Oordonatorul Colecţiei: Şerban Papacostea COLECŢIA „BIBLIOTECA ENCICLOPEDICĂ DE ISTORIE a ROMÂNIEI"
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
oordonatorul colecţiei: Şerban Papacostea COLECŢIA „BIBLIOTECA ENCICLOPEDICĂ DE ISTORIE A ROMÂNIEI" ION DONAT DOMENIUL DOMNESC ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ (SEC. XIV-XVI) Ediţie îngrijită de GHEORGHE LAZĂR EDITURA ENCICLOPEDICĂ BUCUREŞTI, 1996 Coperta colecţiei: Veniamin & Veniamin ISBN: 973-454)170-6 CUVÂNT ÎNAINTE Timp de milenii, până în vremea revoluţiilor urbane şi industriale, pământul a fost în viaţa societăţilor umane sursa principală de avuţie şi putere. Stăpânirea pământului a constituit fundamentul pe care s-au structurat relaţiile sociale şi raporturile politice în I lumea arhaică. Cunoaşterea cât mai temeinică a formelor de stăpânire a pământului, a raporturilor sociale generate de ele, este cheia înţelegerii unora din cele mai însemnate realităţi ale trecutului omenirii. Şi în lumea românească medievală, stăpânirea pământului a fost temelia struc- turării principalelor categorii sociale, a determinării raporturilor stabilite între ele şi, produs superior al acestor sedimentări, a închegării şi evoluţiei sistemului de guvernare a societăţii. Ca pretutindeni în Europa medievală, şi în societatea românească a acelei vremi, domeniul a constituit realitatea social-economică precumpănitoare. Orice contribuţie la cunoaşterea acestei realităţi structurale e un pas însemnat în direcţia înţelegerii, la nivelul factorilor determinanţi, a trecutului românesc în îndelungatul răstimp al predominării economiei agrare. Nimeni în istoriografia românească nu a abordat mai cuprinzător şi mai pătrunzător această realitate esenţială a lumii româneşti medievale decât Ion Donat. Spirit lucid şi cercetător pasionat, el a îmbinat în chip fericit competenţe multiple care şi-au pus pecetea asupra scrierilor sale. Istoric prin vocaţia sa fundamentală, Ion Donat şi-a îndreptat de timpuriu cercetările spre problematica istoriografică majoră, în spiritul novator al şcolii istorice şi sociologice din vremea sa, care i-au influenţat gândirea şi activitatea. Satul românesc şi răspândirea sa teritorială, raportul dintre ariile geografice şi tipologia stăpânirii pămân- tului, trecutul etnic şi social în lumina toponimiei, marele domeniu boieresc, mănăstiresc şi domnesc în evul mediu românesc, sunt câteva din preocupările sale principale şi tot atâtea arii de cercetare larg înnoite de investigaţiile sale. Scrierile cuprinse în volumul de faţă sunt rezultatul unui vast efort de investigare a materialului documentar privitor la Ţara Românească în secolele XIV—XVI, material pe care cel dintâi în istoriografia românească autorul a avut posibilitatea să-1 folosească m totalitatea sa în scopul elucidării complexului de aspecte esenţiale cuprinse în proble- matica domeniului. Urmărind domnie cu domnie si sat cu sat evoluţia domeniului imnesc, supunând nsurile reale ale textulu, stă ânit de domnii Ţării lămurit şit să reconstituie şi câteva structura lrile de stăpânin uptei pentru putere la nivelul forţelor dominante, liberării din serbie. Românească (sec. XIV—XVI) cuprinde nu Cartea Domeniu/ română a unor probleme SERBAN PAPACOSTEA NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Volumul de faţă reproduce, în ordinea fixată de autor, trei studii (dintre care două sunt inedite: Domeniul domnesc în Ţara Românească (sec. XIV—XVI); Domeniul Craioveştilor), care prin structura, problematica abordată şi modul de analiză constituie un tot unitar. La realizarea acestei ediţii am beneficiat de un exemplar dactilografiat al manu- scrisului care, din motive necunoscute, nu a fost revizuit de autor, ceea ce explică unele mărunte erori ce apar în text. în ceea ce priveşte studiul Statele lui Minai Viteazul, el este publicat tot după dactilograma autorului, care nu prezintă deosebiri faţă de textul apărut în SMIM, IV (1960). Totodată, menţionăm că studiile reunite în acest volum au fost redactate în perioade diferite, în intervalul anilor '50—'60, după cum se constată şi din faptul că autorul a utilizat raionul ca element de identificare geografică a toponimelor, unitate administrativă desfiinţată prin legea din 1968. Intervenţia noastră tacită în text a constat, în special, în următoarele: a. uniformizarea sistemului de referinţe bibliografice. Existenţa unor inadvertenţe (abrevieri diferite pentru acelaşi titlu, folosirea de ediţii diferite pentru aceeaşi lucrare, titluri citate eronat etc), datorate în mare măsură redactării în etape diferite a acestor studii, precum şi prezenţa unor lacune, destul de numeroase, în ceea ce priveşte trimiterile bibliografice (în special în cazul periodicelor — an, volum, număr etc), ne-a determinat, pe de o parte, să modificăm şi să uniformizăm notele din subsol (lucrările fiind citate prescurtat), iar pe de altă parte, să elaborăm o listă bibliografică şi de abrevieri, unde au fost oferite toate