Federația Națională „AGROinform” oferă asistență gratuită la elaborarea pachetului necesar MEDIA de documente pentru obținerea Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale subvențiilor a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” 6-7, 10-11 nr. 16 (79), 20 octombrie 2010 în anul 2010 AGROinform promovează Producătorii europeni Monitorizarea pieței angro de fructe cooperarea producătorilor preferă piețele și legume din Moldova în luna agricoli 3 țărănești 6 septembrie 2010 11-13 Aurelia Bondari: Producătorul care nu va FAO va sprijini Republica Moldova înțelege că trebuie să se orienteze la cerințele consumatorilor, în fi nal, în domeniul agriculturii şi industriei alimentare va suferi eșec 8-9

Pe 15 octombrie, Organizația Nați- Ministerul Agriculturii și Industriei suri pentru ca micii fermieri și țăranii capacității laboratoarelor noastre și a unilor Unite pentru Alimentație și Agri- Alimentare, au organizat o masă ro- să-și poată lucra efi cient terenurile sistemelor de asigurare a inofensivității DEFICITUL COMERȚULUI cultură (FAO) a celebrat cea de-a 30-a tundă cu genericul “Femeile de succes agricole”, a subliniat ministrul. produselor alimentare. Datorită spriji- aniversare a Zilei mondiale a alimenta- în timpuri de criză - lupta împotriva Suportul acordat îi va ajuta sub- nului Organizației Națiunilor Unite, EXTERIOR AL MOLDOVEI ției. Aceasta marchează, de asemenea, foametei”. stanțial pe fermierii din țară să devină noi putem declara că în R. Moldova ESTE DE 1,43 MLRD. USD și cea de-a 65-a aniversare a fondării Valeriu Cosarciuc, ministru al mai competitivi, să implementeze noi vom avea o agricultură și o industrie FAO, al cărei scop este lupta împotriva Agriculturii și Industriei Alimentare, a tehnologii, ca în acest mod să crească alimentară durabile, care ar putea să În ianuarie-august, importul în foametei la nivel mondial. În context, afi rmat, în cadrul mesei rotunde, că în și capacitatea acestora de a genera ve- infl uențeze situația în regiune”, a men- Moldova a crescut cu 14,8% față de anul FAO va acorda ajutor Republicii Mol- întreaga lume există în jur de 2,3 mili- nituri. De asemenea, va fi instituit un ționat ministrul. 2009, în timp ce exportul a crescut nu- dova pentru dezvoltarea agriculturii și arde de fermieri mici și de ei depinde sistem de trasabilitate a alimentelor Totodată, Valeriu Cosarciuc a ținut mai cu 9,2%. Potrivit Biroului Național de Statis- industriei alimentare. în mare măsură cum va fi soluționată în R. Molodva și vor fi promovate mai să felicite doamnele din Moldova care tică, defi citul balanței comerciale a con- “Uniți împotriva foametei” a con- problema lichidării foametei. “În Re- efi cient politicile Ministerului Agricul- au afaceri în agricultură și în industria stituit $1,43 mlrd. (+18,4%), iar gradul stituit tematica aniversării, în anul publica Moldova activează peste 300 turii și Industriei Alimentare. alimentară. Acestea au discutat la masa de acoperire a importurilor cu exporturi 2010, a Zilei mondiale a alimentației. mii de fermieri mici și este necesar ca “FAO ne-a ajutat în pregătirea re- rotundă problemele cu care se confrun- a scăzut de la 39,6% la 37,6%. Cu acest prilej, FAO, în colaborare cu autoritățile din țară să întreprindă mă- censămîntului agricol și la fortifi carea tă în domeniu. În primele opt luni ale anului cu- rent, Moldova a exportat producție în valoare de $862,2 mil. Exportul în țări- le UE s-a redus cu 1,3%, pînă la $418,1 mil., iar în CSI a crescut cu 15,3%, pînă la $329,3 mil. În același timp, importu- rile din UE au crescut cu 18,9%, pînă la $1,028 mil., iar din CSI au crescut doar cu 0,1%, pînă la $722,3 mil. Cel mai mare partener comercial extern al Moldovei este Rusia: impor- tul din această țară a crescut simțitor, cu 68,5% și a atins $336,4 mil., iar ex- portul în Federația Rusă a crescut cu 26,4%, pînă la $208,3 mil. Cota Rusiei în exportul moldovenesc s-a majorat de la 20,9% pînă la 24,2%. În structura exportului predomi- nă articolele de îmbrăcăminte - $225,5 mil., produsele alimentare - $174,5 mil., articole de tutun și băuturi - $125,1 mil. În import, care în perioada de ra- port a constituit $2,291 mlrd., domină automobilele și utilajele ($470,4 mil.), care au cedat locul doi produselor pe- troliere și combustibilului ($462 mil.). Moldova își menține soldul negativ al balanței comerciale practic cu toate țările partenere, cu excepția Marii Bri- tanii, unde a exportat mărfuri cu $18,7 mil. mai mult decît a importat, a Geor- giei - cu $8,2 mil., a Kazahstanului - cu $6,5 mil., a Irakului - cu $5 mil. Acum - mai simplu şi mai accesibil! www.agravista.md CEL MAI COMPLET PORTAL AGRICOL DIN MOLDOVA www.microinvest.md

Federaţia Naţională a Agricultorilor Departamentul lobby şi dezvoltarea reţelei Departamentul Agrobusiness şi Marketing Departamentul Cooperare din Moldova AGROinform Aurelia Bondari – Directori Executiv, 23 56 98 Andrei Zbancă – Director Departament, Iurie Fală – Director Departament, 21 02 26 Bd. Ştefan cel Mare 123V Iurie Hurmuzachi – Director Adjunct, 23 56 97 specialist superior agrobusiness, tel 23 77 30 Grigore Daraban – specialist cooperare, 21 02 26 MD – 2004, Chişinău, Moldova Angela Turuta – specialist principal dezvoltarea organizaţională, 23 56 98 Tatiana Vasiliţa – specialist principal marketing, 23 56 96 Rodica Garştea – specialist principal extensiune, 23 56 01 Tel (+373 22) 23 56 01, fax (+373 22) 23 78 30 Liliana Beregoi – Specialist Relaţii cu Publicul, 23 56 98 Maria Cervatiuc – specialist principal marketing, 23 56 96 Ghenadie Sandu – specialist extensiune, 23 56 01 2 ACTUALITATE z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010

PE SCURT... VINURILE Schimburile de experiență – MOLDOVENEŞTI ÎN DRUM SPRE CHINA o lecție bună pentru producători Compania chineză „Hongkong Allfri- ends Consulting” intenţionează să investeas- de experiență sunt binevenite pentru că 5 milioane de euro pentru promovarea fermieri. „Sunt producător de legume, „ EDITORIAL exportului de vinuri moldovenești în China. dar pentru viitor intenționez să înfi in- Despre aceasta au declarat reprezen- țez o plantație de viță de vie cu struguri tanţii companiei în cadrul recentei întreve- deri cu prim-ministrul Moldovei Vlad Filat. de masă. Sunt convins că lucrurile care Economia Potrivit Serviciului de presă al guver- le-am văzut azi aici îmi vor fi utile.” nului, specialiștii chinezi au avut posibilita- Producătorilor de la Costești nu le tea să aprecieze calitatea vinurilor moldo- este frică de concurență. Vasile Bortă mondială venești și la expoziţiile organizate în cadrul afi rmă că, atunci când producătorul sărbătorii Ziua Vinului la Chișinău. Ei au este ambițios și dorește să atingă un recunoscut că vinurile de colecţie produ- țel, va găsi căile prin care să realizeze se prăbușește? se în ţara noastră pot concura cu cele mai ceea ce și-a propus. cotate vinuri de pe piaţa mondială, doar că Producătorii de la Nisporeni s-au Eduard ROBU au nevoie de o promovare mai bună. convins, în rezultatul vizitei, că este Se preconizează că investiţiile în pro- posibil, cu resurse minime, de a realiza Datoriile suverane ale celor mai mari iectul de promovare a vinurilor moldove- lucruri mari. Pentru viitor, intențio- economii ale lumii se îndreaptă spre “explo- nești în RPC vor fi realizate în 3 ani. nează să construiască frigidere, pentru zie”, din cauza îmbătrânirii populației și a Reprezentanţii HongKong Allfriends costurilor provocate de criza fi nanciară, ne Consulting și ai guvernului Moldovei au Circa 900 de producători agricoli avertizează un studiu elaborat de Standard examinat propunerea privind elaborarea benefi ciază de asistență din partea Fe- & Poor’s (S&P). Dacă actualele politici fi sca- unui logo relevant pentru promovarea vi- derației Naționale a Agricultorilor din le vor fi menținute, agenția de rating susține nurilor din Moldova pe piaţa chineză, în co- Moldova AGROinform, în cadrul cer- că datoria medie ca procent din PIB a 49 de laborare cu organele de resort ale statului curilor de studiu, grupurilor de produ- state, reprezentând două treimi din popula- care, ulterior, ar efectua și certifi carea pro- cători și grupurilor de vânzări. ția lumii, va ajunge la 245% până în 2050. ducţiei exportate în China, garantând astfel Intitulat “Îmbătrânire globală 2010: Recent, organizația regională NIS Un adevăr ireversibil”, studiul arată că, calitatea lor. AGROinform a organizat, pentru gru- Reprezentanţii companiei Allfriends au în 50 de ani de-acum înainte, datoriile a 60% purile de producători din Nisporeni din economiile lumii vor fi devenit “toxice”, spus că interesul faţă de ţara noastră a spo- și satele Bălănești și Bălăurești, un trimițând în faliment țările respective. rit în rândurile investitorilor chinezi odată schimb de experiență. Grupul de pro- În mare parte, această situație este un cu prezentarea Moldovei în cadrul Expozi- efect al crizei fi nanciare mondiale. Defi citele ţiei Mondiale de la Shanghai, unde oamenii ducători de struguri interesați de ciclul tehnologic și de păstrare a strugurilor bugetare și datoriile au crescut rapid în în- de afaceri din China au avut și prima între- treaga lume, după ce guvernele au cheltuit vedere cu prim-ministrul Vlad Filat. au vizitat localitatea Costești din raio- trilioane de dolari pe programe de stimulare nul Ialoveni, pentru a se familiariza cu a economiilor. În stare de predefolt, Grecia a experiența producătorilor de aici. frigorifi ce destinate păstrării strugu- a păstra producția obținută cu mari fost nevoită să ceară sprijinul fi nanciar al UE FARMER  2010 În cadrul schimbului de experien- rilor. eforturi, și a o comercializa ulterior la și al Fondului Monetar Internațional. Și alte Produse, utilaje, tehnologii agricole, ță, fermierii au vizitat 3 plantații viti- Valeriu Buza, producător de la preț avantajos. țări europene nu o duc mai bine, iar costuri- meșteșuguri – toate acestea vor fi expu- cole cu soiuri de masă și 4 complexe Nisporeni, a menționat că schimburile L.B. le la care se împrumută Portugalia și Irlanda se la Expoziţia-târg „Farmer”, care se va au urcat puternic, din cauza temerilor că și desfășura în perioada 20-23 octombrie aceste țări ar putea ajunge în situația Greci- curent. La expoziţie vor participa gospo- ei. Situația nu este cu mult mai bună nici în dării de fermieri, gospodării ţărănești și “WESTERN NIS ENTERPRISE FUND” Spania și Italia. fi rme agricole din toate raioanele Mol- Nivelul mediu al datoriei celor 49 de dovei, companii autohtone și străine, state, care includ SUA, China și majoritatea asociaţii naţionale, instituţii de cercetare a investit în economia Moldovei $70 mil. țărilor UE, este în prezent de 36% din PIB, știinţifi că și proiecte internaţionale. estimează S&P. Pe parcursul a 15 ani, “Western NIS SUA, fondul a investit în RM peste $70 Johnson a spus că fondul se mîndrește Care sînt cauzele ce au dus la o aseme- Participanţii vor expune un spectru Enterprise Fund” a investit în economia mil. în diferite proiecte”, a spus Johnson. cu directorul general al “Glass Container nea situație? Scăderea natalității combinată bogat de produse, tehnologii și servicii Republicii Moldova peste $70 mil. O de- Potrivit lui, Moldova dispune de po- Company”, Oleg Baban, și cu echipa sa de cu îmbătrânirea populației crește costurile destinate activităţii agricole, precum și clarație în acest sens a făcut președintele sibilități mari pentru investiții. “Fabrica manageri, care au făcut companiei o istorie cu pensiile și alte cheltuieli sociale. În plus, culturi cerealiere, leguminoase, oleagi- Consiliului de directori al fondului, Dennis “Glass Container Prim” este un exemplu și de succes. crearea stereotipului „a trăi pe datorie”, noase, tehnice; carne; legume, fructe și Johnson, la ceremonia de lansare la Chiși- o dovadă concretă în acest sens”, a subli- INFOTAG precizează: “Western NIS combinată cu majorarea nesăbuită a ca- struguri în stare proaspătă; legume și nău a fabricii de sticlă SA “Glass Container niat el. Enterprise Fund” este primul fond de inves- pacităților de producție (în speranța unei fructe congelate; pește proaspăt, pro- Prim”. Președintele Consiliului de directori tiții directe din RM și Ucraina, cu un capital creșteri continue), combinată cu utilizarea duse din pește; zootehnie, veterinărie, Johnson a spus că prima dată a vizi- a atras atenția la faptul că în cei 15 ani de de $150 mil. El a fost creat la hotărîrea Con- diferitor derivate fi nanciare au supraîncălzit animale domestice, păsări; produse tat Chișinăul pe 12 octombrie 1995, cînd activitate a ofi ciului fondului la Chișinău gresului SUA și este fi nanțat de Guvernul economia mondială, care la un moment dat alimentare: produse lactate, din carne, “Western NIS Enterprise Fund” și-a des- Moldova s-a confruntat cu probleme des- SUA prin intermediul USAID. Din momen- s-a spart ca o bulă de săpun. Pe viitor, datoriile din ce în ce mai mari de panifi caţie și patiserie, făină, crupe, chis ofi ciul în RM. tul de mari. “Cu toate acestea, “Western tul constituirii, fondul a investit peste $165 zahăr, ulei; produse apicole, seminţe, ale statelor, vor conduce, probabil, la scăde- “Mă bucur că peste 15 ani pot parti- NIS Enterprise Fund” a fost mereu cu RM, mil. în 37 de companii din Ucraina și Mol- rea ratingurilor suverane, dacă statele nu-și fl ori, plante medicinale, puieţi fructiferi cipa la deschiderea acestei uzine. În acest gata să susțină economia ei cu investiții di- dova. Fondul este administrat de “Horizon schimbă politicile fi scale. În cazul României și plante decorative; inventar agricol, răstimp, datorită investitorilor privați din recte”, a menționat el. Capital Associates, LLC”. (luată în calcul alături de Ucraina, Rusia și horticol; sere, peliculă pentru sere; an- Brazilia), din cauza nereformării sistemului treprenoriat rural, turism rural; fi nanţări de pensii, S&P prognozează o explozie a cos- și asigurări în sectorul agrar. turilor. Același lucru este valabil și pentru Programul expoziţiei mai include Moldova. mese rotunde, seminare, concursuri- Spre regret, nici una din țările lumii nu le: “Fermier-Lider-2010” , “Lider Agro- dorește să-și echilibreze bugetul, reducând business-2010”, Iarmarocul “Toamna cheltuielile. Toți preferă să se împrumute de Aur”. – unii atrăgând credite, iar SUA – prin emi- Vă propune o gamă largă de echipament agricol siuni monetare. Respectiv, aceasta nu poate dura la nesfârșit. Recent, țările cu economii emergente (inclusiv China) și cele dezvoltate au fost pe punctul de a declanșa un “război al valutelor”, la recenta reuniune a FMI. Emer- gentele au reproșat SUA că au slăbit intenți-

PUBLICAȚIE PERIODICĂ onat dolarul, fapt ce le afectează economiile A FEDERAȚIEI NAȚIONALE A AGRICULTORILOR DIN MOLDOVA și au cerut FMI să supravegheze strict eco- nomiile dezvoltate. SUA au acuzat China că Redactor-șef: Eduard ROBU subevaluarea artifi cială a yuanului și rezer- Machetare: Victor PUȘCAȘ vele sale enorme de devize au contribuit la dezechilibrele economice internaționale. Adresa redacției: “Presiunile determinate de creșterea MD-2004, Chișinău, cheltuielilor vor provoca schimbări profun- bd. Ștefan cel Mare, 123 V. de ale perspectivelor economice pentru ță- Tel.: 23-56-98 rile din întreaga lume. Erodarea va începe din 2015, moment în care califi cativele mai e-mail: [email protected] multor state cu rating ridicat vor intra sub www.agravista.md presiune”, afi rmă, în concluzie, S&P. Comanda nr. 1863 P.S. Care va fi locul Republicii Tiparul executat la tipografi a Moldova în această lume a schimbă- «PRAG-3» rilor majore? Avem o strategie de a rezista intemperiilor timpului? nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z EVENIMENT 3 AGROinform promovează cooperarea producătorilor agricoli

Iurie Hurmuzachi: „Am reușit să dezvoltăm o metodologie internă de creare și dezvoltare a coope- rativelor, accentul fi ind pus în special pe cooperative- le de marketing”.

La fi nele lunii septembrie, un grup una foarte scurtă, deoarece coopera- dezvoltare a cooperativelor, accentul comunică: „Ne-am decis să ne coo- mediul programelor IFAD, am creat de ziariști a participat la turneul de tivele de întreprinzător au început să fi ind pus în special pe cooperativele de perăm, pentru că ne confruntăm cu un frigider modern, cu o capacitate presă organizat de Federația Națională activeze în țara noastră din anul 2001. marketing. De ce anume de marketing? dificultăți la exportul producției. La de 500 tone. Utilajul pentru frigider a Agricultorilor din Moldova AGRO- „Dacă facem comparație cu țările care Problema fermierilor din toată lumea încheierea unui contract, cumpărăto- l-am achiziționat din Italia și Germa- inform, în colaborare cu Ministerul au o istorie de cooperare de sute de ani, și din țara noastră este accesarea piețe- rul cere 10-15 mii tone de fructe de o nia. În sezonul 2009 -2010, am pre- Agriculturii și Industriei Alimentare. noi suntem la un prim pas de lucru. Co- lor. Una dintre căile de accesare a pie- anumită calitate. Nici un producător stat servicii de depozitare și am fost În cadrul turneului, ziariștii au vizitat operativele de întreprinzător, ca formă țelor este comercializarea volumelor de sine stătător nu va reuși să livreze deosebit de mulțumit de rezultate. În cooperativa de marketing Orhei-Fruct, de organizare, sunt structuri complexe mai mari de producție omogenă și una la așa condiții”. anul curent, vom depozita producție plantația de mere a membrului coope- și este nevoie de foarte multă muncă. dintre soluțiile cheie ar fi cooperarea”, „Bifi ghet-Agro” SRL este membru proprie”. rativei, Mihai Savin și frigiderul pentru AGROinform și-a pus sarcina de a se spune Iurie Hurmuzachi. al Orhei-Fruct și activează din anul De la fondare și până în prezent, păstrarea fructelor din cadrul SRL Be- ocupa de oferirea suportului în crearea Cooperativa Orhei-Fruct a fost 2008. Directorul întreprinderii, Filip Federația AGROinform continuă să fi ghet Agro. și dezvoltarea cooperativelor din anul fondată în anul 2006, iar în prezent, Beiu, a comunicat: acorde asistență cooperativei Orhei- Iurie Hurmuzachi, vicedirector al 2002. comercializează mere în Surgut, „În anul 2008, cu asistența Fe- Fruct. AGROinform, a menționat că istoria Pot afi rma că am reușit să dezvol- Moscova, Sankt-Peterburg, Ufa. Mi- derației Naționale AGROinform și in- cooperării în Republica Moldova este tăm o metodologie internă de creare și hai Savin, membru al cooperativei, vestiția capitală obținută prin inter- Liliana BEREGOI

