Stenograma) Sumar 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a V-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2012 Ședința din ziua de 12 octombrie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1354 din 18 iunie 2012 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.95, Codul de executare – art.238). 4. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1867 din 17 august 2012 cu privire la ratificarea Acordului privind publicarea informațiilor dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociația Internațională pentru Dezvoltare. 5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1879 din 17 august 2012 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană de modificare a Acordului dintre Republica Moldova și Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1753 din 24 iulie 2012 pentru modificarea și completarea anexei nr.1 la Legea nr.142-XVI din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățămînt superior, ciclul I. 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1893 din 21 august 2012 privind monitoringul bunurilor imobile. 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1945 din 5 septembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.13, 60, 65 ș.a.; Codul de procedură penală – art.58, 147, 152 ș.a.; Codul de executare al Republicii Moldova – art.1751, 232). 9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1101 din 23 mai 2012 pentru modificarea și completarea Legii Curții de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008 (art.8, 26, 28, 34, 36). 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2212 din 5 octombrie 2012 pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (art.4, 13, 102). 11. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1116 din 24 mai 2012 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Bună dimineața. Rog să vă ocupați locurile, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Rog să anunțați prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 95 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Diacov Dumitru – în delegație; Balan Ion – din motive de sănătate; Bannicov Alexandr – la cerere; Cojocaru Vadim; Guma Valeriu; Muntean Iurie.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Stimați colegi, Zilele trecute, a fost organizată ședința Biroului permanent, nu a fost adoptată o decizie formală pe motivul lipsei de voturi, pentru a anunța că este o decizie a Biroului, însă vă este prezentată lista acelor proiecte de lege asupra cărora membrii Biroului permanent nu au avut obiecții pentru a fi incluse pe agendă. Și, în acest context, dacă sînt alte propuneri adiționale. Microfonul nr.4.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо, господин Председатель. Уважаемый господин Председатель, Уважаемые коллеги, Позвольте мне занять одну минуту вашего времени и огласить протокол собрания группы депутатов Парламента Республики Молдова. В собрании участвовали: Мишин, Бабенко, Ботнарюк, Додон, Гречаный, Абрамчук, Чебан. Повестка дня: о создании фракции неприсоединившихся депутатов Парламента Республики Молдова. Первый вопрос. И второй вопрос – избрание руководителя фракции и секретаря фракции. Решили по

первому вопросу образовать фракцию неприсоединившихся депутатов Парламента Республики Молдова в составе: Мишин, Бабенко, Ботнарюк, Додон, Гречаный, Абрамчук, Чебан. Избрать руководителем фракции Зинаиду Гречаную, избрать секретарем фракции Татьяну Ботнарюк. Председатель собрания – Мишин, секретарь собрания – Ботнарюк. Я это зачитал для того, чтобы поставить в известность Парламент и вручить данный документ руководству Парламента. Спасибо за внимание.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Dau citire articolului 4 din Regulament. Constituirea fracțiunilor parlamentare. În vederea formării organelor de lucru și organizării activității Parlamentului, deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și o singură fracțiune parlamentară cu aceeași componență numerică din deputații aleși în bază de liste ale concurenților electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracțiune parlamentară din deputații independenți sau deputații neafiliați. După cum ați auzit, fracțiunea se constituie doar din deputații care au fost pe listele partidelor care au fost concurenți electorali. Așa deci, în alegerile parlamentare precedente, concurenți electorali, care au devenit partide parlamentare sînt: PCRM, PL, PD și PLDM. Și, astfel, conform articolului 4, nu pot exista mai multe fracțiuni decît cele care sînt la ziua de astăzi. Mulțumesc. Și degeaba v-ați grăbit. Microfonul nr.4.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо за разъяснение. Только разъяснение юридически не совсем корректно. В Парламент никто, ни один человек не входит по своей воле. Каждый депутат, сидящий в этом зале, вошел в состав Парламента по листу конкурентов. Это первое. И теперь второе, чтобы снять дальнейшие инсинуации. Да, написано, что для того, чтобы выйти из фракции и, подчеркиваю, присоединится к другой фракции, необходимо шесть месяцев. Поэтому, мы не присоединились ни к какой фракции, а образовали новую фракцию. Это юридически совсем другое дело, и это позволено законом. Мы не нарушили ни запятую, ни букву закона. Спасибо за внимание.

Domnul Marian Lupu: Înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc – Fracțiunea PCRM: Да, здесь господин Мишин говорит, что депутаты попадают в Парламент не по своей воли. Такое ощущение, что господин Мишин против своей воле стал депутатом. (Aplauze.) Stimate domnule Președinte, În calitate de președinte al Comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională, propun excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1902. Problema este că comisia noastră a fost numită drept coraportor, dar coraportul încă nu am reușit să-l aprobăm. Avem de gînd să-l aprobăm săptămîna viitoare în ziua de miercuri. Așadar, propunem amînarea examinării acestui proiect de lege cel puțin pentru săptămîna viitoare.

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule președinte al comisiei, Nu aveți nimic împotrivă, în lumina informațiilor prezentate, în acest sens, noi nr.1902, din momentul în care raportul de bază pregătit, rămîne să fie pregătit coraportul, nu-l eliminăm de pe agendă, dar îl transferăm pentru perioada 18 – 19, în modul în care să aveți timpul necesar pentru pregătirea coraportului. Deci el rămîne pe ordinea de zi, doar că îl examinăm puțin mai tîrziu. Ați avut alt subiect, da? Acuș revenim. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi, Urmare a celor expuse de la microfonul nr.4 de către domnul Mișin, vreau să atrag atenția că, conform Regulamentului Parlamentului, articolul 4, alineatul (8) prevede că deputatul care a părăsit fracțiunea, și noi înțelegem că în acest pseudogrup de neafiliați sînt numai deputați care au părăsit anumite fracțiuni, au voie să se alăture cărorva fracțiuni numai după expirarea termenului de 6 luni din momentul părăsirii. Noi înțelegem că pentru fiecare deputat din acest pseudogrup termenul curge în mod diferit, dar majoritatea nu întrunesc termenul de 6 luni. Astfel, rog să fie fixat și în stenogramă. Expunerea de la microfonul nr.4 nu are nici o valoare juridică pentru Parlamentul legal constituit. Și această expunere a întîrziat cel puțin cu doi ani de zile. Pentru că, la momentul actual, Parlamentul a fost constituit, fracțiunile sînt constituite, organele de lucru ale Parlamentului sînt constituite. Astfel, rezumînd cele spune, expunerea de la microfonul nr.4 nu poate fi luată ca o decizie și nu are valoare juridică în activitatea Parlamentului Republicii Moldova.

Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: S-a luat act. Microfonul nr.1.

Domnul Oleg Efrim – ministrul justiției, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: La ordinea de zi. Noi discutăm ordinea de zi și este reprezentantul … Ascultați. Vă rog.

Domnul Oleg Efrim: Guvernul a decis să retragă proiectul nr.2120, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Rog să fie retras.

Domnul Marian Lupu: Deci concluzionăm. Proiectul nr.2120, cu nr.6 pe ordinea de zi, la propunerea autorului, Guvernului, este retras. Despre care lucru ne-a anunțat domnul ministru al justiției. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Noi vedem cîte confuzii creează articolul 4 din Regulament, care prevede formarea fracțiunilor. Este confuz acest articol. De aceea, noi considerăm că trebuie să propunem spre votare proiectul nr.2212 din 5 octombrie 2012. Și solicităm să fie inclus în ordinea de zi. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracțiunea PDM: Domnule Președinte, Autorul propune retragerea proiectului nr.1712, cu nr.8 în ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu: Retragerea?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da.

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule ministru al justiției, Eu am să am o rugăminte. Stați jos. Transmiteți, vă rog, colegilor de la Guvern: noi am organizat ședința Biroului permanent în ziua de miercuri, a fost și reprezentantul Guvernului, a asistat. Și atunci eu aș vrea ca această practică, cînd, la o distanță de două zile de la ședința Biroului permanent pînă la ședința plenului Parlamentului, sînt modificări care implică retragerea din ordinea de zi și lucrul acesta modifică substanțial ordinea de zi. Noi, dacă eram să știm acest lucru încă miercuri, și un proiect, și al doilea, și al treilea, poate puneam alte proiecte pe ordinea de zi și completam agenda. Deci eu rog foarte mult ca această practică să fie revizuită. Da. Microfonul nr.4. Deci proiectul nr.1712?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da. Retragerea.

Domnul Marian Lupu: O precizare, domnule Stoianoglo. Nr.1712, e necesar să se muncească suplimentar și se retrage din ordinea de zi sau va fi retras în general acest proiect?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Va fi retras în general.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles. Mulțumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Gorilă – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Solicit prezența domnului Procuror General, Valeriu Zubco, referitor la executarea articolului 4 din Hotărîrea Parlamentului nr.71 din 5 aprilie 2011 cu privire la raportul Comisiei de anchetă în legătură cu vînzarea armamentului din dotarea forțelor armate. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Din partea Fracțiunii.

Stimați colegi, Avînd în vedere că, pe data de 6 octombrie 2011, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova a semnat Hotărîrea Consiliului Interministerial al Comunității Energetice privind așa-numitul Pachetul 3 energetic, Fracțiunea PCRM a înregistrat proiectul de Hotărîre nr.2011 din 14 septembrie 2012 cu privire la Pachetul energetic 3, care prevede retragerea semnăturii Guvernului de pe decizia acestui Consiliu Interministerial al Comunității Energetice, decizie care prejudiciază interesele Republicii Moldova, interesele cetățenilor statului nostru. Insistăm să fie inclus în ordinea de zi acest proiect de hotărîre. Și a doua propunere. Deci prima: proiectul de Hotărîre nr.2011. A doua. Două săptămîni în urmă noi am sesizat Procuratura Generală referitor la cazurile de testări ale medicamentelor în diferite spitale din Republica Moldova și, în special, în Spitalul de Psihiatrie și în Spitalul Republican. Solicităm ca să fie inclusă în ordinea de zi audierea ministrului sănătății pe acest caz și invitarea Procurorului General al Republicii Moldova cu informația: cine a permis asemenea testări? Și de ce Republica Moldova este transformată în poligon de testare a medicamentelor a unor companii farmaceutice? Cunoaștem că domnul Hotineanu nemijlocit a semnat acest ordin, fiind ministru al sănătății. Actualmente, persoana rudă a acestui domn implementează acest ordin la Spitalul de Psihiatrie. Este rușine pentru actuala guvernare că folosește cetățenii Republicii Moldova în calitate de подопытные кролики. Solicităm insistent să fie inclusă în ordinea de zi audierea ministrului sănătății și a Procurorului General pe acest caz.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Domnule Președinte, Eu am o rugăminte: să invitați ministrul educației să ne dea unele detalii asupra cîtorva lucruri. Primul lucru ar fi fraudele invocate de însăși doamna ministru în procesul de reformă, în procesul de optimizare a instituțiilor de învățămînt. Deci este vorba și de procurarea autobuzelor, și de multe alte lucruri nominalizate. Doi, ar fi informații, pe care am vrea să le audiem, referitor la acea scrisoare recomandată a Ministerului Educației și a Sindicatului de ramură privind demisia pensionarilor pedagogi. Care este situația în acest sens? Pentru că doamna Potîng, viceministru, așa și, la comisie, n-a putut să ne dea unele detalii privitor la acest subiect. Și trei. Am vrea, totuși, să audiem în instanță finală, cum decurge acest proces de optimizare? Cîte școli au fost închise? Care este situația în momentul de față? Pentru că informațiile sînt absolut confuze chiar între membrii aceluiași minister. Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, De fapt, vreau să vă atrag atenția și să vin cu o rugăminte. Regulamentar, toate aceste solicitări de prezență, informații, vă rog frumos, să uzați de ultima oră a ședinței, fiecare ședință din ziua de joi. Oricum, chiar și atunci cînd aceste solicitări sînt făcute în altă parte a ședinței plenare, ele sînt înregistrate, sînt transmise, deci nu schimbă esența lucrurilor. Însă rugămintea este să uzăm platforma Orei întrebărilor pentru a înainta aceste întrebări, invitații și solicitări. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, O precizare vizavi de proiectul nr.2212. Avem și raportul pozitiv al comisei. Este vorba despre modificarea Regulamentului Parlamentului în vederea interzicerii creării de fracțiuni parlamentare după 10 zile de la formarea legislaturii. Mulțumesc. Pentru a ajuta, pentru a facilita votul colegilor.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am o mențiune. Eu vreau să salut decizia Guvernului de a retrage proiectul nr.2120. Amintesc. Imediat după aprobarea de către Guvern a acestui proiect de Lege, Partidul Acțiunea Democratică a cerut revizuirea acestui proiect, care vine în contradicție flagrantă cu interesele cetățenilor noștri plecați la muncă peste hotare. Guvernul s-a făcut că plouă atunci, iată că Congresul Diasporei a convins Guvernul că trebuie să mai lucreze asupra acestui proiect de lege. Și sper că, în varianta în care va reintra în Parlament, taxele vor fi la nivelul țărilor vecine cel puțin, iar cetățenii noștri vor beneficia de două vacanțe cîte 20 de zile pentru a intra în țară, fără a plăti această taxă de drum. Așa cum a propus Partidul Acțiunea Democratică. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин Председатель, Прошу пригласить на заседание Парламента Премьер Министра Республики Молдова с целю дать исчерпывающие объяснения об

основаниях, законных основаниях принятия постановления Правительства, в котором решением Правительства квалифицируется контрабанда как административное нарушение, а не как уголовное преступление. И соответственные указания – этим постановлением рассматривать случаи контрабанды в административном порядке.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Solicit convocarea Procurorului General și a procurorului municipiului Bălți la capitolul aprecierii acțiunilor viceministrului de interne Valeriu Ciobanu la acțiunile din 5 august la Bălți. Personal, am prezentat Procurorului General materialele video cu acțiunile respectivului la Marșul Unirii de la Bălți. Și consider că acțiunile acestuia au depășit cadrul legal și aș dori foarte mult să văd ce spune și procurorul mun. Bălți. Mai ales că am avut o interpelare adresată pe data de 7 august. Concomitent am văzut insistența cu care procurorul mun. Bălți insistă ca să fie adus forțat la Bălți în calitate de martor un deputat al Fracțiunii noastre – domnul Mark Tkaciuk. Vreau să sesizez Procurorul General precum că și eu personal am fost acolo, la Bălți, și nu am primit, nici pînă în ziua de astăzi, o citație, ca să spun și eu ceea ce am văzut. S-ar putea să fi văzut și mai multe decît domnul Tkaciuk. Așa că, insist să primesc această citație de la Procurorul General. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: S-a luat act. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Autorul m-a informat că nu poate fi prezent astăzi să prezinte proiectul de Hotărîre nr.1258, nr.9 din ordinea de zi, și roagă pe săptămîna viitoare.

Domnul Marian Lupu: Da, ce e plecat? Delegație?

Domnul Veaceslav Ioniță: E delegație, negocieri cu Ucraina.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles.

Stimați colegi, Acestea fiind propunerile dumneavoastră, le voi generaliza și voi supune votului acele propuneri care, în mod expres autorii au solicitat să fie votate. Pe marginea… situația cu proiectul nr.1902, Comisia administrație publică și dezvoltare regională. Am convenit că acest proiect îl mișcăm pentru examinare pentru perioada 18 – 19. Propunerea înaintată de domnul ministru al justiției, nr.2120. Odată cu retragerea acestui proiect, constat că nr.2120 pleacă din agendă, la fel. Propunerea evocată de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, nr.1712, pe motivul retragerii acestui proiect de către autor, la fel nu va fi examinat. Și avem două propuneri pentru a completa ordinea de zi. Propunerea înaintată de către domnul deputat Valeriu Munteanu, proiectul nr.2212. modificarea Regulamentului. Și propunerea înaintată de domnul Grigore Petrenco: includerea proiectului nr.2011 cu referință la Tratatul energetic. Deci supun votului. Microfonul nr.5

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Amintesc Parlamentului că Biroul permanent nu a votat ordinea de zi din lipsă de cvorum și n-aș vrea să interpretez că formarea unor așa-zise noi fracțiuni ar fi o soluție pentru suplimentarea și reconfigurarea inclusiv în Biroul permanent. Și de aceea, înainte de a vota propunerea noastră nr.2212, noi solicităm o pauză și convocarea Alianței.

