Supliment de educaţie civică şi electorală, editat de Asociaţia Presei Independente (API) Ce ar trebui să pag. întreprindă politicienii 2 pentru a convinge alegătorii să iasă la vot? - răspund 5 alegători, Serie nouă, nr. 35 (50) septembrie 2010 5 politicieni şi 5 analişti Decret semnat, Proceduri mai simple Parlament dizolvat Alegerile parlamentare anticipate de vot pentru studenţi vor avea loc la 28 noiembrie 2010

La următoarele alegeri jurnaliştilor înainte de a semna studenţii vor putea vota Preşedintele interimar decretul. după o procedură mai a semnat simplă după ce deputaţii decretul de dizolvare Voronin şi Popuşoi – au aprobat o serie de a Parlamentului. următoarele priorităţi modificări la Codul Documentul prevede Din acest moment, Parla- Electoral. Astfel, studenţii organizarea alegerilor mentul poate adopta doar ho- şi elevii cu drept de vot anticipate parlamentare tărâri şi legi ordinare, iar Mihai se vor putea prezenta la la 28 noiembrie, iar Ghimpu continuă să îndepli- orice secţie de votare din Comisia Electorală nească funcţia de preşedintele al localitatea în care îşi fac Centrală (CEC) poate să legislativului. Printre chestiunile studiile, chiar dacă nu au înceapă pregătirile pentru prioritare până la alegerea nou- viză de reşedinţă. campania electorală, care lui Parlament se numără exami- conform legislaţiei va narea cererii Procuraturii Gene- Ei nu vor mai avea nevoie de dura 60 de zile. rale privind retragerea imunită- certificatul cu drept de vot, dar ţii parlamentare a deputaţilor vor semna o declaraţie pe propria Concurenţii electorali pot comunişti Vladimir Voronin şi răspundere pentru a putea vota. începe agitaţia electorală ime- Alexandru Popuşoi, precum şi O altă condiţie este să prezinte, diat ce se vor înregistra la CEC. a raportului pe marginea eveni- alături de buletinul de identitate Semnarea decretului vine mentelor din aprilie 2009. şi fişa de însoţire, şi carnetul de la scurt timp după ce Curtea Potrivit legislaţiei, imediat Studenţii Anastasia Coda, Sergiu Ursu şi Mihail Berco spun că modificarea Codului Electoral student. este un lucru bun. Constituţională (CC) a dat aviz după validarea alegerilor par- Alte modificări operate la pozitiv demersului preşedin- lamentare de către Comisia Codul Electoral se referă la sanc- când studenţii nerezidenţi pu- Cu o zi înaintea examinării rirea cu 20 de zile a termenului telui interimar al R. Electorală Centrală şi Curtea ţiunile prevăzute în cazul votului teau vota cu certificatul cu drept proiectului de lege de către Parla- de declarare a noului loc de „exer- privind constatarea necesităţii Constituţională, Mihai Ghim- multiplu. Astfel, falsificarea re- de vot pe care îl puteau ridica din ment, documentul a fost criticat citare a dreptului la vot”. Potrivit dizolvării Parlamentului. Mihai pu urmează să convoace prima zultatelor prin dublă votare se va localitatea unde au reşedinţă per- şi de Asociaţia “Promo-Lex”. Po- prevederilor curente, acest ter- Ghimpu a precizat că regretă şedinţă a legislativului, la care sancţiona cu amendă în mărime manentă. “Alianţa de guvernare trivit experţilor, amendamentul men este limitat la primele 15 zile semnarea decretului, dar că s-a va fi ales noul speaker al Parla- de la 200 la 400 unităţi convenţi- crede că dacă va include aceste îi avantajează pe studenţii şi pe de campanie electorală. conformat prevederilor consti- mentului. Dacă deputaţii nu vor onale sau cu muncă neremunera- modificări, studenţii vor vota elevii cu drept de vot, dar sunt şi tuţionale. “Îmi pare rău să vin reuşi să aleagă preşedintele ţării, tă în folosul comunităţii de la 100 pentru ei. Eu nu înţeleg de ce alte categorii aflate în situaţie si- Tinerii, dezamăgiţi cu acest decret, întrucât cetăţe- interimatul preşedinţiei va fi de- la 200 ore sau cu închisoare de este nevoie de aceste intimidări milară, cum ar fi muncitorii de pe de politicieni nii au votat pentru schimbare, ţinut de noul preşedinte al legis- până la 2 ani. din partea Alianţei”, a declarat şantierele de construcţii sau alte Un recent sondaj on-line rea- iar această schimbare a avut lativului. Totodată, Constituţia deputatul comunist Grigore Pe- persoane fără domiciliu perma- lizat de agenţia britanică Strategic mandatul de patru ani. Ne-a prevede că interimatul funcţiei Comuniştii nemulţumiţi trenco. La rândul său, deputatul nent în oraşele mari (Chişinău, Communication Laboratories, reuşit doar să începem această de şef al statului poate fi supli- Deputaţii comunişti au criti- Ion Pleşca, preşedintele Comisiei Cahul, Bălţi) care sunt nedrep- realizat în perioada 13-16 septem- schimbare. Nu poţi realiza pro- nit şi de prim-ministru, doar în cat proiectul de lege, motivând juridice pentru numiri şi imuni- tăţiţi în raport cu studenţii. În brie 2010 pe un eşantion de 2414 gramul asumat pentru patru cazul în care nici preşedintele că în acest mod studenţii vor pu- tăţi, a precizat că “odată cu aceste plus, experţii se arată