revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea și ale lui lecii de curaj pag. 10

Deputat Anton Heinzl: “Principala mea preocupare, “Factorul esenial crearea unui mediu al integrării îl reprezintă de afaceri echitabil limba germană” și corect între parteneri”

pag. 21

Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel, la Cluj-Napoca

pag. 4 pag. 19 ISSNISSN 2285-7370 2285‐7370 Nr. 7Nr. • decembrie 12 • mai 2013 2012

SUMAR QUO VADIS? Un altfel de Crăciun...... 3 UN AN CU REVISTA DIASPORA.RO...... 3 DEPUTATDE ANTON SĂRBĂTORI HEINZL: “FACTORULCrăciunul din ESENţIAL noi...... 4 AL INTEGRĂRII ÎL REPREZINTĂ LIMBA GERMANĂ” ...... 4 PRIMIREAACTUALITATE LUI ISUS ȘI RESPINGEREAPovestea unui DEȘERTĂCIUNII om leneş...... 5 LUMEȘTI, LAITMOTIVUL ÎNVĂţĂTURII PAPEI FRANCISC ...... 6 CULTURĂ Pr. Matei Boilă, „Gratii luminând”...... 7 STUDENţI LA COMUNICARE ȘI JURNALISM DIN ROMÂNIA, LA DEZBATERI ÎN MADRID ...... 8 Un miracol al miracolelor – monogamia!...... 9 FERICITUL PAPĂ IOAN PAUL AL II-LEA ȘI ALE LUI LECţII DE CURAJ ...... 10 “PRINCIPALAVIAŢĂ SĂNĂTOASĂ MEA PREOCUPARE,Afecţiuni CREAREA respiratorii UNUI în anotimpul MEDIU DE rece...... 11 AFACERI ECHITABIL ȘI CORECT ÎNTRE PARTENERI”...... 12 Sfatul medicului...... 12 SĂRBĂTOARE LA POARTA MARAMUREȘEANĂ DIN VIENA ...... 15 VIAŢA SPIRITUALĂ Cardinalul Iuliu Hossu...... 13 CONFERINţA BISERICILOR PENTICOSTALE DIN AUSTRIA ...... 16 ROMÂNI DIN AUSTRIA, ALĂTURIUrări deDE sărbători...... 15 SOCIALIȘTII VIENEZI DE 1 MAI ...... 18 MARIO VARGASPOFTĂ BUNĂLLOSA, LAUREATCuvintele AL suntPREMIULUI de prisos...... 16 NOBEL, LA CLUJ-NAPOCA ...... 19

ROMÂNIÎNTOARCEREA DE SUCCESLA ETERNITATEARadu DE Ţuculescu, ACASĂ un...... 21 scriitor european...... 17 ROMÂNIA, LOCUL 13 LA EDIţIA 58 A EUROVISION ...... 24 BUN VENIT ACASĂ Românii şi Crăciunul...... 19 CONSUMUL DE PEȘTE FAVORIZEAZĂ LONGEVITATEA ...... 27 COLŢUL COPIILOR MARI Bucuria desăvârşită în viziunea Sf. Francisc...... 23 „DOINA BĂRĂGANULUI”, LA FESTIVALUL INTERNAţIONAL DE FOLCLOR WERELDFOLKLOREADE ...... 28 NU POT STRIGA ÎN LIMBA ÎNPeştera...... 24 CARE MĂ ROG! ...... 29 MOZAIC ...... MOZAIC Ce ştie MAMA?...... 25...... 30

LISTA DE CUMPĂRĂTURI ...... 33Obiceiuri de Crăciun pe mapamond...... 26 ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT “LOCUIEȘTE” MIRACOLUL ...... 34 Un altfel de post...... 34 ȘTIRI CULTURALE ...... 36 Comunicat de presă...... 35 POFTĂ BUNĂ! ...... 39 REFLECŢII SE SPUNE CĂ…...... 40Am tot votat cu România!...... 38 GLUMESC, DECI EXIST ...... 42

Carmen Petric www.revistadiaspora.ro QUO VADIS 3 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Un an cu revista diaspora.ro de Laurian Moldovan Revista diaspora.ro a ajuns, iată, la cel de-al 12-lea număr. Altfel spus, peste câteva zile se împlineşte un an de la apariţia sa pe piaţă. Orice aniversare e un mo- ment aparte, care aduce cu sine emoţie în viaţa unei publicaţii, a celor care o realizează, dar şi a celor care o citesc. Şi asta cu atât mai mult cu cât în ultimii ani, din cauza crizei economice, presa scrisă a suferit enorm. În România – şi nu numai – s-au închis nenu- mărate ziare şi reviste în varianta tipărită. Unele dintre publicaţii au fost nevoite să renunţe la print şi să adopte soluţia online. Altele nu au rezistat nici măcar aşa. Cel mai mult s-a vorbit despre dispariţia de pu- blicaţii decât de noi apariţii editoriale. În acest mediu economic vitreg însă revista diaspora.ro a izbutit să răzbească. Şi-a văzut de dru- mul ei şi o va face în continuare, onorându-şi, prin materialele publicate, cartea de vizită, iar prin aceasta respectându-i pe românii de pretutindeni, cărora li se adresează. În tot acest răstimp, de la apariţia sa şi până acum, revista diaspora.ro a încercat să fie o revistă

echilibrată, cu un conţinut cât mai variat, spre a satis- face cât mai multe din gusturile publicului larg. Iar ce e poate cel mai important, nu a adoptat tonuri încrân- cenate - care, din nefericire, se regăsesc adesea în viaţa de zi cu zi, indiferent că e vorba de persoane pu- blice sau de vânzători la aprozar. Pentru că una este o opinie critică, manifestată în termeni decenţi, coloc- viali, dar fermi, şi cu totul altceva e o abordare răută- cioasă, revanşardă. Lucrul de căpătâi pentru un produs media este să îşi respecte publicul, fiindcă trăieşte prin public şi pentru el. O revistă care ignoră aşteptările şi părerile cititorilor săi devine inutilă, ajunge un soi de literatură de sertar pe care o scriu unii doar ca să aibă prilejul de a se citi singuri când îşi mai amintesc de ei înşişi. Or revista diaspora.ro este o publicaţie care şi-a pro- pus să nu facă vreodată rabat de la respectul cuvenit românilor, oriunde s-ar afla ei. La mulţi ani, revista diaspora.ro! La mulţi ani, dragi cititori! Coperta primului număr al revistei diaspora.ro, care a apărut în iunie 2012 Vă mulţumim că sunteţi alături de noi. 4 POLITICĂ revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Deputat Anton Heinzl: “Factorul esenţial al integrării îl reprezintă limba germană” Anton Heinzl, deputat în Parlamentul Aus‐ triei, este președintele comisiei pentru transport. Din această postură, politicianul face cunoscute cele mai importante proiecte pe rolul comisiei pe care o prezidează. Cu‐ noașterea limbii germane consideră deputa‐ tul că este cheia integrării mai rapide a imigranţilor români. În ceea ce privește in‐ trarea României în spaţial Schengen, politi‐ cianul austriac menţionează: “Dacă România îndeplinește standardele U.E., ar trebui să fie admisă în spaţiul Schengen”.

n Noua orientare a social‐democraţilor din Austria Inferioară: - Noul preşedinte al Partidului Social-Democrat “colaborare şi cooperare” din landul Austria Inferioară, Mag. Matthias Stadler, şi-a prezentat recent noua echipă şi programul. Noua - Cum vedeţi evoluţia social-democraţiei în orientare a social-democraţilor din Austria Inferioară landul Austria Inferioară după alegerile pentru are ca moto: “Colaborare şi cooperare”. Eu susţin de- Parlamentul landului care au avut loc în martie plin această direcţie de acţiune şi sunt convins că va 2013? fi una de succes. www.revistadiaspora.ro POLITICĂ 5 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

- Sunteţi preşedintele comisiei pentru trans- port în Parlamentul austriac. Care sunt obiectivele dumneavoastră cele mai importante pe care comi- sia şi-a propus să le rezolve până la finele actualei perioade legislative? - Un proiect legislativ important este legat de domeniul aviaţiei: vom adopta un amendament la Legea aviaţiei civile. Un alt proiect important îl re- prezintă legiferarea unei iniţiative a Ministerului Fe- deral pentru Transport, Inovaţii şi Tehnologie pentru adoptarea Legii privind competenţa instanţelor de drept administrativ. Ca urmare a simplificărilor în pri- vinţa competenţelor instanţelor de drept administrativ, o serie de legi organice trebuie modificate, astfel încât noul model - simplificat - de apelare în instanţă să poată fi aplicat începând din ianuarie 2014. - Vă veţi pune cunoştinţele şi îndelungata experienţă la dispoziţia noului Parlament? - Voi candida din poziţia de cap de listă al Par- tidului Social-Democrat al Austriei în circumscripţia St. Pölten. În măsura în care voi obţine suficientă în- credere din partea alegătorilor, voi accepta cu plăcere funcţia de deputat în Parlamentul Austriei şi în legi- slatura viitoare. n “Dacă România îndeplineşte standardele U.E., ar trebui să fie admisă n Consulatul Onorific al României în spaţiul Schengen” va avea un sediu în capitala landului Austria Inferioară - Cum consideraţi că vor evolua relaţiile dintre Austria şi România şi ce părere aveţi - Numărul românilor stabiliţi în Austria a despre amânarea acceptării României în spaţiul crescut după intrarea României în Uniunea Euro- Schengen? peană. Cât de importanţi sunt aceşti noi cetăţeni - Dezbaterea asupra intrării României în spaţiul pentru landul Austria Inferioară? Schengen este în desfăşurare pe plan european. Mi- - Schimbul intercultural este o cheie esenţială niştrii de Interne au hotărât să revină asupra unei de- pentru integrare. cizii până la finele anului în curs. Abordarea susţinută - Care ar fi recomandările dumneavoastră de Austria privind intrarea în două trepte a fost larg pentru îmbunătăţirea integrării imigranţilor pro- acceptată. Noi împărtăşim părerea că trebuie aşteptate veniţi din România? rezultatele Raportului U.E. privind corupţia. Dacă - Factorul esenţial al integrării îl reprezintă România îndeplineşte standardele U.E., ar trebui să limba germană. Partidul Social-Democrat consideră fie admisă în spaţiul Schengen. Vreau, însă, să subli- anul pregătitor obligatoriu din grădiniţe ca foarte util niez că Austria a observat progresele făcute în ultimii pentru că, la această vârstă, o limbă poate fi învăţată ani şi măsurile aflate în pregătire. cel mai bine. Tocmai la o vârstă fragedă stăpânirea - Aveţi un mesaj pe care doriţi să-l adresaţi limbii este un lucru neapărat necesar. De puţină vreme cititorilor revistei Diaspora? a fost semnat la St. Pölten contractul prin care, în cu- - Ca deputat social-democrat mă pronunţ pentru rând, Consulatul Onorific al României va avea un o coexistenţă paşnică. Resping orice formă de extre- sediu în capitala de land. Acesta va contribui la îm- mism, atât pe cel de stânga, cât şi pe cel de dreapta. bunătăţirea relaţiilor dintre România şi landul Austria Fiecare are dreptul să participe echitabil la rezultatele Inferioară. economice generate în comun. 6 HABEMUS PAPAM revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Primirea lui Isus și respingerea deșertăciunii lumești, laitmotivul învăţăturii Papei Francisc

Chiar de la prima sa omilie ca Papă și în cu‐ În biografia sa, “Iezuitul”, autorii4 relatează că vântul adresat cardinalilor, Francisc subli‐ viaţa viitorului papă s-a schimbat în urma experienţei niază misiunea Bisericii de a‐L face cunoscut mistice trăite la 17 ani: “Mi s-a întâmplat un lucru ciu- pe Isus, accentuând asupra conceptului de dat... surpriza şi uluirea unei întâlniri... Aceasta e, de “întâlnire cu Isus”: “Stimulaţi de Anul Cre‐ fapt, experienţa religioasă: uluirea de a-L întâlni pe dinţei, toţi împreună, păstori și credincioși, Cel care demult te aşteaptă. Dumnezeu este cel care să ne străduim să răspundem cu credinţă ne caută mai înainte de a-L căuta noi”. eternei noastre misiuni: aceea de a‐L aduce pe Isus Cristos omenirii și de a conduce ome‐ n “Credinţa înseamnă întotdeauna nirea la întâlnirea cu Isus Cristos: Calea, Ade‐ schimbare, înflorire, creştere” vărul și Viaţa, prezent cu adevărat în Biserică Papa Francisc insistă asupra “certitudinii că și în același timp, în fiecare persoană. Întâl‐ Sfântul Spirit dăruieşte Bisericii sale, prin suflarea sa nirea aceasta ne face să devenim oameni noi puternică, atât curajul de a persevera, cât şi de a căuta în misterul Milostivirii, aducându‐ne în inimi noi căi de evanghelizare”. Vorbeşte despre “transfor- bucuria creștină, multiplicând‐o de sute de marea stilului pastoral” şi “revizuirea vieţii interne a ori”. El mai consideră: “dacă nu‐L mărturisim Bisericii, astfel încât să iasă în întâmpinarea poporului pe Isus Cristos, lucrurile merg rău. Putem fi credincios al lui Dumnezeu”, cu “mare creativitate”. o organizaţie caritabilă sau orice altceva, dar Biserica nu poate aştepta pasivă sosirea celor care nu nu Biserica, Mireasa Domnului”. Și adaugă cunosc Evanghelia şi care “nu se apropie de structu- mai departe: “dacă nu‐L mărturisim pe Cris‐ rile şi formele vechi care nu corespund aşteptărilor şi tos, atunci dăm mărturie pentru deșertăciu‐ sensibilităţii lor”. Solicită convertirea pastorală de la nea lumească a diavolului... Când Îl o Biserică în care se impun regulile credinţei la Bise- mărturisim pe Cristos fără Cruce, nu suntem rica în care se transmite şi se face uşor de acceptat discipolii Domnului, ci ai deșertăciunii”1. credinţa5. Papa Francisc afirmă: “dacă cineva rămâne Tema respingerii deșertăciunii spiritului lu‐ în Domnul, iese din sine însuşi…Credinţa înseamnă mesc este leit‐motivul învăţăturii de‐a lungul întotdeauna schimbare, înflorire, creştere”. Cheia întregului său sacerdoţiu, înţelegând prin evanghelizării este rolul laicilor6. “deșertăciune lumească” dorinţa de “a se pune pe sine în centru”, care consideră papa n “Există o anestezie zilnică (…) Francisc, “e cel mai mare pericol pentru noi, şi care se numeşte mită” care suntem oameni ai Bisericii”2. La o întrunire a episcopilor din America Latină din 2007, cardinalul Bergoglio afirma: “Trăim în cea n “Dumnezeu este cel care ne caută mai inechitabilă parte a lumii, care s-a dezvoltat cel mai înainte de a‐L căuta noi” mai mult, dar a redus cel mai puţin mizeria. (…) Dis- tribuţia inegală a bunurilor persistă, generând starea Consideră moralitatea ca o consecinţă a întâl- de păcat social strigător la cer şi care limitează posi- nirii cu Isus şi a prezenţei continue a Lui în viaţa bilităţile de desfăşurare decentă a vieţii pentru atât de noastră. “Locul privilegiat al întâlnirii este alinarea mulţi dintre fraţii noştri”. Cu fiecare ocazie, cardina- rănilor produse de păcat prin milostivirea Lui”. Astfel lul Bergoglio accentuează subiectul inechităţii so- se naşte o nouă moralitate: nu printr-un “efort titanic ciale, sărăciei extreme, structurilor economice injuste, de voinţă”, ci “pur şi simplu ca răspuns la surprinză- formelor moderne de sclavie, care reprezintă o violare toarea, inimaginabila şi nedreapta milostivire pe care a drepturilor omului7. Descrie datoriile sociale ca ne-o dăruie El”. Ceea ce nu înseamnă “să nu mai cazi fiind “imorale, injuste şi ilegitime”8. “Există o anes- niciodată”, ci “întotdeauna să te ridici din nou”3. tezie zilnică pe care acest oraş ştie s-o folosească www.revistadiaspora.ro HABEMUS PAPAM 7 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

