Nr. 17 (414) septembrie 2013 FUNCŢIONARULFONDAT ÎN ANUL 1994 septembrie 2013 PUBLIC 1 FUNCŢIONARULPUBLIC ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII SUPLIMENT LA REVISTA “ADMINISTRAREA PUBLICĂ“ Noi valenţe ale ştiinţei administraţiei în anul de studii 2013-2014

Inaugurarea festivă, pe noştinţe profunde, pe care 16 septembrie curent, a no- să le aplice creator în activi- ului an de studii de maste- tatea de mai departe. rat 2013-2014 la Academia Moderatorul şedinţei de Administrare Publică de festive, prim-prorectorul pe lângă Preşedintele Re- Academiei de Administra- publicii Moldova, va rămâ- re Publică, dl Oleg Balan, ne o zi deosebită pentru în- doctor habilitat, profesor treaga viaţă pentru cei 120 universitar, a oferit în con- de audienţi, înmatriculaţi la tinuare cuvântul oaspetelui această prestigioasă institu- de onoare, dlui Vladimir ţie de învăţământ superior Ciobanu, absolvent al Aca- din ţară. demiei de Administrare Pu- Feţele, îmbujorate de blică, Consilier al Preşedin- fericirea unui vis împlinit, telui Republicii Moldova. ale fiecăruia dintre ei expri- Domnia sa a menţionat mă aceste sentimente de că istoria de 20 de ani a Aca- bucurie şi pline de speranţe demiei nu este mare, com- pentru afirmarea deplină ţional de pregătire a cadrelor de masteranzi să folosească din parativ cu a altor instituţii de în plan profesional pe calea funcţionari publici. plin condiţiile optimale pentru învăţământ superior din ţară, vieţii întru prosperarea ţării şi a Al doilea moment impor- studii: Biblioteca ştiinţifică a dar este foarte semnificativă şi societăţii. tant pentru Academie este Academiei, Centrele de calcul, plină de evenimente, în depen- Anul curent este unul de- faptul că pentru prima dată la tehnologiile informaţionale denţă de evoluţiile politice. În osebit pentru însăşi Academia secţia zi au fost înmatriculaţi performante, cu care sunt do- ultimii trei ani, odată cu venirea de Administrare Publică, după 120 de masteranzi.” tate auditoriile, şi, îndrumaţi pă- noii conduceri, a rectorului Va- cum avea să menţioneze recto- Şi, adresându-se către mas- rinteşte de profesorii cu înalte sile Marina şi prim-prorectoru- rul Academiei, dl Vasile Mari- teranzii anului I, rectorul i-a fe- calităţi profesionale, să demon- lui Oleg Balan, Academia şi-a na, doctor habilitat, profesor licitat pentru alegerea corectă streze la încheierea studiilor cu- consolidat temeinic poziţiile, universitar, în alocuţiunea sa şi pentru reuşitele la admitere, fiind asigurată o bază modernă la deschiderea festivităţii de in- specificând în continuare, că (Continuare în pag. 3) augurare a noului an de studii la Academie, pe prim plan, se 2013-2014, după intonarea Im- pune calitatea studiilor şi că SUMAR nului de Stat al R. Moldova. orice disciplină, inclusă în cur- „Acum 20 de ani a fost fon- ricula universitară, este foarte Oficial...... 2 dată Academia de Administrare necesară pentru a însuşi temei- Noul an de studii 2013-2014...... 3 Publică, a menţionat Domnia sa, nic ştiinţa administraţiei. Certi- Administraţia publică centrală...... 4 când nu existau condiţiile nece- ficatele şi diplome, înmânate la Primarul gospodar...... 5 sare pentru o asemenea instituţie finalizarea studiilor, sunt doar de tip nou. Dar, datorită a două ca o confirmare a absolvirii Aca- Drochia - Pinetto (Italia)...... 6 personalităţi marcante – savan- demiei de Administrare Publică. Plan de studii (Comanda de stat)...... 7 tul şi omul de stat, Mihail Platon, În cadrul vizitelor peste hotare, Parteneriat moldo-român...... 8 şi primul Preşedinte al Republici a menţionat în continuare dl Istoria noastră...... 9 Moldova, Mircea Snegur – Acade- Vasile Marina, peste tot este re- mia a fost fondată şi pe parcursul cunoscut faptul că la noi nivelul În lumea ştiinţei şi a tehnicii...... 10 a două decenii a avansat până la de studii este destul de înalt. Dura lex, sed lex...... 11 cea mai de prestigiu instituţie de În încheiere, rectorul Aca- Admitere doctorat...... 12 învăţământ superior, Centrul na- demiei i-a îndemnat pe tinerii FUNCŢIONARUL Nr. 17 (414) 2 PUBLIC Oficial septembrie 2013 Preşedintele Nicolae TIMOFTI în vizită la SIS

În cadrul unei reuniuni fes- principiile societăţilor cu de- pentru funcţionarea eficientă tive cu participarea ofiţerilor mocraţie avansată”, a spus Ni- a întregului aparat de stat,” a SIS, şeful statului a formulat colae Timofti. spus N. Timofti. noi exigenţe pentru angajaţii Preşedintele a sublini- Şeful statului a pledat pen- instituţiei. at importanţa procesului de tru perfecţionarea cadrului „Analizele şi informaţiile integrare europeană pentru normativ şi oferirea angajaţi- Serviciului trebuie să fie -ca viitorul ţării. „Summit-ul de lor SIS mijloacelor şi mecanis- litative şi exacte, să conţină la Vilnius va estima eforturile melor adaptate rigorilor unei elemente ce ar facilita proce- noastre comune de aliniere societăţi moderne. Preşedintele Republicii sul de luare a deciziilor la nivel la standardele europene. Tre- La sfârşitul reuniunii, pre- Moldova, Nicole Timofti, i-a fe- politic. Actualele transformări buie să ştim să prevenim şi să şedintele Republicii Moldova, licitat pe angajaţii Serviciului de modernizare şi dezvoltare anihilăm încercările venite din Nicolae Timofti, împreună cu de Informaţii şi Securitate cu a SIS-ului au ca obiectiv inte- exteriorul şi interiorul ţării, de preşedintele Parlamentului, prilejul sărbătoririi la 9 sep- grarea organică a instituţiei a periclita parcursul european , a vizitat mai tembrie a celei de-a 22–a ani- în structurile şi mecanisme- al R. Moldova. Activitatea in- multe birouri renovate, dotate versări de la crearea organelor le funcţionale ale statului de stituţiei Dvs. capătă, astfel, noi cu aparataj modern, din sediul securităţii statului. drept, ataşarea instituţiei la valenţe. Ea este importantă SIS.

Şedinţă comună a Parlamentului şi Guvernului

rea procesului de armonizare a fi examinate şi adoptate în cu legislaţia europeană. Pen- a legislaţiei naţionale cu cea mod prioritar în sesiunea de tru a fi eficienţi trebuie să fim europeană. toamnă 2013. Lista include 35 bine organizaţi, să avem un Priorităţile legislative de acte legislative, dintre care mecanism clar de organizare anunţate de către Preşedin- 13 vizează angajamentele eu- a agendei noastre europene”, tele Parlamentului pentru ropene ale R. Moldova. Parti- a menţionat Preşedintele Par- sesiunea de toamnă a Legisla- cipanţii la şedinţă au făcut un lamentului. tivului vizează adoptarea po- schimb de opinii şi au identifi- Şedinţa de astăzi a Parla- liticii bugetar-fiscale şi a Legii cat soluţii pe marginea proiec- mentului şi Guvernului Repu- La şedinţă au participat bugetului de stat, promovarea telor de legi aflate în procedu- blicii Moldova este a treia la conducerea Parlamentului, agendei europene şi de mo- ră legislativă. număr şi reprezintă o iniţiativă preşedinţii fracţiunilor parla- dernizare a ţării, respectiv re- Igor Corman a propus con- a Preşedintelui Parlamentului, mentare şi ai comisiilor per- formarea Procuraturii şi a sec- solidarea mecanismului de Igor Corman, pentru eficien- manente, membrii cabinetului torului justiţiei în ansamblu. armonizare a legislaţiei naţio- tizarea conlucrării între cele de miniştri. Agenda şedinţei a De asemenea, în cadrul nale cu legislaţia Uniunii Euro- două ramuri ale puterii de stat inclus subiecte ce se referă la şedinţei au fost discutate pene. „Angajamentele noastre – legislativă şi executivă. Ulti- stabilirea priorităţilor legislati- punctual proiectele de acte europene presupun adopta- ma şedinţă în acest format a ve pentru sesiunea de toamnă legislative propuse de Guver- rea unui număr tot mai mare fost convocată la 1 iulie 2013. a Parlamentului şi consolida- nul Republicii Moldova pentru de acte legislative armonizate

