Serie nouã iunie 2010 ATEA 6 Am UALIT (CVIII) ACT 36 pagini MUZICAL~ 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

D i n s u m a r:

Horia Andreescu - DA muzicii româneşti contemporane Oltea Şerban Pârâu răspunde Maeştri: Giulietta Simionato, Dietrich Fischer-Dieskau Eurovision 2010 Festivalul “George Grigoriu” În imagine: Irinel Anghel director artistic al Festivalului NoutăŃi pe mapamond Săptămâna InternaŃională a Muzicii Noi Editorial trezirea într-o melancolică maiestate, dar şi Fulguraţii într-o proximă şi implacabilă finitudine. Istoria muzicii poate fi citită şi ca o Liviu DĂNCEANU carte de bucate, în care „specialităţile casei” convoacă deliciul sau, dimpotrivă, repulsia Se poate spune că un artist degustătorilor obişnuiţi ori de ocazie. Fiecare renunţă mai mult sau mai puţin la perioadă a evidenţiat o dominantă etnică aşa bunăstarea biologică, pentru a inaugura, cum fiecare neam vine la o cină comună cu fiecare demers creator, privaţiunea (ecumenică) cu preparatele lui tradiţionale. metafizică. Giambattista Vico observă că Ars Antiqua şi, ulterior, Ars Nova, s-au operele de artă sunt mitologii care dezvăluie prezentat, din această perspectivă, ca nişte adevărurile ultime ale condiţiei umane, bucate tipic franţuzeşti (Leonin, Perotin, adevăruri amorsate şi prin antrenament Machault), Renaşterea vocală, cu polifonia ei metafizic. Un antrenament graţie căruia superpoziţională s-a bazat în proporţie artistul pierde în mod deliberat lupta dintre covârşitoare pe gusturile şi mirosurile dorinţa de obiectivitate caracteristică, specifice mâncărurilor neerlandeze (Dufay, bunăoară, ştiinţei, şi acea inevitabilă Ockeghem, Josquin, Sweelinck, Lassus), subiectivitate înmugurită în produsul artistic. Barocul instrumemntal s-a remarcat prin Aceasta pentru că ştiinţa este în stare să se condimentele recoltate din peninsula italică lipsească de eu, iar arta nu poate. Pe de altă (Merulo, Albinoni, Marcello, Tartini, Vivaldi), parte, conform dialecticii lui Kirkegaard, cu Clasicismul a avut savoarea şi eleganţa cât ne cufundăm mai abitir în propria noastră inimă, cu atât mai lesne ländler-ului austriac (Dittersdorf, Haydn, Mozart), ajungem la inima celorlalţi. De aici potenţialul de universalitate al artei. Romantismul s-a impus prin angajamentul împins până Ştiinţa accede la universal prin raţiune; arta – prin inimă. la încrâncenare propriu spiritului nibelungic (Brahms, R.Strauss, Wagner), în timp ce expresionismul cu Dintre toate artele muzica are în fiinţa ei cea mai mare derivatele lui hiper-raţionaliste a constituit apanajul concentraţie de raţionalitate (exceptând, poate, arhitectura). Îndrăznesc creatorilor evrei mereu disponibili la piruetele să constat că muzica savantă este arta cea mai sensibil egal abstracţioniste (Schönberg, Stravinski, Ligeti). Nimic depărtată/apropiată de spirit şi materie, de inimă şi minte, de suflet şi trup. exclusivist în toată această bucătărie în care, dincolo de (Dincolo de acel amestec vehement de idei şi sânge, de iubire şi ură, mit identificarea şi personalizarea nuanţelor şi accentelor, a şi ficţiune, speranţă şi vis, în baza căruia se fundamentează reţetarul uzual funcţionat un permanent regim de influenţare reciprocă al tuturor limbajelor artistice). În antichitatea greacă, de pildă, muzica era, generatoare de o gastronomie pe cât de râvnită, pe atât într-un fel, şi ştiinţă, şi filosofie, şi chiar religie. Ea nu constituia doar de gustată. expresia frumoasă (estetică) şi adevărată (etică) a întreprinderilor creatoare, ci şi un exerciţiu indispensabil de prospectare şi aprehendare a cosmosului. Poezia, pictura, dansul, tragedia erau, prin excelenţă, refractare oricărei tentative de raţionalizare, iar logica lor sfida, în bună DIN SUMAR măsură, categoriile logicii aristotelice ori dialectice. Muzica, nu ! Prin muzică secole de-a rândul specia umană a cutezat iniţierea în tainele universului fizic (fie el tangibil sau intangibil). Probabil de aceea arta sunetelor l-a condus pe om către bazele ultime ale condiţiei lui imanente, Aniversare O. Nemescu 2-3 care dăinuie mai presus de epoci şi culturi. Da, muzicii româneşti 3 Ce altceva îşi propune o capodoperă renascentistă, barocă, 4-5 clasică ori romantică decât să armonizeze lumea raţiunii cu cea a Interviu cu O. Ş. Pârâu inspiraţiei iraţionale, universul ştiinţei cu cel al creaţiei artistice, Paris, mon amour 6 microcosmosul cu macrocosmosul, mentalul cu senzorialul, luciditatea cu emoţia, originalitatea cu tradiţia, concretul cu abstractul, omul cu Royal Fashion 7 umanitatea. Totul mai presus de timp şi spaţiu, dincolo de istorie şi Maeştri internaţionali 8 geografie. O armonie aflată permanent sub dictatura dorinţei de a căuta excelenţa şi perfecţiunea. Joshua Bell 10-11 Pe măsură ce se apropie de moarte, omul resimte tot mai Staatsoper München 13 irepresibil vecinătatea pământului. Dar nu numai a pământului în general (ţărâna întrupării), ci şi a petecului infim unde şi-a trăit copilăria şi şi-a Universitaria 14-15 instaurat magia. Tot aşa şi cu arta sunetelor care, pe de o parte, Aniversare Dimitrie Cuclin 16 îmbătrânind, ineluctabil, ancorează din ce în ce mai frecvent în solul unei substanţialităţi fizice (acustice), atavice (concrete) şi gregare (iraţionale). Punctul pe jazz 19 O dovedeşte creaţia muzicală a ultimelor decenii, tot mai aplecată înspre relevarea materiei sonore, a uneltelor de prelucrare, precum şi de Eurovision 2010 20-23 marketingul produselor (estetica de tip fusion, fractalismul, Festivalul “George Grigoriu” 24-26 neoexpresionismul). Pe de altă parte, aidoma moşneagului nostalgic, râvnitor la timpul şi locul unde şi-a consumat copilăria, muzica savantă Gala premiilor de jazz 28 actuală re-memorează, chinuindu-se să re-trăiască, experienţe traversate Femina 29 graţios şi glorios în existenţa ei milenară (bunăoară, repetitivismul, minimalismul, neoconsonantismul, neoromantismul, muzica arhetipală). E Turneu naţional Fuego 31 ca şi cum arta muzicală a intrat într-o prelungă siestă de iarnă, 36 zămislitoare de vise, deopotrivă angoasante şi fascinante, ce anunţă Protecţie muzicală

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Aniversări Sonorum” e compusă pentru ora 6 dimineaţa, în timp ce Icoane compoziţia „Septuor” e gândită pentru ora 4 dimineaţa, iar „Trio” pentru ora 2 din noapte. Octavian Nemescu a compus şi un „Quartet pentru miezul nopţii”. Orele nu pe portativ sunt întâmplătoare. Ele au legătură cu ritmurile vitale, cu momentele aurorale, dar şi cu istoria sacră. Compoziţia pentru şase percuţionişti intitulată Dintru început îmi voi cere iertare pentru „PhosisTriPercMetaMor” e scrisă pentru ora 3 noaptea, stângăciile de exprimare sau incoerenţele ce s-ar putea ceasul când a fost pentru prima oară bătut Mântuitorul să se strecoare în această „cronică” de concert. N-am Iisus Hristos în curtea arhiereului. mai scris până acum despre concerte şi nu intenţionez să o mai fac nici de acum încolo. Acest gen de Neobişnuită, subtilă, stranie şi contradictorie, e consemnare este o excepţie în ce mă priveşte şi este muzica lui Octavian Nemescu, în mod sigur, chiar şi datorată unui entuziasm şi unei trăiri de care nu avem pentru cei mai avizaţi ascultători. În interpretarea de parte în fiecare zi. Uneori, nici într-o viaţă întreagă. Şi excepţie a celor două ansambluri, Archaeus şi Game, ar mai fi un motiv pentru care îmi asum riscul de a greşi: toate virtuţile acestei muzici sunt exaltate la cote acela că muzica lui Octavian Nemescu, fiindcă despre maxime. Şi aceasta fiindcă muzicienii performeri, vechi ea va fi vorba în rândurile următoare, este o muzică prieteni şi colaboratori ai maestrului nu s-au mulţumit să vizuală, ritualică şi iniţiatică. Se înrudeşte în chip subtil interpreteze pur şi simplu o partitură, ci au încercat cu arta arhaică şi să-i pătrundă dimensiunea subtilă. Astfel, recurge, în egală concertul omagial dedicat lui Octavian Nemescu a măsură, la suprapunerile fost mai mult decât un spectacol, a fost o temporale ori la ieşirile experienţă spirituală trăită într-un spaţiu dedicat din timpul profan doar experienţelor estetice. prezente în reprezentările sacre. Particularitatea cea mai pregnantă a muzicii lui Octavian Nemescu este prezenţa benzii Fiind doar un – background, personajul principal al compoziţiilor ascultător mai mult sau sale. Ani de-a rândul, îmbinând experimentarea mai puţin avizat, îmi celor mai noi tehnologii în domeniul înregistrărilor imaginez totuşi că, sonore cu întoarcerea la arhetipuri, (un fel de înainte de a fi pusă pe căutare tenace şi febrilă a obârşiilor sunetului), note, orice muzică maestrul a creat benzi sonore de pe care urechea răsună mai întâi în percepe armonii stranii şi sunete neobişnuite, mintea celui ce o negândite, nemaiauzite şi neimaginate). compune. Compozitorul Interpretarea muzicienilor se suprapune peste o aude primul, înainte ca aceste benzi iar rezultatul e mai mult decât un ea să fi fost interpretată recital, e un spectacol de tip happening. În această de cineva. De aceea, ordine de idei mi-e greu să-mi imaginez că muzica cred că ceea ce percepe Octavian Nemescu înainte de lui Octavian Nemescu poate fi percepută identic când e a-şi aşterne muzica pe portativ e un fel de simfonie imprimată şi când e interpretată live, performată pe celestă. Aude şi încearcă să ne facă apoi şi pe noi să scenă în faţa ochilor spectatorului. E o muzică ce se auzim murmurul cosmic, sunetele ce au însoţit gesturile lasă trăită şi prin vedere, nu doar prin auzire. lui Dumnezeu în zilelor dintâi ale Creaţiei şi şoaptele îngerilor, ba chiar ceva ce este cu totul neobişnuit: Prima piesă interpretată de Ansamblul tăcerea lor. Archaeus, „Beit Sonorum”, e compusă dintr-o alternanţă de lungi tăceri active cu intervenţii minimale În săptămâna mare, pe 30 martie 2010, la ale instrumentelor şi cu inserţii vocale, la fel de scurte şi Studioul de Operă al Universităţii Naţionale de Muzică de minimale ale instrumentiştilor. O tensiune diafană din Bucureşti a avut loc concertul omagial Octavian născută din elemente auditive ce sugerează sunetul Nemescu, prilejuit de aniversarea celor 70 de ani tăcut al universului îl pun pe spectator în stare de veghe împliniţi de maestru. Două piese din bogata sa creaţie, (priveghere) iar sugestia unei Geneze derulate sub „Beit Sonorum” şi „Finalis Septima” au fost interpretate ochii spectatorului (auditoriului) atinge cele mai de Ansamblul Archaeus, dirijat de Liviu Dănceanu. O a profunde resorturi ale spiritului. treia compoziţie cu titlul „Tri Son”, pentru doi percuţionişti, a fost interpretată de ansamblul „Game” Nu numai piesa aceasta, ci şi cea de a doua „Tri (Alexandru Matei şi Sorin Rotaru). Compoziţiile de după Son”, ca şi cea de a treia „Finalis Septima” au ca 1993 ale maestrului Octavian Nemescu au indicaţii de rezultat experierea unei ieşiri din timpul şi spaţiul oră. Adică, se recomandă interpretarea şi audierea lor profan. Valenţele lor iniţiatice sunt evidente. S-a spus, la anumite ore ale zilei. De pildă, piesa intitulată „Beit pe drept cuvânt, despre Octavian Nemescu că este un 2 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Opinii fel de şaman. Eu cred că este chiar mai mult Da, muzicii româneşti decât atât. Este un maestru al iniţierilor într-o dimensiune Horia ANDREESCU spirituală greu de definit în prezent dar ale cărei Spun DA muzicii timpului nostru. O spun de când mi-am început cariera de resorturi vin de dinainte dirijor la Ploieşti şi o spun şi astăzi. Este un DA spus, cu precădere, muzicii de naşterea timpului. contemporane româneşti. Există aici multă valoare pe care m-am străduit, după Octavian Nemescu este puterile mele, s-o pun în evidenţă. Cu titlul de exemplu, m-aş referi la Integrala un fel de „duhovnic” ENESCU pe CD pentru firmele Olympia şi Electrecord, la multe din cele peste 10.000 pentru că muzica sa se de minute aflate sub semnătura mea în Kardex-ul Radiodifuziunii Române, apoi la naşte ca o experienţă a înregistrările de la Radio Berlin, WDR-Köln (Enescu, Bentoiu, Silvestri, Berger), opusuri întâlnirii materiei cu prezentate în concertele mele din străinătate: la Viena, Köln, Berlin – Aurel Stroe, C.D. extrasenzorialul, Georgescu, la München – împărtăşită şi transmisă Niculescu, Vieru, Enescu, la apoi celor ce au ochi şi Schwerin – Ştefan Niculescu, urechi duhovniceşti. Ioachimescu, Olah, Bentoiu, Capoianu, în Japonia – Îi datorez Enescu, Doru Popovici, la profesorului şi Sofia – Dan Dediu, la muzicianului Alexandru Bruxelles – Olah şi multe alte Matei, creatorul lucrări în diferite oraşe. Spun ansamblului de Percuţie DA şi multor prime audiţii ale Game, întâlnirea cu unor piese româneşti, dar şi muzica unui maestru altora, semnate de contemporan a cărui compozitori străini, dirijate operă transcende chiar în străinătate, ca de pildă dimensiunea estetică, la Viena – un opus de Kurt îndreptându-se cu paşi Schwertzig, la Berlin – George Katzer şi Rodion Şcedrin, la Amsterdan – Geza Fried, siguri şi neabătuţi spre o la Copenhaga – Ingve jan Trede şi Siegmund Krause, etc. formă înaltă de spiritualitate. Îi datorez Socotesc Filarmonica “George Enescu” un vârf al artei interpretative muzicale maestrului Nemescu româneşti. Cunosc Orchestra, cunosc corul, cunosc soliştii şi cunosc şi publicul acestei deschiderea prin auz a orchestre. Ştim cu toţii că aici şi-au făcut loc mai greu şi mai rar muzica nouă unor ochi ce au românească şi cea din alte ţări. Situaţia e întrucâtva asemănătoarea cu cea de la perceput, fie şi pentru filarmonicile din Viena, Belin, Londra, New York, de la NHK – Tokyo, etc. timpul limitat al concertului, o Se spune: publicul nu înţelege această muzică, nu o simte, nu o vrea. Există dimensiune paralelă şi public şi public. Dar nu fac parte oare din ceea ce numim „public” şi cei mulţi care citesc nematerială. cu pasiune literatura nouă, cei care urmăresc filmele proaspete şi nu sunt destui şi cei interesaţi să cumpere arta plastică a zilelor noastre? Lăsăm la o parte „criza”. E surprinzător, poate, pentru tipurile de Excelent interpretată, muzica numită contemporană – aleasă cu multă atenţie prejudecăţi mai vechi – face din festivalul WIEN MODERN, una din manifestările foarte gustate ale Vienei. sau mai noi că muzica Buna publicitate îşi are şi ea contribuţia la acest succes. Această muzică fiind, de fapt, contemporană, unde expresia pulsului, a tensiunilor vieţii noastre, mă voi preocupa mai mult de inserţia ei în percuţia are un rol programele mele de la Filarmonica bucureşteană, cu nădejdea că voi reuşi să sporesc important, reuşeşte să atât interesul interpreţilor, cât şi al melomanilor pentru creaţia contemporană. evoce şi să actualizeze Împreună cu Universitatea Naţională de Muzică, Filarmonica dispune de un începuturile, timpul zero, suport tineresc în dublă ipostază: cea de interpreţi şi cea de melomani prezenţi la adică acel moment de concertele în care se cântă această muzică, neapărat selecţionată cu pricepere. Iată şi încremenire ce precede perspectiva Filarmonicii de a răspunde menirii ei formativ-educative. Festivalul “George Geneza. Cam pe aici ne Enescu” a devenit un „brand” pentru România. Mulţi dintre ziariştii străini invitaţi la poartă muzicile lui acest festival urmăresc cu mirare, dar şi cu multă admiraţie, ce poate face România Octavian Nemescu, un muzicală pentru înfăţişarea identităţi sale culturale contemporane. fel de icoane pe portativ. Am ţinut să-mi exprim în aceste pagini convingerea că în Ateneul Român se Luiza BARCAN poate deschide mai larg poarta cunoaşterii şi preţuirii culturii muzicale contemporane.

