Ausstellungs Magazin 2020/2

AUSSTELLUNGS MAGAZIN 2020/2

Video

Spațiu de lectură | Exponatele de Case | Hausmodelle | Lesebereich | Building models Reading area

Bookshop

Intrare HMKV Nivelul 3 Dortmunder U | Eingangsbereich HMKV Ebene 3 des Dortmunder U | Entrance area HMKV Level 3 of the Dortmunder U U Inhalt | Conținut | Contents

4 44 Cernat Siminoc Rroma Self-Representation Reflected in Housing: From Internalised Stigma to the Quest 12 for Dignity | Formele de locuit ca reflectare a Fassade Eine autoportretizării rromilor De Einleitung | Faţadă O introducere la stigmatizarea de sine | Façade An introduction la căutarea demnității | Inke Arns | Fabian Saavedra-Lara Wohnformen als Spiegelbild der Selbstdarstellung der Rroma 1 Vom verinnerlichten Stigma 28 zum Streben nach Würde Faţadă | Fassade | Façade Delia Grigore Jörg Stüdemann

86 Procesualitatea caselor | Prozesshaftigkeit der 114 Was ist das Projekt Fassade 80 Häuser | Process capability of the houses 94 für dich? | Ce reprezintă proiectul Casă fără fațadă | Undese află casele? Sedentarizare Fațadă pentru tine? | What does Haus ohne Fassade | House fără garanție | Wo stehen die Häuser? the Façade project mean to you? 2 without a façade 3 Sesshaftigkeit ohne Garantie Fabian Saavedra-Lara | Where are the houses? 88 Sedentariness without a guarantee Model Schleswiger Str. 31 | Modell Schleswiger Str. 31 | Model of Schleswiger Str. 31 124 82 Lesebereich | Spațiu de lectură | Reading area Ornamente de metal Tradiție și impuls în cultura majorității | Metallornamente Tradition 90 100 und Impuls in der Mehrheitskultur | Timişoara Roma-Baukultur im Häuser als Projektionsflächen | Metal ornaments urbanen Raum | Cultura stilului Case, ca suprafețe de proiecție Tradition and impulse in the arhitectural rrom în spațiul urban | | Houses as projection surfaces 133 mainstream cultural sphere Roma building culture in urban space Marny Garcia Mommertz Impressum | Impressum | Colophon Cernat Siminoc

4 5

Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc

Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc DE RO EN Cernat Siminoc ist Mit- Cernat Siminoc este mem- Cernat Siminoc is member glied des künstlerischen bru al echipei artistice of the artistic team of Teams Werkstatt a atelierului Malinckrodt- Mallinckrodtstraße work- Mallinckrodtstraße und straße și manager de shop and project manager Projektmanager des proiect la HMKV pentru for Faţadă/Façade at HMKV für Faţadă/Fassade. proiectul expoziției HMKV. Fațadă/Fassade.

6 7

Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc

Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc (c) Christian Huhn Fotografie Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie Gebäudefront. Speziell in der Moderne men als Ausdruck einer Überhöhung der wurde versucht, der (vielkritisierten) Fas- Idee des Hauses gelesen werden. So sind Fassade Eine sade den Charakter des „Trennenden“, Fassaden wie auch Innenräume mit orna- der „Kulissenhaftigkeit“ und des „Mas- mentalen Farbmustern bedeckt und mit kenhaften“ zu nehmen. Statussymbolen (z.B. Logos von Luxus- firmen wie dem Mercedes-Stern) verziert, Einleitung | Faţadă O introducere Aufbauend auf dem gleichnamigen kol- während sich auf den Dächern Formen laborativen Kunstprojekt der Werkstatt aus der globalen Architekturgeschichte Mallinckrodtstraße zur Roma-Baukultur finden. Ein bisschen Disneyland, ein biss- | Façade An introduction und der im September 2019 realisierten chen Dallas, Versatzstücke von Burgen, Neugestaltung einer Hausfassade in der Schlössern, Villen, Anwesen – hier vermi- Inke Arns | Fabian Saavedra-Lara Dortmunder Nordstadt richtet die Aus- schen sich eine große Menge an medialen stellung Faţadă/Fassade den Fokus auf wie auch lokalen rumänischen Einflüssen. eine besondere Form von Architektur, die So findet sich in den hohen, zum Teil pa- DE in den letzten 30 Jahren u.a. in Rumänien godenartig gestapelten Dächern z.B. die Fassaden haben einen schlechten Ruf. des rumänischen Conducătors Nicolae entstanden ist. Diese zeichnet sich durch barocke Kirchenarchitektur der Region Wenn alles „nur Fassade“ ist, bedeutet Ceauşescu 1988 in Erfurt (DDR) die der expressive Fassaden aus, in denen sich wieder. Die meisten Häuser scheinen von das, dass wohl „nichts dahinter“ ist. Straße zugewandte Seite des Erfurter viele unterschiedliche Einflüsse und Ge- großbürgerlichen Residenzen des 19. Diese Redensart geht auf die Geschichte Opernhauses gestrichen, während die staltungsformen wiederfinden. Außerdem Jahrhunderts inspiriert zu sein. Charak- des russischen Feldmarschalls Grigori nicht sichtbaren Seiten in ihrem schlech- sind die (Traum-)Häuser oft mit Kuppeln, teristisch sind ein klarer Baukörper, Man- Alexandrowitsch Potjomkin zurück, der ten Zustand verblieben. Ceauşescu selbst Burgzinnen oder silbrig schimmernden sardendächer, symmetrische Fassaden, 1787 die russische Zarin Katharina die frönte in Rumänien einem extrem deko- Zwiebeldächern versehen. In der Aus- neoklassizistische Eingangsportale, reich Große mit ihrem Gefolge auf einer In rativen, typisch stalinistischen Zucker- stellung werden zahlreiche Hausmodelle ornamentierte Holztüren, monumentale 12 spektionsreise durch die neubesiedelten bäckerbaustil. Er wollte die rumänische präsentiert, die in der Werkstatt Mallinck Treppenaufgänge, „Giebelfelder, sowie 13 Gebiete Neurusslands – heute die süd- Hauptstadt zum Paris des Ostens um- rodtstraße entstanden sind. Was hat es zahlreiche Kapitelle, Gesimse, Atlanten liche Ukraine und die Krim – beeindru- gestalten – auf Kosten der Bevölkerung. jedoch mit den Vorbildern für diese Mo- cken wollte. Um der Zarin den Wohlstand Nach 1989 wurde die dramatische huma- delle auf sich? und die blühenden Landschaften dieser nitäre Lage in Rumänien offensichtlich. Sinti*zze und Rom*nja neuen Provinz vorzugaukeln, habe der Zugleich war Ceauşescus Prestigepro- Ausgangspunkt für die Neugestaltung der ist die kollektive Selbstbezeichnung Fürst, so die Legende, bemalte Kulissen jekt, der Parlamentspalast, ein Prunkbau Hausfassade in der Dortmunder Nordstadt einer wenige Hunderttausend Mitglie- von Dörfern aufstellen lassen, in denen mit 1.100 Zimmern, für den ein ganzes Bu- ist die bereits erwähnte Roma-Baukultur, der umfassenden und stark ausdiffe- Schauspieler*innen die angeblichen Dorf- karester Stadtviertel abgerissen worden die der rumänische Architekturhistoriker renzierten Minderheit in Deutschland. bewohner*innen gaben. Obwohl diese war, nach seiner Hinrichtung 1989 noch Rudolf Gräf zu den „spektakulärsten und Geschichte erwiesenermaßen erfunden immer nicht vollendet. einmaligsten Entwicklungen im postkom- Sinti: Einzahl, männlich: Sinto; ist, bezeichnet der Begriff der „Potem- munistischen Rumänien“1 zählt. Ähnlich Einzahl, weiblich: Sintez(z)a oder kinschen Dörfer“ bis heute Formen der Die Fassade ist ein wichtiges Thema der wie Arbeitsmigrant*innen in Westdeutsch- Sintiz(z)a; Mehrzahl, weiblich: Sin- Täuschung und des Blendwerks. Er steht Architektur. Von Vitruv bis zur zeitgenös- land seit den 1960er Jahren senden auch tez(z)e oder Sinti(z)ze. für Oberflächen, die falsche Tatsachen sischen Architektur spielt die Gestaltung viele rumänische Roma-Familien das im wie Erfolg oder Wohlstand vorspiegeln, der Fassade eine herausragende Rolle. Ausland erwirtschaftete Geld zurück in Roma: Einzahl, männlich: Rom; denen es jedoch an jeglicher Substanz Der Begriff kommt aus dem Lateinischen die Heimat. In Rumänien wird das Geld Einzahl, weiblich: Romni; Mehrzahl, fehlt. (facies – dt. „Angesicht/Gesicht“) und oftmals in den Bau von Eigenheimen in- weiblich: Romnja.

bezeichnet den gestalteten, oft repräsen- vestiert. Viele Rom*nja realisieren dort Informationszentrum und Dokumentations Das Bild der „Potemkinschen Dörfer“ tativen Teil der sichtbaren Hülle bzw. der den Traum vom eigenen Haus, der so viele zentrum für Antirassismusarbeit e.V. taucht im 20. Jahrhundert oft – aber nicht Außenhaut eines Gebäudes. In der Archi- Menschen auf der ganzen Welt beflügelt. (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020) ausschließlich – im Kontext sozialisti- tekturgeschichte bezieht sich der Begriff Sicherlich können die speziellen Baufor- scher Parteidiktaturen auf. So wurden „Fassade“ auf die Hauptansichtsseite zum Beispiel anlässlich des Besuchs oder Schauseite eines Gebäudes, also die 1 Rudolf Gräf: Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, Diplomarbeit, TU Graz, 2005, S. 14. breiteten Vorurteilen entziehen. Gleich- Architekturen in Rumänien ähnelt – und Z[…] Stereotypen über unsere Minderheit zeitig sind diese „Träume von Häusern“ somit ein Zeichen für eine positive Selbst- Den Gebrauch des Z-Worts kommen- aufgelistet, bis hin zu der Behauptung, auch Projektionsflächen und werden im repräsentation der lokalen Community im tiert der Zentralrat deutscher Sinti und ,Zigeuner‘ würden Kinder stehlen. aktuellen europäischen Rechtspopulis- urbanen Raum setzt? Auf Einladung von Roma wie folgt: „Die Bezeichnung Noch in der 2. Auflage des Dudens mus instrumentalisiert und kriminalisiert: Interkultur Ruhr (Träger: Regionalverband ,Zigeuner‘ ist untrennbar verbunden sinn- und sachverwandter Wörter aus Diskriminierende und tendenziöse Bei- Ruhr) initiierten die beiden Künstler Mat- mit rassistischen Zuschreibungen, die dem Jahr 1986 wird unter dem Stich- träge in populären Medien berichteten hias Jud und Christoph Wachter 2017 ge- sich, über Jahrhunderte reproduziert, wort ,Zigeuner‘ auf die Begriffe ,Ab- im Zuge der Brexit-Kampagne beispiels- meinsam mit Akteur*innen aus der Nach- zu einem geschlossenen und aggres- schaum‘ und ,Vagabund‘ verwiesen.“ weise von „Roma gypsy palaces“, die an- barschaft des Nordmarkts eine Werkstatt,

siven Feindbild verdichtet haben, das https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und- geblich von britischen Steuerzahler*innen in der die Modelle entstanden, die jetzt in tief im kollektiven Bewusstsein ver- roma-zigeuner, 21.10.2020 aufgrund eines behaupteten Missbrauchs der Ausstellung im HMKV zu sehen sind. wurzelt ist. Ab dem 16. Jahrhundert von Sozialleistungen unfreiwillig mitfinan- Einer dieser Entwürfe wurde 2019 an der setzte sich in Deutschland die (irrige) Der HMKV möchte diese rassistische ziert werden. Fassade des Wohnhauses Schleswiger Auffassung durch, ,Zigeuner‘ sei ab- Bezeichnung nicht reproduzieren und Straße 31 umgesetzt – ein Besuch lohnt geleitet von ,Ziehgauner‘. Auch in damit verhindern, abwertende Stereo- Auch in Dortmund (und im gesamten sich! Auch der Eingangsbereich des einem der ersten Lexikonartikel zum type fortzuschreiben und die Verlet- Ruhrgebiet) leben Roma-Familien unter HMKV im Dortmunder U wird im Zuge Stichwort ,Zigeuner‘, 1848 im Brock- zung von Sinti*zze und Rom*nja fort- teils sehr prekären Bedingungen. Viele der Ausstellung von der Werkstattgrup- haus erschienen, wird dieser Zusam- zusetzen. Aus diesem Grund wird das von ihnen sind in der Nachbarschaft des pe gestaltet und schlägt eine Brücke zur menhang explizit hergestellt. Dort Z-Wort im vorliegenden Magazin durch Nordmarkts zuhause und sind u.a. mit Schleswiger Straße. Zu sehen ist diese findet man die ganze Palette negativer Z[…] ersetzt. fehlenden Möglichkeiten politischer und Gestaltung im Eingangsbereich und in kultureller Repräsentanz konfrontiert. Um den Ausstellungsräumen des HMKV. Ein dieser Situation zu begegnen, engagiert begleitendes Veranstaltungsprogramm und Karyatiden. Der Stil schwankt zwi- Jede Architektur steht in einem sozialen, sich die Stadt Dortmund gemeinsam mit ermöglicht in vielen unterschiedlichen 14 schen Neoklassizismus, Barock und politischen und ökonomischen Kontext städtischen Institutionen seit einigen Jah- Formaten eine Vertiefung und kritische 15 amerikanischem Kolonialstil“2 . Wie in der ihres Entstehens, ihrer Nutzung und ren u.a. in den Bereichen Bildung, Quali- Diskussion der zahlreichen Aspekte des barocken Architektur ist auch hier „alles, Wahrnehmung. Roma-Gemeinschaften fizierung und Unterstützung von Familien Projekts. was man sieht, nur Dekor, dessen Ziel es gehören in der Geschichte und Gegen- in prekärer Lage. Durch den Zusammen ist, den Betrachter in Erstaunen zu verset- wart zu den am meisten von Rassismus schluss verschiedener Träger wurde Dieser Text entsteht in bedrückenden Zei- zen, starke emotionale Reaktionen in ihm und Marginalisierung betroffenen ge- vor einigen Jahren das überregional ten: Der globale Ausbruch des Coronavi- hervorzurufen und ihn zu verwirren.“3 sellschaftlichen Gruppen in Europa. Auf- viel beachtete Roma-Kulturfestival rus hat auch für den Kulturbereich aktuell grund von struktureller Benachteiligung, Djelem Djelem initiiert. Die Selbstorga- schwerwiegende Folgen. Der „Lockdown“ Mittelpunkt der Häuser ist meist ein Diskriminierung und gewaltsamer Ver- nisation Romano Than entstand aus der zwingt alle Kultureinrichtungen dazu, ih- zweigeschossiger Festsaal mit Galerie folgung ist es für viele Menschen nach Community heraus und ist nach wie vor ren Betrieb vor Ort temporär einzustellen, und monumentaler Prunktreppe. Oft ver- wie vor kaum möglich, die Basis für eine u.a. im Bereich der Kinder- und Jugend und stellt viele Menschen vor existenziel- fügen die Häuser über viele Zimmer, von stabile Existenz zu legen, zu der ange- arbeit sehr aktiv. In Zusammenarbeit mit le Probleme. Die Grenzen in Europa sind denen jedoch meist nur eines bewohnt messener Wohnraum, Bildungschancen, der GrünBau gGmbH wiederum erwarb zu diesem Zeitpunkt weitestgehend geist. Denn die Häuser dienen ausschließ- kulturelle Anerkennung und ein würdevol- die Stadt sukzessive Wohnhäuser, die mo- schlossen. Zahlreiche Erntehelfer*innen, lich der Repräsentation – in ihnen finden les Arbeitsverhältnis gehören. Vor diesem dernisiert wurden und – bei fairen Mieten u.a. aus Rumänien, konnten trotzdem ein- gesellschaftlich relevante Ereignisse Hintergrund sind die Architekturen von – zu einer konkreten Verbesserung der reisen und müssen derzeit unter gesund- wie Hochzeiten, Abhaltung eines Kris Roma-Communities in Rumänien nicht Wohnsituation vieler Familien beitragen. heitlich sehr schwierigen Bedingungen (Gericht) oder der Empfang von Gästen nur Manifestationen einer einzigartigen arbeiten. In dieser Krise, so scheint es, statt. Sie repräsentieren die (Groß-)Fa- Baukultur, sondern auch Ausdruck einer An diese komplexe lokale, regionale und wird die soziale und ökonomische Un- milie als grundlegende gesellschaftliche Selbstermächtigung, indem sie sich ras- gleichzeitig auch europäische Situation gleichheit in Europa nochmal besonders Institution.4 sistischen Zuschreibungen und weit ver- schließt das Projekt Fassade an. Es ent- deutlich. stand aus der Frage heraus: Könnte ein 2 Gräf 2005, S. 140. 3 Wohnhaus am Dortmunder Nordmarkt Wir hoffen, dass die so wichtigen De- Gräf 2005, S. 106. 4 Vgl. Gräf 2005. so gestaltet werden, dass es den Roma- batten über Repräsentanz, Teilhabe und Anerkennung während des „Lockdowns“ offene Gesellschaft und ein respektvolles nicht abbrechen und wir „nach der Kri- Miteinander zu verteidigen. Z[…] se poate găsi listată întreaga gamă se“ auch im Kulturbereich neue Formen Consiliul central al sintilor și rromilor de stereotipuri negative despre mino- der Zusammenarbeit und der grenzüber- 30. April 2020 germani comentează cuvântul „Z” ritatea noastră, inclusiv afirmația că schreitenden Solidarität finden, um die după cum urmează: „Termenul ,Zi- „țiganii” fură copii. În cea de-a doua geuner‘ (Țigan) este indisolubil legat ediție a dicționarului Duden de cuvinte de atribuiri rasiste care, reproduse sinonime și înrudite, din 1986, de la de-a lungul secolelor, s-au condensat intrarea ‚țigan’ se face trimitere la ter- RO într-o imagine dușmănoasă, închisă menii ‚scursură’ și ‚vagabond’.”

Fațadele nu au un renume bun. Dacă totul prestigiu, Palatul Parlamentului, o clădire și agresivă, adânc înrădăcinată în https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und- este „doar fațadă“ înseamnă că nu se află impozantă, cu 1 100 de camere, pentru conștiința colectivă. Începând cu roma-zigeuner, 21.10.2020 „nimic în spate“. Aceste vorbe îi sunt atri- care a fost demolat un întreg cartier bu- secolul al XVI-lea, s-a impus ideea buite feldmareșalului rus Grigori Alexan- cureștean, nu fusese încă finalizat. (eronată) că ,Zigeuner‘ provine HMKV nu ar dori să reproducă acest drovici Potiomkin, care, în 1787, a dorit să din ,Ziehgauner‘ (șarlatan vagant). termen rasist pentru a împiedica astfel o impresioneze pe țarina rusă Ecaterina Fațada este un element important în ar- Această legătură este, de asemenea, perpetuarea stereotipurilor peiorative cea Mare și anturajul acesteia, într-un tur hitectură. De la Vitruviu la arhitectura făcută în mod explicit într-unul dintre și jignirea continuă a sintilor și a rro- de inspecție prin zonele nou populate contemporană, designul fațadei joacă primele articole din dicționarul expli- milor. Din acest motiv, cuvântul „Z” din Noua Rusie, astăzi sudul Ucrainei și un rol deosebit. Termenul vine din latină cativ cu privire la cuvântul ,Zigeuner‘, este înlocuit în prezenta revistă cu Crimeea. Pentru a o încânta pe țarină cu (facies – ro. „vedere/față“) și desemnea- publicat în Brockhaus, în 1848. Acolo Z[…]. prosperitatea și peisajele înfloritoare ale ză partea ornamentată, adesea repre- acestei noi provincii, prințul, potrivit le- zentativă a structurii vizibile, respectiv gendei, a pictat decoruri de teatru cu at- învelișul exterior al unei clădiri. În istoria „asemănător unei măști”, al fațadei (mult fațadei casei din Dortmund Nordstadt mosferă de sate, în care actori se dădeau arhitecturii, termenul „fațadă“ se referă criticate). este cultura construirii caselor la rromi, 16 drept locuitori ai acestora. Deși această la partea principală de privire sau partea menționată anterior, pe care specialistul 17 poveste s-a dovedit a fi inventată, terme- vizibilă a unei clădiri, adică partea fron- Având la bază proiectul de artă colabora- român în istoria arhitecturii, Rudolf Gräf, nul „potemkiniadă” descrie încă forme tală a clădirii. În epoca modernă, în spe- tivă omonim, al atelierului Mallinckrodt- o numără printre „cele mai spectaculoase de înșelare și de orbire a simțurilor. El cial, s-a încercat înlăturarea caracterului straße, despre cultura construirii caselor și unice dezvoltări din România postco- reprezintă suprafețe care prezintă fapte de „separator”, de „aspect de culise”, la rromi, și proiectul de reamenajare a fa- munistă”1. Ca și lucrătorii imigranți din false, cum ar fi succes sau prosperitate, țadei unei case din Dortmund Nordstadt, Germania Federală a anilor '60, multe fa- dar care nu au nicio substanță. realizat în septembrie 2019, expoziția milii de rromi români trimit banii câștigați Sintii și rromii Fațadă/Fassade pune accentul pe o for- în străinătate înapoi acasă. În România, Imaginea „satelor potemkiniene” a apă- reprezintă o autointitulare unei mă specială de arhitectură, care a apărut banii sunt investiți adesea în construcția rut, adesea, în secolul al XX-lea, dar nu minorități formate din câteva sute de în ultimii 30 de ani, printre alte țări și în de cămine proprii. Mulți rromi își reali- exclusiv, în contextul dictaturilor partide- mii de membri, puternic diferențiată, în România. Aceasta se remarcă prin fața- zează acolo visul de a avea propria casă, lor socialiste. De exemplu, cu ocazia vizi- Germania. de expresive, în care se regăsesc multe care îi animă pe mulți oameni din întreaga tei conducătorului român Nicolae Ceau- influențe și forme de design dintre cele lume. șescu, în 1988, la Erfurt (RDG), partea Sinti: singular, masculin: sinto; singu- mai diverse. În plus, casele (de vis) au dinspre stradă a Operei din Erfurt a fost lar, feminin: sintez(z)a sau sintiz(z)a; adesea cupole, merloane sau acoperișuri Formele arhitecturale speciale pot fi inter- zugrăvită, în timp ce părțile nevizibile au plural, feminin: sintez(z)e sau sinti(z)ze. în formă de bulb de ceapă, cu reflexii ar- pretate, cu siguranță, ca expresie a unei rămas în starea lor proastă. Ceaușescu gintii. În cadrul expoziției sunt prezentate exagerări a ideii de casă. Atât fațadele însuși se lăfăia într-un stil arhitectural ex- Romi: singular, masculin: rrom; numeroase modele de case, care au luat și cât și interioarele sunt împodobite cu cesiv de decorativ, tipic stalinist. El voia singular, feminin: rromni; plural, naștere în atelierul Mallinckrodtstraße. modele ornamentale în culori și decorate să transforme capitala României în Pari- feminin: rromnia. Dar ce legătură există între modelele pre- cu simboluri de statut (de exemplu, em-

sul Estului, pe spinarea populației. După Informationszentrum und Dokumentations cursoare și aceste modele? bleme de firme de lux, cum ar fi steaua 1989, situația umanitară dramatică din zentrum für Antirassismusarbeit e.V. Punctul de plecare pentru reproiectarea Mercedes), în timp ce, pe acoperișuri, pot România a devenit evidentă. La execuția (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020) lui Ceaușescu, în 1989, proiectul său de 1 Rudolf Gräf, Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, Lucrare de diplomă, TU Graz, 2005, pag. 14 fi găsite forme din istoria arhitecturii uni- dezavantajelor structurale, a discriminării gGmbH, orașul a achiziționat treptat permite aprofundarea și abordarea cri- versale. Puțin Disneyland, puțin Dallas, și a persecuțiilor violente, pentru multe clădiri rezidențiale, pe care le-a moder- tică, sub diferite forme, a numeroaselor piese din castele, palate, vile, moșii, aici persoane este în continuare greu să pună nizat, contribuind, prin chirii corecte, la aspecte ale proiectului. se amestecă o mare cantitate de influen- bazele unei existențe stabile, care să in- ameliorarea concretă a situației locative țe mediatice, dar și locale românești. De cludă spații de locuit adecvate, oportuni- a multor familii. Acest text este creat în vremuri apăsătoa- exemplu, pe acoperișurile înalte, parțial tăți educaționale, recunoaștere culturală re: Izbucnirea epidemiei de coronavirus asemănătoare cu pagodele, sunt redate și o relație de muncă demnă. În acest Proiectul Fațadă se alătură acestei situ- are consecințe grave și asupra sectorului elemente din arhitectura bisericii baro- context, arhitecturile comunităților de ații locale, regionale și, totodată, și eu- cultural. „Izolarea” obligă toate instituții- ce din regiune. Majoritatea caselor par rromi din România nu reprezintă doar ma- ropene complexe. La origine a stat între- le culturale să își închidă temporar activi- inspirate din casele marii burghezii din nifestări ale unei culturi arhitecturale uni- barea: Ar putea o clădire rezidențială din tatea locală și îi aduce pe mulți oameni în secolul al XIX-lea. Caracteristice sunt o ce, ci și o expresie a unei autoîmputerni- Dortmund Nordmarkt să fie proiectată, fața unor probleme existențiale. Granițele structură arhitecturală clară, acoperișuri ciri, prin eliminarea atributelor rasiste și a în așa fel încât să se asemene cu arhitec- din Europa sunt în mare parte închise mansardate, fațade simetrice, portaluri prejudecăților răspândite. În același timp, tura rromă din România și să marcheze în acest moment. Mulți lucrători în agri- de intrare neoclasice, uși din lemn bogat aceste „visuri despre case” reprezintă și astfel autoreprezentarea pozitivă a comu- cultură, printre alții, și din România, au ornamentate, scări monumentale, „fron- suprafețe de proiecție, instrumentalizate nității locale în spațiul urban? La invitația putut totuși să intre în țară și, în prezent, toane, precum și numeroase capiteluri, și criminalizate în prezent, în populismul Interkultur Ruhr (sponsor: Regionalver- trebuie să lucreze în condiții de sănătate cornișe, atlanți și cariatide. Stilul variază de dreapta din Europa: Pe parcursul cam- band Ruhr), cei doi artiști, Mathias Jud și aparent foarte dificile. După câte se pare, între neoclasicism, baroc și stilul colonial paniei Brexit, articole discriminatorii și Christoph Wachter, au inițiat, în 2017, îm- în această criză, inegalitatea socială și american”2. Ca și în arhitectura barocă, și tendențioase din mass-media populare preună cu actori din cartierul Nordmarkt, economică din Europa devine, încă o aici „tot ceea ce vezi este doar un decor, au relatat, de exemplu, despre „palate un atelier în care au fost create modelele dată, deosebit de clară. al cărui scop este să-l uimești pe privitor, țigănești”, despre care s-a afirmat că ar fi care acum pot fi văzute în expoziția de să îi provoci reacții emoționale puternice fost cofinanțate involuntar de contribua- la HMKV. Unul dintre aceste proiecte a Sperăm că dezbaterile atât de impor- și să îi produci un sentiment confuz”.3 bilii britanici, printr-un presupus abuz la fost transpus în 2019 la fațada casei din tante despre reprezentare, participare 18 adresa cotizațiilor sociale.4 Schleswiger Straße 31. Merită vizitat! Și și recunoaștere nu se vor opri în timpul 19 Elementul central al casei este, de obicei, „membrana interioară” a turnului U din „izolării” și că, „după criză”, vom găsi un salon de festivități, cu două etaje, cu Și în Dortmund (și în întregul bazin Ruhr) Dortmund este realizată de grupul de noi forme de cooperare și de solidaritate galerie și scară monumentală. Adesea, trăiesc familii rrome în condiții foarte ateliere, în cadrul expoziției, și reprezintă transfrontalieră și în domeniul cultural casele dispun de multe camere, dintre precare uneori. Multe dintre ele își au do- un pod către Schleswiger Straße. Aces- pentru apărarea societății deschise și a care, de cele mai multe ori, doar una miciliul în cartierul Nordmarkt și se con- ta realizare poate fi văzută în holul de atitudinii pline de respect reciproc. este locuită. Casele au exclusiv rol de fruntă, între altele, cu lipsa posibilităților la intrare și încăperile expoziției HMKV. reprezentare, în ele au loc evenimente cu unei reprezentări la nivel politic și cultu- Un program cu activități complementare 30 aprilie 2020 importanță socială, precum nunți, desfă- ral. Pentru a combate această situație, șurarea unui cris (judecată țigănească) orașul Dortmund lucrează de mai mulți sau primirea de oaspeți. Ele reprezintă ani împreună cu instituțiile municipale, familia (mare), ca instituție fundamentală între altele, în domeniile educație, califi- EN în societate. care și asistență familială. Acum câțiva Façades have a poor reputation. When tures of this new province for the benefit ani, prin colaborarea diferiților sponsori, everything is “just a façade”, that means of the Czarina, the Prince, according to Fiecare arhitectură se încadrează într-un a fost inițiat festivalul cultural Gelem, that there must be “nothing behind it”. the legend, had painted backdrops of vil- context social, politic și economic al Gelem, care s-a bucurat de succes pe This figure of speech can be traced back lages set up, in which actors pretended apariției, utilității și percepției sale. De-a plan național. Organizația autonomă to the story of the Russian Field Marshall to be the actual villagers. Although this lungul istoriei, comunitățile rrome din Romano Than s-a născut din sânul comu- Grigory Alexandrovich Potemkin, who story has been proven to be invented, the Europa au făcut parte, până în prezent, nității și este foarte activă în continuare, hoped to impress the Russian Czarina term of “Potemkin villages” is still used din grupurile sociale cel mai afectate de între altele, în activități dedicate copiilor Catherine the Great and her retinue on to designate forms of deception and il- rasism și de marginalizare. Din cauza și tinerilor. În cooperare cu GrünBau a tour of inspection through the newly lusion. It stands for surfaces that twist settled territories of New Russia – today facts concerning aspects like success 2 Gräf 2005, pag. 140 3 southern Ukraine and Crimea. In order to or affluence, but which are void of any Gräf 2005, pag. 106. 4 Cf. Gräf 2005. feign the prosperity and the green pas- substance. The image of the “Potemkin villages” ap- in the Nordstadt district of Dortmund peared in the 20th century often, but not in September 2019, the Faţadă/Façade Z[…] finds listed the entire spectrum of ne- exclusively in the context of Socialist par- exhibition focuses on a special form of The use of the “Z” word is commen- gative stereotypes about our minority, ty dictatorships. Thus, for example, the architecture that has arisen in Romania, ted upon by the Central Council of extending to the claim that ‘Zigeuner’ side of the opera house in Erfurt facing among other places, in the last 30 years. German Sinti and Roma as follows: steal children. In the 2nd edition of the the street was painted on the occasion This is distinguished by expressive “The designation ‘Zigeuner’ (gypsy) is Duden book of meaning and subject- of a visit by the Romanian Conducător façades, in which many different forms inseparably linked with racist associa- related words from 1986, reference is Nicolae Ceauşescu to Erfurt (GDR) in of design are found. The (dream) homes tions, which, reproduced over centu- made to the terms ‘Abschaum’ (scum, 1988, while the not visible sides remained are also often provided with domes or ries, have condensed to form a cohe- lowlife) and ‘Vagabund’ (vagabond) in their poor condition. Ceauşescu him- cupolas, castle battlements or silvery, sive and aggressive enemy stereotype under the heading ‘Zigeuner’.“