îngrijoraţi peroane cu vârsta cuprinsă între ani într-un an de zile, mai ales Parlamentului nu a putut fi ales. tea fi forţaţi să voteze şi că recto- modificări, studenţii nu vor mai că acest mecanism ar permite 18 şi 35 de ani inclusiv, arată că în contextul unei crize politice, Guvernul îşi va exercita manda- rii şi decanii facultăţilor ar putea fi nevoiţi să alerge acasă la sute de situaţii de vot multiplu. “Promo- tinerii moldoveni prezintă dezin- dar sunt sigur că cetăţenii care tul până la validarea alegerilor face presiuni asupra studenţilor. km poate pentru a vota. Nu vor Lex” a recomandat examinarea teres, dezamăgire, sentiment de au pledat pentru schimbare noului Parlament. Opoziţia insistă să fie păstrată mai cheltui bani pe drum şi vor de către Parlament a altor solu- sunt gata să o ducă până la ca- vechea modalitatea de votare, economisi şi din timp”. ţii, cum ar fi, de exemplu, mă- Continuare în pag. 4 păt” a declarat Ghimpu în faţa Diana Lungu Analiză post-referendum Lecţiile referendumului constituţional din 5 septembrie civică/electorală, pentru a-i informa mografilor din Moldova a realizat ca fiind de natură politică sau care Rezultatele referendumului pe alegători cu privire la referen- un studiu privind cauzele nepar- pot fi în mod direct controlate de constituţional din 5 septem- dum? Care a fost rolul mass-media ticipării cetăţenilor moldoveni către clasa politică: brie 2010, mai exact absente- în campania electorală şi în ce mă- la acest scrutin. Studiul întitulat • Întrebările înaintate la referen- ismul în masă al cetăţenilor Nicolae Panfil, sură cetăţenii au primit răspunsuri “Erori în sondaje sau manipulare dum nu sunt cele mai impor- de la urnele de vot care a secretarul Coaliţiei Civice pentru la întrebările lor legate de referen- a opiniei publice”* a fost prezentat tante pentru mine (nu prezintă provocat eşecul referendu- Alegeri Libere şi Corecte dum prin intermediul mass-media? la o recentă conferinţă știintifico- interes) (19,8%), mului, a readus în actualitate Unde au fost ONG-urile active în practică. Astfel, sociologii au iden- • Nici un partid nu m-a convins o întrebare: cine este res- domeniul educaţiei civice/electora- tificat 19 cauze ale neparticipării (16,3%), ponsabil de educaţia civică/ recte această întrebare nu poate pania electorală pentru referendu- le şi ce au făcut acestea în perioada cetăţenilor la referendum, cauze • Pierderea încrederii în partidele electorală a cetăţenilor? Clasa avea decât un singur răspuns – edu- mul constituţional din 5 septem- campaniei electorale? Ce au făcut care îşi trag originea din zona de politice şi în liderii lor (14,2%), politică, adică partidele şi alte caţia civică/electorală reprezintă o brie? De ce foarte mulţi oameni s-au sau nu au făcut cetăţenii pentru a-şi influenţă a clasei politice, a autori- • Temerea că validarea referen- formaţiuni politice? Auto- responsabilitate a întregii societăţi plâns că nu au fost informaţi despre exprima dreptul la vot? Iată câteva tăţilor statului responsabile de or- dumului ar fi amânat alegerile rităţile: Guvernul, Comisia din Republica Moldova. Fără în- scopul şi finalitatea scontată a aces- întrebări esenţiale la care suntem ganizarea alegerilor, în zona media anticipate (9,1%), Electorală Centrală? Instituţi- doială, fiecare dintre actorii men- tui referendum? De ce clasa politică obligaţi să găsim răspunsuri pentru sau în zona societăţii civile. • Insuficienţa informaţiei despre ile mass-media? Organizaţiile ţionaţi în primul alineat al acestui şi-a neglijat cetăţenii, invitându-i la ca societatea civilă să poată asigura referendum (8,4%) şi neguvernamentale? articol îşi are partea sa de responsa- un referendum a cărui miză aceştia o participare activă şi conştientă a Ce n-au făcut partidele • Timpul nereuşit de organizare bilitate şi de implicare în acţiunile nu o înţelegeau? Ce au făcut au- cetăţenilor la procesele electorale. politice şi desfăşurare a scrutinului elec- Pentru mine personal, dar şi de informare şi de educaţie civică a torităţile statului responsabile de Imediat după referendumul Cel puţin şase din cele 19 cauze toral (5,8 %). pentru colegii din cadrul Coaliţiei alegătorilor. organizarea campaniei electorale, constituţional din 5 septembrie ale absenteismului, menţionate în Civice pentru Alegeri Libere şi Co- Ce s-a întâmplat, totuşi, în cam- implicit şi de activităţile de educaţie 2010, Asociaţia Sociologilor şi De- studiul amintit, pot fi categorisite Continuare în pag. 4

Acest buletin nu poate fi pus în vânzare liberă şi se distribuie ca supliment la ziarele: Cuvântul, Cuvântul Liber, Est Curier, Ecoul Nostru, Gazeta de Sud, Gazeta de Vest, Glia Drochiană, Jurnal de Chişinău, Observatorul de Nord, Ora Locală, Unghiul, Ziarul de Gardă, SP, Novaia Gazeta, Ayin-Aciik. 2 Obi e c t i v septembrie 2010 Sondaj Ce ar trebui să întreprindă politicienii pentru a convinge alegătorii să iasă la vot? Alegătorii: Vrem fapte concrete!

