IUNIE 2012 Ședința Din Ziua De 21 Iunie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – IUNIE 2012 Ședința din ziua de 21 iunie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.127 din 19 ianuarie 2012 privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art.16; Legea cu privire la statutul judecătorului – art.9; ș.a.). 4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.392 din 24 februarie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art.4, 61, 11 ș.a.; Legea cu privire la statutul judecătorului – art.1, 2, 3 ș.a.; ș.a.). 5. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.99 din 16 ianuarie 2012 cu privire la modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 391 din 24 februarie 2012 privind selectarea, avansarea în carieră și evaluarea performanțelor judecătorilor. 7. Dezbaterea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1147 din 29 mai 2012 pentru modificarea unor acte legislative (Legea Curții de Conturi – art.14, 16; Legea cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, personalului-limită și a modului de finanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal). Remiterea în Comisia economie, buget și finanțe a proiectului de Lege nr.1147 din 29 mai 2012. 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1256 din 8 iunie 2012 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de reabilitare și extindere a unor drumuri naționale. 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1139 din 24 mai 2012 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2011. 10. Ora Guvernului. Întrebări. 11. Răspunsul domnului Andrei Pântea, Prim-adjunct al Procurorului General, la întrebarea domnului deputat Ion Butmalai privind prezentarea unei

1 informații cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice ale domnilor Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc. 12. Răspunsul domnului Andrei Pântea, Prim-adjunct al Procurorului General, la întrebarea domnului deputat Ion Butmalai privind prezentarea unei informații cu privire la Întreprinderea ”Macon”. 13. Răspunsul domnului Mihail Șleahtițchi, ministrul educației, la întrebarea doamnei deputat Stella Jantuan privind prezentarea unei informații cu privire la măsurile luate de Ministerul Educației pentru combaterea corupției în timpul BAC-ului. 14. Răspunsul domnului Mihail Șleahtițchi, ministrul educației, la întrebarea domnului deputat Serghei Sîrbu privind prezentarea unei informații cu privire la situația cu școlile de predare în limba rusă în or. Criuleni.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Stimați colegi, Bună dimineața. Rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Anunțați, vă rog, prezența deputaților în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 87 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Lupu Marian, Bannicov Alexandr, Corman Igor, Fusu Corina, Ghilețchi Valeriu – în delegație; Agache Angel, Dodon Igor, Greceanîi Zinaida, Vitiuc Vladimir, Vlah Irina – la cerere; Apostolachi Iurie, Cojocaru Vadim, Starîș Constantin, Zagorodnîi Anatolie.

Domnul Vladimir Plahontiuc: Stimați deputați, Constat caracterul deliberativ al ședinței de astăzi. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc.

Stimați deputați, Înainte de a începe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau să vă informez că, în perioada premergătoare ședinței de astăzi, și-au sărbătorit zilele de naștere următorii colegi ai noștri: Alexandru Cimbriciuc, Iurie Apostolachi, Anatolie Dimitriu, Lilian Zaporojan, Marian Lupu. Să-i felicităm și să le dorim sănătate și succese. (Aplauze.) Stimați deputați, S-a distribuit deja un supliment la ordinea de zi pentru zilele 21 – 22 iunie, supliment care a fost discutat și aprobat în ședința Biroului permanent de ieri. Dacă aveți propuneri la ordinea de zi, vă rog, la microfoane. Și o rugăminte, pentru stenogramă, să vă prezentați. Începem cu microfonul nr.2. Vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte al ședinței, Conform Regulamentului, ședința plenară urma să înceapă la ora 10.00. Dumneavoastră, în calitate de Președinte, ați anunțat că se reține cu 10 minute din cauza că nu este o fracțiune. Vreau să vă atrag atenția că, conform Regulamentului, nu este așa o prevedere cum reținere în cazul desfășurării ședinței Parlamentului. Cu atît mai mult că la ora 10.00 era cvorumul necesar, erau 51 de deputați și ședința urma să se înceapă așa cum prevede Regulamentul. Rog, pe viitor, să fie respectat cadrul legal. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am notat. Vă mulțumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Cîteva chestiuni. Din numele Fracțiunii PCRM, aș vrea să felicit tot corpul legiuitor cu recenta Hotărîre a Curții Constituționale, care a declarat absolut legal și constituțional dreptul deputaților de a protesta împotriva fărădelegilor comise de această majoritate parlamentară. (Aplauze.) Astfel, domnilor deputați, de azi înainte, boicotul este o normă. Așa că, mă adresez către reprezentanții Alianței, dacă cineva nu va fi de acord cu acele inițiative antiumane ale conducerii dumneavoastră, nu vă rușinați să protestați și să boicotați aceste fărădelegi, aveți tot dreptul. (Aplauze.) Și următoarea. Eu, domnule Președinte al ședinței, astăzi este ziua de joi, aș dori să invit, la finele ședinței, pe domnul ministru al educației Șleahtițchi, pentru a da explicații la următorul subiect. Situația cu școlile cu predare în limba rusă, în special în raionul Criuleni, devine critică. Ministerul Educației a subfinanțat

Gimnaziul rus din orașul Criuleni, astfel pedagogii au rămas fără salarii, iar de la 1 septembrie zeci de elevi vor fi nevoiți să caute o altă școală. Aceeași soartă o are și clasa a X-a liceală cu predare în limba rusă a Gimnaziului din satul Bălțata, Criuleni, care, iarăși, va fi desființat, iar peste 20 de elevi nu vor putea să-și continue studiile. Eu aș solicita de la ministrul educației să vină cu explicații: totuși care este prioritatea statală în acest caz: asigurarea cu studii a copiilor sau economisirea a niște bani pe seama acestor copii, pentru a ridica un Steag de sute de mii de lei în centrul orașului Criuleni? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Bine. Am notat. Vă mulțumesc. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. Două solicitări. Prima solicitare către conducerea Parlamentului și Secretariat. Rog să fiu anunțat din timp cînd și unde au loc ședințele Biroului permanent și să-mi fie remis în prealabil proiectul ordinii de zi a Biroului permanent, pentru a putea participa la ședințele Biroului. Și a doua. Vă rog să mă înscrieți cu o declarație la sfîrșit de ședință. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr.5, vă rog. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Noi o să solicităm descendenților lui Troțki să nu inducă lumea în eroare vizavi de Hotărîrea Curții Constituționale, care statuează, stabilește foarte clar care sînt limitele dintre drepturile și obligațiile deputaților. Respectiv, deputații sînt obligați să vină la ședințele Parlamentului, să se înscrie în listele de prezență, să ia cunoștință de ordinea de zi. Și, în situația în care nu sînt de acord cu ordinea de zi, pot să protesteze. Boicotul fiind mai mult o materie așa, de improvizație juridică, dacă vreți. Și Curtea Constituțională a stabilit foarte clar: alte situații sînt lipse nemotivate de la ședințele Parlamentului și, pe acest motiv, poate fi ridicat mandatul deputatului. Pentru că deputatul a rupt legătura cu alegătorul, nu mai reprezintă și nu mai manifestă voința poporului, nu reprezintă suveranitatea poporului, așa cum stabilește articolul 2 din Constituție. Respectiv, în aceste condiții, pot fi ridicate mandatele deputatului. Și acest lucru trebuie constatat printr-o hotărîre a Parlamentului și prezentată Curții

Constituționale. Acest lucru va fi stabilit într-un Regulament nou al Parlamentului sau la amendamentele aduse la Regulamentul Parlamentului. De aceea, speculațiile, pe care le faceți, sînt deșarte. Și încercările voastre de a chiuli de la ședințele Parlamentului și de a vă acoperi cu această hotărîre a Curții Constituționale sînt în zadar. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: Vă mulțumesc. Spre deosebire de antevorbitor, eu am să vorbesc la ordinea de zi. Stimați colegi, Noi am fost informați că, sub pretextul unor probleme de terasament pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giugiulești s-a luat decizia de a închide exploatarea acestui tronson de cale ferată. Decizia a fost luată deși CFM dispune de material necesar de fortificare. Iar din informațiile de care dispunem, decizia de a închide tronsonul respectiv urmărește scopul de preluare a acestuia de către o firmă străină, precum și redirecționarea marfarelor cu destinația Giurgiulești prin stația Reni, ceea ce va face nerentabilă activitatea terminalului marfar moldovenesc pe Dunăre. Astfel, pornind de la faptul că este pusă în pericol securitatea, inclusiv energetică a țării și alimentară, Fracțiunea noastră cere convocarea de urgență a ministrului transporturilor, a ministrului economiei, precum și a sefului Serviciului de Informații și Securitate în Parlament. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Serghei Sîrbu: O replică pentru domnul Munteanu, dacă îmi permiteți. Domnule Munteanu, Noi înțelegem frustrările dumneavoastră în legătură cu rușinoasa pierdere a dosarului la Curtea Constituțională. Într-adevăr, Curtea a stabilit că, pentru unele circumstanțe de excepție, Parlamentul ar putea adopta o lege, prin care să ridice mandatele de deputat. Dar știți care sînt acestea? Condamnarea penală a unui deputat ar putea fi. Sau, noi chiar vom propune, ca tuturor deputaților, care votează legi antiumane, care au fost declarate neconstituționale, să le fie ridicat mandatul. Astfel, eu sînt sigur că noi vom rămîne fără jumătate de Parlament. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule Munteanu. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Rog proiectul de Lege nr.2389 cu nr.1 din ordinea de zi să fie transferat pentru ședința plenară de mîine.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Am notat. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: Vă mulțumesc. La subiectul acesta care, de fapt, nu este în ordinea de zi. Din cîte îmi amintesc, toate hotărîrile Curții Constituționale sînt irevocabile și nu mai pot fi supuse dezbaterilor și contestărilor. Interpretările aceste subiective le las pe seama nivelului de înțelegere a lor. La ordinea de zi, domnule Președinte. Nr.1161 de astăzi și pentru ziua de mîine programat nr.2232, nr.2, propun să fie transferate pentru săptămîna viitoare.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Vă mulțumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо, господин председательствующий. Господа депутаты коллеги, мы с вами здесь делаем вид, что пытаемся управлять страной. В настоящий момент мы не располагаем информацией об исполнение Правительством, даже в оперативном плане, государственного бюджета. Последняя информация на сайте Министерство Финансов относится к марту. Мы требуем, чтобы руководство Парламента обратилось к Правительству с тем, чтобы по крайним мере в Парламент поступала дважды в месяц оперативная информация по поводу исполнению бюджета по доходам и расходам, а также по выплате заработной плате и долгам по ней.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Avînd în vedere că noi sîntem în ajunul unei zile tragice, cînd este comemorat cel de-al 71 an de la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, avînd în vedere încercările tot mai persistente de a falsifica istoria în Moldova, Fracțiunea Partidului Comuniștilor propune includerea în ordinea de zi pentru azi sau mîine a proiectului de Lege privind inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului, eroizarea criminalilor naziști și a complicilor lor. Proiectul cu nr.2638 din 1 decembrie 2011. Stimați colegi, Vreau să accentuez faptul că acest proiect a fost elaborat pe baza unei legi model, care a fost adoptată recent la Comitetul Interparlamentar al CSI. Ca urmare, acest proiect antinazist este recomandat pentru adoptare în organele legislative ale țărilor membre ale CSI. Rog propunerea să fie pusă la vot.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.4.

Doamna Elena Frumosu – Fracțiunea PLDM: În calitate de replică dată colegului domnului Sîrbu referitor la situația școlilor cu predare în limba rusă în raionul Criuleni și, în special, în orașul Criuleni. Vreau să vă spun, domnule Sîrbu, că gimnaziile și deciziile asupra gimnaziilor țin de autoritățile publice locale de nivelul I. Și decizia, care s-a luat la consiliul local Criuleni, a fost luată de majoritatea comunistă, pe care o aveți în consiliu și de primarul comunist, pe care îl aveți. Întrebați-l: de ce a creat așa situație? Și nu manipulați cu opinia publică. Sau dacă aveți o informație, spuneți-o toată, nu ciopîrțiți informația. Asta-i unu. A doua. Referitor la Drapelul, care se ridică în centrul orașului Criuleni. Se ridică în exclusivitate cu banii din sponsorizări. Informați-vă și după aceasta veniți și manipulați cu opinia publică. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Ceea ce se referă la … doamna Șupac ce-a spus. N-am nimic contra … Da, că-i Șupac, Ciupac, e tot acolo. Deci eu am o singură replică. Doamnă Șupac, Sînt de acord cu dumneavoastră, trebuie condamnați, într-adevăr, nazismul, dar, haideți, să condamnăm și stalinismul, hai să condamnăm și comunismul, care

7 au fost complice fix. Stalin a fost complice lui Hitler. Și vă susținem în toate. Cum se face în toată Europa. Domnule Petkov, Nu induceți lumea în eroare, nu umblați cu ideile dumneavoastră în stilul dumneavoastră comunist de a dezinforma și a spune minciuni. Deci tronsonul Giurgiulești – Chișinău la o revizie tehnică … Giurgiulești – Cahul s-au depistat defecte, unde dumneavoastră, prin delapidări de bani, ați construit un sector, o porțiune care acum necesită suplimentar 300 și ceva milioane de lei. Înturnați cele 300 și ceva de milioane de lei și-l deschidem imediat. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Miron Gagauz – Fracțiunea PCRM: Спасибо, господин Председатель. Господин Брега, меня удивляет, с какой легкостью вы обвиняете здесь в хищениях, в разбазаривание государственных средств и т.д. Хотел бы вам заявить, что по железной дороге Кахул – Джурджулешть открыто временное движение, временная эксплуатация, как по объекту не сданному в эксплуатацию. На железной дороге Молдовы более сотни участков, подверженных оползням, размывам. На этом участке имеются четыре таких участка подверженных размывам и оползням. Для этого на станции Кахул и Джурджулешть имеются 44 вагона против размывного материала, и для устранения этого дефекта требуются максимум 8 –10 часов. Оползни, о которых идет разговор, произошли осенью, в августе прошлого года. Прошлое руководство приняла надлежащие превентивные меры, и они перезимовали. Сейчас руководство железной дороге ссылается на дождь, ветер, не знаю на что, но дождей уже давным-давно на юге нет. И как раз самый раз устранять эти недостатки. Поэтому я бы хотел, чтобы каждый говорил о тех вещах, которые знает. То, что сегодня происходит, это крайне неграмотное техническое решение. Это я так мягко скажу.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Vă rog la ordinea de zi. Domnul Sîrbu. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Am fost vizat, sînt nevoit să dau o replică.

Stimată doamnă Frumosu, Să știți că nu este deloc frumos să mințiți, așa cum o faceți dumneavoastră. Consiliul local Criuleni nu a adoptat nici o decizie în privința gimnaziului Criuleni. Problema este că Ministerul Finanțelor nu a finanțat și a pus în situația de a închide această instituție de învățămînt. Iar pentru steagul din centrul Criuleniului, apropo, de aceeași mărime ca și cel din centrul Chișinăului, s-au cheltuit circa 200 sau 300 mii de lei din bugetul consiliului raional. Apropo, încă noi ne mirăm cum de așa de puțin, dar nu 3 milioane, așa cum s-au cheltuit pentru cel din centrul Chișinăului.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.4. Domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Cu referință la propunerea de a include în ordinea de zi proiectul nr.2638 din 1 decembrie 2011 privind inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului, eroizarea criminalilor naziști și a complicilor lor. Este o inițiativă importanță, cel puțin după titulatură, după conținut, în fond ar trebui să reacționăm destul de prompt la asemenea propuneri, doar că conținutul acestui proiect și, în special, la compartimentul care ține de expertiza publică de apreciere a eroizării nazismului ș.a.m.d., instanțele care sînt împuternicite sau propuse de a fi împuternicite, ele cred că necesită o dezbatere mai profundă. Și, totodată, subiectul legat de calificarea care se dă stalinismului, care a provocat nu mai puține jertfe decît nazismul. Cred că asemenea propuneri trebuie neapărat să vină la pachet, neîncercînd de a diminua acțiunea nefastă și nocivă a unuia comparativ cu altul. Toate sînt extrem de proaste și trebuie să fie discutate odată.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați deputați, Ieri, noi am convenit într-o formă oarecare că or încercăm aici, or o transferăm pe săptămîna viitoare discuția acestui proiect. Bine. Insistați s-o punem la vot? Am înțeles. Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc. Stimați colegi, Eu rog să fie vot nominal la votarea introducerii în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2638 despre inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului. Ca noi toți, totuși, să vedem cine dintre deputații în Parlamentul Republicii Moldova susține eroizarea criminalului român nazist Antonescu, inclusiv în manualele de „Istorie” și cine dintre deputații în Parlamentul Republicii

Moldova a votat raportul în Сomisia, de bază, juridică, numiri și imunități, care a spus că acest proiect de lege este în contradicție cu Declarația de independență a Republicii Moldova? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule prim-vicepreședinte al Parlamentului. Solicit ca, la Ora Guvernului, reiterînd cele expuse anterior, personal domnul Valeriu Zubco să fie la Ora Guvernului și să ne lămurească despre retragerea dosarului penal, ceea ce ține de spălarea multor milioane de bani din partea Societății pe Acțiuni „Macon”. Dosarul 2010990227. Și, respectiv, domnul Zubco personal să dea un răspuns în ședința în plen la Ora Guvernului despre interceptarea convorbirilor telefonice. A doua întrebare. Să fie prezent, la Ora Guvernului, directorul Întreprinderii de Stat „Registru”, ceea ce ține de situația economico-financiară a acestei întreprinderi. Din ce surse inclusiv se efectuează reparația clădirii de pe Pușkin, 42? Cine este antreprenorul? Din informație, este un prieten de al dumneavoastră, Leonid Nichifor. Și, inclusiv, suma totală a reparației capitale. Inclusiv să ne lămurească domnul șef al Întreprinderii de Stat „Registru” politica de cadre și mizeria care are loc în întreprinderea respectivă.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am notat, domnule Butmalai. Mersi mult. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Președinte al ședinței, În ședința de săptămîna trecută, am solicitat să se prezinte în fața Parlamentului Procurorul General și directorul CCCEC, să dea explicații privind ceea ce se întîmplă, s-a întîmplat și se întîmplă în timpul examenelor de bacalaureat. Și mi s-a spus că joia aceasta. Vreau să aud: sînt invitați sau nu sînt invitați pentru ziua de astăzi?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Sînt invitați.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul Eduard Muşuc – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, În ceea ce privește inițiativa legislativă care a parvenit din partea doamnei Șupac: condamnarea nazismului. Ea nu poate fi condiționată cu nici un lucru. El trebuie condamnat în mod necondiționat. În ceea ce privește condamnarea stalinismului, la care dumneavoastră v-ați referit, el a avut loc în anul 1956, în timpul Uniunii Sovietice. În anul 2006, în cadrul Plenarei comitetului central, cu includerea în Programul Partidului Comuniștilor, același stalinism a fost condamnat de partidul nostru, ceea ce înseamnă încă o dată că aceste lucruri nu pot fi condiționate cu susținerea acestui proiect de lege. Reiterăm solicitarea și cererea noastră ca acest proiect de lege să fie inclus și dezbătut în ordinea de zi a Parlamentului.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 4.

Doamna Elena Frumosu: Mulțumesc. Eu vreau să-mi exprim regretul pentru că unii oameni, ajungînd în Parlament, devin nesimțitori, ca să nu spun nesimțiți. Referitor la, chipurile, minciunile pe care le spun de aici, de la microfon. Eu vă rog să luați aminte, mai ales presa, că mîine are loc ședința Consiliului raional Criuleni, unde se va discuta rectificarea bugetului pentru anul 2012. Și să atrageți atenția la întrebarea nr. 17, unde se discută despre faptul că nu s-au cheltuit din bugetul raionului bani pentru drapel, ci din sponsorizări, iar amenajarea teritoriului, care se face în jurul acestui drapel, este pentru oamenii raionului și ai orașului. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Vizavi de inițiativa venită de la microfonul nr. 3, enunțată de tovarășa Șupac. Fracțiunea Partidului Liberal insistă ca, în egală măsură, în acest proiect să fie condamnat și nazismul, și comunismul, pentru că noi punem semn de egalitate pe aceste catastrofe ale secolului al XX-lea. Mai mult decît atît, nazismul a făcut orori pe timp de război, iar comunismul a făcut și pe timp de pace, și nu doar în perioada lui Stalin, ci și în perioada lui Lenin. Și după Stalin avem oameni care au

11 stat, au făcut pușcărie politică pentru ideile și pentru viziunile lor, inclusiv aici, în teritoriul în care trăim noi. De aceea, noi vă solicităm să nu vă împotriviți, dăm curs inițiativei dumneavoastră, dar o completăm cu condamnarea comunismului. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 3, vă rog.

Doamna Zinaida Chistruga – Fracțiunea PCRM: Replică pentru domnul Munteanu. Domnule Munteanu, La Fabrica de Păsări din Floreni cred că ar trebui să se știe, unde ați lucrat, trebuia să aflați că liberalismul a fost condamnat încă de Mihai Eminescu, pe care noi îl venerăm și-i depunem flori. (Aplauze.) Deci condamnarea liberalismului. Dacă Eminescu este veșnic, condamnarea liberalismului este veșnică.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Domnule Munteanu, Vă rog, replica. Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimată doamnă, Eu n-am lucrat niciodată la Fabrica de Păsări. Vreau să vă fac o invitație, dacă totuși doriți, să veniți acolo. Eu nu am înțeles care este esența enunțului pe care l-ați făcut dumneavoastră și care este relevanța la discutarea proiectului de lege pe care l-ați propus. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Dacă alte propuneri nu sînt, trecem la votarea fiecărui proiect, a fiecărei propuneri separat. Din sinteza pe care o am sînt doar trei propuneri: domnul Pleșca a propus proiectul de Lege nr.2389 să fie transferat pentru ziua de mîine, ea fiind votată pentru această perioadă, nu este cazul, o transferăm pentru ziua de mîine. Domnul Hadârcă a propus nr. 1169, nr. 2232, și nr. 2 de transferat pentru următorul ciclu bisăptămînal. Și am să propun la vot această propunere a domnului Hadârcă. Cine, încă o dată numărul? Nr.1169, propunerea domnului Hadârcă, 61, pardon. Nr. 1161 de transferat pentru data de 28 – 29. Cine este pentru rog să

12 voteze. Cu majoritatea voturilor deputaților aflați în sală, se acceptă transferul proiectului pentru următoarea… Majoritatea. Vă rog. Următorul proiect, nr. 22… proiectul nr. 2232, propunerea domnului Hadârcă de transferat pentru 28 – 29. Vă rog, cine este pentru rog să voteze. Vă rog. Cu majoritatea voturilor deputaților aflați în sală, acest proiect de lege se transferă pentru următoarea săptămînă. Proiectul nr. 2, enunțat de domnul Hadârcă, propunerea de transferat la fel pentru 28 – 29. Cine este pentru rog să voteze. Mulțumesc. Cu majoritatea voturilor, acest proiect la fel a fost transferat pentru data de 28 – 29. Trecem la propunerea doamnei Șupac. Proiectul nr. 2638, a fost inițial propunerea de vot nominal. Conform articolului 89 alineatul (4) din Regulament, propun la vot modul de votare al acestui proiect de introducere în agendă. Cine este pentru ca votul să fie cu apel nominal rog să voteze. Pentru. Eu am spus: introducerea la vot prin vot nominal. Modul de votare acum îl votăm. Nu este majoritatea. Vă rog frumos, numărătorii, pentru o mai bună claritate, vă rog frumos, numărătorii.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 29.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Sectorul nr. 3? Vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 4. Sectorul nr. 3 – 0. – 8.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog frumos încă o dată, sectorul nr. 3? Pardon, sectorul nr. 2? Domnul Sîrbu?

N u m ă r ă t o r i i: – 10.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Oricum, stimați colegi, această propunere nu a întrunit majoritatea voturilor deputaților aflați în sală. Deci propunerea va fi pusă la vot în mod ordinar. Și acum, cine este pentru ca proiectul de Lege nr. 2638 să fie introdus în ordinea de zi pentru ședința de astăzi rog să voteze. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Această propunere la fel nu a întrunit majoritatea voturilor deputaților aflați în sală. Deci nu poate fi introdus în ordinea de zi.

Vă mulțumesc. Și acum supun votului aprobarea per ansamblu a ordinii de zi pentru ședința de astăzi și de mîine, ținînd cont de rezultatele votului pentru fiecare proiect în parte. Cine este pentru rog să voteze. Vă mulțumesc. Cu majoritatea voturilor deputaților aflați în sală, suplimentul a fost votat. Și acum trecem la… Vă rog, microfonul nr. 3.

Doamna Inna Șupac: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Îmi pare rău că chiar domnul președinte al delegației Republicii Moldova domnul Chiril Lucinschi, care a fost prezent la Comitetul Interparlamentar CSI, și tot a susținut această lege antinazistă la Moscova, nu a susținut aceeași lege în Chișinău. Îmi pare rău. (Aplauze.)

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Doamnă Șupac, Nu știu cît a fost de procedură demersul dumneavoastră. Vă rog, domnule Lucinschi. Microfonul nr. 4.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Bineînțeles că această lege a fost susținută, am susținut-o personal. Dar eu cred că noi acest proiect trebuie să-l discutăm cel puțin în Parlament. Dar nu să ieșim, azi-dimineață, și să spunem că imediat trebuie să votăm. Cel puțin, eu aștept o conlucrare la fel colegială ca și în Asambleea Interparlamentară CSI.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Trecem la… Domnule Petrenco, E de procedură ca și la doamna Șupac? Vă rog, microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Domnule Lucinschi, Nu plecați din sală. Acest proiect a fost înregistrat în decembrie anul trecut. Ați avut timp suficient ca să-l studiați, să-l dezbateți în cadrul fracțiunilor dumneavoastră și să votați astăzi pentru includere în ordinea de zi.

Dar prin acest vot ați arătat încă o dată poziția voastră față de acest proces de eroizare a criminalilor de război. Ați arătat că această eroizare este posibilă. Și, pur și simplu, rușine pentru toți acei care au votat. Probabil ați avut și bunei, care au luptat în acel război. Rușine să vă fie!

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule Petrenco. Stimați colegi, Începem examinarea proiectelor incluse în ordinea de zi pentru ziua de astăzi. Primul proiect, proiectul nr. 127, proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, în primă lectură. Inițiator: Guvernul. Vă rog, Ministerul Justiției.

Domnul Oleg Efrim – ministrul justiției: Domnule președinte al ședinței, Onorat Parlament, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative. Această inițiativă legislativă a Guvernului vine drept urmare a unei hotărîri a Curții Constituționale și pentru/sau în vederea soluționării unor deficiențe de reglementare legislativă referitor la procesul de selectare și numire a președinților, vicepreședinților instanțelor judecătorești, precum și privitor la procesul de asigurare a interimatului acestor funcții, în cazul în care nu s-a reușit selectarea și numirea în termen a succesorilor. Aceste deficiențe au fost constatate prin Hotărîrea Curții Constituționale a Republicii Moldova din anul 2011, sfîrșitul anului 2011, din 4 octombrie 2011. Curtea a remarcat că se atestă o situație de drept incertă privind statutul persoanelor care asigură administrarea instanțelor judecătorești după expirarea termenului mandatului. Or, legile organice speciale nu reglementează situațiile de drept apărute după expirarea mandatului. Curtea Constituțională a recomandat Parlamentului să reglementeze situațiile referitor la: interimatul funcției de președinte sau de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție; statutul interimatului funcției de președinte sau de vicepreședinte al instanțelor judecătorești, inclusiv al Curții Supreme de Justiție; statutul… temeiurile și procedura de atragere la răspundere disciplinară a persoanei care asigură interimatul acestei funcții, ca, de exemplu, în cazul Președintelui interimar al Republicii Moldova; termenul-limită de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea postului vacant de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești după sau pînă la expirarea mandatului. Astfel, pentru remedierea omisiunilor legislative menționate am venit cu această inițiativă legislativă care ne propune să reglementăm termenele de organizare a concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători, președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești, stabilirea regulilor privind exercitarea interimatului în cazul nedesemnării persoanelor care să exercite funcțiile de președinte sau de vicepreședinte al instanțelor judecătorești.

Respectiv, soluțiile sînt prezentate în inițiativa legislativă. Dacă vor fi întrebări, cu plăcere voi răspunde. Și rog Parlamentul să susțină această inițiativă. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Întrebări către autor. Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule ministru, N-ați menționat în discursul dumneavoastră ce a stat la baza adoptării acestor decizii ale Curții Constituționale. Eu aș vrea să reamintesc faptul că, atunci cînd Parlamentul, în două rînduri, a demis Președintele Curții Supreme de Justiție, de două ori Curtea Constituțională a declarat că acțiunile Parlamentului au fost neconstituționale. Și eu aș vrea să întreb: de ce a fost nevoie să așteptăm ca Curtea Constituțională de două ori să declare neconstituționale acțiunile Parlamentului, ca abia după aceasta să înțelegeți că există lacune în legislație și abia acum să veniți cu aceste modificări? Ce face Ministerul Justiției? De ce aceste lacune nu au fost eliminate de mult timp înainte?

