DOCSLIB.ORG

Istorie Medie Vol

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Istorie Medie Vol ACADEMILA c.DE STUNTE SOCIA.LE $1 POLITICE A. REPUBLIC!! SOCJALISTE ROM-AN.I.A INSTITUTLIL 'DE ISTQLFCIE IQRA STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. IX EOITURA ACA.Dit-11E1www.dacoromanica.ro REPUBLIC SOC4:AVISTE ROMANJA STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE vol.. nc www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" STUDII $I MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. IX COMITETCIL DE REDACTIE FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC, S. PAPACOSTEA, ST. STEFANESCU I 9 7 8 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA www.dacoromanica.ro STUDIES AND MATERIALS OF MEDIAEVAL HISTORY VOL. IX IICGTIEAOBAH 14H14 MATEPHAJMI CPEAHEBEROBO II14CTOPI414 TOM IX EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA Cod 71021 Ca lea Victoriei 125, Sector 1 Bucuregtt www.dacoromanica.ro STUDIISIMATERIALE DE IS TORIE MEDIE VOL. IX 1978 SUMAR STUDII .Y1 ART1COLE IOANA CONSTANTINESCU, A specie ale destraMdrii feudalismulut in Tara Romeineascd si Moldova la sprsitul secolului al XV III-lea si inceputul secolului al XI X-lea. 9 IANCU BIDIAN, Contribufii la studial organizárii niestesugurilor brasovene in secolul al XV I-lea . ........... .. 43 CONSTANTIN REZACHEV ICI, Fenomene de crizd social politica in Tara Rornitheasca in veacul al X V II-lea 59 CAROL VEKOV, Inceputurile literaturii islorice din Transilvania in limba maghiard In secolul al XV l-lea 85 COM UNICARI, NOTE, DISCUTII ION DONAT, Cu privire la domnia lui V lad Inecatul 117 TUDOR MATEESCU, Pricini ale romdnilor din Dobrogeajudecate de organele judiciare ale Tarii Romdnesti (secolul al XV III-lea ) 125 DAMASCH IN M IOC, Stiri de istorie a romelnilor in Letopiseful brancovicesc" . 133 AUREL RADUT 1U, 0 copie autentificald a lui Supplex Libellus din 1804 143 IZVOARE INSTRUMENTE DE LUCRU D. BALASA, Un pergament inedit de la Radu celFrumos. 1472 . ...... .. 153 ION I. SUCU, 0 seamd de documente medievale inedite din Tara Romdneascd ( I ). 155 I. BIDIAN, Doud documente slave necunosoute din Tara Romdneascd din primul sfert al veacului al XV I-lea 163 ANDREI BUSUIOCEANU, Doud documente inedite din Tara Romdneascd din secolul al XV I-lea 167 'FR. IONESCU-NISCOV, Acte de cancelarie domneascd inedite din prima jumdtate a secolu- lui al XV II-lea 171 PAUL-EMANOIL BARBU, Documente inedite privind mosia Timburestt ..... 179 MAR IETA ADAM, Lista unor dregatori de categoria a doua Insecolele XV XVI I (Tara Romdneascd) 185 ADDENDA ET CORRIGENDA OCTAVIAN IL IESCU, Cu privire la o hand palliate) a sud-estulut Europet datind din prea jma beddliei de la Nicopole 193 RECENZII1 PREZENTARI Documenta Romaniae Htstorica, A. Moldova, vol. I ( 1384 1448 ), intocmIt de C. Cihodaru, I. Caprow 51 L. SimanschI, Bucure5ti, 1975, 604 p. ; vol. II ( 1449 1486 ), 1ntocmit de L.Simanschi,GeorgetaIgnat 5i D. Agache,Bucure5ti,1976,648 p. I(Alexandru I. Gonfa )1; Acte judiciare din Tara Romdneascd, 1775 1781, editie 1ntocmitA de Gheorghe Cront, Alexandru Constantinescu, Anicuia Popescu, Theo- dora RAdulescu 5i Constantin Teganeanu, Bucure5tI, 1973, 1 064 p. (Ovid Sachela- rie) ; Documente turcesti privind istoria Románlet, vol. I, 1455 1774, Intocmit de Mustafa A. Mehmed, Bucure5ti, 1976, 413 p. (Virgil