Anton Moraru: Gheorghe Cernea: Sofia Chirtoacă: Larisa Tican: Stela Speianu: Aş recomanda Unul din mo- Politicienii Vrem fapte Ştiu că au puţin ca fiecare partid tivele principale trebuie să arate că concrete pentru timp la dispoziţie, din R. Moldova pentru care nu a ie- sunt mai demni că ne-am pier- dar măcar o parte din care are forţă şi şit lumea la votare decât noi şi să nu dut încrederea. ce au promis când au are organizaţii te- este pentru că nu se mai certe între Liderii Alianţei venit la guvernare ritoriale să lucreze au lucrat partidele ei în faţa lumii, să ar trebui să se să realizeze. Lumea mai intens în sate. cu populaţia. Acum nu se ponegrească gândească mai atunci ar avea mai Să organizeze pro- este altă sarcină. Eu pentru că lumea serios la oamenii multă încredere şi ar cesul de agitaţie aş dori ca politicie- râde de ei şi îşi pier- de rând, căci îşi ieşi la vot. Cel puţin pentru a lămuri oamenilor ce să facă. nii să se întoarcă cu faţa măcar spre de încrederea. Mai ales că şi preţurile amintesc de noi în timpul alegerilor studenţii cred că vor ieşi la vot cu noile Să facă un colectiv de agitatori, din 20 satele din care provin, la neamurile şi cresc, dar salariile şi pensiile rămân la şi în rest sunt preocupaţi de propri- modificări. Oricum, lumea vrea schim- de oameni de exemplu şi ei să lucre- prietenii lor şi deja satul va fi informat. fel. Credeţi că aşa lumea o să mai iasă ile interese. Să fie mai activi şi mai bări şi mulţi sunt dezamăgiţi că au fost ze cu oamenii. Fiecare agitator să aibă Ei trebuie să se includă mai activ în la alegeri? Politicienii trebuie să fie mai cumpătaţi la vorbă. Să se pună un multe promisiuni, dar puţine realizări. în responsabilitatea sa câteva familii, această campanie electorală. Un lucru activi şi mai uniţi. Şi-au luat la început pic în pielea omului de rând. Pentru Preţurile cresc, au mai avut loc şi inun- gospodării, cu care să lucreze în fieca- important şi necesar este mărirea pen- viteză şi parcă mai făceau ceva pentru că ei, cu veniturile pe care le au, nu daţii. Dacă s-ar strădui un pic mai mult, re zi, să le ducă programa partidului, siei cât de cât şi acesta va fi un imbold popor, dar acum nu mai fac nimic con- ne pot înţelege pe noi, oamenii de lumea ar avea mai multă încredere şi ar ziare, tot felul de informaţii cu activi- pentru oameni. De asemenea, şi presa cret pentru oamenii de rând, doar se rând. Să ne mai ridice un pic pensiile ieşi la vot. Numaidecât nu trebuie să se tăţile partidelor pentru ca fiecare moş, trebuie să se implice mai mult. Altfel, ceartă între ei. şi salariile, nu doar lor. murdărească unul pe altul cu tot felul ţăran care nu are acces la informaţii nu avem scăpare şi ne pomenim cu o de acuzaţii şi bârfe. Să fie mai uniţi, dacă să vadă şi să-şi formeze o părere. Dar stagnare a ţării. s-au pornit împreună aşa să meargă până pentru asta este nevoie de o susţinere la capăt şi nu la mijloc de drum să se tre- financiară. zească că fiecare se vrea preşedinte. Politicienii: Vom lucra cu fiecare în parte

Stella Jantuan, Valeriu Munteanu, Ion Pleşca, Alianţa Igor Dodon, Partidul , Partidul Partidul Democrat (PDM): Partidul Liberal (PL): „Moldova Noastră” (AMN): Comuniştilor (PCRM): Liberal Democrat (PLDM): Eu vreau să remarc că Noi consi- Vom lucra cu Marea ma- În continu- absenteismul la referen- derăm că nu are fiecare în parte, joritate a popu- are mizăm pe dum nu înseamnă că oa- nici o relevanţă le vom explica laţiei care acum deschidere, pe menii nu vor ieşi la alege- referendumul calea pe care am un an a crezut în sinceritate şi pe rile parlamentare. Partidul în ecuaţia cam- început s-o par- ceva schimbări, forţa convinge- Democrat întotdeauna a paniei electora- curgem după 29 au simţit această rii, a cuvântului. insistat şi a discutat despre le. La alegeri nu iulie 2009, tre- schimbare, însă Vom merge în problemele prioritare pen- va fi un mesaj buie să mergem nu spre bine, dar continuare din tru R. Moldova şi anume nou al PL. Până înainte şi vor fi şi spre rău. Situaţia sat în sat, din problemele de ordin social care sunt cele mai când, avem Alianţa pentru Integra- realizări. Intenţionăm să lucrăm mai s-a înrăutăţit drastic şi la capitolul casă în casă, de la om la om. Vom stringente pentru poporul nostru şi cred că PD re Europeană (AIE), există acele an- mult în teritoriu. La referendum nu preţuri, şi la capitolul veniturile po- miza pe un dialog sincer cu electo- va urma agenda sa socială. Pentru că le conside- gajamente făcute pentru patru ani s-a lucrat aproape deloc. Trebuie de pulaţiei care au scăzut. Acestea sunt ratul, aşa cum am făcut întotdeau- răm prioritare. Noi considerăm că problemele înainte, a trecut doar un an şi noi muncit zi şi noapte. Ne vom gândi şi argumentele de bază care vor fi fo- na. Ştim că oamenii sunt obosiţi şi sociale sunt cu mult mai complexe şi nu se re- considerăm că trebuie să asigurăm o la mesaje care să nu fie doar atrăgă- losite, cel puţin de noi, în campania poate dezamăgiţi, dar altă soluţie feră doar la pensii şi salarii, ci, în principal, la continuitate a AIE pentru următorii toare, dar şi realizabile. electorală şi sunt evidente. nu este decât să mergem înainte. orientarea socială a economiei, ceea ce include patru ani în vederea realizării acelor atât păturile socialmente vulnerabile, vorbim obiective de guvernare în guvernul aici şi despre invalizi şi despre familii temporar Alianţei, instaurat la 25 septembrie dezintegrate, cât şi ajutorul acelor copii care au anul trecut. Cu siguranţă lumea va rămas în ţară. Vorbim aici şi despre programe ieşi la vot. Prezenţa redusă la refe- de asistenţă socială pentru tineret, pentru tine- rendum s-a datorat altor factori. rele familii. Vom explica oamenilor acest lucru şi-i vom îndemna să vină la votare. Analiştii: Lipseşte comunicarea cu electoratul