SA „Glass Container Prim” va produce 130 mil. de sticle anual SA “MIGDAL P” va fi premiată pentru La Chișinău, a avut loc ceremonia investitorilor pentru faptul că au cre- utilaj modern de la companii mari din merite deosebite în domeniul vitivinicol de lansare a fabricii de sticlă SA “Glass zut în potențialul RM într-o perioadă Germania, Italia, Suedia, Polonia. Container Prim”, care va produce anu- destul de difi cilă. El a spus că lansarea “La ultima etapă, articolele fi nite În cadrul sărbătorii naționale “Ziua Vinului”, întreprinderea de producere a bă- al 130 mil. de sticle. La ceremonie au fabricii este dovadă evidentă a faptului din sticlă sînt verifi cate dacă corespund uturilor alcoolice SA “Migdal P” din Cojușna a primit Marele premiu pentru merite participat prim-ministrul Vladimir că în Moldova pot fi realizate proiecte celor 29 de indici ai calității”, a spus deosebite în domeniul vitivinicol. Filat, investitori naționali și străini, grandioase. Baban, care a precizat că produsele noii Șeful Direcției politici de piață în sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului companii de furnizare a utilajelor, “Chiar și pe timp de criză, putem fabrici sunt exportate în 24 de țări. Agriculturii și Industriei Alimentare, Victor Cibotaru, a spus că premiul era rîvnit de precum și nenumărați consumatori ai obține succes, dacă ne vom pune un Directorul întreprinderii și-a ex- 15 întreprinderi de vinifi cație. produselor fabricii. scop concret, vom investi mijloace și primat recunoștința față de consu- “SA “Migdal P” activează pe piață începînd cu anul 1995. În 2010, compania a Investitorii noii întreprinderi sînt vom pune o parte din sufl et”, a remar- matorii producției din Turcia, Grecia, investit peste 100 mil. lei în procesul de producere și modernizare a utilajului. De fundația “Western NIS Enterprise cat Filat, care a felicitat colectivul fa- Bulgaria, Kazahstan, Ucraina. asemenea, compania are peste 160 ha de plantații vinicole, ceea ce îi permite să Fund” (SUA), precum și BC Moldova- bricii și investitorii pentru succes. Referindu-se la construcția între- producă vinuri și din propria producție”, a specifi cat Ciboatru. Agroindbank S.A., care au investit $40 Directorul general al SA “Glass prinderii, Baban a recunoscut că lu- Directorul comercial al întreprinderii, Ruslan Panfi le, spune că “Migdal P” are o mil. Container Company”, Oleg Baban, a crările au luat o pauză din cauza crize cifră de afaceri de $4-$6 mil. și o capacitate de producție de peste 4-6 mil. sticle de Premierul s-a arătat recunoscător menționat că la fabrică a fost instalat fi nanciar-economice din 2008. vin. Majoritatea producției este exportată în Federația Rusă. 4 EVENIMENT z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010

Instabilitatea politică – o piedică Memorandum semnat de stat, pentru atragerea investițiilor străine viticultori și vinifi catori În prima jumătate a anului curent, al anului 2008 și pînă în prezent, fl u- larus - $874, iar în Kazahstan - $4625. investițiile străine directe în economia xul investițiilor în economia națională Ministerul consideră că potențialul Ministerul Agriculturii și In- nat de Asociația patronală a Moldovei au crescut de 1,5 ori compa- continuă să scadă, mai ales în industrie Moldovei este mult mai înalt, în special dustriei Alimentare, întreprinde- viței de vie și vinului, Uniunea rativ cu aceeași perioadă a anului 2009 și energetică, deși se atestă o creștere în sfera tehnologiilor înalte, inclusiv în rile de viticultură și vinifi cație au Oenologilor, Ghilda vinurilor - pînă la $88,7 mil., însă cota lor în oarecare în construcții, transporturi și sectorul energetic, precum și în substi- încheiat Memorandumul privind moldovenești, Asociația micilor capitalul social al întreprinderilor s-a comunicații, agricultură și în sectorul tuirea mărfurilor de import cu produc- reformarea cadrului normativ producători de vin, Asociația redus pînă la $48,6 mil. Cel mai im- fi nanciar. ție autohtonă. regulatoriu al sectorului vitivini- pepinieriștilor viticoli. Pentru portant factor care împiedică atragerea Republica Moldova cedează poziția “În anul curent, a fost începută col din Republica Moldova. implementarea acestuia, în zile- investițiilor străine în țară este insta- pentru majoritatea țărilor CSI în atra- implementarea proiectelor privind Documentul prevede optimi- le următoare va fi creat un grup bilitatea politică continuă, consideră gerea investițiilor străine directe pe cap producerea cablajului electric pentru zarea metodelor administrative de lucru. Ministerul Economiei. de locuitor. În 2009, acest indice a con- automobile, fabricarea și repararea de control și evidență în sectorul Președintele Asociației pepi- Potrivit unui raport al ministeru- stituit $713 și a depășit indicii Kîrgîzsta- bicicletelor, producerea mobilei, fa- vitivinicol; înlocuirea licențierii nieriștilor viticoli, Ion Chilianu, lui, un alt factor care a marcat fl uxul nului ($196) și Tadjikistanului($125). bricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităților de fabricare, păs- a spus că membrii organizației investițiilor străine este criza economi- Concomitent, în Ucraina, fi ecărui locu- fabricarea produselor de parfumerie și trare, import și comercializare au sufi cient material pentru pro- că mondială. Începînd cu trimestru IV itor îi revin $1132 din investiții, în Be- cosmetică”, susține ministerul. a vinului prin înregistrarea în- ducerea strugurilor. tr-un Registru Național al pro- Președintele Asociației pa- ducătorilor de struguri și vin; tronale a viței de vie și vinului, crearea sistemului cadastrului Feodosie Borș, a salutat apariția vinicol național; liberalizarea “unui proiect concret” și și-a ex- Progresul Guvernului Moldovei regulilor de evaluare a confor- primat speranța că acesta va con- mității vinurilor prin emiterea tribui la creșterea cotei de vinuri declarației de conformitate de de marcă cu un control minuțios în colaborarea cu FMI către producător/importator, al provenienței lor. Washingtonul a apreciat înalt pro- tele executiv, Mimi Alemayehou, au ția caselor de locuit necesare sinistra- precum și crearea regimului de Președintele Uniunii Oenolo- gresul pe care Guvernul Moldovei l-a semnat Memorandumul de Înțelegere ților concurență liberă a laboratoare- gilor, Gheorghe Arpentin, a rela- atins în colaborarea cu FMI. Despre cu OPIC (Overseas Private Investment Întrevederea cu directorul regional lor acreditate. tat că întreprinderile vinicole de- aceasta s-a discutat la întrevederile Corporation) în vederea atragerii com- pentru Corporația Financiară Interna- Documentul conține o pre- pășesc treptat criza în care s-au ministrului fi nanțelor, Veaceslav Ne- paniilor americane în procesul de in- țională, Dimitris Tsitsiragos, a avut ca vedere, potrivit căreia centrul pomenit la începutul anului 2010 gruța, din cadrul vizitei în SUA, unde a vestiții în Moldova. Semnarea nemijlo- scop prezentarea principalelor direcții național de verifi care a calității din cauza datoriilor enorme. participat la ședințele anuale ale FMI și cită a Acordului va avea loc la Chișinău de activitate a instituției sale în Repu- producției alcoolice trebuie să fi e “Volumul producției de la Băncii Mondiale. în timpul apropiat. blica Moldova: agricultură, sectorul în serviciul sectorului privat, iar depozite s-a micșorat pînă la 23 Ministrul a avut mai multe între- Vicepreședintele Băncii Mondiale, bancar, sectorul sănătății sistemul de evidență contabilă și mil. decalitri, datoriile la credite vederi bilaterale cu principalii actori Philippe Le Houerou, a reiterat impor- Președintele BERD, Thomas Mi- fi nanciară a producătorilor mici s-au redus de la 1,6 la 1,1 mlrd. de dezvoltare ai Republicii Moldova, tanța reformelor în sectorul educați- row, a informat despre elaborarea unei de vin să fi e simplifi cat. lei, iar față de furnizorii de ma- misiunea tehnică a FMI fi ind condusă onal, e-guvernare, social,. Totodată, noi strategii a băncii pentru Moldova, Din partea agenților eco- terie primă - de la 200 la 80 mil. de Nicolay Guerguiev. Banca Mondială s-a arătat interesată și care să conțină și prioritățile stabilite nomici documentul a fost sem- lei”, a spus Arpentin. Veaceslav Negruța și vicepreședin- a apreciat progresele pentru construc- de nouă guvernare.

Sprijin pentru promovarea Abonarea - 2011 mărfurilor pe piața UE

Companiile din Moldova vor be- informații despre necesitățile și condi- BUSINESSUL nefi cia de ajutor pentru promovarea țiile de exportare a producției. mărfurilor pe piața Uniunii Europene Coordonatorul proiectului și con- în cadrul proiectului belgian “Dezvol- sultant superior în relațiile cu UE al GRICOL tarea experienței organizațiilor de sus- CCI Antwerpen-Waasland (Belgia), AREVISTĂ DE ANALIZĂ ŞI INFORMARE ținere a business-ului din Moldova în Luc van Looveren, a menționat că în- domeniul acquis-ului comunitar”. treprinderile care sînt dispuse să pro- În cadrul unei conferințe de presă, pună mărfuri de calitate europeană pot „ noutăţi şi evenimente în sectorul directorul Departamentului Dezvolta- miza pe ajutor în cadrul proiectului. rea Competențelor al Camerei de Co- În opinia managerului proiectului, agricol din Republica Moldova merț și Industrie (CCI), Mihai Bîlba, Philip Santens, “pentru Moldova, ex- „ persoanele de succes în domeniul a menționat că proiectul este destinat portul este singura cale pentru dezvol- pentru susținerea antreprenorilor care tarea economiei”. agriculturii doresc să exporte în UE. În cadrul “Ghidul va sugera ce și cum tre- acestuia a fost creat ghidul electronic buie de făcut și în ce direcție agentul „ exemple de decizii strategice în “Lansarea afacerii în Uniunea Euro- economic trebuie să se orienteze pen- sectorul agrar peană”. tru a ajunge pe piața europeană. Prețul “Ghidul este destinat agenților eco- nu este cel mai important la exportul „ monitoring-ul pieţii agrare, date nomici și conține informații practice în UE: dacă produsul nu corespunde noi ale cercetărilor agricole despre regulile UE pentru principalele standardelor, el nu va fi cumpărat chiar mărfuri exportate pe piața comunității. dacă este foarte ieftin”, a remarcat el. „ practici agricole Acesta este sursa principală de infor- Proiectul a fost lansat în februa- mație pentru companiile interesate de rie 2010 și va fi implementat pînă în „ întrebări actuale şi consultanţă în cooperare cu întreprinderile din UE”, a 2012 în cooperare cu CCI a Moldovei, domeniu agricol menționat Bîlbă. CCI Anwerpen-Waasland, cu suportul Potrivit lui, în cadrul proiectului fi nanciar al guvernului fl amand. Pro- cel puțin 60 de companii vor obține iectul costă 50 mii euro. 6 luni – 70 lei 50 bani SA “VINURI-IALOVENI” – Abonamentele 1 an – 141 lei pot fi perfectate în proces de insolvabilitate la orice ofi ciu poştal Abonamentele pot fi efectuate prin: Curtea de Apel Economică a in- sumelor pretinse de creditorii între- Indici de abonare tentat procesul de insolvabilitate a SA prinderii. Hotărîrea de judecată poate Poşta Moldovei PM21925 “Vinuri-Ialoveni”. Administratorul fi contestată în decurs de 20 de zile. Moldpresa 21782 unicei fabrici din Moldova de produ- Statul deține o cotă de 60,4% din acți- cere a vinurilor sherry a fost numit unile întreprinderii. În 2009, cifra de Ediţii Periodice Oleg Tabuncic. Potrivit hotărîrii de afaceri a companiei a constituit circa judecată, pe 23 noiembrie, este pro- 3 mil. lei. Întreprinderea a înregistrat RELAŢII LA TELEFOANELE REDACŢIEI: 23-55-25 gramată adunarea pentru aprobarea pierderi de 2,1 mil. lei. nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII 5 Se cer informații despre zahăr

Consiliul de produs al zahărului, după cum se arată în scrisoare, poate Potrivit ei, lipsa transparenței poa- vedere că de competența Uniunii ține cate vor duce automat la scumpirea za- format din reprezentanții instituțiilor duce la retragerea zahărului din regi- te duce la închiderea pieței ruse pentru coordonarea activității întreprinderilor hărului, lucru care va afecta îndeosebi guvernamentale, gospodăriilor agrico- mul de comerț liber între Moldova și zahărul moldovenesc, unde Moldova din industria zahărului, soluționarea consumatorii industriali care folosesc le, companiilor producătoare de zahăr Rusia”, a specifi cat Bejan. exportă anual 30-35 mii tone sau circa problemelor legate de consolidarea ba- acest produs în producție. și consumatorilor industriali, recoman- Potrivit ei, întreprinderea moldo- 30-40% din volumul total al producției. zei de materie primă, creșterea calității La ședință s-a menționat că în Mol- dă insistent companiei “Magt-Vest” să germană “Sudzucker Moldova” oferă “În anul curent, se așteaptă o crește- produsului și reprezentarea intereselor dova și așa s-a format cel mai mare ofere informații despre producție. Con- anual informația despre prelucrarea re substanțială a producției de zahăr și, membrilor săi pe piața internă și exter- preț din regiune la materia primă pen- siliul susține că acest lucru este necesar sfeclei și producția de zahăr. chiar dacă e să luăm în considerație ex- nă, Uniunea a propus companiei “Ma- tru producerea zahărului. În prezent, pentru a menține accesul liber al zahă- “Nedorința “Magt-Vest” de a ofe- portul pe cote în UE, pe piața internă ar gt-Vest” să ia cît mai curînd hotărîrea în Moldova, prețul unei tone de sfeclă rului moldovenesc pe piața Rusiei. ri Uniunii această informație nu doar putea rămîne rezerve enorme. Dacă Ru- să adere la această comunitate. ajunge la 40 euro, în timp ce în Polonia, Raisa Bejan, directorul executiv al că poate fi califi cată ca o manifestare a sia va interzice importul zahărului nos- De asemenea, producătorii de za- de exemplu, o tonă costă 28 euro. Uniunii Producătorilor de Zahăr din concurenței neloiale față de alt operator tru, prețurile pe piața internă ar putea hăr sunt îndemnați să-și respecte anga- În condițiile de concurență dură cu Moldova, a anunțat că în adresa Uniu- al pieței, dar și provoacă îngrijorări seri- cădea, fapt care va afecta producătorii jamentele din contractele încheiate cu industria alimentară rusă și ucrainea- nii a parvenit o scrisoare de la “Soiuzro- oase producătorilor ruși de zahăr în pro- de zahăr, dar și producătorii de sfeclă”, companiile care le creditează procesul nă și de scădere a prețului mondial la ssahar”, care este indignat că Moldova blema protecției pieței lor”, a spus ea. a menționat directorul executiv al Pro- de producere cu garanția procurării de zahăr, întreprinderile de cofetărie și de nu respectă acordul privind schimbul Bejan consideră că, “în pofi da mul- ducătorilor de Zahăr din Moldova. materie primă. conserve din țară vor fi nevoite să ceară de informații. tiplelor noastre demersuri, “Magt-Vest” Membrii Consiliului de produs în- “Contractul este ceva sfînt. La noi se importul de zahăr fără taxe. Acest lu- “Este vorba de datele operative refuză să ofere informații. În aceste con- deamnă “Magt-Vest” să înceapă neîn- vor produce astfel de fenomene necivili- cru, la rîndul său, va afecta ramura za- despre volumul producției de sfeclă și diții, noi nu putem oferi colegilor ruși o tîrziat acordarea informației operative zate pînă cînd vom înțelege acest lucru”, hărului din Moldova și va duce la pier- de zahăr, despre volumele presupuse informație completă și, respectiv, sigu- despre recoltarea și prelucrarea sfeclei este de părere ministrul Valeriu Cosar- deri serioase atît pentru producătorii de consum de zahăr pe piața internă ră, iar problema în cauză poate fi pusă de zahăr și producerea zahărului la cele ciuc. de zahăr, cît și pentru producătorii de și de export. Încălcarea acestui acord, spre examinare de guvernul rus”. două întreprinderi ale sale. Avînd în Potrivit lui, plățile în plus nejustifi - sfeclă. Ministerele Agriculturii din Moldova și Rusia Vom avea mai mult porumb decât în 2009 vor semna un Memorandum de colaborare În anul curent, în Moldova, se așteaptă o producție de porumb de circa Ministerul Agriculturii și Indus- El a menționat că Federația Rusă Rusia și Moldova privind condițiile de 1,4 mil. tone, ceea ce va fi cu 300 mii tone mai mult față de anul trecut, chiar triei Alimentare al R.Moldova va sem- este cel mai important partener stra- export al produselor agroalimentare dacă suprafețele semănate s-au micșorat cu 116 mii ha, pînă la 277 mii ha, a na un memorandum de colaborare cu tegic al Moldovei și de aceea este nece- pe piața rusă. relatat Ivan Gucii, specialistul principal al Direcției fi totehnie, semenologie, Ministerul rus al Agriculturii privind sar ca relațiile de colaborare între țări “Vom încerca să reglementăm horticultură și pepinierit din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei sporirea standardelor de calitate a să devină foarte strînse. cerințele de calitate față de compa- Alimentare. produselor agroalimentare livrate pe “Semnarea memorandumului va niile exportatore de fructe și legume Potrivit lui, roada bogată se datorează nivelului corespunzător de îngri- jire a porumbului și cantităților sufi ciente de umiditate. piața rusă. permite organizarea trening-urilor în- pe piața rusă, astfel încît Moldova să Specialistul a menționat că producătorii agricoli recoltează în medie 3,7 Ministrul Valeriu Cosarciuc a tre specialiștii din ambele ministere, corespundă tuturor cerințelor”, a pre- tone de porumb de pe un hectar, în timp ce în anul trecut productivitatea spus că imediat ce va fi semnat acest transferul de informații și cunoștințe, cizat Cosarciuc. era de 2,8-3 tone. “Deja a fost recoltată aproximativ jumătate din roada memorandum, ședințele Colegiilor precum și familiarizarea cu cele mai Ministrul nu exclude că în cadrul de porumb. De regulă, circa 75% din producție sînt destinate consumului ministerelor agriculturii din ambele noi tendințe și tehnologii din dome- memorandumului Moldova va putea intern, în special sectorului animalier și gospodăriilor mici, iar restul pro- țări vor putea fi efectuate împreună, niu”, a specifi cat ministrul. beneficia de asistență din partea Ru- ducției este exportată”, a precizat el. Potrivit lui Gucii, în acest an, Moldova iar specialiștii din cadrul celor două Potrivit lui, documentul care ur- siei în ceea ce privește producerea, va exporta producție de porumb în țările Uniunii Europene, iar semințe de ministere vor putea lucra împreună și mează a fi semnat nu va înlocui me- procesarea și exportul producției porumb în Belarus și Federația Rusă. vor putea elabora noi legi. morandumul semnat în 2008 între agricole. Recoltă mai bogată de fl oarea-soarelui “În acest an, producătorii agricoli timp ce în anul trecut de pe un hectar mari - “Floarea-Soarelui” din Bălți și din Moldova au recoltat aproape 400 nu se recolta mai mult de 1,3 tone. “Trans-Oil” de la Ciadîr-Lunga - vor CREDITE PENTRU DEZVOLTARE / INVESTIŢII mii tone de fl oarea-soarelui de pe 250 “Productivitatea sporită la fl oarea- prelucra semințele de fl oarea-soarelui, Oikocredit este o instituţie internaţională de dezvoltare cu peste 30 de ani mii ha semănate, ceea ce este mai mult soarelui în anul curent se datorează iar uleiul brut obținut va fi exportat în de experienţă în domeniul fi nanciar. Oikocredit stimulează dezvoltarea durabilă, cu o treime față de anul trecut, deși cantităților sufi ciente de umiditate, țările europene, în special în Germa- prin fi nanţarea afacerilor viabile, care oferă comunităţilor mai puţin avantajate suprafețele semănate au fost aproape dar și utilizării îngrășămintelor perfor- nia”, a precizat specialistul. şi membrilor lor şansa de a-şi dezvolta activităţile, de a-şi îmbunătăţi rezultatele şi nivelul de trai. Sediul central al Oikocredit se afl ă în Amersfoort, Olanda. La identice”. Ivan Gucii, specialist princi- mante”, a specifi cat Gucii. Tradițional, semințele de fl oarea- moment Oikocredit are circa 36 de reprezentanţe în diferite ţări ale lumii. pal al Direcției fi totehnie, semenologie, Potrivit lui, în medie, 25-30% din soarelui sînt exportate în țările CSI, ale horticultură și pepinierit din cadrul cantitatea totală de fl oarea-soarelui va Uniunii Europene și în Federația Rusă. OIKOCREDIT OFERĂ: Ministerului Agriculturii și Industriei merge spre consumul intern, circa 60% “Anual, Moldova exportă aproxi- - Împrumuturi (credite) directe in valută (EUR sau US$) sau in Lei Moldove- Alimentare, a spus că în acest an, pro- va fi prelucrată și doar 10% va merge mativ 60-70 mii tone de fl oarea-soa- neşti pentru investiţii (procurare de tehnică agricolă, utilaje, construcţia depo- zitelor de păstrare (frigidere), capacităţi de păstrare a cerealelor, instalaţii de ductivitatea recoltei de fl oarea-soarelui spre export. relui, în funcție de roada obținută”, a irigare, utilaj de procesare, modernizarea capacităţilor de producere, construcţia a fost în medie de 1,7 tone la hectar, în “În anul curent, două companii încheiat Gucii. de spaţii cu teren protejat (sere), plantare de vii, livezi etc); - Linii de credit; AGRICULTURA ŞI PRODUCŢIA DE BUNURI DE CONSUM SUNT DOMENIILE PREFERATE PENTRU FINANŢARE.

