Istto Li I Iv OMAN 1 LO 11

,:iStTO li I iV OMAN 1 LO 11

A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor. Vol. IX.

TOEIA MANI ha nIH

DE A. b. xerioroL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA$1, MEMBRU AOADEMIE1 ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

E DITI A Ill-a, revtizutd de autor Ingrijità si tinutà la curent de I.V L DESCU CONFERENTIAR DE 1STORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

Nu sunt vremlle sub carma omulul, cl bleed om sub vremP'. M1RON COSTIN. VOLUMUL IX MAVROCORDATII 1711-1749

EDITURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCURE*T1 33.798.-929.

INTRODUCERE

Pecioada istoriei Munteniei i Moldovei care se intinde dela 1711 palià la revolutia greceasch din 1821 0 restatornicirea domniilor pämantene a luat numele de epoca Fanario-tilor, denumire indrepthtith, dach este sh se arhte prin ea originea domnilor ce se strecoarh in principate 0 care sunt mai toti din mahalaua Fanarului in Constantinopole. Ea nu poate insh inshmna introducerea predomnirei elementului grecesc, mult mai vechiu in àrile române, §i in ori-ce caz covar0toare de pe vremile lui Matei Basarabi Vasile Lupu, dela care punem inceputul istoriei moderne a Romanilor, cu precumpenirea elementului grecesc ca noth caracteristich. Ranh acuma se admitea cà introducerea domnilor greci In Muntenia 0 Moldova ar fi avut de pricinh trhdarea lui Can- temir §i Brancovanu, care ar fi Mcut pe Turci sh nu mai aibh incredere in domnii cei de tarà ; conceptie cu totul gre0th, intru cat am ghsit domni greci anteriori epocei fanariote. Apoi Fana- riotul Neculai Mavrocordat este randuit domn in Moldova inaintea lui Cantemir, iar in Muntenia duph Brancovanu, Turcii nu trimit un domn din Fanar; ci pe un Roman, Stefan Cantacuzino. In sfár0t in decursul epocei de care ne ocuphm intalnim de mai multe ori in domnie familia curat româneasch a Racovite§tilor. Deosebirea intre epoca Fanariotilori vremile de mai inainte sth numai in aceea, cà domnii de origine greceasch co- vAr§esc prin numhrul lor pe acei de origine românh, i ch dela 1764 In coace numai Fanariotii urch treptele tronurilor române, fated urmare a unui principiu, care coo:lath introdus in române,trebuia sádevinh predomnitor.Exceptia devenise regulh. Tot atat de neistorichi deci de nedreapth este alth deosebire ce se face intre epoca fanarioth i vremurile mai vechi. Se pretinde anume eh deba introducerea domniilor grece§ti incepe acel jaf fenomenal al OM or române, care nu-0 ghse§te asemenele shu in analele lumei. Expunerea de panh acum a

6 ISTORIA fROMANILOR putut sá convinga pe cetitor ca fära-de-legile sunt mult mai vechi in Vär'le române, §i s'au intalnit epoce de intrigi §i rästu- nä iale domnilor pamanteni care nu vor fi intrecute nici de vartejul fanariot, precum §i domnii de un caracter atat de jafui or, in cat este peste putinta de a fi lasate in urma de acele fananote, pentru motivul cel foarte simplu ca ele nu pot fi intrecute de nimene. Ba vom intalni chiar pintre Fanarioti insamnate §i incercari de reforme, pe care nu le in- to§aza domniile nationale. Insemneaza aceasta ca epoca Fanariotilor a fost o era de f ricire a tärilor române, dupa bântuelele de mai inainte? Catu§i de putin. Cu toate cele cateva exceptii onorabile, veacul intreg este continuarea starei de mai mainte, datorita mai mult sistemului de cat persoanelor, exploatarea poporului in folosul interesului privat al exploatatorilor. Daca insa in privirea ocarmuirei, perioada fanariota nu se deosebe§te in mai rau de vremile anterioare, de unde vine hula cea neagra de care ea este incunjuratä in amintirea poporului roman? Mai intai ea este cea mai noua, §i de dânsa i§i aminte§te poporul mai curand ; apoi ea mai continea un pericol necunoscut in vremile mai vechi. Cultura greceasca nu era, cum fusese acea slavona o simpla suprapunere, ci era o ineibusire a celei române§ti, care se manifestase cu putere pe timpul lui Matei Basarab §i Vasile Lupu, §i care se mantine vie §i puternica in tot decursul veacului al XVIII-le. Cu cat se trezia nationalitatea românä, Cu atata mai dureros se simia domnia sträinului, cu atata mai doritä devenia desvoltarea proprie, desvoltarea nationala.

CAPUL V MAVROCORDATII 1711-1749

CAP, V MAVROCORDATII

NECULAI MAVROCORDAT 1711 1730

1. A DOUA DOMNIE A LIJI NECULAI AIAVROCORDAT IN MOLD OVA Neeulai Mavrocordata doua oaril in Moldova 1711 Mazilirea lui Mavrocordat din intAia lui domnie in Moldova nu provenise din neincrederea Portei in el 2 si inlocuirea lui cu Dimitrie Cantemir se Meuse numai fiind esä. Turcii credeau cá acesta va putea, mai curand de cat domnul grec, pune mâna pe Brancovanu. Marea incredere de care Mavrocordat se bucura la Poartà reies6 tocmai din imprejurarea &A el este randuit domn in Moldova, in niste momente atAt de crake ca acele aduse prin fäsboiul cu Rusiii trAdarea lui Cantemir. Turcii chiar stäturà cat-va timp la gAnduri, dacà nu ar face mai bine sà prefacA cel putin Moldova in pasalde 3; dar ei se lepAdarà in curând de acest plan, ce le ar fi putut deveni periculos In cazul unei ràscoale a Moldovenilor ceeace ar fi putut aduce amestecul Rusilor, de care Turcii invatase a se teme atAt de mult, cu toat'd isbAnda lor de pe malurile Prutului.

Asupra originei familiei Mavrocordat, vezi vol. IV, p. 483. Neculai Ma- vrocordat intrà In Iasi In ziva de 8 Noemvrie 1711. Acsinte Uricariul In Le- topisefe, II, p. 144. Comp. des Alleurs c. Ludovic al XIV-le, 10 Octomvrie 1711, Hurrn. Doc. SuplementI,p. 404. Cum gresit crede rezidentul imperial din Constantinopole, 27 Noemvrie 1710. Iorga, Acte §i Frg. I, p. 308: N. M. wegen der beschuldigten Partialitht mit Mosckau, entsetzet". 3 Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 139.

10 ISTORIA ROMANILOR

Care aceste consideratii politice, Turcii nu uitau nici cele finan iare ; anume in cazul andrile române ar fi fost incorporate ca provincii turcevti, Poarta ar fi pierdut o Nina parte din veniturile pe care le scotea din ele ; caci sultanii de vi despoti, nu au puterea de a radica noue impozite in statele lor, nici chiar de a Malta pe acele existente, vi acei care au indraznit a cerca vre-o innoire in aceasta privinta, tot deauna vi-au pus. In cumpana coroana lor. In tärile române, care le apar- in cu titlul de suzeran, ei pot urca darile dupa placi comitefarà nici o teama cele mai mari nedreptati t". Turcii, spre a cavtiga vi mai mult pe Mavrocor- dat, Il trateaza cu cele mai deosebite onoruri, primindu-I vizirul de mai multe ori in audiente tainice, lucru cu totul neobicinuit la domnii mazili ;este numit prieten in scrisorile marilor dregatori ai sultanilor catra el, vi este chiar scutit de toate cheltuielele cäpatarei Necolae Mavrocordat, Domn al Muntenia domniei,sultanul iertan- a doua oara (1719l39) Gravur5. In aram5. de I. G. Wolf/gang du-i pang vicele 50 de Berlin 1711 pungi de bani, cu care se Dedesubt se vede Stema Munteniel si ahotarise sA vanda de asta Moldovei, pentru ca mai Inainte a fost de data mai eftin scaunul cloud. ori Domn al Moldovei (1709-1710; Moldovei. 17111715) Colectia Academiei RomAre Marea vaza Mere- dere de care Neculai Ma- vrocordat se bucura la Poarta fu spre norocul Moldovei. Tara se afla inteadevar in o pozitie din cele mai grele, dupä nefericita intreprindere a lui Cantemir, fatà pe de o parte cu rasbunarea paganilor, pe de alta cu cererile de despagubire ale Turcilor negutitori sau balgii, pentru daunelei mortile suferite in timpul rezmeritei ; nu mai putin expusa la jafurile o§tirilor svedeze

Memoires historiques et giographiques sur la Valachie, par M. B. (auer) anexate la Casa, Histoire de la Moldaute, editia din Neuchitel, 1781, p. 348.

NPANJLAIII MAVROCORDAT 11 si polone, fiind tot pe atat de greu a scapa de ele pe cat si a se plange In contra lor, aceste ostiri fiind bine vazute de Turci, care sub Intetirile necontenite ale lui Carol al XII-le, erau gata pe fie cè, zi a reinoi rasboiul cu Rusii. Pe langa aceste nenorociri aduse -de oameni si urgia lui D-zeu se abatuse pe biata Mol- dova', sub forma unor nesfarsiti nouri de lacuste care pustiiau holdele si Inciumau aerul. In asemenea imprejurari se Intalege cat de greu, trebuia sa cada lui Mavrocordat ocarmuirea unei tari a careia limba nici macar nu o stiea 5. Mavrocordat era insa pe cat o minte agera si purtata prin trebi, pe.atata si Inzastrat Cu cunostintele trebuitoare, -nu numai spre a face din el un bun ocarmuitor, dar chiar spre a-i duce vestea unui om invatat. Pe langa limba greceasca, Intarita prin o adânca cunostinta a elinei, el scriea si vorbea cu desavarsire limbile latina, franceza si italiana. Mai avea si deprinderea celor orientale, neaparate unui interpret, precum turceasca, araba si persiana. Dintre stiinti, Mavrocordat se indeletnicise mai cu deosebire cu teologia si filosofia. Variile lui cetiri In poetii si filosofii greci si latini, precum In deosebitele scrieri ale invälatilor moderni li deschisese mintea, In cat el era pregatit din toate punctele de videre pentru rolul de om politic si diplomat ce era chemat sa Indeplineasca 6 Mavrocordat care Isi Instrainase prin mandria lui simpatiile Moldovenilor In Intaia lui domnie, se arata la Inaltimea grelei probleme ce'i era data a deslega, anume a apara interesele Mol- dovei fata cm Poarta otomana, spre a castiga tocmai prin o asemene purtare Increderea locuitorilor In vrointa lui de bine, si prin aceasta Insusi a-i detrage dela simpatiile rusesti, si a-i lipi iarasi de vechea lor suzerana. Astfel 11 vedem aparand pe Moldoveni pe cat putea contra pretentiilor Turcilor balgii. si reducand osandirile pamântenilor pentru pagubele casunate acelor negutitori, totdeauna la minimul putincios, precum si dandu-si silintele cele mai mari spre a dobandi dela Turci iertarea boierilor pribegiti In Rusia cu Cantemir si reinotarcerea lor In -tara. Cat nu lupta el pentru a scapa dela inchisoare pe cei trei boieri, Lupn vornicul, Antioh Jora si Mascut postelnicul, retinuti In Varna de Baltagi Mohamed pentru prepus de partinire catra Rusi?

6 loan Neculcea In Letopisefe II, p. 326; si Sculi camarasul din Itiun- tru ce era tAlmaciu, cA Neculai VodA nu stiea limba moldoveneascA, si era un lucru prea Cu nAcaz boierilor si tArei". ° Commentatio de litterarum studiis loannis Nicolai Mavrocordati principis Walachie, auctor Ioann, Theodorus Hoelbius Themarensis, Ienae, 1755 In Emite Legrand, Généalogie des Maurocordato de Constantinopole, Paris, 1886, (tirage de grand luxe it 50 exemplalres numérotés). -P. 83-

TEITOBTA ROMANILOR

Turcii neputánd preface intreaga Moldovg in pa§alác s himbg c I pu t n tinutul Hotinului in olat turcesc. Un cap de T tari, Ahi-B, cere§i el, pentru acela§ motiv al apgrgrei mai efective imp triva Ru§ilor de cat ar face-o hainii de Moldoveni, c tatea Soroca cu tinutul incunjurgtor, ceeace Poarta Ii incu- ntazg. Stgpânirea prgd lnicilor Tgtari in Moldova ar fi fácut pte putintg viata locuito1 or de dincolo de Prut. Mavrocordat c-1 e cu mad stgr in i revocarea acelei cesiuni, §i merge in cgl- duroasa lui angre a drepturilor Moldovei Ong' a aminti Tur- cilor condit ile pacei dela Carlov tz, §i chiar capitulatiile incheiete de Moldova cu sultanii, ambele amintiri nu prea plgcute Oto- manilor 7. Tot pe atunci Nemtii incep operatia ce deveni mai tárziu atát de fatala Moldovei, a inaintarei pajurilor impgrgte§ti asupra botarelor turce§ti, rg§luind o parte din Moldova pe la granita Dornei. Neculai Mavrocordat protesteazg'cu energie contra inacgrilor Austriei, §i o sile§te la sfAr§it sg' se retragg, amenin- tándu-o cu rasboiu din partea Turciei 8. Domnul mai elibereazg din prinsoare dela Turci §i dela igtari o sumg de captivi, inbrgcând din banii lui pe acei ce veneau ind'ärgpt cu totul goi, §i scutind de dgri pe acei insurati dintre ei. Toate aceste apg'rgriale intereselor moldovene§ti din partea lui Neculai Mavrocordat fac chiar pe Neculcea, cronicarul cel mai pornit contra domniilor strgine, sg zicg : Norocul Tgrei a fost atunci cg s'au tâmplat de au venit Neculai Vodg ; iar de ar hi venit alt domn mai prost, ar hi fost prea rgu de Moldoveni"9. Mavrocordat insg ie mgsurii pentru u§urarea dgrilor, care apgsau prea greu asupra locuitorilor, ceeaceIi era prin putintá mai ales prin faptul cà Turcii, spgrieti de plecarea Mol- dovenilor cgtrà Ru§i §i de urmgrile cumplite ce o asemenea plecare ar putea avea pentru impgrgtia lor, dacg ar fi urmatg §i de ceilalti cre§tini din peninsula Balcanului, incetase mgcar pentru acel moment de a privi Moldova numai din punctul de vedere al banului, §i deschizAnd ochii lor cei adormiti asupra pericolului politic, nu mai cereau lui Mavrocordat nici bani, nici daruri, spre a-1 mgntinea in scaun. In privirea u§urgrii dgrilor, Ma- vrocordat aplicg principiul formulat de el in scrierea lui Evxet..Eatov (Sfaturi) cg cei care impileazg pe supu§i in dgri, aprind o rig- prasnicg flacgrg de urg, intru cât pentru cei mai multi oameni averea e salve §i suflet. Dgjdiile se cade sg fie moderate, sg smulgg cum zice proverbul, §i pielea impreung cu lAna" lo.

Acsinte Uricariul, 1.c.II, p. 152. Ibidern. p. 153. Neculcea in Lelopisefe, H, p. 377. l Traducere de G. Murnu ln Hurm. Doe. XIV, p. 451.

NECIJLAE MAVROCORDAT 1g

Domnul grec scuteste pe preoti de birul de doi galbeni, la care Ii impusese Constantin Cantemir ; coboarä darea vAdrä- ritului de la patru bani la doi bani de vadrà ; suprimä pogonä- ritul viilor, precumi darea mänästirilor, si reduce iar darea gostinei de asupra boierilor, pe care Mihaiu Racovitä fi indatorise a o pläti täräneste 11. De si cererile in bani ale Turcilor se micsurase, Mavrocordat erà cu toate aceste expus la cheltueli destul de insämnate, mai ales cu aprovizionarea cetätilor märginase din spre Rusia, Ho- tinul, Sorocai Tighina in prevederea unui nou räsboiu. De aceea reducerile fäcute de el in d'AH aduserà la sfarsitul anului intäi al domniei lui un neajuns in acoperirea cheltuelilor prin venituri. In loc insä ca Mavrocordat sà facä ca alti domni, sä scoatào nouà dare pentru intämpinarea nevoiei, el implini lipsa din banii lui,i apoi adunänd divanul fi arätä sämile vistieriei si puse pe boieri a-i da o adeverintà despre suma ce tara Ii rämäsese datoare 12. Iatä färä Indoialä cel intdi domn, pe care domnia fi custa bani in loc de a-i produce! Cum sä se expliceaceastä purtare a lui Mavrocordat, ata de bine-voitoare cAtrà tara In care domnea ? Nu credem cä ea sä fi fost datorità inspiratiilor turcesti cAci pânä acolo tot nu mergeau mäsurile de prevedere ale Portei otomane. Mavrocordat vroia insä sä steargä urmele sistemului pus de el in lucrare in intäia lui domnie, de a-si intemeia puterea, bazändu-se pe poporul de jos. Urmärile acelui sistem le väzuse el la mazilirea lui in 1711, când o räscoalà fusese aproape de a izbucni in contra lui. De aceea acuma, in a doua lui domnie, el päräseste ideea de a infrâna pe boieri prin multime si se sileste a-i cästiga prin apärarea intereselor lor. Pe läng6 cg pune piept pentru ei la Turci, fi scapä din inchisoare, Ii readuce In sigurant5 la cäminurile lor,i därile ce el reduce erau tot de acele ce apäsau asupra clasei boieresti. Nu mai putin trebuiau s'a* fie mäguliti boierii prin sama pe care domnul o supuse divanului, despre purtarea socotelelor tärei, l'apta' tot atät de extraordinarä indrumarea unui sistem constitutional ca icaracterullui Mavrocordat, care prin o exceptie aproape neintälnitä in veacul de coruptie in care träia, era nelacom de avutie Ori cAt ar fi cäutat Neculai Vodä a se face iubit de poporul romän el simtea cà pentru a-si intäri domnia, trebuia sä dee

u Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 182, 184, 188. Hrisovulpentru suprimarea pogonAritului din 20 Decemvrie 1714, In Uricariul lui T. Codrescu I, p. 42-45. Actul pentru reducerea gostinei din 1712, Ibidem, V. p. 248. 11 Acsinte Uricariul, p. 154. Asa face si la sfArsitul anului al doile ce se Incheie de asemene cu un deficit, ibidem, p. 180 28 CA neliicomia de bani era In caracterul luf Mavrocordat si nu izvoria numai din un calcul politic, se vede de pe aceea.cA ea se aratli1 In domnia lui cea dintAiu In Moldova. Vezi vol. IV, p. 491.

14 ISTORIA ROMANILOR puteri cat mai mari elementului grecesc, de oare-ce suflarea romaneasca tot ameninta inca a se putea preface in vijelie peri- euloasa la adresa Grecilor. De aceea 11 aflärn favorând in toate modurile elemental grecesc, mai ales pe calea religioask acea mai usor de sprijinit Mea' a lovi in simtimintele poporului. Astfel el ajutä prin toate modurile manastirile grecesti din Rasara, primeste vizita mai multor patriarhi, care veneau s'a inspecteze manastirile inchinate lor din Moldova, intre altele pe acea a patriarhului Alexandrei, Samoil, care fiind foarte dator, veniSe In Moldova dupa milostenie, si au strans peste cat nadajduia" 14, dovada inca ()data despre plecarea debullà voe a poporului roman sub inriurirea greceasca, de indatä ce ea se arata inbracata In mantia rehglei. Mavrocordat apoi reorganizaza academia greceasd din Iasi, aducând in ea dascali noi, invatati,i sprijinind prin toate modurile cultura greceasca 15 Cu prilejul vizitei patriarhului Samoil In Moldova, se intâmpla un fapt care pune Intr'o vie lumina sistemul de ocarmuire a lui Neculai Mavrocordat. Cat timp interesele nationalilor nu veneau in conflict cu acele grecesti, ele erau respectate ocrotite in m'Asura putintei. De Mata ind ce ele Intrau in luptä Cu interese grecesti, erau jartfite rara crutarei, Neculai Mavrocordat, pe care l'am vazut laudat de cronicarii nostri, pentru modul echitabil cum impártea dreptatea fata cu pretentiile Turcilor balgii, pune in cump'á'n'à intreaga greutate a inraurirei domnesti pentru a stoarce dela divan o hotarare in favoarea patriarhului Alexandrei, inteun proces pe care II avea cu o boieroaid moldovanck Maria vaduva reposatului vistiernic Ilie Cantacuzino 16. Imprejudrile acestei daraveri, care arund o vie lumina asupra timpului a caruia istorie o expunem, se petrecura in chipul urmator. Neculai Mavrocordat, vroia pe Muga' mila adunan' de patriarhul Samoil, sa-i daruiasd manastirea Hangul din poa- lele Ceahláului, idorind sà imbogatascä aceasta mânástire, pune pe egumenul ei s'A reclame dela vistierniceasa Maria Canta- cuzino dota sate, Baltatestiii Manjestii, daruite manastirei inca de ctitorul ei, Miron Barnovski, si pe care sate vistierniceasa le-ar detinea MI% drept. La ziva infatosarei se tine un mare divan sub presedinta domnului, la care ie parte si Kir Samoil, cu toate ca era cel mai interesat in cauzà. Egumenul Anastasie produce douà hrisoave de stapanire a manastirei asupra acelor sate, unul dela Barnov-

" Acsinte Uricariul, In Letopisefe, II, p. 181. " AmAnuntit mai jos In Cap. V, Cultura greceascA. Comp. un articol al meu :Justitia sub FanariojiInConvorbiri Me- rare, XX. p.1058.

NECULAE MAVROCORDAT 15 schi, celalt dela Vasile Lupu. Vistierniceasa intrebata ce are de intimpinat, raspunde ca ea nu are diese (documente) ; ca au avut §i s'au risipit, fiind trimise la ginerele ei Stefan Brancovanu", cel ucis de Turci impreuna cu tatul salt Constantin in 1714. Atunci Neculai Voda, au intrebat intai pe patriarhul, care raspuns'au la aceasta intrebaciune §i cu sfânta pravila §i cu alte pilde din sfânta scriptura, cum ca un lucru ce se da §i se inchina la o manastire sau la o biserica, acela nu mai poate sal instrei- neze nimene. Asemene au raspuns §i ceilalti arhierei toti, a§i§- derea §i toti boierii, §i a ramas vistieniceasa Maria de judecata" 17, dupa cat s'ar parea cu tot cuvântul, intru cat neavand la mana ei nici o dovada, dreptatea trebuia sa se deje in partea acelui ce aveà cartea. Cu toate aceste un hrisov posterior, dela Mihaiu Racovita In a doua lui domnie din 1718, destainuei§te CO lucrurile se petrecuse inteun chip cu totul altul, §i cà versiunea data de cronicar, care nu poate fi de cat parafraza hrisovului eliberat egumenului de Hangu de Neculai Mavrocordat, numai pe dreptate nu se intemeia. *Um ca vechea procedura nu cuno§tea principiul lucrului judecat, §i ori-ce proces hotarat chiar de domn §i de divan, ins- tant.a suprema de judecata in tarile romane, putea fi reinceput, sub un domn posterior. Visterniceasa Maria, vazand ca scaunul tarei incapuse in manile unui domn bine-voitor pentru dânsa, trage ea la randul ei pe calugarii dela Hangu in judecata, §i iata cum se desfa§oara lucrurile acuma la noua cercetare inaintea divanului. Tot a-tat de putin ca §i principiul lucrului judecat, exista pe atunci oprirea pentru judecatori, de a aduce in hotararea pricinelor §tiinta lor privata, sau de a invoca in materie civila in favoarea partilor dovezi din oficiu. Toata judecata aveà un ca- cacter patriarhal ; bunul simt, care adese ori poate conduce la arbitrar, el-A singura calauza in aflarea a aceea ce este drept, mintea fiind Inca prea putin desvoltata pentru a gasi in ni§te regule fixe §i nestramutate un sprijin in contra putintei de a gre§i. Invocand decidivanul in favoarea vistiernicesei Ma- ria dresele altor reposati domni batrâni dela Gheorghe *tefan §i dela Gheorghe Ghica §i dela Istrate Dabija §i marturia boierilor celor mari de pe acele vremi" rezultau ca stabilite fall indoiala faptele urmatoare : Satele in pricina, Baltate§tii §i Manje§tii, fusese din mo§i §i stramo§i a lui Todira§cu Cantacuzino -Fatal lui Ilie§, barbatul reposat al vistiernicesei Maria. Barnovschi, dupa ce zidise manastirea Hangului, dorind sa-i daruiasca ni§te sate mai in apropiere, Meuse schimb cu Todira§cu, luand dela el acele sate,

17 Acsinte Uricariul, In Lelopiseje,II,p.186.

16 TSTORIA ROMAN11A)R

pe care le dgrui mangstirei sale, si dându-i In loc doug alte sate, Cgreicenii dela liarlgu si Miclgusanii dela Dorohoiu. Aceste sate venise domnului prin mostenire dela unchiul sgu Isac Balica Hatmanul, apucAnd Barnovschi In timpul domniei averea Balicai, puind pricing cg n'ar aveà altii treabg la mosiile Balicgi hatmanul, cAci nu au avut feciori din trupul lui si nici alte rude mai apropriete. Cu toatg aceastà afirmare a domnului, el uzurpase o avere strging, de oare ce pe timpul lui Vasile Lupu, se scularg toate rudele Movilestilor si ale lui Isac Balica, si au desbatut toate mosiile lui Balica si le-au impgrtit intre ei, intre izvoadele lor de imparlealei se allau luate qi satele Ceircäcenii § Micläuy m'i, din mana ac lora ca care au lost piad schimbd- tara r po (tul t Barnovschi" 18. Deci incg tatul barbatului vistiernicesei Ala la p'erduse satele luate de el In schimb pentru mosii es le de la Barnovschi Vodg, la adevaratii mostenitori ai lui Balica 19.. Prin unnare Miron Barnovschi dkluse in schimb lui To dirascu Cantacuzino o avere ce nu-i apartinea, nu trecuse asupra celui cu care schimbase, proprietatea lucrurilor date In schimb. dupg judecata bunului simt, reprodusg si de ratio scripta a dreptului roman, schimbul eret nul 2°. Vistiernicul Ilie fiul lui Todirascu nu pierduse, cu toatg dania lui Barnovschi, dreptul sou de proprietate asupra satelor sale, Baltkestii §i Mânjestii, si de aceea cu drept cuvânt reluase mosiile in stgpânire, dupg ce fusese expropriat de acele rgmase de la Balica hatmanul, si din protivgnedreaptgfusese deposedarea sotieii mostenitoarei sale Maria, in favoarea mangstirei Hangului adecg a patriarhului Alexandeei. Divanul lui Racovitg, Inainte de a se preocupa de alte intrebki, Isi pune pe aceia ce putea hotki pricina dupg dreptate, anume tost-au acea danie a reposatului Barnovschi Vodii bunei §i dreaptel au ba? Si &este -eg nu, de oare-ce schimbul pe care ea se intemeia erà Mi% de fiintg. Astfel cAstigg vistierniceasa Maria sub Mihaiu Racovitg procesul pierdut de ea sub Mavro- cordat. Cum seface insg de boierii divanului care trebuiau fi fost aproape aceiasi, la un rgstimp ata de scurt, t'Acuse sub

" Hrisov de la M. RacovitA din 1718 lunie In 20, Uricariul, V, p. 365. 1, Pe averea lui Balica puna tritAi mAna Moise MovilA,dAndu-se si el drept singurul mostenitor a lui Balica. Vezi un hrisov al lui Moise MovilA din 1634 Ianuarie in 5. In Arh. ist, I, 1, p. 71. Apoi pe timpul lui Vasile Lupu Beana fiica lui loan MovilA, yiitoarea sope a lui Miron Costin, venind din tara UngureascA, rAspinge pe toll acei ce uzurpase titlurile de mai aproape mostenitori,i la dAnsa toatli mostenirea BalicAL dupA un izvod, In care s'au aflat satele CAreAcenlil `Michiusenii"; Doc. din Uricariul citat In nota precedentA. so Lex 1.3, de rerum permutatione Dig. XIX,4'.,IIdecollue Paellas alt, allanara rem dantem nullain eonkrahere permutationam"..

NECULAE MAVROCORDAT 17

Mavrocordat, ceea ce destainuiau in domnia lui Racovitä? 21 Aice tocmai devine interesant documentul lui Racovita, dand pe fata mijloacele intrebuintate de Mavrocordat pentru a face ca rostirea divanului sa iasa in favoarea nesatio§ilor caluga'ri. Pristaviibisericei, tinuti oare cum prin rangul §i vaza lor, se ru§ineaz'a a marturisi adevarul, adeca cum fusese ei siliti de domnul grec, a ascunde cum §tieau cà e cu dreptul, §i atat Gedeon mitropolitul cat §i Saya proin (fost) mitropolit *iepis- copii arata cu totii ca n'au marturisit Inteacel chip Mea cat au zis ea' au apucat pe Todira§cu vistiernicul, care -linea acele sate, §i nu erà boier napastuitor, §i luandu-se acele sate de atata vreme tinute in mana d-sale vistirenicesei, cu nedreptate va fi, dar ca nu li s'au tinut in sama acele graiuri". Daca fusa ei aratase a§a din gura, cum se face de I§i pun iscalitura pe documentul lui Mavrocordat care le schimba spusele? Mai sinceri sunt boierii care arata curat ea' au tacut §tiinta lor fiind ca chemandu-i pe rand Neculai Voda, le au dat a intelege s'a' nu raspunza impotriva nici cum la divan ; deci §tiind acea poronca, n'au avut gura s'a' graiasca spre dreptate, *i cum a zis domnia sa a§a au poftorit §i domniile lor cu totii" 22. 'ata deci ce soiu de judecati fama Neculai Mavrocodat, de indata ce era vorba de a apara interesele compatriotilor lui. Uita totul, §i invatatura §i filosofie adeca iubire de intalepciune, §i §tiinta §i dreptate, uita §i principiul pus de el in sfaturile catre fiul sau Constantin, ca dreptatea este cea mai cuvenita virtute Domnitorului" 23,§i i§i aducea aminte de un singur lucru, ca erà Grec 1Si inteadevar ar fi fost prea extraordinar, supraome- nesc sa nu'*i fi adus aminte aceasta insu§ire, inchegata in carnea §i in oasele lui. Intreaga aceastá daravere nedescopere trista stare in care se afla societatea acelui timp. Dreptul proprietatei, temelia societätilor, nesigur, schimband de stapan dupa domnul din scaun ; iar oamenii 1 Ni se urca sangele In obraz inaintea unui atare grad de Injosire. Un patriarh al bisericei cre§tine, reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, care unelte§te impreuna cu domnul din scaun despoierea unei vaduve §i care, de §i primise dinainte de la domn fagaduinta Inchinarei manastirei ce erà sa ca§tige pricina, are neru§inarea a figura intre judecatorii ce erau sa o cerceteze 1 Mitropoliti, boieri §i episcopi care inaintea unui ordin venit de sus rostesc o judecata pe care o §tiau nedreapta, §i mai mult de cat atata, fetele biserice0Á nu au

" De si nu cunoastem data judecAtei din timpul lui Mávrocodrat (1711 1716), ea a putut fi cel mult anterioarA cu 7 ani acelei petrecute sub Ilacovitó In 1718. " Uricariul, V, p. 375. " Sfaturile citate mai sus nota 10. Hurm. Doc. XIV, p. 415. A. D. Xenopol. Istoria Ronalinilor. Vol. IX. 2

18 ISTORIA ROMANILOR railcar curajul a mgrturisi pgcatul comis, ci ca niste rgi fgcgtori de Hui cel mai comun, cautg sg acopere abaterea prin minciunä ! foate aceste inimi mici, carcatere miselesti care conduc des- t'n le unui biet popor, iatg inteadevär o priveliste care te ar face sä urgsti omen rea, dad fatg cu starea cumplitg a societgtei c luiimp, nu ai ggsi mai curând lacrimi pentru a o plänge. D n aceste f' guri uricioase a le unui uricios trecut nici una Insg nu I spit% un desgust asa de adânc ca acele ale pristavilor sträini ai bricei crestincare cu ipocrita lor umilintg, cu cuvântul lilt Dunmezeu pe buze, iar in inimi cu pofte lumesti, se foloseau de nestiutoarea nat e romang, pentru a face adese ori pe pgrinti sg-si desmost neascg copit spre a multgmi nemArginita lor 15comie. Dad MaNrocordat se Igsg tärät de iubirea cgtre neamul sgu pentru a sgvärsi un act de striggtoare nedreptate, In alte priviti 11 esim iargsi oblgduitor intelept ce se intereseazA de soarta OHL pe care domnia. El pune pe Neculai Costin sg con- topiasca inteun corp toate cronicile pentru a inchegg astfel In o singurg povestire desfäsurarea destinelor Moldovei 24. Una din greutätile cele mai mari ce apgsa pe domnia lui Mavrocordat, era petrecerea la Bender a lui Carol al XII-le regele Svediet. Ind din domnia lui cea d'intäi Mavrocordat nu träisä In bune legäturi cu refugiatul rege, si domnul trebuise sg cearg intervenirea ambasadorului francez din Constantinopole, spre a se impAca cu dänsul 25. Silintele lui Mavrocordat de a apära Moldova de greutgtile sub care cgzuse, intre care erg si petrecerea in -tug a ostirilor svedeze silesgsti ale regelui fugar, trebuiau numai de cAt sg-1 strice din nou cu el. Domnul dobändise, curänd dupä urcarea lui In scaun, un firman pentru indepgr- tarea din tara a ostirilor polone comandate de Halitki. Pasa de Tighinea insg, partizanul lui Carol, nu dg nici o urmare acelui ordin impgrgtesc, care are numai de efect de a invräjbi si mai tare pe Mavrocordat cu regele Svediei. In zgdar scriea necontenit domnul craiului, rugandu'l sá opreasd ostirile sale dela prgdg- ciunile si necuviintele ce le fgceau. Regele se multgmea a publica manifesturi, impunand militiilor mentinerea ordinei, Meg ca bine inteles ele sg fie urmate de nici o ascultare. Pe Turci Insg incepuse a-i supgra prelungirea resedintei lui Carol al XII-lea in Moldova si neincetatele lui stgruinti pentru reinnoirea rgsboiului. Mavrocordat, folosindu-se de aceastg dispozitie a Portei, izbuteste In sfärsit a aduce la indeplinire firmanul pentru inläturarea ostirilor polone. Dad Insg ostirile de ajutor ale lui Carol fur% scoase din tara, nu fu tot atAt de usor Turcilor a'l Indepärta pe acesta insusi. El refuzg cu stä-

" Asupra acestei activitiiii a Domnitorului grec, vezi N. Iorga, Istoria lileralurii rom. In sec. al XVIII-lea, I, p. 61 §i urm. " Vol. IV, p. 489.

1113CULAE VROCORDAT 19 ruinta a pleca din Moldova, sperAnd cà Turcii tot îi vor lace pe plac a se rd'sboi cu Rusii. Este cunoscut cA Turcii la sfarsit nevoiti sä" scoatä pe Carol cu deasila din casa lui din Bender, unde el se inarise ca in o cetate,i unde el suportà un adevArat ,asediu din partea gazdelor, ce erau atule 'acuma de un atare musafir. Tot pe atunci primi Mavrocordat vizita, nu prea plAcutà Iii asemene momente, a fostului rege al Polonieiiproteguit al lui Carol, Stanislau Lezinschi,venit in Moldova spre a se intalni cu fostul sAu suzeran. Stanislau cerut de pap din Tighinea, pink' din Iasi, spre marea multAmire a lui Mavrocordat, care scApà astfel din o nouà incurcàturà 26. Domnia lui Neculai Mavrocordat insamnà o erà nouà In rolul pe care erau chemati sà'l joace domnii tArilor române In politica otomang. Fiind om iscusit in trebile diplomatice, el urmeaz6 mai departe si ca domn a face Turcilor slujbele pe care le indeplinea ca dragoman, anume a-i tinea in curent asupra miscArilor politicei europene 27 Este cunoscut c6 Poarta de si primea la Constantinopole reprezentanti ai puterilor streine, nu acreditase nici un agent statornic pe lâng4 acele curti, in cât erà tot deauna mArginità, in stiintele ei asupra daraverilor puterilor, la versiunile interesate ale reprezentantilor acestora Mijloacele de informatie ale Portei fiind rAstrinse, iiiLrigile diplomatiei luAnd din ce in ce pasul asupra luceärilor violente de mai inainte, intelegem cum un nou instrument de iscodire asàzat chiar in coasta puterilor cu care mai ales se in- treteseau interesele Portei, putea avea pentru ea cea mai mare InsAmngtate. Tocmai acest rol 11je asupra-si mult iscusitul Neculai Vodà, devenind astfel indoit de pretios pentru Turci, mai prin politica lui fatà cu Moldovenii, pe care fi aducea iarài in supunere cal% impArgtie, apoi prin slujbele sale ca informator al Portei, asupra daraverilor politice ce se teseau imprejurul ei. Relatiunile Portei cu puterile europene se schimbase cu Incetase doar a mai fi pentru ele un obiect de spaimA si de

Acsinte Uricariul In Letopisele, p. 162 Zinkeisen Gesch. des osm. Reiches V, p. 446. 0 scrisoare francezA din 1 Iunie 1713 spune Insii : Stanislaus .Leczinschi fut arresté par le prince de Moldavle". Hurm. Doc. Suplement, I, p. 427. Iatii euvintele In care Acsinte Uricariul raporteazii aceastA InsemnatA Imprejurare, Lelo pisefele, II, p. 146 : si '1 poftea vizirul pe Neculai Vod5 ca trimitA vesti de cele ce se IntAleg din pArtile de sus, si nu numai vesti ci sfat cerca de la Neculai Wolf+, zicAnd sé-i scrie ce ay stii ce ar socoti cA ste pentru folosul ImpfirAtiel". Spusele cronicarului sunt IntArite prin un document contimporan. De Bonnac c. Abbé Dubois, 10 Mal 1719: II lui est permis d'envoyer des agens en Pologne, en Moscovie et meme en Allemagne afin de pouvoir étre instruit par lui des affaires de la chrétienté. _Hum. Doc. Supl. I, p. 446.

20 ISTORT A. ROMANILOR ingrozire. Devenise acuma tinta spre care se intindeau dorintele ion Din agresiv imperiul turcesc devenise pasiv ; in loc de a mai ataca el ca mai inainte vreme, trebuia sh se gandeasch la aphrare. Douh lovituri primise slhbitele lui puteri, din urmArile chrora nu putu sh se mai ridice : una din spre apus prin pacea dela Carlovitzalta din spre Rhshrit prinintreprinderile tarului Ru§il r, Petru ce! Mare. Nu e vorbh pe aceste din urmh le eh's- p'nsese de o cam (lath in chip victorios. Dar in figura -tarului rus Sc se incorporase pericolul de care Poarta inch de mult se temea din partea Rusiei, comunitatea de religie intre Hui §i popoarele crWine ale imphraf ei otomane. De §i el fusese de asta data' inlaturat, putea sa se reinoiasch in fie-ce zi ; erh o vecinich amenintare, ce atarna ca o sabie ascutith asupra statului turcesc. Necui Mavro ordat este strAmutat insh in Muntenia chtrh sfarsitul anului 1716 (25 Decemvrie), unde relatiile din ce in ce mai incordate cu Nemtii, fhceau de nevoie prezenta lui. Tronul acestei thri devenise vacant, prin uciderea de chtre Turci a I u 5t fan Cantacuzino ; iar in locul lui Mavrocordat In Moldova fu randuit ca domn Mihai Racovith.

2. STEFAN CANTACUZINO IX MUNTENIA

Stefan CantaeuzinoIn Muntenia 1714-1716. D ova d a cea mai bunh ch nu hainirea lui Brancovanu *i. Cantemir provocase pc Turci a trimite domni greci in Wile romane, in locul acelor de ba§tinh se vede in randuirea lui 5tefan Cantacuzino in tronul Munteniei duph uciclerea lui Brancovanu. 5tefan Cantacuzino erà, de §i coboritor din o familie greceasch, boier roman, fiul stol- nicului Constantin, mo§ul §i prietenul la inceput, apoi du§manul cel mai neimphcat al lui Brancovanu, decivhr bun cu domnul ucis. El uneltise impreunh cu tatul shu peirea lui Brancovanu, *i punându-se prin daruri bine cu Rechiap imbrihorul ce venise sh radice din Bucure§ti pe domnul mazilit, dobandi dela el domnia Threi Muntene§ti §i fu a§hzat in scaun inch inainte ca Bran- covanu sh plece chtrà Constantinopole,§i. anume in 25 Mart 1714 28. 5tefan Cantacuzino se sile*te a rhsplhti aceasth favoare, dandu-§i toate silintile spre a descoperi averile domnultti depus, pe care le fncredinta de indath imbrihorului. Temandu-se flash ea nu cupava Brancovanu sh se indrepthtasch la Constantinopole §i sA recapete domnia, 5tefan Cantacuzino se nevoe§te in toate

" Genealogia Canlacazinilor, original p. 343. Asupra domniei lui 5tefan, Cantaeuzino. vezi Cronica fdrei romeinefli de Radu Popescu, in Mag.ist., IV, p. 29-38 §I Cronica anonimd de la 1689 lncoace ibidem V, p. 179-184.

NECIMAt MAVROCORDAT 21 modurile spre a-i rApi §i viata. El trimite o multime de oameni, boieri pe at §i de ränd, ca sse pläng5 imbrihorului pentru pretinsele jafuri suferite dela Brancovanu, §1 aceea§i Inscenare se face pe tot drumul imbrihorului dela Bucure§ti pAn5 la Giurgiu. Mai gravä inn fu Imprejurarea c6 du§manii nenorocitului domn, care ca vechi sfetnici ai lui, aveau in 'Mink lor dovezile hainirei lui atn Nemti §i Ru§i, anume corespondenta lui cu curtile acestora douà state, transmisen Portei aceste scrisori, care mai cu sam5 determinan pe Turd a Impune lui Brancovanu pedeapsa cumplità care Ii sfAr§i zilele. Domnia lAuntrin a lui *tefan Cantacuzino, este dup5 mArturisirea concordann a celor dou5 cronici care o descriu, numai un §ir neintrerupt de jafuri r5sbunnoare indreptate mai ales contra oamenilor de casa Brancovanului. NeIndrAznind s5 in5bu§e In sänge ascunsa du§m5nie pe care le-o purta, cAci se temea a se compromite In ochii Portei, unde el nu 1§i avu nici odan pozitia lui bine asiguratà, el Ii lovea In averile lor. Lua, cum spune cronicarul tot glumind §i rAzAnd", fiind din firea lui om vesel §i nestatornic ce'§i schimba cu ciasul vorbele §i faptele" 29 Cu toate cA !Anse pe Brancovanu cu hainirea lui cgtr5 Imp5rAtia turceasn, In curând §i *tefan Cantacuzino Incape In acela§ pAcat. *i el plilte§te Inn cu o soart5 tot a-tat de cumplit5 ca §i acea a domnului ce c5zuse jertfa uneltirilor sale, Incercarea lui de a vicleni pe Infurietii Turci care vroiau sA Innece in sänge repetatele tfädAri ce le veneau de pe malurile Dun5rei. Turcii Incurajati prin izbanda lor asupra lui Petru cel Mare §i reluarea Azovului din stäpanirea rusasn, se gändise cá vense momentul de a seutura §i unele din lanturile ce le impusese pacea dela Carlovitz, §i anume de o camdatà se preg'ätesc a lovi pe Venetieni spre a relua Moreea.i apoi In gall de aceastA tinn anumit5, impAntia turceasn nu putea sta nici odat5 In pace, fär5 a resimti in lAuntrul ei urm5rile lipsei de ocupatiune a poporului. Constitutia fundamentalà a statului otoman cerca numai deat ca element de viatA,räsboiulneincetat, nsboiul nu ca mijlocci chiar ca scop al existentei. De indat5 ce pacea §i lini§tea Incunjurau din afan imperiul mahomedan, el simtea deslAntuindu-se In lAuntrul säu firea salbatini ne- imblänzin a poporului, care f§i nuta nsuflarea in nscoale §i revolutiuni. Un document .contimporan caracterizan prea bine aceastà natun intim5 a ImpAntiei turce§ti : Turcii sunt mai toti soldati, §i prea putini sunt acei ce se Indeletnicesc Cu artele sau cu lucrarea pàmântului, In care Ii fnlocuesc supu§ii cre§tini. Hrana Turcilor e nsboiul ;lipsindu-le acesta le lipse§te inima §i viata. Deosebirea de ginti §i de clime, autoritatea

UCron. anon. in Mag. ist. V, p. 179.

22 ISTORIA ROMANILOR

cea atat de puternica a guvernantilor din provincii, neputinta pentru inferiori de a trai când le lipseste rasboiul, ne avánd ei nici un alt mijloc de traiu, nici arte nici tiinti, toate aceste au de efect ca daca ei nu sunt amutati asupra crestinilor, sunt nevoiti sa se räscoale in contra sultanilori sa se rupa intre ei prin räsboaie civile. Inteun cuvânt räsboiul este viata Turcilor, iar pacea moartea" 30 Pretextul rasboiului fu usor de gasa, anume refuzul Vene- tienilor de a extrada niste trape montenegrene, care Watute de Turci se refugiase in orasul Cattaro. In Decemvrie 1714 rashoiul este declarat,i Turcii atacà de indata posesiile cedate Venetiei prin pacea dela Carlovitz. Venetieniical-0r putere era aproape ruinatä, isi daduse toate silintile a mentinea pacea ; insa Turcii nu läsase nici timpul de a incepe negocierilei in curAnd sosi in cetateaAdriaticei stireaingrozitoare cá Turcii au intrat in Moreea,i ca tara intreag6 nemultumita cu ocarmireajefui- toare a Venetiei se rasculase, spre a-i scutura jugul. Otomanii ieu Corintul, apoi capitala peninsulei chiar, Napoli di Romania, In cát ca pierderea ei Venetienii erau ca si alungati din tara.tefan Cantacuzino trimisese dup'ä cererea Turcilor o mie de cal la armata otomana' din Moreea. Turcii se Inflkäreaza strasnic fata cu asemenea isbAnzi ; parea ca reinviese in ei vitejia strabung, si se vorbea chiar in Constantinopole de vechiul vis al Moharne- danilor, cucerirea Vienei si a centrului crestinesc, cetatea vecinica, Roma. Pentru a lovi insä si mai simtitor in interesele dus- mane, T'urdí ieu m'asura, aplica-La mai tarziu pe o scara mal intinsa de Napoleon cel Mare contra Angliei, anume opresc Intrarea marfurilor venetiene, in toate provinciile Impärátiei lor. lmperiul german nu putu sa rämânä nepasator la isbanzile Turcilor. Aceste erau indreptate contra starei de lucruri create prin un tratat, prin care tocmai Austria castigase cel mai mult, teama erà destul de aproape, ca daca Turcii vor izbuti sa ni- miceasca acea stare pe partea Venetiei, ei nu vor Intarzia a cauta sa o sfasie si pe acea a Austriei. Dupa moartea deci a luí Ludovic al XIV-lea, Intâmplatä la 1 Septemvrie 1715, imparatul aseultand mai ales de sfaturile principelui Eugeniu de Savoia, a eroului ce era chemat a adeveri stralucitele sale cuvântari prin tot a-tal de strälucite fapte" 31, Incheie cu signiö- ria Venetiei un tratat de alianta In 13 Aprilie, 1716 si declara, Portei ràsboiu. Motivul pus de Nemti inainte pentru in dreptati pasul facut era cá dânsii fata cu Venetienii erau datorati a face sá se respecte tratatul de Carlovitz, pe langa' ca Poarta s'ar pregati chiar a ataca imperiu/ german. Pricina

3° Risposta in sol capi supra il proposto se Cesare ha giusta causa di mover guerra al Turco, dintre 1714-1716 In Hurm. .Doc. -VI, p. 141. 3, Zinkeisen Gesch des osnz. Reiches, V, p. 509.

NECULAE MAV11OCORDAT 23 de cgpitenie care impinsese pe Austria a declara rgsboiu Portei, fusese ingrijirea ce o cuprinsese când vgzuse pe Turci a0zand pa§ale in Hotin §i Bender §i intgrind aceste cetati, prin care mgsuri se indruma prefacerea in pa§alic a Moldovei, lucru ce ar fi periclitat domnia impgratului asupra Transilvaniei, din pricina atacului mai u§or a acestei provincii din partea Turcilor, cat iprin incurajarea la rgscoale a neastampgratei natiuni maghiare 32. Stefan Cantacuzino care sa afla intre ambele impgrgtii du§mane, nu stä la ganduri OVA cine sg apiece simpatiile sale, §i se dg in partea Nemtilor, cu tot a-Ma grgbire pe cati nepre- cugetare. Incg din 8 Fevruarie 1715, inainte de declararea rgsboiului din partea Nemtilor contra Portei, ggsim o scrisoare trimisg de domnul Munteniei catrg generalul Steinville in care li aduce §tirea despre marile preggtiri de rgsboiu ale Turcilor, a§à precum nu le mai fgcuse ei nici odatg, §i'l in§tiintazg despre o instimnatti cerere de cai 5i de call fgcutg de Turci din Munte- nia, plangând pe biata lui targ care era nevoità sg sufere asemene stoarceri 33. Cantacuzino cere printr'o altg scrisoare cgtrg baronul de Tige, ca Austriacii sä indepgrteze din Bra§ov pe un boier pri- beag, Manu, probabil unul dm partizanii cei persecutati ai lui Brancovanu, temandu-se ca acesta sg nu suprindg cumva vre-o scrisoare de ale lui §i sä o transmitä curtei otomane 34. Tocmai insti de ce se temea Stefan Cantacuzino, de aceea nu scApil. Uneltirile lui cu Nemtii furg denuntate Portei de unul din numero§ii lui dumani. Sultanul trimise numai cleat la inceputul lui Ianuarie 1716 un capegiu la Bucure§ti, ca mazileascg §i sti prindg pe domnul hain. Stefan Vodg se spgrie §i vroi sà fugg ; dar iarna cea grea §i stramtoararea din partea boierilor, care se temeau cà dacg Il vor lgsa sá scape. Turcii vor prgda tara, Il oprirg dela acest cuget. Stefan Vodg impreunti cu tattil &Au Constantin stolnicul, cu sotia lui doamna ['Una §i cu fii sgi Radui Stefan furg du§i la Constantinopole,i aruncati in inchisoare. Dupg ce Neculai Mavrocordat vine in Bu- cure§ti, el dg peste corespondenta urmatti intre Stefan Canta- cuzino §i Nemti, ggsind anume o scrisoare prin care generalul comandant al Transilvaniei rgspundea la una a lui Stefan Vodg. Aceastg dovadg a hainirei domnului fiind trimisg sultanului, el ordong a se tgie capul lui Stefan Cantacuzinoi tatglui sgu Constantin ceeace se face in ziva de 26 Maiu 1716 15. Turcii

33 Risposta citata In nota 3 Hurm. Doc. VI, p. 143. " Stefan Cantacuzino c Steinville, 8 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 147. Ba- ronul de Tige c. Steinville, 24 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 148. 34 Baronul d. Tige c. Steinville, 14 Fevruarte 1715 Ibidem, p. 148. " Cron. anon InMag. ist., V, p. 184. Comp. Neculcea In Letopisele, II p. 386.

'24 ISTORIA ROMANILOR

infurieti mai ucid si pe Mihaiu spatarul unchiul lui Stefan Voda, precum si pe cumnatul sau, barbatul surorei sale Maria, boierul Radu Dudescu. Doamna ['Annai cu fii sgi scapati din macel, trecura pe o corabie venetiana in Sicilia, de unde se dusera la Neapole, apoi la Roma, Florenta, Bolonia, Venetia, Viena, Sibiu, 51 in sfarsit la Petersburg unde îi sfarsi viata. Fiii lui Stefan tantacuzino ramasera unul in Austria, celalalt In Rusia, intrand ambii in armatà. In vremea de grea cumpana in care incapuse In Gonstantinopole, doamna Fauna recursese la sotia ambasadorului olandez comitesa Caterina de Colyer care cuprinsd de milä pentru nenorocita princesa, o primi, o adaposti in casa ei, si o imbgreä apoi pe o corabie venetian6 cu propriul ei pericol. Palma plecand din Constantinopole incredinta bine fgatoarei sale o cased continand o sumg de galbeni turcesti. Dupa ce Pauna ajunse la Viena sub protectia imparatului, trimise pe un om al ei Battista Chinetti, ca sà cearà dela comitesa Colyer cei 5000 de galbeni lasati in depozitul ei. Comitesa sa sparie de asemenepretentie, argtand cà ar fi primit numai 4000 si din care ar fi cheltuit doug mii pentru a apgra pe doamna de urmgrire in timpul fugei ei. Pentru restul de 2000 ea serecu- nostea datoare ;se obliga insa, neputând raspunde banii toti de odata, a-i plati cate 800 de lei pe an, asigurandu-i cu ipoteca' In propriele ei case din Pera. Este inviderat Ca' comitesa îi luase ea singura plata bine-facerei sale 36. As tfel platise si familia lui Stefan Cantacuzino omorul acelei a Brancovanului, care perise mai ales din pricina uneltirilor lui Stefan. Asemene imprejurari ce se intalnesc atat in istorie cat si in viata de toate zilele, au facut sase nascg ideea cea cu totul gresitg, formulata de proverbul : nici o faptg flea de plan". Si cu toate aceste ce imens numar de fapte misglesti, de tradgri, de vanzari raman ne rasplatite prin niciun ran pentru acei ce le comit ! Daca exista o Nemezis, de sigur cànu in istorie, campul tumultuos unde oarbele puteri sa' rapun sise zdrobesc Cu aceiasi nepgsare Cu care sä indeplinesci legile naturei, cu deosebire numai ca aice materialul zdrumicate fiinta omeneascg, cea vie si simtitoare.

3. NECULAI MAVROCORDAT IN MUNTENIA. Neeulai Mavrocordat in 'Muntenia, 1716-1730. Turcii randuise pe Neculai Mavrocordat in domnia Munteniei,cunos- andu-i destoinicia a impaca spiritele, desprecare daduse dovezi in Moldova ; caci rasboiul ce izbucnise intre Poartai Aus- tria impingea pe boierii munteni la hainire atra Nemti,precum Adeverinta comitesei de Colyer din 27 Aprilie 1720 in Hurm. Doc. VI, p. 298.

NEMA 1107ROCORDAT 25

In 1VIoldova ei se plecase &Ata Muscali. Mai multi din ei si mai ales Cantacuzinesti pribegise peste hotar. Mavrocordat, spre a Indeplini gandurile Turcilor, tntoc- meste ocarmuirea lui pe mare blandetà. Cronicarul Radu Po- poscu ne spune c5.: dgjdiile tàrei nu le-au scos afar5 din obiceiu, ci numai cat trebuia pentru Implinirea poroncilor Imp5- r6testi ;ea' aceast5 vroia MA'ria sa domnul, precum au fost numele sAu In Moldova l'Audat si au fost toti mult5miti i mari mici (care si noi am auzit din boieri moldoveni), Inteacelasi chip si aici In tara MunteneascA vroia s5 fie toti -mu1t5miti odihniti" 37. Isbanzile Nemtilor si mai ales victoria Iondela Oradia Mare din 3 August 1716 si marea Temisoarei, dup5 165 de ani de sapanire turceascA, urcandu-i mult In ochii Muntenilor, aruncA tot mai multi boieri In partea lor. Intre altii c5pitanul Obedeanul randuit de Mavrocordat spre paza granitei, se In- thlege cu imperialiii ti lassá s'A futre In judetul Mehedinti. Alti doi boieri, grdarul Barbu Cornea si Radu Bengescu trklau Targul-Jiului In manele Nemtilor,i punand mana pe toti banii adunati de strangAtorii birului livars'A In vistieria armatei germane. Mavrocordat vAzand aceste teld'Ari repetate ale boierilor, schimb5 blande-O in asprimei Incepe a prigoni i pedepsi pe toti acei ce-i presupunea In intalegere cu Nemtii. Mai multi boieri pier In mijlocul caznelor ;altii precum Mihaiu spatarul Can- tacuzinoi Radu Dudescu sunt tnimii la Turcii gatuiti Adrianopole. Tot ash pAteste si un boier moldovan Lupu Vor- nicul, parat cà ar fi hain la Muscali. Un alt boier din familia 13516ceanu, neputand präti o suma' pe care principele i-o impusese, exclama' Intr'un moment de desperare :dare-ar D-zeu svinà odatà Nemtii In aceast5 nenorocia tal% ca sá o mantue de chinurile ce le sufere". Cuvintele raportandu-se lui Mavro- cordat, el ordon'A de Indatà s'A se taie capul Bal'Aceanului. In- trucat si un episcop luase parte la miscarea tràdàtoare, Mavro- cordat chiam6 la aceast5 decapitare pe toti egumenii manàs- tirilor pentru a-i varl. In groazA 38 De odat5 se aude In Bucuresti o veste späimanatoare ; o trup5 de Nemti ajunsese panA la Pitesti. Antim mitropolitul si mai multi boieri castigati de Nemti precum Radu Golescu, Grigorie Balkeanu si *arban Bujoreanul, sparie pe domn c5 arrnatele nemtesti ar tnainta asupra capitaliei, fac s. fug6 la Giurgiu ".

Mag. ist. IV, p. 43. 41 Del Chiaro, Sulle moderne revoluzione della Valachia, p. 216218 Ne- culcea In Letopisefe, II, p. 387. " Mag. ist. IV, p. 45. Pastor cAtre Percy 3 Oct. 1711 Hurrn. Doc. XVI p.96. Mai vezii Stiri c5tre Steinville din 8 Sept. 1716. C. Giurescu Material pentru Istoria 011enlei, 1913 p. 28.

26 ISTORIA ROMANILOR

Dela Giurgiu Mavrocordat se intoarce indAi Apt sprijinit pe un corp de Turcii impodobit de sultanul cu titlul de seraschier. El reintrA in Bucuresti unde indoieste persecutiile contra tuturor acelora pe care îi brinuia de plecati CAVA Nemti, inchide pe multi negutitori bogatii jupAnese vAduve spre a le stoarce bani ; taie capul lui Ioan Brezoianu, iar cei 4 fii ai lui filaAndì ascuzAndu-se inteo padure, el pune la inchisoare pe sotiile si pe muma lor ; mai arundi in temnitA pe mitropolitul Anton si pe 12 boieri, dup6 care trimitând pe mitropolit A di ianopole pune sà-1 omoare pe drum 40. La aceaste impre- jueiri se refer6 s risoarea lui Barbu BrAiloiu cAtrà generalui S'emville, in care dupA ce Ii descrie cruzimele luiMavrocordat, se roagA de generalul sa-i trimità o mie de soldati, cu care s'A alunge pe Turci din provincie, dupA care ar veni baronul de Tige cu (*area, ca sA scoata tara din jugul neomenos sub care zAcea" 41. Mavrocordat aratA deci o altA parte a caracterului sAu, energia, despre care (Mu prin cruzimi, dupA vremele de atunci nu mai putinA dovadä cleat de inalta sa destoinicie ocArmuitoare. Violenta insA avui acuma efectul ei obicinuit, de a intAri impotrivirea, impingAnd pe boieri cu gramada in bratele Nemtilor. Pretutindenea nu se auzea dealt un glas, o dorintA : de ar veni odatA Nemtii s'A ne scape de Turci" 42. Boierii ce mai pAreau cA au rAmas credinciosi lui Mavro- cordat, se unesci ei cu Nemtii,i insAlAnd pe domn, aduc eft"- tanele ' fArA de veste, care pun mAna pe Bucurestii prind pe stApAnitor in ziva de 14 Noem. 171643. Maiorul Dettine trimite pe Neculai VodA la Brasov pe la inceputul lui Decemvrie 1716 ".

" Scrisorea lui Manu Apostol din Brasov, 18 Septernvrie 1716, Hurm Doc. VI, p. 158. 0 alta a baronului de Tige c. Steinville, 21 Septemvrie, Ibi- dem, p. 159. Un raport din 11 Oct. Ibidem, p. 160, spune despre uciderea Bre- toianului : le Turc coupa la tOte au boyard en 4 ou 5 coups" 1 41 Scrisoarea din 1716 MA data lunara In Hurm. Doc. VI, p. 168, spune fare altelewiir wollen Tag und Tag und Nacht Gott bitten dasz lhrer röm. Khays. Mays. waffen gesegnet, und wieder den Erbfeind honren möchten". Mavr ocord at prin o proclamape din 20 Oct. 1716 pe Barbu Brailoiu C. Giurescu, 1. c. nota 3, p. 43. 41 Del Chiaro p. 216. Spusele lui Del Chiaro Intarite prin raportul din 11 Oct. Hurm. Doc. VI, p. 161 : tout le monde souhaite l'arrivée des Allemands pour dtre &Byrd". 43 Dupit un raport nou descoperit al ungurului Kolikonits prinderea lui Movrocordat, ar fi urmat dupit o lupta Indestul de crancena cu Turcii lui din Giurgiu. Vezi N. Iorga, In An. Ac. Rom. seria II tom. XXVIII, 1905 p. 515 (11). Mal multe amaruntimi mai ales asupra miscarii boierilor vezil Obedeanu Grecii in Tara Romdneascd, p. 500 si urm. " Boieri munteni catre G. Cantacuzino, C. Giurescu 1. c. nota 3, p. 53. Un raport din 9 Decemvrie 1716, ibidem, p. 166, spune ca Mavrocordat a fost condus In Transilvania. Comp. N. Mustea In Lelo pisefe, ni; p. 64, si Alex. Amiras, Ibidem, p. 112. Vezi si Pastor catre Percy 12 Dec. 1716. Ham. Doc. XVI p. 401; Le hospodoi de Valachie, a été enlevé de cette province et emmené en Transyl- vanie".

NECPLAE Al AVROCORD VT 27

Indatg ce aceastg veste se rgspândi in targ, Incepu §i poporul de jos a se rosti pe'ntru Nemti. CAlgra§ii trec cu totii In partea lor astfeliu a tara Ora a nu mai §tie cine ii este stApAn, Turcul sau Neamtul" ". Poarta rAndue§te in locul domnului prins drept caimacam pe fratele lui, dragomanul cel mare loan Mavrocordat, care este inlocuit in postul sgu din Constantinopole prin Grigore Ghica, nepotul bgtrânului Exaporitul ". loan insgrcinat de Turci aprocede cu asprime contra trgdgtorilor Munteni, intrece ina pe fratele sgu in cruzimea mgsurilor, ceeace provoacg o noug pribegire a elementului boieresc. Pribegii indreaptg din Sibiu o scrisoare cgtrg principele Eugeniu de Savoia, in care se plâng cu mare amärgciune contra administratorului Virei lor, pentru toate nelegiuirile comise de el, spunând a toatg speranta lor stg in trupele imperiale care sg-i scgpe din jugul pggânilor, §i a au trimis chiar atunci o deputgtie la Viena, care s'A' ofere impgratului inchinarea tgrei lor §i sg cearg de domn pe Gheorghe fiul lui *grban Cantacu- zino 47. Caimacamul pune pe pa triarhul de Ierusalim sg indemne pe boieri la pgstrarea credintei cgtrà Poarta otomana', amenin- tându-i cu mânia cereascg in caz de stgruintg in fälele lor ggn- duri 48. loan Mavrocordat doria insg sg prefacg cgim.gcgmia in domnie, §i pe de o parte §tiind el a Turcii vor prefera totdeauna pe fratele sgu Neculai, pe de alta a§teptându-se ca Nemtii sg iasg invinggtori din lupta incinsg cu Otdmanii, incepe a se da in partea acelora, spre a se face bine vgzut de ei, §i a Ostra domnia in cazul and Muntenia ar fi devenit posesiune germang. Plecarea lui ab-A Nemti este indrumatà indatà dupg ce el ie In m'AM oarmuirea Munteniei, incheind in Fevruarie 1717 cu generalul Steinville un tratat prin care domnul recunoa§te cg Oltenia au inaput sub stgpânirea germang §i. se indatoreazg a plAti Nemtilor ate 100 de pungi pe an. El trimisese in tere- monie o deputgtie la Viena, cu toate cg.' argtgrile ei de simpatie

" Del Chiaro,13. 223234. " Marchizul de Bonnac e. regele 24 Decemvrie 1716. Hurm. Doc. Su Plement I, p. 435. loan Alavrocordat nu fu numit domn. Documentele con timpurane 11 numesc unele administrator (Boierii munteni c. Eugeniu de Savoia 14 septemvrie 1711. Hurm. Doc. VI, p. 191), altele pretendent (mai multe documente »kiwi, p. 177, 201, 203, 204). " Spusele cronicarului Radu Popescu (Mag. isf. IV, p. 95) sunt IntArite prin scrisoarea boierilor din 14 Septemvrie citaili In nota precedentA, subsemnat5 tocmai de Radu Popescu ban, Serban Bujoreanu vornic, Grigore Balaceanu logofat, Rada Golescu spittar, Ilie Stirbeiu vistier, Eustatiu Leurdeanu patiar- nic, Barbu Greceanu stolnic, Petru Obedeanu sardar, Mateu Crejuleseu sa- trar, VintilA Bucsianul, Drikghici B5laceanu si Constantin Brailoiu (Ara boierii. " Raport din 10 Alai 1717 Hurm. Doc. VI, p. 174.

28 ISTORIA ROMANILOR pentru Nemti nu prea erau crezute, §i se presupunea ca Mun- tenii doresc stapanirea ruseasca ; caci Tarul ar fi idolul tuturor Grecilor, a celor pe care Catoliciinumesc Greci schismatici 49. In curand relatiile intre loan Mavrocordat §i Nemti devin mai strinse. In 21 Maiu 11 &Mi scriind generalului Steinville, cà mi§cat de cea mai sincera iubire pentru generalul, §i ere- zand ea nu trebue tainuiasca nimic, comunica. ea' Turcii i-au dat ordin a se alipi pe FADOtrupele otomane ce vor tara in Ardeal ; de§i el trebuie sa se supuna acestui ordin, va cauta In toate modurile sa sprijine mai mult interesele imparatului d cat pe acele ale Turcilor" 5°.Se gasesc mai multe scrisori catea. acela§ general prin care loan Mavrocordat se ofere a mijloci pacea cu Turcii, scrisori fusa ce nu sunt iscalite de calma- camul 51. Tot pe atunci aflärn pe un boier din partida germana, credincios lui loan, Neculai Rosetti, comunicand consiliului imperial planul de atac al Turcilor, §i sfar§ind scrisoarea prin gaduinta ca se vor sili din toate puterile a face ca Turcii sa nu treaca in Transilvania prin pasurile Carpatilor munteni, ne- crutand chiar nici cheltuielele. In cazul fusa' cand prin nici un' nujloc nu am putea izbuti, vom in§tiinta neintarziet. Turcii sunt stapanii no§tri ; putem sfatui, dar nu le putem poronci" 52. Generalul Steinville vazand ca prin plecarea lui loan Ma- vrocordat catea imperiali li se aduc slujbe insamnate, sfatue§te pe imparat sa mai intarzie cu proclamarea lui Gheorghe Can- tacuzino de domn in Muntenia 52, spre a nu-§i instraina pe caimacamul. inteadevar acesta mersese a§a. de departe in apararea intereselor germane, in cat nu se sfiise a trimite o deputatie la Poarta care s'a' ceara' a scuti pe domn de a merga alaturea cu trupele otomane in Ardeal, pas de o indrazneala ne mai pomenita, intru cat putea intoarca gandul prepuel- nicilor Turci asupra purtarei tradatoare a lui Ioan Mavrocordat ". Dar el era incurajat in demersul prin isbanzile Nemtilor,

Vezi rAspunsul lui Steinville la puntele propuse de Mavrocordat, din 8 Fevruarie 1717, lbidem,p. 169.Mavrocordat insd g5si mijlocul de a rAs- punde suma stipulat5 numai in anul intAi, efici in al doilea prelungi plata páni se duse la Adrianopole la tratArile de pace, In eAt rAmase cu banii mAni. Vezi o scrisoare a lui Eugeniu de Savoia c. Steinville. 24 Septemvrie 1717, lbidem, p. 200. BAnuiala cu Rusii yeti Pastor cAtre Percy 27 Febr. 1717. Ibídem, XVI, p. 403. '°Scrisorea lui loan Mavrocordat c. Steinville 21, Mai 1717, ibidem, p. 175. Steinville c. Eugenia de Savoia 31 Maiu 1717, ibidem, p. 177. Neculai Rosetti c. Consiliul de rAzboiu, 13 Iunte 1717, ibidem, p. 182. " Steinville c. Eugenia de Savoia, 16 Iunie 1717, ibidem, p. 182. 64 Scrisorea lui Barbu BrAlloiu c. Steinville din 19 Iunie 1717 ibidem, p. 185 sfArseste deci foarte nimerit prin euvintele : nu trebue sA 111 tngrijii filtra nimic de purtarea lui loan VodA".

NECULAE MAVROCORDAT care in 18 August trec chiar DunArea §i ieu Belgradul din manile Turcilor. Cu at inaintau armatele germane, cu ataa Ioan Mavro- cordat trebuia sA se gr6beascà a-vi asigura de la ei tronul Mun- teniei. Vroind s5. arke Nemtilor cA §i tara doria sà'l aibA de domn, el pune pe mai multi partizani de ai lui s'd cear6 aceasta dela Eugeniu de Savoia, recomandându-1 pe de o parte ca un adevArat Orinte al poporului, pe de alta ca fiind cu totul devotat intereselor cre§tine 55. Cam tot pe atunci boierii pribegiti in Transilvania cereau de domn pe Gheorghe Cantacuzino, arkAnd in colori foarte negre vitriga oarmuire a caimacamului 55. Tinta lui Mavrocordat era de a se face folositor Nemtilor, obtinand dela Turci insArcinarea de a conduce el negocierile de pace, imitând in aceast6 privire pe tatsäl ski Exaporitul 57. Cu toate aceste loan Mavrocordat temandu-se ca speran- tele sale in Germani s'a" nu-I deie de gre§, vroi cel putin s6 se fo- loseasc6 bane* din imprejurgrile in care se afla tara de el o- carmuitil. Anume era in Muntenia o partia de boieri ce se temea de st6pAnirea german5, pentru a nu fi expu§i, ca Romkiii din Ardeal, la unirea cu biserica latinA. Incepandu-se trAtgrile de pace in Adrianopole, Austria fiind nevoità cu toate isbAnzile sale a &data o impkare cu Turcii, din pricin6 c6 Alberoni ministrul lui Filip al V-lea de Spania ameninta sä.' atace provinciile italiene ale Austriei, loan Mavrocordat care obtinuse conducerea negocieriior, pleacsá la Adrianopole. El sparie pe partida boierilor protivnicà Nemtilor, cA Turcii ar vrea sA cedeze acelora Muntenia, §i. cere dela boieri 200 de pungi spre a Sin* deca pe Turci de a o face, ca §i când Turcii ar fi avut nevoie s'a" fie cumpsárati spre a nu ceda Austriei una din provinciile lor. De abie ajunge in Adrianopole, §i trimite boierilor o grabnicA veste a i-ar mai trebui din pAmânt alte 200 de pungi, Mil de care cauza ar fi pierdutà. Bietii boieri nu intAleserà nici acuma csa' erau jucati; ei pun inânà dela mânà, 60 de pungi dela /A- trAna BrancovenitA vAduva domnului ucis, 40 dela ginerii ei, iar restul de 100 fu luat cu mare urgie dela ceilalti boieri, dela negutitori §i mAn5stiri 58. Se int6lege cA toti ace§ti bani intrara

55 Mai multi boieri c. Eugeniu de Savoia, 3 Septemvrie 1717,ibidan, p 191. 54 Scrisorea pribegilor din 1717 citatii In nota 9. Alta In acelas sens, 23 Septemvrie 1718, Hurm Doc. VI, p. 198. 57 Vezi vol. IV, p. 412. " Extras din o scrisoare adresatli deputatilor munteni din Viena de cAtrA pribegii din Brasov, 7 Mai 1718. -Iurm. Doc. Supfoment, I, p. 212: Giovan Voda doppo haver passato il Danubio e tenuto conferenza con alcuni de princi- pall aga di la esistentl, spedi in freta un suo huomo con lettere alit caimacami suoi, lasciati in Bucurest, representando loro che le ducento borse condotte seco

30 'STOMA ItOMANIIJOR

In punga imacamului Enache, dupA cum tot in punga lui in- rase si darea pentru plata tributului tArei care fusese iertat de urci pe doi ani, dar pe care dare Mavrocordat tot o adunase 59. CAVA deosebire de fratele s'Au Neculai I Incheierea pAcei infAtisA greutAti mai ales din pricina viitoarei pozitii a Munteniei care erà obiectul stAruintelor celor mai contrazicAtoare. Boierii partizani germani cereau cu tot le adinsula Austria sA nu mai lese tara lor sub stapAnirea turcsc.Ei trimit un memoria mai intins &Rea' curtea din Viena, in care cer ca Muntenia intreagA s'a rArnAnA sub imp5- ratul, dandu-se domnia lui Gheorghe Cantacuzino ; iar in cazul cand ar fi sä iamanA tot sub Turd, atunci sä" se prevadA in tratat ca voivodul pe viitor sA nu mai fie strAin ci RomAn, ca until ce astfel fund ar aveA rag de patria lui si nu ar stoarce ca atata neomenn e averea supusilor sAi. Voivodul &A nu mai poate fi scos fara reclamarea boierilor, de vreme ce schimbArile de domn aduc totdeauna mare pagub5 tgrei. Tributul s'A fie redus la ceea ce erà inaintea lui Brancovanu ;nici un Turc s'A nu mai vie in tarà, ci poruncile s'A se deje capuchihailor munteni din Constanti- nopole tara patimind malt mai malt din darurile nedrepte ce se fac unor asemenea persoane de cAt de tributul ordinar 99. Ace te cereri impreunA cu izbAnzile cAstigate intäreau pe Nemti In pretentile lor de a dobAndi intreaga Muntenie ca pret al incetarei räsboiului, pe baza ocupatiunei,i invocAnd ca argument juridic pretentii ale Ungariei asupra acelei provincii 61 Interesul pe care Austria Ib avea la stApAnirea Munteniei este expus, lucru curios, de cAtrA insusi boierii Munteni, care tineau s'A convingA ei pe Germani despre foloasele ce le ar trage din stApAnirea tArei lor. Anume Turcii vor pierde astigurile ce le vin acum din aprovizionarea lor dinMuntenia cu toate cele trebuincioase ; nu vor rnai putea pluti MI% piedecA pe Dui-Ikea, transportAnd toate cele de trebuint6 rAsboiului ; vor pierde putinta de a mai asterne podan i peste fluviu. Din contra Austria va cAstiga asi- gurarea stApAnirei Transilvaniei, ne mai avAnd nevoie de a intretinea o garnizoanA in aceastA' tara ; va trage ea toate foloasele pe care le scoate acuma Turcia din Muntenia ; va putea construi non erano sufficiente per fare che la Valachia non resti ceduta ; pero facessero tutto il possibile di raddopiare il numero per poter con facilita ottenire l'intento. Ci6 avendo intesso la vedova principessa Brancovana, diede di sua bona voglia 60 borse, li generi suoi 40, e la altre cento furonopigliate con rigorose minaciate dalli monasteri, dalli restante boieri e dalla compania dei mercanti". " Deputatii munteni c. Eugenia de Savoia, 23 Septemvrie 1717, Ibidem p. 197. 6° Jalbele deputatilor munteni in Mag. ist. IV, p. 179-211. In Hurm. Doe, se aflà numai una din ele, din 1718, VI, p. 232. Ambasadorul englez Lordul Sultonc.generalul Saphorin, 10 Iunie 1718, ibidem p. 222 si raportul rezidentilor germani c. impAratul, 19 Iunie 1718 ibidem, p. 224.

NECULAE MAVROCORDAT 31 corabii de negot, procuranduli din Muntenia aproape gratuit materialele prime precum :lemnul, fierul, pacura, catrana §i cânepa, §i se va folosi ea de comertul pe Dunare 62. Cu toate aceste imbieri ale boierilor muntenii cu toate ca pofta nu-i va fi lipsit, Austria fu silita din pricina complica- tiilor italiene a se multumi numai cu Olteniai cu Serbia care cedate prin pacea dela Passarowitz, subsemnata In ziva de 27 lulie 1718. Prin aceastä pace Austria dobandea dela Turci o bucata de pamant care apartinea romane ; nedreptate flagranta, strigatoare la cer, daca o consideram dupa ideile noastre actuale, dar care in acele timpuriidupa starea lucrurilor de atunci nu erà de cat ceva cu totul firesc de oarece, de §i far% nici un cu- Wait, tarile române erau privite ca parti din monarchia otomana. Dupa ce dânsa, fiind batuta, pierduse posesiile ei cele mai apro- piate de Germani, Ungariai Transilvania, acuma la o noua infrangere veniau la rand acele imediat urmatoare lor, Muntenia §i Moldova. Este insamnata imprejurarea ca In instructiile date de imparatul principelui Eugeniu de Savoia pentru incheierea pacei, se pune in randul intäi dobandirea dreptului de numire a domnilor acestor tali din partea Austriei. Daca Turcii nu ar primi asemenea propunere, atunci sa se ceara ca ace§ti principi sa fie ale§i de tarii intariti de ambele puteri rasboitoare,i numai In cazul extrem sä se ceara cesiunea Olteniei, care se §i dobande§te63. Dupa cum vedem Austria §i cu Turcia tineau ambele mai mult la suzeranitatea asupra principatelor dela Dunare, de cat la o bucata din a lor teritoriu.i inteadevar ca Austria mai mult ca§tiga §i Turcia mai mult perdea cu stapânirea totala indirecta a tarilor romane, de ca cu ra§luirea unei portiuni din pamântul lor. Tureia a luptat din rasputeri pentru pastrarea ambelor tari, ierà hotarita a urma mai departe nenorocita lupta, de cat a incuviinta dorintele cele d'intAiu exprimate de Austria. *i daca guvernul sultanului s'ar fi aratat chiar mai domo! In silintile pantru pastrarea lor, poporul turcesc erà ho-

Acest document Insämnat care lipseste din colectia Hurm. este reprodus In Mag. ist. IV, p. 189. In Hurm. Doc. VI p. 236 se aflä Insä altà scrisoare sub- semnatfi de 24 de boleri care cer anexarea cAtre Austria. " Instructiuni date de ImpAratul Carol VI principelui Eugeniu de Savoia In 13 Octom. 1717 Hurm. Doc. VI, p. 205: so wäre primo gradu bey beiden Pro- vinzen dasz jus nominandi et instiluendi Woywodos: und die daraus fliessende Ober- herrschafft zwar anzusuchen, bey sehender gar zu grosser beschwärlichkeit aber pro secundo gradu färzuschlagen das jede Prooinz sich einen Woywodam selbsten erwethen solcher von beiden Reichen bestiittiget, iedem Kayser das homagium a suo electo praestiret, und die contributiones aut gleichen theil repartiret werden salten. Van aber auch dises nicht zu erhalten, so wäre dann weithers dahin harabzugehen, dasz die Festung Chozim radieret, und in der Wallachey die Griinitzscheidung nach der Aluta genehmen".

84 MOH T A ROMANILOR

-Carat a nu le da cu nici un pret §i gata de a face o rascoala la caz de slabiciune din partea sultanului ". Cu toate aceste daca poate fi vorba de rostit cugetari asupra ceea ce ar fi trebuit sa fie in câmpul fatal al indeplinirilor istorice poate ar fi fost mai bine daca de pe atunci inca incapeau toti Românii adeca si Moldova, sub stapanirea austriaca, si ar fi fast scosi de sub puterea Turcilor, care se arata nedestoinica' a-i apara. Luandu-ne intregi sub a ei ocrotire, am fi facut o apa cu fratii nostri transcarpatini, am fi avut cu ei una si aceeasi soarta care In zilele noastre ar fi devenit fericita, neputând un popor de 10.000.000 sa fie dominat de o minoritate ca aceea a poporului unguresc. Austria insa vazand ca nu ne poate aduce In intregime sub stapanirea ei, se hotari sà ne inghita bucata cu bucatä, si daca cea intaiu a trebuit sa o intoarca indarapt, a doua ei incercare fu mai fericita, si Bucovina fu pierduta. Nu numai a-Ma dar si Rusia urmând exemplul Austriei, si ea o parte din trupul tarilor române, si astfel pacea dela Pas- sarovitz indrumA desmembrarea Moldovei, care fu redusa la mai putin de jumatate din ceea ce erà mai inainte. loan Mavrocordat care se convinse in curand dupg deschiderea tratarilor, ca Muntenia nu va ficedata Austriei, cá fiind läsata Turcilor, el se va intAlni cu periculoasa competire a fratelui ski, se gändeste cum ca. '1 va putea rapune, numai daca ar izbuti a aduce Turcilor slujba cea insamnata de a face ca si Oltenia sa" le fie pastrata, si incepe a intriga in tot felul in contra Austriei, pentru ca ea sa nu dobandeasca nici acea bucata de teritoriu, fiind adus astfel prin imprejurari a lucra in sensul fagaduintei date de el boierilor munteni. Ba el se hotäräse chiar a jartfi din banii luati dela ei spre ajungerea acestei tinte, in- cercând sà cumpere pe ambasadorul german, bine inteles cu daruri neinsemnate. Acesta frisk' ameninta cu do-IA.114am la Poarta a purtarei sale tradatoare, care ar fi inlesnit Nemtilor cuprinderea Olteniei, pe când Mihai Racovita care aparasecu credinta interesele Portii, putuse scapa Moldova de cucerire 65. De si amenintarea era greu de pus in lucrare de cat% Nemti, Ioan Mavrocordat inspaimântat se roaga de iertaresi fagaduieste concursul säu cel mai calduros intru ajungerea Austriei la dorintele ei, cu singura rugaminte de a ggsiun adapost si o pensie la curtea austriaca la caz de disgratie ". Si cu toate aceste loan Mavrocordat erà unul din imputernicitii Turcilor la negociarea

" Raportul lui Virmondi Talma cAtrà ImpAratul Carol al VI-le, 10 lunie 1718, Ibidem, p. 224. " Nicolaus Theyls c. Eug. de Savoia, 19 Iunie 1718, ibidem, p. 225.. mond. c. Oettel, 20 Iunie 1718, ibidem, p. 227. " Virmond c. Imp. 20 Iunie 1718 ibidem, p. 228.

NECULAE MAVROCORDAT 33 conditiilor de pace I 67 Vrednic eri fiul de vestitul su tatg, bgtrânul Exaporitul, care jucase un rol de acela§ fel la negocierile dela Carlovitz68. Dupg incheierea pAcei loan Mavrocordat se intoarce in Muntenia, iar fratele sàu Neculai eliberat din prinsoare, se duce /a Adrianopole, de unde redobAnde§te iarg§i domnia Munteniei. Este curios cg loan Mavrocordat moare putine zile inaintea sosirei fratelui sgu in Bucure§ti, §i s'ar putea bgnui o moarte violentA, datoritg otrAvei amestecatg din instiggrile frgtine-seu, intru at loan Mavrocordat nu se lgsase incg de visurile sale de domnie, chiar pe ciuntita Munteniei §i trimisese el singur pe ceea lume, prin acela§i mijloc, pe un boier,grban, partiianuI lui Neculai 69.Ioan Mavrocordat fu inmormântat in mângstirea sfântului Gheorghe din Bucure§ti 70. La intoarcerea lui Necular Mavrocordat in scaunul Mun- teniei, pe la Ianuarie 1719, el ggse§te tara inteo stare desperatg ; boierii pribegi, locuitorii ascun§i prin munti §i pgduri, o ciumg cumplità bAntuind tara, §i mai greu de cal toate o foamete cu at'at mai cumplitg cu cât anul fiind de abie la inceput, trebuia sg se a§tepte incg pline §gse luni pAng la secerea de greu" cum zice cronicarul Popescu. In ni§te asemenea grele imprejuräri insu§irile cele eminente de ocarmuitor ale lui Neculai Vodg ggsesc iarài prilejul de a se argta. El aduce Ming de peste Dungre §i o imparte la cei lipsiti, scoate oamenii din ora§e la câmp pentru a potoli focul boalei molipsitoare, reducea pe cei ascun§i la locurile §i indeletnicirile lor. Intr'un cuvânt lini§te§te spiritele, tgmgduie§te suferintele §i se arata nu mai putin destoinic de cum fusese in Moldova dupg rezmerita lui Cantemir. Dei cheltuise astg deft' foarte mult la reinoirea domniei din pricina competirei fratelui sgu, Neculai Mavrocordat nu adauge nici acuma dgrile argtându-§i din nou insu§irea excep- -ç'o la a caracterului, nelgcomia de bani, §i dä tot venitul

67 Ordinul sultanului de numirea lui roan Mavrocordat ca al treile Im- puternicit la conferintele din Adrianopole, 1718, ibidem, p. 258. 66 Vol. IV, p.. 420. 69 Marchizul ile Bonnac c. mareplul d'Huxelles, 7, Septemvrie 1718, Hurm. Doc. VI, p. 257: Le prince Jean commence a s'exercer sur les seigneurs Va- laques qu'il croit affectionnés it son frère, ei il vient de faire mourir par le poison Cherban Bey. Raicevich, Osservazioni storiche,naturaleepolitiche intornq la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, spune ca loan Mavrocordat a fost otravit de fratele sAu Neculai, p. 25 :,,Giovanni Mavrocordato principe di Valachia avenelato dal fratello Nicolo". Tot a5a de hotarat afirma otravirea Ath. Comnen Ipsilant de la Papadopol Calimah In An. Ac. Rom. seria II tom. II p. 464. 70 Mag.ist.p.101. 71 Asupra datei reintrarei lui Neculai Voda In domnie, vezi marchizul de Bonnac c. abatele Dubois din 10 Mai 1719, Hurm. Doc. Supt. 1, p. 263: le grand Seigneur a rétabli Nicolas Mavrocordato il y a trois mois".

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor Vol. IX. 3

34 ISTORIA ROMAiTYLOR

eamarei domnesti la trebile tarei" 72'. Tot pentru a hatura u"- carea därilor, Mavrocordat obtine dela Turci reducerea tributului dela 500 la 360 de pungi, din pricina miesurarei intinderei Wei, Mai izbuteste a dobandi dela Poarta indepärtarea Turcilor din stapanirea ce o Intinsese pe teritoriul Munteniei In jurul Brailei si a Si istriei, facAnd aceiasi slujbä acestei OH pe care o adusese Moldovei cu Inlaturarea stapânirei tataresti din jurul Sorocei 73. De abea izbavise Mavrocordat Ora de aceasta napaste, o alta mai grea se abatu asupra ei, anume Turcii avfind nevoie de bani, se gAndesc a lua socotelele contributiilor tuturor provinciilor lot pe mai multi ani In urmà, ceea ce in starea de atunci a inerei sAmilor erà acelas lucru cu o preluare din nou a rnultor sumi acum platite. Mavrocordat pentru a lirnpezi aceasta eurcat6 daravere, trimite pe Un boier la Tarigrad cu insarcinarea a se invoi cu Imparatia, s6 tiná in sama toate Slujbele ce au Päcut tara din poronca Imparatiei ; iar pentru cele ce nu érau cu sineturi, s'aii aflat oameni de au marturisit ca au fä'eut tara acele slujbe din domnia lui *tefan Voda (Catitacuzino} parka la acest an al domniei mariei sale" 74. IzbAnda nu se putuse dobândi fara daruri pe la prieteni", care Insumase vre-o 160' de pungi. Dupà ce domnul mantue tara de toate atesté nevoi, el ja o masura foarte intaleapt6 pentru strfingerea darilor, anume In loe de h. se lua ca 0116 acuM in fie care lun6 birul ordinar pehtru cheltuiala vistieriei, afara de acel extraordinar Jentru shijbete turbesti 75,el hotaraste ca satele sä pläteasca toatä smith de care tara ar ave6 nevoie In patru randuri pe aft, asa numitele sferturi care sub domnia lui Mavrocn dat se si strait- sera In acest chip, iar mai ta ziu p6 trail numai pr'n ironie auraele de sferturi, inmultându-se pan6i chiar la 20 de $ferturi pe an ". Neculai Mavrocordat dadu si In Muntenia Sama divan lui despre intrebuintarea banilor Orei, din care reesia ( 6 ori ce s'a cheltuit din tara a fost pentru trebile Imparatici si ale Ord, iar cà lui nu a ramas nimic" 77. Boierii pribegi Irma faceau multa suparare lui'Mavrocordat Ei nu vroiau sà se intoarcA in larà, cu tot jur6mantul domnului §i Cu toate stAruintele patriarhului de lerusalim Hrisant. Ba cAt ya timp dupa Intoarcerea lui Neculai Voda', un alt numar de boieri fuge In Moldova. Cu toate ca apologistul 'lui Mavro-

72 Mag. ist. IV, p. 147. 77 Ibidem, p. 123. 74 Ibidem, p. 121. 74 Veil Vol. IV,' p. 558. " Mag. isi. W, p. 118, Ibidem,p. 141.

NECITLAE MAVROCORDAT 3b cordat, Radu Popeseu, spuue ea ei fugise far% sa aiba niel o nevoie", nu este de admis ea sa fi fugit de bine. Mihai Racovita inlesnind trecerea pribegilor in Ardeal, supra pe domnul grec, ceca ce face ea Racovita sa fie mazilit in 1727, randuindu-se domn in locul lui in Moldova Grigore Ghica dragomanul, lar In acest post este numit Alexandru Ghica fratele lui Grigore 78, Daca Mavrocordat rasbuna, prin destituirea lui Raco- vita, proteguirea pe care domnul Moldovei o daduse pribegilor munteni, aceasta o facuse din pricina ureii. a inver§unarei pe care o purta contra tuturor acelora pe care toate silintele lui nu izbutise sal impace. Si inteadevar multi boieri §i mai ales numeroasa §i insemnata familie a Cantaeuzine§tilor se sileau din rasputeri sa rastoarne pe Mavrocordat. In 1719 rezidentul imperial comitele Virmond raporteaza consiliului de rasboiu, ea mai multi boieri munteni ceruse sprijinul lui spre a scoate din nou pe Mavrocordat. Rezidentul de §i raspinsese cererea boierilor, area' totu§iconsiliului ca Mavrocordat, prin Iega- turile lui cu Ungurii rasculati §i cu un agent al ambasadorulul francez, un Evreu portughez numit Fonsega, ar arata Pelele sale ganduri fata cu interesele germane 7°. Cat% acela§ timp Matei Cantacuzino fiul lui Stefan cere dela comitele Virmond ca procure scaunul Munteniei, ce fusese ocupat mai inainte de burtul sari Matei Basarab, de tatul sari Stefan §i de afinul sàu Sarban, toti Cantacuzine§ti §i de vita romana, pe cand acuma tronul prin violentai nedreptatea Turcilor, se afla in mânile lui Neculai Mavrocordat, domn strain §i de vita grec"80. Neculai Mavrocordat moarein scaunul MuntenieiIn 3 Septemvrie 1730, §i este inmormântat in manastirea \WA- re§tilor 81. Cu toat'a domnia lui cea plina de turburari in Muntenia, Neculai Mavrocordat nu lipse§te a sprijini pe cat putea latirea §i intarirea eIementului grecesc, Intamplandu-se ea unul panul Stefan capitan de Cazaci sa zideasca o manastire in Foc§anii munteni, in onoarea lui Sf. Neculai, pe tare o inzestreaza eu mare darnicie, d'andu-i fare altele opt .rno§ii, domnul

73 Ibidem, p. 146 Neculcea In Letopisele, 11, p. 400, Alex. Amiras, Ibtdem, III, p. 31. Virmond C. consiliul de rArboiu 8, Noemvrie 1719, Hurm. Doc. VI, p. 278. Asupra relatiiior Jul Fonsega, doctorul lui Mavrocordato Cu ambasa4 francezA vezi doult documente, unul din 20 Martie 1719 altul c.la 29 Octomvrii 1726, lbidem, Suplement,I, p. 444 §I 459. Matei Cantacuzina c. Virmond, 3 Octomvrie 17194 Hurm. Doc. p. 266. Vezi epitatul In versurl piiF pe mormAntul lui N. MaVrocordat in Emi- le Legrand, Généa(ogle des Mavrocordulos, Paris, 1886, p. 26. Asupra cauzei mortei lui Neculai Mavrocordatotrava ? Ath Comnen Ipsilant 1. c, (rnai sus note 33) p. 467; duma? N. Iorga In An. AC. Rom. IL tom. XXXII.

36 ISTORIA ROMANILOR

facä pe ctitorul ei sä o inchine la mänästirea Rämnicul, care insusi erà inchinatä la mänästirile din nauntele Sinai. Vred- nicul pan Stefan insä se impotriveste spunând eft' in destul däruise el si mänä'stirei Rämnicului, cu voia sau färä voia spre a implini voia domneascä si a potoli zavistia" 82 Nu se poate tägädui c primul exemplar pe care mahalaoa Fanarului II trimise in scaunele tärilor române fu o personali- tate insAmnatä, care se deosebeste mult de sarbedele tipuri ce se strecuraserà in atätea ränduri in domniile acestor täri. Sträin de poporul românesc, insä ghibaciu ochmuitor, Neculai Mavrocordat eguta sä-si intemeieze träinicia domniei pe ingrijirea intereselor tkei. La inceput crezu c'ä va puteà gäsi un sprijin in clasa cea de jos. Convingändu-se deneputinta de a izbuti cu o asemene politieä, el Ii intoarce ingrijirilei eätfä clasa boiereascä. turea insä cu bunätatea eätre acei supusi, aratä o urgie ne n- pkatä fatä cu räsvrätitorii. Bländetea lui pe cAti cruzimea erau totdeaunarezultatulcalculului si a recei cugetki, nici odatà a simtimântului. Domnea peste oameni dupà principiile lui Machiavelli cu zâmbetul pe buzäi räcoarea in inimä. El puse in lucrare in interesul tärilor române puternica lui inräurire la curtea sultanilori izbuti in repetite ränduri a le sdpa de grele nevoi. In läuntru el indep'ärta pe cAt erà cu putintä relele datorite criticilor imprejurki prin care trecuse tkile române, si mai mult de ckt atata fu prea rarä exceptie un domn nejäluitor, insusire cu atata mai extraordinarä cu cât chiar in familia lui se intAlnea iubirea de aur. Cu toate aceste eminente insusiri Neculai Mavrocordat nu uità nici un moment briginea lui,i chiar in misiunea cea mai delicatà a rolului s'äu de ockmuitor, imp'ärtirea dreptätei, pleca cUmpäna silit in favoarea Grecil or, precum reiesä inteun chip inviderat din procesul vistierniceseiMaria.Mavrocordat in telesese cá singurul sprijin adevkat al domniei grecesti nu putea fi de Ca elementul grecesc. Pe acesta se si sili el a-1 intki In toate modurile. Ca prin instinct poporul romän simti pericolul Cu toate netäggduitele insusiriockmuitoare ale lui Neculai Mavrocordat tara nu'l iubea, i Neculcea ne spune cä la venirea lui Mihai Racovità, domn asa de inferior lui Mavrocordat in toate privirile, tara se bucurä Ca' erà Moldovan"88. Inteadevär ce foloseste unei täri cea mai bunä ockmuire dud rezultatul tintit sau nu, constiut sau neconstiut este desnatiomalizarea ei? Ce folosiaSpaniolilorcivilizatia cea strälucitä a Maurilor dacá elementul lor fusese cotropiti räspins de ei? Ce foloseste Irlandejilor temeinicai adânca culturä a Englejilor sau Po-

" Doc. din 1720 In Uricariul XII, p. 333-336. Neculcea, In Letopisele, II, p. 386.

NECTLAD MAVII000RDAT 37 lonilor acea a Prusiei? Pästrarea propriei fiinti, a propriei indivi- dualitati, instinctul de conservare transportat In masele poporului l'au fäcut tot deauna a prefera traiul salt ori cat de modest, tuturor bunatatilor aduse de strain In sinul sau ; l'au facut sa raspinga cucerirea, fie chiar din partea unui element ce'l In- trecea cu mult. Apararea individualitatei a mers tot deauna Inaintea intereselor generale ale civilizatiei. Vom vedea Insa cum chiar bunele insu§iri ale fnceputului domniei fanariote apusera In curand, §i cum In urma primilor luceferi ai neamului lor, numai arare ori mai apare cate o steluta ce tinde imiteze ; iar cei mai multi sunt iara§i ni§te fiinti lacome §i nesatioase, ca §i acele chip, nationale, care chinui- sera mai Inainte tarile romane, adaugand pe lânga torturile materiale, ce le imprimau pe corpurile lor, §i acea morala a stangerei unei suflari ce fncepuse a teal, a unei inimi ce fncepuse a bate, acea a nationalitatei române. Atunci vom Intelege pentru ce ea a privit tot deauna epoca fanariota ca cea mai neagra pagina din Intunecosul ei trecut.

4. MIIIAI RACOVITA IN MOLDOVA Mihai Raeovita a treia ()aril In Moldova 1716-1727 ". Mihai Racovita erà din neamul lui drept Moldovan, §i f§i tragea familia probabil dela unul din osta§ii nobilitati de Stefan ce! Mare pe cgmpul de bataie dela Racova 85. Prezenta lui In scaunul Moldovei adevere§te suirea de domni romani §i In timpul epocei fanariote. Numirea lui In domnia Moldovei poate 'Area neintAleasa, cand §tim cá el fusese mazilit din a doua lui domnie tocmai din pricina uneltirilor sale cu Ru§ii, §i and amintirea hainirei lui Cantemir era Inca a§a de prospata. Dar cronicarul Alexandru Amiras ne spune cá cheltuialä multa s'a facut la aceasta domnie" 88 §i aceasta ar fi destul pentru a-i face sa In- credinteze domnia unui tradator, numai cat tradatorul sa acop ere tradarea lui cu suma corespuniatoare, cum se mai Meuse §i alta data' In istoria imparatiei otomane. S'ar mai putea da §i alta explicare. Petru cel Mare fiind ocupat la nordul Impara- tiei lui, pericolul ce ameninta pe Turci se Indepartase de o cam data din partea Ru§ilor, §i ameninta acuma numai din acea a Nemtilor. Se vede ca Poarta avea despre Racovita convingerea ca era du§manul imperiului german 87, §i de aceea fi Incredinta tronul. Urmarea Imprejurarilor a §i adeverit fncrederea Portki

Domniile I §i a II-a ale lui Mihaiu Racovità, vezi In vol. VIII, p. 86 89. Vol.II, p.331. Letopisefele,III, p.112. " Asupra acestor ImprejurAri izvoarele sunt 1ncßu. total mute.

38 ISTORIA ROMANILOR .1. de intemeiata, de oare ce In tot decursul rasboiului cu Germanii, Racovita pastra catra Turci o nestramutata credinta. Mihai Racovita intra in Iasi In Fevruarie 1716 88. De si pentru un moment tara se bucurä, vazand in capul -ei un domn Moldovan, in curand boieri cat si popor trebuira sa se Inde- parteze cu inimile de el, boierii din pricina ca el se Incunjura de Greci si de rudenii de ale lui. Asa intre cei noua boieri mari dela curtea lui, patru erau inruditi cu el : Dimitrie Racovita hatman, fratele domnului ; cumnatul sau loan Palade, spatar ; alt cumnat Costandache, stolnic si al treilea cumnat Iordache Cantacuzino Deleanul, comis 99 Domnul mai supara clasa boieresca, impunand atat cicat si mazililor desetina taraneasca 90, pe langa alte multe si grele dari aruncate asupra poporului de rand. Se fntampla sa mai fie si un an rau in privinta recoltei, fiind primavara asa de tarzie in cat la stantul Gheorghe nu inverzise nici campul, nici codrul, §i a fost o scadere mare In vii si in toata roada", saracie atribuita de superstitiosul popor tot domnului fara de noroc. Toate aceste explica indestul plecarea unei parti din Ora catra Nemti, la venirea lor. Cum incepura armatele germane a se lati In Moldova, pretutindene pe unde eleajungeau, Moldovenii se dadeau in partea lor, ridicand lui Racovita si un competitor la domnie pe Vasile Ciaurul, Neculai Mustea ne spune ca Moldovenii flandu-se una cu catanele cu mari cu mici, pradau, jacuiau unul pre altul, mânastirile pre sub munte, casele boieresti cat tinca pre Siretiu, si pre cati nu se Inchinau lor sa tina cu dânsii. Tineau drumurile, colnicile ; mâncau, stricau si gcuiau, precum este naravul Moldovenilor la vremi ca acele" 81 Talharii se in- multise in chip neobicinuit, In cat isi poate cineva face o ideie despre satrea -Wei In asemenea Imprejurari. Nemtii vazand ca le-au iEbutit asa de bine lovitura in- dreptatli contra lui Mavrocordat, se gandesc a face acelas lucru si cu Racovita, si trimit pe un capitan ungur, Ferentz, co sa prinda pe domn din Iasi. Strajile puse de Racovita la TArgu- Frumos trecand la Nemti, domnul fuaproape de a fi apucat In Iasi, daca nu ar fi scapat calare In graba catra Cetatue, unde se inchise. Aice el ordona sa se traga clopotele si focuri din singurul tun ce se afla In manastire. Auzind Tatarii, care chemati de

" Neculai Mustea In Letopisefe III, p. 64, pune ziva de 24 Fevruarie lar Alexandru Amiras, tbidem, p. 112 acea de 12. " Neculcea, in Letopisefe, II, p. 387. " lbidem, p. 338. Neculai Mustea, lbidem, III, p. 65. Mai multe documente dintre anli 1721-1725, Uricariul XI, p. 219-222 aratA cum Vasile Ceaurul fu pedepsit de RacovitA pentru rAsvrAtirea lui luandu-1 mal multe sate, din care RAdenii si Pascanii sunt dati de Racovith surorei sale Maria stolniceasa care suferise mari pagube §i multe chinurl din pricina Ciaurulut.

NCO:MAE MAVROCORDAT 39 liacovitA contra Nemtilor in ajutor, se oprise in valea lui Aron VodA, vuetul despre Iai, vin in grabA,i fiind in numAr mult mai mare de cAt Nemti, fi bat si Ii rAsbesc, prinzAnd chiar pe cApitanul lor Ferentz, cAruia domnul ordonA sA i se taie capul. Toate cele-lalte catane prinse flu% spAnzurate, arse, puse in arlige atArnate de pieioare, si tot asa se fäcui cu Moldovenii trAdktori, intre care era.i spatarul Cuza, bAnuit cA ar fi adus pe Nemti in Iai. Corpurile celor morti furA ingropate sub Ce- tAtuie, inAltAndu-se o movilA i punAndu-se o cruce pe mormAntul lor, pe care o inscriptie acum stearsA, povesteste intAmplarea 92. TAtarii pretinserA 60 de pungi de bani plata ajutorului lor. Domnul neavAnd de unde rAspunde acea sumA, le dAdu voie sA prAde in pArtile ce fusese rAsculate. Neculai Mustea spune asupra acestei prAdAciuni, cá TAtarii au pradat i robit timp de sAse fiind iarna mare si ometii mari nu s'au putut ascunde bietii oameni,i s'au umplut de robii de dobitoace. Cum erau sániile cu bejeniile asa le aduceau incArcate de muieri si de topii si pe drum copii degerati si fete mari, cum era mai amar" ". Principele Eugeniu de Savoia pusese in lucrare acea lo- viturA asupra Moldovei. DacA el nu izbutise a pune mAna pe RacovitA, planul sAu de a face in tax% o pustiere ant de mare cAt sA punA pe Moldova In neputintA de a mai unelti ceva in contra imperiului german izbutise pe deplin,i anume prin rnijlocul tocmai a TAtarilor chemati de RacovitA chip pentru apAra tara. Domnul Moldovei dupA rApunerea lui Ferentz, scoate pe Nemti din Casin si din tinutul Putnei tot cu ajutorul Tatarilor, plAtiti iarAsi prin invoirea de a prAda tara. DupA aceea trimis de Turci pentru a sprijini rAscoala Ungurilor din Transilvania, Mihai Racovità in fruntea oardelor de TAtari pAtrunde pe la CAmpu-Lung si Dorna peste muntele MestecAnisul i SuhArAul in

92 Neculcea In Letopisefe, II, P. 388 N. Mustea Ibidem, III, P. 64 Cro- nica lui Chiparissa, In Arhiva Socieldtei §Iiintilice §i ¡iterare din lasi, I p. 85. Un hrisov al WI RacovitA din 1717 prin care milueste cu iertarea dArilor pc mAnAs- Urea CetAtuia, In care aflase scApare povecteste lucrurile intocmai caI cro- .nicarii, arAtAnd cá lovitura Nemtilor a fost In 10 Ianuarie 1718. Uricariul, III. P. 49. Un alt document din 23 Martie 1718, prin care domnul pedepseste pe N. Soldan, pentru cA fAcAndu-se una cu catanele ar fi prAdat pe boierul Ior- dache Roset jitnicerul, dAnd mosia lui Soldan, Dulcestii din tinutul Neamtului Jut Roset, ibidem, P. 58. Mai vezi incA si trei documente privitoarela confis- .carea mosiilor boierului rfisvrAtitor Vasile Ceaurul, publicate de St. Emilian, In Connorbiri ¡iterare, XIX, p. 762. Inscriptia de pe crucea lui Ferentz in Uri- cariul, IV, P. 312. DupA un doc. nou descoperit raportul ungurului Kalokovitz (Loma In An. Ac. Rom. II, Tom XXXIII, 1901 p. 519 (15) ) Ferentz poartA numele ,de Eernovius. Un raport din C. Giurescu Material pentru Istoria Otteniet,p. 126 11 numeste cApitanul Erno. cf P. 145 9 152. 'a Letopisefele III, p. 69-70 Neculcea lbidem, II, p. 390. " Eugeniu de Savoia c. Steinville, 24 Septemvrie 1717. Hum. Doc. V) 200.

40 ISTORIA ROMANILOR

Transilvania, e§ind la Rodna. La Bistrita insa Nemtii le opun o puternica impotrivire §i tocmai pe atunci generalii imperiali izbutind a lua Belgradul, domnul Moldovei §i. cu 'Mull sai se grabesc a se intoarce indarapt 95. Turcii sprijinind pe Ungurii din partida lui Racoti celui ea's- culat contra Nemtilor, trimit spre a ierna in Ia§i pe generalul Ungur Esterhazy cu 200 de slujitori, care sa incerce in primavara nouà turburare in tara lor. Nimic nu ne poate da o ideie mai clara despre starea de dezorganizare a ocArmuirei Moldovei din acel timp de cat suferintele ce Ie§enii trebuira sa le suporte dela aceasta mAna de oameni straini. Ei nu ascultau de ordinul nimänui, umblau ziva mare prin ora § la prada §i jafuri ; noaptea se introducea cu puterea in casele oamenilor batandu-§i joc de familiile lor. Domnul nu indraznea sa faca fata cu ei acte de autoritate,citrimiteanecontenit pe caminarul Alexandru sa-i roage sa se lese de jafuri Putin timp dui:a e§irea Ungurilor din Ia§i, un pojar cumplit insufletit de un mare \rant preface In putine oare in cenu§a mare parte din ora. Neculai Mustea rezuma in urmatorul tablou ingrozitor, starea Moldovei din vremile domniei lui Racovita : Cum au venit domn Mihai Racovita au intrat Nemti §i catane in tara, au robit §i au pradat. Adus'au Mihai Vodä 'Mari ca sá scoata pe Nemti ; iara robie §i prada. Dupa robie foamete mare cat au ajuns merta de malaiu 10 lei. Au murit multe suflete cAti nu s'au dus in alte tari. Dupa foamete ciumà, omor, bocete §i vaiete in toate partile. Pe urma acelora lovit'au boala' in dobitoace. Iar peste toate aceste §i foc naprasnic" 97. Cu toate aceste cronicarul nu gase§te alte cuvinte spre a judeca atare nenorocire de cat acelealeregelui Solomon.: pre cine iube§te D-zeu 11 ceartä ca sá se indrepteze". Si inteadevar cum ar fi fost cu putinta de suportat un asemenea martir, fat% acel fatalism religios care gasia In iubirea cerului mangaiere pentru urgia parnantului? Domnia lui Racovita devine dupa curatirea Wei de Nemti inca §i mai jaluitoare de cat inainte. El spore§te darile intr'un chip neauzit. Desetina adeca' darea pe stupi o indoie§te, land un leu dela 5 stupi, pe cand mai inainte se lua dela 10. Mai impune apoi tot pe cultura albinilor darea de doi galbeni de prisaca, a§a numitul priscarit, fàrà deosebire de prisaca mare sau mica, dare ce ucide culturile restrAnse. Asupra altei productii insamnate a Moldovei, vinul, Racovita de asemenea ingrama- de§te dàrile, luand de °data' cra§maritul adeca darea pe crA§me,

55 La satul Vama In Bucovina se Ohl un stAlp cu 4 laturi pe care este inscriptie romilneascA sApatA de Racovitii care aminteste expeditia lui In Ardeal. Vezi aceastil inscriptie reprodusA In Uricariul lui Th. Codrescu, X, p. 82 Comp. Cronlca lui Chiparissa citatA In nota 92. ' 55 Alex. Amiras In Letopiseje, III, p. 125$ " Ibidem, p. 76-77.

NECULAE MAVROCORDAT 41 vadraritul darea pe recolta §i pogonaritul darea pe vii. Cra§mg- ritul se lua prin abuz nu numai de la cei ce aveau pivniti §i cra§me, ci dela ori cine Meuse o bute sau douä de vin din viile lor, pretextând ca ar putea sà le vanda Aceasta dare lovi greu In cultura viilor precum priscaritul §i sporirea desetinei ruina pe acea a albinelor. Mai iscode§te apoi morgritul, de toata moara cate doi galbeni §i Siganaritul, dare de cate 2 galbeni de cap de Sigan, care insa lovind foarte gray in boierii_ce aveau numero§i Sigani, produse o turburare atat de mare, in cat Insu§i domnul il lega sa nu se mai iee nici °data, bine inteles dupa ce '§i umpluse vistieria din a lui incasare. In sfar§it nemultumit cu aceasta jaluire pe toate fetele a norodului, mai ridica §i darea cea uri- cioasa a vacaritului, care nu mai fusese scoasa de un timp inde- lungat 98. *i Cu toate aceste sultanul dupa staruintele lui Racovig iertase Moldova de plata tributului pe jumatate pentru timp de trei ani, §i din banii pocloanelor se deje pe an numai cate 10.000 de lei 99. Daca' Racovita jafuea Sara, o facea din pricing_ cà era un om foarte cheltuitor, care nici macar nu-§i platise datoriile din insamnatele sume de bani stoarse dela popor. El mai erà apoi incunjurat de o multime de Greci, care impingeau pe domn la despoierea norodului, din care in mare parte se folosiau ei 100. Unul din ace§ti Greci, arma§ul Panaioti ce fusese cra§mar la Tarigrad, era un om lacom §i MI% de suflet de gura caruia multi patimeau" 101. Neculai Mustea arata ca darile cele multe impuse de Racovita Moldovenilor, veniau de acolo ca, domnul se sfatuia mai mult cu Grecii de cat cu boierii de Sara" 102. Avea chiar Racovita pe langa el un Turc, Hasan-Hagi-Osmanoglu, pe care-1 facuse vistiernic, adica l'au pus de au cheltuit visteria, noug luni, dandu.-i rasurile visteriei, pe care Turc IL aveà Mihai Voda in mare dragoste, §i in tot timpul ocarmuirei nu l'au lipsit de langa dansul" 103 In domnia lui Racovita se petrece o Intamplare, care ne va destainui inca un colt din viata acelui timp ; anume Alexandru Amiras cronicarul spune ca ni§teJidovi ar fi stors de Pa§ti sangele unui copil, a carui cadavru ar fi fost gasit pe camp de WI% ni§te oameni din Onitcani. Venind pricina dinaintea divanului, Jidovii Jura, dupà obiceiul de atunci, supu§i la lanai §i la cazne spre a-i face A marturiseasca. Razbiti prin bataie, cati-va Jidovi aratara ca copilul fusese ucis In casa unuia Leiba.

J. Neculcea in Lelopiseie, II, p. 299. N. Mustea, ibidem III, p. 77 si 79. Alexandru Atuiras, ibidem, III, p. 131. ,. Alex. Amiras, ibidem, p. 127. 100 Neculcea, ibidem, II, p. 387. un Ibidem, p. 399. 100 Ibidem, III, p. 79. Jos Alex. Andras, ibidem,III, p. 115 ;I132.

ISTOBIA ROMASILOE

Acesta fu apucat la rândul lui la cercetare, dar tAgAduia In chip statornic. Domnul atunci recurse la un mijloc drAcesc, menit nu anta de a sili pe Leiba s6 spun6 adevArul, at de a face bani din aceastA daravere. Anume el ordora sA se aducA pe copilul lui Leiba, vroind apoi s6 sileasc6 prin bAtAii torturi nespuse pe pgrinte sà-§i strApungA pe propriul sä'u fiu, spre a-i stoarce sfingele, precum se pretindeà c'ä storsese sAngele copilului de cre§tin. Aceastà scedä tinu atäta timp Ora ce se aduserà domnului pungile de bani, pe care le pretindea dela Evrei ca sA iás- cumpere fapta ce li se punea In socotea15. In acest rAstimp Jidovii care alergase la Constantinopole, vin indArApt cu un firman pentru eliberarea celar inchi§i, i ori ce uridárire 'Mee- teazä. Dreptatea se Meuse ; pungile domnului §i ale Turcilor se umpluse I 104 Mazilirea lui Mihai Racovità proveni din rivalitatea lui Cu domnul Munteniei Neculai Mavrocordat. Anume Racovità cerca dela Turci, ca multämità pentru rApunerea Nemtilor, scaunul Munteniei. Ne izbutind in cererea lui, se pune pe intrigi, uneltind impreura cu rnai multi boieri munteni r6sturnarea lui Mavrocordat. Acesta Ins6 staea de minune In favoare la Turci, mai ales prin slujbele sale diplomatice. Intre altele el pusese nriana pe tractatul incheiet fare curtea de Viena §i acea de Paris, §i mai tArziu pe unul Incä §i mai insAmnat pentru Poarta otomanà, acel intervenit Intre Austria §i Rusia. Racovità deci luase asupra lui o intreprindere greu de realizat. Totu§i el erà sprijinit de Austria, care uitase lovitura primità dela domnulMoldovei, §i ar fi fost multumitä s6 vadà dispkand primejdioasa unealtà politicA a Turcilor Mavrocordat, dela hotarele lor. Cand boierii munteni pribegirà In Moldova ei furà primiti de Racovità, §.1 treand din _Moldova in Ardeal &ill un adApost prietinos. Intre Mavrocordati Racovitä, Poarta nu &tau la in- doialä a prefera pe cel Domnul Moldovei fu condamnat a r5spunde suma de o mie de pungi §i a face ca boierii pribegi sA se intoara In Muntania, ceeace Racovità neputând hide- plini este scos din domnie In 1727 §i Inlocuit cu nepotul lui Ne- culai Mavrocordat, Grigore Ghica, care se afla mare dragoman la Constantinopole 105.