Petru Bogatu: Anatol Ţăranu: Igor Boţan: Bogdan Ţîrdea: Arcadie Barbăroşie: Eu nu consider Oamenii vor Eu cred că Ar trebui să Politicienii ar că ne confruntăm cu ieşi la votare în participarea va fi fie o campanie in- trebui să majore- o problemă din acest măsura în care destul de înaltă. formaţională mai ze pensiile, sala- punct de vedere, nici mesajele transmi- Oamenii spun că puternică, mai riile, să vorbească măcar referendumul se de politicieni şi-au pierdut în- multe spoturi pu- cu electoratul. nu a fost o gravă pro- vor fi pe măsura crederea în poli- blicitare, foi volan- Politicienii cred blemă, chiar dacă aşteptărilor lor. ticieni şi că sunt te, cât mai puţin că electoratul aşa pare. Experienţa Partidele trebuie dezamăgiţi, dar PR negru, cât mai ştie ce fac ei, dar internaţională spune să lucreze nemij- ei întotdeauna au puţine ciocniri între ei şi aruncarea de nu este chiar aşa. că acest gen de acţiuni electorale cum locit de la casă la casă, de la uşă la uşă. fost aşa. Întotdeauna, mai mult de materiale compromiţătoare. Trebuie Ar trebui să fie destul de sinceri şi să este referendumul prezintă de obicei un Şi sigur atunci când ei se manifestă, 50% din cetăţenii acestei ţări au spus un mesaj cât mai coerent şi acest lu- spună ce au reuşit să facă şi ce nu. Să interes mai mic pentru populaţie, în plus să zicem politic, ar trebui să aibă o re- că lucrurile în ţară merg într-o direc- cru ar fi destul pentru ca electoratul promită ceva ce pot realiza, dar nu a fost primul referendum, iar lumea nu a ţea internă, dar asta nu înseamnă că ţie greşită. Sigur, dacă partidele ar să participe în campania electorală. Şi prea multe, cum ar fi salarii de 500 de luat în consideraţie importanţa lui. Afir- trebuie neapărat să meargă împreună face „supraeforturi”, să facă campa- invers, când acest lucru nu se întâm- euro. Nu ştiu dacă electoratul moldo- maţiile oamenilor că sunt obosiţi şi deza- în alegeri. Desigur, dezamăgirea care nie din uşă în uşă, pentru că poten- plă, sunt multe tehnologii murdare, vean este la fel ca cel japonez. Japone- măgiţi de politicieni puteţi întâlni în toate persistă în rândul alegătorilor favo- ţialul foilor volante e deja cunoscut. PR negru, ceartă, etc., aceasta provoa- zilor li s-a spus că timp de zece ani vor ţările, începând cu democraţiile avansate rizează absenteismul. Poate o forţă Oamenii vor ceva nou, să se discute că o participare redusă la alegeri. mânca câte o ceşcuţă de orez pe zi, iar din Statele Unite şi terminând cu India şi politică nouă ar contribui la ieşirea sufleteşte cu ei, cum s-ar zice. Schim- după zece ani vor trăi bine. Şi la noi ar alte democraţii fragile. Sunt nişte lucruri oamenilor la vot într-un număr mai barea percepţiei alegătorilor privind trebui să vorbească clar şi sincer des- absolut fireşti. Probabil partidele vor veni mare. activitatea partidelor politice se face pre perspective, cum ar fi de exem- în această campanie cu promisiuni noi, prin fapte, iar politicienii pentru asta plu circulaţia fără vize. Problema cea cu nişte strategii de persuasiune electora- nu mai au timp. Vorbele se vor lipi ca mare este că guvernul şi politicienii lă pentru a convinge electoratul. nuca de perete. nu comunică cu electoratul. Opinii septembrie 2010 Obi e c t i v 3 Referendumul din 5 septembrie,

La referendumul constituţional din 5 septembrie au participat peste 840 mii de între „pentru” şi „contra” alegători. 707468 persoane (87,83%) au votat „pentru”, iar 97.999 (12.17%) au votat contra modificării Constituţiei. Ce i-a motivat pe moldoveni să voteze într-un fel sau altul sau de ce nu au mers în general la votare? Am încercat să aflăm răspunsul la aceste întrebări, stând de vorbă cu alegătorii din Hânceşti şi Donduşeni. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, cele mai multe voturi „pentru” au fost înregistrate în satul Cărpineni, raionul Hânceşti. La polul opus, cele mai multe voturi „contra” au fost adunate în satul Climăuţi, raionul Donduşeni. CĂRPINENI, raionul Hânceşti Mesajul lui Voronin unde să ia certificat medical i-a scos din casă duminica? Şi trebuia să scrie Obosiţi de certurile din Par- cerere de vineri, dar lumea lament şi neînţelegerile dintre nu a fost informată şi asta e politicieni, oamenii de rând o mare greşeală. Sunt bătrâni au mers la vot la 5 septembrie, care citesc, se informează şi au sperând că vor putea să-şi aleagă vrut să voteze, dar nu au pu- singuri preşedintele, unul mai tut”, explică Anastasia Bucos. aproape de popor. Cel puţin aşa spun locuitorii satului Cărpineni Au votat pentru tineri din raionul Hânceşti. Aici, 2242 Cei mai în vârstă spun că persoane au votat „pentru”, au ieşit la vot pentru tineri, dintr-un total de 2396 voturi sperând că votul lor va asigura valabil exprimate. Cu toate aces- un trai mai decent şi mai sigur tea, Anastasia Bucos, perceptor tinerilor. Ajunsă la vârsta pen- Maria Streleţchi Ion Rusu Lidia Fodor Grigore Cojocaru fiscal în cadrul primăriei şi