self indulged in an extremely decorative, shimmering, onion-shaped roofs. Many that is deeply rooted in the collective https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und-ro- typically Stalinist gingerbread style of building models that originated in the consciousness. The (erroneous) noti- ma-zigeuner, 21.10.2020 building in Romania. He wanted to rede- Mallinckrodtstraße workshop are pre- on established itself in Germany as of sign the Romanian capital into the Paris sented in the exhibition. However, what the 16th century that ‘Zigeuner’ is de- The HMKV does not wish to reprodu- of the east, at the cost of the people. The are the references for these models rived from ‘Ziehgauner’ (wandering ro- ce this racist designation and thus dramatic humanitarian situation in Ro- about? gue). This connection is also explicitly wishes to prevent the perpetuation of mania became apparent after 1989. At the established in one of the first encyc- denigrating stereotypes and continu- same time, Ceauşescu’s prestige project, The starting point for the redesign of the lopaedia articles for the heading ‘Zi- ing injury to Sinti and Roma. For this the Palace of the Parliament, a folly with building façade in the Nordstadt district geuner’, which appeared in 1848 in the reason, the German “Z” word will be 1,100 rooms, for which an entire Bucha- of Dortmund is the already mentioned Brockhaus encyclopaedia. There one replaced in this magazine by “Z[…]”. rest city district was demolished, had still Roma building culture, which the Roma- not been completed by the time of his ex- nian architecture historian Rudolf Gräf ecution in 1989. counts as among the “most spectacular 1960s, many Roma families send home the high, sometimes pagoda-like, stacked 20 and unique developments in post-com- the money they have earned abroad. In roofs. Most houses appear to be inspired 21 The façade is an important theme of ar- munist Romania”1. Like labour immi- Romania, the money is often invested in by the residences of the grand bourgeoi- chitecture. From Vitruv to contemporary grants in Western Germany since the the construction of private homes. Many sie of the 19th century. Characteristic architecture, the design of the façade Roma realise the dream that inspires so are a clear structural shell, gambrel plays an exceptional role. The term orig- many people around the world there. roofs, symmetrical façades, neo-classi- inates from the Latin facies (face) and Sinti and Roma cist entrance portals, richly ornamented designates the designed, often pres- is the collective self-designation of a The special construction forms can sure- wooden doors, monumental staircas- tige-oriented part of the visible shell or strongly differentiated minority con- ly be interpreted as the expression of an es, “tympani, as well as many capitals, outer skin of a building. In the history sisting of a few hundred thousand exaggeration of the idea of the house. cornices, atlases and caryatids. The of architecture, the term “façade” re- members in Germany. Both façades and interiors are thus cov- style fluctuates between neoclassicism, fers to the main viewing side or visible ered with ornamental colour patterns and Baroque and American colonial style”2. side of a building, thus the front of the Sinti: Singular, masculine: Sinto; decorated with status symbols (e.g. log- As in Baroque architecture, here too, building. Especially in the modern pe- singular, feminine: Sintesa; plural, os of luxury companies like the Mercedes “everything one sees is only décor, the riod, attempts were made to divest the feminine: Sinti. star), while forms from the global history goal of which is to inspire astonishment, (much-criticised) façade of its “separat- of architecture are found on the roofs. A to elicit strong emotional reactions and ing”, “backdrop“ and “mask-like” char- Roma: Singular, masculine: Rom; sin- little bit Disneyland, a little bit Dallas, set to confuse the viewer.”3 acter. gular, feminine: Romni; plural, femini- pieces from fortresses, castles, villas, ne: Roma. manors – many media-related and local The heart of the house is usually a

Based on the collaborative art project Information and Documentation Centre for Romanian influences come together two-storey ceremonial hall with a gallery of the Mallinckrodtstraße workshop on Anti-Racism Work e. V. (IDA). here. For example, the Baroque church and a monumental grand staircase. The Roma building culture of the same name (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 16.5.2020) architecture of the region is reflected in houses often have many rooms, of which, and the redesign of a building façade

2 Gräf 2005, 140. 1 Rudolf Gräf, Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, diploma thesis, TU Graz, 2005, p. 14 3 Gräf 2005, 106. however, only one is usually used. This is confronted with, among other problems, membrane” of the Dortmunder U will part. Many harvest workers, including because the houses exclusively serve the the absence of opportunities for political also be designed by the workshop group from Romania, were nonetheless able purposes of representation – socially rel- and cultural representation. To address during the exhibition and builds a bridge to enter and must currently work under evant events like weddings, the conduct- this situation, the City of Dortmund has to Schleswiger Straße. This design can health-related conditions that are exceed- ing of a Kris (court) or the receiving of for several years been active, together be seen in the entrance area and in the ingly difficult indeed. In this crisis, so it guests take place in them. They represent with civic organisations, in the fields of exhibition space of the HMKV. An accom- seems, the social and economic inequal- the (extended) family as a fundamental education, qualification and the support panying event programme in many differ- ity in Europe is once again becoming es- societal institution.4 of families in precarious circumstances, ent formats enables more in-depth and pecially clear. among other things. The Roma cultural critical discussion of the many aspects of Each architecture is located in the social, festival Djelem Djelem, which is also the project. We hope that the crucial debates con- political and economic context of its ori- highly regarded nationwide, was initiated cerning representation, participation gin, utilisation and perception. In history several years ago as a result of the affil- This text was created in gloomy times: and recognition will not stop during the and in the present, Roma communities iation of various sponsors. The Romano the global outbreak of the corona virus “lockdown” and that we will also find are among the societal groups in Europe Than self-organisation arose from within also currently means drastic conse- new forms of cooperation and solidarity most affected by racism and marginali- the community and remains highly ac- quences for the cultural sector. The across borders in the cultural sector “af- sation. Due to structural disadvantaging, tive in the field of child and youth work, “lockdown” is forcing all cultural institu- ter the crisis”, in order to defend an open discrimination and violent persecution, it among other areas. In cooperation with tions to temporarily discontinue opera- society and respectful dealings with one is still hardly possible for many people to the GrünBau gGmbH, the city in turn suc- tions on site and is resulting in existential another. establish the basis for a stable existence, cessively procured residential buildings, problems for many people. The borders which includes suitable living space, which were modernised and, in combina- in Europe are now closed for the most 30 April 2020 educational opportunities, cultural recog- tion with fair rents, contribute to a con- nition and dignified working conditions. crete improvement in the living situation Against this background, the architec- of many families. 22 tures of Roma communities in Romania 23 are not only manifestations of a unique The Façade project accompanies this building culture but also an expression complex local, regional and at the same of a self-empowerment, in that they elude time European situation. It arose from racist attributions and pervasive preju- the following question: could a residen- dices. At the same time, these “dreams of tial building in the Nordmarkt district of homes” are also projection surfaces and Dortmund be designed in such a way that are instrumentalised and criminalised in it resembles the Roma architectures in current European right-wing populism: Romania and thus provide a symbol for a Discriminatory and tendentious pieces in positive self-representation of the local popular media reported in the course of community in the urban space? At the in- the Brexit campaign, for example, about vitation of Interkultur Ruhr (Host “Roma gypsy palaces”, which are alleg- institution: Regionalverband Ruhr), the edly involuntarily co-financed by British two artists Mathias Jud and Christoph taxpayers through a claimed abuse of Wachter, together with artists from the social services. Nordmarkt neighbourhood, initiated a workshop in 2017, in which the models Roma families also live under in some were built that can now be seen in the cases very precarious conditions in Dort- exhibition at the HMKV. One of these de- mund (and throughout the Ruhr region). signs was realised in 2019 on the façade Many of them are at home in the neigh- of the residential building at Schleswiger bourhood around the Nordmarkt and are Straße 31 – it is worth a visit! The “inner

4 See Gräf 2005. Detaliu al fațadei din Schleswiger Str. 31, Dortmund Nordstadt | Detail der Fassade der Schleswiger Str. 31 in der Dortmunder Nordstadt | Detail of the façade of Schleswiger Str. 31 in Dortmund's Nordstadt (c) Christian Huhn Fotografie Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn și școlarizarea copiilor lor. Contribuțiile ințarea unui podcast rrom și inițializarea culturale și artistice ale comunităților unei case digitale pentru sinti și rromi Faţadă | Fassade | Façade de rromi reunesc, în cadrul festivalului, europeni. oameni de diferite origini și deschid un spațiu pentru auto-împuternicire, precum Faptul că proiectul de artă rromă Fațadă și pentru lupta pentru o reconcepere a intrat acum, datorită HMKV, în turnul U demnă a propriilor condiții de viață. La din Dortmund sporește cererea imanentă Jörg Stüdemann inițiativa lui Ricarda Erdmann (AWO- pentru o înțelegere a artei, care este ori- IKUZ), a lui Sami Dzemailowski (Carmen entată cu hotărâre împotriva rasismului, a e.V.) și a lui Berthold Meyer (Theater im Celuilalt și a excluziunii sociale, în acest Depot), am conceput împreună un festival caz, a rromilor. Procesul ne învață, de cultural care își propune să fie și un ca- asemenea, cum arta ca fait social poa- RO talizator pentru o transformare socială în te transcende ceea ce este dat și poate „Doriți să realizați în Dortmund un pro- tiști, și-au adus contribuția mulți actori Dortmund, în fiecare an. Au putut fi astfel adăposti dorința unui viitor mai bun. iect artistic, în care o clădire să fie re- ai comunităților rrome, Romano Than, puse în practică numeroase proiecte pe Recunoștința noastră se îndreaptă către: concepută după modelul arhitecturii și al cu Hassan Adzaj în frunte, compania de marginea festivalului: Casa Copiilor, un Christoph Wachter și Mathias Jud, care fațadelor unor modele din România? Doi integrare GrünBau, firma de tinichigerie loc de întâlnire pentru copii în Nordmarkt; au făcut să fie perceput și mai acut simțul artiști, Christoph Wachter și Mathias Jud, Gabor și orașul Dortmund. Se consideră înființarea asociației Romano Than e.V., posibilității pentru Dortmund. Există încă ar dori să pună în practică un astfel de că proiectele artistice realizate de Wach- o casă a rromilor europeni; grupurile speranța ca cel puțin casa din Schleswi- proiect, în cooperare cu colaboratori din ter și Jud au un caracter intervenționist, de dansuri pentru copii și tineri din ger Straße 31 să aibă o soră care să știe Dortmund și cu Interkultur Ruhr, și colaborativ și, din toate punctele de ve- Romano Than, în Dietrich-Keuning-Haus; să încânte ca școală sau ca grădiniță, cu ne-am gândit că aceasta s-ar potrivi ora- dere, participativ. Pentru Dortmund aces- achiziționarea și renovarea de către mu- o față/fațadă comparabilă. Și, după cum șului Dortmund, grație festivalului vostru te afirmații nu pot fi decât confirmate. nicipalitate, în Nordstadt, a cinci „case se știe, ar trebui să susținem dorința de 28 Gelem Gelem.” Fără elanul neobosit al celor doi, aceste cu probleme”, cu numeroși rezidenți din copii. 29 realizări nu s-ar fi înfăptuit. Pentru că sud-estul Europei; o serie de proiecte de Cam așa mi-a sunat la telefon întrebarea au motivat inteligent, au coordonat, au angajare și de lucru pentru tineri și adulți; Jörg Stüdemann este director lui Fabian Saavedra-Lara. Mirarea iniți- dezbătut și apoi au lucrat pe schele, zile utilizarea mediatorilor educaționali rromi municipal, trezorier și ofițer cultural al ală mi-a dispărut și entuziasmul pentru în șir, împreună cu Cernat Siminoc și alți în școlile din Nordstadt; în prezent, înfi- orașului Dortmund. această idee a apărut după câteva ex- asistenți, convinși de ideea lor, convinși plicații scurte. Au urmat, bineînțeles, de potențialul participanților, convinși și căutări în internet, referitoare la artiști, de semnificația socială și politică a pro- discuții în Dortmund cu autoritățile res- iectului. Poate că și contextul și-a spus ponsabile pentru construcții și firma cuvântul. GrünBau, cu Romano Than e.V., sponso- rul Gelem Gelem și, în cele din urmă, Din 2014, o mare comunitate de organiza- prima întâlnire cu artiștii. La sfârșit, pu- tori organizează, la Dortmund, festivalul tem spune acum, alături de toți ceilalți Gelem Gelem, care, pe lângă atitudinea participanți: „We did it!“ culturală, are și una clar politică și social-emancipatoare, și solicită respect pen- EN Casa din Nordstadt Dortmund, Schles tru cea mai persecutată minoritate etnică “Would you like to realise an art project thought this might suit Dortmund well wiger Straße 31, a devenit un punct de din Europa. La fel ca la o masă rotundă in Dortmund in which a building is re- with its Djelem Djelem festival.” atracție, un reprezentant cultural, care pentru asistență socială, cu multe asoci- designed based on the architecture and strălucește în toată splendoarea sa, privi- ații și organizații de asistență socială pe façades of role models in Romania? The query from Fabian Saavedra-Lara tă din cafeneaua kosovară, aflată pe cea- tema „Imigrația din sud-estul Europei”, The two artists, Christoph Wachter and in a telephone call I had with him must laltă parte a străzii. Dar, înainte de toate, prejudecățile la adresa țiganilor sunt ridi- Mathias Jud, would like to realise such have gone something like this. My initial acest proiect este rezultatul unei pregătiri cate și se încearcă îmbunătățirea condi- a project in cooperation with Dortmund astonishment faded, and enthusiasm bine coordonate, la care, pe lângă ar- țiilor de viață precare ale noilor imigranți participants and Interkultur Ruhr, and we for the idea grew following some brief explanations. This was of course fol- most intensively persecuted minority in exclusion, in this case of the Roma. The wiger Strasse 31 will receive a sister, lowed by Internet research on the artists, Europe. Just like in a round table for so- process also teaches how art transcends which will be sure to charm as a school discussions in Dortmund with the local cial work with many associations and wel- existing conditions as a fait social and or kindergarten with a comparable face/ authority real estate office and the Grün- fare organisations on the topic of “immi- can provide a home for the dream of a façade. And we should of course support Bau company, with Romano Than e.V., the gration from South Eastern Europe”, a better future. We would like to express this wish for children. organisers of Djelem Djelem and finally stand is taken against antiziganist preju- our gratitude: Christoph Wachter and initial meetings with the artists. In the dices and an attempt is made to improve Mathias Jud intensified the Dortmund Jörg Stüdemann is City Director, Treasurer end, we and all participants were able to the precarious living conditions of new sense for possibilities. There remains and Head of the Department of Culture of say: “We did it!” immigrants and schooling for their chil- hope that at least the building at Schles the City of Dortmund. dren. Cultural and artistic contributions The building in the Nordstadt district from the Roma communities bring people of Dortmund at Schleswiger Str. 31 has of different origins together at the festival become a real eye-catcher, an attractive and open up a space for self-empower- cultural representative that really radiates ment, as well as for the struggle for a dig- beautifully from the perspective of the nified reshaping of one’s own circum- Kosovan café on the opposite side of the stances. At the initiative of Ricarda street. However, more than anything, this Erdmann (AWO-IKUZ), Sami Dzemailowski project is the result of well-coordinated (Carmen e.V.) and Berthold Meyer (Theater preparation, in which, in addition to the im Depot), we worked together to develop artists, many participants from the Roma a cultural festival that, depending upon communities were involved in building the year of execution, also hopes to be a models, as well as Romano Than, headed catalyst for social transformation in Dort- by Hassan Adzaj, the integration compa- mund. Many projects revolving around the 30 ny GrünBau, the tinsmith company Gabor festival could thus be brought to life: Casa 31 and the City of Dortmund. It is said that Capiilor, a children’s meeting point at the the art projects of Wachter and Jud are Nordmarkt, the founding of the Romano interventionist, collaborative and partici- Than association – a building of the Euro- patory in every respect. This can only be pean Roma e.V., the children’s and youth confirmed for Dortmund. The whole thing dance groups of Romano Than in the DE would not have been possible without Dietrich-Keuning-Haus, the acquisition by „Wollt Ihr in Dortmund ein Kunstprojekt dann Internetrecherchen zu den Künst- the tireless dedication of the two. They the city of five “problem buildings” with realisieren, bei dem ein Gebäude in An- lern, Diskussionen in Dortmund mit dem provided energetic motivation, coordi- many inhabitants from South Eastern Eu- lehnung an die Architektur und Fassaden Liegenschaftsamt und der Firma Grün- nated, debated and then worked for days rope in the Nordstadt district and their re- von Vorbildern in Rumänien umgestaltet Bau, mit Romano Than e.V., der Träger- with Cernat Siminoc and other helpers furbishing, several job-creation and work wird? Die beiden Künstler Christoph schaft von Djelem Djelem und schließlich on the scaffold – convinced of their idea, projects for youth and adults, the deploy- Wachter und Mathias Jud möchten ein erste Treffen mit den Künstlern. Am Ende convinced of the potential of the contrib- ment of Roma educational mediators in solches Vorhaben in Kooperation mit können wir jetzt mit allen Beteiligten ge- utors, and convinced of the social and the Nordstadt schools, presently the set- Dortmunder Akteur*innen und Interkul- meinsam sagen: „We did it!“ political significance of the project. It ting up of a Roma podcast and the digital tur Ruhr umsetzen, und wir dachten, das seems that the context was also probably start for a house of the European Sinti and könnte wegen Eures Festivals Djelem Dje- Das Haus in der Dortmunder Nordstadt, appropriate. Roma. lem gut zu Dortmund passen.“ Schleswiger Str. 31, ist ein Hingucker geworden, ein attraktiver Kulturrepräsen- A large community of organisers has That the Roma art project Façade is now So oder so ähnlich muss die Anfrage von tant, der aus der Perspektive des kosova- been organising the Djelem Djelem cultur- even finding its way into the Dortmunder Fabian Saavedra-Lara in einem Telefonat rischen Cafés auf der gegenüberliegen- al festival in Dortmund since 2014, which, U, thanks to the HMKV, reinforces the im- mit mir geklungen haben. Das erste Er- den Straßenseite wunderbar strahlt. Aber in addition to the cultural, also occupies a manent concern of an understanding of staunen wich, und die Begeisterung für vor allem ist dieses Projekt das Resultat clearly political and social-emancipatory art that positions itself decisively against die Idee stellte sich nach knappen Erläu- gut abgestimmter Vorbereitung, an der position and demands respect for the racism, infamous othering and social terungen ein. Selbstverständlich folgten neben den Künstlern modellbauend viele Akteur*innen aus den Roma-Communi- wir gemeinsam ein Kulturfestival, das je ties, Romano Than mit Hassan Adzaj an Durchführungsjahr auch Katalysator für der Spitze, das Integrationsunternehmen eine soziale Transformation in Dortmund GrünBau, die Spenglerfirma Gabor und sein will. So konnten zahlreiche Projekte die Stadt Dortmund beteiligt waren. Inter- im Umfeld des Festivals ins Leben geru- ventionistisch, kollaborativ und in jeder fen werden: Casa Capiilor, ein Kindertreff Hinsicht partizipativ seien die Kunstpro- am Nordmarkt, die Vereinsgründung jekte von Wachter und Jud, heißt es. Das Romano Than – ein Haus der europäi- lässt sich für Dortmund nur bestätigen. schen Roma e.V., die Kinder- und Jugend- Ohne den unermüdlichen Elan der Beiden tanzgruppen von Romanothan im Diet- wäre das Ganze nicht zustande gekom- rich-Keuning-Haus, der städtische Ankauf men. Denn sie haben pfiffig motiviert, ko- von fünf „Problemhäusern“ mit zahlrei- ordiniert, debattiert und dann mit Cernat chen Bewohner*innen aus Südosteuropa Siminoc und anderen Helfer*innen auf in der Nordstadt und deren Sanierung, et- dem Gerüst tagelang gearbeitet – über- liche Beschäftigungs- und Arbeitsprojek- zeugt von ihrer Idee, überzeugt von den te für Jugendliche und Erwachsene, der Potentialen der Mitwirkenden, überzeugt Einsatz von Roma-Bildungsmediator*in- auch von der sozialen und politischen nen in den Nordstadtschulen, aktuell der Bedeutung des Projekts. Wahrscheinlich Aufbau eines Roma-Podcasts und der stimmte überdies der Kontext. digitale Start zu einem Haus der europäi- schen Sinti*zze und Rom*nja. Seit 2014 richtet eine große Gemeinschaft der Veranstaltenden das Kulturfestival Dass das Roma-Kunstprojekt Fassade 32 Djelem Djelem in Dortmund aus, das nun sogar – dank des HMKV – Einzug gleichfalls neben der kulturellen eine klar hält in das Dortmunder U, verstärkt das politische und sozial-emanzipatorische immanente Anliegen eines Kunstver- Position einnimmt und Respekt für die ständnisses, das sich dezidiert gegen am stärksten verfolgte ethnische Minder- Rassismus, das berüchtigte Othering und heit in Europa einfordert. Genau wie in die soziale Exklusion, in diesem Fall der einem Runden Tisch der Sozialen Arbeit Rom*nja, wendet. Der Prozess lehrt auch, mit vielen Vereinen und Wohlfahrtsorga- wie Kunst als fait social das Gegebene nisationen zum Thema „Zuwanderung transzendieren und die Sehnsucht nach aus Südosteuropa“ wird gegen antiziga- einer besseren Zukunft beheimaten kann. nistische Vorurteile aufgestanden und der Dankbar erkennen wir: Christoph Wachter Versuch unternommen, prekäre Lebens- und Mathias Jud haben den Dortmun- verhältnisse der Neuzugewanderten und der Möglichkeitssinn geschärft. Noch die Beschulung ihrer Kinder zu verbes- bleibt die Hoffnung, dass wenigstens das sern. Kultur- und Kunstbeiträge aus den Haus in der Schleswiger Straße 31 eine Roma-Communities bringen im Festival Schwester erhält, die als Schule oder Menschen unterschiedlicher Herkunft Kindergarten mit einem vergleichbaren zusammen und eröffnen einen Raum für Gesicht/Fassade zu verzaubern versteht. die Selbstermächtigung, zudem für den Und einen Kinderwunsch sollten wir be- Kampf um eine würdevolle Umgestaltung kanntermaßen unterstützen. der eigenen Lebenslagen. Auf Initiative von Ricarda Erdmann (AWO-IKUZ), Sami Jörg Stüdemann ist Stadtdirektor, Dzemailowski (Carmen e.V.) und Berthold Kämmerer und Kulturdezernent der Meyer (Theater im Depot) entwickelten Stadt Dortmund. Schleswiger Straße 31, Dortmund (c) Christian Huhn Fotografie (c) Christian Huhn Fotografie EN The question of good Of special importance for me in this pro- quickly growing industrial region beyond ject is the participation of the people af- local boundaries, for example, thorough- fected, primarily the Roma, in the design fares, settlement and industrial areas, but living | Die Frage nach of the city and the answer to the question also greenways for the preservation of the of how they would like to reside and live. environment and for the recreation of the Particularly fascinating and new for me population. was the special method of construction gutem Wohnen | of the Romanian Roma with the original In this sense, we are still providing im- language of colour and form. That this can pulses today for preserving and improv- now be seen in the northern part of Dort- ing quality of life and the attractiveness of Dorința unui spațiu mund is thanks to the project of Interkul- the region. The theme of “living” is gain- tur Ruhr and of course to the dedication ing special importance at present. Good of the City of Dortmund and its GrünBau living space at moderate costs is also de locuit bun gGmbH. I hope that the first design of a becoming increasingly rare in the Ruhr re- building will be followed by others. The gion. We must therefore find the right lo- exhibition in the HMKV in the Dortmunder cations, together with the municipalities, U is of course another important building and design the environment to be liveable. block of the project. Karola Geiß-Netthöfel I hope that all cities of the region will ex- The questions of good living, fruitful in- perience the Façade project and perhaps teraction and a positive representation of adopt some ideas of the project. Especial- 36 all people in the Ruhr region have always ly the participatory approach, the taking 37 been key issues of the association. The along of the affected people, promotes Siedlungsverband Ruhrkohlenbezirk positive interaction and prevents exclu- (Ruhr coal district settlement associa- sion. tion), founded exactly 100 years ago, was already a planning and environmental Karola Geiß-Netthöfel is RVR's Regional association meant to plan and design the Director. RO Specială pentru mine este participar- să proiecteze regiunea industrială aflată ea oamenilor afectați, în primul rând al în rapidă creștere, dincolo de granițele rromilor, la conceperea designului orașu- locale, de ex. căi de circulație, zone lui și la răspunsul la întrebarea cum ar rezidențiale și industriale, dar și cori- dori să locuiască și să trăiască. Extrem doare verzi pentru păstrarea mediului și de fascinant și de nou a fost pentru mine pentru relaxarea populației. stilul arhitectural special al rromilor români, prin limbajul culorilor și al forme- În acest sens, mai dăm și astăzi impulsuri lor. Faptul că acesta se poate vedea acum pentru păstrarea și creșterea calității în nordul orașului Dortmund se datorează vieții și a atractivității regiunii. Tema „Lo- proiectului Interkultur Ruhr și, bineînțe- cuința“ a câștigat în importanță în ziua de les, angajamentului special al orașului astăzi. Un spațiu bun de locuit, cu costuri Dortmund și al GrünBau gGmbH. Sper moderate, este din ce în ce mai greu de ca, după primul proiect de clădire, să ur- găsit și în Bazinul Ruhr. Din acest motiv, meze și alte modele. Expoziția prevăzută împreună cu municipalitățile, trebuie să în HMKV, în turnul U din Dortmund este, găsim locațiile potrivite și să facem zona DE bineînțeles, o altă componentă impor- locuibilă. Das Besondere an diesem Projekt ist die lokalen Grenzen hinaus planen und tantă a proiectului. für mich die Beteiligung der betroffenen gestalten sollte, z.B. Verkehrswege, Sied- Îmi doresc ca toate orașele din regiune Menschen, in erster Linie der Rom*nja, lungs- und Industrieflächen, aber auch Dorința unui spațiu de locuit bun, a unei să cunoască proiectul Fațadă și, după bei der Stadtgestaltung und der Antwort Grünzüge zum Erhalt der Umwelt und zur bune conviețuiri și a unei reprezentări posibilități, să preia idei ale proiectului. 38 auf die Frage, wie sie wohnen und leben Erholung der Bevölkerung. pozitive a tuturor oamenilor din Bazinul În special, abordarea participativă, inclu- 39 möchten. Besonders faszinierend und Ruhr au fost întotdeauna teme princi- derea persoanelor afectate, promovează neu war für mich die besondere Bauweise In diesem Sinne setzen wir auch heute pale ale asociației. Asociația așezării o bună conviețuire și previne excluzi- der rumänischen Roma mit der originellen noch Impulse, um die Lebensqualität care cuprinde spațiul carbonifer Ruhr, unea. Farb- und Formensprache. Dass dies jetzt und Attraktivität der Region zu erhalten fondată acum exact 100 de ani, a fost im Dortmunder Norden zu sehen ist, ver- und zu steigern. Das Thema „Wohnen“ întotdeauna o asociație de planificare și Karola Geiß-Netthöfel este director danken wir dem Projekt Interkultur Ruhr hat ja gerade in der heutigen Zeit an Be- de mediu, care a trebuit să conceapă și general RVR. und natürlich dem besonderen Engage- deutung gewonnen. Guter Wohnraum zu ment der Stadt Dortmund und ihrer Grün- moderaten Kosten wird auch im Ruhr- Bau gGmbH. Ich hoffe, dass dem ersten gebiet immer knapper. Daher müssen wir Entwurf an einem Gebäude noch weitere gemeinsam mit den Kommunen die richti- Modelle folgen. Die Ausstellung im HMKV gen Standorte finden und die Umgebung im Dortmunder U ist natürlich ein weiterer lebenswert gestalten. wichtiger Baustein des Projektes. Ich wünsche mir, dass alle Städte der Re- Die Fragen nach gutem Wohnen, einem gion das Projekt Fassade kennenlernen guten Miteinander und einer positiven und nach Möglichkeit Projektideen über- Repräsentation aller Menschen im Ruhr- nehmen. Gerade der partizipative Ansatz, gebiet waren schon immer Schwer das Mitnehmen der betroffenen Menschen punktthemen des Verbandes. Der vor fördert ein gutes Miteinander und verhin- genau 100 Jahren gegründete Siedlungs- dert Ausgrenzung. verband Ruhrkohlenbezirk war schon ein Planungs- und Umweltverband, der die Karola Geiß-Netthöfel ist Regional schnell wachsende Industrieregion über direktorin des RVR. Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie (c) Christian Huhn Fotografie The author Delia Grigore consciously utilises the spelling with the double “R”. This is because the word “Roma” is a loan word from Romani, which, according to the standardised orthography, is written with “Rr”. “Rroma“ and its derivatives with double “Rr” have their origin in the manner of how the “Rr” Rroma Self-Representation Reflected is spoken in Romani: this is a vocalised sound that, depending upon the dialect, can be realized alveo- larly, uvularly or nasally.

