DOCSLIB.ORG

BOCRII MARGINCNI DIN Secobobe 2WI 2W1

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
BOCRII MARGINCNI DIN Secobobe 2WI 2W1 GEORGE D. FLORESCU 4. BOCRII MARGINCNI DIN SECObObe 2WI 2W1 STUDIU GENEALOGIC VALENII-DE-MUNTE Asezamantul tipografic Dating Romaneasca" 1930. www.dacoromanica.ro De aeela* autor : Divane Domnesti din Muntenia in secolul al XV-lea, Dregdtori si Boeri, 1389-1496, extras din Revista Arhivelor Vol. I No. 4, 1927. Recensie din punct de vedere genealogic at familiei Basarab a lu- crarei D-nului Gheorghe Ghibanescu : Divanurile domnesti din Moldova si Muntenia", din revista Ion Neculce" No. 7, recensie publicata in Revista Arhivelor Anul 1927, Nr. 4. Divane Domnesti din Muntenia in secolul al XV-lea, 1496-1501, bropra II, extras din Revista Arhivelor" pe anul 1929, ed. 1929. Dimitrie G. Florescu (1827-1875) autorul melodiei Stelufa, in re- vista Ilustratia", Anul XVI, No. 135-141, Mai-Octomvrie, 1927. www.dacoromanica.ro BOERII MARGINENI DIN DIN SECOLELE XV SI XVI www.dacoromanica.ro GEORGE D. FLORESCLI BOCRII MARGINENI DIN secobebe 2CVI MI STUDIU GENEALOGIC VALENII-DE-MLINTE Apamantul tipografic Datina Rom&neasce 1930. www.dacoromanica.ro EXTRAS DIN BULETINUL COMISIUMI ISTORICE A ROMANIEI" VOL. IX §I X, 1929-30. www.dacoromanica.ro Genealogia neamulal beierilor din Margineni. Secolul al XV-lea Si al XVI-lea in secolul al XVI-lea Inc 6 din primele decenii, intalnim mentionati in diverse acte internesiexterne diferifi boieri numiti cu epitetul distinctly de of Margineni. Descendenfii acestora in linie femenina la fel casiscoboratorii Insemnatului neam Craiovesc se falesc cu inrudirea lor, numind pe autorul cel mai indepartat al trunchiului Marginenesc frate de Basarab". Mai tofi istoriciinNtricaris'au ocupat de neamul Cantacu- zinilor au vorbitside acest Insemnat neam boieresc fara 110 a putea sä coordoneze §tirile aflate din relativ pufinul material docu- mentar existent,tot bazandu-se pe mandra titulatura a postelni- cesei Elena Cantacuzino, proprietara unei din averile cele mai mari din cuprinsul Tarii Romane0i, mNtenitA de la parintele ei un Ba- sarab Craiovescside la maica ei o scoboratoare in liniedirects din Marginenii secolului al XVI-lea. Cateva acte ineditesiinformafii culese mai ales in bogatul ma- terial inedit al r5posatului Stefan D. Grecianu, au elucidat multe puncte obscure din trecutul acestei familii, inlesnind pentru aceasta §i Infelesul unor documente care panA acum on nu vazusera lumina tiparului on fusesera rau interpretate. www.dacoromanica.ro Stramoqii boierilor din Margineni Ca introducere a acestui studiu voi repeta titulusul Elenei Can- tacuzino din diata ei de la 1667', care suns astfel : Eu, Elena carea am fost jupaneasa raposatului Costautin Can- tacuzino, biv Vel Postelnic,fataraposatului lo Serban Voda, nepoata jupanesei Marii, stranepoata jupanesei Ancai ot Coiani, asijderea si despre maica mea, raposata Doamna Elena, nepoata lui Udristevistiiar, stranepoaM lui Draghici dvornic ot Mar- gineni, adeverez. Pentru ca aci aflam pe acel stramos al Postelnicesei, cu numele de ot Margineni, vom cauta a no ocupa de acest boier Draghici, cautand a-1 identifica inlucrarea de fata,din pleiada de boieri Romani cu acest pronume incursul