat de Cihac în lucrările de lexicografie. până astăzi, nu ne dau circulaţiunea limbii; Cunoştinţele sale erau mai întinse şi mai şi tocmai acesta este punctul cel esenţial. variate; şi, în general, el a văzut lucrurile Această eroare a comis-o Cihac în privinţa mai corect decât mulţi alţii care au lucrat limbii române asigurându-ne că elemen- în aceeaşi direcţie. Totuşi nici el n-a putut tul latin în limba română nu reprezintă as- evita unele exagerări. Deoarece partizanii tăzi decât o cincime din vocabularul său, teoriilor latiniste nu voiau să recunoască în timp ce elementul slav reprezintă 2/5 şi influenţa limbii slave asupra limbii române, chiar mai mult”16. Cihac s-a străduit să dovedească falsitatea Pentru a combate „aritmetica” lui acestui mod de a vedea lucrurile. Iar pentru Cihac, alege un exemplu din Dobrogea, a-şi susţine mai bine teza, el s-a apucat să care a fost expusă poate cel mai mult la descopere în limba română un număr cât influenţa slavonă şi turcă, fiind locuită sau se poate de mare de elemente slave şi să influenţată timp de secole de bulgari şi le semnaleze celor care le contestau sau se otomani. Hasdeu alege o doină româneas- prefăceau că nu le cunosc. Acest lucru l-a că dobrogeană, culeasă de Teodor Burada: făcut să susţină că influenţa slavă asupra „Vara vine, iarna trece, limbii române s-a exercitat într-o măsură N-am cu cine mai petrece; mult mai mare decât s-ar fi putut crede.”13 Şi cu cine am avut, Tot referitor la acest Dicţionar redactat Vai de mine, l-am pierdut! de Cihac, criticul literar Gabriel Drăgan avea L-a mâncat negrul pământ, să consemneze pentru elevi şi studenţi ur- La biserică-n mormânt!” mătoarea constatare în Istoria literaturii ro- Concluzia exprimată de Hasdeu este mâne: „O altă eroare a fost săvârşită de un foarte fermă: „Câte cuvinte, atâtea latinis- lexicograf român, Al. Cihac, într-o numără- me, fără niciun amestec străin, absolut toare a cuvintelor în prefaţa dicţionarului niciunul! Ar fi putut oare Cihac să ne gă- alcătuit de el în 187914: în limba română s-ar sească tot aşa un cântec românesc pe ju- afla 2/5 elemente slavone, 1/5 turcisme, 1/5 mătate mai scurt sau măcar să compună din diferite alte limbi şi numai 1/5 elemente el însuşi în proză o frază românească de latine, ceea ce era cu totul greşit, după cum cinci şiruri, în care toate cuvintele să fie s-a dovedit mai târziu de către distinşi filo- numai slavonă sau numai turcă, sau nu- logi şi profesori, precum: Ovid Densusianu, mai slavonă şi turcă, de vreme ce, după el, Sextil Puşcariu, Al. Philippide, N. Iorga, Ilie elementul turc în limba română este egal Bărbulescu şi alţii.”15 la număr cu cel latin, iar elementul slavon Hasdeu a semnalat şi el această clasi- este dublu? Negreşit, slavismele în limba ficare a cuvintelor provenite din diferite română şi chiar turcismele, nu sunt puţine; limbi, după statistica făcută de Cihac, dar în circulaţie însă, adică în activitatea cea mult mai nuanţată decât G. Drăgan. În vitală a graiului românesc, în mişcarea cea Prefaţa primului volum din Etymologicum organică, ele se pierd aproape cu desăvâr- şire faţă de latinisme.”17 13 Ibidem, p. 10. 14 CIHAC, Alexandru. Dicţionar etimologic daco-ro- 16 Petriceicu-Hasdeu, B. Etymologicum Magnum man. Tom II. Bucureşti, pp. VII, XII. Romaniae. Tom. I. Bucureşti : Ed. Stabilimentul 15 DRĂGAN, Gabriel. Istoria literaturii române. Ed. a grafic Socec & Teclu, 1886, p. L. III-a. – Bucureşti : Ed. Vatra, 1943, p. 19. 17 Ibidem, p. LI.

162 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

II. Condiţiile în care a discuţiile voastre ştiinţifice, fost nominalizat B.P. Has pe care le urmărim cu un deu de a redacta un Dic mare interes. Însă cum poa- ţionar etimologic al limbii te să fie altfel, când lucrările române de căpetenie ale Academiei Academia Română, la sunt istoria şi limba, temeli- numai trei ani de la înfiinţare, ile existenţei noastre naţio- a dorit în 1869 să alcătuiască nale? Ţara datorează astăzi un Dicţionar al limbii româ- Academiei un şir de docu- ne, însărcinând pe membrii mente istorice, ascunse până săi: I. Eliade-Rădulescu, A.T. acum şi care au fost scoase Laurian şi I.C. Massim cu ela- din întuneric prin osteneli- borarea unui asemenea pro- le neobosite ale membrilor iect. Cei nominalizaţi, fiind ei, răspândind nouă lumină ajutaţi ulterior şi de I. Hodoş asupra trecutului neamului şi G. Bariţiu, au finalizat Dic- românesc. Nu mai puţin însă ţionarul limbii române (vol. I trebuie să ne ocupăm şi de în 1871 şi vol. II în 1876) şi un Glosar (1871) viitor… de limba noastră, care s-a păstrat care cuprindea „vorbe din limba română neatinsă în câmpiile roditoare ale Dunărei, străine prin origine sau forma lor, cum şi în plaiurile măreţe ale Carpaţilor, aceste ţi- cele de origine îndoielnică”18. nuturi încântătoare, descrise cu măiestrie şi Am văzut modul de abordare greşit al într-o limbă aşa de curată de poetul nostru acestor iluştri savanţi, care au reuşit totuşi popular V. Alecsandri. Ce sarcină mai dulce să-l finalizeze într-un timp de numai şap- poate avea Academia decât a lua sub paza te ani, ceea ce reprezintă o performanţă sa această limbă veche, pe care poporul o pentru elaborarea unei asemenea lucrări înţelege şi o iubeşte? enciclopedice. Criticat pe bună dreptate Ce limbă are norocul de a dispune de în cadrul Academiei Române şi nu numai, patru cuvinte pentru o însuşire, care tre- pentru faptul că Dicţionarul nu corespun- buie să fie mândria fiecărui popor, care dea cerinţelor ştiinţifice din acea perioadă, trebuie să fie scrisă pe steagul fiecărei -ar motiv pentru care apărea necesitatea urmate: voinicie, vitejie, bravură, eroism? gentă de a se elabora un nou dicţionar. Să ne ferim însă de o îmbelşugare de ex- Misiunea generoasă de a solicita şi a presii moderne, care, neputând-o stăvili la susţine financiar Academia Română pentru timp, va înstrăina poporului limba sa. redactarea unui nou dicţionar i-a revenit Am fost îndemnat a rosti aceste cu- Regelui Carol I, care prin discursul susţinut vinte prin dragostea pe care o am pentru în Academie, la 23 martie 1884, a motivat frumoasa şi bogata limbă română şi fiind foarte convingător această necesitate: încredinţat că dorinţa mea – îndrăznesc „Având onorul de a fi membri ai acestei a zice şi a Academiei – nu va rămâne un adunări, Regina şi Eu venim totdeauna cu «pium desiderium». bucurie în mijlocul D-voastre, spre a asculta Supun dar la chibzuirea D-voastră, dacă nu ar fi folositor de a face un fel se «Etymo 18 Academia Română. Dicţionarul limbii române. logicum Magnum Romaniae» conţinând Întocmit şi publicat după îndemnul şi cu cheltu- toate cuvintele vechi, care altmintelea vor fi iala Maiestăţii Sale Regelui Carol I. Tom. I, I. Bu- pierdute pentru generaţiunile viitoare: Ver cureşti : Ed. Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, ba volant, scripta manent. 1913, p. I.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 163 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL

Spre a sprijini această întreprindere, 2. Cuvinte sau locuţiuni române de prin pentru care patru, cinci, şase ani vor fi tre- vechile documente scrise slavoneşte buincioşi, pun în fiecare an modesta sumă sau în altă limbă străină. de şase mii lei la dispoziţia Academiei. 3. Acte vechi, publicate sau inedite, scri- Într-adevăr, lucrarea aceasta este foar- se în româneşte. te întinsă, poate că nemărginită; să ne 4. Vechile dicţionare şi glosare române amintim însă de cuvântul lui Horaţiu: Est manuscripte.”20 modus in rebus, sunt certi denique fines „Pentru graiul actual al poporului cu di- şi sunt convins că opera Academiei, care feritele sale dialecte vom servi ca fântână: îşi va ridica sie-şi un monument nepieritor, 1. Scriitorii moderni foarte populari, pre- va fi încoronată de o izbândă fericită.”19 cum Vasile Alecsandri, Costachi Ne- Este interesant să facem o compara- gruzzi, Anton Pann etc. şi unii scriitori ţie a cuvântării Regelui Carol I, cu textul de pe la începutul secolului. semnalat în prefaţa Dicţionarului Laurian – 2. Dicţionarele şi vocabularele române, Massim, la o diferenţă de numai opt ani, mai ales acelea din prima jumătate a pentru a constata câtă dreptate avea Re- secolului, dar toate cernute prin exclu- gele Carol I, când solicita de urgenţă ela- derea neologismelor. borarea unui nou dicţionar. Ca răspuns la 3. Poeziile poporane, basme, ghicitori, acest îndemn, Academia Română a încre- locuţiuni proverbiale, publicate sau dinţat redactarea acestui dicţionar, celui inedite. mai renumit savant lingvist pe care îl avea 4. Arhaismele şi provincialismele aduna- România în acea perioadă, B.P. Hasdeu. te de-a dreptul din gura poporului, în- Cu energia şi capacitatea ştiinţifică de trucât graiul viu conservă până astăzi care dispunea, Hasdeu a elaborat un plan elemente dispărute din limba literară. foarte riguros şi amplu pentru strategia pe 5. Terminologia tehnică vulgară din isto- care o va urmări la redactarea acestui dic- ria naturală şi din viaţa industrială.”21 ţionar, finanţat mulţi ani la rând de regele Acum intervine o concepţie care defi- Carol I, care a şi sugerat denumirea lui. neşte geniul lui Hasdeu, privind îmbogăţi- III. Strategia adoptată de Hasdeu la rea surselor care privesc punctele 4 şi 5. El elaborarea Dicţionarului Etymologicum iniţiază o consultare a învăţătorilor şi pre- Magnum Romaniae oţilor din satele aflate în toate provinciile Încă de la început, Hasdeu va preciza locuite de români, cărora le va adresa un faptul că lucrarea „nu va avea în vedere Chestionar ad-hoc, pe care îl va tipări într- anume limba română literară de astăzi, ci un număr mare de exemplare (zece mii). mai ales cea veche şi graiul actual al po- Chestionarul va purta un titlu care va oferi porului cu divergenţele sale dialectale”. o mare credibilitate la care solicitanţii nu Din acest motiv va evidenţia pentru limba vor ezita să răspundă: Donaţiunea Carol I. veche o strategie şi pentru limba vorbită Programă pentru adunarea datelor pri o altă strategie privind sursele la care va vitoare la limba română. apela. Aceste întrebări au fost expediate prin „Pentru limba cea veche vom servi ca intermediul revizorilor şcolari şi a protopo- fântână (surse, n.a.): pilor care au răspândit în ţară aceste ches- 1. Texte vechi româneşti, tipărite şi ma- tionare încă din anul 1884, anul în care a nuscrise. fost nominalizat să redacteze dicţionarul.

20 Ibidem, p. VI. 19 Ibidem, p. III. 21 Ibidem, p. VII.

164 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Necesitatea acestui Chestionar este justifi- Răspunsurile la acest Chestionar, con- cată de Hasdeu prin două puncte de vede- ceput de Hasdeu, au sosit în perioada re esenţiale care vizau cunoaşterea stării în 1884-1887, cu precizarea faptului că ma- care se afla limba: rea lor majoritate au fost primite în anul – fonetica poporană care stătea la 1885, ceea ce constituie o performanţă baza dialectologiei; pentru Hasdeu şi o ţinută patriotică pen- – credinţele cele intime ale poporului, tru cei care au răspuns atât de repede la obiceiurile şi apucăturile sale, suspinele şi întrebări, de multe ori dificile. După ce bucuriile, tot ce se numeşte folclor. Hasdeu le-a consultat şi le-a utilizat, toate Hasdeu mărturiseşte că dorea „să cu- cele 613 răspunsuri au fost grupate în XVI- noască pe român aşa cum este dânsul în II volume, pe judeţe, şi predate în original toate ale lui, aşa cum l-a plăsmuit o dez- arhivelor Academiei Române24. voltare treptată de optsprezece veacuri, Din cele 613 de răspunsuri la Chestio- aşa cum s-a strecurat el prin mii şi mii de nar, 149 au constituit răspunsuri elaborare înrâuriri etnice, topice şi culturale”22. Apreci- de preoţi, inegal repartizate pe regiuni. erile făcute de beneficiar au fost pe măsura Semnificativ ca pondere în răspunsurile răspunsurilor: „Câteva adevărat preţioase, primite, au fost cele de la preoţii din jude- unele foarte bune, multe bunicele, aproa- ţele Neamţ cu 29 răspunsuri şi Iaşi cu 28 de pe nici unul din care să nu se poată trage răspunsuri. o brumă de folos.” Din acest motiv, Hasdeu În concluzie, în prefaţa scrisă în 15 mai avea să indice în paranteză numele cores- 1885, Hasdeu avea să definească menirea pondentului şi localitatea, pentru a justifica acestei lucrări: „Dicţionarul unei limbi tre- cum au fost utilizate acele răspunsuri. buie să fie pentru un popor o enciclopedie Chestionarul cuprinde 206 întrebări, a traiului său întreg, trecut şi prezent. În din care selectăm câteva pentru a ilustra limbă o naţiune se priveşte pe sine însăşi semnificaţia ştiinţifică abordată de Hasdeu: intr-o lungă galerie de portrete din epocă „17. Ce particularităţi străine limbii în epocă, unele ceva mai şterse de vechi- noastre literare de astăzi se observă în me sau de împrejurări, dar în care totuşi privinţa vocalelor în graiul poporului de ea îşi regăseşte pe deplin individualitatea: acolo? cum a fost din leagăn, cum a crescut, cum 26. În ce cuvinte preface poporul de a mers înainte şi iarăşi înainte, cum a ajuns acolo pe v în h, de ex. hulpe pentru vulpe, acolo unde este. Graţie Chestionarului răhnire pentru răvnire etc.? meu, cele mai învechite din acele portre- 50. Care sunt cuvintele, puţin întrebu- inţate sau necunoscute, privitoare la cli- 24 Ibidem, p. LV-LXVI. Chestionarele au fost grupa- mă, adică la iarnă, primăvară, vară, toam- te în ordine alfabetică pe următoarele judeţe: vol. nă, zăpadă, gheaţă, polei, arşiţă? I. Argeş, Botoşani, Brăila; vol. II. Buzău, Constanţa; 124. Ce fel de jurăminte întrebuinţea- vol. III. Covurlui; vol. IV. Dâmboviţa; vol. V. Dolj; ză poporul acolo? vol. VI. Dorohoi, Fălciu, Gorj; vol. VII. Ialomiţa; vol. 164. Ce obiceiuri sunt pe acolo în pri- VIII (1 şi 2) Iaşi; vol. IX. Mehedinţi, Muscel; vol. X. Neamţ; vol. XI. Olt, Prahova, Putna; vol. XII. Râm- vinţa vrăjilor? nicul Sărat, Romanaţi, Suceava; vol. XIII. Tecuci; 206. Ce crede poporul despre Vremea vol. XIV. Teleorman, Tulcea; vol. XV. Tutova; vol. 23 d-apoi?” XVI. Vâlcea, Vaslui, localităţi fără indicaţii precise; vol. XVII – Ardeal; vol. XVIII. Banat şi Ungaria. La 22 HASDEU, B.P. Etymologicum Magnum Romaniae, aceste răspunsuri trebuie adăugate şi cele 15 co- op. cit., p. XVIII. municări ale unor personalităţi cu precădere din 23 Dicţionarul limbii române, op. cit., p. VIII-XVII. Braşov, Oraviţa, Cernăuţi, Viena, Caran-Sebeş.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 165 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL te vor căpăta un colorit de viaţă; cele mai autorul acestui studiu complex are o pri- noi, vor putea chiar să vorbească, fiecare vire de ansamblu a tot ce s-a scris până la cu timbrul său propriu.”25 el despre aceste noţiuni, dovedind acest Autorul îşi propune în prefaţa la primul lucru prin citarea a nu mai puţin de 37 de volum „să traducă fiecare cuvânt în limba autori pe care i-a studiat28. latină sau în franceză, să trateze următoa- Etimologia a fost definită de Hasdeu rele rubrici: Forma cea mai răspândită şi for- ca fiind „o derivaţie a unei vorbe”. Ling- mele dialectale vechi şi noi; Diferitele forme vistul, afirmă autorul, nu se mulţumeşte cu citarea exemplelor din fântânele indicate să înregistreze un fapt, ci caută să stabi- mai sus; Filiaţiunile istorico-etimologice.” 26 lească raportul între o cauză şi un efect, Dar, conştient de munca imensă care fie pe terenul sonorităţii, fie al formelor îl aşteaptă, Hasdeu recunoaşte necesita- gramaticale, al sintaxei, al semnificaţiilor, tea ca cel puţin trei tineri să lucreze sub al cuvintelor. În general cauzele şi efecte- îndrumarea lui, fiind retribuiţi cu o sumă le se împletesc pe toate aceste terenuri, modestă, care să fie suportată de guvern, uneori abătându-se chiar peste sfera la solicitarea Academiei Române. Întreaga lingvisticii, care întregesc noţiunea de lucrare, Hasdeu spera să o poată finaliza etimologie29. în şase ani. În acelaşi timp se obliga să Etimologia actuală, cea adevărat ştiin- prezinte în fiecare an, Academiei, partea ţifică, avea să o caracterizeze Hasdeu ast- din lucrare terminată şi un raport privind fel: „Etimologia trebuie să tindă a fi recon- mersul lucrării. Tipărirea definitivă o pre- structivă, adică de a găsi, pentru fiecare coniza pentru prima parte ca fiind posi- fenomen, câte un prototip comun.” Re- bilă în 1885, după ce Academia va fi luat construcţia ideologică, pe care încearcă cunoştinţă de textul prezentat27. În parte, Hasdeu să o explice, se confruntă perma- Hasdeu respectă această primă promisiu- nent în graiuri sau chiar în aceeaşi limbă cu ne de a prezenta Academiei prima parte o vorbă sau mai multe semnificaţii diverse, din lucrare, care a fost publicată cu o întâr- fiind dator a le reduce la un punct de ple- ziere de un an, în 1886. care comun, de unde se desfăşoară treptat IV. În loc de introducere la volumul I, divergenţele. Reconstrucţia lexicală care Hasdeu avea să prezinte un solid studiu nu se poate despărţi de cea morfologică, teoretic... cuprinde în sine pe cea fonetică şi impli- Se pare că lingvistica românească, cel cit pe cea ideologică30. O reconstrucţie puţin lexicografia – ştiinţa dicţionarelor – etimologică corectă, întemeiată pe un nu cunoscuse o lucrare similară. Specialiştii material suficient, nu constituie o ipoteză, în materie evidenţiază cu deosebire virtuo- zitatea cu care Hasdeu a reuşit să definească ce este etimologia, cum se amestecă limbile 28 Sunt citaţi următorii specialişti cu trimiteri la şi în ce constă fizionomia unei limbi? lucrare şi pagină: Quinctin, Turgot, Weil, Littré, IVa. Ce este etimologia? Curtius, Pott, Ménage, Hovelacque, Humboldt, Să vedem care sunt explicaţiile oferi- Diez, Brugmann, De Saussure, Chavée, Ascoli, Naville, Schleicher, Fick, Bopp, Delbrück, Meyer, te de Hasdeu pentru a defini noţiunea de Sayce, Haase, J. Cresswell Clough, M. Müller, Earle, etimologie. Trebuie spus de la început că Marsh, Steinthal, Adam, Benloew, Skarbek, Rau, Thommerel, Caix, Förstemann, Bergaine, Heyse, 25 HASDEU, B.P. Etymologicum Magnum Romaniae, Brandes. op. cit., p. XVIII. 29 HASDEU, B.P. Etymologicum Magnum Romaniae, 26 Ibidem, p. VII. op. cit., p. XXII. 27 Ibidem, p. VII. 30 Ibidem, p. XXIV- XXV.

166 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) dar nu e nicio axiomă, rămâne întotdeau- – prin etimologie se înţelege în ling- na aproximativă. Etimologia, în opera sa vistică orice derivaţie, fie fonetică, morfo- de a reconstrui prototipuri, „ajunge la un logică, lexică, sintactică sau ideologică; grad de aproximare cu atât mai înalt, cu – etimologia, în generalitatea opţiu- cât comparaţia metodică se exercită asu- nilor sale, tinde a servi, mai cu seamă, de pra unui număr cât mai mare de fenome- reconstrucţia unui prototip pentru fiecare ne înrudite”31. grup omogen de fenomene, întrucât con- Cuvântul reconstrucţie, cu sens ling- diţiile particulare ale fenomenelor nu o si- vistic, Hasdeu nu-l consideră prea fericit lesc a recurge la alte procedee; ales, din care motiv face o incursiune în – sunt multe cazuri rebele nu numai la paleontologie pentru a înţelege mai bine reconstrucţii, chiar la etimologia în gene- incompatibilitatea acestui termen în ling- ral, lingvistul mărginindu-se deocamdată vistică. „Această noţiune s-a luat din pale- a descifra faptul aşa cum este34. ontologie, ca şi cum lingvistul ar reconstrui IVb. Cum se amestecă limbile? fiinţe antice. Între reconstrucţia etimologi- Hasdeu, înainte de a se pronunţa că şi cea paleontologică nu se află nicio asupra acestui fenomen mult dezbătut asemănare. Paleontologului i se dau câ- de specialişti, trece în revistă părerile a teva fragmente de oase pe care le îmbină nu mai puţin de unsprezece specialişti în într-un schelet neterminat, după care stu- acest domeniu. Fiecare cu teoria şi argu- diind locurile necompletate, reconstruieş- mentele lui pe care el le exemplifică şi le te mastodontul. Lingvistul nu potriveşte combate acolo unde nu este de acord cu un singur corp lipit bucată cu bucată într- ele. Cel care susţine posibilitatea existen- o ordine oarecare determinată, după cum ţei unei limbi amestecate este englezul face paleontologul, ci extrage prin analiză Cresswel Clough, care exemplifică aceas- din întreaga serie un termen-mediu, prin tă teorie a limbii amestecate prin limba care o caracteriză în totalitate şi de care se română: „Românii au trei stiluri: stilul pu- apropie orice membru al ei în parte, deşi rist sau latin, stilul tânăr românesc sau niciunul poate să nu coincidă exact cu francez şi stilul vechi românesc sau con- acea expresie generală aproximativă.”32 servator. Creştinii români, făcând adesea Totuşi, autorul studiului, în final, este cauză comună cu grecii contra turcilor, realist atunci când îl citează pe Turgot care mai multe vorbe neogreceşti s-au intro- afirmă: „Ce este mai important în etimolo- dus în limba română.” gie, este să ştii când trebuie să te opreşti.”33 La capătul opus se află Max Müller Interesant este şi citatul dat din filologul care susţine că „limbile nu sunt niciodată Curtius care spune că „scopul ştiinţei nu amestecate”35. Primul lingvist care elabo- este de a satisface curiozitatea sau de a rează un studiu mai amplu despre această găsi loc pentru jocul unor presupuneri problemă, sub denumirea de Principii, pu- mai mult sau mai puţin ingenioase, ci de blicat în 1874 la Londra, este Sayse. Acesta a mări sfera adevărului şi de a restrânge admite faptul că „vecinătatea a două limbi cercul erorii.” face ca o parte din populaţie să fie bilingvă; Concluziile finale exprimate de şi dacă aceasta are o întindere însemnată, Hasdeu referitoare la etimologie sunt atunci se întâmplă adesea un schimb de grupate în trei puncte: idiotisme între ambele dialecte şi astfel se deschide o uşiţă pentru introducerea noi- 31 Ibidem, p. XXVIII. 32 Ibidem, p. XXXI. 34 Ibidem, p. XXXIV. 33 Ibidem, p. XXXIII. 35 Ibidem, p. XXXV.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 167 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL lor forme gramaticale”36. Alţi lingvişti, fără a tot aşa lingvistica unui grai este mijlocul dezbate această temă, admit posibilitatea universal al circulaţiei ideilor şi impresiilor. amestecului gramatical al limbilor, ca ceva Pentru a înţelege această calitate a circula- care nu a fost contestat niciodată. Această ţiei, autorul semnalează un studiu despre abordare este exemplificată de Hasdeu, fuziunea limbii franco-normande cu limba prin Miklosich care în studiile sale abordea- anglo-saxonă care scoate în evidenţă faptul ză problema expansiunii ţiganilor în Rusia şi că din cele 40 000 de cuvinte din Dicţiona- Peninsula Balcanică. Ascoli din Torino publi- rul englez al lui Robertson, rezultă 13 330 că în 1877 un studiu critic privind rezistenţa cuvinte germanice şi 29 854 cuvinte roma- limbii cucerite contra celei cuceritoare37. nice. O muncă inutilă, pentru că important Este acum momentul ca Hasdeu să teo- nu este numărul cuvintelor de un fel, cât retizeze amestecul între limbi după ce trece mişcarea acestora, utilitatea lor. Aici cre- în revistă practic tot ce s-a scris până în acel dem că a fost locul potrivit în care Hasdeu moment. Amestecul între limbi, fie gramati- a combătut teoria lui Cihac privind contori- cal, fie de altă natură, afirmă Hasdeu, „poate zarea cuvintelor provenite din latină, slavo- fi de două feluri: primar şi secundar. Numim nă, turcă etc., în limba română. amestecul primar, acela căruia i se datorea- În lingvistică principiul circulaţiei este ză naşterea unei noi limbi din două graiuri considerat de Hasdeu „ca o piatră unghiula- diferite; numim amestecul secundar împru- ră a edificiului. Dar fizionomia unei limbi nu muturile posterioare, pe care le face o limbă, este altceva decât rezultatul circulaţiei. Fizi- fără ca fenomenul să fi fost însoţit de conto- onomia totală a unei limbi se compune din pirea popoarelor. Numai amestecul primar, fizionomiile sale parţiale: fonetică, morfolo- în linie verticală, este de o însemnătate ge- gică, sintactică, lexică, ideologică, rezultând nealogică, clădind continuitatea dialectică fiecare dintr-o circulaţie deosebită, precum neîntreruptă. În timp ce amestecul secundar fizionomia fonetică sau lexică să nu fie de este ca o modă pe care un popor o îmbră- aceeaşi natură cu cea sintactică, dar toate ţişează sau o părăseşte cu multă uşurinţă38. la un loc concură într-o singură fizionomie Un exemplu, care pare cel puţin comic, generală. A dezvălui adevărata fizionomie ales de Hasdeu, pentru a extinde aceas- a graiului românesc: ceea ce circulă în el şi tă abordare, este cel al francezului Lucien ceea ce nu circulă sau abia circulă, aceasta Adam. Se ştie de mult că în insulele Antille, este ţinta, pe care şi-o propune Etymologi bărbaţii şi femeile vorbesc două graiuri di- cum Magnum Romaniae”, avea să încheie ferite, constituind o adevărată ciudăţenie. O Hasdeu acest studiu introductiv40. prezentare cu detalii este abordată ştiinţific V. Strat şi substrat. Genealogia po- de savantul francez citat, care publică acest poarelor balcanice studiu în Revue de linguistique în 187939. Conform unui obicei, la fiecare volum IVc. În ce constă fizionomia unei finalizat din Dicţionar, Hasdeu publică un limbi? studiu. La volumul III studiul se intitulea- Noţiunea de fizionomie a unei limbi ză Strat şi substrat. Genealogia popoarelor este asociată de Hasdeu cu cea de circula- balcanice, care conţine 37 de pagini şi ţie. Precum în economie moneda constituie cinci planşe. În încheierea acestui studiu, un mijloc universal al circulaţiei bunurilor, autorul avea să mărturisească: „Rezulta- tul definitiv al muncii mele nu împinge la 36 Ibidem, p. XXXVI. dezbinare, ci îndeamnă la înfrăţire. Toate 37 Ibidem, p. XXXVII. 38 Ibidem, p. XXXIX. 39 Ibidem, p. XLI. 40 Ibidem, p. LVIII-LIX.

168 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) popoarele balcanice, românii, grecii, alba- În Peninsula Balcanică sunt două stra- nezii, sârbii şi bulgarii ne apar acum ca o turi etnice învecinate: ginta greacă şi ginta singură familie strâns înrudită, ca fraţi, veri tracă, ambele suprapuse unui substrat co- şi cumnaţi.”41 Studiul începe cu patru între- mun pelasgic. Această constatare făcută bări, la care Hasdeu încearcă să răspundă: de Hasdeu continuă cu delimitarea aces- „– Cine sunt grecii de astăzi? tui substrat care au fost pelasgii. Autoh- – De unde vin albanezii? toni între Marea Neagră şi Marea Adriatică, – Bulgarii şi sârbii sunt ei oare înrudiţi sunt presăraţi în Italia, poate şi în Spania, mai de aproape cu ruşii decât cu ceilalţi dar autorul pune întrebarea dacă îi mai slavi? găsim în perioada lui Herodot. La această – Românii din Carpaţi venit-au ei de întrebare se pare că este mult mai dificil de peste Dunăre în veacul de mijloc, după răspuns decât originea bascilor43. cum ne asigură unii? Şi dacă n-au venit Stratificarea este în continuare anali- de acolo, atunci care anume să fie legă- zată de Hasdeu, prin două etape: turile lor de neam cu macedo-românii şi – peste stratul tracic, devenit la rândul cu istro-românii? În fine, grecii, albanezii, lui substrat, se aşează latinii, care dau naş- sârbii, bulgarii şi românii, grămădiţi toţi pe tere naţionalităţii traco-latine a românilor; aceeaşi Peninsulă Balcanică, sunt ei oare în – peste cea mai mare parte a stratului realitate nişte naţionalităţi deosebite, stră- român, devenit la rândul lui substrat, se in- ine una de alta, după cum s-ar părea a fi la stalează slavii, dând naştere naţionalităţii prima vedere?” româno-slavice a sârbilor şi naţionalităţii Acestea sunt problemele pe care le ri- româno-slavice a bulgarilor. dica Hasdeu şi pe care încerca să le limpe- Din această amestecătură de latini- zească în acest studiu, „probleme pe care zare a tracilor se sustrage numai neamul de mult timp le-ar fi dezlegat ştiinţa, dacă albanez, care constituie unicul supravie- întruna, pe fel de fel de căi piezişe, nu s-ar ţuitor nemijlocit al stratului antelatin şi fi silit să le tot încurce politica. Negreşit, po- datorită căruia se poate cunoaşte ce fel de litica unui stat poate şi chiar trebuie să se gintă a fost cea tracă. Din slavizarea latini- folosească de istorie la aşezarea instituţiilor lor s-au sustras numai românii din Dacia. interne şi a raporturilor externe ale naţiu- Acum vine o precizare interesantă pe care nii, tot aşa precum profită de astronomie Hasdeu o subliniază: „Macedo-românii, is- pentru marină sau de geometrie pentru tro-românii, aromânii din Pind şi rumerii cadastru; dar o politică uneltind falsificarea din Dalmaţia nu se trag din latini, ei se trag adevărului istoric este ca şi când ar cere să din cetele daco-române din Carpaţi, care dispară din spaţiul planetei Marte sau să se au trecut peste Dunăre în secolul al X-lea.”44 schimbe proprietăţile triunghiului. Pe greci, din cauza unei înalte culturi Eu unul, dacă aş şti că românii sunt literare în faţa căreia se închinau Scipionii ţigani sau că ungurii au descoperit Ame- şi Cezarii, romanii nu au putut şi poate nici rica, mi-ar pare rău, foarte rău, din punct nu au dorit să-i latinizeze. Cu toată scăde- de vedere al simpatiilor şi antipatiilor mele rea morală şi intelectuală, grecii totuşi au personale; totuşi nu m-aş sfii o singură cli- păstrat străvechea lor naţionalitate şi o vor pă de a spune adevărul în faţa tuturora”42. păstra în continuare. Amestecul medieval cu slavii, albanezii chiar şi cu românii nu a 41 HASDEU, B.P. Etymologicum Magnum Romaniae, reuşit să le schimbe structura etnică. Grecii Tom. III. Bucureşti : Stabilimentul Grafic I.V. Socec, 1893, p. XXXVII. 43 Ibidem. 42 Ibidem, p. VI. 44 Ibidem, p. VII.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 169 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL reprezintă o continuitate directă a vechilor tocului, un alt ostaş strigă cât îl ţine gura elini, tot aşa cum graiul kopţilor, fără de să se întoarcă ca s-o ridice: „Torna, torna, care nu s-ar fi putut descifra hieroglifele, fratre!” Aşa zice Teofane şi povesteşte Te- reprezintă o continuitate directă a vechilor ofilact. Aceste cuvinte erau în limba ţării, egipteni. Hasdeu merse mai departe: „Nu- adică în graiul locuitorilor din regiunea mai legionarii romani ar fi fost în stare să îi Balcanilor. Pentru întreaga oaste a lui Co- desnaţionalizeze pe greci, dar ei nu au fă- menţiol şi a lui Martin, fiind compusă din cut-o.” Autorul îl citează pe Mommsen când români, ţipătul Torna, torna, fratre! a pro- afirmă că: „În Grecia se învaţă mai puţin dus în sânul armatei o spaimă, pentru că latineşte decât se învaţă greceşte în Roma această expresie însemna retragere: întur- cea cuceritoare. Romanii îngăduie de bună nare sau reînturnare. Românii cu siguranţă voie grecilor să grecizeze întreaga parte au fugit înapoi, dar expresia Torna, torna, meridională a Peninsulei Balcanice, în care fratre ne-a rămas, încât istoricul trebuie procesul de grecizare începuse încă sub Fi- să binecuvânteze acea fugă, datorită unui lip şi Alexandru cel Mare. În Tracia propriu- catâr47. Acest episod se întâmpla în a doua zisă, devenită provincie romană cu un secol jumătate a secolului al VI-lea. înainte de cucerirea Daciei, inscripţiile până În locul numeroaselor dialecte tracice la Traian, sub Traian şi după Traian, sunt de altădată, după cuceririle romane, s-au aproape toate scrise în greceşte.”45 format trei mari dialecte traco-latine: da- Meritul acestui eminent cercetător, co-latin în Carpaţi, meso-latin în Balcani care a fost Hasdeu, este legată de descope- şi iliro-latin spre Adriatica. Aceste trei di- rirea originii primului cuvânt românesc: „E alecte alcătuiau o prelungire organică a comic şi totuşi foarte adevărat, că cel mai grupului dialectelor italiene. În secolele vechi monument al limbii române… se da- VI şi VII, apare un nou strat, cel slav, „care torează unui catâr, despre care vorbesc pe sporadic, fără să rămână pe loc, năvălind larg doi scriitori bizantini din secolul al VI- şi prădând, învârtindu-se şi apoi întorcân- lea: Theophanes şi Theophylactus Simo- du-se, aceşti slavi au făcut cunoştinţă cu catta. Începând de la Thunmann (filolog, Peninsula Balcanică cu mult timp înainte, profesor la Universitatea din Halle, 1774) şi fiind amestecaţi cu goţii, hunii şi avarii”48. până la Cipariu (1805-1887), de la Cipariu Savanţii slavişti sunt combătuţi cu multe şi până la mine (Hasdeu), toţi pe rând sunt argumente de către Hasdeu în privinţa te- nevoiţi a încăleca pe acest năzdravan de oriei acestora, care încearcă să dovedeas- catâr, fără de care nu am fi în stare astăzi că existenţa unor locuinţe compacte slave (1893) a dovedi printr-un text fără îndoială în Dacia. El afirmă în concluzie faptul că nu vechea latinizare a Traciei între Balcani şi există nicio dovadă serioasă despre aşeza- Dunăre. Era pe la anul 580.”46 rea slavilor în Peninsula Balcanică înainte Povestea este doar la început şi devi- de secolul al VII-lea49. ne din ce în ce mai interesantă: „Doi hat- Autorul acestui studiu ne propune să mani romani, Comenţiol şi Martin, ascunşi comparăm cele trei dialecte: daco-român în codrii Balcanilor, au năvălit de acolo pe al românilor propriu-zişi, macedo-român neaşteptate asupra barbarilor. Izbânda era al aromânilor şi cu cel istriano-român al ru- sigură dacă nu se întâmpla ca un catâr să merilor. Din această analiză se poate confi purtat o povară. Povara căzând de pe ca- stata: târ, fără s-o bage de seamă stăpânul dobi- 47 Ibidem, p. X. 45 Ibidem, p. VIII. 48 Ibidem. 46 Ibidem, p. IX. 49 Ibidem, p. XI.

170 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

– aceste trei dialecte diferă între ele VI. Cum a analizat Hasdeu cuvintele mai puţin decât dialectele provinciale din în dicţionar? Italia şi din Franţa; Litera A constituie un bun motiv pen- – dialectul daco-român prezintă o dez- tru Hasdeu de a prezenta un studiu care se voltare liniştită, fără zguduiri, aşa cum a fost întinde peste 50 de coloane. Această literă la macedo-români şi cu atât mai mult la is- este analizată din punct de vedere: triano-români, care a suferit din cauza colin- – grafic, începând cu alfabetul fenician dărilor (peregrinărilor, bejeniei) lor. Dialectul trecând prin cel sanscrit, latin, chirilic; daco-român a rămas nestrămutat în aceleaşi – fonetic, sub raport fiziologic, istoric, al condiţii teritoriale, climatice şi etnice. statisticei fonetice. Teoria lui Rösler este combătură de Un bun exemplu îl constituie analiza Hasdeu cu argumente plauzibile, conside- exclamării Aaoleo! Este explicat ca o inter- rând-o antilingvistică şi antiistorică. Antiis- jecţie care se pronunţă trisilabic: aa-o-leo. torică pentru că Rösler uită că popoarele Urmează exemplul oferit de D. Mihăilescu din veacul de mijloc se împingeau de la din Brăila, comuna Ceacâru, ca răspuns la nord spre sud, nici o dată de la sud spre chestionar. „Aaoleo, exclamă femeile, când nord. Uită de asemenea că românii erau îşi aduc ceva aminte. Bună oară: «Aaoleo! atunci ciobani, iar migraţiunile ciobanilor Bine zici; despre nenea Ion este vorba?»” Ex- sunt întotdeauna de la nord spre sud50. plicarea continuă cu următoarea precizare: În acest mod, avea să concluzioneze „Este o interesantă nuanţă a interjecţiei de Hasdeu, s-a produs formarea după secolul părere de rău aoleo, în care prin lungirea lui al X-lea a daco-latinilor rămaşi în Carpaţi, a, a crescut expresia surprinderii, scăzând care au păstrat numele de români, care în acelaşi timp noţiunea mâhnirii.” au avut două odrasle ale lor peste Dunăre: Nuanţele rafinate cu care explică armânii la sud de Balcani şi rumerii lângă Hasdeu în anul de graţie 1886 sunt o des- Trieste. fătare pentru cel care citeşte aceste explica- Acest studiu se încheie cu o declaraţie ţii atât de diversificate. „Aici este locul de a de rămas bun: „Lucrarea de faţă, o scurtă indica, în genere, extrema bogăţie a sferei sinteză a lucrării Perit-au dacii?, este ulti- interjecţiilor din graiul poporului român. O mul meu cuvânt asupra unor măreţe ne- vom constata adesea în cursul acestei ope- dumeriri, care m-au zdruncinat peste un re. Pe lângă mulţimea interjecţiilor deose- pătrar de secol. Căutând totdeauna adevă- bite, apoi fiecare din ele se mai diferenţiază rul numai pentru adevăr, fără niciun folos în câte două, trei şi mai multe forme pentru egoist şi fără nicio tentaţie şovinistă, sunt a exprima câte o fină adumbrire a emoţiei fericit de a constata că nu m-am contra- fundamentale. Fenomenul este cu atât mai zis niciodată în traseul fundamental, deşi instructiv, cu cât e străin limbii latine. Vechii mi-a plăcut a mă completa şi uneori a mă romani erau de tot săraci în interjecţii şi-şi rectifica eu însumi în amănunte. Dar feri- cârpeau acest neajuns împrumutând de la cirea mea cea mai mare este că rezultatul greci pe: euge, io, iu, evoe, papae etc. Grecii, definitiv al muncii mele nu împinge la dez- din contra, tot atât de vioi pe cât de magis- binare, ci îndeamnă la înfrăţire. Toate po- trali erau romanii, puteau să-şi exprime fie- poarele balcanice, Românii, Albanezii, Ser- care mişcare de simţământ printr-o altă in- bii şi Bulgarii, ne apar acum ca o singură terjecţie. Nu mai puţin avuţi, decât grecii şi familie strâns înrudită, ca veri şi cumnaţi.”51 românii, sunt în această privinţă albanezii.”52

50 Ibidem, p. XXXV. 52 HASDEU, B.P. Etymologicum Magnum Romaniae. 51 Ibidem, p. XXXVII. Tom. I, op. cit., pp. 57-58.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 171 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL

Dar Hasdeu se bucură când descoperă Tomul III începe cu litera B şi se termi- un arhaism, pentru că cercetările făcute de nă la cuvântul bărbat, pe o incursiune de el devin pasionante. Un asemenea exem- 1029 coloane, ne oferă o strălucită analiză plu de arhaism este adăvăsesc, despre enciclopedică, din care am selectat câteva care încă de la început autorul afirmă că cuvinte pentru a ilustra genialitatea aces- este unul dintre cele mai interesante, pe tui savant. care ne invită să-l urmărim mai întâi în ve- 1. Babac, babacă, sinonim cu tată, se chile scrieri: aude numai în Moldova printre orăşeni. – Un text din mitropolitul Varlaam Originea acestui cuvânt provine din turcul (Moţoc), 1643. „Strânsă tot feciorul cel mai babá cu acelaşi sufix dezmierdător ca şi în mic, şi se duse într-o latură departe şi aco- cazul duducă din turcul dudu, ambele din lo adâvăsi avuţia sa...” epoca fanarioţilor. Tot în Moldova se aude – În Noul Testament din 1648, adăvăsi- şi forma babae cu diminutivul băbăiţă, ase- re este înlocuit prin risipire şi cheltuire. mănător cu dudue şi duduiţă şi cu duducu- – Cu sens de prăpădit şi prădat îl găsim ţă54. la Dosoftei. 2. Bade, se utilizează în familie atunci Analizând graiul viu, Hasdeu alege când te adresezi unui frate sau văr mai în trei regiuni diferite pentru a explica sensul vârstă. Dar se utilizează şi atunci când te acestui arhaism: adresezi unui om mai în vârstă pe care do- – În Transilvania, tocmai în munţii reşti să-l onorezi. Este utilizat şi ca nume Abrudului, adjectivul dăvăsit este sinonim de botez. În Banat se utilizează forma bace cu prădat. sub influenţa foneticii sârbe. Din bade de- – În Oltenia, judeţul Vâlcea, com. Nisi- rivă o mulţime de diminutive: bădiţă cu peni, verbul dăvăsesc înseamnă cheltuiesc scurtatul biţă, bădică cu scurtatul bică, bă- mult. Ex: „S-a dăvăsit toată averea.” La am- diucă, băducă, bădicuţă, bădilă. Se foloseş- bele zone s-a pierdut prin „tocire” litera de te rar la oraş şi foarte des la ţară. Tatăl meu, la început a. care cu toate că s-a născut la Iaşi, avea – În Moldova, judeţul Vaslui, gă- rădăcinile din Brusturi, aproape de Târgul sim din nou forma iniţială şi anume adeve- Neamţ, îl auzeam foarte des alintând-o pe sesc cu sensul de tocmesc. mama mea cu adresarea biţă. Se poate Din compararea celor două surse – din spune, şi Hasdeu confirmă faptul că bade graiul viu şi texte vechi, autorul trage concu toate nuanţele lui, la români exprimă o cluzia că singurul sens fundamental pen- nuanţă de iubire, pe care nu o are nici frate tru adăvăsesc este tocmesc sau cheltuiesc, şi nici nene. pierd, slăbesc, mă despoaie. Hasdeu afir- În Transilvania numele propriu bade a mă că originea lui adăvăsesc este adver- fost foarte utilizat printre români. Autorul bul adversum. Din analiza paralelă făcută îl citează pe Densusianu, care afirmă că din pentru o filiaţiune logică a lui adăvăsesc acest bade s-au format numele a două fa- rezultă următoarea concluzie: adăvăsesc milii boiereşti din Făgăraş: Prima era Biţă cu sensul de cheltuiesc provine din media sau Bădiţă din Veneţia de Jos şi a doua Bica latinelor – advesatio (dare fiscală, tribut) şi sau Bădica din Voevodenii Mari. La slavi, adversio (mită) şi chiar, adversatus (un om onomasticul Bade nu există deloc55. ce şi-a pierdut minţile)53.

54 HASDEU, B.P. Etymologicum Magnum Romaniae. Tom. III, op. cit., p. 2258. 53 Ibidem, pp. 290-292. 55 Ibidem, p. 2301-2309.

172 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

3. Balş, veche familie din Moldova, teneşti, provenite evident din donaţii. constituie un bun prilej pentru Hasdeu să Hasdeu se întreabă, privind inscripţiile de facă o incursiune în genealogia acestei ce- pe monede, care erau fie latineşti, fie sla- lebre familii56. vone: „De ce sigiliile şi documentele sunt 4. Ban este, în primul rând, tratat pe în limba slavonă, pe când banii sunt im- larg cu semnificaţia lui de boierie în Mol- primaţi în limba latină?” Cât priveşte şirul dova, dar mai ales în Oltenia. Acest studiu domnitorilor şi anii lor de domnie, autorul este dezvoltat pe nu mai puţin de 21 de are anumite rezerve, afirmând că această coloane cu toate nuanţele şi foarte detali- problemă rămâne deschisă58. Cu multă at exemplificat. eleganţă, autorul nominalizează sursa Dar cuvântul ban cu semnificaţia lui acestor informaţii numismatice, ca fiind monetară constituie un studiu care cu- Dimitrie Sturdza, care constituie un obicei prinde 41 de coloane la care se mai adau- generalizat la Hasdeu, atunci când este gă trei planşe cu exemplificări de monede vorba de surse. litografiate cu o deosebită acurateţe de G. 6. Bandraburcă, una din numeroasele Voneberg din Bucureşti. Sunt descrise 40 denumiri româneşti provinciale ale carto- de monezi, faţă-verso din Moldova, înce- fului. Variante întâlnite: barabule, baraboi, pând cu domnia lui Bogdan (1348-1365) picioci, crumpenă59. şi terminând cu cele bătute de Eustratie 7. Basarabă, este considerat de Dabija (1662-1666). O menţiune specia- Hasdeu, cuvântul cel mai important din lă merită a fi evidenţiată referitor la cele întreaga limbă istorică a românilor. A fost imprimate de Despot (1561-1563), care o preocupare constantă pentru autor de a au o imprimare cu influenţe occidentale. clarifica cine au fost Basarabii, de unde şi Din Muntenia sunt prezentate numai 18 de când au apărut în istoria românilor. Din monede începând cu cele din perioada acest motiv subiectul va fi analizat pe 52 de domnie a lui Vladislav (1360-1375) şi de rubrici, împărţit în IX capitole cu toate terminând cu cele bătute de Radu Mihnea dedesubturile şi nuanţele posibile în acea (1658-1659). perioadă, 1893: Importanţa acestui studiu îl scoate în – Basarabii nu au fost o familie, ci o evidenţă Hasdeu atunci când afirmă ur- castă. Autorul susţine că o ramură a Basa- mătoarele: „Banii moldoveneşti şi munte- rabilor era aşezată în Transilvania, în ţara neşti sunt dintre mărturiile cele mai pipă- Haţegului, confirmată prin documentele ite a trecutului vieţii noastre naţionale şi rămase de la Kemeny din 1592. au o importanţă cu atât mai mare, cu cât – Basarabă este compus din titlul Ban şirul lor începe din perioada fondării Prin- şi din numele de familie Sarabă. Din punct cipatelor. În perioada anilor 1348-1551 au de vedere sintactic şi fonetic, Basarabă domnit în Moldova 28 de principi dintre este Ban Sarabă. Marea castă oltenească în care 14 au bătut monede. În Muntenia, secolul al X-lea, din care a izvorât dinastia în perioada 1272-1552, au domnit 32 de Basarabilor, se numea: Sarabă. principi dintre care 12 au bătut monede.”57 – Sarabi este numele castei nobiliare În anul în care redacta Hasdeu acest la Daci. Printr-o logică succesivă, Hasdeu studiu (1893), Academia Română avea descoperă că nobilimea dacică şi sarcer- deja în colecţii peste 2000 de monede dotală, purta pe cap zarabi, de unde se moldoveneşti şi peste 400 monede mun- presupune că saraba înseamnă cap şi în

56 Ibidem, p. 2392-2395. 58 Ibidem, p. 2432. 57 Ibidem, p. 2428. 59 Ibidem, p. 2462.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 173 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL continuare se face legătura precum Sarabi începe să o descopere atunci când afirmă ar însemna „căpetenii”. că Bâcul are o importanţă istorică dato- – O urmă a dacicului Saraba în graiul rită unui monument dintr-o perioadă cu românesc de astăzi (1893). multe secole înainte de apariţia slavilor – Împăratul roman Liciniu a fost dac pe acele meleaguri. Acel monument se din casta Sarabilor. cheamă în popor Cheile Bâcului. Un text Concluzia lui Hasdeu se bazează pe din Dimitrie Cantemir este citat de autor studiul istoriei de o mie de ani a Basarabi- ca punct de plecare în acest studiu: „Chi- lor, fie sub numele lor primitiv de Sarabi, şinău, lângă râul Bâc, este un târguşor fără fie după alipirea cu acel titlu de Ban. Ba- însemnătate. Nu departe de el se vede un sarabii nu au părăsit niciodată Oltenia şi şir de pietroaie foarte mari, aşezate în linie Haţegul, după secolul al XII-lea. dreaptă, ca şi când le-ar fi pus acolo meş- 8. Basarabia, provincie între Prut şi teşugul omenesc… Unele din acele pie- Nistru. Înainte de 1812 era partea de sud- troaie sunt nişte pătrate de trei sau patru est a Moldovei învecinată cu gurile Dună- coţi şi şirul lor, trecând peste Nistru, merge rii şi Marea Neagră. Înainte de secolul al până la Crâm.”62 Regretul autorului este că XV-lea era în cadrul Moldovei. Basarabia în descrierea lui D. Cantemir nu se preci- era sinonimă cu Bugeac, care aparţinea zează „de unde începe şirul de pietroaie”. tătarilor, în afară de oraşele Ismail, Chilia şi Hasdeu trece în revistă mai mulţi autori Akkerman, pe care le stăpâneau turcii. În care au scris despre acest „monument” prima jumătate a secolului al XV-lea dom- printre care amintim pe: Sulzer (1781); co- nul muntean Basarab stăpânea teritoriul lonelul rus Meier (1794); grecul Dimitrie de pe ambele maluri ale Dunării până la Philippides; Stürmer (1838), dar în final Marea Neagră. Hasdeu preciza faptul că se limitează la două surse mai credibile şi românii din Basarabia nu se intitulau basa- anume: poetul Constantin Stamati şi căpi- rabeni, ci numai moldoveni60. tanul Zaşciuk. 9. Bâc, râu remarcabil sub raport arhe- Constantin Stamati, care locuia la Chi- ologic, pe care Hasdeu îl va trata cu mare şinău, într-o notiţă scrisă la 1850, în ruseş- atenţie în 22 de coloane. Localizarea aceste, despre antichităţile Basarabiei, spunea: tui râuleţ, aşa cum îl clasifică autorul înce- „Ca la trei verste mai jos de Chişinău se pe din partea muntoasă de nord al Basara- vede un şir în linie dreaptă de lespezi foar- biei, trece pe lângă Chişinău şi se varsă în te mari, îngropate până la jumătate în pă- Nistru lângă satul Gura Bâcului. Originea mânt, pe care locuitorii le numesc cheile acestui nume îl va preocupa pe autor afir- râului Bâc. Acest şir de pietre începe de la mând că „din fericire, există un mijloc me- Prut, construit în chip de perete, trece prin todic de a găsi etimologia Bâcului. Cea mai codrii Căprianei şi taie în lat întreaga Basa- veche menţiune despre acest râu, pe care rabie. Locuitorii însă, din timp în timp, dez- o cunosc eu, ne întâmpină în hrisovul lui groapă acele pietre, astfel că vechiul zid se Alexandru cel Bun din 1420, publicat de distruge.”63 Venelin, unde de două ori acest râu este Cea mai bună descriere statistico- numit Bâcoveţ. Originea acestui cuvânt geografică a Basarabiei în acea perioadă vine din slavă care înseamnă taur”61. (1862) era considerată de Hasdeu, lucra- Acest nume trebuia să fi avut din carea căpitanului Zaşciuk (ofiţer rus de stat- pul locului o legendă a sa, pe care Hasdeu major) care, din însărcinarea guvernului

60 Ibidem, pp. 2592-2594. 62 Ibidem, p. 2793. 61 Ibidem, p. 2790. 63 Ibidem, p. 2795.

174 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) rus, avea să scrie: „De la actualul Chişinău 10. Bălţi este explicat de Hasdeu ca fi- în direcţia către Prut prin codrii Căprianei ind un oraş din Basarabia. Numele acestei se întinde un şir de lespezi pe jumătate în- localităţi nu este altul decât pluralul româ- gropate în pământ. Acele lespezi s-au mai nesc de la baltă. Este poziţionat între două conservat încă în unele locuri, iar despre râuleţe mocirloase (Răut şi Răuţel), care-l altele mai povestesc ţăranii, le-au luat rân- preface toamna şi primăvara într-un cuib duri-rânduri pentru trebuinţa lor. Nu cred de friguri. Pentru a ilustra acest nume, au- că cineva se va apuca a dovedi că acele torul citează un vers din Alecsandri: pietre formau oarecând un zid compact, „Maica s-a luat prin ţară din dosul căruia vechii locuitori se vor fi Să ne strângă grămăgioară apărat contra invaziilor răpitorilor vecini. Să ne deie-n Bălţi la şcoală, Acele pietre mergeau fără întrerupere prin Mai bine-am muri de boală; păduri, prin bălţi şi prin râpe. După toate Moscălesce să-nvăţăm probabilităţile, ele serveau, ca şi şanţuri- Şi la şcoală să intrăm…” le de pământ, drept semne de hotar… În „Sat până în 1818, Bălţi a fost vizitat delimitările posterioare ale unor moşii mă- în trecere de împăratul Alexandru I, care năstireşti din Basarabia, mai ales ale celor aici a primit de la fratele său Nicolae ştirea din zona cea păduroasă a districtelor Chi- despre naşterea marelui duce Alexandru, şinău, Orhei şi Iaşi, se menţionează în acte devenit în urmă Alexandru II. De bucurie, şiruri de pietre sau lespezi, împlântate în plecând din Bălţi, ţarul a poruncit ca acest pământ şi rămase din timpuri vechi.”64 sat să fie pe viitor oraş.”67 După o notiţă manuscris de la tatăl lui 11. Bănat. Ne interesează acest cu- Hasdeu, autorul consemnează o mărtu- vânt, pentru că Hasdeu, în analiza făcută rie autentică: „Blocuri de piatră înfipte în pe nu mai puţin de 97 coloane, pomeneş- pământ, aproape de Chişinău, pe moşiile te de un anumit dicţionar mai puţin cu- Petricani şi Ghidighiş.”65 Această mărturie noscut. constituie o indicaţie precisă topografică, Într-o scrisoare expediată din Pesta la 1 dar este încă foarte departe de a clarifica august 1871, publicată în revista Columna cine a construit aceste „monumente”. Ar- lui Traian, Hasdeu mărturiseşte următorul gumentele istorice, consemnate cu o se- episod interesant: „Şcolile fiind în vacanţă, lecţie logică, încercând să demonstreze Biblioteca Universităţii din Pesta era închi- existenţa unui triunghi de apărare, l-au să. Mulţumită amabilităţii d-lui Dr. Francisc determinat pe Hasdeu să emită următoa- Toldy, profesor, bibliotecar şi unul dintre rea ipoteză privind originea acestor pietre: învăţaţii cei mai renumiţi ai Ungariei, ea mi „Sunt anterioare erei creştine, se datorează se deschise pentru trei ore. Acest interval, naţionalităţii celtice a Bastarnilor, care au mai mult decât scurt, mi-a procurat totuşi format din Basarabia sudică o formidabilă ocazia de a face două descoperiri foarte cetate, înconjurată din trei părţi de Prut, preţioase, mai cu seamă din punct de ve- Nistru, gurile Dunării şi Marea Neagră, iar dere al lingvisticii române. Cea dintâi, este din partea a patra apărată de o zidărie gi- un manuscris cu totul necunoscut, întitu- gantică, din care – după o durată de două lat: Dictionarium Valachico-Latinum…” 68 mii de ani – secolul viitor nu va mai găsi Pentru că în acel moment Hasdeu nu nicio urmă.”66 a putut să-l studieze în profunzime, după doisprezece ani, autorul avea să mărturi- 64 Ibidem, p. 2796. 65 Ibidem. 67 Ibidem, pp. 3089-3090. 66 Ibidem, pp. 2809-1810. 68 Ibidem, p. 3106.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 175 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL sească următoarea etapă legată de acest ugat texte este cel care a scris două pagini manuscris: „În vara din 1883, eu mă opri- întregi, 171 şi 172. Un altul s-a şi semnat sem în Pesta mai multe zile pentru a trage cu numele Lancsa Josika pe pagina 20. Mai o copie de pe o bună parte a manuscrisu- sunt vre-o câteva adaosuri scrise de mâna lui. De aici, întorcându-mă în ţară, el mi s-a posesorului din 1742, care tot el, pe prime- trimis (manuscrisul, n.a.) chiar la Bucureşti, le patru pagini a încercat a da sinonimica graţie extremei amabilităţi a capilor Bibli- ungară a cuvintelor române, de ex.: Abure, otecii Universitare din Pesta, dr. Szilagyi Vapor.”70 şi dr. Szadeczky. În acest mod am putut Din analiza comparativă a textelor să-mi întregesc lucrarea şi s-o mai revăd, scrise de diferite persoane, Hasdeu avea având originalul înaintea ochilor.” să remarce faptul că cei care au făcut adă- Descrierea acestui document, atât de ugirile, nu ştiau bine româneşte, pe când preţuit de Hasdeu, a fost făcut cu multe autorul iniţial poseda limba română la detalii, care îl caracteriza pe fostul director perfecţie cu dialectul său provincial. A ră- al Arhivelor din România: „Înainte de 1742, mas ca Hasdeu să găsească argumentele Dictionarium Valachico-Latinum forma un necesare pentru a preciza anul când a fost volum nelegat de 172 de pagini, aruncat redactat acest dicţionar. Dintre multiplele undeva cu neîngrijire, aşa că ultimele şase argumente prezentate de autor, semna- foi, începând de la pagina 161, mucegăi- lăm pe cele mai importante: seră de umezeală. Ajuns în această jalnică – manuscrisul a fost legat nu mai târ- stare, manuscrisul a fost dat ca să se lege ziu de anul 1742, probabil în acel an; în piele la un loc cu 92 de foi de hârtie albă. – până a fost legat, el trecuse prin „doi Legătorul însă era atât de nedibaci, încât sau trei stăpâni” care au făcut adăugiri; din unele foi au fost tăiate câte un rând – sub raportul hârtiei, primele 172 de scris sau cel puţin o parte din litere. După pagini se deosebesc de cele 92 de file adă- ce s-a legat bine-rău, posesorii succesivi ugate la legarea dicţionarului. Aceste ul- au început a scrie câte ceva pe foile cele time file sunt cu hârtie groasă fără niciun albe, dintre care unul: «Itinerarium, An. semn de fabrică. Cele 172 de pagini sunt 1742… Cibinium.»”69 scrise pe o hârtie fină, având ca semn de Studiul efectuat de Hasdeu pe acest fabrică: de o parte, două chei încrucişate; manuscris relevă şi alte aspecte pe care le de alta, acele trei gloanţe şi două litere, considerăm interesante, fiind vorba de pri- care apar figurate şi pe documentele ro- mul dicţionar românesc. mâneşti de la începutul secolului al XVII- Hasdeu ne prezintă în continuare in- lea şi chiar de pe la începutul secolului al tervenţiile efectuate pe acest manuscris XVI-lea, cum ar fi, de exemplu, actele de cu detalii interesante: „Scris de autorul său la 1596, 1605 şi 1636 publicate în Cuvente cu o cerneală aproape galbenă şi cu o or- den bătrâni; tografie mai mult sau mai puţin raţională, – singurul oraş din Moldova menţio- a fost completat din când în când cu câte nat în dicţionar, este Suceava. Acest lucru un cuvânt scris la margine de altcineva, ba îl determină pe Hasdeu să facă presupu- chiar de alţi doi şi trei, cu o cerneală nea- nerea că documentul poate să fi fost scris gră, cu ortografie curat ungurească şi cu o înainte de 1600, pentru că după această învederată nepricepere a foneticii româ- dată Suceava îşi pierde însemnătatea în ne… Cel mai vechi dintre cei care au adă- faţa Iaşului;