Autoarea Delia Grigore utilizează în mod deliberat ortografia cu „rr”.Cuvântul „rrom“ este împrumutat in Housing: From din limba rromani și, în ortografia standardizată, se scrie cu „rr“. „Rrom“ și derivatele sale cu „rr“ își au originea în modul în care sunetul „rr“ este pronunțat în rromani: Este vorba de o consoană sonoră, care, în funcție de dialect, este pronunțată alveolar, uvular sau nasal.

Die Autorin Delia Grigore verwendet bewusst die Schreibweise mit doppeltem „R“. Denn das Wort Internalised Stigma to the Quest „Roma“ ist ein Lehnwort aus dem Romani, das laut der standardisierten Rechtschreibung mit doppeltem „Rr“ geschrieben wird. „Rroma“ und seine Derivate mit doppeltem „Rr“ haben ihren Ursprung in der Art und Weise wie das „Rr“ in Romani ausgesprochen wird: Es handelt sich um einen stimmhaften for Dignity | Formele de Laut, der je nach Dialekt alveolar, uvular oder nasal realisiert werden kann. EN locuit ca reflectare a The evolution of the Romanian Rroma’s ence of Rroma in Constantinople is found housing is directly and deeply linked to in the Georgian hagiographic text The Life the community’s history in Romania, a of Saint George the Anchorite, written at history of institutional anti-Rroma racism the Monastery of Iberon on Mount Athos autoportretizării rromilor De or anti-Gypsyism, beginning with half a around 1068. The account relates that, in millennium of enslavement and contin- 1050, Emperor Constantine Monomachus, ued with the extermination during the after falling ill with the plague, invoked la stigmatizarea de sine Holocaust – both representing the racism the help of “a Samaritan people, descend- 44 of exclusion – followed by the socialist ants of Simon the Magician, who were 45 regime’s policy of forced assimilation – called Adsincani, and were notorious for la căutarea demnității | representing the racism of domination soothsaying and sorcery”, asking them to and the explosion of direct and indirect use their witchcraft to decimate the wild racism after 1990 – and returning in the animals in the Philopation park suspected middle of democracy, also as a result of of causing his illness.2 Wohnformen als Spiegelbild der growing nationalism, to the racism of exclusion. In the Romanian countries, where it is first mentioned in fourteenth-century mo- Selbstdarstellung der Rroma The history of negative social representa- nastic documents, the term aţigan, which tions of Rroma begins with the false name later became ţigan, indicated social sta- given to the Rroma by the Gaje1: ţigan. tus – namely, enslavement – rather than Vom verinnerlichten Stigma In the Rromani language, the word ţigan ethnicity. In a charter from the year 1385, does not exist. First attested in the Byz- Dan I of Wallachia donates the posses- antine Empire, it originally referred to a sions of the Vodiţa Monastery to the Tis- group considered heretical by the official mana Monastery, including “40 dwellings zum Streben nach Würde Orthodox religious system. It comes from of ţigans”.3 the Middle Greek athinganos or athinganoy, meaning “pagan”, “untouchable” Thus, two meanings of the word ţigan or “impure”. The first mention of the pres- emerged, the first denoting heresy, the Delia Grigore 1 In the Rromani language, “Gajo” – plural “Gaje” – refers to persons who are not of Rromani heritage. 2 Angus Fraser, The Gypsies (Oxford: Blackwell Publishers, 1992), 46. 3 Bogdan Petriceicu Haşdeu, Archiva istorică a României [Historical Archive of Romania] (Bucharest: Imprime- ria Statului, 1867), 193. second a status outside the hierarchical dependence of the enslaved persons on the 1848 Revolution included the Rroma’s Slightly more fortunate were the nomad- system of society. The term was to retain their master. It lasted more than five hun- liberation from slavery, invoking natural ic Rroma – coppersmiths, bear-tamers, a deeply pejorative meaning in the Roma- dred years and not only placed the Rroma law but also economic, philosophical and tinsmiths, ironsmiths, silversmiths and nian collective mentality and in the Roma- outside of society, but excluded them religious arguments. Carried out under wood-carvers who, although they con- nian language. Numerous proverbs and from the condition of human beings, cast- European pressure, the Rroma’s eman- tinued to serve their former masters, sayings from Romanian folklore4 as well ing them as simple objects of exchange cipation from slavery turned out to be a were somewhat less dependent and as common expressions (“begging like or mobile goods subjected to cruel ex- difficult and long-drawn-out process, de- managed to survive thanks to their tradi- a ţigan”, “arguing like ţigans at the en- ploitation, abuse and violence, including layed by the persistent opposition of the tional crafts, which proved useful in the trance to the tent”) demonstrate that the rape and torture. Orthodox Church and of most conserva- agrarian-pastoral economy of Romanian meaning of the term encompasses almost tive boyars. In most cases, it was accom- rural areas. Also ‘lucky’ were the Rroma exclusively negative attributes, a seman- The common Rroma housing during slav- panied by compensations: the enslaved who assimilated as Romanians in the pe- tic reality also confirmed by the corre- ery took the form of half-buried huts, a were bought back from their owners by ripheral areas of Romanian villages and sponding entrance in the Explanatory stark illustration of their low status in so- the State. Occasionally, however, boyars towns, although they renounced their Dictionary of the Romanian Language.5 ciety – sometimes their dwellings were in freed their slaves without compensation, ethnic identity, which was considered a worse condition than the animal shelters. some even before the adoption of the leg- burden they had to get rid of, a ballast As the Rroma were not, for hundreds of The alternatives to this were the nomadic islation abolishing slavery – these were of self-hate and an obstacle they had to years, recognised as an ethnic identity, Rroma’s tents and carts, to which we will the families of the revolutionary boyars, overcome if they aspired to integration. much less as a national minority, and the return later when discussing the links promoters of emancipation. Rromani language was not considered between Rroma nomadism and the itin- After their emancipation, the Rroma, from a language but mere “gibberish”, the erant life style represented by these two However, the legislation of emancipation a cultural and social point of view, contin- stigmatising denomination ţigan became elements. did not fundamentally change the status ued to be seen as a parasitic ‘subculture’, so ingrained and widely used that it was of the Rroma in society. The reformist an excluded social group rather than a internalised collectively by the Rroma The abolishment of slavery took place programme of the 1848 Revolution and well-structured ethnic identity with the 46 themselves, to such a point that it was in the context of Western European re- the policies of post-slavery governments cultural rights of a recognised national 47 assumed especially by those among the formist currents aiming to build a modern neglected the economic problems – espe- minority. The 1919 Treaty on Minorities Rroma who do not speak the Rromani Europe, as Romanian countries sought to cially ownership – and moral aspects of itself, despite first attempts by the Rroma language. Surely, adopting such a derog- gradually emancipate from Ottoman dom- more than five hundred years of slavery, to organise themselves and crystallise atory name as one’s own is evidence of ination and win the sympathy of the West limiting themselves to the legal emanci- an ethnic conscience and notwithstand- low ethnic self-esteem and weak ethnic in a bid to secure a place in Europe – an pation and often forced sedentarisation ing their full support for the Great Union consciousness. ambition that until then had been stifled of the Rroma. Besides, legal emancipa- of Romanian Countries in 1918, failed to by the perpetuation of such a barbaric in- tion did not imply spiritual emancipation. acknowledge the Rroma as a national mi- The period in the Romanian Rroma’s stitution as slavery. Many intellectuals of There were no public policies for the nority. history in which the negative representa- the time, often enlightened young boyars, inclusion of the Rroma as citizens of the tion of Rroma in society was particularly returned to the country from their stud- modern Romanian states. The immediate As we have already seen, a significant fierce, leaving an indelible mark on their ies in Paris or Vienna and disseminated consequence was that many Rroma, es- part of Romanian folklore (proverbs, an- ethnic self-esteem and self-image, was abolitionist ideas in Romanian society. pecially the former slaves of boyars and ecdotes, stories, fairy tales) bears witness slavery, as a form of absolute personal Accordingly, the reform programmes of monasteries, were forced to return to their to stereotypical and prejudiced thinking, one-time masters and keep working for marked by irony and contempt for the food and shelter in a state of semi-slav- Rroma, who are predominantly described 4 Common examples are: “When the ţigan became emperor, he first hanged his father”; “The ţigan is still a ery. The non-inclusion of the Rroma issue as cunning thieves or criminals and filthy ţigan even on Easter”; “The ţigan doesn’t recognise himself as a person until he steals”; “The ţigan drowned upon reaching the shore”; “Only the devil has seen a ţigan becoming a priest and a wedding on a Wednes- in public policies led to the Rroma’s re- beggars – in short ‘anti-heroes’, the em- day”. lapse into their previous social status and bodiment of evil. 5 “ŢIGÁN [...] 1. A person who is part of a population originating in India and disseminated over most European countries, still living in a semi-nomadic state in some areas. Expressions: To throw death at the ţigans = to the stigmatisation of their ethnicity. Over blame another. To drown like the ţigan on the shore = to fail, to fail in an action just as one is about to com- time, the marginalisation and social exclu- This negative image in the Romanian plete it. [...] 3. Epithet given to a person with bad behaviour. ŢIGĂNÍE [...] 1. The totality of the ţigans living together; [...] neighbourhood in a locality where the ţigans live. 2. FIG. Despicable, damnable deed or manner. sion of the Rroma opened an important collective memory led to ethnic hate and 3. FIG. Noise, commotion, fuss, scandal. ŢIGĂNÓS [...] 1. Dark-skinned, swarthy, tawny. 2. FIG. (Fam.) Who socio-cultural gap between the majority anti-Rroma racism, which, in the context has bad manners; who haggles a lot; cheap, beggar, miser, loser, pauper, poor, miserable, cripple, greedy, stingy.” Dicţionarul explicativ al limbii române, 2nd edition (Bucharest: Academia Română, 1998). population and the Rroma community. of the growing eugenic anthropology that framed Jews and Rroma as a source of The prejudiced Romanian collective mem- In this context, it is worth analysing the model or in the Rroma ethno-type, which contamination of the superior ‘Romanian ory constructed the negative stereotype phenomenon of nomadism in Rromani is the result of a certain form of social race’, culminated in the policy of Rroma against the Rroma; the Rroma collective culture. “Do not listen to those who have and economic organisation and even a extermination during the Holocaust. Ro- thinking, in turn, pressured by low self-es- lived long, but to those who have trav- desire to travel; and a conjectural no- mania holds the sad record in Europe of teem as a result of this negative stereo- elled long” (“Ći śun kasθe зivdăs but, madism, which is due to external causes: the number of Rroma killed: the Romanian type, internalised the ethnic stigma and tha kasθe phirdăs but”), says a Rroma exclusion (expulsion) or confinement Committee for War Crimes has officially reinforced their negative self-perception, proverb. Insofar as it is a freely chosen (enslavement, imprisonment, various pro- recognised the murder of 38,000 Rroma, itself a consequence of five centuries of and organically developed cultural model hibitions), both acting in conjunction with of which 6,714 children. slavery. To the extent that identity is a rooted in a traditional way of interpreting Rroma migration. social construct – self-conception being the world, interacting with the rest of The socialist regime did not bring about the product of the perceptions of others society and connecting with one’s own The idea that the nomadic Rroma are the any real change regarding the destigma- and of what one is taught to believe about spiritual existence, Rroma nomadism can real Rroma is merely a stereotype, as tisation of Rroma ethnic identity, as the oneself – the Rroma’s low self-esteem de- be related to the collective psychology many Rroma have settled without being Rroma were not recognised as a national rives from the internalised stigma and has of the Rroma: “When the good weather forced to do so. When we look at the no- minority. Rather, their ethnic identity led to a rejection of the ethnic self as the comes, we are like birds”, says a Rroma madic model as an identity value, there was systematically denied by an assim- only way of individual salvation and inclu- legend. Of course, this is only true to a are at least two perspectives: self-identifi- ilationist and nationalist state policy, sion in the hierarchy of society. limited extent, as Rroma nomadism is cation as assumption, and hetero-identifi- in a society where equality meant to be not mainly an archaic (for want of a better cation as perception of difference. Identity Romanian, and the only chance of social The consequences of this history of vari- word) way of conceiving one’s existence is a relationship value, built through inter- mobility was to naturalise as a Romanian ous forms of anti-Rroma racism, enslave- but equally a result of historical rejection action: the other rejects or confirms what by concealing or rejecting one’s ethnic ment, extermination and cultural coloni- and exclusion. I feel or claim to be mine. identity. As a consequence, the culturally sation can be seen today in the collective colonised Rroma, led into believing they mental model inherited by the Rroma and Rroma nomadism lies somewhere in be- In the Rroma’s case, nomadism attained 48 could compensate for their historical hu- leading to self-contempt and self-hate. tween – between ethnic identity (inner this status because it responded to the 49 miliation with a stable job, a flat and free The concept of being slaves and victims impulses) and economic category (com- stereotypical expectation horizon of the access to schooling, not only accepted still persists in the ancestral collective mercial nomadism rooted in social mar- non-Rroma, which, in turn, influenced but felt honoured to be dominated and memory of the Rroma, with all its psycho- ginalisation) or itinerant survival strategy. Rroma collective memory and strength- acculturated. Yet what they gained in the logical consequences. Statements such The latter lends the community a social ened this identity branding. The negative process was merely a socio-economic as “I’m illiterate because I’m a ţigan” or status and creates what could be called a stereotype developed in parallel with the status, not ethnic dignity. “We’re just ţigans, what can we do about causal circle: the community is nomadic positive cliché of freedom, boosting no- it?” reflect the deep marks that exclusion because it practices trades of a certain madism through exclusion. The Rroma In the wake of the 1989 Romanian Revo- and the paradigm of self-stigmatisation nature, which involve moving in space, themselves have preserved (at least as lution, the Rroma, after centuries of cruel have left on the Rroma collective psyche. and it has a marginal status because it a possibility) the nomadic model as a exploitation, were finally recognised as a is nomadic, but this nomadism, in turn, refuge for their ethnicity, endangered by national minority by the Romanian state. In terms of the reflection of the Rroma’s has as its deeper causes (besides its eth- assimilation. All this proves that Rroma Still, they do not fully enjoy the cultural self-image in their housing, the half-bur- no-psychological determination) social nomadism is more a state of mind than a rights deriving from this status because ied huts, as we have seen before, epito- exclusion and systemic forced expulsions, state of fact. of the ethnic stigmatisation and anti-Rro- mised the enslavement of the Rroma as as the Rroma were forbidden to settle perma racism that persist in society and the most obvious signs of stigmatisation manently. Ignoring these considerations, Let us see now to what extent nomadism manifest themselves through interethnic and total exclusion from society. Before Rroma nomadism was long misinterpreted has influenced Rroma self-representation conflicts, violence, hate speech, police this, in parallel with this and after this the as a cause of the Rroma’s ‘maladaptation’ in housing. We will refer, first of all, to the brutality, forced evictions, segregation preferred accommodation of Rroma were to modern society, in which the sedentary type of habitat: living in a tent implies a and widespread discrimination. Although the tent and the wagon, the stereotypi- life model is considered superior and de- special relationship with the natural envi- a recognised national minority, the Rroma cal and romantic symbols of freedom of fined as normal. ronment and a certain conception of prop- continue to be ignored as such and to be movement and spirit, although actually erty and housing. While sedentary people considered instead as a vulnerable or dis- just another means of survival thanks to There is, therefore, a structural nomad- actively enjoy the experience of land own- advantaged social group. itinerant craftsmanship. ism, originating in the Rroma cultural ership and build an existential philosophy around their houses and households, The path that leads from the tent, a but a palace, built to last and to be trans- In conclusion, the history of the Romani- nomads do not know this feeling of symbol of nomadism, to the palace, the mitted to their descendants, in an effort to an Rroma’s housing in contemporary de- attachment to the place; they are unre- summit of sedentarism, seems deceitful- counter the accusation or stigma of being mocracy illustrates the community’s dif- strained by this need and feel detached ly short. The palace is in fact the model nomads and prove that they are settled, ficult path from internalised stigma to the from the idea of territory, a fact that lends followed by the Kalderash (coppersmiths) ‘normal’, integrated in society, even more quest for dignity and positive self-rep- their thinking specific characteristics. As Rroma. We should not forget that they so than many others, to an even greater resentation in society. This history leads people of nature par excellence, nomads were the last nomads of Romania; their extent than the Others who exclude them. from the tent and the wagon as symbols entertain a very special relationship with forced sedentarisation during the totali- of nomadic life to the semi-buried huts the universe: they do not want to be sepa- tarian socialist regime in the 1960s was In their eternal quest for dignity, the as visual signs of anti-Rroma racism, so- rated from the environment, not even by a accompanied by another phenomenon of Rroma have developed an image culture cial exclusion, poverty and extermination house. For them, the tent is not a house, uprooting, namely, forced cooperativisa- where what others think about you mat- during slavery and the Holocaust, and but a garment meant to protect them tion, both undertaken as part of the policy ters more than what you really are. In this from the minuscule flats in the socialist from the cold, not to separate them from of forced assimilation or de-ethnicisation spirit, the Rroma palace is much more regime as symbols of forced or agreed nature. The idea of the tent as a garment, of the Rroma. than a dwelling; it is the glory of being sedentarisation and cultural assimila- as an extension of one’s being that bears well seen in the world (dikhlo), a strong tion – the price to pay for an illusory all the features of an anthropomorphic We should also remember that nomadism element of social representation, of socio-economic integration –, ultimately creature (mouth, soles, head), develops was the pretext used by Ion Antonescu’s destigmatisation and (re)construction of arriving to the palaces we see today. from a philosophy of freedom and unity Nazi dictatorship to launch its policy of the ethnic self-esteem and of recognition with the natural world, the harmonious Rroma extermination. During the Holo- in society. However, it is important to stress that conception of a habitat reduced to its caust, the nomadic Roma were the first to it is the responsibility of the Romani- essentials, simplified to the maximum, be deported to Transnistria, and actually Yet even the palace still bears traces of an state to decisively contribute to the yet allowing the individual to remain in a all nomadic Rroma were eventually de- the ancestral cultural paradigm of the destigmatisation of the Rroma ethnic direct and dynamic relationship with his ported, tens of thousands of them mur- old Rromanipen (law of Rromani tradi- identity, precisely because it has prac- 50 or her surroundings. dered. This extermination on the grounds tional culture): it remains a collectively ticed, for hundreds of years, a targeted 51 of nomadism was followed by a ban of no- shared dwelling for the extended family, policy of stigmatisation. Therefore, build- This concept of housing was kept alive madism during the socialist dictatorship. sheltering three or four generations and ing a positive Rroma cultural memory even after sedentarisation, either agreed This is the historical context in which no- thus fostering cohesion and solidarity. in a modern context and with modern or forced. For the Rroma, the space of the madism became a kind of stigma that was It must be kept clean, unpolluted or pure institutions means shifting the focus house is a continuum: the tent, the cart, internalised by the Rroma themselves. (ujo), which is why the restroom, a space from palaces to museums, theatres and the camper van and later the trailer home considered as dirty, polluted or impure cultural centres. are spaces open to the whole community. In their eternal search for a status in the (mahrime), is always built outside the Just as they have no sense of land own- Other’s society, the Rroma, then and now, house, evidencing the strong belief in the Delia Grigore positions herself as a ership, one cannot speak of private space have always had to prove something: need for purity to ensure respect, honour Romni, is a Romanian ethnologist, author in the sense of the gajikano cultural mod- that they are human beings, that they and dignity (pakiv). and Roma activist. el. For Rroma, who prefer a collectively can adapt to the others, that they can shared place instead of an individual follow the rules, that they are responsi- room and call their co-ethnics phrala ble citizens, that they are ‘normal’. This (brothers) and phenia (sisters), loneliness is why the Kalderash, the last nomads of is one of the most terrible experiences. Romania, tried to prove they could live as Therefore, freedom in relation to others settled people, not only by copying the and a fraternal collective spirit, along way of life of the dominant culture, coping with shared responsibility in relation to with sedentary housing and blending into one’s own persona, are principles that the vernacular habitat, but by surpassing are directly related to Rroma self-rep- the latter in size. Their apparent complex resentation as reflected in housing and in of superiority hides a deep complex of the relationships inside and outside the inferiority stemming from the internalised community. ethnic stigma. Their home is not a house Întrucât rromii nu au fost recunoscuți ca sub stăpânirea otomană și de a câștiga RO identitate etnică, darămite ca minoritate simpatia Occidentului pentru un astfel Dezvoltarea formelor de locuit ale rromi- de ciumă în 1050, s-a adresat către „un națională, timp de secole, iar rromani nu de loc în Europa, o acțiune care, până lor români este direct și strâns legată de popor samaritean, ai cărui descendenți a fost considerată o limbă, ci cel mult o atunci, părea fără speranță prin menține- istoria generală a comunității de rromi din ai lui Simon Magul se numeau adsincani „bolboroseală de neînțeles”, termenul rea unei instituții atât de barbare precum România; o poveste marcată de rasismul și care erau cunoscuți pentru ghicire și țigan a fost atât de adânc înrădăcinat și sclavia. Numeroși intelectuali, inclusiv instituțional și de ostilitatea antirromă, vrăjitorie” cu rugămintea să extermine, cu utilizat pe scară largă, că a ajuns să fie fo- mulți tineri boieri luminați, s-au întors care a început cu jumătate de mileniu de ajutorul abilităților lor magice, animalele losit de rromii înșiși atât de mult, încât a în țară după studiile lor la Paris sau la sclavie și a continuat cu exterminarea ei sălbatice din Parcul Philopation, despre fost acceptat în special de acei rromi care Viena și au răspândit idei aboliționiste în sistematică în timpul Holocaustului, am- care bănuia că erau la originea bolii sale.2 nu vorbesc limba rromani. Această însu- societatea românească. În consecință, bele întruchipând rasismul de excluziune, șire a unui termen fundamental despectiv programele de reformă ale Revoluției de urmat de asimilarea forțată de către regi- În zonele românești, unde este menționat, este cu siguranță un indiciu al stimei scă- la 1848 au cerut eliberarea rromilor de mul socialist, care a determinat creșterea pentru prima dată, în documente mânăs- zute de sine ca etnie și al conștientizării sclavie, invocând dreptul natural, dar și explozivă a rasismului direct și indirect, tirești din secolul al XIV-lea, termenul etnice slabe a acestui grup de populație. argumente economice, filozofice și religi- după 1990. Și în vremuri de democrație, ațigan, care a devenit ulterior țigan, se re- oase. Emanciparea rromilor, inițiată sub ca urmare a naționalismului în creștere, ferea nu atât la etnie, cât la statutul social, Portretizarea negativă a rromilor români presiunea europeană, s-a dovedit a fi un această istorie duce înapoi la rasismul și anume cel de sclav: Un document din în societate a fost deosebit de virulentă proces dificil și îndelungat, care a fost excluziunii. 