Bani europeni pentru cursul european al R. Moldova

Programul-cadru de su- încât prevederile Planului de are de asistenţă europeană se port al acordurilor aflate în Acţiuni RM-UE să fie aplicate numără: Ministerul Finanţelor, desfăşurare şi cele viitoare în cadrul Politicii Europene Ministerul Afacerilor Interne, dintre Republica Moldova şi de Vecinătate şi pentru par- Centrul Naţional pentru Pro- Uniunea Europeană va permi- ticiparea Republicii Moldova tecţia Datelor, Agenţia Naţio- te realizarea mai multor pro- la programele comunitare şi nală pentru Protecţia Concu- iecte Twinning, TAIEX, SIGMA agenţiile UE. renţei etc. şi va oferi asistenţă tehnică în Scopul programului este Acordul de Finanţare are o valoare de 30 de milioane de consolidarea instituţională perioadă de 7 ani şi va impli- Un proiect de lege cu privire euro. Banii vor fi alocaţi pentru şi îndeplinirea precondiţiilor ca angajamente financiare din la ratificarea Acordului de finan- elaborarea şi revizuirea poli- necesare semnării Acordului partea Guvernului de la Chişi- ţare dintre Guvernul Republicii ticilor naţionale, legislaţiei în de Asociere, crearea Zonei de nău doar pentru componenta Moldova şi Uniunea Europeană domeniul reformării adminis- Liber Schimb şi avansarea spre investiţională, care reprezintă a fost aprobat de membrii Cabi- traţiei publice, justiţiei, aface- regimul liberalizat de vize. 20 la sută contribuţie de la bu- netului de miniştri. rilor interne şi comerţ, astfel, Printre instituţiile benefici- getul de stat. Nr. 17 (414) FUNCŢIONARUL septembrie 2013 Eveniment PUBLIC 3 Noi valenţe ale ştiinţei administraţiei în anul de studii 2013-2014

(Sfârşit. Început în pag. 1) mularea cunoştinţelor. Dar şi să Şi ca o încheiere a primei trasa linia roşie dintre posibil şi fie adevăraţi patrioţi ai neamu- părţi a festivităţii, rectorul Aca- imposibil şi să persevereze pen- pentru un proces de studii foar- lui, să fie pătrunşi de demnitate demiei, dl Vasile Marina, i-a în- tru a se materializa din plin. te avansat, la nivel european şi naţională, să promoveze ide- demnat pe tinerii masteranzi să Referindu-se la Declaraţia internaţional. Ca rezultat, nu- alurile şi valorile poporului de Independen- mărul tinerilor, care îşi doresc nostru. La gradul înalt de ţă a Republicii studii de masterat la Academie, pregătire a candidaţilor la Moldova, afişa- este mereu în creştere, a men- studii s-a referit şi şeful cate- tă la intrarea în ţionat dl V. Ciobanu, dovadă drei Ştiinţa administraţiei, blocul central fiind şi indicii de înmatriculare dl Andrei Groza, doctor în al Academiei, dl din anul curent, fapt care bu- ştiinţe istorice, secretarul Vasile Marina a cură mult. Este un succes care Comisiei de admitere, care subliniat că ea ne inspiră încrederea că fiecare a informat asistenţa că no- trebuie să fie ca administraţie publică, de toate tele la probele de admitere o carte de căpă- nivelurile, va fi asigurată cu ca- au fost destul de ridicate - de tâi pentru fieca- dre profesioniste de funcţionari la 8,16 până la 8,90 baluri - re, să o poarte în publici, care să promoveze în la Academie fiind de două suflet pentru a fi cunoştinţă de cauză politicile ori mai mulţi candidaţi decât valorifice din plin capacităţile adevăraţi patrioţi ai neamului, statului în toate domeniile. numărul de locuri. Adresându- lor, să-şi îmbogăţească cunoş- că să se realizeze aici, acasă, şi Dl V. Ciobanu a adresat se către masteranzii anului I, dl tinţele, povăţuiţi de profesorii prin eforturile lor să contribuie celor prezenţi un mesaj de feli- A.Groza le-a spus că trebuie să Academiei, şi că totul e posibil la modernizarea şi prosperarea citare în numele Preşedintelui fie mândri de faptul că fiind ad- fiind mereu cu gândul la Bunul Republicii Moldova. Republicii Moldova, Nicolae mişi la Academie, ei au devenit Dumnezeu. Într-o atmosferă solemnă Timofti, urându-le succese mari colegi de studii cu deputaţi în În acest sens, rectorul a toţi cei prezenţi în sală au ono- în studierea ştiinţei administra- Parlament, cu funcţionari pu- adus ca exemplu, trei rugăciuni rat Imnul Academiei de Admi- ţiei. blici de rang înalt, că aici vor fi către Domnul prin care ceri pu- nistrare Publică, compus de doi În numele Primului-Minis- instruiţi de cei mai calificaţi pro- terea de a te împăca cu ceea ce absolvenţi ai Academiei, pro- tru, Iurie Leancă, tinerii maste- fesori şi le-a urat succese şi mari nu poţi schimba, de a-ţi da cu- fesorul , deputat în ranzi au fost felicitaţi de către realizări în procesul de studii. rajul să schimbi ce se poate de Parlament, şi Nicolae Haheu. , Consilierul şe- Cu multă dragoste a vorbit schimbat şi de a face deosebiri În partea a doua a festivită- fului executivului republican. despre primul an de studii la între una şi alta. Astfel că, pre- ţii, prim-prorectorul Academiei, Fiind membru al Comisiei de Academie, masteranda anului luând conducerea Academiei, dl Oleg Balan, a făcut o amplă admitere, Domnia sa a accen- II, Cristina Ciobanu, fostă co- în situaţia de delăsare cum era, prezentare a Academiei de Ad- tuat înaltul grad de pregătire al laboratoare a catedrei Ştiinţe au fost întreprinse măsuri ur- ministrare Publică, a corpului gente şi situaţia a profesoral-didactic, pentru ca fost îmbunătăţită masteranzii să fie familiarizaţi radical. O dovadă de la bun început cu instituţia, concludentă este care va fi pentru ei în anii urmă- faptul, că de la 86 tori ca a doua casa, a doua fami- de masteranzi s-a lie, să-i provoace de a cunoaşte ajuns la peste o cât mai mult despre Academie, mie, iar numărul despre posibilităţile, opţiunile şi de audienţi la cur- oportunităţile de aici de a face surile de perfecţi- studii de cea mai înaltă calitate. onare a măiestriei În acelaşi context, dna Ro- profesionale a dica Sobieţchi-Camerzan. şefa crescut de la cca secţiei informare şi documen- 700 de persoane tare a prezentat activitatea Bi- până la mai mult bliotecii ştiinţifice a Academiei, de trei mii de func- oferindu-le celor prezenţi o am- ţionari publici. Ul- plă informaţie cum să utilizeze terior au urmat şi mai eficient serviciile bibliotecii candidaţilor la studii, ceea ce a Politice şi Relaţii Internaţionale. alte schimbări, care au transfor- pentru o însuşire mai trainică a făcut ca misiunea comisiei să fie Iar masteranzii anului I, Lucia mat Academia într-o instituţie cunoştinţelor, ca mai apoi, înca- una dificilă – de a selecta pe cei Afanasiu şi Silviu Neghin, au in- modernă, o instituţie de elită în drându-se în câmpul muncii, să mai buni dintre cei buni şi i-a vocat motivele deciziei lor de a sistemul educaţional din ţară. perfecţioneze continuu siste- îndemnat pe tinerii masteranzi se înscrie la Academia de Admi- Şi pentru a reuşi în viaţă mul public al ţării. să persevereze continuu în acu- nistrare Publică. este necesar ca fiecare să poată Ion AXENTI FUNCŢIONARUL Nr. 17 (414) 4 PUBLIC Administraţia publică centrală septembrie 2013

Cancelaria de Stat şi Mi- nisterul Finanţelor au iniţiat o Noul sistem de finanţare - serie de seminare de instruire pentru toţi primarii din ţară privind noul sistem de finan- instruirea primăriilor ţe locale. După ce ideea a fost în care se formează bugetele către bugetele localităţilor şi în- Această serie de seminare testată la Cimişlia şi Cantemir, locale. curajează colectarea mai activă este organizată cu susţinerea asemenea instruiri au fost pro- Sistemul prevede formu- a impozitelor şi taxelor locale. financiară a Programului Co- gramate pentru toate raioane- le mai echitabile de calculare Introducerea noului sistem mun de Dezvoltare Locală In- le din ţară pe parcursul lunilor a transferurilor de la bugetul de finanţare a primăriilor - ur tegrată (coordonat de Guvern, septembrie-octombrie. central, bazate pe numărul po- măreşte realizarea plenară a realizat de P.N.U.D. şi U.N. Wo- Noul sistem de finanţare a pulaţiei, capacitatea fiscală şi descentralizării fiscale - parte men şi finanţat de guvernele primăriilor, adoptat prin modi- teritoriul fiecărei localităţi, eli- a reformei de descentralizare, Danemarcei şi Suediei) şi a Pro- ficarea Legii finanţelor publice mină raioanele din sistemul de care este în desfăşurare în Re- iectului U.S.A.I.D. de Susţinere locale, revoluţionează modul transferuri de la bugetul central publica Moldova. a Autorităţilor Locale.