104 Ibidem p. 132-134. 0 scrisoare a ambasadorului franca din Constan tinopole D'Usson Alion cafacerie straine, 2g lunie 1726. Hum, Doc. Suple menl,I,p. 455 tntare5te aratarile cronicarului : Michel Racovitza a accuse les Juifs qui sont dans sa principauta d'avoir fait mourir un enfant, pour verser son sang dans leurs pains azlines". Asupra ehestiunii mazilirei lui Racovita, vezi mai multe rapoarte ale rezidenillor germani analizate In Hurmuzal.i. Frarmienle :ur Geschichle der Ru- mdnen, V, p. 7-11. Turcii faceau urmatoarea socoteala pentru a iroate pe Ra- covilit dator cu 1000 de pungi. El stätusefndomnie 12 rink, 1716-1727. Daca ar fi economisit numai cate 100 de pungi pe an Inca iar fi ramas. 12di de pungi, mal mult cu 200 de cum li ceruse ei. Vezi d'Anciressel c. af. straine, 21 tecem- vrie 1726 In Hurm. Doc. Suplemenl, I, p. 462.

NECULAE MAVRO-CORDAT 43

Racovita este aruncat in inchisoarei amenintat cu tortura spre arata avutiile. El Insa cheltuise tot si nu mai aveh nimic.Prin staruintele ambasadorului german este iertat poate duce de acolo inainte o viata modesta in capitala Ora tiei otomane, fàrá ins/ a se leprtda de ori-ce speranta spre redobandirea unuia din tronurile române. Deed este sa tragem o paralela intre domnia Moldovanului Mihai Racovitasia Fanariotului Neculai Navrocordat, nu ramâne nici o indoiala pe partea caruia se Oa superioritatea. Pe cat strainul este de neinteresat pe atata de lacom si de ne- saturat este pilmanteanul. Pe cat Mavrocordat se arata intelept ocarmuitor cautând dupa urgie sà inblanzascii spiritele, pe atata de nechibzuit ne apare Racovita, care invoeste rilor a prada tare ce intrase iaräi in a lui stapanire. Pc end Mavrocordat pusese din punga lui la cheltuielele Wei si desfiintase mai multe din impozitele vechi, Racovita' adauge o suma de altele noue, cu toate ce tare usurata de jumatatea tributului nu ava nevoie de o ask de mare cheltuiale. Daca Re- covita fu mal fericitLde cat' Mhvrocordat in raspingerea neva- lireiaustriace, izbanda nu fu datorita valoarei persoanele a domnului moldovan ci intervinenirei Tatarilor. Ambii domni se bucurau de o mare vaza la 'Turci, unul prin trecutul sui in- tinsele sale cunostinti diplomatice, celalalt prin izbanda re- purtata asupra Nemtilor ; insa pe end domnul grecintrebuin- taza influenta lui in interesul terilor pc care el domnea, dobandind o suma de apärarii usurai alelocuitorilor, cel moldovan cauta numai se traga din pozitia lui un dolos personal, M- end pe Turci sa ierte Moldovei o parte din tribut pe care o pune in pungile sale. Si in sfarsit deed Fanariotul se sprijinea pe Greci, el nu faceh de cat ceva conform cu firea si originea lui, pe can cu-m vom putea indreptati pe Moldovanul care si el se slu- Taste nu numai de Greci dar chiari de Turci in ocArmuirea Wei I Singura indrepOtire pe care istoria poate si-o deie este deSi roman prin sangele sau, erà fanariotizat prin incunjurimea lui,i ca nu era cu putinta a se desface de atot puternica fnriurire greceasca care pusese stepanire pe toate arteriile de viata alepoporului roman. Deosebirea fare Mavrocordat Racovita nu sta deci in aceea ca unul ar fi reprezintat o domnie romancasca si celalalt una straine ;ci in aceia cui unul era om de valoarei elalalt om de rand ; unul intelesese ca ocermuirea unui popar este ingrijirea unor interese superioare; celalalt nu esise inca 'din haugasul timpului, privindt in ea tot numai mijloc de a-si Chute de interesele sale personale, si daca domnur Grec Ingrijeste prCcum am Vazut de trebile greceSti nesocotind dreptatea int pracesul vistierniceseiMariaMihai RacovitA care tortureaza pe Jidani, ml spre a apare pe Romani ei tot nurfia spre a face bani, este o figura raspingatoare.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

1730-1749

1. ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1730-1735 1

Grigore Ghica InMoldova, 1727-1733. Neculai Ma- vrocordat scotând din domnie pe Mihai Racovitàil inlocuise cu nepotul su Grigorie Ghica, mare dragoman al Portei, care Intl% In Ia§i Sâmbgt6 In 18 Decemvrie 1727 2. Acesta erà nepotul domnului cu acela§ nume ce stAtuse de douà ori domn In

iIatli tabloul domnilor din acest r5stimp : In Muntenia InMoldova. 1730 Constantin MavrocordatI 1730-31 Mihai RacoviIii I 1727-33 Grigore Ghica 1731-33 Constantin Mavrocordat II 1733-35 Grigore Ghica I 1727-35 Constantin Mavrocordat. 2 Alex. Amiras InLelopisefe,III, p. 149. Raport olandez din 18 Oct. 1726. N. Iorga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, 1909 (XXII).

CONSTANTIN MAVROCORDAT 0

Muntenia In veacul al XVII-lea 3.De§i nepot §i stranepot al unor domni ce domnise In -Wile române §i fusese casatoriti cu boierese române, Grigore Ghica ce fusese crescut in Constanti- nopole de tatal sail Matei, era Grec prin urea lui and veni In Moldova, In cat nici limba -Wei nu o §tiea, de§i o invata indestul

3 Vol. VII, p. 182 si 197. IatA genealogia domnitorilor din familia Ghtca Gheorghe Ghica. 1658 In Moldova, 1659-60 In Muntenia.

1 Grigore Ghica. In Munt. I 1660-64, II, 1672-74.

1 Matei Ghica lnsurat cu fata Exaporitului

Grigore Ghica Alexandra Ghica dragomanul In Mold. I 1727-33, II 1735-41 ucis de Turci In Munt. I 1733-35, II 1748-52

Scarlat Ghica Matei Ghica Grigore Ghica Dumitru Ghica In Mold.7 1757-58,In Munt. 1751-53 In Munt. 1768-69, Cu \a) din dislitoria In Munt. I 1758-61 In Mold. 1753-56In Mold. I 1764-66fataluiEnache II 1764-68 II 1775-77 ucis de VAcArescu Turci In piata Beilicului ZN I Scarlat Ghica Grig.Ghica ?Alecu Ghica7 In mant. 1822-28 (Bilboquet) 1 AlexandraDumitru I BarbA rosie I Grigore GhiCa loan Ghica In Mold. 1849-56 fost ambasador la L ondra

Dumitru Ghica b) din a doua clisAtorie cu vAduva Palade din Moldova

1 Alexandra Ghica. In Munt. 1834-42

46 ISTORIA ROMANIL011 de curAnd, cunoseand limbile latina §i italian5 4. El aduce cu

Constantin Mavrocordat, a fast de 6 ori Domn in Muntenia 1731 si de 4 ort Damn In Moldova (Mire anii 173,i 1769, cu Intreruperi) Dedesupt se vede sterna lui.

lo n Neculcea InLelopisefe,IT, p. 402. La p. 401cronicarul IInumeste domn skeanN.3lusteaibidem,III, p. 81 Alex. Amiras,ibidem,III, p. 151 Cronicarul zice franceasc.i". Nu se poate Intelege rranceza, de oareee Bonnac C.d'Andresscl 1724. Hurm. Doc. VI, p.385, spune cA :quioqu'il ne parle pas, bien l'italien je me suis toujours servi de Grigorasco Guiga dans les conver- sations. cite ral cues avec le grand vizir", O scrisoare a lui Ghica c. de Bonnac, din 15 Oct. 1725,ibidem394, este scrisa italieneste.

CONSTANTIN MAVROOOBIDAT 47 sine multi Greci din Constantinopole, precum pe cumnatul säu Vlasto pe care Il face mare cornis, pe Psiolu sau Ipsilante ruia, Ii da postelniciai fiul acestuia Enache cäruia, Ii incredin- taza agia. Tot Grecilar le dä Ghicai mai multe ocarmuiri tinutale, in cat cum spune cronicarul :-Grecii mancau lefi tot din vistieriei cate dregátorii la margine tot Grecii le tineau"°. Ghica urmeaza politica inceputa de Mavrocordat neapa- sand poporal prin grele contributii. Desi scoate °data vacaritul, o face pe un picior mai mic de cat Racovitä, in lo c de doi orti, numai cate 10 potronic1 de vita' sau cal; scade desetina gostina cea adausa de Racovita desfiintaza moraritul, pri- sacarituli crasmaritul, ingreuietoarele iscodiri ale lacomului Racovità °, cu toate ca dobandirea domniei Il custase indestul 7. Intamplandu-se o lipsa de hrana in anii 1731si 1734 incat ajunse merta de malaiu patru lei sub munte, domnul avand malaiu strans din usor dà acelor oameni din tinuturile de sus cate 10 potronici merta asteapta de bani pana in toamna" 9. Cu toatä domnia In destul de blanda a lui Ghica, era o partida çle boieri nemultumita cu ea, in fruntea careia sá afla Dimitrie Racovita fratele fostului domn, care fu scos din hat- maniei inlocuit ea Constantin Ipsilante, ce trecuse la rândul &au postelnicia ce o aveà unui altui Grec, Iamandi. Dimitrie Racovitai im ginerele &au Iordache Costache fug la Tatari, care tocmai pe atunci rasculându-se contra Turcilor din pricina mazilirei hanului lor Adal-Gherai, fura cu usurinta aruncati de boierii pribegi asupra Moldovei, unde domnea Grigore Ghica, omul sultanului. Navälirea tatara, putin numeroasa, fu usor raspinsa de ostirile intrunite aleTurcilor, Muntenilori Mol- dovenilor, dintre care aceasta din urma era in numar de 7.000 de oameni, bine intocmitai prevazut4 cu 12 tunuri 9. Grigore Ghica se intoarce in, Iasi in triumfi. dobAndeste o vaza insam-

5 Necurcea, In Letopisefr. II, p. 413 Cernp. p. 402 si 412.. A Neculcea, ibidem, p. 408 zice : zece potronici seezeci de bani" deci jumAtate de let], care valora 120 de bani sau aspri. 0rtul--=.44 de *ITO. Vezi P. Aper. Synopris mutationurn 1730 in Mcn. Hung. hist., seriptores, XI, p. 168. Potronicul era egal cu grosul care valora si el 6 aspri. Aiurea se vede cA din. eroare de tipar, In Neculcea II, p. 148, potronicul e pus 10 bard. I. Mustea, ibidern,in[, p. 80 spune. nuinai 6 potronici de vità. Este curios cA Neculcea mitAnd mai jos (p. 413) cele ce au spus despre sciiderea clariror (p. 402-403) dirt partea lui Grigore Ghical.nvinueste.pe domn cA ar fl scos grele art pe !aril: vacarit, vadr6rit, desetinh, sferturi mari". 7 D'Andressel c. regele, 16 Noemviie 1726. Hurm. Doc. Supl. I, p. 461 il en a tant could au princie pour son installation". " Neculcea In Letopisefe, II, p. 408. Firisovul pentru. seaderea desetinei din 30 nine 1728, In Uricariul, I, p 46-47. .Acel prin cared scade gcrstina de la 2 lei de 15 vlte 1 leu de 10. din 20 lanuarie 1732, ibidern, p. 199. Aceste imprejurAri reiesA din mal multe rapoarte ale amb franceze din 22 Noemvrie, 6 Deceinvrie 1727, 8 si 26 Ianuarie si 27 Fevruarie 1728. Hurm. Doc. p. 464-466.

48 ISTORIA ROMANILOB nata In ochii Turcilor. El se folose§te de aceasta spre a cere de la Turci sa globeasca pe 'Mari pentru jaful facut Moldovei, §i banii luati sunt impartiti din ordinul domnului, de vistiernicul Sandu Sturza *i sardarul Iordache, pe la oameni dupa paguba ce avuse, care lucru, adauge cu drept cuvânt crohicarul, este de minune si nepomenit" 10. Tätarii batuti §i readu§i in stapanirea turceasca nu mai puteau fi un adapost sigur pentru Dimitrie Racovin §i pentru ginerele sat'. Ei fug din Bugeag la Constantinopole unde lug fratele lui Dimitrie, Mihai nici 'II prime§te sa-i graiasca. Prin§i i trimi§i in lanturi in Moldova, ei sunt iertati de domn, urmand Ghica §i in aceasta privire exemplul lui Mavrocordat. Totu§i el pune sa taie capul unui boier mai mic, anume Lupu Dragu- tascu, aratând astfel boierilor celor mari unde putea sa-i duca unelterile lor. Grigore Ghica primi in al treilea an al domniei mucarelul adeca reinnoirea puterei, petrecand ceilalti treiani cat mai stapani Moldova, in pace §i. vole buna. In acest rastimp el aduse apa in Ia§i, repara mai multe, manastiri, zidi un turn Malt deasupra portei de intrare a curtilor domne§ti, In carepuse un clopot §i un ceasornic mare care batea ceasurile de se auzea In intregul ora. Mai ram in jurul .acelui turn un cerdac acoperit cu fier alb in care meterhaneaoa adecà muzica domneasca bätea chindia" in toate zilele. El zide§te manastirea Frumoasa, a§à numita dela frumuseta gradinei ce o incunjura, in care Meuse §i case domne§ti ce slujiau ca loc de petrecere. Aice intrunea domnul pe boieri §i pe mazili cu jupanesele lor la mese §i jocuri in sunetul muzicei §i cantecele nutarilor. El merse inteo zi la Deleni, la casa lui Iordaehe Cantacuzino spatarul, §i färà sa spuna nimic boierului, puse sä' se aduca inaintea lui pe copila acestuia in vrasta de 9 ani §i o logodi cu fiul sau cel mai mare, Scarlat. Dupa logodna masa cu tubulhanele, veselie §i. jocuri, nu numai boierii ci toan slujitorimea cat se cadea la o logodna domneasca" 11.Grigorie Ghica mai intare§te Inca §coala gre- ceased ce fusese reorganizata de Neculai Mavrocordat, (land astfel un avant tot mai mare culturei grece§ti 12. Poarta insa avea nevoie de bani. Ea schimba deci pe Gri- gore Ghica in domnia Munteniei, stramutand in locul lui pe Constantin Mavrocordatcedomniain acea tara.Pricina acestei stramutari, pe care o vom vedea repetându-se regulat

10 Alex. Amiras In Letopisefe, III, p. 159. n Alex. Amiras In Letopisefe, III, p. 166. Asupra aducerei apei si a scu- tirilor Incuviintate la doi ArnAuti, suingii care se Ingrijeascil de cismelele ora- iului, vezi un hrisov curios al lui Ghica din 10 Fevruarie 1741, Uricariul, V, p. 33. " Mal multe amdruntimi asupra scoalelor grecesti In capitolul V.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 49 mai ales in primele timpuri ale epocei fanariote este urmatoarea : Turcii ne mai vroind sa incredinteze domnia ori cui, ci numai unor oameni incercati, numai puteau pune In lucrare vechiul sistem de a da domnia celui ce oferea mai mult. Erau marginiti deocamdata numai la trei persoane In care puteau sa se incread'a pe deplin ;Constantin Mavrocordat, Grigore Ghicai Mihai Racovita 13. Totu§i ghibacia Portei in me§te§ugul de a stoarce bani §tiu sá inlature piedeca intampinata din putinatatea con- curentilor. Ea Introduse un sistem nou, acel al stramutärei unui domn din o tara in alta, privind aceasta stramutare ca o noua a§azare In domnie, care deci trebuia platita 14. Muntenia fiind apoi mai bogata in venituri de cat Moldova, domnul ce sa afla In scaunul ei cauta sa-1 mentina cu once pret, precum pe dealta parte domnul din Moldova ravnea scaunul Munteniei. Domnul muntean dadea Turcilor bani spre a nu fi strdmutat in Moldova. Acel din Ia§i dadea bani pentru a fi strdinutat in Bucure§ti 15. Pe langa aceste Turcii, de§i aveau doi domni greci pe care sa-i puna sá joace contradansul domnesc intre Bucure§tiiIa§i, tot mai 'Astral', spre mai puternica imboldire la a pungilor deslegare, ca al treilea, pa Moldovanul Racovita. Intea- devar, daca Turcii s'ar fi priceput In toata conducerea politicei lor, ca in arta de a stoarce bani, ei nu ar fi ajuns astazi In stare In care Ii videm. Inainte de a cerceta urmarile stramutarei celor doi domni sa videm ce se petrece In Muntenia dela moartea lui Neculai Mavrocordat, intamplata precum se §tie In 3 Septemvrie 1730. Constantin Mavrocordat in Muntenia, 'Wain. domnie 1730. Fiul reposatului domn In vrasta" numai de 19 ani puse mana pe tron 1". De abie urcat in scaun,i In 28 Septemvrie sultanul Ahmed al III-lea este rasturnat de Mahmud I, pus in tron de unul Patrona Kalil, adevaratul sultan In primile timpuri ale mi§carei. Cea d'intai masura luata de el fu schimbarea

" Desalleurs e.Saint-Contest, 4 lanuarie 1754. Hurni. Doc. Supl.I, 654: II n'y a aujourd'hui que les trois maisons de Mavrocordato, Racovitza et d'Icas (Ghica) qui paraissent à portée par leur naissance de se disputer ces principautés, que la Porte leur donne it l'enchére". Casele din 1754 erau pe la 1733 reprezentate numai prin cei trei Intemeietori al lor. " De Villeneuve c. regele, 20 Aprilie 1733, ibidem p. 486 :Les ordres pour faire est échange, qui jettera ces principautes dans d'aussi grandes.depenses que s'ils surcedaient à d'autres, ont été dejit signifiés le 16 de ce mois". " Un raport italian, N. Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1901, p. 578 (10). " Elfusese nIscut InConstantinopole In 27 Fevruarie 1711. Vez- reveaXoTia TC.u'v v Kolt,CITIZYMID7C6).6t. MappoltopilarawInE.Legrand,Gé- néalogia des Maurocordato, Paris, 1886 p. 4.Istoria lui Constantin Mavrocordat scrisA de Petru Depasta Peloponezianul, publicatit de C. Erbiceanu In Cron. greci p. 295 si urm. este o scriere mat mult retoricA decAt istoricA. .Nu contine rtimica nou.

A. D. Xenopol Istoria Rominilor. Vol. IX. 4

50 ISTORIA ROMANILOR hanului Crimeei si a domnilor din Muntenia si Moldova, prin e,are si Constantin Mavrocordat pierde tronul dui:a o lunà de domnie, cit toate cà cheltuise 2000 de pungi spre a-1 cApAtA3-7.

MiItal Raeovi¡rtInMuntenia,1730 1731. Patrona Kalil clà domnia Munteniei lui Mihai Racovitä, iar In locul lui Grigorie Ghica vroia sà numeasc5 pe un casap din Constanti- nopole care-1 fmprumutase cu câti-va banisi-i dkluse un cal la fnceputul r6scoalei. Inlocuirea domnului Moldovei ins5 nu apucà a se face eat timp Kalil fu atot puternic 18. Racovit5 ins6 nici nu ajunge sà implineasc6 anul si este mazilit ifnlocuit iarài cu Constantin Mavrocordat. Anume sultanul Mahmud scApand de epitropia lui Patrona Kalil prin moartea acestuia, vroi s5 desfacA tot ceeace fkuse capul rAs- coalei, fk5 a se gAndi c5 ce ar fi trebuit Mai srt nimiceasc5 erà tocmai sultanul sàu pe care Patrona i-1 procurase. Ambasa- dorul francez spune despre Racovità c'ä ar fi pentru el un pkat originar de a fi fost rklicat la domnie In timpul r5scoalei, cu atat mai mult c5 s'a gäsit la el un inscris de 170 de pungi pe care 11 Meuse in favoarea lui Murlu, al doilea cap al r5scoalei. CAderea lui Racovità aduce si primejduirea vietei dragomanului flotei, Constantin Ventura, unul din Grecii prieteni lui Ra- covità, pe care vizirul simtindu-1 c6 unelteste contra proteguitului sAu, Constantin Mavrocordat, pune sà-i taie capu119. Ceeace infuriese pe vizir fusese aflarea unei scrisori a lui Ventura cat% Racovità in care II spunea cA marele vizir aveà s6 fie depus si fnlocuit cu Chain Mohamet Pap, lacare Ventura aveà mare trecere.Mihai Racovit5 fnsusi se afla In mare pericol. Vina ce i se .punea in socoteal5 era jaful Munteniei, faptà adevkatri si care provocase o tânguire a boierilor munteni la Poart5. Ceeace scAp5 pe Mihai Racovit5fufmprejurarea ea* prezicerea lui Ventura se Indeplini, din nenorocire fnsä pentru acesta, dupà ce ti pierduse capul ; marele vizir fu schimbati fnlocuit cu un altul care (Mu lui Racovit5 drumul din 1nchisoare. Auzind Constantin Mavrocordat despre bunele despozitii ale vizirului pentru protivnicul s5u, cheltueste o mie de pungi spre a face

Raport olandez adus de N. Iorga In An. _lc. Rom. II, Loin. XXXII, 1909, XXI. 1g Zinkeisen, V, p. 626-634. Comp. de Villeneuve c. afacerile strAine, 15 Octombrie 1730, Hum. Doc. Suplemenl, I, p. 471. Cronicarill grec de Pasta medicul lui Constantin Mavrocordat spune cA In locul lui Grigore Chica era se trimitA un negutitor de of", C. Erbiceanu Cronicarii greci p. 305. De Vi/leneuve ministru justiliei, 20 Dec. 1731, Hurm. Doc. Sup& I, p. 470. Acc1a5 c) afacerile striiine, .3 Dec. 1731, Ibidem, p. 478 cu care corespunde In tocmai povestirea lut Neculcea In Lelopisete, III, p. 408-409. Acest Ven- tura este stArpea familiei Ventura din Moldova.

CONSTANTIN ItANTROCOIIDAT 51 ca tlansul gafie udis. Turcii ieu banii, big semultumesc a surguni Se Racovita in insula Mitilene Constantin Mavroeordat a doua oaril in Muntenia, 1731 1733. El scrie varului sàu Grigore Ghica din Moldova sa-i cante o fatil de boier spre a se casatori,i acesta Ii recomanda pe. Caterina fiica vornicului Constantin Ruset, care venind ca parintii ei in Bucuresti, se face acolo o stralucita nunta in 12 Noemvrie 1732; iar la 13 April anal urmatar primeste Grigore Ghica dela fratele sàu tertimanul stirea Vau Meat schiMb de scaune tare el si varul sau Constantin Mavrccordat. Plecand fie-care catra noua lui tará, ei se intalnesc la Focsa'ni, ande se ospateaza stralucit, purcegand dupa .aceia in ziva de 3 Maiu fie-care cat% scaunul lui. Constantin Mavroeordat in Moldovasi Grigore Ghiea In Muntenia, 1733-1735.. Stramutarealui. Constantin Mavro- cordat din bogata Muntenie in mai saraca Moldova 21, trebuia &A. indusmilneasca pe cei .doi veri, si tot °data sil i'mpinga pe Mavrocordat a scoate din Moldova cat sà poate nlAi multi bani spre a putea redobandi prin daruri la Turci Scaunul {din care fusese mutat. Din aceasta pricina ocarmuirea eiului lui Neculai MakTrocordat ni saman'a de loe cu acea a tatahli säu,i ie caracter de jafuire foarte rostit; ateasta Cu atat Mai mult Cu cat Constantin Mavrocordat mai sporise Inca nutnarul Grecilor peste cei ce se adunase de pe vremea li Grigore Ghica. Croni.. carul Neculcea ne spune cä Mavrocordat au stricat legatura ce filcuse Grigore Vodä de dau bbieriii manastirile de 10 stupi un leu, facandu-i sä deje acuma taraneste, de 10 stupi 22 de potronici ; iar de toamna au scos vacariti vadrarit de odata si de iarna sferturii hartii ; de primavara pogonariti cunita, cate 8 potronici de vita cai vaearitul. Aceste toate nevoi inteun an le-auluat siatuindu-se numai cu Grecii" 22. CA Neculcea nu aduce numai o hula' in protiva lui Mavracordat, se vede de pe aceea ca copia cronicei lui Neculcea facuta de postelnicul Hurmuzachi, care substitue in locul criticei faptelor dom'nului o lauda a 1ii foarte inaltktoare, ml mate tägadui a nevoi au fast cam multe, pentru cà gAndul marirei sale era ca sil mearga In tara Munteneasca" 23. Constantin Mavrocordat, dorind fata deci nume bun la Turci Ii umplea cu daruri.Turcii ce vin In tara tot ca velaCoase felu de stof5),ciasornice de aur, fuzàj, cai cu §41ei raftun, sute de lei, tali de uglii le clau,.;

Necuiclea P Val mal sus nota 15. " Netuleca, ibidem) p. 415 §i 417. Ibidem, p. 416, nota.

52 ISTORIA ROMANILOR

1700 pana la 1900 de pungi de bani esa din tara acurna, alta data numai 500. Oh! oh 1 oh 1 exclama cronicariuli vai 1 vai 1 vai 1 de 'Ora, ce vremi cumplite au ajunsi la ce cumpana a cazut 1" 24. Pe langa cheltuielele cu Turcii,i acele ale curtei domnesti erau apasatoare. Grecii toti aveau lefi mari dela vistieriesivre-o 10 tiitori a tatâne-seu, barbatii tot cu lefi cu boierii. Era asisderea un frate al lui, Iancu Beizadea, cu mare cheltuiala, cà avea 10-15 lei lean pe zi fArà altele, mastiha lui iarài cu mare cheltuiala, ca avea casa grea cu multe roabe dele imbracai manta tot ca cheltuiala tärei, i osabit leafà pe zi 15 lei" 25. Pentru a intampina atatea cheltueli Constantin Mavro- cordat in cei din urinä doi ani ai domniei lui este nevoit sa swatá cate doua vacarituri pe tot anul,i intamplandu-se o boala de vite, el je vacarit si de pe vitele moarte 1 26 lata unde ajunsese odrasla lui Neculai Mavrocordat 1 Grigore Ghica nevoit si el a lupta cu punga spre a nimici staruintele lui Mavrocordat se abate si el dela retinerea ce si-o impusese in Moldova, ceea ce nu era insa de cat conform cu caracterul salt cel indestul de interesat 27. Pe de alta parte el dädea adapost pribegilor din Moldova vrand sA dovedeasca Turcilor cA Mavrocordat spargea tara, pentru a ajunge astfel la destituirea luii inlocuirea lui cu Mihai Racovita, care statea mazil la Constantinopole. Mavrocordat la randul sat," sapa mereu pe Ghica pentru a-1 inlocui cu cumnatul sAu Mihalache Ruset, luand tot °data masuri spre a slabi pe mazili de dajdi, lar pe boieri a-i tinca mai bine ca sa nu fuga" 28 In sfarsit Constantin Mavrocordat izbuteste a rapune pe Ghica si a dobandi intoarcerea lui in Muntenia in locul lui Ghica care este stramutat in Moldova. Cu prilejul acestei noue

Ibidem, p. 417. Ibidem. Ibidem, p. 418. 27 Ma Ghicacerea totdeauna cu mare stAruintA cAnd era dragoman, pensia pe care o primea de la Francezi. D'Andressel c. afacerile streine, 28 Octomvrie 1726 Hurm. Doc. Suplement, I, p. 457. CAnd ambasadorul german comitele de Virmond vru sit pArAseascl Constantinopole la 1720, Ghica ce era pe atunci dragoman ti trimite 1ndatA pe omul sAu de afacere, Gherachi, care sA-i aminteascA a nu pleca inainte de a plAti dragomanului 4000 de lei pensia anualA ce se rfispunsese predecesorului sAu si care deci trebuiaI lui sii I se numere. Consiliul de rAzboiu rAspunde secretarului Dirling rAmas In Constan- tinopole dupA plecarea ambasadorului In 17 Septemvrie 1720, Hurm. Doc. VI, p. 305 ihm Ghika zu erkennen zu geben dasz sein Vorfalver der alte Mavro- cordato qua interpres ebenfals keine pension genossen, hingegen fern er was empfangen, nur wegen anderen gelaisten Diensten belohnet worden ware, und also es lediglich auf ihm ankommte dasz er auf gleiche weisz sich verdinnt". 15 Neculcea, Letopiseje,II,p. 418.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 53 stramutari mutuale a domnilor Munteniei si Moldovei 28,se petrece o scena care ar fi ridicula daca nu ar fi intristatoare, prin aceea a ne arata pana la ce grad de injosire se coborase boierimea moldoveneasca' sub ingrozitoarea apasare In care zäcea. Anume Constantin Mavrocordat spre a inlatura parile lui Gri- gore Ghica, isi face o marturie din partea boierilor a au fost bun Ord, si n'au luat nimic mai mult de cat au fost obiceiul si birul Wei. hi% Grigore Voda venind pe drum au intAles de acel lucru, s'au m'a'niet si au scris cu mare scarba si urgie la caimacami si le-au poruncit sa stranga pe cati boieri va gäsi in Iasi si sa intoarca' vorba intr'alt chip, sa parasca' pe Constantin Voda si sal graiasca de eau, ca de nu vor face asa §i nu'l vor pad Cu capetele vor plati". Amenintarea nu era numai o gluma, si boierii ingroziti se mirau ce vor face, ca graise intai de bine pe Constantin Voda si acuma sal graiasca de rau si sal parasca, socoteau cu ce obraz ?" 3°. Si cu toate aceste intre obraz si cap boierii intalegeau sá pastreze pe acest din urma. Ei parara pe Mavrocordat ;insa Turcii pricepand lucrul nu tinura para in sama', in cat bietii boieri ramasera numai cu batjocura. Pe cat libertatea desvoltasiintareste carcaterele, pe atata absolutismul le micsureaza si le schimoseste. Constantin Mavrocordat samana tatului säu In privirea invataturei si slujea ca §i el Turcilor de iscoada diplomatica. Neculcea ne spune ca lui Constantin Mavrocordat li era draga invatatura, raspundenta din toate tärile sträine sa aiba, prea silitor la vesti ca sa stie ce sa face prin alte tad si sa dobandeascä nume laudat la Poarta" 31. Ca si pärintele sail Neculai, Constantin Mavrocordat se ingrijeste si de interesele intelectuale ale Mol- dovenilor, punând pe Neculcea sa alcatuiasca o scriere asupra obiceiurilor tärii, pe care cronicarul o intituleaza. 0 samti de cuvinte, pe care el arata ca a scris-o dupa porunca Mariiei Sale" 32. Tot asa lucra si Grigore Ghica, si el om invatat, ca fost dragoman, si purtat prin trebile diplomatice. Totusi rapoartele lor catra Poarta asupra politicei europene erau tot deuna asa colorate In cat sa dee Portei numai vest placute, spre a-si deschide drumul, fie si prin neadevaruri, &tea' inima Turcilor, sau poate mai curand Inca', spre a face interesele dusmanilor acestora 38. Tot

" Mavrocordat fusese ajutat de niste nemultAmiri fAcute de Ghica Aus- triei, prin repetate IncAlcAri de granitA din partea Muntenilor. Vezi corespon denta asupra acestei ImprejurAri In Hurm. .Doc. VI, p. 516-517. " Neculcea In Letopisete, II, p. 416, nota doua, " Ibidem, p. 419. " Letopisefele, ed. nouA. II p. 191-211. forge, despre condica lui Cons- tantin Mavrocordat In Studii ;i Doc. V, p. 307. " De Villeneuve c. afacerile strAine, 25 Iunie 1734 Hurm. Doc. Suplement I, p. 492: J'y remarquai seulement que les avantages des troupes du Roi, des puissances alliées de la France et la mauvaise situation de celles de l'empe-

54 leTORTA. H0MA.N11011 asa lucrau domnii fandrioti precum fäceau cand erau dragomani, ingrijindu-se mai ales de a nu pierde pensiile pe care le primeau dela toate puterile crestine de °data 84.. De aceea daca au con" tribuit cineva la darapanarea Impäratiei turcesti, .au fost Sara induiall conducatorii fanarioti hi politicei sale externt,i ar fi f6st chiar cu totul Mara din cale, ca niste oameni straini de firea si de religia Turcilor, a carora stat perise zdrobit sub viturile Otomanilor, sa fie niste sinceri aparatori ai fntereselor lor.

2. 'AIM ROM iNE PELA. 1735 1741 §I RASBOIUL DIN 1738-1739

Constaniin Marroeordat inMunteniasiGrigore Gldea in Muldova, 1735-1741. Stramutarea domnilor din o tara In alta Asturnand interesele lor impulse acuma pe Origore Ghica a sapa /a raudul ski pe Mavrocordat. Turcii insg a caror relatii Cu împácäçiile vecine, Rusia si Austria, devineau pe) fie ce zi mai incurdate, nu se prea puteau ocupa cu intrigile domnilor din tarile rornâne. In curand aceste relatii trebulau sa izbuc- neascá inteun rasboiu, singurul din lungul sir de lupte purtate intre aceste puteri care avu urmari fericite pentru Orile române, anume de a restitui Munteniei bucata ole pärnant, Oltenia, rasluita dala-ea prin tratatul de pace deIa Passarowitz din 1718_ Vom lasa deci un moment istoria interna a tarilor române, care nu poate fi de cat acelas sub aceiasi domnitori,i vom pi la expunerea marei crize europene care ca in totdetina au avut atunci o inraurire insamnata asupra soartei poporului roman. Cu toate .ca Petru ce! Mare hl Rusiei nu luase parte la rasbaul dintre Austria si 'furcia care se sill* in 1718 35, totusi el nu incetase a hrani contra Portei planuri dusmanesti. Vazan- du-si nimicite pentru moment scopurile sale asupra stapânirei marei Negre, se intoarce catra o alta mare asazata tot la sudul spre. raskitul finpriratiei sale marea Caspica, pe malul reur y étaient également exagerées, C2 qui me conlirma dans Pidde orl je suis que ces princes se font une ¿lude de ne donner a la Porte file des nouvelles agréa- bles, soit qu'Is se persuadent par le mieux faire leur cour, ou que gagnés par leMoscovttes il4 g'imaginent de tiomper la Perte par ce ntoyen". " C5tra iziAinréitt adulZ 'rn&i sus, fit `rmita2adAogini Virmond c. consiliul de rözboiu, 17 IuniE 1720 Hurrn. boc.i1,I). 301 : er (Ghica) repl cirte mihr, alle nationes geben 'dent Dolmetsch jahriicfmeidsichree, -wielep er viele Miihe und sie seiner nötig batten". " lInteun indittoriu al rezidentuluf ruk Axle dascdv c. matele vizir din 1719, 11.irm. Doc. VI, p. 287, Inti4 gitele :'-Quaprtipter sumnia fide et sinceritate furgitialn Portam assecurd,' Suirimant intentidriem suaW cezareae MiAstatis At 116c tntalifel. tediisfstere thisf fflmarre pa'cont hnne'et ,amicitiam omnillirs8svis pitYnctisi totd conatu

CONSTANTIN MAVROCORDAT 66 careia se Intindea tot stapânirea sau cel putin interese otomane. Aceasta mare udând *muffle Persiei, o tara care totdeauna a facut un comert foatre intins cu Europa, Petru ce! Mare dorea sa-si Intinda stapanirea pe coastele ei spre a atrage astfel In Rusia o parte a celui comer. Pentru a realiza planul sàu i se Infatiseaza un prilej din cele mai potrivite. Intamplandu-se In Persia o revolutie in care sahul este rasturnat de un uzurpator Mir-Mahmud, un tib dintre popoarele revoltate, Lesghii, Intrând in orasul Schamahi, ucide vr'o 300 de negutitori rusi si le rapeste marfa de mai multe milioane. Petru ce! Mare cerand In zadar dela Mir-Mahmud Indestulare pentru daunele cauzate, Intl% cu o armatil In Daghestan cuprinde Derbent si Baku. Turcii auzind de cuceririle lui Petru In Persia, Incep a se Ingrijii trimit o ambasada la acesta care sa-i spuna ca ei nu vor suferi nici odata ca niste Mohametani, precum erau locuitorii Daghestanului, sa incapa sub stapânirea unui principe crestin. Pe cand astfel Rusii Incepusera a se ciocni cu Turcii la marginele Asiei, In Europa lucrurile se incurcau_ din pricina Poloniei. Principele de Curlanda, o tara vasala Poloniei, se' casa- torise cu Ana, fiica fratelui lui Petru cel Mare. La moartea acelui principe, neramanand nici un mostenitor, Polonia dupa dreptul feodal trebuia sa anexeze Curlanda. Petru cel Mare Insa, care voia sa puna mana pe aceasta tara, sprijine cu o armata pe nepoata-sa si o mantine ca regenta. Dupa ce Ana ajunge Impa- teasa (1727), ea cauta sà aduca Curlanda in o atarnare mai mare de Rusia si voeste sa o dee ca feoda favoritului ei Biron. Tocmai pe atunci murind August al II-lea regele Poloniei, prietenul Rusilor, alegerea noului rege Incepe a ocupa foarte mult curtile Europei. Frantia dorea sa puna in scaunul Poloniei pe Stanis- laus Leczinsky, socrul luiLudovical XV-le, iar Austria si Rusia sprijineau pe August al III-le de Saxa, care fagaduise Anei cedarea Curlandei,i Imparatia rusasca pentru a asigura isbanda candidatului sàu, intrase cu o armatä In Polonia. Turcia care vazuse amestecul Rusilor In Polonia Inca de pe timpul lui Petru cel Mare, cand acesta sprijinise pe August al 1I-le impotriva lui Stanislaus Leczinsky cel pus de Svedezi, impusese drept conditie Rusilor, prin pacea dela Prut, ca sa nu se mai amestece In Polonia. Petru cel Mare Insa care avea armata sa In Polonia inca dela reasezarea lui August al II-le, o retrage numaiv cat Ora in Curlanda, unde o Intrebuintaza cum am väzut, spre apararea nepoatei sale, Mai multe impre, jurari Impedeca Insa pe Poarta a, cere dela Rusi respectare-t tratatului Incheiet ; mai Intai complicatiunile din Persia si rasboiul ce se Incinseseptre Turgi U partic1a pzurpateare d1e acolo ; apoi rasturnarea sultanului Mimed al U14ei Iniopuirea lui

56 ISTORIA ROMAN1LOR

Cu Mahmud I (1730). Ru§ii autau tocmai acuma, and Turcii se aflau trite° mare turburare sle declare rgsboiu. Dupg ce-§i asigurg prietenia Austriei prin un tratat ofensiv §i defensiv incheiet cu aceastg putere in 1726, intamplandu-se tocmai atunci ca Turcii in rgsboiul lor cu Persia; sä trimitg pe 'Mari prin pgmânt rusesc cgtrà acea tug, Ru§ii privesc aceastg trecere ca un casus belli §i ataa Crimeea, prefkAndu-se fug §i acuma cà ei nu pornesc inpotriva Turcilor ci importiva 'Marilor. Turcii vgzAnd pe de o parte planurile Ru§ilor in Persia §i mai ales tratatul secret de aliantgcu partidarevoltatg ;pe de altg parte intrarea armatei ruse§ti in Polonia, insfk§it §i atacul Crimeei, se hotgresc sg declare rgsboiu Rusiei in 28 Maiu 1736, Vkand rezidentul Angliei §i acel al Olandei, cg räsboiul este gata sg" izbucneascg, §i simtând cà de astg datg Poarta va avea de luptat impotriva a doug puteri, Rusia §i Austria, ei se silesc a impka trebile §i sfátuesc pe Poartg sá inchidg ochii asupra uzurpgrilor celor noue ale Ru§ilor, precum fkuse pang acuma cu rämânerea acelora in Polonia. Cauza care fkea pe amandou'd aceste puteri sg sfátuiascg pe Poartg la rgbdare erà frica pentru comertul lor, dupg cum ne spune Feldmare§alul rusesc Munich in memoriile sale asupra rgsboiului din acel timp : Englejii §i Olandejii care fgceau cu panzkiile lor §i cu alte mkfuri un comert foarte insamnat In rg'sgrit nu puteau vedea cu ochi buni ca Turcii sg fie rgsturnati ; cgci clack' d. e. Turcii, care ca toate popoarele rgsgritene i§i cautg luxul lor in multimea hainelor lungi, ar fi ruinati, atunci ar trebui ca multi fabricanti de panzg, cu deosebire din Anglia, sg-§i vandg stativele lor. Mai ales tug se temeau ei de un comert rusesc din Marea Neagrg eked Marea Mediterang, in spre care pAng atunci mgrfurile ruse§ti mergeau prin marine lor" 38 Pentru a intälege aceastg politicg din partea Austriei, trebue sá ne amintim care erau raporturile sale cu Rusia §i cu Turcia la inceputul veacului trecut. Una din tkile care fusese In totdeuna mai amenintatg de Turci fusese Austria. Din timpul bgtgliei de la Mohaci (1526) and peri impreung cu regele Ludnvic al II-le §i regatul unguresc, Austria fusese expusg la cele mai mari primejdii din partea Turcilor, prin apropiata lor vecingtate, näscutg din prefacerea Ungariei in pa§alac turcesc. De atunci Viena deveni telul statornic al cuceririlor otomana §i ea fusese in curgere de un veac §i jumkate incunjuratà in doug rânduri de armatele turce§ti, (in 1529 §i 1683). De abia trecuserg cati-va ani de and Austria izbutise a bate §i ea odatà pe Turci, §i a recg§tiga prin pacea dela Carlowitz (1699), tkile perdute pe timpul impgratului Carol al V-lea, §i apoi ajunsese

3' Milnich's Tagebuch in Ernst Hermann, Beitrdge zur Geschichle des rus- sichen Reiches, Leipzig, 1843, p. 158.

CONSTANTIN MANTROCORDAT 57 prin acea de Passarowitz (1718) a räpi chiar dela Turci ni§te bucAti de pämänt, intre care Oltenia. Arnintirea suferintilor incercate din partea Turcilor era inc6 vie in sufle tele Austri- acilor, *i la auzul numelui de Turc" li se aprindeai revolta iMma, in cat mintea lor nu erà inc6 indestul de rece, cugetarea lor indestul de limpede pentru a pätrunde in viitorul politicei ruse§ti §i a videa ce alt soiu de pericole aceasta ascundea in sine. Apoi comertul ce-1 fácea Austria in tärile noastrei in peninsula Balcanului era cu mult mai neinsämnat de ea astäzi. Gurile Dunärei fiind insfär§it stäpânite de Turci MI% nici un soiu de amenintare, cel putin väzutä, §i deci chiar putinul comert ce-1 intreprindea Austria fiind cu totul asigurat, intelegem u§or cum de Austria sprijinea politica rusascA impotriva Turcilor, pe când din contra puterile apusene incepuse incä de pe atunci a se ingriji de interesele lor in Marea Neagräi stäteau aläturea CuTurcii in toate imprejurkile pentru a-i ajuta fatà cu Rusia. Austria nu ajunsese 'Meg la cuno§tinta politicei celei mai po- triviteCuintereselesale. Din contra crezänd ea cä tot din partea TurcieiIi va veni peirea, ajuta pe Ru0 impotriva ei, färä a vedea cä prin aceasta lucrà de mai inainte la insä§i a ei ruinä. Dupà mai multe tânguiri mutuale, Rusia ocupà de odatä färä o prealabilà declarare de räsboiu mai multe posesii turce§ti din Crimeea, lucru de care Poarta este incuno§tiintatà prin o §tafetà a lui Grigore Ghica, ajunsä in Constantinopole In ziva de 14 Aprilie 1737, §i care provocA o mi§care urie§ä, mo- tivatà mai ales prin imprejurarea cá räsboiul nu fusese declarat37 Constantin Mavrocordat din protivä in§Mat prin un renegat francez in slujba Portei, Bonneval, cautä sä o conving5 cA Rusia nu aveä ca obiectiv a pregätirilor ei decAt pe Austria. Neputän- du-se admite c5 Mavrocordat s'ä fi vrut a inpla pe Poartä, a- semene pärere nu poate fi pusä decAt pe socoteala unei nepä- trunderi politice, care'l deosebia atät de mult de agerul §i ghibaciul säu pärinte 38 C'ä Mavrocordat erà credincios stäpäni- torilor säi se vede de pe manifestul publicat române§tei turce§te in Oltenia pentru a indemna poporul a nu se da in partea Nemtilor, ci a rämänea supus Portei care-i va apärà cu toatä puterea39. Dupä mai multe trätäri urmate, in rästimpul cArora Ru*ii ieu prin surprindere Azovul, se deschide un congres la Nimirov

37 Vezi actele diplomatice analizate de Hurna. In Frag. zur Geschichie der Rumdnen, V, p. 35-37 3, Analiza raportului lui Talman din t Mai 1736, ibidera, p. 40. " lorga, Studii si Doc. XVI, p. 4. Acest document fusese Intrebuintat Inainte de a lui publicare de N. Dobrescu, Biserica Oltraad, p. 134.

68 ISTORIA ROMANIIIOR

In Aprilie 1737, care se aduna mai ales duph. sthruinta Austriei 4e ee vroia sh inalte pe Turci cu arntele In timpul negocierilor spre a aveh gata la indhmänh 0 instrumentul impächrei, in caz de izbAndh fericith a loviturei sale. Imediat duph deschiderea congresului, Austria arunch =SCR Si clà ordin trupelor sh treach peste granita imphrhtiei otomane, de0 nimic nu putea indrep- thti o atare procedare din partea ei care erà Inch legath fatä Cu Turcii prin tratatul de pace dela Passarowitz. Ea vroia insh sh-0 creeze o stare de stApânire care sh fie apoi Math de bazh In trathrile de la Nimirov. Chiar din acele trhthri e0 la lumina cht de nefireasch era alianta hare Rusia 0 Austria. pentru dh- rhpAnarea Turciei, §i neintelegeri grave se ivirà intre cei doi tovarhsi de lupth tocmai dela pozitia viitoare a thrilor române. Rusia cerea recunoa§terea Moldovei §i a Muntenia ca tAri neatArnate sub protectoratul ei,iar Austria se silea sà dobändeasch dela Turd cesiunea unei noue phrti din Muntenia anume pänh la rhul Arge§ului. Pretentiile celor doi aliati se bhteau cap in cap41. Turcia simtând aceasth contrazicere In vederile ambilor ei du.;mani 0 impinsh de ambasadorul francez, de Villeneuve, care se temea pentru comertul tärei sale de concurenta Rusiei te s-ar na§te din invoirea navighrei In mhrile turce0i, refuzh aceste conditii, ce nu ar fi fost mai grele chiar in cazul unui rhsbo'u pierdut. Incordarea intre Rusia 0 Austria sporea insh cu at inainta räsboiul, 0 lucrurile merg a§à de departe In aceasth privire in cht ambasadorul rusesc din Constantinopole cere dela curtea de Viena recbiemarea delegatului militar austriac depe lângh armatele ruse0i, din pricina rapoarte tor sale prea defavorabile asupra mersului rhsboiului ruso-turc42. In asemene conditii intelegem cum alianta celor douhMI- phrätii in contra Turciei trebuia sh fie mai mult o piedech decht o pricinh de inaintare. Austria se 0 rhsgAnde§te In curAnd 0 vede gre§ala ce o Meuse, ajutând pe Rusia in planurile ei de cucerire. Ea reduce deci cererile ei pentru intocmirea phcei, la phqrarea conditiilor celei dela Passarowitz. Turcii Irish vhzând ch Austria slhbeste, urmeazh tactica cea foarte inteleapth de a privighea numai pe Ru0, ce 0 ei duceau rhsboiul cu moliciune, §i de a thdea cu toate puterile lor asupra Austriei, cerând delh ea ca conditie de pace restituirea tuturor posesiilor pierdute

'° Raportul lui Talman. 26 Fevruarie 1737. Protocollo della conierenza di Talman con Gran vizire, 19 Fevruarie 1737, ibidem, p. 54. 'Actele rezumate de Hurrn, ibidem, p. 65 si 67 si Hammer, Histoire de rempire ottoman dans la collection d'histoires completes de taus les états enro- peens. III, p. 468 " Hurm, ibidem, p. 69.

CONSTANTIN MAVROCORDAT oo tocmai dela pacea dela Carlowitz, Ei as,Azarea lui Racoti In tronul Ungariei ". Luarea Mehadiei §i a Or§ovei de Turci hotAre§te pe Germani sA facA imrAcarea cu Poarta, care *i ea cerca El§A de mult numai spre a avcA de unde lAsa, §i se fncheie pacea dela Belgrad In 1739 In 18 Septemvrie, prin care Oltenia este InapoiatA Turciei Ei astfel Muntenia este reIntregità. Cu Rusia se fncheie pacea in aceeaEi zi. Cu toate a cu putin timp mai Inainte RuEii HtuserA In destul de greu pe Turci la S'avuts- hane, luase Hotinul Ei cuprinsese Moldova, conditiile rAcei §i Cu aceastA putere sunt destul de favorabile Turciei. Intre altele Azovul trebuia sA fie clAfAmat, tara din jurul lui EA rilmAnA pustie ca margine fntre cele douà fmr Argil; Rusia este opritA a construi corAbii de rAsboiu pe marea de Azov §i pe marea NeagrA, precum §i de a Intretinea o flotA pe apele lor. Ru§ii pot face cornert InEA numai pe cornii turceEti. Ei dobAndesc fnEA din nou Invoirea de a aveà un rezident in Constantinopole " Aceste conditii a-rat de Ingreuietoare pentru Ru§i dup6 un rAs- boiu fncununat la sfAr§it prin izbAnzi fndestul de insAmnate, se pot explica numai prin faptul a fncheindu-se pacea Cu Au- stria, Rusia se temea a urma singurà mai departe un rAsboiu pentru care nu el-A pregAtitA. Apoi ea nu e§ia cu totul fArA cA§tig din lupta fntAmplatà :rAmAsese cu cuceririle ei InPersia, §i Azovul, dacA nu erA fncA In slApAnirea ei, cel putin prin dArA- marea sa numai el-A nici un mijloc de apArare In mAnile Turcilor. CA§tigul 111E6 ce! mai Insemnat al RuEilor a fost acel dobAndit prin tAcerea tractatului asupra Poloniei. Ne stipulAndu-se nimic In aceastA privintA, ei pAstrarA pozitiunea lor influentA 'in a- ceastA nenorocitA tarA, care In curAnd trebuia sA cadA jertfa nesocotintei sale §i a lAcomiei vecinilor ei. Poate chiar cA scopurile Ru§ilor asupra Poloniei i-au fAcut sA primeascA acea pace nu prea favorabilA, cAci ei vedeau In Polonia o pradA sigurA §i apropietA, pentru care prea u§or se hotAriau a jArtfi deocam- datA plantnile lor mai IndepArtate. Asupra tArilor romAne rAs- boiul din 1739, avit mai IntAi efectul cel foarte salutar de a se restitui Munteniei partea ce se desmembrase din ea In 1718". Apoi Ru§ii pAtrunses6 mai adAnc In Moldova decAt In rAsboiul din 1711, §i RomAnii puturA cunoa§te altA parte a caracterului lor, ce nu-i mai lAsa a§a de mult In lumina pravoslavniciei. A- nume Miinnich dupA ce je Hotinul, In August 1739, Intra In

4, I bidem, p. 81. ,4 Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 786 §i 794. Comp asupra pricinilor 1ncheiei pAcei un exhact din mcmoritil lui de Castellane din Mai 1747, In care el 15i clA sarriA iegelui despie ambasada sa Hurm. Doc. Suplemad, 1, p. 584. 4' Dragomanul Alex. Ghica stAluie ca Oitenia cea restituitit a se eons- titue In exarhat sub domnia lui, oielind pentiu aceasta 219 pungi. Constantin Mavrocordat iFbuti sA faca a se respinge aceastA cerere.'Ath. Comnen ipsilanti (1. c. mai sus p. 42 nota 22), p. 471.

60 ISTORIA ROMANILOR

Moldova, ceeace auzand Grigore Ghica, puse caimacam pe Sandul Sturza vel logorát §i pe Iordachi Cantacuzino Deleanul ve! comis §i. el au purces in jos cu cati boieri s'au intamplat cu dansul. Miinnich trimite pe Constantin §i pe Dumitra§cu Can- temir (din care pe unul voia sä-1 puna' principe in Moldova)", feciorii lui Antioh, care se instrainasera la Ru§i, §i ace§tia au §i purces prin tara strangand proviant §i bucate turce§ti; unde gasiau luau §i caí de-ai cui era, turce§ti §i boj re§ti, pe toti fi luau, ca le slabise caii".. Constantin Cantemir au venit tot j'A- cuind pana la Ia§i" §i au intrat in Ia§i in 2 Septemvrie 1739 inteo Duminica, §i i-au e§it inainte mitropolitul §i mai multi boieri care se inai intamplase §i cu calugarii §i cu negutitorii, cu totii i-au e§it inainte de laturea targului, despre Muntenime (Copou) §i inchinat cheile terei§i steagul slujitorilor, §i s'au impreunat cu mare bucurie mergand prin Ia§i, petreca'ndu-1 boierii pana la Frumoasa §i s'au a§ezat acolo cu oastea sa" Mitropolitul tinir o cuvântare foarte pateticä spre lauda Mae- statii Sale Imparateasa Ru§ilor, suverana legiuita a Moldovei §i spre slavirea armatelor ei §i. se ruga pentru intinderea a§e, zamantului Maestatii Sale pe toate starile §.1 supu§ii Moldovei. Aici e loculde a face o bagare de seama asupra rolului religiei ortodoxe in aparareanationalitatii române carese obi§nue§te a Se privi mai ales de clerul roman in chip cam exa-. gerat. E adevarat ea' biserica ortodoxa a aparat totdeauna pe Romanii din partile apusene care erau amenintati de catoli- eism §i desnationalizare. In -pile Române biserica Ortodoxa n'a aparat lusa niciodata nationalitatearomaneasc'ä contra eople§irii din partea elementelor de aceea§i credint.a. Biserica noastra ortodoxa a inlesnit, Grecilor instrainarea manastirilor §i a averilor t,ärilor romane. Tot ea s'a aratat pururi foarte supusa cara Ru§i §i plecata... .. Cazul de acuma cu Mitropolitul se va repeta §i mai tarziu 48. Peste putine zile vine insu§i Munich in Ia§i §i i-au e§it, inainte Mitropolitul Antonio §i cu Caimacamii §i cu alti boieri care se mai intamplase, facandu4 mare cinste, pana' l'au adus. In curtile donine§ti; §i au §ezut in Jai o septamâná §i cat au, §ezut in 'mi, in toate zilele cherna pe mitropolitul §i pe caimaeami

" Neculcea In Letopiseje, II, p. 449. Un hrisov al lui Grigore Ghica, din 21 Octonivrie 1741, vorbeste despre iuga lul IntAi la satul Rosiestit apoi la Ga- lati. Urtcariul TI, p. 27. Un altul din 4 Iulie 1741 milueste pe stegarul de copii loaijd .Codrescu, pentru cA ar fi rAmas credincios pe lAngA el, cu toate turburarile IntAmplate. De la acest stegar se trage familia Codre§tilor. Uricariul, V, p. 131. loan Neculcea, p. 449. Miinnich cAtrà Cardinalul Fleury 30Sept. 1739. Hurm. Doc. XVI, p. 454, cf. p. 456 lista persoanelor iesite Intru IntAmpinarea generalului rus.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 61

*i pe ceilalti boieri §i-i punea la masa de-i cinstea" 49. Miinnich insa era numai cat un bun militar. De politica indeol*e §f de cea ruseasca in dosebi el nu se prea ocupa, cu atat mai mult cà era strain (German). De aceia il vedem facând o mare greplä and vine pentru intaia oarä in atingere cu Moldovenii. In de-o- sebire de Petru ce! Mare, care la fie ce moment mbrati§a pe Cantemir §i care pusese atatea clauzule favorabile boierilor in tratatul sau cu domnul Moldovei, Miinnich se poarta mandru cu boierii §i cu mitropolitul tarei, §i impune boierilor ni§te conditii foarte grele care-i instraineaza indata simpatiile lor, ceeace de sigur trebue sa ne para curios pentru un om ce §i el nazuia la domnia Moldovei 5°. Miinnich se credea pe parnânt turcesc §i trata Moldova ca o tara cucerita, pe and Petru, mult mai ghibaciu,searataseca liberator.Astfel ne spune Hammer a Miinnich trata boierii cu o asprime nepotrivita ; and mitropolitul ii oferi spre sarutare crucea §i evanghelia, el nu puse buzele sale cleat pe sfAnta carte §i raspinse crucea, §i prelatul incepand o cuvântare prin vorbele : Domnul sa bine-cuvinteze intrarea §i e§irea ta" generalii ru§i incepura a rade de aceasta profetie" 51 Munnich impuse apoi tarei Moldovei urmatoarele -orânduiri : Sa fie Moldovenii credincio§i cu toata mima imparatiei Rusiei. Sa nu aiba Moldovenii respundentie cu neprie- tenii imparatiei Rusiei. Boierii pribegi eu Grigorie Vodd sa se intoarca toti pana inteun an ;iar carele nu s'ar intoarce pana la anul sá nu ail:A ertare. Doug-zeci de mii de oaste s'a armeze tara §i sa o hraneasca §i sa §ada prin targuri pe unde s'ar socoti. Trei mii de salahori sa" nu lipseasca peste toti anii, O. lucreze pe la cetati la ce ar trebui. Pentru oamenii de oaste ce 'vol. fi bolnavi, sa cheltueasca cu dan§ii la aptica (apotecafarmacie) sa le deje otet §i usturoiu. Ofiterilor ce vor fi cu acele doua-zeci (le mii de oaste, iara§i sa le deje ce le-ar trebui. Mosca!, Grec sau alti oameni straini sa nu incapa la nici o diregatorie in tara; ci numai cu negutitorie. Cati boieri §i ati slujitori ce n'ar fi Id vre-o diregatorie sa incalece sa mearga cu totii la oaste, §i leafa sa le deje imparatia. Ear birul §i nevoia Ord ce le-ar fi partea sa-§i deie. Noua-zeci de pungi de bani sa deie poclon lui Miinnich acum. 0 surd de pungi de bani sa' deie masa lui Miinnieh in toti anii, (care bani Ilea 12,000 de galbeni de aur, ungure§ti. Galbenul umbla patru lei pe aceasta vreme). Nimeni sa nu ta-1 gadueasa bucate sau haine, sau bani turce§ti sau grece§ti ca cu capul lor vor da sama.

, " Ibidem, p. 450. Constantin Cantemir comanda un regiment de Moldo- veni. Vezi Histoire de la guerre des Russes et des impériaux contre les Tures en 1736, 1738el 39 et de la paix de Belgrad qui la termina. Paris 1780,II, p. 119-122. " Mannstein Mémoires sur la Russie Leipzig1771, p. 33Ò nota. 51 Hammer, Histoire de l'empire ottoman, p. 484.

62 ISTOBIA ROMANIL011

La aceste ponturi" adauge Ioan Neculea reflexiunile urmatoare care arafa pgrerea baierilor : si le-au zis, ca de mi vor primi asa, a da foc targului ;si i-au facut cu de-a sila de au iscglit, ca se Intamplase si boierii de nu se invoiau, si au iscglit toti. Care mai pe urma veti vedeà la ce au esit cinstea lui Mitn- nich, O vinul cel unguresc dulce s'au facut venin amar si rasul plans, si voea cea burra, groaza si frica.*i. oh I oh I oh l bo- 011a, sAracie si lipsa si blastem, si °sana' vecinica neuitata si neInchegata", aceasta cu atata mai mult ca dupa Incheierea pacii dela Belgrad, Rusii fiind nevoiti s'a parasasca Moldova, Munich da tara in prada soldatilor, ceeace o expune la o sal- batea despoiere 52 Aceasta tratare ata de brutalä a boierilor avu Irisa un bine ; ea deschise ochii asupra politicei rusesti, si daca' s'au for- mat In tara de pe atunci o partida' anti-rusa aceasta o datorim purtarii lui Mtinnich. l'Afile minarle fiind prin pacea de Belgrad lasate Portei, domnii lor revenir% In scaune.Ghica Indatorindu-se mult In timpul rasboiului, pentru sprijinireaTurcilor, este nevoit sa puna dari grele pe Moldova, carciumarit cate 5 lei de carcimg., vacarit pe care il percepe ca si Mavrocordat si de pe vitele ce perise. Turcii trimetind spre siguranta patru steaguri de ostire sa ierneze In Iasi, militiile otomane pe tanga' ca prada cumplit orasul, mai atase si ciuma In el. Cara' aceste suferinti se mai adauge si o lipsa mare de fan care ucidea dobitoacele 55. Daca. domnia lui Ghica apasa acuma cu o mana atat de grea asupra Moldovei, pricina nu era acea formula-la de Neculcea in o poetica comparatie ca hirea domnilor se potriveste cu linul marilor si cu saninul cerului ; când nu gandesti se turbura marile si ceriul Innoureaza" 54, ci In nevoile lui si mai ales In faptul O reIntorcandu-se din Tarigrad mar adusese Inca un numar de Greci cu el, intre al tii pe un patriarh mazil, Paisie si pe unul Grigorie pe care'lfacu postclnic, dintre toti Grecii acestei domnii cel mai bun si mai intalept, numai tot hire de Grec, mai mult de lup de cat de dulau" 55. Apoi mai aducandu-si nora din Constantinopole, fata lui Mihai Racovità, alta droaie de Greci sa je dupa dansa, toti oameni pe care nu alta ceva ii atragea In Moldova de cat dorinta de imbogatire prin jaf §i, despoiere. Mitropolitul Anton ducandu-se cu Rusii, Ghica ca

62 loan Neculcea, p. 450. 0 lnsemnare pe un manuscris In Ureche Inscripti/ de pe manuscrise" In An. Ac. Rom. II, tom. IX, 1886 p. 49. '8 Neculcea ibidem, p. 442. La p. 454 ne spune cd stogul de fan ajunse 151/4i " Ibidem, p. 425. " Ibidem.

CONSTANTIN MAVROCORDAT (l3 sA acopere numele cel de hain a lui Anton" 50, p-une In locul lui pe un Grec, Nechifor din Peloponez, singurul mitropolit grec ce au stat in biserica Moldovei. Grigore Ghica ca si mosul sAu Neciilai Mavrocordat se folosia de toate imprejurArile pentru a Inmulti si hind elementul grecesc. Grigore Ghica intrA ins6 in curAnd In bAnuialA de intelegere cu Rusii, si nu fArA cuvAnt. Asa el sra'tuieste pe Turd sii Oil- sascA cetatea Hotinului, ca una ce ar fi cu totul dArAmatA, care pArAsire din partea Turcilor, cu toate cA era si In interesul Mol- dovei, convenia mai ales acelui rusesc. AceastA purtarea a lui Ghica se explicA numai prin inriurirea pe care Rusia o dobAn- dise In Constantinopole in urma rAsboiului, si care impingea pe iscusitul Fanariot a se pune bine si cu aceastA impArAtie, Intru cAt se putea, fArA a se compromite nici fa-tä cu Tura,. Vom vedea cA In tot deauna tinta supranA a domnilor si dragomanilor fanarioti a fost de a pAstra posturile lor de a-si Ingriji de intersele Muesli, slujindu-se de acele politice nu mai ca unelte pentru ocrotirea daraverilor lor personale.Grigore Ghica si cu fratele sAu Alexandru dragomanul, ne dau In aceastA privintA exemplul cel mai viu. Anume Turcii fiind MO inteun rAnd, vroiau sä Incheie pacea cu Rusii. Cei doi frati temAndu-se ca Moldova sA nu incapA sub Rusi si Grigore Ghica sAli peardA cApAtuirea, se opun din toate puterile lor la intocmirea pAcei 57. DacA insA Ghiculestii se temuse ca pacea sä nu se incheie sub impresiunea unei hotArAtoare izbänzi a Rusilor, pentru cA Mol- dova trecand sub ei, sA nu se pericliteze pozitia lui Grigore, pe de altà parte o izbAndä prea desAvArsitä a Tnrcilor putea &A ating6 pe acea a lui Alexandra, cAci rApunerea aliatilor de &Red Turci ar fi adus pe Racoti la domnie In Transilvania, si atunci creditul pe care acest evenement l'ar da ltii Ibrahim Efendi capuchihaia lui Racoti, ar pune pe Alexandru Ghica In pericol de a pierde postul de dragoman pe care i l'ar rApi Ibrahim Efendi' . Fratii Ghica aveau deci interes ca pacea sA fie IncheiatA fArA ca nici una din puterile rAsboitoare sA do- bAndeascA asnpra celei-lalte un rezultat insAmnat. De aici se explicA cum de fratii Ghica care combAtuse pacea dupA InfrAn- gerea Turcilor, o sprijinesc din toate puterile lor cAt-va timp dupA aceia 58.

" Carte soborniceascA din 1752, In Uricariul lui Th. Codrescu, II!, p. 236. Lelopiseful lui Neculcea II, p. 456. Nichitor vrea la bAtrinete sa vAndA mitroplia unui aitui Grec ;este Insii Impiedicat de sobor. 47 In limbagiul sAu plastic Neculcea, Letopisete,II, p. 436, formuleazA astf el aceastA teamA :,,cA avea Grigore Vodri mare jale si flick c'or lua crestinii /Ara si nu numai el ci si Grecii lui n'or mal avea ce stApAni si ce mAnca". " De Villeneuve c. afacerile strAine, 11 August 1738 In Harm. Doc. Su- plement, I, p. 522.

64 ISTORIA ROMANILOR

Acest joc al Ghiculestilor nu scapa lusa de a fi patruns de Turci, si acestia nemultamiti ea* prin incheierea pacei nu castigase si ceva dela Rusi, isi rasbuna in contra principalilor ei mij- locitori, taind capul dragomanului Alexandru Ghica si unui om de incredere a lui Grigore, doctorul Testabuza ; iara Grigorie Ghica tus* isi rescumpara viata cu 200 de pungi 59. Totusi el trebui sa piarda domnia, si modul cum aceasta se intampla ne desvaleste sistemul de intrigi complicate ce se teseau in Constantinopole in jurul tarilot române, si ne arat4 ca intreaga activitate a cugetelor celor agere ale Fanariotilor, nu avea alta tinta de cat vanarea acestor banoase pozitii. Printeo exceptie in lumea acea lipsita de simtiminte si plina numai de interes, se intâmplase ca fiul lui Grigore Ghica s'A se inamoreze de fata lui Mihai Racovita intr'un chip atat de serios, in cat sa cadà in o lungoare care ii ameninta zilele. Cu toata dusmania lui Ghica contra lui Racovita care'l sapa la Constantinopole, el fu nevoit, spre a-si mantui viata copilului, a se incuscri cu domnul depus. Devenind astfel rude si prieteni ei se unira pentru a rasturna pe Constantin Mavrocordat, spre a obtine Grigore Ghica Muntenia iar Mihai Racovita Moldova. Grecii creditorii lui Racovita care asteptau de 14 ani in zadar restituirea in scaun a debitorului lor, isi pusera toate silintele spre a face A izbuteasca planul ce-si propusese. Liga fagaduia 1000 de pungi marelui vizir pentru mazilirea lui Mavrocordat. Sultanul se arata fusa nedispus de a jartfi pe domnul Mun- teniai, care simtind pericolul daduse si el 300 de pungi prote- guitorului ski Cizlar-Aga. Acesta sfatui pe sultanul sà depuna pe Ghica, sa stramute pe Mavrocordat in Moldova, dand scaunul Munteniei lui Mihai Racovita, ceca ce se si facu. Astfel uneltirile pornite de Ghica contra varului sàu se intoarsera in potriva lui insus 60.

3. OLTENIA. SUB GERMANI Dela 1718 data tratatului dela Passarowitz pana la 1739 data aceluia de Belgrad, banatul Craiovei statu in stäpanirea Germanilor, care dorind sa reforme starea aceleprovincii, facura asupra ei mai multe cercetari, ce se afla consemnate in numeroase documente. Studiul lor ne pune in putinta de a cunoaste cu de-amaruntul o suma de imprejurä'ri a vietei tä-

" Doua rapoarte ale rezidentuluigerman Penklet din 17 Septemvrie si 2g Noemvrie 1741 analizate In Hurm. Fray. V, p. 108. Asupra lui Testabuza compara raportul din Noemvrie cu Enache Gogalniceanu In Lelopiseje III, p. 199. " De gastellane c. afacerile straine. 10 Sept. 1741 Hurm. Doc. Suple- mertl, 1, p.. 504: en sorte.que tous les ellorts de la cabale que Grégoire Ghika avait tramée contre son cousin Mavrocordato, a tourné contre lui-meme".

CONSTANTIN MAVEOCOltDAT 65 rilor romane din care Oltenia era partea unui tot, pe la inceputul veacului al XVIII-lea. Numgrul poporatiei in aceastg parte de tail era foarte mic In raport cu ce este astgzi. La cea dintgi numgrare din 1721 se aflarg numai 13.245 de familii, cei mai multi oarneni stand ascun§i prin munti, incg de pe vremile rgsboiului. La numgrarea facutg mai tarziu, in 1734, se &ill 29.341 de familii de birnici *i 4005 de scutiti. Dacg mai socotim numgrul familiilor emigrate la aceastg din urmg epocg, (vom vedea in curand pentru ce), la cifra de 6.000 atunci vom afla un total de 40.000 de familii fu cifrg rotundg pentru poporatia totalg a Olteniei, care ne dau, socotite a 5 suflete de familie, un numgr de 200.000 de oameni pentru intregul poporului din banatul Craiovei in timpul stg- panirei germane 61, pe and asigzi este cel putin de 1.000.000. Cele 36.000 de familii de birnici se descompuneau in chipul urmAtor : 52 de boieri mari, 61 de rangul al doilea §i 108 de rangul al treilea 62. Tgranii se subimpArtau In 75 de familii de ale§i, razg§ii cei mai bogati, 5690 de megie§i definiti de un document ca locuitori cu mo§ii, alcatuind trei categorii dupg intinderea proprietatilor lor 63; 14.145 de §Arbi, Omni fgrg proprietgti ce locuiau pe mo*iile boiere§ti ;7.368 de locuitori mgrgina§i, §Arbi supu§i la mai putine contributii din cauza lucuintei lor pe marginile tgrei, expuse la prgdgciuni ". SA mai aflau apoi 5.900 de familii de boiergna§i, 414 plgie§i, 415 Lovi§teni, 836 izle familii in Craiova §i 323 de negutitori, cei mai multi in Craiova. Capitala Olteniei numgra deci vre-o 1000 de familii sau 5.000 de suflete pe cand astgzi vre-o 30.000, in cat ggsim accia§i proportie intre numgrul locuitorilor de atunci §.1 de astgzi atat in capitala cat §i intreaga targ, dovada cg cifrele sunt cat se poate de exacte. Acest numar de tot neinsemnat al poporatiei tgrilor romane se mic§urg mai curand de cat spori in decursul epocei fanariote, a§a ca la sfar§it in 1821 era tot atat de mare ca §i la inceputul ei. De atunci pang astgzi, in trei pAtrare de veac, poporatia s'a incincit, semnul cel mai inviderat al imbungtAtirei conditiilor traiului.

" Protocolul delegatlei Insarcinate cu numitrarea poporatiei, din 30 lanuarie 1721. Ilurrn Doc. VI, p. 352. Alt raport din 1720 da 13245 de familii. Giurescu 1c. p. 475. Un alt raport din 1722 ibidem p. 517 da 20030 de familii Rapartitia contributiilor din 1734ibidernp. 518-522. Asupra iamiliilor emi- pate Inca din 1731, vezi raportul comitelui de Wallis si a baronului Reben- tisch, 20 August 1731 ibigem, p. 478, despre care ne vom ocupa mal jos. " Vezi lista boierilor carecontribuira la datul cat% imparatul ibidem, p. 318. " Rapoitul consiliului provincial c. consiliul de ra.z,boiu, 17 August 1731, ibidem p. 477 : den possessionirtenInsassen Mevass genanut". " Din pricina asezarei sale, ¡elite de Turd, deci de pradactuni, tinutul Gorjului nu avea nici un marginas ibidem, p. 520. A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. IX.

66 ISTORIA ItOMANILOR

In ce stare se afla aceasta poporatie? Amn'untimile continute in documentele germane ne vor face sa patrundem mai bine in mizeriile ei. Locuitorii plateau afara de bir, darea directa, Inca urmatoarele 11 dad indirecte, care pe tot atätea canaluri storceauavereacontribuabiluluiinfavoarea unei ocarmuiri ce nu-i dadea in schimb decat chinuli bataia, ne- sigurantai deconsiderarea. Aceste dad erau :1. desetina de stupi, 2. dijma dela vii sau vadraritul, 3. dijma dela mascuri sau gosling, 4. acea dela tutun, tutunaritul, 5. darea pe vite, vacaritul, 6. darea pe oi, oieritul, 7. darea pe iarba, ierbaritul, 8. mascaritul adeca darea de 3 lei dela fie-ce car cu peste sarat, O. cotaritul sau darea pe cot impusa negutitorilor, 10. comanaritul, dar ca pe butile de vin alta de cat vadraritul, 11. fuma- ritul, darea pe caminuri 65 Ne inchipuim lesne cà adaugind sferturile pe lânga toate cele enumerate darile nu mai dadeau locuitorilor nici un rasuflu, caci nu se sfarsia una de Incasat venea terminul unei alteia. Dabilarii stateau necontenit pe capul poporului,pandindu-1 la fie-ce moment spre a-irapi agonisita, in cat de abia putea scapa ceea ce-i era neaparat pentru intretinerea misalescului sàu traiu. Cea mai Nina parte a pro- ductului muncei sale mergea in punga domnului, in acea a Tur- cilor, Grecilor, calugarilori patriarhilor straini ; pretutindene, numai intea lui nu se putea opri.i cu toate aceste Oltenia se afla Inteo pozitie comparativ mai buna decat restul ta'rilor române, ceeace se vede din faptul constatat de comisia admi- nistrativa' din 1720, care spune ca aice in tara se &en cei niai putini sarbi" 66. Conditia acestor sarbi era lasata la dispozitia stapanului, care ii punea sa-i lucreze asa de des si ash de mult cat era in bunul sàu plac, folosandu-se totdeauna boierul de timpul cel frumos, iar interesele taranului se periclitau adesa ori din pricina stricarei vremei, mai ales cand parintele nu aveh un fiu care sa ingrijasca pe schimbatele cu el de gospodaria casnica. Nemtii care cuprinsese Transilvania redusese numarul zilelor de munca ale iobagilor de aici dela 6 la 4, dar magnatii gash% o compensare a acestei reducen, punând sri lucreze nu numai pe un membru din familie dupa cum ar fi fost drept, ci pe toti cei ce o cum- puneau, la munca câmpului. Se temeau deci comisarii imperiali cai boieriiolteni care sunt plini de viclenie si se deprind user la lucruri apasatoare, sa nu urmeze exemplul Transilvanenilor, la caz and s'ar dispune reducerea zilelor de munca" 67.

"Anexa XVII la raportu deputatiei administrative c consiliul imperial din1720, ibidem, p. 338. Ibidem, p. 315. " Ibidem, p. 316.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 67

Taranii erau insa jäfuiti de boieri mai ales cu prilejul strangerei contributiilor. Niciodata nu se dadea unui Oran o chitanta pentru contributia raspunsa de el, a§4 ca adese ori trebuia sa plateasca Incà odata suma datorita. Nedreptatea mergea Inca §i mai departe atunci cand o parte *din poporatie fugind la munti §i la codri, se apuca pe cei rama§i a plati datoria celor ce lipsiau68 Din pricina acestui jaf neomenos, taranii se siliau de a parea mult mai mizerabili de cum erau in adevar. Raportul deputatiunei administrative ne spune ca taranii olteni locuiau impra§tieti in cate patru, cinci case facute din impletitori de nuiele, unse cu ceva lut, in locuri cat se poate mai indepartate de drumul mare §i apropiete de munti §.1 paduri, a§à ca fiecare din ei, la caz cand ar vedeà venind ceva din depärtare, sa fie gata de fuga. Altii locuiesc prin paduri intunecoase in bordeie sub pamant ca animalele salbatece §i nu cultiva mica lor agri- cultura lânga casele sau bordeile lor, ci la una sau mai multe pote indepartare, ramanând astfel cea mai mare parte din acest frumos pamânt necultivat. Se intalnese adeseori tarani romani ajun§i la vrasta de 50-60 de ani, fara A. fi mers mai mult de 10 ori la vre-o biserica §i care nu §tiu ce este credinta nici cele ce se tin de ea" 66 pranii deci cautand deje pe cat se puteà mai mult aparenta unei vieti saracacioase, prin aceasta tocmai se vede cá in realitate starea ion economica era In destul de buna §i cá ei ar fi dus un traiu imbel§ugat, daca vitriga ocarmuire i l'ar fi ingaduit. Asupra productiunei Olteniei affair' catânutul Valcei producea mult vin §i poama, Romanatii grau §.1 orz, Gorjul cultiva putin grau insa un prisos de papu§oi, pe langa vin §i pe§ti minunati pascuiti din paraile de munte, Doljul dadea iara§i multi pe§ti §i cu toate ca cultura graului nu era prea intinsa totu§i folosia mai mult decat celelalte din pricina apropierei Craiovei, unde i§i vindea toate productiunile sale, iar tinutui Mehedintilor se deosebea prin producerea mierei, fanului §i poseda intinse pa§uni pentru vitele §i mascurii sai 70 Numarul animalelor era apoi insä'mnator. A§a se aflau in 1731 in Oltenia 50.000 de boi §i vaci, 100.000 decai frä strajnicii de 3 ani, 200.000 de stupi, 300.000 de oi §i 300.000 de mascuri, oho- ed-tie in animale ce astazi nu se mai intalne§te, daca lu, am In consideKatie raportul lor catra poporatia de atunci §i de acuma, MA a mi vorbi de albina care s'a fmputinat atat de tare. Potrivit cu aceastä insamnata productie a Olteniei §i ca putinatatea nevoilor locuitorilor ei, §i gasim ca ea faceà un

" Ibidem, p. 309. " Ibidem, p. 310. Visitations-relationen din 20 August 1720, ibidem p. 478.

68 ISTORIA ROMANILOR comert foarte productiv cu Odle vecine, prin care multi bani intrau in tara 0 mai nimic nu e0a din ea" 71. Tara prin natura ei de bogatie neasamanata, insa pradata §i jaluita de acel ce se scula mai de timpuriu, iata caracteri- zarea Oltenieii in deob§te acea a tarilor române, in veacul al XVIII-lea. Faptul ca ele tocmai putean birui jaful §i despoierea sistematica cärora erau expuse, este datorit numaii numai puterilor productive extraordinare ale parnântului §i climei lor. Dupa ce am cunoscut starea materiala a poporului roman dela inceputul veacului al XVIII-lea, sa cercetami starea lui moralä, pe care nimic nu ne o va puteà desvali mai bine decal situ atia in care se aflau manastirile Aceste erau indestul de numeroase. Numai in Oltenia se aflau 18 manastiri mari de calugriri cu 11 schituri 0 5 manastiri mari de femei cu 6 schituri. Stapanirea absolutà asupra lor a veniturilor lor o aveau egumenii, numiti in manastirile inchinate de catra patroanele lor din Rasarit, in cele domne§ti de domn. Egumenii manastirilor inchinate erau mai liberi in pozitia lor decat acei ai acelor domne§ti. Ei puneau la o parte tot ce putean jafui, and numai de cand in cand cate ceva manas- tirilorpatroane. Eran schimbati de obiceiu la 3 ani, land cu sine tot ce adunase, Meat toate veniturile manastirilor e0ait afara din tara. Adesea ori fugiau inainte de a a§tepta terminul revocarei lor, furand toate odoarele cele mai de pret, spre a nu fi nevoiti sa impartasca productul jafurilor lor cu acei ce-i trimisese. Daca dornnul nu se puteà impärta0 cu nimic dela manastirileinchinate, el se despagubia dela cele domne§ti, vanzand pe bani numerati de'nainte locul de egumen celui ce-i dadea ma i mult. Daca egumenul muria erà mo§tenit de domn. Daca traia prea mult, mai erà jafuit din timp in timp cu cate un imprumut pe care domnul nu-1 mai platea, dar nici egumenul nu I mai cerea. Calugarii duceau in aceste manastiri o viata dincele mai mizerabile, caracterizata mai ales prin o fenomenala trandavie. Toata treaba calugarilor consta In aceea ca' dimineata stau In biserica vre-o jumatate de oara ; apoi se preumbla pana la gustare, care de obiceiu erai putina ; dupa aceea se pun cu totii la somn pentru cate-va oare, sä fi fost satui sau nu. CAVA' sara tin iara0 o jumatate de 'para. biserica. Nici unul nu se apuca de ceva, nu lucreaza nimic, preferind a suferi foamea cea mai ascutita, lar trebile casnice le ingrijesc cati-va mize-

n Extract aus der Graf königsegl. Relation, din 4 Martie 1734, ibidem, p. 491.

CONSTANTIN MAVItOCOBDAT 69

rabili tigani care le aduc lemne,apg §i celelalte trebuitoare vietei"72. Iat6 deci ce tablou al st6rei economice, financiare 0 mo- rale ne Infàti§aiä documentele din timpul sapânirei germane In Oltenia. Pretutindene de sus pârai jos o deplinA dezorgani- zure a tuturor puterilor statului, precum o volnicie deplin6 a celui mare fatä cu cel mic ; pretutindene jaful §i despoierea care se Impleteau prin aceastá societate descompusA ca vl5starele ederei prin ruinele unui caste'. Trebuia o mare energie §i mai ales o mare ghibkie, spre a fntreprinde lecuirea acestui orga- nizm atAt de pràpädit. Apoi ca toate boalele care au ros lung timp màduva vietei, §i acea de care suferea Oltenia trebuia de- rádkinatà cu Incetul ; cu incetul deprins poporul la un nou sis-- tem de traiu,acel al ordinei fatá cu dezordinea In care se afla atunci. De altfel se puteà Intâmpla ca poporul sá priviascá ca un mai mare rAu Incercarea de a-1 vindeca de rAlele existente, ca §i bolnavul ce se teme de operatia ce trebuie sA-i redeie viata. Acest principiu nu l'au aplicat Germanii. Ei an vrut prea Cu grAbire sà transforme viata Olteniei, au Agnit o sumA de interese, au scrintit o sum6 de deprinderi, §i an spAriet poporul mai rAu 'Ma de cum o Meuse ocarmuirea de paná atunci. De- aceea Incercarea Germanilor a ilmas zAdarnicg. Boala Ord venise mai ales din tduntrul ei. Tot din räuntru trebuia, dac6 corpul nu erà osAndit fárá iertare, sA vinà prin o reactiune a puterilor vitale §i lecuirea. Si Oltenia dovedi mai târziu cA (Musa nu trebuia s6 moarà ;§i din sAnul ei plecA una din scânteile care regenerará neamul românesc. SA studiem IncercArile de reformA ale Germanilor. Asupra modului cum trebuia tratatà noua lor agonisit5, Orerile autoritAtilor germane erau ImpArtite. Guvernul central vroia ca prin sigurantà §i Incredere In pacea Incheietà sA rea- ducgpe locuitorii Imprà§tieti iarä§i pe la casele lor, sA introducá dreptatea In locul sAlniciei de "Ara atunci, sá rAdice negotul tárei §i sà introducà In mima fie-cáruia, boier san Oran, con§- tiintadeosebirei fntre ocArmuirea dulce §i bine-cuvantatá a unei domnii cre§tine §.1 spaima ce erà mai Inainte aceste toate In Indoitul scop de a multumi poporatia cucerità §i de a o spori prin emigrare din p5rtile turce§ti73.

7'Rapoitul lui Ignatie HaanC.ImpAratul, 21 Noemviie 1719, ibidem, p. 284. Comp. Raportul deputaliunei administrative, ibidem, p. 315 $i anexa XVII, la acest 'sport, p. 340. Un document din Moldova de la Antioh Cantemir, din anul 1700, IntAieste stsrea de destrAbAlarea a mAnAsthililor Inchinate spunAnd : Si Ina si egumenii si crilugAri au lost jAcuitori impreunii cu acei stApAni strAini". Eibiceanu, Istorict Mitropoliei Moidovei, Bucuiesti, 1888, p. 10. " SteinvIlle c. Schramm, 26 Wile 1718, ibidem, p. 238. Instrucflile cola- nelului Schramm, 6 Noemviie 1719, ibidem, p. 329

70 ISTORIA. ROMANILOR

Cam de alta parere erau organele ce reprezentau pe guvernul central in provincia cucerita anume delegatii imperiali trimi§i spre a lua Oltenia In posesiune. Ei considerau aceasta tara ca supusa dupà dreptul rasboiului §i care deci trebuia trata-La potrivit cu a ei stare. Astfel unul din comisan, Ignatie Haan, expune Imparatului deosebirea !are Transilvania, supusa con- ditional §i Oltenia cucerita prin puterea armelor ; de aceea nu ar trebui tratat cu ea In nici o imprejurare §i toate reformele sunt de introdus pe cale autoritara 74. Vom videa ca din aces te douà pareri, acea din urma deveni precumpenitoare §i ca reformele introduse de Germani, fara ca poporul sa fie intrebat, 11 aduse In curand la o nemul- la-mire inca' mai mare de cum o avuse sub stapânirea turceasca. La inceput mäsurile Germanilor tinura sama intru cat-va de dorintele boierimei oltene §i.se retinura de la scopul ce-I avuseintai, de a numi ca ocarmuitori pe boierii Baleanu §i. Stirbeiu, incuviintand cererea Muta de 66 de boieri §i trimisa din Targul-Jiului Imparatului, prin care aratau dorinta de a avea ocarmuitor, cu vechiul titlu de ban, pe Gheorghe Canta- cuzino fiul fostului domnitor Sarban. Boierii sunt apoi insarcinati sa aleaga patru ajutoare din care 3 anume Grigore Vlasto, Staicu Bengescu *i calugarul Dumitra§cu Brailoiu fura ale§i In unanimitate, jara asupra celui al patrulea glasurile se impar- tira intre Ilie Oteteli§anu, Vasile Poenaru §i Vladutä Zatran, futre care imparatul trebuia s'A hotareasca 75. Oltenia este rasara In vechea ei impartire In 5 judete mo- dificandu-se intru câtva felul ocarmuirei. In fruntea fiecaruia judet se pune un vornic, iar judetul este impartit in 4 pla§i, fiecare din ele avand in capul ei cate un ispravnic. Fiecare sat era ocarmuit de un parcalab. Caderile vornicilor erau :ingrijirea readucerei oamenilor la locuintele lor precum §i de a Indatori pe ace§tia a nu-§i mai zidi case subterane ;privigherea intretinerei drumurilor, po- durilor §i fantânilor ; paza sigurantei publice §i judecarea pricinelor mai insamnate, afara de acele capitale §i. de acele asupra nemi§catoarelor,care erau pastrate pentru ocarmuirea cen- trara. Dela toate judecatile vornicilor se putea face apel la ocarmuire.Ispravniciiindeplineausubordinilevornicilor acelea§i indatoriri ca §i capul judetului. Caderea lor judecato-

74 Raportul lui Ignatie Haan c. ImpAratul, 21 Noemvrie 1719, ibidem, p. 283. 7I Traductio memoriElis Valachiae Boerunum, 6 Septemviie 1719, ibidem, p. 317. Piovisorium decretum pro banno Valachiae domino Gheot ghio Canta- cuzino, 15 Septemvrie 1719, ibidem, p. 319. Piocesul verbal de alegeie a celor patru ajutoare, 28 Septemvrie 1719 subsemnat de Gheorghe Cantacuzino Lanul li secretarul stiu, Grecul Necula1 de la Porta, ibidem, p. 319

CONSTANTIN MAVROCORDAT 71 reascA se mArginea in penal la dreptul de a pune la oprealg pe fAcAtorii de rAle §i a-i pedepsi pAnA la gloaba de 3 lei sau bataia cu 50 de vergi ; in civil pAng la suma de 30 de lei.Par- calabul puteà sA pedepsascä numai pAng la 25 de nuiele, sau 1/9 de fiorin adecg1/4 de leu. Fiecare ispravnic aveA sub el cAte 3 vAtAjgi pentru expeduirea ordinilor. De ocArmuirea centralà erau alipiti 20 de stafetari sub un vatav, pentru transmiterea corespondentii oficiale §i private 78 Intocmirea ocArmuirei puteA cel mult s'A deje na§tere la nemultAmiri personale. Mult mai multe interese furA atinse prin schimbarea sistemului impozitelor.Germanii vroiau in aceastA privire s'A inlAture arbitrarul de pAng atunci §i sà inlo- cuiascA d'Afile nea§teptatei schimbgtoare, prin altele hotArAte §i nestrAmutate, a§A cá fiecare supus sg §tie dela inceput ceeace va aveà de plAtit in decursul anuluii prin urmare s'A trAiascg In lini§te §i sigurantg cg nu va mai aveà nimic de plait peste ceeace au fost odatg orAnduit" 77. Germanii incep prin a des- fiinta vagritul, ierbAritul, ingscaritul, cotaitul, comAnaritul §i fumaitul pAstrAnd numai 4 dgri din cele indirectedesetina, go§tina, tutunaitul §i oieritul, dispunAnd ca aceastA de pe urmä dare s'A fie luatA §i dela boieri §i dela raAngstiri in fiecare an, precum se lua dela Orani, pe cAnd pAnA atunci boierii §i mg- ngstirile o plgteau numai. la 3 ani odatà 78. Aceasta fu prima mäsurà ce aduse nemultgmire in clasele diriguitoare in contra ocArmuirei germane. Altele ce o mai sporirA' furä fixarea zilelor de munc6 ale táranilor §i aplicarea legilor germane de cal% un auditor german, toate mAsuri protivnice obiceiului pAmAntului79, Alte mAsuri lovirà mai ales in pozitia clerului. Pentru a impiedeca prea marea inmultire a fetelor biserice§ti, se supun toti preotii la dare, conpensAnd aceastà sarcinA prin scutirea lor de a mai da pocloane episcopilor, care §i ei nu erau sg mai fie indatorati la imprumuturi silite ata domni ". Sistemul erà indestul de bine combinat, luAndu-se acuma pe calea legalg, ceeace mai inainte se lua pe acea a fArA de legei. Si cu toate aceste noua orAnduire nemultämi pe toatA lumea ; cAci era in-

76 Vez' anexcle V si VI la 'aporta] deputLtiel administrative c. consiliul de lazboiu, 1720, Lb,dem, p. 324-326. Anexa VII conline numele boierilm ran- duili In cele 5 judElE ca vornicii isptavnici. Anexa VIII conline statul letilor tuturor dregatmilm. Din aceasta allAm ea banul pirata pe En 6000 de florini consilierii cate 1500, vornicii cate 416, ispiaNnicii cate 250 dE ilcoini pe an. Ordinul Imparatului c. baronui de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem, -p. 400. 7a Anexa XVII la raportul dep. adm. ibidem, p. 339. Comp. textul ace- lulasi raport, tb.dem, p. 313. " Anexa XIV, ibidem p. 335: Quod ioLLagiones instamus quatenus In codera statu maneant" cer Ordinul Imparatului c. baronul de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem, D. 406.

72 ISTORIA ROMANILOR

troducerea ordinei in locul desordinei. Anume sub regimul vechiu fiecare preot &idea poclon cdt putea epicsopului i Cu rugaciuni, Cu tanguiri, cu lacrimi ipocrite, putea chiar reduce darul la mai putin de puterile daca unul poate erà napastuit, zece ha- laduiau. Acum rugaminti nu mai incapeau ; la terminul hotarat o suma fixa trebuia platita. Cat despre episcopi intalegem ca-i durea Cu atata mai eau taierea poclonului, Cu cat nu erau sa mai fie rasluiti prin imprumuturile domnesti. Ceeace atinse Cu deosebire pe egumenii mânastirilor fu supunerea lor la indatorirea de a da socoteli pentru intrebuintarea veniturilor ma- nastiresti, cerere pentru eicu totul afara din firea lucrarilor. Eii protesteaza cu mare energie in contra acestei masuri, prefacandu-se a vedea in ea o atingere a libertatei religioase si o prigonire a ritului lor a. Daca insa indatorirea de a da socoteli nu putea periclita credinta religioasa, aceasta fu inteadevar atinsa prin incercarile de intindere ale catolicismului, care izbutise atat de bine In Transilvania prin propaganda unirei. Se plänuieste zidirea mai multor biserici catolice, infintarea de scoli germano-latine, a unui seminar pentru formarea de preoti precumi oranduirea unui episcop catolic in Minnie 1 82 Intr'un cuvant reformele germane tindeau a lovi in pozi- tiunele privelegiate, aintroduce mai multa egalitate in impa- tirea sarcinilor si a indreptape cat se putea starea acea atat de impilataa poporului de jos.Daca deci clasele privilegiate aveau motive a un iadministratia germana, celputin ne-am putea astepta ca poporulde rand sa o bine-cuvinteze. In loc de aceasta, aflarn din contra ea partea poporatiei cea mai nemultumita cu ocarmuirea germana este tocmai clasa taraneasca ca aproape de sfarsitulstäpanirei austriace desgolirea Ord de locuitori luase niste proportiuni cu totul amenintatoare. Astfel la vizitatia facuta in 1731 de comitele Wallis si baronul Rebentisch, ei gasesc judetul Mebedinti mai cu totul desart de locuitori ; din Romanati fugise 2000 de familii si din Valcea 1500, despoporare indicata de boierii pentru constatarea pri- c inilor careia fusese trimii delegatii Austriei 83. Dui:A cercetarea comisici, despoporarea ar fi fost provo- call din urrnatoarele motive : 1. Abuzurile comise cu cdraturile. Desi Nemtii Ii propu_

" Altmonul tgumenilor manastiiilor din Oltenia c. comitele 20 lunie 1731, ibidem, p. 419. Sunt subscmnap in acest act 12 egumem toriIn romanesti, dovada cä calugatii pal nu se incuibase inca In Oltcnia. " Ordin imperial c. comitEle Wallis, iclativ la picpcnoile Episcopului Stanislavich, 31 /viattit 1731, ibidem, p. 412. Raportul comitelui Wallis si a bmcnului Rabcntisch deEpre vizitarea Oltcniei, 20 August 1731, ibidem, p. 471-4U. Comp. achesa boiciilci oltcni comittle Wallis, 23 lunie 1731, itndcm, p. 425.

CONISTANTIN MAVROCORDAT /3

sese la inceput desfiintarea caraturilor gratuite, nevoile ttans- porturilor armatei fi Impedecase a o face ; ba chiar ei Impin- sese acest beilic la o m'Asura neauzita pana atunci. A§A se fn- datoreau unii locuitori a face cate doua §i trei caraturi, In locul acelora ce nu aveau vite. Omul ce se fntorcea dela o podvoada cu boli prapaditi de osteneala, era Intors din drumul sal' spre casa, §i Indatorit a p orni din nou la o alta munca. Caii pentru po*ta se luau inainte tot dela locuitori ca§i In timpul menzilu- rilor turce§ti. Abuzurile comise de armatd Garnizoana germanadin Oltenia Imparta§ând vederile comisarilor, privea pe locuitorii tarei nu ca supu§i Imparate§ti, ci ca du§mani vrednici de pe-. deapsa. Nici Ienicerii când veneau prin tarile romane nu comiteau abuzuri mai nesuferite decat armatele tot ata de ne- desciplinate ale fmparatiei germane, mai adaogandu-se Inca imprejurarea a In deosebire de ocupatiile tarei de Ieniceri erau scurte, acea a Germanilor se prelungea lanesfar§it. Contribufille qi modul incasdrei lor. Reducerea numarului impozitelor indirecte fusese pentru taran, numai o u§u- rare In§Matoare ; caci se urcase Inteun chip cu totul insamnat darile directe. In 1728 productul acestora se suie pentru toata. Oltenia la suma de 211.856 de fiorini §i 30 de crucen. In anul 1738 sa urca Inc'äsarile la 244.802 fiorini 84, ceeace Imparta pe 29.341 defamilii de contribuabili dadea de cap de familie a- proape cate 10 fiorini, bani luati de stat din darile directe. Trebue O. socotim apoi darile indirecte la e suma ce! putin In- doita, Mara poate de tot a-tata rapa de acei ce le Incasau. In total deci fiecare birnic trebuia s'A raspunda aproape de 40 de fiorini sau 10 galbeni pe an 85, contributie fara Indoiala Insam- nata §i care Inca' se adáogi din pricina deprecierei valoarei monezilor p'rovocatá tot de ocarmuirea germana, §i care fu cu deosebire pricina determinatoare a nemultamirei poporului. Reducerea valoarei zlotului. Zlotul era moneda obici- nuita In Muntenia. El umbla In Turcia 1 fiorin §i 6 crucen i sau 66 de crucen, §i era primit in Austria drept 1 fiorin. Poporul din Oltenia perdea deci la plata contributiilor la fie-care zlot 6 crucen i sau 12 aspri adeca 10 la suta din valoarea zlotului. Fiind Insa ca metalul acestuia era foarte rail O bucatile vechi §i roase, guvernul austriac mai reduse Inca valoarea lui, fixin-

" OLd.nul Imparatului cata{ baronul de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem p. 401 si repaititia contributiunilor din anul 1735, ibídem, p. 518522. o Regulamentul monezilor din 1719 In Constantinopole fixa : leul la 40 de parale sau 120 de aspri ; galbanul unguresc 3 lel, ibidem p. 285. Fiorinul era la acceasi* epoca de 60 de crucen i sau 90 de aspri ; paraua deci 2 crucen! sau 3 aspri. Un galban unguresc umbla pe atunci 4 fiolini. Vezi raportul lui Talrnan, din 3 Iunie 1734 In Hurm. Frag. V, p. 5. Evaluarea de rrial Sus % de fiorin sau % de leu nu este exacta.

74 ISTORIA ROMANILOR du-o la 51 de aspri, Cu 9 mai putin de cum fusese mai inainte. Se pierdea acuma la fiecare zlot 15 crucen i sau 25 la suta din valoarea lui 88. Oltenii spre a nu pierde atata de mult, urcara valoarea productelor, care li sa pleteau de negutitorii straini totdeauna in zloti turce§ti. Scumpirea aduse inputinarea comertului §i ruina tuturor. Mai ales fu lovit comertul de miere al judetului Mehedinti, §i oamenii ramânând peritori de foame, mai bine de 4000 de familii pribegira inteun singur an, rainA- nand neincasate din aceasta pricina 34.000 de fiorini din contributii 87. Cei rama§i imputinanduli-se ali§veri§ul numai puteau raspunde dârile. Incepura a se pune in lucrare mijloace silnice precum cetluirea capetelor, inchiderea §i afumarea oamenilor cu fum de gunoiu sau tarAirea copiilor desbracati prin zapada geroasa, tocmai acelea§i mijloace aplicate §i mai inainte. Comisarii imperiali totdeauna in nevoi de bani ingroziau pe vornici pentru strangerea darilor ; ace§tia bateau pe vatajai, care la rândul lor schingiuiau oamenii.i cu toate aceste spre a-§i face fata, ocArmuirea germana pedepsia pe acei pe care tot ea îi impingea la cruzimi in contra locuitorilor. Astfel vatajelul Hortoban fu osAndit la ani de inchisoare, pentru cruzimile comise de el la incasarea darilor 88. Apoi sumele luate erau totdeauna mai mari de cum se cuvinea, spre a ramânea o parte In mânile acelora prin care treceau, pAna sa ajunga in ale o- carmuirei germane. Prestatiunele in natura erau procurate de boieri, care apoi luau indoit §i intreit dela cei ce trebuiau sa le deje.lare nemultamire pricinuia intocmirea §oselelor §i a po- durilor, a caror folos viitor poporul nu era in stare sa-1 iataleaga. Intr'un cuvânt ocarmuirea germana In Oltenia, pe care am vazut-o la inceput umbland dupa tinte atat de inalte, cazuse cu totul la pamânt. Ea se zdrobise de o stare de lucruri prea adanc inradacinata spre a fi scoase in cati-va ani; ba masurile mate de ea nu izbutira la altaceva decat la a nemul- tam i pe toata lumeaboieri, cler, calugari §.1 tarani. Toti bias- tamau acuma raomentul Cand chemase pe Nemti, §i doriau reinturnarea la prima lor stare. Cugetele mai inalte incepura a videa ca daca era rau sub Turci, nu era mai bine nici sub Aus- triaci. Mai ramânea inca o speranta. Ru§ii. In curAnd insa erau se invete ca nici ace§tia nu puteau sä le aduca dorita fericire, ca dansa, daca trebuia vre-o data' sa fie intAlnita, aceasta era sa se intample numai in viata libera §i neatarnata a poporului lor. Dela stapânirea germana in Oltenia, s'a zemislit pentru intaia oara samânta unei partizi nationale in acel colt al tarilor

Raportul pentru vizitalia Oltenlei din 20 August 1 731, ibidem, p. 473 478 §1 491-492. 67 Ibidem, p. 476. Ibidem, p. 474-475.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 76 române. De aceea tot de aici trebuia se plece una din pornirile cele mai energice ale trezirei lor.

4. REFORMELE LUI CONSTANTIN MA VROCORDAT Dela 1741 pana la 1749, data cand Constantin Mavrocordat este pentru prima oara mazilit din domnia tarilor romane, pe care o tinuse neintrerupt dela moartea tatului su, in 1730, el sa schimba cand Inteo tara cand in alta, in acest rastimp de 8 ani89. Vom expune domniile paralele acelora ale lui Constantin Mavrocordat, spre a ne ocupa apoi inteo intinsoare cu domniile ale acestui din urma, in care el se apnea de introdus reformele sale. Mihai Racovitfi a doua ()aril In tuntenia, 1741-1744. Du0 o a§teptare de 10 ani Mihai Racovita ajunse a se sui iara§i in scaunul muntean. Creditorii lui amenintati atata timp de a-vi pierde banii, navalesc pe intrecutele in Muntenia, impingand §i mai mult la jafi despoiere firea nesatioasa a lui Racovita. El impune dari peste dari, spore§te numarul §ferturilor, scoate un vacarit peste sama de mare §i spaimantand poporul provoaca prebegirea a 15.000 de familii. Asemenea imprejurare supara. pe Turci, ce intalegeau sa se despoaie tara, insa fara ca sa tipe §i ei se hotaresc a-1 mazili. Lui Racovita fi mai lipsiau trei luni pana la expirarea terminului domniei, tocmai acele in care era sà incaseze cele mai rnanoase venituri. El avea de capuchihai doi Greci, doctorul Stavarachii Manole Gelepul.Cel intai, doctor renumit, curarisea multi Turci, ne- luandu-le nimic", cum spune Kogalniceanu, fiind platite vi- zitele sale de domnul Munteniei, care umplea de bani pe doctorul iubitor de omenire. Prin staruintele lui mai cu sama se ingadui lui Racovita, a-0 strange ultimii bani din tara, de care Turcii aveau mare nevoie. *tieau ei doar ca nu-i pregatea numai pentru dansul !. In locul lui Mihaiu Racovita vine in Muntenia Constantin Mavrocordat, iar tronul Moldovei este ocupat de fratele acestuia, loan, care'l cumpara cu 400.000 de lei ".

s° lata tabloul dorunillor acestuirastirnp Muntenia Moldova 1741-1744 Mihaiu Racovita II 1741-1744Const. Mavrocordat II 1744-1747loan Mavrocordat 1744-1748 Const. Mavrocordat IV 1797-1748Gligore Ghica III 1748.-1749Const. MavrocordatIII °° Enache Kogalniceanu InLetopisefe,III, p.203.

76 ISTORIA ROMANILOR

ban 31avroeordut in Moldova', 1744-1747. Ca si omonimul, unchiul &Au din Muntenia, loan Mavrocordat este unul din cele mai de rind tipuri ale domnilor fanarioti. Lacom de

Alexandra loan Mavrocordat Domntd Moldova' 1785.-1786 GoleeOa Academiei Romane

CONSTANTIN MAVROCORDAT 77 avutie pe care se sile§te a o dobändi färä nid-o niàsurà, cheltuitor a unor bani 6§tigati färä muncg, petrecânduli domnia in orgii §i desfränä'ri, iatä in putine cuvinte caracteristica acestui domn, vrednicul tovarä§ GrecalRomAnului MihaiRacovità. El scoate väeärit de 3 ori intr'un an, in surrai de 7 lei 45 bani de vitä'. go§tina câte1 parale sau 33 de bani de oaie, lucru inc6 neauzit In pämäntul Afoldovei, in cAt multi din prostime i§i ucideau vitele ca sä nu le pläteaseä91. Cu toate cA §i boierii trebuiau sä räspundà asemenea däri, ei gä'siau mijlocul de a scäpà in mare parte de plata lor, cäci fiind insärcinati cu stängerea därei, sau i§i sub- trägeauvitele lor dela inscriere, sau incärcau pe säteni a§a eft' sä le iasä §i suma pe care trebuiau s'o rä'spunclà ei, sau in sfär§it erau iertati in tainä de domn, in cAt in loe de a särki ei se in bogäteau. De acea, cum spune cronicarul, boierilor le pärea bine, cäcimânca fire§te CUE §i pe atunci au fä' cut bani t oti boierii"92 Acei ati-va boierinemuliämiti pribegillintaraLe§ascA, Mihalache Sturzadela Roman,Ilie Sturza dela Hele§teeni §i doi feciori ai lui Bal§ dela Ionil§eni,Vasile §i Grigorie, nu 13A- nuiau domnului altä ceva de cat ea' ei sunt feciori de boieri cu case grele §i nu pot a se indulci de muele domnului, dupä cum s'au invrednicit câti mai multi §i poate mai Ili de cAt dän§ii, care au rä'mas de rasul slugilor lor" 93. Drept aceeai indatrt ce domnul recheamä pe acei boieri din Polonia §i le dä boierii, el devine de indatä §i pentru ei domn bun §i indurätor. La implinirea de trei ani loan Mavrocordat sea§tepta sä fie mazilit. Tocmai pe atunci intämpländu-se s'ä meargä ni§te boieri la Constantinopele, pentru a luà socoteala capuchihailor, boierii pentru a face domnului lor o pläcutäsurprindere iau mucarelul, adecä reinnoirea domniei, obligändu-se prin inscris c'äträvizir cA vor trimite banii din tarà. In loc insä de multämirea ce o a§teptau dela domn, ei sunt dojäniti CA ce s'au amestecat unde nu le erà treaba §i cà vor pläti ei juruita fäcutii. Spaim'ä §i. groazil cumplitä in boieri ; mai ales c5 putine zile dupà aceea §i sose§te din Costantinopole n.umba§irul impärä- tesc cu zapisele spre a incasa banii. In zadar se roagä boierii, cad in genunchi la domn ca sä nu-i särkeasc5. Domnul pe mâna mumba§irului ce Ii pune pe toti in lanturi §i scoate banii pänä la o para in mai putin de douà zile. loan Mavrocordat dupà cum se a§tepta, tot este mazilit, cu toatà luarea mucarelului. Si de aceea nici nu vroise el sä recunoasa cheltuiala fAcutà de boieri. In ori-ce caz boierii §i nu el i§i pusese averile in pericol, pentru a-1 mentinea in domnie.

" Ibidem, p. 202. Ibidem, p. 201. " Ibidem.

78 ISTORIA. ROMANILOR

Numele l'äsat de Ioan Voda In Moldova a lost din cele mai rale. Multe blastamuri au luat dela saraci pentru vacarit, ales dela batranele vaduve, liana una a svarlit cu o plat% in el and a plecat din Ia§i" 94. El moare dupa multi ani de mazilie In Cons- tantinopole, fära a se mai intalnicu domnia tarilor romane. Grigore Ghiea a treta oat% in Moldova, 1747-1748. El ispa§ise pacatele prin 7 ani de maziliei surgun,i dobandise Cu varsare de multi bani. 95, pentru a treia oara scaunul Moldovei, In care sta însä numai un an. Nemultamit 'MA Cu domnia Mol- dovei, el cheltuie§te alti multi bani la Poartä pentru a dobandi scaunul muntean, pe care Il capata in 1748. Din atare pricina este nevoit sa pm-a pe popor dari ingreuitoare. El iscode§te un nou soiu de vacarit numit cunifti, ridicat In timpul verei, de un leu §i 10 parale de vita, care impreuna cu rasura adea adausul pentru lefile boierilor se urca la un leu 20 de parale 98. Vazand cà tara a suportat cunita, scoate pe iarnä qi veicdritul, ate 2 lei §i 6 potronici (36 de bani) de vita. El mai nemultame§te pe boieri prin favorarea numero§ilor Greci ce-i adusese cu sine. In tot acest rastimp, dela 1741-1749 Constantin Mavro- cordat domne§te neintrerupt In tärile române, mai intai In Mol- dova 4 ani, dupa aceea tot atata in Muntenia §i In sfar§it un an, In Moldova, and tulburarileprovocate prin reformele sale 11 fac sa cada In disgratia Turcilori aduc mazilirea lui. Constantin Mavroeordat a doua oará in Moldova 1741-1744 ; a patra oarà in Muntenia, 1744-1748; a treia oarfi in Moldova 1748-1749. Domniile aceste trei ale lui Constantin Mavro- cordat, sunt insamante prin o serie de reforme intreprinse de domn in scopul de a imbunatati starea locuitorilor, dar care avura' de efect, ca §i. acele incercate de germani, nemultumirea tuturor. Am vazut cä Neculai Mavrocordat cautase la inceput intemeia stapanirea pe simpatiile clasei muncitoare, infra- nand pe boieri, dar cà revenise in curand dela acest gand In- torand ingrijirile sale §i asupra clasei boiere§ti. Fiul sail Cons- tantin urmeazàaceia*i politica fata cu clasele poporatiei ; dar ajungand prin ea numai la nemultumirea boierimei fara a putea indrepta starea poporului de rand, urma§ii lui se dau tot mai mult In partea singurei politici cu putinta de urmat In IA-

" lbidem, p. 218. Athanasiu Comnen Ipsilanti inscrierea lui prat r?iv liktuatv. 361, spune p. 6011; Xprilicecoev byscpaixic (inspAimAntAtoare). " lbidem. Un hiisov de la Const. Mavrocordat din 1743, numeste aceastA dare vAcdrit cunifd. Altul dela Constantin Cehan Racovità din 1756 vorbeste de cunija pe vile vara Urieariul,I, p. 51 si 196.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 79 rile române, ocrotirea intereselor boieresti, care infloresc in chipul cel mai strAlucit cu at se intemeiazA domnia fanariotà. Constantin Mavrocordat vroi sA impace in urrngtorul chip interesele celor douà clase, anume aruncand toat6 greutatea d6rilor asupra tAranilor, dar eliberand pe cAt se puteà mai mult munca lor din robia claselor domnitoare, tocmai spre a-i pune in putintà de a suporta ingreuierea contributiilor. Pentru a spori num6rul birnicilor, el incepe in domnia lui de a doua in Moldova, prin infrânarea neoranduelilor f5ptuite de Turci. Aà Il affa'm bAnuind lui Dinu, ispravnicul de Suceava pentru supgrArile ce fac Turcii oamenilor, mustrandu-1 eft'se Alueste cA n'are ce s6 le fac6, cä nu i-a spus nici numele Turcilor, nici de unde sunt, nici ce fel de r6utate au fAcut, adgogfind c6 el, domnul, are un ciaus impàràtesc cu care le poate veni de hac, c6ci noi, zice domnul, ne silim in tot chipul s6 rAsufl6mi s6 odihnim pe locuitori". In contra altor Turci din Mohiläu (So-. roca), domnul trimite din arrautii sAi spre paza oamenilor. Alti doi turci din Bender batjocorind niste femei, unul din ei este pus in fiere, celalt trimis la Ienicer- Agassi. Altii iar5si andu-se drept cumprsátori de poame factot felul de fár-de-legi, luand boii oamenilor pentru datorii de miere. Domnul trimite 15 arnAuti spre a-i scoate din Suceava,i asà gAsim pagini intregi pline cu infransári ale necuvintelor turcesti. Dar nu numai fatà Cu Turcii mai mici aratà Constantin Mavrocordat aceastà purtare mai vrednicg. El merge mai departe, indrrisnind a infrunta pânäsi pe impàrätiei. Ask putin timp dupà asezarea lui in Moldova vedem pe aga cerandu-i un imprumut de 10 pungi de bani. Ra'spunsui princare domnul roag6 pe ag'd s6 nu se supere cil nu-i poate indeplini cererea destriinueste multe din a celui timpi din stoarcerile turcesti ale banilor tgrilor române. Mavrocordat spune in el cA acest lucru este de tot peste putintà de oarece a trecut abia 60 de zile dela mutarei haraciul stArueste asupra noastrà ; cà s'ar cAdeà sA ne imprumute pe noi Märia Sa Pasa sji dumneata , precum ne-au imprumutat pe noi in Tarigrad atati cu banii luati Odd acum, nu am putut implinicheltuelile domniei celei nota; cA nici odatà nu a fost obiceiul ca domnii s'd imprumute pe pasi, domnii trimit pasilor pocloane, dar bani s'd le dea imprumut nici odatà, ctici dacti dau, mi le mai poi cere Innapoi"97. Dupà aceea Mavrocordat desfirrteazà càrárasii care erau scutiti de bir, nimicind astfel restul de putere militarA ce se

Toate aceste stiri din pretioasa condia a lui Constantin Mavrocordat reproduse de N. Irga, In Studii §i Doc. VI, ver.1 p. 279, 281, 282, 298, 300, 303.

