Cap. 2. Impactul Lui Eugène Pittard În Antropologia Românească 18 2.1
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
sincronizare durabilitate FONDUL SOCIAL EUROPEAN Investeşte în Modele culturale OAMENI EUROPENE Autor: Daniela Maria M. POPESCU-SPINENI Lucrare realizată în cadrul proiectului "Cultura română şi modele culturale europene - cercetare, sincronizare, durabilitate", cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/136077. Titlurile şi drepturile de proprietate intelectuală şi industrial ă asupra rezultatelor obţinute în cadrul stagiului de cercetare postdoctorală aparţinAcademiei Române. * * * Punctele de vedere exprimate în lucrare aparţin autorului şi nu angajează Comisia Europeană şi Academia Română, beneficiara proiectului. DTP, complexul editorial/ redacţional, traducerea şi corectura aparţin autorului. Descărcare gratuită pentru uz personal, în scopuri didactice sau ştiinţifice. Reproducerea publică, fie şi parţială şi pe orice suport, este posibilă numai cu acordul prealabil al Academiei Române. ISBN 978-973-167-336-3 CUPRINS CAP. 1. EUGÈNE PITTARD PERSONALITATE MARCANTĂ A CULTURII EUROPENE 1.1 Cadrul antropologic în care se formează Eugène Pittard 2 1.2. Eugène Pittard antropolog, preistoric, etnolog elveţian 6 1.3. Eugène Pittard şi Societatea Naţiunilor 9 1.4. Recunoaştere mondială pentru Eugène Pittard 10 CAP. 2. IMPACTUL LUI EUGÈNE PITTARD ÎN ANTROPOLOGIA ROMÂNEASCĂ 18 2.1. Campaniile antropologice ale lui Eugène Pittard în România 18 2.2. Eugène Pittard în principalele direcţii de cercetare antropologică în România 19 2.2.1. Tipologia rasială în viziunea lui Eugène Pittard 19 2.2.2. Eugène Pittard şi antropologia fizică din România 24 2.2.3. Indicele cefalic în populaţia românească în conformitate cu studiile lui 27 Eugène Pittard 2.2.4. Indicele cefalic în populaţia românească minoritară din Dobrogea, în 30 conformitate cu studiile lui Eugène Pittard CAP. 3. CERCETĂTORI ROMÂNI FORMAŢI LA ŞCOALA LUI EUGÈNE PITTARD 34 3.1. Alexandru Donici 34 3.2. Suzana Grinţescu-Pop 38 3.3. Olga Necrasov 41 CAP.4. IMPACTUL LUI EUGÈNE PITTARD CA PERSONALITATE INTERDISCIPLINARĂ ÎN ROMÂNIA ŞI CA PROMOTOR AL CULTURII ROMÂNEŞTI 44 ÎN EUROPA 4.1 Scrierile despre România oferite de Eugène Pittard 44 4.1.1. Dans la Dobroudja (Roumanie): Notes de voyage, 1902 44 4.1.2. La Roumanie: Valachie, Moldavie, Dobroudja, 1917 44 4.2. Congresul Internaţional de Antropologie şi Arheologie Preistorică Bucureşti 1937 61 4.3. Acţiuni ştiinţifice româneşti organizate în Geneva cu contribuţia lui Eugène Pittard 67 4.4. Conferinţe susţinute de Eugène Pittard în România 82 4.5. Corespondenţă cu personalităţi din România 84 4.6 Expoziţia de artă şi cultură românească, Geneva, Muzeul Rath, 1925 105 4.7 Eugène Pittard şi Constantin Brăiloiu – Arhivele Internaţionale de Muzică Populară, 111 Geneva CAP. 5. CONCLUZII 113 BIBLIOGRAFIE 119 ANEXA I 125 ANEXA II 128 ANEXA III 135 ANEXA IV 150 CONTENT CHAP. 1. EUGÈNE PITTARD IMPRESSIVE PERSONALITY OF THE EUROPEAN CULTURE 1.1 The anthropological framework of Eugène Pittard's formation 2 1.2. Eugène Pittard – anthropologist, prehistory researcher, Swiss ethnologist 6 1.3. Eugène Pittard and the Nations Society 9 