DOCSLIB.ORG

Lupta Contra Elementului Grecesc 1601 1633

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Lupta Contra Elementului Grecesc 1601 1633 ,SSTORIA()AMUR T A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor. Vol. VI I A. b. XE.110FOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA. DITI A Ill-a, rev6zutä de autor Ingrijit6 iinut6 la curent de I. VLADESCU CONFERENTIAR DE iSTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Nu sunt vremile sub arma omulul, cl bIetul om sub vremi". M1RON COSTIN. VOLUMUL VI LUPTA CONTRA ELEMENTULUI GRECESC 1601 1633. EDITURA aCARTEA ROMANEASCID, BUCURE*TI 30.541. 928. PREFATA Cu volumul acesta al VI-lea incepe publicarea volumelor rAmase in manuscris. Deoarece acum se lucreazà direct depe originalul auto- graf am inlAturat controlur trimiterilor din note, ceeace ingreuia mult lucrul, Cum cea mai mare parte a gre§elilor dela trimiterile din note se datoria corecturilor dela tipar, cred, acest control al manuscrisului n'ar mai fi avut rost. Copiarea manuscrisului lui Xenopol formeazà acuma una din muncile destul de importante ca timp. Descifrarea, de multe ori, este foarte anevoioasä". Uneori nu s'a putut face decAt cu ajutorul mai multorai dupà intervale de timp. La multe note s'a dat in manuscris numai indicatia lor rämânând a se copia in intregime. Aceasta este partea cea mai u§oarà in cazul cand, indicatia corespunde. Toate ilustraÇiile volumului au fost date de mine. Una sau douà le-am gsäsit §i printre hârtiile cari insotiau volumele ma- nuscris. Titlul volumului Lupta contra elementului grecesc" este pus tot de mine, dar rezultà din insà§i prefata volumului scrisà" de Xenopol. Am ajuns definitiv la concluzia ca notele mele sä" fie toate in un singur volum, care va forma al XV-lea, al colectiei, impreura cu indicele, tabla de materii, etc. Cele dela volumul IV se vor retipsári §i completa acolo. I. VLADESC LI. In acest volum nu mai rAzbat luptele pentru neatarnare, care atipesc odatá cu Mihai Viteazul. Prile române au primit cu des6var§ire jugul puterii otomane. Se manifestà insà, in decursul perioadei cuprinsä' in el, pri- mele semne ale unei lupte nouà, iarà§i secularg, cu o Ina urire streing, acea contra elementului grecesc, care se incuibase cu Incetul in aceste täri, mai intai pe calea religioasà-culturalà, apoii pe cea comercialài politicA. In volumul urmAtor vom constatà insemnAtoarea imprejurare &A, paralel cu izbucnirea nemultumirilor ce s'au pricinuit de domnirea Grecilor, se aratà cea întâi licArire a unei culturi a propriului graiu, culturà ce va int6r1 mai tArziu fgscularea, la inceput instinctivg, a simtimân- tului national, limpezindu-1i intArindu-1 §i pe calea con§tiun. MUNTENIA DELA MOARTEA LIII MIHAI VITEAZITL PANI. LA. MATEI BASARAB 1601 1633 1. RADU ERBAN5jRADU MIHNEA Simion Movilà, 1600-1602. Domnia lui Mihai Viteazul Inceteaz5 de fapt In Muntenia Mare, dupà Vät6lia dela Teleajin, In 20 Octomvrie 1600, si in Oltenia dupA a doua lupt6 pier- dutà de el contra lui Simion Movilà, in ziva de 21 Neomvrie acela§ an, dupà care Mihai apucA calca spre Praga, iar Mun- tenia incape