80 ISTORIA ROMANTLOR mai afla in Wile române 98. Dupg aceea desfintg vgcgritul, vgdrgritul i pogongritul, trei din dgrile acele ce loveau mai greu si. In averile boieresti. De asemenea iertg dgrile mângstirilor si ale preotilor. El mai scute§te de contributii directe si pe mazilii ce Intrau In slujbe iar celor de jos le usureazg ca sil deje mai putin 99. Mai desfintazgsicheltuelile,slujbasilor,vornicilorsi vgtgmanilor care fgceau mâncgturrt, cisluind banii indoit si intreit pe säraci, care cheltuialg se ajungea cu dajdia lor ce o trage". Fiecare glota§ va prat, in bani conacul (adecg gazda, locuinta si mâncarea). Mavrocordat mai ieà si mgsuri de cons- tatgri prin doug foi pentru asezarea cislei care trebuia sil se facg numai de locuitori ¡litre (Mush, dispunand mai multe amg- nunte asupra chipului cisluirii a deosebitelor categorii de oameni, din care unele nu erau propriu zisi tgranii, dar locuiau prin sate. Fiecgrui om cisluit trebuia sg i se dea o pecete, adecil o foae de constatare asupra sumei ce avea sil pateascg, cglcarea acestor dispozitii fiind pusä sub amenintarea unei mari pedepse. Mai ales sil nu se indrgzniascg a se lua banii dgjdiei de la un om pentru altul. Pentru a asigurà mersul regulat al incasarei dgrilor, Mavrocordat mai dispune cà nici un om sg nu se mai poatg muta din satul eau, ing'sprind deci principiul sarbirii care doar in Moldova cai in Muntenia. Räzasii, sunt apgrati de ori ce muncg pe mosiile boieresti iar táranii sunt datori sg o facg numai pe mosiile pe care stau, nu pe allele ...... dgrile In folosulslujbasilor,cgpitani, vornicei, vgfamani. Mai dispune sil nu se mai iea la barierg vin din buti 10'). Pentru a implini pierderile incercate de visterie prin asemenea reducen, el sporeste birul poporului de rand, randuind dupg exemplul tatului sgu sg fie scos in palm sferturi pe an, fie-care sfert de 21/2 lei si 5 parale de om cgsas, iar de holtei cate 11/4 lei si 5 parale, din care cele 5 parale pentru cheltuielele strangerei, desfintand toate plgtile indirecte de ggzduire, fan, transporturi si cate altele, ce se filceau mai inainte tot de &tea contribuabili mt.

" Bauer, Mémoires hisloriques et gdographiques sur laValachie, anexate la istoria lui Cerra, cdijia de la NeutchAtel, 1781, P. 268-269. Comp. Cronica JulZilot Romanul, ed. Hasdeu, Bucuresti,1884, p. 116. PAnA in 1734 emu incli cAlAiasi. Vezi un doc. din acel an In Uricariul, V, p. 259. " Hrisovul ILA Const. Mavrocordat din 1743 In Uricariul, I, p. 49-55, spune cA la a doua domnie a noastrA dupd asdzdnidntul de ob§tie ce s'au icicut lipsind vAdrAritul, cunita ipor.onAritul". Acest aseztmAnt de obstiein 1741 este reprodus In intregul lui In Emile Legiand, Ephimeridis daces, chronique de la guerre de qualre an, par Constantin Dapontes,Paris 1884, II, p. Li urm., Comp. loan Canta in Lelopisefe, III, p.178. reo Condica lui Mavrocordat ap. liga I.c. p. 215-218, 227. roi loan Canta I.C. Comp. asez5mAntul lui Mavrocordat din 1741, In Le- grand, L C. si un altril In Uricarful, IV, p. 396.

CONSTANT rx MAVROCORDAT 81

Mavrocordat 1§i inchipuia la inceput cA Meuse o reformA trainicA §i cà u§urase conditia Väranilor. De aceea 11 vedem scriind in anul I al domniei sale 1744, Jui Ienache DascAlul s5 strângA la mo§ia V5r5§ti ot. sud Ilfov, oamenii .strAini at va puteà mai multi, de vreme ce domnia mea am fkut milà pentru rânduiala sferturilor lìlsând 'áfie numai patru pe an. Fie§te care din slr5ini deci s5 vin5 §i s5 nAzuiasc5 färà nici o sfialà sil se a§eze la mo§ia de mai sus, eki mai mult decat patru §ferturi pe an nu vor da nici un ban, nici nu vor fi supgrati nici de un pui de g5ing 102. Cat de statornic6 erà s'5' fie fixarea contributiei §ferturilor §i cum acest nume dat dkei tArAne§ti, erà sil devin5 numai o ironie, se v5zit indatä chiar din domnia lui Mavrocordat care avAnd de intAmpinat gilzduirea costisitoare a solului moschicesc, cneazul Romanzov, domnul fu nevoit a scoate intr'un an 5eve §ferturi in loe de palm. Trebuinta banilor sporind mereu, din cauza cererilor Tu-rce§ti, Mavrocordat acdugea necontenit nu- märul §ferturilor, §i cronicarii vorbesc pe la sfar§itul domniei lui Mavrocordat, de cifra f5r5 indoial5 exgerat5 de 20 de §ferturi pe an. Ar fi fost cu neputintà celui mai ager ockmuitor s5 impace dou5 lucruri ce se de a ;o dare fix5 ca aceea a sferturilor §i cererile neregulate §i nem5rginite ce veniau necontenit din Constantinopole. Pentru a intâmpina nevoi!e, adeseori farrt incetare boieriitAtu'au pe Mavrocordat sà scoat5 regulat un al 5-lea sfert care s5 desfiinteze acest sistem de dki ce se Mavrocordat insA tinea morti§ la sferturile lui, §i se hotki de o cam datà numai la sporirea nartului lor de la 21/4 lei (100 de parale) la 3 lei (120 de parale), ceeace erà acela§ lucru §i odAogirea unui al 5-lea §fert, dar prin o cugetare sofisticA se pAstrà forma. In curând insä trebui ca s5 sil sub apà- sarea imprejurkilor. Nu numai atAta, dar Mavrocordat care la inceput oprea executarea unui om pentru datoria altuia, revine asupra acelei dispozitii §i serie ispravnicului Radu Ra- covit5 cA pentru oamenii fugiti, ce ne scrii D-ta §i ceri rAspuns ca sàtii, de nu s'ar tine in samA, sä, plineqti de pe la ceilalti", fapt care erà, nu e vorb5, o urmare neapdrat5 acislei ;dar atunci pentru ce s5 se dispun5 mAsuri care erau peste putintà de a fi executate ca neapucarea unuia pentru datoria celuilalt? Urmarea acestor reforme fu c5 täranii i§i luau lumea in cap, pkäseau tara pe intrecutele cAutand sub alte st5pAniri ocrotirea nenorocitului lor trai. A§A Hrisoscul Postelnicul raporteazA domnitorului, in 10 Fevruarie 1742, cA locuitorii ar lipsl din multe locuri", ceeace punea in mirare pe Mavrocordat care nu in-

N. Iorga, Studii ;i doc. V, p. 493. A. D. Xenopol. Istoris Rominiloe. 'Vol. IX. 6

82 ISTORIA ROMANILOR telegea pricina nemultumirilor. Fuga oamenilor erà 1nsä moti- vatä mai ales de obiceiul scoaterii §ferturilor prin luare Inainte, fapt care erà tot a-Ma cai Inmultirea lor. Dornnul scuzazä cu destulä naivitate pe starostele de Putna, di dacä a scos §fertul Cu 5-6 zile Innainte, ce lucru mare este?" Era lucru mare, deoarece täranii fugiau pe intrecutele 0 de acolo innainte condica lui Mavrocordat e plinä numai de corespondentä privitoare la ...... sätenilor 103. Acelea0 mäsuri luate de Mavrocordat In a patra lui domnie din Muntenia aducacelea0rezultate. Bine informatul de Bauer, ne spune cA la 1nfiintarea pecetilor In Valahia se aflarà 147.000 de contribuabili, din care In anul al doilea, 1745, rà- mäsese numai 70,000, iar la sfär0tul domniei lui Mavrocordat aproape de 3/4 a locuitorilor päräsise tara, rämänänd numai 35.000 din 147.000 ce fusese la Inceput 104. De aceea cu drept cuvant spune despre Mavrocordat amarul critic al domniei fanariote, medicul Zaloni, cà fiind tot a-tat de räu financiar pe cAti neghibaciu politic, in loc de a a§äza greutatea princi- palä a impozitelor pe productiuneai consumatiunea Ord, el spori capitatia"1's. Tot a§a 11 juded. 0 de Bauer spune cA Con- stantin Mavrocordat era räu politic §i Inc6 mai räu financiar, de oare-ce el spori capitatia, säräcind poporul de rändi cru- tând pe bogat" 106. Emigrarea clasei täräne§ti provocatà de intAile mäsuri reformätoare ale lui Constantin Mavrocordat, Ii u§urà pânä la un punct introducerea complementului lor neapärat, destän- tuirea muncei poporului de jos din legätura In care o tinea boierii. Pentru a dobändi mai u§or supunerea neascultätorilor boiel el scoase un firman dela Poartà care aräta i poruncia cu multà milá pohta §i poronca ca sä se adune oamenii 1nsträinati" 107. Teama de urgia turceascà care ameninta Muntenia. In cazuf cänd din pricina despoporärei àrei, tributul n'ar putea fi räs- puns, fleu chiar pe cei mai aprigi dintre boieri plece capul sä primeascä propunerile domnului. Ob§teasea adunare con- vocatä de Mavrocordat hotäre§te deci ca nartul däjdiei cel obicinuit ce este asupra täranilor, la acei înstràinati sä se mic-

103 Condica lui Mavrocordat, Iorga I.c. p. 382, 386, 389, 335, 357, 383, 390-397. In Studii f i Doc. VI, p. 581-588. d. Ioiga lace o analizA loarte strAnsA nevoilor ce lmpingeau pe Mavrocordat a cAlca propliile sale ref oirte. 103 Dei poate li oarecare exagerare In cilre, nu credem cA se pot rAs- pinge cu totul suAtArile lui Bauer, L c. p. 272. 30 Marc Philippe Zallony, Essai surlesPhanarioles,Marseille,1824, p. 20, nota. 3" I.c. p.349. 303 Carte a ()Waste' adunAri a Ord RomAnesti pentru desrobirea tArani- lor InstrAinati, ce s'au Intors la locul lor, 1746 Martic 1, In Mag. ist , pentrtr Dacia, II, p. 280-283.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 83

§ureze *i intai dupa ce vor veni in tara, pentru ca gift poata face salai cele-lalte pentru chivernisala vietei, sa aiba odihna §i sa fie fail daj die 6 luni ; iar dupa aceea nartul dajdiilor sa fie pe an de om cate talen (lei) cinci la patru §ferturi, §i ori pe ce mo§ie se vor a§aza sa fie neopriti. Numai stapanul celui cu mo§ia sa-i lucreze pe an cate §ese zile, §i dijma din toate sama- naturile lor sa-i deie". Sa vede insa cà aceste imbunatatiri nu multumira pe tarani, de oare-ce videm ca domnul face diznoava sfat cu ob- §teasca adunare", §i hotaresc impreuna ca drept este ca acei rumâni care vor fi instrainati de pamantul lor sa fie slobozi de rumanie, §i se nu se mai numeasca rumani. Deci veri care din rumâni ori mânastire§ti, ori boiere§ti vor fi fost instrainati de parnântul acesta, aceia vrand sa se intoarca la pamantul patriei lor, sä se a§aze unde le va fi voia §i de rumânie O. fie slobozi §i ertati, §i Inca sa aiba a veni cine va vrea la divan, ca &Ali iei din divan carte osabita de slobozenie depe acest a§azamânt". Incuviintarea dreptului de a se cibera de rumanie Ora- nilor pribegiti, trebui sa aiba de efect o sporire Inca §i mai mare a emignrei. Spaimantata de rezultatul acestei masuri nechib- zuite, ob§teasca adunare se intrune§te din nou cinci luni dupa aceea §i in 5 August 1746, incheie sub imbierele domnului o alta hotarare, prin care dupa ce face o larga parte unei cucernici ipocrizii, prefacându-se ca ar fi inspiran de principiul evanghelic, iube§te pe aproapele tau ca insuti pe tine, dispune ca rumânii find vanduti cu mo§iile lor din vremile cele vechi la stra'mo§ii no§tri, a§a am gasit cu cale mai mult pentru u§urarea sufle- telor noastre, cá la ori-cine din neamul boieresc sau la mangstiri vor fi rumani cu mo§iile lor, mo*iile sa ramana la stapanirea noastra ; iar cat pentru capetele rumanilor MI% mo§ie, care dintre noi va vrea din buna vointa lui ca sa-i ierte pentru a sa pomenire, bine va face ; iar de nu va vrea sa faca aceasta facere de bine sufletului sau, sa aiba a face acei rumani cum vor putea §i. sa deje bani de fie§te care cap cate talen 10 §i sa se rescumpere, §i Cu voie de va fi stapanul sau §.1 fan de voie ; iar nevrând stapanul sa primeasea sa villa' sa faca jalba la divan "108. Aceste douà carti ale a§a numitei ob0e§ti adunad sunt subsamnate, acea din Mart de 45, §.1 cea din August de 66 de boieri, adeca de o mica parte din totalul boierlor munteni. Cei mai multi nemultumiti cu astfel de noiri se nscoala contra domnului,§i Turciiaflând de turbunrile ivite in Muntenia, -disgratiaza, insa nu de tot, pe credinciosul lor Constantin Ma-

3" Cartea a oWestel adunAri pentru desrobirea tuturor tAranDor 1746 _August 5, ibidem, p. 284287.

84 ISTORIA ROMANILOR vrocordat, trimitändn-.1 In Moldova, si aducAnd de aice In scan- nul Munteniei pe Grigore Ghica. Abie Insä strAmutat In Molodva In Fevruarie 1748, unde domeste numai OITA la 20 August 1749, Mavrocordat se apucä *i aice de Innoirele cercate in Muntenia, märginindu-le insä, pentru a nu jigni asa de adânc pe boieri, numai la Inläturarea amestecului ce obicinuise a se face fare vecini, särbi ai párnân- tului si Tigani, robii persoanei. In un sobor tinut cu mare pompä in biserica Trei-Erarhilor In ziva de 6 April 1749, boierii märtu- risesc cä vecinii robi nu sunt nici se stäpanesc cu nume de robie, fiind csá numai tiganii au acea robie care cu femeile si copiii lor slujesc pe toate zilele sfäpAnilor säi109. lar vecinii numai partea bärbäteasc6 slujesc, scotänd la lucru numai un om dinteo casà, mäcar câti feciori va avea omul ; cA vecin vra sä zic6 sä- tean megies Mt% de mosie, atäta numai cA din sat nu era voie A iasà, si de unde va esi sä se deje la urmä". Adunarea hotäreste deci conform eu aceste premise, eä a se vinde vecinii, sau a se despärti cu impärtalä, sau a da In foi de zestre pe frati, sau a se muta dinteun sat In altul, sau a se schimba numai pe oameni färä de Tnosie, sau pe copii a-i dispär.ti dela pärinti n'au fost volnici stäpanii satelor, si nici de acum fnainte aceastä volnicie asupra lor nimene sä nu o aibA, CA nu este cu cale. *i. cAnd s'a vinde mosia oamenii sä nu se vändä, ci ca niste säteni ai satelor in sat sä rämäie, fäcând slujba obicinuitä ; Insä si slujba &A o factt cu nart, 24 de zile de om intr'un an, ori la ce lucru se vor pune si dijma sä-si deje" 110. De s'i Mavrocordat se opri In Moldova cu mult Indäräptul reformelor incercate de el In Muntenia, totusi chiar stärpirea unui abuz inviderat'provoca turburAri si In Moldova. Ceea ce nemultumise mai ales pe privelegiatierafixarea numärului zilelor de muna si anume la 24 de zile inteun an pentru vecini si la 12 pentru sträini, asa numitii läturalnici, pe cAnd mai Ina- inte ei lucrau dupà bunul plac al sfäpârtului 111 Cronicarii moldoveni care raporteazA despre aceste schim- bäri incercate de Mavrocordat, nu lipsesc din punctul lor de

4,, Act pent' u desrobiira vecinilor In Moldova 1749 April 6, ibidem, p 288-292. Publicat si In Arhiva romcineascd a lui Kog5lniceanu, I, p. 126132. Un (xemplu de strAmutarea vecinilor din un sat in altul, In un doc. din 1673, Uricariul, XI, p.282. 1111 Staiea juridicA a tiganilor reiese din o multime de alte documente. Vezi hare altele cele 20 de doc. publicate de Gh. Lahovary in Cony. Literare ,X11, 1888, P. 807. in Actul citat din 1749, Mag. ist.II, p. 291. Anaforaua divanului Mol.- dovei pentru ad5ogirea zilelor de lucru ale pranilor la proprietari, din 1775, ibidem, p. 296 : dai la toate trebuintele ce aveau st5pAnii mosiei /6rd de some- lucran". Asupla oamenilor stiMni, vezi Canta, In Letopisefe, III, p. 178. Ter- minul de leituraFi p. acestia vezi In hrisovul lui Constantin Mavrocoidat din 20 April 1743 In Uricariul I, p. 54.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 85 vedere boieresc, a dojeni pe domn pentru abaterile sale din caile umblate 'Ana atunci. Astfel loan Canta spune ca Cons- tantin \Todà in a doua lui domnie, multa suparare au facut VArei cu obiceiuri noue, pentru care norodul 11 blastama" 112 Enache Kogalniceanu spune cA domnul scornise vorba ca nu trebue sa mai fie vecini in Moldova, si daduse poronci la toate Vinuturile sA vina boieriii vecinii lor, sA se desbata inaintea divanului de vecinatatea lor, si se strangeau vecinii de pretutindene la divan cu mare obraznicie, caci Ii facuse Constantin Voda sa nu bage pe nimene in sama" ns. lata cum se rasfrangea in mintea boierilor, a caror organ sunt tocmai cronicarii, incercarile de tot moderate de asta data ale domnului reformator pentru a starpi abuzurile. Daca insA cronicarii ne arata numai nemultumirea boierilor cu reformele domnului, cate-va documente inportante ne arata cà aceste nemulfamiri aduserai in Moldova ca si in Muntenia o miscare turburatoare. Un raport &areministrul austriac Kaunitz al ambasadorului german Penkler, spune ca acest Constantin Mavrocordat au fost pricina de capetenie a nemultarnirilor turburatoare intamplate in Moldova si in Muntenia", adaugand ambasadorul ca ar fi pregatit chiar un mic memoriuasupra neorânduelelor din Moldovan4. Un alt raport convine aratari si mai clare despre aceste turburari. Prin el Penkler vorbind despre firmanul de iertare din surgun a lui Constantin Mavrocordat din 1753, arata c'A el este asa alcatuit in cat domnul iertat nu va mai avea mult timp spertnta juca intrigile sale, si de a fi restituit in vre unul din cele dona principate ; caci firmanul s'ar rosti cii de si el ca pricinuitorul neoranduielilor celor suparatoaresi a rascoalelor primejdioase intâmplate in Muntenia si Moldova, ar fi meritat o pedeapsa foarte mare, totusi sultanul in indurarea lui l'ar ierta din surguni i-ar da drumul, insa cu anumita condiVie ca sa steie linitit in casa luii sa nu s'A mai amestece in nimic. AceastA libertate, adauge ambasadorul, l'au costat 50 de pungi" 115

t" Letopisefe,III, p. 179. 14s lbidem,p.220. 114 Penkler c. Kunitz, 1 August 1753. Hurm. Doc. VII, p9 : Diaser Constantin ist die meiste Ursache an denen in Moldau und Wallachey vorgewesten aulitiluerischen Verditisslichkeiten gawesen". Memoriul lui Penkler, care con- Anea de sigur amaruntimi interesante asupra misarei boierilor, nu s'a regAsit de Hurmuzachi, In arhivele Vienei. 315 Penkler C. Kaunitz, din 16 Noemvrie 1753 tbidem, pr. 11 : obschon er als Urheber deren in Wallachey und Moldau enistandenen geflihlichen und olman- genehmben Unordnun gen und Anfruhren eine exemplarische und sehr grosse strafe meritiret Witte so vergebe ihm solche der gros sultan". Cronicarul grec De Pasta- (Erbiceanu 1. C. mai sus, p. 66 nota 15) nu contine nimic Ins5mnat nict asupra refoimelor lui Mavrocordat, nici asupra pricinilor mazilirei lui, pe care o atribue Vicleniel adversarilor", p. 320. DupA alte rapoarte reproduse de Iorga in An. Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1910, p. 569-570 eliberarea ar fi costat pe Mavro- cordat 300 de pungi.

86 ISTORIA ROMANILOR

Cu toate aceste Mavrocordat Meuse tot ce se putea spre a lmpaca pe boieri cu reformele sale. In schimb pentru desfiintarea sarbirei el atribuise fie-carui boier cate un numar de oameni care trebuiau sà raspunda boierului pe an cate o suma de bani, 50-100 de lei; si erau pentru aceasta scutiti de birul catra stat pentru care purtau numele de scutelniciug. Astfel boierii cei mari avura cate 56 de oameni de scuteala ; cei mazili capa- tara dupa rangul lor cate 20, 15, 10, 5 sau 4; de asemenea va- duvele boierilor m. In deobstie reforma lui Mavrocordat esi cu totul In favoarea boierilor,i spre nefolosultAranilor ; caci boierii pe lânga scutelnici care rArnasera dobanditi de ei, recapAtara In curand toate drepturile de sarbire asupra taranilor, de Indata ce Ma- vrocordat parasi scaunul tanilor romane. Ei mai deprinsea Insa si o noua pretentie ; anume de a Incepe sa priveasca ca unul din privelegiile lori scutirea de dad, Incuviintata lor de domnul reformator prin aruncarea Intregei poveri dajnice pe spetele täranilor. De acuma Inainte, de si boierimea urmeaza mai departe a fi supusa la dari de catra domnii ce nu tinura In sama reformele lui Constantin Mavrocordat, totusi ea va cere tot cu mai mare staruinta a se Inscrie Intre privilegiile sale si scutirea decontributii 118. Din potriva taranii nu se alesera de cat cu o pozitie mai Ingreuieta din reformele lui Mavrocordat. Sferturile care reprezentau o mare adaugire a birului, de oare ce trebuia sA se Intampine cu productul lor ceea ce mai inainte se aduna si din toate darile indirecte, platite si de boieri, fura mantinute sporite In mod statornic, pana la 12 cel putin pe an, Ingreuin- du-se astfel Indatoririle taranului, pe langa ca domnii urma- tori lui Mavrocordat scoaserä In afara de sferturii toate indirecte suprimate de domn. Se reintroduc apoii celelalte felurite angarii, precum gazduirile silite, clacile boieresti, rile In natura de orzi fàinà, podvezile de carai caii de olac, care de aseminea fusese Inlaturate In scurtul rastimp al dom-

111Un doc. din1760 dela loan Calimah (lorga, Documentele Calimachtlor I, p. 428) wag cA la sa, mitropolitul loan i se dase 6 oameni de scutealA care sA lie scutiti de tot birul de banii ajutorului, de chilA, de podvozi, de cal de olac, si de toate ddrilei angAriile ce ar iesi pe aceasta tarA". 117 loan Canta, In Letopisefe, III, p. 178. Aceastli fniiintare a scutelnicilor nu ell atAt o fnoire cAt mal mult o generalizare a unui obiceiu ce se allá din vechime. Un doc. din 1660 dA MAn. Moldovita 8 poslusnici care nu aveau sA mai dea domnului sau visteriei nici o dare nici sA plAteascA ilis, nici sulgiu, nici ro- bot, sisA nu mai facA nici lei, nici vreo altA angarit sl nu aibA a da". Orest Popescul. Cdteva documente Moldovenesti, p. 62. 111 La atare rezultat ajung InsA boierii tocmai pe timpul lui Ionig Sturza In 1827, cAnd cer prin o anafora, sA nu fie nici odatA supArati cu nici un fel de dare". Uricariul, II, p. 195. Regulamentul organic consfinteste apoi atare privilegiu.

CONSTANTIN MAVROCORDAT 87

niilor de pe urma ale lui Constantin Voda n9. Cu un singur luau se folosira taranii, anume cu fixarea zilelor de munca, la maxi- mul de 24 pean pentru vecini sau rumani §i in 12 pentru la- 'tura*i. Se intelege dela sine ca rascumpararea oarnenilor din rumanie in Muntenia §i inlaturarea amestecului vecinilor cu tiganii in Moldova, flu% date la o parte de partea boierimei cea lacoma i nedreapta,l ca vremurile vechi se intoarsera in toata uraciuneai salbatacia lor. Se mai desfiintai numele de ruman j vecin dat §arbilor care cad curand in desobi§nuinta §i nu mai apare in documente. Dar numai cu atata se alesera taranii cu inlaturarea numelui, nui cu a relelor deprinderi legate de dansul12°. Astfel toate silintele lui Mavrocordat se zdrobira de pu- terca imprejurarilor, mult mai tari, de cat vointai cugetarea unui singur om. Este inviderat ca acest domn au conceput un plan de reforme, care ori cat ar fi fost de gre§it, tot era mai drept §i mai echitabil de cat starea Ingrozitoare In care innota societatea timpului. Dar ce putea el face singur cand toata clasa politica a Ord era in contra lui? Mavrocordat puse in slujba .gAndirei sale o vointa putin comuna, urmarind-o, cu toata neizbu- tirea ei inteo tara, sub o alta forma, indata ce fu stramutat In cealalta. Pentru acele timpuri atat de lipsite de cugetari abstracte, de idei sistematice, singura prezenta unor conceptii care sa se indrepte asupra &Card chaotice a lucrurilor, spre a Indruma in ele o schimbare, onoreaza pe acel ce le-a putut avea, Il deosebqte din randul muritorilor §i 11 face sà rasara 1ntru cat-va din turmele acele cuvântatoare ce se mica pe pamant fara alte nazuinti de cat acele ale vietei animale. Din acest punct de vedere Constantin Mavrocordat este, ea §i tatal ski, o exceptie in lungul §ir de domnitori netrebnici

11, Prin hrisovul Mu din 1741, Uricariul IV, p. 396. 1" Asa anaforaua divanului din 1775, spune cd Constantin Mavrocordat hotarase ca sa nu se mal numeasca nimeni din locuitorii Moldovei cu numele de vecin" (Mag. ist. II, p. 296). 0 alta anal ora din 1765 privitoare la o pricina dintre manastirea Slatina cu locuitorii din Radaseni, Uricariul, X, p. 194, arata ca de la Maria sa Constantin Mavrocordat ridicandu-se vccinatatea a nu mai fi locuitor vecin, nici egumenii dela manastirea Slatina nu I-au suparat al numi vecini. Cf. o a treia anal ora din 1767 ibidem, p. 197. Conform cu aceasta intelegere data hrisovului lui Mavrocordat gäsim Alcdtuirea ponturilor pentru indatoririle dintre stapanii mosiilori locuitorii din oblastia Basarabiei din 16 Maiu 1819 (Bibl. acad. col. Sturza, No. 4107), spunand la p. 8, cá dupa hrlsovul lui Mavro- cordat din 1749 numele vecinilor s'au sters de istov, dar lualitorii de pamfint munciau stapanului pana la o vreme tot ca mal tnainte", NeculaiSutuIn 1\o- lions statistigues sur la Moldavie, Jassy, 1849 spune deasEmEnea : ce meme prince abolit le servage en 1749 et supprima la denomination de vecini; mais de fait le paysan n'en demeura pas moins attaché it la glebe". Totusi uneori mai rasare numele de ruman in scrisori private. Asa una din 1822 a unuia Mihail Llicusteanu se spune ca pentru banii ce sunt Rumanii datori, n'am ce sè le lac" N, Iorga, Corespondenja lui Dim. Aman, p. 68.

88 ISTORIA ROMANILOR ai tgrilor romane, ce se intalnese pe tronurile lor atat inainte cat si in decursul epocei fanariote. Constantin Mavrocordat intrebuintazgsielinfluenta sa la Poartg, spre a scoate din tgrile romane pe negutitorii turci numiti La/i, care In numgr de mai multe mii chinuiau oamenii In chipul cel mai barbar, rgscumpgrandu-si domnul 0.1 aceastg faptg multe din pacatele lui. Isprgvile acestor Laji sunt enumg- rate de Kogglniceanu 121: ei ucideau pe negutitorii cei de loc, mistuiau pe saraci cu dobanda, luindu-le cate 4 parale la leu pe lung (10%), lepgdandu-le banii cu sila prin sate, necinsteau familiile locuitorilor, iar pe barbati ii goniau cu sgbiile" 122. Constantin Mavrocordat mai je m'Asuri pentru indreptarea ocArmuirei tgrei, reinfiintand condica de hotgriri a divanului si instituind 6 logofeti de taing spre cercetarea jalbelor care incurgeau panla 100 pe zi 123. El ingrijeste si de ridicarea bisericei si anume acelei romanesti, indatorind pe preoti a stie carte, sub pedeapsa de a fi supusi iargsi la d'Arile de care fusese scutiti. Pentru a deprinde pe cei nestiutori, el pune preoti cgr- turari sg-i invete cum se slujascg, si pentru a inmulti cgrtile bisericesti, el ordong a se aduce de aceste din Muntenia, s'i a. se tipgri altele in o tipografie anume intemeietg de el in mitropolia din Iasi 124. Constantin Mavrocordat, insg ca si tatgl ski Neculai, nu uita cg era de origine Grec si cg numai prin sporirea elementului grecesc putea sg-siintareascg a lui stgpanire. El se incunjurg de Greci, ingrijeste de scale grecesti si favorisazg in tot chipul clerul strain, inchinand 4 Mangstiri :Tazlgul, Casinul, Soveja si Probota patriarhului de Ierusalim, cgruia domnul ii procurg si o colectg bgneascg, prin scoaterea unei dgri de un ort (44 de bani) pe teen casa 125. El se mai ocupg si de moralizarea fetelor bisericestis'i In special a celor grecesti; desfiintazg obiceiul ca egumenii manästirilor s'A deie de Boboteazg cate un poclon domnului: impune cgluggrilor greci mai multà cumpgtare fatg cu femeile, pe care ei obicinuau a le tgmaia lenes, uitandu-se la ele din cap pang la picioare" 126 Politica exterioaril. Dacg cercetgm acuma modul cum domnii ce urmarg unul altuia dela 1741-1749, ingrijirg de afa-

in loan Canta in Letopisefe, III, p. 179. ail Letopisefele, III, p. 222. in Hrisovul din 1741, Uricariul,III, p. 396. 114 KogMniceanu in Letopisefe,III, p. 198 si 219. in Ibidem p. 200. Neculcea ibidem, II, p. 463. Hrisovul lui Mavrocordat din 20 Aprilie 1743. Uricariul, I, p. 52. 12g, Condica de obiceiuri de Gheorghachi al 2 lea logoi6t, Letopisefele, III, p. 305. Koglilniceanu, ibidem, p. 198. i

CONSTANTIN MAVROCORDAT 89 cerele politice exterioare pe care incepand dela Neculai Mavro- cordat le aveau mai ales pe m'Ende lor, ne vom convinge intai ca diplomatia fanariota era in curentul celor mai fine intrigi ale politicei europene ; al doile, ca reprezentantii acelei diplomatii se slujau de firele ei numai spre ocrotirea intereselor lor individuale, dobandirea, mantinereasi recapatarea postului de dragoman In Constantinopole si de domni in tarile ron-falle. Pela 1740 Poarta incheiese cu Svedia un tratat de pace defensiv in contra Rusiei prin care isi fagaduiau mutual ajutor In caz de a fi atacate. Tot pe atunci Frideric al II-lea urcandu-se pe tronul Prusiei cauta alianta Portei, de care avea nevoie pentru izbutirea planurilor sale In contra Austriei. Interesele Prusiei si ale Svedei erau deci unite in contra Rusiei si a Austriei, si jocul acestor interese trebuia s'A se desvaleasca la Poarta Oto- mana 127. Regele Prusiei cunoscand influenta domnilor din principate la Constantinopole, trimite la Grigore Ghica pe ambasadorul ski Seewald. De siGhica este scos chiar in acel moment, in August 1741, el raspunde lui Frideric ca intru cat si la Constantinopole se va bucura de increderea Portei, va sprijini interesele ata a le Prusiei cat si a le Svediei, spre a ajunge mai usor la rezultatul dorit 128. Grigore Ghica devine sufletul tuturor intrigilor care aveau de scop indusmanirea Turciei cu Rusia si Austria, spre a l'Asa pe Prusia si pe Svedia libere a-si indeplini interesele lor pe socoteala celorlaltor dona 1. Ghica stiind ca prieteniile noue sunt cele mai dulci, precum dusmaniile vechi sunt cele mai inversu- nate, credea ca facand servicii unei puteri care atunci pentru prima cera se apropia de Poarta otomana, va putea obtine sprijinul acestei proaspete prietene a Portei in treaba candida- turei sale, Poarta insa, curtenita tocmai pe atunci de Rusia, nu prea se (ladea in apele politicei ambelor OH nordice. Ghica vazand cà speranta lui de a recapata domnia prin sprijinul Prusiei nu avea sor-ti de izbanda, se gandeste a ajunge inteun alt chip, si tot prin mijlocul acelorasi uneltiri, la tinta ce o vana, anume inpingand pe Mavrocordat, domnul Moldo- vei, a da un sprijin mai fatis uneltirilor Mente de Svedeji in Mol- dova in contra Rusiei, pentru ca astfel prin compromiterea varului san in ochii Portei, sal rastoarne si sa-i ice locul. Ghica serie anume lui Constantin Mavrocordat in 1742 ea-1 asigura despre stransa prietenie ce exista filtre curtea otomana si acea

127Zinkeisen, V, p. 840. 121 De Castellane c. afacerile strAine. 13 Decemvrie 1741. Hurrn. Doc. Suplement,I,p. 567. in Mai multe documente analizate de Hurra. In Fragmente, V, p. 110 112.

90 ISTORIA ROMANILOR svedezg, din care pricinä Poarta este cu totul dispusg a ajuta Svedejilor, de o cam datä tusk' pe ascuns ; cg ar putea deci färg nici o teamä sä" deje ajutorul sgu zisei curti, necrutând cheltu- lala, care îi va fi inapoietà cu prisosintä de cgtrg mgrinimia ei" 13°. Mavrocordat insg pgtrunse cu aceiasi ghibAcie jocul subtire al iubitului säu vàr,i refuzà cu stgruintä toate cererile Svedejilor de a li se invoi adunarea de armatä si de provizii din Moldova, pretextând spre a nu-i jigni de a dreptul, lipsa In care s'ar afla, tara. Aceste ni le spune rezidentul german Penkler, in un raport cgträ impgratul din anul 1742, data stk.- sitului acestor negocien, in care aratà cum Constantin Mavro- cordat pätrunse cu agerime spiritul de pace ce sufla asupra lui din partea otomang, si se feri prin adoptarea màsurilor rgs- boinice ce i se cereau de a cädea in cursa pe care i-o intindea vicleanul Grigore Ghica si care trebuia sg.-1 ducg pe acesta la peke" 131. Este inviderat cà relatiunile exterioare ale Portei, nu erau intrebuintate de Fanarioti de cAt ca un mijloc de uneltire pentru ajungerea scopurilor lor personale.

us Copia d'una lettera del principe Ghica al attual princioe di Moldavia Const. Mavrocordato di 28 Maggio stelo vechio 1742 in Hurm. Doc. VI, p. 565. 121 Corespondents intre Constantin Mavrocordat si ambasadorul Suediei Carlson dintre 24 Main si 22 August 1742 In Hurm. Doc. VI, p, 563-566. Rapoartele lui Penkler c. Imp. din 4 si 8 Octomvrie 1742 date In extract de Hurm. In Fragmente, V, p. 116.

CAPUL VI. ISTORIA TARILOR ROMANK DEI LA MAZILIRKA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT PANA LA PACKA DE LA KUCIUK-KAINARGI 1749-1774

ISTORIA TARILOR ROMNE DE L 1749 -1769

1. ISTORIA MUNTENIEI PELA GR. GRICA LA OCUPATLA RUSEASLI

Grigore Ghiea a doua oara, 1748-1752. Cumparand domnia cu multi bani dela Turci, este nevoit sa scoata pe langa" §ferturile lui Mavrocordat inca" oieriti vackit, in cat astfel desfiintaza acea parte din reformele lui Mavrocordat prin care sà suprimau darile indirecte 2 El zide§te o manästire a sf. Pan- telimon de lânga Bucure§ti, reinviind obiceiul vechiu de zidiri a laca§urilor sfinte, ce fusese aproape pArasit de predecesorii

lag sirul domnilor Munteniei iMoldovei Inacest iAstimp Muntenia Moldova 174852 Grigore Ghica II 175253 Mateiu Ghica 1749-53 Constantin Racovig 1753-56 Constantin Racovig 1753-56 Mateiu Ghica 1756-57 Constantin Racovitgt II 1756-58 Const. Mavrocordat V 1757-58 Scarlat Ghica 1758-61 Scarlat Ghica 1761-63 Const. Mavrocordat VI 1758-61 loan Calimah 1763-64 Const. Racovig II 1761-64 Grigore Calimah 1764-65 Stefan Racovig 1765-66 Scarlat Ghica II 1764-67 Grigore Al. Ghica 1766-68 Alexandru Ghica 1766-69 Gr. Calimah II 1768-69 Grigore Al. Ghica 1769 Const. Mavrocordat IV 2 Scrisoarea lui Ghica c. magistratul Brasovului, 14 August 1752.Darea .de samd despre o colecjie de documente istorice romdne glide la Wiesbaden,Bucu- resti, 188, p.18.

94 ISTORIA ROMANILOR sgi. Mai infihrtazg In aceastg mangstire §i un spital. El moare In scaunul Munteniei, pe la 15 Sept. 1752 3 §i boierii cer Indatà dela Poartg numirea In domnie a fiului su Scarlat. Capuchi- haia al Munteniei erà pe atunci un Grec, Ba§a Mihalopol, socrul lui Matei Ghica, frEtele mai mic al lui Scarlat. Mihalopol vroind sg deje domnia ginerelui su, face pe dragomanul Portei sg schimbe In arzul (suplica) boierilor numele de Scarlat In Matei §i dobAn- de§te astfel numirea ginerului sgu In scaunul muntean, bine Inteles nu fArg bogate daruri 4. Matei Wat, 1752-1753.De §ifäggcluiseboierilor veniti la Constatinopole cg le va face pe voie, cum Incape In domnie, Incepe a impila boierimea, ceea ce provoad o tânguire In potriva lui sub Intetirea fratelui domnului, Scarlat, druia ti erà ngcaz cg-i fusese preferat la domnia Valahiei fratele sgu mai mic 5. Venind o cercetare din partea Turcilor, domnul ordong cu amenintare ca nici un boier sg nu§i-deie §tiinta cgtrg capegiu. In ziva de sfântul Constantin, pe cAnd domnul se aflà la mitropolie, poporul iesg din biserid In fruntea lui cu mitropolitul Neofit §i cu doi boieri, banul Barbu Vgcgrescu §i fratele sgu vistiernicul stefan, §i se duce la capegiu, dand tânguirile sale Impotriva rglei odrmuiri a domnului. Poarta primind raportul capegiului, destitue pe Matei Ghica dupg nouà luni de domnie 6. Constantin Raeovitfi, 1753-1756. Trece In scaunul Mun- tenici din acel al Moldovei, prin stgruintele spatarului Mihalache §i a ginerelui sgu Geanetul, ambii Grecii din Tarigrad. Stgruin- tele proteguitorilor trebuiau plAtite, ceea ce domnul face In- voindu-le netgrmuita jgfuire a poporului. Ne mai putând suferi stoarcerile postelnicului Geanetul, boierii se sfgtuiesc sub Imboldirea lui Constantin Dudescu, Barbu Vgcgrescu §i a episcopului de Ramnic, Grigore, ca sil pribegeascg la Adrianopole. Ei sunt Insg Impgcati, primindu-se cererile lor ca Geanetu sà fie izgonit sg se pung doiboieri români pe lângg capuchihaia Grec, S tavarache, sg se deje mitropolia episcopului Grigore scotându-se pe Grecul Filaret, §i sg se treacà marea spgtgrie dela Constantin Brancovanu, nepotul domnului cu acela§ nume,

Anton Diado c. dogele, 20 Oct. 1752, Verso la meta del mese cadente e morto II principe di Valacchia. Hurm. Doc. IX, 2, P. 3. Des Alleurs c. at. strAine, 12 Sept. 1752 Hurm. Doc. Supl, I, p. 621. Fotino, Istoria generald a Daciei, tradusA de Sion, Bucuresti 1859, I, p. 157. Un raport al lui Hfibsch dA3000 de pungi imprumutate cu 2400 pe an II Citat de N. Iorga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, p. 574 (6) si 575 (7). Doc. cit. Fotino, ibidem. Penkler c. Imp. 2 Ianuarie 1753 in Hurm. Fragmente, V, p. 180. Anton Diedo citat In nota 3, ibidem, p. 10.

ISTOIIPA TARILOR BOLMANE 95 asupra lui Barbu Vacaresçu. Mazilitul Brancovanu se apropie de izgonitul Geanetu, care vAzAndu-se sprijinit de o partida de boieri munteni, se pune pe lucru i cu ajutorul ginerelui san, Capuchihaia Stavarache, baga in fiere la Constantinopole pe Bucsanescu si pe Manaila, boierii ajutori capuchehaiei,i trimite ordinul sultanului In Bucuresti, prin un ciaus, ca sa 11- dice pe Vacarescu si se restitue pe Brancovanu In spataria cea mare 7. Toata aceasta intriga aduce stramutarea lui Racovita inapoi In Moldova. Atat In domnia intE a lui Racovita din Moldova cAti dupa ce e stramutat In Muntenia el slujeste interesele Portei sprijinita de astà data si de Frantia, prin trans- miterearegulata a corespondentei dintre Poarta si Polonia care pe atunci intrase in fagase de turburari, care aduse la sfArsit ruísboiul ruso-turc din 1768. Racovitá se in trebilor polone de un francez François Linchou care plati cu capul acest al lui amestec In daraveri politice 9. Constantin Mavrocordat a eineea °ara., 1750-1758. Foarte urgisit de Turci din pricina rascoalelor provocate de reformele sale In Muntenia si Moldova, Constantin Mavrocordat cantase in 1749 scapare In palatul ambasadorului francez din Constantinopole, care II ascunde timp de opt luni la niste Iezuiti. Neputând insa Mavrocordat obtinea dela Francezi un ajutor mai puternic pentru capatarea domniei, el cauta sprijin la re- zidentii Austriei si Angliei,i izbuteste In sfarsit dupa septe ani de zbuciumari a redobAndi ferbinte dorita domnie. In ziva de 19 Fevruarie 1756 el merse la chehaia vizirului care-i facu cinstea de a-1 pofti sá sacià pe sofa. De aici se duSe la marele vizir care II Imbraca cu caftan, trecand de acolo la Reiss- Efendi, apoi la Ciaus pasa. In timpul acestor vizite intovä- rasirea lui devenià tot mai numeroasa,i cand mersa la biserica patriarhala, unde patriarhul incunjurat de cler Il primi la intrare, un norod intreg se luase dupa el. Cinci zile dupa aceia fu primit in audienta de sultan, inaintea cáruia sa arunca cu fata la pamânt. Padisahul fi spuse ca sa caute a ocArmui cu dreptate poporul pe care i-1 incredinteaza daca vra sa-si mantina capul teafär, dându-i apoi un bogat caftan si alte 60 oamenilor lui" 9.

Genealogia Cantacuzinilor. (Vezi vol. IV, p. 207, p. nota), original, p. 141-144. Buciumul lui Cesar Bolliac, 1863, p. 140. Corespondenta luiLinchou cu amb. Des Alleurssi Cu comitele de Broglie In L C. Filitti, Scrisori franceze din oeacul al XVIII-le. In o scrisoare a principelui Potocki catre rninisterul de externe din Paris, se vorbeste de Fran- cois Linche. Linche prescurtare din Linc.hou din care nume se trage familia mun- teanii Lins. Ibidem, p. 123. Schwachheim c. ICaunitz, 1 Martie 1757. Hurin. Doc. VII p. 18.

96 ISTORIA RuMANILOR

Constantin Mavrocordat invatase minte. De asta data se leapada de toate ideile sale reformatoare, si facând ca toti, se pune pe jafuit tara. Ele impune toate daririle si acele introduse si acele desfiintate de el. Nevoile sale banesti 11 Meuse apoi sa se desparta si de frumoasa lui biblioteca mostenita de. tatal sau dela batranul Exaporitul si adausa mult prin ostenelele lui. Constantin o amaneteaza la un negutitor englez Bar- ker, si nefiind platit la timp acesta o Ninde unui Evreu Cele- boni, ramanand astfel in mare parte pierduta. Lui Constantin Mavrocordat nu-i mai trebuia nici idei, nici invatatura, ci bani pentru a dobAndi si mantinea domnia, in cAt prin o ironie a soartei, vestitul reformator este dat afar% de Turci pentru prea marele jafuri facute de el in Muntenia 1". Searlat Ghiea, 1750-1761.De si provocase prin uneltirile sale contra fratelui sau Mateiu, care ii rapise tronul din na Aini a face O. fie stramutat in Moldova in 1753, nu izbutise a-i lua atunci locul, care fusese dat lui Constatin Racovita ; pune 'liana insa pe el in 1758, cumparându-1 cu mari sumi de bani dela Poarta. Pentru a-si plati datoriile este nevoit sà puna pe tara biruri apasatoare, pe care cauta.' sa le rascumpere, aduand si Munteniei binele facut pentru Moldova de Constantin Ma- vrocordat, anume scotand din tara pe Turcii negutitori, a caror apucaturi au fost expuse mai sus; masura folositoare, insa pa- rasita in curând dupa schimbarea domnului ce o realizase. La sfArsitul celor trei ani de domnie este mazilit. Constantin Mavroeordat a sesea tiara, 1761-1763. A- cest domn implineste cu ajutorul lui Dumnezeu si a sultanului, numarul de jumatate de duzina de domnii in scaunul Munte- niei, ceeace impreuna cu numirea lui in patru randuri in scaunul Moldovei, urea numarul domniilor sale la cifra de zece pentru ambele tari. Fotino istoricul grec, care de obiceiu apara pe Fanarioti, este nevoit sa recunoasca despre Mavrocordat ca. dând multi bani si facând datorii insamnate la Constantino- pole, el fu nevoit sä insarcineze tara cu multe feluri de dan. Pe lânga aceste avand drept capuchehai pe doi Greci din douà particle deosebite, ca'rora era dator la amândoi, si care se certau fare ei dela intaietatea platei, folosindu-se de asemenea intrigi care 'si aveau rasunetul si intre boieri, agentul lui Cons- tantin Racovita, Basa Mihalopol, aduse pe caliva din boierii nemultamiti la Constantinopole cu plangeri asupra lui Mavro..

" Fotino, II, p. 159. Vanzarea bibliotecei in Ath. Comn. Ipsilanti,(1. C. mai sus p. 42 nota 32), p. 476. Catalogul bibliotecii a lost reallat si publicat de N. Imga, in An. Ac. Rom. II, Tom. XXXVII 1914, P. 85 (9). El numArA 401 eAr0 giecesti, 153 latine, 23 franceze si 6 italiene.

ISTORIA TARILOR ROMANE 97

cordat. Poorta &and credinta boierilor jaluitori, se hotari sa scoatà pe Mavrocordat, dal% vroind sa puna mana pe avutiile lui, se prefacu a nu crede parile, si trimise pe un capigiu Cu un firman de intarire si altul de destituire. Domnul esi inaintea lui Capegi-basa si-1 primi cu mare ceremonie. Turcul venind la curtea domneasca, ceti mai intaiu firmanul de intaritura ; pe urma scoase flea veste pe acel de mazilire si dupa cetire, opri pe domn si puse mana pe toate averile lui,ducandu-1 la Cons- tantinopole dupa un an si opt luni de domnie" u. Intrigele de care vorbeste Fotino fusese urzite de dusmanul lui Mavrocordat, boierul Constantin Dudescu, care unindu-se cu Dumitrascu Ghica, fratele lui Grigore (domnul mazil din Tarigrad), vroiau sa' inlocuiasca pe Mavrocordat cu Ghica, sau macar cu Racovita. Acestia trimit lui Mihalopol pe parasii de care avea nevoie, care invinuesc pe Mavrocordat ca au adunat din tara 10.000 de pungi de bani, aratand si pe Mihaiu Canta- cuzino vistiernicul ca pe acel ce ar fi stat ajutor la despoierea Ord. Sultanul Mustafa vras'A prinda °data cu Mavrocordat si pe sfetnicii lui Greci, anume doi frati Misogli, doi frati Manu, fiii logofatului Mihalachi Manu si pe doctorul Fotaki ; iar pe Consta ntin Dudescu il face caimacam. La cercetarea randuita de sultan prin cei doi pasi din Giurgiu s'i Braila, Mihai Can- tacuzino dovedeste ca s'a luat din tara numai 7.000 de pungi si arata ce s'au fault cu banii. Cu toata aceasta indreptatire, Turcii b'anuind ca Mavrocordat ar ascunde bani, il surgunesc la insula Mililene12. Se trecuse vremile lui Consta ntin Mavrocordat ; nu mai avea el trecerea de alta data, pe cand fusese mantinut de Turci 19 ani neintrerupt in scaunele tarilor române. iel nu mai era acuma decat un competitor ordinar bun de pus si de schimbat, spre castigul banesc al dregatorilor turcesti. Constantin Raeovita a doua oaril, 1763-1764. De abia este intronat in Muntenia in luna lui Martie, si vecinicile nemultumiri ale boierilor, care erait peste putinta de impacat cutotii,incepiarasia impletiintrigilelor contra noului domn. Cantacuzinestii ce fusese Oita acuma rivalii Dudes- cului, se pun bine cu el si incep a säpa impreuna pe Constantin Racovita. Ei refuza a primi ori ce soi de boerii si se pun in o- pozitie falise contra domnului, care cauta sa castige pe alti boieri in partea sa, anume pe Radu Vacarescu si Constantin Candescu, mai sprijinindu-se Inca si pe Grecul cel foarte in- 'Folino, II, p. 160. " Genealogia Canlacuzinilor, original p. 152. Buciumul, p. 190. Cf. un raport olandez, 16 Alai 1763 N. Irga, An. Ac. Rom. 11, Tom XXXII, 1910, p. 588 (20). A. D. Xenopol. Istona R ornfinilor. Vol. IX.

98 ISTORIA ROMANILOR fluent Stavarache, care obtinuse postul de capuchehaia din ordinul chiar al sultanului. Bazat pe un asemenea sprijin, Cons- tantin Racovitg scoate un firman pentruinchiderea boierilor, Dudescu, Cantacuzinii $i chiar a propriului su frate. Raco- vi0 insg voind sg castige pe puternicii Cantacuzini si a 11- pune cu ajutorul lor pe primejdiosul Dudescu, face cunoscut acelora 0 nu i-au inchis din o urg ce ar avea in contra lor, ci numai ca sä nu-i bänuiascg ceata Dudescului. Cere dela Can- tacuzini ca ei sg subsemne o jalbg &Are el, in care sg arate cg Dudescu, ar amesteca domniile si tara. Mihai Cantacuzino nevroind insg sg se injoseasc'ä la rolul ce domnul vroia sg i-1 a- tribue, ii trimete frumosul rgspuns cä eu nu mg rog Mgrieml tale pentru mine, cgci stiu cg pururea ti-am slujit cu dreptate ; ci te rog mgrinimia ta sg o argti cgtrà Dudesti, care ca niste oameni gonind al lor interes s'au argtat improtiva voiei tale, iar nu improtiva ceiderei tale" ; cu alte cuvinte cg Dudestii se opusese nu creerilor legale ci acelorobuzive ale domnului. Racovitg, supgrat pentru asemenea lectie, pune pe Cantacu- zini In fiare ; dar curand dupg aceea el moare, dui:A unele ver- siuni dlii o nemistuire in urma unui ospgt prea imbelsugat, fiind dedat bguturei; dupg alta insg pgstratà de genealogia Cantacuzinilor, el s'ar fi otrAvit singur tocmai din pricina a- cestor greutgti politice, Mud in ferbinteala frigurilor mai multe stecle de apg de melisg". Nu avem nevoie sg argtgm cit de nepotrivitg este aceasta de pe urmg pärere, inteun timp and domnul având in mginile sale vietile tuturor, nu avea nevoie sä si-o rgpeascä pe a lui spre a scgpà din incurcgturg 13. tef an Raeovitil 1761-1765. fiul lui Constantin, urmeazg tatuluiluifiindpusIndomnieprininfluentaputer- nicului Stavarache, care adusese tot atunci in scaunul Mol- dovei pe Grigore Ghica din mare dragoman, &and locul acestuia lui Gheorghe Caragea.Stavarache ce ajunsese capuchihaia al ambelor tgri romane, tinea pe domni cu totul in a lui ascultare, avându-i pe ei ca pe vechilii lui14. Autoritatea lui cea mare o intrebuinta numai spre a despoia pe toti acei ce-i cgdea In mâng, imbogätindu-se pe sinesi pe Turcii protegiuitorii sgi. Stavarache se indatorise atre Turci a rgspunde pe langg banii cu care cumpgrase stefan domnia, si 600 de pungi cu care

" Genealogia original, p. 152-153. Buciumul, p. 140 si 155. " Enache Kogalniceanu in Lelopisefe,III, p. 263. Istoria lui Stavra- koglu poema in versuri asupia mortii lui, ne spune de asemenea ca far% a fi principe de Valabia el ocirmuia lara : n'ETerve xacirs xeXarac &rcávto'ç Tip Bkce- XtenoXorptc V& TinBscaparsnc si.)(s Tip cc60.61/TietY". E.Legrand,Re- emit de poemes hislorignes en grec vulgaire,Paris, 1877, p. 200. Ath. Comnen Ipsilanti, Tti Air2r vivo akegav, p. 398.

ISTORIA TARILOR ROMANE 99 raposatul Constantin WA' lui Stefan ramasese dator ; mai era apoi de descurcat, bine inteles tot prin plata ,i daraverea ramasa nelimpezita a banilor fncasati din Muntenia, pe timpul lui Constantin Mavrocordat, In suma de vre-o 3.000 de pungi de bani 15, toate aceste prilejuri Insemnate pentru lacomul Sta- varache, de a Intinde pe cat se va putea coarda jafului In Mun- tenia. El chiama deci Indata fa Constantinopole pe boietii In- chisi de tatal lui Stefan, ¡rival cu noul domn. Mihai Can- tacuzino, este chiar restituit in dregatoria lui de mare vistiernic cu conditie sa se sileascä a scoate din tara 7.000 de pungi. Mihai luând Intelegere cu ceilalti boieri, fagaduieste ca va scoate In anul dIntai 7.000 de pungi macar de va fi cam greu, dar se va sili sí iasa acea suing fail a se sparge tara". El izbuteste Inteadevar a scoate fnainte Inca' de ase fmplinl anul 7.000 de pungi, ceeace vazand Stavarache icu Grecii lui, cer numai cleat dela Stefan Racovit.4 sa mai impuna o nouti dare, un fumarit In valoarea uriase de 1.000 de pungi. Boierii se Impotrivescdar Stavarache scoate Indatä un firman si 18 dintre capeteniile lor sunt aruncate In inchisoare ". Pentru a-i infricosa chiar, Stavarache porunceste domnului sa' ucida pe doi din ei, unul Stefanache Grec si el de neam, si pe un Roman Iordache Brtjascu, om bun fara de nici oinsá, numai spre a fi de groaz'a ispravnicilor fnsarcinati cu strangerea darilor, fiind si el unul din ei" 17. Darea cea nouà grisind poporul stors prin sumelo mate de mai fnainte cu dibäcie de la el de Mihai vistiernicul, nu poate fi fmplinita Se pun atunci In lucrare mijloacele draconice Intretuintate in asemene fm- prejuraribataile, inchisorilesicele mai neomenoase schingiuiri. Poporul bucurestean se revolt:ai domnul repczind a- supra-i garda sa de Arnauti, sangele este varsat, lucru de care spalmântandu-se tara, o multime de boieri si de Omni Inccp a emigra. Dusmanii lui Stavarache, i numarul lor nu era mic, se folosesc de acest zurbalic" spre a Inegri peautorul lui Inaintea sultanului. Stavarache* anume, spre a puteà domni neImpartit, se folosise de favoarealui facând sa sesurguneasca pe mai multi concurenti la omnipotent4, Intre altii pe unul Seanavi, Grec fa- volit al sultanei Zeinab sotia lui Musunoglu Mohamet pap. Tocmai acest dusman al lui Stavarache ajunge mare vizir, in momentul cand lucrurile din Muntenia luase o Intorsatura

" IatA cum scrie St. Racovip c. boieril sAi In 2 Martie 1764 (Genea logia Canlacuzinilor, Buciamul, p. 155). Se vede din caastile cá au ramas lui Mavrocmdat 1000 de pungi si din acestai se presupune ;i cele pana la 3.000 §i CS negresit acestea s'au strAns de la sAracil s'au ImpAi tit lntre bMeri si Ma- vrocordat, si de aceia le pi ctind". " Ath. C.Ipsilantl, p. 401. Genealogia, original, p. 153, Buciumul, p. 155. Ipsilantl, p. 399.

100 ISTOBIA BOMANILOR a-tat de turburata. Denuntat Portei de pa§ii de la Dunare ca jafurilelui ar fi provocat pustierea Munteniei sultanul, ademenit prin perspectiva confiscarei insemnatelor averi ale lui Stavarache, da ordin ca el sa fie gâtuit, ceeace se executä numai decat. Astfel peri acest Stavarache, una din lipitorile cele mai hemesite ce au sängerat vre-o data tarile române 18 Disgratia lui Stavarache aduse§i pe aceea a protegiuitului sail *tefan Racovitä, care fil Inlocuit cu Scarlat Ghica. El se incercasein zadar a-§i rascumpara pacatele §i a face sa fie cerut de tara spre mentinere ca domn dupa moartea lui Sta- varache, and un hrisov In 30 Iunie 1764 prin care ordona o- prirea casatoriilor tare Greci §i. pamânteni, acea a Grecilor de a cumparà imobile, precum §i impiedicarea lor de a ocupa dregatorii, toate acestea numai prefacatorii19. Searlat Ghiea 1765-1766. Despre el se spune ea ar fi luat domnia cu mai putinä cheltuialä, ceea ce se explica din turburarile iscate in Muntenia §i pe care Turcii vroiau sä. le po- toleasca. Lucru mai extraordinar Inca este ca Scarlat Ghica apuca sa moat% In scaunul sau, ceeace iara i§i gase§te explicarea In imprejurarea ca fiind batran ajunsese odata cu numirea luila capatul zilelorsale 20 Alexandru Ghiea, 1766-1768, fiul lui Scarlat, se compromite curand dupa urcarea lui In scaun lasând pe arhimandritul de Arge§ sa recruteze impreunä cu un locotenent colonel rus, oameni de oaste pentru Rusia, care fapt dat In cuno§tinta Poqii prin hanul tätaresc Ii aduce mazilirea" 21 Grigore Alexandru Ghica, 1768-1769, fiul decapitatului dragomanAlexandraGhica,mai fusese domn in Moldova tare 1764-1767 §i stätea acuma de un an mazil la Tarigrad ; fu numit domn tocmai In momentul cand razboiul se aprindea

l" Istoria lui Stavarache se stabileste pe deplin din cele trei izvoare citate de noi, notitele culEse din izvoare grecesti de Atanasie Comnen Ipsilanti, Ge- nealogia Cantacuzinilor, §i poema asupra mortei lui, precum si din mai multe rapoarte. Asupra pedepsirii lui vezi buracoarà Antonio Ruggini c. dogele 2 Sept. 1765 Hutm. Doc. IX, 2 p. 65 si un report olandez 2 Sept. 1765, N. Iorga. Doc. Calimachi ,I, p. 22. Un alt raport olandez 1 Oct. 1765 ibidem p. 25 spune ca atunci cAnd s'au clardmat casele lui Stavatache, Sultanul porunci ca tavanul si alte podoabe SS iie mate si pAstrate cu Ingrijire ca lucluri de mare pret". il Hrisovul publicat de I. Bianu In Revista mud, III, p. 302. 20Fotino, 1st. Daciei, II, p. 162. Alexandru Ghica este randuit In locul tatAlui sAu pe la sfarsitul lui 1766 Vezi un raport din 3 Ianuarie 1767, In Hurm. Doc. Suplement, I, p. 741. I, Hammer III, p. 589. Comp. Zinkeisen, V, p. 923. Grigore Ghica fu numit In Octomvrie 1768. Vezi Enache KogAlniceanu, Lelopisefe, III, p. 271, concordant ea un raport francez din 2 Noemvrie 1768, Hurm. Doc. Supl. I, p. 768.

ISTOEIA TAIRILOR 110.1111NE 101 intre Ru§i §i Turci. Alegerea Portei fusese nu se poate mai rea, intrucat acest domn era precum fusese §i tatal sau partizan al Ru§ilor, pentru care se §i lasa a fi prins de Ru§i §i dus la Pe- tersburg, unde vom vedea ca este tratat nu ca un prins de rasboiu ci ca un prieten 22 Turcii care stapâneau Inca banatul Craiovei, proclama se domn pe unul Manoil Ruset, care luand un corp de armata spre a intra in Bucure§ti, este batut de Ru§i §i fuge peste Dunare23. Muntenia incape de acolo inainte ca §i Moldova, sub ocarmuire ruseasca care tine Ora dupa incheierea pacei de la Kuciuk-Kainargi.

2. ISTORLI MOLDOVEI PELA CONSTANTIN RACOVITA PANA LA OCUPATIA RUSASCA Constantin Raeovita, 1749-1753. Fiul lui Miltai cheltuise multi bani pentru a c5p5ta domnia, §i venind in tara insotit de Grecii care-1 sustinuse, Iordache Stavarache, doi frati Genetul, Iordache Enutul §i altii, se pune pe scos bani, impunand vacarit de 2 lei 12 parale de vita, pe vara cunita de cate 1 leu 30 de parale, neuitand nici sferturile lui Constantin Ma- vrocordat, le scoate §i pe aceste indoit 24. Boierii nemultumiti mai ales pentru vacarit, de care se deprinsese a fi scutiti dela domnia lui Mavrocordat, pribegesc din tara in numar de mai bine de o sun.", pretinzand pentru a se intoarce, indepartarea celor doi sfetnici greci, Stavarache §i Enutul. Daca ar fi sa ne Itfam dupa cronicari, am putea crede &A protestarea boierimei se indreptase in contra elementului grecesc. Enache Kogalniceanu spune CA. in domnia acesta fiind ca Grecii se apucase de mare infruntare boierilor §i pamante- nilor cercand lucruri trecute vechi dela alti domni, ca s'A nu se faca obiceiu in tara, au inceput boierii a se pune la cale zicand : trebue ca Grecii sa-i gonim de aici, caci nu au end bun nici asupra noastra nici asupra s5racilor, §i vor sa ne desbrace filra de voia noastra" 25 Cronicarul amesteca aice faptele cu dorintele inimei lui. In realitate nu avem a face cu o roco§ire a boierilor contra elementului strain, ci eu o simpla nemultumire cu mini§trii principelui, dupa cum se vede din imprejurarea c5 intre boierii pribegi intalnim §i pe un Grec, Balasache iar Grecii raman in tara §i. dupa alungarea celor doi mini§tri urgisiti, afland in Moldova §i dupa aceea pe Lascarache Enu-

22 Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 173-175. " Fotino, p. 164 Comp. Dionisie Eclesiaihul in Papiu, Tesaur de rno- numente, II, p. 164. 14 En. KogAlniceanu, Letopisefe,III, p. 226. 22 Ibidem, p. 228.

102 ISTORIA ROMANILOR tul comisul fratele chiar al izgonitului Iordache. KoggIniceanu insusi revine mai jos asupra rostirei prea generale, scrise in aldura condeiului, ad5ugind cg s'ar fi dus in rigrad o ja- lobg pentru Greci, ce sunt sp5rg5tori acestor doug Opozitia contra Grecilor nu se mai putca arta. Ea se retrage din domeniul vietei reale in acel al teorici, ma i ggsin- du-si reprezentantii numai In cronicari. In lumea practicA Grecii erau stäpâni, si familia Racovitestilor, romäng prin oTiginca ei, era una din cele mai plecate cgtrg neamul sti gin. Sub cumplitg ap5sare a elementului grecesc se desfilcuse opozitia na- tionalä si se prefgcuse in una personal, in contra cufärnia sau cut5ruia Grec. Se repeta In embele t5ri romane fenomenul PC care l'am intalnit odatg In Muntenia, când sub amestecul tot niai rostit al Turcilor In domniile ei, se desorganizase si se str5mutase partidele,altgdatà ant deputerniceale B5sgr5bestilor §i Drkulestilor. Poporul românesc erg obosit de luptä ; lasa s5-i calce pe cap ori cine vroia s'o facà, si protestarea lui, chiar cea In contra persoanclor urgisite, nu mai MA forma energicàa räscoalei,ci acea mult mai bländil a pribegici. Maid Ghica, 1753-1756, schimbate domnia cu Cons- tantin Racovit5, care trecuse inMuntenia 27.Si Ghica era Inconjurat de Greci, precum Iacovache Rizu spatar, Mihelopol care-i procurase tronul, hatman, Alexandru Dracu Sutu Neculai Dracu Sutu postelnici 28. Ghica adusese pe toll acesti Greci cu el din Muntenia ; dar pentru a nu nemultumi pe boierii moldoveni cu adgugirea acestor concurenti la despoierea poporului, Matei Ghica fAcu tuturor boierilor venituri ilefi Indcstulei ridic5turii alte daruri ce erau pe ascuns, ca sg rg- man6 boierii multumiti de domn si de Greci i sg astupe hula ce luase in Tara Româneaseg" 29 Darurile ascunse nu pot fi altg

" Ibidem, p. 232. " lata ce allAm In un report al lui Desalleurs ambasadolul Frantei In Constantinopole eatrA aincoile strAine asupla modului cum se Ricu aceastA schimbare de scaune I Cet échange, désavanlageux pour Ghica s'cst lait pour deux principaux motifs :le premier, dominant chez les Trues, est 'Intel ét, la Porte tirant une grosse somme de celui qu'elle veut bien, par grAce, conserver encore quelque temps Constantin Maui °col dato,A quij'ai donne asile, auioit pu tirer Ln mcilleur par ti des citconstances s'il cut voulu samilier toutcs les sommes que le Ministere et le Serail prétendait exiger de lui. Mais il n'a pas jugé Apropos de hasarde de si glandes sommes dans un temps de revolution appal ente et pour ne pas ruiner les amis qui les lui olfraientétant in- certain de la restitution qui devait provenir d'une province epuisée". CAnd eetesti asemene lucruri Iti pare Intr'adevAr cA e vorba de realizaren une alaceri bAnesti si nu de domnia une Ari. " Sutesti care purtau si familia romAnA Dracu, erau case dupil at se vede RomAni macedoneni grecizali. " En. KogAlniceanu, Letopisefe, III, p. 235.

ISTORIA TARILOR ROMANE 103 teva de cat Inapoierea pe sub mAnd a ddrilor implinite de la ei aldturea cu tdranii. Cu acest sistem se indruma cu incetul scutirea totald de däri a nobililor si aruncarea tuturor greutd- tilor statului numai pe contributiile directe, implinite exclusiv de la clasa tdrdneasc5. Tot spre a atrage clasa boiereascd, domnul o ducea Inteo petrecere. De multe ori poroncea cdmdra- sului Petrache de fdcea masd boierilor pdmAnteni, la cdmard In divanul ce! mare ;si dupd masd mergea vornicul doamnei cu catastif ce avea pecetluit ea pecetea gospod, In mAna lui, la cate-va jupänese mari de le poftea ca s'd vie la curte, ard- tAnd cd este poroncd gospod, si aducea Evreice si jucau cu toatele la curte, si domnul si doamna fdceau privald. Domnul 10 mai Meuse si locuri de desfätare In incunjurimile Iasilor ; asa zidi In piatrd schitul mai inainte de lernn a lui Tdritd, si la Co- pou repard un foisor ridicat Incá de tang sdu, mergAnd adese ori In primblare In aceste cloud locuri, si mese mari fdcAnd boierilor". Tcate aceste petreceri inEd custau bani pe tall, pe care bani nu evo3bd iipldteanorodul sri benchetuiau domnul si boierii. De aceea si Matei Ghica fu nevoit s'Ascoatd grele d'Ari, mai ales vdcdrituri mari si vara si iarna. Pe cand trig domnul petrecea mai bine, la Constanti- nopole se intampld o schimbare care trebuia sd-i adua mazilia. Anume sultanul Mohamed murind veni in locul lui sultanul Osman si cu toatd särbarea strillucitd in onoarea inco- rondrei noului padisah, ordonatd a se face de Matei Ghica In Iasi si In toate orasele Moldovei, venind la marele vizirat Mustafa pap, proteguitorul lui Constantin Mavrocordat, care petrecea ca mazil la Constantinopole, elii procurd scaunul Munteniei, strämutand pe Constantin Racovitd de aice, care nu se impäch cu boierii munteni, iardsi In Moldova, iar Matei Ghica apucd drumul maziliei. Constantin Raeovitd a doua °ark 1756 1757. Pe timpul lui Racovitd se joacd o comedie precum se mai jucase si era sd se mai joace In Wile romane, anume dupd ce domnul scoate un zdravän vdcä'rit In cloud rAnduri, de yard si de iarnd, fägdclueste cd dupd acel din urmd, va lega aceastd dare cu Wes- tern ca sd nu s'd mai scoatä In veci. Dup'd ce domnul care se umpluse de bani, hotdreste aceasta In divanul sdit, el trimite la Tarigrad la patriarhie, unde pentru Cate-va pungi date celui maiInaltreprezentant al bisericeirdsdritene, scoate dela acesta un bldstdm isc'dlit de toti membrii marelui sinod, care primira fie-care un bacsis pentru punerea isc litu-ei. Primind domnul cartea de blestem, trimite la toate tinuturile, sa villa cate 7 locuitori din mazili si din ruptasi si adunand la sfanta liturghie tot norodul din Iasi, Impreuna ca cei delegati, pune pe mitropolitul sd sdvArseascd slujba, iar and esise cu sfintele

104 ISTORIA ROMANILOR

daruri au stätut toti catislujeä laleturghie cusfintele daruri in cap§i manä, scotand acel testament mitropolitul Iacov, afurisind de patru ori a patru patriarhi a Tarigradului Alexandriei,Antiohiei §iIerusalimului,strigand norodul la fie-care cuvant amin ICare nu putem aräta, urmeazä cronicarul, ce huet era in biseridi de strigarea norodului, arätând In läuntru ori cine ar numi, ori cine ar indruma, ori bani ar lua din atare dare, ori la slujba ar merge, afurisit sä fie in veci. Fierul §i pietrele ssä putrezeascä iar trupul lui sä rämânä in veci l" 3° Iatä cu ce mijloace cäutau acele timpuri sä asigure drepturile oamenilor Cu rugä'ciuni §i fä'gkluinti infärite cu bläs- famuri. Credeau c6 cu cat mai mare va fi sfânta gäl6gie cu a- tata mai temeinic vor fi intärite rägaduintele domne§ti. Dar o fägäduintä ori cat ar fi ea de inconjuratä de garantii, tot rä- mane o indatorire numai voluntarà §i nu pe bunä vointa °car- muitorilor se pot intemeiä drepturile ocarmuitilor. De aceea vom §i vedea cum aceastä fägAduint5 atat de solemnä in apa- rentä, este ruptà de cel intai urma§ al domnului ce o fäcuse. Searlat Gillen, 1757-1758. Anume Scarlat Ghica vine In scaunul Moldovei, inconjurat de un nämol de Greci, cu care impäneaz6 mai ales tinuturile de unde se adunau banii in vistieria domneascA. Pentru a se pläti de datoriile contractate pentru cApiitarea domniei, el pune däjdii mari, sferturi pe toate lunile, cele mai de multe ori indoite. Dar neajungand a umplea nevoile Cu asemene mijloc, vrea sä recurga la väcärit. Il gäse§te insà legat cu stra§nica afurisenie sävAr§it5 sub predecesorul su. Domnul atunci §i cu Grecii lui se pun pe langä. mitropolitul Iacov cu vorbe dulci, cu ademeniri, ca s5-1 aducA a deslega darea cea mult doritä §i Grecilor dragä foarte". Mitropolitul insä refuz6 §i lucru intriadevär extraordinar pentru acele timpuri, pune chiar carja pe masa, lepä'dându-§i puterea, numai spre a nu fi silit sä-§i calce con§tiinta. Aceastä' faptä care ne-ar pärea fireascä in vremile noastre, era pentru acel timmp de coruptie §i degr5dare ceva deft' din cale, dovadà cat au prop5§it om nirea in deob§te §i popo.rul nostru indeosebi in rästimpul de ceva peste o sun' de ani ce ne desparte de acele timpuri. Neizbutind a face pe mitropolit sà-§i lepede jurAmantul, recurge la un mijloc mult mai indemänatec ;pläte§te cu cate-va pungi de bani un firman dela impärätie, cu care dobande§te invoirea de a impune väcäritul §i'l scoate late° sumä mult mai mare de cum fusese scos panä atunci 31.Inainte insä de a pune firmanul in aplicareeleste strämutat in Muntenia,

'° En. Kogalniceanu, Letopisefe, III, p. 238. 'loan Canta, In Lelopisele, III, p. 183.

LSTORIA TARILOR ROMANE 105 punându-se in locul lui in tara Moldovei o figurà noud, loan Calimah, care fit inditat la acest rang din dragomanatulce! mare. Constantin Mavrocordatpldteste cheltuialaacestor stràmut6ri, perzAnd tronul Munteniei. Prin concurenta pentru domniile române, familiile fanariote furà aduse in o dusmànie din cele mai ascutite unele asupra altora,i cu ckt se inmulteau numdrul acelora ce luau parte la acea concurent6, cu atAta se infdria mai mult ura ce le desbina32. Chiar fratii se dusmdneau intre ei. Asa la moartea lui Grigore Ghica in Muntenia 1752, punând fiul sdu al doilea Matei mâna pe tron, cel mai mare Scarlat, sprijinit pe o partid A de boieri, provoacd' in Muntenia o miscare in contra lui, pe care pentru a o stampdra Turcii strAmutä pe Matei Ghica in Moldova, pu- 'And in locul lui in Muntenia pe Constantin Racovità, pentru a nu da tronul acelui ce provocase nemultumirile33. Grigore Ghica, inainte de a muri se gandise a procura fiului su celui de al doilea dragomanatul Portei otomane, din care de obicei se recrutau domniile române. Acest post erà ocupat pe atunci de loan Calimahi vânat de un alt competitor, Grigoras Ghica fiul decapitatului dragoman Alexandru Ghicai nepotul domnului Munteniei. De odatAi cand se astepta mai putin, loan Calimah este aruncat in inchisoare,i condamnat imediat dup5 aceea la tdierea capului, de care pericol scApd numai cu mare greutate prin s druinta cator-va proteguitori. Ce se intâmplase ? Grigore Vodd uneltise peirea lui la marele vizir, de fusese cel mai intim prieten, complicAndu-1 inteo revoltd a insulei Cipru, dar inteadevdr cumpArând moartea lui cu 50.000 de lei dati vizirului de agentul sdu Iacovachi Rizu 34. Coruptia desprinsese toate legdturile ;nici inrudire, nici prietenie nu mai gdsiau iertare inaintea ei. Constiinta, o marfd ca toate celalalteSi cand in un asa vârtej erau prinse elementele domnitoare, se poate gAndi cineva in ce hal trebuia sd fie acele supuse 32 Asa judeca sr Schwachhenn residentul german la Poartö in raportul sdu din 1 Martie 1757 card ministrul, Kaunitz Hurm. Dc. VII, p. 18: die griechischen Hauser welche vermöglich sind oder Anschen besitzen, liegen unausgesetz hier bey der Porte gegen einandei zu Felde, und wenden alle Kiliften und Kunstgrilfe an, um die Fil..stenthiirrier Wallachey und Moldau einem aus ihrem Haufen zu Wege zu bringen". " Raportul lui Penkler din 16 Noemvrie 1752. Hurm. Frg. V, p. 178: "als Er (Mathaeus Ghical ohnehin noch nicht so fest aul einem Fiirstensthrt- le sasz, den ihm sein illterer BinderScallat Ghica, gestutzt auf eine staike Bojarenpartei im Lande, mit Hartniikigkeit streitig machte". Comp. p. 180. " Rapoartele lui Penkler din 4 Ianuarie 1749 si 22 Iunie 1751,ibidem, V, p. 172-174. Comp. un altul al lui Dessalleurs c. marchizul de Puyseulx din 21 April 1751. Hurm. Doc. Suplement, I, p. 602: Le grand vizir n'aimait pas cet interprète. Son aversion a été fomentée par 50.000 &us qui lui ont été donnés sous main par le prince de Valachie, pour faire avoir ce poste à son fils. Le nouvel interprète n'a que 27 ans, est tout neuf en affaires et le sera longtemps".

106 ISTORIA ROMANILOR

loan Calimah, 17511-1761.Acesta era de origine roman, fecior lui Toader Calm5§ul, care era din mazilii de jos, din nutul Orheiului. Tatàl su Il trimise in §coala la Liov., unde vata latine§tei le§e§te. Neculai Mavrocordat Il trimese in slujba fratelui sau dragomanul Ioan Mavrocordat, unde deprinse turce§te,italiene§te,frantuze§tei elinqte. Dupa ce Ioan Ma- vrocordat ajunge domn in Muntenia, Ca Hindi Oirâne pe langil terzimanul Grigore Ghica,11 ani. Cand Grigore Ghica veni domn in Moldova vine cu el impreuna §i loan Calmapl, unde prime§te deosebite boierii,panä mai la urma este rânduit acolo unde putea face slujbe mai mari, capuchehaia laConsianiinopole, unde stateä in stranse legaturi cu terzimanul Alexandru Ghica, fratele domnului. In timpul luptei dintre Ru§i i Austriaci cu Turcii, Alexandru Ghica plecand ca plenipotentiarlacongresul dela Nimirov, Ioan Calma§ul ramase ca loctiitor de dragoman al Portei §i'§i fäcu un bun nume in aceasta importantä dregatorie. Putin timp dupa aceasta,Alexandru Ghica fiind ucis de Turci pentru prepus de tradare (1741), loan Calma§uli iea locul lui In dragomanatul cel mare, in care sta mai multi ani 35. In acest lung rastimp de aproape 30 de ani cat statuse Calma§ul in Con- stantinopole el, dei stramutat in o incunjurime greceasca pä's- trase firea lui de roman, cum o dovede§te corespondenta cu familia lui ramasa in Moldova. Totu§i daca minteai graiul lui ramasese romana, prin caracteri apucaturi sfanariotizase cu desä.'var§ire 36. El i'§i schimba §i numele sàu in cel apropiat gre- ccsc de Calimah §i pe un frate al sru pe care'l luase cu sine, grecit§i el, ajunse puna mitropolit in Tesaionic. El se incunjura cu Greci, luand de postelnic din Constan- tinopole pe Manolache Cefot, iardreptcapuchihaele läsand pe cunoscutii in asemenca treaba §i de la alti domni, Stavarache

" Carla, in Lelopisefe, II, p. 184. Nu 10 cum spune cronicarul, cad in 1755 el fuscse destituit, si a stal probabil Indepaitat dela ataceri pana cc au obtinut favoarca domnici. Aceasta origine romaneascit a lui Calimah este adevcritil si de un raport a lui Pcnkler, din Sept. 1841, litum. Fry. V, p. 108, care spune : Iohanes Kallimaki, ein geborner Pollak, wie er ivenigslens selbsl vorgab, wurde neuer Ploitendolmetsch. Da er ein Ausliinder war und als solcher ein wichtiges Amt erlangte, ant welches scit langerer zcit blos die altesten und angesehendesten Familicn der Haupstatdt (Phanarioten), dieAnwartschatt gcltend gemacht batten, so sah er sichiclfachen Verfolgtaigen t.nd Anieindungcn von Seiten dieser Leute ausgesetzt, und er konnte sich lediglkh durch die Gunst behaupten, dcren er sich beim Reiss Elendi erfreute". Faptul ca loan Calmasul se dd drept Polon si nu drept Roman nu trebue sit ne mire. Pe arm& nu eia o mare cinste de a fi Roman. si fiind ea el studiase In Polonia putea sa se dee ca apartinand acclui neam. mai hire vitzut de cat Valathii. Si C. Daportes In Calalogul islo- ric al Romeilor, Erbiceanu, Cron. greci p. 191, spun cil Calimah era cuil...inar din Moldova. Vezi A. D. Xenopol. Isloria si Genealogia Casei Ccuimachi, 1897 si N. Iorga, studiul asupra familici Calimachl in vol. I al Documenleie familiei Ca- limachi,1909.

ISTORIA TARILOR ROMANE 107

0 Stefanache. Cand fit la darea vistieriei, nici un boer nu vroi s'o primeascg, caci tara fiind pradata de Tgtari cu cate-va zile Inainte de sosirea domnului, era In depling bejgnire, 0 nevoile de bani fiind grabnice, se temea fiecare boier a lua pe raspun- derea lui o tara sparta prin bejgnire". Stavarache auzind de aceste greutati, vine el singur In Moldova pre carele cu mare cinste l'au primit domnul, 0 luand toate trebile pe mainile lui pot sä zic cg erà al doilea domn" 38. Dupa Intelegerea avuta cu Calimah, se cherna lavistierie medelnicerul Constantin Ko- galniceanu, boier din treapta mai de jos, care Insa spusese ca dacii s'ar da lui vistieria ar face s'g iasä. bani. Dupa ce'! puse In acea dregatorie Ii spuse : acuma sg te vad Arhonda" 1 Si inteadevar ca 0 avù ce videa 1 Stransoare mai cumplità de bani nu se facea nici de Turci; batai 0 schingiuiri pentru dari; tipe- petele se Inaltau de la un capät la altul al Wei ca un mare glas al poporului intreg, torturat 0 cgznit de neomenqii stranga- tori. Dar Kogglniceanu 10 tine cuvantul, 0 ca prin minune banii izvoriaudin tara 0 curgeau In vistierie.Stavarache aju- tase Insg mult lui Kogalniceanu, invatandu-1 sg puna dari pe boieri 0 pe manastiri, 0 pe jupanese, cai de menzil, pogonarit 0 altele. Mai multi boieri Incepura" a murmurisi" contra acestor grele impozite.Stavarache Insa scoase dela Poartg un firman pentru surgunirea lor 0 dupa ce'l dobandl In mainile sale, In- pia pe boieri ca ar vroi s.-i trimita la hanul Tatarilor, spre a lua de la el despagubire pentru prada cornisa In Moldova, 0. a§a ajungand ei la Iona§eni, furä pu0 In fiare 0 surguniti. Au- zind Insa celalti boieri din Ia0, despre capcana In care cgzuse tovara0i lor, adung un mare numgr de popor de iarmarocul Mie- zului-Paretilor(jumatatea Pareasimelor sau postului mare), 0 porne§te acea multime asupra curtei domne0i ca sii vada pe cine are tara domn, pe Calimah sau pe Stavarache? Si por- nindu-se cate-va mii de taranime, au mers la Poarta curtii de au statut, iar o sama s'au suit In clopotnita Trei-sfeiitelor, §1 au Inceput a trage clopotul cel mare. Atunci auzind cei din iar- maroc s'au pornit toti call mai ramasese, din care o sama au mers la mitropolie de au luat pe mitropolit, zicand sa marga la domn despre partea terei, sa spuna ca cer sa le dee pe Sta- varache, iar de nu-1 va da, nu va ramanea nici unul In viata. Atunci Stavarache au pus de au Incuiet portile, punand 0 ca-

1, Asupra prAdArei Moldovci de Tamil Nogal, vezl mal multe rapoarte ale lui de Vergennes din 1758. Hum]. Doc. Sulement, I,p. 711 : La Mol- davie s'est principalement, ressentie de leurs excès et de leur barbaric : on evalue ir plus de 15.000 le nombre des esclaves qu'ils y ont fait, sans parler d'une quantité de vieillards et d'infirmes qu'ils ont impitoyablement massacrés". Cf. p. 712. " En. KogMniceanu In Lelopiseje, III, p. 244.

108 ISTORIA ROMANILOR teva care de lemne de din lguntru, oränduindi toti Seimenii §i Arngutii, aducândi toti be§lii, ca sà ting portile. Dar pros- timea. striga : sà ne dati pe Stavarache, §1 punând cu totii spatele in poarta cea mare, au doborät'o jos, §i intränd norodul in Iguntru au inceput a návgli" 39. lato.' o r'äscoalg In toará puterea cuvântului. Dar ce vroia ea? Nu pe Greci, ci pe Stavarache. Iarg§i deci o mi§care, nu cu caracter national, ci cu porniri personale contra unui Grec rgu vgzut. Stavarache insg care ar fi pg-tit' o rgu daca ar fi incgput pe mäinile multimei infuriete, scgpg travestit pe o poartà de din dos,i fugi la Constantinopole, de unde prin un firman trimis lui Calimah, i§i adung toatg avutiai banii cei imprg§tiati §i pfädati de norod. Nevoile tgrei cereau insä numai de cat scoaterea vacg- ritului,i se incepurg din nou stgruinti pe Ingg mitropolitul Iacov spre a-1 face s'A deslege blgstgmul legat pe timpul lui Cons- tantin Racovitä. Dornnul puse atunci pe länggmitropolit pe boierul Vasile Ganea, ca sg determine pe capul bisericei a se retrage din arhipgstoria Moldov'ei. Domnul avea cu atät mai mult interes a provoca demisia mitropolitului cu cAt adusese pe fratele s'Al, fostul mitropolit Gavril al Tesalonicului, pe care II pusese sg se retragg din acel scaun vi-1 adusese in Moldova, farg indoia/ä in scopul de a-i procura pe acela al acestei tgri. Dupg multg. silintg Vasile Ganeai cu boierii Greci izbutirg a determina pe mitropolitul Iacov da demisia. El lepgdg Caria, rostind frumoasele cuvinteiatà ca m'am lepgdat de mitropoliei de cinste §.1 de -toa-te ale acestei lumi, numai focul jurg- mântului sg nu-1 ieu in capi in suflet" 40 Scaunul mitropolitan fiind ocupat de Gavril, treaba vä- ciiritului se murase foarte. Se scoase anume pentru cate-va pungi de bani anume mult mai eftin decht un firman Invoirea patriarhului de a deslega blestemul, pe care am vgzut cg tot patriarhul 11 legase pentru alte pungi; dar fiind cà unii boieri tot se temeau, cai mitropolitul Iacov, sg nu ice blestcm In capul lor, apoi con§tiintele lor furg impgcate, schimbändu-se darea vgcgritului in o alta §i mai grea, insä care nu erà pusä pe vite, anume o dare pe ogeaguri sau fumurifumgritul de trei

" Ibidem, p. 246. Insemnhrile lui Ionita Cuza pe un catastif al lui spune eh In 7267 (1759) Martie 18 s'au sculat toti boierii impreuna cu toath rara cu zurbd asupra lui lordache Stavarache Spätarul, de l'au gonit din Moldova, fiind foarte om rhu 51 fhcea ce-i erh voia in zilele acestui domn (Calimah) 5"1 a schpat noaptea cu port turcesc 5i a fugit ca vai de el la Tarigrad". Convorbizi Lite- rare XXXVIII, 1904, p. 757. 4° Ibidem p. 251. Koghlniceanu spune inch ch. s'ar fizis ch Mitropolitul ar fi luat 30 de pungi pentru a fac.e paretis (a-5i da dimisia). In un asemenea timp totul era cu putinp.

ISTORIA TARILOR ROMANE 10$ marl adic5 de 11 lei, de 5 lei §i de 3 lei; impusä asupra tuturor locuitorilor fArä a se excepta boierii nici mânAstirile. Pe timpul lui Calimah se stabilise direct intre Moldova §i Prusia daraveri comerciale, care existase in toate timpurile prin mijlocireaPoloniei, prin exportul vitelor principatului cAtre Brandeburg. Aceste leg5turi eraii o urmare a slujbelor politice aduse de principii Moldovei §i mai ales de Ghica In stabilirea relatiunilor prietene§ti intre Poart'äiPrusia. Anume Austria obicinuind destul de des a inchide granitile cu §i /*MI temei, pentru a se apärà de cium5, comertul Moldovei erà impiedicat de monarhia vecing in drumul s'äu mai departe care tara lui Frideric al II-lea, care venia s'ä caute in Moldova cai pentru cavaleria u§oarri §i mai ales oi§iboi pentru aprovizionarea armatelor. Austria criuta a impiedica acest comert care int5ria puterile de impotrivire a rivalei sale, §i confisc5 in mai multe rânduri turme de vite trimise din Moldova c5tre du§mana ei. Piincipele Ioan Calimah protesteaz5 in zadar in contra acestei aplic5ri a dreptului räsboiului,i autorit5tile austriace, de §i fi räspund intr'o formil in destul de curtenitoare, refuz5 a lua In sam5 protestele sale. Este de observat c5 r5spunsul la protestul lui Calimah, nu este semnat de ministril Kaunitz ci de comandantul mArgina§ din Transilvania, feldmare§alul comitele Montoya de Cordova. AtAt de departe se ajunsese cu principii dunäreni, alt5 data' a-rat de cultivati §i de c5utati, ea' un ministru austriac credea cA'§i mic§oreazA vaza, dac5 ar fi intrat cu ei in schimb direct de corespondentà" 41 Grigore Calimah, 1761-1764. loan Calimah fiind oni inaintat in vrAst5, cedeaz5 tronul fiului &Au Grigore, care este confirmat de Poartä in locul lui Ioan in 1761, Grigore Calimah domne§te inconjurat de Greci care conduc tara dup5 placul lor, domnul fiind cu totul neexperimentat §i necunosc5tor de tar5, fiind n5scut §i crescut in Constantinopole. El se c5s5tolise luAndu-§i de sotie pe fica lui Grigore Alexandru Ghica fiul dragomanului decapitat, §1 ea tot din Constantinopole, in c5t §i domnia acestei odrasle române§ti inoatà in plinele ape ale Fa- nariotilor. Constantin Racovit5 dorind sà rästoarne pe Calimah iea In slujba sa pe François Linchou pe care l'am intalnit §i mai sus amestecat in daraverile politice §i care sub chipul unui ne- gutätor se purta prin -raffle române. Linchou scrie cator-va boieri cunoscuti de ai lui din Moldova cArora le spune ca sA riis- coale poporul contra lui Calimah,§isä trimitä o deputatie la imp5.'ratul spre a cere depunerea lui. Mai grav6 ins5 fù impre-

Mum. Frg. V, p. 211. Vezi scrisomea lui Montoya din 1760 In Hurrn Doc. VII, p. 122. Asupra chestiunei comerciale, vez! Frg. lbidem.

110 L9TORIA IlOMANILOTt jurarea c Linchou dgdea aceste povete ca emanand din ordinul personal dat lui de marele vizir, pe care cu toate aceste nici nu-1 vgzuse. El scrisese atare cuvinte nebune, dupg cat se pare indemnat de Racovitg, pe care cu toate aceste nu vroi sg-1 a- rnestece in nenorocirea lui. Scrisoarea lui fiind anume prinsg de Turci, el este aruncat in inchisoare,i cu toate stgruintele ambasadorului francez, indatà dupg aceea executat, iar Raco- vità este surgunit in insula Lemnos, Calimah pierde tronul sä- pat fiind de Grigore Ghica 42 Grigore Alexandra Ghica, 1764-1767. El era terziman la Poartgifiul decapitatului terziman Alexandru Ghica. Ur- meazg in tron lui Grigore Calimah. Acest Grigore Ghica nuse prin bani nu numai iertarea pg.catului mo§tenit de la tatgl sgu care se incercase sá trAdeze impgrgtia, dar înci functia in care acela se compromisese prin unellirile sale cu Ru0i, 0 in care vom vedeai pe fiul, cu tot cumplitul exemplu al tatglui apucand aceea0 cale ;cilci pe cand omonimul sgu, celälalt Gri- gore Ghica mort in 1752, era dupg cum am vgzut du§man al Ru01or 0 al Austriacilor, sprijinind atat ca dragoman &Iti ca domn politica francezä, svedefài prusiang, acesialalt, de 0 urmeazg inainte a du§mgni pe Austria,se pleacg cai tatgl säu &Are Rusia 43. Relele sale ganduri asupra Austriei sunt date pe fat.g. Inca depe cand era el dragoman, sprijinind interesele Moldovei 0 ale Turcilor, in cearta de granitg ce se ivl pe timpul luiGrigore Calimah, predecesorul sgu la tronul Moldovei44. Dupg luarea domniei moldovene, Grigore Ghica urmeazg mai departe purtarea sa du§mänoasg'g Austriei. Cara' aceste certe relative la vecinicile incglcgri ale hotarelor se adaugg nemultumirea Austriei provocatà de Ghica care reftag a retrimite cu sila peste granitg ni§te emigranti transilvgneni 43. Din pricina asprelor mustrgrii amenintgri pe care aceste imprejurgri le atrag dui:A sine, se iveste o incordare intre Viena 0 Ia0 care nu putea conduce la impgcarea certei". Din potrivg Grigore Ghica mWenise pe semne de la tatgl sgu pl3carea cgtre Ru0, a cgror politicg agresivg fatà cu Poarta el cauta' sg o sprijine, insg dupg

" Relafiunea asupra omorului lui Linchou, din Martie 1760. Hurm.Doc. Sizpl. I, p. 715. Mazilirea lui Calimah, vezi un saport olandcz inDoc. Calima- chilor de N. Iorga I, p. 21. " Petre Cosrer C. dogele 24 Aprilie 1764. Hurm.Doc. IX,2, P. 64: il dragoman° Gicca ola plincipe di Moldavia era mosto affezionato al Ressidente Russo". " Penkler c. Kaunitz 16 hale 1763 si Kaunitz c. Penkler, 1 Martle 1763 In Hurm. Frg. V, p. 223. " Kaunitz C. Brognard 6 Oct. 1767,ibidem,p. 229. Notta dei) Intesnunzio Penkler al dragomano della Poste, 15 Febbrajo 1766, ibidem, p. 231

ISTORIA TARIL0g, 110MANE 111 cum era firesc, fiindu-i capul in joc, cu cea mai mare bggare de seamä. Asa pentru a captiva increderea Portei el se preface a-i trimite stiri insemnate asupra miscärei trupelor rusesti, si pare chiar a atrage luarea aminte a Portei asupra scopurilor unite ale Rusieii Prusiei in Potriva Poloniei. Aceastä insä numai spre a putea servi pe Rusi. Anume el trimite trimite hanului tätärescIalcurand ostirefalsä pornitä din inspiratie ru- sascä, menit'ä a ridica mult in ochiiPortei pericolul unui atac din spre nord, aceea cA impäratului Austriei ar fi trimis in trei rinduri soli ghibaci cu mari prezenturi la curtea Tarilor, spre a reinoi alianta cu Rusia ;dar csa ar fi fost räspins in incerearile sale. Cu asemenetirii Rusi, prin mijlocirea lui Ghica, vroiau sä arate Portei, c6 nu ar stà de cat In bunul ei plac, de a readuce iaräsi pe Austria in luptä comunä In contra Turciei. Faptul insä cä Ghica nu trimetea asemenea stiri de a dreptul Portei,ci prin mijlocirea hanului tAtäresc, aratä dibgcia lui in trebile politice intru cat prin o asemenea manoperà el clädea vestilor räspandite de el o mai mare crezare, iar pe. de alta se ferea de a se pune el insusi in luminä. Mai in- cearc6 Ghica si o an' intrigg.; anume de a da a intelege Portei, 66 in urma unei ofense aduse reprezentantului Frantei la Viena, relatiile intre Franta si Austria s'ar fi stricat, pentru ca prin zazania pusä tntre aliatiiPortei, sg aparä cu atat mai ame- nintätoare dusmania Rusiei. Arnbasadorul francez pätrunsese jocul ascuns al lui Ghica i desigur cA el nu era o taing pentru nimene din acei ce aveau ochi sá vazg. Numai Turci nu vedeau nimic,i daca ei mazilesc pe Ghica, nu o fac din pricinä cgt ar fi descoperit uneltirile sale cu Rusia, deoarece peste putin timp, tocmai in ajunul rasboiului, ei 11 trimit ca domn in Muntenia. Si apoi vom vedea cài inlocuitorul sgu, Calimah, tradcezil pe Turci in acelas mod ;si a trebuit fapte foarte batAtoarela ochi, pentru ca Turcii sä iee in contra lui mgsuri de asprime. Dupä ce am cunoscut astfel legaturile exterioare ale domnului acelui ce erà menit a apärà Moldova contra rasluirei Bucoviriei, sá trecem la domnia lui läuntrica.

Brognaid 15 Dec. 1766 5i 15 Fevruarie 1767, ibidem, p. 234. Comp. un rapolt al lui de Vergennes c. ducele de Choiseul din 3 Iunie 1766. Hunn. Doc. Srzplement, I, p. 739: Je crois Monsieur que cet avis (qi.e les Auti ichiens rechercheraient l'alliance de la Russie) est une invention de la Rt.ssie et de ses paitisans, dont le prince de Moldavie n'est par le moins zelé, pour détourner l'attention de la Porte du véiitable objtt qui devoit uniquemcnt la fixer". Mai vezi un alt rapoit al lui Foinctli c. de Veigennes din 28 Noemvtie 1766, ibidem, p. 741. In sfar5it mai amintim 5i ultimul raport asupia iui Grigore ca domn In Moldova in acest rand, din 14 Martie 1767, al lui de Vere.ennesC. de Praslin, ibidem p. 742: , Le mince de Moldavie (Ghica) n'infectera plus la Porta des mensonges que les Russes lui suggérent, il a été déposé".

112 ISTORIA ROMANILOR

Ghica mai intai trebuia s'A fie un element cu totul sträin tärilor romane. Ca fiu al lui Alexandru Ghica terzimanul Por- tei, el fusese crescut in Constantinopole, unde el insusi imbrA- case dupà aceea dregAtoria de dragoman; de aceea el se incun- jurA de Greci in domnia lui, §i nume§te numai in boieriile mari ale Curtei pe lang6 8 boieri romani, 5 Greci §i anume pe Bala- sache postelnic, pe Firali vel stolnic, pe Sulgeropol.vel comis, pe Panaiotache vel cAmära§ §i pe Panaiodor vel cAminar. Era insá un om cu scopuri bune §i care tinse mai ales s'A ridice starea economicä a tárilor in care pe rand soarta 11 randui a domni, de §i scurtul timp al oblAduirei lui nu-i ingAdui nicäerea a introduce vre-o reforma temeinicA. El ordonä tuturor boierilor, mai ales celor de la tinuturi sà facä dreptate sAracilor, pAzindu-se a lua mitA de la ei (de la cei bogati pe semne cà era invoire), sub amenintare de strasnicA pedeapsà. Randueste tuturor satelor tidule de bir ca sa §tie fieste-care cat are s'A deie, avand satele a se cislui ele singure, iar ispravnicii s'A nu poata nici ale scAdea nici a le adAugi.i a§a adauge Enache Kogälniceanu, delacare imprumutärn toate aceste stiinti, e§ia o multime de bani §i tara foarte se tocmia §i se umplea de locuitori §i le era foarte de u§urare, cat nu le fusese de multä vreme, nici la un domn de cei ce au fost mai inainte, care se mira singuri mantenii la aceasta" 48 Ghica randue§te o nouà vam'A (taxä) cate o para de boj ce intrau cu carele in Iasi, spre a intocuai din eapodurilede lemn ale capitalei. Vkand el cheltulile cele mari pe care orä§enii le fäceau pentru haine, dorind si cei mai säraci s'A imiteze in lux pe cei bogati, el se gandeste intai a da o porunca de a nu se mai purta haine a§a de costisitoare ; dar se teme &A nefiind ascultat va fi nevoit s'A recurgä la pedepse, ce iar putea instrgina simpatiile locuitorilor. au fAcut deci Märia sa singur un rand de strae de postav livade §i giubea, si inteo zi färA de veste au e§it Imbräcat cu ele la divan, care inteaceeasi zi Vazand oamenii MAriei sale (Grecii) s'au rusinat Cu totii; §i asa peste cloud trei zile au inceput §i ei fieste care a pune livadele de postav si giubele. Acesta vazand boierii pä- manteni au inceput si ei a-si face, §i asa in scurtà vreme s'au ridicat acea cheltuialA nebuneascA a straelor ne zicand domnul ni- märui nimic" 49. Ghica mai toci si mijlocul de imbogälire §i de jaf al capuchehailor, netrimitandu-le sumele libere spre a le impärti pe la dregAtorii Portei, ci darurile toate csárui cat se cuvinea inchise si pecetluite, avand capuchehaia numai a le remite §i a lua tidula de primirea lor, iar agentul trebuind sa' se multumeascA cu leafa lui.

Enache KogAlniceanu In Lelopiseje,III,p. 261. Ibidern, p. 262.

ISTORIA. TARILOR ROMANE 113

El mai cumparg un loe mare langg mitropolie, il ingrg- deste s'i pune sa se zideascg pe el case mari si frumoase, in care instaleazd scoala cea reorganizata de el, Apoi aduce apg pe urloae in ora § fäcând cismele in trei patru locuri sianume la poarta sí. Spiridon si alta la poarta Goliei. Dupa aceea se gandeste a Infiinta o fabrica de postav in Moldova, spre a economisi marile cheltuieli ce Ora le fgcea cu procurarea din Om% a acestei mgrfi ; aduce mesteri din Polonia si Germania si intocmeste fabrica la satul Chipiresti, unde se varsg Bahluiul in Jijia, si facând o fru- moasà bucata de postav o trimite la imparätie. Dar la Turci aceste nu trec, ca ei stiu numai bani sg cearg ; iar de acolo mai mult nu vor sa stie" 50 Se intelege ea toate aceste silinti ale luiGhica de a usura traiul material al locuitorilor se zadarnicira de indata ce el nu mai fh pe tronul tgrilor române, si alti domni ba chiar interegnul cumplit al ocupatiunei rusesti veni s5.-1 inlocuiasca. Asa se des- fiintaràsi ingsurile sale pentru fixarea sumelor contributiei, §i ingrijirea lui de podurile Iasului si fabrica lui de postav. Sin- gurul lucru ce ramase pang astgzi sunt urloaele ce aduceau apa, din care paná mai odinioarà orgsenii isi trageau indestularea. Dar acele fiind aduse pe sub pgmant puturg sa se impotriveascg urgiei timpurilor. Tot ce erg pe suprafata lui trebuia sg piara §i sa se darme.

Grigore Calimah a doua oarg, 1707 1769. Ghica fu mazilit fiind-ca implinise trei ani in domnie, si in locul lui fu randuit fostul sail predecesor Grigore Calimah 51 Pe cat de blanda si de omenoasd fusese domnia lui Ghica, pe atat de cum- plitä si vrajmasg fu aceasta doua a lui Calimah. Boierii pri- begirg pu un cap si se duserg la Constantinopole spre a face arz" (plangere) la sultanul contra impilgrilor cärora era supusi. Adevarata pricing a nemultamirei era cà nu le daduse la toti slujbe. Neculachi Sutu, capuchehaia lui Calimah, isi pune toate puterile spre a ponegri el pe boieri si mai ungand si cu bogate daruri pungile Turcilor, izbuteste a scoate un ordin dela sultanul ca boierii sa' se intoarca in targ si sg se linisteascg. In- tamplandu-se tocmai atunci ca sg se imbolngveasca si sa moarg capitenia lor, vistiernicul Iordachi Costachi Venin, boierii as- cultg de porunca datg, se intorc in Moldova unde domnul ii prime§te foarte bine, si le dii pe cat poate dreggtorii pe la margine. Tot izbutise deci boierii cu rocosirea lor.

" Ibidem, p. 263. Infiintarea fabricei de postav de catra Grigore Ghica este atestata si de un document german, Broguard 16 Februarie 1767, Hurm _Frg. V, p. 240 61 Calimah este rAnduit In Martie 1767. Vezi un raport francez din 12 .Martie 1767, In Doc. Suplementul la Hum'. I, p. 743. A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. IX. 8

114 ISTORIA ROMANILOR

Pe timpul lui Calimah Moldova Incepe a simti urmArile fncordarei tot mai rostite intre Rusii Turci. Ostirile otomane fncep a se purta prin targ, mergAnd s5 Int6reasc5. cet5tile Nis- trului de teama Rusilor. PrAdkiunile si angáriile, aprovizio- närile si c6rAturile nesfarsite iar Incep a bantui pe locuitori. Grecii de pe lâng5 domn v5zAnd c5 din pricina nevoilor de In- t5mpinat, nu le mai r5mânea nimic de j5fuit, se duc la Tarigrad, si chiar fratele domnului merge cu ei, iar Calimah r5mâne fär5 de oameni, numai cu cei mai mid si cu pknântenii" 52 PA- mântenii doar nu erau oameni de seam5. Se dusese Grecii; se dusese elita Ord. Ce r5mAsese pe 151.10 domn erau numai Mol- dovenii, cei prosti si nici de o treabA 11 0§tirile turcestipornise spre Nistrui trecur5 prin Bucu- resii, mai apoi prin Ia§i, unde fusese poftite de Insusi domnii t5ri1or române, spre a-§i face vaza In ochii Turcilor, vaz6 de care mai ales Ghica aveà mare nevoie, el care In tainil se plecà cAtr5. Ru§i. T5b6rArea ostirilor turcesti In capitalele tärilor ro- mâne, aduse spaima cea mai cumplità In locuitori, lu5ndu-si fie-care muierile si copiii si alte ce puteau apuca de prin case, fugeau de se fnchideau prin mân5striri, r5mânând casele lor pe mâna Turcilor, de fäceau ce le era voia" 53. Pe când InsA ghibaciul Ghica acopen i pá'n5 la ultimul moment jocul säu cu Ru§ii, pan5 ce se prefäcir a fi fost prins si luat de ei la Peter- sburg, nenorocitul Calimah nu stiu s6 se pàzasc5, mânc5 cele 100 de pungi de banii trimise de Turci pentru cump5rarea de zaharea si provoc5. pe Arn5.'utii sài a trecela Rusi, ceca ce Poarta afland de cu timp, 11 prinde, pune la Inchisoare, si apoi fi taie capul Constantin Mavroeordat a patra oarfi, 1769.El revine In ultima sa domnie pe pämânt, a zecea (1) In Orile române de astrt datá fiind primejdie mare, Turcii nu mai luarà banii dela Mavrocordat, ha din contrà Ii d5durà lui 50.000 de talen i pentru a preInttImpinA nevoile militare din Moldova. Mavrocordat iea m6suri strasnice pentru a asigura aprovizionarea o§tirilor turce§li ; dar nu apucà a le pune In lucrare si e nevoit si fug5. fnaintea Ru§ilor careocup5Ia§ii.Constantin Mavrocordat

" Nogamiceanu, p. 260. " lkogMniceanu, p. 272. " Hammer, 1.c.III, p. 599: Pies de la tete du prince de Moldavie placee contrc le cadavre entie les deux pieds on lisait ces mots : Void la tete abattue du maudit plince de Moldavie, quis'est appiorpié 100 bouises qui lui avaicnt été iemises pour acheter des vives et qui a ti ahi l'empire". Hammer camel pentru aceste cuvinte un laport al lui Thugut dal 18 Septemlnie 1769' ;1 pe Engel, Geschichle der Walachey. Un raport am 'nil de St. Piiest. c. de Choi- seul, din acea§i dat4 continut In Hurm. Doc Supl. I, p. 788, spune" 400 bourses- et ayant fourni aux infideles toutcs sortcs de provisions". Aceiasi arnare la. un raport englez din 10 Septembric 1769. Iorga Doc. Calimachi, I, p. 11 si 37-

ISTORIA TARIL011 11035ANE 115

apuc5 spre Galati, este ins5 prins de Rusi, adus inapoi la Iasi, unde moare de rAnile primite cand cu prinderea lui,i r5cite pe drum. De mult se vestea apropierea rAsboiului ce ast5 datà aveA sà hotárascg c5reia din cele douli imp5r5tii, a Moscului sau a Turcului, aveà s5 rArnânil precumpenirea in trebile orientului. *i in expunerea de 0115 aice am intalnit de mai multe ori vuetul surd al aproprierei sale. Acum ins5 el aruncA deodatrt si- nistra lui lumin5 asupra orizontului intunecat, ca o scApgrare ce stràbate nourii grosii plini de furtunä. Cumplit era el sA se descarce asupra omenirei,i mari trebuia s5 fie urm5rile sale mari intre cei ce se rAsboiau, mai mari insA si mai cumplite pentru acei pe care tocmai el nu-i atingea direct. Din el era sà izvorasa pentru Polonia cufundarea ei in mormântul cel rar umplut al popoarelor ; pentru neamul românesc s'a insamne o nottà apgsare läsat5 pe grumajii SALi deslipirea unei p5rti mandrei frumoase din tä"rile sale, care s5 m5reasc5 intinderea unei altei impAr5tii. Politica interioar5. Sà cercet5m acumi relatiile politice ale Portei,i sä vedem cum a fost conduse de Fanariotii pe mâna arora ele se aflau, in acest rästimp de 20 de ani ce prece- deaz5 marele r'äsboiu. In tot acest rästimp Turcii fur5 fr5mantati de interesul politicei franceze, care doria s6 starneaseä un räsboiu al Portei cu Rusia si Austria. Regele Ludovic al XV-le trimite pe marchizul Desalleurs cel tän5r in Constantinopole, caretrecând prin Moldova in August 1747, este complimentat de Grigore Ghica, prin boierul grec de origine francez Milu ce era in slujba lui 55. Desalleurs insä are de luptat cu mari greut5ti, deoarece putin timp dupà sosirea lui in capitala Otomanilor, Poarta re- innoeste tratatele cu Austria si cu Rusia, de care puteri Frantia tocmai vroià s'ä o desbine. Ambasadorul francez se indreaptà atunci la oamenii de incredere ai Portei, domnii Várilor române, spre a face ca prin mijlocirea lor s5 triumfe interesele Frantiei. Grigore Ghica (cel mort in 1752) erà cästigat mai de mult la planurile ei. Acesta pentru a spArie pe Turci si a-i indispune contra puterilor nordice, le trimite o stire falqc1, cä impArA- teasa Mina Tereza ar vroi s'ä trimitd un ajutor Rusiei contra Svedejilor. Ambasadorul cautä atunzi, spre a determina pe Turci Ja un pas hotäritor, conving5 c'd s'au implinit conditia tratatului de aliantii defensivi ofensiv incheiat cu Svedia. Turcia

" De Castellanes c. afacerile stiAine, 16 August 1747. HUM.Doc. Supl. I, p. 592: le seigneur Milo, originaire Irançais qui estit son service". Acest Milo este strdbunul lamiliei Milu, ilustrata prin marele artist diamatic Matei _Milo.

116 !STOMA ROMANILOR

§i je masuri contra Rusiei, ordonând intre altele lui Ghicasä aprovizioneze Hotinul cu 20.000 de chile de gran, Constantin Mavrocordat contribue a intari ve§tile transmise de Ghica, a- claogind ca Maria Tereza ar concentra multe trupe in Ungn- ria §i. Transilvania §i. altele asemenea 56. Frantia vroia sa inti e- buinteze *i daraverile polone spre a impinge pe Poarta in curentul politicei sale, aratând Turcilor in colorile ccle mai vii amestecul tot crescand al Ru§ilor in Polonia. Pentru a fi totdeauna in§tiintata despre cele se ce petreceau in acea Ora, ambasadorul francez tinea o corespondentä foarte deasa cu prietinii sai de acolo, pentru transmiterea careia aveà nevoie de bunele slujbe ale domnilor romani §i mai ales ale acelui din Moldova. Dintre principii fanarioti insa Grigore Ghica, Constantin Mavrocordat §i.Constantin Racovita erau partizaniaipoliticei franceze. Dui:a moartea lui Grigore Ghica, 1752, fii lui Matei §i Scarlat se arata din potriva ca du§manii cei mai inver§unati ai intereselor Frantiei, §i favoritorii cei mai calduro§i ai celor austriace, §i. dupa cum se schimbau principii, mai ales in Moldova, se im- plineau sau se paralizan intereselefranceze ". Ambasadorul acreditase chiar pe lânga Constantin Racovita pe pretinsul negutitor Linchou, pe care l'am vazut compromitânduli viaja spre a restabili pe Racovita in tronul Moldovei 58. Ce motiv insa impinsese oare pe fii lui Grigore Ghica a se da in partea Austriei, §i care era pricina pentru care atat tanl lor, cat .,i Mavrocor- dat §i. Racovita sprijineau interesele Frantiei? Nimic mai ne- conform cu adevarul decat a privi asemene alipiri ca urmarea unor principii politice. Ele erau dictate numai de interesul perso nal. Anume fie care putere i§i aveà Grecul ei la Constantinopolc, care fi sprijinea interesul pentru bani §i. prezenturi, §i.era la rândul sau sprijinit de ea pentru ca ajungand dragoman sau gospodar, sa-i poata sluji de mai destoinic instiument. Intru cat insa influenta puterilor striline, puteà adese ori sa determine schimbarea sau numirea in asemene posturi, §i. fiind mai multi competitori decat locuri de impartit,intelegem u§or cum de Fanariotii se imparteau §i ei in tabere dupa jocul marei politici de pe malurile Bosforului. Iata deci inca °data adeverit faptul de mai multe ori insemnat pana aice, ca Fanariotii erau condu§i in intreaga lor purtare numai §i numai de interesele lor personale. Si ar fi fost §i straniu ca ni§te oameni de alt sange, de alt neam, de alta

" Relazione del Hospodar di Valachia, Gennaio 1719in Hurm. Fry. V, p. 146 Raportul lui Penkler din Pera Iunie 1749, ibidem,p. 146118. " Vezi un numAr Insemnat de documente, toate relative la coresonden- ta amba,adorului francez cu Polonia dintre anii 1750-1757, Hurm. Doc. Supl_ I, p. 598 si urm. " Mai sus,p.150.