campanii de comunicare şi se- e-Guvernarea în fiecare localitate siuni de instruire pentru anga- jaţii oficiilor poştale. informaţionale inteligente Electronică, Stela Mocan, „în Centrul de Guvernare Elec- pentru eficientizarea servicii- ţară sunt tot mai mulţi cetăţeni tronică promovează partene- lor publice şi îmbunătăţirea in- care apelează la serviciile digi- riate strategice cu instituţiile teracţiunii cu cetăţenii. Aceste tale. Aceşti oameni nu îşi ima- din sectorul public şi privat în acţiuni sunt menite să simplifi- ginează să mai stea la coadă ca scopul realizării Agendei de ce procedurile administrative, să achite anumite servicii. De modernizare tehnologică a gu- să reducă birocraţia şi corupţia aceea ne propunem să pilotăm vernării (e-Transformare). şi să micşoreze costurile ser- proiecte inovatoare pentru re- Până la sfârşitul anului Centrul de Guvernare viciilor publice. „Poşta Mol- alizarea accesului facil la servi- 2013, Centrul va lansa mai Electronică a semnat un me- dovei” are o reţea de 1148 de cii publice.” multe iniţiative şi servicii elec- morandum de colaborare cu oficii în ţară, prestând cetăţe- Obiectivul Memorandumu- tronice, între care Serviciul gu- Întreprinderea de Stat „Poşta nilor servicii în peste 1500 de lui este constituirea unui cadru vernamental de plăţi electroni- Moldovei”. Memorandumul localităţi. de colaborare între părţi, în ce (M-PAY), e-Viza, e-Cadastru, are ca scop stimularea şi faci- Potrivit directoarei execu- domenii de interes comun. La factura fiscală electronică. litarea aplicării tehnologiilor tive a Centrului de Guvernare prima etapă vor fi organizate

Un grup de experţi euro- peni vor elabora un Studiu pri- vind managementul locuinţelor Managementul locuinţelor şi şi managementul terenurilor din Republica Moldova pentru terenurilor în atenţia APC şi APL a identifica noi oportunităţi de dezvoltare a domeniilor şi pen- Totodată, agenda vizitei a tru a îmbunătăţi situaţia exis- inclus şi întrevederi cu autori- tentă la acest capitol. În acest tăţile publice locale. Subiectele context, reprezentanţi ai Comi- discuţiei au inclus planificarea siei Economice pentru Europa spaţială, dezvoltarea sectorului a ONU au efectuat săptămâna de locuinţe accesibile, mana- trecută o vizită de lucru în ţara gementul terenurilor, adminis- noastră şi au discutat cu mai trarea şi managementul locu- mulţi oficiali despre problemele inţelor, procesele din domeniul ce ţin de domeniul vizat. construcţiilor, problemele fon- Experţii europeni şi-au în- dului locativ existent etc. ceput vizita cu discuţii la Minis- Muncii, Familiei şi Protecţiei Agenţiei Relaţii Funciare şi Ca- Experţii vor lucra asupra Stu- terul Dezvoltării Regionale şi Sociale. De asemenea, pentru a dastru, INCP „URBANPROIECT”, diului pe parcursul a unui an, iar Construcţiilor, iar pe parcursul afla mai multe detalii referitor la S.A.. „AMIC”, Asociaţiei Patro- în luna septembrie 2014, acesta săptămânii au avut întrevederi modalităţile cum sunt distribu- nale a Serviciilor Publice din va fi prezentat la şedinţa Comi- cu deputaţi ai Parlamentului ite terenurile pentru construc- Moldova, precum şi cu repre- tetului pentru locuinţe şi ma- Republicii Moldova, cu repre- ţia spaţiului locativ, precum şi zentanţii MOREFF, GIZ Moldova, nagementul terenurilor al CEE zentanţii Cancelariei de Stat, care este situaţia în domeniul USAID, UNDP şi reprezentanţii ONU, incluzând recomandările funcţionari ai Ministerelor Jus- construcţiei de locuinţe exper- băncilor „Victoriabank”, „Mol- experţilor pentru îmbunătăţirea tiţiei, Economiei, Finanţelor, ţii au discutat cu reprezentanţii dinconbank” şi „Agroindbank”. situaţiei în Republica Moldova. Nr. 17 (414) FUNCŢIONARUL septembrie 2013 Administraţia publică locală PUBLIC 5 Primarul gospodar

Astfel este caracterizat pri- Ne mândrim cu primarul marul satului Limbenii Vechi, nostru, care are calităţi deose- Glodeni, Valeriu Bandalac, de bite şi este un gospodar nemai- către consăteni, după cum ne întâlnit prin părţile noastre, care scrie la redacţie, în numele lor, ştie cum să rezolve toate proble- Eugen Rotaru. „Primarul se află mele noastre, ale comunităţii, în la al doilea mandat. Dacă prima- aceste condiţii grele, cauzate de rul este gospodar, totul merge situaţia financiară complicată. bine. De când este primar în satul Pe potriva lui este şi aparatul pri- nostru, dumnealui a făcut şi face măriei, consiliul local, pe care el multe pentru binele consătenilor. i-a unit într-un interes comun. A dezvoltat infrastructura, La fel e şi secretara primăriei, sfera socială. O grijă deosebită Angela Rusnac, care oferă servi- a sa sunt oamenii în vârstă, fa- cii de calitate consătenilor, astfel miliile social vulnerabile, cărora că ei totdeauna pleacă de la pri- le acordă tot ajutorul necesar, mărie satisfăcuţi că li se rezolvă chiar şi cu forţele proprii. E un toate problemele. Le mulţumim primar tânăr, energic, mereu în din suflet pentru munca grea, căutarea noilor metode şi forme dar nobilă de a sluji cu credin- de lucru de a fi cât mai de folos ţă celora care le-au încredinţat oamenilor din sat. această grijă permanentă a pri- de oameni, de a-i ajuta cu vorba această funcţie”, încheie dom- Fiecare dintre noi simţim marului, de a fi cât mai aproape şi cu fapta. nul Eugen Rotaru.

