Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform”

nr. 9 (161), 16 iunie 2014 mmediaediainform© AGROwww.agravista.md CEL MAI COMPLET PORTAL AGRICOL DIN MOLDOVA CITITI GGUVERNULUVERNUL A DDECIS:ECIS: ÎN NUMĂRUL CURENT: AAGRICULTURAGRICULTURA ŞI DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA RURALRURALĂ 

În aşteptarea primei recolte DDOMENIIOMENII PPRIORITARERIORITARE PENTRUPENTRU 3 DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA MOLDOVEIMOLDOVEI

Fermierii indignaţi de reacţia ministerului economiei, au cerut demisia lui Valeriu Lazăr7

Lipsa de atitudine din partea Guvernului, i-a scos pe agricultori în stradă Cabinetul de miniştri a avizat pozitiv proiectul de lege care prevede completarea şi 88-9-9 modifi carea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020», prin care se stabileşte drept domenii strategice pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectoarele agricol şi dezvoltare rurală.

Premierul Iurie Leancă a sa- tăţilor din mediul rural. Totodată, cu 25% faţă de anul 2010, când lutat faptul că în sfârșit această aceasta va facilita obţinerea spri- acest indice a constituit 20 de Strategie este propusă spre aviz jinului conceptual şi fi nanciar din miliarde de lei. Totodată, supra- Guvernului, făcând referinţă partea partenerilor de dezvoltare, faţa terenurilor irigate urmează Dacian Cioloș: ”Uniunea Europeană la neînţelegerile apărute între instituţiilor fi nanciare internaţio- să se majoreze cu 50% (de la vrea ca agricultura Moldovei Ministerul Agriculturii și cel nale şi donatorilor. 145 ha în anul 2010), iar numă- al Economiei. „Mă bucur că în Documentul include o analiză rul muncitorilor migranţi din lo- să devină competitivă” sfârșit aţi ajuns la un numitor detaliată a situaţiei în agricul- calităţile rurale să scadă cu 50% 1111 comun”, a menţionat Leancă. tură şi industria alimentară, (de la 200 de mii în anul 2010). Decizia se înscrie în eforturile a ocupării forţei de muncă în După aprobarea amendamen- de realizare a obiectivului pri- localităţile rurale, precum şi telor de Parlament Strategia vind promovarea rolului central viziunea strategică, scopurile şi naţională „Moldova-2020” se va al domeniului agricol şi rural în obiectivele privind securitatea şi axa pe termen lung pe opt prio- dezvoltarea Republicii Moldova, siguranţa alimentară, păstrarea rităţi de dezvoltare: sistemul de în contextul Acordului de Liber resurselor naturale şi a fondului educaţie, drumurile, fi nanţele, Schimb cu UE. fi duciar etc. Se preconizează că afacerile, energetic, sistemul de Scopul modifi cării este consoli- până în anul 2020 costul real pensii, sistemul judecătoresc, darea economiei locale şi comuni- al producţiei agricole va crește agricultura și dezvoltarea rurală. Cum au reușit grecii să își înregistreze tomatele în UE 1133 CERERI ŞI OFERTE  perioada 17 mai - 3 iunie 2014 pag. 15 EVENIMENT  nr. 9 (161) 2 16 iunie 2014

 EDITORIAL

Liliana BEREGOI Ce(va) rămâne-n „„MOLDOVAMOLDOVA BUSINESSBUSINESS urma mea Poţi să-mi spui ce rămâne în urma ta, în urma WWEEKEEK 22014”014” FORUM noastră sau în urma lumii? Ce rămâne după fi ecare din noi, locuri pustiite şi goluri vide, ce nu-şi explică existenţa. Ce rămâne după fi ecare clipă, sau după fi e- ECONOMIC REGIONAL LA CAHUL care zi ce ai trăit-o inutil? Spune-mi ...ce rămâne… investiţii pentru dezvoltare. În ciuda Sunt momente când, poate pentru fi ecare din noi, dezavantajelor, Zona de Sud a ţării există o perioadă de meditaţie, referitor la ce rămâne are multiple avantaje geografi ce, na- după noi, după mine, după tine, după ei. Rămâne ceva turale, instituţionale şi de infrastruc- ce noi nu am putut trăi sau ceva ce am putut face, tură, care ar face-o interesantă pentru rămân pe de o parte gânduri, amintiri frumoase, nos- investitori. talgii, dragoste, momente de entuziasm, fericiri, loc Sudul necesită „infectarea”cu „vi- de bună ziua, doriri neîmpărtăşite, fl ori dăruite, roma- rusul” antreprenorial ne citite împreună, sau cel puţin povestite, dedicaţii Iulia Iabanji, director al Organiza- interminabile pe cărţi cumpărate şi dăruite...da toate ţiei pentru Dezvoltarea Întreprinde- acestea rămân undeva în viaţa fi ecăruia din noi. rilor Mici şi Mijlocii din Moldova, a Rămân însă şi lacrimi, dureri, nori de gânduri, su- precizat în luarea sa de cuvânt că su- ferinţe interminabile, clipe de disperare sau cel puţin dul ţării momentan este caracterizat de deznădejde, inimi frânte, iubiri neîmpărtăşite, scri- de abilitate antreprenorială scăzută. sori netrimise, zile ce au trecut inutil, drumuri des- „Prin instruirile şi programele pe care părţite, fl ori ofi lite, stele adunate de pe cer, dar care le punem la dispoziţia cetăţenilor, ur- nu au putut fi dăruite, da şi acestea rămân. mărim să ajutăm întreprinderile mici Ştiu, poate ai dreptate....tu trecătorule prin aceste să capete forţă şi competitivitate pe rânduri, pentru că cel puţin într-una din ele te re- piaţă”. Doritorii să capete cunoştinţe găseşti şi poate poţi vedea ce ai pierdut şi ce puteai La 10 iunie, la Cahul a avut discutat despre apropiata semnare a în domeniul antreprenorial sunt sfă- să câştigi, nu privi viaţa ca o loterie, ci ca un dar, un Acordului de Asociere dintre Republi- tuiţi să formeze grupuri în teritoriu mare dar, al zilelor ce nu se uită, a oamenilor ce trec loc un forum economic ca Moldova şi UE, pe 27 iunie curent, şi să apeleze la specialiştii ODIMM, prin viaţa ta, a amintirilor frumoase care te vor ur- regional realizat cu spriji- şi posibilităţile de a dezvolta o afacere pentru a benefi cia de cursuri gratuite mări mereu. nul CR Cahul la iniţiativa pe bani europeni, care vor apărea în acest sens. Nu aştepta ca lumea să se schimbe, pentru că nu după. Lazăr a precizat că îşi doreşte Eugen Lupaşcu, şef al Direcţiei are iniţiativă, dacă vrei să schimbi, mentalităţi, gân- Ministerului Economiei Re- ca această informaţie să ajungă la toţi managementul proiectelor de la ADR duri, obiceiuri, metehne şi principii, dacă vrei ca toate publicii Moldova, în cadrul cei interesaţi de subiect. Ministrul a Sud, atenţionează că cetăţenii şi au- acestea să se schime - începe cu tine însuţi. evenimentului naţional declarat că semnarea acestui acord îi torităţile din sudul ţării scriu puţine „Moldova Business Week va da posibilitate Moldovei să aibă ac- proiecte de dezvoltare regională în Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova ces la o piaţă comunitară de circa 500 comparaţie cu reprezentanţii altor AGROinform 2014”, care s-a desfăşurat de milioane de consumatori, vinderea zone ale ţării. Lupaşcu a menţionat mărfurilor în străinătate fi ind înlesni- că, din fericire, între timp, calitatea Bd. Ştefan cel Mare 123V în perioada 5-12 iunie. La tă de absenţa taxelor de export. proiectelor direcţionate către ADR MD – 2004, Chişinău, Moldova întâlnirea cu cei interesaţi „Deşi acest lucru va uşura situaţia Sud a crescut. Tel (+373 22) 23 56 01, de eveniment, a fost pre- agenţilor noştri economici, liberaliza- La fi nalul prezentărilor, cei pre- fax (+373 22) 23 78 30 zent viceprim-ministrul rea comerţului va spori concurenţa în zenţi în sală au avut ocazia să acorde interior. Momentan este important să întrebări înalţilor ofi ciali prezenţi la Organizaţiile regionale ale Federaţiei AGROinform: Valeriu Lazăr, ministru al ne focusăm pe producerea mărfurilor eveniment. Economiei. Împreună cu el, de calitate. Călătoriţi şi vedeţi singuri Înainte de plecare, Valeriu Lazăr, Cantemir (273) 2 28 53 Nisporeni (264) 2 38 57 la Cahul au sosit reprezen- cum s-au schimbat ţări sceptice la în- ministrul Economiei, a subliniat: „Ne Drochia (252) 2 70 32 Orhei (235) 2 49 55 ceput, precum Polonia, România sau aşteaptă vremuri interesante. Dacă Edineţ (246) 2 43 84 Peresecina (235) 47 2 67 tanţi ai Regiunii de Dezvol- Cehia în ultimii 5-7 ani, cu ajutorul până acum totul a depins de munca Făleşti (259) 2 29 51 Râşcani (256) 2 45 84 tare Sud, ODIMM şi ai Ca- banilor europeni”, a declarat vicepre- diplomatică de la nivel înalt, acum Glodeni (249) 2 40 69 Ungheni (236) 2 34 55 merei de Comerţ şi Indus- mierul. Acesta a avertizat că eventu- totul depinde de noi, de ceea ce se Hânceşti (269) 2 34 08 Cahul (299) 2 14 13 ala semnare a Acordului de Asociere întâmplă în regiuni la capitolul asi- trie a Republicii Moldova. cu UE ar putea să nemulţumească milare de fonduri. Pentru aceasta tre- Federaţia Rusă şi s-ar putea solda cu buie să avem un dialog mai strâns cu Valeriu Lazăr a declarat că, anul embargouri din partea vecinilor din administraţiile publice locale. Acum acesta, evenimentul „Moldova Bu- Est, realitate pentru care cetăţenii este nevoie de cutezanţă şi răbdare şi © siness Week 2014” este focalizat pe Republicii Moldova ar trebui să fi e veţi vedea că, în maximum un dece- edia promovarea potenţialului de export pregătiţi psihologic. niu, ţara va fi de nerecunoscut”. AGROmmediainform al ţării şi de atragere a investiţiilor în Tatiana Aramă, reprezentantă a Valeriu Lazăr a promis că va acor- Redactor-șef: Liliana BEREGOI regiunile statului, nu doar în capitală. Consiliului Regional pentru Dezvol- da o mai mare atenţie sudului ării, tare Sud, a făcut o prezentare a Re- Machetare: Victor PUȘCAȘ Iar sub genericul săptămânii naţio- zonă desconsiderată în aproape fi e- nale investiţionale s-au desfăşurat giunii de Dezvoltare Sud, evidenţiind care mandat de guvernare. Ministrul Adresa redacției: MD-2004, Chișinău, evenimente similare în mai multe potenţialul şi avantajele acestei zone, a precizat că sudul ţării are nevoie bd. Ștefan cel Mare, 123 V. Tel.: 23-56-98 raioane, inclusiv în stânga Nistrului. care îşi propune să devină dinamică stringentă de stimularea unirii pro- e-mail: [email protected] În cadrul întâlnirii dintre repre- şi prosperă, dar care momentan are ducătorilor în asociaţii, pentru ca www.agravista.md zentanţii administraţiei centrale şi un număr mic de întreprinderi mici şi aceştia să poată ieşi mai uşor pe piaţa Tiparul executat la tipografi a «PRAG-3» Comanda nr. 675 cei ai APL, primari, agenţi economici mijlocii (5% din totalul pe ţară), fapt europeană. şi alte persoane interesate de dezvol- ce denotă că mediul de afaceri local Tiraj: 3500 tarea economiei în raionul Cahul, s-a are o capacitate scăzută de a efectua Gazeta de Sud  nr. 9 (161) ISTORII DE SUCCES 16 iunie 2014 3 ÎÎNN AŞTTEPTAREAEPTAREA PPRIMEIRIMEI RRECOLTEECOLTE Raionul Cahul a fost mereu lăudat pentru calitatea strugurilor de masă. În ultimii zece ani, inclusiv graţie subvenţiilor, suprafaţa viilor este în creștere. În prezent, cele mai Se planifi că plantarea a 30 hectare de viţă de vie populare soiuri în raion sunt Suruceni, Co- de soiuri de masă. dreanca şi bineînţeles Moldova. Dna Ivanova planifi că de asemenea să procure, Din păcate, în regiune ale frigiderului au fost cu ajutorul altui cre- sunt puţini producători realizate din resursele dit Compact, o linie de care au frigider speci- fi nanciare proprii ale confecţionare a lăzilor alizat pentru păstrarea întreprinderii, iar utila- pentru struguri şi mere. strugurilor de masă. Prin- jul frigorifi c, materialul Întreprinderea intenţio- tre norocoși se numără izolant performant şi nează să aprovizioneze cu întreprinderea „Ceinar”, uşile camerelor frigorifi ce lăzi clienţii care vor păs- care are frigider nou și moderne au fost procura- tra producţia în frigiderul modern în satul Roşu. te din creditul Compact. fi rmei, dar și alţi produ- Frigiderul are o ca- Fondului Provocările cători din zonă. pacitate de păstrare de Mileniului Moldova, prin Conducerea este sigu- 500 tone. Este împărţit în intermediul a 7 bănci co- ră că producţia viitoare a patru camere frigorifi ce, merciale, implementează fi rmei îşi va găsi clientul. ceea ce permite diversifi - programul Compact. „Pieţele tradiţionale de carea producţiei păstra- Una dintre activităţile municipiului Chișinău. rului, dna Clara Ivanova, vinsă că frigiderul com- desfacere devin proble- te și, foarte important, cheie ale programului Sunt fi nanţate în condiţii decizia de a contracta paniei nu va fi gol, deoa- matice. Dar în ultima are spaţiu pentru răcire este facilitarea creditării avantajoase investiţiile un credit Compact a fost rece mulţi producători vreme apar noi opor- forţată – procedeu care pentru producătorii agri- în producerea, păstrarea motivată de dobânda joa- din raion vor apela la ser- tunităţi. Tot mai multă permite prelungirea sem- coli din raioanele Anenii sau prelucrarea fructelor, să, termenul lung de cre- viciile oferite de frigider. producţie din raion este nifi cativă a termenului Noi, Cahul, Cantemir, legumelor, pomușoarelor ditare – 5 ani şi scutirile „În jur sunt foarte multe comercializată în Galaţi”, de păstrare a strugurilor Călărași, Criuleni, Dubă- și nucilor. fi scale, precum taxa pe vii şi livezi, iar o parte spune dl. Aramă – ma- de masă. La moment, sari, Hâncești, Leova, Nis- Este remarcabil fap- valoare adăugată și taxe- din recoltă va fi păstrată nagerul frigiderului, întreprinderea are doar 3 poreni, Orhei, Strășeni, tul că creditul Compact le vamale în caz de im- la noi”, prognozează di- „important e să avem un angajaţi dar prevede an- Telenești și Ungheni, UTA a fost primul în istoria port, de care benefi ciază rectorul. Întreprinderea produs calitativ, iar pieţe gajări masive din vară. Găgăuzia precum și loca- creditară a companiei toate creditele Compact. are mari speranţe legate de desfacere se vor găsi Construcţiile capitale lităţile extraurbane ale Ceinar. Potrivit directo- Dna Ivanova este con- și de propria producţie. numaidecît”. AGRICULTURA REPUBLICII MOLDOVA OFERĂ OPORTUNITĂŢI PENTRU INVESTIŢII