Domnul Marian Lupu: Cel puțin, să votăm nr.2011, să vedem care este situația cu... Și să rămînem doar cu momentul acesta. Nr.2011. Lăsați pauza, eu am să anunț pauza, nu vă deranjați. Propunerea domnului Grigore Petrenco. Cine este pentru includerea nr.2011 cu referință la anularea participării Moldovei la Tratatul energetic. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi, Rog să-mi fie anunțate rezultatele pentru stenogramă, ca să avem o claritate.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Sectorul nr.2, sectorul nr.3? Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.3 – 0 voturi.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Sectorul nr.2?

Voce din sală: De procedură.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2, rezultatele?

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 7.

Domnul Marian Lupu: 7. 35 de voturi, număr insuficient ca această propunere să fie acceptată. Iată, acum pauză. După pauză o să fie de procedură. Apropo. Bună întrebare. Pauză solicitată pentru ce perioadă de timp? 20 de minute. Ceea ce ar însemna: unde e 20 acolo e și 30. Eu cam cunosc cutumele. Reluăm ședința plenului la fără zece 11. Mulțumesc.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Domnilor deputați, Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a continua ședința plenului. Colegi… (Rumoare în sală.) Da, deci unde ne-am oprit? Doamnă Fusu, Tot. Începem ședința. Rog să luați loc. Continuăm ședința, stimați colegi. Am rămas la poziția propunerii pentru a include pe ordinea de zi proiectul nr.2212, propunerea înaintată de la microfonul nr.5. Supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea de includere a proiectului nr.2212 pe agenda ședinței de astăzi rog să voteze. Caz foarte rar. Presa, rog să țineți cont. Vot unanim. Proiectul nr.2212 a fost inclus pe ordinea de zi.

Acestea fiind propunerile înaintate, stimați colegi, supun votului dumneavoastră… Da, procedură. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: De procedură. Domnule Președinte al ședinței, Am propus, din partea Fracțiunii, să fie inclus în ordinea de zi audierea ministrului sănătății pe cazul testărilor medicamentelor la Spitalul de Psihiatrie, permise de domnul Hotineanu în perioada cînd era ministru al sănătății și nu doar la Spitalul de Psihiatrie. Rog să supuneți votului propunerea pe care am invocat-o.

Domnul Marian Lupu: Bine. Pentru toți colegii, de aici încolo, atunci cînd veniți, la începutul ședinței, cu propuneri respective, a fi invitat, a fi audiat, atunci cînd deputatul nu spune clar și răspicat: solicit ca această propunere să fie parte componentă a ședinței și să fie supusă votului, dacă aceste cuvinte nu sînt spuse, eu calific informațiile prezentate ca invitație pentru Ora Guvernului. Au fost făcute mai multe asemenea propuneri și ele se duc direct în această categorie. Atunci cînd doriți să propuneți un punct suplimentar pe ordinea de zi a ședinței de astăzi sau de mîine, sau de săptămîna viitoare, rog să specificați pentru viitor acest lucru. În aceste condiții… Dați să supun votului, domnule Hotineanu, după aceea am să vă ofer dreptul la replică. Cine este pentru a accepta propunerea înaintată de deputatul Petrenco rog să voteze. Rog rezultatele, pentru stenogramă să fie clar.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 28. Sectorul nr.3 – 0. Sectorul nr.2 – 4.

Domnul Marian Lupu: 32 de voturi întru susținerea acestei propuneri care nu obține acceptul plenului Parlamentului. Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracțiunea PLDM: Deoarece am fost vizat de reprezentanții Fracțiunii Partidului Comuniștilor, vreau să le fac o replică foarte simplă. Dacă nu cunosc, și este prost că nu cunosc acest lucru, dar le dau crezare, că nu au de unde a cunoaște. În lume sînt în testare

190 de mii de preparate, în testare clinică, dintre care 100 de mii sînt în Statele Unite. Statele Unite au supus poporul său la experimente. Vreau să întreb Partidul Comuniștilor: în Republica Moldova sînt la testare doar două-trei preparate și eu am mai spus-o înainte, că chiar asta este o cinste mare cînd țara este nominalizată cu drept de… în anumite situații, cînd au nivelul respectiv pentru a participa la aceste testări. Restul sînt 38 de preparate în echivalență bio, bioechivalență. Acestea sînt testările clinice la înregistrarea medicamentelor. Ca să cunoască această Fracțiune care deja isterizează societatea.

Domnul Marian Lupu: Da, stimați colegi, dar poate terminăm, să ne apucăm de proiecte. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Deci aș vrea să aduc la cunoștință tuturor colegilor că, din 2008 pînă în momentul de față, acestea-s datele ministerului la Comisia noastră de anchetă, avem 51 de preparate testate și clinic, și bioechivalență ș.a.m.d. Deci nu este o problemă. Sînt unele încălcări, asta ține de altă natură, dar asta o să ne lămurim la Comisia de anchetă.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Generalizez cu propunerile înaintate și automat acceptate. Mă refer la nr.2212, includerea pentru astăzi. Nr.2120 și nr.1712 – retrase de către autori. Nr.1258 și nr.1902 – mișcate pentru săptămîna viitoare. În aceste condiții, voi supune votului plenului Parlamentului aprobarea ordinii de zi pentru perioada 12–19 octombrie. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat. Începem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1354 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Comisia juridică, numiri și imunități vă rog.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri și imunități menționează că proiectul nr.1354 are ca scop ajustarea articolului 95 din Codul penal – “Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave”, și a articolului 238 din Codul de executare – „Modul de compensare privilegiată a zilelor de muncă” la normele legislației Uniunii Europene.

În acest sens, modificările la articolul 95 din Codul penal prevăd că, pînă la pronunțarea sentinței, persoana care a săvîrșit infracțiune, s-a îmbolnăvit de o boală gravă, ce împiedică executarea pedepsei, poate fi liberată de executarea pedepsei de către instanța de judecată. La articolul 238 din Codul de executare se modifică raportul de compensare privilegiată a zilelor de muncă a condamnaților antrenați la lucrări în condițiile normale de muncă, cu zilele de detenție a condamnaților antrenați la lucrări în subteran sau în condiții grele și nocive. Propuneri, amendamente la proiectul de lege în perioada… pînă astăzi nu au parvenit. Din motivele expuse, în cadrul ședinței din 10 octombrie Comisia juridică, numiri și imunități cu majoritatea de voturi a membrilor, a decis să propună Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1354 în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri pentru lectura doua? Nu sînt. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră proiectul nr.1354 pentru a fi adoptat în lectura a doua. Cine este pentru rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele, este lectura a doua.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3 ?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 29. Sectorul nr.2 – 29.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, stimați colegi. 58 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1354 este adoptat în a doua lectura. Înainte de anunța următorul proiect, stimați colegi, potrivit tradiției, vreau să vă informez că, în perioada premergătoare ședinței de astăzi a plenului Parlamentului și-a sărbătorit ziua de naștere domnul deputat Ion Butmalai. Să-l felicităm și să-i urăm un foarte frumos ”La Mulți Ani!” (Aplauze.)

În continuare, proiectul de Lege nr.1867 cu privire la ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare. Proiect prezentat de către Președinție. Ministerul Finanțelor, da, vă rog.

Doamna Maria Cărăuș – viceministru al finanțelor: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, În numele Guvernului, se prezintă spre aprobare proiectul de Lege cu privire la ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare, Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind publicarea informației, semnată la Chișinău la 15 mai 2012. Acordul privind publicarea informației are ca obiectiv mărirea transparenței cheltuielilor publice, creînd o legătură între datele publicate de Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, și datele publicate de Republica Moldova privind debursările, efectuate din contul finanțării alocate de către instituțiile menționate. Acordul menționat oferă accesul publicului larg la informația privind sursele de finanțare și valorificarea acestora pentru realizarea proiectelor investiționale finanțate de Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare. Aspectul politic. Prevederile Acordului nu contravin politicii interne și externe promovate de Republica Moldova. Aspectul financiar. Prezentul Acord nu implică un angajament financiar din partea Republicii Moldova. Stimați deputați, Guvernul propune aprobarea proiectului de lege.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Госпожа вицеминистр, скажите, все ли будет публиковаться или есть исключения?

Doamna Maria Cărăuș: Vreau să informez deputații că, în prezent, Guvernul Republicii Moldova are acces la portofoliul proiectelor. Nu a fost acces pentru debursări și în continuare accesul va fi pentru public atît la proiectele finanțate din surse externe, se au în vedere surse, granturi, împrumuturi și valorificarea acestor surse pe fiecare proiect finanțat din sursele externe.

Domnul Oleg Reidman: Вы или договорились, или я не очень хорошо понял. Вы сказали, Guvernul имеет acces. Guvernul имеет acces.

Doamna Maria Cărăuș: Da. Guvernul.

Domnul Oleg Reidman: А мы говорим о публика…

Doamna Maria Cărăuș: În continuare…

Domnul Oleg Reidman: Мы говорим о публикации.

Doamna Maria Cărăuș: În continuare deci se mărește sau acest Acord prevede sporirea transparenței cheltuielilor publice pentru proiectele finanțate din surse externe.

Domnul Oleg Reidman: OK.

Doamna Maria Cărăuș: Va avea acces și publicul larg.

Domnul Oleg Reidman: Я понимаю. Так вот я и задаю вопрос: все ли из этих проектов, в том числе и освоение этих проектов, в том числе и.

Doamna Maria Cărăuș: Все. Все.

Domnul Oleg Reidman: Назначение этих проектов, все ли будет предоставлено широкой публики?

Doamna Maria Cărăuș: Все будет предоставлено для широкой публики.

Domnul Oleg Reidman: В вашем проекте оговорены некоторые исключения. Читайте внимательно, и нам не понятно почему эти исключения существуют.

Doamna Maria Cărăuș: Eu mă refer la proiectele… În Acord se referă la proiectele finanțate din surse externe. Tot ce ține de intrări, adică intrările care sînt, ale surselor și valorificarea acestor surse.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Doamnă ministru, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Igor Corman – Fracțiunea PDM: Stimați colegi, Comisia politică externă și ingerare europeană a examinat acest proiect de lege și consideră că punerea în aplicare a prezentului Acord va avea un impact pozitiv asupra accesului liber la datele financiare publice și crearea unui mediu mai transparent în domeniul cheltuielilor publice. Acest lucru va contribui la reducerea corupției și la sporirea încrederii cetățenilor în guvernare. Majoritatea comisiilor, inclusiv Direcția juridică a Secretariatului, au prezentat avize pozitive. Totodată, comisia propune corectarea articolului 1 din proiectul de lege prin înlocuirea cuvîntului „aprilie” cu cuvîntul „mai”, pentru a aduce în corespundere cu data la care Republica Moldova a semnat acest Acord. Și, în contextul celor expuse, propunem aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură și în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc domnule președinte. Stimați colegi, Proiectul nr.1867, lectura întîi. Cine este pentru aprobarea acestui proiect rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură. Lectura a doua nr.1867. Ratificarea acestui Acord prin adoptarea în a doua lectură a proiectului. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul… Sectorul nr.2 – 33. Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Pentru stenogramă. Deci Sectorul nr.3 – 30. Sectorul nr.2 – 33. 66 de voturi „pro”. Împotrivă. Zero voturi. (Rumoare în sală.) Pardon? 63. Dar eu ce-am zis? Cer scuze. Deci 63 de voturi. Proiectul nr.1867 este adoptat în a doua lectură. Mulțumesc. Următorul proiect. Proiectul de Lege nr.1879 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană de modificarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor, prezentat de către Președinția țării. Prezintă domnul Căpățină, Secretarul general al Ministerului de Externe și Integrare Europeană. Vă rog, domnule Secretar general.

Domnul Mihai Căpățină – Secretar general al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorată asistență, Se propune atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană de modificare a Acordului dintre Republica Moldova și Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. Acest Acord a fost examinat prin… inițierea negocierilor a avut loc prin Decretul Președintelui din 2011. Pe parcursul anului 2011, au avut loc 3 runde de negocieri care s-au finisat cu semnarea Acordului la 27 iulie 2012 la Bruxelles. Prezentul Acord vine spre a facilita obținerea vizelor de către… pentru cetățenii Republicii Moldova la misiunile diplomatice și consulare ale statelor UE. Aceste privilegii pe care le vor obține cetățenii Republicii Moldova sînt următoarele: mai multe categorii de persoane vor beneficia de facilități ce țin de documentele justificative pentru scopul călătoriei și care pot beneficia de vize multiple pe o perioadă de 5 ani și un an. Sînt eliminate din Acordul care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008 cuvintele „sau pînă la”, care prevedeau consulul; ofițerii consulari ai misiunilor diplomatice își puteau permite să elibereze viza pînă la 5 ani, un an, o săptămînă. Acum sînt excluse aceste „sau pînă la”, va fi foarte clar stipulat viza de 5 ani sau de un an. Mai multe categorii de cetățeni ai Republicii Moldova vor beneficia de scutirea de taxă pentru viză. În primul rînd, se referă la personalul tehnic care însoțesc jurnaliștii, rudele care vizitează cetățenii UE, participanți la diferite conferințe, programe organizate de către statele Uniunii Europene, participanții la diferite seminare, programe, care nu au atins vîrsta de 25 de ani. De asemenea, vor fi abolite vizele pentru cetățenii Republicii Moldova, posesori ai pașapoartelor de serviciu biometrice.

De asemenea, este inclusă o nouă modificare prin care cetățenii Republicii Moldova care, anterior, au obținut o viză, au depus, le-au fost preluate amprentele digitale pot să transmită actele pentru obținerea vizei fără prezența personală la misiunile diplomatice ale statelor membre la acest Acord. Cam, în principiu, acestea sînt cele mai mari facilitări care au fost negociate pe parcursul acestor runde de consultări cu Comisia Europeană. Respectiv, propunem susținerea acestui proiect de lege, pentru a fi ratificat Acordul.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule raportor, Am discutat și la comisie, v-am întrebat, dar, din păcate, n-am primit un răspuns. Dumneavoastră cunoașteți că mai multe consulate ale statelor membre ale Uniunii Europene la Chișinău solicită documente suplimentare la perfectarea vizelor Schengen, tot felul de traduceri notariale ale diferitor documente, achitarea serviciilor comunale, tot felul de certificate ș.a.m.d. care nu fac parte, nu se conțin în acest Acord. Dumneavoastră cunoașteți despre ascete cazuri?

Domnul Mihai Căpățină: Mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat. După cum v-am comunicat și la comisie, toate aceste subiecte sînt discutate în permanență la Comitetul mixt privind implementarea Acordului de facilitare a regimului de vize. Nu sînt, la ziua de astăzi sau în ultimii 3 ani, n-au fost solicitate astfel de acte, cum spuneți dumneavoastră: achitarea facturilor, servicii comunale etc., iar anterior au fost inițial la intrarea în vigoare în 2008 a acestui Acord. Totodată, vreau să vă comunic că, în conformitate cu Codul de viză a țărilor UE, care a intrat în vigoare în 2010, este stipulat un punct unde consulul, ofițerul consular este în drept să solicite acte adiționale în cazul în care nu este sigur de corectitudinea sau de cele ce le prezintă cetățeanul la solicitarea de viză. Totodată, la prezentul acord, odată intrat în vigoare, va fi anexată o listă de acte care urmează a fi solicitate de către consul și alte acte suplimentare nu vor fi solicitate.