Activele neutilizate ale „Tracom” vor fi vîndute AVANTAJELE UNUI ÎMPRUMUT DE LA OIKOCREDIT: − Valoare mare a împrumutului: peste 50,000 EUR/US$ sau echivalent Activele neutilizate ale uzinei de de afaceri; facilitarea creării locurilor trolul asupra procesului de reevaluare in Lei; tractoare din Chișinău “Tracom” vor fi de muncă, fabricarea produselor com- a activelor materiale și comercializării − Rata dobânzii: accesibilă, calculată în funcţie de gradul de risc şi impactul scoase la vînzare în cadrul unei licita- petitive. lor ulterioare. ții. Decizia a fost făcută publică la șe- Ministerul consideră că transfor- În prezent, din cele 10 întreprin- social al proiectului; dința Ministerului Economiei privind marea uzinei în parc industrial va asi- deri care fac parte din componența − Perioada de creditare : medie – lungă, în funcţie de tipul proiectului, de reorganizarea întreprinderii. Statul gura o serie de oportunități de dezvol- uzinei, cinci nu activează. Celelalte re- regulă 3-5 ani; propune ca mijloacele fi nanciare obți- tare a zonei industriale prin prezența duc în permanență indicii de efi ciență, − Posibila perioadă de graţie, în funcţie de investiţie şi cashfl owul proiectu- nute să fi e orientate spre stingerea da- diverselor tipuri de servicii necesare, acumulează datorii și riscă să falimen- lui: la dobindă – 6 luni, la plata împrumutului - pină la 18 luni; toriilor acumulate, prioritar datoriile precum: consulting, electricitate, apă teze, fapt care, la fel, va duce la sistarea − Termene de rambursare fl exibile : în funcţie de specifi cul proiectului; salariale. etc. Sub conducerea unui administra- activității lor. − Comision unic – 1% din valoarea împrumutului. Ministerul speră că restul banilor, tor, va fi facilitată prezența rezidenți- Notă: Statul deține aproape 93% activele de proprietate publică și atra- lor care vor arenda teritoriul. din acțiunile întreprinderii. În 2009, REPREZENTANŢA OIKOCREDIT ÎN REPUBLICA MOLDOVA gerea investițiilor private vor contribui Pentru început, Ministerul Eco- cifra de afaceri a uzinei a constituit pu- Blvd. Ștefan Cel Mare, 202, clădirea KENTFORD, et. 7., Chişinau, la crearea pe teritoriul fostei uzine de nomiei propune crearea unor comisii țin peste 6 mil. lei - cu 2 mil. lei mai pu- Republica Moldova tractoare a unui parc industrial. Acest comune formate din reprezentanți ai țin decît în 2008. Pierderile au depășit Tel: 022 75 44 33 ; Mobil : 0 794 70795; 0 692 90034 lucru va permite păstrarea platformei administrației publice centrale și ai 13 mil. lei față de profi tul de 1 mil. lei cu E-mail: [email protected] Web: www.oikocredit.org industriale, îmbunătățirea mediului întreprinderilor, care vor efectua con- un an mai devreme. 6 ISTORII DE SUCCES z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 Producătorii europeni preferă piețele țărănești MICII FERMIERI VOR SĂ-ȘI VÂNDĂ PRODUSELE ÎN PIEȚE SPECIAL AMENAJATE, NU ÎN MARILE MAGAZINE. AGRICULTORII SPUN CĂ SOLUȚIA PENTRU A FACE FAȚĂ COMPETIȚIEI CU CEILALȚI FERMIERI NU E VÂNZAREA PRODUSELOR ÎN MAGAZINELE MODERNE, CI VÂNZAREA DIRECT CĂTRE CONSUMATORI

Legume și fructe direct într-o piață din Sofi a, însă taxele contactului direct dintre producă- din grădina fermierilor, au fost de șase ori mai mari decât tor și consumator. cașcaval și lapte proaspăt în Franța. Dacă din producția fermei sale de capră. Toate acestea pot „Tot pentru o tarabă trebu- francezul Anton Pinschof își asigu- fi găsite în piețele tradițio- ia să plătesc aici șase euro, iar de ră aproape 100% consumul casnic, nale organizate pe arterele magazine nici nu poate fi vorba, britanicul Guy Beaufoy cultivă măs- orașelor europene. Micii taxele sunt prea mari”, mai spune line și smochine în Spania, pentru agricultori spun că astfel el. Pinschof spune că cea mai sim- a-și suplimenta venitul. „Lucrez la alimentele ajung direct la plă soluție este ca municipalitățile un ONG, iar în timpul liber mă ocup consumator. „De 25 de ani să le ofere țăranilor un spațiu unde de ferma din Spania - o exploatație am rezervată aceeași ta- să-și vândă marfa, ca, de exemplu, de care mă ocup parțial, o așa-nu- rabă, sâmbăta, pentru un în piețele centrale din oraș. Spre mită «hobby farm»”, arată el. euro, într-o piață centrală deosebire de Pinschof, belgianul Ferma lui Beaufoy se întinde din Brittany (Franța) și Xavier Delwarte, proprietarul unei pe 3,5 hectare, suprafață din care vând fructe, legume și carne ferme cu 25 de vaci, spune că toți 1,5 ha este forestieră. „Produsele le de capră”, spune Anton Pin- clienții lui cumpără direct de la fer- vând către o cooperativă, apoi ele schof, agricultor și secretar mă. „Eu vând carne de vită consu- ajung direct la consumator”, mai al Rețelei Intercontinentale matorilor. Dacă aș vrea s-o vând în spune el. a Fermierilor care produc piețe, ar trebui să obțin mult prea În ceea ce-i privește pe agri- ecologic (Intercontinen- multe avize și aprobări sanitar-ve- cultorii din România, o parte din tal Network of Organic terinare”, spune el. Delwarte recu- aceștia își vând produsele în cadrul Farmers Organisations), noaște însă că vânzarea produselor târgurilor tradiționale organizate la participant la Seminarului direct către consumator este mult fi ecare sfârșit de săptămână în ma- despre evoluția fermelor de mai profi tabilă atât pentru client, rile orașe din țară. În plus, primări- semisubzistență în Europa, cât și pentru fermier. „Este vorba ile din București amenajează chiar organizat recent, la Sibiu. de fermele mici de semisubzistență, piețe volante, de unde bucureștenii care își pot rotunji astfel veniturile. pot cumpăra produse direct de la Sunt însă și exploatații foarte mici, fermieri, chiar și cu 10% mai ieftine MODELUL ai căror proprietari trăiesc doar din decât cele din comerț. Costul unei FRANCEZ ce produc”, arată el. tarabe începe de la 15 lei (n.n. - 3,5 Delwarte spune că, în viitor, euro). Anton Pinschof cultivă legume Comisia Europeană ar trebui să-i În România, majoritatea celor și fructe pe jumătate de hectar de susțină pe acești producători mici. care trăiesc în mediul rural sunt la teren, iar restul de două hectare „Eu cred că trebuie sprijiniți toc- limita sărăciei. „România are pes- este folosit pentru hrana celor 15 mai pentru că sunt capabili să-și te 4,2 milioane de ferme, din care capre. „Pentru o fermă de semisub- asigure consumul propriu, nu să majoritatea produc pentru auto- zistență ca a mea, soluția nu este fi e încurajați să devină comercianți consum. Un fapt mai îngrijorător e restructurarea fermei și comercia- înainte de asta”, adaugă belgia- că 70% din populația săracă a Ro- lizarea produselor în marile maga- nul. Și comisarul European pentru mâniei provine din acest mediu”, zine, în asociere cu alți producători. Agricultură, Dacia Cioloș, declara arată Mihail Dumitru, președintele Eu ce produc consum. Ce îmi rămâ- recent că fermele mici și mijlocii Comisiei Prezidențiale pentru Agri- ne, vând direct clienților”, adaugă trebuie dezvoltate prin măsurile de cultură. acesta. Pinschof spune că a încercat susținere a fermelor mici și valori- să-și vândă produsele în Bulgaria, fi carea produselor tradiționale și a (După „Adevarul”)

SERVICIILE OFERITE DE REŢEAUA FEDERAŢIEI NAŢIONALE A AGRICULTORILOR „AGROINFORM” Asistență gratuită la elaborarea pachetului necesar de documente pentru obținerea subvențiilor pentru 2010 Dezvoltarea afacerilor Dezvoltarea cooperativelor Servicii de marketing z Elaborarea planurilor de afa- de marketing z Servicii de intermediere a producției agricole; ceri pentru investiții în tehni- z Asistență la crearea și dezvoltarea cooperati- că, echipamente și unități de velor de marketing; z Oferirea informației despre prețuri și procesare a producției agri- piețe; cole; z Asistență la crearea și dezvoltarea asociațiilor profesionale pe produs; z Cereri și oferte de comercializare; z Asistență la elaborarea pa- z Instruiri în dezvoltarea afacerilor și cooperati- z Elaborarea studiilor și cercetărilor de chetului de documente pen- velor de marketing. piață pentru diferite produse pe diferite tru obținerea creditelor; pieți. z Asistență la efectuarea studi- ilor de fezabilitate a investiți- Pentru informații suplimentare ilor și identifi care furnizori- apelați Federația Națională lor de echipamente; FNAM „AGROinform” a Agricultorilor din Moldova Chișinău, Ștefan cel Mare 123 V, z Organizarea vizitelor și misi- „AGROinform” și Tel: 373-22-23-77-30 unilor de afaceri. organizațiile regionale. Fax: 373-22-23-78-30 nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z ECONOMIE 7 România, din nou grânarul Europei? Prețurile – doar în lei! „România are un potențial agricol enorm și ar putea să Executivul a aprobat săptămâ- va încălca regulile de comercializare redevină, într-o formă tehnologică și cu standardele de se- na trecută o Hotărâre prin care a produselor. curitate alimentară necesare, un nou grânar al Europei”, a obligă agenții economici să prezin- Noua regulă nu se răsfrânge însă declarat Teodor Baconschi, ministrul de externe al Români- te corect prețurile produselor puse asupra tuturor produselor. Printre ei, în cadrul unei întrevederi cu omologul său irlandez, Mi- în vânzare și doar în lei. În plus, se cele vizate se numără produsele de cheal Martin. Ministrul român a adăugat că, dacă România interzice publicarea prețurilor în uz casnic, precum cele cosmetice, de își va moderniza agricultura, „există șansa unor standarde scop “speculativ”. lustruit pielea, încălțămintea, par- de performanță pozitive”, or, potrivit lui, „este mai puțin De exemplu, pe o cutie de 3 kilo- chetul, metalele, sticla, produsele de plauzibil să ne așteptăm ca Europa să fi e hrănită de Brazilia, grame se va indica prețul cutiei și nu spălat, vopsele, lacuri, solvenți, pro- de exemplu, în secolul al XXI-lea”. a kilogramului, sau ambele, însă de dusele de lipit și adezivi, cablurile, România ocupă primul loc în UE în ceea ce privește aceleași dimensiuni. Acum, unii co- cuiele, geamurile, cimentul, varul, suprafața cultivată cu porumb, deținând aproape 30% din mercianți indică prețul unui kilogram betonul, alte materiale de construc- suprafața totală de 8,6 milioane de hectare. Ca urmare a cu cifre mai mari, iar cumpărătorul ție, textile și panourile de izolație. La dublării producției de porumb față de 2007, se prevede că deseori este indus în eroare și la casă fel, noua Hotărâre se răsfrânge asu- anul acesta, România va ajunge în top 10 mondial al țărilor trebuie să scoată din buzunar de trei pra combustibilului, lemnului, căr- producătoare, cu până la 9 milioane de tone, după Statele ori mai mult – costul întregii cutii. bunelui, materialelor de grădinărit, Unite ale Americii, China, Brazilia, dar înaintea altor țări Responsabilitatea pentru indica- hranei pentru animale și păsări. precum Ucraina, Spania sau Rusia. Producția din acest an rea prețurilor o va purta vânzătorul Decizia va intra în vigoare din 1 valorează circa 1,3 miliarde de euro, la prețul de circa 142 de și va fi sancționat administrativ, dacă ianuarie 2011. euro/tonă, care se practică acum pe piață. Până în prezent, fermierii din România au recoltat doar jumătate din suprafața de porumb, potrivit datelor Minis- terului Agriculturii. Acest rezultat este considerat pozitiv, cu o medie de 4 tone/ha și un vârf maxim de 10 tone/ha, în pofi da vremii nefavorabile din ultima perioadă. Mai mult tutun Pentru comparație: estimările privind producția de porumb se ridică la 303 mil. tone în SUA, 162 mil. tone în decât în 2009 China, 54 mil. tone în Brazilia sau 15 mil. tone în Argentina, după cum arată un studiu al United States Department of Agriculture (USDA). În anul 2010, producătorii agri- producătorii agricoli își comercia- coli din Moldova au colectat peste 6 lizează tutunul fermentat la prețul mii tone de tutun uscat, ceea ce este de 25-26 mii lei pentru o tonă, în cu 2 mii tone mai mult față de anul timp ce în ceilalți ani prețul acestu- Măsuri de ieftinire a vinului trecut. ia nu depășea 18-20 mii lei pentru Șeful Direcției fi totehnie, seme- o tonă. 3300 lei - salariu mediu Vinurile îmbuteliate ar putea să se ieftinească în nologie, horticultură și pepinierit “Prețul tutunului a crescut da- viitorul apropiat. Patronatele din vinifi cație discută cu din cadrul Ministerului Agricultu- torită cantităților reduse de tutun statul posibilitatea scutirii vinurilor de plata accizelor. rii și Industriei Alimentare, Valeriu cultivat în țară. Chiar dacă solurile lunar in 2011 Inițiativa aparține vinifi catorilor, care vor astfel să spo- Masleanschi, a spus că majorarea Moldovei favorizează creșterea aces- producției de tutun în anul curent se tei culturi, iar productivitatea este de Pentru anul 2011, se prognozează salariul mediu lunar pe rească cultura consumului de vin îmbuteliat pe piața datorează condițiilor meteo favora- circa 3,5 tone la hectar, prea puțini economie de 3300 lei, ceea ce reprezintă cu 8 la sută mai mult locală. bile, îngrășămintelor calitative, dar agricultori se ocupă de plantarea și decât același salariu așteptat pentru anul curent. Acest salariu Vinifi catorii au convins deja ministerul Agricul- și majorării suprafețelor plantate cu uscarea tutunului”, a subliniat Mas- a fost aprobat de către Guvern, fi ind calculat în baza indicilor turii de avantajele excluderii vinurilor din categoria această cultură. leanschi. macroeconomici pentru perioada 2011-2013. băuturilor alcoolice tari și includerii acestora în lista “În anul curent, au fost plantate El spune că în acest an, producă- Valentina Buliga, ministru al Muncii, Protecției Sociale și produselor alimentare, fapt care le-ar scuti de plata peste 4 mii ha de tutun, ceea ce este torii agricoli își vor putea comerciali- Familiei, a precizat că acest salariu se va aplica la limitarea accizelor. Clasifi carea vinurilor ca produs agroalimen- cu 1000 ha mai mult față de anul za tutunul uscat direct la fabricile din bazei anuale de calcul a contribuției individuale de asigurări tar este prevăzută și de legislația Uniunii Europene, trecut. În următorii ani, planifi căm țară și anume la fabrica grecească de sociale de stat. conform căreia vinul este un produs obținut în urma să dublăm producția de tutun și asta prelucrare a tutunului “Mihailidis” Potrivit ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, cifra derivă unor munci agricole și trebuie taxat ca atare, și nu ca pentru că prețul de comercializare a din r. Drochia, la fabrica de tutun din din fondul de remunerare a muncii preconizat și prognoze- un produs de lux, precum țigările, cafeaua sau alcoolul. tutunului a crescut considerabil”, a Florești, care recent a fost cumpărată le privind Produsul Intern Brut nominal, acest fond având o Anual, în Moldova se consumă doar 4 milioane de sticle specifi cat Masleanschi. și reutilată, dar și la combinatul “Tu- pondere de 33 la sută din PIB. de vin, față de 80 de milioane de sticle de vodcă. Astfel, Potrivit lui, în anul curent, tun” CTC din Chișinău. Lazăr a precizat că în 2011 se așteaptă o creștere economi- raportul este de 1 sticlă de vin la 20 de votcă. Producăto- că de 3,6 la sută și, respectiv, o majorare nominală a salariului rii consideră că un raport adecvat pentru o țară producă- mediu pe economie de 8 la sută, și, reală, de circa 4-5 la sută. toare de vinuri ar fi de 50 la 50. Taxa de acciz reprezintă 10 la sută din prețul de vânzare a unei sticle de vin. Salariul mediu pe economie în 2009 a constituit 2748,4 lei. Pagini realizate de Tatiana ROȘCA

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform oferă FFINANINANŢAARERE FFERMIERILORERMIERILOR Federaţia Naţională a Agricultorilor CREDITAREA PENTRU FERMIERI VA INCLUDE URMĂTOARELE SUME: din Moldova AGROinform oferă fi nanţare 1. Cooperative de marketing - credite în mărime de până la 50,000 EURO. fermierilor din linia de creditare AGROinform/ 2. Antreprenori membri ai cooperativelor de întreprinzători - credite în mărime de până la 25,000 EURO. Microinvest pentru următoarele activităţi: 3. Antreprenori - credite în mărime de până la 10,000 EURO (excepţii poate fi suma de până la 20,000 EURO când 1. Dezvoltarea activităţilor de marketing; depozitarea/ afacerea are un impact economico-social avansat şi este preponderent orientat în dezvoltarea activităţilor de post-re- păstrarea producţiei; procesarea producţiei; sortarea/ coltare). calibrarea/ambalarea producţiei şi etichetarea; marca- 4. Clienţii ce vor contracta creditul poartă deplină răspundere pentru rambursare acestuia (astfel, ei trebuie să ofere rea producţiei agricole. gajul ori să-l contracteze din fondul de garantare). 2. Dezvoltarea agriculturii de valoare înaltă prin crearea CONDIŢIILE DE CREDITARE PENTRU ÎMPRUMUTURILE ACORDATE SUNT URMĂTOARELE: capacităţilor de producere a producţiei agricole cu va- • Cooperative de marketing - rata dobânzii 15% anual la care se adaugă comisioane: 1% pentru împrumuturile pe termen loare adăugată şi anume: scurt (< 12 luni) şi 2% pentru împrumuturile pe termen lung (> 12 luni) a. Dezvoltarea legumiculturii şi altor activităţi bazate pe • Antreprenori eligibili şi membri ai cooperativelor de marketing - rata dobânzii 17% anual la care se adaugă comisioa- creştere în spaţii protejate (investiţii pentru crearea şi ne: 1% pentru împrumuturile pe termen scurt (< 12 luni) şi 2% pentru împrumuturile pe termen lung (> 12 luni) modernizarea serelor, solariilor şi tunelelor şi infrastruc- • Rata dobânzii este fl otantă. tura de asigurare a lor); b. Dezvoltarea sectorului de fructe (inclusiv struguri de PROCEDURA DE ACCESARE A FINANŢĂRILOR VA FI EFECTUATĂ masă) şi pomuşoarelor bazate pe tehnologii intensive şi PRIN INTERMEDIUL S.R.L. MICROINVEST ŞI ESTE URMĂTOAREA: super-intensive (investiţii în mijloace fi xe capitale şi o 1. Potenţialii benefi ciari trebuie să se adreseze la organizaţiile Regionale AGROinform sau la ofi ciul naţional de coordonare. parte mijloace circulante). 2. Specialiştii AGROinform selectează clienţii şi îi asistă în perfectarea Planului de Afaceri. 3. Dezvoltarea capacităţilor la producerea ciupercilor şi 3. Specialiştii AGROinform vor acorda asistenţă benefi ciarilor la conlucrarea cu ofi ţerii de creditare ai „Microinvest” S.R.L. pentru plantelor medicinale (investiţii în mijloace fi xe capitale pregătirea documentelor necesare Dosarului de Creditare. şi o parte mijloace circulante). 4. Creditele vor fi aprobate şi eliberate într-o lună din momentul depunerii Dosarului la Comisia de Creditare. 4. Dezvoltarea sectorului zootehnic prin crearea capaci- tăţilor de producere a producţiei animaliere cu valoare Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 adăugată (inclusiv mini-ferme situate în extravilan). sau la reţeaua AGROinform. 8 AGROINFORM: CARTE DE VIZITĂ z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 Producătorul care nu va înțelege că consumatorilor, în fi nal, va suferi eșec Interviu realizat cu Aurelia BONDARI, director executiv al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova „AGROinform”