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 3 Interviu M.C.: Cum va arăta noua stagiune? Veţi tine Oltea cont de sugestiile compozitorilor, care semnalează prea puţină muzică românească la orchestrele radio? Şerban Pârâu O.Ş.P.: Mă bucur că pot lămuri un lucru care ţine de o informare inexactă sau incompletă a colegilor mei răspunde la obiecţiile compozitorilor din Uniunea Compozitorilor. Şi voi încerca să ofer cifre. Pe parcursul stagiunii 2009/10 promovarea creaţiei compozitorilor români Mihai Cosma: În iunie 2010 se din diferite generaţii a împlineşte un an de când aţi preluat funcţia de rămas una dintre director artistic al Orchestrelor şi Corurilor priorităţile strategice. Radio, alături de poziţia de redactor şef al Concertele au avut loc postului Radio România Cultural, pe care o atât la Sala Radio, cât deţineţi de 5 ani. Ce modificări aţi simţit nevoia şi la Timişoara, să faceţi în domeniul Formaţiilor Muzicale, din Frankfurt sau Roma. punct de vedere managerial şi administrativ ? Din totalul de Oltea Şerban Pârâu: În primul rând, este aproximativ 50 de important să menţii continuitatea, să nu creezi lucrări româneşti care întreruperi, pentru că stagiunile decurg într-un flux se regăsesc în oarecum previzibil. Cred că am reuşit să fac acest programele Orchestrei lucru, majoritatea concertelor antamate de Naţionale Radio, managementul anterior fiind păstrate. Schimbările Orchestrei de Cameră sunt permanente în vremurile noastre, dar cele Radio, Corului interne nu sunt interesante pentru public. Ceea ce Academic Radio, poate vedea publicul nou acum, după un an de Corului de Copii Radio activitate a mea în acest post, se regăseşte în şi recitalurilor, 21 au câteva elemente: sala renovată (dar şi aici, totul fost prime audiţii s-a pornit cu mult timp înainte şi a fost o iniţiativă absolute. Şi nu ne-am a managementului general al Radiodifuziunii referit aici la Big Band şi Române), vânzările on line ale biletelor la la Orchestra de Muzică concertele noastre de la Sala Radio prin Eventim (sistem Populară deoarece ponderea muzicii româneşti în cazul care a generat din prima lună de funcţionare dublarea lor este foarte mare. Deşi toate acestea informaţii sunt numărului de bilete vândute faţă de perioada similară din accesibile pe site-ul orchestrelor, se pare că este 2009 şi triplarea încasărilor, facilităţile pentru pensionari necesară o privire recapitulativă, deoarece nu toţi fiind păstrate), o manieră de publicitare a concertelor mult compozitorii frecventează concertele noastre. Pot oferi şi mai intensă prin toate metodele neconvenţionale, de la alte detalii. Dacă ne referim la lucrările clasicizate ale PR la reţelele de socializare de pe internet etc. Poate că muzicii româneşti, putem remarca faptul că Orchestra elementul cel mai important este un alt mod de lucru, mai Naţională Radio a cântat sub bagheta lui Cristian puţin îngrijorat în faţa schimbărilor care ne domină viaţa Mandeal la Alte Oper din Frankfurt în toamna anului 2009 în această perioadă. Suita I şi Rapsodia I de Enescu, dar şi Capriciul român pentru vioară şi orchestră de G. Enescu/ C.Ţăranu, iar în M.C.: După cum ştim, repertoriul se pregăteşte decembrie la Sala Auditorium din Roma Izbuc de Marţian cu mult timp înainte; în aceste condiţii, aţi mai putut Negrea şi Rapsodia a II-a d Enescu. Tot în programul face schimbări în stagiunea 2009/2010 ? Orchestrei Naţionale Radio din această stagiune s-au găsit Lucian Zbarcea – Suita de balet, Dan Dediu – O.Ş.P.: Câteva schimbări am mai putut face, fie în Hecatomba, Adrian Enescu – Domino – concert pentru cazul unor concerte care nu se ridicau la nivelul percuţie şi orchestră, Dan Dediu – Rain Music, Händel in orchestrelor noastre, fie în locurile unde au mai apărut Macondo pentru taragot şi orchestră (dirijor Radu Popa), indisponibilităţi, sau programul nu era finalizat, cea mai Diana Rotaru – Corale şi cutii muzicale şi Doina Rotaru – semnificativă dintre contribuţiile mele din stagiunea 2009- Simfonia a II-a (dirijor Christian Badea). Orchestra de 2010 fiind prezenţa mezzosopranei Ruxandra Donose la Cameră Radio şi-a legat numele de prima audiţie a final de mai pe scena Sălii Radio, la 8 ani după ultima monodramei pentru soprană şi orchestră Salbe... de Felicia evoluţie în vocal-simfonic la Bucureşti. Altfel, am încercat Donceanu (dirijor Tiberiu Soare), de Extaze, Omagiu lui să menţin numele mari în program, cu toată perioada Yannis Xenakis de Marcel Spinei, George Balint – Telos – financiară extrem de grea prin care trecem şi care nu s-a In Memoriam Ştefan Niculescu, Crăiasa Zăpezii de Liana încheiat. De asemenea, alte noutăţi de care m-am ocupat Alexandra, toate acestea fiind programate în concertele în mod direct au fost concertul de inaugurare a orgii Sălii obişnuite de stagiune. Trebuie să adăugăm aici muzica Radio recent renovate sau organizarea Festivalului românească din concertele Corului Academic, Corului de Internaţional de Bandoneon şi Acordeon, ce s-a finalizat Copii, din recitalurile soliştilor, plus lucrările şi cu un mare succes de public. aranjamentele semnate de muzicieni români care nu sunt membri ai UCMR. Nu în ultimul rând, trebuie să 4 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Interviu semnalăm contribuţia Orchestrelor şi Corurilor Radio la a primul rând o încredere în forţele proprii care pălise în douăzecea ediţie a Săptămânii Internaţionale a Muzicii ultimul timp. Frankfurt – Alte Oper, Roma – sala Noi, care poate fi asimilată celui mai consistent aport al Auditorium, Timişoara – Sala Capitol şi Shanghai – sala unei instituţii muzicale din România la nivelul istoriei de Auditorium (care va urma în iulie 2010), un turneu pe două decenii a acestui festival. Probabil că pentru anotimp, putem spune. Au fost concerte în faţa unor săli continuarea acestei colaborări este necesară o atmosferă mari şi pline, care au dat satisfacţie unei orchestre cu o de deschidere reciprocă între UCMR şi Radio România medie de vârstă relativ scăzută, care avusese destul de prin Orchestrele şi Corurile Radio, Radio România puţine ocazii de a se afirma în formula actuală. Stagiunea Cultural şi Radio România Muzical şi mai ales o opţiune următoare conţine şi ea proiecte de această natură, dar pentru comunicare şi pentru aprecierea elementelor prefer să nu le dezvălui deocamdată. Ziua României la pozitive din ambele părţi (care cel puţin la nivelul Expoziţia Mondială de la Shanghai – 29 iulie 2010 este conducerii instituţiilor a fost constantă). primul reper confirmat.

M.C.: Au fost voci care au comentat selectarea M.C.: În afară de promovarea prin radio, aţi a doi dintre noii solişti ai Orchestrelor şi Corurilor imaginat vreo metodă de a fi în atenţia presei? Şi cea Radio din cadrul… aceleiaşi formaţii, Romanian Piano de specialitate şi cotidianele naţionale… Mă refer în Trio, cu care dvs. aveţi şi alte proiecte. Este loc de special la comentarii şi cronici, nu la anunţurile de subiectivitate în luarea unor asemenea decizii ? concerte.

O.Ş.P.: După cum se ştie, comentariile şi cronicile despre concertele de muzică clasică sunt foarte rare în cotidiane şi ocazionale în revistele de cultură. Asupra independenţei editoriale nu ai cum să acţionezi prin nici un fel de metode, fie ele oricât de imaginative, aşa că efortul meu şi al echipei cu care lucrez a fost în primul rând unul de a atrage atenţia presei privind concertele, prin afişe mai atractive, prin comunicate care să scoată în evidenţă elementele de noutate sau repertoriul ambiţios. În rest, m-am bazat în permanenţă şi mă bazez în continuare pe o abordare a colegilor mei similară cu aceea pe care o am eu în calitate de critic muzical în cazul celorlalte instituţii de concert şi spectacol. Dacă există elemente care trebuie O.Ş.P.: Violonistul Alexandru Tomescu este apreciate, criticii o vor face, nu vor avea nevoie să îi invit solistul nostru concertist de opt ani. Pe parcursul anului eu să o facă, deoarece au suficientă experienţă pentru a 2010, i s-au alăturat şi în această postură, dar pentru sesiza diferenţele. perioadă determinată, colegii lui pianistul Horia Mihail şi violoncelistul Răzvan Suma. În nume personal nu am avut M.C.: Iar în ceea ce priveşte Radio România proiecte cu Romanian Piano Trio, dar Radio România a Cultural? avut bucuria să se alăture iniţiativelor lor muzicale şi sociale prin România Cultural şi România Muzical. O.Ş.P.: Legătura cu muzica este mai mică în cazul Orientarea managementului actual al Radio România RRC, deoarece ne referim la cel mai „vorbit” post de radio către schimbare, către susţinerea tuturor iniţiativelor din FM-ul românesc, comentariul despre muzica nouă particulare cu impact cultural la nivel naţional a făcut ca românească fiind foarte prezent în programele noastre, această asociere să fie cu totul firească. Notorietatea dar rolul promovării susţinute a muzicii româneşti celor trei muzicieni asociată notorietăţii Radio România revenind postului complementar, România Muzical. cred aduce numai beneficii Orchestrelor şi Corurilor Radio Totuşi, vorbesc cu plăcere despre faptul că ponderea şi mai ales impactului naţional al instituţiei noastre care se creaţiei româneşti (fie că vorbim de teatru, literatură, întâlneşte, iată, cu anvergura turneelor naţionale ale muzică sau alte arte) şi a comentariilor privind creaţia Romanian Piano Trio. Aşadar, nu văd unde ar putea fi românească este covârşitoare, ajungând uneori spre vorba despre subiectivitate. 80%. În ultimii cinci ani am susţinut puternic creşterea atenţiei acordate creaţiei contemporane. Eminescu, M.C.: Ştim că orchestrele tânjesc după turnee, Sadoveanu, Caragiale rămân elemente nelipsite din pentru a câştiga astfel bani în plus. Care au fost şi programele noastre, dar cu siguranţă Mircea Cărtărescu, care sunt proiectele în acest sens? Nora Iuga, Radu Afrim, Alexandru Tocilescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Dan Perjovschi sunt nume O.Ş.P.: Nu ştiu dacă banii sunt aspectul cel mai prezente mult mai frecvent în programele Radio România important. Prin turneele – scurte, dar prestigioase – pe Cultural acum decât în urmă cu cinci ani. care Orchestra Naţională Radio le-a avut în stagiunea 2009-2010 cred că muzicienii din radio au câştigat în Un interviu de Mihai COSMA ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 5 Premiere Paris, mon amour Lucian Vlădescu

Parisul a venit la Bucureşti, zilele trecute, pe calea muzicii. Într-un cadru nou, neconvenţional, cu mese, cupe de şampanie şi tartine cu icre roşii, s-au plimbat printre bucureşteni Edith Piaf, Charles Aznavour, Joe Dassin, Jacques Brel şi alţi nemuritori exponenţi ai chansonetei şi ai unei capitale boeme. Conduşi, pe firul unei acţiuni simple dar sugestive şi bogat exprimate, de regizorul Răzvan Dincă, „boemii” Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” au plăsmuit atmosfera cartierului latin la Bucureşti, creând imagini sau tablouri sonore Photo: ©Mihai 2010 Cosma şi trezind nostalgii unui public care a umplut până la refuz spaţiul Apoi (mai ales în condiţiile unei concurenţe greu de ţinut în frâu), costumaţia prea libertină a Biancăi Ionescu nu i-a fost favorabilă, după cum nici Daniela Vlădescu sau Gladiola Niţulescu nu s-au impus la nivelul cerut de un spectacol de top, toate trei făcând însă eforturi meritorii de a se apropia de ştacheta celor mai reuşite secvenţe, după cum a fost cazul şi cu Adriana Butoi. Poate în mod neaşteptat pentru unii, Ernest Fazekas şi „veteranul” Daniel Eufrosin au izbutit momente de neuitat, trăirea adevărată şi forţa de comunicare depăşind orice bariere legate de voce, de tentaţia asocierii cu rolurile comice (pentru cel dintâi), de „rangul” de decan de vârstă al celui de-al doilea sau de emoţia concurării cu celebrele interpretări franţuzeşti originale ale unor cântece precum Ne me quite pas, Salut sau Les Feuilles mortes. Cu farmec, cu umor, cu ghiduşie şi exuberanţă au apărut Adrian Nour, Eduard Adam şi Alexandra Savu, pe linia aprecierilor pozitive înscriindu-se şi

Photo: ©Mihai 2010 Cosma Florin Budnaru (întrucâtva dezavantajat de piesa aleasă) şi Silvia Şohterus. amenajat cu gust şi cu fantezie, în vederea prezentării unui spectacol care… nu este spectacol, ci o incursiune în vis. Într- Spectacolul câştigă mult datorită creării unei echipe un vis cu ochii deschişi, povestit de regizor şi de actori, cântat, perfect închegate pe scenă, soliştii, coriştii şi balerinii evoluând dansat, jucat într-o atmosferă splendid desenată cu spoturi de împreună, în lumini, conduşi de un flaşnetar care însoţeşte tineri îndrăgostiţi, interacţiune, cu jongleri, acrobaţi, mimi, magicieni, balerine, cocote etc., totul naturaleţea sin- fiind scăldat în muzica celor mai caracteristice cântece ceră şi deloc franţuzeşti (deopotrivă ca melodii şi ca texte). mimată a unor întâlniri… pari- Dirijorul spectacolului, Lucian Vlădescu, a rearanjat ziene, prezenţele piese făcute celebre de artişti ca cei mai sus-amintiţi dar nu lor fiind potenţate numai, nelipsind şlagărele lui Gilbert Bécaud, Patrick Bruel, din plin de Salvatore Adamo, Joseph Kosma, Toto Cutugno – crema costumele Oanei chansonetei şi simboluri ale Parisului, încununate (cum altfel?) Botez şi de cu French Can-Can. În aceste iscusite redimensionări sonore decorul minimal orchestra este concentrată la esenţă iar soliştii sunt însoţi de dar îndestulător şi personaje ce alcătuiesc un grup de „backing vocalists” în care bine echilibrat frumuseţea fetelor completează ideal efectul intervenţiilor semnat de Sabina sonore. Spătariu.

Cel mai mare risc pentru o asemenea realizare a fost Un sincer depăşit cu brio: interpretarea vocală a soliştilor Operetei a fost, bravo întregii în general, de mare clasă, în condiţiile în care „originalele” ne- echipe! Şi o la fel au intrat în sânge în tălmăciri muzicale faimoase şi aproape de de sinceră neegalat, aşteptările publicului fiind deci enorme. recomandare pen- tru spectatori: O voce caldă şi pătrunzătoare, dublată de o dicţie mergeţi la Paris, ireproşabilă, a arătat Tina Munteanu, după cum şi evoluţia pe B.dul Nicolae vocală (din nou bravo pentru pronunţie) şi actoricească a lui Cristina Stăniloiu şi Cătălin Petrescu Bălcescu Nr. 2, Cătălin Petrescu a fost fără cusur, cei doi fiind, după părerea intrarea TNO, şi mea, capetele de afiş ale distribuţiei. După aşa un început veţi petrece două ore de emoţie şi nostalgie, binevenite şi mărturisesc că m-au surprins anumite apariţii situate sub acest feerice. Mihai COSMA standard, cel mai sec şi mai nemuzical fiind Matei Nicolescu.

6 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Premiere dezordinea–i stãpânitoare, dezvãluie ca singurã luminã recunoaşterea spiritualului în marile figuri imperiale şi ROYAL FASHION regale, singurele care dupã câte ştiu au rãmas demne în istorie. Succesiunea şi focalizarea diferitelor momente te lasã fãrã grai. La Teatrul Naţional de Operetã În prim-plan, Adrian Nour Iar realizarea ,,Ion Dacian”, pe 10 mai (ziua în totalitate nu regalitãţii) a avut loc o premierã, teatru- aratã nimic din dans, la care am uitat sã respir. Şi deşi ceva vãzut, ci obişnuiesc sã iau parte la majoritatea mai degrabã evenimentelor artistice din zona cultã: este ca un râu operã, balet, concert, teatru, de aici sau de foc peste o din lume pe cât posibil, vizionarea lor scintilaţie de suportând astfel în mintea mea inteligenţã ar- comparaţia, nimic nu anunţa surpriza, tisticã, dincolo pânã la şoc, fast cerebral, de acum, de orice şoc care a de-zãgãzuit toate emoţiile, imaginaţie pre- dându-mi senzaţia cã timpul s-a oprit în existentã, ca faţa acestui spectacol incomparabil şi formã şi fond. unic. Este o

Echipa creativã de elitã: Dan Photo: ©Mihai 2010 Cosma dovadã cã în România existã, în ciuda tuturor motivaţiilor Asasinarea familiei Ţarului dezonorante, personalitãţi artistice creatoare care nu numai cã nu-şi pleacã fruntea în faţa urâtului şi a mizeriei, dar care se infiltreazã din primul moment în egalã mãsurã în minte, conştiinţã şi trãire, convertind-o la bine şi luminos. Înduioşãtor, copleşitor, trist, vesel, pigmentat cu momente de haz şi umor, din care nu s-a omis nici cizma ce a cãlcat fãrã sã poatã strivi calitatea, cu întâmplãri din istorie concluzionate în fermecãtoare stop-cadre, sensibile aluzii la ţinuta şi morala aristocratã, care chiar izgonitã în cutia muzicalã, tot atrage şi deschide drumul speranţei prin magnetismul ei.

Photo: ©Mihai 2010 Cosma Sunt doar câteva Puric (scenariul şi flash-uri din spectacol. El nu Dan Puric regia); Traian Vlaş se poate povesti. Trebuie (coregrafie), Doina vãzut şi trãit. Vã îndemn s-o Levintza (scenografie), faceţi. Personal, consider Corina Grãmoşteanu ,,Royal Fashion” revelaţia (light-design) şi stagiunii în curs, de fapt componenţii spectacolul care a scos la departamentului de vedere, pe lângã tot ce am balet (şi nu numai, cãci amintit, şi disponibilitãţile una dintre vedetele serii artistice expresive, aproape a fost actorul Adrian fãrã limite, a Nour, n.red.) al teatrului departamentului de balet. în cauzã, care Dupã aceastã searã, tot mai surclaseazã tot ce am mulţi, timid sau încrezãtor cu vãzut în domeniu în sau fãrã jeans, cu sau fãrã ultimele stagiuni, a Photo: ©Mihai 2010 Cosma strasuri, rãmân pe gânduri, oferit o searã iar parte din ei se înclinã în excepţionalã în care pagini din istoria protecticii valorii, faţa calitãţii. Ãsta este marele câştig. frumosului, a calitãţii vieţii şi sensibilitãţii umane, puse în Doina MOGA balanţã, fin sugeratã, cu gregarul vieţii, cu întunecimea şi ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 7 Maeştri Giulietta Simionato Dietrich 100 de ani de operă Fischer-Dieskau Giulietta Simionato, una dintre cele mai distinse voci ale operei italiene, s-a stins din viaţă pe 5 mai la Roma, cu la 85 de ani o săptămână înainte de a împlini 100 de ani! Un simbol al artei lirice, un adevărat liant cu trecutul glorios al operei Născut pe 28 mai 1925 în Berlin, baritonul italiene: mezzosoprana a cântat în Cavalleria Rusticana Dietrich Fischer-Deiskau este unul dintre cei mai sub bagheta compozitorului Pietro Mascagni în 1940. faimoşi cântăreţi ai perioadei de după al doilea război mondial. Vocea sa luminoasă, dar nu foarte sonoră, a Personalitate optimistă, zâmbitoare, având o statură fost preferată mai ales în repertoriul de cameră. Cu minionă (1,50 m), uimea întotdeauna prin expresivitatea şi puterea vocii sale. Ajutată şi de un timbru unic, vibrant, era toate acestea, a abordat şi roluri operistice care deosebit de admirată de către colegi, dar şi de public pentru cereau un temperament eroic, cum ar fi Wotan, Hans entuziasmul ei, spiritul umoristic şi profesionalismul de care Sachs, Amfortas, Iago, Macbeth, Scarpia şi Jokanaan. dădea dovadă în abordarea rolurilor sale. A început studiul muzicii destul de timpuriu După studiile muzicale în Rovigo şi Padua, Giulietta într-un cadrul informal, iar primele lecţii cu un profesor Simionato a debutat la teatrul Montagnana (1928), în specializat le-a luat începând cu vârsta de 16 ani. În Rigoletto de Verdi. Deşi în primii 15 ani din cariera sa a timpul celui de-al doilea război mondial a fost luat primit numai roluri mici care nu o avantajau, începând cu prizonier în Italia, timp în care a cântat în lagărul anul 1940 recunoaşterea valorii sale a sporit treptat, soldaţilor germani. exprimându-se prin contracte din ce în ce mai atractive cu importante teatre din Europa, ajungând să fie recunoscută Reîntors în drept una dintre cele mai respectate cântăreţe ale patrie, şi-a început generaţiei sale. La Scala, a cântat timp de 30 de ani în roluri cariera de profesionist ca Amneris, Eboli, Azucena, Rosina, Cenerentola, Tancredi, la Badenweiler, cu Cherubino, Donna Elvira, Orfeo, Ifigenia şi Carmen. Recviemul german de Debutul său la Brahms. A avut o Metropolitan Opera (1959) ocazie-surpriză de în rolul Azucenei din lansare, fiind în Trubadurul, într-o producţie situaţia de a înlocui un în care a colaborat cu Carlo cântăreţ indisponibil, Bergonzi, Anonietta Stella şi fără a face vreo Leonard Warren, a însemnat repetiţie ! În operă a debutat la Munchen, dar a fost un alt moment important din angajat ca bariton la Berlin, unde şi-a desfăşurat o cariera sa artistică. De mare parte din activitatea solistică, completată atunci a cântat nu mai puţin de 28 de ori cu Opera permanent de un repertoriu concertistic vast şi Metropolitană, apărând în complex, de la clasici la contemporani. roluri ca Santuzza, Amneris, Numeroase înregistrări sunt dovada calităţilor Rosina sau Dalila. A colaborat cu toate casele de sale interpretative în cele mai variate ipostaze: operă sub bagheta celor mai Rigoletto, Don Carlos, Macbeth, La traviata, Tosca etc. mari dirijori ai timpului, într- Totodată relevă şi un interes deosebit pentru un repertoriu extrem de promovarea muzicii germane. S-a retras din cariera complex, care includea mai mult de 50 de roluri atât operistică în 1978, când a cântat pentru ultima dată pe dramatice, cât şi comice (câteva exemple: Rosina şi scenă în Lear de Aribert Reimann (lucrare ce a fost Cenuşăreasa de Rossini, Charlotte din Werther sau rolul scrisă la sugestia sa). titular din opera Carmen de G. Bizet. A excelat şi în repertoriul verdian, întruchipând personaje ca Amneris, A continuat să apară pe scenele de concert Eboldi şi Azucena. Memorabilă este varianta sa până la vârsta de 67 de ani, perioadă în care a putut interpretativă în rolul Santuzzei din Cavaleria rusticana de să se dedice cu multă dăruire şi unor pasiuni oarecum Mascagni. A fost în bune relaţii cu sopranele timpului Maria neglijate: dirijatul, pedagogia şi… pictura. Callas şi Renata Tebaldi. Cu ocazia aniversării a 85 de ani, EMI a lansat S-a retras de pe scenă în 1966 cu spectacolul La un set de 11 CDuri în colecţia The Great EMI clemenza di Tito de Mozart în teatrul Piccola Scala (în Recordings. Ele conţin ciclurile complete de lieduri ale acelaşi an s-a căsătorit cu D. Cesare Frugoni). A continuat lui Schubert, Schumann, Brahms, Wolf şi Mahler, să influenţeze viaţa muzicală chiar şi după retragerea sa din diverse arii reprezentative din repertoriul universal, activitatea solistică, ocupând diverse poziţii de conducere, precum şi numeroase interviuri realizate de-a lungul cu o vitalitate uluitoare chiar şi la 90 de ani (a fost carierei sale, care completează tabloul aniversar Preşedintele Asociaţiei „M. Callas”). Vocea sa mai poate fi într-un mod cât se poate de natural. încă ascultată în numeroase discuri sau spectacole filmate Pagină realizată de Luminiţa CIOBANU înregistrate pe DVD-uri.

