Lupta Contra Elementului Grecesc 1601 1633

,SSTORIA()AMUR

A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor. Vol. VI I

A. b. XE.110FOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

DITI A Ill-a, rev6zutä de autor Ingrijit6 iinut6 la curent de I. VLADESCU CONFERENTIAR DE iSTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Nu sunt vremile sub arma omulul, cl bIetul om sub vremi". M1RON COSTIN. VOLUMUL VI LUPTA CONTRA ELEMENTULUI GRECESC 1601 1633.

EDITURA aCARTEA ROMANEASCID, BUCURE*TI

30.541. 928.

PREFATA

Cu volumul acesta al VI-lea incepe publicarea volumelor rAmase in manuscris. Deoarece acum se lucreazà direct depe originalul auto- graf am inlAturat controlur trimiterilor din note, ceeace ingreuia mult lucrul, Cum cea mai mare parte a gre§elilor dela trimiterile din note se datoria corecturilor dela tipar, cred, acest control al manuscrisului n'ar mai fi avut rost. Copiarea manuscrisului lui Xenopol formeazà acuma una din muncile destul de importante ca timp. Descifrarea, de multe ori, este foarte anevoioasä". Uneori nu s'a putut face decAt cu ajutorul mai multorai dupà intervale de timp. La multe note s'a dat in manuscris numai indicatia lor rämânând a se copia in intregime. Aceasta este partea cea mai u§oarà in cazul cand, indicatia corespunde. Toate ilustraÇiile volumului au fost date de mine. Una sau douà le-am gsäsit §i printre hârtiile cari insotiau volumele manuscris. Titlul volumului Lupta contra elementului grecesc" este pus tot de mine, dar rezultà din insà§i prefata volumului scrisà" de Xenopol. Am ajuns definitiv la concluzia ca notele mele sä" fie toate in un singur volum, care va forma al XV-lea, al colectiei, impreura cu indicele, tabla de materii, etc. Cele dela volumul IV se vor retipsári §i completa acolo.

I. VLADESC LI.

In acest volum nu mai rAzbat luptele pentru neatarnare, care atipesc odatá cu Mihai Viteazul. Prile române au primit cu des6var§ire jugul puterii otomane. Se manifestà insà, in decursul perioadei cuprinsä' in el, primele semne ale unei lupte nouà, iarà§i secularg, cu o Ina urire streing, acea contra elementului grecesc, care se incuibase cu Incetul in aceste täri, mai intai pe calea religioasà-culturalà, apoii pe cea comercialài politicA. In volumul urmAtor vom constatà insemnAtoarea imprejurare &A, paralel cu izbucnirea nemultumirilor ce s'au pricinuit de domnirea Grecilor, se aratà cea întâi licArire a unei culturi a propriului graiu, culturà ce va int6r1 mai tArziu fgscularea, la inceput instinctivg, a simtimân- tului national, limpezindu-1i intArindu-1 §i pe calea con§tiun.

MUNTENIA DELA MOARTEA LIII MIHAI VITEAZITL PANI. LA. MATEI BASARAB 1601 1633

1. RADU ERBAN5jRADU MIHNEA Simion Movilà, 1600-1602. Domnia lui Mihai Viteazul Inceteaz5 de fapt In Muntenia Mare, dupà Vät6lia dela Teleajin, In 20 Octomvrie 1600, si in Oltenia dupA a doua lupt6 pier- dutà de el contra lui Simion Movilà, in ziva de 21 Neomvrie acela§ an, dupà care Mihai apucA calca spre Praga, iar Mun- tenia incape sub ocArmuirea lui Simion Movilà, care domneste In ea dela sffirsitul anului 1600 Onà pe la jumätatea lui 1602. Prin intronarea lui Simion Movi15. in Muntenia si rea- ducerea lui Sigismund Batori In Transilvania, pe lângsá Iere- mia MovilA, care domnià in Moldova, Polonii, ce mai erau prieteni si cu Turcii si prin aceasta erau la apost de nsävsälirile tänresti, ajunseserà" stàpânii netälgàduiti la Dun'Area inferioar6 si in sAnul Carpatilor, eu alte cuvinte asupra intregei intinderi tärilor romAnesti. Zamoischi, cancelarul polen, care introdusese pe Simion in Muntenia, se intoarce in Polonia, lAsAnd proteguitului s'Au 4000 de Poloni si Moldoveni, care pradà tara in chipul cel mai cumplit. O is'aracsä tarà, exclamà cronicarul, ce au pàtit -atunci cu Lesii si Moldovenii, cá au prAdat si au jà'cuit toatä tara si má'n5.stirii boierii s'Araci, pAná ce au luat tot ce au Osit la dânsii" 1)Simion Movilá stried mai multe din ac-

Anonimul romanesc, in Mag. isl.,IV, p. 301, confirmat prin hrisovul -lui Radu Serban din 29 Maiu 1604, reprodus de generalul P. V. Nästurel, Lupia de ta Ogrelini Teisani, in An. Acad. Rom., II, Tom. XXXII, 1910, P. 55 (7): ,,Simion Vodä cu Lesii Moldoveni multà ndpastà reai moarte au eàzut peste ioi sàrmanii, cu multe jafuri si multe prAdäri".

8 ISTORIA ROMANILOR tele Mute de Mihai Viteazul ;bun')." restituie mopenilor din Apele Vii mo0a ce le fusese luatà domneascO de Mihaiu Viteazul, pentru cà nu putuse prati o dare impusä asupra lor, apoi fusese data' de el fiicei sale, Florica, de zestre. la ma.- ritarea ei cu Preda postelnicul. Simion Movilà iea dela mo§- neni, ca pret de räscumpärare, 70.000 de aspri, in loe de cei 50.000 pentru care li se confiscase mo0a, in cat vedem ca" nu dorinta de a restatornici o nedreptate impinsese pe Simion Movil`á a lua satul Apele Vii din mainile lui Preda §i a-1 restitui fo§tilor säi proprietari,ci setea de bani imbinata ea dorinta de räzbunare 2). Despre gandul säu du0nänesc contra partizanilor destul de rari ai lui Mihai Yiteazul face dovadà uciderea a doi boieri ce pästrau credintà fostului domn : Udrea banul BOleanu çi Negru clucerul. Acest sistem de ocarmuire, 0 mai ales stricarea actelor lui Mihai Viteazul, nu putea conveni familiei Buze§tilor, cari ei îi trägeau cele ma i frumoase ale lor averi tot din acte de pe vremea lui Mihai Viteazul. De aceea, cu toate cá doi din frati, Radu §i Preda (Stroie fämase credincios pânä la moartea eroului), dupä caderea lui Mihai la Teleajin, ea adeVärati boieri romani, se aduserà in partea celui mai tare, uitand pe vechiul lor proteguitor care-i ridicase inavutise, väz'and. Incotro tindea ocarmuirea lui Simion, fug peste OIL, aduna oaste gonesc din Muntenia. Intrunindu-se apoi cu boierii lui Mihai Viteazul, cari se inturnau din Transilvania, dupä.' uciderea acelnia, se inteleg impreunä pentru a alege de donni pe Radu *.a'rban Basarab, care domne§te timp de zece ani, dela 1602 pan). la 1611 3. La alungarea lui Simion Movila din Muntenia contribuisei imprejurarea cà Buze§tii se convin- Sesera" in curand ca" ra'u fácuserA de a se da in partea Polo- nilori a Turcilor, de oarece Nemtii ajungand, prin moartea lui Mihai Viteazul,.stäpânii Transilvaniei, erà pericUlos a-i aveà de du§mani. Iladuärban, 1602-1611, era nepotul lui Neagoe Basarab, care pare a fi avut, pe läng4 fiul sàu Teodosie, Inca" §i pe unul Särban, de oarece Cäpitanul ne spune ea" numele domnului era Radu, §i c'd de pe tatäl sa"u purtà §i numele de *ärban 4. El se aflà in tabära nemteascA, unde, in Noemvrie 1601, jut% ere- dintä. impäratului. Basta trirnite o Wire in Muntenia, spre a pane in scaun pe proteguitul curtei sale. De 0 aceastä o§- tire pare a fi repurtat o victorie, in prima ei ciocnire cu acea

Vezi mai sus asupra acestui sat, v. V. p. 321. 2 Anonimul romänesc, In Mag. isl., IV, p. 301-302. Basta serie senior eh* Simion Vodà a trecut Inapoi din Tara Romäneasc6 In Moldova si Jai este In mäna lui Radu Vodä". Hurm. Doc. XV, 2, p. 755-6. Cäpitanul, In Mag. ist.,I, p. 240.

MUNTEJNIA DBLA MOARTNA LUI M I VITRA MI PANA LA MATRI BABARA B9 alui Simion Movilà,totusiNemtii nu izbutesc a scoate indata' pe acesta din scaun, si se pare ca' ar fi urmat mai multe lupte cu izbandá Impa'rtità, de oarece In 8 Aprilie 1602, Simion Mo- vilA era inc'á In Muntenia, ,..: sid'Adea o multámitsA unui boier als'Au pentruca s'au nevoit la slujba domniei mele, and s'au radi- iigkEi cat nite hoti cu Radul Vodà asupra domniei mele" Curand Insà dupà aceastà dan, Simion Mo- - vila este alungat,i Radu *'ärban Incape in domnia Munteniei. De abiains'à se asezase In scaun si se apucase sa mai indrepte ,desperata stare a tärei, re- chemand la locuintele lor pe oamenii ce fugiser6 In munti 7, cand Simion Mo- vilarevine cu o armatá poloná si alung6 pe Radu, care trece in Transilvania, impreunsá cu familia Bu- zestilor de as-LA datà toti trei fratii ca'cii Stroe dupà moartea lui Mihai se daduse In partea lui Rada contra lui Simion. Mai trec tot acolo si alti boieri cu femeilei copii lor, a cei ce sera'sculasera" contra lui Shnion si trebuiaus'A se tema' de rsäzbunarea lui 8. Radu trimite la ImpAra- 1. Radu Serban Basta c. Rudolf 6 Noemvrie 1601. Hurm. Doc., IV, p. 271. Documentul se aflà publicat In Hasdeu, Cuvinte din bcitrdni, I, p. 113. Vezi si o scrisoare a lui Basta din 5 Mar tie (24 Febr.) 1602 prin care m'Ata cA a dat lui SArban arme si praf pentru a trece in Valachia. Iorga, Studii .Doc., IV, p. 130. Asupra luptelor dlntre 5àrbani Simion vezi mai multe scrisori filtre Basta si Lassota, ibidem, p. 133 si urm. 7 Anon. rom. in Mag. ist, IV, p. 302. Michael Zekel cAtrà Rudolf, 28 Februarie 1602 si Stefan Kakas cure Zaharia Gaitzkouler, 12 Mart. 1602. Hurm, Doc., IV, p. 290 si 294.

10 ISTORIA ROMINILOR tul pe Radu Buzescu cu o scrisoare care, ajungand la Praga in 19 Martie, ImpAratul Iipromite sprijinul s'äui insArci- neaz5. pe Basta cu restituirea luiin scaunul lui muntean. hi13 Aprilie 1602 sed'a"o lupt6 foartecrâncenä" intre Raduerban §1 Simion Movilà, luptà ce se rAsfirà in dodä localitAti apropiete :Ogretin §i Tei§ani. In aceastd luptà In care Radu iese invingAtor Stroia Buzescu care-1 ajutase a-tat de mult, este rAnit i moare in 2 Octomvrie acela§i an 9. Pâra prin luna luiIulie,Simion erà din nou alungat, Radu'árban reocupase tronul tàrei, intru at in 21 al acelei luni g5sim o scrisoare a generalului Basta cAträ" Lassota care Ii spune, c5. Valacul in acest moment trebue sA fi re- intrat in provincia lui, unde se vede Ca Simion nu au indrAznit s5.1 a§tepte" 1°. Basta ordon5 lui Radu sà" cadà asupra Tur- cilor peste Dun5re spre a'i mai detrage dela mersul lor victo- nos In in Ungaria, in care ei izbutiserà a luA cetatea Stuhlweis. senburg, in 29 August 1602 De §i Radu *Arban nu putii indeplini aceste dorinti a le Nemtilor, intru ca tot pe atunci stAruià la Turci ca s5."fie confirmat in scaunul Munteniei totu§i 11 videm cerand in 14 Septemvrie, impreun5 cu ceitrei frati Buze§ti, ca o multAmitä a slujbelor lor anume ca Im- p5ratul s5 le däruiascA ni§te castele din 2. Io Radul Voevod Transilvania 13. Se mai roag5 Radu Vodà 1Serban] ca Imp5ratul s5'i ajute pentru a mantui tarade du§manii ce o amenintau,. s'a"i trimità bani, o§tiri §i altele trebuitoare la rAzboiu, dupà cum fusese cu Mihai Vodà, predecesorul sAu 14. In acest timp afacerile din Transilvania se intorsese cu totul In contra Nemtilor. Sigismund Batori amenintà sà reintre in tar% cu Polonii Moldoveni, §i Moise Sekeli dAduse pe fatá scopurile sale du§mAne§ti contra domin5rei germane. Cäpitenia

Rudolf catre Rade Vodä, 21 April. 16o2, ibidem, p. 298. Toate aceste fapte sunt comfirmate de inscriptia pusä de jupaneasa Sima Stol- niceasa, pe mormantul barbatului ei Stroia Buzescu in 2 Oct. 1602 si de hrisovul lui Radu Sarban reproduse ambele de Generalul Nasturel In lucrarea citata In nota 1. 1° Basta catre Lassota, 21 Iulie 1602, ibidem, p. 307. Ultimul document al lui Simion Movila, dat dupa Intoarcerea lui in Muntenia, este din 25 Iunie 1602. Hasdeu. Cuvinie din Bdireini,I,p.119. Instructiunile Arhid. Mateiu catre Basta 28 Aug. 1602. Hurm. Doc. IV, p. 310. Comp. Zinkeisen, III, p. 611. u Mai multe raporturi ale lui Agostino Nani ambasador venetian care dogele din 1602, Hurm. Doc., IV, 2, p. 256-265. Radu Vocla catre Rudolf, 14 Septemvrie 1602, ibidem, IV, p. 318: ob respectum nostrorum fidelium servitiorum castella praedicta ex gratia de- menter conferre". 14 Radu Voda catre Rudolf, 14 Septemvrie 1602, ibidem, p. 319.

MUNTENIA DELA MOARTEIA LUI MIFIAI VITEAZU PIRA LA MATES BABARAB 11 ungureascä cere chiari obtine un ajutor turcesc contra im- ptiratului. Tot atunci Polonii stáruiau la Turci contra lui Radu Von. i, fägäduind Sultanului ajutorul lor in lupta cu Nemtii, pretindeau dela ei trecerea ambelor Täri române sub suprematia lor,iinlocuirea lui Radu Von. cu Simion Movilá. S'intelege dela sine cum asemene amenintare a pozitieisale din partea Polonilor, trebuià sá arunce tot mai tare pe Radu Von' In bratele Nemtilor, cu anta mai mult cá si familia cea mai insemnatà a boierilor de atunci, Buzestii, deveniserä partizanii .cei mai aprinsi ai politicei germane. De aceea când Radu Von vroi sä se dee si in partea Turcilor, spre a dobAndi dela ei con- firmarea domniei, el fu amenintat cä va fi Väräsit de boieri, care vor alege un alt Domn supus Impäratului 15 Iatä unde iesise politica Nemtilor. Vroiserà a se sluji de Unguri, pentru a scäpà. de Mihai Viteazul,i fusese prinsi in lat ;cäci Ungurii Ii intrebuintaserä pe ansii spre a inlätura Domnia Romanului,i acuma Ii alungh, vroind sä dee Tran- silvania unui Principe din sAngele lor, numeascä-se el Batori, Sekeli, sau cum va vroi. Ba ei nu se multämiau a provoch amestecul Polonilor, ci chiar pe Turci, dusmanii Crestinätätei Ii chemau in Ardeal, aducand ei asupra Germaniei acel pericol, de care se temuse Nemtii, eh' '1 va aduce Mihai. Nemtii insä" intrebuinteazA pe Radu *ärban ca pe un simplu instrument al politicei lor, and in contra Turcilor si a Tätarilor, &and dupä cum vom vedea in contra Transilvänenilor. Ei aveau deplinä constiintá despre deosebirea dintre Radu *Arban Mihai Viteazul. Anume cerand Radu Vodà, dela Impäratul, ca &Al dee pe an suma colosald de 480.000de lei pentru intretinerea armatei plus 10.000 de lei bani pentru masä, consiliul imperial observä cä. Mihai Von. erà. Domn al 0'1.6 si s'ar fi aliat cu Maiestatea sa, pe chid Radul ar fi fost pus in Voevodat prin generalul impäratului din Transilvania" 16 De Impäratul, aprobAnd pärerea camerei aulice, r5spunde lui Radu cá nu poate sä'i dee atAtia bani, totusi Ii Incuviinteazä 100.000 de talen i ajutor pentru armatà, Ii trimite un steag de Domnie ca semn de distinctie 17,j intäreste prin o diplomä, pe Radu Von si pe urmasii säi In scaunulMunteniei 18.

15 Agostino Nani atre dogele, 9 April. 1602, ibidem, IV, 2, p.259. Vezi tot acolo o serie de documente care slujesc de bazà" expunerei din text, p.256 270. Asupra ajutorului turcesc adus de Moise Sekeli, vezi Basta cdtreArhid. Mateiu, 23 Sept. 1602, ibidem, IV, p. 321. 0 scrisoare a sultanuluiMahmud cAtre Sigismund regele Poloniei, ca sà ajute lui MoiseSekeli, 6 Maiu 1603, ibidem, p. 340. 1° HotArlrea camerei aulice 15 April 1603, ibidem, IV, p.335. 17 Rudolf II, cAtre Basta, 18 Maiu 1603 si Arhid. Mateiu cAtre Basta 31 Iulie 1603, ibidem, p. 341 si 345. 18 Din 10 Decemvrie 1607 ibidem, p. 350.

12 ISTORIA ROMINILOR

inteadevär cä Radu Vodä meritä sä atragä asupra lui favorurile curtei din Viena. El face imperialilor o slujbä emi- nentä. PätrunzAnd in Ardeal contra lui Moise Sekeli, 11 bate ucide in o luptä crâncenä lângä Brasov, luAnd dela Turcii ce'l ajutase aice 32 de steaguri, pe care le trimite Impäratului Rudolf. Táranii români din Transilvania vAzánd din nou un Domn de neamul lor trecand muntii,i crezând cä acesta va fi altfel de cum fusese Mihai, se räscoalä iaräsi in contra nobililor. Dar daca ei nu fuseserà ajutati de un Domn ce aveà in fundul gAndului säu ideea neatarnärei, erau sä fie plângerile lor bägate in samä, de unul ce venia in Ardeal, cum spunea el singur, ca slug'ä juratä a Impäratului german" 19? Basta putin timp dup'ä aceastä luptä se intalneste cu Radu *Arban In Brasov, spre a pune la cale cele trebuincioase 2o Boierii partizanii Turcilor, Poloniloriai lui Simion Movilä, pribegiti In Moldova, vAzand Ccu ajutorul tuturor proteguitorilor lor nu ajung la nici o ispravA, si mai ales cA Turcilor le merga reu in acest an in r'äzboiul lor cu Nemtii, atäcând färä nici o izbAndà cetätile Pesta si Gran 21, se hotäräsc a cere dela insu Impäratul Germaniei restituirea lui Simion Movilà in scaunul Munteniei 1 Nestiind ei cä tocmai pe atunci Radu Vodá fusese pus de ImpAratul a mijloci o pace cu Tätarii, spre a släbi ast- f el puterile Turcilor, eipAresc pe Radu Vodä laImpäratul, c6 ar umblà sä se impace cu acel popor 22.()data' cu aceastä pärä, adresatä unui personaj din Austria de pe langä curtea imperialä, aceiasi boieri mai trimit si o alta, scrisä romeineqte, comisarilor impärätesti din Ardeal. Dupà ce boierii descriu In colori foarte negre starea de salnicie a Munteniei, in urma prädäciunei comise de Mari si de Turci, ceea ce i-ar fi silit

19 Radu Vodà care soliisdi,21Ianuarie 1604, ibidem, p. 364. Intre alte izvoare asupralupteidela Brasov. Vez! Socoteltle Stibiului, 1603, Iulie 20 Friilige Tottschaft dass der Zekely Mosis umbracht war und sein ganz Lager geschlagen". N. Iorga In An. Ac. Rom., II XXIII, p. 272. Comp. trei rapoarte ale amb. venetian cAtreDogele, 4, 11si 18 Aug. 1603 In Hurm., Doc., VIII, p. 270-271. Cel din 18 vesteste moartea lui Sekely. 31 8° Paul de Krauseneck cAtre Nicolau Burghausen, 26 Februarie, 1604. Ibidet, p. 370. Asupra acestei Intalniri din Brasov In care se bea mult yin vez! Socotelile Brasovulut In N. Iorga,. 1 cit.Ist in aneinem Keller auf den Herrn Basta...,. und Radul Wayda sind in "Wein aufgegangen. Zinkeisen, III, p. 612. 22 Vezi tratArile de pace urmate Intre Radu Vodg, comisan! imperiali Intre altele In 30 Iunie 1604 ibidem, p. 371. Pdra boierilor pribegi tri- mis6 din Iasi, 25 Iulie 1604, ibidem, p. 383, este subsemnatá de urmdtorii boieri Dantil Daniilovici logoat, Eftimie mitropolitul, Paval Pavlovici logofdt, loan Catargiu spatar, Vas ilie clucer,Voicu vistier, Cdrstea armas. Andries comis, Radu logofat, Htrcan armas. Nanu postelnic. Simion pitar, Onesiu vornic. ban vornic, Neagbe Meota postelnic, Gheorghie Mold cäpitan, Danciul postelnic, Stanciul armas, Sdrbul clucer, Petru stolnic, Stan parcalab, Neculai ban si alti multi nobili din aceeasi provincie transalpin4 acdrora numeI sigilii nu sunt puse alce". Exemplarul unguresc al acestei pdci, ibidem, VIII, p. 277

MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MINA' VITEAZU PANA LA MATEI BA SARA B 13 a-§i parasi ocinile §i a cautà scapare la acest Domn bun §i de casa mare, cre§tin, Mogila Voevod", ei sfär§esc prin a ruga pe comisar sa arate aceasta jalba a noasträ luminatului Im- pärat cre§tinesc,§i toata rautatea ce se face intr'acea tara, ca doara s'ar milostivi luminatul Imparat cre§tinesc de sa scoata pre acei oameni räi ce au pasta acea lard, §i sa ne lese preun Domn ce am avut §i mai inainte vreme, pre Simion Voda" 23 Simion fagAduia in acela§ timp Imparatului chiar tribut, numai sá i se dee Domnia Munteniei. Imperialii insä se temeau

3. Manastirea Comana pe de o parte de opozitia boierilor munteni, du§mani lui Simion ; apoi de caderea ambelor provincii române in mäinile Movile§tilor ginte in care nu poti sa te increzi, fiind deprinsa in me§te- §ugurile turce§ti", pentru care erau de parere a se mantineä, mai bine Radu, care nu slujise nimarui altui panä atunci" 24. 1604 fara data' lunara, ibidem, p. 405, iscalita de o parte din boierii de mai sus. Toate aceste tratari motiveazii mai multe solii trimise de boieri din catra Moldova si Munteniadovediteprin SocotelileBrasovului, N. lorga (mai sus nota 20) p. 118 (10). 24 Basta catra Arhid. Mateiu, 6 Noemvrie 1604, ibidem, p. 401. Un document intern Intareste dusmania Buzestilor contra familiei moldovenesti Mo- vilA. Preda Buzescu, banul Craiovei iarta lui Yarn Logofatul birul satului Goesti pentru cd-i adusese vestea cea buna caIeremia Vocla a murit". 1605. Doc. dela Radu Sarban In Ghiblinescu, Surete iIzvoade, VI,p.173.

14 'STOMA ROMANILOB

De abia insa perise Moise Sekeli§ialt nobil ungur, care aveà de mult preten tiila tronul Transilvaniei, *tefan Boczkaicu- noscutul du§man al lui Mihai Viteazul, se rdscoala in nordul tarei, periclitând in chip §i mai gray stapanirea germana. Ungurii se alcatuesc in bande pradatoare, care ma- celaresc pe Germani In toate partile. Im- potrivireaGermani- lor scade meren, In curand Transilva- niasemantue de Nemti, cu tot ajuto- rulcerut de eila Radu ; ba chiar Turcii izbutind a lua Granul §i Neuhäusel in decursul anului 1605, ei recunosc pe Boczkai de rege al Ungariei 25 Radu vazand ca Nem- tii se retrag, se pleaca catra Turci,§isu- punandu-se lor, prime§te dela ei pe cat idela 'Mari cate un steag de Domnie, a inceta insa pe de alta parte a jurui credinta Nemtilor 26. El incheie §i Cu Boczkai pace in 1605, §i astfel Muntenia care gravi- tase un moment catre Germani, reintra ia- 4. Pisania bisericii dela mAnAstirea Comana ra'§i in snip anirea tur- Zinkeisen, III, p. 616. 26Georgiu Hoffmann si Carol Imhof atrit Basta, 2 Februarie 1605, ibidem, p. 409 : Radulius stindardum a Turcis et Tataris iam accepit, sinceram nihi- lominus suae Maestatis fidem liberaliter promittens". Comp OctavianBon care dogele, 20 Ianuarie 1605, ibidem, IV, 2, p. 280.

MUNTENIA DELA MOARTEA Lill MIHAI VITEAZU PARA LA MATH' BAZAR kl2 15

ceasca si in atarnarea tärilor ce se tineau de acea impärätie. Tot pe atunci tocmindu-se si pacea dela Sitvatorok, intre Turci si Germani in 1606, Muntenia pun do- band' ceva rägaz, in- cetând de a mai fi e xp u s 5.la vijeliile unui vesnic räsboiu. 4 Dupä cum spun cro- *, nicarii : oamenii pamantului se bucura- '-';'=.Lk rä, scäpand de robie, v e-'1,,, de präzi, de fugi prin $.3g.t muntisi de t o a t e 'Z07- .- g,',3:-,, ....1,' groazele si cäleaturile .-,)+N(riCkilililitirellejt:Tai, ostilor,sitotidau laudà lui Dumnezeu, trecand 5-6 am cu i.P.'4?1larLilEfiKIFITAEITNEW pace" 27. 0 singurä-z,..,irisliTrillif,r, ale aCflati datà fu turburata li- nistea Munteniei dela ,. .411.etifilliffi0T4ii-1214/11tioCrfi 1605-1609 ;anu.me ' -'111014-t-ffiE 0 c ifilikvIV PLf ti i Simion Movilä. fiind ',M1111:11filiKthiBiritOlafilfocrif alungat din Transil- vania de call Bocz- iiiCliii)F_MiitAlArFirl14}1 kai, dupa impäcarea VIII' Mill deEK:blij ' .,ilik; ,,-.. acestuia cu R a d u,, ,..7, MS FUNK trecela care izbutesteTätari, a'i peA r5.-' H EWE. KIVAIITREKg fsf, pezi asupra Munte- 1 FOCTEKXKIROCTEllifiilli niei. Radu Voda insä" TOfirealiAE+AfiTappc&. ii bate in gura Telea- (ACIglialiffiliOhigitiViA ''''-'rs jenului, luptd in care Preda Buzescu este ''''IMICAI.Xt 4.,...... ränitsimoare in Bra- .,,,,,-;'EgIKTL. - Knolim sov. Murind Ieremia WIali?Glli (firOM, Movilà si fratele säu 6 Ail BL f ;Th Simion urmandu-i in or% »..*,....,.....1nmi d o m n i aMoldovei, -*- Radu Särban scapäi de un competitor periculos". De altfel in 5. Epitaf la mormäntul lui Radu Siírban acest rästimp afläm

.7 Constantin Cäpitanul, Mag. ist.,I,p. 240-241. Asupra tratatului. Vezi Socotelile Brasovului In N. Iorga (mai sus nota 20), p. 120 si 128. 2. Octavian Bon &are dogele, 12 August 1606, Hurm., Doc., IV, 2, p. 289.

16 ISTORIA ROMiNILOR

pe Radu *Arban, cultivând prietenia Portei, prin trimiterea unui frumos dar, o careta cu coloane de argint coperita cu catifea ro§ie §i ferecata cu vergi de aur, impreuna cu §ase cai prea frumo§i cu har§ele tot de catifea ro§ie 29, nu mai putin prin plata regulata a tributului. Pacea dela Sitvatorok nu hotarià tocmai puntul de ceartti intre cele douà imparatii, anume cui se cuvineà stapânirea Ungariei §i a Transilvaniei, marul de ceartd tare ele. Articolul al IV-le prevedea anume intre ambele imparatii, ca mai ales tara Ungariei,i provinciile acele care din vechime se ti n de ea, precum §i celelalte State, tari §i provincii de lâng5 mare pe cat §i de pe uscat, care sunt proprietatea ambilor §i toate acele taxi care sunt a le casei de Austria sau atarna de ea, s5 fie cuprinse in aceasta pace 30. Acest condominiu da in curand na§tere la noua neint5.- legeri, care atragand in ele §i pe Principele muntean, aduc caderea lui de pe tronul Wei sale. Anume dupa moartea lui Boczkai in 1606, urmase Sigismund Racoti 1607, care trece insa prin staruinti turce§ti drepturile sale lui Gavriel Batori, partizanul Otomanilor. Partida germana insa sustine de can- didat pe Valentin Homanai, pe care insu§i Boczkai, in lipsa de mo§tenitori, Il desemnase de urma§, pe patul sau de moarte. Imparatul Rudolf se hotare§ete a combate pe omul Tur- cilor, Batori,i izbute§te a atrage in alianta sa pe Rada *arban al Munteniei, §i pe Constantin Movila al Moldovei. Gavril Ba- tori afland de aceasta alianta, dupa ce iea Sábiuli Bra§ovul din mainile imperialilor, i§i aduna toata oastea la baza muntilor din spre Valachia, §i in 30 Decemvrie 1610 trece fail veste In Muntenia §i alung5 pe Radu *arban, care fuge cu femeea §i copilul sau adapostindu-se in Moldova, in luna Ianuar 161131. O cronica contimpurana descrie in colori foarte vii cumplitul jaf §i cumplita prad5ciune carora fu expusa atunci Muntenia, din partea o§tirilor lui Batori : nimic nu fu crutat, nici biserici nici manastiri ; ele fur5 pradate nu numai de aurul §i argintul lor, ci §i de coperemantul lor de plumb. Mormintele full deschise §i icoanele sfintilor despoiate de toate podoabele lor. Po- porul de jos se aflà in starea cea mai desperata, fiind nevoit, pe un ger cumplit a rataci prin paduri, Taranii ce furl gasiti pe la casele lor, fura tratati in modal cel mai crunt, de Secui §i haiduci ; prin grele cazne siliti arate banii §i dup5 aceea tot uci§i. Catra sexul femeesc se comisera neomeniile cele

" Octavian Bon atre dogele, 26 Iunie 1608, ibidem, p. 298. Reprodus de Zinkeisen, III, p. 618. " Simion Contarini dare dogele, 22 Ianuarie 1611, Hurm. Doc. IV, 2, p. 311.

MUNTENIA DELA MOARTEIA LUI MIHAI VITEAZU PANA LA MATE! BABARAB 17 mai infiorátoare" 32. Batori ocupá Muntenia §i vine paná" in capitala ei, Tärgovi§tea, ceränd de aice la Poarn sà i se dee lui Domnia acelei täri 33. Sultanul insá, auzind de fuga lui Radu *àrban, §i nevoind sá intäriascä prea mult pe principele tran- silvan, a domnia lui Radu fiul lui Mihnea, care pornind cátrá Muntenia, a] unge la Giurgiu ;dar nu indrázne§te a inaintà mai departe cleat dupáce Batori iesà. din Muntenia 34. Mun- tenii insä" nemultámiti cu fiul lui Mihnea, care el insu§i erà Turc, §i al cärui tan fusese Turc" 35, ajutä lui Rada *árban a reedpsän scaunul. In luna lui Maiu el iea in slujba sa pe 136- trwu fiul lui Mihaiu Viteazul, §i impreunä cu partida impe- rialti din Muntenia, alung6 pe Radu Mihnea §i pe cisnegiul turc ce vroià sä."1 wze in domnia Munteniei 36. Ineä de pe când se aflà Rada $árban refugiat in Moldova, Impáratul german Il provocase ant pe el at §i pe Constantin Movilà Domnul Moldovei, a incheie un tratat cu dânsul in contra lui Gavril Batori. Tratatul cu Radul este snbsemnat In Moldova, in ziva de 20 Fevruarie 1611 in ora§ul Roman, unde petreca. Principele muntean 37. ReintrAnd Rada Sárban In Domnia Munteniei, el trimite in mai multe randuri räspuns la generalii imperiali, intre altele in 4 1Vlai, cá este gata de lupn csä sà puná in lucrare tratatul incheiet 38. Neprimind pärfá la 14 Mai nici un ráspuns dela Impáratul, §i fund amenintat din nou de Batori, eI trimite in 27 acelei luni in solie la Im- páratul Rudolf pe Petru Armanul. Pe de altá parte trimite o ambasadä §i la Poarn, spre a cere sá i se dee lui Domnia. Trimi§ii lui sunt primiti intäi de Turci, cu cea mai mare mânie. Dupà. ce Irish' incep a da bani, Sultanul se mai imblânze§te,

" Auszug aus, Mihael Weiss, Brevis consignatio tumultutun bellicorum inde ab anno Christi 1610 ambitione et inquietudine Gabrielis Bathori princ. Transmotorum, In Siebenbtirgische Quartalschrif t, III-ter Iahrgang, 1793, p. 241 264. Locul reprodus se afld sub anul 1610. Compard cele ce spune Mitropolitul Matel al Mirelor in scrierea lui ap. Iorga (mai sus, p. 353 nota 1), p. 192 prAdau prdpdcleau, ardeau, chinuiau, puneau carbuni pe pAntecele oamenilor buseau ca fum i oteturi foarte acre ; scoteau ochii, tdiau manilai picioarele, jupuiau pielea de pe genunchi pand la oase". Sensus literarum principis Transilv.Gabrielis Bathoris ad impera- torem Turcarum, datae Valachiae Transalpinae In oppidoTergovistea die 7 Ianuary anno domini 1611, Hurm. Doc. IV, 2, p. 313. 34 Simeon Contarini catre dogele, 5 Fevruarie 1611, ibidem, p. 312 si un altul din 2 Aprilie 1611, ibidem, p. 317. 35 Ain scrisoare din 11 Iunie 1611, ibidem, p. 319. " Alta scrisoare din 11 Iunie 1611, ibidem, p. 320. Tratat din 20 Februarie 1611, ibidem, IV, p. 429 : acturn in civitate Romania in regno Moldaviae". 3 Scrisoarea lui Radu Sdrban din 4 Mai 1611, ibidem, p. 435. Alta din aceasi datd catre staturile Ungariei (partida rdmasd credincioasd Impdratului). p. 436.

A. D. Xenopol. Istoria Románilor. Vol. VI. 2

18 ISTORIA ROMANILOR avand de scop a'i stoarce pe cat va putek §i apoi a numi tot pe Radu Mihnea Domn In Muntenia 39. Intre aceste Gavril Batori pdtrunsese a doua oard in Mun- tenia de astd data' ajutat de Const. Movild care nu stim pentru ce se Intoarse contra lui *drban dupd cum se vede lucrul din un hrisov din 26 August 1611 prin care Const. Movild (15 lui Arpentie Postelnicul sili§tea Dadului pentru 6 cai si 120 de ughi dati lui Ahmet pasa cand au trecut In Tara Munteneascd cu oaste impotriva Radului Voevod"40. Radu Sdrban find' de astädatd pregAtit de luptd, 11 respinge pand sub zidurile Bra- §ovului, luandu-i mai multe steaguri 41, §i curand dupd aceea intrd din Ungaria In Transilvania generalul impdrAtesc Sigis- mund Forgach, trimis de ImpAratul in ajutorul lui *drban. Radu Mihnea, care se oprise In cetdtuiaGiurgiului, aflând despre izbanzile rivalului säu, trece inapoi Dundrea, §i se duce la Rusciuc, de unde sá a§tepte desfd§urarea evenementelor 42. Forgach, dupd ce ja Alba Julia, se coboard mai jos si se uneste cu Radu inaintea Media§ului, unde generalul chiamd o dietd, la care vin numai prea putini nobili, dovadd cá majoritatea Orel era cu Batori. Afland apoi aliatii ca. Secuii ar sta de tot Indoielnici §i gata de a trece In partea lui Batori, ei cred de cuviintd, fnainte de a atach pe Batori, a se asigura despre partea Ion, §i pätrund prin tara Barsei cdtre ei. Brasovul prime§te ca tot deauna foarte bine armata imperiald, §i face §e- filor ei un Imprumut de 12.000 de fiorini. Batori find care f§i adunase puterile sale, iesd din Sabiu unde statuse addpostit pand atunci, se iea dupd aliati, fi bate §i-i raspinge In Mol- dova, In judetul Bacdului, unde pe de altd parte o Wire de Turci §i de 'Mari zdrobe§te pe Radu *drban §i-i iea toate tu- nurile. El fuge In Polonia, iar rdmdsitele armatei imperiale se retrag pe la mandstirea Putna, Campu-Lung, Suceava, apoi

Contarini atrà dogele din 9 Iulie 1611, ibidem, IV, 2, p. 329. " Ghibgnescu, Ispisoacei Zapise, I, 2, p. 56. Cronica din Medias In Arhiv. far sieb. Landeskunde, III, 1858, p. 87, 1611 : Hoc anno Gabriel Bathori a Radulio val. Voivoda iuxta Coronam in Barcia cum toto suo exercitu funditur atque profligatur". O descriere contim- poranä a unui martor ocular ne aratà toate grozAviile unei bAtAlii din acele timpuri, grozdvii ce astAzi reproduc sub ochii nostri de cAtre un popor ce pArea civilizat. Mihail Seybrriger spune c'á dela Brasov pana la Petersberg erau corpurile Insirate unul Mug altul tot felul de oameni de rAnd. Urutasii nu mai puteau cAra trupurile din cauza duhoarei. S'a numdrat pAnA la12.000. Era vremea secerisuluii s'au gAsit multe trupuri In grau. TAlharii InsA au räs- cola corpurile descompuse pentru a le fura baniii inelele de aur de pe degetele putrezite. Tot SeybiTiger ne spune cd rAniti multi au fost dusi la biírbieril din Brasov pentru a-i opera". N.Iorga, §1 doc., IV,p. 122-129. BAtAlia s'a dat la 9 Iulie 1611, SAmbata 42 Alta din 20 August 1611, ibidem, p. 331.

MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MIIIAI VITEAZU PINA LA MATEI BASARAB 19 prin Pocutia si Polonia indäräpt in Ungaria 43. Astfel se sfär- seste domnia lui Radu *khan, in Octomvrie 1611 44. Radu Mihnea,1611-1616, era fiulcel mai mic allui Mihnea cel turcit ; dar pe când tatäl säu impreuná cu un frate al säu mai mare trecuse la religia mohamedanä, Radu fusese ascuns de muma lui la sfânta Agura la mänästirea Iverului, §i de acolo cälugärii Il trimiseserà la Venetia unde 1111745 carte greceascsá si latineaseä 45". Dupà cronica lui Matei al Mirelor Radu Mihnea invätase si limba aräbeaseä inat cei ce-1 ascultau nu credeau c5.-i de alt neam pentru frumusetile graiului sAu. Firea Il fäcuse pe Radu priceput, asà cA dacä nu s'ar fi inde- letnicit cu grijile lumesti, ci s'ar fi dedat culturii literilor, ar fi ajuns un mare filosof 46. Aceastá fire mai innaltä a lui Radu nu putuse insd sterge de tot rsául mime ce-1 mostenise dela tatill sä'u ce! turcit. Radu Mihnea fusese ränduit de Turci inc6 din Ianuarie 1611 a inlocui pe Radu *Nyban, care päräsise scaunul alungat de Batori. Fiind insä scos iaräsi de acesta, el fuge la Giurgiu si apoi la Rusciuc,i reintrà in tarA tocmai in Octomvrie, când 'ärban, bätut de Batori si de 'Mari, fiigise in Polonia. Nici acuma nu trebuia el sä se bucure in Huiste de Domnia lucre- dintatá lui, intru cAt Nemtii, cu toatä pacea incheietà cu Turcii la Sitvatorok, uneltiau in toate modurile spre a pune indärApt in scaunul Munteniei pe proteguitul lor,àrban. Domnul scos gäsise numai pentru un moment sprijin in Polonia, acäreia relatii cu Turcii incepuserà a se strich, tocmai din cauza prea desuluii covarsitoruluiamestec alPolonilorin Domniile Moldovei, care pe timpul Movilestilor, dupä cum vom vede-o la istoria Moldovei, a duseserä aceastä tarä in o atärnare aproape deplidä de regatul polon. Radu'A..rban trece din Polonia la Viena, la Impäratul german. Imperiul Habsburgilor care se aflà acuma in aparentä cel putin in pace cu Poarta, stärue la Sulta- nul pentru restituirea lui. Partida imperialä din Muntenia unin- du-se cu Impsáratul pentru reintronarea lui Särban, acesta zile rele lui Radu Mihnea. In 12 Ianuarie 1612 Osim o scrisoare a Impä'ratului Matei (care urmase lui Rudolf, mort in 1612), aträ boierii sicäpiteniile ostirilor muntene, in care multa- mindu-le pentru sprijinul dat lui Radu *ärban, le spunea In curând Il va trimite in Muntenia din Viena, unde se aflà pe

" Raportul lui Sigismund Forgach cAtre ImpAratul Mateiu, 21 Noecmvrie 1611, Hurna. Doc., IV, p. 447-455. Acest lung raport este menit a scuza neiz- butirea expeditiei. " Contarini cAtrà dogele din 15 Octomvrie 1611, ibidem IV, 2, P. 335. " CApitanul In Mag. ist.,I, p. 221. Mai sus, p. 42. " Cronica lui Matei al Mirelor (mai sus, p. 398 nota 1).

20 1STORIA ROMM/11.011 lAng`á ImpAratu147. Nemtii erau cu atAta mai plecati a ajutà lui Radu *Arban, cu at tot pe atunci Domnul Moldovei, partizanul Polonilor, Constantin MovilA, fusese si el alungat din scaun de Turci §i Tätari, §i astfel prin uneltirile lui Batori in- cApuserA tustrele Çàrile dunArene4in stApAnirea Turcilor, ceeace le puteA fi de un mare ajutor in fupta cu Germania, care ameninta s'A izbucneascA din nou, fiind eft' Turcii sfAr§iser6 prin o pace rAsboiul cu Per§ii,In vederea cAreia ei mai cu samä subsemnase tratatul dela Sit- 'vatorok 48. In 7 Mai 1612 Im- pAratul Matei trimite Sulta- nului, o scrisoare personalA In care stArue pentru restituirea lui'Arban in scaunul sAu, de unde ar fi fost pe nedreptul alungat de cAtrà Ba- tori ". Partida imperialA §i a lui Radu *Arban din Mun- teniaajutANemtilor (din toate puterile spre a readuce pe Domnul indepArtat. Ast- fel in 12 Septembrie1612, boierii din Muntenia trimit o adres6 cAträ Radu *Arban In care Il roagA s'A revinä in tarà cu ajutor ImpArAtesc, cg de 13 luni de cAnd el WA- eAsise Muntenia, au fost uci§i o sunn" de boieri :DrAgotA Postelnicul,fratelelui Lo- gol Atul,BarcanStolnicul, Stanciul Paharnicul, V odA Banul, Carca Vornicul,Dra- gul Logofnul, Dräghici Pos- 6. Radu Mihnea telnicul de Somone§ti, Anghel

" Matei c. boierii Munteniei, 22 lanuarie 1612, Hurm. Doc., IV. 1, p. 465. Ea este adresata :Magncis generosis egregys Murgae zpitario postelnico Leka, Gregorio komiz, Georgio armasul, capitaneisque Androni, Klokolun et Hyagoi, caeterisque nobilibus ac militibus Valachiae Transalpinae". O altà scrlsoare iden- tica este adresatà : Mag-cis gener. vistiario Nika, logofeto Lupu paharnico Lupul, caeterisque capitaneis ac nobilibus Val tr. Comp. un act din Fvr. 1612, ibidem, o. 468: Ipsum Radullium Viennae diutius non esse retinendum". 48 Hans Mollart c. Maleiu, 3 Martie 1612, ibidem, p. 470. 49 Ibidem, p. 475.

MUNTENIA DELA MOARTEA LIII MIFIA1 VITEAZU PANA LA MATE! BASARAB 21

Comisa], Mihail Cgmgrasul, Pavel Postelnicul,iar Portara/ Pro ca au fost tras in tap'ä ; au mai fost ucisi Marcu Logo- fgtuli Dragomir Pgharnicul. Noi cutotii am fugit spre hotar la Mehedinti, pgrgsind mosiilei proprietAtile noastre, care se stgpänesc de oameni strgini" 50, Cgtre a cest timp 21 Sept. 1611 Radu Mihnea se pune bine cu Brasovul cu care incheie un tratat de slujbe mutuale, obligându-se Brasovenii pgrgseascg pe Radu *han i sg se dea in pgrtea lui Mihnea 51. Aproape in aceeasi cuprindere cu boierii seriai cgpitanii mi- litiilor muntene 52 In Decemvrie aceluias an ggsim chiar o scrisoare adresatà de doi boieri de a dreptul hnpgratului Matei,

7.Io Radu Voevoda [Mihnea] rugandu-1 pe mgruntaele lui Isus Hristos, sä le trimitg grabnic ajutor, spre a'i mântui de nespusa tiranie a lui Rada Milmea 53". Ce imprejurgri oare fáceau ata' t de nesuferitg' domnia acestuia? Cronicarii care raporteazg despre rgscoala lui Bgrcan stolnicul tgcutg in unire cu alti opt boieri, aratà cg aceastei reiscoalei n'au lost pentru alta, ci pentru mdndria §i reiutatea Grecilor, adusese Radul Voclez pre mulli de-i cinstia qi li miluia", iar Mi- tropolitul Matei al Mirelor adaogg cà Domnul albea pe Greci fiindeä a fost slujit de dânsii in Grecia si Italia si In Constantinopolei unde ar fi pornit". In räzboaie steteau

Scrisoarea boierilor cAtre Radu Vodcl , erban,12 Septemvrie 1612, ibidem, IV, p. 479. Socotelile Brapvului in N. Iorga, An. Ac. Rom., II, Tom. XXI, 1899, p. 132. 52 Scrisoarea lor din 15 Septemvrie 1612, ibidem, p. 480. Scrisoarea logofdtului Stoica 51 a clucerului Stanciul cäträ Mateiu. Decemvrie 1612, ibidem, p. 482. Adaug Cronica lui Matei al Mirelor ap. Iorga,

22 1STORI4 ROMINILOR

Cu dänsuli suferise impreunä cu el, dispretuind primejdia 54. Radu Mihnea crescut intre Grecii Muntelui Atosi in scoala greceascg din Venetia, erà firesc lucru ca sä se incunjure cu prietenii copiläriei sale, si de aceea adusese el cu dânsul multi Greci in Muntenia. Aice pentru prima cal% se vede o räscoal'A pornitä in potriva unui domn din pricina Grecilor, §i va trebui s'A cercetäm pricinile acestei räscoale in contra unui element, pe care urmarea timpurilor era sä-1 aducà la deplinai neimpärtita stä- panire a tärilor române. De o cam datä insä s'A ne intoarcem la Domnia lui Radu Mihnea. Acesta dacA se incunjurà de Greci, o fäcea fiind cà mai toti boierii tärei erau din partida imperialài dusmäniau pe noul Domn, care era impins prin trims aceastä imprejurare la prigonirea boierilor de tail si la favorarea elementului sträin Boierii persecutati strigau asupra tiranului omoarä, i cereau tot cu mai mare stäruintä reintoarcerea lui Radu Särban. Dusmänia cea mare ce exista intre Domnul fugar si Gavril Batori, face in curând loc unei prietenii tot a-tat de infocate. Domnul Transilvaniei, anume incurajat prin Turci, se sumetise foarte tare fatä cu ei, i le cerea acuma scutire de tribut pe 10 anii altele de asemene, cereri ce sup'ärarä pe Turci in contra lui, si-1 fäcurä s'A cadä din gratia in care se aflà, aducAnd chiar rnazilirea lui 55. Dusmänia comunä cärora se vedeau acuma expusi Radu *.a'rbani Batori indrumeazd intre ei calea impä cgrei. In niste instructiuni date de Gavril Batori solului säu trimis la Radu Särban, gäsim !litre altelei arAtarea c'A de si ansul Il dusmänise la inceput alungase chiar din tara acuma insä toate le uitase,i cä va lucra din toate puterile sale spre a'l reintroduce si mäntinea in tronul säu, in Muntenia" 56 In acelasi timp insä pe când fägäduià lui Radu *ärban a-i ajutà spre redobandirea tronului, Gavril Batori incerca sä se impace cu Sultanul, trimitänd o scrisoare card Radu Mihnea, pe care'l stieà bine cu Turcii,i cäutând sá dovediaseä acestuia toate insemnatele slujbe ce el le adusese Sultanului 57. Turcii insä nu se läsarä a fi insälati prin duplul joc al lui Batori ;ei dau principatul lui Gavril Bethlen, ce provoacá o räscoalä contra lui Batori, in care acesta piere, in 28 Octomvrie 1603 58. Noul Domn al Ardealului, de si pus de Turci, inträ in- datä in relatii pasnice cu Germanii, dându'si toate silintele de a face pe ambii contractanti, Nemtii Turci, a indeplini

" CApitanul in Mag. ist., I, p. 245. Comp. Anom. rom., ibidem, IV, p. 306. Zinkeisen,III, p. 686 si urm. " Instructiuni date de Gabriel Bator lui Francisc Macskasy, 8 August 1613, Hurm. Doc. IV, p. 499, " Scrisoare din 9 Iulie 1613, ibidem, p. 494. 58 Gabriel Bethlen càtrà Andreiu Doczy, 29 Octomvrie 1613, ibidem, p. 530.

MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MTHAI VITEAZU PANA LA MATES BASARAB 23 cu exactitate conditiile p'dcei dela Sitvatorok, pentru ca astfel, din pacea ambilor rivali sà-§i asigure domnia. In 6 Maiu 1615 se inch eje chiar un tratat intre Bethlen Gabor §i Imp'gratul, In care principele Transilvaniei se oblig`á a da ajutor Impàra- tului contra tuturor du§manilor afar5 de Turci. Silintele lui Bethlen fur% incoronate de succes. In acela§ an se reinnoe§te la Viena pacea tare Sultan §i Impà'rat 59. Impácarea urmatà intre Impáratul, principele Transilva- niei §i Turci mai are ins'A §i o inrAurire asupra politicei lui Radu Mihnea. Acesta se convinge in curAnd c'd§i dânsul, urmand cu- rentului general, trebuia sà schimbe relatiile de pansá atunci du§mnie§ti cu imperiul german, pe altele prietinoase. Radu Mihnea ins'á nu §tiu sàtinsä cump6na fa-VA cu imph'eAtia ger- manà, ci intrà de indatá ca totul in apele Nemtilor §i propune chiar Imp6ratului un ajutor de oaste in contra Turcilor, la cazul unui nou rázboi intre ambele împäràtii. Impsáratul rils- punde lui Radul Vodà in Valaltia c'ä va tineh sanfä de prie- tinoasa lui propunere la caz cánd se vor plech lucrurile spra r'ázboiu cu Poarta6°. Ajungând asemene demersuri a le lui Radu Mihnea la auzul Portei,se hofäre§te insà deoamdatà sà-1 disgratieze mutAndu-1 in Moldova. Cum OA Sdrban despre clainarea rivalului s6u, pune cele mai mari stáruinti la curtea din Viena, spre a dobAndi restituirea lui in Muntenia. VAzAnd Irish' pe Nemti cam nepAssátori fatá cu el, din priciná' c'ä ace§tia primise duintele lui Mihnea, se intelege cu un nobil ungur, Gheorghe Homanai, ca ambii adunând armatà pe socoteala lor,sà-§i cerce norocul unul in Muntenia celalt in Ardeal. Ei suntins5 opriti din ordinul Imp6ratului, pe care Turcii II amenintará cu ràzboiu, in cazul când le ar fi invoit asemene intreprindere 51. Tot pe atunci umblà pentru a obtineh tronul Munteniei §i dragomanul Gaspar Gratiani, pe care-1 vom vedeà mai tArziu ie- §ind la Domnia Moldovei. Se inturnase dela curtea cesaree cu ferma sperantá de a obtinea Principatul, dar n'au izbutit, fiind ales unul ce locuia in casa primului vizir. Spun &A ar

" Zinkeisen, III, p. 691-705. " Hurm. Doc. IV, 1 Vezi trei scrisori, una a Impiiratului Mateiu, douà ale arhiducelui Ferdinand, din 20, 30 Ianuarie si 12 Martie 1614, P. 544-545. Atat Radu 5Arban etai Radu Mihnea sunt numiti Indocumentele vieneze Radul curat, ceeace poate sä facA a-i confunda unul cu altul. Asa bura oarà in locul urmAtor, unde acest nume se referà cel IntAiu la Radu Siirban, al doilea la Radu Mihnea : nunciatumque est ill-mo principi Radulio (Särban) ut quamprimum in Valachiam penetraret, univerd officiales ad eum accurerunt, occiso ab ipsismet turcicoilloRadulio (Mihnea) principi,qui nunc ibi cum Turcis et Tartaris grassatur singulis mensibus ingentia tributa bis exigens". Gh. Szygyarto si Mateus Szabo c. impAratul Mateiu, 1613, ibidem, p. 542). " Mai multe acte, ibidem, p. 569-574.

2 1 ISTORIA ROMANILOR

fi din unja principilor Moldovei, numit Alexandru,i [Astral spre stimeinfei pentru asemenea pule/un" 62. Acest domnitor de sämântä" in casa marelui vizir era Alexandru

2. SPORUL INRIURIREI GRECEFTI IN TARILE ROALINE Sub domnia lui Radu Mihnea se petrecuse un fapt de cea mai mare insemnät ate pentru istoria tärilor minarle, o r6scoalci a boierilor contra Grecilor ce se allau pe Muga domnul lor. Mihnea adusese cu sine multi Greci in Muntenia, fiind cä fusese crescut futre eii vroia sä se incunjure de acest ele- menti dnpä suirea lui in scaun. Pe längä cronicarii pe care i-am väzut spunând despre multimea Grecilor adusi de Rada Mihnea, mai putem intäri aces te arätäri cu autoritatea unui _document contimpuran. Un raport al lui Gregorio di Niccolo ,flaguseo cätre ImpAratul, despre solia sa la Constantinopol, ne spune cà Radu Mihnea avea ca agenti la Poartà mai multi Greci 63. TOtll§i sä nu credem cà elementul grecesc fusese introdus prin Mi/inca in Muntenia. Strecurarea lui in tärile române derivä din niste cauze fatale, care sporieä tärä inceLare numärul lor in ele, panä ce, la urmä, dupà mai multe luptei räscoale din parLea elementului indigen, asemene celei a boerilor sub ,Bada Mihnea, el ajunge a pune m'Ana pe toate räsufläturile natiei romane si a acopen i intreaga ei existentä sub valul säu a tot cu prinzätor. Rädäcinile epocei fanariote sunt foarte adânci In istoria tärilor române, si am arätat mai sus inceputurile acestei serii covärsitoare din desvoltarea lor, ata pe calea bisericeascA cat si pe cea comercialà 64 Vom incepe urmärirea acestei in- 'rauriri dela Radu al IV-lea inainte. In privinta comertului, Grecii se introduc din porturile tärilor române tot mai mult cätre läuntrul lor. Asa in 1531 &im cà regele polon Sigismund °preste pe negustorul grec Chalkokondylas sä fac5 comert in Polonia pentru Moldova, pe timpul dusmäniilor ca Petra Rares 65. Aceiasi oprire este repetatä cu acelas negustor grec, de sigur, o rudenie a istoricului bizantin ca acelas nume 66. In 1554 aflärn pe fostul vames al lui Läpusneanu, Grecul Constantin Corniact, cä se aseazä

" Almoro Nani c.dogele, 3 Septemvrie 1616, ibidem, IV,2, p. 365: riservato per semenza in queste occasioni". " 23 Noemvrie 1611, Hurm. Doc., IV, p. 456: alcuni greci agenti del presente Vaivoda di Valachia figliuolo di Mihna". " Vezi mai sus, III, p. 194 si urm. IV, 167 si urn.i. " Hurm., Doc., supl. II, 1, p. 47. 66 N. Iorga, Relatiile cu Lembergul, p. 33; Apoi Studii documente, XXII.

MUNTErNIA DELA MOARTEA !XI MIHAI VITEAZD PIRA LA MATEI BASARAB 25

In Lemberg 67 §i in 1577 pe Gavril Grecul din Suceava decla- rand &A a primit dela Ana, vkluva lui Albert Zaliski din Lem- berg, pretul unui vas de malvazie. La aceastä socotealä iea parte §i alt Grec, lane din Suceava 68, Grecul Neculai Domes-, ticos Neuridis capätä o märturie dela Alexeoltuzul §i doi- sprezece pärgari din Ia§i care juratii din Lio v ea' el a venit de inulti ani in tug, cä a fost mare negustor §i, and ne-a sosit timpul sä plätim dajdea atre vistieria domneascA, ne-a schimbat banii §i ne-a dat ughi pentru bani". Mai aratä §oltuzul cä, atunci când Neuridis a plecat la Liov, avea inteun §erpar 2000 de galbeni (care i se furaserà,i acest furt motiva märturia Ie§enilor) 62 In 1574 intälnim pe Grecul Scarlat amestecat in uneltirile politice ale lui Bogdan Läpu§neanu, dupà moartea lui Ion Vodä cel Cumplit 7°. In 1585 gäsim la Lemberg pe Anton Grecul, sluga Mariei Paleologhina, vkluva lui Iancu Sasul, domnul Moldovei71.In 1597 gäsim pe un negustor grec, al &Anti nume insä lipse§te din document, care se roag6 de tri- bunalele polone sä a§tepte cu judecarea unui proces al s'äu pänä va sfär§i un alt proces ce-1 ava. in Moldova 72 Cevà mai tärziu, In 1600, intalnim pe un Grec, Dima Palavra, arestat in Transil- vania §.1 a cärui eliberare este cerutä de loan Baptist Amo- rosio (un Italian grecizat) ce erà pe atunci intreprinzsätorul vämilor din Moldova.Grecii ajunserà astfelcu incetul sä inlocuiascä comertul genovez §i in parte eel armenesc din tä- rile române. In 1602 gäsim o scrisoare a mai multor greci din Ia§i : Manea, Alexe, mari vame§i, Panä Limidar, negustorul M. S. Voevodului", jupan Zimarel, Mihail Dumitru, Manole Vaida, Dumitru Zulidny, Dumitru Kotya §ialtinegustori greci din capitala Moldovei scriind Bistritenilor pentru averea unui Grec, Giva din Epir, mort in cetatea lor. Altä scrisoare a lui stefan Bethlen (1621) vorbe§te de uegutätorii greci din Transilvania §i Tärile române" 73. Dacä trecem dela sfera comercialä la cea religioasä, afläin intäiu mai multi monahi räsäriteni venind din pärtile mai apropiate de locul unde suferise Mântuitorul §i cari erau priviti nu ca oameni, ci ca sfinti, de &are bigota poporatie a tärilor române, care se simtia prea fericitä când putea sä se despoaie

" lbidem, p. 39, Corniact creditorul lui Ion Vodä cel Cumplit. Vezi un document din Fevruarie 1580, Hurm., I.c., p. 291. Iorga, Relatiile Cu Lembergul, p. 40. " Ibid., p. 52. 7° Hurm., Doc., II, 1, p. 695 (18 Alaiu 1574). Iorga, Relafille cu Lembergul, p.62. " Hurm., Doc., supl., II, 1, p. 440. " 1600. Ibidem, XII, p. 1103 5i 1602, Ibidem, XV, 2, p. 809-810. 1621,

V. 5i ibidem, p. 912. .

26 ISTORIA ROMANILOR

In favoarea acelor obraze ce §tiau a§a de bine sä se folosiascä din prostia lumei. A§a vin cätre acela§ timp in tärile romäne, pentru a aduna Ioachim, Patriarhul de Constantinopole, care merge la Bogdan al Moldovei §i la marele proteguitor al bisericii grece§ti, Neagoe Basarab al Munteniei In 1513. In 1516 succesorul lui Ioachim, Pahomie, cerceteazä pe aceia§i Domnitori 74. Alt pa-. triarh grec este amintit ca fiind In Moldova pe timpul lui Ale-. xandru Läpu§neanu §i stäruind pentru iertarea unui medic italian d'Asolo di Bressanol, bänuit cä ar fi vrut sä oträveasel pe Domnitor 75. In anul 1600, dupäce Mihai Viteazul cucere§te Moldova, fug, impreunä cu Ieremia Movilà, Mitropolitul Gheor- ghe §i trei episcopi :al Romanului, al Rädäutilor §i al Hu§ilor Mihai convoacä un sinod la care ieau parte §i mai multi prelati greci din Räsärit, ca Nectarie, arhiepiscopul Ohridei, Dioni je al Thrnovei, German al Cezareei §i Teofan al Vodenei, toti Greci, cu toate c6 unii erau din pärtile bulgäre§ti. Actul pentru caterisirea episcopilor fugiti este scris in grece§te §i subsemnat In aceen limn' de cei patru demnitari greci, pe cAnd doi episcopi sträini : Pahomie din Muncaciu §i Efrem din Hebron is- cälesc slavone§te 76 In 1620 gäsim pe un Patriarh din Alex- andria petrecândla Curtea lui Radu Mihnea §i dând infor- matii asupra luptei dela Tutora, care pune capät Domniei lui Gaspar Gratiani 77. Dacä insä ace§ti patriarhi se intoarserä In tärile lor §i dacä Nif on ie§i din scaunul muntean, alungat de Radu cel Mare, alti cAlugäri greci prinserà mai adânci rädäcini in tàrile ro- mâne, unde afläm In curând ca egumeni In mänästirile a- cestei Oft A§a pe la 1541 intAlnim fare cälugärii mânästirei Bistrita pe proegumenul Partenie Tarhata, dupä numele lui de sigur un Grec 78. Despre intinderea inräuririi religioase a elementului grecesc inc6 din decursul veacului al XVI-le fac dovadä numero§ii termini grece§ti introdu§i In limba românä privitori la lucrurile biserice§ti. Pe când limba cartilor biserice§ti rämäne tot aceea slavonä, termenii pentru insemnarea unor notiuni referitoare la bisericä devin grece§ti in limba vorbità. A§a videm apäränd chiar in documentele cele mai vechi ale domnitorilor români cuvintele de meinästire, mitro-

74 Citat deincai, II, p. 132 care reproduce cuvintele istoricului grec el;),416v &mot oiabakyrot TO5 TÓTCOUixsivoo'tut et 6pxonEc tal aXoç 6 Xewç !JET& t6.oçeb),IscPEo» Comp. Athanase Commen Ipsilanti, rezumat de Papa- dopol Calimah In An. Acad. Rom., II, tom. II, p. 420. " Hieronim Ferro c. dogele 20 Decemvrie 1560. Hurm., Doc., VIII, 8). 74 Iorga, &milti Doc., IX, p. 31. 77 Ibid., IV, p. 178. 78 Document din 1541 In Arh. ist.,I, 2, p. 27.

MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZU PIRA LA MATE! BASARAB 27 polit, cIlugär, paraclis, liturghie, egumen, arhimandrit 79.In al-. tele mai noue de prin veacul al XVI-lea, proegumen, monah §iieromonah, imbog6tindu-se necontenit terminologia greceased a treptelorbiserice§ti.Intr'un catastih al averilor mAnAstirei Galata, scris române§te pe timpul lui Petru Schiopul, 1588, se aflà intrebuintatà o intinsà terminologie greceasc6, In care intalnim cuvinte ca urmAtoareleminee, penticostar, octoih, triod, metal raste, canon, dichiu, stihar chivot, discos (cu fi- nala greceascA os in loc de române§te disc), potir,panaghia, pantocrator, xeropotam, policandru,iconostas, patral iri altele incà 8°. *i cum oare sà nu fi inceput biserica a se grecizA când din toate pàrtile eálugàrii greci irumpeau in ea ? când cele mai multe §i mai frumoase man'a'stiri incApuserä." prin inchinAri din partea ctitorilor, sau prin uzurparea lor de csálugärii greci, in mânile acestora ? Inchinarea a mare parte din mânsästirile noastre cAtre acele din rAskit este in destul de veche In t6rile române, de §i. este greu de constatat data adev'gratà a supunerei fie- cAreia, greu mai ales din pricina nenumàratelor acte fal§e, chipuite de cAlugàrii greci spre a urca pe cAt se poate mai mult vechimea inchin6rei, §i a da astfel stàpânirei lor un titlu mai puternic. Astfel despre mânàstirea Butoiul din Muntenia, cà- lugArii greci arsätau ca act de inchinare al ei sub mAnàstirea Sf. *tefan dela Meteoru un hrisov a lui Vladislav Voevod, fiul lui Mircea Vodà cel Bàtrân, din 6918 (1410), care act se dovede§te a fi fal§ prin faptul cä." mai intAiu Mircea nu au avut nici un fiu cu numele de Vladislav, ci numai pe Vlad pronumit Dracul ; apoi chiar dacà ar fi ssa se iee acest Vlad ca Vladislav, *MCA la 1410 nu domnea el,ci insu§ tatal s'a'u Mircea I, iar Vlad Dracul incepe a domni tocmai in 1430 81. MAn6stirea Mislea tot din Muntenia can.' sà fi fost inchinatà mànAstirei Paterisa din Rumelia prin un hrisov din anul 7124 (1616) dela Radu Mihnea, dacà acest hrisov nu ar fi invederat inchipuit, intru ea se referà la un alt hrisov din 7126 (1618) dela Gavril Movi15, adecá la un act posterior, pe care nu putea sà-1 prevadà cà va fi fAcut doi ani dupà aceea 82. Csä fal§ificarea documentelor era procedarea obi§nuitä a csAlugàrilor greci, spre a-§i insu§i

" Pentru meincIstirei calugeir mai toate documentele vechi le Inf. Atosaza. Pentru mitropolit In loc de terminul vechiu slavon de vladica, vezi un document al mitropoitului Iosif din 1407, In Arh. ist.,I,1, p.140). Pentru pa- raclisi liturghie, un document dela Petru Voclil din 1447 (ibídem, I, 1, p. 113). Pentru egumen, arhimandrit un doc. dela Stefan ce! Mare din 1459, (ibidem, I, 1, p. 114). " Hasdeu, Cuvinte din biltrcini,I, p. 221. Comp. un document dn 1586, Arh. ist.,I, 1, p. 134. " Vol. II, p. 106 si 123. loan Brezoianu, Mandstirile zise Inehinate si cdlugiírti sträini, Bucuresti, 1861, p. 15. " Brezoianu, p. 7.

28 ISTORIA

IntAl mAnAstirilei apoi a ir* st4Anirea lor, se constan* din documente anumite. Prin unul din anul 1631 popa PavAl turiseste cà fiind chemat inaintea sfatului domnesc, au arAtat. cA din indemnul egumenului Nil (Grec dup'A nume) de la m'A- nAstirea PAngAratii, care-i procurase si un pergament sigilat dar nescris, a plastografisit un document dela Petru VodA, prin care atribuia m'AnAstirei sale un loe ce era al celei a Biserica-. nilor, pentru care lucru a fost globit de marele logofAti pedep- sit de mitropolitul 83 O altà daravere de acelas fel adecA tot o plAzmuire este n'alfa' de cAlugArii greci dela Golia pentru a pune mA.na pe o mosie a mAnästirii românesti a Bisericanilor §i este adeverit'A prin un document din 1671 dela Moisi Movilä 84. Parte prin asemene manopere, parte prin ing6duirea. boierilor si a Domnilor &Atea' acesti sfinti peirinfi, care veneau doarg prin rugile lor cu mare trecere CAVA Dumnezeu,s'A rescumpere pAcatele neamului tomânesc, se stabili o legAturA tot mai strAnsà l'Are mAnAstirile din RAsAritiacelea din TArilero- mane, care legAturd duse la inchinarea celor de al doilea cAtre cele dintAi. Prima mânAs tire munteneascA care se adevereste ca in- chinat5 cAtre una greceascA este schitul StAnesti afierosit de titorul lui, Mogo, strAbunul Buzestilor, in 1577 Patriarhat de Alexandria. ARA mAnAstire(adouacunoscutá pAnA acum) este BucovAtul inchinatA grecesti Sf. Varlaam in 1588 de Clucerul PA.rvu ; a treia este mAnAstirea Mihai VodA .afierositA de Mihai Viteazul in 1599 mAnAstirii Simo-petra «din muntele Athos ;a patra este Polovraci, ziditA de boierul Danciul Milescui inchinatA sfAntului Mormânt in 1650 85. Dac5. Ins'A aceste mAnAstiri fuseserA legiuit inchinate din voia infi- intAtorilor lor, multe altele erau uzurpate in chip samavolnic sau fraudulos cum se vede aceasta din un insemnat document al lui Matei Basarab din 1639, prin care Domnul constatAnd chipul nelegiuit cu care se instrAinaserA cele mai marii mai frumoase mAnAstiri ale Munteniei, dispune s'Ase scoatà din ele' pe cAlugArii grecii sA se innapoieze acele mAnAstiri cAlugA- Tilor p'ämânteni. Matein Basarab constata' in acest hrisov cA atunci cAnd se intdmpld de staturA a fi mitropolitii dom- ,nitori tArei oameni strAini nou6, nu cu legea sfântà, ci cu neamul, cu limbai cu nAravurile cele rele, adecA Greci, care spur- cAndu-si mânile lor cu ocAritoarea mitA, sub hicleanA tain'A incepurA a vinde si á cArcium'Ari sfintele mAnAstiri ale t'Ami'

" Doc. din 1631, Arh. ist.,I,1, p. 106. 84 Arh. ist.,I,1, p. 106. Altul din 1634. Uricarut, VII, p. 124. 85 1577 pomenite de un doc. din 1634. Nicolaescu, Doc, slavo romelne p. 56; 1588, Cipariu, Arhiv., p. 157; 1599. Ibidem, p. 317, N. Iorga, Ist. Bise- sicii,I, p. 215.

MUNTENIA DELA MOARTEA LIT( MIHAI VITEAZU PANA LA MATEI BASARAB 29

lavrele domnesti, a le supune metoace dajnice altor manàs- tiri de pre in tara greceasc6 si de la Sveta-Gora, fácandu-le hrisoave de inchinkiune FACA' de stirea sfatuluii färà de voia soborului". Astfel ajunserà a fi instráinate panà pe timpul lui Matei Basarab urmatoarele msädästiri a le Munteniei : Tismana, Kozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul, Glavaciocul, Snea- govul, Cotmana, Valea, Râncàciovul, Mislea, Bolintinul, Cam- pulung,Cald'arnsanii,Sadova, Arnota, Gura Motrului. Po- tocul, Nucetuli Tinganul. Cà Matei Basarab indrepta aici numai un abuz introdus Mea' de cale, se vede de pe aceea el, alege afarà acele manAstiri mAcar domnesti, mkar boje- resti, pe care singuri ctitorii lor le au inchinat si le au supus metoace cine unde au vrut", hotArand ca acele sà l'Amada' supuse calugArilor str6ini 86. Si In Moldova inchinarea mân'astirilor &are slintele lo-. curi Incepe inaintea predomnirei politice a elementului grecesc' dar totusi ceva mai tarziu decat in Muntenia. Cea d'intai inchinare constatan' este acea a marfästiri Secului numità de Intemeetorii ei Nistor Ureche Vorniculi Ioan Mogaldea Vor- nicul de gloatsä In 1599 cu numele grecesc de Xeropotam Inzestrat5 cu mosia Giu1etii. Acest nume grecesc a fost dat m'anästirei tocmai fiindc'd fusese menità a fi inchinatà acelor man'astiri cu acelasi nume din Sinai. De aceea gäsim In 1614 o invoial'a scris6 greceste filtre ealug'ärii din Sinaisi cei din Sf. Paraschiva din Jai, metocul madastirii Xeropotam, zidit tot de Nestor Ureche 87. A doua mana'stire moldoveneaseä in- chinatà este Golia din Iasi a csarei càlugAri greci vand In 1615 o mosie a ei, spre a práti datoriile si a scoate amaneturile pa- troaneiGoliei,marfastirei Vatopedului din muntele Ates 88. Mânàstirea Golia zidità de loan Golia, mare logof6t, la marginea Iasilor pe la jurdatatea veacului al XVI-lea, fusese in- chinatà In anul 1606 de vkluva logoratului, Kneghina Ana, mângstirei Vatopedului 89 Mangstirea Galata, zidit'a de Petru Schiopul in 1584, a fost fuchina-LA in 1618 santului Mormânt, de Radu Mihnea nepotul lui Petru, care a domnit intre anii 1616-1619 si 1623-1626 98.

" Acest important hrisov publicat In Uricariul lui T. Codrescu, V, p. 327 336. " Actul grecesc reprodus de Erbiceanu, Isloria Mitropolii Moldovei, p. 293. Doc. din 1599 In Arh. isl.,I, 1, p. 46. " Hrisov din 1615 In Uricariul, V, 217-218. " Hrisovul de Inchinare reprodus de Melhisedek, Notife islorice si arheo- logice adunale de pe la 48 mändstiri si biserici anlice din Moldova, Bucuresti, 1885, p. 232. Cipariu, Arhim, p. 317. Ath. Commen Ipsilanti In Hurm., Doc., XIV, p. 467 determinA a doua domnie a lui Radu. " Melhisedek, ibidem, p. 279.

30 ISTORIA 130MANILOR

MAnAstirea Sf. Saya din Ia§i, care s'a rezidit la 1625 de loan Postelnicul Inca de pe atunci sub cAlugAri greci, cAtrA care fusese inchinatA biserica anterioarA ce se dArAmase. In-' scriptia care aminte§te radicarea ei, din anul 1625, este redac- tatA in limba greceascA, §i se spune in ea CA biserica, s'a rezidit din temelie, fiind egumen Ieromonahul Ieroteu din re- numita insulcl a Chiprului 91 MAnAstirea Adormirii Precistii din Ia§i fusese fnchinat5 de Miron Barnovschi sfAntului MormAnt 92. MAnAstirea Todereni ziditA la 1597 lAngA Burdujeni de Radu MovilA §i Miron Costin fu trichinatà de Eustratie Da- bija in 1664 mAn'A'stirii Pavot din SfAntul Munte 93, sub Gheor- ghe *tefan 1654-58 gAsim pe fratele sAu Vasile LogofAtul zi- dind mAnAstirea Ca§inul pe care o inchinAl Sf. MormAnt94. DacA nu intalnim a§à de multe mAnAstiri Inchinate in Moldova ca in Muntenia, pricina stà in grecizarea mult mai deplinA de pAnA atunci a acestei din urmA tAri decAt a Mol- dovei, ceeace provinea in mare parte din apropierea ei mai mare de Greci decAt tara Moldovei 95. Al'Aturea cu inchinarea mAnAstirilor pAmAntene cAtre cele grece§ti se aratA o ingrijire foarte vie din partea tArilor romAne pentru lavrele din RAsArit, §i aceasta din vremile ce urmeazA numai decAt descAlecArii lor Alexandru-cel-Bun d'Arue§te m6- nAstirii Zografos 3000 de aspri. stefan ce! Mare pe lângA c1A- dirile §i reintocmirile fAcute la mAnAstirile din Muntele Athos, mai dArue§te mAndstirii Zografos 100 de galbeni ungure§ti in 1466 §i in 1471 mai adaogA inc6 500 de aspri pentru intretinerea bolnitilor 96. Con timpuranul luitefan-cel-Mare, Vlad lugArul, Domnul Munteniei (1481-1494) dArue§te mAnAstirii Filoteia din Sf. Munte 4000 de aspri pe lAngA 300 dati trepA- dAtorului" adecA monahului ce venise s'A ja darul. Acela§ Dom- nitor dA in 1487 mAnAstirii Rusicu 6000 de aspri pe an §i mAn..

" lbidem, p. 244. " Mai sus, p. 546 (812). 98 Hrisovul lui Dabija in Portretul lui Miron Costin In An. Acad. Rom., II, Tom. XXII, 1900, p. 28 (4). " Scrisoare din 1706 a lui Dosoteiu Patr.Ierusal. Hurrn., Doc., XIV, p. 411. " CA numal aceste mänastiri din Moldova se aflau fnchinate pana la anul 1627, se vede din un document din acel an dela Miron Barnovski. Uri- cariul, XIV, p. 174 care spune despre calugarii greci, cum ini aici (In Mol- dova) trei, palm mänastiri". Totusi este de admis cá fnceputul Inchinarei manastirilor romanesti catre cele grecesti este mai vechiu decat acel constatat prin aceste documente. Cea manastire din partile romanesti Inchinata uneia din cele grecesti este fail Indoiald acea a man. Sf. Arhangheli din Maramuresi Inchinata de voevozii Balitai Drago, Patriarhiei din Constantinopol. Vezi asupra acestui punct. D. Russo, Elenismul In Romania, 1912, p. 43. " N. Iorga, Studil §i doc., III, p. LXVII; Bogdan, Doc. lut SI. ce! Mare. I. p, 101.

MUNTENIA DELA MOARTEA lUI MIHAI VITEAZU PANXLA MATEI BABARAB 31

Sf. Ilie 10.000 de aspri. In 1501 insemnata familie craioveasc'A a Parvulestilor d'Arueste 2600 de aspri pe an si 100 cheltuiala drumului, man. Pavat din Muntele Athos, iar in 1540 Radu Paisie din Muntenia da aceleiasi män. 3000 de asprii 300 tre- padatorului 97. Am vazut apoi mai sus la domnia iubitorului de clerici. Neagoe Basarab (1511-1521) cat de multe si bogate ajutoare a dat manástirilor grecesti din Rasarit 99. In 1533 Vlad Vin- tila darueste 10.00 de aspri lavri Sf. Atanasie si 1000 trepada- torului ;alti 10000 dä man. Kilandarului si 800 pentru intretinerea bolnitilor. In 1568 Rusanda sotia lui Alexandru Lapus- neanu d'A man. Zografos 50000 de aspri. In 1577 Petru Schiopul d'A schitului Dioniziat 6000 de aspri, §i man. Zografos 100 de galbeni ung. Acelas Petru ca Domn al Moldovei, darueste In 1579 Sfintei Lavre din Athos 8000 de aspri si 300 cäluga- rilor ce vor veni s'A ja darul. Tot el mai reinoestei zugraveste man. Dioniziat, iar urmasul sau Alexandru al II-lea reintoc- meste man. Xeropotam si pe aceea a Dohiarului. Ieremia Mo- ghil5 darueste in 1598 man. Zografos 100 de galbeni ung. Sfintei Lavre 15.000 de aspri99. Cu cat se ingreuia pozitia Tarilor romane LO de Turci Cu atata scadeau darurile Domnitorilor catre biserici in deobste si catre cele grecesti in deosebi, incat intalnim faptul ce de altfel ar parea straniu ca valoarea darurilor cAtre manastirile grecesti sa fie in raport invers cu sporul inriurirei acestui neam asupra vietii romanesti, raport a carui rasturnare se explica lusa prin imbinarea lui cu sporul darurilor catre Turci. De a- ceca in veacul al XVII intalnim, afara de darurile lui Vasile Lupu, tot mai putine binefaceri catre locurile sfintei lucrul se rosteste inca si mai mult in Epoca fanariota. Asa Constantin *erban impodobeste cu pietre scumpe sicriul moastelor S. Mihail si ridica un turn innalt la man. Sf. Paval, *erban Cantacuzen face un apaduct la lavra Ivi- rului si alta la lavra Stavronichiti. Dar nu numai Domnii ci i oamenii privati, boierii chiar oameni din randuri, evlaviosi, contribuiau la reinnoirea manasti- tilor grecesti, cum se vede lucrul din reintocmirea m'Art. Pan- tocratorului de catre logofatul Radu din Muntenia si din darurile fdcute man. Xenoton de boierii Barbu Dvornicul, Nenciul Vornicul, Parvui Radu, ale caror portrete se afla zugravite pe peretii mánastirii 190. In 1613. gasim pe o calugiartaGri- 1,7 Nicolaescu, Doc. Slavo-rom., p. 39, 51 si 65. D. Nicolaescu pune ca domnie la Vlad Calugarul data gresità de 1495-1499. 98 Vol. II, p. 478 si urm. Erbiceanu, Priviri istorice asupra Fanariofilor In An. Acad. romane, II, tom. XXIII (1901), p. 89-93. Nicolaescu, Ajutoare beineA catre man. din Si. Munte, In Conv. lit., XXXV, 1902, p. 998si urm.Lapedat, Viad-Vocla Calugarui, ibidem, XXXVI, 1903, p. 641. loo Erbiceanu, t.c., p. 90.

32 ISTORIA RoMANILOR pina care lasase drept mostenire o falcai jumatate de vie in dealul Mândru nepotilor ei, cu conditia ca sa dea pe fiecare an un cal la Sfetagora, la man. Dioniziat 101. Din toate aceste rezulta un fapt insemnator anume ca inchinarea manastirilor romane catre acele greceste din Iiiisarit nu a fost o urmare a predomnirii politice a Grecilor In Tarile romane ci a precedat-o inlesnindu-o ideschizAndu-icalea. Nu cum se pretinde de obiceiu, ca o consecventa a domniei Fanariotilor, Grecii devenind stäpanii tarilor române auin- drumat instrainarea manastirilor,cievlaviosii Romani crezand ca se pun sub adapostul unei mai mari sfintenii, au inchinat manastirile clädite de ei care acele din partile Rasa, ritului, chernând asifelei pe Greci in färile lor. Ca acestia cautara apoi prin toate caile permisei nepermise a se incuiba in lacasurile de inchinare romanesti, nu era cleat prea firesc, intru cat gasiau In spiritul religios al timpului o toleranta o ingaduire a tuturor apucaturilor lor. Grecii deci indrumarä inraurirea lor asupra tarilor ro - mane pe cele doua pktii spornice a le comertuluiireligiei. Care acestea se adause in curand Inca o a treia, care le covarsia, acea politicai sociala, din pricina insemnatatei pe care elementul, la inceput supus al Grecilor, Il dobandi in curand in insusi imparatia Otomanilor. Aice ei devenira stapâni din slugi ce erau mai inainte i poruncitori mandri din smeriti asculta- tori, prin do-LTA imprejurari, care Ii urcara din pulbere la rnii- fire si onoruri neauzite. Aceste fura : cunostinta limbelor straine daraverile banesti. Turcii In acele timpuri despretuiau Inca prea mult pe crestini si se bizuiau prea mult pe puterea sabii lor, pentru a le invata limbile. Fiindca ei tot aveau nevoie de a trata uneori cu Puterile Europei, intrebari comercialei chiar politice pentru care aveau nevoie de mutuala intelegerei erau siliti a recurge la talmaci pentru schimbul lor de idei ca trimii acr editati pe lânga Poarta, fie vremelnic, fie mai statator 102. Prin gura talmacilor trecand cele mai delicate daraveri a le Portei,i trebuind a fi introdusi in toate secretele politicei

101N. Iorga, Studii si doc., V, p. 11-12. 0 enumerare bogatà de daruri fAcute de domnii iboerii romAni ma"ndstirilor din Rasiirit vezi pentru Athos In N. Iorga, Muntele Athos in legaturei cu Türile noastre, Analele Acad. Rom. II, XXXVI, 1914, p 447 (1) ; pentru Epir N. forga, Fundafiunile Domnilor romani In Epir, Ibidem, II, XXXVI, 1914, p. 881 (1) ; pentru Tesalia, N. Iorga, Fun- daliunile religioaseale domnilor romdni in Orient, Ibidem, II, tom. XXXVI, 1914, P. 863 (1). 101 Sustinusem In editia I si d. Obedeanu Grecii In Tara romdneasal, p. 163 dui:16 mine, ca Turcil ar fi fost opriti de Coran a Invga limbile crestinilor. Ce- tind insa' cu luare aminte o traducere francezA a Coranului nu am gdsit nici un verset care sA conlin4 aceste opriri. Explicarea din text este conformA Cu faptele.