vice- sionării, Maria Streleţchi spune preşedinte al Biroului Electoral că a mers la vot cu gândul la iar eu cum sunt pensionară şi până la urmă vom ieşi din acest ze „pentru”, spune Lidia Fodor. zultatele referendumului, sătenii din Cărpineni, susţine că ar fi copii şi nepoţi, iar rezultatele bolnavă mă descurc greu”. impas politic, dar trebuie să se „Oamenii s-au speriat când au spun că vor ieşi din nou la alege- fost mai multe voturi dacă nu referendumului au dezamăgit- Ca şi în alte localităţi, cărpine- implice mai activ şi politicienii, auzit de unirea cu România şi rile parlamentare şi speră că atât interveneau modificările la Co- o. „Noi credem că dacă vom nenii au rămas dezamăgiţi de re- dacă vor ca lumea să iasă la vot. de asta mulţi n-au ieşit la vot. politicienii, cât şi alegătorii vor fi dul Electoral privind utilizarea alege noi preşedintele se vor zultatele referendumului şi cred Noi vrem să avem un preşedin- Şi când l-am auzit pe Voronin mai activi. „Am ieşit la vot pen- urnei de vot mobile. „Nu s-a schimba lucrurile spre bine, că principalul motiv care i-a de- te, unul copt la minte, aşezat, îndemnând cetăţenii să nu iasă tru tineri. Mahalaua mea a fost, procedat corect, erau să fie asta şi ne-a determinat să ie- terminat pe mulţi să stea acasă a cumsecade, unul care cunoaşte la vot, asta m-a stimulat şi mai iar eu mi-am îndemnat neamu- mult mai multe voturi, dar nu şim la vot. Preşedintele tre- fost lipsa de informare, iar mem- oamenii şi problemele lor”, ne mult să merg şi să votez anu- rile. Am să merg şi la alegerile s-a permis, lumea nu a fost in- buie să vadă poporul, să înţe- brii de partid, susţin aceştia, ar fi spune Ion Rusu. me „pentru”. Dar oamenii nu parlamentare. Trebuie să ieşim formată bine despre procedura leagă că omului de rând îi este trebuit să lucreze mai intens cu au fost informaţi. Confundau să ne hotărâm soarta. Cei care de votare cu urna de vot. Noi foarte greu. Am mers la vot cu alegătorii. „Noi nu prea am fost „Vom merge referendumul cu alegerile pre- nu ies la vot cred că nu vor să le întotdeauna aveam câte 50-60 gândul la copiii şi nepoţii mei, informaţi despre ce se va în- şi la parlamentare” zidenţiale. Şi asta ar trebui să fie mai bine. Mulţi îs duşi peste persoane care votau acasă, dar măcar ei să trăiască mai bine. tâmpla la 5 septembrie. Oame- Pe unii, mesajele unor par- le dea de gândit politicienilor hotare şi lor acolo cred că nu le acum lumea nu a votat pentru Să aibă o viaţă decentă că sala- nii credeau că au ieşit să voteze tide de a nu ieşi la referendum noştri”. mai pasă de ce au lăsat în ţară”, că s-a schimbat procedura. De riile îs mici dar preţurile mari, preşedintele. Avem speranţe că i-au motivat şi mai mult să vote- Deşi sunt dezamăgiţi de re- crede Grigore Cojocaru.

Climăuţi, raionul Donduşeni

Au votat „contra” de frica trebuie să meargă la vot. De obi- unirii cu România cei, la fiecare alegeri comuniştii În timp ce în raioanele de obţineau cele mai multe voturi. centru ale Moldovei oamenii şi- De ce s-a întâmplat acum aşa, au dat votul „pentru” alegerea nu pot să vă spun”, ne explică directă a preşedintelui, în unele Viorica Guliceag, secretara Pri- localităţi de la nord cea mai vota- măriei Climăuţi. tă opţiune a fost „contra”. În sa- Viceprimarul Emil Gîţu tul Climăuţi, raionul Donduşeni, spune că oamenii au votat din 368 de voturi, 263 au fost „contra” pentru că au acţionat contra alegerii preşedintelui de partidele care au făcut agitaţie către popor. Membrii Biroului în sat, în mod special Partidul Electoral din Climăuţi spun că Comuniştilor. „Comuniştii au nu-şi pot explica rezultatele în- umblat din casă în casă şi spu- Viorica Guliceag Emil Gîţu registrate, dar că de fiecare dată, neau oamenilor să nu voteze că la alegeri, Partidul Comuniştilor dacă vor vota „pentru”, va în- români în timpul războiului”, vom uni cu România. Dar eu (PCRM) adună cele mai multe semna unirea cu România şi au spune locuitoarea satului Tama- nu vreau unire pentru că ei ne voturi. Tot PCRM a făcut agitaţie convins oamenii să stea acasă ra Gînga. au pe noi moldovenii de sortul electorală şi în campania legată şi să nu iasă la vot. Asta explică doi şi ne vor asupri”, îmi spune de referendumul constituţional. rezultatele obţinute”, susţine „Eu nu vreau unire” Ion Costru. Vecinul său este mai Din spusele localnicilor, comu- viceprimarul. De aceeaşi părere sunt şi alţi rezervat, nu vrea să spună dacă a niştii au mers din casă în casă şi „Oamenii spun că au votat localnici. Unii refuză să vorbească fost sau nu la vot pe 5 septembrie, au convins lumea să nu iasă la pentru alegerea preşedintelui despre referendum şi mă întrea- oricum laudă Partidul Comuniş- vot sau să voteze „contra”. de către popor, dar rezultatele bă ce partid m-a trimis la ei în sat. tilor şi acuză actuala guvernare. „Noi tot ne-am pus între- arată altceva. Noi am crezut că Alţii spun ce cred dar mă roagă să „Au vorbit despre unirea cu Ro- barea asta de ce aşa rezultate vor fi schimbări spre bine. De nu le dau numele sau fotografia mânia, dar pe noi nu ne-au în- am avut. Chiar i-am întrebat pe fiecare dată am ieşit la alegeri. în ziar. Cei mai mulţi cred că me- trebat ce vrem. Dar noi muncim mulţi, dar nimeni nu recunoaş- Atâta s-a vorbit şi la televizor că sajele unioniste au fost de vină şi mai mult în Rusia, produsele tot te că a votat „contra”. Probabil se va face unirea cu România, că au speriat oamenii, dar şi lipsa agi- acolo le vindem. Şi ce-au făcut ei le este ruşine. Nu prea au făcut oamenii s-au speriat. Şi comu- taţiei electorale din partea altor pentru noi, democraţii? Unde-s partidele agitaţie. Partidul De- niştii spuneau că nu trebuie să partide. salariile de 500 de euro şi pen- mocrat şi Partidul Comuniştilor ieşim la vot. Mai ales că la noi „Eu am votat „contra” pen- siile mari promise? Comuniştii au fost şi gata. Lumea nu a fost sunt mulţi bătrâni care susţin tru că au spus şi la televizor că ne-au ajutat cu ce au putut”, îmi foto: REUTERS informată, nu ştia pentru ce că au fost bătuţi şi umiliţi de dacă vom vota „pentru”, ne spune în rusă Andrei. 4

