Serie nouã decembrie12 2009 Am (CII) ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTA LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

“Fata Mării” de C. Petra Basacopol “Gemma di Vergy” de Donizetti Trofeul “Ion Dacian” Declaraţia Forumului Compozitorilor Europeni Aniversare Mihai Constantinescu Remember Radu Şerban Crizantema de aur

În imagine: Mirabela Dauer şi Raoul Mamaia ‘89 Editorial iluzii, pe necongruenŃe logice, Adecvări pe interpretări false ale unor date şi situaŃii, ori pe dereglări categoriale nervoase. Rădăcina absurdului vădeşte o componentă ontică şi (III) socială. Iar relevarea sa la nivelul conştiinŃei n-are nimic a face cu fenomenele de Adrian IORGULESCU destructurare a eului, cu reacŃiile şi comportamentale Absurdul. Aparent, categoria deviante. reprezintă produsul contemporaneităŃii. Cuvintele lui Kafka ar Atât de contradictorie, ilogică, aberantă, putea totuşi să semnaleze schizoidă în trăsăturile şi exteriorizările contrariul: „Am căutat sale. Fără a detalia, în forme filozofico- întotdeauna să comunic ceva artistice mai atenuate sau mai desluşite necomunicabil, să explic ceva o vom regăsi în aporiile lui Zenon, în inexplicabil, să povestesc antinomiile metafizicii lui Aristotel, în despre ceva ce am trăit până în tragediile lui Sofocle, în episoadele Divinei Comedii a lui Dante, măduva oaselor. De fapt, este posibil să nu fie în „aberaŃiile“ lui Goya, în personajele lui Dostoievski sau nimic altceva, decât acea frică de care s-a vorbit Caragiale. Sunt pilde marcante, dintr-un şir practic neîntrerupt atât de mult, acea angoasă extinsă peste tot, de creaŃii legând antichitatea de actualitate, ce păstrează în frica faŃă de cel mare, ca şi faŃă de cel mic, frica comun, atât sentimentul unor inadecvări profunde la context, spasmodică înaintea cuvântului rostit. Este cât şi fondarea pe o gândire a paradoxului, antitezelor, posibil ca această frică să nu fie doar spaimă, ci antagonismelor. În plaja fiinŃei, aceste clivaje iscă o gamă nostalgia după ceva care este mai mult decât întreagă de stări de spirit, pornind de la nemulŃumire sau acea anxietate iritantă.“ Ce înseamnă, însă, neputinŃă şi terminând cu teamă sau pesimism. nostalgia cu pricina şi în ce proporŃii şi condiŃii În ilustrările sale elocvente, conceptul reprezintă o penetrează ea mesajul romancierului? Putem „cucerire“ a secolului al XX-lea, contrapusă explicit teoriilor doar bănui, interpretându-i fiecare spovedania. pozitiv-iluministe cultivate anterior. Îl recunoaştem, printre alŃii, la Kafka, Urmuz, Beckett, Ionescu. Prin tonalităŃi şi căi (Continuare în pagina 2) speculative au excelat în susŃinerea lui gânditorii existenŃialişti: Kierkegaard, Heidegger, Jaspers, Sartre sau Camus. Ultimul, în cunoscutul eseu Mitul lui Sisif apreciază că „absurdul se naşte din confruntarea dintre chemarea omului şi tăcerea DIN SUMAR iraŃională a lumii“, din divorŃul personajului cu viaŃa sa. Altfel formulat, „dintre actor şi decorul său“. Mai pregnant decât o incompatibilitate funciară, ni se relevă o clară şi chinuitoare Eseuri 2-3 ruptură, cu reverberaŃii acute asupra individului lucid. Ea Fata Mării de C. P. Basacopol 4 vizează raportul subiect-obiect, idealitate-realitate, necesitate- Carl Filtsch 5 posibilitate, imanenŃă-transcendenŃă. „Există o singură lume – precizează autorul citat. Fericirea şi absurdul sunt doi copii ai Duo Borşan-Amiraş 6 aceluiaşi pământ. Ei sunt nedespărŃiŃi. Ar fi greşit să spunem că Gemma di Vergy de Donizetti 7 fericirea se naşte neapărat din descoperirea absurdului. Se întâmplă la fel de bine ca sentimentul absurdului să se nască Marius Brenciu 9 din fericire“. Un lăutar român la Oedipe 10 Dimensiunea este înfăŃişată şi concretizată în chenarul programatic al unor direcŃii literar-artistice. Definind dadaismul Dirijori şi violonişti 12-13 T. Tzara observă că „absurdul devine o valoare poetică Medalion Victor Giuleanu 15 asemeni durerii sau iubirii. Doar aprofundând absurditatea lumii Trofeul “Ion Dacian” 16 va apărea o nouă claritate, infinit mai izbitoare decât aceea a primei evidenŃe, ce nu rezistă unei riguroase critici.“ Sesizăm în Aniversare Mihai Constantinescu 20 aceste enunŃuri încercarea de a conferi spectrului o Crizantema de aur 24-25 fundamentare metafizică. Steiner vede chiar o „aureolă tipic 27 creştină a absurdului purtător de sublim transcedental“. (The Cântecele RevoluŃiei Death of Tragedy). În orice caz, trăirea şi expresia de factură Vedetele ultimelor 2 decenii 28-29 absurdă nu trebuie puse, aşa cum procedau apologeŃii Mirabela şi Raoul 30-31 ideologiei marxiste, pe seama unor porniri greşite. Bazate pe Mamaia ’89 36

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Eseuri Adecvări categoriale (III) C L U S T E R (Urmare din pagina 1) Indiile galante Să ne înŃelegem. Produsul artistic nu oglindeşte tale quale o funcŃie a psihismului autorului. Cu toate că acesta se ImaginaŃi-vă un festival stipendiat de urmaşii unui implică masiv în prelucrarea imediată. ReacŃiile de compozitor, care, în deplină conivenŃă, au hotărât respingere, senzaŃiile de dezgust, dezamăgire pot deveni alocarea sumelor rezultate din drepturile de autor aferente prilejuri de inspiraŃie şi reflecŃie cu caracter izolat. Rezultatul finanŃării unor reuniuni muzicale capabile să cinstească e întotdeauna căutat, premeditat. ConsecinŃa unor demersuri memoria ilustrului înaintaş. Festivalul Albert Roussel – deliberate, a unei intenŃionalităŃi ferme. Nu intră în discuŃie să căci despre el este vorba – se derulează de treisprezece acceptăm că viziunile absurde derivă din defularea sublimată ani, sub semnul cheagului, al prosperităŃii, în regiunea a unor stări de labilitate emoŃională, de halucinaŃie, teamă, Nord-Pas-de-Calais (adică, Normandia) sub directoratul nelinişte. A fi ingenios presupune inclusiv să dispui de artistic al lui Damien Top, dirijor, muzicolog şi manager instrumente raŃionale de control şi evaluare. Să foloseşti care ştie că asigurarea resurselor materiale reprezintă plenar autocenzura. Durarea obiectului necesită un echilibru nervul izbânzilor, dar şi voalul ce ascunde cu dibăcie dinamic, între implicarea personală şi detaşarea favorabilă rănile, ori că experienŃa organizatorică poate fi ca o sticlă obiectivităŃii. ce sclipeşte şi se sparge, dar şi ca o vorbă goală, dacă nu Absurdul se descoperă în afară. AparŃine ştii să te bucuri de ea. Însuşi Albert Roussel s-a bucurat de experienŃa juvenilă a călătorului curios şi pasionat. Şi tot el înconjurătorului, lumii exterioare, nu celei interioare. Şocul, a înŃeles că prezervarea resurselor creatoare trebuie revelaŃia sa decurg din incompatibilitatea relativă dintre demarată numai după ce este asigurată o temeinică sănătatea mentală a persoanei şi boala (bolile) ambientului. iniŃiere profesională. Ca şi festivalul ce-i poartă numele, Spleen-ul porneşte din necorelare, ciocnire, incompatibilitate, Roussel şi-a acordat ceva timp ca să se afirme din plin; dizarmonie. Din imposibilitatea adaptării la un anturaj stricat aşa cum nu fusese grăbit să se dăruiască muzicii, tot aşa sau alogen. Din absenŃa perspectivei. Raportarea pretinde nu se va zori să-şi descătuşeze prea brusc tendinŃele trezia spiritului, luciditate, participare. Nicidecum autism componistice. Au fost necesari ani buni până când intelectual sau indiferenŃă. Dictonul lui Tertulian „cred pentru compozitorul şi-a polisat un limbaj modal personalizat, dar că e absurd“ - dobândeşte semnificaŃia unei înŃelegeri deplin şi până când festivalul şi-a construit acea notorietate ce-i mature. Subliniază o acceptare superioară a condiŃiei simplifică şi limpezeşte traiectul. EdiŃia din acest an a terestre. marcat centenarul expediŃiei lui Roussel în Indii: Un livre Latura constitutiv-ideatică a speciei se pretează, de la jungle, Vers l’Inde lontaine, Magie karnatique, Dans subliniat, la relevanŃă beletristică, teatrală, cinematografică. la steppe orientale, Dans la Forêt de Brama – iată câteva Net diminuată în zonele nonverbale. Prin anumite titluri ce au anunŃat o serie de concerte şi conferinŃe stratageme, implicând ambivalenŃa, antiteza, contrastul, relevante pentru influenŃele uneori contradictorii, alteori fractura, alteritatea, opozabilitatea se poate întâlni şi în consensuale, dar şi pentru contopirea lor în incendiul unui muzică, dans, arhitectură, pictură, sculptură. Obişnuit, aici se „conto jondo” rousselian, şi care au convocat muzicologi insuflă graŃie jocului implicit-explicit al înŃelesurilor vehiculate, (Geneviève Brunel-Lobrichon, Damien Top), solişti (Alain contrapunerii dintre aparenŃă şi esenŃă, instaurării Raës – pian, Coralia Galtier-Roussel – flaut), ansambluri hazardului. Mai ales datorită blocajului prevăzut al (Orion, Duo Joseph Jongen) şi orchestre (Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău) cu o prestaŃie ireproşabilă. S-a comunicării fluente, sau al schimbării tipului de comunicare cântat în principal muzică de Roussel. Atât din perioada pe parcursul aceluiaşi calup informaŃional. Absurdul descinde când, nemaifiind marinar, talazurile continuau să-l atragă, fie din suprimarea (deturnarea) parŃială a mesajului transmis, constituind unul dintre cântecele lui tainice (Suitele nr.1 şi fie din transmiterea lui suprimată (deturnată). În postură 2, Joueurs de flûte, Sonata nr. 2 pentru vioară şi pian), cât singulară, monovalentă, se depistează rar, din considerente şi din perioada când amintirea apei îi consolida poziŃia de transpunere. terestră convertită într-un stil cu un echilibru din ce în ce De prisos, probabil, să insist asupra împrejurării că mai suveran, dominat pe de o parte de ceea ce Debussy genul categorial în cauză, cu salba sa de conotaŃii şi a putut să-i împărtăşească din lumea rafinamentului implicaŃii, se regăseşte în centrul unuia dintre cele mai armonic şi timbral, iar pe de altă parte de ceea ce Schola răspândite, influente şi fecunde sisteme de gândire moderne: Cantorum îi inoculase în domeniul formelor clare şi solid existenŃialismul. Temele, principiile, motivele şi motivaŃiile afirmate (Concertul pentru pian, Padmâvatî, Aria). A fost sale doctrinare acoperă parŃial arsenalul de funcŃii şi gama nevoie de douăzeci de ani pentru ca omul Albert Roussel de ipostazieri ale speŃei estetice. Aceasta precede istoric şi să se încarneze în opera sa de muzician, şi de mai mult integrează în sfera sa multiplele înŃelesuri, argumente, de jumătate din acest interval temporal pentru ca festivalul concepte, norme, pendinte curentului filozofic pomenit. din jurul Tourcoing-ului (locul naşterii compozitorului) să Dincolo de domeniul de referinŃă sau prevalenŃă, rămân în reverbereze până la noi. Dar oare ne mai îndoim că uneori comun o serie de teme majore: nefirescul, solitudinea, timpul e ca o mamă bună, iar alteori ca una vitregă ? Ori ambiguitatea, disperarea, dezrădăcinarea, neantul. Natura că întotdeauna el este un meşter iscusit în a găsi şi dărui umană plasată în faŃa unui necunoscut ostil, permanent leacul tuturor situaŃiilor ? impenetrabil. Liviu DĂNCEANU

