Traiai{ Herseni: Structura Discursului Sociologic
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
TRAIAI{ HERSENI: STRUCTURA DISCURSULUI SOCIOLOGIC Florenfa Stivirache Institutul de Istorie ,,George Baril" din Cluj-Napoca Traian Herseni'este, alituri de H. H. Stahl, M. Vulc[nescu gi A. Golopenfia, un reprezentantde seami al $colii sociologicede la Bucuregti. Opera lui sociologici este orientatd tematic spre o diversitate de aspecte, rezultate, pe de o parte, din reflecfii asupra societdfii romAnegtigi, pe de altd parte, dintr-o perspectiv[ comprehensivdasupra paradigmelor sociologice. In elaborlrile sale teoretice, alituri de aspectelerezultate din preocupdrile lui de cercetarea realitalii rurale (sociologiepastorald, sociologia vecin6tetii), trebuie men{ionategi sintezele elaborate in sociologia limbii gi sociologia literaturii. insd principala n5Lzuintd,a reflecliilor sale sociologice a fost aceeade a elabora o teorie generalSa societ[fii. Lui Traian Herseni ii revine meritul de a fi deschis o noui direc{ie in cercetarea sociologicl romdneascd, qi anume abordarea dintr-o perspectiv[ fenomenologicb a sociologiei, a cirui fundament il constituie interpretarea sistemului social in spiritul ontologiei regionale: ,,incercdm adicd in spiritul sociologiei fenomenologicesd punem problema individ gi societatedincoace de individualism gi integralism gi intreprindemin acelagispirit ontologia regional6a vie{ii sociale"r. Un loc apartein operalui Tr. Herseniil ocupdreferin(a la ontologie,ce reprezinti o problematizarcde naturl reflexiv-teoretic5"prin care acestaigi propune stabilirea qi definirea competenfelor gi diferentelor dinfie filosofie gi sociologie in abordarea realitilii sociale,definirea domeniului sociologieiin ipostazec6t mai riguroase. ' in unelesinteze asupra $colii monograficeprecum qi in Istoria sociologieiromdne$ti l$tefan Costea(coord.), Bucuregti,Edit. Fundafiei ,,Romdniade M6ine", 1998], degi Tr. Herseni este menfionatalituri de M. Vulclnescu,H. H. Stahl gi A. Golopenfiaprintre colaboratoriiconstanfi gi apropiafiai lui D. Gusti,evaluarea bibliograficd a opereisale este redusd doar laTehnica monogra/iei sociologice,fdrd a fi menfionatestudiile de sociologiepastoralS" precum gi investigafiileasupra cetelor de feciori, investigafii importante atet pentru sociologia monografic4 cdt gi pentru dimensiuneaantropologicl a opereisale.- ' Tr. Herseni,Realitatea sociald. Incercare de ontologieregiorwld, Bucuregi, Edit. I.S.R., 1935, p.22. An. Inst.de Ist.,,G. Barif" din Cluj-Napoc4Series Humanistic4 tom. I, 2003,p.233-245 234 FlorentaStdvArache Dimensiuneaontologicd este surprinsd,in manifestdrileei complexe,in lucriri, studii gi articole, cum ar fi: Realitatea sociald. Incercare de ontologie regionald, urmatd de Prolegontene la teoria sociologicd, apoi Ontologia spiritului, Dialectica spiritului, Ontologia viePiisociale etc. A$a cum subliniazi Maria Larionescu, concepfia lui Herseni despre ontologia regionald, degi supusd unor influenfe din fenomenologiagerrnand. prezintdelernente evidente de originalitate:,,Conceptul central al noii orientdri sociologicepropuse de autor estecel de ontologie regionald, preluat de la Husserl qi redefinitin func{iede cele mai noi achizilii