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Vreau să vă spun că aveți dreptate, parțial aveți dreptate. Aceste momente care… sugestiile sau recomandările Curții Constituționale au avut loc în cadrul unor procese legate de asigurarea, alegerea Președintelui Curții Supreme de Justiție. Însă vreau să vă atrag atenția că aceste proceduri funcționează în baza unor legi adoptate mai mult de opt ani în urmă. Așa că nu știu dacă trebuie să reproșați Ministerului Justiției aceste lucruri. Imediat cum au fost constatate, Ministerul Justiției a pregătit aceste modificări și le-a asigurat aprobarea lor în Guvern și ajungerea lor în Parlament.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule ministru, Dumneavoastră susțineți acele hotărîri ale Curții Constituționale? Nu le contestați?

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Hotărîrile Curții Constituționale sînt obligatorii pentru toată lumea, inclusiv pentru miniștri și pentru deputații din Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul Serghei Sîrbu: Să înțeleg că recunoașteți faptul că tot ce a făcut Parlamentul, cu demisia Președintelui Curții, a fost un act absolut neconstituțional. Vă mulțumesc.

Domnul Oleg Efrim: Acest proiect de lege se referă la alt aspect decît l-ați menționat dumneavoastră.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Microfonul nr. 4.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, La articolul 2, alineatul (2): ”Consiliul Superior al Magistraturii anunță concursul de selectare a candidaților pentru suplinirea posturilor vacante de judecător sau a posturilor de judecător care vor deveni vacante nu mai tîrziu de 3 luni pînă la apariția postului vacant.” Nu, cu cele care vor deveni vacante este clar. Dar dacă postul de acum este vacant, de cînd se vor socoti aceste trei luni pentru anunțarea concursului? Postul de acum este vacant.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Înțeleg întrebarea dumneavoastră și, probabil, este vorba despre redacția care poate fi corectată, ca să fie mai clară pentru lectura a doua.

Domnul Iurie Bolboceanu: Da, vă rog, pentru lectura a doua. Și articolul 9, iarăși alineatul (2): ”Președintele, vicepreședinții Curții Supreme de Justiție – președinți ai colegiilor, în conformitate cu articolul 9, sînt aleși pe un mandat de 4 ani, dar nu mai mult de două mandate consecutiv.” Ar însemna aceasta că o persoană poate deține funcția de președinte, vicepreședinte pe o perioadă de 3 sau 4 mandate, dacă ele nu sînt consecutive? A deținut un mandat, a demisionat, peste un mandat a mai candidat și a mai dus două mandate. Or, ar fi bine ca în acest articol cuvîntul ”consecutiv” să fie exclus. Să rămînă: ”două mandate”.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Ideea este ca să excludem ca și în cazul altor funcții publice, ca aceeași persoană să perpetueze în funcție o perioadă foarte lungă de timp. Nu este vreo problemă dacă aceste mandate se întrerup. Deci dacă există pauză între mandate,

17 atunci scopul urmărit de legiuitor este atins. Desigur, este la discreția Parlamentului să decidă dacă se ofere posibilitatea a mai mult de două mandate sau nu. Dar considerăm că consecutiv nu poate să exercite funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție sau vicepreședinte mai mult de două mandate.

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, O întrebare la articolul 1 alineatul (6) din proiectul de lege. În cazul survenirii vacanței funcției, dumneavoastră spuneți că aceasta sau, inclusiv în cadrul expirării mandatului, interimatul funcției va fi deținut de către judecătorul cu cea mai mare vechime în muncă în instanța respectivă. Noi am discutat acest lucru și la comisie, am mai avut… ați mai avut o săptămînă să găsiți o soluție mai bună în acest sens, pentru că noi în continuare considerăm că în situația pe care o propuneți dumneavoastră, în varianta pe care o propuneți dumneavoastră nu întotdeauna principiul meritocrației va prevala. Sau putem să avem situații, cînd cel cu cea mai înaltă, cu cea mai mare vîrstă poate să aibă, de exemplu, mustrări sau alte avertismente din partea Consiliului. Și atunci devine complicat. Care, la acest moment, este viziunea ministerului, autorilor?

Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule deputat, Fără a exclude ceea ce spuneți dumneavoastră, sigur că ar putea să se întîmple astfel de situații. Dar vreau să vă atrag atenția că judecătorul cu cea mai mare vechime în muncă este ultima variantă posibilă de asigurare a interimatului. Deci, în mod normal, dacă nu există președintele instanței, atunci funcțiile lui sînt îndeplinite de către vicepreședinte. Și doar dacă nici vicepreședinte nu este, se propune ca aceasta s-o îndeplinească judecătorul cu cel mai mare stagiu în carieră. Motivul care a determinat acest lucru, situațiile de interimat sînt excepții, ele, prin definiție, nu trebuie să dureze mult timp. Deci este o perioadă absolut… trebuie să fie o perioadă absolut scurtă de timp în decursul căreia se asigură alegerea președintelui sau a vicepreședintelui. Și, dacă observați, în continuare, la articolul 2, unde se propune ca noi… 3 luni înainte de apariția funcției vacante, să fie ales președintele sau vicepreședintele. Deci noi încercăm să excludem cît de mult posibil situațiile cu interimatul și doar în situații excepționale, cum ar fi boală îndelungată sau deces, sau oricare alte situații, pentru o perioadă scurtă, aceste două persoane, fie

18 vicepreședintele sau judecătorul cu cea mai lungă carieră, să îndeplinească temporar funcția respectivă.

Domnul Valeriu Munteanu: Teoretic aveți dreptate, domnule ministru, dar în practică se întîmplă cînd o candidatură propusă, de exemplu, Președintelui Republicii Moldova nu este acceptată și noi avem în ultimul timp, spre bucuria noastră, astfel de situații și noi nu putem să asigurăm, în acest sens, sau să garantăm celeritatea acestui proces. De aceea, noi o să propunem, pentru lectura a doua, să fie găsită o variantă care ar exclude echivocul, pentru că noi considerăm, chiar și pentru perioade foarte scurte, determinate, persoane care nu merită nu trebuie să dețină aceste funcții. Iar ca și replică colegilor, de fapt, comuniștilor vreau să le spun că nu regretăm pentru nici un moment că de două ori am votat pentru demiterea unui președinte al Curții Supreme de Justiție care s-a identificat cu marea majoritate a problemelor care au fost în sistemul de justiție al Republicii Moldova și ei trebuie să-și asume aceste probleme…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule Munteanu. Vă rog, microfonul nr. 3.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule ministru, La articolul I se propune a include sau a introduce un alineat nou, (21), în articolul 16 din Legea privind organizarea judecătorească. După acest proiect urmează să examinăm încă un proiect în discuție și, dacă analizăm paralel aceste proiecte anume la norma respectivă, vedem că se propune în acel proiect o altă redacție, aici e cu totul o altă redacție. Pe care noi trebuie s-o luăm ca bază în cazul de față?

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Nu aș fi atît de categoric că sînt redacții diferite. Dacă îmi permiteți, să explic puțin. Am menționat că acest proiect, această inițiativă a Guvernului vine întru executarea hotărîrii Curții Constituționale și, temporar, ea a venit imediat, deci a fost aprobată la sfîrșitul anului 2011 și în primele zile ale anului 2012 a ajuns în Parlament. Acum, proiectul la care vă referiți exact imediat a fost elaborat deja ținînd cont de prevederile care erau aprobate și erau în Parlament. Așa s-a întîmplat că ele se examinează concomitent. Și în comisie, din cîte eu am înțeles, s-a discutat ca aceste proiecte, ulterior, să fie comasate pentru lectura a doua și să fie examinate împreună pentru o lectură finală.

Domnul Igor Vremea: Bine. Dar la nivel de concept, în cazul alineatului (21) din proiectul în discuție, este vorba despre faptul că candidații la funcțiile de președinte și de vicepreședinte ale judecătoriilor, așa, se selectează în baza concursului, pe cînd în proiectul care urmează să-l punem în discuție este vorba despre faptul că ei sînt președinți și de colegii. E cu totul altă chestiune acolo introdusă.

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Dacă îmi permiteți, vom discuta despre acest aspect cînd vom analiza celălalt proiect, pentru că nu-l am în față, să văd, pentru că, cel puțin din întrebarea pe care o puneți, vă referiți la situații diferite. Candidați la funcții de președinte și, ulterior, vorbiți despre președinte de colegii. Deci sînt două situații diferite.

Domnul Igor Vremea: Corect. Da-i vorba despre același alineat. Și aici îl propuneți, îl includeți suplimentar și în proiectul cela tot același alineat, în același articol. De atîta și mă întreb: care este el?

Domnul Oleg Efrim: Am explicat. Din punctul de vedere al tehnicii, aceste proiecte le-am făcut în timp diferit, dar au ajuns să se examineze concomitent în Parlament. Și soluția este ca, pentru lectura a doua, ele să fie comasate și examinate împreună. Așa și a propus Comisia juridică, numiri și imunități la a cărei ședința a fost examinat.

Domnul Igor Vremea: OK. Bine. La articolul II din proiectul în discuție, deci punctul numărul unu, se propune de a exclude propoziția a doua din alineatul (2) al articolului 9 din Legea cu privire la statutul judecătorului. Concretizez despre ce este vorba. Legea în vigoare, cu privire la statutul judecătorului, stipulează, în această propoziție care urmează a fi exclusă, că despre data, locul și modul de desfășurare a concursului candidatului i se comunică cu 90 de zile înainte de concurs. Iată, mă interesează cum va fi după excluderea acestei propoziții?

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Această excludere vine, este lămurită imediat de alineatul, punctul 2 cu insigna unu, care spune că Consiliul Superior al Magistraturii anunță concursul de selectare a candidaților pentru suplinirea posturilor vacante de judecător nu mai tîrziu de 3 luni pînă la apariția postului vacant de judecător.

Deci, evident, cu 3 luni înainte de a deveni funcția vacantă, va fi clar cine a cîștigat concursul pentru această poziție.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr. 3.

Domnul Igor Vremea: Este vorba despre anunțarea concursului, dar nu despre data desfășurării acestuia. Adică, pot să depună documentele, dar nu să participe. Trebuie să știe omul și despre aceasta.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim. Microfonul nr. 4, vă rog.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. Domnule ministru, Din modificările pe care le propuneți la articolul 9 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție rezultă că funcțiile de președinte și vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție, deci în aceste funcții pot fi numiți doar judecători în exercițiu ai Curții. Deci, conform viziunii și Strategiei Ministerului Justiției, a Guvernului, din cîte înțeleg eu, un judecător de la Curtea Constituțională sau judecătorii de la CEDO nu pot fi numiți în funcții de conducere a Curții, ci doar judecători în exercițiu. Este adevărat?

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Vreau să explic puțin la acest moment. Astăzi, este aceeași, absolut aceeași situație. Pentru a fi președintele Curții Supreme de Justiție este, inițial, necesar să fii judecător la Curtea Supremă de Justiție. Am scris cu text expres în lege să fie clar, pentru că apar tot felul de întrebări. Deci dacă ești judecător la Curtea de Apel, nu poți fi numit președinte la Curtea Supremă de Justiție. În timp asta se întîmplă chiar dacă vine un om, ceea ce nu exclude apariția unor oameni din afara Curții Supreme de Justiție. Dacă este o poziție liberă pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, e,l întîi, devine judecător și, ulterior, se numește președinte al acestei instanțe. Ulterior, aveți dreptate iarăși. În Strategia de reformare a sectorului justiției este prevăzută modificarea acestor aspecte, dar aici vom veni, ulterior, cu un șir de inițiative legislative atunci cînd vom accepta în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție și profesori de drept, avocați cu anumit stagiu ș.a.m.d. Dar aici urmează să venim cu alte inițiative.

Domnul Mihai Godea: Întrebarea următoare. Deci cazul domnului Mihai Poalelungi, care a fost numit, concomitent, inițial, să zicem, judecător și după care președinte, conform modificărilor deci putem avea într-un viitor previzibil cînd expiră mandatul, de exemplu, o situație similară, teoretic.

Domnul Oleg Efrim: Exact. Aceasta este o dovadă elocventă a situației că întîi domnul Poalelungi a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție și în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție a fost ales în funcția de președinte.

Domnul Mihai Godea: Mie mi se pare că textul modificărilor nu este suficient de explicit și ar putea crea anumite confuzii. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Domnule Sîrbu, Mi se pare că depășiți deja două întrebări. Microfonul nr. 2, vă rog.

Domnul Serghei Sîrbu: De procedură și pentru stenogramă, și pentru istorie. Vă rog frumos să consemnați că domnul Munteanu și întregul Partid Liberal se mîndrește de faptul că a încălcat Constituția Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul Andrian Candu – Fracțiunea PDM: Stimate domnule ministru, Revin puțin la întrebarea invocată și de domnul Godea, și care, de fapt, au fost dezbateri și în Comisia juridică, numiri și imunități. La articolul 91, ceea ce se referă la… iarăși fiind vorba de funcțiile de președinte și de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, vreau să vă atrag atenția că în text scrie clar că este vorba despre posibilitatea de a candida, și nu de a deveni președinte sau vicepreședinte. Deci aceste persoane care nu sînt încadrate la Curtea Supremă de Justiție nici nu pot candida pentru viitor. Deci asta e problema. Și atunci ar trebui să revenim la însuși textul, poate în lectura a doua, anume la acest text, fiindcă în situația pe care a invocat-o domnul Godea, din experiența noastră cu domnul Poalelungi sau pentru viitor, orice alt

22 judecător la Curtea Constituțională sau la Curtea de Apel, sau la CEDO n-o să poată nici candida, nici n-o să poată să-și depună documentele.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Ar putea să fie vorba de redacție și, într-adevăr, în lectura a doua putem să concretizăm această prevedere.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Mulțumesc. Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule Sîrbu, Noi, într-adevăr, ne mîndrim că am votat de două ori să-l scoatem pe președintele Curții Supreme de Justiție, care era foarte atașat de Partidul Comuniștilor și de toate ilegalitățile care erau. Dar, cu părere de rău, nu puteam atunci, pentru că a lucrat foarte mult sindromul ceasurilor scumpe și nu numai ceasurilor scumpe și de asta a fost luată decizia.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Întrebări nu mai sînt. Vă mulțumesc, domnule ministru. Rog, la tribuna centrală, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități. Vă rog, domnule Popa.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte al ședinței. Stimați colegi, Onorată asistență, Proiectul de Lege nr. 127, propus examinării, este înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern și are drept scop înlăturarea unor lacune din cadrul legislativ și reglementează procesul de selectare și numire a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești, precum și procesul de asigurare a interimatului acestor funcții. În acest sens, se propune ca președinții și vicepreședinții instanțelor să fie selectați în bază de concurs, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, în termene stabilite, iar interimatul acestor funcții să fie exercitat de către judecătorul cu cea mai mare vechime în muncă. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat minuțios acest proiect și menționează că are un obiect comun de reglementare cu următorul proiect pe care noi o să-l examinăm aici – nr. 392, care a venit cu o lună mai tîrziu, și, în legătură cu acesta, Comisia juridică, numiri și imunități totuși propune Parlamentului ca proiectul de Lege nr. 127 să fie examinat și aprobat în primă lectură, iar în lectura

23 a doua să fie comasat cu proiectul de Lege nr. 392, pe care noi îl vom examina tot astăzi. Cît privește propunerile făcute, noi, adică vreau să atrag atenția colegilor că, conform articolului 65 din Regulament, din momentul în care noi o să aprobăm acest proiect – nr. 127 în primă lectură, vă rugăm să formulați amendamentele care, în timp de 10 zile, trebuie să vină în Comisia juridică, numiri și imunități și ele, împreună cu autorii, vor fi propuse plenului Parlamentului pentru acceptare în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule președinte. Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Popa, Atît proiectul nr. 127, cît și următorul proiect nr. 392, practic, conțin aceleași reglementări. Aceste proiecte vin de la același autor – Guvernul Republicii Moldova. Spuneți-mi, vă rog, atunci de ce comisia a admis ca aceste două proiecte, cu aceleași reglementări, să fie examinate concomitent? De ce nu s-a făcut altfel? Ca să fie înglobat sau examinat doar un singur proiect, care conține aceste reglementări, dar duceți Parlamentul într-o situație în care să adopte două proiecte. Ulterior, comisia să le comaseze și să vadă care din reglementări să le includă, care să nu le includă. Oare nu ar fi fost mai simplu și mai corect ca să fie examinat doar un proiect, dar celălalt să fie retras? Vă mulțumesc.

Domnul Victor Popa: Domnule Sîrbu, Eu deja am explicat, Comisia juridică, numiri și imunități a decis ca aceste proiecte, în lectura a doua, să fie comasate, pentru că sînt înregistrate și fiecare are număr separat. Și, cu ocazia asta, dacă veți vota și pentru nr. 127, nu vi s-a usca mîna, domnul… Oricum, deprindeți-vă să votați, că nu ați votat mult timp în Parlamentul acesta. Poate ați și uitat cum se face chestia asta.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Alte întrebări? Vă mulțumesc, domnule președinte. Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 127.

Stimați colegi, În contextul raportului comisiei, vă rog. Cine este pentru rog să voteze. Vă mulțumesc. Cu majoritatea deputaților aflați în sală, acest proiect de lege a fost votat în primă lectură. Următorul proiect de Lege, nr. 392. Vă rog.

Domnul Oleg Efrim: Domnule Președinte al ședinței, Onorat Parlament, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc. Acest proiect vine drept urmare și pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției, aprobată unanim de Parlamentul Republicii Moldova, pentru anii 2011 – 2016, și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. După cum rezultă din această Strategie, reforma sistemului judecătoresc reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale Strategiei, iar faptul că aceasta este abordată sistemic, ca o parte componentă a unui sistem complex și este interconectată cu alte sectoare ale justiției, va permite stabilirea premiselor necesare pentru o reformă reală, esențială și durabilă a sistemului judecătoresc. Necesitatea elaborării acestor modificări a fost abordată, în mare parte, în textul Strategiei și aceste cauze ar fi: nivelul scăzut de încredere a populației în justiție, percepția cvasigenerală privind nivelul înalt de corupție în sectorul justiției, transparența insuficientă a justiției, imunitatea, practic, absolută a judecătorilor și aplicarea acesteia față de orice fel de răspundere, lipsa obligației judecătorilor de a raporta o influență abuzivă, lipsa responsabilității pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare, mentalitatea de club închis cu privire la accesul în profesie și promovarea ierarhică, lipsa repartizării aleatorii a dosarelor, stenografierii tuturor audierilor sau utilizării sporite a instrumentelor informaționale e-justiție în gestionarea dosarelor. Această inițiativă vine să modifice și să completeze 3 legi existente. Este vorba de Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul judecătorului și Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Pe scurt, voi prezenta modificările conceptuale pe care le propunem prin această inițiativă. Unu. Revizuirea procedurii de constituire a completelor de judecată. Obiectivul urmărit prin această inițiativă ține de asigurarea transparenței procesului de constituire a completelor, eliminarea posibilității și suspiciunilor privind potențialele abuzuri prin excluderea factorului uman din acest proces. Care este modul de realizare? Crearea unui modul special în programul electronic de gestionare a dosarelor privind crearea aleatorie a completelor, testarea acestui modul în cadrul unui program-pilot, care urmează a fi implementat la nivelul unei judecătorii și Curți de Apel pe parcursul anului 2013 și aplicarea în cadrul tuturor instanțelor începînd cu 1 ianuarie 2014.

Ce vom obține în rezultatul acestor acțiuni? Implementarea treptată a elementelor sistemului de e-justiție, eliminarea factorilor coruptibili și creșterea transparenței și, implicit, a încrederii cetățeanului în justiție. La fel, proiectul prevede modificări și completări la revizuirea procesului desemnării judecătorilor de instrucție; revizuirea numărului de vicepreședinți ai instanțelor judecătorești în vederea optimizării numărului de persoane cu funcții administrative și stabilirea unor criterii precise pentru stabilirea numărului de vicepreședinți în instanță de judecată; reglementarea explicită a sistemului organelor autoadministrării judecătorești, prin care urmărim să sporim, pe de o parte, și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, dar și al Adunării generale a judecătorilor, care urmează să aibă anumite atribuții în acest proces; revizuirea atribuțiilor președinților instanțelor judecătorești și instituirea funcției de administrator al instanței de judecată. Prin acesta sporim, urmăm să sporim eficiența managementului și îmbunătățirea sistemului practic și regulator de administrare a instanțelor judecătorești, precum și a analizei strategice, în mod special, în materie de planificare bugetară. Vrem ca magistrații din această instanță, chiar dacă este președinte al instanței, să se concentreze pe înfăptuirea justiției, iar de tot ce este legat de administrare să se ocupe un manager special angajat pentru acest lucru. La fel, proiectul prevede instituirea funcției de asistent judiciar. Deci este vorba despre consolidarea capacităților și a profesionalismului procesului de înfăptuire a justiției, asigurarea eficienței și a calității acestui proces. Vrem ca judecătorul să fie asistat de o persoană profesionistă în procesul de înfăptuire a justiției. Ceea ce, pe de-o parte, va descărca din sarcina cotidiană a judecătorilor și, implicit, va duce la îmbunătățirea calității actului de justiție. Aici venim cu o introducere treptată a funcției de asistent judecătoresc. Deci se propune ca, începînd cu 1 septembrie 2012, în cadrul curților de apel și al judecătoriilor din municipiul Chișinău, să fie incluse aceste funcții, iar pentru celelalte instanțe – începînd cu 1 ianuarie 2013. Acum, proiectul prevede modificări și la Legea cu privire la statutul judecătorului. Deci modificările conceptuale, care se propun, țin de revizuirea principiului general, care interzice imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției. Ne propunem drept obiectiv să corelăm principiul de interzicere a imixtiunii în activitatea de înfăptuire a justiției, să le racordăm la standardele internaționale. Aceasta va duce la asigurarea independenței reale și a imparțialității judecătorilor, la creșterea transparenței și prevenirii abuzurilor și imixtiunii înfăptuirii justiției. La fel ne propunem să revizuim condițiile pentru accederea în funcția de judecător, instituirea procedurii de verificare periodică a stării de sănătate fizică și psihică a judecătorului în exercițiu. Și unul dintre momentele-cheie ale acestui proiect ține de revizuirea instituției imunității judecătorului. Obiectivul acestei modificări ține de asigurarea prevenirii actelor de corupție în sistemul judecătoresc și oferirea, pentru autoritățile competente, a instrumentelor eficiente de combatere a corupției.

În ce constă explicit această inițiativă? Excluderea obligativității obținerii acordului Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale împotriva unui judecător, care este bănuit de săvîrșirea infracțiunilor de corupție. Vă rog să atrageți atenția, nu este vorba de lipsirea, în general, de imunitate a judecătorilor, dar este vorba despre lipsa de imunitate atunci cînd se săvîrșesc infracțiuni de corupție. Și credem că această schimbare va oferi o posibilitate reală pentru autoritățile competente ale statului să investigheze corupția în sistemul judecătoresc. Și aceasta, implicit, va duce la creșterea încrederii în justiție a cetățenilor Republicii Moldova. La fel proiectul prevede modificări și completări la componența Consiliului Superior al Magistraturii. Se detaliază competențele Inspecției Judiciare, care urmează să devină o autoritate importantă în procesul de evaluare a activității judecătorilor. Se propun rigori mai stricte ale transparenței activității Consiliului Superior al Magistraturii și, la fel, revizuirea procedurii de contestare a deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste ultime modificări, despre care am vorbit, referitor la contestarea deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii, urmează să excludă abuzurile atunci cînd, pe de-o parte, din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte cel puțin 6 magistrați, inclusiv de la Curtea Supremă de Justiție, iar o hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptată de către 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, este examinată unipersonal de un judecător la Curtea de Apel. Și considerăm că aceasta nu este corect. Și oferim atribuții în acest domeniu Curții Supreme de Justiție, care urmează să examineze contestațiile împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea fiind spuse, eu vă mulțumesc pentru atenție și rog să susțineți această importantă inițiativă legislativă.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Microfonul nr.3. Cer scuze. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule ministru al justiției, Vă adresez întrebarea în calitatea de autor al acestui proiect de lege, dar, de fapt, și de promotor a așa-zisei reforme sau reorganizare a justiției în Republica Moldova. Și întrebarea mea are temei, starea … de fapt, îngrijorarea privitor la starea justiției și încrederea moldovenilor, cetățenilor Republicii Moldova în justiție. Noi cunoaștem că, în ultimii trei ani, ați încercat haotic să înaintați unele proiecte, să cîrpiți ceva în legislație, spunînd că aceasta va aduce la creșterea încrederii cetățenilor Moldovei în justiție, va duce la accesul mai liber al

27 cetățenilor la actul justiției. Dar efectele acestor pseudoreforme, pe care le promovați și acum, le văd cetățenii Republicii Moldova. Dumneavoastră cunoașteți și toți cunosc că, după toate sondajele, în primăvara anului 2009, cetățenii Republicii Moldova aveau 35% încredere în justiția Republicii Moldova. După toate antireformele, pe care le-ați făcut în domeniul justiției, astăzi, după ultimele sondaje, numai 5% din moldoveni au încredere în justiție și consideră că este un sistem cel mai corupt, a devenit cel mai corupt sistem din toate autoritățile și instanțele din Republica Moldova. Și aceasta este cea mai mare apreciere a rezultatelor reformelor, inclusiv promovate de Ministerul Justiției și de către Guvernul Alianței. Chiar ieri, am auzit o apreciere a Prim-ministrului, a șefului dumneavoastră de partid, care s-a exprimat în public că, atenție, Prim-ministrul Republicii Moldova, după trei ani de guvernare, nu are încredere în sistemul judiciar al Republicii Moldova. Și are încredere în alte sisteme din alte țări. Este un semnal foarte îngrijorător, este o apreciere foarte negativă la tot ce se face acum. Acum veniți cu un proiect care va îngreuna și mai mult accesul cetățenilor, moldovenilor la sistemul judiciar. Întrebarea mea constă la general, pentru că examinăm în primă lectură proiectul prezentat de dumneavoastră: pe dumneavoastră personal, în calitate de ministru, în calitate de persoană care participă la guvernare acum, nu vă îngrijorează această scădere dramatică de la 35% la 5% a încrederii în justiție în 3 ani? Și nu credeți că, după promovarea acestui proiect, această încredere va fi egală nu cu zero, dar cu minus un anumit procent?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule Reșetnicov.

Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule deputat, V-ați referit în pledoaria dumneavoastră la trei momente. Eu am să mă strădui să vă răspund la fiecare. În ceea ce privește abordarea haotică. Vreau să vă spun că, pentru prima dată în istoria acestei țări, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o Strategie pe întreg sector al justiției. Și vreau să mulțumesc Fracțiunii pe care o reprezentanți, pentru că și dumneavoastră ați votat pentru această Strategie, Parlamentul a aprobat-o unanim. Ceea ce înseamnă că v-am convins, prin măsurile pe care vrem să le îndeplinim. Și vreau să vă asigur într-o abordare complexă și sistemică. Acum în ceea ce ține de încrederea în justiție. Faceți referință la sondajul din mai anul 2012, însă îmi pare rău că denaturați esența acestui sondaj. Vreau să vă spun că sondajul „Barometrul de opinie publică” din mai 2012 atestă, pentru prima dată în ultimii 7 ani, o creștere ușoară, dar o creștere a încrederii cetățeanului în justiție. Și ca să nu fiu … am să vă aduc dovezi sau o să vă aduc argumente din cîte îmi amintesc după memorie. Noiembrie 2011, încrederea cetățeanului în justiție – 1% care au încredere absolută în justiție și 42% care nu au încredere deloc în justiție. Acesta a fost momentul cel mai jos.

Dar vreau să vă spun că, în ultimii 7 ani, inclusiv în perioada cînd ați guvernat, încrederea a scăzut constant pînă în noiembrie 2011. Acum procentul …

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule ministru. Domnule Președinte al ședinței, Dacă îmi dați voie să intervin.

Domnul Oleg Efrim: Eu vă răspund la întrebare. Acum, de la 42% care nu au încredere absolută, numărul acestor persoane s-a redus la 34, deci 7 % nu este o creștere spectaculoasă, dar s-a oprit decăderea și oamenii au început să aibă încredere. Asta înseamnă că deja se simt anumite rezultate ale abordării, pe care o are actuala guvernare în ceea ce ține de justiție.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule ministru, Eu voi trece la a doua întrebare, conform Regulamentului. Dar, înainte de aceasta, voi spune că Fracțiunea Partidului Comuniștilor a votat în primă lectură concepția care ați prezentat-o. Am înaintat o serie de amendamente și propuneri, care nu au fost acceptate, și noi nu am votat în a doua lectură, pentru că nu era posibil să votăm un proiect gol. Acum privitor la 7 ani de guvernare. Eu aș vrea să vă reamintesc că, în acești 7 ani de guvernare, în ce funcție ați fost. Și n-ar fi corect să aruncați cu glod în guvernarea la care ați participat, pentru că nu este etic. Și acum a doua întrebare. Oamenii judecă după rezultate, după fapte. Dumneavoastră spuneți că nu vă îngrijorează această descreștere a încrederii oamenilor. Unul din domeniul, care trebuie să protejeze justiția, este, de exemplu, libertatea mass-media. Pe dumneavoastră personal, cu toate legile, pe care le prezentați acum în Parlament, nu vă îngrijorează situația că unui post de televiziune în luna aprilie i-a fost retrasă licența, acest post de televiziunea, care este NIT, s-a adresat în aprilie în instanța de judecată …

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, domnule …

Domnul Artur Reșetnicov: … și pînă acum nu a avut loc nici o ședință a instanței de judecată. Aceasta este justiție?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, domnule Reșetnicov, la subiect. La proiectul de lege, vă rog frumos. Aveți întrebări la proiectul de lege?