Din CV de studiu care facilitează transferul de asigurarea managerului întreprinderii cunoștințe în cadrul grupului. Există și agricole cu cea mai oportună informație 2000-present - Direc- grupuri de producători care se axează pentru administrarea corespunzătoare a tor executiv Federația Na- pe agricultura durabilă, aplicând bunele afacerii. practici agricole care sunt prietenoase - Care sunt direcțiile strategice țională a Agricultorilor din mediului și consumatorului. ale Programului Unifi cat sau ale Moldova AGROinform O altă direcție strategică este re- strategiei pe termen mediu? Membru al consiliilor/ prezentarea intereselor sau activitățile - Există trei componente în acest de lobby și advocacy. În acest domeniu, program, care reprezintă prioritățile stra- asociațiilor profesioniste: AGROinform, comparativ cu alte orga- tegice ale federației și anume: marketing membru al Consiliului Na- nizații de profi l, este un actor mai tânăr. și dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea or- țional de Participare, Co- Cu toate acestea, am reușit să găsim nișa ganizațiilor de fermieri sau cooperarea președinte al Coaliției pen- proprie, fi indcă în desfășurarea activită- fermierilor și activități de lobby sau re- tru Dezvoltare Economică ților de așa gen am găsit și metode dife- prezentarea intereselor și dezvoltarea Rurală, membru al rețelei rite, atât în abordarea problemelor, cât și rețelei. ENP/ENPI administrată de în propunerea soluțiilor. În desfășurarea Ce înseamnă abordări noi? Aici aș început să fi e oferite și servicii de consul- mite proiecte inovaționale, de exemplu, activităților de lobby, ne bazăm pe două vrea să mă refer la evoluția benefi ciarilor tanță agricolă, formând primul sistem de aplicarea tehnologiilor pentru utilizarea NGO Eurostep (Brussels), aspecte: studii analitice ale problemelor sau membrilor noștri. Este o tendință evi- extensiune în Moldova. Centrele informa- resurselor energetice alternative. Avem și membru al Comisiei de abordate și consultarea membrilor pro- dentă, în special pronunțată pentru anul ționale au fost înregistrate ca ONG-uri și fermieri care testează nanotehnologii. Certifi care al ONG privind prii – cum văd ei problemele și eventua- 2010, într-o necesitate de nivel de cunoș- mai apoi, înțelegând rolul unei structuri - Care este scopul de bază al Fe- utilitatea publică pe lîngă lele soluții. Din aceste două surse, se face tințe și informații cu mult mai înalt. Un de nivel național, au decis să-și formeze derației Naționale AGROinform? o sinteză formulată într-un document de timp îndelungat, diverși actori ai pieței Ministerul Justiției RM. o Federație care să poată asigura interac- - Scopul de bază al organizației, de poziție, care mai apoi este promovat fac- serviciilor informaționale au oferit infor- țiunea la toate nivelele: comunitar, raio- la bun început, a fost de a ajuta fermierii, torilor de decizie. mații și servicii de extensiune la tematici nal, național și internațional. Prin nivelul începând chiar cu procesul de privatizare, - Care este evoluția în 2010 a solicitate, dar până la un anumit grad de național, se asigura interacțiunea cu fac- când oamenii cu cunoștințe insufi ciente FNA „AGROinform”? competență. Ceea ce solicită actualmente - Dnă Aurelia Bondari, ce re- torii de decizie, fi nanțatorii, cu partenerii în domeniul tehnologiilor, managemen- - La nivel de evoluție organizațională, agricultorii iese din standardele obișnuite prezintă actualmente AGROin- externi, ceea ce era extrem de important tului, marketingului au rămas față în anul 2010 este semnifi cativ prin faptul că de până acum. Acestea se referă la infor- form? pentru dezvoltarea organizației și rămâne față numai cu terenurile agricole și pro- toate activitățile, programele AGROin- mație și cunoștințe privind dezvoltările - Federația AGROinform este o orga- și în prezent o atribuție majoră a ofi ciului blemele proprii. De aici, a pornit pas cu form au fost concentrate într-un singur de ultimă oră, în ceea ce privește tehno- nizație mai specială, iar modelul ei este național de coordonare. pas evoluția obiectivelor care erau puse program – Programul Unifi cat „Fermie- unic în Moldova, prin structura și valo- Succesul AGROinform a fost deter- în fața organizației, începând cu informa- logiile, soiurile, echipamentele și chiar rii benefi ciază de politici și acces la piața sisteme agricole. Necesitățile actuale ale rile pe care le promovează. Dacă vorbim minat de doi factori: suportul proiectului tizarea, mai apoi consultanța și asistența agricolă îmbunătățit”, care se bazează pe despre scopurile și obiectivele federației, în constituirea instituțională și oamenii, oferită producătorilor. Problemele care producătorilor agricoli depășesc modali- o strategie pe termen mediu. Acest pro- tățile acceptate până nu demult în siste- ele sunt similare cu ale altor organizații. care au fost nucleul – ofi țeri informațio- erau înaintate de către benefi ciari erau în gram, elaborat pentru anii 2010-2012, ne Structura AGROinform însă este diferi- nali, cum erau numiți de proiect și care au permanență discutate și analizate, pentru mul de extensiune. Deci, în transferul de oferă posibilitatea de a avea o strategie „know-how” – producătorii vor fi asistați tă: descentralizată, formată din persoane fost plasați în cele 10 centre informative a ajunge la cele mai bune soluții și servicii mai concentrată pe prioritățile organiza- juridice, adică din organizații regionale, din toată țara, pasiunea și dorința lor de pentru ei. și consultați de către specialiști de cea ției și pe sporirea efi cienței activității. mai înaltă talie, experți naționali sau in- care au statut independent și sunt, de a lucra și de a învăța lucruri noi. La eta- - Ce activități sunt desfășurate Dacă e să ne referim la domeniile ternaționali. fapt, fondatorii Federației. În evolu- pa inițială, domina entuziasmul enorm în prezent în cadrul Federației? strategice care sunt incluse în Progra- Rolul serviciilor de extensiune și ro- ția și dezvoltarea AGROinform, anume și receptivitatea pentru a învăța, deoa- - Cu timpul, AGROinform s-a spe- mul Unifi cat, ele sunt tradiționale, nu s-a lul AGROinform inclusiv este de a facilita această structură a avut și are o infl uență rece ne afl am la început de epocă nouă. cializat în câteva direcții de activitate schimbat nimic radical în tipurile de ser- acest transfer de cunoștințe. Ca urmare, enormă în metodele de lucru și abordări- După reorganizarea colhozurilor, care a strategice și necesare pentru producători, vicii și activități. Sunt puse altfel accente- pentru fi ecare grup de producători in- le în cadrul organizației. De aici, a venit constituit o revoluție în sistemul funciar dar sunt și cele mai difi cile și complexe. le pe metodele și abordările de lucru cu teresați de aceste cunoștințe, trebuie să insistența ca lucrurile să fi e făcute de jos și în relațiile economice din spațiul rural, În unele dintre aceste domenii activează membrii organizației. în sus. aceste persoane erau instruite de experți doar AGROinform, deoarece sunt sfere identifi căm expertul adecvat. Un alt principiu care reiese din internaționali și se plasau în avangardă, de activitate care necesită mult profesio- Aceasta înseamnă că metodele noas- structura pe orizontală este aplicarea me- având misiunea de a asigura transferul nalism și ambiție. Este vorba despre asis- Asistență și consultanță tre în continuare trebuie să fi e focusate pe todelor participative, care în permanență de „know how” pentru mai mulți actori tență în aspectele de marketing, atât prin acordarea asistenței grupurilor speciali- s-au axat pe lucru în grupuri, în ateliere regionali, inclusiv administrația publică livrarea informației de marketing, cât și de calitate zate de producători pe anumite produse. la toate nivelele: cu benefi ciarii, organi- locală. prin asistență directă la vânzarea produc- Astfel, sarcina noastră este de a oferi cea zațiile regionale, consultanții, directorii - Cine sunt membrii AGROin- ției agricole: pe piața internă, dar și ex- - Să discutăm despre suportul mai înaltă expertiză, atât pentru a asigu- executivi și staff-ul național. În mare par- form? ternă. AGROinform a inițiat și un sistem pe care îl acordă AGROinform în ra cunoștințe noi, cât și pentru aplicarea te, deciziile în cadrul Federației se iau în - Membrii AGROinform sunt în mare de brokeri agricoli care, la moment, sunt dezvoltarea membrilor săi și a bu- metodelor adecvate, prin organizarea mod participativ, ceea ce a contribuit la parte producători agricoli mici și mijlocii. instruiți și care reprezintă o activitate de sinessului agricol în general. vizitelor de afaceri, schimburi de experi- crearea culturii, spiritului de apartenență Avem și producători mai mari, dar ei sunt pionierat în Moldova. Un alt aspect destul - Suportul poate fi divizat în două ență, deplasări de studiu, și alte activități și valorilor organizației. mai puțini la număr. Membrii noștri sunt de complicat, dar strategic, necesar pen- concepte de asistență. Este acordarea ce ar facilita asimilarea ți aplicarea cu- - De unde vine necesitatea înfi - comercial orientați și sunt specializați pe tru dezvoltarea agriculturii în perspecti- susținerii atunci când un agricultor își noștințelor. ințării Federației? produse de valoare înaltă, iar o mare par- vă, este cooperarea fermierilor. Atunci inițiază o afacere, sau o altă situație, când - Este AGROinform orientată la - Bazele AGROinform au fost puse te din ei au studii speciale sau superioare când vorbim despre cooperare, avem în își extinde afacerea. În asemenea caz, dezvoltarea afacerilor? în cadrul unui proiect TACIS, care a avut agricole. De aceea și cerințele lor față de vedere mai multe modalități de asociere: specialiștii noștri vin cu o analiză a ideii - Desigur, dezvoltarea afacerilor este ca scop oferirea informațiilor pentru ță- asistența oferită sunt cu mult mai mari, în cooperative de întreprinzători, care pot de investiții sau de extindere a afacerii, un subiect absolut necesar pentru actua- ranii împroprietăriți, în procesul de pri- comparativ cu cele ale fermierilor de sub- fi și de marketing; în asociații pe produse; care se rezumă într-un studiu de fezabi- lul spațiu rural. În calitate de organizație vatizare. Cu suportul acestui proiect, au zistență. Aș putea spune că lucrăm cu o în asociații ale utilizatorilor de apă pentru litate. Dacă ideea investițională sau de de fermieri și antreprenori, ne orientăm fost create 10 centre informaționale. Pe nișă de agricultori inovativi, care practică irigare și în grupuri neformale. extindere a afacerii este viabilă, atunci mai mult spre afacerile agricole, dar nu parcursul proiectului, centrele informați- agricultura intensivă, în special orien- Grupurile neformale, în sistemul de se merge cu următorii pași: analiza pie- neglijăm și alte afaceri, dacă sunt intere- onale și-au extins activitatea, oferind nu tându-se pe segmentul de legumicultură, servicii AGROinform, sunt divizate în câ- ței potențiale de desfacere, elaborarea sante și au plus valoare de marketing, de numai informații, deoarece producătorii inclusiv în spațiu protejat, producerea teva categorii. Există grupuri neformale planului de afaceri, asistență și suport în exemplu, magazinele pentru comerciali- solicitau și consultanță, recomandări, fructelor, pomușoarelor, strugurilor de de vânzări, care au menirea de a facilita atragerea resurselor de creditare, deci, e zarea produselor agricole în stare proas- exemple concrete, practice. Astfel, au masă etc. Împreună cu ei testăm și anu- vânzările membrilor grupului, cercuri vorba de un șir de măsuri diverse pentru păta sau procesate. Susținem și afacerile nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z AGROINFORM: CARTE DE VIZITĂ 9 trebuie să se orienteze la cerințele care țin de meșteșugărit, fi indcă reprezin- cațiile respective sunt necesare în perma- există deja în Europa și care, odată cu in- - Viitorii membri ai AGROinform Agricultura organică are un șir de tă un venit adițional pentru populația din nență. A doua etapă a constat în implica- tegrarea noastră în UE, vor fi și mai dure. au un șir de avantaje, comparativ cu cei avantaje, dar și un șir de riscuri și defi ci- spațiul rural. În domeniul dat, dispunem rea activă la elaborarea aplicațiilor. Din care intră în componența altor organi- ențe, de aceea, pentru începători, este ab- de expertiză atât la nivel național, cât și aceste considerente, acum suntem recu- zații. Atunci când un producător agricol solut necesar suportul la nivel de cunoș- în organizațiile noastre regionale, avem noscuți ca un actor important în oferirea Probleme provocate devine membru AGROinform, el obține tințe și consultații practice. Dispunem de consultanți economiști care elaborează suportului pentru accesarea subvențiilor. imediat un pachet garantat de servicii, specialiști foarte buni în Republica Mol- planuri de afaceri, studii de fezabilitate, de mai mulți factori care se oferă în prezent fi ecărui membru dova, în acest domeniu, care ar putea ofe- acestea fi ind activități obișnuite pentru al rețelei noastre. Acest pachet include: ri asistență doritorilor de a se implică în Federația AGROinform. Ceea ce aș dori Cele mai mari succese - Cu ce probleme vă confruntați abonamentul anual la ziarul „Agromedia- acest sistem durabil de practici agricole. să menționez aici: de regulă, majoritatea cel mai des în activitate? inform”, plasarea ofertelor comerciale pe Sunt și alte idei și proiecte ce țin de organizațiilor care oferă astfel de servicii, le-am obținut - Dacă e să vorbim de probleme, www.agravista.md, reprezentarea intere- parteneriatele noastre cu alte organizații. nu au capacități de dezvoltate la nivel de desigur, ele sunt atât pe plan intern, cât selor în relațiile cu autoritățile centrale De exemplu, împreună cu IFAD, avem raioane și lucrează cu echipe mobile de la foarte greu și extern. Ne confruntăm cu un fl ux de și locale, industria de prelucrare etc. De un concept nou pentru sectorul agricol nivelul național. Noi am reușit să instru- schimbare a cadrelor, la nivel de rețea, asemenea, potențialii membri ai AGRO- –„producere contractată”. Este o idee im și să pregătim consultanți în rețeaua - Care sunt succesele pe care le- care ne cere timp, eforturi, resurse pentru inform își pot promova ideile și viziunile pe care ne propunem să o implementăm noastră, capabili să elaboreze planuri de ați înregistrat până acum și cu care a instrui consultanții noi veniți. Cu toate privind îmbunătățirea politicile agricole. împreună și care presupune contractarea afaceri de complexitate destul de mare și vă mândriți în mod deosebit? că în ultimul timp fl uxul de cadre nu este Noi organizăm anual un șir de activități prealabilă a producției fermierilor. Acest de calitate. - Cele mai mari succese cu care mă atât de mare ca în trecut. cu acest scop, cum ar fi conferința anua- contract presupune parteneriat de lungă - În afară de cunoștințe apro- mândresc sunt cele pe care le-am obținut Fermierii se plâng în permanență de lă a membrilor AGROinform, conferința durată și implică 3 părți: instituțiile fi - fundate în tehnologii, agricultorii foarte greu. Unul dintre ele ar fi crearea insufi ciență de resurse – problemă spe- anuală a cooperativelor, conferințe regio- nanciare, întreprinderi de procesare sau au nevoie și de informație genera- și dezvoltarea cooperativelor. A fost un cifi că și pentru noi, deoarece fondurile nale pe produs, mese rotunde etc. Fiecare achiziționare a produselor și producăto- listă... început anevoios, deoarece factorul re- alocate pentru organizațiile neguverna- din aceste activități se fi nalizează cu o re- rii agricoli. În modelul respectiv, fi ecare - Desigur, oferim servicii ample la zistenței la cooperare, în Moldova, este, mentale sunt în descreștere. Lupta pentru zoluție sau un document de poziție, care parte contractantă are două roluri: de nivel de informare. AGROinform dispune din diverse motive, unul foarte mare. existență devine tot mai dură. ulterior se lobează de către specialiștii fe- garant și garanție. De exemplu, instituția de specialiști în cadrul departamentu- Există multe păreri că în țara noastră nu Am anticipat această situație și am derației de la nivel național. Astfel, orice fi nanciară oferă resurse de creditare pro- lui de Agrobusiness și Marketing, la fel, este posibilă cooperarea fermierilor, noi, inițiat un șir de activități pentru a mi- membru al AGROinform poate participa ducătorului și are garanții că producția există și rețeaua de colectori și monitori totuși, am reușit să creăm acele coope- nimaliza efectele negative posibile, prin activ la elaborarea politicilor agricole. acestuia va fi cumpărată; în același timp, ai pieței, care efectuează studii și analize rative de marketing – 18 la număr; am lansarea unui șir de servicii comerciale Acesta este pachetul standard. El este întreprinderea de achiziție are asigurat a piețelor interne și externe. Dacă e să ne reușit să oferim suport și altor tipuri de și crearea fondului de rezervă. Cred că inclus în cotizația pe care o plătesc anual volumul producției, iar producătorul referim la piețele externe, experții noștri cooperative, ca exemplu: din domeniul această perioadă critică este infl uențată membrii organizației noastre. trebuie să se conformeze și să asigure în marketing acordă o atenție sporită pie- colectării și prelucrării laptelui, servici- de doi factori majori: criza economică glo- Un alt avantaj al aderării la AGRO- cerințele cumpărătorului, pentru a avea ței regionale, care este foarte importantă ilor mecanizate și altele. În total, la mo- o piață de desfacere garantată și un preț pentru Moldova și include: România, Ru- ment, avem dezvoltate și susținute coo- rezonabil. sia, Ucraina, Belorus și alte țări. În pre- perative viabile. Avem, deci, rezultate la Aceasta va fi o activitate pilot și spe- zent, AGROinform este unicul actor care acest capitol care sunt greu de ignorat și O direcţie strategică pentru AGROinform răm că se va solda cu succes. Suntem si- face analize profunde ale tendințelor pie- nerecunoscut. este reprezentarea intereselor sau activi- guri că ea este mult așteptată de produ- țelor agricole. Mă mândresc foarte mult cu siste- cători, deoarece de mult timp se vorbește Referindu-ne la modernizarea tehno- mul nostru informațional AgraVista, tăţile de lobby şi advocacy. despre necesitatea contractului prealabil logiilor agricole, aici, există anumite limi- care mai este numit Bursa informați- în agricultură. te, chiar la nivel de țară, deoarece știința onală agricolă online și care azi este Un alt proiect pe care intenționăm noastră agricolă este, practic, în stagnare. considerat de specialiști ca unicul sistem să-l lansăm este agricultura convențio- În ultimii ani, ea s-a dezvoltat foarte slab, informațional de marketing din Moldova. bală și plecarea fi nanțatorilor tradiționali inform este și accesul la serviciile rețelei nală. Face parte dintr-un alt proiect, care din cauza insufi cienței de resurse și atenți- Acest sistem este continuu îmbunătățit. din Moldova. Această plecare este justifi - AGROinform – profesioniste și de calita- actualmente încă nu este aprobat, dar ei scăzute din partea guvernului. În medi- Din momentul creării, a fost reorganizat cată prin argumentul că Uniunea Euro- te. Un aspect adițional însemnat este fap- mizăm mult că va fi acceptat. Agricultu- ile academice, sunt persoane preocupate de trei ori, iar în viitorul apropiat, va avea peană va prelua fi nanțarea, în contextul tul că în cadrul rețelei AGROinform exis- ra convențională oferă posibilitatea de a de cercetări aplicabile ce pun la dispoziția un nou concept și design. aspirațiilor noastre europene. În același tă producători inovativi, ce au înregistrat spori calitatea solului, de a micșora cos- agricultorilor inovații, tehnologii și soiuri Un alt domeniu în care AGROinform timp, guvernul și sectorul privat nu este succese în afacerile agricole. Prin diverse turile de producere și de a avea produc- noi, pentru a face agricultura noastră mai a obținut rezultate ține de domeniul lob- încă pregătit să-și asume responsabilita- activități, noi facilităm comunicarea și tivitate destul de înaltă. Pentru Moldova, competitivă pe piață, însă numărul aces- by și advocacy. Am parcurs un drum lung tea pentru susținerea sectorului asociativ. schimbul de experiență între membrii se poate vorbi despre avantajele acestui tor savanți este foarte restrâns. până la obținerea rezultatelor în acest Prin urmare, mai multe organizații se AGROinform, astfel, producătorii învață sistem agricol indiscutabil, deoarece sunt - Referitor la atragerea resur- domeniu, dar atunci când este depusă confruntă cu problema insufi cienței de multe lucruri interesante și utile unul de deja fermieri care practică această model selor fi nanciare pentru membrii muncă, insistență și perseverență, rezul- fonduri și supraviețuirii. Totuși, aceasta la altul. Deci, nu e vorba de teorie, dar de de agricultură și au înregistrat rezultate. săi, AGROinform lucrează cu mai tatele vin. Suntem mândri că abordarea și nu se referă la AGROinform, deoarece situații concrete, practice, implementate Unicul dezavantaj al acestui sistem agri- multe organizații și bănci... propunerea noastră de a include în Planul noi am întreprins anumite acțiuni pentru cu succes. col este necesitatea investițiilor adițio- - Specialiștii în dezvoltarea afaceri- Național de Dezvoltare crearea și dezvol- a depăși perioada critică. Insufi ciența de nale la etapa inițială în tehnica agricolă, lor din rețeaua AGROinform dispun de tarea cooperativelor agricole este accep- fonduri însă poate duce la descreșterea care diferă de utilajul folosit în sistemul o bază de date cu modele de planuri de tată, iar ministerul este în căutarea fon- numărului de activități. Planuri de viitor actual. afaceri, care cuprind toate cerințele îna- durilor, ca aceste cooperative să fi e create O altă problemă de ordin extern este Mai este ideea lansării viitorului pro- instabilitatea politică, care ne afectează intate de piața de creditare din Moldova. în Moldova la o scară mai largă. - Ce proiecte intenționați să iect USAID „Competitivitatea agriculturii în special prin lipsa politicilor coerente În același timp, noi știm foarte bine că Este semnifi cativ rezultatul care ține promovați în 2011? și dezvoltarea întreprinderilor”, dar este ce țin de dezvoltarea sectorului. Ne afec- anumite linii de creditare sunt mai favo- de revizuirea conceptului de subvenționare - Pentru anul 2011, planifi căm anu- prematur de a desfășura acum acest su- tează și criza fi nanciară, care până acum rabile pentru producători, de exemplu, și mă bucură faptul că, împreună cu Coali- mite schimbări în modalitatea de lucru, biect. Sunt și alte inițiative la care încă nu nu a fost sesizată atât de mult, dar în IFAD, RISP care, în prezent, se consideră ția pentru Dezvoltarea Economică Rurală, în special, în activitatea grupurilor nefor- dispunem de o confi rmare sigură. anul curent se face tot mai observată în foarte atractive. AGROinform dispune și am reușit să promovăm un concept abso- male specializate. Organizarea procesului - Dnă Bondari, pentru dvs. per- toate domeniile. Toate acestea, creează o de o linie de creditare proprie, care este lut nou în ceea ce privește sistemul de sub- de asistență va avea la bază nu doar ne- sonal, ce înseamnă AGROinform? stare de incertitudine ce afectează foarte administrată de MicroInvest. Benefi ciarii venționare. La propunerea noastră, care cesitățile benefi ciarilor, dar și cerințele - Pentru mine, AGROinform este mult benefi ciarii noștri care devin neîn- AGROinform benefi ciază de toată aceas- este inclusă în concept, a fost organizată pieței de desfacere. Vom propune un set nu doar o organizație, este un organism crezători și este destul de difi cil de a-i tă informație, iar specialiștii noștri oferă Agenția de Plăți. Foarte multe aspecte din de subiecte pentru producători, acestea viu, în permanentă schimbare, care are convinge să continue dezvoltarea aface- adițional explicații și recomandări în se- acel concept promovat de AGROinform referindu-se în primul rând la piețele de sufl et și caracter și este foarte aproape rilor, în special, prin strategii și viziuni lectarea instituției celei mai potrivite. împreună cu CDER pot fi regăsite în politi- desfacere. Accentul va fi pus pe calitatea și extrem de prețios, pentru că în aceas- pe termen lung. Aici, apare și posibilitatea de a primi cile promovate de Ministerul Agriculturii. și inofensivitatea produselor agricole. tă organizație am depus, prin muncă și Cu toate acestea, nu ne descurajăm. asistență de la consultanții AGROinform Nu putem afi rma că totul este perfect, dar În acest context, nu poate fi vorba doar prin tot ceea ce am, foarte mult efort și în elaborarea aplicației pentru accesarea Analizăm constructiv și încercăm să gă- lucruri perfecte nu există. Trebuie să fi m despre anumite informații simpliste, ci sufl et. Este o structură de învățare conti- subvențiilor. sim modalități de soluționare și depășire capabili să recunoaștem că schimbările despre întreg lanțul valoric ce ține de un nuă, unde o parte din membri și angajați - Anul acesta, este o modalitate a problemelor. care au avut loc sunt pozitive. Dacă e să produs. În prezent, există o discrepanță și-au găsit locul, fi ind foarte atașați de absolut nouă de accesare a subven- comparăm cu trecutul, schimbările care dintre producător și consumatorul fi nal și această organizație, iar alții acumulează țiilor... Ce suport se oferă în acest au loc acum în sistemul de subvenționare dacă producătorul nu va înțelege că tre- experiență, competențe și pleacă, pentru sens potențialilor benefi ciari? sunt revoluționare și foarte benefi ce pen- Avantaje pentru viitorii buie să se orienteze la cerințele consuma- a crește în carieră. Totuși, majoritatea - De la etapa elaborării regulamentu- tru viitor. Chiar dacă acum aceste schim- torilor, în fi nal, va suferi eșec. din ei revin, cu exprimare de recunoș- lui, AGROinform a desfășurat o campanie bări generează rezistență și opunere din membri Acesta este un subiect stringent, dic- tință pentru ce au acumulat și au trăit în de informare și consultare a membrilor partea mai multor categorii, inclusiv din tat de cerințele pieței, pe care noi preconi- AGROinform. și benefi ciarilor săi privind regulamentul partea fermierilor, pentru că aceste schim- - Un mesaj pentru viitorii mem- zăm să-l propunem pentru toate grupurile de acordare a subvențiilor și condițiile de bări cer mai multă muncă și competență. bri care vor dori să adere la AGRO- din rețeaua AGROinform. Un alt subiect Interviu realizat aplicare pentru accesarea acestora. Mai Este o perioadă pe care noi trebuie să inform. Ce ar avea ei de câștigat de care va fi propus pentru studiu este agri- de Eduard ROBU, apoi, această primă etapă s-a transformat o parcurgem în mod obligatoriu, pentru a la aceasta? Ce pot găsi ei la AGRO- cultura organică, pe care o considerăm o Tatiana ROȘCA și într-un proces continuu, deoarece expli- învăța anumite proceduri și norme, care inform? oportunitate pentru viitor. Liliana BEREGOI 10 ACTUALITATE z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010