sub ocArmuirea lui Simion Movilà, care dom- neste In ea dela sffirsitul anului 1600 Onà pe la jumätatea lui 1602. Prin intronarea lui Simion Movi15. in Muntenia si rea- ducerea lui Sigismund Batori In Transilvania, pe lângsá Iere- mia MovilA, care domnià in Moldova, Polonii, ce mai erau prie- teni si cu Turcii si prin aceasta erau la apost de nsävsälirile tänresti, ajunseserà" stàpânii netälgàduiti la Dun'Area inferioar6 si in sAnul Carpatilor, eu alte cuvinte asupra intregei intinderi tärilor romAnesti. Zamoischi, cancelarul polen, care introdusese pe Simion in Muntenia, se intoarce in Polonia, lAsAnd proteguitului s'Au 4000 de Poloni si Moldoveni, care pradà tara in chipul cel mai cumplit. O is'aracsä tarà, exclamà cronicarul, ce au pàtit -atunci cu Lesii si Moldovenii, cá au prAdat si au jà'cuit toatä tara si má'n5.stirii boierii s'Araci, pAná ce au luat tot ce au Osit la dânsii" 1)Simion Movilá stried mai multe din ac- Anonimul romanesc, in Mag. isl.,IV, p. 301, confirmat prin hrisovul -lui Radu Serban din 29 Maiu 1604, reprodus de generalul P. V. Nästurel, Lupia de ta Ogrelini Teisani, in An. Acad. Rom., II, Tom. XXXII, 1910, P. 55 (7): ,,Simion Vodä cu Lesii Moldoveni multà ndpastà reai moarte au eàzut peste ioi sàrmanii, cu multe jafuri si multe prAdäri". 8 ISTORIA ROMANILOR tele Mute de Mihai Viteazul ;bun')." restituie mopenilor din Apele Vii mo0a ce le fusese luatà domneascO de Mihaiu Viteazul, pentru cà nu putuse prati o dare impusä asupra lor, apoi fusese data' de el fiicei sale, Florica, de zestre. la ma.- ritarea ei cu Preda postelnicul. Simion Movilà iea dela mo§- neni, ca pret de räscumpärare, 70.000 de aspri, in loe de cei 50.000 pentru care li se confiscase mo0a, in cat vedem ca" nu dorinta de a restatornici o nedreptate impinsese pe Simion Movil`á a lua satul Apele Vii din mainile lui Preda §i a-1 re- stitui fo§tilor säi proprietari,ci setea de bani imbinata ea dorinta de räzbunare 2). Despre gandul säu du0nänesc contra partizanilor destul de rari ai lui Mihai Yiteazul face dovadà uciderea a doi boieri ce pästrau credintà fostului domn : Udrea banul BOleanu çi Negru clucerul. Acest sistem de ocarmuire, 0 mai ales stricarea actelor lui Mihai Viteazul, nu putea conveni familiei Buze§tilor, cari ei îi trägeau cele ma i frumoase ale lor averi tot din acte de pe vremea lui Mihai Viteazul. De aceea, cu toate cá doi din frati, Radu §i Preda (Stroie fämase credincios pânä la moar- tea eroului), dupä caderea lui Mihai la Teleajin, ea adeVärati boieri romani, se aduserà in partea celui mai tare, uitand pe vechiul lor proteguitor care-i ridicase inavutise, väz'and. Incotro tindea ocarmuirea lui Simion, fug peste OIL, aduna oaste gonesc din Muntenia. Intrunindu-se apoi cu boierii lui Mihai Viteazul, cari se inturnau din Transilvania, dupä.' uci- derea acelnia, se inteleg impreunä pentru a alege de donni pe Radu *.a'rban Basarab, care domne§te timp de zece ani, dela 1602 pan). la 1611 3. La alungarea lui Simion Movila din Muntenia contribuisei imprejurarea cà Buze§tii se convin- Sesera" in curand ca" ra'u fácuserA de a se da in partea Polo- nilori