1385 arată cum Dan I, domnitorul Țării Ro- în perioada sclaviei, o formă de depen- întârziat de opoziția continuă a Bisericii mânești, a transferat posesiunile mănăsti- dență individuală absolută de proprietarul Ortodoxe și a majorității boierilor conser- Istoria reprezentării negativ sociale a rro- rii Vodița la mănăstirea Tismana, inclusiv sclavului, ceea ce și-a pus pe termen lung vatori. În majoritatea cazurilor, a fost în- milor începe cu cuvântul greșit, cu care cele „40 de locuințe țigănești”3. amprenta asupra stimei de sine ca etnie soțită de compensații: Statul a cumpărat gagiii 1 îi denumesc pe rromi: țigan. În și a imaginii de sine a rromilor. Acest eliberarea sclavilor de la proprietarii lor. rromani nu există cuvântul țigan. Atestat Au apărut două semnificații ale cuvântului lucru a durat mai bine de cinci secole și Cu toate acestea, ocazional, boierii și-au 52 pentru prima dată în Imperiul Bizantin, țigan: Primul denotă starea de erezie, al nu numai că i-a plasat pe rromi în afara eliberat sclavii gratuit, unii chiar înainte 53 el se referea inițial la un grup considerat doilea un statut în afara sistemului social societății, ci i-a și exclus din cercul oa- de legea care abolea sclavia. Acestea eretic de către religia ortodoxă oficială. El ierarhic. Termenul păstrează un sens pro- menilor, pentru a-i înțelege ca obiecte de erau familiile boierilor revoluționari, avo- este derivat din cuvântul athinganos sau fund depreciativ în mentalitatea colectivă schimb sau ca bunuri mobile, care au fost cați ai emancipării. athinganoy din greaca medie și înseamnă a României și în limba română. Numeroa- expuse exploatării, abuzului și violenței, ceva de genul „păgân”, „inviolabil” sau se proverbe și ziceri din folclorul4 româ- inclusiv violul și tortura. Cu toate acestea, legislația privind eman- „impur”. Prima mențiune a prezenței ro- nesc, precum și expresii comune („cer- ciparea nu a putut schimba fundamental milor în Constantinopol se găsește într-un șește ca țiganul”, „se ceartă ca țiganii la Adăposturile obișnuite ale etniei rrome statutul rromilor în societate. Programul text hagiografic, Viața Sfântului Gheorghe ușa cortului”) dovedesc faptul că terme- în secolele de sclavie au luat forma unor reformist al Revoluției de la 1848 și po- Anahoretul, scris în jurul anului 1068, în nul are conotații aproape exclusiv negati- colibe pe jumătate îngropate, descriind liticile guvernelor ulterioare au neglijat Mănăstirea Iviron de pe Muntele Athos. ve – o realitate semantică, demonstrată și la maximum statutul lor la un nivel minim problemele economice, în special proble- În el se relatează că împăratul Constan- de intrarea corespunzătoare din Dicționa- în cadrul societății. Alternativa la aceasta mele de proprietate, și aspectele morale tin Monomachus, care s-a îmbolnăvit rul explicativ al limbii române.5 au fost corturile și căruțele rromilor no- apărute în cei peste cinci sute de ani de mazi, la care vom reveni ulterior, atunci sclavie și, în schimb, s-au limitat la eman- când vom lua în considerare legăturile ciparea legală și adesea forțată. În plus, 1 În limba rromani, termenul „gajo“ – plural: „gaje“ – desemnează oameni de proveniență non-romă. 2 Angus Fraser, The Gypsies (Oxford: Blackwell Publishers, 1992), pag. 46. dintre nomadismul rromilor și stilul de emanciparea legală nu a însemnat în ni- 3 Bogdan Petriceicu Haşdeu, Archiva istorică a României, Imprimeria Statului, București, 1867, pag. 193. viață reprezentat de aceste două elemen- ciun caz emancipare spirituală. Nu exista 4 Exemple frecvente sunt: „Când țiganul a devenit împărat, întâi pe tată-său l-a spânzurat“; „Țiganul este țigan și de Paște“; „Țiganul nu e om, până nu fură“; „Se îneacă ca țiganul la mal“; „Doar dracul a văzut un te. voință politică de a accepta rromii ca țigan popă și o nuntă miercurea.“ cetățeni ai statelor moderne românești. 5 „ȚIGÁN [...] 1. Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă Expresii: A arunca moartea în ţigani = a arunca vina Desființarea sclaviei a avut loc în con- Acest lucru i-a determinat pe mulți dintre pe altul. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o textul curentelor reformiste vest-euro- ei, în special pe foștii sclavi ai boierilor duce la bun sfârșit. [...] 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. ȚIGĂNÍE [...] 1. Totalitatea țiganilor care locuiesc la un loc; [...] cartier într-o localitate în care locuiesc țigani. 2. FIG. Faptă, manieră condamnabilă. pene, care vizau crearea unei Europe și mănăstirilor, să se întoarcă la foștii lor 3. FIG. Gălăgie, hărmălaie, scandal. ȚIGĂNÓS [...] 1. Negricios, oacheș. 2. FIG. (Fam.) Care are maniere urâ- moderne, ca parte a eforturilor teritoriilor stăpâni și să le ofere munca lor, ca se- te; care se tocmește mult; calic, zgârcit.“ Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a doua, Academia Română, București 1998. românești de a se emancipa treptat de misclavi, în schimbul hranei și adăpostu- lui. Lipsa de atenție a problemei rromilor Această imagine negativă din memoria sunt o minoritate națională recunoscută, fizice și mentale, acestea erau în primul în politica publică i-a determinat pe rromi colectivă românească a dus la ură etni- aceștia continuă să fie ignorați ca atare și rând o strategie de supraviețuire în con- să recidiveze în statutul lor social anteri- că și rasism împotriva rromilor, care, în tratați, în schimb, ca un grup social vul- textul muncii nomade. or și să-și stigmatizeze etnia. De-a lungul contextul antropologiei eugenice emer- nerabil sau dezavantajat. timpului, marginalizarea și excluderea gente, care i-a acuzat pe evrei și rromi de În acest context, merită analizat feno- socială a rromilor au creat un decalaj so- contaminarea „rasei române” superioare, Memoria colectivă românească părtini- menul nomadismului în cultura rromilor. cio-cultural ireconciliabil între populația au culminat în ceea ce privește extermi- toare a construit stereotipul negativ al „Nu-l asculta pe cel care a trăit mult, majoritară și comunitatea de rromi. narea rromilor, organizată la nivel politic, rromilor; gândirea colectivă a rromilor, ci pe cel care a călătorit mult“ („Ći śun în timpul Holocaustului. România deține la rândul său, care a dezvoltat o stimă de kasθe зivdăs but, tha kasθe phirdăs Rromii nomazi – căldărari, tinichigii, tristul record al numărului de rromi uciși sine scăzută sub presiunea acestui stere- but“), spune un proverb rrom. În măsura fierari sau argintari și cioplitori de lemn în Europa: Comitetul român pentru crime otip negativ, și-a interiorizat stigmatul et- în care este vorba de un model cultural – care au continuat să-și slujească foștii de război l-a stabilit oficial la 38 000, între nic și și-a întărit propria percepție de sine liber ales și dezvoltat organic, bazat pe stăpâni, au fost, totuși, mai puțin depen- care 6 714 copii. negativă, care a fost și rezultatul a cinci o interpretare tradițională a lumii, inter- denți de ei, deoarece au putut supraviețui secole de sclavie. În măsura în care iden- acțiunea cu restul societății și relația cu datorită meseriilor lor tradiționale în eco- Regimul socialist nu a adus nicio schim- titatea este un construct social, imaginea propria existență spirituală, nomadismul nomia agrară și pastorală a zonei rurale bare reală în ceea ce privește destigma- de sine colectivă fiind produsul percep- poate fi asociat cu psihologia colectivă a românești. La fel de „norocoși” au fost tizarea, deoarece nu a recunoscut rromii ției celorlalți și al credinței în sine, stima rromilor: „Când vine vremea bună, sun- și acei rromi care s-au stabilit ca români ca minoritate națională. Într-o societate în de sine scăzută a rromilor derivă din tem ca niște păsări”, spune o legendă a asimilați la periferia satelor și a orașelor care egalitatea era echivalată cu români- stigmatul interiorizat, ceea ce a condus la rromilor. Desigur, acest lucru este adevă- românești, dar, în schimb, au renunțat tatea și unde singura șansă de mobilitate respingerea sinelui etnic ca singura mo- rat doar într-o măsură limitată, deoarece la identitatea lor etnică, pe care o perce- socială era să se adapteze social prin dalitate de asigurare a traiului individual nomadismul rromilor nu este în primul peau ca o sursă de dispreț de sine și un ascunderea sau respingerea identității și de integrare în ierarhia socială. rând o concepție arhaică (în lipsa unui obstacol enervant în calea integrării, care etnice, identitatea lor etnică a fost negată cuvânt mai bun) a propriei lor existențe, 54 trebuia depășit. sistematic de politicile de stat asimila- Consecințele acestei istorii a diferitelor ci este, în egală măsură, rezultatul res- 55 toare și naționaliste. Drept urmare, rromii forme de rasism, înrobire, exterminare și pingerii și al excluderii istorice. Chiar și după emancipare, rromii au colonizați cultural, animați de credința colonizare culturală pot fi văzute astăzi continuat să fie priviți din perspectivă greșită că își pot compensa umilința isto- în modelul mental colectiv moștenit de Nomadismul rromilor se situează un- culturală și socială ca o „subcultură” pa- rică cu un loc de muncă stabil, o locuință la rromi, care duce la dispreț de sine și deva între identitatea etnică (impulsuri razitară, un grup social exclus în loc de o închiriată și acces la școală, nu numai că ură de sine. Ideea de a fi sclavi și victime interioare) și categoria economică (no- identitate etnică structurată, cu drepturi- erau dispuși să accepte această domina- rămâne ferm ancorată în memoria co- madismul comercial bazat pe marginali- le culturale ale unei minorități naționale ție și aculturare, dar se simțeau și onorați lectivă a rromilor, cu toate consecințele zarea socială) sau strategia itinerantă de recunoscute. Chiar și tratatul privind că au voie să o facă. În realitate, însă, nu sale psihologice. Afirmații precum „Sunt supraviețuire. Aceasta din urmă conferă minoritățile, din 1919, nu i-a recunoscut au dobândit demnitate etnică, ci doar un analfabet pentru că sunt țigan” sau „Nu comunității un statut social și realizează pe rromi ca minoritate națională, în ciuda statut socio-economic. suntem decât țigani, ce să facem?” indică ceea ce s-ar putea numi un cerc cauzal: primelor lor eforturi de a se organiza și cicatricile profunde pe care excluderea și Comunitatea este nomadă pentru că se de a cristaliza o conștiință etnică, și indi- După Revoluția Română din 1989, rromii paradigma auto-stigmatizării au lăsat-o în ocupă de anumite afaceri pentru care ferent de angajamentul lor față de unifi- au fost, în sfârșit, recunoscuți de statul psihicul colectiv al rromilor. trebuie să se deplaseze spațial și are un carea teritoriilor românești, din 1918. român ca minoritate națională, după se- statut marginal, deoarece este nomadă, cole de exploatare. Cu toate acestea, din În ceea ce privește locuința ca o reflecta- dar acest nomadism, la rândul său, (pe După cum am văzut deja, o parte semni- cauza stigmatizării etnice și a ostilității re a imaginii de sine a rromilor, am văzut lângă determinarea sa etno-psihologică) ficativă a folclorului românesc (proverbe, persistente antirrome în societate, care deja că, în vremea sclaviei, colibele pe presupune excludere socială și expulza- anecdote, povești, basme) prezintă stere- se manifestă prin conflicte interetnice, jumătate îngropate reprezentau în mod re forțată sistemică drept cauze mai pro- otipuri și prejudecăți, marcate de ironie violență, discursuri de ură, brutalitate po- clar stigmatizarea și excluziunea socială funde, în măsura în care rromilor li s-a și de dispreț față de rromi, care sunt de- lițienească, evacuări forțate, segregare și completă a rromilor. Înainte, în timpul și interzis să se stabilească definitiv. Indi- scriși în mod predominant ca hoți, crimi- discriminare pe scară largă, aceștia nu se după aceea, cortul și căruța erau locurile ferent de astfel de considerații, nomadis- nali vicleni și cerșetori murdari, pe scurt bucură pe deplin de drepturile culturale de cazare preferate pentru rromi, dar, mul rromilor a fost mult timp interpretat ca „antieroi” și întruchipare a răului. care decurg din acest statut. Deși romii contrar clișeului rromantic al libertății ca fiind cauza „lipsei de adaptare” a so- cietății moderne, în care sedentarismul privind modul de a locui. În primul rând, mai cumplite experiențe pe care le poate Au făcut acest lucru nu doar copiind mo- este privit ca un mod de viață superior și luăm în considerare tipul de habitat: A avea o persoană. Libertatea în raport cu dul de viață al culturii dominante, obiș- definit ca normal. locui într-un cort implică o relație speci- ceilalți și spiritul fratern-colectiv, precum nuindu-se cu viața sedentară și adoptând ală cu mediul natural și o anumită idee și responsabilitatea comună în raport cu stilul de viață local, ci și depășind di- Prin urmare, există, pe de o parte, un no- de proprietate și de locuință. În timp ce sine sunt, prin urmare, principii direct mensiunea acestuia din urmă. În spatele madism structural, care reiese din mode- populația sedentară percepe proprietatea legate de auto-reprezentarea rromilor și complexului lor de superioritate aparent lul cultural al rromilor sau etnotipul rrom ca pe o experiență pozitivă și construieș- care se reflectă atât în situațiile lor loca- se ascunde un complex de inferioritate și este rezultatul unei anumite forme de te o filozofie existențială în jurul caselor tive, cât și în relațiile din interiorul și din profund, care derivă din stigmatul etnic organizare socială și economică, chiar și al gospodăriilor lor, nomazii nu cunosc exteriorul comunității. interiorizat. Casa ta nu este o casă, ci un și al dorinței de a călători și, pe de altă acest sentiment de atașament față de loc. palat, care a fost construit pentru eter- parte, un nomadism conjunctural, datorat Ei nu sunt restricționați de această nece- Calea care duce de la cort, ca simbol nitate și care va fi lăsat moștenire des- unor cauze externe, și anume excluderea sitate și se simt liberi în ceea ce privește al nomadismului, la palat, ca vârf al se- cendenților pentru a contracara acuzația (strămutarea) și restricția (înrobire, deten- ideea de teritoriu, circumstanță care cre- dentarismului, poate părea scurtă. Strict sau stigmatul nomadismului și pentru a ție, diverse interdicții), ambele legate de ează caracteristici specifice în gândirea vorbind, palatul este modelul locativ al dovedi că ești „normal”, și chiar mai bine migrația rromilor. lor. Ca oameni ai naturii, nomazii au o căldărarilor. Nu trebuie să uităm că ei au integrat decât mulți alții, decât acei alți relație foarte specială cu universul: Ei nu fost ultimii nomazi din România; seden- de care ești exclus. Ideea că rromii nomazi sunt adevărații vor să fie separați de mediul înconjurător tarizarea lor forțată în regimul socialist rromi este doar un stereotip, întrucât nici măcar de o casă. Pentru ei, cortul nu totalitar din anii 1960 a fost însoțită de un În căutarea demnității, rromii au dezvol- mulți rromi s-au stabilit fără să fie forțați. este o casă, ci o piesă vestimentară, care alt fenomen de dezrădăcinare, coopera- tat o cultură a imaginii, în care ceea ce al- Dacă se consideră modelul nomad ca o trebuie să-i protejeze de frig, și nu să-i tivizarea forțată, ambele fiind întreprinse ții cred despre ei este mai important de- valoare identitară, atunci se deschid cel separe de natură. Ideea cortului ca o pie- ca parte a politicii de asimilare forțată cât ceea ce sunt ei cu adevărat. În acest puțin două perspective: Autoidentifica- să vestimentară, ca o extensie a propriei sau de de-etnicizare a rromilor. sens, palatul rrom este mult mai mult derea, ca acceptare, și heteroidentificarea, ființe, care are toate caracteristicile unei cât o locuință: Este satisfacția vizibilă de 56 ca percepție a diferențelor. Identitatea ființe antropomorfe (gura, tălpile picioa- Ar trebui să ne reamintim și că dictatura a fi văzut ca bun (dikhlo) de către lumea 57 este o valoare relațională, care este con- relor, capul) s-a dezvoltat dintr-o filozofie lui Ion Antonescu a folosit nomadismul exterioară, un element puternic de repre- struită prin interacțiune: Celălalt respinge a libertății și a unității cu lumea naturală, ca pretext pentru politica sa de extermi- zentare socială, de destigmatizare și de sau confirmă ceea ce simt sau pretind eu din ideea armonioasă a unui spațiu de nare a rromilor. În cursul Holocaustului, (re)construire a stimei de sine etnice și a pentru mine. locuit redus la ceea ce este esențial, sim- rromii nomazi au fost primii deportați în recunoașterii în societate. plificat la maximum, care permite indivi- Transnistria; în cele din urmă, toți rromii În cazul rromilor, nomadismul a atins dului să trăiască într-o relație directă și nomazi au fost deportați și zeci de mii Dar chiar și palatul arată încă urme ale acest statut, deoarece a reacționat la dinamică cu mediul său. dintre ei au fost uciși. Această extermi- paradigmei culturale tradiționale a ve- orizontul de așteptări stereotipic ale nare în masă, justificată de nomadism, a chiului Rromanipen (legea culturii tradiți- nerromilor, care la rândul lor au influențat Acest concept de viață s-a păstrat chiar fost urmată de interzicerea nomadismu- onale rrome): El reprezintă o comunitate memoria colectivă a rromilor și au întărit și după sedentarizarea voluntară sau lui în timpul dictaturii socialiste. Acesta de viață colectivă pentru familia extinsă, această atribuire identitară. Stereotipul forțată. Pentru rromi, spațiul casei este este contextul istoric în care nomadismul oferă pentru trei sau patru generații o negativ s-a dezvoltat paralel cu clișeul un continuum: cortul, căruța, căruța cu a devenit un fel de stigmă, interiorizată casă și promovează, astfel, coeziunea și pozitiv al libertății și a întărit nomadismul coviltir și, ulterior, rulota sunt spații des- de rromi înșiși. solidaritatea. Trebuie păstrat curat, îngri- prin excluziune. Rromii înșiși au păstrat chise întregii comunități. Așa cum rromii jit sau pur (ujo), motiv pentru care toale- (cel puțin ca posibilitate) modelul nomad nu au nicio idee despre proprietatea În căutarea eternă a unui statut în so- ta, o cameră considerată murdară, con- ca refugiu pentru apartenența lor etnică, privată a terenurilor, se poate vorbi, în cietatea celuilalt, rromii trebuiau întot- taminată sau necurată (mahrime), se află amenințată de asimilare. Toate acestea ceea ce-i privește, despre sfera privată deauna să demonstreze ceva, atât atunci întotdeauna afară; aceasta demonstrează arată că nomadismul rromilor este mai de- în sensul modelului cultural gagikano. cât și acum: că sunt ființe umane, că se o credință puternică în ceea ce privește grabă o stare mentală decât una de fapt. Pentru rromii care preferă mai degrabă pot adapta la ceilalți, că pot urma reguli, nevoia de puritate, pentru a primi res- o încăpere utilizată în comun decât o că sunt cetățeni responsabili, că sunt pect, onoare și demnitate (pakiv). Să vedem acum în ce măsură nomadis- singură cameră și care își desemnează „normali”. De aceea, și căldărarii, ultimii mul a influențat autoportretizarea rro- semenii cu phrala (frați) și phenia (su- nomazi din România, au vrut să demon- Pe scurt, istoria stilurilor de locuințe ale milor în ceea ce privește obiceiurile lor rori), singurătatea este una dintre cele streze că pot trăi ca un popor sedentar. rromilor români mărturisește drumul dificil pe care l-a făcut comunitatea de la Cu toate acestea, este important să sub- Das Leben des Heiligen Georg des Ana- in der rumänischen Sprache behalten. stigmatul interiorizat la eforturile pentru liniem că este responsabilitatea statului choreten, der um 1068 im Kloster Iviron Zahlreiche Sprichwörter und Sprüche demnitate și pentru exprimare de sine român să aducă o contribuție decisivă la auf dem Berg Athos verfasst wurde. Darin aus der rumänischen Folklore4 sowie pozitivă în cadrul societății. Ea duce de destigmatizarea identității etnice a rromi- wird berichtet, dass sich der an der Pest gebräuchliche Ausdrücke („wie ein Z[...] la cort și căruță, ca simboluri ale vieții lor, tocmai pentru că, de secole, practică erkrankte Kaiser Konstantin Monoma- betteln“, „wie Z[...] am Eingang zum Zelt nomade, colibele pe jumătate îngropate, o politică țintită de stigmatizare. Pentru chos im Jahr 1050 an „ein Samariter-Volk, streiten“) bezeugen, dass der Begriff fast ca semne vizibile ale rasismului, ale ex- a promova memoria culturală pozitivă a Nachkommen von Simon dem Magier, die ausschließlich negativ belegt ist – eine cluziunii sociale, sărăciei și exterminării rromilor într-un context modern și cu in- Adsincani genannt wurden und für Wahr- semantische Realität, die auch der ent- în timpul sclaviei și al Holocaustului, stituții moderne, trebuie, prin urmare, să sagerei und Zauberei berüchtigt waren“, sprechende Eintrag im Erklärungswörter- până la micile apartamente din socialism, ne mutăm atenția de la palate la muzee, mit der Bitte wendete, die wilden Tiere buch der rumänischen Sprache bekräf- ca simboluri ale sedentarizării forțate teatre și centre culturale. im Philopation-Park, die er als Ursprung tigt.5 sau voluntare și ale asimilării culturale, seiner Krankheit vermutete, mithilfe ihrer prețul pentru presupusa integrare so- Delia Grigore își asumă identitate magischen Fähigkeiten auszurotten.2 Da die Rroma jahrhundertelang nicht als cio-economică, și până la palatele pe etnică rromă, este o etnologă, autoare și ethnische Identität, geschweige denn als care le vedem astăzi. activistă rromă din România. In den rumänischen Gebieten, in denen er nationale Minderheit anerkannt wurden erstmals in Klosterdokumenten aus dem und Rromanes nicht als Sprache, son- 14. Jahrhundert erwähnt wird, verwies dern allenfalls als ,Kauderwelsch‘ galt, der Begriff aţigan, aus dem später ţigan konnte der Begriff ţigan sich so tief ver- (Z[...]) wurde, nicht so sehr weniger auf wurzeln und weit verbreiten, dass er von die ethnische Zugehörigkeit als auf den den Rroma selbst kollektiv verinnerlicht sozialen Status, und zwar den des Skla- wurde – so sehr, dass er insbesondere ven: In einer Urkunde aus dem Jahr 1385 von jenen Rroma angenommen wurde, ist nachzulesen, wie Dan I., Herrscher der die nicht Rromanes sprechen. Diese An- 58 Walachei, die Besitztümer des Klosters eignung eines grundsätzlich abfälligen 59 Vodiţa an das Kloster Tismana übertrug, Begriffs ist sicherlich ein Hinweis auf das darunter „40 Z[...]-Behausungen“3. geringe ethnische Selbstwertgefühl und DE das schwach ausgeprägte ethnische Be- Die Entwicklung der Wohnformen der den Nationalismus, zum Rassismus der So entstanden zwei Bedeutungen des wusstsein dieser Bevölkerungsgruppe. rumänischen Rroma steht in unmittelba- Ausgrenzung zurückführte. Wortes ţigan: Die erste bezeichnet den rem und engem Bezug zur allgemeinen Zustand der Häresie, die zweite einen Die negative Darstellung der rumäni- Geschichte der Rroma-Gemeinschaft Die Geschichte der negativen sozialen Status außerhalb des hierarchischen Ge- schen Rroma in der Gesellschaft war be- in Rumänien; eine Geschichte, geprägt Repräsentation der Rroma beginnt mit sellschaftssystems. Der Begriff sollte sonders virulent in Zeiten der Sklaverei, von institutionellem Rassismus und Rro- dem falschen Wort, mit dem Gaje1 die eine zutiefst abwertende Bedeutung in einer Form der absoluten individuellen ma-Feindlichkeit, die mit einem halben Rroma bezeichnen: ţigan. Im Rromanes der kollektiven Mentalität Rumäniens und Abhängigkeit vom Sklavenhalter, die das Jahrtausend der Versklavung ihren An- existiert das Wort ţigan nicht. Zum ersten fang nahm und mit ihrer systematischen Mal im Byzantinischen Reich bezeugt, be- Vernichtung während des Holocaust fort- zog es sich ursprünglich auf eine Gruppe, 2 Angus Fraser, The Gypsies, Blackwell Publishers, Oxford 1992, S. 46. 3 Bogdan Petriceicu Haşdeu, Archiva istorică a României, Imprimeria Statului, Bukarest 1867, S. 193. geführt wurde – die beide den Rassismus die von der offiziellen orthodoxen Reli- 4 Geläufige Beispiele sind: „Als der ţigan Kaiser wurde, erhängte er zuerst seinen Vater“; „Der ţigan ist auch der Ausgrenzung verkörpern –, gefolgt gion als ketzerisch angesehen wurde. Es zu Ostern noch ein ţigan“; „Der ţigan erkennt sich erst als Person, wenn er stiehlt“; „Der ţigan ertrank beim Erreichen des Ufers“; „Nur der Teufel hat gesehen, wie ein ţigan Priester und eine Hochzeit an einem Mitt- von der erzwungenen Assimilation durch ist abgeleitet aus dem mittelgriechischen woch gefeiert wurde.“ das sozialistische Regime – die für die athinganos oder athinganoy und bedeutet 5 „ŢIGÁN [...] 1. Mitglied einer aus Indien stammenden und über die meisten europäischen Länder verbreiteten Bevölkerungsgruppe, die in einigen Gegenden noch immer in einem halb-nomadischen Zustand lebt. explosionsartige Zunahme des direkten so viel wie „heidnisch“, „unantastbar“ Ausdrücke: Den ţigani den Tod zuwerfen = einander die Schuld geben. Ertrinken wie der ţigan am Ufer = und indirekten Rassismus nach 1990 oder „unrein“. Die erste Erwähnung der scheitern, in dem Moment scheitern, wo man eine Handlung abschließen will. [...] 3. Beiname für eine Per- son mit schlechtem Benehmen. ŢIGĂNÍE [...] 1. Die Gesamtheit der zusammenlebenden ţigani; [...] Gegend stellvertretend ist –, und die inmitten der Präsenz von Rroma in Konstantinopel in einem Ort, in der die ţigani leben. 2. FIG. Verächtliche, zu verdammende Tat oder Art. 3. FIG. Lärm, Auf- Demokratie, auch infolge des aufstreben- findet sich in einem hagiografischen Text, regung, Aufregung, Skandal. ŢIGĂNÓS [...] 1. Dunkelhäutig, dunkelhäutig, bräunlich. 2. FIG. (Fam.) Jemand, der schlechte Manieren hat; jemand, der gerne feilscht; billig, Bettler, Geizhals, Verlierer, Armer, arm, elend, verkrüppelt, gierig, geizig.“ Dicţionarul explicativ al limbii române, 2. Auflage, Academia Română, Bukarest 1 In der Rroma-Sprache bezeichnet der Begriff „Gajo“ – Plural: „Gaje“ – Menschen nicht-romanischer Herkunft. 