Ciociltan ) ; Cronica anonimd a Moldovei, 1661 1729 ( Pseudo-Amiras), studIui edilIe critIcA de Dan Simonescu, www.dacoromanica.ro 6 13ucuresti, 197a, 170 p. (Olimpia Diaconescu ) ; Nicolae Stoicescu, Vlad Tepes, Bucuresti, 1976, 238 p. ; Stefan Andreescu, Viad Tepes (Dracula). Intre legendeii adevar istoric, Bucuresti, 1976, 297 p, (Florin Constantiniu iSerban Papa- coslea ) ; Dona monografii recent aparule despre Mika Viteazul (Constantin Serban ) ; Vasile ClirAbis,Sale de mosneni din Valea Jalesului,Craiova,1976,184 p. (I lortn Gonstanliniu ) ; '1 apié Victor L., L'Europe de Marie-Therese, du baroque aux la/nitres, Paris, 1973, 466 p. (Slefana Sitnionescu): Dr. Nikola Gavrilovid, Istorija öiriisIili llamparija u lIabzbur§koj Monarhiji uXV IIIveku, Novi Sad, 1974, 216 p. (D. M tor ) 201 IllVLS T.1 REV IS TELOR DE M EDIEV IS T ICA Zhornik ratios a N i/antoloUcog Instituta, 1976, \ ol. 17, 432 p. (Fl.Cons!antiniu ) 21i www.dacoromanica.ro ETUDES ETMA TERIAUX D'HISTOIRE MEDIEVALE TOME IX 1978 SUMNIAIRE ETUDES ET ARTICLES IOANA CONSTANTINESCU, Aspects de la desagrégation du feodalisrne en Valachie et Moldavie a la fin du XV IIP siecle et au debut du X I Xe siecle 9 IANCU B IDIAN, Contribution ell' elude de l'olganisaticn des metiers de Brapv au XV lesiecle . .................. 43 CONSTANTIN REZACHEV ICI,Phenomenes de crise socio-politique en Valachie au XVIle siecle 59 CAROL VEKOV, Les debuts de la !literature historique de Transylvanie rédigee en hongrois ( XVIe siecle) 85 COMMUNICATIONS, NOTES, DISCUSSIONS ION DONAT, Sur le regne de Vlad Inecatul 117 TUDOR MATEESCU, Proces des Roumains de Dobroudja juges par les organes judiciaires de Valachie ( XV I I lesiecle ) 125 DAMASCH IN M IOC,Informations sur l'histoiredes Roumains comprisesdans la Chronique de Brankovich. 133 AUREL RA DUT IU, Une copie authentifiee de Supplex Libellus de 1804 143 SOURCES ET INSTRUMENTS DE TRAVAIL D. BALASA, Un parchemin inedit de Radii cel Frumos, 1472 153 ION I. SUCU, Quelques documents inédits du moyen age en Valachie . 155 I. BIDIAN, Deux documents slavons inconnus de Valachie dates au premier quart du X VP siecle 163 ANDREI BUSUIOCEANU, Deux documents inedits de Valachie du XV lesiecle . 167 TR. IONESCU-NISCOV, Actes de chancellerie princiere inedits dates de la premiere moilie du XV IPsiecle 171 PAUL-EMANO IL BARBU, Documents ineditsconcernant le domaine de Timburesti . 179 MAR IETA ADAM, Lisle de certans dignitaires de la seconde categoric aux XVe X VIP siècles en Valachie 185 ADDENDA ET CORRIGENDA 193 COMPTES RENDUS ET PRESENTATIONS 201 REVUE DES REVUES LE MOVEN AGE 217 www.dacoromanica.ro 14CCHEa0B A H 142 11 MATEPHATI bI CPEAHEBEROBOR 14CT0P 1414 TOM IX 1978 COAENKAHHE HCCJIEROBAHHH H CTATI,H 110,111A HOIICTAHTHIIECRY, Henomopbte eonpocu paanooicenua Oeoaanua.ma e Banaxuu uMonaoee e nonue XV III it (Nana XI X ee. ..... 9 MIRY B11j111AH, If eonpocy opeanuaaijuu 6pamoecnux pemecneuuunoe e XV I e. 43 10FICTAI111111 PE3AREB1111, Heiner-lustcoquanbuo-nonumuttecnoaonpusuca eliaeaxuu e XVII e 59 HAP0,1 BEROB, Hanana ucmopunecnofi numepamypin e Tpancunbeanuu na eeu- zepcisom "1310W e XVI e 85 COOEIBEHHH. IIPHMEtIAHII H. OECYJK,11EHHH 11011 AOIIAT, If eonpocy Kunoicecmea Bnaaa Muenamyn 117 TY,LIOP MA1 EECHY, Tn34e6u pymbutoe ,ao6pyaoscu, pacomompeniale lopuaugee- Kumu opeana..Am Banaxuu ( XVI I 1-uti, een) 125 ,IIAM kGR1411 MHOR, Ceeaeuus ucmopuu py.ubln e #JIemonueuae Eputoweatta# . 