Domnul Artur Reșetnicov: Referitor la tărăgănarea examinării. Acesta este un caz, care l-am dat cu telecanalul NIT, elocvent. Oamenii așteaptă luni și ani de zile în instanța de judecată examinarea cazurilor, dosarelor. Nu vă îngrijorează această tărăgănare la nesfîrșit a examinării cauzelor?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule, Care este întrebarea?

Domnul Artur Reșetnicov: Dacă nu-l îngrijorează? Și ce propune dumnealui.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru, Vă îngrijorează?

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Vreau să vă spun că la compartimentul „Libertatea expresiei,” Republica Moldova, în acești trei ani, a făcut cea mai spectaculoasă creștere. Așa că eu cred că toate învinuirile dumneavoastră nu sînt fundamentate. Iar în ceea ce privește modul în care justiția își face treaba. Spre deosebire de perioada anterioară, noi nu intervenim și ei singuri iau decizii, inclusiv la programarea ședințelor, la frecvența lor și la pronunțarea hotărîrilor.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Microfonul nr.3. Vă rog la subiect.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule ministru, Atît în Strategie, cît și în Planul de acțiuni, care au fost aprobate anterior, erau prevăzute niște sume fabuloase de bani, bani europeni în privința implementării Strategiei, implementării Planului de acțiuni. Aceste proiecte de lege vin ca un rezultat. Și prima mea întrebare este: care a fost bugetul? Și cîți bani s-au cheltuit pentru elaborarea acestor proiecte de lege? Deoarece eu sînt sigur că s-au cheltuit bani și nu puțini. Dacă aveți așa o cifră și cunoașteți.

Domnul Oleg Efrim: Eu vă mulțumesc de această încredere că s-au cheltuit bani, domnule deputat. Vreau să vă spun că acest sprijin al Uniunii Europene vine drept urmare a aprobării acestei Strategii și a Planului de acțiuni, în care noi am convins partenerii noștri de dezvoltare că știm ce trebuie să facem și cum.

Pentru elaborarea acestui proiect de lege nu s-a cheltuit nici un ban din buget. Și, în afară de sprijinul donatorilor în ceea ce privește organizarea ședințelor, nu s-au plătit expertize, nu s-au plătit experți pentru scrierea acestui proiect, deși s-a lucrat mai mult de un an la această inițiativă. Deci nu s-a cheltuit nici un ban din buget, în afară de bugetul Ministerului Justiției, care este prevăzut anual.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu, nu, nu din buget, din granturi străine și credite. Granturi străine.

Domnul Oleg Efrim: Nici un ban din partea donatorilor cu titlu de plată pentru experți, care ar fi lucrat la acest proiect.

Domnul Serghei Sîrbu: E clar. Se vede.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule ministru, Cîteva luni în urmă, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale unele prevederi din Legea privind Institutul Național al Justiției privind termenul de valabilitate al atestatului sau licenței absolvenților acestui institut. Reamintesc: era vorba de trei ani. Dacă în timp de trei ani nu participă la concurs, acest atestat se consideră nevalabil. În acest proiect de lege dumneavoastră introduceți, practic, prevederi similare, numai că puneți nu 3 ani, dar 5 ani, după care obligați absolvenții să mai treacă din nou cursul de instruire la institut. Întrebarea mea este: care a fost logica de a introduce din nou asemenea prevederi, care deja au fost declarate anterior neconstituționale? Vă mulțumesc.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să atrageți atenția că este o situație absolut diferită ceea ce a fost în prevederile legii, care a fost declarată neconstituțională, și în ceea ce propunem noi. Astăzi, soluția era că, dacă nu a fost angajat în următorii 3 ani, el, pur și simplu, perdea dreptul, în general, de a deveni judecător. Acum noi reglementăm o procedură că, în situația în care în 5 ani absolventul Institutului Național al Justiției nu obține funcția de judecător, înseamnă că el doar trebuie să-și reconfirme statutul. Nu trebuie să mai învețe o dată. Deci trebuie să reconfirme că el mai deține studiile și capacitățile necesare pentru a deveni judecător. Și vă rog să observați că este o situație absolut diferită de ceea ce era reglementat în legea declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.

Domnul Serghei Sîrbu: Rămîne să vedem cum va fi aplicat. Domnule Președinte, Rog să mă înscrieți cu o luare de cuvînt la acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule ministru, La articolul 3: componența și durata mandatului stabilește componența Colegiului de selectare de 7 membri. Iar articolul 10, alineatul (1) stabilește că deciziile Colegiului se aprobă cu votul deschis al majorității. Totodată, articolul 9, alineatul (2) prevede că ședințele Colegiului sînt deliberative dacă la aceste ședințe sînt prezenți 5 membri. Este o discordanță între aceste articole. Și aș vrea să cunoaștem: cum dumneavoastră lămuriți această situație? Dacă, domnule ministru, revenim la norma generală, la care dumneavoastră ați făcut referință atunci cînd noi am discutat la proiectul precedent de două mandate consecutive, atunci majoritatea din 7 este 4 și nu 5. Pentru că putem avea cazuri cînd vom avea 4 membri la ședință și ședința poate, conform articolului 10, alineatul (1), lua decizii, dar ședința nu este deliberativă, pentru că nu sînt prezenți 5 membri din 7.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Eu nu văd divergențe aici exact pentru ceea ce spuneți dumneavoastră. Deci componența comisiei este din 7 persoane. Pentru ca ședința să poată fi deliberativă, trebuie să fie cel puțin 5, iar deciziile se iau cu majoritatea dintre acei prezenți, deci cu majoritatea din numărul total de membri. Deci dacă sînt 5, atunci 4 voturi sînt suficiente pentru luarea acestei decizii. Eu nu văd divergență, dar, evident, aceasta poate fi discutat pentru lectura a doua, pentru o redacție, poate, mai reușită, dacă nu este suficientă …

Domnul Iurie Bolboceanu: Am înțeles. Pentru lectura a doua vom veni cu unele propuneri la aceste articole. Și la articolul 2 „Criteriile de selectare …”, litera g): alte criterii stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii. Am vrea, în primul rînd, să cunoaștem: care sînt aceste altele? Și doi. Alineatul (3) prevede expres că în Regulamentul Consiliul Superior al Magistraturii sînt stabilite criteriile și detaliat procedura. Eu cred că această sintagmă g) trebuie exclusă din acest articol, căci nu se regăsește aici și nu este clară, în primul rînd. Articolul 2, litera g), domnule ministru.

Domnul Oleg Efrim: Articolul 2 …

Domnul Iurie Bolboceanu: Alte criterii stabilite … Unde sînt stabilite criteriile de selectare în articolul 2.

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Nu am redacția în față. Dar referitor la ceea ce ați spus vreau să … sau că pornind de la rolul pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, este absolut normal ca această autoritate să poată stabili criterii suplimentare la cele prevăzute de lege în procesul de selectare a judecătorilor. Aceasta va face doar să fie mai eficientă procedura de selectare și să crească exigențele față de oamenii care vin să lucreze în justiție.

Domnul Iurie Bolboceanu: Corect. Domnule ministru, Noi oferim această posibilitate în alineatul (3), cînd spunem că aceste criterii vor fi în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii. Mai jos puțin.

Domnul Oleg Efrim: Păi, întîi stabilim că Consiliul poate să aibă … să stabilească și alte criterii, dar, ulterior, ca să nu fie arbitrar luate pentru fiecare persoană care încearcă să devină judecător, ele urmează să fie stabilite în Regulamentul acestui Consiliu. Ca toată lumea să cunoască despre ce este vorba.

Domnul Iurie Bolboceanu: Da. Corect. Da. Corect. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Fracțiunea Partidului Liberal salută eforturile pe care le face Executivul, Ministerul Justiției pentru reformarea acestui domeniu al justiției foarte problematic în Republica Moldova. Și noi, în calitate de Fracțiune parlamentară, vom acorda tot suportul pentru aceste reforme. Dar, în același timp, nu trebuie să ne permitem ca, prin modificările pe care le facem, să fie trecute și prevederi care noi considerăm că nu concordă cu realitatea social-economică din Republica Moldova și, ușor spus, sînt un pic exagerate. Și o să vă spun despre ce este vorba.

Modificările la Legea privind statutul judecătorului, articolul 26, alineatul (3) spuneți în felul următor: judecătorului demisionat sau pensionat i se plătește o indemnizație unică de concediere egală cu produsul înmulțirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucrați în funcția de judecător. Un simplu calcul ne demonstrează că un judecător, care a lucrat 20 – 25 de ani în calitate de judecător, va primi o indemnizație unică la pensionare de aproximativ 200 – 250 de mii de lei, ceea ce, după părerea noastră, este foarte exagerat și, vă spuneam, nu concordă cu realitatea din Republica Moldova. Nu știu dacă mai există în alte domenii, la alte profesii asemenea sume, și eu nu cred că ele vor fi valabile pentru următorii 3 – 4 ani, avînd în vedere ritmul normal de creștere a unei economii. Noi considerăm că aceste lucruri sînt exagerate. Mai mult decît atît, judecătorii ies la o pensie de pînă la 80 la sută din salariu. Salariul este cunoscut. Și nimeni nu înregistrează pensii de 600 – 700 sute, ci de 2 000 – 3 000 de lei. Eu cred că noi trebuie să avem grijă de sistemul de justiție și de acești oameni care au servit statul și după pensionare. Dar în același… în egală măsură trebuie să ne gîndim și la medici, și la profesori, pe care noi îi iubim și îi respectăm în egală măsură.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. În primul rînd, pentru apreciere, iar, în al doilea rînd, pentru intervenția făcută, fără a exclude ceea ce spuneți dumneavoastră. Poate, cred că multă lume este de acord cu ceea ce ați spus. În mod special, că și medicii urmează să fie plătiți și toți acei care muncesc în țara aceasta. Vreau să vă relatez doar că această normă a apărut în acest proiect drept urmare iarăși a unei hotărîri a Curții Constituționale, prin care a fost declarată neconstituțională inițiativa Guvernului de a schimba aceste lucruri. Dacă vă amintiți, atunci cînd au fost luate aceste facilități și priorități de la mai multe categorii, cum ar fi procurorii și alte categorii, Curtea Constituțională s-a pronunțat că doar în privința judecătorilor aceasta este neconstituțională. Or, s-a considerat că va afecta independența judecătorilor. Noi nu facem decît să restabilim prevederile din proiectul declarat neconstituțional și în acest fel să executăm hotărîrea Curții Constituționale.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu sînt departe de gîndul că noi trebuie literalmente sau exact să restabilim ceea ce a fost pînă acum în justiție, pardon, în lege, pentru că noi trebuie să avem grijă de judecător atunci cînd el este în funcție. Și el are un salariu, are imunitate, are toate atributele ca să-și exercite funcția. Noi îi dăm, noi vorbim și de viitor, acordîndu-i o pensie. Și nu înțeleg aici pentru ce trebuie să-i mai dăm 250 de mii de lei? Și eu sînt absolut sigur că fiecare învățător sau medic, sau alt lucrător din sistemul bugetar va rămîne oripilat de această neconcordanță și de această

34 inechitate socială. Trebuie să găsim pentru lectura a doua o soluție foarte frumoasă, dacă pot să zic așa, ca acest lucru să fie exclus din lege. Mulțumesc.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Doar vreau să spun, sigur că este teren pentru discuții în cadrul comisiei pentru lectura a doua. Dar rugămintea mea este să asigurăm executarea Hotărîrii Curții Constituționale, astfel încît să nu riscăm iarăși să fie declarată neconstituțională această normă.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 2.

Doamna Zinaida Chistruga: Vă mulțumesc. Domnule ministru, În situația, în dezastrul în care se află justiția moldovenească nu este loc de tupeul de a vorbi despre succese. Vă rog frumos, trei ani se vorbește despre povești de succes, încetați să insultați acest popor, vorbind despre succese. Situația este altceva: reforma justiției încă nu a început. Ea nici nu a început. Iar dumneavoastră deja raportați succese. Spuneți-mi, vă rog, în momentul în care urma să aibă loc ședința de judecată în problema Canalului televizat NIT, și ea a fost transferată pentru altă dată, iar sursele deci mass-media deja publicau decizia judecății, caracterizează calitatea judecății în Republica Moldova? Dacă dumneavoastră nu posedați situația reală în sistem, îmi pare rău că avem așa ministru. Dacă mass-media știe apriori decizia judecății, aceasta vorbește despre calitatea judecății? Vorbiți-mi, vă rog, răspundeți-mi, vă rog.

Domnul Oleg Efrim: Doamnă deputat, Eu vreau să vă spun că noi cunoaștem care sînt problemele în justiție și, spre deosebire de celelalte guvernări, le recunoaștem și știm ce trebuie să facem pentru rezolvarea problemelor. Iar faptul că ministrul justiției nu știe cînd a avut loc sau cînd urmează să aibă loc o ședință de judecată pe un caz concret, ne dovedește anume faptul că administrația și Guvernul nu intervine în actul de justiție pentru a obține hotărîrile pe care le-ar fi dorit.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Mulțumesc.

Doamna Zinaida Chistruga: Domnule ministru, Nu m-ați auzit ori vă faceți că nu auziți? Eu n-am vorbit de ministru, eu am vorbit că mass-media a publicat deja decizia instanței de judecată, care, de fapt… ședința n-a avut loc. Pentru că ei nu știau că o să fie transferată. Eu vorbesc despre altceva. Iată așa și guvernați. Spuneți una, dar vă gîndiți la alta.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Domnule ministru, La punctul 13 al articolului 1 se propune modificarea articolului 23 din Legea cu privire la organizarea judecătorească. În particular, se propune introducerea unui alineat nou și anume: ”Asigurarea tehnico-materială a instanțelor judecătorești trebuie să corespundă progresului tehnico-științific, luînd în considerație posibilitățile economice ale statului”. Iată mă interesează să ne spuneți dumneavoastră: cum va fi finanțată sau asigurată dotarea instanțelor pentru buna funcționare, ținînd cont de formularea în acest alineat?

Domnul Oleg Efrim: Da, pot să vă explic, domnule deputat. Vreau să vă spun că, atunci cînd noi adoptăm o lege, este foarte important să știm și de unde finanțăm tot ceea ce este prevăzut în aceste reglementări. Și dacă vă amintiți, bugetul pentru implementarea acestor reforme, pe care le-a prevăzut în următorii 5 ani, este de 124 de milioane de euro. Deci în Planul de implementare a Strategiei de Reformare a Justiției este prevăzut expres ce sume și pentru ce activități vor fi alocate, inclusiv pentru utilizarea instrumentelor de tehnologie informațională în justiție și costul acestor acțiuni. Parțial, ele vor fi plătite din sprijinul oferit de către Uniunea Europeană în valoare de aproape 60 de milioane de euro, ceea ce înseamnă aproape jumătate din suma de care avem nevoie, din sursele altor donatori, precum și din sursele bugetului național.

Domnul Igor Vremea: Am înțeles. Și a doua întrebare. Punctul 14 al articolului 2, modificarea Legii cu privire la statutul judecătorilor, se propune un nou cuprins al articolului 20 ”Avansarea în carieră a judecătorilor”.

Spuneți-ne, vă rog, de cînd avansarea în carieră sau în această noțiune de avansare în carieră se include și transferarea judecătorului la o instanță inferioară? Aceasta este avansare sau ce?

Domnul Oleg Efrim: Spre exemplu, fără a exclude ceea ce spuneți dumneavoastră, o primă reacție, pot să vă spun că, dacă din funcția de judecător de la Curtea de Apel ești numit în funcția de președinte al unei judecătorii de raion, eu cred că aceasta este avansare.

Domnul Igor Vremea: Bine, dar dacă e vorba de judecată?

Domnul Oleg Efrim: Mi-ați cerut un exemplu, eu vi l-am adus. Deci nu se exclude 100% ceea ce spuneți.

Domnul Igor Vremea: Am înțeles.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. (Partidul Acțiunea Democratică.) Domnule ministru, Înainte de a vă întreba, vreau să-l lămuresc pe colegul Munteanu vizavi de întrebarea pe care a pus-o dumnealui. Este simplu, este simplu, Guvernul și bugetul este în calitate de companie de asigurare, iar judecătorul pensionat sau demisionat, care își pierde afacerea din justiție, este destul despăgubit. Aceasta-i, cred că așa trebuie privite la ora actuală lucrurile. Acum întrebarea. Spuneți-mi, vă rog, dacă acest proiect de lege este pe măsura ”razmer”-ului papucilor Guvernului sau a bugetului, în contextul întrebării colegului Vremea. De ce? Eu am auzit explicații de la dumneavoastră vizavi de sursele și resursele financiare necesare, dar mai știu și despre planul de asigurare financiară a reformelor în justiție. Știu că lucrați la acest plan împreună cu alți colegi din Guvern. Pe cînd acest plan? Deci cheltuielile pentru realizarea acestui proiect de lege vor fi prevăzute la rectificarea bugetului în bugetul național? Sînt prevăzute în alte surse și care sînt estimările totale de cheltuieli pe acest proiect de lege? Vă mulțumesc.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Aveți perfectă dreptate. Deci acest proiect conține și calculele necesare pentru implementarea lui. În mod special, este vorba de introducerea funcției de asistenți judecătorești. Sigur că nici o sumă nu poate fi prevăzută, nu poate fi cheltuită, fără a fi prevăzută în buget, astfel încît anumite sume au fost prevăzute, care au fost clare încă în anul, la sfîrșitul anului trecut, cînd s-a adoptat Legea bugetului. Altele urmează a fi prevăzute atunci cînd se va modifica legea bugetară, pentru a asigura includerea de la 1 septembrie a asistenților judecătorești în Curțile de Apel și în judecătoriile din Chișinău. Și, evident, în bugetul din 2013 vor fi prevăzute sumele necesare pentru implementarea acestui proiect.

Domnul Mihai Godea: Deci din nota informativă am văzut că aceste lucruri sînt estimări vizavi de administratori și asistenți judecătorești. Dar aplicarea, implementarea practică a legii întotdeauna necesită și alt gen de resurse: tehnice, umane. Dacă ați estimat toate costurile în acest sens? De ce vă întreb? Pentru că legi bune au mai fost. Și nu cred că nimeni, cel puțin, în fața opiniei publice nu dorește ca aceste legi să rămînă buchii moarte. Din acest considerent eu cred că trebuie să veniți cu planul financiar de asigurare a reformelor în justiție, în așa fel, ca să avem și bani suficienți pentru aceasta. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Dacă întrebări nu mai sînt, vă mulțumesc, domnule ministru. A, pardon, microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracțiunea PDM: Domnule ministru, La articolul 1, articolul 61 completele de judecată pentru fiecare cauză se constituie prin aplicarea unui mod special al programului electronic. Știți, da, despre aceasta? Cum credeți dumneavoastră, aceasta nu va tărăgăna examinarea dosarelor?

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Vă mulțumesc. Este un moment foarte important. Vreau să vă spun că această normă nu este pentru a tărăgăna, dar este pentru a exclude orice subiectivism al conducătorilor din instanță la alcătuirea completelor de judecată. Și atunci cînd de acest lucru se va ocupa mașina sau computerul, sigur că factorul uman va fi exclus din acest proces.

Programul va fi. Și se lucrează deja la aceste modificări, astfel încît completele să fie alcătuite în așa mod, încît să excludă și faptul că dacă au judecat anterior pe acest caz, dacă există incompatibilitate, dacă a fost recuzare sau au avut recuzare pe acest caz. Deci sigur că de toate aceste momente se ține cont, inclusiv sub aspectul pe care l-ați abordat dumneavoastră referitor la cele relatate …

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dar din punctul de vedere al funcționalității colegiilor. Dumneavoastră știți cum se completează Colegiul de azi. De pildă, Colegiul Curții Supreme de Justiție se constituie din 5, da? Din 5 judecători. Închipuiți-vă. Acum ei în fiecare zi examinează, acest Colegiu, 60 – 70 de dosare.

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Eu înțeleg îngrijorarea dumneavoastră, dar am vrut să vă spun că acestea sînt aspecte de organizare. Eu cred că ședințele pot fi planificate în așa mod încît ele să urmeze repartizarea judecătorilor în complete de către… aleatoriu de către computer, și ședințele să aibă loc. Eu vreau să vă spun că, am mai auzit din numele, din partea anumitor, unor judecători situații de genul sau expresii de genul că: eu nu pot să particip în complet cu această persoană, pentru că noi nu sîntem compatibili. Deci eu nu cred că judecătorii în completele de judecată trebuie să fie compatibili. Judecătorii trebuie să judece imparțial. Și această normă, după mine, va duce exact la acest lucru.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Bine, vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă rog raportul Comisiei.

Domnul Victor Popa: Domnule președinte al ședinței, Stimați colegi, Onorată asistență, Proiectul de Lege nr. 392, într-adevăr, vine în conformitate cu Programul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016. Proiectul de lege conține propuneri de perfecționare a cadrului legislativ în vederea asigurării calității și sporirii eficienței justiției. Potrivit acestor propuneri, se stabilesc criterii clare și transparente pentru procedura de selectare, numire și

39 promovare a judecătorilor, a președinților, vicepreședinților instanțelor judecătorești. De asemenea, proiectul prevede revizuirea componenței și competențelor Consiliului Superior al Magistraturii și altor instituții din subordinea acesteia, crearea unui sistem de evaluare periodică a performanțelor judecătorilor, revizuirea instituției inviolabilității judecătorului în partea ce ține de răspunderea penală și contravențională și introducerea funcției de asistent judiciar, care va asista judecătorul în exercitarea atributelor funcționale. În cele din urmă, se propune de a fi amendate un șir de acte legislative ce reglementează sistemul judecătoresc. Vreau să vă spun că Comisia juridică, numiri și imunități a examinat cu multă atenție acest proiect. În comun cu Ministerul Justiției, noi am organizat și dezbateri publice asupra tuturor celor trei proiecte care se propun azi atenției dumneavoastră, dezbateri publice cu participarea experților internaționali, judecători veniți din Germania. Acum este creat deja un alt grup de lucru din reprezentanții Comisiei juridice, numiri și imunități, deci consultanții Comisiei juridice, numiri și imunități, Ministerul Justiției, Curții Supreme de Justiție, Procuraturii, care examinează amendamentele propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Justiției, Curții Supreme de Justiție, Procuraturii Generale și cele care vor fi formulate de către deputați în ședința în plen. Din aceste considerente vă rugăm să formulați aceste amendamente despre care s-a vorbit azi. Noi o să consultăm și stenograma, ca să vedem ce amendamente au fost făcute. Și sperăm că proiectul va fi adoptat și în lectura a doua. Acum Comisia îl propune Parlamentului spre examinare și aprobare în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule președinte. Desigur. Microfonul nr. 3. Domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule președinte al comisiei, Am o întrebare către dumneavoastră. Puteam să o adresez și autorului, dar cred că și dumneavoastră sînteți capabil să-mi răspundeți. Acest proiect de lege prevede unele norme, practic, revoluționare. Este vorba de eliminarea imunității judecătorilor pentru unele categorii de infracțiuni. Și cum considerați dumneavoastră: această eliminare a imunității pentru aceste categorii va asigura într-adevăr lupta cu corupția? Cine va investiga? Procuratura Generală? Este oare ea o instituție absolut lipsită de acest fenomen al corupției? Cine va judeca? Aceiași judecători? Credeți

40 că este un mecanism real? Și dacă totuși această pîrghie nu va asigura rezultatele în lupta cu corupția, sînteți gata dumneavoastră să vă asumați întreaga responsabilitate asupra acestui fenomen? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule președinte, Preferați autorul să răspundă sau dumneavoastră?

Domnul Victor Popa: Nu, nu, nu, eu am să-i răspund domnului Sîrbu, pentru că nu necesită mari eforturi mentale, ca să-i răspund la întrebarea aceasta. Vezi, domnule Sîrbu, Ce înseamnă să nu participi la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități, al cărei vicepreședinte sînteți?

Domnul Serghei Sîrbu: Vă rog, un răspuns concret, fără …

Domnul Victor Popa: Concret vă spun. Pentru că această problemă a fost discutată la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități. Această problemă a fost supusă unei discuții foarte controversate în cadrul dezbaterilor publice, la care iar nu ați participat dumneavoastră.

Domnul Serghei Sîrbu: Păi, vă rog, să vă repetați, nu vă obosiți.

Domnul Victor Popa: De aceasta și autorul proiectului v-a răspuns la această întrebare. Bineînțeles, tot ce se face vine să diminueze într-un anumit fel corupția în Republica Moldova și în sistemul judecătoresc inclusiv. Și din punctul acesta de vedere comisia nu a avut obiecții, cînd a spus că se scoate imunitatea în cazul în care este dovedit actul de corupție de către judecător. Adică, nu mai trebuie să treceți toate acele instanțe cu consimțămîntul Consiliului Superior al Magistraturii ș.a.m.d. Dacă dumneavoastră aveți altă opinie sau altă propunere, vă rog să o formulați în scris, să o prezentați Comisiei juridice, numiri și imunități. Noi o vom o examina în termenele respective.

Domnul Serghei Sîrbu: De fapt, întrebarea a fost una foarte clară: sînteți gata să vă asumați întreaga responsabilitate pentru un eventual eșec în lupta cu corupția în sistemul judecătoresc? Da sau nu?

Domnul Victor Popa: Sîntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru implementarea reformelor în Republica Moldova, inclusiv în sistemul judecătoresc, reforme asupra căror dumneavoastră vă eschivați. Sînteți chiar împotriva lor.

Domnul Serghei Sîrbu: Și dacă va fi un eșec, sînteți gata să demisionați, dacă va fi un eșec total al acestor reforme?

Domnul Victor Popa: Sînt gata să demisionez.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc…

Domnul Victor Popa: Alături cu tot corpul deputaților al PCRM.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări? Nu mai sînt. Vă mulțumesc. Puteți să luați loc. Stimați colegi, În contextul raportului comisiei sesizate în fond, supun votului aprobarea proiectului nr. 392 în primă lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Dar v-ați înscris pentru luare de cuvînt?

Domnul Vladimir Plahotniuc: V-ați înscris? Secretariatul, vă rog. Vă rog, luare de cuvînt.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc. Și eu rog Secretariatul să fie mai atent atunci cînd noi anunțăm intenția de luare de cuvînt. Doamnelor și domnilor deputați, Onorată asistență, Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană are un Program de guvernare: Libertate, Democrație, Bunăstare. Simțim aceste principii și valori în fiecare zi. Nu mai putem de bine, de atîta libertate, în special, acei care primesc amenzi de mii de

42 lei pentru faptul că au strigat: ”Jos Alianța!”. Că vom avea atîta democrație nici prin visuri nu ne-am închipuit, mai ales, o simt jurnaliștii de la Postul TV NIT. De bunăstare nici nu vorbim: salariile și veniturile cresc ca pe drojdii, ce-i drept, nu-i clar în al cărui buzunar. Dar oare aceasta contează pentru bravii noștri guvernanți? Proiectul de Lege nr. 392 vine în vederea implementării programului de guvernare și Strategii de reformare a justiției. Fracțiunea PCRM a susținut Strategia la nivel conceptual. Și a așteptat de la guvernare o implementare adecvată a acesteia. Ce am primit în schimb? În schimb am primit un proiect de lege elaborat în grabă, un proiect care aduce tot ce vrem numai nu reforma. Citind acest proiect, se creează impresia că unica problemă pe care o avem în justiție este eliminarea unor lacune legislative și perfecționarea unor proceduri judiciare, proceduri care sînt binevenite, dar binevenite cui? Justiției, cetățenilor? Sigur că nu. Proiectul este unul perfect pentru putere, care, prin aceste propuneri, într- adevăr, face reformă. Dar o reformă de a supune și mai mult puterea judecătorească intereselor proprii. Domnilor deputați din Alianță, Treziți-vă. Ajunge cît ați supus această justiție intereselor sale. Ajunge atîta terorizare a sistemului. Într-o bună zi, va crăpa, va crăpa tare și tot peste voi va merge. Ajunge cît folosiți justiția în interes politic, așa cum o faceți în dosarul retragerii licenței NIT. Litigiul este tărăgănat într-o manieră de batjocură. Ajunge cît folosiți justiția împotriva voinței poporului, cînd lipsiți de mandate Fracțiunea PCRM în Consiliul municipal Chișinău. Ajunge cît vă bateți joc de autonomia locală, cînd, ignorînd toate principiile și normele legale posibile, folosiți justiția pentru a decapita conducerea raioanelor incomode. Exemplu: Florești, Ocnița și altele. Acest proiect vine doar să consolideze această influență politică a puterii, iar, sub pretextul luptei cu corupția, o va supune în totalitate. Eliminarea imunității judecătorilor pentru unele categorii de infracțiuni oare va stopa corupția? Sigur că nu. În schimb, statul va avea o bîtă strașnică împotriva judecătorilor: Procuratura Generală. Nu am putut distinge din acest proiect nici un mecanism real, care va aduce rezultate în lupta cu corupția. Este doar o mimare. Judecătorii nu ascultă? Nici o problemă. Se găsesc soluții prin transferarea lor, fără acordul lor, sau evaluarea lor regulată și atestarea, cu o ulterioară retrogradare sau chiar eliberare din funcție. Dacă nu merge nici aceasta, foarte simplu, se instituie un nou sistem de reorganizare a instanțelor de judecată, cu ulterioara concediere a judecătorilor incomozi. Organul de autoadministrare judecătorească cum a fost influențat politic, așa și nu a mai ieșit niciodată din această mocirlă. Nici reforma la acest capitol. Recent, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele prevederi referitor la absolvenții Institutului Național al Justiției. Nu-i nimic. Guvernul iar

43 vine cu propuneri, practic, similare la acest capitol. Important ca nu cumva să meargă după alt criteriu. Autorul spune că este doar o reconfirmare a atestatului institutului. Să vedem totuși cine va reconfirma și dacă se va reconfirma în genere? Astfel de exemple în acest proiect și multe deficiențe am putea să le enumerăm la nesfîrșit. Concluzionăm că acest proiect nu vine cu vreo abordare de sistem asupra problemei, nici nu miroase a reformă veritabilă, ce vine cu un simplu proiect de conjunctură, elaborat pe bani grei europeni, iar implementarea acestora încă nu știți cîți bani ne va costa. Și, în final, va submina și mai mult independența judecătorilor. Îi va face mult mai vulnerabili față de putere. Iar corupția cum a persistat, așa și va persista în continuare, deoarece proiectul nu aduce nici un mecanism real de eliminare a acestui viciu. În asemenea condiții, avînd obiecții serioase de concept, Fracțiunea Partidului Comuniștilor declară că va vota împotriva acestui proiect și vine cu îndemn către tot corpul legiuitor să măsoare bine, să măsoare de 7 ori înainte de a tăia, deoarece poate tăia foarte rău și poate fi foarte dureros, deoarece va nimici speranța în faptul că Republica Moldova are un viitor, un viitor cu o justiție modernă, o justiție independentă, o justiție pentru popor. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de lege… Ba, da. Ba, da. În contextul raportului comisiei, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 392. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor a deputaților aflați în sală… (Rumoare în sală.) Doar exercițiul, pentru reprezentanții Partidului Comuniștilor. Vă rog, numărătorii și altă dată n-o să mai abuzați, stimați colegi. Numărătorii, vă rog. Reprezentanții Partidului Comuniștilor sînt în număr de 22 – 25, fluctuează tot timpul. În sală sînt mai mulți, mult mai multe persoane. Vă rog, numărătorii.

