,SSTORIA()AMUR T A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor. Vol. VI I A. b. XE.110FOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA. DITI A Ill-a, rev6zutä de autor Ingrijit6 iinut6 la curent de I. VLADESCU CONFERENTIAR DE iSTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Nu sunt vremile sub arma omulul, cl bIetul om sub vremi". M1RON COSTIN. VOLUMUL VI LUPTA CONTRA ELEMENTULUI GRECESC 1601 1633. EDITURA aCARTEA ROMANEASCID, BUCURE*TI 30.541. 928. PREFATA Cu volumul acesta al VI-lea incepe publicarea volumelor rAmase in manuscris. Deoarece acum se lucreazà direct depe originalul auto- graf am inlAturat controlur trimiterilor din note, ceeace ingreuia mult lucrul, Cum cea mai mare parte a gre§elilor dela trimiterile din note se datoria corecturilor dela tipar, cred, acest control al manuscrisului n'ar mai fi avut rost. Copiarea manuscrisului lui Xenopol formeazà acuma una din muncile destul de importante ca timp. Descifrarea, de multe ori, este foarte anevoioasä". Uneori nu s'a putut face decAt cu ajutorul mai multorai dupà intervale de timp. La multe note s'a dat in manuscris numai indicatia lor rämânând a se copia in intregime. Aceasta este partea cea mai u§oarà in cazul cand, indicatia corespunde. Toate ilustraÇiile volumului au fost date de mine. Una sau douà le-am gsäsit §i printre hârtiile cari insotiau volumele ma- nuscris. Titlul volumului Lupta contra elementului grecesc" este pus tot de mine, dar rezultà din insà§i prefata volumului scrisà" de Xenopol. Am ajuns definitiv la concluzia ca notele mele sä" fie toate in un singur volum, care va forma al XV-lea, al colectiei, impreura cu indicele, tabla de materii, etc. Cele dela volumul IV se vor retipsári §i completa acolo. I. VLADESC LI. In acest volum nu mai rAzbat luptele pentru neatarnare, care atipesc odatá cu Mihai Viteazul. Prile române au primit cu des6var§ire jugul puterii otomane. Se manifestà insà, in decursul perioadei cuprinsä' in el, pri- mele semne ale unei lupte nouà, iarà§i secularg, cu o Ina urire streing, acea contra elementului grecesc, care se incuibase cu Incetul in aceste täri, mai intai pe calea religioasà-culturalà, apoii pe cea comercialài politicA. In volumul urmAtor vom constatà insemnAtoarea imprejurare &A, paralel cu izbucnirea nemultumirilor ce s'au pricinuit de domnirea Grecilor, se aratà cea întâi licArire a unei culturi a propriului graiu, culturà ce va int6r1 mai tArziu fgscularea, la inceput instinctivg, a simtimân- tului national, limpezindu-1i intArindu-1 §i pe calea con§tiun. MUNTENIA DELA MOARTEA LIII MIHAI VITEAZITL PANI. LA. MATEI BASARAB 1601 1633 1. RADU ERBAN5jRADU MIHNEA Simion Movilà, 1600-1602. Domnia lui Mihai Viteazul Inceteaz5 de fapt In Muntenia Mare, dupà Vät6lia dela Teleajin, In 20 Octomvrie 1600, si in Oltenia dupA a doua lupt6 pier- dutà de el contra lui Simion Movilà, in ziva de 21 Neomvrie acela§ an, dupà care Mihai apucA calca spre Praga, iar Mun- tenia incape sub ocArmuirea lui Simion Movilà, care dom- neste In ea dela sffirsitul anului 1600 Onà pe la jumätatea