69 Ibidem, p. 3107. 70 Ibidem, p. 3108.

176 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

– un criteriu interesant în aparenţă este mai vechi vocabular al limbii române, adi- sesizat de Hasdeu atunci când afirmă faptul că traducând din româneşte într-o limbă că autorul manuscrisului cunoştea porum- străină, iar nu viceversa. Şi ce vocabular! bul sub denumirea de kukurudz, pe care îl Peste cinci mii de cuvinte.”71 are consemnat în lista plantelor de la sfâr- Ultimul cuvânt tratat în dicţionar de şitul manuscrisului. În România, porumbul Hasdeu a fost BĂRBAT. Însuşirea de a avea moldovenesc, păpuşoiul, s-a introdus, afir- sau de a putea purta barbă, a dat un sens mă Hasdeu, cam pe la începutul secolului al acestui cuvânt. O remarcă interesantă pe XVIII-lea, dar informaţia nu constituie un ar- care o face Hasdeu în legătură cu cine gument serios pentru a descifra vechimea poartă barbă: „În timpul colonizării Daciei, manuscrisului. Are totuşi o relevanţă în după cum se poate constata pe basorelie- multitudinea argumentelor cu care Hasdeu furile Columnei lui Traian, toţi legionarii ro- „jongla” în dorinţa lui savantă de a desco- mani erau raşi şi numai cei din cetele auxi- peri vechimea acestui manuscris; liare, compuse din barbari, se văd oameni – dacă nu s-a putut preciza cu certi- bărboşi; dacii însă toţi purtau barbă.”72 tudine data când a fost scris dicţionarul, Cele două Addende poziţionate la sfâr- acum vine locul argumentelor legate de şitul volumelor scot în evidenţă recunoş- locul unde a fost scris şi indirect dialectul tinţa autorului faţă de cei care i-au semna- utilizat la scrierea lui. Din Moldova autorul lat anumite lipsuri: manuscrisului cunoaşte numai Suceava; – „Pentru indicarea primei erate sun- din Ţara Românească sunt menţionate tem recunoscători d-lui H. Tiktin73 din Iaşi, trei localităţi istorice: Argish, Bukureshty şi care a binevoit a o semnala. Vom profita şi Kraiova; din Transilvania menţionează: Bel- pe viitor cu gratitudine de orice îndreptări gradul Ardaluluj (Alba Iulia), Deva, Haczeg, analoage din partea lui.”74 Koloshvar, Sibiny; din Banat sunt nomina- – „Cu steluţe în cap sunt comunicările lizate: Kricsova, Logosh, Macsova, Marga, din partea d-lui Aureliu Candrea75.” 76 Aurel Marmure, Strem, Teiuş, Timish, Timishan, Candrea, atunci când a comunicat obser- Timishore, Krish. Din această înşirare de vaţiile sale lui Hasdeu, avea doar 21 de ani. denumiri, Hasdeu trage concluzia că autorul dicţionarului era bănăţean din regi- (Va urma) unea Lugojului pentru că cele mai multe localităţi menţionate sunt din apropierea 71 Ibidem, pp. 3109-3113. Lugojului. Adăugăm şi remarca referitoare 72 Ibidem, p. 3250. la faptul că în perioada 1640-1700, româ- 73 Tiktin, Heiman (Hariton) 1850-1936, lingvist nii din Lugoj aveau o mişcare literară omo- român. Originar din Germania, a trăit mult timp genă, remarcabil scrisă cu litere latine. În la Iaşi, apoi din 1912 s-a stabilit la Berlin, unde a această analiză sunt remarcaţi trei scriitori: ţinut cursuri de limba română. Membru de onoa- Ştefan Fogaraşi, Mihai Haliciu şi Ion Viski, la re al Academiei. A publicat: Studii de filologie ro- care Hasdeu mai adaugă pe cel care a scris mânească; Gramatica română; Dicţionar român- acel Dicţionarium Valachico-Latinum şi german. Mic dicţionar enciclopedic. Bucureşti : Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 1766. pe care îl numeşte: Anonymus Lugoshien 74 HASDEU, B.P. Tom. I, op. cit., Addenda, p. IV. sis. Un punct comun al acestor patru scri- 75 Candrea, Aurel (1872-1950), lingvist şi filolog itori este faptul că toţi scriu româneşte cu român. Autor, împreună cu O. Densusianu, al Dic- litere latine, dar cu ortografie ungurească. ţionarului etimologic al limbii române. Elementele – în concluzie, Hasdeu avea să afirme: latine (1914) şi, cu Gh. Adamescu, al Dicţionarului „Dictionarium Valachico-Latinum este cel enciclopedic ilustrat (1931). 76 HASDEU, B.P. Tom. III, op. cit., Addenda, p. XVIII.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 177 BiblioPolis

LA COLEGII NOŞTRI

PĂSTRAREA MEMORIEI ŞI A VALORILOR POPORULUI ROMÂN REPREZINTĂ UN GEST DE JUSTIŢIE ISTORICĂ

Valentina CIOBANU, şefa bibliotecii Liceului Teoretic „Dante Alighieri”

„Ostaşi ce-aţi căzut pentru ţară, Viteji ai credinţei, soldaţi, Oriunde-n morminte voi staţi, Vă fie ţărâna uşoară!” (Mircea Dem. Rădulescu)

Comunicarea în societatea autohtonă Vasile Şoimaru este primul român care este alimentată în permanenţă de cunoş- în cei 70 de ani de după infernala bătălie tinţele pe care le posedă fiecare dintre noi de la Cotul Donului a vizitat acele locuri despre un eveniment sau altul. Însă cel şi, lăsând în urma sa o cruce şi un tricolor, mai bun instrument capabil să cultive o este, deocamdată, unica dovadă că aco- poziţie civică activă şi verticală este ADE- lo zac confraţii noştri, care şi-au dat viaţa VĂRUL. Cartea, despre care s-a vorbit la pentru eliberarea Basarabiei în luptele din evenimentul din luna decembrie 2013 la 1942-1943. Doctorul în economie Vasile Liceului Teoretic „Dante Alighieri” – Cotul Şoimaru a spart gheaţa prin editarea cărţii Donului 1942: eroism, jertfă, trădare –, nu Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare, este doar o carte, o localitate din Rusia sau astfel deschizând o pagină a istoriei prac- un cîmp de luptă. Cotul Donului este un tic dată uitării. Eroii acelei lupte, printre fenomen fără precedent care a zguduit care erau şi basarabeni, sunt demni de cea destinul poporului român. mai înaltă apreciere şi un exemplu de lup- Cotul Donului 1942 este un volum ne- tă pentru Unirea Neamului. cesar pentru recuperarea adevărului. Lec- La această prezentare, domnul Vasile turarea şi analiza cărţii s-a încununat în Şoimaru a declarat că organizarea unui accepţiunea elevilor clasei a 9-a „B” cu un eveniment declarat acestei cărţi este un moment inedit prin care aceştia au rela- pas foarte curajos. În bătălia de la Cotul tat despre propriile lor descoperiri. Elevii Donului s-au stins din viaţă 150 000 de au remarcat că din cei 700 000 de ostaşi ostaşi români care au trecut Prutul pen- români decedaţi pe parcursul celui de-al tru a-i dezrobi pe basarabeni, însă ei nu Doilea Război Mondial, peste 200 000 au se puteau opri la Nistru pentru că armata pierit la Cotul Donului. În momentul cul- sovietică ar fi ripostat imediat şi a doua zi minant, în care războiul cuprinsese 61 de ar fi revenit la Prut. De aceea, ei au mers state ale lumii. până la capăt. Doar că nici comandamen-

178 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) tul german şi nici cei de la Bucureşti nu dublă au luptat pentru ţară şi au murit au reuşit măcar să le aducă haine de iar- pentru ea. Acesta a remarcat că „chiar nă, ostaşii nu aveau ce îmbrăca, nu aveau dacă nu am câştigat bătălia, oricum provizii şi nu puteau ţine piept unei forţe avem memoria. Martirii de la Cotul Do- care era de 7-11 ori mai pregătită cu tehni- nului au nevoie de rugăciunile noastre, că şi cu îmbrăcăminte, astea sunt precon- iar manifestarea organizată este încă o diţiile faptului că acolo, la Cotul Donului, mică piatră adusă la construcţia memo- au căzut atâţia ostaşi sărmani. Şi nu este rialului ostaşilor români”. Andrei Covrig, familie în România care să aibă pe cineva colonel în rezervă, preşedinte al Asocia- căzut acolo, un tată, un bunel, un unchi, ţiei de Drept Umanitar din R. Moldova şi un frate. Această denumire este un sim- al Asociaţiei absolvenţilor moldoveni al bol al marii tragedii a Armatei Române. Centrului European „George C. Marshall” a Armata nu a suferit niciodată o astfel de făcut o prezentare a mormintelor ostaşilor înfrângere. Dar catastrofa nu a fost numai români de pe teritoriul R. Moldova. atunci, este şi acum. Au trecut 70 de ani de În cadrul aceluiaşi eveniment, poetul, la luptele la Cotul Donului şi nu este niciun publicistul şi redactorul Ionel Capiţă a ve- cimitir al ostaşilor români căzuţi. Germanii nit cu o lecţie vie de patriotism şi dedicare au obţinut acordul administraţiei ruseşti valorilor fundamentale umane şi celor ro- şi au amenajat un cimitir pentru că la ace- mâneşti. Într-o relatare a sa, Nicolae Dabija eaşi bătălie de la Stalingrad au decedat şi spunea că domnul Ionel Căpiţă se identi- 240 000 de germani. fică cu lucrurile frumoase, eterne: ţara cu Părintele Viorel Cojocaru, preot al toate ale ei de la pămînt şi pînă la stele, Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” omul cu durerile şi bucuriile sale. Se vrea şi preot paroh al „Bisericii Inimii Tăcute”, a fi un luptător, cîntă Neamul românesc, ambele din Chişinău, în toamna anului limba, strămoşii, părinţii, dorul, pământul, 2013 a devenit unicul preot basara- Carpaţii. bean care a mers la Cotul Donului şi a Elevii clasei a 9-a „A”, sub egida pro- binecuvîntat acele locuri, oficiind şi un fesoarei E. Ghedea, au făcut o prezentare mic parastas pentru cei căzuţi. Părin- a lucrărilor poetului Ştefan Sofronovici, tele Viorel a declarat că ostaşii români poezia căruia demonstrează mândria pe au parcurs un drum anevoios, locurile care o poartă acesta pentru originile sale acelea gemeau de suflare românească. rurale şi datoria pe care o face acesta din a Ostaşii flămânzi şi îngheţaţi cu o jertfă resuscita dominantele satului basarabean.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 179 BiblioPolis LA COLEGII NOŞTRI

Versurile sale, asemeni unor valuri care lui, Galina Carauş, să vină cu iniţiativa de vorbesc, readuc în conştiinţa contempora- a formula din partea liceenilor de a adresa nilor istoria zbuciumată a neamului nostru un Apel oficialilor români pentru inaugu- care, în unele cazuri, pare a fi părăsită şi de rarea la Cotul Donului a unui Memorial de către Dumnezeu. onoare al eroilor români căzuţi la datorie Toate acestea au determinat ca la pe Frontul de Est în cel de-al Doilea Război finele evenimentului, directoarea liceu- Mondial.

Apel către membrii Senatului şi Preşedintele României, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din România, ataşatul militar al Ambasadei României la Chişinău, liceenii români de pretutindeni

Istoria reprezintă un subiect adesea discutat pe parcursul istoriei statului independent Republica Moldova. Multe fapte sunt puse la îndoială dar sunt şi lucruri foarte clare şi care necesită tratarea cu maximă atenţie şi consecvenţă. O asemenea realitate reprezintă moartea a sute de mii de ostaşi români în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. România dispune de baza legală pentru iniţierea unor proiecte, din moment ce este parte la Convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire la apărarea victimelor de război şi protocoalele adiţionale la ele din 1967. Atitudinea autorităţilor române faţă de cimitirele străine de pe propriul teritoriu este una plină de respect, tocmai de aceea se presupune că şi ceilalţi actori internaţionali vor fi dispuşi să contribuie la îngrijirea şi amenajarea cimitirelor şi mormintelor militare. Poporul român poate să se alieze la popoarele europene şi să urmeze exemplul acestora (Germania, Italia, Ungaria şi altele) care, după 1989, au inaugurat pe teritoriul Rusiei adevărate complexe ale eroilor lor în locurile de maxim tragism pentru armatele lor. O cugetare militară spune: „Războiul se termină atunci când este înmormântat ultimul soldat.” Noua generaţie solicită înfăptuirea unui gest de justiţie istorică în raport cu memoria şi valorile poporului român. În cadrul ultimei prezentări a primei ediţii a cărţii Cotul Donului 1942 la Liceul Teoretic „Dante Alighieri” din Chişinău, noi, liceenii, am iniţiat prezentul Apel către conducerea României pentru inaugurarea la Cotul Donului (Rusia) a unui Memorial de onoare al eroilor români căzuţi la datorie pe Frontul de Est în cel de-al Doilea Război Mondial. E timpul ca toţi românii de-o singură suflare să se unească într-un îndemn, într-o speranţă, de a avea posibilitatea să aprindă o lumânare în locurile grelelor bătălii din 1942-1943 de la Cotul Donului (Rusia). Îndemnăm la solidarizarea societăţii civile în dezbaterea publică a chestiunii în ca- uză. Doar printr-un front comun, vom fi auziţi de autorităţi şi vom determina anumite acţiuni concrete. E o metodă probată de colegii noştri din multe ţări ale lumii, inclusiv colectarea de semnături ale liceenilor români de pretutindeni. 20 februarie 2014 Semnat: elevii, părinţii şi corpul didactic al Liceului Teoretic „Dante Alighieri” din Chişinău

180 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

INVITAŢIE LA DEZBATERE

ÎN SUS PE SCARA CE DUCE-N JOS SAU BIBLIOTECA – MELESTEUL ÎNCĂPĂŢâNĂRII NOASTRE Alexandru-Horaţiu FRIŞCU, scriitor, director, Filiala Cornului În copilărie aveam o mare satisfacţie cartea va pierde în scurt timp competiţia ca, în lipsa tatei, să meşteresc ceva în tâm- cu tehnica computerizată şi va ieşi din plărie. Făceam diferite obiecte care de care ecuaţia lumii civilizate. Dacă nu chiar de- mai deocheate. Îndeosebi, pentru a sur- finitiv, atunci într-o proporţie foarte mare. prinde şi a linişti (când era cazul) surorile De viitorul cărţii este preocupată as- mai mici, confecţionam jucării şi cărucioa- tăzi din ce în ce mai multă lume. Problema re. Într-o zi, nu mai ţin minte ce meşteream, cardinală care se pune este: va fi sau nu dar tare doream ca acel obiect să fie origi- cartea tipărită înlocuită de cartea electro- nal şi frumos şi, tot şlefuindu-l, l-am stricat nică? Robert Sole, într-un articol publicat de tot. Seara, văzându-mă cam necăjit, tata recent în revista franceză Le monde des m-a întrebat ce-i la mijloc. Auzind de stân- livres, constată alarmat: „De-a lungul isto- găcia mea, mi-a spus zâmbind: „Tu ai păţit riei, multe biblioteci au fost transformate ca şi omul cela care a pornit să facă un stâlp în scrum, victime ale unor catastrofe natu- la poartă şi i-a ieşit un melesteu!” Era vorba rale sau ale unor ruguri aprinse de mâna de un om care, din exces de zel, a tot cioplit omului. Astăzi, cărţile nu mai par amenin- stâlpul până l-a făcut mic de tot, dar care nu ţate atât de foc cât de zânele informaticii. Şi s-a lamentat şi a terminat în a-l face... me- totuşi! Ca să citeşti, de exemplu, un roman, lesteu. Teamă mi-e că ceea ce facem astăzi cartea tipărită rămâne suportul cel mai cu Biblioteca seamănă cu această poveste. practic. Cartea este ca roata, o perfecţiune Atât de mult şi insistent asudăm la moder- imposibil de depăşit... nizarea ei, încât, nu-i exclus, ca într-un viitor Nimic nu e mai efemer decât supor- nu tocmai îndepărtat să nu se aleagă nimic turile nou-create. Instrumentele noastre din ea. Tot căznindu-ne să o schimbăm la de stocare se demodează rapid. Deja nu faţă, să nu-i periclităm esenţa... mai avem tehnică adecvată ca să citim Am pledat mereu pentru o bibliotecă dischetele anilor ’80 din secolul trecut. în sensul clasic al cuvântului şi nu-mi con- Cartea tipărită face faţă mai bine ravagiilor vine când alte invenţii vin peste ea. Evi- timpului... Descoperirea tiparului a permis dent, toate născocirile omenirii au dreptul stocarea în cărţi a unei bune părţi din me- la viaţă, dar eu sunt contra amestecării lor, moria umanităţii. Internetul, la rândul lui, fie şi cu mici beneficii de moment. Dese- ne rezumă la detalii şi ne îneacă în infor- ori se întâmplă ca mai multe invenţii / idei maţii, de cele mai multe ori nerelevante amestecate, care aparent se îmbină ar- şi inexacte. Vom fi capabili să încredinţăm monios, sfârşesc în a se exclude reciproc. maşinilor sarcina unor cunoştinţe pentru Dacă nu vom lua urgent măsuri radicale, reînnoire şi să ne consacrăm noi înşine cu-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 181 BiblioPolis invITațiE la dezbatere noaşterii? Împreună cu soarta cărţii este în o «nouă viaţă», o «altă viaţă»... Şi viaţa noas- joc şi viitorul celor care o citesc”. tră unde este?” Umberto Eco face o afirmaţie şi mai Şi filozoful Gabriel Liiceanu are une- şocantă: „Odată cu internetul revenim în le rezerve vizavi de această tehnologizare era alfabetului.” Îngrijorat de viitorul cărţii a lecturii: „Gândiţi-vă o clipă la e-mail. Ce este şi ilustrul autor de cărţi de anticipaţie eficace e! Dar ne răpeşte amprenta spiritu- Ray Bradbury: „Am scris cândva o poveste ală vie care este scrisul celuilalt. Cum să-mi groaznică despre soarta cărţii şi ea, cu pă- imaginez o scrisoare de la Cioran primită pe rere de rău, devine realitate. Am impresia laptop? Când scot astăzi din plic o scrisoare că moare cartea. Cartea pe suport electro- a lui Cioran din anii ’80, am senzaţia că ţin nic – nu e carte.” între degete aurul fiinţei lui... Nu suntem, Cunoscutul psihiatru Florin Tudose la prin globalizarea neapărată, mai imbecili, întrebarea Criticii internetului identifică în cum zic unii, dar în mod sigur, mai sumar el multe elemente de dezumanizare. Este în- omeneşte!... Blogul plăteşte spontaneitatea temeiată această îngrijorare?, adresată de şi viteza comunicării cu un grad mai mare un reporter, răspunde: „Şi încă cum! Dum- de efemer. Cartea se deschide, ce-i drept, nezeu a pus suflet numai în oameni, n-a mai greu, dar, odată gestul deschiderii făcut, pus şi în computere sau în reţeaua inter- ea realizează un grad de complicitate cu ci- net. Or, dacă nu-ţi oferă suflet, că n-are de titorul pe care blogul nu-l poate obţine.” unde, internetul îţi stă la dispoziţie doar ca Şi ca tacâmul să fie plin, la toate aceste mimarea sufletului, în cel mai bun caz. De „merite” ale internetului trebuie neapărat regulă, dacă eşti încă tânăr necopt, te paş- să mai adăugăm unul – nocivitatea. Este te pericolul căderii în «cazanul cu smoală», demonstrat ştiinţific, că undele electro- unde dezumanizarea ia forme extreme. Trei magnetice care pătrund adânc în celulele liceene din România – eleve chiar la un li- noastre pot modifica temperatura anumi- ceu pedagogic, deci viitoare educatoare – tor ţesuturi, ceea ce conduce la serioase au lovit, apoi au ars cu ţigara pe faţă şi au dereglări de sănătate. Oare ce preţ va tre- umilit o colegă mult mai mică, cu scopul bui să plătim în viitor pentru aceste inovaţi de a înregistra toată oroarea pe camera vi- tehnologice, care acum ni se par o mană deo a telefonului şi a o posta pe internet. cerească? Nimeni nu ştie încă, dar efectele Fapte asemănătoare se întâmplă peste tot lor le vom simţi, cu siguranţă, într-o bună în lume... Internetul este un univers mirific, zi. Nu există câştig în stare pură. Nicioda- dar şi malefic. El face de zece ori mai rele lu- tă când câştigi nu ştii ce pierzi. Important crurile rele şi de zece ori mai bune lucrurile este ca preţul plătit pentru pierdere să nu bune. Marea problemă este accesul liber fie mai mare decât cel plătit pentru câştig. al minţilor necoapte, incapabile de a face Or, tocmai aici e toată buba... o alegere. În Japonia au fost cazuri în care Şi, paradoxal, necătând la toată aceas- tinerii şi-au înjunghiat părinţii, când aceştia tă zestre bogată de proprietăţi nocive ale au încercat să-i desprindă de la calculator... internetului, Bibliotecile continuă cu ob- Unde o să ajungem? La un nou Turn Babel. stinaţie, în fel şi chip, să atragă tineretul La jocul acesta numit «second life», unde îţi la utilizarea lui, promovând totodată se- poţi cumpăra «pe lumea cealaltă», ceea ce dentarismul, lipsa comunicării directe, n-ai putut avea pe «lumea asta»: vile şi ma- izolarea şi interiorizarea individului, şini scumpe, vacanţe în locuri exotice, bani. care, în cele din urmă, ne fac mai „sumar Dar numai în mod virtual. Virtualul ia locul omeneşte”. Unde mai pui că şi şcolile astăzi realităţii. Ni se spune că prin internet trăim investesc milioane la acest capitol, fără a fi

182 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) preocupate, cât de cât, de efectul final. În mâna pe opinia publică, trebuie să o pu- multe ţări deja, fiecare elev are tabletă şi co- nem în încurcătură exprimând diferite părţi munică cu profesorul exclusiv prin mijloace şi mai mult timp atâtea opinii contradictorii tehnice. În noile şcoli nu va exista orar strict, încât creştinii vor sfârşi prin a se pierde în planuri de lecţii, profesori la catedră, note, labirintul lor şi prin a înţelege că e mult mai zile stabilite pentru cursuri şi vacanţe, stilo- bine să nu ai nicio opinie...” (p. 34). „Pentru uri, caiete, cărţi... Şi aici se afirmă cu emfază, ca să nu ajungă la nimic prin gândire, îi vom ca şi în cazul bibliotecarilor, că „viitorul vă abate de la gândire prin petreceri, prin jo- aparţine celor care vor descoperi şi explora curi, prin distracţii [...], prin diferite concur- noile oportunităţi tehnologice”. suri în artă, în sport, de toate felurile; aceste ...Mă miră repeziciunea cu care suntem interese le vor abate definitiv spiritele de la gata de a sări cu capul în jos în hău. Şi o fa- chestiunile în care ar trebui să luptăm cu ei. cem fără nicio frică, motivând că toţi pro- Oamenii, dezobişnuindu-se din ce în ce mai cedează aşa. Nici prin cap nu ne trece că mult să gândească prin ei înşişi, vor sfârşi şi acei „toţi” pot greşi, şi învingători vor ieşi prin a vorbi la unison despre ideile noastre” doar o gaşcă de indivizi, proprietari de mari (p. 63). „Prin toate mijloacele de care dis- concerne de tehnologii avansate şi spirite- punem, cu ajutorul aurului, care se află în le malefice care au pus gând rău omenirii. întregime în mâinile noastre, noi vom crea Ajuns aici, nu pot să nu citez câteva alineate o criză economică generală, vom arunca în din cartea Texte care au zguduit lumea (Iaşi, stradă mulţimi întregi de lucrători, în mod 1995), „idei” care chiar te zguduie: „Pentru simultan, în toate ţările Europei” (p. 27). aceasta (a pune stăpânire pe opinia publi- Oare actualele discuţii şi talkshow- că – n.n.) vom mai împinge spiritele să năs- urile de la radio şi TV, lungi şi sforăitoare, cocească tot felul de tehnologii şi teorii fan- cu păreri şi idei diferite, contradictorii, tastice noi şi aşa-zise progresiste; căci noi adeseori vulgare, impuse până la ostilităţi am întors capul acestor imbecili de creştini verbale; oare prezentatorii de emisiuni, cu deplin succes, cu ajutorul acestui cuvânt aşa-numite distractive, care râd tot timpul «progres» şi nu este între ei un singur spirit de parcă-s vechi pacienţi ai caselor de să- care să-şi dea seama că sub acest cuvânt se nătate, care în loc să ne creeze o bună dis- ascunde o eroare, în toate cazurile unde nu poziţie mai tare ne-o strică; oare paginile este vorba de invenţii materiale, pentru că întregi de ziare şi reviste cu pornografie şi adevărul este unul şi nu ar putea să progre- cu vedete cu comportament excentric de seze. Progresul, ca o idee falsă, serveşte să la Hollywood, cu divorţuri şi omoruri; oare întunece adevărul, pentru ca nimeni, să nu-l criza economică, declanşată simultan în cunoască, afară de noi, aleşii lui Dumnezeu, toată Europa, nu au scopul de a deruta opi- păzitorii săi” (p. 63). Sau alt alineat, că tot nia publică, diluând valoarea cu nonvaloa- vorbeam de şcoală: „Sistemul de reprima- re şi nu cadrează oare cu „învăţămintele” re a gândirii este pe de acum în vigoare, în înţelepţilor expuse mai sus? Dacă ţinem sistemul numit învăţătura prin imagini, care cont de postulatul că nimic în viaţă nu e trebuie să-i transforme pe creştini în anima- întâmplător, mă tem că da. Nouă ni se le supuse care nu gândesc, care aşteaptă îngrădeşte intenţionat tendinţa firească înfăţişarea lucrurilor în imagini pentru a de implicare în profunzime şi ni se oferă le înţelege” (p. 79). Nu în zadar Lenin miza „plăcerea” de a „surfa” pe suprafaţa vieţii, atât de mult pe imagine, pe arta în imagini. vorba lui Matei Vişniec. Cu părere de rău, Ştia el ce ştia! Şi alineatele ce urmează tre- lumea noastră modernă în mare parte a buie să ne pună pe gânduri: „Pentru a pune căzut pradă unor mişcări bine gândite şi

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 183 BiblioPolis invITațiE la dezbatere bine regizate, întocmite prin lojile masoni- mode, de industria de divertisment. Numai ce, pentru a lovi subtil în valorile străine, cartea mai poate salva azi omul contempo- mai cu seamă, în valorile creştine. Încă de ran, devenit, fără voia lui, un mutant gene- aproape cinci secole înainte de Hristos, s-a tic al societăţii tehnologizate... elaborat un traseu profetic, numit Traseul Cu şumuiagul de bani folosit pentru a reptilei, care nu e altceva decât nişte para- „dezumaniza” tineretul cu internetul, mai fraze satanice la profeţiile biblice. Cu o şi bine am achiziţiona mai multă carte, care, mai mare intensitate ele s-au impus în pe- în mod cert, contribuie la umanizarea lui. rioada creştină. Unele dintre efectele aces- Unde mai pui că internetul nici nu se utili- tor profeţii s-au regăsit în revoluţia france- zează permanent în scopul scontat, adică în ză din 1789-1794, prin instalarea dictaturii ajutorul lecturii. Un studiu efectuat în anul iacobine şi, mai cu seamă, în puciul bolşe- trecut, la nivelul Bibliotecii Municipale „B.P. vic din 1917, prin impunerea comuniştilor. Hasdeu”, privind utilizarea internetului în A urmat nazismul în anii 1933-1945. Ce ne scopul lecturii, ne-a arătat clar că doar 5% mai aşteaptă, numai unul Dumnezeu ştie... dintre utilizatori folosesc această reţea de Vreau să fiu înţeles corect: nu sunt an- informaţie conform destinaţiei. Cum zicea tirus, antisemit sau antigerman, eu doar Euclid, qout erat demonstradum... Eu însumi, doresc, în baza unor documente incontes- aflându-mă într-o bibliotecă, din curiozita- tabile, să aduc în atenţia cititorului nişte te, am dorit să văd cu ce se ocupă cele cinci malformaţii teziste din ţesutul istoriei uni- persoane care accesau acolo calculatorul. Ei versale... bine, una culegea un text, alta privea nişte Am insistat pe aceste exemple pentru fotografii, iar celelalte trei se jucau în diferi- a demonstra încă o dată că nu e bine să te jocuri. Vorba ceea, cu pielea şi dubala, se preluăm cu ochii închişi tot ce e străin, fie potriveşte aici de minune... şi cu tentă progresistă, fără a pune mintea Am asemănat întotdeauna cartea cu în mişcare. Cât de utilă ne-ar fi astăzi spusa roata. Ambele au întruchipat în sine un unui înţelept: „Poţi avea minte şi mai puţină geniu uman şi ambele există de milenii. dar a ta să fie.” Trebuie s-o spunem direct, Nici roata (inventată în Mesopotamia cu că niciun regim din lume, fie comunist, fie peste 400 de ani până la Hristos), şi nici monarhist sau democrat, n-au dorit nicio- cartea (cu o istorie şi mai veche – sub di- dată, cu adevărat, ca să crească coeficien- verse forme, evident), nu au nevoie de tul de inteligenţă al poporului condus de (re)inventare, (re)tehnologizare şi alte el. Un popor anchilozat mental e mult mai „re”‑uri inutile. În general, după cum am uşor de dirijat. Imperiul sovietic a dorit să-i văzut mai sus, se pare că omenirea mer- facă pe toţi să gândească la fel, să-i robo- ge sigur pe o concepţie identitară greşită, tizeze, iar cel american – să nu gândească care implică şi o degradare lentă a valori- deloc. Şi unii, şi alţii ne dădeau otravă fru- lor spirituale. Marii producători de tehno- mos învelită în hârtie de ciocolată. Şi atunci, logie modernă fac tot posibilul, în goană şi acum noi le-am consumat / le consumăm după profit, să înlocuiască până şi sufletul cu plăcere.... Poate a venit timpul, cât încă cu mecanisme avansate. Şi asta nu-i tot. În nu-i târziu, s-o lăsăm mai moale cu teh- acelaşi scop, când piaţa devine saturată nologizarea excesivă a bibliotecilor şi să (dar se întâmplă aceasta cam la fiecare 20- ne întoarcem cu faţa spre carte? Numai 25 de ani) ei au grijă să producă o nouă ge- cartea, conform spuselor ilustrului scriitor neraţie de tehnologii, pretinse moderniza- Matei Vişniec, poate atenua spălarea pe te şi mai performante, pentru a reintra din creier produsă de societatea de consum, de nou în forţă pe aceeaşi piaţă, tehnologia

184 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) căreia s-a „învechit” între timp. Mai corect, ral... Rezultatul acestei calamităţi tehnolo- s-a „învechit” intenţionat. Totul se face nu gice, umanitatea îl va realiza cu siguranţă, de dragul evoluţiei sau a bunăstării oame- însă atunci va fi prea târziu pentru a mai nilor ci, exclusiv, de dragul banului. Aceas- redresa ceva.” Cu părere de rău, aşa este... ta trebuie să o ştie fiecare. Biblioteca nu e locul unde te poţi juca De multe ori produsele noi sunt net in- la calculator sau naviga pe internet (acţi- ferioare produselor vechi. Dar asta mai pu- uni ce se tolerează de dragul frecvenţei – ţin contează, contează profitul, conjugat un indice de „performanţă”), ci locul unde cu naivitatea consumatorului. Mă întreb şi se citeşte carte. Cât timp nu vom înţelege vă întreb, unde sunt astăzi aparatele care acest deziderat, drumul Bibliotecii va duce până mai ieri citeau discurile de ebonită? în... nicăieri! Şi încă ceva foarte impor- Mă refer la gramofon, patefon, picup... Mi- tant. Intenţionat se ascunde de publicul liardele de discuri, cu voci nemuritoare, larg gradul de nocivitate şi de primejdu- au devenit peste noapte inutile. Sau unde ire a tehnologiilor avansate. N-o să găsiţi mai sunt aparatele care reproduc impri- nicăieri prin mass-media studii serioase mările de pe dischete? Aceeaşi soartă le privind volumul de radiaţie emise de tele- aşteaptă şi pe CD-uri şi pe toate celelalte foanele mobile, cuptoarele cu microunde, drăcovenii tehnice de astăzi. E o chestie calculatoare, televizoare... pentru că aces- doar de timp. Trecând astăzi milioane de tea ar putea fi mai puţin utilizate şi, prin cărţi pe suport electronic, trebuie să nu urmare, ar pierde din venit atât producă- uităm un lucru esenţial – că această aven- torul, cât şi prestatorul de servicii. Banul tură nu e de durată! Mai devreme sau mai e mai important decât sănătatea omului. târziu această epopee va fi luată de la Un pilot care a pilotat diverse tipuri de capăt. Despre muncă, timp pierdut în za- avioane – de la cele primitive (sovietice) la dar şi bani aruncaţi în vânt nici nu face să Aerbus-uri moderne, mi-a mărturisit un lu- vorbim. Banul e ochiul dracului, adevărat, cru care chiar te poate pune pe gânduri. E dar şi chintesenţa prosperităţii. Cu părere ştiut faptul că la fiecare catastrofă aviatică de rău, raţiunea este lucrul cel mai puțin se face o comisie guvernamentală pentru acceptat în această formulă. a elucida cauzele. Ei bine, nicio comisie din Încă Martin Heidegger (1889-1976) ne lume, cică, nu-l găseşte vinovat pe con- avertiza că „tehnica, desăvârşind metafizi- structor sau exploatator. E strict interzis. ca în sensul împlinirii – fiindcă transformă „De vină” sunt doar condiţiile climaterice tot ce există în lucruri, condamnă omul la sau erorile de pilotaj, deoarece în joc sunt rătăcire”. Ce mare adevăr! Astăzi vedem miliarde de bani. Iar miliardele de euro sau că tot mai multe suflete se transformă în de dolari sunt mai importante decât miile lucruri. Un filozof francez, contemporan de vieţi omeneşti. Am notat asta aşa, pen- de-al nostru, este și mai categoric: „Gân- tru cultura noastră generală... direa modernităţii este prin excelenţă, Dar să lăsăm tehnologizarea în plata până la caricatură o gândire a sfârşitului Domnului, că avem subiecte şi mai deo- şi a morţii: sfârşitul artei, sfârşitul istori- cheate şi mai dăunătoare pentru activita- ei... moartea lui Dumnezeu.” Şi continuă: tea unei biblioteci. Este vorba de stupidul, „Dintre toate apocalipsele care ar putea învechitul, dar nemuritorul „plan”, în nu- distruge umanitatea, cea mai catastrofală mele căruia se face atâta fosăială şi atâta este apocalipsa tehnică, fiindcă ea, în com- risipă intelectuală. Şi materială, evident. paraţie cu celelalte, nu lasă loc revenirii. Ea Dar haideţi s-o luăm încetişor. Noi suntem distruge în totalitate: atât fizic cât şi mo- moştenitorii unei biblioteci, ai unei con-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 185 BiblioPolis invITațiE la dezbatere cepţii de bibliotecă, mai bine zic, croită şi pii scanate, documente audiovizuale, do- însăilată după chipul şi asemănarea comu- cumente electronice, documente grafice, niştilor, atât ai celor de rit vechi, cât şi ai hărţi...) şi toate repartizate după conţinut celor din zilele noastre. Biblioteca, la fel ca în douăzeci de compartimente. De ase- şi toate celelalte instituţii din ţară, inclusiv menea, împrumutul este repartizat după cimitirele, era inclusă într-un sistem plani- limba publicaţiei şi – obligatoriu – trebuie ficat, a cărui îndeplinire era unicul criteriu să notăm unde a fost împrumutată car- de salarizare. Instituţiile de cultură aveau tea: în sala de lectură sau la domiciliu. Mai misiunea de a ţine sub control creierul in- trebuie numărate consultaţiile bibliogra- dividului, atrăgând prin diverse metode fice, informaţiile (prin telefon, convorbiri propagandistice toată lumea spre biblio- directe...) prestate cititorilor, listele bibli- teci, case de cultură, cluburi... – toate ide- ografice, mapele tematice şi câte şi mai ologizate până la ridicol – nu dintr-o mare câte nimicuri. Fiecare vizită se ia strict la grijă a partidului unic de a crea o societate „karandaş” şi dacă omul a venit să citeas- mai elevată, mai citită, ci de a o „potcovi că sau a venit la vreo activitate culturală. ideologic”, cum ei înşişi se exprimau. Ni- Cititorul înscris este clasat conform multor velul general de cultură a populaţiei avea criterii învechite: statut social, vârstă, naţi- pentru comunişti cam aceeaşi relevanţă onalitate, sex... Orice serviciu trebuie fixat cât are pentru mine gradul de inteligenţă pe hârtie: referinţe bibliografice (temati- al maimuţelor din zonele tropicale. Lectu- ce, factografice de precizare, de adresă...), ra era dirijată şi sistematic analizată, ca nu lecţii / ore de instruire (bibliografice, infor- cumva, Doamne fereşte, omul să iasă din maţionale, tehnice...), servicii electronice, bibliotecă fără vreo carte de-a lui Lenin expoziţii de carte (câte cărţi expuse şi câte sau a altor granguri bolşevici. Aşa era tim- împrumutate), programe culturale (câte pul, vorba dlui Petru Lucinschi, de parcă persoane au asistat, câte au vorbit, câţi au timpul ar fi de vină, şi nu cozile de topor tăcut...), vizite colective (câte persoane, care au asudat la înroşirea lui! Mai mult, câte au împrumutat cărţi...). Mai trebuie regret că noi astăzi, la început de mileniu puse pe hârtie: numărul cărţilor recupera- trei, care trăim în altă lume, în alţi parate de la restanţieri, numărul cărţilor repa- metri spirituali, în loc să extirpăm această rate, numărul cărţilor copertate, numărul „tumoare” din Bibliotecă, redându-i astfel cererilor neonorate, numărul zilelor sa- vigoare şi eliberare de grotesc, noi căutăm nitare... De asemenea, trebuie să notăm prin diverse forme a o menţine în viaţă, la câte „zile de dezvoltare” am asistat, la tratând-o cu tot felul de pastile demago- câte conferinţe, seminare, ateliere, duple- gice ieftine. xe profesionale am căscat gura. Mă rog, Când zic „tumoare” mă refer la nemu- posteritatea trebuie să ştie cu ce m-am ritorii „indici de performanţă” – cititori, ocupat eu în bibliotecă... Toată această împrumut, vizite. Tot din această bolfă îndeletnicire inutilă e cam tot aceea cum cancerigenă mai face parte lucrul cu citi- ai impune şoferii de autocare să numere torii, evidenţa a tot felul de nimicuri, ab- stâlpii de telegraf pe drum, iar numărul solut inutile pentru o societate civilizată. să-l introducă regulat într-un caiet special. Bibliotecarul trebuie să stea toată ziua cu Şi în fiecare an stâlpii trebuie să fie obliga- pixul în mână şi să noteze tot ce mişcă în toriu tot mai mulţi... Bibliotecă: utilizatori înscrişi total, utiliza- Ai râde dacă n-ar fi de plâns. Acest corp tori activi, documente împrumutate (cărţi, bolnav de multe decenii, numit „Bibliote- ediţii seriale, muzică tipărită, fotocopii, có- că” – de croială comunistă, repet, trebuie

186 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) urgent tratat şi nu lustruit şi cosmetizat zicem, zece persoane au luat numai câte o cu tot felul de sulimeneală adusă de pe carte, eu trebuie să-l fac pe dracu-n patru, aiurea. Toată această tehnologie perfor- ca următorii zece cititori să consulte câte mantă, toate aceste inovaţii, servicii noi, cinci documente, că doar n-o să mă abat programe revoluţionare... se potrivesc Bi- de la actele normative. Eu trebuie să am bliotecii noastre cu activitatea planificată, grijă ca această scumpete de cititor să vină precum bretelele burgheze la pantalonii la bibliotecă regulat, nu când vrea el, adi- proletari... Am mai scris pe acest subiect că de trei-patru ori pe lună că, de altfel, el şi, recunosc, nu-mi face nicio plăcere să re- îmi poate strica (Doamne fereşte) indicele vin. Pe de altă parte, atâta timp cât nimica din rubrica vizite: vizite per capita, vizite nu se schimbă, repetarea îşi are rostul ei. directe – per utilizator, per zi, per oră, per Ba mai mult – e necesară. bibliotecar... În sens contrar, eu iarăşi prost Concluzionând, trebuie să recunosc lucrez. că eu nu mă tem atât de planul pus pe ca- Dar ca să lucrez bine şi să fiu lăudat, eu pul nostru, cât de planul din capul nostru. trebuie să născocesc diferite şiretlicuri de Şi aceasta n-o spun de flori de cuc. Nouă a aduce cititorul în bibliotecă. Cele mai efi- ce ne intră în cap, ne intră pe mult timp. ciente şi mai des utilizate sunt activităţile Mai ales cele cu substanţă ideologică... culturale. După multe plocoane pe la şcoli La urma urmei, eu aş mai închide un ochi se aduc una-două clase de elevi, cu maţele (doi, nu pot) la acest plan rudimentar pe goale (ei pot veni doar după ore) şi impuşi cititori, dacă el n-ar atrage după sine, ca să asculte câteva ceasuri diferite materii bulgărele de zăpadă, o sumedenie de lu- sofisticate, care se lipesc de capul lor obo- cruri lovite de aceeaşi nulitate. Fiindcă, sit exact ca nuca de perete. Pe noi asta însă odată adus la Bibliotecă (în cele mai mul- mai puţin ne interesează, important este te cazuri, anume adus), eu trebuie să am faptul că noi am bifat o „meropriatie” (acti- „grijă” ca acest cititor să citească ceea ce vitate, manifestare) şi am câştigat 30-40 de trebuie, nu ceea ce doreşte el, deoarece, la vizite. Nu conteză nici ceea ce se pune în sfârşit de an, eu trebuie să fac analiza lec- discuţie. Astăzi am ajuns să lăsăm absolut turii, unde sunt obligat să motivez de ce, totul, indiferent dacă are sau nu valoare: de exemplu, literatura din compartimen- versuri slabe, proze cu conţinut vulgar... tul Medicină e citită mai puţin decât cea, Subiect de discuţie poate fi un număr de să zicem, din compartimentul Artă şi cum revistă, de ziar, o foaie tipărită, un articol, se prezintă acest împrumut comparativ cu un poster, un pliant, un prospect... Nu con- anul trecut. Procentual. Totul trebuie să fie, tează ce, lansare să se numească şi să adu- obligatoriu, în creştere, că doar moldovea- că vizite. Astăzi din această porăială s-a fă- nul nostru citeşte nu se joacă. Gusturile cut un fel de competiţie. Cu vreo câţiva ani lui de lectură pot numai creşte, nicide- în urmă, la o şedinţă lunară de totalizare, cum scădea. Dacă aceste cifre nu sunt aşa a directorilor de bibliotecă, numită impro- cum trebuie, adică „nie pliaşut” (rus. „nu priu zi de dezvoltare, un director de biblio- dansează”, „nu joacă”; acest „termen” încă tecă a spus sus şi tare că, în prima jumătate mult timp ne va suna în cap), înseamnă a anului respectiv Biblioteca sa a organizat că eu slab propag literatura respectivă şi, 400 de activităţi culturale, la care au asis- în consecinţă, prost / slab lucrez cu citito- tat 40 000 de persoane. Şi ce-i interesant, rii. Eu mai trebuie tot timpul să veghez ca nimeni nu s-a mirat. Atunci mi-am amintit fiecărei vizite la Bibliotecă să-i revină câte de Aristotel, care zicea că minciuna repe- trei documente împrumutate. Şi dacă, să tată de mii de ori sfârşeşte în a deveni ade-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 187 BiblioPolis invITațiE la dezbatere văr. Prinzând la curaj, acest director, pen- Şi aici trecem încetişor la o altă latură tru anul următor şi-a programat (ţineţi-vă perimată a activităţii noastre, preluată şi bine) 1820 (una mie opt sute douăzeci!) de ea de la regimul sovietic, şi anume la citi- manifestări cu public şi iarăşi nimeni nu s-a tul... poveştilor. Astăzi Basarabia este zona mirat. Dacă facem un simplu calcul reiese cu cele mai multe poveşti citite pe cap de că în fiecare zi cu program (cam 300 în an) locuitor. Numai „pe cap”, că în cap te-ai Biblioteca respectivă urma să organizeze mira de intră ceva. Atât de mult şi insistent cam şase activităţi. Dar dacă excludem lu- se exploatează acest şiretlic de a face vi- nile de vară, când toată lumea e în vacan- zite, încât unele biblioteci ajung până la ţă, cifra creşte până aproape de nouă. Cred aceea că îşi detaşează câte un bibliotecar că bibliotecarii din Paris sau Tokio mor de de la serviciul de bază şi îl trimite zilnic invidie văzând isprava noastră. Ei în vecii prin şcoli şi grădiniţe cu cititul poveştilor. vecilor nu vor ajunge la astfel de indici de Astăzi bibliotecarii umblă ţanţoşi cu cartea performanţă. Iată aşa, le-am şters şi noi na- de poveşti subsuoară precum umblau pe sul la ceva... Acuma, vorbind serios, stau şi timpuri cu călimara în brâu fanarioţii... mă gândesc care e valoarea acestor activi- Eu aş mai închide un ochi şi aici, dacă tăţi şi ce impact au ele în societate. Zero, totul ar fi atât de simplu precum pare. În evident. În afară de o creştere artificială a primul rând, nu fiecare persoană poate cifrei „vizite” toată această îndeletnicire nu să apară în faţa copiilor. Pentru a lucra cu are nicio relevanţă. Se răscumpără oare copiii, fie şi numai la citit poveşti, e nevoie cheltuiala morală şi materială investită? Cu de o pregătire oarecare. Copiii sunt extrem părere de rău, nu... de sensibili şi orice abateri de la tipare- Totuşi, trebuie să recunoaştem că le formate în capetele lor, sunt taxate. În sunt multe activităţi adevărate, cu invitaţi faţa copiilor trebuie să apari într-o ţinută adevăraţi, cu public adevărat şi cu impact decentă, să vorbești o limbă frumoasă, cu scontat. Majoritatea însă sunt făcute de dicţie curată şi voce caldă; fără bâlbâială, mântuială şi seamănă una cu alta de par- fără ticuri lingvistice... În caz contrar, nu se că-s trase la indigo. Scenariul e destul de va alege nimic din povestea ta. Aşa că, fără simplu şi banal: câteva personalităţi in- supărare, nu oricine poate citi poveşti co- vitate, elevi (obligatoriu!) plus directori piilor. Cu părere de rău, noi nu prea ţinem de bibliotecă care vin după principiul de cont de aceasta. Ba dimpotrivă, trimitem cumetrie – mă duc la tine ca să vii şi tu la de cele mai multe ori „la poveşti” pe cel mine. Dar totuşi cea mai scumpă verigă mai slab cotat bibliotecar. Cunosc o bi- din acest lanţ sunt clasele. Eternele şi sal- bliotecară, mare umblătoare „la poveşti”, vatoarele clase. Fără ele, totul moare... Un căreia această îndeletnicire i se potriveş- singur exemplu. Într-o iarnă am fost invitat te cam tot atât cât mie patinajul artistic. din timp, cu un recital de poezie satirică, Şi încă ceva. Poveştile fac bine copiilor la Zilele unei biblioteci. Cu vreo două zile atunci când încă sunt mici, când trăiesc înainte de data stabilită sunt anunţat că într-o lume a visurilor – ireală, fantastică, manifestările dedicate Bibliotecii respecti- neînţeleasă, atunci când ei înşişi fac parte ve se amână, fiindcă elevii au plecat într-o din poveste. Mai apoi, când cresc, când se vacanţă neprevăzută (din cauza gerului duc la şcoală, când iau contact cu lumea sau a gripei, nu mai ţin minte) şi evident, reală, când sunt nevoiţi să delimiteze lu- nu-i cu cine umple sala... Toată această crurile reale de cele imaginare, poveştile poveste cu goana după activităţi culturale mai mult încurcă decât ajută. Numai peda- are la bază (ce credeţi?) tot o poveste. gogia sovietică se baza pe poveşti, fiind-

188 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) că prin poveste se putea mai uşor trece la pe oliţe). Mai puneţi aici şi diverse jocuri minciună... (şah, dame, tenis de masă...), care şi ele se Să revenim însă la cititorul nostru care regăsesc în „meniul” de oferte al bibliotecii ne creează atâtea probleme. Pe lângă fap- „moderne”. Pe noi însă asta mai puţin ne tul că îi supraveghezi („monitorizezi” lec- interesează, pentru noi contează numărul tura, repet, ca să citească ceea ce trebuie vizitelor, contează îndeplinirea planului. nu ceea ce vrea el, eu trebuie să-l mai port Că doar noi lucrăm nu pentru cititor, ci după mine (că doar n-o să-l las din capul pentru plan. De dragul acestui plan noi lui) prin diverse programe, discuţii, confe- suntem gata a ne supune oricărei umilinţe. rinţe, lecturi de tot soiul... la fel de inutile. În lumea oamenilor de ştiinţă circulă Cu atât mai mult cu cât bunătate de aceas- expresia „a bate cuie cu microscopul”, adi- ta avem îndeajuns. Să enumerăm doar câ- că, vorbind mai sociologic, a te ocupa cu lu- teva: Zilele Bibliotecii, aniversări ale bibli- cruri net inferioare calificării tale. Pentru ce otecilor, Decada „Oraşul meu”, manifestări statul a cheltuit bani oferindu-i biblioteca- gen Cartierul citeşte o carte, Chişinăul citeş- rului studii superioare, ca el ulterior să stea te o carte, Copiii Chişinăului citesc o carte, în bibliotecă doar cu pixul în mână şi să fie Copiii Moldovei citesc o carte, Lecturile verii, nevoit a nota zi de zi tot felul de nimicuri? Lecturile nopţii, Tabăra de vară, Ora poveş- Chiar să nu existe în bibliotecă o ocupaţie tilor, Ceaiul de la ora patru (cred că-i vorba mai serioasă pentru o persoană cu studii de ora patru dimineaţă, fiindcă altfel ar fi superioare? Pentru a bate cuie este ciocan, ora şaisprezece), Biblioteca de la 1 la 10 ani, microscopul are altă destinaţie... La noi Bibliodădaca... Acuma aştept ca cei care există o teamă patologică, născută în cape- „muncesc” neobosit pentru o bibliotecă tele bolşevicilor agramaţi, că bibliotecarul „performantă” să mai născocească ceva, stă degeaba. Astfel, a apărut ideea „genia- gen Durleştiul citeşte o carte, Raionul Orhei lă” ca bibliotecarul să nu stea fără lucru, dar citeşte o carte, Lecturile toamnei, Lecturile mai bine să lucreze în zadar. Atât de mult iernii, Lecturile primăverii, Lecturile dimi- şi insistent s-a mers pe această optică difor- neţii, Lecturile amiezii, Lecturile serii, Copii mă, încât banalitatea a devenit un criteriu în faşă citesc o carte... Câte nu inventează definitoriu în activitatea noastră. Repet, e omul de teamă să nu stea degeaba! Dacă mai bine pentru sănătatea bibliotecii ca bi- unor programe le mai pot înţelege rostul, bliotecarul să stea degeaba, decât să lucre- deşi cam greu, pe altele nu le pot pricepe ze degeaba. A nu face nimic e ruşinos, a te nici în ruptul capului, parcă sunt create în ocupa cu nimicuri e degradant... bătaie de joc faţă de Bibliotecă. Mă refer la În toată lumea şi în toate timpurile Biblioteca de la 1 la 10 ani şi, mai cu seamă, persoanele angajate în serviciul public, se la bezmetica Bibliodădacă. Câtă imagina- întâmplă să aibă şi „ochiuri” libere, adică ţie bolnavă trebuie să ai ca să faci din bi- nişte goluri în program neacoperite cu vi- bliotecă creşă... Dacă toate acestea se fac zite, pentru că omul vine când vrea el, nu în numele utilizatorului pentru a-i crea mai când doreşte angajatul. Şi toţi stau la locul bune condiţii de „citit”, uşor ne putem da lor de muncă, aşteptând clientul, deoare- seama cât de comod se va simţi un cititor ce noi suntem în slujba lui nu el în serviciul din sala de lectură, unde alături câţiva inşi nostru. Şi în aceste „ochiuri” fiecare face se odihnesc cu picioarele pe masă, iar în ce consideră că trebuie să facă: medicul imediată apropiere îşi desfăşoară activi- se documentează în privinţa unor pre- tatea Tabăra de vară (cu zgomote şi gălă- parate noi, notarul consultă legislaţia... şi gie) şi Bibliodădaca (cu plânsete şi făcutul nimănui nu-i trece prin cap ideea „statului

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 189 BiblioPolis invITațiE la dezbatere degeaba”. Acest „degeaba” face parte din Vodă şi merg să-l petrec pe ultimul drum, programul lui. De ce atunci se face atâta la care bibliotecara, cu studii superioare, tapaj doar în privinţa bibliotecarilor? Din mă face să mă crucesc: „Da cine mai este cauza planului, evident. Dacă totuşi apar şi aista?...” Cu regret, astfel de exemple pot momente libere în activitate, biblioteca- aduce multe (în cei aproape 40 de ani de rul trebuie să facă tocmai ceea ce trebu- activitate bibliotecară am auzit şi am văzut ie să facă un om de cultură – să citească. destule), dar spiritul deontologic nu-mi Da, da, să citească! Afirm aceasta cu toa- permite s-o fac. Iată la ce duce cititul exce- tă certitudinea şi cu toată răspunderea, siv al poveştilor şi mereu „aflatul în treabă” chiar dacă unii vor strâmba din nas. Chiar în numele unui plan bezmetic. Unde exis- şi vechii comunişti, aşa cum erau ei grei tă plan nu poate fi vorba de calitate – nici de cap, dădeau zilnic bibliotecarului o oră materială, nici intelectuală. Dacă ar fi după pentru lectură. Fiindcă, în ultimă instan- mine, în „indicii de performanţă”, aş intro- ţă, dacă tot acest zbucium pentru plan se duce, obligatoriu, şi criterii de stabilirea încununează cu câţiva cititori în plus, bibli- erudiţiei bibliotecarului, capacitatea lui otecarul erudit îi menţine. de a se orienta în lumea cărţilor şi mediul Nu-i nimic mai deplorabil decât o per- intelectual. Atestarea angajatului ar trebui soană neinstruită între cărţi. Aţi întâlnit să înceapă cu întrebarea: „Câte cărţi ai citit vreodată un farmacist care să nu ştie ce în ultimul timp?” Asta ar însemna pentru medicamente are şi cum se folosesc sau mine cam ceea ce înseamnă pentru me- un notar care nu cunoaşte legislaţia în vi- dic analiza sângelui – evoluarea sănătăţii goare? Nu, desigur. Sunt bibliotecari însă, întregului organism. cu studii superioare, care habar n-au pe Am mai spus-o şi repet: Biblioteca în ce lume trăiesc. Cu mare părere de rău, niciun caz nu trebuie să fie „performantă”, dar trebuie să vă mărturisesc două cazuri ci utilă, fiindcă ea nu-i club sportiv şi nici cu elemente şi de comic, şi de tragic. Cu fabrică de calculatoare. În mod normal ceva ani în urmă fusesem la o lansare de performanţă ar trebui să însemne calita- carte la Sediul Central al Bibliotecii Muni- te, nu număr. Aceasta include în sine un cipale. A doua zi, o colegă, mă întreabă ce fond bogat de carte, accesibilitate, aspect personalităţi au fost la lansarea din ajun. plăcut (interior şi exterior), program con- Eu am început a-i enumera: Dabija, Cărare, venabil, bibliotecari inteligenţi, dar mai cu Cimpoi, Esinencu, Ureche (era pe vremea seamă erudiţi. Bibliotecile, precum şi alte când maestrul Eugen Ureche era în via- instituţii de cultură, trebuie să fie atâtea pe ţă)... La auzul ultimului nume colega brusc câte le poate suporta financiar statul. Şi să mă întrerupe: „ Da ce, Grigore Ureche nu-i aibă atâţia utilizatori pe cât îi poate avea, mort?” După o pauză necesară ca să-mi re- adică, atâţia câţi vin singuri, de capul lor, vin puţin din şoc, i-am răspuns: „După cum nesiliţi de nimeni. Şi să lăsăm demagogia. vezi, nu.” Ce era să-i răspund? Să-i spun că Biblioteca este o instituţie prea serioasă ca marele cronicar murise cu peste 300 de ani să o ridiculizăm. Practica mondială indică în urmă? Alt caz. Era anul 2007, sfârşit de cam patru-cinci biblioteci la 100 000 de februarie. Murise poetul Gheorghe Vodă locuitori. Din acest punct de vedere Chişi- şi eu mă duceam la Uniunea Scriitorilor năul se înscrie perfect în această medie... pentru a-mi lua un ultim rămas bun de la Într-o bibliotecă utilă, că tot vorbeam de părintele lui Moş Pasăre. O colegă, care-mi ea mai sus, locul bibliotecarului e în biblio- ieşise în cale, mă întreabă unde mă duc cu tecă şi nu umblând aiurea prin alte părţi cu flori. I-am răspuns că a decedat Gheorghe poveşti, flesh-mob-uri, fluturaşi şi tot felul

190 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) de alte flecuşteţe, care aduc tot atât folos doarme / se odihneşte în bibliotecă cu pi- societăţii, cât frecţia unui picior de lemn. cioarele pe masă. Nimeni nu-l deranjează, Încă Montesquieu ne avertiza că aler- deoarece (fiţi atenţi!) şi el e contribuabil. gând după spirit poţi prinde prostia. Cu Biblioteca funcţionează şi pe banii lui pe vreo câţiva ani în urmă, un şefuleţ de la noi care îi plăteşte drept impozit... Dacă aşa ne îndemna, destul de serios, să nu stăm trebuie să arate toleranţa democratică, prin biblioteci, ci să ieşim cu toţii „pe teren” atunci eu prefer o dictatură. Mergând pe şi unde vom vedea copii jucându-se (prin această logică, atunci şi eu pot să mă întind curţi, prin parcuri, prin staţii de troleibuz), pe o bancă din biserică, pentru a dormi / să-i luăm şi să-i aducem în bibliotecă. Iată a mă odihni, în timpul serviciului divin, fi- aşa! Vedeţi şi Dvs., cât e spirit aici şi cât e indcă (până la urmă) Biserica activează şi prostie... pe banii mei, pe care-i jertfesc din când în Biblioteca astăzi tot mai mult seamă- când pentru necesităţile ei. Haideţi să nu nă cu un supermarket, în care poţi găsi de încurcăm democraţia cu bădărănismul... toate pentru toţi. Cică această îngrămădire Cu riscul de a vă plictisi, să revenim, de obiecte şi servicii inutile se numeşte hi- încă o dată, la plan, la acest cuvânt pe care bridizare şi ni se prezintă ca pe o mare gă- mai mult îl cântăm decât îl rostim, vorba lui selniţă. Dacă această hibridizare va fi dusă Ion Druţă, să mai demonstrăm o dată inuti- totuşi până la un sfârşit (alogic), atunci litatea lui. Haideţi să stăm strâmb şi să jude- nu-i exclus, peste câţiva ani, să avem în căm drept, fiindcă stând drept şi judecând bibliotecă de toate, în afară de carte. Pen- strâmb am făcut-o decenii la rând. Ce câşti- tru a-i crea scumpului utilizator cât mai gă un simplu cetăţean, contribuabilul, când multe condiţii, de ce n-am aduce în biblio- biblioteca din localitatea lui îndeplineşte tecă, de exemplu, şi paturi de dormit, cabi- planul şi ce pierde în cazul când nu-l ne de duş, case de bilete; de ce n-am des- îndeplineşte? Nimic. Nici în primul, nici în al chide frizerii, ateliere de reparaţii, bufete... doilea caz. Ba nu, în al doilea caz chiar câşti- Închipuiţi-vă, în atare condiţii, cât de bine gă. Neîndeplinirea planului, oricât de para- se va simţi „cititorul” nostru care, venind doxal ar părea pentru unii, e mai benefică la bibliotecă după o carte, ar împuşca mai pentru moş Gheorghe, decât îndeplinirea mulţi iepuri deodată: se poate tunde, îşi lui! Doar se ştie că fiecare cititor şi vizită la poate repara ceasul, îşi poate procura bile- bibliotecă – costă bani. De ce atunci pentru te, poate face un duş şi, în plus, mai poate acest „nimic” se face atâta risipă – intelectu- „arde” şi câteva păhărele de tărie. Asta da ală şi financiară? Sau poate cineva mai cre- Bibliotecă! Aceste da, servicii! Numai că în de şi astăzi că, aducând cât mai mulţi gu- realitate, nu e bibliotecă, e bătaie de joc ră-cască în bibliotecă, vom contribui astfel de memoria şi înţelepciunea colectivă a la ridicarea nivelului cultural al cetăţenilor? omenirii, stocată în paginile colecţiilor de Nimic mai fals. Carte nu se face cu de-a sila. carte... Aceasta a demonstrat pregnant fosta URSS, Nu întâmplător am pomenit mai sus care din „samaia citaiuşceaia strana v mire” de paturi. Cu vreo câţiva ani în urmă ne-a („ţara cu cei mai avizi cititori din lume”) a vizitat Biblioteca Municipală doamna ajuns a fi astăzi un CSI cu cel mai scăzut coe- Hermina Anghelescu, mare bibliolog din ficient de inteligenţă (IQ) per individ. Japo- SUA, care ne-a povestit câte ceva despre nia, de exemplu, unde bibliotecile n-au câte activitatea bibliotecarilor de acolo. Printre opt activităţi culturale pe zi, unde nu există altele, ne-a spus că în Statele Unite nu-i plan, unde „indicii de performanţă” sunt net nicio problemă, de exemplu, dacă cineva inferiori celor din bibliotecile noastre, unde