8 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Concerte... sub lupă München) - violă; Diana Ketler (Academia Regală din SoNoRo Londra) - pian: şi clarinetistul Reto Bieri din Italia. SoNoRo este, rămâne şi devine un festival o pagină de poveste benefic, o gură de oxigen, o poartă spre un nou orizont Doina MOGA în peisajul nostru cultural, în general şi muzical, în special. Fericiţii beneficiari ai săptămânii magice dintre Aflat acum la a patra ediţie, acest Festival 1-7 aprilie şi de departe cei mai încântaţi de această Internaţional de Muzică de Cameră, prin efectul şi realizare au fost: MINA BELDIMĂNESCU, pian - dezvoltarea lui calitativă, subliniază, ca nici o altă Londra; LUCA PULBERE, pian - Cluj; VLAD IOAN manifestare, “spusa” marelui George Enescu, „Muzica BACIU, vioară - Cluj; IOANA FORNA, vioară - Cluj; înnobilează pe om”. De la ediţie la ediţie, aceasta se RALUCA MATEI, vioară - Bucureşti, DIANA infiltrează tot mai profund în bagajul emoţional - ştiinţific ALEXANDRU, violă - Constanţa, BIANCA COMŞA, al celor care creează, de fapt recreează prin violă - Cluj; ŞTEFAN CAZACU, violoncel - Bucureşti; interpretare elita artelor – muzica, în ANDREI NIŢESCU, cea mai intimă formă a ei, muzica de violoncel - Bucureşti; cameră. DANIEL ANDRIESCU, clarinet - Berna şi Din cele trei etape de AURELIAN BACIU, clarinet desfăşurare a lui, poate cea mai - Cluj. Repertoriul care a reprezentativă şi bogată în activităţi de strălucit prin acurateţea, până acum, deopotrivă pentru prospeţimea şi participanţi (elevi şi studenţi români şi muzicalitatea interpretării, a străini), cât şi pentru profesori, toţi fost compus din Max Reger reprezentanţi ai unor celebre instituţii (cvintetul cu clarinet în La), muzicale din lume, a fost cursul de 6 W.A. Mozart (cvintetul cu zile intensiv, găzduit de scriitorul pian în sol minor), L. van Mircea Dinescu la Conacul său din Beethoven (trio cu pian satul Port Cetate, de la 100 km de “Gassenhauer” în Si Craiova, oferind astfel participanţilor şi Bemol), Max Bruch (piese un cadru romantic, pliat pe esenţa pentru clarinet, violă şi acestui „concert magic”. Astfel, orele pian), Cvintetul de coarde în de curs, cu noile metode de predare şi Re de Mozart şi Valsul de interpretare a partiturilor, cu pentru pian la patru mâini de modalităţi proaspete de abordare a lor, Brahms - ,,Liebeslieder”. urmate de workshopuri, în care profesori şi elevi au discutat liber atât Iar faptul că despre latura filozofică ştiinţifică, organizatorul festivalului emoţională cât şi de cea educativă a este român, respectiv muzicii şi încununate de concerte în violistul RĂZVAN care elevii şi maeştrii lor au cântat POPOVICI, care, deşi îşi împreună, prilejuind tuturor rara posibilitate de a se desfăşoară activitatea în München, a dorit ca acest cunoaşte între ei, nu numai prin relaţia clasică student- eveniment anual să se desfăşoare în România, nu face profesor, dar şi în cea de prieteni, de colegi, de oameni. decât să ne bucure pe toţi şi să-i aducem aplauze la Au fost şase zile frumoase, intense, de fapt o şcoală cu scenă deschisă. alt gen de cursuri, în care li s-a dezvăluit şi dezvoltat fiecăruia în parte, mai mult decât oriunde, latura artistică The MBZ WEB musical interpretativă de mare fineţe, nemaivorbind de faptul că compositions have been chosen! s-a citit mult, foarte mult la prima vedere (lucru rar şi extrem de benefic pentru viitorii solişti). At the competition for the MBZ web musical composition two first prizes were awarded - one to Îmbucurător este că de la an la an se observă o the composition by the Romanian composer modificare calitativă a participanţilor - bursierii Şerban Nichifor and one to the Croatian composer festivalului - începând de la ţinută, trecând prin Frano Đurović. The judging panel consisted of fluiditatea şi eleganţa conversaţiei, până la abordarea şi Berislav Šipuš, Krešimir Seletković and Nina transmiterea muzicii. Iar pentru asta, sunt răspunzători Čalopek. The award-winning composers shall maeştrii Alexander Sitkovetski (Academia Regală din divide the cash reward, and the award-winning Londra) - vioară; Bernhard Naoki Hendenborg compositions will be used as background music for (Conservatorul din Viena) - cello; Răzvan Popovici (din this website.