1998. ethnische Selbstwertgefühl und Selbst- recht, aber auch wirtschaftliche, philo- ihrer ethnischen Zugehörigkeit. Im Laufe achtung für die Rroma, die überwiegend bild der Rroma langfristig prägte. Diese sophische und religiöse Argumente. Die der Zeit eröffnete die Marginalisierung als hinterhältige Diebe und Kriminelle währte mehr als fünfhundert Jahre und unter europäischem Druck eingeleitete und soziale Ausgrenzung der Rroma eine und schmutzige Bettler*innen gezeichnet verortete nicht nur die Rroma außerhalb Emanzipation der Rroma erwies sich unüberbrückbare soziokulturelle Kluft werden – kurzum als ,Antihelden‘ und der Gesellschaft, sondern schloss sie jedoch als schwieriger und langwieri- zwischen der Mehrheitsbevölkerung und Verkörperung des Bösen. aus dem Kreis der Menschen aus, um ger Prozess, der durch die anhaltende der Rroma-Gemeinschaft. sie als Tauschgegenstände oder mobile Opposition der orthodoxen Kirche und Dieses negative Bild im rumänischen kol- Güter zu begreifen, die Ausbeutung, einer Mehrzahl der konservativen Bojaren Etwas besser gestellt waren die no- lektiven Gedächtnis führte zu ethnischem Missbrauch und Gewalt, einschließlich verzögert wurde. In den meisten Fällen madischen Rroma – Kupferschmiede, Hass und Rassismus gegen die Rroma, Vergewaltigung und Folter, ausgesetzt wurde sie von Entschädigungen beglei- Blech-, Eisen- oder Silberschmiede und die im Kontext der aufkommenden eu- waren. tet: Der Staat kaufte die Sklaven von ihren Holzschnitzer – die zwar weiterhin ihren genischen Anthropologie, welche die Besitzern frei. Gelegentlich befreiten Bo- früheren Herren dienten, jedoch weniger Jüd*innen und Rroma der Verunreinigung Die geläufigen Rroma-Unterkünfte in den jaren ihre Sklaven jedoch ohne Entgelt, von ihnen abhängig waren, da sie dank der überlegenen ,rumänischen Rasse‘ Jahrhunderten der Sklaverei nahmen die manche sogar noch vor der Verabschie- ihrer traditionellen Gewerke in der agrar- bezichtigte, in der politisch organisierten Form von halb eingegrabenen Hütten, die dung des Gesetzes zur Abschaffung pastoralen Wirtschaft der rumänischen Ausrottung der Rroma während des Holo- ihren niedrigen Status in der Gesellschaft der Sklaverei – dies waren die Familien ländlichen Gebiete überleben konnten. caust gipfelten. Rumänien hält in Europa aufs Äußerste verbildlichten. Die Alterna- der revolutionären Bojaren, Befürwor- Ebenfalls ,glücklich‘ schätzen durften den traurigen Rekord der Zahl der getö- tive dazu waren die Zelte und Karren der ter*innen der Emanzipation. sich jene Rroma, die sich als assimilierte teten Rroma: Das Rumänische Komitee nomadischen Rroma, auf die wir später Rumänen in den Randgebieten rumäni- für Kriegsverbrechen hat sie offiziell auf zurückkommen werden, wenn wir uns Doch die Gesetzgebung zur Emanzipa- scher Dörfer und Städte ansiedelten, im 38.000 beziffert, darunter 6.714 Kinder. mit den Zusammenhängen zwischen dem tion vermochte es nicht, den Status der Gegenzug aber ihre ethnische Identität Nomadismus der Rroma und dem durch Rroma in der Gesellschaft grundlegend aufgaben, die sie als Quelle der Selbst- Das sozialistische Regime brachte keine diese beiden Elemente repräsentierten zu verändern. Das reformistische Pro- verachtung und lästiges Integrationshin- wirklichen Veränderungen in Punkto De- 60 Lebensstil befassen. gramm der Revolution von 1848 und die dernis empfanden, das es zu überwinden stigmatisierung, da es die Rroma nicht 61 Politik der nachfolgenden Regierungen galt. als nationale Minderheit anerkannte. Die Abschaffung der Sklaverei erfolgte im vernachlässigten die wirtschaftlichen In einer Gesellschaft, in der Gleichheit Kontext der westeuropäischen reformisti- Probleme – insbesondere die Frage des Auch nach ihrer Emanzipation wurden die mit Rumänentum gleichgesetzt wurde schen Strömungen, die auf die Errichtung Eigentums – und die moralischen As- Rroma aus kultureller und sozialer Sicht und die einzige Chance sozialer Mobilität eines modernen Europa abzielten, als pekte, die sich aus mehr als fünfhundert weiterhin als parasitäre ,Subkultur‘ be- darin bestand, sich gesellschaftlich Teil der Bestrebungen der rumänischen Jahren Sklaverei ergeben hatten, und trachtet – eine ausgeschlossene soziale anzupassen, indem man seine ethnische Gebiete, sich schrittweise von der osma- beschränkten sich stattdessen auf le- Gruppe statt einer strukturierten ethni- Identität verbarg oder ablehnte, wurde nischen Herrschaft zu emanzipieren und gale Emanzipation und oft erzwungene schen Identität mit den kulturellen Rech- ihre ethnische Identität durch die assimi- die Sympathie des Westens zu gewin- Sesshaftmachung. Außerdem bedeutete ten einer anerkannten nationalen Minder- latorische und nationalistische Staats- nen, um sich so einen Platz in Europa zu legale Emanzipation keinesfalls spirituel- heit. Selbst der Minderheitenvertrag von politik systematisch geleugnet. Infolge- sichern – ein Unternehmen, das durch le Emanzipation. Es fehlte der politische 1919 erkannte die Rroma trotz ihrer ersten dessen waren die kulturell kolonisierten die Aufrechterhaltung einer solch barba- Wille, die Rroma als Bürger*innen der Bemühungen, sich zu organisieren und Rroma, geleitet von der irrtümlichen rischen Institution wie der Sklaverei bis modernen rumänischen Staaten zu ak- ein ethnisches Bewusstsein herauszu- Annahme, sie könnten ihre historische dahin aussichtslos erschien. Zahlreiche zeptieren. Dies führte dazu, dass viele kristallisieren, und ungeachtet ihres Be- Demütigung mit einem stabilen Arbeits- Intellektuelle, darunter viele aufgeklärte von ihnen, insbesondere die ehemaligen kenntnisses zum Zusammenschluss der platz, einer Mietwohnung und Zugang junge Bojaren, kehrten nach ihren Stu- Sklaven von Bojaren und Klöstern, zu rumänischen Siedlungsgebiete im Jahr zum Schulwesen wettmachen, nicht nur dien in Paris oder Wien ins Land zurück ihren einstigen Herren zurückkehrten und 1918 nicht als nationale Minderheit an. bereit, diese Dominanz und Akkulturation und verbreiteten abolitionistisches Ge- ihnen als Halbsklaven ihre Arbeitskraft zu akzeptieren, sondern fühlten sich ge- dankengut in der rumänischen Gesell- gegen Nahrung und Unterkunft anboten. Wie wir bereits gesehen haben, zeugt radezu geehrt, dies tun zu dürfen. schaft. Dementsprechend forderten die Die fehlende Beachtung der Rroma-Fra- ein bedeutender Teil der rumänischen In Wahrheit erlangten sie jedoch keine Reformprogramme der Revolution von ge in der öffentlichen Politik führte zum Folklore (Sprichwörter, Anekdoten, Ge- ethnische Würde, sondern lediglich einen 1848 die Befreiung der Rroma von der Rückfall der Rroma in ihren früheren schichten, Märchen) von Stereotypen und sozioökonomischen Status. Sklaverei unter Berufung auf das Natur- sozialen Status und zur Stigmatisierung Vorurteilen, geprägt von Ironie und Ver- Nach der rumänischen Revolution von mentalen Modell ablesen, das zu Selbst- Umfang zu, da der Nomadismus der Rro- Verbote), die beide im Zusammenhang 1989 wurden die Rroma nach Jahrhun- verachtung und Selbsthass führt. Die ma nicht hauptsächlich einer archaischen mit der Migration der Rroma stehen. derten der Ausbeutung vom rumänischen Vorstellung, Sklaven und Opfer zu sein, (in Ermangelung eines besseren Worts) Staat endgültig als nationale Minderheit bleibt fest im kollektiven Gedächtnis der Vorstellung der eigenen Existenz ent- Die Vorstellung, dass die nomadischen anerkannt. Doch aufgrund der ethnischen Rroma verankert – mit all ihren psycho- spricht, sondern gleichermaßen ein Er- Rroma die eigentlichen Rroma sind, ist Stigmatisierung und der in der Gesell- logischen Konsequenzen. Aussagen wie gebnis historischer Ablehnung und Aus- lediglich ein Stereotyp, da sich zahlrei- schaft fortbestehenden Rroma-Feindlich- „Ich bin Analphabet, weil ich ein ţigan grenzung ist. che Rroma ohne Zwang niedergelassen keit, die sich in interethnischen Konflik- bin“ oder „Wir sind bloß ţigani, was sol- haben. Betrachtet man das nomadische ten, Gewalt, Hassreden, Polizeibrutalität, len wir dagegen tun?“ deuten auf die tie- Der Nomadismus der Rroma liegt irgend- Modell als Identitätswert, dann eröffnen Zwangsräumungen, Segregation und weit fen Spuren hin, die Ausgrenzung und das wo zwischen ethnischer Identität (innere sich mindestens zwei Perspektiven: verbreiteter Diskriminierung äußern, ge- Paradigma der Selbststigmatisierung in Impulse) und wirtschaftlicher Kategorie Selbstidentifikation als Annahme und nießen sie die kulturellen Rechte, die sich der kollektiven Psyche der Rroma hinter- (kommerzieller Nomadismus beruhend Heteroidentifikation als Wahrnehmung aus diesem Status ergeben, nicht in vol- lassen haben. auf sozialer Marginalisierung) oder iti- von Unterschieden. Identität ist ein Bezie- lem Umfang. Obwohl die Rroma eine an- neranter Überlebensstrategie. Letztere hungswert, der durch Interaktion aufge- erkannte nationale Minderheit sind, wer- In Bezug auf das Wohnen als Spiegel- verleiht der Gemeinschaft einen sozialen baut wird: Der Andere lehnt das, was ich den sie weiterhin als solche ignoriert und bild des Selbstverständnisses der Rroma Status und bewerkstelligt das, was man fühle oder für mich beanspruche, ab oder stattdessen als schutzbedürftige oder haben wir bereits gesehen, dass die halb einen Kausalkreis nennen könnte: Die bestätigt es. benachteiligte soziale Gruppe behandelt. eingegrabenen Hütten in Zeiten der Skla- Gemeinschaft ist nomadisch, weil sie be- verei die Stigmatisierung und völlige ge- stimmten Geschäften nachgeht, für die Im Fall der Rroma erreichte der Nomadis- Das voreingenommene rumänische sellschaftliche Ausgrenzung der Rroma sie sich räumlich bewegen muss, und mus diesen Status, weil er auf den stereo- kollektive Gedächtnis hat das negative unmissverständlich visualisierten. Davor, sie hat einen marginalen Status, weil sie typen Erwartungshorizont der Nicht-Rro- Rroma-Stereotyp konstruiert; das kol- währenddessen und danach waren Zelt nomadisch ist, doch dieser Nomadismus ma reagierte, der wiederum das kollektive lektive Denken der Rroma wiederum, und Wagen die bevorzugten Unterkünfte wiederum hat (neben seiner ethno-psy- Gedächtnis der Rroma beeinflusste und 62 welches unter dem Druck dieses negati- der Rroma, die jedoch entgegen des ro- chologischen Determiniertheit) soziale diese identitäre Zuschreibung bestärkte. 63 ven Stereotyps ein geringes Selbstwert- mantischen Klischees der körperlichen Ausgrenzung und systemische Zwangs- Das negative Stereotyp entwickelte sich gefühl entwickelte, verinnerlichte das und geistigen Freiheit vor allem eine ausweisungen als tiefere Ursachen, in- parallel zum positiven Klischee der Frei- ethnische Stigma und verstärkte seine Überlebensstrategie im Kontext der Wan- sofern es den Rroma verboten war, sich heit und bestärkte den Nomadismus qua eigene negative Selbstwahrnehmung, die derarbeit waren. dauerhaft niederzulassen. Ohne Rück- Ausgrenzung. Die Rroma selbst haben sich ferner aus fünf Jahrhunderten der sicht auf solche Überlegungen wurde der (zumindest als Möglichkeit) das noma- Sklaverei ableitete. In dem Maße, in dem In diesem Zusammenhang lohnt es sich, Nomadismus der Rroma lange Zeit als dische Modell als Zufluchtsort für ihre Identität ein soziales Konstrukt ist – das das Phänomen des Nomadismus in der Ursache für ihre ‚mangelnde Anpassung‘ durch die Assimilation gefährdete ethni- kollektive Selbstverständnis ist das Pro- Rroma-Kultur zu analysieren. „Höre nicht an die moderne Gesellschaft gedeutet, sche Zugehörigkeit beibehalten. All dies dukt der Wahrnehmung Anderer und des auf den, der lange gelebt hat, sondern auf in der Sesshaftigkeit als überlegenes bezeugt, dass der Nomadismus der Rro- Glaubens an sich selbst –, leitet sich das den, der lange gereist ist“ („Ći śun kasθe Lebensmodell angesehen und als normal ma eher ein geistiger als ein tatsächlicher geringe Selbstwertgefühl der Rroma von зivdăs but, tha kasθe phirdăs but“), be- definiert wird. Zustand ist. dem verinnerlichten Stigma ab und hat zu sagt ein Rroma-Sprichwort. Insofern es einer Ablehnung des ethnischen Selbst sich um ein frei gewähltes und organisch Es gibt daher einerseits einen strukturel- Schauen wir nun, inwieweit der Nomadis- als einzige Möglichkeit geführt, die indi- entwickeltes Kulturmodell handelt, beru- len Nomadismus, der aus dem Rroma- mus die Selbstdarstellung der Rroma in viduelle Lebensgrundlage zu sichern und hend auf einer traditionellen Interpretati- Kulturmodell oder dem Rroma-Ethnotyp ihren Wohngepflogenheiten beeinflusst sich in die gesellschaftliche Hierarchie on der Welt, Interaktion mit dem Rest der hervorgeht und das Ergebnis einer be- hat. Dabei berücksichtigen wir zunächst einzugliedern. Gesellschaft und Beziehung zur eigenen stimmten Form sozialer und wirtschaftli- die Art des Lebensraums: Das Leben spirituellen Existenz, kann der Nomadis- cher Organisation, ja sogar der Reiselust in einem Zelt impliziert eine besondere Die Konsequenzen dieser Geschichte mus mit der kollektiven Psychologie der ist, und andererseits einen konjekturalen Beziehung zur natürlichen Umwelt und unterschiedlicher Formen von Rassis- Rroma in Verbindung gebracht werden: Nomadismus, der auf äußere Ursachen eine bestimmte Vorstellung von Eigen- mus, Versklavung, Ermordung und kultu- „Wenn das gute Wetter kommt, sind wir zurückzuführen ist, nämlich Ausgren- tum und Wohnen. Während sesshafte reller Kolonisierung lassen sich heute an wie Vögel“, besagt eine Rroma-Legende. zung (Vertreibung) und Einschränkung Menschen Grundbesitz als positive dem von den Rroma geerbten kollektiven Dies trifft natürlich nur in begrenztem (Versklavung, Inhaftierung, verschiedene Erfahrung wahrnehmen und eine exis- tenzielle Philosophie um ihre Häuser zug auf andere und ein brüderlich-kollek- immer etwas beweisen: dass sie mensch- Großfamilie, bietet drei oder vier Genera- und Haushalte herum aufbauen, kennen tiver Geist sowie gemeinsame Verantwor- liche Wesen sind, dass sie sich an andere tionen ein Zuhause und fördert so Zusam- Nomaden dieses Gefühl der Bindung an tung in Bezug auf die eigene Person sind anpassen können, dass sie Regeln fol- menhalt und Solidarität. Er muss sauber, den Ort nicht. Sie sind von diesem Be- daher Prinzipien, die in unmittelbarem gen können, dass sie verantwortungs- unverschmutzt oder rein gehalten werden dürfnis nicht eingeschränkt und fühlen Zusammenhang mit der Selbstrepräsen- bewusste Bürger*innen sind, dass sie (ujo), weshalb die Toilette, ein Raum, der sich von der Vorstellung des Territoriums tation der Rroma stehen und die sich so- ‚normal‘ sind. Deshalb wollten auch die als schmutzig, kontaminiert oder unrein losgelöst – ein Umstand, der spezifische wohl in ihren Wohnverhältnissen als auch Kalderasche, die letzten Nomaden Rumä- (mahrime) angesehen wird, immer aus- Eigenschaften in ihrem Denken zur Folge in den Beziehungen innerhalb und außer- niens, beweisen, dass sie als sesshaftes gelagert wird; dies bezeugt einen starken hat. Nomaden haben als Naturmenschen halb der Gemeinschaft widerspiegeln. Volk leben können. Sie taten dies, indem Glauben an die Notwendigkeit von Rein- schlechthin eine ganz besondere Bezie- sie nicht nur die Lebensweise der vor- heit, um Respekt, Ehre und Würde (pakiv) hung zum Universum: Sie wollen nicht Der Weg, der vom Zelt als einem Symbol herrschenden Kultur kopierten, sich das zu erhalten. einmal durch ein Haus von der Umwelt des Nomadismus zum Palast als dem sesshafte Wohnen angewöhnten und den getrennt sein. Für sie ist das Zelt kein Gipfel der Sesshaftigkeit führt, mag kurz einheimischen Wohnstil annahmen, son- Zusammenfassend bezeugt die Geschich- Haus, sondern ein Kleidungsstück, das scheinen. Der Palast ist genau genom- dern letzteren in der Größe übertrafen. te der Wohnarten der rumänischen Rroma sie vor Kälte schützen, nicht aber von men das Wohnmodell der Kalderasche Hinter ihrem augenscheinlichen Über- den schwierigen Weg der Gemeinschaft der Natur trennen soll. Die Idee des Zelts (Kupferschmiede). Wir sollten nicht ver- legenheitskomplex verbirgt sich ein tief- vom verinnerlichten Stigma zum Streben als Kleidungsstück, als Erweiterung des gessen, dass sie die letzten Nomaden Ru- liegender Minderwertigkeitskomplex, der nach Würde und positiver Selbstdarstel- eigenen Wesens, das alle Merkmale eines mäniens waren; ihre erzwungene Seden- sich aus dem verinnerlichten ethnischen lung in der Gesellschaft. Sie führt von anthropomorphen Wesens (Mund, Fuß- tarisierung im totalitären sozialistischen Stigma ableitet. Ihr Daheim ist kein Haus, Zelt und Wagen als Symbole des Noma- sohlen, Kopf) aufweist, hat sich aus einer Regime der 1960er Jahre ging mit einem sondern ein Palast, der für die Ewigkeit denlebens über die halb eingegrabenen Philosophie der Freiheit und der Einheit weiteren Phänomen der Entwurzelung gebaut ist und an die Nachkommen ver- Hütten als sichtbare Zeichen von Rassis- mit der natürlichen Welt heraus entwi- einher, der zwangsweisen Kooperativi- erbt wird, um dem Vorwurf oder Stigma mus, sozialer Ausgrenzung, Armut und ckelt, aus der harmonischen Vorstellung sierung, die beide im Rahmen der Politik des Nomadismus entgegenzuwirken und Auslöschung während der Sklaverei und 64 eines auf das Wesentliche reduzierten, der erzwungenen Assimilation oder (De-) zu beweisen, dass man ,normal‘ ist, ja des Holocaust zu den winzigen Wohnun- 65 maximal vereinfachten Lebensraums, der Ethnisierung der Rroma unternommen sogar besser integriert als viele andere, gen im Sozialismus als Symbole erzwun- es dem Einzelnen ermöglicht, in einer wurden. als jene Andere, von denen man ausge- gener oder freiwilliger Sedentarisierung direkten und dynamischen Beziehung zu schlossen wird. und kultureller Assimilation – der Preis seiner Umgebung zu leben. Wir sollten uns auch daran erinnern, dass für die vermeintliche sozioökonomische die Nazi-Diktatur von Ion Antonescu den In ihrem Streben nach Würde haben die Integration – und zu den Palästen, die wir Diese Konzeption des Wohnens hat sich Nomadismus als Vorwand für ihre Politik Rroma eine Image-Kultur entwickelt, in heute sehen. auch nach der freiwilligen oder erzwun- der Auslöschung der Rroma nahm. Im der das, was andere über sie denken, genen Sedentarisierung erhalten. Für Laufe des Holocaust wurden die noma- wichtiger ist als das, was sie wirklich Es ist jedoch wichtig zu betonen, dass es die Rroma ist der Raum des Hauses ein dischen Rroma als erste nach Trans- sind. In diesem Sinne ist der Rroma- in der Verantwortung des rumänischen Kontinuum: Das Zelt, der Karren, das nistrien deportiert; schließlich wurden Palast viel mehr als eine Wohnung: Es Staates liegt, entscheidend zur Destig- Wohnmobil und später der Wohnwagen alle nomadischen Rroma deportiert und ist die sichtbare Genugtuung, von der matisierung der ethnischen Identität der sind Räume, die der gesamten Gemein- Zehntausende von ihnen ermordet. Die- Außenwelt als gut (dikhlo) angesehen zu Rroma beizutragen – gerade weil er seit schaft offenstehen. Genau so wenig wie ser mit dem Nomadismus begründeten werden, ein starkes Element der sozialen Jahrhunderten eine gezielte Politik der die Rroma eine Vorstellung von privatem Massenvernichtung folgte ein Verbot des Repräsentation, der Destigmatisierung Stigmatisierung praktiziert. Um das posi- Landbesitz haben, kann man bei ihnen Nomadismus während der sozialistischen und (Re-)Konstruktion des ethnischen tive kulturelle Gedächtnis der Rroma in ei- von Privatsphäre im Sinne des Gajika- Diktatur. Dies ist der historische Kontext, Selbstwertgefühls und der Anerkennung nem modernen Kontext und mit modernen no-Kulturmodells sprechen. Für Rroma, in dem der Nomadismus zu einer Art Stig- in der Gesellschaft. Institutionen zu fördern, muss man daher die dem Einzelzimmer einen gemeinsam ma avancierte, das von den Rroma selbst den Fokus von Palästen auf Museen, genutzten Raum vorziehen und Ihres- verinnerlicht wurde. Doch selbst der Palast weist noch Spuren Theater und Kulturzentren verlagern. gleichen als phrala (Brüder) und phenia des angestammten kulturellen Paradig- (Schwestern) bezeichnen, ist Einsamkeit Auf ihrer ewigen Suche nach einem mas des alten Rromanipen (Gesetz der Delia Grigore positioniert sich als eine der schrecklichsten Erfahrungen, die Status in der Gesellschaft des Anderen traditionellen Rroma-Kultur) auf: Er ist Rom*nja, ist rumänische Ethnologin, ein Mensch machen kann. Freiheit in Be- mussten die Rroma, damals wie heute, eine kollektive Wohngemeinschaft für die Autorin und Roma-Aktivistin. Detaliu al fațadei din Schleswiger Str. 31, Dortmund | Detail der Schleswiger Str. 31, Dortmund | Detail of Schleswiger Straße 31, Dortmund (c) Christian Huhn Fotografie (c) Christian Huhn Fotografie ein Jahr lang bauten Anwohner*innen Das Projekt am Nordmarkt wurde unter- aus der vielfältigen Roma-Gemeinschaft stützt von Interkultur Ruhr, der Stadt Was bisher geschah | des Dortmunder Nordmarkts hier Mo- Dortmund und GrünBau gGmbH. Es ist delle zur Gestaltung einer Hausfassade Teil einer langfristigen Strategie der Stadt in einer anliegenden Straße. Inspiriert Dortmund zur konkreten Verbesserung Ce s-a întâmplat sind die Modelle von den fantastischen der Wohnsituation von Roma-Familien Bauformen, die Roma-Familien seit vie- durch den Ankauf von Wohnhäusern in len Jahren in Dörfern und Straßenzügen der Nordstadt und die Modernisierung Rumäniens realisieren. Einer der Ent- von Wohnungen bei fairen Mieten sowie până acum | What würfe wurde gemeinschaftlich an einem zur Vermittlung eines differenzierten Wohnhaus in der Schleswiger Straße 31 Bilds von Roma-Kulturen und der Förde- happened so far umgesetzt. rung von Selbstorganisationen. RO DE În 2016, organizația Interkultur Ruhr artiști împreună cu participanți și familii 2016 lud die Organisation Interkultur Ausgangspunkt waren damals verschie- (sponsor Regionalverband Ruhr) i-a din România, Kosovo, Macedonia, Franța Ruhr (Träger Regionalverband Ruhr) die dene Projekte mit Roma-Gemeinschaften, invitat pe artiștii Christoph Wachter și și Germania, printre altele. Unul dintre Künstler Christoph Wachter und Mathias die von den beiden Künstlern gemeinsam Mathias Jud să investigheze problema aceste proiecte, Hotel Gelem, a fost pre- Jud im Rahmen einer Residenz ein, der mit Akteur*innen und Familien in u.a. reprezentării arhitecturale în spațiul miat în 2012 de către Consiliul European. Frage nach architektonischer Repräsen- Rumänien, Kosovo, Mazedonien, Frank- urban, în cadrul proiectului. Cine și ce Aspecte importante în procesele de co- tation im Stadtraum nachzugehen. Wer reich und Deutschland realisiert worden va fi vizibil în peisajul citadin și în ce laborare, pe care Mathias Jud și Chris- 70 oder was wird im Stadtraum wie sicht- sind. Eines dieser Projekte, Hotel Gelem, măsură? toph Wachter le co-inițiază constau în 71 bar? wurde 2012 vom Europäischen Rat aus- confruntarea cu rasismele structurale și gezeichnet. Wichtige Anliegen in den De ani buni, Mathias Jud și Christoph instituționale, precum și tratarea proble- Mathias Jud und Christoph Wachter be- kollaborativen Prozessen, die Mathias Wachter se ocupă, în lucrările și proiec- melor de reprezentare sau de marginali- schäftigen sich seit vielen Jahren in ihren Jud und Christoph Wachter mit-initiieren, tele lor, de structuri de putere, violență zare culturală și politică. Arbeiten und Projekten mit Machtstruk- bestehen in der Auseinandersetzung mit infrastructurală în diferite contexte soci- turen, infrastruktureller Gewalt in ver- strukturellen und institutionellen Ras- ale și geografice, precum și de ce anume Un element important al activității lor îl schiedenen sozialen und geografischen sismen sowie in der Beschäftigung mit înseamnă să nu fii auzit într-o societate. constituie o rețea diversă de relații, ce de- Kontexten sowie mit der Frage, was es Fragen von kultureller und politischer Re- pășește granițele geografice, și care apar bedeutet, in einer Gesellschaft kein Ge- präsentation bzw. Marginalisierung. Proiectul Fațadă s-a născut dintr-o cer- în cadrul unor procese de colaborare și hör zu finden. cetare, pe care Mathias Jud și Christoph se împletesc în proiectele lor. Una dintre Ein wichtiges Element ihrer Arbeit sind Wachter au întreprins-o în 2016-2017, aceste căi se extinde până în bazinul Das Projekt Fassade entstand aus einer vielfältige, geografische Grenzen über- împreună cu prieteni și participanți la Ruhr și a constituit o bază importantă la Recherche, die Mathias Jud und Chris- schreitende Beziehungsgeflechte, die proiecte anterioare din România. Esența începutul lucrărilor de la Dortmund. toph Wachter 2016/17 gemeinsam mit durch kollaborative Prozesse entstehen cercetării a fost întrebarea referitoare la Akteur*innen und Freund*innen aus und ihre Projekte miteinander verweben. modul în care un grup social amenințat După continuarea cercetării în bazinul früheren Projekten in Rumänien durch- Einer dieser Stränge reicht bis ins Ruhr- își dezvoltă propria imagine și propria Ruhr, în 2018 a fost înființat un atelier în führten. Schwerpunkt der Recherche gebiet und bildete eine wichtige Basis zu reprezentare într-un context urban, din- Mallinckrodtstraße, în Dortmund Nord war die Frage, wie eine bedrohte gesell- Beginn der Arbeit vor Ort in Dortmund. colo de percepția celorlalți și de stigma- stadt. Mai bine de un an, locuitorii din schaftliche Gruppe jenseits von Fremd- tizare. diversa comunitate rromă din Dortmund zuschreibungen und Stigmatisierungen Nach einer Fortführung der Recherche Nordmarkt au construit modele pentru re- ein eigenes Selbstverständnis und eine im Ruhrgebiet wurde 2018 eine Werk- Atunci, punctul de pornire a fost con- alizarea fațadei unei case de pe o stradă eigene Repräsentation im urbanen Kon- statt an der Mallinckrodtstraße in der stituit de diferite proiecte cu comunități învecinată. Modelele sunt inspirate de for- text entwickelt. Dortmunder Nordstadt eingerichtet. Über rrome, care au fost realizate de cei doi me fantastice ale unor case pe care familiile de rromi le construiesc, de mulți ani, mund pentru îmbunătățirea concretă a The project at the Nordmarkt was sup- through the acquisition of residential în satele și pe drumurile României. Unul situației locative a familiilor de rromi, ported by Interkultur Ruhr, the City of buildings in the Nordstadt district and dintre proiecte a fost realizat în comun, la prin cumpărarea de case rezidențiale în Dortmund and GrünBau gGmbH. It is the modernisation of apartments with fair o clădire din Schleswiger Straße 31. Nordstadt și modernizarea locuințelor, part of a long term strategy of the City of rents, as well as the conveying of a differ- Proiectul din Nordmarkt a fost sprijinit în condițiile unor chirii corecte, precum Dortmund for the concrete improvement entiated picture of Roma cultures and the de Interkultur Ruhr, orașul Dortmund și și prin transmiterea unei imagini diferite of the living situation of Roma families promotion of autonomous organisations. GrünBau gGmbH. El face parte dintr-o a culturilor rrome și promovarea organi- strategie pe termen lung a orașului Dort- zațiilor proprii.