2 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Eseuri acel balaur mitic, care aşteaptă încolăcit-ascuns în Perspective adâncul ei. Prin chiar această aşteptare, lumea este sorbită, secătuită fiind dinlăuntru. Vorbim de neantul de Armonizare (I) însuşi, acel fantastic-înfricoşător din sub-lume, din sub- pământul (materialitatea) fiecărui corp. 2. În procesul George BALINT existenŃei lor, corpurile cumulează Spunea un autor, într-o emisiune literară experienŃă, ceea ce difuzată la radio, că armonia Ńine de exterioritate. le permite să Această afirmaŃie m-a făcut să tresar, ca muzician, fiind interacŃioneze în obişnuit să consider armonia din perspectiva unei stări mod selectiv şi, mai degrabă lăuntrice. Totuşi, mi-am zis, să încerc astfel, să evolueze perspectiva acestei idei. către o existenŃă I. CONSTITUłIE OBIECTIVĂ autonomă, ca vietăŃi. 1. Admitem aşadar, că, în general, în armonie Dar dacă experienŃa se pun lucrurile. Adică cele din afară. Spre exemplu, se depozitează la corpul meu. El este un contributor al faptului că mă nivelul corpurilor prin găsesc, rămânând totuşi în afara esenŃei mele. Este funcŃia memoriei pasibil armonizării cu lumea, care, şi ea, este tot în (genetice), afara mea, deşi mă-ncuprinde. Corpul meu şi lumea, competenŃa selectivităŃii ca atare revine unei alte dacă sunt în armonie, se pot întreŃine reciproc, instanŃe, tot de natură obiectivă, complementară coexistând. Astfel, fiecare are şansa să dăinuie în alcătuirii materiale. Este acea (altă) entitate care mă şi propria-i identitate: corpul să fie sănătos iar lumea, redimensionează, aptă să înşire lumea în gamă, curată. Prin urmare, armonia este o ordine necesară proiectând-o ideatic, ca ordine. O cunoaştem sub între lucrurile exterioare. Ea nu se găseşte de-a gata, numele de cuget. tocmai pentru că în existenŃă apar şi dispar mereu alte Spre deosebire de corp, cugetul este lipsit de lucruri, aşa că cele aflate la un moment dat trebuie să materialitate. El este însă o abstragere a corpului în se reansambleze cât mai armonios. Şi cu atât mai eter (spirit), ca ordine în sine. Nu o ordine absolută, dificilă devine această întreprindere, cu cât unele fixă, imuabilă, ci un criteriu de ordine. O ordine lucruri sunt animate şi chiar se transformă, lent sau adecvată, deopotrivă sau diferenŃiat, posibilităŃii şi radical, sub aspectele extreme ale naşterii şi morŃii. idealităŃii. Am putea spune, o ordine istorică, deşi Privind însă strict de la nivelul corpurilor (fizice mereu anacronică în raport cu realitatea faptelor. Mai sau biologice şi indiferent de regnul lor - mineral, degrabă o ordine narativă, descriptivă sau chiar vegetal, animal), felul armonizării între ele Ńine de un configurativă. Un set de criterii de ordine. Deşi asociem mod fenomenal. Se interdetermină şi se adaptează, metaforic cugetul cu luminozitatea minŃii, în raport cu coabitând şi/sau devorându-se reciproc, fiecare lumea el se găseşte (pe sine) în umbra acesteia, substanŃializând mediul celuilalt, ca hrană şi adăpost, neputând-o „privi” decât din/ca urmă (din spate). Din pradă şi prădător. Sub aspect relaŃional (pe lângă masă această primă poziŃie, cugetul se află în dezacord cu şi energie), corpurile sunt caracterizate şi de loc lumea, care îi apare: fie ca alcătuire incoerentă - o (volum) şi imedialitate (nemijlocire), ca alcătuit- grămadă de fărâme sau resturi anapoda, risipite; fie ca alcătuitoare de existenŃă. De fapt, corpurile survin dintr- insuficient cunoscută - cel puŃin prin aceea că nu poate un unic impuls, pe care tind natural să-(şi-)l conserve. fi întregită (restituită), câtă vreme nu este privită din De aici perpetua transformare în diversitate, a cărei faŃă. Mai mult, oricât de sănătos/robust (energic) în ramificare se extinde doar pe orizontală. În raport cu raport cu lumea, orice corp (ca şi lumea însăşi) este impulsul iniŃial, mişcarea corpurilor este inerŃială, în vremelnic, năruindu-se cu timp, precum un accent cadrul ei interacŃiunea fiind o adaptare mecanică, dezinent sau, altfel imaginat, o durată care scade, indiferentă (oarbă, aproiectivă). Oricât de performante împuŃinându-se. La rândul său, cugetul este continuu în lupta pentru supravieŃuire (în cazul corpurilor (în acelaşi moment) delimitat de timp. De aceea trebuie biologice), corpurile nu se pot autodetermina, ca mai întâi lumea să fie abstrasă timpului abisal, în rămânând prinse în condiŃia materialităŃii, ca lume. Iar continuitatea momentului de cuget. Dar, întrucât corpul din perspectiva constituŃiei materiale, conservarea este material iar cugetul ideatic, această diferenŃă de energiei impulsului prim ajunge să comporte un număr substanŃă nu permite cugetului să acŃioneze nemijlocit, finit de variante, datorită simplului fapt că în şirul din umbra lumii. El trebuie să opereze pe o faŃă virtuală potenŃial infinit al lor, unele dau erori de conservare. a ei, o interfaŃă – limbajul - prin intermediul tastării Prin urmare, corpurile, ca şi lumea însăşi, se erodează, (butonării) conceptelor. Convenită astfel, lumea poate fi destrămându-se în repaos. De aceea considerăm apoi analizată (decompusă, înşirată, nominată, lumea (materialităŃii) ca fiind dat-făcută odată cu timpul, enumerată, registrată) şi (re)compusă, în diferite un timp care o şi petrece, pe dedesubt, în calitatea de proporŃionări, adecvate diverselor criterii de concepŃie. conŃinut al ei. Astfel, timpul subdat lumii este totodată prim şi unic, ca accent dezinent şi, tocmai prin aceasta, (continuare în numărul viitor) ermetic, incomensurabil. Spus altfel, timpul lumii este ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 3 Premieră de împărăŃia marină. Numai că în basme, între lumea Fata Mării obişnuită, plină de griji cotidiene, urâŃită de răutate şi nepăsare, şi lumea ideală la care visăm cu toŃii, la orice Poem coregrafic vârstă, nu există decât hotarul sentimental (dorinŃa fetei de a nu-şi întrista tatăl şi prietenele), iar acesta, pentru copii odată trecut, fericirea poate fi uşor dobândită. Spectacolul, în toate segmentele lui subliniază aceste idei. Trebuie remarcat de la început că Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI protagoniştii sunt elevi ai Liceului de Coregrafie Floria Capsali din Bucureşti: soliştii Manuela Dragomir, În creaŃia compozitoarei Carmen Petra Alexandru Ducan, Mircea IoniŃă şi ansamblul de balet. Basacopol muzica destinată copiilor ocupă un loc Ei dansează în ritmul dragostei şi al melancoliei, afirmă special. E suficient să ne gândim la splendidul album scenografa Ana Maria Marin care a conceput un decor pentru pian intitulat „Imagini pitoreşti” în care simplu, adecvat spaŃiului restrâns în care se mişcă miniaturile cu titluri care de care mai sugestive se personajele, bazat pe sugestive proiecŃii video color, succed ca mărgelele într-un colier viu colorat, stârnind alese cu multă fantezie din filme care descriu viaŃa curiozitatea interpreŃilor în devenire, sau la opera Inimă subacvatică, şi pe câteva elemente materiale: un voal de copil, după cartea cu acelaşi nume de Edmondo de în perpetuă vălurire, reprezentând apele mării, din care Amicis, sau la baletul Cei 7 corbi. De curând, în datele parcă se desprinde costumul recitatoarei Cornelia de 11 şi 18 octombrie 2009, la Studioul experimental de Pavlovici, al cărei rol este să depene firul basmului operă şi balet „Ludovic Spiess” al Operei NaŃionale din pentru cel mai inocent public: copiii. Regia de scenă a Bucureşti, publicul cel mai tânăr al capitalei a putut Gabrielei Craus, extrem de sumară, permite publicului viziona un nou spectacol dedicat lui, intitulat Fata mării să vizualizeze – poem coregrafic pentru copii spectacolul în toate op. 126, ale cărui libret şi segmentele lui. Cei muzică stau sub semnătura patru solişti instru- ilustrei compozitoare. Aşa cum mentişti, pianista Lidia însăşi mărturiseşte, Carmen Butnariu, flautista Petra Basacopol a pornit de data Luiza Cârlan, aceasta de la un vechi basm din violoncelista Emese America de Nord, a cărui temă Ildiko Achim şi se intersectează vizibil cu aceea percuŃionistul Rareş a basmului românesc TinereŃe Dan PahonŃu sunt fără bătrâneŃe şi viaŃă fără de plasaŃi în aşa fel încât moarte - unde eroul trăieşte prestaŃiile lor experienŃa cunoaşterii a două încărcate de bucuria lumi: cea reală şi cea ideală, dar lucrului bine făcut să interzisă. Tânăra din baletul poată fi urmărite de Fata mării, aparŃinând public, fără a fi comunităŃii de pescari dintr-o artificial puse în evidenŃă. Costumele dansatorilor, insulă liniştită, se îndrăgosteşte de prinŃul mării, prin