Agricultura Republicii Moldova oferă cele mai multe Potrivit agenţiei acest domeniu este unul de a dezvolta infra- «INFOTAG», ministrul prioritar pentru cei care structura de vânzări şi oportunităţi pentru investiţii, în sectoare precum cel Bumacov a încercat doresc să investească în a promis modernizarea al vinului şi al reţelelor de irigaţii, a afi rmat ministrul astfel să-i convingă pe Republica Moldova. Centrului Agroalimen- Agriculturii, Vasile Bumacov, la reuniunea Vienna Eco- oamenii de afaceri stră- «Atunci când Repu- tar Chişinău, care va fi ini veniţi la Chişinău la blica Moldova va avea dotat cu facilităţile ne- nomic Forum. săptămâna «Moldova o agricultură modernă, cesare de colectare, ră- Business Week» să vină ţara va fi mai frumoasă, cire, sortare şi ambalare să investească în secto- vom avea şi investiţii a produselor. rul agricol. mai serioase în industria «Un domeniu im- «Chiar dacă multă ţării», a spus Bumacov. portant unde investiţi- lume nu tratează agri- Ministrul a mai ile pot aduce rezultate cultura ca o afacere, în vorbit de nevoia de a bune este irigarea. Republica Moldova agri- crea instalaţii de răci- Agricultură performan- cultura este un mod de re, sortare şi ambalare tă nu poate exista fără viaţă, de cultură, avem a produselor, arătând irigare. Având în vedere tradiţii. Cred că este că Republica Moldova şi provocările generate domeniul cu cel mai înregistrează pierderi de încălzirea globală, mare potenţial, în care însemnate din cauza acest lucru devine unul avem forţă califi cată lacunelor în acest do- prioritar şi va fi destul de muncă, produse pe meniu. de profi tabil», a susţinut care le facem de sute de «Avem nevoie să Bumacov. ani şi sunt în sângele operăm cu lucrătorii Viceminitrul Sănă- nostru», a afi rmat Vasile agricoli sau să găsim tăţii, Mihai Ciocanu, a Bumacov. investitori care ar putea încercat, la rândul său, El a susţinut că pro- investi în acest dome- să-i convingă pe parti- ducătorii din Republica niu şi să adauge valoare cipanţi de importanţa Moldova „au reuşit să produselor agroalimen- domeniul său, argumen- fabrice vinuri de calita- tare”, a afi rmat Buma- tând că «o economie te chiar fără a avea teh- cov. prosperă poate fi susţi- nologii ca ale statelor În plus, ministrul a nută doar cu o populaţie din vest”, subliniind că subliniat necesitatea sănătoasă”. PREȚURI  nr. 9 (161) 4 16 iunie 2014 CREȘTEREA PREŢURILOR PREŢURILE, APROAPE LA JUMĂTATE PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE, DECÂT ANUL TRECUT. ALARMANTĂ RECOLTA AJUNGE LA 15 TONE Banca Mondială este alarmată de Ucraina este al treilea exportator creșterea preţurilor pentru produsele mondial de porumb și al șaselea de PE UN HECTAR alimentare la nivel global. Experţii grâu. Pe fondul crizei politice și eco- Preţul căpşunilor torii autohtoni prin diverse susţin că principalele cauze sunt se- nomice, în perioada ianuarie – aprilie, moldovenești este mai mic programe de subvenţionare să ceta persistentă din SUA și cererea preţurile la porumb s-au majorat cu în 2014 decît anul trecut, iar investească în culturile cu va- mondială puternică, precum și criza 73 la sută, iar la grâu – 37%. recolta mai bogată. Declaraţii loare adăugată, cum ar fi căp- din Ucraina. Aceste scumpiri au infl uenţat pre- în acest sens au fost făcute de şunii, pomuşoarele sau pomii Potrivit unui raport trimestrial al ţurile în lume. Gheorghe Uncu, producător fructiferi. Băncii Mondiale publicat joi, în peri- Banca Mondială atrage atenţia agricol din Criuleni, Republica „Aceste culturi ne permit oada ianuarie-aprilie 2014 preţurile asupra tensiunilor geopolitice din Moldova. să creăm noi locuri de muncă, la produsele alimentare de bază a Ucraina. Acestea ar putea avea un im- Potrivit fermierului, scăde- iar cererea la aceste fructe este crescut cu 4% la nivel internaţional. pact asupra producţiei și tranzacţiilor rea preţurilor este cauzată de una înaltă pe piaţa internă”, a Cele mai mult s-a scumpit grâul și viitoare. producţia foarte bună, dar şi de menţionat ministrul. porumb cu 18%, respectiv 12%. Totodată, scumpirile la produsele importurile de fructe proaspete. constituie 15 tone de căpşuni Plantaţia de căpşuni a Îngrijorările meteorologice, in- alime ntare din luna martie a atins „Anul curent preţurile la la hectar”, a explicat Uncu. fermierului Gheorghe Uncu se certitudinile politicile și fl uctuaţiile cel mai înalt nivel din ultimele 10 căpşuni sunt cu 40% mai mici Prezent pe plantaţia de extinde pe o suprafaţă de opt monedelor sunt câţiva factori enu- luni. Din această cauză, s-ar putea decît anul trecut şi variază în- căpşuni a lui Gheorghe Uncu, hectare, pe care lucrează în meraţi de vice-președintele Băncii provoca proteste și revolte la nivel tre 18-36 de lei moldovenești ministrul Agriculturii şi Indus- prezent circa 150 de persoane. Mondiale, Ana Revenga, care au con- mondial, similare cu cele din 2007 pentru un kilogram. Totodată, triei Alimentare de la Chișinău, Acestea sunt angajate sezoni- dus la scumpirile pentru produsele și 2008 produse în Haiti, Camerun graţie condiţiilor meteo favo- Vasile Bumacov, a afi rmat că er fi ind plătite cu cîte 120 de alimentare. și India. rabile, recolta este mai mare şi guvernul încurajează agricul- lei pe zi.

Federaţia Agricultorilor AGROinform prezintă preţurile săptămânale angro la fructe şi legume pe 5 pieţe din Moldova Informaţia despre preţurile săptămânale o puteţi accesa pe www.agravista.md 12.06.2014 Piaţa angro Chişinău Piaţa agricolă Edineţ Piaţa angro Bălţi Piaţa agricolă Ungheni Piaţa agricolă Cahul Denumirea produsului (Albişoara) minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu LEGUME Ardei dulce 25,00 30,00 30,00 26,00 30,00 27,00 16,00 30,00 30,00 40,00 45,00 40,00 20,00 25,00 20,00 Cartofi - - - 5,50 9,00 6,00 5,00 8,00 7,00 7,00 7,00 7,00 - - - Cartofi timpurii 5,00 10,00 8,00 4,00 7,00 5,00 5,00 8,00 7,00 7,00 10,00 8,00 4,00 6,00 5,00 Castraveţi 6,00 6,00 6,00 4,00 8,00 6,00 6,00 10,00 8,00 8,00 10,00 10,00 3,00 3,00 3,00 Ceapă galbenă 9,00 11,00 10,00 8,00 11,00 9,00 8,00 10,00 9,00 9,00 11,00 10,00 8,00 8,00 8,00 Ceapă verde (cozi) ------10,00 10,00 10,00 ------Ciuperci Shampinion ------28,00 30,00 30,00 35,00 38,00 38,00 30,00 30,00 30,00 Dovlecei 4,00 5,00 5,00 2,00 4,00 3,00 3,00 5,00 4,00 2,50 5,00 5,00 3,00 4,00 4,00 Morcov 9,00 10,00 10,00 7,50 11,50 9,00 8,00 10,00 10,00 8,00 10,00 9,00 - - - Morcov timpuriu 10,00 10,00 10,00 - - - 10,00 10,00 10,00 11,00 12,00 11,00 10,00 10,00 10,00 Pătrunjel ------25,00 25,00 25,00 ------Ridiche de lună ------6,00 7,00 7,00 ------Roşii de seră 20,00 20,00 20,00 18,00 30,00 20,00 15,00 22,00 18,00 20,00 22,00 22,00 20,00 23,00 20,00 Salată ------65,00 65,00 65,00 ------Sfeclă de masă 1,50 2,00 2,00 1,50 2,00 2,00 - - - 5,00 5,00 5,00 - - - Sfecla de masa timpurie - - - 7,00 9,00 8,00 5,00 8,00 7,00 8,00 12,00 10,00 - - - Usturoi - - - 20,00 30,00 20,00 20,00 30,00 25,00 25,00 30,00 25,00 - - - Varză timpurie 4,00 5,00 4,00 4,00 4,50 4,00 4,00 5,00 4,00 7,00 6,00 5,00 5,00 5,00 5,00 Varză broccoli ------20,00 25,00 25,00 ------Varză conopidă ------10,00 10,00 10,00 12,00 15,00 15,00 - - - Varză de pechin - - - 15,00 15,00 15,00 12,00 12,00 12,00 12,00 15,00 12,00 - - - Vinete ------20,00 25,00 25,00 20,00 30,00 25,00 - - - FRUCTE Banane 25,00 25,00 25,00 - - - 22,00 25,00 25,00 - - - 22,00 22,00 22,00 Caise - - - 8,00 10,00 10,00 15,00 20,00 20,00 20,00 25,00 25,00 - - - Căpşune 15,00 20,00 15,00 - - - 20,00 20,00 20,00 15,00 25,00 20,00 20,00 25,00 20,00 Cirese 10,00 15,00 15,00 10,00 12,00 10,00 - - - 10,00 15,00 15,00 15,00 20,00 15,00 Coacăză neagră ------55,00 63,00 60,00 - - - Coacăză rosie ------45,00 40,00 35,00 - - - Grepfrut 20,00 20,00 20,00 15,00 16,00 16,00 16,00 20,00 18,00 ------Lămâi - - - 24,00 26,00 24,00 23,00 25,00 23,00 ------Mandarine 35,00 35,00 35,00 22,00 32,00 24,00 30,00 30,00 30,00 - - - 18,00 18,00 18,00 Mere 5,00 8,00 8,00 6,00 11,00 11,00 3,50 10,00 6,00 ------Mere Golden 6,00 8,00 8,00 6,50 11,00 11,00 - - - 8,00 10,00 10,00 - - - Mere Richard - - - 17,00 17,00 17,00 - - - 9,00 10,00 10,00 - - - Miez de nucă ------80,00 85,00 85,00 - - - Pepene galben (zemos) ------15,00 15,00 15,00 ------Pepene verde (harbuz) ------15,00 15,00 15,00 ------Pere ------25,00 25,00 25,00 ------Piersici ------25,00 30,00 30,00 ------Portocale 17,00 17,00 17,00 13,00 16,00 14,00 16,00 16,00 16,00 - - - 18,00 18,00 18,00 Prune uscate ------25,00 30,00 30,00 - - - Struguri albi de masă ------50,00 50,00 50,00 ------Vişină - - - 12,00 14,00 12,00 - - - 20,00 25,00 20,00 - - - Zmeură - - - 23,00 23,00 23,00 - - - 30,00 35,00 30,00 30,00 30,00 30,00  nr. 9 (161) ACTUALITATE 16 iunie 2014 5 PRIMUL EXPORT DE LEGUME MOLDOVENEȘTI ÎN UE: CASTRAVEŢII Ș I VARZA BIO VOR AJUNGE LA O FABRICA DE CONSERVE DIN GERMANIA Primul lot de legume moldovenești exportat în Uniunea Europeană au arătat că recolta sa e a luat, zilele trecute, drumul Germaniei. Este vorba despre un con- ”curată”. Uniunea Europeană tract pe termen lung pe care un producător bio din satul Bardar l-a prin vocea comisarului încheiat cu o fabrică de conserve din Stuttgart. Dacian Cioloș a anunţat recent Guvernul și par- Înţelegerea între legu- ce testarea legumelor bio Moldova legumicultorul lamentarii moldoveni micultorul moldovean și a arătat că acestea nu au Iurie Bivol a declarat că că va permite dublarea fabrica germană a debu- nici un fel de reziduuri, primul lot trimis conţine cotelor de export al pro- tat odată cu prezenţa pro- s-a lansat o comandă de castraveţi și varză și va duselor agroalimentare ducătorului agricol la edi- 20 de tone de legume pe ajunge la o fabrică de pe piaţa europeană. ţia de anul acesta a Săp- săptămână. Astfel, legu- conserve din Stuttgart. El Astfel, Republica Mol- tămânii Verzi (Grüne Wo- micultorul din Bardar a spune că nemţii au fost doveană va putea ex- che) de la Berlin. Ulterior, devenit primul exportator încântaţi de calitatea porta în UE 400.000 de nemţii s-au deplasat în de legume moldovenești produselor sale, mai ales tone de mere, 2.000 de Republica Moldova pentru pe piaţa din UE. că el a respectat întoc- tone de roșii și 10.000 a lua probe din producţia Într-un interviu acor- mai regulile agriculturii de tone de struguri și lui Iurie Bivol, iar după dat presei din Republica ecologice, iar analizele de prune.