foarte bine şi care se numeşte “mită”; cu această anes- vârstnicilor, ca şi cum ar fi inutili, drept anticamera tezie îşi amorţeşte conştiinţa; Buenos Aires este un euthanasiei. oraş care prizează mita”. Bergoglio se opune căsătoriei între persoane de acelaşi sex, considerând-o “lucrarea diavolului”, iar n Documentul de la Aparecida din punct de vedere antropologic “un pas real şi în- În 2007, în calitate de cardinal arhiepiscop de fricoşător înapoi”, motiv pentru care şi-a atras repre- Buenos Aires, Bergoglio a prezentat Papei Benedict salii din partea guvernului. Preşedinta Cristina XVI versiunea finală a Declaraţiei comune a episco- Fernández de Kirchner l-a acuzat în termeni duri, pilor din America Latină, cunoscută ca “Documentul apreciind atitudinea Bisericii drept caracteristică de la Aparecida” , în care se denunţă maltratarea co- “Evului Mediu şi Inchiziţiei”9. piilor, prostituţia şi exploatarea lor, idei reluate în Ecaterina Hanganu 2011: “În acest oraş (Buenos Aires)…femeile şi feti- 1 "Missa Pro Ecclesia" With The Cardinal Electors: Homily Of The Holy Father Pope Francis ţele sunt răpite şi supuse uzului şi abuzului propriului Vatican website, 14 March 2013 trup; demnitatea lor e distrusă. Trupul pe care Isus l-a 2 The future Pope Francis on apostolic courage and the danger of 'spiritual worldliness', Catholic Culture, 14 March 2013 asumat şi a murit pentru el are mai puţină importanţă 3 El Jesuita. Conversaciones con el cardenal Jorge Bergoglio, SJ., Sergio Rubín y Francesca decât trupul unui animal de casă. Un câine este îngrijit Ambrogetti, Vergara editor, pp. 45-47 4 Ibidem. mai bine decât aceste sclave care sunt bătute şi călcate 5 Latin American Episcopal Conference (1992). "Documento de Santo Domingo" (in Spa- în picioare”. nish) (PDF). Nueva evangelización, promoción humana, cultura cristiana : documento de consulta : IV Conferencia General del Episcopado Latinoamericano, Santo Domingo, Bergoglio încurajează clerul şi laicii să se opună República Dominicana, 1992, Conclusiones [Santo Domingo Document]. Cuarta Con- ferencia General del Episcopado Latinoamericano. Bogotá: CELAM. OCLC 29289158. atât avortului, cât şi euthanasiei, denunţând mişcarea http://www.celam.org/conferencias/Documento_Conclusivo_Santo_Domingo.pdf. “pentru libera opţiune” drept “cultură a morţii”. În ca- 6 What I would have said at the Consistory: An interview with Cardinal Jorge Mario Ber- goglio, Archbishop of Buenos Aires, 30 Days, November 2007 litate de arhiepiscop a protestat public împotriva ten- 7 Bergoglio, Jorge Mario (30 September 2009) Seminario: las deudas sociales de nuestro tativei guvernului Kirchner de a institui distribuirea tiempo: la deuda social según la doctrina de la iglesia [Seminar : social debts of our time: the social debt according to the doctrine of the church] (presented seminar). liberă a contraceptivelor. Documentul de la Aparecida Posgrado internacional del bicentenario. Políticas públicas, soluciones para la crisis de nuestro tiempo.. Buenos Aires: EPOCA-USAL. OCLC 665073169. accentuează importanţa Eucharistieişi a acceptării în- 8 "Extreme poverty is also a violation of human rights, says Argentinean cardinal". Catholic văţăturilor Bisericii pentru contracararea “culturii News Agency. 1 October 2009. 9 «Cristina comparó campaña de la Iglesia contra el matrimonio homosexual con la In- morţii”. În continuare, se denunţă marginalizarea quisición», artículo en el periódico El Día, del 12 de julio de 2010. 8 ROMÂNII DIN SPANIA revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Studenţi la comunicare și jurnalism din România, la dezbateri în Madrid Ambasada României la Madrid și‐a deschis porţile unui grup de 60 de studenţi la comu‐ nicare și jurnalism din cadrul universităţilor „Hyperion” București, „Babeș‐Bolyai” Cluj‐ Napoca și „Danubius” Galaţi, participanţi la proiectul VEHMED (Vehicule media pentru formarea abilităţilor practice, televiziuni și ziare operate de studenţi pentru studenţi), program european cofinanţat din Fondul So‐ cial European, prin programul POSDRU, sub tema „Investește în oameni!”. limba română Mihaela Horumbete. O altă acţiune a urmat în 13 mai, Anamaria Almăşan întâlnindu-se, la Studenţii au participat la dezbaterile moderate Colegiul Timon din Madrid, cu 50 de copii de origine de membri ai secţiei politice a Ambasadei, care au română şi colegii lor spanioli, precum şi cu profesoara prezentat aspecte relevante ale activităţii Ambasadei, de limba română Mihaela Cucu. cu accent pe comunicare şi diplomaţie publică, afaceri Prin iniţiativa „UE mai aproape de tine”, Am- europene şi interacţiunea cu comunitatea românească basada intenţionează să contribuie la apropierea ele- şi autorităţile spaniole. vilor de valorile şi simbolurile europene, o atenţie Vizita a avut ca scop cunoaşterea mediilor de specială urmând a fi acordată diversităţii culturale eu- comunicare spaniole, proiectul având ca partener ropene şi apartenenţei României la UE. transnaţional compania ARJÉ – expert în formare în Acest ciclu de seminarii se va derula în lunile comunicare, echipa de consultanţi ai ARJÉ fiind im- mai şi iunie, contând pe participarea a peste 200 de plicată direct în formarea jurnaliştilor şi specialiştilor elevi de origine română, coordonaţi de profesori de în comunicare în cadrul celor trei universităţi. limbă română din Comunitatea Madrid. Programul a oferit, de asemenea, posibilitatea n "Venim să te informăm!" celor 60 de studenţi să viziteze, printre altele, redacţia cotidianului El Pais, studiourile televiziunii Antena3. Începând cu 17 februarie, Ambasada României la Madrid a iniţiat o amplă cam- n Au început întâlnirile panie de informare a cetăţenilor “UE mai aproape de tine” români pe teme consulare, care se În cadrul evenimentelor dedi- va derula săptămânal pe parcursul cate Zilei Europei, Ambasada Ro- următoarelor luni. În 27-28 aprilie mâniei la Madrid a lansat ciclul de a avut loc etapa a opta a acestui întâlniri cu elevii de origine română proiect, echipe multidiscipli- din Comunitatea Madrid, “UE mai nare, formate din reprezentanţi aproape de tine”. O primă astfel de ai secţiei consulare de la Madrid şi reuniune s-a desfăşurat în 10 mai, la ai Ambasadei României în Spania Casa de Cultură din Parla, când deplasându-se la Parohiile Orto- Anamaria Almăşan, consilier pentru doxe din Valladolid, Salamanca, afaceri europene în cadrul Ambasa- Segovia şi Leon. În perioada dei, s-a întâlnit cu copii de origine 13-15 mai s-a organizat un consu- română şi părinţi ai acestora, în ca- lat itinerant în Insulele Canarias. drul unui eveniment mai amplu de- Principalul scop al acestei dicat UE, organizat de profesoara de iniţiative constă în mai buna, www.revistadiaspora.ro ROMÂNII DIN SPANIA 9 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

clasate la cele două etape de la Madrid, alături de pri- mele două echipe clasate la etapele de la Zaragoza şi Castellon de la Plana vor concura în finala concursu- lui din iunie 2013. Ambasada României la Madrid a organizat la Castellon de la Plana o nouă etapa a concursului de cultură generală „Cunoaşte România!”, competiţie adresată copiilor de origine română, rezidenţi în Spa- nia, copii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani. Etapa a fost organizată în colaborare şi cu sprijinul Consula- tului României la Castellon de la Plana. 14 echipe au participat în această etapă. rapida şi eficienta informare a unui număr cât mai n Expoziţie de icoane mare de cetăţeni români asupra serviciilor şi pro- duselor consulare oferite, în special în rândul celor pe sticlă la Parohia ortodoxă care nu au în mod curent acces la canalele de in- Sfânta Anastasia Romana formare on-line ale Ambasadei. Campania utili- zează cadrul oferit de reuniunile periodice ale comunităţii în vederea acordării de informaţii punctuale sau consiliere specializată pe problema- tică consulară. La finalul evenimentelor la care au participat, reprezentanţii Ambasadei au răspuns întrebărilor ce- tăţenilor români interesaţi de domeniul consular sau dornici de lămuriri privind teme de interes major pen- tru comunitatea românească legate de domeniul muncii şi protecţiei sociale. Campania “Venim să te informăm!” va conti- nua cu participarea în săptămânile următoare la alte reuniuni / adunări ale comunităţii româneşti cu pre- zenţă semnificativă. La invitaţia Parohiei Sfânta Anastasia Ro- n “Cunoaşte România!” mana din Parla, Gabriel Rotaru, consul, a participat La ediţia din 2013 a concursului “Cunoaşte Ro- la Sfânta Liturghie care s-a încheiat cu un spectacol mânia!” se vor înfrunta în total 54 de echipe pe par- de cântece şi poezii, precum şi cu vernisarea expo- cursul a patru etape preliminare. Primele trei echipe ziţiei de icoane pe sticlă pictate de copiii parohiei în perioada postului sărbătorii creştine a Învierii Domnului. La eveniment au asistat circa 100 de per- soane. În cadrul scurtei alocuţiuni, diplomatul român a apreciat iniţiativa parohiei, subliniind im- portanţa prezervării şi promovării valorilor cultu- ral-artistice româneşti. De asemenea, a reiterat deschiderea şi disponibilitatea membrilor secţiei consulare de la Madrid faţă de problemele cetăţeni- lor români din Spania.