MUNTENIA DULA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZU PINALA MATEI BA SARAB 33 otomane, ei dobandira in curand o insemnatate nemsäsuran ea oameni de incredere ai sultanilor. Intrebuintarea dragomanilor fusese introdusa.' de Vene- tieni, in relatiile lor cu Poarta otomana. Venetienii ne§tiind turce§te, erau siliti sa iee in slujba lor mai ales Greci de prin insule. Fiindca adese ori descurcarea celor mai insemnate daraveri atarna de modul cum erau talmacite convorbirile de dragomani, apoi acel post deveni pe fiece zi mai important, potrivit cu cre§tereai complicarea intereselor. In curänd 55i Poarta, care 'Ana atunci se slujise de dragomani improvizati sau de acei straini, convingându-se de insemnatatea nemasu- rata a acestor mijlocitori politici, intocml§i ea un §ir intreg de ace§ti dregatori, din care marele dragoman al Portei, con- ducatorul de capitenie al politicei exterioare, deveni in curand cel mai de frunte. Fiind cä acesta era in totdeauna un Grec, precum erau §i subalternii lui, se infälege u§or cat de mare inriurire dobandira Grecii din Constantinopole prin immbracarea acestor dregatorii. Daca postul de dragoman al Portei, deven1 numai cat mai tarziu introducerea oarecum neaparata pentru a ajunge In scaunele romane, celalt mijloc de inriurire a GreCilor asupra Portei Otomane, daraverile bane§ti, indruma de pe acuma acestei rase ghibacei pricepute, calea catre suprematia politica in Tärile romane. Turcii ca popor rasboinici cuceritor lasau toate indeletnicirile negutitore§ti pe sama Grecilor, ceeace duse pe ace§tia in curand la mari avul,ii, inteun Stat fara control, in care tot ce se agonisia era jafuit de cine apuca mai intai. Astfel agiunsera Grecii, prin bogatiile lor, in mare trecere la Poarta. Ei incepura a juca rolul de bancheri Ltd cu Poarta, a careia razboae neincetate o puneau adese ori in nevoia de a recurge la Mile lor. Bogatiile Grecilor insä Ii adusera in curand de a dreptul in legatura Cu taxile române. Am vazut starea de ne mai pomenita de coruptie in care ajunsese Impdratia Turceasca, §i acum aceasta coruptie unita cu intrigele launtrice ale boierilor, adusese scaunele Taxilor române intr'o adevarata precupetire innaintea dregatorilor Portei. Sa ne amintim numai cat cumplitele lupte cu punga in mana a le lui Petru Schiopul, Alexandru al II-lea, Petru Cercel pe timpul Doamnei Chiaj na.Dom- nii fiind saracii trebuind sä raspunda chiar dela inceput sume insemnate, adese ori puse in rizic mai mult ca la o loterie, intelegem cum acei ce le imprumutau Ion asemene sume erau oarecum indreptatiti a face apoi ei pe adevaratii stapani ai tarilor cumparate cu banii lor, ca unii ce erau stapânii Dom- nului. Am vazut cum pradau §i jafuiau tara in chipul cel mai neomenos, spre scoate banii imprumutati §i cum atare suferinti duse la extrem impinsese chiar pe domnitori la rascoale pe timpul lui loan Voda cel Cumplit, apoi pe acel al lui Mihai A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. Vol. \ 1. 3

34 ISTORIA RO NIANILOR

Viteazul. Iráscoalele incercate càzand odatsä cu eroii ce le M- euse, §i Oldie române intrând iar4i iningenuncherea de mai inainte, starea lor in aceasfä privire nu fäcu cleat sà se ini%u- tAtaseä. E drept cä Turcii dupà cumplita invgtgturà datd lor de Mihai Viteazul, se rásar6 de a mai practica ei specula ca- metei cu domniile române ;dar ei fur6 inlocuiti in daraverile bAne§ti cu Grecii, care se geämkleau ei tot mai numero0 la atare targfolositor.Odatg venitiIn-peacudomnii pe care îiajutaseràladobandireatronului,principiieäutau In toate modurile impace, sá." se plgtiaseä de ei altf el decAt prin bani, de care aveau nevoie pentru mAntinerea in domnie. Fiindcä" religia Grecilor nu se opunea laincuscrirea cu fiicele boierilor Ornânteni, apoi ei intrarà in curând, mai ales prin sprijinuli recomandarea domnilor, in sAnul familiilor celor mari,i ajunserg la boierii alAturea cu vechile odrasle ale nobilimei bà§tinase. Tot astfel Grecii influenti din Constantino- pole, i0 msáritau fetele dupA boieri români, càpätând prin o asemene incuscrire dreptul de a se amesteca in trebile tärilor dela DunAre. Astfel de incuscriri intre familiile româneiGrecii Con- stantinopolei sunt vechi, mai ales in Muntenia. 0 m6tu§6 a lui Dan al II-lea (1420-1425) se numia Calinichia 103, care dupà numele ei trebue Mr% indoialà sà" fi fost de obAr0a greacà. Pe timpul lui Stefan ce! Mare tràia in Moldova Vistierul, Mr% in- doialà de obAr0e grec, Kirakola, deci un grec boier mare 0 in Divanul tärii 104. Para§cu cel Bun (1554-1557) se insoarà cu Greaca Teodora, acàreia frate lane cap'ätà prin aceastà incuscrire dregàtorii insemnate in Tara RomâneascA, precum bAnia Craioveii acea de capuchehaia 1°5 Alexandru fin! Mirceoaei (1567-1577), _era insurat cu o Greacà din Galata Constanti- nopolei. Dup5. ce Kiajna îi Oisise o norà in centrul Grecis- mului, ea canta tot acolo 0 doi gineri pentru fetele sale, ins6r- cinând cu stärostirea pe patriarhul Ioasaf, care §i aflà pentru una din ele pe vestitul Mihail Vame§ul Cantacuzino pronumit Saitan-Oglu (fiul Satanii), iar pentru cealaltà pe un tânàr Sta- mate nepotul aceluia. Logodnicii vin in Muntenia cu o pom- poasà intovgrä'Ore ; dar insotirea cea intAi, acea cu Cantacuzino esà la r'äu sfAr0t 106Despre Petra fiul Kiajnei sotia lui Mircea Ciobanul, ne spune istoria patriarhului Dosoteiu, eft' era un Wärbat plä'cut la vorbà, cu bune moravuri, care §tiea limbile tureä, greacei §i românà, c6 iubea oamenii inv6tati, con- vorbià cu ei despre astronomie, despre zodiac inväTäturi gre-

1" Document din 1474 in Arh. ist.,I,1, p. 19. Comp. Vol. III, p. 98. 1" Doc. din 1480, Arh. ist,,I,1, p. 116. 1" Vezi vol. V, p. 131. 106Vezi vol. V, p. 21.

MUNTENIA PIMA MO A RTEA LUI MIHAI VITEAZU PANALA MATEI BASARAB 35 ce§ti. El se casatori a doua oarä cu o Greaca din Rodos, Maria Amirali ca din copiii pe care el Ii avuse Ii ramase o singura fata, domnita Maria, care invatase carte greceasca §i bulgareasca, §i care se marita dupa un Grec dinConstantinopole, Zo tu Tigara 107. Iancu Sasul domnul Moldovei (1580-1582), avea de sotie pe Greaca Maria Paleologum, §i a§a mai departe intilnim Cat ne apropiem mai mult de vremile mai noue, tot mai numeroase legaturi de familie intre Grecii Tarigradului §i domnii §i boierii români. De aceea nu ne va mai parea extraordinara necontenita sporire a elementului grecesc in tarile române. Documentele care nu ne pot da cleat un slab rasunet al realitatei, inca ne invoesc o spicuire indestul de bogata a fetelor grece§ti ce se purtau in aceste timpuri prin tarile române. Inteun pamflet scris pe la 1415 gasim amintit pe un grec Arghiropus care ar fi facut mare avere in Valachia, ceeace a indemnat §i pe altii din acela§ neam a se duce in acea tara. Sub Alexandru Aldea Domnul Munteniei (1431-35) gasim pe un grec Temiano care fugise din aceasta tarà luând mai multe lucruri ale càm'Arii domne§tii ni§te bani ce avea de dat lui loan fiul lui Gaspar din Câmpulung 109. Tot din Muntenia va fi fost §i grecul cäruia fiind inchis la castelul din Bran in Transilvania, i se furà un inel cu o Oat% de pret110. Pe timpul lui Petru Rare§ am intälnit pe hatmanul Vartic §i pe comisul Placa sau Plaxa 111 Tot pe atunci intAlnim in Mun- tenia familia Coresi, care joaca' un rol insemnat in desvoltarea culturala a poporului roman, ca originara din Chio§i amin- tad pentru prima oara in documentele muntene in anul 1529112. Pe timpul lui Mircea Ciobanul (1546-1560) intälnim pe Grecul Manta Postelnicul, care indupleca pe domn a'i darui mo§iile sechestrate dela Radu vistiernicul, pe care Manta le darue§te

107 Alelhisedec, Relafiuni istorice despre fänile romeine din epoca dela finitaT vearului al XVI-lea si inceputul celui al XV II-lea, Bucuresti, 1882, P. 6. 108 Vezi vol. V, p. 111. ", 1431. Hurm., Doc., XV. p. 15. 110 1493. Ihidem,p. 144. Pentru Arghiropus,vezi D. Russo, Elenismul in Romcinia, 1912, P. 44. in Doc. din 1546 publicat de Al. Papadopol Calimah In Convorbiri rare, XVI, p. 402. Alai vezi altul din 1546 In Melhisedec, Citron. Husilor, Bu- curesti, 1869, p. 22 si unul dela Me Rares frirädatä In Arh.ist., 2,p.20. In sfarsit alt hrisov dela Petru Rares din 1546 In Melhisedec, Chron. Rornanului, I, p. 175. Alt hrisov din 1546 care pomeneste Plaxa Comisul In Ghibiinescu, lspisoace si Zapise, I, 1, p. 15. Tot pe timpul lui Petru Vodà cel Rfttrân adecii Rares se vorbeste de pedepsirea unor boeri romAni pentru uciderea unor Greci (Doc. dela Petru Schiopul din 1587 In Uricarul XIV, p. 157). 112 Mai jos sub capitolul Inceputuri literare, ne vom ocupa mai pe larg de aceastä familie.

36 ISTORIA ROMINILOR

apoi calugarilor dela Ezerul 113. Sub Ilie fiul lui Petru Rare§ intalnim pe boierul Grec Marmara 114. Tot pe atunci dieta Tran- silvaniei opre§te a§ezarea Grecilor in tara de peste munti. Pu- tin dupa aceeani§te documente ne spun ea' cu prilejul prin- derii lui Mircea Ciobanul §i inlocuirii lui cu Patra§cu-cel-Bun, s'au taiat multi cre§tini de ai lui atat Romani cat §i Greci 115.Sub Lapu§neanu traesc in Harlau pe Muga Armeni, Evrei §i Sarbi, inca §i Greci, iar prin Transilvania se purtau pe Muga negustori români §i negustori greci 116. Sub Iacob Eraclid Despotul, grec§i el de obar§ie §i cel intai Domn din acest neam urcat In scaun românesc, Grecii trebue sä se fi inmultit cu toti oa menii lui de iscoada din care ni s'a pastrat numele lui Stamate Condostaulachi trimis de el la Bra§oveni in timpul pribegirii lui anterioare domniei, pentru a lua de acolo ni§te scule ale lui 117 Pe la 1570 sub Bogdan fiul Lapu§neanului mai multi Greci vin inaintea domnului §i se jaluesc cà li s'au omorit unul din ai lor, in vreme cand patea oile sale in hotarul satului Albotenii, §i domnul pedepse§te pe acel sat, luAndu'l domnesc, pentru omorul acelui Grec, de cand ramase numile de valea Grecului hotarului satului Albotenilor 118". Matei Stricovski la 1575, spune despre Basarabia sau Moldova sud-rasariteana väzuse acolo Munteni,Sarbi, Tigani, Greci §i Italieni amestecati la un loe '13. Pe Mihai Viteazul 11 gasim incunjurat de mai multi Greci, precum pe invatatul Chipriot Luca Episcop de Buzeu §i apoi pe Banul Mihalcea pe Vistiernicul Stavrinos, iar In tratatul dintre Domn §i Sigismund Batori se prevede inteun articol cä futre cei 12 boieri jurati care erau sa participela dieta Ardealului, s'A nu poata incapea nici un Grec, nicisa poata obtinea vre unul o dregatorie privitoare la ocarmuirea Munteniei '20. Tot pe atunci, 1600, mai multi negustori greci

1" Doc. din 1575, Arh. ist.,I,1, p. 68. 114Ureche in Letopisefe, I, p. 172. Doud doc. din 1551si 1552. Hurm., Doc., II, 4, p. 660 g 675. 11'1 Pentru Transilvania doc. din 1555, Hurm., Doc., XV, p. 512. 111 Ibidem, p. 560. Graecorum nobili familia orto". 116 Doc. din 1570. Uricarul, II, p. 252. Arh. ist., II, p. 5. 120Tratat intre Mihai ViteazuliSigismund Batori, din 20 Mala 1595. In Hurmuzaki, Doc., III, p. 212: Graecus natione inter duodecim juratos Bo- jeros esse nequeat, neque aliquod munus etofficiumspectans ad guberna- tionem illius regni obire possit". Aceasta conditie afost introdusA deSigis- mund Batori din teama prefAcutà ce o avea de Mihai Viteazul despre intrigile turcesti. Vezi mai sus, p. 190. S'afieHatmanul IeronimStavrinos pomenit ca boier moldovan de un doc. din 1612 (Ibidern, XV, 2, p. 854 si 855, acelas cu Visternicul Stavrinos refugiat in Moldova dupà moartea lui Mihai Viteazul? GAsim ins6 Greci negutAtori In Transilvania asa pe Giva In BistritaIn 1604, Hurm., Doc., XV, 2, p.809.

MUNTENIA PELA MOARTEA LUI MIFIAI VITEAZU PANX.LA MATEI BASARAB 37 din Moldova trimit o scrisoare greceasca de felicitare &are vamesii Bistritei Gheorghe iStefan 121. Dupa Mihai Viteazul numarul Grecilor sporeste necontenit. Asa pe timpul lui Radu Serban vine si se aseaza in Mun- tenia Mitropolitul grec, Matei al Mirelor, caruia domnitorul (la egumenia manastirii Dealul 122. Pe timpul Movilestilor In Moldova pe Dumitru Chirita Paleologu ca logofat, daruit de Constantin Movila in 1608 pentru slujba de 12 ani facuta atat lui cati tatului säu Ieremia, Cu satul Vanatorii din judetul Neamtului, care sat este apoi d'aruit de vaduva lui Chi- rita, Maria, (de sigur o fata de boier roman), ranastirei Bise- ricani123. Intr'un raport al unei comisiuni de anchetä pentru limpezirea unor hotare, din anul 1610 se vorbeste despre unul Petra Grecul ce fusese usier la Alexandru Voda Lapusneanu '24. Inteun uric din 1618 al lui Gavril Movilà, domnul tarei Munte- nesti, datat din Targovistea, prin care darueste satul Heciul din tinutul Sucevei manastirei Galata, se vede subsemnat greceste Ciril patriarhul de Alexandria si cativa egumeni din Mun- tenia in aceeasi limba 125. Intr'un zapis de marturie iscalit in 1610 de mai multi bojeni oraseni din Suceava, gasim si pe un negutitor Zota 126. Pe timpul lui stefan Toma (1611--1616) rnoare in Moldova unul Ciacar Grecul, care nelasând copii, rnosia lui *ivita de lânga Prut in tinutul Covurluiului, este luata domneasca dupa principiul dreptului de albinagiu (droit d'au- baine), care exista si in Wile romane 327. Adaogim pe un mar- tur Macri din un act al anului 1610; un zapis din 1621 din Iasi contine subsemnaturile grecesti ale mai multor persoane 128. Alte acte muntene din 1629 si 1630 contin deasemenea sub- semnaturi grecesti 126. Mai intalnim pe Vistiernicul Enache Can- tacuzino din Moldova de pe timpul lui Moisi Movila 1631 130,

1.21 N. Iorga, Doc. Bistrifii,I, p. 5. 122 Iorga. Manuscrise din bibliotecistrif ine in An. Acad.Rom., II, Tom. XXI, 1899, P. 4 si 18. 128 din 1608 in Arh. ist.,I, 1, p. 78 si Doc. din 1620, ibidem, p. 69. Comp. un raport cAtre imp. Rudolf al II-lea din 15 Aug. 1598 Hurm., Doc., III, p. 300: sub id tempus advenerunt principis Tartarorum oratores, Scfer- scheff Tartarus et Alexander Paleologus Graecus, cuius frater natu minor deget apud Moldaviae voivodam". 124 din 1610 in Arh. ist.,I,1, 22. 1" Doc. din 1618, idem, I,2, p. 190. " Arh. ist.,III, p. 205. 127 din 1618 dela Radu Vodà in Ark.ist.,I,2, p. 191. In volu- inul al IV-lea, la studiul asupra obiceiului pAmântului ne vom ocupa mai pe ilarg Cu dreptul de albinagiu. 128 Iorga, Studii ?idoc., VI, p. 17 :D'A7cb7co1og Irpoxaaito;. 'ATTeXo; iTto Z6toç koioClk-rK, Mlza4d, (Dpetv.cCa. Ibidem, 1629, V, p. 446 :TpooTecvvis plavricipaq, Tpoopevera; Troatamoç, Mp.o4 Xoitaivri9; 1630, p. 447: cliocvrav irctiápvEr.oç, Mixog /Tcceretplç, 10TWOS Uricariul, II, p. 50 si 258.

38 ISTORIA ROMANILOR

pe Constantin Cantacuzino postelnicul din Muntenia 131. Tot pe atunci mai ggsim un sinet scris grece§te al lui Moisi Voevod prin care se indatore§te cgtre craiul Zapolia ca sg'i dea 6000 de fiorini in cazul cand acesta ar izbuti a-1 pune in scaunul române§ti 132. Astfel se introdusese pe deosebitele cgi argtate mai sus elementul grecesc in Tärile române. La inceput in tinderea lui se fädt pe nesimtite, cAt timp el se mgntinuse in sfera comer- cialg, care indrumase acea introducere. Cand trecii insg in cea religioasg efectele cople§irei lui furg mai adânc simtite,§io improtivire se manifestä la luming. Cu cát mai viu trebuia sà apese el asupra poporului román, cand incepu a se ciubgri in economia, mai apoi in stgpanirea tgrilor dungrene IRo- mânii incercarg mai intAi sg scuture de pe ei aceastä noug ng- paste ce le c'ädea dupg gât,i fgcurg vânt nemultämirei lor prin mi§cgri violente §i rgsculgri sangeroase. Cea intAi se in - tâmplà pe vremile lui Radu Mihnea. Acest moment important, când se adgugi noul curent in viata poporului román trebuia insemnat, §i.cercetate vinele ascunse, care izvorite din adancul timpului, ie§ise acuma la luming in turburea apg a istoriei sale. Dupg aceastg ochire indgrgt, sà ne indrumgm iarg§i cgtre timpurile viitoare.

3. PELA ALEXANDRU ILIW LA A1ATEI BASARAB Alexandru I1iai, 1616-1618. In 1616 se randui de Poartä la domnie in Muntenia, Alexandru Ilia§i, care'§i a§tepta de mult rândul in casa marelui vizir. Asupra modului numirei lui, aflgm in un document contimpuran urmgtoarele interesante amgruntimi : Ambasadorul Poloniei cerca in lunile trecute a dobAndi principatul Valahiei pentru Gavril Movilg, fiullui Simion, ceeace i se räggduise de caimacamul care cu toate a- ceste putin timp dupg aceea, numi pe un alt principe acolo,

" Pe lângd Greci mai Intalnim din ciind in candi a//i strAini In dreg5- toriile prilor române, dovadä cá oricine putea fi urcat In ele prin voia atot puternicA a domnului. Asa pe unul Sarandino logofdt fncd de pe timpul lui Dan al II-lea (Doc. dela Dan din 1430 Sept. 15 in Arh. ist.,I,1, p. 74) ; pe Brutti ministrul lui Petru Schiopul (mai sus, p. 132) ; pe un hatman Bernhard care subsamnA numele säu cu litere latine fin un hrisov din 1619, necunoscAnd scrierea cirilicA (Arh. ist.,I, p. 6) : pe contele Altilio Vimercati numit de Ciro Spontoni (Historia della Transilvania, Venetia, 1635, p. 208 si 233) general ser- gent maior al principelui Radu Serban 1601-1611)). Acestistrdini sunt Insd numai personaje fntAmpldtoare care se pot Intftlni fa toate domniilei In toate tärile, pe cand Grecii sunt un element neapArat si fatal In desvoltarea vielei Tomänesti. 132 N. Iorga, Studii §i doc., IV, p. 18.

MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MIHAI V1TEAZU T'ANUA MATEI BASARAB 89

Alexandru (din neamul principilor Valahiei, ce &t'Atea in casa marelui vizir), nu atat prin consideratie pentru el insusi, cAt pentru a pfficeà sultanei sotiei marelui vizir care'1favorizà. El a si plecat spre a pune n'Ana pe domnie,i fiindc5 numitul Alexandru nu avea bani pentru a face diferitele daruri sia intâmpinAicelelalte cheltueli, caimacamul Ii dete ca imprumut 35.000 de zechini, de si in realitate Alexandru nu primise mai mult de 15.000icea mai mare parte din acesti bani au fost dati sotiei marelui vizir. Gavril insà se plânse cu amgrà- ciune pentru indepArtarealui,si are un mare avantaj, c6ci dispune de multi bani, din care cauz'ä ar puteà prea usor ob- tina. victoria 133". Ce putea insá" face Alexandru numai cu bieti 15.000 de galbeni ? El trebui sä mai imprumute încalte sume mult mai insemnate de pe laGrecii càm'ätari din Constantinopole. A- ceasta Ii fu cu atAta mai usor, cä el fiind fiul luiIlieRares, care se turcise si se asezase in Constantinopole, fusese nàscut la Rodos, unde crescuse intre Greci din mica lui copil6rie 134. El veni deci in Muntenia intovàfäsit de multi Greci, care im- preun6 ca cei ce mai erau inainte se fäcuse o gr`ámadä, lucru ce nesuferind boierii români, au fäcut sfat ca sà-i taie 135". Capii r6scoalei erau Lupul Mehedintianul Paharnicul, un S'Atar al eärui nume nu ni s'a p'ästrat, alt boier BuzduganiCArstea Vornicul. Complotul ins6 edsuflandu-se, cei d'intAi fug in Un- gana, iar cel de pe urm'A mai indrAznet ràmâne in tarà. In aceastà ràscoalà moare un grec invAtat Mateiu Monemvasie au- torul unei eärti istorice 136. Alexandru Iiiai fu sgpat in totcursul Domnieisale de stäruintele lui Radu *grban. Pentru a paraliza uneltirile lui, Alexandru Iliai se pune bine cu impAratul german, oferindu-i slujbele sale, pe cand rivalul sàu Gavril Movilà tineà partea lui Bethlen Gabor principele Transilvaniei, care cu toate mijlocise reinnoirea pkei intre sultan si imOrat, tot plecà mai mult in partea Turcilor cumpàna prieteniei sale. Radu *Arban, vàzând cä cu toate cAciulirileisä'rutsArile de mAini trimise mai ales Arhiducelui Maximilian 137, nu poate dobandi dela impAratul decat sfäruinti, iacele mai mult de formA, Intru cAt Alexandru Iliai nu adeà politicei imp5r6testi nici un motiv de tânguire, recurge iar la o incercare violenta'; ins5 pentru a nu fi oprit iar'Asi de imOratul, ca la acea fäcun de

133 Almoro Nani cdtre dogele, 19 Octomvrie 1616. Hurm., Doc., IV, 2, p. 366. 184Ureche In Lefopisefe, I, p. 244. Mai sus, p. 51, asupra turcirii tatdlui sdu 135 Cdpitanul in Mag. ist., I, p. 249. Comp. Anonim In Mag. isf., IV, p. 308. 136 Cronica rimatd a lui Mateiu al Mirelor in Papiu Ilarian, Tezaur, I, p. 347. ," In o scrisoare a lui Radu 56rban c. Arhid. Maximilian, (Iorga, Studii 5idoc.,IV, p. 170) glisim :gratias agerem, et oscularer manus suas praeli- batas".

90 ISTORIA ROMINILOR el impreung cu Homanai 138, se duce tocmai la Cazad, dela care- izbuteste a dobandi un ajutor, cu atât mai usor cu cAt tot el ajunseserg a punei pe Stefan Toma in domnia Moldovei. Alexandru Iliai iesd in contra Cazacilor, Meg innainte de a intrà ei in Muntenia, si cu ajutorul Turcilor, reuseste a-i rgspinge Dupg ce se intoarce din expeditie, el taie pe Carstea, pentru moartea cgruia Skender pasa, capul expeditiei contra Caza- cilor, Ii cere 40.000 de galbeni, spre a nu o argta sultanului Boierii fugiti peste hotar s'intorc atunci cu ajutor dela Bethlert Gabor,i alungg din scaun pe Alexandru care fuge la Nemti. Lupul insà sosii incept a MA. pe Greci si pe slugile lor care jgcuiau tara. Ungurii incg Ii cereau lefi, (dar bani nu avea), ci apnea pe negutgtori de'i da Ungurilor, sg le plg- teaseg. lefile. Lupul trimisese in targ pe Buzdugan, om rgu, care unde ggsia Greci negutitori, gelepi, pre toti Ii tgià si le luà toatd maría färg. ma' 139". Despre aceastg revoltg a Orel contra lui Iliaii a Grecilor lui, pomeneste si un document venetian, care spune cà boierii tgrei impreund cu poporul, im- pinsi de stoarcerilei tirania cea nespusà a acelui principe, se fäsculaserg cu arrnele in numgr de 8.000 in potriva lui,si'I alungaserg din tara putându'si el numai cu mare greutate viata cu putin de ai sgi 14o" Turcii la inceput vroesc sg.'1 rea- sgze pe Alexandru cu sila in scaun ; dupà aceea insg, miscati si prin grasele pungi date de Gavril Movilg, se hotgresc numi pe acesta Domn in locul lui Domnul Gavril Movilá 1618-1620, erà fiul lui Simion, care tinuse tronul muntean cgtva-timp dupg ftiga lui Mihai Viteazul. Auzind creditorii lui Alexandru despre mazilireä lui, venirg in mare numgr la divan, jäluindu-se cà partizanii lui Gavril, pricinuiserg rgscoala intämplatg O. ruina acelui principe, precumi acea a creditorilor care nu ar fi Inca plgtrti_ Gavril afländ de aceastd jäluire yenj si el la divan, temându-se

118 Ludovic de Mollart C. Cristof or Preuner, 18 Iunie 1620. Hurm., Doc.,. IV, p.594: Demnach von dem Rom Kays. Maj. Mattia hochloblichen An- gedenckhens wegen einsetzung dess fursten Raduly Scarban in die Wallachey an diser Porten embsig anzuhalten mir allergnädigst anbevohlen worden, der- selbe aber nummehr unlängst mit todt abgegangen, und sich alhie Alexander Waywoda (so von Gabrielasco auss der Wallachey von dissem unbillicherweis's vertrieben, worden), personlich befindet ;weiln dann erstbesagter Alexander Woywoda jederzeit in gehorsambisten devotion gegen. Ir. Kays. Maj. bestandig verblieben, und hierfiir in gethreuister unnderthenigkheit zue continuiren, gehorsambisten erbiettens ; besagter Gabrielasco aber des Bethlen Gabor unnd an- deren Ir. Maj. Rebellen am n grosser beftirderer, und It. Maj. Missguner unnd haimblicher fridensfeindt ist". Sdrban Incercase In zadar a redobAndi scaunut pierdut. Nenumäratele lui stAruinti, Hurm. Doc. IV. Numerile 431-479, furA toate zAdarnice. 139 Anon., rom., In Mag. ist., IV, p. 308. 140 Almoro Nani cAtre dogele 23 Iunie, 1618. Hurm. Doc., IV, 2,p. 373.

MUNTENIA DELA MO ARTEA LUI MIHAI VITEAZU PINXLA MATE! BASARAB 41 mai ales de vizir a anti femee proteguià pe Alexandru. Vi- zirul insa Ii spuse cà odata ce sarutase poala sultanului trebuia -sa mearga in Valahia ; dar cà intru cat Alexandru lasase multe .clatorii, ar trebul sà caute a multamii pe creditorii lui, la -care lucru Gavril nu raspunse nimic, and prin tacerea lui a intelege, ca consimtià la indatorirea ce i se impuneà 141" Aratarea ambasadorului venetian, ca rascoala in protiva lui Alexandru Ilia§i fusese facutä de partizanii lui Gavril Mo- --vila, nu este exacta, caci capii acestei rascoale, Lupul pahar- niculi Busdugan cäpitanul, sunt prin§i de Gavrili dati pe mâna pa§ei care-i pune in tapa 142. Daca ei ar fi fost intele§i cu

8. Gavriil Vodä Movilà lvlovilä spre a'l aduce in scaun, este invederat cá chiar daca pap i-ar fi cerut, el ar fi cautat scape ;dar se §tià ea' Mo- vile§tii nici odata nu se bucurasera de vreo popularitate in Muntenia. Cu insa sau fara de aceasta domnia lui Gavril trebuia sa aiba o scurta durata. Sistemul cumpararei domniilor pe bani, care fusese trerupt un moment prin puternica zguduire data imperiului turcesc de Mihai Viteazul, reincepù in curänd a inflori iar4i Tin toatä deplinatatea lui,§.1 vartejul schimbator de Domni i§i ieà iara'§i cursul sat' obi§nuit. Radu Mihnea, care fusese in acest rastimp domn in Moldova, §i stateà acuma in nenorocita stare de mazil la Poarta Otomana, da vizirului 10.000 de scuzi, 25.000 chehaei, se mai obligà a da un tribut anticipat in sumä de vr'o

141Altà scrisoare din 10 Iulie 1618, idem, p. 374. 142CApitannl In Mag. ist.,I,p. 309.

42 ISTORIA ROMAN1LOR

40.000 de scuzi, prin care, adaoge raportul venetian diruia imprumutAm aceste §tiri, va trebui s'a' se sug'ä sAngele s'Arma- nilor supu§i cre§-fini 143". Astfel ajunge Radu Mihnea pentru a doua oard in scaunul Munteniei.

Radu Illihnea a doua oaril,1620-1623.Grecii revin ca el la putere in Muntenia. A§A in lupta dela Hotin intre Turci §i Poloni, Radu Vodà trimite din indemnul Turcilor pe Ba- ti§te Veleli,om de neamul sàu critean 144", in lagärul le§esc, pentru a propune pacea. Radu zide§te mànsdstirea Sf. Troiti din jos de Bucure§ti §i oinchinA mgnsdstirei Jverului 145.Cà- zand Rada inteo boalà, vizirul rAspande§tevestea despre moartea lui, cu m'Atare ea' va da principatul unui altuia, pentru a puteà incasà astfel multi bani. Fiul lui Radu (Alexandrul Coconul) ofeeá atunci vizirului 10.000 de zechini, spre a'l In- toarce dela gAndul propus, §i, adaoge ambasadorul venetian, se crede cà Radu va izbuti, cci vizirul n'ar vrea ssä piardà ace§ti bani, de §i sunt altii multi care propun sume mai insem- natelc". Rada Mihnea vAzAndu-se amenintat, incepe spre a'§i asigurà pozitia trimitând bani la banca de Venetia, ceeace ur- meazA inainte a face §i dupà ce este stfärnutat in Moldova, depunând el din ambele sale domnii suma de 37,547 de galbeni, §i anume 18.900 din Valahia §i 19.647 din Moldova 147. Cu ajutorul banilor aduna-ti el luptä cu izbandà contra intrigilor de egsturnare. Cu 30.000 de scuzidati vizirului, face sà revinsä asupra hotärArei luate de el, de a'l inlocui cu Alexandru Ilia§i din Moldova, iar dragomanul acestuia s'a'fie inchis §i bàtut 148,i chiar atine ca el însusà fie str6mutat In tara Moldovei deastgdatà ca o favoare, pentru a face fiului s6u, Alexandru Coconul, loc in Muntenia.

Alexandru Coeonul,1623-1627.Izbanda aproape nea§- teptata a lui Rada Mihnea, de a pune in scaunul Munteniei pe fiul sAu ce era incà un copil 149, incAt tot el conducea din scaunul Moldovei §i afacerile Munteniei, fusese dobAnditsä mai ales cu

Almoro Nani catre dogele, 28 Iulie 1620. Hurm., Doc., IV, 2, P. 386. 144Miron Costin, Lelopisefe,I, p. 249. Comp., p. 251. 1" Capitanul In Mag. ist.,I, p. 281. Almoro Nani C.dogele, 20 April 1621. Hurm., Doc., IV, 2, p. 390. Comp. alt raport venetian din 14 Iunie 1623 si un al 3-lea al lui Zorzi Giustinian catre dogele 12 Noembrie 1629, idem, p. 399 si 402. Mai vezi scrisoarea lui Radu Mihnea catre dogele 10 Februarie 1625, idem, p. 407. Vezi cele dota sinete ale bancei de Venetia unul din 23 Martie, celalalt din 14 Noemvrie 1623, idem, p. 422 si 423. 1" Raport din 24 Iunie 1623, idem, p. 399. 149Che molto è giovane, et reto dal padre" zice raportul lui Simon Con- tarini catre dogele din 11 Aprilie 1625, idem, p. 408 numit Alexandru Mihnea dupa tata]. sau. N. Iorga 1627. Acte ;i fragmente, I,p. 66.

MUNTENIA PELA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZTJ PINALA MATEI BASARAB 43 ajutorul unui Grec influent din Constantinopole numit Skerlet, bogati cunoscut de to-ti meghistanii Impárátiei, carele având voie veghiatá despre Turci, Radu Von s'au fost imprietenit cu el de mai inainte vreme, fiindu-i ajutor intru multe trebi a le domniei". Radu Von se incuscreste chiar cu acel Grec, insurând pe fiul säu domnul Munteniei cu fatalui Skerlet, fácându-se nunta la Movileni, jud. Tecuci, lângsä Siretiu 150 Putin dupà" aceasfá serbare care cusfä multi bani pe tkile române, Tátarii punându-se r'äucu Turcii, intrá in Moldova si in Muntenia, si prklä cumplit aceastà de pe urm6 tara, fä- când robi multi din oamenii cei mai de samái luAnd o pran imensà, iar Principii acelor täri sedparà, Alexandru intr'o ndstire, iar tatul sàu Radu in cetatea Sucevei.Intamplându-se ins5 sà moarà Radu Von din Moldova, pozitiafiuluiskt se

9.Io Alexandru Voevod [Coconul] allá.' zdruncinará. Ne fiind cine s'a' mai privigheze purtarea boierilor insArcinati cu conducerea ocarmuirei Munteniei, jafurile lor provoacä douà fäscoale contra domniei lui Alexandru Co- conul, una fácutá de c616ta§ii din Mgnestii, Gherghita, Ploiesti Rusii de Vede, a doua de cáträ boieri de peste Olt, care râ- dicarà din sinul lor pe un domnisor" numit Paisie. Ambele aceste ráscoale sunt insá" stámpárate ; conducRorii lor prinsi si raieti 151 Totusi ele pricinuirá mazilirea lui Alexandru Von'. Anume grecul Skerlet, socrul domnului muntean, dorind mult a se mântui de pericolele ce-i veniau necontenit prin turburà- rile provocate in Valahia de domnia unui copil, idesgustat de a tot interveni la Poartà spre a lui mAntinere, dà el singur bani cu imprumut competitorului ginerelui skt, Alexandru care mai fusese principe inca in douà rânduri,i fusese destituit pentru stoarcerile sale", si acesta izbuteste din nou a fi numit. Skerlet scapá de neprácerile cárora Il expunea domnia

"° Capitannl In .Mag. ist.,I, p. 283. Miron Costin In Letopisefe, I, p. 258. 161 CApitanul In Mag. isl.,I, p. 282.

44 ISTORIA ROM.ANILOR ginerelui sau in Muntenia, facand tot °data §i o stralucita afa- cere, cäci, urmeaza raportul venetian, cu aceasta noua ale- gere trebuie sa fie unite enorme cheltueli, care toate vor &Ada asupra nenorocitilor locuitori ce vor fi adu§i aproape la deplinah peire 152". Alexandru Ilia§i, a doua oaf& 1627-1629. Este stramutat. din Moldova in Muntenia, stand in domnie doi ani de zile. Acest principe, pe care l'am cunoscut a fi grecizat din talpi 'Ana in, cre§tet, se pare ca face un act de energie fata cu necontenitele- cotropiri, pe care Gre1 1 le intindeau asupra Munteniei. Prin- tr'un document al sau din 1628, el refuzd inchinarea manastirei Sneagovului &are cea din muntele Atos a Pandocratorului, motivanduli hotararea pe faptul ca acum destul este cat au imbel§igat cei de mai inainte domni muntele sfant §i alte locuri153". Este invederat ca acest refuz nu era decat o mano- pera intrebuintata de domn spre a §terge de pe el päcatul in- strainarei, §i a trece in ochii boierilor parnânteni drept apa- rator al intereselor tarei. Vom avea prilejul a regasi aceasta tactica aplicata inteun chip mult mai larg de urma§ul lui Alex- andru Iliasi, Leon Voda Toma. Leon Toma, 1629-1633. Intre competitorii ce se puserá pe intrecutele pentru cumpararea tronului muntean, era §i urb Italian Carlo Cigalla din Messina, care avea speranta a obtinea cu puterea aurului pentru fiul sau unul din cele doud princi- pate, lucru de care avea neaptiratcl nevoie, cad fiul sau logodin- du-se cu o dama mare din Boemia, parintii acesteia pretindeauL ca viitorul lor ginere sa ajunga §i el inteo stare mai stralucita, pentru a se putea casatori 154. Sarmanele tari române, in ce stare- ajunsesera daca once venetic din lume putea sa n'azuieasca a-si, cap'ätui copii prin domnia uneia din ele! Acest aventurier insa, nu izbuti, pentru ca alti competitori mai grei 11 inlaturarà dela concurenta. Acel mai fericit fu Leon fiul lui Stefan Tomsa fostul domn al Mo/dovei, care do/Audi scaunul prin mari chel- tuieli facute la Poarta. Numai capatarea fagaduintei de a deveni principeI/ custa 140.000 de lei, dati caimacanului. Dar cat trebui sa mai cheltuiasca pana ce simpla fagaduiala deveni reaiitate ? Se socoteà la cel putin 300.000 de lei pretul cum-

152 Sebastiano Venier c. dogele, 13 Noemvrie 1627. Hurna. Doc., IV, 2 p. 418. "2 Document nepublicat din col. Academiei, pachet XX, No. 273. Acesta este documentul acel curios care pune luna Martie drept intdia lunA a anului. Vezi vol. II, p. 260. Asupra luí loan Mihail Cigalla, v. studiul d-lui O. Lugo- sianu, Un aventurier din secolul al XVII, In Prinos lui D. A. Sturdza, p. 279. urm.i notita lui d-lui Iorga la acest studiu, Ibidem, p. 293. "4 Giovanni Capello catre dogele 13 Octomvrie 1630. Rurm., Doc., IV, 2, p. 451.

MUNTENIA PELA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZU PANXLA MATEI BASARAB 45 pärä'rei acestei domnii, care luati pe interese foarte urcate, ameninta Mun tenia cu o totalà Aràeire 155. Si inteadeVär cum infra' Leon Toma in domnia Mun- teniei, cea intAi grip.' a lui fu de a se pläti de creditori, care fiind numero§iiindrituiti ca sume mari, domnul fu nevoit a pune multei mari greutati pe boieri §i pe tara,i silia pe bojensä plätiascä judetele cu bani,i tara spàrgandu-se, iar boierii neavand de unde sä iee banii, se ArAciau §i se inda- toriau. Vä'zänd boierii cä' lucru merge spre räu, s'au sfátuit, mai Vártos boierimea de peste Olt, anume Matei Aga din Bran- coveni, Aslan Vornicul, Ghergan spatarul, Barbu spätarul Brä- descu, Mihai spatarul Cotofanu, Dumitru slugerul Fili§anu, Mitrea vistierul §.1altii de au fugit cutotii in Ardeal, unde furä' primiti cu cinste de Gheorghe Racoti domnul acelei Leon Vodá temându-se de aceastä pribegire, le trimise cärti cu jurämânt ca sä vie in tara, csa' nu le va face nimic räu, dar ei n'au vrut sä vie". Un document care confirmä aceastäpri- begire adaogä la numärul boierilor lugiti peste murrti pe fratele lui Brädescu, Mihail Clucerul, pe Barbu dela Poiana feciorul Izerului, pe Barbu dela Fräle§ti, feciorul lui Malcociu al-VI multi dela Romanati, dela Jiul de Jos §i dela Mehedinti 156 Boierii vroiau sä reintre in tarà, insä cu putere pentru a scoate pe Domnul urgisit de ei, de aceea aflärn spunând pe Asian Vornicul, pe Ghergan Spätarul, pe Matei Aga, pe Dumitru Preda Postelnicul, pe Mihail Clucerul, pe Barbu Paharnicul, pe Mihalcea Postelnicul, adia tocmai pe acei ce se vä'd enu- merati de cronicari §i de doeumentul din 1630i aiii incä in- dicati numai prin vorbele : §i altii multi din cele 4 judete" gäsim zicem pe ace§ti boieri subsemnând un zapis de imprumut dela jupanul Cristian de peste munti pe suma de 2000 de ughi cu ajutorul direia sä.-§i facä cale s'ä meargä in tara loris'ä scoatä pe Greci dint Insa, pe du§manii lor care le-au spart casele 157 Leon Toma dânduli seama despre pricina de cäpetenie a roco§irii boierilor, anume prin marea favorizare a Grecilor temându-se ca din cauza spargerii tärii sä nu-i vinä mazilie, se preface a se pleca cererilor boerilori prin un hrisov al säu din 21 Iulie 1631 el spune cà väzând pustiirea tärii prin Grecii sträini care amestecä §i vand tara fárà nicio milà i prea putin pe casele asuprite, am hotärit sà calc aceste obiceiuri releisä

155 Sebastianno Venier c. dogele 27 Oct. 1629 Hurm., Doc., IV, 2, p. 435. no Capitanul In Mag. isl., I,p. 281-289. Cron. Anonimä, Ibidern, IV, p. 311-325. Raportul ispravnicului Vasile catre Logofatul de atunci 1630, N. Iorga, Studii $i doc., IV, p. 19-30 Girolamo Capello catre dogele 1 Dec. 1630. Hurna. Doc., IV, 2, p. 2.

46 'STOMA ROMANILOR le pun toate jos scotand pe acei Greci strAini din tara afar5 cà prea sunt neprieteni fArii 158". Pribegii insäl §tiind cu cine au a face §i cât plàtiau f6g5- duintele lui Toma chiar când erau intrupate in hrisoave, intrà Cu putere in tara §i se lovesc cu Leon Von lânga m'ängstirea lui Mihai Von in 21 August 1631, dar sunt bAtuti. Perit-au multi oameni de tot felul" ne spun cronicarii.Prins au pe Preda BrAncoveanul nepotul lui Mathei Aga §i pe Radul Lo- gofàtul dela Dealu §i §i-au rAscumOrat viata cu bani dela Leon Von"159. Aceastà imprejurare aratà nespusa nevoie de numàrsätoare in care se afla Leon Von, daca el era instare pentru bani, a d'Arui viata unor oameni ce nu puteau decat devinA mai du§mani dup6 aceastà r5scump5rare. Pre cei ce nu aveau indestulà avere spre a-vi plàti capul, Ii ucise. Mji- iat-aui pe Adam banul acolo in tabAr5,- §i pe Preda Floricoiul din satul Greci, §i au infdpat pe Nussä Arma§u1". Cei care sca- parà din màcel intre care era §i Aga Matei, fugirà §i se inchiser5 In manas tirea Tismana, unde sustinurä un asediuvictorios contra trupelor lui Leon Von. Dupà ce o§tirea se retrase, Ma- tei Aga scàpâ din mànàstire §i treca iar in Ardea116°. Leon de §i drept Moldovan de origine, trece de Grec in ochii contimpuranilor. Astfel o relatie a lui Paul Strasburg, solul regelui Svediei la sultanul Amurat, care vede pe Leon Von cAnd trece prin Bucure§ti, spune c'ä dânsul ar fi grec de neam". Se vede &A.' Leon Toma fusese crescut la Constan- tinopole, de oarece interpretul lui Strasburg traduce cuvintele solului in grece§te, pentru ca principele sg le intilleagsä 161 158 1631. Iorga Studii si doc., IV, p. 103. Mag. isl.,I,p. 122-125, Uricctrut, V, p.167, publicà numai trice- putul kirisovului Cu arRarea gresità cá s'ar referi la izgonirea cOugArilor greci. 160 Cronicarii citati. Pentru amAnuntimi vezi C. V. Obedeanu, Grecii In Tara Romclneascci, 1900, p. 46 g urm. Izbanda lui Leon Vodä fu vesnicità prin o cruce frumoasä cu inscriptie reprodusä In facsimil de G. Ionescu-Gion In Is- toria Bucurestilor, p. 60. Comp. relatia lui Paul Strassburg citata mai jos nota 29 et errectum in victoriasignum crucis, manu sua ostendens". i" Vezi Monumenta Hungariae Historica, Strasburg Pal 1631-1633-ik i kovetsegeesRakoczy Gyorgy, p.100 quarto die Martis Corona discessi et Valachiae territorio finitissima Targovistum versus olim palatinam sedem pre- fecturus Illuc princeps et voyvoda Leo natione grecus commissarios suos expe- diverat ut ad metropolin Bukarest nunc palatinorum habitationem ac domi- cilium nos comitarentur. Aderat interpres sermonis mei frater Benedictus natione Cretensi qui praeter linguam turcicam et graecam, italicum quoque la- tinum et germanicum idioma callebat ac septenii spatio Wittebergae commo- ratus studio Theologiae operam dederat. Is a me prolata turcico et graeco ser- moue eloquenter reddidit ac palatini nomine et verbis mihi spopondit". In- terpretul traduceai turceste din cauz5. cA :lateri Voyvodae aliquot primarii Turcae assidebant, ut opinor rerum arbitri et consiliarii" Se vede cA din eroare editorii monumentelor au pus anul 1634 la aceastà solie. Fiind In April ea nu poate cädea decAt In anul 1632, de oarece la Iulie aceluiasi an Leon Toma era depus (vezi nota 163). Arhivul pentru filologie si istorie al lui Cipariu. Blasiu 1867, p 12-13, admite datà exactri de 1632 pentru aceastä calAtorie.

MIINTKNIA DELA MOARTEA Lill MIFIAI V1TEAZU PINXLA MATEI BASARAB 47

Este insemnat de a in talni aceste dese revolutii contra elementului grecesc, ce cauta sa se incuibe In tara. Dela Radu Mihnea pana acuma, in circa 20 de ani, am numerat patru 162 Sa nu credem cà patriotismul, in intelesul pe care'l dam noi acestui cuvint, impingea pe boieri la aceasta lupta inversunata contra elementului strain, ci interesul lor jignit prin gramadirea strainilor pe corpul tarilor române. Unde incapea un Grec trebuia sa iasa un Roman, 0 introducerea lor tot mai numeroasa rastrângea necontenit pânea Romanilor. Dar daca vom cata bine, ce este patriotismul altà ceva cleatinteresulcolectiv adeca suma intereselor individuale? In unele capetei inimi extraordinare poate patriotismul sa se limpezasca, pana a a- jungei imbraca forma unui simtimânt cu totul desinteresat In ceeace prive§te viata individuala. Chiar in acestea insael nu va fi cleat reilexul intereselor maselor, instinctului conser- vatiei in diferitele sale grade de putere 0 de desvoltare. Fe- rice un popor sau o clasa cand macar acest simtimânt, acest instinct al intereselor sale nu s'au tocit cu totul,i vai de el atunci child prive§te cu nepasare sau filosofie la rapirea dreptului 0 la incalcarea intereselor sale 1 Vazand boierii cá n'au izbutit cu puterea in contra lui Leon Toma, se pun pe calea mult mai indamanateca a intrigilor,i tânguindu-se pentru pustierea tarei la Poarta,fac ca Leon Voda sa fie mazilit in 21 Iulie 1632163. Boierii rasvrati- tori cumpara atunci pe Abaza pap dinSilistra pentru a introduce pe Matei Aga in domnia Ord Muntene§ti. Un raport olandez spune cä s'ar fi of erit indoirea tributului, 100000 in loe de 50.000 de scuzi, daca Poarta ar recunoa§te pe domnul ales, dar ca. Turcii luara aceasta cerere in nume de eau 0 ca Sultanul trimise indata un imbrihor la Abaza-pap care staruia pentru aceasta recunoa0ere, cu ordin ca sa goneasca neap-drat pe acel ce se facuse domn, oferindu-se Poarta a inlocui pe acel numit de ea daca nu este placut, dar nevoind cu nici un chip sa se urce in scaun unul ales de tara 164. Se vede din aceasta rostire cat de mult se temeau Turcii de once incercare a Românilor de a se emancipa de sub autoritatea ion. Sultanul pentru a sprijini peproteguitul sau Radul, fiul lui Alexandru Iliai trimite un ordin lui Racoti, de a nu primi in adapostire pe Muntenii refugiati, 0 a ajutaprinci- pelui numit de el, a pune mana pe tron ;iar lui Abaza pap

1" Sub Radu Mihnea 1612, Alex Iliag 1618. Alex. Coconul 1623.,Leon Tom§a 1630. 1.63Anon. Rom. In Mag. isl., IV, p. 314. 184N. Iorga. Siudii si doc., IV. p 194.

48 ISTORIA ROMA.NIT.OR

Ii trimite o strasnic6 amenintare, in caz când nu s'ar supune ordinuluisäti 165. Abaza insä stiea ce face. El se rkäma pe puternicile pungi de bani alelui Matei Aga, cu care stiea el bine c'ä poate aco- peri la Poartä ori ce nesupunerei infrange once impotrivire. Indrkneala lui Abaza si a lui Matei merg pänä acolo.c`d se opun cu armatele contra inträrei lui Radu In Muntenia, In partea cäruia trecuse toti boieriii Grecii lui Leon Vodä, cei dusmäniti de Matei si de partida lui, anume Necula vistierul, Hrizea vornicul, doi Greci166. Nicola Catargiu, Dumitru Du- descu, Mihu Leca, Popa LogofAtuli Neagul aga. Totiacesti boieri se duserä la Alexandru I1iai in Moldova, de unde se intoarseeä, in fruntea lor cu fiul säu Radu, cu ajutorul de TA- tari, care intränd In Muntenia dAdurà tara focului ipeäzei. In 25 Octomvrie 1632, se intälnesc ambele ostiri längI m'ä- nästirea Plumbuita, unde dupä o crâncenä luptä, care tina de dimineatà panä in sarà, eämase izbända pe partea lui Matei aga. Mai trebuia insä repurtatä 'hied' o victorie, pentru a pune dessävärsit mâna pe scaunul Munteniei, victorie pentru care se cerea nu curajuli värsarea sängelui pe câmpul de räsboi,ci ghibAciei värsare bogatä de bani In. nesäturatele pungi ale Turcilor. Matei aga se duse deci la Constantinopole, si el trebuia sà fie bine prevkut cu bani de acasà, &dci indusmänit precum era cu Grecii, el nu putea spera dela ei nici un ajutor. .El fu nevoit sä dee vr'o 30.000 de lei daruri In bani,ialti 30.000 in obiecte pretioase care impreunä cu cheltuelele in- vestiturei se urcarà la 200.000: Pe läng6 acesta el mai trebui se ice asuprä-si 62.00o de lei datoria lui Radu Vodà, care fusese con- tractatà de el la niste negutitori de miere când fusese ränduit In domnie 167". CAA de indusmänit erà Matei Basarab cuGrecii se vede din o scrisoare pe care o trimite lui Racoti In care multämeste cu mare cälduräi supunere pentru ajutorulce i-I (Muse, si in care scrisoare Matei se jälueste contra niste oameni ai lui Mihnea, anume Iorga cu sotia luiialtulce-1 chiamä Dulatot Greci ; isä caute Maria ta eh' este acolo In Brasov un Grec ce se fäce doftor acuma dincolo sicare

1" Giovanni Cappello cAtre dogele 18 Octomvrie 1632. Hurm. Doc., IV, 2, p. 460: Abbassa che di presente si trova in commando in Silistra per la depositione del principe di Valachia e petitione di quei popoli, ha posto in seda di quel principato, sogetto da lui dipendente et fin hora lo sostiene non ostan- tante che dalla Porta síj statto elettoilfigliolo delprincipe Alessandro di Moldavia". 16, Asupra grecismului lui Necula Vistierul, vezi N. Iorga, Studii §1 doc., IX, p. 13. 1,7 Pietro Foscarini c. dogele, 8 Martie 1633, Hurm., Doc., IV, 2, p. 464 Comp. 1632 Mon. Hung. historica, Strassburg Pal 1631-1637 iki Kovetsege es Rakoczy Gyorgy, p. 67.

MUNTRINIA DEL& MOARTEA LUI Mf HAI VITEAZU PINA.LA MATEI BASARAB 49 multe amestedturi face §icare a spart aceastA blesfAmatá tara 368". Era deci firesc lucru ca Grecii s'A combatA pe Matei unul din ei Curt Celebi, umbla pe ascuns la vizirul §i se ispi- tea in multe chipuri, aducAnd la vizir Greci, Grece §i. Turcoaice care pAriau pe Matei cum le au omorAt bárbatii, fratiiife- ciorii in eAsboiul fácut de el. Tot atunci sosir5. §i boierii pribegi din Moldova §i cu Molodovenii trime§i de Alexandru Ilia§i, cu o carte de pal% pe care o d'AdurA in mAna impáratului. Ind toate aceste la nimica nu e§irA, fata cu argnmentele sunátoare ale Agn Matei. El intovArA§it de 600 de boerii reprezen- tanti ai clerului Munteniei, cum spune raportul olandezfu primit s'A sárute poala sultanului, §i pled. spre Muntenia putin dupA 8 Martie 1633, data raportului ambasadorului venetian, care spune de Maiei cà fusese miluit de sultan cu domnia Mun- teniei. Raportul olandez amintit rezumá cu aces.t prilej in chip foarte viu specula ce se fAceA cu tronurile romAne :Ace§ti mini§tri ai Portii i unii trunta§i greci cari se hránesci cauat a se imboati cu punerea §i.scoaterea acestor Domni, nu se vor opri inainte ca amAndouà provinciile Moldova §i Tara Ro- mAneasd sá fie ruinate §i golite de locuitori, la care au §i ajuns aproape. Cei ce se dau aici in Constantinopole de coboritori ai Voevozilor sunt ni§te vagabonzi cari nu au un ban §i plead de aici cu datorii de 3-400.000 de talen i *i care teAteazá apoi pe bietii locuitori cu silai intr'un chip barbar. E de mirare ca locuitorii au putut ssa." indure a§à de mult §i. nu au fugit dintr'o datA, cum §i. unde o fac acuma. i dela aceastá curte unde PA- comia a luat locul de frunte, nu este indreptare de a§teptat 169". Ce minunatA caracteristid a regimului de atunci sub care tediau tarile rom'Ane. Pare a ti trai dupá cercetarea izvoarelor de un istoric al vremilor noastre §i cu toate aceste nu este cleat oglin- direa lumei aevea in o minte limpede §i pgtrunz'Atoare.

1" N. Iorga, Studii si doc., IX, p. 16-17. 158 13 Noem. 1632, Iorga, Sludit §i doc., IX, p. 198. Vol. VI. A. D. Xenopol. I;toria Romfinilor. 4

II MOLDOVA DE LA A DOUA DOMNIE A LUI EMANOIL ARON LA VASILE LUPU (1593 1634)

1. MOVILWHI De cate ori s'au inaltat cate un Domnitor insemnat in fruntea tarilor romane, istoria amanduror s'a unificat inteun singur tot. Pe timpul lui Stefan cel Mare intâmplarile din Mun- tenia sunt determinate de mana eroului Moldovei ; pe acella lui Mihai Viteazul evenimentele acestei de pe urma tali se con- topesc cu acele ale Munteniei. Amintim deci numai cat spre stabilirea §irului domnilor pe voevoziimoldoveni din vremile lui Mihai Viteazul.

Emanoil Aron a doua oat*1593-1594.Se rascoala impreuna cu Mihai in contra Turcilor, dar nevroind sa se supuna cererei lui Sigismund Batori, de face inchinarea personala este scos din scaun de catre comandantul gardei sale de Unguri, Stefan Razvan, din indemnul principelui Ardealului 1.

tefan 115zvan,1594-1595,omul lui Sigismund lupta impreuna cu el §i cu Mihai in contra Turcilor ;dar este scos de Poloni din domnia Moldovei in anul 1596,i inlocuitcu Ieremia Movilà, fiind chiar prinsi ucis 2. Familia Movile§tilor, care aduse tara Moldovei In o fatala supunere catre Poloni, es te insemnata Incai prin aceea ca a numarat in ea §i ca. Ova reprezentaati ai culturei romane§ti, in cat din acest punct de videre ea devine cu deosebire interesanta.

1 Asupra domniei lui Aron, vezi vol. V, p. 139, 5i urm. 51 156 5iurm. 2 Asupra lui Stefan Rdzvan, vezi vol. V, p. 172-175.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPU 51

Originea ei este necunoscufä, ca acea a celor mai multor familii boieresti. Ea se va fi inältat, ca de obiceiu, prin vitejia vre unui sträbun din randul rázásilor in acel al nobililor ; ha chiar legenda ne-a pástrat o povestire, Cu ce imprejurare s'ar fi fäcut aceastä urcare. Când Stefan ce! Mare merse de in- timpinä la Scheea, pe Siretiu, pe Hroiot ce náválise in tara, calul, ucis in bátálie. Atunci unul Purice aprodul, dete calul lui domnului sáu ; iar Stefan Vodá nu putea ineáleca in grabá fiind om mic, si-i zise Purice aprodul : doamne eu m'A voi face o movilitá si vino de te suie pe mine si incalecá. puindu-se pe dânsul Stefan Vodä a incálecat pe cal, zicându-i Särace Purice, de oi scápa eu, si tu atunci ti-i schimba numele din Purice in Movirä. Voind Dumnezeu, izbutind in bátae Stefan Vocrái scápänd el si aprodul, 11 fácu boier armas-mare,i dintru acest Purice se trase neamul Movilestilor 3". Asa spune legenda. In documente cea intäi arltare a acestei familii se vede pe timpul lui Ilie fiul lui Petru Bares, când unul Vciscan Movild este amintit ca páreálab de Hotin dela 1546-1552,i apoi ca postelnic dela 1552-1555, si in acelas timp alnurea cu el intalnim un alt Movilá logofát 4. Un al treile membru al acestei familii este arátat pe acelas timp ca hatman, anume intre boierii trimii la generalul polon Sienia- vius, spre a aduce din Polonia pe Alexandru Läpusneanu in 1552 5. Unul din acesti trei Movilesti, amintiti pe la 1550, can sà fi fost tatul acelora ce-i videm bäntuind tara Moldovei, cu ambitiile lor, pe timpul lui Mihai Viteazuli dupä moartea lui. Acestia erau trei frati :Ieremia Movild care fu donan in Moldova, Gheorghe Movilá episcop de Ráauti (1580-1588), si apoi mitropolit Moldovei (1588-1591),i Simiorz Movilel care pune m'Ana pentru putin timp pe tronul Munteniei, dupá fuga lui Mihaiu Viteazul,i domnii in Moldova. Acesti trei frati, nemultsämiti cu domnia lui Iancu Voa. Sasul, pribegirá pe timpul lui (1580-1582) in Polonia impreuná cu hatmanul Ba- lica, fratele lor de pe main'ä, acoperind fuga lor cu pretextul sfintirei mánástirei Sucevita, care-i apropia de hotarele tárei 6

3 aálcescu, Istoria lui Mihai Vodei V iteazut, p. 205. Intr'un document din 1491, se intálneste un spAtar Purice. (Arh. ¡si., I, 1, p. 157. Lupta cu Hroiot IntAmplandu-se In 1485 (Vol. IV, p. 93), ar urma cd legenda ar trebui Indreptata cel putin in privirea datei cAnd pune urcarea lui Purice aprodul filtre boieri. Melchisedek, Chron. Rom.,I,p.272, Hasdeu, Arh. ist.,I, 1, p. 111 5z 126. Orichovius ap. Dlugosz, p. 384 : Magila magister equitum". D-1 Picot Chron. d'Ureche, p. 538-539, crede gre5it ca acest Movild amintit de Oricho- vius ar fi acelas cu postelnicul Väscan Movilá. Unul este postelnic celalalt hatman in acelas timp. Vezivol. V, p. 114.

52 1STORI k ROMANILOR

leremia Movilk 1595-160G. Polonii nemultAmiti cu suprematia dobAndità de Sigismund Batori asupra Moldovei (tail

10.Ieremia Movilà

MOLDOVA DE IA EmANOIL ARON LA VASILE LI:PU 53 pe care ei pururea avusesera pretentii de stapânire), prin de- tronarea lui Aron §i inlocuirea lui cu Wfan Rasvan, navalesc spre a-1 scoate pe acesta din scaun §i a pune in locu-i pe cel mai mare dintre fratii Movile§ti. Cum este a§ezat In scaun Ie- remia Moghila face in29August1595un juramant de supunere catre Sigismund al 111-lea, Regele Poloniei in care spune ca tara Moldovei trebue sa fie supusa coroanei Poloniei ca once alt Palatinat al ei ; cä trebue sa fie unita pe vecie cu Re- gatul polon. Roaga pe rege sä inzestreze Voevodatul Moldovei cu veniturile trebuitoare ;se declara.' de sluga supusa a Re- geluii fagadue§te ca se va sili a trata ca buni vecini pe Turci 7", Polonii fac ca Movila sa fie recunoscut de Poarta, indatorindu-se noul Domn bine inteles la toate cererile nu numai ale Turcilor ci §i ale Tarului Tatarilor 9, concesie cu ata mai insemnata a Turcilor catre Poloni ca ei voisera de asta data sa infiinteze ata in Muntenia cat §i in Moldova un pa§alac in loe de domnia de pana acuma 9. Ieremia Movila umbland însä s'A rastoarne pe Mihai Vi- teazul din Muntenia §i sa-1 inlocuiasca cu fratele sau Simion, Mihai Il love§te de doua ori in Moldova, odata numai din fuga In1596,a doua oara trisa mai statornic in1600,cand je Mol- dova in stapanire, instituind in ea o ocarmuire provizorie in numele lui,i avand de gand s'A o dee unui fiu de Domn care se oplo§ia la curtea lui.Caderea lui Mihai Viteazul la Mirislau ridica fusa iara§i capul Movile§tilor, care reintrand cu Poloni in Moldova, nu numai ca ajung din nou prin Iere- mia in scaunul ei, dar trecand chiar in Muntenia, dupa ce bat pe Mihai la riul Teleajnul, pune pe fratele sau Simion In domnia acestei de pe urma täri 10. Cu anul1600domnia lui Ieremia Movila se a§aza mai cu statornicie in Moldova. Adus §i sprijinit in atatea randuri de Poloni, spre putea mantinea §u- bredul scaun, el trebuia sà le fie cu totul supus, §i sà le invoiasca toate abaterile, toate nelegiuirile. Scump plati tara favoarea de a fi dobandit un om cinstit §i de treaba, un boier din singele lor ca domn n. Pana la ce grad de injosire cazuse Moldova sub Poloni se vede din purtarea cea cu totul necu- viincioasá a starostelui de Camenita rata' cu Ieremia calad vine sá ceara steagurile luate de acesta dela Rasvan. Ieremia este nevoit sa se jaluiasca lui Zamoisky pentru necuviinta subal-

JurdmAntul intdrit de Logofdtul Stroici, de Vornicul Ureche, de Bratia Postelnicul, de Grigore Paharnicul 5i de Toma Logorátul, Hurm., Doc., II, 1, p. 344. Exempl. latin datat din 22 Aug. 1595. Vol. V, p. 173. 8 Conventia dela Tutora, 22 Oct. 1595. Hurm. Doc., II, 1, p. 353. ° Zamoisky c. Rege 24 Oct. 1595, Ibidem, p. 395. Vezi vol. V, p. 158. 10Asupra rolului jucat de Ieremia Movla' In domnia lui Mihai Viteazul vezi vol. V, p. 173, 176, 205, 207: 217 II 315. n Vezi vol. V, p. 173.

54 It3TORIA ROMANILOR ternului ski 12. De aceea Moldova se indeprtasechiar dela inceput de el, si când veni Mihai Viteazulde peste munti, mare parte din boieri pe ati armata trecu in partea lui,salmi

J? _ '61'. .74,41,4k;

id! "*C ! X, EPVP1-,--41311

fiind ei de stoarcerile fäcute lor de Ieremia si de soldatii poloni ce erau inOra",Mat izbAnda lui Mihai Il custa numaiprea putina viirsare de sAnge.

TAnguirea luí Ieremia Movila eiStre Zamoisky, 19 Martie 1596, Hurm. Doc., II, 1, p. 381.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPU 55

De indatà ce Ieremia revine in tarà, a§gzat de Poloni aice, in Decemvrie 1600, dupà ce Zamoischi se intoarce din expeditia in Muntenia, unde introdusese pe Simion, Polonii reincep iarà§i jafurile §i prkl6ciunile lor. Pe când insä in Valahia aceastà purtare a lor Ii fAcu fie in curând alungati, in Moldova de care erau mai apropiati ei se màntin, cu toate strigAtele de desperare a le poporului, care tipa sub ei ca un puiu in ghiarele vulturului. In.su§i Ieremia Movilà mi§cat de aceste neomenii care indu§mgneau tara cu domnia lui,se jAlue§te regelui despre abuzurile netolerabile fàptuite in Moldova de o§tirile polone. In o scrisoare a lui din 16 Decemvrie 1601, el spune &à au in- §tiintat inc5.' de mai inainte pe regele despre marile suferinti §i plângerile cetätenilor Moldoveni din pricina cà cvartirul in a- ceastä tara atAt de pustiitsä, a o§tirilor lAsate de milostivia voasted §i al cAror num6r a fost sporit prin soldatii pe care i-al6sat la noi starostele de Camenita venind din Valachia 'Mat ne mai putându-se tinea dela s'ArsAcime, boierii cei mici, mai apoi chiar cei mari au fost siliti a-i gàzdui, iar soldatii fiind MA' nici o disciplin6 s'au apucat a face oamenilor daune, strâmb'átsáti §i violenti ne mai pomenite §i fär5. exemplu. Tara intreag6 e atAt de mi§cat5. §i de infäritatä prin toate aceste suferinti, incât acei care pAnà mai aun'äzi de abia murmurase, având in vedere porunca mea sub pedeaps6 de moarte a sta lini§titi, §i de a nu unelti nimic contra armatei polone au inceput acuma a striga in gura mare, infruntând ordinele noastre, §i declarând cà nici inteun chip nu mai pot rä.'bda §i suferi o nevoie atAt de mare 13". In altd scrisoare Mova se jelue§te pentru prà- darea unui sat din partea nobilului polon Dluzniowsky, ca bunare pentru nepredarea unor sArbi ai lui fugiti in Moldova 14 Pe lâng5 aceastà apsa'sare atat de neomenoasà pus6 in lucrare de o§tisile polone in Wile române, Moldova in special mai era supus6 §i unui tribut Vänesc atre regele Poloniei, pe care Ieremia Movilà era indatorit a-1 r6spunde, cu toatà pea"- pAdenia in care i se afla tara. Intr'o scrisoare a lui care proteguitorul sAu, in care i relateazà" despre fäscoala fratilor Bu- ze§ti in contra fratelui s'Au Simion, Ii spune eh' de §i el insu§ s'ar teme de o r6scoará in propria lui tarsá, totu§i se hotsdrise a merge in ajutorul fratelui sàu. Soldatii poloni insà", neplà- titi de jumaate de an din cauza lipsei banilor, ref uzase a merge. Atunci Ieremia le impArtise acei 28.000 de lei, tributul pe care trebuia sill trimita' regelui, rugAndu-se sà"fie scuzat pentru intarziere 15. Eat5 in ce stare adusese plecarea Moldovei &are

" Traian, 1869,p. 136 Text autentic In Hurm. Doc., supl. II, 2, P. 18. 14 Ibidem, II, 1, p. 438. is 30 Iunie 1601, Traian, 1869, p. 156.

6 6 ISTORI A. RObIANILOR

Poloni pe aceasta nenorocita tara. Tributara care Turci, tri- butará catre Poloni, jafuita de toti ajunsese inteun hal de mai pomenit, precum poate nu a mai fost niciodata in lungul sir al nenorocirilor sale.

_ 1,5 f'so -

= t!'":,

, .1,,,, ,.....,,,,,,1 r.) r ' N . ° 41/.'''...... 1 ... ,...... :,..., ''''' 9A" , y s., 1 .. . ,...f: ''''''''' , ,i; :i. h , 17,..+ co .77.41' '"V. -.--,-.7.;....-77.....r-"Irg: ,7_,-.-ti. 6.7,"1 -i-"

[ .,;''', ". 0,-i0: : . '^I!,-E.: i:u :- ' - :3.-1"-t ' 4'..i.o-,*tiVR,Iki ,D,A .'- \ 1_ -. ,,,,:._5,, ., ,

ntg

- . 426:ust,

,!-°-..,--,-,3srf.T%. 5,' -..-1,.,',A;... ,R 1;a °,_,-- ,,:i -- ..- '4. lit.,-,'- IV . ' I. tr r. ' g ' '''''. la 4. ' " k.; ; . _ , , ,, :., - - r, f", =111 '. iKk_- - ll.el" Boierii tgrei din partida protivnica Polonilor si parte din cler trimit lui Basta, putin timp dupá moartea lui Mihai Viteazul o rugaminte de a-i lua sub scutul sau, ne mai putansd suferi marea tiranie a lui Ieremia. Fiind insà" cd trimisul moldovenesc nu avea nici o scrisoare de adeverire din partea poporului,

MOLDOVA DELA EMANO i T. ARON LA VASILE LUPli 57

Basta il primi cu neincredere, temându-se a nu fi un spion menit a cerceta starea in care el se afla. Nobilii §.1 clerul se gräbesc atunci a trimite un al doile boier cu scrisori de acreditare, serse In limba românä, repetând rugämintea lor 16. Basta insä avea

13. Doamna Elisabeta, sofia lui Ieremia Movilà instructiuni dela impäratul ca sä' nu gräbeascg lucrurile cu Polonii, §isii observe bine sA nu se pal% cumva csä impäratul ar fi cerut Moldovenilor supunerea lor, spre a nu lucra in contra

16 Basta ciltril arhid. Mateiu, 15 Noernvrie 1601, Hurm., Doc., IV, p. 274.

58 ISTORIA ROMINILOR fagaduintelor date regelui polon. Daca insa ei ar veni din buna voia lor sa se inchine imparatului, sa nu li se inchida poarta, ce trebue sa ramâna deschisä tuturor 17. Unul Marcu Voda fiul lui Petru, cerand de la Basta sa-i dee ajutor, spre a cuceri Moldova pentru imparatul, Basta refuza, hotarire ce este apro- bata de insu§ Rudolf al II-lea 18. In genere politica imperiala fata cu Ieremia Movilä' este pacinica, ne vroind sa se strice cu Polonii, in acele momente de lupte hotaritoare cu Turcii, care precedara pacea dela Sitvatorok din 1606. Cu cat insa politica imparatului era mai retinuta' fata cu Polonii, cu atata acestia deveniau mai indrazneti. Astfel am vazut cum Simion Movila patrunde cu ajutor polon in Muntenia, si alunga din scaun pe Radu *arban, ce fusese pus domn de generalul Basta ; cum apoi Ieremia Movilda adapostire boierilor pribegiti dela curtea lui Radu, punandu-i chiar sa scrie in repetite randuri adrese catre generalul Basta si alti oameni ai imparatului, prin care sa cearà restituirea in Muntenia a lui Simion Movila 19. Cu toate aceste nici Ieremia nu vroia se puna de tot rau cu imparatul,iIi face slujbe, cand aceste nu'l puneau in nici un pericol. Aa in 1605 Turcii dandu-i ordin sà navaleasca in Ardeal, el instiinteaza despre aceasta pe comisarii imperiali Ieremia Movilà moare insa in 1606 prin luna lui Iulie 21 Indata se scoa.6 mai multi pretendenti la scaunul principatului, intre care si*tefan Bogdan fiul Sasului, care domnise in Muntenia inaintea lui Alexandru al 111-lea, predecesorul lui Mihai Viteazul, si de atunci statuse necontenit la panda, spre capatarea unui scaun In tarile române. El propune imparatului Rudolf, ca plateasca un tribut de 80.000 de talen i pe an, daca i-ar procura scaunul Moldovei. Vazandc'ä propunerea lui ramasese fàrà efect, prin o a doua scrisoare el ofera 130.000 de talen, insa tot cu aceeasi izbanda 22. Lumea intreaga o vânturase acest om insatat de putere ; panti in An- glia alergase el, la picioarele lui Iacob I, spre a obtinea inter- venirea lui in favoarea staruintelor sale. Ambasadorul venetian ce raporteaza despre aceste calatorii ale pretendentului roman, se teme ca nu cumva in loc de o coroana pe cap sa-i cadä un cutit dupa gat, Intru cat ar avea multi dusmani, ar

" Instructiile lui Rudolf cAtre Basta, 27 Iulie 1602, ibidem, p. 307. Alte instructii din 6 Decemvrie, ibidem, p. 326. " Mai sus, p. 9 si 12. 2° Comisarli cAtre Basta, 18 Februarie 1605, Hurm., Doc., IV, 410. 21 Octavian Bon raporteazA dogelui In 12 August 1606 despre moartea lui Ieremia, idem, IV, 2, P. 289. Baret, Histoire des troubles de Moldavie, Papiu Tesaur II, p. 17, pune gresit data morpei lui Ieremia In anul 1608. Douà scrisori ale sale din 9 si 11 Iunie 1607, Hurm., Doc., IV, p. 415-416.

MOLDOVA PELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPU 59 fi lipsit de bani si de alte poprele, care ar fi de trebuintä spre a-1 conduce la tinta dorita. 23".

dz'',,,ZVWbrir=.7r.g=" radiergtscitrrie.0,1,,--,...

14.Cutia cu p'arul Doamnei Elisabeta Simion Movila, 1606-1608. In timp ce Stefan Bogdan colinda imparatiile pentru a ajunge prin influenta politica' la tronul Moldovei, Simion Movila, mai cumin te, trimitea sultanului niste daruri pretioase, patru bin-1i de cacom, 20 de cal- tane de brocart, 200 de armasari si 600 de cai,iobtinea re- cunoasterea domniei, pe care pusese mana la moartea fratelui sau. Ieremia lasase copii : 3 baeti si 3 fete, Insä" toti in vrdstal fanged, cel mai mare din baeti, Constantin, al 2-lea Alexandru, al 34ea Bogdan, din care cel intai abia implinise 9 ani Se vede insa cà Polonii nu erau pe deplin multamiti cu Domnia lui Simion, de oarce Ii videm staruind la Poarta, pentru in-

22 Octanvian Bon care dogele 12 Iulie 1608, idem, IV, 2, P. 299. 24 Baret, Histoire des troubles de Moldauie. Papiu, Tesaur, II, p. 17.

60 ISTORIA ROMINILOR

1.14)) .1.1, At 5`fig.4. 4t1

1Li1 Ntt , ts-%,' r

15. SimionMovi15.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUI'U 61 locuirea lui cu Constantin fiul lui Ieremia ;dar Simion §tie sA"§i dreagA trebile, trimitAnd ca dar sultanului 18.000 de scuzi, 200 de caii alte gentilete 25". Simion Vodà muri insA un an dup6 a lui intronarei moartea lui este cu drept cuvAnt bA- nuitA a fi fost datoritá otrAvei mestecatA de Elisaveta vAduva lui Ieremia, o UnguroaicA tata lui Czomortany, in intelegere cu Poloni care nu puteau fi multAmiti de plecarea lui Simion prea adAncA in spre Turci. Elisabeta voia sA deschidA mai de- grabA tronul iiului ei Constantin. RAmAne insA pe urma lui Simion vAduva lui Marghita iarA§i o UnguroaicA §i intre aceste dou'A femei strAine se incinse o luptA din cele mai crAncene pentru dobAndirea tronului Moldovii de odraslele ie§ite din trupurile lor 26". Turcii anume vor sä punA in scaun pe MihAia§ fiullui Simion, iar Polonii pe Constantin fiul lui Ieremia. Se impAre- chiarA boieriii cu dAn§iii tara in dotrA pArti 27", care spri- jinite pe armatele strAine, o expuserA la cele mai cumplite in- cercsári. Constantin MovilA intrà in Moldova cu 1500 de Po- loni, care sunt insä tAieti de partida protivnicA. Mai curAnd vroia s'A se supunä cu totul Turcilor, decAt sA se mai dee Po- lonilor, care o jAfuise atAt de rAu 28" Constantin insA adunA noue puteri spre a nAvAli in Moldova, §i atunci MihAia§ cere cu consimtimAntul Portei ajutorul TAtarilor, chemAnd astfel el insu§i asupra tAiei urgia lui Dumnezeu 29 Cu tol ajutorul sAl- batecelor oarde, Constantin izbute§te a alunga pe vArul sAu, pune mAna pe Domnie. In timpul acestor lupte inver§unate Moldova incä."puse sub domnia femeilor. A§a Marghita mama lui Mihai MovilA d'A privilegii butnarilor din Peatra. Ea se intitu- leazA chiar inteun document Io Doamna Marghita, Doamna reposatului Simion VodA" uzurpAnd pA.n5 §i ca un adevArat Domn al tárii. Pe inscriptia mormAntului lui Simion VodA cetim apoi cA s'a scris aceastA peatrA cAnd a vrut Dumnezeu ca prea iubitul su fiu Io Gavril Moghila fie Domn in Tara RomAneascA iar mama lui Melania (a§a se numea Marghita din Domnie) Doamna 30" Constantin Movilk 1608-1611. De §i pus de Poloni in scaunul Moldovei, intru cAt ace§tia nu erau Inca du§mani de- clarati ai Turcilor, Constantin MovilA sau mai curAnd muma luii sfatul -Wei, de oarece el era inc6 copil, cautà s'A impace " Octavian Bon cAtrà dogele, 4 August 1607. Hurm., Doc., IV, 2, P. 290. " Numele acestei principese este dat de un document din 1615 Februa- rie In 11, Arh. ist.,I, 1,p.128. Comp. Doamna luileremia Movilä de N. Iorga In An. Acad. Rom., II, Tom., XXXII, 1910, p. 1032 (14) si urm. " Miron Costin In Letopisefe, I, p. 233. 28 Octavian Bon cAtre dogele, 19 Noemvrie 1607. Hurm., Doc., IV, 2, p. 292. " Alt raport din 8 Ianuarie 1608, idem, p. 292. so Iorga In studiulcitat In nota 26 dup6 exemple culese de Kosak Inschrif ten aus der Bukovina.

CZ ISTORIA ROMANILOR si pe Sultanul cu domnia lui, trimitându-i indatg dupä izbAndä, pe un agent al säu, Caraman aga, cu50.000 de zechinii fggg- duinta uregrei tributului, aceasta spre a-1 imblAnzi. Pe de alta insg cautä intimideze, spunandu-i cg la vreme de nevoie va sti si lupte pentru pgstrarea tronului,fiind prevgzut cu puteri indestulgtoare. Octatä cu acest trimis al ltiConstantin apare in divani unul al lui Gavril Movilg fraiele lui mort putin timp dupà ce fugise in Valahia. Solul luiGavril vine insä intovgräsit de un bun numgr de Moldoveni, apäsAnd mai ales, pentru a inteti pe Turci, asupra afrontului fgeut de Poloni sultanului,i asupra pericoluluice atizvori pen tru Poartädacg. Cazacii s'ar impatrona la Bender si la Chilia. Di- vanul frgmAntat intre ofertele de bani ademenitoare a lelui Constantin, si lovitura datg in vazai autoritatea sultanului prin amestecul atât de fátis al Polonilor in domniile Moldovei, nu stiea la ce sg se hotgraseg. Vizirul inssä cumpgrat prin o in- semnatg parte din cei 53.000 de zechini adusi la Poartà de a- gentul lui Constantin, face pe sultanul sg primaseg pe eandi- datul polon, uitândi vazgi onoare in fata aurului. La atAta degradare ajunsese Turcii ! Boierii ce veniserg cu solul lui Ga- vril sunt trimii indgrgt cu un sfat prietenesc, acela de a se supune invinggtorului ;iei trebuirà sg plece capul, cgci venise cu mânele goale de aceea nici cä putuse avea dreptate 31" Constantin Movilä insg mai era sgpat si de un alt pretendent, acel Stefan Bogdan, care cäutase sprijinul competirilor sale tocmai pe malurile Tamisei. Acest corripetitor stätea in casa ambasadorului englez, iin zadar se opitenste in bate modurile spre a'l pierde, agentul lui Constantin, .Caraman aga 32 Boieriimoldoveni nemultgmitii cu domnia polong, vgzând cg nu au izbutit in stgruintelor lor pentru Gavril Movilä, îi pun puterile lor in slujba lui Stefan, si vin iargsi la Constan Lino- pole, in numgr insemnat, spre a reinnoi pArile lor contra Constantin. De astà datà insä o pgtirä mai rgu cleat in intAiul rând. Purtându-se necuviincios fa-VA cu agentul lui Constantin, Caraman aga, vizirul ce era necontenit aghezmuit de dânsul, pune sg-i batg la poarta palatului divanului si-i inchide in cele septe Turnuri 33, din care sunt eliberati numai cat mai tArziu dupg stgruiatele ambasadorului englez 34. Desi Constantin Movilà izbutea sä se mgntinä in contra competitorilor sgi prin hrgnirea coruptiei turcesti, el nu se putea despgrti de politica polong, care 11 adusese in scaun, de si Po-

" Mai multe raporturi ale lui Octavian Bon catre dogele din 25 Ianuar, 15 Febr. 0 22 Martie 0 14 Iunie 1608, Hurm., Doc., IV, 2,P. 293, 296. " Altul din 12 Decembrie 1608, idem, p. 301. Raportul din 29 Decemvrie 1608, idem, p. 302. 34 Simeon Contarini catre dogele, 5 Sept. 1609, idem, p. 304.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPU 63 lonja pe atunci devenia pe fiece zi mai dusmang Portei pang ce la 1611 dgdu nastere urmgrei neapgrate a unei stgri asa de incordate, unui rgsboi turco-polon. Prin rAcirea relatiilor dintre Poartg si Polonia, aceastg din uring putere se apropia dela sine de Germania. AtAt Constantin Movilg, omul Polonilor, cati Radu Sgrban domnul din acest timp al Munteniei, omul Nemtilor, trebuiau sg fie dusmanii lui Gabriel Batori domnul Transilvaniei, omul Turcilor. De aceea când Radu Sgrban este alungat in anul 1611, el fuge la Constantin Movilg. Ba acesta chiar intrând cu totul in politica germang, iscàleste cu Impg- ratul un tratat identic acelui subsemnat in orasul Roman de Radu Sgrban cu Germanii 35.Purtarea lui Movilg nu putea la urma urmelor fi incuviirrtatà de Turci, cu atâta mai mult ea' alti competitori mai proaspeti ofereau tot atâtea, dacg nu chiar mai insemnate sume. In 1611, odatg cu inlocuirea lui Radu *khan prin Radu Mihnea, Turcii schimbg si pe Cons- tantin Movilg, punând in locu'i pe Stefan Toma. Movilg fuge In Polonia impreung cu mai multi boieri, partizanii lui 36 Stefan Tom§a, 1611-1615, este fiul omonimului sgu, care domnise câteva luni dupg uciderea lui Iacob Eraclidi Despotul 37. Asupra acestei filiatiuni existg oarecare indoialg in izvoarele contimpurane. Asa pe când un document venetian ne spune cg Stefan Toma era fiu de Domn 38, Miron Costin ne aratg cg. era drept Moldovan din tinutul Putnei de pe valea cgtgului" and a intelege cg ceea ce-i procurase Domnia nu fusese insusirea lui de coboritor din vitg domneascg, ci imprejurarea eh' fusese la Poartg pe Iângg capuchihaia 39. Baret de asemene mgrturiseste cg soliilui Alexandru Movilg, compe- titoruli urmasul lui Toma, fusese insgrcinati sà spung sultanului cg atunci când numise pe Toma domn in Moldova. pre- supusese cu gresalg cà ar fi fiu de domn 40 Controversa trebue sg inceteze fatg cu inscriptia din jurul unui aer ce se gig' la biserica din Bunesti, judetul Suceava, in care se spune cg. acest aer l'a fgcut piosul domn Ion Stefan Voivod, fiu al rgposatului

" Mai sus, p. 440. Mai vezi instructiile ImpAratului Mateiu privitoare la modul de a captiva pe domnul Moldovei, Hurm., Doc., IV, p. 443. Constantin Movilà dui:a ce es te alungat la Hotin, InstiinteazA pe Sigismund Forgach despre aceasta, idem, p. 459. " Lupul Präjescu In oscrisoare a lui din 1622 aminteste cum dupA aceea tAmplatu-'sau pdrintilor nostri esire In tara leseascà Cu Constantin Vodà (Movil5). Ghibänescu, Ispisoace qi Zapise, II,1, p. 6. 3, Vezi vol. V, p. 77. " Simion Contarini cAtrà dogele, 20 Noemvrie 1611. Hurm., Doc., IV, 2, P. 329. " Miron Costin, Letopisele, I, p. 229. Baret, Histoire des troubles de Illoldavie in Papiu, Tesaur, II, p. 36.

64 1STORIA ROMANILOR

Toma Voevod *i al sotiei sale Acsinia, §i s'a dat bisericei domne§ti din Ia§i anul 1613 41". De §i originar din tinutul Putnei, invgtase carte la §coala preutascg din Rgdg§eni, in tinutul Sucevei, dupg cum ne spune un document de pe timpul lui Constantin Mavrocordat, in care mai multi oameni bgtrani din satul Rgdg§anii mgrturisesc cu prilejul unei hotarnici, cg apucaseiei dela bgtrânii lor, cg fiind Stefan Vodg Toma copil mici sgrac, au invgtat carte la §coala din ligdg§gni, §.1 miluindu-1 Dumnezeu cu Domnia au venit la Rgdg§gni, §i au fgcut aice o bisericg,i jgluind oamenii cg locul strâmti n'au unde se hrgni, le-au dat §i o bucatg de loc din hotarul tArgului42". Aceastá mgrtmisire a

16.Stefan Voevoda ITomsa) documentului,de §i nu contimpurang, este Msä intgritg de alte imprejurgri. A§a traditia pgstratg pAng acum in Figdg- §gni, atribue lui stefan Toma zidirea bisericei ce se aff àin acel sat. El räggduise cg o va zidi atunci când fiind fuggrit de Constantin Movilg, cántase scgpare la 'Mari, adgpostindu-se dupg cum spune traditia intAi in Rgd4eni. Mid dânsul se urea in scaunul Moldovei, i§i indeplini juruinta fgcutg in timpul fugei sale.i astgzi se pomenesc de ctitori ai bisericei: *fan Voevod §i Elena doamna,-i se aflg §i o linguritg de aur cu inscriptia slavong, care pe române§te sung: Si am dat'o pre ea, spre a se ruga pentru noi, in biserica din satul Rgclg§enii unde este hramul marelui mucenic Mercurie. Io stefan Voevod Tomsovici". Inscriptia nu poartg nici o datg 43.i despre §coala

Vezi reproducerea acestei inscriptii slavone de N. Beldiceanu, In Bu- telinut societtitei de medici qi naturali§ii din laqi, 1887,p. 267. 42 Anafora de judecata' intre manastirea Slatinai locuitorii satului Räda- sani din 20 April 1743 inUricariul X, p. 180. 43 Lingurita a fost dusä de calugarii de Slatina, care pusera maitarziu mana pe Radasäni, la mänástirea Neamtului unde se didi astazi. Radasanenii Irma ingrijira a se face una de argint poleit, intocmaica si cea originald, pe care o pastreaza ca un scump odor, o frumoasa dovada' despre trainica iubire a trecutului In acel sat, cel mai frumos din toata Moldova. Se vede dinin- scriptia linguritei care arata de sotie a lui Stefan Tomape Elena, ca acesta a fost Toma al II-lea si nu cel Intai, a cärui sotie am vazut din aerul dela Bu- nesti ca era Acsinia.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VABILIO LUPU 65 din Rádàseni s'a Ostrat in popor urme de traditie, insä mult mai slabe cleat despre biserieä. Constantin ce fugise in Polonia, îi adunà armatà cu ajutorul mai ales a cumnatilor Sai, Cu totii nobili poloni, intrà in Moldova in potriva lui Toma, care caufá sprijin la Tätari. Lucru indestul de neasteptat, boierii Orei pe care i-am vàzut atAt de inversunati contra lui Constatin Movilài al Polonilor, sfä- ruind la Turci cu atata inar.ätnicie in cAt îi pusese chiar viata In perico!, acuma Ii videm sprijinind din potriVá pe Constantin In contra lui *tefan Toma, càci spune un raport venetian ca* se aflau impreun'A cu Constantin la Hotin partea cea mai mare a boierilori alt popor mai märunt, care cu totii eran in contra principelui non 44". Se incinse o luptà si o pustiere nemaipo- menitä a Moldovei de sus din partea Polonilor, ale csäror gro- zä'vii reiesà minunat din o scrisoare privatà a unuia Petru Diacul din *teränesti c6tre biràul din Bistrita din anul 1612 in nre Ii spune cum a umblat pärià mai sus de Tärgul Siretului dc am v'äzut cum au adus Armeni fdiati in buati dela Cern'äuti negutitori dela Suceava si dela Siret. Am gràbit nomtea (sic) noaptea ?) in Cernniti o mie de Levi de i-au tälat pe toll oamenii si au mers inapoi la Sleatin (Sneatin). Un spirit eäu se incuibase in boierimea românsä. Era destul ca un principe sä ajungsä In scaun pentru aficombnut, lucru ce se va explica atunci când vom studia prefacerea, csäreia fusese expush boierimea românà 46 Ea devenise o clasà de dregAtori, din una de nobili ce fusese alfä datä. Dregnoriile dând acuma singure numele, vazai averea,i neputând incäpea in ele top boierii tärei, era destul ca un domn sà ajungä." in scaun spre a pierde prin nein- deplinire ceeace astigase prin f5gsAdueli. Numai lipsa de con- stiinVä a nevoilor obstesti, inghitirea interesului colectiv de acel individual, ingrijirea numai de buna stare personalà, destrugerea ideiei pe care se intemeiazà mersul societätilor, ex- plicä o atare destrabalare a boierimei românesti. Atäta Ii mai rdmäsese din vechia constiintà a drepturilor sale, apàrarea contra elementului stfAin, manifestat in lupta memorabin contra Grecilor.i aici vom videa insà cum constiinta interesului colectiv slä'beste pe fie ce zi inaintea celui individual, cum tot sporesc tràd'Arilei trecerile in tab'ära dusmang, pAn'A ce si acest

" Simion Contarini catre dogele, 25 Februarie 1612. Hurrn., Doc., IV, 2, P. 332 : Trovasi seco la maggior parte delli signori diconditione, il populo et l'atri genta mezane, si eran tutte tutte in contro alnuovo principe Visternicul Nicoarà PrAjescu rämäsese credincios lui Movirái petrecu timpul In 1331onia, Gaspar Gratiani Ii restitue In 1619 satul Rogovanii ce fusese ocupat pe nedreptui de lonascu din Uscati cAnd a fost Präjescul pribeag In Tara lesasca In zilele lui Stefan Vodä (Toma)". Gitibiinescu, Ispisoace si Zapise, I, 2, p. 127. 66 Bistrifei de N. Iorga,I. p. 30. " Vezi capul .urmaor.