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 9 Eveniment deasupra corzilor. Interesant era că acest gest viza JOSHUA BELL deopotrivă sincronizarea cu pianul, stabilirea vitezei active a trăsăturii de arcuş, în jos, şi în fine, captarea atenţiei publicului. Câtă putere de transformare a stării în mare formă de fermitate a afirmaţiei în sensibilul motiv ce urma în Marcel FRANDEŞ piano! Joshua Bell timbrează sunetul său de parcă ar cânta din voce. Trăsătura de arcuş, când uşoară ca un Recitalul violonistului Joshua Bell şi al fulg, când tăioasă ca o seceră, are similitudini cu pianistului Sam Haywood, din 11 mai 2010, de la respiraţia umană. De aici, punctuaţia pe care o aplică Ateneul Român, a fost un eveniment cultural frazei muzicale capătă o naturaleţe uimitoare. Oare nu extraordinar, cu un repertoriu pe măsură: Mozart, folosim sistemul zecimal, fiindcă avem zece degete la Beethoven, Ravel, Ceaikovski şi Sarasate. Cei doi cele două mâini? Violonistul este un magician al artişti au plăsmuit un palat sonor, a cărui bibliotecă comunicării artistice. Ştie să acumuleze tensiunea pe imaginară conţinea exhaustiv ediţii Delphini. În un singur sunet, arcuşul său înaintând atât de încet cadrul Cruciadei Culturii, acesta a fost cel de-al încât lungimea sa se amplifică ireal. Admiram acele doilea recital după cel al violonistei Sarah Chang. grupete, realizate prin estompare dinamică, identic la pian şi la vioară. Stradivarius-ul Gibson ex-Huberman Dacă în lumea filateliei există un instrument de (1713), aflat în mâna lui Joshua Bell îşi dezvăluia paleta măsurat dantelura unui timbru, în scopul evaluării fineţii coloristică, precum un păun care îşi deschide evantaiul mărcii poştale, purtând denumirea de odontometru, în penajului. Alături de calitatea sunetului, arta interpretării muzicale eleganţa discursului era fundamentată se utilizează categoriile pe o agogică severă, clasică, unde estetice. Dintre acestea, constanţa tempo-ului era suverană. sublimul este cel ce ar Orice subliniere a vreunui sub-motiv se putea fi atribuit manierei de înfăptuia timbral şi dinamic, fără a a cânta a lui Joshua Bell. afecta pulsaţia. După Largo-ul Cât despre Sam Haywood: introductiv, tema boltită a Allegro-ului montura în care ‘radiază’ răsuna la unison: un motiv cantabil, briliantul sonor al viorii, nu conţinând trilul ca ornament şi un altul ar fi completă fără vălul său contrastant prin pregnanţa lui ritmică. de aur pianistic. Cei doi Sunetele dantelate picurau egal, la artişti alcătuiesc un Duo intervalul armonic de terţă, urmând excepţional. Sam Haywood forma arcuită a melodiei. Acum încerc aplică tehnici pianistice în să-mi amintesc câteva detalii, însă în care sunetul este emis prin sala de concert totul era muzică, iar atacarea clapei de la foarte intenţia ’disecţiei’ era alungată de mică distanţă. Deşi cânta cu bucuria interpretării la cote foarte înalte. pianul având capacul cutiei Melopeea Andante-lui, senină, era de rezonanţă complet deschis, intensitatea armoniilor expusă cu simplitate, dar cu mare expresivitate. Acele nu acoperea vioara. Are o precizie de ceasornicar sforzando-uri discrete ca nişte suspine reţinute erau elveţian în atacul şi încheierea fiecărui sunet şi o atât de cizelat construite, fără a depăşi planul dinamic tehnică a pedalizării foarte rafinată. Sunetul era piano. Toate interogaţiile, urmate simetric de ‘îmbrăcat’ complet, adaptat stilului şi momentului răspunsuri, confereau (în interpretarea celor doi expresiv. instrumentişti) un mare echilibru psihic. Constatai că Sonata nr. 32 pentru vioară şi pian în Si bemol orice labirint are totuşi o ieşire, iar Joshua Bell te major, K.V. 454 a deschis seara muzicală de neuitat. conducea prin el fără urmă de exasperare, ci mai Una dintre curiozităţile acestei sonate este faptul că degrabă admirând. Îţi arăta frumuseţea travaliului Mozart a scris iniţial doar partitura viorii. La prima motivic şi al substanţei muzicale plăsmuite de Mozart. audiţie, însuşi compozitorul a cântat însă din memorie În finalul sonatei, Allegretto, simţeai uneori prezenţa partea de pian. unor personaje din operele sale. Joshua Bell are o manieră aparte de a cânta. El A urmat dramatica Sonată nr. 7 în do minor op. îşi potenţează tonusul muscular al mâinilor printr-o 30 nr. 2 de Ludwig van Beethoven. Se distingea cu totul ‘mulare’ gestică a auftakt-ului mut pe tempo-ul imaginat; alt stil aici, recognoscibil mai ales prin adâncimea totul era astfel în concordanţă cu forţa necesară ideilor, prin contrastele uriaşe între ideile muzicale ce se declanşării discursului muzical. De pildă, în Lento, confruntă, prin acele falii ale planului dinamic prima parte, acel sextacord al tonicii placat în forte era (fortepiano), ori prin pauzele generale, expresie a pregătit printr-o mişcare în sus (amplă şi rapidă) pe îngheţării temporalităţii, apoi prin suprapunctările ritmice, calitatea sonoră mai profundă, exteriorizările 10 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Eveniment vădite ale sentimentelor (răbufniri) şi diminuendo-urile vibrato-ul, filajul rapid de sunet, pizzicato-ul acordic, pe gamele cromatice descendente. A fost o imensă imitând banjo-ul, toate erau săvârşite cu rafinament şi încleştare între vioară şi pian. Concluziile gândite în distincţie. Aici se simţea Joshua Bell în apele sale manieră simfonică erau cântate senzaţional. Minunat teritoriale, desigur datorită apartenenţei sale la stilul realizate erau acele crescendo-uri interpretativ american. terminate în subito piano (tipic beethoveniene). Susţinerea sunetului Perpetuum mobile, conferea cursivitate fluxului melodic (cu care a încheiat sonata articulări interioare ce nu afectează linia raveliană, era cântat cu o mare a frazei). În partea mediană, virtuozitate paganiniană. Adagio cantabile, lourée-ul era folosit cu Toate temele din părţile o dozare măiestrită şi cu o precizie precedente răsăreau la pian deosebită. Variaţiunile ofereau momente ca nişte insule, iar şuvoiul de virtuozitate pianistică (articulări şaisprezecimilor viorii se rapide ale unei game în septolete de desfăşura fără întrerupere, osutădouăzecioptimi). Scherzo-ul a ici-colo accente scurte adus o mare schimbare. Caracterul marcau schimbările de cvasi-marţial, ritmat al muzicii era obţinut registru. prin atacul ferm, scurtarea duratelor şi În încheierea retezarea încheierilor. Cu mult farmec recitalului său, Joshua Bell a era executată succesiunea accentelor interpretat două piese de din doi în doi timpi, în măsură ternară. caracter aparţinând stilului Scurtimea apogiaturilor aducea un aer romantic: Meditaţie din de voioşie tinerească. Cu câtă abilitate Amintiri dintr-un loc drag op. suprapuneau cei doi interpreţi în Trio 42 de Piotr Ilici Ceaikovski şi diviziunile normale cu cele excepţionale! Introducere şi Tarantella op. Totul suna vălurit datorită trioletelor de la 43 de Sarasate. Velocitatea mâna dreaptă la pian. Finalul, Allegro, în pe care violonistul o etala în alla breve, a fost interpretat cu o mare Tarantella era impresionantă. virtuozitate. Impresionant crescendo-ul În şirul de spiccato al viorii din debutul mişcării, acolo unde pianul, parcă vedeai ritualul de în efortul de a mări tensiunea, primeşte întăriri, prin exorcizare grec (Dionysos şi Apollo). Pasaje extrem de intervenţia decalată cu două măsuri a viorii. Acest dificile sub aspect tehnic, conţinând salturi de octavă, moment, perfect intuit de interpreţi, derivă din gândirea duble coarde, bariolaj, flageolete, pizzicato cu mâna simfonică a lui Beethoven. Cei doi interpreţi îşi stângă, păreau un fleac în interpretarea lui Joshua Bell. coordonau elanul pe legato-urile cu formule contratimpate, într-o goană neliniştită. O acurateţe a La cererea publicului, fiindcă ne aflăm în Anul intonaţiei cum rareori se poate auzi la un violonist, comemorativ Chopin, Joshua Bell şi Sam Haywood au contribuia la frumuseţea expresiei. Faţă de alţi interpretat Nocturna în do# minor de Frédéric Chopin, interpreţi, Joshua Bell modelează martellato-ul într-un într-o transcripţie pentru vioară şi pian a violonistului chip rotund, delimitând atacurile accentuate din mers, Nathan Milstein. fără a opri complet trăsătura de arcuş, ceea ce conferă De altfel, această splendidă Nocturnă - un opus o cursivitate deosebită şi o calitate asemănătoare postum al marelui pianist şi compozitor polonez - a fost staccato-ului pianului. Iar acest mimetism este benefic utilizată, în versiune originală pentru pian, în filmul duo-ului. Logica aplicată alegerii zonei de arcuş în care artistic Pianistul (2002), în regia lui Roman Polansky, realizează dinamica este infailibilă (forte la talon, piano peliculă care a obţinut trei premii Oscar. la vârf, mezzopiano la mijloc). Lejeritatea mânuirii arcuşului derivă din viteza mare şi presiunea moderată Joshua Bell ştie să construiască sunetul într-un aplicată, dar şi din inteligenta modificare a înclinării mod unic. Sunetul său pare uneori un jar asupra căruia baghetei către tastiera viorii. aripa unui înger fâlfâie, înteţindu-i arderea. El alege coarda unde poate pune în valoare la maximum Sonata pentru vioară şi pian în sol de Maurice cantabilitatea. Experienţa sa de a înregistra se observă Ravel, cântată în partea a doua a recitalului, a schimbat în grija pe care o are în a evita orice zgomot, orice complet atmosfera. După prima mişcare cu aluzii trântitură ori depăşire a calităţii de sunet muzical. Şi baroce, desfăşurată într-un tempo alert, a urmat Blues- toate acestea fără a pierde din spontaneitate. El este un ul cu adierea lui de jazz, conţinând armonii cu Blues adevărat coregraf al sunetelor. Prin mişcarea vibraţiilor Notes. Toate inflexiunile melodice ale viorii erau creează forme palpabile auditive în spaţiul sălii de realizate cu un desăvârşit bun-gust, amintind de muzica concert. lui George Gershwin (Rapsodia Albastră). Glissando-ul, ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 11 Concerte... sub lupă Doni. El a entuziasmat publicul clopote, tobă mare, harpă), care au Sonata printr-o sensibilă şi autentică menirea de a diversifica discursul înfăţişare muzicală a capodoperei coloristic, ţinând cont de caracterul enesciene. Modul în care popular românesc. Totodată, sub a treia, construieşte sunetul Ilian Gârneţ aspect tehnic, este logică utilizarea este unul ce provine din sentimentul procedeului dublării vocii soliste pentru orchestră dorului. Artistul intuieşte „aspiraţia (octave, duble coarde) în momente spre Fiinţă - tema fundamentală a dramatice, precum finalul părţii a artei enesciene” (Marin Marian). treia, Allegro con brio, ma non Marcel FRANDEŞ Prin procedee quasi vocale - acele troppo mosso. Doi muzicieni din iniţieri ale atacului voit nedesluşit, cu un fin acordaj al înălţimii În Fantezia Carmen pentru Republica Moldova au fost vioară şi orchestră de Franz oaspeţii Filarmonicii „G. Enescu” sunetului (portamento rafinat), violonistul contura mâhnirea ori Waxman, violonistul serii şi-a arătat din Bucureşti, în 4 febr. 2010: virtuozitatea în pasagiile de dirijorul Valentin Doni şi jalea, cu o sinceritate violonistul Ilian Gârneţ. Ei au cuceritoare. Timbrul viorii sale susţinut un program deosebit de era adaptat minunat pentru a atractiv: Enescu, Waxman şi reda cât mai viu sursa Bizet. psihologică a muzicii interpretate (nostalgicul, Dirijorul, interpretul şi aspiraţia spre statornicie pe plai, compozitorul Valentin Doni s-a reperarea luminii, oniricul născut în 1955 la Chiţcani, imponderabil, lumea insectelor Teleneşti, în Republica Moldova. A şi a păsărilor). Violonistul a studiat la Consevatorul Gavriil transpus minuţiozitatea scriiturii Musicescu din Chişinău compoziţia enesciene în semnul sonor, cu Paul Rivilis şi dirijatul cu I. făcând compatibile contemplaţia dificultate extremă. Totuşi, alegerea Alterman. S-a perfecţionat în Franţa şi acţiunea. Toate microtoniile erau tempo-ului anumitor variaţiuni şi iar din anul 1991 a fost numit dirijor intonări pline de culoare, imitând lipsa pregnanţei accentelor nu au al Orchestrei Filarmonicii Naţionale stilul lăutăresc. Splendid s-a auzit fost favorabile relevării caracterului din Republica Moldova. În prezent acea depănare a cântecului lung, în pasional al personajului. el este dirijor permanent la flageolete, imitând sunetul de fluier, Orchestra Filarmonicii Mihail Jora în partea mediană. Chiuiturile şi alte La cererea publicului, din Bacău. onomatopee proprii stilului oiseaux, violonistul Ilian Gârneţ a interpretat folosirea lourée-ului, toate aceste Hora staccato de Grigoraş Dinicu, Solistul serii, tânărul rafinamente s-au regăsit în bucurându-se de multe aplauze. violonist Ilian Gârneţ, s-a născut la interpretarea lui Ilian Gârneţ. Sankt Petersburg în 1983, într-o Suitele pentru orchestră de familie de artişti (tatăl, Eugen - Orchestraţia inspirată a Georges Bizet, după drama maestru coregraf, mama, conferit o dimensiune nouă muzicii. Arlesiana de Alphonse Daudet, au Margareta - pianistă). Studiile le-a Dacă în deschiderea primei părţi, beneficiat de o interpretare ce a făcut la Chişinău, apoi s-a Moderato malinconico, timbrul redat cu autenticitate melodismul, perfecţionat la Academia de Muzică pianului a fost păstrat, în fastul şi temperamentul. Deosebit din Helsinki şi a urmat cursuri de introducerea celei de-a doua de frumos a sunat menuetul măiestrie cu Yehudi Menuhin, Valeri mişcări, Andante sostenuto e flautului cu acompaniament de Spivakov, Viktor Pikaizen şi Şerban misterioso, acele bătăi de toacă în harpă. Iar momentul Farandola a Lupu. Ilian Gârneţ a câştigat cvintolete, au fost date harpei. avut tensiunea unui adevărat final numeroase premii la concursuri de suită. Dirijorul Valentin Doni a precum: Reine Elizabeth, Henryk Aparent, în unele zone urmărit cu multă atenţie echilibrarea Wieniawsky, David Oistrach, Tibor culminante, instrumentaţia era dinamică a compartimentelor Varga, Nuri Iyicil, Kloster Schönthal, copleşitoare, însă ţinând cont de ansamblului orchestral. Astana, Kazahstan, etc. intenţia compozitorului (este vorba Colaborarea sa cu solistul serii, cu de o sonată pentru pian şi vioară) orchestra simfonică, gestica La Bucureşti, violonistul Ilian imaginea sonoră globală era de fapt elocventă şi respectul pentru textul Gârneţ a interpretat Sonata nr. 3 chibzuit echilibrată. În transcripţia partiturilor au lăsat o impresie foarte pentru pian şi vioară, «în caracter lui Valentin Doni este utilizat un bună. popular românesc», op. 25 de amplu aparat orchestral ce cuprinde George Enescu, în aranjamentul o serie de instrumente (piculină O seară muzicală ce te face pentru orchestră al lui Valentin clarinet bas, contrafagot, tubă, să iubeşti viaţa şi să vrei să fii mai puţin sofisticat. 12 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 La Operă asemeni lui Amneris), soprana Angela Brower apărând Montări ciudate şi (la propriu) în Marea Preoteasă, un cor mediocru (am dus dorul… celui condus de maestrul Olariu la ONB), iar la pupitru, Daniele Callegari, permanent în urma vocilor, distribuţii “mari” determinând o “defazare” agasantă de-a lungul întregului spectacol care, privit în ansamblu, nu a avut la Staatsoper München nici anvergura, nici atmosfera cerută de partitură, mişcarea pe orizontală, lumina difuză, combinaţia alb- Orice vizită la Staatsoper München înseamnă, negru determinând mai degrabă o senzaţie lugubră. Şi de multă vreme, întâlnirea cu nume mari ale scenei totuşi, la final, ovaţiile au copleşit interpreţii (chiar şi pe lirice mondiale, dar şi cu montări marcate de un cei care… mă aşteptam să fie huiduiţi)… modernism mergând adesea până la “recitirea” partiturilor celebre, plasate fie în contemporaneitate, În seara următoare, Elixirul dragostei de fie în spaţii ciudate şi atipice. Donizetti a propus o viziune plasată… niciunde, dar simpatică, chiar trăznită, Dulcamara sosind cu un balon În toamnă am trăit experienţa noii montări a imens care scoate flăcări şi se luminează ca la circ, operei mozartiene Don Giovanni în care s-au amestecat soldaţii fiind murdari şi beţi, un stop-cadru de efect, în personaje dezbrăcate, secvenţe “picante”, hălci de contre-jour, atrăgând la ridicarea cortinei, totul având carne, “containere” şi alte ciudăţenii, dar şi soliste multă vervă, mai ales datorită interpreţilor; pentru că discutabile sau artişti excepţionali precum Marius renumitul bariton Ambrogio Maestri este un… maestru al Kwiecien, Alexis Esposito sau bas-baritonul Levente expresiei, al umorului inteligent, devenind pur şi simplu Molnar (din Harghita) alături de soprana Laura Dulcamara, cuceritor şi cu glas impresionant, plin de Tătulescu, debutând cu mult succes în Zerlina – de poante şi accente amuzante, tenorul Dmitry Krochak departe cea mai bună interpretă a producţiei -, sub (anunţând că este bolnav) s-a “răsfăţat” făcând risipă de bagheta renumitului Kent Nagano, contestat însă glas şi performanţă tehnică, supralicitând chiar spre vehement la final, asemeni regizorului Stefan Kimmigs. deliciul publicului, baritonul Fabio Maria Capitanucci a Iar acum am urmărit alte creat un Belcore uşor grobian dar fără a două spectacole surprinzătoare. “îngroşa”, cântând minunat, până şi Gianetta Aida de Verdi, derulată într-un decor beneficiind de evoluţia tinerei Tara Erraught, alb, compact ca o cazarmă, cu uşi şi nostimă şi cu o voce superbă de… mezzo, intrânduri divers utilizate, “turnanta” alături de… debutanta Laura Tătulescu, determinând trecerea de la un apariţia sa în Adina marcând astfel tablou la altul, cu costume negre abordarea unui repertoriu cu totul nou faţă (amintind de samurai) pentru preoţii de cel în care s-a impus la Viena, Los care poartă la brâu hangere şi cu Angeles şi München; chiar dacă glasul său cele în alb, completate cu platoşe s-a “împlinit”, anunţând trecerea la roluri de aurite pentru restul personajelor, cu altă factură, a reuşit pariul cu sine, rezolvând mult sânge (în scena finală, Aida “îşi cu siguranţă dificilele pasaje, acutele şi taie venele”, gest pe care îl face şi coloratura ingrată, prezenţa sa scenică şi charisma ce o caracterizează asigurându-i şi Radames la căderea cortinei) şi cu Laura Tătulescu o mişcare scenică banală, pe care conturarea personajului cu farmec, jucându- majoritatea soliştilor au anulat-o aproape total. se credibil în relaţia cu partenerii (în special în duetul cu Dulcamara), într-un personaj care i se O distribuţie fastuoasă (ca nume) a alăturat o potriveşte ca temperament şi expresie. Deloc soprană cu glas fenomenal – Hui He, expresivă vocal întâmplător, finalul a adus aplauze entuziaste, soprana dar deloc în plan scenic, o mezzosoprană excelentă – noastră – foarte apreciată şi iubită – fiind întâmpinată cu Ildiko Komlosi, pe care am preferat-o cu mult în ovaţii şi cu bătăi din picioare (ceea ce la publicul german versiunea de la Scala (poate şi pentru că acolo montarea se întâmplă rar), însuşi directorul teatrului declarând lui Zeffirelli determina o implicare reală), un tenor vestit – apoi că a depăşit toate aşteptările, Laura Tătulescu fiind Salvatore Licitra, care şi de această dată m-a dezamăgit, tot mai dezinvoltă şi mai cuceritoare într-un rol care, pentru că, în afară de sunete “în forţă” şi o atitudine alături de Suzana, Despina, Gretel, Marzelina (din stângace, a ratat şi culminaţia ariei (încercând probabil Fidelio), Lauretta etc., îi asigură succesul constant pe un “efect” nefericit) şi s-a încurcat în terţetul din actul III, oricare din marile scene unde a evoluat, afirmându-se, în un bariton cunoscut (şi) nouă – Lado Ataneli, căruia rolul doar patru ani de carieră, în top-ul tinerilor noştri unanim Amonasro îi convine pentru că îşi poate etala aplaudaţi nu doar de public, ci şi de presa care, din prima frumuseţea glasului… permanent în forte, doi başi “ai clipă, i-a apreciat superlativ calitatea timbrului generos, casei” foarte interesanţi – Kenneth Roberson, impunător frazarea elegantă, trăirea ardentă şi apariţia scenică în Ramfis, dar cam liric, şi Christian Van Horn – incisiv plină de farmec, perfect adecvată fiecărei eroine pe care Rege, cu un glas întunecat poate mai adecvat pentru o întrupează. Marele preot (purtând coturni în tabloul Triumfal, Anca FLOREA ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 13 Universitaria întâmplare de neuitat expunerea în prima parte, avântul impetuos în Dramaturgie coralului în tonalitate minoră. contrast cu melodia visătoare ca un Dezbrăcată de haina solemnă pe vals trist din Scherzo, cadenţa care o purtase, tema astfel inexorabilă a marşului funebru muzicală transfigurată a sunat spectral, ascetic sacadat, obsesiv, potenţat prin în opera lui Chopin şi misterios. Finalul lucrării a apărut contrast de melodia cutremurătoare a ca o amplă peroraţie conducând trioului central în tonalitatea majoră inevitabil spre punctul paroxistic omonimă. Ne oprim o clipă aici, ca să rezolvat în tonalitate majoră. remarcăm atmosfera ieşită din timp şi Am preluat în mod spaţiu, dimensiunea transcedentală intenţionat titlul Ninei Vieru, Prin Impromptu nr. 1 în la pe care artista le-a imprimat deoarece conţine calitatea bemol major op. 29, artista a realizat episodului, devenit prin aceasta semantică de a caracteriza seara un contrast frapant de atmosferă faţă momentul de graţie al întregii seri. Chopin oferită de pianista Dana de piesele precedente şi faţă de ceea Cele patru pagini ale finalului s-au Borşan pe 19 mai în Studioul de ce avea să urmeze. Atitudinea consumat ca o năpraznică furtună, Concerte „Mihail Jora”. delicată, expunerea plină de eleganţă încheind halucinant, în tensiune a acestei mici bijuterii au adus o clipă maximă, sonata şi recitalul. Programul a fost prefaţat de de înseninare atât de necesară în Nocturna în do minor op. 48, ca un Ca martoră a unei seri motto al evenimentului. Primele fraze muzicale memorabile, se cuvine să ne-au introdus într-o lume a formulez câteva idei ce se impun. melancoliei prin sonorităţi diafane Dana Borşan se află într-un moment venite, parcă, de departe. Efectul lor de apogeu. Ea stăpâneşte pianul într- ni l-a evocat de la bun început pe un mod care-i îngăduie să modeleze Chopin pianistul, al cărui sunet tandru materia sonoră ca pe o plastilină. Din şi transparent cerea să fie primit nu această pastă informă creatoarea doar cu auzul, ci să pătrundă în construieşte cu măiestrie ceea ce îi întreaga fiinţă . dictează gândirea muzicală şi lumea sa afectivă. Pianul nu mai are În continuare, Impromptu în secrete, răspunde prompt, ca un fa diez major op. 36 s-a conturat ca servitor supus, celor mai fine intenţii un poem al luminii, plin de gingăşie. şi deopotrivă solicitărilor celor mai Spontaneitatea, supleţea desenului intense. Toate felurile de tuşeu şi de melodic s-au desfăşurat pe fondul contextul încărcat de gravitate al întregului recital. tehnică îi sunt accesibile artistei, care unui admirabil balans natural al le utilizează cu adecvare stilistică pulsaţiei ritmice. S-a conturat astfel Balada a treia în la bemol deplină. Pedalizarea e un adevărat un adevărat model de major op. 47 a căpătat o pregnanţă miracol de inventivitate. La nivelul complementaritate între arabescul excepţională prin felul în care cele amănuntelor de meşteşug graţios şi rostirea clară a liniilor două teme au crescut treptat din instrumental, totul se află pus la locul melodice ample, generoase, între atmosfera de blândeţe tainică, subtilă potrivit, nimic nu lipseşte şi nimic nu-i elementul fulgurant efemer şi cel care şi s-au metamorfozat în personaje ale de prisos. De aceea, există un spaţiu dă stabilitate întregului. unei drame pasionale devastatoare. larg pentru preocupările de Cu Balada a doua în fa Fiecare frază, fiecare episod a vorbit concepţie. Prin însuşi felul în care major op. 38, lucrare admirată într-o limbă clară, directă, pe deplin şi-a construit acest program, prin odinioară de Schumann, am pătruns convingătoare. ordinea de succesiune a lucrărilor, pe teritoriul marilor contraste care au fost cântate într-o continuitate Poloneza în la bemol major admirabilă, într-un unic „bloc sonor”, dramatice. Artista a subliniat şi a op. 53, lucrare cu caracter solemn, susţinut cu forţă de convingere fără pauză, solista ne-a propus o care exprimă fondul de mândrie şi dramaturgie sui generis, din care a contrastele de conţinut, conferind o cutezanţă al acestui popor, a fost amplitudine excepţională conflictului rezultat un spectacol viu, încărcat de redată sonor cu specială înţelegere semnificaţii. Dana Borşan e unul dintre episoadele furtunoase şi cele muzicală. Discursul liber ca expresie plane, de expresie intimă, conflict pe dintre acei puţini interpreţi care s-a conturat pe fundalul formulei fixe formulează probleme, dau de gândit, care-l rezolvă prin împăcare şi a ritmului de poloneză. Din acest resemnare în concluzia finală. invitând auditoriul la implicare totală. dualism între libertate şi rigoare s-a Discursul său, epurat de orice intenţie Cel de al treilea Scherzo, în născut o tensiune extrem de gratuită de a face plăcere, e o do diez minor, op. 39 ne-a condus cu interesantă aflată la antipodul confruntare curajoasă cu partiturile, o treaptă mai sus în lumea interpretărilor „militarizate” ale cu istoria interpretării lor, cu tradiţiile dezbaterilor dramatice. Stranietatea lucrării, pe care le auzim de obicei. bine înrădăcinate în timp asupra primelor măsuri a făcut loc luptei Fără îndoială, piesa de diferitelor stiluri de a cânta muzica lui acerbe cu aspect polifonic, rezistenţă a recitalului a fost Sonata a Chopin. În acest fel, la nivelul select, acumulând tensiunea, arcuind doua în si bemol minor op. 35. Piatră rafinat al artei pianului, din dinamic linia discursului, pentru a fundamentală a creaţiei chopiniene, perspectiva înaltă a sensurilor ultime, reveni apoi la neliniştea tenebroasă operă tragică de o extremă economie Dana Borşan configurează un de la început. Faţă de aceste a structurii, construită în jurul concept propriu, original şi autentic, evenimente s-au situat în contrast celebrului marş funebru, sonata rafinat şi uman în cea mai directă total apariţiile succesive ale aşa aceasta poate fi citită ca o formă de exprimare, o viziune numitului coral al îngerilor, comentat reprezentare a diferitelor înfăţişări ale personală asupra artei chopiniene. parcă de figuraţiile ce l-au completat morţii. Creaţia sonoră a Danei Borşan Lavinia COMAN de fiecare dată. Memoria afectivă a a avut palpitul precipitat al suferinţei ascultătorului a reţinut ca pe o 14 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Universitaria care nu a revoluţionat doar Marin Constantin. Şi când lucrările Marin pianistica, dar şi discursul armonic, mergeau “ca de la sine”, succesul conceptele formelor arhitectonice, era imens şi binemeritat, iată că percepţia muzicii naţionale. Alături Maestrul îşi întoarce faţa cu 180 Constantin de el, Claude Debussy, primul grade! Muzică contemporană, compozitor modern, punctul de la muzică nouă, deschizătoare de care muzica avea să urmeze altă drumuri, uneori cu tentă aniversat la 85 de ani cale decât până la el. experimentală. Ce schimbare! Şi făcută nu doar formal, ci cu pasiune, Mărturisesc că, fascinant de şi o aplicaţie cu un perfecţionalism Vă rog să-mi permiteţi ca, în simplitatea, dar şi de profunzimea şi o minuţiozitate ieşită din comun. debutul acestei scurte alocuţiuni, să ideii lui Vieru, am rămas oarecum Sonorităţile sunt cu totul altele, corul evoc o idee pe care marele prizonierul ei încercând să clasific pare a fi “altul”, partiturile sunt compozitor român Anatol Vieru o muzicienii după aceste principii. Pe deseori scrise altfel! Rezultatul va fi enunţă la începutul anilor `70 cei mari, importanţi – evident! Şi am însă acelaşi cu cel obţinut cu într-una din interesantele sale ajuns la Marin Constantin. Aici, Monteverdi sau Hassler, adică comunicări făcute la acea vreme: admit că, uitându-mă în urmă, la superlativ. Şi atunci mi-am pus maestrul Vieru avansa ipoteza celor această fascinantă carieră care întrebarea firească: cărei categorii două tipuri fundamentale de poartă numele de Marin Constantin muzicieni-creatori, doi poli între care de muzicieni aparţine Marin Constantin?! Pentru ca răspunsul să fie şi mai dificil, Maestrul Madrigalului abordează şi vechea cântare bizantină, şi repertoriul românesc clasic, şi repertoriul universal clasic sau romantic, a cappella, în versiune vocal- simfonică sau alături de grupuri camerale instrumentale. Răspunsul?! Probabil o a treia categorie cu care cred că şi Anatol Vieru ar fi fost de acord: Homo Universalis sau altfel spus, Spiritul Renaşterii redevine în secolul XX. Sau poate, şi mai simplu, Maestrul Marin sigur că puteau apare multe trepte şi Madrigalul său, am rămas Constantin se rupe de clasificări, de intermediare. Aceste “extreme” erau nedumerit. De ce? încadrări, de etichetări şi se înscrie reprezentate, pe de-o parte de Cum a plecat Madrigalul într-o categorie unică numită creatorul de sinteză, ataşat tradiţiei, Maestrului!? Aşa cum îi spune şi simplu, printr-un binom, Madrigal poate în uşoară discordanţă cu numele: cu privirea întoarsă către Constantin. contemporaneitatea pe care, chiar trecut realizând o extraordinară dacă nu o refuză, nu-i urmează Să-i dea Dumnezeu multă sinteză interpretativă a unor vechi sugestiile preferând chintesenţa sănătate astăzi, de Sfântul tezaure muzicale aproape părăsite marilor valori ale trecutului pe care Constantin, să ne bucure cu spiritul de lumea celei de-a doua jumătăţi a le reuneşte în mod genial. său de mare muzician cât mai mult veacului XX. Exemplele furnizate, cât se poate timp de acum încolo lăsându-ne să de edificatoare, erau Johann Şi ce sinteză, ce idei ne spargem capetele zadarnic Sebastian Bach şi Johannes materializate în sonorităţi şi frazări pentru a înţelege în ce categorie de Brahms. unice inconfundabile! Nu muzicieni trebuie să-l încadrăm. întâmplător, Maestrul Marin Pe de altă parte, creatorul Noi sigur nu vom reuşi iar Constantin uimeşte Mapamondul cu avangardist, cel care aparent neagă Maestrul, zâmbind superior, ne va Madrigalul şi Madrigalele sale! O (sau rupe) cu trecutul, cel preocupat şopti la un moment dat cheia de muzică venită din negura vremurilor numai de viitor, trasând direcţii, linii înţelegere: „Muzica”! Şi cu asta ne îşi găseşte după secole, o împlinire de evoluţie, propunând estetici noi, va fi spus tot, aşa cum a făcut-o la care probabil nici Machault, mijloace muzicale noi, limbaje întotdeauna prin muzica pe care Claude le Jeune, Palestrina, Lassus sonore originale. Şi aici erau două ne-a dăruit-o. LA MULŢI ANI, sau Morley nu visaseră. Au aşteptat nume semnificative: Franz Liszt, cel MAESTRE! Dan BUCIU sute de ani pentru a fi descoperiţi de