a Turcilor, de oarece Nemtii ajungand, prin moartea lui Mihai Viteazul,.stäpânii Transilvaniei, erà pericUlos a-i aveà de du§mani. Iladuärban, 1602-1611, era nepotul lui Neagoe Basarab, care pare a fi avut, pe läng4 fiul sàu Teodosie, Inca" §i pe unul Särban, de oarece Cäpitanul ne spune ea" numele domnului era Radu, §i c'd de pe tatäl sa"u purtà §i numele de *ärban 4. El se aflà in tabära nemteascA, unde, in Noemvrie 1601, jut% ere- dintä. impäratului. Basta trirnite o Wire in Muntenia, spre a pane in scaun pe proteguitul curtei sale. De 0 aceastä o§- tire pare a fi repurtat o victorie, in prima ei ciocnire cu acea Vezi mai sus asupra acestui sat, v. V. p. 321. 2 Anonimul romänesc, In Mag. isl., IV, p. 301-302. Basta serie senior eh* Simion Vodà a trecut Inapoi din Tara Romäneasc6 In Moldova si Jai este In mäna lui Radu Vodä". Hurm. Doc. XV, 2, p. 755-6. Cäpitanul, In Mag. ist.,I, p. 240. MUNTEJNIA DBLA MOARTNA LUI M I VITRA MI PANA LA MATRI BABARA B9 alui Simion Movilà,totusiNemtii nu izbutesc a scoate in- data' pe acesta din scaun, si se pare ca' ar fi urmat mai multe lupte cu izbandá Impa'rtità, de oarece In 8 Aprilie 1602, Simion Mo- vilA era inc'á In Muntenia, ,..: sid'Adea o multámitsA unui boier als'Au pentruca s'au nevoit la slujba dom- niei mele, and s'au radi- iigkEi cat nite hoti cu Radul Vodà asupra domniei me- le" Curand Insà dupà aceastà dan, Simion Mo- - vila este alungat,i Radu *'ärban Incape in domnia Munteniei. De abiains'à se asezase In scaun si se apucase sa mai indrepte ,desperata stare a tärei, re- chemand la locuintele lor pe oamenii ce fugiser6 In munti 7, cand Simion Mo- vilarevine cu o armatá poloná si alung6 pe Radu, care trece in Transilvania, impreunsá cu familia Bu- zestilor de as-LA datà toti trei fratii ca'cii Stroe dupà moartea lui Mihai se da- duse In partea lui Rada contra lui Simion. Mai trec tot acolo si alti boieri cu femeilei copii lor, a cei ce sera'sculasera" contra lui Shnion si trebuiaus'A se tema' de rsäzbunarea lui 8. Radu trimite la ImpAra- 1. Radu Serban Basta c. Rudolf 6 Noemvrie 1601. Hurm. Doc., IV, p. 271. Documentul se aflà publicat In Hasdeu, Cuvinte din bcitrdni, I, p. 113. Vezi si o scrisoare a lui Basta din 5 Mar tie (24 Febr.) 1602 prin care m'Ata cA a dat lui SArban arme si praf pentru a trece in Valachia. Iorga, Studii .Doc., IV, p. 130. Asupra luptelor dlntre 5àrbani Simion vezi mai multe scri- sori filtre Basta si Lassota, ibidem, p. 133 si urm. 7 Anon. rom. in Mag. ist, IV, p. 302. Michael Zekel cAtrà Rudolf, 28 Februarie 1602 si Stefan Kakas cure Zaharia Gaitzkouler, 12 Mart. 1602. Hurm, Doc., IV, p. 290 si 294. 10 ISTORIA ROMINILOR tul pe Radu Buzescu cu o scrisoare care, ajungand la Praga in 19 Martie, ImpAratul Iipromite sprijinul s'äui insArci- neaz5. pe Basta cu restituirea luiin scaunul lui muntean. hi13 Aprilie 1602 sed'a"o lupt6 foartecrâncenä" intre Raduerban §1 Simion Movilà, luptà ce se rAsfirà in dodä localitAti apropiete :Ogretin §i Tei§ani. In aceastd luptà In care Radu iese invingAtor Stroia Buzescu care-1 ajutase a-tat de mult, este rAnit i moare in 2 Octomvrie acela§i an 9.