PESTE 30 DE ANI ÎN MOLDOVA BNS: ANGAJAŢII DIN AGRICULTURĂ NU VA AVEA CINE NU MAI SUNT CEI MAI SĂ LUCREZE?! PROST PLĂTIŢI MOLDOVENI Biroul Naţional de Sta- Savanţii de la Acade- tistică relatează că, în luna mia de Știinţe a Moldovei martie 2014, câștigul sa- au efectuat un studiu al larial mediu nominal brut proceselor demografi ce în a fost de 3.912,4 lei, înre- ţară și au ajuns la conclu- gistrând o creștere cu 7,3% zii triste. faţă de luna martie 2013. Pînă în anul 2020, în În sfera bugetară cel mai rău caz, numărul câștigul salarial mediu a copiilor de pînă la un an constituit în luna mar- se va reduce cu 5,1 mii, tie curent 3.471,1 lei. În iar în cel mai bun caz – sectorul economic (real) cu 2,5 mii. câștigul salarial a înregis- lei mai mult comparativ Potrivit BNS, cel mai Toate acestea, în opi- 2020 – cu 107-113 mii. piilor mai mici de 14 ani. trat 4.095,6 lei. cu luna februarie a anului mare salariu mediu pe nia cercetătorilor, vor Potrivit savanţilor, După aceasta, potrivit Angajaţii din agricul- curent. Cel mai mic salariu ţară l-au primit lucră- contribui și la reducerea principalele procese de prognozelor, procesul de tură nu mai sunt cei mai mediu în Republica Moldo- torii din domeniile IT și populaţiei active: potrivit îmbătrînire a populaţiei îmbătrînire a populaţiei prost plătiţi moldoveni. va l-au primit lucrătorii din comunicaţii – 8.932,0 lei, prognozelor pesimiste – din ţară vor fi vizibile va avansa permanent, iar Câștigul salarial mediu al domeniul artei și cei care fiind urmaţi de lucrătorii cu 27,3%. Adică, pînă în deja anul acesta, cînd în 2015 coefi cientul de lucrătorilor din această se ocupă cu activităţi de din sectorul financiar 2015, acest indicator s-ar numărul persoanelor cu îmbătrînire va constitui sferă a constituit în luna recreere și de agrement. În și de asigurări care au putea reduce cu 47-48 vîrste de peste 60 de ani 16%, în 2020– 18,5%, iar martie curent 2.596,1 lei, particular, în martie 2014, ridicat salarii până la mii de oameni, iar pînă în va fi egal cu numărul co- în 2050– 30,3%. cea ce constituie cu 255,8 acesta a fost de 2.491,5 lei. 7.963,7 lei. MOLDOVA ȘI ARGENTINA VOR CREA ÎN COMUN RACHETE ANTIGRINDINĂ Republica Moldova și Argen- Ofi cialul a menţionat că, de- asupra executarea lucrărilor, protecţia în 75% dintre cazuri. tina au încheiat un Acord privind ocamdată, ministerul se afl ă în ce ţin de stimularea artifi cia- Potrivit Serviciului Special cooperarea în domeniul produ- discuţii cu compania mixtă mol- lă a precipitaţiilor, precum și pentru Infl uenţe Active asupra cerii rachetelor, a modernizării do-rusă „Moldantigrad”, singura implementarea tehnologiilor Proceselor Hidrometeorologice, sistemelor de monitorizare şi a din Moldova care asamblează privind prevenirea îngheţurilor pe teritoriul ţării activează 115 celor de lansare. Documentul a rachete antigrindină. „Rușii care de primăvară. Părţile au mai puncte de lansare a rachetelor fost semnat recent în cadrul vizi- activează la această întreprinde- convenit ca următoarea vizită antigrindină. Costul unei rache- tei delegaţiei Ministerului Agri- re nu prea iau în seris planurile de lucru să fi e organizată în te este de circa 6.500 de lei, iar culturii şi Industriei Alimentare noastre, pentru că ei au anumite Republica Moldova în vederea pentru o intervenţie sunt nece- (MAIA) de la Chișinău, condusă interese, dar sperăm să găsim continuării colaborării pe seg- sare până la 12 rachete. de viceministrul Gheorghe Gaberi. alternative”, a adăugat vicemi- mentele discutate. Actualmente, rachetele an- ,,Ne-am înţeles să producem nistrul. În prezent, în zona de protec- tigrindină sunt asamblate în R. împreună rachete, astfel încât Proiectul de producere a ţie sunt incluse 24 de raioane ale Moldova, iar unele sunt procura- să asigurăm piaţa internă, iar rachetelor ar putea fi imple- republicii cu diferite suprafeţe de te din Rusia sau Bulgaria. Anul dacă va fi posibil și o parte din mentat începând de anul viitor. acoperire, care constituie circa trecut, pentru procurarea rache- necesarul României, pentru că, La etapa actuală, nu a fost 60% din teritoriul RM. Cea mai telor şi întreţinerea sistemului, în prezent, ţara vecină se afl ă stabilită suma necesară pentru efi cientă metodă folosită împo- au fost alocaţi din buget 74 de la etapa de testare”, a declarat realizarea acestor rachete. Însă, triva grindinei este însămânţa- milioane de lei, bani care au viceministrul MAIA, Gheorghe autorităţile din Republica Mol- rea norului cu ajutorul rache- ajuns doar în proporţie de 70% Gaberi. dova și Argentina au convenit telor, metodă care garantează din necesar. SUBVENȚII  nr. 9 (161) 6 16 iunie 2014 PRODUCĂTORII AGRICOLI AU DEPUS 1768 DE CERERI PENTRU ACORDAREA SUBVENŢIILOR UN AGRICULTOR Conform datelor furnizate de Agenţia DIN COMRAT A PRIMIT de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, până la 20 mai, curent, au fost înre- O SUBVENŢIE gistrate 1768 de cereri de acordare a subvenţiilor, în valoarea totală de 339,4 mil. lei. În perioada de referinţă, au fost RECORD încheiate 762 de contracte de acordare Un agricultor din me de hrană se pune pen- a sprijinului fi nanciar, fi ind autorizate Comrat, care a înfi inţat tru fi ecare vită, în funcţie anul trecut o fermă de de cât lapte dă. Noi nu am spre plată cererile de acordare a sub- vaci pentru lapte, a primit încheiat procesul de inves- venţiilor în mărime de aproximativ o subvenţie record pentru tiţii, dar sperăm că, peste 107,2 mil. lei. acest an. Este vorba despre trei ani, vor fi acoperite 12 milioane de lei. Din toate cheltuielile. De menţionat că în În pofi da sumelor şi a aceşti bani, peste 10 mili- Ferma are 18 angajaţi, perioada similară a anu- numărului mari de solici- oane de lei au fost plătite care spun că sunt mul- lui 2013, la situaţia din tanţi de subvenţii, graţie pentru cele 360 de vite, iar ţumiţi de condiţiile de 15 mai 2013, la AIPA au suportului oferit agri- restul sumei a fost folosită muncă. fost înregistrate 1120 de cultorilor din Fondul de pentru dotarea fermei cu „Aici avem un salariu cereri de acordare a sub- subvenţionare s-a reuşit tehnică performantă. bun, au fost create toate venţiilor, în valoare totală extinderea suprafeţelor Fermierul Grigori condiţiile pentru angajaţi. de 135,7 mil. lei. cu plantaţii multianuale, Morari a cumpărat vacile Avem apă pentru spălatul Comparând cifrele suprafaţa totală plantată şi echipament agricol – capete şi scrofi ţelor neîn- pentru lapte din Olanda mâinilor, cantină’’, spune o înregistrate în anul cu- de viţă de vie, la situaţia 1095 de unităţi. Reutilate sămânţate 1215 capete şi Germania. Acestea sunt angajată. rent, cu cele din anul pre- din 20 mai curent, consti- şi modernizate 40 de din totalul menţionat. mulse de trei ori pe zi. „Sunt mulţumit de cedent, având în vedere tuind aproximativ 422,66 ferme zootehnice, dintre Din punct de vedere Mulgătoarele în această condiţiile de lucru, la fel că Regulamentele de sub- ha, dintre care cele mai care 15 ferme de bovine, numeric dar şi valoric, fermă au fost înlocuite cu ca şi de salariu”, a menţio- venţionare, atât în anul frecvente soiuri plantate 9 ferme de păsări, 7 fer- marea parte a fondului aparate performante. Tot nat un bărbat. 2013, cât şi în anul 2014, în cadrul măsurii date, me apicole, 6 ferme de de subvenţionare a fost procesul durează 10 minu- Până în data de 1 au intrat în vigoare la sunt Moldova – 55%, Sau- porcine, 3 ferme de ovine. valorifi cat de producătorii te. De la o vacă se obţine iunie, la Agenţia de In- 26.02.2013 si, respectiv, vignon – 16%, Muscat – În cadrul măsurii 7, mici şi mijlocii, dintre aproape 20 de litri de lap- tervenţie şi Plăţi pentru la 24.02.2014, se constată 9%, Arcadia – 7%, etc. Stimularea procurării care Gospodării ţărăneşti te. Aparatul asigură condi- Agricultură au fost depuse o creştere semnifi cativă Au fost renovate şi con- animalelor de prăsilă şi în număr de 460 bene- ţii de igienă maximă. peste 1.760 de cereri de a cererilor de acordare a struite sere pe o supra- menţinerii fondului lor fi ciari, Societăţi cu Răs- Vacile sunt hrănite cu solicitare a 338 de milioa- subvenţiilor din fondul de faţă de 8,09 ha, dintre genetic, au fost procura- pundere Limitată – 244 şi ajutorul utilajelor perfor- ne de lei, ceea ce este cu subvenţionare a producă- care 4,65 reprezintă cele te animale în număr de Societăţi pe Acţiuni – 53 mante. 40 la sută mai mult decât torilor agricoli, cu peste construite şi 3,50 ha sere 4963 de capete, preferinţă de solicitanţi, Cooperative Aici avem un cântar, în aceeaşi perioadă a anu- 200 mln. lei, faţă de anul renovate. fi ind acordată mioarelor – 14, alte forme organiza- unde se vede câte kilogra- lui trecut. 2013. S-a procurat tehnică şi caprinelor cu 2876 de toricojuridice – 14.