ISTORIA TARILOR ROMANE 117 religie de cat Turcii, sa fi slujit cu dezinteresare pe acei ce le zdrobise viata si Imparatia lor. Prin insus raporturile In care stateau cu Imparatia musulmana, catre care nu puteà sa-i lege absolut nici *un simtimânt, ei erau Impinsi In chip fatal pe partea interesului; de aceea si numai de el se Ingrijau, numai in slujba lui puneau ei eminen- tele Insusiri ale bogatului lor ingeniu. Si dacä Fanaiiotii si in tarile noastre nu fura indeobste condusi decat tot de maxima interesuluipersonal aceasta purtare a lor ce ni se pare noua asa de vrednica de hula, aveà acelas temeiu de a fi. Interesul nu poate ceda de cat unui puternic simtimant, si Intre aceste nici unul nu se poate asemana cu iubirea de tara. Intru cat un asemene simtimant trebuia sa fie strain de inimile fanariote, unde ar fi putut ele gasi o precumpenire a interesatelor lor por-. niri? Tara nu mai aveau ;nationalitatea lor fusese inghitita ; religia lor batjocorita si acoperita cu despret. Desfacuti de tot ce In lumea aceasta te alipeste care intreg ei erau tot atatea mo- lecule deosebite, concentrate In ele insasi, care pentru ele In- sasi numai tralau si faptuiau. De aice explicaren fireasca a faptului cum de Fanariotii, nu puteau cauta, In Intregul lor rol politic, decat Ingrijirea intereselor lor personale, fapt pentru care trebue mai mult plansi decat huliti, intru cat sunt situa- tiuni fatale, care imping pe oamenii, chiar rdrri de voia ion, spre lucrari degradatoare.

II RÄZBOIUL SFÄR*IT PRIN PACEA DE LA KUCIUK KAINARGI 1769-1774

1. ATINGEREA MAI DE APROAPE A ROMANILOR CU RUS!! Izbuenirea rfizboiului. In 1762 Caterina a II-a se suie pe tronul Rusiei, §i un an dupg aceea moare regele August al Poloniei, doug imprejurgri din cele mai insmnate pentru istoria Europei. Vecinicile certe care insotiau alegerea regelui polon, iau la moartea lui August al III-lea o intindere mult mai mare, sporite fiind ele §i prin dezbinarea religioasg a tärei, prin nouele particle ale Disidentilor §i Catolicilor. In anarhia totalg in care cade Polonia, Caterina reu§e§te u§or a face ca prin banii §i armatele sale, sg" se aleagg de rege fostul ei favorit, Stanislaus Poniatowsky in 1764. Partida patriotilor sub Branicky incuno§tiinteaz'ä pe Poartg despre pericolul ce astepta pe Polonia, din amestecul Ru§ilor in trebile ei, cerAndu-i sprijinul pentru a alege un rege de natiunea lor §i a indepgrta trupele ruse§ti din Polonia. Poarta care se deprinsesc cu amestecul Ru§ilor in trebile Polonilor, se multgrne§te a le da sfaturi binevoitoare. Ambasadorul Frantiei, comitele de Vergennes, ia insä In mâng aceastg afacere §i. cere prin o notg dela Turci ca sg iea mgsuri energice contra influentei crescânde a Ru§ilor in Polonia ; dar el prime§te ca rgspuns observarea, cg trupe strgine au fost in toate timpurile in Polonia, ea' ea pare a le primi de bung voe §i cg a protesta impotriva unui asemene fapt, ar puteg pgrea ca un atac contra libertgtilor republicei. Dupg a- legerea regelui Poniatowsky, isbucnind un rgsboiu civil fare Disidenti §i Catolici, care se unesc In confederatia patrioticg din Bar, Caterina se oferg a sprijini cauza celor dintai, intre

RIZBORIL SEARSIT ERIN PICEA DELI KIICIDE BAINAEGE 119 care erau §i cre§tinii ortodoxi, §i parlamentul disidentilor cere el fnsu§ ajutorul Caterinei. Cu toate striatele de alarm6 ale confederatilor patrinti, Turcia rAmâne nepAskoare, cu ant mai mult cRu§ii nu crutau de loc banii, pentru a face pe Poartà

sA fnchid5 ochii asupra fncglcnilor lor. V6zand Polonii bani nu pot dobAndi nimica dela dregAtorii turci, trimit §i ei juvaerurile femeilor lar la sultanele din harem, opunând astfel coruptia coruptiei §i càutind macar prin acest mijlocex- trem s6 izbuteascA In cererile lor. Astfel partida r5sboinicA In-

120 ISTORIA ROMANILOR cepe a spori in divan, intetità fiind necontenit si prin insistärile comitelui de Vergennes. Patriotii poloni, persecutati de Rusi, cgutase de mai multe ori sc'äpare pe pämänt turcesc, In Moldova si Rusii urmäridu-i pá'n6 aici, calcase In repetite rânduri peste granita otoman5. Odatä trecând mai multi Poloni In oraselul moldovenesc BAlti, dela marginea Basarabiei, o trupä de Ca- zaci Zaporojani insotiti de oaste ruseasc6 se ieau dupà dansii, atacä si därâm5 cu totul orAselul pomenit, care erà locuit mai in totul de Turci. CAnd aceastä veste ajunge In Constantino- pole, ea produce cea mai mare turburare; Ienicerii cer numai cleat sä fie dusi impotriva Rusilor, s'i insus sultanul abeà. 10 poate stApâni mânia. La toate aceste adAogAndu-se si luarea Cracoviei cu asalt de cutre Rusi, In ziva de 18 August, partida pUcii este cu totul inl5turatä, marele vizir Muhsinsade resturnat si Inlocuit cu Hamza Pap care declarà Rusiei fäsboiu (Octom- bre 1768). FiindcA luptele nu puteau s'ä inceap6 cleat in primAvara urmaoare, Turcii deocamdatà se multumesc a da oridine Ha- nului TUtarilor de a prada Rusia si Hanul Cum Gherai incepe In mijlocul iernei o pustiere a Rusiei din cele mai neauzite, ducand in robie in ate-va säptämâni peste 40.000 de oameni, si rApind mai bine de 100.000 de capete de yin. Eminentul a- jutor a inimosului Crim Gherai dispare ins6In curând prin moartea acestuia, si comandantii armatei turcesti dovedesc o nedestoinicie fenomenalä In conducerea räsboilui. Ei sunt asa de Inceti In miscArile lor In at nu ajunsese inc6 la Dunäre, cAnd Rusii atacase acum Hotinul. Acestia sunt deocamdatà räspinsi peste Nistru. Vizirul ins6 In loc de a urmAri pe Rusi dincolo de fluviu, se indreaptà In spre Bender si pierde astfel prilejul cel mai minunat pentru a sfäräma pe dusman. Sultanul Mustafa, furios impotriva lui, pune de-i taie capul a-tat lui at si dragomanului Neculai Dracu Sutu si lui Grigore Calimah domnul depus al Moldovei Invinuindu-i pe toti de trklare cAtre PoartA 1, si numeste In locu-i pe Moldavautshi-Ali-Pasa. Acesta trece Nistrul In repetite rânduri ; prins insU odat'd de o ploaie cumplitä, care ii taie armata In douà, el este bätut de Rusi In o luptä din cele mai crâncene in 17 si 18 Septembrie 1769, astfel cA numai putini din armata musulmanA scUparä cu viatä 2. Urmarea acestei victorii fu ocuparea Moldovei. Cuprinderea tilrilor române. Inc4" inainte de a se isca rilsboiul intre Rusia si Turcia, Rusia prev6zAnd aceastä posi-

1 Vezi raportul lui de St. Priest c. de Choiseul din 18 Sept. 1763, In care sunt reproduse afisele ruse pe capetele Mete a acestor din trei trAdatori" expuse la vaza publicului, Hurm. Doc. Suplemeni, I, p. 788. 1 Vezi asupra acestei lupte raportul lui de St. Priest din 27 Sept. 1769, ibidcm, p. 789.

RAZROIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIICII7K KAINARGI 121 bilitate, reinoise uneltirile salein Moldova §i Valachia pentru a trezi iara§i simpatiile lor catra dânsa, simpatiile ce incepuse a atipi dupacele douà incercari faraizbanda de a scoate aceste tari de sub domnia asupritoare a Turcilor. Ea trimite In mai multe randuri emisari, sub masca de negutitori, care cautau sa atate la rascoala pe locuitorii principatelor, §i mai ales la fuga in Rusia, pentru a al-ata astfel Europci cAt de nesuferita erà dominarea turceasca §i cat de iubita acea moscovita 6. Unul din ace§tia maiorul Carazin vine in Muntenia p6 la 1768, §i trecand pe la mânastirea Argeplui, se face a se im- bolnavi, §i dupa ce sta mai multe zile acolo §i se imptietene§te cu egumenul Damaschin îi se destainue§te cum ca Rusia va s'A deschiza oaste cu Turcia pentru izbavirea neamului cre§- tinesc celui de sub jugul turcesc §i cum ca venirea lui este ca In tablas'a'se ajungä cu care din boierii tarei va fi mai cu ipolips §i Cu care arhimandritul ti va sfatui". Arhimandritul fi sfatue§te sa se inteleaga cu Cantacuzine§tii §i anume Cu banul Parvu §i Cu Matei vistierul. Numitul Cantacuzin MatEiu fiind necajit de acele mai sus aratate patimi, de nedreptatea Portei de nestatornicia celor dupa vremi domni i acea mai dupa urma nadajduia scaparea patriei (sic) lesne s'au alcatuit fagaduind ca la toate va fi silitor §i maiorul ii lasa cate-va proclamatii catre Sarbi §i Bulgari" 4. Moldovenii, vazand iara§i pe Ru§i cà inainteaza' catre tara lor, trimit o deputatiune la principele Galitzin, comandantul corpului ce erà sà intre in Moldova, spre a-i oferi inchinarea Principele multumi din toata inima mitropolitului pentru hiritisirea" ce i se trimisese, §i-1 roaga sa spuna pravoslavnidlor locuitori ai Moldovei, ca incurand le va veni in ajutor din partea prea puternicei §i milostivei imparatese5. Baronul de Elmpt, putine zile dupa aceea, trece cu un corp in Moldova, alunga putinele trupe turce§ti, ce se aflau aice §i intra in Ia§i In 26 Septemvrie 1769, care ora § fusese dat prada flacarilor de Turci inainte de a-1 parasi 6. *i a§à au venit in tArg cu frumos alaiu §i cu o§tenii in rânduialä regulará §i au intrat in biserica

Huim. Doc. VI, p. 61 : Der iussische Spion Tschernohapsas die Unter thanen gehiim verstohcner Wcisevericitet, bethöret und aufgcwiegelt, auch zur Flucht beiedet und aufgeh ischt hatte... 4 briele gefunden hatt woduich einige russische Magnaten die Moldauischen Unterlhanen zur ilt.chtigcn venal- herischen Wanderung ins russische mahnen und rathcn sollen". La p. 58 un alt emisar lancorol. Aceasta incercare face parte din un plan mai ?Milis de a rAscula cre5tinii din imperiu1 otoman. Zinkeisen, V, p. 932. 4 GenealogiaCaraacuzinilor,original,p.172173,Buciumul, p. 155. Comp. mai sus. p.. Douà carti de la Kneazul Alexandfu Galitzin c. Nlitropolitul Moldmei In Achica ronulneascá, p. 129, 130. Buletin din Oct. 1769 in Hurrn. Doc. Supl. I, p. 791.

122 ISTORIA. ROMANILOR mitropoliei, generalii cu ofiteriilor,si mitropolitul si boierii norodul ce s'au intamplat. Si fiind puse pe Analogicon in mijlocul bisericei sfânta cruce si evanghelia §i luminile aprinse, s'au cetit in auzul tuturor jurämäntul, tinând toti rädicate in sus mânile drepte cu douà degete (al doile §i al treile) deschise intinse in sus. Dupä cetire au s'árutat crucea si evanghelia, cu totii au scris numele in cartea de jursämänt. Asemine au scris de s'au fäcut si pe la tinuturi afarA, trimitändu-se la fiecare tinut cAte o carte de jurämänt, care dupsá ce se citea in biserica fie-cärui sat, cu aceeasi ränduiala, apoi se insemna §i numele satului §i se iscäleau preotii §.1 diaconii §i toti juratii, cärtile acele iscAlite se aduceau la cantelerie" 7. Jurgmântul sävärsit au fost urmätorul : Eu cel mai de jos numit, mà jur mä fägAduesc inaintea a tot prea puternicului Dumnezeu si sfintei sale evanghelii, ea' iatà voiesci sunt dator ca cel ce m'am supus de kind voe sub stlpeinirea Meirirei sale, intru tot milostivei Doamnei mele imperatriteEcaterinei Alecsievnei, insu§i stäpanitoare a toarä Rusia ca se päzesc, din adevärarä inima mea, datoria cea credincioasA a supunerei Rusiei :su- puindu-mä intru toate MI% de nici o pricinuire, la ordnduelile acele, care dupei puterea cea inaltei a Meirirei Sale vor fihotdrdta in toatei Ora §i legiuirilor acelora, care de ob§te tuturor §i osebit mie, se cade a le pdzi, in tot chipul fägäduesc, ca un adev5rat crestin cu suflet nefUtarnic ; toate cele dup'd putinta stärei mele oastei intru tot milostivei Domniei mele (care este randuità spre a apArare §i sprijinealg credintei ce se afl'ä suspinând sub jugul Moametenilor) se fac ajutor in intrarmarei slujbe, soco- tind pe vrgjma§ii armiei Rusiei chiar ca pe vrAjma§ii mei. Iar la sfärsit s'á mä port pe sine-mi cu chip ca aceasta : ca un rob credincios si bun si supus a Märirei Sale, dupä cum este cu vrednicie si se cade si dupà cum eu inaintea lui Dumnezeu §i a judeeätii lui cei strpsnice pot se dau rUspuns.i intru incheierea acestui jursämänt al meu, särut cuvintele mele §i crucea Mântuitorului meu, Amin" 8. Baronul de Elmpt, dupà ce sä- värse§te astfel primirea inchinäreiärei, cere mai multe stiri asupra numärului tinuturilori ora§elor Moldovei, asupra ne- gotului ce ilceä principatul, a cAtimei de zaharea si roduri ce producea, a relatiilor dintre boieri §i tärani, a dgrilor patite de tara atät cutre Turci câti cUtre domn, si multe alte amä- runtimi de aceste, care impreunä cu jurAmântul reprodus mai sus dovedesc pänä la evidentá c6 Rusia aveà de gänd a incorpora cu totul àri1e române. Generalul ordonä apoi, sub amenintare de mari pedepse, a se da pe fatä toatà zahareaua turceascA

Arh. rom. p. 132. Ibidem, p, 131.

RAZDOTUL SFARSIT PRIX PACEA DELA KUC1111C KAINAIIGI 193 precum §i a se opri exportarea din tail a once fel de bucate, care ar putea fi de folos armatei ruse§ti ; §i in sfär§it cere dela 01.5 ca s. se aleagA un obraz din clirosul bisericei, §i doi din boieri care s'ar socoti, ca sä meargä la luminatele picioare a prea puternicei Impärätese, sä cazA §i sä-i multämeascä pentru mila ce au arätat Märia Sa, cu trimiterea o§tirilor, cu care i-au scos din jugul robiei"9. Impäräteasa Caterina voind documenteze scopurile sale asupra Cre§tinilor din Räsärit §i dorind sä arate, cä räs- boiul pornit de Turci asupra sa, îi (1à prilejul a lupta pentru eliberarea coreligionarilor sài, punând, astfel In deplinä aplicare politica Inauguratà de Petru cel Mare, publicä un manifest In care aratil cà Poarta, urând religia ortodoxä, i-a declarat ràsboiu pentru cA ea au sprijinit cauza Disidentilor In Polonia, §i c5 dominarea cea barbarà a Turcilor cautä arunce in marea nelegiuirei §i corpul §i sufletul Cre§tinilor ce tr'äesc In Moldova, Valachia, Bulgaria, Bosnia, Erzegovina, Macedonia §i In celelalte pärti ale imperiului otoman"1°. Caterina trimite §i mai multescrisori cätrà cApiteniile boierilor din Muntenia §i Moldova ;Intre altele una din 9 Ia- nuarie 1769 lui Pärvu Cantacuzino Banul de Craiova Insotità de portretul ei, In care scrisoare Ii spune cä seäparea voastre §i tuturor vecinilor §i Cre§tinilor din cea hulitä turceasc6 supunere, cu adevärat este o Intreprindere prea folositoare pentru toatä Cre§tinätatea §i mai cu deosebire pentru acel sla- vonesc norod". Dupä. cat §tim este prima manifestare a ideei slavonismului Românilor, pe care Ru§ii apoi pänä" astAzi o con- siderä ca dogmä a §tiintei lor istorice,bine 1nteles in slujba ideilor politice. Mai adaogä ImpärReasa in un manifest publicat putin timp dupä aceea carätä'm §i däm In §tire tuturor noroadelor slavone, ace§ti ticäii cre§tini ce locuesc in Moldova, Caravalahia, Tara Munteneasc6 in Bulgaria §i Bosnia, Herze- govina, Macedonia §i Albania §i prin alte tinuturi turce§ti" Din Moldova Ru§ii trec In Muntenia, unde-i chiamd chiar principile Grigore Ghica (ce! ucis In 1777) §i o partidä de boio i In fruntea cAreia stäteau spatarul Cantacuzino, arhimanchitul de Arge§ §i comandantul gardei de Arnäuti a principelui. A- ceastä pärtà§ie a lui Ghica pentru Ru§i ne cxplicg cum de acest principe, care avuse tot tlinpul a fugi in Turcia, este prins de

Ibidem, p.135. '0 Manifestul Imp. Caterina In Hurm. Doc. VI, p. 63. u Genealogia Canlacuzinilor, p. 176 5i179.

124 ISTORIA ROMANILOR dän§ii, fiind apoi dus la Petersburg, cu toate onorurile" 12 Prefä'candu-se el la inceput a tinea cu Turcii,Cantacuzine§tii Il mustrà eft' daeä va birui Rusia, va prijmedui tara" IS. Im- pä'räteasa Ii därue§te o tabatierä impodobità cu brilantei prime§te pe fiul säu in corpul cadetilor ; apoi ea dä lui Ghica §i deputatilor munteni o sumä" de bani pentru cälätorie ; se mai spunea cà fostul domn fusese in särcinat a merge la armatä spre a incepe negociärile cu Turcii 0 a cerca ce ar fi ei dispu§i conceadä. Rusiei pentruincheierea pAcei14. De aceai Ru§ii sprijinesc candidaturalui Ghica la tronul Moldovei in 1774 '5. Cantacuzine0ii räspund din partea lorsimpatiilorru- §ilor prin un mare devotament pentru cauza lor. RAducanu fiul lui Mateiinepotul Parvului cere voie dela Romanzoff sà facä un corp de Wire moldoveneasciii au sträns deplin polc de husari, din care era tot ale§i tineri voinici : Români, Moldoveni, Ardeleni, numindu-se Usarkoi, Voloskoi polc, cu care el la räsboaele cu Turcii multe vitejii au arAtat". Aceastä participare prea activä a Cantacuzine§tilor pentru Ru§i impinge pe Mihai Cantacuzino sä." se teamä de räsbunarea Turcilor sà treacà in Rusia la incheierea päcei 1774. Impäräteasa il face general maior §i-i dà sate cu 2.000 dé §erbi in gubernia 16. Deputatii insärcinati a merge la Iuminatele picioare", a le impärätesei au fost din partea Moldovei :Inokentiu epis- copul de Hui, Bartolomeu Näzäreanu egumenul Solc6i, Be- nedict egumen de Moldavita, loan Palade biv vel logofet §i Enacachi Milea biv vel spätar ; iar din partea Ord Române§ti : Grigore MitropolitulUngro-Vlahiei,MihaiCantacuzino vis- tiernici Neculai Brancovanu logofät. Ei duc cu sine ni§te cärti cAträ impAräteasa in care inältarea acesteia este slävitä.' in cuvintele cele mai infocate Cartea moldoveneascä, dupä ce pune

haunitz cAtrA Thugut din 20 Martie 1770 In Hurm. Doc. VI, p. 74. Tot acolo la p. 68 se spune : Was ich demselben vorlangst nur muthmasslich gemeldet dass nehmlich der wallachische Woevoda Gregorius Ghica die Russen in das Land gezogen, und nach genommener Abrede von ihnen hinweggeiiiiut worden ist inzwischen ohnzweifelhaft bestättigt". Dionisie Eclesiarhul In Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice. Bucuresti, 1862, II, p. 164, spune cA pe ,,Ghica Vodd l'a luat In chip de rob cu iconomie de spre Turci". Genealogia Cantacuzinilor p. 186. Ghica se roagA de amb. prusian sA arate Rusiei cA luarea silnicA. Von Solm c. rege St. Perersburg 16 Martie 1770. Irga. Acte §i f rag.II, p. 26 si 29. Kaunitz c. Thugut 21 August 1770. 1. c. p. 80. AceastA trimitere fusese numai un proect. Sabatier c. Choiseul 22 Iunie 1776. Hurm. Doc. XVI, p. 481 aratA primejdia :il paierait de sa qte cette témérité" de aceea alt raport al aceluiasi, ibidem p. 483 spune : Ghica ne va plusit l'armée". Kaunitz c. Thugut Sept. 1774, 1. c. p. 105. iS Genealogia p. 209, 216, 22. Dupà Incheierea pAcel, Matel Cantacuzino vinde mosiile din Muntenia §i se strAmutA In Rusia. Vezi un doc. din 1774 In Doc. familiei Cantacuzino, ed. Iorga p. 253.

IlAZBOIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIJCIIIK KAINARGI 125 mai pre sus faptele de acum a monarhicestii Mgriei Tale" decAt acele a le lui Constantin cel Mare impotriva lui Maxentie aratä cum la infälisarea cea covärsitoare de biruintg a armelor Mgriei Voastre cei purtgtoare de semnul crucei, aka s'au cutremurati s'au ingrozit pAggnii, cat li s'au pgrut apele Nistrului si ale Dungrei prea desifitate noianuri, la care sat- piind cäti au putut de focul armelor, au ingsurat adâncimea rgurilor, fäcându-se mancarea pestilor ipaserilor. Cu glasul de neincetate laude si cântgri, multämim Troitei cei intr'o unime si a tot puternicg, CCu milostivire au privit asupra noastril infärind mima cea blagorodnicgi autocraticeascg a Monar- hiei Voastre, spre isprgvirea noastrg, celor de o credinfd, din robia jugului otomanicesc,i ca niste robi prea plecatii prea multgmitori aducem cele prea ferbinti multämirile noastre cgtrg inalta stgpAnirea Voastrà pentru eft'ne am invrednicit dupg dorirea cea de multi ani a fi sub acoperemäntul Nostru cel puternic". Mai departe dupg nesfärsite laude care de care mai ,exagerate i ingltare Ong la ceruri a imp'ärätesei, adaoge cartea : noi locuitorii Moldovei ca niste robi pica pleca(i, aducem supunerea cta robeascd cu toatg buna vointai primirea inimei cu enuchile plecate ca niqte ferbinfi rugcitori cddem la urmele prea luminatelor picioarelor Voastre. In fine la sfintit cartea isbucneste inteun lirism foarte patetic prin cuvintele o prea blagorodnicg imperatritài prea milostivä stgpäng a noastrà nu ne pgrgsi pe noi robii Mgriei Voastre cei de o credintä, um- breste-ne" 17,etc. care aratà in ce pozitie de umilire se afla pe atunci poporul romän fatg cu atot-puternicii Rusi. Cartea àrii romänesti, ceva mai scurtg dar, deosebindu-se prin aceleasi însuiri, sgrutg päng si genuchiii urmele picioarelor tale celor impgrätestii singure stgpanitoare I" 18. Auzind Turcii de inchinarea locuitorilor Moldovei si a Mun- teniei cätrig Rusi, se infuriazä cumplit asupra lori prin un fetwa al MufLiului sunt declarati de hainii dati in prada rgsbunarea ostirilor musulmane 19. " Arh. rom. 152-159. " Arh. rom. p. 180. ConfirmatA prin Von &gins c. rege 10 Apr. 1770: Les députés de la Moldavie et de la Valachie sont arrivéset ont reconnu formellemcnt la soumission de leurs pays au sceptre de la Russie". Iorga, Acle si Frag. II, p. 27. Un print al RomAnilor ortodoxi din Banat Insotia deputAtia tArilor romAnc. Vezi Culaloriile In Rusia a preolului bilnajean Mihail Popovici de N. Iorga, 1901. " Kaunitz c. Thugut, 19 Ianuarie 1770. /.c. 66 Comp. Bauer, Memoi- res hislorigues et geographigues sur la Valachie, p. 27: Ceux ci (les Turcs) voy ant qu'ils n'étaient plus en état de s'y maintenir, (en Valachie) l'ont presque entiére- ment devastée en l'abandonant aux vainqueurs". Vezi si cartea tArei cAtrA deputatii trimisi la l'etresburg In care se plAng de pustiirile TAtarilor. Arh. rom p. 220. precum si Hammer, III pag. 601. Mai vezi un raport olandez 18 Dec. 1769: Toti moldovenii de la 12 ani au fost declarati s'a dat voie sA se facA stAp.Ini pe averea lor". Alt raport al lui_Zegelin c. Regele Ambele In forge Acieifrg.II, p. 22.

126 ISTORIA ROMANTLOR

Aceasta purtare nesocotita a Turcilor au aruncat §i mai mult pe Romani in bratele Ru§ilor, ca unii ce din partea Tur- cilor erau amenintati cu jaf §i peire. 5i totusi nu trebue sa' credem cà i acum ca §i pe timpuI lui Petru cel Mare, Moldovenii §i Muntenii erau EA vada in Rusia scaparcai mântuirea din nenorocitile Jon Pe timpul lui Petru cel Mare atingerea intre Ru§i §i Romani fusese mai mult idcala ; ei Ii vedeau numai cat prin prisma cea incâniatoare a sperantci, §i lovirea chiar trupeasca fusese inlil- turatrt prin nenorocirea lui Petru la Prut, care impedecase pe Ru§i a pätrunde mai adânc in noastre. Dar chiar in rasboiul din 1736, am vazut cum purtarea lui Mtinnich nemultame§te pe boieri, §i cum intâile desamagiri asupra Ru§ilor trund in mima Românilor. Pe timpul Caterinci, in rasboiul din 1769-1774, RuE,ii pun mana pe ambele principate, vin In atingere chiar material' cu Românii, §i era cu neputinta sä nu se produca o non' discordania in cântarea cea armonioasa ce r area ca se inalta din pepturile tuturor Românilor pentru slavirea prea puternicei imparatese. Nemultumirea locuitorilor izbucni in cutand din o causa prea wail de intalesaprovi- sionarea o§tilor ruse§ii. *i este de luat aminte ca tocmai in acest punt tarile române trebuiau sa fie mai simtitoare ; caci ele voeau sà scape de sub domnirea Turcilor, mai cu sama din pricina abuzurilor ce se faccau cu cererile pentru o§ti, care loviau cu deoscbire in averea locuitorilor.i tocmai in aceasia privire, In loe ca Românii sa se vada u§urati prin dominarea rusasca, ei erau apasati tot atata, daca nu §i mai greu de armatele imparate§ti; a trebuit deci sä se nasca in mintea multora ideea ca ei nu au dobandit alta ceva cleat o schimbare de stapan, fdrà ca soarta lor sa se imbunata'tasca. lute° tanguire feldmare§alul Romanzow se spune intre alteleOscbit incredinta'm pe slavirea ta cum ea' noi ca ni§te robi prea plecati ai imparate§tii màriri, dupa credinta noastra cea cu juramânt, suntem supus,i imparate§tilor porunci Oda la cea de pe urma picatura a sangclui §i pre gata spre a da din cele ce sunt prin putinta noastra pentru trebuinta o§tii imparäte§ti,inset- Cu tiin(aqi cu oare$-care cuviincioasd reinducald ; Fentru ca o sumd de oameni ce suni tiecälori prin Moldova ieu lara nici o rdndu- eald cele ce intdmpind pe cale, at& dobiloace ceit qi allele, mai mull deceit le esie trebuin(a §i spre risipd; qi mai ales voliniirii fac mulle supardri §i sdracilor cre§tini §i iard0i risipesc prin locuri pusiii §i pdduri 2°. De o minunata naivitate este In aceasta privinta cartea ce au scris catre imparateasa o sama

2° Arh. rom. p. 168. Vezi tot acoloo expunere mai lAmurità a relelor fAcute de otirlle rusepi /Arai, p. 208.

BAZDOIUL SFARM PRIN PACEA. DELA KITCIIIK KAINARGI 127 de jupanese vgduve" 21, In care ele cer ca prin un milostiv §i Malt hrisov sg fie apgrate §i Incunjurate de supdreirile 5i °rein- duelile cele ce se vor obicinui de acum inainte a In parncIntul nostru". Cu aceea§i naivitate cu care îi expriniä parerea lor asupra soartei viitoare a Ord, urmeaza cucoanele a cere scu- tire dela toate greutatile ce le impunea Intretinerea armatei, crezand cä vor fi ascultate, &And Imparateasa Caterina se In- grijea tocmai prin un manifest catre Moldoveni, faca a Intalege nespusul bine ce le-au facut scotindu-i din robia Tur- cilor, cerandu-le ca rasplata pentru aceasta 'Malta milostivire, ca dela mic panä la mare, toti Impreuna deob§te §i fie§te- carele osebit, sa se Infierbanteze §i sa fie cu silintà In spre a se arata vrednici unei faceri de bine atat de mare, plinind cu deadinsuli din huna inimä desavar§it acea datorie a legei §i a cre§tinescului juramant prin care ei s'au Indatorit catra noi". Imparateasa filgaduia ea' dupa m'asura credintei voastre, §i a râvnei ce veti arata pentru slujba noastra, ce este a§a strans unita impreuna cu slujba bisericei lui Hristos voim §i noi ca sa imparta§im c'atra voi a noastra milà §i a noastra bunti vointa"22. Si daca intalesul acestor vorbe putea sà infati§eze oarecare greutati in manifestul Ecaterinei, el devine foarte limpede §i lamurit In talcuirea lui de cat% mitropolit, care se insarcineaza a spune lucrurile mai pe fata de cum puteà s'a le spuna Impa- rateasa tuturor Rusiilor : al doile sà vá veseliti de buna voe Cu Intrecere la slujba cea imparateasca, fiecare dupa starea §i puterea sa §i mai vartos pentru propiantul Impar'äte§tilor o§ti ce au venit spre apararea noasträ" 23. Apoi locuitorii tarilor se a§teptau poate ca pe timpurile lui Petru, ca tara sa fie cu totul scutita' de dari, §i gall de \rand §i de ocne sä nu plateasca tara nici un ban" 24. In loc de a- ceasta vedem pe Romanzow scriind dupg ce deputatii români plecase catre Petersburg : Drept aceia siliti-va cat veti putek a ajuta cu un ceas mai Inainte la trebuintele zaharelei o§tilor, care va pazesc. A§i§derea sà creasca veniturile visteriei färà ingreuierea norodului ; cad päganii ce vä staranea nu avea nici o durere Intru nimic pentru folosul vostru, ci Inca va a- supra cu grele biruri §i cu alte multe feluri de supgrari. Deci acum fiecare sa' dee putinta lui spre folosul ob§tesc §i nimene sa nu fie scutit a nu da din toate negutitoriile ali§veriplui el loft se dee dupet obiceiul vostru cel vechiu; la care eu vg porun- cesc, a5a intocmai scl se stringet acele venituri, dupd cum mai inainte s'au dat ; cum §i goytina pentru oi, de care dupg soco-

" Arh. rom. p. 176. " Arh. rom. p. 189. " Arh. rom. p. 192. " Vezi jaiba dati de negulitoril ieenl, Arh. rom. p. 148.

128 ISTORIA ROMANILOR tinta nu poate sa fie ingreuiet norodul cat de putin; caci dintr' aceste fiecare are veniti chivernisal'a. In0-va din Mina soco- tinta puteti sa cunoa§teti ca nu este cu putinta pamantul a- cesta a fi fara cheltuiala ; pentru care se cade sa se stranga veniturile obicinuite, nu pentru alt ceva, ci pentru trebuinta Ord pentru plata qtirilor"25, Dupä cum s'a putut vedea din citatele imprumutate documentele contimpurane faptelor ce le descriem, Ru0i puneau necontenit inainte ideea lui Dumnezeu 0 a religiei cre0ine pentru a da un caracter cat se poate de neinteresat cucerirei tarilor romane. Pentru a mantui biserica cretina din Polonia se expusese Rusia la rashoiul cu Turcii; pentru a mantui biserica cretina din Wile romane se bateau While sale 0 se vArsii sangele supu0lor sal; In sfar0t tot pentru mantuirea credirrtei cereau Ru0i ca Moldoveniii Muntenii sa deschidä punga lor sa Intretina otirile moscovite.Felul politicei ruse0i cerea ca ea s'A se indrepte catre clasa societatei care Infati§a biserica, In numele careia ea venia, a0eptand cu drept cuvant dela a- ceasta o ascultare mai depling 0 mai oarba.iclerul nostru se graby§te a respunde cu prisosinta la aceasta Malta luare in sama prin amestecarea sa in toate trebile, prin redactarea tuturor adreselor cat% autoritatile ruse§ti, publicand §i inter- pretand manifesturile Imparate0i, In sfar0t prin supunerea sa sub autoritatea sinodului rusesc, prin care el cel d'intai da pilda purtarii pe care trebuea s'o pazeasca tara fata cu Rusia26

2. ORGANIZAREA CERUTA. DE BOIERI Dupa ce Rusia pune as tfel deplina stapanire pe tarile romane, trebuia s'A iee masuri pentru organizarea lor, 0 am vilzut mai sus cum baronul de Elmpt spre a se putea apucà de aceasta treabä in deplina cuno0inta, cere dela tara deosebite l'Amuriri. Impartiteasa Caterina In rAspunsul ce-1 da deputatilor romani, spune ca amandoue knejiile Moldoveneasca Munteneasca, intru toate sa" fie dupa a lor judecatii oran- dueli" 27,prin urmare le rágadue§te o deplina autonomie In ocarmuirea lor launtrica Panä Intru cat erau sa fie tinute fagaduintele imparatesei, se va vedea din urmatoarele. Cererile deputatilor moldoveni. Deputatii Moldovei ai Munteniei infati§eaza curtei ruse§ti ni§te cereri In privinta

" Arh. rom. p. 195. " Arh. rom. p. 168. Aceasta Intare§te cele spuse rnai sus asliPra rolului bisericii In apararea nationalitatii noastre. " Arh. rom. p. 201.

RIZBOIUL SPASM PRIN PACEA BELA KUOIEUE KAINA.R01 129

organizarei viitoare a tdrei, care ins5 de sigur sunt inspirate din isvor rusesc, caci ele sunt chiar impotriva intereselor boierilor, care daca li s'ar fi lasat deplina libertate 0-ar fi pastrat o mult mai mare putere realä 0 neatarnata in oarmuirea Ord. Totu0 este de observat ca Rusia, dorind sa puna maim pe Odle române, in aparent5 cu propria lor invoke, §i clasa cea mai insemnata fiind pe atuncea boierii, se intelege dela sine ca ea le incuviinta mai multe cereri ;cäci ea tinea mult ca sa nu-i nemultameasca, pentru a nu fi nevoita sa intrebuinteze mijloace silnice in contra lor. Altmintrele s'ar fi §ters rasboiului ce-1sustinea impotriva Otomanilor caracterul de rasboiu sfant, a caruia scop era mântuirea Cre0inilor de sub jugul Musulmanilor, §i i s'ar fi intiparit acel de un rasboiu de cucerire,care arfi compromis cu totul pe Ru.0 in ochii Cre§tinilor din peninsula Balcanului. Cererile deputatilor moldoveni sunt urmatoarele : 1. La ocarmuirea tarei SA fie aristocratie, adica sa se a- leaga 12 boieri mari din starea intai, care sa fie cu aceea0 cinste 0 nume de boierie precum 0 mai inainte, incepand dela ve! Logofat ;2. Dinteace§ti boieri, 6 sa cerceteze 0 sa hotareasca numai judecatile, iar 6 sa adune dajdiile Wei 0 sa caute alte pricini, cate vor fi, 0 ace0i 12 boieri sa fie §ezatori in Ia0; 3. La toate tinuturile sa se randuiasca ispravnici cate 2, unde vor fi mid tinuturile, unul judecator, unul strângator dajdfilor §i purtator de grijá altor pricini. lar unde vor fi mari tinuturile cate 4, iarasi cu asemene randuialä, si acestia sa fie alesi din starea cea de a doua a boierilor ;4. Boieriile curtii cele de al doile §i al treile ce se socotesc a fi vechi a terei (osebit de cele ce se cuvin Domniei) si zapcii cei dintai §i ai doilesi al treile sa fie dupa rânduiala cea de mai inainte ; 'MA din feciori de boieri s5 se aleaga zapcii, ca printr'aceasta sa se sileascä a deprinde randuiala curtei §i a ocarmuirei, §i cate putin sa se inalte la cinstea boierilor, cati vor fi vrednici. Iar cati din feciorii de boieri vor ramânea intru obiceiuri rele, 0 nu se vor sili ca sä deprinza invatatura bunei ocarmuiri, nici de cum s5 nu se inalte la treptele boierilor, ca sa nu se strice buna ocarmulre. Dar iara§ sa nu ramae in starea 0 rânduiala taraneasca, ci sa traiasca fara supärare, hranindu-se din veniturile mosiilor lor, §i dintr'alte osteneli ce vor face ;5. Toti boierii ce vor fi ale0 la ocarmuirea tarei, atat acei 12 cat 0 cei de ai doile 0 zapcii 0 ispravnicii tinuturilor, cand vor vra sa intre la slujbe, intai sä faca juramant, cum ca vor sluji cu dreptate, Ilia vicle§ug, atat imparätiei eat 0 patriei, §i cum ca vor pazi credinta 0 catre imparatie 0 care patrie ;6. Ocarmuirea 0 slujba numi- tilor boieri, tuturor de ob§te, sa fie hotarata numai inteun an, sau in trei ani, incepand dela anul nou, zi intai a lui Ghenare. lar la implinirea hotäritei vremi säli deje samii pentru slujba

A. D. Xenopol. Istoria Romnnilor Vol. IX. 9

130 ISTORIA ROMANILOR

ce au ficuti si o pirisasci, dupä care iari§i prin alegere si primeasci alti boieri ocarmuirea, cu asemene randui21.5, soco- tinduse a intra la cinstea boierilor .0 la ocarmuirea Ord toati partea boiereasci pe rand; 'MA cei vrednici de ocarrnuire, micar de vor fi §i neamuri scipate ; 7. Ale§ii ocarmuirei la s2ma ce vor da, dupi implinirea vremei, de se vor vidi cu incredintare cum di au ficut vicle§ug sau jafuri intru a lor ocarmuire, prin §tiinti, unii ca aceia si cazi cu totul din cinstea dregitoriilor, nici odati si nu fie primili la nici o dregitorie, nici la °car- muire nici la alti slujlai cat de mici, ci sá triiasci dupi randuiala feciorilor de boieri ce vor fi vrednici, precum s'au aritat la al 4-lea pont ;8. Intre judecitorii ce vor fi atat la Ia§i cat §i la alte targurii tinuturi, si fie §i cate un pravilar sau din partea po1iticeasc5 sau din partea bisericeasci, om cu §tiinti din destul la hotirarea pravililor,ca toate judecitile si se ho- tireasci dupi dreptate pe pravili; 9. Fiindci pani acum din nestatornicia ocarmuitorilor eraui judecitile nestatornicite in multe chipuri se ficeau hotirarile, une ori rizimându-se la obiceiuri ale pimantului, alte ori la pravili,i aceste iar4i preficandu-se dup5 vointa fieciruia, din care pricini nu era niciodati statornici hotirirea judecitilor, ci celor mai multi pricinuitoare de mari pagubei stangeri cu cheltuelile cele necontenite ;drept aceea atat obiceiurile pimântului cate nu se Impotrivescpraviklor,cat i pravik lecele ce sunt incredintate de mai multi impira ti ilegiuitori, sise alitu- reze cu obiceiurile pimantului 4i cu aceastiocarmuire de aice s5se alcituiasci toate in scris :§isi se iscileasci de citre toti, intirindu-se §i de citre prea puternica impiriteasi; 10. Si se iee un general cu o sumi de oaste, cat va fi din destul pentru paza marginiloràrei, carele si fie §ezitor in Ia§i *i de aici si randuiasci oastea pe la margini ; 12. Slujba cea dintai a generalului si fie ocarrnuirea o§thilor, ce vor fi de paza tirei, atat de striini cat §i din loeuitori. A doua, pi-in mijlocirea lui set se trimitii la visteria imparateascei däjdiile fuel; 13. Pe boierii ce vor fi ale*i la ocarmuire fiecare cu hotirlt nume de boierie, generalul lmbrace cu ca/tan; 14. Mademurile (minele) ce Se vor afla in pimantul acesta si fie in sama generaluluii generalul si randuiasci la slujba lor pe care va socoli vrednie, sau din striini sau din pimanteni; 15. Toate pricinile Ord ce vor vra si se arate cu anaforale la prea puternica Impiri- teasi si se trimiti prin mijlocirea generalului ; 16. Din feciorii de boieri sau §i din alti pimanteni, cati vor voi si Intre la o§- teasca randuiali, si nu fie opriti aflandu-se vrednici 28.

Arh. rom. p. 202.

RIZBOIUL SFARt3IT PRIN PACEA DELA KITCIIIK RAINARGI 131

Prin acest proiect de organizare nouà a Moldovei se incredinta boierilor un rol precumpenitor. Lor li se dAdea in mAni administratia, hotArirea judecAtilor, strAngerea dAiilor, cu un cuvAnt toatà puterea politia. Apoi ei se ingrijeau ca sA vin6 cu totii pe rAnd la ocArmuirea Ord, pentru ca dreptul de a despoia pe popor, in care pe atuncea se cuprindea administratia, s5 fie egal imp'Artit intre dAn§ii, ne uitAnd nici pe cei scApAtati dintre ei, pentru a §i puteù indrepti averile in caz de nenorocire. Boierii erau atAt de siguri pe protectiunea Ru- siei, In cAt nu se sfiesc a pune in fruntea cererilor lor cuvAntul de aristocratie. Dar cu ce pret cA§tigase ei aceste inchipuite drepturi? Cu jertfirea totalA a neatArnArii Ord, care se vede mai ales din dispozitia de a se trimite dAjdiile Ord la visteria impArAteascA, in care se cuprinde totala suprimare a neatAr- nArei economice a Ord, de c,are este in totdeauna strAns le- gatA neatArnarea politicA. Apoi In acele ponturi" se vorbe§te adesea de alegerea ocArmuitorilor, dar nu se spune de cine sA se aleagA. Ori cine poate ceti printre rAnduri cA autoiitatea ce-i alege, adecA ii nume§te, este generalul rusesc, c,are avea §i dreptul de a-i imbrAca cu caftan I Intr'un cuvAnt generalul, care erà sA fie §i comandantul unei o§tiri in mare parte strAine, adicA ruse§ti, mai ales in elementele ei superioare, nu erà decAt un domnitor al Moldovei, sub care a§a numita aristocratie a Wei trebuia sA plece capul, dac5 nu voea sA vadA resunAnd pe spetele sale cnutul rusesc §i se resimtA in mAduva ei frigurile Siberiei. Cererile ffieute de munteni. Organizarea Munteniei dA mult mai lAmurit pe fatA scopurile Ru§ilor in privinta tArilor noastre. Sau cA boierii de aici s'au arAtat mai blajini, sau cA Rusia aveA un mai mare interes de ali asigura stApAnirea in Valachia, ca aceea ce era mai aproape de Turci, un lucru este pozitiv : boierii de aici cer dela impArAteasA totala incorporare a Ora in Rusia. IatA cererile lor 1. Tara noastrA sA se facA tot una cu eparhiile ce ski-1)d- note prea puternica ¡wary-1We a Rusiei, §i la vremea pAcei ce se va face, nici ca cum sA nu se lase sA cazA iarA§i la tirAneasca (sic) cea dintAi a Agarinenilor ;2. De vreme ce locul nostru din nestatornicia Turcilor, au cAzut sub desAvAr§itA neorAn- duia15, ne rugAm ca sd se axe in ¡am noastrii legik §i rdndue- lile Rusiei pe deplin ; 3. SA se rAnduiascA in tara noastrA ca srt se facà oaste de tara 20.000 de o§teni, insA 15.000 pedestrime §i 5.000 cAlArime §.1 sA se tie din veniturile Ord ; iar artileria ce ar trebui cu cele trebuincioase a le ei ne rugAm ca sA ni se dea dela impArAteasca mart, cum §i la vreme de rAsboiu sA tri- min impArAtia ajutor ce ar trebui spre apArarea Ord. Iar hrana o§tii sA se deje din tara, §i sA poatA intra in boieriile o§tei §i

132 MOTH& BOMINTLOB

Munteni mari §i mici, ca sa se deprimia Cu ale rasboiului; 4. Dupa ce vor veni in tara noastra ofiteri imparate§ti sa se faca cetati la partile ce ar trebui, din veniturile Ord; 5. Veniturile Ord, sA se indrepteze acum dupti rdnduiala Rusiei, cum §i pentru vama sA se faca un isvod nou dupd Hinduiala Rusiei ; 6. Partea mireneasca §i bisericeasca sA fie sub lndreptarea Sf. Sinod dupti obiceiurile Sf. biserici din Rusia;i sa aiba stapanire manastirile asupra tiganilor §i a mo§iilor, dupa afiero rile cre§tinilor §i dupa hrisoavele domne§ti, care sa se §i mai intareasca ;7. Din veniturile tärei A. se faca academii de epis- timii, me§te§uguri §i limbi; 8. Fii §i casele boierilor celor mari §i al doilea sa ca§tige privilegiile lor §i sa se impartA§easca §i din mila imparateasca ;9. Judecatorii care se vor randui pe la tinutuA §i ora§e, sd fie jurndlate Munteni; 10. Boierii cum §i altii ce vor cere voe sà mearga la Rusia, sa fie slobozi, sa nu se opreascä de catre guvernul locului; 11. Sa fie volnici cei din tara ca sa negutitoreasca pe la alte .imp'Aratii, pe la care solii imparate§ti ce vor fi pe la acele locuri sti-i apere ca pe niqte Moscali; i cei straini aducAnd lucruri de alta tara §i cumparand de acele de loc, ce or fi cu po§lovenie, sa se vamueascA ca la imparatia Rusiei, §i sa nu se amestece nici la chivernisala locurilor ce s'ar face prin negutitorii, dal% de cei ce sunt insurati aici in Ora ; 12. In Tara Munteneasca patru boieri sa fie In fruntea trebilor, §i volnicie s'A se deje la ace§ti 4 boieri ca sa judece, s'A hotariasca, cagile lor s'A aiba putere, ispravnicii tinuturilor sa se supuna acestora cum §i toata tara la once porunci. Iar generalul sd poatd porunci acestor 4 boieri la orice ar ara, aveind volnicie ca sd-i §i opreascd29 Asemene oranduiri nu mai au nevoie de nici un comentar ; mai ales acea prin care boierii cer voie ca cel putin jumatate dintre judecatorii sa' fie Munteni; de unde se intelege cealalta jumatate era s'A fie Ru§i §i ace§tia erau sa" aplice legile lor, pe care boierii se roag'A sä fie introduse in Muntenia. Ca aceasta nu o putean face cleat In limba lor, se intalege de sine, in cat rusificarea Munteniei era pe deplin planuita. Astfcl ajunsese Rusia a aduce la implinire tratatul lui Petru cu Cantemir, ba sa-1 §i intreaca ; caci Petru ce! Mare tot lasa Moldovei o umbra macar de neatarnare, prin domnul ei, pe cand prin orAnduel.lz Caterinei tarile romane pierdeau Cu desavar§ire once neatarnare §i erau menite a firusificate in cel mai scurt timp. Pentru a da o ideie despre modul cum intalegeau Ru§ii sa ocarmuiascA aceste tàrii spre a vedea astftl de soiu ce In- grijire aveau sa aiba ei pentru nouele provincii adause impa-

" Aril. rom. p. 211214.

RAZI3DIUL SFARRIT PRIN PACEA DELA KIICIIIK KAINARCH 133 ratiei lor, ne vom sluji cu doua documente In lipsa de altele care Insa arunca o lumina foarte vie asupra sistemului rusesc. Unul este acel ce priveste la organizarea scoalelor principatului Moldovei, In care comitele Romanzow raspunde la cererile mitropolitului In aceasta imprejurare : cà toate cele privitoare la scoli le las Mint buna socolinfti a Prea sfinfiei tale 0. a celorlalti ce sunt parte bisericeasca si impreuna si a boierilor ce sunt judecatori In Divanul knejiei Moldovei ;iar cat pentru limba cea greceasca eu nu poi infra nici tntr'o cercelare" 30, in cat rezultatul staruintelor mitropolitului care se ruga de feldma- resalul ca sa-i deje un ajutor spre mai buna indreptare" 31, este ca acesta nu vra sa se amestece In asemene lucruri. Celalalt document se ocupa cu politia, si aice vedem din potriva o In- grijire prea deamarunta si o pricepere minunata pentru a se introduce un sistem incvi7itorial : si de-acum inainte, oricine va veni de afara, si va &dui la vre-o casa, gazda sa fie dat or sa instiinteze pe starostele &Au Indata pentru acel oaspe, cine si de unde este, si cu ce treaba au venit si starostele sa faca stire dumisale agai, si de-1 va primi gazda si-1 va lua In chi- zasia lui, aga sa instiintez pe d-nia lui polcovnicul si Prea sfintia Sa mitropolitul 32 Politic aspra si rteingrijire de cultura, iata Inceputurile protectiunei rusesti asupra Românilor; si aceste doua clemente sunt eserrtiale in sistemul rusesc, cad ele sunt sprijinul cel firesc al despotismului.

3. PACEA DELA KUCIUK-KALVARGI Cu toate aceste nici acuma nu trebuia ea Rusia sa implineasca urTa din dorintele sale cele mai vii, punerea stapa- nirci pe tarile române. Pentru a lamuri cum s'a putut face a- ceasta, trebuie sa ne intoarcem la istoria generala a rasboiului. Pe cand in Europa armatele rusesti cucereau Moldova si Valachia, In Asia ele nu erau mai putin norocite, cucerind Armenia, Circazia si alte tari supuse Imperiului Otoman. Tot odata lima Rusii voiau sa loveasca puterea turceasca si pe mare, pentru a o infrange cu totul, si imparateasa Caterina incepe mari pregatiri In Marea Baltica pentru construirea unei flote, chemand marinaril iscusiti din Anglia, Olanda si Danemarca. Sropul acestei I tote era mai ales rascularea Grecilor si a celor- lalte popoare nriaritime ale imi,eriului otoman, cares'ar ve.dea incur jate In rniscarea lor f rin puternicul ajutor al unei flote

" Arizruin. p. 234. " Ibidemp. 233. " Arh. rom. p.137.

134 ISTORIA ROMANILOR

rusesti, (land astfel o implinire fagaduintelor facute acestor popoare inca din 1765, si realizänd in totul politica inceputa de Petru ce! Mare. Flota rusasca, bine pregatita, porneste din Marea Baltica, trece prin Oceanul Atlantic si intra prin strâm- toarea de Gibraltar in Marea Mediterana. Spre a putea MO- lege cum de flota ruseasc'ä a putut sa incunjure Europa farä a fi suparata de nimene, sa aruncam o ochire asupra politicei engleze fata cu Rusia din acest timp. In rasboaele expuse pAna aice am avut prilejul a atinge In mai multe ränduri linia de purtare ce Englejii o pazeau fat.1 Cu Rusia in raporturile acesteia cu Turcia, si am vazut ca in totdeauna pana acuma fusese sprijinitoarea Turciei in contra atacurilor Rusiei. Acuma de °data vedem ca lucrurile se schimba ca Englejii nu numai invoesc flotei rusesti a intra in Marea Mediterana prin o strämtoare ce era in mânile lor ;dar amiralul englez Elphinstone comandeaza flota ruseasca, si Anglia arata curtilor din Versailles si Madrid ca va privi ca un act de dusmanie fata cu dânsa, once incercare de a se opune flotei rusesti in Mediterana. Prin ceminune oare se schimbase politica traditionala a Englejilor? Anglia este o tarà comercialä, si politica ei atärna intotdeauna de intereselenegotului ei ;de aceea nu trebuie sa ne miram a o vedea schimbändu-si indreptarea, indata ce se va fi schimbat indreptarea-intereselor ei comerciale. Ori cine intelege usor ca daca Anglia 'Ana acuma sprijinise cauza Turciei, acesta o Meuse nu din iubire catre inchi- natorii Semilunei, ci din interesul de a ocrotl foloasele ce le tea.- gea ea din comertul ce-1 facea cu popoarele din Turcia. In timpul veacului al XVIII-lea comertul Angliei In Orient incepù a de- cadeä cu o repejune neasemanati, fiind inlocuit .cu acel francez. La aceasta schimbare contribuise mai multe imprejurari : mai intai activitatea si silintele lui Colbert de a insufle-ti comertul oriental al Frantei, premiurile date de guvernul francez ex- portatorilor de marfuri, bunatatea, gustul cel potrivit obiceiurilor orientale si eftinatatea productelor franceze, in sfärsit foloaseleinsemnate cästigate dela Poarta, prin tratatul comercial incheiat in 1740; toate acestea deschisese pietele Orien- tului marfurilor franceze. Din contra Englejii având comertul lor in mainile companiei orientale care ca una ce avea monopol cauta numai cAstig si nu voia sa jertfeasca nimic pentru viitorul desvoltarei comertului, scumpetea cea prea mare a mur- furilor engleze, in sfärsit pregatirea acestora care nu era de loe In gustul orientalilor, toate acestea fac ca marfurile engleze sa fie parasite din ce in ce. Astfel pe cAnd Francezii ajunsese sa introduca in Constantinopole 12.000 bucati de tesaturi in anul 1729, Englezii in acelas an ramân cu 5.000 de bucati nevändute In Aleppo, 4.000 in Constantinopole si 3.000 in Smirna. In urma

RAZBOIUL SFA.PS'T PRIN PACEA BELA. KUCIUK KAINARGI 135 acestei scaderi a exportului, scade §i importul din Orient in An- gla, bleat comertul englez, pe la jumatatea secolului al XVIII- lea, mai ca disparuse din partile orientale. Vazandu-se Englezii amenintati atat de gray in interesele lor cele mai vitale, §i ace sta mai ales din cauza du§mane- stei poliiici a Portei fa-0 cu ei ; vazand ca Poarta refuza de a le incuviinta uprintele date Francezilor prin tratatul din 1740, refuz ce provenea mai cu sama din zgarcenia companiei orientale, care nu voia sa cheltuiasca banii sai pentru cumpararea dregatorilor Turci, precum Meuse Francezii, se hotaresc a parasi pe Turci §i a cauta prin alte parti o reinviere a comertului lor oriental. Calea cea nouà, prin care ei credeau a putea face aceasta, era Rusia. In secolul trecut Rusia erà departe de a opune marfurilor straine acel sistem prohibitiv care reguleaza as-02i relatiile ei comerciale cu celelalte tari33. Din contra urmand politicei inaugurate de Petru ce! Mare, ea favora foarte mult pe straini §i mai ales pe Englezi care §tiuse sa se foloseasca de aceste bune plecari ale Rusiei catra pentru ali intinde comertul lor in Rusia inteuri mod cu totul insemnat. Astfel ei aveau con- toare §i case mari de comert nu numai cat in porturile Marei Baltice :Sf. Petersburg, Riga, Reval, Narva ; dar pana §i in launtrul Rusiei, la Moscova, Kazan §i Astrahan. Le veni acum in minte ideia de reimprospata comertul cu Persia prin Rusia, anume prin Marea a spica, §i ei dobandesc dela Caterina a II-a un ukaz care le permite comertul catre Persia peste acea mare, sperand astfcl sa ca§tige in Persia ceeace pierdeau in Turcia. Pentru acesta insa erà necesar ca relatiile lor cu Rusia sa fie din cele mai prietenoase, §i numai cat aceasta ne explica iubirea cea naprasnica ce-o apuca de °data pentru Ru§i Cu ajutorul Engkjilor Ru§ii bat §i nimicesc flota turceasca la Tschesmè langa insula Hios, pe coastele Asici. Toate insulele Arhipelagului se supun imraratesci, §i lumea a§teptà sa vada flota ruseasca intarind in Dardancle §i amenintand chiar capitala imperiului otoman. Pe cand Ru§ii dobandesc isbanzi atat de stralucite pe un element cu totul strain pana atuncea lor, pe uscat victoriile urmerza una dupa alta, de §i aceste nu erait ca§ligate atat prin destoinicia generalilor ru§i cat prin ne- destoinicia Turcilor, ceeace face peFrideric cel Mare se aseme- neze acest razboi cu o lupta intre chiori §i orbi, in care cei dintai tot sfar§esc prin a invinge pe cei de al doilea. Astfel Ru§ii bat pe Turci la Cahul, iau Ismailul §i Chilla, apoi Benderul, Braila

" SistPinul prohibitiv s'aintroit's In Rusia in 1882. Vezi Carey,Lehr otzrch der Volkswirthschaftdeutche Ausgabe von Karl Adler, Wien 1870, p. 237 Peer.Geschichte des Welthandels,Wien, 1871, II!, p. 93. " Vezi Zinkeisen,1.c. V, p. 871-880.

136 ISTORIA BOMANILOR

si CetateaAlba, lar Tatarii dintre Dui-aire si Nistru se supun de buna voe imparatesei. Vazand puterile europene Turcia ant de ingenunchiata intervin cu toatele pentru incheierea pacei,si mai cu osebire Austrias'i Prusia. Turcia primeste cu mare multumire propunerea intervenirei Austriei, si fagadueste acesteia ea daca Rush vor fi alungati din Turcia, va atarna cu totul de placerea curtei imperiale sau de a pune pe tronul Poloniei un rege dupa placul sail, sau de a impartl Polonia cu Poarta" 35; in cat vedem cum din nenorocirile Turciei se naste prima ideie a impartirei Poloni i care se realiza in urma, Irish' nu si in folosul Portei precum ii placea ei sa o puna la cale prin propunerile raportate. Tot din acesatá cauza va proveni apoi cum vom vedeà mai la vale si cedarea Bucovinei Austriei. Negocierile mergeau inteacolo de a determina pe Rusia sa se lepede de anexarea Tarilor Române In schimb pentru o parte din Polonia. Un raport al lui lui Von Solms, ambasadorul prusian dela Poarta catre Friderik al II-lea spune curatca principele Panin iidesvelise in secret intentiile curate rusesti d'a raporta nouele legaturi ale conven- tieisecrete care era sa lege Inca mai mult ambele curti in scopul comun al desmadularei Poloniei si ca in puterea aeestei con- ventii, Tarul ar fi dispus a modifich intru'catva conditiile privitoare la Moldova si Valahia". Regele Prusiei este si mai 11m- pede in scrisoarea lui catre ambasadorul sau din Constantinopol. El ii comunica in cel mai mare secret ca s'ar puteà usor in- tamplà ca, dupa cum v'a declarat-o ministrii Portei, Rusia si cu mine sä luam in stapanire cate o provincie polona, si ca acesta ar fi singurul mijloc prin care asi puteà determina pe Rusia sa renunte la Moldova si Valahia s'i sa le inapoieze Portei la pacea ce va fi sä.' se incheie". In o a doua scrisoare a regelui care Ze- gelin ideea impartirei Poloniei reiesa pe deplin din nevoia in- tocmirii pacei intre Rusi si Turci ca singurul mijloc de a restitui Portei Moldova si Valahia, prin incuviintarea unei com- pensari in Polonia. Eu insa si cu Austria adaoga regele pentru a tit-lea cumpäna contra Rusiei in nord, nu putem face altfel decat a valoritica oarecare intemeiate pretenth asupra Poloniei" 36. Fiind insa ca Rusia avea interes ca inaintea ince- perei negocierilor pentru pace, sa puna mana pe Crimeea apoi ea pune niste conditiuni care nu puteau fi primite de Poarta, intre altele :libertatea Tatarilor si a Crimeei, si asezarea unui principe neatarnat in Moldova si Valachia, care ar dispune de

" HammerI.c.III,p.610. " Von Solms c. rege, 27 Sept. 1771. regele c.Zegelin 18 Noemvrie 1771 §i 8 Martie 1772 In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 49, 52 §ii 64.

RAZBOIl71. SFARRIT PRIN PACEA DELA RUCIUK RAINARGI 137 trupe §i de cetgti 37. Vgzand Austriacii pe Turci in atAta nevoie, le propun un tratat secret, prin care Turcii se indatoresc a da Aus- triei 10.000.000 lei, pentru cheltuieli de preggtiri de räzboi", din care o parte (3 milioane) s'o plgteascg indatg, iar rgmg§ita pan in termen de 8 luni, indatorindu-se Poarta cg la caz cand ar fi mai nevoie de vre-o 2-3.000 de pungi de bani pentru re- u§ita unor scopuri secrete", sg le deie §i pe aceste. Poarta spre a argtà recuno§tinta ei pentru purtarea generoasg" a Austriei ii fAggduie§te Oltenia, dacg va reu§i fie prin negoceri fie prin arme, a face pe Rusia sg pgrgseascg toate cuceririle fgcute pe pgrnânt turcesc,i se va sili sg incheie o pace intre ambele imperii pe baza celei de Belgrad 38. Acest tratat provoacg in Europa intreagg o indignare ne- mai pomenitg. Austria care Ong acum se luptase in totdeauna impotriva Turciei, se aliea acum cu dânsa ; pgr5sia cauza Cre§- tingtgtei pentru a ajutà pe inchingtorii lui Mohamed I Lucrul erà neuaziti nea§teptat.i totu§i sg nu credem cg acest tratat ar documentà o schimbare in sistemul politic austriac, cg impgrgtia Habsburgicg convingandu-se despre primejdia ce o a§- teptà din partea Rusiei, s'ar fi hotgrât a se da in acea a Turciei. Nu Ii atunci ca §.1 totdeauna politica Austriei a fost dictatg de interesul momentului ; vedea pe Turcii in o grea cumpgng folosindu-se de buimgceala in care se aflau, punea mana pe cfteva milioane, ceeace nu o impiedicg mai tArziu a uita cu totul conditiunile tratatului, a nu mai stgrui pentru Turci pe lângg Rusia, ha chiar apoi in timp de pace, fgrg nici un soi de pretext mgcar ceva indreptgtit, a despoià pe fostul sgu aliat de o bu- c,atg de pgmânt ce seconsiderà ca al sgu, de Bucovina, rg§- tuind prin aceasta partea cea mai frumoasg, grgdina Moldovei, sfar§ind prin a se alia cu Rusia in contra Turciei, dupg ce fusese plgtitg spre a face tocmai contrariu139.- Vgzandu-se Rusia amenintatg prin acest tratat secret, care ajunge la cuno§tinta ei prin ambasadorul englez din Cons, tantinopole, Murray, incheie §I ea un tratat cu Prusia in care promite acesteia o bucatà din teritoriul Poloniei, cu conditie ca Frideric al II-lea sà ajute pe Ru§i in caz cand Austria le-ar declara rgzboi. Totui dei se asigurg in acest mod, este nevoità

a, Hammer, 1.c. III, p. 612. Vezi §1 un raport al lui de St.k riest c. de Choiseul, 17 Martie 1711. Hurm. Doc. Suplemerd,I,p. 844. Conventia Inv§ ibidemII,p.22. Hurm. Doc. VII, p. 86. Vezi §i Suplementul I, p. 847. 4'Iatft unele apretuiri din actele timpului asupra propunerii Austriei, de a sprijini pe Turd On es t vraiment indigné, en voyant la bonne loi du Turc et les sacrifices gull faisait de son or, et d'un terrain aussi considhable (Oltenia) cour acbeter l'alliance de l'Autriche et d'un autre cote les toitueuse expressicms qui se trouvent dans l'acception de la cour de Vienne et la manière dont celle s'en Bert aujourd'hui pour se jouer de non allié, apres en avoir tire des millions". Roban C. d'Aiguillon 28 Mal 1772. Hurm. Doc. XVI, p. .513.

138 ISTORIA. ROMAN1LOR si mai cedeze din pretentiile ei fatA Cu Poarta. Cel dintAi pas fAcut inteacolo de Caterina fit primirea mijlocirei Austriei pentru incheierea pAcei. Turcii cereau numai atAta dela Austria, ca ea sA caute a le mentineA stApAnirea asupra Marilor, a Mol- dovei si a Valachiei, renuntAnd pentru aceasta atAt la cele trei milioane ce dAduse Austriei in puterea tratatului de subsidii, ce nu mai puteà fi executat, cAt si la once soi de protectie a Po- loniei care rAmase cu totul pArAsitg in prada rApitorilor ei. In urma acestora se deschide un congres la Focsani, in care Rusii, uitAndu-si fAgAduintele, resping intervenirea Austriei si cer dela Turci ca conditie principalà libertatea Tharilor. Plenipotentiarii Turci care se pregAtise pentru a se impotrivi mai cu tArie pretentiile rusesti, prin citirea noului testament, resping cu energie o a- tare propunere. DesfAcAndu-se din aceastA cauzA congresul MA rezultat, se intruneste un altulla Bucuresti in care Rusia cere, dela Poartà dui:4 multe negocien, prin un ultimatum ur- mAtoarele puncte : 1) cedarea Kertschului si a Ienikalei ca garantie a neatArnArii TAtarilor ;2) libertatea navigArii vaselor de rAzboi si de negot pe Marea NeagrA si Arhipelag ; 3) inapoiérea cetAtilor din Crimeea TAtarilor ; 4) asezarea lui Grigore Ghica ca domn ereditar in principatul Valahici, sub conditia unui tri- but de plAtit la fiecare trei ani ; 5) cedarea Kinburnului Rusiei si distrugerea cetAtei Oczakow ; 6) dreptul de a protegui pe in- chinAtotii religiei grece in imperiul otoman 40 Poarta neputAnd primi nici aceste conditi, negocierile se rup in 22 Martie1773 si rkboiul reincepe. In 24 Decembrie 1773 moare Mustafa al IV-lea si urmeazA Abdul-Hamid sub care rAzboiul mai, tine incA vre-o jumAtate an, si fiind tot in folosul Rusilor, Turcii se hotAresc sA primeascA pacea cu once conditii. Reprezentantul Rusiei asteaptA ziva de 21 Iulie (1774), aniversarea tratatului dela Prut al lui Petru cel Mare, pentru a sterge prin gloria cAstigatA acuma rusinea de altA datA, si astfel se incheie vestitul tratat dela Kuciuk-Kainargi, In 28 de articole din care cele mai insemnate sunt urmAtoarele : Art.III. Eliberarea tuturor Tatarilor de sub supremafia Porfei, Rusia dobAndind din centile tAtAresti :Kertsch, Ieni- cale si Oczakow. Art. VII. Sublima PoartA fAgAduieste a protegui intriun mod statornic religiunea crestinA si bisericile acesteia :ea clA voie apoi mini§trilor curfei imperiale a Rusiei de a face in bate ocaziunile reprezentaliuni at& in I avoarea nouei biserici din Con- stantinopole de care se va vorbi la Art. XIV, cAt si pentru acei ce o servesc, fAgAduind a le lua in bAgare de seamA. Art. VIII. Libera pelerinare a Rusilor la Ierusalim.

" Hammer, I.c. p. 625.

AZBOIUL SFARRIT PRIN PACEA DEL/1_ KUCIIIK KATNARGI 139

Art. XI. Invoirea comertului rusesc in toate orasele turcesti pe uscat si pe Durare. Punerea pe picior egal al Rusilor Cu Franceziii Engleziii invoirea Rusilor de a stabili consulate in toate orasele unde ar simti trebuinta. Art. XVIII. Cedarea Kinburnului Rusiei. Art. XIX. Rezervarea dreptului de a putea trata despre cedarea Cabardei. Art. XVI. Privitor la tdrile romdne : Imperiul rusesc in- napoieste Sublimei Porti toata Basarabia Cu orasele Ackerman Kilia, Ismail cu oraselei satelei cu tot ce contine aceasta provincie : mai inapoieste de asemeneai cetatea Benderului. Tot a sa inapoieste Sublimei Porti cele doua principate a Valachiei a Moldovei, cu toate cetatile, orasele, oraselelei satele §i tot ce contin, si Sublima Poarta le primeste cu conditiunile urmatoare, fagaduind in mod solemn pazirea lor cu sfintenie :1) De a observa fata cu toti locuitorii acestor principate, de once dem- nitate, rang, stare, chemare sau neam ar fi ei, far% cea mai mica exceptiune, amnistia absoluta ivecinica uitare stipulate in art. I al tratatului in favoarea tuturor acelora care ar fi comis inteadevar vre-o crina sau ar fi fost presupusi a avea scopul de a jicni interesele Sublimei Porti, restabilindu-i in primele lor dem- nitati rangurii posesittni,i inapoindu-le averile de care s'au bucurat inaintea rasboiului de fata. 2) De a nu impiedica in nici o piedica la ridicarea de noui bisericii la repararea celor vechi precum a fost si mai inainte. 3) De a inapoia manstirilor celorlalti particulari pananturilei posesiunile ce le-au avut mai inainte si care le-au fast luateimpotrivaoricarei dreptati, asezate imprejurul Bräilei, Hotinului, a Benderului etc., numiti astazi raele. 4) De a aveà pentru eclesiastici stima particular% ceruta de starea lor. 5) De a incuviinta familiilor care vor don i a parasi patria lor pentru a se aseza aiurea o libera ie- sire cu toate averile lor ;i pentru ca aceste familii sa reguleze intr'un chip cuviincios afacerile lor, se fixeaza terminul de un an pentru aceasta esire libera din tara lor, incepand din ziva In care tratatul de fata va fi schimbat. 6) De a nu cere nici a pretinde vre-un soi de plata pentru socotele vechi de once natura ar fi. De a nu cere dela aceste popoare nici o contributiune sau plata pentru tot timpul cat au tinut razboiul ;i chiar din pricina devastarilor carora au fost expuse, a-i scut' de once bir pentru doi ani incepand din zitm schimbarii tratatului de fala. 8) La implinirea termenului insemnat, Poarta fagaduieste a fi cu omeniei generozitate in birurile ce va pune asupra lor in bani, si de a le primi prin mijlocirea unor deputati care-i vor fi trimisi la fiecare doi ani ; la termenul platei acestor biruri, nici nici guvernatorii, nici once alta persoana nu va putea sa le ingreuie nici a cere dela dansele alte plàtisau biruri sub orice numire sau once pretext ar fi, ci ele trebuie sa se bucure

140 ISTORIA BOMANILOR

de toate acele foloase de care s'au bucurat in timpul domniei fostului sultan. 9) Poarta dä voie suveranilor acestor doua state (sovrani de due principati) a aveà lânga dansa fiecare ate un in- skcinat luati hare crestinii bisericii grecesti, care vor de afacerile ziselor principate, vor fi tratati cu bunatate de catre Poartai vor fi priviti, chiar in slabaciunea lor, (anche nelle de- bolleze loro) ca persoane ce se bucurà de dreptul gintilor, adica vor fi aparali de once silnicie. 10) Poarta consimte de asemenea Ica dupa cum vor cere-o imprejurkile acestor douà principate, mini§trii curfei imperiale ai Rusiei rezidenti langa (Musa scl poatil vorbi in favoarea lor, §i fagaduieste a-i asculta cu considerarea ce se cuvine unei puteri prietenei respectate"41. Prin acest tratat, dobandit atat prin izbanzile armatelor moscovite cati prin coruptia celor insarcinati din partea Tur- ciei pentru incheerea lui, imparätia otomana primea o lovitura din care nu se mai puta ridica. Prin libertatea Tatarilor Turcii perdeau mana lor dreapta in razboaiele cu Ruii, iTatarii find chiar in curand supusi de Rusi, intinsera foarte mult stapanirea acestorai adausera puterile lor. Prin porturileili- bertatea comertului dobandite pe marea Neagra, se dadea Ru- silor putinta de a avea o flota care in putine ore puteà sil tran- sporte o armata ruseasca sub zidurile Constantinopoki. Dreptu de interventie al Rusiei in afacerile bisericei celei noui din Con- stantinopole si a principatelor romane, punea pe invingator In atingere mai directa cu crestinii din peninsula Bakanului. si le dadea prilejul de a se amesteca in fice moment in afacerile launtrice ale Portei. Turcii insa deocamdata nu se ingrijira a- -Ma de pericolul din urma care erà mai ascunsi trebuia sil se desvolte inteun viitor mai indepktat, cat de cele mai vazute, precum era neatarnarea Tkarilori posesiunea porturilor marei Negre. Pentru a inlatura aceste din urma conditiuni, ei propun Rusilor, cu toata lipsa de bani in care se aflaa, 35.000.000 de lei si I1 pun toate silintele spre a induplecà pe Frideric al II-lea de Prusia, care dobandise o influent/ insemnata in trebile Orientului, ca sil staruiasca pe l'anga cabinetul de Peters- burg pentru indulcirea conditiilor de pace. Pe cat insa restristea era mare la Constantinopole, pe a- -Ma veselia era nemasurata in Petersburg. Imparateasa Cate- rina in ziva când afla incheierea pacei era atat de voioasa, M- eat nu voia sil vadà de at figuri vesele in imprejurimea sa. Rusia dobandise inteadevar niste foloase la care nici nu se asteptase, mai ales ca era in ajunul de a nu puteà conduce

Ch de Martens et Ferd. de Cusy, Recueil manuel et pralique de trai as conventions et autres actes diplomatiques Leipzig 1846, I, p. 111-123. 'Ism ducerea franceza contrclatà Cu ariginalui italian InfAti§eazil oare-eme neexact;trilL pe care le-am Indreptat In text.

RAZBOIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIICIUK KAINARGI 141 rAzboiul mai departe ; de aceea erà §i hotArâtà de a le pAstrà cu once pret. *i pe cat Turcii se strAdAnuiau a imblanzi conditiile ce le erair ata de defavorabile, pe anta Ru§ii se inclArAtniceau a le mentinea in toatá asprirma lor. In ni§te asemenea imprejur5ri intervenirea lui Frideric al al II-lea in favoarea Portii cu greu putcà sA aill un rezultat fericit pentru M'usa ; cu atat mai mult O Prusia fiind tormai pe atunci in strânse legáturi cu Rusia din pricina impártirei Poloniei (1772), era mai curând s5 sprijineinteresele aliatei sale, decAt pe acele ale Portei. La tânguirile Portei asupra ne- drept5tii cererilor Rusiei,cabinetul de Petersburg rAspunde prin niste argumente sofistice,c'ástipulatiile tratatului ar fi mai mult In interesul Portei, §1 cere numai decAt dela aceasta ratificarea pAcei, ceace Poarta, v5zAnd a nu mai poate in- l'aura nici inteun chip, se hotAreste a face In 2 Fevruarie 1775, prin un ambasador extraordinar trimis la Petersburg. Totu§i nici cu aceast5 ratificare nu se sfArsir5 ncintelegerile intre Rusia si Poartá.. Aceasta incuviint5 tratatul numai pe hâr- tie si se opuse apoi din toate puterile la executarca lui, Inca lipsa de bun6 credintá in aplicarea phei dela Kuciuk-Kainargi, este unul din motivele r5zboiului din 1787.

III RAPIRE A BUCOVINEI

1. POLITICA GENERALA Care au fost urmarile rasboiului din 1768-1774 asupra tarilor române. Austria fatli cu Rusia 0 Lucia. Prin tratatul dela Ku- ciuk-Kainargi Rusia dobandea dreptul de protectiune asupra tarilor noastre, dreptul de a vorbi in favoarea lor" cum se ex- prima insu§ tratatul. Ce era sa insemneze acest drept, de o camdata nu se putea §ti,i ramânea ascuns in gandul nascocitor al cabinetului de Petersburg, intelesul pe care era sa-1 deje acestei conditii a pacei. Tau este sigur cà daa Rusia parasi ideea la inceput atat de pronuntata, de a nu anexa principatele,*i se multami cu atat de putin, aceast,a a facut-o nu din Mina vointa catre Poarta, pe care din potriva voia s'o ingenuncheze cat se putea mai mult ci pentru a nu nemultumi pe Austria, care se aratà foarte ingrijita and vazil pe Ru§i cä ocupà tärile române. De aceea Austria §i incheiase acel faimos tratat de subsidii, indatorindu-se pana a declara Rusiei rasboi la caz de nevoie. Ca acest tratat nu era de loc serios din partea Austriei, ne-o dovede§te prea bine rezultatul la care a ajuns ; dar pentru Rusia, careia toate puterile nu emit de loc de prisos intru a sustinea lupta inceputa, acest tratat nu inceta de a fi foarte amenintatori era mult mai cu- minte pentru dânsa a se retrage. Austria Ina se arata ingrijita numai cat in privirea tarilor române,. lasând Rusiei deplina libertate in zelelalte punturi. Fiindca Ru§ii aveau de o cam data interesul cel mai mare de a deveni stapani a casa la dtm§ii, lucru la care nu puteauajunge MI% ca Poarta sh recunoasa neatarnarea Tatarilori sa cedeze Rusiei porturile de pe Marea

B.112111EA BII0OVINDI 143

IsTeagrA, apoi impArAteasa Caterina a II-a se induplecA. u§or de a cumpArà prietenia sau cel putin de a inlAtura du§mb.nia Austriei, muttumindu-se cu ceva mai putin In prhirea tArilor romAne, cu atat mai mult ct ea se a§tepti la o despAgubire mai mult cleat tndestuMtoare, cum am vAzut mai sus, din plgnuita impàrtire a Poloniei.1

Grigorie Aiexandru Ghica, Domnul Moldovei 1774 1777 In ti nput lui s'a rapit Bucovina Colectia Academlei Romtine Este mai mult cleat sigur cg Austria voia p5streze putinta de a pune ea mina pe tArile romAne, politicA ce urmase

Besonders seitdem ihn dasz von Ihrer Ruszisch-Kaiserl. -Majestilt zu geben beliebte Versprechen wegen Entsagung der vorigen Absichten ant die Moldau und WallAchey, in Ansehung des unmitteibaren Interesse seiner Staa- ten, heruhiget Her Gral v. Orlow erwiederte hierauf dasz seine Kaiserinn thr einmal gegebtnes Wort wegen der Wallachey und Moldau-nicht welters abfindern wiirde" etc. Thugut c. Kaunitz, 5 Sept. 1772, in Hum. Doc. VII, p. 97. Vezi mai sus p Cu drept cuvant vede Dora D'Istria In acest tratat obArsia räluirii Bucovinei. Gil AlbanniInRumania.

144 ISTORIA ROMANILOB

In totdeauna. Astfel prin tratatul de laPassarovitz (1718),. Austria dobandise fare altele si Oltenia pe care o pierde apoi, prin tratatul de Belgrad (1739) si a ceias parte din Muntenia o stipuleaza ea prin tratatul de subsidii In cazul and ar reus1 In mediatia ei catre Rusia 2. In aceasta Were ne Intaresc niste cuvinte misterioase din o depesa a baronului de Thugut catre ministrul austriac, principele de Kaunitz, In care Thugut refera fiind la Focsani, cu prilejul congresului dintre Rusii Turci a venit la el doi boieri sa-I roage ca curtea din Viena sa staruiasca pentru dobandirea neatarnarei principatelor de Poarta otomana, pe care boieri el i-a Ingaimat cu vorbe frumoase, Intru Cat nu putea initia pe acqti domni In. secretul intentiunilor Inaltei Curti imperiale asupra viitoarei stari a principatelor".3 Aceiasi ideie reiesa mult mai lamurit din alte apretuiri ale baronului de Thugut asupra pacei de la Kuciuk-Kainargi In care aratând cum Turcia este cu totul pierdutaiurmeaza In curand a fi Inlocuita prin un imperiu ruso-oriental, observa ca din aceasta cauza Rusia nu voeste sa mai Intinda posesiunile sale la Nistrui la Dunarei ca. la curanda cadere a Portei -p- ride marginase dela nord precum Bosnia, Serbia, Moldova, Va- lachia, chiar din acea cauza vor trebui sa cada la Austria, fiindca niste asemenea tad n'ar avea nici o valoare pentrn imperul ruso-oriental 4. Austria deci, avand veden i anumite asupra principatelor noastre, Intelegem prea bine cum de nu invoia Rusilor sa se aseze in ele ;caci fata cu repetitele lovituri ce Rn§ii dadeau Turciei, si mai ales acuma, fata. cu disolvarea imperiului otoman, care se astepta din toate partile, trebuia ca si Austria sa-si asigure o parte din mostenire, si de sigur a cea mai Mina. Intre toate erau tàrile române. Tocmai din pricina acestei politici a Austriei fata cu Tur- cia, izvori urmarea cea mai Insemnata a razboiului asupra %ä-

, ,Art. II: La sublime Porte, pourtéinoigner sa gratitude et reconnais- sance parfaite des procédés généraux qui ont été maniiestés de la part de Leurs Majestés Impériale et Royale Apostolique, leur remettra de plein gré et leur cédera en don toute la partie des dépendances de la Province de Valachie, qui se txouve bornée d'un c6té par les frontiéres de la Transilvanie et du Banat de Temeswar, d'un autre par la rivère Olte, et la Cour impériale exercera de plus la superiorité sur la riviére Olte". Hurm. Doc. VII, p. 86. Aceiasi ariitare fAcutli de Ath. Comnen Ipsilanti (mai sus p. 42 nota 12) p. 522. Da diese Herren in das Gehermnisz der Gesinnungen des Allerhtich- sten Rotes fiber den kiinftigen Zustand der beiden Frustenhilmer zu ziehen nicht thunlich war"..Thugut ciitra Kaunitz ibidem, VII, p. 93. Thugut c. Kannitz depesl din a Septemvrie 1774 In Zinkeisen, Ges-. chichle des osm. Reichs. Vol. V, p. 84. Cf. un document din 1771, In Hurm, Doc. Suplement,I, p. 858: Il est également incompatible avec la sureté et tranquilliti des états autrichiens que ces deux provinces (Moldavie et Valachie) passent sous la domination d'un autre prince, faible oti puissant cela est égal", sisal dar sau riinniná la- Turci sau sA le lee Austria ; Rusia Ina nu.

BA.PIELEA BUCOVINEI 145 rilor noastre, urmare indirecta, dar care lovi mai greu In ele de cat chiar cele directe, cgci conduse la rapirea unei parti din tara, la o desmembrare a Moldovei, precedent fatal, care in curand fiind pus in aplicare de catre tnsu*i proteguitorii ei, reduse intinderea tara la mai putin de jum'atate, ii rapi toata puterea sa de viatit §i-i aratri cu groaza abisul in care pare ca era menita a dispareà in Intregimea ei. Vorbim de rapirea Bucovinei care se Intampla In anul imediat urmator pacei dela Kuciuk-Kai- nargi, 1775. Daca Austria puteà s'A impiedice pe Ru§i de a pune mana pe principate, nu era tot ata de u§or pentru dânsa a se sub- stitul Rusiei, tocmai in prevederea unei opuneri la realizarea acestui plan. A§a vedem ca Austria se temea ca renuntarea Rusiei la ocuparea tarilor noastre sg nu fie numai cat nomi- nala, ca ,,dei nu ar contrazice in mod public fagaduintele date Curtei prea inalte, totu§i Rusia vi-ar asigurà pentru totdeauna supunerea*i atarnarea principilor Moldovei§i aiValachici, precum *i acea a locuitorilor acestor tari, prin dobandirea dela Poarta a unor foloase In favorul lor, consfintite prin tratatele sale" 5; .0 aceasta mai ales cand vedea a textul tratatului se tinca ata timp ascuns de dansa. Se temea deci Austria ca prin acel tratat sa nu se stipuleze ca principatele sa stea numai ca Raguza sub protectia inaltei Porti, bucurandu-se astfel de o deplina neatarnare", sa nu fie scutite de dad *i de alte ne- cazuri din partea Turcilor, cand atunci aceste tari foarte ro- ditoare ar provoca o emigratie foarte insemnata din Austria" ; sa nu fie eara§i data alegerea domnului poporului, §i altele de aceste 6. Austria deci se a*tepta din partea Rusiei la o inriurire covar§itoare asupra Românilor, care de§i nu ar fi In forma sub stapanirea ei, totu§ in l'apta s'ar purta ca ni*te supu§i credincio§i, ar Implini in toate dorintele tarului, inteun cuvant ar suferi In loc de suzeranitatea Portei acea mult mai serioasa §i mai reala a Rusiei. Acesta era punctul de vedere predomnitor In politica Austriei LO cu Rusia. . In privirea Turciei lucrurile stateau cu totul altfel §i prin urmare §.1 politica trebuia sa se conforme lor. Turcia aratase o slabiciune atat de mare in incheierea pacei de la Kuciuk-Kai- nargi, incat Austriase convinsese ca cu puna 1ndrazneala poti dobandi dela Poarta multe. Fusese destul ca Austria sli fagadueasca Portei amestecul sau In razboiul cu Rusia, farsa a-i da vre-o garantie despre seriozitateafagaduintelorsale, pentru a face pe Poarta sa-i numere mai multe mii de pungi

i Thugut c. Kaunitz, 5 Sept. 1772, Hurm. Doc. VII, p. 97. ' Kaunitz c. Thugut Sept. 1774, ibidem, I, p. 104, 105. A. D. Xeaopol. latoria Rominnor Vol. IX.

146 ISTOBIA RomAxmou de bani. lute un cuvant Turcii pierdusera cumpatul,i fa ta cu ruina huperiului Otoman, care se asteptà pe fiece zi, era bine se apuci a lua ceva fnainte, yrecum fac creditorii unui negutitor ce este In ajunul de a da faliment. Ca atare era principiul conducator In politica austriaca fata cu Poarta, ne-o dovedeste o instructiune aministruluiKaunitzcatrereprezentantul Austriei la constantinopole, baronul Thugut :Starea de fata a Portei este cu totul deosebitä de acea ceera mai fnainte. Toate lucrurilei planurile omenesti sunt inteadevar supuse la niste Intamplari atat de neasteptate, !neat este peste putintg de a prevedea cu destula siguranta modul implinirei lor. Taus un ochiu politic poate cu toata probabilitatea prevedea ca, daca Rusia, precum nu poate fi nici o indoiala, va sti sa se foloseasca cum trebuie de avantajele castigate prin pacea din urmg, iar Poarta, precum nu ne putem cleat astepta dela coruptia con- stitutiei ei fundamentale, va starlit in letargiai nelucrarea ei de pana acum, atunci este cu neputinta ca sa nu se intample In Orientul Europei mai cutand sau mai tarziu o revolutie capitala. Singura aceastaperspectiva este mai multdecat de ajuns spre a fndepartà dela once tratarii legaturi generale cu Poarta care ar fi Indreptate asupra vremurilor viitoare fat% a aduce vre-un folos actual, cad In viitor lucrurile pot sa se schimbe cu totul si o atare schimbare poate sa necesiteze niste masuri cu totul contrare de cele ce s'ar fi luat" 7. Catre Rusia deci teama ca aceasta sa nu dobandeasca o prea mare influenta in principate, catre Turcia o politica de desbracare, iata ce au hotarat pe Austria a pune mana cel pu- in pe o parte din pamântul tarilor române. Ca Austria s'a multumit numai cu Bucovina si n'au luat mai mult, se datoreste de o parte temerei de Rusia, pe de alta naturei pretextului In puterea caruia au ocupat Bucovina siIn sfarsit desvoltarei ulterioare acestei Imprejurari, cu toate ca intentia nu i-a lipsit In aceasta privire. Austria avea cu a-tat mai mult temei de a se teme de influenta ruseasca In principate i cu deosebire in Moldova, cu cat la domnia acestei tad fusese numit, dupa staruintele Ru- sieii a Prusiei, care si pe atunci mergea alaturea cu Rusia, fostul domn al Munteniei, Grigore Ghica (Oct.1774 Oct. 1777). Acest domn searata dispus a sluj1 interesele Rusilor cand ocupara tärile române, ceeace fad" ca sa fie foarte bine tratat de Rusi, luat Impreuna cu mitropolituli dus cu toate onorurile la Petersburg 8. Aice Rusii voira a-1 Intrebuinta pentru In- ceperea negocierilor lor cu Poarta,i dupa ce-i daruesc o suma

7 Kaunitz c. Thugut, 6 lanuarie 1775ibidem, p. 118, 119. Kaunitz c. Thugut, Martie 1770,ibidem, VII, p.74. Sabaier c. Choiseul 9 Martie 1770ibidem, XVI, p.477

RAPIREA. BIICOVINEI 147 de. bani 0 o pretioasO tabachere in brilianturii primesc pe fiul sOu in corpul cadetilor, Il trimit la armatà cu instructiuni pentru indrumarea pAcei 9, dupO cum arAtat mai sus. Din contrA principele Ghica fusese in totdeauna rOu vAzut de Austriaci,icauzele acestei disgratii nile spune baronul de Thugut in una din depe01e sale : Numirea lui Ghica in un prin- cipat vecin cu tärile prea inaltei Curtí nu poate fi din mai multe puncte de vedere conformA cu interesele acesteia ; mai intai fiindcä In timpul domniei sale anterioare comandantul cezaro- crAesc dela granità n'au avut a se lAucla de purtarea lui ; apoi sprijinul actual al Rusieii Prusiei este datorit numai cat de o parteintAlegerei sale culpabile cu Rusia la izbucnirea rOzbo- iului, de alta serviciilor pe care le-au fOcut ca dragoman al Portei, la tratArile cu emisarul prusian Rexin in sprijinirea lui spre dauna curtei imperiale' 1°. tocmai acest principe este chemat de Ru0 la domnia Moldovei. Poarta incuviintase numirea lui din prietenie cAtre Prusia, 0 Austria se temea de a se opune fliti§, pentru ca nu cumva Ghica, devenind domn in contra vointei ei, s6-0 facà din el un du§man, in ni§te imprejurgri, unde bunele raporturi cu doinnul Moldovei, trebuia sà upreze foarte mult realizarea scopurilor ei asupra Bucovinei. Deaceea dupà ce ambasadorul austriac stOrue§te pe ascuns in contra numirei lui Ghica, v4- zand cO nu poate izbuti la nimica schimbl tactica, se preface el insu0 a stArui pentru numirea lui, 0 se poartà mai ales foarte bine voitor cAtre familia lui Ghica, cu atat mai mult cä socrul acestuia,Iacovald Rizu, searlitaseplecat a slujiinteresele Austrieii cA Thugut nu voia instrAineze 11. Letjäturi en imprirtirea Poloniei. CO Rusia insuflala inceput Austriei o teamA foarte mare, nu rAmane nici o indoialà. A§a Austria nu voie§te sO intreprindà negocierile pentru luarea Bucovinei, cat timp feld-mare§alul Romanzow nu e0se din Mol- dova 12 Ba chiar pentru a grAbi e0rea acestuia 0 a ca0iga invoirea sa tOcutO la ocuparea Bucovinei, Austria 11 corupe cu

Kaunitz c. Thugut, 21 August 1770, ibidem VII, p. 80. '° Thugut c. liaunitz 17 August 1774, ibidem, VII p. 103. Amilnutimi asupra cauzelor Indusmanirii lui. Thugut c In Dora d'Istria Gil Albanni in Rumania 18 P. 323 si urm. Thugut ,c. Kaunitz ibidem: ,,so suchte ich auf der andern Seitz die Gikaische Familie mittlerweille mit gutten Worten bey der Meinung einer den Ghica nicht ungeneigten Willfährigkeit zu unterhalten; wobey ich diesen Wege um so eher einschlagen zu miissen erachtet habe, als besonders der Schwiegervater desGica,Iakobaki Riso, sonst fiir den alierhiichsten Dienst vergniigliche Ergebenheit zu bezeigen beilissenist und &...." Comp. p. 105 12 Thugut c. Kaunitz, 3 Decembrie 1774, ibidem, VII, p. 109.

148 ISTORIA ItOMANILOR

5.000 de galbeni §i Cu o tabachere de aur impodobitä cu brili- ante 13. Dacä nu am pus mâna pe acest district in timpul räz- boiului, zice Kaunitz cätre Thugut, aceasta provine de acolo, a Rusia ocupase prin arme §i jure belli Moldova §i Valachia, *i deci ar fi trebuit intrat Cu aceastä Curte in tratäri formale ; cA apoi Curtea noastrà din cauze cunoscute d-voasträ nu voia nici inteun chip sä aibà aerul de a lua parte la du§mäniile contra Portei, precum iara'§i nu voia sIt amestecAm numitul district in impärtirea Poloniei §i in certele cu regele Prusiei pentru equivalentul pärtilor luate". Mai ales cu Prusia avea Austria greutäti. In o depqe a lui Breteuil ambasadorul francez din Viena c'ätre de 'Vergennes din 19 Aprilie 1775 gäsim eä principele de Kaunitz ar fi declarat ambasadorului francez cä dacä ministrul prusian indräzniassä-i -Vnä cu limbagiu descuviin- tator, rar pune indatà la locullui;Ca' aceastä arfi numai o izolatà de graniticare nu avea raport cleat cu Turcii §i care nu ar putea fi nici inteun chip amestecati cu coimpär- titoriiPoloniei"14. Dar numai at greutatea unor negocieni nu ar fi speriat pe Austria dacä nu s'ar fi temut ea ca Turcii, vAzandu-se astfel despoiati färä nici un motiv de Austria, sä nu alerge la fo§tii lor du§mani, sä le cedeze asupra punctelor capitale ale tratatului, cerandu-le interventiunea in favoarea lor. De aceea Thugut se gräbe§te a sfätui pe cabinetul din Viena ca sä se gändeascà bine la mijloacele de intabuintat pentru a face ca aceastä imprejurare sIt nu prea ban la ochi, §i o asemenea ocupatiune sä nu fie luatä drept proba unei intelegeri prea strânsä cu Rusia, ,i prin urmare ca o rupturä realà §i generalä, prin care s'ar u§ura lui Muhzun Oglu (marele vizir) realizarea intentiunilor sale primejdioase pe lângä noul sultan, §i prin o pace neprecugetatà s'ar arunca totul in mainile Rusiei"15, Dar atata nu era de ajuns. Trebuia in§elatä Poarta prin ni§te f'ágkluinti dibace, pentru viitoarea intercesiune a Aus- triei in favoarea ei, in daraverele ce le avea cu Rusia, §i a-i a- räta, cä ea trebuie sä cedeze acea bucätia de pämânt in schimbul unei prietenii a-tat de folositoare.Ii aminteau mai ales §i fägäduintele fostului sultan, fäcute prin tratatul de subsidii In privirea Olteniei, ca §i cand Austria ar fi implinit din partea ei indatoririle ce luase asuprä-i prin acel tratat.Pentru a incredinta pe Poartil §i mai mult despre curäteniaintentiilor

" Eine Verehiung von 5000 ducaten und einer goldenen mit Brillianten besetzten Tabatier gemacht, und hierauf überzeugende Proben von des Herrn Peldmarschalles guten Gesinnung erhalten haben". KaunitzC.Thugut 7 Pe- vruar 1775, ibidem, VII, p. 133. " Kaunitz c. Thugut, 20 Sept. 1774, ibidem, p. 106. ibidem XVI p. 579. 1 Thugut c. Kaunitz, 3 Fevr. 1773, ibidem, p. 98.

RAPIREA BIICOVINEI 449

sale, Austria o sfAtue§te ca sA se Intäreascà din spre mare, din cotro pot acuma s5-i vinri cele mai mari pericole ; dar aceste sfAtuiri Austria le face In cel mai mare secret, temAndu-se c5 daa Rusia ar afla de dânsele, sá nu se opun5 apoi de necaz din toate puterile la rea lizarea plantnilor ei16. Pe de altä parte Ins5. Austria nu uita de a atragei pe Rusia In favoarea ei, arätändu-i c'ä prin luarea Bucovinei s'ar exercita asupra Turciei o presiune foarte favorabil5 intereselor Ru- siei, prin care s'ar gr'äbi fncheerea pAcei dup5 dorintele Fale 17. Astfel tesea Austria itcle complicate ale politicci sale pe care chiar diplomatii de atunci, destul de liberali In chestiuni de moralitate, nu se sfiau a o numi §ireat5 (artificieuse), plin5 de §micherii (duplicité) §i de 15comie (avidité)1R. Rusia p5zi In tot decursul acestei afaceri o neutralitate care nu se poate explica altfel de at prin Incurcarea In care se gAsea fatil cu Austria din pricina Imp5rtirei Polonki 19. Pentru a putea fnsá infrange mkar Intruat-va ambitia nemAsuratà aAustriei care,dup5. p5rerea Rusiei, dorea sA guverneze Europa fntr'un mod despotic prin rezolutiunile luate In cabinetul sAu"20, ea calla a starni pe 'Poarta Impotriva Austriei. argtändu-i fare altele (In unire cu Prusia), a Europa fntreag5 este uimit5 vAzand cum Turcia, care n'au pierdut mai nirnica intr'un rilzboi atat de crâncen cu Rusia, sA piardà In timp de pace la Austria o portiune atät de fnsemnat5 de p5mânt. Dar afar5 de asemenea uneltiri ascunse, Rusia nu vrea nici fntr'un mod s5 ja parte Mt* In aceastà afacere. Atat Rusia at §i Prusia erail de p5rere CA' atare Imprejurare nu merit5 ca ele s5 se arunce fntr'un rAzboi, darà dac5 Turcii ar voi sà alunge pe Austriaci din Bucovina, ele nu ar ava nimic de fmpotrivit 21. Prusia st5- ruià cu toate- acestea la Rusia ca, In cazul and ea nu s'ar opune la Intinderea Austriei In Moldova ar fi drept §i conform cu principiul echilibrului ca s6 se lase pe regele Prusici sA se bucure In lini§te de stApanirea portici de pàmânt dobänditA dela Po- lonia. Rusia era de p5rere a fnaintarea Austria ar fnari mai mult stApAnirea ei §i. a Prusiei asupra portiilor luate 22. Se vede deci a cu toat5 apArarea AuAtriei de a amesteca anexarea Bu- covinei cu fmpártirea Poloniei aces-IA cinstit5 operatie era pusA

" Kaunitz c. Thugut, 6 Ianuarie 1775, ibidem, VII. p. 119. " Depesa conteiui de Solms ambasadorul Prusiei la Petersburg clitrk Friderik al II-le, din 27 Dec. 1774, raportatii de Zinkeisen Gesch. des osm. Retches VI, p. 111. " Zinkeisen, 1.c. VI, p. 107 si 113. 2° lbidem, 1.c. VI, p. 107. " Ibidem, 1. c. VI, p. 108. n lbidem, 1. c. VI, p. 108. Comp. von. Solms c. rege 8 Noembrie 1774 In N. Jorge Acte f i Frg. II p. 79. Si les Turcs voulaient ces en chasser, il tan- droit les laisser laire et ne point s'en meler". " Regele c. von Solm, 5 Noembrie 1774, N. Jorge. Ade # Frg. II, p. 79.

160 ISTORIA ROMANILOR prin insusi imprejurarile cu cealalta tot atAt de cinstita operatie a impartirii Poloniei, ceeace mai la urrna chiar nu puteà cu totul tagadui intruckt recunostea ca privia acesta dolandire ca o urmare a celei a Poloniei", ceeace reiesia chiar din temelia dreptului ei asupra Bucovinei pe care o dedea drept o dependinta a Pocutiei 23. Divanul insusi a Moldovei impreuna cu principele Ghica cer ocrotirea Rusiei impotriva acestei trun- chieri ; dar Rusia le raspunde ca. de cand aceasta tara a fost inapoiata Portei, ea nu mai are nici un drept a se amesteca in trebile ei" 24. Ce devenise protectia rusasca? Unde ramasese dreptul ei de interventiune in favoarea principatelor? Daca aceste a- veau vreodata nevoie de sprijinul cuiva, apoi de sigur ca erà In imprejurarile de atunci ; dar Rusia intoarce spat ele, cand Mol- dova ingenunchiata intinde mAinile spre dansa. Pentru ce a- ceasta ? Pentruca dreptul de intervenire fusese stipulat, nu in interesultarilorromâne,ciinacel al Rusiei,care era sa-1 intrebuinteze atunci and i-ar fi venit lasocoteala atunci cand din asemenea intervenire era a rezulte un folos pentru dânsa, si nu acum cfind daca nu esia vre-o pagula, de sigur ca nu rasarea pentru dânsa nici un castig ! Ant de adevarat este ca in politica nu Neap alte consideratiuni decfit acele ale interesului, si ca o natiune care face politica sentimentala dovedeste ca nu este coapta pentru viata publica. Dintre celelalte puteri, numai Anglia si Frantia puteau sa joace un rol mai inamnat in afacerea cedarei Bucovinei dar din imprejuari politice anterioare ele fur% impiedecate dela aceasta. Anglia perduse once influenta in divan prin sprijinul dat Rusiei, in at glasul ei nici nu erà luat in bagare de seama ; Frantia de asemenea prin tratatul din 1758 cu Austria pe care Poarta 11 interpreta ca ar putea fi indreptat la vreme de nevoie si in contra sa, pierduse cu totul simpatiile Portei. Frantia era lirsá tinuta prin tratatul incheiat cu Austria, a sprijine interesele nouei sale alte aliate,side aceea dupa terminarea afacerei gasim o depesa a ministerului afacerilor straine francez catre ambasadorul sari din Constantinopole, comitetele de St, Priest, in care ii arata inalta multumire a stapanului au, regele,a supra purtareisale in aceasta daravea, Curtea de Viena multumind ea insusi regelui pentru bunele oficii prestate de ambasadorul francez cu acest prilej intersant" 25. Nu e vorla

n Von Solms c. Rege. 20 Dec. 1774, ibidem, p. 87. " Zinkeisen, 1.c. VI, p. 111, Comp. Kaunitz c. Thugut, 21 Fevr. 1775, Hurm.Doc. p.140. 1h rile strAine, c. de St. Priest, 2 Iulie 1775, Hurm.Doc. Supl. I, p. 936. 'rite° anti depe§ii a lui de St. Priest c. Afacerile strAine, din 30 Martie 1776, acesta dAndu-i samA despre stAruiniele Tale in chestia delimitArei li spune J'ai plaidé la cause de la cour de Vienne", ibidem, p. 947.

B.LPIREA 131100VINEI 161 ca §i Frantia fusese fn§elata de Austria prin aceea ca principele de Kaunitz declarase ambasadorului francez din Viena a era vorba de un schimb, dar Thugut ne0iind a ministrul sau facuse aceasta aratare reprezentantului Frantiei spusese celui din Constantinopol al aceleia§i puteri a nu era o chestie de schimb, bleat aceste doua declaratii contrazicatoare ar fi putut deschide ochii politicei franceze deoarece din cauza proaspetei prietenii ce o lega cu monarhia habsburgica nu ar fi avut interes a fnchide ochii 26. Bine Inteles MO a fnraurirea acestor doua curti a fost numai de a doua Juana, §i a acele ce au determinat rezultatul final au fost tot arbitriicei mai apropriati ai Orientului. Rusia, Austria §i pana la un punct §i Prusia 22

2. POLITICA SPECULA Austriei. Pretextele pe careAustriale punea fnainte pentru a Indrepati luarea Bucovinei erat urmatoarele : Mai fnai ea pretindea a IntotdeaunaIntre Austda §i Turcia fusese certe din pricina delimitarei granitelor; ea nici °data Turcia nu se fnduplecase a trimite o comisiune care In fntelegere cu Austria sa puna odata capat acestei sari de lucruri a In timpurile din urma Austria fiind neNoia sa traga un cor- don din cauza ivirei ciumei In Turcia, pentru a nu da fug* ea armele In mainile acesteia, tragand cordonul in dosul posesiunilor pe care ea le reclama, a fost nevoita sa le cuprinda In el §.1 prin aceasta au cuprins §i Bucovina 28. Al doilea motiv era a Austria prin Impartirea Poloniei venise In stapanirea Pocutiei. Pocutia Insa In timpurile vechi ar fi posedat Intr'un mod nefndoielnic Bucovina, §i deci Austria ca reprezentanta a drepturilor Pocutiei putea sa le valorifice- mai ales and documente autentice atestau vechea sapanire a Pocutiei asupra Bucovinei §i Poarta uzurpase acest district fntr'un mod abuziv29.

"Mui multe acte,ibidem XVI,p. 577. In multe din ele gitsim naive aril- tare a lui Georgel c. Vergenne; Un menscnge de cette nature seralt d'une improbité quin'est paz a presumer entre dEux COUT8 alliées".Ibidem,p. 473- Para era singura minciunA IntrebuintatA de Austria pentru a repurth acest triurnf diplomatic ! " Kaunitz c. Thugut, 5 Ianuarie 1775. Hum. Doc. VII, p. 117 si depesele comitelui de Solms din 18 Alai 1775, raportate de Zinkeisen, I. c VI, p.114. " Nota Austriei ciitrii Rusia din 1774 raportatA de Zinkeisen, I.c. VI, p. 109. " Cette partie de la Moldavie ayant appartenu autrefois, conune on serait en itat de la prouver par des titres autentiques". Von Sol= c. rege 25. Noembrie 1774, N. forge, Acte gi Frg. II, p. 82.

152 ISTOBIA BOMANILOU

Pe lAnga aceste douà motive, care constituiesc oarecum dreptul Austriei, asupra acelei bucati de pamânt, ea mai invoca §i altele curat utilitare §i de care nu ne vom ocupa, fiindcä de altfel pe motive de utilitate am putea in totdeauna despoia pe oricine de cele nai sfinte drepturi. Intre aceste eran : opri- readezetliunilor armatei imperiale. iistabilirea unei comu- nicatiuni mai directe intre Galitia §i Transilvania. In privirea punctului d'intai de drept este de observat cA inteadevar Austria protestase de mai multe ori impotriva incalcArilor granitelorei decatre locuitorii principatelor 30 ; dar aceasta se intamplase in totdeauna pentru granitele Tran- silvaniei, §i nu intelegem cum se amesteca acum chestiunea in- calcareigranitelor cudrepturile Pocutiei asupra Bucovinei. Sau Pocutia posedase Bucovina §i avea un drept la stapânirea ei, §i atunci a se invoca o Weave de granite era de prisos :sau nu-1 avea, §i atunci nu putea fi inlocuit prin o pretentie de cal- care de granit.a. Aceasta contrazicere era privita Inca de Fri- deric al II-lea ca partea cea slabà a memoriului Austriei catre Rusia in chestiunea Bucovinei. El observa cu foarte mare dreptate ea' certele pentru graniti, care derivau tocmai din pacea de Belgrad, sunt necontenit amestecate cu drepturile ce posesiunea Pocutiei le-ar da asupra Bucovinei. Aceste drepturi ar putea fi apoi in genere numai eat o urmare a cebra pe care curtea de Viena le-au dobAndit in privinta acelei pc-ali a Pocu- tiei, ce i s'au dat prin tratatul de Petersburg, asupra impartirei Poloniei". Prin urmare chiar dacä Austria voia sa invoace drepturile Pocutiei, nu putea sa o faca pentru intreg, ci numai pentru partea ce primise ea, caci cealalta parte o luase Rusia. Nu numai ca Românii ar fiincalcat fara §i ca s'ar fi alipit prin uzurpare parte din Transilvania la Moldova §.1 Mun- tenia, dar se constata chiar de documente emanate dela Aus- tria insa§i ca ea buna oat% i§i anexase Mehadia cu baile lui Hercul care mai inainte erau ale Munteniei 3'. ' Ce documente va fi avut Austria pentru sprijinirea cere- fei sale nu cunoa§tem, c5ci nici °datà ele n'au fost dat ela lumina 32 Atá'ta *Um a Pocutia insa§i a fost ades obiect de cearta intre domnii no§tri §i regii Poloniei, dar ca. nici °data Pocutia n'au domnit asupra Bucovinei, a§a precum in aceasta parte se aflauchiar scaunul de re§edinta a Moldovei,Suce.ava, Rklautii acel al unui episcop infiintatInca de Alexandru cel Bun manastirile

" Hurm. Doc. VII, p. 30, 32, 47, 77. In reportut comitelui Herck c. Maria Tereza 16 Iulie 1775 cetim cit dobAndirile Austriei nu sunt ... st ScrisoarealuiFrideric alII-lea carft ccntele de Solms 7lanuarie 1775. In Zinkeisen, I.c. VI, p. 101. " De St. Priest c. afacerile strAine, 20 lanuarie 1775 spune : la cour de Vienne est sans scrupule pour cette usurpation pour laqulle nons savons qu'elle a vainement cherché des documents". Hurm. Doc. Supl. I, vol. I, p. 919.

RAPIREA BIICOVINEI 153

Putna, loca§ul de imormantare a domnilor moldoveni, Sucevita Voronetul, Dragomirna, idesigur ca ni§teasemenea a§ezari nu s'ar fi facut In o parte de tara stapanita de straini. Dar noi am arätat adevaratul motiv ce au facut pe Aus- triasa ocupe Bucovina, anume acela de a se folosi 0 ea din despoierea Portei,i fiindca acest motiv nu putea fi marturisit, ori care altul, fie cat de slab, vinea mult mai la inainana. In puterea acestor a§a numite drepturi, Austria, Jai% a mai a0epta rezultatul unor negocien, pune mana pe Bucovina, sigura fiindca o Intrare In posesiune actuala ar fi mult mai u§or de pastrat de cat de a dobandi o cesiune dela Poaria, 0 cà prin urmare ar fi bine ca la cea ocaziune favorabilä sa se puna mftna pe bucata de pamant in chestie, fara a sta mai mult la Indoiala".83 Tot °data pentru a intimida pe Pow.% Austria concen- treaza ni0e trupe la hotar, spre a arata prin aceste pregatiri rasboinice cà ese hotarata a pastra cu ori ce pret districtul ocupat ; nu mai putin se folose§te Austria 0 de ne§tiinta geografica a Portei, pentru a sustinea ca portiunea din Moldova pe care o cere este de o intindere cu totul neinsemnara,i ca nu ar merita de loe importarrta ce cautä sa i se deie, mai ales In cumpana cu prieteniacurtei imparate0i 34 Vazänd Moldovenii acest pericol ce ameninta mo0a lor, ei trimit prin organul domnului lor, Grigore Ghica, la Poarta, un protest facut de intregul divan al tArei, In care se arata : ca procedarea Austriei nu se impaca de loc cu asigurarile de prietenie ce atata de des le-au dat Portei ; ea districtul luat de Austria este o a§a parte din Moldova in catintrece toata ramt§ita a cestcia in rodirei valoare launtrica ; ca toti locuitorii principatului cer ajutorul efectiv al Portei in contra unei încàlcàii atat de simtitoare" Acest protest insa pentru nenorocirea tarei nu se multainea numai cu atare arafäri, ci cai cand s'ar fi ilcut in repetite ran-

33 Line wikliche Possessionsergreilung weit `leichter zu behaupten, als eine Cession von der Pforte zu bewirken sein dörfte ; dasz folglich viElleicht be erster guter Gelegenheit, ohne sonderlichen Anstand, zur wilkrichen BesitzEr greifung zu schreiten sein dörfte". Thugut c. Kaunitz, 3 Fevr. 1773, Hurm. Doc. VII, p. 100. 34 Vor alien dingen in zuverlässiger Erfahrung zu bringen, ob die Pfortc die Sache iiir sehr wichtig und grosz ansehe, oder aber ob sie den geringen Werth des Anstandes, und dagegen die Nutzbarkeit unserer fortdauernden Freun dschaft in billiger Erwfigung ziehe". Kaunitz c. Thugut, 20 Sept. 1774, ibidem VII, p. 106. Wie wenig die occupation des Bucoviner Districtes mit den der Norte so oft gegebenen Versicherungen der allerhöchsten Freundschaft ubereinstfm me ; dasz die in besitz genonunene Gegend ein solcher Theil der Moldau wöre so den ganzen iiberrest an Fruchtbarkeit und innerlichen Wert tibertilife ; dew die sömmtlichen Einwohner der Moldau, den werkthtitigen Schutz der PfortE gegen eine so empfindliche Beeintröchtigung zurutten". Thugut catrA Kaunitz 4 Ianuarie 1775, ibidem, VII,p. 112.

164 isToarA. ROMAN1LOR

duri caul 4111 Poart11, care n'ar fi fostascultate, jetonul menintarei spunilnd mai departe cadacA sultanul, in contra tuturor asteptArilor nu ar da luarea aminte cuvenità interesului celui mai de capitenie al unei provincii supuse lui, Moldovenii s'ar afla in o mare nedumerire ce mijloace s. intrebuinteze pentru scAparea lor ; daca ar trebui ei singuri sA-si caute mântuirea in puterile lor sau daca la sfarsit desperareailipsa protectiunei suzeranului legiuit i-ar impinge chiar inteacolo ca caute ajutorul la bunAtatea unci puteri straine". 36 La sfarsit protestul arata ca trupele austriace intrate in tara sunt inteun numh foarte mic (600 oameni)i cA ar fi foarte usor a le rAspinge. Acest protest pe care Ghica 1'1 lucrase inapreuna.' cu boierii la maresalul Romanzow 37, dovedeste prea bine inräurirea ruseasca in tendinta de a spArie pe Turci cu protectiunea Rusilor, fara a lua in bagare dea seama cä prin o asemenea amenintare se compromitea mai mult cauza Bucovinei de cum se sprijinea. Dar Rusia, care avea interes a sparie pe Turci pentru a-i sili la executarea tratatului de Kainargi, impotriva cAruia se opuneau inca mari greutati, nu se uita de loc la interesul Moldovei, ci CA- rand numai la al sari, se servea de aceasta' imprejurare pentru a-1 apAra, compromitând tarai domnitor in ochii Turcilor. Thugut, din punctul de vedere austriac, apreciaza in modul unnAtor acest document : din cauza relci conceperi a preotestu- lui, dreapta simtibilitate pentru nerusinata rasfatare a lui Ghica, au imprastiet cu totul luarea aminte a Portei dela obiectul insus al afacerei si au facut pe Reis-Effendi sa' se exprime numai cat cu cea mai, mare amaráciune asupra indraznEtAi ameninta'ii ca adeca Moldovenii s'ar putea adresa la o protectiune strainr 34. Astfel Austria castiga un punct foarte insemnat, compromiterea tärci si a domnitorului, aparatorului ei firesc, in ochii Portei, Thugut nu lasä de loc in parasire aceastà imprx jurare ; ponegrind din toate puterile pe Ghica, el accentua mai ales legaturile sale cu Rusiii aducea ca dovada imprcjurarea ca mai multe din Bailie lui Ghica catre Poarta fusese aduse de curen rusesti, ceca ce dovedea o intalegere evidenta intre Ghicai Rusi, de vreme ce nu era cu putinta ca Ghica sa nu cunoasca obicciul rusesc de a deschide scrisorile 39.