133 AYPEJI P9,41/1414Y. Aemopueoeanua.a xonun Cynnnenc .11u6ennyc om 1804 a . 143 IICTOY 11111fH II HHCTRYMEHTEI PAEOTM TI. BM kill A, Heuseecmnbta nepeameum om Paay-nen-Opymoc, 1472 a. 153 11011 11.111YRY, Pio neuseecmnux cpeaueeexoeux aosymeumoe Banaxuu (I ). 155 H. B11411A1I, jfea neuaeeclnublx cnaeancnux aohipteuma Banaxua 8 nepeofi gem- eepmu XVI e. 163 AI1AP EH BYCY1404 A HY, jetz ueueeecmnbisx Boky.uenma Banasuu XV I e 167 TP. HOHECRY-1114111ROB, Heuaaecmnbw aoKy.ueumbllatiosceccrcortKautfenstpuu nepeofi ROIWOUIME XVII e 171 HAYJI DII k11011.11 BAPHY, Heuaeecmruge aonymemnbt omuocumenbuo u-ueuun Tu.u6ypeiumu 179 MAPI1ETA AAAM, I7epe4enb pnaa cauoeuunoe emopoti nameeopuu e Banaxuu e A VA. VII ee 183 ADDENDA ET CORRIGENDA 193 PEHEH3I1H H AHHOTAIIHII 201 0E30P Hf.VPHATIOB CPEJIIEBEKOBOIT HCTOPHII 217 www.dacoromanica.ro STUDII SI ARTICOLE ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULUI IN TARA ROMANEASCA SI .MOLDOVA LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XVIII LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA OAMENII DE SCUTEALA" DE IOANA CONSTANTINESCU PARTEA I Orinduirea feudala din Moldova si Tara Romaneascal in perioada de sfirsit al secolului al XVIII-lea si de inceput al celui urmator, cuprin- dea in sine germenii propriei sale disolutii. Destramarea feudalismului nu a insemnat inlocuirea direct-a a relatiilor feudale cu relatii capitaliste. tn tarile române, trecerea la capitalism s-a facut intr-o lunga perioad'a de timp, in care au aparut, in cadrul unor institutii feudale, o serie de relatii sociale ce nu mai sint feudale, desi nu sint nici eapitaliste inca. Aceste relaii s-au transformat in relatii eapitaliste numai pe masura conditiilor oferite de epocä sau sub forma permisa de epoca ; unele au ramas insa simple ex- periente care au contribuit totusi la crearea climatului favorabil aparitiei capitalismului. Perioada abordata se caracterizeaza printr-o mare varietate a moda- litatilor de exploatare a muncii servile si libere de catre clasa dominanta, forme care deseori se imbina intre ele. Exploatarea fiseala excesiva ce caracterizeaza regimul fanariot in ultima faza a existentei sale a impins taranimea (clacasa sau libera) fie in circuitul pietei, fie al muncii salariate (coasa, daea nu avea inventar, c&rausie, daca era in putere de vite", munea la vii, daca era specializata, argati cu hac" etc.), dar mai ales, in conditiile unei slabe circulatii mone- tare, a determinat-o sa accepte statutul acelor categorii fiscale exceptate total sau numai partial de la sarcinile publice In schimbul unor obligatii asumate fata de stapinii feudali. De aceea, pentru a explica natura rela- tdilor sociale din aceasta perioada, nu este suficient sstudiem relatiile de dijm i clacai celelalte servituti ce le incumba in mod direct dreptul de stapinire feudal asupra pamintului, ci, in acelasi timp, trebuie sá exami- nam intregul complex de relatii ce se stabilesc in procesul de productie, inclusiv cele ce decurg din sistemul fiscal al epocii, anume
Load more

Recommended publications
  • Aspects of the Hungarian-Wallachian Matrimonial Relations of the Fourteenth and Fifteenth Centuries