veacuriloral XV-lea si al XVI-lea. Din capul locului vom spune ea aceatitulatura de mai sus, in privinta ascendentei materne, a fost eau interpretata de mai toti istoricii si genealogistii nostri. Elena Postelniceasa estenascuta la Suceava la 1611,deci in anul and tatal ei Radu Serban Basarab, dupa parasirea Scaunului Tarii Romanesti, se Indrepta spre Polonia pentru a ajunge in urma la Viena, unde isi dete obstescul sfarsit la 1620 in Martie. Singurul dintreistoriciinostri, care a analisat cu deamanuntul din titulatura de mai sus, posibilitateaacesteirudenii, este d. I. C. Filitti 2, emitand judicioasa parere ea Udriste vistierul nu poate fi bunicul dupa mama, al Postelnicesei. Inteadevar, singurul vistier Udriste intalnit in cursul veacului al XVI-lea este Udriste vistierul lui Radu Voda Paisie (1535 Martie 1 V. Buciumul: 1863; v. N. Iorga: Doc. priviloare la familia Can- tacuzino, ed. 1902, p. 42. 2 V. Craioueftii; In Cony. Lit., an. 54, 1922/3, pp. 405-6. www.dacoromanica.ro 8 George D. Florescu 1545) boierce-sigaseste moarteasilnica la 1548, precum ni-o spun si cronicile. Insa intre data aceastasianul nasterei Postelnicesei 1611, avem 63 de ani. Ca Elena Doamna nu era prea tanara la nasterea acestei a doua fata, prima fiind Doamna Ancuta,sotia lui Nicolae Patrascu Voda, flora deci lui Mihai Voda Viteazul, o probeaza indiscu- tabilchiar testamentul lui Radu Voda $erban,sotul ei, la 1620 putin Inainte de moarte ;testament scris la Viena, in care fostul Domn ne spune ca la vreme de batranete Dumnezeu le-a daruit Inca o fag. Oricum nu se poate admite ca la varsta de 63 de ani,Elena Doamna sä fi putut da nastere Postelnicesei, si aceasta Inca in cazul casotia lui Radu Serban sa fi fost copil postum, adeca nascuta la 1549. Prin urmare, raliandu-neasertiuneid-lui Ion C. Filitti,fail a cauta pentru moment cine a fost bunicul dupa mama al Elenei Basarab, fata lui Radu $erban, sä urmarim titulaturanoastra de mai sus. 71 stranepoatd lui Draghici dvornic ot Margineni Stranepoata a fost tradus la noi, de toti istoricii nostri, cu vorba francesa arriere petite fille" si atunci WA cum s'a explicat titu- lusul Postelnicesei : Jupaneasa Anca ot Coiani Draghici vornic ot Margineni I IJupaneasa Maria 1 Udriste Vistierul 1 I I 1--= I Serban Voda 1 Doamna Elena IElena I =Constantin Cantacuzino biv. vel. Postelnic. Ar urma ca Draghici vornicul din Margineni, din spita explica- tive a titulaturei de mai sus,sa fi fostparintele lui Udriste vis- tierul, cel omorat la 1548 de maim lui Mircea Ciobanul. N'avem pans in prezent nici o cunostinta de vre-un act in care www.dacoromanica.ro StrAmo01 boierilor din Margineni 9 acest boier, stramos matern indiscutabil al Postelnicesei,sa fie mentionat cu numele Draghici vornic ot Mgrgineni" undeva in vreun hrisov,cu Coate ca d. I. C. Filitti t, intr'undivan al unui document fail datg, emanat de la Moise Vodg, probabil din 1529 ne dg ca prim martor pe Draghici biv vornic dinMgrgineni 2. Drgghici acesta, bunic sau strgbunicElenei Doamna, a trebuit sa trgiascg, fie in ultimeledecenii ale secolului al XV-lea,fie in prima jumgtate a secolului urmgtor, si de oare ce Inca din al VII-lea deceniu al secolului al XV-lea5,aflgm pe un Drgghici, boier mar- tor in divanele domnesti ale