" Dasz watern derGrossherr, wider alles Vermuthen, das wesentlIche Interesse einer in Seiner Botmässigkeit gehöligen Provn z, nicht mit der ei- forderlithen Autmeiksamkeit beheizigen sollte, die Moldauer sich in groszer Verlegenheit belinder. wiiiden, was sie zu ihrer Rettung iiir Mittel anzuwen- n, und ob sie selbst, naeh Hirer etwaigen krälten, fur ihi Heil zu soigen 1 ä ten, oder aber ob letzlich die Veizweiflung und dei Abgang des Schutzes Hiles rechtn.i,sigcn Oberherrn sie gar etwa dahin verleiten itönnten, bei der Lii.e einer fremden Macht ihre Zuflutht zu suchen". Thugut c. Kaunitz, ibidem. 27 Thugut c. Kaunitz. 4 Ianuarie 1775, ibidem, VII, p. 117. Thugut c. Kaunitz, ibidem, 118. " Thugut c. Kaunitz, 18 Ianuaiie 1775, ibidem, VII, p. 125; vezi 1i p 124.

RAPIREA. 131:1COVINEI 166

Nu pentru Intaia oara In lume norocul favoriza o cauza nedreaptä,i Austriacii, vrednici imitatori ai Ru5ilor in talentul de a se folosi de Imprejurari, dobandira din aceasta Intâmplare incurajarea cea mai puternica pentru a urma Inainte planul lor de a despoia un stat mic i c'äzut, lipsit de ori-ce ajutor.i vedem ca au reu5it, dovada ca In politica dreptul este un nume 5i cine se bazeaza pe el cade Intotdeauna jertfa,caci izbanda o are numai fortai acel ce dispune de dansa. *i pare ca a5a trebue sá fie.; caci dreptul nu poate fi aplicat Intre oameni de cá't de o putere superioara ;Intrc popoare aceasta lipse5tei trebuie Inlocuita cu o alta, care nu poate fi decat puterea brutala a fie-caruia. Astfel s'ar aplica 5i pentru popoare legea fatala a luptei pentru existenta, In care numai cei marii tari au dreptul de a trai, iar cei mici pot cel mult sa nazueasca a sluji celor mari de prada 5i de °spat Dar sa ne Intoareem la istorie Ghica aveà Inca* un duman care Ii fäcu cel mai mare rau. Acesta era Alexandru Ipsilanti domnul Munteniei. Ajuns la domnie prin stäruintele Austriei, care doria In totdeauna sa aiba in principate domnitori supu5i vointei sale, 5i fiind prea bine informat de toate pasurile lui Ghica, Il para necontenit la ambasadorul Austriei din Constantinopole, punând pe acesta In pozitiune de a 5ti toate mi5carile principelui moldovan, 5i de a le combate cu cea mai deplina izbanda. A5a principele Munte- niei In5tiinteaza pe baronul de Thugut despre protestul lui Ghica càtiá Poartai despre cuprinderea acestuia. Tot dela dânsul mai allá internuntiul cá Ghica ar fi scris acest protest in lagarul rusesc. Corespondenta lui Thugut cu Ipsilanti era atat de importanta In cat ambasadorul cere dela rninistrul sat" o chee cifrata pentru a putea comunica cu principele Munteniei In twit' siguranta40 lui Grigore Ghiea. Inconjurat astfel de tradatori din toate partilei avand a se lupta pe de o parte cu intrigile atat de bine combinate ale cabinetului din Viena pe de alta Cusistemul de coruptiune 41 Intrebuintat de ace1a5 cabinet ca un vrednic ajutor al intrigilor sale, ar fi fost greu ori carui om, chiar celui mai puternici mai hotarit de a lupta Impotriva. Cu at'ata mai mult lui Ghica pe care-1 vedem In tot decursul acestei afa-

"Thugut, c. Kaunitz, 4 Ianuarie 1775,ibidem, p. 111. "Kauntz c. Thugut, 6 Ianuarie 1775: Die von Eurer etc. vorgeschla- genen Mittel bestehen in der Furcht, in der Bestechung und in der sonstigen. Ueberzeugung".ibidem VII, p. 119. Siaceste principii au lost pe deplin puse In aplicatie, mai ales cel de al doilea. Asa Thugut cumpArA pe dragomanuL Portei Const. Moruzi,ibidem VII, p. 130.pe Iacovaki Rizu,ibidem, p.142,. sichiar pe Ghica era de multe ori vorba a-1 corumpe(ibidiem p. 134, 142);despre- Feld. Romanzow s'a vorbit mai sus. Pentru niste dregAtori turci vezi mai jos._

156 ISTORIA ROMANILOR ceri, §ovAind intre Austria §i Rusia, neurmAnd o politic:A sta- tornicAi cAutAnd apAra pozitia sa de domn cum se va putea mai bine. A§a 11 gAsim pe din dos uneltind cu Rusia pentru com- baterea planurilor austriace, pe din fa-0 curtenind pe ambasadorul imperial, §i voind sA-1 convingA cA fiind ingrijit ca nu cumva raporturile fäcute de boierii moldoveni sA gjungA la Poari §i pe altA cale, nu se poate opri de a le aduce la cuno§tiinta Port( i; dar cá el insArcineazA pe Iacovaki Rizu ca sä spun5 internunliu- lui in secret despre toate pasurile lui, pentru ca acesta s'A poatA lua mAsurile necesare" Prin o scrisoare adresalà lui Thugut in 29 Moiu el ii spune : aflu cu plAcere inchcierca tocmirci prietenqti dintre cele cloudimperii,privitoare la granitcle de cAtrA acest principatsperez cA multAmirea pe care am re- simtit'o in aceastA imprcjurare vA este cunoscutA,i cu toate cA trebue sA fie o perdere foarte simtitoare pentru Moldova, pot s5 vA asigur, domnule, c'ä am fAcut tot ce a putut atArna de mine, con tribuind in modul care mi-au fost prin putintA la indeplinirea acestei lucrAri, dupA cum yeti fi mai pe larg incuno*tiintati din gura d-lui Iacovaki Rizu socrul meu,i cà mA voiu folosi de toate priltjurile spre a putea arAta de acum inante interesul ce'l port pentru izbAnda M'Ariilor lor cezaro-cr'Ae§ti, fiind bine incredintat, cA MArinimia Lor nu va intArzia de a face ca sá simtA atAt tara cAti eu desdAunarea acestci perdcri pun souncle neindoelnicei generoase ale BunAvointd Lor" ". In alte scri- son Thugut, Ghica adauge : di el cu toate pasurile pe care im- prEjurArile au putut sileaseä a le face, totu§ in l'untrul sä'u In totdeauna au fost cu o adevAratA plecare eta' à prea India slujbA, §i pe cat au putut pe sub mAnA au favorizat intreprinde-

" Thugut c. Kaunitz 18 Ianuarie 1775, ibidem, VII, p. 122: in der Beysorge, dasz die, von den Moldauischen Boyaren aui ihn erstattelen Berichte, vielleicht auch durch andere Wege hier kund werden konnten, sich zwar nicht zu entscliitten vermlichte, auch seir.erseits davon gegen die Plorte Eiwiihnung zu machen ; dasz er aber ihn lacobaki Riso, ausdiü klich angewiesen hätte, mir zum oraLsallesvertraulich mitzutheilen, um mich allenfall, in Stande zu setzen Etc". 48 Je ne puis qu'apprendre aNcc piaisir la conclusion de l'anangement amical cntre les cicux empires, lelativement aux hontieles du eke de cette Principautérespere que lasatisfaction, que j'ai éprouvée en cette oecasion. NOUS solt pas inconnue, et (mimic ce ne peut e re que une peite bien con- siderable pour la Moldavie, je puis NOUS assurer, Monsieur, que j'ai fait ce gut a pu dépendre de mol, en contribuant de la manière qui m'a été possible l'accomplissement de cette (sic) ouvrage, ainsi que NOLS serez am) e molt in- forme par la bouche de Mr. lacovaki mon beau ()ere, et que je saisiral de n eine tot, tes les occasions de pouvoir témoigner par la suite la part que je prens pour le bien des lute 64. de L. M. I. et R. bien assur é que Leur Magnanimité ne laissera pas de faire man au pais aussi bien qu'à moi le dédomrragcment de cette perte par les Wets généiaux Et les marques efficaces de Leur bienveillance". Ibidem VII, p. 170.

RAPIREA BITCOVINEI 157 rea"".i este de observat c6 Cu cât Glrica vede cA Austria cA§tigg §i cà uneltirile secrete ale Rusid nu es la nici un capAt, cu atka el se apleacA care rNpitoarea Moldovei, cAutând sA dobAndeascA tot mai mult bunele ei gratii, aci ele se temea el Austria, care dobAndise dela Poarta un lucru atát de mare, a nu izbuteaseg mult mi u§or a-1 mezili pe dânsul, in cezul (kid ar stArui Ong la sfar§it in impotrivirea sa. Astfcl tot Thugut ne spune §i Voevodul Ghica, mai ales de când au vNzut nesiguranta ajutorului rusesc, pare a se convinge de necesitatea de a cátita sA se facä vrednic In viitor de buna vointA cea prea inaltN" 45. Ghica fusese inteadevAr In§Alat de Ru§i. Ace§tia cAutase sN-1 intrebuinteze numai ca un instrument el lor, §i vNzAnd nu pot dobAndi nimica prin el, Il OrNsesc void înlâirçlàiii. A§a ei cNutaser'ä a dobtindi prin Ghica clArAmarea cetAtci Holinului, ceea ce princepele Moldova are buna credintá a cere de la Thugut, Internuntiul ins6 presimtând in aceasiN cerere o unellire ru- sasc5, fNcutN cus( opul sau de a dobAndi ceva imprcunti cu Austria sau de a strica §i Austria treaba ce o urmArea, se fcre§te de a face o asemene cerere Porta, care mai bine de eat ar fi in- cuviintat'o era hot Nrità sá facA r6Fboiu. Ce rol deci jucase domnul Moldovei? Unul foarte trist §i injositor. Unealt6 oarb5 in mânile Ru§ilor, el servi interesclor lor, crezand ca serve§te ale sale proprii §i se opuse Austria la cedarea Bucovinei; cáci dupà cum s'a spus, Rusia nu se putea opune MO§ Austria din pricina împuírirei Polonit i; dar ea nu putea vedea cu ochiu bun intinderea Austria in Moldova. Tre- buia deci curtd moscovite un paravan in dosul cNruia sA lucreze färä" a fi vAzut5. Acest paravan oferi Ghica. DupN toate cae al-Rate páná aici §i mai ales fatá cu cedarea la urmä" a lui Ghica §i pk.carea sa ear% Austria, se vede csá interesul de a-§i pástra pozitia 11 impingea mai mult la opunere contra Austriei deck iubirea de tara. O asemene (And existà nu §tie sri facá nit" o concesiune ; ea stárui,§te cu trine dela inceput paná la sfAr§it did are toate caractercle sentimentului, care este unul §i neschimbátor. La Ghica erà mai mult productul unui calcul care sä-i pástreze domnia chiar pe tara §tirbiL6 §i

" Thugut c. Kaunitz, 3 Aug., 1775: Dasz er, Gika, ungeachtet der Schritte,so ihm etwa die Umstände abgezwungen haben Oaten, dennoch inneilich, jedeizeit mit mit einer waluen Eigcbenheit gegcn den alleil ö hsten Dienst belebt seyalich so viel von ihm abgehangen, unter det kiiinde, zur 13e16.de.ung" etc. ibidem, p. 194. " Thugut c. Kaunitz, 16 Maiu 1776 : sovie dann ouch der Woyewod Gika, besonders seitdem er d e Unzuverliiisigkeit des Russischen Schutzes be- eitsin mehterem Anbetrac ite zulü lien aniängt, die Notwendigkeit etw.s railer einzusehen scheinet, kit irtighins ich des Aller1.6chsten Wohlwollens wiltdig rnachcn zu suchen", ibidem, p. 283.

168 ISTORIA ROMANILOR trebuia deci sa se schimbe dupa' sortii mai mari sau mai mici ce i le oferea una sau alta din cele douà protectiuni. Pentru a ne da parerea noastra definitiva asupra lui Ghica credem ca acest principe daca luptase in contra Austriei, o M- euse mai ales sub presiunea boierilor, pe cari ii ingrijea trecerea unei parti din tara lor sub stapanirea austriaca 44. Fiindca el de mai inainte se. pusese bine cu Ru0i, el alerga in aceasta imprejurare la protectia lor ; Ru0i se folosira de atare intamplare pentru a cauta sa realizeze prin Ghica unele din planurile lor, uneltind impreuna cu el in contra rapirei Bucovinei, care nu le convinea nici lor. Cand vazura insa ca nu pot izbuti in nici unul din scopurile lor, parasira pe Ghica, care atunci se intoarse cat% Austriaci, catre care cautase in totdeauna sali pastreze o portita deschisa, pentru a mantinea domnia -Wei macar a§a ciuntita._ Austria simtind ca: Moldova este a§a de' slab aparatä, nu parasia nici un mijloc pentru a determina pe Poarta la cedarea Bucovinei. In randul d'intaiu punea prietenia sa cea curata, documentata atat de bine mai ales in rasboiul ce se sfar0se prin o deplina neutralitate din parte-i; apoi arata ca.' daca panä astazi n'au pus in lucrarea indatorirea luata asupra-i prin tratatul de subsidii de a declara rasboiu Rusiei, aceasta fusese numai din cauza ca-i lipsise pana acuma un drum indamanatec pentru mersul trupelor sale, care insa s'ar dobandi prin cedarea Bucovinei 47; In fine mai innegrea in ochii Portei Moldova, aratand ea aceasta tara, dupá ce câti-va ani nu-i va procura nici un folos, fiind scutita de tribut, apoi 0 MA de aceea nu i-ar aduce vre-un mare venit ; ca este locuita de coreligionari de ai Rusiei, care erau sa se deie cu totul in partea ace§tia, 0 ca Poarta nu poate gasi o precumpenire fireasca a acestorimprejurari de cat in prietenia austriaca. 48. Bazati pe slabiciunea Portei, cu cat aceasta credea cu atata Austriacii inaintau mai adânc in mima Moldovei 0 intindeau marginile ocupatiunei lor, in cat ni§te trupe austriace ajunsese pe la Roman 0 Boto§ani, pana cand in sfar§it internuntiul singur e nevoit sa observe ca intru cat au dat acuma (17 Fevr. 1775). Portei un memoriu 0 o carta, s'ar compromite el singur §i toata cauza cerand mai mult : eu cred, zice el in o depe§a din 4 Martie

4° De St. Priest c. afacerile straine, 20 Ian. 1775, in Hurm.Doc. Supl, I, p. 919, spune : le dit prince n'en a par moins jeté feu et flamme parigard pour les boyardsitce qu'il prétendet a osé menacer la Porte, a défaut de protection de sa part d'avoir iecours A une autre puissance". 47 Fiind-ca acesta chiar pentru Turci poate parea prea grosolan, apoi reproducem cuvintele : wenn wir uns in der Moldau recht festsetzen, alsdann erst, der un s wahrend-dem letzten Krieg ermangelte Weg offen stehe, uns mit ergiebigem Nachdruck itir die Pforte zu verwenden". Kaunitz c. Thugut, 21. Martie 1775, Hurm. Doc. VII, p. 149. " Kaunitz c. Thugut, 7 Aprilie 1775,ibidem,p. 152.

RAPIILEA BUCOVINEI 159

1775, cli intru cit inaintarea trupelor ar fi numai un mijloc de presiune in contra Portei, acesta ar avea cel mai bun efect pentru conducerea negotiirilor ; daci însi ar trebui si stiruesc pentru ci§iigarea pirtilor ocupate in urmi, atunci cu toati supunerea trebuie si arit ci dupi ce cedarea de buni voie a districtului bucovinean, in intinderea liniei dela inceput, este in sine a§a de grea, eu nu pot aveà nici o speranti ci a§ putea determina pePoarti, la o cesiune dupi Intinderea cea noui, §i ci o asemeene cerere ar putea u§or atrage dupi sine compromiterea intregei afaceri 49.

Conven¡ia de eesiune§idelimitare. Fiind deci astfel nevoibli a niirgini incilcarea sa la portiunea de pimânt aritati prin carta lui Titugutimpiriteasa Ii trimite in 21 Fevruarie 1775 imputernicirea pentru a trata in afacerea bucovineani, fiind incredintati din depe§ele lui ci deslegarea va fi favorabili Austriei. Dupil ce In 4 Martie Poarta rispunde a consimte In principiu la cedarea Bucovinei, mai urmeazi inci oare-care discutiune asupra redactirii definitive a actului de cesiune, ca re se alcitue§te in sfilr§it In forma unui tratat cuprinzitor de 4 articole in 7 Maiu 1775. Prin art. I se cedeazi pentru totdeauna Austriei Oman- turile continute de-o parte Intre Nistru, marginile Pocutki, Unga- riei §.1 a 'Fransilvaniei, de alti parte prin limitele incepAnd dila hotarele Transilvaniei la pilräul numit Te§na impuiLul§i cuprinzand succesiv satele Cindreni, Stulpicani, Capul Codrului, Suceava, Siretui Cerniuti §i dincolo de Prut trecAnd pe dinaintea Cernaucii, loe din tinutul Cerniuth:Ji, §i care va rimAnea In confiniile imperiale, pini la teritoriut Hotinului, pentru a da o probi neindoielnici de prietenie, aft.ctirnea §i buna vecinitate ce exista fare Poarti§icurtea imperiaM". In art. II, stipuleazicli Austria si poati zidi cetiti In partea cedati ei. In art. III, se reguleazi Ate graniti dinTransilvania. In art. IV, se Iasi' 0.§ova, care fusese §i ea reclamati de Austria, tot in stipânirea Portei Prin aceastä conventiune crima se Implinise §i nu §tim ciruia autorii ei si atribuim vinovitia cea mai mare : Austad ce au stiruit sau Turciii ce au cedat. Daci vom privi insi la pozitia pirtilor, la starea desperati in care se afla Turcia In urma unui risboiu care îi secase puterile ; daci luim in bigare de seami politica cu totul perficli a Austriei, care puna Inainte scumpa sa prietenie pentru cesiunea Bucovinei, intriun moment in care

" Thugut c. Kaunitz, ibidem, p. 143. " 1-1nrm. Doc. VII, p. 157.

11;0 ISTORIA. ROMANILOR

Turcia avea atAta nevoie de (Musa; dacA ne gAndim in sfArsit cà provoc5torul este in totdeauna mai vinovat cleat, cel ce exe- cutà, atunci de sigur c'ä o sà aruncAm toatà greutatea acestei fapte in sarcina Austriei. In fund MO', jucând un rol mai milt pasiv stAtea Rusia, privind cu nepAsare la desmembrarea Mol- dovei, chid un singur cuvânt erà de ajuns din parte-i pentru a o impedeca, s,i acest cuvânt erà datoare sà"-1 spunA de and luase asupra sa ap5rarea Orilor române, datoare nu e vorbsá dupà drept si moralsái nu dup6 interes ! Erà vorba acuma de a face sA treac5. In practicA ceace se convenise,de a trage pe plimânt liniileproiectate pe hârtie. Aceasta, precum prea bine a simtit-o Austria, nu erà usor, majales fatil cu stäruintele lui Ghica care se silea din toate puterile, indemnat nu stim de cine, de boieri sau de Rusi, ca sä." fie numit mAcar comisar turcesc ladelimitare, spre a impiedecaastfel abuzurile care din nenorocire se comiserài cu acest prilej. Aus- tria cAutains5 prin toate mijloacele de a inffitura amestecul lui Ghica la delimitare, temându-se ca nu cumva prin aceasta domnul Moldovei s5 capete in mânile sale conducerea intregei afaceri Austria ins5." voind ca prin coruptie ssä r5s1ueaseä dela Mol- dova o parte cu mult mai mare de p5mânt decat aceea cedatà in realitate de Turci, sfärueste foarte mult ca Poarta sà trimitá un singur comisar, pentru a-1 putea cumpAra mai usor 52. Auzind Thugut eft' se va numi comisar unul Tahir Aga, îi face un prezent de vr'o mie galbeni pentru a-1 dispune In favoarea Austriei, §i-1 pregäteste bine in contra stäruintelor lui Ghica 53. Aceasta ins5 nu erà destul :se numise supraveghetor a intregei afaceri pasa din Hotin, care de asemene trebuia cAstigat si fiindc5 acesta erà mai ind5r5tnic, tesaurul austriac dispusese in favoarea lui de suma insemnatrt de 30,000 fiorini. Tot odatà pentru a fi sigur cà Iacovaki Rizu, va urma inainte a araa internuntiului toate Malik ce veneau din Moldova, Thugut care si dobândeste dela curtea imperia15, un bacsis de 1CCO galbeni pentru acest om In sfarsit pentru a indeOrta de Tahir Aga ori-ce aparentà acesta ar hiera in interesele Austriei, Thugut se preface crt e foarte nemultämit cu purtarea acestuia, si protesteazA inteuna la Poartii In contra luctlirilor sale, intretinând astfel pe aceastaIn p5- rerea gresita ca Tahir Aga ar ingriji foarte bine de interesele ei 55 "inugu. e. Is.aunitz, 18 Ian. 1775, ibidem, p. 124. " Kaunitz c. Thugut, 20 Iunie 1775; nur ein einziger Turkischer Com- misarius abgesendet werde, weil dieser allemal leichter als mehrer zugleich zu behandeln und mit Geschenken zu gewinnen seyn wird". ibidem, VII, p. 187. " Thugut c. Kaunitz 6 Iunie 1774, ibidem, VII, p. 173. °' Thugut c. Kaunitz, 3 August 1774, ibidem, VII, p. 197. " Thugut c. Kaunitz 3 August 1775: dasz meine hiesigen klagen ein schicklichs Mittel se}en, um die Norte von dem Argwohne seines guten Ein- Nerstandnszies mit uns, desto besser abzubringen". Ibidem, VII, p. 206.

1ZAPIRt A BUCOVrNET 161

Kaunilz insa fi atrage luarea aminte ca protestele ei nu fura prea ene-g.ce caci dacal'ar schimba pe Tahir-Aga ar. . .. iara§i Cu acel rou. Ghica pe de alta' parte intetit de Ru§i se opunea din toate puterile Incalcarilor eustri ce. .A5,-a11 vedem protestand la pa§a de Hotin contra lui Tahir A ga, care nu s'ar linea de loe de conventiunea Incheeta, In lucrarile de delimitare 56 ; fr§tiintaza pe Poarta cum mai multi ofiteri austiaci au venit in Moldova fnaintea lui Tahir Aga, incarceti cu prezenturi pentru a-1 corupc 57; SO da cele mai mari silinti pentru ca impreuna cu Ru§ii si Prusii, care pe ascuns combateau planurile Austriei, sa faca a se strica conventiunea incheieta, mai ales in urma nehrtelegerilor foarte grave ivite fntre comisarul turc si cei austriaci la delimitarea In districtul Hotinului 58. Vazand irisa ca toate fncercarile lui sunt zadarnice face o ultima silinta §i voe§te sa scape din prada rapitorilor macar Suceava vedija capitala a Moldovei, dar nici aceasta nu i-a fost dat ca sa implineasca 58§iastfel se face §i delimitarea aceasta nenorocita prin care Moldova mai perde Mea' 46 sate peste unja ce fusese hotarâta prin conventie 60.Toata aceasta purt are a agentilor Austriei eràprivita de ei ca prea firesca §i absolut conforma ca morala. Cu toate acestea, Principele de Kaunitz chiar dela inceputul acestei afaceri scriea lui Thugut pentru a-i da curaj di el va indeplidi In acest mod cel mai stralucit act al cariereii sale diplomatice si tot odatá spunea ambasadorului francez din Viena, de Breteuil, ea' In purtarea lui In afaceri timp de 30 de ani nu s'a aratat in lumina u§urinteii a In- treprinderilor nccinstite 81.Ce Intelegea diplomatia acelui timp prin cinste, ar putea s'a-o larnureasca numai dipolmatii de astazi.

3. SOARTA LUI GRIG ORE GHICA Cauzele uciderii lui Ghica. Iatä care a fost soarta Mol- dovei. Sá vedem acuma pe aceea a domnitorului ei, care avuse In toate aceste daraveruri un rol precumpenitor. Ghica fusese numit In domnie prin stAruintele Ru§ilor ; prin urmare el nici odatà nu s'a bucurat de o Incredere deo- sebità la Turci. Uneltirile lui Thugut, cAruia Ghica li opunea

Barco c. Thugut, 5 Noemvrie 1775. Ibidem, VII, p. 211. " Thugut c. Kaunitz, 18 Sept. 1775. Ibidem, VII, p. 202. " Barco c. Thugut, 5 Noemv. 1775, Ibidem, VII, p. 209. 59 Kaunitz c. Thugut, 8 Iunie 1775. lbidem, VII, p. 173. Ienachi Medelniceru c. Ghica, 6 Noemvrie 1775. Ibidem, VII, p. 215. Un raport al lui de St. Piiest c. iegele Franlei din 1775, litum. Doc. Supl. I, vol. III, p. 30 spune cti ar fi fost 32 de sate. " Scrisoare din 14 Aprilie 1775, ibidem, XVI p. 579, Comp. Dora d'htria, Gli Albanezi in Rumenia, p. 326.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. IX. 11

162 ISTORLA. 110MANTL0R toate piedicile cu putinta in afacerea Bucovinei, inca nu putin au contribuit a inegri pe acest domnitor in ochii Portei, mai ales ca el se slujia de ajutorul Rusilor si a Prusilor pentru a combate planurile Austriei : asa s'au aratat mai sus ca. Ghica trimitea adesea hartiile salelaConstantinopole prin curen rusesti. Intrigile cele mai multe ale lui Zegelin ambasadorul prusian la Poar% erau motivate prin staruintele lui Ghica, Turcii nu putu-se vedea cu liniste aceasta unire stransit a domnitorului Moldovei cu dusmanul lor de moarte. De aceea Thugut se temea asa de tare de venirea principelui Repnin, ambasador extraordinar rusesc in Constantinopole, care mai ales avand a trece prin Iasi, era sà se intäleaga cu Ghica in afacerea Bubo- vineii sarunce noua piedici in calea Austriei. De asemenea si de Gaffron ambasadorul Prusiei era sa treacà tot prin pentru a se duce la postul sau,i aceasta atingere a domnului Moldovei cu dusmanii ceiascunsi ai Austriei nu putea nici inteun mod conveni Austrii 62. Afacerea Bucovinei in care Ghica, apa- randu-si pozitia lui, fusese nevoit A. se apropie de dusmanii Portei, singurii care-1 puteau sprijini in aceasta imprejurare, facu din Ghica un agent rusesc, 1.1 discredita in ochii Portei, aratându-1 ca pe un instrument al Rusilor, care la cel prilej era sa se deje in partea acestora, parä.'sind pe suzeranul sau. Cine stie cat pret pun Turcii pe vietile oamenilor, putea sà prevesteasca lui Ghica numai din aceasta imprejurare un tragic star*. Turcii cäutau deci numai de cat sri se desfaca de Ghica, mazilirea nu era de ajuns pentru aceasta ; &Ad Ghica, numai scos din domnie, s'ar fi putut duce la Rusi, unde sa fie o cauza de vecnici intrigii uneltiri impotriva Portei. Trebuia dei cu totul inlaturat, trebuia dat mortei, pentru ca astfel disparand proteguitul Rusilor de pe scena lumeii punându-se un domnitor credincios Turcilor, sa poata recapata influenta lor precumpenitoare in Moldova, si dobandi astfel un adevaratspion la granita imperiului moscovit. Turcii insa se deprinsese de mult timp a se juca cu soarta Cu viata principilor supusi. Când unul din ei nu le placea, prea fericit era acela, daca sultanul se multamea a-i pune pe lunar peticul negru,i dacà nu ordona sa i se aduca capui la Constantinopole.i aceasta adese pentru cauzele cele mai neinsemnate ; dar acuma cAnd era vorba de a stArpi, un mijloc de uneltire a dusmanului celui mai cumplit al imperiului otoman?

"1 Thugut c. Kaunitz 3, Iulie 1775, Hurm. Doc. VII, p. 184, comp. p. 215 si Raicevich, Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, p. 177, atribue uciderea lui Ghica Turcilorl Nemti1or4 ,yEssendo comminciati i torbidi della Crimea, la Porta pensa di levarsi, d'attorno un tal sogetto, ma in un modo vilo e basso".

RAP1REA RITGOVINEr 163

Pretextele pentru uciderea lui Ghica furg prea lesne de ggsit. Ordonând Poarta domnitorilor a trimite de Indatg la Galati §i Brgila o &time de páne, de care Turcii aveau nevoie, a§teptându-se la un nou rgzboiu cu Ru§ii, Ghica aratg prin socrul sgu Iacovaki Rizu, ce tare au suferit tara de lgcuste §i de revArsgri, §i cg-i este peste putintá a procura 'Anea cerutg. Tot-odatà el stgruie§te pe lAngg Poartg pentru a fi scutit de a trimite cherestea laIsaccea, fiindcg 19 cornil fncgrcate cu asemenea se fnecase, §i era prea greu tgrei a fnlocui cheresteaua perdutg. Poarta Insg, care prin tratatul de la Kainargi era lip- sità de tributul tgrilor române pentru doi ani, vgzand cg. principele Moldovei refuzg acuma i aceste slujbe, rgspunse cg nu va fnvoi nici odatg cererile lui Ghica, §i cg nefmplinirea ordinelor sale va atrage dupg sine cea mai grea rgspundere3, spunându-i totodatá cg dacg tara n'are Orle, sg cumpere din Polonia. Se pare cA Ghica a refuzat de a se supune acestor cereri ale Portei, cáci Intre fnvinuirile ce i se aduc pentru fndrepatirea uciderei sale se pune §i aceasta, cg el n'a cumpgrat grAu din Polonia, pretextând a fi Impiedicat de Ru§i. Celelalte vine ale lui sunt cà ar sta In corespondentá secretá cu Rusia, §i car fi adunat din asupririle poporului o multime de averi cu care ar avea de gAnd s5. fugá In ala tara. Totu§i aceste acuzgri sunt aduse numai ckt ca pricinele scoaterei lui din domnie ;acele ale uciderei sale sunt cg el s'ar fi rostit fatá cu trimisul Portei, In ni§te termeni atát de enormi §i de nepotriviti cu demnitatea strglucitei Porti, In cgt acela s'a ggsit nevoit a-1 pedepsi pentru necuviinta sa ". Moartea sa a fost Insá prin tr5 dare §i nu prin judecatg. Drama. Intr'o zi din Octombrie 1777 veni la casa numi- tá Conacul din Beilic In Ia§i un trimis turcesc, Kara Hisarli Ahmed-bey, cu Insgrcinarea anumit5 de a aduce pe Ghica viu sau mort la Constantinopole. Vechia lui cuno§tintg cu Ghica fi u§urg. surprinderea §i fn§glarea domnului. Turcul ajungand In Ia§i se prefku a fi bolnav §i se lasa a fi dus pe maini din tr5- sur5 pán5 la odaia sa din conacul Beilicului.E1 trimise inda-a rgspuns domnului cg ar trece prin Ia§i cgtrg Hotin, dar cg se Imbolngvise prea rgu pe drum §i ruga pe domn sg treacg pe la el. Ghica dinpricina relatiilor sale cu Ru§ii, bAnuind poate ceva, cercetà prin medicul sgu, unul Fotache, ca s5 vad5 dacá Inteadev'är turcul era bolnav. Acesta f§i legase foarte strâns má-

" Tassara c. Kaunitz, 4 August 1775, Hurra. Doc. VII, p. 293. " Ed avendo avuto la presunzione e temeriti di esprimessi anche un eccedento de enormi termini, repugnanti alla dignith e decoro della fulgida Porta, e cagionanti la di lui annihilazione, ha fatto duopo la di lui moda". Sen- tinta prin care se osandeste Ghica, Ibidem, p. 310.

164 ISTORIA EDMANILOIt

nile de sus, in cat micsorase in chip simtitor blitliile pulsului. Ctlnd doctorul il cercetli, il vlizu cu o culoare a fetei care nu indegeta nid-o boalli, dar and puse mana pe puls, fu lovit de sllibiciunea lui. El raportli domnului impresiunile lui, spunandu-i cli dupli cat se vede ar avea un inceput de periculoasli boalA, desi nu ar putea hotliri ce sli fie. Cati-va boieri furli pusi si mai in grijli prin raportul medicului si temandu-se de o cursli, sflituirli pe domn sli nu se ducli. Acesta insli fiind om mimos, plecli spre Beilic, insotit numai de patru slujitori. El glisi pe Turc intins pe sofa, si acesta ii exprimli via sa multumire de a-I putea vedea. Dupli cate-va vorbe schimbate intre ei, Ghica scoase tabacherea si oferind Turcului tabac : Bun tabac ai, ii spuse Ahmed, dar eu am si mai bun, si atunci Wand din palme strigli :tabac". Acesta era semnul convenit. La auzul lui se repezirli in odae mai multi Ieniceri din intovlirlisirea pasei si clizurá ca niste fiare inslitate de salve pe nenorocitul domn, care vlizu numai atunci cli inclipuse in cursli. Ghica insli luptli cu mare energie, fiind inalt si voinic, in contra ucigAtorilor slii, si aruncli el insus petrei din ei la plimant cu hamgerul de care nu se desplirtise. Totusi trebui la sfarsit sli cadli, coplesit de nu- mlir, si isi cläclu sufletul strlipuns de multe rlini. (12 Octomvrie 1777). Capul lui fu nit si dus la Constantinopole de Ahmed- bey, care feri prin el pe propriul slit' cap de a se rlistogoli la picioarele clilliului". Prin trlidare pierduse Moldova partea eicea mai fru- moasli ; prin trlidare clidea domnitorul ei : una sub cutitul Austriei altul sub acel al Turciei, o paralelli vrednicli de politica acestor douli state, si care se poate caracteriza pentru Turcia prin nechib- zuintli, pentru Austria prin llicomie. Rolul Austriei. Care au fost acuma rolul acesteia la peirea lui Ghica? Este mai pre sus de ori-ce indoialli cli Thugut, care ca ambasador austriac la Constantinopole, isi punea toate silintele pentru a scoate la un capAt fericit afacerea Bucovinei, nutria ura cea mai inversunatli impotriva lui Ghica, care combA- tea planurile lui cu atata stliruintli. In toate depesile sale, el se plange de Ghica, numindu-1 Grec ra'rli credintli"si taxand lucrlirile sale de uneltiri inveninate". Dacli ar fi fost in putinta lui Thugut, 1-ar fi ucis pe Ghica flit% cea mai micli remuscare, si cli acesta era chiar scopul lui, in cazul cand Ghica ar urma inainte a combate planurile sale, se vede din vr'o douli depesi

" Wolf. Beitrage zur statisch-historischen Beschreibung der Moldau, Her- mannstadt 1805, II, p. 194-196. Scena uciderei dupii spusele Ruxandel Bale fleet lul Ghica el acele ale caimacamulul Razu. Vezi ei Dora d'Istria (Elena Ghica). Gli Albanezi in Rumania, Istoria del principi Ghlka, Firenze, 1875, p. 369.

R.LPIRRA BlICOVINSI 166 adresate lui Kaunitz In care el spune cu toate cà Ghica Vara fndoiala ar merita mult mai curand cea mai serioasa pedeapsa, de cat cel mai mic semn al marinimiei celei prea inalte, totu§i nu pot in starea de faja a lucrurilor de cat sa va repet parerea mea, ca poate ar fi de fols ca insarcinatii cu delimitarea din partea inaltei curti sa-1 intretina cu vorbe frumoase i cu fagadueli, care n-ar lega intru nimica, pentru a nu frita §i mai mult reaua sa vointa' in afacerea delimitarei. Dupa timpurii imprejurári s-ar putea intrebuinta in contra lui *i un ton mai pronuntat precumi amenintArile cele mai serioase, cu a-tata mai u§or Cu cat ar atarna in totul de la placerea curtei prea limite a pedepsi chiar personal, prin meisuri de fapt pe acest Grec fali ffira credinta, rara ca pentru aceasta sa se nasca cu Poarta oare-care neintelegeri" 66. Dar Thugut nu l'amase la postul sau din Constantinopole pana la moarte lui Ghica, ci el pare a fi parasit capitala imperiului otoman nu mult dupa terminarea afacerei bucovinene (Iulie August 1776), fiind inlocuit cu Emanuel Tassara, care era departe de a avea impotriva lui Ghica ni§te motive de nrà tot a§a de pronuntate. Din contra, afland el despre uciderea lui Ghica, nume§te acest act un pas tot a§a de uricios pe cat de violent §i de impotriva tratatelor" 67. Ca nu a fost de loe amestecat cabinetul din Viena la uciderea lui Ghica, se dovede§te in fntreaga cores- pondentä a acelui timp, in care nici prin un cuvant nu se face o abatere de gand macar la o atare imprejurare. Din contra din toata acea corespondenta se vede ca Kaunitzi cu Tassara vor- beau de aceasta intâmplare ca pe o afacere straina care nu-i atingea mai mult.i inteadevar daca Austria ar fi avut nevoie sà ucidä pe Ghica ar fi facut-o atunci cand era in joc interesul ei, cand domnul lupta impotriva-i pentru Bucovina, dar nu acuma cand afacerea se sfar§isei anume in folosul Austriei, când o rasbunare nu mai avea nici un scop ; caci in politica interesul determina toate faptele. Austriacii deci chiar de aceea n'au contribuit la uciderea lui Ghica, fiind ca nu aveau nici un interes a o face. Astf el se petrecu aceasta pentru Moldova prea nenorocita intamplare. Bucovina fu pierduta din pricina lui Ghica care fiind devotat Ru§ilor, facea pe Poarta sa asculte mult mai curand de insinuarile Austriei§i de aratarile ei de prietenie, de e:U de glasul adevarului ce e§ia din o gura compromisa. Ghica pieri

" Thugut c. Kaunitz, 3 hille 1775 pur von dem allerh6chsten Gutbe, finden abhingen warde, diesen falschen untreuen Griechendurh Ihdlige per. ddnlicheZdchligung,dieUngnade1hrer Majestaten empfinden zu machen". Hunn. Doc. VII, p. 185, comp. 174. 47 Einen so verhassten als gewaltsamen und tractatwidrigen SchrItt". Tassara c. Kaunitz, 4 Noembrie 1777, Midan. p. 306.

166 ISTORIA BOMANILOR

din cauza Bucovinei, caci in mare parte pentru a pastra intregimea pamantului pe care era chemat a domni, el se apropie tot mai mult de Ru§i, §i deveni uricios Portei care-I jertfi te- merilorsale.Astfel,chiar daca Ghica, n'a pierit, de mana aceea ce a luat Bucovina, totu§i pierderea chieiei Moldovei" 68. est strans legata in amintirea poporului de sangele lui Ghica Seria istorica a raporturilor cu Austria. AceastA lovitura atat de cumplita data Moldovei, ra§luirea unei parti din tara §i sangele unui domnitor strâns unit cum am vazut, in mintea necercetatoare, incheie primul popas ce-1 facura pe calea timpurilor raporturile Romanilor din Muntenia §i Moldova cu Hasburgilor Ii aratä in cotro se va indrepta seria istorica a acestor raporturi. Sa o reamintim in faptele ei de capetenie. Dupa cateva atingeri mai vechi, Mihai Viteazul este cel intaiu domnitor care aduse tri1e Romane in o legaturä mai insernnata cu monarhia Austriaca. Politica lui de§tepta in Muntenia o impotrivire a unei parti din boieri care se temeau de propaganda catolica. Aceia§i purtare fu reluata de Sarban Cantacuzino cu aceia§i opozitie a unei parti din boierimea munteana. Dar partida germanä' se intaria cu cat propa§ia silnicia turceasca pana ce ajunse pe timpul lui Neculai Mavrocordat sä aduca strigatul : de ar veni odata nemtii sà ne mântue de Turci",i boierii in majoritate acuma partizani ai Nemtilor ajuta chiar acestora la prinderea primului domnitor fanariot. Dar nalucirea Munte- nilor asupra binelui ce era sa villa.... din predominarea germana se stinse cu experienta ce o fäcuse cu prilejul ocarmuriri germane In Oltenia, ceeace aduse pe Munteni a don i reintoarcerea la prima Ion stare. Rapirea Bucovinei intamplata la celalt car& al tarilor romane desvali ca la lumina unui fulger intunecat, prapastia In care voia sa o cufunde predomnirea puterii germane. Seria aceasta istorica trebuia sa se mai urmareasca §i in viitor cu acela§ caracter primejdios pentru soarta poporului roman.

Kaunitz c. Thugut, 7 Fevruarie 1775, ilfidem, VII, p. 133. " Versiunea cA Grigore Ghica fusese ucis din pricina Bucovinei nu este vumai o legendA moult. Ea se MIA In onotitil pusAcu.... pe geografie a lui Anfilochie Hotiniul. Vez! Iorga (I. c. mal sus p. 131 nota 3) p. 606 (38).

CAPUL VII LSTORIA TARILOR RC:MANX DKLA ?ACEA DE KUCIUK-KAINARGI PANA LA PACA DE BLICUREM 1774-1812

I DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IA§I 1774-1792

1. ALEXANDRU EPSILANTI IN MUNTENIA I DOMNIILE PARALELE DIN MOLDOVA 1774-17821. Daca starea tarilor române era trista §i de plans Inainte de razboiu, din pricina incalcarilor turce§ti, cu cat mai mult se inrautati ea prin Incingerea luptei pe insu§i corpul lor, prin jafuirea carora ele fura expuse, stoarse de Turci §i de armatele ruse§ti. Dionisie Eclesiarcul ne spune despre rebele pe care Munte- nia (§i prin umare §i Moldova) trebuia sa le sufere din partea Turcilor : ca ei luase mo§ii boiere§ti §i manastire§ti care era lor voia, §i dadeau arena' cat voiau pe ele, mai nimic, §i silea oamenii satelor de a le lucra, adeca cläcuiau §i faceau negutitorie de silnicie, platiau cat vroiau ei, ori vite, ori miere, ori unt, ori altele, §i 1§i lua muieri romance §i fäceau copii cu ele, §i faceau silnicie copiilor §i fetelor §i pe unii oameni li fäceau scauna§i (Ingrijitori) la trebile lor, §i acei scauna§i ce erau slugi turce§ti fäceau mare nevoie oamenilor, facându-se mai rai de cat Turcii ; §i dadeau Turcii bani cu dobanzi asuprite, de intrecea pana la un an sau doi dobanda pe capete. Mare nevoie era pe aceastä tara §i nimenea nu gandea ca va mai scapa de aceastä impresu- rare mare a Turcilor ;dar slujba§ii domne§ti §i boiere§ti ce trageau, vai de maica lor 1ca dei gasia prin satele lor, fran- geau ciubucile de ei ; iar pe preoti §i pe calugari intru nimie nu-i socotiau, avandu-i de batjocurä, §i unora le taia barbele §i le mânca ce aveau la casele lor, tot neplatind nimic" 2

Muntenia Moldova Alexandru Ipsilanti 1774-1782 Grigore Ghica 17,4-1777. Constantin Moruzl 1777-1782. Diontste Eclesiarcul In Papiu, Tesaur de monumentetalones,Bucuresti. 1862, H, p. 164.

170 ISTORIA ROMANILOR

Apoi Turcii cAnd auzirA despre hainirea RomAnilor cAtrA Ru0, prin un fetwa al Muftiului dAdurà mai Mai Moldova, dupA aceea 0 Valahia In prada 0 rgsbunarea armatelor lor, ordonAnd tuturor Musulmanilor din Rumelia a se fnarma spre a stArpi pe acei necredincio0, dAndu-se persoanele 0 averile lor pradA lAcomiel soldatilor" 8. Cu intrarea liberatorilor" In Odle romAne, poporul lor se a§tepta a se mAntui de suferinti. Dar a§teptarea lui fu greu fn§AlatA. Asupririle se urmarà fnainte, Indeplinite acuma de Ru0 In loe de Turci, In cat ele schimbarA numai de. pricinA fArA a le fnceta grozAvia. Un raport al lui Valcroissant, Francez In slujba turceascA In Dobrogea, spune despre Valahia In 1770, dupA ocuparea ei timp de doi a ni de Ru0, cA ar fi o tara cu desAvAr0re despoietà, pustietà, jA- fuitA §i ars5" 4. In altul al aceluia0 militar aratA cA In Va- lahia 0 Moldova nu ar mai fi rAmas nimic, §i cA Ru0i ar fi nevoiti sA-0 aducA proviziile din Polonia" 4. Un memoriu despre starea principatelor din 30 Iulie 1771, adaogA cA tArile cucerite de Ru0 sunt pAn'A fnteatAta ruinate In cat departe a contribui a-i despAgubi de cheltuelile rAsboiului, nu le pot procura nici mAcar cele trebuitoare spre a lor Indestulare"6. In mijlocul unei asemenea mizerii se Incuib6 o ciumà cumplitA, urmarea neaparatA a unui rAzboiu turco-rus, care zeciue§te nu numai Wirile In luptA ci 0 poporatia tArilor romAne, stArpind din numeroase sate fntregul norod 7. Urmarea fireascA a unei asemene desnAdAjduiri fu emigrarea In masa a pop orului romAn cAtrA Wile Invecinate, In cAt cAnd venirà noii domni in statele romAne, Alexandru Ipsilanti In Muntenia 0 Grigore Ghica In Moldova, eigAsirà stApAnirile lor aproape desgolite de locuitori. Alexandru Ipsilantiin Muntenia,Oct. 1774 1782. Domnul Munteniei nevAnd de descurcat nici o daravere politica exterioarA, ca aceea In care erA implicat colegul sAu depe tronul Moldovei, poate sA se dedee IndreptArei stArei lAuntrice care erà o cerintA neapgratA, chiar din punctul de vedere al intereselor turce§ti 0 acelor ale domnului, cAci ce erau ei sA fo- loseascA din o tara pe trei sferturi pustie? Putin timp dupà urcarea lui In scaun el dA mai multe hrisoave, care aveau de scop Indreptarea relelor de care suferea Muntenia. Astf el unul prin care desfiinteazA de asupra mA- nAstirilor 0 preotilor dajdiile vistieriei, impunAnd celor IntAi

De St. Priest c. de Choiseul, 18 Dec. 1769. Hurm. Doc. Supl. p. 797. Valcroissant c. de St. Priest 30 Noemvrie 1770, ibidem, p. 822. Alt raport din 20 Ianuarie 1771, ibidem, p.830. s HUIM. Doc. Supl. III, p. 23. 7 Valcroissant c. de St. Priest, 30 Ianuarie 1771, ibidem, Supt. I, p. 834.

DELA PACEA DE KAINARGI PAYA LA PACEA DE IASI 171 sä pläteascä numai o dare pentru sustinerea scoalelor, iar celor al doilea un ajutor la cutia milelor ; un altul pentru reducerea oieritului dela 16 1/4la 12 bani sau la 4 parale de oae ; un al treilea care scuteste pe locuitori de a da cai de menzil adia de postä, ordonând c5. atät cumpArarea cAt si nutrirea cailor trebuitori sä se facg pe socoteala domniei. El mai (16 o nouà organizare slujitorilor, intocmind cäpitani pentru paza granitelor si pentru acea a linistei publice, primele incercAri de politie preventivä in Wile romäne. Dui:4 ce ja aceste mäsuri sin- guratice pentru reformarea asezämintelor Ord, el dä in De- cemvrie 1775 hrisovul ski cel mare, in care inspirându-se de im- bärbätärile filosofului Seneca si de ale lui Grigore Nazianzul, edicteaz6 o serie de reforme, din care unele poartä pe ele pecetea unui spirit organizator netägAduit8. Prin acest hrisov, pe längäintärirearef ormelor introduse prin mäsurile luate deelmaiinainte,Ipsilanti mai dispunea Ina urmAtoarele noiri sischimbAri. Pentru aridica comertultäreisiprin aceastainsusiagriculturacare-1 alimenta, domnulorga- nizeazA in o breaslä si pe negutätorii sträini cu starostele si judeatorul lor, care sä le inlesneascg daraverile ;orändueste apoi opt boieri care sä se indeletniceasc6 cu chipul de a se des- volta si immulti numärul meseriilor si al meseriasilor, väzänd lipsa lor simtitä din tail ; intocmeste o casä de ingrijire pentru copii orfani si väduve särace, dându-i si din veniturile domniei un ajutor de 6.000 de lei pe an. In administratia tärei Ipsi- lanti ie mai multe mäsuri de indreptare, eäutänd mai ales a micsora si infrâna stoarcerile c'ärora erà expus poporul din partea dregaorilor, scotând pe mai multi din ei precum pe vätajii de plai, insärcinati cu paza plaiului de hoti si tälhari si pe zapcii de plasä, de sub autoritate a ispravnicilor, si supunând numirea lor direct domnului, spre a nu-i mai obliga a da ispravnicilor darurile pe care apoi le scoteau prin jafuri de la popor. Neputänd face acelas lucru si cu vorniceii, subalternii vornicului celui mare, care cumpärau dregätoria lor de mici jude- cätori de la el, si apoi jefuiau poporul spre a-si scoate suma datä, Ipsilanti ja cel putin mäsura de a fixa pretul cu care vornicul cel mare avea dreptul sä vandä vorniciile de pläsi. InjustitieIpsilanti inmulteste numärul judecaorilor, intocmind in capitalä un tribunal de judecAtori alesi si de barbati practici" pe laugh' divanul domnesc, care el insusi lucra sub presidentia domnului de trei ori pe sAptämänä ; apoi ins- tituie in capitalà trei judecätorii numite departamenturi, douà pentru pricinile civile si una pentru acele penale, cu drept de apel la divanul domnesc ; de asemenea judecAtorii tinutale, si

8 Vezi aceste hrisoave reproduse de Fotino, Istoria vechei Dacii, trad. de Sion, III, p. 321-328.

172 ISTORLA. ROMANILOR intocme§te o condicA de legi In limba romAnA pentru povAtui- reajudecAtorilor In cercetarea pricinelor, chemand pentru a ei lntocmire pe mai multi oameni invAtati In Muntenia a. Se mai infiinteazA §i o condicA In care se treceau toate protocoa- lele judecAtilor §i toate documentele InfAtipte in procese. Innoirea InsA cea mai insemnatA a lui Ipsilanti fù Inpar- tea aceea a ocArmuirii care atingea mai adAnc interesele poporului, anume in strAngerea dArilor. Domnul motiveazA astf el schimbArile introduse de el :vAzAnd neoranduielile cu care se adunA dAjdiile, inmultirea sierturilori incurcAtura socotelelor, dup6 care sArmanii Cre§tini nu eraù scutiti mAcar o zi de supArArile tacsidarilor (adunAtorii de bani); vAzand cà aceastA neorAnduialA sporise la o neomenie nesuferitA din pricina cA- reia lara a ajuns In starea cea mai tristA §i mai de jelit ; voind deci domnia mea ca sà punemi acesta In oarecare 1ndreptare, sA Inlesnim pe tolii sA mangAem pe cei sArmani, spre binele fericirea spre vecinica noastrA pornenire ;sperAnd tot °data' cA se va tälm'Aduii sc'Aderea numArului locuitorilor prin Inmultirea lor, domne§te hotArAm ca sA nu se scoatA mai mult de trei ori pe an dare cate un galben §i o altA dare pentru haraciul impArAtesc. Aceste dAri s'A nu se mai numeascA sferturi ci sA se zicA sArni, adecA pervi-sama, itori-sama, treti-sama §i sama dArilcr". De asemenea rAnduie§te dArile breslelor adicA a boierilor, mazililori negulAtorilor, ca sA le plAteascA de douA ori pe an, la SI. Gheorghe i la Sf. Dinutrie, iar darea haraciului Intr'un timp cu tara. Adunarea banilor era s'A se iacil prin o- randuirea sumelor ce trebuiau sA le plAteascA fiecare sat dupA numArullocuitorilor,rAmAnAnd ca repartitia asupra fiecArui cap sAsefacAprin DacA asemAnAm nartul dArilor fixat de Ipsilanti cu acel a lui Constantin Mavrocordat, care §i el randuise sA se ridice numai cele 4 sferturi pe an §i nimic mai mult, atunci allAm suma dArei impusA de lpsilanti, era mai grea decAt acea a lui Constantin Mavrocordat. Aceasta rAnduise sA se pl'AteascA pe sfert de cap de familii cAte 21/, lei si 5 parale, sau peste tot pe an cAte 101/, lei. Alexandru lpsilanti scotand de 3 ori pe an cAte un galben care pe atunci valora 4 lei n, urcase deci dares ordinarA la 12 lei. Este 1nsA de observat cA Ipsilanti mai scotea incA si a patra dare sub numele de acea a haraciului care dare

Carra, Histoire de la Moldavie el de la V alachie, Neufchatel 1781, p. 207. Asupra condicei privelnicesti a lui Ipsilanti vezi mai multe sub capitolul Pravilele lui Calimahi Caragea. Asupra reformelor administrative vezi V. A. theche, Istoria Romdnilor, vol. I, din Seria Volumurilor de la 1774-1786, Bum- vuresti, 1891, p. 40 si urm. Reformele In instructiune mai jos sub capitolul Cultur ei . Fotino, I.c. III, p. 327. Originalul hrisovului e In limba greacii. Dionisie Eclesiarhul, In Papiu,I.e.III, p. 166.

DELA PACEA DE KA1NARGI PANA LA PACEA LE IA61 173 era mult mai grea decat acestelalte, incgt in realitate &alma dgrilor se indoise din ceeace erg sub Mavrocordat. Aceastg re-. formg ca §i acea a celuilalt domn fanariot reformatcr, dei putu Inlesni putin pe contimporani aduse pentru urma§i aceia§i in- greuiere, pe care o adusese reforma lui Constantin Mavrocordat de oarece urcarea catimei birului se mentinù, cu toate cg dgrile vechi venirg iarg§i pe 1ntrecutele sg se adauge la cele noi. Cine era acest dcmn care reinoia pe tronul Munteniei domi niile reformgtoare ale Mavrocordatilor? Alexsandru Ipsilanti se trggea din o familie greceascg din Constantinopole inct.scritg cu boieri §i domni din tärile romane. Pela 1736 sub domnia lu- Grigore Ghica Voclà In Moldova,Intglnim pomenit pe hatmanul, deci boierul Constantin Psiolu sau Ipsilanti, cel cu pide de iepure la spate", pe a cgrui fatil o ja *tefgnitg fiu lui Mihai Racovitä ;apoi pe fratelelui,Constantin Manolache Chiur- ciba§a Psiolu tatgl lui Enache Psiolu ce §i el Imbrgcase dre- grktoria de agg'2. Alexandru erg fiul lui Manolache Chiurciba§a §i fusese crescut In invätgiurile trebuitoare pentru a indeplini dreggtoria de mare dragoman al Poi-lei otomane, din care dreggtorie fit rAnduit domn in Muntenia". Raicevici §i Manase Eli- ade, ne spun cg principele Munteniei era om prea 1nvgtat,fiindu-i cunoscute metafizica, logica, fizica §i matematica, fiind §i foarte versat in vechea literaturg ding". InväTätura lui se vede§i depe modul cum 1§i cre§tea co- cu dascgli eline§ti, hagh turce§ti §i dascgli evropei §i de limba frantuzascg §i de limba talieneascg 15. Gustul sgu pentru civilizatiaeurcpeanä era a§à de inaintat Mat tinea la curtea lui §i un bucgtar francez, Louis Etienne Meynard, care pregg- tia pentru pglgtu§urile orientale bucate de pe malurile Seinei". Aceastg fire deosebitä a domnului este atestatg mai In- tai de Dionisie Eclesiarcul,care spune despreIpsilanti, cg fiind om inielept §i cu minte inaltä au pus bate trebile tgrei la rânduialg bung" ;apoi de lenache Vgcgrescu care povestind slujbele fgcute de el luiIpsilanti, mgrturise§te despre domn eg arfifost bun ocArmuitor"17. Ce e drept tara fiind in pace §i iertatg de tribut pe doi ani, dui:a conditinbe tratatului de Kainargi, nici nu era a§a de ane-

Ioan Neculcea In Letopisete,II, p. 427 435 si 438. VAcArescu, Istoria imp. Otoman in Papiu, Tezaur, II, p. 286. " Raicevich, Breviario chronologico deili principi di Valachia In Engel, Gesch. der Walachei, p. 49 si Manase Eliade Oralio panegirica,ibidem, p. 70. VAcArescu, ¡si. imp. otoman, 1. c. p. 287. IS De St. Priest c. af. streine, 11 Sept. 1781. Hurm. Doc. Supl.II, p. 7: Le Sieur Louis Etienne Meynard, de l'existence duquel sa famille est in quiete, est depuis longtemps chef de cuisine de S. A. le prince de Valachie" 17 Dionisie Eciesiarcul, In Papiu II, p. 166, V6cArescu, ¡si. imp. oloman ibidem, H, p.287.

174 ISTORIA ROMANILOR voioasä a ei ocirmuire. Räsboiul incetand de curänd, nici un alt pericol nu mai ameninta Muntenia. Relatiilede prietenie fiind incä proaspete cu Ru§ii, iar Austriacii fiind interesati a träi bine cu Turcii din pricina daraverei bucovinene, era cum spune Dionisie Eclesiarcul, daruli mila lui Dumnezeu WV a- ceasta lark cu lini§te mare §i cu pace adancä, deschizandu-se toate schelele hotarelor de imprejur §i de cAtre Turci nici o su- pärare nu era ;boierimea Sporia intru slujbele ei, negutätorii se lätiau cu ali§veriprile lor la cA§tig, me§tepgäretii sporiau in lucrarea sa, täranii Ii lucrau pä'mânturile lor, nesupärati cu greutate de d'ajdii; toti se bucuraui fárä grijä petreceau ; eftinätate era la märfuri §i la dobitoace; boli,vacile, oile, ca- prele cu putin pret, bucatele mai cu putin ; numai cu ceva bani fäcea omul atunci imbräcgminte ; era §i indestulare a rodurilor pämäntului; un veac fericit era, care pot zice a nu va mai fi niciodatä"18. Domnul väzänd tara a§a de imbel§ugatà, nu se putit abda de a o sangerea pu%in, scotând anume banii haraciului pe anul al &ilea din ceiscutiti, cugetand cà au rämas locuitorilor multi bani dela Muscali' .Poate cAi boierii, adauge. Il vor fi indemnat ca sä le deai lor lefi mari. Insä n'au prea ingreunat däjdiile, temändu-se sä nu se dovedeascA la Poartä sä cazá in latul gâtului". DacA domnia lui Alexandru Ipsilanti era lini§titài paci- nicA in läuntru,in alai%i mai ales la Constatinopole,Grecii, rivalii domnului, mestecau lucrurile in räsputeri,spre a aduce Inazilirea luiiinfruptarea lor cu mäno§ia fericitei Muntenii, Pänä la 1781 insä ostenelele lor flied zadarnice. Nici o intrigA nu prindea de un domn cu care tara era a§a de multumità, pe care Turcii aveau interes tocmai din pricina acestei multumiri al mentinea in scaunul ei. Cel mult izbutesc uneltirile lor a stärni pe la 1777, oarecare vorbe despre c6derea lui Ipsilanti20. Grecii insä competitori ai tronurilor române se inmul- tiau in Constantinopole.TrAiau pe atunci pe längä odraslele Mavrocordatilor §i ale Ghicule§tilor inc5. §i acele ale lui Cali- mah ; apoi alti Greci ca§tigase la vazä i influenta prin ingl- tarea lor in postul de dragoman, precum familiileutu, 1VIoruzi, Caragea, care cu toatele säpau pe Ipsilanti, mâncandu-se intre ele, spre a pune mAna pe frumosul su loc. Intrigile aceste aveau de temä prietenia cea prea intimä a lui Ipsilanti cu N,emtii. Asemenea relatiunii existau in adevär. Ipsilanti se aplecase

" Dionisie Eclesiarcul, /.c. p. 166. Ibidem. Tassara c. Kaunitz, 3 Dec. 1777, Hurm. Doc. VII, p. 314: Mit deM Fiirsten der Wallachey Ipsilanti (Unite Michstens.eine Abdnderung vorgenoin- men werden".

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 175 cAtre politica germanA inc6 din vremile cAnd era dragoman §i dacA fusese inAltat din acel pcst la rangul de domnitor al Munteniei, acesta se f Acuse nu MA sprijinul internunciului german, pe care 1-am vAzut jucänd un rol din cele mai influente pe timpul rAsboiului dintre Ru§i §i Turci. Thugut in§tiintzazI Cu o deosebitA plAcere curteasa, cà lpsilanti prietenul sAu a obtinut pe la siär§itul anului 1774 tronul Munteniei §i cere de la ea ca domnul sA iie complimentat, la ajungerea lui in tarA, de cAtre generalii austriaci dela granita Transilvaniei 23. Am vAzut mai sus sprijinul cel eminent pe care Ipsilanti il dà internunciului in tot timpul desfä§urArei afacerei Bucovinene22. Dela 1780 relatiile panA atunci In aparentA a§a de prietenoase intre Austria §i Turcia, §i pe care, mai ales Turcia le documentase prin cesiunea Bucovinei, primesc o grea lovitura prin intAlnirea impäratului Iosif al 1I-lea Cu ImpArAteasa Ru- siei Caterina a II-a la Mohilov, care Intälnire in ochii Turciei precum §i a intregei lumi politice a timpului nu putea al, ea alt scop cleat o intelegere In contra Po4ei23. In urma acestei in- tälniri, impärAteasa Rusiei Incepe a da pe fa ll proiectul ei grecesc, adia scopul de a alunga pe Turci din Europa, §i de a pune In Constantinopole ca impärat grecesc" pe un nepot al ei de curAnd nAscut. Intelegem deci cum de uneltirile, pänA acuma zadarnice ale du§manilor lui Ipsilanti §i pärile lor despre relatiile prietenoase ale domnului cu curtea de Viena, devenirA de odatA, prin incordarea relatiilor turco-germane, un mare pericol pentru pozitia lui. Planurile de rAsturnare In contra lui Ip- silanti luarA de Indatä o formA precisà. Era 'verba de a-I Inlocui pe dänsul cu Constantin Moruzi din Moldova, succesorul lui Ghica celui descApAtAnat, iar pe tronul Moldovei sA se urce Neculai Caragea dragomanul Portei,care trebuia sA-§i cedeze locul lui Alexandru Mavrocordat, fiul lui Constantin, fostul de atäteaori domn al tArilor române O altà combinatie, bazatA mai ales pe schimbarea de curand intämplatA a marelui vizir, trimetea In surgun pe Con- stantin Moruzi, dänd domnia Valachiei unui altui principe tot din familia Mavrocordat 25. Ambele aceste cornbinatii insA cereau indepArtarea lui Ipsilanti. De odatà se infAto§azA stArui- torilor pentru domnia'tärilor romäne, un prilej minunat pentru a-§i realiza dorintele lor prin IndepArtarea domnului Munteniei.

Thugut c. Kaunitz, 17 Noemvrie 1774. Hurm. Doc. VII, p. 107. SI Mai sus, p. 214. Zinkeisen, VI, p. 278, citeazti o depesii a lui Gaffron ambasador prusian din 17 Aprilie 1780, In care se apune cIntAlnirea de la Mohilov, pusese pe Poartli dans des fureurs inexprimables". '4 Herbert Rathkeal c. Kaunitz, 1 Febr. 1781, Hurm. Doc. VII, p. 326. " Herbert c. Kaunitz, 16 Martie 1781, ibidem, p. 327.

176 ISTORIA ROMANILOR

In luna lui Noembrie 1781 ambii fii ai lui Ipsilanti. Constan- tin si Dimitrie, parasesc curtea parinteascai insoliti de un ser- vitor tree peste munti in Ardeal. Intelege orteine, in starea de atunci a relaiiilor dintre Turdi Nernii, cat de mult o asemenea fuga, ce putea fi data drept inaintea mergatoarea acelei pro- iectate de insusilpsilanti, compromitea pozitialui. Ce imprejurari adusese fugai deslärarea odrasielor dom- nest"? Atanasie Comnen lpsilanti ne spune càtill domnului ajunsi la varsta tineretei, se daduse prea cu mare infocare unei vieti de petrecere, care nemultumise pe pärintele lor. Acesta je aplica o corectiune nu prea princiara, dar cu atata mai sim- WA de spatele loridupa aceea ii puse la inchisoare. Indignali de o atare tratarei sfatuiti probabil de guvernorul german pe care-1 aveau pe lânga ei, tinerii principi, care prin cultura europearfa pe care o primise eapatase niste noliuni mai inalte despre onoareai demnitatea omeneaseä, se hotärasc sàfaca' gravul pas de a parasi casa parintea&cai chiar tara in care dom- niatatilllor26.Ei substrag,spre a-si asiguramijloacele traiului, juvaerurii obligatii de ale parintelui 'orin valoare de vre'o 20.000 de florini,pe care le sconteazai amaneteaza la bancherul Bartenstein din Viena 27. Aceasta fuga a copiilor lui Ipsilannti, dada neprietinilor sai cel mai puternic argument pentru a-1 inegri in fata Portei. Ei aratä pe domn de indemnatcrul acestei treceri a fiilor sài in Austria, uncle in curand aveau sa fie urmati de el insusi. Ipsi- lanti intlegand prea bine g-avitatea imprejurarei, trim:te scrisori peste scrisori la generalii dela granita, spre a opri pefii saii a-i reintoarce cu puterea in Muntenia, insa nu izbuteste, autoritatileaustriace refuzand a intrebuinta constrangerea in contra fugarilor. Domnul trimitechiar o ambasada la imparatul Iosef alII-lea compusä din mitropolitul Grigore, epis- copul Ramnicului Filaret, banul Dumitrache Ghicai Ienache Vacarescu. Acest de pe urma pe cat de iscusit, pe atat si de In- Nätat, cunoscandi vorbind de minune limbilediplomatice ale timpului, italiana si franceza, ne descrie el insusi decursul misiuneisale,petrecerile lui laViena, cum se minunau ambasad riicurtilorstraine de bogatia blänurilor luiida- mele 11 descinsese de bran, ca sà vadà §alul cu care Ii strangea talia. Ne mai spune apoi cum merse sa hiritisasca cu bileturi carli de vizitä) pe toti ambasadorii, care si ei venira la el spre

" Ath. Comnen IpSilanti,Te, p.rat Tip, '10mm, p. 627, adeveritprin scrlsoarea lui Constantin si Dimitrie Ipsilanti C. generalul Eichholz. lanuarle 11782, In care fii domnului expun motivele ce t-au lAcut sA pArAseascA curtea tatdlui lor. Vezi Hurm. Doc. VII, p. 341. Asupia guvernorului german al copiilor Herbert c. Kaunitz, 1 Februarie 1781, ibidem, p. 326 si de St. Priest c. af. streine, 26 Ian. 1782, ibidem, Supl. II, p. 10. " Raportul lui Herbert din 10 Aprilie 1783, Hurm. Doc. VII, p. 385

BELA PACEA DE ICAINAIM PANA LA PACEA. DE LAK 177

hiritisi cu bileturi. La audienta ce o avù la impäratul, spu- nändu-i acesta ea' dreptul de azil 1-ar impiedica a preda ca sila pe fiii lui Ipsilanti, Vacärescu ii la iMma a contrazIce pe mo- narhul german, aratându-i cà asilul se cuvine a-1 dobandi a- cei ce dosesc dela un mare 'au §i pieire §i primejdie; iar nu cand ne§tine dose§te ae la bine", lamnrind aceasta tezä cu o imbel- §ugata elocventa, ceeace îi atrase aprobarea imparatului care dete fagaduinta implinirei dorintei 1ui28. Imparatul pe cat §i toli diplomalii ce-1 inccnjurau tratara pe Vacarescu cu o deosebita considere re,datcrita de sigur nu vazei provinciei ce re- prezenta, ci mai mult elegantel manierelor, destoiniciei §i in- Atätureiiscusituluieireprezentant. Inainte insä ca Vacarescu sa fi ajuns a vedea pe monar- hul german, Atexandru Ipsilanti, spre a nu se ccmpromite de- sav ar§it Iiiochii Turcilcr, i§i cense el singur §i obtinuse mazilia, in 26 Ianuarie 1782. In locul lui este randuit aragcmanul Portei Neculai Caragea, care este inlocuit In postul säu cu Mi- halache Dracu Sulu; iar in Moldova in acela§ timp se randu- e§te in locul lui Constantin Moruzi, Alexandru fiul lui Con- stantin Mavrocordat. La acest rezultat izbutise intrigile §i com- binärile din Constantinopole, altoite de asta data pe fuga copiilor aceluia al carLia tren Il vânase Cu atata ravna. Mult se mi§case toata Grecimea din Constantinopole la vestea fugei fiilor lui Ipsilanti ;caci de §i asemenea imprejurare favoriza uneltirile §i ambitia unora din membrii ei, totu§i in deob§te o atare fugä a iiilor unui domn putea sàaiba urmari neplacute pentru intregul neam alFanariotilor. Turcii putean lua de aici un motiv pentru a opri pe ccpii domnului ca ostateci la Constantinopole, ceeacear fi infranat inteun chip simtitor manoperele puse de eiin lucrare in principate spre nelegiuita lor imbogatire, temându-se ca cdraslele lar re- tinute ae Turci sa nu räspuncla cu capul lor in caz de Ord din partea tarilor. Ce ar fi facial. atunci intregul neam al Fanari- ctilor, care i§i tragea existenta aproape exclusiv din specula §i despoierea larilor române28?

"Ienache VacArescu, Isl, imp. olom. in Papiu, II, p. 287. Comp. o sal soare a celor paint soli cdtrA generalul Prezis dal 13 Ianuarie 1782 In Hurm Doc.,VII, p. 343 prin care cer Inca °data extrAdarea fiilor domnului lor. " Relatiunea lui Herbert din 8 Februarie 1782, ibidem, p. 350. Se spune aice Intre altele : Wirklich zieht das ganze Fanar seinen Unterhalt von den Amtern. Wohlthaten und Gnadengehalten der zwey Fiirsten, und wtirde dahero bey Verstopfung dieser Quelle vor Armuth claiben milssen". Aceeasi observatie o face si ambasadorului francez de St. Priest In un raport al sdu cAtrA al. streine, din 8 Februarie 1782, ibulem, Supl. H, p. 11 : le ministère ottoman soupconne une connivence secrète entre le Ore et les enfants et cela fait un tort infinf la nation grecque". A. D. Xenopol. Mori& Romiallor. Vol. IX.

178 113T0111/1 110MILNILOR,

Infiintareaeonsulatelor in Wile romiine. Pe timpul luiIpsilanti aplicarea uneiconditii a tratatului de Kuciuk Kainargi, anume acea privitoare la stabilirea de consuli rusesti In provinciile unde Rusia ar avea trebuinta, provoaca ni§te negocien i foarte spinoase tare Rusia §i Poarta. Aceasta din urma Isi dadea abia acuma seanna despre toata Insemnatatea unor asemenea agenti rusesti, stabiliti In Wile sale, §i care sub masca comerciului ar putea deveni ni§te focarenestinse de uneltirile politice. Poarta vroia sa se opuna la cererea Rusiei care cu toate acestea era bazata pe o dispozilie formala a tratatului incheiat, de a-si a§eza ni.ste consuli In Wile romane, Argumentele opuse de Turci pretentiei legale a Rusiei erau de o natura curat socotitoare §i unele din el erau, lucru curios trase din lipsa de interes al Rusiei §i din cheltuelile zadarnic pe care niste asemenea consuli ar trebui sa le pricinuiasca Im- periului Moscovit. Poarta suslinea ca comertul Rusiei cu tarile romane era putin Insenmat, §i acela cat se facea nu suferise nici odata cea mai mica atingere, adaogand Turcii si argumen- tul cu totul neexact ca nici macar de talmaci nu erà nevcie, In trucat Romanii ar cunoaste prea bine limba ruseasca.tiind Insà bine ca cu asemenea argumente nu vor izbuti a ca§tiga pricina, ei invoaca, dei sub o forma mascata, temeiuri politice, punand Intre altele Inainte a boierii, a caror spirit de intriga era cunoscut, vor crede, °data consulii Infiintati, a atarna de doua puteri, §i vor pune In miscare toate uneltirile nesta- torniciei lor spre a provoca nelncetate turburari". Acest argument expunea ceeaceera sase Intample In adevar, anume ca consulii ruse§ti sa devina niste agenti politici care sa uzurpe sub cre§terea puterei nnparatiei moscovite o autoritate egala ba chiar superioara acelei trucesti, asupra mersului politic al acestor lari. Rusia cerca sa numeasca un consul pentru celetreiprovincii ale Bugeacului (Basarabiei sudice ce era sub Turci), Munteniei §i Moldovei. Turcii consim- lira dupa nesfar§ite desbateri a invoi infiintarea unui consul Cu resedinta In Silistra §i cu Invoirea de a se transporta In celelalte provincii dud trebuinta va cere. Ru§ii Insa pretindeau Bucurestii ca loc de re§edintà a consulului lor. Turcii dei combat prin toate mijloacele a asemenea pretentie, sunt nevoiti In star- §it sa cedeze dispozitiilor formale ale tratatului §i sa primiasca pe Lascaroff, un Grec botezat cu nume slavon, ca cel intai consul rusesc In capitala Munteniein.

3° Dragomanul Portei, c. de St. Priest 23 Iunie, 1780. Ibidem, Supl I, p. 986. " Vezi un numb. Insemnat de acte diplomatice, ibidem, 986-1003 si II, p. 1-9. Depesa lui de St. Priest.c. af. streine din 24 Dec. 1781, raporteazii despre Invoirea datA de PoartA Rusiei de a-si aseza consulatul In Bucuresti.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IAN' 179

Austria intelegand folosul nemasurat pe care Rusia, putea trage din a§ezarea unui spion politic permanent In un loe atAt de simtitor pentru politica otomand. ca Valahia, ja indatà rndSura de a irimete §i ea un consul In acea lard. La inceput ea se preface a-1 numi numai pentru supravegherea intereselor vaselor ce coboriau pe Dundre cdtrescheleleMunteniei,§i alege spre a indeplini aceasta insdrcinare pe Raguzanul Raice- vici, fost preceptor al copiilor lui Ipsilanti, care fugise la Viena mdat'd dupd parAsirea principatului de cAtrefiii domnului §i care obtinuse prin stdruinti §i protectie numirea in acest post important". Cu toate cd Turcia nu era obligatd prin nici un tratat a primi §i dela Austria asemenea agenti, eairrteleseindatd cd dad. incuviintase Rusiei cererea, trebuia sd neutralizeze foloasele ce ar fi sd le tragd aceastà putere, prin alti emisari ai celor- lalte puteri, care aveau adeseori interes a combate uneltirile ruse§ti. Ea dd deci Austriei un firman pentru numirea lui Rai- cevici in insu§ire de consul austriac in principatele dungrene33. Dupä Austria, Prusia stdruie§te a avea un consul in Wile romane, dar Turcii dei cedaserä puterilor du§mane ei, fäcea greu- tali de a incuviinla aceea§i favoare Prusiei. Numai dupà mari stäruinte este recunoscut prusian,profesorul König caredobande§te in178634. Frantia care av use totdeauna mariintereselaPoarta otomand, nu vrea sá rdmdn'd indArdtul acelor cloud puteri,§i incepe de a se ocupa de numirea unui consul francez in principate. Este curios a tot un fost secretar al unui principe romän al lui Grigore Ghica al Moldovei, celui descdpkanat in 1777, stdruie§te pentru acel post anume francezul Cerra, ceeace se explic'd din interesul ce aveau aceste personagii de a fi numiti agenti consulari in ni§te state, despre care petrecerea lor in ele leclAduse oarecare cuno§tinti. Carra fusese secretarul principelui Moldovei,j invdtdtorul fiilor sdi in curs de un an, de pe la intronarea lui Ghica, Ianuar 1775, pdnd in cursul lui 1776. El publied o lucrare mai intinsd asupratdrilorromane35,§i arat'd ca motiv care ar trebui sA determine pe Frantia a numi un consul in principate, mai intai imprejurarea cá ar trebui dat

32 Raportul lui N. Caragea c. PoartA, 9 Iulie 1782. Hurm. Doc. VII, p 365. Acest Raicevici este autorul unei scrieri asupra romane : Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788. Raportul lui Herbert din 1782, Hum. Doc. VII, p. 378. " Asupra lui König vezi N. Iorga.Acte si Frg. II, p.156, 198-199 si Choiseul c. al. streine 11 Ianuarie 1787 Hurm. Doc. Supt. I, 2 P. 42. " Histoire de la Moldavie et de la Valachie avec une dissertation sur retal actuel de ces deux principautés par M. C. qui y a fait un long séjour. Editia I este din 1778; a doua din Neuchatel din 1781. La p. XXIII a introducerei, Carra spune cti a fost In curs de .un an secretar si preceptoP la Grigctre Ghica.

180 ISTORIA ROMANILOR uonsulului rusesc unsupraveghetorcare g urrnkeasa de aproape pleckile principilor Valahiei §i Moldovei, si proiectele curtilor de Petersburg §i de Vienaasupra acestor provincii, spre a putea totdeauna pune pe Turci, in cuno§tinn despre asemenea lucruri"36. Al doilea motiv ar fi desvoltarea comerciului francez care ar putea trage insemnate foloase din intinderea lui in Wile dela Dunke. Totusi consulatul francez nu fù fiintat cleat mai tkziu, pe timpul lui Calimah in 1795 si ocu- pattotde un grecsupus francez :ConstantinStamati. lnfiintarea de consulate ale puterilor europene in române schimb6 cu totul caracterul domniilor ce le ockmuiau. Inc6 dela inceputul veacului, odan cu suirea lui N. Mavrocordat In scaunul Moldovei, si du0 el toti principii fanarioti care 1i urmar6 in domniile tkilor române, slujiau de agenti diplomatici ai Portei. Turcii nu trimisese nici odan ministri acreditati la diversele curti europene, poate pentru motivul religios c6 un Turc nu trebue s6 calce de en cu sabia in man4 pe pAmânt de aln religie. Un raport francez din Constantinopole ne spune asupra acestui rol al principilor fanarioti : Poarta intretinAnd numai cât foarte rar misiuni la curtile puterilor stnine, este obligan pentru a aveA catev a notiuni asupra intereselor generale ale Europei, a recurge la spionajul, pe care cei doi principi ai Moldovei §i Valachiei Il intretin in tkile stnine 37. Asa am vkut pe Neculai Mavrocordat intretinând asemene spioni la Viena, si In 1778 Innlnim tot aice un emisar Cassarati al lui Constantin Moruzi domnul Moldovei Dac6 Insà pAn6 acuma principii fanarioti slujise numai de agenti activi ai Portei In transmiterea vestilor politice, prin tituirea consulatelor europene, pe IângA persoanele lor, ei sunt expusi si la prelucrkile directe ale influintelor politice, ce treceau prin ei pentru a ajunge mai departe la Poarta otomanà. Activ si pasiv domnii tkilor române devine niste elemente esentiale In conducerea politicei otomane. Caracterul domnilor lor se schimbase cu totul ; din simpli arendasi §i exploatatori ai unor provincii pkAsite, ei ajung unii din factori de cApitenie ai diplomatiei turcesti. In timp ce In Muntenia curgea linistita domnie a lui lanti, In Moldova se urmau dou6 domnii, una dupà alta : aceea a lui Grigore Ghica si aceea a lui Constantin Moruzi. Grigore Ghiea in Moldova 1774 1777, lupn, sub Imbol- direa boierilor Moldovei, contra rA§luirei Bucovinei, din care am

" Memoriul lui Carrac. de Vergennes, din 26 Mal 1782. Hurm. Doc. Supl.II, p. 14. Document din 1809, ibidem,II, p. 304. Lebas c. af. streine, 16 Ian. 1778, ibidem, I, p. 966.

DELA PACEA DE ILAINARGI PANA LA PACEA DE 1A$I 181 vgzut cum intr'un chip indirect se trage §i. cruda lui moarte din conacul Beilicului. De altfel Grigore Ghica ingrijise cu destulg rfivng de interesul Moldovei. El fgcu o fabria de postav la Chi- pire§ti lângg Jijia §i pentru a combate luxul cel dgrgpangtor In haine al boierilor, el apgru de odatà inteo zi inaintea boerilor In haine fAcute din postav dela Chipire§ti. Nu §tim ce efect mo- ralizator va fi avut aceastg de cumpAtare, intru cat curand dui:a aceea Ghica intrAnd in complicatiile afacerii bucovinene, nu a mai ggsit rggazul trebuitor spre a combate luxul. Domnitorul rgu§i a aduce in Ia§i o colonie de ceasorni- cari germani cgrora le invoie§te a ridica o bisericg luterang ; re- deschide colegiul, §i intocme§te mai multe ci§mele In Ia§i, aducand apg pe urloae dela §i fgcAnd o casg centralg a apelor la mângstirea Golia, reduce apoi zilele de clac ale Oranilor la 12 din 26, ceace aduse mari nemultumiri in rAn- durile boierimii. Un document adus de Dora D'Istria lgmure§te pricina pentru care Ghica nu a fost spijinit cu mai mare energie de targ In silintele lui de a se opune la rg§luirea Bucovinei. Este rgs- punsul comisiei insgrcinate de guvernul din Viena cu cercetarea despre valoarea materialg a tgrilor române §i plecgrile locuitorilor in cazul cand ele ar fi incorporate in Austria. Dupg ce comisia se roste§te foarte favorabil asupra .. privitoare la boggtia tgrilor, când vine la plecgrile locuitorilor, spun ei dispozitiile boierilor sunt mai putin hotgrfite. Pe de-o parte ei và'd cg le scapg din mâni colonii (t.granii) lor asupra cgrora puneau in lucrare o apgsare de nesuferit. Dar pe dealtg parte teama de Ru§i ii face sg doreascg stgpânirea Habsburgilor. Org§enii sunt mai bine dispu§i fatà cu Austriacii aci §i aceia cunosc relele jugului Moscovit §i ei, apoi §tiind cg Austria pro- teguie§te pe coloni §i cere dela ei numai cuvincioase, ti lasg de altfel sg trgiascg lini§titi §i ii trateazg dupg dreptate". Acest document adaogg Dora D'Istria, foarte insemnat ne face sg intelegem din care pricing Grigore Ghica nu a putut ggsi un spujin de samg in poporul sgu pentru apgrarea a celor mai de viatg interese ale Moldovei, de vreme ce massele, dupg ce poftiserg pr Ru§i erau dispu§i a primi pe Nemti cu aceia§ bung vointg "". La moartea lui Ghica, in Octomvrie 1777, dragomanul Portei, Constantin Moruzi, este rânduit domn in locul lui, iar In dragomanat este suplantat de Neculai Caragea.

" Citat din Schlaetzer, Staats-Ametger, 1, P. 38 Dora d'Istria, GU Albanesi, p. 361-362, Comp. p. 320 si 366.

182 ISTORIA BOMINILOR

Constantin Moruzl In Moldova, 1777-1782 40,aducea o noua odrasla greceasca pe tronul tarilor române, mai sporind Inca numlirul competitorilor la aceste domnii. Constantin Moruzi fu pricinuitorul de capitenie a uciderei lui Ghica, al carui scaun 11 vana de mult. Odata cu hotatirea de a se rapi viata domnului Moldovei, se dispunei inlocuirea lui cu dragomanul Moruzi, trimite Impreuna cu acesta Insarcinatul cu aducerea capului lui Ghica, §i pe doi oameni de ai sai travestiti In haine turce§ti In Moldova, care sa Ingrijeasca de ocarmuirea tarei para va sosi el 41. Uciderea lui Ghica trebuia sa fie primul act al noului rasboiu pe care Poarta 11 pregatea In contra Rusiei, neputandu-se hotarl a indeplini conditiile zdrobitoare ale pacei dela Kainargi 42. Moruzi ce venise In Moldova ca om de Incredere al Portei, urmeaza a innegri pe raposatul domn In ochii ei, raportandu-i pe fiece zi noi descoperiri asupra tradatoarei sale purari. Turcii facând iara§i mari pregatiri de rasboiu se purtau prin Moldova, pradând jaluind dupa obiceiul lor, In cat tratatul de Kainargi paruse a fi uitat cu totul de catra acei ce-1 subscrise numai Cu trei ani mai Inainte. Insu§i Moruzi, omul Portei, se plânge la sultanul contra fara-de-legilor comise de Turci asupra locuitorilor Moldovei, care ar sili pe o multime sa paraseasca tara 43. Trupele turce§ti Incarcate cu prada din tarile române §i cu deosebire din Moldova, pe care o tratau mai eau de cat pe o tall cucerita, dezertau mereu din armata otomana, ne mai avand nevoie de un rasboiu nici chiar norocos dupa manoasele rapiri facute In tarile române". Mai multi boieri protesteaza contra unor asemene barbarii ; dar domnul care credea ca era prea indestulatoare tânguirea trimisa de el, pune la opreala pe boieri, acuzandu-i de tradare contra Portei 45. Din ace§ti boieri, doi, Manole Bogdan §i lonita Cuza platesc cu capul tânguirile lor ". S'ar parea a Bogdan umbla sà eastoarne pe Moruzii sa iea el domnia, ceea ce ar fi constituit o mi9care paralel'a a Moldovei cu Incercarea Muntenilor de a dobandi dupa

" El plecii In 17 Noemvrie din Constantinopole, Lebas c. af. streine 18 Noemvrie 1777 ibidem, p. 963. 41 Hurmuzaki, Frg. V, p. 400. " AL streine c. Lebas, 20 Noemvrie 1777. Hurm. Doc. Supl. I, p. 963; la fin tragique de l'hospodar de Moldavie annonce une &termination positive de la Porte pour la guerre". 44 De St. Priest c. af. streine, 17 August 1778, ibidem. p. 969. " De St. Priest c. al. streine, 17 Sept. 1778, ibidem, p. 970. Firmanul care aprobA Mena boierilor (publicat In ziarul politic Ro- mdnul, 10 Ianuarie 1862) zice ca : s'a gAsit scrisorile lui Bogdan cuprinzAnd multe spre faceri de turburAri". Comp. In Efemeridele Banului Caragea In Hurm. Doc. XIV, p. 92 si Stihurile lui Enache KogAlniceanu asupra mortii silnice a celor doi boicri In KogAlniceanu. Letopisefele, ed. nouà III, 1874 p. 281. 44 Mai los cap. Restabilirea domnillor pAmAntene, nota 2. Comp. N. forga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, 1910 p. 617 (46).

DELA PACEA DE NAINARGI PANA LA PACEA DE IA81 183 pacea de Kainargi un domn roman in persoana lui Stefan .... din Craiova 47. Moruzi primeste pentru grabnica aprovizionare a ceatilor turcesti, un firman de mult5mire insotit de niste daruri : un arma'sar si o blan6 de samur iarmalhi, iar fiului gu Alexandru i se trimite un covor de samur 48. Pe cat de plecat cgtrà Austria era principele Munteniei Aleaxndru Ipsilanti, pe atat de dusman si de rAu voitor acestei puteri era Moruzi al Moldovei. Ambasadorul francez din Con- stantinopole dà ca scop de c4itenie al numirei sale, pe acela de a descoperi prin inijloace tainice, dac6 curtea de Viena nu eugetá la ceva nelinistitor asupra Turciei, in caz de un rAsboiu al ei cu Rusia, si de a forma o bun6 corespondent6 atat in Austria cat si la Varsovia, pentru a cunoaste de pe acuma imprejur6rile politice" 49. Pe atunci Prusia umbla O. intocmeasc6 o aliantà cam ne- fireasc6 intre ea, Rusia si Turcia in contra impArAtiei Habsburgi- lor, si organul acestui plan atre imp6rAtia otomanA devine domnul Moldovei, Constantin Moruzi. El intrà indatà dup6 urcarea lui in scaun in corespondentà cu Frederic ce! Mare. Sub inspiratia acestuia, Moruzi lucra mai ales la impAcarea Turciei cu Rusia, si la trezirea neincrederei si a ingrijirei Portei de purtarea Austriei. Moruzi credea prin aceasta s5.'si asigure principatul pe via-0 cAci dac6 ar izbuti sà aducà alianta proiectatà, Mil indcial6 cA existenta ei ar garanta pAstrarea tronului in persoana acelui ce mai ales lucrase la a ei realizare 5°. Vedem deci si aice pe Fa- narioti cgutand s6 se foloseascà de complicgrile cele mai fine ale diplomatiei europene, tot numai in interesul lor personal. Asupra ocarmuirei 16untrice a lui Moruzi este cunoscutA o imprejurare care ar ar6ta-o in o bunA luminà. Din vremurile cele mai vechi Polonia importa in Moldova rachiu, pe lang6 alte obiecte de manufacturA, si prätea in mare parte cu acest product cele ce le cump6ra ea dela Moldoveni, precum vite, miere, cearg si mai ales sare. Pe timpul lui Moruzi mai multi boieri infiinteaz1 insA velniti in Moldova, si fiind ea' nu puteau sustinea concurenta rachiurilor poloneze, cer si obtin dela domn oprirea importului acestui product din Polonia. Republica simtinduse atinsA foarte gray in interesele ei prin aceastà oprire, protesteaz6 la Poartà.

17 De St. Priest c. af. streine, 26 Noemvrie 1778, ibidem, p.970: II est bien i craindre que le désir de se rendre agréable ft la Porte et de se mettre it l'abri du sort de son prédécesseur n'ait engagé le prince de Moldavie it cher- eherdes crimes it quelques boyards". 4' Firmanul MA datii in Uricariul lui Th. Codrescu, III, p. 125. " Lebas C. af. streine, 18 Noemvrie 1777, Hurm. Doc. Supl. I, p. 963. Moruzi Intrepnea la Viena pe un emisar al situ Cassarati. Vezi raportul citat mai sus, nota 38. Herbert de Ratkeal c. Kaunitz, 17 Martle oi 4 Aprilie 1780 In Hum. Frg. V, p. 424.

184 'STOMA ROMANILOR

Motivele pe care domnul Moldovei le invoaca in o scriseare catra comitele de St. Priest, sunt cá locuitorii Ord ar fi facut, pentru a produce aceasta bautura la ei In tara,tnsemnate cheltueli; ca importul rachiurilor din Polonia ar face sa iasa din tara o suma mare de bani pentru o bautura care fiind eftina ar ruina pe taran, Il face nedestoinic pentru munca, lene§imi§e1; in sfar§it ca dela inchiderea granitelor pentru rachiurile polone, o multime de alti propietari s'ar fi apucat de aceasta fabricare, §i cà acuma o redeschidere a lor i-ar ruina numai decat. Mai adauga domnul ca nici un interes personal nu'ltmpingea la aceasta masura, intru cat ea Il facuse din potriva sa piarda' aproape 40.000 de lei din venitul vamilor, scazut cu atata din lipsa taxei pe rachiul strain. Ambasadorul polon comitele Dzieduziki combate aceste pareri, aratând ca nu ar fi de loe conform cu dreptatea de a se refuza unor vecini libertatea comerciului ;apoi ca o asemene masura ar fi In protiva intereselor bine cumpenite ale Moldovei, intru cat mai intai tarai principele ar pierde a-tat prin scaderea vamei, cat §i prin aceea a exportului sarei, pentru a favoriza lacomia de *fig a cator-va boieri, i ca in sfar§it nici taranii nu s'ar folosi de o asemene masura, fntrucat in loc de a se imbata Cu rachiu din Polonia, ar plati numai cat mai scump spre acela§i sfar§it pe acel din tara. Cine nu vede in germene acelea§i motive §i acelea§i In- tampinari, ce se aduc §i astazi, pentru §i contra masurilor pro- tectioniste, intrebuintate Inca dela prima incercare de a da via-0 unei industrii nationale in tarile române? 51 Acqti doi domni Ipsilantii Moruzi sunt in once caz doug figuri din cele mai deosebite ale epocei fanariote, care se pot a§aza flea tearna de a fi intunecate, alaturea cu Neculai §i Cons- tantin Mavrocordat, ei f§i fac un nume in Virile române, pe care numai nestatornicia vremilor Ii impedeca de a'l inrädacina poate in recuno*tinta timpurilor viitoare. Condica lui Ipsilanti este fail indoiala un a§ezamant folositor §i ea ramase in putere pana ce fu inlocuita prin alta mai deplina, aceea a lui Caragea. Daca nu ar fi alta dispozitie din ea decat aceea cà hotararea ce se va face numai prin vorba'i nu se va scrie §i sa se iscaleasca este netrebnica. §i ca o nefacutä se socote§te", (§ de sub capitolul ; pentru otararile judecatorilor), Inca aceasta singura intaleapta prescriptie, MA de care drepatatea careeste chitul so- cietatilor este ca neputinta, ar fi indestulatoare spre a-i asigura un loc intre acei domni, care au contribuit la propa§irea neamu-

Vezi mal multe documente din anii 1779 p 1780 In D. Slat I, p. 978-989. Comp. un raport al lul Herbert din 24 tulle 1782, Hurm. Doc. V H, p. 366.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 185 lui romAnesc. Moruzi pe de alt5 parte prin fngrijirea lui de starea economic5 a Moldovei, chiar In protiva interesului su personal, ne aratà iar5§i una din acele exceptiuni In lungul §ir de domni ai t5rilor romAne, care vedea In domnie numai un mijloc de cA- p5tuia15. Dar aceste figuri deosebite ce apar din cAnd in cAnd In §irul domnilor fanarioti, se v'Ad a fi menite numai spre a fnegri §i mai mult prin contrast cArdul obicinuit a celor netrebnici.

2. ISTORIA TA R1LOR ROM %1E DELA 1782-1706 52 NieolaiCara9ea, 1782-1703. -- Acesta vine in domnia Munteniei, ca de obiceiu din dragomanul cel mare al Portei 53 pe care 11 imbiAcase timp de patru ani. El era prietenul Ru§ilor §i combAtuse pe Austria, hied de pe cAnd erà ajutor de dragoman in timpul rgsboiului din 1769 -1774, a§a &A Thugut trebui s5 caute a se mAntui de el, obtinAndu-i destituirea. CAnd dragomanul Moruzi fu rAnduit domn In 'Moldova, el dobAndi prin influentà ca Neculai Carageas'A fie numit mare dragoman in locul l'Asat liber de el. In aceast5 Insu§ire de §i nu fnzestrat cu un talent deosebit, el 1§i face totu§i o reputatie indestul de temeinicA prin bunul s5u simt §i. prin cuno§tinta sa Indestul de intimä a politicei §i istoriei europene, precum §i prin aceea a limbei franceze. Numit In voevodatul prei Muntene§ti, Caragea caut5,intAi s5-§i dreag5 renumele cel r'Au ce'l cA§tigase eked Austria, oferind slujbele sale internunciului. Acesta r5spunde la ofertele sale de prietenie, prin o vizità in persoan'A c'Atrà noul domn. Toate a- cestea erau ins5 ni§te zadarnice formalit4i. Caragea erà s5 rg- mAn5 §i de acum 1nainte ceeace fusese, un adversar al politicei germane, mai curAnd plecat c5tr5 Rusia §i Prusia 54. Cu aceast5 din urrn'A putere Caragea aveA relatiile cele mai intime. Un Prusian Weber erà institutorul copiilor s'Ai §i slujia totodat5 de mijlocitor al corespondentei sale cu de Gaff ron ambasadorul Prusiei la Constanfinopole53. Cum vine in Bucure§ti el protesteazA contra numirei lui Raicevici de consul austriac In Muntenia, arAtAndu'l ea pe un om r'Au §i intrigant, care fi va r5pi tot timpul numai Cu

In Muntenia In Moldova 62 Neculai Caragea 1782-1783 Alexandru Mavrocordat I 1782-1785 Mihail Sulu 1783-1786. Alexanchu Mavrocordat II 1785-1786 " Caragea lace esirea lui solemnil din Constantinopole In 18 Martie 1782. Herbert c. Kaunitz, 26 Martie 1782. Burnt Doc. VII, p. 357. Greseste deci Dionisie Eclesiarcul In Papiu II, p. 187 cand pune Inceputul domniel lui In 1781, 54 Rapoartele lui Herbert Rathlreal din 26 Ianuarie, 20 si 29 Fevruarie, si 11 Martie 1782. Lettre du prince Nicolas de Caragea au prince Kaunitz Rit- tberg, Constantinopole 1/ 1782 analizatA In Hui m. Frg. V, p.411-454. u Herbert c. Curten din Viena, 25 Fevr. 1783. Hurm. Doc, VII, p. 384.

186 'META HOMANILOR

dejucarea manoperilor lui 5°. Si cu toate aceste nu Raicevici era omul periculos pe atunci pentru impArAtia turceasc6, ci Lascaroff consulul rusesc, care luase in Bucuresti o purtare mà'reatà Meuse din casa lui locul de intalnire si de primire a tuturor boierilor, indeplinind astfel,i inc6 prea curând, teama pe care Turcii o exprimau in contra numirii unor asemene agenti rusesti In principate. Un raport al ambasadorului german spune domnul Caragea ar sta in leggturi foarte strAnse cu reprezentantul arului din Constantinopole, care leg6turi ar fi mijlocite prin consulul Lascaroff din Bucuresti ; a aces t consul s'ar bucura aice de o favoare exceptionalk mai ales de cand domnita ar fi pAräsit orasul, fiind casa lui foarte cercetatà de boieri ; cà s'ar amesteca In proteguirii intrigi, care lucruri toate ar face un mare räu lui Caragea, cu a-Ma mai mult c6 el era b6nuit tried de mai inainte de plecare c6tr6 Rusia ; cá in timpurile din urmA o observatie a d-lui de Bulgakow ambasadorulRusiei depe lang'd sultanul cá Turcii nu s'ar tinca de tratatul de Kainargi, depunând principii numindu-i dui:4 placul ion,i storcand din provinciile române tot ce le plAcea, care observatie se credea inspiratà de Caragea f Acutà in favoarea lui pentru a nu'l despoia asa de tot, ar fi compromis încäsi mai mult pe domnul Munteniei in ochii Portei 57. cu toate aceste Caragea Ii indeplinea indestul de con- stiincios datoriile lui atrg. Poartà, de a-i raporta stiintele politicei europ ene ce ar puteà s6 o intereseze. Cel putin In privirea Austriei el urmàreste cu statornicie misc'ärile ei, avand mai multi corespon- denti in capitala monarhiei, printre care si un spaniol, abatele Ayala precumi altii anonimi,i care-i transmiteau regulat vestile ce le culegeau prin impArätia vecinA, si pe care Caragea le- expeduia de Sudan Portei. Asa afl6m mai multe rapoarte asupra scopurilor Austriei in viitorul räsboiu ce se apropia tot mai repede intre Rusia si Turcia 58. Cu toatà inclinarea lui Caragea cal% Rusi el nu lipseste de a informa pe PoartA despre alianta ce ar exista ¡litre Rusia si Austria, si despre incercArile Venetiei de a se introduce si ea in aceastà unire. El spune in raportul s6u cAtre sultanul asupra politicei europene, cà fiul cel mai mare al impAratului, marele duce de Toscana se va c6sAtori cu sora femeei mostenitorului tronului rusesc Pavel, si cá deci cAnd vor ajunge acestia impArati,

" Raportul lui N. Caragea C. Marele Vizir, 9 Iulie 1782, ibidem, p. 365. " Raportul lui Herbert din 10 Sept. 1782, ibidem, p. 368. "tiri1e trimise de iscoadele lui Caragea nu se loviau totdeaund. Comp. Raportul lui Ayala din 29 Noemvrie 1782. Hurm. Doc. VII, p. 375. cu acele doul anonime din Ian. 1783 p. 381 si 382, si cu un altul al lui Ayala din aceiasi datA p. 383. In acest din urmA abatele spune lui Caragea el peut etre avec un mIllier de ducats je pourais Mire une bonne découverte, car 'Votre Altessesaitmieux que mol qu'on ne fait rien podr lien, surtout dans un temps où la crainte domine".

DELA MACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 187 una din cele dou6 surori va deveni impkAteasA a Rusiei, cealaltii a Germaniei. In asemene stare de lucruri nefiind de loc probabil c6 legnurile intre cele douA curti impkAtesti A se rupg, este de trebuint6 a se gandi bine asupra scopului uneastfeI de aliante si de a pune cu Ingrijre in misc,are toate mijloacele care sunt in puterea noastrà, spria ne opune si a preveni urmki ce le-ar putea atrage dupà sine 59. Caragea deci se silea pe at se putea a se mentinea in bunele plecgri ale Portei, cà'ci dac6 el ceruse tronul Munteniei o Meuse mai ales pentru chiverniseará. Aceeà o familie numeroas6 si mai ales cinici fete 60, care fiind lipsite de zestre nu aveà putintà a le mkita inteun chipcuvincios. Abasadorul francez raporteaz6 asupra acestei imprejurki c6 scopul unic al prietenului sgu principele Caragea, ar fi de a atiga Indemanare spre a-si puteà aseza fetele, ceeace s'ar putea impka foarte bine cu credinta lui eked Poartà ; de accea el are de gand a supraveghea foarte de aproape ceeace s'ar petrece la granitele austriace spre a da samA aice". Spre aceasta el isi propune de a intrebuinta pe domnul dela Roche 61 Acesta fusese secretar si la alti principi de mai inainte. Al doilea secretar al lui Caragea fu un alt Francez numit Tis- sandier62. Se vede insä" &A Neculai Caragea intinse prea tare coarda contributiilor si a jafurilor care trebuia s6 aptuiascä pe ficele sale. Poporul Incepu a tipa si Caragea fu mazilit in luna lui Iulie, 1783, un an si trei luni dupà intronarea lui 6°. Credem ins6 cà de si motivul formal al destituirei sale va fi fost Afuirea poporului, Turcii vor fi avut in vedere mai ales raporturile prietinoase ale lui Caragea cu Rusii pentru a-1 indepkta din domnie, raporturi pe care Caragea nu le putea acopen i prin vestile sale asupra aliantei celor douà curti impkAtesti, care nu mai erau un secret absolut pentru nimene. Mai stkuieste pentru indepärtarea lui Caragea si curtea de Viena, plAtind astfelcelei de Petersburg inlku- rarea lui Ipsilanti la care luase o parte insàmnRoare, càutând s6 punä.' fuga fiilor s6i in o lumin6 nefavorabilà pentru pkinte. Astfel se luptau Austria si Rusia dela numtirea acestor mici

" CarageaC.Poarta, 10 Sept. 1782, ibidem, p. 372. " Enache Vacarescu, In ¡si. imp. olom. Papiu, II, p. 291, spune ca s'au casatorit pentru a 3-a °aril cu a cincea lata a domnului Caragea. " De St. Priest c. af. straine, 16 Fevr. 1782, Hum. Doc. Supl. II, p. 11. " De St. Priest din 17 Martie, 7 Mal §1 8 Iunie 1782, ibidem, p. 12, 14 si17. " De St. Priest c. af. streine, 17 Iulie 1783, ibidem, p. 27: La &position du pri-ice de Valachie qui a eu lieu ces jours derniers, montre que la Porte s'occur e moins de sauver les apparences; car c'est alétrer un des points de ses derniers engagements. II est vrai que ce prince faisait crier ses sujets et se conduisait comme un imbécile. C'est l'anclen drogrnan de la Porte, Milcalalci Draen qui l'a remplacé.11 est homme d'esprit et de résolution".

18g 'STOMA. ItOMANILOR principi, nu pentru ca s'ar teme de ei, dar pentru ca le servese de spioni" 64. Ambasadorul rusesc informat despre intentia Portei de a destitui pe omul ski din Muntenia, cauta sa apuce inainte §i remite Portei o nota in care ii atrage serioasa luare aminte asupra neindeplinirei conditiilor tratatului de Kainargi, majales In ceeace prive§te principatele, ruinând inteuna aceste tari prin deasa schimbare a gospodarilor pre cat §i prin alte sarcini §i apasari care nenorocesc pe bietii locuitori. El cere Portei ca Moldova §i Valahia O. fie tratate de acuma inainte conform conventiei din 1774, §i pentru a radica once soiu de indoiala asupra acestui punct, pretinde ca Poarta sa se explice asupra tributului pe care provinciile aveau sal plateasca, precat§i asupra inlaturarei sarcinilor introduse prin violenta §i abuz. Turcii insà cu toate sfaturile Frantiei de a primi dreptele cereri ale Rusiei", destituesc pe Caragea, sfa§iind ilia °data tratatul dela Kainargi. Ori care ar fi fost motivele lor politice pentru un asemene pas, §i. multamirea setei de bani a dregatorilor Portei Inca juca un mare rol in aceasta disgratie a lui Caragea. El vroind cu once pret sa faca avere, impartia numai. cat prea putin rodurile jafurilor sale cu meghistanii turci, §iace§tia deprin§i de atata timp a se folosi din domniile tarilor romane nu se puteau multumi numai cu rolul diplomatic al domnilor romani, care se accentua pe fiece zi mai cu putere, ci vroiau pe langà aceasta ca ei sa ramana ceeace fusese mai inainte, ni§te jafuitori jafuiti. ". Tot pe atunci pentru a stoarce ceva bani dela alti Greci din Constantinopole, vizirul mazile§te pe dragomanul Portei, Mihaiu Dracu Sulu, inlocuindu'l cu Alexandru Mavrocordat fiul lui Constantin, 04 trimite in surgun la Tenedos, surgunind totodata §i pe Alexandru Ipsilanti, spre a-i ierta apoi pe amandoi dupa putin timp §i ale permite inturnarea in Constantinopole, ha and chiar lui Mihail Sutu domnia Orel. Muntene§ti in locul destituitului Caragea ;toate aceste bine inteles nu Ma grase bac§i§uri date intai pentru inlaturarea disgratiei, apoi pentru dobandirea favoarei 67.

s Carra c. de Vergennes, 23 August 1783, tbidem, p. 30. " Memoriu prezentat Portal de trimisul Rusici In 16 Nocinvrie 1782, ibidem, p. 22. " De St. Priest c. Porutli, 24 Noemv. 1782, ibidem, p. 23. 47 De St. Priest c. de Vergennes, 10 Oct. 1782, ibidem, p. 21: Le ci- devant prince de Valachie a été exilé :I Rhodes avec ses deux fils, sans autre motif que la jaluasie qu'ont les Grecs du lanar de sir ¡attune et la cupidité des Turcs pour l'en depouiller. 11 lui %wire acheter son rapper. Comp. 25 Iulie 1782, ibidem, p. 25

DELA PACEA DE ILAINARGI PANA LA PACEA DE 1A81 189

Mihai Draeu Sutuin Muntenia 1783-- 1786. -- Drago- manul destituit §i apoi iertat §i Inaintat la i-angul de principe al Munteniei, venia pe scaunul ei In ni§te timpuri foarte grele, In momentul &And un rasboiu ameninta A. izbucneasca Intre Turcia pe de o parte §i. imparatiile dela nord de alta. Anume Ru§ii In- corporase Crimeea §i (Muse un ultimatum Portei, ca sa recunoasca aceasta Incalcare a tratatului de Kainargi, §i. sa relnnoiasca iara§i stipulatiile privitoare la Odle romane. Pe de alta parte Austria Intaleasa asupra acestor puncte cu Rusia,cereao indreptare de granite la Or§ova pe MO ca pretindea din Bosnia, o bucata de pamânt reinnoind In aceasta de pe urma tail, trite() masura mai mica, operatia fericita executata asupra Bucovinei. Poarta nefiind In m5sura de a se Impotrivi ambelor impArAtii, concede in parte cererile Austriei, recunoa§te Incorporarea Ta- tarilor §i elibereaza un firman pentru confirmarea privilegiilor tarilor române, In anul 1784, care stipula urmatoatele : Supu§ii ambelor t.lri nu vor mai aveà de platit decat tributul hotarât, §i nu alte dari sub deosebite numiri care se obici- nuiau a se lua Inaintea ultimului razboiu. Voevozii lor nu vor mai fi destituiti pe cat timp nu vor arata ni§te semne invederate de rascoala, conform tratatelor ce exista tare curtea sultanului §i acea rusasca. Birul se va plati de acuma fnainte prin agentii principilor din Constantinopole, §i. nu la trimi§i turci In principate. Turcii sa nu aiba voie a-§i cumpara imobile in Odle romane sau a pa§te turme. Turcii ce vor veni prin Wile romane sa nu mai supere cu nici o cerere pe locuitori. Tributul se fixaza la 619 pungi pentru Muntenia §i 135 de pungi 444 de lei pentru Moldova, pe langa 90,000 de lei ce ambele OH ar trebui sä dee pentru sarbatoarea Bairamului §i 40,000 de lei din partea Munteniei §i. 25,000 de lei pentru Moldova la sarbatoarea Rechiabie. SA nu se ceara dela principe nimic pentru confirmarea lui, precum nici la schimbarea vizirilor sau a altor dregatori 68 ..14 Prin acest hati§erif Turcia parea ca renunta tocmai la partea aceea prin care se folosia mai mult din stapanirea tarilor romane. Va mai trece Insa mult timp pana ce conditiile stipulate pe hartie vor ajunge a fi respectate In practica; mult timp Inca pana ce Turcii se vor putea deprinde cu o idee a§a de neauzita ca aceea de a nu mai exploata domniile române. In ori ce caz un pas era facut ; recunoa§terea macar In teorie ca modul lor de procedare de 'Ana acuma fusese un abuz pe c,are se indatorau sal Inla-

" Reproducesea firmanului In Husm. Doc. VII, p. 420-425. Celelalte dispozliluni sunt de natua eeouotnicii

190 ISTOBIA ROMANILOR tureze. Pe and insg Rusia stgruia ca sg obting pentru principate aceastg uwrare, ambasadorul ei din Constantinopole, se folosia de fnrgurirea lui crescAndg asupra numirei i destituirei domnilor principatelor, spre a le lua el bani ca multumitg. Dl. de Bulga- kow luase 50,000 de lei dela numirea lui Constantin Moruzi in scaunul Moldovei,i neopozitia lui la aceea a lui Alexandru Ma- vrocordat Ii adusese iar grase bac§i§uri. De asemene Mihaiu Sutu trimisese sume insemnate a-Mt la Petersburg at 0 la Constanti- nopole, insg nu mai mult in pungile Turcilor ci in acele ale Ru- 01or 69. Foloasele nelegiuite tot erau sg curgg din Odle române, faptul cg se schimbase pungile in care trebuiau sg se infunde, nu prefäcea cu mult in bine soarta lor. Prea fericite se puteau ele socoti Meg, când nu trebuiau sg dee la doi ! Mihaiu Sutu domnia In aparentg sigur pe scaunul muntean, garantat prin dispozitiile hati§erifului din 1784, când de odatà este rgsturnat de carg un nou competitor, care nici mgcar nu apartinea neamului fanariot, 0 erg un Grec din insule a cgruia familie imbracase Ong atunci dregkoria inferioarg de dragoman al arsenalului. Acesta erg Neculai Mavrogheni, fiul unui om ce ocupase aceea0 dreggtorie70. Amiralul de atunci Hassan pa§a, având o mare trecere la sultanul, ceru principatul Munteniei pentru dragomanul sgu, in timpul unei vizite pe care sultanul o fgcuse la casa de varg a amiralului. Sultanul Ii fgggdui numai deck aceastg cerere, fgrg. a se gândi cg se trecuse acuma timpul când putea dispune dupg plac de tronul tgrilor române. Consiliul mini§trilor, având mai ales in vedere impotrivirea la care se a§tepta din partea ambasadorului rusesc, solicitat apoi de stgruinta intregului Fanar, care se mi§case ca un om la vestea cg un Grec din Arhipelag pretindea sg pung mAna pe patrimoniul lor fgcu pe sultan sg reving de o camdatà asupra hotgrirei sale 71 Lupta contra lui Mavrogheni o conducea mai ales unul Petrache care din bucgtar ajunsese directorul mo- netgriei, unde prin mijloace piezi§e c4tigase o avere uria§g. Acest Petrache bizuindu-se pe pungile de bani de care dispunea, îi pusese in gAnd sg inlgture nu numai pe Mavrogheni,

" De Choiseul c. de Vergennes 10 Fevr. 1785 si 27 ian. 1786, ibidem, Supl. II, p. 36 si 37. Nu credem cA in aceste rapoarte ambasadorul Frantiei sAfi vrut numai sA calomnieze pe acel al Rusiei, de si relaPile Intre ei nu erau din cele mal prietenoase. 711 Cel intAi Mavrogheni este amintit ca dragoman al arsenalului In 1751. Raportul lui Penkler din 1 Aprilie 1749 si 2 Ian. 1753 in Huim. Frg. V, p. 179. 71 De Choiseul c.de VergEnnes, 27 Ianuarie 1786, Hurm. Doc. Supl, II, p. 37. DupA o altAdepesii aaf. strAine c. de Choiseul din 24 Aprilie1786, s'ar pàrea cA Rusia consimtise la siArsit la numirea lui Mavrogheni ibidem, p. 40: L'anecdote sur le drogman MavioghEni ne laisse par d'etre intéressante, en ce qu'elle prouve que le cour de Russie se met sur le pied de protéger hautementlesprincesdeMoldavieet de Valachie, ce qui l'amènera A dis- poser de ces principautés et s'aitacher. les families grecques parrni lesquelles on choisit d'ordinaire les hospodars".