    MIHAI FLORIN HASAN ASPECTS OF THE HUNGARIAN-WALLACHIAN MATRIMONIAL RELATIONS OF THE FOURTEENTH AND FIFTEENTH CENTURIES Abstract: In this study my aim was to demonstrate without doubts the fact that even in the case ofîransylvanian nobility, from the end of 13th century and all along the 14th century, a pattem is present in naming the offspring of nobles. This model of giving name of the father to one of the sons, or from the grandfather to one of the grandson, or from an uncie to a nephew was identified by French and Italian scholars at the middle of the 90's, as existing in medieval world of nobles, studying the primary sources [documents from chapters, convents etc.]. In this case I tried to demonstrate with the help of 18 th genealogica! tables, drawn from published collections of documents, the fact that, in part, an unspecified amount of Transylvanian nobles knew this rule and tried it in the century proposed for investigation. The main idea it's that the rule of name giving doesn't represent afirm rule for Transylvanian nobility, but, with a retard, is tending to impose itselfin some major clans but noi only, at the halfofthe 14th century. Keywords: Dynasty, Hungarian wives, royal marriage, genealogy, intemational relations. The genealogy of the ruling House of Basarab, as well as ofthe House of Muşat, has stirred the interest of Romanian historiography since the late nineteenth century1 and, so far, the studies examining this issue have been quite numerous. An aspect that is not insignificant as regards the genealogica! evolution of our ruling houses is that of the voivodesses or princesses consort,2 and thus far, there are considerable gaps and ambiguities in this niche.
    [Show full text]
  • Arc Peste Timp - 465 De Ani De La Moartea Lui Vlaicu Piscanul
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVIII, 2009 ARC PESTE TIMP - 465 DE ANI DE LA MOARTEA LUI VLAICU PISCANUL TEODOR DINA* Sfârşitul domniei lui Neagoe Basarab, la 15 septembrie 1521, a marcat începutul unor îndârjite lupte pentru domnie, sprijinite de mai multe fracţiuni (partide!) boiereşti care căutau, fie să se menţină la putere, fie să înscăuneze un domn favorabil intereselor lor**. Nevârstnicul fiu al voievodului ctitor al mânăstirii Argeşului, Teodosie, un copil de numai 13-14 ani, a fost proclamat domn în locul tatălui său, sub regenţa mamei sale, Doamna Despina, şi a unchiului său, Preda Craiovescu, dar boierii potrivnici, mai ales pribegii din Moldova, socotind momentul prielnic au venit în ţară, şi cu ajutorul altor boieri din părţile Buzăului, îl alungă şi înscăunează domn pe Dragomir Călugărul. Boierii Craioveşti, care sprijineau pe Teodosie voievod, cheamă în ajutor pe Mehmet beg, paşa de Nicopole, răstoarnă situaţia şi restabileşte calmul pentru scurt timp. Dragomir Călugărul este luat prizonier de către turci, trecut peste Dunăre şi, la stăruinţele comisului Bădica (unchiul lui Teodosie) este ucis. Victoria de la Târgovişte împotriva lui Dragomir Călugărul, fiind efemeră, Teodosie vodă, ca şi alţi înaintaşi ai săi, este nevoi să ,,ia drumul Stambului” pentru confirmare de către sultan. Din păcate, copilul-domn nu s-a mai întors din capitala imperiului otoman. Având o constituţie şubredă, ar fi murit acolo de ciumă. ,,Întru aceste tulburări, ce erau între boierii ţării – cităm din cronica lui Radu Popescu – Mehmet beg a scris la Poartă de a cerut domnia ţării, zicând că-l pofteşte ţara să ia domnia.