Domnul Grigore Petrenco: Da. Domnule raportor, Vreau să vă aduc la cunoștință că cetățenii Republicii Moldova, foarte mulți, care ar dori să perfecteze o viză Schengen, elementar nu pot să se înscrie pentru

19 prezentarea documentelor la mai multe consulate. Pot să vă spun că și consulatele respective, dacă doriți. Cunoașteți, probabil, aceste cazuri, nu vreți să confirmați. Nu examinează documentele, solicitările în termen de 7 zile, așa cum este prevăzut în acordul actual. Deci ce vreau să spun? Acordul actual privind facilitarea regimului de vize nu se implementează așa cum trebuia să fie implementat. Și, în acest sens, Ministerul de Externe trebuie nu doar să monitorizeze implementarea acestui acord, dar să negocieze cu …

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Grigore Petrenco: … partenerii noștri europeni, ca să nu apară aceste obstacole artificiale în calea perfectării vizelor. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: La subiect.

Domnul Mihai Căpățînă: Vreau să vă aduc la cunoștință că, despre Comitetul mixt, care am vorbit, în permanență sînt înaintate propunerile către comisie, prin care se atenționează asupra tuturor încălcărilor comise de către ofițerul consular al statelor membre ale Uniunii Europene. Și toate aceste încălcări, care sînt înaintate la Ministerul de Externe, au fot incluse pe agenda discuțiilor la comitetele mixte.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Domnule raportor, Așa o întrebare: spuneți-mi, vă rog, ce impact va avea acest acord, aceste modificări? Cum aceste amendamente la acord vor facilita, cu adevărat, obținerea vizelor pentru oamenii simpli? Nu vorbim aici de categorii de demnitari ș.a.m.d., de oameni simpli, de mamele, de tații noștri, de frații și surorile, care ar dori să viziteze rudele peste hotare, pe care nu-i văd zeci de ani de zile. Într-adevăr, deci pentru oamenii simpli, simpli cetățeni de la țară acest acord va avea impact? Vor avea ei o facilitare? Sau este doar numai pentru demnitari?

Domnul Mihai Căpățînă: Acest acord va avea impact direct către cetățenii simpli.

Domnul Serghei Sîrbu: Cum? Concret.

Domnul Mihai Căpățînă: Prin simplul motiv: frații, surorile, în cazul în care au o invitație de la o rudă, care este domiciliată în unul din statele din Uniunea Europeană, vor beneficia de viză gratis, fără prezentarea multiplelor solicitări adiționale, care erau pînă în prezent.

Domnul Serghei Sîrbu: Adică, fără cont bancar, fără certificat de la locul de muncă ș.a.m.d. Dumneavoastră vă asumați aceste declarații, domnule Căpățînă?

Domnul Mihai Căpățînă: În invitația, care va fi solicitată, acest lucru va fi inclus adițional printr-o declarație a Comisiei Europene. Invitatorul, care va elabora sau va emite invitația, va scrie că toate cheltuielile și le asumă pentru persoana care este invitată din Republica Moldova și, respectiv, nu-i vor fi solicitate acte adiționale sau conturi bancare, asigurări medicale etc.

Domnul Serghei Sîrbu: Sperăm să ne întîlnim, peste vreo jumătate de an, ca dumneavoastră să ne confirmați în practică dacă se respectă acest acord. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracțiunea PLDM: Domnule Căpățînă, În primul rînd, aș vrea, în persoana dumneavoastră, să adresez felicitări Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru semnarea acestui acord. Eu sînt sigur că acest acord oferă noi facilități cetățenilor Republicii Moldova și aceste facilități vor fi apreciate. Dar am o întrebare și, totodată, o rugăminte. S-a întîmplat nu o singură dată, călătorind în afara țării, nu demult eram împreună, era și o delegație de la Ministerul Educației, văd că este și doamna viceministru, doamna Loretta Handrabura, aici, la punctele de trecere ale frontierei, deseori, chiar dacă ai pașaport diplomatic, ai viză, cetățenii noștri sînt reținuți, după mine, neîntemeiat de mult. Li se verifică, se dau telefoane. Cum credeți dumneavoastră că ar trebui abordată această problemă? Adică, ar putea ministerul prin secția consulară, totuși, ambasadele, care sînt aici? Să fie clar, atunci cînd se oferă niște facilități, atuncî cînd se dau niște vize, cetățenii noștri sînt tratați cu demnitate cînd intră în țările Uniunii Europene. Am putea aici îmbunătăți situația?

Domnul Mihai Căpățînă: Mulțumesc pentru întrebare.

Doresc să vă aduc la cunoștință că cele mai mari probleme, pe care le-au întîmpinat, pe parcursul anului 2010 – 2011, cetățenii Republicii Moldova, posesori ai vizelor Schengen, le întîmpinau la trecerea frontierei cu Republica Ungaria. Respectiv, am avut trei runde de consultări cu colegii de la Ministerul de Externe și de la Ministerul de Interne din Ungaria, prin care am aplanat, în principiu, această situație, nu mai există, nu mai avem plîngeri de la cetățeni. Totodată, deseori sînt verificate vizele cetățenilor noștri la hotar din simplul motiv, că, în conformitate cu Codul de vize, despre care am vorbit anterior, este necesar la trecerea frontierei să prezinți invitația și viza. Mulți dintre cetățenii noștri au primit viză și n-au mai retras invitația de la oficiile consulare și, respectiv, erau stopați la vamă, verificate vizele etc., ceea ce le aduceau multe incomodități. După consultările cu Ungaria, am avut o discuție cu toți ofițerii consulari de la misiunile diplomatice acreditate la Chișinău, prin care am solicitat ca cetățenilor Republicii Moldova, la eliberarea vizei, obligatoriu să le returneze invitația în original.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc. Și tot aici vedeți, iarăși, o nouă categorie care va călători fără vize sînt posesorii de pașapoarte de serviciu biometrice, da? Ar fi bine ca această informație să fie diseminată tuturor țărilor membre, ca ei să nu întîmpine dificultăți. Și de cînd, de fapt, va intra în vigoare acest acord, dacă noi îl ratificăm astăzi?

Domnul Mihai Căpățînă: După ratificare, așteptăm să fie ratificat în Parlamentul European și, respectiv, după ratificare …

Domnul Valeriu Ghilețchi: Credeți că de la 1 ianuarie 2013 poate intra deja în vigoare?

Domnul Marian Lupu: O să vă spună Secretarul general cînd Parlamentul European o să ratifice. Eu cred că de aici încolo intră în joc sau trebuie să intre în joc Parlamentul țării pe linia grupurilor parlamentare, atît IPP, cît și socialiștii, liberalii, comisiile de profil, în special Comisia pentru politică externă a Parlamentului european, haideți, toți împreună să uzăm de mecanismele de care dispunem, pentru a grăbi pe această cale procedura de ratificare la Bruxelles.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Bine. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Și eu la fel. Domnule Secretar general, Încă o întrebare de la microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule autor, Două întrebări am. Prima întrebare, de fapt, e mai generală, pentru că reprezentați aici, în Parlament, și Guvernul, nu numai în calitate de autor. Noi cunoaștem că există mulți cetățeni ai Republicii Moldova, persoane care locuiesc în raioanele din stînga Nistrului, în regiunea transnistreană. Și aș vrea să ne expuneți aici, în Parlament, acele modificări pe care le propuneți spre ratificare aici, în Parlament, cum sînt apărate și promovate interesele acelor persoane care locuiesc în stînga Nistrului? Pentru că ei au inclusiv și obstacole la perfecționarea pașapoartelor, inclusiv a pașapoartelor biometrice. Adică, Guvernul contribuie la aceea ca cetățenii care locuiesc acolo să-și perfecteze actele așa cum este necesar și să se încadreze în cadrul normativ, care îl propuneți azi pentru a fi ratificat?

Domnul Mihai Căpățînă: Mulțumesc pentru întrebare. Perfectarea actelor pentru cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde ei se află, este în sarcina Ministerului Tehnologiei și Informației – Registru. Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare – prin intermediul misiunilor diplomatice. Dar referitor la acest acord și implementarea acestui acord, doresc să vă aduc la cunoștință că, indiferent de unde, din care parte a Nistrului sau din care raion al Republicii Moldova este cetățeanul, dacă el posedă pașaportul Republicii Moldova, el obține aceste facilități ca și toți ceilalți cetățeni.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, este cunoscut acest lucru. Dar noi cunoaștem că cetățenii Moldovei, în Tiraspol sau în Rîbnița, nu au posibilitate să-și perfecteze acolo pașaport moldovenesc. Aceasta a fost o parte a întrebării. Și a doua întrebare. Acest acord sau completarea acestui acord este într-un fel bilateral: de o parte – Republica Moldova, pe de altă parte – Uniunea Europeană. Dumneavoastră acum propuneți în Parlament ratificarea acestui acord, dar, a doua parte, Uniunea Europeană, așa cum a sunat și anterior întrebarea: spuneți-mi, vă rog, la ce etapă se află Uniunea Europeană privitor la ratificarea acestei completări a acordului? Și care este perspectiva? Pentru că noi cunoaștem poziții diferite ale țărilor membre ale Uniunii Europene privitor la liberalizarea, liber circuit în Uniunea Europeană. Pentru că ei acum se ciocnesc cu foarte-foarte mari probleme și procesul de extindere, de exemplu, a spațiului Schengen este stopat acum din anumite considerente. Aceleași state vecine, membre ale Uniunii Europene, cum este România și Bulgaria, au primit refuz de extindere a spațiului Schengen. Care este perspectiva în acest sens?

Domnul Mihai Căpățînă: Doresc să vă aduc la cunoștință că prezenta modificare la acord nu are nimic cu procesul de liberalizare a regimului de vize. Totodată, toate aceste modificări,

23 care sînt incluse în acord, au fost consultate cu toate statele membre ale Uniunii Europene, semnatare la acest acord. Mai mult ca atît, Comisia Europeană, după semnare, ne-au comunicat că proiectul acordului a fost transmis către Parlamentul European pentru a fi ratificat. Noi vom informa din partea Republicii Moldova, Ministerul de Externe, comisia despre ratificarea în Parlamentul Republicii Moldova și așteptăm …

Domnul Artur Reșetnicov: Noi vom cunoaște și din presă, nu numai din informație. Dar spuneți-mi, vă rog, perspectiva 2 – 3 luni, jumătate de an, un an, cînd va fi pus în discuție în Parlamentul European?

Domnul Mihai Căpățînă: Noi sperăm pînă la finele anului el să fie ratificat.

Domnul Marian Lupu: Bine. Alte întrebări nu sînt. Domnule Secretar general, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Comisia a examinat acest proiect de lege și constată că acest acord reprezintă un pas înainte în facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova, inclusiv în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii noștri. Avizele tuturor comisiilor, inclusiv al Direcției generale juridice a Secretariatului sînt pozitive. În aceste condiții, comisia propune ratificarea acestui acord prin aprobarea respectivului proiect de lege în primă lectură și adoptarea lui în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, În condițiile raportului prezentat de către autor și ale raportului comisiei, supun votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1879. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură. Comisia a propus și lectura a doua, fiind un proiect de ratificare. Supun votului dumneavoastră adoptarea acestui proiect în a doua lectură. Cine este pentru rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele.

Stimați colegi numărători, Eu am rugat să fie anunțate rezultatele. Votul în a doua lectură a proiectului nr.1879.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 28.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.1 – 28.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 32.

Domnul Marian Lupu: Da.

N u m ă r ă t o r i i: – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, stimați colegi. 88 de voturi „pro.” Împotrivă? Zero voturi. Cu vot unanim al deputaților prezenți în sală, proiectul nr.1879 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.1753 pentru modificarea și completare a anexei nr.1 la Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională ș.a.m.d. denumire mai lungă. Guvernul.

Doamna Loretta Handrabura – viceministru al educației: Domnule Președinte, Doamnă vicepreședinte, Onorat Legislativ, În numele Guvernului, propun spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea anexei nr.1 la Legea din 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională a specialităților pentru pregătirea specialiștilor la ciclul I de studii. Propunerea cu care venim noi, astăzi, derivă din cîteva argumente. Cu toții asistăm la un flux masiv informațional. Convertirea acestuia într-o formă digitală schimbă substanțial cerințele față de toate instituțiile publice implicate în crearea, prelucrarea, distribuția și arhivarea informației. Piața tehnologiei digitale a documentelor impune, în acest sens, o nouă abordare și anume una mult mai complexă în activitatea instituțiilor infodocumentare. Astfel, se simte deja imperios necesitatea de a institui noi specialități, care vor fi axate pe producerea și desemnarea masivă a informațiilor, ceea ce va conduce la democratizarea proceselor cunoașterii, oferind acces larg tuturor persoanelor la masa informațională intensă, care ne înconjoară.

De asemenea, în mediul competitiv, cu care se confruntă bibliotecile, acestea sînt capabile să supraviețuiască doar dacă vor avea un loc unic în domeniul comunicațiilor digitale, oferind servicii vitale, pe care nici o altă organizație sau instituție nu este în măsură să le propună în ceea ce privește varietatea și calitatea serviciilor preponderent prevăzute expres pentru biblioteci. Serviciile pe care trebuie să le ofere instituțiile infodocumentare moderne trebuie să se axeze pe trei dimensiuni: accesul gratuit legal și online la orice fel de conținut intelectual prezentat în format digital, fie că e vorba de cărți periodice, informație audio, video, jocuri etc. Doi. Consultanță utilizatorilor privind resursele informaționale de toate tipurile și formele posibile, precum și accesul la serviciile oferite de instituțiile publice în baza tehnologiilor informaționale. Trei. Oferirea spațiului pentru socializarea și comunicarea umană. Se au în vedere activități de integrare socială, activități culturale, de creație pentru diferite grupuri sociale din comunitate. Desigur că o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă a societății cunoașterii și a societății inovative deschise, pe care ne-o propunem să o avem și noi, o societate în același sens pluralistă, incluzivă și participativă, care să cuprindă instituțiile civice, organizațiile, comunitățile și indivizii care compun aceste societăți, este formarea culturii informaționale a societății. Această misiune desigur că revine și instituțiilor infodocumentare moderne sau, prin formula veche pe care o mai utilizăm noi, bibliotecilor. Doamnelor și domnilor deputați, Bibliotecarii și alți specialiști în informare vor putea satisface aceste cerințe doar dobîndind competențe profesionale corespunzătoare. Anume acest scop este urmărit prin modificarea și completarea pe care vi le propunem. Și, în special, modificarea prevede denumirea domeniului profesional 344 – Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică în științe ale informării și instituirea a două specialități noi: 342 – Tehnologia comunicării infodocumentare și 343 – Servicii informaționale și socioculturale. Prin instituirea acestor specialități și pregătirea cadrelor calificate moderne se va realiza și ceea ce au propus toate asociațiile de bibliotecari, care s-au întrunit, în septembrie anul curent, la Astana la forul bibliotecarilor și din CSI, dar au fost invitați și colegii din spațiul european. Și dînșii au prevăzut foarte expres care sînt angajamentele în cazul nostru, la care și Republica Moldova își propune să adere.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări? Microfonul nr.5.

Doamna Ana Guțu – Fracțiunea PL: Mulțumesc.

Doamnă viceministru, Spuneți-mi, vă rog, redenumirea subdomeniului „Științe ale comunicării” în „Științe ale informării” nu este una abuzivă? Deoarece în acest capitol este inclus și jurnalismul, și editorialistul, și științele comunicării. Și atunci mă întreb, dacă, în general, specialitatea “Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică”, locul ei este aici, și nu la domeniul 8 servicii, sub domeniul 88 servicii publice. Prima întrebare. Și a doua întrebare, vă rog. Denumirea domeniului profesional de formare la ciclul licență pe care îl propuneți dumneavoastră, tehnologia comunicării infodocumentare. Nu vă pare că seamănă mai mult cu denumirea unei discipline? Și ar putea constitui genericul unui program de master? Inclusiv următoarea specializare pe care o propuneți: „Servicii informaționale și socio-culturale”. Cuvîntul servicii este cuvîntul cheie. Și el nu se înscrie în științele informării și comunicării, ci în domeniul 8 subdomeniul 81: servicii, servicii publice. Mulțumesc.