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IARI 191 poate pentru a-i lua el locul,dar insu§ipe marele vizir care sprijinea impreuna amiralul pe competitor. Sultanul spuse amiralului a Petrache i-ar fi oferit 4.000 de pungi pentru a destitui pe vizir §i pe el. Atunci Hassan pa§a pentru a-§i rasbuna asupra lui Petrache, facu sä straluceasca la ochii sultanului perspective bogatei mo§teniri pe care ar putea-o dobtindi daca ar da mortei pe intrigantul Petrache. Atata fu de ajuns. Sul- tanul dadu indata in judecata pe Petrache pentru subtragerile facute la monetarie §i'lsupuse torturelor celor mai cumplite pentru a-I face sa-§i marturiseasca averea. Casa lui de vara fu pradata §i in parte daramata In parerea cá pivnitile ar ascunde comori. Bogatele lui mobile furl chiar in ziva aceea transpor- tate in un mandru palat pe care sultanul Il construise pe canal pentru una din sultanele sale, dar care din lipsa de bani nu fusese Inca mobilat. In sfar§it cand se crezu ca se zmulsese dela acest nenorocit marturisirea a tot ce poseda, se hotari ca el sa moara, facând din aceasta un soiu de triumf pentru du§manii lui.In 14 a lunei Martie Mavrogheni intrand in serail pentru aji lua investitura principatului sàu, gasi lânga poarta cea d'intai pe Petrache, cu corpul sfaramat de torturile suferite, tarat spre locul osandei. Cateva momente dupa aceea trecu marele vizir care chema la insu§i cu glas tare pe calk', cauiaIifacu un semn. Petrache fu executat in momentul chiar cand zarind pe marele vizir, ridicase manile call el, implorandu-i indurarea. Noul principe al Valahiei veni cate-va momente dupä aceea sa-§i sature ochii la vederea cadavrului fostului sau du§man" 72 Asemene groaznice scene de barbarie §i de cruzime se petreceau tot numai spre a indeplini setea de aur pe malurile Bos- forului, cand dinspre nord se ridica iara§i o cumplita furtuna asupra imparatiei mahomedane. bar aceasta imparatie parea ea are §apte vieti. De cate ori fusese sà piara, §i tot se sculase iar dela pamant, §1. de cate ori mai era sa se primejduiasca §i de acum inainte, farä a fi inghitita 1 S'ar parea cà avand con§tiinta de puternica ei vitalitate, privia cu nepäsare la toate orcanele deslantuite asupra ei. In Moldova in rastimpul acestor patru ani, domnesc doi domni cu acela§ nume Alexandru Mavrocordat, §i anume cel intai, fiul lui Constantin Mavrocordat dela 1782-1785, §i cel al doilea pronumit §i Firariu, fiul lui loan fratele lui Constantin, ambii deci veri primari unul cu altul Mexandru Mavroeordat I In Moldova, 1782-1785. Con- stantin Moruzi fusese mazilit de Poarta in urrna tanguirei am-

Is De Choiseul c. de Vergennes, Martie, 1785, ibidem, p, 38. Comp. Diez c. rege, 26 Apr. 1786, N. Irga, Acte f i Frg. II, p. 206. " Vezi-Généalogie des Mavrocordalo de Constanlinopole par Emile Legrand, Paris, 1886, tabela finalA.

192 /STORI'A ROMANILOR basadorului rusesc, despre modul cum principele Moldovei primise pe consulul Lascaroff,i Poarta se folosi cu plAcere de aceastA tânguire pentru cg, destituind pe Moruzi, s6 infrângg, in apa- rentà In interesul Rusiei, indatorirea contractatà prin tratatul dela Kainargi, de a lgsa pe principi sà." domneascA indefinit dac6 s'ar conduce bine 74.El fu inlocuit cu Alexandru Mavrocordat fiul lui Constantin, fostul domn al tkilor române. (Man cu a- ceastii schimbare se mai preface 0 dragomanul cel mare al Portei otomane, mazilindu-sei trimitindu-se In surgun Mihaiu Dracu Sutili punându-se in locul lui celalt Alexandru Mavrocordat pronumit Firariu 76. Alexandru Mavrocordat datoriainAltareasa protectiei ambasadorului rusesc, care din aceastà pricin6 nu aveà nici o gripi despre purtarea lui, intrucat, spunea el. n'avea decAt un cuvânt spre a-1 rAsturna depe tronul pe care'l in'ältase 76. Du§m5nia ascunsA ce despsártia pe Ru.0 de Austriaci, chiar atunci când Oreau uniti prin interese comune, impinge pe Mavrocordat a se purta cgtrA Austria in chipul cel mai nepriete- nos, purtare motivat6, nu e vorb6, prin nAndria §i provoc'ärile parvenitului Raicevici, consulul austriac din principate. Acesta vra sA-0 dee chiar dela inceput un aer mAret de ambasador 0 de reprezentant al imp6ratului, nici mai mult nici mai putin ca insu.5 trimisul din Constantinopole. Venind din Bucure*ti la la0 §i trecand prin Foc§ani, el adunA pe toti supu0i austriaci de acolo, spunându-le c6 nu ar mai aveà de plait nici o dare, ha c6 ar putea chiar s6 cearà indàràpt pe acele pl6tite ; sosind In la0 face mari greuräti principelui pentru gazda ce i se dkluse ;se ofensaz6 pentru cà domnul nu primise de indat'd pe trimisul sni Meuse sà a§tepte putin pan6 ce e0se din divan ; se exprim6 In chip arogant §i necuviincios fatà cu secretarul principelui ;sfaue§te pe medicul domnului, Beneveni, sà-0 ràfuiaseä socotele cu stApAnul lui, andu'i a intelegec'ä domnul va fi destituit. Alexandru Mavrocordat rgspunde acestor necu- viinte prin refuzul de a recunoa§te pe Raicevici de agent con- sular, neposedând el un firman dela Poartà pentru atare recunoa§tere,Aluindu-se sultanului pentru insultelesuferite dela Raicevici §i pârand pe acesta c6 s'ar fi rostit cu cuvinte ocAri- toare la adresa Portei. Sultanul crezând denuntärile domnului, se supArà cumplit pe Raicevici §i cere explicki dela comitele Herbert. Acesta je apkarea consulului sàu, pArAnd pe Mavro- cordat, pe care la sfAr0t vAzAndu-1 cam prea apucat in purtarea

" De St. Priest C.af. strelne,10 Iunie 1783, Hurm. Doc. Supl. vol. II,p.18. " De St. Priest c. de Vergennes, 10 Oct. 1782, ibidem, p. 21. " Da Choiseul c. de Vergennese, 10 Febr. 1785, ibidem, p. 36.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 193 lui, nici rezidentul Rusiei nu-I mai sprijine, In at este mazilit inlocuit cu vArul s5u, dragomanul Portei 77. Alexandru Mavrueordat al II-le Firariu In Moldova, 1785 1786 El este numit domn In 12 lanuarie 1785. iar In locul lui ca dragoman este rAnduit Calimah. Mavrocordat petrecuse lung timp la Petersburg Ins5rcinat cu afaceri de ale Portei ; totu§i aceast5 Insuire In loe de a-1 indepArta de Austria, fiind date acuma relatiile dintre acele dou5 Impär5tii, care se apropiau tot mai mult In vederea unui r5sboiu comun In contra Portei, Il face agreat §i la curtea de Viena. Ambasadorii Rusiei §i a Austriei, In urma instructiilor primite dela curtile lor nu se mai mAncau unul pe ahul, ei trgiau In o fntelegere tot mai deplin5. De aceea §i Alexan- dru Mavrocordat care trebuia sA fie simpatic Rusiei chiar prin faptul c5 stäluse mult timp intre Ru§i, devine destul de pnicut §i Nemtilor. El se Int5lege fnc6 Inaintea de a pleca din capitala Impäràiei cu comitele Herbert, asupra extradiliei dezertorilor austriaci, §i dup5 ce vine in Moldova, urmeaz5 o purtare din cele mai Impkiuitoare faä cu interesele austriace. Intre aceste se fncordase iraporturile dintre Frant'a §1 Poart5, pentru refuzul acesteia de a primi corä'hiile sale In marea Neagr5, in cAt prin aceasta Insu§i Frant'a se arunc5 In partea Ausiriei 78. Aceasta Imprejurare ne explic5 cum se face de internunciul recomand5 lui Raicevici pe abatele d'llauterive, ce ar veni In Moldova in Insu§ire de secretar al principelui, care ar fi foarte dispus atAt prin fireasca lui plecare cAt §i prin reco- mandarea anumit5 a ambasadorului francez, sA Intrebuinteze influenta sa la la§i in slujba unei curti prietenei aliate Frantei.'9" Cu toate silintele lui Mavrocordat de a sluji ambelor curti ce trebuiau s5 lucreze i'mpreun5, el fu mazilit dup5 st5ruintele Austriei, care simlind c5 fAsboiul venia, vroia s5 aibä In Moldova nu om ca totul devotat. Alexandru Ipsilanti indat5 dup5 retragerea lui voluntar5 din Muntenia, provocatd prin fuga copiilor sài, spusese internuu-

riezi soisoarea iul Raicevich c. Alexandru Mavrocordat, 7 Nocmvrie 1783; a lid Alexandru MavrocoidalC.al.enlul sau din Constantino; ()le, No- emvrie 1783. HeibeitC.Ponift, 21 Nocmv. 1783, ploteAul lui Rai( eNic h pcntiu nerecunoaslerea lui 22 Noemv. 1783. lielbeitt.Raicevici, 26 Nocmv. 1783; Alex. Mavrocordat c. agentul rus, Nocmv. 1783, alta din Dectmvrie 1783, in Heim. Doc, VII, p. 409-416. Comp. Hobert c. Raicevici, 10 lanuarie, 1781; Ibidem p. 426; .,son hauteur vaiiable et diiiicile à minder &plait le M. de Bul- gakow lui-n ene, qui reconnait aussi que te mince n'a pas les qualités tequieca pom une administration de cette importance". Zinkcisen, VI, p. 561. 7' Herbert c. Raicevich, 12 Fevr. 1785, Huim. Doc. VII, p. 437. Asuprte multlimliet Austriei cu puitcuea lui Mavrocordat, vczi gi RaicevichC.Heibtit, Sept. 1785,ibidem.p. 449. A. D. Xenop I. !Morin Ronanilor. Vol. IX. 13

194 ISTORIA. ROMANILOR ciului german, c5. de*i. Poarta nemultumitä cu purtarea lui Ca- ragea ar fi dispusä a-1 trimite indärApt in Muntenia, totu§i el nu va cere principatul decat atunci când internunciul ii va spune sä o faca 8°. Totu§i se vede cà in curänd dupä aceea se räsgan- de§te §i se roag'ä de comitele Herbert sä gräbeascil cu stäruintele pentru restituirea lui, fägkluind a sluji curtei de Viena cu aceea§i credint'ä ca §i in trecut 81 Pá'nä acuma cablnetul imperial nu avuse neapäratä nevoie de slujbele lui ; räsboiul lusà fiind gata sä izbucneascä, ea intrebuintà tocmai trecerea pe care teama unui asemene trebuia sä i-o dee la Poartä, spre a obtinea numirea omului ei in domnia Moldovei. Alexandru Mavrocordat fuge insä in Rusia, pretextând teama de uneltirile lui Ipsilanti care se spunea ea' aduse 700 de pungi lui Ata-bei spre a-1 ucide 82 In realitate Mavrocordat era capul unei conspiratii greco-ruse§ti, menite a räscula pe Greci §i pe tärile române in contra Portei §i in favoarea Rusiei. Mai multi boieri fugirà cu el in Rusia, §i toatä intriga era rezultatul silintilor consulului Lascaroff 83. Iatà pentru ce se temeau Turcii, §i cu drept cuvant a primi agenti deai Ru§ilor in tärile române.

3. NECULAI MAVROGHENI IN NIUNTENIA 1786-1788I ALEXANDRU IPSILANTI IN MOLDOVA. 1786-1789 Cu un an inaintea izbucnirei r'äsboiului Turcilor cu Ru§ii *i Austriacii se numesc in tärile române doi domni care pästreazä scaunele lor câtva timp §i. dupä inceperea dumäniilor, anume Neculai Mavrogheni in Muntenia Oda' la 1788, iar Alexandru Ipsilanti in Moldova pänä la 1789. Dela aceste date pänä la pacea dela 1a§i 1792, in ambele täri române domniile sunt inlocuite prin ocupatia austriacä §i ruseascä. Neeulai Mavrogiteni in Muntenia, 1786-1788.-- Am arAtat mai sus cum acest Grec originar din Arhipelag, §i anume din insula Miconos, uzurpä unul din scaunele ce erau pästrate numai pentru cApätuirea odraslelor fanariote. Bazat pe inalta favoare de care se bucura proteguitorul säu Hassan pa§a amiralul, la sultanul, care atepta mari lucruri tocmai de la marinä in viitorul räsboiu cu Ru§ii, Mavrogheni crezu cä nu are nevoie de respectat nimic in Tara Munteneased, §i. veni cu o pornire stra§nic6 sä ocupe

" Herbet c. Kaunitz, 10 Septemvrie 1782, ibidem, p. 372. 81 Herbert c. Kaunitz, 9 August 1783, ibtdem, 404. " Al. Mavrocordat cltril so/la lui Zamlira, 7 Februarie 1787, tbidem, Supl. III, p. 36. ga Durosoy fostul secretar al lui Al. Mavrocordato c. af. streine, 6 Dec. 1795, ibidem, Supi. 14 p. 130.

DELA PACEA DE SAINARGI PANA LA PACEA DE IAt3I 195 scaunul ei, honra a infrAnge ori-ce impotrivire, si a cAlca totul in picioarele sale. Chiar prin cuvântarea tinut6 in greceste, de dascalul domnesc din Bucuresti din acel timp Manolache Persianu" se in§tiinta poporul ca sA se ingrijeasc6 a petrece bine si in fapte bune, cAci cel ce va fi prins Cu vinovAtia va fi pedepsit de MAria Sa cu grea pedeaps6 in lumea aceasta, afarà de aceea ce-1 asteaptà pe lumea cea- laltà" .De si domnul ospà- teazá deocamdatà pe episcopi si pe boieri, le face s'A simtà 'ludangreutatea jugului ce aveà de gAnd sá apese pe grumajiilor,cerdndu-le o contributie insAmnatà pentru 1 reintocmirea palatului dom- S- nesc,ce zAceainruine in /( mijlocul orasului, avAnd dee fiecare dup6 averea Iui, boier, cilugír orinegutitor, cAte 60,50,20,10, sau 5 pungi de bani sprescopul arAtat ;iar boieriineputând face altfel cu voie sau voie au dat cAt li s'au cenit, L. . c5zAndu-le ospltarea scumpà". A cestael-A insä numai hice- . putul stea'sniciilor sale. In cu- rAnd cl introduse un nou sistem o1,11, --.10,104I. de politie neauzi4i nepracticat pfiná. atunci. El ordonii tuturor Niculae Mavroghenl Domnul Munteniel, locuitorilor din BucurEsti, ca 1786-1790. Ette Imbracat In costum turcesc nimene sà nu-si mai inchiiä Colectia Academiei Romane portile niel ziva nici noaptea, spre a putea asifel atrage pe tálhari la intreprinderi,i apoi a aveà plikerea a-i prindei a-i spAnzura numai decAt, flír6 ju- decatlí, pe niste furci inalte de doi stAnjeni 16sAndu-le corpurile

s. De la acest dascd1 ce puita titlul de (Ominar ne-a rOrnas o scrlerein cale inalla pana la ceruii vitejile lui alavropheni. Ea este intitulataMovoirstxt %Epa)* van/ tptendav xacrcopacupeertov 'rol) dtlerIXoTatou sOsepeatásoo TE %al. Tpona- toakoo 04i1PCOO 4iiv %al frupdxo; naalç ObTxpoP.ax(aç xop:ou Id Isitxo),tioo ni- spoo aloPpoTixxiO EP6a2, COVStaTiOh napa Toa servsattkoo %mi CXXoycp.cota..roo dp. Xowros p-cre9soo Ita1..tx&px1 xoplou Ma6Àawi ro6 Eq)3távox,v riToxoypct+Ccf rip Booxoopeo.rito 1789 napa anixrpito Tortoypiyy. o paralela trance= din vre muelle noastre este cartea voluminoask a lui Blanchard, Les Mavrojeni... " Dionisie Eclesiarcul inPapiu, II, p. 167.

19(1 ISTORIA. ROMANILOB sa se legene In vazduh cate o zi Intreaga, spre Ingrozirea lumei, tnainte de a pune sa le ingroape. Travestindu-se in haine cand de popa, cand de Turc 88, el umbla prin bacanii §i alte pravalii, eau- Mal sa surprindavre-o in§alatorie la masura, spre a trimite numai cleat pe vinovati la spanzuratoare. De asemene umbla pela biserici pe vremea slujbei, spre a vedea daca preotii 4i cautau de datoriile lor, silind pe acei de saptamana sa stea toata ziva la biserica, toata ziva nelipsiti, uitându-se pela sfinti" 87, sub cuvânt ca ar putea avea oamenii nevoie de slujbele Ion. Oranduise sil se tina utrenia cea de dimineata tot sara Smpreuna Cu vecernia, spunand ca oamenii nu ar putea veni dimineata la biserici, din pricina trebilor ;dar daca elu§ura astfel popo- renilor cauta rea de sufletul lor in timpul saptamanei, cu a-Ma mai neaparat cerca ca Duminica §i sarbatorile toata suflarea omeneasca sil viziteze laca5uri1e sfinte, Meat, cum spune cronicarul, se umpleau bisericile de oameni de frica poroncei, iar nu pentru dragostea lui Dumnezeu" 88. Tinca divanuri loarte dese §i lungi In care desbatea judecatile ; dar hotararile le dadea el singur lara" nici a intreba pe boieri, judecand turce§te" cum spune Eclesiarcul. Mavrogheniera cu to tul strain de Tara Munteneasca ; nu §tiea române§te de §i nu este de crezut ca el, dragoman al flotei, sa nu fi §tiutnicigrece§te nici ma'car turce§te, c.um ii place lui Vacarescu a o spune" ". Totu§i ii lipsia de sigur cultura superioara, care deosebia pe cei mai multi din Fanarioti ;*i daca aceasta cultura chiar izbutea numai arare ori sa inalte firea domnilor spre sfere mai ideale, cu cat mai jos trebuia sa se -pile un Grec ordinar, cules din insulele marei Egee? Cu Mavrogheni se urea pe tronurtle romane unul din cele mai comune exemplare ale raseigrece§ti. Iute §i aprins, pornit §i apucat, crud §i neomenos, adaugea la toate aceste insu§iri primejdioase §i o nasati- oasa lacomie de bani, care-1 fäcea sa se arunce mai ales asupra boierilor, ca unii ce puteau oferi o mai manoasa pradd setei sale de aur decat poporul cel de atatea ori despoiat. Amestecul lui in razboiul izbucnit ii da prilejul de a putea jafui tara fat% nici o teama. A§a el intocme§te un corp de armata de lefegii, pe care-I arata la Turci ca fiind in numar de 20.000, pe and in realitate un era decat 5--0000, luand insa prin jafuirea

" Istoria taptelor lui Mavrovhent-Vodd si a resmirifei din timpul 1U1,4'pe In 1790, scrisli la1817 de pitarul Hristache publicatA In Buctumul lui Cesar Bollac, N-rele 7,9,si 10 din Ianuarie 1863. 17 Pitarul Hristache, citat. " Dionisle Eclesiarcul In Papiu II, p. 168. " VAchrtscu, Istoria Imp. otoman In Papiu, II, p. 293. Glon, N. P. Ma.. Proghent, In Revista noud, 1888, p. 221, admite prea de tot spusele Vilairescului.

DELA PACEA DE KA1NAR.GI PANA LA PACEA DE IA8I 197 mai ales a boierilor, bani dela tara pentru intretinerea cifrei Indicate de el 90. Intorcandu-se dela ni§te expeditiuni facute in unire cu Turcii la hotarele Transilvaniei, el jafue§te insu§i mangs- tirile Wei sale, ia odoarele §i vasele lor sfinte i sfarma zidurile manastirilor precum facu la Cozia §i la Arge§, scriind apoi la Turci ca ar fi luat dela Nemti cetatea Cozia. Pradaciunile sale avand de tinta mai ales pe hoieri, indata ce simia ea un om este instal-at,Ii trimitea cu deasilacaftan de boierie, punandu-1 sa plateasca scump aceasta onoare. Facuse la Craiova boieri judecatori pe unul Turnagiul §i pe unul Ionià Papuc, care umblau prin sate §i imbracau pe taranii mai bogati cu caftan, punându-i apoi la inchisoare ca sa dee bani 9', §i cate alte nazdravanii toate. Mavrogheni pentru a se mantinea in reputatia de credinta ce §i-o Meuse la Turci, trebuia sa faca mult vuet. 5i inteadevar rar s'a vazut un om care §tie a starni in jurul lui atata larma pentru a§a de putinä treaba ca ccea ce o facu. Indata ce rasboiul se declara, In 3 August 1787, el face pe Poarta sa-1 numeasca seraschier adeca pa§a cu trei tuiuri §i comandant deci al o§tirilor musulmane. Unind aceata %inn cu acea de a face bani, el da In §tire tuturor vagabonzilorivânturatorilor de tara sa sa se inroleze pe lefuri In o,tirea lui ; fagaduia anume leafa foarte mare pentru acele vremuri, de 10 lei, adeca 2 galbeni de calaret §i 7 lei de pedestra§ pe Luna. Se aduna din toate partile venitici, doritori de ca§tig §i pradaciuni ; dar §iretul domn gase§te in curand mijlocul de a nu trece cu numarul peste acel ce trehuia sa-i base putinta de a se imbog'äti din jafurile Ord. Oranduia anume mai ales Turcilor tain, cum veneau ; inainte insa de a se implini luna, cAnd trebuia sà le dee leafa, le taia tainul, §i Turcii neavand ce mânca, nici ce prada, deoarece tara intreaga era bejanita, se duceau din Muntenia, fAcAnd loc la altii care veniau sA experi- menteze aceeasi capcan6 92. Täranii romani redu§i la mizerie prin pradaciunea sistematica a tarei, se inrolau §i ei in armata lui Mavrogheni, Meat astfel intalnim priveli§tea stranie a unui corp de o§tire romaneasca in timpul Fanariotilor. Dionisic Eclesiarcul ne spune Mavro- gheni facuse caste din tara cu capitanii §i steaguri frumoase, zugravite cu sfinti, imbracându-i cu capoate domne§ti, dandu-le

so VAcArescu,1. c. p. 294. VAcArescu I. c. p. 297. Dionisie Eclesiarcu, 1.c. p. 176. Comp. un raport al lui Bulgakovi C. Simolin, din 1787. Hurm. Doc. Supt. II, p. 44: D'un autre coté elle se pelmet toutes sortes de vexations contre les peuples de la Valaquie et de la Moldavie qu'elle ruine par de fréqucnts thangemcnts d'hospodars, dont le choix fait me ne peu d'honneur à son humanité, car celui de Va- laquie par exemple gouveine de la manière la plus tyrannique". " VAcArescus1.c. p. 294.

198 /STOE/A 110MANILOR lefi,i numindu-le, capitania lui Sf. Gheorghe, a lui Sf. Dumitru, a lui Sf. Teodor si altor sfintiD' Se adunase in Bucuresti 5 6,000 de oameni, care trebuiau insa nu numai inbracati in uniformai pusi sub steaguri, dar Meg invatati cum sa manuiasca' .Mavrogheni puse deci asupra lor ca instructor pe un dezertor german. Domnul fnsa vroia sa aibai complinirea neaparata unei armate, artileria, pe care o injgheabä cum poate, probabil mai cu sama din tunuri turcesti, deoarece Ii era peste putinta a dobandi dela imperiile nordice cu care Turcia era in rasboiu,i pune asupra ei ca comandant suprem un calugar cordelier fugit din o manastire ". Dei ne-am asteptat ca o armata astfelalcatuita sa nu raspunda intru nimic la scopul pentru care fusese infiintata, totusi Mavrogheni izbuteste a-i insufla tot prin bani un curaj maestrit. lath' ce ne spune asupra acestei finprejurari un calator ce trecuse in acele timpuri prin Muntenia. Mavrogheni fagaduise cate un galben de fiecare cap de Neamt ce i se va aduce. Soldatii lui erau adunatura cea mai mizerabila pe care o putea da Valahia, fara rânduiala sau disciplinà, popor de strânsura pe care-i adunase bätailei foamea Acesti oameni atacau cu mare furie ,pentru a pune mana pe Nemti si a castiga galbenii fagaduiti. Foamea impingea pang sub tunuri spre a dobandi capete. Acei ce nu aveau acest noroc se bateau cu acei favoriti de soarta, incat fiecare cap de Neamt ocupa cel putin trei oameni din oastea lui Mavrogheni" 95. Rezultatul cel mai clar al intocmirei ostiri fu insa pradarea pe unde o asemene mai putea sa se intâmple, nefiind de tot spar- cuita 96. Daca insa Mavrogheni se arata doritor de a sluji pe Turci cu mana armata, dorinta ce avea de mobil principal jaful ne- pedepsit al -Wei pe care domnia, in politica dragomanul arsenalului se arata cu totul nedestoinic i nepriceput. Astfel cand toata lumea stiea Inca din 1780 ca. Austriacii sunt aliati cu Rusii in contra imparatiei otomane, Mavrogheni indraznia sa scrie Portei chiar in 1787, ca Nemti nu ar fi uniti cu ei, ha cà le-ar fi vrajmasi, intemeindu-si parerea pe zvonul prins, nu se stie de unde, ca acestia nu ar vrea sa recunoasca Caterinei a II-a titlul de impara- teasä a Crimeei. Vacarescu care vazu insus aceasta scrisoare, cauta sá convinga pe domn despre nebunia ce facea. La acest

" Dionisie Eclesiarcul, 1.c. p. 173. Vezii versiunile pitarului Hristache In Buciumul,1.c. " Choiseul c. Montmorin, 25 Noemv. 1787. Hurm. Doc. Supl. II, p. 49, Vezil versurile pitaiului Hristache, In Buciumul. Reise von Petersburg durch Maren beyde Schlesien und Ungarn nach Stebenbitrgen und vort da zurlIch nach Pressburg, 1793. (Bibl. acad. col. Sturza No. 2720) p. 284. " Choiseul c. Montmorin, 25 Noemv. 1787 citat In nota 94: Les troupes commettent sur leur route des désordres ailreux".

DELA. PACEA DE KAINARCLI PANA LA PACEA DE IA131 199 tacrir (raport), spunea el domnului, n'are säli facä alt rgspuns prea fnaltul devlet, cleat iee capul, cu pricinuire bati joc". Mavrogheni räspunse boierului a nu §tie ce spune §itri- mise scrisoarea. Turcii insä erau atäta de incântati de pregätirile militare ale lui Mavrogheni, in cat in loc de räspunsul ce-1 a§tepta Vácärescu, Ii veni un altul cu aferim §i slugä credincioasä". VAzand insä mai tärziu cà Nemtii pureed inteadevär cu räsboiu asupra Turcilor, Mavrogheni vede cä s'a in§älat, chiam'ä pe VA-. cärescu §i mu§cfinduli barba, fi spune : väzuta-i cä Nemtii au râdicat räsboiu? Bine fmi ziceai tu §i acuma ce sä fac? La care V5cArescu Ii räspunde cuvintele ironice in sinceritatea lor, cä sä nu se teamA, c6 de har fi crezut imp'äiltia, de atunci 11 omora ; c6 frnpärätia dela inältimea ta nu cere slujbA ca aceasta, de cele gdndite, ci numai de cele vilzide". Sub aceste slujbe vAzute, VAcä- rescu intälegea Insà numai indestularea armatei turcesti cu provizii,i s:A se lese Mavrogheni de toate intreprinderile pe sama lui. Nu putea sä-mi dee ascultare, zice boierul muntean, ctici Cu acest mijloc i se aradica toatä treaba jafurilor din mâni" 97. Mavrogheni insä aveà nevoie, spre a pärea Turcilor cele ce vroia sä creadà despre el,s'ä. mi§te §i tara impotriva du§manilor Portei. El cautl deci sä starpeaseä din boieri simpatiile lor pentru Austriaci, §i mai ales acele mult mai intinse ce existau pentru fratii pravoslavnici Ru§i. Indat'ä ce Nemtii declarä §i eiräsboiu Turcilor, in Ianuarie 1788, Mavrogheni trimite in surgun peste Dunäre pe mai multi boieri mari, bänuiti cu dreptul sau nedreptul de pärtinire pentru du§manii imp'ärätiei, punând pazA chiar §i mitropolitului §i episcopilor. Dintreboierii surguniti erau : vornicul Ienache Racovità, logorätulScarlat Ghica, paharnicul Tudurache Iuliano, banul Nicolae Brâncovanu, vornicul Dumi- tra§cu Racovità, vornicul Manolache Kretulescu, logorätul Cos- tache Ghica, clucerul Dumitrache Fälcoianu §i stolnicul Alexan- dru Farfara 98. Acei pe care domnul 11 lasä in tarä, furà siliti a se fnrola In armatà, fiind pu§i 25 din cei mai tineri dintre ei, api- tani ai steagurilor de soldati intocmite. Dintre ace§tia erau §i loan Cantacuzino spatarul fiul lui Räducanu §i Scarlat Câmpeanu, care indatä ce furà trimi§i Cu companiile lor clträ Ploe§ti, spre a se opune Nemtilor ce vroiau sà intre in tarà, fugirrt in Transilvania. Este cu atät mai neinteles cum de Mavrogheni putuse sà se in- creadà in Cantacuzino, cu cat el precum §i unchiul §i epitropul ski Mihai slujise in armata ruseascA 99. Se vede insä cá Mavro- gheni cuno§tea oamenii tot a§a de bine ca §i politica cea mare a Europei. Mavrogheni se vede c6 surgunise pe boieri, luandu-se

VAcArescu, /.c. p. 294-296. 99 VAcArescu, 1. c. p. 295. 99 N. BAlcescu, Biogralia spedarului loanICaniacuzino, In Mag. ist. penira Dacia,I, p. 191.

200 ISTORIA ROMANILOR dupa cu totul site consideratii decat hainirea lor despre Turci. Mai Intai el vroia sa-si faca la acestia un nume cIngrijeste de minune de trebile imparatiei. Apoi el alese, spre a-i surguni, pe boierii cei mai bogali, aceia de la care ar fi putut dobandi mai mult la caz de iertare. Astfel pentru a invoi reintoarcerea femeii vornicului Greceanu, pe care o surgunise la Nieopole, clic dela acest boier suma insamnatoare de 10,000 de lei 100. Este inviderat ca surgunirea acestei femei nu putea sa aiba un motiv politic, ci era 'actin numai in scopul de a jafui. Mavrogheni cauta sa se opuna mai ales Austriacilor deoarece Rusii erau ocupati in Moldova cu respingerea Turcilor de acolo. Pe la lunie 1788 el se bate cu un corp austriac esit din Transilvania, si se raspandise vestea In Constantinopole ca el ar fi murit din ranile capatate In aceasta intalnire. Principele de Coburg care cercase a patrunde in Muntenia, este nevoit sa o paraseasca, fan cu armata mult mai puternica a Turcilor, co- mandan deManoli-beisi de Mavrogheni. Alt corp de Austriaci intrând pela Focsani, fu iarasi batut de Mavrogheni uli. Catva timp dupa aceasta, In lulie 1789, ilaflara pätrunzand in Moldova In fruntea a 25.000 de oameni. Nu se poate tagadui cA aciiunea militara a lui Mavrogheni, dei facuta nu ant ca trupele sale cat cu acele turcesti, nu ar fi adus slujbe insamnate Turcilor. Cu toate aceste el este pedepsit ca un tradator de insu§ stapanii sai pe care Si servise cu creclinta. Cum se poate explica asemene lacru? Turcii fericiti In luptele lor cu Austriacii, nu numai in Muntenia dar si in Banat, sunt WO de Rusi In doua mari batalii, la Focsani si la Martinesti, In 31 lulie si 22 Septemvrie 1789. Nlavrogheni fuge peste Dunare, deoarece in rilstimpul cat el se purtase in contra Rusilor, Bucurestii fusese ocupati de Austriaci sub principele de Coburg insokit de loan Cantacuzinosi de .. .Tocmai pe atunci se mazilia vizirul lussuf pasa favoritul lui Mavrogheni, si un raport francez din acel timp prezicea din aceasta prieina si caderea domnului muntean102. Numindu-se In local mazilitului vizir, pasa de Rusciuc, Celebi-Hasan, si acesta fiind dusman lui Mavrogheni, 11 mustra cu asprime, ca in loe de a sta la postul lui la nordul Dunarei, s'ar preumbla la sudul acestui fluviu. Mavrogheni trece cu un corp de Turci Dui-Area la Calafat, este batut de Nemli si se intoarce indarat, când deodata este apucat i dus la moarte, fara jude-

lei VdtArescu, I.c. p. 295. Alte sume mai lurA stoarse de laboten. Ele aunt matate In un articol din Wiener Zeitung No. 36 din 3 Mal 1788 repi odus de N. Docan ; O poveslire trt versuri despre domnict lui Mavrogherd, In An. Ae. Rom. 1I, tom. XXXIII 1911, p. 441 (25) iii Ftapoiturile lui Choiseul c. Montmorin din 1 sl 20 Iulie si 15 Decern. 1788, Hum. Doc. Supl. II, p. 55, 56, si 61. rot C.hoiseul C. Montmorin, 6 Iunie 1789, ibidem, p. 67.

DELA PACEA DE HAINAROI PAN LA PACEA DE IA81 201 can, In baza unui firman ImpgrAtesc. Asupra pricinei acestei executiuni ant de naprasnice ne spun niste nounti primite la zongresul de pace ce se tinea la Bucuresti, Mavrogheni a cázut jártfa geloziei pe care marele vizir si ceilalti pasi, intunecati de izbänzile sale, concepuse asupra lui, si a indárátniciei cu care el se silea de a se face folositor Turcilor. Dusmanii sái obtinuse fnni dela sultan un ordin de surgun. Impotrivirea de a se supune unui atare ordin párusemarelui vizir un motiv indestulátor pentru a dispune din propria sa autoritate uciderea lui. Armata pare a fi fost nemultámin de aceastá crudá executare,si nu sepoate vedea dealt ca durere cá rávna cea mai statornicái silintele cele mai generoase ale acestui nenorocit principe s6 fi fost necunoscuLe Ora la asa grad, Inca sá i se fi imputat credinta ca trádare, sA fi fost osandit a-si pierde viata inteun chip rusinos" Numai Intr'un stat despotic si barbar ca al Tucilor se putuse indeplini la lamina soarelui un asemene act de fenomenalà nedreptate. Mavrogheni, poate singurul Grec care slujise cu credintá pe Turci, tocmai fiinda nu fácea parte din vicleniii intrigantii Fanarioti, sá fie niet ca cel mai miel trádátor ! Dar cum putea sA iasá vre-odatá dreptatea la luminá, cand ea nici nu en cerce- tan, cand viata unui om, mare sau mic, puternic sau slab, atárna numai dela incretitura sprincenei padisahului sau chiar a vizirului ; cand executiile se fáceau pe calea administrativá, fárá nici nácar umbra unei judecáti? Ce curaj mai puteau dobAndi acei ,ce vedeau asemene nedrqptáti, spre a lucra in interesul Portei? Pentru &Lisa sau contra ei, aducea tot capul pe trunchiu. De aceea dacá este vre-un popor care au meritat sá fie trAdat, vandut, precupetit. este de sigur acel al Turcilor, care nu stiea ce va sá zicA nici rásplatá, nici recunostinn. On cat de rea si de asupritoare ar fi fost domnia lui Mavro- gheni pentru Muntenia, Turcilor el fu un sprijin. Acei ce trebuiau sa-1 horopsascá l'au suferit ; acei ce trebuiau sà-i multumeascá l'au dat gádelui. Ian dreptatea acestei lumi 1(4.

1" NoutAtile primite de congresul pAcei de la Bucuresti 8 Septem. 1790, ibidem, p. 77. Cam astlel explicA uciderea lui Mavrogheni Nicolo Foscarini C. dogele, 8 Oct. 1790, ibidem, IX, 2, p. 184.* 104 Mal multi scritorisi mai ales Ionescu Gion, ir.Revista noud, 1888, No. 5, 6, 8, vroesc sit facA din MaNrogheni un soiu de nebun sui generis. Faptul eleraiute I pornit nu exclude InsA o cugetare loarte limpede, prccum o vlidesc toate iaptele sale. GU despre strAsnicia lui,era numai atectatA, anume acolo unde era de nevoie spre a inspira groaza. GI nu era si In particular asa de cumplit precum se arAta une ori In public, se poate vedea prea bine din relatille si convorbirile sale cu Enache VitcArescu, care li spunea luciurile cam erdei ti lAcea observatli Indestul de libere asupra purtillei sale. ToatA arAtar ea nAsbAtiilor lui Mavrogheni, se bazeazA mal ales pe legende scornite de popor, tocmai din prefAcuta lui strA5nicie, pe care o lua drept realA. Alte douA scrieri asupra lui Mavrogheni sunt, O povestire tn versuri, publicatA de N. Docan (mai sus nota 100) si cele adose de N. forgo In lucrarea sa Ceva despre ocupafia austriacli in An. Ac. Rom. IL Tom. XXXIII, 1911. Anibele contin numai amAruntinai, dar nim c Important.

202 ISTORLA. ROMANILOB

Alexandru Ipsiland InAl oldova, 1786-1788. -- Aproape odatä cu numirea lui Mavrogheni in Muntenia, se face §i. aceea a lui Ipsilanti in Moldova. El veni in aceastä tail domn in 1786, pus aici dui:a stàruinta Nemtilor care aveau nevoie de un om al lor pentru rAsboiul ce se preatiau a purta in contra Turcilor. Cum de Turcii au incuvintat o asemenea numire, cAnd trebuiau sä cunoascä relatiile lui Ipsilanti, cu curtea de Viena, §i. sä §tie §i scopurile du§mAne§ti ale acestei curti contra impàrätiei lor, se explicA parte din faptul eä Turcii tot credeau a vor putea imbuna pe Nemti, §i. nu vroiau deci sd ingreuie tocmai asemene putintl prin refuzul unei cereri a lor, apoi prin aceeea a Ipsilanti era foarte bogat §i. deci putuse sustinea candidatura lui §i cu pungile de bani neapgrate. Inainte de a pleca Ipsilanti eätrà Moldova, internunciul, comitele Herbert de Rathkeal ii face o vizit6 ce tine mai bine de douä oare 105, In care fu lärä indoialä honrätà purtarea noului domn in caz de ràsboiu §i promisä din partea domnului trädarea Turcilor. Ambasadorul german mai ie mäsuri pentru a inmulti numärul agentilor säi in Moldova §i Valahia. Acel francez izbute§te insä a trimite in Moldova, in insu§ire de secretar al domnului, pe un cAlugär catolic, abatele Chevalier, precum pe dealtä parte In contra Rusiei ajutà Turcilor, trimitänd In Oczakow un inginer francez numit Lafitte. Influenta Nemtilor asupra lui Ipsilanti se väde§te Msá indatä din faptul, eä el trimite mult mai putini salahori, de cum se cereau, la repararea intäriturilor Oczacowuluim. In curänd o nouil neorânduialà comisä de Turci In Moldova stänge §i putinele simpatii ce mai puteau fi rämase in ea pentru cauza Turcilor, §i arunc6 tare intreag6 in bratele du§manilor lor. Anume Turcii trimisese spre paza granitelor contra Ru§ilor 10000 de ieniceri in Moldova. Ace§tia revoltându-se, mai mult de pretext pentru a putea devasta §i präda tara, dupä ce j6fuesc partea depe längä Prut, se reped la Ia§i, pradà ora§ul §i ataeä chiar palatul domnului. Garda albanez6 a acestuia unitä cu 500 de cäläri turci, respinge atacul §i ucide un mare numAr de acei ce-1 intreprinsese. Atunci ei consimt a e§i din ora, insá refuzá a se duce pe jos. Dou6 zile cutreerà satele spre a ridica toate carele §i. c5.- rutele ce be gäsirà, luand $116 §i eárutele boierilor §i 9000 de cai Cu ei. Aceastä buntä sperie inteatäta pe bietul secretar francez al principelui, incAt el incaleeä §i o rupe de fugä, neoprindu-se dedt In Bucovina. Fuga abatelui Chevalier compromite In ochii

116 Choiseul c. af. strAine, 19 Februarie 1787, Hurm. Doc. Supl. II, p. 42. IN Depesa lui Choiseul c. Montmorin din 23 Iunie 1787, ibidem, p. 40, spune :,,les princes de Moldavie et de Valachie n'ayant exécuté qu'en partie les ordres de la Porte". Acel al Valachiei, Mavrogheni, dacA nu a fAcut-o, era din cauza prea marei ocupatiuni cu intocmirea armatei sale.

204 ISTOBLA ROMAN11.,OR

Turcilor atAt pe ambasadorul francez câtsi pe Ipsilanti, de oarece Turcii spuneau ea' el a fugit inadins in Austria, pentru a destAinui impgratului secretele lui Ipsilanti, §i planurile de rAzboiu ale vizirului "7. Nu stim cum va fi stat cu planurile vizirului, cu toate cà Turcii nu prea aveau obiceiul de a face planuri arid mergeau la egsboiu ; cât despre secretele lui Ipsilanti, acestea nu mai aveau nevoie de a fi destAinuite curSei de Viena, intrucAt acele ce existan In mintea principelui erau cunoscute tocmai numai de aceastA curte. Atare lucru se si vede indatà ce Austriacii intrA in Mold ova. Dei Ipsilanti ar fi avut tot timpul a fugi cAtil sud, el este prins la Iasi de trupele germane '", in acela§ mod precum fusese prins si Grigore Ghica de Ru§i in lupta din 1769. Turcii pricepurà abia acuma uneltirile domnului Moldovei, si aceasta numai dup6 ce le deschise ochii ambasadorul englez. Ei pun la inchisoare pe femeea si pe fiul unic al lui Ipsilanti care se aflau la Constantinopole, supun la torturà pe acest din urm6 care tocmai atunci isi ingropase sosia, spre a'l face s6 mArturi- seascA unde-si aveau avuSiile. El aratà vre'o doug milioane depuse la bancherii din Constantinopole ;dar ambasadorul Angliei denuntând c6 ar mai aveh alte 20 milioane la case din Viena, aceastà denuntare agraveaz4 inteun chip nespus pozitia familiei domnului trAdAtor. Chiar in acest moment critic, cAnd o provincie intreagA erà pierdutA, si anume prin trAdarea unui om in care Turcii avusese incredere, se gandeau tot numai la bani ! Cu ace§tia credeau ei c6 se pot vindeca toate, chiar i ranele subredului lor stat. Mid un organism politic au ajuns inteo astfel de stare de descompunere, nu trebuie s6 ne mirgm dac6 nenorociri incep a ploua pe capul lui. Dela 1788 in Moldova si dela 1789 in Muntenia pAnA la incheerea pricei dela Iasi, urmeazA ocupaSia rusa-austriacA in %Arne române, insoSità de toate mizeriile, jafurile si sAiniciele ce o asemene stare aducea cu sine. Nu e vorbA in Bucuresti poporul si in deosebi femeile mai uitau de relele stApanirei strAine, In baluri si petrecerile date de NemIi 109, si care ne arat6 at de jos cAzuse simSimAntul national sub coplesitoarea st6pAnire greceascA.

4. RASBOIUL TERMINAT PRIN PACEA DELA IA5L 1792 Prieinile rAsbuiului. Dupà ce am schiSat rolul domnilor si al SArilor române in rAsboiul ce se incinsese intre cele trei mari imp6rAii mArginase, _sA trecem la expunerea ins6si a acelei

07 Choiseul C. Montmorin, 10 Ianuarie 1788, ibidem, p. 49. lea Choiseul c. Montmorin, 15 Mi 1788ibidem. p. 53. Dinonisie Eclesiarcul, e.p.178.

DELA PACEA DE XAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 205 crize orientale care de §i avu urmari mai putin vazute de cat7altele asupra acelor tari, totu§i nu inceta de a aveh liasunra soartei lor urmari insamnate. Rasboiul din 1787 nu a fost decat o urmare acelui d1n-1769. Neintälegerile ramase in urma pacei dela Kuciuc-Kainargi, ex- ploatate de Ilu§i pentru intinde necontenit dominalia lor pe socoteala Turcilor, precum i alte Incurcaturi ce venira In urma lor, condusera din nou la ruperea pacei incheeate §i la varsarea sangelui fntre cele doua imparatii. Piedica cea mai de capitneie la o Intalegere fntre Ru§i- Turci, erau raporturile Talarilor. Turcia prin pacea din 1774 daduse Tatarilor deplina libertate politica, dar pastrase autoritatea religioasa asupra lor,i acuma vroia traga din aceasta un mijloc pentru a exercita asupra Tatarilor mai multe drepturi politice. Rusia la rândul ei, care numai cat de aceea stipulase neatarnarea Tatarilor, pentru a-i puteà supune stapanirei sale, incepe a se amesteca mai Intai pe sub mâna, apoi chiar MO§ In daraverile lor. A5a ea face sa se aleaga de catra partida devotaiii ei Shahin Gerai de khan al acelei natiuni, pe cand partida turceasca alege pe Dewlet-Gherai ; apoi incepe Rusia a insista la Poarta pentru recunoa§terea proteguitului ei, ceea ce Turcii nu voesc sa incuviinteze nici intr'un chip, pretinzand ca el nu a fost ales prin libera hot Mire a natiunei -Mare. Cat% sfar§itul anului 1777, dupa caderea lui Ghica, nein- talegerile intre Ru§ii Turci ajunsese atat de departe, Meat mai ca era sa izbucneasca un nou rasboiu intre aceste doua imparatii Austria, pentru a putea pescui in apa tulbure, cum spunea Fri- derik cel Mare, intete§te pe de o parte pe Turci la rasboiu, pe de alta le fagaduqte ca, la caz cand Rusia ar fi invingatoare, sa in- tervina in favoarea lor, ramanând apoi ca pentru o slujba atat de Insamnata §i a-tat de proprie a scapa imperiul otoman de pierderea sa toter, sa se despagubeasca cu ceea ce ar crede de cu- viinta pe socoteala Portei, luand pentru sine nu numai Oltenia, dar §i Serbia, Bosnia §i Dalmatia 11°. In contra acestei tendinti a Austriei se opune Intai Frantia, apoi §i Rusia care cu deosebire se temea de o intindere a puterei austriace. Efe propuneau pentru a combate planurile casei de Habsburg, garantarea colectiva a posesiilor europene ale sultanului, vroind totodata prin o asemene propunere sa sjlujasca §i interesele Rusiei, prin aceea ca ar face pe Turci sa cedeze mai curand rivalilor lor, in schimb pentru un a§a de insemnat folos. Intre aceste incurcaturile din pricina Tatariter sporisera In loc de a se mic§ura. lzbucnind 1Er Crhneea o revoita in contra proteguitului Ru§ilor, Shahin-Gerai, ace§tia trimit o armata care

no Ziniceistn, Gesch, des osm. Reiches in Europa, IV, p. 153.

206 ISTORIA ROMANILOR o in5bu§6i apoi ocupg. Perecopul, pretextänd Ru§ii ci Turcii ar avea o armatA in Taman, §i cà necontenit uneltesc in contra libertAtei TAtarilor, prin sustineera lui Dewlet-Gherai. Turcii trimit atunci un ultimatum Rusiei, in care cer sä p'AräseascA pe Shahin-Gerai, se retragA trupele din Crimeea i sä lese pe natiunea tätarà a procede la alegerea unui nou khan, §i, pentru a sprijini mai puternic cererile lor, pornesc o flotä In Marea-Neagrä. Din nenorocire Insà ivindu-se o ciumä cumplitA in flota turceasck echipajul ei este redus la o treime din efectivul s'Au, *i partida päcei din divan incepe iarà§i a cäpäta precumpAnirea, a§a c6 In 4 Martie 1779, se Inchee conventiunea lämuritoare dela Ainali- Kawak Poarta recunoa§te prin aceastA conventiune pe Shahin- Gerai de Khan al TAtarilor vi-i dä binecuvAntarea religioasà. Se permite Ru§ilor navigarea pe Marea-Neagrà in cornii de aceea§i märime cu acele ale natiilor celor mai favorizate. In privirea principatelor romAne se stipuleazA cA tributul ce ele au s'A plä- teascA la fiecare doi ani s'A fie impus cu moderatiei omenie", §i sA nu se mai cearä nimic alta pe deasupra ; tärile romAne sä aibä la Constantinopole cAte un chargé d'affaires" de religia greco-räskiteanä, care sä fie sub scutul dreptului gintilori sà fie tratat cu respectul cuvenit. Din partea ei Rusia se indatore§te de a nu intrebuinta dreptul säu de intercesiune In favoarea principatelor decAt numai pentru pästrarea nesträrnutatà a conditiilor stipulate prin acest articol 111. ImpArAteasa Caterina a II-a incepuse a imbätrAni, §i pe cAnd fantazia in alte lucruri e mai producätoare la tinerete, se pare c'A In politicA ea 4i Intinde aripele mai ales c5trA bätränete, atunci cAnd puterea de combinatie dispArAnd, ideile politice do- mineazä pe individ In loe de a fi dominate de dAnsul. Venise in mintea ImpärAtesei gAndul de a alunga cu totul pe Turci din Europa, §i de a infiinta in Constantinopole scaunul unui non imperiu greces de RA'särit sub un nepot al ei, CAruia Ii d'Adu inadins din botez numele de Constantin (nAscut In 1779). Pentru a cre§te pe principe se aduc din insulele Archipelagului §ase doice grece, spre a introduce astfel sAnge grecesc In mima copilului ; apoi el este crescut impreunA Cu copii de Greci, §i se credea a se observa in viitorul impArat al räsAritului o predispozitie firescA pentru limba greceascA. In onoarea lui se §i bate o medalie pe care ful- gerul lovea in o moschee cu legenda propugnatrix fidei", alte copil'Arii de aceste. CopilAriile insA in mintea impAratilor pot aveà urmAri foarte insemnate, tot a§a de Insemnate cai ideile cele mai sà- nAtoase, intru'cAt §i ele pot deveni mobilul unor fapte, §i aceste

in Martens et Ferd. de Cussy, Remelt manuel et prattque detrailis, I p. 166.

DELA PACEA DE KAINARGI PINE. LA PACEA DE IASI 207 mai ales când imp6ratul este Tarul absolut al Ru§ilor. Pentru a-§i putea indeplini scopul, Rusia cautà a se apropia de Austria, singurul stat ce putea sä aib6 un interes mai direct la nimicirea Imperiului Otoman,i imOr6teasa Caterina se intAlne§te cu Iosef al II-lea la Mohilow, pentru a se intelege in persoan5 asupra planului de urmat in aceastà imprejurare. Prusia se ingriji foarte mult de aceastà aliantà fare cele douA curti imperiale, temându-se Cu drept cuvânt sà nu fie indreptatà inpotriva ei §i incepu a insufla curaj Portei, pentru a se opune pretentiilor Austriei privitoare la Or§ova, §i la negotul oriental. In urma acestora impArAteasa Caterina adun6 trupe numeroase la marginele Imperiului Turcesc ;dar dei asemenea pregniri erau f Acute pentru realizarea planului celui cu totul ideal, de a restabili Imperiul bizantin, ele isi &ix% o intrebuin- tare mult mai practicA In dezlegarea incurcAturilor Crimeei, §i. anume prin aerea nodului gordian, adia reducAnd pe Mari In stApânirea rusascà. Felul politicei ruse§ti se aratA foarte 15murit in aceastA imprejurare. Pentru a putei dobAndi dreptul de a intra cu armatà In Crimeea, ea singurà stArne.ste o rAscoalà inpotriva insusi a proteguitului ei Shahin-Gerai, §i apoi ocupg. Crimeea miliare§te, hotArAtA a restabili pe Khanul rAsturnat. Ea cere apoi dela Turci, ca s6 nu recunoasc6 pe noul ales de cap al TAtarilor, ci s6 pri- vascA de Khan tot pe Shahin Gerai, arAtând c6 numai sub aceastà conditie mai poate subsista armonia intre cele douà imperii. Ambele curti imperiale trimit apoi o notà identia Portei, in cari cer dela 'Musa intre altele recunoasterea färà nici o conditiune a lui Shahin-Gerai si regularea raporturilor tArilor române dupA pacea dela Kuciuk-Kainargi, mai ales in ceeace privea statorni- cirea tributului odatà pentru totdeauna Poarta sfátuità de Frantia §i de Prusia se supune cererilor ruse§ti, §i aduce prin o asemene purtare pe Ru§i in mare incurc6- turà, ne§tiind ce pretext sá ggseasc6 pentru a cuceri Crimeea §.1 a declara rgsboiu Turcilor ; cki imp6rAteasa Caterina §i cu Josef al II-lea hotkise acum impàrtirea imperiului turcesc precum. §i partea ce erà sà vinA fiecAruia din mo§tenirea acestuia, §i pentru a realiza aceastà impArtire trebuia declarat Portei rAsboiu cu once pret. Planul de impArtire al imperiului otoman era urinnorul : Rusia sA ice Crimeea, Austria Bosnia §i Sfirbia, r6mA§ita otomane s6 alatueasa noul imperiu de rAgrit, iar Moldova §i Valahia pe care nici una din cele doug curti nu vroia a le cedeze celeilalte, sA ramanA inteun soiu de neatarnare sub principele

111 Zinkeisen, /.C.VI, p. 349.

208 ISTORIA ROMANILOR

Potemkin, care pentru a fi mai aproape, f§i cumparase o proprietate la marginile Moldovei 1'3. Vazand Rusia pe Poarta gat de blajina, se hotara§te a-i da o mare lovitura, incorporand Crimeea, pentru a fndreptati acest pas de o gravitate atat de mare, ea imparta§e§te curtilor europene o nota, in care arata ed motivele ce au impins'o la anexarea Crimeei au fost ca. Turcia necontenit starnia intrigi prin un pa§a ce-1 avea In Cuban, a ea a trimis oameni la Taman care au prins §i au taiet capul unui agent al lui Shahin-Gerai ce mcrsese acolo pentru a inabu§i rascoala ; §i fiindca ni§te asemene neorandueli au costat pe imparateasa nu numai cat sange de al supu§ilor sai, dar §i peste 12 milioane de ruble, apoi pentru a pune °datà capat unei asemne stari de lucrmi, e nevoita sa lee o masura hotaratoare dar neaparata, supunand Crimeea, Cubanul §i Tamanul stapanirei sale, cu atat mai mult ca Shahin- Gerai luase hotararea de a abdica dela suveranitatea sa §i de a se arunca la picioarele tmparatesei" '14. Dintre toate statele Europei numai Frantia se opuse acestei Intinderi a puterei ruse§ti pe socoteala Portei, §i interesul ei era proteguireainsemnatului comert pe care-1 facea cu tarile supuse imperiului otoman, §i care In anul 1782 se suise la 48 milioane de livre, iar In 1785 la 70 de milioane. Frantia deci calla fatal sa se alieze cu Prusia, impotriva Rusiei §i a Austriei ; dar aceasta incercare nu reu§i ; ea atrase apoi in favoarea sa pe Sar- dinia, §i In sfar§it propuse §i Angliei acela§ lucru : Anglia insa a careia comert orienatal nu se ridicase Inca din decaderea sa, dar care dinpotriva Ikea cu Rusia daraveri din cele mai insemnate, ocupand pe an pana la 2000 de corabii, pe cand cel francez ca aceasta tara era mai cu totul nul 115, urma inainte politica din 1769, §i trimitea mereu ofiteri englezi, ca sa invete pe Ru§i arta navigatiei. A§a In August 1783 vin 36 de marinan i englezi In Pe- tersburg §i alti 100 erau a§teptall cat de curand. Anglia promite chiar Rusiei ajutor efectiv In contra Portei indata ce va redobandi puterile sale, slabite prin rasboiul american. Aceasta opunere a Frantiei, sustinuta §i de o misiune militara trimisa de Prusia, face pe Caterina sa se multumeasca deocamdata numai cu luarea

us Zinkeisen, 1.c. VI, p. 351. In o scrisoare a Impretesei Ecatenna a II-a c.lose'.alII-le din 10 Sept. 1782, Acte si documente relative la istoria renalteretRomdniet,publicate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Stuiza si Dimitrie C. Sturza,I, p. 388, ta spune: Cet itat jadis connu sous le nom de Dade -pourrait etre forme des provinces de Moldavie, Valachie et Bessarabie sous un souverain de la religion chi étienne dominante dens lesditsétats, lequel souverain sera héréditaire et entiertment independent, sans pouvoir jarnais e're réuni ni Chi Rusie, ni it l'Autriche". Ili Zinkeisen, f.c. VI, p. 179. Caracteristice este Imprejurarea ce Rusia pune jertlirea de bard lnaintea acelei de oameni " Zinkelsen, I.c. VI, p. 554, 555

DELA PACEI DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IA$I 209

Crimeei,i sá lase pentru timpuri mai indepArtate alungarea Turcilor din Europa. Austria insA vkAnd ct numai Rusia s'a folosit din uneltirile Impotriva Portei, stáruia numai decAt sá se InceapA rAsboiiil spre a putea cA§tiga §i ea ceva. Pentru a multumi pe Austria se InfAti§au numai douà cAi : sau sA se invoiascA Austriei ocuparea Molodovei §i a Valahiei, sau o despAgubire bAneascA. Mijlocul cel d'intAi displAcea Rusiei, fiindcA se temea de a ceda Austriei tieinumai cAt suveranitatea pe care o aveau Turcii asupra principatelor, cAci cine Ii rAspundea a In viitor Austria nu va face cu tárile romAne precum Meuse Rusia cu Crimeea,i atunci Austria ar fmpiedeca comunicarea Rusiei cu noul proiectatul imperiu grecesc 116. Austria InsA mai la urmA fu impAcatA de Rusia, fAggcluindu-i cA la viitoarea IncAerare Ii va tinea In samA mode- ratiunea ei. Turcia nefiind In stare sA facA rAsboi, e nevoitA sA cedeze, §i consimte la ocuparea Crimeei de Ru§i prin tratatul din 4 Ianuarie 1786. Astfel izbAndise Ru§ii a face pasul ce! mai Insemnat In co- tropirea RAsAritului, supunAnd Crimeea autoritAtii lor,i aceastA izbAnclA nu erà datoria deckt sistemul lor de a fi totdeauna In- drázneti fatA cu slAbiciunea Portei, NiciodatA nu fusese aplicate maximele lui Machiavelli cu mai mare credintA : Un domnitor Intelept nu poate §i nu trebuie sA se tinA de cuvAnt, cAnd respecta- rea cuvAntului ar ei In nefolosul sAu §i cAnd au dispärut temeiurile pentru care el fuses dat, mai ales cA nici odatà nu vor lipsi unui principe motive legate pentru a IndreptAti cAlcarea vorbei sale". 117 Rusia InfrAngea necontenit tratatele sale, IndreptAtitA pAnA la un punct la o asemene purtare prin modul cum §i Turcia Intelegea aplicarea acestor legAturi, adea numai pe hartie §.1 nu In realitate. DupA aceea insA nu omitea niciodatA de a lua rolul de jA- luitoare, tAnguindu-se cà ar fi In totdeauna nevinovata jertfA a uneltirilor Portei. DaeA planul de a reInfiinta imperiul grecesc erA Mat pentru mai tárziu, el nu erk Ins6 cu totul pArAsit §i In vederea acestuia, Rusia frAmAnta provinciile ImpArAtiei turce*ti prin emisari, mai ales Iezuiti, care tindeau a le rAscula Inprotiva dominatiei otomane. Acest sistem de rAscoale lnpotriva Portei erA sprijinit de un sistem de coruptie a dregAtorilor turci, pentru a-i face sA InchiflA ochii asupra uneltirilor ruse§ti, ceeace aducea pe Friderik cel Mare sA zicA cA Turcii sunt in stare sAli vAnclA tatA, mamá §i chiar pe marele pro fet. TotodatA pentru a eAsi un nou pretext de rilsboiu, Rusia incurajazá pe Austria In pretentiunile sale In- potriva Portei §i care constau In mai multe foloase negutitoragti,

DouA depesi a lui Friderik cel Mare din 18 Noemv. si 13 Decemv 1783 In Zinkeisen 1.c. VI, p. 444. ill Machiavelli, 11 Principe, Cap. XV.III. A LI. Xenopol. Worm Rominilor. - Vol. IX

210 ISTORIA ROMANILOR apoi In cedarea Olteniei 0 o rectificare a granitilor Bosniei In senzul celei bucovinene. Rusia asemene declan Portei cA dacI nu va da un rgspuns mulnmitor cererei impgratului, ea s'ar vedea silin a privi interesele aliatului sAu ca insu0 ale sale, ori cat i-ar pgrea de rAu de a jigni armonia ce exisn acuma intre &Lisai Poarn US. Insu0 Rusia ing nu inceteaz6 de a face necontenite inc61c6ri ale drepturilor turce§ti. A§a ja In protectiunea sa pe toti locuitorii nemultumiti din principate i, lucru mai gray. se amestec6 In certele dintre Per0 0 In acele ale popoarelor Cau- cazului,prin care tinde a face 0 cu ansele precum Meuse cu Mull. Turcii care aveau sub suprematie popoarele Caucazului, vedeau repetindu-se sub ochii lor uneltirile acele prin care Ruqii ajunsese stApAni pe natiunea intins6 a TAtarilor, 0 in once caz nu puteau rAmânea nepAsnori la aceastà desbinare treptatà a provinciilor impArAtiei, care mergeau sä"sporeasc6 intinderea puterea du§manilor lor. Un fanatic Mulsuman, Imam Mansur, nscoalà popoarele Caucazului inprotiva Rusiei, 0 este ajutat In ascuns de Turci ; ba ace§tia la urmA declarà ambasadorului francez cA vor sprijini acele popoare nu numai cu bani, dar 0 cu arman, intrucat ei au cel mai mare interes ca nimeni s6 nu le supunà. Ru0i cer atuncea dela Poarn pedepsirea pa0lor ce ar ajuta pe popoarele din Caucaz, amenintând cu nsbunare la caz de refuz. Turcii intAmpin6 la aceasta, c6 Rusia n'are nici un drept a se amesteca In afacerile supwilor lor ; cà dac6 imp6r6teasa pretinde c6 aceste popoare au primit suprematia ei, trebue s'd-i fie cunoscun cI ele nu-0 puteau schimba snpanul fär6 invoirea lui. Incordarea relatiunilor dintre Ru0 0 Turd, aduce 0 pe ace§tia a comite mai multe abuzuri ; a§a uneltirile Grecilor, starniti de Ru0, provoacà din partea Portei un firman prin care once Grec se va fi amestecat In politic6 trebuia pedepsit cu moarte. Turcii distrug dupà aceea o bisericà cre§tink zidin din nou In Constantinopole. Impunrile pe care Turcii le fAceau RuiIor, erau c6 :consulii ruse§ti din principate atAtau necontenit pe locuitori la rAs- coale ; c6 negutitorii turci erau tratati foarte ràu In Rusia, trebuind sA plgteasc6 25% vamg, pe cand cei ru0 in Turcia nu plà- teau cleat 3%; cà au primit In refugiu pe domnul Moldovel, Alexandru Mavrocordat (Firariul), care fusese mazilit de Poarn refuzA a-1 tada suveranului sAu ; In sfAr0t cA au intrat cu trupe In ni§te OH ce nu sunt ale sale §i ca deosebire In Georgia. La aceste Rusia nspundea cum putea mai bine, 0 cu deosebire asupra cererei Turcilor de a pAr6si Georgia, Innmpina

31. Zinkeisen, /.c. VI, p. 504.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IAtiI 211

ca. principele Heracliu s'ar fi pus sub protectiunea ei, §i ca nimene n'are dreptul de a se amesteca in tara acestuia decat (Musa U9. Vazand Turcii indaratnicia Ru§ilor, se hotarasc din nou a incerca soarta armelor, §i intr'un mare divan din 3 August 1787 rasboiul este declarat. Mersul luptei. Turcia era sa lupte iara§i inpotriva celor doi du§mani seculari ai sal, Rusia §i Austria, §i de sigur ca in- prejurarileincarese intreprindea aceasta lupta, rezultatul nu putea sa-i fie favorabil. Dar putea ea face altfel? In forma Turcia declara rasboiul ; ea era aceea ce ataca §i Rusia tot pastra rolul cel mult mai frumos de a fi in aparare. In realitate insa cei ce pornise rasboiul fusese Rusia §i Austria : caci aceste doua puteri se deprinsese acuma tot a cere dela Turci, §i ace§tia daduse, atata de mult, incat nu mai puteau da nimic, fat% a ataca chiar maduva imparatiei lor. Daduse Austriei Bucovina §i acuma-i cerea Oltenia §.1 o parte din Bosnia : daduse Rusiei Cri- meea §i acuma cerea Caucazul. In potriva rasboiului celui ascuns prin care Ru§ii sapau pe Turci, ace§tia opuneau rasboiul cinstit §i pe fata. Soarta armelor le fu defavorabila ; dar dreptul ramase In favoarea lor. La inceput Turcia, care era mai bine pregatita decat Ru- sia pentru easboiu, parea cà va putea dobandi oare-care foloase. De aceea imparateasa cauta sa determine pe imparatul Austriei, numai de cat a declara §i. el rasboiu Portei, fagacluindu-i pentru aceasta, intinderea imperiului sau in Bosnia Onà la raid Una §i in Valahia pang la Olt 120 Imparatul insa, care urmand politica sa de mai inainte, vroia sa se foloseasca din rasboiul ruso-turc, Mc% a intra el insu§i in actiune, cauta sa" puna prin surprindere mana pe Belgrad, pe cand la Conatantinopole internuntiul asigura pe Poarta despre prietenia Austriei,§i despre intentiile sale binevoitoare. Totu§i in 1788 imparatul Iosif al II-lea se hotare§te a da urmare aliantei sale cu Rusia §ideclara Turcilor rasboiu, motivandu-1 prin faptul ca Poarta nu daduse ascultare dreptelor cereri ale Rusiei, §i nu luase in bagare de sama cuvenita staruintile Austriei, pentru restatornicirea pacei ;ca prietenia §i alianta ce o legau de Rusia, o sileau sa-§i indeplineasca indatoririle §i sa ice parte activa la lupta. Cu drept cuvânt intampina

1,, Motivele rAsboiului sunt bine formulate de o depesA a lui Diez c. regele Prusiei ; Les concessions que les Tares avaient faites dans des moments d'en- gourdissement et de trahison ont tourné la téte aux Russes et aux Autrichienes. Plus les premiers étalent traitables,indulgents et pacifiques, plus les derniers devenaient brutals (sic), insolents et brusques. Ces moyens qui avaient servi a escroquer la Crimée étaient employés it la fois dans la Georgie, en Egypte, chins le Dageesten,enPerse,dansla Moldavie et la Valachie". Raport din 25 August 1787, N. Iorga Acle fi Frg. p. 221. ISO Zinkeisen, I.c. VI, p. 640.

212 ISTOBTA ROMANILOR

Poarta cä de cinci-zeci de ani de cand exista pace tare dânsa si Austria, ea nici odatä nu (Muse acestia vre-un motiv de tanguire ha chiar In diferite randuri adusese curtei imperiale dovezi ne- indoelnice de prietenie, precum cu cedarea Bucovinei, proteguirea nAvilor austriace contra prAdkiunilor Barbarescilor, inggduirea comertului liber pe Marea-NeagrA, primirea de consuli in Moldova Valahiai altele multe. Toate aceste Ing erau In zädar. Nu mai mergea a despoia pe Poartà pe ascuns de posesiunilesale trebuia deci alergat la putere. Ba impAratul chiar se prefficea fa-0 cu lumea, c Intreprinde din nou räsboiul sfant, si cA va curAti lumea de un neam de barbari ce de atata timp o biciuise. Politica Austriei de a pescui In apà tulbure" era urmatà acuma tocmai de acea putere care pe timpul lui Friderik cel Mare, caracterizase cu atata ironie acel sistem de a se mgri si a se intinde, folosindu-se de incuraturile altora. Ministrul Hertz- berg al Prusiei nutrea un plan dupà ansul cu totul sigur pentru a face ca patria sa sà ajung'ä cea Intài putere din Europa, prin rgsboiul ce se incinsese. Anume acela de a sfAtui pe Poartà sA cedeze imp'äratului Moldova si Valahia, iar Rusiei Crimeea, Ocza- cowuli Basarabia, sub conditie ca Frantia, Prusia si alte puteri s6 garanteaze imperiului otoman o existent6 asigurat6 dincolo de Dunsärea. Cu pretul acesta s-ar putea indupleca pe Rusia, ca sA renunte la suprematia asupra GeorgieiiCaucazului ;iar Austria ar renunta In favoarea Poloniei la Galitiai Lodomiria, care si ea la randul ei ar ceda Prusiei Dantigul, Thorn si cate-va districte màrginase. In privinta t'ärilor române adaugA ministrul prusian, in o depes6 cAtrà ambasadorul sAu In Constantinopole : csá ce folos trage Turcia din Moldova si Valahia, care nu slujesc la altceva dec.:At de a imbogäti cativa Greci pkAtosi si seraiului sultanului, sau de a hrAni cateva oarde de Mari? 121 Acest plan insI era cu neputintà de realizat fatA cu In- darjirea Portei, care Azand mai ales cà rAsboiul inprotriva sa era condus cu atata neghibkie, nici n'ar fi primit sA audà o a- semene propunere ; ha ea cerca chiar drept conditie a pAcei ca Rusia sA renunte la suveranitatea asupra TAtarilor, si se redeie libertatea Crimeei. Si inteadevAr cä rgsboiul era condus din partea aliatilor nici cg se poate mai rAu : In anul 1787 cand inc6 Austria nu intrase In luptä, Rusia obtinuse oarecare foloase pe mare la Oczakow 0 In Crimeea ; de altmintrele se linea mai mult in apArare. Gaud Intl%i Iosif in luptà, acesta In loe de a concentra trupele sale asupra unui singur punct si a &idea cu toatà grutatea asupra Turcilor, se pune si el tot In apàrarei Ii reschireag trupele

Zinkeisen 1. c. p. 675, comp. p. 685. Comp. N. Iorga, Actei Frg. II, p. 226 si 227.

DELA PACEA RAIN/MM.* PANA LA PACEA. DE IASI 2111

sale pe o linie cu totul intinsá depe la granitile Bosniei Ora in Bucovina. Tocmai In luna lui Septemvrie 1788, un an dnp6 in- aerarea rásboiului, izbutesc Austriacii a pune mána, pe Hotin ; insá capitulatiunea acestei cetAti se face cu atatea conditiuni favorabile garnizoanei turce§ti, Mat ea párea luatá mai curAnd prin o invoialá cleat prin soarta armelor. A§a bunAoraá nu numai a se permitea garnizbaneii locuitorilor s6 párrtseasa cetatea cu steagurii muzica in frunte, luánd cu dân§ii toatá averea lor ; dar li se dAdea un termen de 10 zile pentru pune afacerile in oránduialá ; li se asigura intretinerea in timpul retragerei lor li se fágácluia inca §i 3.000 de aruti pentru transportul averilor lor. O asemene capitulatiune erá Incá necunoscutá in istoria mi- litarái adversarii Austriei pierdurá prin ea toatá increderea ce o avea Europa in puterile ei. Apoi Turcii bat pe imperiali la Mehadia §i-i aruna peste Timi§. Impáratul venind in persoaná In ajutorul generalului Wartensleben, dupá o incercare nu prea fericità, se retrage in lagárul dela Lugo, unde o pania náprasnia pune in noaptea de 20 21 Septemvrie pe fugá toan armata lui, astfel a el singur scapá de perico!, numa cât cu mare greutate. Poarta deci in asemene imprejurári n'ave nevoie sá cedeze,i cu atAta mai putin, de and §i Svedia aliându-se cu (Musa, declarase rásboi Rusiei (21 Iulie 1788). Mr% sfár§itul anului 1788 aliatii insá incep a reputa oarecare foloase inprotiva Otomanilor. In 17 Decemvrie pe un frig de 23 de grade, Ru§ii reu§esc de§i cu mari pierden, a lua Oczakowul, astfel cà anul 1789 pare a se aráta de mai bun augur pentru aliati 5i aceasta aprinde atfit de tare pe impáratul Iosef allí-lea, !nat. In mintea sa Turcii erau bátutii alungati din Europa. In o scrisoare cátrá principele de Nassau el spune cu o sigurantá inteade- vár impáráteasa : in primávarà va fi pentru Ru§i o ju- cárie de a lua Benderul,i sá se intind6 pe malul stâng al Du- nárei ;pe malul drept al acestui fluviu cuceresc eu Belgradul má intind in Sárbia. Luarea Ni§ei, a Vidinului, Serajevului In sus pe rául Saya a Berbirului, Banialukáii Costanovicei sunt intreprinderi care sunt terminate Ora in August. Daa vizirul ar veni in contra mea sau a Ru§ilor la Dunárea, dui:a ce va fi bátut, 11 voi alunga páná sub tunurile Silistrei. In Octomvrie 1785 regulez un congres, dui:A ce poporul lui Osman va ruga pe Ghiauri pentru pace §. a. m. d." Ru§ii aveau ce e drept in rândurile lor un general de in- taiul ordin ,pe vestitul Suvaroff, eroul Alpilor, §i. dacá armata, ar fi fost sub comanda acestuia, fàrá indoialá cà rásboiul ar fi luat, pentru aliati un mers mai favorabil ; dar el erà numai un camandant de a doua mâná, pe and §eful suprem al arrnatei de operatiune el-A Potemkin, favoritul Caterinei, care insá, dupá at se vede din acest rásboiu, era mult mai destoinic a se purta prin budoare deat pe ampul de bátálie. Cu toate câ Suvaroff

214 TOTOWA BOMANILOR bate in doua ränduri pe Turci la Focsani (31 Iulie) si la Martinest (22 Sept.), Rusii i Austriacii in loe de a urmari pe Turci, se asaza pentru a petrece iarna cei dintai in Iai, cei din urma. in Bucuresti. Austriacii sub principele de Coburg infra in capitala Mun- teniei condusi de Cantacuzino i Câmpineanu. Coburg lua. cvartir" In casele lui Brancovanu. El injgheba indata un divan din boierii plecati Austriei si se fäcui juramantul de credinta al -Wei catre impärat. Boierii tusk' prefacura formula juramântului din care Coburg scosese promisiunea privilegiilor recunoscute de Poartà si se amintia numai vasalitatea Munteniei catre Ungaria, In o alta in care acele privilegii erau amintite iar vasalitatea catre Ungaria era inlocuita cu fraza : unind folosul pamantului nostru cu interesul (sic) stapanirii imparatului pentru binele de obstie". Boierii fagaduiau prin acest juramant la cele prin putinta spre ajutorul otiriii pentru ocrotirea tarii vom fi cu toata' silinta, neimpublicând cele ce sunt de slujbei". Schim- barea formulei juramântului cerut de Austria este de o mare insemnatate pentru cunoasterea mentalitätii clasei boieresti din acel timp. Ea dovedeste o licärire de constiintä nationala in niste cugete ce pareau adormite de vitregia vremilor si de repetatele apasari alcatuieste o vrednica paralela la protestul or cat de In forma al Moldovenilor contra stoarcerilor ostirilor rusesti din rasboiul din 1768-1774. Nu numai atata. i alte idei se vad aparând in mintele boierilor. Anume loan Cantacuzino partizanul Nemtilor si al Rusilor la care el se retrage chiar dupa incheierea päcii, cere dela mai marii Rusiei, Potemkin, Suvaroff, ca sa se intäriasca din nou vechiul asezamânt al alegerii domnitorilor, pentru ca astfel el sa poata reveni in scaunul innaintasilor säii a intemeia un stat crestin mare si puternic din Românii amanduoror principatelor. Rusia se gandia si ea la o unire a Romanilor tot in felul cum o cerca Cant acuzino, anume ca, toate tärile asezate intre Nistru, Marea Neagra, Dunare, Olt si granitele Austriace, cunoscute sub numele de Basarabia, Molodva,i Valachia sà alcatuiasca de atunci innainte un stat liberi neatarnat, ocarmuit de un principe de religia stapanitoare a tarii, care stat sa nu poata fi niciodata intrunit la vre'o alta Putere, dar sa slujeasca de stavila vecinilor lui pentru a inlatura dela ei ori ce pricinä de neintelegere". totusi ce slaba era acestei brume de constiinta nationala in sufletul al clasei boieresti cand o vedem desfatandu-se la balurile date de Nemtii plane Culacrimile poporului O cronica ne spune cà iubiau boierii si mai ales muerile muzicilei balurile nemtesti. Bärbatii jucau patimas ca strainii jocuri de carti ce erau pe atunci la moda, faraonul, iara femeile se prindeau la danturi româncsti spre desfatarea strainilor". Despre unul din aceste danturi, hora, calatorul rus, Struve, spune

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE I45I 215 a; gustul lui cel mai voluptos Inganat de o arie simpla 0 mo- noton6 un pas Innainte, un pas !nark timp de trei sferturi de ora, este tot da §i. nu".Nuntile se fkeau cu mare stralucire tot pentru a Inceirda pe noii stapanii ai t6rii 122 Cele doua victorii ale Ru0lor fntetesc 0 mai mult pe Prusia a urma politica ei fa-0 cu Poarta, 0 a-i cere numai decal ca sa consima" la planul propus de dansa, 0 s'a jertfiasc6 oare-care provincii pentru a asigura rama0ta imperiului ind'un mod ne- fndoelnic, plan pe care 1-am vazut cat de putin nefnteresat era din partea Prusiei. Pentru a sili pe Turci la primirea lui, ea le da a fntelege ca la caz cand ei ar stkui In refuzul lor, Prusia se va alia cu du§manii Portei, cand atunci peirea ei ar fi sigurà, de vreme ce n'ar mai fi In Europa nici o putere care sA fie In stare a o apka : Proiectul de tratat cu Poarta este cuprins In 4 articole : 1. Apkarea pavilionului prusian In contra Barbarescilor. 2. Pri- mirea Prusiei, Angliei p Olandei In pace 0 oranduirea trebilor polone dupa cum ar cere-o interesele republicei 0 acele ale Pru- siei. 3. Sprijinirea Portei de catre Prusia cu toate puterile sale, Indata ce Turcii ar fi respin0 peste Dunke, 0 anume 'Ana cand ei ar ramânea In llni§tita stapanire a tuturor tarilor lor de dincolo de fluviu ; pentru care ei se fndatoresc a face pe Austria sa fna- poiasca Galitia c6tre republica Poloniei, In schimb pentru Mol- dova 0 Valachia pe care Poarta le-ar ceda Austriei. 4. Dupa fncheerea pacei garantarea tuturor posesiunilor turce§ti de dincolo de Dunke de ckre Prusia, Anglia, Olanda, Svedia, Polonia 0 alte tki ce ar voi sa se fnteleaga la aceasta §i alianta defensiva a Prusiei cu Turcia, pentru proteguirea mutuala a posesiunilor lor. Poarta fnsa, dei fncepuse a se retrage Innaintea du§manilor sai, nu voie§te sà primeasca acest tratat, de vreme ce prin el ea perdea de sigur 0 nu ca§tiga de cat problematic. Ministrul Prusiei, care tinea cu once pret sa scoata la un cal:at planul s6u, propune atunci Portei o aliantà ofensiva 0 defensiva', fi fag'a"duieqte spijinul cu toate puterile In prim6vara viitoare 04 deschide speranta de a putea sà-i se lese 0 provinciile romane crezând ca va puteà Induplech pe Impkatul sa renunte la ele, daca i s'ar ajuta la supunerea provinciilor belgice ce se rAsculasera 0 se facuserä mai cu totul neatarnate 123. In urma acestor propuneri tratatul se 0 fnchee fntre Prusia 0 Turcia, 0 din nefngrijirea ambasadorului prusian, se trece In el o conditie cu totul favorabila Portei, anume ca Prusia se In-

111Vezi Ocupajia Austriacd in anii 1789-1791 de N. Iorga in An. Ac. Rom. II, Tom. XXXIII, 1911 p. 222 pi urm. Analiza cAllitoriel Voyage en Crimée 1793 In Arhiva din Iapi III, p. 209. Rezumatul cereril dhanului Valachiei in Hammer, publicat in Cono. lit. XXI, 1901, p. 1126-112911 Milan XLIV, p. 403. inZinkeisen, I.e. VI, p. 740.

216 ISTORIA azolammott datora a Intrebuinta toate puterile ei pentru a ajuta pe Poarta contra dusmanilor ei, si nu va inceta a se razbol cu dânii pana cand va asigura Sublimei Porti posesia linistita a tuturor tarilor dela sudul Dunarii 124. Prusia, care In toata politica sa fata cu Poarta tindea numai cat la marirea sa pe socoteala Austriei, si se prefacea a fi In contra Rusiei numai pentru a dobandi In- crederea Portei si a o Indupleca la primirea tratatului, se arata nu se poate mai nemultumita Cu insertiunea acestei clausule, revocai pedepsi pe ambasadorul ei, cu atat mai mult cu cat stirea despre acest tratat umplu toata Europa de cea mai mare ingrij ire. In tre aceste 1nsa Iosef al II-lea murise (1790), urmase pe tronul Habsburgilor Leopold, care vazu In curand ce riscata fusese politica predecesorului sau, si se hotarl sa dreaga raul facut, Incheind eat se pate mai curand pace cu Poarta. Fiindca stiea pe Prusia aliata cu Turcii se adresa catre dansa, aratându-i ca ar fi dispusa a Incheea paceai cerand pentru jertfele Mute conditille tratatului dela Passarowitz. Prusia sustinea planul ei; Anglia propune sa se iea ca baza de pace status quo ante bellum. Austria care nu Intelegea sa cedeze Prusiei bogatele tari ale Ga- litiei pcntru Bosnia si Oltenia, se pleacasi ea mai curand la propunerea engleza,iastfel planurile Prusiei sunt Cu totul In- laturate. Aceasta putere ea 1nsas vazand ca nu poate castiga nimic 195, se hotareste a lua rolul neInteresat de simpla mijlocitoare apacei,ipropune Austriei a fnapoi Portei tuate cuceririle facute fara a ceda ceva din ele Rusiei, a se In- datori sa nu mai sprijine pe Rusia In nici un mod, ci din contra AA o induplece a Incheiei. (Musa pace cu Poarta, pe baza celui mai strict status quo. Dupa multe. discutiuni se subscrie In sfarsit In 27 Iulie 1790, conventiunea dela Reichenbach In urmatoarea cuprindere :1. Regele de Ungaria si Bohemia se Indatoreste a incheia cu Poarta,i cu consimtimantul acesteia un armistitiu, caruia urmeze pacea pe baza celui mai strict status quo ante bellum. Niste modificatiuni In scopul de a asigura granitile, nu pot fi 1ntreprinse de cat cu libera 1nvoire a Portei si prin mijlocirea regelui de Prusia si a aliatilor sai. Daca din o asemene ar rezulta pentru Imparatul vre-o sporire de teritoriu, atunci se va Incuviintai regelui de Prusia un echivalent corespunzator ;

Textul In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 282. Singurul folos ce '1 trase Prusia din intervenirea ei In politica otoma- nl, fu Incuviintarea de a avea un consul la Iasi, care i se (la In 1787. Vez! Choiseul c. af. streine, 11 Ian. 1737, I-lurm. Doc Supl. II, p. 42 In 18 August 1790 regele Prusiei scrie lui Knonehdoi; N. Iorga, Acte Frg. II, p. 306; j'ai ainsi sacrifié mes intérets les plus precieux avec un desinteressment et une générosité, dont il n'y a point d'exemple dans l'histo re" désintéressment et une générosité, dont il n'ya point d'exemple. Ca si cAnd ar fi putt.t face altfel I

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 217

2. Regele de Ungaria §i Bohemia se opre§te de acuma fnainte dela ori-ce participare directg sau indirecn la rgsboiul dintre Rusia §i Poartg, §i stabilirea pgcei fntre aceste doug puteri va fi privitg ca o afacere cu totul a parte; 3.Regele de Prusia ja asupraii, Impreung Cu puterile maritime, aliatele sale, garantia statului quo, *i se va fngriji ca Wan dupà fncheerea armistitiului fntre Austria §i Poartg, sg se fntruneascg un congres In care sg se reguleze pacea prin intervenirea Prusiei §i a aliatelor sale. Aceastg conventie e ratifican putin timp dupg incheerea ei,i trupele austriace fncep deindan a se retrage dela graniteleotomane. Rusiaprotestean contra pgrgsirei, prin conventia dela Rei- chenbach, a tuturor cuceririlor Mute, spungnd cg Austria fiind alian cu (lama nu putea singurg fncheea pacea L6 Austria inn nu tinu samg de acest protest. Cu Rusia fun rgsboiul se urma fnainte. Ru§ii cuprind una dupg alta cetgtile Chilia, Tulcea, Isacceai In sfAr§it Ismailul, luat peste a§teptarea tuturor prin bravura, fndrgsneala §i curajul lui Suvaroff. Totodatg ei rapoartg foloase In Cuban §i la Marea Neagrg, astfel fneAt ei se aflau In o positiune destul de favorabilg, când cäträ sfAr§itul anului 1790 se adung congresul dela *istov, ce fusese prev5zut prin convenlia dela Reichenbach. Rusia nu voie§te Cu nici un chip sg ja parte la tratgrile pentru pace, ce se fncep aice, fiind mai ales puternie sprijinità de Anglia, in care opozillunea, reprezentan prin celebrii oratori Fox §i Burke, sile§te pe ministrul Pitt sginà partea Rusiei. Cum.ar putea Anglia, spunea Fox In parlament, sg pretindg dela, Impgrilteasa Rusiei, ca dupg un rgsboiu de patru ani, s5 fnapo- iascg bate cueeririle fgcute cu ni§te jertfe ant de uria§e? ce drept ar aveg Anglia a o sili la fnapoerea Oczakowului,§i a fncepe pentru aceasta un rgsboiu, In care s'ar pune In rizic toate avantajele pe care Anglia le trage din alianta sa cu Rusia, mai ales prin comertul insgmnat ce-1 face cu (Musa?" Intre aceste Poarta se afla fn pozitia cea mai criticg. Intocmirea pAcei mergea foarte gr u §i fiind nevoitg de a mentinea annarea §i in contra Austriei, pang la definitiva fn- cheiere a tratatului, ea nu putea fntrebuinta trupele In contra Rusiei, In ca't de fapt Austria ajuta pe Ru§i, In modul cel mai efectiv,i trat5rile de pace nu fAceau decgt a fncurca pe Turci In operatiunile lor. Trebui vântul cel puternic al revolutiei franceze, care a- meninta de a r5sturna toate monarhiile din Europa, pentru a impinge la liman vasul cel greoiu al p5cei dela Sistov. AceastA pace se inchee definitiv In 4 August 1791, prin un tratat in 14 articole :Austria fnapoie§te Porlei toate cuceririlei anutne Molodvai Valahia, dobandind dela (Musa Or§ova §i o fndreptare aft Daniel Doliin c. dogele, 2 Opt, 1790 Hurin. Doc. IX, 2 p. 183.

218 ISTOBIA ROMANILOIt

de granitA cAtrA Bosnia. Hotinul este retinut de Austriaci ca garantie panla fncheerea pAcei cu Rusia, iar acevtia se Inda- toresc a nu mai sprijini rAsboiul contra Portei, nici direct nici indirect 127. Pacea dela *ivtov vi o nouA victorie a Ruvilor la MAcin (19 Iulie 1791) grAbesc Incheerea pAcei1 cu aceastà putere. Turcii speriati, cer numai decat de la guvernul lor incheerea pAcei cu Rusia. Aceasta, sprijinitA de Anglia, dobandi dela Turci toate cererile sale vi astfel se Inchee pacea dela Icqi, Ianuarie 1792, prin care se 1ntArevte pacea dela Kuciuk-Kainargi, conventiunea dela Ainali-Kawak, cesiunea Crimeei vi a insulei Taman. Nistrul va fi deacum inainte marginea despArtitoare intre Rusia vi Turcia, dobandind Rusia Oczakovul In deplinA stApanire. Rusia inapoievte Portei Basarabia cu cetätile Akerman, Chilia, Bender vi Ismail, precumi Moldova,1281ns6 sub conditiunea reinoitá, ca Poarta s'A respecteze toate stipulatiunile prevAzute In tratatele anterioare In favoarea Moldovei vi a Valahiei,i anume sA nu le supunA in urmA la contributiuni, sA le scuteascA pentru doi ani de bir i sA dee timp de 14 luni libertate locuitorilor de a se strà- muta unde vor voi. In Caucaz de asemene Rusia pAstreafá in- fleunta dobanditA. Rezultatul acestui rAsboiu nu era de loc acela ce se avteptase. La 1nceput se credea ca' s'au Implinit veacul Turcilor, cA peste putintà ei vor mai putea rezista Indoitei lovituri a dourt 1mpArA- tii marii puternice ;i cu toate aceste pAcile incheeate le erau cat se poate de favorabile. Turcii scAparA vi de asta' data', din pricina neghibAciei cu care rAsboiul fusese condus, mai ales din partea Austriei, In cat se repet6 Ora la un punct ceeace se petrecuse In rAsboiul din 1736, cand tot din cauza Austriei, Rusia incheiase cu Turcia o pace defavorabilA. Deosebirea era numai cA foloasele Turcilor In contra Austriacilor fiind de astà datä mai mici,i Ruvii evirá cu nivte cavtiguri mai mari din acest rAsbuoi decat din acel de mai inainte. Intre aceste era Intinderea granitilor lor OLA la Nistruidobandirea Oczakowului. TotodatA se sfarvir6 prin acest rAsboiu certele In privirea Crimeei, care rA- mAsese de acum Inainte In necontestata st'Apanirea Ruvilor. In privinta tArilor române, Ruvii urmarA politica de mai inainte de a se m'Ata apArAtorii intereselor lor, pentru a cavtiga simpatiile acestora, vi a-vi IntAri din nou influenta reInoind stipulatiunile acele privitoare la dreptul de interventiune a Ru- Olor In favoarea lor.

"7Zinkeisen,1. c. VI, p. 828. 116Sá se observe despartirea de catre Rusia a Basarabiei (linuturile de jos ale Moldovei rasarltene Cu cetaille.... Chilla §i Cetatea Alba, In stlipanirea turceasca de pe timpul luí *tetan cel Mare, 1484), de Moldova.

I I ViRILE ROMANE DELA PACEA DE I.AI PANA LA RASBOIUL DIN 1866 1792-1806

1. 'STOMA MUNTENIEI $1 A AIOLD OAT' DELA 1791-17991 PAn'ä la anul 1792 se arsátase pe rând ca mu§terei pentru I ronurile române opt familii grece§ti, care sunt urmàtoarele dujA rândul infätiskei lor in arena mezatului : Mavrocordat, Ghica, Calimah, Ipsilanti, Moruzi, Caragea, Sulm §i Mavrogheni. CAte-va din ele fusese reprezentate prin mai mult de un competitor, Mat Turcii nu mai erau nevoiti, ca la inceputul epocei fanariote, s5 pun'a' pe domni a juca in a§a de repetite rinduri contradantul domnesc intre Ia§i §i Bucure§ti, spre ali scoate ca§tigurile lor. Se mâncau intre ele in destul aceste familii grece§ti, atat pentru postul de dragoman cat §i pentru acele de domni in Wile române §i, lucru caracteristic, pârile ce le intindeau aceste familii unele asupra altora, spre a se discredita in ochii Portei, erau mai ales aplecarea cAtrà Ru§i 2

Muntenia Moldova i Mihaiu Sut.0 1791-1793 Alexandru Moruzi 1792-1793 Alexandru Moruzi 1793-1796 Mihaiu Sulu 1793-1795 Alexandru Ipsilanti 1796-1797 Alexandru Calimah 1795-1799. Constantin Hangerli 1797-1799. 2 Verninacc.Delacroix, 19Iulie 1796. Hurm. Doc. Supl. II, p. 148: Sept ou huit families grecques sesuccèclentdans la charge importanteLde dragoman de la Porte et de princes de Valachie et de Moldavie ; leur acharnement réciproque a se desservir est extrZme, quoiqu'clles soient presque toutes unies par le lien du sang, s'accusant mutuellement d'etre divouées aux Russes". Tot acolo les Sutcho sont rivaux des Moruzzi". Alta din 2 Sept. 1796, ibidem- p. 155: Les Moruzzi qui sont les ennemis mortels des Ipsilanti". Inslircinatul republicei franceze c. ministrul al. strAine, 9 Iulie 1802, ibidem, p. 225: Les factions Moruzzi et Callimaki se disputcnt le trone de Valachie". Alta din 9 Aug. 1802, ibidem, p. 226: La maison Suzzo alliée it celle des Callimalci a mo- yenné le retour du prince Michel Suzzo sans lequel la famille xivale des Moruzzi aurait eu trop grand avantage dans la lutte actuelle".

220 ISTORIA ROMANILOR

Astfel Invinuindu-se tinul pe altul si rasturnandu-se de pe tronuri In temnita sau mormânt, domnii Greci, cu cat inainteaza epoca fanariota, devin la randul lor un element tot atat de nesigur si de sovaitor pentru stapanii din Constantinopole, ca si vechile domnii nationale ale tarilor romane. Se schimbase numai aluatul ; iorma In care el era dospit si copt erà aceeasi. Raporturile neaparate izvorate din firea lucrurilor ramasese neschimbate. In loe de Unguri si de Poloni se Maltase acuma Nemtii si Rusii, tot puteri cr stine care exrecitau farmecul atragerei lor pe crestinii Imparatiei otomane, cu atata mai mult ca expusi unei barbare exploatari si necunoscand Inca pe deplin urea tot a-tat de despoi- toare a pretinsilor frati Intru Hristos, ei trebuiau sa graviteze tatrà centrul atractiunei religioase. Mun tenia desartata de Nemti dupa Incheierea pacei dela Sistov, redobandeste domnitorul ei propriu Inca din 1791 si anume pe Mihai Sulu, care se suie In tron pu tine zile dupa 4 Septemvrie 3, data esirei trupelor germane din Bucuresli. Mihai SuluIn Muntenia,1791-1793. Turcii trimit Impreuna. cu Voda Sutu In Bucuresti pe un pasa care sa faca act de autoritate In Muntenia, dupa stäpanirea germana, si care prezideaza la Intronarea domnului. Boierimea se grabi, vazand iarasi pe Turci stapani ai tarei lor, a veni sà-si arate deplina ei supunere catra trimisii Imparätiei, sä'rutând domnului mana, si apro- piind sfiicioasele buze numai de poala hainei strapicului de Turc 4. Urmärile rasboiului purtat In mare parte pe corpul Mun- teniei fare Turci si Austriaci se arata In curand dupa retragerea rasboitorilor din cuprinsul hotarelor ei, In o ciuma samanata de dansii si Incoltita sub putrejunea ostirilor, si care rasare sälbateca §i omoritoare Indata dupa a lor Indep'ärtare 5. Pe atunci se afla la Constantinopole ca dragoman fratele domnului Moldovei Alexandru Moruzi, anume Gheorghe Moruzi. Acesta izbuti prin staruintile sale la Poarta, de a procura domnia Munteniei fratelui sail Alexandru, domnul Moldovei. Schimbarea se ram In aparenta in interesul Turciei care fiind pe atunci gata a declara din nou rasboiu Rusiei, avea trebuinta de un domn mai batran si mai experimentat In expusa Moldova' 8. Crono,ogta evenimentelor din Moldova f iValachia de la1768-1821; scrisli de un Roman anonim in gicceste In Istoria Mitropoliei Moldova f i Su- semi de Constantin Erbiceanu, Bucuresti, 1888, p. 500. 4 Dionisie Eclesiarcul in Papiu, II, p. 183. Cronologia evenimenielor din Moldova gi Va.achia. Erbiceanu, 1.C.p. 500. Raportul lui Constantin (Stamati7) c. af. strAine, din 20 Fevr. 1793. riurm. Doc. Supl. IL p. 85. Un alt raport al lui Hénin c. af. strAine,1 Sept. 1793, lace din gresealA pe Alexandru Moruzi laid(chagomanului Gheorghe, !indent, p. 90. Acel al lui Descorches c. af. strAine, 30 Octom. 1793, tbidem, p. 95 spune exact ca e 'rattle sAu. Dionisie Eclesiarcul In PapiuII,p. 183, greseste cand face pe Mihaiu Sulu sA domneascA In Valahia 3 ani, pAna la 1795, In 1793 el fu inlocuit tu Alexandru Moruzzi.

_ 4..,,,.. Yr.- iwk .....,, . .,.s,,...o. ..,. "I'W..,-..: 't.. t-- 4., . - - I:4' . I 1 -,..,..-----t ''t '"' z . 1 ' .4 I ' .4:4.- ' '. i t f 5 f- 4:11i il;).- 1 ''' i .' -' ,ft :,, ,-.. 7et , i .... ' 4 ,. ,. ..fii- rff ' fi 41ti k ,,r .F.VJ N;', < e x .4,4- 4. ; ._. I_ _._.-.A.10' _ .- ,

,..'''' ' ,,s_,...-1, n r .'' -- '< \ro.."ii. ., ,.. 1,o i 1 11'1 <, / -11' G 1 s' .. " o , I l'" e. '',1' Ii a .4 e. , 7 CP, .F.ti 'OS 1 It ---.1. \ 1....' - ' 1 i+''' - 76 AI .' 011 .i`. 1"'\I' Vi ' ". I ,, . i_ I "I- I ... ..'!ee .. , 1 I 'IL ' i, '4 1 . . ,.11 , i h , 1 . L v L 1 I 1 4 . 1 ) .1. ,,,,` t i IK4.-- .1 I t`- , - 4t .f'.,.4.1: $ ) lila . , :....1,_.,.,...:1 k'' 4 ,,,. 1. --?: , i: ..''-.'4- illitratitr.)o , o .4.,,,, 4 . 1. .,- ._-...4. i, 1,41 i i to- .. ..41 1 , 4 ' i . i).".t.,j,,I , I - t":: , . 1 I --ir.":)./.. 1.-/ 1 . . 1 -ri.

- , 1 i 1' ,,. I% 1-.... 144 -,.,, -<.,,-4,t11 % I:,1 o , . ?- ),-..-14. j ii,,,i...[ F..,.. i 1.1.,_,; ii ti _ li, -.. .imti.4-4.'i1.- II '.. ' ,tI I , 4 ,..,..', . Of I1 .4.-- j . 4 ; , f I ' ; F 1 . r, I . 1i* . ,.. "i,. r ! < t , il' ,

4 1 ---.1 i4111 ... ,l,,, I- .kiNh. , 1 '... , < ,-, i 1 . t14 t .13 .. w 0._ ,Nii .,4 V61....4 , 114; II 11 I t ...4 , J X i I j . ''' ''' ' '' i ...'. i : , I () li.f. 1 I...... - ".... 1., t,' . 4 ' .. < .- . .'. .s.: I ! ,..:c., -. 1 E. , t `110,,,,m , J < ' '.4'.'. '...". - 40 ...., '. :,I' :. ,71$ ..4-''',..;f:::.'. ',..-4 .,'.'N:;.,.., ' .;:.1.-414..,,,,!',.,.,,., ..: -1.. -t -"' 4/' -4.... ,,- ' , ', ', ...'-',/.. --m- - - I ,.1 .. 4 i '4 4 n , '' ..,J; i'',, . -17 ...: ...,V;;:,:2 ,,,,,S.,' ..vo, .,:,.., .,., - ,..... 222 ISTORIA ROMANILOB

Alexandru Moruzi in 'Muntenia, 1793-1796, vine in Bucu- re§ti in Martie 1793, trei luni dupa ce in Paris se petrecuse drama sangeroasa a decapitarei lui Ludovic al XVI-lea §i schimbarea de lucruri in Franta, ce trebuia sa aiba asupra tarilor romane a§a de negre urmäri. Ciuma tot nu fncetase inca pe timpul lui, ha se mai intarise inca, facand in Bucure§ti pana la 10000 de jertfe, iar In Craiova pana la 3000 §i intinzandu-se din aceste doua centre mai mari peste toate ora§ele §i chiar prin satele tarei. Pe Muga aceasta prapadenie mai vin §i läcuste, care ele insa§i piereau pe lanuri, neavand ce roade din pricina secetei ce bantuise tara in acela§ an. Moruzi de§i face un spital pentru inciumati, Inchi- nandu-i veniturile a trei mari manastiri : Tismana, Cozia §i Campu- lung, se aran' In deosebire de tatal sau Constantin, in alte priviri speculant asupra nenorocirilor ce bantuiau tara, gasind in ele prilejul de a face bani, precupetind bucatele de care locuitorii erau a§a de lipsiti. El strange anume mult grau de zaharea pe unde gasia, plätindu-1 cu 7 lei chila, §i apoi 11 vinde in Bucure§ti la pitan i pe pretul de 40 de lei, oprind de a se ampara gral.' din alta parte, §i impunand tuturor pitarilor s'A §i-1 procure numai dela magaziile domne§ti din capitala. AcEea§i negutitorie o facea §i cu porumbul, pentru ca nici macar omul sarac s'A nu-§i poata manca marnaliga, rara a o plati intreit §i impatrit in manile domnului. Pretextand nevoia de bani pentru a cumpára chip aceste provizii locuitorilor,el impune manastirilor un imprumut silit foarte impovorator, a caruia bani insä nu-i mai restitue ni,ci odata.Mai facuse el §i o fabrica de hartie la Afumati, pe care o puse In sarcina mitropoliei cand fu s'A plece din tara, pe cuvant &A ea are trebuinta de o asemene fabrica pentru tipografia ei, indatorind mitropolia s'AA pläteasca o suma' mult mai mare decat ceea ce-1 costase inteadevar. Astfel fiind el foarte meter in arta de a strange bani", s'a dus dupa trei ani de domnie inapoi la Constantinopole, incarcat Cu o nesfar§ita avutie, stoarsa din lacrimile poporului7. Moruzi fu destituit prin urmátorul joc de intrigi al Fana- riotilor de favoruri. Dragomanul Gheorghe Moruzi §i Cu fratele sau Alexandru domnul Munteniei, parand din nou pe batranul Alexandru Ipsilanti, pentru vechile sale pacate cu simpatiile germane, dobandise dela sultanul pentru el un ordin de surgunire in insula Rodos, putandu-§i astfel alina ura cea neimpacata pe care familia lor o jurase acelei a lui Ipsilanti 8 Alexandru Calimah, fiul lui Grigore celui ucis de Turci,izbute§te irisa' prin bani a lua locul lui Gheorghe Moruzi dragomanul, slabind §i pozitia fratelui acestuia Alexandru Moruzi din Muntenia. Calimah prie-

1 Dionisie Eclesiarcul In Papiu, II, p. 184. ' Verninae c. Delacroix, 2 Sept. 1796 Huim. Doc. Supl., I, p. 155: Les Morue qui sont ses ennemis mortels, lirent exiler le Ole il y a 30 mois" Comp, un raport din Noemv -Dec. 1793, asupra surgunirei lui,ibidem, p.96.

TARILE ROAIANE DELA PACEA DE 1A$I 223 tenul familiei Ipsilanti face ca acesta sg fie nu numai rechemat din surgun, dar sg i se dee in curând locul lui Moruzi din Muntenia, Cu toate cg fusese disgratiat de Poartg, pentru purtarea lui inviderat pgrtinitoare Nemtilor, familia inchisg §i batjocoritg §i fiul sgu torturat". Dar Turcii uitau tot a§a de u§or trgdgrile, ca §i Grecii ocgrile, de indatà ce se aratà ochilor unora lucirea aurului, celorlaltor numai perspectiva de a-1 aduna. Nu doar acuma se urca pentru prima oat% un domn disgratiat inapoi pe tronurile române. Când in 1796 Alexandru Moruzi simtinduli pozitia peste putintg de sustinut mai departe, se retrage din scaun, se ivesc de indatg patru serio§i concurenti pentru domnia vacantg : Hangerli iar un dragoman al lui cgpitan-pa§a, adecg al marinei, ca §i Ma- vrogheni, Alexandru Mavrocordat fiul lui Constantin, Alexandru Ipsilanti §i de curând mazilitul din Moldova (in1795) Mihai Sutu. De §i Francezii sprijineau mai ales candidatura lui Mihai Sutu, Alexandru Ipsilanti favoritul Nemtilor izbute§te a urca pentru a 3-a °ark' treptele tronului muntean 9. Alexandru Ipsilanti in Muntenia, 1796-1797. Domnul bátran alb ca oaea" 10, care vense pentru ultima oarg in tronul Tárei Muntene§ti, se purtase ca un tangr la dobAndirea ei ;i§i cheltuise ce avuse §i ce n'avuse, indatorindu-se pang in grumaji la bancherii constantinopolitani spre a pune mana pe doritul scaun. Firea lui se §i schimbg cu totul din aceastä pricing. El nu mai cguta dupg reforme ca in prima lui domnie in Tara Munteneascg, ci a face bani era toatg strgdgnuinta bgtrânelor sale puteri. El stoarse Ora ca un mo§neag Cu mima impietritg, care nu mai asculta nici de plânsetele vgduvei, nici de lacrimele orfanului §i deveni un adevgrat biciu pentru tara, pe care el altg datà se incercase sg verse un balsgm tgmgduitor 11 intocmai cum Meuse §i Constantin Mavrocordat, dovedind Ina odatg cg imprejurgrile sunt mai tari cleat vointele individuale. Dui:a ceva peste un an de domnie, Alexandru Ipsilanti este mazilit §i inlocuit cu Constantin Hangerli, care sfar§i ca §i tovarg§ul sgu, Mavrogheni, primind moartea din marine calgului. Nu aveau noroc ace§ti uzurpatori ai tronurilor fanariote 1 Mazilirea lui Ipsilanti avu de pricing urmAtoarele imprejurgri :In timpul domniei lui se aratg primele manifestgri ale unei periculoase rgscoale in sinul impgrAtiei mahometane, care trebuia sg aibg grele urmgri asupra mersului trebilor ei interne, pe cAt §i sg complice la sfar§it pe acele in care ea se afla cu Rusia,

Trimisul republ. franceze c. af. strfilne, Ian.-Fevr. 1796, ibidem, p. 137, cf. Verninae c. Delacroix 2 Sept. 1796, ibidem, p. 155. Thonisie Eclesiarcul, In Paplu, II, p. 184. il Futino, Isl. Dacia, H, p. 183.

224 'STOMA ItOMANILOR

s5 concure a des151itui un nou rAsboiu intre ea §i colosul nordului r5scoa1a lui Pasvanoglu din Vidin. Pasvanoglu fiui nepot de holi care perise in spAnzur5- toare.dup5 cel§i c4tig5 prin participarea sa inimoas5 In r5sboiul Cu Austria iertarea sultanului §i inapoirea a parte din avutul p5rintelui su, Ii organizazA din toti vagabonzii §i rgii impAr5liei un fel de armat5 cu care incepe a prAda atAt provinciile turce§ti ctit §i mai Cu deosebire Muntenia, care-i st5tea mai la indemânä" §i crà mai.u§or de jefuit, ca cea mai putin apà'rat5. Pentru a se putea mai bine impotrivi sultanului, el se int5re§te in Vidin, trà- gaud la o indepArtare oarecare un puternic val de p5mânt, din aceast5 cetate, schimbat5 In un cuib de -Mimi, el trimite urdiile sale s5 pustiiasc5 jri1e incunjur5toare, fgrA deosebire de ghiauri sau drept credincio§i, bAtânduli joc de ordinile Portei cat §i de trupele acesteia. Se trimite inpotriva lui un corp de 25000 de oameni §i se ordonä' lui Alexandru Ipsilanti adunarea tuturor proviziilor de care armata turceascA ar avea nevoie intruckt expeditia se f5cea mai cu sam5 in interesul Munteniei, spre a o mAntui de pr5dAciunile lui Pasvan, motivare pe care, Turcii o crezur5 la nevoie indatoririle luate prin tratatul dela Kuciuk-Kainargi. Pretextul r5scoalei lui Pasvan fusese inoirile introduse- de Turci in modul recrutgrei §i a organizgrei armate, p5r5sind sistemul vechiu turcesc §i imitând pe acel european, din care pri- cin5 Pasvan gllsise sprijin chiar in poporalia cet54ci in care se inchisese. Putand opune o§tirei trimise inprotiv5-i puterii ins5in- nätoare, el este iertat de sulLanul, c5ruia filg5due*1e supunerea cu conditie ca el sA fie numit pa0 al Vidinului, cecace Poarta incuviintaz5 '8.Odatà inaceast5pozitiedepa§5cu trei tuiuri,el incepe ali supune cetätile celelalte depe rrairginea Dun5rei, precum Nicopoli14, Bazargicul, Silistra iBräila, r5- mAnänd numai Rusciucul §i Giurgiul in afarà de a lui stApAnire. In o incursiune fäcut5 de el in Muntenia, complimenteaz5 pe trimisul republicei franceze din Bucure§ti15, Sucât se vede cum capul de holl vroia s5 imbrace acuma un rol politic, in fundul c5ruia el intrevedea poate coroana padi§ahului coborAndu-se pe pritata lui frunte. IzbAnzile lui Pasvanoglu incep a face vuet In Constantinopole, undefantazia orientalà le spore§te §i le

1* Verninae C.af. straine, 25 Oct. 1795, Hurna. Doc. Supl. II, p. 130 Taimisul extral Republ. fr.c. af. straine, lan.-Febr. 1796, ibidem, p. 137. C-nnuidantul din Nicopolii trimite gahnlc niste thzl cu bani si juvaeruri in Muntenia, Pasvanoglu le reclama cu anunintarea de a j..fui jam d.rcii nu vor fi predate. Vezi un raport lrancez din 1798, ibidem, p. 192, care con- firma In totul spusele Cronologiei euenimentelor In Moldovafi Muntenia in- Constantin Erbiceariu, I. c. p. 501. 11 Ruffin c. Taileyrand, 27 Dec. 1979, Harm. Doc. Supl. II, p. 370.

TARILE ROA1ANE DELA PACEA DE IASI 225 umf15 in a§a chip, c5 sultanul este nevoit a opri raportarea lor prin cafenelele capitaliei, §i pune s'A se gâtue in timp de noapte pe acei mai de c5pitànie a lor vestitori. O nouà expeditie contra periculosului r5sveätitor este condusA de amiralul (c5pitan-pa§a) Chiuciuc-Husein, care avand de dragoman al s'äu pe Constantin Hangerli, cere dela sultanul sà incredinteze acestuia domnia Munteniei in locul lui Alexandru Ipsilanti, prea slab§ibol- nAviciosspre a conduce ocArmuirea Orei in ni§te momente atit de critice. Sultanul consimte numai decâ.t la cererea cApitanu1ui-pa§5 f5r5 a se gandi dac6 prin a ei incuviintare d5dea 'Meg o loviturà atAt tratatului de Kuciuk-Kainargi cAt §i hati§erifului s5u din 1784, §i Hangerli este numit indomnia T5rei Muntene§ti In Noemvrie 1797 16. Constantin HangerliinMuntenia, 1797-1799. Putin dup5 ce noul domn ajunge in Bucure§ti, Husein pava serascherul vine cu o armatà de aproape 100000 de oameni sàincunjure Vidinul. Toate proviziile trebuitoare acestor urdii nenum5rate urmau sä fie procurate de Muntenia, §i in vederea acestei nevoi fusese numit omul amiralului in domnia ei. De indatti ce sose§te aproape de Dun5rea, capitan-pa§a scrie lui Hangerli, ca sà caute a porunci tuturor ispravnicilor Ord de prin judete,s'a"indestuleze. o§tirile sale cu zaharele, orz, oi, vaci, unt, sare §i once ar trebui, c6 nu cumva sA tânjasc5 o§tirile" 17 Pe lâng5 insA c5 trebuia o catime prea insemnat5 de provizii spre indestularea unei armate atAt de numeroase, apoi se mai ad5ogea §i o risip5 neprecugetatà in p5strarea celor adunate, 'Inca in asemene conditii erà greu, cu toatà buna vointri a domnului, de indeplinit cu exctitate cererile turce§ti. A§a burfdoarà Mina ce se cka din Muntenia la lag5ru1 din jurul Vidinului, in loc de a fi ptistratä in saci sau de a ti pus5 in hambare, era turnatà pe jos in movili imense suplberate de vânt, sau prefäcute in aluat prin cäderea ploaei. Vitele adunate cu mare greu erau adese ori viindute de cei ce le p5ziau, §i a§a mai departe. Ne mai ajungand Muntenia a indestula aceastà Värkluiald, Hangerli aduse zaharea §i din NIoldova. Pentruprocurarea nesfar§itelor câtimi trebuitoare erà însà nevoie de bani. Se §i pune domnul pe lucru pentru a-i stoarce pAnä §i din piatrà ;je vinäriciul §ioieritul indoit, §i impune mâniAstirilor cea d'intAi din aceste dàri, de care ele fusese totdeauna scutite, mai indatorindu-le §i a contribui in

Fotino,1st.Daciei,II,p.186. Cronologia evenimentelor, Erbiceanu, /.c.§i blot Romanul, (Ultima cronicd romdnd din epoca Fanariofilor, ed. 13. P.Hascicu),P.18, numesc pc Hangerli, Constantin; DionisieEclesiarcul In Papiu, II, p. 189 11 numeste Gheorghe. Fotino, 1st. Daciei, II, P. 183, spune Ins. cA Const. Hargerli Era 1iul lui Gheorghe " Dionisie Ecicsiarcul h, Papiu,II, P. 189.