    [Show full text]
  • Bram Stoker's Vampire Trap : Vlad the Impaler and His Nameless Double
    BRAM STOKER’S VAMPIRE TRAP VLAD THE IMPALER AND HIS NAMELEss DOUBLE BY HANS CORNEEL DE ROOS, MA MUNICH EMAIL: [email protected] HOMEPAGE: WWW.HANSDEROOS.COM PUBLISHED BY LINKÖPING UNIVERSITY ELECTRONIC PREss S-581 83 LINKÖPING, SWEDEN IN THE SERIES: LINKÖPING ELECTRONIC ARTICLES IN COMPUTER AND INFORMATION SCIENCE SERIES EDITOR: PROF. ERIK SANDEWALL AbsTRACT Since Bacil Kirtley in 1958 proposed that Bram Stoker’s Count Dracula, the best known literary character ever, shared his historical past with the Wallachian Voivode Vlad III Dracula, an intense debate about this connection has developed and other candidates have been suggested, like the Hungarian General János Hunyadi – a proposal resurfacing in the most recent annotated Dracula edition by Leslie Klinger (2008). By close-reading Stoker’s sources, his research notes and the novel, I will demonstrate that Stoker’s narrative initially links his Count to the person of Vlad III indeed, not Hunyadi, although the novelist neither knew the ruler’s first name, nor his father’s name, nor his epithet “the Impaler”, nor the cruelties attributed to him. Still – or maybe for this very reason – Stoker did not wish to uphold this traceable identity: In Chapter 25, shortly before the decisive chase, he removes this link again, by way of silent substitution, cloaked by Professor van Helsing’s clownish distractions. Like the Vampire Lord Ruthven, disappearing through the “vampire trap” constructed by James R. Planché for his play The Brides of the Isles in the English Opera House, later renamed to Lyceum Theatre and run by Stoker, the historical Voivode Vlad III Dracula is suddenly removed from the stage: In the final chapters, the Vampire Hunters pursue a nameless double.
    [Show full text]
  • FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI F
    IO N D O N A T FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE A L E OLTENIEI PA R TEA I a MĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI -C U O HARTĂ - f Scrisul Românesc, S. A. Craiova 19 3 7 I O N D O N A T FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI P A R T E A I M ĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI - C U O H A R T Ă - Scrisul Românesc, S. A. Craiova 1 9 3 7 45 522. Extras din revista „Arhivele Olteniei”, Nr. 86 — 88. Lui A lex. Ştefulescu Omagiu postum. INTRODUCERE Prin rostul istoric al aşezămintelor sale mănăstireşti, Insem nătatea Oltenia a fost, pentru viaţa religioasă a poporului nostru, şi numărul mă­ unul dintre cele mai însemnate colţuri de ţară. Aci s’au năstirilor oltene. înălţat, către sfârşitul secolului al XlV-lea, primele mănăs­ tiri din tot cuprinsul românesc. Din Tismana lui Nicodim au pornit apoi ucenici căliţi în canoanele tari ale Athosului, ca să întemeieze chinovii noui, în ţara apropiată a Haţegului, la Prislopx), sau mai departe, până’n munţii Neamţului. Foarte însemnat e şi numărul mănăstirilor oltene. In afară poate de unele regiuni din preajma Bucureştilor, sau din Nordul Moldovei, niciun alt ţinut românesc nu este mai bogat în asemenea fundaţiuni; dar, pe când în Bucovina te întâmpină aproape numai marile ctitorii voevodale, venite clin epoca de înflorire a ţării, aici afli pretutindeni, lângă mănăstirile fruntaşe, nenumărate ctitorii de familie, datorite deopotrivă dregătorilor însemnaţi, ca şi măruntei boerimi de ţară: este o urmare firească a vieţii locale din trecutul a- oestui ţinut, mai bogată şi mai liberă decât a altora.
    [Show full text]
  • N. Iorga Erienoto"A Romania Cum Era Pima." La 1918 *
    60.5 in ye 101'tpt n. iorga erienotO"A romania cum era pima." la 1918 * 4 I L 1 . II: r 4 4 a ti 1, "'If , i I 1 try k 4 1 I T II' I; 1 I Ilustratia copertei :Teodor Afo;arrt n. iorga romania cum era p'i'ns la 1918 1 ROMANIA MUNTEANA" EDITIE INGRIJITA, PREFATA I TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972 EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I Toate drepturile rezervate Editurii Minerva N. IORGA CALATOR PRIN TARA Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor este problema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut mai mic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte, ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toate generaliile succesite se pot forma si provenna." Cu aceasta lucidasirevelatoare reflectieiii incepe Pompiliu Constantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut in anul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de- cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re- gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cind facem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga, de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci de mii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu o vocalic unica si definitive ;cind cercetam presa vremii de pole- mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera- mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unui mare ideal national, de omul care-si iubea tarasiistoria ei cu o patiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie, de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintul romanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul- 1 Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan- tinescu, E.P.L., 1969, p.