EN In 2016, the Interkultur Ruhr organisation Gelem, was honoured by the European (sponsor is Regionalverband Ruhr) in- Council in 2012. Important aspects in vited the artists Christoph Wachter and the collaborative processes co-initiated Mathias Jud to pursue the question of by Mathias Jud and Christoph Wachter architectural representation in the urban consist of dealings with structural and in- environment in the context of a residency. stitutional racism, as well as a considera- Who or what becomes visible in the urban tion of questions of cultural and political space, and how? representation or marginalisation.

Mathias Jud and Christoph Wachter have An important element of their work con- concerned themselves for many years sists of various networks of relationships 72 in their works and projects with power spanning geographical boundaries that 73 structures, infrastructural violence in var- arise through collaborative processes ious social and geographical contexts, as and that link their projects with one an- well as with the question of what it means other. One of these strands extends to to not be heard in a society. the Ruhr region and provides an important basis for the start of work on location The Fassade (Façade) project originated in Dortmund. from research carried out by Mathias Jud and Christoph Wachter in 2016/17 Following continuation of research in together with artists and friends from the Ruhr region, a workshop was set earlier projects in Romania. The re- up in 2018 in the Mallinckrodtstraße in search focused on the question of how the Nordstadt city district of Dortmund. an endangered social group develops its For more than a year, residents from the own self-understanding and its own rep- diverse Roma community around the resentation in the urban context, moving Dortmund Nordmarkt built models here beyond ascriptions and stigmatisation. for the design of a building façade in an adjoining street. The models are inspired The starting point at that time was pro- by the fantastic architectural forms that vided by various projects with Roma Roma families have been realising for communities that had been realised by many years in the villages and streets of the two artists together with cultural pro- Romania. One of the designs was realised ducers and families in Romania, Kosovo, in a communal effort for a residential Macedonia, France and Germany, among building at Schleswiger Straße 31. other places. One of these projects, Hotel (c) Christian Huhn Fotografie Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie RO DE EN După ce, în anii ´90, tribu- Nachdem das Gericht in der After the court in the Ro- Model de clădire | nalul din orașul Caracal, rumänischen Stadt Caracal manian city of Caracal din România, l-a condam- Dan Finuţu in den 1990er sentenced Dan Finuţu to nat la închisoare pe Dan Jahren wegen Betrugs zu a term of imprisonment Modell eines Gebäudes Finuțu, acesta a jurat că einer Haftstrafe verurteilt for fraud in the 1990s, he va înființa propriul său tri- hatte, schwor er den Rich- swore to the judges that he bunal. Și, într-adevăr, Dan ter*innen, sein eigenes Ge- would build his own court. | Model of a building Finuțu a ridicat, în centrul richt zu bauen. Tatsächlich Dan Finuţu did in fact erect localității Buzescu, o con- errichtete Dan Finuţu in a monumental building, strucție monumentală, a 71 Kilometern Entfernung, the façade of which is a Strada 1 Decembrie, Buzescu cărei fațadă este o copie a mitten in der Ortschaft Bu- copy of the court building clădirii tribunalului din Ca- zescu, einen Monumental- in Caracal, 71 km away in racal, aflat la 71 de kilome- bau, dessen Fassade eine the middle of the town of tri distanță. Spre deosebire Kopie des Gerichtsgebäu- Buzescu. However, while România | Rumänien | Romania de original, care are coloa- des von Caracal ist. Wo je- the original presents itself ne corintice, copia are co- doch das Original mit korin- with Corinthian columns, loane ale ordinului toscan, thischen Säulen aufwartet, the copy has columns of a iar acolo unde, în cazul besitzt die Kopie Säulen Tuscan arrangement, and construcției originale toskanischer Ordnung, und where the word “JUDE- din Caracal, este scris cu- wo beim Originalbau in CATORIE” stands on the vântul „JUDECATORIE“, Caracal das Wort „JUDE- original building in Caracal, 78 la Buzescu, se poate citi CATORIE“ steht, prangt in “Dan-Finuţu-2003” is found 79 cu litere mari „Dan-Finu- Buzescu in großen Lettern in large letters in Buzescu. ţu-2003“. În 2012, când Dan „Dan-Finuţu-2003“. Als Dan When Dan Finuţu and his Finuțu și soția sa, Maria, și- Finuţu und seine Frau Maria wife Maria died in a traffic au pierdut viața într-un ac- 2012 bei einem Verkehrs- accident in 2012, their fam- cident de circulație, familia unfall ums Leben kamen, ily built a sepulchral monu- a construit în cimitirul din baute ihre Familie auf dem ment in the Buzescu cem- Buzescu un monument fu- Friedhof von Buzescu ein etery in the form of a small nerar aidoma unui mic tem- Grabmal in Form eines temple, which is also a plu, tot o copie a tribunalu- kleinen Tempels, wiederum copy of the court, but here lui, dar, de data aceasta, pe eine Kopie des Gerichts, the portal is crowned by portal se află două cruci, diesmal aber krönen zwei two crosses, and between pe care este inscripționat Kreuze das Portal und them stands the words „Dan Finuțu și Mari“. Casa zwischen ihnen steht „Dan “Dan Finuţu si Mari”. Their proprie nu este, așa cum Finuţu si Mari“. Das eigene own building is not, as is se afirmă adesea, doar o Haus ist nicht, wie oft be- often claimed, merely an formă exagerată de autore- hauptet, nur eine überzo- exaggerated form of grand- prezentare, ci poate fi înțe- gene Form der Selbstdar- standing, but can also be leasă și ca o instituție, ca o stellung, sondern lässt sich understood as an institu- însușire a instituționalizării auch als Institution, als tion, as the appropriation of în sine, ca un proces și o Aneignung der Institutiona- institutionalisation as such, stabilire a unor structuri lisierung an sich verstehen, that gives rise to and char- care produc și modelează die das Subjekt hervorbrin- acterises the subject. (IA) subiectul. (IA) gen und prägen. (IA) DE EN RO Im Jahr 2008 wurde dieses This house on a street cor- În anul 2008, această casă, Casă fără fațadă | Haus an einer Straßenecke ner in the Romanian city of aflată la un colț de stradă in der rumänischen Stadt Timişoara was demolished din orașul Timișoara, Ro- Timişoara noch vor dem in 2008, even before the mânia, a fost dărâmată, Haus ohne Fassade | House Ende eines Prozesses zwi- conclusion of legal pro- înainte ca procesul dintre schen Eigentümer*innen ceedings between owners proprietari și primăria und der Stadtverwaltung and the city administration orașului să se încheie, cu without a façade abgerissen – mit der Be- – the reason being given motivația că a fost constru- gründung, es sei illegal that it had been built ille- ită ilegal. Constructorii au gebaut worden. Die Er- gally. The builders fought acționat în instanță pentru bauer*innen stritten für ihr for their house and doc- a apăra casa și au dovedit Haus und belegten dessen umented its legality with legalitatea cu o autorizație Rechtmäßigkeit mit einer a building approval of the de construcție eliberată Baugenehmigung der orts- local authority. Like many de autoritățile locale. Ca ansässigen Behörde. Wie other houses in the style of multe alte case realizate în viele andere Häuser im the Roma building culture, realizate în cultura stilului Stil der Roma-Baukultur this building is also an arhitectural rrom, această ist dieses Gebäude auch “actually realised utopia, clădire reprezintă „o utopie eine „tatsächlich realisierte an alternative draft”2 to realizată efectiv, un de- Utopie, ein Gegenentwurf“1 the stigmatising position sign alternativ“3 la poziția zu der stigmatisierten of Roma within Romanian stigmatizată a rromilor în 80 Position von Rom*nja in- society. This is because, cadrul societății românești. 81 nerhalb der rumänischen there too, social prestige Pentru că, și acolo, presti- Gesellschaft. Denn auch is intricately linked with giul social este strâns legat dort ist das soziale Pres- forms of building and liv- de formele arhitecturii și tige eng verknüpft mit ing. The participation of ale spațiului de locuit. Par- Bau- und Wohnformen. Die Roma in social life is, how- ticiparea rromilor la viața Teilhabe von Rom*nja am ever, impaired by perma- socială este împiedicată de gesellschaftlichen Leben nent criminalisation in the o criminalizare permanentă wird jedoch durch eine public debate. Racist stere- în dezbaterea publică. În permanente Kriminalisie- otypes are also reproduced acest mod, sunt reprodu- rung in der öffentlichen in many media in this way. se stereotipuri rasiste în Debatte verhindert. Auf Discriminatory comments mass-media. Comentarii diese Weise werden auch in the Internet on the wide- discriminatoare în internet, rassistische Stereotype in ly occurring demolition of referitoare la numeroasele vielen Medien reproduziert. houses in Timişoara reflect demolări de case din Timi- Diskriminierende Kommen- this situation. (NP) șoara, oglindesc această tare im Internet zu den weit situație. (NP) verbreiteten Hausabrissen in Timişoara spiegeln diese Situation wider. (NP) 1 Foucault, Michel: Andere Räume 2 Foucault, Michel: Andere Räume 3 Foucault, Michel: Andere Räume (1967), în: Barck, Karlheinz (Hg.): (1967), in: Barck, Karlheinz (Ed.): (1967), în: Barck, Karlheinz (Ed.): Aisthesis: Wahrnehmung heute Aisthesis: Wahrnehmung heute Aisthesis: Wahrnehmung heute oder Perspektiven einer anderen oder Perspektiven einer anderen oder Perspektiven einer anderen Ästhetik; Essais. Leipzig: Ästhetik; Essais. Leipzig: Ästhetik; Essais. Leipzig: Reclam, 1993, S. 39. Reclam, 1993, p. 39 Reclam, 1993, pag. 39 EN RO DE The most conspicuous Caracteristica cea mai Das auffälligste Charakte- Ornamente de metal Tradiție și characteristic of Roma evidentă a stilului arhi- ristikum der Roma-Bauten buildings is found in the tectural rrom o constituie sind die Metallornamente metal ornaments on the ornamentele de metal de an den Dächern: die mehr- impuls în cultura majorității | roofs: the multi-level pago- pe acoperișuri: acoperi- stufigen Pagodendächer, da roofs, richly decorated șurile tip pagodă, pe mai reich verzierten Türmchen little towers and delicate multe niveluri, turlele bogat und filigranen Spengler- Metallornamente Tradition tinsmith works along the împodobite și lucrările din arbeiten entlang der Dach- eaves gutters. The driving metal filigranat, de-a lungul rinnen. Die treibende Kraft force behind the develop- jgheaburilor. Forța motrice hinter der Entwicklung ment of these forms are the din spatele acestor forme dieser Formen sind die und Impuls in der Mehrheitskultur | Kalderash, or Căldărari, a o reprezintă căldărarii, un Kalderasch oder Căldărari, Roma subgroup that devel- grup distinct în cadrul etni- eine Gruppe innerhalb oped its own techniques ei rrome, care au dezvoltat der Roma, die als Kupfer- Metal ornaments as coppersmiths and spe- propriile tehnici, ca fierari schmiede und Spezialisten cialists in metalwork. The și specialiști în prelucrarea in der Metallverarbeitung mainstream society also cuprului și a metalelor. De eigene Techniken entwi- Tradition and impulse in the readily turned to them for îndemânarea lor meșteșu- ckelten. Auf ihr handwerk- their craftsmanship: al- gărească beneficiază per- liches Geschick griff stets ready since the end of the manent și societatea ma- auch die Mehrheitsgesell- 19th century, which saw joritară: Încă de la sfârșitul schaft gern zurück: Schon 82 mainstream cultural sphere the advance of a national- veacului al XIX-lea, când, în seit dem Ende des 19. Jahr- 83 isation of building types România, a avut loc o inte- hunderts, als eine Nationa- in Romania, it has been grare a unor elemente nați- lisierung der Bauformen in Roma craftsmen who have onale în stilul arhitectural, Rumänien Einzug hält, sind incorporated French ele- meșteșugarii rromi au fost, es Roma-Handwerker, die ments, among others, into între alții, cei care au încor- u.a. französische Elemente construction methods. The porat elemente din stilul in die Bauweisen einbrin- metal ornaments should franțuzesc. Din acest mo- gen. Die Metallornamente therefore not be under- tiv, ornamentele de metal sind daher nicht nur als stood as belonging only nu trebuie înțelese doar ca spezifische Roma-Bauform to a specific Roma way of o formă arhitecturală spe- zu verstehen, sondern als building, but instead as cifică rromă, ci și ca parte Teil einer allgemeinen ru- part of the general history a unei istorii generale a mänischen Baugeschichte. of building in Romania. arhitecturii românești. Și în Auch in der Gestaltung The families are therefore realizarea propriilor case, ihrer eigenen Häuser pfle- not simply maintaining an familiile nu adoptă un ‚stil gen die Familien daher kei- “ethnic style” in the design etno‘, ci integrează elemen- nen „Ethnostil“, sondern of their own homes, but inte de proveniență diferită, integrieren Elemente unter- stead integrate elements of inclusiv embleme din cultu- schiedlicher Herkunft – bis various origins, extending ra maselor, precum semnul hin zu Emblemen aus der to emblems from popular dolarului sau simboluri ale Populärkultur – wie Dollar- culture, such as dollar unor mărci de lux. (JL) zeichen oder Logos von signs or the logos of luxury Luxusmarken. (JL) brands. (JL) RO DE EN „Casele căldărarilor înstă- „Die Häuser wohlhabender “The houses of affluent Estetica postinternet | riți, un subgrup al rromilor Kalderari, einer Unter- Căldărari, a subgroup of din România, se află la gruppe der rumänischen the Romanian Roma, are polul arhitectonic opus Roma, sind der architek- the architectural oppo- Post-Internet-Ästhetik | al modestiei“, scrie Neue tonische Gegenpol zum site of understatement”, Zürcher Zeitung 2016. „În Understatement“, schreibt the Neue Zürcher Zeitung vilele în stil baroc (…) se die Neue Zürcher Zeitung wrote in 2016. “Neo-Re- Post-Internet aesthetic amestecă neorenașterea 2016. „In den barocken naissance blends with cu kitch-ul tip Bollywood, Villen (…) vermischt sich Bollywood kitsch, Asiatic rromantismul pagodelor Neo-Renaissance mit Bol- pagoda romanticism with asiatice cu șicul din Alpi: lywood-Kitsch, asiatische Alpine chic in the baroque Fie că este vorba de cupo- Pagoden-Romantik mit villas (…): whether cupole, merloane, acoperișuri Alpen-Chic: Ob Kuppeln, las, castle battlements, în formă de bulb de ceapă, Burgzinnen, silbrig schim- silvery, shimmering, cu reflexii argintii, sau de mernde Zwiebeldächer onion-shaped roofs or stucaturi care simboli- oder zum Dollar-Emblem stucco work shaped like zează dolarul – totul este geformte Stuckaturen – dollar signs – anything is permis.“ 1 Probabil că, prin alles ist erlaubt.“ 2 Die spe- allowed.” 3 The special aes- anii ´80, această estetică zielle Ästhetik der Häuser thetic of the houses might specială a caselor ar fi fost hätte man in den 1980er have been characterised as denumită „postmodernis- Jahren vielleicht als „post- “post-modern” in the 1980s 84 tă“. Astăzi s-ar putea vorbi modern“ bezeichnet – heu- – today one might call it a 85 de „estetică postinternet“, te könnte man von „Post- “post-Internet aesthetic” care se evidențiază prin Internet-Ästhetik“ spre- distinguished by the cele- sărbătorirea unei culturi chen, welche sich durch bration of an overwrought consumiste excesive și a das Feiern einer überdreh- consumer culture and of unor zorzoane de factură ten Konsumkultur und des digital bling bling. Status digitală. Simbolurile sta- digitalen Bling Bling aus- symbols and luxury tutului și numele mărcilor zeichnet. Status-Symbole brand names like “Gucci”, de lux, precum „Gucci“, und Luxus-Markennamen “Chanel” and “Mercedes” „Chanel“ și „Mercedes“, wie „Gucci“, „Chanel“ und are happily and frequently sunt adesea utilizate atât „Mercedes“ sind gerne und used as set pieces in the pentru designul interior cât oft verwendete Versatzstü- interior and exterior design și cel exterior al caselor. cke in der Innen- und Au- of houses. These appropri- Acest mod de a-și însuși ßengestaltung der Häuser. ations, which might also astfel de simboluri, care ar Diese Aneignungen, die be designated as “built putea fi denumite, eventual, vielleicht auch als „gebau- emojis”, are an expression și „emojiuri arhitecturale“ te Emojis“ bezeichnet wer- of a self-confidence that in reprezintă expresia unei în- den können, sind Ausdruck some cases remains more

1 Marco Kauffmann Bossart, 2 Marco Kauffmann Bossart, 3 Marco Kauffmann Bossart, crederii în sine, care, însă, eines Selbstbewusstseins, in a status of assertion. (IA) „Alles für die Fassade“, Neue „Alles für die Fassade“, Neue „Alles für die Fassade“, Neue în unele cazuri, rămâne mai das in manchen Fällen Zürcher Zeitung, 20 iulie Zürcher Zeitung, 20. Juli Zürcher Zeitung, 20 July 2016, https://www.nzz.ch/ 2016, https://www.nzz.ch/ 2016, https://www.nzz.ch/ degrabă la stadiul de aser- jedoch eher im Status der international/wohnserie/zu- international/wohnserie/zu- international/wohnserie/zu- țiune. (IA) Behauptung verbleibt. (IA) besuch-in-den-wohnzimmern- besuch-in-den-wohnzimmern- besuch-in-den-wohnzimmern- dieser-welt-alles-fuer-die- dieser-welt-alles-fuer-die- dieser-welt-alles-fuer-die- fassade-ld.106530 fassade-ld.106530 fassade-ld.106530 EN RO DE The foundations of houses Construcția de bază în Häufig besteht der Grund- Procesualitatea caselor in the style of the Roma cultura construirii caselor bau von Häusern im Stil building culture often con- la rromi constă, adesea, der Roma-Baukultur aus sist of merely one room, dintr-o singură încăpere, la lediglich einem Raum, an | Prozesshaftigkeit der to which, depending upon care se adaugă alte spații, den, je nach verfügbaren the available resources (la- în funcție de resursele dis- Ressourcen (Arbeitskraft, bour, money, material), ex- ponibile (forță de muncă, Geld, Material), Erweite- Häuser | Process capability tensions are added. When bani, material). Pentru rungen angefügt werden. such changes are made, aceste modificări, sunt Bei diesen Veränderungen walls are torn down, rooms dărâmați pereți, sunt mo- werden Wände eingerissen, of the houses are repurposed or reinter- dificate sau reconcepute Räume umfunktioniert oder preted. The added building încăperi. Pe baza elemen- neu interpretiert. Mittels sections result in a perma- telor adăugate ale clădirii, der angefügten Gebäude- nent modification of the ba- se obține o modificare per- teile kommt es zu einer sic form and of the façade manentă a formei de bază, permanenten Modifizierung with respect to colouring precum și a fațadei, în ceea der Grundform sowie der and ornamentation. ce privește culorile și orna- Fassade hinsichtlich der This method of building mentele. Farben und Ornamente. has less to do with a ‘typ- La baza acestui stil arhi- Dieser Bauweise liegt ical Roma tradition’ than tectural se află mai puțin weniger eine ‚typische it does with pragmatically o ‚tradiție tipică rromă‘, ci Roma-Tradition‘ zugrunde, 86 dealing with one’s own life este, mai degrabă, o abor- sondern sie ist vielmehr 87 reality; it is an attempt to dare pragmatică a propriei ein pragmatischer Umgang find a structural solution realități. Este vorba de o mit der eigenen Lebens to the facts of life assigned încercare de a găsi o so- realität; es handelt sich um to many people from Roma luție constructivă pentru einen Versuch, eine bau- communities in Romania. lumea în care trăiesc mulți liche Lösung für die vielen The Roma building cul- oameni din comunitățile Menschen aus Rom*nja- ture is not based on any rrome din România. Cultura Communities in die in architectural theory in an construirii caselor la rromi Rumänien zugewiesene academic sense. It is much nu are la bază o teorie ar- Lebenswelt zu finden. Der more an expression of the hitecturală, în adevăratul Roma-Baukultur liegt keine now with reference to the sens al cuvântului. Ea este architektonische Theorie societal and economical mult mai mult expresia mo- im akademischen Sinne situations of its builders.1 mentului actual în raport cu zugrunde. Sie ist vielmehr (NP) situația socială și econo- Ausdruck des Jetzt in Be- mică a constructorilor lor.2 zug auf die gesellschaft- (NP) lichen und ökonomischen Situationen ihrer Erbau- er*innen.3 (NP) 1 See Gräf, Rudolf R.: Z[...] 2 Cf. Gräf, Rudolf R.: Z[...] 3 Vgl. Gräf, Rudolf R.: Z[...] paläste. Die Architektur der paläste. Die Architektur der paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien. Graz 2005: Roma in Rumänien. Graz 2005: Roma in Rumänien. Graz 2005: Technische Universität Graz, Technische Universität Graz, Technische Universität Graz, Erzherzog-Johann-Universität, Erzherzog-Johann-Universität, Erzherzog-Johann-Universität, Institut für Kunst- und Kultur Institut für Kunst- und Kultur Institut für Kunst- und Kultur wissenschaften,, p. 149f. wissenschaften, pag. 149 urm. wissenschaften, S. 149f. RO DE EN Acest model prezintă de- Dieses Modell zeigt die This model shows the Model Schleswiger Str. 31 | signul fațadei locuinței Fassadengestaltung des façade design of the resi- din Schleswiger Straße 31, Wohnhauses Schleswiger dential building at Schles conceput și transpus în Straße 31, die im August/ wiger Straße 31, which was practică în august-septem- September 2019 von den conceived of and realised Modell Schleswiger Str. 31 | Model brie 2019, de către partici- Akteur*innen der Werk- in August/September 2019 panții la atelierul Mallinc- statt Mallinckrodtstraße by members of the Mall- krodtstraße. Vizibilitatea konzipiert und umgesetzt inckrodtstraße workshop. of Schleswiger Str. 31 fațadei în peisajul citadin worden ist. Die Sichtbarkeit The visibility of the façade marchează reperele unei der Fassade im Stadtraum in urban space makes a reprezentări pozitive a cul- setzt ein Zeichen für eine statement on behalf of a turii construirii caselor la positive Repräsentation positive representation rromi în Dortmund și a fost von Roma-Baukultur in of Roma building culture primită favorabil de către Dortmund und wurde von in Dortmund and was locuitorii din Nordmarkt. der Nachbarschaft des positively received by the Modelul geometric, culo- Nordmarkts positiv auf- neighbourhood around the rile și lucrările din metal genommen. Das geomet- Nordmarkt. The geometric (decorațiuni din aluminiu) rische Muster, die Farben pattern, the colours and amintesc de designul ase- und Spenglerarbeiten the tinsmith work (metal mănător din România. Ca- (Metallverzierungen aus ornamentation of alumini- petele de meduză, realizate Aluminium) verweisen auf um) refer to similar designs din ghips, au ca puncte de ähnliche Gestaltungen in in Romania. The Medusa 88 referință o cultură populară Rumänien. Die aus Gips heads fashioned from plas- 89 globală și mărci cunoscute gefertigten Medusenköpfe ter create references to a (aici, de exemplu, „Versa- stellen Bezüge zu einer global popular culture and ce”). Casa a fost achițio- globalen Populärkultur und to familiar brands (in this nată de orașul Dortmund, bekannten Marken (hier case “Versace”). The build- acum câțiva ani, în cadrul bspw. „Versace“) her. Das ing was put up for com- unei licitații. Ca parte a Haus wurde vor einigen pulsory sale several years strategiei orașului pentru Jahren zwangsversteigert ago and was acquired by optimizarea condițiilor de und von der Stadt Dort- the City of Dortmund. As locuit în Nordmarkt, ea a mund erworben. Als Teil part of the strategy of the fost modernizată înainte der Strategie der Stadt zur city for improving living de realizarea designului fa- Verbesserung der Wohn- conditions at the Nord- țadei. Cele două turnuri verhältnisse am Nordmarkt markt, it was modernised nu au putut fi realizate în wurde es vor der Fassaden- prior to the designing of Schleswiger Str., din moti- gestaltung modernisiert. the façade. The two towers ve de statică a construcții- Die beiden aufgesetzten could not be realised in lor. (FSL) Türme konnten aus bau- the Schleswiger Straße for statischen Gründen nicht reasons of architectural an der Schleswiger Str. um- statics. (FSL) gesetzt werden. (FSL) DE EN RO Anders als in ländlichen Ge- Unlike in rural areas, Roma Altfel decât în zonele rura- Timişoara Roma-Baukultur bieten lassen sich Rom*nja in urban areas often do not le, în mediul urban rromii in urbanen Räumen häufig settle at the peripheries se stabilesc adesea nu la nicht am Siedlungsrand of settlement, but instead, marginea așezărilor, ci achi- im urbanen Raum | Cultura nieder, sondern erwerben like the Romanian majority ziționează construcții pe ebenso wie die rumänische society, purchase build- raza orașului, ca și etnicii Mehrheitsgesellschaft ings in the city area. This is români majoritari. La fel și stilului arhitectural rrom în Bauten im Stadtgebiet. So also the case in Timişoara, în Timișoara, care, datorită auch in Timişoara, welche which, due to the high numărului mare de clădiri aufgrund der hohen Dichte density of neo-classicist, în stil neoclasic, baroc, însă neoklassizistischer, baro- Baroque and unfortunately lăsate, din păcate, mult prea spațiul urban | Roma building cker und leider allzu häufig all too often seriously de- des în paragină, mai este dem Zerfall überlassener caying structures, bears numită și „Mica Vienă“. O Bauten den Beinamen the epithet of “Little Vien- astfel de clădire, care, până culture in urban space „Klein Wien“ trägt. Ein sol- na”. Such a building, which în 1970, a aparținut fostului ches Gebäude, das bis 1970 was owned by the Securi- serviciu secret român Se- im Besitz des rumänischen tate, the Romanian secret curitate, a fost achiziționată Geheimdienstes Securitate service, until 1970, was de cetățeanul rrom Puiu war, wurde von dem Rom acquired by the Rom Puiu Stancu renovată în cultura Puiu Stancu erworben und Stancu and renovated in the stilului arhitectural rrom. im Stil der Roma-Baukultur style of Roma building cul- Gravând pe frontispiciu 90 renoviert. Er hat der Securi- ture. He took away the pre- inscripția „Castelul Puiu 91 tate damit die Deutungsho- rogative of interpretation of Napoleon”, noul proprie- heit über das Gebäude, das the building, which, due to tar a relativizat monopolul wegen dessen Geschichte its history, nobody wished securității asupra simbo- niemand außer ihm erwer- to buy except himself, from listicii clădirii, pe care, din ben wollte, genommen und the Securitate and gave the pricina istoriei sale, nimeni dem Bau mit dem Schrift- building a new meaning în afară de el nu a dorit s-o zug „Castelul Puiu Napo- with the lettering “Castelul cumpere. Reacția venită din leon“ eine neue Bedeutung Puiu Napoleon” The reac- partea celor care nu erau de eingeschrieben. Die Reak- tion of non-Roma people etnie rromă a avut puterni- tionen der Nicht-Rom*nja was characterised by racist ce accente de stigmatizare waren geprägt von rassis- stigmatisation. The Romani- rasistă. Acesta și alte eveni- tischer Stigmatisierung. an right-wing populist party mente similare din România Diese und ähnliche Ereig- Noua Dreaptă instrumen- sunt instrumentalizate de nisse instrumentalisiert talised these and similar partidul populist de dreapta die rechtspopulistische events to agitate against the Noua Dreaptă, pentru a de- rumänische Partei Noua Roma. Timişoara is the Eu- termina atitudini împotriva Dreaptă, um gegen Rom*nja ropean Capital of Culture of rromilor. Timișoara este Ca- zu hetzen. Timişoara ist 2021 but did not realise the pitală Europeană a Culturii europäische Kulturhaupt- announced projects with în 2021, dar nu a transpus în stadt 2021, hat aber die an- Roma artists so far. (RW) practică proiectele cu artiști gekündigten Projekte mit rromi. (RW) Rom*nja-Künstler*innen nicht umgesetzt. (RW) EN RO DE On the occasion of the Cu ocazia expoziției Fațadă/ Anlässlich der Ausstellung Designul intrării în HMKV | Faţadă/Façade exhibition, Fassade, echipa atelierului Faţadă/Fassade werden large-format, ornamental Mallinckrodtstraße reali- im Eingangsbereich des murals will be realised by zează ample lucrări murale HMKV in der Vertikale des Gestaltung des Eingangsbereichs the team from the Mallinck ornamentale în spațiul Dortmunder U großflächige rodtstraße workshop in aflat la intrarea în holul de ornamentale Wandarbeiten the entrance area of the la intrarea în HMKV, aflat vom Team der Werkstatt des HMKV | Design HMKV in the vertical of the în Verticala Turnului U din Mallinckrodtstraße reali- Dortmunder U. The group Dortmund. În 2019, echipa siert. 2019 hatte die Gruppe had already redesigned a mai creat un nou design bereits im Rahmen eines of the entrance area of the HMKV the façade at Schleswiger pentru fațada casei din von Interkultur Ruhr und Straße 31 in 2019 in the Schleswigerstr. 31, în ca- von der Stadt Dortmund context of a project funded drul unui proiect finanțat geförderten Projektes die by Interkultur Ruhr and the de Interkultur Ruhr și de Fassade des Hauses in der City of Dortmund. The col- orașul Dortmund. Noul Schleswiger Str. 31 neu ourful redesigning of the design în culori vii al pere- gestaltet. Die farbenfrohe walls of the HMKV at the ților HMKV din Turnul U din Neugestaltung der Wände Dortmunder U refers to the Dortmund atrage, în mod des HMKV im Dortmunder building and its inhabitants evident, atenția asupra U verweist weithin sichtbar in the Nordstadt district casei și locatarilor ei din auf das Haus und seine Be- of Dortmund in a way that Dortmund Nordstadt, nu wohner*innen in der Dort- 92 is visible from a distance departe de cealaltă parte a munder Nordstadt – quasi 93 – practically on the other liniilor de cale ferată. auf der anderen Seite der side of the tracks. Verticala de la turnul U din Gleise. The vertical in the Dort- Dortmund este un spațiu Die Vertikale im Dortmun- munder U is a space that care unește parterul de der U ist ein Raum, der die connects the seven sto- cele șapte etaje ale clădirii. sieben Stockwerke des reys of the building with Ea a fost realizată în cursul Hauses mit dem Erdge- the ground floor. It can be remodelării fostei fabrici schoss verbindet. Sie geht traced back to the 2010 de bere Union (construită auf die Umgestaltung der redesign of the former în 1926-1927), de către bi- ehemaligen Union Braue- Union Brauerei (brewery roul de arhitectură Gerber rei (erbaut 1926/27) durch built in 1926/27) by the din Dortmund, în 2010. das Dortmunder Archi- Dortmund-based Gerber Între 2016-2019, se puteau tekturbüro Gerber zurück. architecture agency. The vedea aici desenele murale 2016–2019 waren hier die wall drawings of the Roma- ale artistului român Dan Wandzeichnungen des ru- nian artist Dan Perjovschi, Perjovschi, pe care HMKV mänischen Künstlers Dan who had been invited by (Hartware MedienKunst Perjovschi zu sehen, den the HMKV (Hartware Medi- Verein), înființat în 1996, l-a der 1996 gegründete HMKV enKunstVerein), founded in invitat cu ocazia aniversă- (Hartware MedienKunst- 1996, on its 20th anniversa- rii a 20 de ani de existență. Verein) anlässlich seines ry, could be seen here from (IA) 20-jährigen Bestehens ein- 2016-2019. (IA) geladen hatte. (IA) RO DE EN Cartierele rrome din Die Roma-Viertel in den The Roma neighbourhoods Undese află casele? Sedentarizare orașele României au luat Städten Rumäniens sind in the cities of Romania naștere după modelul aus der Aufteilung der os- resulted from the dividing împărțirii orașelor osmane manischen Stadt in „Maha- of the Ottoman city into fără garanție | Wo stehen die Häuser? în „mahalale“ (unități admi- las“ (Verwaltungseinheiten) “Mahalas” (administrative nistrative) și sunt denumite entstanden und werden bis units) and are still often astfel până în ziua de azi. heute noch oft so genannt. referred to as such today. Sesshaftigkeit ohne Garantie Eliberați de sclavie în 1856, Von der Sklaverei ab 1856 Although liberated from rromii au rămas totuși, chi- zwar befreit, blieben die slavery after 1856, the ar și după mai multe refor- Rom*nja aber nach mehre- Roma were repeatedly de- | Where are the houses? me funciare, fără drept de ren Bodenreformen immer nied the right to own land deținere de terenuri și, din wieder ohne Anspruch auf after several land reforms acest motiv, fără un loc sta- Landbesitz – und damit and were thus left without bil în societate. În prezent, ohne einen festen Platz in a firm place in society. Sedentariness without a guarantee cartierele rrome se află der Gesellschaft. Heute Roma districts are today preponderent la periferia liegen Roma-Viertel über- mainly found at the urban orașelor, în zone indus- wiegend am Stadtrand, periphery, in industrial triale sau mlăștinoase, sub in Industrie- oder Sumpf- or swamp areas, beneath linii de înaltă tensiune, ade- gebieten, unter Hochspan- high voltage lines or even sea chiar lângă depozitele nungsleitungen, oft sogar next to landfills. Roma de deșeuri. Construcțiile neben Mülldeponien. buildings therefore mostly 94 rrome iau naștere cel mai Roma-Bauten entstehen come into being as a form 95 adesea ca așezări neo- daher meist als Form in- of informal living, without a ficiale, fără autorizații formellen Wohnens, ohne building permit, not seldom de construcție și, nu de Baugenehmigung, nicht without a sewer system. puține ori, fără canalizare. selten ohne Kanalisation. In rural areas, the houses În zonele rurale, casele și Im ländlichen Raum bilden and villas of the Roma form vilele rromilor constituie die Häuser und Villen der roadside villages or village așezăminte stradale și car- Rom*nja Straßendörfer districts like in Buzescu, tiere în sate, ca, de exem- oder Dorf-Viertel, wie in which became famous for plu, satul Buzescu, renumit dem für seine pracht- its spectacular buildings. pentru construcțiile sale vollen Bauten berühmt Roma houses are in the somptuoase. Din ce în ce gewordenen Dorf Buze- meantime expanding out of mai mult, casele rromilor scu. Zunehmend drängen the Roma neighbourhoods depășesc cartierele rrome Roma-Häuser heraus aus into the urban space, like in și intră în arealul urban, den Roma-Vierteln in den Timișoara, which results in ca în Timișoara, ceea ce urbanen Raum, wie in new conflicts with the ma- conduce la noi conflicte Timișoara, was zu neuen jority society. Houses and cu societatea majoritară. Konflikten mit der Mehr- even entire city districts Casele și chiar cartiere în- heitsgesellschaft führt. are repeatedly threatened tregi sunt din ce în ce mai Häuser und auch ganze by forced evictions and amenințate de evacuări și Stadtviertel sind immer demolition. (JL) demolări. (JL) wieder von Zwangsräu mungen und Abriss be- droht. (JL) (c) Christian Huhn Fotografie Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie Black POC/People of Color Häuser als Projektionsflächen | This is the self-designation of people is an international self-designation by/ of African and Afro-diaspora origin. for people who have had experiences “Black and in capital letters to empha- with racism. The term marks a politi- Case, ca suprafețe de proiecție sise that this is a constructed pattern cal-societal position and is understood of classification, and not a real ‘cha- as emancipatory and existing in a spirit racteristic’ ascribed to the colour of of solidarity. It positions itself against the skin. Being black in this context attempts at division through racism | Houses as projection surfaces thus means not only being collectively and culturalisation, as well as against assigned to an ‘ethnic group’, but also the discriminatory exonyms of the whi- relates to the experience of being per- te majority society.

ceived in a certain way”. Wer anderen einen Brunnen gräbt … Rassismus- kritik // Empowerment // Globaler Kontext [Those Jamie Schearer, Hadija Haruna, Initiative Marny Garcia Mommertz who dig a well for others ... racism critique // Schwarze Menschen in Deutschland (ISD), Über empowerment // global context], glossary, Schwarze Menschen in Deutschland berichten Blog article, https://weranderneinenbrunnengra- [Reporting on black people in Germany], blog ebt.wordpress.com/glossar, 6.5.2020 article, 2013, http://isdonline.de/uber-schwarze- menschen-in-deutschland-berichten, 6.5.2020 EN White As the only Black woman participating ditions were presented with resentment, “Gadjo” or being white is “positioning and so- in Faţadă/Façade, I would like to provide and social envy was in this way fuelled is Romany and means “stranger” in cial attribution as white in a society some insight into one of the possible there and in the United Kingdom, the in English. The word is used by the Roma structured by racism. This is based on meanings of the models. some cases difficult living conditions to differentiate themselves from non- the assumption that not only people 100 were represented in Germany as “typi- Roma.” Singular, masculine: Gadjo, who can be discredited by racism, but 101 The stigmatizing media reports on hous- cal”. These are examples in which (Gad- feminine: Gadji, plural: Gadje”. also people who cannot be discredited es in which Roma live in Germany and jé-)racism can be recognised and read. by racism can be positioned through Information and Documentation Centre for racialisation and racism. This means Romania, among other places, have Anti-Racism Work e. V. (IDA) Glossary. https://www.idaev.de/recherchetools/glossar/, that racism also structurally assigns a the same origins as the attack in Hanau Many representations of Roma houses 6.5.2020 (2020), in the course of which ten people in the media remind us that Black people certain social location to white people. (including three Roma) were killed: rac- and people of colour are perceived of as This location is linked with privileges, ism. The stereotyping and racist ideas a threat by white majority societies. This Gadjé racism experiences of dominance and with the of majority societies about Roma are inevitably means great danger for us. defines forms of racism directed experience of functioning as a stan- projected onto these homes in national- against Roma and Sinti. The term dard for the evaluation of non-white ist discourses, such as with the Brexit Marny Garcia Mommertz was Gadjé, or non-Roma, focuses on the people without oneself being marked debate in the United Kingdom. While in assistant curator of the Faţadă/Façade persons from which the racist discrimi- as white. Romania, the allegedly good living con- exhibition at HMKV. nation originates and not on those who Information and Documentation Centre for Anti-Racism Work e. V. (IDA). www.idaev.de/ are discriminated against in a racist recherchetools/glossar, 6.5.2020 manner.