A. D. Xenopol. !Mona Rominilor. Vol. IX. 15

226 ISTORLA. ROMANTEAti

naturäCumai multe din obiectele de aprovizionare. Väzand Insä cä cu atare mijloace obicinuite nu izbute§te a aduna cat li trebuia pentru Intampinarea trebuintilor, §i mai ales cat era de nevoie sä mai rämänä c4tig In pungile lui, vroe§te sä scoatä väcärit pe tarä, care dela Constantin Mavrocordat nu mai fusese ridicat. Mitropolitul hisä §i boierii gäsind darea aceasta legatä cu afurisenie, nu Indräznirä sä o deslege. Hangerli propuse atunci ca sä se scoatä contributia sub un alt nume, acel de go§tinärit, numele därei ce se lua pe mascuri §i nu pe vite Boierii nu se Invoirà niel la acest mijloc iezuitic. Domnul trimise atunci de olac la patriarhul din Tarigrad, rugandu'l sä desfacg legAtura pusä asupra acelei däri, oferind sfiintiei sale prin capuchihaia al säu din Con., stantinopole 50 de pungi de bani pentru ostenealä. Ce! mai Malt reprezentant al religiei§i.moralitätei pe pämäntul räsäritean se gräbi a räspunde dorintei compatriotului säu, §i deslegA darea väcäritului de afurisenia sub care era Inläntuitg. Mitropolitul Dositeiu stärue§te Insg. In refuzul säu de a iscgli deslegarea ; tot a§a fac §1. mai multi boieri. Se gäsesc 1nsä vre'o cativa care 1§i \rand iscälitura pentru un numär de pungi de bani, primite de ei sub cuvant de min.' domneascä. Indatä ce domnul avu iscälitu- rile neapgrate, el incinse toatà tara cu strapice poronci pentru constatarea numärului vitelor. Fiind tocmai pe atunci iarnä §i zapadg adâncg, oamenii nu puturA ascunde nici un cap de vitä, de oarece le tineau In bätätura casei Inaintea u§ei". Apucati pe nea§teptate, locuitorii nu aveau bani cu ce sä rg'spundà darea, care sg scrisese Inteo sumg 1nsemnatä, anume 2 galbeni de yin dincoace, §i 2 lei dincolo de Olt. Mumba§irii randuiti peste slujba§i, dintre Arnguti, Turci, Greci §i. alte neamuri strgine, impgnará tara dela un capgt la altul,ca ni§te lupi flämänzi sau ca ni§te holtei de câni le§inati",§i. apucau pe oameni a Implini banii. Ace§tia neavänd cui svandà vitele In mijlocul iernei, negäsind cui munci pentru a plä'ti vg.cäritul din productul muncei lor, neavand nici bucate de prisos pe la casele lor spre a le desface *i a se pläti din pretul acestora, nu aveau nici o putere. Banii insà trebuiau dupg ordinul stra§nic al domnului, sä se impli- neaseä pâ.ng In 15 zile. Incepurä deci slujba§ii a stoarce §i a munci pe locuitori, 1nchizand barbati §i femei prin co§ere §i innecandu-i cu fumuri de gunoiu §i. de ardeiu, nedându-le de mancare, le- gandu-i cu mAnile Indärgpt §i bgtandu-i cu bicile pang la moarte, sau tinandu-i cu pieioarele goale ceasuri intregi In zäpada geroasg. Mai multi oameni f§i pierdurg viata In asemene chinuri ,:i poporul desperat ducand pe morti In curtea palatului spre a-i afata domnului, acesta le dgdu räspunsul Ingrozitor Ca sà deje bani §i nu-i va omori". Aceastà prgpädenie se abgtuse 1nsä numai asupra poporului de rand. De formg, randuise domnul sä se iee väcgrit§i. dela boierii mari §i mici §i dela slujba§i ; dar In realitate ei furl scutiti

TARILE ROMANI) DELA PACEA DE IASI 227 deasemene dare ; ba mai mult Inca, domnul le dete chiar si lor impartasire din sumele rapite dela popor, si mai ales boierilor celor mari care ar fi putut trimite arzoval (tanguire) la imp& ratie ; precum adaoge Zilot : am vazut cu ochii ea li se da mila domneasca"18. Pe eand ¡ma Hangerli hatuia inteun chip a-tat de crud tara, in care pacatele ei 11 adusese la domnie, grabindu-se din rasputeri a umplea de bani si pe Turci si pe el, mai repede inca se apropia insusa lui peire, pe care poporul o privi apoi ca o dreapta rasplatire a faptelor sale neleguite. Anume eapitan-pasa nu se putea intalege cu subalternii si, din care mai multi simpatizau In ascuns cu valorosul Pasvan- oglu, si dupa cinci luni de un asediu nefolositor, ostirea lui este sparta si risipita prin o naprasnica esire facuta de Pasvangii. Se adevereste astfel judecata aspra a lui Zilot Românul asupra pasilor plini de barba si goi de minte" 19 din lagarul seraschierului a caror minte daca ai adunat-o toata la un loe inca nu ai putea face o minte intreaga" 20. inteadevar asa trebuia sa fie pentru ea o armata de mai putin de 8000 de oameni sa rapuna pe una de 100000. Capitan-pasa el insus o rupe de fuga si se opreste tocmai la Lom. El trece Dunarea si vine &RA Bucuresti, spre a se intelege cu proteguitul säu asupra mijlocului de a drege caderea suferita. Hangerli cand II vede se repede si-i saruta mana ea unui stapan" si apoi pentru a mai imprastia negrele gänduri ce umbreau mintea amiralului, se intrece a'l desfata in petreceri si ospete. Cu acest prilej se intampla o seena cam greu de povestit unei pene cinstite, dar care arunca o lumina' ant de cumplite asupra nepomenitei stari de degradare si injosire in care cazuse pe atunci poporul roman fata cu asupritorii sai, ineat trebue sa-i dam numai cleat loc in expunerea trecutului sat'. Anume vazand capitan-pasa ca la toate petrecerile sunt numai barbati, au cerut domnului sa ordone boierilor celor mari sa villa inteun rand la bal cu sotiile lor. Femeile boierilor intelegand miselia turceasea refuzara a merge, si barbatii lor se intelesera cu domnul sa aduca in locul cucoanelor, femei libere pe care imbracandu-le In haine scumpe, sä le recomande ea mari boieroaice. Capitan- pasa si cu agalele fin% foarte ineântati de aceastä supunere la dorintile lor. Dupa ce statura la masa' se prinse un joc, la care Turcii privira cu mult gust, mai ales ea inchipuitele eueoane nu.

' a Zilot,p.189, 191-193, confirmat prin mai multe rapoarte diplomatice franceze, din 8 Ian, 27 Febr.si 14 Aprilie 1779. Hurm. Doc. Supl., II, p. 199, 20 si 202. In eel din 8 Ian. se spune : l'impot est si exoibitant qu'un grand nombre de paysans ont émigré en Transylvanie et en Tuiquie. II consiste en une capitation par cheNal et par boeuf. On presume qu'il rapportera environ cinq millions de piastres". Zilot RomAnul, ed. Hasdeu, p. 20. 2 Ibidem, p. 19.

gat ISTORIA RIYMANILOR se prea sfiau a face pas uri §i mi§cgri indrAznete. Cgtre sfär*it cApitan-pa§a zise lui Vodg ca sä-i opreascg pe una, cea mai chi- p* §i mai frumoasg din pretinsele jupgnese iar din celelalte sg dea la agalele lui, ceea ce se facu" 21. Bine intäles cucoane §i boieri raserg mult de pgcgleala Tur- cilori cu toate aceste numai la ras nu trebuia sg-i impingg o atare imprejurare. Anume fusese nevoia de a intrebuinta me§- te§uguri, spre a se inlgtura infamia §i batjocura cea mai ski- geroasg ce poate cgdea in sânul familiilor. Direct nu putuse nimeni sg protesteze,i ceeace omul cel mai de rand are dreptul sg rgs- pingg cu cea mai depe urmg indignare, boierii §i domnul Tärei Muntene§ti nu indrgznirg a o face ; cgci porunca venia dela Turc 1 Ian' de ce ar trebui sà ne aducem aminte, de cate ori cartim asupra prezentului ! Cu toate cà amiralul erg in destul de sigur la Constanti- nopole, prin faptul ea' una din sqiile lui era §i favorita sultanului, totu§i cgderea dela Vidin nu lgsa a-i zdruncina creditul. Prietenii lui Hangerli din Constantinopole vgzand lucrurile insg mai in negru de cum ele erau in adevär, scriu acestuia ca sà caute a se scutura de o pro teguire ce putea sg-i deving fatalg. Hangerli ascultând de povatg, trimite mai multe scrisori la Poartg, in care invinue§te pe acela, cgruia cu cate-va zile mai inainte sgrutase mana, pentru pierderea dela Vidin. Aceste scrisori sau flu% prinse de amiral când treceau prin Rusciuc, sau ceeace este mai probabil Ii furg transmise chiar de sotia lui care le dobandise din manile sultanului. Amiralul vg.zand trgdarea luiHangerli, se hotgri rgsbune cumplit contra lui. Denuntä deci el la Poartg pe domn, cg din pricina intelegerilor lui cu Pasvan, pierduse el bgtglia inaintea Vidinului, §i pe cat fgrg de efect r'ämäsese parile lui Hangerli, pe atata de cumplite urmgri avurg acele ale lui capitan-pa§a asupra fostului sgu dragoman 22

11 Vezi povestirea puna de haz de si cam omeriert a faptului In Dionisie Eclesiarcul, p. 194. Zilot, p. 22, aratii cA vizita lui capitan-pasa avu loc dupa Inirangerea de la Vidin, lar un raport hancez din Bucuresti 20 Ia- nuarie 1799, spune ca amiralul sosise In acel oras In 19 a acelei luni. Hurm. Doc. Supl.II, p. 200. Parerile asupra disgratieii omorul lui Hangerli se deosebesc mult uncle de altele. Hartia tuiceasca pima pe capul lui Hangerli, vroind sa arate Ingrijirea sultanului pentru binele Munteniei spunea : cande cel ce au matcat raiaoa Imparateasea". Dionisie Eclesiarcul, p. 197. Un raport francez al lui Gerard c. af. straine. din 14 Aprilie 1799, Hurm. Doc. Supt. II, p. 202, crede ca au fost amestecate si uneltiri rusesti, din pricina ca Hangerli era prie- tent,' Frantiei. Parma sustinuta In text se Intemeiaza pe combinarea versiunilor date de Fotino,1st.Daciei,II,p.188, Zilot Romanul p. 22siCronologia eoenimentelor in Erbiceanu /.c.p. 501. Motivul ce ne au facut a o admite a fost 1..oncieroasa Imprejurare ca desise stricase relalile fare domni fostul sliu proteguitor, Hangerli nu cade victims unei rasbunari privatesieste ucis de un capegiu trupdralesc.

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 229

Evind firmanul dela impArAtie, pentru executarea lui Hann gerli, de indatA vizirul porni spre Bucurqti, pe un capegiu iscusiti mAestru a tAia pe cei mari cu cumpätare", insArcinat sub amenintarea de n perde propria lui viatä a duce la Constantino- pole capul domnului mazilit. Capigiul pe lAngA firman au luat cu dAnsul un harap mare §i groaznic la chip cu indrAsnealA la uci- dere, §i viind pe drum pre la hanurile de beilicuri nu spunea ni- mAnui unde merge §i cu ce treabA este trimis, pentrucA domnii Wei au oameni Turcii hangii care pentru bani multi ce-i primesc dela domni, ispitesc pe cei ce trec dela impArAtie la Bucure§ti, In§tiintAnd indatA pe domn despre sosirea vreunui Turc". Sosind capegiul la Bucure*ti, au intrat in curtea domneascA §i au descA- lecat la scark i intrAnd in logofetie au spus cA are sA facA beiului aratare de tainA de ni§te cuvinte ale dragomanului impArAtiei. Postelnicul vAzAndu-1innsotit de acelingrozitor harap aratA domnului ingrijire vi-i spune s'A nu'l pricinuease5, pretextAnd cA e bolnav. Domnul, repetAnd incA odatA nechibzuinta lui Grigore Ghica din Moldova, rAspunde postelnicului cA a§a ieu de obiceiu capegiii cAte un om groaznic pentru mAndrie. Hangerli primi pe capegiu in ietacul sAu unde el intrA insotit de harap, punAndu-se capegiul alAturea cu domnul pe divan, iar harapul a*AzAndu-se pe un scaun dispre u§A. Domnul ingrozindu-se dela o vreme de chipul harapului ce cAta cam ingrijit in toate pArtile, fAcu semn postelnicului §i-i spuse frantuze§te s'A cheme In odae cAti-va ciohodari. Cum e§i postelnicul pe u§A, harapul aruncA latul in gAtul lui vodä, prinzAndu-1 cum prind hingherii cAnii cei vagabonzi §i-1 trase cu putere la p5mAnt de pe pat. Dom- nul fiind voinici zbuciumAndu-se capegiul slobozi amAndouA pistoalele sale in pAntecele lui, infigAnd dupA aceea §i hamgerul in coastele lui. Harapul Il trAntise la pAmAnti punAndu-se cu ambii genunchi pe el Ii frAngea grumajii incAt bietul domn nu IntArzie ali da duhul in mAnile csálAilor sAi. La detunarea pistoa- lelor, sArirà inliluntru mai multi päzitori insotiti de postelnicul. Turcul insä rosti numai cuvintele : dur bre, (stati) firman" Cu totii incremenirA pe loc ca ni§te statui inmArmurites. Inain- tea acelui cuvAnt sfAnt once vointA trebuia sA amorteascA, cei doi Turci ar fi putut da mortei intregi Bucure§tii, Mt% ca o mAn'A sA se fi rAdicat in contra lor. Aveau firman impArAtesc Fiind insti cA Turcii vroiau s'A'§i deje aerul &A au pedepsit pe Hangerli pentru despoierea tArei, ei ordonA ca vacAritul, ce incA nu se strAnsese, cu tot ordinul de a se da isprAvit in douà sAptAmAni, s'A fAmAn5 jos. Bucuria strAngAtorilor : slujba§i, mum-

Moartea lui Bangui' se intampla in ziva de 18 Fevruarie 1709. Gm- nolo9ia evenimenlelor, Erbiceanu, p. 502. In 16 Martie 1799 Gh. Bocamic In- stiinteazii pe af. straine, daspre omorul domnului. Hurm. Doç. Supl. II, p. 2024

280 IffORIA ROMANILOR ba0ri 0 boieri. Cu totii dosira banii adunati, spunand ca nu au apucat Inca a-i strange 0 ap s'au umplut boierii de banii iar poporul au ramas sarac24. Sa trecem acum la istoria Moldovei. Dupa rasboiul din 1788, se reinfiintaza In Moldova domniile ceva mai tarziu cleat In Muntenia, anume dupa fncheerea pacei de la Ia0 cu imparatia ruseasca, in 1792. Alexandru Moruzi in Moldova, 1792-1793, este randuit In domnia ei ca multamita facuta tatalui sail Constantin, pentru participarea lui ca delegat al Portei la pacea dela Sistov 28 Ga- sind Moldova in o stare cu totul salbatacita prin räsboiul suferit 0 petrecerea nedisciplinatelor oarde muscale§ti, el trebuie sa ja oarecare masuri pentru adunarea locuitorilor impra§tiati. Tot timpul sau era insa mai ales rapit de descurcarea socotelelor aprovizionarilor Wirilor ruse§ti, care se Meuse prin vistieria tarei. Ne domnind insa decal 8 luni de zile,26, el nu putu sa"0 faca cunoscute pe deplin urea 0 apucaturile pe care trebuia sà le desvolte in domnia lui din Muntenia, unde le-am cunoscut cat de pradalnice eran §i de storcatoare de tara. Mihai Sutu in Moldova, 1793-1795. Vine din Muntenia, chip pentru ca fiind mai In vrasta .,i mai experient, ar putea In- griji mai bine de interesele imparätiei, inteun timp cand ea's- boiul cu Rusia parea ea trebuia sa reinceapa din moment In moment. In adevar insa Poarta avand nevoie de bani, vinde domnia Munteniei lui Alexandru Moruzi, impunând bine inteles 0 lui Sutu mucaremeaua, cu toate ca schimbul ce i se impunea era spre nefolosul lui. Cum vine in tara §i inainte de a se putea gandi macar la lecuirea ranilor lasate de rasboiu, i se ordona a pune granita dinspre Rusia, in stare de aparare, a grabi intärirea cetatilor a§ezate pe Dunarea, precum Ismailul, Tulcea 0 Chilia, a infiinta magazii insemnate de a lungul Nistrului 0 a Prutului, a mai privighea Wernerea unui pod la lsaccea 0 In deob§te a lua toate milsurile de pregatire pentru rasboiul care se apropia 27. Cu toate ca' indepline§te toate aceste cereri Mihai Sutu este mazilit dupa doi ani de domnie, numindu-se in locul lui Alexandru Calimah 28.

-4 Diuniie lacksiarcul,11, p. 193. vs Constantin (Stamaty), c. al. staine, 20 Febr. 1793, Hurm. .Doc. Supl, II, p. 85. /4 Manolachi Dr6gh1ci, Istoria Moidovei pe limp de 500 de ani, Ia0 1857 II,p. 58. 2? Scrisoarea lui Constantin citat6 In nota 25. n O scrisoare a gineiulai lui Calimah, Alexandru Sulu din 6 August 1795 lui Const. Stamaty, Hurm. Doc. Supl. II, p. 132, spune : vous avez appris dans le temps l'avéntment de mon' beau-pare le tras excellent Seigneur Cal- Ilmachi A la prindipauté de Moldavie"_

TAEILE ROM-AIM DELA PACEA DE IASI 231

Alexandra Calimah In Moldova, 1793-1799. - Erà fiul lui loan Calimah care domnise in Moldova infra anii1758-1761: Pe timpul lui fiind lini§te in tara, ea i§i reveni in fire, prin productie manoase §i buna agonisita, mai ales ca se activa mutt. exportul ei atat in grAne catra Germania, ceeace pana atunci

Portretul lui Alexandru Calimah Domnul Moldovei (1795-1799) de pe harta Moldovei fAcuti de Riga Velesinli 1797 nu se intamplase, cat mai Cu sarna in cai pentru românda" (remonta) prusiana §i austriaa Din nefericire In anul depe uring a domniei lui o ciuma cumplita bantuie Molodova §i mai ales capitala Ia§i, careciumgIda numele negutitorului Combate, de la casa caruia molima purcesese ". In atata se incheie neinteresanta istorie a Moldovei din rastimpul de7ani, pe care-I cuprinde perioada dela1792--1799.

3.DrAghici,¡si. Moidovei, II, p. 60.

232 ISTORIA 110MANILOR

Revolulia franeezfii Fanariolii.Acest rastimp este In- semnat In istoria tarilor romane prin rolul precumpenitor pe care politiea franceza incepe a-1 juca, precum In deob§te in Oriente o§a §i In deosebi In tarile dunarene. Anume in 1789 izbucnise In Frantia marea revolutie care trebuia sa schimbe In curand fata Intregei Europe, §i deci nu putea rasa neudate de valurile ei malurile fndepartate ale Rasaritului. In 1793 dui:A executarea lui Ludovic al XVI-lea §i proclamarea republicei, monarhiile europene spaimântate, vroind sa fnabu§e,Inca In fa§a lui cumplitul prune zemislit de revolutie, pornesc pe 1ntrecutele cu armatele lor pentru a zugruma noua plazmuire pe care istoria o fmpingea din adancurile ei la suprafata omenirei. Republica trebuia sa caute a respinge asemene atacuri, §i ea se gandi in curand ali face din Turci ni§te aliati contra puterilor mai ales du§mane ei, Austria §i Rusia. ' Parte din simpatie pentru Poloni, care chiar in anul acela fusese sfa§iati de istov de cele trei puteri vecine, parte din nevoia de a ocupa prin rascoala lor pe autocrata Rusie, Francejii se gandeau de a alimenta §i intretinea focul unei rascoale polone in coasta du§manului lor. Pe de alta parte Ungaria nemultumita cu pozitia ei supusa sub Austria, putea sa devina In mainele Frantiei o piedica Insemnata de aruncat In picioarele monarhiei Habsburgilor. Moldova Insä statea Incoastele Poloniel §i Mun- tenia In acea a Ungariei ;iata" deci motive Indestulatoare care trebuia sä fmpinga luarea aminte a conducatorilor Frantiei re- publicane asupra tarilor române. Din planul Frantiei de ali face o putere aliata din statul mahometan se na§tea numai decat ideea pastrarei intregimei sale, cu atata mai mult ea §tirbirea lui care se putea fncepe numai prin nord, prin tarile dunarene, nu putea decat spori intinderea §i puterea imparatiilor du§mane republicei, pe care avea interes sa le combata §i sil le släbeasca 30 Pentru a putea insa aveà asupra Portei o inraurire hotaratoare trebuia numai decat ca§tigati pentru interesele franceze atat dragomanul Portei cat §i ambii domni ai Varilor române, urechile §i. ochii Turcilor In afacerile diplomatice. Cu ajutorul lor Frantia putea determina multmai u*or pe Turci la o purtare favorabila intereselor ei, 1ntru cat toate ve§tile politice care patrundeau call demsii, numai prin organul acestor trei Greci influenti puteau fi colorate dui:A cererile Fran- cezilor. De aceea vedem pe ambasadorii Frantiei din Constanti- nopole danduli toate silintele da a alipi pe langa' fiecare principe

" Aceste sunt motivele invocate de Constantin Stamaty, Grec In slujba Frantiei, pentiu Infiinjarea unui consulat lranctz la Bucuresti sau Iasi. Vezi rapoartele lid din 7 Febr. 1795. Huim. Doc. Supl. II, p. 102 si 107. Vezi si instructiunile date de Veininac c. Gaudin consul francez laBucuresti, 23Tulle 1795, lindem, p. 132.

TARILE ROAIANE DEL 4. PACEA DE IA81 233 din Odle romane cate un secretar francez, ceeace le era Cu atata mai usor de dobandit, cu cat limba lor fiind ae,eea diplomaticli, chiar acei din domni care ar fi avut dispozitii protivnice Frantei, totusi trebuiau sA aiba cate un secretar francez. Cu toate cA !ilea de mai inainte, putin dupà ce bimba franceza devine bimba diplomatiei, se intalnesc secretad francezi pe langA principii

Stema Moldovei §i a judetelor in timpul lui St.arlat Catimah Domnul Moldovei 1806. Coiectia Academlei RomAne

rilor române, precumdela Roche,care slujeste in cursul de 15 ani pe mai multi domni panA la izbucnirea disboiului din 1769, Nagny, Simian ". Dela intemeierea republicei franceze, secretarii francezi devin un element neaparat al ocarmuirei principatelor,i fiecare domn grec Ili are secretarulsau.

3- Wm scrisoarea lui de la Roche c. Girard cap de sectiune la at. stritinb din Paris din 26 Aprilie 1773,ibidem, 1,p. 882, In care se jiiluelte cA 11-a perdut o functie care-i poartA 25.000 de livre pe an. Pentiu Nagny vezi doult rapoarta unul din 20 Martie 1786 Ialtul din 3 Fevr. 1769,ibtdem, p.755 Id774; pentru Simian rap. din 3 Dec. 1772,ibidem, p.872.

Q34 ISTORIA ROMAN1L011

latà deci motivele care impingeau pe Frantia a sprijini pe Turci, in rivalitatea lor secular5 cu monarhiile nordice ; iat5 mai ales ce o impingea a se interesa cu a-Ma cAldur5 de soarta t5rilor romane. Observ5m insa' ca mobilul ce indemna pe Frantia cAtrA noi erà curat politic, adec5 interesat,i ca nici un gr5unte de simpatie, care nici nu avea motiv de a se ivi, nu intervenia In dictarea purtärei sale. In curand Frantia vazu c5, pentru a combate uneltirile consulilor ruse§ti §i austriaci in Odle romane, nu era indestul de a aveà secretan pe lânga.' principi, care find numai ni§te sub- alterni ai acestuia nu se bucurau de autoritatea pe care o posedau consulii puterilor du§mane Frantiei.Ea cere deci dela Poart5 ca incuviintezei ei instituirea unui consulat francez in Bu- cure§ti sau Ia§i. Lucru la care nu ne am a§teptat, Frantia intalne§te la Poart5 o impotrivire indelungata contra acestei cereri a ei, cu toate ca' era inviderat in interesul Turcilor, ca o putere In ori-ce caz mai prieten6 lor decat Austria §i Rusia, s5 aiba un mijloc de control al agentilor acestora in tärile romane. Ce e drept Francezii ceruse ca Poarta sa' recunoasca' de consul al ei pe un Grec Constantin Stamaty, care devenise supus francez, §i Turcii nu vroiau sa mai invoiasca raielelor lor a deveni reprezentanti ai puterilor straine, spre a nu pati ceeace li se intamplase cu Lascaroff, Grec §i el, care devenise in mânele Rusiei, in insu§irea lui de consul al acelei puteri, unul din agentii de c5pitenie ce lucrau la ara'pa'narea impAraliei otomane 32 Vazand Frantia ca' nu poate izbuti a. a.za pe Grecul ei In postul de consul in principate, nume§te in Bucure§ti consul pe Emil Gaudin, avand de secretar al s5u pe Montal, in 1795 33.

2. ISTORIA MUNTENIEI SI A MOLDOVE1 DELA 1799 1802 34 Alexandra Moruzi a doua oat% in 'Muntenia, 1799-1801. Ucigandu-se Hangerli, Poarta trimise in graba in Muntenia pe Alexandru Moruzi a carui fire lacoma'i pradalnicA era cunoscutà locuitorilor tàrei. Apoi superstitia nu uitase foametea cumplitA ce bantuise Muntenia in vremile lui, incat poporul spunea

" Asupra lui Stamaty un numalr foarte mare de acte dintre anii 1794 1796. Hum. Doc. Supl. II, p. 100-170. CA Stamaty era Glee, vezl rap. din 21 Link 1795, ibidem, p. 118. Lascaroff consulul rusesc era si el Grec. Veza rap. lui Stamaty din 17 Mai 1795, ibidem, p. 116. " Raport din 19 Noemvrie 1795, ibidem, II, p. 133. El este ItnsA rechemat In 1796 si Inlocuit cu cetAleanul" Sainte-Luce' Muntenia Moldova 34 Alex. Moruzi a II-a oara 1799-1801 Const.Ipsilanti 1799-1800 Mihaiu Sutu a III-a owl 1801-1802 Alex. Sulu 1800-1802.

TLEILE BOMAND DELA PACE & DE IASI 235 au scApat deHangerli cu v5cAritu1 §i a venitMoruzicu foametea-35

4 I

.e "G..> .

-; fe' ei1', 'fi "ara '11 4 41..4:4 o °.I . , 4,1 - fr t.4)1

. ...",r- . a!' rf. pe 4' .....,.., I, a 1 .. f eTo7 r. ..lit ir

..7.- - Al' .gi A

llar-i', ri I, -, A; 1 7 ,, I . t ,í.. -...! -

, A , . f..4.i 1 , t ' ,..' I. i .¿... . , 1 r 'r : I '' . I 1 .... . s r ` ._ 1.0 Nt . lii '4, ' ..4., ....,

.".: r01.II r. i o i :ti: e IV., o- "

" Zilot Romanul, p. 24. hloruzi e numit domn In Aprille 1799. Raport Irancez din 10 acelei luni In Flurm. Doc. Supl. II, P. 203; domneste pana la lulle 1801. Raport din 10 Iulie acel an. ibulem, p. 211, unde Insil numele domnuInt este dat gresit ca Ipsilanti

236 ISTOBIA ROMANIL011

De altfel acest domn ava multe insusiri eminente, daca ele nu ar fi fost stricate prin lkomia lui fail de mäsura, asemene unei materii frumoase si de mult pret dar din tesatura patata fara de lecuire" 36 Cum vine in Muntenia auzind despre pradarea banilor vkaritului celui oranduit de Hangerli, and cu prilejul mortei sale, din partea celor insarcinati cu strangerea lui, apuca pe acestia cu mare stransoare si urgie, ii supuse inchisorei si tor- turilor si-i face sa deje cea mai mare parte din banii substrasi, folosindu-se §i el de acea dare neomenoasa, pentru strangerea careia chip fusese dat mortei predecesorul salt. Astfel din acest epilog al chestiei vackitului se alesera cum zicecronicarulstrângatorii cuosanda iar domnul cu dobanda"37. Dupa infrangerea suferita de apitan pasa sub zidurile Vidinului, Poarta prin un act de gabaciune, care nu Rica cleat sa deje si mai mare avant intreprinderilor lui Pasvanoglu, il iarta din nou recunoscandu-i iar'ási titlul de pasa 38. Indata ce Moruzi vine in Muntenia el primeste dela Pasvanoglu o multime de cereri, care de care mai ingreuietoare. Asa ii cerea intai bani, cate 30-40 de pungi pe luna, sub pretext a trebuia sa-§i plateasa While ; apoi zaharea pentru hrana lor :grail, orz, unt, miere. Mai cerea apoi si salahori care sa-i taie ghile (grinzi) de lemn din paduri, si sa le duca pana la Dunke, spre a intari cu ele cetatea sa. Pretindea de asemene intreaga sare ce se scotea din ocnele Munteniei ; apoi sai se trimita dulgheri, lemnari si mesteri de fier, tigani,§i zugravi care ssa-i zugraveasca saraiurile si sa le poleiasa cu aur si cu argint. Dupa ce mesterii ispraveau lucrul, Pasvan cerea bani dela domn ca sa-i plateasca 39. Aceste greutati loveau mai ales in domn, caruia ii ingus tau veniturile si trebuiau sa fie cu deosebire simtite de o fire atat de lacoma ca aceea a lui Moruzi. El se jalueste (lee-it la impkkie care ii ordong sa nu mai dee nimic lui Pasvanoglu, care se tinea atat de putin de cu- vântul dat sultanului, de a-i lasa raielele in pace, si ii trimite Wire de Turci si de Cazaci Zaporojeni, care trecuse sub stapanire turceasca, spre paza malurilor Dunkei de incursiile Pasvangiilor. Oardele nedisciplinate ale Turcilor comit in Bucuresti tot felul de neorandueli ; fare altele patrund noaptea in casele boierilor unde se jucau artile, ucid pe jucatori si le rapesc toti banii4°. Atare intervenire a Turcilor nu displkea insä lui Moruzi, de

,, Zilot Romanul, p. 25. 87 lbidem, p. 25. 1, Vezi rapoartele franceze, din 8 Ian. 18 si 27 Fevr. si 10 Martie 1799, In Hurm. Doc. Supl. II, p. 199 si 201-202. 3. Dionisie Eclesiarcul In Papiu,II, p. 201. " Rap. lui VandedenC.af.sti bine, 21 Fevr. 1801. Hurm. Doc. Supl. II, p. 209-210.

VIRILE ROMANE DELA PACEA DE IA8I 237 eare-ce Ii dädea putinta de a arunca pe tail biruri mai multe, cu numire pentru trebuinta cheltuelilor o§tilor .impäräte§ti'n Pasvanoglu insä §tiind cA trupele turce§ti nu vor da nici odatä In frati de ai lor pentru a apka ni§te ghiauri, trimite pe un °filer al säu Mustafa pap sä loveascä TArgul-Jiului, prädändu'l §i pus- tiindu'l cu nespusä barbarie ; dupä aceea se preate§te a lovi Craiova. Cuprinzänd orapl ca intr'o cilpä i-au dat foc din toate ; apoi s'au fäcut trupuri, §i unii au tras drept la metohul episcopiei, cu socoteala sui prindä pe caimacamul, altii au nävälit asupra tärgului dupà jafuri,altii iar6§i pe la casele boiere§ti. Spun unii din cei ce au fost väziltori präpädeniei Craiovei, cä ap 'Man' au aprins'o, in at- socotea cineva cä nu oameni o au fost aprins, ci foc din cer au cgzut peste (Musa" 42. Lumina soarelui se intunecase de fum, aerul räsufla numai flacki §i scantei, iar atmosfera räsuna numai de tipete §i de vaete" 43. 0 sumä nenu- mkatä de oameni fur% uci§i ;care scAparà cu viata rämaserä slutiti, hiarele de Pasvangii täindu-le spre a räde nasurile §i urechile, §i intreaga Oltenie deveni dela un capät la altul o ruinä §i o pustietate. Domnul incereä sä se opunä acestei juifuiri cumplite a tärei, radic6 Turcii din Bucure§ti §i plecä spre Craiova. Cum ajunserà bandele turce§ti in fata celor ale Pasvangiilor, se prefäcurä numai a se bate, slobozind pu§tele §i tunurile in vânt, iar noaptea cu §tirea chiar a pa§ilor, umblau impreunä cu eiIntovär4iti la pradà §i omor. Numai Cazacii Zaporojäni ce erau cre§tini, se arä- tau dispu§i a lupta serios, dar in incäieräri erau impupati din d'ärät de insu§ o§tirile turce§ti ce mergeau aläturea cu ei44. Moruzi care raportase in tot timpul la Poartä numai nea- deväruri. anume cui ar fi izbutit a räspinge pe Pasvanoglu din hotarele Munteniei, temându-se sä nu se afle adevärul asupra stärei tkei §i mai ales cumplita devastare a unui ora § insemnat ca Craiova, cere el insu§i mazilirea, §i lucru in destul de caracteristic, cheltue§te bani pentru a o obtinea45. Ru§ii care asistase pänä acuma cu o mare plkere la tur- burkile pricinuite in Turcia prin räscoala lui Pasvanoglu, cred cä sosise momentul de a interveni in aceastä daravere care li interesa, ca garanti ai intereselor cre§tine51i din tärile române. Tarul trimite lui Pasvanoglu o scrisoare in care-I amenintil cu o intervenire armatä dacA va urma inainte apräda Muntenia,

" Zilot RomAnul, p. 27. " Zilot RomAnul, p. 33-34. " Fotino, p.193. " Comp. asupra unirei trupelor turcesti cu Pasvangii ; Zilot RomAnul p. 31 Dionisie Eclesiarcul, p. 201 cu raportul lui Vandeden In Hurm. Doc. Supl. II, p. 208-209: Les troupes de l'Hospodar sont de la religion musulmane, dévoudes à Passavanoglu et prètesitse joindre à lui". " Dionisie Eclesiarcul, p. 202, Fotino, p. 195.

238 ISTOBIA ROMANILOR fácând astfel un act de autoritate in impárátia turceascA, ca si cand ar fi fost vorba de a-si apára pe proprii si supusi. Pasvano- glu, nevroind s6-si instrAineze simpatiele rusesti, cere mijlocirea Rusiei in neintálegerea lui cu Poarta " ceeace iarási pune pe Rusia In dorita pozitie de a se amesteca in trebile läuntrice ale impárátiei mahomedane. Mihai Sutil a 3-a oarfi, in Muntenia, 1801-1802.- Acest donan pArea a aveà reputatia unui om bun si indurátor, din cele

Pasvanoglu, Pasa dela Vidin. Facea dese prAdaciuni In Oltenia. Colectia Academiei Romline d'intái douà ale lui domnii. Tara deci il primi cu bucurie dupá cumplitele domnii ale lui Caragea, Hangerli si Moruzi. Cu toate aceste in a treia lui domnie se aran Jefuitor ca si predecesorii sAi. Zilot Románul explic6 astfel schimbarea intamplatá si caracterul domnului : Mihai *utu fireste nu au fost atäta de subtire la minte si adânc la socotealá, ci incá incováia spre oarecare pros- tie, aveà insá darul bunátátei si al blândetilor si pe langá aceasta mai aveA si alt dar, cáci insusi vázAndu-si puterea mintei cá nu

4. Raportul lui Vendeden din 18 Fevr. 1801, Hurm. Doc Supl. II, p. 209.

rARILE ROMANE DELA PASEA DE IASI lucreazadânc, se siltuia cu din ministrii si, pe care ii aveà mai de aproape. Si asa cu a altora minte mai mult chivernisia domnia si tara, iar in mintea sa prea putin rkgma. $i fiind c6 intru cea dintAi domnie (1783-1786) a avut ministru pe un Alexandru Postelnicul, om foarte intelept si cu mult duh, cu al acestuia sfat umblând, atk de frumos se invArtia toate trebile domniei si se chivernisia tara, Inca n'au mai fost auzAnd deck o multnnità dela mic pAn6 la mare, illuandu-i bunkatea si milostivirea spre toti. Asemenea si intru cea de a doua domnie, mkar de si au fost scurtA (1792 1793), iar6si avAnd ministri intelepti i-au curs domnia tot cu orânduiala cea plkut5 de obstie. Si pentru aceea tinându-i-se minte bungtatea de atrà norod, 47 s'au bucurat când au auzit de domnia lui. lar intru aceast5 de a treia domnie, neavand ministri ca aceia, Mfg decAt ministratul sAu se incheia in fiul ski cel mare Grigore Beizadea, ckuia in- credintându-i toatA treaba domniei si intâmplându-se el mai usor si cleat tatAl sAu la minte si dup6 aceasta fiind si fireste vas al rkit5tei, poate socoti fie-si care ce fel de curs a trebilor a fost, si ce fel se oblkluia tara, mai vartos inteo vreme când fkea tre- buint6 de o minte si mai iscusitA?" 48 Si inteadevk prin cumplite vremuri trebuia sä mai treac5. nenorocita Muntenie. A doua impkare a Portei cu Pasvanoglu nu fäcu deck sà-1 sumetasc6 inc5 si mai mult, si el incepu iar5si prklAciunile sale In contra provinciilor atAt turcesti cAt si crestine, MI% de care prklkiuni ii erà peste putintà a-si Oki insàmnata lui ostire. DusinAniile izbucnirA deci din nou intre el si Poarta otomana. Mihai Sutu ajutà pasalelor trimise in contra lui Pasvanoglu, cu zaharele, si bani a lua cu puterea cetAtuile Fet-Islamul, Kraina si Negotinul din mânile rkviltitorului, ceeace impinse iarAsi pe Pasvan din rAsbunare la o cumplit6 devastare a Munteniei. De astà clan el inskcineazà pe un comandant al ski vestit prin eruzimile lui, Manaf-Ibraim, cu executarea Munteniei siacesta, trecând Dunkea pe când oamenii se asteptau mai putin, atacA de odat6 iarmarocul dela Clenov din judetul Mehedintilor, pri- veghind tocmai ca niste vAratori de sAnge lupi, când sà gAsasc6

41 Dionisie Eclesiarcul incurcii sirul donmilor. El spune a dupit Alexan- dru Moruzi, au Nenit Constantin Ipsilantisi pune inceputui &mile' accstuia In 1804, ceeace nu corespunde nici Cu Zilot BomAnul nici cu Fotino si cceace este hotArAtor, nici cu rapoartele ambasadorilor francezi din Ccnstantincpole, care constatA sirul expus in text. Mihai Sulu vine in scaun In Noemvrie 1801, Zilot, p. 47. " Zilot RomAnul, p. 45. Un report al colonelului Sebastiani din timpul domniei lui Sulu In Vaiahia spune depre el : Le prince grec Michel de Su- izo, qui la gouverne aujourd'hui est un homlne sans talent, et qui pour ré- parer une fortune dissipée dans les intrigues du divan, l'écrase de contribu- tions arbitraires et la réduit au désespoir". Minn. Doc. Supl. II, p. 287. Se- bastiani trecuse prin Bucuresti.

240 ISTORIA ROMANILOR pe pAstoriu dormind si pe cAni lenevindu-se, ca sA nAvAleascA sfArAme turma" 49. Negutitoriii musterii sunt surprinsi In mijlocul schimbului lor de daraveri, de salbaticii Pasvangii care nA- vAlesc asupra lor cu sAbiile scoase, zberAnd ca niste lei, Inca groaza cuprinde pe toti. CautA sA fugA, dar impedecati de neorAn- duiala iarmarocului cei mai multi cad In mAnile hotilor, care dupà ce le rApesc tot ce aveau la sufletul lor, adaug cruzimea cAtrA despoiere, taie pe cei mai multi, pe altii Ii ciuntesc. Dela Clenov ei se abat asupra TArgu-Jiului, de unde InsA orAsenii Instiintati din timp fug, umplAnd muntiii pAdurile, iar multi din ei trecand in Transilvania prin pasul Vulcanului. Dupà aceea atacA Ocnele din Oltenia, pe cAnd altA trupA a lor sub conducerea lui Gusantalii Carafiz dau foc Calafatului. Apoi ambele corpuri atAt cel dela nord cAti cel dela sud se preatesc a trece Oltul, IncAt se respAndeste in Bucuresti vestea unei apropiatc loviri a acestor bande turbate. Domnul trimisese in contra lor pe Ahmet nazirul BrAilei, care desi Insufletit de bune gAnduri, nu putea face nimic fatA cu trupele sale, care se prefAceau numai a trage in Pasvangii, iar noaptea se infrAteau cu ei, plecAnd impreunA la jafuri contra crestinilor, ea' Turcul pentru crestin cu Turcul nu se bate" 50. Zilot RomAnul, din a cAruia cronicA rimat'A imprumutA in acest vers, se intoarce cu gAndul Inapoi la nAvAlirile tAtAresti care erau rAspinse adese ori de pe corpul tArei de militiile nationale aratA cum ele erau rAspinse de armatele pAmAntene : Pentru c'aveà ostasi curati RomAni de targ Crestin pentru crestin gata erà sA piarA ; iar acuma turma era incredintatA In paza unor lupi care s'A o apere de fratii lor din pAdure. Mihai Sutu venind In scaun, aveA o nespusA nevoie de bani. El cheltuise mult pentru cApAtarea domniei, bani luati pe datorie dela oameni influenti din Constantinopole,i cArora deci trebuia sA le plAteascA numai decAt, dacA nu vroia s'A se vadA rAsturnat din scaun si mai mult decAt atAta, invinuit de bicisniciei pedepsit precum stieau Turcii s'A o fac'A. Se mai gAndea apoi agoni- sacAi ceva bani spre a putea trece cruntele zile ale maziliei Cu care stiea el doarà c'A trebue sA se intalneascA. Urma si el obiceiul domnilor din acele vremuri : cA atunci cAnd sunt mazili grijesc pentru domnie, iar cAnd sunt domni grijesc pentru mazilie" 51. De unde insA sA adune banii trebuitori pentru indeplinirea acestor

" Zilot Ronulnul. p. 50-51. Confirmat de un raport al lui von Knobels- dorf c. rege, 12 Iunie 1802 In N. Iorga ActeI Frg. II, p. 366. '° p.67. Ibidem, p.49.

TARILE RObiANE DELA PACEA DE TASI 241 dolió scopuri, cänd trupele trebuitoare apArArei Munteniei erau toate plAtite din visteria ei? Mihai Sutu cum vine in scaun, inainte deci de noua nóvó- lire a Pasvangiilor, atunci pe când tara credea có asemene primejdii nu se vor mai reintoarce, dà drumul la mare parte din osta§ii Turci, släbind astfel apórarea tórei §i impingänd pe toti ace§ti osta§i liberati a se preface in hoti in Muntenia chiar, sau a merge só ingrow bandele lui Pasvanoglu. Cu toate có poporul putuse só. cunoascó In ce chip intelegeau o§tirile impóróte§ti sä"§i facó datoria incó din timpul nAvälirilor de mai inainte ale Pasvangiilor, totu§i imputinarea armatei turce§ti din Muntenia fu prività de multi ca o slAbire a sigurantei publice. Când vestea có Pasvangii vineau spre Bucure§ti só no in ora, tot poporul i§i sóri din fire §i o invälm5§aIrt ne mai pomenitó turburil toate mintile. Se adunó in grabó un mare divan in care domnul tremurând §i ingrijit aran boierilor ve§tile pe care le primise dela ispravnicii de peste Olt §i sfátue§te pe boieri sà-§i caute fie-care scópa- rea cum va putea, cAci el insu§ va càuta adApostire in Transilvania. Un moment dupà aceea butcile domne§ti incep a incarca averea cea mai de pret a Sutului §i, urcandu-se cu toa-CA familia §i casni- cii lui in ele, apucó calea spre Bra§ov. Boierii se grAbesc a'l imita. I§i inchipue cine-va spaima §i panica ne mai pomenità ce intrà In norod, când vózu pe cópiteniile sale, domnul §i boierii, rupón- du-o de fugó. Din toate pArtile nu se auzia deat un tipet : Pas- vangii, hotii !" §i toti cu mic cu mare, bAtrâni §i copii, barbati §i femei, toti cei ce puturó só o facó, incórcarà averea in córute, carà, harabale sau pe spetele lor §i plecarà in goana mare pe urmele domnului. Intr'o clipó Bucure§tii nu mai numóraró nici jumó.- tate din poporatia lor obicinuità 52. Ajun§i la Câmpina mulOmea cea nesfar§ità vroi só poposascä putin spre a mai lua suflet, când deodatá rósunä iar strigätul : ne calcó Pasvangiii" ! Cu totii se scoaló inebuniti de fricó, apucând goana cal% Bra§ov. Drumul acesta este insä foarte strämt, stâncos, neregulat, própAstios, §i pe une locuri spóimântótor §i periculos. Pe asemene cale mergänd poporul, deodató se inchise drumul, sfArAmându-se cäte-va carete §i trósuri greu incArcate. Trósurile din urmó se grAmódirà unele peste altele §i ne mai putând da nimeni nici pe alAturi, nici inainte, nici indórópt se frien o inspóimântare generará, ca §i cAnd

44 Fotino ca pretutindenea asa cauta siaicisitacopere pe Fanarioti, arittand a domnul s'ar fi ietias din Bucuresti, dupd fuga poporului. El este frisa desmintit de Zilot Romanul, p. 75 care spune: Cand Vodii si boierii ei mai nairde luge lata lucru curat cii locul ne ajunge.

A. D. Xenopol. Istorla Rominilor. Vol. 1X. 16

242 iSTORIA ROMAIIILOR i-ar fi gonit du§manii eu sabia §i tu tunul" 53 JalnicA priveli§te a nebuniei omene§ti, care nu izbucne§te niciodan mai cu putere, cleat atunei cAnd este zgarit puternicul instinct al pAstnrei mizerabilului säu traiu. Inteadev'Ar cum spune Fotino ar fi trebuit sA asiste la acest valma§ag pe de o parte Heraclit, spre a plAnge pAnA sA i se scurgA ochii, de de alta insA Democrit s'A rAdA Onà la plesnire. Toan aceasn fenomenalà bAntuire a unei poporatii intregi se Meuse rán nici un motiv serios, deoarece Pasvangii, ne simtindu-se indestul de puternici, nu indnznin s'A vinA asupra Bucu- re§tilor. Este invedereat cà nenorocita fugA nu ar fi avut loe dacä domnul nu dAdea exemplul. S'A fi fost oare aceasn fugA pricinuin inteadevAr prin teama lui de Pasvangii? Unele izvoare atribue destkarea lui Mihai Sutu scopului s'Au de a pune mAna pe banii ce Poarta, §tiind tara in deficit, ti trimisese spre a plAti Wile 54, sp'Arieat'd de jaiba dan de boierii IVIunteniei can impAratul Pavel al Rusiei, pentru a le scApa tara din jaful neomenos eáruia cAzuse pradA, jallYA urman in curAnd de o energie6 protestare a ambasadorului rusese in Constantinopole 55. Noi credem cA luarea banilor de can' domn §i neplata lefilor osta§ilor a fost fAcun de el numai fiindcA fugind din tan, Sutu erà s'A aib6 nevoie de bani. §i c'A nu imbogAtirea a fost motivul ce l'au impins peste granin. Fuga lui inn nu a fost nici provocan prin frica de Pasvangii, ei este datorin unei altei imprejunri. Am inzut cum Rusia ineepea a cAuta In nscoala lui Pasvanoglu motive de a interveni in daraverile interne ale Portei otomane ; am antat apoi cum ameninta pe Pasvanoglu, fAcAnd pe acesta sA-i cean mijlocirea in neintelegerile sale cu sultanul ;in sfAr§it jaiba boierilor romAni de la ineeputul domniei *utului fAcuse pe Rusia g.sprijine Incà eu mai multà eAldurA interesele cre§tine din nrile romAne. Rusia doria mai facA IncA un pas in dominarea acestora, mai smulgAnd de la Poarn o concesiune. Ea provoacA deci fuga lui Mihai Sutu din Bucure§ti, urmatà de emigrarea intregei poporatii, fapt sAmnat, bAtAtor la oehi, care-i putea da pe baza tratatului de Kuciuk Kaim rgi dreptul de a interveni spre lini§tirea nenoro- eitilor ei coreligionari. Fotino, p. 201. Autorul au luat parte la aceastii pribegire. Comp. p. 204, pe tang carele (banul Dimitrie Dimitrie Ghica) mli ailami eu, autoriul Dionisie". Confirmat prin un raport al lui von Knobelsdorf c. rege 26 Iunie, 1802, N. Irga, Acle gi Frg. II, p. 366 si 370. " Ruffin c. al. strAine, 26 Iunie 1802. Hurm. Doc. Supl. II, p. 223: Le prince qui aNait reçu de forts subsides de la Porte pour soudoyer les troupes n'a payé personne, a affecté une grande peur et a émigré avec sa calsse con- tenant dit-on 12 mille (9) bourses". Fotino spune si el p. 205: Bimbasa Saya care rAmIsese caimacam dupà ce a plecat dornnul, vAzu cli a lost lnselat, domnul fugise ca sA scape de plata lefilor". " Dionisie Eclesiarcul, p. 203.

TAR1LE ROMANE DELA PACEA DE IASI 243

Fotino ne spune inteadevAr cA Mihai Sutil fu fndemnat sA plecei de un maior general rusesc, Baroti, care se afla pe atunci la Bucure§ti pentru scopuri, adaoge el, care pe atunci nu erau cunoscute" 56.Spusele lui Fotino sunt intArite de o destAinuire mai tArziea principelui Moruzi cAtrAFranceji In care aminteste intre altele despre Baroti numit consul rusesc al Rusiei la Venetia, spunAnd c'ä acest agent avea insArcina- rea a se opri la Bucure0i pentru a executa proiectele guvernului sAu asupra ambelor provincii. Dou'A luni dui:4 venirea lui, mai toti boierii fugeau instatele austriace, unde principele Sutu Ii urmeazg dup6 aceea 57. Este §tiut cA Mihai Sutil trecu din Austria In Rusia, iar fiul sAu care erà in Constantinopole vroi sA se refugieze in casa ambasadorului rusesc Tamara, ambele semne invederate ale unei intelegei cu Ru0i. Fiul lui Sutu este ins6 prinsi amenintat cu tortura, de care scapA numai prin stAruintele prietinilor tatAlui sAu, care dau 0 300 de pungi. No- bleta greceascA din Fanar face insA i elciului(ambasadorului) rusesc un dar de 80.000 de lei pentru proteguirea incuviintatA unui membru din neamul lor la o a§a de grea cumpAnA. Poarta dei vedea mAna Rusiei in toat'd aceastà afacere, pAstrA asupra amestecului ei cea mai adAncA t'Acere 59. Mihai Sutil se intoarce ins6 in Turcia sub garantia Rusiei c5 nu i se va face nimic 59. Toate aceste imprejurAri indreptAtesc de sigur presupu- nerea di fuga lui Mihai Sutu din Bucure§ti fu datoritA in cea mai mare parte uneltirilor ruse§ti. Astfel se apropia in cercuri tot mai rAstrAnse zborul vulta- nului moscovit ce se abAtuse de atAtea ori pe leul ingArbovit depe malurile Bosforului, pregAtindu-i de astA data' o mai stra§nicA Ru0i puneau In lucrare tot mai deplin'ä ideea genera- toare a politicei lor, de a se face apArAtorii inchinnorilor ortodoxi din impArAtia otomanA ; 0 nu este de tAgAduit cii pecAt se -corumpea mai mult ocArmuirea turceascA, pe atAta cAdeau sub un jug mai neomenos §i cA trebuiau sA primeascA eliberarea lor din cle0ele pAgAne, ori din ce mAng ar fi venit ea, cu fericirei recuno§tintA. Turcii deci prin pAcAto0a sistemului lor, alimentau ei in0i tot mai mult pornirea ambitioas6 a Rusiei asupra impArAtiei lor. Dei RomAnii incepuse a cunoa§te cAi Ru0i nu din dragA inimA se j'Artfesc pentru ei, totu0 suferintele pe care le indurau sub Turci erau a§a de cumplite, a§a de usturAtoare. incAt erau impin0 in chip fatal a se arunca mai curAnd in bratele Ru0lor decAt a pieri mAncati de pAgAni. " Fotino, p. 199, nota. 67 Raport privitor la o conversalie Cu principele Moruzl lbrä &tit. Hurm. Doc. Supl.II, p. 488. u Ruffin C. af. strAine, 12 Iunie 1802, ibidem, II p. 222. InsArcinatul de afaceri al Franciel c. af. strAine, 9 Aug. 1802, (Went p. 226.

244 ISTORIA ROMANILOR

Si inteadevar simtind ca veacul li s'a scurtat, acWia pareau a fi uitat ori ce norma de intaleapta purtare. Se aruncau ei in§ii in gura prapastiei. De §i convenise cu Ru§ii a nu mai chinui tärile romane prin dese schimbari de domnitori, ace*tia se succe- dau cu o repegiune tot mai ametitoare ; dei se obligase a nu le mai impune decat plata tributului, le indatora a suporta toate soiurile de napasti, pana §i cheltuiala o§tirilor menite a restabili ordinea in propria lor imparatie ; dei domnitorii tarilor române eran organele cele mai insemnate ale diplomatiei lor, in loe de a mentinea prin numirea unor persoane destoinice un sistem in aceasta parte atat de delicata' a intereselor lor politice, ei schimbau pe fie-care an cu persoanele §i sistemul. Si toate aceste le faceau, lucru de necrezut, pentru orbul §i lacomul nesat de avutie. Nici macar atata cugetare, altà data vie,.nu erau in stare sa conceal* ea al lor c4tig banesc era datorit pozitiei lor politice, §i ca °data Cu ruinarea statului lor eran sa' dispara §i emolumentele ce le trägeau din a lui existenta. Alexandra Sutu damn pe ambele prineipate, 1002. De- ocamdata Turcii, ne§tiind cui sa incredinteze domnia Munteniei, ordona. lui Alexandru Sutu din Moldova sa mearg'ä la Bucure§ti, lasand in scaunul ie§an un caimacam al sail, 'Meat astfel pentru cateva luni, dela Iulie pana la Septernvrie, Alexandru Sutil este domn in ambele OH române 6°. Rusia vroi sa traga indata un folos din amestecul ei in ala- cerile Munteniei. Ea puse pe boierii ce se refugiase cu Mihai Sutu In hotarele ei,sa' ceara prin ambasadorul Tamara dela Turcia, drept conditie a reinturnarei in patria lor, ca domul sa' fie numit pe viata ; ca tributul sa fie redus la ceeace era pe timpul supunerei voluntare a Valahiei sub obladuirea otomana ; sa poata tinea pe picior de rasboiu o Wire de 10000 de oameni, §i in sfar§it conditia ce mai ales suradea Rusiei, sä se puna Constantin Ipsi- lanti ca domn asupra Munteniei, ca unul ce ar fi cel mai destoinic, mai drept §i mai veghetor ". Ipsilanti, cu toate staruintele protivnice ale ambasadorului francez, care staruinti insa nu mai aveau mare trecere la Constantinopole, de cand Poarta se stricase cu Napo/eon dela atacul Egiptului, este numit domn in Muntenia, (land dupa cum se spunea pentru aceasta, ca multumita amaba- dorului rusesc suma de 200 de pungi 62. In Moldova in acest rastimp domnesc tot doi principi, anume Constantin Ipsilanti §i Alexandru Sutu.

", Ins5rcinatul de afaceri alFrantiei c. af. strAine, 9 Iulie 1802, ibidem p. 224. Ruffin c. Talleyrand 1 Sept. 1802, ibidem, p. 229. " Ruffin c. Talleyrand, 28 Aug. ibidem, p. 228. " Ruffin c. Talleyrand, 1 Sept. 1802 ibiaem, p. 230: On assure que la mission de Russie a reçu d'Ipsilanti un préscnt de deux ccnt bourses en retour de son suffrage". Vezi Insfi observalia de mal sus, p. 263, nota 18.

TARILE ROMANI!) BELA TAMA DE IASI 245

Constantin IpsilantiIn Moldova, 1799 1801. Ace,sta erà fiul lui Alexandru Ipsilanti domnul Munteniei dintre anii

1775-1782, cand atunci el impreun5 cu fratele siiu Dimitrie compromisese pe tat51 lor prin fuga lor In Austria§i'lsilise sA de-

246 r6TORIA ROMAVILOR misioneze. Nu e vorbg cg aceastg fugg ameninta sg dema§te un adevgr ce numai Turcilor nu erà cunoscut, anume simpatiile tatglui, Alexandru Ipsilanti, pentru Austria, care sg vädesc mai pe fatg incg in timpul rgsboiului din 1787-1792, când Alexandru Ipsilanti ca domn al Moldovei (1786-1788) se preface a fi prins de o roan de 300 de cavaleri germani §i dus in Austria. Intorcân- du-se insg in Constantinopole, Alexandru Ipsilanti §tiu prin un torent de bani" sg facg pe Turci a uita hainia lui cea atät de proaspgtg, §i nu numai sg dobändeascä a doua oarg domnia Munteniei (1796 -1797) dar sg. procure §i fiului sgu Constantin, dragomanatul Portei otomane. De atunci dateazg intoarcerea lui Constantin Ipsilanti cgtrgAngliai Rusia §i indepärtarea lui de Frantia, a cgrei relatii cu Poarta se silia sg le intunece, ceeace nu-i erà greu fatg cu expeditia egipteang a lui Napoleon din 1798. Constantin Ipsilanti deveni uneltitorul aliantei celei atät de extraordinare intre Poartg, §i Rusia in contra Frantiei. Ca rg'splatg' a uneltirilor sale, Constantin Ipsilanti obtinu domnia In principatul Moldovei, in 1799 63. Astfel numirea acestui domn atät de devotat Rusiei in tuà vecing cu dânsa era o nouà inc61- care a Turcilor de cgteä du§manii lor de moarte, pe care Turcii, insg orbiti de bani §i de ajutorul adus de Ru§i contra Francezilor nu erau in stare sg o vadg. Despre inclinarea lui Ipsilanti Ru§i, fac dovadä insu§i cuvintele sale rostite cgtrg colonelul polon Grabinsky, care trecu prin Moldova in anul 1800, cgruia ti märturisi cg vgzänd pozitia in care se dig' imperiul turcesc, el ascultä mai cu sfintenie de ordinile ambasadorilor din Peters- burg deal de firmanele marelui sultan". Colonelul adaugg cg Ipsilante ar fi prietenul statornic al Rusici, pe când influenta Frantiei §i a curtei din Berlin au alungat pe tatgl sgu din hospodaratul Munteniei. As räzi insä Rusia domnind asupra divanului §i multi-mind fiului pentru tot ce suferise pärintele, a ob tinut pentru (Jamul dela marele sultan,hospodaratul Moldovei ". Cu toatg prietenia Portei pentru Rusia §i a tratatului incheiat cu aceasta" putere, Poarta Meu s'a" simtà in curAnd lui Ipsilante cà tot ea erg Ong atunci cel putin stg'pAna domnilor din principatele române, §i destitui pe Constantin Ipsilanti in cursul anului 1801, numind in locu-i pentru o domnie §i mai efemerg pe Alexandru Sutu. Constantin Ispilanti intorcându-se in Constantinopole, devine aici unul din cele mai minunate organe ale intrigilor ruse§ti. Casa lui se prefg'cu in localul de intalnire a tuturor agentilor

" Document francez privitor la devotamentul lui C. Ipsilantei Al. Mo- ruzi pentru Rusia, 1804, ibidem, p. 303. Ipsilanti este numit domn In Moldova pe la Aprilie 1799. Vezi Const. Stamaty c. Talleyrand 19 Aprilie 1799. Ibidem p. 203. " Grabinski c. Kosciusko, 25 Fevr. 1800, ibidem, p. 204.

7ABILE ,ROMANE BELA PACEA DE 'AEI 247 politicei moscovite. El Intretinea apoi o corespondenta ne tntre- rupta Cu spionul rusesc din Muntenia, asa numitul general Baroti, care-si dadea toate silintele pentru a dezorganiza cat se poate mai deplin principatele române, determinand intre altele pe Mihai Sutu a fugi In Transilvania dinaintea temerei inchipuite a navalirei Pasvangiilor. Aceasta fuga a lui Sulu tmpreuna cu slujbele insemnate facute Rusiei dela ma7ilirea lui inainte, fura ghibaciu intrebuintate de Const. Ipsilanti, spre a dobandi din nou domnia -Wei Muntenesti cu prilejul unui nou pas facut de Rusi In dominarea Turcilor, tratatul din 1802. In timpul insa cand Ipsilanti Isi tocmea astfel trebile la Constantinopole, in Moldova domnia in locul lui Alexandru Sup'. Alexandru Sutu in Moldova, 1801 1802. Pentru a intelegea geneza tratatului din 1802 prea important pentru viitorul tarilor romane, acela care organiza prin o milsura practica principiul protectoratului cuprins in art. 16 al tratatului dela Kuciuk Kainargi, trebuie sa expunem cum Turcia fu adusa prin politica franceza a se apropia de dusmanul ei secular, imparatia moscovita, din care apropiere esi ca product tratatul de care e vorba. In rasboaiele de pana acuma, am cunoscut pe Frantia ca cea mai curata preitena a Portei, prietenie nu e \Tuba' interesata ea toate prieteniile politice, caci ea provinea din negotul cel cu totul insemnat ce, depe timpul lui Colbert, Frantia ram In Rasa- rit. Relatiile intre Poarta si Frantia erau deci din cele mai bune, cand deodata politica cea cu totul personala a lui Napoleon ce! Mare, vine sa arunce turburarea in aceste relatiuni, si sa puna In dusmanie doua popoare care pana atuncea traisera in cea mai buna intelegere. In anul 1798 Napoleon ca general al directorului se hotareste a cuceri Egiptul. Scopul sail era de a inlocui prin posesiunea acestei täri lnsemnate, mai multe colonii pe care Franta le pierduse la Englezi, si totodata a da Angliei o lovitura de moarte prin crearea unui imperiu maritim francez si atacarea coloniilor engleze din Indii. Fata cu Poarta adevaratul tel al expeditiei se ascundea sub pretextul, ea Francezii nu ar avea alt gaud decat a pune un capat dominarei Mamelucilor din Egipet, si a readuce aceasta provincie sub stapanirea reala a Portei. Totus Napoleon stia prea bine ca Poarta nu se va rasa amagita prin asemenea cuvinte, si ca expeditia sa improtiva Egiptului era un act de dusmanie nelndoelnica fata cu (lama. Dar prietenia cu Turcia era numai rezultatul comertului celui mare ce Frantia 11 facea cu aceasta tall ; intruca huh' prin planul lui Napoleon, comertul cu Orientul nu putea decat castiga, intelegem prea user cum de Napoleon nu se temea de loc a intra in rivalitate cu Poarta. Acest atac improtiva Turciei se complica cu alte imprejurari

248 ISTORIA ROMANIDOR

pe care ea nu le putea privi decat ca niste acte de dusmänie In contra ei. Napoleon anume incheiase in acela§ timp, cu Austria, Cu care fusese in lupta, pacea dela Campo-Formio, prin care Venetia cuceritä de Francezi era ceclata Austriei, In schimb pentru Belgia care vinea la Frantia (1797). Trecuse acuma timpul cand signoria venetianä era dusmanul cel mai cumplit al Portei, si cand aceasta isi punea toate silintele pentru a repune pe leul dela St. Marco. Slabaciunea si nenorocirile apropiase aceste doua state unul de altul, precum aceleasi imprejuräri apropiase pe Turci de Poloni, si Poarta nu putea vedea cu nepasare ca teritoriulfoastei sale rivalesi acuma tovaräsa in nenorocire sa mearga sa sporiasca intinderea si puterea casei de Austria. Din toate punctele de vedere politica Frantiei era dusma- neascri fatä cu Poarta, si aceasta nu putea face altfel decat sà raspundä dusmäniei prin du§mänie, rasboiului prin rasboiu. Acesta fu declarat Frantiei in 2 Septemvrie 1798. 0 schimbare atat de neasteptata in politica orientala a Frantiei, aduse una nu mai putin ciudata in politica celorlaltor 'Ari europene fat-6 cu Poarta. Anglia in deosebi care se temea de expeditia egipteana' a lui Napoleon, se alia cu Turcia ; dar mai straniu fu Ca si Rusia oferi de indata Portei alianta ei si cu deosebire sprijinul flotei sale din Marea-Neagrä. Rusia anume avea nevoie de slabaciunea Portei, pentru a putea realiza planurile sale in Orient, si ea nu putea invoi ca Francezii, asezându-se in- teinsul, sa iee in mana lor conducerea destinelor acestei parti a lumei ; de aceea ii vedem parasind politica lor traditionala si (land ajutor Portei, precum vor face-o si mai tarziu dud o vor ajuta in contra lui 1VIehemt Ali, pap de Egipt, care infa'tosa aceleasi pericule pentru planurile rusesti. Meritul neindoelnic al politicei rusesti este ca stie sä astepte, ca niodata nu se gra- beste pripindu-se si compromitând viitorul; ea stie la vreme de nevoie sa sustina chiar pe dusmanul ei, pentru ca atunci cand it va lovi ea singura sd se foloseascä din caderea lui. C'ä acest tratat de alianta 65 chiar era menit tot numai pentru a servi planurile rusesti, se vede din dispozitiunea aceea, c'ä flota ruseasca trebuia cu deosebire srt alunge pe Francezi din insulile Ionice, care declarate de neatarnate sub protectiunea Rusiei, ar fi inceput a pune in pratica planul imperiului grecesc, gandul favorit al raposatei imparatese 66 Cat despre adevaratele intentiu- ni ale Rusiei fata cu Poarta, ne poate convinge purtarea ei in Georgia, unde reproducandu-se intrigile prin care Tatarii fusese redusi sub stapanirea ruseasca, se ajunge la acelas rezultat si

" Acel tntre 'Fulda si Rusia fu subsemnat In 23 Decemvrie 1798; acel cu Anglia In 5 Ianuarie 1799. " Zinkeisen, I.c. VII, p. 47,

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IARI 249

aceast6 tarA. Anume murind vasalul rusesc, Heraclius, fiul sAu Alexandru vroie§te se scape de Ru§i cu ajutorul Lesghilor ; Ru§ii atunci sustin in contra-i pe un pretendent, George al care dupA ce bate pe Lesghi, rAmAne domn 0, la moartea sa, ea mo§tenire tara lui impAratului Pavel In 1801; astfel cade Georgia sub stApAnirea ruseascA. Tot a§a de interesat erai ajutorul dat de Anglia. Turciei. Dup5 ce alung6 pe Francezi din Egipet, ea vroe§te sA se mentinA In stApAnirea acestei numai cAt loviturile puternice ale lui Napoleon prin sistemul continental 0 restabilirea relatiunilor prietinoase fare Frantiai PoartA determinA insfAr§it pe cabinetul din Londra a pArAsi planurile sale. Tau Anglia cautA mAcar a se opune la organizarea Egiptului, pe care Poarta vroia sA'l scoatà de sub domnia Mamelucilor. Expeditia lui Napoleon in Egipt se §tie ce rezultat au avut. Flota ce o adusese fiind sfarmatA de Nelson la Abukir 0 astfel comunicarea cu Frantia cu totul intrerupt5, Napoleon vedea pe fie ce zi reducAndu-se numárul armatei sale, 0 cu toate izbAnzile cele strAlucite asupra Mamelucilor, neputAnd lua St. Jean d'Acre 0 pe de altà parte stArnindu-se in potriva Frantiei coalitia a JI-a, Napoleon este nevoit sA pArAseascA Egipetul §i impreunA cu acesta toate planurile urzite, pentru a alerga in ajutorul patriei sale, amenintatA de un pericol mult mai mare. Kleber, rAmas in Egipet, sustine incA cu multA energie onoarea armelor franceze, pAnA ce cutitul unui fanatic pune un capät zilelor sale, §i armata francezA, lipsitA de un conducAtor inteligent, e nevoit5 s5 eapi- tuleze. Cu toate cA ajutorul rusesc contra lui Napoleon nu tusese de loc intrebuintat de Turci, ba ace§tia chiar se ImpacA in eurAnd cu Francezii prin tratatul din 1802, Rusia dobAndi in acela§ an o fAgAduintà sub formA de non indreptatil cAtrA ea din partea Portei, prin care stApAnirea ruseascA asupra tArilor romAne Ikea un pas hotArAtor, schimba dispozitia abstractàigenerará de proteguire a tArilor romAne din partea Rusiei, in una specialA §i practicä, care indruma deplina supunere a acestora sub auto- ri tatea ruseascA. IatA puntele esenliale ale acestei note, care fu comunicatá prin hati§erifurii scaunelor din Muntenia 0 Moldova. Sultanul incepe intdi prin a aminti dispozipe hati§eri- furilor mai vechi care prevedeau ca proviziile de gráne, oi, unt, lemne §i alte obiecte fricute de Turci In tArile romAne, sA fie toate plAtite dupá preturile curente, §i locuitorii sA nu mai fie obligati a le transporta pAnA la §cheli pe socoteala lor ; de asemene ca trimi§ii turci prin Muntenia sau Moldova sA nu poatA pretinde hranA §i gAzduire filrA platA, nici un numAr de cai de olac mai mare de cAt acel insemnat in ordinul lor ; apoi ca negutitorii turci sA nu poatA aveà in stApAnirea lor nici imobile, nici turme. DupA ce sfAr§e§te enumgrarea continutului haturilor anterioare, sul-

250 ISTORIA ROMANIVOR tanul adaoge in acel din 1802 6. intrucat prin trecerea timpului aceste mAsuri au suferit oarecare strAmutare, §i in puterea frata- tului incheiet Mire lmptirtilia mea 0 acea a Rusiei, aceastei putere avänd dreptul de a Interceda pentru cele cloud provincii a Munleniei ci Moldovei, trimisul ei pe lângA sublima noastrà Poartà, ne-au expus cA guvernul säu ar don i adàogirea articolelor urmnoare la acele mai sus arRate : Pentru a nu se lipsi Constantinopolea de aprovizionArile ce le trAgea din Wile române grânarele de irnbel§ugare ale impKr4iei mahomedane, iar pe de alt6 parte pentru a indepArta abuzurile ce se fAceau cu cump'grAturi adese ori suite, se indatoresc locuitorii a nu ascunde de cumpkAtorii turci obiectele neces are, impunându-se §i acestora a le präti la rân- dul lor dupäi preturile in fiinä, iar gospodarul §i boierii la stricta pAzire a acestor dispozitii. Silitra nu va mai fi culeas6 In tarà de Turcii trimi§i acolo, ci cumparatäi transportatä cu plat6 la schelele Dunkei. Vama din Galati sau 13r5iilava fi perceputä de gospodar prin oamenii säi,i nu va mai fi apucan de percep- torii turcii din Kilia. Dreg6toriile provinciilor românevor fi incredintate boierilor celor mai destoinici, fArà deosebire de sunt Greci sau pAmânteni. Darea anualà eäteä Poartànu va fi mai mare decAt suma de 619 pungi pentru Muntenia, si 135 de pungi §i 445 de lei pentru Moldova, §i toti ace§ti banivor fi remi§i Portei In Constantinopole, la sfAr§itul fieeäruian. In afarà de haraciu Muntenia va mai da 90.000 de lei pentru Idiye §i 34,000 de lei pentru Rikiabiye, iar Moldova 90,000 pentru cea d'intAi §i 25.000 pentru cea de a doua. Gospodarii nu vor mai präti nimic pentru confirmarea in posturile lor in fiecare an. Zaireelei avaidurile ce se cer la confirmarea principilor vor fi plgtite din veniturile lor speciale, ale ocnelor §i v5milor §inu din arile supu§ilor. In shirsit urma punctul de apitenie al intregei conventiiacel re- lativ la inlocuirea domnilor,care stipula cà domnia gospodarilor este fixatä pe epte ani. Ei nu pot fi depu0 lnaintede acest termin, deceit pentru o vind veiditei Indatäce o asemene le va fi pusä in sama, Turcia va trebui sti incungtiinfezepe ambasadorul rusesc, care 0 deinsul trebuie sti se convingti cti delictul s'a comis, fiind doveditti intr'un chip nelndoelnic vinovälia domnului,i atunci numai depunerea lui, va fi permisti. Gospodarii din Moldovavor primi re- prezentä rile pe care trifni0i Rusiei le-ar putea face fiepentru afacerea impozitelor, fie pentru privilegiile Wei" 67.

" Art. 18 alhaliserifului reprodus Indouti traducen i de Hum. Doc. Supl. p. 257 si 327: Que dorénaNant la durée despiincipautés soit iixée 7 ADS à compter du jour de la destination des Hospodars; que ceux-ci ne soient pas déposés avant le temps lixé, à moins d'un délit averé, de sortequ'en cas lame qu'il serait survenu quelquemanque dans la dite époque, jusqu'à ce que l'envoyé de Russie résident près de notre S. P. n'enserait pas averti et per- suadi (In cealaltA traducere la p. 333: n'en ait avisel conviction"), sa déposition

TAR1LE ROMANE DELA PACEA DE 1A$1 261

Prin acest tratat cgci dei schimbat numai sub forma unei note, continea nu o simplä fgggcluinth din partea Turciei, ci o indatorire a ei fatä cu Rusia, aceastg putere mai fAcea Inch un pas, §i acesta Insgmnat, In stgpânirea ei de drept asupra rilor române. Dispozitia finalg a acestui tratat fu pusg Indath de Ru§i In aplicarea, arâtând prin aceasta cg Rusia nu mai intglege de loc ca el sg rgmâng o Met% moartg, precum fusese Ong atunci toate stipulatiile In favoarea tgrilor române. Chiar In anul 1802, ateva zile dupg incheierea alcgtuirei raportate, consulul Rusiei din tgrile române remite lui Alexandru Sutu o notg, in care criticg intr'un chip foarte aspru toate fgrg de legile ce se comiteau sub a lui ocArmuire. El incepe prin a pune in vederea principelui cg exagerarea nem5suratà a impozitelor sub care zac locuitorii acelei tgri a umplut de Tag pe suveranul sgu, care s'a hotgrät a le Intinde o pärinteasei mäng de ajutor. Dupg aceea intrând In enumgrarea impozitelor aratg Ingrozitoarea lor adgogire cere numai deal reducerea lor la o cifrg pe care sg o poatà duce pentru locuitori. Mai protesteazg apoi contra despoierei oamenilor de avutul lor din partea Turcilor §i a domnului, fgrg a li se da des- pggubirea corespunzgtoare ;contra nenumgratelor clàci, podvezi beilicuri care ar rgpi tot timpul tgranilor §i nu le-ar mai fnvoi a se ocupa de gospodgria lor ; contra numgrului mare de Greci adu§i de domn din Constantinopole, care ar despoia tara fgrg milgi allele mai multe, cerând un rgspuns inscris la aceste ob- servalii 68. Alexandru Sutu Insg nu avu cand sà rgspundg la aceastg non', de oarece el fu chemat In Iulie la ocArmuirea provizorie a Munteniei, apoi In Octomvrie scos din domnia ambelor tgri ro- mâne, §i inlocuit In Muntenia cu Constantin Ipsilanti iar in Mol- dova cu Alexandru Moruzi, ambii devotati politicei ruse§ti §i numiti in domnie prin stgruintele ambasadorului Tamara, care capgtà bogate prezenturi pentru intervenirea lui 69. Inarmatä cu tratatul care Impedeca pe Turci de a depune pe domni fdrg consimtimântul Rusiei, §i având In scaunele Várilor romAne doug personaje In totul devotate intereselor ei, Rusia va ne soit pas permise. Les kiospodars de Moidavie accueilleront les reprisentations que les envoyés de Russie pourraient leur iaire tant pour l'objet dcs impots que pour les piiviNges du lays". " Ruffin c. Tellegrand 19 Oct. 1802, ibidem, II, p. 243. CA domnia lui Alexandru Sulu lusese giuitoare se vede sidin Zilot RomAnul, p. 81, care spune cA acest domn fusese supranumit Romemomahos adkä ucigatorde Ro- mani. 0 a doua notli si mai energica In care consulul rusesc cere mal ales In- depArtarea dregAtorilorgrecl pAtali de jaturi, vezi rezumalA In Radu Rosetti Arhiva Sentatorilor din ChisinAu, In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXI, 1909, p. 377 (99 memoriul I). '9 Ruffin c. Tellegrand, 1 Oct. 1802, Hum. Doc. Supl.II, p. 242: Le prince Moruzi vient d'etre tiommé à l'hospodarat de Moldavie et il est public qu'il le doit comme Ipsilanti à la legation russe qu'il a comblée de pletsents".

252 18'TOBIA ItOlifANILOR incepe a pune In lucrare un sistem de darapanare a imparatiei turce§ti, precum nu'l cunoscuse nici un timp anterior.

3. CONSTANTIN IPSILANTIL ALF_XANDRU MORUZI 1802 1800 Constantin lpsilanti in Muntenia, 1802 -1806. - - Constantin Ipsilantii Alexandru Moruzi nu sunt cleat ni§te adevarati agenti ruse§ti in Imparatia Mahomedana. Ei nu sunt Insa ni§te exceptiuni la credinta Grecilor catra Turci, ci expresia suprema a unui fapt ob§tesc, plecarea Grecilor catre Rusia. Independent de simpatiile natiei grece§ti pentru fratii 'Mtn' Hristos din geroasa Rusie §i de dorinta ei de a fi eliberata prin ei de nenorocitul jug pe care'l purtau dupa grumaz, Fanarintii din Constantino- pole In care ni§te atari nobile simtiminte nu puteau sa se nasca, aveau alt motiv de a se pleca §i ei cu inchinare &Rea colosul nordului. Ru§ii erau cei mai tari ; ei incalecase pe Turci §i era deci firesc lucru pentru un neam ce nu vroia sá piarda pozitia dobandita sa se deje in partea celui mai tare. lath' cum se face ca mai ales dela pacea de Kainargi inainte, se intalnesc numai prin exceptie Greci care sa mai poarte credinta catra Imparätia Ma- homedana. Ru§ii capatând tot mai mare autoritate asupra divanului din Constantinopole, Grecii incepura a ridica ochii cat% puterea ce ordona, iar nu catra robii ascultatori. Am vazut pe ambasadorul rusesc Bulgakow laudandu-se ca nu ar fi nelini§tit de purtarea lui Alexandru Mavrocordat, intru cat n'ar avea decat sá spuna un cuvânt pentru a-1 scoate din scaun 7°. Minis- terul francez observa de timpuriu aceasta precumpenire a Rusiei In impartirea scaunelor române §i scrie cat% ambasadorul ca Rusia se pune pe piciorul de a protegui fäti§ pe principii din IVIoldova §i Valahia, ceeace o va aduce a dispune de aceste principate §i de alipi pe familile grece§ti printre care se aleg gospodarii Tot in acest sens se rostia mai tarziu §i Napoleon ce! Mare in instructiunile sale care generalul Brune, ambasadorul sau de langa Poartä, aratand foloasele ce Rusia le trasese din devotarea unui mare numar de Greci pentru interesele ei. Nu se poate tagadui spune marele om ea' devotamentul unei mari parti din nalia greceasca catra Rusia a procurat acestei puteri foloasele cele mai insemnate atat In schimbarvile razboaielor cat §i in intrigile pacei ; astfel o bung parte din umilirile suferite de

70 Choiseulc.Vergennes10 Fevr. 1785, Hurm. Doc. Supt. II, p. :36. Mai sus, p. 267. Cronogralul lui Dionisie Eclesiarcul, p. 209, gre§e§te crind pune Inceputul domniei lui C. Ipsilanti, ln 1804, 0 pe domnul anterior lui II nume§te Constantin Sulu. " At. striline c. Choiseul, 24 Aprilie 1786, ilndern,.p. .40,

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 253 imperiul turcesc in timpurile din urm6 poate fi atribuità fArA nedreptate Intelegerei aproape statornicei ob§te§ti a Grecilor Cu du§manii ei 72. Mai toti agentii ruse§ti care fràmântau §i prelucrau necontenit privinciile cre§tine ale Turciei erau de ras6 greceascsá. A§a in afarà de consulul ei cel dintâi in tàrile române, Lascaroff, care numai prin numele s'äu era Rus iar din firea lui neao§ grec, mai intAlnim tot ca Greci in slujba Rusiei pe generalul Baroti, acela care determina pe Mihai Sutu afugi In Transilvania, Scaderi care comitând un delict fatà Cu ambasadorul francez, pentru a se sustrage de pedeapsa ce era sA o ja trece sub protectia ruseascA care se gabe§tea'l primi74. Ambasadorul francez scrie in disperare odatà cAtre guvernul s'äu,ea' trebue s'a facem cunoscuti Portei tr5dAtorii care o incunjoarà, adicri pe Grecii care ocupä dreOtorii §i care mai toti sunt vanduti Rusiei. Cunosc din vedere §i pe nume pe toti ace§ti bIrtstämati 74. Dintre principi am aràtat Oral' acuma pe Grigorie Ghica, Alexandru Mavrocordat, Mihai Sutu ca devotati Rusiei. Constantin lpsilante, cel nou numit, Meuse slujbe Rusiei inc6 de pe cand erà dragoman, mijlocind alianta dintre Rusia, Anglia cu Turcia in 1798 contra Frantiei. El se al-Rase ca un du§man neimpkat al Francezilor §i declarà in 1808 colonelului Grabinski &A mai curând va asculta de ordinile ambasadorului rusesc decAt de firmanele marelui vizir. Casa lui din Constan- tinopole fu atá't inainte cât§i dupà mazilirea lui sediul intrigilor ruse§ti, §i el intretinea totdeauna o stgruitoare corespondentà Cucolonelul rus Baroti. Mai multe acte dovedesc intelegerea boierilor munteni cu Rusia mijlocità prin Constantin Ipsilanti75. Stäruintele ambasadorului rus Tamara pentru Ipsilanti nu erau desinteresate de oare-ce mergea vorba cA Tamara luase pentru aceasta 200 de pungi dela Domnul grec '6.Ipsilanti nu fäcea §i el cleat a urma curentului general, care arunca pe toti cre§- tinii din Turcia in bratele Rusiei. Este insà o deosebire intre mobilul ce impingea pe Fanarioti &are imperiul moscovit acela ce indrepta tot inteacolo ochii celorlaltor inchinnori ai

72 Instructiiledate generului13rune Sept.Oct. 1802, ibidem, p. 247. 72 Brune c. af. strAine, 25 Oct. 1803, Ibidem, p. 290. 76 Raport din 1798, Hurm. Doc. Supt. II. p. 191. Actele citate de Radu Rosetti(I.c. mai sus p. 348 nota 38) p. 348 sI 389. 74 forge, Acte Frg. II, p. 195. La p. 242 gasim In un alt act : La mission russe s'étant par la paix de Kainargi ménagé la faculté de s'immiscer dans le choix et l'exclusion du Hospodar est entrée insensiblement en partage des sommes énormes que les princes sont sans cesse dans le... de lui payer sous main"s Si Prusia sustinuse numirea luiIpsilanti. Veziscrisoarea lui de multumire c. regele acestei tAri, Febr. 1803 In N. lorga, Acle fi Frg. II, p. 375.

2b4 ISTOE1A ROMAN1LOE

religiei lui Hristos. Ace4tia cgutau sä scape de suferinti, sg pgstreze foloasele dobAndite. Ipsilanti ca om al Rusiei, putere ce avea pretentia de a vroi sä scoatg Virile române desub vitriga ocArmuire a Turcilor, trebuia prin aceasta insu§ sg urmeze un sistem deguvernare mai putin impilgtor. De aceea 11 vedem indatá ce ia domnia, ingrijind de nenorocitii locuitori ai Munteniei, care umpluse lumea la fuga lui Mihai Sutu §i nu indrgznise sg se intoarc5 la cgminele lor in timpurile lui Alexandru Sutu. Pricina de 6.- petenie care retinea §i pe boieri eat% de hotarele 01.ei erau stgruintele consulilor ruse§ti, ordonati a mijloci atare lucru pentru a apgsa prin aceasta asupra negocigrilor tratatului din 1802, pe care Ru§ii izbutirg In sfär§it a'l zmulge de la Poartg 77. Venirea lui Constantin Ipsilanti in Muntenia fusese inso- titg de un semn prevestitor de rgu. Anume boierii intämpinân- du-1 la satul Rgdvanii in ziva de 14 Octomvrie (sfânta Paraschiva) domnul se opri aici pentru a se odihni putini inteä in bisericg spre a face o ruggciune lui Dumnezeu, cAnd de odatà un cutremur stra§nic clgting pgmäntul astfel cg aproape era sá se surpe biserica peste domn §i a lui inconjurime. Când ajunse In Bucure§ti el ggsi curtile domne§ti zdruncinate prin cutremur, a§a cg fu nevoit Ong la a lor intocmire sä se a§eze in mängsti- rea Vgcgre§tilor. Dacg vreo datà semnele prevestitoare se ade- verirg, apoi fu Mt% indoialä aceastä claim a pgmântului, insg nu pentru domnul ce cglca pe teritoriul tgrilor române, ci pentru acest teritoriu insu§, din care o parte trebuia sä se rupg sg se prgbu§eascg In noianul fgrg fund al Imperiului Moscovit. Dupà ce rechemg pe locuitorit instrginati, domnul luä mg- sura de a pläti cea mai mare parte din osta§ii turci carese deprinsese ca acasä la ei in Muntenia, väränd spaima in locuitori prin neorânduelele lor. Pläte§te apoi datoriile contractate incä din vremile Sute§tilor la Turcii §i.Grecii din Constantinopole spre a u§ura tara de grelele dobänzi pe care trebuia sg le suporte. Aceste bune inceputuri ale domniei lui Constantin Ipsi- lanti arätate de pgrtinitorul pentru Fanarioti istoric grec Dio- nisie Fotino, sunt adeverite §i de Zilot Românul care numai de plecare cätrà ei nu poate fi bä'nuit. El spune : domnul porni a oblgdui tara cu bune inceputuri, pre boieri cinstindu-i §i in- lesnindu-i pre srtraci dorindu-ii miluindu-i ; a§ezgmânt Meta In toatà tara de se cumpgrg toate breslele la darea dgjdiilor dupii stare §i puterei cu un cuvânt se argtg a§a de nu se cgia

" Consulut rusesc Luc de Kiric c. znitropolitul Munteniei In Brasov 29 lulie 1802. Hurm. .Doc. Supl. IV, p. 298: Son Excellence croit que prolon- geant votre séjour à Kronstadt vous pourriez laciliter la réussite des négocia- tions entamées avec la Porte en laveur de la Valachie".

TARILE BOMANSt,DELA PACE. . DE 1A$1 23b tara cad l'au cenit domn ; Ma numai cati se boierise in zilele lui Mihaiu-Voda Sutu si Alecu Vodä Sutu, s'au mahnit asupra-i cad toate ale acestor doi domni boierii, prin firman imparatesc s'a stricat si era banuiala ca de dansul se lucrase la Poarta una ca aceasta' 78 Totusi nici principele Ipsilanti nu putu mântui Tara Munteneasca de grelele dad ce eran de nevoie tocmai spre a se putea plati datoriile ei. Cronologia evenirnentelor Munteniet fi Moldoviei dintre anii 1768 si 1812, scrisa de un Roman ano, nim in greceste, ne spune ca. in al doilea an al domniei sale Constantin Ipsilanti a ingreuiat tara cu dari Indoite, vinariciu, dejmarit si oierit, punand aceste dari §i asupra eparhiilor si manastirilor si tuturor boierilor, acestora insa nu indoit, sub pretext ca tara ar datori 6.000 de pungi din nenorocitele imprejurari trecute" 79. Pe lânga aces te greutati mai adaugandu-se un pojar cumplit care reduse In cenusa jumatate din capitala si o mare revarsare a apelor, nici domnia lui Ipsilanti nu se arata poporului a fi si in urmarea ei cceace fusese la inceput. In curand Insa reincepura incurcaturile cu Pasvanoglu. Aceasta spaima a Munteniei, care sedeprinsese a nu mai fi refuzat nemultamit numai cu darurile, carete, butci, si altele", pe care domnul i le trimitea din cand in cand spre a-1 imblanzi, fi ceru o suma insemnata de bani. Domnul raspunse o parte dn cerere, dar intarziind cu trimiterea ramasitei, bandele lui Pasavanoglu trecura iarasi Dunarea sub conducerea aceluia§ Manaf Ibraim care bagase alta data spaima in poporatia Bu- curestilor. El alese iarna, pe la Ianuarie, spre a lovi Muntenia, cu un corp de vre'o 6000 de oameni, stiind cà zapada cea mare si teama de lupi care atineau drumurile vor impiedica pe locuitori de a-si parasi asazarile §i cà el va putea deci sa-i prade in toata voia si largul sau. Inainte insa de a despoia cu deasila, Pasvangii cerde la caimacamul Craiovei sa le trimita MA Intarziere zaharea pentru Wire, sa le pregateasca conacuri precum si provizii de cafea, zahar, capoturi si blane, contase si §alvari, precum si telegari pentru transportul tunurilor, amenintand la din contra cu o groaznica pedeapsa. Caimacamul ra- portand domnului despre aceste cereri si amenintari, Ipsilanti ii raspunde sa indeplineasca pe cat va putea cererile Pasvangiilor, iar el ingrijindu-se pentru Bucuresti ja masuri de aparare§i impiedica pribegirea locuitorilor. Aduce de peste Olt graniceri §i panduri, stranepotii ostirilor romAnesti pe care le desfiintase Constantin Mavrocordat',si pe lânga ei mai aduna si alti oameni de stransura pe care ii imbraca cu mintene, cu poturi, cu ca-

78 Fotino, p. 211-213. Zilot RomAnul, p. 82. 78 Erbiceanu, Istoria milropoliei Moldooei, p. 524.

256 IsTogiA ROMA/GLOB ciulite 6i uniforme, unii in culori ro§ii, alti in culori verzi. Mai compune o roan de Wire din tinerii negutitori §i aduce §i o ceata de Moldoveni, carora pentru a le da o aratare mai fioroasä ti imbraca in haine cazace6ti. Mai inzestreaza o6tirea cu tunuri, aducand de unde putea tunari iscusiti,i alcatue6te astfel o putere ca de vre'o 8.000 de oameni care era In stare sa susting lupta cu ceata de talhari a Pasvangiilor, mai inimo§i la prada decat la lupta. Cu toate ca Pasvangii 16i pusese inteadevar de tinta pradare capitalei in aceasta a lor expeditie,pregatirile domnului 6i mai ales raspandirea vestei ca Ipsilanti ar avea in o§tirea lui la 6000 de Cazaci, Wire de care se temeau Pas- vangii, Ii retinura de la intreprindere facura sa apuce calea inapoi peste Dunare" 80 In timpul ce aceste lucrarii pregatiri päreau ca trebuie sa absoarba tot timpul domnului, el nu neingrijea de a sluji puterei care'l pusese in scaun, sprijinind in toate modurile uneltirile Rusiei contra Imparatiei Otomane. Putin dupa intronarea lui Ipsilanti, ambasadorul rusesc Tamara, acela caruia Ipsilanti datoria tronul, trece prin Munte- nia catre Petersburg. Primirea pe care domnul i-o face este din cele mai stralucite, ca 6i and ar fi fost un suveran,i sosit la Bucure6ti este bogat &Arta de indatoritul su 81. Purtarea lui Ipsilanti displacea Portei in ultimul grad caci ea vedea c'ä dreptul de proteguire deferit Rusiei prin tratatele sale devenise o su- veranitate chiar netäinuita 8'.Ipsilanti insa se ingrijea prea putin de efectul produs asupra Portei, de oare-ce 6tiea cà asupra Rusiei el nu poate fi de cá't din cele mai favorabile. Cat de putin socotea Ipsilanti pe Turcii cei alta data atat de temuti, se poate cunoa§te de pe aceea cà inteun rand cerând Reiss-Efendi capuchehaei muntene, ca gospodarul sa trimita In Constantinopole o ea time de oi, fiind capitala in mare lipsa de carne de oae, singura ce ar placea Turcilor, capuchehaia indrazni sä raspunda eaultimele capitulatii ale 'Munteniei cu Poarta sub garantia Rusiei se opuneau la o a§a cerere. In Inc de a-i zbura capul dintre umere, sau cel putin de a-i aplica la spate un numar de toiege, obraznicia, dupa ideile turce§ti a agen- tului Valahiei, atrase acestuia numai cat o poftire pe u§a din partea lui Reiss Effendi E8. Pe cat însà purtarea lui Ipsilanti era contrara Turcilor, pe atat ea se arata dispusd a favori7a interesele ruse§ti. Pe atunci

" Fotino, p. 219216. Amenintarea lui PasNanoglu este confirmatA prin un raport al ambasadorului francez din Viena c. al. strAine, din 23 Fey!. 1803, Hurm. Doc. Supt. II, p. 254. Adaog6 dou6 rapoaite ale lui von Knobeladoif c. rege din 15 Iunie si 16 Iulie 1803 In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 382 si 384 " Brune c. Talleyrand, 22 Martie 1803, Huila. .Doc. Supl. II, p. 256. " 13rune c. primul consul, 26 Martie 1803, Ibidem, p. 260. " Brune c. Talleyrand, Aprilie 1803, Ibidem, p. 263.

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 257

Anglia fiind tot prieten5 Rusiei, Ipsilanti transmitea corespondenta ambasadorului englez la Constantinopole, si doi Englezi venind prin Bucuresti, Ipsilanti fi s'Arbätoreste In toate modurile 84. Rusii apoi cu prilejul trecerei hotel lor &tea' insulele Ionice, sem5nase In Grecia mai multi agenti perturbatori si provocase o r5scoal5. Ipsilanti alimenteaz5 Inc5 aceastA miscare in contra Turcilor prin trimisi de ai si 85. In sffirsit lueru mai gray, Ipsilanti se amestec5 In r5scoala SArbilor fntâmplat5 In anul 1803. Rusii de fndat5 ce aud de aceastà r5scoaI5, inspir5 prin Ipsilanti SArbilor ideea de a recurge la dânsii pentru ca s5 in- tervinA la Poart5 In favoarea lor. SArbii primesc cu bucurie o asemene propunere si In anul 1802 trimit o deput5tie, compusA din trei persoane, Prota Nenadovici, loan Protici si Petru Cear- daclia la Petersburg, spre a cere de la imp5ratul Moscovei proteguirea poporului sArb 86 Toate ajutoarele le furl Indat5 MO- duite, si deputatii sarbi se Intorc In pr;m5vara anului 1805, in patria lor voiosi de asigurkile marelui fmp5rat. Alexandru le spusese anume ca s5 urmeze sfaturile lui Ipsilanti, de a trimite la Poartà tânguirile si dorintele lor, si In caz de refuz din partea Portei, le va sprijini pe 15110 ea. Ipsilanti intretinea In tot timpul acestei daraveri corespondenta intre SArbia siPetersburg 87. Astfel contribue Ipsilanti mult la autonomia pe care Sarbii sfArsiril prin a o dobAndi pentru natiunea lor. Purtarea lui Ipsilanti fl expunea la dusmilnia Francezilor, care dupil tmp5earea lor Cu Turcii In 1802, c5utau toate modurile spre a ap5ra aceasta imp5rAtie de necontenitele cotropiri ale Rusiei, cu care Franta se afla tocmai pe atunci in dusmAnie fntili diplomatic5 din cauza refuzului impgratului Alexandru de a recunoaste fncoronarea lui Napoleon de imp5rat (1804), apoi urmat5 de marele sir de lupte ale coalitiei a 3-a contra Frantei (1805). IzbAnzile militare ale lui Napoleon pe care nimeni nu le putea cunoaste mai bine de at Ipsilanti, care avea co-

" Mune c.al. strAlne, 25 August 1803, Ibidem, p. 286. Vom cerceta mai jos pricinele cal e legan si pe atund pe Anglia de Rusia. *4 c. al. strAine, 9 Oct. 1803, Ibidun, P. 288. " Cunibert, Essai hislorique sur les révolulions el l'independance de la Serbie, depuis 1804 jusqu'a 1850, Leipzig, 1855, I, P. 34. Si Zilot RomAnul, p. 83. stie despre uneitirile lui Ipsilanti In favoarea Sarbilor : Rosia loarte mults'au lindatorat lui Ipsilanti, si de aici manii clicoptA avAndul la aceasta, cum si la ridicarea SArbilor Impotriva Porlei". " Memoriul ambasadei franceze din Constantinopole din 21' Iunie 1805, 'Thrill. Doc. Supl, II, p. 313: C'est dans cette position qu'Ipsilanti sugg6ra aux Seibiens d'avoir reconrr ii la Russie''.

A. D. Xenopo I. !Morin Románilor. Vol. IX. I T

258 ISTORIA ROMANILOB respondenti politici in toate capitalele Europei 88, puneau in o tot mai mare ingrijire pe domnul grec din Muntenia, cu at sporea vaza lui Napoleon. De §i el se silea pe eta putea a colora ve§tile pe care le transmitea Portei,dup6 interesul rusesc, mic§orând insámnátatea netágáduità a izbAnzilor lui Napoleon cel Mare, totu§i nu e mai putin adevárat cá bunele relatii in care Franta státea cu Poarta, pricinuiau o mare nelini§te lui Con- stantin Ipsilanti89. De aceea el fátária o adâncá plecare &tea' Franta. Când S-te Luce este trimis in insu§ire de consul in Bucure§ti, domnul fi face o primire de tot strAlucitá, asemán5toare acelei fácute de Moruzi celui rusesc in Ia§i. Consulul descrie el insu§ ceremoniile audientei oficiale, care se intamplá in ziva de 7 Iunie 1803: La 7 ore dimineata domnul imi trimise pe contele de Belleval, ministrul sAu de departamentul trebilor stráine pentru a má in§tiinta cá la 11 ore, imi va trimite trásurile §i garda sa. La 10 ore marele pitar adic6 maiordomul s'Au veni din partea lui s6-mi spuná s6 dau de §tire tuturor celor de natie francezá ce se aflau in Bucure§ti. La 11 venieä trásurile domnului. Acea destinatá mie era trassä de ease cai albi cu hamuri bogate ; vizitii §i lacheii imbrácati in bogate livrele. Dup.6 mine veniau mai multe trgsuri ale unor Francezi sau oameni de sub protectia Frantei. 0 sutá de oameni de arme, din care jumátate cavaleria mergeau inaintea träsurei mele care era sustinutá la fie-care scarsä de doisprezece u§ieri imbrAcati in alb. In curtea palatului trupele purtau armele. Coborându-má din caretá fui primit de marele §ambelan in costum de paradá.Dinaintea mea mergeau doi paji purtând afumátori in care ardeau parfumuri. In intAia salä, marele postelnic,aga §i marele vornic toti in haine de ceremonie, venird sá má intâmpine §i má duserä inaintea prin. cipelui care se inaintá cátre mine §i má pofti sä" §ed lângá el la dreapta. I-am rostit un discurs eäruia el fäspunse in chipul cel mai amabil ; ni§te paji servirá cafea, §erbet §i dulceti ; par-

J ii,uhe e. falleyrand, 22 Martie 1803 Ibidem, p. 256: Ce sont les avis de ces deux punces (Ipsilanti et Moruzi) dont les correspondants existent dans toutes les cours de l'Europe, qui reglent la politique du divan". Asupra unuia Grigore Dimitrle corespondentul lui Ipsilanti la Viena, vezi S-te Luce, raport din 30 Aprilie 1803, Ibidem, p. 282: Cet homme (que M. de Belleval m'a dit etre accrédité près de l'empereur( Grégoire Démeter, recueille avec avidité tous les bruits populaires, qui circulent, en compose une dépèché qu'il envoie officiel- leMent it son prince, etitpeine est-elle-arrivée qu'un calarache est expedié pies la Sublime Porte". " Brune c. af. strAine, 10 Sept. 1803, ibidem, p. 286 : Ipsilanti ne manque par de nourrir la Porte de nouveautés contraires au maintient de ses liaisons aVec la France". Comp. alta din 23 Mal 1803, ibidem, p. 276 si Ruffin c. Tal- leyrand, 10 Martie 1806 ibidem, p. 326: Ipsilanti prétend que les victoires des Francais en sont pas aussi décisives qu'ils les font". Si aceasta fridazniitsit o sputa Portei dupii bAtfilia de la Austerlitz !

MILE R0MA1TE DELA PACEA DE IASI fumurile ardeau pretutindenea. Toll mini§trii, boierii st5teau In picioare ; domnul §i cu mine singuri st5team jos ; dui-A un sfert de orà de convorbire f5rà nici o insemnAtate, imi luai ziva bunà dela alteta sa §i am fost recondus la mine acas5 In aceia§i ordinei cu aceia§i ceremonie 9°. Intâmplându-se s5 treac5 mareplul Brune, ambasadorul krantei prin Bucure§ti pe la sfAr§itul anului 1804, Ipsilanti fi face o primire inc5 *i mai strAlucità deal consulului 91. Un curier al ambasadei franceze numit Besan çon c5zAnd de pe cal §i fänindu-se greu, Ipsilanti Ii dà cea mai bung ingrijire, transmite depe§ile purtate de el la Viena, prin un curler special (fàrîndoialà dup5 ce le deschide§iluA cuno§tintrt de ele), raportând de indatà aceastà imprejurare mare§alului Brune §i transmitindu-i foarte des §tiri despre mersul boalei curierului 92. Prin asemene semne de supunere §i de bunil voint5 exterioare precum §i prin protestki de prietenie in§irate pe hktie 93. ctluta Ipsilante sä indepArteze luarea aminte a Francezilor de asupra adevkatei sale purtki fat5 cu ei. In acest dublu joc, el era ajutat de minune de un vânturä-tar5, care-§i dAdea numele titlul de general comite Luce de Gaspari Belleval, de §i nimenea nu §tiea nici in care Wire dobAndise rangul de general nici unde Ii erau pergamentele nobletei lui. Acest personaj, probabil de origine italian, incepuse ca- riera lui prin a in§5/a pe fata baronului lacobv ambasadorul Prusiei la Londra, care-§i reluà copila de §i comp-romisà, indat5 ce OA cine era. Gaspari era In foarte strânse legàturi cu un alt vântur5 tarA, de Witsch, care avea pretentii la tronul Iliriei §i carepentru a ca§tiga bunele gratii ale principelui Zubow ambasador rusesc la Poartà, Ii vânduse favorurile sotiei sale. Gaspari v5zAnd cti de Witsch nu putuse obtinea tronul Iliriei se d5du In partida ruseascä a Grecilor constantinopolitani in care el intalni pe Ipsilanti 94. Acesta Il luà cu sine In Moldova In 1799, când fu numit la domnia acestei tki, fAcând din el ministrul s5u §i secretar de stat la departamentul trebilor strAine. El r5mase In Moldova In aceea§i insu§irei dupà mazilirea lui Constantin Ipsilanti pe 15110 urmapl s5u, Alexandru care-i dà In 1802 o scrisore c5trä Talleyrand In care'l roagg s5

94.Raportul lui S-te Luce, din 30 Aprilie 1803, ibidem, p. 282. 6, Brune c. af. sträine, datatil din Bucurestl 1 lanuarie 1805, Ibidem, p. 306. Vezi corespondenta intro maresalul Brune, Talleyrand IIpsilanti re- lativA la boala curierului Besançon din luna Aprilie 1803, ibidem, p. 269-271. " In 31 Main 1803 gAsim o scrisoare a lui Ipsilanti c. Talleyrar.d In care se plange de calomnille qui ont cherché it me desservir auprès du gouverne- ment Francais", ibidem, p. 277. '4 Brune c. Cbampagny, amb. trancez la Viena despre trecutul genera- Iului de Belleval, 6 Maiu_1803, ibidem, p. 274.

260 isTonit, ItOMANTLOR primeascgcererea lui Belleval de a fi sters de pe lista pe care ar fi fost trecut farà drept55.Franceziiemigrantiilorfnsgne- cunoscand cu ce soiu de om aveau a face si fnsglati prin numele fnfgtisarea lui francezg, 11 Imbrgtiseazg,i ambasadorul republicei franceze din Viena fidgun pasaport, recomandandu-1 cglduros ministrului afacerilor strgine, de oare-ce ar tinca fndatoreascgpe principele Moldovei96.Indatg dupg numirea lui Constantin Ipsilanti In Muntenia, Intalnim pe Gaspari In fnsusire de ministru al ski pentru afacerile strgine la curtea lui In Bucuresti. Aici II aflgm punand mana pe depesele curierului Besan çon spre a le trimite la Viena, sub pretextcgar fi urgente, Meat cand vine curierul lui Champagny din Viena spre a le lua, le gilseste expediate97. FgrgIndoinlá eft' graba lui Gaspari de a pune mana pe corespondcnta ambasadorului francez din Con- stantinopole nu aven alt mobil decat de a afla continutul lor, pentru ca principele sáu transmitindu-1 curtei rusesti sg'si creeze noi titluri de servicii la dansa. Belleval stiliza toate notele si rgspunsurile earl ambasada francezg, In care se argta Frantei un deplin devotament la interesele ei, pe cand in ascuns dansa nu avea dusmani mai statornici si mai 1nversunati decal domnul Muntenieii elegantul sgu ministru. Acesti doi agenti ai interselor rusesti In Muntenia nu se multumesc mnsá numai cu falsificarea stirilor politice europene In defavoarea Francezilori In folosul Rusilor. Ei fndrgzniaa din cand in cand a merge chiar mai departe cu uneltirile lor. Asa Intr'un rand ambasadorul Frantiei din Constantinopole este fntrebat de Reiss-Effendi,dacgfnteadevgr consulul francez din Bucuresti ceruse voie principelui de a face o cglgtorie la Vidin la Pasvanoglu. Ambasadorul lovit prin o asemene fntrebare cere grabnic de la consul lgmuriri In aceatà privintg, nevenindu-i sg creadgdi St. Lucesgfi fgcut un pas atat de gray, ca o cerere de vizità la un dusman al Portei, MI% autorizarea lui. Consulul fi rgspunde cli. nici nu i-a trecut prin minte o asemene idee. Ipsi- lantil cu Gaspari iscodise o asemeneminciungpentru a compromite pe Francezi in ochii Portei. Domnul Munteniei chemat &Ali deeseamgde raportul s'Au care autoritgtile turcesti, pretinde atuncicgnumai alga ar fi Intrebat el, ce ar fi de filcut

"Alexandru Sutu c. Talleyrani, 30 Tunie1802, ibidem, p. 224. "Ambasalorul republieei franceze din Viena c. af. straine, 23 lane 1802, ibidem, p.225. "Brunne C. Talleyrand, 8 Aprilie 1803, ibidem, p. 267. Se vede din aceas- t5 depesl crt Brune binula pc lielleval. El zice : Vous venez par leur lectura que le comte de Belleval a rendu les démalches du citoyen Champagny et les miennes inlructueses et quemallre des circonslancesprenant pour motif que l'importance des dépa,hes que yavais nmises à Besançon pouvait exiger qu'elles Xussent rendues le plus tot posible, a fait prévaloir son counter pour les falle porteritVienne".

TABILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 201 fn cazul cänd consulul francez si-ar cere o asemene Invoke I Ce se descopere In urm5? c5 agentul englez care ImpreunA cu Rusil fmpingeau pe ascuns pe Pasvanoglu in contra Portei, fusese fnteadev'Ar la Vidin, dar crt perfida curte de Bucuresti pusese aceast5 c5I5torie In socoteala acelui al statului francez 99 Intele- gem deci cum de ambasadorul francez trata pe Ipsilanti de dusman de moarte, foarte canaliei foarte grec" 99. In anul 180-1 relatiile fntre Poart5i Franta Incordändu-se putin din pricin6 cà Poarta refuzase a esi din sistemul ei de strict5 neutralitate In ràzboiul izbucnit fare Francezii Englezi si din acea a unor vuete de un plan de Implirtire a Turciei fntre Franta, Rusia, si Austria, Ipsilanti crede c5 poate sd dea mai pe fatà scopurilei simtimintele dusm5nesti ce le hrilnia In contra Frantei. Domnul fncepe a ar5La consulului francez, pe care 0115 atunci fl cultivase cu a-Ma Ingrijire,nep5sare rAcea15. El opreste pe boieri de ai mai face vizite. Unul din ei trecAnd peste acest ordin este dat afar5 din dregAtoria lui. Pe de alt5 parte toate noufAtile cele mai false din lume se r5spAn- dean cu dinadinsul In Bucuresti. Odatà Rusia declarase rtizboiu Frantei, alt5 dat5 Belleval vestea c6 Francezii vor desbilrca In Morea, dacà nu ar fi si lucru Indeplinit ;alte ori consulul rusesc Instiinta el insusi c6 ambasadorul francez era s5 p5r5- seaseä Constantinopolea. Nu sosia nici un c515ras In Bucuresti din Constantinopole, fAr5 ca de fndat5 s5 nu se r5spAndeasc6 vuetul despre un ordin de arestare a consulului si a tuturor Francezilor 100rnBelleval aduce din Franta o carte intitulat5, Dietionaire bibliographique des hommes qui ont fold un rôle duns L7 Revolution, al C5ruia autor, dupil p5rerea lui St. Luce, consulul francez din Bucuresti, ar merita s5 fie trimis la ocnä. lndat5 ce un francez venia In Muntenia, Belleval ti cAuta numele In dictionari dac5 fl gäsia, era privit fndat5 ca un netrebnic. Actele guvernului francez erau cunoscute In Bucuresti mai ales prin ziarul Courrier de Londre:., pamflet anti-napoleonian care nu este a ucide", In care tintea pe Napoleon "l. Articolul astfel intitulat fusese tradus In grecestei trimis la Constantinopole. BeIleval adusese apoi din Hamburg pe un emigrat francez, un oare-care marchiz de Beaupoil de SL. Aulaire, om de 60 de ani, ca institutor pentru copii lui Ipsilanti care era s'A aâe si mai mult ura contra republicanilor. Atacurile lui Belleval merg atAt de departe IncAt St. Luce spune intr'un rAnd cà dac5

"a Brune c. Talleyrand, 23 Oct. 1803, Ibidem, p. 289. 99 Brune c. af. stiaine, 19 Oct. 1803, ilndem, p. 288: C'est un ennein1 capital, bien lourbe ct bien glee". 19 Brune C. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, ibidem, p. 298. Om. tin report al tut S-te Luce c. Talleyrand din 27 Aptilie 1803 In copie la Acad. Rom. le- produs de Radu Rosetti (I.e. mai sus p. 348) p. 386 (28). lor S-te Luce c. Brune 1 Martie 1804 lithm. Loc. Sup'. 11 p. 296.

g62 78TORIA. ROMANI:GOB acest am atat de Injosit ar indrazni sa rostiasca fnaintea mea asemenea simtiminte, momentul in care ar Indrazni sa deschicla gura ar fi de. sigur cel de pe urmN din viata lui 102.Atat de departe mergea Ipsilanti contraFrancezilor ca Mitropolitul despre care se credea ca are darul profetiei, Inteo mare slujba bisericeasca prezise el Rusii vor fi la Paris iar Francezii In Siberia, lucru care ce e drept s'a si îndeplinit, cel putin pentru partea Intai 103. Contelei cu marchizul eran incântati ; cu ajutorul lui Ipsilanti erau sä ra'stoarne pe Bonaparte ! 104. In convorbirile lor nu se mai scoteaudin Monsieur le Comte si Moniseur le Marquis, incântându-se mutual unul pe altul cu aceste titluri, pe care prea le placea sa le auza pentru ale fi purtat Inteadevar 105. In curand Insa un nou \Taut schimba relatiile incordate ale Frantei cu Rusia pe o calduroasä prietenie. Spaima cumplita la curtea lui Ipsilantiscrisoare grabnica catre generalul Brune In care domnul Ii spune doreste prieteniai ca se teme mult sà nu-1 fi indispus In contra hubo. Ipsilanti astepta de la Rusi o stralucita rasplata a slujbelor sale. Era vorba anume de a i se da principatul pe viata si in chip ereditar In familia sa, In caz de a ramâne Muntenia sub obläduirea Rusiei. Mai multi boieri din partida domnului merge la Constantinopole la ambasadorul englez, spre a-i arta nici °data tara n'a fost asa de fericita ca sub domnia lui Ipsi- lanti ; ca ar fi de nevoie pentru tara ca aceasta sà devina ere- ditara in familia luii cuí ei ar promite pentru atare favoare cate 4 milioane de lei Anglieii Rusiei 107. Pe cand lpsilanti desmierda visurile de dinastie, Turcii care in sfarsit, sub silintele ne incetate ale ambasadorului francez, Incepuse a deschide ochii asupra manoperilor domnului, ti pre- gatiau o astfel de multumita. Ceeace mai ales determinase pe Turci a vedea °data adevarat In jocul de intrigi al lui Ipsilanti,

102 Luce e. Talleyrand 6 Mattie 1805, ibidem, XVI p. 681. 103 Alt raport al accluiasi din 4 Ian. 1806 ibidem, p. 698. Pentru accastA linutA Belleval era rAsplAtit cu mare dArnicie; 24.000 de lei pe an leafA, plus cAstigul lui In negaI cujuvaeruri pe care le aducen din Paris. IntovArlisit cu un negulitor englez Thornton el Ikea si specula ca lAnuri exportate In Angla. St. Luce raportul citat. '1 Mai tArziu In 1807 dupA rAsturnatea lui Ipsilanti, IntAlnim pe Bellew' (tout court) In Frankfurt, sAraci ruinat, rugAndu-se de Champagny sii fie In- trcbuinjat In slujba Franliei, la care i se rAspunde cA impAratul nu are nevoie de not dregAtori In Tuicia. BelleNal c. Champagny, 20 Oct. 1807, ibidem, Supl. Hp p. 475. Eitune C. primul Consul, 18prilie 1804, ibidem, p. 299; II n'est pas jusqu'au prince Ipsilanti de \ alachie, dont la petite tour est un foyer de ca- lomnits et d'intaigues, qui rnalgté les deux érnigiés, Belleval et Beaupoil de St. colporteurs de libtlies de Londres, n'ait ciu devoir m'écrire pour me dire nussi qu'il ciaignalt qu'on ne m'eut donné des piéventions". 107 Brune. Taleyrand, 14 lanyarie 1804, ibidem, p. 293;

TABILE ROMANE DELA PACE& DE IASI 263 era trnprejurarea ca el necontenit prin rapoartele sale auta sA micsoreze izbanzile lui Napoleon, care cu toate aceste umpleau lumea cu vuetul lor. Mai ales dupà stralucitavictorie dela Austerlitz (11 F'evruarie 1805) care sili pe insus dragomanul Dumitrache Moruzi fratele lui Alexandru, si el una din unel- tele politicei moscovite, sä recunoasca cà gloria armelor franceze atinsese culmea, Incercarile lui Ipsilanti deveniau ridiculesi periculoase pentru el 1°'. Intr'un rand marele vizir Sntrebat de ambasadorul Frantei, Oita cand va suferi ca acesti tradätori sa ocupe tronante tärilor romane, ministrul li raspunse : Am sä-ti comunic un mare secret. Sultanul a jurat pe coran ca nu asteapta decat primul räspuns a noului sau ambasador din Paris pentru a trata precum merit-a pc ambii gospodari 109 Sultanul anume odatà pus pe urma tradärei voevozilor Munteniei si a Moldovei, mai descoperise Inca o uneltire periculoasa a lui Ipsilanti, anume ea el tot sub inspiratia ruseasca, räsculase In contra Portei pe pasa din Rusciuc, Trestenic-Oglu. Poarta vroind sà sfarsasca mai repede cu aceste revolteale pasilor sal care pe langà cà o slabeau, compromiteau cu totul vaza ei in ochii lumei prin privelistea unei anarhii läuntrice atat de pronuntate, pune de asasineaza pe Trestenic-Oglu. Pe atunci generalul Brune fu Inlocuit cu generalul Se- bastiani In ambasada franceza. Acesta dupa ce trece prin Bucu- resti, unde este primit ca mare pompa de Ipsilanti 11°, se convinge prin el Insusi despre înclinàrile domnului ea-1re curtea ruseasca ; ajungand In Constan tinopole el adauge incà la pornirea Tur- cilor contra domnilor trädätori, aratand crt ei ar unelti ca instru- mente ale Rusiei o rascoalà a tuturor provinciilor Impar4iei crestinei musulmane In contra sultanului, dovada Pasvanoglu, Trestenicoglu,i cá daca nu va destitui pe acesti voevozi, Imparatia turceasca' ameninta a fi Inghitità 111. Sebastiani lucreaza cu atata energie asupra tuturor drei;atorilor Porteii trials asupra sultanului, Meat 11 determinrt sa faca acest pas hotárator, Insa periculos, a destituirci lui Ipsilantii Moruzi, periculos intru cat Poarta calca prin aceastá destituire unilateralai MA con- simtamantul Rusiei fägaduielile ei In 1802.

roe Ruffin c. af. str5ine fara data, ibidem, p. 324; le prince Dimitrie Mo- ruzi m'a hilt dire lui me.ne que l'honneur des armes françaises était à ion comble". Si Cu toate aceste Inca la 10 Maitie 1806 un an dupa accasta stralucita victorit, Ipsilanti indraznia sa coboare izbAnzile Francezilor. Vezi raportul din atea clat a lui Ruffin C. Talleyrand, ibidem, p. 326. Mal sus, nota 18. 'CI' Ruffin c. Tallcyrand, ibidcm. Sebastiani ajunge In Bucure,t1 la 28 Iuliel plead spre Constantino- pole la 1 August. Sebastiani c. Talleyrand, 30 tulle 1806, lbidem, p. 346. Sase- sprezece zile, dupil actea iuge Ipsilanti". Gent.r.dul Sebastlani c.al. straine, 29 Aug. 1806, ibidem, p. 348.