    [Show full text]
  • The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia
    Department of Medieval Studies of the Central European University The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia and Wallachia (from the State Foundation to the End of the Sixteenth Century) Goina Mariana PhD thesis Budapest, August 9, 2009 CEU eTD Collection 1 Table of Contents Chapter 1. Introduction...........................................................................................................4 1.1 A note on sources..........................................................................................................7 1.2 The language diversity within the Moldavian and Wallachian documents......................9 Chapter 2. Social Changes and Dissemination of the Written Record....................................13 2.1 The first known occurrences of writing produced in the territories of Wallachia and Moldavia...........................................................................................................................13 2.2 The early period of state foundation: The scarcity of documents and their recipients ...15 2.3 Changes in social structure and the multiplication of documents..................................21 2.4. Dissemination of written documents into lower social categories: Writing as a tool in changing and reinforcing social boundaries .......................................................................27 2.5. New practices regulating the ownership of land: fraternal adoption and perfection. Women’s right to land inheritance and its relation to writing.............................................36
    [Show full text]
  • Sovereign's Divinity in the Medieval Europe
    European Journal of Science and Theology, August 2014, Vol.10, No.4, 197-205 _______________________________________________________________________ SOVEREIGN’S DIVINITY IN THE MEDIEVAL EUROPE REPRESENTATIONS IN VISUAL ARTS Raluca Minea* ‘G. Enescu’ University of Arts, Faculty of Visual Arts and Design, 189 Sărărie Street, Iaşi, 700451, România (Received 27 October 2013, revised 14 March 2014) Abstract The coronation in the Middle Ages was a ritual with spiritual and political meaning. The event was usually officiated by the highest ranking clerk in the state, as the future king was deemed to be the ecclesiastical representative of God on earth. He would therefore receive an earthly crown which preceded the one symbolizing the post-mortem beatification. In medieval iconography, this type of divine coronation firstly appears as being done explicitly by Jesus himself, and later through the intercession of an angel, starting with the XIth century. This theme of divine legitimating appears in miniatures found in medieval documents, in bas-reliefs, in mural paintings and in weavings. Keywords: crowning angel, divine legitimating, coronation 1. Introduction The medieval mentality, steeped in legend, superstition and mysticism had established a connection between reality and the truths of the eternal world through the means of symbols [1]. The character of the European medieval civilization is explicitly religious, and time, along with space, has a sacred- profane dichotomy [2]. The ritual practices and the medieval symbolic code depict a realm of meanings, messages and cultural interpretations. The king represents an universal reality [3], and the sovereign of the Middle Ages is merely a legacy of the Antiquity [4]. In essence, the medieval man was a homo religiosus who believed in signs, miracles and relics.
    [Show full text]
  • Oordonatorul Colecţiei: Şerban Papacostea COLECŢIA „BIBLIOTECA ENCICLOPEDICĂ DE ISTORIE a ROMÂNIEI"
    oordonatorul colecţiei: Şerban Papacostea COLECŢIA „BIBLIOTECA ENCICLOPEDICĂ DE ISTORIE A ROMÂNIEI" ION DONAT DOMENIUL DOMNESC ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ (SEC. XIV-XVI) Ediţie îngrijită de GHEORGHE LAZĂR EDITURA ENCICLOPEDICĂ BUCUREŞTI, 1996 Coperta colecţiei: Veniamin & Veniamin ISBN: 973-454)170-6 CUVÂNT ÎNAINTE Timp de milenii, până în vremea revoluţiilor urbane şi industriale, pământul a fost în viaţa societăţilor umane sursa principală de avuţie şi putere. Stăpânirea pământului a constituit fundamentul pe care s-au structurat relaţiile sociale şi raporturile politice în I lumea arhaică. Cunoaşterea cât mai temeinică a formelor de stăpânire a pământului, a raporturilor sociale generate de ele, este cheia înţelegerii unora din cele mai însemnate realităţi ale trecutului omenirii. Şi în lumea românească medievală, stăpânirea pământului a fost temelia struc- turării principalelor categorii sociale, a determinării raporturilor stabilite între ele şi, produs superior al acestor sedimentări, a închegării şi evoluţiei sistemului de guvernare a societăţii. Ca pretutindeni în Europa medievală, şi în societatea românească a acelei vremi, domeniul a constituit realitatea social-economică precumpănitoare. Orice contribuţie la cunoaşterea acestei realităţi structurale e un pas însemnat în direcţia înţelegerii, la nivelul factorilor determinanţi, a trecutului românesc în îndelungatul răstimp al predominării economiei agrare. Nimeni în istoriografia românească nu a abordat mai cuprinzător şi mai pătrunzător această realitate esenţială a lumii româneşti medievale decât Ion Donat. Spirit lucid şi cercetător pasionat, el a îmbinat în chip fericit competenţe multiple care şi-au pus pecetea asupra scrierilor sale. Istoric prin vocaţia sa fundamentală, Ion Donat şi-a îndreptat de timpuriu cercetările spre problematica istoriografică majoră, în spiritul novator al şcolii istorice şi sociologice din vremea sa, care i-au influenţat gândirea şi activitatea.