N u m ă r ă t o r i i: (Rumoare în sală.) Zero.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Sectorul nr. 1?

N u m ă r ă t o r i i: – 22.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog frumos, sectorul nr. 1. (Rumoare în sală.) 22. Sectorul nr. 2 – 22. Sectorul nr. 3?

N u m ă r ă t o r i i: – 26. (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Plahotniuc: – 26. Vă rog, 22, 26, sînt 48 din numărul total din… este majoritatea aflată în sală. Nu este lectura a doua, stimați colegi. Stimați reprezentanți ai Partidului Comuniștilor, Nu este lectura a doua, este lectura întîi. Cu majoritatea voturilor deputaților aflați în sală, proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură. Următorul proiect de lege, proiectul de Lege nr.391. Cer scuze, domnule ministru. A fost solicitarea să schimbăm. Următorul proiect de lege este proiectul de lege din supliment, la ordinea de zi, proiectul de Lege nr.99. Reprezentantul Guvernului, Ministerul Apărării. Vă rog, autorul. A, lectura a doua. Comisia, vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimate domnule Președinte al ședinței, Stimați colegi, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat proiectul de Lege cu privire la modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova și relatează următoarele. În cadrul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, au fost examinate propunerile, obiecțiile și amendamentele parvenite de la comisiile parlamentare, deputați în Parlament și din Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului rezultate expuse în sinteza care este parte componentă a prezentului raport. Totodată, întru respectarea articolului 25 din Legea privind actele legislative prin care se reglementează că titlul actului legislativ trebuie să fie laconic și să exprime cu claritate obiectul reglementării, în cadrul comisiei s-a decis modificarea titlului proiectului de lege în următoarele redacții, Legea privind controlul spațiului aerian. În afară de asta, luînd în considerare discuțiile care au avut loc în cadrul Parlamentului, comisia propune excluderea articolului 23 din proiectul propus, care prevede că prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepția prevederilor stabilite la literele c), e) articolul 8, care vor intra în vigoare la varianta inițială, la 1 ianuarie 2015 și propune noua redacție a articolului 24 care stabilește că prezenta lege intră în vigoare la data publicării și să implementeze în limita alocațiilor financiare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Alexandru Stoianoglo: A, scuzați. În contextul celor relatate, comisia propune dezbaterea și adoptarea acestui proiect în a doua lectură, luînd în considerare amendamentele acceptate de către comisie.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, Atunci cînd a fost prezentat acest proiect de lege în primă lectură de către domnul ministru Marinuță, ministrul apărării, au fost expuse cifre destul de îmbunătătoare pentru Republica Moldova. Costul acestui proiect…. s-au vehiculat sume de 200 de milioane de lei, poate mai mari, pentru că necesita implementarea în anumite etape. Partidul Comuniștilor atunci a spus că Moldova, ca un stat neutru, nu are prioritate de a cheltui aceste 200 de milioane pentru înarmarea și interceptarea avioanelor care trec deasupra teritoriului Republicii Moldova. Ar fi prioritate să îndreptăm aceste sume pentru probleme sociale, economice. Acum, cînd propuneți adoptarea deja în lectură finală, în a doua lectură acest proiect de lege și n-am văzut din sinteză totuși care este cifra, cît ne va costa Republicii Moldova implementarea acestui sistem de doborîre a avioanelor, helicopterelor, care trec neautorizat deasupra teritoriului Republicii Moldova?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Cifrele declarate atunci de domnul ministru nu au fost prevăzute și inițial în lege. Iar eu am spus că în redacția propusă de către comisie prezenta lege intră in vigoare la data publicării și se implementează în limita alocațiilor financiare. Adică, cîți bani vom avea în cadrul budjetului, atîția bani și cheltuieli pentru…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, atunci o să înțeleg că dumneavoastră propuneți ca deputații să voteze o lege pentru care ori vom cheltui 200 de milioane, ori, dacă nu vor fi bani, va fi o lege moartă.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Eu repet, domnule deputat, că proiectul propus nu a preconizat bani pentru implementarea acestui proiect de lege.

Domnul Artur Reșetnicov: Și ultima precizare, ca să cunoaștem înainte de votare în lectură finală. Chiar recent, zilele trecute, am auzit de la un deputat liberal care fiind zilele trecute în Europa. și cunoaștem că domnul ministru al apărării este tot înaintat de Partidul Liberal, promotor al acestei legi, a spus că unica șansă și viitor a Republicii Moldova este aderarea cît mai urgentă la blocul militar …politic NATO. Nu vedeți că această lege va deschide poarta pentru distrugerea neutralității Republicii Moldova și aderarea la NATO?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Acest proiect de lege nu prevede nici aderarea, alte…

Domnul Artur Reșetnicov: Pentru că dacă spuneți că nu vom avea sau vom avea parțial numai…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Este vorba despre legea-cadru.

Domnul Artur Reșetnicov: Exact.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Care va permite…

Domnul Artur Reșetnicov: Și atunci cine…

Domnul Alexandru Stoianoglo: A controla spațiul aerian al Republicii Moldova.

Domnul Artur Reșetnicov: Cine va asigura această umbrelă militară deasupra spațiului Republicii Moldova?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Forțele Armate ale Republicii Moldova. Armata Națională.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul Dumitru Diacov: Da. Stimate domnule Președinte, Colegi, Eu înțeleg că domnul Reșetnicov este mare „fantazior”, dar nu chiar în așa măsură. Noi sîntem în lectura a doua și pun întrebări colegii care au înaintat amendamente. Dacă nu există amendamente, s-au terminat discuțiile. Discuțiile referitor la cheltuirea banilor sînt speculații. Speculații de la bun început. De aceea, este nevoie de o lege-cadru, sînt o sumedenie de prevederi care trebuie să existe în legislația Republicii Moldova. De aceea, stimați prieteni, să votăm și să terminăm aceste discuții.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim. Microfonul nr. 4, vă rog.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. În sfîrșit. Eu am să vorbesc din partea Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Vreau să-i spun colegului Reșetnicov, eu aveam ferma convingere că Partidul Comuniștilor pledează pentru statul Republica Moldova și pentru consolidarea statalității. Prin ceea ce fac colegii din Partidul Comuniștilor în raport cu acest proiect de lege, de fapt, contribuie la slăbirea statului Republica Moldova și asta trebuie să vă dea de gîndit. Stimați colegi deputați, Noi am avut o ședință specială în ceastă problemă, în problema apărării spațiului aerian. Nu putem să dăm detalii, sînt și lucruri ce țin de secretul de stat. Această lege este mai mult decît necesar[, iar rezolvarea problemelor sau, cum să zic, realizarea aspectelor tehnice poate fi făcută și fără alocarea banilor din bugetul de stat, în cooperare cu alte țări, alte guverne, alte instituții. Vreau să amintesc Partidului Comuniștilor că jumătate din frontiera de stat a Republicii Moldova este cu România, pe care dumneavoastră o iubiți și o venerați foarte mult. Și dacă, eventual, un avion românesc va trece ilegal spațiul aerian și sistemele noastre de apărare antiaeriană vă vor reacționa, eu cred că este un prilej de bucurie și pentru voi. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi din Fracțiunea Partidului Comuniștilor, Ast[zi, ca niciodată, cel mai mult de NATO aveți nevoie dumneavoastră, fiindcă se dezintegrează fracțiunea. Cîte unul, cîte unul pleacă și e nevoie de

NATO ca să vă apere, să vă mențină copăcel și împreună, pentru toți, să fiți împreună. Ați înțeles pentru ce e nevoie de NATO? Cel mai mult dumneavoastră vă trebuie. Astfel o să rămîneți fără partid și fără fracțiune. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Microfonul nr. 5, vă rog. Microfonul nr. 2, vă rog. Scuze.

Doamna Alla Mironic: Mulțumesc. Я хочу подержать своего коллегу Решетникова и обратиться к Альянсу именно по вопросу: какие будут расходы на осуществление того или иного проекта. И подтвердить это тем, что на недавнем заседании фабрики господин Делиу критиковал меня за то, что я в течение полутора лет выношу на обсуждение законодательную инициативу номер 396 о поддержании ветеранов Великой отечественной войны и мне в упрек было брошено, какая стоимость этой законодательной инициативы. Поэтому, господин Делиу, уточните, пожалуйста, сколько будет стоить вот этот проект, который сейчас мы обсуждаем.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Doamna Alla Mironic: Я полагаю, что законодательная инициатива номер 396 должна быть обсуждена и сегодня и завтра, накануне 22 июня.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Doamna Alla Mironic: Спасибо.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Vă rog să vă referiți la subiect. Sîntem în a doua lectură. Microfonul nr. 3, vă rog.

Doamna Zinaida Chistruga: Deci o replică pentru domnul Ghimpu, pentru că a fost vizată fracțiunea și domnul Godea tot.

Vă rugăm frumos și respectuos, nu vă mai bateți atîta capul de Fracțiunea PCRM și nu mai vorbiți de destrămare. Noi sîntem mulți și puternici și acei slabi dacă se duc, iaca, ori dorm, ori pleacă din sală.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Doamna Zinaida Chistruga: Iar voi sînteți puțini și nici n-are cine pleca de la dumneavoastră.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Domnul Deliu. Microfonul nr. 4.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Dreptul la replică. Eu aș vrea să-i aduc aminte doamnei Mironic că înainte de a propune proiecte pentru a fi incluse în odinea de zi, să mai citească, chiar dacă e în limba română, este și în rusă, Regulamentul Parlamentului. Nici un proiect nu poate fi înaintat pentru a fi inclus în ordinea de zi dacă nu are avizul sau raportul comisiilor de specialitate. A ieși la microfon și a propune proiecte populiste, eu cred că asta nu vă face față, doamnă Mironic, măcar și din stimă și respect față de dumneavoastră că ați încercat să fiți și conducător al unei instituții. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. În calitate de replică, pentru că am fost vizat de două ori. În primul rînd, colegul Godea, deputatul Godea. Vreau să menționez că Partidul Comuniștilor pledează pentru respectarea Constituției Republicii Moldova care prevede că statul nostru este un stat neutru și noi, în calitate de fracțiune parlamentară, vom pleda pentru întărirea acestei prevederi, pentru o neutralitate permanentă a Moldovei. Iar colegului deputat Diacov, Dmitri Gheorghievici, mai mare „fantazior” ca dumneavoastră istoria Moldovei nu cunoaște.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 4, vă rog.

Doamna Maria Ciobanu – Fracțiunea PLDM: Am ieșit la microfon pentru a-i sugera tovarășei deputat Chistruga să-și mai tempereze avîntul. Eu înțeleg că, umblînd atîta timp halca prin Chișinău, i s-a făcut dor de microfon, dar să ieși de fiecare dată pentru a vocifera aberații, chiar este impardonabil.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați deputați, rog… (Rumoare în sală.) Doamnă Chistruga, Vă rog, scurt. Microfonul nr. 3. Domnule președinte, Luați loc, vă rog. Microfonul nr. 3.

Doamna Zinaida Chistruga: Domnule Președinte al ședinței, Eu cer să moderați ședința în modul stabilit. Declarații cu expresii de felul pe care le-am auzit sînt pentru Piața Centrală, și nu pentru Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Doamna Zinaida Chistruga: Vă rog, dacă vă respectați și respectați Parlamentul, încetați acest circ.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog frumos. Stimați deputați, Eu cred că aceste declarații ne privește pe toți, toți deputații, inclusiv fracțiunea dumneavoastră. Vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Foarte scurt, pentru colegii din Fracțiunea Partidului Comuniștilor. Eu le înțeleg preocupările pentru statalitatea Republicii Moldova și repet: aveți un prilej extraordinar de a o consolida prin votul acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Tovarășă Chistruga, Vreau să vă spun că poporul nostru este inclusiv la Piața Centrală și nu trebuie să-i criticați pentru acest lucru, iar așa cum vorbiși dumneavoastră se vorbește mai frumos la Piața Centrală. Și vreau să vă amintesc că situația nu poate… (aplauze.) fi posedată. Iată, eu o să vă dau doar o mostră de cum vorbiți dumneavoastră, că la Piața Centrală se vorbește mai frumos. Situația nu poate fi posedată, ci situația poate fi cunoscută sau necunoscută, stimată doamnă profesoară de limbă română. (Aplauze.) Cred că dacă așa ați învăța copiii noștri, mai bine, mai bine… (Aplauze.)

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog…

Domnul Valeriu Munteanu: Păcat.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule Munteanu…

Domnul Valeriu Munteanu: Asta în primul rînd. În al doilea rînd, noi știm că comuniștii au hotărît să înainteze un nou vicepreședinte de partid și noi vedem acum cîtă agitație fac ei la microfoane. Probabil, Voronin le-a dat termen de încercare. Dar eu nu înțeleg eforturile lui Reșetnicov, care deja nu mai poate fi înaintat pentru această funcție. Noi deja odată l-am demis pentru incompatibilitate morală cu această funcție. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog. Stimați colegi, Eu am să uzez de dreptul meu și o să finalizez aici orice declarație, punînd la vot respectivul proiect de lege. În condițiile raportului comisiei, propun la vot proiectul de Lege nr.392. Cine este pentru… Pardon, proiectul nr. 99. Cine este pentru rog votul dumneavoastră. Numărătorii. Este a doua lectură. Sectorul nr.1 , vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Sectorul nr. 2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 25.

Domnul Vladimir Plahotniuc: – 25.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 29.

Domnul Vladimir Plahotniuc: 25, 29. Cu 54 de voturi, proiectul de Lege nr. 99 a fost votat în a doua lectură. Vă mulțumesc. Următorul proiect de Lege, proiectul 391. Proiectul de Lege privind selectarea, avansarea în carieră și evaluarea performanțelor judecătorilor. Ministerul Justiției, vă rog.

Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule Președinte al ședinței. Onorat Parlament, Următoarea inițiativă este proiectul de Lege privind selectarea, avansarea în carieră și evaluarea performanțelor judecătorilor. Deci acest proiect vine drept urmare a unei analize profunde în care au fost identificate problemele în acest domeniu. Am constatat că, din păcate, procedura de selectare a judecătorilor, și, în mod special, cea de carieră a lor, este o simplă formalitate, se bazează pe unele examene pur teoretice, la fel cum se întîmplă la facultate, așa cum îl susțin studenții, ceea ce nu este bine. Și, din acest considerent, venim cu lege separată prin care se propune crearea a două colegii separate care să se ocupe cu acest lucru, cu amplă participare a societății civile și a magistraților. Voi prezenta doar obiectivele și ceea ce considerăm că va deveni rezultate sau ceea ce contăm pe rezultatele care urmează să vină. Procedurile aplicate în selectarea și cariera judecătorilor vor fi clare și transparente. În baza criteriilor clare, obiective și bazate pe merit, vor fi selectați cei mai potriviți candidați pentru funcția de judecător, iar în cazul avansării în carieră a judecătorilor vor fi promovați profesioniști cei mai… deci profesioniștii și cei mai integri actori din justiție. În procesul selectării judecătorilor pentru ocuparea funcțiilor administrative, un criteriu important va fi aprecierea capacităților manageriale ale acestor persoane.

Instituirea și implementarea procedurii de evaluare a performanțelor se va face, similar, în baza unor criterii clare și obiective și va permite analiza complexă a activității profesionale și a calităților personale ale judecătorilor. Evaluarea performanțelor va permite stabilirea domeniilor slabe și forte în activitatea judecătorilor și stimularea tendinței de perfecționare a abilităților profesionale. Rezultatele evaluării performanțelor vor permite organizarea formării profesionale adecvate a judecătorilor, cum ar fi stabilirea direcțiilor de formare, dezvoltarea și îmbunătățirea programelor de instruire continuă pentru judecători, selectarea formelor de instruire. La fel, stabilirea obiectivă a nivelului corespunderii judecătorilor funcției pe care o dețin sau la care pretind pe parcursul carierei acestora, asigurarea unei comparații obiective dintre mai mulți judecători în cazul promovării, stimularea judecătorilor de a-și perfecționa nivelul de pregătire și abilitățile profesionale. Vreau, în încheiere, să spun doar că evaluarea performanțelor judecătorilor se va face periodic, o dată la 3 ani și proiectul în „Dispoziții finale” prevede că, în următorii 2 ani, absolut tot corpul de judecători… urmează să le fie evaluate performanțele în baza criteriilor prevăzute în această lege și a reglementărilor ulterioare care vor fi adoptate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Vă rog mult să sprijiniți această inițiativă a Guvernului. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc frumos, domnule Președinte. Domnule ministru, O întrebare la acest proiect de lege, dar ea, de fapt, se referă și la proiectele anterioare, care au fost aprobate în primă lectură. Dumneavoastră, în prezentare, ați menționat faptul că proiectul a fost consultat pe larg cu societatea civilă și cu magistrații. Nu ați spus care estre rezultatul și atitudinea acestor entități vizavi de proiectele înaintate. Și întrebarea este: care este opinia Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, a magistraților, a Asociației judecătorilor, corpului judecătoresc în general față de acest proiect de lege și celelalte? De ce vă întreb? Pentru că dacă ei le acceptă și le sprijină, și le sprijină sincer, este o situație. Să nu ne pomenim că avem un boicot din acesta latent care, de fapt, va zădărnici atingerea rezultatelor scontate.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Aveți perfectă dreptate. La elaborarea proiectelor, pe care le-am prezentat astăzi, magistrații au participat plenar la elaborarea lor. Desigur, pe anumite

54 momente noi avem opinii divergente. În mod special, dacă vorbim despre ridicarea imunității pentru acte de corupție.

Domnul Mihai Godea: Dar și de evaluare. Eu nu cred că ei sînt foarte fericiți.

Domnul Oleg Efrim: Vreau să vă spun că avem o înțelegere deplină cu Consiliul Superior al Magistraturii, împreună am lucrat la elaborarea acestei legi. Și, mai mult ca atît, Ministerul Justiției împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, practic, a elaborat legislația secundară, regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează a fi aprobate după ce va fi aprobată această lege. Aici avem înțelegere deplină la Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Mihai Godea: Eu vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Zinaida Chistruga: Domnule Președinte al ședinței, În calitate de replică. Îmi cer scuze de la domnul ministru că intervin. Eu insist și vă rog a doua oară să asigurați în sală o atmosferă de comunicare decentă. Ceea ce se întîmplă, atacurile la persoană, deci ele, cel puțin, merită o observație. Dumneavoastră vă faceți că nu auziți. Eu vă rog frumos, dacă profesorii dumnealui, că nici nu vreau să-i zic numele, au avut așa nivel și l-au educat așa, e problema dumnealui. Dar problema noastră cu dumneavoastră e să asigurăm o comunicare decentă. Fiecare are dreptul să-și expună poziția, dar fără atac la persoană, fără atac la persoană.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, doamnă deputat. Și eu am să rog încă o dată colegii să fie mai atenți în declarații. Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Stimate domnule ministru, Spuneți-mi, vă rog, care este avantajul proiectului propus de dumneavoastră în comparație cu Legea în vigoare cu privire la Colegiul de calificare și atestare a judecătorilor?

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am menționat, în prezentarea mea, că această inițiativă vine urmare a analizei actualului sistem de admitere în profesie și de carieră a judecătorilor. Am menționat că Colegiul de Calificare, din păcate, promovează sau adoptă deciziile de angajare sau de promovare în carieră în baza unui banal examen teoretic, fără a i se face analiza activității judecătorului, tot ceea ce a prestat dînsul în instanțele inferioare, fără să se țină cont de faptul că acest judecător are activități extrajudiciare, cum ar fi: este el profesor universitar, cît participă la sesiuni de instruire, cum lucrează asupra formării sale profesionale ș.a.m.d. Și această inițiativă vine să schimbe lucrurile, stabilește niște criterii foarte clare și transparente de angajare în profesie, precum și de carieră a judecătorului.

Domnul Igor Vremea: Pot să spun că nu le-am constatat acestea, în orice caz. A doua întrebare. Iată, articolele 8 și 9 vorbesc despre ședințele Colegiului de selectare. Se spune că este deliberativă ședința Colegiului respectiv în cazul în care la ședință participă nu mai puțin de 5 membri ai Colegiului. Adică, să presupunem că sînt 5. Articolul 8 presupune sau îi dă posibilitate să autorefuze unuia sau să-i fie refuzat unuia dintre membri. Atunci, îmi pun întrebarea: cine o să examineze? Fiindcă el nu poate participa la examinarea acestei cereri de refuzare sau de autorefuzare.

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Desigur, ipotetic putem admite astfel de situații la care vă referiți. Însă, în cazul în care din 7 membri ai consiliului participă doar 5 și unul dintre ei autorefuză, evident, deja nu avem cvorumul necesar, pentru ca ședința să fie deliberativă. Deci va trebui să fie mai multe persoane, deci 6, ca să examineze refuzarea unei persoane. Deci, după mine, este soluția în textul legii, nu creează probleme.

Domnul Igor Vremea: Atunci eu spun alta. Dacă nu vă aranjează răspunsul la întrebarea a doua privește-o pe prima, ceea ce v-am întrebat la prima, adică avantajul. Eu nu văd avantaje, dar din contra-dezavantaje.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule ministru, Din proiect rezultă că Colegiul de selectare va fi constituit din trei reprezentanți ai societății civile și din patru judecători de la instanțele de toate nivelurile, care nu sînt obligați să-și suspende activitatea de judecător pe perioada

56 mandatului de membru al Colegiului, ei beneficiind chiar de dreptul de a fi avansași de acest Colegiu în concordanță cu competențele avute. Spuneți, vă rog, nu considerați că pentru membrii Colegiului de selectare ar trebui să fie o procedură aparte de selectare, avansare și evaluare a performanțelor, pentru a exclude transferul de influență?

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Este absolut normală o astfel de abordare, după cum spuneți dumneavoastră. Dar trebuie să vă menționez că acest Colegiu doar atestă anumite capacități, pînă la urmă decizia finală o ia Consiliul Superior al Magistraturii. Deci ei fac aprecierea corespunzătoare, iar ulterior mai urmează filtru – Consiliul Superior al Magistraturii, unde toate eventualele conflicte de interes sau situații în care nu au fost soluționate potrivit legii vor putea fi analizate și să fie luată o decizie corespunzătoare.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Și a doua întrebare sau, mai bine-zis, cum considerați dumneavoastră că la articolul 1, alineatul (2) propun excluderea sintagmei „transferarea judecătorului la o instanță judecătorească de același nivel sau la o instanță judecătorească inferioară.” Deoarece noțiunea „de avansare” nu semnifică transfer la același nivel sau la un nivel inferior. Poate s-o excludem.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Într-adevăr, în varianta inițială a textului legii, ea se numea „privind selectarea, cariera și evaluarea performanțelor.” Deci a apărut, la etapa de redactare, termenul „avansare în carieră.” Și, desigur, în contextul în care abordați dumneavoastră îmi pare a fi ilogic atunci cînd un judecător din, cum am menționat, din Curtea de Apel este trecut în instanța inferioară, sigur că aceasta nu este avansare în carieră, sînt de acord. Și, de aceea, probabil, pentru lectura a doua urmează să ajustăm textul legal.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Vă mulțumesc mult.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Și eu vă mulțumesc. Întrebări mai sînt? Microfonul nr.4.

Doamna Raisa Apolschi – Fracțiunea PDM: Stimate domnule ministru, Deci vizavi de obiecția sau de sugestia predecesorului, aș vrea să vă atrag atenția la articolul 5 „Competența Colegiului de selectare.” Mi se pare că se bat

57 niște norme cap în cap. Deci la litera g), dacă vă uitați: oferă punctaj judecătorilor care solicită transferarea la o instanță judecătorească de același nivel sau la instanță judecătorească inferioară, conform criteriilor de transferare. Deci, de fapt, e ceea ce discutăm noi astăzi: avansarea, promovarea și nicidecum nu este transferul la o instanță inferioară. Și la litera h): adoptă hotărîri motivate privind propunerea sau respingerea candidaților pentru ocuparea funcției, așa după text. Dar aici, nu știu, mi se pare că nu este chiar reușită redactarea, deci le prezintă în Consiliul Superior al Magistraturii spre examinare a doua zi după expirarea termenului de contestare a hotărîrilor. De fapt, în lege întotdeauna scriem termenul exact, trebuie să fie stipulat clar. Asta, poate, ca o sugestie. Dar mai departe am o întrebare la articolul 23. Hotărîrea privind evaluarea performanțelor. Și dumneavoastră stipulați în felul următor: în urma evaluării performanțelor judecătorilor, vreau să atrag atenția, Colegiul de evaluare adoptă, după caz, una din următoarele hotărîri. Litera b) de la alineatul (2): îndeplinirii în mod necorespunzător de către președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești a funcțiilor de conducere. De fapt, este o evaluare a managementului instanței, de ce nu, dacă ne referim la evaluarea judecătorilor? Eu aș vrea părerea dumneavoastră. Pentru că mi se pare că nu este chiar …

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, doamnă deputat. Eu nu văd divergență în această atribuție a Colegiului de evaluare a performanțelor. Or, din moment ce funcția de președinte al instanței, vicepreședinte este îndeplinită tot de către un judecător, atunci și activitatea managerială a acestuia poate și trebuie să fie evaluată de către o autoritate. Și, în acest caz, nu cred că merită să creăm o autoritate care să se ocupe doar de aprecierea abilităților manageriale a președinților din instanță.

Doamna Raisa Apolschi: Da, dar alineatul (2) sună: Colegiul de evaluare adoptă hotărîri privind eșuarea judecătorilor la susținerea evaluării performanțelor. Eu înțeleg că performanțe în cariera de judecător și nicidecum performanțe în cariera de președinte. Pentru că atribuția președintelui, de fapt, este un management și nu poate cred că Colegiul să se pronunțe asupra îndeplinirii, el nu evaluează acest aspect. El, inițial, ca judecător, din start, evaluează performanțele lui.

Domnul Oleg Efrim: Eu sînt de acord cu dumneavoastră în privința faptului că, dacă un președinte de instanță este un manager prost, nu înseamnă că el este neapărat și judecător …

Doamna Raisa Apolschii: Exact.

Domnul Oleg Efrim: … care nu-și îndeplinește obligațiile. Dar, probabil, asupra redacției finale cred că va trebui să se lucreze.

Doamna Raisa Apolschi: Fiindcă, totodată, se poate lua o hotărîre, neîndeplinirea corespunzătoare, de fapt … Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule ministru. Întrebări nu mai sînt. Rog raportul comisiei sesizate în fond.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte al ședinței, Stimați colegi, Onorată asistență, Proiectul de Lege nr.391 privind selectarea, avansarea în carieră și evaluarea performanțelor judecătorilor este prezentat în pachet cu proiectele de lege nr.392 și nr.127, pe care deja le-am examinat, și are drept scop reglementarea procesului de selectare a candidaților la funcția de judecător, de promovare în funcție de judecător la o instanță superioară, de numire în funcție de președinte, vicepreședinte ș.a.m.d. Prezentul proiect a fost examinat atît în ședințele Comisiei juridice, numiri și imunități, cît și în cadrul audierilor publice cu participarea reprezentanților autorilor, societății civile, organelor cointeresate. De asemenea, este de menționat că la acest proiect au fost prezentate avizele comisiilor permanente, ale Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului, în care se conțin unele amendamente, care vor fi luate în considerație pentru lectura a doua. Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, numiri și imunități propune Parlamentului proiectul de Lege nr.391 spre examinare și aprobare în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Întrebări nu sînt. Luați loc, domnule președinte. S-au înscris cu luări de cuvînt, domnul Deliu primul a fost, cer scuze. Vă rog, domnule Deliu.