Load more

Recommended publications
  • Preda Buzescu – the Grand Ban of Craiova (1602-1608)
    SECTION: HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES LDMD 2 PREDA BUZESCU – THE GRAND BAN OF CRAIOVA (1602-1608) Sorin Bulboacă, Assist. Prof. , PhD., ”Vasile Goldis” University of the West, Arad Abstract: During the 17th century, the grand ban of Craiova was the most important high official of Wallachia, most coveted by the big boyars, big dime with authority in the counties west of the river Olt. Preda Buzescu great dignity ban occupied briefly in the fall of 1600, called Michael the Brave Preda Buzescu Wallachian boyars filohabsburgice leader was an excellent military commander, who has proved his talent in fighting the Turks, decided partisan alliance with the Emperor Rudolf II. No other ban had the autority of Preda Buzescu, between 1602-1608, in the counties west of river Olt, during the 17th century. He had a chancellery that issued documents without invoking the authority of the prince regnant. Preda Buzescu has ordered the Wallachian*s army. For services faithful to the great dime Preda Buzescu full advantage of his generosity Radu Serban. Few months before his death Preda Buzescu, Radu Serban confirms his dominion over the villages Fauresti,, Novaci, Susani, Rudariu and Seaca. Keywords: ban, boyars, counties, millitary commander, Craiova În secolul al XVII-lea, în Ţara Românească, marea bănie a Craiovei este cea mai importantă dregătorie, cea mai râvnită de marii boieri, marele ban dispunând de o autoritate cvasidomnească în judeţele de la apus de râul Olt, cel puţin până la Matei Basarab. Marele ban al Craiovei este, de obicei, cel dintâi menţionat în lista martorilor din sfatul domnesc şi este singurul dregător care posedă o cancelarie proprie la Craiova, care emite documente, valabile în judeţele aflate la vest de Olt1.
    [Show full text]
  • Aspects of the Hungarian-Wallachian Matrimonial Relations of the Fourteenth and Fifteenth Centuries
    MIHAI FLORIN HASAN ASPECTS OF THE HUNGARIAN-WALLACHIAN MATRIMONIAL RELATIONS OF THE FOURTEENTH AND FIFTEENTH CENTURIES Abstract: In this study my aim was to demonstrate without doubts the fact that even in the case ofîransylvanian nobility, from the end of 13th century and all along the 14th century, a pattem is present in naming the offspring of nobles. This model of giving name of the father to one of the sons, or from the grandfather to one of the grandson, or from an uncie to a nephew was identified by French and Italian scholars at the middle of the 90's, as existing in medieval world of nobles, studying the primary sources [documents from chapters, convents etc.]. In this case I tried to demonstrate with the help of 18 th genealogica! tables, drawn from published collections of documents, the fact that, in part, an unspecified amount of Transylvanian nobles knew this rule and tried it in the century proposed for investigation. The main idea it's that the rule of name giving doesn't represent afirm rule for Transylvanian nobility, but, with a retard, is tending to impose itselfin some major clans but noi only, at the halfofthe 14th century. Keywords: Dynasty, Hungarian wives, royal marriage, genealogy, intemational relations. The genealogy of the ruling House of Basarab, as well as ofthe House of Muşat, has stirred the interest of Romanian historiography since the late nineteenth century1 and, so far, the studies examining this issue have been quite numerous. An aspect that is not insignificant as regards the genealogica! evolution of our ruling houses is that of the voivodesses or princesses consort,2 and thus far, there are considerable gaps and ambiguities in this niche.
    [Show full text]
  • Arc Peste Timp - 465 De Ani De La Moartea Lui Vlaicu Piscanul
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVIII, 2009 ARC PESTE TIMP - 465 DE ANI DE LA MOARTEA LUI VLAICU PISCANUL TEODOR DINA* Sfârşitul domniei lui Neagoe Basarab, la 15 septembrie 1521, a marcat începutul unor îndârjite lupte pentru domnie, sprijinite de mai multe fracţiuni (partide!) boiereşti care căutau, fie să se menţină la putere, fie să înscăuneze un domn favorabil intereselor lor**. Nevârstnicul fiu al voievodului ctitor al mânăstirii Argeşului, Teodosie, un copil de numai 13-14 ani, a fost proclamat domn în locul tatălui său, sub regenţa mamei sale, Doamna Despina, şi a unchiului său, Preda Craiovescu, dar boierii potrivnici, mai ales pribegii din Moldova, socotind momentul prielnic au venit în ţară, şi cu ajutorul altor boieri din părţile Buzăului, îl alungă şi înscăunează domn pe Dragomir Călugărul. Boierii Craioveşti, care sprijineau pe Teodosie voievod, cheamă în ajutor pe Mehmet beg, paşa de Nicopole, răstoarnă situaţia şi restabileşte calmul pentru scurt timp. Dragomir Călugărul este luat prizonier de către turci, trecut peste Dunăre şi, la stăruinţele comisului Bădica (unchiul lui Teodosie) este ucis. Victoria de la Târgovişte împotriva lui Dragomir Călugărul, fiind efemeră, Teodosie vodă, ca şi alţi înaintaşi ai săi, este nevoi să ,,ia drumul Stambului” pentru confirmare de către sultan. Din păcate, copilul-domn nu s-a mai întors din capitala imperiului otoman. Având o constituţie şubredă, ar fi murit acolo de ciumă. ,,Întru aceste tulburări, ce erau între boierii ţării – cităm din cronica lui Radu Popescu – Mehmet beg a scris la Poartă de a cerut domnia ţării, zicând că-l pofteşte ţara să ia domnia.