lui 1602. Prin intronarea lui Simion Movi15. in Muntenia si rea- ducerea lui Sigismund Batori In Transilvania, pe lângsá Iere- mia MovilA, care domnià in Moldova, Polonii, ce mai erau prie- teni si cu Turcii si prin aceasta erau la apost de nsävsälirile tänresti, ajunseserà" stàpânii netälgàduiti la Dun'Area inferioar6 si in sAnul Carpatilor, eu alte cuvinte asupra intregei intinderi tärilor romAnesti. Zamoischi, cancelarul polen, care introdusese pe Simion in Muntenia, se intoarce in Polonia, lAsAnd proteguitului s'Au 4000 de Poloni si Moldoveni, care pradà tara in chipul cel mai cumplit. O is'aracsä tarà, exclamà cronicarul, ce au pàtit -atunci cu Lesii si Moldovenii, cá au prAdat si au jà'cuit toatä tara si má'n5.stirii boierii s'Araci, pAná ce au luat tot ce au Osit la dânsii" 1)Simion Movilá stried mai multe din ac- Anonimul romanesc, in Mag. isl.,IV, p. 301, confirmat prin hrisovul -lui Radu Serban din 29 Maiu 1604, reprodus de generalul P. V. Nästurel, Lupia de ta Ogrelini Teisani, in An. Acad. Rom., II, Tom. XXXII, 1910, P. 55 (7): ,,Simion Vodä cu Lesii Moldoveni multà ndpastà reai moarte au eàzut peste ioi sàrmanii, cu multe jafuri si multe prAdäri". 8 ISTORIA ROMANILOR tele Mute de Mihai Viteazul ;bun')." restituie mopenilor din Apele Vii mo0a ce le fusese luatà domneascO de Mihaiu Viteazul, pentru cà nu putuse prati o dare impusä asupra lor, apoi fusese data' de el fiicei sale, Florica, de zestre. la ma.- ritarea ei cu Preda postelnicul. Simion Movilà iea dela mo§- neni, ca pret de räscumpärare, 70.000 de aspri, in loe de cei 50.000 pentru care li se confiscase mo0a, in cat vedem ca" nu dorinta de a restatornici o nedreptate impinsese pe Simion Movil`á a lua satul Apele Vii din mainile lui Preda §i a-1 re- stitui fo§tilor säi proprietari,ci setea de bani imbinata ea dorinta de räzbunare 2). Despre gandul säu du0nänesc contra partizanilor destul de rari ai lui Mihai Yiteazul face dovadà uciderea a doi boieri ce pästrau credintà fostului domn : Udrea banul BOleanu çi Negru clucerul. Acest sistem de ocarmuire, 0 mai ales stricarea actelor lui Mihai Viteazul, nu putea conveni familiei Buze§tilor, cari ei îi trägeau cele ma i frumoase ale lor averi tot din acte de pe vremea lui Mihai Viteazul. De aceea, cu toate cá doi din frati, Radu §i Preda (Stroie fämase credincios pânä la moar- tea eroului), dupä caderea lui Mihai la Teleajin, ea adeVärati boieri romani, se aduserà in partea celui mai tare, uitand pe vechiul lor proteguitor care-i ridicase inavutise, väz'and. Incotro tindea ocarmuirea lui Simion, fug peste OIL, aduna oaste gonesc din Muntenia. Intrunindu-se apoi cu boierii lui Mihai Viteazul, cari se inturnau din Transilvania, dupä.' uci- derea acelnia, se inteleg impreunä pentru a alege de donni pe Radu *.a'rban Basarab, care domne§te timp de zece ani, dela 1602 pan). la 1611 3. La alungarea lui Simion Movila din Muntenia contribuisei imprejurarea cà Buze§tii se convin- Sesera" in curand ca" ra'u fácuserA de a se da in partea Polo- nilori a Turcilor, de oarece Nemtii ajungand, prin moartea