simple, din materiale uşoare conŃinând elementele intermediul căruia face cunoştinŃă cu frumuseŃile portului tradiŃional indian permit sublinierea gestului mirifice ale lumii subacvatice. DorinŃa fetei de a-şi găsi coregrafic, chiar şi în restrânsul spaŃiu în care un cămin în adâncurile fascinante ale mării întâmpină personajele povestirii se manifestă. Ele, costumele, ca rezistenŃa tatălui care îi interzice să părăsească lumea şi expresiile protagoniştilor se transformă sub luminile ei. Această interdicŃie aduce după sine răzbunarea reflectoarelor (maestru de lumini, Cornel Vladu) în prinŃului mării care pedepseşte comunitatea de pescari elemente expresive puse în slujba mesajului estetic. provocând moartea peştilor şi a scoicilor, deci sărăcie Şi tocmai pentru că ... la început a fost muzica şi tristeŃe în rândul oamenilor. Severul tată este nevoit acestui spectacol, am lăsat-o pe ea la urmă. să-şi dea consimŃământul pentru a salva existenŃa Compozitoarea Carmen Petra Basacopol are un stil comunităŃii de pescari, iar fata îşi găseşte fericirea în deosebit de pregnant configurat în peisajul muzicii adâncul mărilor alături de alesul inimii ei. Întoarsă după contemporane româneşti. Simplu dar nu simplist, clar un timp pe pământ, mai frumoasă ca niciodată, şi limpede, dar nu sărăcăcios, cu armonii insolite şi împodobită cu scoici, tânăra explică tatălui ei că în ritmuri îndrăzneŃe dar nu incomprehensibile, cu adâncurile mării viaŃa ei a căpătat sens. De atunci, de orchestraŃii de un mare rafinament coloristic, într-un câte ori fetei i se face dor de casă, pletele ei încărcate cuvânt, un stil izvorât dintr-un preaplin sufletesc şi de alge vor mângâia nisipurile locului unde se născuse. spiritual care face ca arta sa să permită comunicarea Tema este încărcată de profunde semnificaŃii. directă cu receptorul, sau mai exact spus, să meargă la Lumea plină de mister şi puritate spirituală spre care inima celor pentru care a fost zămislită. tinde orice om, fie el adult sau copil, e reprezentată aici 4 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Remember Concertul pentru pian şi piese pentru pian, un concert Carl Filtsch – orchestră de Carl Filtsch au fost pentru pian şi uvertura pentru pentru mine o primă audiŃie şi o orchestră mare. Cât priveşte geniul mereu adevărată revelaŃie. Foarte cele două lucrări din acest frumoasă muzică. A fost scrisă concert, le datorăm cunoaşterea tânăr cu mai bine de un secol şi ceva şi ascultarea străinilor, în cazul în urmă de un nepermis de tânăr de faŃă muzicologului şi Doina MOGA compozitor local, de fapt din pianistului american Ferdinand Sebeş – Sibiu, al cărui talent şi Gajewski, care l-a descoperit şi Aflându-mă la Sibiu, maturitate componistică îl editat recent. În Uvertura în Re m-am reîntâlnit cu dirijorul Theo plasează pe filiera spirituală a Major pentru orchestră mare, Wolters, puternic conectat la muzicii clasicilor Beethoven, dezvăluie pe lângă un caracter această minune sonoră a lumii Schubert, Mendelssohn, dar şi a proaspăt, un talent simfonic sensibilităŃii roman- precoce, dar aparte, şi o viziune tice a profesorilor simfonică de tip dramatic ce se săi, la propriu apropie sensibil de genul operei. vorbind, Chopin şi În ceea ce priveşte Concertul Liszt. Faptul că a pentru pian şi orchestră în si trăit doar 15 ani nu minor – Konzertstück – pot minimalizează geniul spune că, după ce a ratat prima şi viabilitatea muzicii audiŃie din 1843 de la lui. În lucrările sale, Musikvereinsaal – Viena, din orchestră, dirijor şi cauza sănătăŃii şubrede a solist (pianistul Csiky compozitorului, ne-a bucurat Boldizsar), au aici, după un secol şi jumătate. relevat împreună şi În această partitură romantismul cu o mare acurateŃe este insuflat de cantabilitatea văpaia sa sufle- temelor şi de virtuozitatea tească, dar şi pasajelor de game şi arpegii, formele clare în care mai ales în rolurile de s-a încadrat cu acompaniament ale pianului. înŃelepciune. Dacă Conştientizarea actului muzical - ce se cheamă Conzertgebouw mai adaug contribuŃia meritorie şi nu doar intuirea sa - se Orchestra - unde ani buni a fost a lui Csiky Boldizsar, născut şi vădeşte la nivelul formei, tot de trompetist solist şi este în şcolit şi el tot la noi, respectiv sonată, şi tehnicii prezent dirijor asistent. Era la Tg. Mureş şi Cluj, cu contrapunctice, mă refer la pupitrul Filarmonicii de Stat din indiscutabilele sale calităŃi fugato-ul din cadenŃa pianului. oraş şi cum este unul dintre solistice (tuşeu, tehnică, sunet Foarte frumoasă muzică. De muzicienii pe care-i apreciez calibrat), avem cartea de vizită a altfel, Filarmonica de Stat din foarte mult, nu puteam rata unei pagini muzicale de Sibiu i-a dedicat un Festival şi concertul. Fericită alegere. Spun excepŃie. Concurs de Interpretare asta pentru că, pe lângă faptul Dar fascinată am rămas pianistică, ce funcŃionează în că am ascultat o remarcabilă de muzica copilului-minune Carl fiecare an din 1995 încoace. interpretare a simfoniilor 32 de Filtsch, care a fost una din Lăudabilă iniŃiativă. Mi-ar plăcea Mozart şi a IX-a de Şostakovici, importantele personalităŃi muzi- ca atât muzica lui Carl Filtsch cât am putut readmira şi capacitatea cale ale sec. XIX. Şi-a făcut şi dirijorul Theo Wolters să fie sa rară de a transforma studiile la Sebeş şi Viena. A prezenŃi în programele orchestra din solist în debutat public la „Wiener bucureştene. Ar fi un câştig acompaniator şi invers, fără a-i Musikverein” repurtând un pentru capitală şi cultura ştirbi din personalitate, ba chiar succes răsunător. La Paris a fost noastră, mai ales acum când, subliniindu-i forŃa şi abilitatea elevul preferat al lui Chopin, cel puŃin în materie de dirijori, nu expresivă. Lucrările din prima apoi al lui Liszt. La 15 ani moare prea avem cu ce ne lăuda. parte a concertului: Uvertura şi la VeneŃia. A lăsat în urmă 8

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 5 Eveniment conferită acestei opere titanice, au provocat ascultătorii la Duo Borşan-Amiraş un efort deosebit, aducându-i cu ei în lumea brahmsiană a pasiunilor supreme. Partea secundă a concertului s-a Lavinia COMAN deschis cu Muzica pentru două piane şi percuŃie op. 51 de Irina Odăgescu łuŃuianu. Compusă în anul 1983 şi Există concerte care tentează publicul cunoscător dedicată celor doi pianişti, lucrarea a avut un destin prin valoarea şi frumuseŃea programelor, iar altele atrag norocos, fiind ulterior interpretată în Ńară şi în străinătate, prin charisma interpreŃilor. Recitalul Danei Borşan şi al lui în contexte deosebit de onorante. Reluată acum de către Gabriel Amiraş din 4 noiembrie 2009 de la studioul “Mihail dedicatari, care i-au dat viaŃă alături de Alexandru Matei, Jora” al Radiodifuziunii Române le-a avut pe amândouă. un excepŃional artist al instrumentelor de percuŃie şi Interesul muzical era cu atât mai mare cu cât unul dintre totodată un pedagog desăvârşit, împreună cu discipolul protagonişti, Gabriel Amiraş, reapare în actuala stagiune său, tânărul Alexandru Anastasiu, piesa a beneficiat de bucureşteană, alături de eminenta sa discipolă, după 16 implicarea plină de vervă a întregii echipe. În câteva ani de absenŃă. În continuarea unei cariere prodigioase cuvinte, putem spune că muzica are o factură modală de concertist şi profesor în România, începând cu anul evidentă. În materialul melodic apar intervale care Ńin de 1993 s-a stabilit în Germania, ca profesor la Staatliches structura latentă folclorică, se configurează un motiv Conservatorium für Musik din Trossingen. bazat pe efectul caracteristic de hăulit, prezent şi în alte În deschiderea programului am ascultat VariaŃiuni opere ale compozitoarei. Ritmica e şi ea derivată din pe o temă de Haydn în si bemol major op. 56 b de pulsaŃia specifică a muzicii populare, leitmotivul fiind ritmic Johannes Brahms. Compuse în anul 1873, au fost şi amplificându-se pe parcurs. Forma e tripartită, cu o concepute iniŃial pentru două piane, după cum atestă repriză foarte liberă. Contrar aşteptărilor, discursul se manuscrisele existente. Ulterior, compozitorul a creat finalizează printr-o descreştere, muzica se îndepărtează, varianta orchestrală, op. 56 a, strălucitoare şi de mare se pierde. Ceea ce rămâne este atmosfera hieratică, farmec sonor, care a cunoscut succesul public încă de la opusă ideii de apoteoză. PercuŃia are rolul important de a apariŃie. Tema, găsită de autor într-un divertisment potenŃa ritmic şi de a da culoare lucrării. ToŃi interpreŃii nepublicat al lui Haydn, este, în realitate, un vechi cântec s-au pus în slujba textului muzical şi au creat un moment de pelerinaj “Coralul Sfântului Anton”. InterpreŃii au dat de frumoasă comuniune spirituală. Ei au dat dinamism şi viaŃă acestor pagini de o extraordinară varietate de expresivitate muzicii, au susŃinut ritmurile asimetrice cu sensuri. Ei au transmis plăcerea sonorităŃilor diverse, au vigoare şi au pus în valoare bogăŃia coloristică, timbrală. realizat o bogăŃie de registre, culori, nuanŃe, contraste au Piesa de final a fost Sonata pentru două piane şi creat o captivantă succesiune de trăiri spontane. percuŃie op. 110 de Bela Bartok. Cea mai celebră sonată Multitudinea de evenimente muzicale a fost parcursă în bartokiană a fost compusă în anul 1937, datorită faptului spiritul unui frumos parteneriat, astfel încât am avut uneori că autorul a dorit să aprofundeze relaŃia dintre cele două iluzia auditivă a unui singur artist care concepe şi familii de instrumente, după experienŃa orchestrală din înfăptuieşte actul artistic. Muzica pentru coarde, percuŃie şi celestă. Prin amploarea Sonata brahmsiană în fa minor op. 34 b a fost şi volumul sonor al discursului, această sonată e o lucrare elaborată în anul 1863. După o primă versiune pentru majoră a artei secolului XX şi se situează la o graniŃă a cvintet de coarde