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 191 BiblioPolis invITațiE la dezbatere se poate citi bine-mersi şi fără programe câte ori cititorul a strănutat, de câte ori a gen Japonia citeşte o carte, Insula Hokkaido tuşit, de câte ori s-a scărpinat (şi unde)... citeşte o carte, Gheișa-Bibliodădaca..., deţine Cifrele trebuie repartizate după vârstă, recordul la cel mai mare de IQ determinat la naţionalitate, sex, statut social... şi prezen- scara internaţională (115), iar 10 % din po- tate comparativ cu anul trecut, obligatoriu pulaţie are coeficientul de peste 130. Ca să însă să fie mai mari. Că doar n-o să prezint vă daţi mai bine seama ce înseamnă aceste că cititorii din sala de lectură, de exemplu, cifre, să amintim doar că fostul preşedinte s-au scobit în nas în 2013 de mai puţine ori al SUA, J.F. Kennedy, a fost cotat cu 119. decât în 2012. Asta ar însemna că eu iarăşi Prin urmare, a-i pune omului cartea în lucrez prost cu cititorii... Pe lângă multele mână contra voinţei lui, nu înseamnă că lucruri legate de bibliotecă pe care nu le el va deveni, neapărat, un intelectual sau înţeleg rostul, mai este unul: de ce filiale- „măcar” inteligent. Şi dacă acest principal le prezintă rapoarte atât de voluminoase argument cade, atunci în numele la ce se dacă Biblioteca Municipală nu le ia în cal- transpiră atât de mult? Şi dacă suntem la cul, din moment ce raportul ei este doar capitolul întrebărilor, să mai punem câ- de 20 de pagini? Pentru ce au trebuit ceru- teva. Pe cine prostim noi totuşi, până la te de la cele 30 de filiale şi de la cele vreo urmă, cu acest plan? Pe lumea din exte- zece departamente cam 5000 de pagini rior, ca să rămână cu gura căscată la per- de informaţie dacă ele nu-s reflectate în formanţele uimitoare ale moldovenilor în raportul general? Care este rostul lor? Le- materie de citit, demolând astfel afirmaţia am întrebat pe doamnele dintr-un depar- lui D. Cantemir conform căreia moldovea- tament de ce au nevoie de atâta informa- nul nu se trage la carte? Pe contribuabil, ţie şi cine le cere? Răspunsul a fost unanim pentru a justifica cumva cheltuiala făcu- şi năucitor: „Nu ne cere nimeni, dar aşa tă din banii publici, la care a cotizat şi el? trebuie.” Pe sus-puşii noştri troglodiţi pentru a le Nu întâmplător vorbeam mai sus că demonstra că noi suntem cuminţi şi că le mă tem mai mult de planul din capul nos- respectăm toate inepţiile lor? Cred că, în tru decât de planul pus pe capul nostru. primul rând, noi ne prostim pe noi înşine. Toate bibliotecile din lumea civilizată pre- Repet şi eu după Nehliudov al lui Lev Tol- zintă doar rapoarte statistice, fiindcă au stoi: „Să fiu eu prost că nu înţeleg ceea ce înţeles de mult că desfăşuratul evenimen- fac alţii sau proşti sunt cei care fac ceea ce telor nu interesează pe nimeni. Câţi au nu înţeleg eu.” asistat, câţi au vorbit, câţi au tăcut ş.a.m.d. Din păcate, cu îndeplinirea planului poate interesa, în cel mai bun caz, doar nu se termină belelele noastre, fiindcă biblioteca în cauză, organizatoarea eveni- urmează o sintetizare a rezultatelor într- mentului, şi nicidecum întreaga reţea de un raport, care trebuie să fie şi el pe mă- biblioteci. De mult e timpul să ne dezicem sura planului, adică burduşit cu tot felul de acest primitivism sovietic, de această de nimicuri. De la câteva pagini pe care le întrecere socialistă care, sub diferite for- prezentam în primii ani de independenţă, me, mai persistă şi astăzi... Dacă s-ar fi luat am ajuns astăzi la rapoarte de 100-120 de după capul nostru Biblioteca Congresului pagini. Şi tendinţa e de creştere. Astfel, din SUA, cea mai mare, cea mai bogată şi nu-i exclus, ca peste câţiva ani rapoarte- cea mai importantă bibliotecă din lume, le noastre să fie mai voluminoase decât ar trebui să prezinte anual rapoarte, cel Biblia, fiindcă mai avem încă multe rezer- puţin pe 20 000 de pagini şi nu pe două ve în activitatea noastră. De exemplu: de pagini cât prezintă ea acum. Cum se vede,

192 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) unchiului Sam îi e în cot de performanţa ştiinţifice şi teze de doctorat, au elaborat noastră... Fiindcă tot am ajuns la ameri- manuale şi bibliografii, au făcut cercetări cani trebuie să spunem că chestia asta cu literare şi bibliografice... Însă biblioteca, hibridizarea bibliotecii, cu născocirea a fel cu părere de rău, e ca şi omul. E îmbrăcat de fel de momeli de a atrage persoana în frumos şi e rumen la faţă, dar nimeni bibliotecă, dar care n-au nicio tangenţă cu nu ştie că e mâncat încet de o tumoare cititul, noi am preluat-o cu ochii închişi de la un organ vital şi că numai extirparea la ei. Zic de la ei, fiindcă ei conduc lumea. ei îi poate reda vigoare şi prospeţime Şi acolo se duc lupte pentru cititor (utili- întregului organism. Înlăturarea acestui zator), mai complet din alte considerente, balast ar aduce calitate şi naturaleţe. In- mai puţin de dragul instruirii. Scopul este dicii „de performanţă” n-ar mai fi un scop mai subtil. Biblioteca este un mijloc ideal în sine, ci nişte fuscei obişnuiţi ai unei de a motoriza şi de a supraveghea popula- scări care duce într-adevăr în sus. Alego- ţia. Aici, aparent nevinovat, eşti înregistrat, ric spus, eu nu am nimica cu nimeni – nici fotografiat... cu toate datele personale cu medicul, nici cu pacientul – eu am ce stocate în calculator. Ei fac aceasta din ra- am cu boala. Dacă totuşi are cineva vreo ţiuni de securitate naţională (americanii vină în această problemă, atunci vina o tot umblând prin lume cu arma în mână purtăm noi toţi, pentru că n-am făcut tot şi-au făcut, evident, mulţi duşmani) şi-i pot posibilul şi nu ne-am depus toate efor- înţelege. Din ce raţiuni asudăm noi atât de turile în a-i convinge pe cei cu capetele mult, e greu de spus. pătrate de prin ministere, care mai trăiesc În încheiere (e şi timpul deja), vreau încă în trecut, că timpurile s-au schimbat să recunosc că prin aceste constatări nu şi că Biblioteca publică e încadrată astăzi încerc să învinuiesc pe nimeni, eu doar în circuitul altor valori. O poziţie fermă atest nişte fenomene. „Misiunea scriito- şi autoritară în această privinţă trebuie rului este de a spune «nu» atunci când să adopte şi Asociaţia Bibliotecarilor din toţi împrejur spun un «da» categoric”, R. Moldova. Numai toţi împreună îi vom zice Thomas Mann. Ba dimpotrivă, vreau putea obliga pe factorii de decizie să se sincer să mulţumesc frumosului şi har- adapteze la cerinţele lumii moderne. nicului colectiv al Bibliotecii Municipale De ce am ţinut să spun toate aceste „B.P. Hasdeu”, pentru că a reuşit să trans- lucruri, pe alocuri incomode, tocmai acum forme o bibliotecă depăşită valoric şi ide- când poate era potrivit să spun altceva? ologizată până la ridicol într-o Bibliotecă Am făcut-o din două motive. În primul modernă cu valenţe europene. Am toată rând, vreau din tot sufletul ca Biblioteca admiraţia pentru lucrătorii de bibliotecă să-şi păstreze esenţa şi statutul său iniţi- care au preferat să facă şi altceva decât al, ferind-o, pe cât este posibil, de multe să numere cititorii şi vizitele şi tot felul invenţii năstruşnice ale omului modern, de cai verzi pe pereţi, contribuind astfel care nu întotdeauna fac bine cărţii şi lectu- la crearea adevăraţilor indici de perfor- rii. În al doilea rând, doresc o însănătoşire manţă. Mă refer aici la distinsele doam- grabnică Bibliotecii, înlăturând din con- ne Lidia Kulikovski, Mariana Harjevschi, ţinutul ei, cum zic sculptorii... tot ce nu-i Elena Butucel, Tatiana Coşeriu, Genoveva faţă. Sau, mai simplu spus, tot ce nu-i face Scobioală, Elena Roşca şi la multe altele, faţă... Dacă tot ne vom încăpăţina că doar la oamenii de cultură Pavel Balmuş, Vlad tehnologic se poate urca spre culmele ci- Pohilă, Iurie Colesnic, Vitalie Raileanu, vilizaţiei, să nu ne mire faptul când ne vom Dumitru Crudu... care au scris articole trezi jos, în faţa colibei.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 193 BiblioPolis

CULTURA PE GLOB

MATEI VIŞNIEC: „NU TREBUIE RATAŢI TOURNIER, LE CLÉZIO ŞI HOUELLEBECQ”

începuturi”, spune dramaturgul, care figu- rează pe afişele teatrale din peste 30 de ţări. Jurnalist la Radio France Internationale, Ma- tei Vişniec a revenit în România prin piesele sale de teatru, jucate pe toate scenele din ţară, şi prin cărţile sale (teatru, roman, poezie). * * * „Camus merită citit la orice vârstă” – Dacă ar fi să recomandaţi unui cititor român trei autori contemporani Matei Vişniec. francezi, ce nume aţi alege? Foto: Marian Iliescu – Aş spune că în niciun caz nu trebuie Unul dintre cei mai cunoscuţi drama- rataţi Michel Tournier, Le Clézio şi Patrick turgi români din străinătate, Matei Vişniec, Modiano. Aş recomanda însă şi un fe- care locuieşte la Paris din 1987, spune că nomen literar, cel reprezentat de Michel în societatea contemporană apăsăm pe Houellebecq. Iar dintre cărţile sale aş reco- butonul „fast-forward”, uităm să trăim „cu manda cu prioritate Particulele elementare. răbdare” şi să punem preţ pe adevăratele Iar dacă ar fi să recomand un autor fran- valori. Scriitorul afirmă că am devenit nişte cez „la modă“, aş spune automat Amélie „mutanţi genetici”. Nothomb. Dramaturgul Matei Vişniec, care a împli- – Care este autorul francez care v-a nit pe 29 ianuarie 58 de ani, crede şi astăzi marcat cel mai mult în perioada formă- că teatrul, poezia şi romanul pot atenua rii ca scriitor? spălarea pe creier produsă de societatea de – Albert Camus. Cred că de la vârsta de consum, de mode, de industria de divertis- 16 ani mă urmăresc romanele sale Străinul, ment şi de noile tehnologii. Toate acestea ne Ciuma, precum şi eseurile sale dintr-un vo- însingurează şi mai mult, susţine scriitorul lum intitulat Exilul şi împărăţia. Se spune în cel mai recent roman al său, Negustorul despre Camus că este un autor pe care îl de începuturi de roman, editat de „Cartea iubesc în special elevii de liceu, deci tranşa Românească”. de vârstă cuprinsă între 14 şi 18 ani. Camus „Observ evoluţia unui nou tip de drog merită citit la orice vârstă. Anul trecut s-au social: dependenţa de iluzia începutului. împlinit o sută de ani de la naşterea sa, iar Scriu, într-o lume în care doar începuturile în Franţa el a fost amplu omagiat. Acest sunt tentante, un roman format numai din autor rămâne şi un exemplu de exigenţă

194 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) morală, el a rămas toată viaţa sa departe Anna Gavalda de toate fascinaţiile ideologice. – Dacă ar fi să recomandaţi un autor scrie poveşti de suflet francez atipic, „o perlă rară”, care ar fi – Ce scriitoare-femei sunt foarte acesta? cunoscute în Franţa, în afară de Amélie – Imediat îmi vin în minte numele lui Nothomb, care publică un roman pe an? Philipe Delerm şi cartea sa La première – Două autoare îmi vin imediat în min- gorgée de bière et autres plaisirs minuscu- te, surprinzătoare şi interesante: Marie les / Prima înghiţitură de bere şi alte plăceri Darrieussecq şi Anna Gavalda. Romanul minuscule. Dar mă gândesc şi la un autor lui Marie Darrieussecq, Truismes, este o care nu are limite în reinventarea limbii capodoperă-miniatură: povestea unei ti- franceze, Valère Novarina, un poet total nere femei care se transformă treptat în... în tot ceea ce face, un artist care topeşte scroafă. Iar din cartea Annei Gavalda inti- frontierele dintre genurile literare şi-i face tulată Je voudrais que quelqu’un m’attende pe francezi să-şi redescopere limba şi po- quelque part / Aş vrea să mă aştepte cineva tenţialităţile ei nebănuite. Iată ce spune undeva emană o infinită tandreţe, este o Valére Novarina într-un eseu (citez din proză sensibilă fără să fie sentimentală, cu memorie): „Trebuie să scriem ca şi cum am poveşti de suflet, dar evitând dulcegăria. urla, ca şi cum am scuipa, ca şi cum am vo- – Cum s-a văzut Târgul de carte Gau- mita.” deamus de la Bucureşti, la care aţi par- – Urmăriţi literatura filosofică, des- ticipat toamna trecută, prin ochiul scri- tul de abundentă, din Franţa? itorului obişnuit cu saloanele de carte – În acest domeniu aş pronunţa din Franţa? numele unui filosof care m-a făcut să tre- – Am venit deseori în România pentru sar deseori în ultimii ani, este vorba de Mi- a participa la Salonul de carte Gaudeamus. chel Onfray. Cred că una dintre cărţile sale, Pentru mine acest târg de carte a devenit un tratat de „ateologie“, Traité d’athéologie, chiar un fel de pelerinaj anual: am ocazia, ar trebui studiată în toate liceele din Ro- în doar două sau trei zile, să revăd enorm mânia şi din lume. El a mai publicat însă de mulţi prieteni şi să întâlnesc practic o monumentală lucrare despre Freud, în întreaga lume literară. Dar cel mai impor- care îl demitizează total pe părintele psih- tant lucru este că în România oamenii ci- analizei şi nu se teme să pună în lumină tesc cărţi şi cumpără cărţi, în ciuda crizei. imensa dimensiune comercială a acestei Am simţit de fiecare dată la Gaudeamus „metode“ care, pentru Michel Onfray, nu o vibraţie pozitivă, o energie bună, o foa- are nimic ştiinţific. me de dialog şi de dezbateri. Ca să nu mai – Citiţi romanele recompensate cu spun că scriitorii atrag în continuare pu- celebrul Premiu Goncourt? blicul, ei rămân oarecum nişte personaje – Pe unele le-am citit din scoarţă în adulate, poate chiar misterioase. Cine scrie scoarţă, pe altele le-am răsfoit doar şi sute de mii de cuvinte din pasiune interi- mi‑am dat seama imediat că nu mă intere- oară înseamnă că are, poate, ceva de spus. sau, fiind mai degrabă comerciale şi adre- Iar publicul este avid să audă acest mesaj. sate publicului larg care vrea să cumpere Un roman despre „un nou tip un „cadou cultural” de Crăciun. Dar mi-a de drog social” plăcut mult, acum câţiva ani, Le soleil des Volumul Negustorul de începuturi de Scorta / Soarele familiei Scorta de Laurent roman a fost publicat la Editura „Cartea Gaudé.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 195 BiblioPolis CultuRA PE GLOB Românească”. „La Hollywood, la fiecare 45 Pe scurt, despre Matei Vişniec de secunde intervine o nouă descărcare Născut pe 29 ianuarie 1956, la Rădăuţi. de adrenalină, întreaga naraţiune este o 1972 – debut în poezie în revista Lu- succesiune de începuturi nervoase. Iată ceafărul şi apoi în culegerea La noapte va punctul de plecare al romanului meu în ninge (Editura „Albatros”). Membru fonda- care încerc să observ evoluţia unui nou tip tor al Cenaclului de Luni. de drog social: dependenţa de iluzia înce- 1977 – absolvă Facultatea de Istorie şi putului. Şi de ce să nu scriu, într-o lume în Filosofie, Universitatea din Bucureşti. care doar începuturile sunt tentante, un 1987 – cere şi obţine azil politic în roman format numai din începuturi? ” Franţa. Romanul rămâne genul literar major 1988-1989 – jurnalist BBC, secţia în prin excelenţă. Cu mulţi ani în urmă mă limba română. irita o afirmaţie a lui Nicolae Breban care 1989-1991 – revine în Franţa cu o bur- spunea că o cultură se impune în lume, în să doctorală. primul rând, prin roman şi nicidecum prin 1992 – primul spectacol în Franţa, Caii alte genuri literare – poezie, teatru, eseu. Pe la fereastră, Teatrul „Les Celestins des Lyon”. vremea aceea consideram că poezia gene- 1992 – prezent: jurnalist la Radio Fran- raţiei mele, generaţia ’80, era atât de puter- ce Internationale. nică şi interesantă încât mi se părea nedrept A scris piese de teatru jucate în peste să nu fie tradusă de urgenţă în toate limbi- 20 de ţări, la mari teatre din Europa: Tea- le pământului. Viaţa în Franţa mi-a deschis trul „Rond-Point” din Paris, Teatrul „Regal” însă alte orizonturi. Editurile se interesează, din Stockholm, Teatrul „Stary” din Craco- în primul rând, de roman. Marile vânzări, via, Teatrul „Piccolo” din Milano, Teatrul Na- marile succese, tentaţiile cinematografice ţional din Istanbul. Printre cele mai mon- sunt legate de roman. Eu însumi am scris tate piese se numără: Femeia ca un câmp cinci romane, fascinat de „lupta” cu acest de luptă sau Despre sexul femeii – câmp de gen care îţi impune o anume disciplină, dar luptă în războiul din Bosnia şi Istoria comu- care te şi înarmează cu instrumente extrem nismului povestită pentru bolnavii mintal. de sensibile pentru captarea contradicţiilor (După adevarul.ro) umane şi ale societăţii. CELE MAI ÎNDRĂGITE ANOTIMPURI ALE LITUANIEI Vlad POHILĂ În folclorul lituanian, motivul soarelui lui pentru soare, căldură, respectiv, pentru (numit saule, cu o mulţime de forme di- primăvară şi vară. Ne-o demonstrează chiar minutivale), este unul extrem de frecvent. şi titlurile unor tablouri-sonate: Sonata Soa- O preferinţă întru totul explicabilă, doar relui. Scherzo, Sonata verii. Andante, Sonata soarele aduce nu numai căldura jindui- verii. Scherzo, Sonata primăverii. Finale etc., tă după lunile geroase, dar mai dă o viaţă create în 1907-1908. Emană căldură şi lu- nouă florei şi faunei, înviorând şi existenţa mină şi poemele sale simfonice În pădure oamenilor. Trecând în revistă, oricât de su- (1900-1901) sau Marea (1903-1907), can- mar, creaţia genialului pictor şi compozitor tata pentru cor şi orchestră simfonică De Mikalojus Konstantinas Čiurlionis (1875- profundis (1899), mai multe preludii, varia- 1911), vom observa cu uşurinţă predilecţia ţiuni, „peisaje” pentru cvartete de coarde şi

196 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) orgă. Tocmai aceste emanaţii ale tablourilor Lituania, fie acestea de stat, fie obşteşti, fie şi pieselor muzicale create de Čiurlionis au particulare. Însuşi numele lui K. Donelaitis trezit încântarea lui Romain Rolland, Tho- constituie obiectul unei îndreptăţite mân- mas Mann, Maxim Gorki, a atâtor alte per- drii naţionale a lituanienilor. sonalităţi ce au putut cunoaşte talentul ie- S-a născut la 1 ianuarie 1714, într-o fa- şit din comun al artistului lituanian. milie de ţărani liberi, în satul Lazdineliai (în Putem însă deduce, din cele relatate germană Lasdinehlen) – astăzi, inexistent, mai sus, că vara ar fi anotimpul cel mai drag dispărut în sec. XIX, dar ale cărui moşii se al lituanienilor? Nu, căci acelaşi Čiurlionis află în perimetrul localităţii numite când- a pictat şi admirabile tablouri consacrate va Gumbine (germ. Gumbinnen, polon. iernii (ciclul intitulat Iarna, tripticul Poves- Gąbin), după al Doilea Război Mondial rute ş.a.), ca şi o serie de lucrări de tip simfo- şii spunându-i Gusev. În sec. XVII aceste nic, prelucrări pentru cor, preludii pentru pământuri se aflau în Prusia Orientală, po- pian etc. în care se face simţit suflul ano- pulată până în Evul Mediu târziu de pruşi, timpului rece. Dar, la drept vorbind, nici dar şi de numeroşi lituanieni, care şi astăzi nu ne-am propus să relevăm preferinţele numesc respectivul teritoriu Mažoji Lietuva lituanienilor pentru un anotimp sau altul. („Lituania Mică”). A decedat Donelaitis la Scopul nostru este de a evoca, în rândurile 18 februarie 1780, în localitatea Tolminke- ce urmează, personalitatea şi opera unui mis (germ. Tolmingen), în prezent or. Cistâe mare scriitor lituanian, fondatorul litera- Prudî, regiunea Kaliningrad din Federaţia turii naţionale, a cărui scriere principală se Rusă. Creaţiile literare şi le semna cu o formă numeşte Anotimpurile, şi în care autorul îşi latinizată a numelui: Christianus Donalitius. împarte dragostea în patru părţi – exact Din 1731 urmează o şcoală parohială, câte anotimpuri se perindă în 12 luni cape lângă catedrala din Königsberg (care în lendaristice. Perceput din start ca o crea- lituaniană se numeşte Karaliaučiai), iar din ţie de certă valoare artistică, etnografică 1736 face studii la Facultatea de Teologie a şi lingvistică, poemul epic Anotimpurile Universităţii din acelaşi oraş. Învaţă temei- de Kristijonas Donelaitis (1714-1780) con- nic diferite discipline teologice, precum şi tinuă a fi prezent în toate bibliotecile din filozofia, retorica, muzica, limbile clasice (latina, elena, ebraica) şi moderne (germa- na, franceza). Concomitent, frecventează şi un seminar de limbă lituaniană, unde-l are profesor pe învăţatul F. Schulz, care i-a predat ulterior şi lui Immanuel Kant, lingvistica. (De altfel, redutabilul filozof german cunoştea foarte bine limba, folclorul, mitologia şi istoria lituanienilor.) După absolvirea facultăţii, Donelaitis lucrează ca psalt (cantor), învăţător de mu- zică, fiind şi conducător al unui cor bisericesc; peste un timp devine „rector” (director de studii) al acestei şcoli. Din 1743 şi până la moarte a fost preot paroh (pastor) al bisericii luterane din Tolminkemis (Tolmingen). Aici a zidit, în locul vechii biserici din lemn, una nouă, din cărămidă, care şi-a păstrat, în

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 197 BiblioPolis CultuRA PE GLOB linii mari, până astăzi, aspectul iniţial, din nuscrisele se păstrează la Biblioteca Insti- 1756. În timpul liber, pastorul Donelaitis tutului de literatură şi folclor al Academiei compunea versuri şi muzică, confecţiona Lituaniene, din Vilnius. instrumente muzicale, barometre şi apa- După apariţia cărţii şi traducerea textu- rate optice; se îndeletnicea şi cu grădină- lui în germană (aproape concomitent, au ritul. Versuri de-ale sale erau răspândite în fost făcute trei versiuni în această limbă!), manuscris, fiind solicitate de unii enoriaşi, apoi în rusă şi în polonă, au manifestat in- cărora autorul le citea în timpul discuţiilor teres faţă de Anotimpurile lui Donelaitis şi libere de după oficierea serviciului divin. le-au elogiat personalităţi ca: lingvistul ger- Primele texte scrise de K. Donelaitis, man A. Schleicher, poeţii J.W. von Goethe cunoscute urmaşilor, au fost nişte fabu- şi Adam Mickiewicz ş.a. Un mare istoric, le. Se consideră că ar fi scris câteva zeci folclorist, scriitor şi fruntaş al mişcării naţi- de fabule, s-au păstrat însă numai şase, onaliste din Lituania, Simonas Daukantas unele având ca sursă de inspiraţie creaţia (1793-1864) l-a comparat pe Donelaitis cu lui Esop. În anii 1765-1775 a scris poemul Homer şi cu Vergiliu, evident, la scară na- epic Metai („Anotimpurile”), apreciat drept ţională. Alţi critici şi istorici literari găsesc capodopera sa. Lucrarea este formată din similitudini între Anotimpurile lituaniene patru părţi – câte anotimpuri are anul – şi şi opera lui Hesiod. Generaţii de lituanieni, conţine în total 2968 de versuri, în hexa- de-a lungul a două secole, studiază în şcoli, metru. Autorul abordează, în această scri- licee şi facultăţi opera lui Donelaitis. ere, profunde şi subtile probleme metafi- Structura cărţii lui Donelaitis este axa- zice, în forma unor reflecţii despre virtuţile tă pe trecerea naturală a anotimpurilor, şi viciile umane. Poemul Metai este remar- pentru fiecare compartiment / anotimp cabil prin măiestria cu care Donelaitis de- autorul găsind calificative grăitoare: „Pa- scrie derularea schimbărilor în natură, iar vasario linksmybės” (Bucuriile primăverii); concomitent – şi ciclul muncilor agricole, „Vasaros darbai” (Muncile de vară); „Rude- alte aspecte specifice ale vieţii ţăranilor li- nio gėrybės” (Bunurile [roadele, bogăţiile] tuanieni. Astfel, lucrarea capătă şi valoare toamnei); „Žiemos rūpesčiai” (Griji de iarnă). etnologică. Graţie acestui poem, lui Done- Maniera bucolică, descriptiv-peisagistică laitis i s-a atribuit calificativul de „părinte Donelaitis o îmbină reuşit cu spiritul refle- al literaturii lituaniene”. E de menţionat că xiv-filozofic, această abordare conferind anterior poeţii şi învăţaţii lituanieni scriau Anotimpurilor valenţele unei scrieri desti- în alte limbi: în latină, în slavonă, apoi în nate cititorilor cu diferite sensibilităţi. Re- germană, în polonă. ţine atenţia generală un şir de îndemnuri, Poemul epic Metai a văzut lumina ti- sugestii sau sfaturi de viaţă, supranumite parului post-mortem, în 1818, datorită de unii critici „poruncile lui Donelaitis”, eforturilor lui Liudvikas Reza (1776-1840), cu o vădită trimitere la cele zece porunci mare cărturar lituanian din Königsberg, biblice. Sintetizate, aceste „porunci” ale cel care a găsit şi a îngrijit manuscrisul lui poetului lituanian sună astfel: a) Munceşte Donelaitis. După cel de-al Doilea Război şi te bucură; b) Fii tu însuţi; c) Nu bea ca să Mondial sovieticii au devastat arhiva or. te îmbeţi; d) Învaţă de la natură; e) Frânea- Königsberg, printre documentele ce riscau ză-ţi dorinţele (poftele) exagerate. Cine ar să fie aruncate la gunoi sau arse aflându- pune la îndoială actualitatea, valoarea ne- se şi manuscrisul Metai, precum şi o parte perimată a acestor precepte morale? din corespondenţa preotului poet, scrisă Merită un cuvânt aparte stilul lucrării preponderent în germană. În prezent, ma- lui Donelaitis, perceput de cititorii con-

198 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) temporani ca unul cam greoi; oricum, lipsit de supleţea scrierilor create mai târziu, la începutul sec. XX, de către poeţii neoro- mantici, simbolişti ori expresionişti, de la Vilnius şi Kaunas, care se bucură constant de o mare priză la lituanieni. Limbajul Anotimpurilor (scrise, repetăm, pe la mijlocul sec. XVIII) pare acum arhaic, ciudat, neobişnuit, cu mult mai neobişnuit decât ne par nouă cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin sau Mihail Moxa, ori textul canonic al Bibliei de la Bucureşti, realizate în Ţările Române, după cum ştim, în a doua jumătate a sec. XVII. Vorba e că Donelaitis şi-a scris opera într-un grai lituanian înde- părtat de cel în care avea să se cristalizeze în sec. XIX-XX limba literară lituaniană – graiul aukštaitian de sud-vest, din provin- cia istorică Suvalkia. Totodată, însă, graiul lituanian înveşnicit în Anotimpuri era apropiat de limba pruşilor – limbă soră cu litua- niana şi letona, ai cărei vorbitori însă (pru- şii) au dispărut de pe arena istoriei odată cu apusul Evului Mediu. În plus, pentru a reda anumite stări şi fenomene, relativ noi pentru epoca sa, Donelaitis a utilizat destul de multe germanisme şi unele polonis- me, care ulterior nu s-au menţinut în limba din epoca lui Omar Khayyam (sec. XI) sau literară lituaniană. Aceste împrejurări con- pentru poemul epic georgian Viteazul în feră creaţiei lui Donelaitis o certă aromă piele de tigru, din sec. XII – arabii, perşii, de arhaic, dar, concomitent, complică per- respectiv, georgienii din zilele noastre ceperea cu uşurinţă şi exactă a anumitor înţeleg fără dificultăți mesajul sus-amin- subtilităţi ale mesajului. Este semnifica- titelor scrieri, în pofida trecerii nemiloase tiv faptul că în anul 2004, Editura „Vaga” a timpului şi la ei, exact ca şi la naţiunile („Brazda”) din Vilnius a pus la dispoziţia europene. elevilor, a tinerei generaţii de cititori în De altfel, Anotimpurile lui Kristijonas ansamblu, o versiune în limba lituaniană Donelaitis au fost traduse în circa 20 de modernă a Anotimpurilor. Ceva similar s-a limbi străine, iar fragmentar – în şi mai întâmplat şi în Marea Britanie, cu opere de multe. În rusă au apărut peste 10 ediţii ale scriitori dinaintea sau din epoca lui Sha- acestei opere; există diferite versiuni şi în kespeare; s-au făcut traduceri moderne – germană, polonă, letonă, bielorusă, en- altfel nu ar fi înţelese de contemporani – și gleză, franceză, suedeză, cehă, maghiară, din eposul ruso-ucrainean Cântec despre georgiană, japoneză, esperanto ş.a. oastea lui Igor etc. Aşa ceva este de necon- În 1977, din iniţiativa UNESCO, poemul ceput pentru textul Coranului (redactat în lui K. Donelaitis Metai – Anotimpurile a fost sec. VII), pentru catrenele poeţilor persani inclus în lista celor mai inspirate creaţii lite-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 199 BiblioPolis CultuRA PE GLOB rare din Europa, listă în care au intrat 250 şi societăţi cultural-ştiinţifice din Germa- de creaţii de diferiţi autori, de la cei antici nia, Polonia, Letonia, Estonia. În anumite şi până în anul de graţie 1940. O Societate privinţe, aniversarea de trei secole de la istorico-culturală „Donelaitis”, cu statut de venirea pe lume a celui mai mare poet li- organizaţie mondială, desfăşoară o amplă tuanian a fost anticipată, prin diferite ma- activitate de popularizare a operei clasicu- nifestări culturale, încă din 2013. Astfel, în lui lituanian atât în patrie, cât şi dincolo de luna mai a anului trecut, în actuala regiune hotarele ei. Numele lui Donelaitis îl poartă Kaliningrad şi lângă oraşul Palanga, de pe licee, străzi, biblioteci, cămine culturale etc. litoralul lituanian, au avut loc ateliere de în diferite așezări din Lituania, iar în locali- plein-air cu subiectul Lumea din jurul lui tatea unde a fost înmormântat poetul – ul- Kristijonas Donelaitis, la care au participat terior, or. Cistâe Prudî, regiunea Kaliningrad artişti plastici din Lituania, Rusia, Germa- din Rusia –, în 1979, după ce meşteri din Ka- nia, Polonia, Bielorusia, Letonia. O serie unas au restaurat fosta biserică „a lui Done- din tablourile create aici au fost expuse laitis”, lângă cavoul cu moaştele preotului în Sala de gală a Seimului (Parlamentului) scriitor, a fost inaugurat un muzeu come- Lituaniei din Vilnius, precum şi la muzeul morativ, care funcţionează şi astăzi. comemorativ din Cistâe Prudî. Aniversarea de trei secole de la naşte- În primele zile de ianuarie curent, în rea lui K. Donelaitis a fost inclusă în Calen- catedralele din Vilnius, Kaunas, Klaipeda darul UNESCO al datelor aniversare de im- (Lituania), precum şi în biserica luterană portanţă deosebită. În Lituania, anul 2014 de lângă Königsberg, unde a slujit şi unde este declarat oficial „Anul Donelaitis”, de-a este înmormântat Donelaitis (acum or. lungul celor patru anotimpuri preconizân- Cistîe Prudî), au fost aprinse, la aceeaşi oră, du-se diverse evenimente comemorative câte 300 de lumânări, astfel marcându-se de anvergură. La unele din aceste manifes- simbolic trei sute de ani de la naşterea tări şi-a anunţat implicarea şi administra- preotului cu har poetic, animator al vieţii ţia regiunii Kaliningrad din Rusia, precum spirituale a poporului său.

Universitarea din Königsberg

200 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

REMEMBER DUMITRU MATCOVSCHI – SCRIITORUL, OMUL, PATRIOTUL… Liuba-Drăgostiţa BUJOR, scriitoare, muziciană Rusia nu mai voiau să plece înapoi, consi- derând Moldova „Raiul pe pământ” şi im- punându-ne nu numai limba, dar şi istoria, şi aspiraţiile lor, care nu aveau nimic în comun fiinţei noastre naţionale. Pe atunci nu îndrăzneam aproape nici unul dintre noi că ne ridicăm împotriva celor care ne umileau. Dumitru Matcovschi, ulterior academician, Scriitor al Poporului, cavaler al Ordinului Republicii, laureat al Premiului Naţional, pe când era „doar” un mare şi iubit scriitor împreună cu alţi câţi- va colegi de breaslă, au trezit neamul prin luări de cuvânt, prin poeziile lor patriotice, l-au ridicat la luptă pentru dreptate şi libertate. Scriitorul Dumitru Matcovschi, cioplit Dar să revenim la accidentul pus la din durerea neamului, a ştiut până la ulti- cale în 1989 de kaghebişti. Aproape ni- ma suflare să ţină aprinsă flacăra demnită- meni nu credea că Dumitru Matcovschi ţii, a omeniei, a calităţi pentru care a avut va învinge moartea. Eram pe atunci prinde pătimit. În primul rând, fiindu-i interzis, tre cei care veneau în fiecare zi la spital şi sechestrat din biblioteci şi dat la topit vo- încercam, prin prezenţa noastră, să-l susţi- lumul de poeme Descântece în alb şi negru; nem pe poet, să-l mobilizăm pentru a nu apoi concediat din postul de redactor-şef se lăsa învins. Aprindeam lumânări şi ne adjunct al faimoasei pe atunci revistei Cul- rugam sub cerul liber Bunului Dumnezeu tura; mai târziu, în 1987, i-a fost interzis să facă minunea şi să-l aducă printre noi cântecul Basarabia… pe marele patriot şi martir Dumitru Mat Probabil, tot mai puţini îşi mai aduc covschi. Stăteam seară de seară sub fe- aminte încercarea de asasinat de la 17 mai reastra salonului şi ne rugam, uneori inter- 1989, când poetul a devenit victima unui pretam cântece patriotice. Scrisesem pe accident pus la cale de duşmanii neamu- atunci cântecul Imnul eroilor, şi-l cântam lui nostru, care s-au ridicat împotriva lim- deseori sub ferestrele spitalului, susţinut bii române, a istoriei noastre adevărate, a de cei prezenţi. independenţei de URSS. Aceştia se insta- Acum, când poetul şi-a luat zborul laseră în ţara noastră ca la ei acasă şi dic- către ceruri, mă rog în continuare, ca şi tau cum să ne organizăm viaţa şi destinul atunci, pentru El – omul dreptăţii, al dem- de mai departe. Toţi acei care sosiseră din nităţii şi adevărului. Mă rog către Domnul

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 201 BiblioPolis REMEMBER să-l păzească şi să-l aşeze la locul bineme- lui, întreaga-i creaţie impunându-mi un ritat. anume nivel estetic şi îndemnându-mă să Mă gândesc, cu regret, că, deşi au tre- detectez din viaţă momentele de vârf care cut atâţia ani de atunci, printre noi sunt constituie elementul de seamă într-o cre- încă mulţi oameni fără coloana vertebrală, aţie literară. care-şi vând sufletele şi conştiinţa pentru Astăzi, îi recitesc poemele din altă bani. optică, încerc să intuiesc în ele chipul şi Dumitru Matcovschi a fost un exem- sufletul autorului dispărut dintre noi. Şi plu de verticalitate. A fost şi va rămâne un mă bucur descoperindu-i simplitatea ex- adevărat luptător pentru dreptate şi ade- presiei, profunzimea gândului, armoniile văr. Fără Dumitru Matcovschi am rămas interioare atât de caracteristice doinelor mai săraci şi, cu părere de rău, dezbinaţi. şi baladelor noastre, ataşamentul faţă de Durerea aceasta nu poate fi acoperită cu patrie şi de neam. Nu întâmplător criticul nimic. Lumea de bună-credinţă va înţele- literar Mihail Dolgan nota într-un eseu că ge că omul, poetul, dramaturgul şi roman- „Dumitru Matcovschi este, înainte de toa- cierul Dumitru Matcovschi lumina din inte, un poet al Dorului, al dorului înţeles ca terior pentru neam şi ţară. un sentiment profund complex şi profund M-am bucurat atunci, de fapt, ne-am românesc, al dorului confundat cu marile bucurat cu toţii, că medicii au reuşit minu- aspiraţii ale omului din spaţiul mioritic: nea şi l-au întors printre noi. M-am bucu- dor de viaţă şi patrie, dor de neam şi grai, rat şi mai mult când am citit primele cicluri dor de casa părintească şi de strămoşi, de poeme scrise după accident. Dumitru dor de femeie şi natură, dor de adevăr şi Matcovschi îşi revenise şi reintra în câmpul dreptate”. Descoperi acest Dor în toate vo- creaţiei. Dumnezeu m-a învrednicit atunci lumele sale de poeme, de eseuri, de piese, şi am compus cântecul Mamă, iartă-mă, fiindcă poetul s-a fixat chiar de la primul mamă, ceartă-mă pe versurile sale. Am său volum de poeme Maci în rouă (1963) îndrăznit să i-l cânt la telefon. Era în acea pe unda „valorilor perene ale neamului”. melodie expresia sufletului meu, emoţio- Aceste valori l-au inspirat şi l-au mobilizat nat până la maximum, ea exprimând nu să invoce în opera sa momente, fapte, per- numai sentimentele mele, ci a întregii so- sonalităţi de seamă din trecutul nostru. În cietăţi. tot ce a scris: poezie, proză, dramaturgie, Mi-a zis atunci la telefon: „Doamnă Bu- eseu, autorul a imprimat o notă particula- jor, puteţi interpreta acest cântec oriunde, ră, inconfundabilă, urmând cele mai bune la orice întâlnire, fiindcă nu are nevoie de tradiţii cultural-artistice ale predecesorilor. orchestră. Vocea dumneavoastră se armo- Nu a jinduit niciodată glorie, nu a cântat nizează perfect cu melodia şi cuvintele.” ditirambi sus-puşilor, nu şi-a trădat sau Era o apreciere deosebită pentru mine. Pe discreditat colegii, cum au făcut-o şi o mai parcurs de ani am studiat întreaga creaţie fac unii. Dimpotrivă, a susţinut condeierii a scriitorului. Începusem şi eu să fac rime, mai tineri, îndemnându-i să nu uite că au unii colegi de la redacţia revistei Glasul Na- menirea de a apăra adevărul. ţiunii, unde lucram, îmi apreciau poeziile. Poetul basarabean a urmat cu sinceri- Pentru mine însă creaţia lui Dumitru Mat- tate preceptele înaintaşului său ardelean covschi devenise un reper. Învăţam de la Octavian Goga, care nota în Fragmente poezia lui. Mai mult decât atât. Luam lecţii autobiografice: „Eu, graţie structurii mele de compoziţie, de filozofie, dar mai ales sufleteşti, am crezut întotdeauna că scri- de sentiment, de trăire spirituală, poezia itorul trebuie să fie un luptător, un des-

202 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) chizător de drumuri, un mare pedagog al etului şi compozitorului, dar şi de trezire a neamului din care face parte, un om care conştiinţei naţionale… filtrează durerile poporului prin sufletul lui Volumul Amarele confesiuni este al- şi se transformă într-o trâmbiţă de alarmă. cătuit, în mare parte, din texte puse pe Am văzut în scriitor un semănător de cre- note de compozitorii Anatol Chiriac, Ion dinţă şi un semănător de biruinţă”. Dumi- Aldea-Teodorovici, Gheorghe Mustea, Ion tru Matcovschi a fost, pe rând, şi luptător Enache, Mircea Oţel, Dinu Matievici, Mihai pentru adevăr şi dreptate, şi deschizător Dolgan, Victor Buruiană, Daria Radu, Con- de drumuri, şi mare pedagog al neamului. stantin Baranovschi, Valentin Doni, Con- Acum, când notez aceste gânduri, am stantin Rusnac, Anatol Bivol, Marian Stâr- în faţă volumele: Morţilor, vă iubesc; Imne şi cea, Radu Dolgan, Mihai Toderaşcu, Anatol blesteme; Teatru (cu cele zece piese); Să mă Rudei, Boris Polin, Valentin Dânga, Tereza iubeşti; Amarele confesiuni; Crucea şi ultima Sobolevsca, Petre Teodorovici, Marian Nis- sa carte – prima după grăbita-i dispariţie – tor ş.a. De fapt, amintim că Dumitru Mat- Eterna Carte. Deschid volumul Crucea, o covschi este al doilea, după Grigore Vieru, carte din care respiră dorul de libertate şi dintre poeţii cei mai cântaţi la noi. Multe citesc la pagina 25 poemul Basarabia: „La din cântecele sale au devenit şlagăre: Să- margine de lume, venit din vremi bătrâne, rut, femeie, mâna ta, Inimă de mamă, Bucu- / un plai cu dulce nume înălţător rămâne, / raţi-vă, Basarabia, Cu numele tău, încă mul- Aici o vatră sfântă la sânul ei ne strânge / şi te altele. Tot aşa cum repertoriul teatrelor doina când se cântă o lume toată plânge. noastre nu poate exista fără dramaturgia // Ne încălzeşte lutul, ne-adună două ape. autorului. Mai port şi acum în memorie / Pătimitor, trecutul într-un oftat încape. / momente esenţiale din spectacolele Cân- O iarbă-nrourată ascunde veche rană / Ni-i tec de leagăn pentru bunici, Tata, Abece- soarta zbuciumată, oricând basarabeană. darul, Pomul vieţii, Troiţa şi altele, în care // Avem un nuc şi-i verde, şi-n pragul ca- dramaturgul a adus în scenă realitatea, sei creşte. / Cu nucul nu ne pierdem, de istoria noastră pentru a le face cunoscute moarte ne păzeşte / La prunci suntem cu spectatorilor, prin aceasta demonstrând gândul şi nu dorim războaie. / Noi semă- marea lui dragoste de oameni, de adevăr, năm pământul şi aşteptăm o ploaie. // Ba- de istorie, de frumos. Aceeaşi pasiune pen- sarabia, Basarabia… / Frate şi soră, mamă tru adevăr, pentru omenie, pentru cinsti- şi tată… / Basarabia, Basarabia… / Scum- rea omului conţin şi romanele sale: Duda, pă icoană în inimi purtată. // Trecută prin Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din foc şi prin sabie, / furată, trădată mereu, / vatră, Piesă pentru un teatru provincial. eşti floare de dor, Basarabie, / eşti lacrima Scria în poemul Altar (imn pentru Mel- neamului meu.” pomene): „Altarul meu, locşorul sfânt, cu zi Pus pe note de compozitorul Mi- şi noapte, / Aici eu plâng, aici eu cânt cu toţi hai Dolgan, cântecul este interzis de cer- ai mei. / Veniţi! Cu roua ţarinei răscoapte. / berii de la conducerea de vârf. Era anul Veniţi! Cu primii, albi ca neaua, ghiocei. // 1987. Ansamblul „Noroc” interpretează Aici îndur, nădăjduiesc, mă zbat, mă bucur, cântecul în cadrul unui concert de Ziua / Aici iubesc. Şi nu iubesc. Mă ţin de glii, tineretului, pe Stadionul republican. Asis- / Îmbobocesc aici, pe creangă, primii mu- tenţa, alcătuită în majoritate de tineri şi guri. / Seara târziu aici s-aprind luceferii. // studenţi, coboară din tribune pe gazon şi Lumina creşte din icoane vechi, blajine. / îngenunchează… A fost nu numai un act Picură steaua dimineţii. Blând, Albastră. / de mare cinste şi recunoştinţă adusă po- Aici nicicând n-am fost învins de nimeni. /

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 203 BiblioPolis REMEMBER

Aici eu cred în nemurirea noastră…” Poe- ţară, pentru strămoşi, pentru limba româ- tul este de neînvins în lupta cu răul social, nă, pentru adevăr, i-au dat forţe să reziste, cu neadevărul, cu impostura, cu antilite- să învingă moartea. Poetul trăieşte. Şi va ratura, anticultura, chiar dacă uneori i se trăi. Prin cărţile sale. Prin nemurirea limbii pare că este un Don Quijote care luptă cu noastre, pe care a cinstit-o. Prin adevărul morile de vânt. pe care l-a apărat. Prin amintirea celor care „Poeţii adevăraţi, zice D. Matcovschi, l-au cunoscut, l-au iubit, l-au venerat.. scriu dureri.” Durerile Neamului se răsfrâng Pentru Dumitru Matcovschi a început asupra vieţii şi destinului său. Impostorii deja postumitatea. A apărut prima carte însă pun toate relele pe seama poeţilor: de după dispariţia prematură a marelui „Tu, numai tu, poete, eşti vinovat de toate: scriitor. Este vorba de volumul Eterna Car- / Eşti vinovat că spicul nu dă înalte roade, te, care se deschide cu poezia Atotînceput, / Eşti vinovat că mărul e viermănos şi pică, semnată cu data de 3 februarie 2013: „Cu- / Eşti vinovat că vita, vai, nu se mai ridică; / vântul, de când pământul, / atotînceput: Eşti vinovat că plouă cu ploaie duşmănoa- / ne apără, scut, cuvântul / neabătut…”, să, / Eşti vinovat minciuna că stă în cap de şi se încheie cu poemul Întâi Decembrie: masă…” Dumitru Matcovschi îşi încheie „Ce-ţi doresc eu ţie, maică Românie, / do- poemul pe un ton moralizator-didactic: „În rul şi nădejdea sufletului meu? / Să rămâi hău de cabinete, urând nebun poeţii, / Mai aceeaşi vechea ctitorie, / unde face slujbă stau, ah, din păcate şi azi analfabeţii. / Tu însuşi Dumnezeu. / Fiii tăi să vină la bă- nu-i lua în seamă, tu spune adevărul, / Cu trâni acasă, / pe nepusă masă, puii mamei, versuri plângi, cum plânge cu mere coapte pui. / Să le spui că lumea-i mare şi fru- mărul…”, scria în 1986 poetul. Desigur, im- moasă, / dar ca România, sfânta noastră, postorilor nu le-a fost pe plac acest poem. nu-i…” Au căutat prilejul să-l atace. Şi asta s-a în- De-a dreptul tulburător şi, totodată, tâmplat peste un an, pe 17 mai 1987… înălţător sentiment de iubire şi demnita- Dar n-au reuşit să-l îngenuncheze. te… Marea lui putere de voinţă, dorul şi dra- 27 septembrie 2013 gostea nemărginită pentru neam, pentru De Ziua Înălţării Sfintei Cruci DUMNEZEU NE VREA MEREU ÎMPREUNĂ Viorel COJOCARU, preot paroh al Bisericii „Inimii Tăcute”, Chişinău

„Credinţa adevărată, recunosc cu pietate, mi-a cuprins întreaga fiinţă mult mai târziu, căci ea prinde muguri în om când sufletul lui e deschis către credinţă… Credinţa nu se moşteneşte…” (Titus Jucov) De multe ori în viaţă lucrurile iau în- serviciu, în stradă, în magazin etc. Maica torsături fără a se ține cont de aşteptările Siluana Vlad amintea creştinului că astăzi noastre. Dumnezeu le aranjează pe toate duce lipsă de bucurie. Este un mare ade- după planul Lui. Un obiectiv principial al văr acest lucru, dar nouă ne mai lipseşte şi creştinului ar fi ca voinţa noastră să coin- jertfa în serviciul pe care-l ocupăm. Multe cidă cu voinţa lui Dumnezeu. Creştinul de din activităţile noastre cotidiene le facem azi este tentat să-şi manifeste demnitatea a lehamite. Ne dorim să creştem specialişti nu numai în Biserică sau în familie, ci şi la în diferite domenii care să-şi manifeste in-

204 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) teresul faţă de serviciul lor cu dragoste şi rica din satul Ciuciulea, r-nul Glodeni. Tatăl dăruire. Or, dăruirea se naşte din dragos- regretatului regizor Titus Jucov, protoiere- tea faţă de semenii noştri. Iar dragostea se ul Dionisie Jucov, a fost preot la Ciuciulea naşte din relaţia noastră cu Dumnezeu şi în cea mai grea perioadă – comunistă, în se materializează prin relaţiile interumane. anii 1955-1985. Trebuie să menţionez că Astăzi se vorbeşte tot mai mult des- părintele D. Jucov a fost un etalon pen- pre relaţiile intersociale care urmăresc un tru toţi viitorii preoţi care-i va naşte satul beneficiu personal. Societatea se rezumă Ciuciulea. Chiar dacă au trecut zeci de doar la relaţii strict necesare pentru re- ani din momentul despărţirii preotului zolvarea mai multor probleme personale. Dionisie de ciuciuleni, comunitatea până Suntem într-o adevărată criză de conti- azi îl aşteaptă să vină să-i consoleze, să le nuitate a relaţiilor interumane. Foarte rar aline durerile sufleteşti. În acea perioadă întâlnim relaţii de familie moştenite de la tatăl meu, Pavel Cojocaru, a fost dascăl şi părinţi care au durat două sau chiar trei cel mai apropiat prieten al familiei Jucov. generaţii. Prietenia lor a fost una de ordin spiritual, Aceste adevăruri le-am auzit prima ambii au împărţit povara prigoanei comu- dată de la regizorul Titus Jucov, atunci nismului şi s-au jertfit pentru ca biserica cu când ne-am cunoscut, în anul 1999. Fami- hramul „Sf. Mr. Mc. Gheorghe” din sat să nu lia Jucov era arhicunoscută familiei noas- fie închisă niciodată în perioada de grea tre, şi nu numai nouă, ci tuturor celor care, restrişte. Ambii au plâns în aceeaşi batis- în perioada comunistă, au frecventat bise- tă, în batista mărturisirii credinţei, chiar cu propria viaţă. Subiectul acestei mărturisiri poate constitui o adevărată pagină de si- naxar pentru creştinul de azi. Doresc să vorbesc despre continuitatea prieteniei între cele două familii de su- ferinţă – Jucov şi Cojocaru. Când am plecat să studiez la Chişinău, am primit o misiune de la tatăl meu: să-l caut pe Titus Jucov la Teatrul de păpuşi „Licurici” să mi-l accept ca pe un frate mai mare după ce mi-a povestit despre frumoasa relaţie de prietenie duhovnicească între cele două familii. Ta- tăl meu, chiar dacă şi-a continuat munca la biserica din sat, duhovnic îi rămânea to- tuşi prot. Dionisie Jucov, cleric deja la Bise- rica „Sf. Mr. Mc. Teodor Tiron” (Ciuflea) din Chişinău. În fiecare post părinţii îşi croiau drum spre capitală pentru a-şi spăla pă- catele sub epitrafirul bunului lor prieten. După ce se întorceau în sat, câteva zile la rând vorbeau despre sfaturile duhovni- ceşti pe care le-au învăţat de la duhovnic. Întâlnindu-mă cu Titus Jucov, cel mai mare copil al familiei preotului Jucov, neam regăsit în frumoasele amintiri petre-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 205 BiblioPolis REMEMBER cute în satul Ciuciulea. De fiecare dată mă întreba ce mai face biserica boierească din sat (zidită de boierul Gh. Leondari în anul 1831), ce mai face şcoala cu cadrele ei didactice eminente, cine din învățătorii și profesorii înaintaţi în vârstă s-au mutat din viaţa aceasta. Se bucura nespus de mult auzind că îmi continui studiile la teologie şi cu regret vorbea că pe tatăl lor nu l-a moşte- nit nimeni pe această linie, cei doi feciori, Titus şi Vita- lie, devenind actori. La una din întâlnirile noastre, când eram deja preot, cu lacrimi în ochi, mi-a îmi spunea că noi, tânăra generaţie de zis că părintele Dionisie se bucură în cer, ciuciuleni, trebuie să ne întâlnim mai des, că unul din copiii lui de suflet i-a urmat să ne întâlnim într-o zi anumită din an, să calea. M-a susţinut cu bucurie de a fi nu- fie „ziua Ciuciulii din Chişinău”. Am gândit mit „fiu de suflet al părintelui Jucov”. Cred împreună multe proiecte frumoase pentru că oricare fiu de ciuciulean pornit pe ca- satul nostru. Nu am reuşit împreună… A lea preoţiei şi-ar fi dorit să câştige bucu- plecat şi Titus devreme dintre noi. A plecat ria de a fi numit „fiu de suflet al părintelui la Dumnezeu şi la părinţii lui: părintele Di- Dionisie Jucov”. onisie şi preoteasa Lidia Jucov. Sufletul lui La fiecare întâlnire fratele meu, Titus, a fost ca o păpuşă în mâna lui Dumnezeu. îmi vorbea despre necesitatea mărturisi- Oare câte inimi de copii suferinzi a bucurat rii de credinţă. Îmi povestea câte unul sau mâna maestrului Jucov? Oare câţi studenţi mai multe cazuri în care părintele Dionisie şi-au croit drumul în viaţă pe suportul mo- Jucov era chinuit şi huiduit de organele ra- ral al maestrului? Aceste lucruri frumoase ionale de atunci pentru a ceda biserica. Dar se petrec doar sub omoforul Domnului. el a ţinut şi s-a jertfit atât Domnului, cât şi Dumnezeu nu ne ia fără să finisăm lu- credincioşilor din sat. Amintirile noastre se crul. Dorinţa de a ne întâlni cât mai des cu perindau pe cele mai înalte culmi ale du- dragii noştri ciuciuleni rămâne pe povara hovniciei jucoviene. Îmi povestea despre noastră. Relaţia familiei Jucov şi a familiei micile mele năzdrăvănii, atunci când încă Cojocaru merge mai departe. După ple- nici nu aveam şase ani. A fost şi o perioadă carea la Domnul a maestrului Titus Jucov din viaţa mea când şi-a oferit aportul ma- s-au coagulat şi relaţiile cu celălalt fecior al terial pentru a-mi continua studiile. Relaţi- părintelui Jucov, Vitalie, şi fiica lor Zinaida. ile noastre se conturau, se întăreau tot mai Împreună ne-am luat misiunea de a conti- mult. Încercam să dezvoltăm o „Ciuciulea nua această frumoasă relaţie de prietenie chişinăuiană”, să mutăm amintirile noastre începută de părinţii noştri şi continuată de din Ciuciulea la Chişinău. De fiecare dată copiii copiilor noştri.