A. D. Xenopol. Itoria Romnnilor. Vol. VI. 5

66 ISTORIA ROMINILOR ultim scut cäzand, tgrile sunt expuse Mr% nici o apgrare ngvg- lirei fanariote. Se vede cà tot acest simtimânt du§mginesc in contra Grecilor impinsese pe boierimea româng in bratele lui Constantin Movilg §i in potriva lui *tef an Toma, de oarece acesta este argtat de contimpurani, ca un om cu totul dedat obiceiurilor turce§ti, care §i ar fi alcgtuit sfatul säu numai din venetici strgini, Greci §i Turci 47. O luptä crânceng se dä intre Toma §i Movilg, la Stef A- ne§ti pe Jijia, in care acest din urmg este bgtut §i ucis. Mai multe documente contimpurane intgresc aceste imprejurgri, intre care doug venetiane, care spun cà lupta dela *teräne§ti fu cg§- tigatg. mai ales prin faptul cä ni§te corpuri de Tätari, trg'dä- tori impgrgtiei, care combgteau in randurile lui Constantin, se intoarserg In mijlocul bätgliei la fratii lor, care sprijineau pe Toma 48. Un alt document din 1623 (a doug Domnie a lui *tefan Toma), ne mai spune incä cum dupg. luptg, Toma dgdu lui Manolache mare vame§ trei sate :Rogojenii Vis- tiernicenii §i Ro§ie§tii pe Rgut, in tinutul Sorocei §i satul Ro§- canii la Nistru, care sate au f ost a lui Isac Balica hatmanul (fratele de pe mumä al lui Ieremia. Simion §i Gheorghe Movilg) §i el cu viclenia lui le au prgpgdit, când s'au rädicat cu Domnul lor Constantin Voevod §i cu multà multime de Levii Cazaci asupra Domniei mele, §i fäcând mare rgsboi cu dän§ii pe apa Jäjiei, §i i'au dat Dumnezeu sub sabia Domniei, unde §i oasele lor la argtare zac, spre vecinicg. mgrturie 49". Aceastä argtare este intäritg §i de alte doug documente, unul din 1615, prin care Toma dà satul Ilie§tii lui Grama U§arul §i altul din 1619 prin care dà o parte din Brg'e§ti Vornicului Costin Bucioc, ambele confiscate dela Balica pentru trgdare. Constantin fuge cgtre Nistru in care se inneacä in trecerea lui 5D. De abia insä a§tigase *tefan Tom§a tronul, prin rgpunerea lui Constantin când iatg cà izbucne§te in potriva lui o rgscoalà a boierilor snopiti §i tgiati de hätranul Domnitor care dg. duse mortii pe Vasile Stroici, pe Balicg, pe Chiril. Paleologu, pe Stolnicul §i pe alti boieri din partidul Movile§tilor. Boierii cer mai intai dela impgratul german de domn pe Gavril, fiul lui Simion Mo-

Stefan Boier cnr5 Sig. Forgach, 18 Ianuarie 1612. Hurm., Doc., IV, p. 463: Hat seine Rath von entloffenen frembden, Pribokhen, Griechm und Thiirggen". " Raporturile lui Christophor Valier c. dogele din 12 si 25 August 1612, idem, IV, 2, p. 336-337. Foaia pentru minte, inima si literatura, 1845, p. 49. Miron Costin pune gresit aceastà luptä ca petrecuta la Cornul lui Sas. 5° 1623 Uricarul VI, p. 221; ChM'.IgpistrateiZapise,I,2,p. 153; 1615, N. Iorga, Studii si doc., V, p. 215 1619 Arh. Romelneasca, I, p. 54 alt doc. dela Radu Vodà din 1624 intilrind pe acest lalt Ghib. t.c. 3. p.158.

MOLDOVA MLA RMANOIL ARON LA VASILEI LIJPII 67

NM 52. VkAnd insä cä nu izbutesc la nimic cu stärUintele lor, pornesc cu puterea asupra lui Toma, care îi bate insä Iâng6 Ia§i, la leinteina lui Pacurar 53. Baret adaoge cà izbAnda fu c4- tigatä cu ajutorul poporatiei ie§ene, care e§i in ajutorul dom- nuluice-i fägäduise iertarea tuturor därilor 54. Totu§i putin trebuia sà se bucure stefan Toma de victoria lui ; cäci boierii bätuti fug in Polonia, de unde vin curând dupà aceea indäräpt, In fruntea lor cu Doamna lui Ieremia, ElisavetaTcare vroia sà aducä scaunul in mäinile fiului ei de al doilea, 'Alexandru. Acesta, cäpätänd ajutor dela cumnatii säi, bate pe Stefan §i '1 alungä din scaun. Luptele necontenite repetate pusese pe fugä pe bietii locuitori. Când A'exandru dupä izbAnda lui inträ In Ia§i, el gäsi ora§ul pustiu ; cei mai multi oameni se reträsese prin muntii §i pädurile tdrei. Stefan fuge in Valahia, de unde se intoarce cu ajutor dela Radu Mihnea §i dela Turci. Alexandru päräse§te Ia§ii §i se retrage la Hotin 55.Stefan arde capitala Moldovei inteun chip cumplit, incât din 6.000 de case nu rii- maserä 600 intregi. Alexandru insä reformându-§i armata cu ajutor polon räspinge pe Toma §i pätrunde pAnä la Buzeu, unde Polonii comit acelea§i prädäciuni §i pustieri, pe care Turcii §i Muntenii le comisesé la Ia§i 56. Astfel Tärile române §i mai ales Moldova era sträbätutà in lung §i in larg de un potop de foc, care mistuia ora§e, sate, avutii §i oameni, numai pentru a satisface oarba patimä de Domnie a competitorilor la scaunul ei. Alexandru Movilà trimite insä la Poartà soli care sä-i spunä c'ä el nu are de loc in gänd a se lepäda de ascultarea care dânsa, cä ceeace l'au adus in Moldova a fost dorinta de a räs- buna moartea fratelui säu, sprijinindu-§i indreptätirea cu o fägäduintä de 20.000 de talen i fäcutä Caimacamului, care bani trebuiau sä-i fie plgtiti de negustorii intreprinzAtori de cär- nuri din Constantinopole, indatà ce el era sä fie intärit 57. Alexandru Movilà, 1615-1616, obtine prin acest mijloc scaunul Moldovei. Acest Alexandru este confundat de Miron

" Boierii Moldovel c. capitanii ostirei unguresti, 13 Alai 1614. Hurrn., Doc., IV, p. 553-554. " Spusele lui Miron Costin sunt adeverite prin un raport al lui Almoro Nani c. dogele din 31 Octomvrie 1615, idem, IV, 2, p.349.Dela acest curar adecà cioban, a cdrui fantanä exista pe la 1615, se trage numele maha- lalei Päcurari din Iasi, Comp. asupra cuvantului PAcurar, Vol. II, p. 65. " Histoire in Papiu, II, p. 24. 45 Baret t.c., Papiu, II, p. 35, Comp. Almoro Nani ciitre dogele, Doc. Decemvrie 1615. Hurm., Doc., IV, 2, p. 350 0 scrisoare a lui Petru Diacul Vor- nicul Câmpulungului moldovenesc (din 1616 nu 1615 cum o dateaza Iorga. Doc. Bistriti, I, p. 32) aratä cum au fugit Leasii din lard si au intrat Stefan VodA si au fost in Iasi la scaun..., iar Alexandru Voda au trecut Nistrul". Baret Histoire in Papiu II, p. 49si 58. 47 Almoro Nani c. .dogele, 16 Mart 1616. Hum, Doc.IV, 2,p. 355.

68 ISTORIA ROMINILOR

Costin cu fratele sau cel mai mic Bogdan, aratat de el ca dom- nind in Moldova dupa Stefan Toma. Toate rapoartele contimpurane a le ambasadorilor venetiani Il numesc irisa Alexandru, §i el se subsemneaza in o scrisoare a lui catre Almoro Nani Alexandro Mohilan princeps Moldaviae 58" El gase§te un sprijin, probabil nu gratuit in ambasadorul Frantei, in tru cat videm pe acesta oferind caimacamului o Mina suma de bani din partea lui Alexandru 59. Tot oda-CA Domnul staruia §i pe langa ambasadorul venetian, dupà cum s'a vazut de pe scrisoarea ce i-o trimisese. Poarta otomana' insa nu vroia s'a mantilla' in Moldova pe un partizan atat de infocat al Polonilor, care platia Inca a§a de rau. Ea Ondea sà stramute in Moldova pe Radu Mihnea din Muntenia. Ambasadorul venetian, care doria s'A sprijine pe Alexandru, se preface a apara interesul lui Radu Mihnea, spunand ea' asemene stramutare ar fi o adevarata pedeapsa pentru Domnul muntean, care ar parasi o tara avuta, In care s'au intarit prin mai multi ani de Domnie §i §i-au facut mai multe locuri de petrecere, pentru a trece in o tara distrusa, cu toti supu§ii istoviti, §i ceeace este mai rau, va trebui s'A dee Portii acel tribut care se obicinue§te a se lua la Domnii noue, §i daca Alexandru nu va vroi s'A iasa din tara de huna voie, va trebui Mihnea s'A tina inca §i multe trupe de razboi 61)". Cu toate aceste Radu prime§te stramutarea, pe care nu o putea refuza, bate pe Alexandru Movila §i je scaunul Mol- dovei. Stefan Toma este dus la Constantinopole, unde este amenintat cu tortura', spre a-§i da pe fata bogatiile sale ; scapa insa dand 30.000 de talen i caimacamului, care '1 p'ästreaza apoi In casa lui, spre samânta" pentru viitoarele imprejurari. Bailul venetian observa cà toate aceste tiraniii§i au originea atat In natura cea cruda a Caimacamului, cat §i in marea nevoie de bani in care se afla 61. Alexandru Movila este prins in urma unei lupte cu Radu Mihnea sustinut de Turci, §i impreuna cu el cad in captivitate fratele san Bogdan, muma lui Elisabeta §i ginerele ei Corechi. Ajungand ei la Constantinopole, ambii frati se turcesc pentru a'§i mantui viata, §i insu§ muma lor, femeie religioasa, care se opusese la casatoria fiicei sale Alexandrina cu Corechi in timpul postului celui mare, e nevoita sa'§i lepedecredinta strabuna 62. " Din 20 Aprilie 1616. Hurm., Doc., IV, 2, p. 358-359. " Raport din 11 Iunie 1616, idem, p. 359. " Altul din 9 Iulie 1616, idem, p.352. " Altul din 19 Octomvrie 1616, idem, p. 366. " Mai multe raporturi a le lui Almoro Nani cAtrd dogele, 19 Octom., 2 Noemvrie 1616, 29 Noemvrie, 8 Decemvrie 1617, idem, p. 366-372, cf. Baret I.c., Papiu II, 56. Dupà bAtállie Doamna Elisabeta fu prinsAi batjocoritàde Turci. Ea singurä striga boierilor din rädvanul care o aduceaspre C-pole : Boieri, rusinatu-m'au pdgdnul" Miron Costin,Letopiset, I, p.234. Prinderea Elisavetii de Turci adevgrità de un doc. din 1616. Hurm., Doc., XV, 2, p. 869.

MOLDOVA DMA RMANOIL ARON LA VASILE LUPU 69

Astf else petrecuse domnia Movilestilor asupra tärilor române, inceputä in Polonia si sfärsitä In serail. Este greu, ha, chiar peste putintä, a ne face o idee despre starea nenorocitä in care Moldova fusese redusä prin aceste lupte inversunate. Nici odatä nu se comisese mai multe crime nepedepsite, nu se värsase mai mult sänge nevinovat, nuse atinsese mai greu in tot ce omul poate avea mai scump, onoarea familiei. Totul ajunsese de räs si de batjocurà si pe când soldatii sälbätäciti violau femei. si fete, puneau foc la orasei sate, un preot pängärea trupuli sängele lui Hristos", turnând In ele otravä spre a sävärsi un omor mituit 63. Inteadevär prin cumplite timpuri a trebuit sä mai treacä nenorocitul nostru popor ! Cum de a mai rämas cu viatä dupä atatea suferinti ? Räspunsul la aceastä intrebare stä in faptul c6 nici un popor din lume n'a fost mai puternic otelit spre a birui in lupta pentru traiu,i cä din suferintele trecute el sugea necontenit puterea spre a suporta pe cele .viitoare.

2. PELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU Radu Mihnea 1616-1619, trece din Muntenia unde lasä locul lui Alexandru Iliai, in Moldova. Atunci incäpurà am-' bele Täri Romäne sub conducerea a doi favoritori ai natiei grecesti, ambii fiii de Principi turciti, ambii crescuti in orient intre Grecii Turci, care poate nici limba românä nu o mai cunosteau, trägeau dreptul lor la Domnie nurnai din originea din care se coboriau. Se vede CA Radu Mihnea spori In Moldova elementul grecesc adus de Stefan Toma, sipro- vocA prin aceasta o räscoalà a boierilor. Radu insä ce venise cu mari bogätii adunate din Domnia lui In Muntenia, si din care depusese o parte cum am vAzut la banca Venetiei, corupe, pe unii, pedepseste pe ceilaltii stämpärä astfel miscarea. Pentru a paraliza apoi la Turci efectul ce putea sä-1 aibä" o asemenea al-Rare a nemultämirei tärei cu Domnia lui, el trimite pe sotia copilul säu Alexandru (Coconul) la Poartä ca ostateci, ajutà lui Skender-pasa la zidirea unui turn de privighere läng6 flu- viul Nistru, in scopul de a se päzi de nävälirile Cazacilor, si tocmeste astfel de ocamdatä trebile la Poartä 64. Pe atunci se purtà prin Constantinopole un competitor de nume italian, Gaspar Gratiani, care- Meuse slujbe insemnate Portei, negociind pacea din 1616 intre Sultanul Ahmed

". Wisnowiecky, ginerele Elisavetii fusese otravit Cu Impartasanie de un popa. 64 Vezi analiza unui raport al lui Michail Starzer catre Hans de Molart, 20 Sept. 1618 In Hurmuzachi Fragmenle, III, p. 72.

70 IBTORIA ROMIN1LOR al II-lea §i Impäratul german 65. El ceruse indirect scaunul Mol- dovei Inca din 1616, oferindu-se a merge contra Cazacilor, zi- cand ca in lupta cu ei nu ar trebui ca Turcii sa se slujeasca de corabii, ci numai de barci armate, pentru a caror intocmire ar da el modelul, §i cate altele de aceste. Nesprijininduli cererea pe poprelele necesare in once tratari cu Turcii, pungelc de bani, Caimacanul nu-i daduse ascultare. El se duse atunci la Imparatul Germaniei, caruia Ii facuse §i lui mari indatoriri, tradand interesele turce§ti in tratarea pacei incheete, §i starui s'A dobandeasca Principatul Valahiei ;insa toate silintele lui fura zädarnice, §i tronul se dadu lui Alexandru Ilia§i 66. Gra- tiani se puse atunci pe calea cea sanatoasa, fagaduind atot puternicului Skender-pa§a §i lui Bostangi-pa§a bogate daruri, prin care ademeni pe ace§tia a'i sprijini candidatura, de §i el era de o nationalitate straina poporului roman, §i nu se trägeà din vita de domn 67. Cat trebuise sà cheltueasca Gratiani pentru a obtinea domnia, se vede de pe aceea ca ne mai §tiind de unde sa-§i procure bani dupa intrarea lui in Ia§i, in 6 Aprilie 1619, se roaga de Bethlen Gabor sA-1 imprumute cu 30-40.000 de fiorini, spre a impaca pe numero§iiài creditori 68. Gratiani insä izbutise. Mult contribuise la mazilirea lui Radu Mihnea §i vestea exagerata a avutiilor sale, pe care Turcii vroiau s'a puna mana, §i care fura in intregimea lor sechestrate de ei. Gaspar Gratiani,1619-1629. Gratianiera de obar§ie Croat din ora§elul Gradschae ranga' Karlstadt §i se tragea din o familie fugita din Bosnia dela muntii dalmatini spre botar unde locuiau Vlahi, era deci probabil de neam Morlah sau Uscoc, Români negri dela Adriatia, incat in felul lui era Român de vita dar Cu totul instrainat. Era deci pentru Moldova cel putin tot ata de strain ca §i feciorii de Domn turciti §i grecizati ce trecusera pe tronul ei 69. Invatand el limbile germana §i italiana se duse in Constantinopole unde-§i insu§i prea bine limba tur- ceascai fiind om priceput ajunse in curand tälmaciu la poarta. Intovära§ind pe un ciau§ ca talmaci la ImpAratul Matei, se intampla CA acel ceau§ s'A moarA. Gratiani indeplini el in locu-i misia cu care era insarcinat spre deplina multumire a Sulta- nului. El fu numit mare dragoman al Portii §i dAruit cu insu-

" Extractul tratatului de pace, 1 Alai 1616, ibidem, p. 63. " Almoro Nani catre dogele, 3 Sept. 1616. Hurm. Doc., IV, 2, p. 365.. " Extractul din Hurm., Frag., p. 72. " Extractul unei scrisori a lui Bethlen Gabor catre Doczy, 28 Oct. 1619. Fray., p. 75. " N. Iorga, Sludii pi Doc., XXI, p. 47, cet. acolo mai multe scrisori ale lui idespre Gratiani d'innainte si de dupa domnia lui.

MOLDOVA DEI,A EMANOIL ARON LA VASILE LUPII 71

fit nza."5 t*. tr mIgnelids; no .6I di auu u a' aVirlam argir 2c/att :k1:41;crir, i(cilereipote4nor J) _kfuo s frm ort.-ono rem Jrniid calca. raSirm, .roirrecre-rdcjoke 74Wletis- npcuò , AJulys , Pare;77.7u. ntioh et dun ilApr u o . c-) 13o na Ca ui:ra 9ar ,ptaci a a u 77;011.a 17. GasparGraiani Domnui Moldovei

ISTORIA ROMINILOR lele Naxos si Paros, iar mai tarziu fu urcat chiar in scaunul Moldovei 7°. Numirea unui om cu totul strgin, unui Freinc cum 11 numeste Miron Costin, nestiutor de limba tgrei, nu trebue sg ne parg asa de extraordinarg. Ea era urmarea fatalg a sistemului urmat in numirea Domnilor, a cumpgrgrei tronului de cine da mai mult, färg a se uita la persoana cumpgrgtoare. Dupg ideile de atunci tot strgini eraui Domnii originan i din Mun- tenia in Moldova, si acei din Moldova in Muntenia ;i cu toate aceste am vgzut de mai multe ori Poarta fgcAnd aceastg cglcare, fgrg a intreba de placul sau neplacul tririlor sAlnicite. Acuma insg Poarta ave. a un interes nespus de a da domnia Moldovei unui om de incredere, cAci trebuia curmat amestecul Polonilor in Domniile Moldovei, iGratiani fost dragoman om in favoare la Poartä, se argtà ca persoana cea mai sigurg si in care se putea increde mai cu temeiu. De aceea ea care cril- case dela incuviintarea lor chiar hatiserifurile date Prilor Ro- inâne, nu stgtu la gand de a le da aceastg de pe urmg turg, numind un om cu totul strgin la Domnia uneia din ele. Si era o deosebire intre Gratianii alt Domn tot strgin ce f u- sese in Moldova, Iacob Eraclide Despotul ;cgci acesta pretindea cel putin a fi Inrudit, fie cgt de departe, cu casa domnitoare, ichiar pretendenti ca medicul lombard Rosso, tot pe asemene inchipuitei fantas.tice inrudiri ceruse domnia teniei. Gratiani nu numai CA era strgin, ceeace in acele timpuri de amortire a simtimântului national nu era o metealing atat de mare, dar nici nu era si niel pretindea a /1 coboritor din o vita de domn moldoveneasca sau munteneascei. Astfel se stricase se därgpgnase sistemul urmgrii la tron in Tärile române. Dela fii de Domni la bastarzi ; dela acestia la boieri de targ, intai cu pretentii de inrudire cu familiile ce domnise, apoi fgrg chiar de a mai aräta asemene pretentii ; in sfArsit la personaje strgine, acestia la inceput cu leggturg, mai la uring fgrg atare cu domniile tgrilor române. Prin o cling fatalg ineinlgturabilg, sistemul electiv ereditar al Domniei romg.nesti trebuia sg ajungg In sfarsit la acel al beilor din Fanar. Mai curios insà ne poate pgrea, cum de boierii moldoveni primirg cu destulg simpatie un Domn cu totul strgin. Nu e vorbä, el se prefgcuse intru catva a se intoarce pe obiceiurile tgrei. Se dusese indatg dupg. ce sgrutase poala Sultanului, la biserica greacg din Constantinopole, spre a fi primit in religia

" Viafa lui Gaspew Graliani s,crisA de prietenol skt Ipan Iancqvici 165. Hum., DOC., supl.,II,3, p. 12. Vezii Martin Zci/ler in cartea luiBeschrei- bung des Konigreiches Polen. Ulm 1657. (17n exemplar in bibl. Academici, col. Sturza No. 2129), p. 57, spune despre el : Gaspar Gratianus, so von Gratz aus dem Lande Steur biirtig gewest sein soli"

MOLDOVA DELA BMANOIL ARON Li VASILE LOKI 73

hillIMMIIIIII011111111:11E1201111E :41 --, 1,... , .4 iu .! ,-,, -,., cc o c4 C , ., /. ;;. i 5 Et E a 7 .k r :: c, E ,A°, .:-.., ..:. t 5.-)- ' 1 1 i: ' q ?'4 .,.. , -z1 . ' '" ' " i., 4 4'-i,'4°z'"i- i' .., t___ ''' ' , o., o. A,-4,,i x., _.,, ., o '.V- ., ,s..

- ,... ,--, , u 0.,

s . 1, A nr, ''.- t.,...0 ..--. 4 I , , :',0, :11 1 '4 ° .`. \4 . ,to- .. o .....-0 ',' %.,,,,,- °1 -k 0.4, 4..,t. ,,,,-.. , 4 0:5 1 .3 °-- iz, 3' .4.441, "dzr ' ' % 0 I: 1 1 F. 4', E' 1.--1 ° < v,,1 .-1`1 o ,E. 4, '1 , ,,v of,- 1t El o . 1 -t g s .c, ,... °,,,,V.: ? 4 1-_-, - .,1 ; - 5 z.... oi , ,., . 0 .'- t o .. &.- 5 q, , L, .... ,.., i --, -4 0 ,.. , z' ,,,,- ... , :. p., .,-04' t , v .. E-4.0 . z- '4, '-,, , o -!. 4 ,3'-'° ',... 4 ,,,, o 0 , °I., o i, 0,q., i , ,,, , ...., '.:. . ,... , . ,,, -.4- .1 . t " ,-:,:'..t,`",- tf ' I. ,. , ,...4. . ' -, -1 1 ....,-,°':. .r) .4-0 ..; ft. -.4 4''. 1 t$, 4 -1 ..-:4 .4,o . , , ,., i 0- ., IQ , ,,....--.. - 44 .. ', 4 '''' a 7 ,i,, . '':\I, 4, a. I ..;... 4.1 ,' ., 31-. it ',4 oi,1L''-,'"1,'',;. e . - = ., z2' ,s,,,.4.ril*§-i,, ...... i;t 4 ' 4t ".-,.. .. . ,eEfE N , NO.14 1.°,,.., ,,;', $ ,*, '''.l -, -4 . ,4,-,'.,-. l'N$1 "EE, ¡1.1 A ,-e- ,,'; .., o..,"--, 4 .3. -, ,fx -i, 4 ..:" . ' .,, 4- ...i, ,; Ace 4 ° 5- , 1 o, ,,,O ' .4' -, ,5.,,,,, ' ° 3 , ,, z i,`- .. ,,,A(f- .,r, -._ e 4. ',1 4, '', 35yv4 °.4 .1., O '.7., / i-E., L. ,, ,, ,,,,.k.,,7,.. .7 4 .1 ,a1... ,:;.. !''' - 1 -0 , _ -!, al J., ,;, ,k) .. 4 ' , i.ft-?,' 44."t4(41;40.;., `,"' 41. -1,,-11 , 3. . _ 0 -§ ' .4;(4.01,,°- .4.-, -z i, o 'y ,., :,p, 11 , , ,.,.-, ,,,, 1 1-`1' 1 11 ....., 4 , - .; 1-i" l'Z' . '.., t4A4e ,,, "-- _.: , c.-4,. 01°4 ."!,,, 0'.ei e..-41Z. f-: - i4. :. '(etk-- -, -' .-,Y 0)," - o oe r'= ''' é'''-e P4" *A' , -$. 1,°-'e -4 $ 1/4 4',Qe'' ''' ' --` 4,., io tr, ,; ; -0, , 0 ,, , i O ' ...... , '' 4: 4 , , - ,A 4.. .- . l 3.k 1. - ,t.,..- ' 5.. , e 444 o ,! ,,,.. .4 `r4.'''. 0 -¡-. z .., a-,--,;4. , - ° 4 5 ° I 14 ' , , g ., . <11 '''. VI °C'4. ' 1 ..' '! , 0 4474"$.,:' ° ?' ",,,t 4 ' '...4. ,=, i i: 4 ,.. i -,t ,1 ',..., .- - `c. ,-F.(1...,"C Z '-° : -4 1 1\ C4J4..:4' 3' '=.:1.i'l z O"'2 , l _ , i -"..Z, ?! 4,, ,',4 : ...... ''..,, 3,-csr9 t2 ,," o - ....., , ,,-, ,l''''4 e ' f ' . ' j, E' 5T-., 0 ' 4 ) ' ' i °-st , 1 i ' ' ° ,.' ° ' CI 1' 0 14 1 Z iia g ° 4_ ..1 4 I . , 4 t 1 ,'1, 4 2; 4g o'-- .* <- -- I , '.1' 1 4,A4, A .1 ,-,-,..,;.r I, 5ia: r. .4 .'. 1 4 ..- .,' li;IS4.7f:'' E 4 a, e ,... 1 1 ° 7 90-e4)(<1. -A ,1 , El,,f ; 01 ., 'I 1 .1 V. , .1., w- r. . f ,, ,- -;',14-1 '1,'' y 1-,- '. '. " -,011.7.,-.. , v -° . ,-, - ,-.-,00- g .* 0 .,. t.-1 " ..",.t 0 ' ',7', 4 ' d' ' * i 11 .1>. -4 I. ' ,..> -----' - 4 .1 ffill' , -.;1. ,,,, ' ''' ,,, ,o ,...., ,,0 - .4

- .-,' , -; I;- 1 74 IBTORIAROMANILOR ortodoxil, unde este uns cu sfAntul mir, insä fArà a se boteza, spunAnd ci are aceastä invoire dela papa 71. Boierii ar fi trebuit sá se gAndeascä si la faptul cA. mai greulucru nu poate s'A fie decAt cAnd nu stie domnul limba tArei in care domneste". In loe de aceasta, videm pe caimacamul,adecä locotiitorul trimis de el in scaun pAnä la venirea lui, foarte bine primit. Apoi 20 boierii de frunte ai Moldovei vin inaintea lui pAnä la Adrianopole, si la Dunäre 1.1 asteptau mai multe mii de oameni, adunati acolo 72 Boierii insä nici oda CA nu fuseserä contra unui domn sträin, cäci gal% de Iuga Vodä Coriatovici, pe care dansii Il chemaserà pe tronul Moldovei, din Litvania, mai stim cum tot prin uneltirile loriIacob Eraclide Despotul fästurnase pe Läpusneanu. Tot pe ei i-am väzut apoisprijinind candicia- turile lui Rosso in Muntenia si a lui Czaki in Moldova. Dacä ei dusmäneau pe Greci, era numai din pricinä c'ä acestia le II- ceau concurenVA in posturile imAncAtoriile lor. Un Domn sträin insä, ce nu era Grec, si nu se putea deci incunjura cu ei, trebuia din potrivä sä le fie cu atAta mai pläcut, cu cAt necu- noscAnd rAnduli obiceiurile 01.6, rä'mAnea pe sama boierilor O.' le intocmeascä, astf el, incAt cel mai mare folos sä räsarà pentru ei. Iatä pentru ce Ii vom vedea punAndu-se chiar sub ordinile unui Domn sträin spre a alunga pe sträinii ce män- cau tara". Cu toate cà boieriiiIn aparentä chiar intregul popor Il primise cu iubire, Gratiani ca om petrecut prin daraveri, trebuia s'A se gAndeaseä la siguranta lui personalà ce nu putea fi pe deplin garantatá in mijlocul unei poporatii sträine, care numai simpatie de inimä nu putea hräni pentru el. El se gAndi deci a-si aduce 500 de compatrioti de ai säi, Uscochi, cu un cap al lor spre a-i tinea necontenit pe lAngä persoana sa 73. El se slujia in casa lui de 15-20 de Raguzani, din care unii erau la camarä, altii cu slujbele mai de jos, si care fusese luati din orasul turcesc Provadia, unde se aflau multi Raguzani cu afaceri de negot 74. Gratiani fusese insäreinat de sultanul cu tratärile de pace cu Polonii, si el, ajutat de boierul Constantin Bucioc izbuteste aproape a-si indeplini misia, Polonii trimitAnd in pri- mävara anului 1620 pe Ieremia Otwinowsky la Poartä pentru intärirea pAcii ;darBethlen stärueste la Poartä pentru r'áz- boiui Sultanul cel nou, Osman, plecat care aceias deslegare,

" Almoro Nani c. dogele 16 Februarie 1619. Hurm., Doc., IV, 2, p. 379. Comp. Miron Costin, LetopiseIe I, p. 236. 72 Extract din scrisoarea lui M. Starzer c. Hans de Molart din 30 Martie 1619 in Hurm., Frag., III, p. 75. Almoro Nani cAtrà dogele, 9 Iunie 1609. Hurm., Doc., IV, 2, p. 379. " Altul din18 August 1619,ibidem, p.380.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPU 75 solul polon este rgu tra tat in Constantinopoli rgzboiul este declarat 75. Trebuind sg se hotgrascg pentru una din cele doug' pgrti du§mane, Gratiani contra tuturor a§teptgrilor trgdg pe Turci §ise dä in bratele Polo nilor. El prinde nite scrisori a le lui Bethlen Gabor partizanul Turcilor, cgtre Mari, prin care principele Transilvaniei Ii in- tetia asupra Polonilor, §i le comunicg acestora. Tot pentru a sluji pe Poloni, care fiind in rgzboi cu Turcii, aveau interes ca Nemtii sä" nu inchee pacea cu ei, Gaspar aflând cg impgratul german iscglise la Viena armistitiul cu Turcii, i§i dgi toate si- prin oamenii sgi din Constantinopole spre a nimici asemene impgcare 76 Gaspar apoi mai stgrue§te la Poloni ca ajute lui Pg.tra§cu Vodg fiul lui Mihai Viteazul contra lui Bet- hlen Gabor 77,i stg in corespondentg cu Impgratul german, care Il roagg sä stgruiascg in interesul sgu la Poartg contra cererilor lui Gabor 78 In zadar cg'utase doi boieri dela curtea lui Gaspar, anume vornicul Bucur §1 vistierul Vasile Lupu sg-1 impedece de a se haini. Nenorocirea lui 11 trggea cu o putere fatalg cgtre acel pas prgpgditor 79. Toate aceste fapte, venind la auzul Turcilor, ace§tia se infuriazg cu atata mai mult pe el, cu cgt avuserg in vicleanul croat cea mai oarbg' incredere. Ei trimit pe un capigiu care sg." mazileascg pe Gaspar. In momentul insg când Turcul Ii li- pise de umgr peticul negru strigand mazal, Gratiani care erà preggtit fgcu un semn la garda lui, care ngvgli in palati tgiè pe capigiu §i pe toti Turcii lui in numgr de 300, cu care venise. Dupg aceea se retrase spre Hotin, unde intrg in tabgra Po- lonilor. Armata turceascg ce venia dupg capigiu, se je dupg Domnul trgator §i-1 bate sub zidurile acelei cetgti. Gaspar apucg fuga spre Transilvania §i intrând in o pgdure unde adormi de obosealg, fu ucis in somn de doi boieri.eptilicii Goia, care se aflau pe lângg. el, §i care gAndeau sg' cg§tige prin aceastg faptg mi§eleascg favorurile urmaplui lui Gaspar". .5 Ibidem, p. 376. " Ibidem. Doue raporturi ale lui Almoro Nani cätrá dogele, 11 si 25 Noemvrie, 1619, ibidem, p. 384-385. 78 ImpAratul Ferdinand cAträ Gratiani, 27 Iulie 1620, ibidem, IV, p. 595. Miron Costin, in Letopisefe I, p. 237. " Miron Costin, ibid., p. 241. Comp. Almoro Mani c. dogele 24 Septemvrie, 4 si 22 Octomvrie si 4 Noemvrie 1620. Hurm., Doc., p. 387-389. 0 relatie asupra InfrAngeri lui Gratiani care este aci clan ca fiind intamplatä la Tutora IfingA Iasi, vezi si N. Iorga, Acte si Frg., I, p. 56, alte e lupta din 1620 a Patriarhului de Alexandria, care se afla pe atunci la curtea lui Rada Mihnea al Muntenii, In N. Iorga, Studii $i doc., IV, p. 177-183. Tä- ierea Turcilor din Iasi adeverità de un doc. din 13 Sept. 1620, Hurm., Doc., XV, 2. p. 890.

76 ISTORIA ROMANILOkt

Iatä ODA la ce corumpere a moralului, panä la ce de- g, adare a caracterului, setea de cäpätuialà adusese pe boieri Alèxandru Iliai, 1620-1622, fostul Domn al Munteniei, care fiind mazilit de aice in 1618, sta in casa marelui vizir. De si de origine Roman, ca fiu al lui lijei nepot al lui Petru Rares, el erà cu totul grecizat, incät astfel videm cum pe tronul Mol- dovei se urea' unul dupä altul cu mult timp inaintea epocei Fanariotilor, trei domni sträini sau insträinati : Radu Mihnea, Gaspar Gratianii Alexandru Iliai. Färä indoialä cä nLmärul sträinilor, al Grecilor mai ales, trebui sä sporeascä mult in timpul acestor Domnii, ceeace explicä revolutia intamplatà ceva mai tärziu contra loriin Moldova. Cum se asaz5. Alexandru in scaun, Polonii trimit pe Ca- zaci in Moldova In numär de 8000 care o pradà cumplit, dar sunt bätuti de Alexandru ce ieä in ajutorul lui pe Tätari. Prin- cipele Corechi ginerele lui Ieremia Movilà, care scäpase din inchisoarea celor septe turnuri,i reincepuse luptele sale contra Turcilor, este prins din nou. Sultanul pentru a pune odatä un capät räzboiului polonez, se hotäreste a pleca in persoanä in Moldova, si ordonä Principilor români sä-1 astepte la Nistru, sä facA podurile trebuitoare pentru trecerea arma Lei otomane. Polonii ins'ä intrà inaintea Turcilor in Moldova si o pus- tiesc cu cea mai mare neomenie, arzand mai multe orase, intre care si nenorocitul Iai, si din prada tärei si-au sträns Lesii hradä de au avut toatä vremea cat au stat in Hotin" SiPolonii amenintati insä de o armatä mare, cer pacea, care li se incu- viinteazà, cu conditie intre altele, ca sä nu intre in Moldova nici Turc nici Polon. Alexandru Iliai este insä mazilit, fiind cä nu ingrijise cum se cuvine de facerea podurilor §i a conacelor 82 Stefan Toma a doua oat* 1622-1623, trece numai pe tronul Moldovei färä a se opri in el decat un an de zile, si este destituit dupà stäruintele ambasadorului Poloniei, cu care putere Turcii inchee tocmai pacea in 1623. Se stie c'dtef an Toma se indusmänise cu Polonii ineä din intaia lui Domnie, de când cu luptele sale contra lui Constantin si Alexandru Movilä. La suirea lui in scaun, el avuse de combätut pretentiile unui aven- Wrier italian, negutitorul Iacob Locadello, care se dädea drept

alMiron Costin in Letopisefe,I, p. 246. Petru Diacul Vorn. de CAmpu- lung c. birdul Bistritei vorbeste de Lesi si de 'Mari, iar despre Domn (Alex. Iliasi). ca tine Von pre Mug dansul curte numai Turcii Greci". Doc. Bistrifei de N. Iorga, I, p.37 reprodus dupä originalul scris romaneste de un sträin tene Vodà pre lä(ngd) da(n)sul Corte nomae Torce se Grece, sd fie de credente", Hurm., Doc., XV, 2, p. 895. ,32 Miron Costinin Letopisefe, I, p. 252. Confirmat de un raport francez, N. Iorga, Acte si Frg., p. 58.

MOLDOVA DELA EMONOIL ARON LA VASILE LUPU 77 fiul lui Aron (Tiranul) fostul Domn al Moldovei, El se subsemna Inconformitate Cu aceste pretentii Ioan Iacob Voivoda". GAndul de a pretinde Domnia Moldovei Iifusese inspirat de sultana Validea, care fiindu-i datoare Cu 12.000 de scuzi pentru niste rochii,i vroind sd scape de platd, Ii rägdduise cd va stdrui pentru punerea lui in scaunul pärintelui sdu.". Locadello prins In cursd, iea lucrul serios, incepe a umblà pretutindene, intre altele si la ambasadorul polon, insdrcinat cu negocierea pdcei ; se imprumutd cu bani in toate pdrtile, spre a putea lupta cu Stefan Toma,i izbuteste in sfdrsit a ajunge in inchisoarea unde-1 aruncard numerosii säi creditori. El fusese combdtut de ambasadorul venetian, care se temed cä, prin ajungerea lui In tronul Moldovei, republica sd nu intre in aceleasi prepusuri la Poartd, cdrora fusese expusä pe timpul hainirei lui Gratiani. Pretentia la Domnie a lui Locadello, caracterizazd in modul cel mai minunat degradarea ne mai pomenitd in care ajunsese Domniile române, dacà speraata dobändirei lor putea sd jascd drept inlocuirea pldteicutre furnisoriiSultanelor din harem 83 1! VdzAnd Locadello eh' n'au izbutit a pune mdna pe Domnie, se duce totusi in Valahia, in o pozitie mai modestd, acea de cumpdrdtor de cai pentru armatele venetiane84. Radu Mihnea, a doua oat* 1623-1626. Este strdmutat din Muntenia in Moldova, unde vine iardsi Domn, ldsänd de astddatd in scaunul muntean pe fiul sdu Alexandru Coconul, minor, sub epitropia sfatului boierilor, ind.t in realitate el dom- nià acuma in ambele Täri române85. In timpul Domniei de a doua a lui Radu Mihnea in Mol- dova, se naste un rdsboi intre Turcii 'Mari, care aduce asupra Moldovei cele mai grele suferinti. Anume doi frati Mohamed *ahin Gherai ajungdnd in fruntea natiei ta tare, unul in insusire de han, celalalt de kalga adecd de mostenitor, îi puse In gand sà rdstoarne dinastia turceascd din Constantinopole sd se urce ei pe tronul Otomanilor. Fiind insd eà toate expe- ditiile Tätarilor, se rezolviau in prdaciuni, ei incep prin a prdda inteun chip ingrozitor Moldova si Muntenia in 1624, astep- tând sà inghete Dundrea, spre a trece in Bulgaria. Radu din Moldovai fiul sdu din Muntenia sunt nevoiti sà cante scd-

" Asupra lui Locadello, vezi un sir de mai multe documente venetiane In Hurm., Doc., IV, 2, P. 392 si urm. " Giovanni Capello cAtrà dogele 30 Iunie 1630, ibidem, p. 446. " Haga cAtra statele Olandei, N. Iorga, Studii qi Doc., IV, p. 184 ser prins van Moldavia Stephanus Thomsa is van syn principaet gepriveert... In syn plaets gaet Radulo Vaivoda prins in Valachia welck principaet wederom nen syn Ex-de soon, ouwt ontrent twaelff jaeren gegeven is". Vezi mai multe acte privitoare la paza Transilvaniei de 'Mari ca sä nu rdsbatä acidin Mol- dova, in Hurm., Doc., XV, 2, p. 940 si urm.

78 1STORIA ROMANILOR pare unul in Suceava, celalt intr'om5n5stire.FratiiGherai tra§i la r5spundere de Sultan pentru aceste pr5d5ciuni, r5s- pund c5 ele s'ar fi fäcut fAr5 de §tirea lor, dar c5 aveau de motiv nemultämirea natiei t5t5r4ti cu Radu Domnul Moldovei, cc- ränd schimbarea lui. Un pretendent la tronul Moldovei originar din Cipru, cum aude de cererile T5tarilor, alearg5 la ei spre a se oferi ca Domn din partea lor. Ce-i p5sa de nemai pomenita devastare a tärei, de indat5 ce r5s5rea pentru el perspectiva Domniei ? Atät de dulce era voia de a pfäda §i ji5fui in largul s5u, fArä nici o fric5, f5r5 nici o r5spundere alta, cleat impsärt5§irea pr5zei cu acei ce'l puneau in pâne86. Miron Costin laud5 mult bun5tatea luiRadu pentru boieri, Il tine numai de fäu pentru prea marea stfälucire a curtei sale, care istoveà tara de bani 87 Radu moare in scaun, lucrul In destul de rar, in Ianuarie 1626, recomandând boierilor &Ai de Domn, pe generalul s5u, Miron Barnovski, care este insA comb5tut de mai multi competitori, intai de mazilitul Ale- xandru Ilia§i, apoi de Mihnea cel proteguit de 'Mari,i in sfar§it de fratii Gavrili Moise Movilà, sprijiniti de Bethlen Gabor, §i din care Moise sfäruia chiar in persoanA la Constantinopole88. Barnovski 1626-1629. VAzAnd Domnul tara a- proape pustiet5 de locuitori prin v61m4agurile de pAn5 atunci, el je mai multe mAsuri pentru a indreapta r5u1. Miron Costin ne spune c5 Barnovski, Meuse mare volnicie intäi curtei, dee bir numai odat5 pe an, ea ar fi readus pe locuitorii imprà- §tieti pe la casele lor, infiintand §i mai multe sate noue, che- mând oameni din täri strAinei a§ezändu-i Iiislobozii, a§a c5 in putin5 vreme s'au umplut tara de oameni 89" Domnul insà care luase asemene nfäsur'ä in interesul clasei de jos, nu lipse§te de a impka §i pe cea superioar5, dispunând ca boierii s5-0 poat5 relua pe mo§iile lor vecinii instfäinati. Asupra a- cestei imprejurAri posedgm un interesant document, in care Miron Barnovski ne spune cà s'au jäluit inaintea lui episcopii §i egumenii de prin toate m5n5stirilei maziliiifeciorii de boieri de tar5, (boerii cei f5r5 slujbe ce locuiau la tara),i ju-

" Asupra acestui rAzboii nävälirei tatAresti, vezi Zinkeisen, IV, p. 487, Hurrn., Doc., IV, 2, p. 404 si urm.i Hurmuzaki Frg., III, p. 77, si urin. " Miron Costin in Letopisefe, I, p. 257. " Amb. germ. Lustrier c. Hans Dietrich, 5 Martie 1626.Hurm., Frg., III, p. 81-82. " Miron Costin, Letopisefe,I, p. 260. Locul e cam greu de intelessi oare cine din curteni de nevoie ar fi rasrtrit din ocinele sale la sat boieresc, la sat domnesc, pre top i-au adus la breslele sale si la locuintele sale". Textu I este corect, reprodus in tocmai si de edifia critica a luiV. A. Ureche, I, p. 514). Curtenii nu pot insemna boierii, ci se refer% la cealaltà parte a lor, la ciilärasi, rdzasi, (Vol. IV al acestei serien, p. 146 si urm.),care de r5u1 vremilor ar fi cäutat sapare in satele domnesti sau boieresti.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPO 79 pänesele särace (adecä väduve), ziand cä li s'au pustiet satele s'au räschirat vecinii prin sloboziii prin satele boieresti cä au rämas numai cu ; apoi s'au mai jäluit pe pär- calabii de tinuturi a le inträ in sate (acele mänästiresti care se bucurau de scutiri de impozite), de le pradä vecinii ciobotesc (globesc) färä de izpravä ;apoi mai umblà idesugu- binarii in toatä vremea de fac näpästi femeilori fetelor de

;t2") 7Z., N Zrefr(

19. Miron Barnovski Voevod. oameni bunii säraci, si pe minciuni Ii pradä si-i bap in peire si-iciobotesc ;in sfärsit mai umbra'islugile hätmänesti juzii tigänesti de le inväluesc Domnul primind aceste tânguiri face sfat cu tot divanul tàrei, cu Mitropolituli alti Episcopiicu Egumenii icu boieriicei mari,ceide al doile si de al treilei cu mazilii (nobili ce fusese in functii), Cu feciorii de boieri de tara, i tocmestei rupe lucrul" in chipul urmätor : cä toti vecinii acei ce vor fi fugit dela expeditia sultanului contra Polonilor, 1622, in coace sä hie tarii puternici cu artile Domniei alugäriii feciorii de boieri a-i lua in- därApt", insä cu darea aceea la care vor fi fost supusi acesti vecini (cisla) acolo unde ei vor fi aflati, fie in oras, fie in sat boieresc, fie in slobozie, fie intealte sate alugäresti, sà aibä voie a-i luai a-i duce cu toate bucatele lor inapoi, cine'si pe la locurile sale, insä cisla O. se mute dupä ei, si de aci inainte sà aibä griji veciniii cisla". Yecinii acei ce vor fi dusi de pe unele mosii inainte de anul 1622, vor avea voie a merge unde le va fi placul. Iar acel vecin ce va fugi de acum inainte sä nu aibä voie nimene a'l primi". Silintele lui Barnoski de a reimpopora tara se loveau insä de o mare greutate. Oamenii se temeau ca Tätarii care tot eran in räzboi cu Poarta, sä nu pufiä in Moldova Domn pe Mihnea Criteanul ce stätea adäpostit la curtea hanului, and atunci Tätarii ar ajunge stäpanii nefericitei täri. Ei nu vroiau deci sä revinä la locuintele lor, asteptându-se a fi färà incetare despoieti de crudele oarde tätärestin. Asa in April

9° Ia3i, 1628 Ianuarie 16, Arh. ist.I,1, p. 175. " Zorzi Giustimani card dogele din 22 Mart si 10 April 1626, Harm., Doc. IV, 2, p. 413 si 415.

80 TSTORIA ROMANILOR

1626 se intoarce prin Moldova o trupà de 'Mari, care fusese cumplit ntutä in Polonia, unde se dusese la prädat,i'§i varsä furia neizbänzei asupra poporului romän 92. Despre spiritul organizator §i hunde scopuri ale lui Bar- novski face, dovadä pe längä silintele lui de a reimpopora tara §i regularea traiului edluilgresc prin mänilstiri care train se stricase §i se sälbätecise §i pe care Domnul se ingrije§te a§eze iarä§ pe temelii morale prin un hrisov al säu din 1626. Cu toate aceste cälugsárii din Moldovita se aratä multumiti de domnia lui §i in o scrisoare care Bistriteni sä spune cà cu norocul M. S. Domnului nostru Barnovski Vodä ieste pace hun'ä §i s'au bucurat toti oamenii de Märia Sa 93. Care acest timp Bethlen Gabor Principele Ardealului, care fusese pänä atunci sprijinul cel mai puternic al Sultanului contra Germanilor, sumetindu-se tocmai pentru slujbele aduse cauzei otomane, refuiä in mai multe randuri a pläti tributul, §i somat de Poartä a o face, räspunde in un chip cu totul män- dru, amenintând chiar de a se pune in fruntea Cre§tinilor in contra imperiului otoman, dacä nu ar fi scutit de tribut pentru slujbele aduse acelui imperiu 94.Prin aceastä purtare el cade In disgratia Sultanului, färä a putea dobändi increderea Im- päratului german, cäruia Ii Meuse atätea rele. Bethlen simtindu-§i pozitia amenintatä, scrie care regele Polonieii care hanul Tätarilor, intetindu-i pe ambii in contra Turcilor. Seri- sorile sale trebuind sä treacä prin Moldova, pentru a ajunge la destinatia lor, sunt surprinse de Barnovskii trimise Portei. Cu toatà aceastä purtare atät de prielnicä Portei din partea lui Barnovski, el era in prepus la Turci pentru intelegere cu Polonii, fiind cä mai intäl era inrudit cu familia Movi- le§tilor, cea atät de prietenä Polonilor, cauzä pentru care Bar- novski se nume§te el insu§i loan Miron Barnovski Movilä Voevod, apoi Barnovski era cetätean polon luase in cäsätorie pe fiica castelanului de Camenita, §i'§i cumpärase mo§ii in Polonia 95. Cel mai mare pAcat al lui fusese insä cA fiind un Domn mai putin jäcuitor §i mai cu durere de tara, nu putuse räspunde vizirului 40 de pungi de bani ce i le ceruse pentru a-i prelungi Domnia. Barnovski simtind eh' se clatinä, aleargä la Constan-

" Alte douà din 5si 19 April 1626, ibidem, p. 414 si115. " Fragmentele lui Hurmuzaki, III,p.87 90. " Hrisovul p. oränduiala cälugäreascä, publicat de V. A. Ureche in Am- ide Acad.1?om.II,tom. X,p.259. In el Barnovski ia numele de Miron Moghilä Voevod". Acest hrisov a fost publicat din nou in Documente romdneVi ed. Bianu, p. 129 133.Scrisoarea cälug.din Moldovita, 1628, Hurm., Doc. XV, 2,p.964. " Docnmentelecitate in nota 26 si 30. Un raport al lui Haga c. Statele Olandeze, 23 Iunie 1629, Iorga, Studii $idoc., IV p. 187, gedachten prince die lang suspectisgewest, dat in Polen altegroote correspondentie hadde"

MOLDOVA DELA EMANOlL ARON LA VA SILE LUPU 81 tinopole, unde este insg pus la inchisoare. Aice scrie el in limba româng diata lui temându-se ca inchisoarea lui sg nu iee captit In mormânt. Iatg acest frumos testament : loan Miron Barnovski Voevod am stire cu scrisoarea noastrà tuturor cui se cade a sti cà eu fiind acuma in mâna pgggnilor, de bung voia mea venit aici, pre amägiturile sgráciunile lor,i mg scoaserg din odihna mea cea bung, si cum cunoastemi vedem tocmelele pggânesti, mai mult avem nä- dejde de moarte cleat de viatgi inteacela chip mestesugirg cu mânggerea lor de nici casa nu mi-am tocmit cum se cade In purcesul nostru, cum mi-a fost voia mea, cg de mi s'ar prileji aci vre o moarte sg se stie pre ce tocmalg ar fi rgmas casa noastrg, ce nici un lucru statornic n'am fg.cut sä" fie moartea noastrà cu odihng, pentru cgci cg nici n'am avut aceastg nàdejde sá fiu eu asfäzi inteaceastg" nevoie. Pentru aceasta mg rog pentru mila lui Dumnezeu tuturor prietinilor nostri, de ni se va prileji aice vre o moarte sau vre o inchisoare indelungatg, sg và fie milg de casa noastrg, ca sg nu fie pre urma noastrg price si galceavg intre ruda noastrgi intre prieteni. Dacg asi ri stint in ce chip va fi, mi-as fi intocmit lucrurile ; aCuma sunt scgpat de acele toate, numai pre Dumnezeu si pre dreptatea mea am toatg ngdejdea. Când este acuma, eu mgrturisesc inain tea lui Dumnezeu celui ce a fgcut ceriuli pgmântuli inainte a toatei rudei melei tuturor prietinilor, cg eu las cu toatà voia mea si cu tot sufletul meu aceastg scrisoare inteacelasi chip, cum de mi se va prileji aice vre o moarte, ca sg fie de credintg si de samg pre urma noastrg ce se va afla scrisinteaceastg scrisoare". Dupg aceastg introducere atAt de minunatg in simpli- citatea ei, urmeazg dispozitiile testamentare in carevorbeste de mosiile cumpgrate de el in Polonia pe cAnd se afla acolo, care mosii nu-i rgrngsese lui mostenire dela pgrinti, ci le ago- nisise el insusi. Aceastg argtare ne face a crede cà Barnovski era din poporul de josi, ingltindu-se in ranguri prin propriile salemerite, ajunsese a se incuscri cu familia Movilg ;cgci dacä ar ti fost el din neam boieresc, nu ar fi putut sg nu aibg niste mosii de basting'. Mai dispune el apoi pentru o bisericg radicatà de el in Liov ; pentru biserica Adormirea Precistei din Iasi, inchi- natg de el sfântului Mormânt ;ingrijesteside maica lui, lgsând-o in sama unor legatari care sg o aibd in socotintg cinste, cum au avut si dela noi 96", §1 se aratg in deobste in tot

" Testamentul in Arh. ist.I.2, p. 187. Data de 1628 este gresità Bar- novski esi din domnie in Iulie 1629. Hurm. Doc. IV, 2. p. 427. tin document din 6 Sept. 1629 pomeneste pe urmasul siu Alexandru Coconulun altul din 24 Noem. vorbeste de Alexander voivoda figliolo di Radul", (ibidem, p. 433 si436). A. D. Xenopol. lstoria Romànilor. Vol. VI.

82 ISTORIA ROMANILOR acest act :cucernic cre§tin, om darnici fiu respectuos, insu0ri care unite cu cele raportate mai sus despre ingrijirea lui de tara, despre refuzul lui mai ales de a plat cele 40 de pungi vizirului, nevroind sa jafuiasca tara, fac din Barnovski o fi- gueä interesanta,oexceptiein rândul cArdului de Domni ce se napusteau pe corpul bietelor Tari române.Barnovski insascapa' din inchisoare 0 trece In Polonia, unde a§teapta iara0 urcarea lui in scaun 97. Trecând un rastimp oarecare 'Ana sa se rânduiasca alt Domn dela Imparatu, Moldova ramasese cum spune o scrisoare a Egumenului Anastase catre Gaspar diac biraul Bis- tritei fara domni pricinuira neorândueli i jafuri inca mai mari cleat acele ce sa infaptuiau de trecatorii stapânitori ai TA- rilor române au pradat tara Polonii pAna la Tutorai s'au facut mai multi oameni rài, tAlhari care au talhuit manastirea Nicorita de a ramas numai piatra 99" Alexandru Coconul, 1629-1639, fiul lui Radu Mihnea, sta numai opt luni in tronul Moldovei, de 0 pentru aceasta Domnie efemera cheltue§te o suma mare de bani, imprumutata dela negutitorii venetiani :Gieronimo Beneri, Lorenzo Agazzi, Octavio Sella, Penzini Sella 0 Terzi 99, anume vr'o 200.000 de reali, pe care se obligä catre bailul venetian a-i restitui creditorilor in cel mai scurt timp. Despre acest Alexandru ne spune bailul Sebastiano Ve- nier, cà venirid sa-i faca vizita inainte de a pleca in Moldova, §i neputânduli exprima cleat greu prin cuvinte devotamentul sau catre Republica (ne§tiind bine italiene§te), inlocuia graiul prin gesturile cele mai umilite 1o. Umilire catre Poarta, umilire catre Poloni, Tàtari, Venetieni, Engleji, Francezi, umilire sarutari de mâna in toate partile, iata tabloul Domnilor a- cestui timp. Românii hemesiti de Domnie uitaseil cu totul ce vra sa mai zica demnitate omeneasca, se theau inaintea ori caruia credeau ca poate sa intervina in favoarea lor la atot puternicul Padi§ah, de poala macatului caruia apropiau cu cea mai mare sfintenie sfiicioasele lor buze. Inteadevar c6.nd intAlne§ti asemene timpuri de injosire §i de mirlie, sAngele

Giovanni Capello catrà dogele, 2 April 1630, ibidem, p. 444. 98 Doc. Bistrijei de N. Iorga,I.p. 46. 99 Raporturile lui Giovanni Capello card dogele din 18 Octomvrie cu anexele, ibidem p.454 457. lo" Sebastiano Venier Otra dogele, 1 Sept. 1629, ibidem p. 433 : II principe di Moldavia non ha voluto andarsene al suo principato senza venir prima a mia visitatione ;ha potuto anco nella scarsita naturale di parole et congiesli humilssimi dichiarirlasua grandissimadispositione verso la serenissima republica".

MOLDOVA DA EMANOIL ARON LA VASILE ti se urcä in obraji,i numele de RomAn ar 'Area o °cal* dacä nu ai gäsi in istoria mai veche räscumpärarea a-LA-tor injosiri. Alexandru, cum ajunge in scaun, incepe a stränge bani a-i depune la banca de Venetia, färä a se Ondi sà plä- tiasc'ä creditorii. Dupä depunerea lui, acestia Il sträng cu cererile lor,i atunci el se roagá la ambasadorul, ca Republica sà garanteze cätre ei datoriile sale, ceeace Venier se °feed a mijloci, dacä Domnul mazil va da imputernicirile trebuitoare. Graba lui de a-si asigura viitorul fusese nimerità, cäci nici nu trecuse anul dela numirea lui, era si inlocuit cu un alt pretendent, de oarece era privit ca nedestoinic a guverna, cum spune un raport olandez din 1630 1°1. Moisi Movilä, 100-101, fiul cel mai mic al lui Simion si fratele lui Mihäiai Gavril Movilä, ajunge domn. Aceastä familie era cunoscutà Portei ca plecatä ektre dânsai ei numesc deci pe Moisi in scaunul Moldovei. Numirea lui Movilk se fäcu dupä cheltuiala unei insemnätoare atimi de aur 1°2. Alexandru insä intors la Constantinopole, se pune pe lucru cu mosul s`du Bartolomeu Minettii cumnatul sàu, unul Vecelli, ambii Greci dei cu nume italian, adunä 100.000 de galbeni 103,iIi depune sigilai la cäpitan-pasa, care'l proteguia, in contravizi- rului, proteguitorul lui Moisi,i in 1631 Mai, izbuteste Alexandru obtinea din nou Domnia Moldovei 104. Alexandru Coconut, a doua oark 101-1C32. Moisi se indreaptä spre Polonia, insä e prins de hanul Cantemir al TA- 105V tariloritrimis la Poartä impreunä cu toate avutiile lui O samä de boieri, intre care Vasile Lupu Vornicul, Savin Hat- manul, Costin Postelniculi Ureche (Grigorie, cronicarul) tariul protestä contra numirei lui Alexandru, si se duc la Cons- tantinopole spre a-si face tânguirile ion 1°6. Alexandru insä, dAnd bani de iznoavä, face de mai multi din boieri sunt de Turci,i atunci ei VäzAndu-se bätuti, se impacä cu Alexandru, jurându-si mutual credintä inaintea Patriarhului. Domnul venind in Moldova aduce cu el pe Grecul Baptiste Velelii imi-

1" Sebastiano Venier c5trà dogele, 27 Octotuvrie 1629, ibidem, p. 434. Gio- vanni Capello c5tr5 dogele 30 Iunie 1630, ibidem, p 446. Adaogä Haga c.state N. Iorga, Studii qidoc.. IV p. 193. 1" Giovanni Capello c5tr5 dogele, 4 Maiu 1630, ibidem, p. 445 :Quest() eqeguitocoll'esborso di relevante somma d'oro". 1" Giovanni Gapello atrà dogele. 15 hule 1630, ibidem, p. 447:100 so:nine di dinari che sono cento mille scudi". Un raport francez din1631 N. Iorga, Acte qi frag.I,p. 70 spune : Moyse, qui s'en retournait instituéVoevode de Moldavie". Tot acolo 6 scrisori ale lui Moisi c. cont. francez. deGésy. Altul din 24 Noemvrie 1631, ibidem, p. 453. Altul din 4 Ianuarie 1632, ibidem, p. 454. 106 Miron Costin InLetopisere. 1,p.263.

84 ISTORIA ROMANILOR tând purtarea tatului sail care §tiuse sà pima mâna pe 'ambile tari române, vra sa introduca pe fiul sau Radu in Domnia Mun- Leniei, care Radu este insa batut §i raspins de Mateiu Basarab. Cu toateca. Alexandru jurase boierilor iertarea impotrivirei lor la numirea lui in scaun, dupa ce se introneaza, vra sa-§i rasbune pe capii acelei mi§cari, Vornicul Vasile Lupu, hatmanul Savin, Vornicul Cehan, Vistieriul Buhu§ §iSpatariul Ureche, fiind impins la aceasta rasbunare cu deosebire de Grecul Ve- leli, ràu vazut §i du§manit de boieriiàrei. Uneltirile Domnului sunt insa descoperite boierilor de un alt grec, Constantin Aseni, §i provoaca in ei o cumplita rascoalä, facuta §i cu sprijinul tä- ränimei. Cronicarii moldoveni arata revolutia ca pornita §i in contra Grecilor ce inconjurau pe Domn. Miron Costin ne spune cà s'au vorovit cu totii §i au dat §tire tarei, care herband in greutati §i in netocmeli, prea lesne s'au pornit §inu numai curtea, ci §i taranimea, strigänd pe Greci de prin toate ulitele 1°7". Poporul cere dela domn pe Bapti§te Veleli, pe care taranimea il face bucati. Pe lânga Veleli mai sunt uci§i de poporul rätat cumnatul Domnului Constantin Vecelli, Alexandru Ma- mugna §iIeronim Heres, totiGreci curr spune documentul care-i pomene§te 108 Alexandru insa scapa teafar §i fuge catre Dunarea, peste care trecând se duce la Constantinopole. Aice el moare putin timp dupa aceea, ramânând sora lui Caterina sta- 'Ana pe banii ce se mai aflau la banca de Venetia, dupa plata datoriilor 1°9. In§alata insa de mo§ul ei Bartolomeu Minetti, ea cedeaza acestuia banii depu§i la Venetia. Maritändu-se insa Caterina cu.rivalul mortului ei frate, Moisi Movila, acesta se opune la eliberarea Banilor catre Minetti, sustinând c'äei ar constitui zestrea satiei sale, de care ea dupa maritare n'ar mai putea dispune fara consimtimântul lui ca sot. Tot asupra a- cestor bani depu§i la banca Venetiei mai ridica pretentii §i copilul unei Tigance, care se pretindea §i el a fi fiul lui Radu §i frate cu Alexandru §i cu Caterina fn. Din aceste deosebite pretentii se na§te un proces, in care toti banii sunt mâncati de ju- dccatorii turci, alegändu-se partile numai cu zbuciumul §i cheltuelele. Boierii resculati seal:land de Alexandru, cer pe Barnovski de domn, care era refugit in Polonia. El pleaca indatä la Cons-

1" Ibidem, p.264. 1" Pietro Foscarini càtr5 dogele, 20 Maiu 1633. Hurm. Doe. IV,2,p. 466: Giunse qui avisodi una grande solevatione delli popoli di Moldavia contra Alessandro loro principe, havendo trucidatoCostantino Vecelli de Bet- timo suo cognato, Alessandro Mamunga, GieromimioHeres, tutti Greci col consilio e parer de quali si reggeva in tutti le sue deliberarioni". 1" Geronimo Capello card degele, 18 Octomvrie 1632, ibidern, p. 454-455. 1" Alte doue rapoarte, unul din 20 Octomvriei altul din 26 Noemvrie 1632,ibidern p. 461si462.

MOLDOVA DELA EMANOIL ARON LA VASILE LUPU 85 tantinopole, unde incepe a impärti darurile neapArate pentru indrumarea orAnduirei sale. De odatä insä este arestat si pus sub paz6 in casa marelui vizir. Boierii veniti spre a'l cere de Domn, apar inaintea divanului si sefäluesc cu amäräciune pentru oprirea candidatului lor. Protestärile boierilor aduc insä peirea nenorocitului pretendent.Sultanul supärat prin stA- ruintele cele prea mari ale boierilor, care aveau aerul de a pretinde dreptul de a'si alege Principele, pentru a le t'Ala asemene gänduri nesändloase, ordoanä sä se tae capul lui Barnovski inaintea divanului si a boierilorfäluitori "1.Nu se insälase bietul Barnovski, cAnd scriind testamentul sàu in Constanti- polole se gAndia la o moarte apropiatà. Ea Il ajunse iute si de- grabä,i anume tocmai in locul unde el o visase in momente de turburare. Venise aice spre a lua o coronä si fu intors in tara lui cu capul despärtit de trunchiu 11-2 Barnovski fiind ucis Alexandru Coconul murind de moarte naturalà, rämäsese la Constantinopole un singur pretendent, Moisi Movilà.

Moisi Movilil a doua oarg,1633-101,vine in Moldova In luna lui August 1633, incärcat iaräsi cu multe datorii pentru cheltuiala ce s'au fAcut prin asupreala Turcilor 113". Noul domn bänuind pe Vasile Lupu vornicul cà ar fi pArAt pe Barnovski, temAndu-se si el de o pärä asemänätoare, ca unul ce si dAn- sul era partizan al Polonilor, ordonsä vornicului Cehani visiier- nicului Rosca ca sä punä m'Ana pe el. Lupu insä trece Dunärea scap5. la Constantinopole. Pe atunci Rusii cerAnd ajutorul Turcilor contra Polonilor, Abaza-pasa din Silistria, acela care pusese pe Matei Basarab domn in Muntenia, trece prin Mol- dova, luAnd in armata lui si pe Domnii Munteniei si a Moldovei. Moise Movilà, care se vede ea' nu uitase simpatiile sale pentru Lesi,irisará pe Turci CA o puternic6 ostire de Cazaci, ar veni In ajutorul Polonilor, fäcAndu-is'A despresoareCamenita si s'A se retragA. Descoperind Abaza-pasa acest mestesug al lui Moisi Movilà,idorind s'A punä in Moldova pe proteguitul sAu '«asile Lupu, dupä cum pusese in Muntenia pe Matei Basarab, deter- minA pe Poartä a mazili pe Moisi si a numi pe Vasile Lupu in

111 Un raport olandez Iorga Sludii si Doc. IV, p. 201 spune : Syne Maiestät door en traglie veynster sulcx aensiende, hat hobst affgechlagen is gewerden" Frumoasii priviliste. A fost taiat In 2 Iulie 1633. Hurm. Doc. XV, 2 P. 992. uz Pietro Foscarini cätritdogele, 20 Iunie 13 Iulie 1633, ibidem, p. 467 Ne poate parea straniu ca amb. francezsí Arete scrisoarea catre efemerul Principe Alex. Cuconul in baise la main" ; dar politetea era mutualä deoarece gäsim chiar pe Matei Basarab incheind scrisoarea luiC. amb. francezCusäru- tari de mani. N. Iorga. Acle si Frag., I. p. '71 si 78. Barnovski a fost ucis In 2 Iulie. Hurm., Doc. XV, 2. p.992. 113 Miron Costin in LelopisefeI.p. 270.

86 ISTORIA ROMANILOR scaunul Moldovei 114. In timpul scurtei Domnii de un an de zile a lui Moisi Movilá, el gäsi mijlocul de a aduna o insemnatá avere, esind in Polonia la mazilirea lui cu 1400 de cai, si 60 povere de bani si mai multe lucruri de pret. Astfel in anii ingemsänati 1633 si1631, vin la Domnie In tárile române doi principi, Matei Basarab iVasile Lupu, care &ese mijlocul de a mai pune o stavilà prápástioasei rá- pej uni cu care se schimbau Domniile in ele. Aceastá erà insá numai un popas, dupä care vártejul trebuià säl por- niascä incá mai iute si mai neoprit. Nu deci in aceasfä. Domnie mai lungä. stä importanta Ior, care îi face sä insemne purce- derea unei noue perioade in istoria Românilor, ci prin aceea c'ä in decursul ocArmuirei lor elementul grecesc, pe care l'am vä'zut odràslind si intkindu-se in Tkile române, apare la lu- miná cu tendinti de stäpAnire. Dac'ä "Allá la Matei Basarab Vasile Lupu, cugetarea mai superioarà a poporului román imbrkase forma slavonà de acuma inainte ea se va invest- mánta in hlamida greceascà,i aceasfä schimbare a inrAurirei strMne asupra poporului românesc o insamnà avenirea la tron a Domnilor ingemán4i. De aceea cu urcarea lor in scaun in- chidem epoca medie a istoriei poporului romani deschidem pe acea a istoriei sale celei noue.

114 Trecerea lui Abaza pasa prin Moldova este adeverità de un doc. din 1646 care aratà cg uricele ce le avuse Iorgache Visternicul fuseserli pierdute când a venit Abaza pasa cu oaste In tarä si a trecut In tara leseascg pe vremile lui Moise Moghila Voevod". Ghibänescu, Ispisoace si Zapise, II 2 p. 105. Vasile Vodä a venit In Domnie In 10 Mai 1634 Hurm. Doc. XV, 2. p. 1003.

CAPOL VIII FENOMENE aENERALE ALE VIETEIROMANETI IN PERIOADA SLAVONISMULUI

STAREA ECONOMICA iNRIURIREA EI ASUPRA ORGANIZÄREI SOCIALE

1. STAREA ECONOMICA A0zàminte1e unui popor se pot schimba sub influenta a dou6 puteri care determinà inaintarea sauinaràptarea lor. Aceste sunt ideilei starea lui socian. Aceasta din urmd lu- creaz6 in chip statornici neincetat asupra lor, modificându-le amàsurat cu schimb6rile c'ärora ea insà§i este expusà. Ideile din protivà pot provoca crize grabnice i pr6p6stuite, care trans- formà de °data' starea sociefätei. Astfel popoarele tree aproape fä'rsa. nici o inristurire a ideilor dela starea de vânftor la aceade psástor, dela aceasta la agriculturà, comert. sau industrie, fiecare din atare stilri atrságAnddupti sine ni§te a§ksAminte anumite, ce se schimbà de indatà ce s'a schimbat feliultraiului material. S'intelege dela sine cà asemene prefaceri se petrec foarte cu incetul,i ad ese ori trebue sä" treac6 veacuri intregi, spre a se simti modificarea intervenitàin vre un a§ezàmAn t. Din potrivà, de indatä ce lumea ideilor incepe a se mica, a§e- zilmintele se schimbA adese ori cu o mare repejune, §i numai cuno§ti mâni poporul de ieri. Transformàri ca acele produse de Cre§tinism, de Revolutiafrancezà, de descoperirea abu- rului, operate in ativa ani, nici secoli intregi ale uneidesvol- tsäri sociale nu le ar fi putut indeplini. Poporul român in istoria lui mai vechei pArià la pragul timpurilor noastre, n'a cunoscut aproape de loe inrAurireaideilor

88 iSTORIA ROMINIIA asupra desvoltgrei a§eztimintelor sale, Ea fu determinatà a- proape exclusiv de mersul ob§tesc alsociefätii, pe and din potrivg dela inceputul veacului al XIX-lea o lume bogatg de idei fäcAndu-§i loc in mintea lui, aduse dupg sine acea trans- f ormare minunatà a vietii sale, care ne pune cu drept cuvAnt In adAncg mirare. Nici cg se poate asemgna progresul efectuat In timp de veacuri Intregi, cu acel realizat in putinii ani ce ne despart de inceputul secolului trecut. Cu toatg aceastg deosebire radicalg in modul desvoltgrei noastre, sg nu ne in§gläm a crede c'à istoria veche a poporului romAn, este repetarea acelora§i fapte pe unul §i acela§ teatru de lucrare. Si ea ascunde o desvoltare inceatg, nesimtitg, 'Msà de aceea chiar mult mai puternicg §i mai hotgritoare, cleat acea efectuatä In grabg sub imboldirea schimbgtoarelor idei. In once caz multe din formatiile lgsate de timpurile trecute sunt elemente de care trebue sàtinem socotealg in cele de acum, §i ele nu pot fi pe deplin intelese, dacg nu vom urmgri originele §i desvoltarea ion. Am schitat aiurea Inceputurile a§ezämintelor de cgpe- tenie a le poporului romAn1, §i ne rgmAne acuma de studiat cum s'au prefgcut ele in decursul celor doug veacuri, acgrora istorie am incercat a o expune in paginele precedente. Transformarea stgrei a§ezgmintelor poporului nostru pro- venind din acea a starei sale sociale, trebue Intgi sà cgutäm a ne da sand-A despre schimbärile Incercate de aceastà din urmg. Prima §i cea mai insemnatà prefacere indeplinitg, care se inf 5- tosazg mintei cercetgtoare, este cclderea Tarilor române sub stei- Onirea otomanä. Valachia intAi, Moldova dupg dAnsa cäutase apgrare §i proteguire In Inchinarea cgtre puternica impgrgtie turceascä. Fiind date 'Msà elementele intrate In leggturä, cel romAnesc mic §i desbinat,al Tureilor mare, puternic §i obijduitor, era firesc lucru ca Inchinarea sg se schimbe in supunere §i ascultarea In robie. Aceastä uzurpare a unor cgderi abuzive din partea Turcilor era cu atAta mai fireascg, cu cAt sistemul ur- märei la tron In Pride romäne fgcAnd cu totul nesigurg domnia, impingeA pe pretendenti a se indreptA cätre pu tenle sträine, spre a ggsi acolo sprijin in protiva competitorilor lor, §i intre aceste puteri, care el-A oare mai in stare a asigura izbAnda cleat pro- teguitoarea, In curAnd stApAna Tgrilor romAne? In Muntenia am vgzut cum amestecul Turcilor combgtea pe acel al Ungurilor, incg de pe timpul urma§ilor lui Mircea, mai rostit insä dela Radu cel Frumos, pe care ei II a§azg chiar In tronul acelei tári (1462). CAtva timp dupg aceea, lupta dela Mohaci §i cgderea Ungariei sub stgpAnirea turceascä aduc Mun-

Vol. III.p.146 5i urm. :Organizarea primitiva a Tarilor române.

STAREA ECONOMMA 89 tenia 111W° atärnare aproape deplinä de puterea otomanä, in- dreptänd pe competitori nu mai mult &are doue state rivale, ci atre unuli acelas care inconjura din toate pärtile aproape cu stäpânirile lui insula cea mic6 a Statelor române. In Moldova stäpânirea turceascä se incepu cu alungarea lui Petru Rare§ din scaun de atre Soliman al II-lea si inlocuirea lui de insus autoritatea sultanului cu Stefan Läcustä. *i le au pus domn pre Stefan Vodä feciorul lui Alexandru Vodä", insamnä Ureche in laconismul säu cuprinator aceast intäi amestec al Turcilor in domnia 1VIoldovei 2 Este probabil, de si nu avem dovezi pozitive in asemene privire, cà Domnii munteni incepuse incä de timpuriu a cumpära domnia dela Turci. Càci altf el cum s'ar putea explica urcarea lui Vlad al IV-lea in scaunul Munteniei in 1510, and ca toate cà predecesorul säu Mihnea fusese rästurnat prin partida Basarabilor, nu ei ajung a pune mâna pe tron, ci tocmai acel Vlad al IV-lea ce petrecea la Constantinopole, si care era frate cu domnul detronat?3. Apoi Radu dela Afumati dupà ce este inchis de Turci din pricina omorului fäcut de el in Otomani, cu prilejuI luptelor sale cu Mohamed-Bei, prin ce minune oare izbuteste el, nu numai a dobandi iertarea Sultanului, dar 'Meg si rein- tegrarea lui in scaunul Munteniei? 4. Totusi nu este de fägäduit cA de si Turcii vor fi speculat incä de pe atunci Domniile Munteniei, schimbarea acestora se fäcea mai cu seamä dupsä stäruinta partidelor protivnice ale Dänestilor sau Bäsäräbestilor iDräculestilor. Turcii nu provocau atäta pe cAt sustineau sau favorau competirile. Cu incetul ins5 rolul Portei se schimbä. O vedem incepänd a impune Domnii, fàrä a se ingriji de simpatiile sau antipatiile celor dou'ä." mari partide ale Munteniei. Sub aceastä apäsare partidele se desfac. Ele combat adese ori pe insus membri de ai lor, pusi, In Domnie färä a lor consimtimânt, ci din omnipotenta tur- ceascä. Astfel se intämplä cu Mircea Ciobanul care, de si din partida dräculeascä, se räscoalä contra lui Radu Paisie ce erà siel din aceeasi partia. Strämutändu-se sprijinul cu care se ,obtineà tronul din läuntru in afarä,videm c`á competitorii nu mai urmeazä ca inainte interesului de partia pentru a pune mâna pe tron,ciinteresului individual 3.Turcii incepurä a punei depune pe Domni färä sä intrebe de tarä pe care trebuiau sà domniaseä. Din chiar aceasn imprejurare noi deducem cà Turcii nu fAceau aceste schimbäri de dragul schimbärilor, ci din alt motiV mai firesc si mai inteles,. interesul bänesc, care

Ureche, in LeMpisele,I,p. 164. 3 Vol. IV, p.176. 4 Ibidem, p. 188 5i 191. 5 Vezi vol. V, p.11.

90 ISTORIA ROMINILOR totdeauna au jucat un mare rol la poporul Otomanilor. Sunt cunoscute inspAimAntAtoarele jafuri bAne§ti comise de Ibra- him-pap, Rustem-pa§a §i Mohamed Sokoli,ceitreivestiti viziri ai marelui Soliman al II-lea 6, o asemene co1osal5 coruptie nu poate fi gandit5 f ArA inceputuri mai vechi, de §i istoria nu ne au pAstrat dovezile acelora. Dela Petru Rare§ inainte se dà pe fatA sistemul cumpArArei Domniilor romAne din mAnile Turcilor. Am arAtat la Domnia acestui Principe darul cel minunat a douA mArgAritare in mrimea unor pere, fAcut de Rare§ fiicei Sultanului, §i pe insu§i Rare§ l'am vAzut du- cAndu-se la Constantinopole cu toate avutiile lui,care inc'A neajungandu'i, el se incunjurA aice de Greci §i de negutitori italieni §i Evrei ce-i imprumutarA sumele trebuincioase, pentru a dobandi nu numai iertarea dar §i restabilirea lui in scaun 7. Darurile devin indatoritoare de cAte ori .se infAti§a inaintea Portii vre un trimis al Domnitorilor romAni. A§a in 1550 boierii trimi§i de Mircea Ciobanul iIlie Rare§, pentru a fi primiti de Sultanul, dan, cel din Moldova 5000 galbeni, trei stofe de m'Atase cu aur, ateva vase de argint §i doi §oimi, unul alb §i celalalt negru ;cel din Muntenia 6 cai buni §i mai multe blà- nuri frumoase de cacom 8.Dela Petru Rare§ inainte Dom- niile romane devin tot mai mult o jucArie in mAnile Turcilor, mai ales de and Doamna Kiajna introduce in scen6 §i pe fe- meile din harem ca elemente determinAtoare ale numirei Dom- nului. Sumele colosale vArsate de dAnsa pentru cApAtuirea lui Petru Schiopul §i Alexandru al III-lea cu Domniile romane, lupta cea stra§nia cu punga in manA urmatà intre Petru Cercel §i nepotul Kiajnei, Mihnea al II-lea i§i gäse§te In Moldova o vrednicA paralelä in cumplitele Domnii ale lui Petru Schiopul, Iancu Sasul §i Aron tiranul,.cel restituit in scaun dupA sfäruinta creditorilor turci. Se introdusese sistemul reinoirii Domnii la trei ani, and Domnii eran indatorati sA vinA in persoanA la Constantinopole s'A aducA un dar ; Ilie Rare§ pare a fi fAcut inceputul acestui obiceiu pentru Moldova, and se duce in 1551 in capitala Turciei ducand cu el ca dar 100 de cai 9. Cand Mihai Viteazul ridicà in Muntenia steagul rAscu- lArei, 'raffle romAne cAzuserA fatA cu Turcii in o robie §i o de-

6 Zinkeisen, III,p. 98si urm. Vol.IV, p. 251. Giovanni Malvezzi, 23 Fevr. 1550. Hurm. Doc. II, 1 p. 257. Hurm., Doc. XV, 2. P. 932. De la Neagoe Basarab domnesc pAnA la Mihaiu Viteazul In decurs de 62 de ani (1521 1593) 21 de domnii In rAs- timpul de 32 de ani care trece de la moartea eroului muntean pAnA la Matei4 Basarab (1601 1633), se strecoarA 9 domni, pe tronul Munteniei. In Moldova de la moartea lui Petru Rares pang la Vasile Lupu pentru 88 de ani avem un numAr de 26 de domnitori. In mijlociu deci domnia fie cAruia line ceva peste 3 ani.

STA RE A ECONOMICI 9 gradare, care cu greu si-ar puteà gsi pärechea Iii analele ome- nirei. Revolutia de atunci a Donanilor románi täié pentru un momea Turcilor pofta de a mai exploata Värile lor. CurAnd insä dupil moartea lui Mihai, ei reincep iarài vechiul lor sistem, mai intài Cu oarecare teamàì sfial5 ; mai apoi väzánd cà pot sii indräzniascil, Il readuc iarrisi la vechea luì inflorire. Dom- niile se schimbá din nou inteun chip präpästuit sub mistui- toarea coruplie turceascil si sil nu se creadä cil aceastá nestator- nicie ar fi rost privitil ca ceva normal de oamenii de atunci. Numai unii din ei eran loviti de vesnicile friärnAntilri din Tá- rileromilne. Asá gäsim pe Ungurul St. Erdely exclamand in o scrisoare din 1623 ciltre Bistriteni : Nu e oare de mirat dom- nule, când aceste tärisoare sunt supuse unor schimbäri atát de mari?1°. Ce urmäri aviit'a acest nenorocit sistem asupra intregei vieti a Tärilor romilne, iatil ce avern sá cercetäm. La inceput veniturile acestoràri,provenite dindäri n'imite pe atunci slujbe, se cuvineau in intregimea lor Dom- nului, care se desbrtica de o parte din ele in interesul puldnilor boieri ce'i ajutau la ocármuire. Veniturile tärilor erau deci intregi domnesti. De indatá ce ele cäzuril sub Turcii incepuril a pläti peschesul, prefäcut curand dupä aceea in haracitt, därile scoase trebuirä sä se adaogil, spre a intâmpinA noua voie, Mea' a ingusta veniturile Domniei. Cheltuiala cea adilugitil de indatti aduse o mai mare apä- sare a därilor. Cu cilt deci se sporia haraciul cätre Turci cu atáta se milria m'Asura dàjdiilor. Dela 3000 de galbeni sub Mircea cel Atare el se urcil pe timpul lui Vlad Tepes la 10.000, pe lángil cei 500 de copii, de care -valorosul Domn vroind sii mántue neferi- cita tarä, intreprinsese marea si glorioasa lui lupI à pentru nea- tárnarea ei. PAnä pe timpul lui Petru 5chiopul tributul Mun- teniei ajunsese la 40.000 de galbeni. In Moldova de asemene tributul creste de la 3.000 de galbeni la 12.000 pe timpul lui Petru Rares. Vánál la loan Vodä cel Cumplit, tributulse urcase la 20.000 de galbeni, si Turcii ceruril indoirea lui dela acest domn, indoire ce era ftigilduitd de Petru Schiopul, si pe care acesta o si dildu dupä nimicirea räscoalei liti Ioan prin Turci. Pe timpul lui Gaspar Gratiani el era de 58.000 de galbeni Afarä de tribut t'Arde române erau indatorite a trirnite la Con- stantinopole o sumä de provizii care erau plätite uneori, alte ori insä date in dar. Chiar insä cAnd le plätiau Turcii drideau pe ele cele ce le convinea lor. Atilta erau de numeroase si de

" Raportul lui Malvezzi din 22 Mai 1551. Hurm. Doc. II. 1. p. 263. " Raportul lui Paulo Minio eatrzl senatul venetian 16 Octonwrie 1620. Hurm., Doc. IV, p. 598.