Pagini realizate cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Spaniei 10 OAMENI CARE NU SE UITĂ revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Fericitul Papă Ioan Paul al II‐lea și ale lui lecţii de curaj

Opt ani au trecut ‐ în 2 aprilie ‐ de la trece‐ rea la cele veșnice al Fericitului Ioan Paul al II‐lea. 14 ani s‐au scurs de când ‐ în 7‐9 mai ‐ acesta vizita România. "Pelerin al Credinţei

și al Speranţei", așa cum așa după cum se © whitehouse.gov definea încă de la sosirea în România, mult prea îndelung așteptată, atunci când a să‐ rutat pământul din "grădina Maicii Domnu‐ lui", am simţit că, sub acea mângâiere a buzelor sale tremurânde, înflorește floarea speranţei.

n O vizită omagiu

L-am urmat pas cu pas în acele zile binecu- vântate şi am văzut cum se năruiesc ziduri con- struite pe nisipurile mişcătoare ale prejudecăţilor, am simţit cum curiozitatea oamenilor simpli (dar nu numai a lor) se transformă în încredere. Venise, aşa cum avea să mărturisească în mod repetat în vizita lui în România, "în numele Domnului", ca "să aducă omagiu acestui pământ udat cu sângele martirilor străvechi şi moderni", "să venereze Chipul suferind al lui Cristos" sculptat în Biserica română, de orice rit şi ascultare ar fi ea, un Chip care nu poate fi decât "chezăşie de reînnoită speranţă". Pline de har dumnezeiesc au fost acele zile, mult prea puţine. Au fost o primăvară a sufletului, o înflorire a speranţelor sale. Speranţe care, atunci viselor noastre cele mai frumoase şi profunde, al- înmugurite, au nevoie nu doar de timp, ci – mai ales teori cu lacrimi. – de curaj pentru a da rod, după cum, de altfel, aver- Un vis împlinit, însă, a fost cel încredinţat tiza chiar Profetul la plecare: “Această Românie nouă de Papa Ioan Paul al II-lea înainte de despăr- este încredinţată mâinilor voastre. Construiţi-o îm- ţire: “Evenimentul spiritual pe care l-am trăit (…) preună, cu îndrăzneală. Domnul v-o încredinţează. este o experienţă de păstrat şi de transmis, în spe- Voi încredinţaţi-vă Lui, ştiind că, de n-ar zidi Dom- ranţa că noul mileniu ce se deschide în faţa noastră nul casa, în zadar s-ar osteni cei care o zidesc” (Ps. să fie un timp de mai mare comuniune între Biseri- 126/127,1). cile creştine şi de descoperire a fraternităţii dintre popoare. Acesta este visul pe care îl port cu mine în n Un vis de dus mai departe timp ce las acest iubit pământ. Aş vrea să încredin- Copleşiţi de necazurile zilnice, poate că am ţez acest vis vouă, tuturor. În special aş vrea să-l în- uitat de acest adevăr. Sau poate că ne-am lăsat prinşi credinţez tinerilor. Da, vouă, dragi tineri din prea uşor în mrejele unor iluzii, însă nu aceasta este România! Aş fi vrut să vă întâlnesc personal; din calea cea bună, căci iluziile se pierd în neant, iar nefericire nu a fost posibil. În seara aceasta îmi în- preţul tot noi îl plătim... Uneori cu neîmplinirea suşesc cuvintele cu care Petru, în timp ce Rusaliile www.revistadiaspora.ro OAMENI CARE NU SE UITĂ 11 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 erau pe sfârşite, vestea celor care îl ascultau adeve- suntem cu un deceniu şi jumătate mai puţin tineri, rirea promisiunii lui Dumnezeu: Voi turna din alţii nici nu mai sunt deloc printre noi, după cum Duhul Meu peste tot trupul şi fiii voştri şi fiicele nici el, Profetul, nu mai este. Însă visul său şi cu- voastre vor prooroci şi cei mai tineri ai voştri vor vintele sale, pline de har şi de adevăr, sunt. Putem vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa (Fap. măcar să le transmitem mai departe celor care au 2,17). În aceste zile Spiritul vă încredinţează vouă, venit după aceea şi mulţimii ce va veni de acum tinerilor, visul lui Dumnezeu: ca toţi oamenii să încolo? facă parte din familia sa, ca toţi creştinii să fie una. Ne-am amintit cu bucurie acele zile în care Intraţi cu acest vis în noul mileniu! Voi v-aţi eliberat ne-a călcat pragul casei, cu mâinile împreunate pe de coşmarul dictaturii totalitare, nu vă lăsaţi amăgiţi Toiagul-Cruce de Păstor, de Profet şi de Pontif. de visurile înşelătoare şi periculoase ale consumis- Ne-am amintit şi de naşterea sa întru veşnicie, atunci mului. Şi acestea ucid viitorul. Isus vă face să visaţi când mulţimea, venită să-i aducă un ultim omagiu, o Românie nouă, un pământ pe care Orientul şi l-a proclamat sfânt. Poate că şi unii dintre noi eram Occidentul să se poată întâlni în fraternitate”. acolo, dacă nu fizic măcar cu gândul şi cu rugăciu- nea, iar această prezenţă a noastră lângă el, în acel n Un îndemn la curaj moment tragic şi măreţ deopotrivă, ne obligă. Papa Ioan Paul al II-lea este şi va rămâne Înainte-Mergătorul lui Mesia se califica în pentru noi Profetul trezirii la rea- faţa celor ce voiau să ştie cine era şi cu ce autoritate litate şi al asumării responsabilită- vorbea ca fiind “Glasul celui care strigă în pustiu… ţii destinului nostru. Astăzi ” (In. 1, 23). Bătrânul Pontif ne-a fost şi va rămâne pentru noi un deschizător de cale… N-ar trebui să-i uităm cuvintele profetice, aşa cum n-ar trebui să uităm că, în limba română, cuvântul pustiu, pe lângă sensul biblic de loc de purificare, de pre- gătire, de aşteptare, de întâlnire cu Dumnezeu, mai are şi sensul de în zadar… Depinde doar de noi ce sens dăm cuvintelor celui care a fost, este şi va rămâne pentru noi Profetul trezirii la realitate şi al asumării responsabilităţii destinului nostru. La începutul misiu- nii sale de Păstor al Po- porului lui Dumnezeu, striga lumii întregi: “Nu vă fie teamă!” La Sfânta Liturghie din Parcul Izvor în- demna poporul creştin la aceeaşi deschidere: “Acum, în pragul mile- niului trei, nu vă fie teamă: deschideţi larg porţile inimii voastre Mântuitorului Cristos! El vă iubeşte şi vă este aproape!”

Fr. Petre-Marian Ianoş 12 DIALOGURI MINISTERIALE revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 “Principala mea preocupare, crearea unui mediu de afaceri echitabil și corect între parteneri” ‐ interviu cu Maria Grapini, ministrul IMM‐urilor, Mediului de Afaceri si Turism ‐ n Priorităţi de ministru

- Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi fixat pentru mandatul de ministru şi în ce măsură re- flectă acestea viziunea Partidului Conservator, al cărui vicepreşedinte sunteţi? - Strategia şi priorităţile pe care actualul gu- vern şi le-a asumat rezidă în ideile şi soluţiile pro- puse de cele trei partide care fac parte din alianţa de guvernare, deci, implicit, obiectivele pe care mi le-am fixat în mandatul de ministru al IMM-urilor, Mediu- lui de Afaceri şi Turism corespund cu viziunea eco- nomică a Partidului Conservator, al cărui reprezentant sunt. Vorbind de obiective, în topul ie- rarhiei se află îmbunătăţirea procedurilor de lucru între privat şi minister, pentru o mai bună transpa- renţă şi o mai bună comunicare. Totodată, principala mea preocupare o constituie implementarea unei etici în afaceri şi crearea unui mediu de afaceri echi- tabil şi corect între parteneri. Un obiectiv major este şi îmbunătăţirea accesului IMM – urilor la finanţare prin consolidarea şi diversificarea instrumentelor fi- nanciare pentru sprijinirea dezvoltării sectorului meşteşugari, fie au drept scop facilitarea accesului la IMM şi asigurarea complementarităţii acestora în creditare prin subvenţionarea dobânzii în proporţie de contextul politicilor de dezvoltare. 100% pentru linii de credit angajate pe parcursul unui an de zile. Acestor programe le este alocat un buget n Nevoia de etică în afaceri de 83 milioane lei pentru anul 2013. S-a aprobat în - În ţările economic dezvoltate, IMM-urile Guvern şi acordarea unei scheme de minimis cu va- sunt cele care determină starea economiei naţio- loare de maxim 200.000 euro, 100 % nerambursabil, nale şi, implicit, nivelul de trai al populaţiei, prin pentru IMM-urile care doresc să îşi dezvolte activita- contribuţia lor majoră la formarea şi dezvoltarea tea prin investiţii. clasei de mijloc. Ce măsuri aveţi în vedere pentru n Mediul actual de afaceri, stimularea şi dezvoltarea IMM-urilor? - Cea mai bună măsură pentru dezvoltarea şi, „puţin prietenos” implicit, pentru protecţia IMM-urilor este cea de a - Care sunt planurile pentru impulsionarea crea etică şi concurenţă loială pe piaţă pe termen lung. mediului de afaceri din România? Prin diminuarea evaziunii fiscale şi reglementarea - Mediul de afaceri se confruntă cu multe ba- unor legi precise, se creează cadrul propice pentru riere administrative (de la procedura de obţinere de atragerea investitorilor străini, dar şi pentru determi- autorizaţii, până la procedura de închidere a unei narea celor români să investească în ţară. Avem în firme), cu o birocraţie foarte mare, cu solicitări din implementare şapte programe finanţate de la buge- partea autorităţilor statului care se suprapun. Este tul de stat care au ca obiectiv fie susţinerea dezvol- puţin prietenos cu investitorii străini, inechitabil din tării de afaceri de către tineri, femei antreprenori, punctul de vedere al colectării taxelor şi impozitelor, www.revistadiaspora.ro DIALOGURI MINISTERIALE 13 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 lipsit de concurenţă loială. De aceea strategia Gu- scopul îmbunătăţirii proceselor de planificare stra- vernului este de a crea un mediu de afaceri etic, tegică, analiză, monitorizare şi evaluare. transparent şi atractiv, bazat pe competitivitate şi pe n Despre impozitul forfetar spirit antreprenorial, care să creeze premisele pentru ca antreprenorii să facă faţă. Viziunea pe termen - Ce se întâmpla cu impozitul forfetar? mediu şi lung în acest domeniu propune un pachet - Referitor la noua modalitate de impozitare, de 51 acţiuni guvernamentale, articulate într-un set aceasta a fost determinată în urma unor lungi con- de 15 direcţii de acţiune, grupate în jurul a patru sultări cu asociaţiile şi organizaţiile patronale din obiective specifice: promovarea creşterii economice domeniu şi vine ca un răspuns la solicitarea repre- prin investiţii şi îmbunătăţirea climatului investiţio- zentaţilor mediului de afaceri care-şi plătesc cu re- nal; creşterea transparenţei actului decizional, a po- gularitate taxele şi impozitele de a elimina liticilor publice prin stimularea şi promovarea inechitatea şi evaziunea fiscală de pe piaţă. Acest comportamentului responsabil şi integrităţii în afa- impozit se va aplica firmelor care activează în do- ceri; îmbunătăţirea mediului de afaceri şi promova- meniul hotelier, al alimentaţiei publice, al întreţinerii rea şi dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv în şi reparării autovehiculelor şi va fi unul în sumă fixă, rândul unor grupuri ţintă specifice: tineri, femei şi calculat în funcţie de indicatorii relevanţi pentru fie- promovarea dreptului la o a doua şansă pentru an- care domeniu de activitate în parte. Efectele scontate treprenori, prin creşterea accesului întreprinzătorilor sunt cele de implementare a unei etici în afaceri, care la consultanţă şi servicii de formare şi instruire de va conduce şi la o conformare voluntară de plată a calitate; creşterea capacităţii administrative a structurii taxelor şi impozitelor, mărindu-se şi baza de colec- de specialitate din cadrul Ministerului Economiei în tare. Cât despre momentul introducerii, se doreşte n Continuare în pag. 14 © mariagrapini.ro 14 DIALOGURI MINISTERIALE revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 n Urmare din pag. 13 intrarea acestuia în vigoare de la 1 iulie 2013, însă decizia aparţine celor de Ministerul Finanţelor Pu- blice, cărora noi le-am trimis studiul de impact pri- vind introducerea acestui impozit. n Pentru promovarea unicităţii României - Aţi declarat recent că una dintre priorităţile dumneavoastră o reprezintă dezvoltarea susţinută a turismului balnear şi a celui rural. - Strategia actuală pentru dezvoltarea turismu- lui românesc este de a promova unicitatea Româ- niei, a locurilor mai puţin vizitate, mai puţin cunoscute, dar de o frumuseţe şi de o atractivitate © mariagrapini.ro extraordinare, locuri care pot fi regăsite mai rar sau chiar deloc în alte colţuri ale Europei sau chiar ale n Recomandări de vacanţă lumii, deoarece ţara noastră este una care benefi- ciază de adevărate daruri de la Dumnezeu: de la - Mulţi dintre românii din diaspora doresc Delta Dunării şi izvoarele termale, până la cetăţile să-şi petreacă acasă concediile. Ce le recomandaţi? dacice de o valoare culturală inestimabilă. Să nu - Ţara noastră se bucură de o mulţime de locuri uităm de tradiţiile, obiceiurile şi legendele din zo- frumoase, cu peisaje variate: munte, mare, Delta Du- nele rurale şi ariile 100% ecoturistice. Consider că nării, zone complet sălbatice, presărate cu mici co- turismul balnear şi cel rural trebuie să ocupe locuri mori naturale şi culturale. Oamenii sunt cei care prioritare în strategia de dezvoltare a turismului ro- îmbogăţesc acest tezaur natural prin tradiţiile, obice- mânesc. În domeniul turismului balnear urmărim iurile, legendele, ospitalitatea şi spiritualitatea lor. dezvoltarea şi promovarea staţiunilor, elaborarea Aşadar românii din diaspora - şi nu numai ei - pot unui brand “Oraşe termale din România”, favoriza- alege să facă drumeţii pe cărările Munţilor Carpaţi, rea dezvoltării componentei spa/wellness şi poziţio- bucurându-se de parcurile naturale, sau pot alege mi- narea României ca destinaţie turistică şi pe acest rifica Delta Dunării, îşi pot linişti sufletul vizitând segment. În ceea ce priveşte turismul rural, acesta mănăstirile Moldovei şi Bucovinei, se pot bucura de va fi promovat şi susţinut prin evenimente tradiţio- tradiţiile şi locurile splendide din Maramureş, de peş- nale, obiceiuri şi meşteşuguri. terile şi cheile din Banat sau Oltenia, iar cei iubitori de cultură pot alege cetăţile şi bisericile fortificate din Transilvania. Nu în ultimul rând, România este un mozaic de tradiţii şi târguri populare, de obiective culturale, multe integrate în Patrimoniul Mondial UNESCO, care fac din ţara noastră o destinaţie turis- tică unică. - Ce mesaj doriţi să le transmiteţi românilor din diaspora? - Le transmit să aibă încredere şi să fie convinşi că actualul guvern îşi dă tot concursul pentru a schimba mediul de afaceri românesc într-unul etic, predictibil, stabil şi va lua cele mai bune măsuri pen- tru a susţine dezvoltarea IMM-urilor, astfel încât ro- mânii de pretutindeni să se poată întoarce acasă şi să găsească un cadru propice pentru a-şi dezvolta pro-

© mariagrapini.ro priile afaceri în ţara lor natală, pentru a locui aici şi a-şi creşte copiii în România. www.revistadiaspora.ro ROMÂNII DIN AUSTRIA 15 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Sărbătoare la Poarta Maramureșeană din Viena Ambasada României la Viena, în colaborare

cu Primăria sectorului 10 – Favoriten și cu © viena.mae.ro sprijinul Asociaţiei “Unirea” din Wiener Neustadt și al Forstamt Viena, a celebrat Ziua Europei la Poarta Maramureșeană din parcul vienez Bomischer Prater. În deschide‐ rea evenimentului au vorbit primul colabo‐ rator al Ambasadei, Alexandru Grădinar, președintele Asociaţiei Unirea, Ioan Godja, precum și membra cenaclului “Lucian Blaga” din Sebeș, scriitoarea Mariana Moga. n Grill Party românesc la Viena