206 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI BIBLIOFIL, EDITOR, SCRIITOR ŞI ISTORIC DE REFERINŢĂ Iurie COLESNIC, scriitor, Maestru al Literaturii Pentru întâia oară numele lui Nicolae Popovschi mi-a atras cu adevărat atenţia abia după ce am zărit pe o fasciculă din revista Luminătorul (se păstrează în fondu- rile Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe din Moldo- va) o dedicaţie semnată de Al. Mateevici. Într-una din zilele de început de vară a anului 1993 pe la Editura „Universitas”, unde eram director, a trecut scriitorul Ni- colae Romanenco, care mi-a repovestit scurte subiecte din viaţa basarabeană de odinioară, legate într-un fel de Nicolae Popovschi, lăsându-mi pentru arhivă şi două pagini de însemnări. Şi cum acele însemnări provin de la un venerabil veteran al scrisului, minunat memorialist, am găsit de cuviinţă să le păstrez în forma lor originală, prefăcându-le în documente de epocă: „[...] În ziarul Sfatul Ţării din decembrie 1992 (nr. 220-222) s-a publicat, pe pagina 17, un articol despre istoricul basarabean Nicolae Popovschi (1875-1948), pe care l-am cunoscut personal în anii 1926-1948. Popovschi se refugiază la Bucureşti. Aici Am învăţat în anii 1923-1928 cu fiul său se întâlneşte cu fratele meu Anatolie. Îi Boris la Institutul Politehnic din Timişoara înmânează cheia de la casa sa de pe strada şi am frecventat deseori casa lor din Chi- Kiev. Fratele meu vine în curând la Chişi- şinău de pe strada Kiev nr. 96, alături de nău şi locuieşte în casa lui Popovschi până actualul sediu al Uniunii Scriitorilor. Am la începutul războiului. discutat cu el diferite probleme sociale şi Iurie Colesnic (autorul articolului – politice. El era de părere că în aşa ţară de n.n.) citează mărturisirea lui Nicolae Po- înapoiată ca Uniunea Sovietică, din punct povschi privind nimicirea unor «scrisori şi de vedere economic, construcţia socialistă manuscrise» ale lui, înaintea plecării din nu poate să reuşească... Chişinău. Dar Nicolae Popovschi a avut şi În septembrie 1940, după ce Basarabia o bogată bibliotecă, pe care fratele meu a fost ocupată de trupele sovietice, a găsit-o intactă şi a citit mult din ea, mai

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 207 BiblioPolis BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI ales, cărţi în limba română. Într-o zi, la predecesorul său care, de altfel, nu era nici fratele meu a venit o comisie cu decizia el josuţ, dar se gheboşase prea devreme. oficială de confiscare a acestei biblioteci. Tânărul profesor era originar de un- M-am revăzut cu Nicolae Popovschi în deva de la sud, se citea aceasta pe faţa anul 1945, când am venit la Bucureşti ca lui smolită, pe părul lui negru lucitor şi pe ofiţer al Armatei Sovietice. L-am vizitat de bărbuţă, pe ochii căprui întunecaţi care mai multe ori. Păstrez chiar câteva fotogra- priveau siguri şi îndrăzneţi de sub sprân- fii din acea vreme ale întregii lui familii...” cenele curbate şi stufoase... Nicolae Popovschi s-a născut la 5 de- Clasa l-a primit pe noul profesor cu in- cembrie 1875 la Visterniceni, pe atunci o teres, cu o anumită doză de curiozitate. Şi suburbie a Chişinăului. A ţinut în mod de- aveai de ce să te miri. Popovschi nu se ase- osebit la satul de baştină – pseudonimul măna aproape defel cu predecesorul său lui literar a fost N. Visterniceanu. şi nici cu alţi colegi de catedră. Era foarte Copilăria şi-a petrecut-o în curtea bi- amabil cu elevii, la toţi se adresa cu «dum- sericii Râşcanu, unde paroh era Alexandru neata». Chiar după prima lucrare scrisă, Popovschi, tatăl viitorului scriitor şi om de imediat a întors caietele fără să pună nicio ştiinţă. notă. Cum era şi firesc, după cele două clase În locul unde, cu cerneală roşie, de primare a fost admis în clasa pregătitoare obicei, se pune nota, colegii mei de clasă a şcolii duhovniceşti. De aici încolo toate au găsit câteva scurte observaţii ale lui vor porni pe un făgaş cunoscut – clasa pre- Popovschi. În caietul lui Kolea Iastrebţov, gătitoare a şcolii spirituale şi patru ani de care era unul dintre cei mai buni elevi ai studii, Seminarul Teologic, Academia Teo- noştri, era scris: «Totul e corect, nu e nicio logică din Kiev. greşeală, dar limba este săracă, lipsită de Dar, de la o vreme, tânărul a început să culoare. Trebuie să citeşti mai mult. N.P.»” fie cuprins de îndoieli în privinţa profesiei A stat la Ostrogojsk timp de patru ani. alese. Face câteva încercări nereuşite de a Dar nu se putea împăca cu aflarea printre se transfera la universitate. Avea de gând străini la o aşa depărtare de baştină. „Toate să devină pedagog. În fine, absolvind niş- vacanţele, scrie N. Popovschi în memoriile te cursuri la Harkov, este trimis în orăşelul sale, le petreceam în Basarabia. Când ve- Ostrogojsk în calitate de profesor de limba deam meleagurile, unde îmi petrecusem maternă, adică de limba rusă. Şi, minunea copilăria, când auzeam graiul părinţilor minunilor, într-o bancă a liceului din nu- mei şi mă aflam printre moldovenii mei, mita localitate stătea un băieţel care, mai cu care am trăit cei mai buni ani din viaţă, târziu, a ajuns să fie cunoscut de o lume atunci uitam toate frumuseţile nordului, întreagă: Samuil Marşak. toate prieteniile străine. Şi n-am avut în În volumul patru al operelor sale viaţă zile mai triste decât acelea, când se alese S. Marşak evocă chipul fostului său termina vacanţa şi eu trebuia iar să apuc învăţător: „Apariţia în gimnaziul nostru a drumul pribegiei...” (Viaţa Basarabiei, nr. profesorului de limba şi literatura rusă – 11-12, p. 679). Nicolae Alexandrovici Popovschi – a fost Tot în această perioadă în viaţa lui Ni- ca un simbol al vremurilor noi... colae Popovschi se produce un eveniment Şi-a făcut apariţia într-o superbă remarcabil. În prima lui vacanţă, întors de dimineaţă fără să prevină pe cineva. Vesel la Ostrogojsk, la Chişinău face cunoştinţă şi sigur de sine, s-a urcat la catedră – tânăr, cu sora unui prieten de seminar, cu Nătăli- bine făcut, înalt, cu un cap mai sus decât ţa Hartia. Peste un an, în a doua lui vacan-

208 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

ţă, revenit la Chişinău, se căsătoreşte cu „Anul 1906, dacă nu mă înşel. Un co- ea, ducându-şi tânăra soţie la Ostrogojsk mitet din cinci inşi, înfiinţat la Chişinău ca aceasta să-i mai îndulcească viaţa prin- sub îndemnul şi cu mijloacele aduse de tre străini. Constantin Stere, a început să scoată în- Gândul de a se transfera în Basarabia tâiul ziar românesc, Basarabia. Printre nu-l părăseşte şi, în 1904, făcând cunoş- colaboratori era şi Ion Inculeţ, pe atunci tinţă cu A.I. Scorodinschi, care cu un an elev al Seminarului Teologic, nu ştiu din mai înainte înfiinţase la Chişinău un liceu ce clasă. Primea 20 sau 25 ruble pe lună. comercial particular, obţine o catedră la Semna Ion Gându. Parcă-l văd, seara, într- acest liceu. o cameră din clădirea redacţiei de pe str. Peste un an, la invitaţia lui Ion Pelivan, Armenească colţ cu Brătianu (Podolskaia), Nicolae Popovschi se află printre tinerii cu paltonul aruncat pe spate, cu gulerul intelectuali basarabeni care pun la cale şi ridicat, aplecat deasupra mesei. Eu eram realizează publicarea primului ziar româ- membru în Comitet. Cu Inculeţ n-am nesc la Chişinău. În însemnările lui Nicolae schimbat atunci nicio vorbă.” Popovschi, descoperite postum, se găseş- Multe informaţii preţioase autorul te un interesant portret literar, intitulat le lasă conştient să „rătăcească” printre Ion Inculeţ. Cu obiectivitatea-i caracteris- rânduri. La o adică, ar fi putut să se mân- tică, Popovschi schiţează trăsături, eveni- drească că a fost coleg, la începuturi, cu mente, rocade politice, croşetând din mai Ion Inculeţ, ajuns ministru şi academician, multe fire un chip viu, interesant. Aerul mare figură politică a vremii. Popovschi epocii este proaspăt în această împletire a n-o face, el are scara lui de valori. amintirii cu sentimentul. După acest aer al Altul ar fi căutat dividende politice istoriei vom reconstitui o cicatrice aproape dintr-un trecut atât de glorios, altul, dar nu ştearsă a timpului: Popovschi, care are curajul să părăsească

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 209 BiblioPolis BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI

Comitetul atunci când nu este de acord rase la mişcarea de la Vâborg. Generosul cu politica promovată de acesta. Aşa cum, sponsor (i-am zice astăzi), din închisoare, mai târziu, a avut curajul să părăsească Par- a dat dispoziţie să fie eliberată suma nece- tidul Naţional-Ţărănist, când liderii acestu- sară şi cartea a apărut, deşi pe atunci Lev ia au ajuns să manevreze fuziuni dubioase Tolstoi se afla în opoziţie faţă de autorităţi cu liberalii. Sau, să zicem, în 1937 tipăreş- şi apariţia cărţii era, de fapt, un risc pe care te un foarte frumos eseu despre Puşkin, şi-l asuma echipa de editori. adică în anii unei politici de mari rezerve Academicianul Ştefan Ciobanu con- faţă de tot ce amintea de Rusia. Nicolae semna în 1923 în volumul său Cultura ro- Popovschi îi făcea pe unii politicieni miopi mânească în Basarabia sub stăpânirea rusă: să vadă deosebirea între cultura rusă şi pe- „Cartea este foarte bine editată, pe 108 ricolul agresiunii şi agitaţiei bolşevice. El a pag., cu portretul lui Tolstoi. Într-o precu- fost nu numai un om echilibrat, ci a avut o vântare scurtă editorul (V.V. Ianovschi – atitudine critică, bine chibzuită, de om de I.C.) arată scopul ediţiei, care are în vede- cultură cu sufletul crescut în lumina unei re a-i face părtaşi în sărbarea culturală a pedagogii fine. lumii întregi pe locuitorii moldoveni de A fost un democrat veritabil. Pe timpul prin satele Basarabiei, carii n-au putinţă în ţarismului a luptat conştient împotriva ab- original să citească scrierile lui Lev Nico- solutismului şi şovinismului rus. Când pu- laevici.” Editorul exprimă „recunoştinţa sa terea a fost preluată de administraţia ro- lui N. Visterniceanu, D. Volfensohn, Teodor mânească, a protestat împotriva oricăror Inculeţ, F. Zaharov, N. Moghileanschi, Pan tendinţe naţionaliste. Mai presus de orice, Halippa şi lui V. Hartia, care au împărtăşit el punea demnitatea umană. greutăţile ediţiei acesteia.” De aceea, fiind în fruntea şcolilor basa- Autor permanent al revistei Viaţa ro- rabene, nu şi-a început activitatea cu per- mânească, iar mai apoi al revistei Viaţa secutarea celor care nu cunoşteau limba Basarabiei, Nicolae Popovschi, pe lângă română, ci a tipărit un voluminos dicţionar studiile, recenziile, comentariile sale pro- în ajutorul celora care doreau să cunoască funde, a propus cititorului şi unele încer- limba. Această poziţie a apărat-o, exem- cări în proză. Acele Icoane basarabene, plificând-o cu propria-i viaţă. N-a ţinut la tipărite în numerele 9-10, din 1939, în posturi, la fotolii moi, a ţinut, în primul Viaţa Basarabiei, dovedesc dorinţa lui de a rând, la demnitatea sa şi la drepturi egale reconstitui o viaţă de odinioară, în spiritul pentru toţi oamenii. literaturii clasice ruse pe care o preţuia în Revenind în Basarabia, se încadrează mod deosebit. imediat în prima echipă de editori ai ziaru- Se prea poate că anume acest tărâm lui Basarabia unde, bănuim, a făcut cunoş- a înlesnit apropierea lui de grupul de re- tinţă cu Al. Mateevici. Când ziarul a încetat dactori ai revistei Viaţa Românească, care să mai apară, N. Popovschi ajută să cultu- erau, graţie influenţei lui C. Stere, mari şi ralizeze poporul prin alte forme şi mijloa- fideli admiratori ai clasicilor ruşi. ce. După cât se pare, pe tărâm editorial a Colaborarea lui N. Popovschi la revista debutat ca redactor al volumului Rasskazî Viaţa Basarabiei la prima vedere nu pare grafa Lva Nikolaevicea Tolstogo dlea mol- atât de voluminoasă, pe când realitatea davskoi derevni, tipărit cu mijloacele moşi- ne prezintă un cu totul alt tablou. Aici el a erului V.V. Ianovschi de la Vadul lui Vodă, debutat ca prozator. Tot acolo a publicat în care în acel moment se afla în penitencia- fascicule memoriile sale şi chiar în ultimul rul din Chişinău, fiind închis pentru că ade număr al revistei, din 1944, număr care

210 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) n-a apărut, în şpalturi erau paginile lui de mân-rus (Chişinău, 1920), Descentralizarea amintiri. învăţământului (Chişinău, 1920), Abecedar Bibliografia acestei colaborări impresi- (1921), Românismul în Basarabia şi Unirea onează şi astăzi: Rolul religiei în viaţa popo- (Iaşi, 1922), Mişcarea de la Balta sau ino- rului român din Basarabia (1941, nr. 11-12); chentismul în Basarabia (Chişinău, 1926), Puşkin (însemnări fugitive) (1937, nr. 1-2); o serie de portrete literar-artistice risipite Cucoana Zoiţa (1934, nr. 2); Trei vieri: icoa- prin diferite publicaţii: Iosif Mihailovici Par- ne basarabene (1939, nr. 9-10); În pribegie homovici (în limba rusă), Constantin Stere şi (1941, nr. 5); Din negura trecutului: crâmpe- Basarabia ş.a. ie de amintiri (1940, nr. 1; nr. 2-3; nr. 4); Din Ani în şir a trudit la elaborarea unei lu- negura trecutului: crâmpeie de amintiri. Par- crări fundamentale: Istoria Bisericii din Ba- tea a II-a: Şcoala (1942, nr. 2-3; nr. 4; nr. 5-6; sarabia, 1812-1918, subt ruşi, care a apărut nr. 7; nr. 8-9; nr. 10-11; nr.12); Din negura în 1931, la Chişinău. Istoria cuprinde multe trecutului: crâmpeie de amintiri. Partea a dintre temele schiţate pentru cercetare III-a: Calea vieţii (1943, nr. 3-4; nr. 5; nr. 6; încă de Al. Mateevici. Această operă, unică nr. 7-8; nr. 9-10; nr. 11-12; 1944, nr. 1-2; în felul ei în spaţiul basarabean, vine ca o nr. 3-4; nr. 5-7); Un vrednic şi cinstit român noutate absolută în istoria clerului de aici, (1943, nr. 1). obişnuit să-şi citească istoria doar în ru- De pe masa lui de lucru au pornit în seşte şi scrisă numai de ruşi. Bogat docu- lume mai multe lucrări valoroase pe care mentată, lucrarea este scrisă într-o limbă le putem cita fără nicio jenă şi astăzi, ac- cursivă, de un autor provenit dintr-o fami- tualitatea lor fiind evidentă: Statisticeskie lie ai cărei descendenţi, din tată-n fiu, au svedenia (Chişinău, 1917), Dicţionar ro- făcut parte din tagma preoţească. El a tre-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 211 BiblioPolis BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI cut prin toate şcolile eparhiale şi a absolvit (a literaturii lor, a convieţuirii cu ei) asupra Academia Teologică, pregătindu-se parcă mentalităţii moldovenilor din Basarabia; c) special pentru această temă complexă. O spiţă genealogică – o lucrare gata pen- Oricât s-ar mai scrie pe tema dată, ori- tru tipar, de vreo 50 de pagini, conţinând câte adaosuri s-ar face, opera lăsată de N. informaţiuni amănunţite, scoase din arhi- Popovschi rămâne „stâlpul” de bază, lucra- vele locale, cu privire la străbunii mei; d) rea sa păstrându-şi intacte valoarea şi im- Amintirile unui licenţiat în teologie (Akade- portanţa. miceskie vospominania kandidata bogoslo- Nicolae Popovschi a aşternut pe hâr- via) – un manuscris de vreo 150 de pagini, tie şi unele din schiţele sale de memorii. O conţinând o lucrare neterminată, scrisă în bună parte din aceste amintiri au văzut lu- limba rusă, cu privire la viaţa studenţească mina tiparului în 1940, la Chişinău, în volu- în Academia Teologică de la Kiev; e) două mul Din negura trecutului, carte la care am caiete mari, de vreo două sute de pagini apelat de atâtea ori, recunoscători, în aces- fiecare, cu bogat material istoric, scos din te modeste file ale noastre. O bună parte arhivele locale, cu indicaţia precisă a isvoa- din cartea a doua (Din negura trecutului) a relor (dosarelor) în mare parte cu privire la fost tipărită în revista Viaţa Basarabiei, în străbunii mei, material pe baza căruia a faza ei bucureşteană. fost scrisă lucrarea O spiţă genealogică; f) În Însemnările autobiografice, scrise un caiet mare de vreo două sute de pagini, la 11 octombrie 1940, Nicolae Popovschi conţinând diferite însemnări de ale mele, face un bilanţ tragic pentru un autor şi referitoare la diferite probleme şi fapte – poate foarte tragic pentru noi, cititorii lui, caiete sub titlul Idei şi fapte; g) alte trei ca- care am fost lipsiţi de şansa de a cunoaşte iete mai mici, c-un variat material istoric, mai multe lucrări de mare valoare: cu multe indicaţii (date precise) de mate- „La 27 iunie a.c. (1940 – I.C.) ruşii au rial istoric din arhivele locale, din marile intrat în Basarabia, retrocedată lor de sub Colecţii complete de legi din Imperiul rusesc stăpânirea românească. La 17 septembrie, (Polnoie sobranie zakonov Rossiiskoi Impe- după două luni şi jumătate de viaţă sub aurii – pervoie i vtoroie), precum şi din alte torităţile ruseşti, eu cu Nătăliţa am plecat izvoare etc.” din Basarabia spre Bucureşti. La plecare ni Se pomeneşte mai puţin despre proza s-a spus că nu e voie să duci peste frontie- lui Nicolae Popovschi. De vină este, proba- ră niciun fel de manuscrise: tot e confiscat bil, stilul memorialistic al lucrărilor. Poves- de autorităţile fie ruseşti, fie româneşti. În tirea, scrisă de la persoana întâi, este tre- vederea acestor împrejurări înainte de ple- cută cu uşurinţă în categoria amintirilor, care, am ars acasă movile de scrisori şi ma- dar se cere nuanţat caracterul psihologic nuscrise, şi între altele: a) Istoria Catedralei al scrierii, conturarea precisă a personaje- din Chişinău – lucrare gata pentru tipar, de lor şi plasarea exactă în cadrul istoric. Pro- vreo 500 de pagini, scrise pe temeiul unui cedeu ce aminteşte de stilul lui Dimitrie material de arhive, din comanda Consiliu- Moruzi. lui eparhial din Chişinău – o lucrare răma- Trei vieri, povestire tipărită în 1939 să nepublicată din cauza lipsei de mijloace (Viaţa Basarabiei, nr. 9-10), este una din şi în urma destituirii mitropolitului Gurie reuşitele autorului. De fapt, pentru scrie- Grosu; b) Istoria Basarabiei în v. al XIX, sub rile sale istorice, dar mai ales pentru cele ruşi, un manuscris de vreo 150 de pagini, artistice în curs de apariţie, a fost înscris conţinând un început de lucrare, în care în rândurile Societăţii Scriitorilor şi Publi- intenţionam să urmăresc influenţa ruşilor ciştilor Români din Basarabia. Pe una din

212 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) fotografiile executate la 24 martie 1940, în Mulţi elevi de la Liceul „Alexandru Do- mijlocul unui grup de scriitori care au par- nici”, au fost salvaţi de exmatriculare toc- ticipat la fondarea Asociaţiei Scriitorilor mai de bunătatea, de profunda înţelegere Români din Basarabia, poate fi zărit chipul a firii omeneşti de care dă dovadă Nicolae lui Popovschi. Popovschi. Lui în 1936 i-a dăruit Lewis Intransigent cu sine şi foarte dur chiar Milestone (Leova Milştein din Chişinău – cu oamenii cei mai apropiaţi, era adept, în n.n.) o sută de dolari în semn de profundă primul rând, al adevărului. Mărturia deo- recunoştinţă că l-a ajutat şi l-a înţeles cât sebită a acestei atitudini o descoperim în de greu e să fii licean. Şi, mai ales, că fuga recenziile publicate în Viaţa românească. lui în America i-a adus acestui tânăr evreu El nu se sfieşte să analizeze foarte atent basarabean două premii Oscar şi el era lucrarea academicianului Ştefan Ciobanu convins că la această glorie o contribuţie Cultura românească în Basarabia sub stă- de nepreţuit a avut-o şi Nicolae Popovschi pânirea rusă (Chişinău, 1923), făcându-i care l-a contaminat de literatura veritabilă, autorului cărţii multe şi preţioase obser- de istorie veritabilă, de dorinţa de-a deve- vaţii. Dar mai presus de aceasta, N. Popo- ni o personalitate în ciuda tuturor circum- vschi pune delicateţea, inteligenţa cu care stanţelor. se face descoperirea greşelii şi mijloacele Nicolae Popovschi a încetat din viaţă ei de înlăturare. Pentru mulţi critici con- la Bucureşti, la 11 iulie 1948, şi, precum i-a temporani şcoala lui este de neînlocuit. Ar fost dorinţa, corpul lui a trecut prin crema- fi putut să se limiteze la complimente gra- toriu, prefăcându-se în cenuşă. tuite – pe atunci Şt. Ciobanu era şeful lui Ca şi în cazul altor basarabeni, urmaşii direct. Nicolae Popovschi exercita funcţia lui Nicolae Popovschi s-au împrăştiat prin de director la Departamentul învăţămân- lumea mare, ajungând până în depărtata tului din Basarabia. Apropo, lui îi aparţine Canadă. Fiul Victorian (1901-1920) a fost în mare parte meritul organizării cursurilor înmormântat în preajma bisericii Râşcanu. pentru învăţători în vara anului 1917. El a Ruinându-se cimitirul acestei biserici, mor- fost o piesă-cheie în organizarea şcolii ro- mântul lui a fost strămutat, păstrându-se mâneşti în Basarabia, unul dintre modeş- numai piatra funerară. Alţi doi fii, Boris şi tii, dar foarte bunii diriguitori ai sistemului Vsevolod, au locuit în România. Cu una pedagogic de la noi. dinte nepoate, Natalia, numită astfel în Istoricul cel mai profund al istoriei bi- memoria bunicii, am avut câteva întâlniri sericii basarabene; Nicolae Popovschi a frumoase la Bucureşti, ea punându-mi la mers pe două linii paralele: activitatea lite- dispoziţie materiale nespus de preţioase. rară propriu-zisă, comunicarea cu mediile Biblioteca lui Nicolae Popovschi, pro- de creaţie şi cercetarea istorică de arhivă babil, a avut o soartă mult prea asemă- pe care el o îmbina foarte reuşit cu calita- nătoare cu cea a proprietarului ei, dar, tea lui de profesor de liceu. oricum ar fi, în Biblioteca Academiei de Contemporanii l-au memorizat nu nu- Ştiinţe a Moldovei puteţi întâlni cărţi ce mai ca pe un erudit, dar şi ca pe un om cu poartă semnătura lui sau cărţi care au fost mare deschidere intelectuală. dăruite ilustrului profesor.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 213 BiblioPolis

CARTEA DE SPECIALITATE

PAŞI SPRE CUNOAŞTERE, PAŞI SPRE REÎNTÂLNIRI (Note de lectură)

Noul volum al Lilianei Moldovan Paşi să cred că voi mai avea de citit cărţi din prin bibliosferă* a ajuns pe masa mea prin domeniul biblioteconomic… În final, încă bunăvoinţa Monicăi Avram, directorul Bi- un motiv pentru care mi-e dragă cartea bliotecii Judeţene Mureş. Am citit-o din este că îi cunosc aproape pe toţi intervi- scoarţă în scoarţă, fără să fac vreo pauză. evaţii, cu mulţi dintre ei am colaborat, cu A fost cea mai captivantă, dar şi cea mai alţii colaborez şi în prezent, pe unii i-am dragă inimii mele, lectură profesională din cunoscut la diverse evenimente profesio- ultimele şase luni. nale organizate de biblioteci din ţară sau Am cunoscut-o pe Liliana Moldovanu din Republica Moldova. Lectura mi-a lăsat pe vremea când era director interimar al sentimentul că am fost la ei pe ospeţe, că Bibliotecii Judeţene Mureş. Am citit şi ceam vorbit cu ei ca între noi, directorii, des- lelalte volume ale dumneaei Indiscreţii în pre bibliotecă… bibliotecă (2009), Introducere în manage- Prefaţa volumului e semnată de dr. mentul serviciilor de bibliotecă (2011), Pu- Teodor Ardelean (director, Biblioteca Ju- nerea pe gânduri: interviuri (2012), pe care deţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare), pe care le-am şi citat în articolele de bibliotecono- l-am cunoscut în 1991, la deschiderea Bi- mie publicate. Acesta a fost primul motiv bliotecii „Transilvania” din Chişinău, rămâ- pentru care am citit fără răsuflare Paşi prin bibliosferă. Volumul Paşi prin bibliosferă este despre bibliotecari, ei vorbesc despre ei, foarte rafinat descusuţi de Liliana Moldovan, care nu e la prima carte de interviuri. A intervievat 17 directori de bibliotecă care şi-au împărtăşit viaţa profesională, succesele, temerile şi speranţele în legătură cu prezentul şi viitorul instituţiei bibliotecare. Acesta-i alt motiv care m-a atras şi mi-a plăcut. E, cred, pentru prima oară când cineva a adunat într-un volum directorii bibliotecilor publice (cu mici excepţii). Al treilea aspect care mi-a plăcut este că volumul a apărut în colecţia Biblioteconomie a Editurii „Ecou Transilvan”, fapt ce mă face

* MOLDOVAN, Liliana. Paşi prin bibliosferă. Vol. I / Liliana Moldovan; pref.: Teodor Ardelean. Cluj-Na- poca: Ecou Transilvan, 2013. 233 p. ISBN 978-973- 8099-09-8. Vol. I. ISBN 978-973- 8099-05-0.

214 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) nând până în prezent cel mai mare / mai Suceava. Nu fusesem niciodată la Sucea- generos donator al Bibliotecii Municipale va, dar cunoşteam şi apreciam activitatea, „B.P. Hasdeu”, şi am ctitorit împreună Bibli- prodigioasă, de cercetare bibliografică oteca „Maramureş” de la Chişinău. Prefa- şi editorială, a bibliotecii „I.G. Sbiera” care ţatorul evidenţiază valoarea volumului ca ajung prin bunăvoinţa bibliotecarilor suce- fiind: (1) „...dovadă că «virtuţile dialogului» veni la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. se păstrează şi astăzi...”, Liliana Moldovan Vara trecută am vizitat, cu un grup de bile-a aplicat în domeniul biblioteconomic; bliotecari din Drochia, din R. Moldova, bi- (2) „...dovadă vie că în rândul instituţiilor blioteca pe care o conduce. L-am întâlnit cunoaşterii... se petrec cele mai dinamice împovărat de problemele bibliotecii (re- procese de modelare, în funcţie de creş- stricţii de angajare, finanţare, strategii de terile conţinuturilor gnoseologice şi de viitor), suprasolicitat de preocupările de imperativele momentului”; (3) volumul îmbunătăţire a condiţiilor, de diversificare „.. constituie, totodată, şi o tribună a ide- a serviciilor, dar şi mândru de rezultatele ilor în activităţile de bibliotecă”. pe care le-a înregistrat – serviciile inova- Liliana Moldovan, ca un adevărat bibli- tive, serviciile nonconvenţionale pentru otecar, a optat pentru ordonare alfabetică bibliotecă, apărute în bibliotecă odată cu a interviurilor. Astfel, nu există ierarhii, po- venirea Biblionet-ului Suceava. Succesul, în ziţii, ranguri – fiecare stă la locul lui alfa- viziunea tânărului director, înseamnă „...să betic. Şi totuşi, cartea se deschide cu dr. obţii îmbunătăţirea vizibilităţii şi imaginii Hermina Anghelescu, profesor de bibli- bibliotecii..., să observi creşterea număru- oteconomie şi ştiinţa informării la Wayne lui de utilizatori şi creşterea frecvenţei zil- State University, SUA, efortul căreia, de a nice a publicului la bibliotecă”. inspira, de a orienta, de a instrui şi de a Pe Florica Pop, managerul Bibliotecii ajuta bibliotecile din România să găsească Judeţene „I.S. Bădescu”, Sălaj, am cunos- drumul spre viitor, l-au simţit aproape toţi cut-o de când cu Biblionet-ul, ca vedetă a ceilalţi intervievaţi, inclusiv subsemnata. O acestui program. A fost la Chişinău în pe- face dezinteresat, atât în România, cât şi în rioada programului-pilot Novateca să-şi R. Moldova, o face „din plăcere şi din do- împărtăşească experienţa sălăjeană a Bi- rinţa de a ajuta aceste ţări să progreseze la blionet-ului. Ne-a fost de mare ajutor prin capitolul biblioteci”. Întrebată despre viito- entuziasmul cu care ne-a contaminat..., rul bibliotecilor româneşti, H. Anghelescu prin sfaturile, îndemnurile şi încurajarea a precizat că „...bibliotecile trebuie să se re- de a fi parte a Global Library, fapt pentru inventeze, să se reorienteze în funcţie de care îi mulţumim. necesităţile noilor utilizatori [...], ar trebui Interviul „răsfăţatului de soartă”, aşa‑l să digitizeze mai mult, să devină creatoare numeşte autoarea pe Ion Onuc Nemeş, de conţinut”. ex-director al Bibliotecii Judeţene ASTRA, Aceste biblioteci nu au fost pe traseul Sibiu, „...pentru că a avut privilegiul să meu profesional şi am fost intrigată de Li- petreacă o bună parte a vieţii în bibliote- liana Moldovan să le cunosc activitatea. În că”, îl categorisesc ca pe o revedere. Am continuare mă voi opri asupra interviurilor vizitat noua bibliotecă sibiană, prin con- oferite de oameni dragi mie, de oameni cursul Doinei Popa, preşedinta ANBPR şi cu care am colaborat ani buni sau doar în director la Biblioteca Judeţeană „O. Goga”, unele proiecte. Cu deosebit interes şi bu- Cluj. Atunci l-am cunoscut pe O. Nemeş, curie am citit interviul dr. Gabriel Cărăbuş, care m-a impresionat cu istoria bibliote- directorul Bibliotecii Judeţene „I.G. Sbiera”, cii, cu istoricul construcţiei noii biblioteci,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 215 BiblioPolis CARTEA DE SPECIALITATE cu câtă dragoste vorbea despre bibliote- plină de semnificaţii, mai atractivă, mai că, cum ne prezenta biblioteca şi colegii inteligentă. Colaborăm şi ctitorim împre- de muncă. Chiar dacă a lucrat doar şapte ună Biblioteca „Ştefan cel Mare” din Chi- ani (cifra creştinătăţii), aceştia au fost „ani şinău (despre acest proiect vezi la p. 115) graşi, biblici”. „Cred însă, recunoaşte pro- şi m-a mirat de la prima vizită la Focşani tagonistul, că nu numărul anilor contează, cât de creativă, de originală era biblioteca cât intensitatea trăirii acestora.” Au fost în abordarea relaţiei cu utilizatorul, a ex- într-adevăr plini, intenşi – a construit şi a poziţionisticii, a formelor de animaţie cu lăsat Sibiului o mare bibliotecă. publicul... Dr. Teodora Fîntînaru recunoaş- Sergiu-Marian Gabureac..., dar cine te că anume „...serviciile culturale, bazate nu-l ştie pe Sergiu Gabureac? Nu mai ţin pe sincretism tematic – care poartă întot- minte unde l-am întâlnit prima data... la deauna marca bibliotecii: originalitate, Piatra Neamţ, la BJ „G.T. Kirileanu” sau la simţ estetic, teme inedite, interactivitate Bucureşti, la Metropolitană? Nici nu mai – au atras şi au implicat... noi categorii de contează. De atunci, când o fi fost, îl ur- utilizatori, care devin vectori de imagine ai mez citind ce scrie, ce postează în reţele bibliotecii” (p. 116). Un director de succes de socializare pentru că îmi sunt aproape conduce o bibliotecă de succes. Ştie că gândurile, filosofările, supărările sau bucu- „succesul întreţine fervoarea şi vitalitatea riile pe care le împărtăşeşte. Mă gândeam organizaţională şi, desigur, ar trebui să fie odată că dacă domeniul bibliotecar româ- repetitv”. Îmi place absolut tot ce scrie dr. nesc nu l-ar fi avut pe Sergiu Gabureac ar T. Fîntînaru – despre management, despre fi trebuit să-l cumpere, să-l inventeze sau succese sau eşecuri, despre Biblionet sau să-l cloneze. El, asemeni unui clopot, sună programele culturale – de aceea mă des- când ceva nu-i în regulă, are atitudine şi part cu greu de acest interviu. curaj să spună lucrurilor pe nume. Şi de Alt om drag mie, directorul Bibliote- data asta am rămas cu o mare mulţumire cii Judeţene „Octavian Goga”, Cluj, Sorina de la răspunsurile pe care i le-a oferit Lilia- Stanca. Mi-i dragă ardeleanca Sorina Stan- nei Moldovan. Vorbind despre un subiect, ca, mi-i dragă pentru proiectizarea con- S. Gabureac mai întâi face ordine în su- tinuă a activităţii, pentru deschiderea cu biect, precizând, lămurind, comparând şi care colaborează cu noi, pentru generozi- concluzionând. Nu este omul care răspun- tatea cu care împărtăşeşte tot ce ştie, tot de cu da sau nu sau, în cel mau bun caz, ce face, pentru uşurinţa cu care acceptă cu trecere în revistă, ca dintr-un manual, a noul, călătoriile dacă sunt în avantajul bi- realizărilor, cum fac, de regulă, mulţi inter- bliotecii. Îmi mai este dragă pentru că con- vievaţi. O plăcere să citeşti despre inovaţii, duce o bibliotecă pe care am cunoscut-o programe, servicii, imaginea bibliotecii, pe vremea lui Traian Brad, bun prieten, marketing, portretul bibliotecarului sau bun ctitor, bun sfătuitor, un ajutor ines- despre carte... timabil în primii ani după declararea In- Mă bucur, de fiecare dată, de întâlnirea dependenţei Republicii Moldova. Sorina, cu directoarea Bibliotecii Judeţene „Duiliu angajată de Train Brad, îmi aminteşte în- Zamfirescu”, Focşani. De data aceasta, nu totdeauna de el, de contribuţia lui la dez- la Chişinău, nici la Focşani, ci într-o carte. voltarea mea personală şi la dezvoltarea E bibliotecara elegantă, lirică, romantică a instituţională. Apoi îmi aminteşte de Doi- domeniului biblioteconomic din România na Popa, directorul bibliotecii după 2002, şi din R. Moldova. Aceste calităţi / virtuţi / care cu Traian Brad au venit în 1991 pentru caracteristici fac activitatea bibliotecii mai prima dată la Chişinău şi, altfel, a început

216 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) colaborarea noastră. Mi-i dragă Sorina că Ne-a învăţat cum se face bibliografie lo- duce mai departe biblioteca aşa cum şi-au cală, de ce trebuie să investim timp, efort închipuit-o directorii anteriori. Mai mult! A intelectual şi profesional în acest travaliu. terminat construcţia, dotarea bibliotecii şi A fost un mentor bun – astăzi Biblioteca modernizează, inovează pe bandă rulantă. Municipală „B.P. Hasdeu” a editat cele mai Ştiu în amănunt activitatea, problemele, multe bibliografii tematice, biobibliografii succesele şi eşecurile Bibliotecii Judeţene ale personalităţilor chişinăuiene, care au „Octavian Goga”. Puteam nici să nu citesc adus numeroase premii de excelenţă la di- interviul..., dar m-am bucurat nespus de verse concursuri, saloane ale cărţii din ţară mult că e prezentă în acest volum, deopo- şi străinătate. trivă cu colegii ei de la bibliotecile publice Tradiţionalist „terminat” fiind (ni se din România. Nu putea să lipsească după părea şi nu puteai umbla în jurul cu teh- câte a făcut pentru judeţul Cluj şi pentru nologii informaţionale...), m-a bucurat ţară (domeniul biblioteconomic) Sorina confesiunea la care l-a provocat Liliana Stanca, cu bibliotecarii ei. Moldovan: „Până nu de mult am conside- Deşi interviurile ordonate alfabetic, rat că biblioteca tradiţională nu poate fi eu, bibliotecarul, nu am corectat ordinea, înlocuită cu nimic. Computerizarea infor- am citit aleatoriu acest superb volum. Pri- maţiei ne convinge tot mai mult că ştiinţa mul a fost profesorul, ex-directorul Biblio- progresează în această direcţie. Nu numai tecii Judeţene Mureş, Dimitrie Poptămaş. tineretul, ci şi noi cei mai în vârstă, care ne Şi nu pentru că este decanul de vârstă al petrecem timpul cu activităţi intelectuale acestui volum. Pentru că îmi era dor de el, ori culturale, apelăm tot mai mult la bine- pentru că de prea mult timp ne cunoaş- facerile internetului.” Dar ţine să precizeze tem şi pentru că îl respect enorm – este totuşi: „Cu toate acestea, bibliotecile tra- pentru mine întruchiparea bibliotecarului diţionale nu vor dispărea... Informaţia de model pentru toate timpurile. Format de carte rămâne pertinentă şi exactă atunci nume notorii literare şi bibliologice ca Z.N. când lectorul se orientează în fluxul infor- Pop, Emil Manu, Atanasie Lupu, Dan Simo- maţional.” nescu, Mihai Păpurică, pe care bibliotecarii Acum îmi dau seama după ce criteriu de azi îi cunosc doar din cărţi. Cu o expe- mi-am organizat lectura volumului Paşi rienţă de 50 de ani de slujire bibliotecară prin bibliosferă: după cât de mult cunosc îşi deapănă amintirile frumos şi nu te mai oamenii prezenţi pe paginile cărţii. Şi cam saturi să citeşti acest destin. în aceeaşi succesiune mi-am organizat no- Cu Dimitrie Poptămaş ne cunoaştem tele. din august 1991. A venit cu Traian Brad, Care or fi fost criteriile de selecţie a Teodor Ardelean, Ioan Hentea, la deschi- personalităţilor incluse în acest volum, le derea Bibliotecii „Transilvania”, la care, ca şi ştie doar Liliana Moldovanu. Dar am citit ceilalţi amintiţi, a contribuit cu donaţii de trei interviuri excelente ale unor oameni carte. Venea an de an, şi odată am pus noi care de curând au aderat la domeniul bi- la cale să deschidem Filiala „Târgu-Mureş”, blioteconomic sau marginal se intersec- lucru ce s-a întâmplat... La pagina 196- tează cu acest domeniu. E vorba de Ioana 197 îşi expune experienţa legată de acest Crihană, director executiv al ANBPR (Aso- proiect comun – de a ctitori, împreună cu ciaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Biblio- subsemnata, o bibliotecă. E un monument tecilor Publice din România); de prof. univ. al lui Dimitrie Poptamaş, pe care îl îngrijim, dr. ing. Nicolae-George Drăgulănescu, îl menţinem cu toată dragostea noastră. Universitatea Politehnică din Bucureşti,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 217 BiblioPolis CARTEA DE SPECIALITATE

şi de Vlad Pohilă, redactor-şef la revista unui director executiv, despre mentalita- de biblioteconomie şi ştiinţe ale informă- tea „veche” vis-à-vis de instituţia şi profe- rii BiblioPolis, Biblioteca Municipală „B.P. siunea de bibliotecar şi de rolul femeii în Hasdeu”, Chişinău. societate. Recunosc că, atunci când citesc Ioana Crihană, jurnalist, specialist ceva, semnalez ce-mi place cel mai mult în comunicare, expert în publicitate şi şi pentru cine ar mai fi benefic textul prin manager, a venit la ANBPR, odată cu postituri colorate. Imediat ce am citit in- programul naţional Biblionet – lumea în terviul l-am trimis Marianei Harjevschi, biblioteca mea. A venit, recunoaşte Ioa- preşedinta ABRM (Asociaţia Bibliotecari- na Crihană, răspunzându-i Lilianei Mol- lor din Republica Moldova). dovan șa întrebarea „De ce ANBPR, de Nicolae-George Drăgulănescu, cunos- un ONG?”, „...într-o arie de activitate mai cut, în R. Moldova prin lucrările publicate, degrabă apropiată de arte şi de social de- mai ales cele cu subiectul calităţii servici- cât de ceea ce experimentasem eu până ilor, sistemul de management al calităţii. atunci. Aici intră în scenă pregătirea mea Citisem câteva titluri ale distinsului profe- de filolog şi afinitatea mea cu apriorica sor, l-am citat în unele lucrări ale mele, dar pentru cultură, în toate formele ei. Am m-a impresionat să aflu că tatăl lui, Dimi- simţit că din filmul carierei mele nu putea trie Drăgulănescu (1903-1983), „a fost un să lipsească această piesă rară şi preţioa- «pionier» al documentării ştiinţifice în Ro- să – Biblioteca, poate cea mai preţioasă mânia, datorită lui realizându-se şi publi- «haltă» de plăcere a oricărui intelectual cându-se, în 1938, prima ediţie româneas- veritabil. Am fost realmente cucerită de că a Clasificării Zecimale Universale, după orizontul care mi se deschidea: să fac ma- reprezentarea României la FID – Federaţia nagement cu oameni de calitate, cu re- Internaţională de Documentare. Tot tatăl surse financiare generoase, cu parteneri meu a fost cel care, între anii 1938 şi 1945 redutabili şi, mai ales, într-un climat de a animat, în calitate de secretar general, armonie şi colaborare” (p. 61-62). O carac- Centrul Român de Documentare – prima teristică la care domeniul bibliotecar visa, organizaţie românească în domeniul do- iar bibliotecarii, în viziunea protagonistei cumentării ştiinţifice” (p. 105). M-a impresi- „...sunt oameni cultivaţi, cu un profil in- onat să aflu că l-a cunoscut pe inventatorul telectual aparte, care îi face cuceritori în român Henry Coandă, pe „liderul mondial orice expunere publică. Entuziasmul lor al calităţii” dr. Joseph Moses Juran. A con- contagios şi plăcerea de a lucra cu oa- tribuit la limpezirea noţională a sintagmei menii, naturaleţea cu care se deschid ca „Information Sciense” care, susţine prof. interlocutori şi vivacitatea spiritului sunt N.-G. Drăgulănescu „... trebuie să se tradu- un melanj pe care l-am găsit la mulţi bi- că în limba română, în mod corect şi com- bliotecari, indiferent de vârstă sau de ve- plet (ţinând cont de definiţia americană chimea în profesie. Astfel de oameni au actuală a conceptului), prin «Ştiinţa infor- reuşit să ţină în viaţă biblioteca publică, mării şi a informaţiei», «informarea» fiind în condiţiile în care cultura nu reprezenta procesul din care rezultă produsul «infor- nici pe departe o prioritate” (p. 63). Ră- maţie». Dar, întrucât acest termen tradus mân la aceste citate din Ioana Crihană, este ciudat, neuzual şi mult prea lung, am dintr-un interviu destul de amplu, pentru propus – în carte [Drăgulănescu, Nicolae- că sunt atât de aproape de inima mea de George. Ştiinţa şi tehnologia informaţiei bibliotecar... deşi a mai vorbit de mem- – geneză şi evoluţie. Bucureşti, Ed. AGIR, brii asociaţiei, de proiecte, de obiectivele 2003] şi ulterior, prin articole trimise asoci-

218 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) aţiunilor bibliotecarilor – să reţinem doar tăşeşte, dăruieşte tuturor ce ştie, ce scrie, traducerea «Ştiinţa informaţiei» (având în iar unul din visele lui este să scrie o carte – vedere constatarea că orice produs provi- Oameni dragi, de ieri şi de azi... Ştiu că are ne dintr-un proces – în cazul «Ştiinţei inde vreo două volume eseuri despre oa- formaţiei», dar nu orice proces generează meni dragi... Cunoscând mai multe limbi, un produs – în cazul «Ştiinţei informării»), călătorind prin multe ţări este şi un cunos- acoperind astfel ambele aspecte incluse cător profund al altor culturi şi se gândeş- în definiţie... Dar bibliotecarii români au te ca în viitor să publice un volum Popoare, respins propunerea mea considerând că destine, culturi. Şi, „deoarece limba română doar traducerea «Ştiinţa informării» este este o permanenţă vie şi benefică a exis- acceptabilă în domeniul lor” (p. 106-107). tenţei mele ca ziarist, ca intelectual, ca ro- Am insistat să dau citatul integral, ţinând mân «de la margini»”, îşi doreşte un volum cont de economia spaţiului acestor note cu titlul Mereu, limba română. Asta pentru de lectură, dar bibliotecarii trebuie să ştie că „limba română este un miracol, care (pentru că nu toţi au citit cartea prof. N.‑G. a salvat pe basarabeni adeseori, dacă nu Drăgulănescu şi nici articolele lui) care-i mereu, de la pieire, ca entitate”. varianta corectă şi de ce... Mi-a plăcut să aflu cu ce se ocupă şi O altă bijuterie în coroana acestui vo- alte biblioteci publice pe care nu le-am lum este interviul lui Vl. Pohilă. Nu pentru cunoscut niciodată... Interviul cu Florin că este redactor-şef la revista BiblioPolis, pe Alexandru Didilescu, managerul Biblio- care am fondat-o şi la care am fost aproape tecii Judeţene „A.D. Xenopol”, Arad, m-a 12 ani director; nu pentru că lucrează la Bi- surprins prin proiectele culturale inedite, blioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, nu pen- proiecte comunitare şi de modernizare a tru că eu l-am recrutat şi convertit să vină activităţii. Succesul lor se bazează pe con- şi să se identifice cu Biblioteca Municipală, lucrarea cu partenerii locali şi internaţio- ci pentru că vorbeşte de limba română, nali, pe impresionanta colecţie de carte care ne uneşte, limba română pe care o rară, pe abordarea muncii bibliotecarilor slujim prin tot ce facem în biblioteci. Aşa ca teatru. Florin Alexandru Didilescu, care cum profesorul Nicolae-George Drăgulă- e şi conducător a unei trupe de teatru, e nescu se îngrijeşte de „Ştiinţa informării şi convins că teatrul poate schimba biblio- a informaţiei”, Vlad Pohilă se îngrijeşte de teca: „...preocuparea mea, spune dl direc- limba română, visând ca toţi conaţionalii tor, este de a schimba percepţia pe care lui să meargă luminaţi de razele dătătoa- concitadinii mei o aveau despre bibliote- re de viaţă ale românismului. E un efort că ca fiind o instituţie «anostă», «ternă», de aproape 40 de ani de promovare, prin «liniştită», «timidă»... Mi-am propus şi articole, emisiuni, prelegeri, de lecţii pu- cred că mi-a reuşit să-mi conving colegii blicate, după 1989, de scriere corectă în că pot să facă din cel mai mic gest profe- limba română pentru basarabeni, de ati- sional cotidian un «ceva» care să iasă în tudine românească demonstrată tot atâţia evidenţă, un «ceva» care să se adreseze ani. Poate că niciodată nu s-a gândit că în ochiului şi, prin aceasta, minţii şi sufletu- traseul său profesional, la un moment dat, lui celor care ne trec pragul. De la zâm- va fi şi biblioteca! Zice ca a găsit la bibli- betul şi tonul amabil cu care îşi întâmpi- otecă condiţii propice pentru activitatea nă cititorii, de la expoziţiile curente de sa publicistică... Noi, bibliotecarii, spunem pe holurile bibliotecii, de la dezbaterile, că am câştigat de la venirea lui Vl. Pohilă la conferinţele, concursurile, de la lansările noi. Vlad este Omul Generos, care împăr- de carte şi editarea lucrărilor bibliotecii,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 219 BiblioPolis CARTEA DE SPECIALITATE de la carte rară şi simpozioanele interna- În aceeaşi cheie l-a intervievat autoa- ţionale, toate trebuie să atragă atenţia rea şi pe dr. Lucian Dindirică, manager la ochiului şi implicit să stârnească intere- Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia sul publicului larg” (p. 84). Completări la Aman”, Dolj. Lucian Dindirică vrea ca bi- activitatea Bibliotecii Judeţene „A.D. Xe- blioteca să fie un „...vector activ al schim- nopol” din Arad oferă în interviul său res- bării şi dezvoltării prin promovarea ideilor ponsabila PR Lucia Bibarţ. Protagonista şi informaţiilor noi”, încercând să înscrie şi-a autoasumat angajamentul să aducă activităţile derulate în circuitul valorilor „o nouă imagine instituţiei”, caracteristi- comunitare. Va reuşi, împreună cu echipa, cile înnăscute ajutând-o în acest, plăcut, pentru că le pasă de craioveni, de intere- travaliu. Este convinsă că miezul activită- sele, de problemele lor. La fel, în căutarea ţii cu publicul este nonconformistul pen- unor metode noi, inovative de atragere a tru că în coordonarea, medierea progra- utilizatorilor, de implementare a programelor culturale ai nevoie de a improviza, melor comunitare, parteneriatelor este şi de a crea, pentru ca rezultatul să seducă. managerul Bibliotecii Judeţene „Gheor- Iată dovada – a reuşit dl director să con- ghe Şincai”, Bihor, Ligia-Antonia Mirişan. vingă colegii că teatrul e necesar, aş spu- Complementează preocupările pentru ne indispensabil muncii bibliotecarilor. nou şi inovant Biblioteca Judeţeană „Şte- Pe dr. Daniel Nazare, managerul Bibli- fan Bănulescu”, Ialomiţa. Managerul bibliotecii Judeţene „G. Bariţiu”, Braşov, l-am otecii ing. Mihaela Racoviţeanu afirmă că cunoscut la activităţile organizate de Bi- biblioteca ialomiţeană este un centru cul- blionet şi Asociaţia Naţională a Biblioteca- tural comunitar cu tot ce presupune aces- rilor şi Bibliotecilor Publice din România. ta – servicii, facilităţi, proiecte comunitare Liliana Moldovan mi-a mai oferit o ocazie locale etc. – este o instituţie de prestigiu. să citesc despre el şi despre cum îşi con- Am aflat care-i sunt priorităţile Bibli- duce biblioteca, campioană de proiecte otecii Judeţene „Ovidiu Densusianu”, Hu- Biblionet şi nu numai. Tinde spre un mo- nedoara, de la managerul ei Ioan Sebas- del american de bibliotecă şi se îndreap- tian Bara care-i vede viitorul „extrem de tă cu paşi mici şi schimbări permanente luminos şi benefic societăţii”. Am cunos- spre acest vis. Practică un management cut, prin prof. Augustina Sanda Constan- modern – susţine orice idee nouă a an- tinescu, managerul Bibliotecii Judeţene gajaţilor, motivează, modernizează, di- „Antim Ivireanu”, Vâlcea, activitatea acestei gitizează, conduce oferind încredere şi instituţii – programe specializate, proiecte reuşeşte în pofida crizei economice şi cvasipermanente, parteneriat şi finanţare politice. Este convins că anii de directo- externă, perfecţionarea continuă a biblio- rie „...vor rămâne poate singurii în care tecarilor sunt preocupările protagonistei, mi-am depăşit egoismul acumulării infor- orientate spre transformarea bibliotecii maţionale şi scrisului doar pentru mine”. vâlcene în „spaţiu de convivialitate şi coe- Reuşeşte să ţină Biblioteca „G. Bariţiu” în ziune socială, asigurând confortul estetic fruntea bibliotecilor publice din România şi funcţional atât al angajaţilor, cât şi al pentru că nu-şi pierde entuziasmul. Iar utilizatorilor. Acum ştiu ce face Biblioteca entuziasmul este hrănit de cei care-i trec Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Bihor, de la zilnic pragul „fizic sau virtual”, după cum managerul general al instituţiei prof. Ligia- se exprimă el însuşi. Datorită Lilianei Mol- Antonia Mirişan. Am cunoscut o bibliotecă dovan am cunoscut un director dedicat, angrenată în proiecte, parteneriate, pro- pasionat de ceea ce face. grame, preocupată de educaţia perma-

220 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) nentă, de utilizatori, de imaginea instituţi- Paşi prin bibliosferă. A condus un dialog onală. Prin inginerul Mihaela Racoviţeanu, la care au participat 21 de figuri proemi- managerul Bibliotecii „Ştefan Bănulescu”, nente sau pasionate şi a scos la rampă un Ialomiţa, am mai cunoscut o bibliotecă cu domeniu, care, cum spunea undeva pro- o serie de programe şi proiecte cultural- fesorul Ion Stoica, nu prea a fost răsfăţat educaţionale pentru utilizatorii dornici de cu vorbitul de bine... Ai impresia că aceste nou, de tehnologii informaţionale, pentru personalităţi formează un cerc, de pasio- grupuri cu necesităţi speciale ca nevăzăto- naţi de biblioteconomie... Atât de iscusit rii, seniorii şi cei cu dizabilităţi. i-a provocat Liliana Moldovan să-şi etaleze Volumul Lilianei Moldovan mai inclu- rezultatele, inovaţiile, să-şi evalueze con- de doi directori de biblioteci universita- tribuţia de manager a instituţiei publice – re – conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul biblioteca –, atât de sensibil să ceară de la general al Bibliotecii Centrale Universitare aceşti manageri să definească noţiunile de „Carol I” Bucureşti, şi prof. univ. dr. Doru „succes” şi „fericire”, de „viitor”... Cred că Lili- Radosav, director general al BCU „Lucian ana Moldovan, de altfel, o persoană foarte Blaga”, Cluj-Napoca. Cunosc şi urmăresc sensibilă, şi cu experienţă în ale bibliotecii, activitatea acestor biblioteci de la începu- devine de mare ajutor... nouă, cititorilor să tul anilor ’90 ai secolului trecut, cu direc- ajungem la adevăr, la realităţile domeniu- torul pe atunci Ioan Hentea la Cluj şi pro- lui... Amintesc în context o veche axiomă: fesorul nostru drag Ion Stoica de la BCU „Ne învârtim în cerc şi facem presupuneri, din Bucureşti, achiziţionez publicaţiile de în timp ce Adevărul stă în centru şi ştie.” specialitate pe care le editează, publica- Adevărul din centru îl găsim citind acest ţiile periodice în care am publicat sau au volum şi care ne dă temei să credem că publicat despre noi. bibliotecile îşi respectă rolul, promisiunile, Liliana Moldovan se descurcă foarte îşi asumă altele, multe noi, inedite, conver- bine în această formă puternică de discurs gente, că biblioteca este mai mult decât o precum este dialogul. Practică arta dialo- bibliotecă, că biblioteca are viitor în Româ- gului / interviului de câţiva ani buni..., este nia! E de bine, e de bucurie... o interogatoare neobosită şi sistematică, Mulţumesc, Liliana Moldovan, pentru aş zice, e la al treilea volum... Dar câte au şansa de a-mi revedea, da, da, a revedea fost publicate în Vatra veche, în alte reviste, prietenii, oamenii dragi din România, pe ziare, publicaţii electronice?!... care-i ştiu de ani de zile; pentru frumoa- Oamenii răspunzând la un interviu, sa ocazie de a cunoaşte şi alte biblioteci implicându-se într-un dialog îşi creează o publice, pe care le ştiam doar din auzite. oglindă în care îşi văd rezultatul gânduri- Nu m-am limitat doar la ceea ce am citit. lor sale despre muncă, domeniu, colegi... Curiozitatea mă trimitea la site-ul bibliote- rezultând într-o conştientizare a propriei cii despre care citeam, la bloguri şi aflam persoane. Oameni atât de diferiţi – ca for- mai multe. Făceam colegilor mei trimitere mare, experienţă, atitudine, capacităţi – au la ce mi se părea că este interesant celor conturat o schiţă de portret real a dome- de la serviciile marketing, bibliografic sau niului biblioteconomic românesc. relaţii publice, animaţie cu publicul. Astfel, Volumul, cu buna ştiinţă a autoarei lectura volumului Paşi prin bibliosferă s-a sau întâmplător, a creat o comunitate de transformat într-o lectură colectivă. interese, de sentimente, de pasiuni biblioteconomice sub titulatura gândiniană de Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 221 BiblioPolis

RECENZII ŞI CONSEMNĂRI ŞTIINŢĂ, MIRODENII, PLANTE MEDICINALE, CONDIMENTE ŞI GASTRONOMIE…

…şi toate astea într-o drept suport comple- carte… Volumul, apărut mentar medicinei clasice sub auspiciile Academiei […], în categoria cogni- de Ştiinţe a Moldovei şi tiv-informativă abordând ale Grădinii Botanice (In- la un nivel înalt o pro- stitut) a AŞ a Moldovei, cu blemă destul de actuală titlul Miracolul terapeutic […], exigenţa prezentării al plantelor condimenta- materialului, limbajului re, semnat de dr. Eugenia literar-ştiinţific […], mi- Manea-Cernei şi dr. Nina nuţiozitatea descrierii re- Ciocârlan, îmbină armoni- ţetelor…, o lucrare teme- os toate componentele ti- rară, bine chibzuită […], tlului nostru de mai sus*. o lucrare distinctă”. Cartea cucereşte din Autoarele adresează prima pagină prin con- volumul specialiştilor în ceptul prezentării infor- domeniu, tuturor per- maţiilor, principiul ordinii soanelor interesate să-şi fiind de bază. Pe versoul păstreze sănătatea şi fru- paginii de titlu autorii museţea cu mijloace na- prezintă un rezumat / o sinteză cifrică ce turiste, simple şi necostisitoare. Aş adăuga conturează cantitativ produsul muncii, ca grup-ţintă, cum se spune acum, şi do- cercetării lor: 48 de specii de plante con- meniul alimentar, cel al artei culinare, bu- dimentate; 892 de reţete terapeutice şi cătăriei, viitorii bucătari. Dar şi domeniul cosmetice; 160 de reţete culinare; 44 de biblioteconomic, bibliotecarii, responsa- fotografii color; 58 de titluri bibliografice. bili pentru comunicarea ştiinţei. Volumul este postfaţat de dr. hab în bio- În prefaţa Ce sunt mirodeniile, condi- logie Vasile Florea, cunoscut tuturor prin mentele? autoarele ne comunică: „[…] re- volumele sale Plante medicinale (1982) şi ligiile precreştine cunoşteau foarte bine Cultura plantelor medicinale (2006). Dân- plantele aromatice şi posibil că chiar ele sul remarcă acest aspect şi trece în revistă au fost acelea asupra cărora omul şi-a în- calitatea volumului subliniind: „…înscrie- dreptat privirea, considerându-le pline de rea perfectă pe linia conştientizării valori- mister, de esenţă divină, ca mai apoi să le lor medicale de origine vegetală, servind aducă ofrandă Divinităţii, considerând că parfumul lor suav ar putea face conexiu- * Miracolul terapeutic al plantelor condimentare / nea între Cer şi Pământ. Incursiunea tem- Eugenia Manea-Cernei, Nina Ciocârlan ; red. șt.: porală, profundă, în istoria umană sub as- Vasile Florea ; Academia de Ştiinţe a Moldovei, pectul elucidării istoriei utilizării plantelor Grădina Botanică (Institut) a AȘM. Ch. : S.n., 2013 condimentare în viaţa epocilor trecute, (FE-P „Tipografia Centrală”). 252 p. ISBN 978-9975- scoate în evidenţă practicile religioase în 53-241-9.

222 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) creştinism şi în alte religii.” Autoarele insistă informaţii preţioase printr-o sinteză a lite- în a afirma că se poate „vorbi chiar despre raturii publicate la subiectul nostru. Prima o adevărată fitoterapie cultă care a mers în carte despre plantele medicinale şi utiliza- paralel cu cea populară”. Citând din Cartea rea lor în arealul românesc a fost publicată cărţilor, cercetătoarele aduc exemple do- la Cluj în anul 1578. Date despre utilizarea cumentate de utilizare a mirodeniilor şi scorţişorului, isopului se regăsesc în Psalti- condimentelor în religia creştină, în ritua- rea Scheiană – repere de tezaur scris care lurile, mai precis spus, ale religiei creştine. atestă că românii au păstrat „cu mare sfin- De exemplu, ritualul şi ceremonia pregătirii ţenie atât tradiţiile strămoşeşti, cât şi valo- Tainei ungerii cu sfântul mir E. Manea-Cer- roasele cunoştinţe şi chiar practici din do- nei şi Nina Ciocârlan le descriu amănunţit, meniul utilizării plantelor condimentare, ca nişte componente de ingrediente. ca plante medicinale”. Secolul trecut rămâ- În lucrare se face o delimitare lingvis- ne în istoria plantelor condimentare prin tică a termenilor condimente, mirodenii, autorii I.I. Russu (1967), Coloman Vaczy ingrediente, binevenită pentru cititori, cu- (1972), V. Butură (1979), Leon S. Muntean noscându-se că aceşti termeni sunt dese- (1990), care aduc date importante din lu- ori confundaţi şi utilizaţi cu acelaşi sens. crarea Despre materia medicală a botanis- Luând în ajutor DEX-ul, dar şi afirmaţiile tului grec Pedanios Dioscorides (77-78 î. profesorului universitar din România Du- Chr.), în care se regăsesc printre denumi- mitru Beceanu, care susţine că există o rile greceşti, latine şi peste 40 de plante cu mică diferenţă, experienţa cercetării su- denumiri dacice. Un compartiment în care biectului şi documentarea întreprinsă, se conjugă armonios informaţia ştiinţifică autoarele clarifică „uşoara diferenţă”. În ac- cu sentimentul de mândrie pentru stră- cepţiunea lor denumirea de mirodenie se moşii noştri traco-geto-daci, evidenţiind atribuie plantelor exotice (din arii geogra- semnificaţia unor plante în istoria noastră. fice tropicale), pentru „plante aromatice Cred că la aceste aspecte se referă dr. hab. din alte zone geografice este administrat Vasile Florea când afirmă că este un text termenul de plante condimentare, iar păr- ştiinţific... pe alocuri artistic. ţile lor utilizate – condiment”. Cuprinsul volumului mai include o suc- Compartimentul Scurt istoric conţine cintă Clasificare a condimentelor după gust; date despre mirodenii şi plante condimen- un capitolaş despre Păstrarea mirodeniilor, tare (macul) încă din Paleolit – cu 6000 de lucruri importante şi practici bazate pe re- ani în urmă era cunoscut chimenul, ceapa, zultate şi cercetări ştiinţifice. Un comparti- de peste 5000 de ani se foloseşte usturoiul; ment mai larg – Metode şi modalităţi privind de peste 4000 de ani se cultivă morcovul, utilizarea plantelor medicinale – conţine scorţişorul (atenţie, noi îi spunem scorţi- informaţii pertinente despre prepararea şoară); de peste 3000 de ani se cunoaşte şi plantelor condimentare şi cele mai uzuale se utilizează cuişorul, hameiul, coriandrul, modalităţi de administrare a plantelor con- izma bună (menta)... Autoarele urmăresc dimentare în scopuri medicinale. Trebuie istoria, comerţul şi utilizarea mirodeniilor să menţionăm şi avertismentul autoarelor şi a condimentelor în medicina populară, că plantele preparate incorect devin toxice. în gastronomie etc., subliniind că „cele mai Metodele de preparare a plantelor sunt: in- fascinante competiţii din istorie” au fost fuzia, decoctul, tinctura, măceratul, siropul, cele legate de comerţul cu mirodenii. uleiul medicinal, oţetul aromatic, vinul me- Un compartiment aparte – Plantele dicinal, diverse unguente şi alifii. „Ele pot fi condimentate în arealul românesc – oferă folosite în diverse terapii, la prepararea bu-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 223 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI catelor şi în cosmetică”, se menţionează în plantele medicinale, iar volumul le pune la carte. Metodologia pregătirii preparatelor dispoziţie atât datele necesare, sigure, do- amintite mai sus este redată foarte detaliat. cumentate, cât şi cele metodologice. Alte modalităţi de administrare a plan- Prin oferirea definiţiilor, a istoriei, a telor condimentare în scopuri cosmetico- istoricului local al plantelor, al condimen- medicale sunt: băile cu plante; cataplas- telor și mirodeniilor acest volum are şi un mele, inhalaţiile, gargara, compresele, rol de promovare a limbii române corec- pasta de plante, pernele de plante, aro- te: cititorii / cititoarele nu vor mai spune moterapia. (sper, împreună cu autorii) ghimbir sau Partea a doua a volumului cuprinde gimbir, sau gingirată (băutură de ghimber corpusul de referinţă – plantele condimen- la „Andi’s Pizza”), ci ghimber, cum e corect tare – prezentate în ordinea alfabetică. (doar un exemplu). Cercetătoarele au optat pentru un design Are cartea vreo carenţă? Da! E prea foarte clar de ordonare a informaţiei şi res- preţioasă ca să fie editată înghesuit: corpul pectat ca standard de prezentare a fiecă- de literă 10, ca în enciclopedii, şi spaţierea rei plante. Exemplu: Anasonul: (1) titlul în de 1,0 dau impresia că s-a optat pentru limba română (Anasonul); (2) titlul în lim- economia resurselor materiale şi financi- ba latină (Pimpinella anisum L.); (3) familia are. Volumul de 236 de pagini ar fi ajuns (Apiceae); (4) originea şi răspândirea; (5) la 300 de pagini mai „aerisite” şi mai uşor succintă caracteristică botanică; (6) con- lecturabile şi asimilabile. Îmi apăr punc- ţinutul chimic; (7) proprietăţi terapeutice tul de vedere, ca cititor şi comunicator al (dacă planta are contraindicaţii, se eviden- rezultatelor ştiinţifice (bibliotecar). Autoa- ţiază, la sfârşit, prin avertismentul Atenţie!, rele abordează pentru prima data în peri- după care urmează în ce cazuri şi pentru ce metrul basarabean tematica mirodeniilor, nu se administrează); (8) reţete; (9) utilizări condimentelor şi merita un volum mai fas- culinare; (10) reţete culinare; (11) alte utili- tuos. Însă, designul tipografic, asigurat de zări. Din cele 48 de plante condimentare, editorul Grigore Barac, lectorul Eleonora doar cardamonul, hasmaţuchiul, ienubaha- Lazarenco, tehnoredacorul Mihaela Barac rul, levănţica, macul de grădină, mărarul şi şi designerul Ala Stăvilă, merită aplauze. susanul nu au contraindicaţii. Designul paginii, coperta 1 şi 4, foaia de Dr. Eugenia Manea-Cernei şi dr. Nina titlu te face să treci peste dificultăţile tex- Ciocârlan prezintă informaţii ştiinţifice tului înghesuit. Chiar şi la caietul iconic au foarte detaliate referitor la caracteristicile, păstrat paginaţia cu petale de izmă… conţinutul chimic, proprietăţile terapeu- Felicitări autoarelor Eugenia-Manea tice şi utilizările plantelor condimentare, Cernei şi Nina Ciocârlan pentru frumoasa fapt ce înscrie cartea în categoria lucrărilor carte şi utilul instrument de cunoaştere a escapiste, astfel devenind o referinţă ines- unui domeniu nu chiar răsfăţat cu cerce- timabilă când e vorba de utilizarea terape- tări şi publicaţii în Basarabia. utică sau cosmetică a plantelor condimen- Bibliotecarele vor şti cum s-o valo- tare. În genere, avem la dispoziţie o lucrare rifice, s-o promoveze prin viu grai, prin binevenită, foarte utilă şi aşteptată într-o reţelele de socializare, prin organizarea lume bulversată de explozia informaţiilor concursurilor, prin lecturi, prin cercuri de necontrolate (oricine publică orice..., iar lu- interese gastronomice, prin prezentări de mea neinformată crede) şi dezamăgită de carte, prin reviste bibliografice, prin întâl- medicaţiile sintetice. Tot mai multă lume niri cu autoarele. se orientează în menţinerea sănătăţii spre Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

224 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) REGALITATEA UNUI „ROMAN” ÎNTRE DRAMĂ ŞI ELEGIE…

„Sunt nu numai critic, dar şi un necruţător autocritic.” „Casa noastră a fost întotdeauna o arenă de discuţii despre corectitudinea şi destinul limbii.” (Ion Ciocanu)

O conştiinţă în- remarcat din capul totdeauna „luptătoa- locului verticalitatea re”, înaintemergătoa- şi sinceritatea, princi- re, ca Ion Ciocanu, pialitatea şi responsa- poet al inimii / al sen- bilitatea exegezelor timentului şi proza- lui Ion Ciocanu care tor al conştiinţei tim- au impus o formulă pului interior, critic proprie, constructivă, erudit şi istoric literar subiectiv-obiectivă, redutabil, savant şi esenţialmente eseis- promotor distins al tică, gnostică şi euris- corectitudinii lingvis- tică, a eustilului. Fapt tice, pedagog justiţi- despre care au glosat ar notoriu, mai rar în în mare V. Coroban şi peisajul nostru socio- M. Cimpoi, V. Nastasiu cultural şi artistic. şi A. Hropotinschi, M. Produs pe par- Dolgan şi I. Melniciuc, cursul unei activi- A. Bantoş şi E. Lungu, tăţi febrile de peste V. Zbârciog şi S. Ilin, A. cinci decenii (secu- Ţurcanu şi Al. Burlacu, lar-milenare) într-un T. Roşca şi D. Vicol, domeniu sau altul P. Balmuş şi I. Pârnău, dintr-o necesitate in- Maria Cotic şi Ion terioară şi făuritoare, Domnia Sa a plătit, Roşca, Iulia Mihăileanu etc., etc. Cel mai putem spune, cele mai grele vămi cuvân- laborios critic şi istoric literar, cea mai tului scris, rostit şi rostuit, dacă am face o inopinată şi devotată „maşină naţională ochire retrospectivă de la hotarul dintre de citit şi de scris” (vorba unor colegi de secole şi milenii. Este opera unei vieţi trăi- breaslă) din spaţiul nostru moldovenesc te dezinteresat şi inspirat în cuvânt la pro- al limbii române, este făurarul capricor- priu şi la figurat. Ion Ciocanu este indu- nic pentru care nu există crize de creaţie bitabil literatul chemat şi personalitatea sau repaus. Mai mult, probabil el n-are distinctă care a „educat” şi a analizat de- nici zile de odihnă aidoma unui Grădinar. taliat ca nimeni altul o pleiadă de scriitori Şi cum s-ar putea altfel, dacă este Omul contemporani, din mai toate generaţiile, / Personajul scrisului continuu? Cea mai necertaţi cu „bunul-simţ” din perspectivă bună odihnă sufletească pentru Domnia etico-civică şi estetică. În ultimii ani a edi- Sa este în adevăr munca inspirată la masa tat şi câteva volume pe cont propriu. De de scris.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 225 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

Ion Ciocanu este creatorul charisma- simbolizează poezia şi drama unui destin tic fără popas, care urcă mereu de pe o de „con-soartă” împletit cu un complicat treaptă pe alta, care poate crea paralel şi destin de scriitor împlinit prin vocaţie şi poezie, şi proză, şi critică, şi istorie literară, revelaţie. şi discursuri fulminante, şi inspirate eseuri Un alt condrumeţ vizionar şi de o viaţă sociolingvistice şi de cultivare a limbii etc. ca Raisa Ciocanu (n. Coşcodan) să cauţi cu El este unicul care i-a citit pe toţi de dragul lumânarea şi nu vei găsi niciodată sigura- literaturii. Dacă şi alţii l-ar citi pe El cum El mente. Ea îi va oferi întotdeauna „la nivel i-a citit pe dânşii, posibil că multe lucruri de întrebări şi răspunsuri” tocmai ceea de şi-ar schimba aspectul ca şi cum de la sine ce avea nevoie scriitorul şi omul aflat la în relaţiile dintre scriitori. Dar aceasta e răscruce de trăiri de clipe şi de gânduri, natura dialectică a lucrurilor: mutaţiile se de sentimente, apăsat de problemele vie- întâmplă atunci când… şi acolo unde… ţii şi ale creaţiei prin care i-a fost dat să urmau carecumva să se producă de sus şi treacă. De relevat că va purta un dialog de jos, vorba vine. diplomatic cu doamnele consoarte ale Scrisul maestrului Ion Ciocanu a fost scriitorilor cu care Ion Ciocanu întreţinea şi este unul pe potriva căutărilor şi reali- relaţii strânse de prietenie şi nu numai, zărilor interne „alimentate” îndelung de ajutându-l pe alesul ei şi în acest mod de „efortul” nostru „salvator” şi al rădăcinilor a nu se abate din făgaşul adevărului, ori- servind întregul dinspre parte. Nu face care ar fi fost şi ar fi privit acesta (omul sau excepţie într-o atare ordine de idei nici activitatea literară). Şi Dumnealui i-a pre- volumul extraordinar de „memorii şi me- ţuit de fiecare dată participarea direct-in- ditaţii” Rămurea de iasomie* (2013), axat directă de clarificare a unui sau altui caz pe dezvăluirea contribuţiei literare şi nu din viaţa de toate zilele privind relaţiile numai a ziaristei şi traducătoarei, a priete- interumane dintre scriitori. Comparaţia nei de viaţă şi a consilierului său de taină metaforică şi identificarea simbolică şi nedeclarat Raisa Ciocanu şi pe relevarea deloc întâmplătoare cu o „rămurea de ia- sobră a atmosferei intime din cercul fami- somie” mai comportă şi o altă conotaţie liei. Rar vreunul dintre colegii de breaslă nedeclarată: ideatică, sugestiv-meditati- s-ar fi încumetat să ne spună atâtea prin vă şi anume de ceva nou / primăvăratic a ne mărturisi doar câte ceva… însă de / înnoitor, argintiu, frumos şi nu numai neuitat, superesenţial… E destul a frunzări pur asociativ-vegetală, provizoriu-efeme- numai zilele care l-au pus la grele încercări ră, de himeră, iluzorie (maya…). Ea a fost peste care mulţi dacă ar fi putut trece atât mereu aceea care-l ocrotea într-un fel de uşor şi fără repercusiuni şi remuşcări… propriu de săgeţile nedorite şi neaştepta- Deşi unii şi-ar fi dorit a comite „o greşeală” te care puteau să-i pricinuiască neplăceri din cele făcute de Ion Ciocanu întru a se dureroase. A le enumera pur şi simplu acoperi de gloria lui… Destinul însă e des- este puţin, deoarece ele îşi au rostul doar tin. Nu tuturora le este dat să se „bucure” în locul / contextul lor de neclintit, dictat de ce se bucură unii, inclusiv această em- de circumstanţele create. Nu mai pome- blematică (şi enigmatică la prima vedere) nim de obligaţiile Dumneaei de mamă şi „rămurea de iasomie”, care funciarmente de amfitrioană pe care şi le îndeplinea cu multă dăruire, evlavie şi căldură, dintr-un * CIOCANU, Ion. Rămurea de iasomie : memorii şi sentiment profund uman şi plin de ad- meditaţii despre jurnalista şi traducătoarea Raisa miraţie din partea oricui din cei care au Ciocanu şi despre familia ei. Ch. : Pontos, 2013. cunoscut-o. 372 p. ISBN 978-9975-51-484-2.