4 Obi e c t i v septembrie 2010 Privirea Analiză post-referendum Lecţiile referendumului constituţional din 5 septembrie • Neglijarea intereselor mele de placă celui care pune întrebarea. Urmare din pag. 1 către persoanele publice (7,9%) Astfel, putem presupune că unele Din aceste răspunsuri, clasa po- • Incorectitudinea desfăşurării persoane care au fost rugate să spu- litică ar trebui să înţeleagă că este campaniei pentru referendum nă de ce nu au venit la referendum important ca selectarea subiectelor (6,2%) au simţit un anume disconfort şi de campanie electorală să corespun- Instituţii ale statului precum au apelat la explicaţii precum cele dă agendei cetăţeanului. Partidele sunt Comisia Electorală Centrală prezentate mai sus. Indiferent de politice ar trebui să valorifice mai (CEC), Consiliul Coordonator al Au- asta, tendinţa unor cetăţeni de a eficient potenţialul de convinge- diovizualului şi chiar Guvernul în evita participarea la procesele elec- re de care dispun, iar cel mai bine ansamblu au responsabilitatea să torale este foarte îngrijorătoare. conving faptele reale şi acţiunile asigure un proces electoral bine or- Ceilalţi actori implicaţi în educaţia concrete. În ce priveşte încrederea ganizat, liber, corect şi democratic, civică/electorală ar trebui să ia în pe care alegătorii au pierdut-o în care ar exclude orice fel de suspi- foto: Demotix Images calcul acest lucru atunci când îşi clasa politică şi liderii partidelor, tre- ciuni cu referinţă la posibile fraudări ar putea fi privaţi de dreptul lor la legislaţiei electorale privind prezen- Încă o lecţie învăţată în cadrul aces- planifică campaniile de informare buie să ţinem minte că încrederea ale alegerilor. În această ordine de informaţie corectă şi la pluralism de tarea rapoartelor de monitorizare a tui referendum este că ONG-urile, şi conştientizare a cetăţenilor pri- nu se dă nimănui în mod gratuit, ea idei, este foarte important ca CEC- opinie în programele radio/TV. radiodifuzorilor către CEC. societatea civilă în ansamblu nu ar vind importanţa motivării fiecărui trebuie meritată şi probată prin fap- ul să facă ordine în listele electora- Totodată, în ultima perioadă trebui să se lase intimidată de par- alegător să-şi exercite dreptul de te, lucru deopotrivă valabil pentru le, care de la alegeri la alegeri se tot Ce n-a făcut mass-media de timp mass-media din Republi- tidele interesate ca cetăţenii să nu vot. Iar acest lucru se va întâmpla partidele care sunt/au fost vreodată umflă în mod misterios. De aseme- O parte (8,4%) din participanţi ca Moldova a demonstrat că poate gândească liber atunci când merg la doar dacă se ţine cont de proble- la guvernare, cât şi pentru cele din nea, CEC trebuie să deruleze cam- la sondajul Asociaţiei Sociologilor şi impune subiecte pe agenda publică vot. La fel, nu ar trebui să tolerăm mele şi aşteptările alegătorilor. O opoziţie şi extraparlamentare care panii mai ample de educaţie civică Demografilor au spus că nu au fost şi chiar pe agenda politicienilor. Ar încălcarea dreptului la informaţie astfel de abordare poate ajunge la ar trebui să găsească subiecte şi ac- în perioada campaniilor electorale, suficient de bine informaţi despre fi foarte bine dacă mass-media s-ar echilibrată şi corectă în cadrul cam- raţiunea şi conştiinţa civică a fie- ţiuni prin care s-ar pune în valoare. dar nu numai în aceste perioade. referendum, iar acest lucru se re- concentra la problemele reale ale paniilor electorale. cărui cetăţean cu drept de vot din O altă concluzie este că partidele În aceeaşi ordine de idei, trebu- feră şi la instituţiile mass-media. În cetăţenilor, mai ales atunci când ţara noastră. Totodată, motivarea politice trebuie să fie cu mult mai ie menţionat şi faptul că autoritatea parte, asta se explică prin faptul că politicienii nu pot sau nu doresc să Ce n-au făcut alegătorii cetăţenilor de a participa la alegeri active şi prezente în teritoriu cu electorală centrală a creat o situaţie informaţia transmisă de către mass- facă acest lucru. Din rezultatele studiului la ar trebui să vină şi din interiorul diverse campanii de informare des- confuză odată cu înregistrarea şi media concentrată în Chişinău nu care am făcut referinţă se observă fiecărei persoane, astfel încât să pre importanţa participării tuturor acceptarea în campania electorală este accesibilă pentru toţi cetăţenii Ce n-au făcut organizaţiile şi o altă categorie de cauze ale ne- nu mai fie posibile argumente şi alegătorilor la procesele electora- pentru referendum a unor partide ţării, la fel cum în multe localităţi neguvernamentale participării cetăţenilor cu drept de scuze că nu s-a aflat în localitate le, iar această informaţie trebuie care au