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 15 Aniversări 125 de ani de la Între 1914 şi 1916 este America, unde cei doi vor rămâne violinist în Orchestra Operei din până în 1930. naşterea lui Bucureşti sub conducerea lui Egizio Massini. Deşi scutit de armată, este În America funcţionează ca evacuat la Iaşi împreună cu tot profesor între 1924-1930, întâi la City Dimitrie personalul Serviciului de cenzură a Conservatory of Music, încredinţându- corespondenţei, unde fusese i-se departamentul de vioară şi istoria Cuclin repartizat, slujindu-şi astfel ţara în muzicii, apoi la Brooklyn College of momentele ei de răscruce, cu Music, prima catedră. Aici susţine Ion BÂRSAN devotament şi abnegaţie. În timpul unele concerte cu lucrări din literatura refugiului la Iaşi face parte ca violonist clasică a viorii, mult apreciate în După Bogdan Petriceicu din Orchestra Filarmonicii locale, Musical Courier, revista care i-a Haşdeu şi Constantin Stere, am alcătuită şi condusă de către George recunoscut şi valoarea Esteticii putea considera că Dimitrie Cuclin Enescu, formaţie cu care a susţinut Muzicale. este al treilea creator titanic pe care numeroase concerte de binefacere. l-a dat Basarabia culturii româneşti. Reîntors în patrie, ministrul instrucţiunii, N. Costăchescu, Tatăl său, Constantin Cuclin, reînfiinţează pentru el – după unele s-a născut la Ismail, ajungând tribulaţii – catedra de estetică, împreună cu alţi cărturari, în 1878 la contrapunct, fugă şi forme, pe care Galaţi, în urma retrocedării celor trei Cuclin o organizează având şi judeţe (Ismail, Bolgrad şi Cahul) iniţiativa unui curs de compoziţie la Rusiei ţariste. Academia Regală de Muzică. Va rămâne în învăţământul muzical În noua urbe de reşedinţă bucureştean ca dascăl universitar devine profesor de muzică şi se pentru disciplinele amintite până în căsătoreşte cu Minodora Pavel, fiica anul 1948, când, precum mulţi alţii – unui meşteşugar ai cărui înaintaşi printre care Blaga şi Călinescu – este proveneau din comuna Pechea, a silit să-l părăsească (el, prin Moldovei de Jos. Familia aduce pe pensionare). lume un singur fiu: pe Dimitrie – viitorul mare muzician, filosof şi scriitor. La În 1950, fiind prins că a Galaţi, copilul urmează şcoala primară ascultat liturghia catolică de Bach, la o şi Liceul “Vasile Alecsandri” unde audiţie la Biblioteca Legaţiei Engleze, printre colegii de clasă îl are pe este arestat şi trimis la Canal. Constantin Budeanu, premiant întâi în Urmează o relativă reabilitare în anii cei şapte ani ai studiilor secundare, După Războiul de Reîntregire 1954-1955, când i se tipăreşte viitorul mare savant în domeniul a Neamului suplineşte – la Catedra de Simfonia a IX-a în do diez minor (pe electrotehnicii, profesor la Politehnică armonie, contrapunct şi fugă – pe teme populare româneşti) şi primeşte şi membru al Academiei Române Alfonso Castaldi, printre primii studenţi distincţiile: Ordinul Muncii clasa I, (1886-1959). ai lui Cuclin numărându-se Alexandru precum şi Laureat al Premiului de Stat Bogza, Marcel Mihalovici şi Theodor pentru Simfonia a XIV-a în mi minor, La absolvire, intenţionează să Rogalski. care îi este şi ea achiziţionată, urmeze literele şi filosofia, pe care le respectiv tipărită ceva mai târziu. va părăsi curând în favoarea muzicii, În 1919 este numit profesor de însă le va şi exersa, de acum înainte, istoria muzicii şi estetică muzicală la În cele din urmă decenii de întreaga viaţă. Conservatorul din Bucureşti. În 1921, viaţă, compozitorul a fost prezent în Corul de elită al Operei Române din sălile de concerte la intervale rare cu Ce a învăţat de la dascălii săi Capitală îi cântă în concert câteva câte o creaţie simfonică ori de altă întru muzică aflăm din textul compoziţii religioase: Crezul, Psalmul natură, bucurându-se întotdeauna de conferinţei „Confesiuni despre 100 şi Isus înaintea morţii; concertul succes; de asemenea, i s-au publicat concepţia şi activitatea mea pentru se va repeta, după un an, la Atheneul unele poezii în limba română, cauza artei”: „Moştenisem de la tatăl Român. aforisme şi interviuri, ori a ţinut meu un bun simţ al exprimării conferinţe la Dalles şi la Casa muzicale; apoi, la Bucureşti, de la Faptul că i se respinge de Oamenilor de Ştiinţă a Academiei. Kiriac, necesitatea legilor elementare; către comisia ad hoc punerea în scenă de la Castaldi, legile arhitecturii; şi, în a operei sale Agamemnon, ca şi Cuclin se stinge din viaţă la sfârşit, la Paris, de la Widor, sensul greşita înţelegere, în mediul venerabila vârstă de aproape 93 de psihologic al muzicii, iar de la Vincent compozitorilor noştri, a utilizării ani (la 7 februarie 1978). În pofida d’Indy, sublima imperiozitate a eticului cântecului popular românesc în marilor şi nenumăratelor adversităţi pe muzical; după toate acestea urma, în creaţia cultă, îl determină să plece în care le-a întâmpinat cât a trăit, el s-a 1919 să fiu numit la Conservatorul din 1922, împreună cu soţia sa, Zoe considerat, totuşi, după propria Bucureşti, profesor de istorie a muzicii Cuclin (pictoriţă de real talent şi mărturisire, fericit! şi estetică muzicală…” maestră în arte decorative), în

16 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 În ţară profesionalizat chiar dacă încă timid, o dată cu el, Întinerirea realizând o simbioză, imposibil de imaginat cu doi ani în urmă, ce dă spectacolelor acel magic, aparte, exotic şi personalizat. Încă mă miră, deşi nu ar trebui. Şi îmi Raimondei place nespus. De aceea privesc fiecare premieră (7) sau gală (2) ca pe o pagină de poveste, de inedit, de confrerie , între artişti şi public, ce se întâlnesc într-o caldă îmbrăţişare. Doina MOGA Despre premiera Raimondei în sine, pot spune Deşi nu sunt un fan al tandemului Glazunov- că m-au impresionat plăcut: 1. desprăfuirea, Raimonda, văzând acest spectacol în regia lui pieptănarea şi comprimarea baletului original, din care Valentin Barteş şi dansat de compania Teatrului de lipsesc părţile prea lungi, prea lente, prea plictisitoare. Balet din Sibiu, am avut o reală bucurie de a mă fi 2. dansurile de caracter, o specialitate a coregrafului aflat la dubla lui premieră din serile de 17 şi 18 mai. Valentin Barteş: în stil, curate, corecte ca ritm, cu timpi accentuaţi, exact când, cât şi cum trebuie. 3. ansamblul în totalitatea lui: sudat, bun cititor al partiturilor coregrafice şi posesorul unei apreciabile game de sensibilităţi. 4. balerina Asami Kassuya, care are tot ce-i trebuie: frumuseţe, linie, clasă, supleţe, deschidere, uşurinţă tehnică şi prezenţă scenică. 5.partitura interpretativă a lui Valentin Barteş – excelent dansator, cu mult nerv, tehnic, virtuos, pasional şi foarte în epocă. 6. balerinii japonezi Takashi Okita şi Takahiro Tsubo, deţinătorii unor calităţi deosebite: săritură înaltă, duble piruete, agilitate, sincronizare perfectă şi umor rarisim – cu mare priză la public. 7. Vlad Mărculescu, aflat acum la primul său rol principal: talentat, uşurinţă tehnică, carismatic. 8. Claudiu Buldan şi Isabela Buluca, inspiraţi şi foarte artistici în dansul sarazin. Aş fi fost tentată să trec tot aici şi costumele – de altfel migălos şi implicate ca design în figuraţia epocii. Doar că, din nefericire, au păcătuit prin utilizarea în exces a culorilor primare (partea întâi), distrăgând atenţia de la partitura coregrafică. De aceea, sugerez reimaginarea Spun asta nu numai pentru că admir, fără acestora. În fine. Raimonda, a şaptea premieră a rezerve colectivul respectiv, care la nici 20 de luni de baletului din Sibiu, a fost un succes îndelung aplaudat existenţă, a surclasat zeci de ani de experienţă, care în de public. Iar scena, este categoric locul care se cazul altor companii de gen, au fost necesari pentru a potriveşte cel mai bine interpreţilor şi creatorilor lui. trezi interesul, dar şi pentru că în acest timp a dobândit omogenitate, acurateţe, armonie, virtuozitate, expresivitate, plăcerea de a dansa şi pe alocuri, chiar de a trece rampa, molipsind cu entuziasmul şi carisma lor, toţi privitorii, indiferent de segmentul de vârstă şi preocupări cărora le aparţin. Se ştie că publicul sibian este avizat în muzică, teatru şi pictură, de lungă şi mare tradiţie aici, dar în arta dansului cult şi-a început „educaţia” odată cu apariţia Teatrului de Balet. De atunci, s-a format, a crescut, s-a ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 17 Vox Maris În studiul Un nou „spirit al timpului” în muzică, Tendinţe componistice compozitorul Ştefan Niculescu descrie patru posibile tendinţe în creaţia muzicală a perioadei anilor ’80, fără ca în muzica anilor ’80 vreuna dintre acestea să aibă un caracter definitiv: - pierderea în individual – manifestată prin conturate respingerea oricărui fel de ordine anterioară, acceptată colectiv sau propusă individual şi, din principiu, a oricărui de compozitorul mijloc artistic folosit anterior, pierzând astfel contactul cu marele public. „Dacă artistul ar întoarce spatele pieţei, Ştefan Niculescu afirma Klaus Huber în 1985, atunci arta s-ar dezvolta către un ‚bun în sine’, ‚o afacere extrem de individualistă’, şi o Octav VELESCU restrângere drastică a valabilităţii ei doar la un singur individ – cel care a produs-o –, pierind în cele din urmă din lipsă de semnificaţie.” (Şt. Niculescu, pag. 16) Lipsa unei noi direcţii fundamentale în muzică se face simţită încă de la începutul anilor ’70. Gândirea - pierderea în universal (sacrificând individul) – muzicală începe să accepte pluritatea, acea unitate în reflectată prin adoptarea unui limbaj al tradiţiei culte diversitate - în opoziţie faţă de existenţa unui limbaj europene, preluând modele muzicale devenite universale. categoric precum cel avangardist. Se realizează astfel o Aici întregul efort al compozitorului se îndreaptă spre desprindere de „tipul de modernitate” corespunzător succesul de public şi poate spre salvarea normelor avangardei (Ştefan Niculescu, Un muzicale ale tradiţiei. „Dacă artistul s-ar nou „Spirit al timpului” în muzică, orienta după şansele pieţii, atunci arta s- Revista Muzica nr. 9, 1986, ar dezvolta către o comercializare şi o Bucureşti, pag. 10), deschizându- vulgarizare fără limite, pierind în cele din se calea către o nouă direcţie, al urmă din lipsă de semnificaţie.” (Şt. cărei sens contrar va putea fi Niculescu, pag. 16) denumit generic postmodernitate. - disciplina sau abstracţiunea Libertatea limbajului poate excesivă – ca rezultat al cercetării unei fi motivată prin importanţa noi ordini individuale cu intenţia de a mesajului transmis, în detrimentul deveni cândva un limbaj universal ordinii de organizare care îi adecvat prezentului prin adoptarea de serveşte drept suport. Se remarcă către colectivitate. Acesta presupune o schimbare de perspectivă, crearea unui vocabular, a unei gramatici interesul compozitorilor axându-se muzicale comune mai multor mai mult pe semnificaţie decât pe compozitori dar şi publicului. descoperirea unor noi modalităţi de - identificarea cu o sursă străină expresie. de cultura proprie – ca rezultat al căutării Apare astfel pulverizarea în unei ordini arhetipale prin apelul la surse individual, în detrimentul generalului. Această tendinţă diferite de cele ale tradiţiei culte europene. spre individual, spre inovaţie şi originalitate, s-a instalat în muzică încă din secolul al XIX-lea, şi a mers până la O altă direcţie ar fi reconsiderarea relaţiei cu individualizarea fiecărui compozitor sau a fiecărei lucrări în tradiţia care nu mai este privită drept o normă inabordabilă parte. Orice compozitor încerca să-şi alcătuiască propriul din trecut, ci ca o conştiinţă a întregului, a tot ceea ce se Obligaţia mea sistem de compoziţie, care nu trebuia să fie comun altui cunoaşte ca deja format. „ , afirma este de a considera totul pe un plan mai compozitor, nici chiar cu cel utilizat într-o altă lucrare a sa. Stockhausen, înalt şi anume drept ceva ce nu numai se dezmembrează Această formă de originalitate „forţată” a condus la în multe detalii, ci are şi ceva comun, care priveşte dispariţia oricărei ordini generale, la abandonarea întreaga umanitate. conştiinţei artistice în favoarea individualului. Astfel, ” (Şt. Niculescu, pag. 15) compozitorii se pot situa oriunde în conştiinţa generală În această perioadă, pendularea între individual şi datorită dominaţiei individului şi a lipsei unui limbaj general se extinde din perimetrul Europei la scara întregii colectiv. Libertatea alegerii limbajului a făcut posibilă lumi, dar un eventual „sistem muzical mondial” nu va pendularea între conştient şi inconştient, între ordine şi putea fi obţinut fără echilibrul prealabil dintre conştiinţa dezordine, consonant şi disonant, cromatic şi diatonic. individuală şi conştiinţa colectivă, dintre codurile de Receptivitatea muzicii contemporane a fost şi ea producere şi codurile de percepere, dintre divergenţa afectată de multitudinea normelor individuale, fapt ce a tendinţelor spre individual şi convergenţa aspiraţiilor spre condus treptat la imposibilitatea artei de a comunica cu general. totalitatea publicului, care, pentru a o asimila, trebuia să depună un efort considerabil.

18 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Punctul pe j...azz Laszlo (însufleţitul conducător al oferit şi în 2010 unica manifestare Luna Casei de Cultură a Studenţilor). festivalieră de gen realizată la noi Seara cea mai plină (17 mai) exclusiv de un club promovând etalând pe podium nu mai puţin de judicios şi cu discernământ festivalurilor opt recitaluri, a beneficiat de o valoarea şi modernitatea, în ciuda Florian LUNGU numeroasă asistenţă care a resurselor materiale modeste. Din aplaudat cu căldură infuzia de păcate nu am putut urmări Ca şi în anii trecuţi, în ultima tinereţe şi de vitalitate indusă de cei recitalurile grupurilor „Kusak / Pop lună a primăverii lui 2010 a plouat mai mulţi dintre artişti, majoritatea Urban Unit”, „Nik Bärtsch’s cu festivaluri de jazz – în sensul studenţi. Astfel, de la grupul Ronin” (Elveţia), „Iordache”, benefic al verbului... EUROPAfest debutant „Alpi Band” la tandemul „Omer Klein Trio” (Israel) Bucharest – jazz, blues, pop & profesionist alăturându-i pe petrecute în prima şi în ultima dintre clasic (7 –13 mai), Sibiu Jazz pianistul profesor american Darius cele patru zile ale Festivalului. Am Festival (9 – 16 mai, cu „exporturi” Brubeck şi pe apreciata noastră putut admira însă, vineri 21 mai în concomitente ale unor recitaluri în vocalistă Teodora Enache, grădina de pe Calea Victoriei, alte oraşe precum Braşov, Ploieşti), perindarea scenică a relevat o ambiţiosul trio instrumental Festivalul Internaţional „Jazz notabilă diversitate şi un indice de bucureşteano-timişorean purtând Napocensis” – Cluj (17 – 19 mai), creativitate mai mult decât numele protagonistului, „Vlaicu Green Hours International Jazz promiţător. Cvintetul instrumental Golcea & Midi Overdose” care ne- Festival – Bucureşti (20 – 23 mai) – „Jump” care le-a acompaniat pe a propus o insolită incursiune iată tot atîtea sărbători muzicale la tinerele vocaliste Alice Pocneţ, timbral-expresivă în teritoriul de care s-au adăugat Nicoleta Florian şi joncţiune al muzicii electronice, memorabile concerte pe cîntăreţele Nicole progresive şi al jazz-ului; iar în susţinute de grupuri David, Andrada continuare imprevizibilul duo conduse de celebrii Măniac, Andreea austriac Klaus Gesing – clarinet protagonişti Dianne Alexeevici, Şerdean bass, saxofon sopran (uimitor Reeves (9 mai), John Katalin din Alba Iulia instrumentist) / Jarrod Cagwin – McLaughlin (17 mai), Al reunite în „Hot Vocal percuţii, duo multiplicat armonic şi Di Meola (25 mai) şi Jazz Quartet”, apoi polifonic graţie unor bucle-sinusoide începutul unui „Rebecca Trio” cu închise (loops) autogenerate live. cuprinzător turneu invitatul special Dan După opinia mea, cea mai întreprins în România de Variu – percuţie şi reprezentativă, seara a treia, două tinere şi remarcabila vocalistă sâmbătă 22 mai, a evidenţiat un trio prestigioase ansambluri Elena Mîndru autohton demn de toată lauda studenţeşti de peste evoluând în tandem alăturându-i pe ghitaristul nostru ocean reprezentând interpretativ cu numărul 1 de astăzi, Sorin McNeese State University şi pianistul Tajti Albert plus bass-istul Romanescu şi pe mai tinerii săi University of Nothern Colorado. Daniel Dumitrana, au aspectat în coechipieri Dan Georgescu - bass Fie-mi permis să adnotez în aceste chip policrom formulele de combo, şi Marcel Moldovan – baterie. I-a rînduri impresii de la două dintre contrastând cu amplele sonorităţi succedat pe podium ceea ce aş manifestările amintite. ale Big band-ului „GAIO” sub putea numi revelaţia Festivalului, bagheta lui Ştefan Vannai, un surprinzătorul quartet „Pawel Desfăşurată în sala Casei ansamblu omogen de 19 Kaczmarczyk Audiofeeling band” Studenţilor din Cluj, gazdă bună prin instrumentişti, întemeiat în anul alcătuit dintr-un trio tânăr de certă ani a nenumărate întruchipări 1983! În seara a doua a avut loc perspectivă internaţională condus spectaculare având ca exponent simpozionul „Critica e uşoară, jazz- de pianistul compozitor Pawel sonor-expresiv domeniul de care ne ul e greu” iar în cea de a treia seară Kaczmarczyk (25 de ani, „pianistul ocupăm, ediţia a unsprezecea a s-a derulat în Clubul „Dr. Jazz” o anului” în jazz-ul polonez pe 2009), Festivalului Internaţional „Jazz audiţie-vizionare susţinută de incluzându-i pe un foarte bun a cumulat eforturile Napocensis” Darius Brubeck, medicul Mircea contrabass-ist, Henryk Gradus şi organizatorice ale amfitrionului Cazacu şi poetul eseist şi profesor pe un ritmician cu adevărat de amintit, ale Academiei de Muzică Virgil Mihaiu. Trăsătura distinctivă excepţie, bateristul Dawid Fortuna „Gheorghe Dima” şi ale Şcolii a Festivalului – entuziasmul! plus întrucâtva mai vârstnicul Populare de Arte „Tudor Jarda”, saxofonist / bass-clarinetist Grezch îndeosebi strădaniile împătimiţilor Prin ediţia a doua din Piotrowski. Lui Iaroslaw Godun, Ştefan Vannai (profesor, dirijor, perioada 20 – 23 mai a Festivalului directorul Institutului Polonez din demiurgul Festivalului), Vasile Internaţional de Jazz Green Bucureşti trebuie să îi mulţumim că Corpodean (activul director al Hours, neobositul Voicu Rădescu ne-a prilejuit cunoaşterea unui grup Şcolii Populare de Arte) şi Adam a recidivat cu succes, fiindcă ne-a de un atare calibru... ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 19 Eurovision 2010 Podium imperfect

Ana-Maria SZABO Iulian ROBEA

Eurovisionul este un concurs atipic, pentru că nu contează dacă ai melodie bună, show pe măsură, interpretare de clasă, oricum câştigă... cine trebuie! Este evident că EBU, organizatoarea concursului, testează mai mult sau mai puţin discret potenţialele câştigătoare, pentru a ştii care ţară este dispusă să se înhame la o asemenea cheltuială uriaşă. De pildă, ţara gazdă a actualei ediţii, Norvegia, a o fetiţă fără har, după care ne-am trezit, ca din întâmplare, că la Hamburg sunt reunite într-o piaţă zeci de mii de persoane, realizându- se chiar şi un duplex, cu transmisiune în direct de acolo! De ce nu s-a făcut asta la Istanbul, Bucureşti, Baku, Atena, Tbilisi? Vorba cuiva, „ăştia chiar ne cred proşti”! Deci totul era minuţios pregătit pentru victoria ţării care cotizează consistent la puşculiţa EBU, calificată din acest motiv direct în finală, ca şi Franţa, Spania şi Marea Britanie, ceea ce dovedeşte că ideea de democraţie, anunţat din start că nu va mai Vremurile când organiza finala, chiar dacă va Irlanda cucerea titlul ani la triumfa din nou, după ce anul acesta rând, fără să-i pese, s-au a cheltuit peste 25 de milioane de dus demult... Aşa a fost şi euro! Şi, atenţie, vorbim de ţara cu acum, numai că venitul pe cap de locuitor cel mai organizatorii nici nu s-au mai ridicat din Europa, nu de noi, care ostenit să salveze nu avem o sală decentă, aparenţele: mai întâi au nemaivorbind de bani-deşi cine ştie inoculat ideea că melodia cum aloca guvernul, pentru Germaniei este între imagine, o sumă comparabilă. favorite, deşi era una oarecare, în plus cântată de Paula Seling