226 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Lectura cărţii se transformă treptat în cadrul Editurii „Literatura Artistică”, pe într-un captivant „dialog continuu” cu timpul directoratului lui D. Tampei. Să ne necunoscutul unei galerii de personaje, amintim de acelaşi caz arhicunoscut legat drumurile cărora se întretaie de mai mul- de poezia Patria, etern cuvânt, tăinuind te ori cu cele ale protagoniştilor (Raisa şi acrostihul ROMÂNIA, în urma cărui fapt Ion Ciocanu). Mulţimea detaliilor şi com- a avut desigur de suferit distinsul literat, plexitatea subiectelor care se suprapun învinuit fiind de neglijenţă, de „nepotco- de la capitol la capitol constituie într- vire” politică, precum ziceau „urmăritorii” adevăr o reţea epică vitală şi densă care şi denigratorii mascaţi care urmăreau, de se pretează neîndoios, prin structură şi fapt, lichidarea cu orice preţ a cadrelor na- substanţă, la una de ţinută romanescă. ţionale „incomode” şi incoruptibile / inasi- Dincolo de portretele literare şi morale milabile (gen Nicolae Testemiţanu, Anatol rotunde ale celor două destine sculptate Corobceanu, Leonid Cemortan, Vasile Vâş- în piatra amintirilor respiră monumental cu etc.). însăşi atmosfera socioumană de ieri şi de A repovesti subiectul cărţii este impo- azi. Viaţa scriitoricească, individuală, pro- sibil şi nu e în firea noastră. Nu ştiu dacă ar iectată proeminent pe un fundal sociou- face aşa ceva acelaşi eminent critic literar man şi de familie vast, ca roman, de cinci celebrul V. Coroban sau alt exeget de mai decenii, şi romanul ca „memorii şi medita- încoace. Un fapt care nu ne scapă este că ţii” îi prilejuiesc autorului tot dreptul de a acestora le-ar face o deosebită plăcere să absorbi în albia naraţiunii evenimente de zâmbească încurajator nu atât faţă de ace- răsunet din viaţa sa şi a societăţii moldave le strâmbătăţi, cât faţă de situaţia parado- de odinioară, cum ar fi cele legate de re- xal-anecdotică a vieţii de scriitor luptând cenzia / eseul Ion Druţă: „Povara bunătăţii cu morile de vânt, mereu schimbându-şi noastre” (23 iunie 1970), de discursurile locul şi ademenindu-ne / încercându-ne celebre rostite la bicentenarul Gheorghe norocul… În schimb ar triumfa oricine, Asachi (18 martie 1988) şi la monumen- dacă ar înţelege, până la capăt desigur, tul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (31 August rostul depersonalizării stagnant-totalita- 1999), de referatul Nu! – tiraniei limbii ruse riste, realist-socialiste, panbolşevice şi de- ţinut la Congresul I al filologilor din Repu- monice… blica Moldova (20 august 2001). Hotarul care desparte nebunia de Compoziţional romanul vieţii scriito- cumsecădenie şi iluzia – de sfinţenie este, rului Ion Ciocanu, pornind de la Tabanii pesemne, hotarul pe care trebuie să-l trea- Bricenilor, trece prin Condriţa Ialovenilor că, să-l vadă şi să-l tălmăcească în termenii şi se statorniceşte în Chişinău, unde îşi accesibili unui om sănătos la minte, deoa- dezvăluie pe deplin talentul de acasă de rece „lumea” de acolo, din socialismul dez- poet şi prozator, de critic şi istoric literar, voltat până la... putrefacţie, era divizată în de eseist şi de savant literat-lingvist, de comunişti / bolşevici şi inamici / „duşmani ostaş-luptător în toate şi oricând dezinte- ai poporului” , vorba diriguitorilor înşişi resat şi dezinvolt. Cât face doar expulzarea care şi-au săpat groapa cu mâinile lor. Isto- lui forţată şi ideologică din învăţământul ria le-a dat ce-au căutat. Nu poţi construi o superior de către diriguitorii politici ai re- „lume nouă” fără Dumnezeu. gimului totalitar, pansovietic, dogmatic şi Trebuie să fii nebun ca să speri la un antiuman în fond, dacă nu dictatorial. trai mai bun fără voia Celui de Sus. Tovară- Nu mai puţin ofensatoare s-a dovedit şii şi-au dat în petic. Au văzut cu ochii lor şi hărţuirea necontenită a lui Ion Ciocanu căderea / apusul stelei cremlinofone! Ro-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 227 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI manul e şi despre aceasta, ca şi despre toate de creaţia originală a lui Ion Druţă sau a te ce au făcut traiul amar al scriitorilor de lui Vasile Vasilache, sau de alte momente odinioară din hotarele URSS-ului cu stea în ce ţin de polemica esopică a poeţilor V. frunte. De aceea, credem că e cu mult mai Teleucă şi Gr. Vieru, L. Damian şi N. Ţurca- bine a citi romanul cu răbdarea respectivă nu, P. Cărare şi D. Matcovschi, I. Vatamanu pentru a pătrunde în ritmul frazei, în ritmul şi M.I. Ciubotaru etc. cu puterea, cu ide- inimii celui ce a suferit, a trăit, a respirat ae- ologia „luptei de clasă” a acesteia care în rul nociv al sovietizării şi desţărării graiului afară de „duşmani” nu dorea să vadă alt- nostru alungat din capul mesei, rebotezat ceva nimic, de vreme ce-i stătea în gât şi şantistizat pe încetul. dragostea lor „afişată” faţă de graiul ma- Scris cu nerv şi cu mâna pe inimă, ro- tern şi de ethosul nostru de origine. manul documentar Rămurea de iasomie Impresionanta Rămurea de iasomie de Ion Ciocanu este nu numai o imortali- se impune întâi de toate prin conceptul zare, o ridicare la rang de icoană a aceleia ei sociouman şi prin profunzimea trăirilor care a fost pentru el personal şi pentru psihologice inenarabile, de natură esopi- familia şi neamul său Raisa Ciocanu (Coş- că şi nu numai etico-civică sau estetică, codan), dar şi o cinstire a ideii şi nume- din epoca „înfloritoare” privind ideea de lui de „con-soartă”, de condrumeaţă, de om şi de scriitor, de creaţie de pe poziţia pereche în viitorul necunoscut al vieţii şi luptei de clasă a „fratelui mai mare”, de al creaţiei. Apoi, capitolele 3. Rememora- dictatura ideologică sovietică. Polemica rea succintă a publicisticii Raisei Ciocanu; din orice racursiu, albia „documentară” a 4. Activitatea Raisei Ciocanu în domeniul romanului de destin devine realmente o traducerii; 5. Corectoare de ziare, de cărţi, saga autohtonă autentică a adevărului de oameni…; 6. Raisa Ciocanu – cititoare reflectat dintr-un număr mare de perso- de excepţie… reflectă cum nu se poate naje-oglinzi şi viceversa, focusate asupra mai bine cele patru dimensiuni proemi- lucrurilor / momentelor de netăcut, privi- nente ale omniprezenţei Raisei Ciocanu te prin prisma interioară a unui personaj – ziarista şi traducătoarea, corectoarea şi (identificat cu autorul) de nedezminţit. cititoarea, mama şi cetăţeana, compatri- Expresia de sine a „dilogiei” este una fun- ota noastră şi con-soarta scriitorului Ion damentată, demonstrând „negru pe alb”, Ciocanu. Împărtăşirea francă a ideilor şi negruzzian metaforizând, că minciuna opiniilor privind o problemă sau alta vita- are picioare scurte şi pseudocultura sta- lă, literară, discutarea deschisă în defini- linist-leninistă de cazarmă de la Răsărit a tiv a unei atitudini umane sau a alteia… fost una nocivă, formală şi goală de suflet scot în vileag rolul şi noima adevărului, şi de Dumnezeu. Omul, scriitorul, după primordialitatea lui în viaţa de toate zilele ideologia sovietică, putea să uite de Cel a omului şi a creatorului, a fiinţei menite de Sus, de suferinţele umane, de aproa- a „rămâne în arenă”, vorbind în propriii pele său, dar „nu trebuia să uite că-i mem- tropi auctoriali. Dialogul direct-indirect al bru de partid”. Iată toată morala acelei „dilogiei” (paralele: I. Raisa Ciocanu… şi II. societăţi conduse de PCUS. Adevărul de Ion Ciocanu…) este unul punctat revela- noi şi de neam nu costa niciun ban, con- tor pe întreg traseul existenţial de jumă- siderat de diriguitori drept o manifestare tate de secol, întreţesut de evenimente de „naţionalism”. de importanţă vital-epocală şi naţională Talentul de prozator / narator se ma- pe fundalul unor mutaţii socioumane şi nifestă plenar în „dilogia” sui generis a lui literare de rezonanţă (cum ar fi cele lega- Ion Ciocanu care indirect constituie un

228 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) adevărat monument înălţat calvarului tate pe care şi-o îndeplineşte cu brio şi său scriitoricesc de o viaţă, „drumul pă- în deplin acord cu modul ei de a fi. Este timirilor” sale dovedindu-se realmente o vorba nu numai de rememorarea suc- sumă de angoase interminabile. De ce-l cintă a publicisticii Raisei Ciocanu (Cine citea oare S. Rîbac atât de mult, căutân- şi cum tirajează (fixează tirajele) cartea?, du-i tot felul de „purici” naţionalişti, anti- Implicaţiile fluctuaţiei, Când pomii nu dau sovietici, antipartinici?... Credem că nu de roadă), dar şi de activitatea ei în dome- flori de cuc… niul traducerii (ne referim la cărţile Jenny Evident, dilogia vieţii lui Ion Ciocanu Marx de Polina Vinogradskaia, Asemenea este una dintre cele mai complexe lucrări oamenilor de Klifford Simak, Sfârşitul Veş- ale autorului, una care constituie o împle- niciei de Isaac Asimov, Viaţa lui Tolstoi de tire măiestrită a vieţii de familie şi literare Romain Rolland, Mărgăritare fermecate din perspectiva „Unului” sau a două des- de Vladimir Drozd, nuvelele De la „Kon- tine. Protagoniştii romanului, puşi în situ- Tiki” la „Ra” de Thor Heyerdahl, Stejarul aţia de a-şi trăi din plin veacul, luptă fie- înzăpezit de Iuri Naghibin etc.), care de- care în modul său şi dimpreună împotriva notă un nivel de cultură, deşi, vorba auto- a tot felul de bariere şi capcane văzute şi rului, niciodată „n-a scos cel puţin o vorbă nebănuite, întru a învinge inerţiile traiu- despre o eventuală prezentare a cărţilor lui cotidian şi ale universului literar din traduse la vreo comisie în vederea intrării care făceau parte cu trup şi suflet. Odată în Uniunea Scriitorilor”. Personal ne bucu- ce opera s-a scris cum s-a scris, este des- răm dimpreună cu Dumnealui că scumpa tul de interesant a parcurge drumul ce-a şi neuitata sa „con-soartă” Raisa Ciocanu, făcut-o să ajungă la noi. Cele două inimi „fiind o soţie exemplară, o gospodină ta- care au bătut la unison întru a trece peste lentată, o mămică iubitoare şi înţeleaptă, toate intemperiile s-au luptat cu nopţile a găsit timp şi putere intelectuală şi pen- de nesomn şi cu noianul de griji, cu şirul tru alte acţiuni care i-au completat de mi- de întorsături neaşteptate şi deloc uşor de nune profilul de femeie cu orizont de cul- învins din mers. tură larg, poate chiar de invidiat!” Altfel, Modul lejer şi firesc de a nara şi de a nici că se putea, de vreme ce „Casa noas- rememora al autorului de la persoana în- tră, după cum menţionează Ion Ciocanu tâi şi de a ilumina din interior atmosfera în capitolul 5. Corectoare de ziare, de cărţi, vieţii de familie îl fac de la bun început să-i de oameni…, a fost întotdeauna o arenă consacre alesei inimii sale câteva capito- de discuţii despre corectitudinea şi desti- le (patru), prin care pana sa inspirată ne nul limbii”. De învăţătură pentru toţi atât dă / ne oferă un portret de toată frumu- acest capitol, cât şi următoarele, în care seţea: lapidar şi unitar, moral şi original autorul relatează o seamă de cazuri curi- prin polivalenţa lor ideatică (de ziaristă şi oase despre profesorii lor erudiţi şi verti- de traducătoare, de corectoare şi de re- cali (V. Coroban, N. Corlăteanu, A. Cioba- dactor neoficial, nedeclarat şi dezintere- nu, B. Chiroşcă, I. Osadcenco) sau despre sat…) şi totodată emblematică, persuasiv colegii de serviciu ai Raisei Ciocanu de la revendicativă şi opţional-meditativă. Este Cultura şi Învăţământul public. un pas făcut cu dreptul, care legitimează Remarcabil e şi capitolul 6. Raisa Cio- „saga” lui Ion Ciocanu ce pretinde volens- canu – cititoare de excepţie. „Ce ar rămâne nolens la titlul de scriere romanescă sui să mai spun despre modul sau metoda de generis. Ipostazele protagonistei scot în a citi (a corecta) textele nimerite în aria de evidenţă întreaga şi complexa ei activi- vedere a Raisei Ciocanu?”, se întreabă au-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 229 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI torul şi continuă pe acelaşi ton mucalit şi politici ai timpului, dar sub unul şi acelaşi mărturisitor: „a fost o cititoare de excepţie steag – al ideilor şi idealurilor noastre na- nu doar în cazul Istoriei României, exem- ţionale”). plar păstrat cu sfinţenie de fiica Argenti- Invocarea Raisei Ciocanu o găsim na, ca şi în cazul multor alte manuscrise într-o formă sau alta şi în alte capitole, ea şi cărţi, bunăoară – în cazul majorităţii depăşind limitele propriu-zise ale amin- manuscriselor mele. Eu o consider – şi ea tirilor pe care le derulează insular pe în- a ştiut acest adevăr când el a fost consem- tregul cuprins al deceniilor trăite de pro- nat negru pe alb în unele cărţi ale mele, tagonişti împreună. Graţie parfumului de ca Noi şi cuvintele noastre şi Cărţile din noi, iasomie datorat la o adică, dacă nu mai cu ambele din 2011, – Raia a fost un cititor / seamă, elanului primăvăratic al firii şi al corector / redactor / sfătuitor excelent pe inimii umane în râvna lui odiseică de a-şi parcursul întregii vieţi în comun, deci, de rosti şi rostui cuvintele limbii materne cu peste cinci decenii, adică de la chiar car- conştiinţa datoriei împlinite, inclusiv sau tea mea de debut, Fereastră deschisă, din mai ales, în mediul rural, cum e la Condri- 1965”. ţa. Paginile ce reflectă încadrarea atât a Astfel, cartea Rămurea de iasomie ne doamnei Raisa, cât şi a domnului profesor „cucereşte” capitol după capitol prin des- şi scriitor în atmosfera vieţii rurale, modul chiderile ei în subsidiarul unor universuri, lor firesc şi etico-cetăţenesc de a dialoga stări, probleme, situaţii, cazuri complexe cu oamenii / conaţionalii de la pământ, care au o logică a lor legică şi o anume dia- de la brazdă, de a-i corecta în vorbire şi lectică dictată de circumstanţe şi de dispo- de a-i îndruma să-şi cinstească deschis ziţia interioară a personajelor antrenate în graiul, de a face să simtă necesitatea inte- subiectul „fără ţărmuri” al scrierii „cu sine” rioară a corectitudinii lingvistice în rostire şi cu „alţii” (inombrabile…) dinspre „ea” şi devine pentru dânşii o normă şi o dato- „el / eu”, suprapuşi peste atâtea personali- rie. Or, lecţia umană oricând e binevenită. tăţi şi cunoscuţi, evenimente şi întâmplări Omul învaţă toată viaţa. Deprinderea de a etc. din care se compune viaţa cotidiană vorbi incorect este una destul de frecven- cu toate ale ei. tă. Ca pedagogi şi scriitori, cuplul Ion şi Poate că ne-am opri aici, dacă n-ar Raisa Ciocanu devine pentru vecinii con- urma, peste mai multe capitole, unul driţeni un model de comportament su- destul de incitant: 15. Familia Ciocanu perior, responsabil şi ademenitor pentru în Piaţa Marii Adunări Naţionale („O altă oricine de a se îngriji de propria-i vorbire, dovadă concretă a adevărului că Raisa esenţialmente de dezrădăcinare a voca- Ciocanu a fost nu numai o soţie iubitoa- bularului macaronic, înţesat cu rusisme re, o mamă bună, o gospodină pricepută şi barbarisme insuportabile finalmente. la toate şi o vecină înţelegătoare, dar şi o Lectura secvenţelor respective care iau persoană cu un acut simţ civic, o partici- forma unor tablete literar-lingvistice sau pantă la bucuriile şi durerile comunităţii, „nuvelete”, cum le mai numea altădată este încadrarea ei – alături de mine şi de savantul filolog S. Berejan (într-o referinţă copiii noştri – în majoritatea manifestă- la cartea lui Ion Ciocanu Realitatea în cu- rilor publice de la începutul secolului. vânt şi cuvântul în realitate), este mai mult Zile, săptămâni, luni şi ani la rând putea decât relevantă şi instructiv-meditativă, fi văzută în Piaţa Marii Adunări Naţionale, reflexiv-ironică şi sardonică. Om al echili- la nenumăratele mitinguri de protest, or- brului şi al bunului-simţ în toate, în critică ganizate cu diverse ocazii de diferiţi lideri şi în dialog cu oponenţii sau cu colegii de

230 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) breaslă, cu studenţii şi cu profesorii, cu Ciocanu l-a publicat în săptămânalul Cul- sătenii şi cu oricare dintre conaţionalii tura din 21 octombrie 1967. Investigând săi, Ion Ciocanu şi-a păstrat oricând şi ori- destul de amănunţit „situaţia precară cu unde verticalitatea de cetăţean şi de sa- privire la cadrele didactice din instituţii- vant, de pedagog şi de român (inclusiv în le de învăţământ preuniversitar ale raio- cazurile unor relaţii neplăcute cu P. Rabei nului Cahul”, ea „a punctat şi a comentat şi Em. Codău…), înzestrat fiind, precum cauzele care au generat lipsa profesorilor ne spune şi numele său mic – Ion (ceea din aceste sate”, totodată „arătând cum ce în tălmăcire biblică înseamnă „Darul pot fi soluţionate respectivele probleme”. Domnului”; tot de aici şi unul din titlurile De unde şi concluzia lui Al. Donos că „prin cărţilor lui Darul lui Dumnezeu). Savantul, bogăţia de exemple concrete şi bine ana- literatul-lingvist Ion Ciocanu, de fapt, e lizate, pe care autoarea le-a cules din mai unul care excelează în cultivarea tablete- multe localităţi, prin limba aleasă cu care lor, nuveletelor lingvistice, amintindu-ne şi-a expus modalităţile privind rezolvarea adesea local de ironia caragialiană a dia- chestiunilor la zi, Raisa Ciocanu dovedeşte logurilor şi monologurilor marelui clasic că era un ziarist format, …de calitate”. Ea construite cu un sarcasm molipsitor, unic ştia să se manifeste, avea „dibăcia folosirii în sensul său novator şi reformator din din plin a argumentelor probante la scrie- cap până-n picioare. De fapt, aceasta-i rea unui articol de ziar în scopul de a scoa- menirea unui mare artist (a se vedea bu- te în evidenţă adevărul”. Este, de fapt, o năoară „nuveleta” Gheorghe Urschi şi noi, caracteristică deplină care o dezvăluie din p. 216-218). În acest sens este relevantă şi interior pe protagonista scrierii Rămurea remarca acad. M. Cimpoi care îl conside- de iasomie, ca, de altfel, şi pe celălalt pro- ră pe Ion Ciocanu „un George Pruteanu al tagonist al dilogiei nedeclarate. Adevărul, Basarabiei”. slujirea lui cu dăruire totală i-a unit, le-a „Dialogurile” purtate la Condriţa sau împletit destinele încă din anii de studii. în transport de soţii Raisa şi Ion Ciocanu Relaţia om-familie-societate devine una denotă faptul că ei erau tot timpul într-o hotărâtoare pentru ambele „personaje” activitate vie cu toţi purtătorii / subiecţii ale „romanului”, suprapusă pe cea de cul- graiului nostru pentru care manifestau tură şi artă etc. Dragostea faţă de una şi dragoste şi interes şi căutau întotdeauna de alta le-a fost cultivată de aceiaşi exce- să-i corecteze. Nu mai puţin incitante se lenţi profesori universitari, pe care autorul dovedesc şi alte capitole, între care şi ulti- „dilogiei” i-a cinstit în felul său în pagini mul Surprize vechi… şi noi, inserând eseul memorabile din mai multe capitole. Este lui Alexandru Donos Raisa Ciocanu – perse- vorba atât de „Amintiri despre folcloristul verentă şi iubitoare de adevăr (scris în mar- Boris Chiroşcă, despre fratele Vasile Ciocanu tie 2013). Dumnealui relevă deschis din şi despre alţi scriitori culegători de folclor”, ce cauză autorităţile instituţiei i-au pro- cât şi de „un profesor erudit şi talentat: Ana- pus autoarei să demisioneze „din proprie tol Ciobanu”, de „inimitabilul profesor şi pri- iniţiativă” în urma publicării în ziarul Mol- eten Ion Osadcenco”, de „profesorul nostru dova socialistă din 6 iulie 1966 a articolu- Vasile Coroban – personalitate marcantă” lui Cine tirajează cartea? Învinuirile aduse şi de „Nicolae Corlăteanu – lingvistul care publicistei „atunci au fost destul de grave”, ne-a marcat pentru toată viaţa” – capitole subliniază Alexandru Donos. Condeierul care spun şi tac / ascund atâtea lucruri nu- se referă şi la alt material al autoarei, arti- mai prin numirile / titlurile lor. Fiecare din colul Implicaţiile fluctuaţiei, pe care Raisa ele reprezintă un anume mod de cunoaş-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 231 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI tere a omului / personalităţii / profesorului trece prin mai multe încercări grele de dinspre cultură şi omenie, dinspre adevăr moment şi de etapă, angajându-se totuşi şi destin. până la urmă redactor la Editura „Cartea Scrise cu multă căldură şi în deplină Moldovenească” (desigur ajutat de cei să- cunoştinţă de cauză, capitolele date se ritori la nevoie…), dar cât mai departe de citesc şi ca eseuri independente, ele de- tineretul studios întru a nu-l influenţa cu monstrând nu numai perfecţiunea / de- ideile lui „naţionaliste”... plinătatea cunoaşterii directe şi indirecte Capitolul legat de „discipolii” maestru- a fiinţei umane, dar şi o artă a regiei com- lui care marchează prezenţa ideii de pro- poziţionale pe care criticul şi prozatorul fesor şi de scriitor, de cercetător literar şi Ion Ciocanu o stăpâneşte din interior. Mai de ucenici /„urmaşi” / continuatori în arta mult, autorul recurge la întreg arsenalul scrisului şi a pedagogiei la propriu şi la fi- cognitiv şi informativ, pune în funcţiune gurat este unul dintre cele mai complexe şi alte momente cu deschideri în biografia şi elocvente, deoarece dezvăluie în mod profesoral-didactică a înaintaşilor, care au absolut că Ion Ciocanu a fost un pedagog- educat generaţii întregi de intelectuali, de scriitor de vocaţie, că scrierile savantului filologi, ziarişti etc. Prin naraţiune şi varie- inspirau teamă regimului care-l urmărea tate de limbă şi stil, de atitudine şi opţiu- insistent pentru a-l putea învinui de toa- ne, ele dobândesc evident şi calitatea de te relele pe motiv că avea „discipoli” ca- portret sociouman: când evocator, când re-i împărtăşeau convingerile şi-i urmau parodist-ironic, dar întotdeauna păstrând exemplul în scris. Ne referim nu numai la acel echilibru interior ce ţine vie flacăra Pavel Balmuş, Ion Pârnău şi Vasile Nastasiu, amintirii şi îngăduie mişcarea pe spirală a Timotei Roşca şi Alexandru Burlacu, la Le- rezonerului critic în limitele bunului-simţ. onida Lari şi Elena Ţau, la Andrei Ţurcanu, Capitolele următoare – Pe urmele la Valeriu Nazar şi Mihai Papuc, la Alexei recenziei despre Ion Druţă, Foşti studenţi Palii şi Serafim Belicov, la Pavel Proca şi Ion despre profesorul lor Ion Ciocanu – des- Proca, la Mihai Morăraş şi Mihai Lescu etc., chid alte trepte în evoluţia în timp şi spa- etc., care au devenit scriitori, dar şi la mulţi ţiu a scriitorului, a destinului său creator. alţii care au îmbrăţişat cariera pedagogică Adept şi admirator deschis al adevărului dintr-o chemare lăuntrică şi cărora maes- de sine şi de noi, de lume şi de artă, el, trul le cerea cu mâna pe inimă „să judece în pofida tuturor vicisitudinilor sorţii ne- profund despre cele citite. Nu la nivelul cruţătoare şi forţelor diriguitoare şi îm- persiflărilor, ci la acela al explicaţiilor doc- potrivitoare cunoaşterii adevărate a fete”. „Dacă Ion Ciocanu, admitem, a greşit nomenelor istorice şi cultural-artistice de ceva, sublinia dânsul, într-o conversaţie cu către intelectuali, a căutat pe diferite căi studenţii, căutaţi greşeala, găsiţi rădăcina nu numai să-şi creeze o concepţie atitu- acesteia, spuneţi-vă părerea în mod argu- dinal-ştiinţifică şi metodologic-construc- mentat, mai ales că Ion Ciocanu, continua tivă, dar a continuat şi după expulzarea savantul, încurajează opinia proprie a dis- forţat-ideologică de la universitate, din cipolului, chiar dacă părerea studentului, învăţământul naţional superior, din cau- gândirea creatoare a acestuia, vine în con- za susţinerii acordată firesc lui Ion Druţă, tradicţie cu cea a profesorului…” Pentru a care ne „întorcea” indirect cu faţa la neam, ne convinge de viaţa adevărului şi de ade- la ethosul nostru, la tradiţiile noastre po- vărul vieţii, merită să fie citite aceste „spi- pulare, la specificul naţional călcat în pi- cuiri” din arhiva vremii, din paginile dece- cioare de „civilizatorii” sovietici. Criticul niilor trecute. Concludente sub raportul

232 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) dat sunt referinţele lui Vasile Nastasiu din cuvânt, care – citit pe verticală – iniţialele articolul său Unele probleme de estetică, dezvăluiau ideea-mină pe care o conţinea: şi cele ale lui Andrei Ţurcanu din Viziune ROMÂNIA, etc.). Toate momentele con- asupra romanului „rural”, ale lui Alexandru structiv şi obiectiv selectate dintr-un do- Burlacu din Ion Ciocanu: orizonturile prozei meniu sau altul au în paginile capitolelor „rurale”, ale lui Serafim Belicov din Sacre- şi ale „romanului” o funcţie a lor interioară le adevăruri şi din Munca fără intermitenţe şi necesară întru închegarea / cristalizarea şi până la istov, ale Galinei Furdui din Ex- întregului dinspre om / personaj / subiect ceptând parabola sofisticată, ale lui Timo- şi realitate. Comunicarea dintre ele este tei Roşca din Proeminenţa şi polivalenţa una principială, dozată cu acel grad nevă- vocaţiei, ale lui Ion Pârnău din Maestru al zut al armoniei etico-civice şi ideatice care analizei literare, ale Mariei Cotic din Semin- constituie fermentul nedeclarat şi relevant ţe de miracol care cu toată certitudinea al trăirii de sine în cuvânt dinspre parte şi ne îndreptăţesc să-l considerăm, precum întreg. De aceea, lecturându-le, nu vom re- mărturiseşte Vlad Zbârciog, „o conştiinţă greta niciodată că am contemplat asupra critică lucidă”. unor sau altor pagini din viaţa unui scrii- Departe de a epuiza informaţia extra- tor real şi original dedat artei adevărului şi să şi dezghiocată sau decelată în capitole- adevărului artei dinspre noi şi lume. le pomenite ale cărţii Rămurea de iasomie Într-un atare context „dilogia” ori saga de Ion Ciocanu, precizăm că am citit-o nu Rămurea de iasomie provine tropic şi ide- numai din curiozitate, dar şi dintr-o legi- atic dintr-un departe aproape al inimii timă obligativitate de „discipol” neafişată dictat de desfăşurarea caleidoscopică faţă de maestrul care ne-a susţinut în toa- şi karmică a unei biografii de creaţie de te şi oricând şi pe care, la rându-ne, l-am etapă. Metafora poetică de cândva („Ră- admirat întotdeauna, inclusiv în ceea ce murea de iasomie / Ce te speli cu stropi priveşte poezia, proza şi publicistica ling- de rouă, / Mi-ai deschis aseară mie / Uşa vistică nonconcurenţial-originală pentru într-o viaţă nouă”) comunică în subsidiar moment şi nu doar. cu cea epică, socioculturală şi artistică. Pătrunzătoare în toate, partea de „di- Experienţa lirică şi cea nuvelistică şi-au logie” aparţinându-i / revenindu-i celui spus cuvântul lor indirect la locul şi la de-al doilea protagonist demonstrează timpul potrivit. Mai mult, dialogul lor mo- cu prisosinţă că ideea de om al creaţiei nologic este unul legic şi esopic prin seg- şi de operă / scriere sunt pentru Domnia mentele critic şi memorialistic, totodată Sa dominante, fără a abandona însă tă- imnic şi pedagogic în latura momentului râmul sociouman al cotidianului unde psihologic şi dialectic. Or, fiind discipolul fiece relaţie scriitor-societate este una pe unor asemenea somităţi lingvistice şi li- măsură să influenţeze într-un fel sau altul terare, care l-au marcat şi, în acelaşi rând, derularea nevăzută a evenimentelor la ulterior, l-au apreciat respectiv la justa lui unison sau în deplin dezacord ideologic valoare de „literat şi lingvist pasionat” (A. (mai ales, atunci când unele ediţii conţi- Ciobanu); de critic literar care „şi-a elabo- neau un aşa-zis element „subversiv”, ca rat o metodă proprie de analiză literară”, în cazul cărţilor lui P. Cărare Săgeţi, ale lui de exeget care, „pe drept cuvânt, insistă D. Matcovschi Descântece de alb şi negru, mult asupra necesităţii cultivării sistema- ale lui M.I. Ciubotaru Temerea de obişnuin- tice a gustului artistic”, odată ce „criticii ţă, ale lui Gh. Cutasevici Hora luminii, cea literare îi revine datoria de a dezvălui citi- cu buclucaşul poem-acrostih Patria, etern torului atent şi inteligent comorile artisti-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 233 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI ce” (V. Coroban) ori de cetăţean, de model tru reabilitarea numelui meu în calitate de de luptător adevărat, care „a fost şi rămâ- cetăţean, colaborator ştiinţific şi scriitor”, ne… fidel culturii şi ştiinţei strămoşeşti, subliniază maestrul. pe care le apără cu toate forţele intelec- În afară de ordinul ministrului Cu pri- tuale de care dispune, aplicând principiul vire la reabilitarea persoanelor ce au activat formulat de el însuşi: „Azi serbăm fără să în domeniul ştiinţei şi învăţământului ori jubilăm, ci angajându-ne şi luptând” şi, au studiat în instituţiile subordonate minis- mai mult, „a devenit cu timpul un bun terului, aici găsim Declaraţia acad. Mihai profesor, educator de generaţii, mai ales, Cimpoi, preşedintele de atunci al Uniunii un energic publicist şi bun polemist” (N. Scriitorilor, Mărturia în instanţă de jude- Corlăteanu) etc., e de neînchipuit care ar cată aparţinându-i lui Nicanor Babără, fi fost evoluţia tânărului savant şi scriitor, doctor habilitat în filologie engleză, pro- dacă el se abătea din calea adevărului. fesor universitar, Mărturia colectivă sem- Doar astfel, a fost posibilă conştientiza- nată de A. Ciobanu, V. Marin, M. Purice, rea faptului că profesorii Domniei Sale au I. Melniciuc, Gh. Dodiţă din 18 mai 2006, fost nişte „jertfe” ale regimului pansovie- Confirmarea fostului director al Editurii tic, precum a devenit până la urmă şi el „Literatura Artistică” D. Tampei din 26 mai însuşi, cu deosebirea că a fost expulzat 2006, Depoziţia de martor… a acad. I. Bor- demonstrativ şi umilitor din profesoratul şevici din 26 mai 2006, Depoziţia… dată universitar, fără drept de a mai reveni vre- de N. Lupaşcu, locotenent-colonel al Se- odată la aceste „unelte” pedagogice din curităţii Naţionale în perioada 1970-1992. motive ideologice invocate de adepţii Instanţa a hotărât admiterea integrală a dogmatismului vulgarizator şi ai şovinis- acţiunii lui Ion Ciocanu şi a constatat fap- mului neîngăduitor, dictator, primitiv. tul represiunii politice a lui Ion Ciocanu în Drept că odată cu venirea democra- perioada anilor 1970-1990. ţiei pe meleagurile noastre, lucrurile iau „Ce-ar mai fi de spus? se întreabă au- altă întorsătură / înfăţişare, şi „naţionaliştii” torul. Să reproduc recenzia publicată de inventaţi de regimul sovietic de cazarmă, mine la 23 iunie 1970?” Vom reaminti în- după ani lungi de meditaţii, se gândesc să tru acest scop doar „aspectul patosului lui intenteze regimului comunist un proces principal” care „îl constituie glorificarea judiciar întru a fi reabilitaţi. Un atare pro- valorilor naţionale ale poporului nostru”. ces intentează şi literatul nostru. Capito- Or, „obiceiurile, sentimentul de veneraţie lul respectiv (nr. 14) cuprinde într-adevăr pentru părinţi (strămoşi), destinul limbii Cererea despre constatarea faptului cu va- materne”, după opinia criticului, „îl preo- loare juridică, din 3 august 2006, depusă cupă îndeosebi” pe Ion Druţă. În finalul la Judecătoria sect. Buiucani de către peti- acelei recenzii exegetul accentua: „Multe ţionarul Ion Ciocanu supus represaliilor în alte aspecte ale vieţii moldovenilor de-a perioada anilor ’70-’90 ai secolului trecut. lungul anilor şi-au găsit zugrăvirea cinstită După cum remarcă Domnia Sa, „prin ordi- şi inspirată în dilogia lui I. Druţă. Eroii căr- nul Ministrului Ştiinţei şi Învăţământului ţii devin simboluri ale Omului în cele mai Nicolae Mătcaş, din 28 februarie 1991, s-a variate ipostaze. Rezonanţa lor general- decis reabilitarea cadrelor didactice, inclu- umană, universală îşi are sorgintea anume siv a mea, precum şi reexaminarea moti- în explorarea psihologiei naţionale.” velor eliberării din funcţie, însă până acum În tot ce scrie autorul întrezărim întot- eu n-am apelat la instanţa de judecată”. deauna o linie principial spirituală, linie pe Motivul acestei acţiuni „este necesar pen- care caută direct şi indirect s-o dezvăluie

234 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

şi-n scrisul altora. Cazul lui Ion Druţă şi, găunos sau chiar „porcos”, indecent şi non- mai ales, al dilogiei acestuia nu putea tre- fervent (atât în poezie, cât şi în proză). ce neobservat pentru Ion Ciocanu – mani- Capitolul 18. Scriitori în casa familiei festa o deschidere aparte faţă de creaţia Ciocanu relevă cât se poate de bine şi din- druţiană la care apela oricând avea nevoie lăuntru, prin zicerile şi scrierile lor privind de un exemplu edificator la ore. Remarca- atât relaţiile om-om, scriitor-scriitor etc., bil e şi altceva: Ion Ciocanu are ca exeget cât şi comentariile unuia despre altul, in- o atracţie deosebită faţă de scrierile pole- clusiv despre scrierile criticului şi scriito- mice şi inspirate, izbucnite din interior. Se rului, autorului cărţii de memorialistică întâmplă să-l obsedeze uneori o imagine, autentică precum este Rămurea de iaso- un gând revelator pe care îl dezvăluie nu- mie. Aici vom vedea că autorul „este şi cu maidecât cu promptitudinea-i caracteristi- Suceveanu, şi cu Cimpoi”, că pledează în că, ceea ce rar dacă întâlnim la colegii săi fond pentru activismul scriitoricesc, pen- de breaslă. Toate acestea ţin deopotrivă tru conştiinţa de sine a acestuia, pentru de „metoda lui proprie”, corobanian vor- ideea de combativitate şi verticalitate, şi bind, de modul lui de analiză, de autentic nu de comediant. Faptul de a susţine pe şi de tot ce-i autohton. Prin aceasta, ca cineva şi de a fi susţinut, la rândul tău, de şi-n cazul lui V. Coroban, exegezele lui Ion altcineva este unul realmente agreabil Ciocanu tălmăcesc mai cu seamă rigoarea în orice raporturi socioumane, mai ales, prozei „rustice” şi poezia vieţii „rustice” şi „în cazuri aparte”, când reciprocitatea „se spirituale finalmente dintr-o perspectivă verifică prin opiniile colegilor de breaslă”. estetică. Meditând asupra contribuţiei lui Ion Cio- Critica şi proza, inclusiv cea memori- canu, „cel cunoscut şi recunoscut de toată alistică (gen cea din Rămurea de iasomie), lumea”, Ion Melniciuc în articolul Cărţile lui sunt viguroase, sfidând opiniile elogioase, Ciocanu remarca un lucru deloc neglijabil: argumentul lor fiind rigoarea trăirii sufle- acestea sunt „cărţi care poartă însemnul teşti profunde, etico-civice verticale în co- unui talent autentic, singular, inimitabil”, ordonatele psihologiei naţionale, vieţii de subliniind că „talentul nu poate fi imitat, acasă şi pentru casă sau, vorba poetului, cu atât mai mult – plagiat!”. În cazul lui „pe-acest pământ pentru acest pământ”. Ion Ciocanu, prof. Ion Melniciuc evidenţi- Strădaniile lui de câteva decenii bune de-a ază că este vorba de un „filolog total”, iar citi cu creionul în mână creaţia mai multor „forţa magnetică ce ne atrage spre scriito- generaţii (proza, poezia, dramaturgia, cri- rul / vorbitorul Ion Ciocanu rezidă nu atât tica, publicistica etc.) întru a se edifica de în noutatea informaţiei, cât în felul de a o „tăria” acesteia n-au fost deloc zadarnice, interpreta. Anume prin aceasta este origi- ele au trezit atât curiozitatea cititorului nal Ion Ciocanu”. De relevat şi alte gânduri care le caută şi le găseşte utile, necesare asupra cărora insistă Ion Melniciuc: „Cu- întru creştere şi întru căutarea unui ideal vântul rostit şi rostuit de Ion Ciocanu este literar în context autohton sau naţional, pe de-a-ntregul molipsitor” sau: „Domnia oricum, original-originar. De aici şi pasiu- Sa a rămas neclintit în felul său de a fi. De nea pentru stilul polemic, meditativ-liric, dragul adevărului renunţă la orice favo- reflexiv-ironic sau parodic, esopic funciar- ruri: titluri, posturi, distincţii, privilegii etc. mente. Tot de aici şi refuzul miniaturismu- Dintre toate virtuţile omeneşti o preferă lui sau lirismului siropos ori a stilului ceţos pe cea de ostaş-luptător. Este angajat într- (nu şi „faceţios”, pe care îl admira, bună- o luptă continuă cu cei ce nu respectă legi- oară, distinsul exeget literar V. Coroban), le limbii, deşi sunt obligaţi s-o facă.”

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 235 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

Cea de-a „doua” parte a clepsidrei „dilo- Exeget virtuos şi merituos, prin toate giei” (care, de fapt, se verifică indirect prin creaţiile sale de un gen sau altul cărora cea dintâi) evident este cea mai indicată a le-a dat imbold din propria-i suflare, se scoate în relief fenomenul spiritual, cultu- apleacă firesc şi asupra ideii de spirituali- ral-artistic Ion Ciocanu care a contribuit la tate pe care o desprinde din cartea preo- revoluţionarea criticii şi istoriei literare în tului paroh mitrofor Ioan Ciuntu De la Tine perspectivă estetică prin întreaga sa acti- vin şi la Tine Mă duc, Doamne, apreciată „în vitate de pedagog şi de scriitor, de literat- noul context psihologic şi… ezoteric”: „Nu lingvist, de cetăţean vertical, de publicist în zadar Dumnezeu a creat omul pereche exigent şi de polemist fervent. E destul să – bărbat şi femeie – pentru ca în urcuşul ne referim la opiniile exegeţilor ce şi-au lor spre desăvârşire ei să se poată sprijini, găsit locul şi rolul lor în universul „dilogiei” să se ajute reciproc. Dată fiind orientarea (V. Coroban sau M. Cimpoi, Gh. Chira sau lui spre comuniune, omul nu-şi poate fi V. Nastasiu, A. Ţurcanu sau Al. Burlacu, T. singur de ajuns. Şi i s-au dat copii – tinere Roşca sau A. Hropotinschi, E. Lungu sau vlăstare care, crescând, vor sprijini copacul Gr. Grigorescu sau la cele ale scriitorilor şi uscat, secătuit de vlagă, pentru ca el să nu savanţilor lingvişti M.I. Ciubotaru, N. Corlă- se prăvălească la cea mai mică adiere de teanu, A. Ciobanu, Gr. Cincilei, I. Melniciuc vânt…” etc.), urmate de cele ale altor preţuitori ai „Maestru al analizei” (I. Pârnău) şi „un prozei lui (I. Druţă, R. Suveică, Vl. Beşleagă apostol al limbii române” (A. Moraru), etc.), precum şi ai poeziei (I. Mihăileanu, V. autorul revelatoarei şi verticalei „dilogii” Bâtcă etc.) întru a vedea aievea complexi- subliniază că „multe de toate cele trebu- tatea abordărilor literare şi lingvistice din incioase găsim în cartea lui Ioan Ciuntu aria preocupărilor multidimensional-origi- De la Tine vin şi la Tine mă duc, Doamne, nale şi vertical-originare a individualităţii „cugetând totodată, vorba Domniei Sale, unice a maestrului care a făcut epocă în la unele clipe ale vieţii noastre”, ca în fi- cultura noastră în cea de-a doua jumăta- nal să se întrebe deschis: „Le-am împletit te a sec. XX, slujind dezinteresat ideea de bine, frumos, cu folos, ori...?” (Gândul de Neam şi de Ţară, de creaţie şi revelaţie, de pe urmă este nu numai al unui Om înzes- tradiţie şi inovaţie dinspre necesar şi ide- trat cu „simţ civic”, dar şi cu cel „autocri- al, dinspre dor şi izvor, dinspre ethos şi tic”, „necruţător”). Lectura „romanului” frumos, dinspre son şi autohton, dinspre ne convinge pe de-a-ntregul că despăr- permanenţă şi chintesenţă, dinspre princi- ţirea dramatică de „rămureaua de iaso- pialitate şi demnitate. mie” elegiacă a destinului a condiţionat Raportată la ideea de viaţă şi de Uni- în fond regalitatea autentică a „dilogiei” vers, de Om şi de Dumnezeu, saga Ră- dinspre inimă şi minte, dinspre condiţia murea de iasomie constituie pentru dl general-umană a vocaţiei şi dinspre con- Ion Ciocanu un examen dintre cele mai ştiinţa luptătoare a scriitorului chemat severe, deoarece relevă în faţa publicului care şi-a cucerit finalmente un loc al său, cititor o parte dintre cele mai intime trăiri al „permanenţei”, sub steaua destinului din epocile sale de referinţă pedagogice şi capricornic în racursiu etico-civic şi este- scriitoriceşti, de familie şi de activitate pe tic eminamente. tărâmul literar. Tudor PALLADI

236 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) DISCURSUL LIRIC ÎN RONDELURILE DE DRAGOSTE ALE STELIANEI GRAMA

Ultimele apariţii editoria- este armonie, că există o tai- le ale admirabilei mînuitoare nă, o mare taină a creaţiei” de condei Steliana Grama, şi tot din vîrsta fragedă „o care, în mod subit, ne-a pără- interesa teoria versificaţiei sit în anul 2006, pe deplin le sau prozodia, metalimbajul, datorăm mamei sale Claudia nivelurile (straturile) struc- Slutu-Grama, bibliolog, dr. în turii poetice, mai ales primul filologie, poetă, care în de- strat, cel sonor, intonaţio- curs de mai mulţi ani adună, nal-ritmic, ce include pro- din arhiva personală a „Ste- cedeele de fonetică poetică, luţei” şi din ediţiile periodice procedeele de versificaţie, ce au tipărit scrierile acesteia, intonaţiile, instrumentele vers cu vers, rînd cu rînd, pa- de realizare ale acestora”. gină cu pagină, ca să scoată În rondeluri Steliana Gra- la lumina tiparului orice scli- ma cîntă dragostea, acest pire a talentului celei care a sublim sentiment general- fost „o stea în constelaţia copiilor-minune”, uman, cu toate bucuriile şi necazurile carac- după cum s-a exprimat cu semnificaţie vă- teristice. Poeta se lasă antrenată pe undele dită scriitoarea Claudia Partole. Nu face ex- deliberărilor cu tentă filozofică, ne prezintă cepţie în această privinţă nici volumul anto- meditaţii despre metamorfozele vieţii co- logic Opere. Rondeluri de dragoste*, apărut tidiene: ba se bucură, ba se întristează de la Iaşi, la Editura „TipoMoldova”, în prima lipsa de convenienţă sau de necuviinţă, iar jumătate a anului 2013. Volumul, de fapt, concluziile la care ajunge ne par că, în mare ne prezintă într-o haină nouă rondelurile parte, sînt luate chiar din viaţa ei sau a noas- apărute în anul fatidic – 2006 – în alte două tră, cei care o admirăm de la distanţă. E de volume: Perfuzie de vise şi Surogat de iluzii. necrezut, dar filozofia ei nu lasă la o parte nici Primul dintre acestea e cuprins între pagini- trădarea, nici înşelăciunea, nici moartea... Ea le 3 şi 176, iar al doilea – între paginile 177 plînge în pumni că nu o observă nimeni, că şi 378. De la pagina 379 urmează referinţele nu este înţeleasă, că suportă amărăciune şi cu privire la creaţia poetică a Stelianei Gra- deziluzii, mereu căutînd unde este adevărul, ma, iar la final este inclus un Itinerar biogra- mereu simţind necesitatea de a iubi. fical protagonistelor.* Atragem atenţie: cugetările Stelianei Trebuie să pecizăm din capul locului Grama despre dragoste sînt neobişnuite, că forma fixă a poeziilor a obsedat-o pe dar, în acelaşi timp, fiind o fire curajoasă şi autoarea noastră întotdeauna şi a fost în- profund feminină, versurile ei născute în suşită strălucit de către tînăra poetă, fapt împărăţia lui Eros sînt fireşti. Personajele demonstrat prin cele 371 de mostre inclu- din unele naraţiuni poetice parcă nici nu se în cartea de faţă. După spusele mamei s-au văzut niciodată sau viceversa – s-au sale, Steliana „de mică a înţeles că poezia cunoscut şi sînt atît de apropiate că nu ne putem imagina despărţirea lor. Radiografi- erea dragostei a devenit o pasiune pentru * GRAMA, Steliana. Opere. Rondeluri de dragoste. toată viaţa scurtă a poetei. Avem impresia Iaşi : Ed. TipoMoldova, 2013. 436 p. (Col. Opera că Steliana şi după ce a plecat Sus – printre omnia.) ISBN: 978-606-676-210-6.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 237 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI stele – continuă să caute răspunsul greu de Cro-Magnon”, „un nevăzător ce merge de definit al existenţei dragostei. singur-singurel pe stradă”, „soră dreaptă cu Iată la ce concluzii ajunge autoarea dezastrul”, „o eroare”, „un atu”, „totem vechi rondelurilor definind Dragostea / Iubirea, de cînd lumea”, „mai-mult-ca-perfectul”, cea care îi răzvrăteşte sufletul ei tineresc: „semn de recunoaştere”, „o indulgenţă”, „vi- „Iubirea e mereu un semn de carte / În nul de Cahors”, „un bilet de loterie” ş.a. paginile sorţii unui om / Şi-abia ajunşi pe Tot atît de variate sînt şi definiţiile pen- patul cel de moarte, / Noi răsfoim al vieţii tru cei doi îndrăgostiţi. Autoarea, poeta, noastre tom”; „Iubirea e ca o purificare / În iubita, adică Ea, nu este altceva decît: „o sta- urma îndelungii suferinţi, / Cînd ţi se pare tuie cioplită-n lemn pe insula Bali”, „regina că-ai să-ţi ieşi din minţi / De-atîta boală şi mea”, „adolescenta cu vise nebuneşti”, „co- însingurare...”; „E Dragostea o erezie / Şi pilă”, „cea mai intangibilă vestală”, „fecioară noi – eretici şi frumoşi – / Ne ascundem în cu sîngele barbar”, „fîntînă arteziană”, „unica sihăstria / Din codrii cei întunecoşi...”; „Nu sabină”, „Subiectul care, disperat, îşi caută, te-ntreba: Iubirea ce e / Şi care-s veşnice- în noapte, Predicat”, „actor de planul doi”, le-i legi? / Tu, cu instinctul de femeie, / Ar „fermecătoare oreadă”, „aurora boreală”, „in- trebui s-o înţelegi”; „Te binecuvîntez cu un sula Ada-Kaleh”; iar iubitul, adică El, poate fi sărut / Şi te îndemn să crezi cu disperare doar: „calif pentru vecie sau pe-o zi”, „înălţă- / În Dragostea cît soarele de mare, / Ce torul efeb”, „pribeag din iubire-n iubire”, „lu- n-are nici sfîrşit, nici început”; „Culpabilă pul singuratic şi flămînd de-un suflet ce i-ar de-a te iubi prea mult, / Eu Dragostea mi-o oferi căldură”, „gardă de corp”, „abisul meu şi port ca pe o cruce / Şi cît în spate voi pu- Chomolungma”, „Paradisul cel pămîntesc”, tea-o duce, / Doar de instinctul meu am să „ultima redută ce vreau s-o cuceresc”, „o ascult”; „Povară prea veche, prea grea / E fiinţă ireală”, „cel mai cocîrjat dintre satiri”, Dragostea-aceasta barbară, / Ce parcă să „un voievod”, „Bonaparte”; pe cînd amîndoi moară ar vrea / Şi parcă nici n-ar vrea să se aseamănă cu: „Romeo şi Julieta”, „două moară”; „Iubirea e ca o mitologie / C-un cărţi de poezie”, „vase comunicante”, „bibli- panteon de zeităţi uitate, / Ce-n orele pre- cii eroi” ş.a. Rămînînd la acest capitol, men- lungi de insomnie / Îţi bat la geamul dis- ţionăm şi parfumul deosebit al solilocurilor perării, toate”; „Şi nimenea nu are ştire / inserate. Iată că în faţa noastră se perindă Din ce ni se trage Iubirea, / Ce molimă um- personaje ale miturilor şi operelor literare blă prin lume, / asemeni arhaicei ciume?” din Antichitate pînă în epoca contempo- ş.a.m.d. pînă la sfîrşitul antologiei putem rană: Orfeu, Euridice, Heracles, Paris, Elena, selecta sclipiri de mărgăritare poetice. Odiseu, Penelopa, Medeea, Iason, Iocasta, Analizînd textele din culegerea de ron- Oedip, Antigona, Clitemnestra, Agamem- deluri, observăm că poeta pune semne de non, Ariadna, Teseu, Făt-Frumos, Ileana egalitate între Dragoste şi Iubire, pe de o Cosînzeana, Cenuşăreasa, Sultanul, Şehere- parte, şi ceea ce i se pare că sînt acestea, zada, Ofelia, Hamlet, Don Quijote, Dulcine- pe de altă parte. Astfel, pe lîngă parităţile ea, Don Juan, Quasimodo, Esmeralda, Ana, menţionate mai sus, Steliana Grama ne în- Manole, Marin Miroiu ş.a. credinţează, ne insuflă părerea că Dragos- Am selectat şi exemple de epitete şi tea / Iubirea nu este altceva decît: „iluzie”, comparaţii, care, pe drept cuvînt, sînt nu- „şansa vieţii”, „legendă trăită”, „ultima dorin- mai bune de a fi incluse în dicţionarele spe- ţă”, „a sîngelui sălbătăcită goană”, „patimă ciale în dreptul aceloraşi cuvinte – Dragoste nebună”, „agonie”, „vechi izvor de apă vie”, şi Iubire: „imposibilă”, „pribeagă”, „cît soarele „nou izvor de apă moartă”, „o mitologie”, „o de mare”, „blagoslovită”, „păcătoasă”, „bar- fantomă veşnică”, „cea mai mare suferinţă”, bară”, „provincială”, „ca un cîntec din vechi- „ciudată legătură dintre noi”, „strămoaşa me”, „cătrănită”, „magică”, „mai dulce, mai

238 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) nevinovată”, „întîrziată”, „carnală”, „mai plină Deci, contemplînd exemplele de mai de noroc”, „făr’ de pereche”, „fierbinte”, „de sus, putem să remarcăm faptul că S. Grama restrişte”, „cea mai frumoasă”, „înfiorată”, „ca îşi creează propriul univers al Dragostei, al lotuşii în noapte”, „de bonton”, „sprinţară”, Iubirii, care este un tărîm al sfinţeniei ome- „de la seral”, „amară”, „care pleacă”, „supre- neşti. Sentimentele fundamentale prezente mă”, „infinită”, „sublimă”, „nepieritoare”, „în în volum sînt strigătul unei fiinţei înamorate, veci de veci nomadă”, „mitică” ş.a. care poartă în inima sa afecţiuni cutremură- Ca să fim mai concludenţi în afirma- toare. Efortul ei este unul de conştiinţă, de ţia că Steliana Grama a trăit în Dragoste şi aceea prin rondelurile de dragoste avem Iubire, pînă în ultima ei clipă, propunem ocazia să privim în interiorul spiritului pro- deliciului cititorilor şi un buchet de verbe priu al poetei. În general, pasiunile ei sînt şi locuţiuni verbale plasate foarte reuşit în descrise în categorii pozitive, iar accentele vecinătatea cuvintelor-cheie pe parcursul profund personale, cugetările sale, aproape întregului volum de rondeluri: „de Iubire zilnice, asupra rostului fiinţei îndrăgostite, nici nu bănuiam”, „altă Dragoste n-ar fi şti- poartă un veşmînt poetic de croială moder- ut”, „eu m-am îndrăgostit de Tine”, „prizez nistă. Credem că cele mai frumoase şi mai Iubirea ca pe-un drog”, „deplîng Iubirile impresionante metafore şi imagini poetice din piept”, „coagulez într-o Iubire”, „întîl- din creaţia S. Grama sînt anume acelea care nesc Iubirea”, „Iubiri ce se-nfiripă”, „Iubiri ce au fost dedicate Dragostei şi Iubirii. se destramă”, „ne iartă, Dragoste”, „zace-o Nu în zadar criticul şi cercetătorul li- Dragoste”, „bocesc Iubirea ca pe-un mort”, terar Tudor Palladi menţionează că pro- „stau la priveghi Iubirii”, „mă ascundeam de tagonista noastră este „un talent unic şi Dragoste”, „Iubire de n-ar exista”, „să-ţi faci extraordinar, dăruit cu trup şi suflet mari- iluzii mari despre Iubire”, „de ai muri, Iubire”, lor pasiuni de revindecare şi de recreare „din ce ni se trage Iubirea”, „vreau Dragoste a sufletului omenesc, a rîvnei lui dezinte- anu-mprejur”, „descîntă-mă, Iubire”, „în pă- resate spre sublim şi frumos, spre divin şi timaşa-mi Dragoste să crezi”, „a ne refugia oneros, spre tot ce-i modern şi etern”. Şi într-o Iubire”, „mai propovăduieşti Iubirea”, tot dumnealui, vorbind despre poezia sen- „Iubirea mi-e pe plac”, „cu Dragostea ce n-o timentală a S. Grama, afirmă: „La nivel de cunoşti”, „m‑ai osîndit la Dragoste”, „de tine vocabulă, de stil şi de limbă, rondelul gra- o Iubire mă desparte”, „nu-mi defrişaţi Iu- mian [...] atinge cote neînchipuite pentru birile”, „în Dragoste-s eternul ucenic”, „de-a poezia spaţiului şi a timpului ei, unice prin crede în Iubire”, „Iubirea mă strigă pe nume”, sonoritate şi supleţe ideatică, prin medi- „Iubirea se strecoară către tine”, „Iubirea taţia elevată, avansată, care devansează poate fi doar la plural”, „Dragostea e oarbă”, totalmente scrisul din perimetrul dat de „plîngînd Iubirea de odinioară”, „ne risipim acasă şi din altă parte, intrînd în marea în Dragoste”, „nu-i reproşa Iubirii”, „pentru clipă a numaiviitorului. [...] Oracular şi ori- Iubire doar am fost născuţi”, „atîta Dragoste ginal, universul ei poetic este dominat de am risipit”, „în faţa Dragostei sîntem egali”, un frămînt interior personal de la un capăt „Iubirile de azi nu-s ca-nainte” ş.a. la altul, făcînd să tresalte, la fiecare sunet Tot atît de largă este şi gama de îmbi- de vocabulă, sufletul uman, întins precum nare, de legare a cuvintelor a se îndrăgosti coardele harpei în atingerea razelor vorbi- şi a iubi în propoziţii şi fraze: „că te iubesc, toare de imnul luminii, de cuminecăturile e-un simplu amănunt”, „nu crezi că pot să vesperale sau matinale ale inimii suferinde te iubesc platonic”, „ne-am mai iubi, dar de sine şi de noi, de dor şi de iubire sub băncile-s stricate”, „îndrădostită-am fost raportul oportunităţii sufleteşti şi a celei peste urechi”, „să ne iubim ca-n vechile po- celeste a gîndului sacru, plin de frăgezimi veşti”, „te iubesc amarnic de profund” ş.a. ascensionale şi dimensional-atitudinale.”