SSERVICIILEERVICIILE OFERITEOFERITE DDEE REREŢEAUAEAUA FEDERAFEDERAŢIEIIEI NANAŢIONALEIONALE A AAGRICULTORILORGRICULTORILOR „AAGROINFORMGROINFORM” Dezvoltarea afacerilor Servicii de marketing Elaborarea planurilor de afaceri (acreditaţi la programele IFAD şi  Servicii de intermediere a producţiei agricole proiectul ACED)  Oferirea informaţiei despre preţuri şi pieţe Asistenţă la elaborarea pachetului de documente pentru accesarea  Promovarea cererilor şi ofertelor comerciale fi nanţărilor  Elaborarea studiilor şi cercetărilor de piaţă Asistenţă la efectuarea studiilor de fezabilitate a investiţiilor şi identifi carea furnizorilor de echipamente Pentru informaţii suplimentare apelaţi Asistenţă la pregătirea aplicaţiilor pentru accesarea subvenţiilor ofi ciul naţional de coordonare Organizarea vizitelor şi misiunilor de afaceri şi organizaţiile regionale Dezvoltarea cooperativelor de marketing ale Federaţiei AGROinform Tel.: 373 22 23 56 98 Asistenţă la crearea şi dezvoltarea cooperativelor de marketing Fax: 373 22 23 78 30 Asistenţă la crearea şi dezvoltarea asociaţiilor profesionale pe produs www.agroinform.md Instruiri în dezvoltarea afacerilor şi cooperativelor de marketing www.agravista.md  nr. 9 (161) DECLARAȚII 16 iunie 2014 7 FERMIERII INDIGNAŢI DE REACŢIA MINISTERULUI ECONOMIEI, AU CERUT DEMISIA LUI VALERIU LAZĂR Organizaţiile de fermieri au organizat marţi, 3 iunie, o conferinţă de presă în cadrul căreia au menţionat că fermierii sunt nevoiţi să vină cu o reacţie la declaraţiile ministrului Economiei, care și-a exprimat îndoieli în legătură cu faptul că „participanţii la protestele de săptămâna trecută din Piaţa Marii Adunări Naţionale ar fi fost agri- cultori.

„Noi, reprezentanţii o reacţie bolnăvicioasă fermierilor, am fost din partea ministrului în piaţă alături de alţi Economiei, care a tra- agricultori și putem cu tat neobiectiv această certitudine răspunde la acţiune de protest a trei întrebări: cine au agricultorilor, declarând fost în piaţă la proteste, că agricultorii adevăraţi pentru ca aceștia să zăr, asociaţiile de fer- manifestă respect faţă acordă suport excesiv care a fost caracterul nu sunt în piaţă, dar în participe la proteste. mieri au semnat o de- de agricultori. ramurii agriculturii, acţiunii de protest și câmp. A fost o apreciere Mai mult, mulţi dintre claraţie pe care au pre- „Noi trebuie să ri- înţelegând importanţa dacă s-a făcut sau nu șmecheroasă și foarte ei, însărăciţi de politi- zentat-o președintelui postăm și să punem acesteia. Agricultura partizanat politic”, a ieſt ină pe care o utili- cile proaste din ultimii Nicolae Timoſt i, prin punct acestui compor- este esenţa poporului spus Iurie Hurmuzachi, zează și alţi politicieni ani, nu au bani pentru a care cer demisia minis- tament nedemn din nostru și atunci când vice director al Federa- care nu sunt deranjaţi se deplasa la Chișinău, trului Economiei. partea politicienilor. un politician acţionează ţiei Naţionale a Agri- de situaţia gravă în iar noi nu suntem par- Directorul executiv Am ieșit la protest și împotriva poporului eu cultorilor din Moldova care se afl ă sectorul tide politice sponsori- al Federaţiei Naţiona- ce am obţinut: niciun nu cred că el are viitor”, „AGROinform”. agricol”, a spus el. zate de oligarhi care să le a Agricultorilor din ofi cial și niciun repre- a spus Aurelia Bondari. Directorul executiv Potrivit lui Mîrzen- le putem asigura trans- Moldova „AGROinform”, zentant al guvernului Directorul executiv al al Federaţiei Naţionale co, la proteste au ieșit portul și mâncarea. Aurelia Bondari, a men- nu a ieșit în faţa noas- Asociaţiei „Moldova a Fermierilor, Vasile fermierii din teritoriu, Mesajul nostru către ţionat că este deja o tră. Mai mult, minis- Fruct”, Iurie Fală , a Mîrzenco, a califi cat care nu mai pot tolera ministru și alţi politi- tradiţie ca atunci când trul ne-a acuzat de menţionat că atunci punctul de vedere al umilinţa la care sunt cieni este să nu creadă producătorii agricoli vin partizanat politic. Dacă când agricultorii abor- ministrului Economiei supuși din partea auto- că șmecheriile lor vor fi cu anumite solicitări ministrul nu înţelege că dează probleme din ca unul șmecher și ief- rităţilor. înghiţite de agricultori”, și abordează proble- agricultura este singura domeniu, autorităţile, tin, prin care s-a încer- „Este adevărat că în a spus Mîrzenco. me importante pentru ramură productivă a în loc să soluţioneze cat manipularea opiniei plin sezon al lucrărilor El a anunţat că săp- societate, guvernanţii economiei, atunci la ce problemele acestora, publice. agricole este foarte greu tămână trecută, după nu utilizează cele mai trebuie să ne așteptăm îi acuză de partizanat „Am fost martori la să mobilizezi fermierii reacţia lui Valeriu La- adecvate fraze și nu în viitor? Unele ţări politic. DECLARAŢ IA ORGANIZAŢIILOR DE FERMIERI PARTICIPANTE LA MITINGUL DE PROTEST din 28 mai 2014

Noi, organizaţiile de agricultori, am Este absolut lipsită de argumente mare şi comunicare cu mass-media solicitări de întruniri cu autorităţile luat cunoștinţă cu Declaraţia Servi- afi rmaţia domnului Lazar, despre ca- a Ministerului Economiei, în afară de statale. ciului de informare şi comunicare cu racterul politic al mitingului din 28 acuzaţii nefondate şi sugestii genera- În fi nal, vrem să amintim domnului mass-media a Ministerului Economiei, mai, sub infl uenţa domnilor Slusari şi le, nu conţine explicaţii privind lipsa Lazar că Dumnealui primește salariu ce ţine de protestul fermierilor din 28 Cosarciuc. Decizia de organizare a mi- progresului în soluţionarea proble- (cel puţin ofi cial) din banii contribua- mai 2014. Considerăm că această De- tingului de protest a fost luată la şe- melor pe piaţa produselor petroliere. bililor, inclusiv celor din agricultură. claraţia conţine multă minciună şi are dinţa Consiliilor lărgite ale 4 organiza- Societate aşa şi nu a primit răspuns Astfel, fermierii direct sau prin inter- drept scop sustragerea atenţiei publice ţii non-guvernamentale din domeniul la întrebarea de ce proiectul de lege, mediul organizaţiilor specializate, au de la problemele reală de pe piaţa pro- agricol, pe data de 08 mai, după epui- care cuprinde mai multe propuneri ale dreptul de a aprecia munca minis- duselor petroliere. zarea tuturor încercărilor de a discuta agricultorilor, după aprobarea de către trului. Totodată, demisia conducerii Suntem siguri, că toţi cei care au problema pieţei produselor petroliere Guvern, în septembrie 2012, aşa şi Federaţiei Naţionale a Fermierilor şi urmărit Declaraţia verbală a dom- cu reprezentanţii Guvernului. Domnii nu a fost expediat Parlamentului. Nu Asociaţiei “UniAgroProtect”, care ac- nului Lazar, pe data de 28 mai, pot nominalizaţi nu au făcut altceva decît este clar de ce acest proiect de lege, tivează independent și nu utilizează confi rma că Dumnealui a afi rmat clar să execute această decizie. aproape 2 ani, se afl ă în Cancelaria de surse din bugetul statului, ţine exclu- şi categoric precum că toţi agricultorii Vă atragem atenţia că, pe data Stat şi de ce Ministerul Economiei nu siv de competenţa membrilor acestor adevăraţi se afl ă în cîmp şi nu vin la de 28 mai, în Piaţa Marii Adunări insistă asupra soluţionării problemei. organizaţii. Sugestia domnului Lazar, proteste. Încercarea domnului minis- Naţionale au venit mulţi agricultori, Agricultorii nu pot înţelege lipsa totală privind necesitatea demisiei domnilor tru de a explica cu întîrziere că el a care sunt membri ai diferitor partide de comunicare pe marginea acestui Cosarciuc şi Slusari, poate fi califi cată avut în vedere doar pe domnii Cosar- politice, inclusiv ai partidului, vice- subiect, deşi noi am avut mai multe drept presiune politică. ciuc şi Slusari este, în opinia noastră, preşedintele căruia este domnul Lazar. una stîngace. Venim cu constatarea Cu adevărat, cei prezenţi la miting au Prezenta Declaraţia este semnată de: că domnul Lazar, pe data de 28 mai, a făcut partizanat politic, doar că acest Director Executiv Federaţia AGROinform Aurelia Bondari ofensat cîteva mii de agricultori, care partizanat ţine exclusiv de politica Preşedinte Asociaţia MoldovaFruct Vitalie Gorincioi erau în Piaţa Marii Adunări Naţio- agrară, care la moment este una frag- Preşedinte FNFM Valeriu Cosarciuc nale, precum şi pe cei rămași în sate, mentară, incoerentă şi puţin efi cientă. Preşedinte “UniAgroProtect” Alexandru Slusari deoarece la miting au venit reprezen- Este necesar de menţionat că, ul- tanţii lor. tima Declaraţie a Serviciului de infor- 02 iunie 2014 PROTEST  nr. 9 (161) 8 16 iunie 2014 LIPSA DE ATITUDINE DIN PARTEA GUVERNULUI, IA SCOS PE AGRICULTORI ÎN STRADĂ Membrii a 4 organizaţii „Noi cerem ca fondul de subvenţionare pentru 2014 să reprezentative de fer- fi e mărit cu 200 de mln de lei mieri: UniAgroProtect, și începând cu anul viitor să fi e Federaţia Naţională dublat. Noi dorim acces la piaţa de produse petroliere, astfel ca a Agricultorilor din să putem cumpăra petrol direct Moldova AGROinform, de la rafi nărie. Astfel că, vom putea economisi 600 mil. lei Federaţia Fermierilor și anual. Accesul la piaţa agro-ali- Moldova Fruct au venit mentare ne va permite să putem în Piaţa Marii Adunări fi competitivi pe piaţa UE”, au spus protestatarii. Naţionale și au solicitat Totodată, fermierii au soli- autorităţilor să libera- citat ca agricultura să fi e decla- lizeze piaţa produselor rată ramură strategică pentru economia naţională. petroliere, astfel ca să Agricultorii acuză că autori- poată procura motorină tăţile neglijează constant solici- tările lor şi nu au dat curs cere- direct de la sursele ex- rilor repetate de a se întâlni şi a terne şi nu de la impor- discuta problemele din domeniu. tatori, la preţuri mult Iar aceste probleme nesoluţio- mai mari. nate îi determină să recurgă la acţiuni de protest. se menţiona într-o scrisoare Agricultorii moldoveni au „A fost aprobat un proiect Potrivit protestatarilor, Anterior, reprezentanţii adresată premierului de către specifi cat cu diverse ocazii că de lege în acest sens, dar nu preţurile umfl ate la fermierilor l-au informat pe asociaţiile de agricultori, în luna nu sunt împotriva parcursului știu care este soarta acestui premierul Leancă în legătură cu carburanţi nu le per- martie curent. Astfel, pe fondul european al Republicii Moldova, proiect și unde el se afl ă acum. îngrijorările legate de scumpirea scumpirii motorinei, majorarea însă ei consideră că autorităţile Această situaţie mă depășește. mit să obţină produc- carburanţilor. Ei au atenţionat fondului de subvenţionare cu trebuie să susţină modernizarea Desigur că este foarte bine ca ei ţie competitivă, iar în că modifi cările preţurilor la 100 de milioane de lei nu a fost sectorului agrar, iar politicile să se poată organiza și importa benzină şi motorină operate simţită, pentru că pierderile în Guvernului să fi e comparabile singuri produsele petroliere. cazul în care prin lege în acest an de întreprinderile urma scumpirii au ajuns la 200 cu cele din Uniunea Europeană, Dar acest lucru nu este de com- li s-ar permite achizi- petroliere le-au provocat agri- de milioane de lei. pentru că nu putem intra „cu petenţa Ministerului Agricul- ţionarea carburanţilor cultorilor pierderi enorme. „Pe Cu puţin timp în urmă, sapa şi căruţele în UE”. turii. În această situaţie sigur parcursul unei luni, preţurile la reprezentanţii agricultorilor Solicitat să comenteze si- că susţin acest protest. Eu nu motorină au crescut cu un leu direct de la rafi nării, afi rmau că nu au primit vreun tuaţia, ministrul Agriculturii, cred că diferenţa de preţ va fi per litru. Reieşind din volumul atunci economiile anu- răspuns la respectiva scrisoare, Vasile Bumacov a declarat că una foarte mare, dar faptul că de motorină folosită în scopuri cum nu au primit răspuns nici în ceea ce priveşte revendicări- vor avea această posibilitate va ale ar fi de peste 500 agricole, fermierii au pierdut la alte solicitări de a se întâlni le fermierilor a fost luată deja însemna foarte mult”, susţine aproximativ 200 mil. de lei”, mil lei. cu şeful Guvernului. o decizie. demnitarul. Pe de altă parte, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a declarat că nu este sigur că cei care au ieşit la protest sunt agri- cultori. „Acum fermierii sunt în câmp şi muncesc. Cei care protestează urmăresc interese politice. Cunosc revendicările acestora, inclusiv solicitarea de demisie a ministrului Economi- ei. Dacă demisia mea va contri- bui la soluţionarea problemelor agricultorilor, atunci sunt gata mâine să-mi depun demisia. Dar nu sunt sigur că asta îi va ajuta pe agricultori”, a spus Lazăr. Principalele revendicări ale fermierilor au fost formulate într-o rezoluţie adoptată în cadrul mitingului de protest și ulterior transmisă Președintelui, Parlamentului și Guvernului.  nr. 9 (161) PROTEST 16 iunie 2014 9

CIRCA 3 MII DE FERMIERI DIN TOATĂ ŢARA SAU ADUNAT, LA 28 MAI, ÎN CEN TRUL CAPITALEI, UNDE AU PROTESTAT ÎMPOTRIVA INACŢIUNILOR GUVERNULUI.