92 1ST0RIA ROMINILOR neaOrate aceste provizii, pentru traiul capitaliei, in cat pe timpul lui Mihai Viteazul, izvorul lor fiind secat, se na§te o mare scumpete in Constantinopole. Pe timpulturburtirilor pri- cinuite de Matei Basarab §i Vasile Lupu, se ive§te chiar o f oa- mete in Capitala imOrätii12 Dar aceste däri regulate nu erau nimic pe längsá cheltuelele läturalnice, mai ales darurile fäcute pentru cump'ärarea Domniei. Aici sumele ajung inteadevär proportii fabuloase, pentru slabele puteri ale tärilor române. Ufa' nesfar§itä atime de bani au värsat Kiajna, Aron tiranul, Alexandru al 111-lea In mânile Turcilor, cine ar mai pute-o calcula ? Aron pleacA dela Poartà, läsänd acolo o datorie de 1.000.000 de galbeni. In timpul furiei celei mari a luptei pentru tronul muntean dintre Mihnea al II-lea §i Petra Cercel, acel d'intäi fägädue§te inteun ränd Sultanului 600.000 de galbeni §i100.000 Beglerbegului Greciei, §i dupsa ce dobände§te tronul, pentru a scäpà de Cercel, rágädue§te vizirului pentru moartea rivalului ski, nu mai mult o sumsä numkatä ci una canfáritä, atata aur Cat ar putea duce 600 de cai ! Bine inteles cà aceste erau rägäduinti numai,§i de acele ce erau peste putintä de indeplinit. Ele aratä insä nu mai putin gändul ca care se apropiau Domnii de Tärile române, gänd de jaf §i de despoiere neimpedecati netärmurit, precum le era §i cumplita putere pe care un obiceiu invechit le o da asupra poporului. De ande sä se plätiascä insä asemene sume ? Din spinarea poporului, ingreuindu'i necontenit birurile ce räspundea. Un Domn iscode§te go§tina pe oi, necunoscutä mai inainte ;un altul poronce§te sä se iee a zecea parte din boi din toatä tara. Gemea ea sub povara asupritoare, insä trebuia cäci banii dati de Domn dregätorilor Portei erau luati in cele mai multe ränduri ca imprumut dela Turci, mai ales dela Ie- nicerii cei retra§i din armatä §i imbogátiti prin jafurile fäcute ; apoi dela Grecii ce stReau §i ei in legäturi ca Turcii, §i ale cä- rora pretentii erau apärate ca §i a le lor proprii. Cand domnul pleca in 01'6, am väzut cum o droae de creditori se luau dupà el, insotiti uneori de un ciau§ turc, care sä privigheze mai cu- rända incasare a banilor. Creditorii turci §i greci insotiau pe dabilari prin tinuturi, supunând pe bietii locuitori la torturi cumplite, spre a-i sili sä scoatä bani ca once pret, §i a-§i lua astfel datoriilelor. Neexiständ nici un control pentru efec- tuarea prätei, aceasta se cerea dela cei bogati de douä sau de trei ori, spre a se despägubi astfel de lipsele läsate prin cei de tot säraci. Apoi se cereau därile dela un sat pentru acoperirea neplàlei lor din partea unui altuia. De aceea gäsim documente

" Vezi vol. V, p. 150-151. Comp. §i Pietro Foscarini c. dogele, 2 Mai 1634, Hurm. Doc. IV, 2. p. 477.

STAREA ECONOMICA. 93 care ordona : ca dabilarii sa nu aibä a opri socotelile unor oameni pentni (ate sate, §i sale ceara numai pentru ale lor dabile 13". Rapoartele baililor venetiani sunt pline de tanguiri asupra soartei sarmanului popor, care trebuia sa ajunga prin aceste jafuri farl capal, la o totala exterminare 14. Turcii vazand ca la fiecare schimbare de Domn ei se imbogatiau, provocau incetare asemene crize, ne ea-Land macar daca acel numit sau nu favorabil politicei lor. Bani sa dee era singura conditie impusa competitorului,i daca chiar un Domn din scaun s'ar fi oferit a'i hrani inteun chip indestulator, inca ei nu erau multamiti ;vroiau sa fie mai multi concurenti spre a trezi lupta intre ei, din care totdeauna iesià un pret mai bun deck, dela o simpla vanzare. De aceea Poarta avea totdeaunapreten- denti in rezerva la Constantinopole, care sa poata concura pe acei ce se infatosau din tarile române, pretendenti de samanta" cum Ii numeste in chip caracteristic un raport venetian. Asa era in timp de pace. Cand izbucniA vreun razboi, starea devenià daca se poate incA si mai rea. Se cereau salahori pentru poduri, cara pentru transporturi, provizii de tot felul pe langa armata cata puteau s'o adune si banii ce se puteau stoarce. Asa am vazut cà Alexandru Radu este scos din Mol- dova pentru &A nu pregatise la timp podurile peste Nistru, oamenii trimii cu carale de Mihai Viteazul sunt ucii, pentru ea' intarziaserg putin pe drum. Sa se adaoge pe lânga aceasta pea- daciunile comise de armatele straine atat musulmane cat si crestine ce s'intalneau adese-ori pe corpul bietelor tari, precum buna owl in timpul luptei dintre Poloni si Turci sub Movilesti, sau cumplita devastare a Munteniei pe vremile rascoalei lui Mihai Viteazul ; apoi navalirile Tatarilor, fie ele facute ca dusmani, in timpul luptelor capricioase a le lor cu Turcii, fie chiar ca prieteni, buna oar% cand sprijiniau pe Toma contra Mo- vilestilor. Aceste neorandueli impingeau pe o multime de oameni la o viata pradalnicai actele timpului se jaluesc necontenit de multimea talharilor ce prada pe oameni si mai ales mânastirile 15 Toate aceste silnicii nu mai l'Asau sarmanului popor nici o zi de odihna. El fugea necontenit prin muntii prin paduri, tainuindu-si in afundurile lor averea lui cea mai de smug., vitele ce le hranià, singura lui bogatie. Nu numai taranii insg erau jafuiti ;nici boierii nu scapau de despoiere, caci acuma sprijinul domniei nu mai era Oka in boierii din tara, cat in puternicii din Constantinopole. Turcii Msä de si cereau mereu

" GhibAnescu, Ispisoace si zapise,I,2.p.96, (22 Fevr. 1613). 14 Mai sus, p. 42, 43 si 45. 15 Vezi buná. oarä' tAnguirea egumenilor de Sucevita catre Bistriteni 1629 Hurrn. Doc. XV. 2. p. 970.

91 ISTORIA ROMANILOR la bani, pretindeau ca domnii O.' nu provoace misckri turbu- rätoare prin stoarcerile lor, cAnd atunci erau numai deckt inlocuiti. Mazilirea Ii astepta insä tot atkt de sigur in cazul cand nu puteau räspunde sumele ce li se cereau, sau nu pläteau creditorii. Bietii domni pusi intre ciocani iläu, recurgeau cruzimile cele mai sälbatice, pentru a sili pe lark' sä primeascil färä murmur si fàrà opunere acest jug de fer si de foc. La ce insä folosiau räscoalele sau pribegirea? De abia domnul era schimbat,i räul incepea din capät. Cel nou trebuià neapärat se calce pe urma celui vechiu, cki Si lui i se cereau bani,i alt mijloc de a multämi 15.comia turceascä nu era cleat despoe- rea Domnii insä nefiind siguri pe tron nici de azi pânä mâni, trebuiau sä se ingrijasck de a-si face bani albi pentru zilele negre ale maziliej, spre a avea cu ce sk tocmeascq trebilei sä do- lAndeaseä din nou domnia. Ei jäfuiau deci indoit tärile române, mai intAi in scopul de a-si pläti creditorii si a unge palmele cele totdeauna uscate a le Turcilor ;apoi spre a'si aduna pe sama lor o avere insemnktoare. Asa vedem pe Petru Cercel c6 cu toate sumele colosale plätite creditorilor Turci, ese din iMuntenia numai dupä 2 ani de domnie cu 43 de care de avutie bani, sculei alte lucruri de pret. Iancu Sasul de asemene dupä trei ani de domnie pines-Le datoria lui de 200.000 de galbeni pentru cheltuelele instalärei,i mai esk inc5. din Moldova cu 100 de care de avere, din aceste 40 cu bani. Mai amintim apoi pe Radu Mihnea cel ce gäseste mijlocul de a depune bani la banca Venetiei, pe Moisi Movilk care la mazilirea lui trece in Polonia cu 1.400 de cai si 60 de povere de bani 16. Cum de puteau izvori atktia bani din tárile române? Pentru a infälege aceasta, nu este de nevoiea neinchipui, cum spune un document, cä ele se päreau a fi iscodit piatra filosofalà, ci trebue sä lukm In privire numai imprejurarea ea- lot venitul Tärilor intro in punga domnilor,i cä acest venit se puteà urca, dupk vrointa lor, strângândpe cal le pläcek coarda contributillor. Asa un raport a lui Polo Minio dare senatul venetian din 1620 ne spune cà venitul domnului Moldovei era de 350.000 de galbeni, mai Inuit sau mai putin dupsä cum

" Alaisus,p.42,83.Inolimbä1ncälcitii celputinasä ne-O redä traducerea d-lui Torgaun necunoscut serie greceste lui Petru Schiopul despee modul cum ar fi vorbit el cu Sultanul privitor la stoarcerile Tärilor Române.SS träesti multi ani 1Sä peirea acelui loei starea lui i-au venit incetul cu Incetul pentrucilse schimbA Domnii :unul cioban, altul cazac,i fiindcä nu se randuesc dinteodatä banii,i sunt iaräsi Domni ivin si golesc lumea pentru-ca dänsii adunä averei lucrurii pietre scurnpe si nu le pasii de lume sà" vacià si nici domnii nu stiu cä este". In felul eio naiväi minumtil caracteristicn a stärii de asuprire a Tärilor romäne 1593. tan Iorga) p. 309. Hurm. Doc. XI (ci-

STAREA ECONGMICX 95 le impune principele sà" plAteascà, §i in anul trecut pe cand eram eu acolo §tiu csä.Gratiani a scos mai mult de 400.000. Gratiani pentru face mai bunà fatä la Poartä, urcase tributul ce era de 52.000 la 58.000 de galbeni, care impreun6 cu darurile iprezenturile zilnice ale pa0lor aducea atare chel tuialà. la 150.000 de galbeni sau 150 de sume de aspri (suma de aspri sau denari=1.000 de galbeni). Pe lânga" aceste mai iea §i pap din Moncastru (Cetatea Albä) sub pretext de intä- rituri a le cet6tei 0 de pazà a provinciilor, Incà 'Add la 100.000 de galbeni. Principele Valachiei poate incasa pe an pArià la 250.000, dar e supus la ace1ea0 mâncnorii. ; insà ne fiind expus la atâtea pericole ca Moldova, tede§tei principelei poporul In mai mulfd lini§te. Moldova e mai bogat5.; megustorii §i boierii cA§tigà mai mult in ea". Aceastä bog5.-tie mai mare a Moldovei era insà numai relativA, cà'ci acela* raport ne spune ea' ambele provincii sunt destul de s5race §i putin poporate" 17. Venitul normal al ambelor täri române fiind de 600.000 de galbeni, putea fi upr urcat prin stoarceri, care erau regula, la 800.000-1.000.000 pe an,dacä.' socotim cheltuielele turce§ti la 4-500.000 de galbeni pe an pentru amândouä. incA eämânea de domn câte 250.000 de galbeni folos pe an, sau 375.000 lei. Din acest venit cheltuiala cea mai de samä." a domnului era acea fäcutA cu lefegii, care ins'd in decomun nu se urcau cleat la 2-3000, §i custau dela 10-15.000 lei pe lunà, deci pe an para la 120-180.000 de lei. FiAmânea deci domnului venit curat 203-300.000 de lei 18. Pentru vremurile lui Mihai Viteazul, care intretinea mai bine de 23.000 de lefegii, s'in.tàlege cà asemene venituri erau neindesturätoare, 0 tot atAt de putin vor fi ajuns ele unor domni ca Petru Cercel. Petru Schiopul, Alexandru al 111-lea, Aron Tiranul, care aruncau cu o furie nebunà sume peste sume in pungile turce§ti,i ea' jafuli despoierea trebuia s'5." ice in timpul lor un caracter de tot ascutit, care Men de Orile se spàrgeau", risipindu-se oamenii prin munti, Oduri §i prin tárile steäine. Sub un asemene regim barbar 0 neomenos poporatia nu putea sà creaseä, ci se mAntinea in un num6r relativ nein- semnat, fatà cu bogàtiai intinderea tàrilor române. A§a am vAzut raportul lui Minio spunând cà ele erau s6racei putin locuite. O altà descriere mai anfäruntità a stärei Moldovei este fäcutä de un episcop catolic, Fra Bernardo Quirino, in 159919. Acesta vizitând cu prilejul cercenrei stdrei parohiilor catolice din Moldova mai multe ora§e din aceastä arà, ne spune num'grul

" Raportul lui Polo Minio din 1620. Hurm., IV, p. 598. " Dupd calculul fdcut mai sus, p. 404, nota 7, cordspunde la 5.000.000 7.500.000 de lei noi. " Hurm. III,p. 545 551.

96 ISTORIA ROMARILOR caselor sau a familiilor ce le locuiau. Astfel el ne aratä. &ASu- ceava avea ca la 6000 de focuri,Baia 3000, Neamtul 250, Tro- tu§ul 3500, Hu§ii 1300, Cotnarii 3500, Romanul 400. Raportul poporatiei &are case sau familii este indicat de episcop numai pentru poporatia catolicà, aràtând bunä.' oarä ca la 300 defa- milii catolice veniau 14(0 de suflete ;aiurea la 62 de familii 435 de suflete §i aiurea incä la 68 de familii un numàr de 304; in mijlociu deci §i pe atunci proportia obicinuità de 5 suflete la un foc. Admitând acea§i proportie §i pentru poporatia ro- n Anearà, avem urmätoarelecifre pentru num6rul locuitorilor din oraple cercetate de Bernardo : Suceava 30.000, Baia 15.000, Neamtul 1250, Trotu§ul 17.500, Hu§ii 6500, Cotnarii 17.000, Romanul 2000. Dacä.' ne gAndim cä Suceava era ren- toarsä.' pe timpul lui Ieremia Movilà la starea de capitalà 20, atunci fàrà indoialà Ca' numerul de 30.000 de oameni ce o locuia este destul de mic, §i tot astfel cu celelalte orar mari de pe .tunci : Cotnarii, Trotu§ul, Baia, care nu numerau maimult de 18.000 de oameni. Cà satele erau mici §i ele, ca §i orarle, se vede din acela§ document care aratä numärul familiilordin ora§ul Säboani §i satele incunjàrätoare din tinutul Romanului Berende§tii, Toma§anii. Lucacianii, Giulianii §i Lucienii, in total numai la num6rul de 300, cu 1400 de suflete, toti Unguri ca §i astäzi, pe când acuma num`árà numai Säboanii 2290 de indivizi. Tot pe atunci ne spune altä relatie cà Thrgovi§tea nu- mära 1000 de case de ortodoxi §i 20 de case de catolici, ceeace ar urca poporatia capitalei Munteniei numai la 5000 de oameni, iar Câmpulung avea 900 de case din care 40 de Sa§i, adecä In totul vreo 4500 de suflete 21. Sub un regim mai blând §i mai drept poporatia române ar fi trebuit sà creasc6 iintr'un chip foarte insämant, fatä cu rodirea cea neasàmànatà a pämântului lor. Raportul lui Bernardo spune altfel decAt Minio despre Moldova eft' este foare mare, plinà, roditoare, numàrând multe orar §i Kte 22, putini munti §i multe päduri, imbel§ugatà in tot soiul de ani- male" Mihai Viteazul Se läudà pe de altà parte c'ä in ogoarele tàrilor sale datul de a implântà o singurà datà ferul plugului spre a scoate imbel§ugat säceris. OcArmuite insä precum am fàfft" nici o garantie, färä nici o dreptate, stoarse §ij fuite fárà incetare de cArduri de domni flämänzi §i de creditori nemilo§i, ne mirà'm cum de au putuf ele pästrà §i putinul

" Alai sus, la lerernia Botero. Relazioni aniversali, Venezia, 1600, III, p. 95 ap. Hasdeu Istoria toleranlei religioase in ,Ronninia, Bucuresti, 1868. p. 30. 22 Bine Inteles cä acesle multe orase si sate trebue sä fi fost mici pentru ce raportul contimpuran al lui Minio sä spunä cu tärile erau Cu toate aceste putin locuite, ceea ce am väzut si din nuinerul locuitorilor citor-va din ele.

STA REA ECONOMICX 97 popor ce se resfirà pe pajistele lor, cum de n'au luat cu totii lumea in cap, spre a trece sub alte Domnii, unde sg ducg traiu mai linistit. cu toate aceste jafuri cumplite, cu toatä aceastä prg- dilciune organizatg care purtd pe atunci numele de ocArmuire, locuitorii trebuiau st fieinstgriti. De aceea ifugeau ei la apropierea pericolului, cgci dacg ei n'ar fi avut de apärat decdt goala lor existentg, nu ar fi avut pentru ce sä fugg. Nu la viatä ci la averea lor se intinded acei ce'i apgsau. In rezumat deci apgsarea lacomgi stoarcerile de bani ale Turcilor, aveau de efect a goll tot mai malt de avutia ei o poporatie bogatä, care tocmai din pricina bogkiei sale era cu deosebire simtitg la jaf.Säräcirea locuitorilor incepit dela élementul cel mai expus al schimbkilor economice, dela proprietate, avere ce .nu se poate ascunde. Peirea proprietäiei mici, iatä in rezumat urmarea cea mai fatalg a domniei Tur- cilor.Inainte insg de a analizà mai pe deamgnuntul acestei prea insemnate transformgri, trebue sd cercetdm ialtä inriurire din lguntru, care se adgogi care apäsarea din afarä, spre a rgstrânge tot mai mult elementul cel mai insemnat puterei unui popor, mica lui proprietate.

2. TRANSFORMAREA BOIERIMEI

Când am cercetat originea nobilimei la Romani 23.ank cgutat tot odatd a schità caracterul acestui asrizgrant in primele timpuri a le ivirei sale. Ele ne au apgrut ca o clasä de oameni deosebiti de popor prin sAngei mostenire, arare ori numai improspgtatà prin odrasle noui urcate de puterea domnului din poporul de jos in rdndurile sale. Acesti nobili aveau mai ales de indeplinit pe langg domn slujba militarä, cerutil de timpurile grele si de vijelie a intgiei constituiri a tärilor ro- mâne. Rgsplata ostenelilor lor erà datg de domn prin dgruirea de mosii din intinsele sale latifundii. Dreggtoriile civile eran mai mult o formg, purtatä in realitate de scriitori nàimii, pe când titularii lor urmau inainte a indeplini pe Iângd domn in- datoririle militare. Nu deci titlul unei dreggtorii era cel mai in onoarei cel mai cgutat, ci acel de boier, boiarin, jupAn sau pan. De aceea am vgzut cg in intgriturile documentelor, in deobste boierii netitulati aveau pasul asupra celor cu titluri_ Dreggtoriile curtei domnesti nu erau deci asa de cgutate. Intru cdt vitejia pe câmpul de rgsboi si nu talentul de cancelarie deosebiau pe oameni, intru cât domnul multgmea pe toti nobilii, in deobste chiar pe to tivitejii cu dgruiri insemnate de ". Vol. III, p. 165 0 urm..

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VI. 7

98 ISTORIA ROMANILOR

mosii, este inviderat cä in primele timpuri eramai la urmà indiferent dacä un boier aveà sau nu o dregätoriecare-i dAdeà lui un titlu d3osebit. .In curând Insà asäzämântul dregätoriilor dobAndi oin- sämnätate deosebitä. Psile române se intindeau ;afacerile se Inmultiaui dregätoriile incepurä a cere nu numai o indeletnicire mai deosebitä cu daraverile lor, cii cunostinti speciale. De aceste dregätorii domnii alipirà apoi cu cât treceà timpul niste venituri fixe tot mai mari, care in afarA de däruirea de mosii ce puteà sä nimeranä pe once nobil, aduceà foloase deosebite dregätorului domnesc. Atare insusire incept] deci a fi autatä. An' imprejurare contribui incä si mai mult la impin- gerea tot mai deasä a nobilimei care dregätorii. Anume izvorul mosiilor de däruit incept1 dela o vreme a se imputinà, pentru a secà apoi cu totul. Istovirea acestui izvor de favoruri pentru oamenii de seamä ai prilor Române, boieriiivitejii din rAnduri se fäca treptat si se poate urmäri restrângerea va- lului lui de pe caracterul daniilor fäcute in deosebite timpuri. In veacul XIV si al XV precum i in o parte din al XVI Domnii däruesc mosii locuite cum spune Ureche celor ce fticeau vitejii la osti" si ale cgror merite sunt in totdeauna amintite prin cuvintele care ne-au slujit nou'à cu credintä". Arätând uneori imprejurarea räzboinicä in care se deosebiserä. In tot acel rästimp gäsim pe lângd danii de sate locuitei locuri pustii, In care däruitii aveau sä-si arze sate, scutind Domnul pe oamenii sträini ce se vor asezà in acele sate de därii angarii pe un termen mai mult sau mai putin lung. Aceste däruiri de locuri pustii aveau de scop a inmulti poporatia tärii prin infiintare de aà numite Slobozii. Uncle din ele sunt loaste danii inzestrate ca bunä satul Negoesti infiintat de Mitropolia de Roman pe care sat Stefan cel Mare II scuteste In 1466 de podvoade, povadä, jold, lucru la cetate si la mori, cAratul butilor, cositul Mnului il scot de sub jurisdictia pArctilabilor si de sub puterea glob- nicilor, pripasarilor, osluharilor, a gonitorilor din urmä, nea- vând voie nici unul din acestia judece sau sà le punä zälog, fie pentru furt, fie pentru cmor, fie pentru räpire de fatil,ci numai mitropolitul judece pentru toateacestea. Locui- torii din Negoesti sunt apoi scutiti de vamä pentru peste, sare, postav, panzä, fier, plutä, oale, vase, varzä, miere, cearä,nici cAnd vor vinde, nici când vor cumpärr. Deasemeni nici pentru marfä vie, boi, ialovite, berbeci, iepe, cai, niel pentru fiare säl- batece ; jderi sau helgii". Se intelege c6 nu toate sloboziile erau asà de puternic apärate 24.

24I Bogdan. Doc, luitelan cel Mare, I p. 94.

M'ANEA ECONOMICX 99

Când satele domnesti din cuprinsul tärii incepurä sä se res- trangä in numär, Domnii recurserä la acele asezate pe ocoalele tArgurilor si de acum gäsim mai ales dela inceputul veacului al XVII-lea mai multe danii fäcute de satele ascultätoare de cutare sau cutare ocol sau târg. Asà sunt sa Lele däruite de deo- sebitii Domni la deosebite fete 25. Dupä ce se îngusteaz i satele din ocoalele targurilor, Domnii se vAd däruind mosii din averile lor private. Asà in 1618 &Un pe Gavril Movilä, domnul tärei Muntenesti, aruind mänästirei Galata de Iângä stctul numit Heciul din tinutul Sorocei care sat fusese dreaptd cumpardturdi mosie a reposatului värului nostru, Isac Balica hatmanul" 26. Miron Barnovski, därueste mänästirei ziditä de el, BArnova de langä Iasi, un sat Toporäutii din tinutul Cer- näutilor, pe care jumätate Il cumpdrase incä de pe cand erà boier, hatman, dela domnul de atunci Radu Mihnea, iar cea- laltà jumätate o cumpdrase in timpul domniei sale dela unchiul säu Stroici logofdt" (in deosebire de satul Muntenii din tinutul Vasluiului, despre care domnul spune cä era drept domnesc, ascultätor de tArgul Vasluiul") 27 Tot Barnovski mai därueste prin testamentul säunistesate ale sale, cumpdrate in Po- lonia, pânä ce am fost locuitor acolo", unor mänästiri 28 De asemene gäsim pe Moise Movilä däruind logofätului Pätrascu Ciugolea pärtile sale din satele Puturenii, Sipoteniii PomArla, drepi e ocinii cumpdraturi ce au cumpärat värul meu Isac Balica hatmanul, intru cât domnia mea sunt mai aproape rudä a lui Isac Balica hatmanul" 29. Stefan Toma dà prin un sir de documente din anii 1615 1616 mai multe mosii mänästirei Solea zidite de el, care toate

25 1608 Const Movilä lui Dumitru Chiritd, Post. satul Vinritorii din ocolut Pietrii 1611-1623. Stefan Turnia lui Iurascu Basotd satul Putdrenii ocol. Sipotuluii Plavicenii ocolul Hdrldului. 1611. Const. Movilà lui Arpentie Post silestea Dridutii ocol Tärgu Ffumos. 1617 Ieremia Movild lui Danciu lui 'Miron Clucerul Vercutiii Murgisutii ocol Putnii ; 1635 amintit cli Const. Movilä ddruia Agapiei Chiperestii ocol. Iasilor ; 1659 amintit Vasile Lupu lui Buhus vist.°- parte din silistea Dddutii ocol Tirgul Frumos. Un doc. mai nou din 1768 aratd pe ce se intemeiau domnii pentru a ddrui mosii si ocoalele targurilor, Alex. Ghica ddrueste luan.SI.Spiridon din Bucuresti 2000 destrmj. din 4166 ce poseda orasul Floci, cäci le ~anea indeslul loc. (Aceste doc. vezi 1608 Arh. ist.I,1, P. 78, 1611 Ghibrmescu IspisoacesiZapise I, 2 P. 68 (cf. p. 210) 1617 Ibidem p. 106; 1635 N. Iorga Studi si Doc. V p. 217 (cf. p. 222) ; 1652 ist.I, 2, P. 191 ;1768 Iorga Ibidem VII p. 157) Numai prin exceptie se gdsesc danii de sate din ocoalele tirgurilor inainte de veacul al XVII. Asa la 1554 Alex. Llipusneanu min. SI. Ilie ddruie sate atArnAtoare de ocolul Iasu- lui. Uricarul XIV p. 83 depe alt doc. citat de Ion Tanoviceanu in studiul srui Formarea marii proprietdli in Moldova in Prinos lui Sturza p. 426 si urrn_ Incheierile D-lui Tanoviceanu sunt insä proa precise pentru chestii sociale. 26 Hrisov din 12 Februar 1618, Arh. ist.I, 2, p. 190. " Document din 12 Decenivrie 1628. Arh. ist.I, 2, p. 6. " Testamentul lui Barnovski din 1628, Arh. isl.,I, 2, P. 187. Document din 5 Ianuarie 1634 Arh. ist.I,1, p. 71.

loo ISTORIA ROMANII.OR sunt cumOrate delaprivali. Astfel satul FAnoanii cumpArati jumAtate dela Dumitru Goia §i cealaltA jumAtate dela Stafie, ambele de cAte 1000 de galbeni ;satul Chia§venii cumpärat dela Vasile Septelici ian§i pentru 1000 de galbeni. Ba prin -,unul din aceste documente domnul spune chiar c5. au gAsit cu cale a dAruì mAn'Astirea lui Solea cusate, care 1nsA erau cumpArate din adevArati banii sài,i cà de aceea a dat in §tirea tuturor acelor ce ar aveA de vAnzare mo§ii s'A vida' la el, vroind sá le cumpere pentru bani pe §in, prin bunA invoialA" ". PAmAnturile domne§ti ar fi fost multmai curand sAc5- tuite, dacA un alt izvor de reinnoire al lor nu ar fi existat, izvor ce cursese totdeauna in t'Afile romAne, mai bogat insA§i mai Imbel§ugat nici odan ca in vremile mai din urmA, anume acel al confiscArei mo§iilor boierilor trAdAtori. A§a inc6 Petru Rare§ ne spune intr'un document din 1530, cA d'Arue§te mAnAstirei 'TazlAul satul Paranii in cAmpul lui Drago, care sat se sechestrase pentru crima de tndare dela Sima, cAnd acestas'a fost rAs- culat contra nepotului nostru de frate, stefan VodA cel TAn'Ar" Acela§ domnitor dArue§te la 1529 Episcopii de RAdAuti satul Grume§tii ce 1-a fost luat nepotul de frate al Domniei mele Voevodul *tefan dela Luca Arbore Portar de Suceava cAnd l'a prApádit pe acesta" 31. Radu vistiernicul fugise in timpul lui Mircea VodA din Muntenia, §i fiul lui Mircea, Petru al 111-lea Schiopul 1560-1567, confiscAndu-i averile, hAnzise satele sale Grecului Manta postelnicul, care la rAndul sAu le dAduse nAstirei Ezerul. Ivaru un coboritor al lui Radu vistierul in- tentá un proces cAlugArilor dela Ezer inaintea lui Alexandru VodA, §i dovede§te cA aceste mo§ii, inainte de afi fost Mea.- zite grecului Manta, fusese intArite chiar lui de Petru VodA, §i jurAnd pentru acest fapt cu 12 boieri, cAlugArii dela Ezer pierd procesul. Ivaru fiullui Radu cA§tigAnd deci mo§iile, le dArue§te el insu*i mAnAstirei Viero§ul. CAlugArii dela Ezer revin atunci cu pArA contra celor dela Viero§ul, insA pierd judecata ne-infAto§indu-se lazi.Vlad Vornicul nsculAndu-se contra lui Vlad CAlugArul a cAzut sub mAna pArintelui Dom- niei mele §i i-a niat capul §i au nmas bucatele lui (mo§iile) domne§ti §.1 au cumpArati an GherghinaPArcAlabulsatul Mile§tii" 32 Alexandru Vodg Ilia§i hAráze§te in 1621 MánAs- tirei Sf. Saya o vie in Cotnari, care vie fusese a lui Costea Bocioc, confiscan impreunA cu alte averi ale luipentru vi- clenie, sculAndu-se el cu Gaspar VodA contra Turcilor" 33. Mai

" Wiclwnhauser, Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, Cernovitz, 1877, p. 72-80. Arh. ist.1, 1, p. 133. Orest Popescul, Cdteua documente moldovene§ti. p. 32 " Arh. ist.I,1, p. 68.Uricariul, II, p. 253. Nicolaescu. Doc. slavo-rom. p. 10. " Document din 26 Iuniu 1621 Arh. ist.,I,1, p. 112.

STAREA ECONOMICA 101 intalnim alte doua mosii confiscate pe sama domniei, una cu numele SoIca de langa manästirea cu aceeasi numire, pierduta de proprietarul ei Arbore pentru crima tradarei, pierduti In acelas chip de Udrea cel Orb, care sesculase cu multi Lesii venise asupra lui Stefan Toma 34, si asà cu multe altele. In sfarsitmai puneau mana domnii, pentru a mai re- intregi pamanturile domnesti, peaverile ramase fara mostenitori. Astfel postelnicul Hrabor ne-lasând rude, mosiile lui trec asupra lui Alexandru Lapusneanu in 1552 si in 1618 0- sim un sat Sivita_dat de Radu Voda domnul Moldovei lui Con- drea fostul saLcamaras, care acel sat au fost de mai inainte vreme a lui Ceacar Grecul, insa dela dânsul n'au ramas nimeni, caci n'au avut copii, si au ramas de au fost acel sat pustiu 25 de ani, si am aflat Domnia mea cum acel sat s'au luat domnesc de Stefan Voda Toma, si au fost stra.ns acolo ativa oameni din toate 35. Aceste insa erau numai slabe mijloace de reintregire a istovitelor pamânturi domnesti. Un faptramânea constantsi neindoelnic : pämdnturile domne§ti erau pe cale de adispärea, provocand prin golul lasat de ele o intreaga schimbare eco- nomic i sociala. Domnii nu mai aveau cu ce darui pe boierii ce Ii slujiau. Barele sate domnesti ce mai ramasese eraupas- trate pentru scopuri mai sfinte, daruirile catre manastiri. Nu e vorba si in vremuri mai vechi se gasesc cumparä- turi de sate facute de domni spre a le (land apoi. Asa Stefan cel Mare cumpara in 1468 dela Marina sotia lui Ivancu Broe- -vici satul Mansu-ti pe Suceava pentru a-I darui apropiatei sale manastiri Putna in 1481 un sat Salavastru dela Dancu fiul lui Sima drept 200 de zloti tataresti, i schimba acel sat cu Manica Lolea fiica lui Iane Borileanul pentru alte douasate a le ei pe Nechid, in câmpul lui Drago: BorilestiiiDrago- testii, mai dandu-i un adaos de 240 de zloti tataresti, si ha- razaste aceste de pe urma sate manastirei Tazläul. Stefan insa vroise sa dee manastirei niste sate in vecinillatea si de aceea el trebuise sà le cumpere. Alt sat cumparat iarasi de Stefan cel Mare in 1490 dela Stanciui fratiilui anume Mucatestii pe Suceava este 'Tana de Domn manastirii Putna in vecina- tatea careia se an' Tot asa gasim pe Petru Bares dând un sat, Fratestii mänastirei Tazlaul, asazat pe Tazlaul Sarat, pe care'l cumparase pe bani gata din vistierie dela boierul Cars-

34 Document de laStefan Toma din1 August 1615, Wickenhauser, Solka,p.76. 3S Document de la Radu Von 30 Mart 1618, Arh. ¡si.,I,2, p. 191. 36 1481. Arh.ist. I,1,p.75. 1490, Vartolomeu Mazareanu Id Analels Acad. Rom. II tom. XXXIII, p.311.

1O2 ISTORIA RO M ANIL° R tian. Asazarea satului pe apa Tazlaului, in apropierea manastirei, aratacai Petru Rare§ fusese indemnat de acelas motiv ca' si Stefan cel Mare a cumpara acel sat pe bani 37. Mai in-U.1- nim pe Mihnea Turcitul spunand inteun document din 1588 cà Neagoe. Basarab (1512-1521) cumparase pentru 20.000 de aspri satul Cretinesti dela Barbu Banuli Parvu Dvornicul, devenind sat domnesc. Urmasul lui, Neagoe Basarab, dà acest sat Innapoi lui Parvu Dvornicul pentru bunai credincioasa slujba. Radu dela Afumati cumpara a doua oara acest sat dela Parvu Dvornicul, pentru 30.000de aspri darueste lui Carstea Vistieruli Marian Spataru138. Pe cand la acesti domni mai vechi care innotau Inca in plina apa a pamânturilor domnesti, cumparaturile facute au explicarea lor in motive speciale, acele savârsite de domnii urmatori lui Mihai Viteazul îi gasesc temeiul lor in lipsade asemene parnanturi, pe care daruirile an cerioare le .sacatuise. Slujbele facute domnului nu mai puteau iirasplatite de cat prin exceptie cu dania de mosii. Boierii trebuiau sa caute aiurea o capatuire,i ei se aruncara pe dregatoriile curtei, care cu cat inainta timpul, cu atata deveneau si mai bine rasplatite, spo- rindu-se veniturile lor. Cat timp deci Domnii avura mosii de däruit, dobandirea aces tora fu mai cautata de cat dregatoriile, si de aceea am vazut cá in acele vremi insusirea de nobil nedregator trecea inaintea dregatorului. Cu cat insa moiile incepeau a se earli erau mai anevoe de dobandit, cu atata boierii nazuiau tot mai mult la dregatorii. Neputând incapea cu totii de °data in slujbele tarei, fiind mult mai numerosi de cat posturile deschise, se impärtiau in tabere, fie-care cu cate un cap, pretendentul la Domnie, punand in joc acele vecinici intrigi care sfasiau tarile române. Este o deosebire intre luptele pentru tron mai vechi cele mai noi, de exemplu intre acele dintre urmasii lui Mircea sau ai lui Alexandru cel Bun, si acele care precedeazai urmeaza epoca lui Mihaiu Viteazul. In cele dintai se vede rivalitatea a doua puteri vecine, care se resfrange in luptele pentru Domnie din tarile, române ; in Muntenia intre Ungurii Turci, in Mol- do,va intre Turci, Ungurii Poloni. Apoi dupa ce Ungaria cade

a;1 168 I3ogdan Doc, lui eel Mare,I,p. 132-1481. Ariz.ist.1, p.133. Mai vezi un hrisov allui Stefan cel Mare din 1181, prin care acest domn cumproil mai multe trupuri de movie de la deosebite persoane, toate insa a5izate pe lingA Roman, pentru a le etrui Episcopiei acelui oral. Melchisedek, Chron.Romanului, 1,p.134). Un document din 1676, V. A. Urechc, Miron Costin,operecomplecte, II, p. 521),da ca motivul schimbului unor sate manil- stireti : neavilnd nici un folos sinta mAnfistire de acest sat, cacieste departe". All document al lui Stefan cel Mare prin care cumpArA sate spre a le darui Episcopului de Roman in anul 1466. 1. 13ogdan. Doc. lui ,$tetan eel Mare, II, p. 111. " Citat de Nicolaescu in Raclu Vodd in Revista pentru Istorie Arheo- logiesifilologie1909.

STARE& ECONOMICX 103

§i ea sub Turci, luptele din Muntenia urmeazg incre cele doug mari partizi teritoriale ale Bgsgrgbe§tilor §i Drgcule§tilor, desor- ganizate tot mai mult de corumpätoarea apgsare turceasd, pAng ce cad cu totul sub zdrobitoarea ei sAlnicie. De aceea luptele urmate de la Radu Paisie §i Petru Rare§ In coace ieu un caracter tot mai mult personal, In care ceea ce se apgrg §i se love§te este interesul individual al principilor §i al nobililor lor. Con§tiinta politic'ä In loc de a se desvolta cu timpul in tgrile romAne, amorte§te tot mai tare, pAng ce dis- pare aproape Cu totul In epoca fanarictg. Boierii tinzAnd acuma cu totii la dreggtorii, viata pe lAngg Domn, la curte, cum se ziceA, deveni mai cgutatg. Precum Dom- nul vroià s'A strgluceascg pe tron, astfeli boierii in jurul aceluia, §i mai mult cleat strglucirea aträg- A pe unul §i pe ceilalti Insemnatele foloase bgne§ti pe care domnia §i dreggtoriile le aduceau cu sine. Boierii vroind a fi cu totii slujba§i, acei ce nu puteA Incgpeà erau considerati ca nedreptgliti §i-nenorociti. Tot dupg analogia domnilor, care fiind sco§i a§teptau rAndul lor la domnie, se d'Ad(à §i boierilor e§iti din slujbg numele de mazili. Acest cuvAnt e de origine turceascá ma'azul, avAnd insemnarea de destituit, scos din slujbg. El se introduse In limba rcmAng, odatg cu obiceiul de a se scoate domnii din scaun de dtre Turci, cu deosebire de prin veacul al XVI-lea, §i apoi s'au Intins dela pierderea domniei la acea aboieriei. El nu aveà un inteles Injositor, cgci vedem cg domnii mgrturisesc prin hrisoave mazilirea lor 39. Nifon patriarhul este arAtat de Constantin Cgpitanul ca mazil §i gonit de Turd. aice In tara" 40 Intr'un hrisov a lui Grigorie (Mica din Moldova, IntAlnim arhierei in scauni arhierei mazili". Un doCument din 1655 ne aratà pe marele boier Constantin Cantacuzino care prin o exceptie ce se intAlne§te numai prea rare ori, nu pohte§te nici o boierie ci rgrraisese mazil" 41 In timpurile vechi, viata de ora § fiind foarte putin des- voltatg, cei mai multi din boieri locuiau la tara, §i anume toti acei ce nu aveau vre-o dreggtorie. A§a am vgzut aiurea cum domnii dgrui A adese-ori boierilor acele sate unde ace§tia îi aveau a§rizarea 42, dovadg cg pe atunci boierii §edeau la targ §i anume din buna voia lor. CAnd domnul ii chemA la oaste ei veniau In jurul ski; indatg ce-i eliberà se reintorceau la satele lor. Cu schimbarea caracterului boierimei §i cu prefacerea trep- tatg a boierilor In dreatori, §ederea la tara nu mai erà viata lor Grigore Ghica spune Intr'un document din 1748: DupA mazilia noastre. Uricariul II, p. 60. 4° Mag. ist.I,p.153. " UricariulI,p.47. 1655 In Iorga Siudii si Doc. IV p. 2. 42 Vol. III, p. 148 5i urm.

104 ISTORIA ROMINILOR cea mai plAcut5. Ei tindeau cu totii in jurul cuqei, in capitalá, si cei ce nu puteau inc5peà la ea se considerau ca surguniti. De aceea in limba veche a cronicarilor mergerea boierilor la tara este tot atót ca si disgratiarea lor ; chemarea lor la curte ils- punde la a lor reinturnare in favoareà domnului. Asà Aron Vodà, fiind scos din scaun de Turci din cauza tânguirei tórei, si te- mAndu-se ca boierii aflând despre cádrea lui, sá nu'l omoare, Ii chem5. §i le mult5m1 de slujbele lor ce i-au f5cut, si le-au zis s5 meargA cine'§i a casó, cà doar se vor duce si el va scápà" 43. Pe timpul lui Vasile Lupu, Timu§ fiul hatmanului Cazacilor, viitorul ginere al domnului, persecutà pe niste boieri, care se opuneau la c5s5toria lui cu domnita Ruxanda. Acei boieri temandu-§i zilele de rásbunarea lui Timus, s'au cerut de la Va- sile Vodà lese scl meargd la taró'; ci Vasile Vodá nu-i si au poroncit la ginere-sAu có mai bine mort sä hie decót hie boierii si care ti are la iMma sa cu toatá credinta, la afta grij5, cAci altfel cu ce inim6 vor veril ceilalti boieri de la taró' la dânsul" 44. De asemenea cronica anonim5 a Tärei Românesti spune c`á Antonie Vodó v5zand dreptatea celor trei boieri, indata' au mazilit pe care aveau dregótorii §i porunci tuturor ccifi (iu fost la acel slat spurcat scl meargei la ¡ara, iar alt rAu nu le au fdcut. Deci nu multa' vreme trecând, iar le-au poruncit de au venit la curte si i-au ertat de toatä vina lor" 45. Neculai Costin ne vorbeste asemene intr'un loc despre acei din boierii mazili ce fusese mai dinainte vreme cu boierii la curte, pre care i-au apucat la taró' (Tätarii) de cu toamn5 pe la casele lor", de unde se vede iarási cá" boierii maziliti se reteägeau la tara. Aráturea cu mazilii locuiau irisó'la taró'si alt rând de boieri mai nefericiti inc5, care nici nu apucau vreodat5 a in- c5peà in o dreg5torie, ci din deosebite imprejursäri ilm5sese uitati de domni la mosiile lor. Acestia erau asa numiti boieri de tara sau feciorii de boieri de tara, despre care pomeneste un hris'ov din 1593 spunând &A la aceastä tocmeard au fost NAcul Párcálabul iIeremia Murgulet si*tefan Murgulet si Ipatie Murgulet si al-ti feciori de boierfár5 nici un titlu). Alt hrisov al lui Barnovski Vodà din 1628, ardt5. có. i se pluise si ru- gátorii nostri episcopii si mazilii §i feciorii de boieri de (arel ce h s'au pustiit satele" 46. Miron Costin vorbeste la domnia lui Va- sile Lupu despre leciorii de boieri de jara Neculai Buhu§ si Ioan PräTäscul", si aiurea el arat5 ca boieri de tare" pe Ciogolesti. In un document din 1648 gásim pe feciorii de boieri Ticu biv Postelnic,

" lireche In Letopisele,I, p. 207. " Miron Costin In Letopisele,I, p. 308. " Mag. ist., V. p. 6. " 1593 Doc. romane#1, ed. Bianu, p. 4. Arh. ¡si.I,1, p. 175. Feciorii- coboritorli.

STAREA ECONOMICX. 105

Macri Cgpitanul, Savin§i Neculai sin Buhu§ Vistiernicul, To- dera§cu sin Jorea §i multi feciori de boieri". In acest loc sunt desigur amestecati feciorii de boieri ca Savin §i Neculai sin Bu- hu§ cu boieri mazili 47. Un alt document din 16-47 enumArg pe urmAtorii feciori de boieri Mi% titluri de boierieIeremia Murgulet, Iona§cu Cu- pariu, Vasile Mglaiu, Toader, Jora §i Dima Mardagiul". Tot a§A un hrisov al lui M. Racovitg din 1718 aratg pe Vasile Ceau- §ul §i Iordache Aslan au adunat in mgngstirea Ca§inul pe alti boieri §i mazili §i feciori de boieri de targ §i au tras de acolo la Cetatea Neamtului prAdAnd §i jgcuind mAngstirile§ipe boieri 48. Intre mazili §i boierii de targ intAlnim adese ori cele mai mari familii, §i de aceea când vom vedeà mai tArziu in ce stare- degradatg au ajuns clasa mazililor, nu ne vom mirà cum se face de intAlnim astgzi adese ori intre tArani coboritoridin fami- Hile de frunte ale boierimei de altg datá 49. Astfel despre Duca Vodg spune Neculai Costin cg nu crutà nici boier, nici sgrac, nici t'Aran, nici femei, §i fgceA strAmtoare tuturor pentru bani, §i boierilor, §i negutitorilor §i la toatg tara ;&A au inchis pe mai multi boieri, pe Toader Palade vel vornic de tara de sus, pe Tudosie DubsAu vel spAtar, pe Sturza vel spgtar §i alti mazili" 59. A§a dar §i ace§tia, argtati dupg slujbele ce le avuse erau numgrati intre mazili. Miron Costin spune despre o rudà a sa Costin, ce era mazil la targ, ori sg.'1 tragA in partea sa Ale- xandru Vodg, ori alt gAnd aveg, il cherna la curte §i-i dete hät- mgnia 51. Videm deci un mazil chemat la curte .§i boierit cu o mare boierie. De aceea cronicarul Neculcea aminte§te intr'un rAnd despre o samg de boieri mazili, ce au fost boieri mari" 52, ha chiar vorbind de el singur, spune cg domnul au pus din boierii mazili, pre mine Ioan Neculcea biv vel vornic. Deaceea a l'Amas mo§tenitg In mazili mAndria boiereascA. In un proces pe cAnd se judecà bgtaia suferità de vátaful Postelnicesei Maria Arghiroae§, Apostol, dela doi mazili din Grumezoaea ei aratA la proces, cg pe cAnd II bgteau pe Apostol, un alt mazil Gavril

" Miron Costin,1. e. p. 296-297. 1648, Ghibdnescu, Isp.si Zapise 2 p.142. 48 1647 Ghibiinescu. Isp.qi zapiseII.2.p. 123. 1718. N. Emilian Cono. lit. XII. 1885 p. 763. " Asa familia cea mare si insemnatä Arbure, a carvi trunchiu fusese acelvestit hatman Arbure ce piense sub securea lui Stefanità in 1523 (Vol. II, p. 528), dupd ce se mentirle la rangul de boieri mari sub Petru Rares, cade Inca' de pe la 1650 in randul mosnenilor (Doc. din 1650 in Arh. ist.I.1, p. 88), si apoi ca osteni de rand, stegari (Doc. din 1698, ibidern,III,p.264). 5° Neculai Costin, Letopisele,II, p. 25. 55 Miron Costin, ibidem,1,p.264. Neculcea, ibidem, II, p. 415.

106 MTORIA RoMANILOR

Romascu ziceà ca sa-1 ban' ca la de 100 de lei ; iar altul mai zgArcit zicea &A mai mult de 70 de lei nu face un mojic53. Vataful boieresc erá d ci un mojic pentru mazili care se considerau mult mai sus ca el ;de aceea mazilii iesa la prasit cu sape invalite in basma. Conditia mazililor si a boierilor de tara deveni insa cu timpul mult mai rau cleat acea a celor dregatoricaci boierii esiti din slujbe plateau dajdii la vistierie 54,i anume contributia acea pèrsonala, birul impus poporului de jos, cu singura deosebire, cà mazilii nu erau supusi cislei,ci plateau Warne dupa o impunere specialä pentru fiecare din ei. Mai multe documente dela sfArsitul veacului al XVIII-lea din Muntenia in- tariau privilegiul boierilor mazili pastrAndu-se därile orAnduite dela vistieriei impartasindu-se de muele ce din vechime are accasta breasla de a scutì bucatele sale de dijnaariti vinä- riciu". Darile orAn.duite dela vistierie sunt explicate de alt docum,ent din 1759 dela loan Calimah, ca mazilii nu pllitiau adeca birul dupa cisla ci er.tu impusi in suma fixa pentru fie care din ei...chiar cAnd mazilii se aflau In slujba boerilor" 55. Neculcea ne spune ca Constantin Mavrocordat au ales pe alti boieri mazili, care nu incäpuse la boieriiila ispravnicii fusese cu boierii vel sau feciori de boieri vel,sipre aceia i-au rAnduit, puna pe ränd pe toti in slujba, si le au rd- dicat djdii1e sa nu dee nimic" 55a. Nu numai aceasta insa era pricina pentru care erà urAta starea de mazil. Mosii ne mai fiind de impartit, boierii nu se mai puteau asteptA la alte foloase dealt la acele aduse de veniturile dregatoriilor. Apoi jafurile domnilor facAndu-se prin mijlocirea dregatorilor, acestia se folosiau totdeauna din despoierea poporului, incat acei ce erau in slujbe de obiceiu se imbogatiau, pe cAnd mazilul ramas la tara, ne mai avAnd nici un mijloc de creste avutul, acesta se tot sub imparatia intre mostenitori din generatie in generatie, indrumAnd astfel familiile alta data bogate tot mai mult spre saracie,i deci spre reintrarea in sAnul poporului, din care le deosebise in vremile mai de mult tocmai o fericita stare economica. Ca lucrurile erau asà ne o dovedeste un prea insemnat document in care " Ibidem, p. 459. Hrisovul lui Ghica citat mai sus.Uricariul, I, p. 47. " Doc. din 1786, 1793, 1798, 1819, In care unul din urmä mazilii sunt numitii boeiri de neam, neamuri, M. St. Dumitrescu. Sineturi de mazili In Cono. Literare XXIX (1899) P. 616; 1759 N. Iorga Doc. Callimachi I, p. 422. 55a Letopisefele, II, p. 460. Mazilii se mai deosebiau de prani, In afarà de scutirea de cisld,i prin faptul cA ei nu puteau fi pedepsiti decat prin divanul domnesc. RAspunsurile divanului la Intrebärile fácute de guvernul bucovinean In 1782. Uricariul, X, p. 267. Cei mai de frunte din mazili alcatuiau neamurile, care nu riispundeau birul, lar desetina, dare indirectil, o pliitiau boereste Ibidem. La studiul schimbArei suferite de boierime In timpul Fanariotilorvom avell prilejul a reveni asupra Mazililor.

STAREA ECONOMICX 107

Grigore Ghica feciorul lui Neculai Cuza se jalue§te de saracia In care traià cä nici cheltuiala de toate zilele nu puteam a o intampinà atat eu cat §i surorile dela Varatecifiindca o mo§ie (Barbo§ii) atati frati (eram 8) nu o puteam stapanl, doar numai facându-ne raje§i ca täranii" 56 Multi raza§i de asfäzi, multe sate de fo§ti claca§i i§i au originea In cate o familie de boieri, din acei uitati de norocul vremilor57. A§a dar proprietatea mica se improspatà din desfacerea proprietatei mari, §i astfel numai se explica doua im- prejurki de altmintrelea neintelese din istoriaei la poporul roman. Mai intai aceea ea cu toata mancatoria cea urie§à de sate raza§e§ti intâmplata in decursul veacurilor, samânta lor tot nu au fost istovita, §i a doua :existenta de numeroase sate raza§e§ti §i in partea Osului, pe unde am vazut cä poporul roman nu prea locuia inainte de descalecare 58.Proprietatea mica are deci in tarile române douà obar§ii : una veche anterioara intocmirei statelor Munteniei §i Moldovei, acea a§azata mai ales in partile muntoase iin care dreptul de stapanire asupra pamantului nu poate derivà din danii domne§ti, fiind anterior intemeierei domniei,§i una mai nouài necontenit curgatoare, desfacerea mo§iilor boierilor de tara sau a celor mazili in raza§ii intre urma§ii lor, care mo§ii se pot intalni pe tot cuprinsul *nor romine,§i. a caror temelie juridica se sprijine a ese ori pe o scrisoare de daruire catrà boierul din care se trag locuitorii lor. Ivire;, clasei mazil_lor alaturea cu boierii cei cu boierii documenteaza o schimbare radicala intamplata In Lconditia

" Cit. Gh. Ghibänescu Cuzestii p. CC/X. " Dovezi pentru desfacerea mosiilor boieresti In räzäsii :Hrisovul lui Bräncoveanu din 1710, care aratil cä mosia Mocesti ce fusese a lui Udrea biv vel armas, a fost cumpäratä de la mosneni urmasii lui de cäträ Mihai Vodä. Mai sus, p.413. 0 serie de documente care aratà cum satui räzäsesc Plotu- nesti se desfilcil treptat din o incrie a unui boier Stan Plotun, care fusese däruit cu ea in 1440 de domnii Moldovei Ilie si Stefan, vezi in Gh.Ghibänescu, Istoria unei mosii din veacul al XV-lea pánci asteizi in Arhiva Societe-get li/icesi literare din ¡ah, I, No. IV si V. Alt document din 1549 care constatii impärtirea unei mosii a lui Vascu Epure !litre o multime de mostenitori, In Arh. ist.,I. 1, p. 42. 88 Vol. II, p. 200-222. Din condica Liuzilor pe 1803, public%tä de D-1 Th. Codrescu inUricariul. Vol. VII si VIII, se poate vedea cd injudetul Suceava de munte erau la acea data' 114 mosii boierestii mäniistirestii numai 9 räzäsesti; In judetul Neamtul 162 prop. mari si 19 räzäsesti; In Roman 67 de pr. m. si 19 räz. ;In Bacciu 47 pr. m. si 50 räz. ; In Putna 68 pr. ,.m 67 räz.; in Tecuciu 52 pr. m. si 51 riiz.; etc. mai multe deci laes de cell la munle. Explicarea acestui fapt este urmätoarea : Muntele locuit in vechime de Romani rämasese dupà intemeierea domniilor in proprietatea räzesilor, din care cei mai multi full absorbiti MI% ca sä se mai poatä reforma. In les multe mosii fusese däruite la boieri, care räminind mazili, se coboririi cu timpul In starea

108 ISTORIA ROMANILOR nobilimei române. Ea tindeà sä devinä tot mai mult o clas6 de dregätori atarnati de persoana domnului, din una de oameni liberi ce fusese mai inainte. Boieriile absorbise pe boieri. Nu putem insä deci primi pärerea cà toatà proprietatea mic4 sä-si fi avut obârsia in impärtirile repetate ale unei pro- prietäli marii &A sate in care MOO sätenii sä" fi fost stApâni si'au cäutat la inceputul Principatului moldovean idecl si a celui muntean 6°. Cu toate CA multe sate de eäzesi îi urc'ä originea la un mos comun care le a.' numele nu se poate sustine cà s'ar aflà si sate care vor fi fost stsäpanite chiar dela inceput de tärani. Altfel trebuie sà ne inchipuim c6 toate satele au fost locuite dela inceput de un singur omun boiersi ca sätenii de mai tärziu sunt urmasii lui. O asemenea pärere nu se loveste de loc, de oarece se intalnesc o multime de documente vechi in care Domnul därueste satul unui individ din el pe careIlcreaz6 boier tocmai prin aceastà däruire, arätänd anume cä-i därueste satul andeeste casa lui. Erau decii casele altora in acel sat si acele case presupun existenta de locuitori coproprietari ai satului impreunä cu boierul däruit. Domnul däruind cele de mai multe ori boierilori mä- nästirilor sate locuite este invederat caceste sate nu au putut apartinea innainte dà aruire unui singur stäpän 6° Ce puteau fi locuitorii unui sat, innainte dä." dàruirea lui de Domn, deal proprietarii Omântului acestui sat ? Prin urmare dacA multe sate pot fi urcate in privinta originii proprietälii la un singur autor comun, altele tot atät .11umeroase nu pot fi inarAptate la atare origine. Proprie- tatea per indivisiscarecaracterizeazA vechea stApânire ro- mâneasc5 de pämänt nu-si are temeiul numai decAt in repetatele impärtiri ale uneisingurestArpe 61Pentru Vrancea avem dovada invederatä in arnarea boierilordin anaforeaua din 1817 cä." locuitorii acelui colt de tara nu-si teägeau proprietatea lor din danii domnesti, deoarece erau anterioare des- cAlecärii. Tot asà stäteau lucrurile pentru CAmpulungul moldove- nesci pentru Tighina. Alte sate îi trag numele dela un individ, adese ori un boier, ca Belcesti dela Cräciun Belcescul care si avea case in acel sat ; Mänesti dela boierul Manu lute- meietorul lui Vitoldesti dela Vitold, Otelenii dela boierul atel ce apari ca vornici sub Bogdan II. Satul lui Stefan cel Mare aceasta nu inseamnä csä acel sat era locuit numai de acel boier

" Cronica Vascanilor de Radu Rosetti In An. Ae. Rom. II t. XXIX p. 5 §i alte scrieri ale D-sale. " Mai susIII, p. 150, unde se aduc dovezile CS satele dAruite tocmai la Inceputul existentei principatului Moldovei erau sate locuite. Uricariul IV, p. 342.

TAREA ECONOMICA 109 si de neamurile lui,ci numai anta &A el Ii d'aduse numele §1 cel mai de searnA locuitor din al lui cuprins ; cum am vAzut mai sus satul Albotenii numit asa dela boierul Albon aveà casa in el. A fost deci si o proprietate micà in prile române care a fost alimentan necontenit de repetatele imp'Artin

3. STAREA TARANILOR In timp ce in clasa nobilimii române se innmplà acea transformare care o impingeh càtre dreatorii, in straturile de jos ale socientii se petreceà o alta care o arunca tot mai mult In robia atre marii proprietari. Se incepuse acel proces fatal de absorbire a proprientii mici de cAtre proprietatea mare, care s'a snmpàrat abia in timpurile noastre, si ant de vajnice erau primejdiile ce incunjurau pe proprietarul mic, incâta trebuit fenomenala lui iubire de mosie, spre a apàrà de o dis- trugere totalà acest pretios element al economiei orieärui popor. Am Väzut la studiul descàlecArii cum prin insusi faptuI coboririi Românilor din Transilvania, locuitorii Muntenieii ai Moldovei inc6purà intr'o stare de supunere csa'tre elementul in mare parte nobiliar venit de peste munti. Din aceastà supunere se explic6 clasa rurneinilor din Muntenia si a vecinilor din Moldova, a cAror origine se urea' chiar la timpul descAlecArii. Este ins'a' Invederat cA,la inceput, aceste denumiri insemnau mai mult un raport de supunere social, care numai at mai Orziu aduse dupà sine roadele sale fatale si in domeniul eco- nomic. La originealor ant rumânii cAti vecinii erau indatorati numai la facerea unor munci in favoarea boierului sau a Domnului de care ascultau. Asa erau locuitorii satelor domnesti, care prin aruire deveneau boieresti sau mànàstiresti. Pierderea proprientii de eätre locuitoriiintrati inteun raport de supunere cAtre snpanii lor nu se Men inteun chip violent, ca o urmare a descàlecArii ;cAci acest eveniment nu fu o cucerire cu sabia a pàmântului Tdrilor Române, care s5 fi ingAduit o asemenea urmare, ci fuga unei poporatii asuprite, ce cAutau un adApost in contra prigonirilor, dincoace de munti. Cu toate aceste, desi pribegi, boierii de peste Carpati nu puserA mai putin in lucrare o snpânire asupra norodului ce-i primise In sa'nul lui, cum se innmplà intotdeauna când omul mic gsdz- dueste pe unul mare. Despoierea nranilor de proprientile lor nu fu urmarea unor imprejunri politice, precum se intâmplase lucrul in Anglia, pe timpul cuceririi normande, sau in Irlanda dupà acea englezà, ci a unora economice, care ap5sAnd tot mai mult pe locuitori ii f Acun sg-si piardA ocinilei sA rà- manA in mare parte ca muncitori pe mosiile marilor proprie-

110 ISTORIA ROMANILOR tari. Numai en mai tarziu, când, cu trecerea timpului, thranii supusi ajunserh' in o atárnare tot mai deplinh de sthpânii lor, autoritatea dobAndith de acestia asupra libertätiii muncii lor se rhsfrânse tot mai mult asupra proprietätii lor. Intrucht persoana thranului devenise lucrul boierului, era neapgrat ca Intinderea personalithtii sale in afarh,sub formadreptului de proprietate, sä incaph si ea tot in stApânirea lui. Altfel tä- ranii supusi incepurh a fi considerati ca neavând phmânturile lor,ci ca locuind pe proprietätile boieresti sau mAnhstiresti. Elementul thranilor supusi sporia insh necontenit prin co- borirea in rândul lo_ a mosnenilor scäphtati, care se vindeau ru- mâni sau vecini, puternicilor zilei. Ei inchpeau in rândul shrbilor, imphrthsind intotdeauna soarta majorithtii in shnul chreia intrau. Dach originea táranilor supusii deci a shrbilor de mai thrziu este de cäutat in faptul deschlechrii, inmultireai adhu- girea lor se Mai din pricina greutätilor ce se nhpustirh asupra lor. In timpurile cele dintai ale istoriei Thrilor Române, am vhzut cà armata slujià pe a ei socotealh, ingrijind singurà nu numai de imbrhchminteai inarmarea ei,ci chiar si de hrana trebuitoare. Aceasth indatorire erh impush tuturorproprie- tarilor de phmânt. Ei erau datori sà slujasch chlhri, si se imphr- tiau in boieri, curtenii chlArasi sau slujitorii chlhri (luati din mosneni sau rhzhsi). Pe lâng'ä armata &Mare era acea pedestrh, darabanii, ce slujiau cu leafh ; apoi ostirea in dobandh" care constituià asa numitele militii, cu participare la armath, nu obligatoare ca acea a boierilor, calhrasiloridhrhbanilor,ci voluntarh. Indatorirea de a sluji in armath pe propria socotealh putea fi purtath fárà pericol de clasa bogath a marilor proprietari, nonilii sau boierii ; nu insh de acea a rhzasilor sau mosnenilor, chrora mica lor phrticich de phmânt abea le procurà zilnicul traiu. Se repetä decì si la Români, acelasi fenomen pe care-1 experimentaserà strhbunii lor, Romanii. Pe când insh la Ro- mani cethteanul shrhcit rhmânea in oras, unde trhià din ván- zarea dreptului shu de vot chtre cei bogati ce aveau nevoe de el, thraniii români neputând rhbdà si duce ath tea greutäti", duph ce-si vindeau propriethtile, rhmaneau ca rumâni sau vecini pe mosia boiereasch in care pämântul lor se prefAceh. Imprejurarea vânzhrii de pämânturi pentru a intâmpinh nevoi de oaste, este doveditä prin mai multe documente care, dei apartin unei epoci mai thrzii, nu rae decht se repete fapte petrecute frtril indoialh in chip mult mai des in acea pe care o cercetran. Prin unul, thrgovetii din Piatra kNeamt) märtu- risesc cä venindu-le poronch dela Dabija Vodä (1665)sri dee oameni de oaste (child cu expeditia turceasch sffirsith prin in-

STAILEA ECONOMICIA. 111

20. Pran din pärtile Fägära§ului. Dintr'un codice din veacul XVII, aflator In Muzeul National din Budapesta

112 ISTORIA ROMANILOR frAngerea dela Leva in Transilvania) n'au avut putere ca rabde atAta n'Avoie §i s'au socotit cu tot tArgul ca sg vAndti o dumbravg mgngstirii Bisericanilor pentru 200 de lei bgtuti". Un alt document este acel al breslei butnarilor din acela§i ora, direia tot Dabija Vodg Ii impusese trimiterea de oameni de oaste. Breasla fiind lipsità de bani, aratg cum a vAndat iii§te delniti ce au fost a noastre, a butnarilor, sfintei mgngstiri a Bisericanilor, cAnd au vAndut §i tArgovetii dumbrava, cAnd a trimis Dabija Von.' pe Dumitru Bantg§ §i pe Constantin Arapu sg facg oameni de oaste" 62. Alt document tot din veacul al XVII-a, insg färg datg anualg, este scrisoarea unuia Iancu din Dume§ti care se roagg de Postelnicul Iordache sg-1 scoatà dela slujbg, cgci il propesc §i-1 ggtue de oaste, §i el e sg'rac, ceeace in faptg nu prea era a§a, de oare ce Iancu fAggdue§te Postel- nicului 50 de stanjeni de pgmAnt, dacg izbute§te sg-lscoatg dela oaste". Mai amintim apoi documentele aduse mai sus prin care curtenii cgutau sà scape de curtenie §i de dgrile legate de dAnsa, lepgdAndu-se de mo§ia mo§tenità dela pgrinti. In afarg de aceastg nevoie a oastei, apgsau asupra tgranilor incg o multime de altele. A§a, intAia, n'Apgstile pentru morti de om aflate pe mo§iile lor §i chiar 'Aug in cuprinsul a 12 sate, §i care pricinuiau grele gloabe §i despggubiri cgtre fetele dgunate. Am v'Azut mai sus cum Bogdan fiul lui L'Apu§- neanu ja ca domnesc satul Albotenii, pentru a despggubi pe ni§te Greci despre uciderea unui tovarg§ al lor. Satul apoi fu dat boierului Albotg ce locuia in el §i-i dgduse numele prin vaza lui, pentrucA' acest boier rgspunse greau6 gloabg impusg' tgranilor. Alt document mult mai nou, dar care reproduce acest vechiu obiceiu, este din 1780. In el vedem pe arma§ul cel mare apucAnd pe Ieremia Misaiu pentru o moarte de om intAmplatg pe mo§ia Turce§tii §i Misaiu neavAnd cu ce plgti amenda, i se ja o parte din mo§ia lui 63.In 1622 ggsim un alt document straniu, in care un Tigan, Dumitru, se vinde cu toate ale sale, negustorului Stan cum sg-i fiu Tigan de mo§ie §i de strgmo§ie §i mi-a dat un cal drept 600 de aspri §i hier 20 de ocg dirept 200 de bani de mi-am Ricut ciocane §i mi-au dat o pereche de foi drept un galben §i am mai luat cu Dumitru Tiganu ughi 6 de m'am plAtit de un Turc ce mi-a cgzut asupra ". De aceste n'Apg§ti se vor fi abgtut pe fiece zi pe capul oamenilor nevoia§i, §i adeseori vor fi fost siliti sà se vAndg ru- mAni sau vecini, precum se vAnduse Dumitru Tiganul rob, spre a se putea mAntui de ele. Am vgzut la domnia lui Mihai Viteazul cum Kneziii mo§nenii se vindeau pe intrecutele §grbi

" Arh.ist.I.1,p.79. " Iorga, Studii Documente, V.p.23. " Arh. ist.,I.1, p. 128.

STAREA ECONOMICX 113

. ..-. - .-...... , 16 gin , A A; , '..-. % - "'"% - N. - ,-. I t-

7 1.0 °

21.TAra1Ic5 din pinlile1-7garasu1ui.Dinlr'un codice din veacul XVII, atMtor in MuzeulNationaldin Budapesta A. D. Xolopol. Islam ia RoinAnilor. Vol. VI. 8

114 ISTORIA ROMANILOR cu ocinile lor, cätre boieri, sau erau supusi sub stäpânirea dom- neasa pentru a se pläti de grele biruri ce le cáldeau necontenit dupg grumazi. Aceste vAnzäri sau luäri de mosii pentru neplata därilor Catre stat sau a datoriilor atre fetele mai mari, se intálnesc In toate pärtile prin documente. Asa unul din 1634 dela Moise Movilä cuprinde un sir de 13 cumpAräturi fácute de pArcä- labul Patrascu Boldescu dela deosebiti räzäsi. Unul din ei vinde pämäntul pentrucä pärcAlabul fiplätise därile in trei ani ; altul pentrucä le plätise multä vreme" ; al treilea pentrucA nu putea rAspunde boierului datoria de 2 boi si 20 de lei ;al patrulea pentrucä innecase o iap'A de pret a boierului, si asa mai departe 65 Alt document din 1643 ne aratä pe Matei Ba- sarab dAnd lui Stroia vistierul s'A tinä mosia Vulpestii pentrucä acesti oameni hicleni fugiserà de bir, iar boierul plätise birul pentru ei". Tot Matei Basarab d'A'lui Neagoe logorátul trei delniti ale unor oameni ce fugiserà in tara ungureascA". Un document din 1646 ne aratà pe acelasi domnitor dAnd jupä- nesei Ilenei cluceresei ot PArdesti voia sä strängä pe toti oamenii fugiti, ori unde Ii va gAsii a-i duce la Pärdesti sä-si plä- teascä biruli sä fie jupänesei Ilenei rumAni ohabnici in veci, pentrucà ei au fugit si a doua oar'ä si au läsat birul asupra ju- pänesei Ilenei, de sunt trei ani de cAnd pläteste". Prin alt document din acelasi an (1646) Matei Basarab ja ca domnesc satul unor megiesi ce fugiserä din el. Acest domnitor care pä- rea cà vrea sä se intreacä cu Mihai Viteazul in stängerea rä- zäsilor, amenintä pe alti megiesi csá dacA nu vor plAti datoria c'Atre logorätul Dudescu, Ii va da pe toti rumAni d-sale". In un alt document din 1649, niste säteni din Tätaru, anume enu- merati, märturisesc c'ä i-a luat vornicul in chizäsiei i-a scos din inchisoare ca s'A sedem s'A plätim birul,i inc6 am flcut jurämänt sä inseläm ;iar dupä aceia nu ne-am tinut de cuvânt si am fugit". Urmarea a fost cä boierul le-aluat mosia 66. Un document din 1610 aratä pe unul Tudor din Voinesti (Muntenia), cà ar datori de 8 ani jupánului adecA boierului Mihai cu 7.700 de aspri,i cä-i pusese zi" in mai multe rin- duri pentru plata acelor bani, dar nu o putuse face ; iar acum m'am rugat de mi-a pus ziva la sfeti Dimitrie, iar sà nu-i voi

" Ghibdnescu. Ispisoace si Zapise, II.,I., p. 25. " 1643, Acad. Rom. XLIII, 89; 1646, Iorga, Studii si Doc., V. p. 182; 1646 Acad. rom., XLIII 114; 1649 Ibidem, XLIII, 17. Vezii nite ludri de pdmAnt pentru bir, din cele nenumärate si s'ar putea aduce :Iorga Studii si Doc., V. p. 125 (1677) : pentru Albeni 500 de aspri doud biruri". 1566 p. 457 Drago§ cedeazd mora cAtriiChircucàci ti plälise birul ; (1572) : VIdcoaca vinde mosia ei la vama de bir. 1579 p. 498: Neagu pldteste 1500 de lei birul lui Stroia ; pentru acesti bani ise la mosia Albeni si a. m. d.

STAEEA ECONOMICX 115 putea práti asprii la zi, iar eu sà-i fin rumân cu feciorii mei §i cu toaià mo§ia mea" 67. Al6turi cu aceste vânz6ri mArunte de mo§ii r5.zà§qti, intAlnim iinghitirimai mari. Un document din 1592nu- insärA cump'ArAturi ale boierului Andreico biv Orcsälab de Ro- man dela un num6r mai mare de ràzà§i din hotarul Vârtopului Stan §iGliga copiii 0 nului ;Varvara fata Ieremiei ;Mihail,

(1..alac hi Einrutcr aufi fkr 5 3 Et 22. Soldat Roindn din 1606. Bruyn Diversarum gentium armatura equestris" Anita §i Magdalina surorile lui ;Vasile fiul Soren ;Petriman sora lui Tâmpoaea fiii Cretoaei ; Costina fiica Mariei ;Gavril §isora lui Oglindoaea ;Iona§cu, Vasile, Miron §i Ana copiii lui Dedgan comisul (un rAz5.s ce se inAltase in boierie, dar nu avuse încä timpul de a face avere) ;Iona§cui sora lui Odo- chia copiii Dusal ;alt Iona§cu fiul lui NicoarA ;Simioni fratele s6u PAntea ; Toaderi sora lui Maria copiii lui Uscatu

67Arh. ist.,I, 1, p. 8.

116 1STORIA ROMANILOR toti acestia vand prin 11 zapise pärtile lor din mosie VArtopul, ce se vor alege", boierului Andreiu. Era deci mosia devàl- masà, rgz5seascg. Pretul vânzArii variazà, dupà intinderea bu- cälilor de päinânt, intre 16 zloti partea lui Vasile fiul Sorc5i si 120 partea lui Gavril si a Oghindoaeii tot atAtai acele ale copiilor comisului Deägan 68 Boierii insà îi intindeau cumpAilturile in mai multe mosii rAzAsesti, fie deodatà, fie pe rând. Un document din 1633 ne aran pe un boier mic, un treti logof4t, Dumitru Buhus, posedând un numàr insemnat de mosii in mai multe judete ale Moldovei, ale c6rora proprietate dorrrnul Alexandru Ibas i-oinfAresteGàdinÇii,Crivestii,PldvAcanii,GAurenii,Hot- cestiii Dudestii, 1/4 din Movileni, 2vii, 2 helestee, 3 mori In judetul Roman ;p'àrti din Plotunesti, C'äaicestii in Thrgu- Frumos, TAlhàrestiii Chicera, 2 helestee si 2 mori in judetul CArligàturà ;VäVätiesti,Spinoasa,psártidin Tolocesti, Ner- ghicenii, 2 helestee, o moarà in jud. HArlAu ; Puricenii, o moar5 si o prisac6 in jud. ;Cupcicii, Bràfäsanii, p'ärti din Tre- binti, Costrita, Dumenii, Begovita, Rästeul, Tulmacea, 5 helestee, 4 mori si un pod pe Prut in Hotin ; Mäinestii, parte din Grozestii Muncelul, cu Mnat, o vie si un fiereseu in Trotus ; parte din Mesteacsdn, 2 mori, o prisacà in Baia ;Neculestii, parte din Romà'nesti, 3 helestee, si 3 mori in Neamt ;Proto- popesti, parte din OtAsei, Bombgtestii, MesteacAnul, Lehacii o piväl si o mo.arà in alt judet .nearAtat. Dacà gAsim un boierànas posedând atatea mosii, nu trebue s'A ne mire intinderile uriese de pAmänt cuprinse pe tot lungul latul tärii de boierii cei mari. Un document din 1636 int6- reste lui Ionità PrAjescu, 9 cumpAräturi dela vr'o 30 de nume in mosiile ràzesesti Lietii, Ionàsenii, Wälosestii, Rkboienii Vrädenii 69. Alt document ne aratA cum mosia Dristleve din Dorohoi a fost inghitità de Toma sulgerul 70. Vornicul Nistor Ureche îi rotunzeste moiile prin vr'o 98 de cumpVäturi de deosebite proprienti ". Un mai vajnic rAzàsofag este Toma vel stolniccare cum- pàrà sau ja prin judecatà mai tot satul Porcestii din jud. Neamt, precum ialte mosii, unele boieresti, cele mai multe ràzàsesti din acel judet 72. .Acela insà care a inväluit si stâns cele mai multemosii r5z4esti in Moldova a fost vist. Iordache Cantacuzinocare a

Ghibänescu, Ispisoade qi Zapise,I,1, p. 208. " Ibidem, II, 1, p. 211. " Ghibänescu, Ispisoace .,siZapise,II,1, p. 15. n Idem, Surete qi lzvoade,II,1, p. 168, 171. GhibAnescu, Indicele la numele Toma vel Stolnic in 1spisoace qi Za- pise, vol. II,I5iII, 2 unde sint aratate vr'o 36 de cumArAturi de mo5ii dala mai mult de 100 de fete.

STAREA ECONOMICX 117 inghitit in nenum'aratele lui propriefäti satele foaste libere de proprietari mici :Tiganestii, Clicetii, Borästii din Vaslui ; Bg- senii din Iasi ; Popesti din Neamt, toate mosii uriese, si multe altele. Cumpäräturile lui Cantacuzino se numa'rà la mai multe sute, si impatriti incincit este numgrul fetelor ce-i valid pà- mântul prin zapisei hrisoave. Insemnat este mai ales zapisul de vanzare din 1661 plin care Vasile Apostoli Dumitrascu Arvasia, feciorii lui Ionascu a Reantei din Tiganesti, vand vistiernicului Iordache partea lor din acea mosie, parte ce sin- gurä mai ramäsese ca o insulg pierdutà in oceanul proprietätii marelui boier. Mostenitorii lui Reantea, cei de pe urm6 stà- pani liberi ai acestei mosii, nu se pot impiedeca de a serie in zapisul lor de vanzare un fel de rsamas bun dela pknantul ce le hranise neamul si pe tovarasii lor de greutati in decursul veacurilor. Ei spun ca, prin vanzarea pgrtii lor, s'au istovit tot satuli cà sa fie de acum innainte tot satul Tiganesti ves- flied mosie dumisale Iordache marele vistiernic jupanesei coconilor lor" 73. Cara amaraciune, cate duren i cate lacrimi nu ascundeà aceastà rhiritisire !- Tot asa de numero-ase si de bogate sunt cumparnurile de mosii mici, de rumâni cum spun documentele, ale Canta- cuzinestilor din Muntenia,fiiiluiConstantin Postelnicul, acele ale lui Radu Buzescu care cuprind vr'o 200 de mosii 74. Uneorr mâncatoria räzasilor porneà dela unul dinei, mai istovit sau mai cu_ noroc. Asa gäsim un document cu ant mai interesant cu ea( fata cotropitoare este o femee, ba chiar o vgduva care, de obiceiu, erau victime si nu fgptuitoare. In anul 1617 vaduva Varvara Hacimändoaea, rAzAsita din mosia Topenii, cumpärg pe -rand toate pàrile corkasilor ei, in numsdr de 8,si intruneste astfel intregul sat in mânile ei 75. Si mai la urm'a, afar% de Cantacuzinesti care venisera ca boieri in Tärile Romane, ce erau toti boierii, chiar cei mari ai tàrii, decat raza'sirasgriti deasupra massei lor, din proprietarii mici ?

" GhibAnescu, Ispisoace qi Zapise III,1, p. 169. CumpArAturile lui Tor- dachi Cantacuzino sAnt cuprinse In 119 zape si hrisoave. Vezi indicele ld numele lui. Ibidem I,1,II, 1 si III, 1. In totulI. C. a inghitit vr'o 500 de rä- zii. Averea lui se compunea din 60 de sate Intregi, 15 jumatAti de sat, 2 jerebii, 33 raid vie In valoare totald de 14.300 de galbeni. Vezi catastiful pro- prietatilor lui. Ibidem III, 2 p. 29. Fatii Cu asemenea acte nu intelegem cum poate susline D. Radu Rosetti Pentru ce s'au reisculat laranii p....ca. in Mol- dova se gäsesc numai vanziíri de razrisii singuratece, iar nu de acele de sate intregi. " Vezi un sir de doc. publicat de N. Iorga in Bocumentele priviloare la I amilia Cantacuzino, p.11 69,si hrisovul cel uries asupra cumpArAturilor lui Buzescu in Rev. Tinerimea romänd, 1898, p. 89 si urm, " Ghib5nescu, Surete si Izvoade,II,p.104.

118 ISTORIA ROMÂNILOR

Cu toate ca aceste documente cuprind dearandq clau- zula ea vanzarea se faceà de buna voie, de nime nesiliti nea- supra", totusi este invederat ca mosnenii nu-si instrainau din bunul lor plac ocinile lor, pricina pentru 'care, de ate ori le stà prin putinta, ei le rescumparau. Nu totdeauna siluirea era fatisa, precum in cazul cand domnul luìl mosia pentru neplata därilor ;dar in toate imprejurarile se ascundeä o mare nevoie care impingeà pe monean a se desbracà de ocina lui, moste- nita dela strabuni, si la care trebuià sa Ora ca la cel mai scump lucru. Asa gasim inteun document inca de pe timpul lui *taw]. cel Mare, care prin grelele sale rasboae a pus in Moldova inter) mai repede miscare instrainarea proprieratii mici, pe unul Ivancu Tolocico, un simplu monean, care vinde fratelui sau, spata- rului Purice, deci boier mare, a cincea parte din satul Druli- voaea drept 30 de zloti tatarasti 76 Daca aceasta vanzare ar putea fi atribuita unor imprejurari personale, nu este tot astfel cu acele cuprinse in documentele urmatoare, care constata pe rand caderea unor mosii razasesti in mânile celor cu mijloace. Prin unul din ele din anul 1548, affair' pe Petrea Oarta vänzand episcopului de Roman, Macarie, a sesea parte din satul Ortestii drept 150 de zloti tataresti, si tot atunci Teo- dosie episcopul Radautului cumpar'ä alte doua pa'rti din cele trei ce le avea unul Fätul in aeelasi sat, drept 200 de zloti 77. In 1552 gäsim pe fostul uriadnic de Hui, Ioan Pastravul, fiul batranului Pastravul, pierzand partea lui de stat din Biräesti pentru crima tradarii, deci catre domnie,i curând dupa aceia vedem ca fratii lui sunt nevoiti sa-si vandai ei partile lor din acelasi sat lui Ilie Voda (fiul lui Petru Rares) care luasei partca lui loan, primind ca pret al acelei vanzari suma de 600 de zloti. GAO, fata lui Dumitru Foltea ; Ciorcia si Irina, fetele lui Mihai unul Nistor \rand partile lor din satul Jugaresti episcopului de Roman Nicanor, pentru 580 de galbeni tatarasti in anul 1586, si prin acelasi act se mai vadi Romascui Ionascu, alti simpartasi din acelasi sat, vanzand episcopului ipartile lor drept 90 de galbeni 78 Tot atunci gasim pe un alt razas, Ro- man Ples dela Fratesti, ca-si vinde partea sa de mosie jupanesei Anghelina Goioaea, deci unei boieroaice, drept 200 de bani gata 7°.Razasii din satul Peresceniii anume :Petrea, Mihail, Marza, Dumitru, Cretul, fratele acestuia Liciul, Anisia, Nistor, Purcariul, Barra, Ionascui Radu \rand biv-carnara- sului Apostolache, deci iarasi unui boier, a patra parte din satul lor in 1592 80Ilie, feciorul lui Nistor din Poenari, vinde epis-

" Document din 1491. Arh., ist.,I,1 p. 157. " Melchisedek, Cron. Romanului,I,p.181. " Idem. p. 217. " Idem. p. 220. " Idem, p. 225.

STAREA ECONOMICX 119 copului de Roman partea lui din sat si din tarinA si din fdn din tot ce este", drept 30 de talen i tätd'resti 81. Dumitru Goia, vel comis, cumpArA pArtile mosului si a mAtusei sale, Vasile Anghelina din satul Doljestii, drept 100 de talen; mai cum- pArA insA si dela Ignat, VasileiIsaico, fiii lui OanA Caja, 3 '12 din satul Balomirestii drept 20 de talen isi a poi, mergdnd tot mai departe cu absorbirea acestei de pe urmA mosii, mai si- leste si pe Baluta cu fiica ei Irina sA4 vdndA pArtilelor din acelasi sat, drept 70 de talen i 82 Aceste documente, care sporesc cu cdt ne apropiem de timpurile mai nouà si care s'ar puted inmulti la nesfdrsitele de oarece alcAtuesc marea massä a documentelor pAstrate dela Petru Rarei Radu Paisie incoace nu mai pot fi interpre tate ca intdmplAtoarele zapise de cumpArAturi din vremile mai vechisi care nu erau deca rostirea unor daraveri voluntare, cele mai multe schimburi cu adaose de bani fAcute cine stie In ce interese 83. Se vede in ele reproducdndu-se un fapt constant, c'd rà- zAsiiisi vdnd proprietAtile lor cAtre boieri sau mAnAstiri, cu alte cuvinte cA cei slabii mici se despoiau de mosiile lor in favoarea celor tari ibogati. In asemene documente se vede manifestdndu-se din ce in ce mai pe fatA cangrena economicA care ingustà fArA incetare mica proprietate. Si nu numai ranii mosneni erau expusi la asemene pericol, ci chiari acei din boieri care, ne mai incApdnd la dregAtorii, erau uitati la tarAi deveneau mazili. Cu timpul mosia lor se impArted se subimpArted intre urmasii ce-i aveau, care deveneau astfel simpli mosneni, cAzdnd iei In nevoia de a-si vinde Un document din 1549 aratA cum Ilie Vodà, fiul lui Petru Rares ImpArteste in 5 trupuri jumAtate de sat din BosAnesti intre cele 5 stdrpi coboratoare din fostul sAu proprietar VAscu Je- pureJurja; FrAsina si Marina, hiede surorei lui Jurja ; Ma- rga; Wiscu, al doilea frate al lui Iurja ; FAtuli Andreicu, fiii Illagdalinei a doua lor sorA, si in sfdrsit PAcurar, Odochia, Ma- rina si Stanca cei patru copii ai Ilenei, a treia sorA a lui Iurja VAscu 84. Bine Inteles cA acele 5 pArti din jumAtatea satului s'au subimpArtit in cdte capete numArau mostenitorii, incAt astfel ce va fi rAmas pe sama fiecAruia? Mai mult o greutate decdt o avere. Un exemplu minunat de addnca subimpArtire intre cobordtorii mostenirilor rtizAsesti d'A un loe dela Va- sile Lupu din 1635, in care unul Anton vinde boierului Neniul

" Idern.p.227. " Document din 1615, Arh. ist.I, 1, p. 159. " Comp. d.e. documentele din 1483, 1489, 1519, 1530 §i 1549 In Arh. ist.I,1, p. 75, 154, 37, 132i 86. " Doc. din 1549, Arh. ist.I,1, p. 42.

120 ISTORIA ROMANILOR vornicul din jumiltate de jumátate din a treia parle de a patra parte jume-date §i Maria fiica Soficai vinde aceluiasi boier din jumtitate de iumdtate a lreia parte din a potra parte jumeitate, adeca 1! intreaga mo§ie 88. Prin asemene subimpärtiri ale ocinilor primordiale se co horau iboierii mazili (cacicei in functii gaseau totdeauna mijlocul de a-si rotunzl averile) In rândul rOzasilor, si de aceia intalnim adeseori in documente boieri ce nu au stapanire decat pOrti din un sat 88. Ce era mai la urma deosebirea primordial intre boieri raz4, decat intinderea proprietritilor? Cu res- trangerea acestorase Ingustà iinsOmnatatea economica a individului, care micsurà in proportie pe acea politica. Po- trivitCliasemenea Imprejurari,boierii scapatati,mazilii razOsii sunt supusi impreuna aceluiasi procesde absorbire din partea proprietätii mari. Astfel aflam pe unul logofatul Hrizea, Grec de neam,care cumpara meren la mosii intre anii 1627- 1638, farä deosebire, cand dela razasi, cand dela boier isara- citi. Dupa ce pune mana pe Voinesti, cumparand partile lor dela Pana Armasul (boier) si dela Dobrea, fata Parvului, ra- zäsitA 87, se abate pe mosia Gemenele, cumparand intaiu partea lui Socol, paharnicul (boier), drept 68 de galbeni, apoi acea a lui Marcu Armasul (boier) drept 12 88. Acel paharnic Socol, el insusi, cumparase partea vandu t'O de el lui Hrizea, dela postelnicul Preda, care-i vânduse Intaiu doua parti de peste tot locul din satul Gemeneledin camp si din apa si din padure dinteamandoua siIiteIesatului", drept 30.000 deaspri, 1mpreuna cu doi rumani, tinand pentru el e treia parte din acel sat si cu un minan. Peste vr'o doua luni insa, vazand nu mai putea face nimic cu ramasita ce o pastrase, o vinde si pe acea tot paharnicului Soco!, numai drept 6.000 de aspri, pe alud pentru celelalte douà párti luase 30.000 89 Se vede decicui numai silit se desfacuse postelnicul Preda de mosia parintilor saii, cu amaraciunea in suflet, parasi el hotarele micei sale patrii spre a nu le revedea niciodata.i de cate ori se repetau aceste drame intime, ale caror rezultat noi 11 1nsem- nam astazi pe hartie intr'un chip socotitor, pe cand acei cu care ele se petreceau varsau lacrimi de sange pe pierdutele lor

" Uriearul, XVI, p.38. " Vezi d.e.doc. din 1555 si din 1557 In Arh. ist.I,1, p. 110 si 40 precumi unul din 1633, reprodus de V. A. Urechia, dupä sistemul autorului, frint iimbucätätit, in edifia operelor lui Miron Costin.I, p. 77. " Documente din 1627, Arh. ist.I, 1, p. 8 si 14. " Documente din 1630 5i 1638, ibidem. p. 23 g 32. " Doc. din 1629, ibidem, p.15. Galbanul valora pe atunci 200 de as- priVezi un documen:-, din 16-10, Arh. ist.E,1,p. 23. Paharnicul Socol care aduse lui Preda pe pärtile lui 30.000. de aspri, deci 150 de galbeni,si nu luase dela Hrizea decat 68, vänduse cumpiirliturile sale cu 1/3 din pretul care-1 costase.