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 239 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

Este esenţial să spunem că prin volu- lui. Visele lor nu întotdeauna sînt realizate mul Rondeluri de dragoste este continuată după dorinţă, iar uneori – în cadrul relaţiei o tradiţie spirituală şi literară în scrisul ro- de dragoste – se transformă în tragedii. Şi mânesc, cu referire specială la lirica femini- totuşi, ajungînd cu lectura la ultimul ron- nă. Totodată, după părerea unor critici lite- del, parcă ai vrea să fie o continuare. Cu rari, S. Grama depăşeşte pe alţi creatori de regret, poeta nu a apucat să spună totul rondeluri prin profunzimea viziunii artisti- despre Dragoste şi Iubire... ce şi modalitatea aparte de redare a trăiri- De aceea, cunoscutul poet, publicist lor sufleteşti. Ne surprinde uneori naivita- şi cineast Gheorghe Vodă a surprins cu tea, închipuirile bizare, fantasmagoria, dar maximă precizie o faţetă de seamă a pro- toate sînt demne de apreciat. Autoarea, fesionalismului Rondeliei (căci aşa era su- aspirînd permanent la mai mult, ne oferă, pranumită Steliana de prieteni şi colegi): în fine, o imagine luminoasă a Dragostei, „Poezia scrisă cu formele fixe nu va putea izvorîtă din propria experienţă, trecută să se împrăştie în van, atunci cînd creato- prin sita sufletului ei plăpînd. Sugerîndu- rul este cel cu talent autentic, aşa cum ne ne numeroase aluzii, ea nu este indiferentă convinge poeta Steliana Grama.” faţă de epopeea lirică a eroilor / persona- Valeriu RAŢĂ, jelor (de cele mai dese ori, „El” şi „Ea”), pe bibliotecar care le scaldă în toate culorile curcubeu- PICAJUL ÎNĂLŢĂRII Noua naraţiune a lui lache a evitat apanajul te- Ghenadie Postolache Elegia ribilist şi categoricist care-i unui picaj* (Chişinău, 2013) caracterizează pe aceştia, o e un ghem incitant şi provo- bună parte din ei mai sufe- cator de subiecte şi perso- rind încă de acest sindrom, naje, unul bine încâlcit, dar el însă rămânând în proza sa pe care într-un mod iscusit devotat propriului stil – so- şi ingenios, în ultimă instan- bru, meticulos, perseverent ţă, îl descâlceşte la fel de – respectând cele mai bune bine acelaşi autor. Precum tradiţii ale esteticii şi literatu- confirmă şi Em. Galaicu-Pă- rii clasice. un în nota sa de pe coperta Unul din subiectele de a patra a cărţii, în literatura temelie ale recentului ro- română din Basarabia se re- man este cel erotico-senti- profilează tot mai accentuat mental, aspect important în şi mai tenace un „prozator radiografierea până-n cele solid, cu aptitudini de arhi- mei tăinuite cotloane ale su- tect urbanizat şi viziuni de fletului şi cele mai nebănuite poet metafizic, format la şcoala de gândire faţete ale caracterului personajului-axă ale a marilor mistici ruşi”. lucrării Ion Zografschi. Deşi face parte din cohorta autorilor Paradoxal la prima vedere, cu nuanţe care s-au afirmat pe valul postmodernist oximoronice, titlul cărţii prinde a-şi dez- al finalului de secol XX, Ghenadie Posto- vălui enigmaticul subtext abia în momentul în care Dorina, amanta lui Ion, după * POSTOLACHE, Ghenadie. Elegia unui picaj : ro- ce „abia se descleştară din cea de-a treia man. Ch., 2013. 160 p. ISBN 978-9975-77-199-3.

240 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) tornadă vâjâitoare, suspinătoare, deza- tori”), care „cu moliciunea incertă, învălu- gregantă”, se ridicase goală din pat şi, sa- itoare a mişcărilor, proprie blondelor, se vurând o ţigară, turuia gingaş la telefon cu desfăcea simţurilor ca un buchet perfect soţul ei. Şi asta după ce Ion îşi înmormân- asortat de stăpânită aroganţă, stihinică tase tatăl, făcând abstracţie de preceptele răbufnire, exploziva abnegaţie şi un pia- bisericeşti referitor la perioada de 40 de no-piano pasional…” [p. 42]. În plus, Ion zile de doliu şi abstinenţă. În acelaşi timp se aventurează şi într-o relaţie cu Delia („o el descoperă şi în soţia sa, Cornelia, mai bijuterie parfumată care strălucea subţire, mult decât un trup de femeie, „mai mult răscolitor”), jună de 19 ani „cu privirea cal- decât împreunarea, atingerea, pătrunde- dă a ochilor de un nesperat, liniştitor cerea ei, inhalarea pedantă a esenţelor ei nuşiu, cu vraja esenţelor sale feminine abil psihotrope, obscure, concentraţia infama- retrasă la adăpostul unei prestaţii graţios- tă asupra unor farmece…” [p. 14]. Aceste oficioase…” [p. 74]. „descoperiri” erotico-senzuale, în clipa în Ion încearcă să-şi justifice comporta- care Dorina vorbeşte la telefon cu soţul ei, mentul său sub aspect amoros, găsind şi îl fac pe Ion să se dumerească ce e cu via- o explicaţie, a sa, a relaţiilor dintre un băr- ţa sa, ea arătându-i-se ca o „nacelă supra- bat şi o femeie: „Ce ţi-e şi cu sărutul aces- saturată cu heliu, (care) atingea norii, din ta! Ce era sexul, împreunarea propriu-zisă, când în când însă trebuia să arunce câte fără fuziunea păgân-sacramentală a guri- ceva din coşul mare împletit, jos, pentru a lor! […] În sărut stă concentrată întreaga, nu pierde din altitudini” [p. 43]. Aici auto- nepătrunsa vrajă a lumii acesteia […]. Un rul nu spune direct, ci doar sugerează, că sărut totul ar putea sfârşi, dacă nu ar fi în- de dragul păstrării aparenţei de cotă maxi- cifrată nouă această sete furibundă pentru mă a altitudinii (în sensul de a-şi trăi viaţa finalităţi, dejucată iar şi iar de irezistibila la cota cea mai înaltă), personajul, în ulti- magie a începuturilor…” [p. 43]. mă instanţă nu mai are nimic de aruncat şi De unde şi de ce această sete şi neos- atunci nu are altă soluţie decât să se arun- toită dorinţă de altceva, de altcineva? Ion ce singur în gol. De fapt, asta e şi substanţa e convins că atât belşugul de dragoste, epică a întregii naraţiuni – tânguitoarea şi cât şi cel de suferinţă îl schimbă pe om şi dramatica elegie a căderii omului, acţiune doar sentimentul de sacrificiu îi face să-şi care, poate fi interpretată şi ca un picaj. Ce ierte unul altuia totul, în special, în relaţiile e cu viaţa lui Ion Zografschi – cădere sau dintre un bărbat şi o femeie. În ultimă in- picaj? Autorul nu dă un răspuns direct, fi- stanţă, înţelegând că este capabil de acest nalul lăsat a fi descifrat de cititor, deşi în sentiment al sacrificiului, el recunoaşte: aparenţă apetenţa personajului său pen- „De aceea şi fug, mânat de frică la alta” [p. tru o viaţă în desfrâu pare să ducă la ideea 13]. Picajul său, complimentat de această de cădere. frică de sacrificiu, mai este alimentat şi de Ion este un bărbat „brunet, înalt, cu insaţietatea de voluptăţi senzuale care-l ochi căprui înrouraţi, unde însă nu popo- domină de fiecare dată când întâlneşte o sise vreodată cinismul”, motiv pentru care femeie receptivă la pornirile sale amoroa- „este mereu prilej de poticnire pentru tot se. Semnificativ în acest sens e momentul felul de gagici”. În pofida faptului că o iu- când o cunoaşte pe Dorina, cea care îşi beşte pe soţia sa, Cornelia („un stupefiant cere scuze, şoptit, pentru deranj, apoi în- amestec de senzualitate decantantă, luci- tre ei urmează un dialog doar din priviri: dă aproape, de pragmatism şi maternita- „Pe ea o scuza. Ar fi scuzat-o mai multe ori te”), el se lasă atras şi de Dorina („o speci- la rând. «Fugi de aici, îi zise din priviri, te menă rasată, cu pielea suflată cu polenul vreau goală, linşată, ţi-aş arăta eu câmpiile brun al Mediteranei, ochi verzi, surâză- elisee – raiul străvechi.»” „Tu nu ştii ce-i aia,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 241 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI femeie, băiatule, păreau să răspundă ochii foştilor interlopi, unde urma, după toate, ei. «Până-ncerci o dată, iubito…nu te mai să oficieze un preot de buzunar, care nu saturi, te prăpădeşti…»” [p. 25]. ar fu umblat cu canoane drastice […] şi ar În plus, acest personaj e deosebit de fi „aranjat” treaba cu Atotţiitorul, pentru a original, el perceptându-şi olfactiv femei- nu urma reveria morbidă, profund nostal- le sale: Cornelia, de exemplu, se asociază gică a bandiţilor, vizavi de ce au izbutit în cu mirosul de mosc şi iarbă cosită, Dorina această viaţă…” [p. 64]. miroase a lapte acru şi a căpşune, iar tână- Încurcat rău în aceste relaţii de tot soiul ra Delia, secretara liderului de partid Cer- şi încercând să-şi diminueze cumva picajul năuţeanu, a pelin şi alune, a salcâm şi caş accelerat, Ion ajunge chiar la nişte acte de proaspăt, a ţuică de migdale şi lucernă stri- caritate, aparent neaşteptate, cum ar fi, vită între palme. În picajul său de împlinire de exemplu, gestul său de a dona sânge letală, Ion se simte precum „oceanul care pentru un copil, despre care se informase nu va fi niciodată nor, uşor, graţios, purtat întâmplător de pe un panou publicitar. de zefirul matinal, deşi mereu a fost nor Căutând însă şi alte soluţii pentru a ieşi […], dar nu ţine minte” [p. 79]. din picaj, Ion alege să se implice şi în nişte Aceste relaţii erotic-amoroase ale lui relaţii politice, crezând că această variantă Ion se intersectează şi cu cele, la fel de e unica şi cea mai sigură cale de a se salva. semnificative, dintre el şi rudele sale. Pe Din cu totul alte motive, el apelează la ser- tatăl său, Timofei Zografschi, el îl descope- viciile unui amic de-al tatălui său, un fost ră cu adevărat doar atunci când îl vede la securist „prin ambâţ şi vocaţie” şi colonel morgă „pe targa sinistră de metal”. Pentru „cu părul des, cărunt, pieptănat spre spate, Ion tatăl său fusese un om „autoritar, de privirea vie, uşor inflamată, capul şi mâini- o masculinitate inhibitoare, gurmand al le mari în raport cu trupul” [p. 28]. Tipul e vieţii”, unul care „munceşte mult, pe rupte, unul dintre cei care, făcând legământ „cu nu-i cruţase nici pe ai săi”. Ştia că trăsese destinul abscons, sangvinar, omnipotent foame în anii de după cel de-al Doilea Răz- şi ubicuu al Liubiankăi, […] nu se pensio- boi Mondial, zgârcit la timp şi măcinat de nau” nici măcar aievea. diabet, acum el îl vedea „ca în palmă, gol, La prima lor întâlnire, când apăruseră vulnerabil şi totuşi… de negăsit. Uluitoare, nişte probleme cu testamentul, referitor pulverizantă voluptate în a-ţi vedea astfel la moştenirea averii tatălui său, colonelul părintele, pe unul care-ţi place sau nu – îl previne pe Ion: „Vezi, ai grijă […], lumea stătuse între tine şi Creator…” [p. 9]. s-a schimbat mult, e dornică de trufanda, Deloc simple şi relaţiile cu fratele Val, de sânge proaspăt. Acesta-i obiceiul vre- care se încurcase cu „o pipiţă frumoasă mii […], cei buni, cei luminaţi vor fi prinşi foc, foarte tânără încă, cu o ţinută de mar- în horă […], am cunoscut, e-adevărat, şi chitană…”, aceasta dovedindu-se ulteri- oameni de calitate care nu s-au… dar… or a fi nepoata de frate a unui bandit cu Vezi…” [p. 31], vorbe ale căror semnificaţii greutate, cunoscut cu porecla de „Grunt”. el nu le-a sesizat. La indicaţia colonelului, Interlopul îl condiţionase pe Val – „ori e fostul student de la istorie, coleg cu Ion şi jugănit, ori plăteşte despăgubiri până ce actualmente locotenent-colonel Sâmbo- respectiva fată nu se mărită” şi frate-său, teanu, îi aduce rezultatele expertizei după „ca unul câştigat la cărţi, le căra bani de semnăturile de pe actul notarial şi tot unde avea şi nu” [p. 63]. Despre acest ban- acesta îl plasează, invitându-l la un pescuit dit („un individ chel, burduhănos, de un pe malul lacului din Costeşti, în lumea re- cinism cras”), Ion ştia că, împreună cu ci- laţiilor politice şi în cercul celor de la pute- racii săi, dona bani Bisericii şi aceştia chiar re. Aici Ion se convinge încă o dată că „spe- „iniţiaseră construcţia unui locaş al lor, ai culaţia cu lozinci şi doctrine era unul din

242 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) sporturile naţionale îndrăgite” ale elitei viziune, în faţa unor politologi de carieră politice basarabene şi că pentru ea „stata- chestiuni şi subiecte la zi. În cele din urmă, litatea nu conta decât în postură de factor în iureşul picajului său îl găseşte ideea de ceremonial, de văl instituţional, protector a-l succeda la conducerea partidului pe şi stimulator al afacerilor private” [p. 69]. Cernăuţeanu, deşi îşi dă bine seama că Reuşeşte să intre în graţiile unui lider de „într-o lume unde spaţiul se comprimase partid centrist, replămădit pe matricea ve- hilar şi confortabil […], ieşiri totalitare pa- che a unei formaţiuni răsuflate, Mihail Cer- sagere, alianţe politice provizorii, la mica năuţeanu („domn înalt, grizonat, cu ţinută oculta înţelegere, abateri comportamen- de grant spaniol, altă dată ambasador la tale […], totul devenea posibil contra cro- Bruxelles […], mâncător de inimi…”), care nometru…” [p. 108]. îi propune funcţia de referent şi ideolog. Surprins, Ion mai află de la acelaşi În acest moment lui Ion i se năzare că, în Sâmboteanu, că aşa-zisa „lege a lustraţiei” sfârşit, anihilarea picajului său îi este asi- este promovată chiar de „băieţii cu ochi al- gurată şi el acceptă imediat, văzându-se baştri” şi că lor le este cunoscut orice pas deja în calitatea sa de reprezentant solid al său, chiar şi relaţiile sale „mai speciale” al puterii, „uşor încruntat, cu sala vibrând cu Delia, duduia care, între timp, ajunge de respect şi pietate la apariţiile sale atât logodnica lui Mihăiţă, fiul lui Cernăuţea- de aşteptate”. nu. Într-o discuţie confidenţială, şeful său Vorbitor a câtorva limbi străine, „dobă de partid îl informează pe un ton „îngrijo- de carte, mai puţin de cele de teorie po- rător de paşnic”, că „în centrul Moldovei, litică şi economică”, Ion urmează să asi- acolo unde miza electorală a centriştilor gure acoperirea teoretică, organizarea era decisivă, se iscase un curent, o mişcare campaniilor electorale, selectarea echipei, bizară”, care dăduse peste cap eforturile relaţiile cu mass-media, să-l reprezinte pe perfect echilibrate ale echipei lor. Sute şi Cernăuţeanu la diverse întruniri, simpo- mii de oameni îl aclamau pe un tip ciudat, zioane, dezbateri, conferinţe… Pe el însă dotat însă cu o carismă zdrobitoare, care nu-l pune în gardă cinismul adânc asumat profesa ideea veche, precum lumea, de al celui imaginea căruia urma s-o lustruias- „agonisire a puterii de pocăinţă” [p. 121]. că, mai ales că în echipă îl găsi şi pe un fost Iar când îi dă de înţeles că tipul, dacă nu coleg de facultate, Teodor Amoaşei, cu- va accepta oferta partidului, urmează să noscut ca un redutabil turnător. Devenind fie lichidat, Ion decide pe loc să fie atent, piesa centrală în sanctuarul partidului, el circumspect, şmecher, necruţător şi, astfel, se pomeneşte în cele din urmă ţinta unui fără să conştientizeze, picajul său devine atentat nocturn care putea să-i devină fa- şi mai abrupt anume pentru că „la mijloc tal, dacă nu ar fi intervenit cineva, inopi- era puterea. Lupta pentru putere. Pentru nat, la fel de misterios, precum fusese şi un rost. Rost ales, distinct, capital” [p. 123]. atacul. De altfel, într-o discuţie ulterioară Şi atunci când urma să se despartă defini- cu Sâmboteanu, cu cel care, i-o va „şterge” tiv de tânăra sa amantă, Delia, dar vrând pe soţia sa Cornelia, Ion află că anume el, să şi-o mai păstreze, el nu-i spune nimic securistul, fusese salvatorul său şi că aten- din ce-i încolţise demult în suflet, gândind tatul fusese comandat unor bandiţi de că- în sinea sa: „Nu acum. Devin cine trebuie, tre soţul Dorinei, informaţia fiindu-i furni- ş-apoi vedem noi, chiar dacă te măriţi cu zată securistului de unul dintre cei care-şi Cernăuţeanu-junior” [p. 125]. ridicau soldă la instituţia lor. Deznodământul acestui picaj letal se Oricum, Ion devine la scurtă vreme produce în clipa în care Cernăuţeanu îl in- o mascotă a partidului, dezbătând uşor, vesteşte pe Ion cu misiunea de a-l acosta elegant, la diverse posturi de radio şi tele- pe liderul mişcării populare când acesta

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 243 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI urma să predice în faţa mulţimii adunate se face una cu masa imensă de apă şi cum pe malul lacului de acumulare Costeşti- rămâne… totuşi netopit, nediluat, stâr- Stânca. Predicatorul nu era altul decât fiul nind, apoi, când abia de mai aştepţi ceva, lui Teodor Amoaşei, iar între timp la aceas- furtuni, potop, şi… curcubeu” [p. 157]. tă mare mişcare a maselor aderară şi se După această viziune transcendentală convertiră în noua credinţă tot mai mulţi el sloboade mapa cu cele două plicuri în oameni cu nume în societate. Sarcina de apele cenuşii ale lacului şi, desfăcându-şi partid pusă pe umerii săi consta în anihi- larg braţele, de parcă-şi vede fratele drag, larea celor doi din clanul Amoaşei – tatăl regăsit după amar de vreme, se îndreaptă şi fiul – înmânându-le acestora câte un spre Sâmboteanu, cu care câteva minute plic cu o scrisoare otrăvită, după lectura în urmă, în pornirea sa nestăpânită de a se căreia „destinatarul mai trăia cel mult do- răzbuna pentru Cornelia, se încăierase şi uă-trei zile” [p. 156]. Cu cele două plicuri în se bătuse crunt. Principiul său de convie- mână, Ion se îndreaptă spre furnicarul de ţuire, devenit aproape general într-o soci- oameni adunat pe malul lacului, avându-l etate confuză şi care-l convinsese, că totul în spate pe securistul Sâmboteanu, aces- e pentru om, toate sunt pentru poftele lui, ta fiind însărcinat să vegheze realizarea într-un mod miraculos, aproape mistic, se impecabilă a operaţiunii. În această clipă, converteşte în altceva – totul e pentru oa- ca o străluminare a destinului său, Ion îşi meni, toate-s pentru izbăvirea lor. vede etapa finală a picajului său ca pe „un Picaj care se transformă în curcubeu, strop lung care cade de undeva de sus, cu dramă care se transformă în elegie. luciu metalic, cum îl străbate uşor, până-n Nicolae RUSU miezul jelatinos al tainicilor adâncuri, cum PROVOCĂRILE CULTURII AUDIOVIZUALE Un valoros studiu intitu- lenţei, a exagerărilor amorale, lat Cultura audiovizuală: pro- a perversiunilor de tot tipul”. vocări şi tendinţe* – autor şi Acest studiu e un sem- coordonator Violeta Tipa – a nal de alarmă, că lucrurile nu văzut lumina tiparului la Aca- merg tocmai bine în socie- demia de Ştiinţe a Moldovei, tatea modernă, că lumea a Institutul Patrimoniului Cultu- luat-o într-o direcţie greşită, ral, în 2011. promovând pe toate căile Cum se menţionează şi distrugerea stilului, menta- în scurta prezentare, semna- lităţii, valorilor, clădite de-a tă de Larisa Cuzneţov, doctor lungul secolelor, lucruri de habilitat, psiholog, evident, că care s-a ghidat omul pentru a nu suntem părtaşii interziceri- se perfecţiona. Astăzi asistăm lor, inclusiv, a emisiunilor TV, la o degradare a speciei uma- dar nici „nu trebuie să tolerăm ne. Cu o ferocitate de neima- la nesfârşit promovarea vio- ginat se fac presiuni enorme asupra mentalităţii omului * TIPA, Violeta. Cultura audiovizuală: provocări şi şi, mai ales, a copilului. De fapt, trebuie să tendinţe = Современный экран: тенденции и recunoaştem, ne aflăm în plin război in- вызовы времени. Academia de Ştiinţe a Moldo- formaţional, audiovizual şi nu ştim cum să vei, Institutul Patrimoniului Cultural. Ch. : Elan Inc. opunem rezistenţă. SRL, 2011. 440 p. ISBN 978-9975-66-242-0.

244 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Despre acest cataclism ne vorbeş- ursuleţilor şi şoriceilor nevinovaţi din fil- te, argumentat, autoarea Violeta Tipa în mele noastre de animaţie. Locul filmelor studiul Cultura audiovizuală: provocări şi de provenienţă sovietică l-au luat seriale- tendinţe. Pentru prima dată în Republica le mexicane siropase, cu amorezi, cu am- Moldova, la un nivel ştiinţific argumentat nezii, cu răpiri, în fond, nişte nimicuri, dar şi bine analizat, se abordează un feno- uşor de digerat, pe de o parte, şi cu seriale men care trezeşte nelinişte şi îngrijorare. americane pline de violenţă şi cruzime, pe Ne-am dorit să fim liberi, să ne exprimăm de altă parte. Ce-i drept, foarte curînd în- liber, dar n-am avut instrumentele nece- cep a apărea şi filme ruseşti, mai ales se- sare şi nici pregătirea adecvată pentru riale, în care violenţa, cruzimea, sălbăticia această realitate, care s-a deschis în faţa ş.a. sunt prezentate la fel sau şi mai oribil noastră. Ne-am dorit să aderăm la spaţiul decât în peliculele americane. cultural românesc, dar această aderare Cei mai vulnerabili, desigur, au fost co- a fost o iluzie, fiindcă, în special, audi- piii şi adolescenţii, care au avut şi au acces ovizualul, televiziunea română au fost liber la toate canalele TV şi la toate mijloa- supuse unor procese ale globalizării, din cele de comunicare, părinţii întrecându- care, cum spunea autoarea Brânduşa se între ei prin a oferi odraslelor tot ce-şi Armeanca în studiul Dictatura imaginii, doresc aceştia. Autoarea scrie cu lux de au dispărut bunicii noştri. Dintr-o sursă amănunte despre aceste fenomene, fiind de informare şi educaţie, televiziunea foarte bine documentată şi informată. s-a transformat într-un divertisment. Cu- Desigur, nici adulţii nu au fost „scutiţi” noaştem această stare de dezamăgire, de acest cataclism. Manipulările de tot deşi audiovizualul românesc a opus şi re- felul la care au fost supuşi, şi-au lăsat am- zistenţă, totuşi emisiunile de „trei parale” prenta asupra mentalităţii, felului de a fi au împânzit spaţiul, dominându-l. al contemporanului nostru. În loc să opu- Ce să mai spunem despre Republica nem cât de cât rezistenţă, să ocolim aceste Moldova, unde s-a dorit o distrugere tota- hăţişuri, noi preluăm aceste modele şi le lă a tot ceea ce a fost creat în perioada so- răspândim. vietică şi înlocuirea cu… cu ce? Se credea Cartea-studiu a Violetei Tipa trebuie că înlocuirea cu tot felul de filme, în spe- citită cu creionaşul în mână de jurnalişti, cial, de sorginte americană, foarte violen- de telejurnalişti, cineaşti, critici de artă, te, cu încercări naive de divertisment, mai dar şi simpli consumatori ai culturii audi- ales, în emisiunile pentru copii, cu posturi ovizuale. Pentru a şti ce se întâmplă, care ruseşti sau canale întregi, cum ar fi Nicke- este realitatea în care trăim. Este utilă pă- lodeon, deci, se credea că anume acestea rinţilor (mi-a plăcut faptul că autoarea re- sunt valorile democratice, că aceasta este comandă părinţilor să vadă ce jocuri de adevărata libertate în mass-media: spu- calculator preferă odraslele lor, ce filme nem ce vrem, facem ce vrem, existenţa privesc la televizor, dar întrebarea e, ce se noastră începe de la ’91 încoace, că tot ce va întâmpla, când copiii de azi, care s-au s-a creat în trecut trebuie ascuns de ochiul format în spiritul jocurilor pe calculator, al lumii, în special, al copiilor (filme de ani- altor mijloace audiovizuale vor deveni, la maţie cu personajul Guguţă, de exemplu, rândul lor, părinţi?). sau filme de animaţie după poveştile lui Se pare că nu există ieşire din această Ion Creangă). situaţie… Studiul nu vine cu veşti bune. Glumele de prost gust, expresiile li- Dar… Din oricare tunel este o ieşire. Citi- cenţioase, imagini hidoase au luat locul sem undeva, că în Anglia elevilor le este

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 245 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI predată o nouă disciplină, legată de faptul unor prelegeri de estetică a artelor audio- că filmul nu este o realitate, ci o ficţiune. vizuale pentru clasele superioare, care ar Copiii trebuie să înţeleagă acest lucru şi să „forma la copii o cultură de recepţionare nu ia în serios sau să nu creadă că e adevă- a imaginii, a specificului artei virtuale şi a rat ceea ce se prezintă pe ecran. realităţii”. E o soluţie, poate, unica. Deo- Autoarea propune, ca o soluţie, ne- camdată. cesitatea unui curs de istorie şi estetică a Larisa UNGUREANU filmului de animaţie în şcoala primară şi a LEUL BOEM ŞI ARCUL EDITORIAL Coama leului pe a mai multor stiluri, ce pernă* constituie o co- supravieţuiesc, concu- lecţie de texte incluse rând un pic în mister şi în antologia de proză sarcasm determinat de cehă contemporană, diferite diafragme ale carte ce a apărut cu contemporaneităţii. În susţinerea financiară această interpretare a Ambasadei Republi- mă ghidează date con- cii Cehe în Republica crete, situaţii, textul ar- Moldova, în partene- tistic. riat cu Uniunea Scri- Antologia de proză itorilor din Moldova. cehă contemporană Traducerea şi selecţia Coama leului pe pernă textelor au fost reali- (Editura ARC, Chişinău, zate de Helliana Iancu- 2013) mi-a parvenit la lescu şi Lidia Našinco- 17 octombrie anul tre- vá. Dar stilul riguros de cut. Aş fi spus că era o constatare nu poate să toamnă ca oricare alta. ţină piept amintirilor Dar cărţile, asemenea privind descoperirea oricăror întâlniri nu Pragăi din textele ce- sunt întâmplătoare. hilor şi din semnele ar- Sigla Editurii ARC îm- hitectonice ale acestui pingea săgeata în afara oraş cu conglomeratul de oameni, în care cărţii. Suntem obişnuiţi să găsim mesajul am fost prinsă. Şi timpul meu s-a oprit în- în pagini, dar uneori paginile interacţio- tre pietrele cu ocrotitorii sfinţi şi monştri, nează cu cititorii provocând cele mai ne- între turle cu vagabonzi, ce au câini îngrijit aşteptate momente. Astfel, şi săgeata invi- îmbrăcaţi, între gust şi grabă, între firesc cu zibilă care era direcţionată de neobositul ascensorul interzis şi conceptul de invers săgetător, în pătratul lui Malevici se sfor- sau pe dos, absurdul care suspendă reali- ţa să concureze cu ceasul astronomic din tatea. Toate, adunate, devin voci sincopate Praga. Dar şi sigla zodiacală, şi arcurile orologiului, toate erau îndreptate în aceeaşi 1 Coama leului pe pernă : antologie de proză cehă direcţie, de parcă au făcut un complot cu contemporană. Sel. şi trad. Helliana Ianculescu, titlul calm de pe coperta volumului Coa- Lidia Našincová. Ch. : ARC, 2013. 240 p. ISBN 978- ma leului pe pernă. 9975-61-759-8.

246 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Nu am fost tentată să încep cartea Praga nu e Chişinău, dar aceste cuvinte exact cu povestirea dată. Predilecţia a fost le-am acceptat de parcă erau despre ora- una consecutivă, având toată încrederea şul meu. Nici vorbă, nu pot fi comparate în gustul celor care au realizat selecţia şi aceste două oraşe, dar emoţia pe care traducerea – Helliana Ianculescu şi Lidia mi-a transmis-o cu atâta măiestrie auto- Našincová. Astfel, textele celor paispreze- rul, mediată de Helliana Ianculescu, m-a ce autori, de vârste diferite, cu stiluri va- apropiat mult emotiv. Sentimentul are riate, cu specificul ironico-tragic parafat argumente şi misterul poate fi reflectat. în dilemele vieţii cotidiene, s-au prezen- Şi atunci am trăit confortul disconfort al tat cititorilor de limbă română. Biografia faptului cum e receptat oraşul meu de succintă trasează interesele scriitorilor străini şi de locuitori. Emil Hakl, Markéta Hejkalová, Magdalena Mi s-a întâmplat şi mie să gust din mis- Wagnerová, Jiří Hajíček, care activează la terele acestui oraş. Fiind ghidată printre posturi de radio, de televiziune, la teatru, grădinile ascunse ale Pragăi de energica în presă. Titlurile cărţilor, revelaţia de rude- Lidia Našincová, între orele 14.00-15.00 nie, peregrinările fie la studii, fie de refu- ne-am pomenit în faţa Bisericii „Panny Ma- giu, constituie o apropiere dintre autori şi rie Sněžné” / „Sfintei Maria a Zăpezilor”). cititori. Creaţia lor nu apare ca o literatură Fiind obosită, am rugat-o să intrăm. Prin de bulevard, citită rapid şi uitată undeva legende am urcat scările şi am trecut de prin metrou. Biografia e selectată abil pen- porţile grave ale edificiului primitor. Spu- tru a apropia oamenii spaţial, conceptual, nând că mi-ar plăcea să aud cum cântă temporal. Or, în unele evenimente se între- orga, dar înţelegând că nu e ora potrivită, văd şi cititorii din Republica Moldova, care brusc, spre mirarea tuturor au sunat acor- mai ţin minte epoca restricţiilor, a cenzurii, durile acestui instrument. În genere, îmi a interdicţiei, a revoltelor şi a aspiraţiilor pare că Praga e un oraş cu adevărat foarte spre libertate. sensibil. Şi cine ştie dacă nu suferă de po- E uimitor, dar pare-mi-se că această sesivitate. Altfel, nu ştiu cum să explic fap- carte a apărut în viaţa mea exact în anul tul de ce însoţitoarea mea, atentă, cu... aici când am fost invitată de Libuše Valen- lipseşte ceva!, minuţioasă, de fiecare dată tová, Facultatea de Litere, Universitatea bine dispusă, a reuşit să-şi frângă mâna la Carolină, Praga, la Colocviul Internaţional Chişinău. Tocmai în momentul bucuriei de Studii Româneşti din Cehia şi Slova- editoriale de apariţie a cărţii. Consider că cia Ficţiune şi nonficţiune în literatură (23 Praga nu îşi dorea să o vadă fericită decât octombrie 2013). Praga mi s-a deschis în spaţiul ei. şi graţie acestor autori. Miloš Urban in- Scriitorii din antologie simt Praga ca tensifică contradicţiile acestui oraş prin un spirit atotcunoscător, personajele nu valorificarea a două optici: scriitorul T. şi ştiu decât segmente din biografia sa. Ast- cititoarea J.: „Şi eu sunt o observatoare, fel, apare Praga în viziunea lui Roman Ráz, la fel ca tine. Diferit este numai modul în Jiří Kratochvíl şi Vratislav Maňák. În aceste care privim oraşul – şi ce vedem – ce vrem proze cititorul este invitat ca un părtaş al să vedem şi ce nu. Iubesc Praga şi atunci secretelor personajelor. Vizualizarea stră- ce pot să fac? Chiar dacă este respingă- zilor din Faust moare de două ori (autor: toare. Pur şi simplu, văd frumuseţea ei la Roman Ráz), fuga, concursul iniţiat, va- fel ca tine, doar că tu nu vrei să o vezi. Îţi gabondul iniţiat din Puţin înainte şi mult alegi doar aspectele urâte” (Miloš Urban, înapoi (autor: Jiří Kratochvíl) toate pot pro- Pruncul Isus din Praga, p. 200). Sigur că voca un interes similar cu Regele rufăriei

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 247 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

înflorate (autor: Vratislav Maňák). Autorii şi plăcerea bunicii, între înălţarea mierlei provoacă în cititori un spirit de detectiv, şi amploarea spaţiului, între amintire şi de a continua imaginaţia scriitorului, de a moarte, clapele de pian şi clapele de tapat colabora în construcţiile anterioare. apasă în dialogul generaţiilor, prin repetiţii Textele nu oglindesc doar străzi, car- de situaţii, prin ecourile timpurilor. tiere, râul Vltava, ele sunt şi un retrovizor Proza selectată balansează de la magie al celor care păşesc ocazional pământul spre desacralizare. Filonul ales e propriu Pragăi: „Trecu de câteva grupuri mici de mai multor scriitori. Aspectul misterios e italieni zgomotoşi, nemţi chercheliţi şi ruşi determinat de doleanţele personajului, grosolani. Pe ruşi îi agrea cel mai puţin, dar împrejurările materializează dorinţa fiindcă niciodată nu se dădeau la o parte într-un mod neadecvat, provocând situaţii să-i facă loc să treacă. Îşi croi drum prin în care apar perspective ironice, sarcastice: mulţime şi ajunse în mijlocul unui grup de „De Crăciun copiii ar trebui să stea cât mai englezi care căutau disperaţi un bordel. Se departe de adulţi. Deşi vorbesc de fapte prefăcu că nu aude întrebările lor, iuţi pa- bune, dar vorbesc, iar dacă îi credeţi, dacă sul şi ocoli un grup de spanioli care conso- faceţi o faptă bună, atunci nu o apreciază la o femeie căreia i se furase poşeta. Poate şi până la urmă tot voi rămâneţi părăsiţi şi să fi fost un hoţ de buzunare din Bulgaria. fără un sfanţ. Aşa că uneori n-aveţi încotro Sau nişte hoaţe din România. Sau ţigani decât să vă luaţi după regulile lumii inter- din Cehia de Nord. Praghezul ştie să îi evi- lope din simplul motiv că trebuie să supra- te, dar turistul se lasă uşor păcălit” (Miloš vieţuiţi, deşi, în fond, sunteţi exact ceea ce Urban, Pruncul Isus din Praga, p. 203). Iniţi- păreţi – adică o fetiţă atât de cuminte, că al se creează impresia că e un Turn Babel, alta la fel ar trebui să căutaţi cu lumânarea” dar corespondenţele diferenţiază străinii. (Petr Šabach, Poveste de Crăciun, p. 63). Şi atunci fiecare grup începe să primească Labirinturile interioare în convenţiile conotaţiile legendei sadoveniene cu care de a nu întreba, de a aştepta ceva din afa- îşi începe romanul Baltagul. ră, din a inventa lumea, nu sunt subesti- O intersecţie a timpurilor, tăiată cu mate în secolul globalizării. Ambiguitatea foarfeca amintirilor, e revelată de Nataša uneori e proprie reacţiei sociale, politice, Reimanová prin melodia ce se aude de economice. sub clapele Bösendorfer & Weinbach. Dato- Oraşul Vechi, Praga veche se constitu- rită acestor simboluri, valorificate concen- ie, mai ales, din arcurile circulare ale străzi- trat de autoare, care şi prin intermediul lor. Printre perlele arhitecturale una semi- traducerii Lidiei Našincová, fiindu-i ex- otică este orologiul, pe care mi s-a părut trem de recunoscătoare pentru selectarea oferită de autorul copertei Mihai Bacinschi acestui text, am trăit tragismul eroinelor. ca un simbol al Pragăi într-o suplimenta- Literele au început să cânte pe partiturile re a problemei timpului care persistă şi în paginilor în proză, lacrimile de suferinţă spaţiul limbii române. de a alege între artă şi necesitatea machi- Oprindu-mă în faţa orologiului am avelică: „Datoriile creşteau, bărbatul meu încercat să savurez segmentele propriei nu se mai uita strâmb la Weinbach, ci îl pi- biografii inserate în semnele zodiacale păia pur şi simplu, cum face ţopârlanul cu din rama ceasornicului. Şi brusc, ora exac- vitele la târg. Mi-am sugerat că trebuie să tă, începe un spectacol vizual şi sonor. A accept vânzarea şi am zis «da» cu ochii în- doua zi dna Lidia Našincová mi-a povestit chişi” (p. 49). Atmosfera tragică între două legenda arhitectului-ceasornicar, ilustru- instrumente muzicale, între studiul fiicei lui meşter care a fost „răsplătit” prin orbire.

248 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Maestrul nu a rămas dator. A lăsat orăşe- concepte estetice. Esteticul e valorificat nii pentru 80 de ani fără această dinami- din perspectiva alegerii pe care i-o oferă că până a apărut un alt ceasornicar care a Jiří Kratcvíl personajului narator: „Şi tână- putut repara dispozitivul. Referinţele mele rul s-a aşezat la calculator. «Deocamdată, se împletesc şi cu imaginile care apar în apartamentul este amenajat în acest fel. proza lui Jáchym Topol: „Printre mulţimile Se numeşte categoria întâi clasică. Mobilă de oameni veniţi din toată lumea, care se modernă combinată cu antichităţi. Am ţi- plimbă pe străzile de aici şi se înghesuie în nut mult la această combinaţie, totul este micile pieţe, se mai târăsc ici şi acolo ulti- perfect compatibil. Şi aşa ar arăta catego- mii locuitori bătrâni din Malá Strana. Aceşti ria doi postmodernă.» În timp ce tânărul disidenţi murdari din lumea lui Huxley, ai plimba mouse-ul pe ecran, în faţa ochilor sărăciei şi bătrâneţii, sunt îmbrăcaţi îngro- mei s-au succedat o serie de camere şi de zitor. Este de mirare că unii dintre ei sunt spaţii dotate cu mobilier exclusivist, în încă în viaţă. Şi turiştii îi fotografiază, la fel care un fotoliu nu se deosebea de maşina cum fotografiază statueta care reprezin- de spălat vase. tă moartea de la Orologiul Staré Město” – Am putea să ne întoarcem la catego- (Jáchym Topol, Coama leului pe pernă, p. ria întâi clasică” (Jiří Kratochvíl, Puţin înain- 163). Corespondenţa dintre edificii şi locu- te şi mult înapoi, p. 34). itori reliefează problema de comercializa- Esteticul, la Michal Ajvaz, este într-o re a istoriei, doleanţa care insistă la dimi- simbioză de concentrare filosofică cu ni- nuarea spaţiului locativ al celor cărora, de micul: „Formele care se nasc din nimic sunt fapt, Praga le aparţine. Contextul cehului deocamdată neclare, instabile şi poate ni- în asamblarea turistică se impune în mai ciodată nu vom reuşi să le folosim, dar ele multe texte. provoacă bucurie doar prin simplul fapt De la revenirea mea din Praga sunt că există. S-ar înşela cel care ar considera câteva luni. Dar mai păstrez în buzunarul că lumea ascunsă în nimic este un turn de paltonului o coroană, monedă care lumi- fildeş separat de lumea noastră; este mai nează prin figura leului semeţ, ridicat în degrabă chiar lumea noastră aflată în sta- două picioare. Coama leului pe pernă vine diu de naştere, o lume în care până acum într-o antiteză cum emblema de pe mo- există forţele lizibile ce o alcătuiesc, este nedă. Moneda e o siglă, depăşeşte timpul, realitatea în cel mai puternic sens al cu- imaginea nu poate îmbătrâni, spre deose- vântului, în pofida caracterului ei fantastic. bire de personajul lui Jáchym Topol: „Tru- Vom învăţa să înţelegem limba ei tăcută” pul care a reuşit să supravieţuiască printre (Michal Ajvaz, Nimic, p. 56). Este starea ruinele îngheţate şi ascunzătorile din pă- de a aprecia nimicul în raport cu excesul. dure zace acum ghemuit sub pături. Unde Nimicul emite undele pure ale sufletului, are mâinile? Aha, este legat. Acum a mai nealterat de competiţiile părerilor. Nimi- rămas din el doar un cap mare pe pernă. cul generează libertatea filosofică de a se Un cap cu o coamă de leu, cu fire de păr atinge de absolut. Mi-aş permite o parale- cărunte şi murdare” (Jáchym Topol, Coama lă. Şi noi avem un filosof al nimicului – este leului pe pernă, p. 165). Îmbătrânirea leului Victor Teleucă, cel care valorifică nimicul inserează schimbarea conceptelor, neac- în spectrul niciodată, nicăieri, niciunde, ceptarea adaptării, concomitent sugerea- nimeni. Sunt curioasă să descopăr şi alte ză şi tronarea altui leu. eseuri filosofice ale lui Michal Ajvaz. Prin Boemul valorificat în spaţiul praghez acest text distingem predilecţia scriitoru- determină armonie, convieţuire a diferitor lui de a descoperi ceremonial laboratorul

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 249 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI său artistic, fiind în antiteză cu ideile co- raţiunea ironică înlătură masca grupurilor mune, predispuse standardizat originale. şi scoate în evidenţă o identitate curioasă Un „compendium” de jurnal artistic a secolului al XX-lea. Şi atunci, din mistere este Europeana. O istorie succintă a seco- rămân doar intrigi. E un fragment, dar şi lului al douăzecilea cu vagoanele de tram- în acest pars pro toto cititorii simt ratingul vai la care se „înhamă” prozatorul Patrik epocii, încearcă să completeze, fără obse- Ouředník. Într-o cheie sarcastică, cu note sii, viziunile timpului nostru în raport cu succinte de revistă, cu recuzita titlurilor cel precedent. fixate lateral, sunt sincopate doctrine po- Conf. dr. Victoria FONARI, litice, artistice, psihologice, economice Universitatea de Stat din Moldova etc. – e un joc al percepţiei. Cititorul nu are decât să savureze colajul ingenios care în STUDIU MONOGRAFIC DE O STRINGENTA ACTUALITATE 1La finele anului pagini dezvăluie o isto- trecut, la Editura „Gu- rie doldora de calami- nivas” din Chişinău a tăţi sociale, culturale şi apărut un studiu mo- morale, provocate de nografic de o stringen- flagelul nominalizat – tă actualitate, intitulat comunismul de cazar- Singuri în faţa lui Moloh. mă. Totalitarismul în litera- Chiar din start vom tură*, autor – Oxana constata că e foarte Mititelu, profesoară de bine gândit titlul lucră- limba şi literatura ro- rii. Moloh este simbolul mână la Universitatea regelui atotputernic din Comrat. Prefaţa- care obţine de la cei torul cărţii, profesorul pe care-i guvernează universitar Alexandru supunere absolută. În Burlacu semnalează că timpurile moderne, se această cercetare lite- precizează în Dicţiona- rară se impune ca un rul de simboluri, întoc- imperativ, întrucât to- mit de J. Chevalier şi talitarismul comunist a A. Gheerbrandt (Bucu- avut consecinţe catas- reşti, 1993), Moloh a de- trofale în viaţa români- venit simbolul statului lor de la est de Prut şi tiranic şi devorator. că un atare dezastru ar putea să recidive- Arsenalul literar discutat îl constitu- ze. Conştienţi de acest pericol, scriitorii din ie cele patru romane create de eminentul R. Moldova au publicat, în ultimul sfert de scriitor Aureliu Busuioc: Pactizând cu diavo- veac, mai multe opere literare, în ale căror lul, Spune-mi Giony!, Hronicul Găinarilor, Şi a fost noapte..., precum şi pânzele prozastice * MITITELU, Oxana. Singuri în faţa lui Moloh. Tota- Din calidor, Iepurii nu mor, Sex & Perestroika, litarismul în literatură. Ch. : Gunivas, 2013. 198 p. Vin chinezii, Copil la ruşi, Înainte să moară ISBN 978-9975-4467-2-3. Brejnev, Născut în URSS şi Temă pentru acasă

250 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) aparţinând, respectiv, scriitorilor P. Goma, Se cuvine apreciată şi structura lucră- Şt. Baştovoi, C. Cheianu, N. Esinencu, Leo rii, care a asigurat o consecutivitate meti- Butnaru, I. Ciocan, V. Ernu şi N. Dabija. culoasă a procesului de examinare a feno- Autoarea, pe tot parcursul noii apariţii menelor. În primul capitol totalitarismul editoriale, face dovada unei buni cunoaş- comunist e tratat în ipostazele de gulag teri a textelor artistice, a comentariului şi dogmă, capitolul al doilea reprezintă o critic asupra acestora şi a exegezelor teo- descifrare succintă a violenţei totalitare: retice la temă. O. Mititelu a demonstrat că controlul trecutului, confiscarea spaţiului are capacitate de cercetare, mai întâi, când privat, infernul concentraţional, zombarea a urmărit cu atenţie şi discernământ die- indivizilor şi, cu toate aceste năpăstuiri, geza scrierilor epice, evidenţiind esenţa sunt relevate câteva momente de victorie şi semnificaţia evenimentelor oglindite în a sentimentului de dragoste asupra întu- paginile lor, dar şi atunci când a manifestat nericului şi oprimării. Capitolul trei ia în atitudine critică faţă de cele constatate de dezbatere retrospectivele postmoderniste unii critici şi istorici literari cu privire la lu- ale totalitarismului comunist: arheologia crările beletristice nominalizate. Faptul că nostalgico-ironică, reflexele literare ale scrierilor lui A. Busuioc li se dă prioritate ca copilăriei în comunism şi viziunea comico- valoare artistică printre celelalte lucrări ale burlescă a „ultimului” comunism. autorilor basarabeni vine să susţină con- În afară de materia de ordin istorico- şi statările noastre. teoretico-literar, studiul pune la dispoziţia Cercetătoarea s-a străduit să defineas- cititorului o bibliografie bogată, alcătuită că şi locul scrierilor beletristice în cadrul din circa 140 de surse. À propos de lista procesului social reflectat: romanul lui P. bibliografică: credem că s-ar fi cuvenit ca Goma Din calidor „surprinde începutul re- scrierile beletristice să fie prezentate apar- alizării pe teritoriul Basarabiei a unui pro- te de sursele critico-literare şi electronice. iect politic antiuman” (p. 186), Iepurii nu Încă două sugestii: lucrarea ar fi avut o mor de Şt. Baştovoi scoate în vileag „mon- priză mai largă la o anumită categorie de struozitatea sistemului totalitar, efectul cititori dacă materialul ilustrativ extras din devastator al minciunii generalizate” (p. lucrările lui Louis Aragon şi Eugen Iones- 189), Hronicul Găinarilor al lui A. Busuioc cu ar fi fost prezentat în traducere româ- ne oferă „o perspectivă de sfârşit, proce- nească. Prezenţa unui indice de nume ar sul încheiat de sovietizare a conştiinţelor” fi adăugat valoare studiului. E regretabil (p. 186), romanul lui N. Dabija Temă pen- că mai apar acum, în deceniul al doilea al tru acasă ne demonstrează că „dragostea sec. XXI, monografii în care lipseşte acest poate învinge infernul” (p. 188). instrument absolut util pentru orienta- Când cineva dintre critici a dedus varea cititorului. Fără îndoială, e o recidivă a loarea romanului Spune-mi Gioni! din me- trecutului nostru sovietic, dar ea trebuie sajul scrierii şi din cutezanţa de a aborda o neapărat depăşită, în special de tinerii ce atare temă, autoarea a insistat pe ideea că elaborează lucrări serioase. texul cucereşte cititorul prin ceva mai im- În concluzie: sugestiile ce le-am expus portant – prin „modalitatea de spoveda- nu diminuează substanţa generală a cer- nie a unui monstru exemplar, un monstru cetării de faţă, întrucât ea reprezintă o sin- învins (de istorie), dar care nu vrea nici în teză valoroasă şi actuală atât prin temele ruptul capului să-şi recunoască eşecul” (p. abordate, cât şi prin problematica luată în 65). Merită a fi apreciate aparte obiecţiile dezbatere. critice, pertinente, la adresa scrierilor lui Conf. univ. dr. Dumitru APETRI, Vasile Ernu. Institutul de Filologie al AȘM

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 251 BiblioPolis

IMPRESII DE LECTURĂ LA TANAIS – PE URMELE CELOR CARE NU MAI SÎNT În noiembrie 2012, pen- istorici, jurnalişti, scriitori tru a comemora soldaţii ro- şi întreaga societate (şi din mâni, care şi-au găsit sfîrşitul Republica Moldova, şi din tragic, în iarna anilor 1942- România) a fost un dome- 1943, în înfrîngerea (a se citi: niu tabuizat. Doar acciden- catastrofa) trupelor româ- tal evenimentul se amintea neşti (aflate în alianţă cu cele în unele articole sau studii germane, italiene, maghia- istoriografice. Şi mai rar în re etc.) pe Frontul de Est, la cele beletristice. Cu toate Cotul Donului şi pe Cîmpia acestea, în timpul din urmă Calmucă, în luptele de la Sta- ne-am îmbogățit cu un ro- lingrad din cadrul celui de-al man, apărut în anul de tris- Doilea Război Mondial, pre- tă comemorare 2012, care cum şi pentru a marca cei 70 se numeşte Cireşe pentru de ani de la fatidicul eveni- Mareşal, autor – scriitorul ment, la Chişinău, a avut loc basarabean Ion Iachim. E un parastas, dar şi o lansare un roman îndrăzneţ şi emo- de carte, neobişnuită prin ţionant despre evenimen- conţinutul său, cu titlul Cotul Donului 1942: tele ce au avut loc într-un timp nu atît de eroism, jertfă, trădare – o culegere de ma- îndepărtat, care practic sparge gheaţa tă- teriale, selectate de dr. în economie Vasile cerii, cel puţin aici, pe teritoriul dintre Prut Şoimaru, conf. univ. la ASEM, dar şi publi- şi Nistru. Este surprinzătoare întîmplarea cist, maestru fotograf. Volumul a cuprins o că un alt scriitor (de la Bucureşti), pe nume înmănunchere de materiale – un pios oma- Vasile S. Popa, exact în acelaşi timp, trimite giu adus celor 250 de mii de soldaţi români la tipar romanul său, intitulat Ultima noap- (după calculele specialiştilor în domeniu: te la Tanais*, ce narează tot despre urgii- circa 150 de mii din Armata Română şi cir- le şi tragediile României din timpul celui ca 100 de mii din armata maghiară), căzuţi de-al Doilea Război Mondial, coincidență pe cîmpul de luptă pentru idealul sfînt de frapantă despre care ne mărturiseşte în- întregire a Patriei lor – printre care un inter- suşi prozatorul în numărul precedent al viu cu Iosif Niculescu, veteran de război, de revistei noastre: „Am avut prilejul să fac o la Bucureşti, alte scurte dialoguri cu foşti constatare uimitoare: fără să ştim unul combatanţi din judeţul Iaşi, precum şi pa- de altul, scriam şi publicam, în acelaşi gini din creaţia unor scriitori despre cel de- an, unul în stânga, altul în dreapta râ- al Doilea Război Mondial, numeroase ima- ului care încă ne desparte, acordaţi pe gini. Anul trecut, prin străduinţa marelui aceeaşi lungime de undă, despre nefe- iubitor de Neam care este V. Şoimaru, volu- ricita sincopă a istoriei noastre, despre mul a apărut în a doua ediţie – substanţial Stalingrad, Grupul generalului Lascăr şi îmbunătăţită şi adăugită cu materiale noi. erorile strategice ale războiului, despre Pe timpul guvernării comuniste, dar Mareşal, Rusoaica lui Gib Mihăescu, sfâr- şi pînă nu de mult, această temă pentru şitul nemeritat al unei elite militare ce s-a

252 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) distins prin profesionalism, patriotism şi şov, Facultatea de Ziaristică din Bucureşti, onoare, pe imensitatea câmpurilor de lup- Facultatea de Comandă și Stat-Major din tă ale reîntregirii (asemenea eminentului Academia de Înalte Studii Militare şi ur- general basarabean Victor Siminel, un po- mează cursuri postuniversitare. A fost re- liglot, amintit în carte, de la care au ajuns dactor-şef al ziarului Observatorul militar la mine, în anii ’80, când se dărîma cartie- şi şeful Grupului de presă al Armatei, apoi rul Uranus din Bucureşti, toate publicaţiile redactor-şef al revistei Impact strategic a ce apăreau în Capitală în ziua când a fost Centrului de studii strategice de apărare decorat drapelul de luptă al Regimentului şi securitate. A publicat volume de proză, 4 Roşiori «Regina Maria», pe care acesta îl poezie, reportaje, consemnări, studii, ana- comanda). De asemenea, menţionez, în lize, prognoze pe teme de securitate, este context, şi acest exemplu de acribie: faptul prezent în trei antologii de epigrame şi o că amândoi am consultat sute şi sute de antologie a jurnaliştilor militari. Este mem- surse, înainte de a compune, în fraze şi ca- bru al Ligii Scriitorilor Români, al Societății pitole, el – Cireşe pentru Mareşal, eu – Ulti- Scriitorilor Militari și al Uniunii Ziariştilor ma noapte la Tanais, romanul meu despre Profesionişti din România. încercuirea de la Cotul Donului” (a se ve- Romanul începe cu o avertizare a au- dea: BiblioPolis, 2013, nr. 4, vol. 50, p. 255). torului: „Nu trebuie să inventăm nimic: răz- Tocmai această informaţie m-a făcut boiul le-a inventat pe toate. De exemplu, să-mi înşir impresiile despre lectura roma- obiceiul de a ne învîrti în cerc şi a număra nului Ultima noapte la Tanais, adus din Ro- firele de iarbă, ca să ştim cît de mari ne-au mânia şi dăruit redacţiei revistei BiblioPolis fost pierderile.” După acest aforism atît de de Vasile Şoimaru – generosul prieten al instructiv urmează mottoul volumului: „Pe bibliotecii și publicaţiei noastre – la înce- orişice mîntuitor ţi-l răstigneşti? / Neferi- putul anului curent. Cu atît mai mult cu cît, cit, de mii de ori nefericit popor!” – două în 2012, Liga Scriitorilor Români – o orga- versuri din creaţia poetică a lui Ştefan O. nizaţie profesională democratică, care nu Iosif. Ambele citate sînt în consens cu eve- ţine cont de simpatiile politice ale autori- nimentele ce se vor derula pe parcursul lor – i-a acordat lui V.S. Popa pentru Ulti- celor 450 de pagini ale scrierii artistico- ma noapte la Tanais Premiul anului 2012 la documentare despre anii grei ai celei de-a categoria roman. Trebuie să subliniem şi doua conflagraţii mondiale pe teritoriul faptul că nominalizările au fost propuse de României, dar şi pe teritorii străine, din est, o comisie din care au făcut parte scriitori pînă la... Tanais, care este numele vechi al cu experienţă din conducere şi unii preşe- rîului Don. Tanaisul a fost menţionat în Ge- dinţi de filiale. ografia lui Strabon, în Istoriile lui Herodot şi Dar mai întîi – cîteva cuvinte despre de Pliniu cel Bătrîn. autor, adică despre scriitorul Vasile S. Popa. Trebuie, din capul locului, să sublini- Din adnotarea de pe coperta a patra a vo- em faptul că scriitorul cunoaşte în detalii lumului amintit mai sus, aflăm că Vasile istoria contemporană a românilor, mai S. Popa (născut la 21 septembrie 1948, în ales cea din perioada interbelică, a anilor satul Bahnari, jud. Vaslui) este scriitor, zia- de război şi imediat următoare. Dovadă rist militar şi cercetător în domeniul stra- ne stau descrierile unor întîmplări impor- tegiei de securitate. Face studii la Liceul tante, evenimente de mare însemnătate „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui (1962- pentru destinul ulterior al României, care 1964), Liceul Militar „Ştefan cel Mare” din se încadrase în luptă pe viaţă şi pe moar- Cîmpulung Moldovenesc (1964-1966), te cu vecinul ei de la răsărit – URSS, stat Şcoala militară de ofiţeri activi de artilerie, ce i-a răpit din trupul ei ceva mai înainte rachete antiaeriene şi radiolocaţie din Bra- frumoasa Basarabie, Nordul Bucovinei şi

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 253 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ

ţinutul Herţa. Putem spune că romanul Ul- nilor încă pe cîteva decenii, prin înrobirea tima noapte la Tanais este un elogiu iubi- ţării, aruncarea în închisori, deportarea în rii, devotamentului, dar, în acelaşi rînd, şi o gulaguri, sovietizarea şi comunizarea pînă palmă trasă celor care au trădat interesele la nu se mai poate a populaţiei. ţării într-un moment crucial în care se afla Fără îndoială, V.S. Popa a studiat nu- România la mijlocul secolului trecut. meroase documente, privitoare la istoria Autorul vorbeşte despre diverse or- României din perioada mijlocului seco- dine, rapoarte, scrisori, convorbiri din pe- lului XX, în arhivele statului (inclusiv cele rioada dată pentru a ne familiariza fără sovietice), care i-au dat posibilitate să ne tendenţiozitate cît mai amănunţit cu mer- prezinte într-o versiune artistică dezastrul sul adevărat al faptelor istorice: cum, în ce ce a avut loc începînd cu luna noiembrie condiţii s-au desfăşurat ele acum peste mai 1942 pînă în ianuarie 1943, precum şi mult de o jumătate de secol. Se vorbeşte şi după această tragedie – pînă la sfîrşitul despre ciocnirile, încăierările de pe cîmpu- războiului. Analizînd la rece actele, ce dirile de luptă departe de graniţele meleagu- vulgă acţiunile tuturor părţilor intrate în lui natal, despre soarta soldaţilor şi ofiţerilor luptă, autorul nu se situează nici de par- care au căzut ca eroi, în numele întregirii şi tea celor care au dus tot greul războiului şi prosperării Patriei şi a Neamului românesc. au fost pulverizaţi, distruşi (cu toate că au Romanul este încă un document, pe lîngă rezistat eroic în faţa unui inamic mai nu- atîtea altele, care dezvăluie cauzele pier- meros şi mai bine echipat, dîndu-şi viaţa derilor omeneşti şi materiale ale României eroic pe cîmpul de luptă sau fiind luaţi pri- la Cotul Donului, în Stepa Calmucă, lîngă zonieri), nici de partea celor care s-au pre- Stalingrad, şi nu numai, evidenţiind veridic zentat într-o măsură nu chiar avantajoasă, eroismul, curajul, rezistenţa soldaţilor ro- inclusiv pînă la cele mai înalte funcţii din mâni, care au fost lăsaţi în plină iarnă (foar- Armata Română şi din stat. Se vorbeşte şi te geroasă!) în voia soartei, fără echipament despre comandanţii germani care au as- special, fără armament şi muniţii, lucruri cultat şi au executat orbeşte indicaţiile şi care în Armata Roşie erau în cantităţi sufici- ordinele führerului – un dictator şi un tiran ente, şi care, în fine, au determinat succesul lipsit de scrupule. Deci, autorul ne prezintă repurtat de aceasta din urmă. situaţiile, iar cititorul urmează să mediteze Ultima noapte la Tanais este un roman asupra lor şi să tragă concluziile cuvenite despre dîrzenia fără seamăn a ostaşilor privitor la toate deciziile luate în momen- români, despre jertfa lor pe altarul Patriei, tele cruciale ale istoriei noastre. despre credinţa ortodoxă care le-a întreţi- În roman acţiunile se desfăşoară pe nut încrederea că vor învinge şi se vor în- cîteva planuri – dovada stilului destul de toarce la casele lor părăsite, lăsate undeva măiestrit al autorului. Deopotrivă cu per- departe pe seama femeilor, bătrînilor şi sonajele reale sînt introduse şi personaje copiilor. Visul de a-şi vedea Patria întregită imaginare, întîmplări bazate pe ficţiune. şi înfloritoare nu i-a părăsit niciodată, ei au La fel, destul de reuşit, sînt incluse citate făcut totul ce era în puterea unui simplu din documentele vremii, după care ur- ostaş (cetăţean), a unui înflăcărat patriot şi mează descrieri narative ale unor eveni- apărător al ţării. Ceea ce nu se poate spune mente reale sau închipuite, adică născute despre persoanele din vîrful piramidei, adi- prin fantezia prozatorului. că de la conducerea statului, care au schim- Personajul principal – generalul An- bat interesele majore ale ţării (a se citi: au drei Naparu –, după părerea unor critici vîndut ţara) pe o viaţă fără griji în braţele literari, poate fi uşor luat drept autorul na- ocupanţilor de la Răsărit, cîştigători ai răz- raţiunii. Viaţa personală a lui se întretaie cu boiului. Astfel, s-a perpetuat calvarul româ- cea de la un ziar militar al armatei în timpul