Ne-a bucurat această scri- Calităţile sale de gospodar contribuim la schimbarea bu- a sediului primăriei cu insta- soare a cititorului nostru, pe al satului, cum l-a caracterizat năstării fiecărui cetăţean”. larea sistemului autonom de care le dorim cât mai multe, cititorul nostru, şi le-a altoit şi Fiind bine cunoscut de încălzire, extinderea sistemului şi am decis să ne informăm datorită profesiei sale de pro- consăteni pentru calităţile sale de alimentare cu apă, repara- mai detaliat despre activitatea fesor în domeniul sporturilor, deosebite, în 2007 este ales ţia stadionului din sat. Suma primarului Valeriu Bandalac, el fiind absolvent al Universită- în calitate de primar al satului totală a investiţiilor atrase a primăriei din satul Limbenii ţii de Stat de Educaţie Fizică şi Limbenii Vechi. în comunitate constituie 3 Vechi, Glodeni. Am telefonat la Sport. Or, performanţele spor- „Ajungând în funcţia de milioane 200 mii lei, sursele primărie şi de acolo ni s-a spus tive pot fi obţinute numai da- primar, spune dl V. Bandalac, de finanţare fiind acordate că primarul se află la Chişinău, torită antrenamentelor asidue în primul rând, mi-am dorit să de FISM, Asociaţia Obştească că va trece şi pe la Academia zilnice. Şi, vorbind la figurat, formez un colectiv de profesio- „Pro Cooperare Regională,” de Administrare Publică, unde aceste antrenamente pentru nişti, cu care să pot activa cot bugetul de stat şi cel local. ne-am şi întâlnit cu dumnealui. domnul primar rezidă în per- la cot după principiul, stimea- Sunt realizări frumoase, dar „Succesele noastre, mana- fecţionarea continuu a mana- ză şi vei fi stimat. Mereu suntem crezul primarului satului Lim- gementul efectiv, noi îl dato- gementului administraţiei cu implicaţi activ în procesul de benii Vechi, Valeriu Bandalac, răm întru totul Academiei de suportul Academiei de Admi- perfecţionare, participând la este de a fi mereu cu un pas- Administrare Publică, începe nistrare Publică. cursurile de instruire de la Aca- doi înainte. tranşant primarul Valeriu A activat un timp şi în cali- demia de Administrare Publică”. „Pentru viitor sunt multe Bandalac discuţia noastră. tate de şef de producţie în gos- Venind în fruntea primăriei de realizat, menţionează pri- Aici găsim răspunsuri la toate podăria agricolă din localitate, a demarat o serie de proiecte, marul, dar cel mai mult îmi do- întrebările şi problemele cu aşa că şi-a diversificat cunoştin- care au soluţionat multe pro- resc înviorarea vieţii de la sat care ne confruntăm în activi- ţele şi în sfera economică. bleme ale localităţii, au re- prin crearea condiţiilor de trai tatea noastră. Aşa că ţinem o Decizia de a candida la func- novat-o substanţial. Cele mai adecvate celor de la oraş, prin legătură permanentă cu Aca- ţia de primar a venit din îndem- importante dintre ele sunt: re- schimbarea psihologiei, atitu- demia. Eu, de exemplu, am nul inimii şi a sufletului: „Sunt un paraţia capitală şi gazificarea dinii guvernanţilor faţă de cei frecventat mai multe cursuri om care nici o dată nu am fost grădiniţei de copii, renovarea ce lucrează pământul. de aici cu diferite tematici: şi nu sunt indiferent de ceia ce sălii sportive a liceului teore- Se mai spune că o viaţă tră- managementul administra- se întâmplă în satul natal, îmi tic, conectarea unui bloc al ită din plin nu înseamnă doar ţiei publice locale, utilizarea iubesc foarte mult baştina şi mi- liceului la sistemul de încălzire să poţi câştiga un renume, ci, tehnologiilor informaţiona- am dorit să fiu cât mai aproape (biblioteca, sala festivă, ateli- în primul rând, să devii mai om le, managementul resurselor de oameni ca, aflându-le do- erul şcolar), reparaţia capitală între oameni, ceia ce îmi doresc umane, managementul per- leanţele, împreună să dez- a două porţiuni de drum ce mie şi colegilor mei”, încheie oa- formanţei, care ne ajută foar- voltăm infrastructura satului, să duc spre obiectele de menire recum filosofic primarul de Lim- te mult la aplicarea eficientă creăm condiţii decente pentru socială, reparaţia Căminului benii Vechi, Valeriu Bandalac. a ştiinţei administraţiei în lo- activitatea instituţiilor din teri- cultural, reparaţia Centrului calitatea noastră”. toriu şi, nu în ultimul rând, să de sănătate, reparaţia capitală Vlad IONAŞCU FUNCŢIONARUL Nr. 17 (414) 6 PUBLIC Administraţia publică locală septembrie 2013 Oraşul Drochia – deschidere către Italia

Recent, oraşul Drochia l-a de colaborare privind iniţierea lor publice, care ar armoniza relaţiile de colaborare dintre avut ca Oaspete de Onoare pe unor legături fructuoase pen- legislaţia Republicii Moldova oraşele Pinetto şi Drochia, dar Excelenţa Sa, Ambasadorul tru o dezvoltare transnaţiona- cu standardele Uniunii Euro- şi la nivel de raion. Andrei Ma- Extraordinar şi Plenipotenţi- lă durabilă şi prosperă, dome- pene, proces în care nu lipseş- rian a afirmat, că pentru aceas- ar al Italiei în Republica Mol- niile parteneriatului fiind cele te contribuţia italiană şi care ta există toate premizele şi o dova, Enrico Nunziata. economice, transport, mediu, este aprofundat şi valorificat sinceră dorinţă din partea ad- învăţă- cu participarea părţii italiene ministraţiei raionale, a institu- m â n t , în cadrul activităţilor de mo- ţiilor publice, a multor agenţi s ă n ă - dernizare a infrastructurilor economici, pentru că aceste t a t e de la noi. relaţii oferă noi oportunităţi publi- Dl Enrico Nunziata a ţinut pentru dezvoltarea de mai de- că, cul- să accentueze şi faptul că le- parte, pentru integrarea, pas t u r ă , găturile, contactele, relaţiile cu pas, şi la nivel local, a Re- turism, cele mai temeinice şi mai fru- publicii Moldova în Uniunea i n f r a - moase dintre două ţări, două Europeană. struc- regiuni, sunt cele formate „Desigur, înfrăţirea dintre t u r ă iniţial la nivel de persoane şi aceste două oraşe, a menţio- s o c i - oraşe mici. nat preşedintele raionului, este a l ă , Astfel, că Domnia sa s-a una nu doar reciproc benefică. îmbu- arătat disponibil de a susţine Ţinând cont de faptul, că mulţi A fost o vizită de lucru, nătăţirea sectorului agricol, pe toate căile dezvoltarea şi concetăţeni de-ai noştri sunt scopul fiind de a se informa administraţie publică etc. aprofundarea colaborării din- antrenaţi în diferite activităţi mai detaliat şi a purta discu- De asemenea, au fost dis- tre oraşele înfrăţite, Drochia şi din Italia, colaborarea moldo- ţii constructive referitor la cutate posibilităţile de identi- Pinetto, în toate domeniile: italiană este una necesară şi lor, oportunităţile de colaborare ficare şi promovare a cooperă- economic, social, cultural. care, astfel, vor avea legături dintre două oraşe înfrăţite din rii transnaţionale, de facilitare La rândul său, primarul de mai deschise cu baştina, vor Moldova şi Italia – Drochia şi a contactelor şi relaţiilor de Drochia, Igor Grozavu, a men- cunoaşte realizările noastre. În Pinetto, provincia Teramo. colaborare între comunităţi, ţionat că domnul Ambasador acest context, deosebite rămân Actul de înfrăţire dintre structuri publice, private, pro- este bine iniţiat privind sfera a fi relaţiile culturale, cultura aceste două autorităţi publi- fesionale şi cetăţeni. economică şi socială a ţării fiind un element de cooperare ce a fost elaborat în spiritul În cadrul întâlnirii au mai noastre şi dispus pentru o la fel de important atât pentru Convenţiei-Cadru a Consi- participat Ghenadie Morcov, colaborare fructuoasă mol- Moldova, cât şi pentru Italia”, a liului Europei şi a Subvenţiei deputat în Parlamentul Re- do-italiană şi, în particular, în menţionat Andrei Marian. pentru înfrăţirea oraşelor publicii Moldova, Eleonora a Comisiei Europene, docu- Pripa, director al Camerei de mentul fiind semnat de Igor Comerţ moldo-italiană, Boris Grozavu, primarul oraşului Gheorghelaş, director S.R.L. Drochia şi Luciano Monticel- „Bo-Mi-service,” Pavel Vuluţă, li, primarul oraşului Pinetto. protoiereul-mitrofor al Cate- Astfel, a fost consfinţită dralei „Adormirea Maicii Dom- dorinţa comună a celor două nului” şi Ina Spinei d’Amico, administraţii publice de a ini- reprezentantă a diasporei ţia colaborări în vederea dez- moldoveneşti din regiunea voltării relaţiilor durabile de italiană, care a promovat şi a cooperare în plan economic, susţinut actul de înfrăţire din- cultural şi de ordin spiritual, tre cele două oraşe. de a promova programe şi În discursul său, Ambasa- proiecte europene comune la dorul Enrico Nunziata a men- standarde europene pentru ţionat, că studiind la general soluţionarea problemelor lo- sectorul economic al ţării cale şi pentru îmbunătăţirea noastre, a constatat că Moldo- interesul comunităţilor celor Părţile au convenit asupra calităţii vieţii populaţiei, cu va poate oferi multe oportu- două oraşe. menţinerii unui dialog perma- toate consecinţele, inclusiv nităţi întreprinderilor italiene. În cadrul acestei vizite, nent pentru realizarea în prac- atragerea reciprocă a investiţi- Totodată, dl Ambasador a mai Ambasadorul Enrico Nun- tică a prevederilor stipulate ilor în diverse domenii. subliniat, că Italia susţine şi în- ziata a fost primit de către în actul de înfrăţire a oraşelor În cadrul întâlnirii prima- curajează aspiraţiile europene Andrei Marian, preşedinte- Drochia şi Pinetto. rului de Drochia, Igor Groza- ale Moldovei. le raionului Drochia, care a vu, cu Ambasadorul, au fost Aceasta implică un şir de susţinut frumoasa intenţie a Liuba BULGARU discutate mai multe aspecte reforme din cadrul instituţii- Ambasadorului de a extinde Nr. 17 (414) FUNCŢIONARUL septembrie 2013 Viaţa Academiei PUBLIC 7 PLANUL de realizare a comenzii de stat privind dezvoltarea profesională a personalului din administraţia publică

nr. Categoria de Nr. parti- Perioada d/o Denumirea cursului participanţi cipanţi

1. Personalul din autorităţile admnistraţiei publice locale de nivelul I şi II l. Integrarea profesională în funcţia publică. Organizarea şi funcţionarea adminis- Funcţionari publici 23 septembrie 30 traţiei publice. Specificul activităţii în serviciul public. Reglementarea activităţii funcţi- debutanţi din cadrul - 02 octombrie onarului public. Etica funcţionarului public. Prestarea serviciilor publice. Dezvoltarea autorităţilor administraţi- 04 - 13 30 2. abilităţilor de comunicare, de procesare a informaţiei, petiţiilor, de elaborare a notelor ei publice locale de noiembrie informative, rapoartelor, proiectelor de decizii, scrisorilor etc. Guvernarea electronică. nivelul intîi şi al doilea