Domnul Tudor Deliu – Fracțiunea PLDM: Domnilor și doamnelor, Stimați colegi, Astăzi, în această sală, a fost pronunțat numele Marelui Eminescu. Am să încerc și eu să apelez la înțelepciunea poetului, citez: „Toți sîntem mari deștepți cînd e vorba să criticăm opera altuia, uitînd că noi nu am făcut nimic.” Citat închis. (Aplauze.) Și acum la subiect. Modificarea legislației cu privire la organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc, precum și a Legii privind selectarea, cariera și evaluarea performanțelor judecătorilor compun un segment extrem de important al Strategiei de reformă a sectorului justiției, pe care noi toți, prin vot unanim, ne- am angajat s-o promovăm în următorii 5 ani și nu doar pe hîrtie. Sînt proiecte la a căror elaborare pe parcursul a mai bine de un an, a contribuit atît Ministerul Justiției, cît și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai instanțelor judecătorești, ai instituțiilor administrației publice centrale, societatea civilă și nu în ultimul rînd experții străini, rezumînd că aceste proiecte urmăresc să contribuie la ameliorarea activității sistemului judecătoresc și a organelor sale de autoadministrare, la sporirea transparenței sistemului de înfăptuire a justiției și de luare a deciziilor. În speță, urmează a fi instituit un set de criterii clare, obiective, transparente și bazate pe merit pentru procedura de selectare și numire a magistraților. Pe lîngă asta este urmărită unificarea și asigurarea transparenței numirii președinților și vicepreședinților. De asemenea, va fi revizuit rolul, componența și competențele Consiliului Superior al Magistraturii și ale instituțiilor din subordinea acestuia, pentru a consolida astfel capacitățile de autoadministrare a sistemului judecătoresc, dar și instituind un sistem de evaluare periodică a performanțelor actorilor din acest sistem. În aceeași ordine de idei, este prevăzută reformarea instituției imunității judecătorilor, imunitate care le va fi retrasă automat în cazul unor bănuieli de corupție. În cea din urmă prevedere, la care m-am referit, nu este, în opinia mea, una punitivă, ci de consolidare a sistemului, la fel cum este introducerea funcției de administrator al instanței judecătorești și a celei de asistent judiciar. Aceste noi funcții vin să descongestioneze de sarcini administrative activitatea președinților de instanțe și să ușureze munca judecătorilor simplu, împovărați adesea de un număr excesiv de dosare, pe care le au pe rol, pentru a asigura, în final, desfășurarea corespunzătoare a procesului judiciar. Pe lîngă asta, autorii propun modificările ce se referă, în special, la sistemul de evaluare a performanțelor, precum și la uniformizarea procedurii de accedere în profesia de judecător. Astfel, sînt convins, astăzi, avem în față rezultatul unui compromis maxim posibil, ce va asigura echilibrul dintre interesele cetățenilor și nevoile magistraților, pentru ca ultimii să poată acționa eficient în folosul celor dintîi. Spun asta, pentru că știu: cea mai înverșunată rezistență provine tocmai din interiorul sistemului judecătoresc.

Nu vreau acum să jignesc pe nimeni. De cele mai dese ori, temei pentru refuzul de a accepta reformele este comoditatea, deși nu pot exclude nici cazurile de rea-voință. Refuzul însă al unor judecători de a accepta în deplină măsură responsabilitatea, pe care o poartă în fața societății, a avut ca efect o stare de lucruri, pe care nu o mai putem tolera, neîncrederea cvasigenerală a cetățenilor în justiție și bănuielii cronicizate de corupție ce planează asupra acestui sistem. Pe lîngă asta, mai e și lipsa de profesionalism, de care au dat dovadă unii magistrați, soldată cu un număr impunător de cazuri pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și sume uriașe, pe care Guvernul trebuie să le plătească din buget, adică din buzunarul contribuabililor în calitate de despăgubiri. Drept urmare încerc să înțeleg argumentele celor care se opun unor prevederi ale acestor proiecte, cum ar fi, bunăoară, ridicarea imunității judecătorilor bănuiți de săvîrșirea unor acte de corupție. Criticii acestei modificări susțin că ar fi pripită și că ar putea avea ca efect comiterea unor abuzuri împotriva magistraților. Permiteți-mi să nu fiu de acord. Să nu uităm că în cadrul oricărei investigații legate de infracțiuni de corupție, inclusiv a celor săvîrșite de judecători, sînt aplicate garanțiile generale ale respectării drepturilor omului, precum pentru realizarea unei măsuri speciale de investigație e nevoie de decizia unei instanțe. Iar asta le oferă magistraților o garanție în plus, fără dovezi convingătoare. Nici un judecător nu va sancționa interceptarea convorbirilor, percheziția sau arestul unui coleg de breaslă. Pe lîngă asta, legea stabilește clar lista infracțiunilor care pot fi tratate ca acte de corupție, iar tentative de a influența decizia vreunui judecător, prin intermediul unui dosar penal, eu personal nu cunosc. Temeri din partea judecătorilor onești, care sper că sînt majoritatea, nu pot fi, pe cînd acei care se simt cu musca pe căciulă au de ce să le fie frică. Noi, însă, vreau să atrag atenția, n-am fost chemați aici ca să acționăm în interesul unei caste privilegiate, în care tinde să se transforme sistemul judecătoresc, ci în interesul societății, al fiecărui cetățean, orice poziție ar ocupa el. La fel cum nu putem permite să călcăm pe aceeași greblă, pe care au călcat, de exemplu, colegii noștri din țările vecine, acolo unde, conform unor experți străini, reforma justiției a fost înfăptuită excluziv în beneficiul elitei judiciare. Trebuie să fim conștienți, riscăm și noi, sub presiunea unor interese străine de celea ale majorității cetățenilor, să cădem în capcana implementării eficiente doar a celor elemente ale reformei care țin de consolidarea capacităților, cum ar fi: creșterea numărului de personal, creșterea remunerării sau modificarea unor reguli de procedură, fără să asigurăm crearea unui sistem imparțial și incoruptibil de facto al justiției. Orice măsură de încurajare trebuie, la părerea mea, dublată cu una de responsabilizare. Și tocmai de aceasta aceste proiecte legislative îmi par excelent de echilibrat alcătuite. E timpul ca și corpul magistraților să conștientizeze că schimbările calitative, nu doar cele de formă, nu mai pot întîrzia. Și sînt convins că vom găsi chiar printre judecători suficienți susținători, care să asigure succesul reformei.

Pentru aceasta trebuie să facem pași rapizi, eficienți și curajoși, ca să aducă rezultate reale și palpabile. Dacă ne vom limita iarăși la jumătăți de măsură, vom perpetua aceleași probleme pe care le avem de 20 de ani. Iar alegătorii, stimați colegi, nu ne vor înțelege și nici nu ne vor ierta. Doamnelor și domnilor deputați, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova vă îndeamnă să susținem aceste proiecte și să demonstrăm că putem realiza nu doar simulacru, ci o adevărată reformă, una calitativă, în urma căreia toți cetățenii Republicii Moldova să poată profita de un sistem judecătoresc transparent, profesionist, responsabil și incoruptibil. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Următorul este invitat domnul Vremea.

Domnul Igor Vremea: Stimați domni și doamne deputați, Onorată asistență, Proiectul propus spre dezbatere, vreau să menționez din start, că este vorba, parcă nu de o lege organică, mai cu seamă, ci de o declarație cu tentă electorală. Această lege în principiu abundă cu fraze de ordin general, precum nici în Constituție nu se întîlnește. În acest sens, amintesc că, în conformitate cu Legea privind actele legislative, legea organică reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale, dar nu, dar rolul acesteia nu este doar în aceea ca să pună sarcini cuiva, cine n-ar fi, oricare organ, de a elabora regulamente și instrucțiuni. De ce respectiva lege nu reglementează proceduri, criterii și alte momente legate de evaluarea performanțelor judecătorilor? Ai impresia că autorul proiectului nu știe cum să evalueze aceste performanțe și nici nu vrea să știe, fapt care îi convine, însă cere ca să fie elaborate. Din care considerente se diminuează într-atît de mult rolul acestei activități de evaluare a judecătorilor, dacă să consideră așa de importantă? Mă refer la faptul că odată stabilite în lege procedurile, metodologiile, criteriile de evaluare firesc că prevederile respectivului act pot fi supuse verificării sub aspectul constituționalității, adică la, prin sesizare la Curtea Constituțională. În timp ce modelul abordat în proiectul în discuție se reduce la o simplă examinare, în cel mai bun caz, prin intermediul procedurii de contencios administrativ. Dacă consideri un domeniu vulnerabil, se impune o analiză amplă, complexă, pentru a constata ce trebuie să administreze respectivului domeniu, pentru al revigora. Însă în cazul nostru nu este clar care a fost imperativul elaborării unui proiect de lege? Și prin ce este mai bun decît ceea ce este în vigoare? Unicul efect pe care îl deducem din adoptarea acestui act și din nota anexată la proiect constă

62 doar în faptul că în decurs de următorii doi ani, de la momentul intrării în vigoare a legii, judecătorii, toți judecătorii, urmează a fi supuși examinării prin prisma noilor prevederi. Astfel, ca cei incomozi să fie eliberați sau, în cel mai bun caz, transferați într-o instanță inferioară. Astfel, deducînd din cele spuse de domnul Deliu, deducem că Alianța se pregătește de un nou ciclu electoral. Interesul, considerăm noi, față de această lege și de domeniul respectiv, este doar unul declarativ. Față de aceasta sau opinia respectivă ne-o întemeiem pe faptul că însăși celora cărora le s-a solicitat avizul pe marginea proiectului, au evitat sau au ezitat să le prezinte. Însăși Consiliul Superior al Magistraturii nu a prezentat aviz. Apropo, la acel moment președinte al Consiliului era domnul Timofti. Această afirmație o deducem din însăși nota anexată la proiect. Din punct de vedere al tehnicii legislative amintim că actul legislativ are un șir de elemente constitutive, printre care: titlul, preambulul, clauzele de adoptare, dispoziții generale, de conținut ș.a.m.d. În particular ”Dispozițiile generale” printre altele trebuie să definească termenii utilizați, ceea ce nu găsim în respectivul proiect. De exemplu, ne-ar interesa ce cuprinde în sine sau cum ar fi definit termenul de ”societate civilă”, utilizat în respectivul proiect? Sau calificativele ”bine”, ”foarte bine”, ”excelent” sau noțiunea de ”eșuare a evaluării”, sau ”necorespunderea evidentă”, sau noțiunea, sintagma ”în timp util” ș.a.m.d. Pentru prima dată întîlnim într-un act normativ, dar vreau să spun că și în precedentul tot același lucru, ca transferul judecătorului, inclusiv într-o instanță inferioară, să fie calificată drept avansare în carieră. Într-un fel: ”Bucură-te, că nu te-am concediat!” Reglementările în discuție stipulează meritul ca un criteriu de selectare a candidaților, fără a se explica despre ce fel de merit este vorba. Față de cine este meritul în cauză, limitele minime ale acestui merit ș.a.m.d. Totodată, în lege este lăsată o ușă foarte largă, în opinia noastră, pentru abuzuri prin formulări de timpul: alte criterii. Să înțelegem că aceste criterii vizează loialitatea față de cineva, inclusiv nu excludem și pe criterii politice. Ba mai mult, se afirmă că regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii vor stabili detaliat procedura și criteriile, fără a da unii indici de evaluare a detalierii. Se vorbește de reputație ireproșabilă și autoritate în societatea membrilor Colegiilor de selectare și de evaluare, fără a stabili criteriile de evaluare, cine, cum și alte chestiuni, importante în definirea acestui termen. Legea sau proiectul de lege stipulează că Colegiul de selectare va organiza și desfășura interviuri cu candidații ce solicită angajarea, promovarea, transferul. În ce va consta aceste interviuri și ce fel de organ este acest colegiu ca să intervieze candidații și încă se le ofere și punctaj. Are funcții tehnice, de evaluare sau de altă natură? În general, prin implicarea Colegiului de selectare se instituie încă o barieră birocratică ale cărei decizii, practic, nu pot fi contestate decît pe motive de procedură și nu de fon. Aceasta, în opinia noastră, se face cu scopul de a elimina pe

63 cei care nu convin, a-i determina să se dezică de funcție. Ne întrebăm: atunci care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii? Colegiul de Selectare, conform proiectului, va ține seama de rezultatele obținute în cadrul Institutului Național al Justiției, sau după caz, la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor. Fără a se stipula care este ponderea acestor rezultate în adoptarea deciziei finale. Ce va prevala? Cunoștințele, aptitudinile profesionale sau alte momente? De asemenea, în proiect se stipulează că membrii Colegiului de Selectare au dreptul să recepționeze în timp util materialele prezentate. Ce fel de drept este acesta? Pentru ce el este membru al acestui Colegiu, dacă el are dreptul de a recepționa aceste materiale? Sau el este membru doar pentru CV-ul său sau pentru ce? Poftim?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Finalizați, vă rog.

Domnul Igor Vremea: Da, finalizez. Înțeleg grija dumneavoastră față de ceea ce eu menționez și faptul că nu sînteți, nu vă convine… Dar vreau să spun sau să vă îndemn să faceți o privire prin articolele 12, 13, 14 ale proiectului în discuție și veți vedea cît de declarative sînt principiile enunțate în această normă și cîtă ficțiune este în conținutul acestui proiect. Este o ruptură de realitate și vă veți convinge că decizia Fracțiunii Partidului Comuniștilor de a nu susține acest proiect este justificată.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Și acum trecem la vot. În contextul raportului comisiei, propun la vot în prima lectură proiectul de Lege nr. 391. Cine este pentru, vă rog votați. Cu majoritatea deputaților aflați în sală, proiectul de Lege nr. 391 a fost votat în prima lectură. Următorul proiect nr. 1147. Vă rog, Ministerul Justiției.

Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule președinte al ședinței, Onorat Parlament, Propun atenției dumneavoastră proiectul Legii cu privire la aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Este un proiect care vine să aducă în concordanță două legi cu Legea din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice. Deci este un proiect de lege tehnic. Nu aduce amendamente de natură conceptuală și vine, cum am menționat, să ajusteze legislația la legile existente. Vă mulțumesc. Rog să sprijiniți acest proiect.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog întrebări. Microfonul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule ministru, Explicați-ne, vă rugăm frumos, care este esența și ce ați avut în vedere în general prin propunerea la articolul 1 ca și modificare la Legea Curții de Conturi, ce ține de litera, prevederile literei c) din articolul 14 alineatul (1) și litera g) din articolul 16. Deci ele se exclud? Care este esența? Din nota informativă nu prea am înțeles.

Domnul Oleg Efrim: Vă mulțumesc, domnule deputat. Din păcate, nu am nici eu textul Legii cu privire la Curtea de Conturi, dar.

Domnul Andrian Candu: Vă spun eu atunci, dacă îmi permiteți. Articolul 14 prevede atribuțiile Președintelui Curții de Conturi, iar articolul 16 prevede atribuțiile plenului Curții de Conturi. Și în articolul 14 Președintele Curții de Conturi propune plenului Curții de Conturi spre numire candidaturi pentru funcția de directori de departamente, iar evident la articolul 16 la ”Atribuțiile plenului Curții de Conturi” plenul Curții de Conturi numește în funcție directorii de departamente. Dacă se exclud aceste proiecte, aceste prevederi, cum se va realiza numirea șefilor de departamente?

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Eu am menționat că aceasta se întîmplă pentru a aduce în concordanță cu Clasificatorul unic al funcțiilor publice. Probabil este schimbată procedura în acest clasificator și este ajustată la prevederile legii, care a fost aprobată ulterior. Vreau doar să menționez că în procesul de elaborare a acestei inițiative legislative, el a fost consultat și coordonat, inclusiv cu Curtea de Conturi. Deci nu au fost obiecții din partea acestei autorități.

Domnul Andrian Candu: Dar evident nu puteau fi obiecții, gîndiți-vă puțin logic, nu? Vă mai spun încă o dată: la ora actuală, șefii de departamente în Curtea de Conturi sînt propuși de Președintele Curții de Conturi, dar numiți, aleși, numiți de către plenul Curții de Conturi. Aceasta este procedura de numire a șefilor de departamente în Curtea de Conturi astăzi. Ea este exclusă. Cum se va întîmpla mîine numirea șefilor de departamente?

Domnul Oleg Efrim: Eu, probabil, că legea prevede atribuții în acest sens pentru conducătorii acestei instituții. Îmi vine complicat acum să răspund, dar nu cred că nu există soluția la aceea ce întrebați dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Cred că noi nu ne înțelegem. O să vă propunem chiar pentru prima lectură această prevedere să fie exclusă din lege.

Domnul Oleg Efrim: Eu cred că pentru lectura a doua urmează să, puteți să…

Domnul Andrian Candu: Nu-i pentru lectura a doua, stimate domnule ministru, acesta este un articol întreg, în prima lectură el trebuie exclus.

Domnul Oleg Efrim: Domnule deputat, Sigur Parlamentul adoptă decizii pe marginea acestor subiecte. Proiectul a venit de la Guvern în forma în care este. Și eu îl prezint așa cum a fost, cum a venit….

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc, domnule președinte. Partidul Acțiunea Democratică. Susțin propunerea colegului Candu. Eu cred că domnul Președinte al Curții de Conturi are suficiente atribuții pentru a i se mai atribui încă o competență. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Altele? Nu mai sînt. Vă mulțumesc. Raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr. 1147 și, într-adevăr, acest proiect este împărțit în două elemente distincte. Primul care a fost examinat la comisie și a participat și directorul Centrului privind protecția datelor cu caracter personal. Într-adevăr, acest punct prevede concordarea legii la

Legea privind nomenclatorul funcțiilor publice. Mai mult ca atît, votarea acestei legi va permite Centrului de date mai bine să-și exercite funcțiile. Noi pentru lectura a doua la acest capitol vom veni cu norme suplimentare. Iar cît privește primul capitol, legat cu Curtea de Conturi, dacă colegii insistă ca să fie exclus, eu cred că pentru lectura, el acum, da, în prima lectură el, să spunem lucrul acesta, iar în raportul din lectura a doua va fi menționat procesul. Că în raportul pentru prima lectură nu-i menționat. Iar în raport vom menționa că a fost exclus. Și rămîne, în cazul dat, doar ceea ce ține de Centrul cu date cu caracter personal. Acela, într-adevăr, este necesar să venim cu modificările de rigoare. Altfel spus, din ceea ce am înțeles eu de la deputatul Candu, dumnealui propune acum conceptual ca articolul 1 să fie exclus completamente. Iar Comisia în raportul pentru lectura a doua se va focusa doar pe amendamentele la articolul 2. Cam aceasta este. Deci în prima lectură. Dar oricum aceasta în raportul comisiei nu este, de aceea propunerea domnului Candu trebuie supusă votului. Și dacă să votează de plen, atunci în lectura a doua noi ne vom opri doar la articolul 2.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Am înțeles. Alte întrebări? Domnul Munteanu? Am înțeles. Vă rog să luați loc. Domnule Ioniță, Ca să înțeleg, propunem la vot sau l-ați exclus din raport? Încă o dată pentru stenogramă, ca să fie clar.

Domnul Veaceslav Ioniță: Este posibil ca comisia să vină cu raport în lectura a doua. Dar dacă deputatul insistă și dorește, că lucrul acesta este conceptual, și dorește ca el să fie în prima lectură menționat, Comisia nu a scos, în raportul comisiei nu există că articolul 1 va fi exclus. De aceea, în cazul dat, noi spunem că articolul 1 va fi exclus. În felul acesta, Comisia în lectura a doua nici nu va examina articolul 1, va examina doar tot ce ține de amendarea articolului 2. Noi pentru lectura a doua avem deja propuneri pentru îmbunătățirea articolului 2 al legii. Iar pentru articolul 1 noi nici nu vom accepta propunerile, dacă el este astăzi anulat. Cam aceasta.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Îl punem la vot atunci.

Domnul Veaceslav Ioniță: Poate procedural să spună juriștii, dar.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: În cazul în care nu convine concepția, proiectului ca atare conceptual, înseamnă că nu se votează în lectura întîi. Propunerile vin pentru lectura a doua și aici este problema. Acest proiect are șansa să nu treacă. Nici, dacă trece în prima, nu trece în a doua, după cum am înțeles eu. Așa că eu propun mai bine să-l întoarcem în Comisie și să mai discutăm, ca să nu avem surprize mai tîrziu.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr. 4. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valeriu Streleț: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Eu admit că această confuzie cu articolul 1 din proiect ar trebui clarificată în următoarea manieră. Excluderea acestui articol care prevede niște atribuții de a propune șefii de direcții de către Președintele Curții de Conturi și aprobarea lor de către plenul Curții, adică aceste atribuții care sînt în vigoare și excluderea lor, după cum este și părerea Direcției juridice, duce la faptul că pe viitor acești funcționari, șefii de direcții, vor fi numiți prin concurs public, conform Legii nr. 158, cum ați numit-o dumneavoastră. Așa este? Dacă nu este o… Ar fi bine să se facă.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr. 1.

Domnul Valeriu Streleț: Precizarea respectivă.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr. 1, vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: De aceea ar fi bine să rămînă proiectul așa cum este, cu precizările de rigoare.

Domnul Ion Creangă – șeful Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului: Stimate domnule președinte, Stimați deputați, Excluderea procedurii invocate în mod expres în Legea Curții de Conturi va conduce la modul de angajare în conformitate cu Legea serviciul public, Legea nr.

158, care obligă la angajare formarea Comisiei de concurs și angajarea tuturor funcționarilor publici prin concurs.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: În situația în care există diferite păreri a autorului și a Direcției juridice, și a fracțiunilor, noi insistăm ca acest proiect să fie întors în Comisie, discutat, să fie clarificate pentru lectura întîi conceptul acestei legi. Pentru că noi, în primul rînd, nu vedem nici o compatibilitate sau de ce s-au regăsit într-o lege modificarea Legii cu privire la Curtea de Conturi și Centrul Național pentru Protecția Datelor? Nu insistăm și ne mai luăm o săptămînă, și atunci toată lumea o să plece cu sentimentul că am aprobat o lege bună. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Streleț: În completarea propunerii care a făcut-o colegul Munteanu. Ar fi absolut firesc, ținînd cont de specificul acestui proiect, ca, cel puțin, coraportor să fie Comisia juridică, fiindcă tenta economică în acest proiect eu nu o prea sesizez.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Da, este aceeași propunere ca și Comisia juridică să fie raportor. Și aici, în cazul de față, într-adevăr, avem interpretări diferite, deoarece în interpretarea noastră excluderea aceasta ar presupune că sînt numiți de către Președintele Curții de Conturi. Vă mulțumim.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Stimați deputați, Uzînd de dreptul meu de Președinte al ședinței, am să reîntorc în Comisie. Și coraportor să fie Comisia juridică. Vă mulțumesc. Mulțumesc. Următorul proiect de lege este nr.1256, proiectul de Lege privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de reabilitare și extindere a unor drumuri naționale. Guvernul autor. Ministerul Transporturilor, vă rog.

Domnul Boris Gherasim – viceministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor: Mult stimate domnule președinte, Stimați deputați, Se propune spre aprobare proiectul de Lege privind declararea utilității publice de interes național al lucrărilor de reabilitare și extindere a unor drumuri naționale. Este vorba de trei direcții principale ale drumurilor în Republica Moldova: R-1 Chișinău-Ungheni-Sculeni, M-2 Chișinău-Sărăteni-Soroca și M-3 Chișinău-Cimișlia-Giurgiulești. Pe toate aceste tronsoane de drum, care vor fi reabilitate din surse externe, este necesar de a corecta raza în unele locuri, de a construi sectoare de drum noi, cum ar fi ocolirea orașului Ungheni, ocolirea sectorului Bahmut ocolirea orașului Vulcănești, direct un tronson de drum la Giurgiulești și alte sectoare. De aceea, acest proiect de lege se propune spre aprobare. Mulțumesc de atenție.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 3.

Domnul Valeriu Guma – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Salutăm faptul că se vine cu așa proiect de lege, avînd în vedere necesitatea drumurilor naționale și reparația lor, și construirea noilor. Aici aș vrea numai să vă întreb unele momente, că au mai fost cazuri chiar, inclusiv cu calea ferată, care s-a discutat, Giurgiulești–Cahul, au apărut atunci, țin minte, cu proprietățile, niște probleme. Aici noi vrem să avem două întrebări, așa, într-un fel, la dumneavoastră. Dacă costurile acestor proprietăți, în primul rînd, și dacă sînt toate momentele puse la negocieri cu… Că am văzut, în proiect, că lipsesc în procesul-verbal și semnăturile unor primării. Aici să nu întîlnim niște cazuri care pe urmă ne pun mari probleme. Mă interesează costurile dacă sînt evaluate la aceste proprietăți, pe care statul trebuie să le… recompensă... care ar fi, dacă sînt calculate, și problema cu primăriile care lipsesc.

Domnul Boris Gherasim: Mulțumesc, domnule deputat. Vreau să vă spun că, prin Hotărîrea Guvernului din 13 ianuarie 2012, a fost creată o comisie la nivel național, care a avut multiple ședințe cu invitația tuturor primarilor, președinților executive și altor factori de decizie, iar în localități, la nivel de primării, de comitete raionale, de asemenea, au fost multiple întîlniri. Cu fiecare proprietar în parte au fost duse aceste discuții.

Cît ține de semnături, din diferite considerente unii nu le-au semnat că n-au fost disponibili la momentul cînd noi ne ocupam de acest lucru. Cît ține de primarul satului Zagarancea, raionul Orhei, a refuzat să semneze. De aceea, este rugămintea să fie aprobată această lege, pentru a construi drumul de ocolire a orașului Ungheni, atît de necesar. Cît ține de costuri, nu vă pot spune, noi nu avem determinată suma exactă, deoarece din 888 de sectoare, fiecare poate avea preț diferit. Prețul va fi negociat la etapa respectivă, cînd se vor începe aceste negocieri. Să zicem, compania americană sau proiectul american, care este de la Sărăteni spre Soroca, a angajat o companie care se ocupă special de acest lucru.

Domnul Valeriu Guma: Vă doresc succes.

Domnul Boris Gherasim: Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Guma: Sper că aceste probleme să nu împiedice finalizarea acestei…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr. 4, vă rog.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Este salutabil acest proiect de lege și eforturile pe care le depune Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor pentru reabilitarea rețelei naționale de drumuri, dar am două întrebări. Una vine să completeze întrebarea colegului Guma. De ce? Eu cunosc situația primăriei Zagarancea și pentru mine este firesc refuzul primarului de Zagarancea, de a semna acest proces-verbal, pentru că primăria Zagarancea este una din primăriile păgubite cu terenuri din partea statului de-a lungul unei istorii de 50 – 60 de ani. Deci nu-i vorba de un an, doi, trei și sînt terenuri pe care le revendică și nu le poate obține. Și cred că faptul că va mai pierde anumite terenuri pune în gardă și primăria, și consiliul local. Eu altceva vreau să întreb. Noi avem o situație foarte complicată în terenurile aferente sau pe terenurile aferente Portului Internațional Giurgiulești. Și eu cred că dumneavoastră cunoașteți această situație cînd, pentru lărgirea infrastructurii portuare, au fost expropriate anumite terenuri sau sînt în fază de expropriere, iar prețurile stabilite de Agenția Națională Relații Funciare și Cadastru sînt prețurile normative, nu prețurile de piață cu care oamenii pot să-și vîndă aceste terenuri. Și este un scandal mare la Giurgiulești, și eu cred că dumneavoastră cunoașteți acest lucru.

Nu ne vom pomeni în situația în care, dacă s-a coordonat doar că autoritățile locale, nu s-a făcut o campanie de promovare și explicare în mediul localităților, al cetățenilor care urmează să-și piardă proprietățile, pentru ca oamenii să înțeleagă și să fie despăgubiți la prețul de piață, la prețul real. Deci asta este prima întrebare. Și a doua. Nu știu dacă cunoașteți, în secolul al XIX-lea, cînd s-a construit calea ferată Tighina – Chișinău – Iași, pe segmentul Cornești urma să fie construit un tunel sub dealul Corneștiului. Nu a fost construit acest tunel din cauza grevei muncitorilor, care erau afectați de flagelul anarhismului. Nu planifică Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, pentru că este și aici un segment foarte dificil din punct de vedere auto, da, să revină la povestea de acum 150 de ani și poate proiectați un tunel sub dealul Corneștiului? Mulțumesc.

Domnul Boris Gherasim: Mulțumesc, domnule deputat. Vreau să vă zic răspuns la prima întrebare. Noi am avut multiple întîlniri la fiecare primărie, inclusiv cu primăria Giurgiulești, cu fiecare cetățean cui îi este, deoarece avem proiectul și cu fiecare cetățean, îs bătuți țărușii unde merge și știm cine merge. Cetățenii sînt informați. Mai mult ca atît, am avut și la nivel raional, am avut și multe întîlniri la nivelul ministerului, cu toți factorii de decizie. Consider că atît cît ține segmentul nostru de drumuri pe aceste 3 direcții, este totalmente soluționat. Poate să mai apară undeva ceva, să zicem, cum la intersecția Sărăteni, se propune un preț. Stăpînul cere un preț, i se propune altul, dar eu cred că…

Domnul Mihai Godea: Se negociază…

Domnul Boris Gherasim: Se negociază și, întocmai, la prețul de piață care va fi.

Domnul Mihai Godea: Și cu tunelul?

Domnul Boris Gherasim: Și cît ține de tunel, noi avem proiecte. Pînă ce, este o idee, o s-o examinăm.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Domnule ministru, Nu am găsit nici în notă, nici în proiect care este numărul total de proprietari care vor fi afectați?

Domnul Boris Gherasim: Este un tabel. Eu nu știu cum nu poate să fie. Este un tabel anexat – 888 de proprietari, 127,6 hectare de pămînt.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și acoperirea costurilor din ce resurse se vor face? Chiar dacă nu se cunoaște încă exact suma.

Domnul Boris Gherasim: Toate sursele vor fi sursele statului. Fie că vor fi din împrumuturi pe care le vom executa, fie că vor fi din fondul rutier, din bugetul de stat, ele toate sînt ale statului, deoarece și împrumuturile străine tot sînt datoriile statului. Deci statul își asumă aceste responsabilități în genere.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și ultima întrebare. Asemenea situații au fost în mai multe țări, cînd, din interes național, erau necesare aceste lucrări și de cele mai multe ori au dus la o creștere exagerată din partea proprietarilor fie a terenurilor, fie a imobilelor. Există vreun plan de acțiuni, în sensul acesta, a ministerului sau a grupului de lucru? Nu știu, niște limitări.

Domnul Boris Gherasim: Eu vă zic: noi asupra acestui proiect de lege lucrăm vreun an și jumătate aproximativ. O durată foarte mare, perioada de negocieri cu fiecare în parte, pînă nu s-a ajuns la un consens. Una. Al doilea. Atît de importante sînt, să zicem, obiectele care trec și pe teritorii nu atît de importanțe. Să zicem, prin valea Bahmut, paralel cu calea ferată, pămînt care nu-i a nimănui. Fix același lucru pe valea spre Giurgiulești, facem o corectare a terenului care va ocoli satele, începînd de la Slobozia Mare pînă în Giurgiulești. Deci, de asemenea, pămînt, imașuri care nu cred eu că sînt atît de importante.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă mulțumesc și spor la lucru.

Domnul Boris Gherasim: Mulțumim.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Microfonul nr. 2, vă rog.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо, господин Председатель. Господин министр, мы с вами на комиссии обсуждали этот вопрос. Я хотел бы уточнить, проектно-сметная документация на эти дороги предусматривает стоимость для экспроприации?

Domnul Boris Gherasim: Проектно-сметная документация предусматривает технические решения и ориентировочную стоимость этих объектов. Что касается земли, не предусматривает конкретно.

Domnul Oleg Reidman: OK. Второй вопрос. (Rumoare în sală.) Domnul Ghimpu… (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, stimați deputați…

Domnul Oleg Reidman: (Rumoare în sală.) Второй вопрос. Господин министр, мы настаиваем, чтобы в первом чтении этого закона, который в принципе должен быть поддержан, было бы указано, что вся эта экспроприация осуществляется только в полосе предусмотренной проектом. Чтоб это было записано, так как в этом протоколе написано населенный пункт и территория. Мы знаем, как обращаются у нас с законом, возможны разного рода злоупотребления по этому поводу.

Domnul Boris Gherasim: Domnule deputat, Noi am discutat, într-adevăr, la comisie această problemă și în lectura a doua, cînd va fi, noi putem adăuga la articolul 5 deci în conformitate cu proiectul tehnic care este.

Domnul Oleg Reidman: Это…

Domnul Boris Gherasim: Deci consider că se va adăuga acest lucru.

Domnul Oleg Reidman: На наш взгляд это концептуальное требование, которое должно быть учтено в первом чтении.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule ministru, Poate să vă pună întrebare și în limba cubaneză, dar dumneavoastră răspundeți în limba oficială a statului. Bine?

Domnul Boris Gherasim: Domnule președinte, Așa va fi.

Domnul Mihai Ghimpu: Păi, așa nici limbă moldovenească nu este. Vedeți cum v-am prins.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Ce ține de expropriere, cu adevărat, legea prevede, avem lege specială că, în cazul în care cetățeanul nu-i de acord, este Legea cu privire la expropriere, în caz de utilitate publică. Și aici sigur că trebuie să faceți așa încît nici un centimetru pătrat să nu iasă în afara proiectului, ca să fie conflict cu cetățenii. Să respectăm strict legea. Și cel mai important este de explicat cetățenilor că Republica Moldova are nevoie de drumuri. Fără drumuri nu avem economie funcțională. Fără economie nu putem să avem locuri de muncă, salarii și pensii. Iată de ce este important ca noi acum să schimbăm infrastructura în Republica Moldova și este un pas bun, și salutăm acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Boris Gherasim: Mulțumesc, domnule președinte. Și, în primul rînd, aș zice eu că drumurile de ocolire a localităților atît de importante, centre raionale sau zonale, cum se zice, va ajuta și la siguranța rutieră, va ajuta și la ecologia satelor prin care trec aceste camioane încărcate și, nu mai puțin important, va reduce drumul și timpul pierdut pe acest drum.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim.

Domnul Boris Gherasim: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr. 2, vă rog.

Domanul Alexandr Petkov: Vă mulțumesc. Domnule ministru, Fiți amabil, vă rog totuși să ne spuneți care este costul proiectului, costul proiectului de expropriere? Costul proiectului de lege, de fapt. Asta este unu. Și doi. Din harta pe care ne-ați dat-o, da, cu drumurile respective, noi vedem că finanțarea neidentificată constituie 214 milioane euro. În momentul acesta, dumneavoastră deja procedați la plăți pentru terenuri expropriate. În unele localități constituie 1000 de lei per ar, cum este, de fapt, la Ecaterinovca, Gradiște, în alte localități, cum este la Giurgiulești – 54 de mii de lei per hectar, da, deci pornind de la costul acesta. Deci oamenii deja primesc bani. Dumneavoastră le dați bani deja, dar bani pentru drumuri încă n-ați identificat. Noi avem aici și vedem pe harta respectivă drumuri de ocolire a orașelor Comrat, Cimișlia care vor merge, în genere, la Cimișlia pe partea vestică, la Comrat – pe partea estică și ele nu, adică ocolesc acele porțiuni care au fost făcute acum abia, recent. Adică, banii sînt dați în vînt. Drumurile construite acum un an, doi, trei și sînt într-o stare foarte bună, rămîn neexploatate. Cum puteți să ne explicați? Și la costul proiectului de lege totuși vreau să ne dați un răspuns substanțial.

Domnul Boris Gherasim: Domule deputat, Vă zic încă o dată, fiecare segment, fiecare tronson, în diferite părți ale republicii, va avea diferit cost. Piața va determina care este costul, în dependență de importanța lui. Aceasta-i prima. De aceea, noi n-am putut și nu putem astăzi să spunem care este costul final. Pentru aceasta fiecare proiect va avea un grup de specialiști care vor determina prețul și îl vor negocia, care va fi pe parcurs aprobat, respectiv, de comisia creată.

Domanul Alexandr Petkov: Domnule ministru, Scuzați-mă, vă rog, dar proiectul tehnic nu poate să nu includă bonitatea pămîntului, care se cunoaște, respectiv, prețul pămîntului normativ cel puțin există. Dumneavoastră trebuie de la ceva să porniți, nu puteți, pur și simplu, în aer să mergeți.

Domnul Boris Gherasim: Să zicem, la Sărăteni, cînd am elaborat proiectul, era pămînt agricol, acum este pămînt industrial, are diferit preț și în diferite sectoare poate să aibă același loc. Eu nu vă pot spune la 888 de sectoare fiecare care va fi costul și cît va fi, în general, costul total. Cît ține de… întrebarea a doua, drumul de ocolire dacă intersectează cu un drum, nu înseamnă că vă referiți la drumul Cimișlia – Comrat, nu înseamnă că pe Cimișlia – Comrat, pe acest tronson de drum nu se va circula. Se va circula, o să fie o intersecție denivelată, tranzitul va circula pe drumul pe care îl planificăm. Transportul local sau cel care e, dorește să intre în Cimișlia sau din Cimișlia să ducă în Comrat sau în localitățile vecine, va circula pe drumul acesta. Noi avem o densitate de drumuri de două ori mai joasă decît are nevoie Republica Moldova. Deci, repet încă o dată, necesitatea de a construi și de a reabilita drumuri în Republica Moldova va fi pentru următorii 50 de ani.

Domanul Alexandr Petkov: Următoarea întrebare. Tot din anexa respectivă noi vedem că lungimea totală a drumurilor care… unde expropriați terenurile, da, pe care trebuie să le construiți pînă în 2014, atrag atenția, 2014, astăzi sîntem în iunie 2012, deci constituie peste 300 de kilometri. Dumneavoastră doriți să ne spuneți că pînă în 2014 o să construiți peste 300 de kilometri de drumuri?

Domnul Boris Gherasim: Sigur că da. O să reabilităm.

Domanul Alexandr Petkov: Ooo…

Domnul Boris Gherasim: Inclusiv construcții noi, aceste tronsoane despre care vorbim. Dar e vorba, această hartă, pe care v-am dat-o la comisie, la rugămintea dumneavoastră, ca să aveți o informație suplimentară, nu este la toți deputații, nu au așa informații.

Domanul Alexandr Petkov: Cu părere de rău, pentru că…

Domnul Boris Gherasim: Cu părere de rău.

Domanul Alexandr Petkov: Nu știu cine era să vă susțină acum.

Domnul Boris Gherasim: Este o informație pe site-ul ministerului, pe site-ul Administrației de Stat a Drumurilor, cine dorește poate să apeleze și să primească această informație. Nu este un secret. Din programul de activitate a Guvernului pentru anii… pînă în 2014 inclusiv. Și noi avem în program să reabilităm nu 300, dar 700 de kilometri.

Domanul Alexandr Petkov: Pînă în 2014?

Domnul Boris Gherasim: Inclusiv.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim. Vă mulțumesc, domnule ministru. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu, ca să ajut colegii din Fracțiunea PCRM. Este cunoscut faptul că, dacă nu ai pămînt în proprietate, nu poți avea finanțare. Răspuns domnului Petkov: de ce acum a început să lucreze Direcția drumuri sau ministerul cu terenul. Și asta trebuia să-i spuneți, domnule ministru. Dar drumurile trebuie făcute din două considerente, cum am spus, economic, a mai spus domnul ministru, și ecologic, și al timpului. Dar și în caz că o să reveniți iar la boicot și o să faceți demonstrații, să faceți pe drumuri bune. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Întrebări nu mai sînt. Vă rog luați loc, domnule ministru.

Domnul Boris Gherasim: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1256, care prevede declararea a trei porțiuni de drum de interes național și anume: drumul M2 Chișinău – Soroca – frontieră cu Ucraina, drumul M3 Chișinău – Cimișlia – Vulcănești – Giurgiulești – frontieră cu Ucraina și drumul R1 Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontieră cu România.

Pe parcursul examinării în comisie, întra-adevăr, a fost ridicată întrebarea ca în textul legii să fie expres scrisă sintagma că „drumurile vor fi expropriate în conformitate cu proiectul.” Deoarece, în nota informativă, care nici nu este parte a legii, sînt date doar cifrele, dar nu este clar pe unde va merge drumul. Comisia, în principiu, consideră că acest lucru poate, nu că poate, dar va fi susținut și va intra, în varianta finală a legii, această sintagmă. De asemenea, au fost discutate și alte lucruri, care vor fi ca drept amendamente pentru lectura a doua, vom ține cont și de propunerile care au sunat astăzi în sală. Și sper că, într-un termen destul de restrîns, vom vota această lege și tot într-un termen nu foarte îndepărtat cetățenii Republicii Moldova vor avea acces încă la trei drumuri, care corespund necesităților.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Domnule președinte, Clarificați-mi, dacă propunerea mea va fi inclusă acum în primă lectură?

Domnul Veaceslav Ioniță: Ea oricum, dacă noi o acceptăm și ea este …

Domnul Oleg Reidman: Dumneavoastră ați spus că în …

Domnul Veaceslav Ioniță: … varianta finală.

Domnul Oleg Reidman: … redacția finală …

Domnul Veaceslav Ioniță: Da, da,

Domnul Oleg Reidman: … va fi inclusă. Dar noi insistăm ca această sintagmă trebuie să fie inclusă acum în primă lectură.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă referiți, domnule Reidman …

Domnul Veaceslav Ioniță: Da. Domnule deputat, Noi acceptăm lucrul acesta. Procedural, eu foarte greu pot să spun dacă, în opinia mea, noi o introducem, în lectura a doua intră în textul final al legii, nu știu

79 dacă este nevoie s-o mai votăm o dată. Cel puțin, toată lumea susține acest lucru. Nu știu dacă este nevoie procedural de un vot suplimentar. Toți acceptă, toți consideră o cerință logică. Noi în comisie tot am discutat și absolut nimeni n-a pus la îndoială corectitudinea acestei afirmații. Asta este.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog microfonul nr.1.

Domnul Boris Gherasim: Dacă se poate. Articolul 3, cum am menționat, poate avea următorul conținut: Guvernul va lua, în numele statului, toate măsurile necesare pentru exproprierea bunurilor imobile, situate pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică de interes național, în conformitate cu proiectul tehnic.

Domnul Veaceslav Ioniță: Da.

Domnul Boris Gherasim: Și atunci …

Domnul Veaceslav Ioniță: Lucrul acesta a fost discutat în comisie, toată comisia a considerat o propunere foarte bună. Și asta…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. În contextul raportului comisiei, supun la vot proiectul de Lege nr.1256. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea absolută, proiectul de Lege nr.1256 a fost aprobat. Vă mulțumesc. Următorul proiect de lege … proiect de Hotărîre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2011. Este invitat inițiatorul Guvernul. Casa Națională de Asigurări Sociale, vă rog. Sper că-i de procedură, microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Violeta Ivanov – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte al ședinței, Rugăm foarte insistent, odată ce o avem pe doamna viceministru în sală, cu tot respectul față de doamna Borta, ca să prezinte dumneaei raportul și nu subalternul dumneaei. Rugăm mult.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Păi, autorul este Casa Națională. O să ia cuvîntul, dar este prezentă și doamna ministru, dacă o să aveți întrebări. Să mergem conform procedurii. Vă rog.

Doamna Maria Borta – președintele Casei Naționale de Asigurări Sociale: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Permiteți-mi să prezint pentru examinare și aprobare proiectul Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2011 la venituri în sumă de 9 miliarde 88 milioane 863,4 mii lei și la cheltuieli 9 miliarde 213 483,8 mii lei, cu depășirea cheltuielilor asupra veniturilor 124 milioane 620,6 mii lei. Descrierea și explicațiile detaliate asupra indicilor Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2011 sînt prezentate în nota explicativă, prezentată dumneavoastră. Cu permisiunea dumneavoastră, voi aduce spre informare doar cele mai semnificative aspecte din activitatea de gestionare a bugetului asigurărilor sociale de stat, prestată de către Casa Națională în anul de raportare. La formarea celei mai mari părți din veniturile bugetului au participat 134,8 mii unități economice și 836,4 mii persoane asigurate, prin transferul contribuțiilor de asigurări sociale de stat. Volumul contribuțiilor acumulate, în anul de gestiune, a depășit anul precedent cu 577,3 milioane. La situația din 1 ianuarie 2012, a fost constatată o restanță a contribuțiilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat de 800,6 două milioane lei. O parte importantă în veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au revenit transferurilor de la bugetul de stat. Pentru finanțarea prestațiilor de asistență socială de la bugetul de stat au fost transferați, în corespundere cu cererile și planurile de finanțare, un miliard 716 70 mii lei. În anul de raportare, bugetul asigurărilor sociale de stat a beneficiat de o susținere semnificativă din partea bugetului de stat, care, conform prevederilor legale, a intervenit cu 806 milioane 700 mii lei pentru a acoperi deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Datorită acestui fapt a fost posibilă onorarea tuturor obligațiunilor față de beneficiarii de prestații sociale în volum deplin și în termen pe parcursul anului și a începe anul de plată a prestațiilor cuvenite cu luna ianuarie 2012. Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au constituit 9 miliarde 213,5 milioane lei, ceea ce reprezintă o executare a indicelui de 99%. Comparativ cu anul 2010, suma cheltuielilor de gestiune a crescut cu 584,2 milioane lei. Mijloacele acumulate în buget au fost alocate pentru asigurarea a 638,3 mii persoane cu pensii, numărul acestora majorîndu-se în anul de raportare cu 14,4 mii beneficiari. La 1 aprilie 2011, au fost supuse indexării 665,1 mii pensii, alocații și indemnizații lunare. Suplimentar la pensii sau alocații lunare stabilite au fost calculate și finanțate în termenele stabilite alocații nominale de stat pentru merite deosebite față de stat pentru 20,9 mii persoane, alocații lunare de stat pentru 9,7 mii persoane, compensații nominative pentru 228,9 mii persoane, ajutor social pentru 36,6 mii familii defavorizate, pentru care s-au alocat 326,3 milioane lei. Ajutor pentru perioada rece pentru 44,3 mii familii, pentru care s-au alocat în sumă de 28,5 milioane, compensațiile sociale unice pentru 518 mii beneficiari.

Familiilor cu copii li s-au acordat, din mijloacele bugetului, indemnizații unice și lunare în sumă totală de 556,8 milioane lei. Numărul beneficiarilor de aceste prestații a crescut cu 45,4 mii beneficiari. De ameliorarea sănătății prin tratament sanatorial au fost asigurați 2430 salariați și 7 455 invalizi de război și veterani. Total, prin diferite sisteme de protecție socială, pe parcursul anului de raportare, au fost cuprinși 957,5 mii persoane. În vederea aplicării acordurilor bilaterale privind garanțiile drepturilor cetățenilor în domeniul asigurărilor sociale și asigurărilor cu pensie pe principii teritoriale au fost prelucrate 4 638 de interpelări. Pentru cetățenii transferați cu traiul în Rusia, Ucraina, România, Belarus a fost asigurată participarea activă la încheierea acordurilor bilaterale întru realizarea prevederilor articolului 24 din Acordul de parteneriat și cooperare dintre Republica Moldova și statele membre ale Comunității Europene. Anul bugetar a fost finalizat cu deficit în sumă de 124,6 milioane lei. Soldul mijloacelor bănești la conturile curente ale Casei Naționale, la situația din 1 ianuarie 2012, a constituit 238,8 milioane lei. Acestea fiind spuse, vă mulțumesc pentru atenție și sînt gata să răspund la întrebări.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Întrebări? Întrebări sînt? Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă director, Am o întrebare. Raportul Curții de Conturi din 2010 a constatat mai multe nereguli și deficiențe în activitatea instituției, pe care o conduceți dumneavoastră, și anume: probleme în administrarea veniturilor, disciplina precară de raportare, circa 50 la sută din contribuabili nu au asigurat prezentarea declarațiilor privind calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale, lipsa unor procese integrare de control la etapele de stabilire și achitare a plăților beneficiarilor de compensații sociale în perioada rece anului și multe altele. Întrebarea mea este: dacă aceste nereguli și lacune au fost remediate? Și cum au fost remediate și care sînt rezultatele?

Doamna Maria Borta: Vă mulțumesc pentru întrebare. Și aș vrea, prin intermediul răspunsului, în primul rînd, să mulțumesc deputaților că, prin votul dumneavoastră, în luna august a anului curent, deja au fost publicate modificările în Codul contravențional și noi deja avem careva pîrghii anume asupra agenților economici pentru prezentarea rapoartelor financiare. Totodată, celelalte deficiențe menționate au fost înlăturate.

Domnul Mihai Godea: Toate?

Doamna Maria Borta: Da.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc. Și a doua întrebare: cînd vom avea fonduri private de pensii?

Doamna Maria Borta: De fapt, această întrebare nu este către mine.

Domnul Mihai Godea: Dumneavoastră sînteți singura instituție, în acest sens, din țară și înțeleg că întrebarea poate să meargă și către alții, dar în opinia dumneavoastră.

Doamna Maria Borta: Atunci cînd va fi foarte bine dezvoltată piața financiară în Republica Moldova.

Domnul Mihai Godea: Doar atît?

Doamna Maria Borta: Da.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Și eu vă mulțumesc.

Domnul Mihai Godea: Vă rog, cu o scurtă luare de cuvînt după.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmoș – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Observăm, în ultimii trei ani, o tendință a diminuării ponderii contribuțiilor de asigurări sociale de stat în structura veniturilor acumulate. Astfel, în 2011 –

72,2 la sută, în 2009 – 73,8 la sută, în 2008 – 85,38 la sută. Și ponderea în PIB a contribuțiilor este în descreștere atît la venituri, cît și la cheltuieli. Totodată, în structura contribuțiilor de asigurări sociale de stat calculate partea preponderentă o constituie contribuțiile calculate la Fondul de retribuire a muncii de către angajatori și contribuții individuale transferate din salariile angajaților. Spuneți-mi, vă rog, care este cauza? Pentru că există o legătură directă dintre salarii și veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Să înțelegem că majorările de salarii rămîn a fi doar o iluzie sau sînt tot mai mulți șomeri, mai puțini angajați?

Doamna Maria Borta: Doamnă deputat, Mulțumesc pentru întrebare. Dacă nu au fost careva cifre înțelese din raportul nostru, sînt gata, în mod particular, să mă apropii să vă aduc lămurire. Doar vă pot spune că, cu adevărat, sînt în creștere contribuțiile de asigurări sociale și în raport a fost menționat, cu 577 de milioane comparativ cu anul 2010. Și chiar și acel indiciu, despre care vorbiți, în anul 2010 a fost 7,1, în anul 2011 este 72, 2.

Doamna Galina Balmoș: Și în 2008 – 85,38. Deci este în descreștere.

Doamna Maria Borta: Deci s-a schimbat structura în raportare, probabil.

Doamna Galina Balmoș: Nu este corect. Totuși nu sîtnem de acord cu acest răspuns. Și considerăm că acele majorări de salarii, despre care s-a vorbit, de fapt, sînt numai pe hîrtie și continue să se diminueze numărul celor angajați în Republica Moldova. Mulțumesc.

Doamna Maria Borta: Nu s-a diminuat nimic. Conform indicatorilor macroeconomici, a fost planificat bugetul și el a fost îndeplinit.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Alla Mironic: Mulțumesc. Stimată doamnă Borta, Dumneavoastră ați vorbit despre 965 mii de beneficiari. Spuneți, vă rog, dacă se poate, prin categorii. Pentru că iese că fiecare al treilea cetățean a fost beneficiat.

Doamna Maria Borta: De fapt, eu în raport am menționat toate categoriile. Acestea sînt majoritatea, deci pensionarii – 685 mii și restul toți beneficiarii de alocații sociale, alocații sociale de stat, compensații nominative, ajutor social, compensații în perioada rece. Deci acestea sînt persoanele în total numite.

Doamna Alla Mironic: Fiecare pensionar?

Doamna Maria Borta: Da.

Doamna Alla Mironic: A primit ceva?

Doamna Maria Borta: Da.

Doamna Alla Mironic: Nu este așa.

Doamna Maria Borta: Au primit pensii, au primit indemnizații.

Doamna Alla Mironic: Pensii da. Pensia asta de acum … noi nu vorbim, că …

Doamna Maria Borta: În totalul de 957, despre care eu am vorbit în raport, se includ: pensionarii, beneficiarii de alocații, compensații, compensații nominative, ajutoare sociale, compensații pentru perioada rece. Deci în acest număr sînt incluse toate persoanele care au beneficiat de careva servicii sociale prin intermediul Casei Naționale.

Doamna Alla Mironic: Am înțeles. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Iurie Chiorescu – Fracțiunea PLDM: Doamnă director, Am o întrebare, probabil, pentru dumneavoastră sau pentru doamna ministru, vedeți care și cum răspundeți. La capitolul „Venituri”, 1.2 – alte venituri

85 din activitatea de întreprinzător și din proprietate. Și subcapitolul „Dobînzi aferente soldurilor mijloacelor bănești ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile curente în instituțiile bancare.” Dumneavoastră ați solicitat, conform Planului, 2 milioane, ați precizat ulterior un milion și ați executat 963 mii, probabil. Pe mine m-ar interesa: în care bănci comerciale Casa Națională de Asigurări Sociale își păstrează soldul?

Doamna Maria Borta: De fapt, noi beneficiem, păstrăm soldurile preponderent în conturile trezorăriale, în Banca de Economii. Și Banca de Economii … Și micșorările au fost datorită faptului că n-am avut solduri, soldurile preconizate au fost în micșorare, de aceea și au fost aceste rectificări.

Domnul Iurie Chiorescu: Da. Am înțeles. Mai ales în contextul atacurilor raider și să nu fie atacați, să fie siguri acolo. Și o altă întrebare, dacă, mă rog, de unde a apărut minus 37% la executările Casei Naționale? Aici este rubrica minus 37%. De ce?

Doamna Maria Borta: Probabil, dumneavoastră vă referiți la cheltuielile de întreținere a Casei Naționale. Fiindcă nu s-au folosit banii preconizați, dînd prioritate plății pensiilor și ajutoarelor sociale.

Domnul Iurie Chiorescu: Adică, din banii preconizați dumneavoastră ați dat …

Doamna Maria Borta: Da.

Domnul Iurie Chiorescu: Am înțeles. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Violeta Ivanov: Doamnă director, Spuneți, vă rog, în raportul dumneavoastră, pe care l-ați prezentat, deci în capitolul II este indicat că angajații instituției, pe care o conduceți, pe parcursul anului, au efectuat 3 699 de controale, dintre care au fost restituite bugetului 3 896 de lei. Spuneți, vă rog, care este eficiența acestor controale? Dacă fiecare control

86 cîte doi inspectori, mașină, salarii ș.a.m.d. și din 3 699 de agenți economici doar 3 mii de lei s-au întors înapoi.

Doamna Maria Borta: Vă mulțumesc pentru întrebare. Acolo nu sînt 3 mii …

Doamna Violeta Ivanov: 3 milioane, 3 milioane.

Doamna Maria Borta: … dar 3 milioane.

Doamna Violeta Ivanov: 3 milioane, da.

Doamna Maria Borta: În al doilea rînd, nu toți specialiștii Casei Naționale se deplasează la control cu transport, majoritatea dintre ei se deplasează cu transportul public. În afară de aceasta…

Doamna Violeta Ivanov: Cu atît mai mult.

Doamna Maria Borta: Deci vă răspund la întrebare. Toate controalele, despre care s-a vorbit în raport, nu vizează doar acumularea de surse. În aceste controale sînt indicate și acele certificate de pensii, care sînt verificate de Casa Națională.

Doamna Violeta Ivanov: Aici concluzia este sau este totul ideal, sau se ia mită, sau îndeobște eficacitatea zero.

Doamna Maria Borta: Este foarte important de a verifica …

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc.

Doamna Maria Borta: .. aceste certificate. Fiindcă nu sînt anexate la tabel acele sume care nu au fost plătite din buget, care au fost economisite prin perfectarea acestor controale.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Microfonul nr.4? 3? Microfonul nr.3.

Domnul Victor Mîndru – Fracțiunea PCRM: Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Întrebarea mea, poate, nu este direct legată de raportul pe care l-ați prezentat, dar, după cum se spune, cadrele hotărăsc totul. Spuneți, vă rog, care este fluctuația cadrelor la Casa Națională de Asigurări Sociale în 2011?

Doamna Maria Borta: În 2011, practic, cam cîți s-au eliberat nu vă pot spune precis, adăugător voi da informația, doar cunosc că este balanța numărul de eliberări și de angajări.

Domnul Victor Mîndru: Precis nu puteți să spuneți cît în procente cîți s-au dus și cîți au venit?

Doamna Maria Borta: Deci nu vă pot acum spune, la moment.

Domnul Victor Mîndru: Da, vă rog atunci să-mi prezentați informația în scris.

Doamna Maria Borta: Dar separat vă prezint informația.

Domnul Victor Mîndru: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Veaceslav Bondari – Fracțiunea PCRM: Doamnă Președinte, Conform raportului, restanța agenților economici la 31 decembrie 2011 constituie 806 milioane lei. Cît din suma aceasta restanța neîncasabilă?

Doamna Maria Borta: De fapt, nu avem restanțe neîncasabile, deoarece 669,8 milioane sînt pentru ultimul trimestru al anului 2010 și nu putem să ne exprimăm că sînt restanțe neîncasabile.

Domnul Veaceslav Bondari: Nu sînt de acord cu dumneavoastră, că știu situația în raionul Anenii Noi, unde din 18 milioane restanță – 6 milioane ale agenților economici în procedura de faliment. Și știți foarte bine că în procedura de faliment nici un ban nu o să fie dat la Casa Națională. Asta totul e gajat, creditele băncii ș.a.m.d. Și asta undeva iese mai mult de 30% din suma restanței. Bine. Dar punem întrebarea în alt mod: în republică cîți agenți economici în procedura avem de faliment și suma?