254 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) regimului comunist, dar şi de cercetător Să servească şi aceasta tuturor comandan- al istoriei: „Patru destine îl obsedaseră, ca ţilor! Astăzi, cînd am mărturia unui martor ziarist, dar mai ales ca istoric militar... Na- străin, care a trăit zi cu zi, ceas cu ceas dra- poleon, Stalin, Hitler şi Antonescu, despre ma acestei mari unităţi, am ajuns la con- care scrisese cărţi, articole, studii. Ca să le cluzia definitivă în privinţa ei şi a coman- descifreze integral opţiunile şi moravurile, danţilor. Cinste lor şi Neamului!” judecăţile corecte sau erorile, cutreierase Înfrîngerea Armatei Române la circa neîncetat arhivele şi bibliotecile, anticari- 2000 de kilometri de la graniţele statului atele şi librăriile, citise mii de documente, român va rămâne o rană mereu deschisă le analizase gesturile şi deciziile, urcuşurile şi sîngerîndă, căci este una inimaginabil şi coborîşurile. Cvadrupla aceasta a războ- de mare şi nu poate fi vindecată în curîndă iului – un melanj de virtuţi şi defecte, de vreme. Naparu, eroul central al romanului, măreţie şi decădere, victorii şi înfrîngeri – specialist consacrat în istoria marilor bă- reunea, în arcul preocupărilor sale, cele tălii ale lumii, „de cînd studiază sistematic mai hotărîte, mai conflictuale şi mai con- istoria militară, se visează în împrejurimile troversate personaje ale planetei.” Stalingradului acelui noiembrie însînge- O mare însemnătate autorul acordă rat. În asemenea secvenţe onirice, este cu- „Grupului Lascăr”, care se zbate din răs- prins de obsesia soldaţilor-războinici. Se puteri în încercuirea realizată victorios de închipuie undeva, în estul continentului, ruşi. Ostaşii-eroi români sînt prezentaţi pe păşind ca Moise, de-a lungul apelor unui întreg parcursul romanului cu o mare sim- fluviu leneş, pe o cărare albă, de spumă, patie şi compătimire că au nimerit într-o care separă, printr-o fantă temporală, în- situaţie ce nu conducea spre izbîndă. Ne tinderile lichide: jumătatea ce spală malul uimeşte imprevizibilitatea deciziilor luate stîng reprezintă vechiul fluviu, Tanais, iar de comandanţii români, dar şi de cei ai ali- cea din dreapta, Donul liniştit din cartea aţilor, o realitate ce a creat situaţii tensio- primită în liceu ca premiu sau din volume- nate în rîndul militarilor de orice rang. Toţi le împrumutate de la bibliotecă ori de la sperau că vor primi întăriri, că vor veni aju- doamna învăţătoare Olga Gramaticu.” toare din spatele frontului, dar de fapt nu În paralel cu activitatea de ziarist şi s-a întîmplat chiar aşa. Generalul de divizie de cercetător este redată cu multe amă- Mihail Lascăr este cel mai bine conturat în nunte viaţa privată a generalului Naparu aceste situaţii, „fusese generalul român cel („amestecată cu viscolul zilelor de război mai onorat de germani: aceştia îi acorda- şi de pace ale amicilor săi veterani, cu iu- seră, pe rînd, toate cele patru grade ale birile lui pierdute definitiv sau temporar şi Ordinului Crucea de Fier”. Sufletul lui este recîştigate, cu intrările şi ieşirile subite din frământat mereu de ceea ce se întîmplă pe moarte...”). Astfel, cititorul ia cunoştinţă linia frontului român, în toate cazurile pro- cu Milena (doctoriţă) – prima soţie a ge- pune soluţiile sale de ieşire din impas. Ma- neralului, cu Lilia (violonistă la un teatru reşalul Ion Antonescu era să spună despre muzical) – a doua soţie, cu copiii acestuia acest erou neînfricat al Patriei: „Generalul – Dani şi Oana, cu nora Nana şi nepoţelul Lascăr a fost un brav, luînd exemplul de la Luca. Generalul e mereu în tumultul vieţii el, Divizia 6 Infanterie a cules pe cîmpuri- social-politice şi ştiinţifice din România. E le cele mai grele de luptă laurii eroismului tot atît de frămîntat să afle adevărul eveni- mai mult decît oricare alta. Fie ca exemplul mentelor favorabile şi nefavorabile din is- lui să servească tuturor! Ca orice om stăpîn toria ţării sale ca şi de viitorul ei deloc uşor pe sine şi bine pregătit, a organizat în per- în comunitatea europeană: „Oare dacă ne- fecte condiţii de luptă defensiva diviziei am fi oprit la Nistru, în limitele misiunilor sale, dîndu-i putinţa să lupte cum a luptat. stabilite de acel prim Ordin general de lup-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 255 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ tă nr. 28, pe ce fantă a istoriei am fi intrat?... re, inspecţii, trageri şi alarme de noapte, Desigur, n-am fi pierdut atîtea zeci şi zeci cartuşe de război şi sunet de trompetă. de mii de oameni, în luptele ulterioare, în Femeia perfectă şi interlocutoarea perfec- marea încercuire şi după aceea, n-am fi tă – amîndouă la un loc. Cel mai frecvent condamnat atîţia ostaşi la captivitatea sose plimbau şi discutau lucruri grave, nu re- vietică. Aceasta doar din cauza concesiilor, feritoare la medicină sau armată, cum te-ai mici la început, apoi din ce în ce mai mari, fi aşteptat, ci la viaţa complicată, austeră pe care Mareşalul i le-a făcut lui Hitler. Dar de fiecare zi, iar, ca o abstragere din cotidi- cine ştie! Istoria nu se judecă după intenţii, an, la istorie, literatură, pictură, muzică, şi, ci după fapte.” adesea, la gogoriţele politice şi ideologice Conlocutorii generalului Naparu sînt: ce le erau transmise la cursurile de econo- Profesorul, generalii Tudor Enoiu, Florian mie şi de istorie a PCUS, corvoada care îi Pamfile, Ion Trestian, Aurel Dîrzu, prietenii echipa forţat cu teoria nimicului, a sărăciei Radu Anton Roman, Dumea, tînărul ziarist egalitariste în etape judicios prestabilite”. Val Băhnăreanu ş.a. O deosebită atenţie Despre Lilia aflăm că era „un amestec mi- autorul acordă descrierii caracteristicilor nunat între iubită şi mamă, gata să pre- şi acţiunilor Mareşalului Ion Antonescu, schimbe fiecare clipă trăită în familie într- generalilor Mihail Lascăr, Ilie Steflea, Petre un moment de taină, echilibru şi magie” Dumitrescu, Ioan Sion, Constantin Pantazi, sau „fină, ingenuă, plină de farmec, etalînd precum şi ale unor conducători din arma- o frumuseţe în devenire, un profil suav, şi o tele aliate ale germanilor ş.a. Cititorul va aleasă delicateţe în gesturi şi în cuvinte, în afla chiar şi istoria lui Subutai, un excep- comportamentul timid”, iar Dani era „înalt, ţional strateg al mongolilor, prim-locţiitor distins, cu o asprime fină înscrisă pe chip al lui Genghis Han, generalul care a cuce- şi trăsături regulate, bărbăteşti, haşurate rit 32 de naţii, cîştigînd 65 de mari bătălii, uşor în lucirea opacă a luminii” etc. Auto- care a învins iarna rusească la 1237 şi a su- rul recurge şi la alte „ornamente” pentru pus cnezatele ruseşti. a-şi individualiza stilul ca să-l facă, pînă la Un procedeu frecvent de caracteriza- urmă, inconfundabil. re a personajelor literare în romanul pus Limbajul romanului Ultima noapte la în discuţie este portretul fizic şi moral. Tanais este vioi, asigură uşurinţă în pro- Prezentăm doar cîteva exemple: genera- cesul lecturii, fapt care, credem, va atrage lul Naparu era un bărbat cu „părul bogat, interesul celor pasionaţi de istoria noas- sîrmos, care-l făcea să semene cu un leu”; tră, deoarece contează să cunoaştem Profesorul „fusese liantul ce-i ţinuse legaţi personalităţile, faptele lor eroice, care ne cu fire nevăzute în cercul său colocvial definesc ca neam. Recomand cu căldură militaro-strategic”; generalul Lascăr era această scriere panoramică şi de un inte- „un bărbat atrăgător, rezistent, de statură res deosebit a lui Vasile S. Popa mai ales înaltă, cu chipul semănînd atît de izbitor tinerilor, celor care abia pornesc pe calea cu cel al binecunoscutului artist Nicolae vieţii plină de zigzaguri şi care au nevo- Leonard, faţa masivă, capul alungit, nasul ie – ca de aer – să aibă în faţă exemple drept, mare, buzele ferme, sprîncenele demne de urmat. Totodată, adresez cu- negre, stufoase, părul albit în război, ră- vinte de respect, preţuire şi gratitudine mas des pînă-n ultimii ani de viaţă, fruntea autorului pentru curajul de a fi abordat înaltă şi ochii mici, negri, pătrunzători”; această temă spinoasă din istoria popo- Milena, frumoasa doctoriţă, „era ca o com- rului român, discuţiile în jurul căreia, din pletare necesară, preţioasă, la existenţa lui păcate, abia încep. cotidiană cu teme, obiective şi scopuri de Valeriu RAŢĂ, instrucţie, soldaţi în ofensivă şi în apăra- bibliotecar

256 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) O EXEGEZĂ LITERARĂ BINEVENITĂ Scriitorul Liviu Damian (1935-1986), autor a peste douăzeci de cărţi reprezentative de poezie şi eseistică, s-a bucurat, pe parcursul nu prea mulţilor ani, ce i-a dat Domnul, de numeroase articole şi eseuri care au apărut în presă, cărţi de autor, volume colective, tratate de istorie literară, enciclopedii... Totuşi, până în prezent, activitatea sa de artist al cuvântului nu s-a învrednicit de o scriere monografi- că. Acest gol este actualmente suplinit de recenta apariţie editorială Alchimia verbului. Introducere în universul poeziei lui Liviu Damian* (Ed. „Gunivas”, Chişinău, 2013), semnată de Natalia Cuţitaru, profesoară de limba şi literatura română, şefa Cate- drei filologie română de la Universitatea din Comrat. Sarcina pe care şi-a propus-o cer- cetătoarea (să reconstituie traseul unui destin artistic) este una dificilă, dar dragostea faţă de creaţia acestui scriitor şi acribia de care dânsa a dat dovadă s-au încununat de succes. În precuvântul căr- ţii intitulat Un studiu despre „alchimia” şi are, se subliniază în mod expres că opera tribulaţiile verbului, semnatar profesorul lui L. Damian face o notă aparte în peisa- universitar dr. hab. în filologie Alexan- jul literaturii române din Basarabia, că el dru Burlacu, se menţionează că „nimic este un „poet al esenţelor” care a reuşit din ceea ce este esenţial în activitatea „să rupă” tiparele exterioare ale poeticii. literară a acestui autor nu scapă atenţiei Perioada de timp în care Liviu Damian Nataliei Cuţitaru, totul fiind pus într-un şi-a făurit opera literară a fost una extrem sistem de analiză coerent şi convingă- de complicată: tirania stalinistă, volunta- tor” (p. 5-6). rismul hruşciovian şi, ulterior, marasmul Autoarea îşi porneşte discursul critic brejnevist. Aşadar, totalitarismul comunist cu un citat edificator din Grigore Vieru: nu a putut să nu lase anumite amprente „Verbul lui Damian e rădăcinos ca stejarul. nedorite asupra creaţiei scriitorului basa- Limpede ca izvorul. Greu ca bulgărele de rabean studiat. ţărână. Tremurător ca frunza. Îngândurat Ghidată de înţelegerea acestei situa- ca dealul” (p. 7). Prin acest generic suntem ţii, a şi pornit investigaţia autoarea stu- atenţionaţi că materia supusă investigaţiei diului nominalizat. Diversitatea de opinii este multilaterală şi complexă. În continu- critice asupra creaţiei lui Liviu Damian n-a intimidat-o şi nici n-a derutat-o. In- * CUŢITARU, Natalia. Alchimia verbului. Introduce- tenţia fermă de a-şi argumenta poziţia re în universul poeziei lui Liviu Damian. Ch. : Guni- proprie cât mai convingător a călăuzit-o vas, 2013. 176 p. ISBN 978-9975-4467-1-6.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 257 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ pretutindeni. Şi în primul capitol, în care Capitolul III – şi ultimul – e intitulat este luată în dezbatere viziunea criticii li- Foamea de real. Modernitate, tradiţie, terare asupra creaţiei lui Liviu Damian, şi ideologie. Aici poezia cotidiană e văzu- în următorul capitol, în care este urmări- tă oscilând mereu între modernitatea tă calea parcursă de poet de la sincerita- structurii lirice şi comandamentele ide- tea juvenilă şi tradiţia retoricii totalitaris- ologice. Poeziile care au ca temă foame- te la eul problematizat şi modernitatea tea de real (real înţeles unilateral – re- verbului. De câte ori critica s-a abătut în alitatea sovietică) au fost elogiate din mod vădit de la esenţa textelor poetice plin de către criticii din republică, dar sau a lunecat în comentarii înflăcărate, autoarea studiului n-a aderat la astfel de ori s-a pomenit în ipostază de „ceartă aprecieri, ci a căutat să le demonstreze între vecini”, sau a adoptat o grilă inves- inconsistenţa. Proza vieţii a fost „fardată tigativă neadecvată pentru fenomene copios şi scăldată în patetica unui ero- complexe, ori a insistat prea mult asupra ism contrafăcut”, limbajul viciat, poezia filiaţiilor cu creaţia unor autori străini căpătând un sens îngust şi precis de (vezi p. 19), de atâtea ori a fost vizată de propagandă (p. 138-139). Împărtăşim cercetătoare. opinia că e vorba de nişte „descumpăniri Concluzia care a fost trasă este una jude poeta vates” (p. 117). Astfel de devi- dicioasă: lirica poetului nu este unitară nici eri s-au produs în poemele Elenograma, ca viziune, nici ca formulă, nici ca valoare Cavaleria de Lăpuşna şi în alte câteva (p. 21). Când unii condeieri au cutezat să scrieri. Lipsa fiorului liric în atare texte e constate că Liviu Damian din poeme este percepută de autoare ca o lacună dintre superior poetului din Sânt verb, autoarea a cele mai grave care nu poate fi nicide- rămas la părerea că această aserţiune „va- cum acceptată. loric nu se confirmă” (p. 23). Cu toate devierile regretabile ale po- În capitolul doi, primele două cărţi etului, concluziile finale ale autoarei sunt ale poetului sunt văzute ca texte pătrun- cele meritate de opera investigată: poe- se de o sensibilitate explozivă de îndră- tica lui Liviu Damian reprezintă o parte gostit, pe când volumul Sânt verb e cel a literaturii române basarabene care nu care denotă o înţelegere orfică a creaţiei, poate fi ignorată, în ale sale „arte poeti- din planul onticului poezia trece în cel al ce” regăsim un poet modern, măcinat de imaginarului şi al ontologicului, deci, au contradicţii şi de probleme interioare de fost găsite „alte forme de expresie”. Dar creaţie” (p. 169). mai întâi este analizat aparte, în paralel Iată şi câteva obiecţii privind acest cu Numele tău de Grigore Vieru, şi califi- studiu monografic. În două-trei locuri din cat ca poem al exilului. E condiţia tragică capitolul III comentariul autoarei ni s-a a exilului şi a exilatului, e drama omului părut puţin exagerat. Lista bibliografică de cultură din Basarabia. Ca să fie mai nu este sistematizată la modul cuvenit, se convingătoare în constatări, autoarea face simţită lipsa indicelui de nume. Însă, apelează la lucrarea lui G. Liiceanu Despre aceste scăderi nu pot diminua valoarea in- limită, la o poezie a lui F. Villon, la operele discutabilă a studiului. altor creatori de valori artistice din Româ- Conf. univ. dr. Dumitru APETRI, nia şi din străinătate. Institutul de Filologie al AȘM

258 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ, ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU Scriitorul basarabean 2013. Cu doar câteva luni în Nicolae Rusu e unul dintre urmă, prin nepreţuitul prie- cei şapte maeştri ai cuvân- ten al comunităţii noastre, tului din stânga Prutului, dr. Vasile Şoimaru, primisem pe care, ca un privilegiu, de la Chişinău un alt volum i-am privit faţă la faţa (cel al său, romanul Al şaptelea puţin o dată) şi cărora im- simţ (Editura „Prut Internaţi- plicit le-am gustat darul, de onal”, 2013). fapt, harul de a fi ziditori de Nu ştiu dacă trebuia Carte. Toţi sunt membri ai să-l conving în vreun fel pe Uniunii Scriitorilor din Re- domnul Nicolae Rusu că publica Moldova, condeieri i-am citit toate cărţile sale de diferite specii literare şi / dăruite mie şi / sau Bibliote- sau publicistică. Trei dintre cii din Mirosloveşti, şapte la aceşti distinşi scriitori m-au număr. Presupun că dum- onorat şi cu alesele dumnealui a dedus că musai aşa nealor cuvinte, drept referinţe la volumul şi trebuie să fie. Eu totuşi i-am mărturisit că meu O punte peste Prut, proiect editorial al s-a întâmplat întocmai, crezând că, aflând dlui dr. conf. univ. şi scriitor Vasile Şoimaru, asta, l-aş face fericit pentru bunul său ra- cel mai apropiat mie dintre cei şapte mag- port cu cititorul care îi sunt. Desigur, am fă- nifici la care am făcut referire mai sus. cut-o ca să scap şi de o temere, anume de Nicolae Rusu m-a onorat, destul de gândul că aş putea fi privit de generosul recent, şi cu atenţia sa copleşitoare, parti- prozator drept un snob care îşi adună căr- cipând la lansarea volumului amintit chiar ţile în bibliotecă doar ca să le dovedească la baştina mea. Desigur, generosul prozator musafirilor lui statura sa de „intelectual”. şi-a rupt din timpul său creator, destinat Iată însă că, referitor la romanul Al şap- unor cauze mai înalte (cu acelaşi sacrificiu telea simţ, am să plusez, recurgând şi la un au făcut-o şi alţi doi scriitori dragi mie, Vlad gest foarte riscant, anume să încropesc o Pohilă şi Vasile Şoimaru), spre a participa, impresie de lectură, în speranţa că exerci- ce-i drept, la un eveniment ce avea o sem- ţiul meu de cititor zelos va ajunge şi sub nificaţie mai largă (un deceniu de onorante ochii scriitorului. Evident că îmi doresc să şi hrănitoare legături ale comunităţii mi- fie asta şi un modest serviciu adus auto- rosloveştene cu distinşi oameni de cultură rului, anume să atenţionez şi să îndemn de la Chişinău), lansarea de carte fiind doar potenţialul cititor la lectura romanului său. contextualizată acestui eveniment. Şi de Cartea aceasta a fost citită de mine oda- data aceasta, ca de fiecare dată când a venit tă cu chişinăuienii înscrişi în programul Bi- la Mirosloveşti, ne-a donat cărţile sale. Cu bliotecii Municipale Chişinăul citeşte o car- prilejul amintit, ne-a dăruit cea mai recentă carte a sa, abia ieşită de la tipar, Geniosfera * RUSU, Nicolae. Al şaptelea simţ : roman. Ch. : Ed. (o „Opera omnia”), Editura „Tipo Moldova”, Prut Internaţional, 2013. 220 p. (Col. Scriitori contemporani) ISBN 978-9975-54-007-3.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 259 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ te, aflat la a zecea ediţie. Desigur, eu, fiind Un inginer din Chişinău, Valentin Raru, „concurentul” din afară, am făcut gestul ca specializat în energetică, este contactat la vrându-l o expresie a unui ecou frăţesc din Erevan, unde se afla la o conferinţă ştiinţifi- dreapta Prutului. Mai participasem o dată că, de un armean excentric, pe nume Urar la acest act planificat, când în programul (un necunoscut pentru el), spre a-i propune BM „B.P. Hasdeu” era romanul Tema pentru să-i devină comisionar ocazional, conspira- acasă al scriitorului acad. Nicolae Dabija. tiv însă, pentru un destinatar din România. Aşadar, deşi cu un ritm necaracteristic Obiectul acestei propuneri, o invenţie avan- cititorului disciplinat, am citit romanul Al gardistă, trebuia să ajungă în această ţară şaptelea simţ în frânturi de timp care au carpatină, explică Urar, fiindcă aici deschi- acoperit vreo două săptămâni. Soţia mea derea pentru nou şi dezgheţul ideologic fa- l-a citit doar pe parcursul a două zile, ea cilitau implementarea dispozitivului inedit . însă fiind scutită de unii factori perturba- Obiectul ce trebuia predat unui inter- tori pentru cititorul care locuieşte „la ţară”. mediar de la Chişinău a fost însă interceptat În plus, eficienţa ei e datorată (a mi se de kaghebişti şi făcut dispărut. „Corpul de- scuza atitudinea pârâcioasă) şi faptului că lict” era un dispozitiv novator, conceput să urmează în lectură mai mult firul epic, eli- descompună apa pentru utilizarea oxigenu- minând „detaliile”. Eu însă mă situez în an- lui drept carburant. Desigur, această inven- tinomie cu ea, pe mine preocupându-mă ţie i-ar fi atins serios în interese pe monopo- şi zona colaterală „poveştii”, anume con- liştii petrolului, aşa că ea, invenţia, nu putea textul, detaliile, care adesea sunt hrană fi ignorată de către securitatea bolşevică. proteică pentru cititorul sârguincios. Ase- Dar ce-i cu acest personaj cu preocu- menea gen de folos am avut, categoric, şi pări futuristice? Individul care îi contraria din lectura romanului Al şaptelea simţ. pe cei din Erevan, prin ciudăţenia compor- Acţiunea romanului începe în 1986 tamentului său de diletant năstruşnic, nu şi se încheie în 2009. Întinderii tempora- prea era luat în seamă de oficialităţile ar- le, limitată la un interval de 23 de ani, îi meneşti, ci privit ca un individ atins de pa- corespunde unui spaţiu imens, de mii de ranoia. Acesta e un profesor de geografie kilometri părţi, din fosta Uniune Sovietică, zelos care, într-o zi, în timp ce îşi procura, dar cu nucleele principale ale acţiunii la direct din natură, materialul didactic pen- Chişinău. Un loc important în acest sens tru o lecţie legată de structura geomorfo- îl deţine şi Moscova, cu preponderen- logică a Pământului, trăi o experienţă ce ţă Institutul de Literatură „Maxim Gorki”. ţine de paranormal. În timp ce săpa după Timpul acţiunii este unul cu încărcătură roci îl prinse o ploaie, iar un fulger, atras istorică, căci se suprapune perioadei gor- de târnăcopul său, îl trimise pentru câteva bacioviste, destrămării Uniunii Sovietice, ore bune într-un univers paralel. Locul în Independenței Republicii Moldova şi unei care fusese fulgerat era punctul de „conto- perioade de tranziţie post-Independenţă. pire” a „curenţilor temporali”, loc din care Firul epic al romanului, îmbrăcat aceştia se „distribuie în lumile paralele”. („strategic”) în structura unei plăsmuiri SF, Cu acest gen de „vehicul” miraculos, pro- îi furnizează cititorului, încă de la primele fesorul dedicat excesiv metodei didactice pagini, combustia motivaţională specifică aplicative călătoreşte în universuri parale- acestui gen tematic de proză literară. Dar le, căpătând însuşiri paranormale. Deveni, ceea ce a vrut autorul să ne transmită în urmare a acestei experienţe accidentale, eposul cărţii, sigur, nu e nici pe departe o un intermediar între prezentul şi viitorul poveste fantastică. semenilor săi.

260 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Urar căpătase (cum altfel?) şi capa- Moscova, colegilor aparţinând naţionalită- citatea de a prognostica evenimente de ţilor din fosta Uniune Sovietică, care tocmai amploare ce aveau să marcheze viitorul se întorceau în ţările lor după absolvirea apropiat. De exemplu, a intuit iminenţa studiilor moscovite. Valentin urma să le destrămării Uniunii Sovietice, implicit in- reprimească, în urma trecerii lor prin mâi- dependenţa R. Moldova şi conflictul ar- nile altor numeroase persoane din sistemul mat din Transnistria; asta pe termen scurt, birocratic al poştei din ţările posesorilor de căci pe termen mai lung (totuşi alarmant componente, urmând apoi ca inginerul- pentru prezent) anunţă topirea gheţarilor, poet să le asambleze la primire. conflictul intergalactic, Apocalipsa (peste Dar să nu lungesc vorba pe această 18 secole) etc. Iar personajul insolit nu era filieră SF a romanului, căci, în forţa lui ma- unic în arealul spaţiului comunist din Răsă- joră, scenariul cărţii este cât se poate de rit, căci el însuşi, dând dovadă de fair play ancorat în real. Din cât cunosc eu din surse competiţional, îi recunoaşte bulgăroaicei jurnalistice, e rupt din istoria Moldovei in- Vanga capacităţile identice cu ale lui. dependente în intervalul de timp deja in- Între timp, previziunile geopolitice ale vocat. Ba, mai mult, sunt tentat să cred că lui Urar se adeveresc, iar el îşi continuă mi- multe personaje sunt chiar eroi reali, disi- siunea de vizionar, de călător în timp, mai mulaţi în personaje fictive spre a le respec- ales pe domeniul tehnologic şi ştiinţific. Îl ta dreptul la confidenţialitate. Iar din câte contactează din nou pe Valentin, pe care îl cunosc, tangenţial, în contextul privilegi- îl alese drept colaborator fără a avea un atei mele relaţii cu „povestitorul” (etichetă criteriu serios de selecţie, ci doar urmarea atribuită de distinsul critic şi istoric literar unei coincidenţe: numele unuia era inver- Theodor Codreanu), sub masca persona- sul celuilalt. A doua oară îl solicită pe Va- jelor sale (pozitive, cum altfel?) se numără lentin pentru a pune în funcţiune un nou şi autorul, chiar dacă transpus doar parţial. dispozitiv secret, adus din viitor, un stimu- Şi dacă nu ai apucat a te informa din lator al intuiţiei umane, cel de-al şaptelea surse strict documentaristice despre mer- şimţ (conform dicţionarului Larousse, ne sul politic, socioeconomic, despre evolu- informează romancierul), sau capacitatea ţia conştiinţei naţionale şi a mentalităţii de a „vedea la distanţă”, în timp şi spaţiu populaţiei basarabene, legat de începu- (după expertul american Lyn Buchanan, turile tinerei republici moldoveneşti şi de angajat spre a aduce servicii de „spionaj perioada premergătoare Independenţei, mental” Armatei SUA). despre frământările legate de re-Unire, Pentru a funcţiona, acest aparat impor- risc (nu prea mult) să afirm că punerea tat de dincolo de hotarul timpului nostru la curent prin intermediul romanului în- trebuia să acumuleze, prin atingere, ener- seamnă, în fond, chiar însuşirea istoriei gia umană a cât mai multor persoane. Aşa a propriu-zise. O istorie însă prezentată în ajuns Urar, împreună cu mai „pamânteanul” canon literar, motiv de a fi privită ca vero- Valentin, la soluţia descompunerii maşi- similă de unii şi cu circumspecţie, de alţii, năriei în şapte componente, fiecare având că aşa-i în… literatură. dimensiunea unei cutii de chibrituri – şase Până ce Valentin Raru, personajul prin- dintre ele fiind unităţile de angrenaj, iar a cipal, recuperează componentele mira- şaptea, panoul de comandă (ecranul cu culosului dispozitiv, cititorul are ocazia să tastatură). Componentele trebuiau distri- cunoască, într-o alternanţă dibace, care pe buite de moldovean, aflat din nou student, parcurs mută ponderea de pe ficţional, pe de data asta la Institutul de Literatură de la real, o lume în toată manifestarea ei lumeas-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 261 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ că, anume lumea în / prin care s-a destrămat ian în interiorul partidului, evident, mânat un imperiu, atât cât istoria a reuşit să de- de dorinţa de a-l sabota. Inamiciţiile poli- monteze acel superorganism statal numit tice dereglau şi relaţiile de familie. Cezar, URSS. În economia romanului se întâmplă candidat agrarian (la un alt scrutin), ajun- toate timp de patru ani înaintea datei cul- ge să se certe cu vară-sa, Talia, din cauza minante a acestei diluări şi timp de nouă adversităţii politice cu soţul ei, Valentin, ani după, pe teritoriul Moldovei, dar şi pe candidat pe lista Frontului Popular. eşantioane de spaţiu din alte ţări ale acelui Valentin Raru, personajul central, cu creuzet de popoare, folosit pentru un expe- trăsături contrastante în raport cu însuşi- riment statal-ideologic de amploare, fără rile morale ale pleiadei ce formează lumea precedent şi echivalent în istoria umanităţii. precară a romanului, ne introduce şi în at- Prin episoadele de viaţă ale unor per- mosfera literaturii spaţiului şi timpului său. sonaje (diverse, şi ca pondere, şi ca struc- Contextul e fie zona universitară de la Mos- turi psihosociale) hotărât zugrăvite şi cova, în cercul studenţilor moldoveni care strâns legat de contextul mediului în care se formau în domenii diferite, preponde- acestea se exprimă, romanul capătă un renţa deţinând-o fie cei de la Institutul de pitoresc acaparator. Întâlnim în roman oa- Literatură, fie cei de la cenaclul „Mateevici” meni simpli, cu problemele lor de viaţă cu- din Chişinău. Lui Valentin i se adaugă, ca rentă, contrariaţi, confuzionaţi, reticenţi la personaje reprezentative pentru această schimbările de sistem şi la trezirea cu privi- temă, Cezar Mazăre şi Rică Ilieş. Personaj re la propria origine: moldovan sau român, „orgolios până la paroxism”, cu pondere cotropitori sau eliberatori, limba „moldo- în structura romanului, presupun, chiar venească” sau limba română. O viaţă soci- substitutul unui politician notoriu, poate ală cu angoasele ei, induse de imoralitate cel mai controversat, de la Chişinău, Rica (tâlhăríi, violuri, omoruri). Oportunişti is- e, pe acest segment tematic, student la teţi, oploşiţi în politică, gata să treacă din- istorie şi etnografie, la Universitatea „Lo- tr-o barcă în alta, vorba Taliei, „nici tu bob, monosov”, unde era „exilat” (s-ar părea că nici tu fasolă”. Aceştia îşi trimit nevestele la e un privilegiu, şi nu o sancţiune) pentru facultăţi şi doctorate la Bucureşti, pentru naţionalismul manifestat la Facultatea de orice eventualitate, şi le aranjează slujbe Filologie de la Chişinău. Acesta ştia pe de călduţe la Chişinău. rost un mare număr de poezii ale autorilor Întâlnim în roman, prin apartenenţa români, preferându-i, mai ales, pe Nichita politică a protagoniştilor, un autentic no- Stănescu şi Marin Sorescu. Cezar Mazăre, menclator al partidelor din R. Moldova, vărul Taliei (soţia lui Valentin), un individ aflate în evoluţia şi involuţia lor, cu Frontul pitoresc, cu diverse tentative de a absolvi Popular în frunte, cât a fost pe val, apoi în o facultate, indiferent de profil şi de apti- coadă, urmare a impregnării cu aluviunile tudini, era (la Moscova) deţinătorul publi- din aval şi, implicit, atomizării. Sub masca cisticii lui Eminescu, într-un volum ţinut stângii democrate, comuniştii se infiltrau în mare secret, şi epata pe seama acestui peste tot. Lupte intestine, trădări, jocuri atu de bibliofil (aici sunt tentat din nou să incorecte în alcătuirea listelor electorale. fac referire la romanul Tema pentru acasă Cezar Mazăre, de exemplu, se trezeşte co- a scriitorului Nicolae Dabija, căci şi acolo borât mult pe lista comuniştilor, în favoa- apare prezenţa simbolică pe teritoriul marea unor jucători incorecţi. Îl întâlnim când rii Rusii, în condiţii clandestine, a poetului membru fervent al partidului comunist, nostru naţional, ca expresie a rezistenţei la când gata să-şi asume postura de cal tro- deznaţionalizare). Deşi nu studia literatura,

262 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Mazăre era un mare consumator de litera- cirlă şi prin urzici şi îl deposedează de pis- tură, privilegiat fiind şi de pasiunea sa pen- tol. După ce miliţianul-victimă făcu ochi, e tru poezie, dar şi de dotarea cu o memorie silit să suporte şi un şantaj, intermediindu-i deosebită, căci era, la Chişinău, centrul unuia dintre ei un privilegiu într-un proces, de atracţie al cenaclului „Mateevici”. Era pentru a-şi putea recupera arma. Miliţianul însă acest iubitor de poezie anatemizat, îşi pierdu, în urma celor întâmplate, şi titula- pe nedrept, ca mancurt, căci la şedinţele tura postului de miliţie din sat. cenaclului recita, mai ales, din ruşii Esenin, Contextualizat experimentului poli- Ţvetaeva, Blok, Pasternak, Lermontov. Nu-l tico-ideologic în care a fost inclusă şi Ba- plăcea pe Blaga, nici pe Stănescu, dar îl sarabia, iată şi un exemplu individual de plăcea pe Coşbuc, pe care-l considera ca manifestare a demnităţii umane, la mo- „descendentul direct al Poetului Anonim”. dul tragic. Un element al dispozitivului lui Pe prozatorii ruşi îi prefera în detrimentul Urar, cel de la Tbilisi, apăru la Chişinău abia lui Sadoveanu şi Rebreanu. Despre starea după trei ani, din cauza războiului din Cau- literaturii acelei perioade susţineau că, în caz. Din scrisoarea care îl însoţea, Valentin condiţiile unor mişcări politico-sociale, cu află că prietenul său, Nodar, murise printr- declanşări de erupţii ale vieţii spirituale, un sacrificiu de înalt umanism. Se întâm- procesul literar nu poate fi unul normal. plase că propriii săi conaţionali, fanatizaţi În rândul studenţilor basarabeni de la de conflictul etnic (un sindrom generali- Moscova începuse să se trezească spiritul zat, indus de interesele oculte ale Rusiei), naţional şi să se manifeste militantismul îl descoperiseră pe vecinul acestuia ca în acest sens. Dar colaboraţionismul prin- fiind de origine abhază. În timpul linşaju- tre colegi devenise un sindrom. Asocia- lui, Nodar încercase să-i oprească pe civilii ţia studenţilor moldoveni era condusă, dezlănţuiţi, alipindu-se de trupul vecinului conspirativ, de Rică Ilieş. Acestuia, la un său, în speranţa că fanaticii nu vor risca să-l interogatoriu i s-a imputat că a cântat, în omoare şi pe el, conaţionalul lor. Au fost timpul unei sindrofii studenţeşti, cântecul însă împuşcaţi cu sânge rece amândoi. Vine trenul din Ardeal. E amuzant şiretlicul Promiscuitatea în care trăiau moldo- prin care, mizând pe ignoranţa anchetato- venii plecaţi la muncă, în perioada post-In- rului, a încercat să-l păcălească pe kaghe- dependenţă, e colorat zugrăvită în roman, bist, invocând că, de fapt, versul era „Vine pornind de la descrierea atmosferei dintr- trenul din… Bender”. Anchetatotul, nu un bar moscovit, de unde erau procurate chiar încuiat, i-a cerut să reproducă şi ver- prostituatele. Moscova, un megapolis, cu sul următor. Într-o inspiraţie spontană Rică vraja „cântecului de sirenă”, atrăgea mol- încropeşte stihul salvator: „Vine trenul din dovenii dornici de a câştiga mai bine decât Bender / Plin cu minereu de fier…” acasă. Miliţienii erau mereu puşi pe vână- Întâlnim în roman şi exemple de ma- toarea celor fără permis de şedere în metro- nifestare a demnităţii naţionale în modul polă, iar în gara centrală se aflau instalate hâtru, tipic basarabeanului simplu. De cuşti, ca pentru animalele exotice, în care exemplu, în satul de origine al lui Valentin, cei prinşi fără permise în regulă erau închişi miliţianul, un rus beţiv cu ifose de individ su- provizoriu, spre stupoarea călătorilor. Fe- perior doar pentru originea lui de produs al meile angajate pe şantierele Moscovei, ne- Rusiei, îi umilea agravant pe săteni. Unchiul voite să se cazeze şi câte cinci într-o cameră lui Valentin şi fiu-său, profitând de un somn închiriată, erau supuse la locul de muncă alcoolic al oficialului, îl târâră într-o râpă, îi exploatării sexuale. Unui Casanova caucazi- trag o mamă de bătaie, îl tăvălesc prin mo- an, Rustam, îi cădeau victime toate femeile

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 263 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ din subordinea sa. Ioana scăpă de inevita- aceste modeste însemnări pe seama ope- bilul abuz al bestiei numai printr-un gest rei unui prozator ilustru e musai să accep- solidar al consăteanului său, Dan, acesta site şi că secvenţele prelucrate aici cu mij- mulând calitatea de soţ al Ioanei, minciună loacele cititorului comun e posibil să nu în păcatul căreia căzu până la urmă. Ca un fie cele mai reprezentative pentru ceea ce paradox, acasă, într-o simetrie perfectă, ne- implică un astfel de întreprindere. Prin ur- vasta-sa săvârşea adulterul cu soţul Ioanei. mare, numai lecturând personal romanul Dezordinea indusă de ritmul alert al s-ar putea produce relevanţa efectului de- schimbărilor determină şi accidente care osebit de confortabil şi de hrănitor asupra ţin de viaţa instituţiilor ce nu „combat” po- celui care doreşte asta. litic. Iată un episod tragic-comic, intermedi- Deşi constat că am recurs deja la o for- at de birocraţia dintr-un spital chişinăuian, mulă de încheiere a demersului meu, îmi prin care autorul pune în evidenţă felul dau seama că am lăsat în suspensie po- cum se raportează uneori omul la destinul vestea fantezistă care se îmbină în roman personal, atunci când acesta i se dezvăluie cu partea realistă. N-ar trebui să-i dezvălui în tragismul său. Cezar Mazăre, om cu sta- finalul, ştiind că eu însumi nu-mi doresc, re, deci în bună relaţie cu viaţa de huzur, atunci când mi se oferă rezumatul unei deşi bobii unei ţigănci îi preziseseră o viaţă cărţi pe care intenţionez să o citesc, să lungă de 92 de ani, află cu stupoare de la aflu şi deznodământul. Am s-o fac totuşi, doctori, în urma unei banale indispoziţii de dar foarte sumar. Valentin Raru primeşte, sănătate, că are cancer în fază critică. Omul în sfârşit, şi cele mai întârziate două elese resemnează mioritic, dar decide să-şi mente ale miraculosului dispozitiv, dar trăiască intens restul lunilor de viaţă, săr- asamblarea nu‑şi mai are rostul. De ce? bătorindu-şi ziua de naştere lunar, ţinând Fiindcă invenţia, de fapt, nu ţinea de vreo cont doar de cifra zilei. Pe parcurs constată dimensiune extraterestră. Dispozitivul era că evoluţia bolii nu se manifestă deloc în doar expresia luptei pentru imagine, prin rău, ceea ce îl determină să reia analizele. manipulare, a supraputerii statale (încă Şi uite-aşa, bolnavul află că iminenta lui supraputere, cu toate ajustările teritoria- moarte era cauzată doar de o încurcătură le suportate) din care a făcut parte (şi sub de acte medicale, determinată de numele „duhul” căreia încă mai există) şi Basarabia. său identic cu al nefericitului propriu-zis. Cât despre Urar, armeanul supus ex- Dar Cezar păstrează încă o vreme atmosfe- perimentului extrasenzorial, acesta s-a do- ra de coşmar în familie, ca să poată benefi- vedit a fi cobaiul unui pseudoexperiment, cia de programul aniversărilor sale lunare. sfârşind prin a împărtăşi soarta necuvân- Asta, până ce nevastă-sa, aflând adevărul, tătoarelor de laborator care-i intermediază îşi varsă asupra lui toată furia rezultată din omului evoluţia, cu cele două faţete ale ei, eliberarea de sub tensiunea indusă de ire- aici – numai cu o faţă, nicicum o faţă umană. versibila tragedie familială. P.S. – Cartea îndrăgitului prieten al Despre gama largă de situaţii şi per- comunităţii mele a fost citită ceva mai de sonaje care dau farmec romanului Al şap- mult. Am întârziat însă, cu intenţie (deşi telea simţ, cititorul, în care mă identific, e asta sigur a diluat puterea de a o face într- tentat să povestească nonstop, ignorând o mai bună rânduială), acest modest gest disciplina legată de dimensiunea unui de- al meu, ca astfel osârdia mea să fie timidul mers publicistic însemnând marginalii pe dar de cititor oferit autorului în preajma seama unei cărţi. De aceea, încerc să mă zilei de 26 februarie, corespondentul unei cenzurez asupra cantităţii. Cel care citeşte date identice din anul 1948, când în satul

264 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

Risipeni, judeţul Bălţi (acum, r-nul Făleşti), intermediate de palidu-i cuvânt (compa- se năştea un copil căruia destinul i-a hără- rativ cu acelea din care s-a hrănit), asociat zit să ajungă ceea ce e azi: un redutabil po- în simţire cu primarul comunei, dl Ionuţ vestitor în domeniul prozei, dramaturgiei şi Gospodaru, şi cu mirosloveştenii cărora le- eseisticii, „un prozator extrem de viu, cu un aţi dăruit cărţile vă urăm La mulţi ani, întru stil alert şi captivant” (Theodor Codreanu). deplină sănătate şi putere de creaţie prin Aşadar, distinse şi dragă domnule Ni- forţa propriului cuvânt! colae Rusu, autorul acestei întreprinderi Gheorghe PÂRLEA IEŞIREA LA MARE Cu acest volum, imun amarul unui cuvânt aflat la naupatie…*, Vitalie Ră- pe aripa zborului îndărăt?” ileanu iniţiază un capitol (pe aripa zborului îndărăt). nou în literatura română: Deci, locul de întâlnire e poezia marinistă. Dacă exis- cuvântul, încăpător şi ge- tă (în culturile lumii) o pic- neros, capabil să te ducă tură marinistă, de ce să nu oriunde ai vrea. existe şi o poezie. Doar uneori, rar de Valoarea acestei poezii tot, se reflectă în poezia sa nu constă doar în tema (cu cioburile unei biografii ac- variaţiuni) abordată ple- tualizate, terestre, care ia nar, după principiul „niciun aspectul de acuzaţii, invi- poem fără însemnele mări- dii, bârfe. O actualitate sub lor şi oceanelor”. Este vorba forma de ecouri implaca- de etalarea unei singurătăţi şi a unui labile, care încearcă să şifoneze uşor miturile mento acumulat, pe care talazurile înfuria- (maritime) ale trecutului. Poezia e, în primul te doar le pun într-o evidenţă originală (în rând, mit, iar facerea poemului (poietica) e climatul nostru arid şi secetos), este vorba construcţia de mituri (maritime). de efuziunile lirice ale unui lup singur. Ero- Sentimentele şi percepţiile, deşi redu- ul liric, privind în urmă, în timp, peste în- se, estompate, înăbuşite, sunt vii şi acute, tinderile pustii şi neprietenoase, traversate grave şi puternice. Li se transmite şi lor din într-o tinereţe privilegiată, este Ahab în- energia valurilor lovind în surdină stânca cleştat cu Moby Dick. Uneori trăirea proas- sau bordul navei. pătă răzbate, iar cele două axe temporale, Şi mai e ceva în această poezie inedită de atunci şi de acum, se intersectează ca pentru peisajul nostru cultural, ţinând sea- marile căi navigabile: „astăzi plouă infernal ma că românitatea nu prea străluceşte de / iar eu pot zbura îndărăt / ochii mei vor tradiţii marine / maritime. A mai cochetat prinde crestele valurilor uriaşe / şi mâini- pe ici-colea Minulescu şi cam atât. Vitalie le se vor lipi de tâmple / meduzele albe Răileanu face uz, conştient, controlat şi jus- se agaţă salbă la gât şi / interesându-se / tificat, de o terminologie de specialitate, înspre amurgul zilei / despre călătoria în inclusiv de numeroase referinţe geografi- Okeanos / obosit, mă întreb: o să gust din ce cu funcţie poetică. Senzaţia creată e de prezenţă, de călătorie (poetică) veritabilă între cele patru puncte cardinale, printre * RĂILEANU, Vitalie. Imun la naupatie... Iaşi: Tipo Moldova, 2014. 92 p. (Col. Opera omnia. Poezie insule, golfuri şi fiorduri, printre realităţi şi contemporană) ISBN 978-606-676-431-5. sirene. Poezia lui e ca şi ecoul produs de

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 265 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ bătaia de valuri sau de dâra unui vapor în- e „o străină statuie de sare”, în acord mai larg aintând în larg. Ca dovadă de asonanţă cu cu tradiţia poetică, o imagine rămasă unde- ritmurile apei infinite sunt şi retorismele, şi va pe uscat, spre care orgoliosul şi temerarul interjecţiile, şi suspensiile. timonier se îndreaptă şi nu va ajunge nici- Poezia lui Vitalie Răileanu nu e o plutire odată. Poezia sa e o saga, atât de îndrăgită în derivă, căci există şi un far luminos, sem- de poet, saga aparent invariabilă, aparent nalat discret, în acord cu poezia sa, printre monotonă şi aparent simplă, ca tema Mării. valurile neogoite. Este vorba de chipul fe- Grigore CHIPER meii precum Capul Bunei Speranţe. Femeia UN GEST PENTRU ISTORIE A trebuit să-l facă un ba- militară, Cotul Donului 1942 al sarabean, prof. univ. dr. Vasile basarabeanului Vasile Şoimaru Şoimaru, care şi-a îndurerat cu- reînvie cu mijloacele reporta- getul cu un triplu pelerinaj pe jului, fotoreportajului, fotoar- drumul de jertfă al Oştirii Ro- hivelor şi mărturisirile puţinilor mâne: în Caucaz, la Stalingrad supravieţuitori găsiţi de autor, (Volgograd) şi la Cotul Donului, reînvie, zic, momentul cel mai acolo unde brăzdarele pluguri- dur din întregul nostru demers lor scot din pământ oasele ero- militar pentru întregirea ţării. ilor noştri, urgisiţi de ticăloasă La Cotul Donului ţările care uitare, nealinaţi în cimitire, ne- au participat la coaliţia antibol- izbăviţi de cucernica cruce aşe- şevică: Germania, Italia, Unga- zată la căpătâi. ria, suferind acolo dezastrul Admirabil reporter şi foto- militar din iarna anilor 1942- reporter purtând în cuget drama Români- 1943, prin înţelegere cu statul rus au ridicat ei, sfâşiată mişeleşte prin pactul Ribben- superbe memoriale, dăruindu-le oştenilor trop-Molotov, tragedia Basarabiei natale, lor veşnică odihnă şi veşnică pomenire. acest economist prin profesie, patriot in- Numai România se ticăloşeşte în uitare de tratabil prin vocaţie, cărturar prin setea de sine şi de propria istorie. În replica uriaşelor cunoaştere, plecând din Chişinău în largul memoriale de granit ale aliaţilor de atunci, necuprins al Stepei Calmuce ca într-o ex- Vasile Şoimaru, în prima lui călătorie-re- pediţie sondă în memoria Neamului, ne-a member, a încropit o sărmană cruce din dăruit volumul Cotul Donului 1942: ero două crăci uscate, fixate cu scotch, pe care ism, jertfă, trădare* (ediţia a 2-a; 2013), a prins un tricolor rupt dintr-o carte a sa. cutremurător mesaj, mustrător şi acuza- Sunt contemporan cu bătălia de la Co- tor mesaj al zecilor de mii de oşteni căzuţi tul Donului. Citindu-i cartea, m-a copleşit o la Don, unul contra şaptezeci, pe o iarnă ruşine ucigătoare. Sunt unul din complicii cumplită, ucigătoarea iarnă rusească. Și la uitarea celor două sute de mii de oşteni dacă bătălia fatidică se oglindeşte rece şi martiri căzuţi acolo. Mesajul cărţii lui Vasile savant în planşele din tratatele de istorie Şoimaru este limpede şi fără echivoc: – Treziţi-vă şi uniţi-vă, români! * Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare. Vasile Ianuarie 2014 Şoimaru (alcăt.), Iosif Niculescu, Gheorghe Pâr- Radu THEODORU, lea, Roxana Iorgulescu-Bandrabur. Ch. : Balacron, Grădiştea, jud. Giurgiu 2013. 200 p. ISBN 978-9975-100-95-3.

266 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN

UN PANORAMIC AL APARIŢIILOR EDITORIALE (I)

Argument tem vorbi despre o generozitate editoria- lă, deoarece un editor funcţionează după Acest titlu nu este plagiat de unde- regulile pieţei. Vreau să le spun cititorilor va, el mi-a venit în gând imediat după noştri că Aurel Ştefanache ştie bine să ce mulţi dintre scriitorii noştri, din acest facă distincţie între risc şi aventură. Riscul spaţiu cultural românesc, s-au bucurat vă- este conştient şi poate aduce şi beneficii şi zându‑şi publicate unele manuscrise la o pierderi. Pe când aventura… foarte generoasă editură ieşeană – „Tipo Aşadar, ceea ce face astăzi Editura Moldova”. În fond, această editură este un „Tipo Moldova” înseamnă un bun exemplu laborator de creaţie, gestionat, cu mare pentru alţi colegi de breaslă de a selecta dăruire de sine, de poetul şi publicistul autori şi titluri de carte pentru cele patru Aurel Ştefanache, cunoscut de publicul colecţii Opera omnia: Romanul de azi, Po- cititor prin cuprinsul volumelor: Credinţă ezie contemporană, Proză scurtă contem- şi frig, Amintirile verbului, Camera cu mag- porană şi Publicistică şi eseu contemporan. nolia, În România concretă (2 volume) ş.a. Aurel Ştefanache mi s-a confesat că se Astăzi această editură este pentru munceşte şi la elaborarea colecţiei Litera- unii scriitori români basarabeni unica ce tura pentru copii. le acceptă editarea cărţilor, necerându-le Noi considerăm că Editura „Tipo Mol- sume fabuloase pentru aceasta. L-am au- dova” din Iaşi a găsit linia de mijloc între zit pe Aurel Ştefanache afirmând: „A edita cărţile bune şi cele pe care le consideră înseamnă a crea!” Şi este justificat să spună publicul cititor – bune. Varianta fericită e aşa, conştientizând că, de fapt, creatorul atunci când solicitările lectorului fidel căr- este scriitorul, multora le place să zică că ţilor bune şi interesele editurii coincid. este vorba despre o artă. Chiar dacă edito- Iată de unde şi deosebita responsabili- rul are o misiune mai diferă, mai prozaică tate a editorului Aurel Ştefanache, iar efor- – e, cu certitudine, una nobilă. Misiunea tul său de a apropia Măria sa Cititorul de editorului este şi de a face o selecţie bună, valorile pe care el (editorul) le consideră bi- actuală, astfel cititorul s-ar fi sufocat în nevenite este salutabilă în Moldova de Est. texte mai puţin bune. Editorul este un rău Vă mai relatăm că Biblioteca Munici- necesar între cititor şi creator, îmi spunea, pală „B.P. Hasdeu” şi-a propus să achiziţio- într-un interviu acordat, bunul meu coleg neze un număr impunător de titluri de car- de facultate Emilian Galaicu-Păun. Ştiu că te de la Editura „Tipo Moldova”, acestea, în şi lui Gheorghe Erizanu îi place să spună că marea lor măsură vor fi ale autorilor noştri, el face parte din lumea veche, autoritară, iar noi ne-am propus, ca în fiecare număr cea verticală a relaţiilor, fiind pe post de al revistei noastre să vă prezentăm recenzii editor. la unele volume cu destin fericit de a veni Se pare că astăzi este foarte important pe masa Dumneavoastră. Un lucru e cert – ca editorul să iubească neabătut Cartea şi, satisfacţia cea mare a editorului nu poate aş mai adăuga, să-i iubească şi pe scriitori. fi alta decât aceea de a fi iubit complice la În cazul Editurii „Tipo Moldova” din Iaşi cât mai multe cărţi de valoare! şi al lui Aurel Ştefanache personal, nu pu-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 267 BiblioPolis PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN Poeticul făurar – un alt nume al scriitorului Iulian Filip Acum, în plină iarnă, un singur fruct ex- plică bucuria omului – miraculosul proces al istoriei vegetale, de la ivirea mugurilor până la împlinirea geometrică şi la promisiunea înveşnicitelor seminţe ale Poeziei – reprodu- când, la scara unui an, cercurile largi ale îm- plinirii. Spre aceste gânduri ne invită Omul de Artă Iulian Filip care este un fericit. El este privit ca un semn inteligibil imprimat în ca- tastihul artelor – pictură, sculptură, muzică şi Poezie! – aici a spus foarte multe, dar nu e totul. Şi pretenţia unora că încă n-a descoperit semne şi formule cu totul originale, e o copilărie. Bunul nostru poet, aşa cum îi şade bine unui fântânar de prin părţile Sofiei dro- chiene, mai sapă adânc reuşind să descope- biale, iar poemele sale concentrând într-un re izvoare cu apă de cleştar, potolind de mi- tablou de o densitate impresionantă – de al- nune setea multor admiratori ai creaţiei sale. tfel tipic argheziană – reprezintă cea mai în- Am mai observat că el, Omul Iulian Fi- semnată parte a semnificaţiilor esenţiale ale lip, este asemănător piersicului din pânze- simbolului Cântecului – de dor şi speranţe, le sale, expuse în Sala Nuciferă a Bibliotecii de vise şi de taine adânci (O să mai vin, o să „Onisifor Ghibu”, adică este încărcat de vă vin, p. 98): „Am strigat, nu mi-aţi răspuns. fructe superbe şi se mândreşte că le-a pro- / V-am venit, voi v‑aţi ascuns. / Am bătut în dus din proprie iniţiativă, absolut legat de poarta grea şi nu mi-aţi deschis. / Dar veneam darurile / harurile primite de la străbunii şi nu să vă cer – / aduceam un colţ de cer / pe-o părinţii săi, prin iscusinţa omului veghetor aripă de cântec şi vis. / Mi-aţi răspuns când de frumos şi însetat de adevăr (Acasă, p. n-auzeam. / M-aţi chemat când nu eram. / 19): „Acasă / mamele / ne privesc îndelung Mi-aţi deschis şi n-am intrat – nu v-am venit. în faţă / şi ne scutură de fire nevăzute / ha- / Vă visam din depărtări, / când treceam prin inele. / Taţii / ne observă călcâiele / roase / încercări / cu-o aripă de cântec rănit. / O să într-o parte sau alta / şi ne-nvaţă să călcăm mai vin, o să vă vin / să mai cântăm odată / de / pe toată talpa” (aici şi în continuare vom cer senin, de cerul plin, / de viaţa ce ni-i dată. cita versuri din volumul De ce mă doare ini- / O să mai cânt, o să vă cânt, o să vă bat la ma de Iulian Filip*, apărut în colecţia Ope- poartă / cât mai visaţi şi cât mai sânt / şi-avem ra omnia la Ed. „Tipo Moldova”, Iaşi, 2012). aceeaşi soartă. / Am crezut că v‑aţi ascuns – Stabilitatea descendenţei, paternităţii, / de sub ierburi mi-aţi răspuns. / V-am bătut influenţei sunt operaţiuni pe cât de utile, pe în crucea grea şi aţi tăcut. / Oameni dragi am atât de delicate în laboratorul de creaţie al pe pământ, / oameni dragi – şi în mormânt, / scriitorului. Sub unghiul ce ne interesează, despărţiţi doar de ierburi şi lut. / Mi-aţi răs- Iulian Filip ne oferă nişte concluzii prover- puns când n-auzeam. / M‑aţi chemat când nu eram. / Mi-aţi deschis şi n-am intrat – nu v-am * FILIP, Iulian. De ce mă doare inima. Iaşi : Ed. Tipo venit. / Vă visam din depărtări, / când treceam Moldova, 2012. 438 p. (Col. Opera omnia). ISBN prin încercări / cu-o aripă de cântec rănit. / O 978-605-676-084-7.