ale gAndiriisociale a epocii.Traian Hersenia manifestatabilitnti deosebitede a-qiasocia antecesori qi alia{i prestigiogicu contribulii recunoscutecare l-au ajutat s6-gi organizezepremisele concepliei sale. Astfel, conceptullui Husserlde ontologieregionald, exprimdnd despd(dmintele existen{ialeale realitSlii(natur6, spirit, societate),pe care gtiin{ale cerceteazdca atare,a fost epurat de citre Traian Herseni de sensul sdu originar de esen!6a regiunilorgi redefinitin conformitatecu ceeace G. Gurvitchdenumea <intorsdtura existen{ialda filosofiei fenomenologice>inl?ptuitd de Martin Heidegger:dupd acestadin urm6, <regiunileexisten{iale nu se deosebescnumai ca esenfd,ci 9i ca existenl6.Faptul insugi de a fi, de a se gdsiacolo, variazd, dupd regiuni. A existanu inseamndpretutindeni acelagi lucruD"'. i1 cdutareaunui raport cAt mai productiv intre filosofie gi sociologie,Traian Hersenimen{ioneazd ca tendinlSa acestuiraport ,,realismul", prin careincearcd sd construiascdo ,,sociologieca gtiin{6a realit61ii".Premisa fundamentald a acestei teldin{e esteexprimatl de Herseniastfel: ,,societatea este o realitateomeneascd 9i o realitatetemporald. Privitd ca realitate,societatea este intotdeaunaprezentd, de undecaracterul prezentualist al societdlii- cu societateaprezentd noi suntemlega{i esential,suntem aceeagi realitate - sociologiaeste chiar congtiintade sine a unei realitdfigi teoria unei existen{e.Sociologia studiazd realitdfi, nu semnificaliisau sistemede cultur6"'. O contribufieimplicit[ a lui Traiar-rHerseni la ldmurirearaportului dintre sociologieqi filosofie o reprezintdopfiunea sa pentrlrinfelegerea sociologiei ca ontologie a vielii sociale,intrucdt sociologia,,trebuie si studiezesocietatea ca existen![,'4. Aici ar mai fi de precizat cd termenul de ,,ontologie" prezent in demersullui Traian Herseninu are numai inlelesulde ,,teoriaexisten(ei", cum a fost incetbfenit mai tdrziu de Gyorgy Luk6cs' qi de alli sociologi 9i filosofi marxigti,ci are gi inlelesulde existenlial,de existen{dsocialS, ilr cele din urm5. Astfel, in expresia,,sociologia ca ontologiea vie{ii sociale",sensul termenului de ontOlogieeste Cel de ,,teorie",iar irr expresia,,OntOlOgie regionald", ,,ontologia" in seamn[,,existenfd",exi stenlele v izatefi ind : natur6, sp irit, societate. 2 Maria Larionescu,Ontologia regionald tn conceplialui Traian Herseni,,,Revistaromdnl de sociologie",anul VIII, 1997,nr.l-2, p. 10. 3-Tr. Herseni,Tendin1e noi in sociologre,,.Societatea de mdine",anul X, 1933,nr. 7-8-9,p. 154. a Tr. Herseni,OntologiavieSii sociale,.,societateade mAine", anul IX, 1932,nr.l3-14, p.203. t Gydrgy Luk6cs, Ontologia existenleisociale, Bucuregti' Edit. Politica 1975' Traian Herseni:Structura discursului sociologic 235 in viziunea herseniani, ,,problemarealit6lii sociale coincide cu insdqi problernasociologiei"6. Ca atare,o qtiin!d,perrtru a se constitlti,trebuie sd-;i caute obiect in realitate.Pentru majoritatea gtiinlelor, dovada existenfei unui domeniu distinct,pe care sd gi-l asumeca obiect de studiu,este ugor de realizat.Dar nu acelagilucru se intAmpli gi cu sociologia.Dreptul ei la existerr{Ieste pus sub semnulintrebdrii pe motiv c6 i-ar lipsi un obiectpropriu de studiu.Traian Herseni subliniazdgi el faptul