Tradiţia românească depăşeşte graniţele ţării, mai ales atunci când implică… friptură, bere, mici şi ţuică. Inimosul George Leş a înfiinţat pe internet Pagina Românilor din Austria, care a ajuns la un re- cord de 4.855 membri. Dar nu s-a oprit aici: a înce- put să organizeze diferite întâlniri cu români din Austria. Un astfel de eveniment a fost şi "Grill Party”, un loc în care poţi scăpa în sfârşit de cravată şi pa- pion, dar poţi, totuşi, purta o conversaţie elevată. La petrecere nu a mai contat nicio funcţie, lângă gră- tar toată lumea fiind egală. Micii şi slănina au făcut ravagii. Austriecii au mâncat mici cu mâna, uitând de furculiţe şi cuţite, turcii s-au lăsat ademeniţi de produsele tradiţionale româneşti. George Leş a pro- mis, dat fiind succesul avut cu această iniţiativă, că astfel de petreceri se vor organiza pe toată durata verii: una pe lună! (Constantin Hant)

Programul artistic a fost susţinut, printre alţii, de către Fluieraşii din Şugag “Dorul Munţilor” (coordo- nator, Vasile Duvlea), Clubul de dans sportiv “Fantasy Dance” al Centrului Cultural “Lucian Blaga” Sebeş (instructor Ema Salapi; centru finanţat de preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel), precum şi de so- liştii Corina Corpodean, Maria Filimon, Adina Hada, Ioana Damian, Florin Iftime (a încins atmosfera), Delia Godja, Diana Raşină şi Corina Corpodean. Liviu Burz, finul lui Mircea Geoană, a figurat pe lista soliştilor, dar nu s-a prezentat la eveniment. (Anca Ciuca) 16 CONFESIUNI revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Conferinţa bisericilor penticostale din Austria

La St. Pölten a avut loc cea de a XXII‐a Con‐ Linz, Orchestra Bisericii „Maranatha”, Kamfenberg, ferinţă a Bisericilor Penticostale din Austria. şi fanfara Bisericii „Elim”din Viena. Din partea Gu- Tema conferinţei a fost „Prin ochii credinţei”, vernului României a participat consilierul ministrului având ca moto versetul biblic din Evrei 11:6 delegat pentru Românii de Pretutindeni, Avram Gal, „Și fără credinţă, este cu neputinţă să fim însoţit de doi reprezentanţi ai Ambasadei României plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumne‐ la Viena. zeu trebuie să creadă că El este și că răsplă‐ tește pe cei ce‐L caută”. Deschiderea n Peste 4.000 de participanţi Conferinţei a fost făcută de către fratele „Manifestare de mare anvergură, Conferinţa Bi- Ioan Varadin, președintele Organizaţiei sericilor Penticostale de la St. Polten a reunit toate lă- „Gemeinde Gottes” în Austria. caşurile de cult penticostal din Austria, cu participarea covârşitoare a unui număr de peste 4000 de credin- n „Prin ochii credinţei” cioşi din cadrul acestui cult. Apreciem evenimentul Pe această temă, „Prin ochii credinţei”, s-a ves- ca pe o realizare notabilă atât prin prisma anvergurii tit Cuvântul lui Dumnezeu de către fratele Larry Hess sale, cât şi prin tematica abordată, a mesajului său po- din SUA şi fratele Florin Ianovici din Bucureşti. Pre- zitiv şi, nu în ultimul rând, prin atmosfera creată”, a dicile au fost împletite cu cântări de cor: Corul Bise- arătat Gabriela Folfă, consilier la Ambasada Româ- ricii „Speranţa” din Linz, Corul de tineret al Bisericii niei din Viena. „Elim”din Viena, Corul Bisericii „Maranatha”, Kam- n Temele evenimentului fenberg, şi Corul bărbătesc reunit al bisericilor „Logos”, Gleisdorf şi „Bethleem”, Graz. De aseme- Evenimentul, care s-a desfăşurat pe parcursul nea, au participat Orchestra Bisericii „Speranţa” din mai multor ore, a avut drept miză următoarele teme: www.revistadiaspora.ro CONFESIUNI 17 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

transmiterea Învăţăturii Bisericii Penticostale (a Cu- Este de apreciat organizarea cu ajutorul voluntarilor vântului lui Dumnezeu), care onorează viaţa şi ade- care şi-au pus în practică calităţile profesionale, văratele valori umane şi o celebrează pentru că Isus a dându-şi silinţa să iasă o lucrare spre slava lui Dum- venit să dea viaţă şi nu să o ia, pe calea dialogului des- nezeu calitativ bună. Organizarea sălilor, a ordinii, chis între participanţi; cultivarea sentimentului de dra- transmisiei, traducerii şi a proiecţiei a fost mulţumi- goste pentru ţară şi pentru conducerea ei; păstrarea toare pentru publicul prezent. Am primit aprecieri adevăratelor valori, a spiritului de unitate şi a libertăţii bune şi de la cei care nu au fost prezenţi, dar au ur- de conştiinţă religioasă, a drepturilor şi beneficiilor mărit live programele. Dar nu pot să trec cu vederea câştigate de-a lungul istoriei; sensibilizarea tinerei ge- aspectul principal al întâlnirii, lucrarea spirituală, neraţii, transmiterea către aceasta a nevoii de a şti de Dumnezeu a fost prezent prin mesajul Evangheliei, unde am venit, de cunoaştere temeinică a trecutului cât şi prin cântările corurilor, orchestrelor şi fanfarei. nostru, pentru că fără trecut, prezentul nu are nici un Am putut vedea pe feţele celor prezenţi cercetarea di- viitor. vină. Ca rezultat, oamenii au răspuns solicitărilor, şi „Dumnezeu a făcut să crească lucrarea biseri- fără a pune taxe la intrare, prin colectele care s-au cilor din Austria şi România şi a ridicat-o. Am obţinut făcut în cele patru servicii divine, s-au acoperit chel- succesul cel mai mare dintre toate ţările care sunt în tuielile Convenţiei. Acesta e un semn bun, care ne dă afara României. Nu se compară cu nicio altă ţară ca speranţa să continuăm aceste întâlniri care dovedesc Spania, Italia… Avem unitate puternică în structură”, unitatea noastră de neam, limbă şi credinţă. Sunt con- a afirmat dr. Larry Hess, supraveghetor Europa, vins că nu numai calitatea organizatorică sau a sluj- Church of God. belor divine ne adună la aceste întâlniri, ci şi posibilitatea de a ne întâlnii cu cei care nu ne-am mai n Organizare foarte bună văzut în cursul unui an şi cu care nădăjduim să moş- „Ca unul care am participat la toate Convenţiile tenim făgăduinţele lui Dumnezeu”, a arătat Ioan Va- din Austria şi m-am implicat în pregătirea celei de-a radin, preşedintele Bisericilor Penticostale din XXII-a întâlnire anuală a Bisericilor Penticostale Ro- Austria. mâne din Austria, această conferinţă, din punct de ve- Ghiţă Bujdei dere al participării, a fost la aşteptările organizatorilor. 18 POLITICĂ ‐ PUBLICITATE revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Români din Austria, alături de socialiștii vienezi de 1 Mai Președinta PSD Austria, Laura Hant, și un grup de români din Austria au demonstrat de 1 Mai alături de socialiști austrieci din sectorul 11 al Vienei, grup condus de Dr. Ha‐ rald Troch, deputat în Consiliul orașului și în Parlamentul landului Viena, acesta fiind – totodată ‐ președintele Organizaţiei SPÖ Simmering și membru în Prezidiul federal al Partidului Social‐Democrat (SPÖ). La alege‐ rile pentru parlamentul Austriei, care vor avea loc în 29 septembrie anul curent, Ha‐ În 1 Mai 1886 a avut loc întrunirea Federaţiei rald Troch va fi în fruntea listei de candidaţi Sindicatelor din Statele Unite şi Canada, fiind atunci ai organizaţiei SPÖ Simmering, având mari introdusă o rezoluţie care stipula ca o zi legală de șanse să devină parlamentar. muncă să fie de opt ore. Sute de mii de oameni au pro- testat pe tot teritoriul Statelor Unite, cea mai mare ma- Lider apropiat românilor din sectorul 11 al Vie- nifestaţie având loc în Chicago, acolo unde, însă, s-au nei, zonă în care este amplasată şi Biserica ortodoxă înregistrat şi violenţe soldate cu victime. română, Harald Troch este interesat de integrarea Ziua de 1 Mai este sărbătorită drept Ziua Inter- acestora în viaţa economico-socială a societăţii vie- naţională a Muncii. În anul 1889, Congresul Interna- neze. O contribuţie considerabilă la stabilirea unor re- ţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai ca Zi laţii strânse de cooperare între Harald Troch şi Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei românii din diaspora a avut-o social-democratul vie- generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin oa- nez Helmut Hofer, un prieten adevărat şi sincer al ro- meni muncitoreşti. mânilor şi al României. Constantin Hant

REALITÄTEN VERKEHRS ‐ GESELLSCHAFT Ihr Partner für Anlageobjekte, Zinshäuser und exklusive Wohnimmobilien Realitäten Verkehrs - GmbH | Wollzeile 9/II/33 | 1010 Wien | +43 (0)1 513 80 60 - 0 | [email protected] www.revistadiaspora.ro CAP DE AFIȘ 19 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel, la Cluj‐Napoca “Am fi mai răi decât suntem fără cărţile bune pe care le citim, am fi mai conformiști, mai puţin neliniștiţi și răzvrătiţi, iar spiritul critic, motor al progresului, nici măcar n‐ar exista. Scrisul, ca și cititul, e o formă de protest îm‐ potriva neajunsurilor vieţii. Căutând în fic‐ ţiune ceea ce ne lipsește, afirmăm – fără a fi nevoie s‐o spunem, și nici măcar s‐o știm – că viaţa, așa cum e ea, n‐are cum să ne as‐ tâmpere setea de absolut, esenţa condiţiei umane, și că ar trebui să fie mai bună” ‐ au‐ torul acestor rânduri, Mario Vargas Llosa, a poposit în Cluj‐Napoca. Laureatul Premiului Mario Vargas Llosa © wikipedia.org Nobel (2010) a „monopolizat” viaţa cultu‐ rală a orașului timp de trei zile la invitaţia trului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Universităţii Babeș‐Bolyai, care i‐a acordat Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. în 20 mai titlul de Doctor Honoris Causa. n În dialog cu Gabriel Liiceanu Marţi, 21 mai, ora 12.00, în sala „Mihai Emi- n Premieră la Teatrul Naţional nescu” a Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş- din Cluj‐Napoca Bolyai, a fost purtat dialogul dintre Mario Vargas Llosa si Gabriel Liiceanu, sub titulatura "Am putea Duminică, 19 mai, ora 19.00, în Sala Mare a trăi fără să evadăm în ficţiune?", urmând o sesiune de Teatrului Naţional din Cluj-Napoca a fost prima opor- autografe. tunitate pentru clujeni să fie în preajma scriitorului n Cel mai nou roman, peruan, la premiera spectacolului lectură "O mie şi una de nopţi", re- "El héroe discreto", gizat de Andreea Iacob. Piesa, în în pregătire la Humanitas traducerea Luminiţei Voina-Răuţ, este o adaptare a lui Mario Vargas Noul roman al lui Mario Var- Llosa după poveştile Şeherezadei. gas Llosa va apărea în România la (c) hnews.humanitas.ro (c) Editura Humanitas în traducerea lui n Doctor Honoris Causa Marin Mălaicu-Hondrari. "El héroe al Universităţii discreto" este în acest moment în Babeş‐Bolyai stadiul de manuscris, dar publica- rea lui este pregătită în toată Luni, 20 mai, ora 11.00, în Aula lumea. Cu "El héroe discreto", ro- Magna a Universităţii Babeş-Bolyai mancierul revine la temele lui ob- a fost programată ceremonia de de- sedante: iubirea, libertatea, cernare a titlului de Doctor Honoris politica. Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Laudatio a fost concepută şi susţinută Pagină realizată pe baza de profesorul Corin Braga, decanul informaţiilor furnizate de Facultăţii de Litere şi directorul Cen- hnews.humanitas.ro Was uns auszeichnet Sie planen eine Renovierung oder Sanierung eines Hauses bzw. einer Wohnung? Es stehen z.B. Installateur‐, Elektro,‐ Maurer‐ und Malerarbeiten an. Welche Vorteile haben Sie durch uns? Zeitersparnis und Kostenersparnis • Bei den meisten Projekten sind mehrere Besichtigunstermine mit den jeweiligen Firmen oder Handwerkern erforderlich. Mit uns ist nur mehr ein einziger Besichtigungstermin erforderlich ... um den Rest küm‐ mern wir uns für Sie. • Anstatt mehrere Angebote von den verschiedenen Professionisten für Teilarbeiten einzu‐ holen, erhalten Sie von uns ein transparentes und übersichtliches Gesamtangebot für alle erforderlichen Leistungen in Ihrem Bauvorhaben oder Sanierungsvorhaben.

Wir arbeiten mit einem großen Netzwerk an Professionisten zusammen und erstellen Ihr Gesamtangebot in kurzer Zeit.