lui Radu Voevod-cel-Frumos, sa cgutgm a-1 indentifica, cgci indiscutabil cg Drgghici, vornicul lui Vlad CA- luggrul, nu poate fi identic cu vornicul lui Moise Vodg si a urma- silor sgi pe tronul Tgrii Romgnesti. Pentm diferentierea for sa lugm mai intgiu datele positive, adicg divanele domnesti de acolo de unde intalnimpentru prima oars in epoca de la mijlocul secolului uringtor, pe vre-un boier Drgghici ca vornic al Voevozilor'lardRomgnesti si anume de la 1471 la 1545 4. Indiscutabil Ca Draghici,stratornicul din 1471 al luiRadu-cel- FrumosF,este viitorul spgtar al lui Basarab Laiota la 1476 Iulie 4". Acest boier ca multi altii a trebuit sa pargseasca partida acestui Domn alipindu-se soartei lui Vlad Cgluggrul, fiind ridicat de acesta in functia de mare vornic 7. La 1483 Ianuar 27 b, in fine aflgm pe acest boier ca fost mare vornicsi la 1-iu lunieacelasi an g,fara dreggtorieinsg cu atri- 1 V. Arh. G. Gr. Cantacuzino, ed. 1919,p..201, No, 643, 2 0 eroare de tipar prin lipsa parantezei care O. InchidA epi- tetul:,,otMargineni", pus de autorul lucrarii pentru identificarca personagiului. sV. lucrarea mea asupra divanelor sec. XV.; doc. LIV. V. pentru epoca 1471-1496, lucrarea mea citatA, pp. 45-80. 5 La 25 sau 22 Ianuar din Gherghita, v. Venelin :Vlahobolgarski gramaii, pp. 95-6. 6 V. Venelin, o.c., pp. 118-9; v. Gh. Ghibanescu: Vlad Calugdral, in Rev. Arhiva, Iasi,1896, anul VII, N-le 3-4. 7 V. lucrarea mea citatA, doc. LXII, p. 55, doc. din 1482, Iunie 13, din Targovi§te. s Ibid., doc. LXIII, p. 56. 9 Ibid., doc. LXV, p. 57. www.dacoromanica.ro 10 George D. Florescu butul Stoicev ;si din nou in funcfia de fost mare vornic la cinci ale aceleiasi luni '. De aici inainte aflam printreboierii de frunte, gaud de Dra- gomir Manev sau Udristev, Neagoe Borcev $i Vintil5 Florescul, pe DrAghici cAnd Stoicev, cand Stoicov sau Staicov, iar sere sfarsitul Domniei luiVlad Calugarul din nou pe Draghici fost vornic 8. Nu ne facem umbra unei nedumeriri cg DrAghici vornicul de la 1482 este identic cu DrAghici Stoicev sau Staicov. In documentul din 9 Ianuar 1497 8, intalnim pentru ultima (ma pe DrAghici in divanele sfarsitului secolului al XV-lea si de acum inainte nu vom gasi boier cu numele acesta, cleat tocmai prin al doilea deceniu al secoluluiviitor,adic5 la 2b Maiu 1512', supt Neagoe Voevod Basarab and afIgin pe un DrAghici pAharnic in divan ; aceasta m5 indreptafeste s5 cred ea DrAghici, boier insemnat al TArii RomAnesti, de oare ce it aflam in mai toate documentele cu divane ale lui Vlad CalugArul, $i chiar ale lui Radu incursul eel Mare, a trebuit sä se stings din viata dupa data de mai sus anilor 1497-98 '. ObservAm insa din insirareadivanelor Gdinaceasta vreme CA de la 1-iu Iunie 1483 $i pAna la 16 Iunie149 3 se afla in divaue DrAghici Stoicev-sä adopt5m aceasta denumire pentru studiul nostru afarA de datele de 31 Iulie 1487 7, 3 Septembre 1491 8, 1Ibid., doc. LXVI, p. 58. s Ibid., pp. 75-78 ,doc. XC-XCVI. 3 V. $ tefules cu, M-rea Tismana, p. 204; v.Miletici si Agura: Da- coromanita In Sbornic, IX, p. 347, Sofia. 6 Primul hrisov cunoscut mie de la Neagoe Voda Basarab, v.St. Greceanu: $irul VoevoziIor cu divane $i note, p. 33; v. Arh. St. M-rea Snagov, doc. 2; v. Acad. Rom., cond. M-rea Snagov, fol.