STAREA ECONOMICA 121 proprietAi. Tot pe acel Hrizea Il intalnim pe acelea§i vremuri cumpsArAnd ni§te vii ale lui Stanciuloimarul 90 VAnzarea unui pAm'Ant din partea rsazA§ului sau boierului seApAtat atedgeA deocamdatà numai ie§irea din basta lui proprietate. Daeä el fAceA greutAti de a pArA'sì mo§ia van- dutA, in con§tiinta silnicieisuferite,era izgonit cu puterea. A§a un document din 1621 ne arna pe un rAzà§ din Nispore§ti care, pierzAnd o judecatA pentru p'Amantul lui,ise pune zi spre a-1 pArsAsi laSf. Gheorghe, ceeace el neindeplinind, este scos cu puterea de pe mo§ia ce nu mai erà a lui, de atre un fost Postelnice191. Vanzarea pgmantului deci nu atrAgeà numai decAt §6rbirea dupsáea. Pentruca un om sà cadà in rAndurile degradate ale ru- mAniei sau vecinnAtii, se cereà ca el s'A-§i fi vAndut pe l'Angà mo§iei persoana lui, sau numai pe aceasta din urmA, când- cum se intAmplà uneori mo§ia o pierduse de mai inainte. Cele mai multe din documentele existente ne aratA cà acei ce se vindeau rumAni, treceau deodatà cu mo§iile lor in stApAnire steáinA. A§a, unul din 1633 reproduce o judecatà intre ni§te rumAni iboierulChesar paharnicul. Acesta d'Aduse arvonä" 125 de ughi unor mo§neni din Dobriceni_ca---sIzi rumAneascg, indatorindu-se insA a-i scoate dela TaglA (ocrià), ceeace Chesar nu fAcuse.Mopenii Aluindu-se luí Matei Basarab, domnul rAndue§te ca sàtenii s'A inapoiascA arvonais'A fAmAnd liberi Chesar impotrivindu-se, este bAtut in divan cu 300 de toege 92. Alt doc. din 1699 spune cà satul Hurezul fiind mai dinnainte vreme rumAni de mo§ia Buze§tiloriei eáscump'ArAndu-se de rum'Anie dela stAnAnii lor, dela Buze§ti, cu toate pärtile lor de mo§ie, ifiind ni*te oameni judeci islobozi, sculatu-s'au §i de a lor bunA voie s'au vAndut rumâni Dimei Chiurciba§a cu toate pàrile lor de mo§ie" 93. Un alt document dela Matei Basarab d'A lui Predai Udrea logofeti, pe mai multi oameni din D'Aie§ti, ca sA" le fie rumâni cu feciorii lori cu toate pktie lor de mo§ie., pentru ni§te ari pe care logofetii fusese nevoiti a le rAspunde in locul acelor oameni ce fugise de dare" ". Se intAmplA insA ca sà intilnim uneori, in documentele vechi, oameni iertati de rum'Anie, Irma' numai pentru capetele lor lard de moqie". Ace§tia bine inteles redeveneau liberi in ceeace prive§te persoana lor, pe care ins'A o puteau iarài apleca subt jugul rum'Aniei, dac'A libertatea deveniA prea grea de suportat,

Doc. din 1636, Arh. ist.I,1, p. 15. " Ghibiinescu, Ispisoacc $i Zapisc, II,1, p. 40. " Arh. Statului. Cond.,män5stiri Arnota, p. 6-8. " Cond, logofetiei lui Brancoveanu, p. 103. " Doeum. din 1645, inedit din Arhiva statului. Condica docum. II. No 5 p.4.

122 ISTORTA ROMINIr OR ceeace din nefericire era cazul obi§nuit 96. S'ar pArea deci cä ar trebui s'A se fi aflat treclase de tArani :acei liberi cu mo§iie lor rAz5§ii sau mo§nenii ImpreunA cu coborgtorii boierilor scApAtati mazilii ;Yrbii, adicA rumAnii ivectíuii supu§i in totul ca persoane §i ca bunuri proprietarilor mari ;domni, boierii mAnAstiri, §i o clasd de mijloc :tArani fArA pAmAnt dar liberi ca persoane. AceastA din urmA clasA era insA numai un popas pe calea ce ducea din libertate cAtre §Arbire ;cAci un t'Aran l'Amas liber, insA fárA pámAnt din care s'A se poatA hrAni, trebuia s'A cadA in curAnd in puterea uniti proprietar96. Asupra chipului nu prea cu dreptate, cu care boierii ajun- geau adeseori s'A punA stApAnire pe mo§iile rAzA§e§ti, multe documente ne dau foarte pretioase deslqiri§i ne lasä a intrevedea ce se ascundea subt formula mult intrebuintatA a acelui timp a vdnzdrii nesi ite ineasupritc. Era greu boierului pAnA intra,fie§i numai cu o parte micsA, in o mo§ie rAzA§ascA ;aceasta din pricina dreptului de precAdere lasnmpilrAtur5 (protimisis) al cor5Z4i!or 97. Cu timpul insA intrebarea indatoritoare cAtre coproprietari, dacA nu vreau eis'A cumpere bucata de pAmAnt oferitA' spre vAnzare,eriza in desobi§nuintA. Pe la jumAtatea veacului al XVII-a ea se intAlne§te mai rar prin zapisele de vAnzare. Cu incetul ea devine mai mult o formulà ce se introducea in act, Fär5 a fi fost precedatil de o 1ntrebare aevea, §i de aceia atare formulA nici nu se mai intAlne§te in cele mai multe din zapisele de vAnzAri rAz4e§ti. Dacä In 1643, cu prilejul vAnzArii pAmAnturilor rA- zA§ilor Soldan cAtre Toma stolnicul, se aflA arAtarea cA pAnA n'am intrebat pe rAzA§ii no§tri, n'a m vrut s'A vindem dealnita ; iar dacA i-am intrebat, nu s'au aflat nimene din rAzA§i s'A cum- perei deci am mers la stolnicul cel marei am vAndut mo§ia98. Sunt sute de alte documente in care aceastA intrebare nu este cuprinsd,i lucrul era aproape de prisos, cAci cum ar fi pu tut lupta rìzàii sAraci cu punga unui boier bogat care era in stare, cum spune Sobornicescul Hrisov, s'A dea mai mult de cum fa ce p AmAntul, numai sà poat'Aboierul a se face rAz'4 in altora, nAdAjduind cA cu vremea s'Ase,1A-tease:A dupA dorinta lui" 99. Era insA un mijlo c de a Incota protimisul in cazurile

" Vezi filtre altele nenumárate, d.e.doc. din 1693. Condice logofefiei, p. 28;1694, Ibidem, p. 82, 1699, Ibiaem p. 350. " Vezi 5i D. Gadeiu in Convorbiri Literare XXXIII, 1899, p. 67. 51 d-sa recunoaste ca acei tärani dispáreau in rándurile vecinátátii. " Asupra acestui drept, vezi capitolul Fondul Dreptului in vol. VII. " Ghibánescu, Ispisoace f i Zapise II, 2, P. 41. Mai vezi p. 127 .,.i129. " UricartzlII, p.75. Un doc. din 1742 spune despre Todirascu Can- tacuzino cprin o danie si o cumpAräturä s'a flicut moinaq in mosia rázáseascA Rotompánestii. Iorga, Studii f i Documente, VII, p. 115.

STAREA ECONOMICX 123

In care el nu putea fi inl5turat, anume prin o formA de danie f5cut5 de cel mic &are cel mare, care ascundea o adev5rat5 vânzare, dar nu nevoia intrebarea cerut5 de dreptul de innainte cump5rAtur5. Acest sistem piezi§ de a z5d6rnici obiceiul p5mântului fù practicat veacuri intregi in timpulc5rora in- tMnim mari ale %Mi cà primesc danii dela supusi ai c5ror preprietäti voiau sa le contopeasc5. Asà afläm pe Miran Costin logorAtul, pe loan Costin postelnicul, pe Gavril Costache vornicul, pe Vasile DArnian logorgul, pe Gheuca logeätul, pe Dediul serdarul, pe Cerchez comisul, pe Aldea aga, pe Panaite u§eriul si pe altii multi, primind danii dela diferite persoane mici care le vindeau in ascuns mo§iile, Thrh a mai avea nevoie de a trece prin intrebarea innainte mergnoare care cor5za§1." 100. Foarte vorbitor este in aceast5 privire un zapis de danie pentru 1/2 parte din un Mitran din satul Gorunesti judetul Falciu, f5- cutsä c5tre marele boier visternicul Teodor Palade, in anul 1768. In acel zapis citim : adec5 eu Cojan Diaconul sin N. Cojan, nepot lui DobAnda din Micsune§ti, am datdumisale Teoder Palade vel visternicului, a mea dreapta ocinai mo§ie din satul Gorune§ti pe Elan ce e in tinutul Fälcidlui (a treia parte din al 3-lea bátrân in care se imparte tot satul) ce a l'Amas nevAn- dutei acum dandu-m6 la sprijinul d-sale vel vist, cunoscând mult folos si socotind c5 de nici un folos nu ne este aceastà parte de mosie, fiind §i putin5 §i incunjuratd de alte mosii a d-sale ce le are dela Cantemir Vod5 (acesta cump5rase ceilalti 22/3 bdirdniiIi aduse zestre fetii lui m5ritate dupà." Palade), am socotit de am da t-o danie dumisale "1. Sobornicescul Hrisov din 1785 c5utà, de sigur ins5 fárà izbAnd5, a stavili aceast5 f5r5 de lege. In afará ins5 de acest mijloc, care acoperea trecerea Välità subt mantia iegalitäii, boierii si chiar -domnitorii nu se sfieau a recurge chiar la meste§uguri si la stAlnicii fälise spre a r5pi averile r525§esti sau ale boierilor mai mici. Intr'un document din 1700 se vorbe§te de unul Stoian, tat51 G5uno- sului, mo§ul Aldei, ce a fost megie§ judeciu cu mosia lui, cä vinde Radului postelnicului mosia lui", iar capul lui nu 1-a vândut ca s5-i fie rumân. Cu toate acestea Ghinea, fiul lui Radu postelnicul, ajungand mare vistiernic si trecând mai mult timp dela cump5r5tura s'Aval-sin' de tat51 s5u, face o carte cu mes- tesuguri", adecA fa1§5, pe timpul lui Matei Basarab, cu care vrea s'A trag5 la runfánie pe Vlad, fiul lui Stoian, ceea ceaduce o judecat5 innaintea BrancovanuluiIncare Vlad securgt&

loo Ghibäneseu In Prefatä la vol. V Surete si lzvoade, p. iVV. Ghibä- neseu spune la p. V : Daniile acestea erau o ocolire si o eludare II (subt pana lui Ghibäneseu) a dreptului de protimis". 101Reproduse de Ghibänescu in volumul säu Cuzestii, p. CXVIII.

124 ISTORIA ROMINILOR de rumAnie 102. Un alt document din 1669, dela Dabija Vodà, randueste pe PoiansdUricariulsa'aleaga" p'ärtile de bastinà ale Doamnei Dafina, sopa domnitorului Dabija,In mosia Tig5nesti, c'ä el Domnul nu va ingádui sa' tie räzäii lor intre hotarele Màriei Sale Doamnei". Poronceste deci acestor sá se adune si sà spur0 lui Poiana" Ur;carul ce pret voesc pentru moiile lor care li se va plsati indatr. Era curat vorbind o expropiere nu e vorlA Cu prealabilà desp5gubire a rAzAsilor in folosul particular al Doamnei lui Dabija Vodà 1°3. Acelasi lucru Il vedem repetat de Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei, fatà cu räzàsii de pe Milcov, pe care alunga' de pe mosiile lor, pentru a le da msänàstirii Mira din judetul Putna. Dacä." yeti vedea cartea Domniei Mele, zice Cantemir in scrisoarea lui, iar voi s'A luati banii pe mosie, cine cat i se va veni, precum s'au socotit aici. Jaca v'am trimis baniideci numai luatiis'A nu mai umblati farà ispravA, cà vedeti voi cà cu domnia mea nu'ti putea tine mosie sà fiti fáz6si". Mai spune domnul c'a' le face favoarea de a le da peste pretul obisnuit al fieearui päTmant de 2 orti, incà un adaus de 2 potronici, numai sà nu umble Mea ispravriin adeVar, domnul fiind pe atunci inchegarea justitiei supreme, la cine s'ar mai fi putut plange rázàsii contra samavolniciei domnesti Alt document din 1712 aran pätimirile lui Vlad logofatul din partea puternicului vornic Särban Cantacuzino care la inceputul domniei Brâncoveanului, cand acest domnitor avea interes a t'al bine cu Cantacuzenistii pusese mare piznfa. urgie asupra Vladului logofa't de i-a luat toate moiile Cu li- vezilei viile ce a avut pe mosia Mggurenilor, b5gandu'l in inchisoare si in lant panä ce s'a luat trei hrisoave ce a avut pe acele moii, ca sà nu se mai pomeneascà nimeni monean In MAgureni. Decii Vlad logeatul neavand ce face, fiind *ä.rban vornicul Cantacuzino puternici silnic, nu s'a putut pune Tm- potrivA si a luat de a &t'Apana S'Arban Vornicul toate iazurile ocinele lui Oda la moartea lui". La judecata Brâncovea- nului din 1712. Domnul care stRea acuma ràu cu Cantacu- zenistii, restitue lui Vlad mosiile" 105 Alfa' silnicie rätis'ai sà1baticsä este pus6 in lucrare in 1765 de Banul Stefan Sturza proprietarul mosiei Ruginoasa contra

102 Condica logofefiei Brcincoveanului, p. 189. Vezi mai multe documente cu falsificki citate de Ioan Nàdejde In articolul säu ormarea proprietidii mari, In revista d-lui Gherea. Literatura si stiintei, II, 1894, P. 42. si rAzMi, luAnd pildä dela boieri, intrebuinteaza documente fal5e, vezi Ghibänescu Ispisoace si Zapise, IV, p. 163 (1433). 103 Papadopol-Calimah,ScrisoaredespreTecuciu In Cono. ¡iterare, XIX, 1888, p.921. 1" MironCostin,operecomplectedeV.A.Ureche,I,p.167. "5 Hrisov din 1731, In N. Iorga, Doc. Cantacuzenistilor, p. 155.

STA REA ECONOMICA 125 unui mazil Ionitä Pisoschi, pentru a'l nevoi sä'i vânclà räzgsia ce o avea läng6 mosia lui. Prin jalbä cätre Domn, Pisoschi se jälueste cà banul Sturza i-a fAcut multä pagubä isärä'cie, prin hergheliile dumisale care imi mänânc6 tot ce säclesc, Mä'ria ta, primävara, vara si toamna pe mosia mea Onicenii vin pânä Ii ogradä mea si dacä le zic ceva hergheliegiilori vä- carilor, iar ei mà uiduiesci ínä ocäräsci vreau chiar sà mí ucidfîn limba mai veche :abate), dupä cum anul trecut m'au ucis un herghelegiu al d-sale, un Tigan care iesindu-mi inainte pe mosia mea, m'a ucis cu o mäciucä pänä mai m'a ornorät si mi-a rupt o mänä si mi-a pus arcanut in grumaz, zicänd asa Ii este poronca dela stäpAnul säu sä' mä ucidd panà la moarte mort sà mà aducä cu arcanul de grumaz in ograda d-sale, cà este d-lui banul putincios sä:rnä pläteaseä pe un ciocoiu ea mine" 106. O altà pälanie care cu toatä barbaria mijlocului buintat, infäliseazä si o parte hazlie, este acea suferitä de loan Popescul unchias din sud Saac, dela parcalabul Bucur care-i

stätea de zulum" (adecA cu asuprire) ca sä-i vindä-o vie. Iesind antime poruncA dela Mavrogheni Voevod sà facä catane, Bucur afländu-se pe atunci pärcälab si din pizma ce avea pentru vie asupra mea, cu toate cà nu eram vrednic a fi eätanä, fiind un om bäträn, neputincios, iar el umbländ cu tot dinadinsul sà mä facä catanä, am fugit de fricA. El atunci mi-a luat o fatä mare ce aveami aducând cäciulä inäclragi voia sä o facä catanä, zicând cä o lasä dacä voi vinde via". A fost nevoit bietul om sä facä pe placul boierului, vänzändu-i via 4 pogoane numai pentru 78 de talen". Se roag6 Popescu de ispravnicul lui Alexandru Moruzi Voevod sä'l ingklue sà dea banii 1napoi, csä este päcat sä mä säräceasc6 cu acest fel de urmare ce eu ticälosul i-am dat'o de fricä, cäci erà sä'mi trimitä fata catanä la Turci, lucru ce nu s'a mai pomenit" 107 Alfa' siluire pusä de cätre aga Ioan Carp asupra singu- rilor patru räzäsi din Tibänesti ce mai rämäseserà, este redatà de un document din 1828 in chipul urmätor : Unii din rä- zäsiiinostri si-au vandut pärtile de mosii dumisale aga loan Carp inc6 din vechime, care suntem numai patru rämasi ne- vândutii inteacest chip pätimim grele asupriri de atre numitul boier, cà cu sila, cu Tigani, ne radicä la lucru boieresc, ca pe niste robi,i noi pe mosia dumisale cu nimica nu ne heft"- nim ;nici de arat, nici de cärat; eu totul ne vedem instram- bgtati de pe a noastrà mosie bastinä" 108.

106Radu Rosetti, CronicaVascanilor,In AnaleleAcademiei Romdne, II, Tom. XXIX, 1906, p. 68. 1°7N. Iorga, Studii qi Doc., V. p. 555. 108Ibidem VI, p. 119.

126 1STORIA R0MANIL011

Aceastà inghi tirea mo§iilorrAz4e§tide atre marea proprietate se urmeaz6, cum am vAzut din ultimul document, pAnä la inceputul veacului al XIX-lea, pentru care imprejurare voim sà mai aducem cateva dovezi. A§a o diatsä (testament) din 1814 a Arma§ului Vasilache din Targul-Ocnei aratA modul cum 0-a alckuit mo§ia, cumpàrând 49 de stânjeni dela Ion Milireu in 1812, 10 stAnjeni dela popa Dinc6 in 1813; 3 dela Tänase sau Mihaiu in 1813; 30 dela Vlad Ursian in 1810, 24 dela Maria Greceanu in 1818, 17 dela Nicolaei Oprea, 2 dela diaconul loan sin Eni, ambele din 1813 §i MCA alte cum- p4rAturi 109. Cine dAdea mai ales prilej la rotunzirea mo§iilor boie- re§ti erà elementul femeesc, vkluvele sau fetele Amase färsd bàrbati apVätori, ipentru care viata erà o ve§nicà In 1801 Osim pe Constantin Ipsilanti dàruind fiului Alexandru, trei mo§iialersdzA§ilor din Câmpulung Dorna, Sarnii Pältini§ul pe care le privea ca domne§ti, de oarece prin luarea Bucovinei de Austria ele rAm'Aseserà in Moldova färà stApAn. i cu toate acestea locuitorii lor fuseserà chemati divan sA li se facA cunoscut dàruirea acelor mo§ii csátre Bei- zadeaua lui Ipsilanti 110 In 1817 Scarlat Calimah lAudându-se intAi c'ä vàzând facerile de bine ce i s'au cAzut pentru odihna folosul oWescului norod, socote§te cài pentru prea iubitul s'Aufiu Beizadea Alexandru Calimah, dupà rAnduiala altor luminati domni (se gAndea probabil la procatohul s'AuIpsi- lanti) a aveai el dreptate a urma §i a cuprinde pe fiul sä'u cu domnesculi pàrintescul stiu ajutor", gäsind la Tecuci un schit Toflea pe care'l allá stApAnind o mo§ie ftirsä nici un hrisov de danie, se hofäre§te a inzestrà pe fiul s'a'u cä aceast6 mo§ie ; dar fiind ea prea micsa, trimite pe un boier, pe Manolache Rado- vici biv vel grdar, care sá cerceteze impresurArile ce le-ar fi fäcut in mo§ia Toflea rAzsg§ii de Stä'Väe§tii Màlàe§ti, §i acest boier cercetAndu-le brisoavele, ggse§te c'ä ar fi st6pAnind mai mult cleat s'ar cuveni, prisos ce se socote§te de Calimah ca p'ämânt domnesc, sfäpânit de r`ázsg§i cu nedreptate,i cu care taral rotunze§te in atotputernicia lui domneascà, mo§ia msänäs- tireang dàruità fiului 111,indeplinind pe Iângà pà'catul contra biserirM§io nedreptate contra oamenilor pentru imbo- g4i familia,el domnul cunosator §ialcàtuitor de pravili care ar fi trebuit A.' se arate temaor de Dumnezeuicrutsätor de oameni. C5.ci doar in condica lui de legi st`átea scris subt § 1940 CA pentru prescriptia de 40 de ani nu era nevoe de titlu" §i de sigurCa'aceastà prescriptie se implinise pentru sfäpâ-

109 Hôrlii vechi d.I. Lahovary In Cono. lit., XXIV, 1890, p. 668. Iorga, Studit qi Doc., VI, p. 8-9. Comp. p. 500. N. Iorga, Documentele Calimahilor I, p. 538.

STAREA RCONOMICX. 127 urea räzä§ilor. In puterea aceluia§ principiu predecesorul lui Scarlat, Grigore Calimah, inzestrase pe un alt membru al familiei lor, pe mätu§a lui Maria jitnicereasa, cu ativa munti stäpäniti din vremuri strävechi§ideci färä documente, ale Câmpulungenilor, din care cu toate aceste Calimahii i§i trä- geau obär§ia 112. Boierimea românä cea atät de hemesitä de psämänt, ameninta pe räzä§i cu stängerea lor desävär§itä, imtemeindu-se pe principiul lui Calimah cà proprietatea se stabile§te numai prin drese (acte). Tot in puterea acestui principiu alt domnitor, Alexandru Moruzi däruise lui Iordache Ruset visternicul tot tinutul Vrancea, ba§tinä mai veche deckt descälecarea a. rä- zà§ilor de acolo. Cu toate c'ä domnitorul Scarlat Calimah isco- dise mo§ia /Toflea pentru odrasla lui, §i cu toate cä fiecare boier In parte fäcea ca Iordache Ruset, atând mai mult la rotunzirea latifundiilor cleat la temelia juridicä §i morarä a acestei rotunziri, divanul domnesc intrunit in o mare §edintä, §i dat rämas de logica puternicäi de §tiinta vornicului Andronachi Donici, marele pravilist al acelor timpuri, trebul sä subsem- neze o anafora care tocmai rästurna principiul dovedirea pro- prietätii prin danii domne§ti, arätändcu argumente hotäri- toare cà proprietatea räzä§ascA se trägeà in mai multepä'rti dinnaintea intemeierii domniei in Moldova 113 E unul din rarele exemple, când adevärul §i dreptatea puserä un fill' FA- comiei de câ§tig a clasei stäpânitoare, §i aceastä neauzitä iz- bändä fa datorità lui Andronachi Donici, pärinteler`ázä§ilor care a pus pentru intäia oarä o stavilä pornirii stäng5toare a proprietätii mari asupra celei mici. Räzä§ii de Vrancea restituiti in proprietatea muntilor lor pe care îi tin §iastäzi cu toate cà nici in vremile noastre ei nu au scäpat de imbräcate bine inteles in formele mai ninuite §imanatoriile mai civilizate ale vremilor in care träim. Din cele aduse pänä aice putem incheia cä proprietatea mare actualà dela noi s'a alcsätuit din inghitirea treptatä§i repetatà a pärticelelor celor mici stäpânite de räzä§i ab an- tiquo, sau care se färämäturiserä din impärtalasuccesivä a mo§iilor, §i ele mai mari la origine, apartinând unor boieri, dar ai cäror urma§i se intäräniserä din nou prin trecerea in starea mazileased ;eä aceastä inghitire, imbräcatä in formu- lelenesilirii §.1 neasupririi, ascundea totdeaunao insträinare constränsä, rodul sau al nevoiei omului mic, färsä milä exploatat de cel mare §i protivnic, sau adese ori chiar acel al siluirii mai mult sau mai pu tin pe fatä, când boierii intrebuintau toate

112 A. D. Xenopol : Genealogia casei Calimah, Introducerea ;Iorga, Studii §i Documente, VI, p. 529. 113 Anaforaua din 1817. Uricarul, IV, p. 325.

128 ISTO KIA ROMINILOR mijloacele pentru a se vAri in o mosie rAzAsasa ; sau and as- cundeau vAnzArile subt chipul daniilor, pentru a inlAtura dreptul de rAscumpArare din partea cosAtenilor ; sau and intrebuintau chiar manopere viclene pentru a pune m'Ana pe mosiile rAz5- sesti. Daa se adaoge pe lAng6 aceste mijloace piezise, bAtAile silniciilefAtise, vom avea inmAnunchiate mijloacele prin care s'au ajuns la constituirea celei mai insemnate psárti din proprietatea mare. Rare ori, se gäseste pentru cinstea omenirii ate .un suflet generos care emancipeazä din jugul serbirii pe Orbi impreund cu ocin ele lor. PAnA" acum sunt cunoscute in lungul sir al veacurilor trecute numai cAteva documente, care ssä cuprindä asemene mArinimoase dispozitii. Unul este alBolosinei,sotiei pitarului Dima, care apropiindu-se de moarte, gAseste cu cale sà dAruiascA sArbilor ei din VAlsAnesti (judetul Argesului), toate delnitelei toate locurile lor, ca sA se hrAneasa ei acoloi sá fie kneji,i in loc de fii s'ä'i pomeneascA pe dAnsii dupä moarte, sA nu-i mai robeasa nimene in veci". Nu numai atAta, dar fiinda jupAneasa Bolosina avuse judecatä cu jupAneasa Caplea pentru acei vecini din VA1sAnesti, desi dAnsa astigase judecata, totusi nu se uitA la aceia, ci dArueste jupAnesei Caplei 12.000 de aspri, numai ca niciodatA sA nu se mai lege de acei vecini 114. Al doilea document care contine iarAsi o ingrijire mai rostità pentru sAtenii desrobiti, porneste dela jupAneasa Ileana yäduva lui Constantin Cantacuzino postelnicul, celui omorAt de Grigorie Ghica VodA. Prin el Ileana iartA de rumAnie pe mai multi sArbi cu toate moiile lor ; insA lAngA iertAciunei aceasta au pus, cum a de ne yom ispiti care curnvA vre-o dinioarA sá ne vindem la a1i boeri, sA fim rumAni cu mosiile noastre, atunci s5 fie dumnealor volnici ssä ne iee iar rumAni MI% nici un ban ; intocmai asà cum am fost si mai innainte" 115.Postelniceasa yroia prin acest act s'ä sileasa pe sArbii ei a pAstra libertatea hArAzitä, iar la cazul and cu toate aceste s'ar aluneca a si-o, perde,eis'äse intoara iarNi subobraduirea familiei sale, sub care stiea cà vor fi mai bine tratati deat la oricare altul. Un al treile document din 1617, dat de Dragomir al Zlotei ot BAra si de jupAneasa lui Chira, continze,-dAruirea mosii lor Tarn- burul, rumAnilor de pe ea ca sA fie judeti pomeneasa In veci" 116 In sf'ArsA un al 4-lea document din 1649, aci in fapte bunei mArete degrabA se inchee rAbusul, aratA

114 'iris°, dela Alexandru Iliasi din 1617, care intAreste dania facutà. Col. lui Traian.1872, p. 281. Zapis din 1665 reprodus de Dl. A.Papadopol-Calimah inConvorbiri ¡iterare, XX, p.9. i" Acad. rom. Pachet XLI, 65. Publicat in Doc. romeinefli, ed. Bianu, p. 35.

STAIMA ,EC0N0MIC41 129 un act de märinimie din parLea lui Vasile Lupu care niste oameni din Onceni, tinutul Tecuciului, anume Ionasco fiul lui Costini Dumitru fiul lui Avrami Dumitru MAtul nepot lui Petru Cioarä.i Gheorghe fiul lui Simion si Radul fiul Besei si PayAl fiul Grameii cu alte semintii ale lor, deci un sat rkäsi ckora domnitorul le restuitue o mosie de 160 de pasi, satul Oncenii, pe care incä din a noasträ boierie innainte de domnia domniei mele, Il cumpkasem, iacum Il dm a- cestor tärani" 117. Conditia rumânilor si a vecinilor se ingreuia pe fie ce zi. La inceput, cum am observat'o in mai multe ränduri, ei erau indatoriti numai a munci pentru proprietarul, in puterea cAruia ckuse, un numär de zile pe an, färä soroc" cum se rostiau documentele 118. Mai eran indatoriti ineä sä dee o zecime din productele scoase de pe pämänturile lucrate de ei si din vitele lor. De altfel aceste pämänturi insusi erau cai in a lor proprietate, de oarece stäpAnul mosiei nu'i putea strnnuta de pe ele Mfg' invoil ea lor, un drept care nu se poate intelege, dacä nu admitem o legàtur5 oarecare intre pärnânti locuitor. De aceia nu se puteau vinde rumânii sau vecinii unei mosii cä.tre altä_fatà deslipiti de Vdmânturile lor, ca Tiganii, ci numai im- preunä cu mosia pe care se aflau, adecd cu foastele lor ocind, cälcarea acestor deprinderi consfintite prin obiceiul vämän- tului, insusi boierii o declar5 de neindreptälitä prin ovestitä a lor anal ora 119. Acest drept al särbilor asupra pämântului ce le apartinuse candva in deplin fù ingemkiat dupä vremuri cu o indatorire, care schimbä fostul drept in o sarcinä, cea mai grea si mai im- povärätoare, sicare dädu rumäniei ivecinäTätei caracterul su osebitor. Anume unii din boieri indatorind pe särbii lor la lucräri ingreuietoare, acestia pkäsiau moiile lor, pentru a eäutà pe altele si la alti stäpâni o tratare mai blândä. Vom vedea insä cum interesul statuluii chiar acel al satelor pe längä acel al boierilor lacomii doritori a se bucurà de foloase nedrepte, intoarserä in contra vecinilor principiul sta- bilit de obiceiul pärnântului in a lor favoare, càärbii nu pu-

Ghibiinescu, Ispisoace §i Zapise II 2, p. 211. Alt document care, desl nu se rapoartA la tdrani aratà insd o mare innaltare sufleteascä a elementului fcmeesc, este acel din 1755, o scrisoare a Catrinii spAldroaei cdtrii Mitropolitul Iacov in care if roagii ca pentru o mosie sä n'o punil in cartea de bliistd, pàinînt nu-i trebue ci numai 3 coti de piimant unde s'a o ingroape. N. Iorga Studii qi documente V, p. 61. Sunt multe doc, care iartil pe rumAni de rumlinie IneS numai pentru capetele lor, filrä de mosie. lib Un doc. din 1775. In Magazinul istoric pentru Dacia, Ii, p. 296, spune ea in vremile trecute toate mänästirilei neamurile boieresti aveau pe mosiile !or vecini, care Icira soroe slujiau" "9 Act pentru desrobirea vecinilor in Moldova Mag. ist.II, p. 290 care lucru a se schimba numai oameni färit de mosie nu este cu cale". A. ID. Xenopol. lstoria Romanilor. Vol. VI.

130 Ii3TOidA RohtionLog

teau fi deslipiti de mosia pe care se hräniau, sustinAnd cä nu numai proprietarul nu-i poate desprinde de pe ea, dar cd niel singuri nu au dreptul a o face. Ceeace fusese pänä atunei un drept al lor deveni astfel o indatorire. Propiietarii incepurä urmäri si a aduce ca de-a sila indärApt pe locuitorii insträinati. Obiceiul, la inceput incälcAtor, cäpätä prin lunga si deasa lui repetare, caracterul de legalitate, precum se intämplä in de comun cu as5zemintele ome,ne§ti, asä cA mai tArziu gäsim pe vecin sau rumän definit ca sätean megie§ färä de mosie, atta numai cä din sat nu este volnic sà" iaS6, care poruncä este si dela domnie, si dela visterie si a pravilei, poruncind ca säteanul sä nu fie volnic a iei din sat, si unde va iesi sä se dee la urmä 120 Astfel se introdusesidincoace de munti a§Azämântul iobägiei ce existA incA de mai inainte de ceca parte de ei, precum in deobste in toate statele si la toate popoarele europene. Asupra timpului când acest asezämänt ajunse la deplina lui desvoltare in Tärile Romäne, nu se poate spune nimic ho- -Ora. Ca toate alcätuirile sociale, se clesvoltase cu incetul pe nesimtite, incep"And a fi insemnati amintit numai dupä desävärsita lui arätare. Originile lui cad, precum am väziit, ln timpul descälecärei, siel erà desigur pe deplin alcätuit cu toatà neleguita lui intoväräsire incä innainte de Mihai Viteazul cgruia cu nedreptul ise atribue introducerea lui, când el nu fäcii altä ceva cleat a'l recunoaste 121. Un document dela Rada Mihnea, din 1613, dovedeste atare imprejurare In chip hotä- râtor. Prin eldomnul IntgrestePârvuluii Radului postelnicul din Slävitesti, ca sa le fie lor doi rumâni Oprea siIoan din Wäbeni si cufecioriilor pentrucä acesti rumâni au fost mai innainte creme alui Carstian dela Ohaba peind in zi1e1e reposatului pdrintelui domniet mele Mihnea V oevod, au lost fu gil din tarii §i au fost datAleata de iesire, si tot au fost fugani pcind in zilele 1ui A1exandru Voevod, ccind au venit de s' au inchinat a- cestor mai sus zi§i boieri de a Ion bund voe" 122 Din acest document reiesä inteun chip inviderat cä acei rumâni fusese a lui Carstian dela Ohaba pad in zilele lui Mihnea al II-lea, cAnd atunci ei fugise (Mihnea domnise in douà rän- duri in Muntenia,I,1577-1583, II,1585-1591 in ambele däti innainte de Mihai Viteazul),si c6 ei venise sä se inchine boierilor dela care dosise, pe timpul lui Alexandru al III-lea,

12° Papadopol-Calimah Convorbiri literare, XXI, p.7, spune :asa s'au 1ntrodus vecinätatea, rumänia in Moldova si in Valahia,prin a0zeanclntul lui Mihai V iteazul". '22 Mag. /s t.I,1, p. 277.

ST A ItEA EC ONO MICA 131

15921593, tot inain te de Mihai Viteazul 123. Dacá ins6 ei fugise' dela acei doi boeri pe timpul lui Mihnea alII-lea, aceasta o l'Acuse numai fiindc5 strâmutarea lor voluntarä nu mai erà cu putintä, icleci fiinda se formase panatunci obiceiul a nu lisa pe târanii Arbi sà ias6 de pe proprietAtile boierilor. O scrisoare a lui Ieremia Movil6 Domnul Moldovii din August 1598 r6spunde unui staroste din Polonia &Al va restitui sârbii ceruti, dacâ se va acleveri câ sunt Lesi ;iar dacä sunt Moldo- venii care scâpaserä In Polonia pentru a fugi de rabie si apoi reveniserä in Moldova nu-i va putea da 124. Se vede decii de aici ea era lucru obisnuit pe la 1598 ca täranii moldoveni fug6 in Polonia, pentru a scâpa de robie, adicâ de veciniitate, cA deci acest asezâmânt era mai vechiu decat Mihai Viteazul. Un alt document din 1664 dela Radu Leon, fäcând istoricul unui proces, aratâ cum sub Alexandru al II-lea fiul lui Mircea Ciobanu, in anul 1570, s'au radicat cu pârâ toti rumânii din Valceni, si le-a dai reposatul Alexandru Vocra lege A jure In douä rânduri cate cu 12 boeri si au rämas rumânii de lege si de judecatà. Sub M;linea al II lea fiul lui Alexandru, 1588, iar s'au ridicat rumânii, dar nici de cum n'au pu tut A jure" 125. Eran deci rumâni care doreau prin jurritori sä scape de rumânie incâ din 1588 si chiar din 1580. In sfârsit un document al lui Constantin *Arban din amil 1658 urcâ incA si mai sus asezâmântul rum6- niei.Domnitorul intdreste anume prin acest act stàpânirea unor vecini (asa numitiIn loen! terminului muntenesc de ru- mâni) luDragul Iuzbasa pentru cà acesti oameni au fost vecini boierului Domnii mele deja moV si stramoi, dela mosul Au (bunicul) Staicu p6harnicul,i tot au träit rumânii in pace, s; a vâztit domnia mea cartea lui Vladislav Voevod fin'lui Vladislav Voevod (1523) si cai tea 11,i Patrascu VoeNod (1510) si cartea lui Mihnea Voevod fiul lui Alexandru Voevod (1577) alte ctirti bâtrane" 126. Un document dinti e 1578 1582 dela Mihnea Von vorbeste de niste vecini de pe Bughea ce erau de zestre Dobrei fetei lui Vlaicu logoftitul din Cotesti" 127 u altul din 1574 hotäräste o pricin5 asupra proprietâtii unui rumân Neagoe din Stefânesti, cumpârat de Dumitru sulgerul" 128 Din aceste toate rezultrt câ rumânia sau vecinâtatea este mai veche decat domnia lui Mihai Viteazul eiruia deci

123 *i donmul A. 1. Philippide in Leza sa de limita,Incercdriasupru stdrei sociale a poporulizi ronuin in trecut, 1a.i 1884, p. 5-1, sustine parerea ca *arbirea este Fiad veche decat eran! muntean, de.i nu aduce In sprijin 'clovada clocumentala invocata de noi. 1" Hurrn. Doc. supl.,II,1,p.510. lorga. Studii Documente, IV, p. 21 nota. Reprodus de Nicolaescu Doc. Slavo-romdne p. 241 227 N. lorga Studii iDoc., Vil, p.22. ''" lbidem,p.48.

132 ISTORIA ROMINILOR

Cuvânt se atribue introducerea acestui asezämânt doborâtor al conditiei täränesti. NiecinAtateai rumänia erau stäri färá de lege se vede Intai de pe silintele adeseori desperate fäcute de rumâni si vecini pentru a scäpa din ea. As4 un doc. din 1622 aratä pe un minan Dragomir din Stoinesticare voind sà scape de ru- mä'nie se alipeste pe lângä alti rumäni din Dläbänesti care se räscumpärase cu 500 de galbeni dela Radu Vodä ca sä rämânä judeti In satul lor" dând si el 5300 de aspri In acei 500 de galbeni (galb=200 de aspri). Stäpanul Stoinestilor vänzänd mosia cu rumâni lui Necula Vistier,acesta cere ca minan pe Dra- gomir care fiindu-i dat de judecatä erà amenintat sà peardä cei 5300 de aspri. Dragomir se roagä atunci de Necula dea acei bani Inapoi ca sä nu-1 skkeaseä cä."ci spune Necula Ii dbanii. Alt rurnän Stefan cauta' In 1623 sil se foloseasc5 de faptul cà fratii 1i fuseseril ertati de rumänie la moartea lui Grama Clucerul pentru a pretinde ci el a fost ertat, ceeace insä nu poate dovedl. Un altul Radu In 1626 mi- lueste pe alti doi consäteni cu câte 2 galbeni ca sà märturi- seasc5 cil el nu a fost rumän in satul Lungei, s.a. m. d.129. Tot din aceastä cauz6 se mai Inda tineazä obiceiul ca skbul fugit nu mai putea fi urmärit, dupd trecerea unui fäs- timp. Acest termin erà, dupä felul lucrurilor de atunci nepreciz läsat la apretuirea domnitorului sau a judeckorului ce'l In- locuia. Asa un document dela Stefan Toma In a doua a lui domnie- (1622-1623), dispune ca acei oameni ice vecinii innapoi, care vor fi fugit de prin zilele lui Constantin Movilä (1608-1611); iar cei mai din vechiu fugiti lese foarte In pace a hire unde sunt". Barnowski In 1628 voind sä relmpo- poreze tara rä.0 hrentuità, hotkeste c5. de vor fi fugit vecinii dupä linpäratul Incoace, sä hie tarii puternici, cu cktile domnii mele cälugäriiifeciorii ide boeri de tara lua vecini ; asijdere vecinii ce vor fi dusi Innainte de Impkatul Intealte tärii vor veni acumi vor vre sà meargä de bunä voie la jupanul säu, sä hie slobozi a merge unde le or fi voe". Dela Im- peíratul, vra sä zic6 dela expeditia sultanului contra Polonilor In 1621. Aceste arätäri Insamnä desigur ca vecinii fugiti inte de impäratul nu puteau fi Intorsi cu sila la locuintele Ior. -Un al treilea document dela Duca Vodä. din 1670, Invoeste mänästirii Galata sä aib'ä lua pe toti vecinii de grumazi cu toate bucatele lor, Insä care vor fi fugit dela Ghica Vodä Incoace", (1658-59)13°. Se vede deci cà prescriptia dreptului

1" 1622, Doc. romcIne#i, edifia Bianu p. 69, Comp. cartea de vanzarea Stoinestilor ibidem, p. 83. 1623 ibidem p.80. 1626, ibidem p. 125. Stefan Toma Melhisedek, Cron. RomanuluiI,p. 243; Barnowski ; Arh. ist., p. 175; Duca Vodä, Ureche, Miron Costin I, p. 122.

BTAREA ECONOM ICX 133 de readucere cu sila a vecinilor la satele din care fugiserg, erd de aproximativ 10 ani, termin prescris si de obiceiurile jun. dice de peste munri pentru dobändirea libertgriistrginutgrii, dupg cum se vede lucrul din un document din anul 1497 care dispune ca dreptul de reclamarie contra iobagului sg se stingä In 10 ani. Deosebirea veciniei de robie mai reiese si din imprejurarea cg Tiganii nu se bucurau de aceastg prescriprieli- beratoare. In contra Ion predomina principiul adversus hos- tem aeterna auctoritas, dupg cum se vede lucrul din un doc. din 1625 care ordonä cg mgcar sg fie si de 20 de ani (strg- mutat) dacg este Tiganul lor de mosie, sà se dea" 131, Ce imprejurare insg adusese oprirea strgmutgrei rgranului din satul lui? Mai intai ocArmuirea era interesatg a nu inggdul asemene strgmutare. Dgrile anume nu se incasau in vremi e vechi In chip individual, ci dela satul intreg, 'Me° sumg" impusg cu toptanul acelei comunitgti omenesti.Sfatul satului impgrria pe fiecare locuitor ceeace trebuia sà rgspundä, prin operaria asa numitä a cislei. Se inrelege deci cà satul avea tot interesul ca numarul dajnicilor sg nu se micsureze prin strg- mutarea unora din ei in altg parte, Intrucat o atare strgmutare aducea ingreuerea celor rgmasi care trebuiau sg se insg'rcineze fiecare cu o parte din plata datoritg de cel dispgrut. Statul avea si el tot dreptul sg se teamg cä incasarea va merge cu atät mai greu, cu cgt va spori partea fiecgruia. De aici deci nevoia de a impiedica subrierea numgrului locuitorilor satelor. Se inrelege insg cum aceastg subriere ingreuia poziria celor rgmasi incät satele insgsi aveau tot interesul de a readuce pe locuitori la asezgrile lor. Mai multe documente nu lasg nici o indoialg asupra acestor imprejurgri. Acel din 1628 adus si mai sus, dela Barnovski Vodg, dispune ca stgpaniice'si vor luà ind'ärgpt vecinii fugiri,sg" le ieeicisla, ceeace documentul imbracg in cuvintele vorbitoare cg i cisla sà se mute dupg.' ei". Tot asa spune si un hrisov din 1648 al lui Matei Basarab care ordong sg se prindg oamenii fugan i sg se ducg la silistile lor, ca sg'si dee birul". Altul dela Vasile Lupu 1634 dispune ca acel vecin care nu va vrea sg ascultei va fugi, cum s'au invgrat sinu vor vrea ssä plgteascg cisla, sg aibg a'l lega si la domnia mea aducg" 132". Cgtre acest interes al ocgimuiiii si al satului se adgogeai acel al proprietarului cgruia vecinul va lucra la in-

1" Revista Transilvaniei V, 1873, P. 42.Cf. Hurin. Doc.. II, 5, p. 88, Mandatim est quo prehibitium ne iobbagiones 10 annis in fundo regio Sa- xonum habitantes ad pristina sua loca reddantur". Un doc. din 1633. Aricescu Isioria Cdmpulungului pune un termen mult mai scurt dela Aron Vod'a" 1629, 1625 (Tigani) Iorga Studii f i doc., X, p. 125. 132 1648 Acad. rom., XI, 25; 1634, Ibidem XLII 82.

134- ISTORI ROMANI L OR ceput fail soroc", mai tarziu Cu un nart oarecare, si mai era, indatorit si dee stapanuluiidijma din recolta lui. Asupra nartului pe care Constantin Mavrocordat 11hotaraste la 24 de zile pe an, gasim inch' de mai innainte, in un document ain 1677,ca. vecinii din satul Ciorbestii lucrau calugarilor dela Bair-nova cate 2 zile pe luna peste tot antil", adica 24 de zile pe an, incat se vede Ca fixarea acestui nart din partea domnului reformator nu era decat aplicarea unui vechiu obiceiu 133 Sà cercetam însi altà prea insemnata intrebare, anume ce insamna in adâncul ei dispozitia cri taranul nu are voie de a se mutà de pe proprietatea lui? Ea insemna ea vecinuli rumanul, prin intrarea loe in acea stare (cua-tat mai mult deci taranul supus) nu-si pierdeau proprietatea asupra peticului lor de pamânt, instrainau numai o parte dinlibertatea lor, Indatorindu-se a munci sta.- panului un numär de zile pe an, a-i da dijrna din recoltele culese pe bucata lor de pamânt si, mai tarziu, dupa intemeerea sarbirei, a nu se indeparta din satul in care triliau. Atata insa. Dreptul lor de proprietate asupra moqioarei lor nu-1 perdeau prin ajungerea 1or in stare de gran supus sau, mai teirziu, de vecin sou rumein. Numai asa se poate explica dispozitia de a nu se putea deslipi de mosia pe care traiau. Sà dovedim aceastä prea insamnata imprejurare care in- dreptateste principiul pus de Cogalniceanu in fruntea legei ru- rale din 1864, ca satenii claeasi sunti rômôn proprietari, pe focurile supuse stäpanirei lor, in intinderea ce se hotaraste prin legile in fiinfá",i nimiceste parerea protivnica cri satenii ar fi numai niste chiriasi ai pämântului proprietarilor, a caruia ei o platesc in munca in loc de bani, nimicind decii urmarile acestui principiu :incercare de a deslega chestia rurala prin lihertatea bratelor si a proprietatei. Sunt numeroase documentele care constata, ca atunci cand un Oran se vindea ruman sau vecin unui proprietar mare, el trecea in acea stare cu feciorii luii ca toatei mo§ia lui, ceeace insamna ea el Ii supunea persoana, familiai mqia lui cu titlu de rumanie, dar cri pamântul lui, prin a3tul incheiat, nu disparea in mosia proprietarului. Asa prin zapisul citat mai sus, din 1610, am vazut cum Tudor din Voinesti arata cri de nu yplati cei 8000 de aspri ce. datora lui jupanul Mihai la zi iar eu sd-i fiu rumein cii ciorii mei qi cu loatd mosia mea". Prin un act din 1619 se valid 10 delniti de pamant Marzii paharnicului ;iar rumcinii care vor fi pe acele delnili,sri aiba a-i trage ca sa-i fie rumani. Un altul din 1620 constatä, ca s'a vândut Stoica Zopa ca feciorii lui ica toatd ocina lui sa-i fie rurnan". In 1622, Dragomir a

'" Arad. rom., illanuscriseI, p.2.

STARE& ECONOMICA .135 fost vândut ruman lui Stoichita vistiernicul, cu ocind Cu tot". Un document din 1624 vorbeste de niste rumeini de mosie din Hohnesti" ; unul .din 1626 de rumeini de mosie din Lungi". Un altul din 1628, gläsuestepentru cä noi acesti mosneni ai satului Polovinet fost-am toti megiesi pre ocinele noastre ; insti dupà acea venit-am cu totii la jupanul Necula vistier de ne-am vândut rumâni noii feciorii nostri si toate mosiile noastre". Prin un zapis din 1619 Melea din Polovaci se vinde ca ruman cu !wild mosia lui" aceluiasi Necula vistier. Un document din 1643 aratO cä Matei Basarab infäreste lui Stroia vistier mai multe cump'arOturi de rumâni :Stanciul cu partea lui de moyie din Wäsedieti, Dragomir din Potlogi cu feciorii lui1 cu mo_sia lui de peste tof hotarul, Voicui cu fra tele stiu Stroiai cu feciorii luii cu partite lor de mosii ccite se vor alege, pentrucO s'au vandut, ei megiesi, rumâni luiStroia". Un document din 1645 aratà cà acelas domn intAreste lui Predai Udrea, logofeti, pe mai multi oameni din DOesti ca sà le fie rumâni cu feciorii lor si cu prutilelor de mosie, pentrucä plàtise darea inlocul lor". Un document din 1699 constatà cä. satul Hurezul fiind mai dinnainte vreme rumâni de mosie ai Buzestilor iei rOs- cumpOrandu-se de rumänie dela stäpanii lor dela Buzesti cu Mate partile lor de mosie §i fiind niste oameni judeciislobozi sculatu-s'au si de a lor bunä-voie s'au vandut rumâni lui Du- mitru Chiurci-basa cu toate prutile lor de mosie". Cand acesti rumâni se rAscumpäTä, eiîsi reiau moiile lor a airor deosebild nu o pierduse, si tot cu ele se vdnd din nou ruguini lui Chiurcibasa. In sfarsit sà mai citäm un document interesant, din nenunfáratele pe care le-am putea insira, din care se vede cà se substitue ca notiuni identice rumauli delnita lui. Documentul este din 1572 si prin el Alexandru Voivocl dä lui Lazilr sà-i fie lui un rumcin Stan al lui Mogo s pe care l'au cumpOrat dela Stanciul drept 4000 de aspri, si a vandut Stanciul mai sus zisa delnitä (adecO vra sà zica pe rumân, sub- stituind un cuvânt celuilalt")134. Cand rumanii ivecinii se räscumpOrau din starea lor de stirbire, se intrebuin0 totdeauna formula :rOscumpArându-se de rumänie dela stApanii lor, cu bate parfile lor de mosie'3', dovaclä cii de iei ckuse in sOrbie, pAstrase proprietatea

"4 Vezi doeumentele reproduse :161 O. Alai sus,p. 128 1619, Academia Documente, pachet XLI, No. 82; 1620, Ibid. XL III.209 1622, Ibid. XLI, 16 2 ; 1624, Ibid., XXXIII, 197 ; 1626, Ibid., LVIII, 17 Publieat in Docu- mente romdneqti, ed. Bianu, p. 154; 1628. Ibid., XXXI, 140, 1643. Ibid., XXIX. 39; 1645, Condica de documente la Arhiva statului, II, 5, p. 41649,Condic's logolefiei lui Brdncoveanu, (inedith la Arh. statului), p. 103.1672, Acad., rom.. XXIX, 334. "5 Doeumenlul din 1669, In Condica logofefiei luiBryincoveanu, p.811. vezi :1638; Acad. rom., LXVIII, 125.

136 ISTORIA ROMANILOR mAntului lor pe care-I redobandeau inclArApt, liber de once sarcia. Când se intampa sA se rescumpere rumAnul sau vecinul numai pentri capul lui, färA de mosie, se insAmna aceasta, ca o exceptiune anume in document 136 Mai de sana'A este imprejurarea c6 atunci cAnd o fatA deà unei alteia un rumAn sau un vecin, totdeauna se specificA, cä el era vândut ca toatei moqia lui. Asa un document din 1635 aratà c'ä unul VAsile din RAtivoesti vinde lui Stroia logofAtul un rumAn Cristea Sm'Acioc din StefAnesti, cu feciorii lui si ca delnita lui din StefAnesti drept 9000 de bani. Prin un zapis din j618, unul Marcu Armasul ot Dragotesti vinde jupAnului Hrizca vornicul un ruman al sAu din Gemenele anume Saya, cu delnita lui, ceitei se va alege partea lui, din ceimp, din plidure, din ape', din Ozutul satului, de preste tot hotarul, ccità se va alege partea lui de ocind". Const. Brancovanu prin un hrisov al s'Au din 1692, aratà cA Petru CApalAnäi cu ceata lui s'au vandut rumani cu toate mo0ile lor, reposatului Matei Vod'A drept 80 de galbeni unguresti ;iar dup6 aceia reposatul Matei Vod'A, i-a lost dat slintei meineistiri Strehaia cu toate moiiie lor. Cons- tantin Brancoveanu, intArestesiel aceastà danie, deind Strehaia pe acei rumeini cu toate moiile lor, fiecare ced avea" 137. Tot asa inteo judecatà dintre boieri, Radu Leon hot6- reste in 1668, cum s'A tie boierul Psátrascu pe B'Anut rumAnul cu feciorii luii cu par/ea lui de moqie ceitei se va alege "8.Prin acte de bunA voie, pre ati prin judeeäti, rumânul sau vecinul treceà la cumpArAtor sau la castigAtor, impreunA cu pA- mAntul lui de bastin'A, dovadei invideratei ca lega/una intre om piimeint nu se steingea prin ceiderea lui in reindul §clrbilor. Mai mult incA :se constatA cäa'rbii nu pierdeau chiar dreptul de a avea, pe lâng6 proprietnile lor inchinate stApa- nilor,i altele libere. Asa un document din 1648 aratà pe Cristea, rumAnul jupAnului Stroia, vanzAnd o vie proprie a lui unui altui boier, Iordache vistieru1139, vie ce dupA cAt se vede nu fusese supusg in rum'Anie °data' cu delnita lui, c'Aci altfel cum ar fi putut rumAnul unui boier sa vâncl'A o vie a lui unui allui boier ? Cat de destept era sim-timAntul in rumani, Cà ei pAstrase dreptul de a almà proprietAli, se constatà din faptul, cà niste

138 Docutuentuldin 1658; C.9ndicalogolefieiluiBrancoveanu, p268. Mai vezi 1694, p. 82; 1703, p. 694; 1703, p. 742; 1746, Acad. rom., Condica maraístirei Arnota, p. 86; 1645, Acad. rom., XV, 17. 1" 1635, Acad. Rom., XXIX, 29; 1618, Arh. ist.,I.1, p. 23; 1692, Con- dica lui Brlincoveanu, p. 202. 138 1668, Acad. rom, L' X 14. 188 Acad. rom, XXIX, 200.

STABEA ECONOMICA 137 rumâni pretind a posedà nivte mori pe Bogdänevti, movie a mänästirei Arnota. Egumenul pune sä strice morile. Rumânii se jäluesc. Comisia de judecatä rânduità hotärevte, cä nu s'a azut sä faa mori pe movia mänästirei, land runlet ni; ca intoara egumenul cheltuiala acestor mori isä rämânä ele pe sama mänästirei" 140. Alt document aratä pe nivte rumdni slobozi ifä'rä de movii, avAnd nivte vii. Judecata hotärevte ca sà aib5 treabä numai cu vita, iar pämântul sä fie al mänäs- tirei 141 Din faptul cà In veacul de mai inainte (anul 1648) värbii puteau posedà vii, decii mori, iar cà acuma li se tägäduevte asemene drepturi, dar totuvi li se recunoavte cel putin dreptul la proprietatea vitei, reiesä inteun chip inviderat, cà obiceiul mai vechiu le recunovteà deplinul drept de proprietate, asupra altor proprietäti ale lor cleat acele inchinate in rumäinie, care drept a tot ingustä, cu at se inräuati soarta värbilor. Conform cu aceastä legAtua a vecinului cu movia lui, se hotärevte, and e vorba de stäpânirea asupra unor vecini slobozi Ma de movii, cà ei apartin acelui sat unde vi-au avut rdclacina, adea unde au avut pämânt. Ava Neculai Mavro- cordat judea pricina dintre Partenie episcopul Romanului jupAnul Prodan dela nivte vecini,i dä pe acevtia episcopului, pentru cà i-au adeverit c'd sunt din rädAcina lor, din päriutii lor, vecinii din Levenseni ; cà ei numai s'au väzut in satul lui Prodan, Itcanii,i aiure printr'alte sate, pe unde au putut" 142. Mid era a se arate un vecin de unde este, Ii se cäutà unde-vi avuse vatra casei143. Când vecinii prin abuz erau stamutati In alte sate, unde nu'qi avuse moqia, ei se jáluiau c'à nu pot räs- punde cisla ;de unde se vede, a räspunderea birului era le- gatà de proprietatea värbului asupra päinântului lui, cauiä pentru care precum am v'äzut, and vecinii la rândul lor fugiau de pe moviile lor, erau readuvi cu deasila, spre a-vi birul 144. Ava fiind lucrurile,i ärbul pästrAnd dreptul de proprietate pe bucata lui de päinânt, cu toate ingustase sfera libertätei lui, infälegem rästrângerea pusä de obiceiul pämân- tului, cà vecinii sau runicinii nu puteau fi vdnduti deceit odatet Cu delnita lor; ba prin o simtire de retinere crevtineasa, actul pentru desrobirea vecinilor din Moldova spune chiar cà trecerea stäpAnirii vecinilor care altä fatà nu era o vAnzare a lor,ci cä atunci and se vinde movia, oamenii set nu se veinzei,

142 1740, Acad. rom., Condica zngn. Arnola, p.85. "11739, Acad. rom., Manuscripte, 500, p. 77. 142 1712, Acad. rom., LXV, 26. "a1610, Ibid., XI, 164. 1" 1645, Ibid., XXXIII, 144

138 ISTORIA ROMANILOR ci .ni§te sc7teni ai satelor,in sat sti rilmcie, slujba obici- nuitä 145. Paralel cu aceste imprejuräri care Invedereaza constiinta unui drept de proprietate al sateanului, asupra pamântului pe care se hranià, se ivesc alte serii de fapte care trebuiau sá in- tunece aceasta constiinta, daca nu in mintea celor mici ce nu puteau uita ea fusesera proprietari, desigur insa in mintea celor mari, care aveau chiar interes a scurta memoria unei asa stari de lucruri. Incetul cu incetul ideea ea taranii erau proprietarii fararnii de pamânt, din care îi trageau traiul, fu inlocuita ca aceea ca ei erau numai niste muncitori ce se hraneau pe pamanturile proprietarilor. Dela aceasta conceptiune 'Ana' la aceea de a privi pe locuitori drept chiriai, cu china platitä in munca, nu era cleat un pas, si acest pas fu fäcut, mai ales ca raspuns la revendicarile facute, nu e vorba, nu atata de tarani, cat de altii in numele lor. Trebue sá cercetam, cum s'a putut indeplini aceasta str`a- mutare a ideilor care a ajuns, la sfarsit, a desbracà in teorie, aproape intreaga clasa agricola a poporului roman, de temelia materiala a existentei ideci pästratoarea neconstiuta a comoarei sale intelectuale de impartasirea la stapanirea Oman- tului. Nu e vorba atata de a invinui pe boieri de hrapire, de nesatioasa lacomie si de a prezentà pe rárani ca jarta acestui nesat al clasei mai puternice, dei lucrul nu se prea poate ta- gadui, cat de a intelege cum asemenea rasluiri neinceta te calcare a dreptului si a moralii au fost cu putinta ; caci a tata este menirea istoriei, de a expunei explica desfasurarea trecutului problemá desigur din cele mai grele icare ajunge fara tagada pentru a umpleà vastul privaz al unei stiinti. Inceputul stramutarei ideei de proprietate a sarbului a- supra petecului sau de mosie provine din fara de legea de a se vindeàrbii far% moii1e lor, sau mosiile fara sarbi, ramânând acestia lipsiti de pamânt. Asa un zapis din 1628 arata, ea unul Andrei a vândut lui Vlad vistierul doi rumâni, Gorani Du- mitru, drept 3400 de bani. Acesti rumâni fost-au de mosie

"5 Mag. ist.,II, p. 290.Pilrerea d-lui Radu Rossetti, despf'e clasele agri- cote din Moldova In Revista nouti a lui Hasdeu, I, 1888, p. 470, cA taranii ar fi fost numai uzufructuarii locurilor cultivate de ei, nu se poate sustine faVá cu dovezile din text. Parerea d-sale se intemeiazil nu pe fapte,ci pe un argument, ca daeä domnul däruia acel sat cu tot hotarul, sau intariaposesiunea acelui sat cu tot hotarul unei a treia persoane este evident cd acei tIrani nu puteau fi proprietari pe plimantul pe care se hrilniau". Noi nu vedem evidenta argumentului. Apoi Inistorie nu sestabilise fapte pc argumentilri decat ea ipoteze. Adevärul istoric trebue In totdeauna sa fie razamat pe dovezi docu- mentale. D. Rosetti in scrierile sale ulterioare mai ales In Pennantul, stäpdnit ;i scitenii se leapildä de tot de aceastil a lui prirere anterioaril.

ST AREA ECONOMICA. 139

din Copaceni. Ocini cate au fost avut in acel sat, fost-am vândut mai dinainte vreme tot dumnealui ;iar rumanii mai sus scrisi fostu-i-am lasat mie (deslipiti deci de pamânturile lor) ;iar acum ajunsa-m'a nevoia i vandutu-i-am dumnealui, ca mearga la rnoia lor iar la Copaceni" 146 Daca insa acei rumani se intorceau de astadata la pamanturile de pe care fusese rapiti, cele mai adese ori deslipirea se faceà pentru totdeauna. A§a all document arata, cà Dumitrascu clucerul vanduse lui Matei Basarab niste rumâni, 'inset numai capetele lor, NM" de moii 147; de asemene boierul Manta ot Dolgopol vinde lui Staita un ruman Petre, fara feciorul sau Ifrim, insa cu delnita 11.148. Ifrim deci ramilne la Dolgopol ruman fàrà mosie. In catasti-hul mosiilor lui Iordache Ruset, se spune intre altele, cà Neculai Costin vânduse 5 vecini, far5 sa se arate vre-o mosie pe care ei ar fi stat 149 De asemene Stanciul postelnicul cumpara o parte din

Br5eti. dela Dumitru, insa numai vecinii fara de ocini 15°. Aici avem o vanzare numai de oameni faea mosiile pe care stateau, iar de alta parte un document din 1651 ne spune, ea' megiesii din Barbosii de jos, judetul Ilfov vand manastirei Caldarusani- ocina lor, 1940 de stanjeni, drept 194 de ughi, farä de rumâni"15", pastrand pe acestia, spre a'i vinde mai tarziu cu alt pret. tn ambele cazuri insa vedem repetându-se ruperea sarbilor de pe moiilelor. Tot ash poate fi interpretat si documentul eel straniu din 1624 in care calugarii din Rohaid cer niste rumani din satul Banesti pe motivul cä iposesorii nascuti in satul manastirii in Hotinesti cum au mers mumanile (mamele) lor greale Cu dansii in satul calugarilor din Rohaid". Cererea ca- lugarifor Insa este respinsai rumanii se atribue satului de unde erau mamele lor, nu acelea in care vazusera lumina zilei 152. La acelas rezultat conduceau alte imprejurari, prin care se aducea rumânilor o favoare. Anume se intâmpla adeseori, a un proprietar iertà de qarbire pe vecin sau pe rumân, 1110" numai pentru capul lui, liird de moVe, desigur fapta miloasa, dar care avrà de efect a aruna pe vecin in voia soartei. Astfel Neacsa Logofeteasa iarta de rumanie pe toti rumanii din Go- s'afie in pace, pentru sufletul reposatului parintelui ei Iani postelnicul ;iar ocina Framantului o da fiului ei Radu logoat Dudescu 153In 1720 gasim pe Anica Vorniceasa van-

148 1628, Acad. Rom., XLII, 43. Publicat in Documente romdne$1i, ed. Bianu p.149. 1" 1638, Ibid., Manuscripte, 500, p. 17. 148 1640, Ibid., XXIX, 35. 149 1732, Ibid., XVIII, 89. 1633, Ibid., XXXI, 130. '9' 1551, Acad. Rom., XX, 242. Doc. romdneVi, editia Bianu. \I "3 Doc. romdneqli ed. Bianu, p. 92.

140 ISTORIA ROMINII OR zAnd/2 din Pomarla lui Dumitru Macri, incA fàrà vecini, cAci pe vecini i-a iertat154, bine inteles numai pentru capetele lor, Mil de mo§ii. In aceia§i stare &Ada. §Arbul, cAnd dorinta lui de libertate Il Meek räscumpere el singur capul, precum se vede lucrul inteun document prin care rumanul Dragomir din Bog- dAne§tii iea bani cu imprumut dela logofAtul Alexandru ot Coste§ti, spre a se rAscumpArA de rumAnie : ca sh" fim slobozi In lume noii feciorii n,o§tri",i apoi trece mo§ia lui, credi- torului, rAmAnAnd inteadevAr slobod in lume" 155.Caracte- ristic este MCA urmAtorul document din 1678 in care se spune, c5. am fost noi vecini d-lui Ilie Sturzai dumnealui ne-a iertat, s'A fim volnici sA ne hrAnimi sA ne ducem unde ne-a fi voia noastrA" 156. Ace§ti vecini, a§a aruncati In lume, umblau pribegind din sat in sat, pAnä cAnd sAtui de asemene viatà, se vindeau §Arbi iarA§i unor boieri de astAdatà Insà fArA de mo§ie,i deci aproape de a fi amestecati Cu Tiganii care §i ei îi vindeau numai trupurile, sau cum se spuneA in un limbagiu mai figurat,i poate mai adevArat, sufletele lor. Un document din 1641 constatà, c'd mai multi oameni se vAnd rumAni lui Matei Basarab, spu- nAnd, cA ne-am vAndut noi Wei ociner 157 Alt document din 1652 aratà pe Vlad Turcanul §i pe altii mArturisind, CA au fost megie§i §i au locuit in satul mAnAstirei Mic§une§tii, cAci acum ne-am vAndut rumAni insA fArA de mo§ii, cd n'arn avut"158. Tot a§a ne aratà un doc. din 1690 pe doi boieri judecAndu-se dela un vecin. Domnul intreabA pe acest vecin, dacA are mo§ie in satul boierului reclamant. Vecinul rAspunde c'A nu are mo0e, domnul Il lasA dus in satul pArAtului, unde el se oplo§ise 159., Ace§ti §'Arbi nestatornici i§i dau ei singuri numele de venetici16°, precum o fac inteun document din 1671, in care ni§te oameni din BrAgAge§ti, reclamati ca rumAni de mAnAstirea Snagovul, spun cA ei nu sunt de mo§ie din acel sat, ci venetici din altA parte 161 *Arbii 'Meg se mai rupeau de pe pA.'mAnturile lor, prin fugA, pentru a scApà de greutAtile birurilor sau de apAsarea boierilor. Am citat mai sus documentele incare domnia po- runceA ca sà readucA pe §Arbi la satele lor, ca pläteasc5

154 1634; Ibid., XLIII, 3. "5 1720; Ibid., Condica lui Baptd, p. 43.De aceste doc. sunt multe. Ibid., Condica mdn. Arnota, p. 79. "7 1678; Ibid. Condica mdn. Barbo$ii. XVIII, 13. "4 1641; Acad. Rom., XXI, 229. 151 Ibid., XX. 225. 165 1690; Ibid., LXV, 104. 161 1671; Ibid., XX, 157.

STAREA ECONOMICX 141 cisla 162 Sunt nenumdratele documentele care constatd fuga särbilori pdrdsirea ocinelor lor de rdul vremi/or. Asa am vdzut cd una din cele mai vechi amintiri despre rumâni, Ii pomeneste ca fugan, acei care fugiserd pe timpul lui Mihnea 163 Prin un document din 1631 Irimia Moghild spune lui Toderascu Cdmdrasul, sd-si strangd vecinii cu toate bucatele lor, ori unde s'ar aflà,i sa-i clued inapoi la satul *cheia 164. Un alt doc. din 1679 contine ordinul lui *Arban Cantacuzen &are Murgulet Moldovanul a-si strange a lui oameni care sunt rumâni dela Moldova, ori unde s'ar afla, in tard" 165 In 1780 Grig. Ghica dd o carte lui Miron Cuza, sd prindd veciniiiTiganii, clued la mosia lui" 166 Asemene vecini fugitierau adese ori strdmutati de boieri, poate spre pedeapsd, pe alta mosie cleat pe a lor de bastinä. Asa Neculai Mavrocordat dd o carte luí Solomon Botez ca sd adune vecinii, de unde vor fi rdsipiti, aseze iar unde-i va /1 voia 167. Un alt document Mä datà ne spune, cà niste vecini ar fi fost strAmutati din *arbana in Busila 168. Pe langd acesti sdrbi, desrdacinati din pämänturile lor, boierii mai primiau, pe mosiile lor, adese ori oameni strdini care nu erau priviti ca sdrbi la inceput ; ha erau tratati chiar mai bine cleat sdrbii, de oarece erau liberi sa se stramute nu erau indatoriti a mund cleat 6 zile pe an 169. Copiii si co- boritorii mai depärtati ai acestor oameni vor fi intrat insd in rândul vecinitatii, dovadd procese in care sunt trasi la veci- ndtate, chiar acei asezati de curand ca sträini pe mosiile boieresti. De asemenei cu slugile. Asa un document din 1711 dela divanul Knejiei Moldovei, in timpul ocupatiei rusesti, spune, cà oamenii bejdnari ce au stat cativa ani pe mosia Cdu- testiiis'au hrdnit acolo, sd s'aducà indiirdpti sà nu-i lese sd se clued afard daca s'ar cloyed', CA au apartinut altor stäpani1". Videm deci cum oameni strdini erau trasi in sdrbire, dacd zd- boviau catva timp de se hräniau pe o mosie. De asemenea un document din 1636 contine judecata asupra unui om reclamat de Malcociu ca vecin pe cand el sustineà cd n'a fost vecin ci slugä 171.

162 Mai sus,p.131. 1" Mai sus, p. 130. 164 1631; Acad. Rom., IV, 156. 165 1679; Ibid., XLV, 27. 166 1730; Ibid., XXII, 42. 167 1712; Ibid., IV, 218. 166 Ibid., II, 68. 169 A3ez1mAniu1 pentru desrobirea vecinilor din Moldova. Mag. ist, p. 290. 170 1771; Acad. Rom., II, 277. 17i 1636, Ibid., IV, 234.

142 ISTORIA ROMAITILOR

Pe de oparte deslipirea &genitor de pe pgmânturilelor asezarea lor pe alte moii, unde boierul le impgrta pgmânt spre a se hräini, pe de alta aceiasi impArtire fäcutg la strgitii sau la slugile boieresti, ai cgrora urmasi intrau apoi in rândul sgrbilor, nu mai putin invechirea sgrbilor adevgrati, ai celor cu pgmânturile lor sub stgpânirea boiereascg iamestecarea lor cu ceilalti oameni venetici de pe mosie, toate aceste linpre- jurdri explicd intunecarea in mintea pro prietarului a vechiului raport ce lega pe qdrbul originar de plimeiniul lui,i considerarea lui ca om ce se hränia pe mo§ia proprietarului. Mai este apoi de luat in privire o altä nevoie a sgteanului care-I impinga chiar pe el, a preferà sg fie considerat ca im- pärtásit cu pgmânt de cgtre boier, decât ca avänd pgrnânt propriu. Aceasta era inmultirea copiilor sgi. Cum era sä'i aseze, dacg aveà mai multi, pe bucata lui de pgmânt,i Ce le-ar fi rgmas din ea, la o repetitg impgrtalg? Dacg, dimpotrivg, boierul considera pe noii veniti la ospgul vie tii, ca pe niste venetici pe mosia lui, si le dgdea pämânt, toti copiii sgeanului erau asigurati in traiul lor. Asa se stabill cu incetul obiceiul, ca boierul sà fie dator a da insurgeilor o atime de pgmânt, pentru a se hrgnì pe ea. Odraslele särbilor contribuirg deci si mai mutt la intunecarea dreptului acelara din care ei se trggeau. Schimbarea raportului dintre boieri -Oran iconside- rarea acestula ca un om ce se hrgniâ pe mosia celui dintAi, este deci rezultatul unui proces psicologic,determinat prin prefacerea faptelor exterioare, si nu atâta acel al unui abuz con- stitrt, repetat in curs de veacuri. El se poate privì ca incheiat In legiuirea lui Caragea care spunea, cg claca este un chip de clgdire (traducere necorectg a cuvântului grecesc Ep.cputatíni:, care insuring embatic, adea inchiriere vesnicg) obisnuitä in Tara Româneascg sise intocmeste când stgpânul mosiei primeste pe clacas, adecg pe sgditor, sg sazg pe mosia lui" (Cap. VI §1 Dar dacä se schimbase in mintea boierului, cugetarea asupra raporturilor dintre tgran ipgrnântul pe care stgea, ce se petrecuse in mintea acestui din urmg? Ekra peste putt* de stârpit din cugetul täranului ideia. cg pgmântul este al lui, chiar in cazul and Ii era impgrtit de iznoavä de boier ;cgci fiecare din tgrani fusese proprietar sau fiu de proprietari, dacg el pierduse. proprietatea, privise totdeauna aceastä pierdere ca rezultatul unei nedreptgi, unei asupriri, dupg cum si fusese lucrul in nesfârsita majoritate a cazurilor. Apoi cei mai multi din fáranise coborau din fosti proprietari ai ocinilor lor. Acei ce se asezau intre ei, fie strgini, fie slugi, fie insurgei, cu trecerea timpuluii amestecarea im- prejurgrilor, incepeauiei a se privi drept bgstinasi pe mosia pe care stäteau, §i se imbrgcau íei cu traditiile adevgatilor

STAREA EGON OM I CX 143 bdstinasi. Aceiasi strdmutare a pozitiilor care impinsese pe boieri a nu vedeà in locuitori decgt oameni ce se hrdneau pe moiilelor, adusese pe tgrani a se privi cu totii de stdpanitori cu dreptate ai pdmânturilor lor.In fiecare clasg, dreptul se rdsfrânsese dupd imboldirea interesului individual si sddise in mintea fiecgreia din ele, cu atAta mai adânc cu cgt se scurgeà timpul, idei protivnice asupra naturii relatiilor juridice ce legau pe locuitori de pdmântul pe care stdteau. Pe când boierul in- globase majoritatea sdtenilor de fäddcind in minoritatea ve- neticilor, sdteanul cuprinsese minoritatea veneticd in massa celor de bastind. Pentru proprietar, toti sdtenii deveniserd oameni fárd pdmânt dela inceput, sau pe care'l instrginase de- sdvgrsit cdtre proprietari.Sdtenii din protivd se priviau cu totii, ca vechi proprietari ai p'ämântului pe care ei isi duceau traiul. Cine aveà pentru el dreptatea ? Cum s'ar mai puteà deslega aceastd intrebare, cAnd veacuri intregi o impleticise si o incAlcise inteun chip nedescurcat ? Dacd este Msg.' sd se hotd- rascà lucrul dupd majoritatea cazurilor, este invederat cä dreptatea stgteà pe partea tdranilor, care mai aveau apoi pentru eii argumentul fdrd rdspuns, cd nu se putea ca temelia poporului tocmai sa fie privitd ca deslipitii de pdmdritul tdrei sale. Istoria insti nu este câmpul unde se realizazd ideia drepttitei. In lupta 'nitre formatiunile ce se imping la lumind, izbândeste forma tiunea cea mai tare, cea mai cu rost de a träi. Relatiile intre proprietariifárani imoinsesela suprafata apelor trecutului, cele doug conceptiuni protivnice asupra raportului l.d- ranilor cu pdmantul pe care stdteau, conceptiuni oglindite in mintea celor cloudclasesi ele protivnice, ha chiar vrdjmase, ale proprietarilori locuitorilor. Era vorba nu atAt de vgzut care din ele era mai intemeiatd pe dreptate, cAt mai mult de astep tat care din ele era sd repoarte izbAnda in lupta pentru viatd, istoria trebue tocmai sà ardte pentruce conceptiunea tdrdneascd izbuti sä incalce pe acea boereakd,i acPasta tocmai in o so-. cietate condusài stäpanità de boieri. Din cauza acestei cou- stiinti totdeauna vie, de si intunecatd, pe care tdranul o ave. despre dreptul sdu asupra ptimântului, el priveà starea lui de sArb si de rob al stäpânilor nu ca o bdtae a lui Dumnezeu, cdreia trebuia sd se supund, ci ca o apdsare a cdreia nedreptate el o simtea. Inainte ca protestdrile in contra acestei stdri sà ice in Transilvania si in Tdrile Române forma silnicd a rdzyrdiirii, mai multe rostiri insemndtoare ddduserd pe fatd cugetele lor nemultumite. Asa intr'o scrisoare a birdului de Dorna dare acel de Bistrita de pe la jumdtatea veacului al XVII-Iea cuvintele si noi am mers cam de fried, cd ne-au mânat cum nein de Or, cum mergi iobagii d-strd unde-i mAnati". Ba mai insemnat este Meà cunoasterea stgrii sdrbilor de peste

Ï44 ISTORIA reomANILott

munti din partea rumânilor si a vecinilor de dincoace de ei, si cum ei se intereseaza unii de altii cand de o parte and de alta a Carpatilor, intinzandu-se tot mai mult convingerea Dumneavoasträ nu yeti fi WA tara noastra nici noi fara a Dumneavoasträ". Aceste vorbe sunt mai limpede talmacite in &VI scrisoare din 1669: Cand va fi greutatea la noi sa se ocro- teascä de Dumneavoastrai cand va fi la Dumneavoastra greu, cu noi sa puteti trai"172. In perioada de care ne ocupam, se indeplinesc doua mari transformari in clasele societatii românesti care se accentueaza atata mai puternic cu cat ne apropiem de sfarsitul ei,i schimba cu totul conditiile de viata ale poporului roman, anume :boierii in majoritatea lor devin dregatori, tar färantiärbi. Libertatea neatarnarea atat ale unora cat si ale altora devine exceptia. Pe cand insa cei d'intai trag din alipirea lor catre domnie insemnate foloase care le imbogätesc casele, täranii legati de pa- mânt cad inteo supunere tot mai mare catre boieri, prefacuta cu timpul intr'o adevarata robie. Ambele aceste schimbari In starea locuitorilor trebuiau aiba cele mai fatale urmari pentru neatarnarea tärilor române. Ele se bucurase de dansa cat timpi elementele lor sociale de cäpetenie fusese neatarnate, încât starea lor din afara oglindea numai cleat pe cea interna. De indata ce in launtru Incepe a predomni lingusireai robia, trebuiài In afara sa se mani- festeze aceleasi insusiri. Nu se putea doar reizärna libertatea pe robie qi neatdrnarea pe stugärie. Daca insai decaderea clasei boieresti din oameni liberi In easpiranti la dregatorii fad' un eau nespus statelor romane prin intrigile nesfarsite pentru domnie, care-si aveau motivul principal in rivabitátile boierilor dela ocuparea posturilor, fara indoiala cà pricina de capetenie a 'cacterei lor sth in distrugerea elementului militar, pe care se razamase la inceput lupta pentru neatarnarea loricrearea unei pozitii insemnatoare In sanul statelor ce le inconjurau. Claga cea intinsai numeroasa a proprietarilor mici care formau sâmburele cel puternic al ostirilor lui Mircea, Tepe§, *tefan si loan se imputina pe fiece an. Cazand cei mai multi mosneni in starea de sarbi, acestia dei cu durere vedeau disparand ()data Cu moiile lori traiul nea- tarnat, desi din oameni liberi deveneau slugile unui stapan, totusi adeseori gäseau o compensare a acestui ran in scutirea lor de a mai merge In oaste. Boierii care aveau interes a'si re- tinea sarbii pe mosiile lor, nu le puteau invoi inrolarea In armata, pentru a nu se instraina de mosia boiereascä. Elementul de bastina disparea tot mai mult din rândurile ostirilor române, fiind inlocuit cu lefegii. °data ce se schimba sistemul, cel nou

"2 Aceste scrisori In Doc.Bistrifeide N. Iorga I, p. 99, 102 5i16.

STA REA ECONOMICX 145

ajunse In curând predomnitor, in sensul cá armatele nationale incepur6 chiar a fidespretuite. Domnii aveau mai mare incredere in sAngele cumpàrat cleat in acel al copiilor fárilor Acel care aduse mai ales la vazsa" pe lefegii, fu Mihai Viteazul. Sub el erau incA destui mo§neni in Muntenia spre a constituì o Wire de valoare, dupà cum se poate vedeà aceasta din faptul cà numai cu 20 de ani mai inainte loan Vod6 cel Cumplit putuse luptà cu ataa energie in contra Turcilor, sprijinit aproape numai de armata t5.edneaseä. In loe ins5." ca eroul muntean intrebuinteze spre apsdrareafarei,socota pe knejii §i mo§nenii Munteniei numai ca o materie bund de stors pentru a scoate banii cu care s5.-§i p15.teascà numero§ii mer- cenari, arunand el insu§i pe mo§neni in §àrbire, and nu puteau präti uria§ele däri, §i contribuind el insu§ la d'ar5Onarea puterilor militare, pe temeiul alrora vroià cu toate aceste sà-§i clàdeasa.' màretele sale planuri. Astfel Muntenia §i Moldova despoiate de bani prinja- furile ne mai pomenite ale stäpânirii turce§ti, cu o clas5 boie- reaseá prefAcutA in bande dusmane de competitori la dreg- torii, slàbite in puterea lor de impotrivire prin sadereaides- considerarea armatelor nationale, ce puteau ele devenì de acum inainte de at o jucàrie din ce in ce mai ward in mânile asu- pritorilor lor ? Numai at in adâncul cuget5.rii se Mureau stru- nele ce erau sà" ràsune andva, sub arcu§ul vremilorviitoare.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol VI 10

II ORGANIZAREA POLITIC A

1. DONINULI BOIERII Dupà ce am studiat clasele poporului român in privirea raporturilor lor economice, sä incerc6m a schità pe acele politice, care nu erau cleat o urmare a le celor d'intai. Inainte de toate sà cercetäm in ce legä'turi politice stäteau cele douà elemente domnitoare a le societätei romAnWi, domnul.§i boierii. Nobilimea a jucat in toate tärile un insemnat rol in conducerea afacerilor publice. Bine inteles,caracterul inräurirei ei in trebile statului s'a modificat pretutindeni dupä timpuri dupà deosebitele imprejuräri, atat statornice cAti schim- bätoare a le mijlocului in sänul cäruia nobilimea träià. §i f5p- tuià. La poporul român inraurirea ei precumpenitoare fu da- torità mai ales unei imprejurdri, sistemului electiv ereditar domniei 1, care punea in mânile boierimei a§karea puterei supreme a -tärilor române, §i prin urmare, in un timp de abso- lutism, soarta insäsi a poporului ce le locuià. In primele timpuri a le istoriei române, cand se intamplà de ràmânea pe urma unui domn reposat un singur fiu, el urina oarecum de drept in scaun ;alegerea lui era numai o formä, urmäri a le sistemului nu puteau ei la ivealà. De indata' insà ce rämâneau mai multi copii, alegerea boierilor trebuind sà hotärascd care din ei era sä se urce pe tron, dân§ii se imOrtiau in partizi, fiecare cu ate un pretenedent in frunte, aruncand tàrilein cele mai periculoase feämântäri. Primele lupte de acest fel de care amintWe istoria Românilor, sunt acele ce se pornesc intre *tefan IIi PeLru II fiii lui *tefan I din Moldova in anul 1395. Despre acel Petru II spune Neculai Costinmacarà cä era frate mai mic, iar pentru blande tile obiceiurile sale mai mult plecat spre inimele a mai multi" 2,

1 Asupra originei acesLui sistem in /Arne routine, vezi Vol. III, p. 161. 2 Letopisetele,I, p. 101, nota.

ORGANIZARES POLITICA 147 adecg el stiuse prin purtarea lui sà atragg pe majoritatea boierilor. Insemngtatea dobanditg de boleri prin certele pentru domnie petrecute atät in anul 1395, cat si dupg acea pang la suirea in scaun a lui Alexandru ce! Bun, se vede de pe aceea cä Polonii nu se mai multgmesc numai cu jurgmântul de credintg a domnului moldovan, ci pretind ca hoirii insusi sä" jure ei algturea cu domnul ; si dacg cativa din sfetnici nu vor veni, acestia sà depung jurgmântul inaintea solilor regelui" 3, milsurg luatg spre a indatoti pe boieri sg pgstreze credintg regelui polon chiar in cazul and domnul lor s'ar abate dela acea credinfä" 4. In Muntenia ggsim cea d'intai pomenire a unui rol politic al boierilor indatg dupg moartea lui Mircea I, 1418. Intre mash sgii acei ai fratelui sgu Dan se incinge o luptg pentru tron, care desbing pe boieri in doug paitizi :Drgculestii sprijiniti de Turci iDgnestii de Unguri. Pe lângg egderea Mun- teniei sub aceste popoare. ceeace se vede mai ales din darea de 500 de copii in corpul Ienicerilor, atari lupte avurg de efect a ridica mult insemngtatea nobilimei, cand era vorba de a se da tronul. Nu mai era in stare sg." se mgnting un domn in scaun din pricina uneltirilor partizilor boieresti. De aceea Vlad Tepes îi propune, din cele intgi zile a le domniei sale, stArpirea din rg.däcing a acestor uneltiri, intapg in dreaptai in stanga, in- neacg in sange once soiu de impotrivire,i despoind familiile celor ucii, imboggteste cu averile lor pe soldatii ce alcAtuiau garda lui personalg. Cand Mohamed veni In potriva lui, fratele lui Vlad, Radu cel Frumos, cel adus de sultanul spre a fi pus in locul domnului rgsvrgtitor, vroi sg atragg in partea lui o sarng de boieri, spre a'l cere ca domn. Dansii insg refuzarg cu totii asemene propunere de frica lui Tepes 5. Trebuià insg bra-WI de fer al unui Tepe* pentru a infrana pe boieri. De indatg ce domni mai slabi ocupan tronul, intrigile pentru domnie reinviau numai decati boierimea erà tot deauna cuibul unde cloceau asemene turburdri. Asa in Moldova, ne spune Ureche, cg Roman Voclà fiul luiIlie, celui orbit si gonit de fratele sgu *tefan neputând rgbdà pggângtatea unchiului sgu stefan, s'au vorbit cu o samg din curtea domneascg si au prins pe ,5tefani i-au tgiat capul, In 1448" 6.