Doamna Maria Borta: Nu pot acum să vă numesc, căci nu noi ținem evidența acelor întreprinderi care sînt în procedură de faliment. Mai mult ca atît că multe dintre acele întreprinderi nu au datorii la bugetul asigurărilor. Această evidență, dumneavoastră știți bine, este ținută de Inspectoratul Fiscal.

Domnul Veaceslav Bondari: Eu spun exemplu la noi, 6 milioane de lei față de Casa Teritorială Asigurări Sociale, aceasta este mai mult de 30%. Bine, și a doua întrebare. În darea de seamă este scris: ”plan aprobat la contribuțiile BAS” și ”plan precizat”. Punctul 1, punct 1, acolo iese așa, că, în luna decembrie, CNAS-ul a schimbat planul și l-a micșorat la suma 256 milioane de lei. Micșorarea aceasta-i din pricina neexecutării planului?

Doamna Maria Borta: Nu este din pricina neexecutării planului, dar este corectarea conform indicatorilor macroeconomici.

Domnul Veaceslav Bondari: Eu înțeleg, dar corectarea, dacă se face în luna iunie, septembrie. Dar în luna decembrie aceasta nu-i corectare, dar să spunem aceasta sînt cifrele pentru instituțiile internaționale? Așa am înțeles, da? Că nu-s 96% executare, dar 99,9.

Doamna Maria Borta: Noi cu toții știm că și aprobarea bugetului a fost cu întîrziere, de aceea și rectificarea a venit cu întîrziere.

Domnul Veaceslav Bondari: Bine. Am înțeles.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 3.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Stimată doamnă director, Discuția raportului cu privire la utilizarea fondurilor de asigurări sociale reflectă două aspecte. Primul aspect, cum au fost utilizați banii în conformitate cu cifrele aprobate. Și sub acest aspect devieri nu vedem. Deci, practic, în conformitate cu cifrele aprobate, dumneavoastră ați utilizat resursele financiare. Și cel de-al doilea aspect, pe care îl reflectă acest raport. Reflectă rezultatul politicilor de ordin social. Și anume de aceasta am și invitat-o pe doamna viceministru. Aici vreau să-mi conformați două cifre: creșterea cheltuielilor cu pensiile deputaților, în 2011 în raport cu 2010, deci este de circa 28%. Și creșterea cheltuielilor cu alocațiile pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități este o creștere de doar 2%. Așa este?

Doamna Maria Borta: Deci creșterea pentru cheltuielile pensiilor deputaților este în rezultatul…

Doamna Oxana Domenti: Cifra este de 128 și 2%?

Doamna Maria Borta: Da, dar dumneavoastră ați luat doar cifra în volum. Eu vreau să aduc explicația că aceasta se datorează numărului de intrări, în acest an.

Doamna Oxana Domenti: Eu am calculat, doamnă director, și numărul de intrări. Numărul de intrări este cu 29 de deputați.

Doamna Maria Borta: Și pensia medie a deputatului a scăzut, în anul curent.

Doamna Oxana Domenti: Pensia medie a deputatului a crescut doar, a scăzut doar dintr-o singură sursă. Dacă adăugați și cealaltă sursă, pensia medie a deputaților a crescut.

Doamna Maria Borta: Din toate sursele deci ea a fost media 3468, astăzi este 3452.

Doamna Oxana Domenti: Dintr-o sursă, de la bugetul de stat doar. Sau de la bugetul de asigurări sociale? Că aveți două surse. Și dacă adăugați pensia, pensia medie este în jur de 5 500. Așa este, că dumneavoastră aveți două surse, dintr-o sursă pensia medie a scăzut, din cealaltă…

Doamna Maria Borta:

Deci este același procentaj, deoarece a fost, acesta este efectul micșorării procentajului de la 75 la 42.

Doamna Oxana Domenti: Nu știu, eu am făcut calculele mele, aici văd o creștere a pensiilor.

Doamna Maria Borta: … prezentați.

Doamna Oxana Domenti: În medie cu cîteva sute de lei. Așa cu schimbarea pe care ați făcut-o, avem o creștere de 28%, cheltuielile deputaților. După mine, acest lucru reflectă foarte clar rezultatul politicilor fragmentare pe care Alianța le-a promovat în domeniul pensionării, dar și rezultatul priorităților pe care l-a aprobat: Себе любимым, в первую очередь.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

Doamna Maria Borta: Eu doar vreau să aduc la cunoștință că dacă în 2010 au fost 201, în 2011 – 230 de deputați. Deci au venit în sistem 29. De aici și creșterea.

Doamna Oxana Domenti: 29. Și dacă calculăm în medie, pensia medie a crescut cu, practic, 500 de lei.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim, doamnă deputat. Vă mulțumesc, doamnă președinte. Microfonul nr. 2, vă rog.

Domnul Ghenadie Morcov – Fracțiunea PCRM: Vă mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. Stimată doamnă director, O întrebare la compartimentul ”Compensații pentru perioada rece a anului”. Deci beneficiari, în anul 2010, au fost 580 mii peroane, în anul 2011 – 44 de mii 343 persoane. Cum calificați dumneavoastră scăderea bruscă a numărului de beneficiari? Să înțelegem că populația trăiește mai bine în Republica Moldova sau, pur și simplu, nu a avut loc campania electorală și s-au alocat aceste surse altfel decît în campania electorală?

Doamna Maria Borta: Mulțumesc pentru întrebare. Dar dumneavoastră n-ați citit atent. ”44,3 mii familii”.

Domnul Ghenadie Morcov: ”Persoane”.

Doamna Maria Borta: ”Familii”.

Domnul Ghenadie Morcov: La noi este scris: ”persoane”.

Doamna Maria Borta: ”Familii”.

Domnul Ghenadie Morcov: Bine, oricum modalitatea de a repartiza compensațiile pentru perioada rece lasă de dorit. Și este legată, noi sîntem convinși, este legată și de campaniile electorale, care au avut loc în 2010, și care nu au avut loc în 2011. A doua întrebare se referă la indemnizația unică la nașterea copilului. S-au alocat în 2011 cu 1090 persoane mai puțin decît în anul 2010. Evident că sporul natural și natalitatea este în minus. Am vrea să știm ce politici ați promovat ce se referă la susținerea sau creșterea natalității în Republica Moldova?

Doamna Maria Borta: Deci după cum s-a văzut, în primul rînd, au fost în creștere, față de anul precedent, și pentru acei asigurați, și pentru cei neasigurați. Cît privește numărul, toate persoanele care s-au adresat, au primit această indemnizație. Și indemnizația valoric a crescut.

Domnul Ghenadie Morcov: Doamnă director, Ce se referă la prima întrebare, eu citez din raport: ”Numărul beneficiarilor, la data de 1 ianuarie 2012, a constituit 44 mii 343 persoane”. Este scris negru pe alb în raport.

Doamna Maria Borta: Înseamnă că este o greșeală redacțională.

Domnul Ghenadie Morcov: E greșeala dumneavoastră.

Doamna Maria Borta: Dar acestea sînt familii.

Domnul Ghenadie Morcov: Este document, e scris: ”persoane”. Nu induceți lumea în eroare, vă rog.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim. Întrebări nu mai sînt. Vă rog să luați loc, doamnă președinte. Rog de la tribuna centrală raportul comisiei.

Domnul Vladimir Hotineanu: Onorate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Hotărîre al Parlamentului pentru aprobarea raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011. Potrivit raportului, execuția în ansamblu a bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2011, a constituit la venituri 9 miliarde 88 milioane lei, iar la cheltuieli – 9 miliarde 213 milioane lei. Exercițiul bugetar 2011 s-a încheiat cu un deficit de 124 milioane lei. Planul la venituri a fost realizat cu neexecutarea prevederilor anuale în sumă de 33,9 milioane lei, iar cel la cheltuieli – cu o diminuare a lor cu 90,1 milioane lei. Comparativ cu 2010 au fost acumulate venituri mai multe cu 672,9 milioane lei sau cu 8 la sută. Ca pondere în PIB, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2011, au constituit 11,1 la sută. Ca pondere în veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în ordinea descrescătoare, sursele de venituri se repartizează în felul următor. Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii – 72,2 la sută. Transferuri de la bugetul de stat – 27,76 la sută. Dobînzi, amenzi și sancțiuni administrative – 0,2 la sută. Alte venituri – 0,02 la sută. Ponderea în PIB a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2011 au constituit 8% și s-a diminuat față de anul 2010, cu 0,3 la sută. Restanțele contribuabililor, la situația din 1 ianuarie 2012, au constituit suma de 806 milioane lei cea cu sancțiuni financiare și 718 milioane lei fără sancțiuni financiare. Transferurile de la bugetul de stat au constituit 2 miliarde 522,8 milioane lei și, comparativ cu anul 2010, suma transferurilor bugetului de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat a fost cu 96 milioane mai mult. În anul 2011, cheltuielile efectuate ale bugetului asigurărilor sociale de stat, comparativ cu anul 2010, au înregistrat o creștere de 681,5 milioane lei sau cu 8 la sută creștere. Ca pondere în PIB, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2011, s-au micșorat cu 0,7 la sută, față de anul 2010, și a constituit 11,2 la sută. În anul 2011, din suma totală a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat 81,9 la sută au constituit cheltuielile pentru prestații de asigurări sociale de stat, efectuate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. Față de anul 2010, aceste cheltuieli au fost cu 552 milioane lei sau cu 7 la sută mai mari. Analogică situație din anii precedenți, ponderea principală în cheltuielile totale a revenit pensiilor de asigurări sociale – 83,8 la sută.

Cheltuielile efectuate pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat, în anul 2011, au constituit 6 miliarde 345 milioane lei și au fost în creștere, față de anul 2010, cu 481 milioane lei sau cu 8,2 %. În anul 2011, din suma totală a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat 18,1 la sută au constituit cheltuielile pentru prestațiile sociale, efectuate din mijloacele bugetului de stat. Cheltuielile bugetului de stat pentru prestațiile sociale achitate prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat au constituit 1 miliard 670,7 milioane lei. Față de anul 2010, aceste cheltuieli au fost 129 milioane lei sau cu 8,4 la sută mai mari. Cheltuielile efectuate pentru organizarea și funcționarea sistemului public de asigurări sociale au constituit 174,4 milioane lei sau 94,8% din suma planificată. Cheltuielile pentru distribuirea pensiilor, alocațiilor, îndemnizațiilor și compensațiilor, inclusiv prin mandate poștale și cheltuielile pentru deservirea bancară au constituit 64,3 milioane lei, cu o pondere în totalul cheltuielilor de organizare și funcționare a sistemului public de asigurări sociale de 36,9% la sută. Cheltuielile pentru întreținerea Casei Naționale de Asigurări Sociale au constituit 102 milioane lei, executarea fiind de 95,4 la sută. După dezbaterea proiectului, în cadrul comisiei, cu majoritatea voturilor membrilor ei, 6 ”pro” și 5 ”abținuți”, acest proiect a fost propus pentru aprobare în ședința de plen a Parlamentului. Domnule președinte, Eu am finalizat. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări pentru președintele comisiei. Microfonul nr. 3.

Domnul Victor Mîndru: Da, vă mulțumesc. Domnule președinte, Părerea dumneavoastră, ca președinte de comisie parlamentară: de ce totuși se audiază raportul de executare a bugetului asigurărilor sociale de stat? Anterior am audiat raportul privind executarea bugetului în medicină, și nicidecum deodată bugetul privind executarea bugetului de stat?

Domnul Vladimir Hotineanu: Motivul este foarte simplu. Eu cred că corelațiile sînt directe între aceste două bugete, sînt transferurile de stat. Dar transferul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat a crescut anul acesta. Și el a fost. În 2011, Guvernul și-a onorat toate obligațiunile. În plus, că a finanțat și adăugător deficitul, în special, la Fondul de pensii. De aceea, eu nu văd o diferență deosebită în faptul că există sau nu. Dar să ținem minte și ce s-a întîmplat în 2011, atunci cînd am avut, deci am așteptat

94 bugetul de stat, am așteptat raportul Curții de Conturi și am ascultat executarea fix peste un an, la sfîrșitul anului 2011 ascultăm anul 2009. De aceea, au cred că aici nu există vreun impediment din punct de vedere și financiar, și juridic, cînd ascultăm executarea acestor două bugete. Ele sînt independente și nu sînt. Interdependența depinde doar de transferurile care sînt la aceste fonduri din partea Guvernului.

Domnul Victor Mîndru: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Supun votului proiectul nr. 1139, în contextul raportului. Luare de cuvînt. O clipă. Domnule Mîndru, vă rog.

Domnul Victor Mîndru: Vă mulțumesc. Stimați deputați, Onorată asistență, Voi prezenta opinia Fracțiunii Partidului Comuniștilor la raportul de executare a bugetului asigurărilor sociale de stat, accentuînd doar cîteva concluzii. Repet, ceea ce s-a mai vorbit anterior. Și acest raport, ca și cel al executării bugetului asigurărilor de asistență medicală, trebuie să fie precedat de raportul Curții de Conturi și de raportul privind executarea bugetului de stat. Dar să înțelegem că, în anul precedent, această procedură a dat bătaie de cap guvernanților, pentru că auditul a scos în vileag multitudinea de lacune și carențe grave de administrare a finanțelor publice și executare a politicilor sociale. Alarmantă este tendința de diminuare a ponderii contribuțiilor de asigurări sociale de stat în structura veniturilor acumulate. Astfel, în 2011, ele constituie 72,2 la sută. Comparativ cu 2008, aceasta constituia 85,38. Și ponderea în PIB a contribuțiilor de asigurări sociale de stat este în descreștere. Care sînt cauzele este lesne de urmărit, pentru că partea leului în aceste contribuții o constituie cele achitate de angajator și angajat din Fondul de retribuire a muncii și din salarii. După declarațiile interminabile de majorare a salariilor și deschiderea noilor locuiri de muncă, de contracarare a muncii la negru… Ar fi trebuit ca aceste venituri să fie în creștere sau să se mențină, dar, de fapt, crește doar transferul de surse din bugetul de stat. Restanțele față de bugetul asigurărilor sociale de stat, la finele anului precedent, au înregistrat o creștere cu 98 milioane 684 mii de lei, constituind peste 806 milioane lei în raport de anul trecut. Și dacă anul trecut Curtea de Coturi… cînd restanțele crescuse cu 101 milioane lei, era menționat, creșterea semnificativă a restanțelor este o

95 consecință a sistemului defectuos de administrare și supraveghere a veniturilor BASS din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Casa Națională, precum și interacțiunii necorespunzătoare dintre aceste instituții ce nu asigură perceperea integrală a sumelor integrate. Ce s-a schimbat pe parcursul acestui an dacă restanțele continuă să crească vertiginos? Care au fost concluziile organelor de resort, de ce nimeni nu se autosesizează? În structura datoriilor contribuabililor observăm că sectorul agrar are ponderea de 28,7 la sută, iar sfera bugetară - 17,1 zecimi. Ultima în creștere față de anul precedent, adică statul, în calitate de angajator, are datorii la plățile contribuabililor de asigurări sociale obligatorii, adică și la salarii. Pe parcursul ultimilor 3 ani, s-a tot vorbit despre politici noi, reforme, echitate în asigurări sociale. Ca să știm, în raportul prezentat, că și în anul 2011, comparativ cu 2010, în structura cheltuielilor efectuate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat nu s-au produs schimbări esențiale. Pensia medie pentru limită de vîrstă o constituie 900 de lei, după așa-zisele investiții majore în domeniul social, iar Premierul Filat răspundea încrezut, recent, unor posturi televizate că nu există pensie mai mică decît 900 de lei în Republica Moldova. Introducerea indemnizației unice la nașterea copilului a avut drept scop încurajarea natalității, susținerea tinerei familii, iar cifrele care indică numărul beneficiarilor în descreștere cu 1091 de persoane față de 2010 denotă politici sociale dezastruoase, implementate la nivel de stat în ultimii 3 ani. Compensația pentru perioada rece a anului în 2011 au primit-o 44 de mii de persoane. Pentru comparație: în 2010 – 580 de mii de persoane. Și ajutorul social a avut un număr de 36 de mii de familii beneficiari și nicidecum 70 de mii, cum se raporta. Tot mai rău, tot mai puțin, pe ascuns, pe neobservate, sireaca lume este deposedată de ultimele surse de existență, de ultima speranță, spunîndu-i-se că acum a scăpat de sărăcie și iată, iată ne așteaptă Europa cu un colac salvator sub formă de pensii și salarii europene. Un singur capitol înregistrează progrese – ajutorul de deces. Stimați colegi, În aceste condiții, Fracțiunea Partidului Comuniștilor nu va susține acest proiect dat și vă îndeamnă să încercați a examina proiectele sociale, depuse în Parlament de către deputații comuniști. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Următorul este invitat domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Stimați colegi, Chiar foarte scurt, pentru că vreau să folosesc acest prilej pentru a puncta niște lucruri. Nu în zadar am ieșit la microfon s-o întreb pe doamna director despre carențele, lacunele și neregulile care au fost depistate în raportul Curții de Conturi pentru 2010, pentru că acel raport arăta deficiențe în administrarea veniturilor, disciplină precară de raportare. Circa 50 la sută din contribuabili nu au asigurat prezentarea declarațiilor privind calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale; neasigurarea perceperii integrale a sumelor planificate și calculate, lipsa de fermitate instituțională și de reformare instituțională; lipsa elementelor de control intern distincte și corelate, controlul insuficient al Casei Naționale la capitolul „Acceptarea cheltuielilor pentru indemnizațiile din capacitatea temporară de muncă”; lipsa unor propuneri și proiecte de perfecționare a cadrului legislativ normativ pentru îmbunătățirea stării de lucruri în domeniu și multe altele. Din păcate, sîntem în situația de a o crede pe cuvînt pe doamna director, pentru că alte documente confirmative că aceste lacune au fost înlăturate nu le avem. Dar, ziceam, vreau să folosesc această ocazie pentru a puncta alte chestiuni. Pentru că actualul sistem de pensionare este unul de sorginte socialistă, din punctul meu de vedere, și dacă se va insista în continuare în același format pe care îl avem astăzi, am putea ajunge la o situație în care întregul sistem de pensionare să falimenteze și să eșueze. De aceea, este foarte important și aceste întrebări nu sînt adresate neapărat Casei Naționale, ci mai degrabă Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei și întregului Guvern, dar și corpului legiuitor: să vedem care vor fi în continuare politicile în domeniul bugetului asigurărilor sociale. Va rămîne presiunea considerabilă asupra angajatorilor și salariaților, 23% la fondul de salarii plus 3,5 angajatorul și 3,5 angajatul, dar fără posibilitatea ca pensia să fie cuantificată personal după merit și contribuție reală? Pensiile, dacă va rămîne situația care este…. vor rămîne în continuare mizere. Cum se urmărește reducerea raportului dintre persoanele pensionate și cele ocupate? În țările Uniunii Europene acest raport este de unu la patru. La noi aproape unu la doi și această situație este, la fel, una cunoscută și una dramatică chiar, pentru că, în scurt timp, acei angajați, salariații nu vor mai putea suporta presiunea pentru a întreține prin contribuțiile lor pe acei neangajați sau pensionați. Cînd vom avea fonduri private de pensii în care angajatul și angajatorul acestuia să poată direcționa o parte considerabilă a prestațiilor sociale, să fie deduse sursele redirecționate? Cum și cînd se va modifica cota infimă de venituri din dobînzi din alte surse. În 2011 această cotă a fost de 0,004 miimi la sută din bugetul asigurărilor sociale. Și de asemenea, în contextul Moldovei electronice sau a E-guvernare, implementarea tehnologiilor IT cum se va răsfrînge asupra politicilor la Casa

Națională de Asigurări Sociale și cum Casa Națională va reduce costurile de administrare prin implementarea acestor politici IT. Sînt întrebări la care urmează să răspundem într-un timp previzibil, noi, împreună cu toții, și să ne gîndim ce putem să facem și cum putem interveni ca să prevenim, de fapt, eșecul sistemului național de pensionare. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Stimați deputați, În contextul raportului comisiei, supun votului proiectul de Lege nr.1139, proiectul de Hotărîre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011. Cine este pentru rogsă voteze. Vă mulțumesc. Cu majoritatea de voturi, proiectul de hotărîre a fost aprobat. Cu aceasta, stimați deputați, ordinea de zi a ședinței de astăzi a fost consumată. Trecem la următorul capitol, Ora întrebărilor. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule Președinte al ședinței, Stimați colegi, Eu am solicitat să vină să ne prezinte o informație Procurorul General și directorul CCCEC. După cîte văd, în sală sînt veniți nu oamenii care s-au ocupat nemijlocit de aceasta. De aceea, eu solicit să vină vicedirectorul care s-a ocupat la CCCEC nemijlocit, se ocupă de activitatea operativă. Și de la Procuratură, dacă n-a venit Procurorul General, să vină procurorul anticorupție, că aceștia au condus emisiunea aceasta sau misiunea aceasta mai corect a lor cu dezbrăcarea, ascultarea, verificarea copiilor. Așa că eu renunț la acei care sînt în sală astăzi. Eu am făcut solicitarea și renunț. Să vină procurorul anticorupție și, dacă nu vine domnul Chetraru, am înțeles că e în concediu, să vină vicedirectorul, care se ocupă de activitatea operativă.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule Președinte, Secretariatul a adus la cunoștință că domnul Zubco este în concediu medical, iar domnul Chetraru este într-o delegație.

Domnul Mihai Ghimpu: Foarte bine.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Nu este în țară.

Domnul Mihai Ghimpu: Să vină procurorul anticorupție, căci dumnealui a autorizat toate acțiunile acestea.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Sînteți de acord să transferăm pe joia viitoare?

Domnul Mihai Ghimpu: Pe mîine, pe mîine, nu pe joia viitoare.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Pe mîine nu avem Ora interpelărilor.

Domnul Mihai Ghimpu: Noi sîntem Parlament și putem să avem totul ce dorim, dacă dorim.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Ar trebui să schimbăm Regulamentul, domnule președinte.

Domnul Mihai Ghimpu: Îl schimbăm, dacă trebuie. Dar cum?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Dar nu sînt nici domnul Chetraru …

Domnul Mihai Ghimpu: Dacă căruța e spartă, ce, o să umblăm cu căruța spartă? Trebuie s-o schimbăm, nu?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Vă mulțumesc. Microfonul nr.3, vă rog. Procedură, microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu vreau să întreb: conform Regulamentului, nu se fac întîi declarații la sfîrșit de ședință și după care Ora Guvernului?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Invers. Ora Guvernului și după aceea declarații.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Cer scuze. E de procedură? Păi, nu, așteptăm întîi să răspundă la întrebările lansate joia precedentă și după aceea înaintați întrebări. Stați să răspundă, domnule… Da, vă rog, microfonul nr.4. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Ion Butmalai: Domnule Președinte al ședinței, Constatăm că domnul Procuror General iarăși ignorează prezența la Ora Guvernului. Eu sînt de acord, dacă domnul Pântea are informația respectivă pe care am solicitat-o să ne-o prezinte la Ora Guvernului. Și, cu regret, constatăm că Procurorul General nu vă stimează, în primul rînd, pe dumneavoastră și, în al doilea rînd, pe noi.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Invităm la … Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu, de asemenea, joia trecută am solicitat Procuraturii Generale să inițieze o investigație în legătură cu refuzul neîntemeiat al conducerii Aparatului Președintelui de a ne acorda informații de interes public. Și, dat fiind faptul că prim-adjunctul Procurorului General este în sală, aș vrea, dacă are informație, să mă informeze despre aceste acțiuni.

Domnul Vladimir Plahotniuc: În cazul în care dumnealui dispune de informație o să rugăm să vă prezinte informația. Să ne conducem de procedură … Vă rog frumos, domnule Reșetnicov, doar conform Regulamentului. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc, domnule Președinte. De procedură. La ședința trecută, joi, l-am invitat cu o întrebare pe domnul ministru al afacerilor interne Roibu și am solicitat informația să fie prezentată în plenul Parlamentului de către dumnealui personal privitor la acțiunile pe care le-a întreprins și pe care le va întreprinde, pînă la 1 iulie anul curent, în legătură cu lichidarea Serviciului de Grăniceri. Eu nu-l văd pe dumnealui. Rog să-mi confirmați este sau s-a ascuns, a dispărut, unde-i?

100

Domnul Vladimir Plahotniuc: Secretariatul, Vă rog să spuneți, este cineva responsabil de la Ministerul Afacerilor Interne privitor la informația …

Domnul Artur Reșetnicov: Nu cineva, dar personal ministrul afacerilor interne.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Conform Regulamentului, ministerul poate să delege un reprezentant, pentru a da răspuns.

Domnul Artur Reșetnicov: Și pe cine l-a delegat?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Nu știu. O să auzim acum. Este cineva?

Domnul Artur Reșetnicov: Deci constatăm că dumnealui refuză ...

Domnul Vladimir Plahotniuc: Secretariatul, Este?

Domnul Artur Reșetnicov: … să vină și să delege pe cineva.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Nu este. O să aflăm acuși, în timpul ședinței, dacă va fi. Dar, după cîte știm, la ora 13.00 este ședință de Guvern. Poate acesta este și motivul, presupun. Stimați colegi, Să începem. Conform procedurii, este invitat domnul Andrei Pântea … Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Boris Vieru – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, De asemenea, cred că e de procedură rectificarea mea. Am adresat o întrebare domnului ministru Focșa joia trecută. Între timp, au intervenit niște informații tulburătoare legate de distribuția unor fonduri publice. Și solicit, pentru joia următoare, prezența domnului Focșa, ca să răspundă aici, în plenul Parlamentului, la întrebarea adresată, în direct.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc.

101

Secretariatul, Vă rog notați solicitarea. Este invitat domnul Pântea, ca să răspundă la întrebarea domnului Butmalai referitor la interceptarea convorbirilor telefonice. Vă rog, domnule Pântea, un răspuns de trei minute.

Domnul Andrei Pântea – prim-adjunct al Procurorului General: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorată asistență, La întrebarea dacă domnul Butmalai și domnul Cimbriciuc sînt interceptați actualmente sau au fost am fost informat că astfel de interceptări nu au avut loc. Deci dumnealor au fost interceptați în luna iunie 2009, au fost interceptați în cadrul unei cauze penale, deci în cadrul unui … (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, mai tare, domnule Pântea.

Domnul Andrei Pântea: Absolut nu mă tem. Pur și simplu …

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog mai tare, mai clar.

Domnul Andrei Pântea: Deci dumneavoastră ați fost interceptați în luna iunie 2009 în cadrul unui dosar operativ ce ține de gruparea criminală Moscalciuc, alias Machena. De fapt, odată a fost pornită urmărire penală referitoare la această interceptare ilegală. În rest, actualmente deci dumneavoastră figurați în calitate de parte vătămată în această cauză penală, instrumentată de Procuratura Generală. Alte interceptări nu au avut loc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Domnul Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Am o întrebare la dumneavoastră: de ce din 2009 pînă la momentul actual dosarul respectiv la interceptarea convorbirilor telefonice ilegale este finisat? Și spuneți-mi, vă rog, să cunoască toată lumea: de ce dosarul respectiv, unde eu sînt ca parte vătămată, pînă la ziua de astăzi se află în safeul procurorului Narea Octavian? De ce nu este remis în instanța de judecată?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, domnule Pântea.

102

Domnul Ion Butmalai: Care sînt pricinile?

Domnul Andrei Pântea: Deci cauza penală respectivă a fost pornită în 2010 în luna iulie, atunci cînd a fost constatat faptul interceptării ilegale. Au fost diferite instanțe de judecată, un colaborator al Direcției servicii operative a Ministerului Afacerilor Interne, care a realizat aceste acțiuni operative, în baza cărora ați fost interceptat. În cadrul acestei cauze penale figurează mai multe persoane, care au fost ilegal interceptate. De fapt, informația poartă un caracter confidențial și, pînă la moment, volumul de lucru care se efectuează nu ne permite să fie diferită în instanțe de judecată. Se mai efectuează acțiuni de urmărire penală.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule procuror. Domnule Stoianoglo, Ce ați vrut să mai … De fapt, nu aveți dreptul să puneți întrebări, doar acei care au … Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu este o întrebare, aceasta este o precizare. Eu cred că … înțeleg că domnul Butmalai nu știe Regulamentul Parlamentului, care nu prevede așa întrebare și așa ascultare. Dar domnul prim- viceprocuror general trebuie să știe despre aceasta. То, что предлагает господин Бутмалай, это вмешательство в судебную власть вообще. И депутаты Парламента ни вправе задавать такие вопросы, а Генеральный прокурор не должен на них здесь отвечать. Что значит …

Domnul Vladimir Plahotniuc: Conform articolului 122, deputații nu pot formula întrebări ce se referă la procesele aflate pe rolul instanței judecătorești sau pot afecta soluționare unor cauze aflate în curs de judecată. Dacă aсeasta ați vrut să spuneți, domnule Stoianoglo. Vă rog, domnul Butmalai. Vă rog.

Domnul Ion Butmalai: Domnule Președinte al ședinței, Ca replică, citiți Statutul deputatului, care este reglementat prin legea Republicii Moldova, nu citiți din Regulament. Și eu am pus o întrebare foarte simplă, eu nu mă includ acum și nu vreau să aflu ceva ieșit din comun. Eu, ca parte vătămată, am luat cunoștință de dosarul respectiv, am semnat. Și întrebarea mea este: de ce dosarul penal respectiv nu este remis în instanța de judecată, pentru a fi examinat?