1.4. Worldwide appreciation of Eugène Pittard 10 CHAP. 2. EUGÈNE PITTARD'S IMPACT ON THE ROMANIAN ANTHROPOLOGY 18 2.1. The anthropological campains of Eugène Pittard in Romania 18 2.2. Eugène Pittard in the main anthropological research principles in Romania 19 2.2.1. Race typology in Eugène Pittard's vision 19 2.2.2. Eugène Pittard and the Romanian physical anthropology 24 2.2.3. The cephalic index of Romanian people according to Eugène Pittard's 27 researches 2.2.4. The cephalic index of Romanian minorities from Dobrogea according to 30 Eugène Pittard's researches CHAP. 3. ROMANIAN RESEARCHERS TRAINED AT EUGÈNE PITTARD'S SCHOOL 34 3.1. Alexandru Donici 34 3.2. Suzana Grinţescu-Pop 38 3.3. Olga Necrasov 41 CHAP. 4. IMPACT OF EUGÈNE PITTARD AS INTERDISCIPLINARY PERSONALITY IN ROMANIA AND PROMOTER OF THE ROMANIAN CULTURE IN EUROPE 44 4.1 Writings about Romania offered by Eugène Pittard 44 4.1.1. Dans a Dobroudja (Roumanie): Notes de voyage, 1902 44 4.1.2. La Roumanie: Valachie, Moldavie, Dobroudja, 1917 44 4.2. The International Congres of Anthropology and Prehistoric Archeology from 61 Bucharest 1937 4.3. Romanian scientific actions organized at Geneva and Eugène Pittard's contribution 67 4.4. Conferences held by Eugène Pittard in Romania 82 4.5. Correspondance with Romanian personalities 84 4.6 Romanian arts and culture exhibition, Geneva, Rath Museum 1925 105 4.7 Eugène Pittard and Constantin Brăiloiu – Folk Music International Archieves, Geneva 111 CHAP. 5. CONCLUSIONS 113 BIBLIOGRAPHY 119 ANEXE I 125 ANEXE II 128 ANEXE III 135 ANEXE IV 150 REZUMAT Eugène Pittard (5 iunie 1867-12 mai 1962), personalitate de marcă a vieţii ştiinţifice europene ce s-a aplecat cu pricepere şi dragoste asupra României, în special asupra Dobrogei, este, în acelaşi timp, o personalitate foarte puţin cunoscută în România, chiar dacă multe dintre ideile, ipotezele, cercetările lui sunt încă de mare actualitate, iar sprijinul acordat românilor este cu totul deosebit. Cu energia şi entuziasmul care îl caracterizau, Eugène Pittard şi-a dedicat întreaga viaţă studiului omului, prin intermediul a trei domenii predilecte: antropologia, preistoria şi etnografia. Pionier în fiecare din cele trei direcţii de cercetare amintite, el va lăsa urme adânci în evoluţia lor. Pittard va fi cel care va introduce antropologia ca ştiinţă în Elveţia romandă prin înfinţarea Institutului Elveţian de Antropologie al Universităţii din Geneva, în anul 1912, a revistei „Arhivele Elveţiene de Antropologie Generală” în anul 1914, a Catedrei de Antropologie a Universităţii din Geneva în anul 1916, şi a Societăţii Elveţiene de Antropologie şi Etnologie (împreună cu Otto Schlaginhaufen şi Fritz Sarasin) în anul 1920. Ulterior, Eugène Pittard va deveni preşedinte al Institutului Internaţional de Antropologie. Pittard a fost unul dintre oamenii de ştiinţă ale cărui opinii s-au impus în perioada începutului de secol XX, când însăşi antropologia ca ştiinţă era în curs de definire. Personalitate puternică, deşi format la şcoala antropologică franceză a lui Paul Broca, care se încadra în curentul evoluţionist, acordând o mare importanţă antropologiei fizice, el îşi va contura o viziune proprie, mai rară în contextul