elementele de control. Aceleaşi norme de elaborare a uimitelor au fost aplicate şi în cazul studiului Domeniul Craioveştilor, în care, în cea mai mare parte, notele fuseseră inserate în text de către autor. b. revizuirea identificării toponimelor. Redactarea studiilor în perioada de timp amintită mai sus a impus autorului folosirea raionului ca reper geografic în procesul de identificare a toponimelor. De aceea, am considerat oportună modificarea acestei situaţii, folosind drept criteriu realitatea administrativă contemporană documentelor şi proble maticii abordate, în speţă, raportarea la judeţele istorice; de altfel, acest criteriu este folosit Şi în cazul noii colecţii de documente istorice medievale, DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA. VII c. actualizarea cotelor de referinţă, în cazul acelor trimiteri la documente din fonduri astăzi dispărute, reorganizate sau transferate. d. ortografia şi punctuaţia au fost actualizate conform normelor în vigoare. Toate aceste intervenţii au fost aplicate şi în cazul studiului Satele lui Mihai Viteazul; în ceea ce priveşte documentul reprodus la pag. 236—237 am aplicat normele de transcriere folosite astăzi la colecţia D.R.H. Aşa cum autorul menţionează încă de la început, la baza demersului său ştiinţific s-a aflat colecţia Documente privind istoria României, seria B. (Ţara Românească); nu am considerat necesar să adnotăm trimiterile documentare raportându-ne la noua colecţie, fie şi numai pentru faptul că nici până în prezent nu s-a reuşit publicarea întregului fond documentar ce acoperă cronologic perioada de timp cercetată în aceste studii. GHEORGHE LAZĂR Bucureşti, 27 august 1996 I BIBLIOGRAFIE Archiva istorică = Hasdeu, B.P., Archiva istorică a României. Coilecţiune critică de documenk asupra trecutului românii, începându de Ia timpii cei mai depărtaţi şi pane la annulu 1HO0, t. II, Bucureşti, 1866. Archivu pentru filologia şi istoria = Cipariu, Tim., Archivu pentru filologia şi istoria, Blaj, 1867- 1871. Archiva Societăţii = Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare din laşi, an 1,1889. Arion, Ce înţeles au avut actele de donaţiuni=Arion, Dinu C.,Ce înţeles au avut actele de donaţiuni domneşti de pământ la începuturile voievodatelor, în voi. Două studii de istorie a dreptului românesc, Bucureşti, 1942. Idem, Cnejii (chinejii) români = Arion, Dinu C, Cnejii (chinejii) români. Contribuţii la stadiul lor, Bucureşti, 1938. [dem, Despre prerogativele=Arion, Dinu C, Despre prerogativele marilor boeri moldoveni înainte de Ştefan cel Mare, în voi. Două studii... Idem, încercare asupra dominiului eminent=Arion, DinuC., încercare asupra dominiului eminent în Principatele Munteniei şi Moldovei în secolele XVşi XVI, în voi. închinare Iui N. [orga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1931. Idem, Vlahii, clasă socială = Arion, Dinu C, Vlahii, clasă socială în voevodatele româneşti, Bucureşti, 1940. Bălcescu, Istoria românilor = Bălcescu, N., Istoria românilor sub Mihaiu-vodă Viteazul, pre- cuvântare şi note de A.I. Odobescu, Bucureşti, 1878. Idem, Opere = Bălcescu, N., Opere, ed. G. Zâne, voi. I/I, Bucureşti, 1940. Beheim, Gedicht iiber = Beheim, Micbael, Gedicht Ober den Woiwoden Wlad II Drakul Mit historischen und kritischen Erlăuterungen,ed. Gr. Conduratu, Bucureşti, 1903. Bianu, Documente româneşti = Bianu, loan, Documente româneşti reproduse după originah sau după fotografii, p. 1, Epoca dinainte deMateiu Basamb(1632) şi Vasile Lupo (1634), t. I,fasc. 1 -2, (1576-1632), Bucureşti 1907. 4 Bogdan, Despre cnejii români = Bogdan, loan. Despre cnejii români, în AARMSI, s. II, t. XXVI (1903-1904). IX tem, Documente = Bogdan, loan, Documente privitoare /a relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi cu Ţara Ungurească în sec. XV şi XVI, Bucureşti, 1905. dem, Documente şi regeşte = Bogdan, loan, Documente şi regeşte privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi cu Ungaria în secolul XV şi XVI, Bucureşti, 1902. dem, Luptele românilor = Bogdan, loan, Luptele românilor cu turcii până la Mihai Viteazul. Cultura veche românească. Două conferinţe..., Bucureşti, 1898. dem, Patru documente = Bogdan, loan, Patru documente de la Mihai Viteazul ca domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei în Prinos lui D.A. Sturdza la împlinirea celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1903. Brezoianu, Vechile instituţiuni = Brezoianu, 1., Vechile instituţiuni ale României (1327— 1866), Bucureşti, 1882. Cantemir, Descrierea Moldovei = Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, trad. G. Pascu, Bucureşti, 1923. Chalcocondil, Expuneri istorice = Chalcocondil,Laonic, Expuneri istorice,ed. V. Grecu, Bucureşti, 1958. Conea, Donat, Contribution = Conea, Ion; Donat, Ion, Contribution a l'etude de la toponymie petcheneque — comane de la plaine roumaine du Bas Danube, în Contributions onomastiques publiees al'occasion du VF Congres International de Sciences onomastiqnes