Către 2012, în Moldova toate sistemele Ucraina vinde cea Mai mult vin moldovenesc în Europa mai scumpă ceapă Ministrul Agriculturii și Industriei 2011 urma să fi e de 1 mln. decalitri, iar de irigare vor fi reabilitate Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a anun- pentru 2012 - 1,2 mln. decalitri. Ante- din Europa țat că zilele trecute autoritățile moldo- rior, viceministrul economiei Octavi- Guvernul informează că licitația 2012, vor demara lucrările de reabilita- venești au primit o scrisoare prin care an Calmîc a declarat că pe anul 2010, privind determinarea proiectului lu- re pe teren. În anul curent, guvernul a Producătorii ucraineni comer- se confi rmă disponibilitatea ofi cialilor cota preferențială de export a vinurilor crărilor de reabilitare a sistemului de reglementat prin lege activitatea asoci- cializează, la moment, ceapa la europeni de a mări cotele de export a moldovenești, în proporție de 800 mii irigare se apropie de fi nal. Pe parcursul ațiilor utilizatorilor de apă pentru iri- prețul de 0,3-0,35 EUR/kg (4,8- vinurilor moldovenești pe piața comu- decalitri, va fi închisă în lunile octom- anului 2011, vor fi proiectate toate sis- gare, pentru a facilita procesul de utili- 5,6 lei), informează APK- inform. nitară până la 2 mln. decalitri. Pentru brie-noiembrie curent. temele de irigare, iar până la fi nele lui zare efi cientă a instalațiilor de irigare. În unele regiuni, prețul ajunge și la a intra în vigoare, decizia respectivă De menționat că Moldova a obținut 0,4 EUR/kg (6,4 lei). Astfel, Ucrai- trebuie să fi e aprobată și de către Par- cote de export preferențiale al vinurilor na deține poziția de lider, la prețul lamentul European. și altor produse în țările UE din 1 mar- cepei, în rândul țărilor mari - pro- Conform înțelegerilor, cota pentru tie 2008. Mai puțini struguri decât în 2009 ducătoare și consumatoare de cea- pă din Europa. Producția de struguri din acest Valeriu Cosarciuc, ministrul În Rusia - una din piețele de an va fi de aproape două ori mai agriculturii, a informat că produc- export pentru ceapa din Ucraina, 14 întreprinderi vinicole din Moldova mică față de anul trecut. Inițial, tivitatea ar putea fi de aproape 270 prețul cepei nu depășește nivelul autoritățile prognozau pentru 2010 mii de tone. Principalele cauze care de 0,24 EUR/kg (3,84 lei). În Olan- un volum al producției de aproape au determinat micșorarea producti- da, un kilogram de ceapă poate fi își vor putea prezenta producția 400 de mii de tone. După discuțiile vității sunt condițiile meteo din pri- achiziționat la prețul de 0,13-0,16 cu autoritățile raionale, ofi cialii Mi- măvara și vara curentă. EUR/kg (2,08-2,56 lei), in Polo- la expertiză nisterului Agriculturii au reevaluat În anul 2009, recolta de struguri nia și Germania - 0,16-0,20 EUR producția la aproximativ 325 de mii în Moldova a fost de aproximativ (2,56-3,02 lei). Ghennadi Onișcenko, medicul venire. Însă poate fi vorba doar despre de tone. 600 de mii tone. Producătorii moldoveni vând principal sanitar al Rusiei, a permis cîteva procente din piață pe care le vor ceapa la prețul de 3-4 lei/kg. unui număr de 14 întreprinderi vinico- obține moldovenii», a spus el. le din Moldova să-și prezinte produc- Popovici a menționat că «reluarea ția în laboratorul rus pentru expertiză completă a livrărilor de vinuri moldo- detaliată. venești va afecta negativ doar unii fur- Construcția Centrului agroalimentar modern se amână El a spus că «vinifi catorii și-au în- nizori de prim rang, de exemplu, Bul- vățat lecția», potrivit rezultatelor de- garia, dar în nici un caz producătorii Ministrul Agriculturii, Valeriu fi nele lunii septembrie curent, iar la iect, iar Parlamentul îl va aproba”, a plasării de săptămîna trecută a unui ruși de vinuri». Cosarciuc, a declarat că Guvernul a 1 iulie 2011, centrul ar fi fost dat în spus Cosarciuc. grup de experți ai Rospotrebnadzor la «În acest caz, producătorii noștri aprobat proiectul de construcție a exploatare. Proiectul de construcție urma să întreprinderile moldovenești. nu sunt amenințați cu nimic», susține Centrului agroalimentar, însă Par- “Pentru construcția Centrului fi e realizat în trei etape. În anul 2011, «Toate greșelile au fost corectate și Popovici. lamentul a refuzat să aprobe acest sunt necesare investiții de circa 40 urma să fi e deschis primul terminal, producția corespunde inclusiv standar- Potrivit datelor Moldovei, exper- proiect din motive pe care nu le cu- mln. EUR. Am discutat cu mai mul- cu infrastructura de ambalare a legu- delor autohtone de calitate», consideră ții ruși au reușit săptămîna trecută să noaște. El a menționat că dacă Par- te bănci, cu investitorii străini și am melor și fructelor, în 2012 - termina- Onișcenko. verifi ce doar 10 întreprinderi vinicole lamentul ar fi aprobat acest proiect, identifi cat surse de fi nanțare. Sperăm lul pentru carne și lactate, iar în 2013 Potrivit lui, «specialiștii au in- moldovenești. construcția Centrului ar fi început la că noul Guvern va fi naliza acest pro- - terminalul pentru conserve. spectat 14 producători și s-au convins Notă: Pînă în anul 2006, vinurile că toată problema constă în guvernul moldovenești ocupau peste 70% din moldovean, și nu în business». piața Rusiei. După embargoul impus «Businessul demult este pregătit», vinurilor în 2006-2007, Moldova a a constatat Onișcenko. reușit să ocupe 12% din piață abia în România: Produsele alimentare de bază se vor scumpi cu 20% În același timp, experții pieței ruse primul trimestru al anului 2010. Vini- a vinului consideră că, cu toată bună- fi catorii moldoveni s-au confruntat cu Se scumpesc pâinea, uleiul, zahă- de bani (4,95 lei). Înainte de 1 septem- pentru că sunt mai ieftine. voința Rospotrebnadzorului, este prea noi bariere în vara anului curent, cînd rul, conservele și mezelurile, astfel că brie costa 1 RON (3,80 lei). În același timp, cultivatorii de car- puțin probabil ca vinurile moldovenești Rospotrebnadzor a depistat nereguli în romanii vor da, până la sfârșitul anu- Producătorii spun că vor fi scumpiri tofi din România au parte de una dintre să reușească să ocupe locul anterior pe calitatea vinurilor, fapt ce a slăbit pozi- lui, cu 20% mai mult pe mâncare, in- în continuare. Fabricile de conserve au cele mai slabe recolte din ultimii ani, rafturile și mesele rușilor. ția lor pe piața Rusiei. În Moldova, 53 formează AmosNews. anunțat creșteri de preturi de până la situație care se refl ectă direct în prețul Președintele Uniunii viticultorilor de producători vinicoli au dreptul să-și Un litru de ulei s-a scumpit în doar 15% în următoarele luni. Scumpiri vor unui kilogram de cartofi , informează și vinifi catorilor din Rusia, Leonid Po- exporte producția în Federația Rusă, două săptămâni cu peste 1 leu. Făina, fi și pentru lactate, 8 procente, dar și la recolta.eu. povici, consideră că «piața vinului este însă în ultimul timp, ei și-au redus ex- de la 1 RON și 70 de bani, la 2 RON și carne - 15 procente. Prețul cartofi lor pe piața liberă re- plină, nu mai sunt locuri goale sau ne- portul din cauza imprevizibilității Ros- 50 de bani. Cu 50 de bani s-au scumpit Reprezentanții din industria ali- fl ectă deja această realitate. Dacă anul completate». potrebnadzorului, care în orice mo- și mălaiul, dar și zaharul. Pâinea cos- mentara se așteaptă ca în continuare trecut, după recoltat, kilogramul costa «În Rusia, nimeni nu așteaptă ment, poate declara, iarăși, că vinurile tă mai mult cu o treime. O franzelă de vânzările să scadă, iar cele mai cum- 50 de bani (2 lei), în acest an se vinde acest vin moldovenesc. Deși unii pro- moldovenești sunt periculoase pentru 300 de grame se vinde cu 1 RON și 30 părate produse vor fi cele din import cu 1,2 - 1,5 RON (5-5,5 lei). babil că vor fi bucuroși de această re- sănătatea rușilor.

Federaţia AGROinform oferă asistenţă Federaţia AGROinform oferă asistenţă gratuită LA ACCESAREA CREDITELOR DIN PROGRAMELE FIDA LA ELABORAREA PLANURILOR DE AFACERE

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este acceptată în calitate de prestator ŞI ACCESAREA SUBVENŢIILOR de servicii la elaborarea planurilor de afacere pentru creditarea directă din sursele programelor FIDA. Accesarea creditelor pentru antreprenori este efectuată din următoarele Proiecte: Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este recunoscută de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură ca orga- 1. Proiectul de Revitalizare a Agriculturii (FIDA II) nizaţie lider la consultarea fermierilor şi este acceptată în calitate de prestator de servicii la ela- 2. Programul de Servicii Financiare Rurale şi Marketing (FIDA IV) borarea planurilor de afacere şi oferirea asistenţei la pregătirea dosarelor pentru subvenţionare. Serviciile de suport şi asistenţă a reţelei AGROinform benefi ciarilor participanţi la Progra- Accesarea subvenţiilor pentru fermieri este efectuată pentru cele 10 măsuri de subvenţionare: mele FIDA se concentrează asupra următoarelor activităţi: Măsura 1. Stimularea creditării producătorilor agricoli Ö Acordarea asistenţei tehnice şi consultaţii privind dezvoltarea unei afaceri; Măsura 2. Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură Ö Asistarea şi identifi carea întreprinzătorilor cu interes potenţial de a participa la Program; Măsura 3. Subvenţionarea investiţiilor pentru înfi inţarea plantaţiilor multianuale Ö Ajutarea antreprenorii să-şi defi nească activităţile în care doresc să investească şi efectuarea aran- Măsura 4. Subvenţionarea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat jamentelor necesare pentru pregătirea proiectelor şi planurilor de afaceri; Măsura 5. Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, Ö Acordarea serviciilor de consultanţă necesare pe parcursul pregătirii, evaluării planului de afaceri şi precum şi a echipamentului de irigare a proiectului investiţional până la aprobarea la Instituţia Financiară Participantă; Măsura 6. Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice Ö Evaluarea în ofi ciu şi în teren a intenţiilor de participare prezentate de către benefi ciari; Măsura 7. Stimularea investiţiilor în utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor Ö Asistarea potenţialilor benefi ciari la dezvoltarea activităţilor care sunt parte a lanţului valoric (furni- Măsura 8. Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului lor genetic zarea de resurse, producere, prelucrare, comercializarea); Măsura 9. Stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare Ö Asistenţă fi nalizată completă la prezentarea documentelor de credit la Instituţiile Financiare Par- Măsura 10. Subvenţionarea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor ticipante. energetice la irigare Creditarea antreprenorilor din Programele FIDA este efectuată la condiţii avantajoase şi Federaţia AGROinform este acceptată ca organizaţie profesională şi în cazul dat este eligibilă la elibe- asistenţă oferită de reţeaua AGROinform este complexă şi de calitate. Cei care sunt interesaţi rarea certifi catului de apartenenţă. Un aspect important la oferirea asistenţei la accesarea subvenţiilor este în dezvoltarea afacerilor proprii prin accesarea fi nanţărilor la condiţii avantajoase sunt rugaţi faptul, că fermierii sunt consultaţi gratis. Fermierii care au investit în dezvoltarea afacerilor proprii şi doresc să apeleze la serviciile reţelei AGROinform. să benefi cieze de subvenţii sunt rugaţi să apeleze la serviciile reţelei AGROinform. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 Informaţii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon (22) 23 77 30 sau la reţeaua AGROinform. sau la reţeaua AGROinform. nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z MARKETING AGRICOL 11 Monitorizarea pieței angro de fructe și legume din Moldova în luna septembrie 2010 (informaţie preluată de pe www.agravista.md)