3. Managementul performanţei. Sisteme, instrumente, tehnici de management ale Primari / 16 - 20 sept. 30 autorităţii publice. Planificarea activităţii autorităţii publice, obiective în cascadă. Manage- Viceprimari 04 - 08 noiem. 30 4. mentul echipelor şi motivarea personalului. Monitorizarea activităţii, evaluarea performan- 5. ţei individuale şi colective. Comunicare asertivă şi acordare de feedback. Managementul Secretari ai 07 - 11 oct. 30 şedinţelor. Soluţionarea problemelor. Adoptarea deciziilor. Iniţiere în e-Guvernare. consiliilor locale 6. Subiecte axate pe domeniul specific de activitate al categoriei de participanţi. 25 - 29 noiem. 30

7. Buget şi management financiar. Modele de bugetare. Planificare strategică a re- Personal cu funcţii 04 - 08 30 surselor. Management financiar bazat pe performanţe. Sisteme de bugetare, proces şi de conducere / execuţie noiembrie iniţiative de reformă. Managementul finanţelor publice. Iniţiere în guvernarea electro- cu atribuţii în domeniu nică.

8. Protocolul, ceremonialul şi eticheta în administraţia publică. Elemente de pro- Personal cu funcţii 25 - 27 30 tocol, ceremonial şi etichetă - noţiuni introductive. Protocolul în administraţia publică. de conducere / execuţie septembrie Particularităţile pregătirii vizitelor delegaţiilor în cadrul cooperării transfrontaliere. Pro- cu atribuţii în domeniu gram cultural. Cadouri şi suvenire. Comunicare cu partenerii străini. Protocol şi proces dc negocieri. Semnarea acordului de cooperare. Protocolul ceremoniilor şi recepţiilor ofici- ale. Corespondenţa în administraţia publică - parte integrantă a corespondenţei oficiale. Eticheta epistolară.

2. Personalul din autorităţile admnistraţiei publice locale de nivelul I şi II 1. Integrarea profesională în funcţia publică. Organizarea şi funcţionarea adminis- Funcţionari publici debu- 16 - 25 sept. 30 traţiei publice. Specificul activităţii în serviciul public. Reglementarea activităţii funcţi- tanţi din aparatul central, 21 - 30 oct. 30 2. onarului public. Etica funcţionarului public. Prestarea serviciilor publice. Dezvoltarea autorităţile administrative 3. abilităţilor de comunicare, de procesare a informaţiei, petiţiilor, de elaborare a notelor din subordinea ministe- 11 - 20 noiem. 30 informative, rapoartelor, proiectelor de decizii, scrisorilor etc. Guvernarea electronică. relor şi serviciile descon- 4. centrate 02 - 11 dec. 30 5. Elaborarea şi coordonarea proiectelor de acte normative. Competenţele autori- Personal cu funcţii 16 - 18 25 tăţilor publice în procesul de elaborare a actelor normative. Proiectele actelor normative: de execuţie cu atribuţii şi octombrie cerinţe, standarde, cadru normativ. Categoriile de acte normative. Proceduri preliminare responsabilităţi în elabo- la elaborarea proiectelor de acte normative. Etapele elaborării proiectelor de acte nor- rarea actelor normative mative de la iniţiere pînă la adoptare. Structura actelor normative. Procedurile tehnice aplicabile actelor normative. Interpretarea actelor legislative. Procedura de examinare şi avizare a proiectelor de acte normative.

6. Dezvoltarea abilităţilor de exercitare a atribuţiilor de serviciu. Reglementarea Personal cu funcţii 21 - 25 30 activităţii funcţionarului public. Codul de conduită al funcţionarului public. Instrumente de conducere / execuţie octombrie şi metode de gestiune a subdiviziunii/de autogestiune. Dezvoltarea abilităţilor de lucru din aparatul central, cu documentele: culegerea, prelucrarea şi păstrarea informaţiei: elaborarea notelor in- autorităţile administrative formative, rapoartelor, proiectelor de decizii, scrisorilor etc. Dezvoltarea abilităţilor de din subordinea comunicare eficientă cu beneficiarii, interpersonalâ. Prestarea serviciilor publice de cali- ministerelor şi serviciile tate. Iniţiere în guvernarea electronică. Subiecte axate pe domeniul speciile de activitate desconcentrate al categoriei de participanţi.

7. Dezvoltarea abilităţilor de exercitare a atribuţiilor de serviciu. Reglementarea Personal cu funcţii 07 - 11 30 activităţii funcţionarului public. Codul de conduită al funcţionarului public. Instrumente de conducere / execuţie octombrie şi metode de gestiune a subdiviziunii/de autogestiune. Dezvoltarea abilităţilor de lucru cu atribuţii în domeniu cu documentele: culegerea, prelucrarea şi păstrarea informaţiei: elaborarea notelor in- formative, rapoartelor, proiectelor de decizii, scrisorilor etc. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă cu beneficiarii, interpersonalâ. Prestarea serviciilor publice de cali- tate. Iniţiere în guvernarea electronică. Subiecte axate pe domeniul specific de activitate al categoriei de participanţi. FUNCŢIONARUL Nr. 17 (414) 8 PUBLIC Parteneriat cultural moldo-român septembrie 2013 Biblioteca „Alba Iulia” – 15 ani de promovare a spaţiului cultural unitar românesc