REZOLUŢ IA mitingului de protest al fermierilor din 28 mai 2014 Noi, fermierii - partici- lamităţi naturale, statul a reglementate de către institu- culturii și Dezvoltarea Rurală 5. Dublarea Fondului de panţi la mitingul de protest, majorat presiunea fi scală în ţiile abilitate ale statului. ca prioritate naţională. subvenţionare a producători- organizat pe 28 mai 2014, în agricultură. Pe de altă parte, lor agricoli, începînd cu anul 2. Modifi carea Legii cu Piaţa Marii Adunări Naţio- au crescut preţurile la carbu- Fondul de subvenţionare 2015; rămîne mic, pe parcursul mai privire la piaţa produselor pe- nale, constatăm, cu regret, că ranţi, îngrășăminte, pesticide, troliere care ar stabili: 6. Adoptarea Legii ”Cu deși agricultura are o ponde- seminţe, tehnică și utilaj multor ani, și este insufi cient privire la Subvenţionarea în re semnifi cativă în structura agricol, piese de schimb, etc., pentru a impulsiona dezvol- a) elaborarea şi adoptarea agricultură care ar prevedea PIB-lui și contribuie la fel iar preţurile la producţia tarea durabilă a sectorului unei noi metodologii care va mărimea Fondului de sub- de mult la crearea locurilor agricolă nu sunt în măsură agricol și spaţiului rural. reglementa calcularea adao- venţionare de minimum 1,5% de muncă în spaţiul rural, să asigure venituri rezonabile sului comercial pentru benzi- din PIB; În scopul soluţionării na şi motorina importate de Guvernul R. Moldova nu pro- agricultorilor. 7. Îmbunătăţirea accesului acestor probleme, participan- pe pieţele internaţionale şi cu movează sufi cient politici producătorilor agricoli pe pia- Piaţa produselor petroliere ţii la mitingul de protest al includerea exclusivă a chel- prielnice pentru dezvoltarea ţa produselor agro-alimenta- şi cea a produselor agro-ali- fermierilor din 28 mai 2014 tuielilor ce ţin nemijlocit de acestui sector. re prin: mentare sunt dereglate, în cer: procurarea combustibilului; a) construcţia Centrelor Astfel, în situaţia cînd permanenţă, de acţiunile unor b) anularea cerinţelor 1. Modifi carea Strategiei Agro-alimentare în conformi- agricultorii, în ultimii ani, companii cu poziţii dominan- faţă de operatorii de pe piaţa de Dezvoltare a R. Moldova tate cu Hotărîrea Guvernului au fost afectaţi grav de ca- te și nu sunt supravegheate şi produselor petroliere privind 2020 prin introducerea Agri- nr. 741 din 17 august 2010 mărimea capitalului social şi ”Cu privire la crearea infras- volumului minimal al depozi- tructurii de piaţă pentru pro- tului petrolier; dusele agro-alimentare”; c) acordarea dreptului b) crearea Fondului de In- agricultorilor de a importa tervenţii pe piaţa produselor direct motorină în scopuri agricole. agricole fără licenţa şi fără plata accizelor; 8. Aplicarea impozitului unic în agricultură. 3. Guvernul şi Parlamen- tul, în mod de urgenţă, să În cazul în care Guvernul asigure ca organele abilitate şi Parlamentul, timp de 30 (ANRE, Consiliul Concuren- de zile, nu vor întreprinde ţei şi Ministerul Economiei) măsuri concrete pentru im- să organizeze o activitate plementarea propunerilor, efi cientă de contracarare a expuse în prezenta rezo- acţiunilor monopoliste şi luţie, organizaţiile negu- acordurilor de cartel pe pieţe- vernamentale din sectorul le produselor agro-alimentare agricol vor organiza acţiuni și petroliere; largi de protest în toată ţara . 4. Rectifi carea Legii Bu- getului pentru anul 2014 prin majorarea Fondului de mun. Chișinău subvenţionare a producători- Piaţa Marii Adunări lor agricoli cu cel puţin 200 Naţionale mln. Lei; 28 mai 2014 PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII  nr. 9 (161) 10 16 iunie 2014 PRIMA CASĂ DE AMBALARE A STRUGURILOR VA FI CONSTRUITĂ LA IALOVENI În localitatea Costeşti din raionul Ialoveni va fi construită o Casă de Ambalare a strugurilor soiuri de masă, anunţă ministerul Agricul- turii şi Industriei Alimentare.

Acest lucru a fost posi- În cadrul ceremoniei de ofi cialul. bil la iniţiativa unui grup semnare a documentului, Amintim că potrivit de producători agricoli din ministrul Agriculturii, Va- Programului „Agricultură regiune care se ocupă cu sile Bumacov a vorbit des- competitivă”, lansat îm- creşterea strugurilor de pre necesitatea asocierii preună cu Banca Mondia- masă. Astăzi, la Costeşti a fermierilor. „ Anume din lă, ministerul Agriculturii fost semnat un Acord de cauza lipsei de cooperare stimulează constituirea Parteneriat dintre Minis- între agricultori, proiectele asociaţiilor de producători terul Agriculturii, Agenţia de fondare a întreprinderi agricoli care pot obţine de Dezvoltare Regională de procesare mai de pro- granturi de până la $350 Centru şi primăriile din porţii, atât de necesare mii pentru achiziţii de satele Costeşti şi Bardar, sectorului agrar, decurg echipamente destinate raionul Ialoveni. atât de greu”, a explicat procesului post-recoltare.

MINISTRUL BUMACOV PREŢUL STRUGURILOR TEHNICI A PRIMIT TITLUL DE AR PUTEA SĂ SCĂDĂ ÎN ANUL CURENT DOCTOR HONORIS Preţul unui kilogram de rilor la acestea pe piaţa internă vânzările pe pieţele tradiţio- pentru creditele agricultorilor struguri de soiuri tehnice (fo- . Riscul scăderii preţului este nale pentru Moldova din Polo- sunt mult mai mici ca în Mol- CAUSA losit pentru fabricarea vinului) cauzat de embargoul Rusiei, vi- nia , România şi Cehia . dova şi statul oferă subvenţii ar putea scădea în jumătate. nifi catorii moldoveni dispunând Vinifi catorii explică aceas- consistente. Totuşi o parte din Kommersant scrie cu referire la încă de anul trecut de un volum tă tendinţă prin greutăţilie vinifacotri a găsit o ieşire din surse anonime din cadrul Mi- mare de producţie nerealizată . afi rmării pe pieţele dun UE. În situaţie. nisterului Agriculturii şi Indus- Se presupunea că efectele acest an europenii nu vor să Vinurile moldoveneşti în triei Alimentare că instituţia se embargoului vor fi depăşite cu cumpere vinul moldvenesc nici pofida embargoului nimeresc teme de reducerea preţului de ajutorul UE , care la începu- pe bănuţi. Ei sunt gata să ofere piaţa rusească prin Belarus. la 4 la 2 per kilogram în acest tul anului a deschis piaţa sa 0,20 eurocenţi/litru pe când Până a începe să se desta- an. În prezent MAIA este în pentru alcoolul moldovenesc. sinecostul este de 0,30-0,35 bilizeze situaţia în Ucraina, tratative cu România privind Însă de la începutul anului de eurocenţi pentru un litru, aceeaşi schemă funcţiona şi exportul de struguri din soiurile exporturile în UE din contra materia primă fi ind în conse- în această ţară. Vinificatorii tehnice peste Prut, ceea ce ar au scăzut de a 4,6 la 4,2 mln cinţă procurată de europeni moldoveni exportau vinul în putea diminua scăderea preţu- de dolari. Totodată au scăzut în Spania . Acolo procentele Ucraina şi acolo îl îmbuteliau.