trecut prețurile au scăzut pe toate piețele într-un Cahul, ca urmare a apariției unei cantități mai Tabelul 1. Evoluţia preţurilor medii la mere în luna septembrie 2010 interval de 2,50 – 57,50%, pe când la Edineț au mari de struguri autohtoni. MERE Preţ mediu angro, lei/kg crescut cu 45%. Comparativ cu luna septembrie 2009, prețul Abatere, % Potrivit sursei de informație www.fresh-mar- mediu la strugurii albi de masă au înregistrat o Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. ket.pl în luna septembrie pe piața din Moscova majorare esențială, datorită faptului ca producția 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep./ Sep.2010 Aug. Sep.2009 prunele se comercializau la un preț de 50,00 – de struguri din anul curent este mai mică. Bălţi 4,00 4,00 3,50 4,00 7,50 n/d 4,60 n/d 84,00 60,00 RUR/kg (19,50 – 23,40 lei/kg), în creștere În perioada analizată, strugurii roșii de masă Cahul n/d 3,00 n/d n/d n/d 3,17 3,00 -5,36 -20,00 comparativ cu 40,00 – 45,00 (15,60 – 17,55 lei/ au fost propuși spre comercializare pe tot parcursul Chişinău Albişoara 3,00 5,00 5,00 4,00 5,00 3,13 4,40 40,58 52,78 Edineţ 3,00 3,00 4,00 4,50 4,50 3,00 3,80 26,67 38,18 kg) RUR/kg în luna precedentă. lunii. Prețul minim pentru strugurii roșii de masă a Ungheni 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 3,75 5,00 33,33 n/d fost înregistrat la Chișinău 5,00 lei/kg, iar cel maxim Sursa: www.agravista.md 16,00 lei/kg la piața din Bălți la începutul lunii. n/d - nu sunt date Struguri Comparativ cu luna august, pe piețele mo- În luna septembrie, strugurii de masă au fost nitorizate s-a constatat o micșorare esențială a Mere cu 0,28 – 0,35 EUR/kg (4,32 – 5,40 lei/kg) luna expuși spre vânzare pe toate piețele monitorizate. prețurilor la strugurii roșii de masă, deoarece pe trecută. Pe piața din Moscova merele poloneze se Producția autohtonă a fost de soiurile Solnecnîi, piață a predominat producția autohtonă. În luna septembrie, merele au fost comerciali- comercializau la un preț de 27,00 – 32,00 RUR/ Suruceni și Ranii Magaraci originară din centrul Strugurii albi de masă importați din Italia pe zate stabil la toate piețele din țară, cu excepția celei kg (10,53 – 12,48 lei/kg). și sudul țării. piața din Rusia au fost comercializați la prețul de din Cahul. Sortimentul a fost bogat: Renet Sime- Strugurii albi de masă au fost comercializați zil- 74,50 RUR/kg (29,59 lei/kg) și 69,75 RUR/kg renco, Idared, Golden Delicious, Rihard, Florina, Prune nic pe toate piețele monitorizate. Prețul minim (5,00 (27,70 lei/kg) la strugurii roșii de masă. Jonathan, Mantuaner ș.a. Prețul la merele destina- lei/kg) a fost înregistrat la Chișinău la începutul pe- Conform experților, pentru perioada Pe piața internă, în luna septembrie prunele te exportului au oscilat între 4,00 – 6,50 lei/kg. rioadei de referință. Prețul maxim a fost înregistrat următoare se așteaptă micșorarea ofer- au fost comercializate la piețele din Edineț, Chi- Pe piața internă merele au fost comercializate, la piața din Chișinău - 20,00 lei/kg la sfârșitul lunii, tei și o creștere a prețului la acest pro- șinău și Ungheni. Sortimentul a fost format din: atât de intermediari, cât și producători. Prețurile deoarece oferta acestui produs a fost mică. dus. Prețul va fi infl uențat de apariției Stanley, Anna Shpet, Vengherscaia. Prețul la pru- la mere au fost instabile, comparativ cu perioada În comparație cu luna precedentă, prețul me- producției de import pe piețele angro din nele destinate exportului au oscilat între 3,50 – precedentă și au oscilat între 3,50 – 7,50 lei/kg. diu a înregistrat o scădere de 53,11% la piața din Moldova. Cele mai stabile prețuri fi ind înregistrate la Un- 5,00 lei/kg. gheni - 5,00 lei/kg. Comparativ cu perioada pre- Pe piața internă prunele au fost comercializa- Tabelul 4. Evoluţia preţurilor medii la strugurii albi de masă în luna septembrie 2010 cedentă, prețurile s-au micșorat doar la Cahul cu te mai mult de producători, dar nu au lipsit nici STRUGURI ALBI DE MASĂI 5,36%, pe celelalte piețe a fost înregistrată o creș- intermediarii. Prețurile la prune au oscilat între Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % tere de 26,67 – 40,58%. 2,00 – 5,50 lei/kg. Cele mai stabile prețuri fi ind Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. Comparativ cu perioada analogică a anului înregistrate la Cahul 2,00 – 2,50 lei/kg, cel mai 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep.2010/ Sep.2010/ Aug.2010 Sep.2009 trecut, prețurile au scăzut cu 20% doar la Cahul, înalt fi ind înregistrat la Chișinău 5,50 lei/kg. Com- Bălţi 12,00 14,00 10,00 15,00 12,00 11,50 12,60 9,56 110,00 pe celelalte piețe au crescut cu 38,18 - 84,00%. parativ cu perioada precedentă, creșterea prețului Cahul n/d 6,00 7,00 6,00 n/d 13,50 6,33 -53,11 19,43 Potrivit sursei de informație www.fresh-mar- a fost înregistrată doar pe piața din Chișinău cu Chişinău Albişoara 10,00 13,00 10,00 14,00 10,00 11,40 11,40 - 40,00 ket.pl în luna septembrie pe piețele angro din Po- 35,42%, iar pe celelalte piețe a fost înregistrată o Edineţ 10,00 13,00 13,00 12,00 n/d 12,33 12,00 -2,67 84,62 lonia merele se comercializau la un preț de 0,20 descreștere de 22,67 – 35,24%. Ungheni 15,00 15,00 15,00 10,00 12,00 15,00 13,40 -10,66 168,00 Sursa: www.agravista.md – 0,45 EUR/kg (3,20 – 7,25 lei/kg), comparativ Comparativ cu perioada analogică a anului n/d - nu sunt date

Tabelul 3. Evoluţia preţurilor medii la prune în luna septembrie 2010 Tabelul 5. Evoluţia preţurilor medii la strugurii roşii de masă în luna septembrie 2010 PRUNE STRUGURI ROȘIII DE MASĂI Preţ mediu angro, lei/kg Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % Abatere, % Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep./ Sep.2010 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep.2010/ Sep.2010/ Aug. Sep.2009 Aug.2010 Sep.2009 Bălţi 3,50 4,00 3,00 n/d n/d n/d 3,50 n/a -24,41 Bălţi 12,00 9,00 8,00 9,00 n/d 14,20 9,50 -33,09 69,50 Cahul 2,00 2,50 2,50 2,50 n/d 3,17 2,38 -24,92 -32,00 Cahul n/d n/d n/d n/d n/d 7,25 n/d - -14,29 Chişinău Albişoara 3,00 3,50 3,00 5,50 4,50 2,88 3,90 35,42 -2,50 Chişinău Albişoara 10,00 12,00 10,00 13,00 10,00 12,00 11,00 -8,30 41,18 Edineţ 3,00 3,00 3,00 3,00 2,50 3,75 2,90 -22,67 45,00 Edineţ 12,00 13,00 13,00 12,00 11,00 13,33 12,20 -8,47 92,31 Ungheni 3,00 4,00 3,00 3,00 4,00 5,25 3,40 -35,24 -57,50 Ungheni 12,00 15,00 15,00 10,00 10,00 16,25 12,40 -23,70 85,07 Sursa: www.agravista.md Sursa: www.agravista.md n/d - nu sunt date n/d - nu sunt date

ORGANIZAŢIILE REGIONALE A FEDERAŢIEI NAŢIONALE A AGRICULTORILOR DIN MOLDOVA „AGROINFORM”

Regiunea Organizaţia Adresa Telefon/Fax Cantemir AO „Fermer-AGROinform” str. Trandafi rilor 2, et. IV, of. 403, 408, 409, 411 tel.: /0 273/ 2 28 53; fax: /0 273/ 2 30 66 Căușeni OO „CBCIM” str. A. Mateevici 9, of. 37 tel: /0 243/ 2 37 63 Drochia OO „AGRO-CONS” bd. Independenţei 60 tel.: /0 252/ 2 70 32; fax: /0 252/ 2 70 32 Edineţ AO „AGROinform” șos. Bucovinei 37 tel.: /0 246/ 2 43 84; fax: /0 246/ 2 34 87 Fălești AO „Cutezătorul” str. Ștefan cel Mare 50, et. 1, of. 126 tel.: /0 259/ 2 29 51; fax: /0 259/ 2 29 51, 2 25 20 Glodeni OO „Farm-Prosper” str. Suveranităţii 4, bir. 23, et.2, MD 4929 tel.: /0 249/ 2 40 69; fax: /0 249/ 2 40 69 Gura Bîcului (r. Anenii Noi) OO „Agroext” str. Canaș Camzin 15 tel.:/0 265/ 41 2 32, 41 2 36 Hîncești OO „Centrul de ex-tensiune în agri-cultură Hînceşti” str. Mihalcea Hîncu 123, et. 4, bir. 62 tel.: /0 269/ 2 34 08; fax: /0 269/ 2 53 55 Nisporeni AO „Nis-AGROinform” str. Suveranităţii 2, et. 3, of. 307 tel.: /0 264/ 2 38 57; fax: /0 264/ 2 38 57 Orhei AO „OrhConsInfo” str. Vasile Mahu 141 tel.: /0 235/ 2 49 55; fax: /0 235/ 2 77 68 Peresecina (r. Orhei) AO „Agroinstruire” str. Ștefan cel Mare 59 tel.: /0 235/ 47 2 67; fax: /0 235/ 47 2 67 Rîșcani OO „AFASR” str. Independenţei 44, et. 4, bir. 57 tel.: /0 256/ 2 45 84 Ungheni OO „Centrul pentru Iniţiativă Privată” str. Naţională 7, et. 5, of. 507 tel.: /0 236/ 2 34 55, 2 74 15 Cahul OO „Centrul de Business şi Consultanţă Cahul” Piaţa Independenţei 6, of. 105 Tel/fax.:/0299/ 21413 12 MARKETING AGRICOL z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 Monitorizarea pieței angro de fructe și legume din Moldova în luna septembrie 2010 (informaţie preluată de pe www.agravista.md)

tate bună, cel mai des ambalate în lăzi de carton. Castraveți Tabelul 6. Evoluţia preţurilor medii la varza albă în luna septembrie 2010 Spre comercializare au fost propuse și roșii verzi, VARZĂ ALBĂ și roșii cererea la ele fi ind destul de mare. Preţ mediu angro, lei/kg Prețurile la roșiile de seră s-au majorat în pe- Abatere, % Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. În perioada de referință comercializarea ro- rioada de referință de la 53,05% până la 117,92%, 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep./ Sep2010/ șiilor și castraveților a înregistrat schimbări mari iar față de perioada similară a anului precedent, Aug. Sep.2009 Bălţi 2,50 2,50 2,30 2,30 2,50 1,38 2,42 75,36 - 34,94 comparativ cu luna precedentă. Cantitățile de pro- majorarea a fost de la 100,02% până la 176,92%. Cahul 3,50 2,50 2,50 2,80 2,80 1,72 2,82 63,39 - 28,78 ducție comercializate au fost medii, asortimentul Experții AGROinform afi rmă că roșiile de seră Chişinău Albişoara 2,50 2,50 2,50 3,20 3,00 1,77 2,74 54,80 - 20,80 nu era atât de variat și comercializarea roșiilor și au fost comercializate doar pe piețele din Cahul, Edineţ 2,00 2,50 2,50 2,50 2,50 1,50 2,40 60,00 - 14,28 Ungheni 3,00 3,00 3,00 4,00 4,00 2,00 3,40 70,00 27,19 castraveților n-a avut loc pe toate piețele moni- Chișinău și Ungheni. Prețul roșiilor s-a majorat Sursa: www.agravista.md torizate de către experții AGROinform. Cea mai din cauza ofertei mici în raport cu cererea. n/a - nu există valori mare parte a producției expuse pe piață a fost de Față de perioada de referință precedentă pre- origine autohtonă și a fost comercializată prepon- țurile medii la roșiile de câmp înregistrează o ma- Tabelul 7. Evoluţia preţurilor medii la cartofi în luna septembrie 2010 derent de către producători. jorare de 23,97% până la 131,43%. Comparativ cu CARTOFI Prețurile la roșii și castraveți au înregistrat o aceiași perioadă a anului trecut, prețurile medii sau Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % majorare vizibilă, de circa de 2-3 ori. Acest fapt majorat cu 132-240,34 % în dependență de piață. Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep./ Sep.2010 are loc pe seama diferenței dintre cerere și ofertă. Producția de câmp a fost comercializată în Aug. Sep.2009 Majorarea prețului la castraveți a continuat și cantități mai mari la începutul perioadei de refe- Bălţi 4,00 4,00 3,70 3,80 3,50 2,90 3,80 31,03 29,69 în perioada de referință, prețurile medii au crescut rință, la sfârșit, din cauza sfârșitului perioadei de Cahul 4,00 4,00 4,50 4,50 4,50 3,00 4,30 43,33 8,86 Chişinău Albişoara 2,80 3,50 3,50 3,50 3,50 2,75 3,36 22,18 -0,59 cu 168,57% la piața agricolă din Ungheni. La piața producție, roșiile de seră erau expuse spre comer- Edineţ 2,80 3,50 3,50 3,50 3,50 2,75 3,36 22,18 23,53 monitorizată din Chișinău prețurile la castraveți cializare în cantități mai mari. Cel mai mare preț Ungheni 4,00 4,00 4,00 6,00 5,00 n/a 4,60 n/a 36,09 s-au dublat și la cea din Bălți au crescut cu 31,12%. de comercializare a fost înregistrat la piața moni- Sursa: www.agravista.md n/a - nu există valori Față de perioada similară a anului precedent, pre- torizată din Chișinău (Albișoara) - 16,00 lei/kg la țurile la castraveți au înregistrat o majorare de la data de 30 septembrie, iar cel mai mic preț a fost 74,74% până la 88,0%. Conform datelor prezen- atestat la piața agricolă din Ungheni la 9 septem- s-au majorat cantitățile de varză comercializată. În vor interveni mari schimbări în evoluția prețului de tate de experții AGROinform, pe piețele din Cahul brie - 2,00 lei/kg. această perioadă tot mai frecvent au apărut pe pia- comercializare a verzei. E posibilă o mică creștere a și Edineț nu au fost comercializați castraveți. Cel Prețurile de la producători sunt aproximativ ță producătorii. Cei mai activi producători au fost prețului în a doua jumătate a lunii octombrie. mai mic și cel mai mare preț de comercializare a identice cu cele de pe piață. Dacă în lunile trecute pe piețele din Bălți, Cahul, Ungheni și Edineț. Mai fost atestat la piața agricolă din Ungheni, de circa prețurile de la producători variau în dependență mult de 60,0% din producția comercializată pe pia- 3.00 lei/kg la data de 2 septembrie și respectiv de de amplasarea geografi că, atunci acum prețurile ță a fost vândută de către producători. La piața din Cartofi 13,00 lei/kg la 23 și 30 septembrie. sunt aproximativ identice. Chișinău, mai activi au fost intermediarii, care au În luna septembrie s-au comercializat în spe- Pe piețele din Ucraina castraveții au fost co- În următoarea perioadă vor fi reluate impor- comercializat mai mult din jumătate de producția cial cartofi autohtoni, dar spre sfârșitul perioadei, mercializați la un preț mediu de 4,70 UAH/kg turile, din cauza ofertei mici de roșii autohtone, totală. În a doua și a treia decadă a lunii curente cel pe piața din Bălți și Chișinău au apărut și cartofi i (7,23 lei/kg) în Copani și la 6,30 UAH/kg (9,70 ca mai apoi pe piață să fi e comercializate exclusiv mai frecvent soi vândut pe piață a fost Slava. de import din Polonia. Cantitățile au fost destul de lei/kg) în Lvov. În Polonia (Bronishe) castrave- producție de import, fapt care are loc de obicei în Tot mai des la piața din Chișinău se comercia- mari, îndestulând cererea. Cele mai mari cantități ții au fost comercializați în medie la 0,71 EUR/ perioada rece a anului. lizează conopida de origine autohtonă, crescută în de cartofi s-au comercializat ca de obicei la pie- kg(11,31 lei/kg), iar în Rusia (Moscova) prețul cas- zona centrală a țării. țele din Chișinău și Bălți. De comercializare s-au traveților a fost de 32,87 RUB/kg (13,04 lei/kg). La piața din Chișinău pe toată perioada moni- ocupat atât producătorii, cât și intermediarii din În perioada de referință, oferta de roșii a fost Varză torizată s-a comercializat varza de pechin, impor- raioanele Briceni, Edineț, Drochia. S-au comerci- medie, cererea la fel. La începutul lunii, oferta a În perioada de referință varza a fost comer- tată din Polonia. alizat cartofi de calitate înaltă. Sortimentul a fost fost preponderent din roșii de câmp, iar la sfâr- cializată la toate piețele agricole monitorizate. Se Pe parcursul lunii curente la piețele din Bălți bogat, cel mai des fi ind întâlnite soiurile Aladin, șit roșiile de seră au fost expuse în cantități mai comercializează numai varză albă crescută de că- și Chișinău în cantități mici s-a comercializat și Condor, Romano, Laura, Irga, Dezire, Cleopatra. mari. Diferențele dintre roșiile de câmp și cele de tre producătorii locali. Calitatea producției este varza roșie, crescută de către producătorii locali. În perioada de referință, oscilațiile prețului au seră țin de aspect, soi, ambalaj, calitatea și desigur bună, ambalaj de plasă, bine calibrată și pregătită Cererea ca și oferta pentru acest produs este mică, fost destul de mari și s-au încadrat între 2,80 – preț. Roșiile expuse spre vânzare au fost de cali- pentru comercializare. Spre sfârșitul lunii curente, calitatea bună. 6,00 lei/kg. Cel mai mic preț la cartofi s-a înregis- Pe parcursul lunii evoluția prețurilor la toate trat la Chișinău și Edineț 2,80 lei/kg, iar cel mai Tabelul 1. Evoluţia preţurilor medii la castraveţi în luna septembrie 2010 piețele a fost diferită. La piețele din Chișinău și mare la Ungheni 6,00 lei/kg. CASTRAVEȚI Bălți, unde se vând cele mai mari cantități de varză, Preţ mediu angro, lei/kg Comparativ cu luna august s-a înregistrat o Abatere, % în rezultatul creșterii ofertei, în a doua decadă și la creștere considerabilă a prețului pe toate piețele, Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. Sep.2010/ Sep.2010/ 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 începutul decadei a treia, prețul de comercializare la Cahul cu 43,33%, la Edineț, Chișinău cu 22,18% Aug.2010 Sep.2009 a verzei s-a micșorat. La sfârșitul lunii când oferta și la Bălți cu 31,03%. Dacă să facem comparație cu Bălţi 6,50 8,00 9,00 10,00 8,00 6,33 8,30 31,12 74,74 de varză a scăzut, din cauza condițiilor meteo, pre- perioada analogică din anul trecut observăm că, Cahul n/a n/a n/a n/a n/a 4,50 n/a n/a n/a țul din nou a crescut, revenind identic aproximativ la fel prețurile au fost în creștere, doar la Chișinău Chişinău Albişoara 8,00 11,00 10,00 10,00 11,00 5,00 10,00 100,00 77,62 cu cel de la începutul lunii. La piața din Ungheni au rămas la același nivel. La Edineț, Bălți și Un- Edineţ n/a n/a n/a n/a n/a 3,25 n/a n/a n/a și Edineț prețul mediu a fost constant. La Cahul gheni creșterea a fost între 23,53 – 36,09%, iar la Ungheni 7,00 8,00 10,00 10,00 12,00 3,50 9,40 168,57 88,00 prețul mediu a fost format în dependență de ofertă Cahul de 8,86%. Sursa: www.agravista.md expusă pe piața. Cel mai mic preț pentru varza albă În luna septembrie, cantitățile de cartofi de n/a - nu există valori a fost înregistrat la data de 16 septembrie la Bălți import au fost nesemnifi cative, deoarece piața (1,80 lei/kg), iar cel mai mare (5,00 lei/kg) la 23 este asigurată cu cartofi autohtoni. Comparativ cu Tabelul 2. Evoluţia preţurilor medii la roşiile de seră în luna septembrie 2010 luna august, prețurile pe piața din Moscova s-au ROȘII DE SERĂ septembrie la Ungheni. Cele mai mari cantități de Preţ mediu angro, lei/kg varză albă s-au comercializat la prețul de 2,50-3,00 majorat de la 13,00 – 14,00 RUR/kg (5,07 – 5,46 Abatere, % Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. lei /kg. Cele mai stabile prețuri au fost înregistrate lei/kg) până la 15,00 – 16,00 RUR/kg (5,85 – 6,24 Sep.2010/ Sep.2010/ 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Aug.2010 Sep.2009 la piața agricolă din Ungheni (3,00 - 4,00 lei/kg). lei/kg). Creșterea prețului la cartofi în Moscova se Bălţi n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a Comparativ cu luna august, tendința prețuri- datorează secetei din anul curent. Cahul 5,00 5,80 n/a 11,00 n/a 4,75 7,27 53,05 100,28 lor la varza albă a fost în creștere, datorită pregă- Pentru perioada următoare, pe piața internă, Chişinău Albişoara 4,00 9,00 8,00 10,00 14,00 4,13 9,00 117,92 176,92 tirii în masă a producției de varză pentru sezonul se așteaptă o stabilitate la prețul cartofi lor. Un factor ce ar putea infl uența ridicarea prețului în Edineţ n/a n/a n/a n/a n/a 4,5 n/a n/a n/a de iarnă. Cea mai mare creștere (110,00%) s-a continuare este, defi citul de cartofi din Rusia, care Ungheni 5,00 5,00 8,00 8,00 12,00 4,25 7,60 78,82 176,36 înregistrat la piața din Ungheni, cea mai mică (69,49%) la Chișinău. va provoca majorarea cererii și a prețului la carto- Sursa: www.agravista.md n/a - nu există valori. În comparație cu perioada precedentă a anu- fi i din Polonia, Belorus și Ucraina. lui 2009, prețul a fost în descreștere aproximativ Tabelul 3. Evoluţia preţurilor medii la roşiile de câmp în luna septembrie 2010 de 1,3 - 2 ori. În anul precedent, conform datelor ROȘII DE CÎMP statistice, terenurile însămânțate cu varza albă au Ceapă Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % fost nu mai mici, față de anul curent. Din cauza Luna septembrie se caracterizează printr-un J. J. J. J. J. Aug. Sep. Sep.2010/ Sep.2010/ temperaturilor mari recolta de varză a fost mică, volum stabil de ceapă expus pe piețele republicii. Piaţa 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Aug.2010 Sep.2009 infl uențând oferta. Calitatea cepei este înaltă. Ceapa este de origine au- Bălţi 4,50 5,00 6,00 10,00 10,00 3,75 7,10 89,33 184,00 Potrivit sursei de informație Fresh market, în tohtonă, excepție fi ind ceapa roșie și albă. Pe piața Cahul 4,00 5,00 7,00 8,00 8,00 n/a 6,40 n/a 132,73 luna septembrie pe piețele angro din Polonia varza din Ungheni este comercializată și ceapă roșie de un Chişinău Albişoara 3,50 8,00 8,00 9,00 12,00 3,5 8,10 131,43 240,34 producător din s. Chirileni, raionul Ungheni și un Edineţ 4,00 5,00 4,00 5,00 n/a 3,63 4,50 23,97 157,14 albă s-a comercializat la prețul mediu de 0,24 EUR/ Ungheni 5,00 4,00 7,00 7,00 6,00 3,5 5,80 65,71 132,00 kg (3,78 lei/kg). În Rusia varza a fost comercializat producător din Briceni. Cererea la ceapa roșie și albă Sursa: www.agravista.md la prețul mediu de 6,14 lei/kg, cu 1,43 lei/kg mai este mică, de aceea și prețurile diferă cu cele la ceapa n/a - nu există valori. mare ca în Moldova. În următoarea perioadă, nu galbenă cu 1,00 - 1,50 lei/kg. Ceapa este ambalată în nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z MARKETING AGRICOL 13