31 august, Ziua Limbii Ro- Începuturile bibliotecii românească. Solemnitatea a intermediul bibliotecii judeţene mâne, pentru biblioteca „Alba „Alba Iulia” au fost puse de cele fost binecuvântată de protoie- „Lucian Blaga.” Iulia” din sectorul Buiucani, şase mii de exemplare de cărţi, reul Petru Buburuz de la Biseri- Activitatea bibliotecii deno- filială a Bibliotecii municipale donate de oaspeţii din mu- ca Sf. Ap. Petru şi Pavel. tă un interes sporit din partea „Bogdan Petriceicu Haşdeu” nicipiul Alba Iulia şi 21 mii de Pretorul Valeriu Nemerenco cititorilor, nu numai din sec- din Chişinău, are o semnificaţie exemplare, transmise de către a menţionat, în cuvântul său de torul Buiucani, dar şi din alte deosebită. Este o sărbătoare biblioteca municipală „Bogdan salut, semnificaţia deosebită a sectoare ale capitalei. Numai dublă, această acestei sărbători duble, chema- faptul, că anul acesta au fost dată fiind ziua tă să promoveze valorile cultu- înregistraţi 700 de abonaţi, iar fondării bibli- rale ale neamului, dragostea de numărul total constituie peste otecii, eveni- carte, care îl înnobilează pe om. şapte mii, vorbeşte despre in- ment remar- Şi ceilalţi oratori au accen- teresul major pentru lecturare, cabil pentru tuat interesul crescând faţă de ceea ce vine să contrazică anu- întreaga comu- lectura cărţilor, izvorul cunoş- mite temeri referitor la înlocui- nitate, care s-a tinţelor, colaborarea tot mai rea cărţii pe suport de hârtie cu produs acum aprofundată dintre autorităţile cele electronice. Dar şi echipa 15 ani. Fonda- locale din Chişinău şi Alba Iulia. bibliotecii în frunte cu mana- rea unei bibli- „15 ani au însemnat pentru gerul Elena Căldare fac multe oteci de carte biblioteca noastră ani rodnici de pentru promovarea cărţii din r o m â n e a s c ă identitate şi imagine în comuni- toate domeniile. Sunt tradiţio- în Ziua Limbii Române vine să Petriceicu Haşdeu.” Actualmen- tate, spune managerul institu- nale aici cenaclurile literare cu întărească şi să perpetueze va- te, fondul bibliotecii numără ţiei, dna Elena Căldare. Relaţiile scriitori notorii din Moldova şi lorile şi idealurile unui popor peste 30 mii de exemplare de de colaborare şi dezvoltare, de România, expoziţiile de sculp- secular cu vechi tradiţii şi un loc cărţi din toate domeniile: şi comunicare şi realizări comune tură şi artizanat, a meşteşuguri- merituos în istoria universală. pentru adulţi şi pentru copii. dintre Chişinău şi Alba Iulia au lor populare, Zilele liceelor, alte Ea constituie un pas firesc pe Un suport substanţial în fost tot mai active şi mai ample. manifestări care adună de fie- calea întregirii treptate a spa- amenajarea şi dezvoltarea ac- Aş menţiona că în afară de do- care dată numeroşi entuziaşti ţiului cultural românesc. Însăşi tivităţii bibliotecii acordă per- naţii de cărţi partenerii noştri ne- ai artei frumosului. denumirea bibliotecii face tri- manent funcţionarii publici au donat la aniversarea a 5-ea a O iniţiativă demnă de ur- mitere la fondatorii ei – entu- de la pretura Buiucani, însuşi bibliotecii un aparat multifunc- mat a bibliotecii „Alba Iulia” ziaştii din municipiul Alba Iulia. pretorul Valeriu Nemerenco, cu ţional MFC 9880 – Brother (fax, este tabăra de lectură şi agre- Managerul bibliotecii, dna concursul căruia au fost desfă- fotocopiator, imprimantă) trei ment, care a adunat în această Elena Căldare, îşi aminteşte: şurate mai multe evenimente calculatoare şi o colecţie de cărţi vară peste 100 de copii. Ei au „De la obţinerea independenţei locale, municipale şi interna- electronice – ghiduri şi albume citit versuri, au interpretat cân- Republicii Moldova relaţiile din- ţionale, inclusiv organizarea despre judeţul Alba. tece despre copilărie, vacanţă, tre ambele maluri ale Prutului, şi desfăşurarea acestui eveni- Aş mai menţiona, de aseme- au prezentat minispectacole cu în special cele culturale, au cu- ment. nea, elaborarea de către echipa păpuşi, alte activităţi. noscut o serioasă evoluţie de fra- Marcantă a fost festivitatea Sunt distinşi ternitate. De la podul de flori s-a de sărbătorire a Zilei Limbii cititorii activi, trecut la cel al cărţii româneşti. Române şi aniversării a 15-ea care frecventea- Ţin minte, eram la o ceremonie de la fondarea bibliotecii „Alba ză biblioteca de de donaţie de cărţi la biblioteca Iulia”, desfăşurată cu concursul 2-4 ori pe săp- Transilvania, din sectorul Cioca- bibliotecii municipale „Bogdan tămână, cititorii na. Printre oaspeţi era şi scriito- Petriceicu Haşdeu”, în persoana voluntari, care rul Ion Mărgineanu din Alba Iu- directoarei Mariana Harjevschi. pe lângă lec- lia, care şi-a exprimat doleanţele Au fost prezenţi oaspeţii din turare acordă de a inaugura o bibliotecă din Alba Iulia – Ion Mărginenau şi şi un ajutor pe partea municipiului Alba Iulia, Ioan Bâscă, scriitori, Dorin Şer- măsură în orga- România, la Chişinău. Ideea a dean, vicepreşedintele Con- nizarea mani- plăcut tuturor şi au fost iniţiate siliului judeţean, Mioara Pop, festaţiilor. O altă negocieri dintre ambele muni- directoarea Bibliotecii judeţe- de la biblioteca „Alba Iulia” a se- categorie de adepţi ai bibliote- cipalităţi. S-a ajuns la concluzia ne „Lucian Blaga.” Autorităţile tului de materiale promoţionale cii sunt partenerii: universităţi- ca biblioteca cu numele oraşului locale au fost reprezentate de pentru aniversarea a 10 ani de le, colegiile, liceele, grădiniţele transilvănean să fie inaugurată Valeriu Nemerenco, pretorul la fondarea bibliotecii, împreu- de copii, ONG-urile, bisericile, în sectorul Buiucani, unde pri- sectorului Buiucani, Elena Epu- nă cu colegii noştri de la biblio- care colaborează activ la orga- măria municipiului Chişinău a re, şefa secţiei cultură, tineret şi teca municipală „B. P. Haşdeu,” nizarea şi desfăşurarea diferitor repartizat un bloc cu două etaje, sport a preturii Buiucani, lice- editarea cărora a fost asigurată evenimente. binevenit pentru bibliotecă”. eni din sector, iubitori de carte de Consiliul judeţului Alba prin Alexandru CIMBRU Nr. 17 (414) FUNCŢIONARUL septembrie 2013 Istoria noastră PUBLIC 9 Arcaşii lui Ştefan cel Mare

După cel de-al doilea răz- şi obiectivele preconizare au august 1946 a pus începutul Obiectivele trasate însă boi mondial, în Basarabia a fost expuse în Procesul-ver- înfiinţării primei organizaţii nu au depăşit faza intenţiilor existat o mişcare, o luptă de bal nr. 1 din 1 august 1946, antisovietice în Basarabia. unui mare grup de tineri (140 rezistenţă contra regimului semnat de Vasile Plopeanu O.N.B. „Arcaşii lui Ştefan cel membri) de a elibera pămân- sovietic de ocupaţie. O rezis- (numele conspirativ a lui Va- Mare” era destul de bine struc- tul natal de sub ocupaţia so- tenţă care s-a manifestat sub sile Bătrânac, fost secretar al turată: organizaţia era condu- vietică. diferite forme, de la un ca- Şcolii pedagogice din Soroca), să de comandant şi adjunctul La 23 martie 1947 sunt racter paşnic, cum era nesu- conducătorul organizaţiei şi său; secţiile teritoriale, ce în- arestaţi Vasile Bătrânac şi Vasi- punerea civică, şi până la cel Pimen Oţeleanu (Damaşcan). corporau mai multe comune, le Cvasniuc. În timpul perche- înarmat. Astăzi ne vom opri În document se menţi- erau conduse de un preşedin- ziţiilor la cei doi au fost găsite la istoria unei organizaţii din ona că „…având în vedere a te. În cadrul secţiilor erau orga- două caiete cu diferite ordine, judeţul Soroca – „Arcaşii lui doua cotropire a bolşevicilor nizate comitete sau celule ale lista membrilor, programul Ştefan cel Mare.” pe pământul sfânt al Basa- „arcaşilor,” aflate sub ascultarea de activitate şi 5 ştampile ale Diferiţi de vârstă, ei erau rabiei; dezlipirea fraţilor de unui preşedinte şi a unui ad- O.N.B. „Arcaşii lui Ştefan cel cunoscuţi mai de demult, cu acelaşi sânge, neam, limbă şi junct. O.N.B. „Arcaşii lui Ştefan Mare”. Fără prea multe dificul- toate că unii erau din Soroca, credinţă; fărădelegile săvârşite cel Mare ” avea 9 secţii, în care tăţi, autorităţile sovietice au iar alţii, erau veniţi din diferite asupra vechilor plăieşi şi arcaşi erau încorporaţi voluntarii din operat un val de arestări. sate ale judeţului Soroca. ai lui Ştefan cel Mare, care au toate satele câmpiei Sorocii. Tinerii ilegalişti nu recu- Elevii din clasele superi- stat zeci de veacuri ca stavilă Membrii organizaţiei noşteau puterea sovietică şi oare de la instituţiile de în- la Nistru contra puhoiului slav aveau bilet de membru şi plă- nu s-au temut să spună acest văţământ din oraş, dar şi cei şi au apărat pământul dat de teau lunar o anumită cotizaţie. lucru în faţa anchetatorilor. care le-au absolvit mai înain- Dumnezeu; având în vedere: Banii aveau să fie folosiţi pen- Vasile Bătrânac: „Am fost te, erau în majoritate cunos- deportările în masă, distruge- tru procurarea hârtiei, a apara- întors în Moldova ca repatriat cuţi între dânşii. Se adunau în anul 1945. Puterea sovie- la gazda lui Vasile Bătrânac tică l-a condamnat pe tatăl şi Victor Solovei, printre care meu la zece ani privaţiune de se aflau Nicolae Prăjină, di- libertate, fiindcă era, chipurile, rector de şcoală, Teodosie chiabur. De aceea urăsc acest Guzun şi Anton Romaşcan, regim.” învăţători, Nichita Brumă, Victor Solovei: „…Acolo (în Mihai Ursachi, Alexei Manea, România – n. n.) era mai bine Vasile Cvasniuc, Serghei Bu- de trăit, de aceea şi suntem nescu, Nicolae Hâncu, pentru contra puterii sovietice”. a mai discuta despre cele în- Vasile Cebotari: „Eu am tâmplate în acele timpuri des- fost educat în spirit românesc, tul de crude pentru neamul de aceea şi sunt contra puterii românesc din Basarabia. sovietice.” Unii dintre tineri, „repatri- Grupul de „arcaşi” a fost ju- aţi” din România de autorită- decat la 25 ani de închisoare, ţile sovietice, îşi făceau pla- plus 5 ani de lagăr cu regim nuri de reîntoarcere în ţară, rea căminelor, teroarea asupra telor de fotografiat, de radio sever. Înainte îi aştepta GU- peste Prut. În timpul discuţi- poporului prin luarea alimente- sau a unui aparat telegrafic, a LAG-ul comunist cu unul din ilor, destul de aprinse uneori, lor, care a dus populaţia la foa- unei instalaţii tipografice, pen- miile de lagăre, Inta-Şanghai, tinerii vorbeau de năpasta ce mete, făcând-o să părăsească tru procurarea de arme etc. din regiunea Drumul morţii. s-a abătut peste Basarabia, casele şi să rătăcească în alte Conform documentelor ocupaţia sovietică, fărdelegi- părţi după hrană”, şi că moralul de anchetă ale KGB-lui rusesc Mai mult citiţi: le şi activitatea antiumană şi populaţiei este foarte scăzut şi sarcinile majore ale ilegalişti- 1. Elena Postică. Rezistenţa antinaţională a autorităţilor bolşevicii din toate părţile ca- lor erau de : antisovietică în Basarabia. Edi- sovietice. ută să distrugă „sâmburele ro- - a lărgi aria de activitate şi tura Ştiinţa, Chişinău, 1997. „Dacă nu ne vom retrage în mânesc din Basarabia,” s-a ho- cooptarea de noi membri; 2. Mihai Ursachi. Organi- România, a zis în timpul unei tărât „a înfiinţa o organizaţie - a instrui membrii dar şi zaţia Naţională din Basarabia. discuţii aprinse Victor Solovei, cu scop naţional, denumind-o populaţia în spirit antisovietic, Amintiri. Editura Museum, Chi- atunci vom crea o organiza- Organizaţia Naţională din Ba- pregătindu-i de luptă contra şinău, 2001. ţie de luptă contra bolşevicilor sarabia „Arcaşii lui Ştefan cel puterii sovietice, în caz de se 3. Mihail Ursachi. Soartă de pentru a elibera Moldova de Mare” (O.N.B. „Arcaşii lui Ştefan va declanşa un război între Arcaş. Editura Prut Internaţio- sub ocupaţie.” cel Mare”). Scopul acestei or- Anglia şi S.U.A., pe de o parte, nal, Chişinău. Decizia de a înfiinţa o - or ganizaţii era de „de a ridica şi U.R.S.S., pe de altă parte; ganizaţie antisovietică a avut moralul populaţiei prin diferite - obţinerea armelor şi ridi- Nicolae BULAT, loc în octombrie 1945. Mo- atacuri împotriva bolşevicilor.” carea spiritului moral de luptă directorul Muzeului de tivele înfiinţării organizaţiei Acest Proces-verbal din 1 cu puterea sovietică. Istorie şi Etnografie, Soroca FUNCŢIONARUL Nr. 17 (414) 10 PUBLIC În lumea ştiinţei şi a tehnicii septembrie 2013