Senatul Universităţii de Ştiinţe MINISTERUL AGRICULTURII RECOMANDĂ FERMIERII VOR PRIMI SUBVENŢII MAI MICI Agricole şi Medicină Veterina- PENTRU CULTURILE ră din Timişoara i-a acordat TRATAREA URGENTĂ titlul de Doctor Honoris Causa A VIILOR ASIGURATE ministrului Agriculturii, Vasile Ministerul Agriculturii şi au fost probleme cu dezvol- Bumacov. Industriei Alimentare le reco- tarea microfl orei», a relatat mandă producătorilor agricoli responsabilul. Prestigiosul titlu i-a fost acordat lui să-şi trateze repetat viile, până Gaberi a menţionat că în- Vasile Bumacov pentru contribuţia în la înfl orire, din cauza precipi- fl orirea viilor va avea loc apro- activitatea ştiinţifi că, implementarea taţiilor abundente. ximativ peste o săptămână, tehnologiilor performante în agricultură Viceministrul Gheorghe şi către acea perioadă nimic şi promovarea colaborări în domeniul Gaberi i-a declarat reporte- nu trebuie să pună plantele în cercetătorii ştiinţifi ce dintre savanţii din rului agenţiei «INFOTAG» că pericol. România şi Republica Moldova. umiditatea sporită va avea un «Mildiul afectează toată „Chiar dacă unii se cam sfi esc atunci efect benefi c asupra recoltelor partea vegetativă şi acum când spunem că suntem o ţară agrară, viitoare, dar trebuie întreprin- întreprindem măsuri pentru în aceasta sunt şi multe avantaje dacă se toate măsurile pentru com- stropirea repetată. Dacă nu privim cu atenţie evoluţiile, climaterice, baterea eventualelor boli. facem aceasta, riscăm să demografi ce şi politice de pe terra. Şi «Ploile de mai infl uenţează pierdem toată recolta», a spus Cuantumul subvenţiei pri- bugetare cu circa 35% din mij- totuşi, în afară de mentalitatea, care ne bine plantele. În această peri- viceministrul. mei de asigurare în agricultură loacele fi nanciare repartizate mai încurcă să progresăm, un mare im- oadă are loc creşterea cea mai În prezent plantaţiile viti- va fi micşorată de la 50% la 40% pentru subvenţionarea primelor pediment a fost rigiditatea tehnicii agri- intensă a viţei de vie. În ceea cole din Moldova au o supra- din valoarea acesteia. Propune- de asigurare. cole. Lipsa tehnicii moderne, sau confec- ce priveşte bolile, viticultorii faţă de circa 140 mii ha, din rea este inclusă într-un proiect Din culturile agricole asi- ţionată din oţeluri de calitate joasă, atât cu experienţă au avut grijă ca care 20 mii ha sunt cu soiuri de lege care a fost aprobat de gurate de producătorii agricoli, în URSS cât şi Europa de est i-a făcut pe plantaţiile să fi e stropite şi nu de masă. Guvern. ponderea cea mai mare îi revine mulţi entuziaşti să renunţe la această În proiect mai este propusă sfeclei de zahăr, aceasta fi ind tehnologie”, a declarat Bumacov în ca- plafonarea subvenţiei primei de cea mai vulnerabilă riscurilor în drul ceremoniei de înmânare a titlului. asigurare pînă la suma de 700 agricultură. La ceremonia de decernare a par- de mii de lei pentru asigurarea Subvenţiile acordate pentru ticipat Rectorul Universităţii, Profesor sfeclei de zahăr şi 500 mii de lei asigurarea riscurilor de produc- Universitar, Paul Pîrşan, ex ministrul pentru asigurarea celorlalte cul- ţie în agricultură în ultimii ani Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din turi şi a animalelor, pentru un au crescut şi au constituit în România, Valeriu Tabără, Membru al producător agricol. anul 2012 - 37,8 milioane de lei, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Ro- Modifi cările propuse vor iar în anul 2013 – peste 45 mili- mânia, savanţi cu renume de peste Prut. duce la reducerea cheltuielilor oane de lei.  nr. 9 (161) COMPETITIVITATE 16 iunie 2014 11 DACIAN CIOLOȘ: ”UNIUNEA EUROPEANĂ VREA CA AGRICULTURA MOLDOVEI SĂ DEVINĂ COMPETITIVĂ” „Uniunea Europeană vrea ca agricultura negocia în numele celorlalţi. siei europene că uite ce vrea De asta RM nu va mai putea de fapt UE, aşa e, dar UE din Moldova să devină competitivă”. Este semna un Acord de liber urmăreşte acest scop cu pie- mesajul transmis de Comisarul European schimb, pentru că legal nu ţe mari de desfacere, are un pentru Agricultură, Dacian Cioloş, în cadrul se mai poate. Odată ce intri acord cu Canada, cu Coreea într-o uniune vamală nu mai de Sud, cu China, acum ne- întrevederii din 24 mai, curent cu fermierii ai politică vamală, nu mai gociază unul şi cu SUA. moldoveni. Agricultorii au avut posibilitatea ai politică de taxe la vamă Da, acolo UE are interese să afl e din prima sursă despre benefi ciile naţionale, ci sunt doar ale ofensive de a-şi putea vinde uniunii vamale. producţia, însă Acordul de semnării Acordului de liber-schimb dintre UE este şi ea o uniune liber schimb negociat cu RM, Moldova şi UE. vamală. De exemplu Ro- Georgia şi chiar cu Ucraina le anumitor ţări. Din acest să se conformeze la norme- mânia nu mai poate semna a avut ca principal obiectiv punct de vedere, probabil le europene de calitate. De singură un acord comercial dezvoltarea unei zone de că va fi mai greu pentru asemenea, RM este singurul cu altă ţară, ci negociază schimb comercial şi zone producătorii moldoveni, dar partener comercial de până Comisia Europeană în nu- economice în vecinătatea nu este imposibil şi asta o acum pentru care UE şi-a mele tuturor celor 28 de ţări, UE. Obiectivul politic al sta- demonstrează companiile liberalizat piaţa pentru vi- dar faptul că RM semnează telor membre ale UE este pa- care exportă deja în UE.”, a nuri. acum un Acord de Asoci- cea, stabilitatea, dezvoltarea menţionat Cioloş. ere şi de Liber Schimb nu economică în vecinătatea ei, PIAŢA MOLDOVE înseamnă că nu va putea pentru că dacă sunt confl icte PENTRU CINCI CA NEASCĂ NU SE LIBE negocia şi alte acorduri cu în vecinătatea ei, atunci este TEGORII DE PRODU RALIZEAZĂ PENTRU alte ţări. Semnând Acordul afectată şi ea, atât din punct SE MOLDOVENEŞTI ŞASE TIPURI DE de Liber Schimb, RM îşi de vedere economic, cât şi PIAŢA UE NU A FOST PRODUSE EUROPENE păstrează suveranitatea din politic. Iată în ce scop sunt LIBERALIZATĂ punct de vedere comercial, semnate aceste acorduri co- Pentru restul produselor doar că în negocierile de merciale. Comisia Europeană din UE îşi liberalizează piaţa din liber schimb şi-a luat nişte start a negociat un acord momentul intrării în vigoare angajamente. Aşa cum şi UE NU POATE FI FĂCUTĂ asimetric, pentru că conce- a Acordului. În schimb, UE şi-a luat nişte angajamente, NICIO EXCEPŢIE LA siile pe care UE le va face poate să îşi protejeze piaţa Dacian Cioloș le-a expli- inclusiv să sprijine fi nanciar STANDARDELE DE pentru RM sunt mult mai pentru unele linii tarifare cat ce prevede Acordul de ACORDUL DE LIBER evoluţia agriculturii şi secto- CALITATE mari decât ceea ce UE va şi în unele cazuri poate să Liber Schimb şi de ce acesta SCHIMB NU EXCLUDE rului alimentar din RM. cere RM în schimb şi asta impună cote UE, mai ales nu poate să aducă prejudicii ALTE ACORDURI CO Pe de altă parte, pentru merge şi pe liniile tarifare pentru lactate şi produsele economiei şi în special agri- MERCIALE PE CÂND ACORD DE LIBER orice acord comercial sem- liberalizate. UE liberalizează din carne, pentru care RM a culturii moldoveneşti ci, din O UNIUNE VAMALĂ SCHIMB ASIMETRIC nat de UE pentru sectorul practic toate liniile tarifare decis să nu îşi deschidă pia- contra, reprezintă o oportu- ANULEAZĂ SUVERA agricol şi agroalimentar nu pe toate produsele, în afară ţa. Cotele negociate au fost nitate unică de modernizare. NITATEA ŢĂRII DIN Un al doilea element se poate de făcut excepţie a cinci produse. Este vorba calculate pe baza comerţu- «Republica Moldova poa- PUNCT DE VEDERE important este că negocierea la un singur lucru, la stan- de mere, prune, struguri, lui tradiţional al UE cu RM. te în orice clipă să decidă COMERCIAL Acordului de liber schimb dardele de calitate, de igienă tomate şi sucul de stru- La porc de exemplu UE va dacă nu îi mai convine - să cu RM a fost făcut de UE în şi de siguranţă alimentară. guri. Cu toate acestea se putea exporta în RM fără îl rezilieze să nu îl mai apli- În primul rând Acor- mod voit asimetric. Adică, „Oricât de drag nu ne-ar fi oferă cote de aceste produse taxe vamale doar 4000 tone ce fi indcă există şi această dul de liber schimb între UE este o piaţă de 500 mil. orice partener comercial, care pot fi importate fără pe an, în timp ce producţia clauză. Faptul că Moldova RM şi UE creează un cadru de consumatori, în timp ce nu putem face rabat la asta taxe şi care au fost dublate de carne de porc în RM este a semnat acest acord nu prin care fi ecare parte îşi RM este o piaţă de doar 3,5 pentru că asta ar însemna săptămâna trecută. Astfel, de 65 mii de tone anual. înseamnă că nu îşi va putea asumă unele angajamente, mil. Obiectivul UE nu a fost să mergem împotriva inte- companiile moldoveneşti Pentru carnea de pui este proteja agricultura», a decla- dar faptul că RM va semna să cucerească noi pieţe de reselor consumatorilor din pot importa 40 mii tone de la fel 4000 de tone, pentru rat ofi cialul european. nu înseamnă că RM nu are desfacere pentru UE, pentru UE şi ar însemna să avem mere, 10 mii tone de stru- produse lactate, brânzeturi Acordul de Comerţ Liber dreptul să semneze alte că nu o piaţă de 3,5 mil. de pe piaţa UE două standarde guri, 10 mii tone de prune. 1000 de tone pe an, pentru și Cuprinzător cu UE poate fi acorduri comerciale cu alte lei va dezvolta economia UE. diferite, unele pentru pro- Cotele pot fi renegociate mezeluri 1600 tone, pentru un element important pen- părţi sau ţări, inclusiv cu E adevărat că unul din obiec- dusele europene şi altele odată în trei ani. De remar- zahăr 5400 de tone pe an, tru modernizarea economiei Rusia, informează sursa cita- tivele UE pe viitor este să pentru produsele de import. cat că la moment companii- iar pentru dulciuri 640 de RM şi mai ales a agriculturii tă. UE are Acorduri de liber negocieze acorduri de liber UE nu acceptă acest lucru şi le moldoveneşti pot acoperi tone pe an. moldoveneşti, însă pentru ca schimb cu mai multe ţări schimb cu ţările est-europe- nu ne putem asuma riscul să o cantitate foarte mică din Mai sunt o serie de alte acest lucru să se întâmple din lume şi continuă să mai ne ca să crească exporturile avem probleme sanitare. De aceste cote. Pentru a putea linii tarifare, pentru care depinde de efortul nostru, negocieze, dar fi ecare parte şi să dezvolte economia. Ci- asta există aceste standarde exporta în UE trebuie făcute deschiderea pieţei RM nu se cum vom putea folosi opor- îşi păstrează suveranitatea. neva cita de pe site-ul comi- nu ca să blocăm importuri- investiţii care să le permită va face automat după mo- tunitatea aceasta. Nu se va Mai degrabă invers, dacă RM mentul intrării în vigoare întâmpla nimic automat, aderă la vreo Uniune Vama- a Acordului, ci se va face în schimb se vor crea nişte lă atunci RM nu mai poate pe o perioadă de tranziţii. oportunităţi. Şi probabil că semna un Acord de liber Pentru unele linii tarifare se cel mai difi cil va fi la început schimb cu UE şi asta nu pen- va face după trei ani, pentru pentru că mulţi aşteaptă tru că UE e supărată că RM altele după cinci şi chiar că lucrurile se vor schimba a intrat în Uniunea Vamală zece ani. imediat după semnarea cu alte ţări, dar pentru că În sensul acesta acordul Acordului. Lucrurile o să ia regulile unei uniuni vamale este asimetric, UE îşi deschi- ceva timp, dar important presupun că într-o uniune de piaţa pentru toate liniile este să fi m pregătiţi ca să fo- vamală nu mai ai dreptul de în afară de cele şase, în timp losim oportunităţile respec- a negocia politici comerciale ce RM îşi deschide piaţa tive şi să nu cădem de partea tu ca stat, ci negociază Uni- treptat pentru o mare parte lucrurilor negative, cum ar unea Vamală în numele tău din produsele alimentare, în fi presiunea concurenţială, şi în funcţie de ce UV intraţi, afară de cele pentru care a scrie ziarul Economist. cel care e mai tare, acela va dat nişte cote UE. TEHNOLOGII AGRICOLE  nr. 9 (161) 12 16 iunie 2014