20 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Eurovision 2010 de egalitate a şanselor lipseşte încă din start. În aceste condiţii, privind clasamentul, considerăm că Turcia este adevărata câştigătoare, iar România ajunge pe poziţia secundă! După cum se petrecuseră lucrurile anterior, credeam că victorioasă va fi una din ţările din a doua semifinală, în care am fost şi noi, evident mult mai puternică decât prima, dar uitasem de cele patru ţări calificate din oficiu. Mai mult, eram siguri că se va înregistra o premieră, cu o victorie a „semilunei”, favoritele noastre în redacţie fiind Turcia şi Azerbaidjan; Germania nu ne-am înşelat aşadar decât parţial... După cele două se noastre, aşa cum remarca pe drept puţine puncte Chanee & înscriau ca favorite, prin muzică- cuvânt compozitorul Cristian Faur N’evergreen (Danemarca, cu „In a show-interpretare (dar am văzut că la OTV: cum este oare posibil ca moment like this”), Georgia acestea nu prea contează!) din a doua semifinală să se califice (”Shine”, cu interpreta Sofia Republica Moldova (super show, cu Irlanda (Niamh Kavanagh a Nizharadze, formidabilă) sau câştigat în Ucraina (cu moderna Alyosha într-o 1993, dar curajoasă piesă cu tentă militant- acum arată ca ecologistă, „Sweet people”), ca să o mătuşică mai dăm trei exemple? Ca să vă oarecare) şi convingeţi că şi în muzică Cipru (cu... sondajele se fac asemeni celor galezul Jon politice, piesa României era cotată, Lilygreen), şi după semifinală, de către Google să fie elimi- Eurovision Forecast, abia pe nate melodiile locul…. 16! Croaţiei, cu un trio feminin În ce priveşte prestaţia Norvegia remarcabil, reprezentanţilor ţării noastre, iată ce scrie Gabriela Hurezean în atrăgătoarea Olia Tira în mare Feminnem, şi Suediei? „Naţional”: „Paula Seling-Cat formă), Georgia, Ucraina (cu o altă Woman cu pieptănătură de soacră solistă frumoasă şi talentată), Sau cum poţi privi impasibil mică. După tot scandalul declanşat România, Rusia (cu un cântec văzând cum în finală primesc prea de aspecte nu tocmai cuşer ale superb, în manieră clasică, o selectării piesei lor, baladă rock), Armenia (din nou Rep. Moldova Ovi şi Paula s-au o solistă fotogenică şi nu prezentat destul de numai), Danemarca (un duet bine, deşi aceasta impecabil), Norvegia (păcat că din urmă tocmai se piesa a fost cântată cam plângea că e răcită. prost)… Dar, repetăm, Turcia De cântat, au (grupul MaNga), cu un show cântat corect, mai rock de mare dinamism şi ales Paula, care a acurateţe, şi Azerbaidjan, cu o atins o acută senzaţională solistă de 17 ani, perfectă în final. Safura (decretată cea mai Discutabilă este frumoasă din concurs, înaintea imaginea pe care Paulei noastre), ni s-au părut a şi-a ales-o se detaşa. reprezentanta noa- Dar „jocurile” se fac stră. Îmbrăcată în înainte, ca şi la preselecţiile harnaşamentul ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 21 Eurovision 2010 negru gen Cat Woman-Madonna- Lady Gaga, Paula a avut o coafură total nepotrivită cu ţinuta, de nuntaşă cu păr tapat şi bucle penibile. Nici trenele volănoase pe care le purtau fetele de la backing vocals nu dove- deau prea mult bun gust. Paula şi Ovi Turcia s-au străduit, au ajuns în finală”. In ce ne priveşte, nimeni nu prea ştia cine este, până publicului! Lipsit oricum de suntem de acord cu observaţia de curând. De altfel el nu s-a întors charismă, el nu şi-a armonizat privind vestimentaţia latino- în România alături de Paula, aşa ţinuta cu aceea a partenerei sale, americană a coristelor, mai ales că cum ar fi fost normal, pentru semn că e cazul ca TVR să apeleze ea nu avea nici o legătură cu „focul” interviuri, apariţii TV, etc, ratând o la stilişti. din titlul cântecului şi de pe scenă. nouă şansă de a mai apărea în faţa Dincolo de toate este un mare succes al Marinei Almăşan Socaciu, în primul an în care i se încredinţează responsabilitatea a tot ce înseamnă Eurovision. La transmisiile TVR comentariile au aparţinut lui Leonard Miron (este... stewart la British Airways!) şi Gianinei Corondan. Parcurgând rapid seara finală, am mai notat că echipa Spaniei a mai urcat pe scenă... încă o dată, fără ca şterşii moderatori norvegieni să explice de ce. Cauza? Un spectator s-a intercalat în timpul piesei între artişti!

Danemarca Am fost uluiţi constatând câte puncte a acumulat Belgia, cu Considerăm că această clasare, neaşteptată să Georgia recunoaştem, i se datorează în proporţie covârşitoare frumoasei, atât de muzicalei Paula Seling, ea fiind „motorul” acestei performanţe, prestaţia ei fiind impecabilă. În ce-l priveşte pe Ovi, el trebuie să confirme că este într-adevăr un compozitor înzestrat. Anul trecut, în postură de reprezentant al... Norvegiei, i-am oferit două premii la „Cerbul de aur”, cu o generozitate exagerată. Ne întrebăm cât de cunoscut este el în Norvegia (am primit însă 10 puncte de la ei... să fie primite!), pentru că în România

22 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Eurovision 2010 Azerbaidjan 2007 (Todomondo), 4 în 2006 (Mihai Trăistariu), 3 în 2005 (Luminiţa Anghel şi Sistem), 18 în 2004 (Sanda Ladoşi), 10 în 2003 (Nicola), 9 în 2002 (Monica Anghel şi Marcel Pavel), 17 în 2000 (Taxi). Anul acesta doar Moldova ne-a acordat 12 puncte (de ce nu ne mirăm? Noi însă n-am făcut-o!), prestaţia noastră pe scena de la Telenor Arena (s-a construit în mai puţin de 2 ani, costând 75 Armenia milioane de euro) din Oslo fiind punctată bine şi de vecini - normal, nu?), totalizând la Portugalia, Norvegia, final 162 de puncte! Suedia, Spania (câte 10), Danemarca, Israel, Cipru, Coriste au fost Andrada una dintre cele mai terne melodii Marea Britanie (câte 8). Suliman, Larisa Borza, Bianca din concurs, ne-am întrebat ce Purcărea, Andreea Moldovan, este de fapt aceasta din urmă fiind probabil Ucraina solistul sârb cu fostul copil-minune din Baia-Mare, sex incert (ne concitadină aşadar cu Paula şi gândeam la Seling. o situaţie asemănătoare Pianul dublu transparent a cu aceea a fost conceput de soţul Paulei, Israelului, cu Radu Bucura. victoria acelui Cert este că Paula (32 de travestit sau ani) şi Ovi (34), cu piesa „Playing transsexual!), with fire”, au ocupat un nesperat am suportat cu loc 3, victoria revenind nemţoaicei greu gabaritul Lena („Satellite”). depăşit al islandezei (şi Să ne bucurăm sincer de aşa nu îi N-am luat noi decât un loc acest succes şi... să convingem simpatizează nimeni, de când cu 1, dar am adunat ca furnicuţa cam guvernul să treacă la construirea vulcanul!), am înţeles de ce la de la toţi câte ceva (înafară de unei săli la Bucureşti! fotbal echipa Franţei este majoritar de culoare, Hexagonul înscriind un Grecia “dance” african, dar mai ales am constatat că nu puţine au fost ţările care - muzical, vestimentar, coregrafic, dar şi lingvistic, cântând în limba respectivă - au ţinut să-şi respecte tradiţiile şi identitatea. Între acestea, la loc de cinste, ca de obicei, Grecia - cu o piesă antrenantă, bine susţinută ritmic, în care filonul elen era pregnant. Revenind la participarea noastă, să notăm clasările anterioare, din ultimul deceniu: 19 în 2009 (Elena Gheorghe), 20 în 2008 (Nico şi Vlad Miriţă), 13 în

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 23 Festivaluri mai făcut parte compozitorul Horia Moculescu (care a Istoria şlagărului transmis în direct chiar de pe scena festivalului o ediţie specială, dedicată evenimentului, a popularei sale emisiuni ”Atenţie, se cântă!”), cântăreaţa şi românesc producătoarea din Elveţia, Eliane Dambre (ea conduce o instituţie muzicală prestigioasă la Nyon, „Les Mihai CHIHER Funambules”), muzicianul Cornel Cârstei, textiera Da, la Brăila se scrie, de 6 ani încoace, o Andreea Andrei (fiica lui George Grigoriu), istorie a şlagărului românesc! binecunoscutul om de radio Titus Andrei, producătoarea Rumiana Nacheva din Bulgaria (a În acest oraş dunărean există un preşedinte de acordat personal două premii speciale, constând în Consiliu judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, care invitarea la festivalul internaţional „Silver Yantra”, iubeşte muzica şi luptă pentru prestigiul oraşului, soliştilor Laura Sensi din Elveţia şi Alin Ignat din dânsul reuşind să menţină festivalul la cele mai înalte România). Sarcina juriului nu a fost deloc uşoară, standarde şi în această perioadă de criză. Spre deosebire de alte manifestări pornite cu ambiţii mari, dar care s-au stins rapid (va fi reluat, de pildă, festivalul „Dan Spătaru” de la Medgidia?), festivalul „George Grigoriu” ţine la blazonul său, totul fiind şi în acest an impecabil:orchestră, sunet, lumini, decor, transmisie în direct la TVR2, proiecţii-inclusiv pe un ecran mare în faţa sălii, expoziţie foto, program de sală, premii uriaşe, recitaluri de clasă, participare internaţională de calitate. Nu întâmplător s-a spus că festivalul de la Brăila este mult mai bun decât cel de la Mamaia, putând fi invidiat şi de „Cerbul de aur”, pentru că nu o dată finalişti de la aceste două competiţii şi-au încercat fără prea mult Ioan Man succes norocul şi la Brăila. Pentru că aici juriul este compact şi alcătuit numai din oameni de muzică, iar sistemul de jurizare exclude orice fel de aranjament, pentru că era în joc un Trofeu de excepţie, super-râvnit pentru că şi concurenţii şi vedetele beneficiază de (un automobil Opel Zafira de aproape 20.000 de euro!), acompaniamentul extraordinarei orchestre conduse de dar şi alte premii totalizând nu mai puţin de 7.000 de compozitorul Ionel Tudor-un festival cinstit, euro! Toate acestea au fost posibile datorită unor profesionist, unde totul este „live” şi transparent, iar sponsori generoşi, în frunte cu Tancrad (sponsor sala mereu arhiplină. Iar dacă mai era nevoie de un principal), Concivia, Vodafone, Irmex. Pe lângă argument, acesta este dat de colaborarea cu Uniunea premiile atractive, competenţa juriului şi seriozitatea Compozitorilor şi Muzicologilor (inexistentă la celelalte organizării, „greu- manifestări amintite), inclusiv prin prezenţa în fruntea tatea” manifestării juriului a secretarului UCMR, prof. univ. dr. Anton este dată de prezenţa pe scenă Cristina Croitoru a redutabililor instrumentişti din big-bandul Radio- difuziunii, sub bagheta lui Ionel Tudor:Dan Ioniţă, Andrei Tudor (aşadar, o formaţie cu doi compozitori de marcă în componenţă!), Marian Geor- gescu, Eugen Laura Sensi Tegu, Dan Pirici, Şuteu, care şi anul acesta a premiat din partea Uniunii Laurenţiu Ştefan, o solistă frumoasă, valoroasă, cu adevărat de Alexandru Cotoi au repetat zile şi nopţi, săptămâni la perspectivă. rând, dar totul a sunat perfect. Înafara compozitorului Anton Şuteu, din juriu au După cum se ştie, la Brăila palmaresul este

24 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Festivaluri secret, inclusiv pentru membrii juriului(care îşi dau profesioniştilor muzicii, a fost înmânat de Anton Şuteu notele în plic închis), până în ultima clipă, ierarhia superbei studente de la Dubăsari, Rep.Moldova, rezultând din totalizarea notelor, aşa încât ei înşişi sunt Cristina Croitoru. Are 22 de ani, a studiat vioara la surprinşi de poziţia finală a unor interpreţi mai puţin şcoala de muzică, iar în prezent este în anul IV la convingători, aşa cum s-a dovedit a fi însăşi Academia de muzică din Chişinău. Ea a dat viaţă câştigătoarea, Olga Gorcinschi din Republica Moldova. tulburător melodiei „Iertare” de Ion Aldea Teodorovici, Ştiţi cum se spune, „dacă tăcea, filosof rămânea”, dar la pe versuri de Grigore Vieru. serata festivă ea a avut proasta inspiraţie să abordeze câteva piese „evergreen”, la care membrii juriului şi-au astupat, literalmente, urechile! De altfel, dintre câştigătorii anteriori ai Trofeului doar Pasha (Pavel Alexandru Parfeni), din Rep. Moldova, a confirmat, prin evoluţii superlative la Mamaia şi la „Cerbul de aur”, ceilalţi (Elena Mândru, Nicoleta Floroni, Angelica Vasilcov, Alexandra Nistor) reintrând în anonimat. Victoria solistei de la Chişinău s-a datorat unei ocoliri abile a regulamentului, fiindcă de fapt pe scenă a fost cunoscuta formaţie Millenium! Premiul I a fost acordat unui debutant, pentru că rockerul (a abordat o piesă Holograf) bucureştean, Alexandru Daniel Anghel a Millenium început să cânte cu doar 6 luni în urmă. Pe treapta a doua-sensibilul cântăreţ nevăzător din Cluj-Napoca, Vorbeam de o adevărată istorie a şlagărului absolvent al Academiei de muzică „Gheorghe Dima”, românesc, pentru că înafara piesei obligatorii din Ioan Man, aplaudat minute în şir de public. Premiul 3 a creaţia lui George Grigoriu am reascultat piese plecat la Hunedoara, binecunoscute aparţinând unor Vasile Vasilache, Florin fiind acordat Cristinei Bogardo, Marius Ţeicu, Ionel Tudor, Adrian Ordean, Florentina Vasiu, 18 Andrei Tudor, Paula Seling, Mihai Trăistariu, Laura ani, dar a fost mai Stoica. Nemaivorbind de prospeţimea cu care au mult decât evident că răsunat, în versiuni tinereşti, marile şlagăre ale merita mult mai mult compozitorului omagiat – „Nu suntem îngeri”, „Cui îi această distincţie pasă de mine”, „Pentru un sărut”, „A doua tinereţe”, (am înţeles că le-a „Eternitate”, „Vorbeşte-mi despre dragoste”, „Speranţe despărţit doar... o vis, speranţe flori”, „Să cânte lumea”, „O perlă de fată”, zecime de punct!) „Mărunţica”, „Amurgul”, „Niciodată, niciodată”, „Doar tu solista de 17 ani din eşti fericirea mea”. Tocmai pentru că festivalul poartă Elveţia, Laura Sensi- numele lui George Grigoriu ar fi de dorit ca şi în o voce cu mare recitaluri să poată fi ascultate, în versiunea originală, personalitate. melodii scrise de G. Grigoriu special pentru vedetele cu A. Şuteu Melodia pe care ea a care a colaborat. Dacă anul trecut se reuşea interpretat-o, „L’aveu „performanţa” de a nu se cânta în recitaluri nici o creaţie d’aveugle” (Confe- a acestuia, la ediţia actuală Eva Kiss a salvat onoarea siunea orbului) l-a impresionat până la lacrimi pe Ioan vedetelor (unele n-au nici o vină, n-au colaborat sau Man... Următoarele două menţiuni au revenit chiar nu l-au cunoscut pe Maestru!), interpretând două interpreţilor Alin Ignat din Alba-Iulia (pr. 3 la Mamaia, melodii lansate de ea, ambele foarte frumoase, semn anul trecut, ceea ce confirmă nivelul valoric superior de că aria propunerilor pentru concurenţi poate fi lărgită. la Brăila) şi Andrei Ciobanu din Bacău (dintre cei 23 de Sugerăm (am mai făcut-o, poate acum vom fi ascultaţi, finalişti au fost câte trei din Bacău, Brăila şi Rep. aşa cum s-a întâmplat cu Eva Kiss) ca pe lângă Moldova). Premiul de popularitate a fost câştigat de vedetele tinere, aflate „pe val”, în fiecare seară să se Mariana Rebeca Drăguţ din Brăila, de meserie... poliţist acorde spaţiu unor monştri sacri care de-a lungul de frontieră la Galaţi, încurajată de toţi colegii. timpului au transformat în şlagăre piesele compuse de Surprinzătoare prezenţa în palmares (importantul G.. Grigoriu: Marina Voica, Alexandru Jula (vine de la premiu al Consiliului judeţean Brăila) a Rodicăi Elena doi paşi, de la Galaţi!), Stela Enache, Mihaela Mihai, Tudor din jud. Prahova, solistă mediocră, fără charismă Cristian Popescu, Luminiţa Dobrescu, Olimpia Panciu, şi prezenţă scenică, în condiţiile în care n-au cântat în Acvilina Severin-şi lista poate continua. Gală interpreţi cu adevărat talentaţi, de viitor, cum ar fi Alexandru Tărâţeanu (Ucraina, 17 ani) sau Cristian Cele trei recitaluri au fost şi ele susţinute cu Gorun Sanda (Craiova, 17). Poate cel mai important acompaniament orchestral: Eva Kiss alături de formaţia premiu, cel al UCMR, pentru că este acordat de breasla festivalului (cu soţul ei, Radu Constantin-claviaturi,

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 25 În ţară backing vocal), iar Loredana (cu primelor două locuri cel puţin, ediţia Un festival cu adevărat fără „Agurida”) şi Ovidiu Komornyik cu 2009 a fost mai puternică: Pasha cusur, în care creaţia românească formaţiile proprii. Eva Kiss la rândul ne-a reamintit piesele cu care a a fost pusă permanent în prim-plan ei s-a înscris în această istorie a cucerit, entuziasmant, Trofeul (o şi care a oferit „material” de şlagărului românesc, reamintindu- compoziţie proprie şi una a lui excepţie valorosului realizator de la ne creaţii semnate Camelia Andrei Tudor), în timp ce elveţianca TVR2, Ştefan Stănescu. Emoţia a Dăscălescu, Jolt atins cote maxime la Kerestely, Cornel final, când preşedintele Fugaru, dar şi „Plaisir Gheorghe Bunea d’amour”, a brăileanului Stancu şi reprezentantul Georges Boulanger, Tancrad au înmânat sau două celebre câştigătoarei cheile romanţe pe versuri maşinii, după care toţi eminesciene, cântate laureaţii s-au mutat în împreună cu sala. faţa sălii, lângă mult- Komornyik nu putea visatul Opel şi sub ocoli compoziţiile sale focurile de artificii de mare succes: „Te- aplaudaţi de sutele de am trădat”, „Nu plânge, spectatori care nu mai iubito”, „Maria, Maria”, avuseseră loc în sală. „Iartă-mă”, „Eşti Ediţia a 6-a a mireasa vieţii mele”, în Gh. Bunea-Stancu înmânează trofeul Festivalului internaţional timp ce Loredana a fost, „George Grigoriu” intra ca de obicei, explozivă, debordând Mélanie Réne, premiul I, a fost din în istorie; să dorim laureaţilor să de dinamism şi energie. nou ovaţionată de spectatorii care confirme aprecierile juriului, Microrecitalurile laureaţilor de anul n-au uitat-o, cântând „Il chante spectatorilor şi telespectatorilor! trecut ne-au dovedit că, la nivelul avec les anges” şi „Highway”. Se pare că la Câmpina se mai pune la cale Întâlnire de gradul 3 ceva de excepţie,din moment ce reporterii noştri au surprins aici o întâlnire de taină şi... de gradul 3 între Marius GHERMAN Marina Voica, Eva Kiss( amintiri emoţionante despre turnee comune, cele două artiste nu se mai văzuseră Nu o dată am scris despre faptul că studioul de 25 de ani!) şi Alesis, „supervizată” de marea muzical din Câmpina al soţilor Alina şi Romeo animatoare a vieţii artistice Livia Gauzin şi de soţul Negoiasă (cunoscuta formaţie Alesis) a devenit un Evei, muzicianul Radu Constantin. Cei de faţă au loc de întâlnire pentru vedetele muzicii de toate profitat de prezenţa Marinei Voica pentru a-i solicita genurile. câteva texte de cântece Aici înregistrează în ruseşti celebre, s-a mod curent Fuego, Irina vizitat studioul, s-au făcut Loghin, Marina Voica, proiecte. Dacă nu în Gabriel Dorobanţu, Adrian sezonul estival, mai mult Enache, Daniela ca sigur ele vor fi Condurache şi mulţi alţii. concretizate la toamnă, Cele mai recente „produse” când cunoscutul ieşite pe porţile studioului au impresar Bebe Mihu fost potpuriul mexican intenţionează să-i dedice (alături de Dorobanţu), Marinei Voica un mare respectiv cel folcloric spectacol aniversar la (împreună cu Adrian Sala Palatului. Şansa Enache), cele două marilor valori ale muzicii momente artistice de noastre uşoare constă excepţie cu care formaţia C. Radu, M. Voica, E. Kiss, Alesis într-o cât mai bună Alesis a cules aplauze la colaborare între ele, spre marele spectacol de la Sala Palatului „Frumosu’ de la satisfacţia unui public care nu le-a uitat şi care le Marea Neagră”, dedicat celor 55 de ani de activitate pe aşteaptă cu nerăbdare pe scenă. Jos pălăria în faţa scenă a marilor actori Jean Constantin (ultima apariţie promotorilor care au înţeles acest lucru, Bebe Mihu în Capitală...) şi Draga Olteanu Matei. fiind nu întâmplător premiat de revista noastră.