6 Doghiel, Codex diplonudieus regni Polonine,I.p. 599. 4 Juramintul lui Petru al II-lea din 1418 in Doghiel, I. p. 602. Compara jurilmantul valahului nobil din timpul lui Alexandru cel Bun :et si forte palatinus eius regi rebellare vellet. se non velle assistere ei 1402". Doghiel, I. p. 600. 5 Vol.IV,p.26. tireche in Lelopisefe.I,p.111.

148 1STORIA ROMANILOR

Precum insa in Muntenia uneltirile boierilor fuseses tri- vite prin cruzimile lui Tepes, asai in Moldova ele fura stam- parate in tot rastimpul lungei domnii a lui Stefan cel Mare. Numai inteun rand se aminteste uciderea a trei boieri, anume Petrilä paharnieul, Alexa stolniculiIsaia vornicul 7. Putin timp deci dupa organizarea statelor romane, de indatä ce se ivira conditiunile in care se puteau aratà urmarile pierzatoare a le sistemului de succesiune electiv-ereditar, le si videm aparand cu o violenta extra-ordinara, care rasa a presupune de pe atunci pana unde ele vor ajunge la deplina lor resfatare. Intrerupte insà prin domniile unor principii piini de energie, Stefan cel Mare, Bogdan, Petru Rare§ (1457-1546) ele sunt stavilite pentru un timp mai indelungat in Moldova, cleat in Muntenia, unde precumpenirea mult mai timpurie a stapanirei turcesti rupe once frane ambitiei nesatioase a pre- tendentilor de domnie. Muntenia avea o existenta mai veche decat Moldova, cu vr'o 60 de ani (1290-1349); dar ea erà si mai apropiata de Wile ce cadeau una dupa alta sub stapanirea otomana. Ea infra cu o suta de ani mai timpuriu cleat Moldova sub jugul acestei puteri (1411 si 1513), care tiebuia sa." devina in curand asa de apasator. Pe cand deci Muntenia intrase. dupa.' moartea lui Mircea, pe deplin in valmasagul sistemului electiv-ereditar, Moldova se mai retineà pe marginea praspastiei de bratul energic a unor domni vitcji. Am vazut Cu toate aceste ca' de si incaputa mult mai tarziu in vârtejul pierzator, ea se cobori in curand la acelas nivel de injosire degradare in care &Anise sora ei cea mai in varsta. Cand incepi a cadea te opresti numai in fundul prapas- tiei. Pentru ce oare cand incepi a urea nu trebue numai cleat sa' ajungii culmea? In Muntenia, dup. alungarea lui Vlad Tepes de Stefan cel Mare, Sultanul se foloseste de vacanta pentru a pune, in tron pe Radu cel Frumos, caruia boierii refuzase lainceput sprijinul lor lacuprindereatronului frateluisau. Unii din boieri, dusmaniti de Radu Voda, trebuira sa seretraga in tari straine, cu deosebire in Transilvania, si astfel incepù era pribegirilor, care nu trebuiau sa mai aiba sfarsit.In timpul luptelor lui Stefan cel Mare cu Turcii,Stefan raspingeintai pe Radu celFrumos, cu Laiot Basaraba, apoi dupa ce si acesta trece in partea Turcilor, 11 inlocueste cu Vlad Tepes (1476), care asteptase 14 ani in Ungaria, reintoarcerea lui in tronul muntean. Cat au limit luptele cu domnii impusi Munteniei de puterile dusmane, intrigile boierilor trebuira sa atipeasca. Dupa ce furtunele se mai linistira, reincepu functionarea regulata a punereii scoaterei domnilor unul prin

Vol.IV. p.41.

ORGANIZAREA POLITIC:41 149

L'411.;

--, An

.... ''. ! '''').1 t,' ' '--, -..,.,a

. , 7 '

23. Boier din Muntenia. Dintr'un codice din veacul XVII. aflAtor in Muzeul National din Budapesta.

45P 1STORIA ROMANI LOR altul, prin fäscoalele alternative ale celor douä mari partizi din Muntenia Mare si Mica, care regularitate aveà tocamai de efect cea mai deplina neoranduiala.Rolul boierilor,bine inteles, revenì iar de asupra ;intrigilei luptele lor cu domnii reincep a umpla. istoria Munteniei. Am schitat aiurea aceasta lupta inversunatä intre urmasii Danestilorsia Draculestilor 8.La inceput rivalitatea acestor doua partizi determina schimbarea domnilor. Tura hind insa fära incetare tot mai mult amestecati in punerea scoaterea domnilor, foloasele banesti ce resareau pentru ei din atare inlocuiri le schimbä. in curänd rolul din pasiv in activ. Incepura dânsii atunci a provoca stra'rnuta'rile domniilor MICA a se mai ocupa de interesele partidelor, care dupa ce cautara catva timp in zadar a face sa mai precumpeneasca dorintele lor, se lasara tot mai mult in voia Turcilor, ce puneaui scoteau domnii dupa bacsisurile date de pretendenti dregátorilor Portei. Rolul boierilor se schimbase odata cu pozitia tarei.In- genunchiatä cum era sub Turci, nu le mai era invoit a ave6 un rost hotaritor la asezarea domniei. Ei îi concentrara' atunci toate puterile asupra mazilireilor,sprijinind prin partidele lor pe candidatii din Constantinopole dela care asteptau res- platire in impartirea dregatoriilor care incepeau tot mai mult a atrage pe boieri, prin ingustarea mosiilor domnesti. In Moldova in acest rästimp rolul boierilor in asezarea domniei ja acelas mers, de si pe alta cale. Dupa' lunga domnie a lui Stefan cel Mare, pe care am vazut'o aproape cu totul li- nistita din partea boierilor,siin vremea careia ei paruse ei uitasera basta lor putere, urmeaza' fiulsa'u Bogdan, care bucurandu-se de vaza pe eare o avea ca fin al marelui domn, tine in frau boierimea. Fiul lui Bogdan insä, Stefan cel Tânär, ucigand pe fostul sau epitrop Arbore, pentru c acesta nu se invoià cu politica antipolOna a domnului, provoaca o rascoalä a boierilor care insa nimic n'au isprävit, cä lui Stefan Voda i-au venit tara in ajutori boierii s'au risipit in alte tari ;iara pe Costea paharnicul si pre Ioan logofatul si pie Sima vistiernicul si pre altii multi i-au prins vii si le-au taiat capul in targ In Roman" 9.Boierii isi rasbuna punând pe sotia lui $tefan insusi sà otraveascà p barbatul ei. In timpul lui Petru Rares, o sama de boieri moldoveni vazand cä faptele domnului star- nise asupra tärei cumplita mânie a sultanului Soliman, se sfa- tuesc sä parasasca pe Petru, pentru care inimosul domn e nevoit sà fuga in Transilvania. El se temeà mai ales cum spune Miron

8 Vol. III. p. 95 51 urm. si IV, p. 184 si urm. 'Ureche, LelopisefeI,p.155.

0 RGAN IZAREA POLITICA 151

4 e ...1.;,,,,4 ' t -.?" ',N:1, ., ,.

..... _ -

1.,_. . ..:,:,.... P ....-0115' .,.,....,,. ,. ' v§.if.r. 4, ,;:.igvtl, ' .'.. , W,t,, ."... ¡i'1,:

ti;....qin - 10'i'''. IPI

Aff R.

%. tilft t'

- . - '4"''

- , - - S.

-24. Nevasta unui boicr(Dintr'uncodice din veacul XVII, oflator in Aluzeul National din Budapest,'

152 TSTORTA ROMINILOR

Costin sä nu-1 prindä boieriii sä-1 deà pe mâna sultanului"1°. Soliman punând domn din propria lui autoritate pe *fan Läcustä, boierii fac un complot ucid, ridicând In locul lui pe unul Alexandru Cornea, care este insä rästurnat de Rares. ce se intoarce trimis de Turci si este primit de boieri, rugändu-se eis le erte greselele fAptuite. In timpul Mil de legilor comise de Iliai fiul lui Rares (venit la tron in 1546) care la urmä" se turceste si se duce la Constantinopole, se formeazA in Moldova o opozitie intre boieri, de oarece videm c6 Iliai taie pe Vartic hatmanul AtAt In timpul luí Ilie cat si a fratelui säu *tefan multi boieri sunt pribegiti in Polonia de multe nevoi" 12 Acei rämasi In tarä, ne mai putând suferi räutätile lui stefan, 11 omoarä In o räs- coalà. Boierii aleg pe unul Joldea, pe and cei pribegi din Po- lonia urcand in fruntea lor pe Petru Stolnicul (Alexandru Lä- pusneanul), vin in contra lui Joldea, dar nici lui Läpusneanu nu rä'mân boierii mult timp credinciosi. Când Iacob Eraclide Despotul vine, la curtea lui Läpusneanu, ei nu stau la gänduri a se increde unui venetic,i luAnd cu el intelegere Ii ajutä la rästurnarea lui Läpusneanu. Acesta insä recäpä'tând domnia prin:bani dela Poartä, face in boieri acel ingrozitor mäcel, care rämase pentru totdeauna intipärit in memoria lor. Väzändu-se ei atAt de räu snopiti, pun iaräsi otrava In lucrare spre a se mantul de tiranul Ion. Pe loan Vodä ce l Cumplit care vroise sä reinoiascä printre boieri vremile lui Tepes sau *tefan cel Mare, Il trädau fac sä piardà bätälia cea mare dela Cahul, impreunä cu viata. *i In Moldova boierii cad in curând, cai in Muntenia, dela apärätorii indräznetii turburätori ai unor drepturi uzurpate la intrigile josnice a le punereii scoaterei domnilor, pentru folosul de a se impärtäsi la slujbele statului. Acest rol al boierilor a Molt pe un observator al vietii românesti sä zicä cä boierii nu au fost nici odatà credinciosi vre unui domnitor" Aceste vecinice lupte pentru domnie sustinute de boieri cu atAta indärätnicie trebuiau sä indusmäneascä pänà la moarte pe fiecare domn, cu o parte din clasa stäpAnitoare a tärilor romäne. Fiecare domn aveà partizanii sài, fiecare ava.i dusmani. De aice favorarea uneipärtiiprigonirea celeilalte, In Muntenia intäi sub forma unei lupte intre douä partizi teritoriale, care se schimbä cu incetul sub apäsarea turceascä In niste partizi personale ; in Moldova sub aceea a revoltei boje-

10Ibidem,I,p.162. " Ibidem,I,p.173. " Ibidem,1,p.175. " Nunquain enim etmilliv,aiwodae hi fideles fuerunt". Raportul tut Bergkowiez cAtre Maximilian 8 Apr. 1562. Hurm. Doc. I,p. 404.

ORGANIZA REA POLITICA 153 rilor contra unor domnii tiranice, care §i acolo se sfAr§e§te prin impäcarea unei pärti din ei cu oarecare principii, indrumAnd aice domnirea partizilor personale. FAA cu o asemenea pozitie a boierilor gäsim din cAnd in cAnd incercarea unor domni de a c'Autà un sprijin In clasa de jos, in contra omnipotentei boierilor. A§a in Muntenia pe Mihnea ce! Räu, in Moldova pe loan Vodä cel Cumplit ; in ambele cazuri insA domniile aceste se sfAr§esc prin trAdarei räs- turnare. Nu era incä timpul democratiei, §i de aceea once cercare de a se sprijn1 pe elementul cu totul fArä consideratie a poporului de jos, trebuià sä se sfAr§ascA intr'un chip fatal. Aceastä predomnire a boierilor trebuià sä" aibä cele mai rele urmäri asupra mersului statelor. L'Asánd la o parte eft.- derea exterioarà a tärilor románe din pricina competirilor rivale, pe care am constataro, ne vom ocupà numai de pierzà- toarea inrAurire läuntricä a rolului jucat de boieri. Du§mäniile domnului contra unei particleiprietenia lui cu acea care'l sustineA trebuià saibA de efect abuzurile cele mai deochiate fap cu protivniciii tolerarea celor mai väzute nelegiuiri fä- cute de partizani. De aice provineh depä§irea necontenitä a vechiului obiceiu al pämAntului, uciderea färà judecatà. Rare ori numai domnul rostià osAnda supremä asupra vre unui protivnic al säu, in divan. Cele mai de multe ori cäläul puneA in lucrare nu o hotärire judecnoreasc5,cio räsbunare do- mneascä, §icruzimele unui Vlad Tepe, Alexandru Läpu§- neanu sau Ioan VocIA cel Cumplit lasä sä se intrevadä, prin însui modul cum erau sävAr§ite, cä ele nu puteau s'A fie roclul unei chibzuiri judecätore§ti. Un semn al domnului erà in destul spre a aruneA pe un om din via-0 in mormAnt,i acest clomn, atAt de cumplit prin puterea sa, nu era sigur pe tronul säu nicio singuräzi, putAnd fi rästurnat prin intrigile bo- iere§ti§i banii värsali la Constantinopole. Unde s'a impreunat vreodatä atAta släbiciune cu atAta putere? Intru cAt in sferele superioare a le ocArmuirei §i socie- tätei predomneh ca principiu violenta §i siluirea, cum puteau fi raporturile acestor sfere insu§ cätre acele de jos, decAt o rostire a acelora§i puteri ? Cea mai fatalä inrAurire a unui asemene sistem, era destrugerea aproape totalä a uneia din ideile cele mai delicate ale mintei omene§ti, acea a dreptätei §i a bazei pe care clAnsa se inaltä, convingerile morale. *i cum putea sil fie altf el farä cu nämolul de nedreptilti ce se comiteau pe fie ce zi, nedrepráti mari, uria§e, de acele ce strigau rAsbunare la cer. Ce insemnätate mai puteau aveà pe lAngA ele, acele mai mici §i mai ordinare? CAnd se fAia cu a§a u§urintä capul unui om, Meg a'l judecà, cAnd domnii cei buni chiar se rästurnau din scaun prin corupliei trildare, cum s'ar fi putut cere ca

154 ISTORIA ItomAND OR oamenii acelui timp sä punä" o mare valoare pe chibzuirea unei hotkiri privitoare la avere ? Si cu toate aceste statul nu este o intocmire intemeiatà numai pe putere. De aceia chiar in statele absolute totdeauna omenirea au 16udat pe domnii buni §i au cal-At pe tirani.Si dreptatea este un element esential al constituirei sale, cauz6 pentru care §i videm in statul mc- dern tendinta de a inlocui pe at se poate mai mult manifes- tàrile puterei prin acele a le dreptgei. A se nimici cu totul ideea drepfdtei dintr'un stat, este a'l aruna in anarhie, a reintoarce societatea in starea de natur6 din care tocmai a ciTiu tats'o scoatà constituirea statului, a desrántui iar in toatà" goliciunea ei lupta pentru existentà ce fràmAnt'a natura inferioaeä, fàrà acea temperare pe care mintea §i ratiunea omeneaseá o poa te introduce in cumplita ei desflisurare. De aceea lucru in destul de extraordinar intr'un timp atAt de religios §i plin de supers- titiuni ca acel de atunci, videm numele lui Dumnezeu luat in fiece moment in batae de j oc ; juràmintele cele mai sfinte eal- cate la fiece moment. Petru Rare§, când se in toarce pentru a doua oarrt in scatin jurà boierilor iertare inaintea mitropolitului, §i cu toate aceste pedepse§te pe capii impotrivitorilor, logoatul Trotuanu, hatmanul Mihai, §i boierii Crasnä§ §i Cosma. Tot el and vroe§te sä prindà pe Gritti, Ii jueä pe cele patru elemente a nu '1 va tradà, §i abia pune mâna pe dânsul c'à'1i trimite in lagkul Ungurilor infuriati pe el pm tru omorul episcopului Tibac 14. -CAnd loan Vodà cel Cumplit trimite pe Ieremia Golia care Dunke spre a se opune Turcilor, de §i acest boier era legat de el prin o lungà" prietenie, totu§ domnul se ingrij e§te de a'l jurà pe cruce §i evanghelie cà" i va fi credincios §i cu toate a- ceste Ieremia tradeaz6 pe domnul s'a'u §i anume in chipul cel mai mi§elesc, pentru o sumà de bani datà" lui de Turci ". Insu§i Mi- hai Viteazul, de§i hotkit in gilndul s'au s» .-iloveasa" pe Andrei Ba- tori, jur6 inaintea solilor aceluia pe unul Dumnezeu, tafäl, fiuli duhul sfant c'á va fi cu aceea§i credintà" atre Andrei, -cu care fusese atre fratele lui ; iar and cardinalul trimite cearà socotealà pentru adunarea de Wire pe care Miliai o con- centrà la poalele muntilor, acesta face un j uràmânti mai strapic, inaintea superstitiei dac6 nu inaintea religiei, anume ca sä"'§i bee sângele unicului s'au copil,§i mànance carnea daa." ar aveà vreun gând r5.0 asupra lui Batori ;§i cu toate aceste trei zile dupà. aceea Mihai trece muntli in contra lui 16, §i asemene exemple s'ar putcà inmulti dupà voinä.

" Vol.IV,p. 251, i939. 1, Vol, V, p. 103. 1, Vol. V, p. 207.

ORGANIZAREA POLITICA. 155

Cu bate ea jurámintele erau asa de putin respectate, Lot la ele trebuiau s'A recurga atat domnii spre asigurà credinta boierilor, cati acestia spre a se garantà comtra rásbunarei principiilor. Si unii si altii le calcan in picioare cu cea mai mare huiste de suflet, pentru ca juramantul era numai o forma ce nu puteà ayeà nici o valoare, cat timp nu era o sanctiune a lui mai reala si mai apropiata din aceasta lume, ci numai aceea indeparta1 a si necunoscuta a lumei celeilalte.Boierismul era insa astfel organizat incat sa invoiasca reinnoireai inlauntrul lui din elemente venite din straturile de jos ale societ5tii. Fie- care boier aya un numár mai mare sau mai mic de slugi, (adeca de clienti), recrutati din fii de negustori de preoti si de vátafi, feciori boieresti adeca care au ajuns In aceste slujbe, care se invarteau in orbita soarelui boieresc, fhceau patronului deosebite indatoriri si slujbe mai de rand sau mai de searna, dupa felul oamenilori incapeau prin proteguirea boierului intai la boierii mai mici care le mijloceau putiuta inavutiriii prin aceasta tocmai urcarea mai sus a treptelor boierimei. Adesea ori pentru a incapa slugi la vreun boier omul de rand dada boierului intregul sàu comând. Unul Marzia feciorul Hotno- gului de Costesti se roaga de un mare logofat ca sa-1 primeasca sa-i fie ca un fecior al D-sale isa-1 slujeasca ca si alte slugi a dumisale, ca a ramas sarac de parinti si este neinsurati nu se poate sprijini. Dacä-1 va primi li va sluji durnisale cu sfânta dreptate si-i va d'Ami un loe de prisaca cu casa gata si zemnic carele este in Costesti langá Docolina" ". AsLfel erau liniamentele generale ale societatei acelui limp sub raporturile politice, adeca de putere. Elementele cele mai brutale si mai silnice se miscau in sanul ei, departe de ()rice idee inaltatoare de suflet, departe mai ales de ideea dreptatei, chitul cel mai puternic" al socibtatilor, care singura face cu putinta apararea celui mai slab de asupririle celui mai tare.

2. OCARAWIREA Autoritatea domnului eraabsolutismul cel mai netar- murit, nefiind márginita in exercitarea ei prin nici o norma aparatoare al interesului ocarmuitilor. Acest principia absolut predomina 'fusa in intreaga intocmire a ocarmuirei t'ardor romane caci pretutindene, in functionarea tuturor organelor sale, se intalneste aceeasi lipsá de norme fixe si precise care sil ho- tarasca aLributiile lor. Legi serse lipsiau,i totul se ruma dupa niste deprinderi invechite, cunoscute sub numele de obiceitil pamantului. Se stie fusa cat de greu, chiar inaräditab de niste

"liegestcieloSI. Spiridon din la5i in N. Iorga,Studiii Doc., V, p. 7.

156 ISTORIA ROMINII.OR regule scrise §i deci stätätoare, se poate feri societatea de abaterile autoritätilor, intru cAt omul este din firea lui chiar plecat la IncAlcare ; dar inc6 atunci dud numai ni§te tärmuiri de tot nehotärite trebue sà punä o stavilä depä§irilor lor 1 Räul deci cel mai mare al vechei noastre ocArmuiri era mânuirea ei, In cele mai multe cazuri, dupa bunul plac al celor insärcinati cu ea. Astfel domnul era incunjurat de un divan cu care se sfä- tuià in cazurile grele, §i MCA Indoialä cà domnii Intelepti care §tieau sä" asculte de sfaturi, gäsiau uneori In ele masuri pe care poate nu le-ar fi descoperit prin propriile lor puteri. Luca CArjä In ambasada lui la regele polon, pentru a da mai multä autoritate vorbelor sale, aratä pretutindene c'ä In grelele impre- juräri In care tara fusese pusä prin cererile impuse de Turci cre*tinilor, domnul säu *tefan ar fi luat totdeauna sfat dela divanul s6u. De §i tocmai prea tânärul Stefänità era un domn din acei ce puneau mare valoare pe pärerile boierilor, totu§1 videm In aceastä repetare necontenità a gandirei favorite a ambasadorului moldovan : domnul meui cu tot divanul säu stäturà pe ganduri", domnul chiemA divanuli tina sfat" 18, cä a§a ar fi trebuit sä fie lucrurile lute° stare normal, sub domni ce ar fi respectat Inteadevär obiceiul pämäntului. Dacä 'MSc') aice intälnim numai zugrävirea unei stäri ideale, sunt In destul de numeroase iizvoarele In care domnul InteadeVär e arätat ca srätuindu-se cu divanul adunat In jurul säu. A§a Petru Aron se intälese in 1456 cu divanul, ce ar fi de fAcut, când Turcii cerurà tribut dela Moldova 19; Alexandru Vodä fiul Chiajnei (1567-1577) judec'ä in divan procesul vornicului Ivwu cu cälugärii dela Ezer 2°postelnicul Cozma Serpe face o däruire mänästirei Neamtului inaintea domnului *tefan ce! Tânär §i a intregului säu divan 21, Petru Schiopul consultà divanul in chestia daniei unui loc mänästirei Sf. Saya de la'ngsä Ierusalim 22, Miron Barnovski cere sfatul divanului spre a reimpopora satele pustiete prin rätia ocarmuire a predecesorilor s'ai 23. In sfArOt pentru a mai aminti. Ina.' o indeletnicire a divanului, care pare nici mäcar a se fi tinut sub pre§edinta obi- cinuitä a domnului, aducem cercetarea fäcutà de inaltul sfat al tärei in chestia fal§ificärei unui document, dupä inspiratia egumenului grec dela Pängä'rati, de atre unul popa Pavel, in dauna mänästirei Bisericanilor 24 Dupàcum videm din a- ceste câteva documente culese din sutele Incare s'ar putea

" Arh. ist.,I, 1, p. 9 0 13. p. vol. IV, 217 0 urm. " Vol. III,p.144. 21 Document din 1586. Arh.1st.I,1,p.69. 22 Document din 1517,ibidem,p.28. 22 Document din 1583 ibidem, p. 127. " Document din 1628, ibidem, p. 175. 24 Document din 1631, Arh.1st.,1,1,p. 106.

OROANIZARRA POLITICX 157 constata participarea divanului lalucearile domnului, lude- letnicirile aceluia erau cele mai deosebite, färti nici o compe- tenla bine definiiti, amesteandu-se si la judecali, si la luceári politice, si la de acele cu caracter administrativ. Treaba lusa de cApetenie a divanului era cercetarea judeeätilor, Meà ca insg, dup6 cum vom veda., ca.derile sale nici in aceastà ramuil s'A fi fost bine determinate. Totus de ce folosi garantie putea s'A fie participarea divanului la asemene judecali, daca' tocmai In cele de apetenie, acolo unde era vorba de capul unei persoane dusma'nite de divanul Domn, adesea ori nu era consultat. Cand domnul stieà cà va dobandi consimtimântul divanului la omorul proiectat, friceà o form`á de judecata' ; cand insa' credea ca'ar putea Intalni o impotrivire, luà asupra-si intreitul rol de invinuitor, judecAtori egla'u, si facea astfel ca iute sà treaca pragul mortei j'artfa pe care îi pusese ochii. Asa fácil *tefan ce! TânIir cu Luca Arbore, care condusese trebile in timpul minoritalei sale si tindeà sa. epitropisasc`á pe domni dupa. ce el insusi luase in mâni frânele ocarmuirei ; omorarea lui Arbor M'ea intrebarea boierilor face pe acestia sa se rascoale In contra lui 5tef'áriità. Asa Mea LApusneanu cand jartfi rasbun'arii sale pe cei 47 de boieri ; asa Vlad Tepes, Mihnea cel M'u In Mun- tenia, Aron Tiranul In Moldova si cati altii, chiar din domnii cei bunii mari. Lipsa deplin6 de determinare a unei competenti mai ama'runtite, care singura horgrand preciz caderile fiecarei au- poate garantà in contra incàlearilor, se observa. in toate celelalte daraveri ale statului de atunci. Ca exemplu vom luà cercerárile la fata locului, foarte numeroase pe atunci, din cauza multelor procese de delimitare intre mosiile cele cu hotare firesti tot asa de putin stabilite, cai hotarele juridice intre autorirátile Insarcinate a le pune la loc. De obiceiu intinderea mosiei se determina prin un numa'r de oameni buni §i Mirdni, care jurau pe sufletele lor,i umblau cu brazda in cap pe unde fusese hotarele vechi ce trebuiau restatornicite 25. Daca. era vre o Mana'stire in joc, luà parte si mitropolitul, care jura pe oamenii ce erau adusi ca marturi. Raportul asupra cercerárei era facut sau de insus marturii, sau de ancheta domneasca delegara, pe Muga' care se alipea si cine se intdmpla sa. fie fata din boieri, mazili sau oraseni 26. Tot ce se cauta pa'rea a fi adeva'rul, Mea a se preocupa de nici o forma. anumita spre a'l descoperi. Tocmai aceasta nesocotire deplina a formei com- promiteà fondul, a cArui apärare se ca'utà. Omenirea este asa

Vezi documentele din 1620, Arh, I,1, p. 22 5i 1642, ibidern.I,1, p. 24. Mai vezi g un hrisov din 1820 in Uricariul, X, p. 267, dovadd curn se pAstrau obiceiurile vechi. 26 Mai vezi 5i un document fikä data. Arh. ist.,1,1, p. 36.

158 ISTORLA ROMINTLOR ftieutä, cnumai cu paza strictä a unbr regule precize, poate sä se garnnteze in contra nedreptätei. Oamenii acelui timp tocmai in tendinta lOr dea cäutà s'A ajungsä la dreptate färä inconjur, o incAlcau pe fie ce zi. Aceeasi lipsä de determinare statornicA a cäderilor se vede in intärirea actelor, pe care am aflat'o si la judecarea lor. Un document puta fi intärit sau de domn singur, sau de domn cu divanul säu, sau de un numär de boieri, sau de soltuzul pärgarii oraselor, sau de pärcglabii tinuturilor, singuri sau in unire cu autoritätile municipale, amestecându-se adese ori persoanele private ce se teimplau fatä la intocmirea actului 27, Deasemeni am väzut mai sus la cercetarea asezämintelor os- täsesti, cum conducerea otirii erà datä oricärui dregätor care se nimerià mai la indemänä 28. Pretutindene deci paza numai acelor regule ce erau tate de bunul simt. De alce valoarea cea exageratä a märtu- riei, care se intälneä in toate daraverile, fiind adese ori soarta oamenilor si mai ales acea a averei lor in spusele a doi sau trei indivizi. Nu e vorbä acestia erau jura-ti,i cu mult mai mare pompä deat astäzi. *tiind insä" ce valoare ayeà jurä- mäntul in mintea celor mari, cum ne putem inchipui &a' el sä fi fost mult mai sfânt pe buzele celor mici? Pretutindene deci putintä, ha chiar .indemnul cätre nedrepta te, iatà caracteristica ocArmuirei acelui timp. Functiunile cele mai insemnate a le autoritätei, precum strängerea därilori dreptul de judecatä, tocmai acele care astäzi sunt socotite de nedespärtite de ideea statului, erau adese ori concedate unor privati ca folos sau räsplätire, incät astfel cele mai delicate atributii a le puterei suverane, acele ce ating averea isimtimântul de dreptate allocuitorilor, deveniau obiecte de speculä, dänd loe la toate incAlcärile putincioase, dacà timpul de atunci nu simtià asa de adânc atare anomalie, era numai din pricinä cäi statul era organizat tot pe abuz si incälcare, c'ä neputänd fi mai räu de cum era sub el, une ori chiar s'intämpla s'a' se nimereascà mai.bine, anume atunci când proprietarul cáruia se conceda punerea in lucrare a acelor cä- deri era un om bun si temätor de Dumnezeu. Chiar din timpurile cele d'intäi a le organizárei statelor romäne, gäsim unele sate scutite de oarecare däri in folosul proprietarilor Ion, care scutire nu puteà ayeà intelesul c5 lo-

" Vezi d. e. documentole urmAluare ; pentru frAärirea doinnului simmr 1400 (?1 Mircea ce! Mare, Arh. ist.I,1, P. 4 ;1421, Dan, ibidem, 1, 1, p. 20. Pentru acele intärite de divan impreunä Cu domina cele mai multe.Pentrit acele Intärite de plircálabi, 5oltuzi 5i pirgari; 1591, ibidem. I,1, P. 105 ; 1603, Melchisedek, Chron. Bomanulai. I, p 227 ;1636, Arh. ist ,I,1, p, 15.Uricari.1 11,p. 258. " Vol. IV, p.i41;.

ORGANIZAR.FCA POLITICA 159 cuitorii lor sa nu mai plateasca de loecontributi, cinumai acela cà dreptul de a le percepe sä treaca dela domn la proprietar. Astfel Mircea cei Mare, printr'un hrisov din 1399, scuteste satul Pulcautii cel inchinat de jupanul Galea ma' nastirei Strugalea, de oierit, de porcärit, de albinarit, de galetarit, de vinariciu, de gloabä, de cai de olac, de boj de carat, mai pe scurt de toate slujbele si därile marii mici, care set-rd.rneinti fn folosul acelei Windstiri, precum Il mai emancipam si de legea de a pascui moron trei zile pe an pentru domnia mea, Id- scind aceasta In folosul Windstirei". Conform eu aceastä scutire domnul ameninta pe slujbasii sài trimisi pentru strangerea ajutorintelor cuvenite domniei iin alte trebi, ea acela care va face strâmbatate zisului sat macar pentru un fir de par va suferi mult rui urgie" Dintre numeroasele documente care contin astfel de scutiri in favoarea mänastirilor mai amintim pe unul privitor la manastirea Probata din Moldova. Aceasta manastire se bucura alaturea cu cea dela Bistrita de o deosebita favoare pe timpul lui Alexandru ce! Bun si a urmasilor sai, dintre care Petru Voda scuteste In 1448 satele ei Ciulinetii, Gherestenii si Rosca de langa Hânlàu sä nu plateasca bir, nici posad, nici podovada, nici ilj, nici mori sa nu faca, nici In solda sanu nici butihs noastre sà nu care si nici o alt.-a slujba a noastra. Toti cojocariii atti mesteri din acele sate sa fie venit numai manastirei ;in sfarsit nici judecatorii dela Flarlau, nici Ion, nici pripasarii sa nu aiba a judeck pe acei oameni, nici sa-i prade, nici gloaba sau tretin sa nu le iee, nici pentru neascultare, ci in oricare treaba intre acei oameni judece calugarii, luand tot venitul cat va fi" 30 Pe lânga aceasta favoare se mai gaseste harazitä aceleiasi manastiri, toata ceara din zecimea domnnsca dela Targul Ftumos, si pe tot anul cate 6 butt de yin din acea dela Harlau sau dela Cotnari, ca sa se poata da fratilor cate un adaos de bautura." 31. Se mai WA apoi daruite manastirilor adeseori unor orase megiesite sau chiar indepartate, precum Bistritei vama din Barlad de catre Alexandru cel Bun, acea dela Bacau Tazlau de catre Stefan cel Mare, de catre acelas domn manastirei Tazlaului vama tazläoanii 32 Däruirea venitului unor van)" nu trebue amestecata cu scutirea de vama a oamenilor din satele manastiresti, continuta In un document dela Stefan cel Mare, care scuteste pe locuitorii satului Negoesti a epis-

" Arh.ist.I,1,p. 97. Ibidem, p.153. 31 Documente din 1442 si 1447. Arh. isi.,I,1, p. 102i 113. Documente din 1442, Arh. ist., I. p. 132 :1458, ibidem, p. 154 ;1460, ibidem, I, 2, p. 6. I. Nic:tor. Die Moldauische Zollwesen in lahrbuch ICr Gesetzgebung .al lui Sclunoller.

160 ISTORIA ROMANILOR copiei de Roman de plata oricgrei \T'Ami, fie la exportul mgr- furilor precum, din pe§te proaspgt sau din majá sgratg, sau din sare, sau din fier alb, sau din vase de lut, sau din vase de lemn, sau din curechiu, sau din miere, sau din cearg ce vor aveà sä vânzg, sau iarg§i unde vor cumpgrà, ori marf ie ori moartg, sau boi, sau ialovit.e, sau berbeci, sau cai, sau epe, sau fiere, sau jderi, sau veverite, sau once marfg, ori unde §i ori In ce loe, sau la târguri, sau la lacuri, sau la Nistru, sau la Ce- ratea Albg, sau la Chilia, sau la Dudäre, sau ori unde in tara noastrg, sg le fie slobod §i fgrg vamg, sau fiind vama vândutg ori nevândutg" 33. De aceastä scutire de vamg irdernd, adecg de plata oare cgror taxe se bucurau inteadevAr locuitorii, intru eät dânsa se percepeâ aiurea deck in satul scutit, cu toate eh' färg indoialg o asemene scutire aduceà un folos §i mgrigstirei, punând pe locuitorii satelor in pozitie de a vinde mai ieftin, §i deci de a-§i trece mgrfurile lor in mai mare câtime, ceea ce-i - imboggtià imboggtind §i mgngstirea. Pe längg atare scutire de dgri §i de taxei pe lângg atri- buirea unor venituri a le statului, precum unele vgmi, in folosul mgngstirilor, mai ggsim insgialt sistem de a le spori anume concedarea dreptului de judecatg asupra locuitorilor a§ezati pe proprietätile lor. Am vgzut cum documentul citat mai sus din 1448, oprea pe judecgtorii din Hârlgu, globa§ii §i pripgsarii sg nu judece, nici sd prade, niel gloabg sg" nu iee dela satele mängstirei Probata. Un alt document din 1459 ordong juzilor dela Bacgu, sä nu judece nici globa§ii sti globeascg pe oamenii din satul Lucgce§tii, care sà fieda-ti in judecata egumenului Bistri tei. Un alt document din 1529 dela Petru Rare§ ineuviiirteazg unui sat dat de cäluggrul Evloghie mAngstirii din SAltigeni ea judecgtorii domne§ti sk nu judece pe locuitori ci sg fie legea acelui sat cum este legea celorlalte sate mângstire§ti" 34. In timpurile mai vechi se intälnesc asemenescutiri de clgri a unora sate §i in favoarea unor proprietari privati, nu mai putin §i concedarea jurisdictiei läsatà tot lor de domn, pentru oamenii de pe mo§iile lo:. Astfel intednim un document dela Dan Vodg din 1430, prin care domnul dgrue§te boierilor Stoica, Dimitrie, Vläscan, Petru §i Sisman satele Ciurile§tii, Dâmbova, Turcine§tii §i jumgtate din Balomire§ti, scutindu-le de oierit, porcgrit, albingrit, ggletgrit, vidäriciu, dijme, gloabe, cosit fân, cgrat, podvezi §i alte slujbe i dàjdii mari §i mici", pentru care domnul ordodä sg nu cuteze a-i bântui nici jude,

" Document de laStefan cel Abre in Melchisedek, Chron. I, p. 127. Vezi un altul relativ la manlístirea Probata din 1-171 In Arh. ist.,I, 1, p. 116. " Orest Popescul, Caloyo doc.molcloveriefli,p.36.

ORGANIZ AREA POL1TICX 161 nici globas, nici birar, nici din alte slugii dregaori ai domniei mele, ce se trimit in slujbelei trebile domnesti, iar cel ce-i va nedreptai pe ei sau pe oamenii lor, unul ca acela va pal mare reui urgie dela domniea mea", dupà cum se vede o daniei scutire fAcutA in tocmai dup'ä terminii scutirilor m6- nsa'stiresti 35. Un alt document din 1433 contine ha'äzirea cà'tre un boier din partea lui Stefan fiul lui Alexandru cel Bun, a unui sat in susul Saatei, cu dreptul propriei judecai locale In atArnare ins5. dela Curtea din Iasi" Pe când insà" asemene scutiri de d'Arii concesiuni a dreptului de judecatà se intAl- nesc foarte des in hrisoavele date mAnAstirilor, ele formeaz5 o rarà exceptie in acele incuviintate fetelor private, si dacà ele sunt asa de rari chiar in timpurile mai vechi, cand domnul nu era constrAns de nevoi,i puta. &Anti ins6 in largul lui din veniturile sale, apoi in timpurile mai none ele dispar ca des'A- vArsire. Religiozitatea Domnilor îiimpinge insà mereu a se al-RA darnici care mànästiri, urmând inainte a le incuviinÇà asemene concesiuni in cuprindereai intinderea daniilor celor vechi. Astfel intAlnim bunàoarà de aceste danii fdcute de Mihai Viteazul ca domn al celor trei täri române, prin un uric al sà.'u din Iasi, 1600, in care el dArueste mànàstirii Bistrita decima albinelor dela toti vecinii din toate satele sântei Män'Astiri" 37. De asemene mai gilsim pe Constantin Movilà ordonând slugilor sale vamesii din tArgul Trotusului ca sA nu mai inVäluiascà pentru vamsd nici o marrà de a santei m'An'ästiri numità Bis- trita, ate vor fi mergaoare la tara ungureasa, ci sà rämânä" In folosul sântei mà'n`astiri, fie boi, fie vaci, fie gran, fie once" 39. Totusi Käsim destul de tArziu in 1725 in documentul care ne aratä pe 1VIihail Racovità Domnitorul Moldovei apaând satul Prelipcea de amestecul Vornicului de Dorohoi spunAnd ca sà" nu globeascà pe oameni din acel sat ci st4ânul lor Stroici sä-i certe pentru unele ca acele ; iar de s'ar intAmplà s'ä se facä intre acei oameni nescareva fapte care estes'a" se globeasCä dela scaun, atunci Nrc'älabii den tinutul 1-1Arráului vor cercà acele 39. Vra s'ä zicà pentru vinele mai mari globeascà pe oameni Fär- cAlabii ;iar pentru cele mici proprietarul ; un drept de jude- can.' delegat unui boier. Pe 1VIiron Barnovski Il aflä'm insä scutind pe satul Bori- lestii de mai multe dai anume de ili, sulgiu, unt, lup, pentru

Arh.ist.,I,1, p. 73 si 113. Alt document de acelas fel este destul de nou din 1613. Prin el satul Bialoizvor (Izvorul Alb) este däruit lui Pätrascu Postelnicu cu iertarea tuturor därilor. Doc. rom. ed. Bianu p. 86. " Arh. ist., I, 1, p. 81. " Ibidem.I,1,p.117. Data documentului pusli de Hasdeu 1599 Iulie 27 este gresitd, vol. V, p. 226, nota 133. " Documentul din 1610. Arh. ist.,I, 2. p. 21. " N. Iorga. Studii 0 Doc. V, p. 539.

A. ID. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. VI. 11

162 ISTORIA ROMINTLOR alt motiv cleat acela csá ar fi fost cälugäresc, anume pentru c'ä tineh strajà pe apa Tazläului. Totusi este de insemnat el numai poate intinde scutirea In larga mäsurà in care o fä- ceau domnii din vremurile mai vechi, cAci lasä pe locuitorii acelui sat, sà pläteascä inainte cisla adecä birul, tocmai darea cea mai de seamä chtä va fi scrisä in vistierie" 4°. Se gäsesc une ori si scutiri de slujbe militare in parte sau chiar in totul. Asa prin un document din 1444, *tefan al II-lea dispune in favoarea mänästirii Horodnicul ca oamenii din satul Balacinestii pe längä scutirea de däri nici la oaste sä nu meargä niciodatä, nici mkar a lupte. Alt document din 1458 hotäreste ca locuitorii satului Bostinesti sä meargä unul sau altul când se va Intamplà sà merg insus Domnia mea la oaste ; alte date insä nu". Al treilea document din 1475 confirmä dania lui Stefan al II-lea adäogänd Ca' locuitorii Horodnicului nici la sträjä sä nu meargä, nici la mori sä nu lucreze, nici la oaste s'ä nu meargä". In Tara Româneascä, Mircea ce! Bätrân scuteste de asemeni satele mänästirii Strugalea de toate slujbele afarä de oastea cea mare adec'ä de scularea intreagä a tkii la vreme de grea cumpänä" 44.Scutirile de slujbe militare se prefäceau in prestatii de deosebite feluri in folosul augärilor. Altfel de scutiri erau acele concedate insusi locuitorilor §i care erau spre folosul lor. Ash se urmà totdeauna la infiintarea de Slobozii adecd la colonizki ale locurilor pustii sau pustiite prin nàvàliri, räzboaie, molime, etc. Formula obAeascà de scutiri erà c'ä cutare boier este volnic cu cartea Domniei mele a chemh strAnge oamenii sträinii dacä ar veni. s'ar asezh in acea silite ori câti ar hi, dela Domnia mea vor hi cu pace de toate därile si angäriile pänä 11142 (atâti ani). De obicei terminul erà de doi ani. 43. Despre organele ckora erà incredintatä ocarmuirea din acest timp, afläm numai putine lämuriri din documentele cunoscute. In fruntea Orei stäteh domnul, concentränd in mânile sale toate puterile atAt militarä cat si administrativäi judecä- toreasc5, cea mai absolutä autoritate ce a fost pusä vreodatä In mAna unui om. In un asemene sistem intälegem csä nu poate fi vorba de nici o mkginire a ei legalâ, ci numai de una mo- ralä sau obicinuelnicd, care prea usor putea fi depäsitä. Domnul

" Document dln 1629, Arh. ist.,I,1, p. 119. Documente citate de I. Bogdan in studiul ski. Documental Iiiizeniler din 1484 in An. Acad. rom. XXX, 1408 p. 409-410. " Mai multe doc. privitoare la infinlarea de Slobozii in Al. Papadopol Calimah. Sloboziile Cono.lit. XVII 1884 p. 445 si urm. Iorga, Studii si doc. V p. 34-35. Cel mai vechiu document care In- voeste lui Galls Infiintarea unei slobozii pe un loe pustiu, cel dela Alexandru cel Bun din 1412 ibidem. p. 530.

ORGANIZARFCA POIATICA 163 erà deci autoritatea supremâ dela care atârnau toate interesele supusilor sn, dela cel mai mic pänà la cel mai mare. Avere, onoare, viafá, totul &tálea in clipita ochiului su. In contra unei puteri ant de arbitrare si de care se abuzà cu atâta usu- rintä, tara ne având nici un mijloc legal de impotrivire, alerga la cele extra-legale. Nicsáiri in lume nu s'a abâtut poporul atât de des pe calea revoluVilor, ca in istoria mai veche a târilor române. Aceastâ autoritate, atât de absolut6 a domnului, era delegatà slugilor sale, adecâ dregâtorilor care îi ajutau la ocâr- muirea tArei. Din acestia se deosebeau intäi organele centrale, acele care dupâ terminologia de astâzi ar fi reprezintate prin ministii, precum : banul (in Muntenia), logofâtul, vornicii, postelnicul, vistiernicul, spatariul, (hatmanul in Moldova) si aga. Pe lângä acestia mai erau idregätorii insàrcinati cu slujbe personale pe lâng6 domn precum : paharnicul, stolnicul, comisul si cei mai mici incâ, medelnicerul care turna de spâlat principelui, iciohodarul, mai marele peste papucii iciubotele lui", timpurile de atunci nefâcând nici o deosebire intre slujbasii statuluii slugile domnului. Sâ nu se crean cà sub numele de slugi se intelege numai oameni mai mici. Si boierii chiar cei mari erau asà numiti de Domn, slugile lui. Stefan cel Mare In un document din 1481 vorbeste de slugile noastre Sima, Stefuli Macsico feciorii boierului Rotunpan care vând niste mosii slugei noastre boierului Sbierea". Alt document din 1570 pomeneste de sluga lui Bogdan Voevod, credinciosul boier Peti ea Albotâ logorät". Dar tot ca slugi domnesti sunt arâtati oamenii de jos. Asà un document din 1638 vorbeste de slugile noastre Vasile Drâgus biv. Pârcâlab (boier mare) alâturea deIonascu din Ionâseni (râzes) Petre Hurjia staroste de casapi din laside Larion din Dragotesti si de Mihalcea din Blândesti (rozesi) 94. Din tre slujbasii Tärii, vornicii in Moldova, acel de tara de jos si acel de tara de sus si banul Craiovei in Muntenia, aveau, la inceput cel putin, o autoritate intinsâ asupra unui teritoriu anumit ;ceilalti aveau sub m'Ande lor intreaga tark intru cât se atingeà de câderile lor. Aceste c6deri insâ nu erau nici ele preciz hotârâte. In afarâ de imprejurarea cä fiecare boier era si militar, videm câ ei adese ori sunt insârcinati cu niste lucrAri ce nu intrau in a lor c5dere. Astfel gâsim inteun rând pe mi-

1481 Virt, Mäzäreanu In Arz. Ac. ltom. II, tom. XXXIV 1911 p. 310 ;1570 Ghibänescu, Ispisoace si Zapise I, 1,p.34.1638,ibidem 2, p. 3. Alt doc, care vorbeste de slugi domnesti sunt: 1507 un Stolnic slugA domneascii, ibidem I,1, p. 49, 1600 Parcidab de Soroca ibidem, p. 449; 1589 Armas ibidem p. 177; 1592 PArcillab de Roman, ibidem p. 208; 163-1 PArcälab Pätrascu Boldescu sin Toader BoldescuVornici,ibidem,II,1,p.26,1628 ibidem,II, 1, p. 465. 1642, ibidem p. 121.

164 ISTORIA ROMINILOR tropolitul tarei Atanasie, §i pe camara§ul Sekeli, unul cap al bisericei,celalt insärcinat cu ingrijirea tesaurului privat al domnuluij cu pedepsirea negutitorilor ce vindeau fal§ dupa cantar" 45,randuiti impreuna inteo cercetare pentru limpezirea hotaruluisatelor Petri§anii iIugare§tii filtre vornicul Urechei manastirea Agapia 46. Vasile Lupu randue§te in o cercetare de aceea§i natura pe vel logofatul Gavrila§, a &Ami dregatorie era doara intocmirea documentelor 47. Cu toate de obiceiu logoratul va fi intocmit documentele, vornicul va fi judecati vistiernicul va fi incasat bani, se pot prea u§or intalni cazuri cand un dregator indepline§te caderile unui altuia, fara ca atare e§ire din sfera lui de activitate sa fi pärut cel putin nepotrivita.Intalnim doara inteun document pe hatmanul Constantin Razu, adeca capul o§tirei, care mergand cu o slujba domneasca la Suceava, este insarcinat §i cu judecarea unui proces intre manástirea Slatina ilocuitorii din satul Rada§anii 48. Alta data un medelnicer, a carui treaba era de a turna domnului apa cand se si-Ala, este insarcinat cu ju- &carea unui proces 48. De aceea este cam zadarnic a se Ulcercà s'a se determine cu ce afaceri se indeletnicià fiecare dregator, Intrucat toti se puteau ocupà cu toate. Sub dregatorii cei mari ai curtei veniau acei tinutali, numiti in deob§te päredabi, in vremile mai vechi in unele tinuturi, staro§ti. Inainte de a cercetà caracterul acestor capi ai judetelor, sa cautärn a lumina pe cat va fi cu putinta o intrebare de tot intunecoasa, anume originea sub-imparti'rilor administrative ale tarilor minarle. Impartirea Munteniei §i a Moldovei in judete, astfel precum o intalnim in vremile mai noue, este de sigur in totalitatea ei posterioara descalecarei, ceeace se poate cunoa§te chiar de pe numele de judet dat acestor cercuri de ocarmuire, care vine dela scaunele judecatore§ti infiintate in ele, §i are deci origine reflexiva, nu una necon§tiuta, istoric5. Totql noi credem ca reteaua pe care s'au intocmit asemene impartire este mai veche decat descalecarea,i ca cele mai multe din regiunile ce consti- tuesc mai tarziu judetele purtau numele ce le au astazi, din vremuri mult mai batrâne. Astfel in Oltenia, care a fost locuita de Români, nein- trerupt dela colonizare, intalnim numirile a patru judete, care sunt fara." indoiala mai vechi decat intemeierea statului mun-

" Cantemir, Descr. Moldariae, p.85. " Doc. din 1610, Arh. ist.,I,1, p. 22. " Doc. din 1639 ibidem,I,1, p. 87. " Anaforaua boierilor cAträ Gr. Ghica din 1765 Iunie in 3 in Uricariul X, p. 104. " Doc. din 1742, ibidem, VIII, p. 9.

ORGANIZAREA POLITICA. 165 tean. Judetul Mehedinti i§i derivA numele dela Mehadia ce Weà mai inainte parte din el, §i aceastA localitate dupà' toate probabi- litàtile trage numele dela Romani. Tot a§a cu Jedetul Ro- manali a c'árui nume vine tot din epoca roman'ä 5°. Numele Gorjului §i Doljului sunt combinate din acel al Jiului cu cuvintele slave Gor=deal §i Dol=vale, fárà inteles in limba ro- mânà, deci date acestor regiuni de Slavoni, inainte de a se con- topi ei in nationalitatea românsá, intre veacurile VI--IX. Nu- mai Veilcea, cu un nume dat de Români, nu se poate hofári dacsä este anterior sau posterior descàlec'ärei. Este ins6 probabil cà intru cat celelalte patru sublmOrtiri ale Olteniei sunt vechi, §i aceasta ce mai rsämâne, a cincea va fi existat din o epocà contimpuran6 cu celelalte. Judetele din Muntenia Mare poarfá mai toate numirele raurilor ce le str6bat :Oltul, Argequl, Deimbovila, Ilfovul, Ia- lomila, Prahova, Buzeul (numit mai inainte §i Secuenii dela vecinsátatea Secuilor), Teleormanul, Relmnicul, unul singur acel al unui munte. Muscelul §i un altul acel al oraplui sàu de ca- pital6 : Brãila. Singur VlaFa cu un nume slavon, färà inteles In române§te, este de felul acelora a Gorjului §i Doljului din Muntenia Mic6. Inprejurarea &A cele mai multe judeteale Munteniei, poartä numiri imprumutate dela elementele naturale§inu dela a§ez6ri omene§ti, ne aratà eft' regiunile reprezentate prin ele sunt mai vechi cleat intemeierea ora§elor ce mai tArziu ajunseserà capitalele lor. In Moldova din potriv6 afräin mai toate judetele numite dupà ora§ele lor de re§edintà :Dorohoi, Hârläul, Suceava 51, Iaqi, Roman, Bactiu,Vaslui,Tecuci, Neaml 52, Fälciu 53,Or- heiu, Lapupa, Soroca,Tighinea, Hotin, Cefatea Numai patru judete din Moldova, Tutova, Covurlui, Putna §i Chigheciul poartà numiri deosebite de acele ale capitalelor, numiri derivate dela apele ce le udà, unul, Chigheciul dela un codru din cuprinsul lui. Este firesc lucru de admis, cà la acele judete unde numele concoardä cu acel al capitalei mai intAi s'au infiintat a- ceasta japoi s'au intins numele la circonscriptia administra- tiv6 a edruia centru ea devenise. Chestiunea deci dac6 existenta acelor judete este anterioarà sau posterioar6 descsálecàrei va atArnA de data la care au fost intemeiate asemene ora§e. A§a bun'ä oarA Neamtul se §tie c'ä este mai vechiu cleat des-

" Asupra Mehadiei si a Romantilor. Vez! Vol. I, p. 222-223. Capitala judetului fu Suceava, 'Ana' la rdpirea Bucovinei de Austriaci. Judetul I-MI.16u, au devenit Botosanii. " Peatra ajunse capitalil mai tarziu. " Tot asa Cu Husii.

166 ISTORIA ROMANILOR cdlecarea, de oarece cetatea Neamtului dela care i§i trage nu- melei ora§ul a§ezat in poalele ei fu infiintatd de cavalerii Teu- toni incd Inainte de 1232 54. Tecuciul care poartà un nume slavon fdrd inteles in limba romând., trebue &à fie iard§i mai vechiu deck, intemeierea domniei in Moldova. Despre Roman din potrivd s'ar pdrea &A a fost intemeiat dupd desdilecare, iin once caz §i-a primit numele dela Roman Vodd (1391-1393) care'l nuniqte orap.1 sdu 55. Orapl Hu§ii s'au intemeiat de sigur de Husitii refugiti in hotarele Moldovei, de oarece papa Eugeniu al V-lea, prin o buld a sa din 1446, spune cä ar fi aflat cu cea mai mare neplAcere cum O.' in regatul Moldovei s'arfi addpostind o multime de eretici, din secta cea scArboas5. a Husitilor" 56 Forma plurald a numelui intdre§te §i mai mult originea husità a ora§ului. Asupra existentei judetului insd a cäruia capitalà astdzi esteHu§ii,chestiunea aceasta nu poate hofäri nimic, intru eft, numele judetului este luat dela alt ora, din sAnul lui, Fdlciul, care a fost prima lui capitald 57. CAt despre judetele moldovene§ti a cdror nume nu este imprumutat dela ora§ele de resedintd observdm, lucru in destul de curios, cá in doud din ele, Covurluiuli Tutova se IntAlnesc tocmai doud din cele mai vechi ora§e ale Moldovei, Galatii BArladul, ambele cu numiri slavone färd inteles In limba romând §idin care BArladul este adeverit chiar din cronici ruse§ti a fi existat ined de prin veacul al XII-lea 58.

54 Vol.II,p. 219. " Vol. III, p.120. Reprodusd de Kemeny Kurz, Magasin für Geschichte Siebenbargens II, p.49.Aceiasi origine o dä5i Bandinus In 1646 vezi Codex Bandinus in An. Ac. Rom. II tom. XVI 1895 p. XXXX si 23. " Nu este de admis plirerea Episcopului Melchisedek cii Husii si-ar trage numele de la un boier Husul sau Huus (slay gisca). Arhiva ist.I, p. 1, Vezi mai pe larg discutia In G. Ghibänescu, Originea Husilor, studiu istoric Barlad 1887. 58 Existenta Barladului se poate urmari In izvoare Inca de prin veacul al XII-le. Diploma lui Ivancu Rotislavovici din 1134, 11 pomeneste alaturea de Tecuciuli Galati (Vezi Vol. II, p. 204). Autenticitatea diplomei barlddene a fost Insä contestatä mai ales pe motive limbistice de I. Bogdan, Dimploma bdrIcideand din 1134, principatul Barladului, o incercare de critica diplomaticd slavo-romana, Bucuresti, 1889. De si bänuirea autenticitätei ei numai pe motive, ea limba In care e scrisa nu ar corespunde cu acea a documentelor sau cronicelor slave contimporaneei,nu ne par de tot hotarâtoare, chiar daca am lash deo cam data' la o parte diploma, Inca Bärladul este amintit in cronica din Chiew, pe la anul 1144-1146 si anume in legatura cu Ivancu Rotislavovici, numind pe acest principe cu epitetul de Berladnik, (Bogdan, 1.c. p. 31). 0 cronica din Nowgorod spune la anul 1149 cä Gheorghe Vladimirovici din Chiew trimise pe principele de Biirlad contra Novgorodenilor, ibidem, p. 32, nota 1). Tot cronica din Kiew pomeneste In mai multe randuri de Bdrladnici ca de un popor deosebit, care nu. pot fi deal. locuitori Barladului, ibidem p. 39). Pe baza acestor texte si a altor imprejurari D-1 Radu Rossetti, in Revista noud, Bucuresti 1890, p. 464 si urm. apara existenta principatului Barladului.

ORGAIMARFA POL1TICX 167

Aceasta ne ar dovedi numai faptul cg atari regiuni erau individualizate incg inaintea intemeierei oraselor din shnul lor. Dacg ele s'ar fi constituit In corpuri deosebite, dupg ce orasele ar fi inceput a Inflori, ar trebui numai cleat ca ele sg le fi imprumutat numirile. Din aceastg imprejurare se poate incg deduce un argument pentru vechimea impgrtirilor In regiunile judetelorsale ale Munteniei si a parte din Moldova, a cgror nume nu concoardh cu orasele lor de resedinfg. Din discutiunea de mai sus ar unrià cà regiunile din care s'au format dupg descglecarea si organizarea Thrilor române judetele lor,se delimitase incg inainte de acest eveniment, in cele mai multe punte alesuprafetei lor,§i cà impgrtirea administrativg a Munteniei si Moldovei reproduce numai o impgrtire provincialg mai veche decht intemeierea tgrilor Autoritatea supremg In aceste judete erà incredintatg in fiecare la chte doi pärcellabi, care Isi aveau scaunul in orasul de resedintg. Asa bung oarg se stie cg Thrgul-Frumos, care era capitala judetului Chrlighturei, (acuma inglobat In al Ia- silor) erà resedinta unui pgrcglab 59. Acesti capi ai judetelor, cum am zice astgzi prefecti, mai purtau si numele de uriad- nici, diregatori §i In uncle din ele pe acel de starosti. Ash in un document dela 1617 ggsim pe direggtorul, soltuzii si pArgarii din Thrgul-Frumos, jgluindu-se contra vornicului Ureche si ch.- luggrilor de Secul pentru stgpânirea nedreaptg a acestora a- supra unei mori 60 Miron Costin ne spune in poema polong cg pgrchlgbiile Putnei sia Cerngutului se numeau starostii, si conform cu aceastä argtare aflgm un document din 1623, care pomeneste despre starostii de Putna Acest nume de pe urmg pare a fi fost insg intrebuintat si pentru alte judge In locul acelui de pgrcglab, de oarece Miron Costin ne vorbeste In aceeasi poemg despre veniturile starostelui Barladului, a starostelui Dorohoiului si a stgrostiei Cotnariului 62. Parcglabii erau insgrcinati cu adunarea contributiilor si aveau §i cgderi judecgtoresti, precum si ingrijirea de alte afaceri, din care unele atingeau uneori interesele comunale. Asà am vgzut mai sus cum pgrcglabul Thrgului Frumos, apgrg impreung cu autori- tAtile municipale interesele acelui ora § contra chi uggrilor dela Secu. Sub pgrcglabi erat o sumg de agenti inferiori Insgrcinati In special cu Incasarea dhjdiilor. Este in totul firesc de a intAlni vechea noasträ ocArmuire indeletnicindu-se aproape numai cu incasarea dgrilor si impgrilrea dreptgtei. Aceste sunt singurile

"CantemirDescr. Moldaviae, p.11. " Arh. ist.,I,1, p. 13. " ibidem,I,1,p.144. lbidem I,1, p.170.

168 1STORIA ROMA.N1LOR afaceri publice de care se ingrijesc ocarmuirile rudimentare ; eaci celelalte interese ale ob§tei sau sunt räsate in deplinä párä- sire sau sunt date in sama unor a§ez'äminte speciale. Cultura cdtá va fi fost, erà incredintatà bisericei, care avea organizarea ei autonomä, cu regulele, jurisdictiai veniturile ei ; cäutarea de interesele publice, precum di de comunicatie, poduri §i altele, erau räsate cu totul la indurarea privatilor, care dispuneau uneori prin testamentele lor, s'ä se fac'd ate un pod peste o apd sau sä se intocmeascä o fdntând la cutare rdspântie. Comertul, agri- cultura, industria mergeau cum puteau in sdnul stArei chaotice a socieatei. In scurt ocdrmuirei din acele vremuri nu-i rámânea alt cevA de fäcut de at de incasat contributiile §i de cercetat pricinile, färä de care indeletniciri nici se poate mkar concepe ideea de stat. Pentru a puted îndeplinì aceste trebi trebuia mentinutä ordinea de aceiai gdsimi urme de poll-tie preventivd precum sträji in sate pentru prinderea furilori impiedecarea neorân- duielilor. AO, o scrisoare a §oltuzului de Suceava cätre biräul din Bistrita vorbe§te de nite oameni ce s'ar fi imbátat ce oameni fuse de ispravái apoi au ie§it noaptea de au umblat ca ni§te tAlhari cu säbii, cu corduri (sic?)i cu topoare §i intrebändu-i straja ce oameni sunt de umblä a§a cu arme goale prin träg (târg) ei au dat In strajä. §i au täiat pe un fecior al sträjilori a§à fä- cdnd au särit sträji de i-au prins". Tot a§à trebue intelese dispozitiile cele foarte intelepte §i care s'ar putea reinvia astäzi de a se pedepsi pe acei ce ar räsà locuri desgiä'dite unde s'ar gdsi unele vranite (granite, hotare) sau pArleazuri deschise 63 Fiindc'á despre organizarea justrtiei ne vom ocupa intr'un capitol special, cu prilejul studierei legislatiei lui Mateiu Basarab Vasile Lupu 6, apoi aici spie a complecta cadrul ocArmuirei, ne rämâne numai a entunära felul dAjdiilor. Contributiile se adäo- girä necontenit potrivit cu sporirea nevoilor Çärilor române, §i anume In douä indreptäri, intensiv prin märirea nartului d'äj diei, apoi extensiv, inmultindu-se numärul lori iscodindu-se incetare däri noui peste cele vechi. Documentele rästimpului studiate pânä aici ne aratti ur- mätoarele contributii ce se luau de la locuitori :In primul loe birul, dare directä impusd pe capul omului §i care se ridica sub forma cislei de la tärani fie liberi (megie§i, knezi, mo§neni sau rä'ze§i) fie supu§i (rumäni sau vecini) ;iar de la mazili cobordtorii boerilor uitati la tarä prin impunere personará iar nu sub forma ob§teasc6 a cislei. Pe lângd contributia directä, mai erau o sumA de altele indirecte, räspunse de pe avere MI% deosebire,

63 N. Iorga, Doc.Bistritei,I,p.66 0 Studii §i Doc. V, p. 342. 64 In volumul al VII-lea.

ORGANIZARHA POLITIC4 169 de boieri anume chiar de acei dreggtori, si de fárani. Astfel eran oieritul, darea pe oi, albinäritul, pe stupi, numiti desetina, poma- ritul sau gostina, gäletäritul darea de pe numgrul de ggleti de grâne stranse de pe câmp. Veneau apoi dijmele, venituri foarte insemnate trase de domn in naturg de la productele pámântului, precum de la miere, cearg (altä dare de cdt albingritul) sau vin. Aceste dijme erau acele din dgri, a cAror strAngere se conceda adese ori atre mangstiri. Se mai intálneste vindriciul, darea pe crásme, iliqul un soi de dare in bani a cá'rei naturg nu poate fi determinatá mai de aproape, posadul darea pentru intretinerea garnizoanelor prin orasele unde erau de trebuintg. In afarg de aceste venituri regulate, mai eraui altele provenite din amenzi care se numeau in de comun gloabe, §i erau iargsi de mai multe feluri precum : tretina, amenda de o treime din valoarea obiectului defraudat, oluca, pedeapsa bgneascg impusg acelor ce nu vroiau sä asculte de ordinile ocármuirei, pripäqdritul, amenda incasatä de la vitele ggsite de pripas, qu- gubinele sau desugubinile, iaräsi amenzi pentru deosebite aba- ten i 65. Poporul de jos mai erà supus Mea', in afar'ä de plata dgrilor, si la niste lucrgri in naturä pentru folosul domniei. Asa in locurile de fanat erà indatorit a cArà fânul domnesc ;in pod- gorii a cgrà butile cu vin ; lângg ocnele de sare a transporta droburile scoase din mine ; in preajma ráurilor a drege morile ; lângg Dungre a pescui morun i pretutindeni a procurà domnului boii pentru podvoade (cgraturi) i caii de olac pentru transmi- tera ordinelor domnesti 66. Pentru adunarea acestor dgri si a- menzi erau deosebite clase de strânggtori care sà numeau uneori väldmani 67, vechii juzi sau knezi, alte ori îi imprumutau numele de la darea ce incasau ;astf el birarii, pripgsarii, oslucarii, desugubinarii. Cu cAt cgdeau mai mult ärile române sub stápa- nirea turceascg, cu a-tata se inmultea numärul dgrilor si se adgogea atimea lor. Pe la srársitul veacului al XVI-lea am vgzut bung oarg pe Iancu Sasul i Emanoil Aron, luAnd unul a zecea din boi, celalat chiar ate un bou de om in toatä tara. Pe la inceputul veacului mingtor intAlnim o nou6 dare, fumdritul, impusg pe fiecare fum ce esià din o casg ; apoi o alta de 8 aspri de fie-care familie, sporitg de Iacob Eraclide Despotul la cifra de un galben,

" Asupra acestor diverse dgrii amenzi, vezi Melchisedek, Cron. Roma- nului,I, p 121--123. " Asupra tuturor acelor Indatoriri, vezi documentele din 1399, de la Mir- cea cel Mare In Arh ist.,I,1,p 97; 1430. Dan al II-le, idem, I, 1, P. 73; 1448, Petru al III-le din Moldova idem, I,1, p. 153 si 1490, Vlad al VI-le, idem. I,1, p. 5. Adaoge documentul din 1458, Stefan cel Mare, Melchisedek, Cron. Rom., I, p. 117 si altul de la Ieremia Movilg, 1595, Arh. ist., I, 2, p. 7. 67 Doc. de la Miron Barnovski, 1629, In condica episcopiei de Hui Mel- chisedek Cron. HuOlor, p.33.

170 ISTORIA ROMAMILOR adeca 12 aspri 68 o taxa pentru taierea vacilori a oilor, o dare de unt in natura pentru aprovizionarea Turcilor, cate o catime de lupi de fiecare sat, o dare noua pe la p tele vacilor numita sulgiu altele felurite, care de care mai arbitrara, mai nedreapta §i mai distrugatoare de productiune. Din aceste dad, birul ajunsese pe timpul lui Mihaiu Vi- teazul la o inältime a*à de mare, in cat mo§nenii ne mai putându-1 li se luau mo§iile pe sama domniei. Tot a§à intalnim §i in Moldova pe Petru Schiopul, luand ca domnesc satul Urince§tii din tinutul Lapu§nei, pmtru ca nu putuse raspunde darea de 70,000 de aspri aruncata asupra lui. Satul devenit domnesc, este apoi vandut de Petru Scluopul mitropolitului Movila, de la care domnul ja acea suma de bani, spre a implinl cifra tributului indoit pe care se indatorise a-1 raspunde care Turci, dupa fa's- turnarea lui loan Vodil. In cazurile exceptionale cand se aruncau dari nea§teptate asupra satelor, mergea cate un boier mare intinuturi spre a privighea incasarea lor, de unde se desvolta in curand abuzul de a face pe acest boier raspunzator pmtru deplina incasare a contributiilor 69. Astfel cand se arunca acea dare extraordinara de 70,000 de aspri asupra satului Urince§tii, logNirdul Solomon fit insarcinat cu incasarea darei, pe care el neputând-o implini de la acel sat, pentru a scapà de cumplita raspundere, II confisca pe sama domniei 70. Abuzul de a face pe vistier raspunzator pe,ntru incasarea darilor aduse la un mare discredit slujba Vis- tieriei, care ajunsese un strângator mijloc de capatuiala numai pentru cei ghibaci §i hrapareti, cum erau mai cu seama Grecii. Boerii romani fugiau de ea, incat intalnim fenomenul cel foarte straniu ca pe cat dregatorille erau indeob§te mai cautate, acea a Visteiriei va fi privita ca o pacoste pentru acel caruia i se im- punea. Mai multe documente adeveresc aceasta nea§teptata imprejurare. Aà vedem intr'un zapis aratarea cà Lupu Bogdan ruga pe socrul sau Constantin Cantemir Voda sà faca pe Ilie Enache, du,manul lui Bogdan, vistier al doilea ca sa-1 saraceasca

" Sigismund c. Petru Rare§ 1532 Hurm. Doc.supl. II, 1, p. 66: cent vingt mille aspres, ce qui fait dix mille florins en or" Florinul in aur era duca- tulsaugalbenulaustriac. " Vezi dou'd documente, unul de la Petru Schiopul din 1588 sialtul de la Ieremia Movila in Wickenhauser, Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, 1871, p. 63 si 69. Intr'un document din 1665, Uricariul, X, p. 230, gasim pe boierul Mihdilascu Beldiman, vanzandu-si niste mosii pentru ca ramasese la pagubil mare din niste zlotäri (Impliniri de däri) de la linuturile Bacaului sia Neamtului, si avea stransoare mare de bani, caci fusese dat lalefegii, adica pe mana mercenarilor, ca ei sa-si scoata lefile de la el, ce nu ingrijise a aduna contributiile din care sa se plateasca. aice repetam observatia, de mai multe ori fäcuta, asupra lipsei desà- varsita a ideei de competinta, intru cat intalnim un logofat insiircinat cu In- casarea darilor.

ORGANIZAREA POLITICX 171

sa-i stânga casa". Mai multi boieri sfatuiesc pe Enache ca mai bine sa-si dea moiile, sà scape de acea boierie". Despre Todi- rasa! Iordache Cantacuzino mare Vistier In domnia a 2-a a lui Dumitrasco Cantacuzino spune Neculcea ca a ramas dator din Vistiernicie cu vr'o 20 de pungi de bani. Asà sunt de bune boieriile dela Vasile \Toda incoace". Intr'o condicä veche se vorbeste despre niste datorii ce nu ar fi ale casei noastre (a unor boieri) ci au fost a Visteriei Moldovei puse asupra casei noastre de la o sama de domni". Tot asà se tângueste fostul mare vistier Ni- colae Basota ce a cheltuit mai mult de 7000 de galbeni In trebile vistierieii nici un ban nu mi-s'a oranduit si din pustiirea ce a dat peste mine mi-s'a stâns casa" 71. Acesti slujbasiaiocarmuirei insarcinati cu strangerea dájdiilor erau pe capul poporului o adevarata nenorocire, din pricina lipsei depline de control si de dispozitii hotarâte In deli- cata lor menire de indeplinitori ai darilor, punt pe care ocarmuirea noastra cauta tocmai sal determine cat se poate mai lamurit. Strangerea mai ales a dijmelor, darilor pe oi, porci, stupi, apoi gloabele a caror inaltime era lasata la apretuirea agentului im- plinitor, punand el cea mai buna parte In buzunarul sau,pricinuiau nemultumirilei tanguirile cele mai dese. De aceea mai multi domni prevad prin hrisoavele lor de scutire a unor sate de asemenea dari, concedate manastirilor. ordine foarte aspre catre slugile domnesti, impunându-le a nu mai beadui acele sate, a nu le lace strcimbätate si a nu le präda. Asa un document din 1435 de la Stefanita fiul lui Alexandru cel Bun ordona judetelor Bacani Trotus sa nu nacajasca pe Brasoveni si ei mai mult nouä s'A nu s'A jaluiasca ca apoi vor stà capetele voastre". Un altul dela Alexandru al II-lea ameninta cu mare chin si urgie pe ori ce dregator ar vol sá iee macar un gros dela Brasoveni peste vama obisnuita 72 Stefan Rázvan serie in 1595 slugilor sale lucratoare in tinutul Chigheciului, cum i s'au -rangua calugárii de la Tazlau ca in loe ca ei sa primeasca bani de la locuitorii satului Tataranii, silesc pe locuitori la munci in natura, iar starostii, soltara si desugubinarii nu lasa In folosul calugarilor pripasurile, desugu- binelei gloabele cate s'ar intamplà in satele calugarilor, ci le iau pe sama lor 73. In un alt document din 1612 Stefan Toma serie catre Lupu a Mariei, fost vatav de Bacau, ca s'au tânguit inaintea noastra rugatorii nostri, calugarii de la santa mânastire Bistrita,

71 Toate aceste documente In comunicarea luiI.Tanoviceanu, Marele spätar loanTifescu In An. Ac. Rom. s. II, tom. XXXII, 1910, p. 814 (8) §1 urm. 72 Nicolaescu 1.c. p. 89 si 109. 7' Arh. ist.I,1 p 141.

172 ISTORIA ROMANILOR pentru eä domnii anteriori le au fost dat vama ceamica din targul Bacäu, pe care le am läsat'o domnia mea ; iar tu când ai f-ost acolo vatav, le-ai luat acea vamä 0.4 tot superii acuma. Deci indatä ce vei vedea aceastä carte a domniei mele la§i In pace i sä le Intoreii cele ce ai luat pânä acuma, §i sä nu mai vinä alfa' tänguire la domnia mea, eäci atunci sátii cà vom trimite sä te spänzure pe loe" 74. Miron Barnovski prime§te otân- guire de la episcopiii egumenii de prin toate mânästirile, de la mazili, feciorii de boieri de taräi de la jupânesele särace de bärbati, adeeä väduve 75,cà li s'au pustiit satele ili s'au rä§ehirat vecinii prin slobozii §i prin satele boierWi,iea' au rämas numai cu sili§tele, din pricinä mai ales eä p.árcälabii de tinuturi inträ in satele lor §i le pradti vecinii §i-i ciobotesc M'A de ispravä ;apoi umblä de§ugubinarii in toatá vremea de fae nápà§ti la femeii fete de oameni bunii la särace pe minciuni, de fac pradä §i-i baga' in fiere §i-i ciobotesc ; mai umblä in sfAr§it juzii tigänqti de le inväluese tiganii, prädändu-i §i pe dân§ii". Tânguirea nu ne-ar mirà atáta, intru elt tot deauna ocArmuitii au gäsit de bänuit ocArmuitorilor. Ce sä zicem insä deordinul domnului dat asupra acestei jäluiri, care dispune pentru a indreptà asemenea stare de lucruri, ca pärcälabii sä nu mai judece pe oameni din satele mänästire§ti decát pentru vinele cele mari, iar de§ugubinarii sà umble prin acele sate nurnai o luna' pe an, in Septembrie, pentru a apärà Mácar asttel pe locuitori de peda- ciunile organelor ocArmuirei, punându-i mai rar in atingere cu ele. In sfAr§it din numeroasele documente ce le am putea in- voca in sprijinul acestor imprejurä'ri, mai citärn ineä treiunul de la Mihaiu Viteazul din 1599, prin care ordonä lui Bogdan pär- cAlabul din Albe§ti sá lese in pace un sat al mánästirei Viero§ul, cäci nu va päti nici un om ceeace vei páti tu" 76 al doilea de la Constantin BrAncoveanu, prin care domnul apärAnd ni§te rumâni ai mánästirei Argesului, de jafurile slugilor sale, poronce§te acestora sä aibá de aciAm Inainte a se feri de a mai bântui pe acei oameni, ca sä nu mai vie la domnie jalobä asupra lor, cAnd atunci ar petrece mare nevoie, §i cu tine, adaoge domnul, se vor päräsi toti ciocoii a mai face jaf säracilor" 77, al treilea este o carte a lui Vasile Lupu din 1645, indreptatä eätre munici- palitatea Hu§ilor, privitoare la neamestecarea poslu§nicilor episcopiei cu tárgovetii, care sfárv§te prin cuvintele amenintätoare : de va mai veni jalbg la domnia mea cä-i inväluiti, cu tine vol-

" Ibidem p. 135. 7' CA &Mace nuinseamnd lipsite de avere civdduve, se vededin Insuli faptul ca aceste jupanese sdrace aveau mosii. Apoi inteun document din 1670 de la Duca Vodà, Uricariul, IX, p. 315, se vorbeste de Ileana comisoaea ce rämdsese cc-iraca de giup"anul sAu Andries". Doc. in Arh. ist.,I,1, p. 175. 76 Foaia Societdtei RomAnismului, I, 1870, p. 474. 77 Doc. din 13 Ianuarie 1693, Uricariul, IX, p. 153.

ORGANIZA REA. PO LITICA 173 tuze mà voi intreba" 78. in sfArsit mai aducem Ina.' o poruncä a lui Matei Basarab cätre un vames, nostimä prin sträsnicia rostirii ei : Scris'am domnia mea tie Vasso Vamesule, ce pore de câne esti tu de cärtile domniei mele nu le bagi In samä. fäcut domnia mea c'ärti pärintelui Sneagoveanu iee dreptul säu dupä locul lui de la Spantov, cum a fost legeai obiceiuh iar tu fecior de lele ce esti, nu bagi c'Artile domniei mele in samä; sà cauti dar sä iee ce-i obiceiul, cvom trimite domnia mea, acolo, de te va spänzura 79. De aceea intälnim repetat poruncile cele mai aspre ca slugile domnesti s6 nu se amestece in satele apArate, sub amenin- tarea de a suferi mare rusine, de a fi adusi legati" 80, sau cum am väzut mai sus, de a fi chiar spanzurati. Tristä priveliste ne infätosazä o ocArmuire care märtu- riseste ea insäsi,i oare cum ca lucru de la sine inteles, abuzurile neiertate ale agentilor ei, fiind nevoità sä-i infrâneze de la ele prin cele mai strasnice amenintäri, si care In sfärsit pentru a usurà poporul de incälc6rile lor, chiar in satele cele apärate, le ordonä a nu le mai preida deceit o luna pe an. Sä se adauge c`áträ acestedespoieri ale drägátorilor, acea legalä, consfintitä prin obiceiul pämäntului, de a se apucA un satsau un om pentru därile neplätite de un altul, cä- ruia îi rämänea dreptul de a se despägubi dela cel pentru care plätia si din aceastä pricin6 se si gäsesc hrisoave domnesti, care scutesc unele sate privilegiate de aceastä uriasä nedreptate 81. Mitropolitul Matei al Mirelor in sfaturile sale care Alexan- dru Ilias (1616-1618), spune cä ciocondnitii" (ciocoii) ard pe säraci ca cu focul, cu multimea därilori ap'äsarea care-i fac sà fugä in Ardeal, compätimeste si pe preoti, pe bieÇii mânc'ätori de colivä care nu stiu carte fiindcà nu au unde invätà. Mitropolitul mai observ'ä cum drumetul nu 'hit:M.11We in Tara-Româneascä nici drum, nici fântänä, si cum a trebuit uneori sä scoatà din noroiul tarinelor caruli boii säracului ceeace fäceà sä i-se intristeze inima. La judecäti si la divan trebile mergeau iaräsi pe bacsisuri 82. Asemenea fapte socotite astäzi ca lipsä de ingrijire de lege, pe atunci erau ingàduite de morala mai largä a vietei de stat. " Document din condica episc. Husilor, Melchisedek, Cron. Husilor, p. 35. " Revista Romiind, 1862 P. 390 Doc. din 24 Oct. 1644. " Doc. din 1602 April in 6 si 13, Ha5deu, Cuvinte din bdtreini, I, p. 117 5i 128. " Doc. de la leremia Movild 1603, Arh. ist.,I, 1, p. 117; alt doc. dela Radu Vodd prin care ordona sä lase dabilarii lui in pace satul jupanesii lui Dumitru Goia sA nu invälue vecinii nici bucatele vecinilori s5 nu le fie luate pentru alti oameni sau pentru alte sate" doc. din 1624 in Documente roma- nest, ed.I.Bianu, p.94. 82 N. Iorga, Studiul citat.

174 ISTORIA ROMANTLOR

Ash bunäoará' gäsim pe Logäftitul Teodosie al lui Mihai Viteazul cerand pe fatà de la Bistriteni un cal fägäduit lui, pentru o stäruintä pe längä domn in care st5ruintä izbutise, rägtiduind Bistritenilor c'á si de acolo inainte îi va slujl bucuros 83 In un izvod de cheltueli al Stolnicului Neculai dintre anii 1619-1628, gäsim trecuti : lui Gravilas Vornicul un inel de aur când s'au pärät cu Spätaru Dumitru si o solnitä de argint si un bräu de arsin Loggiltului Gheanghea ca sà tie cu mine 84 Nu numai atäta, dar insäsi Domnul erà bänuit in daraverile sale private, ea' se foloseste de autoritatea sa domneascä spre a jäfui lumea. Interesant e in aceastä privire hrisovul lui Mihnea Voevod din 1589. Domnul cumpäränd satul Stänesti dela Radu Postelniculi sora lui Fräsina, intrealoä in divanul lui pe vänzä- tori inaintea V15.dicAii inaintea tuturor dregkorilori boierilor, dacä cu voia lor vanduserä satele ca sä nu spunä mai apoi dupä petrecerea lui Radu din viatä, c'ä ar fi fäcut vre'o siluire vänzätorilor pentru cà fusese domnitorul tärii si sà nu reiee vän- zätorii acele sate de la mänästirea c.àreia Mihnea le däruise 8r'. Dacä trecem acuma la organizarea municipalä cu sfatul pärgarilor, având in fruntea sa in Muntenia pe judet, in Moldova pe soltuz,i acäreia origine am cercetat'o aiurea 86, constatAm cA numärul pärgarilor erà in deobste de 12, uneori de 6 87. Acest fel de dregnori se aflà insä numai in orase. In sate se intäl- nesc niste capi ai sätenilor numiti juzi sau judefi in ämbile täri saui vcilämani §i kneji, §i care sunt mai multi la nurnär, färä se arae dacä unul din ei erà mai mare, in f club soltuzului sau a judetului din orase. Ash un document din 1586, con-tine o mär- turie pentru vänzarea unei moii, intäritä de Tämas, Bascanu, Vasile Räjicin, Mateiu Butnariu si Cristea judefii de la Balomi- re§ti" 88 In foarte multe documente se pomenesc satele dupä numele judetului lor, desemnându-le ca acele unde este sau au fost cutare sau cutare jude, cum am väzut mai sus 89. Cäderile sfatului oräsänesc, intru cAt poate fi vorba de com- petintä in vechea ocarmuire a tärilor române, erau in deobste urmAtoarele : Mai intai el era organ al autoritätei centrale si aduna banii

a' Hurm. Doc. XII, p. 753, Log. Teodosie c. Bistriteni din 18 Martie 1600. 84 G. Ghib5nescu, Ispisoace si Zapise, I, 2, P. 120. " St. Nicolacscu, Doc. slavo-rom., p 285. 16 Vol. II, p. 232. Se intalneste si in Moldova numele de judet dat ca- pului unui oras,obicnuit mai ales in Muntenia, in locul acelui de soltuz intrebuintat In Moldova. Ash intr'undoc.delateran cel Mare din 1459,el ordonh ca luzii (coyititn) de la Bacäu sh nu judece iglobasii sà nu globeascA satul LucAcestii a mAnhst. Bistrita. Arh. ist.I, 1, p. 114. MArturia hotarnich a Plopenilor din 1673 In condica episc. Husilor. Melihisedek, Cron.Husilor, p. 35. " Melchiscdek, Cron. Romanului,I, p. 220. °° Asupra acestor denumiri a satelor vezi mal sus, vol. III, p. 151 si urna.

OROANIZARRA POLITICA 175 de la contribuabilii ora§ului, hotkandi cat se cuvinea s'd dee fie-care din or5§eni dupa' rajuiala cislei, bine tnteles pentru acea parte a poporatiei ora§ului care era supusa' cislei. Aà gsäsim un document de la Miron Barnovski, in care domnul doj'ane§te pe §oltuzuli pargarii din targ din H4 cà s'au jàluit satele sfintei episcopii de acolo, ziand hiaintea domniei mele, &A le este cislainteun loc cu a targului ; de ce strangeti banii §i nu-i aduceti voi aice la domnia mea, ci trimeteti banii pre oamenii §i pre vata- manii din satele santei episcopii, de-i aduci voi nu-i aduceti. Ce munciti oamenii ? Pentru aceea daca' veÇi vedea cartea domniei mele, iar voi sA strangeti banii satelor santei episcopii, sa'-i aduceti voi cu däjdile targului, §i sa nu mai munciti oamenii santei episcopii" 99. Pe lângti adunareai ducerea banilor birului la domnie, *oltuzuli pargarii mai erau tinuti a indeplinii incasarea altor venituri, precum §i a executà slujbele la care erauobligati locuitori fala' cu ocarmuirea. Prin un document din 1021, li se ordonA a ltisa In pace satele episcopiei anume Plopenii, Hru- benii, Carligatii, Crite*tii, Bas4tii, CoziaciiiPodenii de toate celelalte angàrii, precum podvadà, jold, cai de olac, gloabe §i numai cisla lor call va hi s'A pltiteascr 91.Soltuzul era ca dregàtorul cel intai al municipalitgei rAspunza.tor catrà domn, pentru neesecutarea ordinilor acestuia. Soltuzii §i Cu pargarii aveau ins6i csaderi judeca'tore§ti. Ei judecau procesele mici, precum ocArilei bàtàile, osandeau la amenzi, care erau apoi incasate de glob4i lor. A§A un document de la Stefan cel Mare din 1458 dispune cti oamenii aceia ce asculta' de mitropolia de Roman, sa' nu aiba' a-i judecà nicioltuzii, nici pArgarii, nu cumva sä ice de la ei nici pentru nici pentru ziva luiLije, (taxa ce se pla'tea de acei ce vindeau nitirfuri in ziva de iarmarocul de 2C1 Iuliu) 92. Juzii satelor aveau acelea§i atributii financiare §i judeca'- tore§ti In satele lor, pe care le aveau §oltuziiipargarii in ora§e ;§i ei cisluiau oameniiiIitràfueau pentru vini mici, precum sfezi, pripasuri, neascultare etc. In afar6 de aceste atributii ce ckleau asupra pargarilori juzilor ca organe a le ocarmuirei centrale, ei mai f6ceau incrediniArei la deosebitele iLiceri ce se incheiau inaintea lori mai ales la tocmelele de viirr2 are, spre a le da o putere mai mare. Cele mai multe din documentele ie§ite de la §oltuzi pArgari contin asemene daraveri, ca'rora consiliul comunal leda.' incredintarea, sau singur, sau Intovdr4it de un numilr

'° Document din 1629 din condica episcopiei Husilor In Melchisedek, Cron. Huqilor, p. 34. " Document din 1621 Melchisedek In Cron. Ihmilor, p.32. 12 Melchisedek Cron Romanului, I, p. 120.