cd ,,obiectulsociologiei, realitatea sociald nu esteo existenld pipiibilS, incdt contestareagi reducereaei la altl realitate(cea rnecanicd, biologicd sau psihicd) se face cu foarte mare ugurin{6,deqi cu foarte pu{ine temeiuri. De aceea,cea dintdi sarcindsistematici a sociologieieste infrligarea realit6lii sociale ca o regiuneexisten{iali proprie, cercetarea omului, a culturii gi a societSliiin ce au ele specific. Preocuparea aceasta intrucAt privegte existen{a este de natu16 ontolo€ica,intrucdt piiveqtenumai o ramurl a existenleieste de naturi regional6"7. incercAndsd lSmureascdproblema obiectului sociologiei,Traian Herseni opteazd,in primul rAnd pentru delimitirile terminologiceqi comprehensive-ale problematicii vizate. Astfel, el stabilegtefaptul ci gtiin{a este inainte de toate cunoagtere,mai preciso relaliede cunoaqtereintre doi terrneni,qi anumesubiectul gi obiectul, fbrd de care nu ar puteafi identificatdexisten{a insaqi. Aqadar: ,,$tiinla trebuieintemeiatd nu numaignoseologic, ci gi ontologic"8. in general,in cazul oricirei qtiin(e,cercetarea obiectului ei se identific[ cu anumitemomente ce trebuieneapdrat parcurse: momentul ontologic (unul prealabil constituiriigtiintei) gi momentulgtiinfific (ulterior constituirii gtiin{ei). Intre acestea se intercaleazimomentul epistemologic (constituirea obiectului). Dupd pdrereasa, primatulmomentului ontologic line de structuralogicd a procesuluigtiin{ific ai ntt de temporalitateaacestuia. in ceeace privegtedemersul gtiin{ific al sociologiei,consideraliile generale de rnai susdobdndesc, in opinia lui Herseni,urmdtorul sens: societatea ca obiectal sociologieitrebuie cercetatSin doud momentediferite - ,,Lttlmoment prealabil constituirii sociologieica gtiin!6,in care societateaeste analizati ca existenfd,9i un moment ulterior, dupd ce existenfasocietilii e dovediti (gi numai dacde dovediti), in care se urmdregteexistenfa ca societatesau, pentru ci accentulde-acum cade pe societate,putem spunec[ se urmdregtesocietatea ca societate"'. Prin fucrareaRealitatea sociald. Incercare de ontologie regionald, Tr. Herseni incearcdsd lamureascdo problem6precisd gi perfect delimitatS,realitatea sociald o Traian Herseni,Realitatea sociald ..., p.7. 7 Ibidem,p.4-5. 8 lbidem, p. lo. n Traian Herseni,op. cit., p.l}; Acest citat, ca de altfel toate cele pe care le reproducemdin lucririle lui t{erseni, contureaTiun anumit stil al gdndirii sale.care este cel al unorjocuri semantice,de configurare gi reconfigurare a unor semnificafii. Formulirile tipice penuu acest stil sunt: ,.sociologia ca 9tiinf6", .,sociologia ca ontologie regionali", ,,societateaca existenlf,', ,,existenfaca societate". ,,societateaca societate;'.Acest stil cu expresii grele gi intorsaturi face de multe ori dificild comutareapropozitiilor lui Herseni.de aceeain paginile studiului nostruam oferit spalii rnai intinse citateloracestuia- FIoren[aStdvirache ca existen!5,justific6nd in acestfel gi opliunea pentru subtitlul ales ,,incercarede ontologieregional6". Dar ce semnifica pentru Herseni conceptul de ,,regiune ontologici"? Rdspunsulla aceastdintrebare, ce presupuneqi stabilireasemnifica{iilor ontologiei regionale, este cuprins in sinteza sa asupra sociologiei rominegti, in care i;i