Revistă Lunară De Literatură Şi Artă Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România Editor: Asociația Societatea Literară Acolada Nr
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
7-8 RevistĂ lunară de literatură şi artă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editor: Asociația Societatea Literară Acolada nr. 7-8 (128-129) iulie-august 2018 (anul XII) 20 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu Director: Gheorghe Grigurcu Michelangelo Buonarroti La Pietà Gheorghe Grigurcu: Un destin literar Ștefan Ion Ghilimescu: Nichifor Crainic şi lupta cu monstrul Barbu Cioculescu: Pe strada Doctor Turnescu Dumitru Augustin Doman: Alex. Ştefănescu: Falsul portar „O stare de nedumerire alcoolică” Gheorghe Grigurcu: Poezii I.V. Scraba: Concepte cheie în metafizica lui Nae Ionescu C.D. Zeletin: Spre înălţimile alpine ale sonetului Dan Culcer: „Vatra”. Surprize colegiale. Tudorel Urian: Lecturi de vacanţă Informatorii (II) Lucia Negoiță: Interviul Acoladei: Cătălin Șușu: Din cărțile Centenarului. Lucia Tatiana Niculescu Munteanu - Idealul libertății naționale la românii Katya Kelaro: Privighetoarea din Maaloula din Transilvania Acolada nr. 7-8 iulie, august 2018 2 Ciuma ce s-a întins peste România De la o vreme – asta însemnând de minister, cel de resort, of course, sprijinit pe ultima sută de metri de cei câțiva ani buni încoace – peste conducerea aciuați, prin grija partidelor, în cuibușorul de nebunii de unde se decretează PSD plutește ceva ca un nor toxic de demență ce e sau nu e constituțional, uneori adăugându-se din greu la legea supremă senilă pigmentată cu câteva idei fixe: greșeală de ce guvernează tot ce mișcă în materie de legislație. Ca să nu mai vorbim comunicare, stat paralel, Soros, corupția justiției de noua „ievaluare” ce i se pregătește lui Augustin Lazăr, ultimul mohican și nevoia de îndreptare/ curățare a ei etc. etc. rămas pe baricade și care a îndrăznit să-și ia în serios rolul impunând Poate că ar trebui precizată și noțiunea cercetarea serioasă a ciomăgarilor în uniformă asmuțiți de știm noi cine de conducere a acestui partid, în care, pe asupra celor ce-au îndrăznit, în număr de peste 100.000, să conteste lângă conducerea centrală, trebuie cuprinsă și guvernul, PSD-ul și pe conducătorul suprem al furnicăraiei de slujbași sau/ aceea locală, cu baronii (de obicei președinți și, totodată, profitori ai tuturor binefacerilor unui regim format în mare ai consiliilor județene, primarii capitalelor de județ și ai localităților mai parte din infractori cu condamnări definitive sau doar în primă instanță, ori importante (dar nu numai) și, desigur, trimișii acestora în Parlament, fie ca aflați încă în curs de cercetare, dar cu grele dosare la teșcherea. masă mută a votanților unor legi aberante, fie a trompetelor și toboșarilor Deasupra tuturor, desigur, se înalță statuia strălucitoare a nașului de gen Șerban Nicolae, Cătălin Rădulescu, deputatul mitralieră, Manda (cu Dragnea, care și-a consfințit și legalizat tocmai acum statutul, profitând Tanda lui din guvern, cunoscută și sub numele de Olguța) de la conducerea de căsătoria odraslei princiare cu o jună cu ceva anișori mai bătrână decât comisiei de control a SRI, Florin zis Ciordache și mulți, mulți alții, de soacra ei mare, in statu nascendi, cum o alintă admiratorii. Desigur, nu o același calibru, pe care îi cam cunoaștem cu toții. Asta ca să nu vorbim în statuie călare, căci