    [Show full text]
  • Restitutio Daciae Ii
    Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul proiectului "Mai aproape de lectură: biblioteca publică în serviciul studentilor". Proiect realizat cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural Naţional. ŞTEFAN ANDREESCU RESTITUTIO DACIAE * * RELAŢIILE POLITICE DINTRE ŢARA ROMÂNEASCĂ, MOLDOVA ŞI TRANSILVANIA ÎN RĂSTIMPUL 1601-1659 EDITURA ALBATROS BUCUREŞTI 1989 CUPRINS CUVÎNT ÎNAINTE Capitolul I - „MOVILEŞTII” ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ Capitolul II - RADU MIHNEA CORVIN, DOMN AL MOLDOVEI ŞI ŢĂRII ROMÂNEŞTI Capitolul III - TRANSILVANIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVII: ACŢIUNI ŞI PROIECTE PENTRU UNITATEA SPAŢIULUI CARPATO-DANUBIAN Capitolul IV - GÎNDUL ŞI FAPTELE LUI VASILE LUPU Capitolul V - ŢĂRILE ROMÂNE ŞI „CRUCIADA” DIN ANII 1645-1647 Capitolul VI - MOŞTENIREA POLITICĂ A LUI MTHAI VITEAZUL LA MIJLOCUL VEACULUI XVII Capitolul III TRANSILVANIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVII: ACŢIUNI ŞI PROIECTE PENTRU UNITATEA SPAŢIULUI CARPATO-DANUBIAN Tratatul de pace de la Zsitvatorok, încheiat la 11 noiembrie 1606, pentru viitorii douăzeci de ani, între Imperiul romano-german şi cel otoman, a fixat în bună măsură cadrul extern în care vor evolua politic mai ales Transilvania şi Ţara Românească.1 Acest eveniment de răscruce a fost, însă, anticipat de o primă reglementare a raporturilor dintre cele două mici state de la Dunărea de Jos şi Poartă. Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti, care încă în 1603, prin biruinţa dobîndită lîngă moara de hîrtie a Braşovului (17 iulie), în dauna lui Moise Szekely, protejatul turcilor, contribuise decisiv la restabilirea
    [Show full text]
  • Bram Stoker's Vampire Trap : Vlad the Impaler and His Nameless Double
    BRAM STOKER’S VAMPIRE TRAP VLAD THE IMPALER AND HIS NAMELEss DOUBLE BY HANS CORNEEL DE ROOS, MA MUNICH EMAIL: [email protected] HOMEPAGE: WWW.HANSDEROOS.COM PUBLISHED BY LINKÖPING UNIVERSITY ELECTRONIC PREss S-581 83 LINKÖPING, SWEDEN IN THE SERIES: LINKÖPING ELECTRONIC ARTICLES IN COMPUTER AND INFORMATION SCIENCE SERIES EDITOR: PROF. ERIK SANDEWALL AbsTRACT Since Bacil Kirtley in 1958 proposed that Bram Stoker’s Count Dracula, the best known literary character ever, shared his historical past with the Wallachian Voivode Vlad III Dracula, an intense debate about this connection has developed and other candidates have been suggested, like the Hungarian General János Hunyadi – a proposal resurfacing in the most recent annotated Dracula edition by Leslie Klinger (2008). By close-reading Stoker’s sources, his research notes and the novel, I will demonstrate that Stoker’s narrative initially links his Count to the person of Vlad III indeed, not Hunyadi, although the novelist neither knew the ruler’s first name, nor his father’s name, nor his epithet “the Impaler”, nor the cruelties attributed to him. Still – or maybe for this very reason – Stoker did not wish to uphold this traceable identity: In Chapter 25, shortly before the decisive chase, he removes this link again, by way of silent substitution, cloaked by Professor van Helsing’s clownish distractions. Like the Vampire Lord Ruthven, disappearing through the “vampire trap” constructed by James R. Planché for his play The Brides of the Isles in the English Opera House, later renamed to Lyceum Theatre and run by Stoker, the historical Voivode Vlad III Dracula is suddenly removed from the stage: In the final chapters, the Vampire Hunters pursue a nameless double.