Load more

Recommended publications
  • Aspects of the Hungarian-Wallachian Matrimonial Relations of the Fourteenth and Fifteenth Centuries
    MIHAI FLORIN HASAN ASPECTS OF THE HUNGARIAN-WALLACHIAN MATRIMONIAL RELATIONS OF THE FOURTEENTH AND FIFTEENTH CENTURIES Abstract: In this study my aim was to demonstrate without doubts the fact that even in the case ofîransylvanian nobility, from the end of 13th century and all along the 14th century, a pattem is present in naming the offspring of nobles. This model of giving name of the father to one of the sons, or from the grandfather to one of the grandson, or from an uncie to a nephew was identified by French and Italian scholars at the middle of the 90's, as existing in medieval world of nobles, studying the primary sources [documents from chapters, convents etc.]. In this case I tried to demonstrate with the help of 18 th genealogica! tables, drawn from published collections of documents, the fact that, in part, an unspecified amount of Transylvanian nobles knew this rule and tried it in the century proposed for investigation. The main idea it's that the rule of name giving doesn't represent afirm rule for Transylvanian nobility, but, with a retard, is tending to impose itselfin some major clans but noi only, at the halfofthe 14th century. Keywords: Dynasty, Hungarian wives, royal marriage, genealogy, intemational relations. The genealogy of the ruling House of Basarab, as well as ofthe House of Muşat, has stirred the interest of Romanian historiography since the late nineteenth century1 and, so far, the studies examining this issue have been quite numerous. An aspect that is not insignificant as regards the genealogica! evolution of our ruling houses is that of the voivodesses or princesses consort,2 and thus far, there are considerable gaps and ambiguities in this niche.
    [Show full text]
  • Arc Peste Timp - 465 De Ani De La Moartea Lui Vlaicu Piscanul
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVIII, 2009 ARC PESTE TIMP - 465 DE ANI DE LA MOARTEA LUI VLAICU PISCANUL TEODOR DINA* Sfârşitul domniei lui Neagoe Basarab, la 15 septembrie 1521, a marcat începutul unor îndârjite lupte pentru domnie, sprijinite de mai multe fracţiuni (partide!) boiereşti care căutau, fie să se menţină la putere, fie să înscăuneze un domn favorabil intereselor lor**. Nevârstnicul fiu al voievodului ctitor al mânăstirii Argeşului, Teodosie, un copil de numai 13-14 ani, a fost proclamat domn în locul tatălui său, sub regenţa mamei sale, Doamna Despina, şi a unchiului său, Preda Craiovescu, dar boierii potrivnici, mai ales pribegii din Moldova, socotind momentul prielnic au venit în ţară, şi cu ajutorul altor boieri din părţile Buzăului, îl alungă şi înscăunează domn pe Dragomir Călugărul. Boierii Craioveşti, care sprijineau pe Teodosie voievod, cheamă în ajutor pe Mehmet beg, paşa de Nicopole, răstoarnă situaţia şi restabileşte calmul pentru scurt timp. Dragomir Călugărul este luat prizonier de către turci, trecut peste Dunăre şi, la stăruinţele comisului Bădica (unchiul lui Teodosie) este ucis. Victoria de la Târgovişte împotriva lui Dragomir Călugărul, fiind efemeră, Teodosie vodă, ca şi alţi înaintaşi ai săi, este nevoi să ,,ia drumul Stambului” pentru confirmare de către sultan. Din păcate, copilul-domn nu s-a mai întors din capitala imperiului otoman. Având o constituţie şubredă, ar fi murit acolo de ciumă. ,,Întru aceste tulburări, ce erau între boierii ţării – cităm din cronica lui Radu Popescu – Mehmet beg a scris la Poartă de a cerut domnia ţării, zicând că-l pofteşte ţara să ia domnia.