176 ISTORIA ROMANILOR de oamenii buni §i bátrâni. Astfel Tamaq §oltuzul cu 12 Or- gari §i cu alti oameni bátrani din targ din Trotu§, anume Cos- tantin Buhociu §i NeculaiChihna §i Dumitra§cu Condrea §i Mateiu de Filipe§ti §i atti oameni buni intáresc vânzarea fäcutil de Sandru din Ru§i, feciorul Cupariului din Filipe§ti, o jumátate de parte din partea párintelui sáu, Cupariul, din vatra satului §i din câmp §i din tariná §i din apd §i din pádure §i din tot locul cu tot venitul, lui Dragan fiul Nechitei din Filipe§ti, punând §oltuzul pe acest act drept incredintare pecetea ora- §ului 93. Un alt document din 1620, de pe timpul lui Gaspar Gratian, aratá c'd in zilele cuviosului domn al nostru Ioan Gaspar Vodà cu mila. lui Dumnezeu domn tärei Moldovei, §i in zilele lui Gricorcea Lapte-acru cu 12 pArgari, venind inaintea noastrà panul VitoId logofátul, de buná voie a vândut a sa dreapt5.' ociná §i mo§ie, o casá cu tot locul imprejura§ in ulita ungureascA lângá Mihaiu drept 30 de talen, care casà a cumpä- rat'o panul Nicorità, mare vornic de tara de sus,cu nevasta lui ; deci noi inscriind vânzarea in catastihele ora§ului Ia§i dupá obiceiul vechiu, eliberäin tot ()data' aceastá a noastrá scrisoare de incredintare sub pecetea ora§ului, fiind de fatá oameni buni, anume Lazár §atrarul, Miháilescu vornicul, Simion comisul §i Macri 34. Interesanta imprejurare a existentei unei condici orá§áne§ti, in care se insemnau trecerile de proprietáti, mai este adeveritá §i de alt document din 1617, prin care Radu Von.' intáre§te mánástirei Sf. Saya din Ia§i o právälie §itrei fálci vie din podgoriile Epurelui de lângsáIa§i, iar acele vii §i práválii inregistratu-s'au §i in catastihul orá§änesc, dupá obiceiul cel vechiu". O alfä trecere in condica Ia§ului este aceea a cumpà- eátoarei unor vii la Cotnari ce se gäse§te in un document din 1643. Mai afläm o an trecutá in 1632 in catastihul oraplui BArlad. Se gásesc insä §i adeveriri de §oltuzi §i de pargári, din care una tot din BArlad in care nu se pomene§te despre trecerea actului in Condica ora§ului, ceeace ne aratá cá de§i lucrul se fáceà el nu erà totdeauna amintit in document ; a§à in anul 1620, §oltuzul din BArlad Ioan Carapotorna §i12 pargari §i preotul domnesc §i toti oamenii bátrâni, tárgoveti din BArlad márturisesc prin o carte a lor, cum &A jup'äneasa Zamfira lui Dumitra§cu Chiriac cu fii sái Toader §i Maria vând de bunA voia lor lui Ghenciu Pärcálabul, mai multe párti de pámânt, punând pecetea tárgului paná and i§i vor face §i alte pri- vileghii" (adecsä hrisov domnesc). Un document din Tárgovi§tea

" Arh. ist.,I,1, p 105, 1541. Unu din cele mai vechi documente, In limba romana. " Arh. ist.,I,1, p. 181. In zilele lui Grigorcea Lapte-acru" este In- teadevAr omeric I

ORGANIZAREA POLITICA 177 din 1636, constata de asemene cä Tudoran judetul §i 12 pargari din acel ora § Intaresc jupanului Hrizea cumpäratura unei vii de la Stanciuoimaru pentru 110 galbeni ungure§ti, fiind multi boieri §i preoti §i batrânii ora§ului marturie" dupa care in§ira vr'o 30 de nume §i alti multi oameni bunii batrâni" 96. Ar ramânea o interesanta chestiune de desbatut ; cum dobandeau puterea ace§ti dregatori comunali, §oltuzii§i garii In ora§e, judetii in sate ;prin alegeri sau prin numire din par Lea autoritatilor superioare? Din nefericire documentele cunoscute pana acuma nu ne dau absolut nici o indicatie asupra acestei imprejurári 96 Sfera de atributii care In alte state .este ,privitä ca de caderea ocarmuirii, dar care la noi in Ora a fost la inceput lasata mai ales in Ingrijirea privatilor, este cautarea de bolnavi §i de neputincio§i. In ni§te timpuri a-tat de religioase ca acele ale trecutului tarile române, se intelege Ca' atare ingrijire era lasata mai ales In seama manastirilor Inzestrate adeseaori de boieri §i domnitori cu Indatorirea a priveghea asemeni treburi a§a §tim ca la mä.nästirea de la Sán Mitreni exista Inca de prin 1524 un ospitiu pentru bolnavi §i altul pentru saraci la manastirea Arge§ului, carora amândoua ospitiuri Vladislav Voda le haráze§te toate branzeturile din judetul dimprejur :jumatate unuia §i jumá'tate celuilalt97. Manastirea Golii din Ia§i Infiintata pe la jumatatea veacului al XVI de marele Logofat loan Golia§itrichina-La in 1606 manastirii grece§ti Vatopedul din Muntele Sinaia era tndatorita dupa cum se vede din fapte posterioare la Intretinerea unei bolnite de nebuni 98 Cel intai spital propriu zis se infiinteaza Intai In Bucure§ti pe la sfar§itul veacului al XVII-lea de catre spatarul Mihai Cantacuzino ; al doilea spital fu acel de la Pan- telimon tot in Bucure§ti infiintat de Grigore Ghica In 1735, dispunând ca din venituri sa se tina a doua bolnita pentru bolnavi saraci §i fall de rude 99. Spitalul Sf. Spiridon din Ia§i s'a infiintat la 1741 de Mihai Racovitä.

" Arh.ist.,I,2,p. 19,1643 Ghinnescu Isp si Zapise, II, 2, p. 30; Revista de cerceteiri istorice (Aug.1913),p.5 doc. 1632 si Arh. ist.I, 1, p. 15 doc. 1636. " Un studiu asupra breslelor Cu care sá se complecteze cercetarea ocAr- muirei vechi,seva face mai potrivitla expunerea obceiului pämantului. " Arh.ist.I, 1, p. 104. " Maisusp. 29. Domnia lui Cuza Voda de mine I, p. 127, 128,329. 99 GAlgsescu, E f oria spitalelor civile din Bucuresti, 1900.

A. D. Xenopol. !storm Rominilor. Vol. VI. 12

MI*CAREA INTELECTUALA

I. LIMBA SLAVONA I LLAMA ROMANA Nici la un popor din Europa nu a fost mersul ideilor atat de Impiedecat ca la acel al Romanilor. De la dispa'rerea Daciei in noianul navalirilor barbare, chid se stinse faca culturei care incepuse a stralucl in provincia romana.' pnà in timpurile ce ne ating mai de aproape, poporul roman s'a svarcolit mai cu deosebire in mi§cari fisice, iar cele intelectuale framântara mai putin decat toate a lui Poporul roman mo*tenise de la Romani, elementul de ea- petenie din care se zamislise, limba sa neolatina §i religia cre- §tina, doua parghii de cultura care imbinate ar fi putut gra'bi, indata ce vremurile se mai lini§tira, reindrumarea civilizatiei. Timpurile furtunoase ale navalirilor adusese insa, in afara de salbatacirea deprinderilor, provocata prin o stare bantuita newzata, iintemeierea unei inrauriri straine statornice trainice, care trebuià sa dauneze mult mai puternic spiritului roman deck, zdrobirea vietei sale civilizate de alta data.Daca' starea chaotica.' produsa prin prabu§irea barbarilor asupra Da- ciei avuse de efect nirnicirea vietei culturale traita de Daco- Romani in tara lor, introducerea limbei slavone in biserica statul roman impedeca' pentru secoli indelungati reinnodarea firului cultural, rupt prin violenta navälirei. Predomnirea acestei limbi straine in forma principala de cultura' a timpului, religia, incepit indata dupa caderea färilor nord-dun'arene sub stapânirea Bulgarilor,i anume dupace acest popor însuprimi ritul slavon, introdus de Methodiu §i Ciril mai intai in Moravia, §i. apoi in bisericalui, cum am vazut'o aiurea, in timpul imperiului intai al Bulgarilorcare dis- pare de pe scena lumei in anul 1018 1 Cre§tinismulroman fu Vol. II, p. 115.

MTkiCAREA INTELECTUALÀ 179 suplantat cu violentä piin acel bulgäresc, si de atunci inainte exprimarea gändirei românesti In chipul trainic al scrierei deveni slavonä. Limba latinä in loe de a se mentineà in sfera in- chinärei religioase, fu alungatä cu totul din intrebuintarea re- flexivä a poporului român, si el in loc de a-si pästrà comunita- tea sa intelectualä cu popoarele latine a le Europei apusene, din care fäceh parte prin origina lui, inträ in legäturä prin forma cultului säu,i in curând prin aed a intregei sale vieti culturale, cu popoarele slavone. El se aprcpie inc5 si mai mult de aceste, child la 1054 despärtindu-se biserica ortodoxil de ceh. catolicA, Romänii ca unii ce profesau crestinismul bulgar, luarä ei parte cu ortodoxii contra crestinilor apuseni. De atuncii pânä pe la Mateiu Basarabi Vasile Lupu, forma superioarä aded scrisd a gändirei românesti se rosti in limba slavonä. Ca un munte zäcù aceastä limbä sträinä pe In- treaga comoarä intelectualil a poporului romiln timp de aproape opt yeacuri, innusind once manifestare mai inaltä a cugetärei, care chiar dacà s'ar fi putut ivi, nu putea sä se desfäsure. Dei In sfera reflexivä, in päturile mai de sus a le socie- tätii, poporul românesc adoptase, silit de imprejuräri, un organ de rostire sträin, dânsul nu si-1 insusi nici odatä Intr'un chip viu, ci el rämase numai intins pe hârtie, sau räsunând din slujbele biscricesti, ca un limbagiu inteles numai de acei ce le &A- värsau si de putini dintre inchinätori, din clasa 'Man% boierii. Graiul obicinuit rämase tot acel românesc, care se räsfirà nu numai pe buzele oamenilor nestiutori, ci si pe acele a le cärtu- rarilor acelui timp, de indatä ce ei läsau cartea din mäni, spre a reintrh. In viata de toate zilele. Poporul romän a vorbit In toate epocele istoriei sale limba româneasd, de si stratul care reprezinth cultura In sänul lui, a putut sä se abatä in deosebite timpuri de la aceastä normä fireascA,i sä vorbeasd slavoneste In timpul slavonismului, greceste in timpul grecismuluii fran- tuzeste In timpul predomnirei civilizatiei franceze. Tot ash si poporul italian, cel francezi cel german, a vorbit tot deauna idiomul säu propriu, cu toate cà invätatii desbäteau gändirea In graiu iin scrisoare in limba latinä cea moartä de demult si tot ash este si limba slavä din cärtile noastre bisericesti. Greul poporului sat insä In acele straturi adânci care duc oare cum neconstiuti In chip mai mult vegetativ felul lor de a fi, si nu In pätura mult mai subtire a claselor Inalte. Dacä insä cärtile bisericesti erau cu totul sträine prin limba lor de sufletul poporului, iar limba in care ele erau serse erà inräuritä numai de textele originale grecesti din care fuseserà traduse, limba documentelor slavone din tärile române erh supusäi inaturirei mintei românesti a diecilor ce le alcätuiau, cdci afarä de for- mularul intepenit al hrisoavelor erau in ele pärti originale cäci se dädeau afacerile incheiate, apretuirea unei märturii, intin-

180 ISTORIA ROMANII.OR derea hotarelor, unele notite istorice asupra prilejului In care fusese dat hrisovul, care erau concepute de dieci in mintea §i graiul lor românesc §i numai cât traduse In limbá oficialä a timpului. De aceea se intalnesc in documentele slavone ale tarilor române multe intorsaturi de fraze 0 forme gramaticale, multe cuvinte 0 mai ales nume proprii redate inspiritul §i forma graiului poporan. Aà pentru a nu cità deat un caz din cele numeroase ce s'ar pute à aduce, amintim hrisovul lui 'Stefan cel Mare din 5 Martie 1493 in care se reproduce in aratarea hotarului satului Sfeteanii (Tetcanii de astazi din Bacau), scrise in slavone§te cuvintele :gura Ardzului, vadul Negutatorului, gura Calugaritei, lacul Puturos, °MI-0a Slatinei 2 Daca insa limba slavona a fost limba bisericeasca la noi in tara, de unde apoi s'au introdus In chip neaparati in viata statului, poporul roman trebuià sa se slujeascä de limba lui nationalà nu numai In graiul comun, ci §i in alte manifestari a le vietei sale intelectuale. De ate ori se cutremurà in fiinta lui ate o coarda rasunatoare, o durere sau o veselie in limba românä, singura ce ava pentru el noimai räsunet, i§i exprima el cugetarile sale. De accea poezia poporanai pove§tile, din care una mulpmià simtimântul, celelalte inchipuirea, contin une-ori dovezile unui vechimi foarte adanci din viata Romani- lor. Adesea se intrevad in ele rasunete care intrec nu numai perioada romana ci §i acea daca, §i ajung pana la originile o- menirei europene, In leaganul Arilor. Acest fenomen nu este mai extraordinar la Romani de cat la celelalte popoare ale Eu- ropei ; el arata insä cà inchipuirea unui popor este in tot deauna de§teapta, cà inima lui tot deauna bate, §i a cele doua forme a le rostirei sale, poeziai povestea, nici °data nu amortesc. Limbele ce s'au urmat dupa olalta pe pamântul Daciei s'au prefäcut cu totul : cea scita, cea dacá., cea romana, cea sla- you'd' §i altele inca' din care s'au faurit incetul cu incetul graiul românesc. Comorile insä ale inchipuirei 0 ale poeziei au ramas acelea§i, schimbandu-§i numai vestmântul,i pastrand In esenta lor aceea§i formai acela§ cuprins. Dintre poeziile poporane care au un caracter vechiu, care s'au transmis deci din gull In gura, prin limba cea incet 0 pe nesimtite transformata a locuitorilor statatori ai Daciei, amintim balada Cucul §i Turturica precumi Povestea nume- relor care avandu-§i originea lor in Persia, au inaintat trep Let pana la malurile Dunärei, 0 mai departe inca panä In apusul Europei 3. Tot a§a din vechime s'a pastrat In gura poporului

2 Bogdan, Doc. lui stefan cel Mare II, p. 7. In deobste vezi Gh. Ghi- bilneseu-Introducerelaslovarul slavo-românInIsp. f i Zapise III 2,cätre sfârsit. Hasdeu, Cuvinte din ',Carlini, 1879, II, apendice.

MIVARILA INTELECTUALA 181

...- ,-.7..., ,..7 flic;;;borrImr. evAt.t_ 13M saJp-ii I-I.Cj/S C.../ -

01,,Bely.0 Ai:rib.' f I, if e1ft4F..(nb A 1,,,,,,f.meonom,A,,,,,i,loo.inut twarnqc1:: HprHaJeti ,1.1 ....,., , .... , ,,/, 1.11..ominif Ai e ro 1C-0/..11tih&IIK-.s 0Al III k5nCIMAN06't I. . tilarte-nwode.annarocgoiro..9,.. HiffrnHIA H/OM . ..K.,.., ,f ,...... HaronroArrilotnriet.rm 1 gly,T4 Fit,70 'IL m 61 .4rc,ri,,, : 1,..., . C ii-T-r. A 1.,,,-; N r 11ir, cOcmciV ' Z m it 41064ngc....,f fic, CraCrI/fM0,SW';e 1, .84, o...s..2., ,.,',..-3., ,, fori. ./ta ficaf5f..) .!-Iry61y stAry mc..)Ad,ci, 61 ., e 44 ay. o1-1 r IV kmgC,J1.11 u'IN M It r-

I nr.C1111,;ink rtfo,ami coemrom,... Hirt 7;-,,zE nr og MAC MI CT ,-. .-- , re- efr + ./ ..,,,,,,,,,,;-.,,.. co red:a, rica. m4 4I")ricveq . ,i m ,-... , CT' ,...,...,-,e r rr 1 ..... -.11cJabcbtrnm H Allfitir rt r ig, I.I .7k eromrnft 1-.." t ''''''vr. ...., . ...-t . ' ti CWI. II Cer ,AA r h . cln ,f,,, HI.C. oi. c.rip, .1-1cmrawro u N., I.NAssr. 01,A% UN',:

II(AA..I . . g ./1".kt9 C..' j-1.

25.Pagina din evanghelia dela Sucevila, 1605.

189 ISTORTA ROMINILOR legenda Soarelui qi a Lunei in care soarele indedgostindu-se de sora lui Ileana Consinzana, vra sd o iee de sotie ; Dumnezeu insd. nu iartd sà se facd o asemene nelegiuire, ridicd pe Ileana dinaintea chiar a altarului, si o aruncri in ape prefdandu-o In mreand de aur. Soarele se lasd dupd ea in spre apus, coborän- du-se in mare, iar Dumnezeu varand mâna in valuri apucd meana si o repede in ceriuri prefdandu-o in lund poruncin- du-le la amândoi :

Cu ochii s'd v'd zdriti Dar sd fiti tot despdrtiti Zii noapte plini de dor Arsi de un foc nestingdtor ; Vecinic sä v'ä alungati Ceriul sä. cutrierati Lumile sä luminati. Aceastd frumoasd alegorie are inviderat, cel putin prin fondul eii cu toatd coloarea ei crestind, o origine anticd. Este personificarea soarelei si a lunei, Apolon si Diana, ceea ce se vede chiar si din faptul cd soarele este ardtat oboseste caii cutrierand ceriuli pdmântul. Tot in acele timpuri IndepArtate ne strdmutd si balada lui Erculean cdpitan râmlean, care des- copere ,,pe Cerna in sus, pe sora cea mai micd si mai srilbäticd" ce sta ascunsd in stalled, izvoarele intdiitoare si dadtoare de sdndtate de la Mehadia, care se stiu cd pe timpul Romanilor purtau numele de apele lui Hercule. Tot rdmiti din antichi- tatea clasicd combinate cu elemente noi ne infdtiseazd Colin- dele (de la Calendae), mai ales cea de anul nou care incepe cu Yersurile S'a sculat mai an addica Troian. De asemene acele cu refrenul netnteles : Ler o Leo doamne Ler, in care se invoacd poate Larii romani, mai curAnd insd im- pdratul Aurelian. Tot ash de vechi sunt antecul stelei, viclei- mu' care se refer la timpurile primitive ale vietei crestine jocul cdlusarilor mostenit de la Romani (Colisalii). Contimpo- rand sau putin posteiioard desalecdrei este minunata baladä Miorifa, cea mai frumoasd creatiune poeticd a mintei romä- nesti. Se vorbeste in ea de trei pdstori : unul Moldo van, unul Ungureani unul Vrancean. Acest de pe urmà termin aratd cd pe vremea and a fost alatuità balada, Vrancea sau tinutul Putnei nu fusese incd alipitä de Moldova sub stefan ce! Mare (1475), de oare ce se vede o dusmänie intre cei trei cio- bani, ardtati ca apartinand unor tdri deosebite. Multe din doi-

MICA REA INTELECTUALÀ 183 nele haiducesti precum Mihu copilul, Toma Alimq, Vidra, Romdn Gruje Grozovani altele pot s'A'si aiM originea lor in aceastä

26. Din evanghelia dela Sucevita, 1605 epocä plinä de bantueli, putand da nastere la asemene fiinte, care despretuiau legile cele de toti incAlcate §i-si croiau un traiu

184 1STORIA ROMINILOR bazat pe voinicie, apärat de palo § §i -Mima la umbra codrilor. Fiind insä ca aceea§i stare se mentine §i In perioada urmätoare, apoi cele mai multe din ele au imprumutat §i elemente mai noi, care le modernizeazà, apropiindu-le de noi. In partea de jos a poporului intalnim deci limba românä nu numai ca vobitä, dar incä §i slujind drept organ de rostire a frumosului. In sferele superioare aceastä limbä cu toate cä slujià §i aice de instrument firesc §i normal al arätä.rei gAndurilor, totu§i pentru unele pärti a le cugetärei,i anume toate acele care cereau o cuno§tintä de carte, erà inlocuitä cu limba slavonä. Aceasta predomnià exclusiv in slujba bisericeascái in cancelariile domne§ti ;de aceea toate cärtile ce se intrebuintau in bisericsä in veacurile al XIII-le, XIV-le, XV-le §i cea mai mare parte din al XVI-le sunt scrise in limba slavonä ; toate documentele ce ne-au rh'mas din aceste veacuri sunt redactate in aceea§i limbA 4. Cuno§tinta limbei slavone existh §i la Românii de peste munti, unde ea eraräspAndità inainte inch.' de descglecarea tärilor române, fiind intrebuintatä nu numai in relatiile private, ci §i in acele oficiale, pe la curtile voevozilor principatelor atAt bulgare cAt §i române ce le-am intalnit in -t'Afile de dincolo de Carpati. Tot a§à va fi fost ea cunoscutä §i la curtile voevozilor din Muntenia anteriori descäleckei, precui-n le acea a lui Seneslau, Lytuon adech.' Banului Basarab care ie§i inaintea Tä- tarilor, precum §i la micele state ce existau prin Moldova, in Vrancea, Câmpulung §i Chigheciu. Dovadä ch.' lucrul trebuie sh fie astfeleste imprejurarea c6 cele mai vechi documente din tärile române sunt redactate in aceastä. limbg. A§à acel al lui Dan din 1385, hrisoavele lui Mircea cel Mare, al lui Roman Vodä §i färä indoialä §i acel al lui Radu Negru din 1292, amintit de actele posterioare. Intru cAt cele mai vechi documente intAl- nite sunt toate slavone, nu avem nici un motiv de a ne indo' c6 ele sà fi fost, chiar de la inceputul injghebärei vietei de stat, la poporul românesc, redactate in aceastä limbä, care inceput §tim ch.' s'a fh.'cut sub inräurirea slavo-bulgart.. Care va fi fost limba scrish.' inaintea de intemeierea vietei dé stat la Români, nu se poate doved1 documental. AtAta se poate insä sustinea, din exprimarea notiunilor referitoare la scriere cu termini de origine latinä, §i mai ales din cuvântul Stinta Scripturä, cà limba latinä a fost cunoscutä. de Daco-Romani §i dupä päräsirea Daciei §i ca limba scrisä.

Documentul romanesc din 1525 al lui Stefànità, Arh. ist.I,1, p. 57, este invederat fals,ceea ce se recunoaste ;1) din limba lul foarte asgmAna- toare Cu aceea a cronicei lui Huru ;2) din faptul eS tágadueste strAinilor anume Armenilor si Grecilor dreptul de a cumpara case si vii, ceea ce vom vedea ca era Invoit de obiceiul pamantului. Vezi vol. VII.

3114ICAREA INTELECTUAla 185

Limba oficialà urmänd insd in tot deauna celei biserice§ti, trebue admis cd scrierile religioase slavone vor fi precedat in sänul poporului romän documentele private si oficiale. Primele manuscrise ale cdrtilor sfinte vor fi fost introduse din päctile unde se zemislise forma cultului slavon, §i numai at mai tärziu se vor fi scris de aceste si prin mândstirile tdrei. Astfel intälnim manuscrise slavone alcä..tuite in mândstirile române§ti : o Evan- ghelie scrisd in 1404 de popa Nicodim särbul intemeietorul mai multor mändstiri muntene 5.In mândstirea Neamtului gdsim de asemene intre anii 1425 §i 1445 mai multe manuscrise precum un Zbornic, un Mdrgärint, un Mineiu in doud volumurii un Scdrariu 6 Pe timpul lui Radu Paisie, in 1537, gdsim un tetravanghel care incepuse a fi scris de un meter caligraf la 'nand- stirea Bistrita in tara Munteneascd, dar intampländu-i-se moarte inainte de sävär§irea lucrdrei, egumenul Mihail, ieromonachul numitei män'ästiri, ne putänd gàsì inarä alt meter destoinic In §tiinta pe atunci ant de rard a scrierei frumoase, incredin- tazä manuscriptul unui cdlugdr din muntele Athos, care 11§i ja cu sine in Sfäntul Munte §i-1 ispräve§te acolo 7. Dacä Insd caligrafii erau asà de rari in tara Munteneascä, tipärirea cdrtilor slavone pare a se fi introdus in ea indestul de timpuriu, mai curänd de cät in alte pdrti ale Europei rdsd- ritene. Astfel incä pe timpul lui Mihnea cel Räu, 1507 1510 §i pe acel al lui Neagoe Basarab, 1512 1521, intälnim in Mun- tenia o liturghie §i un tetravanghel tipdrite cu o ingrijire §i un lux deosebit. Ambele aceste tipdrituri, de §i poartd in caracterele in care sunt Matte semnul inviderat al originei venetiane, totu§i par a fi fost tipdrite In Muntenia, de oare ce in o notità pusd la sfär§itul celei d'intäi, a liturghiei, se spune cd s'a sà- var§it aceastd carte din poronca intru Hristos Dumnezeu bine credinciosului §i de Dumnezeu pdzitul §i prea luminatul dom- nito:, Io Mihnea, marele voevod a toatà Tara-Romdneascd §i prirtilor de peste Dundre, fiul marelui Vlad Voevod in anul Win-Cal al domniei sale, ostenindu-se §i smeritul monah §i preot Macarie, in anul 7016 (1508) luna Noemvrie 1 zi" ; iar un adaos la sfär§itul tetravanghelului aratd, cà cu porunca domnului Io Basarab marele Voevod, eu intru Hristos rob preotul Ma- carie am ostenit pentru aceasta §i am sdvdr§it cartea in anul 7020 luna Iunie 25 zile". Astfel de ardtdri par a exclude putinta ca aceste cdrti fi fost tipdrite in Venetia, cu toate cäi aicea erà o tipografie

Se aflä la Muzeul din Bucuresti. Melchisedek,Catalogul manuscriptelor män. Neamtului inRevista pentru Istorie, Arheolog,ie siFilologie II p. 141-143. Veziintroducerea la acest tetravanghel reprodusä de A.I. Odobescu in articolul säu din Revista romcinci. Despre unele manuscripte si cärti tipArite aflate in mänästirea Bistrita, 1861, p.732.

186 ISTontA ROMANILOR slavond, infiintatd In 1519 de un nobil slavon din Podgorita In Albania, voevodul Bojidac Vucovici deGiurik, c'dci vine greu de admis cà preotul Macarie, care se aratd ca me§terul ti- parnic ce au lucrat cärtile din ordin domnesc, sà fi fost lucrdtor In o tipografie a§ezatd tocmai In republica Adriaticei. Acest Macarie lucrase insd la tipdrirea de cärti slavone, cu cati-va ani mai Infinite de a veld. in Muntenia, in Zenta §i Cetinie capitala Muntenegrului, unde '1 intalnim intre anii 1453-1455. Este mult mai probabil cd el i§i strdmutase activitatea sa in Muntenia de cat In Venetia 8, aceasta cu a-tata mai mult ea tot pe atunci ceva innainte de 1508 se strdmutà In Muntenia, din Serbia care cdzuse sub Turci cdlugärul Maxim, care mai pe urmd devine Mitropolit In Muntenia. Este de primit cd el va fi adus §i pe ucenicul sdu Maca rie tipograful cu dânsul9. In decursul veacului al XVI-le se gdsesc apoi tipdrite In rästimpuri §i alte cdrti slavone in Muntenia, precum un Apostol §i un Octoih In Targovi§tea tot din ordinul lui Mihnea Vodd. In afard de aceste cloud cdrti s'a mai tipdrit in 1510 alt Octoih §i un al treile in 1535, un Molitfenic In 1545 tipätit de cillugä- rul Moisd din porunca lui Petru Voivod carte arätatd anume ca tipdritd in Targovi§te, un Apostol din acela§ ora § in 1547 de Dimitrie Logofdtul nepotul lui Bojidar tipograful muntene- grean de pe timpul lui Mircea Ciobanul ; un Triod in 1559, un Zbornic tipdrit de Coressi in 1568, un al patrulea Octoih In 1574 §i un Triod din 1578 ambele aceste de pe urmà cdrti cdzand impreund cu tipdriturile cele din-Lai romane§ti1°. Limba slavonä se mentinù mult timp in tärile române, vom vedeà mai tarziu cum §i prin ce imprejurdri ea perdii sidpanirea, pe care la inceput o avea aproape exclusiv asupra spiritelor. Aldturea cu limba slavond apare insd §i cea romand chiar In scriere, de §i numai ca exceptii lângd regula generald care era slavonismul. Limba româná trebu:a sd fi fost intrebuin- tatd incd din timpuci foarte adanci la scrierea unor acte private, cand s'intamplà sd nu fie la inddman'ä vre-un piser sla von. Cel mai vechiu text românesc de acest fel este o scrisoare din 1521 a lui Neagu din Campulung cdtre judele Bra§ovului Ha- nd Begner In care scrisoare boierul muntean dd mai multe §tiri asupra Turcilor. Textul romanesc este pretutindeni amestecat cu cuvinte §i fraze slavone §i caracterul limbei e mai arhaic

Asupra Intregei acestei IntrebAri vezi Odobescu In Revista romeinii,I. c. La p. 815 Odobeseu spune cA s'au gAsit la mAn. Bistrita 7 exemplare din Liturghia din 1508, nici o dovadà ea' aceast6 carte s'a tipArit In tarä. Mai sus vol. IV, p. 169, vezi siI. Bianu : Din carfile vechi In Prinos lui D. A. Sturdza, p. 177. " Bianui Hodo-Bibliogralia romdneascd I,p.1 i urm. Hasdeu in Traian 1869, p. 72 si 80.

M VA REA INTELECTUALÀ 187

deck acel al documentelor mai noi române§ti 11 Al doilea text cu 50 de ani mai nou este o insemnare filcut5. in 1571 pe o psaltire, care aratà aceastà carte ca datà unei biserici de vornicul Radu §i legata de un meter cu cheltuiala uneia Tä.'n15§oia Gre- coaia ca sà aib5. §i. ea pomand 12 De la aced datà in coace se intAlnesc indestul de des acte private §i scrisori române§ti, pe lângà altele scrise in limba slavonä.". Intre altele citäm una foarte interesant5. §i prin cuprinsul ei a unuia MogAldea care hiat prins de Mihai Viteazul la Hotin cAnd cu expeditia lui din Moldova, slujise in o§tirea eroului muntean, fusese iarài prins de Le§i dup5 MirislAu §i aruncat in temnit5 de unde serie in 1601 o scrisoare desperatà tat5lui säu Simion Mogaldea Vornicul §i ma- mei lui Costanda in ewe sä. roag5 ca lui Dumnezeu din ceriuri, s5 nevoiti s'ä mä. scoateti Iângä voi in -tarà cre§tind cà eu zac in temni15 de m5nânc lutul §i piaire. Deci màrogDomilorvoastre sä nu m5. z5boviti aice, ci sà mä scoateti, m5car numai de a§ presi (sic) cu trupul, ins6 sá mor in tarä sä nu mor de dorul vostru, cà imbar5nesc §i am fsdcut §i o barb'ä 01.15 in bräu. Si sint numai cu cäma§a" 13. Apoi de la veacul al XVII-le Ina- inte,cele române§ti devin regula,re, când limba slavon5 incepe ac5dedinneintrebuintare. Ea se mentine cu cea mai mare sfäruintä in documentele oficiale. Astfel cele intai hrisoave domne§ti in limba român5 nu dateaz5 de at de la inceputul veaculuial XVII-lea. Mai intAise intdlnesc ni§te insemn5ri române§ti adause de domni In josul uricelor slavone ;astfelaceapentru reintoarcerea satului Surlanul catre mo§nenii de la care fusese confiscat, fäcut5 in romäne§te de Mihai Viteazu114. Tot deasemenea intAlnim in josul actului prin care Constantin Movil5 h5r5ze§te satul Vânätorii postelnicului Dumitrachi Chirita, o int5rire scris5 de insu§i mâna domnului, in cuprinderea : cine va vrea s5 strice darea §i miluirea noastr5, acela sà fie neiertat de Dumnezeu" 15. Cele int,d'i documente redactate in intregul lor in limba român5 pornesc dela Simion Movi15." ca domn in Muntenia in decursul anului 1600 1602. Din acest scurt fästimp ne-au ramas de la dânsul vr'o 5 Hurm. Doc. XI, p.843, In litere latine ;St. Nicoláescu Doc, slavo- romdne, p.25 In litere cirilice. Reproducem o frazä.Ipac (si iar) dau stire domnii tale.... (pentru) lucrul Turcilor cum am auzit eu cà impäratul au iesit din Sofia si almintrelea nu e si se au dus pe DunAre ". 12 Noi insine am aflat In arhiva Sf. Spiridon din Iasi un zapis de cumpà- riitur5 ce poarrá pe el data foarte ciar Insemnatá de 7031 1523. Totusi dup6 limba si caracterul intreg al documentului bänuim cá In Insemnarea siavoná a datei se va fi uitat un p sau 100 cea ce coboarä data documentului la 1623. Vezi si Densusanu Istoria limbei ji a literaturei romdne, Iasi, 1875 p. 76 nota 187. Mai sunt niste scrisori ale lui Petru Schopul (1574 1591). " N. larga, Doc. Bistrifei,I, p. 7. 14 Vol. V, p. 323-325. 15 Document din 1608. Arh. ist., I., 1, p. 16. Corespondenz-Blatt des Verei- nes Jar siebenbiirgische Landeskunde, 1881, No.1.

188 ISTORIA ROMIN1LOR documente, toate scrise In limba romAn6 §i continând deosebite danii fAcute de el. Ne-au mai eärnas douä documente de la douà domnite tot din familia Movile§tilor, unul de la Marga- reta vkluva lui Simion Movirá din anul 1608, prin care In§tiin- -teazA pe membrii municipalit6tei din Piatra CA' doi butnari §i doi punt* din acel tArg au scutire de la domnie de ori ce an- gärii, altul din 1615 de laElisaveta doamna (reposatului)

-4.

."---'1-,..

27. Din evanghelia dela Sucevita, 1605

Ieremia Voevod prin care Int6re§te p6rc6labului Alexa Musteat6 satul Iurcenii, cl6ruit lui de Maria muma bärbatului ei". Tot din acest timp avem o scrisoare a boierilor munteni partizanii lui Simion Movilà pribegiti In Moldova la curtea luiIeremia Movirá, care comisarii impä'r6te§ti din Ardeal scrisä" In româ- ne§te In anul 160417. Acest inceput MA.' nu este hofärAtor ; documentele slavone reapar mai tArziu, amestecate cu cele române pAnä" in veacul al XVIII-le, si chiar cele 'winkle poartà mult

4rh. ist.I,1, p. 70i 128. 17 Hurm. Doc., IV, p. 405.

M Ik;CARPIA 1NTFLI1CTIJAI. 1g9 timp dupä ce limba românä pätrunde desävar§it in cancelarii la inceputul §i sfar§itul lor cate-va cuvinte slavone, care päreau cä le dà ceva särbätoresc §i sacramental 18In afarä de aceste acte romane§ti rämase in fiintä sunt pomenite mai multe acte cate s'au pierdut. A§A. Doghiel ne vorbe§te de ni§te scrisori de inchinare ale Palatinilor Moldovei din vea cul al XV-le sense române§te (scriptae sunt valachicha lingua), pe care neintele- gandu-le a dat numai rezumatul lor dupä inventarul docu men- telor din Cracovia. Acela§ inventar mai pomene§te §i de salvul conduct dat de Stefan cel Mare negulAtorilor poloni in anul 1464 care era scris române§te (idiomate valachico scriptus). In arhivele Galitiei se aflau intre altele din veacul al XV-le un document românesc din anul 1410, tratatul comercial al lui Mircea cel Bätran cu Vladislav Iaghello. Jurämantul de inchinare al lui Stefan ce! Mare csatre Cazimir din 1484 in textul lui latin poartä adnotarea cà fusese tradus din limba moldoveneascä. Despre o corespondentä scrisäromane§te avem o dovadä in Socotelile Säbiului care vorbesc despre unul Philippa Piotar dolmatsch und schreiber walachischen Briefe" 19. Limba românä pe care am väzut-o c'd nu incetase nici odatà de a fi organul de rostire al poporului roman necärturar, pätrunsese cu incetul din insemnarea daraverilor private in cancelariile domne§ti. Pricina acestei Introducen i este u§or de inteles. Am väzut cà domnii cand puneau cate o insemnare au- tografä pe un document, o scrieau in romane§te, pentru cä nu §tiau limba slavonä. Cunoscatorii limbei slavice se räreau insä necontenit. Aceastä imputinare a lor se vede mai ales din fap tul ea' pe cand In vremurile mai vechi se gäsesc chiar zapisele private serse in mare parte in slavone§te, cu timpul aceastä limb6 este tot mai mult päräsitä §i inlocuita cu limba românä, care era mai la indämânä tuturor scriitorilor. Cu timpul se va fi mic- §orat a§a de tare numärul piserilor slavoni, in cat ei vor fi inceput.a lipsi §i din cancelariele domne§ti, §i domnii fur5 nevoiti a pune sä'§i scrie documentele in române§te2O Când se intamplà cate un cunäscätor de carte slavonä limba documentelor reluà

" Doc. rom. incep totdeauna cuIo Bojiiu milostiiu N. Voevod i gos- podar zemli Moldavskoi (sauUngro-vlahiskoi) ;iarsfarsitul este totdeauna slavon : Sam gospodin veleal,si cu data in aceeasi 19Ilie Bärbulescu in Cono. Literare XXXVI, 1900 p. 872 si urmn. Cal- vinisinul si inceputul de a serie romdneste. Socotelile Sàbiului in Corespondenz- Blatt des V ereines für siebenbargische Landeskunde, 1881, No. 1, 20 Iat5 pricina simplà si rationalà care facn pe Smion Movilà a'si redacta- documentele in romaneste. Hasdau Cuvinte din batrdni.II, p. 105, crede ca" opozitia democraticului Simion contra aristocraticului Mihai Viteazul aduse aceastä schimbare. Se stieca' dupä Tocilescu din potriva Mihai Viteazul avea minte democratice. Vezi vol. V, p.326. Oare pe care din aceste douà autorit4i sA credem noi, in aceastA imbracare a trecutului cu ideile si conceptiile noastre? Vom explich in vol. VII mai pe larg pricinile decklerei slavonismului.

190 ISTORIA ROMANILOR

vechiul ei caraeter, care erà iarà§i päräsit de indatä ce slavistu/ lipsià din cancelarii. Astfel se explicä §oväirea de la inceput tare slavonismi românism in documentele secolului al XVII, panä ce in al XVIII-lea limba româneascä incepe a predomnì In un chip aproape exclusiv. Cdt despre limba latinä, ea erà intrebuintatä in corespondenta cu Ungaria, Polonia §iT'Afile apusului. Diaci de latinie trebue sà fi fost totdeauna prin române §i ace§tia trebue sä fi fost Români sau in ori ce caz sä fi §tiut române§te pentru a se intelege cu domnul §i cu boierii asupra intocmirei actelor. Apoi ciliar din felul cum sunt scrise aceste acte s'A väd cä ele erau concepute de minti romä- bunäoaril in o scrisoare a unui pretendent Basarab cAtre Bra§oveni din 1459 gäsim rostirea : unde est vobis grave (= unde vä este greu) debitis in brevis intimare (== trebue sà arAtati in scurt) quantas videtis quod possetis tenere ( yeti vedea cAt yeti puteà tineix". Aiurea intälnim pro idiomate.... (= pentru a luä limbä). In alt doc. din 1479 cetim ligant nos.... in cellum (= ne leag6 ca in otel". Altä datä in 1511 faciant quemadmodum sciunt (= sá facä cum §tiu) 21. Aceste scrisori latinqti ie*ite din cancelariile române§ti sunt in deob§te foarte räu alatuite incât se vede CA diecii stä- pâniau slab aceastä limbä. In o scrisoare a lui Gheorghe Stefan cätre loan Kemeny general ungur ce-i ajutase la dobandirea domnii *tefan se roagä, s'O ne ierti cä." nu scrim latine§te pentru ne§tiiata pisarilor ce-i avem de limba noasträ pentru cä se in- tämplä de nu inteleg lucrul bine" 22. Ace§ti dieci de latinie care trebuiau sä §tieiromâne- §te pentru a fi intrebuintati in cancelariile domne§ti erau cei mai multi Români dekpeste munti care inv'ätau latine§te in §coalelelde..;_acolo 23.

2. CARTILE BISERICETI ROMANE

Poporul romän fusese din vechime deprins a seirugh intCo limbá intäleasä.' cätre Dumnezeu. Pe cAnd el vorbeà incà latine§te, aveà cärtile lui sfinte, scrise in aceastä limbä, dovadá terminul de Sala Scripturd. El nu se puteà mulp.mi deci numai cu limba slavonä ca organ de cugetare religioasä §i de aceea aläturea cu cärtile slavone impuse Românilor prin stäpânirea

21 1459 Hurm. Doc. XV p. 51; 1479 Ibidem, p. 104; 1511 Ibidem p. 210. Reproduse de N. Iorga In Cono. Literare XXXIV, 1900 p. 928si in Studii §i doc. IV p. 241. 23 bunäoarä scrisoarea lui Ioan Petrovay din Maramures c. Bistri- teni p. trimiterea la Invatatura latineasca a unui copil de Roman In scoalele dela ei, 1620 Hurm. Doc. XV, 2, p. 882.

MVAREA INTELBcruALX 191 bulgarà se vor fi mAntinut in toate timpurilei earti scrise pe in(eles,adecA in limba vorbit6 de poporul român, care insä nu vor fi fost intrebuintate decat prin exceptiune in slujba bi- sericease6 §i vor fi fost cetite numai de acei doritori de a cunoa§te prin eiin§ii obiectul credintei lor. Asemine trebuintI fiind totdeauna simtità de poporul românesc, intalnim la el

41' (44: #'2 '6 ic)4A(4.A.FrgoEso

i ICOMIlltEB0(80 ,' 4 .I.

T. " ,,,, . ..e.i'll

fe\ it., ,- , :', * -t:1 .' ik

-..:" ..7').;.,''1i,:l'..4 4 2.4,,,..%; fi,ii ,i;j0..I.,... 'I II' 41 ,,, ',.:0-V.04".

...P.. , 'et tl %.:.'''X.,r,,.,' ..

`,. ,'. .e.liq....i.V... '...... ,, ., ' 1,,...... 4 aa''' °y :e,' ' - .. ''. _,,r,--... ." ' 4::,, 7- :.',L ------.---, 28. Din evanghelia dela Sucevita, 1605 cArti de religie scrise In limba lui din vremuri indestul de vechi, alnurea cu de cele slavone. Cele intai texte de acestfel cunoscute pAnii acuma sunt : acel al Faptelor Apostolilor continut in manuscriptul dela Vo- ronet §i acel al _Psallirei scheeane 24. Limba acestor texte are

24I. G. Sbiera. Codicele Voronefan, Gerraull 1886. Psaltire scheiand 1481), publicata del. Bianu, Bucure5ti, 1889.

192 ISTORIA ROMANILOR un caracter mai arhaic decAt acel al tuturor celorlalte cunoscute Cu sigurantä ca apartinand jumätätei a doua a veacului al XVI-lea,i ele vor fi fost serse pe la inceputul acestui veac, poate chiar pe la sfar§itul celui anterior. Aceste texte sunt traduse din slavone§te §i anume in Transilvania, dupà cum se poate vedeà de pe unii termini ungure§ti particulari graiului romän de peste munti : a felului (a da räspuns) dela fefelni (a räspunde), a bäsädui (a gräl) dela beszed (vorbá), a giiäiui (a ravni) dela gyi11151 (a uri), a izecleni (a se invärto§à) dela eztil (a se incheie inteuna). Tot la o origine din colo de munti ne duce o altä particularitate a limbei acestor manuscripte, anume fenomenul rotacismului, pe care-I prezintä inteun grad foarte pronuntat. In multe cuvinte §i mai ales intre douá vocale, consona n este prefäcutä in r. Al5a de exemplu gásim bire in loe de bine, adura, In loc de aduna, giurele in loc de giunele, infelepciorea in loe de infelepciunea, oamerii in loe de oamenii, margire in loe de margine, une ori infäto§ind pe n combinat cu r, precum in bunratate in loe de bunatate, inrällimea in loe de ineilfimea, plinru in loe de plin, etc., etc. Fenomenul rotacismului se intalne§te mai mult sau mai putin in limbele acele ce stau in legátträ cu vechea limbä a Tracilor, cu deosebire in dialectul toscic din limba albanezä, §i dintre dialectele române cel istrian Il infäto§azä de asemene foarte des ; mai rar celelalte douä :macedo §i daco-romänul. In acest de pe urmä se intalnesc in deob§te numai urme ale unuiatarefenomen. Astfel la prefacerea cuvintelor latine In române gäsim uneori pe n prefäcut in r, precum rafei=anas (pronuntati asfázi in imprejurimile Slánicului din Muntenia non märunt=minutus (§i mänunt, amanuntimi), carunt=ca- nulas, fereastréifenestra, pilrei=penes (pana); indocunnenele mai vechi incá. §i altele din care astäzi r a dispärut, fiind inlocuit statornic cu n. A§a inteun hrisov dela Petru Vodä. din 12 August 1453 se gäse§te numit satul cunoscut de altfel cu numele de Fânteinele cu r in loe de n, Fintirele,i numele propriu Geam'an scris cu r, Geameir. Un document dela Stefan cel Mare din 1489 vorbe§te despre ni§te hotare care s'ar intinde pán6 la silitea lui Radu Sirbul §i pänä la acea a lui Bodea Rumirulu, in loe de Ruminul. Un document mai nou din 1644 contine nimeri in loe de nimeni 25. Dad.' insä fenomenul rotacismului este astázi o exceptie In graiul ob§tesc al poporului roman, dela nordul Dunärei, existä o regiune in cuprinsul vechei Dacii, unde el träe§te incä

" Vocabularul istriano-român al lui Ion Maiorescu In Convorbiri ¡iterare VII, p. 402 5i urm. Hasdeu, Cuvinte din Bátrdni, I,p. 8 5i urm. G. Ghibancscu Ispgi Zapise, II, 2 p. 70.

3I10AREA INTELECTUALX 193

In toata floarea lui, anume inteun district din muntii Biho- rului la apusul Transilvaniei, locuit de Moti, cuprinzand haciuli alte cateva sate invecinate precum Muncelul, Orme- nisul, Durnbraul, Highiu1.i astazi se gaseste In catunele mai adapostite, pe Bistra in sus in launtrul muntilor, rotacismul inca in deplina intrebuintare,i s'au putut aduna aproape 300 de cuvinte in care n este sistematic inlocuit cu r, din care cita'm ca cele mai earacteristice pe urmatoarele : adura=aduna, ago- risireagonisire, alurilalunil, bur §i burcitate= bun, cirdcinii, cremere=--cremene, dumiric6=duminica, fir furingire=fu- ningine, giiird=geUna, haird=haincl, jupirjupin, lurcl=lun6. rneirincei---mdninca, mirurai=minunai 26. Dona sunt deci insulele românesti ce au pastrat pana astazi fenomenul aratat, care in timpuri vechi va fi fost mult mai obsteste raspandit. Una incunjurata de Slavi si Italieni, Romanii Istrieni ; alta de si aflatoate in plina' apa româneascá, totusi izolata de atingerea mai vie cu restul neamului, prin asezarea ei in munti inalti, despaititi de restul lumei prin p'a- duri nestrabatute, adaposturile firesti ale Romanilor din timpul navälirilor barbare. Ca numai aceasta izolare au aOrat pana acuma particularitatea rotacismului din graiul Motilor, se vede de pe aceea cä treptat cu disparitia padurilor se re trage acest fenomen tot mai adanc in launtrul muntilor, pe and mai inainte el cuprindea o regiune mult mai intinsa. Faptul cä fenomenul rotacismului se intalneste mai puternic repre- zentat la Romanii istrieni pe de o parte, pe de alta la grupul cel mai apusan al celor din Dacia Traiana, s'ar putea explica prin o continuitate geografica veche a acestor doua grupe de Romani, continuitate ce a fost rupta prin interpunerea nea- murilor slave 27. iVlahaciul a fost pe la sfarsitul veacului al XVI-leai inceputul celui al XVII-lea adapostul mai multor préo-ti cartu- rari, din care cel mai insemnat este popa Grigorie, care au lasat

" Teofil Frincu iGheorghe Candrea. RotacismullaMoti qiIstrient, 13ucuresti, 1886 p. 29 si urm., sau lucrarea mai intinsä a acelorasi autori Inti- tulata :Romtinii in muntii apuseni Bucuresti, 1888, P. 85.Se mai gasesc rotacisme In multe scrisori plistrateIn Arh. Bistritei provenite din Transilvania de sus, din Maramures, din Suciul de sussi in un zapis din 1628 :inchirtíciore, oamerii, mûre, dirainte (N. larga, Doc. Bistrifei,I, p. 1, 2, 29 si Studiti doc. IV p.17).Acestes'arputea explica prin aceea ca ar proveni dela indivizi originan i din regiunile rotacizante. Tot asa se intalnesc rotacisme in o scrisoare a Egumenului luan. Voronetul (D'Are 1619-1630c. biraul de Bistrita :spure in loc de spune N. larga, Doc.Bistr.I,p. 31. Poate cS aici avem aface ca o traditie voroneteana. " JG.Sbiera,Contribuituni pentruoistorie, p.146 explica aceste insule de rotacisme prin ramasita mai deasä de poporatie tracoilirica care ar aveà aceasta particularitatein graiuleisiafost romanizata. Adauge Has- deu Cuvinte din aatraniII,P.9-18si V. M.Burla, Studii filologice, 18801 p. 28 si 69.

A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. V A. VI. 13.

194 JSTORIA ROMINILOR

mai multe luceári de cuprins religios, traduse din limba sla- von5. Acesti autori infAtosazil in scrierile lor particularit5tile fonetice ale limbei districtului lor,i anume mai ales fenomenul rotacismului, pe and tot c'ärtile romAnesticopiate de popa Grigorie, ins5 provenite din alte p54i nu'l prezint5. Asa dar numai conceptiile esite din propria minte a scriitorilor moteni §i din propriul lor grain, contin schimbarea lui n in r, pe care o intalnim si in manuscriptele dela VoronetiScheea. Dac5 mai ad5ugim la aceastä particularitatei imprejurarea c5 am- :hele texte, iacele a le Motenilori acele conlinute in manuscriptele pomenite, fac o deosebire constant5 intre cele dou5 sunete apropiate z §i dz, seriind ambele dzi, dzece, dumnedzeu, dzice iar zaale, zidire, zori, dezleagä, HI:oft-dire, etc., atunci nu vom puteà face altfel cleat s5 admitem cà manuscriptul scheean cel din Voronet au v5.zut lumina tot in M5haciu, care pare a fi fost un centru de lumin5 intelectual5 ascuns in umbra codrilor seculari. In afar5 de popa Grigorie, satul Mnaciul mai v5zit r5- s5rind din sanul s5u încä alti preoti c5rturari ;astfel doi ucenici ai lui popa Grigorie, care de si nu ne sunt cunoscuti prin numele lor, totusi aratà individualitatea lor alta dedtt acea a inv5t5torului, in icoana deosebit5 a scrierei lor iin unele particularit5ti limbistice iortografice 28 Prin urmare e mai mult decat probabil eh' vr'un antecesor al popei Grigorie va fi scris tot in Mnaciu textele cele atat de pline de rotacisrne, cuprinse in manuscriptele dela VoronetiScheea 29 Aläturea cu prelucr5.:ile romAnesti de texte religioase, din tara de bastin5 a poporului roman, fAcute din ins5si imboldirea lui, mai intAlnim in Transilvania sialtele datorite unei ini- tiative steáine. Anume tara din centrul Carpatilor, deveni ell- rand dup5 ivirea Luteranismului, din pricina poporului Sas pe care'l contina, una din acele ce primi mai curand inv515- turile noue, fiind in atingere cu Germania prin daraverile co- merciale, care nu incetar5 nici odat5 a legh pe indepàrtatii co- boniti cu patria mum5. Asa chiar in 1519, numai doi

" Hasdeu,I.c.I.,p. 76, 213. " Parerea luiI.G. Sbierea cä numeroasele rotacisme din textul voronetan ar indegetà o origine mult mai veche de cat veacul al XVI-le sau al XV-le din pricina cä rotacismul, mostenit de la Traci ar fi fost cand-va, pe atunci and se scrise textul voronetan, un fenomen general limbistic la poporul roman, nu ne pare intemeiata. Popa Grigorie care träià dupil cum el insus ne o spune pe la 1589-1609, scrie cu toate aceste cu ratocisme. Sunt de altä parte texte mai vechi romanesti de cat ale popei Grigorie, (vezi mai jos, nota 31), care nu contin aceastä particularitate. Rotacismul nu are deci drept pricinä a lui -vechimea textelor in care apare, cidialectul In care sunt scrise. Tot asa de putin este de admis pa'rerea învà1atului bucovinean, eS manuscriptul voronetan ar aveä o origine sud-dunäreanä, cäci atunci de unde sä Infalizeze In el ter- meni de origine ungureascä?

M OA REA INTHLEOTUA LA 195

- ., -71L.-ik' 3 ' '. ' -...2r.4-ro o ' . k."'...3, = 7 riCi _Vf , Lerg s r..4. - r- _ , "ft ',. ri

° . .

. n , t 9 -. ' . .... -

AU, - 721a-.1 - -...... 5'6 4. °WC . ... , : - ..... 7. :: sv '77 196 ISTORIA ROMANILOR

ani dupà rásveätirea lui Luther 63ntra scaunului din Roma, niste negutitori din Sibiu revenind dela iarmarocul din Lipsca, aduc printre márfurile lorieärti de inváláturá protestante, care se ráspAndesc printre Sasi, fácându-le cunoscute ademe- nitoarele doctrine ce cuprindeau. In 1521 comitele Sasilor Marca Pernflinger sustine chiar pe fa-Vd propagandA reformatá, ceeace provoacá másuri de inäbusire din partea Catolicilor. Dieta Tran- silvaniei, curând iregele Ungariei se amestecá, amenintand cu strásnicie pe partizanii Luteranismului. HoVärirea dietei pentru stárpirea ereziei, ameninfátoare a celor ce ar primi-o Cu moarteai confiscarea avutiilor, este comunicafá senatului din Sibiu, ordonânu-se tot odafái arderea scrierilor lui Luther. Prigonirile avurá efectul obicinuit, de a atrage luare aminte asupra doctrinei prigonite si de a-i trimite tot mai multi im- p`ártásitori. Pe la sfársitul anului 1524 mai toatá natia sásascá era intoarsà la Luteranism. In 1525 se intemeiazá in Sibiu o §coará latino-germaná cu caracter rostit luteran. Cáderea Un- gariei la Mohaci, intâmplatá in anul urmátor, 1526, deslipind Transilvania de puterile catolice,i alipindu-o cátre impárátia otomaná, eáreia îi era indiferent la care secta crestin5 se inchi nau locuitoriiei, intgreste inrádácinarea protestan tismului In tala din centrul Carpatilor. In 1533 se intoarce in Brasov loan Honterus, care nsäscut la 1498, invátase intai la Cracoviai apoi la Wittenberg, unde cunoscuse pe Luther si pe Melanchton ;trecuse apoi la Basel deprinzAnd aice arta tipografiei. Reintors in patria lui, invátat, tipografi luteran, Honterus infiintazá. in 1535 in Brasov o tipografie, din care iesà chiar in acel an o gramaticá latiná prc- lucrará de el insus, precum si una greceascá alcátuitä de co- legul sAu Wagner. In 1544 gásim cà adunarea generarä a dis- trictelor sásesti din Transilvania hon.'ráste ca s'A.'se indemne toate orasele sásesti s'A introducá doctrina luteraná 3°. Asociindu-se Honteurs cu Fuchs si cu Benkner, ei infiintazá. in 1546 prima fabricà de hârtie in Ardeal. Astfel inarmatá, propaganda lu- teradä incepe in curând a 141 principiile sale si intre alte popoare decAt acel german din Transilvania, insá cu o mare mo- deratie si pe calea convingerei, nu pe acea a prigonirilor. In 1550 ese din tipar catehismul lui Luther tradus in greeeste, §i in 1557 Wagner pune s'A se tipáreascd noul testament tot In bimba greceascä. loan Benkner, judetul Brasovului, tipà- reste apoi cu cheltuiala lui un evangheliar slavon 31.

3° Hurrn. Doc. II,1 p. 371 alte din 1545 p. 383. Vezi Gh. Baritz, Excursiune istoricd asupra catehismului calvinesc,tipa"- rit in limba romcineased din 1657, editat de Academia românä,Bucuresti, 1879, p. 83 *si urm. Cf. Lasdeu, Cuvinte din bdtrcini I, p. 93. Dupa flonterus, gasim o suma' de studenti din Transilvania la universitatile germane. Vezi d. e.Ver-

M II1CANEA INTELECTUALX 197

Era firesc lucru ca Luteranii Transilvaniei sä se gän- deasa §i la numerosul popor al Romänilor, care Ii atingeä mult mai de aproape decAt Grecii §i Slavonii. In curand vedem deci §i tipkituri romAnesti de arti religioase. Ina. din 1544 gäsim a se tip'äreste un catehismromAnesc, tradus din germanä deci continAnd de sigur doctrina luteranA 32. In 1559 iese un alt catehism romAnesc tipärit in Brasov, care devenind pe la 1607 prea rar, este copiat de popa Grigorie din Mälaciu aläturea cu celelalte texte continute in scrierile sale n. Doi ani dupä esirea acestui catehism gAsim pe acelas jupAn Hanos Begner" punänd pe diaconul Coresi s'A traducä Iii romäneste cele patru evanghelii impreunä cu alt diacon Tudor, In capitala Munteniei, TArgovistea, si apoi luAnd manuscriptul lor il clädir spre tipkire in orasul Brasov, care fu s'Avärsitä in zuna de 30Ianuarie1561 84In epilogul Evangheliei cetim cuvintele insematoare cà : mai bine e a gai cinci cuvinte cu ir4eles deck 10 mii de cuvinte neintelese in limbi staine". Tot dupà indemnul Luteranilor tipki Coressi in 1563 un Apostol romänesciin 1564 Tälcul evangheliilor si un molitfenic 35. DupA moartea lui Ioan Benkner, un urmas al sAu in judetia Brasovului jupAnul HeAjilà Lucaci", cum transformarä Ro- mAnii numele säu german de Lucas Hirscher, inskcineaa tot pe diaconul Coresi, cu redarea pe limba românä a psaltirei, zeichniss der auf derUniversität zu lena immatriculirtenUngarn und Sieben- bürger von G. Schiel und L. Herfurth in Arhiv für siebenbürgische Landeskunde, neue Folge, 1874, p. 312 si urm., Cel dintai student transilvänean Inscris la Iena este Stephanus Clausenburgensis. 82 In socotelile orasului Sibiu gasim notat sub anul 1544 Iulie in. 16 ,,Ex voluntate dominorum dati sunt M. Philippo Pictori, pro impressione catehis mi valachici bibale fl. 2". Acest pictor era traducätor si a scrisorilor române (mai sus, p. 625, nota 32). Cd textul românesc a fost tradus din nemteste se cunoaste de pe unele inversiuni caracteristice limbei germane : ce ne va pre noi ascultii= wird nun erhären ?" ; Dumnezeu deade Evanghelie 55 apar5 = Gott hatdasEvangheliumherausgegeben".Sbiera :Micäri Culturale, 1897, p. 99-103. " Copia popeiGrigorie reprodusäde Hasdeu, 1.c. p. 99 107. Cro - nicarul Simion Massa t 1605, spune despre acest catehism : eodem anno (1559) die Mardi 12 Iohannes Benknerus judex coronensis cum reliquis senatoribus reformavit valachorum ecclesiam et praecepta catecheseos illis proposuit". Cf. Chronicon fuchsio-lupino-oltardinum, ed. Trausch. Coronae, 1867, p. 61. " Adnotarea pusil de traducätori la inceputul tetravanghelului a cdruia text s'a editat pentru prima oarä de Coast. Erbiceanu Bucuresti, 1889 (scris am eu diacon Coresi") dupd un exemplar, unicul aflat pânà acuma, de la mil- nristirea Ciolanul din eparhia Buzeului. Nici In textul tetravanghelului, niel In acel al catehismului din 1559, nu se Intälnesc rotacisme, de si sunt mai vechi decit scrierileoriginale ale popei Grigorie. 35 Bibliografia româneascii veche I,p. 43 si urm. unde se afld sitoate indicatiilebibliografice.InMolitfenicul românesc(vezi frag. publicat de N. Hodos In Prinoslui. D. Sturzap. 235 si urm.) cetim : Rumäneste am scris acest Molitfenic ca cum 55 Inteleaga si popa ce zice Insusi oamenii ce asculta (p. 250).

198 ISTORIA ROMANILOR

MIKARRIA INTELECTUALÀ 199 pe care el o indeplineste cu ajutorul preotilor dela biserica din Schei In Brasov, Ioani Mihai. Este interesant de a cunoaste cele ce le spune insusi jupanul Hrajila, asupra chipului cum au ajuns sa dee fiinta gandului sau Si foarte ma sfatuii cu luminatul mitropolit marele Ghenadie din tinutul Ardealului si al Oradiei cu mult euros de preotie ca" le trebue aceasai carte, inca si cu alti sfetnici mici i cu voia tuturor acestora, Cu voia mitropolitului Serafim, noi o detem lui Coresi diaconul ce era meter inv"Aat inteacest lucru de o scoase de in carte sarbeasa pe limba romAneasca, impreunai cu preotii dela biserica Scheilor de ranga cetatea Brasovului, anume popa loan si popa Mihai". Invoirea mitropolitului Munteniei o luase Hirscher, fiind cä Impmmutase originalul sArbesc dela arhí- mitropolitul Serafim In cetatea Targovistea" 36. Luteranii lucrau cu mare osardie la convertí' ea Românilor. Ei numiau Episcopi asupra bisericei Românilor cu numele de superintendenti, care cautau sä indrumeze doctrina reformata. In 1567 gasim un ordin foarte aspru catre toti preotii ortodoxi valahi sà vina la soborul convocat de superintendentul bisericei minarle George de Sangeorge sa Ii plateasca d'Afile cuvenite. In acelas an Prin cipele loan Sigismund face cunoscut ca a inteles din plângerea credinciosului sau popa George Mitropolitul romanesc cà multi dintre popii si calugarii români nu vor sà faca slujba biseri- ceascai laudele lui Dumnezeu pe intelesul obtii, In limba romana ci vreau sslujeasca in limba sarbeasca. Acesti popi Indrazneti si neascultatori care nu vor s'a" slujasca in limba romana sa fie siliti numai decat la aceasta sub once pedeapsa 37. Inlocuindu-se apoi superintendentul de Sangeorge cu Pavel din Turda, Principele impuna.i acestuía sa propovaduiasca cu- vântul luí Dumnezeu in bisericile valahe" 38.Niste articole de oranduire a nouei biserici valahe reformate, dupa ce se dis- pusese ca din slujba conform cu noua doctrina s'a se scoata toate cele adaose de oameni la cuvântul lui Dumnezeu, ordona ca sfintiia sa sä se ice grije ca fiecare popi sä lamureasca obstiii temeiurile credinteii sa nu se impartasascä in ceasul mortii acei ce nu se vor duce la biseric6. La sfArsitul orâncluelii se citeste articolul cel insemnat pentru introducerea limbii romane in biserica, anume cu popii de limbIt saibeasca cari slujesc ca preoti Romani, daca nu vor Invata obstia pe româneste in cele sfinte aceia sa nu mai poatä fi preoti" 39. Tot atunci in 1568 ga'sim cà Gheorghe (de San-

" Reproduse aceste locuri din precuvantarea lui Hirscher de Baritz, ca- iehisinul calvinebc, p. 99, nota 2. " Hurm. Doc., 2, Oct. 11 Noemvr. 1567, XV p. 625 626. " Ibidem, p. 630 din 8 Fevr. 1569. " Articule aprobate de Sigismund, Ibidem p. 638 din 20 Noem. 1569.

200 ISTORIA ROMINILOR george) serse Bistritenilor, multumind orasului cà a invoit popilor a veni la soborul care a hotärit sä se slujascä româ- neste in biserieä, adäogAnd cä la Brasov RomAnii au de trei ani acuma predicator in limba lor 40 Este in destul de curios a constatà di pe cand primaml sas al Brasovului, se osteneà a aduce pe limba romaneasc4 cärtile sfinte a le bisericei crestine, in Muntenia domnii contimpurani Alexandru al II-lea fiul Kiajneii cu fiul sä.u. Mihnea al II-lea puneau pe acelas diaconsri. tipäreascä psaltirea in limba slavonä, färä. a se gAndi mäcar la intoarcerea ei pe ro- mánete. Un exemplar al acestei tipärituri care poartä aceeasi datà cu psaltirea roman)." a lui Coresi din Brasov, 1577, se aflà acuma la biblioteca din Praga si poartä pe ea insemnarea in limba slavonä cai intreaga tipäriturà, cA din porunca domnului Ioan Alexandru Voevodi Ioan Mihnea Voevod si a prea milostivului mitropolit Serafim, päcätosul diacon Coresi a scris aceste sfinte cärti, numite psaltiri, cätre care au adaos sina- xarii de peste an, troparii .si condacii sfintilor, de asemene ceaslovul cu slujba de noapte si de zi, scriindu-se la anul 7085 (1577)" n. Tot pe atunci Luteranii mai luarä mäsura in 1566 ca sä se predice credinta luteranä in bisericile românesti : dad. nici Românii nu ar voi s'd primeascA noua religie sä fie invitati la o desbatere publicä,i dacä nici prin acest mijloc nu se vor da ilmasi atunci Episcopii, preotiiicälugärii români sä fie scosi din functlile lori sä fie inlocuiti cu altii, iar dacä poporul se va opune sä fie dat in judecatä pentru trädare" 42. Diaconul Coresi, mesterul traducätoralacestui timp, a cärui nume trädâ. o origine italianä, sau mai bine greceascä, se trägeà din insula Chios, unde se aflà blind pe la jumritatea veacului al XVI-lea mai multi membri ai acestei famintre alii invltatul medic loan Coresi mort la 1570 43, 0 vlästare insä a acestei familii se strämutase cu mult mai inainte in Mun- tenia, intru cat gäsim un Coresi, piser de documente pe la inceputul veacului al XVI-lea,i anume redactând un document al lui Moise Voevod din 1529 si trei a le lui Radu Voevocl din

" N. Iorga, Doc. Bistritei I, p. LXIX din 14 Ian. 1568. 41 Traian, 1869, P. 40 Hasdeu admite Insd Bird temeiu, din aceastä in semnare slavonä, cä si versiunea remand a Psaltirei ar fi fost tipdrità de Coresi In Muntenia. Noi credem din potrivä, cä Intru cat ambele tipärituri s'au facia In acelas an, si una si alta au fost tipdrite In Brasov, unde se lucrase si traducerea romaneascd, la care luase parte si preotii de la biserica din Schei. " Rezuma tul unui doc. unguresc din 1566 Hurm. Doc. II 5. p. 601. Altul analog din 1571 Ibidem, p. 693. 43 Y_Ce6a, Neoz)aylvne'ri AfPrivolg, 1868, p. 201. Coresi erh torit Cu Diica fiica lui Jeleazd din Mirislavcsti avand de fiu pe Coresi logohltul care s'a insurat la randul lui cu Slävita fiica lui Bunea logofätul. Vezi Nice- laescu I.c.p. 268. (Rev. p. isiorie X 1909).

WAREA mraLucTuALX 201

1536 si 1538 44. Chiar de prin acest timp membrii familiei Co- resi ce-i intAlnim in Muntenia, vor fi fost românizati, deprin- zând intre altelei limba oficia1ä a fárei. Alte hrisoave mai none ne aratà pe mai multi Coresi ca boieri, decì pe deplin in- trati in corpul natiei române. Astfel unul din 1567, ne vorbeste de Coresi logofaul fiul diaconului cu feciorii lui care cum- Wärcsánestii si ; un altul din 1570, ne dä pe acelas Coresi logofátul ca incuscrit cu Stan Crestinul si cumpärand incä alte p'Arti de pämänt, iaceste cumrärä- turi sunt parte infárite, parte adaose prin alte documente, unul din 1577 dela acelas Alexandru Voevod,i dousä dela fiul säu Mihnea al II-lea din 1581 si 1582, iar unul dela Petru Cercel din 1585. Cu toate cà s'ar Oreà dupä cele spuse pänsä aice c'á numai in Transilvania, se cultivase limba româneasc5, fie prin stäruintele scriitorilor din Mnaciu, fie prin acele ale prista- vilor luterani din Brasov, se intälnesc manuscripte românesti bisericesti vechi si in'drile române,i ahume in Muntenia, unde aflarea unuia ne urc'ä in timpuri indestul de ridicate. S'au gäsit anume un evangheliar manuscript care au sc'äpat ca prin minune de urgia timpurilor, ajungänd dupä o bäntuitä soartà tocmai pe malurile Tamisei, InBritish-Mu- seum din Londra. Data acestui manuscript este- 1574. Impre- jurärile in care el a fost insä alcRuiti ar5färile cuprinse in el dovedesc c5 este numai o copie dupà un original mai vechiu.

4, Ve al dovezile citate de Hasdeu in Col. lui Traian, pe 1877, p. 571. Altele citate de Nicolaescu (1.c.) p. 267 nota 1. S'ar pdreà ch ar cà s'ar reaflà un Coresi In un document din 1492, vanzand o mosie Cucutenii, Odobescu In Rev, romdnii, 1862, p. 112, dacä documentul nu ar inspirà bänueli In privirea cetirei datei,IntrucatOdobescu ne spunecdelar fi scris pe hdrtie, pe care material nu ni s'a pdstrat absolut nici un act din veacul al XV-le. " Reproduse toate aceste documente in Cipariu, Arhiv. p. 102 si 181. Asupra familiei luiCoresivezistudiul luiSt. Nicoläescu in Rev. p. Istorie X 1909 p. 265 si urin. Iatä dupd Nicoläescu tipäriturile diaconului Coresi : Evangheliar romdnesc, tipärit la Brasov, In 1561. Evangheliar slovenesc 1562. Apostol romanesc, 1563. Tdlcul evangheliilori Molitvenic roradnesc, tipärit la Brasov, In 1564. Psaltire romaneascd, tipäritäIn1568. Sbornic slovenesc parteaII tipdrit in 1568. Psaltirea rorndneascd, tipdrita la Brasov in 1570. Octoth slovenesc partea I (glas 1 -5), tipärit In 1574. Octoih slovenesc, partea II, (glas 5 -8), tipdrit In 1575. Psallire slavo romaneascä, tipäritä in 1577. Psaltire sloveneascä, tipdritd in 1577. Triod slovenesc, tipärit In 1578. Evangheliar slovenesc, tipdrit In unire cu Mändilä la 1579. Sbornic slovenesc, tipdrit la Sas-Sebes, In 1580. Evanghelie cu fnvdta-turci, tipitritä la Brasov, In 1580 -81. Evangheliar slovenesc, tipdrit in unire cu Milnäild la 1583.

202 ISTORIA ROMANI!. OR

Scriitorul evanglieliarului ne spune in o notiO datA intr'o limbg

4'M

- _ . .3--- I taf,ClitimfXrElttcna.. , ., i --inAcirricliKi'llmomob . .. r. , ,r, ,,. Um grpa nbAii;rAcrra.,:t F.t,_,' 1 ' Ahclotbf... , g 1 ' '1

, evio° t\t,074 rem. z Aut1414 p4gc9 b .,=r 0,02' .

I . a

" t11`1 -

31. Din evangheliarul dela Dragomirna, 1610 slavon6 plinà de greseli", cri era originar din satul 1116nicesti Hasdeu, Columna lui Traian 1882, p. 48i urm.

MTKAREA. INTELECTUALÀ 203 langa. Rusii de Vedea, fiind de casa lui Pàtrascu ce! Bun, mort In 1558. Persecutat de Mircea Ciobanul care inlAtura dela tron pe fiul lui Pätrascu, Radu Gramaticul fuge in Bulgaria in un sat Novaicerti, unde cum spune el, am scris multe Ante dum- nezeesti drti zise tetravanghelii sAnte psaltirii pentacos- tare si mineei octoihurii triodurii metafraste si canoane comentariii sfinti apostoli, scriind multe m.ari si mici, ce am stràbAtut in adâncul santei scripturi, intru cat nu poate cugeta mintea omeneasd". El vroià sà se intoard in Muntenia la Alexandru Vod6 fiul lui Mircea, dar se tema sä.' nu se pra.'- pkleasc'ä". Preferà deci a dutà un ad'Apost la fiul lui Pskrascu cel Bun, pe care'l ajunge in sfksit in 1574 in insula Rodos, unde träià. surgunit. Aice Petru Cercel pe care Radu 11 numeste tot Pkrascu, II puse sä scrie evangheliarul pe care harnicul scriitor Il incepa in ziva de 3 Iunie 1574 dete gata in 14 Iulie acelas an, aded in o lun'ä si 11 zile. Dacà ne gAndim a.cest manuscript este de 276 de pagini In octav, scris tot cu frumoase caractere semi-unciale, cu viniete colorateiaurite, de asemenea unele initialeba cate°data.'chiarsiruri sau cuvinte cu ros,verdesi cualbastru" 47, atunci vom intelege usor cà caligrafiarea acestui manuscript in un asa de scurt timp presupune o copiare si nu o traducere a lui. Apoi insusi Radu se roagsa." de cetitori, preoti duhovnicir sau dascali, sau asdlasi, sau gramatici, sau anagnosti, dti cititi, sau scrieti sau dntati, de yeti allà vreo gresalà, fie dela mine, fie din izvod, s'o indreptati si pe noi care am muncit sà ne bine cuvântati" 48. Se vede deci cà scriitorul avuse dinaintea lui un izvod a cdruia groeli putea sd le fi reprodus numai copiind qi nu traduceind. Este decì mai pre sus de indoiard dPetru Cercel luase cu el la Rodos un manuscript mai vechiu de tetravanghel, mostenit de la tareil sliu, pe care Il dklù spre copiare lui Radu gramaticul. Ceeace dovedeste existenta unor scrieri religioase românesti, pe la jumAtatea veacului al XVI-lea cel putin, dad nu si mai sus. Notita lui Radu Gramaticul este insà pretioasa.' sidin alt punt de vedere. Ea ne aran cà aceste ckti erau cetite de preoti, ba chiar cántate de ei, ceeace presupune cà erau intrebuintate in slujba bisericeasd ; in dt se vede ca.' cel putin la unele biserici mai ales in paraclise private erà introdusa.' limba românä, inca.' din timpul slavonismului. Aflarea unui manuscript religios românesc Ind de pe la jum'katea secolului al XVI-lea In Muntenia, inainte chiar ca judetii sash ai Brasovului s'd fi luat m5sura de a pune s'd tipkeascd ckti de religie in limba românsä., intkeste mult pkerea sprijinità pe manuscriptul voronetan, cà Românii ar fi posedat serien i românesti referitoare

ldem, p. 49. Idem, p. 56.

204 1STORIA ROMINILOR la religie cu mult inainte ca Luteranii din Transilvania sd fi fost inceputiei a impinge pe Români càtre intrebuintarea bisericeascä a limbei lor. Pe lângA aceste texte mai intinse, afläm §i altele mai mult fragmentarii de cuprins religios, toate traduse din limba slavonä, substratul pe care s'a inältat toatà cultura reflexivä a poporului român. Astfel tot acel preot Grigorie MältAceanul sau ucenicii tui traduc in românWe deosebite bucäti de cuprins religios, precum un fragment din loan Chrisostom, un fragment liturgic *i dou5. predici 49. De §i nu ni s'a pästrat dovezi pozitive despre existenta altor texte religioase române§ti din aceastà epocg, noi credem cà trebue sä fi fosti altele afarä de cele numerate, cäci 'Matà ce vedem eh' poporul simtià nevoia de a luà cuno*tintä prin el insu*i de preceptele religiei sale, §i cä incepuse a-tat de timpuriu cu punerea lor pe romä.- neste, nu, este nici un motiv care sä facrt a se opri la aceste câteva rämä§iti, seäpate de urgia timpurilor, tezaurul de crirti religioase române§ti ale acestui timp. Vom vedeà cä la aceea§i incheiere ne duce §i prezenta unei literaturi religioase la Ro- mâni, care aratäi (Musa at de iubitor era poporul de a regäsi In propriul sätt graiu pläzmuirile inchipuirei cre§tine.

3. INCEPUTURI LITERARE Pe când literatura poporanä se ive§te la un neam aproape de odatà cu graiul säu, formele reflexive ale frumosului nu apar de Cat mai tArziu. A§a este cunoscut &A la Romani productele literare reflexive se aratä abia dui:6 al 2-le räsboiu punic, când aveau acuma o istorie politicä veche de 500 de ani ;la Fran- cezii pe lângà cântecele eroice, unele din ele mai vechi de cAt Carol ce! Mare, incep operile literare abia prin veacul al XVI-le, a§a la toate celelalte natiuni. Cauza acesteiintrirzieri a producerei literare reflexive stä In faptul, cä o asemenea produ- cere räspunzAnd unei nevoi de lux al poporului, dânsa nu se poate na§te 1)&1à ce productia avutiilor nu intrecenevoile obicinuite. Atunci se pornesc din toate pärtile razele frumoasului, incorporându-se in artä §i in literaturä scrisä, care sunt mai totdeauna ingemänate. La Români arátarea unor producte literare reflexive tre- buià sä fie intArziatä cu a-tat mai mult cu era nelini§tea stareaviforoasá a societsätei se urmäre§te pAnä in läuntrul timpurilor moderne, incât astfel chiar acele rari productii literare, ce apar la ei in decursul veacurilor, sunt departe de a fi exereitat o mare inrurire asupra mintei sale. Ele rämân mai

" Hasdeu, Cuvinte din bdirdni, II, p. 73, 115, 211, 221.

MI13CAREA INTELECTUALA 205 mult ca niste lucräri izolate, cetite poatei gustate de putini privilegiaçi,si nu devin nici odatä bunul comunal intregei natiuni. Formele literare care räspundeau in tot cursul istoriei noastre pänäi liebuintelor claselor mai culte erau tot acele evite din conceptiile straturilor de jos, in cAt aceste straturi procurau indefinitiv celor privilegiate nu numai existenta prin munca lor, dar chiari desatarea prin cânticelei ver- surile lor. Astfel cälätorul polon Martin Strikovski care lasä scrise amintirile cälätoriei sale prin Moldova si Muntenia fäcutä In 1575, spune c6 gloriosul obiceiu de a cânta vitejiile sträbuThe se pästreaz6 pänä astäzi in Grecia, Asia, Tracia, Muntenia, Transilvania, Moldova, Ungaria iinalte täri, precum incredintaiu eu insumii auziiu de ajuns cu proprile mele urechi in toate adunärile acelor popoare, iar in Turcia pe strade si pe piete, unde faptele oamenilor renumiti sunt celebrate prin cântece cu intoväräsirea vioarelor,cobzelor iarfelor,cäci poporul de jos se desfäteazä peste mäsurä ascultând marele vitejii ale principilor ivoinicilor 50 Ce eran aceste cântece ne le spune alt izvor tot stegin care raporteazä, cä la trecerea solului lui Gustav Adolf, Paul Strasburg, prin Bucuresti, in 1632, Leon Von il primi cu läutari care cAntau din plin gätlej In limba românä cântece nationale 51. Tot ash vor fi fäcut läutarii care impodobeau cu cântärile lor intrarea triumfalà a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia 52 De atunci s'a pästrat bunä oarä cântecul lui Stefan cel Mare, precumi deosebitele legende asupra vestitilor -nostrii domni : Mircea, Stefani Mihaiu puse in versuri de poetii generatiei nouä, Asaki, Bolintineanu Alexandri. Pe längä aceste producen literare poporane, mai intälnim altele de origine reflexivä, imbrâcând in hainele basmului si ale inchipuirei niste motive religioase, dar in care predomnirea fantaziei asupra credintei le dä mai mult un caracter literar de at unul bisericesc. In timpurile mai vechi asemene legende de cuprins religios eran räspändite printre Români, ca icärtile bisericesti propriu zise, in limba slavonä, putându-se desfätà la cetirea lor numai aceia care cunosteau aceastä limbä. Incepänd insä a se traduce in româneste cärtile bisericesti, se fäcù acelas lucru pentru legendele religioase, din care unele se si gäsesc puse pe romäneste inc6 din a doua jumätate a veacului al XVI-le.

" Ariz.isi.II.p.6. " Monumenta Hungariae historica, Strasburg Pal 1621 1623 iki követsege es Rakoczy György, p. 100 :iuxta voyvodum citharoedi et musicorum chori erant qui Valachia lingua patrium carmen pleno gutture cantabant". 52 Vol. V, p. 211.

206 ISTORIA ROMANILOR

32. Din evangheliarul dela Dragomirna, 1610

DIWAR EA INTEL ECTUALX 207

Pentru a da o idee despre felul de gandire care constituia pe atunci desrätarea intelectualà a §tiutorilor de carte, vom analiza pe acele dinteinsele ce se regäsesc ina in manuscriptele existente. Dintre legendele traduse de Mähäceni, citäin pe acea a sf intei Dumireci (Dumineci) :Intr'o zi azU in Ierusalim o peata nu mare, dar atilt de grea de n'o putea nimene radica,§i venì glas din cer care spuse sà desfaa piatra, ceea ce sà'vAr§indu-se aflarä in ea o carte scrisä de insu§ Hristos, in care mustra aspru pe oameni pentru nerespectarea zilei sfinte a Duminecei. Pa:tea fantastia literarä in aceastä bucatä este de tot säracä, conti- nând mai mult o invätätur5.' moralà, desbräcatà de ori ce caracter estetic. Altä legendä reprodusä de Mähgceni este acea a sf intei V ineri. Textul ei este cu atAt mai interesant, cu at se vede a fi fost copiatä de popa Grigorie de pe un exemplar românesc mai vechiu, de oare-ce nu contine rotacismele obicinuite la preotul din Mahaciu. Numai in trei randuri Ii scapä ate o prefeceredin n inr:inturecate=intunecate, meinre=mene (mine)§isur a =suna .In aceast'd legendä partea inchipuirei este mutt mai bogatä §i o strAbate toatä de la un capät la altul ;cuprinsul este pe scurt urmätorul :D.A. un orri numit Agaton, care ava o femeie numitä Polfiea, cu care träise 25 de ani fdrà a avea copii, rugAndu-se neincetat :Hristoase impärate !cautä §i spre noi §i dà inotiä plod, sä fie §i nasc'ä dintre noi 1" Dumnezeu ascultä rugäciunile lor §i le dädii o fatä pe care porunci säse numeascd Vinerea, aci fusese näscutä in acea zi. Când se Mai mai märicia,simtindu-se impinsä spre legea lui Dumnezeu, e§ì pe furi§ din casa Orin- teascä §i se duse in marea cetate a Antiohiei unde domnea impd- ratul Antioh. Incepand ea a propovedui cre§tinismul aice, fu parAtä la impäratul, care porunci sä o dua" inaintea lui. Când o väzù impäratul, chipul ei Il puse in mirare §i el strig5 fárd voie : sä'mi ajute dumnezeul meu cela ce cred intru el, a mai frumoasä fatä de aceasta n'am väzut 1" El îi propuse Indatä sà treaa la religia lui, fägäduindu'i sä o iee de sotie, Sfanta insä 11 blästämä ca §i pe dumnezeul lui.Impäratul mânios porunci sä o rästigneasa. Când ea fù inältatä pe cruce ivi-se un nor din cer §ie§1 un vifor mare din nour §i luà o piatrA mare foarte in el §i o purta vântul ca o frunzä §i sura (suna)". apärând ingerul domnului, Ii desfäcù mâinileipicioarele de pe cruce, iar toti oamenii impäratului späimantati de minunea intamplatä, azurà §ise inchinarä dumnezeului sfintei Vineri. ImpAratul infuriat chemä alte slugi ale sale §i le zise ; prindeti-o §i o legati §i aflati o aldare §i ardeti pietre §i le zmicurati §i le bägati in aldare §i bägati plumb i säu §i sà fiarbä in §epte zile §i in §epte nopti, §ia §eptea zi bägati-o In aldare §i acoperiti-o cu o piatrA, panä voi venì §i eu väz". A §epteazi and veni impäratul §i luä piatrade pe

208T0RIA ROMINILOR caldare, sfânta Vineri se scula in picioare neai insa §i e§incl din ea stropi cu ate-va picaturi pe imparat in fata, care orbi pe loc. Imparatul cunoscAndu-i puterea caza inaintea ei in genunchi §.1 cerii sà devina cre§tin. Sfânta Vineri se pleca cu fata la Omani §i incepa sa planga asà de imbe4ugat in cat se faca o balta, din care luAnd cu mâna §i spalând ochii imparatului Ii redadu vederile. Cu apa din aceia§i balta boteza apoi sfânta pe imptr- rat §i pe slugile sale, care astfel devenira cre§tini. Dupa ce savar§i intoarcerea acelei cetati a Antiohiei, Sfânta Vineri ple- câncl spre alte cetati, intalni in cale-i pe un alt imparat numit Atizma care o intreba :giupâneasa !ce om e§ti §i cum te cheama? ce nu te inchini domniei mele?" Dupa mai multe vorbe imparatul acesta Ii facù aceia§i propunere ca §i acel din Antiohia ; ea îi raspunse tot atAt de aspru, pentru care Atizma porunci sa o duca la zmeul din cetatea lui ca sa o mänänce. Cum ajunse inaintea fiarei, se apropie de dânsa §i COCA cu piciorul pe falca zmeului §i intra intru el §i treca prin zgaul lui afara §i jar% statù inaintea zmeului". Minunea aceasta aduse §i pe Atizma imparat ca sä se boteze. Treand ea mai departe ajunse la Aclit imparat, cu care petrecându-se scene analoage ca acele intämplate cu cei doi d'intai, este condarrinata iarä§ sä fiarba intr'o caldare, din care insa o scapa a tot puternicia lui Dumnezeu. Nu intelegem cum sa face ea' atunci cAnd imparatul ordona sá i se taie capul, nu mai intervine nici o minune, §i ea este taiata. A treia legenda pastrata tot in textele mahacene este acea a modei lui Avrain, cum a venit arhanghelul sà iee sufletul lui? Este o povestire simpläi duioasa a mortei, care de §i trimisa de D-zeu unui drept credincios, nu produce mai putina amaraciune intre ai sai ce rarnan pe pamânt. Avram avea obiceiul de a nu mâncà nici inteo zi farä oaspe. Viindca du§manii inchises-cararile ce duceau catre dânsul, cinci zile nu venise nimenea la casa lui in eat in acest restimp nu luase Avram nirnic la el. Avram e§i deci cu fiul sau Isac ca doar vor gasi un om sa-1 aduca la casa lor, ca i se imputinase sufletul de foame. Intalnira pe arhanghelul Mihail §i-1 luara spre casa. Avram trimise sa injunghie un berbece §i spuse Sarei femei sale adu lautoriul §i lä oaspele acestuia picioarele, ca este ostenit". Sara îi spala picioarele, vazand cu minune ca nu a veau pelita pe ele. Mihail ce erà trimis de Dumnezeu sá iee sufletul lui Avram, simti o mustrare de con§tiinta de a se a§ezà la masa luí,§iintreba deci in rugaciunea lui pe Dumnezeu : Doamne, Avram va sà dea mie carne de berbece ca sà marine; ce-mi zici? Domnul zise lui :ce-ti va pore inrainte marinca". Punandu-se spre odihna,Isac visa un vis,care Ii aratà oaspele primit de ei erà arhanghelul trimis ca sà ice sufletul tatalui sari. Se scula din patul sari,§istata inaintea u§ei

MISCAREA INTICLECTUALX 209 casei, gräind cu glas mare :pà."rinte !pärinte !deschide, sä rut frumsetele fe-tei tale, cà de acum nici dirioarä nu te voi vedea !Auzi mumä sa, curso §i deschise ;§ila Avram inträ §i-1 särutä §i plAngea. Zise Avram : spune-mi faul meu ce plângi ? Isac zise : pärinte ! pärinte 1 un vis väzui ; aveam cururä (cununä) In cap ca soarele §i mi o luä oaspele acesta ;väzui pärinte, aces1a este ingerul §i-i trimis sä te iee,§i-1 strängea in brate §i-1 säruta §i amar plängea, Avram MCA plangea, ingerul incä plAngea, Sara incä plAngea. Läcrämile ingerului se fäceau pietre färä pret. Avram zise : doamne spuinre-mi cire e§ti tu ? Arhan- ghelul zise eu sunt arhanghelul Mihail §i sunt trimis sä ieu sufletul VAIL Avram zise : doamne !sà fiudus cu trupul la Domnul. Ingerul merse de intrebä. pe Dumnezeu, care Invoi cererea lui Avram" 53. Pe lângä aceste scrieri religioase aflate la Români Incä de prin veacul al XVI-le, mai gäsim la ei§i alte urme religioase din domeniul fantastic in ni§te fragmente de acela§ fel reproduse in limba românä din acea bulgarä de peste Dunäre. Aceste fragmente apartin sectei Bogomililor care au inflorit lung timp din colo de fluviu, inräurind §i asupra Românilor din Dacia traianä. ; cea ce erà cu atAta mai firesc cu cât afläm credintele acestei secte räspAndite pänä in sudul Frantei, unde sunt reproduse de acea a Albigensilor. Secta Bogomililor i§i trage originea din Paulicianii Ar- meniei, care a§äzându-se in Bulgaria de la 741 inainte, räspAn- desc credinta lor intre poporul acestei täri. Paulicianii aveau o veneratie deosebitä pentru apostolul Pavel, numindu-se in specie cre§tinii acestui sfânt, de unde le §i vine numele de Pau- liciani. Acest eres, tare i§i gsäsi de sprijinitor al säu de apetenie In Bulgaria pe preotul Ieremia Bogomil, admitea cä. Dumnezeu a avut doi copii : cel mai mare Satanail care se resculä. In contra tatälui säu ; cel mai mic, arhanghelul Mihail identificat de ei cu Hristos. Satanail In urma cäderei sale, a zidit pämântul §i Intreaga naturà vgzutä. Numai omul reprezintà in lume un f el de compromis intre Dumnezeui Satanail, datorind celui din- tâi iar celuilalt corpul. Predomnirea corpului asupra sufletului, adec6 a lui Satanail asupra lui Dumnezeu, a durat panii la intruparea arhanghelului Mihail sub numele lui Christ. Cea mai mare parte a vechiului testament nu e de cAt apoteosa lui Satanail. Satanail, iar nu Dumnezeu, este acela pe care-1 adora Moisi. Prins de care Christ, Satanail a fost aruncat In tartar §i, despoiat de finalul i/, rämase de aici inainte numai cu numele de Satanä. Puterea Satanei n'a Incetat insä prin aceastä victorie a fratelui säu mai mic. Insä§i rästignirea lui Christ a fost o uneltire a dracilor. Mai mult decdt atAta, intreaga bisericä

" Toate aceste legende reproduse de Hasdeu, Cuointe din bdtrdni, Vol. I.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. VI. 14

210 ISTOBIA ROMÀN1LOR

...