26 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Lansări mei de Italia. Sunt 12 piese precum lunile anului, După 20 de ani dispuse alternativ pe disc, una în română, una în italiană“ - a declarat Ramona Bădescu.

Actriţă şi interpretă de muzică uşoară Una dintre piese este un duet cu interpretul debordând de talent, adică o artistă în toată napoletan Gigi Finizio şi se numeşte “Resta cu mme”. puterea cuvântului şi a forţelor sale creatoare, “Este practic primul duet muzical făcut la peste 2.000 Ramona Bădescu a lansat la Bucureşti albumul de km distanţă“ – a mărturisit Ramona. Vocile au fost numit sugestiv “Jumi Juma”. înregistrate separat de fiecare dintre cei doi, Ramona în studioul Formaţiei “Millenium” de la Chişinău, iar Acesta conţine 12 piese din repertoriul Gigi Finizio din studioul său din Italia. Ramona a făcut românesc tradiţional şi vara trecută naveta între Italia, România şi din cel italian din cu părinţii Rep. Moldova. „În loc să mă distrez la regiunea Napoli, 6 în mare, mergeam să înregistrez la Chişinău“ limba română şi 6 în - a mărturisit românca. “Ramona, prin italiană. Acest vocea sa, se apropie foarte mult de eveniment a avut loc farmecul şi muzica napoletană. Mi-a plăcut simbolic, după exact ideea de a participa la un proiect puternic şi 20 de ani de la atât de frumos” - a declarat Gigi Finizio plecarea sa din care a ţinut să interpreteze împreună cu România. “Acest disc Ramona, la conferinţa de presă, melodia care conţine şase “Resta cu mme”. piese româneşti ale Mariei Tănase şi tot Trebuie spus că albumul “Jumi Juma”, atâtea în italiană lansat şi la Primăria din Roma, a fost înseamnă 20 de ani înregistrat la Chişinău, alături de de-ai mei de România binecunoscuta trupă Millenium. şi 20 de ani tot de-ai

cu Gigi Finizio

Albumul este dedicat de solistă părinţilor săi, Liana şi Cristel Bădescu. “Mărioara de la Gorj”“, “Reginella”, “Sanie cu zurgălăi”, “O sarracino”, “Săracă inima mea, “Tammurriata near”, “Pe deal pe la Cornăţel”, “Caravan Petrol”, “Bun îi vinul ghiurghiuliu”, “O surdato nnammurato”, “Şapte văi şi-o vale adâncă” şi “Resta cu mme” sunt titlurile suggestive ale celor 12 piese împărţite... “Jumi Juma”.

Text şi foto: Oana GEORGESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 27 Laureaţi „Patetica” de Ludwig van Beethoven, veşmântul jazz- Gala premiilor de jazz istic fiindu-i creat cu pricepere şi har, chiar de pianistul Florin Răducanu, distins în context, cu premiul pe anul 2009 „Muzicianul anului” şi o secvenţă decupată din zestrea de melodii semnate George şi Ira Gershwin („It Mirela STOENESCU-TOLLEA Ain’ t Necessely So”), fiecare moment stilistic punând în valoare şi calităţile celorlalţi trei protagonişti, Organizată de „FUNDAŢIA MUZZA” în contrabasistul Pedro Negrescu, saxofonistul Mihai colaborare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Sebastian şi Tudor Parghel (drums). Cei ce-au Naţional, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din confirmat pe anul 2009 au fost vocalista Ioana România, Institutul Cultural Român şi Centrul Naţional Hartescu, participantă la prestigiosul concurs „Lady de Artă „TINERIMEA ROMÂNĂ”, gala s-a configurat Summertime” din Finlanda, trompetistul Laurenţiu într-un eveniment menit să evidenţieze şi să Moise, pentru roluri instrumentale de excepţie, inclusiv promoveze succesele în „distribuţia” propriului său cvartet, prezent din anul precedent în la gală şi Academic Jazz Sextet, pe viitor, perimetrul autohton. Funk Factory, formaţie pe care am urmărit- o în seara festivităţii cu piese compuse de Premiul pentru chitaristul - bass Ioan Mantu şi claviaturistul debut a revenit Soniei Cătălin Huţanu. Numerele norocoase pentru Petra (foarte tânără maestrul Zoltan Boroş au fost 70 (de ani de pianistă şi vocalistă), viaţă) şi 50 (de activitate pe tărâmul capabilă să restituie şi Eutherpei), acestea aducându-i Premiul de un blues de D. Ellington, excelenţă pe 2009. Iar inspiratele creaţii ale în varianta de pian solo, septuagenarului muzician, „Blues-ul bunelor dar şi piese dificile speranţe” şi „Toamna în oraşul meu” s-au precum „Moon Dance” regăsit în program cu participarea invitaţilor de Van Morrison sau Z. Boroş săi, A. Varadi şi S. Romanescu, într-un regal „Stormy Weather” jazz-istic. Un alt pianist-compozitor (semnată H.Arlen/T. Koehler), alături de Trio-ul septuagenar, Marius Popp s-a impus (dacă mai era pianistului Sorin ZLAT, leader-ul avându-i drept nevoie), printr-un material discografic de valoare: parteneri, în context, pe bass-istul Cătălin Răsvan şi pe „Seminţe prăjite”, lansat în 2009 de ELECTRECORD, bateristul Atilla Varadi. În ipostază de pianist, premiat la categoria CD-ul anului şi relevat prin două Alexandru Pădureanu, laureat şi el cu un merituos secvenţe: ”Balul bobocilor” şi „Simpla nostalgie”, de premiu de debut, dar pentru frumoasa prestaţie în cvartetul alcătuit din Tom Smith (trombon), Mathew festivalul „Nopţi albe...” , ne-a readus în memorie Smith (drums), Pedro Negrescu (contrabas) şi, „Caravana” lui Duke Ellington şi „ Billie’ s Bounce” de desigur, Marius Popp, arhitectul ştiut al construcţiilor Ch. Parker, revărsându-şi bucuria în improvizaţie, prin din clape de pian... Premiul pentru cel mai apreciat intermediul claviaturii în alb şi negru... Premiile pentru artist din diaspora îi aparţine saxofonistului Nicolas categoria „Revelaţia anului” au revenit duo-ului Simion, câteva crâmpeie din albumul său, produs de Alexandru Anastasiu (vibrafon)-Lucian Maxim I.C.R. („Transylvanian Jazz”), fiind interpretate şi (baterie), la gală interpretând creaţiile vibrafonistului, „condimentate” în duo cu Sorin Romanescu. „Back to Sofia” şi „Let’s Vibe”, cu virtuozitatea binecunoscută, menită să pună în valoare alchimia Premiile fără micro-recital au revenit timbrală aparte. O altă revelaţie a anului trecut a fost jurnalistului clujean Roland Szekely (pentru chitaristul Alexandru Man, într-un incitant duo cu traducerea volumului „Istoria jazz-ului” de L. Malson), binecunoscutul compozitor-chitarist Sorin Romanescu, managerilor anului, Laura Coroianu şi Bogdan unde sensibilitatea creatoare de atmosferă şi tehnica Enache şi Casei de discuri SOFT RECORDS, pentru instrumentală adecvată ale ambilor protagonişti s-au cele trei materiale lansate în 2009: „Home” (un album regăsit în partituri îndrăgite ca „Nuages” (D.Reinhardt) conceptual al contrabasistului Pedro Negrescu), sau „Blues for Alice” de Ch. Parker. Revelaţia vocal... „Poveştile Blues-ului” (original tălmăcite de formaţia feminină a anului jazz- istic 2010 a fost considerată de gen, „Trenul de Noapte”) şi „Baladă lăutărească” - Elena Moroşanu, mai ales pentru colaborarea un şir de metafore sonore izvorâte din inima unui permanentă cu Ansamblul Florin Răducanu & Classical veritabil nativ în zodia jazz-ului: Johnny Răducanu. Trubadures Orchestra. Tânăra vocalistă-textieră a P.S. Zoltan Boroş a fost sărbătorit şi de UCMR prezentat o piesă din zona de intimizare a spaţiilor printr-un Concert aniversar desfăşurat în Aula Palatului sonore („The Boy Next Door” - R. Blane/ H. Martin); o Cantacuzino pe 28 martie a.c. Invitaţii lui Zoltan Boroş alta, din lumea intersecţiilor lirico-dramatice, acolo au fost Alin Constanţiu, Eugen Tegu şi Paul Man. unde se plasează partea mediană din Sonata

28 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Femina prestigioase festivaluri internaţionale – Varadero Mirabela Dauer (Cuba), „Orfeul de Aur” (Bulgaria), Dresda, Rostock (Germania), Bratislava (Cehoslovacia), Sopot Octavian URSULESCU (Polonia), Moscova. Este record-woman şi în ceea ce Aş putea să aştern multe rânduri despre priveşte discografia, aceasta numărând până acum nu minunata artistă care e Mirabela Duer – prietena, mai puţin de 35 de albume! A lansat câteva dintre vecina şi mai ales colega admirabilă, dar ar şlagărele de referinţă ale muzicii uşoare româneşti, de însemna s-o jignesc, înşirându-i meritele. la „Te-aştept să vii” (Ionel Tudor), „Veniţi, privighetoarea cântă”, „Mulţumesc, iubită mamă” (Marian Nistor), piese Cine nu le celebre ale lui Vasile V.Vasilache sau Marius cunoaşte, cine nu-i Ţeicu la cele peste 40 de compoziţii ale lui Raoul apreciază vocea de pe cele mai recente albume ale sale. Şi, excepţională, cine nu s- ajungând la tânărul cantautor Raoul (Rareş a emoţionat măcar o Borlea), nu putem să nu observăm auto- dată la unul din reinventarea permanentă a marii cântăreţe, de recitalurile sale, această dată prin suflul proaspăt, modern, dar urmărind-o cum arde ca neostentativ adus de creaţiile compozitorului de o flacără, mistuindu-se 30 de ani. Generoasă cu colegii, crezând în pentru noi, spectatorii? prietenie, de curând Mirabela Dauer a fost cap de De patru decenii alături afiş al unui spectacol de mare anvergură găzduit de noi, parte de Palatul Naţional din Chişinău, intitulat „In componentă a vieţii memoriam Dan Spătaru”, iniţiat de văduva noastre, a bucuriilor şi neuitatului cântăreţ, Sida Spătaru, şi organizat necazurilor oamenilor, impecabil de impresarul moldovean Nicolae Mirabela Dauer este cea Dumbravă. Să mai adăugăm Premiul de mai titrată dintre excelenţă oferit ei la sfârşit de martie de către solistele din România, revista „Actualitatea Muzicală” editată de Uniunea dar, modestă, nu se compozitorilor şi muzicologilor din România? Nu laudă cu asta. În cred că mai e nevoie, fiindcă vitrina ei este plină panoplia ei strălucesc de trofee strălucitoare, pe măsura unei cariere de premiile obţinute la excepţie. două recitaluri de excepţie susţinute invitaţii care au petrecut până târziu Marinela de Marinela Pârvu acompaniată de în noapte au contribuit din plin la taraful său: Nelu Ploieşteanu, Ion Lăceanu, Angela Rusu, Gino Pârvu Iorgulescu, Victor Becali, Serghei Niculescu-Mizil, Mădălin Voicu Jr, Radu SOLOMON Marius Ioniţă, managerul şi viitorul soţ al Marinelei, la rândul său un La restaurantul „Trattoria violonist valoros, coregraful Marin il Calcio”-Bucur Obor solista Barbu (Nea’ Mărin de la emisiunea Marinela Pârvu şi Taraful condus „Dansez pentru tine”-Pro TV), Deea de dirijorul Nicu Ţane au lansat şi Dinu Maxer, Oana şi Viorel Lis, albumul „Cu taraful după mine” actorul Gabriel Fătu, compozitorii (Casa de Producţie „Big Man”). Andrei şi Jolt Kerestely (cu Andrei Albumul este sponsorizat de Kerestely, Marinela Pârvu a antrenorul Cosmin Olăroiu, de Gino imprimat deja două piese ce vor fi Iorgulescu şi de Stelian Gheorghe şi incluse pe un viitor album cu muzică conţine 10 piese („La Bolintinul din pop), Carmen Pleşea (KAO vale”, „I-auzi lele popa toaca”, „O Fashion) şi hair-stylistul Florin bătrână într-o gară”, „Dac-o fi să Hentz, virtuozul violonist Cornel mor ca mâine”, „Căpitane de judeţ”, Panţiru, George Tal, Ilie Marinescu „Piatră, piatră”, „Un ţigan avea o – „Psihologul Vedetelor” şi Adi casă”, „Picături de untdelemn”, Cristescu – Korekt. Concertul LIVE „Inimioară, inimioară” şi „În noaptea extraordinar, bucătăria tradiţională de Moş Ajun”). Au fost prezenţi la şi preparatele culinare italieneşti reuşita unui eveniment artistic acest eveniment, care a culminat cu specifice reţelei de restaurante „Trattoria il Calcio”, vedetele şi deosebit. (Foto: Gabi Boholţ)

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 29 Rock săli pline cu fani entuziasmaţi. Symphoenix = Inedită a fost prezenţa unei adevărate expoziţii (neorganizate) de motociclete, care a introdus publicul explozie, culoare, spectator într-o atmosferă rockeristică autentică. Orchestra Simfonică Bucureşti, precum şi Corul Accoustic, ce au evoluat sub bagheta pasiune nonconformistului dirijor Daniel Jinga, alături de invitaţii speciali: Moni Bordeianu, Nicu Covaci tenorul Vlad Miriţă, prim-solista Ideea unui spectacol bazat pe Operei Române, Tina Munteanu şi colaborarea dintre o formaţie rock şi Adrian Petrescu, prim oboist al o orchestră simfonică nu mai este Filarmonicii George Enescu, au inedită, dar la noi este o raritate, adăugat culoare show-ului. astfel încât a fost îmbrăţişată cu Aşa cum remarca Simona entuziasm de publicul bucureştean. Drăgulescu (din partea Cine nu a fost prezent la Sala organizatorilor), scena a fost Palatului, unde a avut loc concertul însufleţită de sentiment, trăire, Symphoenix, a pierdut unul dintre cele dăruire şi pasiune, care s-au mai exaltante evenimente muzicale din propagat firesc în toată sala timp ultima perioadă. În componenţa de aproximativ 3 ore: toţi cei Phoenix Nicu Covaci a venit cu vechiul prezenţi s-au dezlănţuit, dansând prieten Ovidiu Lipan Ţăndărică, dar şi cântând alături de formaţie piese şi cu Cristi Gram, Bogdan Bradu, familiare tuturor. Un eveniment de Ionuţ Contras, Volker Vaessen şi răsunet, “Symphoenix” se va Dzidek Marcinkiewicz, adăugând încă concretiza şi într-un turneu în ţară. o pagină în istoria rock-ului în faţa unei Dan CHIRIAC “VOYEUR”, iar cu cea Vunk... de-a doua s-a înregistrat cel mai nou album VUNK, “CA PE la VREMURI”, album ce este gata să apară. “Când ne-am apucat noi şcoală de muzică nu exista nimic de genul acesta şi Cei de la VUNK sunt sigur că ne-ar fi au găsit o şcoală unde ajutat şi pe noi foarte se învaţă muzica rock mult. Şcoala va ridica şi au hotărât să doneze valoarea rockului două chitare, de mare românesc, care este valoare emoţională într-o scădere evidentă“, pentru ei, celor de la a declarat Cornel Ilie. Rockschool, o şcoală Cu ajutorul unei de rock, unde profesori inedite şedinţe foto, sunt chiar membrii formaţia lansează noul unora dintre cele mai său single, “Prima importante formaţii noapte (din ultima zi)”, româneşti. Noul single marchează şi Cele două chitare al doilea duet cu o voce donate de VUNK sunt feminină, din cariera instrumente cu ajutorul băieţilor, de data aceasta cărora, de 10 ani “aleasa” fiind Lora. încoace, s-a înregistrat Dorin MANEA primul lor album,

30 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Turneu s-a înfiinţat în anul 2000 la initiativa Coeur Joie” şi membru de onoare al Fuego – celor trei tineri care-l alcătuiesc. Asociaţiunii Transilvănene Repertoriul grupului este variat şi „ASTRA”. Începând cu 2008, grupul cuprinde peste 300 de lucrări á ANATOLY fiinţează sub egida „Ce faci capella şi cu acompaniament, Centrului Cultural ”REDUTA” din lucrări preclasice, clasice şi Braşov, iar de la începutul acestui astă seară, romantice, religioase, prelucrări an a început colaborarea cu atât de tu?”

În luna mai, Fuego a efectuat un turneu naţional cu spectacolul „Ce faci astă seară, tu?” – Un concert extraordinar cu melodii de neuitat, de pe patefonul cu amintiri. Artistul a semnat şi regia artistică a spectacolului care s-a bucurat de un imens succes şi care s-a jucat la Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Galaţi, Focşani, Adjud, Bacău, Piatra Neamţ, Tg.Neamţ, folclorice, Colinde şi Cântece de îndrăgitul şi surprinzătorul Fuego, Roman, Iaşi, Vaslui, Brăila şi Crăciun, dar şi lucrări din literatura care nu întâmplător semnează şi Bârlad. După ce a trecut prin contemporană. Trio-ul a înregistrat regia spectacolelor sale, în care Colinde momente extrem de dificile datorate opt albume (amintim doar “ cântă şi recită la fel de frumos. de Craciun” Dumnezeiasca pierderii tatălui său, fapt ce a dus la -2001, “ Liturghie” Voix des Spectacolul live “Casa anularea mai multor spectacole şi la - 2004, “ Carpates” Veniti sa luati părintească” a fost o încununare a amânarea turneului naţional pe - 2006, “ lumină!” “Armonia proiectului “Fuego îl cântă pe care-l pregătea încă de anul trecut, - 2007, Craciunului” - 2009), ce cuprind Grigore Vieru” dedicat regretatului îndrăgitul interpret Paul Surugiu – poet basarabean, care s-a aflat Fuego a revenit în forţă încă de la piese din repertoriul românesc şi „Dumnezeiasca atunci în sală. Deşi bolnav, acesta a sfârşitul lunii aprilie. Turneul universal. Albumul Liturghie a Sf. Ioan Gură de aur” a părăsit spitalul şi a venit la Bucureşti Naţional cu spectacolul de muzică, special pentru artist. Anul trecut, sunet şi lumină intitulat simbolic „Ce fost nominalizat în 2006 pentru Premiile Academiei Romane. În FUEGO pornea în cel de-al treilea decembrie 2006 Trio-ul ANATOLY a turneu naţional cu spectacolul LIVE fost distins cu Marele Premiu la intitulat “Până la lacrimi mi-e dragă Concursul Naţional de Muzică viaţa”, un spectacol regizat de el Corală Sacră “Cu noi este însuşi, cu orchestră şi decoruri Dumnezeu” de la Orăştie, ediţia realizate special pentru acest XVII. Alături de Corala „Gheorghe spectacol de artiştii de la Teatrul Dima” din Braşov condusă de Naţional din Botoşani. Dintre cele maestrul Nicolae Bica, de Orchestra 14 albume lansate până în prezent, Filarmonicii din Roma, Orchestra cel de-al 13-lea i-a purtat noroc lui Filarmonicii din Braşov şi Orchestra Paul Surugiu. Casa de Discuri Facultăţii de Muzică din Braşov, EUROMUSIC din Cluj i-a oferit Grupul ANATOLY a susţinut zeci de Discul de Platină „artistului FUEGO, concerte vocal simfonice. Pentru nepreţuit izvor de spiritualitate “râvna şi calitatea cu care au românească autentică transpus în susţinut muzica ortodoxă”, au primit minunatele colinde dăruite din partea Mitropolitului Ardealului, publicului şi lumii întregi şi pentru deosebitul succes al albumului ÎN faci astă seară, tu?” a debutat la Laurenţiu Streza, Act de Cinstire, NOAPTEA DE CRĂCIUN”. Braşov pe 26 aprilie şi a fost urmat scris şi parafat. Din 2005, trio-ul de cel de la Ploieşti din 27 aprilie. vocal este membru al „Asociaţiei Oana GEORGESCU Fuego a fost acompaniat de grupul Române de Cânt Coral”, membru în vocal ANATOLY din Braşov. Acesta Asociaţia Culturală Internaţională „A