op. 34 a şi urmată de încă o versiune a muzicii de cameră. Ea anunŃă noi orientări în colaborarea cvintetului, varianta pentru două piane va rămâne dintre timbrurile muzicale considerate până atunci ca fiind preferată de compozitor. Partea I, structurată într-o amplă antinomice. Pe planul limbajului, sonata ilustrează noua formă de sonată, prezintă materialul melodic în mod liber, concepŃie a compozitorului, sintetizată în teoria sistemului desfăşurat pe întinderi deschise. E prezent aici sufletul de axe. Pe planul construcŃiei trebuie evocată importanŃa nordic, cu învolburări, întunecimi, nostalgii fără nume. secŃiunii de aur pe baza căreia se structurează articulaŃiile Andantele care urmează pare a fi o poveste de iubire de formelor. InterpreŃii au realizat o versiune electrizantă în nespusă gingăşie. Mişcarea legănată induce o stare care s-au evidenŃiat pregnanŃa ritmică, promptitudinea poetică, de visare, pe care interpreŃii au comunicat-o asigurată de o coordonare eficientă, anvergura, firesc şi captivant. Partea a treia, Scherzo, se desfăşoară incisivitatea. Ni s-a oferit o muzică răscolitoare,aptă să-l ca o cavalcadă fantastică, în acelaşi spirit nordic iubitor de conducă pe ascultător în zona celor mai tensionate trăiri tenebre. Pare a fi o căutare misterioasă, neliniştită, care artistice. contrastează cu pata de lumină a coralului median, plin de Întregul concert a fost un exemplu de construire a nobleŃe. Finalul debutează cu un scurt episod lent şi se unei seri muzicale remarcabile prin coerenŃă şi valoare. desfăşoară grandios, pe cel mai amplu spaŃiu dintre toate Plenitudinea gândirii, sobrietatea şi firescul expresiei, mişcările sonatei. Episoade contrastante se succed gustul muzical ales, acurateŃea stilistică au fost câteva fulgerător, cerând o mare supleŃe interpreŃilor. łesătura dintre calităŃile interpreŃilor. polifonică e de o mare complexitate. Sunt prezente După ce am parcurs, ca ascultători motivaŃi, un elemente tragice, eroice, dramatice, lirice care coexistă adevărat maraton muzical, am rămas cu sentimentul unei într-un amalgam copleşitor. Marele compozitor forŃează îmbogăŃiri spirituale, care apare doar atunci când sunt limitele discursului romantic şi deopotrivă limitele artei atinse preŃioasele esenŃe. Ceea ce ne-au dăruit din pianistice. Protagoniştii au creat la cea mai mare belşug cei patru artişti minunaŃi. intensitate imaginea colosală a edificiului sonor. Prin interpretarea vie, plină de evenimente şi încleştări

6 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Eveniment în acelaşi timp de o infinită poezie. Gemma di Vergy Soprana Aurelia Florian (Gemma) a strălucit cu o măiestrie inimaginabilă în toate registrele, prin acute, ca şi de Donizetti în pianissimo, şi prin capacitatea de a da valori expresive fiecărei fraze muzicale. Ca şi tenorul Bogdan Mihai Mariana Nicolesco: «PuŃine teatre de operă (Tamas), tenore di grazia de o virtuozitate care-l aşează din lume se pot mândri cu o performanŃă printre primii în acest repertoriu. Duetul acestora, unul în belcanto ca aceasta» dintre cele mai frumoase din întreaga operă, a declanşat ovaŃiile publicului. Eveniment fără precedent: au trebuit aduse fotolii Nu mai puŃin meritorie a fost intervenŃia celorlalŃi suplimentare pentru acomodarea tuturor iubitorilor cântului interpreŃi, baritonul Dorin Mara (Contele), basul Horia care au dorit să asiste, în Salonul Galben, arhiplin, al Sandu (Guido) sau mezzosoprana Sidonia Nica (Ida di Operei NaŃionale Bucureşti, la prima interpretare în Gréville), susŃinuŃi şi ei în permanenŃă de aplauzele România a capodoperei donizettiene Gemma di Vergy, entuziaste ale publicului, rezervate la finele reprezentaŃiei prezentată sub îndrumarea sporanei Mariana Nicolesco, şi maestrului acompaniator Ioana Maxim. operă în două acte pe libretul inspirat de unul din romanele Mariana Nicolesco, căreia i se datorează această lui Alexandre Dumas-tatăl: Charles VII chez ses grands excepŃională împlinire a Operei NaŃionale Bucureşti, ca şi vassaux. recentul mare succes al primei prezentări în Ńara noastră a Faptele se petrec la 1428, pe timpul Războiului de operei Parisina d’Este, tot de Donizetti, practic în aceeaşi 100 de ani, în Castelul Vergy. Cu încuvinŃare papală, distribuŃie, declară: «PerformanŃa cu Gemma di Vergy de Donizetti constituie un moment de o mare importanŃă în istoria teatrului de operă din România. Pot să vă asigur că puŃine sunt, în lume, scenele pe care am putea asculta o interpretare la un asemenea nivel a unei capodopere de belcanto, arta supremă a cântului. Sunt mândră de zmeii mei».

Contele di Vergy îşi repudiază soŃia, Gemma, care nu-i poate da moştenitori. Purtătorul mesajului papal care provoacă disperarea Contesei e ucis de Tamas, arab captiv la curte, îndrăgostit în secret de Gemma. Din ordinul Contelui acesta e capturat şi urmează a fi pedepsit, dar e salvat de Gemma. Soseşte viitoarea Contesă, Ida di Gréville. Deghizată în cameristă, Gemma o înfruntă şi, cu un pumnal în mână, o ia ostatec. Pentru a-i da drumul, Gemma cere în schimb propria libertate, imediat acordată de Contele depăşit de evenimente. Lucrurile nu se încheie aici: Tamas, orbit de furia pe care i-o provoacă durerea Gemmei, îi aminteşte Contelui cruzimea cu care i-a ucis tatăl, şi-l ucide înainte de a-şi lua propria viaŃă. Soseşte Gemma care, îngrozită de ceea ce vede, îşi proclamă inocenŃa, în timp ce Tamas, înainte de ultima suflare, îi declară dragostea sa păstrată în secret. Opera Gemma di Vergy conŃine pagini sublime şi, dacă este rareori interpretată, acest lucru se întâmplă în primul rând din cauza extraordinarei virtuozităŃi cerute mai ales sopranei şi tenorului. Pe acest fond dramatic, Donizetti a scris pagini dintre cele mai inspirate, atingând culmi muzicale prin care se definesc personajele în arii divine, duete, terŃete, concertati menŃinând o atmosferă de o mare intensitate şi

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 7 Românii în lume 2. Concertul – destul de întins ca dimensiuni, o adevărată sărbătoare a muzicii – susŃinut de ansamblul Atena… românească internaŃional CONTEMPORAIN, a fost un prilej pentru audiŃia unor lucrări muzicale desfăşurate peste timp şi spatiu, Un concert de o dimensiune extrem de interesantă, pornind de la Bach şi ajungând la contemporani, cu multe precedat de o sesiune de comunicări, ambele dedicate lui lucrări în primă audiŃie mondială. Muzica românească a fost George Enescu, acŃiuni desfăşurate în cadrul Festivalului reprezentată de Octavian Nemescu, Petru Stoianov, Ulpiu InternaŃional “George Enescu” susŃinut la Atena, constituie Vlad, Mihaela Vosganian, Irinel Anghel, Sabin Pautza, Fred un eveniment rar. Mai precis, în ultimii 20 de ani nu s-a Ńinut Popovici, Marcel Spinei. aşa ceva la Atena, iar înainte, pe timpul comunismului, cu Publicul eterogen, format din oameni de cultură, atât mai puŃin... diplomaŃi, senatori, oameni de afaceri, şi publicul larg - toŃi Prin tridimensionalitatea reprezentărilor: cuvânt, iubitori ai muzicii, au apreciat în mod deosebit manifestarea muzică, pictură, a fost o reuşită de zile mari! românească estetico-muzicală dedicată lui George Enescu. 1. GaranŃia muzicologică incontestabilă a însemnat Ca întotdeauna, a face o sărbătoare culturală nu participarea la Sesiune a unui număr de 10 personalităŃi ale este un lucru uşor: viaŃa este o continuă devenire, în care artei şi culturii româneşti şi eline, precum Petru Stoianov, problemele, de la “stânga la dreapta” – şi invers, definesc un Marcel Spinei, Carmen Stoianov, Fred Popovici, posibil viitor sau nu. Pentru soliştii ansamblului, concertul a academicianul poet şi mare om de cultură Caius-Traian fost benevol, pentru care le mulŃumim! Dragomir etc., iar din partea elină academicianul filosof şi Marcel SPINEI compozitor Evanghelos Moutsopoulos. ca violonist. Între timp a fost concert- săptămână de lucru efectiv cu maestru al Operei din Helsinki, a orchestra; a urmat un recital, susŃinut în Destine obŃinut premii internaŃionale importante faŃa membrilor ei. El a fost alesul, iar şi a cântat (de altfel continuă şi acum, perioada de probă a durat doi ani de excepŃionale ca solist) sub baghete celebre – zile, timp suficient ca fiecare membru al Doina MOGA Celibidache, Ion Marin, etc. – pe tot formaŃiei să îşi facă o părere completă mapamondul, dar şi aici acasă, unde, despre el. Pentru că de fapt orchestra nu demult l-am ascultat interpretând, l-a ales şi tot ea l-a angajat. Ca şi când Pe lângă multă muzică de împreună cu violoncelistul Marin n-ar fi fost de ajuns asta, a mai urmat o calitate, în interpretări remarcabile, Cazacu, Concertul dublu de Brahms, la filă de istorie, când a povestit despre presărate pe ici, pe colo şi cu ceva Ateneu. Acum, la Festival, a venit ca vioara sa. Până la Amsterdam cânta pe surprize dintre cele mai neaşteptate, dirijor şi violonist al orchestrei camerale o Guarnieri oferită de statul elveŃian dar ediŃia din acest an a Festivalului de care tocmai aminteam. care, în condiŃiile actuale, trebuia “Enescu” mi-a prilejuit câteva foarte În ceea ce îl priveşte pe Liviu înapoiată. Aşa că olandezii i-au interesante şi colorate întâlniri în şi în Prunaru, pot spune că, în pofida prezentat mai multe viori de marcă, afara sălilor de concert, cu muzicieni a programului foarte încărcat, şi-a făcut dintre care să şi-o aleagă pe cea care căror ascendenŃă valorică m-a un încântător obicei, şi anume acela de se potriveşte cel mai bine personalităŃii impresionat în mod deosebit. Mă refer a concerta cel puŃin o dată pe an sale artistice. Şi a ales tot un Guarnieri, aici la doi români, al căror destin acasă, în România. Stagiunea trecută a dar după cum singur spune: “povestea artistic, până la un punct, seamănă încântat publicul în concertul pe care nu se termină aici, căci