33. Din evanghcliarul dela Dragomirna, 1616

M I§CAREA. INTELECTUALÀ 211 ortodox5., cu icoanele sale, cu moastele sfintilor, cu sacramen- tele, cu ierarhia, cu totalitatea institutiunilor sale, este opera Satanei. Ca urmare moralä viguroasä a dogamticei lor, Bogo- milii respingeau toate aceste forme ale inchinäreii condamnau tot ce place corpului sau servea a intäri acest element diabolic disätoria, vinul, carnea, avutiile" 54. Desi scrierilepornite din aceastä sectä adânc urgisitä de biserica ortodoxà nu trebuiau sà fie cetite de drept credincio§i, ele se furisarä printre acestia, i devenirä fa curând una din des- fätärile lor cele mai pläcute. Printre atari scrieri erau tocmai urmätoarele, pe care le gásim traduse in románeste inc6 de timpuriu, de pe când incep chiar cele d'intai intoarceri a le textelor religioase pe limba románä. Aceasta se fäcti cu atáta mai usor intre Români, cà lipsa unei invätäturi teologice amänuntite impedeca a deosebi productele eretice de acele drept credincioase. Asa gäsim chiar pe popa Grigorie din Mähaciu, care numai de erezie nu poate fi bänuit, primind intre textele adunate de el mai multe de caracter bogomilic, färä a bänuì mäcar nepotri- virea lor cu dogmele ortodoxe. Bogomilismul a avut inräurire asupra Românilor, nu ca sectä deosebitä de doctrina comunä, ci ca un curent ce se adause pe lângä acel al biserisei ortodoxe pentru a inLäri cresdinta crestineascä 55. Dintre productele fantastice a le Bogomililor care se in- tälnesc la Români incä din veacul al XV I-lea, citäm :Rugä- ciunea sfântuluiSisoe pentru scoatereadracilor,Umblarea sfintei Mari pe la muncile iadului,i Apocalipsul sMntului Pavel, texte ce se cunosc a fi inspirate de credinta bogomilicä, mai intai din un semn exterior, acel al oprirei de a fi cetite de cAtre dreptcredinciosi, apoi de pe unul intern, vecinicul anta- gonism intre principiul bineluii al räului, intre paradisi infern intre Dumnezeui Satana". Caracteristice intre toate productiu- nile bogomilice sunt Cugeleirile in oara mortei, in care sufletul in agonie cugetä Cu ingrijire la ceea ce i se poate intämpla lui In- su" 5656. Aceste cugetäri care se indeletnicesc cu intrebarea ca- pitalä a cugetärei religioase s'au produs de mai multe ori si sub forma de rugäciuni pentru esirea sufletului, pe care o afläm In invätäturile lui Neagoe BasarabA. Ele nu stint altä ceva decat intrevederea judeatei de pe urrnä, când Dumnezeu va

" Rezumat de Hasdeu dupa serien i rusesti InCtwinte din bdirdni,I, p. 252-253. " Nu putem Impartäsi pElrerea lui Hasdeu eS Paulicianismul s'ar fi liitit si dincoace de Dunärea, desi unele din scrierile acestei secte seintalnesc aice. Im- prejurarea ea Romanii aveauinunelelocuri o veneratie deosebitä pentru St. Pavel, nu este indestulatoare (Cuvinie din bdiretni, I, p. 251).Unde s'a auzit vre °data la Romani despre o urgisire a icoanelor, o despretuire a sfintilor, o ra'scoal6 in contra ierarhiei bisericesti, adevaratele caractere ale Bogomilismului ? " Hasdeu, Cuointe din btitrani,I,p. 435.

212 ISTORIA ROMANILOR

cherna la sine pe cei drepti, §i va respinge in focurile iadului pe cei ráii pácIto§i. In deob§te, in toate aceste icoane a le vietei de apoi, domne§te o pornire §i un avânt al gAndirei indestul de viu §i fárá asemánare mai frumos decât slabele incercári din cele lalte inchipuiri bogomilice. Cugetárile descriu in urmáloa- rele colori iutiiaprinse cum moartea pune stápânire pe om : cá moartea ará de veste vine ca un leu rAgindi cu toate armele : cu spatá §i cu cutiti cu secerei cu pilä§i cu sácure §i cu tapá cu ságeatá §i cu tes16 §i cu t'areli cu sfredel §i cu groazá, iute In toate chipurile,i cu toate Il munce§te de'l junghie §i-1 taie". Cu o bogátie indestul de mare de imagini se descrie ce va fi, când vor buciuma arhanghelii spre patru cornuri ale pámântu- lui, de trei ori cu fricái burá mare pámântul se va cutremura din toate capetele ; atunci vor invia mortii, sau ar fi de fiare mânca-ti, sau de pasen, sau de pelti, toti vor invia din moarte din toate adâncurile pámântului, §i micii §i marii, §i dreptii §i pác'Ato0i,i giudecii strâmbii impáratii, §i. boggiii mi§eii, vor sta toti asemenele, cine cu faptele sale i de zi §i de noapte Atunci vor vedea toti pácáto§ii mare de foc clocotindi sfárálnd, §i mânia lui Dumnezeu fi-va atunci, §i va aprinde lumea de va arde tot pámântul, §i toti muntii §i toate mágurile,i toate spur- cáciunea ce s'au fácut pe pámânt". Când descrie fericirelera- iului spune : Acolo nu va fi veac, nici an, nici vreme, nici ceas, nici zi, nici noapte, nici se va §ti and e numár, nici va trece vremea, nici se va adáogi, nici va lipsi ploae, nici cáldurá de la soare, nici vor munci de foame, nici de sete, nici de alt5 mi§elie". Grozavi panä la un punt ingreto§átor este urmátorul tablou al celor osauditi :Unora le va fi fata ca tárina pámântului, altii ca tina spurcatá din ulitsä, altii ca gunoiul, altii le va fi trupul putred ca un câne mort cAnd sar viermii din el, altora le va curà dintru ochi scurä cu punoii vor fi ingamfati (umflati), altii vor fi ca pieile aspidei, altii sAngerati, altii aspumati, altii gunoiti altil cu toatà spurch.'ciunea din talpe pAná in cap, grozavi imputiti in toate chipurile". Dacsá insá toate producerile religioase literare analizate pAnà aici, provin de la alcnuitori ackor nume s'a pierdut, veacul al XVI-le ne au lásat §i. altele de la un autor ce ne este cunoscut, §i. anume de la un domn muntean, Neagoe Basarab, acel principe atAt de predominat de pasiunea celor sfinte, care 4i petrece intreaga lui viatá in lucedrii serbári biserice§ti, §i. care ne au lásati urme de o activitate literal% pe un tára'm apropiat de acel religios : filosofia morara'. El a scris mai multe tractate filosofice practice, sub forma de invátáturi cátre fiul sáu, asupra chipului cum trebue s'A se poarte un principe :1) in timpul ospetelor, 2) in privirea gene- rozitátei §.1 3) in privirea onoarei ce se cuvine a da el slujbayilor sai.S'a pretins cä aceste tratate a fost serse in original româ-

M I$CAREA INTELECTUALÀ 213 neste de cutre Neagoe Basarab. Domnul traind pe la inceputul veacului al XVI-le (1512-1521), am avea in aceste tratate cel mai vechiu text romanesc cunoscut pana acuma. Limba lusa si stilul acestor tratate este asa de curgatoare, in cat se deosebeste mult, nu numai de acele ale manuscriptului de la Voronet, dar ciliar de acele ale psaltirei lui Coresi sau ale evangheliarului de la Londra, care totus ar trebui si samene cu limba i legaturile de cuvinte ale lui Neagoe, intru cat am vazut cà fusese scris in. Muntenia, si anume in jumatatea intai a secolului al XVI-le, aproape deci de timpul in care scrieai Neagoe Basarab 57. Noi credem ca sfaturile fusese scrise de Neagoe in greceste. Este mai mult de cat probabil ca Neagoe, cunostea aceasta Iimhä, .de oare ce el fusese socotitoru/ patriarhului Nifon la venirea acestuià in Muntenia pe timpul lui Radu al IV-le 38, insusire pe care nu ar fi putut'o imbrach pe Fangal un patriarh grec daca nu ar fi stiut greceste inca de mai inainte. Invat2A- turile sale fura puse pe romaneste pe timpul lui Mateiu Basarab, In 1654, de cand dateaza cel mai vechiu manuscript ce le contine. Sfaturile lui Neagoe Basarab sunt cum am spus'o niste adunari de precepte morale, care s'A slujasca de indreptare pur- tarei fiului sau. In cel intai : Cum se cade domnului sàsada la masa si cum vor mincai vor bea", Neagoe incepe prin a re- comanda cumpatarea, rara a lipsi frisa de veselia aceà ce peste de domni inimile supusilor". Printre alte sfaturi, care cuprind numai locuri comune de momia ordinara, se intalnesc din cand in cand unele gandiri mai adanci si mai intelepte, pre-

" E destul de a pune fatä In fatä douä fraze din sfaturile lui Neagoe si din evangheliarul de la Londra, spre a ne convinge ca este peste putinta ca alcatuirea lor sa dateze din acelas timp Evangheliar din 1574 Staturile lui Neagoe ochiul Idu drept sdbletzneaste-te ad de vei fi in toate zilele cu ia-1 leapada de la tine; mai bine cei alesi, in toate zilele si In toate tie sil piará un mildulariu al tau, nu ceasurile te vei folosi de sfaturile tot trupul aruncatsa fie In matca de invätaturile lor cele bune, iar de f ocului, isá te mdna tasúbláznire vei ti Cu cei nebuni d'aceiaiie se dereaptd, tae-o g oaruncädela cade a fi nebun iizvrätit". tine". (Col.lui Traian, 1882,p.79). (Arh.Ist.I,1,p.112). Hasdeu,arostitintâiparereacatextil]românesc al sfaturilor lui Neagoe provenea de la el insusi (sumarul din Arh. ist.I, 2. p. 111). D-sa pare a fi revenit asupra acestei pareri, de oare ce inCuvinte din batraniII p 5 ne dà ca textul cel mai vechiu românesc, nu mai mult sfaturile lui Neagoe, ci un fragmentbiblic din 1560. Sbiera, Cod.Voronfean.p. 328, admite farä temeiu ea atat sfaturile lui Neagoe cativiata Patriarhuui Nifon(care cu toate aceste este scrisa de Gavril Protul calugar grec din muntele Atas), ar fi fost serse româneste in textul ce-I posedam. " Vol. IV, p. 179.

214 ISTORIA ROMANILOR cum : si sa cunoasca mintea ta pre mintile slugilor tale, iar nu cunoascà mintea slugilor tale pre mintea ta", sau la betie pe nime sa nu daruiesti, macar de ti-ar fi sluga cit de draga". De asemene mai sfatueste el pe fiul sau sa nu pedepseasca la betie, caci "are masa obiceiul sau de veselie, ci sa judece la trezie dimineata cu boierii in divan". Une ori intalnim expresiuni asemanari frumoase, d. e. : anima omului este ca sticla ;de aceea sticla daca se sparge, cu ce o vei mai cirpi" 59 ? Al doilea' tratat a lui Neagoe : Cara fiul sau Teodosie Vodai caträ aiÇi domni catra toti, ca sa' fie milostivi si odih- nitori", este mai lung de cat cel dintâi. Domnul incepe prin a povatui pe fiul sau sa'si miluiasca slugile sale mai mult de cat pe saraci, caci pe saraci de nu-i va milliì dânsul o vor face altii, iar de slugile sale cine va ingriji de nu stapamul lor. Mai neasteptat din gura unui domn ash de evlavios ca Neagoe Basarab ne poate pareà sfatul, ca sa nu intaresti ma'nastirile cu leafa slugilor tale, nici cu venitul lor, sà fie ei saraci si manastirile miluite, iar slugile tale sa le faci in zilele tale sa fie cersitori". O gAndire nobilài frumoasa este urmatoarea : Deli va pri- sosi din venitul domniei, acel venit sa nu gAndesti cà este cAstigat de tine, ci iar l'ai luat de la saraci si de la acei ce sunt sub biruiata ta" ; de unde apoi urmeaiä sfatul ca el trebue sa intrebuinteze acest prisos de avere pentru a face odihnä si pace saracilor. TrecAnd apoi la un alt sir de gandirl, Neagoe invata pe fiul sau cum sa-si aleaga slugile sale si cum sa le raspla- teasca slujbele. Vorbind despre nevoia de intelepciune a domnului, el face o frumoasä asamaluire : caci cà mintea stà in trupul omului drept, ca si cum sta.' steagul in mijlocul rasboiu- lui,si cauta toata oastea la steag,i pana sta steagul in rasboiu nu se chiama acel rasboiu biruit, macarä de are si navalä grea spre sine ; iar daca cade steagul, d'acu toate °stile se risi- pesc §i nu se stie unul de altul cum faci incotro merg". Dupa aceea in loe de a päsi la un alt rând de cugetari, se intoarce iarasi la temh avutiilor, producand o repetare in gAndirile sale presurata iinsa din loe in loc cu ate o gAndire dreapta si frumos rostita. Ash buna oara urmatoarea : si cum tu facând pa- catul, iar a1ii sa se osteneasca pentru dinsul sal curatasca", cugetare ce iara§i trebue sà ne pun'a." in mirare,pentru acel timp religios, in care se credeh ea rugaciunile clerului pot s'a mantue pe omul cel mai gresit. Mai spune Neagoe dupä o com- paratie cam indrazneata intre lacrimileifeciorii nostri, care ar fi ambii de la sufletul nostru, frumosul aforism cà lacri- mele sunt aripale pocaintei", stricând insa efectul acestei dinprin adaosul nepotrivit : si nu numai aripi, ci si muma si apoi iar si fete". Urmeaza insa pe aceastà tema, nu fära eloc-

" Arh. ist.,I, 1, p. 111.

M11;3CAREA INTELECTUALX 215 venta, gandirea lui mai departe : Pentru aceea fratilor, and se infasura de trupurile noastre zmoala cea reap% si rece, sa nu lasäm sa se usuce imprejurul trupului nostru ; ca daca v'om lasa zmoala sà stea lipita mult de trupurile noastre, ma tem ca nu se va deslipi, pana ce le va face negre cai dinsa ;ci pana este mila lui D-zeu cu noi,i daca again cà sunt lacrimile ari- pele pocainteii muma i izvor viu si curat, noi sa ne curatim cu dinsele zmoala cea neagra si rece dupa trupurile noastre". De aceea sfatueste domnul ca omul sà grijascà de sufletu sau cat este inca' in viata, pentru a nu'l aduce pacatosi osandit inaintea lui D-zeu c'ä dupa moarte nu este lmpacare, dupa moarte nu este curatire, dupa moarte nu este milostenie. Pentru aceea nevoeste-te o fatul meu,i cumpara tie unt de lemn panä stà tirgul acestei lumi". In tratatul al treile : Cum si in ce chip vor cinsti pre boieri si pre slugile ion care vor sluji cu dreptate", domnul invata pe fiul sat' cum sà se poarte cu boierii sai, pe care ar trebui sa-i cultive ca pe o gradina, urmändi folosind aceasta asema- luire in tot decursul scrierei, care este inca mult mai scurtä de cat celelalte. Aceste cugetari domnesti fac onoare celui ce le au insirat pe hârtie, de si in practica nu le va fi urmat dânsul cu ace- eas1 sfintenie. Astfel Neagoe care invata pe fiul sàu, cà sä nu fie paharul tau adese orì plin de sange de om", ucide totusi pe mai multi din partizanii lui Vlachrta, pe care '1scosese din scaun. Este adevarat cà el se pocaeste pentru aceste cruzimi, chemand patriarhii alte fete bisericesti din locurile sfinte ale rasaritului, care prin rugaciunele lor sa imblanzeasca mania luí D-zeu ". Se vede ca sfaturile", fura scrise de Neagoe catre sfarsitul vietei sale, de oarece spune in ele ea nici odatá n'a fost alt cine-va mai pacatos ca mine". Pe langa aceste incercari de literatura religioasai morala mai intalnimi altele de literatura lumeasca tot de prin veacul al XVI-le, provenite tot din traducereaunor carti poporane de origine strainä, acaror introducere in mintea Ro- mânilor se facu tocmai prin aceste traducen, adica pe calea reflexiva. Un manuscript din 1620 contine anume treiscrieri lumesti de caracter literar : Alexandria sau povestea lui Alexan- dru Machedon, Floarea darurilori Rojdanicul. Scriitorul acestui manuscript ne spune intr'o notita cà ,,eu mult gresituli flea- losul popa loan din sat din Sintpetru (in Transilvania), scrisei aceasta carte ce se chiamá. Alexandria, si m ostiniu cit putui si o scriseiu sa se ceteasca,i và rog pre toata firea de om cui Dumnezeu o va da aceasta carte a ceti sau a scrie, socotiti si mai bine ce voi fi gresit; sau cuvint nesfirsit, sau slova ne-

60Vol.IV, p.180.

216 ISTO EA ROMÂNILOR umplutà, iar dumnevoastrà sà dregetiisà" nu mä." blàstámati, ci sà ziceti Dumnezeu sä.-1 erte. Incepui a scrie aceastà carte ce se chiam6 Alêxandria in luna lui Ciresar (Iunie)15 zile se sfirsi in luna lui August 4 zile, anul 7128 (1620)"61. Din aceastä no tità rAsare inteun chip invederat cà popa loan nu a tradus el singur Alexandria, deci probabil nici textele celelalte, Cáci mai in-CM ilstimpul de 49 de zile ar fi fost preà scurt pentru o asemene indeletnicire, cu atAta mai mult &A manuscriptul e scris foarte frumos, ceea ce in cazul unei traduceni ar trebul A. lase a se presupune o prescriere pe curat, adec6 pre- lucrarea lui romdnestei decopiarea ei in scurtul rAstimp de 11/, Inni. Apoi popa loan ar fi arAtat in notita lui CA a pus pe ro- mâneste povesta., nu numai cum spune Ca' a scris'o. In sfArsit ce inteles ar aveà, in ipoteza unei traducen, rug`dmintea popei Ioan, de a ertà cetitorul cuvinte nesfArsite sau slove neum- plute, ceca ce din contra este 11§Or de priceput, in cazul unei co- pien, unde scriitorul a putut din sclipare de vedere sà nu serie unele cuvinte intregi, sau sà nu formeze desàvârsit unele litere, observatie ce am fäcut-o si mai sus cu prilejul cercefärii Evan- gheliarului de la Londra. Rezult% decì intr'un chip neindoelnic ea' avem a face si in acest manuscript ca in altele analizate mai inainte Cu o copie a unui original, sau altei copii mai vechi a unei traducen ianterioare, ceca ce stedmut6 fälm'Acirea buc%- tilor continute in el in veacul al XVI-le cel putin. Alexandria, ceà intai din buedtile continute este o istorie fantastiai cu caracterul mai mult de poveste miraculoasä, a faptelor vestitului cuceritor macedonean. Redactia ei primi- tiv6 de prin veacul al V-lea fu greceascà,i dupà en se vede o- riginal% din Egipt. Ea fu tradussäi amplificatà in mai multe limbi, precum latina si persiana, si ajunse in sfarsit a fi repro- dus6 si in limba slavon6. Lucru in destul de curios este, cA intre cele mai vechi manuscripte slavone ale acestei povesti, se vede unul din 1562, scris la mAhästirea Neamtului prin porunca lui Grigorie mitropolitul Sucevei 62. Ar fi cu putint6 ca tot pe a tunci sä.' se fi pus aceast% poveste si pe româneste, prototipul de pe care o decopie popa Ioan din SAnpetru. Floarea darurilor este o culegere de maxime asupra pa- timilor omenesti, impArtite a§à ca dupà" o virtu te sä urmeze viciul corespunz6tor, extrase din autorii vechi greci §i romani, din bibliei din Orintii bisericei. Multe maxime sunt infárite prin cAte un exemplu din istoria animalelor. Ash bun% oar% se

" Vezi analiza inanuscriptului incä needitat, ce se and in posesiunea pro- fesorului Neagoe din Barlad, facuta de I. Bianu, in Columna lui Trazan 1883, p. 322--329. Gaster,Literatura populara,p.11.cf.Iirecek Gesch. der Bulgaren 1876, p. 440. Hasdeu, Cuvinte din Batrani, II, p. XXXVI.

MIE}CAREA INTELECTUALX 217 aduce cu privire la virlutea privigherei pildà cu porumbul,care inainte de a inghi-ti gráuntele, se uitá sá." vadä dacd nu vine uliul spre el. Darul intárirei se aseamáná cu pasárea fenixul, acáruia legendá cunoscutá dinceà mai adâncä vechime,este rapor- tan.' 63. Rojdanicul sau Zodiile, invátáturi astrologice despre ráurirea planetelor asupra vietei omenesti, pseudo-stiintá ce se meatinei astázi,desi mai mult ca sarlatanismde zodieri, zodierite si cAutátori in stele, care hránesc inch' credintelesu- perstitioase. Titlul buchlei care este slavon, ne aratä cä dânsul a fost tradus din aceastá limb5., in care se constará cà exista de prin veacul XIV-le. Uneori pátrund urme de conceptie luteraná pânä si in manifestarile vietii practice cuprinse in scrisori si documente. Ash ea' o scrisoare a lui Velicico Costin fratele cro- nicaruluii vornic de Câmpulung cátre birhul Bistritei gásim rostirea dup'ä cineva cä ar fi ca o mláditá de bun fel cu toatá intelepciunea cresculA" aaogând apoi cugetareh filosoficá li- teraeä cà mládita ceà bunà ori unde ie r'ásáidità de toti oamenii e ingea'dith. 64 Un document din 1622 reproduce in o formá dia- logatá cu o nuantá literarà intelegerea intre boierii Valcu vel vornic, Grigori vel vistieri Bunea Logofát cu mosnenii din BrAnesti. Ianotà, Vlad Lifoe, Stan portkeluliSárbu pentru impreun5 zidire a schitului Velcani : adec'ä noi acesti mosteni otsatulBránesti... adeverimcu aceastá scrisoare a noastrá precum eh' sh" se stie cà avhnd dumnealor boierii (sus enume- rati) mosie lasatul Válcánita iprimblAndu-sepeste mosia dumnealor au urcatsila mosia noastrá la várful Válcani vázAnd acel loe ash de frumos au dat Dumnezeu gAnd ca fach' sfântà mánástire inefiincl mosia a dumnealor au intrebat pe oare cineva din oameni : a cui este mosia pe acel várf frumos''.Le-au spus cineva cá este anoastrá, mostenilor Bránesti, dumnialor auzindash au vena lanoi ine-au intrebat :mosilor a dumneavoastrà este mosia pe acel Värf la Válcani? Noi am spus cá este a noasteá. Dumneata ai zis : nu ne yeti vinde nouh acel vh.rf ca sà facem o sfânrá mánástire? dar noi auzind cá va sà faci sfântá nfänilstire ne-am adunat toti si am vorbit de va vrea sä ne primeascá si pe noi ctitori, noi vom da si mai mult nu numai acel varf". Alt document re- dactat tot in chip de dialog este acel románesc al lui Mihai Vi- teazu care contine o convorbire intre cálugárita Teof ana, mama voevoduluii copiii lui privitoare la dania pe care bátrAna voia s'o facä mánástirii Cozia 65.

" Gaster, 1. c. p.138. " N. Iorga, Doc., Bi.strifei,II, p.27. " Arh.ist.I, 1,p. 31; Cono. Literare, XXXV, 1901 p. 715-718,

218 ISTORIA ROMANILOR

Este probabil cà inci altele din cartile poporane ce s'intalnesc in perioadele urmatoare, îi vor fi avand inceputul in acesta d'intai. Pana acuma insa nu sunt cunoscute cu sigurantä de cat lucrarile analizate pana aicea. Ori cat ar fi de restrans ogorul cultivat al limbei romane totusi ramâne constatat, cä inca din aceasta epoca aparusera producen i intelectuale imbracate in vestmântul ei.i aceste producen i se ivesc din toate partile unde cugetarea poporului apuca o forma' mai sistematica. Astfel in poesiai povestea poporadá, In scrierile si literatura religioasa, in sfarsit chiar in slabele urme de cugetare profana, pretutindene videm infiltrându-se spiritul si graiul românesc ca o seva nouai datatoare de viata in arborele aproape uscat al vechiuluislavonism.Este important a constatà aceasta tendinta spre românism, care nu au lipsit nici odata din mintea Romanilor, inch' mult inaintea de epoca lui Mateiu Basarabi Vasile Lupul. In ea se afla explicarea celei epoce, cand slavonismul slabind din motive ce se vor deà la locul lor, el trebui sa fie de o cam data inlocuit prin rostirea româneasca, care nici °datà nu pärasise cu totul mintea Românilor, cu toata coplesirea ei, in o insemnata parte, de limba rostirea slavonä.

4. BISERICA, $COALA $1 ALTE A$EZA.MINTE Singurul asezamant cultural al acestor timpuri de sange si omor era biserica. Desi mai mult in forma decat in realitate, (lama era respectata de contimpuranii sprijinita in toate modurile. De aceea pe cand vedem tärile române impartindu-se In partizi, care se sfasiau una pe alta, venind fiecare cu dornnul ei in frunte, spre a alunga pe domnul vrajmas, biserica singura ramâne prietena tuturor domnilor ituturor partizilor,tra'- gand foloase din nemarginita darnicie a tuturor. Rari sunt exemplele unor domni dusmani clerului,i Ioan Voda cel Cum- plit este poate singurul, care au cercat prin cruzimi nespuse a mai pleca trufasa frunte a calugarilor. De obiceiu fiecare domn inaugura suirea lui in scaun prin un dar facut unei nastiri, si este insemnatoare imprejurarea ca Mihai Viteazul in scurta sa domnie de doua luni in Moldova, plina de lupte, de griji si de suparari, gäseste totusi timpul pentru a intari nastirei Bistrita decima albinelor din satele manastiresti a judetului Neamt,i manastirei Agapia stapânirea Negrestilor 66 Daniile facute manastirilor sunt nenumarate,i ele au absorbit, desi mai putine la numar, mai multe mosii domnesti decat acele fa'cute intregei clase boieresti.Se intalnesc documente

" Vol. V. pag. 226.

3IIFAREA INTELECTUALX 219

In care se aruesc unei mänästiri pânä la 20 de mo§ii dintr'o singurä datä 67. Mänästirea Galata de§i intemeiatà de Petru Schiopul intr'un timp când numärul mo§iilor domne§ti scA- zuse prea tare, numerà totu§i la 1588, numai patru ani, dupä rädicarea ei,o avere Insemnätoare, a cäreia enumerare ni-a fost pästratä inteun intei esant document din 1588, cuprin- zänd pe lângä multe odoare de pret o atime insemnatä de bucate §i16 mo§ii 68 Apoi nu numai domnii contribuiau la imboeitirea bisericilor i mánästirilor, ci iprivatii se intre- ceau care de care in därnicie fatä cu ele. Dintre multele documente care intäresc aceastä imprejurare, ne multämim a aminti pe câteva :Astfel in 1512, cälugärita Magdalina inte- meiazA din averea ei mänästirea Adormirei dela Corbii de Piaträ pe care apoi o inchinä lui Neagoe Basarab, spre a rämänea domneascA 69. In 1620 intälnim pe Maria Paleologina väduva logorátului Dimitrache Chirita Paleologu häräzänd mänästirei Bisericanii satul Vänätorii din judetul Neamt 7°. In 1622 afläm pe 3 boieri intovärä§ânclu-se cu mopenii din Bräne§ti : ca cei d'intäi punând cheltuiala, iar cei deal doile locul, sà concurgä impreunà la intemeierea schitului Velcanii 71. Condicile episcopilor de Roman §ide Hui, acele ale mänästirilor Solka §i Moldavita, sunt pline de la un cap la altul de sute de aceste hrisoave de däruire 72,i tot a§à vor fi cu toate celelalte condici a le tuturor mänästirilor. De aceea s'a §i grä- mädit atäta intindere de pämänt In mânile mänästirilor, incAt la secularizarea lor cuprinderea totalä a mo§iilor mänästire§ti sä ajungä aproape deo §eptime din acea a teritorului intre- gilor täri române, iar venitul acestor nesfärite latifundii se ridica la25.000.000deleinoi,ceeace reprezintä un capital de 500.000.000, urandu-seiar impreunä cu nedesfundatele pà"- clurila cifra uriasä de 1.000.000.000 de lei. Iatä cAt de bine §tiù clerul sà exploateze pozitia sa pri- vilegiatä in sänul unor timpuri bigotei evlavioase.Tara' ce folos insemnat trase dânsul din maxima lui favoritä : capul plecat sabia nu'l taie" !Darä§ice bine §tieau sä se umi- leascA clerul pentru a cäpäta pomanä je o foarte caracteris- ticà a Arhiepiscopului Teofan, a Egumenului Par- tenie §i a tot soborul mä'nästirii Slatina. Gäsim o stäruintà cätre domnii dela Bistrita pentru doi cälugäri trimi§i In tara

" A§a Dan Voda m5n5stirei Tismana, 1424. Arh. ist.,I,1, p. 19. " Ureche in Letopisefe I, p. 200. Hasdeu, Cuvinte din bdIrdni, II, p. 179. " Arh.ist.I,1, p. 142. 70 Arlo, ist.I,1,p.69. 71 Alai sus.p. 217. Vezi Alelchisedek, Chron. Ronianului si a HusilorWickenhauser, Mol- do/u si Solka. Vezii raportul asupra averilor mliniistirilor din Oltenia, 26 Iunie 1713, Hurm. VI, p. 430 454.

220 ISTORIA ROMANILOR ungureascà pentru milostenie spunând in scrisoare ccine-1 va indura Dumnezeu sä nu miluiasdsfânta mänästirei sfânta bisericà cu cà1uei, cu väcusoare, cu vitisoare, cu chelsugel, cine Cu din ce-1 va indura Dumnezeu" 73.Milogirea sfintilor pärinti nu se deosebeste de cererea calicilor la pod caresi ei cautà prin diminutive sà indulceascä glasul ca sà ademeneasd darurile interes personal de castig färä mund. Dacà insä biserica putù impinge pe oameni panä a-si des- bräca familiile numai spre a-i läsà averile lor, färä indoialä si in restul vietei lor trebue ca dânsa sà joace un rol horätator. Vom avea prilejul a descrie mai jos panä la ce grad domina religia intreaga viatä a poporului roman. Aici vroim numai sä' atingem rolul politic al bisericei. In privirea aceasta observäm cà cu tot bigotismul timpului, cu toatä nespusa evlavie a domnilori boierilor, clerul a fost In totdeauna supus in statele române autoritätei lumesti, re- prezintatä prin persoana domnului. Aà la alegerea domnilor nu ei säruta mana mitropolitului, ci lucru ce ne poate Orea in- teadevär extraordinar, mitropolitul pe acea a domnului 74. Imprejurarea ea la alegerea lui Constantin'6.rban in 1654, domnul särutä mana patriarhului grec Macarie, ce se aflà pe atunci in Muntenia, nu este de cat o exceptie fireascä, fäcutà In onoarea unui repezentant suprem al bisericei, care ind erà sträin 75 pe dud fa-tä Cu mitropolitul tärei domnul pästrà totdeauna autoritatea lui neatinsä. De cate ori domnii nu mus- trau chiar cu cuvinte foarte aspre pe mitropoliti and nu-si fäceau datoria : Popo !ti-oi rade pletele" 76, des' n'a fost trat de cat odatä in analele tärilor noastre, va fi resunat indoealä de mai multe ori in decursul istoriei lor. La aceeasi pärere ne conduce si imprejurarea csA mitropolitul nu avea d- derea de a scoate din scaunul lor pe episcopi, precum nici acestia pe pretoierei, ci indepärtarea lor in caz de vinä mare erà tratä domnuluii judedtei sale 77. De si supusä autoritätei domnului, biserica avea un rol foarte insemnat in conducerea chiar politicd a tärei. Mitro- polituli episcopii numitii ei in vremile mai vechi mitropoliti, luau loc in divanul tärei aläturea cu boierii, avand glas

73 N. Iorga, Doc.Bistrifri,I,p. 35. " Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 51 : primus metropolita ad sedentem in throno accedebat principem ejus manus deosculabatur". " Paul de Aleppo in descrierea caratoriei sale prin Moldova si Muntenia In Arh. ist.I,2,P. 102. " Neculai Costin in Letopisefe,II,p.62. spune c5 Antioh Cantemir strip Intel) zi in divan vlddictii de Husi, lui Varlam : Popo !ce nu judeci drept cand îi vin cärtile mele? ti-oi rade pletele". Atunci vhidica Varian' esind de la divan cu lacrimi plangand, rau 1-aubliist5mat". " Cantemir, Descriptio Moldaviae, p.146.

MWAREA 1NTELECTUALÀ 221 nu numai in trebile religioase cii in acele politice. Afará de rolul important jucat de mitropolit si de cler in deobste la alegerea domnului, si care este explicabil prin nevoile consecratiei religioase, el era adese ori insárcinat cu cercetári judecátoresti de o natufä curat civila, lua parte lajudecareaproceselor, erà consultat in trebile politicei externe, in asázarea vom vede A mai tarziu cum domnii jurau adeseori inaintea capilor bisericei, eä nu vor mai scoate pe tara câte o dare ingreuietoare. Si nici ca se puteà altfel in un timp de evlavie si de bigotism, ca acela in care se aflà poporul roman in aceastà epocA, care aduceà prin sine insus amestecuI clerului in toate daraverile, sporind astfel vazai intáurirea lui. Intr'un cuvânt biserica erà omnipotentá in statele románe, dar omnipotenta ei gásià totusi o märginire in acea mai mare si mai strasnicá a princepelui domnitor. Prin insusi urea lucrurilor ori ce bisericà trebue s'A s'ingri- jascá de carte, fie si numai de cea elementará a scrisuluii cetitului, Cáci biserica trebuind sä" invete o doctriná transmisá hotárátá, nu se poate baza numai pe propoveduirea viului graiu, ce poate fi indestulátor numai doar in timpurile incepu- turilor. Biserica româná, cai ori care alta, trebuià deci sà in- grijascá cel putin ca reprezentantii ei ssa." stie seriei cell, si a- ceastá cunostintá se vede cà i era ráspanditá in membrii clerului românesc. De aceea videm cä cei intAi oameni ce tin con- deiul in tárile române fac parte din cler. Despre invsäMtura de carte prinintInsästiri sunt mai multe dovezi. O scrisoare dela jumaatea veacului al XVII-lea a Egumenului dela Voronet ditre birsául de Bistrita vorbeste de feciorul meu popa Toma care a invátat carte aici in tara la noi, nu la manastirea noasteä ci la altá mánástire si s'a Mcut eálugár. Altá scrisoare din acelas veac a lui popa GheorghiM din Borcea care Egumenul Doso- teiu din Dragomirna priveste pe un fecioras Moise fugit in Mol- dova pe care se roagà a-1 pune lângä dânsul invete harate (carte) bine cá-i bun la fere(fire).Chiar cAnd se in.vatà in afará de mânástiri tot preotii erau dasedli. Popa Lupul vorbeste despre un cálugäras al nostru ce ne este dascáliede in casa noastrá" 78 Tot in mânsástiri se fáceau traducerile la inceput din slavoneste, mai tarziu din greceste pe limba româneascá cum se vede aceasta la mánästirea Putna 79. Un hrisov din 1573 contine arsátarea cá a fost tradus de Constan- tin dascálul slavonesc de la scoala slavoneaseà din mânástirea Sft. Gheorghe vechi din Bucuresti. Une ori se cereau dascáli din Transilvania. Vátrascu Cigolea Logáfátul roagá" pe Simion bi- 1.5111 Bistritei sà-i trimitá pe Toader diacul care a mai fost inna-

78 N. Iorga, Doc. Bistrifei,I,p.55,II, p. 53 5i 98. 79 Dan, Mcincistirea Patria, p. 153 5i urm.

222 ISTORIA ROMANILOR inte vreme om al nostru ; acum Il pohtim de la Máriile Voastre cä avem coconi 80. In primele timpuri biserica oficialá va fi cunoascut numai limba slavonä, numai cat pe alaturea se vor fi ivit preluceäri romanevti. Limba slavonä fiind insä sträinä poporului roman, era de trebuintà ca in afarä de mevtevugul scrierei vi a cetirei sà se in- ve-te aceastä limbA chiar, ceea ce dup5 felul ei cel greoi nu lasä de a fi indestul de anevoios. De aici deci neapä'rata nevoie de vcoli, in care sä se invete cele de trebuintä pentru slujba bisericeascä scrisul, cetitul In slavonie. Nu trbuie insä sä ne inchipuim asemenea vcoli dupà ideile noastre de astäzi asupra lucrului, ca clase regulat impärtite, cu examene, cu profesori deosebiti dupä materii sau clase, cu localuri speciale. Invätätura can.' se im- pärtea era datä la cativa ucenici de un dascäl sau preot mai cärturar de pe la vre'o bisericä'. Locul unde se impärteà aceastä invätäturä era vara tinda bisericei, iarna probabil casa preotu- lui insuv. Ani multi trebuea sà munceascà ucenicii inainte de a-vi fi insuvit taina scrisului vi a cetitului, vi a fi patruns de bine de räu in cunovtinta limbei slavone. Era firesc lucru cà indatà ce se vtieà scrisul slavon sà se incercei punerea pe hartie a limbei române, in cat pentru manuirea acesteia nici nu era nevoie de o invätä'turà deosebitä. La atata insä vi la nimic mai mult se vor fi märginit ava numitele vcoli de slavonie ale primelor timpuri, In acest inteles se poate sustineà cácoala nu a lipsit nici odatä din sanul poporului roman. Cat cA sä fi existat o vcoalä mai 'Malta in timpurile vechi, precum pretinsa academie de drept vi de teologie a lui Alexandru ce! Bun, aceasta este o scorni- turà a timpurilor noui doritoare a inältà cat se poate mai mult inceputurile noastre 81, vi care au aceavi valoare cai intocmirea primelor armate permanente de Cab% Mirceai stefan cel Mare, cai Universitatea din Cotnari, introducerea Vasilicalelor de cätre Alexandru eel- Bun, vi multe alte povevti pe care le vom descoase de acum inainte. Nu se face istorie aruncandu-se in skull trecutului crea ti- unile propriei noastre fantezii. Neputându-se sustineà cu nici o probä istoricä academia de drept vi de teologie a lui Alexandru cel Bun, s'au incercat pe

" N. Iorga, Sludii idoc. V, p. 172, Doc. Bislrifei,I, p. 54 cf. Hum., Doc. XV 2, p. 1009. In Bstrifa se invilfai latineste Ibidem, p. 882. 81 Dupd cAt stim, acela care a pus in curs aceastilpilrere arbtrarä este reposatul Alexandru Hajd'Au inteun diseurs, de altfel memorabil, rostit la exa- menul din 25Iulie1827 a scoalei din Hotin, la care eraef or (Curierul ro- mcinesc, 1830, No. 10 5r 11): Cantemir care de altfel confine multe stiri nein- temeiate, nu pomeneste nimic despre scoala lui Alexandru cel Bun, spunAnd. ca Vasile Lupu a fondat cea dinidi scoalà In Iasi : Huius enim principis cura primo Iassiis scola graeca condita. (Descr. Mold., p. 135).

MWAREA INTELECTITA1 A 223 o altä cale a se inchipui prezenta limbei române in biserica mol- doveneasc5 pe timpul acelui domn. Am aedtat aiurea c'd mitropolit al Moldovei fusese, pe timpul organizatorului acestei tàri, Grigorie Tamblac 82 Se sustine despre acest presonaj c5 mai inainte de a fi mitropolit, venind In Moldova ca trimis al Patriarhiei de Constantinopolei fiind roman de origine, ar fi tinut in Suceava mai multe predici in limba romând 83. Tamblac era inteadev5r originar de peste Du- 'Are. Numele s5u romein las5 a se presupune c5 el se tr5gea din o familie aroman5 din Pind. Pe de altà parte ins5 insusi Tamblac ne spune c5 atat tat51 s5u cati fratele acestuia, care ajunge mai tarziu mitropolit al Moscvei sub numele de Chiprian, erau din Tarnova, capitala Bulgariei,i deci aratà nationalitatea lor ca bulg5reascA. Credem c5. Värerea cea mai nimerit5 este c5. familia Tamblac era de originà roman5 macedonian5, ins5 bulgarizatä, precum s'intamplase cu multe familii coborate din munti i as`ázate intre bulgari, in orasele acestora 84. De pe simplu numele lui de Tamblac a se sustineà cà vorbea româneste, ceea ce in ori ce caz nu puteà fi de cat româno-macedoneanà ne pare o incheiere cam indr5zneat5. Se vede c5 Grigorie invätase In Constantinopole, de oare ce-1 vedem trimis de patriarhia acelui oras spre a impka biserica moldoveneascrt. Apoi tot el ne spune c5 petrecuse mai mult timp In muntele Athos, 'Meat fär5 indoial5 limba greceagc5 trebuià sA-i fie cunoscutä. Dac5 ins5 avem indicii serioase pentru cunostinta limbilor bulgarei grecesti de csátre Tamblac, nu avem nici cea mai mic5 dovad5 cà el posedà si pe cea roman5. Se aduce drept argument pentru aceasta cuvintele rostite de el in catedrala din Suceava in una din predicele tinute de el. Fiind ea' eu v5.d dragostea voasträ c5 primeste cu dulceatä cuvântul inv5t5turei, precum un Vámant bun si gras s5minte1e, mai intai 15udand osardia voastr5 cea cald5 iatata sarguintä csätre bi- seric5 pre catà au copiii Care mama lor, pre cat bolnavul dare doftor, pre cat cel insetat cà."tre izvor, pre cat corabia c5tre liman, pre atata si pre noi ne inveseleste sporirea voastr5 in cat vom fi si vestitori de bucurie despre huna voastr5 faptà care patriarhul care ne-au trimis". Se argumenteaz5 c5 din cuvintele lui Tamblac reesä c5 poporul ce-1 ascultà trebuià inteleagà, pentru ca Tamblac s5-i fi putut vorbi astfel ; Moldovenii insä neViind limba slavoncl, nici cea greceasca, ar urma de aici cà numai cleat Tamblac s6 le fi vorbit in limba lor. Nou5 ni se pare c5 se impinge prea departe nestinta limbei slavone de c5tre Ro-

" Vol.III, p. 134. " Alelhisedek, Alitropolitul.Grigorie Tamblac, Viola operile sale in Re- vista pentru istorie a lui Tocilescu, III, p. 1-64. 84 Vol.II,p. 250.

224 ISTORIA ROMINILOR mâni. Inteadevär cä poporul de jos nu o cunostea dar clasele conducätoare, cleruli boierimea trebuiau sä o stie,i intru cat publicul lui Tamblac la predicele sale va fi fost din societatea mai aleasä, este evident csä el puteà sä le vorbeascä, asà cum a fäcut-o, chiar in limba slavonä. Oare mai tärziu, pe timpul predomnirei grecismului, o predicä in limba greacä sä nu fi fost inteleasä de cler si de boieri,i astäzi in timpul frantuzismului nu ar fi inteleasä o predicä in limba francezä tinutà cAtre societatea mai aleasä ? Pentru ce am sustine cä numai slavoneste n'a stiut nimeni nici odatä din poporul roman, and o intrebuintare asà de obsteasc6 a acestei limbi nu poate fi gänditä MA o intelegere a ei de clasele conducätoare ? Noi credem c5 tocmai de aceea a fost ales Tamblac de patriarhul de Constantinopole spre a fi trimis in Moldova, fiindeä stiea limba slavonä, care era cunoscutà pe atunci de toatä lumea ca limba poporului romän, confundandu-se cea scris'ä cu cea vorbitä de el. Tamblac dupä toate probabilitätile rämase in Moldova clupä isprävirea menirei sale, si 111à titlul de presbiter al marei biserici a Moldo-Vlahiei. El mai este insä numiti dascal de mai multe izvoare, care ce e drept reproduc mai curând o traditie, Mtn: cat sunt posterioare vietei lui Tamblac cu mai bine de 200 de ani. Aà inteo carte de liturghie scrisà de insusi Tamblac pe and era mitropolit al Litfaniei, se gäseste o notitä adausä cu mult timp in urmä, c5. Tamblac fusese dascal in tara Moldo-Vlahiei, egumen marei manästiri Pantocratorul, care se numeste Neam- tuli a fost la sinodul al 8-le din Florenta". Cä aceastä notitä trebue sä fie cel putin din veacul al XVII-le se vede de pe aceea cà dânsa confundà sinodul dela Florenta cu acel dela Constanta, la care inteadevär participase Tamblac ca mitropolit al Litfa- niei. Episcopul Romanului. Pahomie, (1707-1714) serie in un zbornic delamänä'stirea Neamtului : Aici este si mucenia lui svieti loan Novi, scrisä de svieti Grigorie Tamblac, ce a lost dascal intäi dinceput in Moldovai egumen aici in Neamt si mai apoi mitropolit in Kiev, cäruia i-am skutati sfintele moaste acolo". Mitropelitul Gheorghe in 1723, In istoria lui despre icoana Maicei Domnului de la mänästirea Neamtului, spune despre Tamblac, cä fusese mare bogosloo" Aceastä traditie repe- tatäi statornicä poate fi admisä cu atäta mai usor cu cat Tam- blac, ca invätat in cartea slavoneascä, a putut fi retinut de Alex- andru cel Bun, spre a preda aceastä limbà in scoala de pe läng5. mitropolia Sucevei. La atata insä se reduce academia de drept teologie a lui Alexandru cel Bun, adecä la o scoalä slavoneasek poate ceva mai inaltä de en acele obicinuite pe atunci. Limba

" Melchisedek I,c.p. 4 i63.

MI§CAREA INTELECTUALX 225 slavonA erà invAtatà bine inteles nu numai de clerici, ci §i de boerii ce aspiran s'A incapg in dreggtoriile statului. Despre modul cum s'invAta aceastä limbA ne sptme Dimitrie Cantemir fiii boierilor nu invgtau altA limba de cAt cea slavonA, in care dupg ce deprindeau a ceti, fiindcA nu avea de unde cunoa§te altg.§tiintA, trebuiau sA invete pe de rost orologiul bisericei rtisAritene,octoihul §i psaltirea ; dupg aceea li se explica evanghelia, faptele apostolilor,pentateucul sau cele 5 cAtti ale lui Moisi §i celelalte cArti din testamentul vechiu, dar aceste foarte rar. Totul erà ca sA priceapà eel/A din biblie ; rar s'intAmpla si invete cineva gramatica limbei slavone 88 De aceste §coli ,se infiintarg in curAnd §i la episcopiile de Roman §i RAdguti §i la cele mai multe mAngstiri, unde vedem fAcAndu-se une ori deosebire intrecAlugAriicdrturarii acei proA. 87: apoi §i in alte locuri. Despre una din ele aflämcä ar fi existat pe timpul copilgriei lui stefan Toma, in satul RgVA,enii din tinutul Sucevei, renumit astAzi pentru poricalele" poamele sale. In un document posterior dela Const. Mavrocordat din 1793, relativ la o hotarnicg intre orà§enii din Baia §i mo§nenii din RAdA§eni, mai multi din ace§tia mArturisesc, cA" au apucat delabAtrAnii lor, cg fiind stefan Toma Vodà copil mic §i sArac, au invAtat carte la §coala de aici din RAdA§eni, §i miluindu'l Dumnezeu cu domnia au venit la RAdg'§eni§i le au fAcut bisericA,§i jAluind oamenii cg' le-i locul strAmt §i n'au uncle se heAni, le au dat §i o bucatg de loc din hotarul targului BAei" 88. Se vede ins6 cà invg"t6mAntul slavon dec'äzut tot mai mult in tgrile romAne, cà ziditorii de slove devenirà tot mai rari 89, ceca ce se cunoa§te mai ales din redactarea tot mai putin co- rectA a documentelor in aceastà limbA ; apoi din faptul cA de la o vreme incepe a se ivl limba romAng in locul celei slavone, mai intAi in documentele private 90,dupà aceea §iinceleofi- ci ale.

" Cantemir, Descr. Moldaviae, p.170. 87 Document din 1540 Arh. ist.I, 2, p. 27. Acesti cdlugAri arturari erau adeseori destul de ghibaci In manuirea condeiului, pentru a Intreprinde fal- sificari de documente. Vezi dou'a hrisovedin anul 1691 In Arh. ist.I. 1. p. 71 si 106. Uricariul, X. p. 140, Mai sus, p. 492. " Acest titlu curios II poarta un piserslavon dela Inceputul veacului al XVI-le. Vezi documentul din 1512 (Arh. ist.I, 1, p. 143): Stan ziditor de slove a scris. " Vezi un document 1/2 slavon si romAnesc In Cronica Husilor de Melhisedek.Apendicep.60.Pdrtile stereotipe sunt slavone :cele noue care constatà daraverea Incheiata româneste, dovad5 cA scriitorul nu stiea slavoneste, de si ar fi vrut sA scrie in aceasta

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VI. 15

226 1ST. RIA ROMÁNILOR

5. ARTA In toate tdrile si la toate popoarele, atat vechi cat si none desvoltarea artisticd a avut drept cuib de unde si-a luat avântul credintele religioase. Astfel arhitectura oriental, cea greceascd OA la un puncti acea romand pornesc dela zidirea templelor ; sculptura la aceste popoare dela statuele zeilor, mvzica dantul chiar totdela sdrbdtorile religioase. Teatrul atät in tragedie câti in comedie se desvoltd din misteriile lui Dionisos, In cat intreaga miscare artisticd a antichitdtei porneste din viata religioasd. De asemenea si arta modernä are drept punct de ple- care credinta crestir0. Stiiuiile deosebite ale arhitecturei se desvolta la zidirea bisericilor,i numai de aici se aplicd la alte monumente. Pictura, arta principalä a timpurilor moderne, porneste dela icoanele bisericesti ; muzica de asemenea din cântdrile spre lauda lui D-zeu,i teatrul modern se desface din misteriile crestine. A trebuit pretutindeni o lungd desvoltare pentru ca arta sà devind lumeascd, pentru ca sd se reprezinte in ea personaje scene din viata oamenilor, pe langd acele din viata Dumnezeirei. Chiar din acest motiv intalnit obsteste nu ne vom mira dacà arta in sensul mai strâns al cuvântului, adicd artele plastice, se gdsestei la Romani infäsuratä in acest rdstimp in scu- ticelereligiunei.Intreaga manifestare artistieda poporului românesc se face exclusiv numai pe tdrAmul religios. Dintre artele plastice insd numai douä se puturd desvoltà In -Wile romane : arhitecturai pictura, cAci reproducerea figurilor sculpturale fiind opritä prin hotärärile sinodului tinut In Constantinopole in 862, sculptura fù cu totul inlätuiatd din reprezentärile artisticei ale orientului crestin. Pictura nu putea fi alta de cdt cea bizantind räsáriteand, rdspanditd in toate tärile de credin0 ortodoxd. Caracterul ei este de a fugì de expresia frumosului, care leagd pe om de carne, pentru a-1 duce in regiunile superioare ale sufletului. Neingri- jirea formeii expresia evlavioasd a figurilor, iatd tendinta ei de cdpetenie. Acest caracter lämâne in intregul rdsdrit pând in zilele noastre neschimbat, neatins de raza indltätoare afru- mosului antic, care transformd pictura religioasd a Italiei, in- depdrtat si de privirea sdndtoasà a realitatei, care regenerd pictura prilor de Jos. Si dacd intepenirea in formele desirate ale artei primitive crestine stärueste pand iin pärtile acele ale räsdritului unde ochiul ar fi putut intrevedea in sfärdmdturile antichitätei un mai mAndru ideal, (Grecia), cum vroim noi ca in Tärile române pictura sä fi päräsit acea cale bdtutdisd-si fi luat zborul spre alte regiuni? Pe lângd aceasta, in niste täri ,vecinic bäntuite de revolutii, stoarse i sdrumicate de stäpAnirea cea barbard a Turcilor, lipsiau conditiile economice care inainte .de toate mijlocesc desvoltarea artisticd. Aceste conditii explicd doard arta flamandä, ce nu avuse ca acea a Italiei imboldirea

MWAREA INTELECTUALA 227 frumosului antic, §i cu toate aceste ajunse pe aceasta tara", in bogatia §i varietatea minunatelor sale producen.In tarile romane lipsind sub zdrobitoarea dominatie turceasca ori ce avant care sa fie trecut peste nevoile zilnicei existenti, iatelegem prea u§or cum toate productele inchipuirei trebuiau sa fie sarace §i marginite, §i daca se intalne§te pe ici colea ate o exceptie, a- ceasta poate fi considerata ca o adevarata minune. Abaterile insa delaregula ob§teasca se vor intalni numai in arhitectura. Cat despre pictura (sau reliefuri pe vasele biserice§ti), ea ramâne In tot decursul istoriei noastre una §i neschimbata, reproduand tipurile odata admise de biserica bizantina, fàrä nici o pref acere in trasaturile lor. Acea§i sfinti slabii galbeni, cu nasul subtire §i ochii mari ce par a se tinca inteuna, fárà nici o expresie in figura lor de at doar evlavia autaturei ; acelea§i poze neschim- bate §i lipsite de once libertate in mi§carile lor ; acelea§i maul ridicate in sus spre semn de binecuvântare, aratând cu degetele lor tapene cerul datator de mila ; acelea§i vestminte cu faldurile batoase, care acoper cu o mare ingrijire ori ce goliciune a corpului fàrà a-1 impodobi, iata in putine trasaturi caracterele picturei bizantine. La Romani mai are inca neajunsul cà fiind .executate de me§teri de rand, icoanele infati§azaadeseori ni§te figuri strambe, hade §i urate, ni§te adevarate caricaturi, care fac asupra ochiului cult un efect mai mult comic de cat evlavios. Infaptuitorii acestor chipuri, zugravii erau mai ales straini, cu toate a se intalnesc §i Romani intre dan§ii 91. Caracterul de icoane se vede liana §i in reproducerea por- tretelor principilorctitori ale loca§ilor dumnezee§ti, care nu tind cleat foarte putin la reproducerea figurilor reale, §i reprezinta aproape pe toti domnii §i doamnele dupa acela§i tip, .ca- utand mainte de toate sà le dee o expresie evlavioasa §i preo- cupandu-se numai cât prea putin de conditiiile elementare ale portretului, reproducerea exacta a trasaturilor. Cel mult se pot recunoaste oare care semne caracteristiceexterioare, precum spania §i fata plina §i rotunda a lui Stefan cel mare, musteata subtire a lui Neagoe Basarab, etc. Toate pozele acestor potrete sunt tapene ca §i acele ale icoanelor, f àrà nici o mi§care ; de obiceiu sunt reprezintate tinand chivotul bisericei zidita de domni In mama'. Potretul familiei lui Neagoe Basarab dela Curteade Arge§ reprezinta pe acest domn §i pe doamna Despina tinand .cu ate o mana chivotul manastirei, §i avand inaintea lor in josul figurei lui Neagoe chipurile celor trei fii ai sài, iar in josul aceleiasotiei sale chipul celor trei fete ale lui, ambele grupe a§azate In ordine decrescatoare, cel mai mare catre mijlocu 91 In Socotelile Brasovului de N. Iorga in An. Ac. Rom. s.II tom,. XVI 1899, p. 343 (176) giisim insemnarea la 13 Iunie 1696 :Zahle dem wallachischen Mahler auff Befehl das... Mihaly Voyvoda Bildniss in der wallachischen Kirche abgemahlt und renoviert hat...

228 ISTORIA ROMINILOR cel mai mic catre margine, toti copii imbrácgi in haine lungi ca §i parintii lor, cu coroane pe cap, cu pärul buclat e§ind de sub coroane, tapeni §i fara viga, urmänd numai cat regula unei monotone simetrii 92 Pe ranga reproducerde picturale se mai afla multe po- doabe biserice§ti lucrate in cusuturi. Bine inteles ca arta aici este inca §i mai slaba de cat in picturile bisel ice§ti.Cele mai multe din aceste cusuturi fiind fricute de sotiile domnilor sau ale boierilor, care tineau sä hafäzasca mânástirilor §i bisericilor productul propriilor lor osteneli, coseau pentru acele loca§uri deosebite ornamente religioase precum : aere, coperi§uri de mor- minte, nebedernite, naraclite, patrafire, cingatori. Mai toate aceste cusuturi sunt rácute din fir de aur §i de argint pe un fond de atlaz de obiceiu colorat, adese ori pe catifea. Fetele figurilor sunt cusute cu mätásuri. Cusuturile ne aratá o arta din cele mai rudimentare ; sama' nänd mai mult a ni§te figuri desemnate In joc de copii. Nici o regula In desemn, nici o perspectiva, nici cea mai micà corectitudine in pozele lor. Ori cine a Vazut vreunul din aceste ornamente biserice§ti, cusute in timpurile noastre de vreo cucoana batraná, care mai pästreaza inca obiceiul timpurilor vechi, poate sa-§i faca Indata o idee de intreaga aceasta ramurá de arta a timpului trecut. Pe Muga.' atari ornamente cu care bisericile erau impodobite prin evlavia sexului femeesc, mai erau §i de acele datorite orfaurariei, o suma de odoare trebuitoare slujbei, precum :cruci, potire, discuri chivote (adeca reproducerea in mic a formei bisericei, menita pentru pastrarea particelelor sfinte)93, lingurite, ferecaturi de icoane, ce se lucrau din metale pretioase aur §i argint, adese ori impodobite cu pietre scumpe. Mate- rialul unor asemene obiecte este In deob§te pretios ; lucrul insa de ränd, §i nu numai atunci când el e§ia din mânile arginta- rilor indigeni, dar chiar când erà produs de acele ale me§terilor straini foarte adese ori chemati In t'arde române pentru a lucrà deosebite scule. A§A in 1492 gäsim pe Vlad vodá. Calugarul facand un policandru la manastirea Cozia prin un meter din Sabiu al caruia nume nu este arátat in document 94. Neagoe Vodä tuteo scrisoare a lui, datan' din Pite§ti din 18 Decemvrie 1518, se plänge consiliului municipal din Sábiu, ea de §i ea- mäsese multumit de modul cum argintarii trimi§i lui de acel ora § In anul trecut, anume lohanni Celestin, Ii lucrase ni§te

92 Vezi reproducerea acelui portret in publica tia fäcutä Cu ocazia sfintirei mänästirei Curlei de Argeq, Gr. Tocilescu, Bucuresti, 12 Oct. 1886, p. 43. 93 Dintre chivote, cele mai binisor lucrate sunt : acel fost al m'anästirei Cotroceni däruit de Const. Serban ;i acel al män. Bistrita dat de Barbu Craiove- scui acel al mänästirei Curtea de Argel fäcut de Neagoe Basarab. Toatc se allá la muzeul din Bucuresti. " Hurm. Doc. XV, p.133.

MI kiCAREA INTELFCTUALÀ 229 cupe, in urmg dând lui Celestin o câtime de argint, spre a face o cädelnitg dupg modelul turnului dela Sibiu, cleat care Neagoe aratg cä in toatg Ungaria, pe care o vizitase nu vgzuse mai frumos, Celestin o lucrase asà de prost cum nu ar fi putut'o face nici un tigan 95. O tânguire de acela§ fel ggsim mai tárziu In o scrisoare a lui Brâncoveanu contra unui clopotar, meter brasovean mult mai minemos cleat cei din -peg" 96. Se vede deci cá argintgria nu erà pe o treaptg de desvoltare deosebitg In Tara Româneascg de oarece pentru executarea unei lucrgri mai delicate, principele are nevoie a recurge la mesteri strgini, care nici aceia Meg nu multgmesc gustul principelui, indestul desvoltat in ce priveste apretuirea operilor de artg. Tot ash in Moldova ggsim pe Alexandru Lgpusneanu &And 300 de galbeni unui argintar din Sgbiu pentru a-i face o cruce de aur 97. In deobste in timpul bogatului si luxosului Brâncovanu argintarii din Brasov sunt adese cercetati pentru lucrgri mai scumpe. Din scrisorile voevodului aflgm cum el insárcinase pe Ieremia pecetarul sg-i facg o pecete din o piatrg de pret cgci stia cg d-lui lucreazg foarte bine si curat". Pecetea trebuia ca sg fie tot asà cum fusese acea ce o fgcuse pe un inel de aur acel corb, soarele acela, luna aceea, slovile, iar acelea numai In loe de slove rumgnesti sg fie slove latinesti cu ambac (data) 1689". Pe un alt argintar al acelor timpuri George Il insg'r- cineazg sg fac'd cädelnita, pahare, icoane ferecate, tipsii si deosebite argintgrii pe care erà sá i-le aureascg. Unui clopotar Mihai i dà de fácut ni§te sfesnice de bisericá si asa mai departe 98. PAng aice deci nu am intAlnit in manifestärile artistice nici o scântee deosebitg, care sg fi inspirat pe vreunul din numerosii zugravi, argintari sau cusgtorice decorau bisericele noastre. Pretutindeni productia artisticg este in pruncie ;ni- cgieri nu se vede nici mgcar adierea unei suflgri Care indreptare sau proVäsire. Intelenità rgmâne arta picturei si a relie- fului Onà cgAre pragul timpului in care trgim In infAsurgrile bizantinismului, care pâng nu furá sfAsiate de spiritul renas- terei, retinurá pretutindeni arta in coparie. In privinta picturei cu ramificgrile ei putem spune cu adevgrat cà timpurile noastre trecute n'au stiut ce este arta. Religiozitatea precum- penea prea mult simtul estetic ; evlavia se desvolta prea mult In dauna frumosului, pentru ca acesta sg-si fi putut luà zborul sgu liber si neoprit. Chiar in rarele exceptii and intálnim pe obiectele destinate cultului, inchipuirea unor scene nere- ligioase, precum pe un disc de argint dat mgngstirei Cotroceni " Curtea de Arges, p. 40 Scrisoare originald 18 Dec. 1518 si Hurm. Doc. XV, 1 p. 237: quoniam ad modum Ciganorum erat fabricatum. " N. Iorga, Socotelile (nota 1 mai sus) p. 261 (152). 97 1562, Hurrn. Doc. XV p. 574. " N. Iorga, Studiii Doc, X p. 97, 99, 106.

230 ISTORIA ROMANILOR de familia Cantacuzino, o vângtoare de retei doi cai antuind la cântarea flautului 99, hied' figurile sunt de tot neartistic reproduse, sàmá'nând mai curând cu asemene tablouri de pe mo- numentele egiptene, decat cu productele artei Europei apusene. Se vor fi aflând din intâmplare iluceári picturale de adev'drafd art6 precum portretele din 1574 atribuite lui Paolo Veronese a Marioarei Vallarga, greaca, sora Ecaterinii so tia lui Alexandru al II-lea domnul Muntniei, pe cand ea petrecea la mânAstirea Sanct Maftei de Iângä Venetia sau potretul lui Mihai Vitezul fAcut de pictorul curtii lui Rudolf al II-lea, Sadeler ; acesteexceptii dovedesc ins6 tocmai lipsa aproape des5vAr- OVA' a unei picturi românqti cu caracter artistic. Unele fresce apoi ca acele de la mân'Astirea Hurezul sau acele dela Coltea pot 'face de departe oarecare efect decorativ prin impArtala arhitecto- nicà a tablourilor iprin jocul colorilor, dar cel cevra cerceteze amänuntimile va intAlni iarài chipul cel rudimentar copiráresc al unei arte de tot stângace10°. S6 cercenm a doua art'd ce se putt' desvolta in Ta'rile române :arhitectura. Si ea este exclusiv religioasà. Cel putin numai despre a- ceastà parte a ei putem vorbi, intruckt aproape singur din ea ne au fämas monumente. Acele civile au disp6rut mai toate, nefiind construite cu tràinicia cerun spre a infruntà destru- g`átorul timpi dacà se vor p`astrà câteva ele vor apartinea epocei urmnoare. Bisericile vechi in tärile române sunt toate de stil oriental bizantin. Constructia lor e mai mult solidà de cAt frumoas6. Dimensiile lor nu su,nt mari. Gr6m6dite pe un spatiu ràstrins cu zidurile lor de o grosime pronumtatà, cu ferestrele sus puse mici, cu turnurile lor joasei puternice, ele au pe din afarà un aspect greoiu, pe din 16untru o al-Rare intunecoas6 §i po- somorân. Materialul din care sunt zidite este de obiceiu piatra cioplità prins6 cu un mortar foarte incheator care une§te bu- càtile inteun singur d'arab. Arare ori se vede intrebuintatà mar- mura. Acoperemantul, care pretutindene a trebuit s'a."fie pre- Mcut in mai multe randuri, erà in vremile vechi de obiceiu de plumb, une ori de oale. Mânà'strilei unele biserici chiar prin orase eran prev6zute cu infáriturii pref6cute in ni§te adevärate cetàtui, in care poporul cgutà sc5pare la vremuri de restri§te. Mansdstiri ca Ceta"tuia, Golia din Iasi, cea armeneased Zamca din Suceava, Tismana, Cotmana §i altele multe din Muntenia sunt exemple vsäzute ale acestui caracter. In tot decursul istoriei române stilul arhitecturei biseri- -ce§ti nu s'a schimbat nici odatà,i dacà in sirul acestor monu- " Se aflà la muzeul din Bucurqti. l" N. Iorga, Contribulii la istoria Tviunleniei, 1896 p. 14 ;Hasdeu, Arh. ist.II, p. 78 ; Bul. Mon. Ist.II, 1909, p. 80, comp. 1, 1908, p. 122.

MIkiCAREIA INTEL NCTUA LX 231 mente simple si uniforme, intAlnim cate-va cu un caracter deosebit, acest caracter al lor nu este datorit unei desvoltäri in- terne a mersului arhitecturei, ci unor imprejuräri exceptionale si individu ale. Un atare monument, care rásare ca o stea strAlucitoare In noaptea intunecoasä a arhitecturei romane este biserica e- piscopalà de la Curtea de Arge§. Ea fir zidità de Neagoe Basarabá, bigotul dar si artis tul principe al Munteniei. Bigotismul lui l'am studiat aiurea. De- spre firea sa de artist ni s'au pästrat mai multe stiinti. Astfel mai intal o traditiune reprodusä de izvoarele grecesti, care spune cá el ar fi invgat arta de a ridica zidiri, pe când se afla la curtea sultanului Selim,ic'ä acest sultan l'ar fi insärcinat a zidi o moschee in Constantinopole ceea ce el indeplinì cu atata iscusintà, incat sultanul Il incärca cu daruri §i i dete invoirea a duce in Muntenia materialurile ilmase. De si nu se poate pune mare temeiu pe o asemene legendà, ea este totusi insemnatä prin aceea, c'ä este raportatä despre singurul Neagoe Basarabsä, edificatorul celui mai minunat monument de arhitecturä ce ni l'au l'äsat vremurile trecute. Tot despre Neagoe Basarabä mai spune cronicarul ca au bätut insusi cu cuisoare un már de aur curat, impodobit cu märgäritarei cu pietre scumpe, pe o icoa- nä a sf. mucenic Dimitrie din manästirea Nucetului" 101. Am vazut mai sus cum el umblând prin Ungaria, observase forma turnurilor si dädea valoarea cea mai mare artisticä celui de la Säbiu ; cum apoi criticä lucrarea argintarului Celestin spunând cà ar fi lucru tigänesc, care toate aceste imprejuräri ne aratä cä, dacä chiar Neagoe n'a fost el insus arhitectul manästirei Curtei Argesului, färä indoialä c'ä au luat o mare parte perso- nalà la zidirea acestui Meas. a el o inältase cu iubire si dra- goste, apretuind frumuseta creatiei sale, se vede de pe pompa extraordinarà cu care el Os' la sfintirea ei. Arhitectii care rädicau pe atunci biserici erau de obicei straini precum gäsim si mai tarziu tot sträini indeletnicindu-se cu aceastä artä pe atunci mai mult meserie. Asa din vremuri mai vechi gäsim pe Stefan cel Mare intrebuintand pentru zi- &Aria bisericii Sf. Nicolae din Chilia la 1482 pe arhitectul italian Provana, iar Cetatea ADA fu ziditä de arhitectul grec Teodor. Arhitectul sas Michel fusese insárcinat in 1494 de cätre Vlad Cálugärul a rezidi cetatea Targovistea 102 Dup5 epoca in care ne afläm vom Os' pe me§terul zidar Dobromir rádicând In Iasi sub Vasile Lupu frumoasa bisericä Trei Erarhi. Tot un

101 Curtea de Arge§, p. 37. 102 N. Iorga, Chiliai Cetatea Alba, p. 152; Hasdeu Arh. ist. I, 1, p. 178 Col. lui Traian 1874, p. 128.

232 !STOMA ROMANILOR

strein a fost decii arhitectul ce a fädicat minunea de frumusete, stili proportii de la Curtea de Arges. Poporul a pgstrat o legendg care o atribue meqterului Ma- nole. Acest meter ori cine va fi fost el, el-A un arhitect desgvh- sit, care se purtase prin rgsgriti deprinsese toate sistemele de constructiei ornamenticg, existente pe acel timp in Asia. Cio- plirea pietrelori motivele ornamentgrei sunt in deobste arabe ; alte imprejurgyi precum forma si boltele intrgrilor lasà a in- trevedeà o indurire armeneascg foarte pronuntatg. Modul de a tgià pietrele, de a le asezA cu rosturi putin cioplite, punând intre ele un strat foarte subtire de var curat neamestecat cu ngsip, de ale lega cu scoabe de fer fixate prin plumb, de a dispune la diferite înälÇimi in grosimea zidului, de la temelie pâng la vArful turnurilor, grinzi indoite de lemn, toate acestea sunt mai mult decAt indestulgtoare, pentru a ne face sg cgutgm o- riginea ei in rgsgrit si nu in apus, unde pe atuncea inflorea re- nasterea care pgrgsise de mult timp un atare sistem de construc- tie 103. Ceace este de admirat in biserica dela Curtea de Arge§, nu este atata delicatetea aornamentgrei, cAt frumusetea ei arhitecturalg. Proportiileei sunt desgvgrsite,ii-ar puteà gäsi asgmgluirea numai in acele ale templelor antice. Impresia totalg ce o lasg asupra ochiului este aceia a unei armonii depline a formelor sale. Nicgirea spiritul nu ggseste de indreptat ceva ; nicgirea ceva prea mult, nicgirea prea putin. Pretutindenea o cumpgtare in ornamente, care de si foarte variate nu obosesc nici odatá privirea prin o nemAsuratà incgrcare. Astfel lipsite de zgdarnice impovgrgri,liniile se desfac libere si elegante, trecand pe nesimtitei prin modificgri treptate, de la directia dreaptg la forma turnurilor, rotund octogonalg. O indrgzneatà noire este forma celor doug turnuri ce vin deasupra fatadei. Ferestrele lor sunt inclinate,i anume ambele in directiunea de afarg in lguntru, ceea ce dg turnurilor aparenta de a se pleca unul asupra celuilalt. Efectul este contrar regulei arhitectonice a stabilitgtei si se apropie de acel produs de catedrala de Piza. Singurg.' aceastà imprejurare jigneste in monument puritatea clasicg a liniilor sale si-i dà un gust romantic, care tinteste la efecti prin altg ceva cleat prin armonia formelor sale. Acest monument de o desgvarsire atAt de rarà stg insg singuratic in intinsa Muntenie. El se inaltg pe orizontul cel inchis de inaltii munti ai Carpatilor, rivalizAnd cu ei in atragerea mintei care nesfArsit, cgtre imensitate, muntii prin mgretia

108 Curtea de Argeq, p. 35. Vezii Reissenberger. Die bischöfliche Kloster- kirchebeiKurtea d'Argyischinder Walachay, Wien 1860, care are meritul de a fi atras pentru prima oara' luarea aminte asupra comoarei pierdute in pustietatea Munteniei de atunci.

MIKAREA INTELECTUALÀ 233 lor, manastirea prin frumusetea ei covarsitoare. Singuratic se inatta dânsa, nu numai in satul Curtea de Arges, unde nu mai este inconjurata de nici un monument, dar singuratec s'ar Malta ca iin cencrul capitalei, in preajma altor cladiri atat vechi cat inoi, atat de desoebita este frumoasa ei fire de acea a tuturor plazmuirilor trecutei prezente. Ba prin originalitatea ei cea atat de caracteristica, ar ramânea singuraticai ar atrage ivirile inminunate chiari in mijlocul vestitelor monumente ce impodobesc marile capitale europene. Product al unui geniu necunoscut, va ramânea pururea un obiect de inminunarea nu numai pentru mintea cultä. dar si pentru cea lipsita de cultura, atributul cel mai minunat al frumusetei adevarate. Aproape tot atat de deplina in formele ei se inalta in cealalta' Ora romana, in Moldova, si anume in Iai frumoasa biserica a Trei-Erarhilor, care de si ridicata de Vasile Lupu, deci posterioara cu mai bine de o suta de ani manastirei Argesului, impartaseste cu ea atat caracterul stilului ei in linii si ornamente, cat si desavarsirea in minunatele ei proportii. Ea este insa ridicatä pe un plan mai simplu decat biserica lui Neagoe, avand numai doua turnt ri de egala inaltime asezate pe corpul ei. Modul insa cum liniile trec din trupul cel mai voluminos in elegantele turnuri, este tot atat de armonic nesimtit cai in biserica de la Arges, de si desleaga aceastà problema inteun chip cu totul altul decat rivala ei in frumusete de la baza Carpatilor munteni. In inchegarea eiarhitectonica se poate ca biserica din Iai sa fie intru catva mai pe jos decat rivala sa din Curtea de Arges, in ornamentare insa o intrece fara indoiala. Ea pare a fi imbracata dela varful turnurilor 'Ana la baza inteo horbota de piatra alcatuita din cele mai frumoase si mai variate cioplituri strataete de brae bogatei de o nespusa frumusete. Daca asupra arhitectului care a ridicat-o nu suntem inzestrati nici macar cu basmul lui meter Manole, asupra pictorilor care au impodobit-o avem dimpotriva cunostinte foarte precise. Vasile Lupu se indrepta tot la Rusia pentru a dobandi zugravi iscusiti dupa cum tot din aceasta imparatie adusese el dascalii tipografi la scoala pe care o infiintase ; urmand in privirea pictorilor exemplul ce Il daduse inaintasul sau Miron Barnovski, care tot de la Rusi ceruse zugrävirea unei icoane pentru manastirile radicate de el in Moldova : Barnovski din Iasi, Barnova de langa acest orai Dragomirna. Vasile Lupu cerei dobandeste dela Tarul Mihail Feodorovici (1617-1645) ca pe de o parte sa-i invoiascà lucrarea in Rusia a icoanelor ce trebuiau sà impo- dobeasca tâmpla bisericii, pe de alta sa.-i trimita la Iasi niste zugravi iscusiti care sa pictureze paretii. Tarul Ii trimite pe Sidor Pospeev i Iacov Gavrilov care acest din urrna murind InIasi este inlocuit cu alti doi zugravi Deico Iacovlievsi

234 ISTORIA ROMINILOR

Pronca Michitin. In August 1642 zugrAvituli catapeteasma erau isprAvite 1O4. Dacà insA putem sá ne mândrim cu aceste monumente neasàmä.'nate, prezenta lor in prile române, nu contribue infra nimic a caracteriza o pornire artistid. Plante exotice, crescute din innmplare pe Omântul românesc, ele n'au e§it din insu§ mintea poporului nostru, cu toate Ca' deodan creeate au pro- vocat pe popor a le imita §i a le reproduce. Pentru a vedeà insà at de adând a fost intiOrirea lAsan asupra contimporanilor, sà ne amintim cà pentru a explica asemene minuni se iscodi balada incântätoare a me§te- rului Manole. O asemene pl'Asmuire nu se puteà indeplini fArà jern mare a celui ce o fàptuià., a iubirei sale, a sufletului skr, in recile ziduri ale mànàstirei. Desi aceste dou'd monurnente de§teptase dteva imitatii, pentru Curtea de Arge§ Domnita BAla§a §i Stavropoleos din Bucure§ti, pentru Trei Erarhi biserica Stelea din Thrgovi§te ridican in 1645 de Vasile Lupu domnul Moldoviei pentru a prAznul amintirea tanlui ssá.0 mort aici ; totu§i aceste imitàri edmaserà §1ele singurele ca§ineintre- cutele lor modele §i nu determinará crearea unui stil non in clädirea monumentelor religioase. In privirea muzicei §icorolaruluieiobicinuit,dantul, ambele aceste p'6.strarä' formele primitive poporane, fArà nici cultun' artistid propriu zisà. In muzica româneasc6 caracte- rizan prin doinã, cel mai vechiu cântec românesc, predomne§te melancolia §i tainica jàluire. Cântatà din fluer la umbra Odu- rilor, ciobanul i§i revksa in ea dorul s'5.'u de lume, §i In modulatiile ei accentele duioase a le naturei. Natura este serioasà dacä nu tristà, §i tot a§à trebuia s'A' fie §i räsfrangerea ei neturburan in sufletul omului, crescut la ad'Apostul ei. Celelalte arii ale poporului roman au toate acela§ caracter melancolic, care izbucne§te uneori inteo zgomotoasà veselie,ins6 ant melancolia cat §i veselia sunt clare §i màsurate. Simti in ele in fundul sufletului ce le produc se mi§d o gAndire, nu ca In muzica ungureasd, vestitul cearda§, in care o durere nein- teleasà este urman Mn. tranzitie de o turban. transportare. Caracterul muzicei române§ti o apropie mai mult de popoarele slave, dei estein ea o non.' originalà, pe care nu o poate uita ori cine au auzit'o. Dantul românesc national este cunoscuta horä, care pare a fi de origine romanä. Linititä in mi§drilesale OrAnd a imbie pe oameni mai mult la mi§carea gandirei, la convorbiri unii cu altii, dedt la acea a picioarelor, este adevkatul dant

10dSilviu Dragomir, Contribujii la relaliile bisericei romtineVi caRusia In veacul XVII In Art, Ac. Rom. XXXVI. Rezumat In Bul. Mon. Istorice,V, 1912, p. 110 g urm.

MIIKAREA INTELECTITALÀ 235 al unui popor inteligent. Dar Românul §tie 0 cum trebue innece gandirea poate prea amarà in miFärile fizice,i atunci un de brdu Il despägube§te cu prisosintä de dulcea monotonie a horei. In privirea gätelei, care 0 dânsa corespunde unui simt5.- mânt estetic, poporul romanesc a dovedit totdeauna cä este din o rasä cu gustul frumosului inäscut in ea. Cele mfii multe din porturile atat ale bärbatilor cat §i mai ales a le femeilor sunt pline de farmec 0 de originalitate. Forme/e originale ale podoabei imbrAc6mintei la bärbati 0 la femei, (altite), sunt insä de inspiratie slavä. 0 nu dacä nici romane cleat bine inteles prefäcutei schimbate prin geniul poporului roman. Cu anul 1633 1634 incheem noi istoria medie a poporului roman, caracterizatà prin predominarea slavonismului, de ad inainte punem indrumarea unei noue perioade, acea a precumpenirei elementului grecesc in desvoltarea vietei sale. Epoca cea mare a luptelor pentru neatarnare a trecut. Poporul roman &ant in energia §i virtutea lui internà, se a§terne tot mai färä improtivire la picioarele puterilor stfäine 0 mai ales la acele ale Turcilor, care ajung in curAnd nu numai a-1 despoia ci chiar bate joc de el. Dacä perioada pe care am studiat'o infäto§a pe lângä privile§tea unei adânci desträbälärii momente inältdtoare, acea a epocei in care intrAm ne va desfä§ura numai mizerii. Ele vor fi insä räscumpärate prin adierea unui nou vant, acela al trezirei mintei române§ti, care trebuia la sfar0t invieí corpul.

TABLA ILUSTRATIILOR Pagina 1. Radu Serban 9 2..Iscdlitura lui Rada Serban 10 Mandstirea Comana 13 Pisania bisericii dela mandstirea Comana 14 Epitaf la mormantul lui Radu Serban 15 Radu Mihnea 20 Iscalitura lui 1-lada Mihnea 21 Iscdlitura lui Gavriil Movilä 41 Iscdlitura lui Alexandru Coconul 43 Ieremia Movild 52 Ieremia Movild cu familia 54 Elisabeta, doamna lui Ieremia, Cu f iii ficele 56 Doamna Elisabeta, solia lui Ieremia Movild 57 Cutia Cu pdrul Doamnei Elisabeta 59 Simion Movild 60 Iscdlitura lui Stefan Tomsa 64 Gaspar Gratiani 71 Valachia, harta din 1628 73 Iscälitura lui Miron Barnowski 79 Taran din partile ragdrasului 111 Maned din pArtile Fágàraului 113 Soldat roman 115 Boier din Muntenia. 149 Nevasta unui boier. 151 Pagind din evanghelia dela Sucevita, 1605 181 Din evanghelia dela Sucevita, 1605 183 1605 188

)7 1605 191 , , 1607 195 1607 198 Din evangheliarul dela Dragomirna 1610 202 32.., 1610 206 33.., 7/ 1616 210

TABLA DE MATERIE Pagina Prefaà 5 Capul VIL Muntenia si Moldova dela moartea luihai Viteazul Oak la Matei Basarabl Vastle Lupu 7 I. Muntenia dela moartealuiMihai V iteazul pelnd laMatei Basarab 1061-1633 7 Radu Serbani Radu Mihnea 7 Simion MovilA 1601-1602 7 Radu Serban 1602-1611. 8 Radu Mihnea 1611-1616 . 19 Sporullnräurirei grecesti in tArile romAne 24 Dela Alexandru Iliasi la Matei Basarab 38 Alexandru Iliasi 1616-1618 38 Gavril Movilä 1618-1620 40 Radu Nlihnea a doua oarA 1620-1623 42 Alexandru Coconul 1623-1626 42 Alexandru luau a douä oarä 1627-1629 44 Leon Tomsa 1629-1633 44 II. Moldova dela a doua domnie a lui Emanoil Aron laVastle Lupu 1593-1634 50 Movilestli 50 Emanoil Aron a doua oarä 1593-1594 50 Stefan RAzvan 1594-1595 . 50 Ieremia Movilä 1595-1606 . 52 Simion Movilä 1606-1608 59 Stefan Tomsa 1611-1615 63 Alexandru Movilà 1615-1616 67 Dela Radu Mihnea la Vasile Lupu 69 Radu Nlihnea 1616-1619 . 69 Gaspar Gratiani 1619-1620 . 70 Alexandru Iliasi 1620-1622 76 Stefan Tomsa a doua oard 1622-1623 76 Radii Mihnea a doua oarA 1623-1626 77 Miron Barnowski 1626-1629 78 Alexandru Coconul 1629-1630 82 Nloisi Nlovilä 1630-1631 83 Alexandru Coeonul a doua oarä 1631-1632 83 Moisi Movild a doua oarA 1633-1634 85

TABLA DE MATERIE 239

Pagina Capul VIII. Fenomene generale ale vietli romfine$11 In perloada slavonismului 87 I. Starea economicei si inreltzrirea ei asupra organizeirit sociale.. 87 Starea economied.. 87 Transformarea boerimei. 97 Starea taranilor 109 II. Organizarea politica 146 Domnul 5i boierii 146 OcArmuirea 155 III. Misearea intelectuala 178 Limba slavonrti limba romAn4 178 Ciirtile biserice5ti române 190 Inceputuri literare 204 Biserica, 5coalai alte a5ezäminte 218 Arta .. 226