Amadeu Antonio Foundation: “Empowerment” https://www.amadeuantoniostiftung.de/w/files/ juan/empowerment-druck.pdf, 6.5.2020 A fi Negru POC/People of Color Este vorba aici de autointitularea oa- O autointutulare internațională pentru menilor de origine africană, din Africa oameni cu experiențe rasiste. Termenul și din diaspora africană. Autointitula- marchează o poziție socială politică și rea oamenilor de origine africană, din se înțelege ca emancipator și solidar. Africa și din diaspora africană. „Negru El se poziționează împotriva încercă- este tratat cu importanță pentru a rilor de divizare din cauza rasismului scoate în evidență faptul că este forma și a culturalizării, precum și împotriva de un model de atribuire construit și denumirilor străine discriminatorii, de nu reprezintă o ,caracteristică̓ reală, către societatea majoritară albă. negru datorată culorii pielii. A fi înse- Cel care sapă groapa altuia … Critica rasismului mană, în acest context, nu numai a fi // Empowerment // Context global, glosar, articol de blog, https://weranderneinenbrunnen- atribuit direct ,unui grup etnic‘, ci are graebt.wordpress.com/glossar, 6.5.2020 și legătură cu experiența de a fi perce- RO put într-un anumit mod”. Ca singura femeie de neagră, care partici- cu resentimente, iar invidia socială a Alb pă la proiectul Fațadă/Fassade, doresc să fost alimentată atât acolo cât și în Marea Jamie Schearer, Hadija Haruna, Inițiativa sau a fi alb reprezintă „poziționarea Negri în Germania (ISD), Relatare despre negri ofer o privire în posibilele semnificații ale Britanie, în Germania, condițiile de viață în Germania, articol de blog, 2013, și atribuirea socială de a fi alb într-o modelelor. uneori dificile au fost prezentate ca „ti- http://isdonline.de/uber-schwarze-men- societate structurată rasist. Aceasta se schen-in-deutschland-berichten, 6.5.2020 pice”. Acestea sunt exemple în care se bazează pe presupunerea că rasializa- Relatările stigmatizante din presă, refe- recunoaște și se citește rasismul nerro- „Gadjó” rea și rasismul nu vizează doar persoa- ritoare la casele în care trăiesc rromii, milor (gadjé). este cuvânt rromani și înseamnă nele care pot fi discreditate în funcție între altele, în Germania și România, 102 „străin, care nu aparține etniei rrome”. de rasă, ci și persoanele care nu pot fi se alimentează din aceleași surse ca și La urma urmelor, multe prezentări media- 103 Cuvântul este utilizat de rromi pentru discreditate în funcție de rasă. Aceasta atentatul de la Hanau (2020), în care și-au tice ale caselor rrome amintesc de faptul a se diferenția de populația ne-rromă. înseamnă că rasismul atribuie albilor pierdut viața zece persoane (între ele, trei că POC și People of Color sunt percepuți „sg. masculin: gadjó, feminin: gadjí, o anumită poziție socială, din punct de rromi): rasismul. În discursuri naționa- ca o amenințare de către societățile majo- pl.: gadjé” vedere structural. Această poziție este liste, așa cum a fost și cazul dezbaterii ritare albe. Fără tăgadă, aceasta ascunde asociată cu privilegii, experiențe domi- despre Brexit, în Marea Britanie, asupra pericole mari pentru noi. Informationszentrum und Dokumentationszen- natoare și experiența ca reper pentru trum für Antirassismusarbeit e.V. Centrul pentru acestor case sunt proiectate idei stere- informații și centrul pentru documentare pentru judecarea persoanelor care nu sunt otipe și rasiste ale majorității la adresa Marny Garcia Mommertz a fost activitate antirasistă. https://www.idaev.de/re- albe, fără a fi însuși desemnat ca alb.“ cherchetools/glossar/, 6.5.2020 rromilor. În timp ce, în România, condiți- asistent curator al expoziției Centrul pentru informații și centrul pentru ile de trai presupus bune erau înfățișate Fațadă/Fassade, la HMKV. documentare pentru activitate antirasistă. Rasismul gadjé www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020 reprezintă formele de rasism îndreptat împotriva rromilor și a sintilor. Prin intermediul termenului gadjé, deci ne- rrom, sunt avute în vedere persoane de la care pornește discriminarea rasistă și nu cele care sunt supuse rasismului.

Fundația Amadeu Antonio: „Empowerment” https://www.amadeuantoniostiftung.de/w/files/ juan/empowerment-druck.pdf, 15.5.2020 Schwarz POC/People of Color Hierbei handelt es sich um die Selbst- ist eine internationale Selbstbezeich- bezeichnung von Menschen mit afri- nung von/für Menschen mit Rassis- kanischer und afro-diasporischer Her- muserfahrungen. Der Begriff markiert kunft. „Schwarz wird großgeschrieben, eine politische gesellschaftliche Posi- um zu verdeutlichen, dass es sich um tion und versteht sich als emanzipato- ein konstruiertes Zuordnungsmuster risch und solidarisch. Er positioniert handelt, und keine reelle ,Eigenschaft‘, sich gegen Spaltungsversuche durch die auf die Farbe der Haut zurückzu- Rassismus und Kulturalisierung sowie führen ist. So bedeutet Schwarz-sein gegen diskriminierende Fremdbezeich- in diesem Kontext nicht nur, pauschal nungen durch die weiße Mehrheitsge- einer ,ethnischen Gruppe‘ zugeordnet sellschaft.

zu werden, sondern ist auch mit der Wer anderen einen Brunnen gräbt … Rassismus- Erfahrung verbunden, auf eine be- kritik // Empowerment // Globaler Kontext, Glossar, Blogbeitrag, https://weranderneinen- DE stimmte Art und Weise wahrgenom- brunnengraebt.wordpress.com/glossar, 6.5.2020 Als einzige Schwarze, die an Fațadă/ stellt wurden und so Sozialneid dort und men zu werden“. Fassade beteiligt ist, möchte ich Einblick in Großbritannien geschürt wurde, wur- Jamie Schearer, Hadija Haruna, Initiative Schwarze in eine der möglichen Bedeutungen der den in Deutschland die teilweise schwie- Menschen in Deutschland (ISD), „Über Schwarze Weiß oder Weißsein Menschen in Deutschland berichten“, Blog Modelle geben. rigen Wohnverhältnisse als „typisch“ eintrag, 2013, http://isdonline.de/uber-schwarze- ist „die Positionierung und soziale dargestellt. Dies sind Beispiele, an denen menschen-in-deutschland-berichten, 6.5.2020 Zuschreibung als weiß in einer ras- Die stigmatisierenden Medienberich- (Gadjé-)Rassismus erkannt und gelesen sistisch strukturierten Gesellschaft. te zu Häusern, in denen Rom*nja u.a. werden kann. „Gadjo“ Dem liegt die Annahme zugrunde, dass 104 in Deutschland und Rumänien leben, ist Romanes und bedeutet auf Deutsch durch Rassifizierung und Rassismus 105 entspringen derselben Wurzel wie das Letztendlich erinnern viele mediale Dar- „Fremder“. Das Wort wird von Rom*nja nicht nur rassistisch diskreditierbare Attentat in Hanau (2020), bei dem zehn stellungen von Roma-Häusern daran, benutzt, um sich von Nicht-Rom*nja Menschen, sondern auch rassistisch Menschen (unter ihnen drei Rom*nja) dass Schwarze Menschen und Menschen zu distanzieren. „Sg. männlich: Gadjo, nicht diskreditierbare Menschen posi- getötet wurden: Rassismus. In nationa- of Colour von weißen Mehrheitsgesell- weiblich: Gadji, Pl.: Gadje“. tioniert werden. D. h. Rassismus weist

listischen Diskursen, wie bei der Brexit- schaften als Bedrohung wahrgenommen Informationszentrum und Dokumentations auch weißen Menschen strukturell Debatte in Großbritannien, werden auf werden. Dies birgt unweigerlich große zentrum für Antirassismusarbeit e.V. einen bestimmten sozialen Ort zu. https://www.idaev.de/recherchetools/glossar/, diese Häuser stereotype und rassisti- Gefahren für uns. 6.5.2020 Dieser Ort ist verbunden mit Privile- sche Ideen der Mehrheitsgesellschaften gien, Dominanzerfahrungen und der in Bezug auf Rom*nja projiziert. Während Marny Garcia Mommertz war Erfahrung als Maßstab zur Beurteilung in Rumänien die vermeintlich guten Le- Assistenzkuratorin der Ausstellung Gadjé-Rassismus nicht-weißer Menschen zu fungieren, bensverhältnisse mit Missgunst darge- Faţadă/Fassade im HMKV. bezeichnet die Formen von Rassismus, ohne selbst als weiß markiert zu wer- die sich gegen Romn*ja und Sinte*zza den.“

richten. Durch den Begriff Gadjé, also Informationszentrum und Dokumentations Nicht-Roma, werden die Personen fo- zentrum für Antirassismusarbeit e.V., Glossar, kussiert, von denen die rassistische 6.5.2020 Diskriminierung ausgeht und nicht diejenigen, die rassistisch diskriminiert werden.

Amadeu-Antonio-Stiftung: „Empowerment“ https://www.amadeuantoniostiftung.de/w/files/ juan/empowerment-druck.pdf, 15.5.2020 Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie simplu atelierul din Mallinckrodtstraße fost dărâmate înainte de finalizarea lor (o în Dortmunder U. Pe lângă reamenajarea înregistrare video în interiorul modelului Nordstadt | Nordstadt | Nordstadt completă a intrării de la HMKV și un spa- prezintă procesul de dărâmare), în timp țiu de lectură cu cărți și alte publicații, ce altele sunt pur fictive. În expoziție expoziția prezintă în jur de 20 de modele există și o replică pentru Schleswiger de clădiri inspirate din arhitectura rromă, Straße 31 și am auzit că unii vizitatori fac unele fiind realizate din podea până în ta- o plimbare în Nordstadt tocmai pentru a Inke Arns van. Modelele au fost construite, în majo- vedea originalul. ritate, pentru a da o nouă dimensiune re- amenajării fațadei din Schleswiger Straße Inke Arns este curator și directoarea 31. Câteva dintre modele au la bază clă- HMKV Hartware MedienKunstVerein din RO diri din România, altele, clădiri care au Dortmund. Dortmund Nordstadt este situat imediat de locuințe, care au fost modernizate și Extras din „Despre arhitectura rromilor, ca exemplu de autodeterminare politică, și responsabilitatea „în spatele” gării principale (în partea de închiriate la un preț corect, au contribuit curatorială necesară pentru a o aduce în spațiul expozițional“, Interviu cu Inke Arns, realizat de Sebastjan Brank, Arts of the Working Class (Arta clasei muncitoare), 2 noiembrie 2020, nord) și, încă de la începuturile industria- la o îmbunătățire reală a situației multor http://artsoftheworkingclass.org/text/interview-inke-arns lizării, a fost un cartier muncitoresc. Aici familii. Exact asta a făcut administrația existau mine de cărbune, oțelării, o linie orașului în ceea ce privește, de exmplu, de cale ferată și un port, care atrăgea clădirea din Schleswiger Straße 31. lucrători din Prusia răsăriteană, Polonia, mai târziu, din sudul Europei și, în cele Instituția culturală este un context intere- din urmă, din Bulgaria și România. În sant pentru acest proiect, dar ea nu este, prezent, populația este reprezentată în bineînțeles, singurul posibil. Locul cel 108 proporție de peste 70% din imigranți, iar mai important este, cu siguranță, chiar 109 procentul de șomeri este extrem de ridi- reamenajarea din Schleswiger Straße cat (peste 20%). Locuiesc de peste 16 ani 31, aflată în Dortmund Nordstadt. Ea re- în Nordstadt. M-am mutat aici, la începu- prezintă un semn vizibil și un exemplu tul activității mele la HMKV, în anul 2005. practic de transformare. Deoarece Nor- DE dstadt este considerat, până în ziua de Die Dortmunder Nordstadt liegt direkt prekären Bedingungen. Da viele Haus- În vecinătate, în jurul Nordmarkt din azi, de către cei care nu locuiesc acolo "hinter" (nördlich) dem Hauptbahnhof und eigentümer*innen keine Wohnungen an Dortmund și în întregul bazin Ruhr tră- drept un loc „aflat pe partea rea a liniilor war seit Beginn der Industrialisierung ein Roma-Familien vermieten wollen, landen iesc familii rrome, în condiții precare. de cale ferată”, am considerat că este o Arbeiterviertel. Es gab hier Kohleberg- diese Familien sehr oft in sogenannten Deoarece mulți proprietari nu vor să în- idee bună organizarea acestui proiect în werke, Stahlwerke, eine Eisenbahnlinie "Problemimmobilien", deren Eigentü- chirieze locuințe la familii rrome, acestea spațiul expozițional deținut de HMKV, la und einen Hafen, die Arbeiter*innen aus mer*innen versuchen, durch die Vermie- ajung adesea în așa-numite „imobile-pro- etajul al treilea din Dortmunder U, al unei Ostpreußen, Polen, später aus Südeuropa tung einzelner "Schlafplätze" ein Maxi- blemă”, ai căror proprietari încearcă să foste fabrici de bere (de fapt, este prima und zuletzt aus Bulgarien und Rumänien mum an Gewinn zu erzielen, ohne etwas obțină profituri maxime prin închirierea clădire înaltă construită la Dortmund, în anzogen. Heute besteht die Bevölkerung in die Instandhaltung des Gebäudes zu unor „locuri de dormit” individuale, 1927) și care, în prezent, reprezintă farul zu mehr als 70% aus Einwanderer*innen, investieren. Dies ist eine wirklich schreck- fără să investească nimic în întreținerea cultural al orașului. Prin intermediul ex- und die Arbeitslosenquote ist extrem liche - und teure - Situation für diejenigen, clădirilor. Aceasta nu poate fi decât o poziției din Dortmunder U putem să ajun- hoch (mehr als 20%). Ich lebe nun seit fast die gezwungen sind, dort zu leben. situație îngrozitoare și, în același timp, gem la oameni care, în mod normal, nu ar 16 Jahren in der Nordstadt. Ich bin gleich scumpă pentru cei care sunt obligați să pune piciorul în Nordstadt. zu Beginn meiner Tätigkeit für den HMKV Um dieser Situation zu begegnen, erwarb locuiască acolo. im Jahr 2005 dorthin gezogen. die Stadt Dortmund in Zusammenarbeit Putem să prezentăm, de asemenea, mult mit der GrünBau gGmbH sukzessive Pentru a contracara această situație, ora- mai multe modele de clădiri și informații Roma-Familien leben in der Nachbar- Wohngebäude, die modernisiert wurden șul Dortmund a achiziționat succesiv, în contextualizatoare, decât a fost posibil schaft um den Nordmarkt in Dortmund und in Kombination mit fairen Mieten zu colaborare cu GrünBau gGmbH, clădiri în cadrul atelierului. Am transferat pur și - und im gesamten Ruhrgebiet - unter einer konkreten Verbesserung der Le- benssituation vieler Familien beitragen. Informationen zeigen, als es in der Werk- living in the Nordstadt for almost 16 years good idea to invite this project to HMKV’s Genau das machte die Stadt mit dem Ge- statt selbst möglich war. Wir haben die now. I moved there right after I started to exhibition space on the third floor of the bäude z.B. in der Schleswiger Straße 31. Werkstatt buchstäblich von der Mallin- work for HMKV in 2005. Dortmunder U, a former brewery (actual- ckrodtstr. in das Dortmunder U verlegt. ly, it’s the first high-rise built in Dortmund Die Kulturinstitution ist ein interessanter Neben der kompletten Neugestaltung des Roma families live under precarious con- in 1927) and today the city’s cultural light- Kontext für dieses Projekt, aber sie ist Eingangsbereiches des HMKV und einem ditions in the neighbourhood around the house. We can reach people with the ex- natürlich nicht der einzig mögliche. Der mit Büchern und anderen Publikationen Nordmarkt in Dortmund – and throughout hibition at the Dortmunder U who usually wichtigste Ort ist sicherlich die Neu ausgestatteten Lesebereich zeigt die Aus- the Ruhr region. As many house owners would not set foot in the Nordstadt. gestaltung der Schleswiger Straße 31 in stellung rund 20 zum Teil raumhohe, von do not want to rent apartments to Roma der Dortmunder Nordstadt selbst. Sie ist der Roma-Baukultur inspirierte Gebäu- families, these families quite often end up What is more, we can display many more ein sichtbares Zeichen und ein prakti- demodelle. Die meisten dieser Modelle in so called “problem properties”, whose building models and provide more con- sches Beispiel für eine Transformation. wurden gebaut, um die Neugestaltung owners try to maximise profit by renting textual information than is possible in the Da die Nordstadt aber bis heute von allen, der Fassade der Schleswiger Straße 31 zu out individual “sleeping places” while Werkstatt itself. We literally transferred die nicht dort wohnen, als ein Ort "auf der entwickeln. Einige der Modelle basieren failing to invest in the maintenance of the the Werkstatt from the Mallinckrodtstraße falschen Seite der Gleise" gesehen wird, auf existierenden Gebäuden in Rumänien, building. This is a truly terrible, and ex- to the Dortmunder U. In addition to the hielt ich es für eine gute Idee, dieses Pro- andere auf Gebäuden, die vor ihrer Fertig- pensive, situation for those forced to live complete redesign of HMKV’s entrance jekt in den Ausstellungsraum des HMKV stellung abgerissen wurden (ein Video there. area and a reading area equipped with im dritten Stock des Dortmunder U einzu- im Inneren des Modells dokumentiert books and other publications, the exhi- laden, einer ehemaligen Brauerei (eigent- den Prozess der Zerstörung), während To address this situation, the City of Dort- bition features some 20 building models, lich ist es das erste Hochhaus, das 1927 wieder andere rein fiktiv sind. In der Aus- mund, in cooperation with the GrünBau some of them room-high, inspired by in Dortmund gebaut wurde) und heute der stellung gibt es auch eine Nachbildung gGmbH, successively procured residen- Romani building culture. Most of these kulturelle Leuchtturm der Stadt. Mit der der Schleswiger Straße 31, und ich habe tial buildings, which were modernised models have been built in the context of Ausstellung im Dortmunder U können wir gehört, dass einige Besucher*innen einen and, in combination with fair rents, con- redesigning the façade of Schleswiger 110 Menschen erreichen, die normalerweise Spaziergang in die Nordstadt machen, um tribute to a concrete improvement in the Str. 31. Some of the models are based 111 keinen Fuß in die Nordstadt setzen wür- das Original zu sehen. living situation of many families. This on existing buildings in Romania, while den. is what the city did with the building at some are based on buildings that have Inke Arns ist Kuratorin und Direktorin Schleswiger Str. 31, for example. been demolished before completion (a Außerdem können wir viel mehr Ge- des HMKV Hartware MedienKunstVerein video inside the model documents the bäudemodelle und kontextualisierende in Dortmund. The cultural institution is an interest- process of destruction), and some are ing context for this project, but it is, of purely fictional. The exhibition also in- Auszug aus „On Roma architecture as an example of political self-determination, and the curatorial course, not the only one possible. The cludes a replica of the Schleswiger Str. responsibility it takes to bring it to the exhibition space“, Interview with Inke Arns, by Sebastjan Brank, Arts of the Working Class, 2. November 2020, http://artsoftheworkingclass.org/text/interview-inke-arns most important location is certainly the 31 building, and I have heard that some redesign of the façade of Schleswiger Str. visitors walk over to the Nordstadt to see 31 itself in Dortmund’s Nordstadt district. the original. It is a visible sign and a practical example of a transformation. However, as the Inke Arns is a curator and director of Nordstadt is still seen as being “on the HMKV Hartware MedienKunstVerein in wrong side of the tracks” by all those who Dortmund. don’t live there, I thought it would be a