264 ISTORIA ROM,ANIL01/

Repetand fnsd nadsura ce-o luase la mazilirea lui Gri- gore Ghira In 1777, Poarta vroeste odatd cu tronul sd rdpeascd viata lui Ipsilanti. Italinski Ina ambasadorul rusesc si Cu Alexandru Ipsilanti tatd1 domnului simtird de firmanul cel fatal, si trimiserd pe un 'Mar asa de grabnic din Constantinopole In Bucuresti fncAt acesta In 3 zile si 3 nopti parcurse enorma distantd dintre aceste cloud orase. Dar 5i Turcul care trebuia sd aducd la Constantinopole, capul lui Ipsilanti se grdbia nu mai putin. Se spune eà pe când el intra pe o barierd, Ipsilanti esia pe cealaltd In locul domnilor depusi Poarta rAndui In Moldova pe Scarlat Calimah iar In Muntenia pe Alexandru Sutu, numind dragoman In locul lui Dumitrache Moruzi pe banul Hangerli. Alexandru Sutil indatd dupd rânduirea lui In Muntenia, scrie Impdratului Napoleon ardtându-i devotamentul sdu cel nemdrginit pentru Poartd si pentru prietena ei Franta, la care Napoleon rdspunde personal in Noemvrie 1807 din Berlin, unde intrase dupd victoria dela Iena, cd victoria fi este scumpd pentru ajutd a apdra cauza apdsatilor, a sprijini pe prietenii ce-i sunt credinciosi, a apdrà neatdrnarea tuturor posesiilor Imperiului Otoman, ci scopul sdu este de a protegui totdeauna pe Sutu pe care-1 priveste ca devotat cu sinceritate gloriei suveranului sdu si ca unul ce doreste vesnicia prieteniei ce uneste Poarta Otomand cu imperiul meu" lls. Tot asa face si Calimah cdruiafi räspunde Talleyrand multumindu-ipentru bunele siintiminte ce i le rosteste, asigurându-1 de protectia Impdratului OA 114. Ambasadorii Angliei si Rusiei, cá'xid aud despre triumful lui Sebastiani, amenin0 de a dreptul pe Poartil cu bombardarea Constantinopolei de care o Had englezd, dacd PoarLa nu va CAnd e aude pe Ipsilanti si Moruzi in domniile principatelor. primi fnapoi, in Petersburg despre o Inedlcare aLdt de vederatd a trata tei or, se dd de indatä, ordin generalului Michelson a infra In principal e (16 Octombrie). Opt zile dupd aceasta, impdratul and cd hospodarii destituiti au fost reintegrati In scaunele tor. Totusi el nu crede de cuviintá a retrage trupele sale din principate, pretextând acuma cd Turcia a cdlcat tratatele incheiate §i cd ea trebuia sà ice o garantie pentru a aduce cu sila a lor respectare U5.

U Fotmo, p. 222, fis liurrn../Joc. XVI, p. 783. lie Ibiderzz, p. 789. Probabil Napoleoa va fi trimls o scrisoare personal st la C.alimarhi, dar ea nu ne-a fost pAstratA. V74. li N. Iorga., Doc. CalirnachilOr, I, pp 325 0, "a. VEzi, natele fulgetAtoare a 1c luiItallInki c, PoartA, ibldem, p. 350 si352. Scrisoarea sultanului c. Napole,ou th clue li area (4 a rexmcat dtsti- tuilaaouL M.n4 oi Ipailaalt din 18 Ol. 1808,. Ibidern, R. 354k

TASILE If0M1/7E DELA PACEA DE IASI 265

Aceste schimbgri prgpgstioase ale alcgtuirilor politice, zgpäciserä pe boieri. Ei se clAtinau necontenit II-Are cele doug suprematii care se clgtinau si ele asupra tgrilor române. Dupg izbanda lui Napoleon de la Ienai destituirea lui Constantin Ipsilantii Alexandru Moruzi, boierii aratà iargsi consulului francez respect si consideratie, simtiminte de care iargsi se intorc cand aud de restabilirea domnilor depusi si mai ales când vgd cgRusiaocupgPrincipatele no ;çi boierii aveau temeiuri de a se schimba astfel. Ei se temeau cg, dacä Rusii vor pgrgsi apgrarea tgrilor lor, Turcii le vor lua iar capetele ;cgFranta nu-i poate protegui de cat cand se va apropia de Reinhard incheie deci scrisoarea in careraporteazgaceste lucruri Cu pgrereacgboierii nu vor deveni partizani Francezilor decal In m'Asura ce acestia vor putea face binele sau 1%111" '17. Tratatul dela Kuciuk-Kainargi Incepuse a purta roadele sale. Pang acuma aceste fusese cultivate, preggtite,i acuma Rusia Incepea a trage folos din ostenelile sale. Rgsboiul acesta fusese Inceput din cauza principatelor : pentru a le apgra de incglcgrile Turcilor, de prildgciunile neomenoase ale bandelor lui Pasvanoglu, pentru a le asigura drepturile garantate prin tratate, Rusia Intreprinsese vgrsarea sangelui supusuilor sgi. In aparentgmotivul cel mai neinteresat o impingea la aceastä luptg; In realitate ea nu vana dealt tot Intinderea puterei sale, dacgnu pe socotala Turcilor, fie si pe aceea a popoarelor a cgror proteguitoare se declarase. Tinta Rusiei este una si aceeasi, co- tropirea rgsgritului ; rivalii ei sunt toate popoarele ce au asupra acestuia o portiune de autoritate ;de aceea ea nu alege intre dusmani i prieteni, tare adversarii aliati toti sunt de o potrivg vinovati In ochii politicei moscovite, cgci toti se impärtgsesc din sfantul potir din rare numai marele preot are dreptul sg bee, si de aceia toi trebuesc ifidepgrtati care prin rä'zboiu, care prin cotropire, pentru ca intregul rgsgriti apoi poate chiar lumeaintreagg sgImbrace haina greaigeroasga Moscovei. Poarta,dupgrestituirea principilor, neputand Intelege ce motive mai impingeau pe Rusi la Incglcarea granitelor lor, cere necontenit de la Italinski ambasadorul Rusiei, explicarea acestor procedgri dusmAnesti. Fiind comunicarea cu Petersburguì cu totul intreruptg, Italinski era Inneputintga da deslusirile cerute Sebastiani se foloseste deaceastg Incurcgturga ambasadorului rusesc pentru a Impinge necontenit pePoartgla rgzboiu, zugrg- vindu-i Cu culorile cele mai strglucite, izbanzile lui Napoleon la Vistula. Poartapubhcgun manifest In care se plange Cu amgrAciune contra perfidiei politicei rusesti, care Cu toate cA

Ledoulx c. Talleyrand, 8 NoemVrie 1806ibidem: XVI, p. 1'4. i"Reinhard c. Talleyrand, 9 Noemvrie 1806.bidem,p. 786: Si les Russet; perdent leur influence la Turquie se remettra à cimper nos tetes".

266 ISTORIA ROMANTLOR

Poarta daduse urmare cererilor ei, totusi incalca cu armele teritoriul otoman, si astfel razboiul cu Rusia este din nou declarat la stasitul anului 1806 (26 Decemvrie). Inainte de a pasi la expunerea acestui razboiu cel cu urmarile cele mai fatale asupra tailor române, care avu de erect a rupe din trupul lor a patra parte din a lui intindere, sa cercetam domnia lui Moruzi in Moldova. Alexandrn Moruzi a dona oar:4 In Moldova 1802-18110. Familia Moruzi era de mult cunoscuta ca prietena Frantei. Astfel Gheorghe Moruzi fratele lui Alexandru fusese dragoman pe timpul cand se proclamase republica in Franta, si starui mult, obtinând la sfarsit recunoasterea nouei forme de guvern de catre Poarta otomana, Inca numirea lui Alexandru Moruzi de domn in Moldova nu prea convine Rusilor, si ambasadorul Tamara se aratä chiar nemultumit cu introducerea lui118. Noi credem insa ca aceasta nemultumire a Rusiei cu numirea lui Moruzi era numai prefacuta, caci de astfel autoritatea necontestata pe care aceasta putere o avea pe atunci asupra divanului turcesc, ar fi pus'o in stare de a face pe Poarta sa numeasca alaturea cu Ipsilanti in Muntenia, un domn pe placul ei si in Moldova. Moruzi vazand ca Rusii erau pe atunci mai tari, trecuse fara alta forma din partida franceza in aceea ruseasca si devenise peste noapte tot atat de devotat partizan al Rusilor pre cat fusese pana atunci prieten Francezilor. De si acestia se bucura de-o cam data de numirea lui Moruzi care'si aduce ca institutor francez la copii sal pe un republican, Cl6maron 119, to tusi generalul Brune nu era sigur pe scopurile principelui Moldovei. El spunea ca nu are asupra lui cleat rapoarte nehotarite, dar stie ca Rusii au o asa inraurire in Moldova, cri dominarea lor e mai tot asa de sigura ca si protectia lor I". Moruzi lainceput se poarta destul de bine cu Francezi. In scrisoarea prin care instiinteaza pe gen'e- ralul Brune despre sosirea consulului francez Méchain la Iasi, prin o amintire a vechei prietenii a familiei sale pentru Franta, el spune ambasadorului ea au facut trimisului Frantei o primire atat de datorie cat si prinplecarea sa care natiunea franceza ni. In curand tug se vazu ca si Moruzi era castigat pentru cauza ruseasca'. Asa el intriga impreuna cu Ipsilanti

Insarcinatul republicei franceze c. Talleyrand, 25 Martie 1802, ibidem Supl. II, p. 218: M. de Tamara n'est pas satislait du choix a cause de cette propension héréditaire des Moruzi pour la France". 1 Ruffin C. Talleyrand, 18 Noemvrie 1802, ibidem, p. 250. il. Brunne c. al. staiine, 25 Maiu 1803, ibidem, p. 276. 111 Alex. Moruzi c. Brune, 22 Iunie.1803, ibidem, p. 278: autant par inclination que par deNoir".

TAEILE 11.011ANE DELA PACEA DE IASI 261 pentru fnlocuirea fnsgrcinatului de afaceri al Turciei din Viena, tnul Tipaldo, care era Turc cu un grec Arghiropol fratele rezi- -dentului Turciei din Berlin 122, spre a impgna astfel toate centrele Mari politice, aleEuropei numai cu oameni de ai lor, care sg slujiascg la planurile rusestii sg trAdeze pe Turci In toate modurile. Apoi se vede cg Alexandru Moruzi numai Francezilor nu putea fi devotat, de pe silintele ce si le dg fratele sgu .Dumi- trache Moruzi din Constantinopole de a combate politica acestora, Intruat mai Intgi este greu de crezut cg ambii frati sgfi fost de pgreri politice asa de diametral opuse. Apoi Dimitrache chiar prin un memoriu adresat Po!lei, prin care cguta a o convinge cg ar fi de cel mai mare interes pentru ea a refnoi cu Anglia, prietena Rusiei, si a punta pe Francezi cu vorbe bune, adaogg despre fratele sgu domnul Moldovei cg : insinugrile trebuitoare precum si explicgrile dibace ce ar fi sg se dee, ar putea sg ajungg la destinatia lor prin canalul consulilor francezi care se aflg la Iasi si la Bucuresti, cgci gospodarul Moldovei fratele meu s'ar grAbi a coopera la Indeplinirea acestui plan, dupg râvna sa cunoscutgi In chipul cel mai potriviti folositor" 1. Mai aflgm pe principele Moruzi denuntând ca spion francez pe un ofi ter polon Talkowsky, trimis de Francezi spre a cerceta starea cetgtilor pe Nistru 124 Lucru mai hotgrâtor, Alexandru Moruzi aratà el fnsusi In o scrisoare mai tarzie de desvinovgtire cgtre Francezi, cg au luat InteadevAr parte alg- turea cu Ipsilanti la tratgrile cu Cara-Gheorghevici capul rgs- coalei din Serbia, Insg fgcuse aceasta spre a cguta sg-i fmpace. Ipsilanti fnsg numai tratgri de ImpAcare nu fg'cuse cu Serbii, ci-i provocase la rgscoalg sprijinise In toate modurile, dupg cum am vgzut mai sus. cu toate aceste, asa de dibace erg purtarea lui Moruzi ci Franceziii Insusi agentul lor Reinhard trimis InIasi In primgvara luilts05In scopul de-a fndruma o actiune mai energicg a Frantei in principate, fin% cgstigati de ademenitoarea purtare a lui Moruzi si a sotiei lui Zoe, fata lui Lascar Ruset, That Reinhard se Meuse apärgtorul lui Moruzi fa tà cu bgnu- ielile de rusofilie ale lui Ruffin ambasadorul francez din Constan- tinopole. La mazilirea lui Moruzi, Reinhard nu se poate fmpiedica de a-i argtà pgrerile sale de rgu pentru nemeritatea lui disgratie 125.

its Parandier c. at. stiline, 23 Aprilie 1805, ibidern, p. 308. "1 Dimitrie Moruzi c. Poarta, 2 Fevr. 1806, ibidem, p. 324: ,,l'Hospo- dar de 1V1oldavie mon fière, s'empresserait de coopéler à l'accomplissement de ce plan, d'aprés son zèle connu et de la manière la plus convenable et la plus avantageuse". 124 Sebastlani C. Talleyrand, 21 Sept. 1806, ibidem, p. 351. Asupra celor spuse vezi Lellres de M-me Reinhnard Ì sa nierce, publiées par la baionne de.... née Reinhaid, p. 208si 216. Reinhard r sc.1 cider a su- Ora pe Talleyrand Cu sprijinirea lui Moruzi. Radu Rosetti, I. e. p. 441 (83).

MOM ROMANII,Og

Cat despro Dumitrache Moruzi, documentele dovedesc tntr'un chip invederat legAturile sale cu Rnii, and fu sa se .reinoiascA tratatul de aliantA dintre Rusia si Turcia, la care Rusii tineau asa de mult, spre a distrage pe Turcia din legAtura Cu Napoleon, Dimitrie Moruzi cumpArA juvaeruri de 150.000 de lei spre a le impArti pe la marii dregAtori ai Portei, iar capuchehaia atat a Munteniei cati acel al lui Alexandru Moruzi al Moldovei, umblau pe la ei din casA in cas5, spre a rAspandi stiri nelinistitoare asupra curandului atac al Frantei contra Turciei, Intrigue aceste erau conduse cu o patimA turbatA ; toll partizanii Rusilor so miscase ca un om subconducerea ambasadorului si unul din agentii lor cei mai activi era tocmai principele Dimitrie Moruzi. Francezi trebuirA sA recurgA si ei la mijloace desperate, spre a le dejuca si a impiedica reinoirea aliantei. Ei aveau in slujba lar familiiile, rivale Moruzestilor, a lui Calimahi Caragea ; dar sprijinul Jar cel mai efectiv era .inteo femeie, Caterina fata unui Grec, celebru intrigant, Scanavi sora sotiei lui Iancu Caragea, nu tanArA, nici frumoasA, plinA de spirit si cu o mare tnraurire asupra chehaei vizir rului 12°. In 1806 Dimitrachi Moruzi prefAcandu-se a se ingriji pen tru un atac al Francezilor In contra Portei, aratA cA pericolul acestuia n'ar putea veni dinspre nord, din care parte Turcia ar fi apd rota de Rusia prin o armatA de 250.000 de oameni, ci numai din spre coastele Adriaticei, care ar trebui spre acest scop intA- rite 127. Nici Alexandru, nici chiar Dimitrie Moruzi nu vroirà nici odatA s'a convinA, pe atunci pe cand atari documente zA- ceau la secret, despre uneltirile lor contra Fran tei i in favoarea Rusiei si Angliei. Ei protestarà totdeauna cà purtarea lor a fost rAu talcuitA, a färà drept striruia Franta, dupg depunerea lui Al. Moruzi cá ambii frail s'A fie surguniti. Al. Moruzi serie in repetate randuri lui Andréossy, Talleyrandi chiar lui Napoleon spre a-1 asigura pentru nesfastiul sAu devotament cAtre Franta. Dimitrie Moruzi cautà de asemene sà indepArteze dela el asemene presupunere,i cu toate aceste pe and scrieaui lucrau In acest sens, ei uneltiau fàrà Incetare in contra Frantei care izbuti a face ca Moruzestii s'A fie disgratiall de Poartä surguniti ; ba chiar s'A aplicase un sechestru pe averea lui Di- mitrie ,.Dar creditul, bogàiile lor, consideratia de care de mult timp se bucurase la Turci precumi imprejurArile, le au inapoiat favoarea 19." Cum se face de unul din eii anume acel mai compromis, Dumitrache Moruzi, sà fie insArcinat de Turci

126 Hunt c. Talleyrand, 21 lunie 1805, 1-1wm.Doc. Supl. II, p. 310. 117 Dim. Moruzi c. PoartiS, 19 Aprilie 1806,ibidem, p.339. 121 Memotiu ptivitor la tolul iamiliei Mmuzi,ibidem, p.573. Meriage c. Champagny, 18 Fev. 1809,ibidem, p.539.

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 269 cu tratArile de pace de la BucurWi, aceasta este o ghicitoare care se poate deslega numai prin fenomenala coruptie, apatie nepAsare pentru interesele lor, care caracterizeazà ocArmuirea Turcilor. Asupra domniei làuntrice a lui Moruzi, §tim cA el nu prea 1np6rti multe boierii grecilor, ceeace fl puse bine cu Moldovenii. Apoi el sczu dArile cu 3-7 lei de cap §i luA energice mburi pentru stàrpirea hotilor ce umpleau Moldova. Turcii voind s6 sporiascA cAtimea de grAsime de care aveau nevoie, ordon6 lui Moruzi sà opriascà exportul vitelor. Moruzi IndrAznqte sA se opunä acestui ordin tot Intemeiat pe sprijinul rusesc. Moruzi mai ja mAsuri contra luxului §i jocului de cArti. El mai interzice arendarea mo.ii1or la evrei pentru a nu se spori urea mutt pretul arenzilor care siliau pe arenda,i a stoarce pe tdrani dui:a cum se intâmplase lucrul In Bucovina emigrarea In 'Moldova. Altà cauz6 de emigrare a Romanilor din tara r4luitil de nemti era introducerea recrut6rii de care pAnA atunci fuseserà scutiti I".

Pairaut c. Talleyrand, 25 Noenwiie 1805 publicat de Radu Rosati I.e. mal sus p. 238) p. 401 (43).

III RASBOIUL DIN 1806-1812. PACEA DELA BUCURETI, 1812

1. RASBOIUL DIN 180G

Ineeputel rAshoiullui. Se poate 'rea neinteles cum de Rusia, care tocmai pe atunci, sfäritul lui 1806, ajuta in contra lui Napoleon, pe Prusia zdrobità, in bätäliile dela Iena (10 Oct. 1806) §i Auerstädt (14 Oct.) §i aträgea astfel asupra ei du*mänia impäratului francez, se incurcá inteun fäzboiu cu Turcia, care trebuia sä distragsä o parte din puterile sale dela lupta contra impäratului francezilor. Dupä eat se vede RuOi au lucrat inteun chip cam neprecugetat fatà cu Turcii §i sub imboldirea indignärei pentru Mt* cälcare a tratatului din 1802. De aceea ei, cân-d trec cu o§tirea in Moldova, declar'ä ell. nu vin ca neprieteni ai Portei otomane, ci au ocupat aceastä provincie numai spre a se asigura pe sine §i pe insu§i Impärätia Mahomedan'ä contra prea- pulernicei Frantiei, ceränd ca conditie a incheierei päcei, -- nu reintregarea lui Moruzi §i Ipsilanti (care insä se Meuse §i de aceea probabil nu mai stäruia asupra ei), ci liberarea principatelor de prädäciunile Pasvangiilor sau prin puterile Turcilor sau prin ale lor in§ile, siguranta deplinä pentru lini§tea lor §i organizarea unei militii nationale caresä* le poatä apAra la vreme de nevoie. Mai cereau Ru§ii §i libera trecere a coräbiilor lor de comert prin canalul Constantinopolei §i in sfiir§it reinoirea aliantei cu Anglia, mai erau convin§i Ru§ii de absoluta ne- putintä in care se aflau Turci de-a sustinea un räsboiu 1. Turcii

1 Zinkeisen, VII, p.409. Comp. Andréossy c. Napoleon, 1 Ian. 1807. Hurm. Doc. Supl. II, p. 371. In o notA a lul Budberg c. marele vizir, 26 Fevr. 1807 se jAlucc Rusii numai pentru cAlcaica celor douà puncte dintii, ibicient, p. 400. Adaogii Radu Rosati (1.c.) p. 228) p. 459 (167).

RAZBOI1IL DIN 1804-1812, PACEA DELA 111JCITEE$TI 271 stárniti fnsa de Francezi, declara ei rasboiu Ru0lor, Meat astfel de 0 Ru0i provocase rasboiul prin ocuparea Moldovei, ei fura nevoiti sa-1 duca mai departe, odata ce Turcii 11 declarase. Turcii raspund incálcarei granitei moldovene de catre Ru0 prin ocuparea militara a Bucure§tilor, care se indep1ine5te In ziva de 30 Noemvrie 1806 de catre Mustafa Bairactar care intra in capitala Munteniei cu o armata de 12.000 de oameni 2. Napoleon aproba mult aceasta intrare a Turcilor in Muntenia mai ales fiindca taia comunicarea Ru0lor cu Sarbiii Munte- negerenii 3. RU§ii venind insa !Ana aproape de Bucure§ti, Turcii le ies inainte 0 se da o lupta la Ferbinti, unde Turcii sunt batuti In 11 Decemvrie, iar boierii din Bucure§ti, ne§tind ce poate sa-i a§tepte sub ocupatia ruseasca, o rup de fuga in toate partile. In 23 Decemvrie Ru0i intra in capitala Munteniei sub generalul Miloradovicii doua zile dupa aceea Ipsilanti revine in Bucu- re§ti adus de generalul cap al armatelor ruse§ti, Michelson 4. era un lucru de mirare a vedea domn dela Rusia venind cu calauza oaste ruseasca", exclama Zilot Romanu14. inteadevar pang atunci erau deprin0 Românii sa-i vada venind de peste Dunare, insotiti de agi sau capigii Turci. Cel intai act al lui Ipsilanti, ca domn rusese, fu de a pune pe toti boierii sa faca juramant de credinta imparatului, apoi incepe a recruta Wire pamanteana, pe care imbracând-o cazace0e, o dadea in polcurile ruse§ti 6. Anglia, pe care de mai mult timp am vazut'o stand ala- turca cu Rusia, o ajuta"i acuma din toate puterile ei. Ea cere In 25 Ianuarie 1807 dela Poarta prin ambasadorul ei Arbuthnot inoirea tratatului de alianta cu dansa, izgonirea ambasadorului francez din Constantinopole, predarea castelelor Dardanelelor 0 a flotei turce§ti Angliei i insfar0t cedarea Moldovei 0 a Va- lahiei Rusiei. Daca Turcia nu ar incuviinta asemene cereri, ea se va expune razbunarei ambelor puteri §i va atrage asupra Imparatiei Otomane cele mai mari pericole. Aceste pretentii finnd respinse, Arnuthnot parase§te Constantinopolea 0 se duce la flota engleza care stationa nu departe de Dardanale, 0 care iea o pozitie amenintatoare ce ingrozia pe Turci cu o bombardarea a capitalei lor. In ziva de 19 Februarie flota engleza ridica ancora 0 impinsa de un vant favorabil intra In Dardanele, arunca cate-va salve impotriva castelelor intarite ce pazeau intrarea straintorei, sfarama ni§te corabii turce§ti ce cautara

3 Cronologia evenimentelor ap. Erbiceanu,IstoriaMitropoliei MoIdovei p. .507. Al. str5ine c.Sebastiani, 4Ian. 1807. Hurm. Doc. Supl.II, p. 373. Cronologia evenimentelor,p.308. Zilot RomAnul, p. 84. Foimularul jurAmAntului In Cronologia evenimentelor,p. 508.

272 wrom A ROILLYLLOB

a i se opune §i apare de odatä pe nea§teptate Inaintea Constan- tinopoleiingrozite. Amiralul englezDuckworthtrimite un ultimatum Portei in care reinoe§te cererile fäcute §i amenintä In caz de refuz cu bombardarea oraplui. Turcii speriati merg la Sebastiani, i aratà ca este cu neputinta ca din pricina lui sä se expunä capitala la o bombardare §i cer ca el sà päraseasc6 ora§ul.In acest moment critic ambasadorul francez pästrà toata energia §i intregimea mintei te este de nevoie In asemeni imprejurAri ;el raspunse ca nu se va indepärta din postul incredintat lui de suveranul säu decat sub presiunea puterei. Onoarea, siguranta §i neatarnarea impärä Çiei otomane sunt In joc ; flota amiralului Duckworth poate de sigur sä. prefacä In cenu§a o parte din ora § §i sà rapeasca via ta la un numär de oameni : dar nedispunând el de o armatä de uscat, care sa' sprijine intreprinderile sale, nu va putea pune mana pe capitala. Inteadevär ca zidurile sunt lipsite de apArare, dar aveti fer, munitiuni, proviant §i brateadäogiti acestora numai cat Mr- bätie §i yeti invinge pe du§manii vo§tri. Spuneti và rog inaltului vostru stäpan ca eu Wept cu incredere o hotärire care sä fie vrednica' eta de dânsul cat §i de imparätia pe care o stäpane§te". Sultanul, imbärbätat prin acese cuvinte, se hotäre§te la rezisteup §i incredinteaza lui Sebastiani conducerea tuturor lucrärilor de apgrare ; Francezii co se alien In Constntinopole, se pun la dispozitia ambasadorului §i cu tatii incep a lucra cu cea mai mare energie pentru a trezi entusiasmul religios In poporul din Constan- tinopole. Bostangii, Ienicerii, Osmanlii, Cre§tini, Armeni, tineri §i batrani, toti cei ce erau in stare a pune mana la lucru se grämadeau pe intrecutele, §i ca prin incAntarerasäreau lucrärile din pämânt, a§a ca inteo noapte se fAcea mai mult decal altä datä in ani intregi. Englezii, care credeau sä dobandeasca dela Turci cererile lor prin fricä, vazand poporul din Constantinopole ant de hotarit §i temändu-se ca prin intärirea forturilor dela strâmtori sa nu le ramânä flota prima, päräsesc planul lor de-a bombarda capitala §i se gräbesc a e§i din Bosfor, indreplandu-se In cea mai mare pripä care Dardanele, pe care le treturà §i de asta data, insa nu MA insemnate pierden. WI:and Englezii eä n'au isbutit lanimica in potriva Constantinopolei, se hotäresc din nou a ataca Egiptul §i iau prin surprindere Alexandria ; dar trupele lor, neliind indestul de bine sprijinite, ele sunt haute de douà ori de atre Mehmet-Ali §i apoi prinse, !neat nici aceasta Incercare nu ese la nici un rezultat. Intre aceste Napoleon nu inceta de a starni pe Turei la rasboiu in contra du§manilor säi. In 20 Ianuarie 1807 el scrie lui Sebastiani ca Ru§ii n'au In Moldova §i Valahia trupe In- deajuns, pentru a putea trece Dunarea ; ei au acolo eel mai mult 35 mii de oameni,i ar fi foarte släbiti, dacà ar fi constran§i a intretinea o a doua armatä in Crimeea. De aceea trebuie trimisä

RAZDOIDT, DIN1836.-4812,PACA. DELA BIJCURESTI 273 flota turceascg in Marea-Neagrg, unde Rusii nu sunt in stare sg i se opung. Trebue stárnitg Persia si cgutat a rgscula Georgia. Cgutati a face pe Poartg ca sg dee ordin pasii din Erzerum a pleca cu toate putPrile sale spre aceastg provincie.Cgutati tot-Oda-CA a tinea pe principele Abazilor in bunc dispozitii stgruiti ca si elsä" iee parte la luptil in potriva dusmanului comun. Acest principe, pasa din Erzerum, Persiii Poarta trebue sg ataee de odará Georgia, Crimeeai Basarabia"7. Si inteadevgr cg Rusii cuprinsese Moldova si Valahia numai prin suprindere. Generalul Michelson trecuse Nistrul când Meg rgzboiul nu era declrati folsoindu-se de buimgceala In care se afla Poarta cu ocaziunea stäruintelor protivnice a le puterilor in afacerea domnitorilor Moruzii Ipsilanti, cuprinsese unul dupg altul, 1aii, Galatii, Focsanii Bucurestii, Meat Rusii isi in tinsese stgpanirea pe ambele principate. Turcii, starniti de Francezi, pornesc cu puteri destul de insemnate in contra Rusilori acestia fiind nevoiti sg mai sIgleascg Meg arrnata lor de ocupaOune pentru a intgri trupele trimise in potriva lui Napoleon, se vgd constrAnsi a se retrage inaintea Turcilor, pg- rgsesc Bucurestii si mai cg ar fi fost siliti sá treacg inapoi Nistrul, dacg o catastrolg lguntricg nu ar fi oprit pe loc armatele Impà- rsátlei Otomane. Sul tanul Selim al 111-lea Meg de când se suise in scaun (1789) îi pusese in gänd sà desfiinteze corpul Ienicerilor, acea trupg vestitg,ceMeuse cánd-vaputerea Otomanilor, dar care cu timpul ajunsese atát de pretentioasgi nedesciplinatg !neat devenise o vecinicä cauzg de desordine pentru impgiätie. Intreprinderea nu era usoargi Cu atát mai pulin inteun timp de rgsboiu, cAnd statul avea Devoe de dânsii. De acea in loc ea sultanul sg-i desfiinteze, rgsturnarg ei pe sultan, punând inlocui-i pe Mustafa al IV-le, principe idiot ce nu domni cleat un an de zile. Ràsboiul intre Turciai ambele sale rivale nu puta deci s6 iee proportiuni Insemnate din cauzA c6 ambele pArti erau irnpiedicate In operatiile lar, Anglia si Rusia din cauza luptei Cu Napoleon, .Turcia din cauza revolutiilor lAuntrice. Napoleon Inteadevilr era centrul In jurul cAruia gravita lumea de atunci; o lume In jurul unui om l De soarta sa era legatà soarta tuturor statelor, dup'd interesul sgu se regulau interesele tuturor Traditiile politice ale trecutului se rupsese cu totul, calea ur- matà atAt timp de popoare era p6rAsità, aliantelei dusmAniile se alcgtuiau si se desfAceau pe zi ce merge, tocmitei oranduite dupà placul arbitrului Europei. Vointa unui om fnlocuise relatiile acele necesare fare popoare care determin4 purtarea lor unul

7 Zinkciscn, /.c. VII, p. 474.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. IX. 18

274 liSTOR/A BOMANILOR

catre altul; interesul individului izgonise interesul colectiviatilor. Pentru Napoleon toate statele nu erau cleat mijloacele, instru- mentele prin care el sa ajunga la telul sau suprem, dominarea Europei §i a lumei intregi ;el le intrebuinta pentru scopurile sale ; dar ele in sine nu aveau nici un scop ; le arunca unul in potriva altuia ca EA se sfaräme §i el sa se foloseasca din drira- maturile lor ; le trata astäzi ca prieteni ca aliat, mâni ca dusman nefmpAcat, jertfindu-le pe toate nesatioasei sale ambitii. Ce putea sa pretuiasca Imparatia Otomana in ochii unui asemene om? Si ea era tot numai un instrument al politicei sale instrument pe care'l Intrebuinta cat timp putea sä-i facä slujbe, pe care'l frangea arunca departe de el indata ce nu-i mai putea fi nici de un iolos. De aceea nu trebue sa ne miram daca vedem politica Frantei schimbandu-si iarài cursul fa-0 cu Poarta, In urma pacei dela Tilsit. In aceasta pace Npoleon se apropie de Rusia §i ca§tiga pe aceasta putere in favoarea lui contra Angliei, du§manei sale celei mai neimpacate, ca una ce era cu neputinta de lovit. lmparatul Alexandru fagadue§te lui Napoleon intervenirea sa pentru mijlocirea unei paci cu Anglia ; dar aceasta nu se putea ca,tiga fara vre-o compensare. Napoleon nu se sfie§te atunci a jertfi pe fosta sa aliata pe care chiar el o aruncase in rasboiu cu Rusia, oferind ace§teia mijlocirea unei paci intre Turcia §i. dânsa,i fagaduind ca la caz de refuz a Portei de a incuviinta cererile Francezilor, ci se vor alia cu Ru§iii vor Impàrl,i Impe- riul Otoman. Rusia era sa primeasca Basarabia, Moldova,Vala- hia si Bulgaria pana la Balcani, iar Franta : Albania, Tesalia 0115 la Salonik, Morea §i. Candia, pe cand Austria trebuia sa fie impacata cu Bosnia 0. Serbia, ramanând Turcia in posesiunea Rumeliei cu Constantinopolea. Imparatul Alexandru, nemultumit cu partea ce ise llicea, consimti a lasa lui Napoleon insulele Arhipelagului precumiEgiptul in schimb pentru Constantinopole, visul de aur al politicei moscovite. Se zice ca Napoleon, cand auzi aceasta cerere din gura imparatului Alexandru, puse intr'o mi§care pe care nu o putu stapâni, degetul pe o hartä ce o avea inaintea lui, aratând capitala imperiului otoman i spuse lui Alexandru drept in fata : Constantinopolea 1 Constantinopolea nu voi da-o nici °data, caci acolo este stä- panirealumei", vorba latä',darin totul neexactä, dovadä ca nici Imperiul Bizantin nici ce! Latin, nici cel al Ru§ilor care au stapanit Constantinopolea nu au pus maim pe stapânirea Europei.. Imparatul Alexandru, vazänd pe Napoleon ant de hotarat, se multami cu partea ce i se facea §i se incheie intre ambii suverani tratatul acel secret a carui articol XIII surrä astfel : In cazul cand Poart.a, in urma schimbarilor ce s'au intamplat in Constantinopole, n'ar primi mediatiunea Frantei sau primind-o nu se va dobandi un rezultat multumitor pana

IZAZDOIUL DIN 1806-181.1. PACF.A DELA BUCIII1E$T1 276

In trei luni de zile dela Inceperea negotiarilor, atunci Franta va face cauza comun'A cu Rusia impotriva Portei otomane, ambele Inalte puteri contractante se vor intelege pentru a scoate toate provinciile Imparatiei otomane din Europa, afar% de Ru- meliai orasul Constantinopole, de sub juguli asuprirea Tur- cilor" De si Turcii la inceput se tnfuriaza cumplit cand aud despre aceasta tradare a lui Napoleon, totus Sebastiani -izbandeste a convinge pe Poarta ca mediatiunea Frantei prevazuta prin pacea dela Tilsit este in interesul Portei care ar fi In neputinta de a sustinea rasboiul mai departe, mai ales ca Rusia, In- cheind pacea cu Napoleon, ar pu tea dispune de toate puterile sale. Astfel se Incheie armistitiul dela Slobozia lânga Giurgiu, In 24 August 1807, In cuprinderea urmatoare : Daca pacea Intre Rusia si Poarta nu s'ar putea Intocmi IndatA, atunci armistitiul sa tina cel putin pana la 21 Martie 1808; atat Rusii catTurcii sa iasa din principate pana In termen de 36 de zile i aceia sa se retrag6 peste Nistru, iar acestia pesteDunare ; sa se Inapoiasca atat corMile cu echipajul lor cati prinsii ce s'au Meat In luptele de pana acuma. In privinta principatelor se mai dispune ca pana la Incheerea pacei, ocarmuirea lor sa fie data unui divan alcatuit din boieri, ceeace nemultumeste In totul pe Ipsilanti, care vazandu-se astfel sees din domnie, alearga la Petersburg, pentru a protesta in contra nedreptatei ce i se filcuse 9. Imparatul Alexandra, nemultumit cu conditia principala a armistitiului dela Slobozia,desartarea principatelor, se arata ca jignit prin celelalte puncte : inapoicrea corabillor, destituirca indirccta a lui Ipsilantii termenul de opt luni a Incetarei dupa clansul cu mult prea lung. El refuza deci a-1 ra- tificai urmeaz6 inainte a ramâne in principate, cu toate ca Turcii le parasise. Napoleon, vazand scopurile tarului, care erau de a mentinestapanirea principatelor pana la definitiva In- cheiere a pacei, cand atunci spera sä le poata Incorpora pentru totdeauna In imperial sau, propune lui Alexandra sa i le cedeze, Cu conditie insa ca sà iee dela Prusia Silezia pe care s'o anexeze catre Saxoaia, stat cu total devotat intereselor franceze. Rusia nu putea cu nici un pret primi acest schimb, care nimicea pe Prusia si crea In Germania un stat puternic, pus cu total sub Inraurirea franceza. De si Alexandra nu se Invoieste la acest schimb, totus cl refuz'a de-a e5i din principate, conform dorintelor lui Napoleon, pretextand cai acesta starueste a ramânea In provinciile ocupate ale Prusiei, pe care nu vroia sa le elibereze pána la platirea contributiei de rasboiu. Napoleon, care avea

Zinkeisen, 1.e.VII, p.517. Zinkeisen,I.e.VII, p.527.

276 ISTORIAt BO HAN ILO cel mai mare interes a triii In pace cu Rusia, pentru a putea Intrebuinta toate puterile sale contra Angliei, inchide ochii asupra acestei IncillcAri a pAcei dela Tilsit, ha chiar ajutà Rusiei la dobAndirea Finlandei dela Svedeji. In sfArsit aruncemd masca, ce pan6 atunci tot o Ostrase fatà cu Turcii, declaril acestora cA toate ostenelele sale pentru a face pe Rusi sA p6rAseasc6 Moldovai Valahia au fost zadarnicei cA l'oarta va trebui s6 jertleascA acele provincii, dacà vroeste sá Incheie pace cu Rusia.

Scarlat Alexandru Callmah, Domnul Moldovei 18C6 Din codul lul Calimah editia greceesca. la§i

Aceast6 declarare nimici Cu totul Inriurirea francez6 in Constan- tinopole si apropie pe Turci iarAsi de Analia. Pe când pericolele exterioa-e se adunau atat de amenin- Vitoare pe impiir4ia mahomedank nouii convulziu. ne 15untric5 apropie inca mai tare de prilpastie corpul ei In descompunere. !lela 1807 Inainte. In 28 lidie 1807 o rilscoalil a Ieni- cerilor pune un sfârsit zilelor lui Mustafa si ridicil In scaunul

lUZBOIIIL DIN 1806-1812 PACEA DELA BIICIIRESTI 277 sultanilor pe Mahmud al II-lea. Napoleon, vazand ca Turcia este cu totul pierduti ca pe de alta parte influcnta sa in aceasta tara este nimicita, se hotaraste la o mare lovitura. Prin o scrisoare catre Alexandru el Ii spune :Fiindca dusmanii nostri vrocse numai de cat sa ne sileasca sa fim mari, apoi sa le facem pe plac ; las pe sama voastra Turcia, Suedia si tot Orien- tul ; intocmiti-va acolo cum va place; in ceace ma priveste pe mine, mit insarcinez cu Occidentul" 10. Pe baza unei asemene declaratiuni se intalnesc ambii potentati iari in Erfurt (27 Sept.) si Napoelon asigura deocamdata pe Alexandru pentru dobandirea Moldovei si a Valahiei prin urmatorul articol al tratatului secret incheiat intre dânsii : Findca imparatul Ru- sici in urma revolutiunilor si a schimbarilor care sguduie Imperiul Otoman 0-1 pun in neputinta de a da garantii indestulatoare pentru persoanai averea locuitorilor Moldoveii Va- lahiei,i nici este speranta ca asemene sa fie date pentru viitor si-au intins marginile imparatiei sale pana la Dunare si au unit Cu ea Moldova si Valahia, si nu poate reeunoaste integri- tatea Imperiului Otoman decat cu aceasta cond4ie, apoi fwd. ralul Napoleon 1ncuriinfea:a aceasla lnlrunire §i infinderea gra- nifelor imperiului rusesc Dunare. In cazul cand Poarta ar refuza sa cedeze ambele provincii,i razboiul ar trebui sa fie reinceput, imparatul Napoleon nu va lua parte la el, ci se va margini a interpune staruintele sale pe langa. Poarta. Daca insa Austria sau orice alta putere ar face cauza comuna cu imperiul otoman in acest rasboiu, atunci imparatul Napoleon va pasi indata in ajutorul Rusiei si tot deasemene se indatoreste imparatul Rusiei a declara rasboiu Austriei in caz eand aceasta putere ar ataca pe Francezi ". Cea dintai urmare a intalnirei dela Erfurt fu impacarea Turciei Cu Anglia prin tratatul Dardanelelor (5 Ianuarie 1809),

" Zinkeisen,I.C.VII, p.581. ZinkeisEn, I.c., VII, p. 584. Comp. Dtmitri de Boukharov, La Rusk ella Turvie, Paris 1887, P. 66. Inainte de Odle dele Tilsit si Erlutt prin care Napoleon consimte a 15sa pe Rusi sé cuprinda 15111e roméne, diplompa francEza se ocupase cu ¡deja de a le ceda Austilei In schimb pentru Tirol si In scopul de a Indusm5ni, tocmai prin st5pAnirea lor, pe Austria Cu Rusia. Vezi o scrisoare a lui Talleyiand C. impAratul Napoleon din 17 Oct. 1805 in Flame historive, XXXIX, 1889, p. 66. Pio.ectul de tratat pe care Talleyrand II supune Imp5ratului cuprindea In art. 9 urm5toarea d;spozille: Sa Majesté Pcmpercur d'Allcmagne et d'Autriche lame o cr.per par ses troupes el passed° en toute souvEraineté, lui seshéritiers Et succcsseur à perpetuité la Valachie, la Mol- davie la Bessarabie et la partiEs de la Bulgarie au nord d'une ligne thée de la conlluEr.ce de la Seleth et du Danube, à Mangalia sur la Mer Noire". Comp. A. Tillers, Histoire da consulal el de l'empire, Bruxelles, 1846, II, p. 336 si G. Miirzescu, Tocsinul popoarelor, tripla aliauiiá In tala aliartlei franco-ruse, Iasi 1891 In care se gaseste un bun rezumat al desbaterilor de la Tilsit si Erfurt.

278 zsroure nokAtgrr.on enre restabileste raporturile ¡rare gceste doua tari in starea care se aflau fnainte de rasboiu. Stirea despre tricheerea acestei pad nemultumi pe Rusi In gradui cel mai mare. In 6 Martie 1809 principele ProsorovSky instiinteaza pe Poartcarmistitiul au expirati ca rasboiul va reincepe numai decat, daca rezidentul englez nu va fi izgor nit din Qonstantinopoleiaduditorul notei rusesti nu se va ritoarce in 48 de ore, cu un raspuns multumitor. Poarta refuza cererile Rusieii razboiul reincepe. Cea dintai masura luata de Turci fu oprirea comertului ruSese, prig care se dklea Rusiei o lovitka indestul de grava, cki Rusia txporta din Odesai Crimeea mult.mai mult de cum importa, lar dintre articolele importate avea absolutä nevoe de unt-d6- lemn si de pucioasa. Campania anului 1809 se petrecu in lupte neinsemnate, Rusii izbutir6 sä iee numai câteva cetati, intre altele Ismailul, dupg care se retraserg pentru a petrece iarna in principate, iarä Turcii la Adrianopole. In cursul antflui 1810, Rusii mai iau glte cetati, precum Turtucai, I3asardjiki Silistra. Anglia, care luase in locul Frantei rolul de mijlocitoare a pkei, se lovea necontenit de o greutate ce parea neinläturabila, anume cererile Rusiei de a i se ceda principatele, bazate mai ales pe imprejurarea ca aceste fiind locuite de o poporatie de religiune greaca rgsariteana, stapanirea lor s'ar cuveni dupa drept mult mai curAnd Rusiei cleat Turciei, pe cand Poarta refuza din toate puterile Indeplinirea acestei conditiuni. Rusia pentru a arata cat de serioase eraupretentiile sale asupra principatelor le declara printr'un ucaz de incorporate in imperiul rusesc ; cu cat frisa Rusii se aratau mai doritori de-a pune mana pe tkile române, cu atka Turcii se indarkniceau mai tare a nu le fnstraina de sub stapanirea lor, incat rkboiul urmeaza fnainte, condus insa tot atat de moale din ambele parti, si in cursul anului 1811. Tocmai anul 1812 era menit de soarta a vedea sfarsitul acestui rasboiu, ce se trägana acuma de mai bine de cinci ani de zile,i precum Franta determing" pornirea lui, asa tot ea de si intr'un mod indirect, puse un capat sangeroaselor sale scene. Anume pretenia lui Napoleon cu Rusia nu tinu mult. Refuzand aceasta de a se pleca la sistemul continental contra Angliei, Napoleon se strica cu ea si porneste In potriva ei o armata de mai bine de 500 de mii de oameni. In asemene imprejurari intelegem prea bine cat de mare era interesul Rusiei de-a Incheia pace cu Turciai incä o pace cu folos ; ceeace nu se intelege tot atat de usor, este cum de Turcia, care putea sa se foloseasca atat de minunat de noua dusmanie izbucnita intre Franta Rusia, se indupleca la o pace prin care-si rasluia iarasi o bucata din irnparatia sa, cand numai cat putinä tragänare ar fi putut-o

RAZBOIUL DIN 111S-1812d NACEA ,DELA BIICITRE$T1 279

pune in stare de a cere ea ceva de la Ru§i pentru Incelarea du§- mAniilor. Mersul negocigrilor §i mai ales relatiile In care se aflau Turcii ca Franta vor explica In parte aceastà ghicitoare. Tr5- darea o va complecta-o. Negoeierele ultime. Turcii prevedeau fncà din anul 1810 o rupturà fritre Franta §i Rusia, §i iatà pentru ce, cu toate pierderile lor, ei refuzau cu hot5rfre fncheierea p5cei cu pretul cesiunei principatelor române 12 Relatiile ca Franta devenind pe fiece zi mai fncordate, Ru.ii sunt siliti sA retrag5 patru diviziuni de armatà din tArile române, spre a le fndrepta c5trePolonia. Ministrul afacerilor str5ine din Franta In instructiile pe care le dà lui de Latour Maubourg ambasadorul sAu din Constanti- nopole, fi spune Intre altele : aceastà mi§care nea§teptat5 este pricinuit5 prin rAceala intervenia fntre cele dou5 curti a Frantei Rusiei. Ru§ii temându-se de armele francezei spre a se pune In sigurant5 despre ele, pAilisesc rAzboiul cu Turcia" Ambasadorul francez se fncerca s5 dovedeasa Turcilor, c6 Poarta refuzand in timp de cinci ani de-a rAndul de a ceda un singur palmac de teritoriu, cu toate c5 pe atunci Rusia libel% din toate pArtilei ne fiind amenintat5 de nictiieri, avea pe pAmântul turcesc o armatà de 80.000 de oameni, acArei fnainte mergAtori ajunsese Oa. In centrul Rumeliei, c5tä neconsecventà nu ar fi de a ceda ni§te cetAti care alcAtuesc siguranta ImpArgliei Otomane (Hotinul, Benderul, Ismailul) astAzi când Rusia fn ajunul dea rupe cu Franta, *i au adunat toate puterile sale In Po- lonia, a de§ertat Rumelia §i nu mai are pe teritoriul otoman cleat o slabA armat5 de 20.000 de oameni, care nici nu mai poate spori? Am v5zut, adaog4 ambasadorul Frantei, In o convorbire pe care am avut-o ca mini§trii turci, eh' asemene ImprejurAri nu sunt trecute de ei cu vederea, dar sunt prea frico§i pentru a se lua dupà ele" H. Ru§ii carela Inceputl rAsboiului pretindeau cesiunea ambelor provincii romane, spre Incetarea du§mAniilor, intimi- dati prin purtarea amenintAtoare a Frantei, nu mai cereau cleat Basarabia §i Moldova Ong la Siret, neatArnarea Valahiei §i a Serbiei §i In Asia un teritoriu ce se Intindea Ong la 11111 Fazului ; pe lângà aceasta plata unei desp5gubiri de 20.000.000 de lei. Ambasadorul francez face cunoscut curtei sale aceste conditiuni cerute de Ru§i, ad5ouând cA marele sultan a respins

.Latour Maubourg c. Champagny, 2 Dec. 1810, Hurm. Doc. Supl., II, p.1579 is Ministrul af. strAine C. Latour Maubourg, 12 Aprille,1811, ibidem, p. 585. is Latour Maubourg c. Min. am. strAine, 5 Noemvr. 1811, ibidem,. p. 59.8.

280 ISTORIA ROMANII.011 asemene cereri, trig nu a refuzat de a intra in tratäri. Conditiile la care ar pärea cä consimte ar fi plata unei sume de bani si cesiunea Moldovei pänä la Prut" Tot la aceastä conditiune eran slajungä numeroasele negocien i ce intervenirä in urmä%ichiar depe atunci se putea vedea foarte limpecie cceeace impingea pe Turci a ceda, era lipsa de incredere in politica lui Napoleon. $i inteadevär ce garaiflie aveau ei, cä impäratul dupä ce i-ar fi impinsi iaräsi la luptä, nu i-ar fi päräsit din non precum o Meuse? Bietii Turci fnchipuindu-si eä toatä lumea trebuia sà le semene,ic'ä in toate tàrilc banul ar col** toate celelalte interese, vrocsc sä insärcineze pe ambasadorul Danemarciei, de Hiibsch, a corumpe pe generalul Kutuzoff, insärcinat de Rusi a negocia pacea. Amba- sadorul danez, ne crezänd insä eä poate lua asupra' i o atare Insärcinare, se scuzazä pe längä chihaia, netäinuindu-ieft'ar privi-o ca ne putänd izbuti ". Pe când aceste negocien i se trägänau intre ambele curti, operatiile ostäsesti erau departe de a fAcea sä se plece cumpäna izbänzei Me° parte sau in alta. Trupele otomanei cu deose- hire nedisciplinatul cor al lenicerilor cerca cu mari strigäte incheerea pilcei. De altä parte puterile rusesti se redusese asa de sinlitor incät consulul francez din Bucuresti, Ledoulx seria In 20 Iunie 1811 : starea armatei rusesti devine criticà, ne- linistile ce ea inceareä sà ascundà sporesc pe fie ce zi,i dacti curtea ruseascä nu trimite ajutor, cu toatä lenevirea lenicerilor, nu stiuce va face generalul Kutuzoff" ". Situatia Rusilor pärea mai cu seamä desnilajduitä dupä o atingerc indestul de vie intamplatà la Ruseiuc,i in care Rusii bätuti sunt siliti sä treacä inapoi Dungrea, sä ardä cetätuia Giurgiului, päräsind-o sä se retrar,i'ä mai in läuntrul Munteniei" 18. In 18 Septembrie 1811 Ledoulx serie din nou ambasadorului francez din Viena : Nu este nici un suflet In Bucure§ti care sA nu priveascA acesleàri ca p5rasite acuma de Ru§i. Gan- desc apoi cA marele vizir, numai s6 fie timpul priincios incA 15 zile, va izbuti a le recuceri. Trupele turce§ti sunt foarte cu increderea lor In §tiintai curajul marelui vizir este fArA margini. Ru§ii sunt Inteo dcscuraj are deplinà §i din cele douà diviziuni ce a§tepatu, numai una singur4, a noua, a sosit, §i Inc6 In cca maitrist6 stare. Vuetele de rAsboiu cu Franta, care nu §tiu pentru ce se intAresc necontenit, mAresc Melt sovAirile

" Latour Manbourg c. al. stra'ne, 8 si 11 Noemv. 1811, ibidem, p. 600-601 " Latour Maubourg c. al. strAine, 19 Noeinv.1811, ibidem, p. 602. Buletin asupra misefirilor truplor tureesti1 rusesti in jurul Rusciu- cului, 20 Noemvrie (?) 1811, ibidem, p. 603. LIBuletin din 9 lane 1811, lbidem, p. 615.

RAZBOIUL DIN ireisu.PACEA DELA BUCURELTI

Rusilcrr, si peste toate aceste o epidemie ingrozitoare an lust nastere in ostirile lor" 13. In curand find noi nenorociri trebuiau sa se abatd peste armata ruseascd. Chiar In 7iva card Ledoulx descria in piste colori atat de negre starea ei In Muntenia, o luptd sfingeroasd se dridea lângil Giurgiu in contra puterilor turcesti care trecuse Dundrea. In aceastd luptd, Rusii sunt cu totul bdtuti, pierd mai bine de 2000 de oameni. din care 1000 de rdniti. Acestia adusi la Bucuresti, urnplu paninteatata orasul c5 nu se mai stia unde aseze 2" Cate-va 7ile dupd aceia Rusii mai incearcil o a doua pierdere la Slobozia, in care fánitii ating cifra de 800. In 10 Octomvrie Ledoulx serie: Nu este deck un strigät in lagrtrul rusesc : pacea cu Turcii. Acesti din potrivd foarte porniti au respins cererea unui armistitiui vroiesc Cu totii sil urmeze rdsboiul ofensiv " Astfel de izban7i trebuiau numai deck sil ridice moralul Ienicerilor care nu mai cereau acuma incheierea pdcei. Aceste pierden irepetite, unite cu amenintarea tot mai iminentd a nilvdlirei franceze, impinge acuma pe Rusi a stdrui pentru pace, si cabinetul de Petersburcl, trimite In luna lui Oc- tomvrie un ordin generalului Kutuzoff de a o incheie cu ori si ce pret. In timpul ce acest ordin fdcea drumul intre Petersburg si Muntenia, generalul rusncearcd o loviturd desnddiljduitd, punand in joc intreaga pozi lie a Ru5ilor in aceastd tall. El atacä pe neasteptate armata marelui vizir la Slobo7ia, acolo chiar unde Rusii fusese brauti mai inainte. Iatd cum acest fapt de arme, care hotdri soarta rtsboiului, este povestit de raportul lui Ledoulx :Generalul Kutuzoff, pierzand oameni pe lie ce zii väzandu-se in situalia cea mai intristdtoare, au incercat o intreprindere indrdzneatd care putea sä" fie fatald intrevi sale osnri, dar care au izbutit de minune. In 7ilele de 11 si 12 a le acestei luni el a trirnis cate-va trupe cu artilerie cdtre Nicopoli in scopul de a face sd creadd pe marele vizir cd vroia sil treacd Dunä'rea pe la acest punet. Turcii au dat in capcand,i marele vi7ir despdrti fdrä cugetare o parte din trupele sale pe care le avea pe rapa dreaptd spre a se opune acestui atac prefAcut. In noaptea de 10 p,eneralul Kutuzolf, care pregdtise dupd cat se vede toate de mai inainte, au aruncat un pod de dubase peste Dundre la cloud mile de jos de Slobozia si au pus pe generalul Marcoff cu 8000 de oamenii câte-va tunuri sil treacd, fluviul. Acest general cade pe neasteptaie asupra lagärului turcesc,

"Ledoulx c. Otto amb. francez din'Viene, 18 Sert. 1811 ibuiern, p- 62a- " Buletinul bataliei intAmilite hinga GuligAt In 18 Sept. 1811, ibidan, p. 6-3. n Ledvula c. Otto 10, Oct. 1811 Ibitlan, p. sm.

2821 ISTOBIA. ItOMANIL011 atacä bateriile care corespundeau cu insula dela Slobozia, Turcii speriati crezAnd cA poate Intreaga armatä ruseascä fi Inconjurase, nu fac cleat o slabä Impotrivire, si o rup de fugä, parte din ei scäpAnd in Rusciuc, parte In TArnova. Generalul Marcoff punAnd mAna pe toate baterille cele asezate de vizir In insula Slobozia, Indreaptä Indatä asupra acestuia un foc cumplit care vesteste lui Kutuzoff izbAnda repurLatA precum marelui vizir cumplita nenorocire"22.De si consulul francez nu poate crede la Inceput un astfel de triumf, urma nu fäcu decAt a Intäri acest strälucit cAstig repurtat prin fericita loviturà a generalului rus. Marele vizir nu putuse scäpa din marea sa infrAngere din 18 Octomvrie nici un singur cort, nici un singur tun" '3. Sultanul miscat prin cumplita veste, primesteatunci propunerea la care Rusii redusese pretentiile lor, cesiunea Mol- dovei pAnä la cursul Siretului, dar Rusii la rAndul lor nu se mai multämeau acuma cu atare conditii. Cu toate aceste ambele pärtierau tot atAt de plecate a sfArsi, Rusii din teamä de Franta, Turcia din pricina infrAngerei suferite, care nimicise toate cAstigurile repurtate de dAnsa mai fnainte. Nu trebue sä ne mirAm dacä pregarile Frantei In potriva Rusiei nu aveau asupra Turcilor un efect mai Insemnati nu-i Impingea a urmAri ca ori-ce pret Impotrivirea. Mai intrii precum am spus-o Turcia nu mai avea nici o Incredere In politica lui Napoleon, pe care o vedea schimbändu-se pe fiecare an, asa dusmanii prieteni amenintau s'A nu se mai recunoascä. Apoi ceeace poate pärea Inc6 si mai afarà din cale, agentii Frantei ei Insii nu stiau nimica hotärätor asupra scopurilor Impäratului. Am vAzut mai sus cum Ledoulx scriea dare ambasadorul francez dih Viena c6 nu §iie din ce nricind vuetele despre räsboiul cu Rusia ar spori pe zi ce merge, cai cAnd elar fi fost o per- soanA sträinä de puterea ce era s'A-I declare. In 7 Noemvrie 1811, gäsim pe acelas consul scriind tot ambasadorului din Viena: Vuetele de räsboiu Intre Franta si Rusia urmeaz5 Inainte a preocupa aici pe toatä lumea. Nu 5iiu dornnule ambasudor, ce poate provoca o asemene pArere, Este Insä constant cri ea este obsteasciA In Moldova si Valahia" 24. PAn'A In acest moment tratArile fusese conduse intr'un chip mai mult IntAmplAtor. Dela Noemvrie 1811 Inainte ele iau un curs regulat, In niste conferinti care se deschid, la Giurgiu pentru a urma dela 15 Decemvrie Inainte sedligele

LEdoulx c.Otto, 19 Oct.1811,ibidern, p. 635. Latour Maubourg c. Otto,25lanuarie 1812,ibident, p. 662. "Ledoulx c. Otto, 7 Noemvrie 1811,ibident,p% 641.

RAZDOIUL DIN 1806-1812 PACEA UEDA BUCURESTI 283 lar la Bucure§ti. Plinimputernicitul otoman Galib Effendi In- treabg pe Ledoulx, daa se va vedea In curând un r5sboiu care sä restatorniceascA Polonia 0 care sA punä' odan pe Turci la ad5post de uneltirile ruse,ti? Consulul francez care era cu totul lipsit de §tiri in aceasn privire, rAspunde Turcului Intr'un chip Ingälmat, c6 nu ar fi dat nimänii a pätrunde adâncilei su- blimele combinatii ale impä'ratului, dar &A toti supu0i pe cá't toti prietenii Frantei trebuiau sä se lase cu deplinä incredere In paza geniului 0 a protectiei sale 29 Un atare rgspuns care nu zicea nimica, putea infäri vueteleimpr5§tiate cudeadinsul de Ru0i despre o apropiatà intelegere a Frantei cu d'an0P6. Prin astfel de §tiri, Ru0i vroi au sä' constrAng5 pe Turci, luturdu-le cel de pe urmA mijloc de impotrivire, pe care pe de aln parte am vAzut cA Turcii nu se prea Intemeiau. Poarta era insä prelucran in toate modurile de du§manii lui Napoleon pentru a o Impinge a nu crede in atacul Francezilor contra Rusiei. Circulau mai ales multe brosuri tipärite In An- glia acestei chestii care brovri erau riispändite In toate pArtile de Ipsilanti §i de Moruzi. exclamg Ledoulx, mijloacele intrebuintate spre a sperià pe Turcii a-i face sä primiasc5 pacea" 27. Dar pe längA aceasta, Turcia erà In neputinp absolun de a urma Inainte räboiul. Desträbglarea snrei militare a Portei au ajuns culmea,scrie arnbasadorul francez din Constan- tinopole &are ministrul afacerilor strgine, §i trebuie pentru a putea sustinea räsboiul, ca toate elementele s'ä fie create de iznoavA, §i puse In oranduialsä In mai putin de douà luni, trite° tail unde nimic nu se face repede "8 Ambasadorul se temea cA dacA sultanul ar menlinea räsboiul contra vointei unanime a poporului, sä nu fie rästurnat. Cu toate aceste el era poate singurul din impArátia lui, care refuza a subsemna in ni§te imprejuräri ant de favorabile o pace ru0noag. Dar cum sA lionrascA el pe armata, pe incunjurimea lui a urma inainte o impotrivire, care InteadeVär §i era desn'äd5jduin ? Sultanul cerea dela ambasadorul Frantei o declaratie oticialà §i puldicàa neintelegerei care despärtia pe Franta de Ruiai despre scopul impiiratului de a ajunge la o rumpere. Minoritatea, care sus- tinca in divan Orerea sultanului, vroia sA se slujiascA de aceastä declaratie ca de o armä puternic6 pentru a reduce la ncere sau chiar spre a convinge pe partida protivnic5. Dar de 0 sim- tiam adaog6 ambasadorul, cAt de priincioasä ar fi o atare declaratie pentru izbutirea intereselor Maiesntei Sale in Constan-

" Lidoulx c. Otto, 25 Ianuarie 1812, ibidem, p. 664. " Latour Maubouig c. Otto, 10 Fevr. 1812, ibidem, p. 667. 27 Ledoulx c. Mara, 14 Fevr. 1812, Hurm. Doc. XVI, p. 937. 2' Latour Maubotng c.al.staine. 27 Ian. 1812, lbidem, p, 713.

284 ISTORIA BOMANIL011

tinopole, nu am crezut crt pot cälca peste ordinile pe care Ex- celenta voasträ mi le-a dat in aceastä privire, gAndindu-mä pe de ala parte cä interesul pe care Franta ponte sä-1 aibä de a prelungi lupta din Rumelia nu este cleat secundar si trebue sä fie sub- ordonat intereselor mult mai Insemnate care pot sá' facä pe impgratul sä mai intárzie momentul când va trage pe Rusia la räspundere" k". Ultimatul trimis de Napoleon lui Alexandru poartä data de 24 Aprilie 1812; Napoleon pleacä la armatà in 9 Mai i ajunge la Dresda in 17 a aceleiasi luni ; in 12 Iunie Impäratul Alexandru refuzá a primi o nouà ambasadà a lui Napoleon, si acesta trece Niemenul in Rusia In 24 lunie. Tractatul de Bucuresti se subse- mnä insä din ziva de 26 Mai, adicá in momentul chiar când Na- poleon trimitea mai mult de formä ultima lui solie cAtre tarul rusesc, in ail in morneniul subscrierei trafatului, rcisboiul mire Frania si Rusia era ca §i declaral. Suntem deci In drept srt ne 'intrebäm dacäi aceastä pace nu fu cel putin in parte, datoritä trädärei, care intoväriisia de obiceiu toate actele politice ale impärällei otmane? Mai multe Imprejuräri concurg a stabili in tr'un chip neindoelnic ca plin- Imputernicitii turci nu lipsirà nici cu acest prilej a jertfi pentrd câteva pungi interesele statului lor. Asa mai Mai generalul de Langeron, Francez In slujba Rusiei, declar'ä in memoriile sale cA aceastä pace este pentru el ogácitoare" 8O Galib Effendiintrebat putine zile (WO semnareatratatului de cAtre consulul francez Ledoulx asupra pricinei care adusese PC Turci a-1 incheia, fi räspunde Ingäimând a era timpul ca räsboiul sä la un sfärsit ; cà fägäduintele domnului de Latour Maubourg nu s'ar fi Implinit din nefericire la timp ; a el nu ce- dase Rusilor cleat prea putin ; cä provinciile ar trebui sä fie desartate de Turci tocmai dupä trei lunii cà pánä atunci providenta ar putea Inc6 aduce fericite evenimente" 3', cuvinte care las5 a pätrunde din toate pärtile tadarea prin gura plin- Imputernicitului otoman. Disgralia viziruluii pedepsirea celor doi negociatori, din care Galib Effendi este surgunit, iar lui Dimitrie Moruzi i se taie capul, adoauge incA la stabilirea trädgrei lor. Dupä un istoric român, postelnicul Manolache Dräghici, contimporan evenimentelor, ea ar fi stat mai ales in aceea, cá dragomanul Pana- iotachi Moruzi fratele Imputernicitului otoman din Bucuresti, ar fi primit o depesä de la Napoleon care fi vestea ruptura cu Rusia pe care scrisoare tálmaciul In loc de a o remite Portei, o trimise fratelui, säu, pentru ca acesta sà gräbeascA negocterile

" Latour Maubourg c. al. stritine, 27 Ian. 1812, ibidem, p. 174 Memoriile generalulut de Langelon, ibidem,III, p. 205. Ledoulx e. Otto, Iunie 1812, ibidem,II, p. 619.

RAZDOIUL DIN 1306-1312. PACEA DELA BUCIIRE$TI 285

sa aduca incheierea pacei. Intelege ori cine ca nu fara un interes banesc ambii greci tradara pe stapanii lor. De aceea si tot greul maniei sultanului cazu asupra Moruzestilor, carora amân- durora li se taie capul. Panaiotachi fu Invinuit ca avand cunostinta de toate trebile politice a le guvernului saui unindu-se Cu fratele sau pentru a le descoperi dusmanilor statului, tradatorul platise crima cu capul sau" 32. De si tratatul fusese semnat la Bucuresti In 26 Alai, in 2 Iunie, 8 zile dupa aceia nu se stia !ma nimie la Constantinopole. Comitele Andréossi care aduce aceasta' imprejurare, adauge ca toate aceste fi dovedesc ca imputernicitii turci au jucat un joc foarte fin spre a castiga timp, sau ca au trecut peste puterile lor" 33. Noi credem eu toate aceste ca negociatorii turci Intarziara trimiterea documentului, nu In interesul Rusiei, care din potriva se grabia a sfarsi cat se poate mai curand si a obtine ratificarea lui, dar pentru a da sultanului timpul tocmai spre a reveni asupra hotararei lui a ref uza recunoasterea tratatului, fiind mai bine informat asupra planurilor lui Napoleon. Plinfmputernicitii dupa ce 'si umpluse pungile, vroiau acuma puna' capetele In siguranta, si dupa ce fnsalase pe Turci, se gandiau acuma cum sa triple si pe acei ce-i platise. Ei nu scaparà Insa de pedeapsa pe care o meritau, ordinul de descapatinare pentru Dumitrache Moruzi suna : Merge ti de taieti eapul aceste tradator care s'a vandut Rusiei". Raportul lui Andreosii adauge ca s'ar fi gasit fritre lucrurile lui Moruzi un inel de 12.000 de lei care fi fusese dat de Rusi titlurile de proprietate ale unei mosii In partea din Moldova cedata Rusiei" 34. Pacea dela Bucuresti cuprindea conditiile urmatoare : Prutul dela intrarea lui In Moldova, liana la revarsarea lui In Dunarea va alcatui de acuma fnainte granita ambelor finparatii. Locuitorii principatelor vor fi aparati de tribut pe doi ani precum si de dari pe tot timpul cat tinuse rasboiuli vor obtinea celelalte foloase care se stipulau de obiceu fare Rusii Turci. Sarbii °Mini ei o amnistie depIini neatarnarea lor adminis- trativa.

Andréossy c. guvernorul insulilor ilirice, 2 Decemv. 1812, ibidem, II 700. Manolache Difighici, Isloria Moldovei pe limp de 500 de ami, lali, 1857,II, p. 78. Andréossy C. acelas, 25 Mai 1812, Bunn. Doc. Supt. H, p. 714. '4 Andréossy c. ducele de Bassano, 23 Dec. 1812, ibidem, p. 738. Accla; lucru este arAtat de alte douli raposu te, unul din Dec. 1812 In N. Iorga (1. c. mai sus (131 nota 8) P. 635 (17) In altul al lui von Wertheramb C. piusian c. rege, 2 Dec. 1812, care cautA a desvinovAti pe Moruzesti. N. ¡oiga, Acle fi Frg. II, p. 490.

286 YSTORTA 110MANIL011

2. SUFERINTELE ROMANII.OR I PIERDEREA BASARABIEI

PrAdileinni stoareeri. Acest r5sboiu fusese intreprins de Ru0 pentru a scApa tärile române de juauli asupririle Turcilor. S'ar putea deci a§tepta cine-va la o schimbare de regim In timpul cAt tinu ocupatia ruseascA (1806-1812), cu atAta mai mult c5. Rusii voind sà le incorporeze des5var§it in imp5- r5tia lor, era firesc lucru de a le infiltip in perspectivA o alt fel de ocArmuire de cAt aceea pe care o suferise sub st5pAnirea turceascA. Aceasta ar fi trebuit s'a' fie §i a§a gAnd urmArea guvernul central ; vom vedea cum a fost in realitate lucrurile. De indatà ce Ipsilanti p5r5si Muntenia fugind in Rusia, Turcii care intov5r5§iau pe inlocuitorul lui, Alexandru Sutu, spre a-i asigura dobAndirea domniei, umplurà de indan ora§ul Bucure§ti. Dar Sutu fu revocat chiar inainte de a fi luat pose- sunea scaunului s5u atunci cAnd Turcii speriati restituise pe domnii depu§i, §i Ipsilanti revine curând dup5 acea din Rusia, adus de armatele ruse§ti, care Otrunsese in tArile romtine. In 12 Decemvrie 1806 generalul Miloradovici intr5 in Bucure§ti fiind urmat in curAnd de principe care sose§te trei zile dup5 aceea. Alexandru Moruzi domnul Moldovei, prir5sind scaunul fuge In Turcia la apropierea Ru§ilor, spre a indep5rta astfel prepusu- rile ce pluteau pe capul s'AL% §i Ru§ii incredinteazA lui Ipsilanti §i ocarmuirea Moldovei. Locuitorii Bucure,tilor, speriati inc6 dela venirea Turcilor, se ump1u de o fric5 §i mai mare cand v6- zurà cài RuOi se apropie,i cä ora§ul era amenintat de gro- ZAviile unei lupte. Poporul se grAbi a transporta ceeace aves mai de pret prin biserici, spre a apAra averile sale de prád5ciunea pravoslavnicilor Ru§i cu protectia dumnezeirei.Bisericile erau pline cu mii de 15zi §i sipete in teancuri, calabalâcul or5§enilor"a'. Totu§i dupil ce Miloradovici puse stApânire pe Bucure§ti proape f5rà lupt5, boierii se intoarserà in capital5 §i luau parte Cu mare plAcere la balurile §i petrecerile pe care Ru§ii le d'Adeau, spre a uita de necazurile r5sboiului. In curand ins6 rAsul §i veselia, de a fi scApat de Turci era sA se schimbe in amare lacrimi 86. urcii inainte de a pArgsi Muntenia o dAduserà In pradà §i jaf ; or5vnii din Buzgu sunt nevoiti sä pArAseascA a§ezarea lor, de 11111 cruzimelor comise,§i s5 se strAmute mai In munti, la Ni§cov

"[Dionisie EclesiarculIn Papiu,Tesaur demonumente, II, p. 208. Memoriile generaluluide Langercn, Iimm, Loc. Supl. III, p. 117. " Vezi o anafora din 1812, prin cale se lnvoieste locLitorilor reInturua- rea In Buzliu, publicatii de B. Iorgulcscu. In Arhiva socieffifet f lerare din lasi,I, p. 633. Comp. si nn doc mcnt din 1807 In Llricarul. p. 338.

IIAZBOIIIL DIN 1696-1312, PACEA DELA BIICUREETI 287

Ipsilanti fu de indatg insgrcinat de Ru§i a intocmi o o§tire de oameni de tug care trebuia sg fie imbrgcatg In o uniformg verde §i se poarte, nu se prea §tie pentru ce, numele de dragoni macedonieni. Inteaceastg o§tire erau fel de fel de limbiAr- nguti, Greci, Sarbi, Români de targ, Nemti, Ungur, adung- turg de felurimi de oameni blgstgmati, curatà ceatg de Mimi, care pe unde ajungeau gemea pä'mântul" 8Soldatii se inrolau numai in scopul de a pune milna pe leafg, rupAndu-o de fugg de indatg ce zgreau du§manul. Ru§ii Ii bgtenu cumplit, implinind numgrul de lovituri regulamentare chiar cAnd ace§ti nenorociti incetase de mai trgi. Generalul suprem Michelson §i ajutorul sgu Miloradovici cer lui Ipsilanti ca multumitg a ostenelelor lor 80 de pungi de bani. Domnul care nu putea incasa nici o contributie din o tar% datg in prada at:At a Ru§ilor cgt §i a Turcilor, refuzg a rgspunde celor dintâi darul cerut. Generahi rusiameniqg atunci de al da Turcilor, ceeace pune pe Ipsilanti In o a§a spaimg, incat o ja la fugg inapoi in Rusia. La Petersburg el se plânge contra purtgrei generalilor ru§i, §i Michelson rechemat §i disgratiat de imp'Aratul se sinucide. Ipsilanti ne vroind insà a se mai reintoarce in tarile române, Ru§ii intocmesc in ele o noug ocArmuire sub doi dreggtori ru§i, unul prezident re§ezzind laIa§i, altul vice-prezident care stationa in I3ucure§ti. Divanurile tgrilor sunt pgstrate sub numele de comitete §i puse sub ordinile celor doi ocarmuitori. In faptg insg vistierii cei mari §i cu prezidentii precum le croia a§a urmau, cgci vistierii al/And in mâna lor banii ce se strAngeau din targ, trebuiau negre§it §i prezidentii §i ceilalti toti sä" se uneascg cu dân§ii §i sg-i aibg in ochii lor mai tari, mai mari §i mai cinstiti decgt ceilalti boieri §i divani§ti, fiind ea' nu putin se impgrtg§iau §i ei din visterie" 39. Inainte ca urma§ul lui Michelson, Prozorovski iea comanda in stgpAnire, Turcii trec Dungrea §i se indreaptg care capitalg, ceeace provoacg o emigrare in masg a poporatiei. Bo- ierii, mitropolitul cu episcopii, egumenii, arhimadritii, negutitorii §i cei cu putere au intrat In tara Ungureascg, de-au umplut toate ora§ele, §i sg fi vgzut cineva spaimg §i fugg, cg nu era drumur numai plin de care, ci erau cAte trei, patru §iraguri alg- turea ;iar la locuri strâmtorate §i la poduri dau IA% alg care sg apuce inainte §i sá incurcau carele, cgrutele, butcile de nu puteau sg treacd. Ma de mare era frica, ca §i cand i-ar fi gonit cine-'va; insg Turcii stilteau pe loe" 40

11 Zilot RomAnul, p. 85. Zilot,p.86. Comp. Mériage c. Champaguy. 18 Fevr. 1809, Hurra Doc. Supl. II, p. 542. 10 Dionisle Ecleslarcul, p. 218.

288 rirrOB1A 1103fANTLOTti

Aceste nu emu decAt relele nedespArtite de starea de räsboiu frp care tara se aflamai trecuse RomAnii *i altá datA prin ele. StApAnirea ruseasc5 care se fndruma la ei cu asemene fnceputuri trehuia sA le pAstreze fnsAi alte suferinti. Aceste furä pricinuiLe cai In räsboiul din 1774 de nevoile armate, dar fntr'o proportie cu mult mai InsemnatA, cAci trupele ruse*ti, in loc de-a trece numai prin tArile romAne spre a merge in Turcia, stAturA In ele rästimpul nesfAgit de ease ani, in decursul cä'ruia poporul romAnesc nu vAzu limpesindu-se nici un moment negrul orizont. O nesfA*ItA multime de brate erau fntrebuintate la fn- tArirea puntelor amenintate sau fnsemnate. Astfel generalul Zass, dupA ce alungA pe Turci din Craiova, pune sA se sape un *ant In jurul oraplui, ordonAnd prefectilor tinutului de a trimite o sumA de salahori. Fiind iarnA, ace*ti nenorociti lucrau ziva sub loviturile biciului rusesc i petreceau noaptea prin biserici sau ocoale spre a nu fugi. tTdati pAnä la oase, lipsiti de foc *i de hranä, ei periau cu miile 4'. Din numärul de 2000 de lucrAtori Intrebuintati la cetatea HoLinului, 400 perirà in cAteva zile 42. Transporturile trebuitoare armatei erau o adevAtatA cala- initate pe capul tárilor romAne. In 1811 pre*edintele guvernului provizor cere divanului aloldovei 15.000 de care *i In April 1812 Kurtuzoff pretinde dela Muntenia sA-i dea 20.000, fie-care fnjugat cu 4 boii condus de 2 tkani. Cu toate observArile pe cari boierii crezurA de cuviintä a le face, *i prin care se punea frt vedere ruina totalA a provinciilor, generalul stArui in cererea lui43, *i tot pe atunci se mai cere fncA odatA din Moldova alte 15 mii de curt, mAsurA cum observA Fornetty consulul francez din Ia*i, ce pune värf desnAdAjduirei locuitorilor, care se vAd amenintati pen tru iarnri cu foamete, prin neputirrta In care se vor afla tkanii luati la transporturi de a ara *i semAna ogoarele lor. Asupra dkilor in natur5 Prozorovski hotäre*te ca sà se ice fan pentru. cai fa 1808 in cAtimea uria*A de 114600 cAntare. Tot el impune Moldovei o contribu tie de grAu de 80.000 120 ocoale), 40.000 de orz *i 30.000 hri*c5. Pentru 1809 se cere din Muntenia 120.000 car% mari de fAn, 50.000 de chile de pAne *i 80.000 chile de ovAz, iar din Moldova 11.000 care a cAte 4 boi. In 1811 iar50 gAsim o cerere de 7.500.000 puduri (1 pud =16 kilograme) de Mn, q2 In naturA, 1/2 In bani. Toate aceste contributii fur:a reduse In urrna serioaselor In--

'Ibulem, p. 221. 41FornEtty consul francez dinIasic.Otto,6 Mai 1812. Hurni, Doc Supb. II, p. 687. " Foinetty c.Otto, 30 Noemv. 1811sl Ledoulx c...acezla.s,, 15 Aprilic 1812,ibidem, p.647sl 682.

RAZBOIIIL DIN 1806-1812. PACEA DELA BIICIIRE$TT 289 tampinari ale divanurilor ca ele ar fi distruggtoare pentru por. Lamare descrie in chipul urtnator mizeria ingrozitoare ce se abata In anul 1808 asupra Muntenei :aceasta tara este distrusg cu desgvar§ire, ruinatai despopulata §i Excelenta Voastra sa nu creada cg exagerez. Nu este exemplu de ni*te stoarceri asemene celor ce le fac ispravnici divanului lui Ipsi- lanti sub poruncile suverane ale Ru§ilor. Nu este zi In care sa nu ggsesc la u§a mea zece tarani munteni ceradnu-mi ajutor. Inecgrile de la Nantes nu eran mai cumplite deat mijloacele intrebuintate pentru a si oa-ce dela acei nenorociti ultimul lor vitel, ultima lor gging cineva foarte vrednic de credintg mg asigurg cg sunt pu§i la tortura in acelea§i §urubelnite piciorul barbatului cu acel al femeii pana ce mgrturisesci predau cele ce li se cer. Nu mai este in tara nici fan, nici orz, de opt zile nu se mai g'äse§te In piata Bucure§tilor nici carne, nici pane, alci lemne, nici verdeturi.Aranii munteni vor plech cu totii fie in Turcia, lie in Transilvania §i nu se vor mai intoarce nid- o:lata". Si sg se noten cg Francezul arata aceste lucruri despre o tara ce intrase sub stapanirea Rusiei In momentul cand Franta era impa'cata cu Rusia prin tratatul dela Tilsit, prin urmare cand nu erà In du§manie cu ea, ei fi erà aliata. Alta descriere a lui Ledoulx depe cand leaturilefiltre cele dona imparätii ineepusera s'A se slabiasca din anul 1810, adaogg ca Valahia este in stare cea mai de plâns. Contributiile pe care divanul este nevoit sg le rdice pentru nevoile armatei sunt impg- trite din ceeace ce erau sub gospodari. ITn nenorocit de taran care are drept Intreaga avere o pereche de boi §i un car, pla- te§te pana la 40 de lei pe luna contribu0e. Socoteala ob§teasca care a fost ineheiatg la sfar§itul lui 1809 reprezinta o suma de 30.000.000 pe care Muntenia singurg a fost Indatorata a o da Rusiei dela intrarea ei în aceasta tara, atat in bani cat §i In lucruri. Este netagaduit cg daca aceastg stare de lucruii tine Inca un an, Valahia nu va fi dedt o tara ruinatg care va trebui reimpoporatg, cgci o multime de locuitori ai satelor care se ggsesc aproape de Dungre, impin§i do desnadajduire au dezertat §i dezerleazg In toate zilele in Rulgaria din partea Sistovului §i a Nicopolei unde sunt foarl e bine primiti. Moldova este tot atat de stoarsa ca iVa.1011:1" 44. Cea mai puternicg dovada cä descrierile consulilor francezi timpul cand ei le fgceau, de era in acel al leeaturilor prietenoase intre Franta §i Rusia sau acele du§milne§ti, este descriereastärei Moldovei n'enea' deItalinski ambasadorul

Furnetty c. Otto, 6 Mai 1812 ibideni, p. 687. Comp. acte din Arhiva senalorilor din Chi§inau de Radu Rosetti(1.c.mai susp. 348). Mal multe acteclaivol. XVI Hurmuzathi continAnd rapoartele consulilor 1ranctzi din piincipate, Lamore, Ledoulx, vezi mai a.es p. 834 si848.

A. D. Xenopol. IFtojia Romfinilor. Vol. IX. 19

290 IBT01116. ROMANILOR

rusesc care spune cá punând piciorul pe pamantul Moldovei am fost lovit de starea de plans a acestei %ri. Totul este paräsit airi la singura Pronia Cereasca ;drumurile sunt stricate, sate aproape pustii. Calatorul este lipsit de once soiu de mijloace; abia daca poate gasi sa-§i multumiasca cele mai neaparate nevoi. Cerul este nesanatos. Totul este cu un cuvânt ran In aceasta tará§i nu cred In stare de a fi Indreptata. Trebue parásita in voia nenorocilei ei soarte (1!)". Se Intelege ca Rusul nu se gandia cand spunea aceste cuvinte Ingrozitoare la pricina care adusese atari nenorociri pe o tara §i pe un popor 45. In afara de aceste cereri pentru azice astfel regulate, locuitorii erau expu0 la tot soiul de pradaciuni, de stoarceri §i de despoieri care ii aduceau In cea de pe urma mizerie. Un raport al lui Meriage, delegatul francez la negocierile Incepute pentru stabilirea pacei, ne spune ca. aceste tari sunt de o rodire minunata. Kie erau acoperite de turme, dar armata ruseasca le-a man- cat a.5a de rail, ca la inceputul lui 1809 ele nu mai infati§au decat Inchipuirea unui de§ert, §i armata ruseasca era nevoita trage proviziile sale din Virile dela nordul Nistrului §i din Odesa". Tot aa spune Ledoulx cá divizia Suvaroff a filcut grozavii pe unde a treeut ea a rapit, pradat, darapanat toate satele Munteniei care se gasiau pe drumul ei.Divanul plangandu-se, principele Suvoroff i-a raspuns : Trupele mele fac bine ceeace fac ; eu le-am Invoit" ;ceeace adaoga consulul este un semn ca Ruii vreau sá paraseasca tara 46latá pentru ce sarmanii Romani doriau sà vada cat mai curand armatele ruse§ti departe de nenorocita lor tara". 5i un alt raport adaoga ca nu va puteti Inchipui cat de mult sunt horopsiti Ru§ii aici, §i cat doresc toti Munteni o schimbare de stapan 47. Ru§ii nu cereau Insa delatarile romane numai munca pentru nevoile razboiului. Ei le mai impuneaui dari In bani, a cilror numar i catime covar§e§te In curand puterile lor. Astfel afara de acele 80 de pungi pe care generalii ru§i le Incasara fax% nici o Indoiala din visteria Munteniei, dupa fuga lui lpsilanti, aflam pe Miloradovici cerand regulat In liecare luna suma, foarte Insemnata pentru acele timpuri, de 4.000 de galbeni, de care pretindea ca are nevoie spre a spiona pe Turci. iVlai cer Ru§ii bani pentru construirea unor spitale 4". O dare liind impusa negutitorilor, dan§ii crezura ca pot sa se opuna rilspunderei ei.

Spusele lui Italinski raportat de Ledoulx c. Champagny, 25 Dec. 1810 ibidem, XVI, p. 884. Méliage c. at. striiine, 14 Iulie 1811. Hurm. Doc. Supl. III,p. 589, Ledoulx c. Champagny 28 Martie 1811. Hurm. Doc. XVI, p. 908. Ledoulx c. Otto 5 Dec. 1811. Hurm. Doc..Supl. II, p. 408 si Ledoux c. Champagny, Hurm. Doc. XVI, p.864. 4,1 Lamaze c. CUm?agny, 11 Ian. 1808, ibidem, p. 491, (data de 1807) In colecpa documentelor data acestui act este gresiti.

RAZDOIUL DIN 1906.Iiitl. PACEA DELA DUCIIRE$TI 291

Rusii purr prin. politia din Bucuresti sA inchida trei pr5villii din cele mai mari. Toti negustorii atunci ind5ratnicindu-se, inchid pr6valiile lor, ceence aduce o mare nemultumire in popor. Sease zile stau pravaliile inchise si a sease zi 800 de negnlitori se infAtiseazA la marcle vistier, amenintându-1 cu o mare indr5z- nealä. Aceasta impotrivire In contra stoarcerilor rusesti, in momen tul cand toata" tara era In marine lor, arat6 pe corpul insemnat al negutatorilor capitalei aparând cu vrednicie interesele sale. Rush gasirà ins'a Indatà mijlocul de a infrange Impo- trivirea lor. In noaptea dc 21 August ei pun pe mai multi negutitori in caruti de po.stri si-i trimit din Bucuresti ; a doua zi se raspandeste vestea ingrozitoare cà ei au fost expediati in Siberia. Dinaintea unei atare perspective negulitorii bucuresteni se hotarasc a deschide inaratnicile lor pungi si a 'Asa pe Rusii la din ele cat li va ti pe plac 49. O Rita contributie loveste In nobili si In cler, dela care se cerca suma insemnatoare de 1.200.000 de lei, fiecare boier avand a plAti in raport cu ve- niturileidregatoria sa". Buletinul de la care imprumutAm aceste stiri adaoga ea' aceasta m'asura ar fi provocat In Bu- curesti obsteascä nemultumire" 50.In 25 April 1812 cate-va zile inaintea subsemnari pàcei, Kutuzoff cere iar'á§i o contributie de 2.000.000 de lei, si Tschitschakoff, cere in cursul lui Iunie aceluiasi an, contributia anuala a fanului, jumatate in natur6 jumatate In bani, din care cea de pe urrna era fixatà la 2.000.000 de lei. Raportul lui Fornetty, ne spune ca acest nou chip de a lua contributia era cu totul ruinator pentru tara. Membrii divanului si cei intäi boieri au tinut sfat in urma caruia au trimis o deputätie amiralului, spre a-i pune in vedcre cà o asemene masura ar sfarsi de pierdut tara". Dupa multä vorb5 se reduse suma in bani la 200.000 de lei 51. In deob§te sub ocArmuirea ruseasca contributiile Moldovei, dupa socotelele vistieriei, se urcase dela 3.000.000 de lei, cat fusese mai inainte, la 8.0000000; iar cele din Muntenia se sporise pe cinci parli 52, §i intriadev6r impozitul personal pus de ru§i In Oltenia se urca la 30 de lei pe an de casa, uria§ daca Warn in consideratie marea valoare a banilor pe atunci 53. Cu toate aceste stoarceri neincetate, divanu Munteniei este silit a adresa generalului Kutuzoff o scrisoare de multumire si face darul unei frumoase cutii ca semnul recunostiintei acestei provincii" 51.

" Buletin despre plecarea lui Hamid Efench peste Dungre, 17 August 1811 $i Buletin despre pregAtirile Rusilor $i ale Turcilor, 24 August 1811, ibidem, p. 621, 622. " Buletin din 5 Sept. 1811, ibidem, p. 624. " Fornetty c. Otto, 17 Iunie si 4 Iulie 1812, ibidem, p. 696, 697. 82 Fornetty c. Otto, 27 Mai 1812, ibidem, p. 690. " Mériage c. Champagny, 28 Febr. 1808, ibidem, p. 501. " Ledoulx c. Otto, 13 Mai 1812, ibidem, p. 689

292 ISTORIA ROMANILOR

Unul din relele cele mai strig5toare a-le ocArmuirei fanariote tusese alum] ce se comitea in imp5ilirea boieriilor, catee avfnd drept urmare scutirea de mai multe impozite §i dreptul la dreg5torii, Pu erau numai onoriiice. Rusia in loc de a pune capgt acestor fr-de-legi gsind cg este un mijloc minunat de a-§i face partizani, se puse a-1 negutitori pe scara cea mai Intinsg. Pretioasa croncig a lui Zilot Romanul, spune asupra acestui lucru : Nu era mai putin ciudat sä vezi cä" fácea §i boierii cu un nou obiceiu, adicA Cu pitace domne§ti inscris, care se dau la obrazele ce se boiereau, cuprinz5toare cg cutare dupg slujba sa sau dupg alt5 mijlocire s5 se suie la treapta cutare ; care pitace ajunserg mai la urrnä" de se vindeau §i pe bani §i era destuni ocarg, cgci le lita §i tati mi§eii §i oameni netrebnici". l'n alt rgu pe care Rusia ar fi trebuit s5'1 combat5 din rgsputeri era corpulia dreg5torilor, lucru care ce e drept trebuia ssá-i ving cam greu, din prieina adâncei coruptii in care chiar ea zgcea. A§a ea incercase, odatà cu luarea ocArmuirei pe mânile ei, a or5ndui eke un ofiter ispravnic pe la fiecare judet, im- preunä" ci doi ispravnici pgmanteni, care s'a rácut pentru multele jafuri, ca cu mijlocul ofiterilor s5 le infrâneze ; dar fu mai rgu, cgci unde intgi mâncau doi, la urin5 mAncau trei, fiìrmdcä ofi- Wu], unindu-se cu pArnântenii, rupea cAt putea, §i apoi mergea treaba bine, csáci era °filer la mijloc, §i cine cuteza s5 zic5" c5 ofi- terul, om imp5r5tesc, era necinstit §i mâncgtor s5racilor?" 65. Cum erau otiterii a§a eraui generalii, pr5d5tori fat5 cu Ro- mânii, corupli §i me§te§ugari fatg cu propria lor ocArmuire. Generalul de Langeron ne spupe despre colegul su, generalul Zass, c5 punea sprade recoltele locuitorilor prin dragonii sgi, §i Ricca raport cgtre impgr5tie cg le cumpgra. Comisarul hranei, c5ruia Ii dgdea o parte din foloase, Ii arta preturile pe care trebuia sg le pung §i care eran peste mAsurg. tii nu numai fticea sà pl5teasc5 foarte scump din casa imperialg cele ce primise gratis, dar incä adunând grânelei vitele de prisos, le imbarcau la Chilia pe vase negulitore§ti §i le vindeau la Odesa. Când Kuschnikoff este numit pre§edinte al ambelor divanuri din Moldova i din Muntenia, el ki ja ca secretar pe un boier din clasa mai de jos, Crupenski, despre care Langeron ne spune c5 era un tAnAr subtire la minte, ghibaciu, desghetat, ne- moral §i intresat care vindeatoate locurile de dreg5tori pe bani, pe care îi imp5rtia cu prezidentul "°. Astfel fiind deci moralizatorii, ce se putea a§tepta dela cei moralizati? tii a§a incepurg inc5 §i mai mutt de cAt mai inainte a impinge la bani §i a face câte netrebnicii toate, ca s5" izbuteasc6 la dreggtoria

"Mot, p.85§i87. Munotille lui 1.s..n6tron, Hunn. Doc. Supl. III, p. 121.

RAZBOIUL DIN 1806.1812. PACEA DELA BUCIIREErrI 23 vistieriei §i la toate mansupurile, care lucru vkandu-1 cei mai tnici boieri boierina§i, §i fiind-c6i lor le trebuia chiverniseal6 §i astfel nu put eau izbuti, ne mai autându-se vrednicia derea, ci de ditre cei mai mari li se cerea bani fiind-c6 §i do- muffle lor da, furà silitii ei a apuca tot pe drumul acela ce se invAtase dela cei mai mari ai lor. Si apoi ce sà vezi de aci inainte? Fiind treaba pe cine da mai mult, vedea cAti blestemati toti in trebi ce nu li se ckleai intindeau cu totii tara in toate Ortile. Una se cerca,i nici cu trei nu se plàtea ! J6luire nu avea loc pentru cá toti erau cAptu§iti cu heipirei mituire, dreptatea ziceau cá au pierit fiind vremile turburate. Lege, suflet, Dumnezeu, rAsplAtire, ziceau cà sunt toate minciuni §i basme cAlugilre§ti. La bani numai se inchinau, cu un cuvant, dela cei mai mari 0116 la cei mai mici, ca s6 scoat6 cele ce da s4 le mai rAmânài cA§tig din care se intampine eheltuielele hainelor, a clupurilor (sic) §i altor soiuri de destrAnAri" 57. Dintre toate dregnoriile niel una nu avea pe acele timpuri insemnAtatea visteriei cele mari, care era impreunatà cu vice- pre§edinta divanului §i avea din despoierile pe care dânsa mai ales le putea pune in lucrare venitul insemnnor de ce! putin 40.000 de galbeni pe an. Când Ru§ii venirlin Muntenia acest post insemnat era ocupaL de Varlam, partizanul lui Constantin Ipsi- lanti, §i al RuOlor care preolti ant de multe provizii pentru o§- tirea ruseascA incat, timp de mai multe luni ea nu cheltui nimic. Miloradovici comandantul Bucure§tilor avea insti o foarte mare in- rAurire asupra generalului cap Michelson, soldat bun dar putin cult u§or de dominat. Cum se a§eazä Miloradovici in Bucure§ti, un alt boier din partidul lui Al. Sutu, §i deci mai curând incliand catre Turci, numit Filipescu, pe care Langeron din punctul de vedere rusesc 11 declarà de cel mai mare blAst5mat din toatd lumea, folosindu-se de o intrigil de iubire, pune miina pe visterie. Varlam insrl nu cedeazA MI% o crâncenà luptA, Hind sprijinit panä la un punct in contra lui Miloradovici de atre insu§i generalul cap Michelson. Ru§ii se folosese de aceastà rivalitate ascutitA, impingAnd care de care pe cei doi boieri a vArsa la bani spre ajunge scopul dorit, cAutând prin cfistigarea a &It mai multor poprele sà fäpunà pe protivnicul s'Au 58. Zilot RomAnul ne spune asupra acestei rivaltAti cA : spre a se lupta unul cu altul aceste douà ipochimene adicA Filipescu §i Varlarn, trebuiau dupA slujn §i stare, dar §i pungA nu pulin. Drept aceea urmau §i dumnealor a se sili spre dobandire de bani,i aceasta se spAr- gea in capul ticAlosului norod, cAci pentru sine nu se multumeau

Zilot tionidnul, p. 88. Memotiile lui Longeron Hurm. Doc. Supl. III, p. 131 si 182. Idiom- dovici era nu numal amantul fetei lui FIlipescu, cll debItorul SU Cu suma insemnatA de 37.000 de galbeni, ibidem, p. 187, nota 1.

294 7ASTORLd 110MANILOR

Cu doua si trei, ca sa poata ei intampina &Arlie pe la caPitenii prin care se lucra la castigarea visteriei, precum si balurile §i alte ceremonii ce necontenit trebuiau a se face tuturor ghene- rarilori pang la cei mai mid ofiteri ai armatei pentru ca sa-i ca§tige prieteni ; si pot zice ca alât cumpenisera viclenii de Ru§i lucrul, In cat ce luau bietii visternici Cu hrapire din spinarea norodului negresit si cheltuiau" 59. Aceasta priveliste a unei oarde de despoitori care däntuesc si se indoapa pe socoteala unui popor nenorocit este ceva Cu deosebire revoltator. Pe timpul Turcilor, averile rapite mergeau sa imbogateasca In departare familiile rapitorilor §i aveau dei o tinta economica. Acuma ele erau haute §i mancate, aruncate in vant in sunetul paharelor si a strigätelor de veselie, in fata poporului despoiat ! Daca adaogim la aceste fapte proteguirea inca §i mai pe fata a calugarilor Greci, care se desbracau manastirile de avutiile lor, protectie cu atata mai fireasca cu cat Rush veneau In numele bisericei spre a scoate pe nenorociti crestini din jugul Mahome- tanilor, introducerea In Virile romane a unei monete false, impuse de Ru§i ca plata inchipuita pentru cumpäraturile pe care le mai faceau, si mai ales fara-de-legile nenumarate comise de ostirile moscovite, atunci vom fi complectat macar pang la un punct starea färilor romane sub ocarmuirea ruseasca. Locuitorii tarilor romane, plangandu-se intai la comandantul general Kutuzoff, primira ca raspuns ca li se vor lasa ochii spre a plange". Vazand cà Ru§ii adaugeau bataia de joc catre toate nenorocirile cu care Ii adapau, Romanii se planfera de-a dreptul la imparatul Alexandru. Se zice cà acesta luand cunostiinta de ingrozitoarele lor suferinti ar fi spus inteun moment de indignare ca atari crizimi nu trebue tolerate". El ordona lui Tschitschakoff care Inlocuise pe Kutuzoff In comanda suprema, de a lua masurile trebuitoare spre a impiedica neoranduielile si far'A-de-legile de tot felul ce se comiteau. Se r oate judeca despre suferintele pe care tara trebuise sa le duc5 pana atunci din contrastul intre o stare disperata si o alta intru ceva mai suportabila care face pe cronicar sà puna in o lumina asa de frumoasa reformele lui Tschitschakoff ? Lipsi multimea cererilor de cara ce topia dobitoacele, slujindu-se mai mult cstile cu carale lor ; lipsira oare-cum si jafurile ce se urmau In tara de &are dregatori, se indreptara judecatorii si cautau dreptatea

" Zilot RomAnul, p. 94. Comp. Ledoulx c. Champagrky 1810 Hum. Doc. XVI, p. 849: Les deux partis, Vailana et Philippesco tour se soutenir asup -As des autorités Russes brignent les places d'administrateur en repondant beaueoup d'or. Cet or, ils le regagnent au certuple lorsqu'ils sont en possession de la place et ils ne peuvent le regagner, qu'en écrasant le peuple sous le poids des contri- butions".

RAZEOITIL DIN 3896-1812. PACEA DELA B1JCU1tETP3 296 fie-c5ruia ; cu un euvAnt strAluci o pArinteascA ingrijire asupra ticAloasei tgri" 115pirea Basarahiei. O astfel de stare de lucruri nu putea inspira RomAnilor sirnpatii pentru asa numitii lor liberatori. AducAndu-si aminte si de suferintele Incercate in vremile ras- boaelor de mai inainte, ei ajunserA a se convinge cA stApAnirea ruseascA nu era menitA a aduce pe tArile lor fericirea asteptatg. Cu cat mai ad:Inc trebui sä rAneascA,i anume pe Moldoveni, la sfArsit, r5pirea Basarabiei, o portiune atAt de insemnatA din teritoriul tArei lor ? DacA luarea Bucovinei care nu era decAt un petec in asernAnare cu Basarabia, Ii miscase atAt de puternic, erau ei sà rAmAnA nepAsAtori la desmAdularea a jum5tate din mosia lor? De aceeai ggsim cà plAngerile la PoartA nu lipsirg, dar boierii nu comisergi cu acest prilej gresala lui Grigore Ghica ce apArase Bucovina cu atAta nedestoinicie. Din potrivg lucrAnd cu ghibAcia cea mAeastrA pe care pericolul cel mare, cAnd Il simti inteadevAr te Impinge fgrA sà vrei a o inchipui, ei lAsar'A cu to tul la o parte sbuciumgrilei protesturile,i fg- cAndu-se apArAtorii interesului Portei, ei apAsarA mai ales asupra pierderei foloaselor ce Turcii ar trebui sg le tncerce de la rAsluil ea celei mai bune jum'AtAti a Moldovei. Cele 120.000 de chile de g Au care erau procurate in fie-care an Turcilor pentru While lor erau luate mai in totalitate din Basarabia, cgci in restul tAri se cultiva Cu deosebire poposoiul pentru hrana locuitorilor. Din cele 300.000 ocale de unt pe care Turcii le ridicau din targ, 120.000 proviniau din.Basarabia ; apoi cea mai mare parte a vitelori oilor erau crescute in cAmpiile ce se intind dincolo de Prut. CedAnd aceastg parte Rusiei, se micsora negotul Moldovei care consta mai ales din exportul animalelor. Poarta trebuia deci ca o urmare nea- pgratA s5 reducA tributul, de oare-ce ar fi cu neputintA sA se cearA de la jumAtate de tarA ceeace mai inainte se lua de pe intregul ei. Acestei alte argumente de acelas fel al-tau bcierii, prin domnul Mr, la pragul prea puternicei impArAtii", spunAnd cà precum de la mosiii strAmosii lor au apucat intregimea Moldovei, asa s5 rAmAnA si de acurn inainte, de oarece partea rgsluitg ar fi indArnAnareai adApostirea locuitorilor in inlesnilta vietuirei lor si a hranei indestulare si a vitelor pgsune, intr'un cuvAnt tot cAmpuli inima tgrei" ra. Aceste intgrnpingri gäsirà tot atAt de putin r5sunet ca acele ridicate cu prilejul rgpirei Bucovinei. Catastrofa lui Na- poleon in Rusia, care fAcu din Alexandru st5pAnul Europei, impiedicA pentru totdeauna pe Poartg a reveni asupra faptului

Zilot, p. 97. " Anatoiaua obstestel adun5ri c5tr5 domnul Moldovei ScarIat Calimab, penttu instrAinai ea Basarabiei din 1812, Oct. In 2 in Uricarui luiCodrescu, IV, 1857, p. 343-356.

296 ISTORIA ROMANILOR

Indepliniti a§a sosind ziva fatala a expirgrei conventiei dupg tratat, ce trebuia fie§tecare sg traiasca unde era sa rgmang desavar0t, ceasurile acele au fost de plângeri un timp de neuitat ; pentru ca poporul cu cardul, ca turmele de oi, incinsese toata marginea Prutului dela un capat la altul, mergandi venind de prin sate 0 de prin targuri sap-Omani Incheiate, cu luarea de ziug bung dela parinti, dela frati 0 dela rudenii, cu care crescuse vietuise dimpreura 'Ana In vremea aceea cand se despartiau unii de altii pentru totdeauna"62. Si inteadevar cà Basarabia era pierdutg, poate pentru totdeauna, din momentul ce vulturul Uralului infipsese In ea ghiarele sale, 0 ramasul bun a locuitorilor ei era simbolul aceluia PC care tara o fäcea jumgtatei sale insasi. De atunci Prutul deveni rani blastamat" 63, a cgrui valuri vor insgmna despgrtirea aceluia0 neam. Acum de abia planurile Rusiei, asupra ta ilor romane apareau in adevarata lor fiinta. Daca Rusia luptase pentru ele, nu fusese sprele inapoi libertatea, uzurpata de Turci, dar pentru a le supune propriei sale autoritati, pentru a schimba suzeranitatea turceasca pe stapanirea moscovita. Ca Incheerea aceasta a razboiului nu se potrivea de loc cu perm's-sle ce-i daduse na§tere ca Rusia 11 declarase pentru a mantui române de asuprirea otomang,i cà acuma la incheerea aceste tgri trebuiau scl pleiteasccl ele izbanzile ruse§ti, era tot atat de sigur, pe cat este de netagaduit ca fare logicapolitica este un abiz tot atat de mare ea' intre ratiune §i interes. Astfel ajunsese Rusia prin o serie fatala de imprejurri, instraina cu totul simpatiile locuitorilor tarilor române Fornetty nu se inpla cand spune In o scrisoare a lui catre Maret ca, nu cred a ma in§ela cd Rusia are acum foarte put:ni partizani in ambele provincii. Necazurilei stoarcerile revolta- toare fgcute de autoritatile ruse§ti In ultimele timpuri lasa amintiripreaamare, pentru ca Moldoveni§i Muntenii sg mai poata don i intoareerea Rusilor" ". Se desfacusegandul Românilor de Nemti prin rapirea Bucovineii ocarmuirea Olteniei ;se desfacuse de Ru0 prin suferintele incercate de eii rapirea Basarabiei, rezultate Insem- nateale desvoltgreiistorieipentruindrumarea vremurilor viitoare.

Manolache Drdghici,II,P.94. "Baladà poporana din Basarabia. " 5 Dec. 1812, Hum. Doc. XVI, p. 951.

TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina Neculae Mavrocordat 10 Constantin Mavrocorciat 46 Alexandru loan Mavrocordat Domnul Moidovei 1785-1786 7 i Grigorie Alexandru Ghica, Domnul Moldovei 1774-1777 143 Niculae Mavrogheni, Domnul Muntenlei 195 Luarea cetAtii Ismail de generalul rus Suvarow, la 22 Decemvrie 1790 203 Harta Moldovei din 1797 221 Mexandru Calimah, Domnul Moldovet 231 Stems Moldovei si a judetelor din timpul lui Scarlat Caliznah, 1806 233 Esirea Turdlor din Tighina (Bender) In ziva de 15 Decemvrie 1789 235 Pasvanoglu, Pasa dela Win 238 Lupta de/a Ismail futre Turcii Rusi, 1790 ... . 245 Scarlat Alexandru Calimah, Domnul Moldovei 1806 . 276

TABLA DE MATERIE

Pagmu

Introducere 5

Capul V. Mavrocordatil 17111719 . 9

I. Neculai Mavrocordat 1711-1730 9 I. A doua domnie a lui Neculai Mavrocordat In MoldoNa 9 Neculai Mavrocordat a doua oar5 in Moldova 1711- 1716. 9 Stefan Cantacuzino In Muntenia 20 Stefan Cantacuzino In Muntenia 1714-1716 20 Neculai Mavrocordat In Muntenia 24 Neeulai Mavrocordat in Muntenia 17161730 24 Mihai Racovità In Moldova 37 Mihai RacovitA a treia oarA In Moldova 17161727 37 II. Constantin Mavrocoraat 1730-1749 44 Istoria tArilor romAne dela 17301735 44 Grigorie Ghica In Moldova, 1727-1733 44 Mihai Racovit5 In Muntenia 1730-1731 50 Constantin Mavrocordat a doua coarA In Muntenia, 1731-1733: : 51 Constantin Mavroconlat In Moldova si Grigore Ghica in Muntenia 1733-1735 51 TArile RomAne dela 1735-1741 si rAsboiul din 1738-1739 .. 54 Constantin Mavrocordat In Muntenia si Grigore Ghica In Moldova 1735-1741 54 Oltenia sub Germani 64 Reformele lui Constantin Mavrocordat 75 Mihai RacovitA a doua oar5 In Muntenia, 1741-1744 75 loan Mavrocordat In Moldova, 1744-1747 76 Grigore Ghica a trcia oar5 In Moldova, 1747-1748 78 Constantin Mavrocordat a doua oarA In Moldova 1741-1744; a patra oarA In Muntenia 1744-1748; a treia oar5 In Moldova 1748-174Q 78

300 ISTORIA ROMANILOR

Pagina

Capul VI. Morinlor romdne dela mazurca lui Constantin Mavrocor- dat panil la pacen dela Kuclue--Kalnargi 1749-1774 91 I. Isloria fdrllor romdne dela 1749-1769 93 Istoria Munteniei dela Gr. Ghica la ocupatia ruseascA 93 Grigore Ghica a doua oarA, 1748-1752 93 Matei Ghica, 1752-1753 94 Constantin RacovitA, 1753-1756 94 Constantin Mavrocordat a cincea oara 1756-1758 95 Scarlat Ghica, 1758-1761 96 Constantin Mavrocordat aeasea oarA, 1761-1763 96 Constantin Racovita a douii oarA, 1763-1764 97 Stefan Racovit5 1764-1765 98 Scarlat Ghica 1765-1766 100 Alexandru Ghica, 1766-1768 100 Grigore Alexandru Ghica, 1768-4769 100 Istoria Moldovei dela Constantin Racovitii pAnA la ocupatia ruseascA 101 Constantin RacovitA, 1749-1753 101 Matei Ghica, 1753-1756 102 Constantin RacovitA a doua oaril, 176-1771 103 Scarlat Ghica, 1757-1758 104 loan Calimah, 1758-1761 . 106 Grigore Calimah, 1761-1764 109 Grigore Alexandru Ghica, 1764-1767 110 Grigore Calimah a doua oarA, 1767-1769 113 Constantin Mavrocordat a patra oarA, 1769 114 Politica interioaril 115

11. Razboiul sldr§it prin pacea de la Kuciuk-Kainargi 1769-1774. .. 118 Atingerea mai de aproape a Romanilor cu Rusii 118 Izbucnirea rAzboiului 118 Cuprinderea tArilor romane. 120 Organizarea cerutA de boieri 128 Cererile deputatilor moldoveni 128 Cererile fAcute de munteni 131 Pacen de la Kuciuk-Kainargi 133 III. Rdpirea Bucovinei 142 Poltica generalli 142 Austria fatA cu Rusia si Turcia 142 LegAturi Cu impArtirea Poloniei 147 Politica specialA 151 SovAirile lui Grigore Ghica 155 Conventia de cesiune si delimitare 159

TABLA DE MATERIE 301

Pagina

Sqarta lui Grigore Ghica 151 Gauzele uciderii lui Ghica 161 Drama 163 Rolul Austriei . 64 SeriaistoricA a raporturilor cu Austria 166 Capul VII. Istorla TArilor RomAne dala pacen de Kuctuk-Ralnargt ¡Ana la pacen de Bucurejti 1774-1812 168 I. Dela pacea de Kainargi pad la parea de .1a# 1774-1792 169 Alexandru Ipsilanti In Muntenia si Domniile pandele din Moldova 1774-1782 169 Alexandru Ipsi'anti In Muntenia, Oct. 1774-1762 170 Infintarea Consulatelor In riIe romAne 178 Grigore Ghica In Moldova 1774-1777 . 180 Constantin Moruzi In Moldova, 1777-1782 182 Istoria tàrilor romane dela 1782-1786 185 Nicolai Caragea, 1782-1783 185 Mihai Dracu Sutu In Muntenia, 1783-1766 189 Alexandru Mavrocordat I In Moldova, 1782-1785 191 Alexandru Mavrocordat al II-le Firariu In Moldova, 1785-1786 . 193 Neculai Mavrogheni In Muntenia 1786-1788i Alexandru Ipsilanti in Moldova, 1786-1789. 194 Neculai Mavrogheni In Muntenia, 1786-1788 194 Illsboiul terminat prin pacea deja Iasi, 1792 204 Pricinile rAsboiului 204 Mersul luptei 211

Tdrileromcine delapaceadela§i pdndlardsboitddin1806. 1792-1806 210 Istoria Munteniei si a Moldovei dela 1791-1799 219 Mihai Sulu In Muntenia, 1791-1793. 220 Alexandru Moruzi in Muntenia, 1793-1796. 222 Alexandru Ipsilanti In Muntenia, 1726-1797 223 Constantin Hangerli In Muntenia, 1797-1799 225 Alexandru Moruzi in Moldova, 1792-1793 230 Mihai Sutu In Moldova, 1793-1795 230 Alexandru Calimah In Moldova, 1795-1799 231 Istoria Munteniei si a Moldovei dela 1799-1802 234 Alexandru Moruzi a doua oarà In Muntenia, 1799-1801 234 Mihai Sutu a 3-a oarà In Muntenia, 1801-1802 238 Alexandru Stitt' domn pe ambele principate, 1802 244 Constantin Ipsilanti In Moldova, 1799-1801 . . 245 Alexandru Sutti in Moldova, 1801-1802 247

302 Lennie 11011ANILOR

Pagina

3. Constantin Ipsilanti§i Alexandru Moruzi 1802-1806 252 Constantin Ipsilanti In Muntenia, 1802-1806 252 Alexandru Moruzi a doua oarA In Moldova 1802-1806 266 III. Rasboial din 1806-1812. Pacen dela Bucureqii, 1812 270 1. RAsboiul din 1806 270 Inceputul rasboiului 270 Dela 1807 inainte 276 Negocierile ultime 279 2. Suferintele romAnilor §i pierderea Basarabiei 286 Pacificlunit stoarceri 286