decis să boicoteze de fapt oamenii au avut acces la o singură Referendumul constituţional vot la referendumul constitituţio- în ziua alegerilor (au existat soluţii prezentată într-un limbaj accesibil scrutinul, chemând oamenii să nu opinie dat fiind numărul limitat de din 5 septembrie le-a dat organi- nal. Printre acestea sunt: pentru astfel de probleme – certifi- alegătorului de rând. Liderii politici participe la un exereciţiu democra- posturi radio/TV. În cadrul acestui zaţiilor neguvernamentale o lecţie • În perioada respectivă nu catul cu drept de vot, declaraţie de trebuie să fie sinceri cu alegătorii, să tic cum este referendumul. Ulte- referendum, o parte din instituţiile dură, care trebuie învăţată bine m-am aflat în localitatea unde votare la locul aflării, lucruri des- nu-i manipuleze şi să nu facă pre- rior, această horărâre a CEC a creat mass-media au fost angajate politic, dacă nu ne dorim ca în campaniile sunt înregistrat (10,9%) pre care trebuia să ne informăm, siuni pentru că, mai devreme sau dificultăţi organizaţiilor neguver- tirajând minciuni şi fobii sociale care electorale care vor urma absenteis- • Convingerea că votul meu nu să căutăm soluţii dacă am fi dorit mai târziu, aceste practici se întorc namentale în formularea mesajului i-au determinat pe unii dintre cetă- mul să se repete. Membrii Coaliţiei va hotărî nimic (9,6%) cu adevărat să participăm la vot), împotriva politicienilor (o mare par- de educaţie civică, iar unele surse ţeni să nu se mai prezinte la urna de Civice pentru Alegeri Libere şi Co- • Nu am nici o dorinţă de a mer- deruta indusă de sondajele de opi- te a alegătorilor afirmă că deja şi-au media care au înţeles să-i îndemne vot. În definitiv, răspunsuri de felul recte au realizat mai multe activi- ge la vot (9,1%) nie (chiar dacă au existat sondaje pierdut înrederea în toată clasa po- pe cetăţeni să facă uz de dreptul lor „N-am fost la referendum pentru tăţi de educaţie civică şi electorală, • Am fost ocupat cu treburi mai care au spus că la referendum vor litică moldovenească). de vot au fost chiar sancţionate de că m-am temut că validarea refe- însă acest efort a fost insuficient în importante (7,3%) veni până şi 85% dintre alegători, Consiliul Coordonator al Audiovizu- rendumului ar fi amânat alegerile situaţia în care ceilalţi actori sociali • Probleme de sănătate, vârsta oricum nu-l poţi lăsa pe vecin să Ce n-au făcut autorităţile alului (CCA) pentru că au difuzat în anticipate”, sau „M-am temut de (partidele politice în primul rând) (6,0%) voteze şi pentru tine) etc. Răspunzând la întrebarea timpul campaniei electorale spoturi falsificare a rezultatelor referendu- nu au înţeles să se implice mai • Timpul nereuşit de organiza- În final, reiterez ideea cu care “Dacă nu aţi participat la referen- de educaţie civică prin care îndem- mului”, „Votul meu oricum nu va mult. Perioada scurtă de timp cât re şi desfăşurare a scrutinului am început acest articol - educaţia dumul constituţional din 5 septem- nau cetăţenii să participe la alegeri. hotărî nimic” sunt tocmai mesajele au fost realizate activităţi de educa- electoral (5,8%) civică/electorală reprezintă o res- brie 2010, indicaţi motivele care Totodată, instituţii precum pe care le-au transmis sursele media ţie civică, lipsa resurselor financiare • Probleme în familie (3,5%) ponsabilitate a întregii societăţi, a v-au determinat să nu mergeţi la CCA ar trebui să asigure un control partizane politic, iar CCA nu a reac- pentru aceste activităţi au cauzat • Lipsa buletinului de identitate tuturor actorilor implicaţi în cam- votare?”, mulţi alegători au vizat în mai eficient şi permanent al res- ţionat prompt la cazurile de dezin- eficienţa redusă a acestora. Edu- (2,4%) paniile electorale şi depinde de mod direct sau indirect instituţiile pectării deontologiei jurnalistice de formare şi nerespectare a principiul caţia civică a cetăţenilor trebuie să • M-au derutat rezultatele son- noi toţi dacă vom avea un scrutin statului: către toţi radiodifuzorii, aplicând pluralismului în prezentarea opi- aibă loc în permanenţă, nu doar dajelor sociologice (0,7%) liber, corect, conştient şi democra- • Protest contra corupţiei funcţi- aceleaşi sancţiuni atunci când este niilor. La fel, unii radiodifuzori cu în preajma campaniilor electorale, Analizând rezultatele studiu- tic în cadrul alegerilor parlamenta- onarilor publici (12,1%) încălcată legea. Or, dacă reacţia CCA acoperire naţională nu au realizat iar asta înseamnă că organizaţiile lui, sociologii amintesc de feno- re din noiembrie 2010. • Protest împotriva situaţiei soci- în cazurile de încălcare a Codului dezbateri electorale, deşi legislaţia neguvernamentale specializate ar menul numit dizerabilitate socială, * Studiul a fost realizat în perioada 09–20.09.2010, pe un al-economice precare (8,8%) Audiovizualului lipseşte sau este electorală îi obliga să facă acest lu- trebui să aibă un dialog continuu cu ceea ce înseamnă că respondentul eșantion de 1591 persoane în • Temerea de falsificare a rezulta- neproporţională sau nejustificată, cru. La rândul său, nici CCA-ul nu partenerii sociali şi donatorii care ar încearcă să răspundă la întrebările vârstă de peste 18 ani, având o telor referendumului (8,2%) telespectatorii şi radioascultătorii a respectat întocmai prevederile putea susţine proiecte de acest fel. din chestionar întrun fel care să marjă de eroare de +2,6%.