epoca feudală e reinstaurată doar în viața de toate zilele, vânt. nu și în simbolurile ei glorioase. Asta pentru că nu dă bine dincolo, în lumea Așa se face că pușcăriile au fost golite în mare măsură de cei mai putredului occident, înfierat și acum cu mânie proiletară, precum altădată, periculoși infractori, unii întorcându-se urgent în culcușurile rămase calde de la instaurarea comunismului pe plaiurile mioritice și până la sfârșitul încă, grație unor noi delicte, condițiile de detenție au fost ridicate la nivelul tragicomic al preacurând împușcatului. Deci o statuie fără cal și sabie sau hotelurilor cu cel puțin trei stele, astfel că sumele alocate cazării deținuților buzdugan, dar cu multă, multă scârnă pe ea, provenind de la numeroșii depășesc cu mult sumele acordate cu strângere de inimă de guvern pentru protestatari care se perindă mereu prin fața guvernului, a PSD-ului pe alocațiile de copii. Era să zic „gazării”, dar de asta s-au bucurat cu totul Kiseleff (când jardarmii uită să blocheze din timp artera de circulație) și, alte persoane, deci să lăsăm! S-ar zice că se pregătesc condiții optime de mai nou, chiar la palatul de la Snagov, unde mirii imaculați, călare pe ceea cazare pentru noi locatari de rang înalt, care totuși nu se grăbesc deloc să ce s-a numit pesta porcină, și-au primit ofrandele din partea supușilor mai beneficieze de ele, având în vedere asaltul înverșunat și necurmat asupra suspuși în conducerile organelor ce asigură bunăstarea ciumei ce s-a întins legilor justiției și a celor care le pun în aplicare, procurori sau judecători, peste România. ilustrissimul exemplu fiind Codruța Kövesi, zburătăcită de la conducerea Radu ULMEANU DNA prin strădania îndelungată a mormolocului bubos de la un anumit Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare. Redacţia şi administraţia: Cuprins: Radu Ulmeanu: Ciuma ce s-a întins peste România – p. 2 Str. Ioan Slavici nr. 27 Gheorghe Grigurcu: Un destin literar – p. 3 Satu Mare Ştefan Lavu: Comedia numelor (95) – p. 3 Cod Poştal 440042 Barbu Cioculescu: Pe strada Doctor Turnescu – p. 4 Fax: 0361806597 Alex. Ştefănescu: Falsul portar – p. 4 Tel.: 0770061240 Gheorghe Grigurcu: Poezii – p. 5 On-line: www.editurapleiade.eu C.D. Zeletin: Spre înălţimile alpine ale sonetului – p. 6 (Revista Acolada în format PDF) Tudorel Urian: Lecturi de vacanţă – p. 6 E-mail: [email protected] Constantin Mateescu: Casa cu nebuni (4) – p. 7 Nicholas Catanoy: Shiva, Mahabharata şi vacile sacre (III) – p. 7 xxx Constantin Trandafir: Polifonia Prozei – p. 8 Constantin Călin: Fragmentarium bacovian (I) – p. 9 Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la adresa redacţiei, abonaţii Lucia Negoiță: Interviul Acoladei: Tatiana Niculescu – p. 10 trimiţând obligatoriu, în plus, o înştiinţare (carte poştală) cu numele lor, suma plătită şi Florica Bud: Sala Oglinzilor – p. 10 perioada acoperită de abonament. Numai pentru instituţiile bugetare, la Trezoreria Satu Magda Ursache: Cronica unei morţi anunţate prin CNSAS (II) – p. 11 Mare, Cont RO34TREZ5465069XXX001050. Cod fiscal: RO 638425. Katya Kelaro: Privighetoarea din Maaloula – p. 12 – p. 13 Costul unui abonament pe 3 luni este 17 lei (sau 34 pe 6 luni etc.), acesta incluzând şi Dumitru Augustin Doman: „O stare de nedumerire alcoolică” – p. 14 taxele de expediere. Şt. I. Ghilimescu: Nichifor Crainic şi lupta cu monstrul – p. 14 Dan Culcer: Vatra. Surprize colegiale. Informatorii (II) – p. 15 xxx Isabela Vasiliu-Scraba: Concepte cheie în metafizica lui Nae Ionescu – p. 16 Cătălin Şușu: Din cărțile Centenarului – p. 17 În virtutea respectării dreptului la opinie, redacţia Acoladei publică o diversitate de Pavel Șușară: Cultura europeana şi logica terţiului inclus – p. 17 opinii ale colaboratorilor, fără a-şi asuma însă responsabilitatea pentru acestea. Continuări – p. 18 Voci pe mapamond: Traduceri de Olimpia Iacob – p. 19 Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază. Sunt privilegiate textele în format Lucian Perţa: Parodii – p. 19 electronic. Gheorghe Grigurcu: „Noaptea se întoarce la primordii” – p. 20 ISSN 1843 - 5645 Tehnoredactare: Paul-Trifu Gheorghe Acolada nr. 7-8 iulie, august 2018 3 Un destin literar xistența marcată de dificultăți, fără încetare astfel cum ni se pretinde, de pildă, în legătură cu justiția, cu zbuciumată a lui Vintilă Horia (iată că nici toate instituțiile și organele personalizate ale acestuia? Oare postumitatea sa nu se vădește tocmai armonioasă) are ca statul nu se sustrage realmente în unele delicate circumstanțe sorginte irepresibila aspirație a scriitorului spre libertate. Un de la responsabilitățile pe care le au exponenții săi, care impuls consecvent care l-a pus în conflict cu epoca, revelînd încearcă a se disimula în spatele unor abstracțiuni ale funcției un destin de outsider, întrucît îndelungatul lor? „Zic asta pentru că Statul nu e niciodată său exil ce a reprezentat altceva decît fața de vină, nimeni nu-l trage la judecată, nimeni biografică a naturii sale intime, o incontestabilă nu-l face responsabil. Cine va judeca, unde și confirmare a celei din urmă? Punctul de pornire cum, pe cei ce au siluit Țara în ultimii cincizeci al acestei aspirații directoare l-a constituit de ani, de la Carol la actualii ei invertitori de copilăria scriitorului. Petrecută în bună parte ordine? Gnosticii nu erau departe de adevăr la țară, vîrsta edenică l-a pus în contact nu cînd afirmau existența unor zei minori, care numai cu natura, ci și cu „misterul bisericii”, deplasaseră pe Dumnezeu și puseseră mîna ca un orizont spiritual absolut, asociat cu cel pe putere aici pe pămînt, zei aliați cu diavolul, al peisajului. „Proba copilăriei”, cum spunea cu Inamicul, a cărui misiune este invertirea Toynbee, citat de Vintilă Horia, a rămas cea a lucrurilor, exact ca în 1984 de Orwell. Răul e întregii sale vieți, astfel cum admite elansat, bine, minciuna e adevăr, sărăcia e abundență, în paginile sale memorialistice, asupra cărora ne oprim în războiul e pace etc.”. prezentul comentariu: „Toate, după cum știm cu toții, încep în Vorbește astfel un Stan Pățitul. L-am putea socoti Constantin Brâncuşi-Măiastra copilărie și niciodată nu mai ies de acolo. În copilul Iisus stătea, oare pe Vintilă Horia înfeudat fără rezerve și pînă la capăt ca în icoane și fresce, tot ce avea să se întîmple mai tîrziu, dar extremei drepte, etichetă compromițătoare ce l-ar scoate din și ceea ce copilul lăsase în urmă, înainte de exilul din carne. uzul valorii literare, așa cum doreau activiștii comuniști cînd Astfel ne desfășurăm metafizic pe toate dimensiunile aparent s-a văzut laureat al Premiului Goncourt? Despre momentul temporale și fizice ale vieții pe care o numim de toate zilele 1941, Vintilă Horia scria astfel: „Ura, ignoranța și utopia și care e a unei singure zile, confundată cu timpul fiecăruia, stăteau la baza celor două ideologii în conflict.