lansat o brăţară inteligentă care utilizatorilor o singură dată, Mare invenţie românească, analizează bătăile inimii (speci- atunci când este pusă la mână fice pentru fiecare persoană în pentru prima dată, după care esenţială pentru aeronautică parte, la fel ca amprentele) şi le comunică cu device-urile prin foloseşte pentru a debloca di- intermediul semnalelor wire- S-au împlinit 84 de ani de la registrează cererea de brevet verse dispozitive, de la tablete less. Când este înlăturată de la testarea uneia dintre cele mai „Nouveau systeme de monta- la PC-uri şi la maşini. mână, device-urile cu care este mari invenţii româneşti care a ge des parachutes dans les ap- Brăţara inteligentă, bo- asociată, se blochează în mod pareils de locomo- tezată Nymi, verifică pulsul automat. tion aerienne” (Nou sistem de montare al paraşutelor la apara- te de locomoţie aeri- Primul telefon echipat cu ană). Obţine, alături de un alt inventator cameră foto 4K român, Tănase Do- brescu, brevetul nr. Taiwanezii de la Acer, 678566 din 2 aprilie unul dintre cei mai mari avut o contribuţie esenţială la 1930, pentru „cabina catapul- producători de laptopuri securitatea aviaţiei mondiale. tabilă.” din lume, vor prezenta în Cabina catapultabilă a aerona- Aceasta reprezenta „un cadrul târgului de electro- vei, este o versiune timpurie a nou sistem de paraşutare din nice IFA de la Berlin primul scaunului ejectabil, brevetată aparatele de locomoţie aeriană, telefon mobil inteligent la Paris, în 1930, de românul fiecare pasager având o paraşu- echipat cu o cameră capa- Anastase Dragomir. tă proprie care permitea, în mo- bilă să filmeze în formatul La sfârşitul secolului al mentul critic, eliberarea acestui 4K (rezoluţie de patru ori XIX-lea şi începutul secolului ansamblu de avion, astfel încât mai mare decât Full HD). GB şi o cameră foto de 13 MP. XX, mulţi entuziaşti ai aviaţiei paraşuta, împreună cu pasage- Telefonul are un ecran de Camera poate filma în 4K la 30 erau preocupaţi de construirea rul instalat pe scaun, să treacă 6 inch cu rezoluţie full HD, un de cadre pe secundă sau Full avioanelor şi de pilotarea lor, printr-o deschizătură a podelei.” procesor Snapdragon 800 de HD la 60 de cadre pe secundă. însă tânărul inginer Anastase Brevetul prevedea ca acest an- 2,2 GHz, 2 GB de memorie Telefonul va fi disponibil în Dragomir s-a numărat printre samblu de celulă-paraşută să RAM, spaţiu de stocare de 16 Europa în timpul apropiat. puţinii care şi-a îndreptat aten- aibă mai multe comenzi, ma- ţia către una dintre problemele nevrabile de către pilot. aviaţiei de la acea vreme – si- Românul şi-a testat pentru Microsoft cumpără Nokia guranţa pilotări. prima dată invenţia la 25 au- Pentru a avea mai multe in- gust 1929, pe aeroportul Paris- Conform comunicatului arhaic şi tastaturi fizice. Noile formaţii despre ceea ce înseam- Orly, din apropierea Parisului, de presă, emis de finlandezi, smartphone-uri din gama Lu- nă dedesubturile construcţiei organizând ulterior o nouă „Nokia va vinde toată afacerea mia au început să recupereze unui aparat de zbor, românul a testare pe aeroportul Băneasa, de echipamente şi servicii şi va terenul pierdut, dar parteneri- plecat în Franţa, unde a lucrat Bucureşti, în octombrie 1929. licenţia toate patentele către atul cu Microsoft şi Windows 8 la mai multe uzine de avioane În 1950, Anastase Dragomir a Microsoft pentru suma de 5,44 i-a afectat în continuare. Acum, şi unde şi-a perfecţionat pro- obţinut un nou brevet pentru miliarde de euro”. Microsoft a pus mâna pe o ade- priul sistem pentru salvarea „celula paraşutată”, care consta Tranzacţia va fi încheiată vărată potenţială comoară care piloţilor şi a pasagerilor în caz în folosirea unui spătar curb de în primul sfert al lui de accidente. glisare pentru ejectarea cabi- 2014 dacă va fi apro- La 3 noiembrie 1928, îşi în- nelor. bată de acţionarii ma- joritari. Ce înseamnă Parolele viitorului vor fi această tranzacţie? Cum ne va influenţa bazate pe bătăile inimii pe noi, consumatorii? Nokia se afla în zator cu ajutorul unui derivă de încă acum patru sau poate schimba radical piaţa senzor-electrocardio- cinci ani, când a pierdut star- smartphone-urilor, dar trebuie gramă care analizează tul echipamentelor cu ecrane să facă rapid o mişcare în dez- bătăile inimii. La fel ca tactile. Când Samsung, HTC şi, voltarea sistemului de operare, amprentele, ritmul bă- mai ales, Apple au jucat cea să schimbe radical abordarea în tăilor inimii este unic mai importantă carte a teh- favoarea utilizării mult mai pri- pentru fiecare persoa- nologiei pentru consumatori, etenoase a smartphone-urilor. nă în parte. Nokia se focaliza pe pieţele Astfel că, foarte posibil, de Aveţi probleme să mobile emergente, realizând curând piaţa va fi invadată de Brăţara inteligentă Nymi vă amintiţi parolele? volume de vânzări mari cu telefoanele mobile cu marca confirmă identitatea unui utili- O companie canadiană a echipamente ieftine, cu design Microsoft. Nr. 17 (414) FUNCŢIONARUL septembrie 2013 Dura lex, sed lex PUBLIC 11