    [Show full text]
  • Bram Stoker's Vampire Trap : Vlad the Impaler and His Nameless Double
    BRAM STOKER’S VAMPIRE TRAP VLAD THE IMPALER AND HIS NAMELEss DOUBLE BY HANS CORNEEL DE ROOS, MA MUNICH EMAIL: [email protected] HOMEPAGE: WWW.HANSDEROOS.COM PUBLISHED BY LINKÖPING UNIVERSITY ELECTRONIC PREss S-581 83 LINKÖPING, SWEDEN IN THE SERIES: LINKÖPING ELECTRONIC ARTICLES IN COMPUTER AND INFORMATION SCIENCE SERIES EDITOR: PROF. ERIK SANDEWALL AbsTRACT Since Bacil Kirtley in 1958 proposed that Bram Stoker’s Count Dracula, the best known literary character ever, shared his historical past with the Wallachian Voivode Vlad III Dracula, an intense debate about this connection has developed and other candidates have been suggested, like the Hungarian General János Hunyadi – a proposal resurfacing in the most recent annotated Dracula edition by Leslie Klinger (2008). By close-reading Stoker’s sources, his research notes and the novel, I will demonstrate that Stoker’s narrative initially links his Count to the person of Vlad III indeed, not Hunyadi, although the novelist neither knew the ruler’s first name, nor his father’s name, nor his epithet “the Impaler”, nor the cruelties attributed to him. Still – or maybe for this very reason – Stoker did not wish to uphold this traceable identity: In Chapter 25, shortly before the decisive chase, he removes this link again, by way of silent substitution, cloaked by Professor van Helsing’s clownish distractions. Like the Vampire Lord Ruthven, disappearing through the “vampire trap” constructed by James R. Planché for his play The Brides of the Isles in the English Opera House, later renamed to Lyceum Theatre and run by Stoker, the historical Voivode Vlad III Dracula is suddenly removed from the stage: In the final chapters, the Vampire Hunters pursue a nameless double.
    [Show full text]
  • FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI F
    IO N D O N A T FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE A L E OLTENIEI PA R TEA I a MĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI -C U O HARTĂ - f Scrisul Românesc, S. A. Craiova 19 3 7 I O N D O N A T FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI P A R T E A I M ĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI - C U O H A R T Ă - Scrisul Românesc, S. A. Craiova 1 9 3 7 45 522. Extras din revista „Arhivele Olteniei”, Nr. 86 — 88. Lui A lex. Ştefulescu Omagiu postum. INTRODUCERE Prin rostul istoric al aşezămintelor sale mănăstireşti, Insem nătatea Oltenia a fost, pentru viaţa religioasă a poporului nostru, şi numărul mă­ unul dintre cele mai însemnate colţuri de ţară. Aci s’au năstirilor oltene. înălţat, către sfârşitul secolului al XlV-lea, primele mănăs­ tiri din tot cuprinsul românesc. Din Tismana lui Nicodim au pornit apoi ucenici căliţi în canoanele tari ale Athosului, ca să întemeieze chinovii noui, în ţara apropiată a Haţegului, la Prislopx), sau mai departe, până’n munţii Neamţului. Foarte însemnat e şi numărul mănăstirilor oltene. In afară poate de unele regiuni din preajma Bucureştilor, sau din Nordul Moldovei, niciun alt ţinut românesc nu este mai bogat în asemenea fundaţiuni; dar, pe când în Bucovina te întâmpină aproape numai marile ctitorii voevodale, venite clin epoca de înflorire a ţării, aici afli pretutindeni, lângă mănăstirile fruntaşe, nenumărate ctitorii de familie, datorite deopotrivă dregătorilor însemnaţi, ca şi măruntei boerimi de ţară: este o urmare firească a vieţii locale din trecutul a- oestui ţinut, mai bogată şi mai liberă decât a altora.
    [Show full text]
  • N. Iorga Erienoto"A Romania Cum Era Pima." La 1918 *
    60.5 in ye 101'tpt n. iorga erienotO"A romania cum era pima." la 1918 * 4 I L 1 . II: r 4 4 a ti 1, "'If , i I 1 try k 4 1 I T II' I; 1 I Ilustratia copertei :Teodor Afo;arrt n. iorga romania cum era p'i'ns la 1918 1 ROMANIA MUNTEANA" EDITIE INGRIJITA, PREFATA I TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972 EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I Toate drepturile rezervate Editurii Minerva N. IORGA CALATOR PRIN TARA Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor este problema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut mai mic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte, ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toate generaliile succesite se pot forma si provenna." Cu aceasta lucidasirevelatoare reflectieiii incepe Pompiliu Constantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut in anul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de- cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re- gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cind facem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga, de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci de mii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu o vocalic unica si definitive ;cind cercetam presa vremii de pole- mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera- mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unui mare ideal national, de omul care-si iubea tarasiistoria ei cu o patiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie, de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintul romanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul- 1 Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan- tinescu, E.P.L., 1969, p.