    [Show full text]
  • The Greek “Proto-Question” and the Birth of Modern Citizenship
    Chapter 1 The Greek “Proto-Question” and the Birth of Modern Citizenship 1 Natives and Foreigners under the Old Regime In 1611 a group of Wallachian boyars, led by the mare stolnic (High Steward) Bărcan of Merișani, plotted the assassination of the ruling Prince Radu Mihnea (r. 1611–1616). The attack was intended as retaliation for the fact that Radu Mihnea “surrounded them with numerous Greeks from Istanbul and Rumeli,” as a local chronicler reported.1 The plot was soon discovered by the Prince, who decapitated Bărcan along with eight other great boyars. This dramatic episode—the first instance in the Principalities’ history when “blood was spilled because of the Greeks,” as the historian A. D. Xenopol put it—marked the outbreak of what, in retrospect, Romantic historiography would term the “Greek Question” in Moldavia and Wallachia.2 Over the next two centuries (1611–1821), this “question” unfolded as a succession of violent anti-Greek plots, uprisings and legal campaigns by the local nobility and merchants against the unchecked political penetration and dominance of Ottoman Greeks. After the initial 1611 plot, a second major anti-Greek uprising took place during the reign of Alexandru Iliaș (r. 1616–1618); a third under Alexandru Coconul (r. 1623–1627); a fourth under Leon Tomșa (r. 1629–1632); a fifth under Matei Basarab (r. 1632–1654); a sixth under Radu Leon (r. 1664–1669); a seventh under Nicolae Mavrocordat (r. 1716–1717); and, finally, an eighth under Ioan Gheorghe Caragea (r. 1812–1818). This last uprising culminated with the 1821 failed coop- eration and eventual conflict between Tudor Vladimirescu and the Greek un- derground organization Philiki Hetaireia (Society of Friends), leading to the end of Phanariot rule.
    [Show full text]
  • Click Pentru a Rasfoi Volumul 3
    ISTORIA ROMÂNILOR Constantin C. Giurescu Copyright © 2007, 2010, 2013, 2015, 2019 Editura ALL Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GIURESCU, CONSTANTIN C. Istoria românilor / Constantin C. Giurescu; ed. îngrij. de Dinu C. Giurescu. – Ed. a 6-a, reviz.. – București: Editura ALL, 2019 3 vol. ISBN 978-606-587-521-0 Vol. 3: De la moartea lui Mihai Viteazul până la sfârșitul epocii fanariote (1601-1821): cu 233 de fi guri în text și 10 hărți afară din text. – 2019. – Conţine bibliografi e. – ISBN 978-606-587-537-1 I. Giurescu, Dinu C. (ed.) 94 Toate drepturile rezervate Editurii ALL. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii ALL. Drepturile de distribuție în străinătate aparțin în exclusivitate editurii. All rights reserved. The distribution of this book outside Romania, without the written permission of ALL, is strictly prohibited. Copyright © 2007, 2010, 2013, 2015, 2019 by ALL. Editura ALL : Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3, sector 6, cod 060512 – București Tel. : 021 402 26 00 Fax : 021 402 26 10 Distribuție : 021 402 26 30 ; 021 402 26 33 Comenzi : [email protected] www.all.ro Redactare : Lia Decei, Diana Mandache Design copertă : Andra Penescu Cu 233 de fi guri în text și 10 hărți afară din text EDIȚIE ÎNGRIJITĂ DE DINU C. GIURESCU IV Cuprins Interior_vol3.pdf 4 11/26/2010 12:00:40 AM Cuprins V CUPRINS Partea întâi Prefaþã la ediþia a doua ..................................................................................... 3 Prefaþã ................................................................................................................ 5 Abrevieri .............................................................................................................. 7 Radu ªerban....................................................................................................... 9 Luptele pentru tron. Simion Movilã 9. Relaþiile cu Ardealul. Rãzboiul cu Moise Székely 11.