lui Mihai Viteazul,.stäpânii Transilvaniei, erà pericUlos a-i aveà de du§mani. Iladuärban, 1602-1611, era nepotul lui Neagoe Basarab, care pare a fi avut, pe läng4 fiul sàu Teodosie, Inca" §i pe unul Särban, de oarece Cäpitanul ne spune ea" numele domnului era Radu, §i c'd de pe tatäl sa"u purtà §i numele de *ärban 4. El se aflà in tabära nemteascA, unde, in Noemvrie 1601, jut% ere- dintä. impäratului. Basta trirnite o Wire in Muntenia, spre a pane in scaun pe proteguitul curtei sale. De 0 aceastä o§- tire pare a fi repurtat o victorie, in prima ei ciocnire cu acea Vezi mai sus asupra acestui sat, v. V. p. 321. 2 Anonimul romänesc, In Mag. isl., IV, p. 301-302. Basta serie senior eh* Simion Vodà a trecut Inapoi din Tara Romäneasc6 In Moldova si Jai este In mäna lui Radu Vodä". Hurm. Doc. XV, 2, p. 755-6. Cäpitanul, In Mag. ist.,I, p. 240. MUNTEJNIA DBLA MOARTNA LUI M I VITRA MI PANA LA MATRI BABARA B9 alui Simion Movilà,totusiNemtii nu izbutesc a scoate in- data' pe acesta din scaun, si se pare ca' ar fi urmat mai multe lupte cu izbandá Impa'rtità, de oarece In 8 Aprilie 1602, Simion Mo- vilA era inc'á In Muntenia, ,..: sid'Adea o multámitsA unui boier als'Au pentruca s'au nevoit la slujba dom- niei mele, and s'au radi- iigkEi cat nite hoti cu Radul Vodà asupra domniei me- le" Curand Insà dupà aceastà dan, Simion Mo- - vila este alungat,i Radu *'ärban Incape in domnia Munteniei. De abiains'à se asezase In scaun si se apucase sa mai indrepte ,desperata stare a tärei, re- chemand la locuintele lor pe oamenii ce fugiser6 In munti 7, cand Simion Mo- vilarevine cu o armatá poloná si alung6 pe Radu, care trece in Transilvania, impreunsá cu familia Bu- zestilor de as-LA datà toti trei fratii ca'cii Stroe dupà moartea lui Mihai se da- duse In partea lui Rada contra lui Simion. Mai trec tot acolo si alti boieri cu femeilei copii lor, a cei ce sera'sculasera" contra lui Shnion si trebuiaus'A se tema' de rsäzbunarea lui 8. Radu trimite la ImpAra- 1. Radu Serban Basta c. Rudolf 6 Noemvrie 1601. Hurm. Doc., IV, p. 271. Documentul se aflà publicat In Hasdeu, Cuvinte din bcitrdni, I, p. 113. Vezi si o scrisoare a lui Basta din 5 Mar tie (24 Febr.) 1602 prin care m'Ata cA a dat lui SArban arme si praf pentru a trece in Valachia. Iorga, Studii .Doc., IV, p. 130. Asupra luptelor dlntre 5àrbani Simion vezi mai multe scri- sori filtre Basta si Lassota, ibidem, p. 133 si urm. 7 Anon. rom. in Mag. ist, IV, p. 302. Michael Zekel cAtrà Rudolf, 28 Februarie 1602 si Stefan Kakas cure Zaharia Gaitzkouler, 12 Mart. 1602. Hurm, Doc., IV, p. 290 si 294. 10 ISTORIA ROMINILOR tul pe Radu Buzescu cu o scrisoare care, ajungand la Praga in 19 Martie, ImpAratul Iipromite sprijinul s'äui insArci- neaz5. pe Basta cu restituirea luiin scaunul lui muntean. hi13 Aprilie 1602 sed'a"o lupt6 foartecrâncenä" intre Raduerban §1 Simion Movilà, luptà ce se rAsfirà in dodä localitAti apropiete :Ogretin §i Tei§ani. In aceastd luptà In care Radu iese invingAtor Stroia Buzescu care-1 ajutase a-tat de mult, este rAnit i moare in 2 Octomvrie acela§i an 9.