na cei 50 de lei sau poate mai mult tehnologia produselor cosmetice şi Proceduri mai simple de vot pentru studenţi pentru a pleca acasă să voteze. Noi medicinale, USM. mai multor ani au lipsit politici este mai uşor de votat aici pe loc, ta votarea multiplă pentru că nu se suntem în genere lipsiţi de infor- Există însă şi sceptici printre Urmare din pag. 1 publice în domeniul tineretului, pentru că drumul e scump. Au ho- ştie numărul exact al carnetelor de maţie. Îmi place ideea şi o susţin. studenţi, chiar dacă numărul aces- ceea ce i-a determinat pe tineri să tărât corect. Să nu mergem până student. Cred că ar trebui să se gân- Pe de altă parte, lumea este deja tora nu e foarte mare. “Nu ştiu, abandonare, cel puţin faţă de cla- fie mai puţin activi din punct de în sat să votăm. Sunt din Hagimus. dească mai mult la listele electorale, obosită şi indiferentă faţă de poli- eu cred că e mai bine ca studenţii sa politică şi guvernare în special. vedere politic. “Cu părere de rău, Până acasă fac o oră şi jumătate. să fie aduse în ordine. Este bine că tică şi alegeri”, crede Mihail Berco, să meargă şi să voteze acasă, decât Întrebaţi care a fost motivul pen- politicile de tineret practic au lipsit Pierdem timp şi bani. Iar pentru modificările prevăd şi sancţiuni, dar business şi administrare, anul III, să stea aici şi decanul să facă pre- tru neparticiparea la referendum, sau dacă au fost, au fost sporadice noi orice leu este socotit şi numă- nu este prima dată când la noi în Academia de Studii Economice. siuni pentru cine să voteze. Ideea aceştia au menţionat indiferenţa şi nu foarte bine gândite”, conside- rat bine”, spune Alina Pleşca, stu- ţară nu se aplică sancţiunile în ca- “Ideea este bună pentru că nu e tare este bună, e mai comod pentru (30%), lipsa unei campanii de in- ră Sandu Coica. dentă în anul I, facultatea chimie zul încălcărilor”, consideră Ion Mis- comod să mergi acasă doar pentru a studenţi, nu se cheltuiesc bani pe formare (28%) şi lipsa încrederii şi tehnologie a Universităţii de Stat chefca, anul III, istorie şi filozofie, vota, e şi scump, e şi departe. Sunt drum şi e mai aproape, dar să nu în politicieni (28%). Amintim că la Studenţii salută din Moldova (USM). “Schimbarea USM. “Evident, cu cât mai simplu diferite circumstanţe care uneori existe presiuni. Nu ştiu cine poate referendumul din 5 septembrie au modificările este binevenită în special pentru votăm, cu atât mai bine. La noi to- nu-ţi permit să mergi acasă să vo- controla asta, dar ar fi bine să fie evi- votat 7% din studenţi. Majoritatea studenţilor salută cei care nu au viză de reşedinţă şi tul e anapoda, chiar şi cu faptul că tezi. Cred că aşa o să fie cel mai bine tate presiunile, dacă este posibil”, Sandu Coica, preşedintele schimbările şi sunt mulţumiţi că sunt nevoiţi să plece acasă pentru nu putem folosi votul electronic”, şi data viitoare vor ieşi mai mulţi să consideră Oleg Anghelov, matema- Consiliului Naţional al Tineretului, vor putea economisi bani şi timp a putea vota, să dea bani pe drum sugerează Sergiu Ursu, fizica, anul voteze. Dar, oricum suntem dezori- tică şi informatică anul III, USM. explică aceste tendinţe ale studen- şi nu vor mai fi nevoiţi să meargă şi să piardă timp. Dar, totodată, n-ar II, USM. “E absurd să critici acest entaţi şi lipsiţi de informaţii”, spune ţilor prin faptul că pe parcursul acasă pentru a vota. “Într-adevăr, strica puţină precauţie pentru a evi- proiect. Studenţii nu au întotdeau- Cristina Glavaţchii, anul II masterat, Diana Lungu

Coordonator de ediţie: Petru MACOVEI; Suplimentul „Obiectiv” este editat de Asociaţia Presei Independente (API), reporter: Diana LUNGU; design&machetare: Angela IVANESI. Proiectul este finanţat de: în cadrul Coaliţiei Civice Adresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Bucureşti 77, tel./fax: 22-09-96, e-mail: [email protected] pentru Alegeri Libere Retipărirea articolelor fără acordul redacţiei este interzisă. şi Corecte Tipografia „PRAG-3“, mun.Chisinau, str.Petricani, 94/1. Comanda nr. 1729 ; Tiraj total: 82000 ex. Opiniile exprimate în supliment aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.