orchestra şi izbitor. Carismatici şi simpatici foc, l-a susŃinut cu Filarmonica comitetul artistic al Concertgebow s-au modeşti şi curajoşi, veseli şi fără fiŃe, bucureşteană, iar în luna septembrie la gândit că această vioară nu este nonşalanŃi dar de un profesionalism “Enescu” a fost prezent în calitatea sa suficientă pentru mine şi au deblocat impecabil, foarte talentaŃii muzicieni, de concert-maestru al celei mai bine fonduri pentru a-mi cumpăra un fără a se influenŃa unul pe altul, ba cotate orchestre din lume, chiar fără să ştie mare lucru unul de Concertgebow din Amsterdam. altul, au parcurs drumul de la Până a ajuns aici, a cucerit Conservatorul bucureştean până la cam tot ce se putea în materie înalte poziŃii internaŃionale, în sensul de premii internaŃionale ale invers unei ascensiuni lineare fireşti. concursurilor de greutate ale Astfel, cei doi şi am să-i numesc în momentului: Bruxelles – Reine ordine alfabetică: Lorenz Năsturică Elizabeth; SUA – Indianapolis; Herschowitsch şi Liviu Prunaru sunt Coreea, etc., a concertat cu violonişti de excepŃie care au plecat în cele mai titrate orchestre din lume, de la “poziŃia” de solist-concertist, lume - o face şi acum, doar că iar pe parcursul carierei lor, au adăugat ceva mai selectiv şi rar, din acestui rar ascendent şi calităŃile de cauza lipsei de timp. A dus o membri ai unor orchestre celebre, ca în viaŃă artistică interesantă, final să ajungă concert-maeştri ai celor complexă şi frumoasă, iar de mai renumite dintre ele. În sens invers ceva timp şi-a făcut-o şi mai sau nu, împotriva curentului sau nu, cei frumoasă, dar mai complicată. Liviu Prunaru (Foto Virgil Oprina) doi români de talie internaŃională şi-au M-a fascinat relatarea lui păstrat şi desăvârşit atu-ul şi s-au despre concursul atipic pentru acest instrument mai bun. În final, după un an remarcat vizibil pe toate treptele post ultra-râvnit de concert-maestru al de căutări, alegerea orchestrei a fost un parcurse de ei, adunând de orchestrei din Amsterdam, care s-a Stradivarius care sună impecabil. Acest pretutindeni râuri de aplauze. Mai desfăşurat într-o succesiune lentă, instrument mi-a deschis noi orizonturi, departe, personalităŃile lor distincte şi profundă şi foarte originală. A fost un m-a împins înainte, mi-a dovedit că pot puternice, abordările lor inedite, concurs inedit, compus dintr-o selecŃie să cânt şi altfel.” Extraordinară relatare, abilităŃile, temperamentul şi stilul lor şi apoi o invitaŃie, făcută de un comitet cu pilde adânci şi o mare lecŃie de aparte, i-au separat ca drum. artistic, după o atentă şi îndelungă profesionalism. Acum, Lorenz Năsturică- căutare printre concert-maeştrii lumii, el Lorenz Năsturică - Hersch- Herschowitsch este concert-maestru al fiind singura excepŃie. Şi nu numai că cowitsch şi Liviu Prunaru sunt doi Filarmonicii din München, cunoscută şi nu era concert-maestru, dar nici măcar muzicieni români de excepŃie, două ca orchestra lui Celibidache (care de nu îşi dorea să fie vreodată membru destine, doi artişti care vibrează în altfel, l-a apreciat în mod deosebit) şi permanent al unei orchestre. Dar de! acustica lumii şi care poartă la braŃ cu dirijorul cunoscutei formaŃii de cameră soarta. Au fost nouă candidaŃi şi fiecare ei şcoala românească. a aceleiaşi Filarmonici, unde cântă şi dintre ei a avut la dispoziŃie o 8 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Succese internaŃionale interpreŃi. Dar nu poŃi ridica un pahar cu în Boema, alături de George Petean, un Câte ceva un gest identic celui din acea distribuŃie. an mai târziu în Simon Boccanegra în La DOB s-a reluat Traviata – o producŃie care cânta Alexandru Agache, ceea ce mi- realizată acum 20 de ani şi deci nu aveam a făcut mare plăcere. Rămân încă pe despre cum să fac aceleaşi gesturi ca atunci, dar repertoriul meu, dar mă tentează se pot transmite anumite idei regizorale. Hoffmann şi Riccardo. Nu ar fi o trecere Marius Brenciu Însă dacă pentru un „buuuh” nu te trimite bruscă de la Nemorino pentru că, spre acasă, pentru nerespectarea cerinŃelor exemplu, prima arie a lui Riccardo e chiar scenice la premieră, da. În lumea operei lirică. De multă vreme am probleme cu Anca FLOREA actuale, inclusiv în SUA, încă foarte amigdalele şi trebuie totuşi să mă operez, clasică, cea mai mare putere o are dar apoi ar urma un Werther cu Kasarova, După mulŃi ani, l-am reascultat pe regizorul. Când repetam la Met s-a făcut o gală la Mannheim, Traviata la San tenorul Marius Brenciu, la Staatsoper premiera la Sonnambula cu Dessay (care Diego şi la Montpellier, Boema la München, în Evgheni Oneghin, ovaŃionat nu o suporta pe regizoare) şi Florez, care Bruxelles, poate Rigoletto la Oslo… Am la final de o sală arhiplină. Un bun prilej s-a dus la directorul Gelb să-l anunŃe că fost invitat pentru rolul Idomeneo la Scala pentru ca, ulterior, să-l întreb câte ceva nu acceptă anumite cerinŃe, dar i s-a (nu ştiu dacă avea legătură cu audiŃia despre activitatea sa artistică în lume, dar răspuns că… trebuie să găsească dată lui Muti la Bucureşti, în 2001), dar şi care crede că ar fi diferenŃa între teatre resursele să le respecte. Există multe urma să mai dau acolo diverse audiŃii şi pe cele două continente? modalităŃi de a face un lucru, sperând că nu mi s-a părut normal; apoi Muti a plecat „Am debutat la Metropolitan-New se va întoarce roata şi că va redeveni de la Milano şi producŃia a căzut. Sincer, York în La Rondine, alături de Angela cântăreŃul mai important decât regizorul.” nu-mi place nici sistemul italian – sunt unii Gheorghiu, contractul fiind semnat încă Ascultând acum mari interpreŃi care fac repetiŃii, dar nu intră în spectacol. din 2005, producŃie pe care vrem să o din deceniile trecute, îŃi dai seama că s-au Adevărul este că şi la Lyon se lucra o reluăm în 2012. Există două mari grupe schimbat multe faŃă de modul lor de teatre în Europa şi America, iar în de a cânta. Europa sunt… sub-grupe – într-un fel este „Într-un interviu cu Jon atmosfera în Germania, altfel în Italia, de Vikers, care împlinea 80 de ani, exemplu. În SUA, teatrele sunt enorme, tenorul spunea că, de-a lungul multe nu au acustică bună, iar pentru un carierei, a condiŃionat maximum cântăreŃ format în Europa, constituie un 50 spectacole pe an şi, după o şoc. Opera din San Francisco are peste producŃie, obligatoriu o lună de 3.000 locuri, solicitând un travaliu pur refacere. O epocă la care aşa se muscular. Metropolitan are aproape 4.000 lucra. Callas, când a înregistrat locuri, acustica pe scenă e extraordinară, Sonnambula, cânta la Scala te poŃi controla. În meseria noastră există aceeaşi lucrare, între sesiunile de accidente şi, când cineva nu este plăcut, înregistrări, deci toŃi lucrau la se poate trezi la uşă, chiar dacă este acelaşi proiect. Acum, mulŃi semnat contractul; la repetiŃie se uită înregistrează seara, la Londra, ciudat la cel care are probleme, iar dacă, Donizetti sau Wagner, iar a doua fără să fie bolnav, nici în a treia zi nu cântă zi cântă la Viena în Werther… În bine, are loc o discuŃie şi… gata. În aceste condiŃii, nu se mai poate Europa, cel care se ocupă de distribuŃii vorbi despre un mod ideal de a stă mereu în teatru, asistă la repetiŃii şi cânta, pentru că nu mai poate fi spectacole şi, fără să reproşeze ceva, se respectat. Trecerea de la un simte că are o anume atitudine – dacă repertoriu la altul îi costă pe unii cineva nu a fost bun, îi dă mâna cu enorm – vezi cazul Villazon, care răceală sau… deloc. În schimb, în între 2 Boema la Met, s-a dus la America are loc prima întâlnire cu echipa, Miami pentru un concert de arii se constată calitatea fiecăruia, iar din acel foarte bine plătit – chiar dacă va moment lumea din jur, până la cel care mai cânta sau nu, are bătrâneŃea mută mobila, se mobilizează ca să iasă asigurată financiar, acesta e un spectacol excepŃional, ai senzaŃia că motivul pentru care a procedat împreună cuceresc lumea; chiar dacă aşa, pentru că, dacă l-ar fi sunt critici negative, în SUA nu-Ńi spune chemat pentru un concert gratuit, nimeni nimic dar… te mai cheamă sau nu. premieră, tenorul spunea că e bolnav, la nu cred că mai trecea pe cealaltă parte a În Europa aşa ceva nu există, mai ales repetiŃia generală eu am cântat, iar el a Americii pentru o seară, revenind apoi la că… se fac mereu comparaŃii cu alŃii.” jucat, propunându-se să facem aşa şi în Seria spectacolelor cu Evgheni Met şi… anunŃând că e bolnav! Cei de spectacol şi să împărŃim onorariul. Totuşi Oneghin la München a însemnat un real altă dată sunt demodaŃi şi pentru că azi nu nu am acceptat, aşa că eu am făcut succes, partitura fiind cântată în original, se mai acceptă solişti care pun mâna la premiera şi apoi toate cele 8 spectacole, dar regia a fost destul de ciudată. piept şi spun „te iubesc”. Birgit Nilsson iar cel care repetase a stat acolo toată sau Corelli stăteau şi cântau. Aveau şi „Până acum am reuşit să discut perioada şi… nu a primit niciun leu. pauze mari între spectacole, nu „săreau” cu regizorii, deci nu am refuzat vreo Groaznic.” ca acum, în câteva ore, să înlocuiască pe montare, fie ea foarte modernă. Chiar Şi poate că, printre proiecte şi cineva. Acum se creează şi se distrug dacă vine un regizor nebun, trebuie găsită contracte în străinătate, îl vom reasculta şi staruri peste noapte, ceea ce atunci nu se o cale de dialog, nu cu siguranŃa unor idei în Ńară, unde ar reveni, dar în anumite întâmpla.” personale. Regizorul lucrează cu un cast, condiŃii. Ce a mai fost, ce va mai fi? ideile montării fiind gândite pe acei „Am debutat în 2007 la Hamburg ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 9 Întâmplări din trecut ascult. Am citit, evident, mult relativ la această uriaşă Un lăutar român, operă a genialului nostru compozitor şi, deşi ştiam ce poate un Enescu, mărturisesc că nu m-am aşteptat la o spectator