Kontaktieren Sie uns um einen unverbindlichen Besichtigunstermin mit uns zu vereinbaren! www.revistadiaspora.ro BUN VENIT ACASĂ 21 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Întoarcerea la eternitatea de acasă Trăim astăzi într‐un mare sat global. Suntem confruntaţi cu un stres cotidian permanent. Viaţa se derulează cu o viteză ameţitoare. Peste toate s‐a instalat, pentru o lungă și im‐ previzibilă perioadă, o criză cu forme și feno‐ mene des schimbătoare. Într‐o astfel de lume era de așteptat să apară și să se extindă un sindrom nou, periculos: „burnout“. Un fel de alienare severă în faţa căruia corpul uman co‐ lapsează. Împotriva acestui sindrom, puţine leacuri sunt atât de eficiente precum liniștea sufletească, întoarcerea la liniștea interioară. Adică exact acele calităţi ale vieţii pe care Ro‐ mânia le oferă încă oaspeţilor săi, păstrându‐le bine conservate în felul de a fi al românilor. Nimic nu vindecă mai bine decât senzaţia de a fi acasă. Ca atare vă propun o scurtă întoar‐ cere acasă, pentru a descoperi locuri fru‐ moase, locuite de oameni fascinanţi, într‐una dintre cele mai vechi regiuni de continuitate românească: Banatul. Ca bănăţean, mândru Timişoara de originea sa, vă invit să‐i descoperiţi pe fal‐ nicii bănăţeni, indiferent de naţionalitatea lor, naşte marele compozitor Bela Bartok. Acesta a pre- oameni care ‐ dincolo de limba maternă, re‐ lucrat în nenumărate şi valoroase lucrări de muzică ligie sau alte elemente care ar fi putut să‐i clasică piese folclorice româneşti, ducând melodici- dezbine ‐ au pus mai presus decât orice pres‐ tatea şi ritmul trepidant al muzicii populare româneşti tigiul și imaginea regiunii lor. Au făcut din cu‐ în saloanele Europei. Un rol deosebit în dezvoltarea vântul care le dovedește apartenenţa la o localităţii a avut-o familia de machedoni Nako. Con- comunitate specială un adevărat brand, cel tele Nako a ridicat în 1864 castelul din centrul oraşu- de „bănăţean“. lui. Astăzi castelul adăposteşte Muzeul Orăşenesc. De la Sânnicolau Mare, în drum spre Timişoara, vă pro- n Popasuri acasă la un compozitor pun să faceţi o mică escală în Lenauheim, localitatea şi la ultimul poet romantic în care s-a născut Nikolaus Lenau, poetul naţional al Austriei, considerat ultimul poet romantic. Vom începe periplul nostru bănăţean de la Cenad, n Timişoara, oraşul trandafirilor punct de trecere a frontierei dinspre Ungaria. În timpul prezenţei romane în Dacia, aici se găsea cetatea „Urbs Municipiul Timişoara este adevărata capitală Morisena“. Între 1.000 şi 1.030, voievodul român cultural-economică a Banatului. Cunoscut ca „Mica Achtum stăpânea aceste locuri, fiind ulterior înfrânt, Vienă“, oraşul de pe Bega a fost întotdeauna deschis după îndelungi lupte, de armata regelui Ştefan al Un- la nou şi se poate lăuda cu multe premiere, nu numai gariei. Actuala localitate s-a ridicat începând cu 1701. româneşti, ci şi europene. Primul oraş cu iluminat La doar câţiva kilometri distanţă se află oraşul stradal electric din partea continentală a Europei este Sânnicolau Mare. În secolul II, romanii au ridicat aici azi un oraş al trandafirilor şi, mai ales, al parcurilor, un castru. În 1799 la Sannicolau Mare a fost desco- cu numeroase obiective turistice: de la măreaţa Ca- perit un tezaur valoros, format din 23 de vase de aur tedrală Ortodoxă ridicată între 1936-1946 la edifi- (10 kg), atribuit avarilor şi păstrat astăzi în patrimo- ciul Operei, proiectat de arhitecţii austrieci Fellner niul Muzeului de Artă de la Viena. În 1881 aici se & Helmer; de la Marea Sinagogă din centrul oraşului

n Continuare în pag. 22 22 BUN VENIT ACASĂ revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 n Urmare din pag. 21 la Domul catolic (1736) din Piaţa Unirii; de la Primă- n O plimbare pe o linie ferată istorică ria Veche la Palatul Dicasterial sau la Castelul Hunia- şi un popas la Dunăre zilor (astăzi sediu al Muzeului Banatului); de la Palatul Baroc la recent renovatul Bastion. Complet De la Timişoara vă recomandăm un traseu care, renovat a fost şi Parcul trandafirilor, care rămâne un după ce trece prin oraşul Oraviţa, cu vechiul său teatru loc emblematic pentru capitala bănăţeană. Aici se des- amintind de trecerea lui Eminescu prin localitate, duce făşoară în fiecare vară festivalul de operetă. Nu uitaţi până la Dunăre. Odată ajunşi aici, aţi putea opta pentru să aprindeţi o lumânare în amintirea Eroilor Revolu- o plimbare cu trenul până la Anina, pe o linie ferată is- ţiei de la Timişoara din decembrie 1989, atunci când torică (1863), numită „Semmeringul bănăţean“. Ajunşi treceţi prin oraş. la Dunăre vă întâmpină un peisaj relaxant. Mergând Oferta turistică a Timişoarei este de calibru eu- de-a lungul Dunării de la Moldova Nouă la Dubova ropean atât în ceea ce priveşte posibilităţile de cazare, veţi putea admira de pe uscat spectaculozitatea Caza- cât şi la capitolul gastronomie. Un tur de oraş nu tre- nelor (Mari şi Mici), într-unul dintre cele mai frumoase buie să omită fabrica de bere (1718), cea mai veche şi atrăgătoare pasaje ale Dunării. Pensiunile şi localu- din România. Nu scăpaţi din vedere nici oferta de rile apărute pe „Clisura Dunării“ oferă condiţii optime evenimente culturale a Timişoarei, ofertă care se îm- pentru petrecerea unor zile memorabile, dat fiind că bogăţeşte cu un festival inedit de jazz, oferit de mu- veţi putea alege oferte ca turismul de aventură, plim- nicipalitate: Jazz Festival TM se desfăşoară în bările cu vaporaşul pe Dunăre, drumeţiile prin Parcul perioada 5-7 iulie în Piaţa Victoriei. Printre vedetele Naţional Porţile de Fier, ciclismul, canotajul etc. „cap de afiş“ ale festivalului outdoor se numără n Băile Herculane, Richard Bona, Kurt Elling şi Davis Murray. o staţiune celebrată în versuri şi valsuri Un posibil următor popas este în vechea sta- ţiune imperială Băile Herculane. Proprietăţile curative ale apelor de aici au fost cunoscute şi verificate încă din vremea romanilor. În timpul monarhiei austriece, Băile Herculane a devenit o staţiune care, în scurt timp, a depăşit ca renume celebrele Baden Baden, Karlovy Vary sau Marienbad. Împăratul Franz Josef şi celebra sa soţie Sisi au înnobilat cu prezenţa lor sta- ţiunea. Sisi îi dedica staţiunii versuri, iar nobilimea austriacă o celebra cu valsul „Auf Wiedersehen in Herkulesbad!“. Azi, după ani buni de nepăsare, sta- ţiunea este supusă unui amplu proces de „lifting“ care are menirea să-i redea, măcar parţial, faima de cândva. Singurul care nu s-a lăsat copleşit de trecerea vremu- rilor este celebrul Hercule, care veghează în centrul staţiunii. A mai rămas aceeaşi şi calitatea apelor ter- male sulfuroase, proprietăţile lor curative fiind un motiv puternic să ajungeţi în staţiune. Dar deocam- dată spunem „La revedere, Herculane!“ n Telemeaua de la Eftimie Murgu, parcurile naţionale şi o vizită la... primul Dracula

Mergem mai departe, până în localitatea Efti- mie Murgu, pentru a vizita Poiana Liliacului şi sur- Dunărea în Banat prinzătoarele mori de apă răsfirate pe firul repede al www.revistadiaspora.ro BUN VENIT ACASĂ 23 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

Podul de fier Lugoj râului Rudăria. Mai doriţi un argument?! Telemeaua care a venit aici în 1898 însoţit de prinţul moştenitor, produsă în localitate este delicioasă! Franz Ferdinand pentru a participa la manevre mili- Fie în întregime, fie parţial, pe teritoriul bănă- tare. Aici, în 1874, a fost deschisă prima baie publică ţean se regăsesc şi patru parcuri naţionale: Semenic, cu ape minerale din Europa. Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled şi Porţile de Fier. O escală obligatorie este cea în podgoriile Re- Dintre acestea, poate cel mai spectaculos este Cheile caşului, vinurile de Recaş fiind astăzi printre cele mai Nerei-Beuşniţa, cu cascade şi lacuri, 24 de peşteri, bune din România, premiate fiind la diverse concur- avene, ponoare, copaci bătrâni de peste 100 de ani. suri din ţară şi străinătate. Turiştii au posibilitatea să Adică natură sălbatică şi spectaculoasă. deguste vinurile direct la crama podgoriei. Printre centrele urbane vechi ale Banatului se află Lugojul, oraşul în care s-a născut actorul Bela Linkuri utile: Lugosi, „primul Dracula“, dar şi tenorul Traian Gro- zăvescu, celebrat pe scena Operei din Viena ca unul dintre marii tenori ai vremii şi numit cu drag si respect www.jazztm.ro; www.turism.cjcs.ro; „Caruso al Austriei“. Interesant este şi podul metalic www.timisoara‐info.ro; www.visit‐arad.ro; realizat la Reşiţa şi inaugurat în 1902, pentru a uni www.cjtimis.ro;www.baile‐herculane.ro; simbolic partea românească de cea nemţească a ora- http://www.buzias.ro şului. n Un popas în „staţiunea inimii“ şi o degustare Mai multe informaţii despre Banat, reco‐ în podgoriile Recaşului mandări și sfaturi pentru petrecerea unui sejur în România puteţi solicita birourilor de Nu ocoliţi „staţiunea inimii“, Buziaş, renumită informaţii turistice ale României din: Viena, pentru apele sale minerale valorificate atât pentru tra- Roma, Berlin, Varșovia, Paris, Londra, New tament, cât şi pentru băut. Printre oaspeţii istorici ai York, Madrid și Moscova. staţiunii s-a numărat împăratul austriac Franz Josef, Simion Giurca, Viena 24 EVENIMENT revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 România, locul 13 la ediţia 58 a Eurovision Emmelie de Forest este câștigătoarea de anul acesta a finalei Eurovision cu piesa “Only Teardrops” totalizând 281 puncte, ast‐ fel încât în Danemarca va fi organizată ediţia 59 a Eurovision. Reprezentantul României, Cezar Ouatu, a cântat “It’s My Life”, o com‐ poziţie purtând semnătura lui Cristian Faur, și s‐a clasat pe locul 13 cu 65 puncte, cele mai multe, câte 10, venind din Moldova și Grecia. Cea mai bună clasare a României la Eurovision rămâne locul 3, obţinut în 2005 de Luminiţa Anghel și Sistem, respectiv în 2010 de Paula Seling și Ovi. un deceniu în lumea operei internaţionale. Din 2012 n Trimisul României la Malmö a început să abordeze genul pop opera, pentru acest 12 puncte de la public, opt de la juriu, aceasta an având în proiect colaborări cu Andrea Bocelli şi este „zestrea” pe care Cezar a câştigat-o în finala Angela Gheorghiu. De asemenea, tot în 2013, va Eurovision România 2013, câştigându-şi dreptul de lansa un single compus pentru el de Vangelis. a reprezenta ţara cu „It’s My Life”, o piesă purtând n Povestea... semnătura compozitorului Cristian Faur. Un com- pozitor care a mai concurat cu succes la Eurovision, euforică a Eurovision 2013 în 2005, când Luminiţa Anghel şi Sistem cântau „Let Me Try” şi plasau România pe locul 3 în finală, cea mai bună clasare de până atunci pentru ţara noastră, o performanţă egalată în 2010 de Paula Se- ling şi Ovi cu „Playing With Fire”. Cezar Ouatu (născut în 1980) are câteva argu- mente care îl recomandă. A studiat pianul încă de la 6 ani, fiind absolventul Liceului „Carmen Sylva” din Ploieşti. A urmat mai apoi studiile de canto cla- sic la Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano. A câştigat premii la concursuri internaţionale de canto din Europa, având în spate o carieră de peste

Loreen şi a ei piesă „Euphoria” câştigau ediţia 2012 a Eurovision, ducând concursul – pentru a 58-a lui ediţie - în Malmö (Suedia). 39 de ţări au fost anunţate la startul concursului cântecului european, 26 dintre acestea ajungând în marea finală. Dane- marca este ţara care a ieşit triumfătoare în Suedia, Emmelie de Forest şi a ei piesă “Only Teardrops” adunând 281 de puncte. Azerbaijan a fost ţara de pe www.revistadiaspora.ro EVENIMENT 25 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