268 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) să mai vin, o să vă vin / să mai cântăm o dată demersuri şi succese de F’aur de acum… / de cer senin, de cerul plin, / de viaţa ce ni-i mai mulţi ani. dată. / O să mai cânt, o să vă cânt, o să vă bat Fiecare om adevărat de cultură posedă la poartă / cât mai visaţi şi cât mai sânt / şi- un Far Alexandrin al său, de la a cărui înălţi- avem aceeaşi soartă.” me, îndreptându-şi privirile spre zările apu- Astfel ne descifrează paternitatea poe- se, vede numai stelele în stare să-i umple tul Iulian Filip, acolo unde, în realitate, este lungimea de undă a Luminii… şi să-i for- vorba şi despre sacra înrudire, filiaţia o cre- meze o constelaţie perfect ilizibilă şi o lume dem rezumată la mai multe generaţii, dar anexă posibilă. În privinţa zărilor în plină se ştie că anume caractere se închid neştiut, lumină, vreau să zic actuale, scriitorul Iulian ca să apară peste zeci şi sute de ani – prin Filip îşi aruncă mereu ochii în zare, descope- tatăl unui om de artă de azi. Poetul nostru rind încontinuu această lumină, fie aici, în este împovărat / înnobilat de o largă ome- acest spaţiu cultural românesc, fie peste nire, cu mulţimea ideilor ei, ce încape în pro- trei continente, în contemporanii săi, iar ei gramul câtorva seminţe, iar el (poetul) fiind sunt, nu altcineva decât admiratorii Creaţiei fiul discret al unui artist ce a trăit pe când se sale spre care el, Omul de creaţie Iulian Filip, îngemănau colinele sofienecântă poemul vine mereu cu (Întrebări neroade, p. 243): (La Sofia, p. 20): „Apa lângă pâine, / pâinea „Mai ştiţi unde vă e casa? / Mai ştiţi că aveţi lângă sare – / dacă sunt pe masă, / masa părinţi? / Vă mai place-acasă masa? / Vă e faţă are. / Mama lângă tată, / pruncuşori – în sete? Flămânziţi / Mai ştiţi jocul să-l jucaţi? / braţă, / dacă sunt acestea, / casa are faţă. / Mai ştiţi lumea s-o citiţi? / Vă e poftă să cân- Poarta cu fântână, / casă cu livadă – / dacă taţi? / Vă e poftă să trăiţi? / Hramul ştiţi că-i sunt acestea, casa-i cu ogradă. / Poartă lân- de trei zile? / Fumul vetrei voastre-l ştiţi? / Vă gă poartă, / salbă de izvoare, / frunză lângă îneacă dorurile? / Pe la noi când mai veniţi? / frunză – / satul faţă are. / Satul are faţă, / Sa- Ce frumos că vă grăbiţi!” tul are nume – / zestre pentru cine / a purces Să le găsim răspunsurile… în lume. / Zestre-nlăcrimată / pentru-ndepăr- taţi – / ploaie către mamă, / ploaie către fraţi. Poetul dorului – / Baştini lângă baştini, / doruri lângă dor – / dacă sunt acestea, / ţara-i cu izvor.” Aceste pentru femeia iubită minunate versuri confirmă constatarea Niciodată citirea şi recitirea poeziei lui noastră că Iulian Filip este cel mai sincer Ianoş Ţurcanu nu ne vor lumina îndeajuns poet din Ţara de Sus. cât de mult datorăm acestui inegalabil Şi se impune din nou a fi remarcată, ca poet cantabil, acestui prea puţin, totuşi, o a doua concluzie a constatărilor noas- studiat autor. tre – perspectiva nouă, adecvată în esen- Asemenea altor scriitori înzestraţi cu ţa concepţiei generale, etice şi estetice, suava poetică nichitiană, Ianoş Ţurcanu a zilelor noastre, din care este receptat şi alcătuieşte, prin cuprinsul volumului Casă valorificat Poeticul Făurar – un alt nume pentru femeia iubită2 (Ed. „Tipo Moldova”, al scriitorului Iulian Filip, din care este re- Iaşi, 2012) un alt deosebit inventar de po- ceptat şi valorificat proteicul Om de Artă, ezie confesivă, alegându-şi ca punct de simbolic motiv exprimat prin – Poezie, pic- observaţie şi contemplare – Femeia (Casă tură, sculptură şi muzică… pentru femeia iubită, p. 21): „Singur pe Această solidă cultură a Artistului nostru – livrescă – uneori s-a format în atinge- 2 ŢURCANU, Ianoş. Casă pentru femeia iubită. Iaşi : re cu idei şi sensibilităţi, meditaţii şi trăiri, Ed. Tipo Moldova, 2012, 202 p. (Col. Opera omnia. Poezie contemporană). ISBN 978-973-168-747-6.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 269 BiblioPolis PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN

le sacrifice tot ceea ce poate constitui, în mod obişnuit, fericirea unei femei, îndea- juns de înarmate, pentru a se putea realiza şi altfel în viaţă. Atunci poetul o invită să mediteze (Dacă nu mai ştii… p. 67): „Dacă nu mai ştii nimic despre mine, / dacă nu-ţi scriu şi nu-ţi telefonez, dacă n-ai citit vreo nouă plachetă de versuri / de dragoste ce poartă numele meu, / dacă nu m-a văzut nimeni de Paştile Blajinilor / la mormântul părinţilor, dacă nu apar la vreun post TV / sau nu citeşti nimic despre mine în ziare, / pune-ţi o basma mai întunecată, / ia un buchet de flori de liliac / şi caută-mă într- un vis omorât / unde m-am îngropat în mine însumi, / ca într-un mormânt.” Astfel, poetul Ianoş Ţurcanu divulgă cititorilor temperamentul său contemplativ, malul mării, / cioplesc chipul tău în piatra deschis universului dintotdeauna al poezi- iubirii. / Veni o pasăre şi zise / că sunt un ei de dragoste şi dor de Femeie, dar totoda- agramat, / că nu cunosc limba în care cio- tă disciplinat, uneori până la extaz… sau plesc […]. / Şi vântul se opri: «Dinspre tre- exces, sub imperiul raţiunii înregistrând cut începe / cea mai sigură cale spre viitor. impresii prilejuite şi de frumoase confesi- / Fiindcă este timpul absurdului posibil, / uni (Femeile iubite odinioară, p. 31): „Femei- ridică-o casă, o casă pentru femeia ta iubi- le iubite odinioară / Se transformă treptat- tă, / cu ferestre deschise pe mare, / cu vise treptat / În imagini însorite de vară, / Cu-n şi rouă pe flori, / să încapă în ea durerea farmec de neuitat. / Femeile iubite odini- şi visul…» […] / Zboară o pasăre. / Bate oară, / Explozii solare lasă în noi / Lângă o vântul pe ţărmul rece. / Pescarul cu tălpile graniţă imaginară, / sub nesfârşite ploi. / E goale, / Prin fumul de peşte prăjit, / toar- în ele atâta înseninare / Că, la un moment nă tărie-n pahare. / În spărtura albastră a dat, / Durerea tăioasă dispare / Şi totul e mării / tremură tufele de oleandru. / No- vindecat / Din zilele, răvăşite de aşteptare, rii, / plăpând pe un zefir de seară, / trimit / Doar amintiri au rămas / Şi vine o vreme câte o rază / spre-adâncurile mării. / N-am în care / Trecutul deja este ars.” Sau în şi mai mai văzut în viaţa mea / atâta frumuseţe, / semnificative versuri: „Eu ţi-am adus din ţări de parcă moartea mă leagănă / s-adorm. / îndepărtate / (De prin Haiti, Fiji, Mozam- Mâine voi aduna iluziile toate, / voi aduna bic) / Cadouri scumpe, haine elegante – / temerile fragile, / trădările, singurătatea, La toate te-ai uitat numai un pic. / Eu ţi‑am versul, / şi voi înălţa în dreptul / bătrânelor adus din multe capitale / (Din Roma, Lon- catarge / o carte pentru speranţe şi lumi- dra, Washington, Paris) / Bijuterii, cosmeti- nă”, zice autorul. că, sandale – Le-ai studiat senină, ai surâs. Această scumpă taină a existenţei po- / Eu vinuri ţi-am adus încântătoare / (De etului, este învinsă de dragul femeii – cre- prin Champagne, Sevilia, Cotnari, / De la dincioasă menirii ei, se dovedeşte astfel prieteni care mai de care) / Şi iarăşi n-am fidelă şi faţă de sine însăşi, de propriile ei văzut să faci ochi mari. / Azi, ţi-am adus, aspiraţii, cărora n-a pregetat niciodată să tăcut, ca prima dată, / O floare simplă, fără

270 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) de parfum, / Şi ai rămas atâta de-ncânta- dragoste îl domină pe Ianoş Ţurcanu, sub- tă!... / Cum să-nţelegi femeia, Doamne, stituindu-se adesea modului său personal cum?!...” de receptare a sentimentelor interioare, a Autorul modulează gânduri, nostal- gândurilor şi limbajului său propriu. gice senine sau stenice, după cum îi dic- Aceste comuniuni intime ale scriito- tează fluxul neextenuat al amintirilor ori rului casei pentru femeia iubită cu poezia, zâmbetul purificat de tristeţe al prezentului desprinde autenticitatea versului acestui (Şi tu erai…, p. 56): „Îţi aminteşti / De ulti- ciclu, asigurându-i poetului dreptul de a-şi mul gând dinaintea plecării / De pe ţărmul afla un loc aparte, în contextul literaturii gol ca o nălucire, / Când pe scena fierbin- române din Moldova de Est. În acest sens, te a mării / Mai rămăsese atâta iubire? / nu ne putem refuza tentaţiei de a cita inte- Îţi aminteşti / De pocalul spart în cioburi gral poemul Ca să nu ne îndoim: „Ca să nu mărunte / În sclipătul usturător al dimine- ne îndoim niciodată / de dragoste, / apăru ţii, / Când credeam că acele minute / Pot gelozia. / Ca să nu ne îndoim de gelozie, / schimba mersul grăbit al vieţii? / Îţi amin- se ivi singurătatea, / veni tristeţea. / Ca să teşti?... / Un pescăruş se opri pe pietrele nu ne îndoim de tristeţe, / apăru poezia / sărate. / Furtuna de vară dansa pe terasă. / plină de / dragoste, / gelozie / singurătate Despărţirea părea departe, departe / Şi tu / tristeţe / lumină / şi niscaiva fragmente / erai cea mai frumoasă”, afirmă poetul. de eternitate.” Motivul amintirilor nostalgice con- Această senzaţie acută de a dialoga cu stituie una din coordonatele acestui cu- un prieten, ştiutor al fiorurilor interioare ale prins metamorfozat în frumoase metafore fiecărui din noi, ne încântă raţiunea şi ne din zodia liniştii fără sfârşit şi ale polenului încălzeşte inimile, înlăturând unele exage- ameţitor din sărutări (Izgonirea din Eden, p. rări, dar şi măruntele neînţelegeri…, trans- 103): „Pentru că noaptea noastră / nu s-a formându-ne în Omul mării: „Omul mării… sfârşit încă, / hai să urmărim cum dorinţa, Ca altădată, / Din nisipuri coboară spre / ca o panteră tânără, / îşi linge botul sub sud / Un profil de amiază ciudată, / Tăinui- oglinda cerului, / hai să ne facem puterile tă de valuri, la fund. / Discul soarelui stă să / cu roadele pomului / din mijlocul raiului cuprindă / Ţărmul gol şi o umbră de zid, / / şi să ne clătim gura / cu polenul ameţitor Când tăcerea, ca în oglindă, / Se răsfrân- din sărutări. / Acum, / când picior cu picior ge pe ape plutind. / Străjuite de crabi şi de se-mpreună, / trezind focul sângelui / şi ore, / Bărci întoarse cu botul la nori / Şi coal macilor prinşi / în părul tău despletit, / răbii cu steaguri la prore, / Nu râvnesc odi- tocmai acum ne inundă râsul / şi, urmând sei sau comori. / Nu există decât unduire, / sfatul şarpelui ce se strecoară încet / prin- Grea şi fără niciun răgaz, / Între dragoste şi tre măslinii închişi în uleiuri, / rostim cu amintire, / La hotarul de vis şi talaz.” zeflemea: / «Lasă-te, Doamne, de glume, Deci, poetul Ianoş Ţurcanu este printre / Nu vezi că se mai poate!... / Mai dă-ne rarisimii scriitori care se exprimă suficient niţel timp.» / Ca într-un acvariu, / noaptea de amabil, pledând astfel pentru un anu- se izbeşte / de pereţii sticloşi ai dimineţii me echilibru între exerciţiul de inteligenţă / şi ne îngroapă viaţa / tot mai adânc în rafinată şi sensibilitatea afectivă a creato- dulcele păcat. / «Lasă-te, Doamne, de ca- rului. noane / şi nu permite soarelui / să inunde Fire cu vocaţia orientată spre medi- atât de rapid / grădina Edenului! / Ne poţi taţie, confesiuni şi reverie, dar înzestrat şi izgoni către prânz…».” Universul imagistic cu o emotivitate asupra unui permanent al poetului, cadenţele specifice versului de control al lucidităţii, autorul poemelor din

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 271 BiblioPolis PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN

Casă pentru femeia iubită scăldate în Lu- mini ce-nfiripă…ne spune tuturor: „Cum să nu iubeşti un astfel de poet? Cum să nu doreşti să-i citeşti volumele?...” Iată textul: „Lumini se-nfiripă pe crestele zării. / E ora de contrabandă, / Când scoicile blânde şi apele mării / Nimic nu-s în stare să vadă. / Miresme de alge şi nemurire / Doinesc cu putere, stăpâne, / Când iar ne-aruncăm într-o dulce-amăgire, / Din care nimic nu rămâne. / Lumini se-nfiripă în pânza de ceaţă, / De parcă imagini pictate / Ascund după ele iubire şi viaţă / Şi nu avem timp pentru moarte.” Ianoş Ţurcanu nu-şi dez- minte niciodată cititorul fidel şi tocmai de aceea nu-şi ascunde satisfacţia ori de câte ori îl întâlneşte. Repercutarea reflexivă mai mult cu o reeditare, deşi epuizarea ediţiilor anterioare constituie cea mai a poemelor… acum elocventă dovadă că Maria Şleahtiţchi Să fiu sincer, pe mine mă frământă de este o poetă aflată mereu la timpul lectu- mult un gând, cum reuşeşte poeta Maria rilor acum, creatoarea unui destin, conşti- Şleahtiţchi să le comunice cititorilor săi entă, elegantă, iar adolescentivitatea sa Bo- unele sentimente şi idei în metafore sau emă (constarea lui Em. G.-P.) ne propune expresii atât de descifrabile, încât interio- să plonjăm în confesiunile autoarei (Acum, rizarea lor, îndelung, te învăluie ca nopţile p. 9): „acum locuiesc / ocniţele poemului de vară, ca marea în alin de briză sau ca far- / nescris / sunt brazda mov / ce-şi înalţă mecele produse de sclipiri în linii unduioa- culoarea pe / vârtejul de aer zvelt / sunt se, aburi ai coloratelor volute şi graţioase fluviul de miere / de tei şi de salcâm / ce destinderi ritmate, într-un cuvânt – în poe- se revarsă lin / peste ochiul nesomnului / me ce reuşesc să afunde aparenţele în cea sunt gândul reîntors / în lăcaşul cu aură / mai adâncă taină (Curriculum, p. 49): „deşi de smoală grizonată.” nu sunt decât femeie / sunt / sunt / nu Aşadar, odată ajunşi în largul poeme- sunt / (aceasta-i întrebarea?) / sunt totuşi lor din cuprinsul dat, cititorii se raliază / sunt altfel / sunt nu ştiu cum / sunt totuşi acestui firesc îndemn de evadare în alte altfel nu ştiu cum.” lumi poetice, erotice, intelectuale, conce- Neîntârziat, ca să nu vă derutez cu pute de scriitoarea noastră (Viaţa mea în acest început, vom răsfoi împreună cu- semicerc, p. 14): „viaţa mea în semicerc / prinsul recentului volum de poezie, inti- aşteptarea mea este altfel / în octombrie tulat imperativic – Acum3, scos de autoa- păpuşesc / foi căzute de arţar / în noiem- rea noastră la Editura „Tipo Moldova” (Iaşi, brie îmi sprijin văzul / de scheletele gri 2013). Graţioasa carte de poeme seamănă ale arborilor / în decembrie mă retrag în umbră / lăsându-ţi lumina orfană / ianua- 3 ŞLEAHTIŢCHI, Maria. Acum. Iaşi : Ed. Tipo Moldo- rie februarie martie / în martie încep să te va, 2013. 162 p. (Col. Opera omnia. Poezie con- iubesc / cu toate celelalte luni / ale anului.” temporană). ISBN 978-606-676-175-8. Sau în enigmaticele strofe din poemul Tă-

272 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) cere (p. 30): „renunţ să pătrund / în esenţa de parc-ar întinde pe-o bucată de pâine / primară / a cuvintelor / această procedură unt untură magiun / unge boldeşte apoi / etimologică / mă plictiseşte / adun cuvin- iarăşi unge / muind lopăţica într-o călda- tele mele / pe unele mi le împrumută alţii / re cu apă / se frăsuieşte / c-o doare capul să fac din ele culcuş tăcerii.” şi gâtul / şi mâinile din umeri îi cad / bate Cei mai atenţi vor descoperi că Ma- bine ungherele / face cu-atenţie muchiile ria Şleahtiţchi este o poetă care picură în / la uşi şi ferestre / nu trage nimeni-n tot multe din poemele sale deosebite oscilaţii satul deschisuri mai frumoase ca mama / inerente ale rusticului, unde ea, autoarea, casa noastră e nouă / miroase bine / a var caută clipe de linişte, de atmosferă idilic proaspăt / supt voluptuos de lutul / cu patriarhală (Pastorală, I, p. 15): „în nopţile paie cu pleavă cu balegă.” cu lună plină / stau la umbra unei monste- Revenirile multora în peisajul natal, re / cu frunze mai late decât palma / de om capătă semnificaţia unui mit, a cărui muzi- mă ghemuiesc în cerga / de lână de oi de că gravă şi tainică poeta Maria Şleahtiţchi departe / simţindu-le mirosul şi / căldura a deprins s-o perceapă încă din anii copi- ca în copilărie / când mama ne dădea de lăriei. Şi confesiunea continuă în termeni scărmănat / lână împărţind-o în două / să fără echivoc (Dincolo, p. 134): „(– Mamă, nu ne batem eu şi soră-mea / behăitul lor unde-i mătura de stuf, / Cea cu coada-nve- blând se apropie lin / le văd lingându‑şi lită-n-ciorap-de-capron, / De la nana Vera? mieii / aud ţâjâitul laptelui în strungă / / Ia vezi, nu-i dincolo…) / dincolo de prag şi sorb izul dulce de urdă şi zer / de pe mu- dincolo de poartă / de dealul orizontului / chie de stâncă / tălăngi singuratice – corul crestat cu pături / dincolo de aer de stele meu antic – / îngână un cântec de leagăn / de lună / «Păi să ştii că asta-i bună, / Pân’ la pentru insomnia adunată la / poalele unei stele, pân’ la lună. / A zburat în bolt-albas- monstere.” tră / O fetiţă de a noastră. / Valea, Valea, Va- O impresionantă reculegere a poetei lentina / Una-mi este ea, hăi! / Valea, Valea, este pictată şi în liniştea tainică a satului, Valentina, / Prima rândunea.» / dincolo de rechemându-ne să redescoperim adevă- păstaia salcâmului / ce-o sună vântul a ger ratele valenţe (Lut, p. 138): „I. lut cu paie / de coaja scrijelită de vreme / a celor doi / două perechi de cai / goniţi de zor cu arţari de lângă gârlici / dincolo de gustul biciuşca / bagă-o gireadă de paie / într-o de miez de nucă verde / despicată cu cuţi- grămadă de lut / stropită cu apă / frămân- tul / de floarea zarzărului / sub care mi-am tată din greu / călcătura acoperită cu paie îngropat primele jucării / dincolo de azi şi / asemenea unei dospeli cu făină / se lasă de mâine / dincolo de eternul ieri / cu mâi- pe noapte / se odihneşte lutul / se-mlădia- nile calde ale mamei / şi şapca tatei sălta- ză paiele / pentru claca de-a doua zi / II. lut tă pe frunte / dincolo de-aici şi de-acum / cu pleavă / căldură de iulie dogoare / în «Cu mâinile zilele-ţi adaogi, / Cu ieri viaţa câmpul de după uscătorii / se treieră grâul ta o scazi.” / dincolo de mine dincolo de / pe sub paiele-adunate grămadă / găsim eu / dincolo de tastatură, de litere / e şi ea moviliţe de pleavă / curată uscată / bună ştearsă pe jumătate / de şuieratul ascuţit de uns cu lutul de-al doilea / III. lut cu ba- al unei curele de transmisie / dincolo de legă / făţuim / ungem cu lut cu balegă / geamul întredeschis / dincolo de gând şi pereţii din casa cea mare / şi podul / care de vis / de cuvinte şi propoziţii şi texte / drept şi fără corzi / pare imens / cărăuşi de dincolo de fire dincolo din cale-afară / din- lighene cu lut / eu şi sora privim de jos / colo de tot şi de toate / dincolo de dincolo cum mama urcă pe-o schele / unge / uşor / (– Ia vezi, caută… / Ai găsit-o? / Este?...)”

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 273 BiblioPolis PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN

Cât lirism congenital în acest poem al au- Reţinem din această caracterizare mai toarei! cu seamă ideea regretului. Trebuie să recu- Însă notaţia lirică a acestui volum dez- noaştem că poeta reuşeşte să domine şi să văluie şi deosebite sensuri ale creaţiei Ma- depăşească recuzita tradiţionalistă, prin- riei Şleahtiţchi. Sentimentul erotic e spo- tr-o realizare de modernizare evidentă şi vedit fără clamări şi artificii spectaculoase. esenţială a poeziei feminine. Iubirea este pentru poetă – care, în fond, e Lectura versurilor din volumul Acum una sentimentală – prilej de adoraţie stade Maria Şleahtiţchi, la care ar fi de adău- tornică, chiar şi atunci când i se refuză (Târ- gat şi altele, confirmă ideea că ipostazele ziu, p. 17): „târziu / de tot târziu / paşii tăi / stilistice în care mai dăinuie impulsurile monolog nocturn / rostit caligrafic / când cu rădăcinile îndepărtate de tradiţiona- timpul îşi bate / acul pe loc / vor găsi aş- lism mai sunt încă convingătoare în poe- teptarea mea / despre care-ţi spuneam că zia actuală şi capătă, uneori, aspecte din / e altfel în chip de felină-mblânzită / ea va cele mai neaşteptate, iar autoarea noastră, sălta de pe o urmă / pe alta adulmecând chiar dacă renunţă la orice model de nara- / cu nările-i fierbinţi / mesaje sonore / vi- tivitate, în poezia sa, ca în realitate, rămâ- braţiile aerului / păturit al / odihnei.” Sau şi ne a fi destul de originală. mai semnificativ în Renunţ generos (p. 19): „o urăsc pe-această femeie / separ globu- Proza ce te îmbie la lectură lele sângelui / pe cele roşii mi le iau mie / în punga de irişi întunecaţi / strecor smoa- Cineastul şi dramaturgul Mihai Ştefan la părului / moale şi drept / renunţ generos Poiată este mereu completat de prozato- / la riduri şi fire cărunte / îmi iau aluniţele rul confesiv. Fenomenul neobişnuit în lite- manichiura / silueta / picioarele lungi / da! ratura noastră (literatura română basara- femururi zvelte / să nu le uit! mirosul pielii beană), unde incidenţa gustului public şi a să iau / spune-mi dacă tot o mai iubeşti?” gustului critic se produce rar, a adus prozei Poeta gustă din plin intimitatea clipelor… scurte, nuvelei şi schiţei mai curând preju- şi acceptă, cu zâmbetul resemnat al ma- dicii. Şi iată că Mihai Ştefan Poiată vine în donelor şi cuvintelor grave de reproş pe faţa cititorului, dar şi în lectura atentă a criticilor literari, cu volumul Bereta albă din care ar vrea să le strige iubitului bănuit de 4 infidelitate (Tu n-ai văzut niciodată marea, autobuzul expres (Ed. „Tipo Moldova”, Iaşi, p. 111): „priveam cu ochii tăi marea / mă 2013). regăseam în albastrul ei / ca în privirea ma- Cuprinsul volumului poartă structura ternă / cu adâncurile ei tulburi nedesluşite unui anumit model pe placul tuturor, de- / zbuciumul valorilor îmi amintea / setea oarece autorul se dovedeşte a fi un proto- ta fără comparaţii şi epitete / zăcând sfârşi- tip creator obiectiv de personaje. Aceste tă lângă picătura de apă / marea cât marea proze sunt deosebite pentru câte obiec- şi sărată cât ea / de pe litoral verdele us- tive urmăreşte deliberat şi care fac parte, cat / mă privea cu ochii paterni / înţelepţi aş spune, din programul autorului, dar şi şi trişti / tu n-ai văzut niciodată / nisipul pentru o seamă de caracteristici, atribuite umed vântul / valurile cerul norii / tu n-ai ale neprevenirii, ale unui fel de a fi ce-şi văzut niciodată marea / singură pe mal / imprimă modelajul, cu sau fără ştiinţa ori am acelaşi dor / după tine mă iau / spre tine alerg / marea mea / albastră şi neagră 4 POIATĂ, Mihai Ştefan. Bereta albă din autobuzul şi verde / şi galbenă.” expres. Iaşi : Ed. Tipo Moldova, 2013. 358 p. (Col. Opera omnia, Proză scurtă contemporană). ISBN 978-606-676-272-4.

274 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) vrerea prozatorului. Nu vom destule pagini ne conving, ne discuta încă dacă în toate ca- intrigă sau chiar nemulţumesc zurile se ajunge la rezultate ar- (pe unii!), ele nu-şi pierd prin tistice neîndoielnice, deoarece aceasta calitatea de a favoriza cum menţiona neconformistul cunoaşterea şi definirea des- scriitor Serafim Saka: „Mihai coperitorului: „Ai sentimentul Ştefan nu vrea să ne frapeze cu că orice îi nimereşte sub ochi subiecte din cale afară de tari, este imediat supus vivisecţiei, nu vrea să se încaiere cu ceea demontajului – curat că actul ce socoteşte că nu-i de încăie- compunerii şi „componării” se rat, nu vrea să se prefacă că ştie face sub ochii tăi. Aş zice, aces- ceea ce nu are de unde şti, nu ta e harul lui Mihai Ştefan? Sub vrea să trăiască realităţi pe care privirile tale de cititor să reu- nu le-a trăit.” şească a-ţi demonstra meşteşu- Dar chiar admiţând (o alternativă mai gul de a crea, mai bine zis, de a săvârşi actul dezavantajoasă, dar mult mai realistă) că creaţiei” (Vasile Vasilache). eşecul nu-l înconjură, ba face parte con- Majoritatea textelor din volumul Bere- stitutivă de efortul său de înaintare, sigur ta albă din autobuzul expres, de Mihai Şte- că Mihai Ştefan Poiată şi-a câştigat de mult fan Poiată, ar putea fi încadrate, de fapt, şi dreptul, iar ultimele sale cărţi (precum este într-o zonă limitrofă, eventual între poves- Rock-ul, „Noroc”-ul & noi, Ed. ARC, Chişinău, tirea şi nuvela de tip memorialistic. Multe 2013, 272 p.), i l-au consolidat, de a putea fi din întâmplările, înnădite după principiul perceput de cititor şi de critica literară ca o povestirii (adică mai puţin selectiv şi, în natură, prin ea însăşi demnă de interes, un special, mai puţin structurat ca în schiţă mod aparte de afirmare, reprezentând o sau nuvelă), îi sunt comunicate cititorului spiritualitate şi un tipar psihosomatic mai în stilul relatării epice directe, caracteristi- rar întâlnit la structuri similare (cel puţin în ce îndeosebi prozei de confesiune. acest spaţiu estic al literaturii române), în Căutând proza în orice lectură, cum acelaşi grad de relevanţă. spune un critic aparte de la România lite- În acest început de mileniu trei pe ci- rară, cititorul are tendinţa să treacă mai re- titorul atent îl interesează scriitorul în ace- pede peste anumite fragmente sau chiar eaşi măsură cu omul, deoarece în cazul său să eludeze părţi sau aspecte care nu ţin de prozatorul nu e nici pe departe experimen- acţiune. Alt chip de deformare, mai subtil, tatorul spilcuit şi detaşat şi nici problema- este acela de a epiciza lectura, de a con- tizantul camuflat în spatele deosebitei sale strui epicităţi inexistente în text. Mihai Şte- maşini de citit şi de cernut (citeşte – însce- fan Poiată îl supune pe cititorul de epicităţi nate!) gânduri, ci angajează de fiecare dată unor veritabile torturi, cerându-i, – ba nu! – nişte inerţii foarte concrete, asemenea unor obligându-l să citească încet, pe aşezate, lutişuri albe care trebuie împinse, urnite, şi filă cu filă şi rând cu rând, ca pe vremea chiar urnirea aceasta, cu prilejul prozelor, în narghilelei şi a ceaiului de după amiază… actul elaborării, devine un element intens În strategia textului oferit de autorul nos- definitoriu. Cu alte cuvinte, cineastul, dra- tru este un joc cochet – ludic şi ironic – de maturgul Mihai Ştefan Poiată, implicat tot amintiri, amânări şi refuzuri, promisiuni şi mai mult în aventura scrierilor din urma – decepţii şi, din când în când, de satisfacţii prozei şi… confesiunii –, nu ne este câtuşi fugitive, echivoce. În cuprinsul volumului de puţin indiferent, iar dacă artisticeşte Bereta albă din autobuzul expres Mihai Şte-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 275 BiblioPolis PROCESUL LITERAR CONTEMPORAN fan Poiată lasă, ca din neatenţie, doi nas- scop anume: schimbarea paradigmelor ju- turi descheiaţi la toate prozele sale, atât decăţii de valoare! cât cititorul să poată întrezări farmecul Autoarea este foarte străină afirmaţiei promis al acţiunii confesive. că unii critici literari scriu, în primul rând, Dar dacă imprudent ca un curtezan pentru sine, concomitent e sigură pe ca- grăbit cititorul dă să apuce cu mâna firul pacitatea de sesizare şi în sensibilitatea re- acţiunii, povestea se deşiră, se destramă: ceptivă, scrisul tinerei noastre cercetătoa- iluzia dispare. Ironia din povestirile lui Mi- re are rezistenţa unui castel de epocă. Pot hai Ştefan Poiată defineşte statutul ambi- greşi, dar există limite pe care le simt şi al- guu al unei naraţiuni ce-şi denunţă, la tot tele le intuiesc. Însă, fără ferma convinge- pasul, caracterul iluzoriu. re că operele literare trebuie trecute prin Nu voi da exemple, şi o fac destul de hârtia de turnesol, pentru a se expune în conştient, astfel invitându-te, dragă citi- structura lor intimă şi în conţinutul exact torule, să citeşti şi să reciteşti aceste deo- al importanţei lor, actul critic e zadarnic. sebite texte, deoarece: „Cu această proză De unde şi argumentul forte prin care Ma- intrăm de-odată în alt mediu. Nu ştiu dacă ria Pilchin îşi coagulează intenţiile argu- e vorba despre probleme mici, cum afir- mentat într-un cuvânt din partea autoarei: mă unii. Mihai Ştefan are harul de a naşte „Arta analizei literare e infidelă, iată de ce şi caractere. Şi aceasta e esenţialul” (Aureliu apar zone textuale refractare la orice anali- Busuioc). Iar Bătrânul Poet nu arunca vor- ză literară. În faţa paginii alterităţii scriptu- be-n vânt. rale, a unui Alter (L)ego, înţelegi că un text poate fi criticat, dar niciodată egalat. Ast- Acribia „pragurilor critice” fel, am fost nevarencooiţi să ne adaptăm permanent la natura textelor lecturate, la în extensor firea heterogenă a lui Homo literarius, de Maria Pilchin este o tânără cercetătoa- aici şi varietatea celor expuse. Nu putem re literară, care-şi consacră nopţile albe invoca un patetic zel literar în paginile ce cuvântului scris alături de alţi colegi de urmează. Textele de mai jos nu sunt nimic la Institutul de Filologie al altceva decât mărturia pusă Academiei de Ştiinţe a Mol- în pagină a unui stil de via- dovei, dar acţiunile ei – cro- ţă, o viaţă textual-lecturală. nicile literare, publicistica, Cartea invită la lectura lectu- eseurile – nu pot fi plasate rilor, o formă contemporană atât la nivelul simplei înre- a trăirii livrescului. În cadrul gistrări şi comentări a fap- timpului creat de lectură ne tului literar din acest spaţiu simţim recreaţi aidoma unui cultural (şi literar) românesc, Golem din Cabala. Experien- cât, mai ales, în direcţia in- ţa personală în ale cititului, fluenţării lui directe, nemij- dresată în lecturi succesive, locite. depăşeşte însă acel orgoliu Cuprinsul volumului primar al inteligenţei şi în- Praguri critice5 (Tipo Moldo- clină totuşi spre un dialog va, Iaşi, 2013) urmăreşte un cultural prin intermediul textelor.” 5 PILCHIN, Maria. Praguri critice. Iaşi : Ed. Tipo Mol- Modul selectat de autoarea Pragurilor dova, 2013. 318 p. (Col. Opera omnia. Publicistică de a înşirui eseurile sale conform acestui şi eseu contemporan). – ISBN 978-606-676-244-1.

276 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) cuprins, a dorit în chip vizibil să ofere un Marele Joker. Eseuri literare, carte apărută tablou veridic al procesului literar contem- recent la Editura „Prut Internaţional”. poran din Moldova de Est aflat într-o deo- Aşadar, cronicarul, criticul de întâm- sebită interferenţă cu cel din Ţară, iar dacă pinare şi cercetătorul literar are nu numai partizanii modernităţii ar fi primit replica o funcţie de acarisaj cultural, ci şi una de din imediata apropiere a contestărilor lor, orientare în imponderabilele operei litera- impresia ar fi fost şi mai… dialectică. Dar re. E deopotrivă un arbitru şi un ghid de cercetătoarea a procedat corect, hotărând încredere. Fără el toate cărţile ar fi excepţi- să fie imparţială, din respectul pentru o onale, ceea ce înseamnă că n-ar mai exista, minimă sistematizare. Ar mai fi fost o so- în fapt, cărţi excepţionale… luţie, ocolită desigur pentru simplitatea Maria Pilchin este autoarea care scrie ei, dar nu fără avantajul unei alte ordini, despre cărţi, autori, curente literare etc. nici ea mai puţin semnificativă; gruparea exact aşa cum crede şi simte. Fiind con- tuturor textelor, inclusiv a publicisticii, pe ştientă că, bunăoară, relaţia cu tradiţia autori ce se asociază prin centrul de gre- sa, cu sinteza necesară a poziţiilor ce se utate al poziţiei pe care o adoptă, dincolo opun, dar nu se exclud, eventuala substi- de orice diferenţe de nuanţe. tuire a termenului periodizării, irelevant Maria Pilchin nu scrie niciodată pen- din punct de vedere estetic, aşa cum este tru autori, ci despre ei, unii se pot extazia postmodernismul, prin acela de manie- sau…, sau se pot indispune de cronicile rism, în sensul lui Curtius şi Hocke, în fine, care le sunt dedicate. E problema lor! – alte paradigme complicate, vor fi reluate cum îi place autoarei să zică. În cazul când de tânăra cercetătoare şi atent analizate, criticul e onest, vina (în ordinea esteti- fapte care în lumea discuţiilor literare le că!) se află în altă parte. Aceste variaţii de găsim potrivit a le numi – inflaţie herme- umoare arată până la urmă tocmai impor- neutică. tanţa activităţii critice, şi vai de capul croni- Exprimăm autoarei cea mai aleasă carilor literari ale căror opinii nu provoacă mulţumire şi recunoştinţă intelectuală. nicio reacţie! Roadele muncii sale se vor vedea mai bine Spre deosebire de oamenii care pre- abia de acum înainte. feră să se îmbete cu apă rece, autoarea Salutabil e şi faptul că din acest volum noastră, de pe poziţia unui critic literar, nu lipseşte nicio necesară doză de pasiune poate vedea ponderea reală într-o oglindă intelectuală şi de dăruire dezinteresată în curată, fiind lucidă că poate trage anumite serviciul unui simplu, dar dificil şi intransi- învăţăminte din unele obiecţii care-i sunt gent, ideal ştiinţific. aduse, conturând alte şi noi opinii din re- Vitalie RĂILEANU, zervele (argumentate!) pe care cărţile ei le critic literar provoacă, uneori şi ludic, ca în De mână cu

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 277 BiblioPolis

ALȚII DESPRE NOI

O REVISTĂ A SPOVEDANIILOR CURATE

[…] Dragă Vlad, plănuiesc scrisoarea re, specială, pentru tine: să nu laşi să ţi se asta – ca una de mulţumire şi de răspuns împuţineze bunătatea, modestia, discre- imediat – de când am primit cărţile şi re- ţia, delicateţea – ştiu, ştiu, calităţi cu totul vistele de la tine, cu dedicaţii calde şi mă- nepractice, neavantajoase în societatea lui gulitoare. Numai că imediatul meu s-a homo homini lupus – însă ţi-ai câştigat un lungit, iată, până în decembrie [...]. Totuși, loc, în primul rând de scaune al vieţii cul- în comparaţie cu ritmul unui legendar căr- turale, atât de solid, încât îţi poţi îngădui turar, al meu aproape că mă absolvă de luxul şi riscul de a ţi le păstra întregi. delictul de întârziere (citeşte „impoliteţe”), Înainte de a merge mai departe, vreau zic şi eu, sperând că te-am îmbunat cu să-ţi mulţumesc pentru ce spui şi ce scrii mica mea „diversiune”. Ce să fac, dacă am despre mine. Şi pentru că ai înţeles ceva, un stil de lucru „pe îndelete”, dacă lectura din alcătuirea mea, la care ţin mult: anu- textelor dense din BiblioPolis nu-i una de me că interesul personal înainte de orice, motto, dacă programul domestic… – gata, vanităţile, ambiţiile, veleitarismul, încrân- mă opresc, ca să nu ajung la vorba franţu- cenarea de a ieşi în faţă nu-mi stau în fire. zului, că cine se scuză se acuză. Dacă nu m-au încercat ele atunci, când ar Am citit ce mi-ai trimis cu interesul fi fost în avantajul meu, ce să caute acum, dintotdeauna, uneori şi cu un nod în gât: când vârsta mă aşază dincolo de bine şi de volumul omagial al Leonidei Lari, revistele pe care le-am luat în ordinea cronologică a apariţiei lor, de la care nu mă abat, din nevoia de continuitate şi de evitare a riscului de a nu mai reveni la exemplarul sărit. BiblioPolisul cu numărul 2 a fost un şoc pentru mine! Nu înţeleg cum, în atâ- ta timp, în care cred că ne-am şi văzut, n-am primit un semn, o aluzie, un cât de mic apropo la condiţia ta biologică de „şai- zecist”! Ce pot să adaug, la atâtea cuvinte frumoase, ce ţi-au fost spuse şi scrise? Mă rog la Atotputernicul, având-o alături, în urări şi în afecţiunea şi preţuirea pentru tine, pe Alina, nepoata mea din Canada, să te ţină sănătos, să te ferească de rele, să-ţi ocrotească puterea minţii, căldura inimii, rectitudinea caracterului, generozi- tatea cu care te dăruieşti şi te risipeşti în alţii, ţinându-le spatele, ca un contrafort de autoritate intelectuală, de dragul şi în apărarea limbii române. Şi mai am o ura-

278 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) rău, mă ţine deoparte de la larma cacofo- mă, acordându-mi, în compensaţie, gradul nică a lumii înconjurătoare şi îmi dă liber- de profesoară universitară! (Te pomeneşti tatea de a-mi alege oamenii de proximita- că nici măcar nu mă avea în vedere pe te sufletească după unicul criteriu, că mi se mine!) Că mi-a găsit o coautoare, de care potrivesc... n-am ştiinţă, fiindcă n-a vorbit în seara Revin la subiect şi, ca o consoră de lansării, aşa cum scrie Ion Coja, cu atât mai breaslă ce-ţi sunt, vreau să-ţi spun urmă- bine, important este să triumfe ideea, să toarele: aţi făcut din BiblioPolis o revistă- fie susţinută de cât mai mulţi! Să devină „beton”, un îndrumător de largă cuprin- larg populară – asta este principalul! – dere – biblioteconomie, idee naţională, şi atunci sunt gata să renunţ la pater- cultură, viaţă literară, viaţă artistică, viaţă nitatea ei. Cât despre noi, „profesoarele pur şi simplu – şi ai amprentat-o puter- universitare”, nu facem decât să adeverim nic [...]. Nu-i nici o (detest sudura nicio!) o altă cunoscută zicere franceză: „Marele noutate, ai mai auzit-o, de la mine, de la spirite se întâlnesc!” alţii. În plus, pentru mine, BiblioPolis, prin Ce surpriză, întâlnirea ta cu Nicu Cea- felul cum panoramează oameni, locuri, uşescu! Eu l-am socotit victimă a veleită- evenimente, subiecte, fapte de viaţă (şi de ţilor dinastice ale părinţilor săi, cred că în moarte) şi fapte de carte etc., etc., prin fe- alt mediu ar fi fost un om de treabă. Mă lul cum anulează pe aici şi pe acolo, pune gândesc cu silă la cei care au profitat cât umărul la facerea universului aceluia prim, au putut de pe urma lui, când era călare scump, neuitat, etern (pentru trecătoarea pe cai mari, pentru ca, în focul lui decem- de mine) al României Mari, în care sufle- brie ’89, să-i aplice (televizat) „lovitura tul meu a rămas difinitiv. Amplul reportaj de măgar”, ca în fabula cu leul (căzut) şi despre pelerinajul cu lansarea cărţii Cotul măgarul (oportunist). Aştept cu interes Donului... este un bun exemplu, totodată să citesc discuţia ta de taină cu N.C., ne-ai o demonstraţie de virtute găzetărească, în promis-o! afară de faptul că a fost un tur de forţă! Să Declaraţia ta de dragoste faţă de Maria găseşti, pentru acelaşi subiect – dar ce su- Tănase, făcută „ca într-o spovedanie cura- biect, e drept – atâtea nuanţe, atâtea par- tă” (fragment de vers dintr-o poezie veche ticularităţi definitorii, atâtea reacţii ome- a lui N. Dabija, închinată lui Al. Mateevici) neşti distincte, şi să le uneşti în cuget şi în este cel mai frumos omagiu adus Măiestrei, simţire! Şi încă: să-mi faci şi mie loc frumos în acest an, triplu al ei, 2013. L-au citit cu în- în rândurile lui, vestind lumii cititoare că cântare şi copiii mei din Canada. am lansat ideea cu „Şcoala Basarabeană”!... Mi-ai răscolit încercata sensibilitate cu Mă mândresc cu asta şi visez la ziua când cele scrise despre Valeriu Gafencu (am un conceptul va intra în istoria şi conştiinţa tricou imprimat cu chipul său mucenicesc); naţională. Dacă ce spun aduce a laudă, despre profesorul Gheorghe Buzatu, pe apelez la Teodor Mazilu, marele, regretatul care l-am cunoscut bine şi i-am admirat satiric, şi la celebra sa „cugetare”: „Înţeleg statornicia crezului, a convingerilor, plătită să fiu modest, dar să se ştie!” Înţeleg şi eu greu; despre Dumitru Ciobanu care, prin că trebuie să fiu modestă, dar să se ştie diminutivarea numelui tău, te-a ridicat la că ideea cu „Şcoala Basarabeană” îmi rang înalt: Vlădică eşti, Vlad Pohilă! aparţine! Sincer, m-a mirat şi m-a necăjit, Un cuvânt special despre rubrica pe în excelentul articol al dlui prof. Ion Coja, care o consacraţi celor plecaţi, mărturii opţiunea lui de a mă ţine în anonimat, deşi de petrecere pe drumul din urmă, ca nişte ar fi avut pe cine să întrebe cum mă chea- mici, sfâşietoare capitole de istorie literară.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 279 BiblioPolis Alții despre noi

Un bob zăbavă (pitorească expresie fo- doar că sunt scrise consistent, într-o fru- losită cândva de ghicitoare!) pentru două moasă limbă românească. Cât priveşte nume (pe lângă altele, pentru care îţi mul- conţinutul lor – repet, indiscutabil, solid ţumesc) revelate, recent, mie, de BiblioPo- şi important pentru publicaţia unei mari lis. Biblioteci –, pur şi simplu nu pot să mă Steliana Grama, copila care a îndoliat exprim. Chiar dacă nu e defel nouă, din literatura română prin plecarea ei în 2006 păcate, ştiinţa bibliologiei e ceva care mă (am dedus), când s-a repetat tragedia depăşeşte... uman-literară din 1956, an marcat dureros Înainte de a pune punct scrisorii, te de moartea lui Nicolae Labiş. Câţi ani avea, felicit pentru Premiul „Biblos”. Aşa păţeşti când i-a venit ideea unui titlu extraordinar, dacă stăpâneşti arta de a pasiona pe citi- ca Memoria sugativei? O vorbă de alinare, tori! Apoi, repet declaraţia că eşti o achi- doamnei Claudia Slutu-Grama, în veghea ziţie dragă şi preţioasă pentru mine. La ei neostoită întru menţinerea memoriei vii fine îţi urez: Sărbători fericite! Să petreci a Steluţei noastre. frumos Crăciunul! În 2014 şi în mulţi ani În altă tonalitate: Ionel Căpiţă, dom- înainte, să fii sănătos, împlinit, să menţii re- nul cel neînfricat, ca un erou de capă şi vista BiblioPolis în raftul cultural-publicistic spadă (în rostirea adevărului) pe care o privilegiat, în care ai aşezat-o! mânuieşte cu eleganţă şi necruţare. Afe- Afecţiunea Iuliei SCUTARU rim, domnule Ionel Căpiţă! Pour la bonne bouche, îl felicit, îl îm- P.S. Scuză-mi scrisul şi hârtia. Mi-a fost brăţişez pe bravul nostru Vasile Şoimaru drag caietul de dictanto, cum se numea, pentru studiul despre Rosia Montana. Este pe vremea mea şi până când s-au schim- un manifest puternic spre salvarea acelui bat vremurile, caietul cu paginile liniate foarte scump – în toate sensurile – patri- orizontal. Totuşi, oricât m-aş scuza, nu pot moniu al nostru românesc. Sărbători ferici- să nu recunosc că am fost prea neproto- te lui V. Şoimaru! Sărbători fericite Doam- colară în formă, neonorând cum se cuvine nei Lidia Kulikovski! Și altor, dacă mă mai genul epistolar, de a cărui dispariţie rămân ştie cineva, la voi, în redacţie ori pe lângă neconsolată. Şi încă una... Cu prima ocazie, ea, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”! te rog să-mi aduci o plăcintă de la doamna Sper să nu se supere doamnele autoa- Ala Glavan! re de studii teoretice – am putut observa I[ulia] S[CUTARU] (hai şi) C[RISTEA] BIBLIOPOLIS, PLIN DE ÎNVĂŢĂTURI Aş vrea să fiu înţeles clar şi corect că, exprimare liberă a opiniei, sub o formă în punctul de plecare al acestui material – scrisă. revista BiblioPolis (nr. 3 / 2013; director Li- Cred că revista vizează în prim-plan dia Kulikovski, redactor-şef Vlad Pohilă), bibliotecarul, ca om zidit între cărţi, şi bi- pe care am citit-o fugar şi selectiv –, nu blioteca, acea instituţie publică unde se voi face şi nici nu voi mima vreo analiză păstrează şi se depozitează istoria gândirii critico-literară inovatoare, pentru că nu-s umane, care însă nu-i înlătură de la lectură competent, nu încerc să-mi proiectez o şi documentare pe simplii diletanţi, aşa ca autoafirmare publică-vizibilă, prin care mine. să atrag o şchioapă de respect mai mare, Rămân ancorat în câteva articole, care ci, pur şi simplu, îmi folosesc dreptul la întregesc pentru mine scopul acestei revis-

280 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) te de a mă face să gândesc. În acest sens, la că, deoarece în Basarabia, aşa cum spunea p. 153, criticul Andrei Ţurcanu afirmă şi, în şi regretatul Grigore Vieru, „revoluţia s-a acelaşi timp, detestă că suntem nişte „frac- făcut cu poezie şi cântec, cu icoane şi cu turaţi”: „jumătate români – jumătate mol- făclii aprinse” [p. 121]. doveni, jumătate sovietici – jumătate eu- Ies din această ecuaţie şi mă interca- ropeni, jumătate punct – jumătate virgulă, lez în alta, mai picantă: arta plăcintăriei [p. jumătate gravizi de ideea unei istorii mari, 164-171]. După ce am citit acest interviu, jumătate – avortaţi de o istorie ingrată”. m-am gândit, fără a ezita, că Republica Acum, stau şi reflectez. Eu sunt cetă- Moldova este o rezervaţie naturală, în care ţean al Republicii Moldova. După buletin cea mai mare parte din oameni se hrănesc şi paşaport. Nu locuiesc de mult aici – de cu plăcinte umplute cu iluzii, beau lapte numai 24 de ani. Limba nativă – cea româ- cu miere, merg la festivaluri dedicate mă- nă. De balada Mioriţa, cu oile ei bucălăi şi rului, cartofului, vinului ş.a.m.d., iar serile stâna cu tizic, nu mi-e dor. Îmi plac oare se lungesc pe saltele Dormeo... deputaţii demagogi din vârful piramidei? Ultimul popas îl fac la textul doamnei Dar poporul fanatizat într-un moldove- conf. univ. dr. Lidia Kulikovski despre Stu- nism incurabil? Nu, dimpotrivă, îmi suscită denţii de nota 10 [p. 23-34]. Raportez su- o emoţie repugnabilă. Deci, eu nu-s mol- biectul la propria persoană şi răspund ne- dovean. Mai mult, sunt moldofob!... gativ şi net că nu sunt un student de nota Continui pe aceeaşi undă de idei, elec- „zece” şi nici nu râvnesc o asemenea marcă trizată de identitate, din perspectiva ling- pe care tre’ s-o justifici, nu?, prin nişte cali- visticii, pe care o abordează şi Ionel Căpi- tăţi; or, eu mă pot lăuda doar cu neajunsu- ţă în Inima neamului – limba. O realitate rile mele. Nu intenţionez să fiu un deştept biologică cu profund impact psihologic, ca superboy-i care îşi îmbracă chiloţii pes- trecut abraziv prin râşniţa antiromânească te pantaloni, ci, pur şi simplu, să devin un şi care este o dilemă mai veche şi drama- cetăţean cumsecade, ce își cultivă simţul tică, căreia eu, unul, nu pot să-i trasez niş- datoriei şi răspunderii, încercând să le facă te graniţe tranşante precum sunt cele din faţă într-un mod onorabil. geografia politică. Şi de cât timp mai avem Victor HADÂRCĂ, nevoie pentru a ne lepăda de o mentalita- student, anul I, Jurnalism, Universitatea te obedientă şi pasivă, care permite unui de Stat „Alecu Russo”, Bălţi grup etnic să-şi creeze o regiune autono- (După Sintagmele, revistă elaborată mă, cu limbă aparte, cu statut special şi să de Ghenadie Nicu, la US „Alecu Russo”, ne arate pumnul? Înclin să cred că acest Bălţi, decembrie 2013) popor este acoperit de o melancolie bibli-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 281 BiblioPolis

IN MEMORIAM

EUGENIU GREBENICOV A REVINIT ACASĂ… PENTRU TOTDEAUNA A încetat să bată ini- tor tânăr cercetător a fost ma celui care a fost Euge- recomandat să-și conti- niu Grebenicov – savant nue studiile la doctoran- notoriu de talie internaţi- tura aceleiaşi prestigioase onală, român de origine instituţii de învăţământ basarabeană, patriot al superior din URSS. plaiului nostru, cu care Teoria ecuaţiilor dife- se mândrea enorm Repu- renţiale şi mecanica neli- blica Moldova, România, niară, în particular, dina- comunitatea internaţio- mica cosmică au devenit nală a matematicienilor, a preocupările esenţiale de astronomilor etc. Aşa s-a cercetare ale tânărului sa- întâmplat că destinul l-a Eugeniu Grebenicov vant: la 25 de ani devine dus departe de meleagul (20.01.1932 – 29.12.2013) doctor, iar la 35 de ani – natal – în metropola rusă, doctor habilitat în ştiinţe la Moscova, unde a studiat, şi-a făcut doc- fizico-matematice. Rezultatele sale ştiinţi- toratul şi a activat întreaga sa viaţă în ştiin- fice s-au materializat în 30 de monografii ţă, devenind un nume de referinţă printre şi circa 400 de publicaţii. Eugeniu Grebeni- savanţii ruşi şi nu numai. cov a lucrat alături de mari matematicieni De unde a pornit în lume Eugeniu Gre- sovietici, care au asigurat realizarea zbo- benicov, care glie mănoasă l-a alimentat rurilor cosmice. Unul dintre remarcabilele cu seva sa, cu energie şi talent, ca să de- sale rezultate a condus la revoluţionaliza- vină la un moment al vieţii sale Asteroidul rea metodei de calcul a orbitelor navelor „Eugeniu Grebenicov” în sistemul solar?! spaţiale. O contribuţie deosebită a adus S-a născut la 20 ianuarie 1932 în s. Slobo- savantul moldovean şi la dezvoltarea teh- zia Mare, judeţul Ismail, azi raionul Cahul. nicii de calcul performante. Tatăl său fiind preot, iar mama (născută la Profesorul E. Grebenicov a creat o ve- Galaţi) – învăţătoare, i-au cultivat de mic ritabilă şcoală matematică – a crescut şi a copil dragostea faţă de oameni şi de carte, educat peste 40 de doctori în ştiinţe, care pe care le-a păstrat toată viaţa. În 1938 pă- astăzi lucrează în mai multe state ale lumii. rinţii sunt transferaţi cu serviciul la Cahul Este mare numărul studenţilor şi al tineri- şi aici, în 1949, absolveşte şcoala medie lor cercetători din Republica Moldova, pe nr. 2. În acelaşi an, Eugeniu a fost admis la care compatriotul nostru i-a îndrumat, i-a Facultatea Mecanică şi Matematică a Uni- încurajat şi i-a susţinut cu toată ardoarea versităţii „M.V. Lomonosov” din Moscova. sufletului său. Acum trei ani semnalasem Încă din perioada studenţiei, enigma uni- în mass-media despre sosirea lui la Chişi- versului l-a atras atât de mult pe viitorul nău, în calitate de referent oficial, pentru a cercetător, încât dânsul şi-a legat destinul participa la susţinerea unei teze de doctor de matematică şi cosmos. Ca un promiţă- în ştiinţe fizico-matematice în cadrul Con-

282 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014)

cian în ştiinţă, Comitetul Inter- naţional de Astronomie i-a dat unei planete mici din sistemul solar numele „Eugeniu Grebe- nicov”. Doar 12 români celebri, printre care Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, au numele eternizate pe bolta cerească. Printre ei şi doi basarabeni: academicienii Nicolae Donici (1874-1956 – Asteroidul nr. 9494) şi Eugeniu Grebenicov (1930-2013, Astero- idul nr. 4268). Eugeniu Grebenicov tête-à-tête cu matematicienii Acasă, în Republica Moldo- şi conducerea AŞM la ceremonia de înmânare va, savantul, de asemenea, a fost a Premiului „Constantin Sibirschi”, 17 februarie 2011. ales membru de onoare al AŞM Foto: Vladimir Colos (1992). Patru universităţi de la Chișinău şi din alte orașe ale Ro- siliului ştiinţific de profil al Universităţii de mâniei i-au acordat titlul de Doctor Hono- Stat din Moldova. Competitoarea Galina ris Causa: Universitatea „Babeş-Bolyai” din Rusu urma să prezinte în faţa specialiştilor Cluj-Napoca (1993), Universitatea Tehnică din domeniu lucrarea sa ştiinţifică cu tema a Moldovei (2003), Universitatea „Vasile Probleme singular perturbate de tip hiperbo- Alecsandri” din Bacău (2011) şi Universi- lic-parabolic – examen semnificativ în viaţa tatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi ei, pe care l-a susţinut cu brio în prezenţa (2011). celebrului nostru pământean. Atunci, în Pe 29 decembrie 2013 Eugeniu Grebe- cadrul acelei vizite de lucru, breasla mate- nicov ne-a părăsit. Rămăşiţele lui pămân- maticienilor din Moldova i-a acordat Pre- teşti – urna cu cenuşă – au fost înhumate miul „Academicianul Constantin Sibirschi”, în satul lui de baştină, Slobozia Mare, de fiind apreciate, astfel, realizările sale de unde a pornit în lume cu speranţe frumoa- excepţie în cercetare, la pregătirea cadre- se şi vise pentru aştrii cereşti, lumea cos- lor ştiinţifice de înaltă calificare, inclusiv mosului, ca să revină acasă pentru vecie, pentru republica noastră. La acea întâlnire după 65 de ani de pribegie pe meleaguri memorabilă a participat şi un grup de con- străine. Ultima sa dorinţă a fost să se reu- săteni de la Slobozia Mare. nească pentru totdeauna cu glia strămo- Pentru rezultatele excelente, înregis- şească. trate de-a lungul vieţii în ştiinţă şi aplicaţii- De Eugen Grebenicov ne va aminti le ei, profesorul Eugeniu Grebenicov a fost mereu Slobozia Mare de lângă Vulcăneşti, distins cu Premiul de Stat al URSS în 1973, opera sa ştiinţifică de mare valoare, româ- Premiul Guvernului URSS – în 1983, Pre- nismul său nobil, dar şi lumina asteroidu- miul „Nikolai Krîlov” al Academiei de Ştiin- lui „Eugeniu Grebenicov”, care poate fi ob- ţe a Ucrainei – în 1999. A fost ales membru servat în sistemul nostru solar. al Uniunii Internaţionale de Astronomie în Tatiana ROTARU, 1968. În semn de recunoaştere şi omagiu Consiliul Naţional pentru Acreditare şi pentru contribuţiile savantului matemati- Atestare, AŞM

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 283 BiblioPolis IN MEMORIAM ULTIMUL DRUM AL LUI DUMITRU FUSU ma de actor de teatru şi film; în anii 1977-1979 urmează Cursurile Superioare de Regie şi Scenaristică din Moscova, Rusia; specialitatea regizor de film. În anii 1960-1970, cu unele întreruperi, este actor la Teatrul „Luceafărul” din Chişinău. În 1968 fondează Teatrul unui Actor. În perioada 1979-1984 – regizor la Studioul „Moldova-film”, din 1999 – organizator la Chişinău al Festiva- lului Internaţional de Teatru „One Man Show”. Dumitru Fusu face parte din „generaţia de aur” a teatrului din Republica Moldova, alături de Ion Ungureanu, Ilie Todorov, Dumitru Caraciobanu, Sandri Ion Şcurea, Ecaterina Malcoci, Valentina Iz- beşciuc ș.a. Un actor de vocaţie şi Dumitru Fusu (29.III.1938 – 14.I.2014) un mare animator al genului mo- nospectacolului în Republica Mol- În ajunul înmormântării artistului, pe dova şi în Europa. În cinematografie a de- 13 şi 14 ianuarie, Teatrul „Luceafărul” din butat ca actor în anul 1961, în filmul Omul capitală a fost arhiplin: mulţimi de oameni merge după soare (regizor Mihail Kalik). A au venit să-şi ia rămas bun de la actorul, interpretat roluri de înaltă respiraţie artis- regizorul şi scenaristul Dumitru Fusu. tică, îmbinând în mod reuşit arta scenică Cu o zi înainte, sicriul cu trupul neîn- şi jocul inspirat în faţa camerei de luat ve- sufleţit al regretatului actor a fost depus la deri. A fost membru al Uniunii Cineaştilor, Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, unde din 1976. a stat toată noaptea. Colegi de breaslă, S-a mai produs în peliculele Călătorie dar şi familia îndurerată, au stat de veghe în april (1962); Când pleacă cocorii (1964); până dimineaţă. Apoi, cortegiul funerar Gustul pâinii (1966); Nuntă la palat (1969); a pornit spre Teatrul „Luceafărul”, acolo Zece ierni pe-o vară (1969); Dimitrie Cante- unde maestrul şi-a consacrat o bună parte mir (1973); Centaurii (Studioul „Mosfilm”; din viaţă, jucând sau montând numeroase 1978); Ar fi avut o altă soartă (1983); Lu- spectacole. Cei care au venit să-şi ia rămas ceafărul (1986) etc. Cinefilii au reţinut şi bun au avut ocazia să revadă scene din fil- câteva filme al căror regizor a fost D. Fusu. mele şi piesele lui Dumitru Fusu, precum Cu regret, cariera sa artistică a fost tragic Troiţa sau Omul merge după soare. întreruptă acum nouă ani, când actorul Dumitru Fusu s-a născut la 29 martie a suferit un atac cerebral ce l-a ţintuit tot 1938 în satul Parcova, judeţul Bălţi. Face atâția ani la patul suferinţei. studii la Şcoala Teatrală „Boris Şciukin” din Despărţirea de actorul, scenaristul Moscova (1955-1960), unde obţine diplo- şi regizorul Dumitru Fusu a lăsat un gol

284 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) imens în sufletele celor care l-au cunoscut tirea lor pentru totdeauna. La ieşirea din şi i-au apreciat talentul. Colegii de teatru, teatru, spectatorii l-au aplaudat pentru unde a lucrat ani la rând pentru a aduce ultima oară şi i-au presărat drumul cu flori. frumosul şi adevărul în sufletele spectato- Dumitru Fusu a fost înmormântat la Cimi- rilor, spun că actorul va rămâne în amin- tirul Central din strada Armenească. S-A STINS RENUMITA ACTRIŢĂ ŞI INTERPRETĂ MARICA BĂLAN

va, a înregistrat, acompaniată de orchestra maestrului Vasile Goia, un disc cu cântece- le Mariei Tănase în interpretarea sa. În cinematografie debutează în anul 1966, în rolul Vasiluţei din filmul Gustul pâinii, regizat de V. Gagiu la Studioul „Mol- dova-film”. Urmează alte opt filme, printre care Nuntă la palat, Podurile, Ultimul hai- duc, Durata zilei, Care pe care, Agentul serviciilor secrete, Aveţi o telegramă etc. Pe parcursul anilor 1970-1976 este actriţă la Teatrul „Sovremennik” de la Moscova. Se reîntoarce la Chişinău, după ce soţul ei emigrează. Pe parcursul anilor 1977-1981 activează ca actriţă la Teatrul actorului, creat pe lângă studioul „Mol- dova-film”. În perioada 1985-1990 este actriţă la Teatrul „Luceafărul”. Creează, în anul 1990, Teatrul unui singur actor – „Mono”. Realizează aici mai multe spectacole de neuitat, printre care Meşterul Manole. La sfârşitul anilor ’90 se retrage Marica Bălan (1.IV.1936 – 22.II.2014) din scenă. A ars în viaţă şi în creaţie, dar la un mo- Artistă de o neobișnuită sensibilitate, ment dat, cu regret, a fost uitată de lume îi plăcea să amintească, adesea, că s-a năs- şi a rămas singură în faţa problemelor. A cut la 1 aprilie 1936, în comuna Dumitreşti, ajuns la azilul de bătrâni din Cocieri, apoi judeţul Ismail din România Mare. la cel din Chişinău. Unul din momentele A făcut studii la Şcoala Teatrală mai fericite pentru actriţă, în această pe- „B. Şciukin” de la Moscova, absolvind-o în rioadă grea, a fost documentarul Marica 1960. Debutează la Teatrul muzical-dra- Bălan, realizat de Mircea Surdu, de la TV matic ţigănesc „Romen”, unde activează Moldova-1, în 2011. Artista a fost prezen- cu succes până în anul 1970. Marica Bălan tă la premieră şi s-a bucurat că oamenii avea o voce frumoasă, aşa încât adesea în şi-au amintit de ea. Au urmat însă alte zile cadrul spectacolelor interpreta şi cântece, în singurătate, uitare şi suferinţă, care s-au romanţe în special. Aflându-se la Mosco- încheiat, iată, pe 22 februarie…

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 285 BiblioPolis

MISCELLANEA NE VOM ÎNTOARCE ÎNTR-O ZI Radu GYR

Ne vom întoarce într-o zi, Ne vom întoarce neapărat. Vor fi apusuri aurii, Cum au mai fost când am plecat. Ne vom întoarce neapărat, Cum apele se-ntorc din nori, Sau cum se-ntoarce, tremurat, Pierdutul cântec, pe viori. Ne vom întoarce într-o zi… Şi cei de azi cu paşii grei Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi, Cum vom intra încet în ei. Ne vom întoarce ca un fum, Uşori, ţinându-ne de mâini, Toţi cei de ieri în cei de-acum, Cum trec fântânile-n fântâni. Cei vechi ne-om strecura, tiptil, În toate dragostele noi Şi-n cântecul pe care şi-l Vor spune alţii, după noi. În zâmbetul ce va miji, Şi-n orice geamăt viitor, Tot noi vom sta, tot noi vom fi, Ca o sămânţă-n taina lor. Noi cei pierduţi, re-ntorşi din zări, Cu vechiul nostru duh fecund, Ne ’napoiem şi-n disperări, Şi-n răni ce-n piepturi se ascund. Şi-n lacrimi ori în mângâieri, Tot noi vom curge zi de zi. În tot ce mâine, ca şi ieri, Va sângera sau va iubi…

286 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2014) Extras din Ghidul de tehnoredactare a manuscriselor

Autorii, la elaborarea manuscriselor, se vor ghida de următoarele exigenţe: – Procesorul: Microsoft Word. – Extensia: doc. sau docx. – Textul: tipărit pe o singură faţă a foii de hârtie, fără spaţii duble sau multiple dintre litere. – Formatul foii: A4. – Margini: stînga – 2,5 cm, dreapta – 1,5 cm, sus – 1,5 cm, jos – 1,5 cm. – Spaţiul între rânduri: 1,5 linii. – Fontul: textul de bază – Times New Roman (corpul literelor – 12 puncte); notele, trimite- rile, referinţele bibliografice – acelaşi (corpul literelor – 10 puncte). – Numerotarea paginilor: jos, în partea dreaptă, cu cifre arabe. – Titlul: cu litere majuscule, centrat. – Gradul didactic, urmat de cel ştiinţific, prenumele (prima literă majusculă, celelalte – litere mici) şi numele (toate literele majuscule) autorului / autorilor: la un rînd liber de la titlu, în partea dreaptă a foii, cu litere italice. – Funcţia: în rîndul următor, precedată de virgulă, cu litere mici italice. – Imaginile nu vor fi introduse în manuscris, ci se vor expedia prin poşta electronică sau vor fi predate fizic pentru a fi scanate (în formatul .jpg); în text, se va marca locul unde va fi inserată imaginea. – Tabelele, graficele, schemele, diagramele, executate în formatul .doc, se vor plasa la locul cuvenit în text, iar cele executate în alte formate (.xls, .ppt etc.) se vor expedia în original.

Nota redacţiei: Responsabilitatea pentru opiniile exprimate aparţine intergral autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 287 Tirajul: 500 ex.