Doamna Loretta Handrabura: Mulțumesc, doamnă deputat, Am discutat și noi, fiindcă întrebarea și observațiile dumneavoastră, într- adevăr, sînt foarte pertinente. Argumentul de ce științe ale informării. Biblioteconomia, arhivistica și asistența informațională sînt circumscrise astăzi conform nomenclatorului bibliotecilor europene, în științe ale informării. Respectiv, întrebarea cu … dacă ar fi la ciclul I sau la masterat. Programele de studii pentru aceste două specialități noi, care se propun, prevăd 180 de credite. 180 de … Dumneavoastră cunoașteți că din programele de studii, de formare profesională ciclul I, 60 la sută sînt de 180 de credite. Respectiv, ele nu se pot regăsi la ciclul II. Și din considerentul că corespund nivelului VI de pregătire a specialiștilor, conform cadrului european al calificărilor. În altă ordine de idei, și ocupațiile tipice pentru absolvenții acestor programe, pe care le propunem noi, corespund nivelului studiilor superioare de licență. Acum, denumirea celor două specialități, într-adevăr, pare să coreleze și cu denumirea unor cursuri. Tehnologia comunicării infodocumentare. Dar iarăși, experiența pe care Asociația bibliotecarilor, care a venit cu această propunere și a dezbătut-o cu noi, derivă din faptul că exact pe asemenea specialități cu aceeași titulatură se pregătesc specialiști conform programelor de studii similare și în Statele Unite, Suedia, Finlanda, Italia, România.

Doamna Ana Guțu: Doamnă ministru, Dumneavoastră nu m-ați convins, fiindcă prin extinderea numărului de domenii profesionale de pregătire a tinerilor la ciclul licență într-o instituție de învățămînt superior, în condițiile Moldovei, unde avem doar 4 milioane de cetățeni, noi dezavuăm programele de masterat.

În Republica Moldova, actualmente, noi trebuie să susținem inițiativele programelor de masterat. Și, după ce își face studentul biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică, are toată libertatea să urmeze un program de master. Și va fi și mai ieftin pentru statul Republica Moldova, și mai rațional. Noi nu putem să amplificăm la nesfîrșit, să mărim numărul domeniilor de formare profesională la ciclul licență. Fiindcă el își va lua diploma de licență și va zice: domnule, la mine în diplomă scrie că sînt tehnolog al comunicării infodocumentare. Și nu-l mai atragi nici o dată într-un program de masterat. Noi trebuie să ne dăm seama că acele competențe înscrise în descriptorii Dublin și toate programele și acordurile Bologna, prevăd că, după ciclul licență, el este capabil să fie doar un executor și nicidecum manager. Ceea ce propuneți dumneavoastră. Eu înțeleg inițiativa Asociației bibliotecarilor, dar ea intră în discrepanță cu realitățile noastre, realitățile Republicii Moldova, cu piața de muncă ș.a.m.d. Vă mulțumesc.

Doamna Loretta Handrabura: Este inițiativa lor. Am să aduc atunci explicații suplimentare la cele expuse mai sus. Cele două specialități rămîn să corespundă, cum vă ziceam, nivelului VI al cadrului european al calificărilor. Și absolut corespund ciclului I. Noi nu dezavuăm prin asta masteratul, fiindcă, de regulă, știți că este 90 și 120 de credite. Respectiv, cele două noi specialități vin să acopere necesitățile Republicii Moldova în condițiile și realitățile socio-economice și culturale și din mediul rural, dar și din mediul urban. În primul caz. Tehnologia comunicării infodocumentare. Noi specialiști care să ofere servicii digitale, corelate cu infodocumentele în centre, nu doar în biblioteci, fiindcă ocupațiile sînt foarte extinse pentru acești specialiști, dar și în centre de informare, în centre comunitare nu avem. Cea de-a doua specialitate. Servicii de informare socio-culturală, tocmai răspunde unei necesități stringente cu care se confruntă mediul rural astăzi. În lipsa căminelor culturale, a caselor de cultură, acești specialiști calificați, conform specialității menționate, pe lîngă faptul că vor asista informațional utilizatorii, îi vor iniția în ceea ce privește informarea întregului pachet de asistență și servicii sociale, de asemenea, mai este prevăzut să aibă și calificarea pentru a oferi servicii socio-culturale, pe lîngă primărie, atunci cînd este lipsă căminul cultural sau casa de cultură. Prin urmare, ele corespund întru totul ciclului I și nu le putem plasa la ciclul de masterat, care presupune o calificare mult mai îngustă.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Alte întrebări nu sînt? Vă mulțumesc, doamnă viceministru. Invit comisia pentru a prezenta raportul.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Stimați deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de Lege nominalizat și, luînd în considerare atribuțiile și competențele funcționale, comunică următoarele: Proiectul de Lege a fost prezentat de Guvern și are ca scop operarea de completări și modificări în nomenclatorul domeniului de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățămînt superior, ciclul I. Autorul propune ca domeniul să fie denumit: Științe ale informării. Inclusiv cu specialități: Tehnologia comunicării infodocumentare, Servicii informaționale și socio-culturale. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente și Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului. Avizele prezentate sînt favorabile examinării proiectului de Lege în plenul Parlamentului, cu unele propuneri de perfecționare a acestuia pentru lectura a doua. Comisia susține amendamentul Comisiei agricultură și administrație alimentară și al Direcției generale juridice privind redactarea articolului 2 din proiectul cu referință la termenul de intrare în vigoare a Legii. Urmare a dezbaterilor, Comisia, cu votul majorității membrilor (7 – pro și 1 abținere), a susținut proiectul de Lege nr.1753 și propune plenului Parlamentului aprobarea acestuia în primă lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule președinte, Înțeleg, conceptul acestei legi este că s-avem specialități care corespund rigorilor zilelor de astăzi și să facă față cererilor care sînt. În acest context, chiar dacă nu ține de bibliotecă. Propun pentru lectura a doua, sub formă de amendament, ca, ținînd cont de importanța specialității legate de resursele umane, tot la ciclul I. Solicitarea este ca să avem încă o specialitate la nomenclatorul respectiv – Economia și managementul resurselor umane. Deci, o specialitate care o pregătesc mai mult instituțiile de învățămînt, inclusiv Academia de Studii Economice, unde sînt profesori. Și este o specialitate de care, într-adevăr, este nevoie la ziua de azi și sper că va fi susținut.

Domnul Chiril Lucinschi: Bine. Acest amendament va fi examinat în …și …

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt? Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Comisia a propus votul în primă lectură a proiectului de Lege nr.1753. Cine este pentru vă rog să voteze. Mulțumesc. Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost votat în primă lectură. Următorul proiect în ordinea de zi este proiectul nr.1893 privind monitoringul bunurilor imobile. Prezintă domnul Crigan, Director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Domnul Ștefan Crigan – vicedirector al Agenției Relații Funciare și Cadastru: Stimați deputați, Onorată asistență, Spre examinare în atenția dumneavoastră se propune proiectul de Lege privind monitoringul bunurilor imobile. Proiectul este elaborat în conformitate cu articolul 21 din Legea cadastrului bunurilor imobile și are drept scop crearea bazei legislative necesare pentru a asigura ținerea la zi a informației despre bunurile imobile, despre proprietari, despre schimbările intervenite și întru asigurarea unei informației veridice despre valoarea bunurilor imobile în scopul impozitării. Astfel, proiectul prevede că, pînă la 1 iunie a fiecărui an, autoritățile publice locale vor prezenta Oficiului Cadastral informația în vederea prelucrării ei și completării Cadastrului bunurilor imobile cu datele noi obținute. Sarcina prezentării informației pentru ținerea la zi a datelor cadastrale este pusă și în obligația proprietarilor. Astfel, proiectul stabilește termenul de 3 luni, necesar pentru înregistrarea drepturilor asupra bunurilor dobîndite sau construite. Avînd în vedere că, conform legislației fiscale, sînt obiecte impozabile și construcțiile cu un grad de executare de cel puțin 50%, pentru a asigura organele fiscale cu datele necesare, se prevede obligația proprietarului de a informa Oficiul Cadastral despre construirea bunului, dacă de la data începerii lucrărilor de construcție au trecut 3 ani. Proiectul prevede și situațiile în care este obligatorie actualizarea datelor, ceea ce presupune inspectarea pe teren a obiectului și executarea, după caz, a lucrărilor cadastrale. Actualizarea obligatorie a datelor cadastrale este necesară în cazul privatizării bunurilor imobile, dării în locațiune a proprietății statului, vînzării silite. Este prevăzută actualizarea datelor cadastrale, și în cazul înstrăinării, ipotecării, dacă de la momentul ultimei actualizări a trecut un termen mai mare de 3 ani, în cazul construcțiilor comerciale de producere, și 5 ani, în cazul altor bunuri. Proiectul acestei Legi, are menirea să asigure susținerea sistemului de impozitare, ai căruia principalii beneficiari sînt autoritățile administrației publice locale. Stimați deputați, Rog să susțineți adoptarea proiectului prezentat. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.4:

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule raportor, Proiectul propus de dumneavoastră vine să realizeze condițiile sau prevederile articolului 21, da? Din Legea nr.1543. Legea cadastrului, bunurilor imobile. Întrebarea mea este, pentru că proiectul prezentat de dumneavoastră nu știu dacă corespunde întru totul tehnicii legislative și Legii cu privire la actele legislative, pentru că sînt 10 articole. Și, dacă scoatem articolele 1, 2 și 10, care nu se referă nemijlocit la obiectul proiectului, adică, deci rămîn 7 articole. O lege din 7 articole? Întrebarea mea este: de ce nu ați propus modificarea Legii cadastrului ca să avem un domeniu, un capitol separat privind monitorizarea.

Domnul Ștefan Crigan: Da, mulțumesc pentru întrebare. Stimate domnule deputat, Această întrebare a fost discutată în cazul colegilor Ministerului Justiției și celorlalți colegi. Luînd în considerație că Legea cu privire la monitoringul bunurilor imobile este o lege prioritară pentru… și o lege specifică, noi o vedem… totuși s-a propus pentru a fi o lege separată. Aceasta-i…

Domnul Mihai Godea: Dar care-i argumentul, pentru că ea se încadrează perfect în Legea cadastrului printr-un capitol separat. Deci nu era necesar să veniți cu un proiect de lege-cadru, pentru că ea reglementează un domeniu specific, ceea ce ține de activitatea cadastrală.

Domnul Ștefan Crigan: Da, după cum am spus, au fost examinate două variante. În primul rînd, au fost, așa cum spuneți dumneavoastră, ca un capitol aparte în Legea cadastrului și bunurilor imobile, apoi, totuși, luînd în considerare că Ministerul Justiției a spus că trebuie o Lege, să fie o lege separată, noi am propus o Lege cu privire la…

Domnul Mihai Godea: Am înțeles.

Domnul Ștefan Crigan: …monitoringul de imobile. O lege aparte.

Domnul Mihai Godea: Deci trebuie să căutăm răspunsul la Ministerul Justiției. Am înțeles. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule director, La articolul 4 litera c) se menționează: construcțiile cu un grad de executare de 50% și mai mult, rămase nefinalizate mai mult de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție, vor fi, de asemenea, incluse în monitoringul de bunuri imobile. Propun excluderea extinderii acestei modificări asupra spațiilor locative particulare, deoarece această prevedere ar împovăra și mai mult cetățenii de rînd. De asemenea, cunoaștem că administrațiile publice locale din localitățile Republicii Moldova nici nu dispun de personal care ar putea să facă o evaluare. Și atunci ar fi o problemă, să zicem, să prezinte o informație că e o construcție cu un grad de finalizare de 50% sau nu de 50%. Sau ar fi o viziune că unii percep 50, iar alții percep 30. Ar fi o confuzie și ar fi o problemă cu privire la această stipulare.

Domnul Ștefan Crigan: Aceasta nu este o problemă, deoarece orice construcție dispune de un proiect oarecare se ține o evidență cu privire la construcțiile care se efectuează. Ceea ce se referă… Dumneavoastră vă referiți la aceea că lucrările de evaluare se pot efectua la cererea atît a întreprinderilor private, cît și a oficiilor cadastrale teritoriale.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Eu pun la îndoială că în baza proiectului am putea să spunem că e construit 50 sau nu 50.

Domnul Ștefan Crigan: Deci noi aici propunem perioada de 3 ani de zile, deci fiecare titular de drept, care își …

Domnul Nae-Simion Pleșca: Și 3 ani, și 50%?!

Domnul Ștefan Crigan: Deci este obligat să monitorizeze și lucrările de construcție, în perioada aceasta de 3 ani de zile, este posibilitate de a face și acest lucru.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Bine. A doua întrebare, domnule director.

În Nota informativă dumneavoastră spuneți că, pentru evaluarea bunurilor nou formate, aveți nevoie de 1,5 milioane lei. Pentru evaluarea bunurilor imobile nou formate vor fi necesare, deoarece sînt 10 000 de bunuri nou formate, 1,5 milioane de lei. Analiza pieței imobiliare mai necesită 1 milion de lei. Această activitate prevede efectuarea anuală a următoarelor activități: colectarea datelor despre tranzacțiile cu bunurile imobiliare, pe care credem că dumneavoastră o cunoașteți din start, că orice tranzacție se face numai după prezentarea certificatului de la organul cadastral și o aveți.

Domnul Ștefan Crigan: Da, corect.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Doi. Crearea bazei de date privind tranzacțiile cu bunurile imobile, adică iarăși aveți această informație. Analiza datelor și elaborarea raportului privind dezvoltarea pieței imobiliare pentru fiecare tip de bunuri imobile, de asemenea, aveți și specialiști și informații. Atunci, de ce aveți nevioe de 1 milion de lei?

Domnul Ștefan Crigan: Da. Vreau să menționez că, în primul rînd, nu este finalizat Programul de stat cu privire la lucrările cadastrale atît de înregistrare masivă, deci ele, practic, sînt executate numai în 60% din localitățile republicii. Deci acestea sînt sursele pentru efectuarea lucrărilor cadastrale de înregistrare masivă. Celelalte, lucrările de evaluare, merg în urma acestor lucrări de înregistrare. După cum știți, este un Program de stat cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării. După finalizarea lucrărilor cadastrale cu privire la înregistrarea masivă, se vor efectua și lucrările de evaluare conform programului de stat. Iată, aceste sume sunt indicate la aceste lucrări.

Domnul Nae-Simion Pleșca : Mai este o părere, că în aparatele organelor sînt suficienți specialiști de calitate și lucrul acesta ar trebui să-l facă pornind de la datoriile lor funcționale. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5:

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Știm că sînt numeroși proprietari, care nu-și înregistrează și nu dau în exploatare locuința, pentru a nu achita impozitul pe imobil. Aveți o evaluare aproximativă cîte astfel de cazuri avem?

Domnul Ștefan Crigan: Practic, îs… da, într-adevăr. Noi avem și o evidență oarecare, dar, într-adevăr, informația este atunci cînd proprietarii de bunuri se înregistrează la oficiile cadastrale. Dacă luăm informația de care noi dispunem din ultimul timp, în localitățile urbane este de circa 35000 de imobile.

Domnul Gheorghe Mocanu: 35000 de imobile neînregistrate? Și…

Domnul Ștefan Crigan: Neînregistrate. Și acum noi propunem, prin Legea respectivă, ca… este termenul indicat, ca dumnealor să vină să-și înregistreze drepturile la oficiile cadastrale.

Domnul Gheorghe Mocanu: Este făcută o evaluare cît s-ar încasa în bugetul de stat după aplicarea unor prevederi?

Domnul Ștefan Crigan: Nu pot să vă spun acum la …

Domnul Gheorghe Mocanu: Și a doua întrebare. Eu am verificat în… deci am citit legea, Legea privind monitoringul bunurilor imobiliare, am verificat în Dicționarul explicativ al limbii române, nu am găsit ce înseamnă monitoring. Am verificat în Dicționar ortoepic, ortografic și morfologic, la fel, nu am găsit. Și am căutat în Dicționarul de neologisme al limbii române și am găsit două definiții. Prima spune în felul următor: monitoring, ansamblu de metode de analiză a datelor psihopatologice. Cred că nu-i asta. Și a doua. Dispozitiv care permite compararea înregistrărilor de pe magnetofon cu cea originală.