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 31 Pe scene Andrienco, Ruslan Skvortsov, Oksana Kuzmenko, “GALA Gheorghi Smilevsky, Kristina Cretova şi Mihail Martiniuk. Nadejda Gracheva, Artistă a Poporului, prim- BALETULUI RUS”, balerină Teatrului Balşoi, este deţinătoare a celor mai înalte distincţii şi a interpretat rolurile principale în toate încă un succes cu baletele cunoscute, fiind renumită pentru romantismul şi căldura pe care le transmite publicului. sala plină Dmitry Gudanov este Artist Emerit şi prim- balerin al Teatrului Bolşoi, unde a fost distribuit încă de Rebeca STANCIU la debut în cele mai cunoscute spectacole, deţinând roluri principale în majoritatea Asociaţia baletelor. Culturală de Teatru, Muzică şi Film “Dracula” Şi el Artist Emerit şi prim-solist al (preşedinte Stoian Teatrului Bolşoi, Vladimir Neporojny s-a născut Anghel) a organizat la la Moscova, iar în 1991 a absolvit, ca şi Dmitry, Sala Palatului “Gala Colegiul de Coregrafie din Moscova, clasa Baletului Rus”, coregrafului Piotr Pestov, când a fost angajat la spectacol ce i-a reunit Teatrul Bolşoi. în premieră pe câţiva Anastasia Yatsenko este Artistă Emerită, dintre cei mai valoroşi prim-solistă a Teatrului Balshoi şi absolventă a dansatori din Rusia. Academiei de Balet din Moscova. Cele mai Yelena Andrienco şi Ruslan Skvortsov frumoase momente din sunt Artişti Emeriţi şi prim-solişti ai Teatrului istoria baletului au fost Bolşoi, iar prim-soliştii Teatrului “K. Stanislavski prezentate de Nadejda & N. Dancenko”, ultimii patru, sunt la rândul lor Gracheva, Dmitry Artişti Emeriţi, Artişti ai Poporului şi laureati ai Gudanov, Vladimir mai multor concursuri internaţionale. (Foto: Neporojny, Anastasia Lucian Tudose) Yatsenko, Yelena

5000 de oameni au acest gen de Sfidând venit să cânte, să manifestări. danseze, să fie Ritmurile etno fericiţi alături de au fost aduse criza artiştii preferaţi. Şi n- de reprezentanţi au fost deloc puţini, autorizaţi, trio- toate genurile fiind urile Ro-Mania Ana-Maria SZABO reprezentate şi Hora, în timp judicios. Muzica ce localnicii, Orice artist vei întreba, îţi va populară i-a adus în îndeosebi spune că invitaţiile s-au rărit, că „nu scenă pe artiştii liceenii, au fost mai e ce-a fost anul trecut”, că şi profesionişti din fericiţi să-i vadă onorariile au scăzut. Rezistă însă ansamblul „Ţara pe colegii lor de eroic câteva citadele ale Vrancei”, condus de la Future spectacolului de mare succes şi mai Maria Murgoci, cu Underground ales ale bunului gust, între care la orchestră (dirijor (hip-hop şi loc de frunte Focşanii, unde Marcel Ghinea), streetdance). Şi preşedintele C. J. , Marian Oprişan, dansatori, solişti dacă tot am dăruieşte periodic localnicilor show- Anda Adam vocali. Romanticii, ajuns la tineri, uri cu artişti de primă mână, dar nu numai ei, s-au desfătat cu lor le-au fost dedicate recitalurile colaborarea sa cu Andreea şi Radu cântecele trubadurilor Fuego (aflat idolilor discotecilor şi cluburilor: Fornea (United Media) fiind mai în plin turneu naţional) şi Cătălin Anda Adam, Connect-R, DJ Rhynno mult decât benefică. De curând în Crişan, meritorie fiind aplecarea & Sylvia. Iată că se poate calitate şi Crâng, deci „la iarbă verde”, într-o organizatorilor şi către muzica audienţă şi în vreme de criză! pădure de vis de lângă oraş, peste uşoară tradiţională, marginalizată la 32 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 Vedete Constelaţie G. Dorobanţu, Alesis fără egal

Sandra LIBUŢIU

Modelul marilor Gale aniversare încununate de succes uriaş este urmat tot mai des de impresarii importanţi, convinşi în urma reacţiei publicului. A fost mai întâi „In memoriam Dan Spătaru” (organizator Anghel Stoian), urmat la câţiva ani de cele două mega-show-uri de anul trecut, girate de Alexandru Bebe Mihu şi dedicate compozitorului Jolt Kerestely (75 de ani de viaţă), respectiv lui Mihai Constantinescu (40 V. Veselovschi), în timp ce Anne’s ne-a reamintit că pe de ani de carieră), plănuind acum un altul pentru aceeaşi scenă a cântat în deschidere la David Bisbal, interpretând, alături de un grup instrumental propriu, Stela Popescu piese de pe albumul în curs de apariţie „Rază de soare”. Deşi are „în derulare” un proiect împreună cu Vicenzo, fost la Latin Expres, aflat în culise, Ciro de Luca a preferat două cunoscute titluri din repertoriul internaţional. Anca Ţurcaşiu, Cătălin Crişan şi Oana Sârbu au rememorat la rândul lor atâtea şi atâtea momente petrecute în culise împreună cu sărbătoriţii. Surprizele majore, în condiţiile în care Alexandru Jula n-a putut onora invitaţia, au fost aduse de formaţia Alesis şi de Ionuţ Galani. Alina şi Romeo Negoiasă, pe lângă piesele proprii, au pregătit cu Gabriel Dorobanţu un colaj mexican super-simpatic (cu sombrero şi toate cele), iar cu Adrian Enache un savuros potpuriu folcloric (se înţelege că Dorobanţu şi Enache n-au ocolit nici hit-urile din repertoriul personal, cu ovaţiile de rigoare). A doua (de fapt a treia!) surpriză a sosit chiar de la... Marea Neagră, cu cântece greceşti aduse de bunul prieten al lui Jean, Ionuţ Galani, împreună cu ansamblul de dansuri „Asteria”, Cristina Ispas şi Mircea Cazan (bouzouki). Marina Voica. Acelaşi Anghel Stoian, prin asociaţia de Secvenţele de umor, nu o dată muzical, au fost muzică şi teatru „Dracula”, ne-a invitat la Sala Palatului oferite, înafara aniversaţilor, de bunii lor prieteni Stela la „Frumosu’ de la Marea Neagră” – maraton (a durat Popescu, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru, Oltiţa aproape 7 ore, fără pauză!) artistic prin care au fost Chirilă. Cu o consistentă orchestră în permanent pe cinstiţi, la 55 de ani de carieră, marii actori Jean scenă, precum şi cu un grup de dansatori din Giurgiu Constantin (avea să fie ultimul său spectacol în („Balada Dunării”), partea de muzică populară a fost Capitală…) şi Draga Olteanu Matei. chiar mai bogată, cu Irina Loghin, Ionuţ Dolănescu, Ştefania Rareş, Veta Biriş, Ionela Prodan, Maria Am putea spune că n-a lipsit nimeni, aproape, Cârneci, Petrică Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, de la acest regal, toţi ţinând să fie alături de aceşti Niculina Stoican, Mariana Ionescu, Elisabeta Turcu, campioni cu care se intersectaseră nu o dată pe Gelu Voicu, Alexandru Jidveianu, Steliana Sima. scenele ţării sau chiar ale lumii. Dovadă că Daniel Actorul Ion Dichiseanu a cântat, dar nu numai singur, ci Iordăchioae, de pildă, a venit de la… botezul propriei şi alături de fiica sa Ioana! Ce mare lucru că ne amintim fiice, Salma, lăsându-şi invitaţii să aştepte! Anastasia măcar din când în când de marile noastre valori, Lazariuc şi-a promovat piesele de pe noul său album, cinstindu-le cum se cuvine! (Foto: Dumitru Aurelian Temişan a fost ceva mai retro, având în vedere Angelescu) specificul spectacolului şi implicit structura publicului („Billy Joe Kid” de George Natsis şi „Merit eu” de ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 33 CD-uri acest CD. Melodii frumoase, Victor Socaciu: antrenante, pe care le vor gusta şi „Iedera” cei care nu înţeleg limba, pentru că rădăcinile noastre comune transpar Albumul de faţă a fost editat atât din multe cuvinte, dar şi din de Electrecord după ce artistul ritmuri şi construcţia muzicală. Aşa trecuse printr-o grea încercare încât, la final, nu putem decât să le legată de sănătate-de altfel în urăm toate cele bune fraţilor noştri superbul booklet, care include toate aromâni, cu salutul lor tradiţional: versurile cântecelor, protagonistul „S-băneadză Armânamea!” mulţumeşte echipei medicale de la Cluj-Napoca. Sunt 11 piese (a 12-a este instrumentală) de autor, Anca, Anamaria şi regăsindu-l pe artist aşa cum îl melodii, binecunoscutele Ionela Prodan: „Ce ştim-un amestec de tandreţe, „Eminescu”, „Ca prima oară”, ironie, umor colosal. Cel mai mult „Romantică”, „Reaprindeţi e inima de mamă” ne-au plăcut „Inimi paralele”, candela”, „Mi-e dor de tine, mamă”, „Verde-blues”, „Fără o stea”, Casa Electrecord a fost „Cumpăraţi flori”, „Melancolie”, „Vechea yală”, „Ia tot ce am”, „Zizi”. foarte inspirată atunci când a „Casa părintească nu se vinde”,”Ţi- Albumul a fost realizat la Virtual Art alăturat-o pe acest album pe am adus un măr”, „Limba noastră”. Studio din Bucureşti, maestru de cunoscuta cântăreaţă Ionela Spre bucuria melomanului din Prodan celor două fiice ale sale. România, regăsim între interpreţi, Sigur, fetele au puţine intervenţii alături de Doina şi Ion Aldea vocale, dar atracţia rămâne. Dintre Teodorovici, Sofia Rotaru, Ion cele 23 de titluri 19 aparţin, muzică Suruceanu, Iurie Sadovnic, Mihai şi versuri, Ionelei, detaşându-se Ciobanu, pe Paul Surugiu-Fuego şi cunoscutul „Din bucata mea de pe Anastasia Lazariuc. pâine”. Unul este cules din folclor (”M-am născut într-un bordei”), iar Diana Bişinicu & celelalte, mare surpriză, sunt clasice ale muzicii uşoare Makidonia: „Armânj româneşti! Este vorba de „Mi-am dit Armânii”

Redescoperindu-şi originile, sunet George Nemeznic. Diana Bişinicu ne propune, alături Orchestraţii: Victor Solomon de formaţia Makidonia, sub egida (chitară), Michael Constantinescu casei Big Man, această super- (clape, backing vocal), Viki atractivă colecţie de 11 titluri de Stephanovici (bas, backing vocal). muzică armânească, aparţinând Aranjamente vocale - G.. Nemeznic, mixaj şi mastering - Michael Constantinescu. Este, pentru Victor Socaciu, un album al înţelepciunii mature, al unei linişti interioare ce transpar din fiecare vers,din fiecare notă... pus busuioc în păr” şi „La margine de Bucureşti”, ambele de Ion Vasilescu, şi de „Mama” lui Aurel Grigore Vieru: Giroveanu. Acompaniază formaţiile „Sunt iarbă. Mai instrumentale conduse de Paraschiv Oprea, Jean simplu nu pot fi” Teodorescu, Gheorghe Popa, Adrian Grigoraş, Alexandru Cu ocazia unei deplasări la membrilor grupului, culese din Avramovici, Marin Cioacă, Cristian Chişinău am primit în dar de la folclor sau semnate de Sirma Guci. Năstase, deci este vorba în bună cunoscutul impresar Nicolae La un mare spectacol de primăvară măsură de un „Best of”. Dumbravă acest minunat dublu CD, al aromânilor, la Sala Radio, am produs de „Muzic Univers”. Între observat interesul publicului pentru

34 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 La zi în imaginaţia personajului Ştefan Bănică interpretat de Ştefan. În timp ce stă plictisit la biroul unde lucrează, personajul evadează în propriul - “Super-love” vis: capătă încredere în sine, îşi schimbă aspectul, costumele şi în urma acestor transformări, ajunge Plină de bună dispoziţie, aşa poate fi să-l împingă de pe scenă pe descrisă “Super-love”, cea mai nouă piesă a cântăreţul Ştefan Bănică şi cântă lui Ştefan Bănică (ce promovează noul în locul acestuia. album, care va fi lansat în toamna acestui Fiind un musical, video- an împreună cu MediaPro Music), având un clipul se bazează pe dans, videoclip antrenant - în regia lui Iulian vestimentaţii atractive, iar Moga. distribuţia se bucură şi de prezenţa “Super-love” este primul videoclip Andreei Marin Bănică. de tip “musical” din România şi prezintă o Daniel LUNGU poveste amuzantă, în care totul se întâmplă inaugurat oficial în decembrie anul Oana şi Viorel Lis, fostele mari Imaginea trecut. Managerul Ramona Diniţă, campioane olimpice Elisabeta Lipă Daniela Drăgan (preşedinte Igiena) şi Doina Ignat (canotaj), Monica succesului şi Diana Baicu, manager TopLine, Iagăr (atletism), interpretele Elena Merişoreanu, Ana Mardare şi Marinela Pârvu, Recent, managerii T. Colen, D. şi D. Maxer Afrodita EndermoSpa by Florentina Opriş (Prima Igiena au invitat vedete şi TV), actorii Victor Yila şi jurnalişti să descopere Gabriel Fătu, Ion Lăceanu, “Secretele frumuseţii designerul Liliana Ţuroiu- Afroditei” şi ale “Tinereţii fără Udrea, compozitorul Jolt bătrâneţe”! Cu siguranţă Kerestely, Tavi Colen (a însă că sloganul “Slăbeşti sosit călare pe “motorul” acolo unde doreşti!” a fost său, un superb chopper acela care a atras atâţia “Honda Shadow”), Cătălin reprezentanţi ai show-biz- Căţoiu (VH2), Andi ului, pentru care imaginea Antemia etc. În curând, toţi este aproape totul. Cu acea vor avea ocazia să ocazie a avut loc cunoască, pe au fost gazde desăvârşite pentru prezentarea celor mai revoluţionare propria…piele şi pe propriul trup, actriţa Teatrului de Revistă programe şi tehnici de diagnostic şi cele mai moderne şi noi tehnici de “Constantin Tănase” Stela tratament facial sau corporal diagnostic şi tratament care le vor Popescu, Deea şi Dinu Maxer, folosite la Centrul Endermologic spori imaginea succesului! nouă tehnologie de Horia Brenciu invită la înregistrare video: MOTION CAPTURE. El a vals... SF filmat video clipul “Ultimul “Aş da orice să fim din nou, încă o zi…” Aşa dans” în ton cu secolul începe “Ultimul dans”, primul single promovat de pe XXI, folosindu-se cea mai “37”, cel de-al doilea album al lui Horia Brenciu. modernă tehnologie Piesa (muzica de Cristian Creţu, versuri - Andreea video, similară cu cea Miclici), este un vals lent, “o amintire care poate folosită la realizarea redeveni realitate. Muzica este cea care mă ajută!”, faimosului “Avatar”, mărturiseşte artistul MediaPro Music. devenind astfel primul artist român care a avut După ce s-a impus pe piaţa muzicală cu un curaj să se lase pe mâna concept de scenă îndrăzneţ atât prin numărul mare de regizorilor şi artiştilor instrumentişti, cât şi prin atribuirea fiecărui component graficieni din această nişă din orchestră a unei partituri solo, Horia Brenciu a a industriei filmelor SF. îndrăznit să folosească primul în România cea mai Dorin MANEA

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 6  Iunie 2010 35 Drepturi de autor că începutul a fost făcut şi să sperăm că vom apuca Protecţie muzicală ziua când nu va trebui să aşteptăm ore în şir la un post de radio până se difuzează un cântec românesc, că expresia „Difuzăm cea mai bună muzică din ’80 până De două decenii aşteaptă muzicienii din azi” nu se va mai referi în viitor doar la muzica străină, România o lege a protecţiei, aşa cum există în alte că va veni ziua în care creatorii şi artiştii români nu se ţări europene, cum ar fi Franţa, Italia, Grecia! vor mai simţi marginalizaţi în propria lor ţară! Într-un Şi iată că în „Libertatea” descoperim următoarea interviu, Nicu Covaci înfiera conducerile străine ale unor notă: „Reprezentanţii Uniunii Compozitorilor şi posturi de radio, ceea ce a subliniat şi Victor Ponta în Muzicologilor din România intervenţia sa, precizând că ele fac la Anton Şuteu vor supune aprobării noi ceea ce nu au voie în ţările de Parlamentului un proiect de baştină. Este absolut scandalos, aceste lege care să încurajeze posturi fiinţează (şi aduc bani grei difuzarea pieselor patronilor) pe teritoriul României, nu ar româneşti. Legea propune fi normal să se supună legilor noastre? ca radiourile să difuzeze în Nu avem CNA, care atunci când le-a proporţie de 60% muzică acordat licenţa a pretins o schemă de românească”. Toate bune şi programe? O mai verifică din când în frumoase, dar noi am înlocui când cineva? Aşa cum partidele au ”încurajare” cu dreptul la anumiţi „timpi de antenă”, şi ”obligativitate”, altminteri muzicienii, artiştii, creatorii este firesc rămânem la stadiul de să trăiască decent din munca lor: este recomandări, cum ne e normal oare ca teamă că se va întâmpla şi acum. . . milioane de euro să plece peste hotare ca Întrebarea firească „De ce nu s-a făcut nimic drepturi de autor, în până acum? ” ne-a venit automat pe buze atunci când loc să rămână în am văzut cine a luat loc în prezidiul adunării conduse de ţară? muzicianul Victor Socaciu, membru al UCMR şi deputat PSD: Adrian Năstase, Victor Ponta, Adrian Păunescu, Chiar dacă, Mădălin Voicu, Robert Negoiţă (gazdă a reuniunii de la din multe puncte de hotel Rin). Nu era oare mai uşor şi pentru dânşii s-o vedere, convocarea a promulge când erau la putere? În fine, să ne bucurăm lăsat de dorit (am Horia Moculescu

aflat de la unii că i-ar REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE EDITURA MUZICALĂ CU SPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL CULTURAL fi invitat... impresarul ŞI ÎN COLABORARE CU U.N.M.B. german Christian Ratscher!), au fost prezente multe ACTUALITATEA nume cu greutate, al MUZICALĂ căror prestigiu poate cântări mult în cazul Director: Costin ASLAM unei eventuale Redactori: dezbateri în Mihai COSMA Octavian URSULESCU Mirela şi Cornel Fugaru Parlament. Astfel, Editorialist: Liviu DĂNCEANU au luat cuvântul Anton Şuteu, secretar al UCMR, Horia Moculescu, Semnează în acest număr: Horia ANDREESCU, Luiza BARCAN, Ion BÂRSAN, Alexandru Arşinel, Mirela Fugaru, Voicu Enăchescu, Dan BUCIU, Luminiţa CIOBANU, Lavinia COMAN, Doru Stănculescu, Mihai Cernea, Ştefan Gheorghiu Anca FLOREA, Marcel FRANDEŞ, Oana GEORGESCU, (CREDIDAM), Silvia Dumitrescu, Radu Fornea, Ionela Doru IONESCU, Florian LUNGU, Doina MOGA, Florin-Silviu URSULESCU, Prodan, actorul Cristian Şofron, Iulian Vrabete, Gabriel Octav VELESCU Cotabiţă, Octavian Ursulescu. Au mai fost de faţă şi cu certitudine vor sprijini acest proiect în viitor: Cornel Pt. ediţia electronică vezi: www.ucmr.org.ro Fugaru, Radu Groza, Anna Lesko, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Mircea Presel, formaţia Bandidos, Alina Adresa redacţiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1, Sorescu, Doru Tufiş, Uni-k, Anamaria Ferentz, Denis 010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67 Mihai (Autentic), Adrian Daminescu, Petrică Pană. E-mail: [email protected], [email protected] TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRL Aşteptăm cu nerăbdare ziua când această lege TEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x firească şi aşteptată va fi promulgată!