DOCSLIB.ORG

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BUMDTECA Nwnem

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BUMDTECA Nwnem BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BUMDTECA nWNEm LUCIAN PREDESCU DIN CRONICARII ROMANI G R i G O R E URECHE E -STOAT1E LOGOFĂTUL RON COSTIN r. 159 Prețul 5 Lei BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BIBLIOTECA DIMINEAȚA LUCIAN PREDESCU Proprietatea Bibliotecii Uaiîersității Iași DIN CRONICARII ROMÂNI Lgrigore ureche EUSTRAT1E LOGOFĂTUL kMIRON COSTIN Editura „ADEVERUL" S. A. Strada Const. Miile (Sărindar), S-7-î -Vr. 159 BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 27 mr. 193? Mi'Jta Mmllijll lift GRIGORE URECHE w. (Născut între 1590-1597; mort între 15 Aprilie și 3 Mai 1647) Grigore Ureche se trage dintr'o familie wche boerească. Dimitrie Cantemir afirmă —t.:_ia Urecheștilor datează din timpul ciad Dacia era ocupată de armatele, lui Traian Tot Dimitrie Cantemir mai spune, ir. al: loc, că Urecheștii se trag din Corvin. Cronicarul e fiul lui Nistor Ureche, care — până nu de mult — fusese socotit adevă­ ratul autor al Cronicei. Acest Nistor apare la 1572 ca diac sau uri­ nar. Apoi apare în rangurile de : clucer și vornic de gloată. In 1592, Nistor e înaintat mare vornic în țara de jos, sub domnia lui Petru Șchiopul, căruia îi era om de încredere. Nistor ajunge pe urmă caimacan (locțiitor de Domn) sub Aron Vodă. Dar nesupunân- du-se lui Aron, fuge la Soroca, în țara le- BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 4 LUCIAN PREDESCU DIN CRONICARII ROMANI șească. Apoi se împacă cu Aton și e înaintat mare logofăt. Cronica lui Grigore Ureche se intitulează Sub Movilă Vodă, Nistor fuge în Polonia, astfel: CARTE CE SE CHIAMĂ LEATOPI- unde stă mai mult timp. El moare în Moldo­ 1 SAȚ, ce intr’insa spune cursul anilor și des­ va, în rangul de mare vornic. călecarea Țării Moldovei și viața Domnilor. Nistor a fost ctitor, clădind biserica Sf- Până nu demult se credea că această Cro­ Vineri din Iași și Mănăstirea Secul din ju­ nică a fost scrisă de Nistor Ureche. In urmă dețul Neamț. s’a dovedit că adevăratul ei autor e Grigore Nistor se născuse pe la 1550 și a murit în Ureche- 1618- Cronica este împărțită în paragrafe, fie­ Grigore Ureche, cronicarul, moștenind c care cu titlu rezumativ. Ea a fost scrisă între imensă avere dela Nistor, învață „literatura 1642 și 1647. în școalele polone”, spune cronicarul Miron Cronica cuprinde povestirea istoriei Moldo­ Costin. La 1612, Grigore se află în Polonia, vei dela descălecat (1359) până la Aron la învățătură, familia fiindu-i fugită acolo. Vodă (1595). In prefață, Grigore Ureche spu­ Grigore a învățat „literatură” la Camenița ne că povestirea va merge până la Vasile (Polonia} până la începutul lui 1615, când st Lupu-Vodă. Desigur, că moartea l-a oprit. întoarce în Moldova. Dar aci nu stă mult, I să-și termine opera. căci la sfârșitul lui 1615 fuge iar în Polonia, In Letopisețul său, Grigore Ureche s’a ser- când învață la școala Stavropighiei din Lem­ t vit de unele izvoare interne și anume: 1) berg. In Februarie 1617 se întoarce în Mol­ I letopisețul moldovenesc (pe care-1 citează dova. |L rl în cursul Cronicei în felurile acestea: Zeto- In 1631, Grigore apare spătar. In anul ur­ BaueruZ cel moldovenesc; letopisețul nostru mător pleacă la Constantinopol cu o delega­ r re-îf moldovenesc; letopisețul nostru); e ție de boeri, ca să ceară detronarea lui Iliaș- a principalul izvor al Cronicei; 2) letopisețul Vodă. Neizbutind, Iliaș poruncește să fie o- ■fcn-.esc; 3) letopisețul leșesc; 4) Spusele ta- morîți cu toții. Dar boerii se răscoală, detro­ I Mii.: său Nistor. nează pe Iliaș și numesc domn pe Movilă. ■ S’a mai servit și de unele izvoare externe Grigore Ureche a murit ca mare vornic în srîr.e: Letopisețe latinești și Cronici iă- țara de jos. Btoean. , leșești. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 6 LUCIAN PEEDESCU DIN CRONICARII ROMANI 7 Grigore Ureche utilizează aceste izvoare că „dela Rîm ne tragem”, adică dela Roma. în mod critic, controlându-le. El nu uită să i Și Grigore Ureche dovedește această latini­ se abată și prin istoria popoarelor învecinate tate a noastră prin cuvintele de origină pur Moldovei, cu cari aceasta a avut legături, fie latinească (pane din panis; găină din gal- diplomatice, fie de rudenie, fie războinice. lina, etc.). Așa că, pe lângă istoria lor, descrie așezarea > Letopisețul lui Grigore Ureche nu-1 avem geografică, obiceiurile, temperamentul Tăta- , decât în copii, făcute în sec. XVIII-lea și rilor, Leșilor, Ungurilor, Turcilor. XIX-lea. Dar și aceste copii derivă dintr’o Cronicarul îi caracterizează astfel: Tătarii copie din 1648 (deci un an după moartea cro­ sunt războinici; Turcii sunt prădători și Ia- . nicarului) făcută de d. Simion Dascălul, care corni de bani; Ungurii iscoditori, necredin­ nu numai că e defectuoasă, dar are și adause cioși și vicleni; Nemții sunt de credință; Po­ scrise de Simion Dascălul. Contrar afirmații­ lonezii sunt doritori de învățătură. lor lui Ureche, Simion Dascălul (interpola- Pentru Ureche, istoria nu e numai o expu­ torul) afirmă în una din interpolările sale, nere de fapte aride, ci trebue ca aceste fapte că Moldovenii se trag din niște tâlhari. să fie moralizatoare, de învățătură pentru Mai mult: un oarecare Misail Călugărul posteritate- reia Cronica lui Ureche, cea interpolată de După cum era spiritul religios puternic pe i Simion Dascălul, și mai adaugă și el alte pa­ atunci, Grigore Ureche crede că sfârșitul răz- ragrafe. boaelor nu e hotărît de vitejia oastei, ci el e i Letopisețul lui Ureche s’a răspândit în Mol­ la aprecierea lui Dumnezeu, care hotărăște ca l dova, unde a fost copiat de doi copiști, și în cel rău să fie învins și cel bun să iasă totdea- ■ Muntenia unde a fost copiat de 9 copiști. una victorios. Tot în legătură cu divinitatea, Ureche crede — după cum se credea pe a- BIBLIOGRAFIE tunci — Că Domnul e pus în tron de către Dumnezeu; așa că, acesta din urmă pedep-i Despre Grigore Ureche s’au scris următoa­ sind pe cei răi, Domnul va trebui să se poar-1 rea studii: te blând cu boerii și poporul. £ .ger. de Barwinski, Știri nouă asupra fa- Dar importanța Cronicei lui Ureche constă | ■■W» Ureche. în voi: Prinos lui D. A. Sturd- în faptul că el e primul cronicar care afirmă I a. =... 1503. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY DIN CRONICARII ROMÂNI 9 S LUCIAN PREDESCU Orășanu Șt., Cronicarii moldoveni din sec. Din Letopisețul lui Grigore Ureche XVII-lea, București, 1899. Sbiera I., Grigoriu (sic) Ureche, Buc., 1884 Vor unii să-i zică Moldovei că au chemat-o (Anal. Acade. Rom.). Tanoviceanu I., Genealogia familiei Ure­ de mai ’nainte Sțitia, sau Schitia pre limba che, „Arhiva” (Iași) IX, 1898 No. 3—4. slovenească; ce Sțitia coprinde loc mult, nu Grigore Ureche, Letopisețul în ed. lui M. numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii despre Nistru, și Kogălniceanu t. I. V. A. Ureche, Schițe de literatură româ­ coprinde o parte mare și den țara leșească. Chemat-o-au unii și Flachia, de pre Flac nească, Buc. 1885. Chronique de Moldavie par Gregoire Ureki, Hatmanul râmlenesc1), ce scriu letopisețele lătinești că au bătut războaie cu Schitii prin ediția lui E. Picot, Paris, 1886. Cronique de Grigorie Ureache, ediția lui I. aceste locuri; dece, schimbându-se și schim- bându-se numele din Flachia i-au zis Vlahia, N. Popovici, Buc- 1911. Letopisețul Țării Moldovei după Grigorie ce noi acest nume nu-1 putem dare Țărei noa­ Ureche, ediția Const. Giurescu, Buc. 1916. E- stre Moldovei, ce Țării-Muntenești; că ei nu vor să desparță să facă două țări, ce scriu că diția cea mai bună. au fost tot o țară și un loc. Iar noi aflăm că I. Bogdan, Vechile cronici moldovenești, I Moldova s’au descălecat mai pre urmă, și Buc., 1891. I Muntenii mai dântâiu, măcar că s’au tras I. Bogdan, Cronici inedite, Buc., 1895. |t dela un izvor: Muntenii întâiu și Moldovenii Șt. Orășanu, Ceva despre cronicele Mol­ dovei în „Convorbiri literare” 1897, p- 513 și 1 mai pre urmă. Scriu alte istorii pentru țara noastră. Mol­ urmă... A. V. Gâdei, Studiu asupra cronicarilor dova, cum au stătut, pustie peste 600 de ani trecând pre aci Traian, împăratul Râmu- moldoveni, Buc-, 1898. l-u:a căruia se cunosc semnele puterii lui. C. Giurescu, Noui contribuțiuni la studiul | -re unde au tras Traian, peste multe țări. ’cronicelor moldovene, București, 1908. ■trecând cu ostile lui peste câmp! și peste ape. G. Pascu, Gligorie Ureache, Iași, 1920. li Reman. - Romei. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 10 LUCIAN PREDESCU D1N CRONICARII ROMÂNI 11 Atâția ani s’au aflat pustie, până când au tulx) 6921 2) când au stătut dintre aceștia vrut milostivul D-zeu a nu lăsa acest la domnie Alexandru-Vodă, carele întâia dată pământ fără de oameni ; care cu voia Sfin­ multe lucruri bune au început a face în țară. ției sale, îndemnându-se o samă de fe­ Făcut-au două mănăstiri mari în Moldova, ciori de domni, den domniile ce au fost pre Bistrița și Moldovița, și le-au înzestrat cu acele vremi la Râm, și cu oamenii lor den multe sate și vecini3), și cu hălăștae, și cu Maramurăș venind peste munții ungurești veșminte înăuntru, și cu odoare. Și deacă și peste munții Țării Moldovei, vânând s’au văzut luminat în cinstea domniei, în doi here4) sălbatice, până au eșit la apa ce-i ani a domniei sale, fiind mai întreg și mai zicem Moldova, gonind un zimbru, care l-au cuminte decât cei trecuți înaintea domniei și vânat, la locul unde se chiamă acmu sa­ lui, și multe râvnind și nevoind spre cele de tul Bourenii, pre acea apă a Moldovei; și au folos sufletului său, adus-au cu mare chel­ pus nume apei, de-i zisără Moldova, pre nu­ tuială, din țara păgâna, sfintele moștii ale mele unei cățele ce-i ziceau Molda, care n arelui mucenic Ioan Novi și le-au pus întru atunci, gonind zimbrul, s’au innecat întru a sa vestită cetate, ce este la orașul Suce­ acea apă, și de pre numele apei se zice acmu vei cu mare cinste, și pohvală4), de ferirea și țării Moldova.
Load more

Recommended publications
  • Romanian Presidency Programme V2
    Teatrul Naţional din Iaşi Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi Public Domain Marked ROMANIAN PRESIDENCY OF THE COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION “Exposing Online the European Cultural Heritage: the impact of Cultural Heritage on the Digital Transformation of the Society” 17-18 April 2019 | Iasi, Romania europeana.eu @EuropeanaEU ROMANIAN PRESIDENCY OF THE COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION Context This conference, organized in the framework of the Romanian Presidency of the Council of the European Union and under the auspicies of Europeana Initiative, aims to highlight the impact of exposing cultural heritage online and to provide a platform to discuss the importance of national aggregation infrastructures to the digital transformation of cultural heritage sector using Romania as a case study. The meeting is aimed at cultural policy makers from EU member states (representatives from the Expert Group on Digital Cultural Heritage and Europeana), Romanian cultural heritage institutions involved in the implementation of E-cultura: Romanian Digital Library project and policy makers. The meeting will be joined by representatives of the European Commission and Romanian authorities. Central hypothesis Europe currently has a leading position in the world in digital cultural heritage. This leading position has been built through large investments of the EU (in Europeana and related projects) and of the Member States (in digitization and national infrastructures). Securing this leading position in the future, in particular with the advent of new technologies
    [Show full text]
  • 103 Considerations on the Appearance And
    CONSIDERATIONS ON THE APPEARANCE AND DEVELOPMENT OF HUMANITARIAN LEGISLATIVE NORMS IN THE FRAMEWORK OF INTERNATIONAL RELATIONS DURING THE MIDDLE AGES Vitalie RUSU* Abstract During the Middle Ages, war did not aim at glory, but interests, and the peace state was not considered honourable, but humiliating, as initially, the causes of a war could be: the obligation to avenge an offence or a crime, the conflicts between suzerains and vassals, the campaigns against some cities or ending rebellions. Most of the time, for kings, land owners and knights, war was the best choice to prove their power and to increase their wealth. The reason was the spoils of war. However, in all those conflicts, human people were affected, thus generating the need to develop some specific norms in order to protect them. Keywords: Humanitarian Law, war, conflict evolution, early international relations 1. Introductory Remarks At the beginning of feudalism, conquest wars and wars carried out for obtaining supremacy on vast areas were very frequent, and the ways and methods used in fights were very cruel. Later on, the problem of arguing a ―rightful‖ war became a problem. In this respect, regardless of the country, we shall not overlook the following moments: - after the period of feudal conflicts (11th - 12th centuries) an active struggle for limiting and forbidding armed conflicts began. During the same period, the rule according to which war can only be declared by the king was established; - gradually, the so called legal grounds for a ―rightful‖ war appear, among them the returning of stolen property and the country‘s defence.
    [Show full text]
  • Teaching Slavic History in Romania in 2017
    Studia Slavica et Balcanica Petropolitana ББК 63.3(0)5; УДК 94(498); DOI 10.21638/11701/spbu19.2017.211 R. Mârza TEACHING SLAVIC HISTORY IN ROMANIA IN 2017 My contribution relies on my experience of more than ten years in teaching a university course of Slavic history in Romania. The course and seminar are entitled «The Slavs and Slavonism in the Medieval and Early Modern History of the Romanians» [«Slavii şi slavonismul în istoria medievală şi premodernă a românilor»]. It is a special course taught to third year students, BA level, at the History of Philosophy Faculty of the Babeş-Bolyai University in Cluj. For several years now, this teaching experience has led me to several questions regarding the opportunity of offering such a course from a didactic perspective, how it connects to the times we live in, the manner in which such a course should be prepared according to the education, expectations, and needs of our students. I continue to find answers to these questions throughout the years and on this occasion I shall attempt to formulate them. I will begin by presenting briefly the history of Slavic Studies in Romania, as an academic discipline. In Romania, scientific interest into Slavic Studies (Slavistics) dates back to the second half of the 19th century. Such interests appeared as a result of Romanian historiography, culture, and society becoming modern and mature. For almost a century (from the end of the 18th century until the mid-19th century), the historiography of the Enlightenment and of Romanticism have revealed the Latin historical and linguistic factors as fundamental, even exclusive ones in the formation of the Romanian people and language.
    [Show full text]
  • Dimitrie Cantemir Cu Privire La Paternitatea Și Valoarea Informativă a „Hronicului Lui Ureche Vornicul”
    DIMITRIE CANTEMIR CU PRIVIRE LA PATERNITATEA ȘI VALOAREA INFORMATIVĂ A „HRONICULUI LUI URECHE VORNICUL” Dr. Valentina EȘANU, Institutul de Istorie, Chișinău, Republica Moldova Abstract: In the study Dimitrie Cantemir on the paternity and informative value of «The Chronicle of Ureche Vornicul», the writings of scholar prince devoted to the history of Romanians uses many European sources, from the ancient to European renaissance authors. In addition, the monarch also uses various chronicles of his homeland, and often referred to the «Chronicle of Ureche Vornicul”, which he considered to be an important historian, while his writing extremely valuable. Throughout the centuries this chronicle was attributed to various authors, including Grigore Ureche (1590–1647), while Dimitrie Cantemir assigned it to his father Nestor Ureche (1550–1618). The chronicle was not preserved in original, but survived due to copies made by various scribes, who, occasionally were making additions to the original, addings which were criticized and considered defamatory by Cantemir in relation to the origin of the Romanians topic. Keywords: Nistor Ureche, Grigore Ureche, chronic, paternity, interpolator Generații de cercetători care s-au aplecat cu multă dăruire asupra scrierilor istorice ale lui Dimitrie Cantemir au observat că învățatul principe a pus la temelia lucrărilor sale, referitoare la istoria românilor, numeroase surse istoriografice care țin atât de clasicii istoriografiei antice eline și romane, de istoriografia medievală și a renașterii europene, de numeroase cronici și istorii din lumea slavă, cât și multe din letopisețele și scrierile cărturarilor români. Dintre operele istoricilor români, și moldoveni în special, la care face referință destul de frecvent, aducând uneori întregi pasage, face parte și „hronicul lui Ureche vornicul”, adică Letopisețul Țării Moldovei, atribuit de mai multă vreme lui Grigore Ureche (n.
    [Show full text]
  • Evidenţa Străzilor Din Municipiul Suceava
    EVIDENTA STRĂZILOR DIN MUNICIPIUL SUCEAVA Nr.crt. Denumire drum Incepe de la Se termina la strada : strada 1 b-dul 1 Mai Ştefan cel Mare Calea Obcinilor 2 str.6 Noiembrie Mihai Viteazul Mărăşeşti 3 str. 28 Noiembrie Depoului E.Porumbescu 4 b-dul 1 Decembrie 1918 Calea Obcinilor ieşire Fălticeni 5 str. 22 Decembrie Calea Unirii ieşire Dorohoi 6 str.Alexandru cel Bun Universitatii Samoil Isopescu 7 str.Slt.Alexandru Ienceanu Vasile Bumbac Mihai Viteazul 8 str. Alexandru Vlahuţă Constantin Moraru Ep.Bucevschi 9 str.Alexandru Voievidca Aurel Vlaicu raul Suceava 10 str.Alunului cpt.Grigore Andrei str.22 Decembrie 11 str.Amurgului calea Unirii Eroilor 12 str.Ana Ipătescu Stefan cel Mare calea Unirii 13 str.Anastasie Crimca Stefan cel Mare Mihai Viteazul 14 str.Anton Holban Eugen Lovinescu Padurea Dumbrava 15 str.Apeductului calea Unirii spre Sere 16 str.Arcaşilor str.6 Noiembrie Mihai Eminescu 17 str.Armenească Vasile Alecsandri I.G.Sbiera 18 str.Aron Pumnul Muncitorului Mitocului 19 str. Arţarului Plopului Pădurea Dumbrava 20 str.Aurel Vlaicu Gr.Alex.Ghica baraj Mihoveni 21 str.Aurora Tineretului Tineretului 22 str.Aviatorului Aurel Vlaicu Raul Suceava 23 str.Avîntului Tineretului Amurgului 24 str.Avram Iancu Petru Rareş Dimitrie Dan 25 str.Baladei Calimani Rarau 26 str.Barbu Lăzăreanu Gheorghe Doja Ep.Bucevschi 27 str.Barbu St.Delavrancea Mitocului Zefirului 28 str.Bazelor calea Unirii fundatura 29 str.Bernat Andrei Gr.Alex.Ghica fundatura 30 str.Biruinţei Gheorghe Doja Mitocului 31 str.Bistriţei bd.1 Dec. 1918 Victoriei 32 str.Bogdan Vodă Zamca fundatura 33 str.Bradului Universitatii fundatura stadion 34 str.Brădetului Mitropoliei Izvoarele Cetatii 35 str.Brînduşei Amurgului Tineretului 36 str.Bujorilor calea Unirii Amurgului 37 calea Burdujeni Gheorghe Doja Cuza-Voda 38 str.Carierei Plevnei fundãturã 39 str.Castanilor Corneliu Coposu fundãturã 40 str.Călimani Mircea Damaschin Calea Burdujeni 41 str.Căprioarei Victor Babes fundatura 42 str.Cărămidarilor Mircea Septilici Tãbãcarilor 43 str.Celulozei Cãlimani Rarau 44 str.Cernăuţi Ana Ipatescu Gr.Alex.Ghica D.C.
    [Show full text]
  • Greek As Ottoman? Language, Identity and Mediation of Ottoman Culture in the Early Modern Period1
    Greek as Ottoman? Language, identity and mediation of Ottoman culture in the early modern period1 MICHAŁ WASIUCIONEK New Europe College Bucharest/LuxFaSS Abstract The scope of the paper is to examine the role of Greek as a conduit for the flow of cultural models between the Ottoman centre and the Christian periphery of the empire. The Danubian principalities of Moldavia and Wallachia witnessed throughout the early modern period a number of linguistic shifts, including the replacement of Slavonic literature with the one written in vernacular. Modern Romanian historiography has portrayed cultural change was a teleological one, triggered by the monetization of economy and the rise of new social classes. What this model fails to explain, though, is the partial retrenchment of vernacular as a literary medium in the eighteenth century, as it faced the stiff competition of Greek. The aim of this paper is to look at the ascendancy of Greek in the Danubian principalities and corresponding socio-economic and political changes through Ottoman lens. Rather than a departure from the developments that facilitated the victory of Romanian over Slavonic, the proliferation of Greek can be interpreted as their continuation, reflecting the growing integration of Moldavian and Wallachian elites into the fabric of the Ottoman Empire at the time when a new socio-political consensus was reaching its maturity. By its association with Ottoman-Orthodox Phanariot elites, the Greek language became an important conduit by which the provincial elites were able to integrate themselves within the larger social fabric, while also importing new models from the imperial centre. Keywords: Ottoman Empire; Danubian principalities; Greek language; Identity; Early Modern Period In 1965, a prominent Romanian medievalist Petre P.
    [Show full text]
  • A Historical Perspective on the Link Between Romania and Europe, Through the Dynamics of Spiritual Values
    A Service of Leibniz-Informationszentrum econstor Wirtschaft Leibniz Information Centre Make Your Publications Visible. zbw for Economics Acăr, Coculiana Article A historical perspective on the link between Romania and Europe, through the dynamics of spiritual values CES Working Papers Provided in Cooperation with: Centre for European Studies, Alexandru Ioan Cuza University Suggested Citation: Acăr, Coculiana (2018) : A historical perspective on the link between Romania and Europe, through the dynamics of spiritual values, CES Working Papers, ISSN 2067-7693, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Centre for European Studies, Iasi, Vol. 10, Iss. 3, pp. 396-405 This Version is available at: http://hdl.handle.net/10419/198552 Standard-Nutzungsbedingungen: Terms of use: Die Dokumente auf EconStor dürfen zu eigenen wissenschaftlichen Documents in EconStor may be saved and copied for your Zwecken und zum Privatgebrauch gespeichert und kopiert werden. personal and scholarly purposes. Sie dürfen die Dokumente nicht für öffentliche oder kommerzielle You are not to copy documents for public or commercial Zwecke vervielfältigen, öffentlich ausstellen, öffentlich zugänglich purposes, to exhibit the documents publicly, to make them machen, vertreiben oder anderweitig nutzen. publicly available on the internet, or to distribute or otherwise use the documents in public. Sofern die Verfasser die Dokumente unter Open-Content-Lizenzen (insbesondere CC-Lizenzen) zur Verfügung gestellt haben sollten, If the documents have been made available under an Open
    [Show full text]
  • Cronicarii Moldovei- Câlăuze Spirituale Ale Neamului Românesc
    CRONICARII MOLDOVEI- CÂLĂUZE SPIRITUALE ALE NEAMULUI ROMÂNESC Nadia Cristea,Liceul Teoretic ,,Pro Succes” Repere: ❑Cronicarii moldoveni: Grigore Ureche,. Miron Costin și Ion Neculce. ❑Aspectele filozofice, istorice, religioase din Cronicile moldovenești. ❑Portrete de domnitori, semnate de cronicari. ❑În loc de Concluzii. Sursa: google.com Supușii zeului Cronos din Țara Moldovei se vor afirma abia în Opera Cronicarilor secolul al XVII-lea,prin cronicarii care au rămas pentru totdeauna în istoria neamului prin opera creată de ei – Letopiseţul Ţării Moldovei. Grigore Ureche Miron Costin Ion Neculce (n. cca. 1590 – 1647) (1633-1691) ( 1672 – 1745) 1.Letopisețul Țării Moldovei 1.Viața Lumii (scrisă între anii 1671 si 1673) 1.Letopisețul Țării Moldovei de la (titlul original: Letopisețul 2.Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Dabija Vodă până la a doua țărâi Moldovei, de când s- vodă încoace, de unde este părăsit de domnie a lui Constantin au descălecat țara și de Ureche – vornicul - continuă cronica lui Mavrocordat. Lucrarea cuprinde cursul anilor și de viiața Ureche din 1594 până în 1661.(scris 1675) evenimentele din 1662 până la domnilor carea scrie de la 3. Poema polonă (Istoria în versuri polone 1743.( scris în 1732 -1744) Dragoș vodă până la Aron despre Moldova şi Ţara Muntenească) vodă), (scris în aa. 1642- (scrisă în 1684) 2."O samă de cuvinte ce sîntu 1647). 4.De neamul moldovenilor, din ce țară au audzite din om în om, de oameni ieșit strămoșii lor - lucrare vechi și bătrâni și în letopiseții nu neterminată. (scrisă 1686-1691) sînt scrise..." Istorie Miron Costin ne convinge că, datorită cunoştinţelor, scrisului, noi putem afla ce-a fost în timpurile îndepărtate, cunoaştem domniile.
    [Show full text]
  • International Conference KNOWLEDGE-BASED ORGANIZATION Vol. XXIII No 2 2017 the UNWRITTEN HISTORY in OUR TEXTBOOKS Elen
    International Conference KNOWLEDGE-BASED ORGANIZATION Vol. XXIII No 2 2017 THE UNWRITTEN HISTORY IN OUR TEXTBOOKS Elena-Tereza DANCIU University of Craiova, Craiova, Romania [email protected] Abstract: In his book “The Dacians”, Hadrian Daicoviciu showed that “only a few pages have been preserved of the great book of this people’s ancient history; dozens of pages, undoubtedly among the most interesting, were lost forever and many, perhaps even more interesting, were never written by ancient authors”. There is a text that keeps coming to my mind very often, especially lately, because I have noticed that there is a tendency to remove or skip several pages of our history. The mission of a historian is to try to find out the historical truth with as many pages as possible. We should not overlook, we should not mitigate anything from our past. The lost or unwritten pages of history hinder this mission, it is true, but what should we do about the pages that were written and, deliberately, are not included in the history books? Keywords: history, ancient, pages, textbooks, historical truth 1. The history of the Geto-Dacians - a Isidore of Seville wrote about Spain “where paradox of the foreign and Romanian the glorious fecundity of the Getic genius medieval historiography flourished”. Alfonso X el Sabio, King of 1.1. Are the Geto-Dacians the ancestors Spain, wrote in his book Cronica General of the Scandinavian peoples? about Dacia or Gothia, about Zamolxis who I will never understand why we “was greatly wise in philosophy”, about intentionally fragment historical truth.