la Oedipe asemenea realizare. Magnific, încântător! Nu găsesc suficiente cuvinte să pot cuprinde formidabila realizare (Paris,1937) muzicală a maestrului George Enescu. Spun, pe drept cuvânt, că cei care nu au auzit-o până acum, au pierdut Viorel COSMA mult. Eu – cel puŃin – şi azi nu mă pot dezlega de vraja muzicii lui Enescu. Oedipe a fost singurul spectacol pe Premiera absolută a tragediei lirice Oedipe pe care am avut ocazia să-l văd. Timpul liber a fost foarte scena Operei Mari din Paris (13 martie 1936) a stârnit un scurt...” imens interes în rândurile intelectualilor şi muzicienilor de Gestul lui Grigoraş Dinicu de a rezista oricărui alt la Bucureşti, care s-au grăbit să asculte la telefon sau la spectacol parizian spre a participa la unicul spectacol cu radio, transmisia memorabilului spectacol enescian. Ştim tragedia lirico-dramatică a lui Enescu, rămâne pe cât de precis că la repetiŃia generală cu public din Capitala emoŃionant, pe atât de semnificativ. Între lăutar şi maestru FranŃei compozitorul a oferit invitaŃii personale vărului exista o relaŃie profesională puŃin cunoscută, bazată pe o prietenie îndelungată între familia Dinicilor şi George Enescu. Încă de la absolvirea Conservatorului (1906), Grigoraş Dinicu a cântat sub bagheta maestrului în Orchestra Ministerului InstrucŃiunii Publice când s-a lansat la Arenele Romane Imnul jubiliar dedicat Regelui Carol I. Au urmat repetate recepŃii, dineuri de gală, serate la Palatul Regal, unde taraful lui Grigoraş a avut ocazia să se întâlnească cu Enescu. Când Societatea Compozitorilor Români a organizat la restaurantul Suzana (în 1936) sărbătorirea împlinirii celor 55 de ani de viaŃă ai marelui nostru compozitor, eveniment ce a coincis şi cu triumfalul succes al premierei operei Oedipe de la Paris, tot Taraful Grigoraş Dinicu formaŃia lui Grigoraş Dinicu a fost chemată său, compozitorul George Cosmovici, criticului muzical să întreŃină atmosfera Emil D. Fagure şi compozitorului Leon Klepper. Din presa de prietenie a bucureşteană am aflat că printre auditorii la radio s-au muzicienilor bucu- numărat Cella Delavrancea („Le Moment”, 14 martie reşteni. Lăutarul i-a 1936), Mihail Jora („DimineaŃa”, 16 martie 1936), C.C. cântat la ureche tot Nottara („Adevărul”, 17 martie 1936), dar şi Ion Nonna repertoriul care ştia Ottescu, Nicolae Titulescu, Liviu Rebreanu, dr. Constantin că-i face plăcere lui Angelescu, Adrian Maniu, Emanoil Ciomac, Constantin Enescu. S-a vorbit mult Rădulescu-Motru, Constantin Lazăr, Dimitrie Dinicu, Filip la adunarea festivă de Lazăr, Nicolae Iorga ş.a. Nu cunoaştem însă nici până la Suzana despre astăzi numele muzicienilor români care s-au aflat în sala Oedipe, încât Grigoraş Operei Mari la istorica premieră enesciană. Totuşi, a abia a aşteptat existat un lăutar român, prezent în Capitala FranŃei cu momentul să ocazia „ExpoziŃiei internaŃionale” de la Paris (1937), care urmărească „pe viu” spectacolul de la Opera Mare. a participat la reluarea operei „Oedipe”, acordând chiar şi „Am citit mult relativ la această uriaşă operă a un interviu, publicat în revista bucureşteană Rampa din genialului nostru compozitor” - a mărturisit Dinicu în ianuarie 1938: Grigoraş Dinicu ! interviul acordat revistei Rampa. Când şi unde a citit Ziaristul B. Zaharia a rămas surprins de „ospitalitatea lăutarul despre Oedipe? Greu de spus, dar în cercul şi curtoazia” lăutarului, de „bogăŃia cunoştinŃelor şi Conservatorului Pro-Arte, unde era concert-maestrul amintirilor” care au făcut ca interviul, apărut cu titlul „De orchestrei, în compania lui Emanoil Ciomac şi a lui vorbă cu Grigoraş Dinicu”, să meargă ca pe roate. Fostul George Cocea desigur că a aflat multe detalii despre ministru al InstrucŃiunii Publice, Dimitrie Gusti, a stăruit pe capodopera enesciană. Ecourile premierei din 13 martie lângă oficialităŃile de la Bucureşti ca România să fie 1936 în cercul profesioniştilor bucureşteni ai artei reprezentată la „ExpoziŃia internaŃională” de la Paris de sunetelor i-au stârnit lăutarului curiozitatea, astfel că doi mari lăutari: Grigoraş Dinicu şi Fănică Luca. Trimis în prezenŃa sa la spectacolul parizian s-a transformat, prospectare când pavilioanele Ńării noastre nu erau încă dintr-o inedită şi bizară întâmplare, într-un singular episod terminate, Grigoraş Dinicu a văzut afişul cu reluarea de istorie a muzicii româneşti. operei Oedipe. Şi fiindcă avea timp liber – mărturiseşte autorul Horei staccato – „Am profitat de faptul că se reprezenta Oedipe de George Enescu şi m-am dus să-l 10 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Arta coregrafică Teatru şi dans „ViaŃa e frumoasă“

Va rămâne în istorie data de 17 noiembrie 2009, După ce a început în forŃă cu „Stars of the 21st Century”, odată cu spectacolul „Dansez pentru mine?” de la Opera pentru care atât Sala Palatului cât şi sufletele noastre s-au dovedit NaŃională Bucureşti. De ce? Pentru că atunci a debutat un aproape neîncăpătoare, luna noiembrie sau, dacă luăm în Proiect dedicat tinerilor coregrafi, ce se înscrie în considerare tot ce se întâmplă în ea, “luna dansului”, continuă să conceptul pe care instituŃia menŃionată îl dezvoltă, ne răsfeŃe cu spectacole de balet şi cu tot felul de proiecte care respectiv o relaŃie activă între tradiŃie şi inovaŃie, pe de-o mai de care mai parte, iar pe de altă parte susŃinerea creaŃiei coregrafice interesante şi româneşti, pepinieră pentru viitori noştri coregrafi. Acest inspirate. Din suita Proiect al Operei NaŃionale Bucureşti în colaborare cu acestora, zilele UNATC “I.L.Caragiale” se va desfăşura în cadrul trecute am urmărit la Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic TNO ,,Ion Dacian”, Spiess”. în cadrul celei de-a Spectacolul, primul din acest ciclu de doua ediŃii a reprezentaŃii, în coregrafia şi concepŃia artistică a Festivalului Inter- masterandei în coregrafie Rasmina Călbăjos, a fost de o naŃional „ViaŃa e prospeŃime şi deschidere remarcabilă. De fapt, o frumoasă”, un alt reprezentaŃie de teatru-dans în care mişcarea, muzica, spectacol de balet, dansul şi story-ul se derulează armonic, subtil construit ca tot o gală şi tot un puzzle reuşit colorat. Spectacolul cuprinde tot ceea ce internaŃională, unde, viaŃa ne oferă fiecăruia dintre noi: dragoste, dezamăgire, pe lângă solişti ură, prietenie, durere, speranŃă, pofta de a trăi, ceea ce a autohtoni bine făcut ca impactul asupra publicului să fie spectaculos. cotaŃi, de la Operă şi Profund prin tematică, plin de umor prin situaŃiile Operetă, am putut construite, mângâietor prin muzică, „Dansez pentru admira şi câŃiva mine?” transpune implicarea dansatorilor şi a actorilor, reprezentanŃi de toŃi studenŃi ai UNATC „I.L. Caragiale”, într-un prezent marcă ai teatrelor de optimist, luminos şi cu un larg orizont. Ceea ce trebuie să resort din Dresda, recunosc, devine un lucru din ce în ce mai rar întâlnit. Berlin şi München, De la această reprezentaŃie publicul a plecat cu o ce-i drept stare de bine, care, cu siguranŃă îl va motiva să revină la majoritatea cu nume ruseşti, dar şi o parte din componenŃii foarte acest gen, ba chiar să-l şi caute. tânărului Teatru de Balet din Sibiu, care cu această ocazie şi-a Rasmina Călbăjos îşi demonstrează ei cât şi făcut debutul în faŃa publicului bucureştean. altora, subtilitatea, intuiŃia dar şi instinctul imbatabil pentru Am văzut balet clasic şi modern; am văzut coregrafii legăturile între aceste arte, ale căror graniŃe le-a topit. In consacrate, dar şi câteva noi, mai mult sau mai puŃin inspirate; am spectacol inteligent ca discurs, glumeŃ pe seama ideilor văzut tehnică impecabilă, emoŃie artistică, nobleŃe gestică; am noastre preconcepute, a clişeelor, fie că e vorba de balet văzut un vocabular artistic rafinat, faŃă în faŃă cu cel contemporan, sau pur şi simplu personaje supralicitate mediatic. O mai modest. În fine. Seara a fost o reuşită şi protagoniştii răsplătiŃi pendulare permanentă între situaŃii comentate coregrafic cu multe aplauze. şi suculentul discurs actoricesc. Nu este vorba despre PuŃin prea lung, după gustul meu, spectacolul a avut şi teatru cu dans sau despre teatru şi dans, ci este pur şi bune şi mai puŃin bune, dar indiscutabil a avut şi câteva vârfuri simplu teatru-dans. care mi-au reŃinut în mod special atenŃia, dintre care amintesc Spectacolul a debutat cu o proiecŃie de film, doar cuplurile Dinu Tamazlacaru-Iana Salenko (Staatoper-Berlin), dureros de emoŃionantă, un liant al mişcării, fie că este mai ales el, şi Guy Albouy-Olga Melnikova (Staatoper-Dresden), vorba de zbor, de curgere a apei, de graŃioasele mişcări mai ales ea – cu o linie superbă, elegantă, cu picioare expresive, ale animalelor, ca o confirmare a mişcării care există în cu braŃe pline de sensibilitate şi cu un bagaj tehnico-emoŃional de noi şi în afara noastră, din totdeauna, chiar dacă o excepŃie. Şi românii s-au prezentat bine, dar fiind gazde, i-am conştientizăm sau nu. Scenografia, care a avut un mare nominalizat doar pe oaspeŃi, pentru că aşa e politicos. SelecŃia şi rol în reuşita spectacolului, a fost creată de Dragoş succesiunea partiturilor a fost realizată cu profesionalism şi fină Abagiu, pictor scenograf la Opera Bucureşteană. Iar acuitate de managerul artistic al compartimentului balet al colajul muzical (preclasic, clasic, operă, hip-hop, Operetei şi regizorul galei în acelaşi timp, dl. Iulian Rădoi. Tot el a modernă, baladă, etc.) şi textele extrem de inspirate au imaginat cu acelaşi succes şi spectacolele de suflet şi socio- purtat aceeaşi semnătură a talentatei coregrafe Rasmina educaŃionale din celelalte două proiecte ale sale, respectiv Călbăjos. workshop-ul pentru copii „Romeo şi Julieta” (împreună cu Trebuie să menŃionez că Proiectul este regizorul Daniel Iordăchioae) şi „Dăruind vei dobândi” - în care, manageriat artistic de Coordonatorul Companiei de Balet alături de partenera sa Diana Ferentz şi soliştii vocali Cătălin a Operei NaŃionale Bucureşti, Simona Şomăcescu, care Petrescu şi Oana Rusu, a oferit două spectacole non profit la pentru prima dată a făcut posibil ca uşile primei noastre Centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă „Sf. Ion” şi „Sf. Elena” scene lirice, templu al artei clasice, să fie deschise pentru din Bucureşti. generaŃia tânără de creatori din zona modern- Pagină realizată de experimentală. Bravo Opera! Bravo Rasmina Călbăjos! Doina MOGA