i-ar permite libera circulaţie depus un demers la M.A.I. prin Avocat reţinut cu mită peste hotarele Republicii Mol- care au solicitat suspendarea dova. din funcţie a ofiţerului pe par- de 300 de euro Poliţista a fost reţinută în cursul procesului penal. flagrant de ofiţerii C.N.A. îndată Urmărirea penală pe acest clientului său. Acesta din urmă după primirea banilor extor- caz a fost finalizată, iar cauza era cercetat penal pentru con- caţi. Procurorii Serviciului Nord penală a fost recent expediată ducerea transportului în stare al Procuraturii anticorupţie au în instanţa de judecată. de ebrietate, iar avocatul ar fi promis că îl poate convinge pe procuror să-l tragă doar la răs- pundere contravenţională. Condamnat pentru extorca- Operaţiunea de reţinere a avut loc chiar în faţa instanţei re de bani de la o cerşetoare Un avocat din Cahul, fost de judecată, după primirea a Un inspector superior al magistrat în Judecătoria şi Cur- 300 de euro de la denunţător. poliţiei criminale din Călăraşi a tea de Apel Cahul, a fost reţinut Banii au fost predaţi benevol fost condamnat pentru comi- de către ofiţerii direcţiei Sud a ofiţerilor C.N.A. terea coruperii pasive, anunţă Centrului Naţional Anticorup- Avocatul a fost reţinut şi Procuratura Generală. Procura- ţie, anunţă Serviciul de presă al cercetat penal pentru trafic de tura anticorupţie a demonstrat CNA. Omul legii este bănuit că influenţă. Dacă va fi găsit vino- în instanţa de judecată că, în ar fi extorcat de la un cetăţean vat el riscă până la 7 ani de de- martie curent, acesta a extorcat 300 de euro, susţinând că are tenţie sau o amendă de până de la o femeie, care cerşea în influenţă asupra unui procuror la 60 mii de lei. centrul capitalei, 500 euro pen- Judecătoria Călăraşi a con- din Procuratura Cahul şi că-l De notat că reţinutul are tru a nu o trage la răspundere damnat poliţistul la 5 ani de poate determina să adopte o un stagiu de 15 ani în funcţia pentru practicarea cerşitului. închisoare cu suspendarea decizie favorabilă în privinţa de judecător. Câteva zile mai târziu, in- condiţionată a executării pe- spectorul a primit de la femeie depsei pe un termen de probă 1200 de lei în automobilul său de un an. Mită pentru studii reuşite personal de model Audi A6. În Prin aceeaşi sentinţă poli- aprilie curent acesta a fost reţi- ţistul a fost privat de dreptul de Centrul Naţional Antico- audiat la CNA de către ofiţerii nut în flagrant delict de ofiţerii a ocupa funcţii în organele MAI rupţie, în comun cu procurorii, de urmărire penală, iar procu- şi procurorii anticorupţie ime- pe un termen de 3 ani, instan- au reţinut un şef de catedră al rorii urmează să ceară instanţei diat după primirea următoarei ţa amendându-l cu 20 mii lei. Colegiului „Ştefan Neaga” din de judecată arestarea preven- tranşe de 300 de euro. Sentinţa este cu drept de atac. Chişinău. Acesta este învinuit tivă a învinuitului. În acest caz că ar fi extorcat de la un stu- dent 18 000 de lei pentru a-i asigura, pe parcursul anilor de Profesoară, suspectată studii, susţinerea cu succes a sesiunilor, bursă lunară, dar şi de corupere pasivă un loc în cămin. O profesoară din cadrul reţinerii, femeia a încercat să În urma măsurilor de inves- Universităţii de Stat din Cahul scape de bani, aruncându-i tigaţie, lectorul a fost prins în a fost reţinută de ofiţerii direc- împreună cu cheile de la apar- flagrant de către ofiţerii CNA în ţiei Sud a Centrului Naţional tament însă, ulterior, aceştia momentul în care primise 700 a fost deschis un dosar penal Anticorupţie, fiind suspectată au fost recuperaţi de ofiţerii de euro de la declarant. Banii pentru corupere pasivă. Dacă de corupere pasivă. Femeia, în C.N.A. au fost găsiţi în automobilul va fi găsit vinovat, profesorul vârstă de 38 de ani, ar fi cerut Pe faptul dat a fost pornită bănuitului şi au fost predaţi be- riscă până la 10 ani de puşcă- 500 de lei de la un student pen- o cauza penală în baza art. 324 nevol anchetatorilor. rie cu o amendă în mărime de tru susţinerea cu succes a unei alineatul 1 Cod penal – corupe- În prezent, bărbatul este până la 60 000 de lei. restanţe la obiectul „contabili- re pasivă, iar dacă va fi găsită tate”. vinovată, bănuita riscă priva- ţiune de libertate de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la Poliţistă coruptă 1000 la 3000 unităţi convenţi- onale şi cu privarea de dreptul O colaboratoare a Birou- or. Râşcani, care era anunţat de a ocupa anumite funcţii sau lui Căutare al Inspectoratului în căutare pentru escrocherie. de a exercita o anumită activi- de Poliţie din raionul Râşcani Pentru această sumă, poliţista tate pe un termen de la 2 la 5 este învinuită de procurori de se angaja să-l excludă pe în- În urma acţiunilor între- ani. corupere pasivă. Potrivit Servi- vinuit din baza de date a per- prinse de C.N.A., profesoara a În cadrul prezentei cauze ciului Nord al Procuraturii anti- soanelor anunţate în căutare fost reţinută în flagrant după penale se investighează şi alte corupţie, poliţista a pretins 200 şi să-i elibereze un document primirea sumei de 500 de lei cazuri de corupere cu stabilirea dolari S.U.A. de la un locuitor al confirmativ în acest sens, care de la studentul său. În timpul complicităţii şi altor persoane. FUNCŢIONARUL Nr. 17 (414) 12 PUBLIC Diverse septembrie 2013 nători ai diplomei de masterat sau de licenţă, A V I Z cu media generală nu mai mică de 8,0 şi nota la examenul de specialitate nu mai mică de 9,0. Academia de Administrare Publică de Absolvenţii învăţământului superior, deţină- pe lângă Preşedintele Republicii Moldova tori ai diplomelor eliberate până în anul 1995 anunţă un concurs pentru admiterea la stu- inclusiv, au dreptul să participe la concursul de dii prin doctorat (cu finanţare de la buget şi admitere în aceleaşi condiţii. în bază de contract) pentru anul academic Pentru înscriere la concurs, candidatul de- 2013-2014, la următoarele specialităţi: pune o cerere pe numele rectorului Academiei, - Teoria, metodologia şi istoria administra- însoţită de următoarele acte: ţiei publice. - diploma de master sau de studii superioare - Organizarea şi dirijarea în instituţiile pu- cu suplimentul respectiv (originalul şi copia); blice; servicii publice. - copia lucrărilor ştiinţifice publicate (a breve- telor de invenţie) sau un referat ştiinţific (în volum de 7-10 pagini) cu tema la specialitatea aleasă; - extrasul din procesul-verbal al şedinţei sena- tului/consiliului ştiinţific al instituţiei sau reco- mandări a doi specialişti cu titlu ştiinţific în do- meniu; - curriculum vitae; - copia buletinului de identitate; - copia legalizată a carnetului de muncă; - 3 fotografii 3x4 cm. Actele urmează a fi depuse în perioada Depunerea actelor la studii prin doctorat 2-30 septembrie 2013, în incinta Academiei se desfăşoară în în perioada 2-30 septembrie de Administrare Publică de pe lângă Preşedin- 2013, conform Regulamentului privind orga- tele Republicii Moldova, pe adresa: str. Ialoveni, nizarea şi desfăşurarea doctoratului şi a post- 100, et. 2, bir. 205, tel: 72-38-66. (responsabil – doctoratului, aprobat prin Hotarârea Guvernu- Dulschi Silvia, dr., conf. univ. inter.). lui Republicii Moldova nr. 173 din 18 februarie Candidaţii la doctorat vor susţine 2 exame- 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova ne: la specialitate şi la una din limbile moderne. nr. 42-44 (3135-3137) din 29 februarie 2008). Probele de examinare se vor desfăşura în La concursul de admitere la doctorat pot perioada 1-17 octombrie 2013. participa cetăţeni ai Republicii Moldova, deţi- Studiile vor începe la 1 noiembrie.

Abonarea 2013 Continuă abonarea pentru a doua jumătate a anului 2013 la revista ştiinţifico-metodică trimestrială“ADMINISTRAREA PUBLICĂ” şi la ziarul “FUNCŢIONARUL PUBLIC”, publicaţii ale Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.

Revista “Administrarea Publică” apare trimestrial. Ziarul “Funcţionarul Public” apare de 2 ori pe lună. Costul unui abonament: Costul unui abonament: 3 luni - 41 lei 30 bani; 6 luni - 82 lei 60 bani. 3 luni - 37 lei 80 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani.

CHIPA DRESA E-mail: [email protected] EREDACŢIONALĂ: ANOASTRĂ: Mihai MANEA - şef secţie Mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100. CONTACTE: Ion AXENTI - secretar responsabil Ziarul apare de două ori pe lună. Indice: 67919. Vitalie NICA - redactor, designer Coli de tipar 1,5. Tiraj: 370. Sergiu PÎSLARU - redactor, designer Dat la tipar 17.09.2013 Tel: 28-40-78 „Funcţionarul Public” - supliment la revista „Administrarea Publică” - publicaţie a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova