BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BUMDTECA nWNEm LUCIAN PREDESCU DIN CRONICARII ROMANI G R i G O R E URECHE E -STOAT1E LOGOFĂTUL RON COSTIN r. 159 Prețul 5 Lei BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BIBLIOTECA DIMINEAȚA LUCIAN PREDESCU Proprietatea Bibliotecii Uaiîersității Iași DIN CRONICARII ROMÂNI Lgrigore ureche EUSTRAT1E LOGOFĂTUL kMIRON COSTIN Editura „ADEVERUL" S. A. Strada Const. Miile (Sărindar), S-7-î -Vr. 159 BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 27 mr. 193? Mi'Jta Mmllijll lift GRIGORE URECHE w. (Născut între 1590-1597; mort între 15 Aprilie și 3 Mai 1647) Grigore Ureche se trage dintr'o familie wche boerească. Dimitrie Cantemir afirmă —t.:_ia Urecheștilor datează din timpul ciad Dacia era ocupată de armatele, lui Traian Tot Dimitrie Cantemir mai spune, ir. al: loc, că Urecheștii se trag din Corvin. Cronicarul e fiul lui Nistor Ureche, care — până nu de mult — fusese socotit adevă­ ratul autor al Cronicei. Acest Nistor apare la 1572 ca diac sau uri­ nar. Apoi apare în rangurile de : clucer și vornic de gloată. In 1592, Nistor e înaintat mare vornic în țara de jos, sub domnia lui Petru Șchiopul, căruia îi era om de încredere. Nistor ajunge pe urmă caimacan (locțiitor de Domn) sub Aron Vodă. Dar nesupunân- du-se lui Aron, fuge la Soroca, în țara le- BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 4 LUCIAN PREDESCU DIN CRONICARII ROMANI șească. Apoi se împacă cu Aton și e înaintat mare logofăt. Cronica lui Grigore Ureche se intitulează Sub Movilă Vodă, Nistor fuge în Polonia, astfel: CARTE CE SE CHIAMĂ LEATOPI- unde stă mai mult timp. El moare în Moldo­ 1 SAȚ, ce intr’insa spune cursul anilor și des­ va, în rangul de mare vornic. călecarea Țării Moldovei și viața Domnilor. Nistor a fost ctitor, clădind biserica Sf- Până nu demult se credea că această Cro­ Vineri din Iași și Mănăstirea Secul din ju­ nică a fost scrisă de Nistor Ureche. In urmă dețul Neamț. s’a dovedit că adevăratul ei autor e Grigore Nistor se născuse pe la 1550 și a murit în Ureche- 1618- Cronica este împărțită în paragrafe, fie­ Grigore Ureche, cronicarul, moștenind c care cu titlu rezumativ. Ea a fost scrisă între imensă avere dela Nistor, învață „literatura 1642 și 1647. în școalele polone”, spune cronicarul Miron Cronica cuprinde povestirea istoriei Moldo­ Costin. La 1612, Grigore se află în Polonia, vei dela descălecat (1359) până la Aron la învățătură, familia fiindu-i fugită acolo. Vodă (1595). In prefață, Grigore Ureche spu­ Grigore a învățat „literatură” la Camenița ne că povestirea va merge până la Vasile (Polonia} până la începutul lui 1615, când st Lupu-Vodă. Desigur, că moartea l-a oprit. întoarce în Moldova. Dar aci nu stă mult, I să-și termine opera. căci la sfârșitul lui 1615 fuge iar în Polonia, In Letopisețul său, Grigore Ureche s’a ser- când învață la școala Stavropighiei din Lem­ t vit de unele izvoare interne și anume: 1) berg. In Februarie 1617 se întoarce în Mol­ I letopisețul moldovenesc (pe care-1 citează dova. |L rl în cursul Cronicei în felurile acestea: Zeto- In 1631, Grigore apare spătar. In anul ur­ BaueruZ cel moldovenesc; letopisețul nostru mător pleacă la Constantinopol cu o delega­ r re-îf moldovenesc; letopisețul nostru); e ție de boeri, ca să ceară detronarea lui Iliaș- a principalul izvor al Cronicei; 2) letopisețul Vodă. Neizbutind, Iliaș poruncește să fie o- ■fcn-.esc; 3) letopisețul leșesc; 4) Spusele ta- morîți cu toții. Dar boerii se răscoală, detro­ I Mii.: său Nistor. nează pe Iliaș și numesc domn pe Movilă. ■ S’a mai servit și de unele izvoare externe Grigore Ureche a murit ca mare vornic în srîr.e: Letopisețe latinești și Cronici iă- țara de jos. Btoean. , leșești. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 6 LUCIAN PEEDESCU DIN CRONICARII ROMANI 7 Grigore Ureche utilizează aceste izvoare că „dela Rîm ne tragem”, adică dela Roma. în mod critic, controlându-le. El nu uită să i Și Grigore Ureche dovedește această latini­ se abată și prin istoria popoarelor învecinate tate a noastră prin cuvintele de origină pur Moldovei, cu cari aceasta a avut legături, fie latinească (pane din panis; găină din gal- diplomatice, fie de rudenie, fie războinice. lina, etc.). Așa că, pe lângă istoria lor, descrie așezarea > Letopisețul lui Grigore Ureche nu-1 avem geografică, obiceiurile, temperamentul Tăta- , decât în copii, făcute în sec. XVIII-lea și rilor, Leșilor, Ungurilor, Turcilor. XIX-lea. Dar și aceste copii derivă dintr’o Cronicarul îi caracterizează astfel: Tătarii copie din 1648 (deci un an după moartea cro­ sunt războinici; Turcii sunt prădători și Ia- . nicarului) făcută de d. Simion Dascălul, care corni de bani; Ungurii iscoditori, necredin­ nu numai că e defectuoasă, dar are și adause cioși și vicleni; Nemții sunt de credință; Po­ scrise de Simion Dascălul. Contrar afirmații­ lonezii sunt doritori de învățătură. lor lui Ureche, Simion Dascălul (interpola- Pentru Ureche, istoria nu e numai o expu­ torul) afirmă în una din interpolările sale, nere de fapte aride, ci trebue ca aceste fapte că Moldovenii se trag din niște tâlhari. să fie moralizatoare, de învățătură pentru Mai mult: un oarecare Misail Călugărul posteritate- reia Cronica lui Ureche, cea interpolată de După cum era spiritul religios puternic pe i Simion Dascălul, și mai adaugă și el alte pa­ atunci, Grigore Ureche crede că sfârșitul răz- ragrafe. boaelor nu e hotărît de vitejia oastei, ci el e i Letopisețul lui Ureche s’a răspândit în Mol­ la aprecierea lui Dumnezeu, care hotărăște ca l dova, unde a fost copiat de doi copiști, și în cel rău să fie învins și cel bun să iasă totdea- ■ Muntenia unde a fost copiat de 9 copiști. una victorios. Tot în legătură cu divinitatea, Ureche crede — după cum se credea pe a- BIBLIOGRAFIE tunci — Că Domnul e pus în tron de către Dumnezeu; așa că, acesta din urmă pedep-i Despre Grigore Ureche s’au scris următoa­ sind pe cei răi, Domnul va trebui să se poar-1 rea studii: te blând cu boerii și poporul. £ .ger. de Barwinski, Știri nouă asupra fa- Dar importanța Cronicei lui Ureche constă | ■■W» Ureche. în voi: Prinos lui D. A. Sturd- în faptul că el e primul cronicar care afirmă I a. =... 1503. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY DIN CRONICARII ROMÂNI 9 S LUCIAN PREDESCU Orășanu Șt., Cronicarii moldoveni din sec. Din Letopisețul lui Grigore Ureche XVII-lea, București, 1899. Sbiera I., Grigoriu (sic) Ureche, Buc., 1884 Vor unii să-i zică Moldovei că au chemat-o (Anal. Acade. Rom.). Tanoviceanu I., Genealogia familiei Ure­ de mai ’nainte Sțitia, sau Schitia pre limba che, „Arhiva” (Iași) IX, 1898 No. 3—4. slovenească; ce Sțitia coprinde loc mult, nu Grigore Ureche, Letopisețul în ed. lui M. numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii despre Nistru, și Kogălniceanu t. I. V. A. Ureche, Schițe de literatură româ­ coprinde o parte mare și den țara leșească. Chemat-o-au unii și Flachia, de pre Flac nească, Buc. 1885. Chronique de Moldavie par Gregoire Ureki, Hatmanul râmlenesc1), ce scriu letopisețele lătinești că au bătut războaie cu Schitii prin ediția lui E. Picot, Paris, 1886. Cronique de Grigorie Ureache, ediția lui I. aceste locuri; dece, schimbându-se și schim- bându-se numele din Flachia i-au zis Vlahia, N. Popovici, Buc- 1911. Letopisețul Țării Moldovei după Grigorie ce noi acest nume nu-1 putem dare Țărei noa­ Ureche, ediția Const. Giurescu, Buc. 1916. E- stre Moldovei, ce Țării-Muntenești; că ei nu vor să desparță să facă două țări, ce scriu că diția cea mai bună. au fost tot o țară și un loc. Iar noi aflăm că I. Bogdan, Vechile cronici moldovenești, I Moldova s’au descălecat mai pre urmă, și Buc., 1891. I Muntenii mai dântâiu, măcar că s’au tras I. Bogdan, Cronici inedite, Buc., 1895. |t dela un izvor: Muntenii întâiu și Moldovenii Șt. Orășanu, Ceva despre cronicele Mol­ dovei în „Convorbiri literare” 1897, p- 513 și 1 mai pre urmă. Scriu alte istorii pentru țara noastră. Mol­ urmă... A. V. Gâdei, Studiu asupra cronicarilor dova, cum au stătut, pustie peste 600 de ani trecând pre aci Traian, împăratul Râmu- moldoveni, Buc-, 1898. l-u:a căruia se cunosc semnele puterii lui. C. Giurescu, Noui contribuțiuni la studiul | -re unde au tras Traian, peste multe țări. ’cronicelor moldovene, București, 1908. ■trecând cu ostile lui peste câmp! și peste ape. G. Pascu, Gligorie Ureache, Iași, 1920. li Reman. - Romei. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 10 LUCIAN PREDESCU D1N CRONICARII ROMÂNI 11 Atâția ani s’au aflat pustie, până când au tulx) 6921 2) când au stătut dintre aceștia vrut milostivul D-zeu a nu lăsa acest la domnie Alexandru-Vodă, carele întâia dată pământ fără de oameni ; care cu voia Sfin­ multe lucruri bune au început a face în țară. ției sale, îndemnându-se o samă de fe­ Făcut-au două mănăstiri mari în Moldova, ciori de domni, den domniile ce au fost pre Bistrița și Moldovița, și le-au înzestrat cu acele vremi la Râm, și cu oamenii lor den multe sate și vecini3), și cu hălăștae, și cu Maramurăș venind peste munții ungurești veșminte înăuntru, și cu odoare. Și deacă și peste munții Țării Moldovei, vânând s’au văzut luminat în cinstea domniei, în doi here4) sălbatice, până au eșit la apa ce-i ani a domniei sale, fiind mai întreg și mai zicem Moldova, gonind un zimbru, care l-au cuminte decât cei trecuți înaintea domniei și vânat, la locul unde se chiamă acmu sa­ lui, și multe râvnind și nevoind spre cele de tul Bourenii, pre acea apă a Moldovei; și au folos sufletului său, adus-au cu mare chel­ pus nume apei, de-i zisără Moldova, pre nu­ tuială, din țara păgâna, sfintele moștii ale mele unei cățele ce-i ziceau Molda, care n arelui mucenic Ioan Novi și le-au pus întru atunci, gonind zimbrul, s’au innecat întru a sa vestită cetate, ce este la orașul Suce­ acea apă, și de pre numele apei se zice acmu vei cu mare cinste, și pohvală4), de ferirea și țării Moldova.