epocii, fiind de părere că omul nu poate fi studiat decât în integralitatea sa bio-culturală, viziune care stă şi la baza cercetărilor antropologice actuale. Într-o perioadă în care în Franţa, în Anglia sau în Germania prenazistă, clasificările tipologice rasiale aveau ca scop ierarhizarea acestor tipologii pe baza „legilor biologice”, Pittard neagă diferiţilor autori din epocă dreptul de a vorbi de „inferior şi superior” raportat la rasele „insuficient cunoscute” în perioada sa, şi ţine să precizeze că propriile clasificări nu au decât o utilitate practică „de moment, în vederea reconstituirii istoriei populaţiei care-l interesează”. Reuşeşte să publice propria teorie asupra raselor în anul 1924: „Les Races et l’Histoire. Introduction ethnologique à l’histoire”. Foarte devreme în cariera sa, imediat după susţinerea tezei de doctorat în anul 1899, E. Pittard este interesat de zona Peninsulei Balcanice. Conform propriilor lui afirmaţii „era necesar să se adauge puţină culoare asupra acestui pământ necunoscut din punct de vedere antropologic“. Graţie prieteniei cu prinţul George Bibescu, prima călătorie în regiune va fi în România, unde va organiza şapte campanii de teren, preponderent în Dobrogea, regiune considerată de Pittard drept „un extraordinar mozaic de rase”. Ulterior, Eugène Pittard devine o prezenţă extrem de activă în viaţa ştiinţifică românească timp de peste 35 de ani. Primele lucrări de amploare privind caracterele antropologice ale românilor şi populaţiilor conlocuitoare de la noi din ţară le datorăm lui Eugène Pittard. Bogatul material rezultat va fi prelucrat ulterior în numeroase publicaţii, multe dintre ele realizate în colaborare cu cercetătorii români formaţi la şcoala sa doctorală (Alexandru Donici şi Suzana Grinţescu- Pop), dar şi cu alţi antropologi ai şcolii clujene şi ieşene (V. Papilian, E. Sergent, Olga Necrasov). Din 1901 vor începe să apară primele lucrări, care vor constitui serii de monografii asupra românilor, sârbilor, bulgarilor, turcilor, grecilor, albanezilor, tătarilor, coloniilor germane, evreilor din Dobrogea, găgăuzilor, ţiganilor, lazilor, kurzilor, armenilor, precum şi asupra a trei mici eşantioane de muntenegreni, cerchezi şi arabi. Acelaşi material va conduce la apariţia unor lucrări de referinţă în antropologia europeană a vremii, spre exemplu: „Les peuples des Balkans: recherches anthropologiques dans la Péninsule des Balkans, spécialement dans la Dobroudja”, bază a tuturor cercetărilor ulterioare asupra popoarelor din peninsula balcanică. Putem spune că realizările în antropologie considerate de Pittard drept cele mai importante sunt realizate în colaborare cu cercetători români. Astfel, pentru „legea lui Pittard” a colaborat cu Alexandru Donici, pentru „băncile Pittard” cu Petre Lazăr, iar pentru studiile paleoantropologie pe colecţia de oase provenită din Africa de Sud, cu Suzana Grinţescu-Pop. Cele peste 10 volume de referinţă, peste 600 de articole ştiinţifice, cele peste 1.000 de articole jurnalistice, corespondenţa însumând 28597 de scrisori datate până în anul 1952, cu diferite instituţii şi personalităţi din întreaga lume (Leonard Darwin, Franz Boas, Juan Comas, Bronislaw Malinowski etc.), existente