CERCETĂTORII MOLDOVENI CAUTĂ SOLUŢII IDEALE PENTRU AGRICULTURĂ : AU CREAT PLANTE REZISTENTE LA SECETĂ ȘI ÎNGHEŢ Pe un teren de circa 200 de hectare situat în culturi perfecţionate la ni- însă fermierii noștri sunt vel molecular, care rezistă dispersaţi, nu au suprafeţe apropierea Aeroportului de la Chișinău pot la secetă și îngheţ, asigură o mari de teren, care le-ar asi- fi văzute cele mai neobișnuite culturi, care productivitate înaltă. Avem gura producţie competitivă sunt rezultatul cercetărilor știinţifi ce ale In- solicitări de colaborare cu și cantităţi considerabile experţii din Anglia, Fran- pentru export. Dacă fermierii stitutului de Genetică, Fiziologie și Protecţie ţa, Japonia, Kazahstan sau noștri ar fi mai deschiși la a Plantelor (IGFPP) al Academiei de Știinţe. Belarus, care au văzut rea- idei noi, ar avea mai mult Savanţii moldoveni au creat în ultima pe- lizările noastre”, a precizat curaj și nu s-ar teme să riște omul de știinţă. niște investiţii, ar practica rioadă soiuri de plante care ar asigura ve- într-adevăr o agricultură nituri frumoase agricultorilor, dacă aceștia performantă, care ar asigura ar dispune de curaj și investiţii. Astfel, pe Agricultură dezvoltarea economiei în lângă tipurile de cereale perfecţionate, cum materice de la noi, care au o iarba elefantului, care în ţările performantă, general”, a conchis directorul productivitate de peste două europene este cultivată pen- IGFPP. ar fi grâul dur, ovăzul sau secara, cercetătorii tone la hectar. Avem și kiwi, tru producerea energiei. Acest deocamdată, Suportul oamenilor de au reușit să creeze și triticale, o combinaţie dar fructele sunt mai mici, gen de agricultură, de produ- în laborator știinţă poate fi solicitat pen- între secară și grâu, care rezistă în condiţii însă sunt rezistente”, a men- cere a plantelor pentru ener- tru a obţine o roadă calitati- ţionat Vasile Botnari. gie prinde deja teren în Româ- Potrivit savantului, vin vă și bogată și la alte culturi, extreme, cu spice lungi și boabe mășcate. nia, fi ind caracterizată ca fi ind fermieri care se interesea- cum ar fi ceapă, usturoi, Culturi o activitate profi tabilă. ză de cercetările lor și le soia, linte, fasoliţă sau ardei. energetice O cultură energetică, care poate asigura o roadă bogată, indiferent de condiţii, este sorgul zaharat, care ajunge până la 4,5 metri înălţime și se aseamănă mult cu trestia de zahăr. Planta poate fi utili- zată la brichetare, producerea furajelor sau a siropului. Vasi- le Botnari ne dezvăluie că, în curând, în Republica Moldova va apărea o altă plantă ener- getică – stuful chinezesc sau Legume uriașe Arahide De asemenea, au fost ob- și kiwi ţinute seminţe de categorii superioare pentru soiurile de Omul de știinţă oferă consultanţă, material Oamenii de știinţă spun că tomate „Jubiliar”, „Prestij”, povestește că vara este o Nu sunt semincer, instalaţii pentru lipsa resurselor fi nanciare „Tomiș” și „Millenium”, iar adevărată delectare să te combaterea dăunătorilor, creează mari obstacole în roșiile pot cântări de la zece plimbi pe terenul agricol al culturi însă problema e că agricul- perfecţionarea și crearea grame până la 1,5 kilograme. institutului. Lanuri cu lavan- torii sunt greu de convins soiurilor noi de plante, majo- Recolta obţinută este cali- dă, trandafi ri, maci galbeni, modifi cate să accepte idei noi și se tem ritatea banilor fi ind obţinuţi tativă, cu aspect plăcut, iar armurariu, coriandru, anason, genetic de riscul unor noi investiţii. din implementarea acestor productivitatea este foarte gălbenele, mentă creaţă sau „Chiar dacă ar obţine o roadă cercetări în sectorul real al înaltă, chiar și 5-7 kilogra- salvie pot furniza zeci de Vasile Botnari ne-a ex- bogată la cereale, există iar economiei. Astfel, fermierii me de la o singură plantă. kilograme de ulei esenţial la plicat că acestea nu sunt problema preţurilor, a pieţei care au benefi ciat de aju- Aceleași performanţe pot fi hectar. De asemenea, sunt culturi modifi cate genetic. de desfacere. Iată am avut o torul oamenilor de știinţă obţinute și în cazul vinetelor cultivate și alte specii exo- „La noi nu se permite nici propunere din Africa. S-au direcţionează, în baza unui sau castraveţilor. tice, cum ar fi arahidele sau cercetarea, nici cultivarea interesat de năutul nostru. contract, o parte din venituri „Aceste culturi sunt crea- kiwi. „Sunt un tip de arahide unor astfel de plante. Sunt Voiau vreo cinci mii de tone, institutului. te din materialul genetic din adaptate la condiţiile cli- Republica Moldova, deoarece legumele aduse din afară nu LINIAL INCLUDE URMĂTOARELE COMPONENTE: CÂNTARE corespund calităţilor gusta- „Nic-OL” S.R.L.  Gater ( ленточная пилорама ) – 1 buc ELECTRONICE tive apreciate la noi. Ei pun din or. Cupcini, Edine ţ,  Maşină de cadru de cusut (станок для сшивки mai mult accentul pe aspec- INDUSTRIALE ® каркаса) CORALI M75 – 2 buc DE LA tul produselor, iar noi suntem COMERCIALIZEAZĂ  interesaţi ca plantele să fi e LINIE SEMIAUTOMATĂ Automat (автомат) CORALI M125 – 1 buc Alex S&E  Maşină pentru cusut fundul (станок для прошивки rezistente și imune la diferite PENTRU PRODUCEREA  Cântare pentru automobile boli, dar și să producă legume дна к каркасу) CORALI M65 – 1 buc (diferite tipuri); al căror gust să fi e pe placul  Maşină pentru fabricarea de bare multilamă (станок  Cântare pentru consumatorilor autohtoni. LĂDIŢELOR DIN LEMN многопильный для изготовления брусков) – 1 buc vagoane; Noi creăm aceste plante și PENTRU  Maşină pentru fabricarea picioruşelor ( станок  Sisteme de dozare; cercetăm modalităţile de a le FRUCTELEGUME строгальный из бруса) CORALI M109 – 1 buc  Modernizarea perfecţiona, iar de recoltă se cântarelor ocupă fermierii care se adre- cu productivitatea Preţul este 820 mii lei. mecanice sează la noi pentru a obţine 2000 lăzi/schimb. PENTRU INFORMAŢII ŞI ALTE DETALII CONTACTAŢI Tel.:(022) 24 45 72 seminţe”, a precizat directo- LINIA ESTE FUNCŢIONALĂ. Anatolie Trincanu, 069176346 www. alex-se.com rul IGFPP, Vasile Botnari.  nr. 9 (161) INTERNAȚIONAL 16 iunie 2014 13 CUM AU REUȘIT GRECII SĂ ÎȘI ÎNREGISTREZE TTOMATELEOMATELE ÎÎNN UUEE Grecii sunt tare mândri de produsele lor agro- alimentare și au și strategia pentru a le evi- denţia în marea piaţă europeană. În 2011, ei au depus o cerere la Comisia Europeană pentru ca roșiile specifi c insulelor lor vulcanice să primească recunoașterea UE. La fi nele anului trecut, adică în decembrie 2013, tomatele Sa- torinis au fost înregistrate în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene ca produs cu denumire de origine protejată (DOP).

De la aspect la gust, elene este unul ”dulce, pu- conţinut și specifi cul ternic acid” dacă este con- tomatelor cu codiţă, de- sumată în formă proaspă- numite ”Tomataki San- tă, iar acest soi nu mai are torinis”, totul este trecut voie, din decembrie, să fi e cu rigurozitate într-un cultivat în scop comercial document al Comisiei nicăieri în lume în afara Europene care atestă că zonelor înregistrate. ”Aria roșiile insulare au devenit geografi că în care se pro- un produs cu origine și duc „Tomataki Santorinis” denumire protejată. cuprinde insulele grecești ”Tomataki Santorinis Thira (Santorini), Thira- traţi pentru tomatele cul- GRECII mari decât cele obţinute solide solubile totale ale reprezintă fructele proaspe- sia, Palea Kameni, Nea tivate în aer liber în ţară), din viticultură. acestora. Această particu- te ale unui ecotip local de Kameni, Aspro (Aspronisi), „Tomataki Santorinis” au DIN SANTORINI În 1933, în Santorini, laritate caracteristică este Lycopersicon esculentum Christiani și Askania, situ- un preţ mai ridicat, ceea industria tomatelor ajun- o consecinţă a infl uenţei Mill., din familia Solana- ate în prefectura Ciclade- ce reprezintă un stimu- SAU APUCAT DE sese una dintre cele două materialului genetic al ceae, care este clasifi cat ca lor, în sudul Mării Egee.”, lent major pentru fraudă. surse principale de venit soiului local, a metodei de CULTIVAT TOMATE din sectorul agricol. În cultivare utilizate și, în DUPĂ 1919 acel moment, tomatele mod fi resc, a condiţiilor se cultivau pe insula de pedoclimatice din Santo- Cultivarea tomatelor 50 de ani, o perioadă de rini. „Tomataki Santorinis” a fost introdusă în mod timp sufi cientă pentru este un exemplu elocvent sistematic în Santorini în adaptarea soiului la condi- de produs local de calitate momentul în care vânză- ţiile pedoclimatice, pentru excelentă, care se bucură rile de vinuri din Santorini dezvoltarea cunoștinţelor de notorietate și a cărui în Rusia au scăzut drastic, localnicilor și pentru ca producţie presupune uti- ca urmare a Revoluţiei din avantajele comparative lizarea durabilă a unor octombrie. Astfel, conform ale produsului fi nal să de- resurse naturale unice”, unor menţiuni din ziarul vină cunoscute. este concluzia ofi cialilor local, în perioada 1919- ”Trebuie remarcat europeni care au acordat 1920 cultura tomatelor se faptul că principalele tomatelor grecești un loc răspândea în detrimentul avantaje ale tomatelor între produsele agroali- viţei de vie, iar în 1922 ve- cultivate în Santorini sunt mentare cu origine con- niturile din cultura toma- conţinuturile mai ridicate trolată. telor erau de cinci ori mai de zahăr și de substanţe Agrointel

fi ind o varietate de tomate se specifi că de către ofi cia- Aceste restricţii vor pro- mici, cu un ciclu de dezvol- lii de la Bruxelles. teja reputaţia excelentă a tare care durează în medie produsului comercializat 80 până la 90 de zile”, se sub denumirea de origine arată în Jurnalul Ofi cial al RECOLTE protejată.” UE. Roșiile grecilor au for- LA JUMĂTATE mă rotundă, ușor aplatizată [raportul dintre diametrul FAŢĂ DE SOIURILE GUSTUL SPECIAL, cel mai mic (polar) și dia- metrul cel mai mare (ecua- OBIȘNUITE DAT DE SOLUL torial) se situează între 0,65 Ambalarea roșiilor și 0,85] și o greutate cuprin- Santorini nu va putea fi VULCANIC să între 15 și 27 de grame. făcută decât în imediata Deși nu este cu nimic „Fructul prezintă caneluri apropiere a cultivării lor mai aspectuoasă decât superfi ciale sau pronunţate, pentru că este vorba de o roșia românească, tomata care sunt marcate în mod marfă perisabilă și, astfel, din Santorini este apre- deosebit la baza plante- se va evita contrafacerea ciată pentru gustul său lor (aproape de rădăcini). preţioaselor roșii. ”Dat puternic, dobândit din „Tomataki Santorinis” are fi ind randamentul scăzut zonele unde este cultiva- culoare roșu-închis, iar pul- la 1 000 m 2 (aproxima- tă cu tradiţie și unde ”s-a pa este tare, nefi ind foarte tiv 500 de kilograme la 1 adaptat, de asemenea, la zemoasă; fructul are multe 000 metri pătraţi , com- solul vulcanic al insulei, seminţe”, se mai specifi că. parativ cu aproximativ 10 care este calcaros și al- Gustul super-tomatei tone la 1 000 metri pă- calin”. MARKETING  nr. 9 (161) 14 16 iunie 2014

te informează la timp, oferindu-ţi cele mai bune Mulţi producători s-au convins argumente în orice negociere! că eesteste mmultult mmaiai ggreureu să vvinziinzi produsulprodusul llaa unun prepreţ convenabil,convenabil, decât să produci

Cum să facem  Abonamente AgraVista A, B, C  Publicitate AgraVista buletin alegerea corectă? 1/2 pagină Abonamente AgraVista 1 pagină 1/4 pagină 210x148,5 210x297 mm 105x148,5 mm NOI VĂ PROPUNEM: ▪ Preţuri săptămânale angro pentru mm 58 fructe şi legume (Moldova, Abonamente AgraVista on-line Rusia, Polonia, Ucraina) 2 pagină 30 25 Articol  www.agravista.md este unicul portal infor- ▪ Preţuri producători pentru fructe, le- 3 pagină 25 20 maţional din Moldova ce oferă informaţie operativă gume şi cereale promoţional 4 pagină 20 15 şi analitică specializată pentru toţi operatorii pieţei ▪ Preţuri mondiale cereale de fructe, legume şi cereale şi permite informarea ▪ Monitorizare lunară a pieţei legume- color 30 20 15 lor şi fructelor Publicitate rapidă a tuturor abonaţilor portalului. ▪ Studii lunare pe produse alb-negru 20 15 10 înregistraţi-vă pe www.agravista.md, selectaţi ▪ Analize statistice trimestriale export- 3 luni – 60 import (legume, fructe, cereale) ▪ Preţurile sunt indicate pentru o apariţie în buletin. unul din Abonamentele A, B, C! – şi la ora 6 diminea- 6 luni – 96 ţa primiţi direct pe e-mail ultimele preţuri pentru ▪ Analize anuale ale sectorului cere- ▪ Preţurile sunt indicate în dolari SUA. alier 12 luni – 144 fructe, legume şi cereale, ştiri recente din domeniul 3 luni 6 luni 12 luni Abonament A ▪ Buletin fi nanciar-legislativ economic, politica agrară, legislaţie, studii de piaţă, ▪ Idei de afaceri tehnologii, idei de afaceri, cereri şi oferte de pro- Plasarea ofertelor in buletin (listelor de ▪ Ştiri zilnice 15 25 50 duse agricole. ▪ Cea mai recentă apariţie a ziarului preţuri) abonaţii portalului au posibilitatea să-şi găsească Agromediainform în format elec- parteneri comerciali, realizând contracte de lungă tronic ▪ Preţurile sunt indicate în dolari SUA. ▪ Livrarea buletinului lunar AgraVista durată, să acceseze ofertele comerciale din Moldo- în format electronic cu informaţia va, CSI, Europa, cât şi să-şi plaseze ofertele comer- cuprinsă în abonamentele A şi B ciale proprii. ▪ Plasarea cererilor şi ofertelor proprii cu ajutorul nostru sunt efectuate peste 500 tran- pe www.agravista.md zacţii anual, zilnic portalul este accesat de peste ▪ Valabilitate a ofertelor timp de 12 500 utilizatori. luni ▪ Promovarea ofertelor în ziarul Agro- mediainform Publicitate AgraVista buletin ▪ Promovarea ofertelor pentru export.  plasarea în buletinul AgraVista a unui articol Traducerea cererilor şi ofertelor 3 luni – 45 promoţional despre companie/produsele sale, ofer- în limbile engleză şi rusă şi pla- 6 luni – 72 telor companiei sau a publicităţii. sarea lor pe site-uri străine 12 luni – 99 ▪ Cele mai recente oferte comerciale  Publicitate banner

Abonament B ▪ Ştiri zilnice Publicitate banner ▪ Cea mai recentă apariţie a ziarului Apariţii  promovarea companiilor şi produselor/servi- Agromediainform în format elec- 25% 50% 100% ciilor acestora prin plasarea bannerelor promoţio- tronic ▪ Plasarea lunară a unui articol pro- Pagina de start, dimensiunea, pixeli: 120x60 20 30 50 nale pe site-tul www.agravista.md. moţional despre companie şi Pentru detalii privind oferta de abonamente Agra- produsele sale Pagini interioare, dimensiunea, pixeli:120x60 10 20 35 Vista sau publicitatea pe site-ul nostru,Vă rugăm ▪ Abonamentul C cuprinde accesul la ▪ Preţurile, includ TVA şi sunt specifi cate pentru plasarea bannerului pe o să vizitaţi secţiunea de înregistrare, urmând: perioadă de o lună. informaţiile şi serviciile incluse în 3 luni – 84 Abonamentele A şi B ▪ Periodicitatea apariţiei bannerelor e indicată în procente de la numărul total www.agravista.md sau să ne contactaţi la: 6 luni – 135 [email protected]; +373 (22) 23 56 96. ▪ Livrarea buletinului lunar AgraVista de rulări. în format electronic cu informaţia 12 luni – 195 ▪ Astfel, 25% din rulări înseamnă că bannerul va fi afi şat la fi ecare a patra

Abonament C cuprinsă în abonamentele A şi B accesare a paginii. ▪ Publicitatea pe paginile interioare sunt rezervate în categoriile: Companii şi Sperăm că veţi deveni ▪ Acces gratuit pe site: Ştiri zilnice, Oferte comerciale, Produse. Baze de date ale companiilor, Tehnologii, Istorii de ▪ Sistemul admite amplasarea publicităţii banner GIF, JPEG şi Flash. ABONATUL NOSTRU FIDEL! succes, Expoziţii şi conferinţe, Adrese utile ▪ Macheta (bannerul) pentru reclama vă aparţine sau poate fi realizată de ▪ Preţurile sunt indicate în dolari SUA. către noi, la indicaţiile Dumneavoastră.  nr. 9 (161) CERERI ȘI OFERTE 16 iunie 2014 15

CERERI ŞI OFERTE – A ÎNCEPUT RECOLTAREA perioada 17 mai - 3 iunie 2014 (www. agravista.md) OFERTE MAZĂRII Nume Descriere pro- Cantitate Regiune În Moldova a început produs dusului recoltarea mazării verzi. PRODUSE CEREALIERE Producătorii spun că adu- Fălești, s. Chetriș, Telefon mo- Floarea- Vând fl oarea nă câte 6 tone de boabe 50 tone bil: 069233509, 069553653, soarelui soarelui de pe hectar, iar roada Email: [email protected] este mai mare decât cea Comercializez Floarea- Ocniţa, s. Dinjeni, Telefon: (246) de anul trecut. În total în seminţe de fl oa- 15 tone soarelui 24384, Telefon mobil: 067119590 ţară, au fost semănate cu rea-soarelui mazăre circa 20 de mii de Comercializez Ocniţa, s. Dinjeni, Telefon: (246) Soia 15 tone he ctare, transmite IPN. soia 24384, Telefon mobil: 067119590 Mazărea este colectată Ocniţa, s. Dinjeni, Telefon: (246) Porumb Vând porumb 100 tone cu combine automatizate, 24384, Telefon mobil: 067119590 însă ploile din ultima peri- LEGUME oadă au îngreunat munca, Ungheni, s. Chirileni, Manager: Vla- deoarece plantele, având Comercializez Castraveţi 5 tonă dei Ion, Telefon: (236) 23923, (236) roadă multă, au fost cul- s-ar dori. Autorităţile pun proiect de amploare, prin castraveţi 75341, Telefon mobil: 079207222 cate la pământ. După ce accentul pe produsul cu care agricultorii să poată Vând varză tim- Fălești, s. Hitrești, Conducator: Ceahur sunt scoase din păstăi, valoare adăugată înaltă să-şi procure instalaţii de Varză 12 tone purie Mihail, Telefon mobil: 068848400 boabele ajung la uzină, şi încearcă să promoveze irigare. Ungheni, s. Chirileni, Manager: Strunga- unde sunt conservate. Pri- producerea în lanţ: semă- Un producător autoh- Comercializez Varză 8 tone ru Nicolae, Telefon:(236) 75207, Telefon ma mazăre conservată din nat – recoltat – procesat ton a comunicat, în cadrul varză timpurie anul curent va ajunge pe şi, ulterior, exportul. unui tur de presă, că 80% mobil:069357289 raſt urile magazinelor pes- Ofi cialul a menţionat din toată mazărea pe care FRUCTE te 12 zile. că statul mai trebuie să o creşte şi o procesează Ungheni, s. Chirileni, manager: Bargan Ministrul agriculturii dezvolte programe de sti- este exportată. Branduri Cireșe Vând cireșe 10 tone Victor, Telefon: (236) 24703,Telefon mo- şi industriei alimentare, mulare a exportului şi de mari din Rusia cumpără bil: 069184405 Vasile Bumacov, a decla- promovare a produsului borcane cu mazăre conser- Vând cireșe, so- Fălești, s. Navîrneţ, Telefon mobil: rat pentru jurnalişti că autohton. Ministerul Agri- vată în Moldova, le aplică Cireșe iul Cecalov, cali- 20 tone 069213297, Email: victor_agheni1959@ în Moldova se produce culturii urmează în curând eticheta proprie şi le vinde tate înaltă rambler.ru mai puţină mazăre decât să pună în aplicare şi un cu brandul lor. După recol- Falesti, s. Chetriș, Telefon mo- Vând cireșe, so- tarea mazărei, terenurile Cireșe 5 tone bil: 069233509, 069553653, iul Cecalov sunt semănate cu porumb, Email: [email protected] care poate să se dezvolte Vând cireșe de până în iarnă, astfel nu calitate bună, Fălești, s. Navîrneţ, Director: Margina stă terenul fără folos înce- Cireșe soiurile Cecalov, 6 tone Victor, Telefon: (259) 73375,Telefon mo- pând din luna iunie. Bistrita, Tehlo- bil: 068087039 În anul curent, se aş- van teaptă o recoltă de 120 de Ungheni, s. Chirileni, Manager: Vultur Cireșe Vând cireșe 5 tone mii de tone de mazăre în Grigore, Telefon: (236) 75329 toată ţara. Paiele care ră- Vând cireșe de mân după recoltarea ma- calitate bună, zărei sunt utilizate pentru Fălești, s. Navîrneţ, Administrator: Găină Cireșe soiurile Cecalov, 5 tone hrana animalelor. Nicolai, Telefon mobil: 68728247 Bistriţa, Tehlo- van Vând cireșe de calitate bună, Fălești, s. Navîrneţ, Administrator: Cireș Cireșe 6 tone AGRICULTORII GĂGĂUZI soiurile Cecalov, Mihail, Telefon mobil: 68088018 Bistriţa Vând cireșe, soiul Fălești, s. Navîrneţ, Director: Semeniuc Cireșe 10 tone SUNT PREGĂTIŢI PENTRU VINCA Lidia, Telefon mobil: 069194851 Vând cireșe, Fălești, s. Glingeni, Director: Ilașcu Con- soiurile VINCA, Cireșe 10 tone stantin, Telefon: (259) 71331, Telefon RECOLTAREA CEREALELOR RECORD- fructe mobil: 079670425 Producătorii agricoli a circa 154 mii tone de ce- globală să depăşească 794,7 mari găgăuzi sunt mulţumiţi de reale din prima grupă, 49,8 mil. lei. Ungheni, s. Chirileni, manager: Bargan roadele crescute şi pregă- mii tone de porumb şi 40,1 Başcanul autonomiei, Cireșe Vând cireșe 10 tone Victor, Telefon: (236) 24703, Telefon mo- tiţi pentru recoltarea cere- mii tone de fl oarea-soarelui. Mihail Formuzal, a cerut ca bil: 069184405 alelor de toamnă. Discuţii Se aşteaptă ca producţia recoltarea să fi e efectuată în ECHIPAMENTE AGRICOLE la acest subiect au avut loc termene cât mai scurte. Echipa- Vând combină Dondușeni, s. Arionești, Telefon: (246) la şedinţa convocată joi de «Pentru aceasta, dacă mente o unitate Niva 5 24384, Telefon mobil: 076709070 către conducerea autono- va fi nevoie, liderii de gos- agricole miei, cu primarii de locali- podării agricole trebuie să Echipa- tăţi şi liderii de gospodării se ajute reciproc şi să atra- Dondușeni, str. Florilor, 73, Telefon: (246) mente Vând tractor T-40 o unitate agricole. gă tehnică de recoltat. Iar 24384, Telefon mobil: 079668508 agricole Potrivit agenţiei «INFO- conducerea autonomiei, din ALTELE TAG», cu referire la surse partea sa, va oferi o amâna- din executivul Găgăuziei, re a plăţilor fi scale pentru Fălești, s. Horești, Director: Reven- anul acesta au fost semăna- producătorii agricoli, în Ulei Vând ulei vegetal 5 tone co Anton, Telefon: (259) 77174, (259) te cu culturi agricole peste vederea stabilizării preţului 77012, Telefon mobil: 079850249 Fălești, s. Chetriș, Telefon mo- 40 mii ha, au căzut 409 produselor. Chiar dacă avem Vând hrișcă de Hrișcă 15 tone bil: 069233509, 069553653, mm de precipitaţii, au fost difi cultăţi cu executarea calitate înaltă plantate 204 ha de livadă bugetului, «ne vom strânge Email: [email protected] Fălești, s. Mărăndeni, Director: Gîrstega nouă şi defrişate 765 ha de centura» şi vă vom veni Vând hrișcă, ne- Hrișcă 4 tone Vasile, Telefon:(259) 72337, Telefon mo- plantaţii multianuale. în întâmpinare. Dacă este curăţită Conform prognozelor necesar, dacă preţul produ- bil: 69212681 preliminare ale Direcţiei selor crescute va fi mai înalt pentru complexul agroin- peste câteva luni, vă vom Mai multe informații găsiți pe www.agravista.md dustrial, ecologie şi silvicul- oferi o amânare fi scal», a tură, se planifi că recoltarea promis Formuzal. Responsabilitatea pentru veridicitatea ofertelor plasate aparține www.agravista.md ABONAREA 2014  nr. 9 (161) 16 16 iunie 2014

DORIȚI SĂ ÎNCEPEȚI O AFACERE şi nu ştiţi în ce domeniu să investiţi? DORIŢI SĂ LUAŢI PREŢ BUN PE PRODUCŢIA CRESCUTĂ CU MULTĂ MUNCĂ? a© Abonaţi-Vă la ziarul AGROmmediaedi inform ŞI VEŢI PRIMI:  informaţii despre preţuri pe diferite pieţe agricole din ţară;  cereri şi oferte de producţie agroalimentară;  recomandări ale specialiştilor în agricultură despre: creşterea legumelor în seră şi cîmp deschis, TToateo ate aacesteac estea llaa uunn pprereţ  rrezonabilezon abil dde e nnumaium ai  îngrijirea livezilor şi viilor, 1132 32 ddee lleie i  creşterea animalelor, ppentruen tru aabonament bonam ent aanual nual  idei de afaceri profi tabile argumentate economic. Preţuri de abonare (lei)

1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni* Abonamente la ziarul AGROMEDIAINFORM 12 36 72 108 132 pot fi perfectate în toate ofi ciile poştale. * august vacanţă Index de abonare: PM 21948

Ozonteh IMPEX S.R.L. vă propune calitate şi precizie japoneză la preţuri mici  Tractoare compacte japoneze  Asistenţă tehnică de la 12 la 70 cai putere atât de  O gama larga de utilaj mâna a doua, cât şi noi nou pentru aceste tractoare precum:  Plug cu 2, 3 şi 4 stupiţi  Stropitoare combinată (dotată atât cu ventilator pentru stropit în vie, cât şi cu braţe pentru stropitul culturilor de câmp)

Pentru comoditate tractoarele şi agregatele au fost expuse pe o suprafaţă special amenajată ce se afl ă în or. Străşeni la adresa: str. Ştefan Cel Mare 92/c. Terenul este amplasat exact lângă Gara Auto, pe traseul naţional Chişinău – Ungheni.  Grapă cu discuri  Cultivatoare PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE  Cositoare cu rotor NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI:  Cositoare plată AVANTAJE: Ozonteh IMPEX S.R.L. Chişinău, str. Mitropolitul Varlaam 84/12  Burghiu de săpat gropi CALITATE SUPERIOARĂ Mob.: 0698 98 123 - Nicolae  Remorcă simplă sau bascula- CONSUM REDUS mob.: 0685 98 250 - Nicolae bilă TRACŢIUNE 4x4 mob.: 0680 91 611 - Robert  Tocător de crengi LONGEVITATE mob.: 0690 52 772 - Ion STARE TEHNICĂ EXCELENTĂ Toate piesele de schimb la tractoarele importate Ofi ciu: 0 (22) 22 89 52 PUTERNICĂ ŞI COMPACTĂ E-mail : [email protected] Preţuri accesibile - suntem importatori direcţi din Japonia PREŢ MIC www.TehnicaAgricola.md