    [Show full text]
  • The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia
    Department of Medieval Studies of the Central European University The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia and Wallachia (from the State Foundation to the End of the Sixteenth Century) Goina Mariana PhD thesis Budapest, August 9, 2009 CEU eTD Collection 1 Table of Contents Chapter 1. Introduction...........................................................................................................4 1.1 A note on sources..........................................................................................................7 1.2 The language diversity within the Moldavian and Wallachian documents......................9 Chapter 2. Social Changes and Dissemination of the Written Record....................................13 2.1 The first known occurrences of writing produced in the territories of Wallachia and Moldavia...........................................................................................................................13 2.2 The early period of state foundation: The scarcity of documents and their recipients ...15 2.3 Changes in social structure and the multiplication of documents..................................21 2.4. Dissemination of written documents into lower social categories: Writing as a tool in changing and reinforcing social boundaries .......................................................................27 2.5. New practices regulating the ownership of land: fraternal adoption and perfection. Women’s right to land inheritance and its relation to writing.............................................36
    [Show full text]
  • Istorie Medie Vol
    ACADEMILA c.DE STUNTE SOCIA.LE $1 POLITICE A. REPUBLIC!! SOCJALISTE ROM-AN.I.A INSTITUTLIL 'DE ISTQLFCIE IQRA STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. IX EOITURA ACA.Dit-11E1www.dacoromanica.ro REPUBLIC SOC4:AVISTE ROMANJA STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE vol.. nc www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" STUDII $I MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. IX COMITETCIL DE REDACTIE FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC, S. PAPACOSTEA, ST. STEFANESCU I 9 7 8 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA www.dacoromanica.ro STUDIES AND MATERIALS OF MEDIAEVAL HISTORY VOL. IX IICGTIEAOBAH 14H14 MATEPHAJMI CPEAHEBEROBO II14CTOPI414 TOM IX EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA Cod 71021 Ca lea Victoriei 125, Sector 1 Bucuregtt www.dacoromanica.ro STUDIISIMATERIALE DE IS TORIE MEDIE VOL. IX 1978 SUMAR STUDII .Y1 ART1COLE IOANA CONSTANTINESCU, A specie ale destraMdrii feudalismulut in Tara Romeineascd si Moldova la sprsitul secolului al XV III-lea si inceputul secolului al XI X-lea. 9 IANCU BIDIAN, Contribufii la studial organizárii niestesugurilor brasovene in secolul al XV I-lea . ........... .. 43 CONSTANTIN REZACHEV ICI, Fenomene de crizd social politica in Tara Rornitheasca in veacul al X V II-lea 59 CAROL VEKOV, Inceputurile literaturii islorice din Transilvania in limba maghiard In secolul al XV l-lea 85 COM UNICARI, NOTE, DISCUTII ION DONAT, Cu privire la domnia lui V lad Inecatul 117 TUDOR MATEESCU, Pricini ale romdnilor din Dobrogeajudecate de organele judiciare ale Tarii Romdnesti (secolul al XV III-lea ) 125 DAMASCH IN M IOC, Stiri de istorie a romelnilor in Letopiseful brancovicesc" .
    [Show full text]
  • Sovereign's Divinity in the Medieval Europe
    European Journal of Science and Theology, August 2014, Vol.10, No.4, 197-205 _______________________________________________________________________ SOVEREIGN’S DIVINITY IN THE MEDIEVAL EUROPE REPRESENTATIONS IN VISUAL ARTS Raluca Minea* ‘G. Enescu’ University of Arts, Faculty of Visual Arts and Design, 189 Sărărie Street, Iaşi, 700451, România (Received 27 October 2013, revised 14 March 2014) Abstract The coronation in the Middle Ages was a ritual with spiritual and political meaning. The event was usually officiated by the highest ranking clerk in the state, as the future king was deemed to be the ecclesiastical representative of God on earth. He would therefore receive an earthly crown which preceded the one symbolizing the post-mortem beatification. In medieval iconography, this type of divine coronation firstly appears as being done explicitly by Jesus himself, and later through the intercession of an angel, starting with the XIth century. This theme of divine legitimating appears in miniatures found in medieval documents, in bas-reliefs, in mural paintings and in weavings. Keywords: crowning angel, divine legitimating, coronation 1. Introduction The medieval mentality, steeped in legend, superstition and mysticism had established a connection between reality and the truths of the eternal world through the means of symbols [1]. The character of the European medieval civilization is explicitly religious, and time, along with space, has a sacred- profane dichotomy [2]. The ritual practices and the medieval symbolic code depict a realm of meanings, messages and cultural interpretations. The king represents an universal reality [3], and the sovereign of the Middle Ages is merely a legacy of the Antiquity [4]. In essence, the medieval man was a homo religiosus who believed in signs, miracles and relics.