1987), iar apoi din cea de compozitor (în 1992), pentru Linda Martin („Why Me”); • Norvegia a fost ultima în clasament de 10 ori, dar a şi câştigat de trei ori concursul (1985, 1995 şi 2009); • ţările care au câştigat de cele mai multe ori Eurovisionul sunt Irlanda (de şapte ori), respectiv Luxemburg, Franţa, Suedia şi Marea Britanie (cu câte cinci victorii); • cei mai mulţi spectatori au asistat la ediţia 2001, cea din Copenhaga: 38.000; • recordul de ţări participante (43) a fost atins în doi ani (2008 şi 2011); locul secund, cu 234 de puncte, în timp ce “podiu- • compozitorul german Ralph Siegel a parti- mul” ediţiei 58 a fost completat de Ucraina, care cipat de 18 ori la Eurovision; a adunat 214 puncte. • ABBA este cel mai celebru învingător la Eu- rovision: trupa suedeză a câştigat ediţia din 1974 cu n România, la mijloc de clasament „Waterloo”. Cezar Ouatu a dus România pe locul 13, la mijloc de clasament, acesta având o prezenţă pe n România la Eurovision scena din Suedia imposibil de ignorat. De punctat, însă, au făcut-o pentru România Suedia (4 puncte), 2013 – Cezar, „It's My Life” – locul 13 Albania (5), Austria (4), Marea Britanie (4), Mol- 2012 – Mandinga, „Zaleilah” – locul 12 dova (10), Azerbaidjan (6), Norvegia (6), Italia (1), Malta (7), Islanda (6), Franţa (1), Grecia (10), Mun- 2011 - Hotel FM, „Change” - locul 16 tenegru (1). 2010 - Paula Seling & Ovi, „Playing With Fire” Imediat după acordarea voturilor, Cezar, re- – locul 3 prezentantul României a declarat: „Mi-aş fi dorit un 2009 – Elena, „The Balkan Girls” – locul 19 loc mai bun în clasamentul final, pentru mine şi 2008 - Nico & Vlad, „Pe-o Margine De Lume” pentru România, dar ştiu că ceea ce a ţinut de mine - locul 20 am făcut. Show-ul nostru a ieşit foarte bine, am 2007 – Todomondo, „Liubi, Liubi, I Love You” muncit cu toţii enorm şi le mulţumesc tuturor celor – locul 13 care au făcut posibil ca această muncă de echipă să 2006 - Mihai Trăistariu, „Tornero” – locul 4 prindă formă”. 2005 - Luminiţa Anghel & Sistem, „Let Me Try” n Puţină istorie... pe note – locul 3 Concursul Eurovision reprezintă unul dintre 2004 - Sanda Ladoşi, „I Admit” – locul 18 cele mai longevive spectacole de televiziune din 2003 – Nicola, „Don’t Break My Heart” – locul 10 lume, fiind lansat în 24 mai 1956. În Lugano a avut 2002 - Monica Anghel & Marcel Pavel, „Tell Me loc prima ediţie, cu 14 participanţi. Concursul se Why” – locul 9 poate spune că a devenit între timp o tradiţie euro- 2000 – Taxi, „The Moon” – locul 17 peană, peste o mie de cântece concurând în aceste peste cinci decenii de concurs (în 2006, cântecul Ir- 1998 - Mălina Olinescu, „Eu Cred”- locul 22 landei, interpretat de Brian Kennedy, a fost al 1994 - Dan Bittman, „Dincolo De Nori” – locul 21 1.000-lea). n Câteva cifre Material realizat pe baza informaţiilor • Johnny Logan a câştigat de trei ori concur- şi fotografiilor furnizate de eurovision.tv sul: de două ori din postura de interpret (în 1980 şi şi eurovision.tvr.ro

www.revistadiaspora.ro VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ 27 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Consumul de pește favorizează longevitatea Două publicaţii au relansat recent dezbate‐ rea asupra beneficiilor consumului de pește și se pare că au căzut de acord asupra pre‐ zenţei acestuia în meniurile săptămânale. Despre omega 3 ‐ acizii grași care se găsesc în principal în pește ‐ s‐a spus fie că luptă îm‐ potriva cancerului, că au efect antidepresiv, reduc riscurile cardiovasculare, fie că nu sunt buni la nimic și că totul este doar mar‐ keting, amintește Le Figaro. În ultimii ani de altfel studiile știinţifice asupra acestor acizi mai mult stagnau.

cu 35% mai mic faţă de cei care au niveluri de omega 3 mai scăzute. Studiul, publicat în revista Annals of Internal Medicine, s-a desfăşurat pe 2.700 de adulţi de pese 65 de ani, fiecare participant fiind observat timp de 15 ani. Ei au primit constant doze de omega 3 în sânge. „În urma cercetărilor, putem susţine ideea că o cantitate potrivită de omega 3 este importantă pen- tru sănătatea cardiovasculară”, spune principalul autor al studiului, Dariush Mozaffarian. Tot la începutul lunii aprilie, un alt studiu, pu- blicat de data aceasta în The Journal of Leukocyte Biology, sugera că uleiul de peşte, bogat în omega 3, stimulează funcţiile limfocitelor B, La începutul lunii aprilie, două publicaţii au celulele sângelui implicate în apă- relansat problema consumului de peşte. O cercetare rarea organismului împotriva infec- realizată de şcoala de sănătate publică de la Harvard ţiilor. De câţiva ani circula ideea a arătat că vârstnicii care au cele mai ridicate niveluri că uleiul de peşte ar avea efect anti-in- de omega 3 în sânge prezintă un risc de mortalitate flamator, acest efect fiind legat de scăderea reacţiilor mai mic cu 27%, precum şi un risc de atac de inimă imunitare. „În realitate, uleiul de peşte ar putea, dimpo- trivă, întări capacităţile imunologice ale omului”, arată Jenifer Fenton, care a lucrat la cercetarea desfă- şurată de departamentul de ştiinţe ale alimentaţiei de la Universitatea de stat din Michigan. Până să ajungă la această concluzie, cercetătorii au lucrat cu două grupuri de şoareci, primul având o alimentaţie clasică, iar al doilea primind ulei de peşte la fiecare masă. La examinarea limfocitelor B au ob- servat că şoarecii hrăniţi cu ulei de peşte aveau lim- focite B sănătoase, în formă şi gata de lupta împotriva agresiunilor, încheie Le Figaro. Agerpres 28 ROMÂNII DIN BELGIA revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 „Doina Bărăganului”, la Festivalul Internaţional de Folclor Wereldfolkloreade

A 24‐a ediţie a Festivalului Internaţional de turile voluntare depuse de coordonatorii Rombel şi folclor Wereldfolkloreade din Oostrozebeke de colaboratorii lor pentru a construi o platformă vir- a numărat printre invitaţii speciali ansam‐ tuală a comunităţii româneşti din Belgia. A lansat un blul de dans folcloric românesc Doina Bără‐ apel către toate celelalte forme asociative ale româ- ganului din Slobozia (Ialomiţa), al cărui nilor din Belgia la solidaritate şi implicare în găsirea spectacol de la deschiderea evenimentului celor mai actuale forme de a răspunde, prin proiecte a fost deosebit de apreciat de publicul nu‐ concrete, nevoilor şi priorităţilor comunităţii români- meros. lor din Belgia, în toată diversitatea lor. La eveniment au participat reprezentanţi ai aso- ciaţiilor românilor din Belgia, personalităţi ale comuni- tăţii româneşti din sfera politică, academică, de cultură, reprezentanţi români ai profesiilor liberale, oameni de afaceri români care derulează activităţi în Belgia, coor- donatoarea lectoratului român din cadrul Université Libre de Bruxelles, alături de studenţi români aflaţi în Belgia. A fost prezent, de asemenea, consulul onorific al României la Anvers, domnul Jean Marie Denis. Date şi foto furnizate de Ambasada României în Regatul Belgiei Pe durata festivalului, grupul de dans şi orchestra din Slobozia au prezentat melodii şi dansuri populare româneşti din mai multe zone ale României. Eveni- mentul a constituit un bun prilej de promovare a di- versităţii tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti. Festivalului Internaţional de Folclor este orga- nizat o dată la doi ani de grupul folcloric Wereldfol- kloreade, condus de Sabine Duyck, cu sprijinul Primăriei Oostrozebeke şi al autorităţilor Provinciei Flandra de Vest. La a 24-a ediţie a festivalului, desfăşurată în pe- rioada 8-12 mai, au mai evoluat ansambluri folclorice din Grecia, India, Indonezia, Paraguay, Polonia, Rusia, Senegal şi Spania. n A fost lansată a doua ediţie a “Ghidului românului în Belgia” La Ambasada României în Regatul Belgiei a avut loc lansarea oficială a celei de a doua ediţii a "Ghi- dului românului în Belgia", eveniment organizat în par- teneriat cu echipa www.rombel.com, coordonatoarea platformei virtuale special dedicate comunităţii româ- neşti din Belgia şi românilor interesaţi de acest spaţiu. Ambasadorul României a apreciat ideea ini- ţială a acestui ghid, precum şi entuziasmul şi efor- www.revistadiaspora.ro GÂNDURI LA MARGINEA SERII 29 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Nu pot striga în limba în care mă rog!

Niciodată nu am putut, în propria mea limbă, De altfel oratoria nu a făcut niciodată parte din să mă manifest în public: întotdeauna am arsenalul meu, aşa cum nici teatrul nu a fost terenul avut o reţinere pe care, până astăzi, nu am unde să mă pot simţi acasă. Chiar dacă ambele au ceva putut să mi‐o explic. Am ţinut discursuri stră‐ spectaculos (iar aici termenul e clar că vine de la accep- lucite, aplaudate de sute de oameni, în lim‐ ţiunea de bază a spectacolului), m-am simţit mult mai bile engleză, franceză, italiană sau spaniolă, eu în spaţiul intimităţii personale, continue, discrete... în locuri diferite, de la Consiliul Europei și Explicaţia mi-a venit de la lumina artificiilor şi până la universităţile din Guadalajara, Sofia cea a lumânării. Pentru toată lumea artificiile în- sau Singapore... Cu toate acestea, limba ro‐ seamnă invazie de lumină, adăugată unui sunet explo- mână „mă strânge” în public, în spaţii mai ge‐ ziv, puternic, pătrunzător. Artificiile sunt teatrale, neroase, cu o audienţă mare, și mă fascinante, colorate, atrăgătoare, tentante, irezisti- constrânge la a nu putea acţiona volumul așa bile... Cu forme din ce în ce mai ciudate, ele brăzdează cum ar fi necesar, blocându‐l undeva în zona cerul şi creează spectacole în noapte, iar despre ele se lui piano sau a surdinei continue... Nu știu să vorbeşte mereu altfel decât în surdină sau în şoaptă. strig în limba română, după cum nu știu să La polul celălalt, lumânarea e firavă, discretă, ridic tonul sau să joc teatru în română... pâlpâind a stingere şi parcă mereu în pericolul de a nu mai fi... Cu toate acestea, există candele care ard Astăzi am realizat de ce mi se întâmplă, de ani veşnic, ceea ce artificiile nu vor putea niciodată, pen- buni, acest lucru: pentru că nu pot striga în limba în tru că artificiile sunt un atribut al discursului, al ora- care mă rog! E şi motivul pentru care, deşi aş fi putut toriei, al efemerului şi fulguranţei, iar lumânarea este de multe ori să rămân în diferite colţuri din lume, mult manifestarea permanentă a rugăciunii ca fel de a fi... mai tentante şi mai prospere, nu am făcut-o niciodată: Lumânarea este limba română, iar artificiile sunt nu pot avea un dialog cu Cel de Sus altfel decât în fascinaţia celorlalte limbi din jur asupra noastră... limba maternă. Nu pot să fiu eu, cel care se exprimă Mihai Pătraşcu, pe sine şi în rugă şi în discurs... 11 decembrie 2012 30 MOZAIC revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

Barack Obama, Gwyneth Paltrow, pentru al 8‐lea an consecutiv cea mai frumoasă femeie din lume printre personalităţile anului conform revistei People

Adolescenta pakistaneză Malala Yousafzai, apărătoare a dreptului la educaţie pentru fetele din Pakistan, şi regizorul Steven Spielberg se numără pe lista celor mai influente personalităţi ale anului 2013 publicată de revista americană Time, conform AFP. Această listă, care nu este un clasament, reu- neşte personalităţi din domenii foarte diferite. Anul acesta pe listă se află 35 de femei, iar ultimul număr al revistei, cel în care se află lista, a fost imprimat cu şapte coperţi diferite, fiecare cu câte o altă personalitate, în funcţie de zona geogra- fică în care a apărut. Alături de Malala Yousafzai, printre femeile care apar pe această listă se numără şi ducesa de Gwyneth Paltrow, vedeta, alături de Robert Cambridge, Kate Middleton (de altfel singura mem- Downey Jr., a mult-aşteptatului film „Iron Man 3”, bră a familiei regale britanice din această listă), pa- a fost numită cea mai frumoasă femeie din lume tronul companiei Yahoo!, Marissa Mayer, dar şi într-un top realizat de revista People. Femeile care sportivele Na Li (China, tenis) şi Lindsey Vonn primesc acest titlu din partea cunoscutei reviste tre- (SUA, schi), precum şi diva din Barbados, Rihanna. buie să aibă mereu un nou proiect în derulare şi să Pe listă apar şi trei cupluri celebre: vedetele fie în atenţia presei. pop americane Jay-Z şi Beyoncé, preşedintele chinez Paltrow interpretează rolul Pepper Potts, iu- Xi Jinping şi eleganta primă doamnă Peng Liyuan, bita personajului interpretat de Robert Downey Jr. precum şi cuplul prezidenţial american, Michelle într-unul dintre cele mai aşteptate filme ale verii, şi Barack Obama. Preşedintele american apare pe "Iron Man 3", şi a provocat numeroase controverse această listă pentru al 8-lea an consecutiv. în presă odată cu lansarea cărţii sale de bucate "It's All Good." Anul trecut acest titlu a fost primit de Beyonce. Recent Gwyneth Paltrow s-a clasat pe primul loc şi în topul "Cea mai detestabilă celebritate", top realizat de revista Star. © whitehouse.gov

Marea Britanie, declarată cea mai sigură ţară din Occident Marea Britanie a fost recunoscută ca fiind cea mai sigură ţară din Europa de Vest. În ultimii zece ani, rata violenţei şi a crimelor din ceţosul Al- bion a scăzut semnificativ în comparaţie cu statele continentale, transmite BBC, citând un studiu al The Institute for Economics and Peace. Astfel, numărul crimelor în patria lui Miss Marple (personajul central al unei serii de romane poliţiste de Agatha Christie) a scăzut aproape de www.revistadiaspora.ro MOZAIC 31 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

precum şi o banderolă de căpitan pe care se află bro- date drapelele Italiei, Argentinei şi Cetăţii Vaticanului, precum şi iniţialele lui Zanetti şi ale Papei.

Sarkozy i‐a oferit lui Obama, în 2011, un sac de golf în valoare de 7.750 de dolari

două ori: în 2012, poliţia a înregistrat în medie o crimă la 100.000 de locuitori, în timp ce numărul total al infracţiunilor a scăzut cu 25%. În concluzie, potrivit sociologilor, Marea Britanie a devenit mai sigură cu 11% faţă de acum zece ani. Cea mai sigură destinaţie din Regatul Unit a fost recunoscută zona administrativă Broadland, din comitatul Norfolk.