Domnul Ștefan Crigan: Deci noi am propus definiția de monitoring, după cum o vedeți, în articolul 2, reieșind din acele cerințe care stau la Legea cadastrului bunurilor imobile, reieșind din Codul funciar, Legea prețului normativ, deci se prevăd aceste măsuri după cum este descris în articolul 2. Nu, nu avem așa un cuvînt în limba română. Poate evidența bunurilor imobile. Adică…

Domnul Marian Lupu: Nu, în acest caz, dacă noi așa abordăm întrebarea, ar trebui să venim cu pretenții și față de Consiliul Europei, că Republica Moldova este o țară care cade sub monitorizare și există această definiție foarte clară…

Domnul Gheorghe Mocanu: E adevărat.

Domnul Marian Lupu: …monitorizare…

Domnul Gheorghe Mocanu: Cuvîntul „monitorizare” este.

Domnul Ștefan Crigan: Noi folosim…

Domnul Gheorghe Mocanu: Dar nu monitoring.

Domnul Marian Lupu: Atunci monitorizare.

Domnul Ștefan Crigan: Noi folosim în...

Domnul Marian Lupu: Simplu.

Domnul Ștefan Crigan: …limbajul nostru acest cuvînt.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Gheorghe Mocanu: Dar nu e corect în limba română.

Domnul Ștefan Crigan: Specific.

Domnul Gheorghe Mocanu: Trebuia…

Domnul Marian Lupu: Pregătiți pentru lectura a doua.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă rog. Mulțumesc.

Domnul Ștefan Crigan: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: În Rusia au deschis chiar un institut care se ocupă cu analiza a ce înseamnă monitoring, monitorizare și cum poate fi abordată din punct de vedere economic. Au un institut întreg care doar cu asta se ocupă. Cred că noi vom face de la ei o solicitare și pentru lectura doua vom da exact…

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Domnule raportor, Spuneți-mi, vă rog, care vor fi, să spunem, modificările în plan financiar în ceea ce privește contribuțiile persoanelor sau titularilor de drept după adoptarea acestei legi?

Domnul Ștefan Crigan: Da, după cum este preconizat în lege, ceea ce se referă la lucrările de actualizare, deci aceste cheltuieli vor fi suportate de către titularii de drepturi la cerere. Celelalte lucrări vor fi clar că incluse în finanțarea din partea bugetului.

Domnul Igor Vremea: Nu, bine, dar cu cît cresc ele, populația care… suferă modificări, iată, cuantumurile acestea și mă interesează: populația trebuie să cunoască care vor fi, iată, efectele adoptării acestei legi pentru ei?

Domnul Ștefan Crigan: Este o procedură analogică, cum se prevede și în timpul de față. Deci dacă persoana înaintează o cerere ori la Oficiul Cadastral, ori la o întreprindere privată care dispune de licență, pentru că aceste lucrări nu sînt monopoliste, deci ele se perfectează conform legislației, deci sînt anume tarife prevăzute pentru lucrările respective. Noi nu introducem ceva lucrări noi, noțiuni de… pentru noi, pentru... care, cetățenii nu le cunosc, pentru aceste lucrări.

Domnul Igor Vremea: Da, dar nici nu le plătesc la moment, fiindcă aici dumneavoastră introduceți obligativitatea depunerii cererii de actualizare din partea titularului de drept la

36 fiecare modificare și au făcut ceva, o modificare într-o odaie și-l impuneți să vină iarăși să plătească la organul cadastral, și tot așa, la fiecare 3 luni să vină să raporteze că eu am…

Domnul Ștefan Crigan: Scopul…

Domnul Igor Vremea: …vopsit în odaia asta și…

Domnul Ștefan Crigan: Vă mulțumesc. Scopul principial este că această informație este în folosul proprietarului. Că dacă aceste modificări, schimbări nu sînt efectuate în registru, pe urmă pot să apară diferite litigii, conflicte în perioada înstrăinării, înregistrării acestui...

Domnul Igor Vremea: Am înțeles. Și la articolul 10 prevedeți, la alineatul (2), că, în scop de impozitare, dacă nu este indicat prețul acolo, se indică din oficiu valoarea unui bun imobil analog. Iată, pe mine mă interesează ce criterii presupune această noțiune și cum va fi evaluat.

Domnul Ștefan Crigan: Da, corect, pentru că deja este practicată această lucrare, deoarece noi facem lucrările de evaluare în scopul impozitării. Deci acea persoană care nu-și va da informații respective, deci noi avem informația de la vecini, deja introdusă în registrul bunurilor imobile care va fi aplicată la impozitare.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule autor, În procesul legislativ sînt două reguli asupra cărora vreau să vă atrag atenție. În primul rînd, unificarea normelor de drept și a doua regulă este accesibilitatea normelor. Răspunzînd la întrebarea colegului nostru, domnului Godea, eu am înțeles că nu sînteți împotrivă ca acele 7 articole din legea pe care o propuneți astăzi spre examinare să fie încadrate în Legea cadastrului bunurilor imobile. Ar fi corect, logic și ar fi accesibil pentru orice persoană cointeresată. A accesat legea respectivă și cunoaște toate regulile din domeniul cadastrului, pentru că monitoringul pe care-l propuneți ține de evidența cadastrului și de regulile sau normele juridice care se referă la acest domeniu. Să înțelegem că nu sînteți împotrivă ca să reîncadrăm în Legea cadastrului bunurilor imobile.

Domnul Ștefan Crigan: Domnule deputat, Eu am răspuns la această întrebare. Deja s-a examinat această întrebare.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, întrebarea este o parte a întrebării, pentru că…

Domnul Ștefan Crigan: Formula.

Domnul Artur Reșetnicov: Dumneavoastră v-ați referit la reprezentantul Guvernului sau Ministerul Justiției care este împotrivă. Și astăzi în sală este reprezentantul Guvernului, și ar putea să fie de acord, și atunci pentru a doua lectură noi am putea să corectăm această greșeală.

Domnul Ștefan Crigan: Noi considerăm că această variantă este una corectă. Ea a fost discutată mai mult de către specialiști din domeniu și de către juriști atît de la Agenția Cadastru, cît și de la Ministerul Justiției. Deci au fost mai multe variante. Noi considerăm că este o lege aparte și este corect aceasta.

Domnul Artur Reșetnicov: Atunci, urmare a celor ce ați expus acum, eu propun ca, pentru examinarea în a doua lectură, și aceasta trebuie să fie fixat în stenogramă, aceste prevederi, acest proiect să fie încadrat sau examinată posibilitatea să fie încadrat într-un capitol aparte în Legea cadastrului bunurilor imobile. Să fie înregistrat ca o propunere. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule raportor, Așa, o întrebare. Noi, în practică, avem deseori astfel de exemple cînd informația din registrul bunurilor cadastrale imobile contravine cu acele informații pe care le deține fie autoritatea publică locală, fie Registrul de documentare a populației. Deci sînt foarte multe orori în ceea ce privește domicilierea, adresa, imobile ș.a.m.d. Cîteva exemple doar. Acum, în Găgăuzia noi am constatat că organul cadastral indică că un cetățean are imobil înregistrat la o adresă unde este, de exemplu, o biserică sau o fermă distrusă, are domiciliu în astfel de localități și în

38 astfel de imobile. Un haos total în ceea ce privește evidența autorităților publice locale și a organelor cadastrale. Nu există nici un monitoring și, plus, este o confuzie totală în ceea ce privește adresele concrete, străzi ș.a.m.d. În acest context, întrebarea: cum această lege, acest proiect de lege va soluționa această problemă în ceea ce privește codificarea și evidența nu numai a imobilelor propriu-zise, dar și amplasării acestora pe adrese concrete. Evidența, codificarea străzilor împreună cu autoritățile publice locale, să nu existe astfel de confuzii cînd din diferite registre avem informați absolut diferite și, ulterior, cînd ajungem, de exemplu, la alegeri să nu se întîmple așa că un cetățean poate să aibă imobile înscrise pe două adrese ș.a.m.d.

Domnul Ștefan Crigan: Da, mulțumesc. Într-adevăr, eu vreau să vă informez că această lege este un instrument cu privire la actualizarea informației în registru. Și în articolul 4 sînt stipulate toate documentele cu privire la ceea ce trebuie să fie prezentate de atît de către proprietari, de către autoritățile publice locale și cele centrale, inclusiv ceea ce ați spus dumneavoastră Se are în vedere nu numai partea juridică, dar și partea grafică, ce se referă la planurile cadastrale, planurile geometrice și alte documente care prevăd această informație.

Domnul Serghei Sîrbu: Dar o codificare a străzilor propriu-zise?

Domnul Ștefan Crigan: Inclusiv a planurilor de adresă.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu sînt. Domnule raportor, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Ștefan Crigan: Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege privind monitoringul bunurilor imobile. Comisia a constatat că această lege, într-adevăr, vine întru îmbunătățirea sistemului de evidență a bunurilor imobile. În urma implementării prevederilor acestei legi, va fi posibilă înregistrarea acelor imobile care încă nici nu sînt date în exploatare, lucru care va crește suficient baza fiscală, va îmbunătăți mai bine înțelegerea a tot ce înseamnă proprietățile în Republica Moldova. Comisia propune… susține conceptual proiectul de lege, iar pentru lectura a doua toate obiecțiile, amendamentele care parvin, au fost enunțate și în plen anumite lucruri, dorim ca să fie și în scris date la comisii, toate vor fi examinate și în lectura a doua vom veni cu proiectul ținînd cont de toate amendamentele. Pentru prima lectură considerăm că acest proiect poate și trebuie să fie susținut.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1893. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr.1893 este aprobat în primă lectură. În continuare, proiectul de Lege nr.1945 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Guvernul. Domnule viceministru, Vă rog.

Domnul Vladimir Grosu – viceministru al justiției: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege de pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Se propune modificarea și completarea Codului penal, Codului de procedură penală și a Codului de executare. În esență, toate modificările și completările propuse se referă la lupta și combaterea fenomenului torturii, tratamentelor inumane și degradante. Codul penal. În particular, se intenționează a fi modificat articolul 13 alineatul (2), ca să nu fie posibilă extrădarea persoanelor străine sau apatride, dacă, urmare a extrădării, ele ar putea să fie supuse riscului de a fi condamnate la pedeapsă capitală sau la… să fie supuse tratamentelor inumane sau degradante.

În particular, articolul 60 alineatul (8) urmează să fie modificat, pentru ca să fie exclusă prescripția pentru tragerea la răspundere penală pentru infracțiuni de tortură sau tratament inuman sau degradant. Articolul 65 din Codul penal, de asemenea, se intenționează a fi modificat, pentru că pedeapsa cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate la moment este pedeapsa de la un an pînă la 5 ani de zile, să fie extinsă pînă la 15 ani de zile, astfel că persoana care a torturat, care a aplicat tratamente inumane sau degradante după ispășirea pedepsei principale – închisoarea sau amenda – să nu poată să se reangajeze imediat înapoi în aceleași organe de urmărire penală. De asemenea, intenționăm să modificăm și articolul 79 alineatul (4) din Codul penal, pentru ca, în caz de săvîrșire a infracțiunii de tortură, tratament inuman sau degradant, să nu poată fi aplicată o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege. De asemenea, intenționăm să dăm o definiție nouă articolului 1661, care, de altfel, va fi și el unul nou, care va conține definiția tratamentului inuman și degradant în alineatul (1) și alineatul (2), va fi consacrat semnelor calificative tratamentului inuman și degradant și va fi dată o definiție într-un alineat separat al acestui articol alineatul (3), care va fi consacrat definiției torturii. Aceasta va fi, în viziunea autorilor, un pas înainte pentru a distinge tratamentul inuman, pe de o parte, și infracțiunea de tortură, pe de altă parte, ultima fiind mult mai severă și pentru care nu va fi posibilă aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege fie nu va putea fi aplicat, nu va fi prescrip… va fi una imprescriptibilă. De asemenea, intenționăm să modificăm redacția articolului 309 din Codul penal “Constrîngerea de a face declarații” și articolul 328 alineatul (2). La Codul de procedură penală ce fel de modificări se intenționează a fi operate, de asemenea, pentru a asigura lupta și combaterea fenomenului torturii sub aspect de procedură penală. La articolul 58, în particular, se intenționează alineatul (1) a fi completat cu propoziția: „Victima are un interes în cadrul procesului penal și în rezultatele acestuia”. Sensul acestei completări este de a implica mai activ victima pe lîngă ceilalți participanți ai procesului penal, cum este partea vătămată, apărătorul, învinuitul, să i se dea mai multe drepturi pentru a participa activ în procedura penală. Același sens au și alineatul (3), alineatul (4) ale aceluiași articol 58, prin care victima este dotată cu un șir întreg de drepturi suplimentare. De asemenea, intenționăm să modificăm și articolul 147 din Codul de procedură penală, care să stipuleze ca, în toate cazurile de comitere a unei infracțiuni de tortură sau presupuse tratamente inumane sau degradante, să fie efectuată expertiza complexă, deoarece, în caz de asemenea infracțiuni, este, urmează a fi examinată din punct de vedere medical nu numai starea fizică, dar și starea psihologică, psihică a persoanei. De asemenea, intenționăm să modificăm și articolul…

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru, Nu treceți în revistă articol cu articol supus modificării.

Domnul Vladimir Grosu: Da.

Domnul Marian Lupu: Deputații dispun de acest proiect.

Domnul Vladimir Grosu: Da, deci.

Domnul Marian Lupu: Conceptual…

Domnul Vladimir Grosu: În concluzie, vreau să menționez, domnule Președinte, că aceasta este… acest proiect este realizat și este intenționat pentru a combate mult mai efectiv fenomenul torturii. Are la bază recomandările organismelor internaționale, cum este, de exemplu, Comitetul ONU împotriva torturii și… Comitetul european împotriva torturii. Deci, în viziunea cel puțin a autorilor, grupului de lucru care l-a elaborat, aceasta va duce la sporirea combaterii acestui fenomen rușinos. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Subiectul este important, abordarea este clară. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.1945, elaborat de către Guvernul Republicii Moldova, și a constatat că obiectivul de bază al reglementărilor din proiect sînt ajustarea legislației naționale la normele Convenției Organizației Națiunilor Unite și ale Convenției Europene pentru prevenirea torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Asupra prezentului proiect de lege avize și opinii pozitive au prezentat comisiile permanente, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Justiției. La ședința comisiei, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, cu unele obiecții de redacție, s-au pronunțat asupra oportunității reglementărilor din proiect,

42 menționînd că, prin normele acestuia, se realizează obligațiile Republicii Moldova ce reies din tratatele internaționale și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind combaterea infracțiunilor de tortură, a tratamentelor sau pedepselor cu cruzime, inumane sau degradante. În rezultatul examinării, Comisia juridică, numiri și imunități, cu majoritatea de voturi ale membrilor, a decis să propună plenului Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1945. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel. Întrebări? Nu sînt. Vă mulțumesc, domnule președinte. Coraportul. Comisia drepturile omului și relații interetnice. Doamnă Jantuan, Vă rog.

Doamna Stella Jantuan – Fracțiunea PDM: Comisia drepturile omului și relații interetnice, în calitate de coraportor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a examinat proiectul nominalizat și constată următoarele. Guvernul Republicii Moldova propune introducerea unor modificări în Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 și Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004. Scopul proiectului este de a ajusta legislația națională la normele Convenției ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, precum și la cele ale Convenției Europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. După ratificarea de către Republica Moldova a Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, s-a impus crearea unor mecanisme legale interne pentru implementarea eficientă în practică a standardelor internaționale în domeniile vizate. Astfel, avocaților parlamentari le-a fost atribuită calitatea de mecanism național de prevenire a torturii, iar relațiile dintre Centrul pentru Drepturile Omului și organismele internaționale au căpătat o nouă dimensiune. În contextul onorării angajamentelor asumate de către țara noastră, acest proiect de lege va contribui la diminuarea fenomenului torturii și altor pedepse ori tratamente inumane sau degradante. Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente și Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului. În concluzie, Comisia drepturile omului și relații interetnice, propune examinarea și adoptarea proiectului în ședință în plen a Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Doamnă vicepreședinte, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Luare de cuvînt, doamna Frumosu.