Tabelul 8. Evoluţia preţurilor medii la ceapa galbenă în luna septembrie 2010 început recoltarea în masă a morcovului. Cele mai lor a devenit identic cu cel de la începutul lunii. CEAPA GALBENĂ solicitate soiuri au fost Șantone și Crasavca. În luna Cel mai mic preț (2,00 lei/kg), a fost înregistrat pe Preţ mediu angro, lei/kg curentă, mai activi au fost producătorii. La Edineț data 2 și 16 septembrie la piața din Chișinău, iar Abatere, % Piaţa J. J. J. J. J. și Ungheni morcovul a fost vândut numai de către cel mai mare preț (10,00 lei/kg) a fost înregistrat Aug. 10 Sep. 10 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 Sep./ Sep. 2010/ producătorii locali. La Bălți și Chișinău morcovul a pe data de 9 septembrie la piața din Ungheni. Cea Aug. Sep. 2009 Bălţi 3,50 4,00 4,00 4,00 4,50 2,83 4,00 41,34 33,33 fost comercializat în raport egal 50 la 50% de către mai mare cantitate de morcov a fost comercializa- Cahul 3,00 3,00 4,00 4,50 5,00 2,50 3,90 56,00 34,48 producători și intermediari. Numai la Cahul mai ac- tă la prețul de 3,00 – 4,00 lei/kg. Chişinău Albişoara 3,00 3,50 3,50 3,50 4,00 2,40 3,50 45,83 19,04 tivi au fost intermediarii, iar producătorii au ocupat Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2009 Edineţ 3,00 3,50 3,50 3,50 3,50 2,38 3,40 42,85 16,43 Ungheni 3,00 4,00 4,00 5,00 5,00 3,88 4,20 8,24 26,12 pe piața locală un segment minim. prețurile au înregistrat o descreștere, abaterea va- Sursa: www.agravista.md Pe parcursul întregii perioade de referință, riind între 14,16 și 41,92%. Conform informației n/a - nu există valori morcovul a fost expus spre vânzare pe toate piețele parvenite de la operatorii de piață, în septembrie analizate. Producția autohtonă din raioanele Bri- 2009 piețele agricole au fost ocupate mai mult cu saci de plasă de diferite volume: de la 3-5 kg până la Pe piețele externe (Moscova, Polonia, Ucrai- ceni, Criuleni, Anenii Noi și Edineț în mare parte morcov importat din Belarusi, Olanda, Polonia, 8 - 10 kg. Deși oferta de ceapă este mare, prețurile na), conform www.fresh-market.ru, situația pre- a fost pusă în comercializare pe piețele din Bălți, Ucraina. Producția de origine autohtonă în aceas- sunt în creștere permanentă. Producătorii explică țurilor la ceapă a fost diferită. La piețele din Mos- Edineț și Chișinău. Cantități mai mici de morcov tă perioadă a constituit aproximativ 20 – 30%, iar acest fenomen prin ploile abundente din acest an, cova prețurile nu au suferit mari schimbări: 10,00 au fost comercializate pe piața din Ungheni de că- calitatea morcovului autohton în rezultatul sece- care au generat alterarea cepei. Ceapa nu se păstrea- RUB/kg la începutul lunii septembrie (3,90 lei/kg) tre producătorii din regiunea dată. Preponderent, tei din anul trecut a fost joasă. ză și putrezește. De aceea producătorii comerciali- și 11,00 RUB/kg la sfârșitul perioadei de referință morcovul este comercializat în saci de plasă a câte În perioada de referință pe piața din Polonia, zează ceapa și nu o depozitează la păstrare. În luna (4,51 lei/kg). Pe piața din Polonia (Bronishe) ceapa 5,0-15,0 kg. Calitatea morcovului autohton, cât și morcovul s-a comercializat la prețul mediu de 3,35 septembrie vânzările s-au intensifi cat. este comercializată în cantități limitate, iar cererea dimensiunile au fost diferite. Calitatea morcovu- lei/kg, cu 1,36 lei/kg mai mic decât prețul mediu de Piața de ceapă se caracterizează prin defi cit de la acest produs se menține la un nivel înalt. Prețu- lui de import a fost mai bună comparativ cu cea a comercializare a morcovului pe piața din Moldova. producție autohtonă de calitate. Ceapa din arpa- rile se majorează, iar importul de ceapă crește. Pre- morcovului autohton. Prețul de comercializare a Polonia este una din cele mai mari producătoare de gic este comercializată la un preț mai redus. Fieca- țurile la ceapa de origine autohtonă variază între producției de import a fost cu 1,00-1,50 lei/kg mai morcov în Europa, dar totuși terenurile agricole au re din producători se stăruie să-și comercializeze 0,22 – 0,33 EUR/kg (3,42 – 5,39 lei/kg). Prețurile mare față de morcovul de origine locală. suferit din cauza creșterii temperaturii aerului, care producția din arpagic, deoarece ea pierde din ca- la ceapă În diferite regiuni a Ucrainei au fost dife- Comparativ cu luna august, la toate piețele a infl uențat la creșterea prețului de comercializare. litate (se strica). Ceapa cultivată din semințe este rite. Diapazonul de prețuri pe piața din Lvov a fost a fost înregistrată o creștere a prețului mediu cu În luna curentă prețul mediu cu care a fost vândut păstrată în depozite așteptând o creștere a prețu- de 4,10 UAN/kg la sfârșitul perioadei de referin- 1,5 – 1,8 ori, datorită creșterii cererii. Producția a morcovul a crescut cu 0,79 lei/kg față de aceeași lui. Ceapa de import lipsește, excepție fi ind ceapa ță și 4,60 UAN/kg la începutul aceleiași perioade fost solicitată de către consumător pentru sezonul perioadă a anului precedent. În Rusia morcovul a roșie și albă pe piețele din Chișinău și Bălți. (6,19 – 7,08 lei/kg). Pentru piața din Copani a fost de iarnă. Cele mai mari prețuri au fost înregistrate fost comercializat la prețul mediu de 4,19 lei/kg. Pe parcursul perioadei de referință prețurile caracteristică o stabilitate relativă de prețuri: 3,65 spre sfârșitul primei decade, când din cauza con- Pentru următoarea perioada piața locală va fi medii la ceapă au înregistrat o creștere semnifi ca- – 3,80 UAN/kg (5,65 – 6,04 lei/kg). dițiilor atmosferice oferta a fost in descreștere. În invadată cu producție de import. Cantitățile de pro- tivă, de la 8,24% la piața din Ungheni până la 56% Următoarea perioadă se va caracteriza cu ma- ultima decadă a lunii, când oferta a crescut trep- ducție autohtonă vor rămâne la nivelul lunii septem- la piața din Cahul. Prețul maxim de comercializa- jorarea prețului și a volumului de ceapă de import. tat, prețul de comercializare la majoritatea piețe- brie. Prețul de comercializare va crește treptat. re a fost înregistrat la piața din Ungheni și Cahul – 5,00 lei/kg în ultimele zile de monitorizare a lu- Tabelul 9. Evoluţia preţurilor medii la morcov în luna septembrie 2010 nii septembrie. Cel mai mic preț a fost monitorizat Morcov MORCOV la piața din Chișinău, Cahul și Edineț – 3,00 lei/ Luna septembrie s-a caracterizat printr-o crește- Preţ mediu angro, lei/kg Abatere, % kg la începutul perioadei de referință. Comparativ re bruscă a ofertei la acest produs. Potrivit studiilor Piaţa J. J. J. J. J. Aug. Sep. 02.09.10 09.09.10 16.09.10 23.09.10 30.09.10 2010 2010 Sep./ Sep2010/ cu luna septembrie a anului precedent prețurile la efectuate de experții AGROinform, pe piețele angro Aug. Sep.2009 ceapă au înregistrat o creștere esențială pe toate a predominat morcovul autohton. Numai în unele Bălţi 4,00 5,00 4,50 4,00 3,50 2,75 4,20 52,00 - 26,67 piețele monitorizate: de la 19,04% - la piața din zile la Bălți și Ungheni în comercializare a fost expus Cahul 5,00 5,00 6,00 5,00 4,00 2,75 5,00 81,81 - 14,16 Chișinău la 30% - la piețele din Bălți și Cahul. și morcovul importat din Olanda, Turcia și România, Chişinău Albişoara 3,00 3,50 3,00 4,00 4,00 2,45 3,50 42,85 - 34,94 Edineţ 3,00 3,00 4,50 4,00 4 2,50 3,70 48,00 - 41,92 Comparativ cu luna august 2010 prețurile la ceapă care a constituit 10 – 15% din producția totală. Cele Ungheni 7,00 8,00 7,00 6,00 7,00 4,00 7,00 75,00 40,00 s-au majorat cu 1,40 lei/kg – pe piața din Cahul și mai mari cantități de morcov au fost comercializate Sursa: www.agravista.md cu 0,42 lei/kg – pe piața din Ungheni. în a doua jumătate a lunii curente, când fermierii au n/a - nu există valori

MONITORIZAREA PIEŢEI ANGRO DE FRUCTE ŞI LEGUME z Evoluţia săptămînală a preţurilor pe pieeţele cel mai complet portal angro din Bălţi, Cahul, Chişinău, Edineţ şi agricol din Moldova, Chişinău ştiri din agricultură, z Evoluţia preţurilor pe pieţele angro din Polo- „ nia, Rusia şi Ucraina „ preţuri zilnice la produsele agricole, ŞTIRI AGRICOLE ONLINE „ cereri şi oferte, z Cele mai importante ştiri din agricultur㠄 studii pe produse, z Preţuri, evoluţii, evenimente z Actualizare zilnic㠄 tehnologii şi legislaţie,

„ istorii de succes. CERERI ŞI OFERTE DE PRODUSE AGRICOLE z Cea mai mare bază de oferte şi cereri dee produse agricole din Moldova z O bază online de oferte de input-uri agricole: seminţe şi material săditor, produse de uz fi tosanitar şi fertilizanţi, echipament şi tehnică agricolă

STUDII PE PRODUSE AGRICOLE

TEHNOLOGII AGRICOLE PERFORMANTE z Noi tehnologii agricole z Istorii de succes

ALTĂ INFORMAŢIE UTILĂ 14 CERERI ŞI OFERTE z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010

Produs Cantitate Descrierea companiei Ceapă din anul Ciobalaccia, Cantemir, s. Cioba- Veșca Sergiu, Telenești, s. Budăi, 500 tone curent laccia, Telefon: (273) 23066 Proprietar: Veșca Sergiu, Tele- Morcov, soiul 20 tone fon: (258) 63225, Telefon mobil: OFERTE Făină, sortul LuxAgro, Călărași, Telefon mo- “Crasavca” 1, gluten 22, 20 tone bil: 068874449, Email: leahu_iu- 069260378, Email: svesca@ Seminţe și material săditor IDK 65 [email protected] rambler.ru Surinmih, Rezina, s. Lalova, Tele- Botez Constantin, Cantemir, s. Scutelnic Ion, Cantemir, s. Ca- Pepiniere Orz din anul fon: (254) 75294, Telefon mobil: Fasole uscată 10 tone Pleșeni, Telefon: (273) 74737, 200 tone nia, Telefon: (273) 41726, Tele- viticole și po- nelimitat curent 069119634, email:teta0iura@ Telefon mobil: 069099125 fon mobil: 079408255 micole rambler.ru Fasole uscată Orz din roada Tiron Dumitru, Cantemir, s. Viși- Tabureanu Vasile, Cantemir, 50 tone în cantităţi 2010 nești, Telefon mobil: 079599735 Pomi altoiţi Bobeico Vasile, Căușeni, s. Zaim, 20 tone s. Cania, Telefon: (273) 41809, mari la preţ Orz din roada Gandrabur Petru, Cantemir, s. de cais, soiuri 2150 bucăţi Telefon: (243) 72263, Telefon Telefon mobil: 079084484 5 tone diferite mobil: 069384519 convenabil noua Ţiganca, Telefon: (273) 53236 Grigoriţă Viorel, Drochia, s. Târ- Agro-Pompa Prim, Fălești, s. Bobeico Vasile, Căușeni, s. Zaim, Orz pentru Pomi altoiţi de 10600 bu- nova, Director: Grigoriţă Viorel, 400 tone Pompa, Director: Goreacioc Vic- Telefon: (243) 72263, Telefon Floarea soa- furaj migdal căţi 3 tone Telefon: (252) 27032, Telefon tor, Telefon mobil: 079559232 mobil: 069384519 relui mobil: 079503214, Email: grigo- Ciobalaccia, Cantemir, s. Cioba- Pomi altoiţi de Bobeico Vasile, Căușeni, s. Zaim, Porumb 400 tone piersic, diferite 5 tone Telefon: (243) 72263, Telefon [email protected] laccia, Telefon: (273) 23066 soiuri mobil: 069384519 Valroma-Plus, Râșcani, s. Recea, Porumb din Sibov Ion, Cantemir, s. Baima- Floarea soa- Conducător: Dilan Maria, Tele- 100 tone Pomi altoiţi de Bobeico Vasile, Căușeni, s. Zaim, 200 tone roada 2009 clia, Telefon: (273) 43214 prun, diferite 4000 bucăţi Telefon: (243) 72263, Telefon relui fon: (256) 24584, Telefon mobil: Buzu Varvara, Orhei, s. Pe- soiuri mobil: 069384519 69141142, 067193924 resecina, Conducător: Buzu Porumb dulce Bobeico Vasile, Căușeni, s. Zaim, Liversina, Ungheni, s. Chirileni, nelimitat Varvara, Telefon: (235) 47048, Pomi altoiţi de zaharat 1500 bucăţi Telefon: (243) 72263, Telefon Floarea soare- Manager: Borta Ecaterina, Tele- (235) 47534, Telefon mobil: zizifus 2 tone mobil: 069384519 lui pentru ulei fon: (236) 75230, Telefon mobil: 078048067 069132625 Portaltoi de Nicolenco Alexei, Edineţ, s. Ro- Mospuragro, Fălești , s. Nelimitat păr tunda, Telefon: (246) 67409 Nisteriuc Serghei, Ungheni, s. Catranic, Telefon mobil: Floarea soare- Petrești, Manager: Nisteriuc Prune 100 tone Stăvilă Zinaida, Orhei, s. Jora 300 kg 069040417,email: mospura- Puieţi de măr, lui pentru ulei Serghei, Telefon: (236) 42276, de Mijloc, Proprietar: Stăvilă [email protected] cais, piersic, 100 tone Telefon mobil: 079041155 Zinaida, Telefon: (235) 55415, Drumea Mihai, Nisporeni, prun Frunze Vladimir, Ungheni, s. (235) 55915 Floarea soare- Prune uscate 150 tone Nisporeni, Telefon mobil: nelimitat Alexeevca, Manager: Frunze Ionel Petru, r. Nisporeni, s. Bă- lui pentru ulei 069207296 Vladimir, Telefon: (236) 71324 Dobrin Zina, Cantemir, s. Chio- lăurești, Telefon: (264) 48249, Prune uscate 8 tone Puieţi de nuci 500 bucăţi Bantea Ion, Ungheni, s. Petrești, selia, Telefon: (273) 54384 (264) 23857, Telefon mobil: Floarea soare- 250 tone Manager: Bantea Ion, Telefon: Prune uscate Crudu Ion, Nisporeni, s. Șen- (69926550 lui pentru ulei (236) 42324 Puieţi de Sime- Anaspet, Sten- 200 tone dreni, Telefon: (264) 63170, renco, Golden Banico Petru, Glodeni, s. Fundu- Floarea soa- Negura Oleg, Rezina, s. Echi- ley, Vengherka Telefon mobil: 069189212 600 bucăţi relui soiul “Ar- 100 tone măuţi, Proprietar: Negura Oleg, Bobirca Gheorghe, Orhei, s. Delicios, Iona- rii Noi, Telefon: (249) 70525 Roșii crescute mony” Telefon mobil: 079595515 Pohărniceni, Manager: Bobir- gold, Idared în câmp pro- 150 tone Itera Agro, Fălești, s. Ișcalău, ca Gheorghe, Telefon mobil: Răsad de căp- Bercaru Dumitru, Cantemir, s. Floarea soa- tejat Director: Procopciuc Zina, Tele- 069143148 șune “Gigan- 3 tone Vadul lui Isac, Telefon: (293) relui, calitate 500 tone fon: (259) 77362, Telefon mobil: Turtureanu Iurie, Ungheni, s. tela 75294 buna 079044357 Roșii de seră Bușila, Manager: Turtureanu Răsad de căp- Josanu Ion, Nisporeni, s. Cio- Floarea soa- Amonti Agro, Fălești, s. Năvâr- de calitate 130 tone Ecaterina, Telefon: (236) 75400, șune de soiul 100 tone rești, Telefon: (264) 45286, Tele- înalta (236) 75335, Telefon mobil: Aroma fon mobil: 067185286 relui, calitate nelimitat neţ, Director: Semeniuc Lidia, buna Telefon mobil: 069194851 079959625 Seminţe de Chetro-Prim, Edineţ, s. Chetroși- Dolvis Mecagro, Fălești, s. Doltu, Tiron Ion, Cantemir, s. Vișinești, grâu soiurile Floarea soa- Roșii din câmp 50 tone ca Nouă, Telefon: (246) 787279, Director: Popușoi Anton, Tele- 2 tone Telefon: (273) 42344, (273) Polevic, Anto- relui, calitate 400 tone deschis Telefon mobil: /693/58218 fon: (259) 58418, Telefon mobil: 222853 novca, Leona bună Roșii din roada Nasulea Vasile, Cantemir, s. Va- 069319420 2 tone Produse agricole Mospuragro, Fălești , s. a doua dul lui Isac, Telefon: (273) 75018 Savilenco Nicolae, Cahul, s. Balanici Ion, Glodeni, str. Con- Floarea-soa- Catranic, Telefon mobil: Seminţe de 300 tone Roșu, Director: Savilenco Nico- stantin Stamati, 25, Telefon: relui 069040417,email: mospura- bostan roada 1000 kg Ardei dulce 3 tone lae, Telefon: (299) 71380, Tele- (249) 26478, Telefon mobil: [email protected] anului 2010 fon mobil: 069201354 068574905 Balanici Ion, Glodeni, str. Con- Scutelnic Ion, Cantemir, s. Ca- Stoica Iurie, Ungheni, s. Chiri- Gogoșari cali- stantin Stamati, 25, Telefon: Seminţe de 1 tonă 150 tone nia, Telefon: (273) 41726, Tele- leni, Manager: Stoica Iurie, Tele- tate buna (249) 26478, Telefon mobil: fl oarea soarelui Ardei dulce 1 tonă fon mobil: 079408255 fon: (236) 75221, Telefon mobil: 068574905 Seminţe de 067267947 Maria Darii, Drochia, s. Chetro- Stihari Ion, Cantemir, s. Șamalia, fl oarea soarelui 100 tone su, Conducător: Maria Darii, Te- Telefon: (273) 22853 Maria Darii, Drochia, s. Chetro- Gogoșari roșii 200000 din anul curent su, Conducător: Maria Darii, Te- lefon: (252) 54610, (252) 27032, și verzi bucăţi Seminţe de Ardei dulce 30 tone lefon: (252) 54610, (252) 27032, Telefon mobil: 068112628, Ciobalaccia, Cantemir, s. Cioba- fl oarea soarelui 300 tone Telefon mobil: 068112628, 069353231, Fax: (252) 27032 laccia, Telefon: (273) 23066 din anul curent 069353231, Fax: (252) 27032 Gandrabur Petru, Cantemir, s. Grâu alimentar 2 tone Rusu Vera, Dondușeni, s. Plop, Bobirca Gheorghe, Orhei, s. Ţiganca, Telefon: (273) 53236 Sfeclă roșie de Ardei dulce, 10 tone Conducător: Rusu Vera, Telefon: Pohărniceni, Manager: Bobir- Grâu alimentar Ciobalaccia, Cantemir, s. Cioba- soi Cilindrica săptămânal 1.2 tone 130 tone (252) 27032 ca Gheorghe, Telefon mobil: de calitate laccia, Telefon: (273) 23066 300 kg Grâu alimentar Stihari Ion, Cantemir, s. Șamalia, Valroma-Plus, Râșcani, s. Recea, 069143148 1 unitate Conducător: Dilan Maria, Tele- Ojog Valentina, Ungheni, s. din anul curent Telefon: (273) 22853 Soia 150 tone Grâu alimentar Tiron Dumitru, Cantemir, s. Viși- fon: (256) 24584, Telefon mobil: Buzduganii de Jos, Manager: 20 tone 69141142, 067193924 Arpagic 120 tone Ojog Constantin, Telefon: (236) din roada 2010 nești, Telefon mobil: 079599735 Ciubaciuc Alexandru, Can- Brânzeni Agro, Telenești, s. 50275, (236) 93762, Telefon Grâu alimentar Brânzeni, Director: Cotlău Nico- temir, s. Vișineovca, Telefon: Soia 300 tone mobil: 069784220 din roada anu- nelimitat lae, Telefon: (258) 70349, (258) Croitoru Petru, Nisporeni, str. V. (273) 4225, Telefon mobil: Baloate de lui curent 70292 5 tone Micle 10, Telefon: (264) 23355, 0799366191 lucerna Brânzeni Agro, Telenești, s. Fanari Ion, Comrat, s. Sadâc, , Telefon mobil: 079545586 Grâu alimentar Brânzeni, Director: Cotlău Nico- Struguri 10 tone Telefon: (298) 75230, Telefon Sava Petru, Cahul, s. Cucoara, gluten 22%, 200 tone Baloturi de lae, Telefon: (258) 70349, (258) mobil: 079454620 4000 kg Telefon: (299) 51415, Telefon IDG 80% Negru Ștefan, Cantemir, s. lucernă 70292 Struguri de mobil: 079474080 nelimitat Cârpești, Telefon: (273) 78273, Vovcenco Ghenadie, Can- masă Vinocurov Andrei, Cahul, s. Ba- Grâu alimentar Telefon mobil: 079383145 temir, s. Baimaclia, Telefon: Bostan, sort urci Moldoveni, Director: Vino- la preţ conve- 20 tone Josanu Ion, Nisporeni, s. Cio- 60 tone (273) 43230, Telefon mobil: Struguri de 1000 uni- dulce curov Andrei, Telefon mobil: nabil rești, Telefon: (264) 45286, Tele- 079644291 masă Moldova tăţi 079890796 fon mobil: 067185286 Itera Agro, Fălești, s. Ișcalău, Onica Vasile, Cantemir, s. Co- Grâu alimentar, Struguri de Director: Procopciuc Zina, Tele- Ciobalaccia, Cantemir, s. Cioba- Bostani de ciulia, Telefon: (273) 65272, conţinutul de 800 tone masa soiul 400 tone nelimitat fon: (259) 77362, Telefon mobil: laccia, Telefon: (273) 23066 casă (273) 23233, Telefon mobil: gluten 20,5% Moldova 079044357 069333573 Tronciu Nicolae, Hâncești, s. Agrofermplus, Fălești, s. Glin- Struguri de Turtureanu Iurie, Ungheni, s. Grâu alimentar, Pereni, Telefon: (269) 23408, Bușila, Manager: Turtureanu geni, Director: Grecu Ion, Tele- masă, soiul nelimitat Castraveţi de conţinutul de 150 tone (269) 40213, Telefon mobil: 5 tone Ecaterina, Telefon: (236) 75400, fon: (259) 71379, Telefon mobil: Feteasca seră gluten 21% 068083841 (236) 75335, Telefon mobil: 079566639 Struguri de Raicu Tudor, Cantemir, s. Lărgu- 079959625 Mazăre din Stihari Ion, Cantemir, s. Șamalia, 3 tone 100 tone Sauvignon ţa, Telefon: (273) 76263 Bobirca Gheorghe, Orhei, s. acest an Telefon: (273) 22853 Castraveţi, Tronciu Nicolae, Hâncești, s. Pohărniceni, Manager: Bobir- Mere Simi- Cucu Timofei, Ungheni, s. Ceti- săptămânal 1,2 700 kg Struguri Sau- Pereni, Telefon: (269) 23408, ca Gheorghe, Telefon mobil: renco, Idared, 250 tone reni, Telefon: (236) 41382, Tele- 15 tone tone vignon (269) 40213, Telefon mobil: 069143148 Florina fon mobil: 079171730 068083841 nr. 16 (79) 20 octombrie 2010 z CERERI ŞI OFERTE 15