    [Show full text]
  • Silks and Stones: Fountains, Painted Kaftans, and Ottomans in Early Modern Moldavia and Wallachia*
    SILKS AND STONES: FOUNTAINS, PAINTED KAFTANS, AND OTTOMANS IN EARLY MODERN MOLDAVIA AND WALLACHIA* MICHAŁ WASIUCIONEK** Buildings are arguably the last thing that comes to our mind when we talk about circulation of luxury goods and diffusion of consumption practices. Their sheer size and mass explain their tendency to remain in one place throughout their existence and bestow upon them an aura of immutability. This “spatial fix” of the built environment, both in terms of individual buildings and architectural landscapes, means that while they may change hand, they are unable to move across space. This immobility is by no means absolute, as shown by the well-known relocation of the Pergamon altar from western Anatolia to the Museum Island in Berlin, or shorter distances covered by dozens of churches in Bucharest, displaced from their original sites during the urban reconstruction of the 1980s. However, these instances do not change the fact that while both buildings and smaller luxury items constitute vehicles conveying their owners’ wealth and social status, they seemingly belong to two different realms, with little overlap between them. However, as scholarship produced in recent decades has shown, approaching these two spheres of human activity as a dynamic and interactive whole can produce valuable insights into how architecture and luxury commodities construed and expressed social and political identity. As Alina Payne pointed out, buildings and whole sites could become portable and travel by proxy, in the form of drawings, descriptions, and fragments of buildings.1 At the same time, the architectural environment provides the spatial frame for the social and cultural life of humans and objects alike: the spatial distribution of luxury items within the household allows us to reconstruct the topography of conspicuous display and everyday * This study was supported by the ERC-2014-CoG no.
    [Show full text]
  • FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI F
    IO N D O N A T FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE A L E OLTENIEI PA R TEA I a MĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI -C U O HARTĂ - f Scrisul Românesc, S. A. Craiova 19 3 7 I O N D O N A T FUNDAŢIUNILE RELIGIOASE ALE OLTENIEI P A R T E A I M ĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI - C U O H A R T Ă - Scrisul Românesc, S. A. Craiova 1 9 3 7 45 522. Extras din revista „Arhivele Olteniei”, Nr. 86 — 88. Lui A lex. Ştefulescu Omagiu postum. INTRODUCERE Prin rostul istoric al aşezămintelor sale mănăstireşti, Insem nătatea Oltenia a fost, pentru viaţa religioasă a poporului nostru, şi numărul mă­ unul dintre cele mai însemnate colţuri de ţară. Aci s’au năstirilor oltene. înălţat, către sfârşitul secolului al XlV-lea, primele mănăs­ tiri din tot cuprinsul românesc. Din Tismana lui Nicodim au pornit apoi ucenici căliţi în canoanele tari ale Athosului, ca să întemeieze chinovii noui, în ţara apropiată a Haţegului, la Prislopx), sau mai departe, până’n munţii Neamţului. Foarte însemnat e şi numărul mănăstirilor oltene. In afară poate de unele regiuni din preajma Bucureştilor, sau din Nordul Moldovei, niciun alt ţinut românesc nu este mai bogat în asemenea fundaţiuni; dar, pe când în Bucovina te întâmpină aproape numai marile ctitorii voevodale, venite clin epoca de înflorire a ţării, aici afli pretutindeni, lângă mănăstirile fruntaşe, nenumărate ctitorii de familie, datorite deopotrivă dregătorilor însemnaţi, ca şi măruntei boerimi de ţară: este o urmare firească a vieţii locale din trecutul a- oestui ţinut, mai bogată şi mai liberă decât a altora.