    [Show full text]
  • Oordonatorul Colecţiei: Şerban Papacostea COLECŢIA „BIBLIOTECA ENCICLOPEDICĂ DE ISTORIE a ROMÂNIEI"
    oordonatorul colecţiei: Şerban Papacostea COLECŢIA „BIBLIOTECA ENCICLOPEDICĂ DE ISTORIE A ROMÂNIEI" ION DONAT DOMENIUL DOMNESC ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ (SEC. XIV-XVI) Ediţie îngrijită de GHEORGHE LAZĂR EDITURA ENCICLOPEDICĂ BUCUREŞTI, 1996 Coperta colecţiei: Veniamin & Veniamin ISBN: 973-454)170-6 CUVÂNT ÎNAINTE Timp de milenii, până în vremea revoluţiilor urbane şi industriale, pământul a fost în viaţa societăţilor umane sursa principală de avuţie şi putere. Stăpânirea pământului a constituit fundamentul pe care s-au structurat relaţiile sociale şi raporturile politice în I lumea arhaică. Cunoaşterea cât mai temeinică a formelor de stăpânire a pământului, a raporturilor sociale generate de ele, este cheia înţelegerii unora din cele mai însemnate realităţi ale trecutului omenirii. Şi în lumea românească medievală, stăpânirea pământului a fost temelia struc- turării principalelor categorii sociale, a determinării raporturilor stabilite între ele şi, produs superior al acestor sedimentări, a închegării şi evoluţiei sistemului de guvernare a societăţii. Ca pretutindeni în Europa medievală, şi în societatea românească a acelei vremi, domeniul a constituit realitatea social-economică precumpănitoare. Orice contribuţie la cunoaşterea acestei realităţi structurale e un pas însemnat în direcţia înţelegerii, la nivelul factorilor determinanţi, a trecutului românesc în îndelungatul răstimp al predominării economiei agrare. Nimeni în istoriografia românească nu a abordat mai cuprinzător şi mai pătrunzător această realitate esenţială a lumii româneşti medievale decât Ion Donat. Spirit lucid şi cercetător pasionat, el a îmbinat în chip fericit competenţe multiple care şi-au pus pecetea asupra scrierilor sale. Istoric prin vocaţia sa fundamentală, Ion Donat şi-a îndreptat de timpuriu cercetările spre problematica istoriografică majoră, în spiritul novator al şcolii istorice şi sociologice din vremea sa, care i-au influenţat gândirea şi activitatea.
    [Show full text]
  • Radu the Great and the Charters of Govora Monastery
    12th LUMEN International Scientific Conference Rethinking Social Action. Core Values in Practice | RSACVP 2019 | 15-17 May 2019 | Iasi – Romania The Memory Remains: Radu the Great and the Charters of Govora Monastery Ramona NEACŞA https://doi.org/10.18662/lumproc.167 How to cite: Neacşa, R. (2019). The Memory Remains: Radu the Great and the Charters of Govora Monastery. In C. Ignatescu (ed.), 12th LUMEN International Scientific Conference Rethinking Social Action. Core Values in Practice, 15-17 May 2019, Iasi – Romania (pp. 217-224). Iasi, Romania: LUMEN Proceedings. https://doi.org/10.18662/lumproc.167 © The Authors, LUMEN Conference Center & LUMEN Proceedings. Selection and peer-review under responsibility of the Organizing Committee of the conference The Memory Remains: Radu the Great and the Charters of Govora Monastery Ramona NEACŞA1* Abstract In this paper we analyse the charters of Govora Monastery, not only from the perspective of their contents, but also with an accent on the chancellery form of the documents. At the end of the 15th and during the 16th centuries the monasteries were not only a network of religious and economic centres, but also hubs of political power. Govora Monastery makes no exception and, after a flourishing period during the reins of Vlad the Monk and especially Radu the Great, it remained emblematic, for their descendants, as a foundation of the Drăculesti dynasty. These charters demonstrate that Govora’s prestige of princely foundation is used as a field of legitimacy discourse by the princes who ruled Wallachia in the 16th century (Neagoe Basarab, Radu from Afumati, Mircea the Shepherd, to mention just a few of them), keeping alive the memory of Radu the Great, and are also interesting because they preserve, like in a time capsule, fragments of the political struggles from the beginning of the 16th century, thus becoming true treasures of the social memory.