Doamna Elena Frumosu – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Președinte, Onorată asistență, Fenomenul torturii și al altor forme de maltratare reprezintă reminiscențe ale sistemului autoritar, caracterizat prin lipsă de transparență și încălcare flagrantă a principiului separării puterilor în stat, fapt care a generat grave probleme ce țin de acest fenomen în structurile Ministerului de Interne, Departamentului Penitenciar, în unele cazuri putem menționa chiar și ministerele apărării și sănătății. Fenomenul reprezintă măsurătoarea în dezaspirare a cît poate îndura omul și distruge nu doar individul, ci umilește întreaga societate. Iată de ce mai puțin contează dacă cetățenii știu sau nu definițiile corecte, dacă unii dintre noi cunosc mai multe, iar alții mai puține despre tortură și relele tratamente. Important e ca acest fenomen să nu se întîmple printre noi. Evident că semnînd și ratificînd Protocolul opțional al Convenției ONU împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane și degradante ne-am asumat obligația de a-l respecta. Evident că, în cei șase ani de la semnare, experiența de tristă amintire ne-a învățat cîte ceva, inclusiv cum am putea crea un mecanism național de prevenire a torturii mai eficient. Iată de ce n-aș vrea să se înțeleagă că prezentul proiect de Lege nr.1945 este elaborat doar sub presiunea monitorizării din exterior. Recent, o delegație a Subcomitetului ONU privind prevenirea torturii și a altor pedepse sau tratamente crude s-a aflat într-o vizită de monitorizare în Republica Moldova. Membrii delegației au venit cu recomandări în vederea consolidării mecanismului menționat, în vederea respectării principiului de înlocuire a obligațiunii cu dreptul garantat, însă de noi depinde cum o vom face acolo unde drepturile și obligațiunile sînt determinate de ierarhiile interne ale subculturilor, acolo unde argumentul „Nu-s bani” mai rămîne a fi unul forte și cu cei, care, la încercările de a elucida cazurile de tortură, se tem exagerat ca nu cumva să prejudicieze ancheta. De noi depinde nu doar cum vom aproba prezentul proiect de lege, ci și cum va fi implementat, utilizînd la maximum mecanismul de control parlamentar și mai ales arta colaborării, întrucît monitorizarea din partea societății civile trebuie privită cu certitudine ca o parte a unui proces democratic, în care instituțiile cu risc de încălcare a drepturilor omului sînt ținute în regim de transparență și responsabilitate. Cu toate acestea, controlul civic, care este și o exigență a statului de drept, nu trebuie să substituie obligația statului de a asigura controlul și monitorizarea.

Cu siguranță, implementarea prevederilor proiectului vizat presupune nu doar norme clare, pasibile de implementare, ci și voință, personal suficient și calificat. Proiectul are menirea să impulsioneze redresarea situației și eradicarea torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante, respectă principiile Protocolului opțional, introduce norme de eliminare a conflictului de interes și de excludere a ambiguității. Din acest considerent îndemn nu doar colegii din Alianță, dar și colegii din opoziție să susțină acest proiect. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, La această etapă, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1945. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr.1945 este aprobat în primă lectură. Rog să fie pregătit în mod operativ pentru lectura a doua. Proiectul de Lege nr.1101 pentru modificarea și completarea Legii Curții de Conturi. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă domnul Ioniță. Da, nr.1101, Veaceslav? Și în calitate de reprezentant al grupului de autori, și, respectiv, raportul comisiei de profil.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Proiectul de lege, pe care l-am pregătit în calitate de autor și îl voi prezenta și în calitate de președinte de comisie, vine să rezolve o problemă legată de faptul că statul este în drept și obligat să cunoască care este starea de lucruri la întreprinderile în care deține o cotă-parte. Norma legală, care este în prezent, din păcate, limitează dreptul unui proprietar pe cont propriu să-și verifice care este statutul proprietăților lor. Vreau aici să reamintesc că instrumentul pe care îl are statul pentru a-și verifica proprietățile este Curtea de Conturi. Noi putem, prin intermediul acestei instituții, să solicităm auditul la întreprinderile care ni le dorim. Proiectul de lege vine nu a obliga Curtea de Conturi de a verifica, însă oferă o oportunitate sau un drept suplimentar, că atunci cînd se va considera oportun și de interes public să poată fi verificate întreprinderile unde statul are cotă-parte. Totodată, în acest proiect de lege vin cu anumite clarificări în ceea ce înseamnă termenul cînd Curtea de Conturi vine cu raport în fața Parlamentului. Și, totodată, la noi, din păcate, în legislație este un vid legislativ atunci cînd Curtea de Conturi vine cu anumite cerințe față de instituțiile vizate în rapoartele sale. Nu există nici o obligativitate a conducătorilor de a executa hotărîrile Curții de Conturi. În acest proiect de lege am venit cu un articol prin care arăt că neexecutarea hotărîrilor Curții de Conturi, care nu au fost contestate, vor fi pedepsite conform legii. Însă, trebuie să recunosc, legea nu prevede nici un fel de pedeapsă. Din acest motiv am pregătit un alt proiect de lege, pe care, sper că, într-un viitor apropiat, îl vom vota în Parlament, unde vor fi foarte clar stipulate ce pedepse sînt aplicate

45 celor care nu execută niște cerințe legitime ale unui organ cum este Curtea de Conturi. Pentru lectura a doua vreau să spun că în comisie au fost foarte multe discuții, inclusiv la modul ce întreprinderi să fie sub vizorul Curții. Cred că formula, pe care am propus-o eu, este mai extinsă, însă nu este una perfectă. De aceea, petnru lectura a doua voi fi deschis pentru orice fel de sugestii. Și au mai fost și alte amendamente care, în calitate de autor, și comisia, de fapt, le-a acceptat. De aceea, în lectura a doua sper că vom veni cu un proiect de lege bun, care va rezolva cîteva probleme. Prima. Curtea de Conturi… va fi foarte clar stipulat cînd va veni în plen cu rapoarte. Doi. Curtea de Conturi, ca organ, instrument al statului, va putea verifica activitatea agenților economici, unde statul are o cotă-parte. Și trei. Responsabilizarea celor care au fost, prin decizia Curții, obligați ceva să întreprindă și nu au făcut nimic. De aceea, vor fi pedepse foarte clar stipulate în legislația Republicii Moldova. Solicit, în primul rînd, în calitate de autor al acestui proiect de lege, susținere. Și vreau să informez plenul Parlamentului că Comisia economie, buget și finanțe a susținut proiectul de lege și propune ca el să fie votat în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Domnule Ioniță, Am două întrebări. Prima se referă la sintagma „Cota valorică a statului depășește 5 milioane de lei.” Pentru mine această sintagmă sau 5 milioane lei este o sumă destul de relevantă, deoarece valoarea căreia poate suporta schimbări în dependență de mai mulți factori a dezvoltării economice a țării, apoi aceasta poate fi și modificată artificial numai pentru a ieși din aria de competență a Curții de Conturi. De aceea, cum priviți dumneavoastră? Vin cu propunerea ca, la articolul 26, sintagma „Cota statului este mai mare de 50%” să fie substituită prin sintagma „Statul deține o cotă-parte”. Iar în articolul 28 să expunem următoarea redacție: agenții economici în al căror capital social statul deține o cotă-parte, precum și acei care gestionează patrimoniul de stat și municipal. Argumentele, de ce? Curtea de Conturi, ca unică instituție care trebuie să controleze banii publici, e necesar să se implice în toate instituțiile unde statul are o cotă-parte. Și părerea mea că nu trebuie de reglementat sumele.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Ca autor, totalmente accept părerea dumneavoastră. Limita, care era în trecut, era una, într-adevăr, foarte nedorită. Eu am venit cu o extindere, însă formula cota-parte mi se pare cu mult mai bună. Și încă o dată trebuie să spunem, Curtea nu este obligată, are un drept.

Domnul Tudor Deliu: Corect.

Domnul Veaceslav Ioniță: Și atunci cînd este oportunitatea și necesitatea publică, chiar este necesar de verificat astfel de întreprinderi. Eu, în calitate de autor, accept și sper că și comisia și apoi plenul Parlamentului va accepta această idee cota-parte.

Domnul Tudor Deliu: Și a doua întrebare, cu referință la articolul 8. Rapoartele Curții de Conturi. Noi, anul trecut, am modificat acest articol, unde deci obligam ca, la data de 10 octombrie, Curtea de Conturi să vină să raporteze în Parlament. Dumneavoastră acum veniți cu o altă modificare, care consider că este relevantă și este argumentată: Curtea de Conturi să vină la data de 15 iunie. Argumentele sînt că, deoarece Guvernul, pînă la data de 1 iunie, trebuie să vină în Parlament să prezinte …

Domnul Veaceslav Ioniță: Raportul.

Domnul Tudor Deliu: … privind executarea în exercițiu bugetar a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență în medicină. Dar, pe lîngă aceasta, Curtea de Conturi mai are și alte obligațiuni, cum ar fi: raportul asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice, patrimoniul public ș.a.m.d. Cum credeți: ori n-ar fi mai oportun ca articolul 8 să fie redat încă printr-o literă, litera b): către 5 iunie, rezultatele auditelor, rapoartele Guvernului privind executarea din exercițiu, și după text ceea ce propuneți dumneavoastră, iar către 10 octombrie – Raportul asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public, care se examinează în ședință plenară a Parlamentului. De ce? Deoarece, către această dată, Guvernul trebuie să vină cu proiectul bugetului pentru anul viitor. Și anume acest Raport privind administrarea resurselor financiare și a patrimoniului public să fie o platformă de discuție atunci cînd se discută prin comisii și proiectul bugetului de stat.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu cred că pentru lectura a doua noi vom examina. Prima idee cu Raport asupra executării bugetului de stat. Raționamentul, înțeleg, că …

Domnul Tudor Deliu: Da.

Domnul Veaceslav Ioniță: … toată lumea îl vede foarte clar. Și cred că este rațional ceea ce ați spus dumneavoastră cu 10 octombrie. Da, în lectura a doua noi vom discuta.

Domnul Tudor Deliu: Eu voi prezenta amendamentele în scris. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин председатель или в качестве автора тоже, Не кажется ли Вам, что происходит некое смещение понятий? Счетная Палата призвана контролировать публичные средства? Cредства предприятия, в которых государство владеет долей, становятся публичными тогда, когда они распределяются на владельцев, в том числе и на государство. И здесь вообще Счетная Палата должна проверять не предприятия, а участников предприятий, которые являются государственными органами, тем, которым это поручено. То есть, какие он решения принимают на этом предприятии, за что они там голосуют, правильно ли они потом это изъяли из предприятия и использовали, а не пускать, извините за выражение, козла в огород проверять предприятия просто так.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu am să răspund în română, domnule Reidman. Puțin altfel mergem. Noi vorbim acum nu din punct de vedere al Curții de Conturi, noi vorbim din punct de vedere al societăților pe acțiuni în acest caz dat sau orice întreprindere. Auditul unei întreprinderi poate fi făcut de banii întreprinderii atunci cînd se decide sau orice proprietar, care are o cotă în întreprindere, vrea să afle care este starea în întreprindere și el comandă deja pe banii lui audit.

Noi, ca stat, sîntem proprietari într-o întreprindere, noi avem dreptul, pe banii noștri, să comandăm un audit, însă pentru a nu cheltui banul public și a comanda audit, deoarece avem o instituție care, începînd cu 2010, are control, funcția de control, dar nu de audit, consider, și are și tradiții de a face audit, noi considerăm că dreptul proprietarului pe banii lui de a-și organiza un audit să fie, statul îl deleagă … noi spunem că Curtea de Conturi va fi cea care va face audit pentru noi ca proprietari. Deci nu în ceea ce aveți dumneavoastră banul public, care Curtea vine și raportează. Noi dorim, ca proprietari, să știm cum este gestionată proprietatea noastră și noi, de banii noștri, ne facem audit. Poate să fie făcut audit și de banii companiei, dar trebuie să fie decizia Consiliului de administrare. Dar atunci cînd nu toți proprietarii doresc, noi mergem pe calea aceasta.

Domnul Oleg Reidman: Это понятно. Любой собственник имеет право за свои собственные средства назначить …

Domnul Veaceslav Ioniță: Chiar trebuie. Și noi ca stat trebuie să facem.

Domnul Oleg Reidman: … аудит. Но тогда нужно вставить этот аудит в равные рамки с любым другим аудитом. Собственник – государство имеет 15% предприятий, вызывает Счетную Палату, осуществляется аудит …

Domnul Veaceslav Ioniță: Da.

Domnul Oleg Reidman: … в интересах собственника и те, и другие государственные у них есть, будем так говорить …

Domnul Veaceslav Ioniță: Ideea e clară.

Domnul Oleg Reidman: … cовпадение интересов. Тогда другой собственник, который имеет другую cotă-parte …

Domnul Veaceslav Ioniță: Face alt audit.

Domnul Oleg Reidman: … может делать другой аудит.

Domnul Veaceslav Ioniță: De banii lui.

Domnul Oleg Reidman: Да, конечно.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu de banii companiei.

Domnul Oleg Reidman: OK. Но тогда мнения аудиторов Счетной Палаты не должны являться преобладающими.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ele sînt pentru proprietarul respectiv, nu pentru … Dumneavoastră … Ne- am înțeles, eu văd că... Ideea este clară.

Domnul Marian Lupu: Valoarea juridică a rapoartelor de audit …

Domnul Veaceslav Ioniță: Ele sînt…

Domnul Marian Lupu: ... trebuie să fie egală, indiferent de cine face acest audit or că Curtea de Conturi, or că o companie de audit privată.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ideea e clară. Și noi ne-am înțeles cu domnul Reidman.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Am mai trăit o experiență, azi, în Parlamentul Republicii Moldova, cînd un deputat comunist, colegul Reidman, are o abordare liberală și critică abordarea comunistă a liberal democraților în problema respectivă. De aici întrebarea. Am două întrebări, domnule președinte. Întîi o precizare. Sper că nu v-ați schimbat numele de familie, ați rămas Ioniță.

Domnul Veaceslav Ioniță: Da.

Domnul Mihai Godea: Că raportul e semnat de Ionuță. Cînd semnați rapoartele mai uitați-vă, cel puțin, la numele dumneavoastră, că nu este bine. Propunerea de a modifica termenul de raportare de la 10 octombrie la 15 iunie. Eu o consider una judicioasă și sprijin această propunere, dar ea vine și din motivul că sîntem, astăzi, peste 10 octombrie și nu avem încă raportul Curții de Conturi în Parlament sau …

Domnul Veaceslav Ioniță: El este raportul Curții de Conturi. Văd că dumneavoastră cu orice ocazie doriți să apăreți la microfon și primele două lucruri, care le-ați vorbit, n-au nimic cu legea.

Domnul Mihai Godea: Cînd apar eu la microfon deci eu …

Domnul Veaceslav Ioniță: Văd că ….

Domnul Mihai Godea: … domnule Ioniță, și răspundeți, vă rog, la întrebare. Vă rog frumos.

Domnul Veaceslav Ioniță: Familia mea e Ioniță. Eu vă răspund ceea… cum vreau. Familia mea este Ioniță. Și eu ceea ce… am venit aici, am venit pentru apărarea bunului public și nu știu de ce vedeți dumneavoastră un lucru urît în aceasta, ca noi să știm ce se întîmplă cu bunul public.

Domnul Mihai Godea: Eu am să vă rog opiniile dumneavoastră să le păstrați pentru dumneavoastră.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Mihai Godea: Stenograma Parlamentului …

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă mulțumesc mult. Vă mulțumesc mult.

Domnul Mihai Godea: Și a doua întrebare, domnule Ioniță, și vă rog să răspundeți în calitate de autor, da? Cum se încadrează propunerile de modificare a articolelor 26 și 28 în obiectivul de liberalizare, inclusiv a inițiativei economice, prevăzută în Programul de activitate a Alianței pentru Integrare Europeană?