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 11 Concerte... sub lupă considerată graŃioasă şi serafică, acurateŃe şi însufleŃire, stimulat de Dirijori dar care, pentru cel care vibrează rezonanŃa specială a bisericii şi de la aceeaşi înălŃime, poartă imensa publicul care a umplut până la refuz şi durere pe care angelicul autor al lăcaşul. Simfoniei Neterminate o ascunde 2. La numai câteva zile violonişti din dragoste faŃă de umanitate. după ineditul perimetru în care a Simfonia de Mozart, prima din aşa- evoluat orchestra de la Radio, numita „Trilogie finală”, a fost Horia Andreescu a continuat seria Corina BURA preferată tocmai pentru caracterul „majoră” la Filarmonică, dirijând joi ei solemn, fiind singura din ciclu şi vineri seara Johannes Brahms În plină toamnă, când încă care are o introducere majestoasă, (Concertul pentru vioară în Re ) şi nu s-a declanşat febra pregătirilor lirism predominant, cu teme Dmitri şostakovici (Simfonia a IX pentru tradiŃionalele sărbători de elansate asemenea Concertului în în Mi b major), la care s-a adăugat iarnă, viaŃa muzicală a Capitalei La pentru vioară, armonii o lucrare scrisă de un tânăr abundă în manifestări atractive, îndrăzneŃe şi accente sărbătoreşti. compozitor care, în ultima vreme, încât fidelii sălilor de concert sunt Totul a culminat cu cel de-al doilea reuşeşte să se facă remarcat în puşi la grea încercare atunci când Te Deum, un opus cu caracter conştiinŃa publicului consumator de trebuie să-şi stabilească priorităŃile. grandios, scris Unul dintre cele mai plăcute de Haydn aşezăminte încărcate de pentru Maria spiritualitate a redeschis după mulŃi Theresa. Solistul ani porŃile, reluând tradiŃia după concertului a care biserica a fost şi va fi un centru fost Liviu de cultură. Orchestra de Cameră a Prunaru, foarte Radioului sub bagheta lui Horia bine cunoscut în Andreescu a susŃinut la Catedrala lumea reală a Sf. Iosif un superb program care a violonisticii cuprins lucrări de Schubert mondiale, nu (Simfonia a V-a în Si b), Mozart numai pentru (Concertul pentru vioară în La numeroasele şi major şi Simfonia nr. 39 KV 543), înaltele premii încheind cu apoteoticul Do major al Mihai Măniceanu pe care le-a Te Deum-ului de Haydn Hob. XXIII câştigat de-a la care şi-a adus contribuŃia muzica deja „clasică”- Mihai lungul traseului său profesional, ci excelentul cor al aceleiaşi instituŃii Măniceanu, Sempre risoluto, mai ales pentru faptul că este un condus de Dan Mihai Goia. pentru pian şi orchestră, în p.a.a., interpret harismatic, sub ale cărui Repertoriul a fost ales cu multă solist fiind însuşi autorul. AtracŃia mâini dăruite sună indescriptibil de grijă, adaptat ambianŃei, iar undele serii a reprezentat-o violonistul frumos un Guarneri care odinioară sonore au fost amplificate de David Grimal, aflat la cea de a a aparŃinut lui Jan Kubelik. Bisul arcurile înalte, de extracŃie gotică, patra apariŃie pe scenele oferit, celebrul Andante din Sonata ale catedralei, un edificiu care are bucureştene, timp în care şi-a a II-a a marelui Johann Sebastian, una dintre cele mai bune acustici stabilit o strategie a repertoriului a fost inspirat de care, iată, culminează, după reculegere şi părerea noastră, cu cel mai împăcare, trăiri pe care pretenŃios concert al literaturii numai în spaŃii violonistice. Urmărind speciale le poŃi performanŃele competiŃionale dobândi. Orchestrele internaŃionale se poate afirma că de o anume calitate doar un număr restrâns de mari sunt în general premii au fost acordate celor care instrumente pe care au optat în finale pentru acest Horia Andreescu „le concert, tocmai fiindcă pune acordează” de foarte probleme de conŃinut extrem de mulŃi ani cu mare pretenŃioase, oferta „expresie de Dan Mihai Goia ştiinŃă şi plăcere, prin sine” fiind îngrădită de o scriitură care realizează complicată. David Grimal este din Bucureşti. Clar-obscurul a concerte memorabile, violonistul care îşi supune stilul evidenŃiat acea adumbrire pe care iar micul ansamblu postat în faŃa interpretativ unei permanente o poartă muzica lui Schubert, altarului principal a cântat cu multă rafinări, care a înglobat pe rând

12 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Concerte... sub lupă accentele sevei fierbinŃi a muzicii lui Măniceanu lucrează în general pe legat de inaugurarea celebrei Piazzola, lirismul de tip contraste bine definite, generatoare Carnegie Hall. Muzica sa, care mendelssohnian, iar acum de tot atâtea sentimente diverse. O Ńâşneşte din sufletul său frământat, compacitatea şi monumentalismul tentă de virtuozitate străbate acest pesimismul său progresiv reflectă, specific marii capodopere opus, în care pianistul şi materializează poate tot atât de germane. Emisia sonoră se compozitorul se completează multe întrebări, răspunsuri la reciproc într-o ambianŃă cvasi jazz- întrebări sau, mai tragic, soluŃii la istică, uneori de inspiraŃie: criza morală şi alienarea lumii „Euthanasia” (Măniceanu) vs. contemporane. Ceaikovski devine „Hypercardia” (Dan Dediu), ca să prin forŃa artei sale un mediator ne permitem un joc al sonorităŃilor secret al relaŃiei dintre om şi destin. şi al sferei noŃiunilor. Cristian Brâncuşi a propus o Finalul concertului a propus variantă fidelă a programului acelaşi festiv Mi bemol major al partiturii Simfoniei a V-a în mi Simfoniei nr. IX, cea mai concisă minor, plasată sub semnul fatum- dintre cele 15 scrise de şostakovici. ului, a supunerii totale în faŃa Concepută în 1945, ea este predestinării, a omului care alcătuită din 5 mişcări, fiind o operă încearcă totuşi să creadă în refugiul de inspiraŃie obiectivă, cu suficientă oferit de credinŃă. Conflictul prospeŃime, deşi nu este cea mai reprezintă oglinda lumii reale care populară, în pofida unor pagini oscilează între consolare şi foarte frumoase şi originale din disperare, întrupată muzical de mişcarea secundă (o melodie evidenŃierea temei „destinului”, Florin Croitoru orientală la clarinet) şi a temă aflată într-o permanentă dramatismului din Largo (partea a transformare. Filarmonica redefineşte cu multă versatilitate, IV-a care este precedată şi sudată bucureşteană are în momentul de iar această ultimă apariŃie a cu Presto şi cu Allegretto-ul final) faŃă un colectiv de instrumentişti convins printr-un sunet ardent, unde evoluează recitative pe foarte bine pus la punct, cu când incisiv, când poetic ( foarte timbrurile grave ale trombonului şi instrumente de calitate şi cu un frumos construită mişcarea fagotului. Arta lui Horia Andreescu mare repertoriu asimilat, astfel mediană), permanent s-a impus şi prin competenŃa cu încât interpretarea acestui moment supravegheat, în concordanŃă cu care acompaniază soliştii, prin al creaŃiei ceaikovskiene s-a ridicat sensul pe care doreşte să-l imprime acea iscusinŃă de a pătrunde în la un înalt nivel. Pentru a termina ideii muzicale. Grimal a optat gândirea interpreŃilor, anticipându- într-o notă mai optimistă, Concertul pentru un final, Allegro giocoso ma le intenŃiile. RelaŃia cu David Grimal pentru vioară în Re major, a adus non troppo vivace, în care şi-a este una mai veche, cei doi atât prin muzica sa, cât şi prin definit un univers propriu prin care colaborând în tălmăcirea interpretul serii, acea notă de a renunŃat la atributul „alert” în Anotimpurilor lui Piazzola, iar încredere şi vigoare cu care uneori favoarea pregnanŃei clarităŃii şi a afinităŃile sale cu muzica lui autorul încarcă paginile literaturii caracterului, după unii comentatori şostakovici sunt deja de mult concertante după modelul marilor ungherese. În sfârşit, bisul oferit nu cunoscute. Orchestra Filarmonicii capodopere clasice. Florin Croitoru a făcut decât să confirme fantezia „George Enescu” a realizat cu este cu siguranŃă unul dintre şi plasticitatea gustului său în multă participare acest dificil interpreŃii care se desfăşoară cu materie de stil, fiind în ton cu acel program, întreaga performanŃă fiind deplină uşurinŃă pe cele câteva Zeitgeist al evocării ethosului răsplătita cu vii aplauze. foarte dificile pasaje ale concertului baroc. 3. Un afiş dedicat integral şi pe finalul plin de arcuri Sempre risoluto se înscrie muzicii lui Ceaikovski semnifică scânteietoare. Natura sa în corpusul alcătuirilor de tip egalul unui succes de sală asigurat. violonistică este una dintre cele concertino, în care un ascultător fin Doi artişti, dirijorul Cristian stenice, foarte potrivita cu elanul şi şi avizat sesizează cizelarea şi Brâncuşi şi violonistul Florin forŃa necesară susŃinerii discursului cultura de care autorul s-a Croitoru, a căror prezenŃă este muzical. Tema secundă şi linia „contaminat” prin contactul cu marii sporadică la Atheneu, au re-dat extrem de romantică a Canzonettei maeştri pe lângă care a învăŃat: viaŃă paginilor marelui compozitor au constituit tot atâtea momente în Ştefan Niculescu, Dan Dediu, alŃi rus. Multe statistici arată că muzica care şi-a etalat frumuseŃea conducători de cursuri din lui Ceaikovski este una dintre cele sunetului. Părăsind sala, am rămas străinătate al căror bursier a fost, mai agreate de publicul Terrei, cu cu acel gând care însoŃeşte o dar care nu este străin nici de precădere al continentului pozitivă emoŃie: Ceaikovski for lumea lui Aurel Stroe. Mihai american unde numele sau este ever!