    [Show full text]
  • Bram Stoker's Vampire Trap
    BRAM STOKER’S VAMPIRE TRAP VLAD THE IMPALER AND HIS NAMELEss DOUBLE BY HANS CORNEEL DE ROOS, MA MUNICH EMAIL: [email protected] HOMEPAGE: WWW.HANSDEROOS.COM PUBLISHED BY LINKÖPING UNIVERSITY ELECTRONIC PREss S-581 83 LINKÖPING, SWEDEN IN THE SERIES: LINKÖPING ELECTRONIC ARTICLES IN COMPUTER AND INFORMATION SCIENCE SERIES EDITOR: PROF. ERIK SANDEWALL AbsTRACT Since Bacil Kirtley in 1958 proposed that Bram Stoker’s Count Dracula, the best known literary character ever, shared his historical past with the Wallachian Voivode Vlad III Dracula, an intense debate about this connection has developed and other candidates have been suggested, like the Hungarian General János Hunyadi – a proposal resurfacing in the most recent annotated Dracula edition by Leslie Klinger (2008). By close-reading Stoker’s sources, his research notes and the novel, I will demonstrate that Stoker’s novel initially links his Count to the person of Vlad III indeed, not Hunyadi, although the novelist neither knew the ruler’s first name, nor his father’s name, nor his epithet “the Impaler”, nor the cruelties attributed to him. Still – or maybe for this very reason – Stoker did not wish to uphold this traceable identity: In Chapter 25, shortly before the decisive chase, he removes this link again, by way of silent substitution, cloaked by Professor van Helsing’s clownish distractions. Like the Vampire Lord Ruthven, disappearing through the “vampire trap” constructed by James R. Planché for his play The Brides of the Isles in the English Opera House, later renamed to Lyceum Theatre and run by Stoker, the historical Voivode Vlad III Dracula is suddenly removed from the stage: In the final chapters, the Vampire Hunters pursue a nameless double.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga (1871–1940), Istoric, Om De Stat, Ziarist, Dramaturg Şi Poet, S-A Născut La Botoşani, a Studiat La Universităţile Din Iaşi, Berlin Şi Paris
    Nicolae Iorga (1871–1940), istoric, om de stat, ziarist, dramaturg şi poet, s-a născut la Botoşani, a studiat la universităţile din Iaşi, Berlin şi Paris. În 1894 a câştigat prin concurs la Universitatea din Bucureşti Catedra de istorie universală medievală şi modernă, pe care a deţinut-o până în 1940. Şi-a dovedit de timpuriu formidabila putere de cercetare ca editor de documente privind istoria românilor, când aceasta era doar parţial cunos cută. Predând la o universitate nouă, într-o ţară care-şi do- bândise de curând independenţa, şi aparţinând unei naţiuni care nu-şi îndeplinise încă unitatea naţională, Iorga s-a simţit chemat la conducerea vieţii academice, precum şi la rolurile de refor mator al societăţii româneşti şi de lider politic. A creat trei reviste istorice, cărora le-a furnizat material cu regularitate, a susţinut mai multe reviste literare, a condus un ziar timp de 33 de ani, a întemeiat trei institute, şi-a asu- mat sarcina de a proteja monumentele istorice ale ţării sale şi a întreprins o reformă a educaţiei atunci când a fost prim-ministru (1931–1932). Opere principale: Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor, 3 vol. (Bucureşti, 1895–1897); Notes et extraits pour servir à l’histoire des croisades au XV e siècle (Paris, 1899–1902; Bucureşti, 1915–1916); Studii şi documente cu privire la istoria româ- nilor, 31 vol. (Bucureşti, 1901–1916); Istoria românilor în chipuri şi icoane, 3 vol. (Bucureşti, 1905–1906); Geschichte des Osmanischen Reiches, 5 vol. (Gotha, 1908– 1913); Histoire des Etats balkaniques (Paris, 1925); Essai de synthèse de l’histoire de l’humanité, 4 vol.
    [Show full text]