    [Show full text]
  • Radu the Great and the Charters of Govora Monastery
    12th LUMEN International Scientific Conference Rethinking Social Action. Core Values in Practice | RSACVP 2019 | 15-17 May 2019 | Iasi – Romania The Memory Remains: Radu the Great and the Charters of Govora Monastery Ramona NEACŞA https://doi.org/10.18662/lumproc.167 How to cite: Neacşa, R. (2019). The Memory Remains: Radu the Great and the Charters of Govora Monastery. In C. Ignatescu (ed.), 12th LUMEN International Scientific Conference Rethinking Social Action. Core Values in Practice, 15-17 May 2019, Iasi – Romania (pp. 217-224). Iasi, Romania: LUMEN Proceedings. https://doi.org/10.18662/lumproc.167 © The Authors, LUMEN Conference Center & LUMEN Proceedings. Selection and peer-review under responsibility of the Organizing Committee of the conference The Memory Remains: Radu the Great and the Charters of Govora Monastery Ramona NEACŞA1* Abstract In this paper we analyse the charters of Govora Monastery, not only from the perspective of their contents, but also with an accent on the chancellery form of the documents. At the end of the 15th and during the 16th centuries the monasteries were not only a network of religious and economic centres, but also hubs of political power. Govora Monastery makes no exception and, after a flourishing period during the reins of Vlad the Monk and especially Radu the Great, it remained emblematic, for their descendants, as a foundation of the Drăculesti dynasty. These charters demonstrate that Govora’s prestige of princely foundation is used as a field of legitimacy discourse by the princes who ruled Wallachia in the 16th century (Neagoe Basarab, Radu from Afumati, Mircea the Shepherd, to mention just a few of them), keeping alive the memory of Radu the Great, and are also interesting because they preserve, like in a time capsule, fragments of the political struggles from the beginning of the 16th century, thus becoming true treasures of the social memory.
    [Show full text]
  • Bram Stoker's Vampire Trap
    BRAM STOKER’S VAMPIRE TRAP VLAD THE IMPALER AND HIS NAMELEss DOUBLE BY HANS CORNEEL DE ROOS, MA MUNICH EMAIL: [email protected] HOMEPAGE: WWW.HANSDEROOS.COM PUBLISHED BY LINKÖPING UNIVERSITY ELECTRONIC PREss S-581 83 LINKÖPING, SWEDEN IN THE SERIES: LINKÖPING ELECTRONIC ARTICLES IN COMPUTER AND INFORMATION SCIENCE SERIES EDITOR: PROF. ERIK SANDEWALL AbsTRACT Since Bacil Kirtley in 1958 proposed that Bram Stoker’s Count Dracula, the best known literary character ever, shared his historical past with the Wallachian Voivode Vlad III Dracula, an intense debate about this connection has developed and other candidates have been suggested, like the Hungarian General János Hunyadi – a proposal resurfacing in the most recent annotated Dracula edition by Leslie Klinger (2008). By close-reading Stoker’s sources, his research notes and the novel, I will demonstrate that Stoker’s novel initially links his Count to the person of Vlad III indeed, not Hunyadi, although the novelist neither knew the ruler’s first name, nor his father’s name, nor his epithet “the Impaler”, nor the cruelties attributed to him. Still – or maybe for this very reason – Stoker did not wish to uphold this traceable identity: In Chapter 25, shortly before the decisive chase, he removes this link again, by way of silent substitution, cloaked by Professor van Helsing’s clownish distractions. Like the Vampire Lord Ruthven, disappearing through the “vampire trap” constructed by James R. Planché for his play The Brides of the Isles in the English Opera House, later renamed to Lyceum Theatre and run by Stoker, the historical Voivode Vlad III Dracula is suddenly removed from the stage: In the final chapters, the Vampire Hunters pursue a nameless double.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga (1871–1940), Istoric, Om De Stat, Ziarist, Dramaturg Şi Poet, S-A Născut La Botoşani, a Studiat La Universităţile Din Iaşi, Berlin Şi Paris