Domnul Veaceslav Ioniță: Îmi pare rău că nu aveți studii economice. Domnul Reidman vă poate explica că orice proprietar al unei întreprinderi are dreptul să facă audit la întreprindere. Eu, ca proprietar, vreau să știu ce se întîmplă la întreprindere. Este un drept și este și o obligație. Iar pentru ca acest audit să nu coste bani enormi pentru a comanda la alte companii, noi avem o instituție a statului care deja are o experiență de a efectua auditul și noi, ca Parlament, pur și simplu, spunem că atunci cînd eu, ca proprietar, doresc să aflu ce se întîmplă cu proprietatea mea …

Domnul Marian Lupu: Domnule Ioniță …

Domnul Mihai Godea: Domnule Ioniță, Încercați să-i tumăniți pe alții. Chiar dacă nu am studii economice, credeți- mă că înțeleg ce propuneți dumneavoastră.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu v-am explicat ceea ce explic la studenții mei în anul I.

Domnul Mihai Godea: Dumneavoastră, vă rog, să răspundeți la întrebări și v-am spus …

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu v-am răspuns …

Domnul Mihai Godea: … lăsați-vă opiniile personale pentru dumneavoastră.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Veaceslav Ioniță: Exact întrebările acestea le primesc în auditoriu și răspund exact în felul acesta.

Domnul Mihai Godea: Acesta e răspunsul?

Domnul Veaceslav Ioniță: Da.

Domnul Mihai Godea: Îmi pare rău că aveți studii economice. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Реплика небольшая в адрес господина Годя. Но не надо клеить мне Ярлыков, кто тут больше либерал и т.д. Я себе звание избрал, я член Партии Коммунистов, а высказываюсь здесь только в отношении справедливости и логики, больше ничего.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga – Fracțiunea PCRM: Spuneți-mi, vă rog, care este costul acestui proiect de lege? Dacă se extinde volumul de lucru al Curții de Conturi, ar însemna aceasta că trebuie să fie schimbată componența numerică a Aparatului Curții de Conturi și nu veți veni dumneavoastră peste o lună-două ca să… cu solicitarea unor sume de bani pentru îndeplinirea acestei legi? Care este costul proiectului pe care îl înaintați? Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă mulțumesc. Vă mulțumesc. Acest proiect nu prevede costuri suplimentare, deoarece este un drept oferit Curții de Conturi. Iar dumneavoastră știți că Curtea de Conturi își elaborează planul anual de acțiuni, ținînd cont de capacitățile și bugetul pe care-l are. Și, în acest plan, Curtea de Conturi va face audit acolo unde este extrem de important. Și, în cazul în care va considera o prioritate să verifice o întreprindere față de altă instituție, va verifica. Iar dacă noi, ca parlamentari, vom considera că este necesar o mai mare implicare a Curții de Conturi, atunci noi împreună vom decide asupra bugetului și componenței nominale, numerice a Curții de Conturi. Iar acest proiect de lege este o oportunitate și Curtea de Conturi va putea, anul viitor, să-și îmbunătățească planul de activitate.

Doamna Zinaiada Chistruga: Domnule președinte al comisiei, Ați lămurit mult, dar concluzia-i foarte clară și simplă de tot. O să veniți la… pentru bugetul pe 2013 și o să se solicite bani mai mulți pentru Curtea de

Conturi, pentru că trebuie să fie încadrată… mai mulți birocrați să fie încadrați în cadrul aparatului Curții de Conturi. Unu. Doi. Deci azi, conducerea Curții de Conturi constată că ei cu greu acoperă necesitățile zilei. Nu dovedesc, au un volum mare de lucru. Dumneavoastră vreți să spuneți, dacă se extinde volumul de lucru, deci cu aceleași forțe se va efectua aceasta? Nu. Prin urmare, atunci cînd veniți în fața Parlamentului cu un astfel de proiect, trebuie să spuneți deschis și clar cîți, ce detașament de birocrați, deci cu cît crește detașamentul birocraților și cîți bani o să coste, deci cît o să achite statul pentru această plăcere?

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamna deputat, În mod normal, opoziția ar trebui să știe ce se întîmplă la întreprinderile de stat. Și ea ar fi cea mai interesată ca Curtea de Conturi să meargă la întreprinderi de stat. Aș fi dorit ca acest proiect de lege să vină din partea opoziției și noi să-l susținem. Uitați-vă că noi ajungem la o situație foarte interesantă, cînd noi, care sîntem la guvernare, noi trebuie să facem lucrul dumneavoastră. Și noi venim cu astfel de proiecte de lege…

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Veaceslav Ioniță: …prin care dorim să aflăm ce se întîmplă…

Domnul Marian Lupu: Bine, bine.

Doamna Zinaiada Chistruga: Dumneavoastră nu le faceți pe ale dumneavoastră lucruri, lăsați opoziția în pace.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Alte întrebări nu sînt. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Luări de cuvînt n-au fost înregistrate. Nr.1101. Lectura întîi. Cine este pentru, rog să voteze, majoritatea. Proiectul nr.1101 este aprobat în primă lectură. Așa. 12… Nr.2212 modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Deși de la independență și pînă astăzi nici un candidat independent nu a depășit pragul electoral, necesar pentru accederea în Parlament, deseori unii aleși ai poporului, membri ai anumitor formațiuni politice, consideră necesar să contribuie la reconfigurarea structurii parlamentare prin crearea unor noi fracțiuni parlamentare, care, de fapt, nu s-au conținut, nu au fost prevăzute în dorința alegătorilor. Practicarea unor jocuri machiavelice, neglijînd votul alegătorilor, urmează a fi eradicat, excluzînd posibilitatea creării unor formațiuni parlamentare după expirarea termenului prevăzut de lege. Este necesară garantarea respectării voinței electorale a concetățenilor, asigurarea activității Parlamentului în configurația determinată de alegători, fără ingerințe lăturalnice. Este, de asemenea, necesară descurajarea traseismului, nomadismului politic și eliminarea tuturor discuțiilor care au loc în societate în astfel de momente. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Comisia.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.2212 din 5 octombrie curent pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului. În urma constituirii noilor legislaturi, se constată deseori că unii aleși ai poporului abandonează formațiunile politice, cu care au accedat în Parlament, și pentru care cetățenii și-au acordat votul, formînd fracțiuni parlamentare noi și provocînd reconfigurarea politică a Parlamentului. În acest sens, autorul proiectului de lege vine cu propunerea de a exclude posibilitatea creării fracțiunilor parlamentare după expirarea termenului prevăzut de legislație și asigurarea activității Parlamentului în configurația politică determinată de voința alegătorilor. Pornind de la cele relatate, Comisia juridică numiri și imunități, cu majoritatea voturilor membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea și aprobarea proiectului de lege în primă lectură, iar în lipsa amendamentelor – și adoptarea în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, Vă mulțumesc.

De fapt, eu aș veni cu o întrebare, fiindcă văd că aici sînt mai multe poziții care… deci se amendează mai multe subiecte. Iată, la articolului 102 alineatul (5), la fiecare două ore de lucru al plenului Parlamentului sau la propunerea unei fracțiuni parlamentare, președintele ședinței va anunța o pauză.

Domnul Victor Popa: Da.

Domnul Marian Lupu: Eu …Întrebarea mea este: dar această modificare, care-i rostul ei, fiindcă orice fracțiune în orice moment poate să vină și să solicite o pauză.

Domnul Victor Popa: Vreau să vă spun că aici am purces la concretizarea unor chestii de procedură, care noi practicăm aceasta la propunerea fracțiunilor parlamentare. Pauză. Dar această procedură nu se conține în Regulament, de aceea am hotărît s-o legiferăm ca să fie lege. Concretizăm, adică….

Domnul Marian Lupu: Adică…

Domnul Victor Popa: …tradițiile, tradițiile le transformăm în norme.

Domnul Marian Lupu: Eu vă zic cum înțeleg eu lucrul acesta. Eu înțeleg din fraza aceasta că doar o dată la două ore fracțiunea are dreptul să propună pauză.

Domnul Victor Popa: Nu, nu.

Domnul Marian Lupu: Citiți, citiți.

Domnul Victor Popa: Nu, nu.

Domnul Marian Lupu: Deci mai frecvent, nu.

Domnul Victor Popa: La fiecare două ore, deci…

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Victor Popa: …se acordă o pauză. Sau la propunerea unei fracțiuni. Nu că peste două ore fracțiunea vine. Fracțiunea vine cînd consideră ea că este necesară pauză.

Domnul Marian Lupu: Și eu zic: să nu limităm în drepturi fracțiunile, fiindcă…

Domnul Victor Popa: Nu, nu, nu.

Domnul Marian Lupu: …o să mă puneți pe mine în situație să vă zic: două ore n-au trecut, n-aveți dreptul să solicitați pauză.

Domnul Victor Popa: Două ore. Deci, după două ore de lucru, domnule Președinte, se dă posibilitatea de a ….

Domnul Marian Lupu: (Rîde.) Autorul.

Domnul Victor Popa: … bea o cafea.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5. Da. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Noi considerăm că propoziția, fraza este una explicită și o să citesc: la fiecare două ore de lucru a Parlamentului, sau la propunerea unei fracțiuni parlamentare, sau (se conține sintagma sau) Președintele ședinței va anunța o pauză. Nu văd nici un echivoc aici.

Domnul Marian Lupu: Doar să nu fie că mai frecvent decît o dată la două ore…

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, nu.

Domnul Marian Lupu: … nu se poate de făcut asemenea propuneri din partea fracțiunilor. Asta vreau să …

Domnul Victor Popa: Nu, nu.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte, Am o întrebare către domnul președinte…

Domnul Victor Popa: Da.

Domnul Mihai Godea: …al comisiei. Dacă, în eventualitatea adoptării acestor modificări, ele vor avea putere juridică și pe legislatura precedentă sau pentru legislatura viitoare. De ce? Pentru că actuala legislatură s-a creat în condițiile actualelor norme ale Regulamentului Parlamentului. Și dacă va avea putere juridică pînă la finele acestui mandat?

Domnul Victor Popa: Sigur că va avea. Ca orișicare act legislativ, din momentul publicării, va intra în vigoare. Dar eu vreau să vă spun că aceasta este o, mai mult o problemă de concretizare a alineatului (1) de la articolul 4. Pentru că, în realitate, Parlamentul, în 2010, a intervenit în textul alineatului (4), deci…

Domnul Mihai Godea: Mi-aduc aminte.

Domnul Victor Popa: Excluzînd alineatul (4), dar (4) cu (1) se află într-o strînsă logică juridică. Iar (1) a rămas intact. Care vorbește că fracțiuni parlamentare pot crea doar acei care au venit pe listele concurenților electorali și care nu au întrunit numărul necesar de voturi. Poate să creeze, deci, o fracțiune, dar nu acei care s-au rupt, s-au detașat.

Domnul Mihai Godea: Domnule președinte, Și-atunci din conjunctură…

Domnul Victor Popa: Logica ar fi …

Domnul Mihai Godea: …s-a modificat Regulamentul. Zic, și atunci din conjunctură s-a modificat Regulamentul. Și acum tot.

Domnul Victor Popa: Nu, acum nu-i din… Mă iertați. Deci inițiativa legislativă a fost înregistrată pe data de 5 octombrie, iar ceea ce s-a produs azi, declarația pe care a făcut-o, deci nu putem spune că noi astăzi am venit cu această declarație. Este cu mult mai înainte…

Domnul Mihai Godea: Nu, de acord. De acord. Istoria e un pic mai veche decît ziua de azi. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Popa, Deoarece dumneavoastră ați făcut trimitere la ceea ce s-a întîmplat astăzi, în viziunea dumneavoastră, ceea ce s-a întîmplat astăzi se încadrează în norma Regulamentului? În norma actual existentă.

Domnul Victor Popa: Nu, nu se încadrează.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Nu se încadrează?

Domnul Victor Popa: Nu se încadrează. Dar eu vă spun că această excludere a cuvintelor “de regulă”, deși cuvintele „de regulă” subliniază care este regula. Timp de 10 zile, asta este regula. De regulă, în timp de 10 zile, deci…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci...

Domnul Victor Popa: …oricum acest termen a plecat demult.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, deci, după ceea ce noi înțelegem, după dumneavoastră, că fracțiunea anunțată astăzi a rămas doar la nivel de …

Domnul Victor Popa: Declarație.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …declarație.

Domnul Victor Popa: Absolut corect.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Domnul Victor Popa: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Luare de cuvînt. Domnul Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Stimați colegi, Voi fi foarte succint. Aceste propuneri de modificare a Regulamentului ne sînt clare. În primul rînd, vreau să vă reamintesc că, în cadrul sesiunii, nu sesiunii, dar legislaturii precedente a Parlamentului, anume dumneavoastră ați venit cu aceste modificări. Ca să se scoată regula, care exista pînă acum că fracțiunile pot fi formate doar primele 10 zile după constituirea Parlamentului. Atunci noi am considerat că această modificare nu este corectă. Dar dumneavoastră, iată, așa ați încercat să aplicați legea. Cînd vă este… convine, cazul Țurcan de atunci. Acum situația s-a schimbat. Și vreți iarăși s-o întoarceți în altă direcție. Ceea ce, după părerea noastră, ca formă, ca abordare, ca atitudine, nu este corect. În fond, noi susținem aceste modificări, dar aici apar mai multe întrebări. În Regulament, la momentul de astăzi, este scris ”de regulă”, ceea ce înseamnă că practica respectivă trebuie să formeze o regulă, care trebuie respectată în Parlament.

Dacă, de regulă, fracțiunile se constituie în primele 10 zile, înseamnă că trebuie să fie careva motive plauzibile, argumentate, de ce se formează o fracțiune după 10 zile. Înseamnă că, dacă înțelegem noi astăzi Regulamentul, unde este scris ”de regulă”, ceea ce s-a făcut astăzi în Parlament, fracțiunea care s-a anunțat astăzi în Parlament, nu poate fi constituită, deoarece nu există nici un temei. Nici din punct de vedere al democrației nu există. Că o astfel de formațiune, de, eu nici nu știu cum s-o traduc: неприсоединившиеся. Eu știu că sînt țările care nu fac parte din Organizația Națiunilor Unite. Din ce fac parte acești deputați, nu știm. Dar, totuși, ne întoarcem la problemă. Această fracțiune nu poate fi înregistrată, deoarece, de regulă, doar în primele 10 zile se formează fracțiunile. Bine. Excludem sintagma ”de regulă”. Înseamnă că Regulamentul va fi mai clar și mai coerent în aceste sens. Dar, în orice caz, apare întrebarea: da, sigur că se anunță în cadrul Parlamentului formarea unei fracțiuni. Dar va fi accepatată ea oare de conducerea Parlamentului? De Președintele Parlamentului? Biroul permanent? Va fi aplicat Regulamentul Parlamentului întocmai sau iarăși se va încerca niște jocuri după culise? Fracțiunea care s-a format și s-a creat astăzi nu poate fi înregistrată din punct de vedere juridic, deoarece nu au trecut 6 luni după ieșirea a mai multor deputați din Fracțiunea PCRM. Nici domnul Mișin, nici domnul Babenco, nici doamna Botnariuc, nici domnul Ceban, n-au părăsit Fracțiunea PCRM mai mult de 6 luni în urmă, ceea ce înseamnă că nu pot adera sau forma o altă fracțiune. Reieșind din aceasta, eu vreau să vă zic că noi vom susține acest proiect de lege doar din cauză ca el ne întoarce la normalitate, la acele prevederi care existau pînă acum. Deoarece anume în baza votului cetățenilor se formează fracțiunile în Parlament. Doar fracțiunile acestea reprezintă acest vot și această dorință a alegătorilor, acele programe, acele promisiuni electorale, care au fost enunțate în cadrul alegerilor. Dar nu un grup de cetățeni, care nu ne reprezintă pe nimeni, doar interesele lor economice și interesul altor, care stau în spatele lor. Dar, încă o dată, reiterăm mesajul nostru, adresat conducerii Parlamentului și Biroului permanent al Parlamentului, ceea ce s-a declarat astăzi în plenul Parlamentului, formarea așa-numitei fracțiuni, nu poate fi susținut. Această cerere trebuie respinsă și trebuie respectat întocmai și necondiționat Regulamentul Parlamentului. Altfel, stimați colegi din Alianță, singuri deschideți cutia Pandorei. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Nr.2212. D-apoi, Vladimir Nicolaevici, se mai înscrie lumea pentru luări de cuvînt, din timp. Păi, mie mi s-o transmis doar numele domnului Mușuc. Dacă au fost două luări de cuvînt, vă rog.