Ciobanu Vitalie Victor, Cante- Bindiac Liuba, Drochia, s. Ochiul Confort, Ungheni, s. Petrești, Ceapă nelimitat Struguri soiul mir, s. Chioselia, Telefon: (273) Alb, Telefon: (252) 27032 Porumb pen- Administrator: Bernevec Sera- 300 tone 180 tone Moldova 54458, (273) 54387, Telefon Sîrbu Serghei, Chișinău, Telefon tru furaj fi m, Telefon: (236) 42561, Tele- Ceapă 10 tona mobil: 079762501 mobil: 068117171 fon mobil: 079045980 Condrea Gherman, Drochia, s. Tufe de tran- Veaceslav Stejar, Chișinău, Te- Panvas-Service, Drochia, s. 20 tone Pelenia, Telefon: (252) 41251, Ceapă Halce- dafi ri 500 tone lefon mobil: 079300230, Email: Produse lac- Antoneuca, Telefon mobil: Telefon mobil: 069041579 don 4 tone [email protected] tate 060006888, Fax: (252) 27032, Tufe de tranda- Condrea Gherman, Drochia, s. Email: [email protected] Uni Prod Logistic, Chișinău, fi ri de diferite 3 tone Pelenia, Telefon: (252) 41251, Crudu Ion, Nisporeni, s. Șen- specii Telefon mobil: 069041579 str. Petricani 19/5, Telefon: (22) 293763, (22) 293546, Telefon Prune uscate nelimitat dreni, Telefon: (264) 63170, Varză de toam- Buza Valeriu, Nisporeni, s. Fasole albă 40000 kg Telefon mobil: 069189212 nă de calitate nelimitat Bălăurești, Telefon mobil: mobil: 078800701, 079401095, Fax: (22) 293763, Email: tur- Panvas-Service, Drochia, s. buna 068470671 Antoneuca, Telefon mobil: Varză de toam- [email protected] Răpiţă nelimitat Mămăliga Grigore, Nisporeni, s. 060006888, Fax: (252) 27032, nă, de calitate 10 tone Cereale-Prut, Ungheni, str. Bălăurești, Telefon: (264) 48249 Floarea soa- Email: [email protected] bună 1000 tone Ungureanu, 1, Telefon: (236) relui Rapiţă, con- Elinin Mihai, Orhei, s. Furceni, 25109, Fax: (236) 23764 Varză soiul tract ferm. Preţ Agros impex, România, Slo- 30 tone Telefon: (235) 56442, Telefon Panvas-Service, Drochia, s. “Bravo” 300 euro/tona bozia-ialomita, Telefon: (40) mobil: 079611616 Floarea soa- Antoneuca, Telefon mobil: 5000 tone nelimitat FOB Tandarei 040722292607, Email: steli- relui 060006888, Fax: (252) 27032, Stoica Iurie,Ungheni, s. Chiri- - Ialomiţa-Ro- [email protected] leni, Manager: Stoica Iurie, Tele- Email: [email protected] Varză tardivă 5 tone mânia fon: (236) 75221, Telefon mobil: Danova Prim, Ungheni, str. Ște- Uni Prod Logistic, Chișinău, 067267947 Floarea soare- fan cel Mare, 54, Manager: Da- str. Petricani 19/5, Telefon: (22) Strungaru Nicolae, Ungheni, s. lui pentru ulei 500 tone nileico Ion, Telefon: (236) 34330, 293763, (22) 293546, Telefon Chirileni, Manager: Strungaru Roșii 7000 tone Varză tardivă 20 tone Telefon mobil: 069126213, Fax: mobil: 078800701, 079401095, Nicolae, Telefon: (236) 75207, (236) 34330 Fax: (22) 293763, Email: tur- Telefon mobil: 069357289 Rusagroprim, Edineţ, s. Cupcini, [email protected] Veșca Sergiu, Telenești, s. Budăi, Floarea soare- Director: Rusu Chiril, Telefon: Proprietar: Veșca Sergiu, Tele- nelimitat Uni Prod Logistic, Chișinău, Varza, soiul lui pentru ulei (246) 73800, (246) 71303, Tele- 10000 litri fon: (258) 63225, Telefon mobil: str. Petricani 19/5, Telefon: (22) “Slava” fon mobil: 069018632 293763, (22) 293546, Telefon 069260378, Email: svesca@ Roșii verzi 125 tone Floarea-soa- Boico Ion, Chișinău, Telefon mo- rambler.ru mobil: 078800701, 079401095, relui calibrată 1200 tone bil: 060347968, Email: ion_boi- Fax: (22) 293763, Email: tur- Vinde varza Nasulea Vasile, Cantemir, s. Va- la 3,7 [email protected] [email protected] la preţ conve- 10 tone dul lui Isac, Telefon: (273) 75018 nabil Uni Prod Logistic, Chișinău, Ciocan Ion, Ungheni, s. Costu- str. Petricani 19/5, Telefon: (22) leni, Manager: Ciocan Ion, Tele- Balanici Ion, Glodeni, str. Con- Seminţe de stantin Stamati, 25, Telefon: 293763, (22) 293546, Telefon nelimitat fon: (236) 40252, (22) 747468, Vinete 3 tone Gogoșari 350000 kg fl oarea soarelui (249) 26478, Telefon mobil: mobil: 078800701, 079401095, Telefon mobil: 069110845, 068574905 Fax: (22) 293763, Email: tur- Email: [email protected] Stoica Iurie,Ungheni, s. Chiri- [email protected] Uni Prod Logistic, Chișinău, Combinatul de panifi caţie, str. Petricani 19/5, Telefon: (22) leni, Manager: Stoica Iurie, Tele- Grâu alimentar Vinete 10 tone Fălești, str. 1 Mai nr. 9, Telefon: 293763, (22) 293546, Telefon fon: (236) 75221, Telefon mobil: , gluten mai 100 tone Sfeclă roșie 160 tone (259) 23865, Email: falpanif- mobil: 078800701, 079401095, 067267947 mult de 18% [email protected] Fax: (22) 293763, Email: tur- Avicole și zootehnie [email protected] Botez Constantin, Cantemir, s. Confort, Ungheni, s. Petrești, Carne de tine- Sîrbu Serghei, Chișinău, Telefon 10 tone Pleșeni, Telefon: (273) 74737, Administrator: Bernevec Sera- Sfeclă roșie 20 tone ret ovin Grâu furajer 180 tone mobil: 068117171 Telefon mobil: 069099125 fi m, Telefon: (236) 42561, Tele- Miere de al- Leuca Vasile, Nisporeni, s. Bol- fon mobil: 079045980 Panvas-Service, Drochia, s. 20 tone Antoneuca, Telefon mobil: bine durești, Telefon: (264) 64387 Grâul, gluten LuxAgro, Călărași, Telefon mo- Soia nelimitat Miere de al- Marcu Victor, Fălești, s. Călinești, min 18%, max nelimitat bil: 068874449, Email: leahu_iu- 060006888, Fax: (252) 27032, bine, calitate 100 tone Director: Marcu Victor, Telefon: 20% [email protected] Email: [email protected] buna (259) 51161 Hrană pentru Struguri de Sîrbu Serghei, Chișinău, Telefon Postu Mihail, Cantemir, s. Capa- 10 tone Beliciuc Ivan, Glodeni, s. Ciuciu- animale de 1000 kg masă mobil: 068117171 Miere polifl ora 0.5 tone clia, Telefon: (273) 22853 lea, Telefon: (249) 24069 casă Struguri teh- Curoș Nicolai, Glodeni, s. Ciu- nici soiurile Miere polifl ora 1 tonă Grigoriţă Viorel, Drochia, s. Târ- ciulea, Telefon: (249) 92118 CHARDON- Maurt, Nisporeni, Director: nova, Director: Grigoriţă Viorel, Beliciuc Ivan, Glodeni, s. Ciuciu- NAY, ALIGOTE Valentin Butnaru, Telefon: Miere polifl oră 15 tone Măcuh 5 tone Telefon: (252) 27032, Telefon nelimitat lea, Telefon: (249) 24069 SAUVIGNON, (264) 23105, Telefon mobil: mobil: 079503214, Email: grigo- Curos Nicolai, Glodeni, s. Ciu- PINOT, TRAMI- 069158938 Miere polifl oră 0.5 tone [email protected] ciulea, Telefon: (249) 92118 NER, RCAŢE- Postu Mihail, Cantemir, s. Capa- Confort, Ungheni, s. Petrești, TELI Păsări de casă 50 tone Administrator: Bernevec Sera- clia, Telefon: (273) 22853 Mazăre 60 tone Grigoriţă Viorel, Drochia, s. Târ- fi m, Telefon: (236) 42561, Tele- Porci mari pen- Stingu Vasile, Cantemir, s. Bai- nova, Director: Grigoriţă Viorel, nelimitat fon mobil: 079045980 tru carne maclia, Telefon: (273) 43-3-51 Tărâţe 5 tone Telefon: (252) 27032, Telefon Fasnuc, Nisporeni, Telefon: mobil: 079503214, Email: grigo- CERERI Miez de nuca nelimitat (264) 2 24 77, Telefon mobil: [email protected] Uni Prod Logistic, Chișinău, 079420449 Sîrbu Serghei, Chișinău, Telefon Tomate verzi 5 tone str. Petricani 19/5, Telefon: (22) Uni Prod Logistic, Chișinău, mobil: 068117171 293763, (22) 293546, Telefon str. Petricani 19/5, Telefon: (22) Zuza Eugen V, Drochia, s. Che- Ardei gras 410000 kg Miez de nucă, 293763, (22) 293546, Telefon Usturoi nelimitat mobil: 078800701, 079401095, 100000 kg trosu, Telefon: (252) 54526 jumătăți mobil: 078800701, 079401095, Fax: (22) 293763, Email: tur- Veaceslav Stejar, Chișinău, Te- Fax: (22) 293763, Email: tur- Usturoi de ca- [email protected] 45 tone lefon mobil: 079300230, Email: Green Group, Chișinău, Telefon [email protected] litate Butași viţă de 17000 bu- [email protected] mobil: 068398777, Email: gre- vie “Moldova” căţi Sîrbu Serghei, Chișinău, Telefon [email protected] Morcov 10 tone Ciumac Andrei, Orhei, s. Pere- mobil: 068117171 Usturoi de elita secina, Conducător: Ciumac Grigoriţă Viorel, Drochia, s. Târ- 1 tonă nova, Director: Grigoriţă Viorel, Uni Prod Logistic, Chișinău, pentru seminţă Andrei, Telefon: (235) 47267, Cartofi 18 tone Telefon: (252) 27032, Telefon str. Petricani 19/5, Telefon: (22) Telefon mobil: 069202052 293763, (22) 293546, Telefon mobil: 079503214, Email: grigo- Morcov 200 tone Uni Prod Logistic, Chișinău, [email protected] mobil: 078800701, 079401095, str. Petricani 19/5, Telefon: (22) Sîrbu Serghei, Chișinău, Telefon Fax: (22) 293763, Email: tur- 293763, (22) 293546, Telefon Cartofi 10 tone Vinete 100 tone mobil: 068117171 [email protected] mobil: 078800701, 079401095, Veaceslav Stejar, Chișinău, Te- Cartofi de ca- Confort, Ungheni, s. Petrești, Fax: (22) 293763, Email: tur- 150 tone lefon mobil: 079300230, Email: Administrator: Bernevec Sera- [email protected] litate Orz 180 tone [email protected] fi m, Telefon: (236) 42561, Tele- Uni Prod Logistic, Chișinău, Uni Prod Logistic, Chișinău, fon mobil: 079045980 str. Petricani 19/5, Telefon: (22) str. Petricani 19/5, Telefon: (22) 293763, (22) 293546, Telefon Castraveţi, 293763, (22) 293546, Telefon Mândra, Hâncești, Telefon: Zahăr tos 3000 tone 170000 kg mobil: 078800701, 079401095, 6-9cm mobil: 078800701, 079401095, Orz 1000 tone (269) 61462, Telefon mobil: 068083841 Fax: (22) 293763, Email: tur- Fax: (22) 293763, Email: tur- [email protected] [email protected] Denatas-L SRL, Edineţ, s. Lopat- Orz pentru 5 tone nic, Telefon: (246) 48340, Tele- Uni Prod Logistic, Chișinău, furaj str. Petricani 19/5, Telefon: (22) fon mobil: 079757000 Castraveţi, 293763, (22) 293546, Telefon 200000 kg Panvas-Service, Drochia, s. Mai multe oferte și cereri găsiți pe 9-12cm mobil: 078800701, 079401095, Antoneuca, Telefon mobil: Porumb nelimitat Fax: (22) 293763, Email: tur- 060006888, Fax: (252) 27032, [email protected] Email: [email protected] www.agravista.md 16 ABONAREA 2011 z nr. 16 (79) 20 octombrie 2010

SĂ ÎNCEPEŢI O AFACERE ŞI NU ŞTIŢI ÎN CE DOMENIU SĂ INVESTIŢI?

SĂ LUAŢI PREŢ BUN DORITIPE PRODUCŢIA CRESCUTĂ CU MULTĂ MUNCĂ?

ABONAŢIVĂ LA ZIARUL

MEDIA Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” ŞI VEŢI PRIMI: „ INFORMAŢII DESPRE PREŢURI PE DIFERITE PIEŢE AGRICOLE DIN ŢARĂ; „ CERERI ŞI OFERTE DE PRODUCŢIE AGROALIMENTARĂ; „ RECOMANDĂRI ALE SPECIALIŞTILOR ÎN AGRICULTURĂ DESPRE: z creşterea legumelor în seră şi cîmp deschis, z îngrijirea livezilor şi viilor, z creşterea animalelor, z idei de afaceri profi tabile argumentate economic.

Preţuri de abonare (lei) 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni* 11 33 66 99 121 * august vacanţă

Toate acestea la un preţ rezonabil de numai 121 de lei pentru abonament anual.

Abonamente la ziarul AGROMEDIAINFORM pot fi perfectate în toate ofi ciile poştale. Index de abonare: PM 21948

Detalii la tel: (+373 22) 23-55-25