    Nicolae Iorga (1871–1940), istoric, om de stat, ziarist, dramaturg şi poet, s-a născut la Botoşani, a studiat la universităţile din Iaşi, Berlin şi Paris. În 1894 a câştigat prin concurs la Universitatea din Bucureşti Catedra de istorie universală medievală şi modernă, pe care a deţinut-o până în 1940. Şi-a dovedit de timpuriu formidabila putere de cercetare ca editor de documente privind istoria românilor, când aceasta era doar parţial cunos cută. Predând la o universitate nouă, într-o ţară care-şi do- bândise de curând independenţa, şi aparţinând unei naţiuni care nu-şi îndeplinise încă unitatea naţională, Iorga s-a simţit chemat la conducerea vieţii academice, precum şi la rolurile de refor mator al societăţii româneşti şi de lider politic. A creat trei reviste istorice, cărora le-a furnizat material cu regularitate, a susţinut mai multe reviste literare, a condus un ziar timp de 33 de ani, a întemeiat trei institute, şi-a asu- mat sarcina de a proteja monumentele istorice ale ţării sale şi a întreprins o reformă a educaţiei atunci când a fost prim-ministru (1931–1932). Opere principale: Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor, 3 vol. (Bucureşti, 1895–1897); Notes et extraits pour servir à l’histoire des croisades au XV e siècle (Paris, 1899–1902; Bucureşti, 1915–1916); Studii şi documente cu privire la istoria româ- nilor, 31 vol. (Bucureşti, 1901–1916); Istoria românilor în chipuri şi icoane, 3 vol. (Bucureşti, 1905–1906); Geschichte des Osmanischen Reiches, 5 vol. (Gotha, 1908– 1913); Histoire des Etats balkaniques (Paris, 1925); Essai de synthèse de l’histoire de l’humanité, 4 vol.
    [Show full text]
  • Domni Şi Boieri
    CERCURI ALE PUTERII ÎN TARAROMÂNEASCĂ ' ÎN SECOLUL AL XVI-LEA: DOMNI ŞI BOIERI Irina F. CÎrstina Componente inseparabile ale elitei politice medievale româneşti, care pun în funcţiune mecanismele statale, instituţia domniei şi categoria boierimii se regăsesc la fel de solidar în orice studiu care-şi propune interogarea spaţiului puterii in Ţara Românească a secolului al XVI. Puterea şi infl uenţa dregătorilor a fost mai mare sau mai mică, după cum domnul era mai slab sau mai puternic. Cel mai important privilegiu la care boierii nu au renunţat teoretic niciodată era vechiul lor drept de a-1 alege pe suveran. În secolul al XVI-lea, datorită mutaţiilor din politica externă, tocmai acest drept a inceput să le fie încălcat, sultanii otomani începând să-i numească sau cel puţin să-i confirme pe domnii munteni. În plus, Imperiul otoman, aflat la apogeul puterii sale după victoria de la Moh<ks, creşte obligaţiile economice şi militare ale Ţării Ro mâneşti, ocuparea tronului devenind, odată cu inaintarea spre sfârşitul secolului, o adevărată afacere. Chiar şi în cazul în care domnii erau aleşi, era foarte greu să dobândească şi să menţină fidelitatea tuturor boierilor, aşa că, invariabil, au existat cel " puţin două tabere, fiecare domn având de infruntat o opoziţie. " Puterea şi " "opoziţia nu au avut, aşa cum s-a afirmat uneori, aceeaşi componentă pe parcursul secolului, deşi au existat şi fa milii boiereşti devotate descendenţilor unui anumit domn. În încercarea noastră de a defini conţinutul expresiei cerc al puterii facem apel la observaţiile unor specialişti pe tă râmul genealogiei. Deosebit de utile sunt precizările aduse de cercetătoru l Ştefa n S.
    [Show full text]