Zanetti i‐a oferit tricoul său Papei Francisc Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy i-a oferit în 2011 omologului său american Barack Obama un sac de golf în valoare de 7.750 de dolari, potrivit unei liste de cadouri dată publicităţii recent de administraţia americană, scrie AFP. Conform listei redactate de biroul de proto- col, aflat în subordinea Departamentului de Stat, Sarkozy şi soţia sa, Carla Bruni-Sarkozy, i-au oferit lui Obama la 10 ianuarie 2011 un „sac mare pentru accesorii de golf, marca Hermes, din piele neagră, cu încuietoare şi chei”. Lista de 231 de pagini include şi alte cadouri din partea fostului lider francez pentru omologul Javier Zanetti, fundaşul argentinian al echipei său de la Casa Albă, în special produse de maro- italiene de fotbal Inter Milano, i-a oferit Papei chinărie de lux. Francisc, compatriotul său, o serie de cadouri între Printre darurile oferite de Sarkozy se numără care un tricou inscripţionat cu nr.4, în cursul unei o trusă de stilouri, vin şi produse de vestimentaţie, întrevederi "emoţionante" care a avut loc în Roma. precum şi o „statuie a lui Bucefal”, calul lui Alexan- "A fost o întrevedere foarte emoţionantă în- dru cel Mare, totul evaluat la 15.803,62 de dolari. trucât, atunci când a fost ales primul lucru pe care Toţi angajaţii statului federal american tre- am dorit să-l fac a fost acela de a-l întâlni", a de- buie să declare cadourile primite de origine străină. clarat Zanetti, născut la Buenos Aires ca şi suvera- Cadourile destinate preşedintelui şi familiei sale nul pontif, ales în scaunul papal la 13 martie. sunt trimise arhivelor naţionale şi eventual pot fi Zanetti, care a purtat de 600 de ori tricoul în expuse în biblioteca lor prezidenţială. culorile echipei Inter Milano începând din 1995, i-a Pagini realizate pe baza oferit Papei Francisc un tricoul inscripţionat cu nr. 4, informaţiilor Agerpres www.galaxiagutenberg.ro

EDITURĂ ‐ LIBRĂRIE ‐ LIBRĂRIE ON‐LINE www.revistadiaspora.ro COLŢUL COPIILOR MARI 33 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Lista de cumpărături

O femeie înfofolită cu haine largi peste măsură intră într-un magazin de alimente. Se apropie de res- ponsabilul magazinului şi, cu modestie, îl întrebă încet dacă poate primi câteva alimente pe credit. Îi explică că soţul său se îmbolnăvise rău, nemaiputând să lucreze, iar cei patru copii ai lor aveau nevoie de mâncare. Bărbatul răbufni şi îi puse în vedere să dispară din magazin. Femeia imploră cu durere: „Vă rog mult, domnule! Vă voi restitui banii cât de repede voi putea!” Responsabilul magazinului îi spuse din nou sever că el nu dădea alimente pe credit şi că putea găsi un alt magazin în cartier. Un client, care asistase la scenă, se apropie de patron şi îi ceru măcar să încerce să o ajute pe biata femeie. Vânzătorul de la raionul de mirodenii o întrebă cam reticent: „Aveţi lista de cumpărături?” Cu o urmă de speranţă în glas, femeia răspunse: „Da, domnule”. „Bine!”, spuse bărbatul. „Puneţi lista pe cân- tar, vă voi da atâta marfă cât cântăreşte lista dum- neavoastră”. Doamna ezită o clipă cu capul plecat, scoase Clientul zâmbi şi vânzătorul începu să pună din geantă o bucată de hârtie şi scrise ceva în grabă; pungi cu alimente pe celălalt talger al cântarului. puse apoi cu grijă hârtiuţa pe cântar, tot cu capul în Punea pe cântar cutii şi bidoane, dar cântarul nu se pământ. Clientul şi vânzătorul rămaseră înmărmuriţi mişca. Continuă să pună pungi una după alta cu o când văzură cântarul coborând şi rămânând fix. Cu expresie de nemulţumire tot mai vădită. ochii fixaţi pe cântar, vânzătorul de mirodenii bolbo- La sfârşit luă bucata de hârtie, palid şi nedume- rosi: „De necrezut!”. rit: Nu era o listă de cumpărături. Era o rugăciune: „Doamne, tu ştii în ce situaţie mă aflu şi ştii de ce am nevoie: încre- dinţez totul în mâinile tale”. Vânzătorul îi dădu doam- nei toate de câte avea nevoie, tă- când stânjenit. Doamna mulţumi şi ieşi din magazin. Doar Dumnezeu cunoaşte greutatea rugăciunii. Bruno Ferrero, „Noi avem aripi” (Editura Galaxia Gutenberg; colecţia „Duhovnicul meu”; seria „Istorioare pentru suflet”, 2008) 34 REFLECŢII revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 Între Cer și Pământ “locuiește” Miracolul

Omului i‐a fost dăruită cea mai desăvârșită formă, cea a trupului uman. Calea formei omenești este Calea Pământului. Forma plă‐ nuită și plăsmuită de Creator a fost, mai apoi, “plinită” cu esenţa Duhului Sfânt: Spi‐ ritul. Calea Spiritului este Calea Cerului. Aceasta este, pe scurt, povestea taoistă a Omului născut din fuziunea perfectă a Ceru‐ lui cu Pământul. Ea are implicaţii practice ex‐ cepţionale, întrucât secretul (întotdeauna există unul!) succesului, bunăstării și al pros‐ perităţii rezidă în respectarea Căii, împletire subtilă, esoterică, tainică dintre Calea Pă‐ mântului și cea a Cerului. Astăzi acest secret nume), ci a apărut cu mult timp în urmă, în spaţiul este la îndemâna oamenilor care doresc o culturii chinezeşti, ca fenomen, ca practică de viaţă viaţă frumoasă și în armonie cu legile Uni‐ lungă. versului. n Distrugerea naturii exterioare duce n De la pragmatismul chinezilor citire la distrugerea naturii interioare Nu îmi propun să vă prezint o teorie filosofică Poporul chinez este unul pragmatic. Aşa a fost antică şi în egală măsură contemporană. Studiile fi- mereu. Mărturie stă astăzi elanul extraordinar al evo- losofice au fost pentru mine o cale pe care am pornit luţiei - economice, sociale şi, de ce nu, ideologice - a cândva în căutarea unor adevăruri fără de care viaţa societăţii chineze, evoluţie pe care o planetă întreagă mea, atunci, părea fără sens. La fel, căutările mele în o urmăreşte oarecum uimită. spaţiul tradiţiilor ezoterice orientale – taoiste şi bu- Revenind la om, ca individ, diste - au început, evident, la începutul Taoismul a oferit o pletoră de so- anilor 90, cu un scop cât se poate de luţii practice la dezideratul in- practic: căutarea unei stări de să- tegrării omului în Universul nătate constantă. Viaţa în care l-a generat. Într-un lumea civilizată poate fi - şi singur cuvânt, aceste cel mai adesea chiar este - soluţii se numesc un loc al periclitării stării CALEA – TAO. Nu de bine fizic. Stresul şi vom stărui în a for- noxele, alimentele-ex- mula o definiţie a periment oferite de in- CĂII pe înţelesul dustria alimentară, europenilor, ci ne dar şi de cea care vom strădui să con- caută remediile boli- figurăm o sumară lor în medicamentele înţelegere a acestui de sinteză pot repre- concept filosofic zenta tot atâtea ame- taoist în egală măsură ninţări şi pericole practic, chiar pragmatic. pentru sănătatea noastră. Întrucât, aşa cum veţi Se face resimţită nevoia vedea, pragmatismul nu s-a unei alte priviri, o altă per- născut în SUA (poate doar ca spectivă asupra modului în care www.revistadiaspora.ro REFLECŢII 35 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 ne inserăm vieţile în universul naturii şi în cel uman alchimiei interne. Alchimia este un antic precursor al în egală măsură. Acest imperativ se impune întrucât chimiei şi al tuturor tehnologiilor care lucrează asupra distrugerea naturii exterioare duce în final la distru- materiei. Dacă în Europa şi în Orientul Apropiat al- gerea naturii interioare, a sufletului omenesc. chimia s-a dezvoltat în varianta externă, a laboratoa- relor alchimice căutătoare ale “aurului alchimic” şi n Viaţa, o împletire între Yin şi Yang ale “pietrei filosofale”, alchimia taoistă a evoluat pe Revenind la doctrina metafizică şi medicală terenul corpului omenesc, posibil alambic producător taoistă, Omul, născut din Tatăl Cer şi Mama Pământ, al “elixirului nemuririi”. Istoria sa este lungă şi cu- se hrăneşte în egală măsură cu energiile oferite de prinde povestiri despre evenimente periculoase, acestea. De aceea este foarte important să privim cu uneori, pentru practicanţi. Dar despre aceste poveşti recunoştinţă spre Pământ, de la care avem trupul fizic adevărate în tradiţia alchimiei taoiste, poate, cu o altă şi căruia îi datorăm energiile de vindecare fizică şi ocazie. morală, dar şi spre Cer, care îşi revarsă constant asu- Ambele tradiţii alchimice urmăresc acelaşi pra noastră Spiritul său infinit şi fierbinte. Viaţa noas- scop: transformarea spirituală a fiinţei umane. În pro- tră este, până la urmă, efectul acestei împletiri pline cesul fastidios al căutării alchimice, cultivatorul spi- de râvnă dintre cele două tipuri de energii: Yin – fe- ritului se schimbă el însuşi, evoluând. El va deveni, minină şi Yang – masculină. Esenţa vieţii este gene- treptat, “altceva”, ceea ce tradiţia taoistă cunoaşte sub rată de continua fuziune a acestor energii al cărei numele de “nemuritor”, îmbogăţind astfel Universul rezultat este Miracolul Vieţii. Să fii conştient de acest sau, cum afirmă tradiţia creştină, se va întoarce meri- mister pare să fie suprema înţelepciune. tuos la Tatăl. Meritul este cât se poate de important pentru că pregăteşte Calea întoarcerii, “pietruind” n Alchimia transformării spirituale drumul eternei reveniri la Sursă. În tradiţia taoistă, aici, pe Pământ, corpul n “Cerul, Pământul omenesc devine un loc miraculos, atunci când şi eu suntem Unul, ne contopim!” ţi-ai însuşit “secretele” Lucrurile trebuie să înceapă dintr-un punct ca în toate întreprinderile omului! Acest punct al transformării trece, evident, prin mo- ralitate, care este o condiţie a devenirii. Există chiar în Taoism o cale a Ilumi- nării prin respectarea moralei, “De”. Un prim exerciţiu pentru a începe (căci nu pot sfida caracterul practic al aces- tui set de credinţe şi practici concrete) ar fi acela ca dimineaţa, la trezire, să repetaţi în gând următoare propoziţie: “Cerul, Pământul şi eu suntem Unul, ne contopim!”. Repetaţi această frază, încercând să îi simţiţi semnificaţia cu toată fiinţa şi să vizualizaţi tabloul unirii oricând aveţi nevoie de ajutor, de susţinere fi- zică, emoţională, morală, spirituală, energetică, dar şi atunci când aveţi nevoie de protecţie. Veţi simţi efectele imediat. Între Cer şi Pă- mânt se află locul Miracolului! Mă înclin în faţa dumneavoastră şi vă respect! Nineta Popovici 36 ȘTIRI CULTURALE revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

„Spiritul Săpânţei” ajunge la Nahariya neşti, curentele de avangardă şi creaţiile artistice. Prima manifestare din această serie este mar- În perioada 4 mai – cată de vernisajul expoziţiei de costume populare 1 iunie, la Galeria „The româneşti din colecţia lui Cristian Pascu, ce va fi Edge” din Nahariya este găzduită în spaţiul Galeriei ICRNY. Expoziţia este itinerată expoziţia „Spiri- însoţită de un material vizual, care contextualizează tul Săpânţei”. Sunt ex- costumul popular românesc în sfera mai amplă a puse lucrări realizate la culturii naţionale şi internaţionale. Săpânţa, în cadrul proiec- Evenimentul se înscrie într-o serie de ten- tului cu acelaşi titlu iniţiat dinţe actuale de promovare a portului românesc, de prof. Haim Maor în precum prezentarea recentă a unor piese de costum colaborare cu ICR Tel popular românesc pe site-ul Metropolitan Museum Aviv. din New York. În acelaşi sens, comunitatea online Proiectul şi-a propus să evidenţieze unele tră- „La Blouse Roumaine”, numărând peste 18.000 sături comune ale artei contemporane israeliene şi membri, propune ia – bluza tradiţională româ- ale artei tradiţionale româneşti. Lucrările (picturi, nească – ca brand de ţară al României şi va orga- desene, fotografii documentare, înregistrări video) niza în 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, au fost realizate în perioada august-septembrie „Ziua Universală a iei”. 2012 la Săpânţa şi au fost prezentate într-o expozi- Expoziţia reuneşte 25 de costume populare ţie organizată la Galeria Lina - Sinagoga Bistriţa - româneşti şi explorează rolul pe care costumul tra- Societatea de Concerte Bistriţa. diţional l-a jucat în plastica românească, dar şi în Expoziţia cuprinde lucrări ale artiştilor israe- construirea imaginii publice sau private a reginelor lieni Haim Maor şi Nora Stanciu, precum şi ale ar- Elisabeta şi Maria. Evenimentul pune în valoare tistului popular Dumitru Pop Tincu, continuatorul statutul costumului popular ca obiect de patrimoniu tradiţiei fondatorului „Cimitirului Vesel”, Stan Pătraş. naţional, expus azi în muzee, sau ca sursă de inspi- Timp de o lună, cei trei artişti au lucrat în comun la raţie pentru creaţia vestimentară a unor case de Proiectul „Spiritul Săpânţei”, concretizat în lucrări ce modă precum Yves Saint Laurent. fac apel la memorie, comemorare, artă şi folclor. Expoziţia va rămâne deschisă până în 17 iunie 2013. „La Blouse Roumaine”, la New York Concert de pian Vineri, 17 mai, Institutul Cultural Român din cu Cătălin Şerban, în Berlin New York a inaugurat seria evenimentelor reunite sub titlul generic „La Blouse Roumaine”, prin care doreşte promovarea Pianistul român Cătălin Şerban s-a născut identităţii culturale la Bucuresti, unde a absolvit liceul de muzică româneşti în spaţiul "George Enescu" şi trăieşte din 1997 la Berlin, stu- nord-american şi diind pianul la Universitatea de Arte. Este câştigă- care va include co- torul a numeroase premii la concursuri naţionale din laborări cu muzee România şi Italia. A luat premiul al treilea la con- etnografice din Ro- cursul de pian din Bremen şi premiul de interpretare mânia, prin organi- a unei opere moderne Villa-Lobos´„Rudepoema”. zarea unor La Berlin a studiat cu profesorii Martin Hu- expoziţii şi simpo- ghes und László Simon si a fost bursier al Univer- zioane dedicate re- sităţii de Arte si al societăţii Paul Hindemith. Din la ţiilor între artele anul 2007 predă la Facultatea de Muzică a Univer- tradiţionale româ- sităţii Lübeck. www.revistadiaspora.ro ȘTIRI CULTURALE 37 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

Teodor Buzu este un pictor român originar din Ba- sarabia, care lucrează de trei decenii în Cehia. Tomáš Pergler şi-a petrecut majoratul (în 1978) în Hobiţa, Târgu Jiu, în atelierul maestrului Brâncuşi, apoi a călătorit în România timp de o lună pentru a-şi imprima atmosfera românească care l-a inspi- rat pe sculptorul „Măiestrei” şi al „Domnişoarei Pogany”.