EN Excerpt from “On Roma architecture as an example of political self-determination, and the curatorial responsibility it takes to bring it to the exhibition space”, interview with Inke Arns, by Sebastjan Brank, Dortmund‘s Nordstadt district is located workers from East Prussia, Poland, later Arts of the Working Class, 2 November 2020, http://artsoftheworkingclass.org/text/interview-inke-arns right “behind” (north of) the central sta- from Southern Europe and most recently tion and has been a working-class district from Bulgaria and Romania. Today, the since the early days of industrialisation. population consists to more than 70% of There were coal mines, steelworks, a rail- immigrants, and the unemployment rate way line and a harbour, which attracted is extremely high (over 20%). I have been (c) Christian Huhn Fotografie DE Was ist das Projekt Fassade Wenn ich an Fassade denke, denke ich dieser Fragen keine eindeutigen Ant- an einen sehr intensiven Arbeitsprozess, worten gibt, dass es für eine ernsthafte den ich gemeinsam mit allen Beteiligten und kritische künstlerisch-kuratorische für dich? | Ce reprezintă proiectul seit einigen Jahren in Dortmund beglei- Praxis aber unabdingbar ist, gemeinsam ten darf. Ich denke an viele sehr unter- die Rollen, Funktionen, Positionen und schiedliche Erwartungen der Involvierten Handlungsspielräume aller Beteiligten zu und an die vielen verschiedenen Bedeu- reflektieren und eine Strukturarbeit der Fațadă pentru tine? | What does tungsebenen des Projekts: angefangen beteiligten Partner*innen zu beginnen, bei konkreten Lebens- und Arbeitsreali- um die Machtdimensionen im Projekt täten über institutionelle Fragen bis hin besser verstehen, an den vielen Fragen the Façade project mean to you? zu größeren gesellschaftspolitischen und Konflikten, die aus ihnen entstehen, Zusammenhängen. Dabei ist dieses zu arbeiten und zu anderen Entscheidungen Beginn vermeintlich „überschaubare“ kommen zu können als dies gemeinhin und kleinteilige partizipative Kunstpro- in den etablierten Praxen der Produktion jekt vom kuratorischen Standpunkt her und Präsentation zeitgenössischer Kunst Fabian Saavedra-Lara gesehen eines der komplexesten Vorha- möglich ist. Zentral hierbei ist für mich ben überhaupt für die beteiligten Institu- der Umgang mit den konträren Lesarten tionen Interkultur Ruhr und HMKV. Denn des Projekts während seiner Entstehung hier stellen sich wesentliche Fragen, die sowie der Umgang mit Widersprüchen, über diese Ausstellung hinaus eine Be- Zweifeln und Problemen. Hierbei haben deutung für das Selbstverständnis und sich zwei verschiedene Möglichkeiten 114 die Programmarbeit vieler Organisatio- der Bewältigung abgezeichnet: einer- 115 nen im Bereich zeitgenössischer Kunst seits eine Abschirmung des Projekts zum und Kultur haben, die sich für Themen Schutz der fragilen und teils prekären von Repräsentanz, Teilhabe und Par- Arbeitszusammenhänge und anderer- tizipation interessieren, und die daher seits der Versuch einer Offenlegung der geteilt und diskutiert werden sollten. Konflikte und die Einbeziehung weiterer Aus meiner Perspektive sind dies unter Expertisen, um gemeinschaftlich zu neu- anderem Fragen nach der Verantwortung en Lösungsansätzen zu kommen bzw. in der Zusammenarbeit von Akteur*in- die ungelösten Widersprüche in der Dis- nen in sehr unterschiedlichen sozialen kussion fruchtbar machen zu können. Situationen: Was bedeutet es, wenn in Das Kuratieren ist hierbei vor allem eine einem Projekt wechselseitig Verabre- Praxis der Aushandlung gegensätzlicher dungen zur Zusammenarbeit zwischen Positionen, der Bereitstellung von bud- vor allem weiß dominierten, aus einem getären und räumlichen Ressourcen und bürgerlichen Selbstverständnis hervor- des Dialogs mit lokalen und regionalen gegangenen Kunstinstitutionen und politischen Entscheidungsträger*in- Akteur*innen eingegangen werden, die nen mit dem Ziel der Konsolidierung im Alltag und in der Geschichte Rassis- und Fortführung der Arbeit der Werk- mus, Marginalisierung, Verfolgung und statt Mallinckrodtstraße. Was es hierfür Ausbeutung erfahren? Wer setzt den braucht, ist vor allem Zeit, Aufmerksam- Rahmen für diese Kooperationen? Und keit und Widmung – drei wesentliche welche Stimmen kommen auf welche Faktoren, die nur bedingt mit der Logik Weise zu Gehör? Im Laufe des Prozes- der Projektförderung und dem teils ses haben wir gelernt, dass es auf einige selbst auferlegten Produktionsdruck von Kunstinstitutionen im Wettstreit um Auf- mit den involvierten Künstler*innen, Pro- de colaborare între instituții de artă, cu opuse, furnizarea de resurse bugetare și merksamkeit einhergehen. Um diese Art jektteams, allen Stakeholder*innen und reprezentanți predominant albi și care au spațiale, precum și de dialog cu factori der Sorgearbeit im Zusammenspiel aller der Öffentlichkeit und hin zu einer Offen- la bază o imagine de sine burgheză, și de decizie politici, locali și regionali, cu Beteiligten zu gewährleisten, benötigen heit für Veränderungen, was das Selbst- persoane trăiesc rasismul, marginaliza- scopul de a consolida și continua activi- wir einerseits Fördermöglichkeiten, die verständnis und die Arbeitsroutinen von rea, persecuția și exploatarea în viața de tatea atelierului Mallinckrodtstrasse. Ne- das Ergebnis eines Projekts nicht schon Kunstinstitutionen anbelangt. Aus der zi cu zi și în istorie? Cine stabilește ca- cesare în acest scop sunt mai ales timpul, im Vorhinein als gegeben voraussetzen, Erfahrung des Projekts Fassade heraus drul pentru aceste cooperări? Și ce voci atenția și dedicația, trei factori esențiali, sondern offen sind auch für große Ver- gesprochen müsste dies andere Formen se fac auzite și în ce mod? Pe parcursul care sunt asociați doar parțial cu logica änderungen in kollaborativen Prozessen des Produzierens von Kunst im institutio- procesului am aflat că nu există răspun- finanțării proiectelor și presiunea, uneori und auf die längerfristige Unterstützung nellen Kontext bedeuten, andere Formen suri clare la unele dintre aceste întrebări, autoimpusă, de producție a instituțiilor de von Strukturen ausgerichtet sind statt auf der Zusammenarbeit, Repräsentation und dar că, pentru practica artistică-curatori- artă în competiția pentru atragerea aten- Ereignisse. Und wir müssen andererseits der Vergemeinschaftung. ală serioasă și critică, este esențial să re- ției. Pentru a asigura acest tip de muncă aus institutioneller Sicht das Zentrum flectăm în comun asupra rolurilor, funcții- de îngrijire în interacțiunea tuturor celor des kuratorischen und organisatorischen Fabian Saavedra-Lara co-leitet lor, pozițiilor și sferei de acțiune a tuturor implicați, avem nevoie, pe de o parte, de Agierens neu definieren – hin zu einer Interkultur Ruhr zusammen mit celor implicați și să lucrăm la o structură oportunități de finanțare, care nu necesită langfristigen Vertiefung der Aushandlung Johanna-Yasirra Kluhs. a partenerilor implicați pentru a înțelege ca rezultatul unui proiect să fie prezentat mai bine dimensiunile puterii în proiect, în prealabil, dar care sunt, de asemenea, pentru a lucra la numeroasele întrebări și deschise schimbărilor majore în proce- conflicte care apar și pentru a putea lua sele de colaborare și sunt orientate către alte decizii decât este posibil, în general, asistența pe termen lung a structurilor, în în obișnuitele ateliere de producție și loc de evenimente. Pe de altă parte, trebu- prezentare a artei contemporane. Pentru ie să redefinim centrul acțiunii curatoriale mine, în acest caz, cheia este modul în și organizatorice din punct de vedere in- 116 care tratez modurile contrare de citire stituțional, către o aprofundare pe termen 117 ale proiectului în timpul creării acestuia, lung a negocierilor cu artiștii, echipele de precum și abordarea contradicțiilor, a în- proiect implicate, toate părțile interesate doielilor și a problemelor. În acest cadru, și publicul, precum și către o deschidere s-au conturat două modalități diferite de către schimbări, indiferent de imaginea de acțiune: Pe de o parte, o izolare a proiec- sine și de rutina de lucru a instituțiilor de tului pentru a proteja contextele de lucru artă. Vorbind din experiența proiectului fragile și, uneori, precare și, pe de altă Fațadă, aceasta ar trebui să însemne alte RO parte, încercarea de a dezvălui conflictele forme de producere a artei într-un context Atunci când mă gândesc la Fațadă, mă instituțiile participante Interkultur Ruhr și și includerea unor expertize suplimenta- instituțional, alte forme de cooperare, de gândesc la un proces de lucru foarte HMKV. În acest cadru, apar întrebări esen- re, cu scopul de a veni împreună cu noi reprezentare și de comunalizare. intens, la care iau parte de câțiva ani, la țiale care, dincolo de această expoziție, soluții sau pentru a putea găsi soluții la Dortmund, alături de alți participanți. Mă prezintă importanță atât pentru imaginea contradicțiile nerezolvate din discuție. Fabian Saavedra-Lara conduce gândesc la numeroase așteptări diferi- de sine, cât și pentru munca de progra- Activitatea curatorială este mai presus de Interkultur Ruhr împreună cu te ale celor implicați și la numeroasele mare a multor organizații din domeniul toate o practică de negociere a pozițiilor Johanna-Yasirra Kluhs. niveluri de semnificații ale proiectului: artei și culturii contemporane, care sunt Începând cu numeroase activități con- interesate de subiecte de reprezentare crete de viață și de muncă, referitoare la și de participare și care, prin urmare, ar chestiuni instituționale, și până la con- trebui să fie împărtășite și discutate. Din texte socio-politice mai mari. În acest perspectiva mea, acestea includ întrebări sens, acest proiect de artă participativă despre responsabilitatea în cooperarea presupus ,gestionabil’ și la scară mică dintre cei implicați, din situații sociale este, din punct de vedere curatorial, unul foarte diferite: Ce înseamnă atunci când, dintre cele mai complexe proiecte pentru într-un proiect, se fac acorduri reciproce result of a project as given in advance, with regard to the self-understanding EN but which are instead open for all major and the work routines of art institutions. When I think of Façade, I think of a very critical artistic-curatorial practice to re- changes in collaborative processes and Speaking with the experience of the Fa- intensive work process that I have had flect together upon the roles, functions, are oriented to the long term support of çade project in mind, this would have the privilege of accompanying for sever- positions and scopes of action of all par- structures instead of to results. At the to mean other forms for the production al years now in Dortmund together with ticipants and to commence with work on same time, we must also redefine the of art in the institutional context, other all participants. I think of the many quite the structures of the partners involved; centre of curatorial and organisational forms of cooperation, representation and different expectations of those involved this in order to better understand the action from an institutional perspective communitisation. and of the many different levels of mean- power dimensions in the project, to work – aiming toward a long term deepening ing of the project: starting with the con- on the many questions and conflicts of negotiations with the involved artists, Fabian Saavedra-Lara is the co-director crete realities of life and work, extending arising from them and to be able to reach project teams, all stakeholders and the of Interkultur Ruhr together with through institutional questions to larger decisions potentially different from those public, and toward openness to changes Johanna-Yasirra Kluhs. socio-political contexts. In the process, usually possible in the established prac- this initially ostensibly ‘straightforward’ tices for the production and presentation and compartmentalised, participatory art of contemporary art. Of central impor- project is in fact one of the most complex tance here for me is dealing with the con- projects to date for the participating insti- trary interpretations of the project during tutions Interkultur Ruhr and HMKV from its origination, as well as with contra- a curatorial perspective. This is because dictions, doubts and problems. Two central questions are posed here, which different possibilities for coping have have significance extending beyond this become apparent in this process: on the exhibition for the self-understanding and one hand, shielding the project with the the programme work of many organisa- aim of protecting the fragile and in some 118 tions in the field of contemporary art and cases precarious work contexts, or the 119 culture that are interested in themes of attempt to reveal conflicts and incorpo- representation, integration and partic- rate additional expert opinions in order to ipation. These questions should there- arrive cooperatively at new approaches fore be shared and discussed. From my to solutions or be able to make the unre- perspective, these include questions solved contradictions in the discussion revolving around responsibility in the fruitful. Curating in this context is pri- cooperation of project partners in very marily a practice of negotiating opposing different social situations: what does it positions, of the provision of budgetary mean when agreements on cooperation and spatial resources and of dialogue within a project are primarily entered with local and regional political decision into between white-dominated art in- makers with the goal of consolidating stitutions originating from a bourgeois and continuing the work of the Mallinck- self-understanding and artists as well as rodtstraße workshop. What is primarily cultural producers who experience and needed here is time, attention and dedi- have experienced racism, marginalisa- cation; three central factors that only to tion, persecution and exploitation in their a limited extent go hand in hand with the everyday lives and in their history? Who logic of project financing and the in some creates the frameworks for such collab- cases self-imposed production pressure orations? Which voices are heard, and in of art institutions competing for atten- which way? In the course of the process, tion. In order to ensure this type of care we have learned that there are no clear work in the interaction of all participants, answers for some of these questions, but we on the one hand require funding pos- that it is indispensable for a serious and sibilities that do not already presume the Activitate în modelele de case în atelierul Mallinckrodtstr. | Arbeit an den Hausmodellen in der Werkstatt Mallinckrodtstr. | Working on the building models at Mallinckrodtstr. Workshop (c) Christian Huhn Fotografie (c) Christian Huhn Fotografie Arndt, Susan; Ofuatey-Alazard, Nadja Carmona, Sarah, „Histoire de la femme (Hg.), Wie Rassismus aus Wörtern gitane“, (o.J.), http://www.maison-mum. Lesebereich | Spațiu de spricht. (K)Erben des Kolonialismus com/index.php?option=com_k2&Ite- im Wissensarchiv deutsche Sprache. mid=1085&id=13_3e40cebfe312b77ca04 Ein kritisches Nachschlagewerk, 60296d99b1c4c&lang=fr&task=downlo- lectură | Reading area Münster: UNRAST-Verlag, 2011 ad&view=item (1. Auflage 2011, 3. Auflage 2019) Fings, Karola; Opfermann, Ulrich F. (Hg.), Baker, Daniel; Hlavajova, Maria (Hg.), [Z...]verfolgung im Rheinland und RO DE We Roma. A Critical Reader in in Westfalen 1933-1945. Geschichte, În acest spațiu de lectură, Im Lesebereich der Aus- In the exhibition’s reading Contemporary Art, Utrecht: BAK, 2013 Aufarbeitung und Erinnerung, Paderborn: punem la dispoziție cărți, stellung stellen wir Bücher, area, we make available Ferdinand Schöningh, 2012 articole și alte elemente Artikel und weitere Medien books, articles and other Barz, Hajdi, Mimans Geschichte. media, care ne-au fost de zur Verfügung, die für uns media that were helpful Handreichung zum Thema Gadjé- Gräf, Rudolf R., [Z...]paläste. ajutor (Inke Arns, Marny (Inke Arns, Marny Garcia to us (Inke Arns, Marny Rassismus, Berlin: With Wings and Die Architektur der Roma in Rumänien, Garcia Mommertz, Fabian Mommertz, Fabian Garcia Mommertz, Fabian Roots Productions, 2016, Graz: Technische Universität Graz, Saavedra-Lara) în timpul Saavedra-Lara) während Saavedra-Lara) during the http://www.romnja-power.de/2019/07/03/ Erzherzog-Johann-Universität, căutărilor și al conceperii der Recherche und Kon- research and conception mimans-geschichte Institut für Kunst- und Kulturwissen- expoziției Fațadă/Fassade zeption der Ausstellung of the Faţadă/Façade exhi- schaften, 2005 și care ar putea servi Faţadă/Fassade hilfreich bition and that might also Bayer, Natalie; Kazeem-Kamiński, și celorlalți ca literatură waren und auch anderen serve as additional litera Belinda; Sternfeld, Nora (Hg.), Ha, Kien Nghi; al-Samarai, Nicola Lauré; suplimentară. În plus, aici als weiterführende Litera- ture for others. You will Kuratieren als antirassistische Praxis, Myoserekar, Sheila (Hg.), Re/visionen. se găsesc și cărți și alte tur dienen können. Darüber also find books and other Berlin: De Gruyter, 2017 Postkoloniale Perspektiven von People 124 elemente media, recoman- hinaus finden sich hier media here that are recom- of Color auf Rassismus, Kulturpolitik 125 date de organizații rrome auch Bücher und weitere mended by Roma organi- Berliner Entwicklungspolitischer und Widerstand in Deutschland, și de asociații care se Medien, die von Rom*nja- sations and by groups that Ratschlag (Hg.), Develop-mental Turn. Münster: UNRAST-Verlag, 2016 (2. Auflage) confruntă cu critica puterii Selbstorganisationen und are involved with the cri- Neue Beiträge zu einer rassismus și a rasismului. Deoarece, von Vereinigungen, die tique of power and racism. kritischen entwicklungspolitischen Högl, Günther (Hg.), Widerstand und în echipa curatorială a sich mit Macht- und Ras- Because there was no one Bildungs- und Projektarbeit, Verfolgung in Dortmund 1933-1945. expoziției, nu există per- sismuskritik auseinander- in the curatorial team of the Berlin, 2013 Katalog zur ständigen Ausstellung in der soane care să aparțină setzen, empfohlen werden. exhibition that identifies as Mahn- und Gedenkstätte Steinwache, etniei rrome, aceste Da es im kuratorischen Roma, these recommenda- Bislimi, Nizaqete; Rygiert, Beate, Dortmund: Veröffentlichungen des Stadt- recomandări au reprezen- Team der Ausstellung kei- tions were truly a valuable Durch die Wand. Von der Asylbewerberin archivs, Bd. 17, 2002 tat puncte de referință im- ne Menschen gibt, die sich reference. zur Rechtsanwältin, Köln: DuMont, 2015 portante. als Rom*nja positionieren, IG Kultur Österreich (Hg.), Romanistan waren diese Empfehlungen Bogdal, Klaus-Michael, Europa erfindet ist überall. Markierungen im unwegsamen eine wichtige Referenz. die [Z...]. Eine Geschichte von Gelände, Wien: IG Kultur, 2013, Faszination und Verachtung, Berlin: https://www.igkultur.at/sites/default/files/ Organizații, ale căror liste Organisationen, deren Organisations whose liter- Suhrkamp, 2011 projects/downloads/2018-02-12/ de creații literare și ale Literaturlisten und deren ature lists and open source Romanistan_dt.pdf căror medii Open Source Open-Source-Medien ge- media were used include, Bossart, Marco Kauffmann, „Alles für die au fost utilizate, sunt, între nutzt wurden, sind unter among others: Fassade“, Neue Zürcher Zeitung, IG Kultur Österreich (Hg.), Romanistán altele: anderem: 20. Juli 2016, https://www.nzz.ch/ está en todas partes. Marcas en un international/wohnserie/zu-besuch-in- terreno movedizo, Wien: IG Kultur, 2013, den-wohnzimmern-dieser-welt-alles-fuer- https://www.igkultur.at/sites/default/files/ ERIAC, European Roma Rights Centre (errc), IG Kultur Österreich (Wien), IniRromnja, die-fassade-ld.106530 projects/downloads/2018-02-12/ RomaniPhen e.V., RomArchive, Verband Deutscher Sinti und Roma, Wings And Roots romanistan_es.pdf IG Kultur Österreich (Hg.), Romanistan Kurtić, Vera, Džuvljarke. Roma Lesbian politische Bildung, 2018 (Sonderausgabe is everywhere. Tracing Treacherous Existence, Niš: European Roma Rights für die BpB) – Original: Weinheim, Basel: Hörspiele Terrain, Wien: IG Kultur, 2013, Centre Gender Research Fellowship, Beltz, 2017 René G Daniel, Die Söhne der fünf Flüsse https://www.igkultur.at/sites/default/files/ 2013, http://www.romnja-power.de/ – Der Feuerbogen CD 2 –, 138 Min. (o.J.) projects/downloads/2018-02-12/ wp-content/uploads/2019/07/dzuvljarke- Spivak, Gayatri Chakravorty, Can the romanistan_en.pdf roma-lesbian-existence.pdf Subaltern Speak? Postkolonialität und Zoni Weisz / Silvio Peritone, Ein gutes subalterne Artikulation, Wien & Berlin: Leben. Zoni Weisz erzählt seine Biografie, IG Kultur Österreich (Hg.), Romanistan Lagrene, Reinhold (Hg.), Djiparmissa. Turia + Kant, 2008 Bonn: Bundeszentrale für politische Bil- si sabithane. Hadina andi biamalikani Klassische deutsche Gedichte auf dung, 2017, 120 Min. phuv, Wien: IG Kultur, 2013, Romanes, Heidelberg: Das Wunderhorn, Strauß, Daniel (Hg.), Studie zur aktuellen https://www.igkultur.at/sites/default/files/ 2018 Bildungssituation deutscher Sinti und projects/downloads/2018-02-12/ Roma. Dokumentation und Forschungs- romanistan_rom.pdf Mago, Samuel; Károly, Mágó, glücks bericht, Marburg: I-Verb.de, 2011, Kurzfilme macher - e baxt romani. Kurzgeschichten https://mediendienst-integration.de/ Romnja Power, Ophelia´s Revenge!, 2019, Jonuz, Elizabeta; Weiß, Jane, aus der Welt der Roma, Wien: Edition Exil, fileadmin/Dateien/2011_Strauss_Studie_ 13:46 Min. (Un-)Sichtbare Erfolge. Bildungswege 2017 Sinti_Bildung.pdf https://youtu.be/Oso9o-lNwU0 vom Romnja und Sintize in Deutschland, Wiesbaden: Springer, 2020 Negoi, Valentin; Necula, Ciprian, Tübinger Vereinigung für Volkskunde e.V., Romnja Power, Ein Tag in Romani Chajis „The Roma Movement in Romania“, o.J., Rromänien. Zugänge zu den Roma in Leben, 2019, 11:33 Min. Jonuz, Elizabeta, Stigma Ethnizität. Wie https://www.romarchive.eu/en/roma- Siebenbürgen, Tübingen, 2010 https://youtu.be/6A_TBVIFCOM zugewanderte Romafamilien der Ethnisie- civil-rights-movement/roma-movement- rungsfalle begegnen, Opladen & Farming- romania/ von Mengersen, Oliver (Hg.), Sinti und Romnja Power, Verfolgungsgeschichte ton Hills: Budrich UniPress, 2009 Roma. Eine deutsche Minderheit zwi- der Rom*nja, 2017, 7:43 Min. 126 Preda, Mihaela-Daniela; Vijulie, Iuliana; schen Diskriminierung und Emanzipation, https://youtu.be/qJzWQP7WeuE Jonuz, Elizabeta; Schuch, Jane, Lequeux-Dinca, Ana Irina, „The Palace Bonn/München: Bundeszentrale für „Widerstand ist möglich – Selbst- und Architecture of the Roma Population in politische Bildung, 2015 Fremdkonstruktionen erfolgreicher Romania“, in: Eastern European Romnja und Sintizza entlang der Differenz Countryside, March 2019, S. 189-217, Wessels, Christopher; Niemelä, Marianne; kategorien class, race und gender“, https://www.researchgate.net/ Al-Nawas, Ahmed, „Wir sind zwar für in: Zeitschrift für Pädagogik 63 (2017) 6, publication/331935542 Promiskuität, aber wir sind hier nicht im S. 726-751 Motel. Anti-rassistische kuratorische Randjelovic, Isidora, „[Z...]_in“, in: Strategien, von den Rändern zum Junghaus, Tímea; Székely, Katalin, Susan Arndt, Nadja Ofuatey-Alazard Zentrum“, in: Natalie Bayer, Belinda Paradise Lost. The First Roma Pavilion, (Hg.), Wie Rassismus aus Wörtern Kazeem-Kamiński, Nora Sternfeld (Hg.), La Biennale di Venezia 2007, Open So- spricht. (K)Erben des Kolonialismus Kuratieren als antirassistische Praxis, ciety Institute / München: Prestel, 2007, im Wissensarchiv deutsche Sprache. Berlin: De Gruyter, 2017, S. 89-97 https://www.opensocietyfoundations.org/ Ein kritisches Nachschlagewerk, publications/paradise-lost-first-roma- Münster: UNRAST-Verlag, 2011, S. 671-676 pavilion-venice-biennale RomaniPhen, Caje Zoralije, Ausmalbuch, Junghaus, Tímea; Hlavajova, Maria, „A 2019, http://www.romnja-power.de/ Conversation Between Tímea Junghaus 2019/07/03/caje-zoralije-ausmalbuch-2/ und Maria Hlavajova. Yours Is An Optimis- tic Scenario“, in: Baker, Daniel; Hlavajova, Scherr, Albrecht; Sachs, Lena, Bildungs- Maria (Hg.), We Roma. A Critical Reader in biografien von Sinti und Roma. Erfolgrei- Contemporary Art, Utrecht: BAK, 2013, S. che Bildungsverläufe unter schwierigen 184-205 Bedingungen, Bonn: Bundeszentrale für Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn (c) Christian Fotografie Huhn Fotografie (c) Christian Huhn Fotografie Impressum | Impressum | Colophon

Ein Projekt von HMKV Hartware GEFÖRDERT DURCH | MedienKunstVerein, Interkultur Ruhr SPONSORIZAT DE | FUNDED BY sam but- (Projektträger Regionalverband Ruhr) und Werkstatt Mallinckrodtstraße

Un proiect HMKV Hartware MedienKunstVerein, Interkultur Ruhr și atelierul Mallinckrodtstraße 133 sa o*e A project by HMKV Hartware FÖRDERER HMKV | HMKV ESTE MedienKunstVerein, Interkultur Ruhr and SPONSORIZAT DE | FUNDERS HMKV Werkstatt Mallinckrodtstraße

PARTNER HMKV | jekh PARTENER HMKV | PARTNER HMKV MIT ARBEITEN DES Djelem Djelem – Dortmunder Festival für TEAMS WERKSTATT Roma-Kulturen, Gelem Gelem – Festivalul MALLINCKRODTSTRASSE | de la Dortmund pentru cultura rromilor, CU COLABORAREA Djelem Djelem – Dortmund Festival for ECHIPEI ATELIERULUI Roma Cultures MALLINCKRODTSTRASSE | WITH ART WORKS BY BEGLEITENDES VERANSTALTUNGS amendar THE TEAM FROM PROGRAMM | PROGRAM DE WERKSTATT MALLINCKRODTSTRASSE: ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE | Alex Ciurar, Cernat Siminoc, ACCOMPANYING EVENT PROGRAMME Christoph Wachter, Constantin Ciurar, HMKV und | și | and Interkultur Ruhr Cristina Siminoc, Leonardo Radu, hmkv.de Lincan Raimond, Mathias Jud, interkultur.ruhr Memo Ciurar, Stefan Raul, Vasile Siminoc www.dievielen.de u.v.a. DAS VERANSTALTUNGSPROGRAMM MARKETING, PRESSE UND ÖFFENT GESTALTUNG | DESIGN | DESIGN

WIRD GEFÖRDERT DURCH | LICHKEITSARBEIT | MARKETING PRESS Publikation | Publicare | Publication The Laboratory of Manuel Bürger, PROGRAMUL CADRU ESTE AND PUBLIC RELATIONS | Seb Holl-Trieu, Manuel Bürger SPONSORIZAT DE | THE MARKETING, PRESĂ ȘI RELAȚII PUBLICE HMKV AUSSTELLUNGSMAGAZIN | ACCOMPANYING PROGRAM Jelena Löckner, Christine Bartsch, HMKV Revista | HMKV FOTOGRAFIE | IS FUNDED BY Martin Adler EXHIBITION MAGAZINE FOTOGRAFIE | PHOTOGRAPHY 02 | 2020 Christian Huhn Fotografie VERMITTLUNG | EDUCAȚIE | EDUCATION ERSCHIENEN ANLÄSSLICH DER www.christianhuhn.com Stephanie Brysch AUSSTELLUNG | PUBLICAT CU OCAZIA EXPOZIȚIEI | PUBLISHED ON ASSISTENZ DER GESCHÄFTSFÜHRUNG | THE OCCASION OF THE EXHIBITION ASISTENT DIRECTOR EXECUTIV | Dank | Mulțumiri | Acknowledgements HMKV (Hartware MedienKunstVerein) ASSISTANT TO THE MANAGING DIRECTOR FAŢADĂ | FASSADE Katharina Priestley FAŢADĂ | FAÇADE ALLEN KÜNSTLER*INNEN UND DIREKTORIN | DIRECTOR | DIRECTOR LEIHGEBER*INNEN | Dr. Inke Arns BUCHHALTUNG | 24. Oktober | Octombrie | October 2020 – TUTUROR ARTIȘTILOR ȘI PĂRȚILOR CONTABILITATE | ACCOUNTING 21. März | Martie | March 2021 PARTICIPANTE CU EXPONATE | GESCHÄFTSFÜHRUNG | DIRECTOR Simone Czech HMKV (Hartware MedienKunstVerein) ALL ARTISTS AND LENDERS EXECUTIV | MANAGING DIRECTOR HMKV im | la | at Dortmunder U Team Werkstatt Mallinckrodtstraße: Johanna Knott INFOTEAM | PERSONAL PENTRU Alex Ciurar, Cernat Siminoc, INFORMAȚII | INFORMATION STAFF HERAUSGEBER*INNEN | Christoph Wachter, Constantin Ciurar, KAUFMÄNNISCHER LEITER | Esra Canpalat, Svenja Engelmann-Kewitz, EDITORI | EDITORS Cristina Siminoc, Leonardo Radu, DIRECTOR COMERCIAL | HEAD OF Lennart Kurth, Silvia Liebig, Richard Inke Arns (HMKV), Lincan Raimond, Mathias Jud, Memo 134 COMMERCIAL ADMINISTRATION Opoku-Agyemang, Andree Putz, Linda Fabian Saavedra-Lara (Interkultur Ruhr) Ciurar, Raul Stefan, Vasile Siminoc, u.v.a. 135 Mathias Meis Richerd, Sabrina Richmann, Miu-Ho Tang Jörg Stüdemann (Stadt Dortmund), TEXTE | TEXTE | TEXTS Andreas Koch und Hassan Adzaj TECHNISCHER LEITER | DIRECTOR Inke Arns (IA), Karola Geiß-Netthövel, (GrünBau gGmbH), Karola Geiß-Netthöfel TEHNIC | TECHNICAL DIRECTOR Außerdem | De Asemenea | Furthermore Delia Grigore, Jelena Löckner (JL), (RVR), Megha Kono-Patel, Stephan Karass Marny Garcia Mommertz (MGM) Serçe Berna Öznarçiceǧi AUFBAUTEAM | ECHIPA DE CON- Nina Petryk (NP), Fabian Saavedra-Lara ORGANISATION & PRODUKTION | STRUCȚIE | CONSTRUCTION TEAM (FSL), Jörg Stüdemann, Regina SOWIE | PRECUM ORGANIZARE ȘI PRODUCȚIE | Sanja Biere, Kai Kickelbick, Zeljko Petonjic Weidmann (RW) ȘI | AS WELL AS ORGANISATION & PRODUCTION allen beteiligten Rom*nja Selbstorga Kathleen Ansorg, Nina Petryk, GESTALTUNG | DESIGN | DESIGN ÜBERSETZUNG | nisationen und Partner*innen für ihre Jessica Piechotta, Regina Weidmann The Laboratory of Manuel Bürger, TRADUCERE | TRANSLATION Unterstützung | tuturor organizațiilor Seb Holl-Trieu, Manuel Bürger Cristian Beșleagă, Kenneth Friend, rrome participante precum și partenerilor KURATORISCHE ASSISTENZ | Patrick Boris Kremer pentru sprijinul acordat | all participating ORGANIZARE ȘI PRODUCȚIE | TEAM INTERKULTUR RUHR Rom*nja self-organizations and partners* ASSISTANT CURATOR Johanna-Yasirra Kluhs, Conducere curator KORREKTORAT | for their support ERIAC, European Roma Marny Garcia Mommertz ială | Kuratorische Leitung | Curatorial CORECTORAT | PROOFREADING Rights Centre (errc), IG Kultur Österreich Director, Fabian Saavedra-Lara, Conducere Anna Lina Dux (Wien), IniRromnja, RomaniPhen e.V., PROJEKTMANAGER WERKSTATT curatorială | Kuratorische Leitung | Cura www.freieslektorat.info RomArchive, Verband Deutscher Sinti MALLINCKRODTSTR. | MANAGER torial Director, Guido Meincke, Comunicare und Roma, Wings And Roots, Djelem DE PROIECT ATELIERULUI | Kommunikation | Communication, KOORDINATION | Djelem – Dortmunder Festival für Roma- MALLINCKRODTSTR. | PROJECT MANA- Jola Kozok, Coordinator de proiect | Projekt COORDONARE | COORDINATION Kulturen, Romano Than e.V. (Dortmund), GER MALLINCKRODTSTR. WORKSHOP koordination & Budget | Project Kathleen Ansorg, Nina Petryk, Jessica Romano Drom (Hagen), RomaTrial e.V. Cernat Siminoc management & Budget Piechotta, Regina Weidmann (Berlin) 1. Auflage 2020 (1.200 Stück) VERANTWORTLICH | (c) die Herausgeber*innen, Autor*innen, RESPONSABIL | RESPONSIBLE Künstler*innen, Hartware MedienKunst Verein e.V. Alle Rechte vorbehalten Nachdruck (ganz oder teilweise) nur mit ausdrücklicher Genehmigung. eingetragen beim Amtsgericht Dortmund Ediția întâi 2020 (1.200 exemplare) als Hartware MedienKunstVerein e.V. (c) Editorii, autorii, artiștii, Hartware VR4833, Ust. ID Nr.: DE 268698763 MedienKunstVerein e.V. Toate drepturile Vorstandsvorsitzende: Raimund Müller, rezervate. Multiplicarea (complet sau Stefan Hilterhaus parțial) doar cu acordul expres. BÜRO | BIROU | OFFICE 1st edition 2020 (1,200 units) Hoher Wall 15 (c) The editors, authors, artists, Hartware 44137 Dortmund MedienKunstVerein e.V. and publisher. All rights reserved. Reproduction (in Tel: +49 231 13 73 21 - 55 whole or in part) only with the express E-Mail: [email protected] permission. www.hmkv.de

VERLAG | EDITURA | PUBLISHER Facebook: hartwaremedienkunstverein Verlag Kettler, Dortmund Twitter: @hmkv_de www.verlag-kettler.de Instagram: @hmkv_de 136 ISBN 978-3-86206-877-7 ISSN 2629-2629

DRUCK UND VERARBEITUNG | IMPRIMARE ȘI PROCESARE | PRINTING AND PROCESSING bonitasprint, Würzburg Unsere Druckerei ist ausgezeichnet mit dem EU-Ecolabel. Das verwendete Papier entspricht den Vorgaben des „Blauer Engel für Druckerzeugnisse“.

PAPIER | HÂRTIE | PAPER Umschlag: 350g/m2 Circle Offset Premium White, Innenteil: 100g/m2 Circle Offset Premium White (c) Christian Huhn Fotografie RO DE EN Expoziția Fațadă/Fassade Aufbauend auf dem gleich- Based on the collaborative vă invită să cunoașteți di- namigen kollaborativen art project of the Mallinck versitatea unui oraș dintr-o Kunstprojekt der Werkstatt rodtstr. workshop on Rom- nouă perspectivă: Având Mallinckrodtstr. zur Ro- ani building culture of the la bază proiectul de artă ma-Baukultur und der im same name and the rede- colaborativă omonim, al September 2019 realisierten sign of a building façade atelierului Mallinckrodtstr., Neugestaltung einer Haus- in the Nordstadt district of despre cultura construirii fassade in der Dortmunder Dortmund in September caselor la rromi, și proiectul Nordstadt richtet die Aus- 2019, the Faţadă/Façade de reamenajare a fațadei stellung Faţadă/Fassade exhibition focuses on a unei case din Dortmund den Fokus auf eine beson- special form of architecture Nordstadt, realizat în sep- dere Form von Architektur, that has arisen in Romania, tembrie 2019, expoziția die in den letzten 30 Jahren among other places, in the abordează, în principal, u.a. in Rumänien entstan- last 30 years. This is dis- o formă specială de den ist. Diese zeichnet sich tinguished by expressive arhitectură, care a apărut în durch expressive Fassaden façades, in which many dif- ultimii 30 de ani, printre alte aus, in denen sich viele ferent influences and forms țări și în România. Aceasta unterschiedliche Einflüsse of design are found. se remarcă prin fațade ex- und Gestaltungsformen presive. wiederfinden. The magazine contains an introduction, a brief outline Revista conține o introdu- Das Magazin enthält eine of the history of the pro- cere, o prezentare succintă Einführung, einen kurzen ject, personal statements a istoriei proiectului, luări Abriss zur Geschichte des of those involved in the de cuvânt personale ale Projektes, persönliche project, an essay of the participanților la proiect, un Statements der Projektbe- Romanian ethnologist and eseu al etnologei române teiligten, einen Essay der Roma activist Delia Grigore, și activistei rrome Delia rumänischen Ethnologin descriptions of the building Grigore, descrieri ale mode- und Roma-Aktivistin Delia models exhibited, as well lelor de case expuse, pre- Grigore, Beschreibungen as many illustrations docu- cum și numeroase ilustrații, der ausgestellten Haus- menting the exhibition. care întregesc expoziția. modelle sowie zahlreiche Abbildungen, die die Aus- stellung dokumentieren. hmkv.de