103

Domnul Vladimir Plahotniuc: În cazul acesta, sînt de acord.

Domnul Ion Butmalai: Și atît.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule procuror, Întrebarea este …

Domnul Ion Butmalai: Dar domnul Stoianoglo să citească el legea.

Domnul Vladimir Plahotniuc: … de ce încă nu este în judecată? Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Pântea: La moment, probatorul acumulat nu permite diferirea cauzei penale instanței de judecată.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Și, fiindcă sînteți oricum la microfon, cred că, dacă o să aveți, să răspundeți la a doua întrebare a domnului Butmalai, care a pus-o, referitor la Compania „Macon”. Sînteți pregătit să răspundeți acum?

Domnul Andrei Pântea: Da, sînt. Da, sigur.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, liniște în sală, vă rog frumos. O să ne referim la același articol al Regulamentului. Vă rog să răspundeți în contextul legii, doar atît cît vi se permite. Domnule Procuror general.

Domnul Andrei Pântea: Ceea ce ține de cauza penală. Mulțumesc. Ce ține de cauza penală ”Macon” 2010990227, pornită la 29 iulie 2010, potrivit articolului 361 alineatul (2) ”Fals în acte publice”. Această cauză penală a fost gestionată. Deci la ea au fost conexate și alte cauze penale ce țin de relațiile financiar-economice ale acestui agent economic cu alte 13 firme calificate ”fantomă”. Parțial, anumite cauze penale au fost expediate în instanța de judecată. Dar pe această cauză penală a fost adoptată hotărîre în luna aprilie 2011. A fost

104

încetată potrivit articolului 275 punctul 1 din Codul de procedură penală, din lipsa faptei infracțiunii.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, întrebarea încă o dată. Replica, domnule Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Prejudiciile pe dosarul respectiv? De ce nu lucrează microfonul, domnule Președinte?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Lucrează, lucrează, vorbiți mai aproape.

Domnul Ion Butmalai: Lucrează bine. Sînteți la curent că sînt 118 milioane de lei prejudicii aduse statutului?

Domnul Andrei Pântea: Prejudiciile parțial sînt pe rol în cauzele din instanța de judecată. Și la luarea unei decizii definitive se va decide asupra acestor prejudicii. De a concretiza cuantumul, la moment, nu este posibil, pentru că nu s-au făcut calculele în instanța de judecată.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Nu puteți adresa întrebări, dacă n-ați adresat-o data trecută. Referitor la subiectul acesta? De procedură nu cred că este loc acum. Domnule Reșetnicov, Nu abuzați. Eu sînt foarte amabil. V-am propus și v-am dat tot timpul posibilitatea să adresați și la momentul de proceduri. Acum nu puteți întreba, adresa întrebări domnului, pentru că este întrebarea adresată, săptămîna trecută, de domnul Butmalai. Domnule viceprocuror general, Puteți răspunde și la următoarea întrebare ce ține de perchezițiile efectuate la… Sau o trecem la ziua viitoare, nu? Am înțeles, domnule președinte. Cred că o trecem. Am înțeles. Vă rog. Am înțeles. Eventual, microfonul nr. 3. O clipă, doar …

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Procuror, Joia trecută, eu am solicitat Procuraturii Generale să inițieze o investigație în legătură cu încălcarea de către conducerea Aparatului Președintelui a prevederilor legale și inițierea unei urmăriri contravenționale în legătură cu neîndeplinirea cerințelor legitime ale unui deputat.

105

Vreau să reamintesc, eu am solicitat niște informații cu caracter public de la Președinție și am primit un refuz și nici o informație. Și am vrut să vă întreb, dacă ați inițiat, vă rog, procedură în acest sens?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Eu îmi cer scuze, domnule Reșetnicov, eu nu v-am regăsit în lista întrebărilor solicitate săptămîna trecută. Domnule Sîrbu, Nu v-am regăsit aici.

Domnul Serghei Sîrbu: Cum nu? Domnule președinte, Eu nu știu cum lucrează Secretariatul sau stenograma, eu, data trecută, joia trecută, am avut o intervenție, inclusiv către Procuratura Generală. Îmi pare foarte rău.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Bine. În cazul în care procurorul… Sînteți gata, domnule Pâtea, să răspundeți ori nu? Nu sînteți gata.

Domnul Andrei Pântea: Eu nu sînt la curent cu întrebarea pe care dumneavoastră ați abordat-o. De aceea, dacă e posibil de concretizat, sînt gata să răspund în cazul în care …

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog să formulați încă o dată întrebarea. Domnule Sîrbu, Vă rog, să formulați încă o dată clar întrebarea.

Domnul Serghei Sîrbu: Bine. Formulez încă o dată. Cîteva săptămîni în urmă, eu am adresat o interpelare către domnul Ion Păduraru, Secretar general al Aparatului Președintelui, în care am solicitat, în conformitate cu Legea cu privire la statutul deputatului, cu Legea privind accesul la informații și alte acte normative, să ne prezinte copiile unor contracte de achiziții publice, informație publică, informație privind reorganizarea Aparatului Președintelui și alte informații de ordin public. Am primit un răspuns de batjocură, în care mi s-a spus că eu, ca deputat, nu am dreptul să dispun de astfel de informații. Și Codul contravențional prevede, pare-mi-se articolul 316, ”Neîndeplinirea cerințelor legitime ale unui deputat”. Și am solicitat Procuraturii Generale să inițieze o procedură în privința Secretarului general al Aparatului Președintelui privind refuzul neîntemeiat de a- mi acorda informații publice.

106

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles, domnule Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Și dacă acum nu aveți informația, eu vă rog: ori data viitoare, ori în scris să mă informați despre aceste acțiuni. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc și eu. Domnule Pîntea, Vă rog. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Gheorghe Brega: Vă mulțumesc. Eu aș vrea să-l întreb pe domnul Sîrbu: cînd minte? De aceasta nu l-ați găsit în lista celor care au solicitat, pentru că inițial a spus: cu o săptămînă în urmă. Apoi a ieșit cu: cîteva săptămîni, nu țin minte cînd. Cînd minte domnul Sîrbu? Îmi pare că el îndeobște nu a solicitat. Eu aș prefera să nu-i dați…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule Brega, Vă mulțumesc. Doar pentru domnul Sîrbu. Ați spus că ați adresat o adresare, ați făcut o adresare către instituția prezidențială, și nu către instituția noastră, care sîntem instituție parlamentară. Dar în cazul în care ați formulat-o, dumnealui a să vă răspundă în scris. Vă rog. Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Deci, domnule Brega, Dumneavoastră ascultați cînd eu vorbesc? Vreo trei săptămîni în urmă am adresat o interpelare în scris către Președinție. Am primit un răspuns de batjocură. Iar săptămîna trecută, la categoria ”Întrebări” am adresat o întrebare Procuraturii în privința acestui fapt, cu inițierea procedurii contravenționale. Deci, vă rog frumos, să fie foarte clar. Păi, ascultați atent și va fi clar.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, am înțeles. Domnule procuror, Vă rog să pregătiți răspunsul în scris ori în plen pentru o ședință următoare. Domnule Reșetnicov, De procedură, ați spus, microfonul nr. 3.

107

Domnul Artur Reşetnicov: Mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. Nu-i întrebare pentru procuror. E de procedură. Și e concretizare, în special, pentru deputatul care afirmă că este parte vătămată și urmează să se intereseze de cazul respectiv. Eu vreau să atrag atenția la articolul 122 din Regulamentul Parlamentului, alineatul (3), care expres prevede că deputatul nu are voie să dea întrebări care privesc probleme personale, și mai mult ca atît, urmăresc în exclusivitate obținerea unei consultații juridice. Ca să nu pierdem aici timpul în zadar. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Domnului Sîrbu, În special.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Stimați colegi…

Domnul Victor Popa: Încă o dată vă aduc aminte articolul 125 din Regulament: interpelări se dau numai membrilor Guvernului. Nici un fel de Aparat Prezidențial. A făcut foarte bine că nu v-a răspuns. Interpelarea se solicită numai membrului Guvernului. Întrebările se solicită membrilor Guvernului și conducătorilor autorităților administrației publice. Președinția nu este administrație publică. Uitați-vă în Constituție și o să vedeți.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule Sîrbu… Nu, nu, domnul Butmalai. Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Butmalai: Da, domnule Președinte al ședinței, Este banal lucrul că este Regulamentul Parlamentului, dar este Legea Republicii Moldova cu privire la Statutul deputatului. Și le-ași sugera ideea la colegi să citească și legea respectivă. Și domnul Reșetnicov să nu se supere. Eu insist ca dosarul respectiv să se ducă în instanța de judecată, ca, pe urmă, să fie atras și el la răspundere, pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice și falsificarea ordonanței care a fost

108 pentru interceptare din instanța de judecată și autorizația de la Procuratura Generală. Aceasta este.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles. Vă mulțumesc. Domnule procuror, Luați loc. Microfonul nr. 2, de procedură cred că presupun eu.

Domnul Alexandr Petkov: De procedură. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Eu, data trecută, am adresat întrebarea către niște organizații guvernamentale și cele care sînt în subordinea Parlamentului, în special, Centrul Anticorupție și în Guvern referitor.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Referitor la?

Domnul Alexandr Petkov: La eventuala implicare a domnului ex-ministru al sănătății Hotineanu în arendarea spațiilor la Spitalul Clinic Republican. Eu nu m-am regăsit astăzi în listă și vreau să cunosc din care cauză?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule Petkov, Eu tot nu am regăsit în listă. O să rugăm Secretariatul să includă pentru săptămîna viitoare. În listă nu există. Eu nu cunosc subiectul și nu-l regăsesc aici. O să analizăm și o să vă răspundem de ce n-a fost regăsit aici.

Domnul Alexandr Petkov: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Și eu vă mulțumesc. Următorul este invitat domnul ministru al educației, domnul Mihail Șleahtițchi, la întrebarea adresată de doamna Jantuan Stella. Prezentarea unei informații referitor la măsurile luate de minister pentru combaterea corupției în timpul BAC-lui. Vă rog, domnule ministru.

109

Domnul Mihail Șleahtițchi – ministrul educației: Domnule prim-vicepreședinte al Parlamentului, Doamnă vicepreședinte al Parlamentului, Doamnelor, domnilor deputați, Onorată asistență, Vă mulțumesc foarte mult pentru atenția pe care o acordați învățămîntului din Republica Moldova... Pentru interesul permanent pe care-l simt din partea Parlamentului, care se regăsește în întrebările și interpelările dumneavoastră. Mă onorează foarte mult să asist astăzi la ședința Parlamentului, pentru a vă vorbi despre problemele învățămîntului, despre modul în care ele sînt soluționate. Așadar, după aproximativ 15 luni de activitate în cadrul ministerului, am constatat, împreună cu colegii mei, că sistemul educațional din Republica Moldova este dominat de ilegalitate. Am ajuns la concluzia că antinorma, și nu norma domină calitatea relațiilor din învățămînt și acest fapt are un impact negativ asupra calității învățămîntului care descrește din an în an. Evident, ar fi o mare eroare să credem că acest lucru s-a produs în anul 2010 sau 2011, în 2012 sau în 2009. De-a lungul anilor, situația în învățămînt se agrava. De aceea, dînd note situației care s-a creat în învățămînt astăzi, să nu uităm de ziua de ieri, de cum s-a dezvoltat învățămîntul în Republica Moldova de la bun început. Pe de altă parte, ar fi o eroare să credem că într-o zi, în două zile sau în cîteva săptămîni situația din învățămînt poate fi reparată. Dacă în decurs de decenii ea a luat turnuri negative, evident că avem nevoie de ani, pentru a avea o normalitate în învățămînt. La fel, ar fi o eroare să credem că doar școala, doar Ministerul Educației vor fi în stare de unele singure să rezolve problemele existente în învățămînt. Să nu uităm că școala este un subsistem social. Venind la școală, oamenii vin din societate, aducînd cu ei o mentalitate. M-am referit de mai multe ori la mentalitatea colectivă existentă în Republica Moldova în calitatea ei de societate aflată în tranziție. Este o mentalitate, cu părere de rău, perversă, fiindcă ea nu are la bază un context socio-economic stabil, axat pe competiție, cu locuri de muncă, cu investiții, cu predictibilitate. De aceea, am ajuns la concluzia că este important să elaborăm o metodologie de organizare a activităților educaționale, care ar uni timpuri și spații, care, în egală măsură, s-ar referi la pedagogi, dar și la clasa politică, la deputați, la părinți, la oamenii maturi din societate care sînt antrenați în alte sfere de activitate, la studenți, la copii, la lucrătorii din Ministerul Educației. În mod special, ne-am axat pe problematica corupției, care a devenit una generalizată atît la nivel social, cît și la nivel școlar. În această ordine de idei, în acest an, chiar la începutul lui, am elaborat o metodologie de organizare, desfășurare a sesiunii de examene, care cuprinde o serie întreagă de elemente anticorupție. Am putea spune chiar că în această metodologie se regăsește un modul specializat, axat pe problematica corupției.

110

Nu vă pot oferi toate elementele, fiindcă ar dura prea mult, dar, cu permisiunea dumneavoastră, mă voi axa doar pe 10 elemente pe care le consider semnificative. Care sînt ele. Primul element – banii. Pentru prima dată în istoria învățămîntului din Republica Moldova a fost alocată o sumă enormă de bani, destinată unei bune organizări și desfășurări a sesiunii de examene. De ce am făcut acest lucru? Fiindcă anterior, dar și astăzi mulți oameni care au transformat examenele într-o afacere profitabilă adună sume enorme de bani. Am declarat în cîteva conferințe de presă că sumele variază de la 100 de euro pînă la 800 de euro. De fiecare dată, personajele care își construiesc averi pe seama copiilor, pe seama școlii, spun că acești bani sînt necesari pentru atenție, buna organizare și desfășurare a sesiunii de examene. De aceea, am alocat bani – 5 milioane de lei, am vorbit societății despre aceste sume de bani. În calitatea mea de ministru, am emis un ordin, prin care am interzis categoric colectarea banilor, spunînd că orice tentativă de colectare a lor este una ilicită. Mai apoi am elaborat…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru…

Domnul Mihail Șleahtițchi: …un regulament care vizează…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru, Cer scuze. Ar trebui să vă comprimați la 3 minute, dacă… Vă rog, ca să intervină și...

Domnul Mihail Șleahtițchi: Atunci eu dar voi numi, cu permisiunea dumneavoastră, doar aceste poziții și dacă vor fi întrebări. Vă mulțumesc pentru atenție și pentru intervențiile dumneavoastră atît de gentile. Așadar, a doua poziție este testul sau testele de examinare. Am avut două pretestări naționale, am vorbit cu mii de elevi care mi-au spus, în majoritatea absolută a cazurilor, că au fost niște teste care sînt accesibile și sînt în strictă corespundere cu curricula școlară. Al treilea element – securizarea procesului de elaborare a testelor și a procesului de păstrare a lor. Al patrulea element – procesul de completare a testelor. Pentru întîia dată a fost completată o declarație pe proprie răspundere de către elevi. Pentru întîia dată a fost completată declarația pe proprie răspundere de către coordonatorii grupurilor care au alcătuit aceste teste.

111

Pentru întîia dată declarația pe proprie răspundere a fost semnată de către președinții comisiilor de examene. Al cincilea element – sesiunile propriu-zise. Pentru întîia dată avem 3 sesiuni pentru a combate corupția, prin care comunicăm cu elevii și le spunem că ei tot timpul au o șansă în plus. Anul acesta a apărut sesiunea repetată sau suplimentară pentru acei elevi care nu vor lua note pozitive la sesiunea de bază. În acest an am dezvoltat conceptul sesiunii contestaționale. Pentru prima dată elevul poate veni cu părinții să-și vadă lucrarea, s-o analizeze, să primească răspunsuri pertinente asupra modului în care și-a făcut lucrarea. Și sesiunea de la anul este sesiunea transferată pentru acei elevi care n-au respectat declarația, care au încălcat norma morală, care au copiat și au avut lucrarea anulată, după cum și pentru acei copii care s-au inspirat din testele care au fost postate pe rețele de socializare.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru, Eu cred că ați satisfăcut curiozitatea tuturor, doar să vedem a doamnei Jantuan. Vă rog, replica.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Dar cu o remarcă, domnule Președinte. Eu m-am oprit doar la al șaptelea element. Sper să-mi adresați întrebări ca să…

Doamna Stella Jantuan: …eu v-am ascultat foarte…

Domnul Mihail Șleahtițchi: Vă mai vorbesc despre trei.

Doamna Stella Jantuan: …atent, dar…

Domnul Mihail Șleahtițchi: Am văzut, doamnă Jantuan.

Doamna Stella Jantuan: Întrebarea mea nu a fost aceasta, domnule Șleahtițchi.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Da.

112

Doamna Stella Jantuan: Și vă mulțumesc mult pentru introducerea în psihologia socială, de care toți am beneficiat acum de cunoștințele dumneavoastră profunde. Dar, domnule Șleahtițchi, atît de frumos ne-ați vorbit de ceea ce a făcut ministerul pe parcursul… adică înainte de perioada de bac, atunci de ce se repetă aceeași situație în fiecare an? Asta este una. Și doi. Dacă dumneavoastră căutați corupția la elevii care poate ascund telefoanele mobile sau cum insistați, n-a fost nici un caz care a demonstrat că un profesor a luat bani pentru a le da voie acestor elevi să intre cu telefoane. Și altceva. Foarte uimitor faptul, care a fost cred că o încununare logică a acestui proces de organizare a bacului că, înainte de a deschide plicul, pe internet deja a apărut informația referitor la răspunsurile la aceste teste. Înseamnă că dumneavoastră căutați corupția nu acolo unde trebuie, căutați în propriul minister.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Mulțumesc. În primul rînd, vreau să fac următoarele precizări. Nu mi-ați permis să ajung pînă la ultimele poziții, fiindcă în final vreau să vă spun că ar fi o naivitate să declari că acest plan de acțiuni reprezintă un document ideal, absolut, că nu este loc pentru mai bine. La urmă vroiam să vă spun că doar sîntem la începuturile elaborării unor metodologii care permit să intervenim serios, de o manieră profundă în proces. După care, nu vă dau dreptate că am făcut psihologie socială, că nu m-am referit la nici o paradigmă, n-am operat cu nici o noțiune și n-am încercat să vă învăț psihologie socială. În al treilea rînd, v-ați asumat o mare responsabilitate, în viziunea mea, doamnă deputat, afirmînd că testele încă nu au fost deschise și ele au fost postate. Vă fac următoarea declarație și, dacă nu-mi dați crezare, vă rog să-mi demonstrați în public acest lucru. Testele au ajuns pe mîna copilului, testul a fost fotografiat cu telefonul mobil și imediat postat pe rețeaua de socializare, fiindcă altfel era absolut imposibil. Dar, oricum, vă las o posibilitate, stimată doamnă deputat, să-mi demonstrați public că așa ceva s-a întîmplat. Și a patra remarcă, legată de o declarație. Au fost pornite dosare penale. Nu noi le-am pornit, fiindcă dimensiunea penală revine CCCEC-ului, care a fost în domeniul care-l caracterizează. Noi vom putea spune că există o legătură organică între modul în care a fost completat un anumit test și aportul unui anume asistent, profesor, părinte, președinte al centrului de bac numai în rezultatul în care învinuirile elaborate de către ofițerii de urmărire penale vor fi validate, inclusiv la treapta instanței de judecată. Să așteptăm acel moment. În ceea ce ne privește pe noi, vreau să vă fac următoarea declarație. Pînă în prezent, am anulat 47 de lucrări. Vreau să vă fac următoarea declarație. Conform metodologiei de organizare, desfășurare a sesiunii de examene, există o procedură de anulare a lucrării. Care este ea?

113

Primul element. Trebuie să existe o declarație pe propria răspundere, prin care elevul și-a asumat întreaga responsabilitate pentru, nu, ascultați, că ați făcut o declarație foarte gravă. Al doilea document este procesul-verbal care documentează cazul încălcării.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru, Cred că o să ne limităm la expunerea…

Domnul Mihail Șleahtițchi: Și a treia declarație.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Deja făcută. Vă rog, replica, doamnă Jantuan, și aici finalizăm.

Domnul Mihail Șleahtițchi: De aceea, domnule Președinte…

Doamna Stella Jantuan: Domnule ministru…

Domnul Mihail Șleahtițchi: Ca să fie clar.

Doamna Stella Jantuan: Eu vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Nu, stați.

Doamna Stella Jantuan: Dar vreau să vă spun.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Dați-mi, vă rog, voie să…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru…

Doamna Stella Jantuan: Întrebarea mea conținea și pe ce criterii au fost selectate.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Să ascultăm replica.

114

Doamna Stella Jantuan: Centrele de bac, la care dumneavoastră nu ați răspuns. Și altceva. Nu eu am făcut această declarație. Tot internetul era plin de informația că a apărut această, au apărut răspunsurile la teste. Asta-i altceva.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Asta-i…

Doamna Stella Jantuan: Dumneavoastră acum… acum dumneavoastră vreți să ne spuneți că nu, testele nu se elaborează în cadrul ministerului, sînt elaborate de altcineva, în afara acestui cadru.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Stimată doamnă deputat, Dumneavoastră…

Doamna Stella Jantuan: Nu, pe ce criterii? Vă rog frumos, vreau să... nu facem acum…

Domnul Mihail Șleahtițchi: Vă rog, dați-mi voie…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Doamnă Jantuan.

Domnul Mihail Șleahtițchi: …să vă răspund la întrebare…

Doamna Stella Jantuan: Nu faceți filozofie... așa un…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule ministru, Eu vă rog frumos.

Doamna Stella Jantuan: Nu mă interesează un răspuns…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Stimați…

Doamna Stella Jantuan: …atît de ramificat și spunți-mi, vă rog…

115

Domnul Vladimir Plahotniuc: Stimată colegă…

Doamna Stella Jantuan: …pe ce criterii dumneavoastră v-ați bazat la selectarea centrelor de bac și atît. Vă mulțumesc.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Eu încă o dată vă mulțumesc pentru întrebare, dar vreau să fac cîteva concluzii. Să fim foarte atenți atunci cînd operăm cu niște chestiuni care influențează grav viața familiilor, a copiilor, care pot scoate din circuit. De aceea, vă fac o declarație. Faptul că aceste teste au fost postate pe internet reprezintă o treabă, dar să declari că ele au fost postate înainte de a fi extrase din plic, este o cu totul altă treabă. De aceea, ele au fost postate imediat după, de către unii elevi care au încălcat grav declarația pe care tot ei semnat-o și, prin intermediul mijloacelor electronice, au postat pe rețea. Vreau să vă spun că ei au fost identificați imediat. Toate aceste lucrări au fost anulate și mai există un pericol de care vreau dumneavoastră să știți, în calitate de deputați, dacă se va confirma că, în rezultatul postării pe rețelele de socializare a unui anumit test, zeci de copii sau 2 copii, sau unul l-au copiat, atunci vor apărea cîteva lucrări identice. Conform regulamentului în vigoare, lucrările identice sînt considerate ca lucrări anulate, fiindcă ele sînt lucrări copiate. Îmi doresc foarte mult ca un asemenea lucru să nu să se întîmple.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc. Nu, n-ați adresat întrebarea, domnule Sîrbu. Inițial, nu aveți dreptul să adresați o întrebare acum. Următorul, vreau să fac un anunț. Domnul Roibu a anunțat, invocînd un motiv personal, că nu poate fi astăzi prezent. O să-l rog pe domnul Reșetnicov, pe domnul Butmalai să fie de acord ca expunerea dumnealui pe mai multe întrebări pe care le-ați adresat să fie săptămîna viitoare. Vă rog, domnule Sîrbu. Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Președinte, Nu vă supărați. Eu, la începutul ședinței, cînd era vorba de ordine de zi, am solicitat ca, la finele ședinței, să fie invitat ministrul Șleahtițchi, să ne dea o informație foarte simplă. Dacă el deja este, poate dumnealui…

116

Domnul Vladimir Plahotniuc: Sînt de acord. Vă rog… Domnule ministru, Sînteți de acord să răspundeți, dar, vă rog frumos, mult mai comprimat, mult mai scurt la întrebarea invocată de domnul Sîrbu. Doar dacă sînteți pregătit. Dacă nu, îl lăsăm pe săptămîna viitoare. Vă rog. Vă rog frumos, doar o expunere scurtă.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, În Criuleni există sau, mai corect, au existat două probleme legate de instituțiile de învățămînt cu limbă de predare rusă. Mă refer la Gimnaziul rus din Criuleni și la Gimnaziul din Bălțata. Știți prea bine că problema cu gimnaziul din Bălțata am rezolvat-o, deci acolo erau două variante de rezolvare a problemei. Acum există problema Gimnaziului rus din Criuleni. Chiar ieri, în decurs de o oră, am lucrat cu domnul primar de Criuleni, cu care am dezbătut foarte atent asupra gimnaziului. Domnule deputat, Vă pun la curent care-i problema. Capacitatea de absorbție a acestui gimnaziu este de 520 de elevi. Actualmente, își fac studiile doar 52 de elevi – 90% de neacoperire. Pe de altă parte, avem numai 7 clase, în fiecare clasă a cîte aproximativ 7 copii. Deci este o problemă, dar vreau să vă fac următoarea declarație: sîntem în căutarea soluției. Deocamdată, administrația publică locală, sub al cărei imperiul se află acest gimnaziu, a venit cu două variante care încă nu sînt acceptate. Prima variantă: de a deplasa copiii cu un autobuz școlar la Liceul Teoretic din Vadul lui Vodă. Și cea de-a doua variantă: de a găsi un spațiu într-o instituție de învățămînt cu limbă de predare română, un spațiu în care s-ar putea organiza predarea în limbă rusă pentru acești copii. Va trebui să ne mai întîlnim în continuare cu părinții, cu elevii, să căutăm multe alte variante, fiindcă pentru noi este foarte important să avem un respect nemărginit față de elevi și să le oferim o variantă care le-ar permite să aibă un învățămînt de calitate. Acesta-i răspunsul meu.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Da, mulțumesc, domnule ministru. Unica mea rugăminte este totuși să ajutați și acești copii să poată să poată învața în localitatea sa.

117

Care va fi soluția, sigur că este la discreția dumneavoastră ca, împreună cu autoritatea publică locală, să găsiți, dar totuși vă rog să asigurați ca acești copii, atît în Criuleni, cît și în Bălțata, să poată să studieze anume în această localitate. Care va fi soluția, vă aparține, dar este foarte important ca prioritatea copiii să fie asigurați cu studii să fie mai presus decît alte interese. Vă mulțumesc.

Domnul Mihail Șleahtițchi: Am o invitație, domnule deputat, să mergem împreună odată la acel gimnaziu. O să-mi producă o mare plăcere să vă am în preajmă. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Vă rog să luați loc. Următorul este invitat… Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Ion Hadârcă: Domnule Președinte al ședinței, Cu toată stima pentru invitații noștri prezenți, în sală sînt 37, cu acei din prezidium. Prin urmare, nu avem cvorum și ședința nu mai este deliberativă. Îmi cer iertare.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Constat că nu avem cvorum și regret. Trebuie să închidem ședința. Vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Ion Butmalai: Da. Mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. Ca pe viitor noi să omitem toate aceste nereguli și ca colegii noștri să cunoască, în statutul deputatului în Parlament al Republicii Moldova, conform articolului 17 alineatul (2) litera e), este scris: deputatul este în drept să dea dovadă de inițiativă și să facă propuneri vizînd examinarea la ședințele Parlamentului, a dărilor de seamă sau a informațiilor prezentate de orice organ sau persoană oficială aflată în subordinea sau sub controlul Parlamentului, ceea ce este Procuratura Generală. Alineatul (6) articolul 17, în exercitarea mandatului, deputatul poate adresa întrebări, interpelări și petiții Președintelui Republicii Moldova, membrilor Guvernului sau altor reprezentanți ai organelor centrale ale administrației de stat, pentru că Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament. Mai mult ca atît, Procuratura Generală este sub control parlamentar. Vă mulțumesc. Și vreau să menționez faptul, domnule Președinte al ședinței, că astăzi am muncit foarte productiv de la 10 pînă la orele 15, o perioadă de 5 ore, și este foarte

118 regretabil faptul pentru că mîine, eu nu întîmplător am invitat Întreprinderea de Stat „Registru”. Am avut trei, patru întrebări, pentru că dînșii o să vină mîine cu proiectul de Lege nr. 909 ce vizează… nr. 901, ceea ce vizează orișice cetățean al Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles.

Domnul Ion Butmalai: Și eu am avut simple întrebări: investițiile capitale pe 2012, transportul, politica de cadre. Inclusiv, am vrut să întreb: la 7 milioane ce reparație la fațada clădirii din Pușkina 42 fac ei la ziua de astăzi? Mai mult ca atît, vreau să atenționez că cadrele pleacă din Întreprinderea de Stat „Registru”, se numesc alte persoane, pe criterii politice, nu se ține cont de profesionalism ș.a.m.d.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înțeles, domnule Butmalai. Eu tot regret absența deputaților în sală și pe acest motiv declar ședința de astăzi închisă. Mîine ședința va avea loc la orele 10.00 dimineața. Vă mulțumesc și o zi bună!

Ședința s-a încheiat la ora 14.44. Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

119