    [Show full text]
  • A Few Remarks About Bogdan the One-Eyed's Matrimonial Policies In
    Medieval Studies, vol. 22, 2018 / Studia z Dziejów Średniowiecza, tom 22, 2018 Katarzyna Niemczyk (University of Silesia in Katowice) https://orcid.org/ 0000-0002-9656-3048 Katarzyna Niemczyk A few remarks about Bogdan the One-Eyed’s matrimonial policies in the context of the conflict between Poland and Moldova in 1509 A few remarks about Bogdan the One-Eyed’s matrimonial policies… Keywords: Bogdan the One-Eyed,The Polish–Moldovan conflict, Elisabeth Jagiellon The war between Poland and Moldova in 1509 was the continuation of a long-standing conflict between these two states. The origins of this problem lies in the time of reign of the Polish King Vladis- laus Jagiellon, who needed money for his struggle with the Teutonic Order. He borrowed a sum of rubles (probably 4,000) from the ruler of Moldova, Peter I, and as a deposit, gave him, among other things, Pokutia. However, the Polish king did not return the money to the ruler of Moldova, and he did not give him Pokutia either.1 This is why, from that time on, Moldova tried to win this lost territory back. Despite many attempts to solve this problem, either by war or negotiations, it remained unresolved at the beginning of the sixteenth century. According to some historians, the reason for Bogdan’s expedition in 1509 was the hope to marry Alexander’s sister, Elisabeth Jagiellon.2 1 Besides Pokutia, Vladislaus Jagiellon gave as a deposit the land of Halych. See B. Poзoв, Укрански грамоты, vol. 1, Kиїві 1928, no. 19; Материалы для истории взаимных отношений России, Польши, Молдавии, Валахии и Турции в XIV–XVI вв.
    [Show full text]
  • New Europe College Black Sea Link Program Yearbook 2012-2013
    New Europe College Black Sea Link Program Yearbook 2012-2013 ANNA ABAKUNOVA KATERYNA BUDZ VOLODYMYR KULIKOV ALEXANDR OSIPIAN HUSEYIN OYLUPINAR ARAM TERZYAN Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright – New Europe College ISSN 1584-0298 New Europe College Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania www.nec.ro; e-mail: [email protected] Tel. (+4) 021.307.99.10, Fax (+4) 021. 327.07.74 ALEXANDR OSIPIAN Born in 1971, in Ukraine Ph.D. in History, Donetsk National University (1999) Dissertation: Economic Development of Armenian Colonies in Galicia, Podolia, and Bucovina in the 14th-19th Centuries Associate Professor of History and Cultural Anthropology, Department of History and Cultural Studies, Kramatorsk Institute of Economics and Humanities Membre des Assotiation internationale des études arméniennes Member of the International Association for Religious Studies in Eastern Europe Fellowships and grants: Institute of Slavic, East European, and Eurasian Studies, University of California, Berkeley, USA (2012) Institute for European, Russian and Eurasian Studies, George Washington University, Washington, DC, USA (2012) Geisteswissenschaftliches Zentrum Geschichte und Kultur Ostmitteleuropas e.V. an der Universität Leipzig, Leipzig, Germany (2008, 2010) Deutsches Historisches Institut Warschau, Warsaw, Poland (2008, 2011) Grant of the Center for Advanced Studies and Education (CASE) in cooperation with Carnegie Corporation of New York and ACTR/ACCELS (2009, 2010) Institute of History, Jagellonian University, Krakow, Poland) (2007) European University at
    [Show full text]
  • An Overview of Romanian Literature
    An overview of Romanian Literature Introduction First, I will start by saying that Romania has a long history in terms of literature. The first known text was a letter written in 1521 by Neacsu de Campulung. And the first printed book was a christian book of Coresi in 1559 and it is only in 1688 that the first Bible was printed in Romanian. Actually I will present you the main authors of different periods in Romanian history. We will talk about authors who are called « Cronicari » of the 16th and 17th century. Then authors of the literary circle « Junimea » during the 19th century. After that we will see an important period which is the interwar and the after war with many famous authors that lived and wrote abroad. And in the end, we will talk about modern Romanian literature. Cronicari (1) : Grigore Ureche (1590-1647) Humanism was an European movement that showed a real faith in Human Nature. But, on the contrary of Erasmus’ literature for example, the Romanian authors of this period, even if they are also considered, in a way as Humanist, have not written about Man but more about the land and the history of this land and that is why they are call « cronicari », because they were doing chronics, which are a sort of short stories. Grigore Ureche is one of the main Romanian authors of this period. His only book was a chronic which is called Chronic of the Moldavian history. He was actually a Moldavian but he considered himself also as a Romanian because he was speaking the same language as the Valaques, which are inhabitants of a Romanian region.
    [Show full text]