    [Show full text]
  • N. Iorga Erienoto"A Romania Cum Era Pima." La 1918 *
    60.5 in ye 101'tpt n. iorga erienotO"A romania cum era pima." la 1918 * 4 I L 1 . II: r 4 4 a ti 1, "'If , i I 1 try k 4 1 I T II' I; 1 I Ilustratia copertei :Teodor Afo;arrt n. iorga romania cum era p'i'ns la 1918 1 ROMANIA MUNTEANA" EDITIE INGRIJITA, PREFATA I TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972 EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I Toate drepturile rezervate Editurii Minerva N. IORGA CALATOR PRIN TARA Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor este problema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut mai mic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte, ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toate generaliile succesite se pot forma si provenna." Cu aceasta lucidasirevelatoare reflectieiii incepe Pompiliu Constantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut in anul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de- cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re- gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cind facem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga, de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci de mii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu o vocalic unica si definitive ;cind cercetam presa vremii de pole- mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera- mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unui mare ideal national, de omul care-si iubea tarasiistoria ei cu o patiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie, de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintul romanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul- 1 Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan- tinescu, E.P.L., 1969, p.
    [Show full text]
  • The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia
    Department of Medieval Studies of the Central European University The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia and Wallachia (from the State Foundation to the End of the Sixteenth Century) Goina Mariana PhD thesis Budapest, August 9, 2009 CEU eTD Collection 1 Table of Contents Chapter 1. Introduction...........................................................................................................4 1.1 A note on sources..........................................................................................................7 1.2 The language diversity within the Moldavian and Wallachian documents......................9 Chapter 2. Social Changes and Dissemination of the Written Record....................................13 2.1 The first known occurrences of writing produced in the territories of Wallachia and Moldavia...........................................................................................................................13 2.2 The early period of state foundation: The scarcity of documents and their recipients ...15 2.3 Changes in social structure and the multiplication of documents..................................21 2.4. Dissemination of written documents into lower social categories: Writing as a tool in changing and reinforcing social boundaries .......................................................................27 2.5. New practices regulating the ownership of land: fraternal adoption and perfection. Women’s right to land inheritance and its relation to writing.............................................36
    [Show full text]
  • Istorie Medie Vol
    ACADEMILA c.DE STUNTE SOCIA.LE $1 POLITICE A. REPUBLIC!! SOCJALISTE ROM-AN.I.A INSTITUTLIL 'DE ISTQLFCIE IQRA STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. IX EOITURA ACA.Dit-11E1www.dacoromanica.ro REPUBLIC SOC4:AVISTE ROMANJA STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE vol.. nc www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" STUDII $I MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOL. IX COMITETCIL DE REDACTIE FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC, S. PAPACOSTEA, ST. STEFANESCU I 9 7 8 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA www.dacoromanica.ro STUDIES AND MATERIALS OF MEDIAEVAL HISTORY VOL. IX IICGTIEAOBAH 14H14 MATEPHAJMI CPEAHEBEROBO II14CTOPI414 TOM IX EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA Cod 71021 Ca lea Victoriei 125, Sector 1 Bucuregtt www.dacoromanica.ro STUDIISIMATERIALE DE IS TORIE MEDIE VOL. IX 1978 SUMAR STUDII .Y1 ART1COLE IOANA CONSTANTINESCU, A specie ale destraMdrii feudalismulut in Tara Romeineascd si Moldova la sprsitul secolului al XV III-lea si inceputul secolului al XI X-lea. 9 IANCU BIDIAN, Contribufii la studial organizárii niestesugurilor brasovene in secolul al XV I-lea . ........... .. 43 CONSTANTIN REZACHEV ICI, Fenomene de crizd social politica in Tara Rornitheasca in veacul al X V II-lea 59 CAROL VEKOV, Inceputurile literaturii islorice din Transilvania in limba maghiard In secolul al XV l-lea 85 COM UNICARI, NOTE, DISCUTII ION DONAT, Cu privire la domnia lui V lad Inecatul 117 TUDOR MATEESCU, Pricini ale romdnilor din Dobrogeajudecate de organele judiciare ale Tarii Romdnesti (secolul al XV III-lea ) 125 DAMASCH IN M IOC, Stiri de istorie a romelnilor in Letopiseful brancovicesc" .
    [Show full text]