Bogdan Raţă reprezintă România într‐un "Caleidoscop", la Dublin Din program: Mozart - 10 variaţiuni pe tema fericirii: „Unser dummer Pöbel meint” KV455; Artistul Schubert - Impromptus op.90 Nr.1; Debussy - Bogdan Raţă re- L´isle joyeuse; Chopin - 4 balade op.23, op.38, prezintă Româ- op.47, op.52. nia în cadrul Concertul are loc în 24 mai, la ICR Berlin, expoziţiei “Ka- Koenigsallee 20 A, 14193, Berlin. Intrarea este li- leidoscope: Con- beră. temporary Art from EU Mem- În Praga, expoziţia „Et Cetera” ber States”, la Galeria Far- Până în 1 iulie, la Galeria ICR Praga, poate mleigh din Du- fi vizitată expoziţia de fotografie, pictură şi scul- blin, expoziţie care poate fi vizitată până în 1 iunie. ptură „Et Cetera”, organizată de ICR Praga. Autori Cu sprijinul ICR Londra şi al Ambasadei României sunt Elisabeth Springer - fotograf (Austria), Teodor la Dublin, artistul expune lucrarea de sculptură Buzu - pictor (România) şi Tomáš Pergler - sculptor „Lonely” (2011), alături de alţi 26 de artişti din ţă- (Cehia). Expoziţia de grup reprezintă munca celor rile Uniunii Europene, printre care nume de presti- trei artişti, în domenii artistice diferite, pe tema cul- giu precum Pierre Soulages (Franţa), Miroslaw turii fără frontiere în Uniunea Europeană. Balka (Polonia), Deimantas Narkevicius (Lituania) Artiştii colaborează de mult timp, dar aceasta sau Jasmina Cibic (Slovenia). este prima lor expoziţie comună. Elisabeth Springer Expoziţia "Kaleidoscope: Contemporary Art este fotograf austriac, interesată de România, o ţară from EU Member States", deschisă până în 30 pe care o consideră „un paradis pentru fotografii”. iunie, prezintă o selecţie de lucrări ce reflectă di- versitatea practicilor artistice actuale din Europa. Proiectul face parte din programul „Culture Con- nects“, coordonat de guvernul irlandez prin Minis- terul Culturii şi Patrimoniului, cu scopul de a celebra atât legăturile istorice între Irlanda şi Eu- ropa, cât şi iniţiativele recente de cooperare cultu- rală între Irlanda şi continent. Aparţinând noii generaţii de artişti români, Bogdan Raţă este un sculptor în plină afirmare, apreciat de critica de specialitate. Date şi foto furnizate de Institutul Cultural Român

www.revistadiaspora.ro POFTĂ BUNĂ! 39 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

Sărmăluţe‐n foi de viţă, • se acoperă cu apă (să treacă două degete peste sarmale) şi se adaugă puţină sare; ca la mama acasă • se fierb 15 minute din momentul începerii fierberii, la foc foarte mic; • se adaugă smântâna şi se mai fierb alte 5-10 minute.

Ciorbă de măcriș – trei litri –

Ingrediente - trei linguri de orez; - trei pumni mari de măcriş; - 500 grame de smântână; - o ceapă mică tocată; - o lingură de făină; Ingrediente - sare.

- 35-40 frunze de viţă mari, cât o palmă des- făcută, sau un borcan de frunze (se găseşte în su- permarketuri); - un pumn de frunze de măcriş; - 500 grame smântână.

Pentru umplutură

- 350 grame carne tocată; - o cană de orez; - o linguriţă de cimbru; - o legătură de mărar (se toacă mărunt); - o ceapă mare (se toacă mărunt şi se căleşte); - o linguriţă de boia; - sare şi piper după gust;

Mod de preparare Mod de preparare • se opăresc frunzele de viţă (nu mai mult de un minut); - se fierbe orezul cu ceapa aproximativ 15 mi- • dacă frunzele sunt din borcan, atunci se vor nute; ţine la desărat câteva ore în apă rece; - se adaugă frunzele de măcriş: dacă sunt mari, • pe fiecare frunză se pune o jumătate – o lingură se pot rupe în bucăţi; de umplutură şi se înfăşoară, închizându-se la capete; - se pune smântâna, frecată cu o lingură de • sărmăluţele se pun la fiert într-o cratiţă în care făină, şi se mai fierbe 5-10 minute; am acoperit fundul cu frunze de măcriş; - se adaugă sare după gust. 40 SE SPUNE CĂ... revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 ... inimile îndrăgostiţilor bat la unison când se întâlnesc Ritmurile cardiac și respirator ale îndră‐ gostiţilor se sincronizează atunci când aceștia se întâlnesc, arată un studiu apă‐ rut în International Journal of Psychophy‐ siology și preluat de passionsante.be.

La experimentul organizat de o echipă de cercetători de la Universitatea California au parti- cipat câteva zeci de cupluri. Participanţii au fost aşezaţi unul în faţa celuilalt, într-o atmosferă calmă, iar activitatea lor cardiacă şi respiratorie a fost măsurată cu ajutorul unor aparate. bărbaţilor mai mult decât invers. Să fie acesta un Rezultatul a fost uimitor fiindcă s-a constatat fenomen natural, de adaptare automată la un in- că parametrii fiziologici ai îndrăgostiţilor se sin- terlocutor oarecare? Deloc, fiindcă el nu se pro- cronizează (inima mai mult decât respiraţia), în- duce la întâlnirea a două persoane care nu se deosebi la femei, care „se adaptează” ritmului cunosc dinainte. ... opiniile politice sunt vizibile în creier

Studierea activităţii cerebrale la simpati‐ Rezultatul nu arată diferenţe notabile în zanţi democraţi și republicani arată dife‐ rata reuşitei (câştiguri sau pierderi). În schimb, renţe reale în procesul de luare a structurile cerebrale implicate nu sunt aceleaşi. deciziilor. Echipe de la Universităţile Exe‐ Astfel, la simpatizanţii democraţi (liberali), cel ter (Marea Britanie) și San Diego (Califor‐ mai mult se activează insula stângă (zonă legată nia) au realizat un studiu surprinzător, îndeosebi de introspecţie), în timp ce la republi- scrie passionsante.be. cani (conservatori), partea dreaptă (regiune im- Circa o sută de voluntari plicată în mecanismele de au participat la experienţe cla- avertizare). sice în privinţa asumării de ris- Autorii studiului sunt de curi financiare (încercarea de a părere că aceste diferenţe în ac- câştiga de fiecare dată mai mult, tivitatea cerebrală permit prezi- dar riscând să piardă totul de- cerea apartenenţei politice, cu o odată). În timpul experimente- precizie de circa 80%. Ei lor, creierele le-au fost studiate adaugă că diferenţele se conso- cu ajutorul imagisticii funcţio- lidează în cea mai mare parte nale (care localizează cele mai de-a lungul timpului (mediul oxigenate zone cerebrale, prin familial, parcursul personal, urmare cele mai solicitate). Da- etc.), chiar dacă nu este exclusă tele obţinute în timpul acestor componenta genetică. teste au fost coroborate cu infor- Rezultatele studiului au maţiile despre orientările poli- fost publicate în PLoS One, în- tice ale participanţilor. cheie passionsante.be www.revistadiaspora.ro SE SPUNE CĂ... 41 revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013 ... bărbaţii citesc greu emoţiile și sentimentele în ochii femeilor Femeilor le‐ar plăcea uneori ca bărbaţii să înţeleagă ce simt fără să aibă nevoie să le spună. Un recent studiu știinţific arată, în schimb, că le este foarte greu să înţeleagă emoţiile și sentimentele fe‐ meilor numai descifrându‐le privirea, re‐ latează 7sur7.be.

Boris Schiffer şi echipa sa de la Universitatea din Bochum (Germania) au desfăşurat un experi- ment pe 22 de bărbaţi celibatari, cu vârste cuprinse între 21 şi 52 de ani, cărora le-au cerut să se uite la 36 de perechi de ochi, de bărbaţi şi femei, şi să le unei femei decât în ai unui bărbat. Diferenţa s-ar ghicească emoţiile şi sentimentele. datora, conform cercetătorilor, evoluţiei şi necesi- Au descoperit astfel că bărbaţilor le este de tăţii, în trecut, de a anticipa acţiunile masculilor ri- două ori mai greu să "citească" emoţiile în ochii vali pentru a supravieţui. ... britanicii beau în medie 3,5 cești de ceai pe zi Un nou studiu confirmă gustul pronunţat al britanicilor pentru ceai, consumul mediu fiind de 3,5 cești pe zi. Un britanic din patru bea chiar cel puţin cinci cești zil‐ nic, relatează AFP.

Potrivit sondajului realizat pe 2.000 de per- soane de fundaţia WRVS, care sprijină persoanele în vârstă să rămână independente, unei treimi din cei intervievaţi îi place ceaiul tare şi 38% beau mereu din aceeaşi ceaşcă. Conform studiului, britanicii au băut zilnic circa 166 milioane de ceşti de ceai, o mare parte din ei afirmând că „nu funcţionează cum trebuie înaintea primei ceşti”. Jumătate din cei intervie- vaţi spun că nu şi-au schimbat de mulţi ani modul de a bea ceaiul, iar 43% consideră că „o ceaşcă de ceai îi face mereu să se simtă mai bine”. O treime din persoanele intervievate a decla- rat că, dacă unul din prieteni primeşte o veste Pagini realizate pe baza informaţiilor proastă, primul reflex este să îi ofere o ceaşcă de furnizate de Agerpres ceai. 42 GLUMESC, DECI EXIST revistă independentă Anul II • Nr. 12 • mai 2013

Părinţii o duc la medic. Zodia bancurilor - Domnule doctor, nu ştim ce are. Doctorul se uită la fată şi zice: ☺ Un poliţist la o bancă: - Aţi încercat să îi slăbiţi codiţele? - Am o sumă depusă, pot s-o scot? - Desigur, domnule. ☺ Intră un matematician într-un magazin foto Poliţistul scoate banii, îi numără, după care îi şi zice: zice femeii de la ghişeu: - Aş dori să-mi developaţi filmele astea. - Acum pot să-i depun înapoi? - 9×13? - Păi de ce i-ai mai scos, domnule? - 117. De ce? - Voiam să văd dacă sunt toţi. ☺ Un autobuz tocmai se pregătea să închidă ☺ Măria îl vede pe Ion de la fereastră şi-i uşile şi să plece din staţie. Şoferul vede un om aler- zice: gând disperat spre autobuz şi îl aşteaptă. Tipul ajunge - Ioane, hai până la mine. la uşă şi îl întreabă pe şofer: - Oi veni când o să fii singură. - Ce maşină e asta? - Da' îs singură acasă, mă! - Iveco, zice şoferul şi pleacă. - Nu acasă, tu, pe Pământ! ☺ Unul intră într-un magazin de pălării: ☺ Doi poliţişti pe un aeroport: - Aş vrea să cumpăr o pălărie pentru - Eu nu pot să înţeleg cum un terorist poate să soacră-mea. deturneze ditamai avionul, care e aşa mare… - Dar ce cap are soacra dumneavoastră? - Fraiere, păi îl nu-l deturnează la sol, ci în aer, - Urât. când se face mic de tot. ☺ Un tip se plimbă pe stradă şi vede la un bal- ☺ Un vecin îl întreabă pe Gheorghe: con un arab care îşi scutura covorul. - Băi, vaca ta fumează? - Ce-are, domnule, nu porneşte? - Nu, cum să fumeze o vacă? - Atunci cred ca ţi-a luat foc grajdul. ☺ Vasile ajunge într-un suflet la gară şi tocmai vede trenul cum pleca. Necăjit, zice: ☺ De la o vreme, o fetiţă avea un rictus ciudat. - No, du-te tu numa', du-te, că biletu-i la mine!

☺ Un câine de pază îşi întreabă cole- gul: - Tu nu auzi ceva suspect? - Ba da. - Şi atunci de ce nu latri? - Păi atunci nu mai aud nimic.

sursa: thebestfunnypictures.com ☺ Un senator e supus unei intervenţii chirurgicale urgente. I se expediază o tele- gramă, cu următorul text: "Senatul, adunat în plen, vă urează însănătoşire grabnică, cu 178 de voturi pentru, 102 contra şi 7 abţineri".

☺ Două fantome stau, gânditoare, pe gard, într-o noapte. La un moment dat, una, muncită de o dilemă, o întreabă pe cealaltă: - Auzi, tu crezi în oameni? www.revistadiaspora.ro [email protected]. Abonamente sepotface laadresa Detalii latelefon +4369919027534 Europa: 40euro/an (12numere) USA: 60 euro/an (12 numere) P r e ţ u r i a b o n a m e n t e