Domnul Vladimir Voronin – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Dați să ne amintim cu toți împreună cum începe campania electorală. Cîți concurenți electorali, care sînt implicați în această campanie, și ies, și se pregătesc, și stau în fața cetățenilor, alegătorilor noștri, cu programele lor concrete, pe care se obligă să le execute, dacă acești alegători vor binevoi și vor vota aceste partide. Și, în așa fel, se formează structura politică a statului nostru în acest Parlament. Și, în așa fel, noi avem mandatul poporului, 4 ani de zile să activăm. Nu-i vorba despre aceea că ei au plecat și ne-au făcut nouă probleme, Fracțiunii noastre, partidului nostru. Eu nu la acest moment vreau să discut, asta-i pe sovestea lor și are să rămînă pentru toată viața lor. Despre altceva eu vreau să vorbesc. Ale cui interese o să promoveze aceste persoane, formînd fracțiune separată, aparte? Ei au mers sub programul unui partid. Cu obligațiunile concrete ale acestui partid. Pe cine o să prezinte ei în acest Parlament în calitate de fracțiune? Și ale cui obligațiuni ei o să le execute în cadrul acestui Parlament? Și noi, dacă facem aceste excepții și scriem ”de regulă” sau ”fără regulă”, atunci noi botezăm, într-adevăr, acest mecanism fără regulă să fie și mai departe. Trădările nu au început de aici, nu au început de la această Fracțiune, nu au început de la acești indivizi. Trădările, de cînd e omenirea, începînd de la Iuda și de la toți ceilalți, au fost trădători. Și dați… (Aplauze.) Dați noi să fim oameni serioși și responsabili. Să ridicăm la nivelul demnității de cetățean, de om, de patriot, dacă dorim, și să ne punem întrebarea: dacă în familie apare acest trădător, soț și soție, e frumos, e normal? Nu. Dacă în colectivul de muncă apar acești trădători, e normal, e frumos? Nu. Dacă în societate noi o să promovăm, o să-i susținem pe acești trădători, ce fel de societate noi construim? Ce fel de obște noi creăm? Cine suntem noi, acei care susținem trădătorii? Dați să ne gîndim. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Nr.2212. Stimați colegi, Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului nr.2212 rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Comisia a propus să fie votat în lectura a doua. Noi, în calitate de autor, eu, în calitate de autor, n-am absolut nici o obiecție.

Domnul Marian Lupu: Bine, voi cunoașteți acordul pe care l-am făcut noi aici, în ședința plenului Parlamentului. În momentul în care sînt toate fracțiunile pe poziție unanimă, mergem în lectura a doua.

Fracțiunile. PL?

Domnul Mihai Ghimpu: Pentru.

Domnul Marian Lupu: Pentru. PLDM? Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Președinte, Noi ne-am expus unele opinii referitor la principiul respectului față de lege. Indiferent de conjunctura în care este votat acest proiect ș.a.m.d., că modificarea conjuncturală a unei legi, oricare ar fi ea, în viteză, atunci cînd apar anumite temeri, anumite perspective, nu este cea mai oportună. Din cauza asta, am acceptat să votăm lectura întîi și urmează să discutăm. Să vedem, totuși, care sînt condițiile… (rumoare în sală)… efectul modificărilor propuse. Și considerăm că astăzi lectura a doua nu este oportună.

Domnul Marian Lupu: Ok. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu, întrebați și fracțiunea cealaltă, că noi nu vrem să le luăm drepturile. PD și PCRM.

Domnul Marian Lupu: Ei nu numai, ei insistă.

Domnul Mihai Ghimpu: Ei insistă?

Domnul Marian Lupu: Da. Este deja suficient să fixezi situația…

Domnul Mihai Ghimpu: Da PD-ul e de acord?

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte…

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Diacov…

Domnul Marian Lupu: Domnul Diacov este lipsă. (Rîsete în sală). Respectiv, lectura a doua, lectura a doua va fi la următoarea…

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte,

Domnul Marian Lupu: …ședință în plen a Parlamentului…

Domnul Mihai Ghimpu: Înainte de a anunța, vă rog să mă ascultați. Domnule Președinte, Stimați colegi, Acest proiect de lege nu vine să aducă ceva nou, este cunoscut, Regulamentul care a activat Parlamentul zeci de ani de zile și nu trebuie aici să… n-am auzit nici un argument care ar fi că să-l amînăm pentru lectura a doua. Odată ce o fracțiune din Alianță consideră că nu… noi solicităm pauză și ședința Alianței. Așa prevede acordul de constituire a Alianței. Să mai discutăm.

Domnul Marian Lupu: Pe ce durată pauză? Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: 15 minute.

Domnul Marian Lupu: 15 minute.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu, plus, minus.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Domnule Președinte, Eu v-am rugat o chestiune de procedură. Eu vă rog frumos, atunci cînd vă referiți la poziția unei fracțiuni sau alteia, să vă referiți la Fracțiunea Partidului Democrat. Din partea Fracțiunii PCRM are cine să vorbească.

Cineva insistă, cineva susține.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, dar nu mă interesează deloc care-i poziția dumneavoastră. Vă exprimați dumneavoastră.

Domnul Eduard Mușuc: Corect, dar dumneavoastră v-ați expus din partea PCRM-ului.

Domnul Marian Lupu: S-a pus întrebarea și eu din sală aud ce se face.

Domnul Eduard Mușuc: Nu, nu din sală.

Domnul Marian Lupu: …în sectorul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Iese președintele fracțiunii cu poziția fracțiunii.

Domnul Marian Lupu: Păi, trebuia să iasă și să spună.

Domnul Eduard Mușuc: Iaca, atunci cînd o să iasă și o să spună, atunci va fi poziția fracțiunii.

Domnul Marian Lupu: Eu singur am să decid cînd.

Domnul Eduard Mușuc: Nu.. Domnul Marian Lupu: Am să spun și ce am să spun, domnule Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Nu dumneavoastră de la tribună.

Domnul Marian Lupu: Deconectați microfonul nr.3 și încă odată repet: cînd am să decid, atunci am să fac.

P A U Z Ă * * * *

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să ocupați locurile în sală. Constat că privind proiectul nr.2212 rămînem la etapa votului pe care l-am promovat în primă lectură. Ulterior, proiectul urmează să fie examinat pentru lectura a doua. Ultimul subiect pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre nr.1116 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011. Guvernul. Doamnă viceministru, Vă rog.

Doamna Maria Cărăuș: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Guvernul prezintă spre aprobare proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2011. Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2011 a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.324 din 23 mai 2012. Totodată, acest raport a fost auditat și aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.43 din 10 august 2012. Constatările din raportul Curții de Conturi sînt următoarele. Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2011 a fost elaborat în conformitate cu prevederile acceptate și prezintă informația financiară bazată pe datele evidenței sistemului trezorerial și consolidarea datelor rapoartelor executorilor de buget. Constatările rezultate din activitățile auditului, reflectate în raportul de audit, denotă că indicatorii privind executarea de casă a bugetului de stat pentru anul 2011 la partea de venituri și partea de cheltuieli sub toate aspectele semnificative prezintă o imagine fidelă pentru anul bugetar, încheiat la 31 decembrie 2012, fiind în conformitate cu datele evidenței sistemului trezorerial. Execuția de ansamblu a bugetului de stat la venituri a fost sub nivelul prevederilor bugetare, înregistrînd un grad de realizare de 97,8 la sută. Ca urmare, n-au fost încasate venituri în sumă de 428,8 milioane lei sau 2,2 la sută. În structură pe categorii, venituri, gradul de realizare a constituit încasările de la veniturile fiscale la nivel de 99,5 la sută, încasările de la veniturile nefiscale – 99,2 la sută. Veniturile din mijloacele speciale – 98,9 la sută. Veniturile din fondurile speciale – 98,6 la sută. Granturile – 83,1 la sută. Cauzele principale ale neîncasărilor la bugetul de stat sînt următoarele: temperarea creșterii economice la finele anului; fluctuația fluxului de curs: leu – dolar SUA, lei – euro; amînarea de către Comisia Europeană a tranșei a treia a grantului pentru suport bugetar, pentru stabilitatea macrofinanciară, care a fost transferat pentru anul 2012. Creșterea volumului livrărilor impozabile destinate

66 exportului cu 38%. Majorarea cu 24%, trecerea în cont a TVA, majorarea importului de mărfuri scutite de TVA în zonele…

Domnul Marian Lupu: Stimată doamnă viceministru.

Doamna Maria Cărăuș: …economice libere.

Domnul Marian Lupu: Dacă îmi permiteți, vă rog respectuos. Stimați colegi, E un raport cu multe cifre, v-a fost prezentat. Are rost să o chinuim pe doamna viceministru să vă citească încă o dată toate cifrele respective? (Rumoare în sală.) Dacă nu, poate eu propun, dacă sînt întrebări, ar fi, probabil, calea cea mai bună. Dacă acest raport a generat întrebări din partea corpului de deputați, vă rog acestea să fie adresate, o să fie o cale eficientă. Doamna viceministru, Iată, am ținut-o aici de la bun început, are aproape 4 ceasuri, să mai avem și milă de o doamnă. Ce ziceți?

Doamna Maria Cărăuș: Chiar am înghețat. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: O, ați văzut? Întrebări? Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan – Fracțiunea PDM: O întrebare foarte concretă, doamnă ministru. Pentru că ne indicați aici despre restanțele agenților economici față de agentul… față de bugetul public, pe mine mă interesează mai mult datoriile agenților economici față de bugetul asigurărilor sociale și bugetul asigurărilor medicale, pentru că și pentru anul viitor în proiectul Legii bugetului vedem această restanță, cînd bugetul de stat trebuie să vireze 800 de milioane bugetul asigurărilor medicale. Ce se întreprinde totuși concret, cum să facem ca la aceste două bugete, care sînt foarte sensibile, foarte vulnerabile, să nu fie datorii, agenții economici să nu aibă restanțe?

Doamna Maria Cărăuș: Stimată doamnă deputat, Restanțele sînt în raport numai față de bugetul de stat. Ceea ce ține de restanțele față de aceste două bugete, o să rog colegii, dacă dețin informația, pentru a fi prezentată. De nu este, atunci în scris vă prezentăm.

Doamna Valentina Stratan: Nu, ele sînt indicate. Pe mine mă interesează mai mult măsurile care se întreprind, ca agenții economici să nu aibă datorii la aceste bugete, pentru că, oricum, este foarte mare povara asupra acestui buget social, inclusiv cel medical. Dacă se întreprinde de ministerul dumneavoastră anumit… Dacă nu aveți răspuns, sigur că o să…

Doamna Maria Cărăuș: Este răspunsul. Este viceministrul finanțelor, responsabil de venituri, domnul Victor Barbăneagră.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanțelor: Stimată doamnă deputat, Onorat Parlament, În primul rînd, vreau să menționez că subiectul ce ține de contribuții la asigurări sociale ține de bugetul public național, deci cînd vor veni, respectiv, cu proiectele Casa Națională a Asigurărilor Sociale deci în Parlament, cred că o dea această informație. Dar, într-adevăr, dumneavoastră aveți perfectă dreptate că există restanță la contribuții la asigurări sociale și contribuții la asigurări medicale. Există Codul fiscal care prevede sancțiuni, și nu numai, pentru a încasa aceste sume restante. Se lucrează individual cu agenții economici care au restanțe la buget.

Doamna Valentina Stratan: Mersi.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma – Fracțiunea PDM: Mulțumesc domnule Președinte.

Probabil, mai puțin o constatare decît o întrebare. Avînd în vedere că raportul, care este astăzi prezentat în Parlament, nu-i vina, noi am discutat și la comisie, a Guvernului, care, în luna martie, încă în mai, a fost, practic, pregătit. Nu știu din ce cauză astăzi noi numai îl discutăm, fiindcă, normal, un raport al unui buget este o analiză care ne permite să luăm la bază efectele care au fost în bugetul din 2011, rezultatele lui, să ne permită nouă, deputaților Parlamentului, cînd discutăm politica fiscală pentru anul viitor să analizăm și să vedem că unele procese pe noi ne îngrijorează. Nu mi-i scopul meu și nu sîntem noi din opoziție, este Guvernul nostru, al Alianței, dar cred că pe toți noi trebuie să ne deranjeze problema, că noi, pe perioada ultimilor ani, în politicile fiscale am extins atît și baza fiscală, cît și am mărit considerabil impozitele. Din păcate, nu putem să constatăm astăzi că veniturile raportate și la PIB nu sînt în creștere. Probabil, e o întrebare mai mult care se referă la toți, inclusiv la Guvern, la Ministerul Economiei, la Ministerul Finanțelor. Care sînt pricinile că aceste efecte care noi mărind povara fiscală nu le avem? Probabil, aici trebuie să fie și alte mecanisme, în politicile economice, fiscale, care să vedem de ce astăzi noi mărim baza impozabilă, mărim impozitele și stă… este vorba că cel mai ușor, ceea ce spune opoziția că nu se colectează, prost se administrează, probabil și acest compartiment este, dar cred că ține și de politicile economice pe care noi trebuie să le promovăm în țară. Mulțumesc.

Doamna Maria Cărăuș: Eu aș vrea să aduc la cunoștința dumneavoastră, dacă ne referim ca pondere în produsul intern brut și ca valoare nominală, deci veniturile fiscale sînt în creștere și aș vrea să dau cîteva cifre. Deci pentru anul 2009 veniturile fiscale în produsul intern brut sînt 32,5. Pentru anul 2010 executat sînt deci 31,3 și pentru anul 2011 sînt 31,1. Trendul ca pondere în produsul intern brut se păstrează. Dacă ne referim ca venituri fiscale în totalul veniturilor bugetului public național, este adevărat că ponderea în produsul intern brut descrește nesemnificativ, dar trebuie să ținem cont că aici mai sînt incluse și alte componente cum ar fi componenta mijloace speciale, fonduri speciale și alte venituri.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu văd. Vă mulțumesc, doamnă viceministru. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat.

Raportul este pe vreo 5 pagini. Dacă îl citesc, ia 20 de minute. Cred că fiecare din dumneavoastră a putut lua cunoștință de el. În linii mari, sînt prezentate elementele de bază ale executării bugetului de stat, pe ce linii n-a fost executat, care au fost deficiențele, la ce articole s-a executat, la care nu. Plus, sînt date cifrele de bază de care Parlamentul trebuie să ia act și anume că bugetul de stat, la capitolul „Venituri”, a fost executat în sumă de 18 miliarde 639 milioane de lei. La capitolul „Cheltuieli” – 20 de miliarde 4,1 milioane de lei, cu un deficit în sumă de 1 miliard 365 de milioane de lei. De asemenea, în baza raportului comisiei, Parlamentul trebuie să adopte o hotărîre și, de fapt, această hotărîre e supusă votului. Această hotărîre este din două articole. În primul articol sînt enunțate cifrele pe care deja eu le-am spus, iar în articolul 2 se spune că Guvernul va asigura publicarea integrală în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011. Astfel, odată cu adoptarea hotărîrii, acest raport va fi publicat în Monitorul Oficial.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie.

Domnul Veaceslav Ioniță: Comisa propune ca Parlamentul să susțină această hotărîre.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În aceste condiții, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1116. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.1116 este adoptat. Acestea au fost subiectele propuse pentru agenda ședinței plenului de astăzi. Următoarea ședință a plenului Parlamentului va avea loc săptămîna viitoare, ziua de joi, 18 octombrie, dacă nu greșesc, 10.00. Vă mulțumesc, stimați colegi. Vă doresc o zi bună în continuare! Ședința de astăzi o declar închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 13.55.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.