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 13 Pontica sclifosirea ş.a. Vicii care împiedică Elevata bucurie încercată ReverenŃa Vocea să devină o „parabolă a moderând această sesiune sufletului”. ExcepŃional eseu, pe care profesională, ştiinŃifică, UMANISTĂ, l-aş distribui celor din media (cu (alături de colegul meu, criticul muzical FlorenŃei contribuŃie constantă la degradarea Costin Popa), m-a condus la ideea limbii române...). Documentat necesităŃii (obligaŃiei?) de a transla enciclopedic, asist. univ. RADU comunicările în virtual, pe un site Daniela CARAMAN FOTEA FĂGĂRĂŞAN a prezentat un subiect anume conceput. Valoarea inedit pentru muzicologia românească: documentară, de cercetare fiind, cu În artă, o idee în premieră „Glasul îngerilor - cântăreŃii castraŃi”, un evidenŃă, un suport important în asigură impact. Reluarea, o studiu memorabil asupra celor care formarea studenŃilor – cântăreŃi ai consolidează valoric. M-a convins cea s-au confruntat cu... aurul şi praful UniversităŃii. (Chiar dacă, „bonus”-ul de a doua ediŃie a sesiunii scenei: ajunşi pe culmi ameŃitoare ale anunŃat chiar la debutul sesiunii a fost internaŃionale şcoala românească de succesului (sec. VIII - XIX), apoi trimişi propunerea desfiinŃării catedrei de cânt între tradiŃie şi modernitate. în abisurile incontrolabile ale artei. canto, prin unificarea cu cea de ÎnvăŃământul muzical echivalează în Fenomenul a fost abordat istoric, pedagogie (chiar ştiindu-se că fiecare prezent cu un apostolat, atins de explicat medical, social, religios, se află, de fapt, pe direcŃii de formare vitregia timpurilor. A nu-l abandona este artistic. Lector univ. dr. VASILE distincte. Sper ca la ora apariŃiei o bravură; înainte, omul se întreba cum GHERGHILESCU şi lector univ. IOAN acestor rânduri, raŃiunea şi interesul va fi viitorul; acum ne întrebăm dacă va ARDELEAN au pledat pentru Arta studenŃilor să fi fost prioritare. exista acel viitor. Depinde de cei care comunicării, primul prin vocea ÎnvăŃământul vocal este nobil continuă să cultive, să dezvolte cultura actorului, cel de al doilea referindu-se, pentru că aduce un dublu profit: softul – fără de care am deveni dintr-un popor, cu experienŃa sa didactică selectă, gloria (exemplele fiind ilustre şi o populaŃie fără drept de vocalitate în eficientă, solicitată, la interpretul vocal nenumărate în timp), pe de altă parte, cetăŃile lumii. S-au aflat printre ei şi mijloacele interpretării. Comunicarea materialitatea: în lume, vocile membrii Catedrei de Interpretare prof. univ. dr. MARIANA POPESCU – româneşti sunt un brand. Două dintre Muzicală – Canto a FacultăŃii de Arte „Vocea în cântul coral” venea să-i ele au făcut parte din proiectul Catedrei de la Universitatea „Ovidius”, susŃinuŃi confirme pasiunea de o viaŃă pentru de Canto care a reuşit şi performanŃa de Consiliul JudeŃean şi Teatrul domeniul căruia i s-a dedicat (şi prin organizării unui MASTER CLASS NaŃional de operă şi Balet „Oleg elaborarea de valoroase publicaŃii); oferit de doi artişti pe care orice Danovski” din ConstanŃa, organizatori panoramarea istorică asupra creaŃiei Academie de învăŃământ superior şi ai manifestării anului 2009. Prin corale a poposit şi în domeniul naŃional, i-ar dori apropiaŃi: maeştrii MARIA strădania prof. univ. dr. FlorenŃa cu aducere în atenŃie (completată de SLĂTINARU NISTOR şi GEORGE Marinescu, director al proiectului. audiŃie muzicală) a unei lucrări – EMIL CRĂSNARU. Ore de studiu Fenomenul vocal a fost transfocat din document: monumentala Simfonie încheiate printr-un concert susŃinut de varii direcŃii, datorită contribuŃiei unor corală Timpul pământului de Irina participanŃi. Am asistat la demersul personalităŃi din muzică, teatru, Odăgescu łuŃuianu. Prep. univ. didactic al Divei: i-am admirat fără pedagogie. Iată o succintă trecere în ANDREEA BRATU, „brodând” pe rezerve virtuozitatea pedagogică! revistă. „ConsideraŃii artistice referitoare la Maestra nu predă; ea angajează Prin viaŃa scenică naŃională şi fenomenul operistic reflectate în un...joc! Cunoaşte în detaliu un internaŃională (cuvântul cântat), prin gândirea marilor interpreŃi de operă” a repertoriu imens, corectează orice vocaŃia translatată în domeniul făcut cunoscute idei, declaraŃii, opinii abatere, îndreaptă respiraŃia pe calea muzicologic (cuvântul scris), cel ale unor corifei – Placido Domingo, dreaptă, din mers, exemplifică, dă idei, pedagogic (cuvântul transmis direct), Tullio Serafin, Elena Cernei, Carlo ambiŃionează, răsplăteşte strădaniile, FLORENłA MARINESCU a adus prin Bergonzi ş.a. pe temă. Prep. univ. glumeşte... Creează atmosfera în care întreaga sa existenŃă, o reverenŃă ROXANA MIHAELA NIłE a propus o asistenŃa se simte bine, relaxată; adâncă vocii umane; crede, explică în incursiune în opera lui Bellini, pe învaŃă şi reŃine. Ce performanŃă! deschiderea simpozionului, de ce ea, „urmele” rolurilor de sopran din Celor doi invitaŃi li s-a conferit VOCEA este „instrumentul zeilor”: „Norma” şi „La Sonnambula”, decupate onorantul titlu de Doctor Honoris ”... cuvântul este Vocea şi Vocea aduce stilistic, punctual din partituri şi epocă. Causa. În LAUDATIO, FlorenŃa cuvântul. Când Vocea nu rosteşte, „Repere stilistice în interpretarea Marinescu a relevat enormele lor Cuvântul rămâne neştiut, tânguit, melodiei franceze” au fost analizate de merite, poate nicicând puse atât de neînŃeles. Când Vocea minte, Cuvântul asist. univ. IRINA IONESCU (relaŃia precis în valoare. Cei doi, nespus de înşeală. Când Cuvântul minte, Vocea text-muzică, transformată de interpret emoŃionaŃi la rândul lor, se aseamănă trădează...” Poetică şi convingătoare în „eveniment senzorial”). O contribuŃie prin ceea ce au oferit artei lirice şi se îşi încheia aserŃiunea făcându-ne specială în definirea calităŃii deosebesc prin ceea ce ...ascund... cunoscut şi un crez: ”... când cuvânt, intelectuale, spirituale a simpozionului, DefiniŃia acestui „ascuns” se află în cânt. Când cânt, mă rog...”! Prof. univ. s-a concretizat prin prezenŃa Pr. cuvinte liturgice: există în noi ceva mai dr. VASILE COJOCARU: (...)” sună BOGDAN MOISE (reprezentant al adânc decât noi înşine. Acest „ceva” îi frumos, sună patetic, definiŃia FlorenŃei FacultăŃii de teologie a UniversităŃii fereşte şi ne fereşte în comunicare de - vocea – instrumentul zeilor; dar în arta „Ovidius”) şi comunicarea domniei sale bruiajul care împiedică realizarea actorului, ea obligă la migală şi efort „Vocea umană în spaŃiul liturgic”. Idei: semnificaŃiei mesajului încredinŃat lor uman, condus cu ştiinŃă şi însuşit abordarea sunetului ca „aspiraŃie a pentru a-l transmite: cultivarea, perseverent”. Incursiunea domniei sale imanentului la transcendent prin educarea, creşterea vocii omeneşti în pedagogia, tehnica, arta actorului vibraŃie, omul deŃinând ca atare, de la (splendid definită prin sintagma punea în evidenŃă preŃioase elemente CreaŃie, o „partitură muzicală” pe care INSTRUMENT AL ZEILOR), în fapt, ale „vorbirii de performanŃă”: dicŃiunea, o interpretează continuu; vocea umană cea care, de la începuturi, a permis respiraŃia, frazarea, obligativitatea co- fiind o expresie a interiorului, sunetul întruparea CUVÂNTULUI. abitării lor. „DenunŃa” vorbirea pe scenă perfect, răsunet al sufletului”. Am Întâlnirea de la ConstanŃa cu ca-n viaŃă (uitându-se astfel că publicul păstrat afirmaŃia potrivit căreia Muzica pleiada de minŃi strălucite respira trebuie să înŃeleagă un mesaj şi să – „liră a Duhului Sfânt”, umple spaŃiul pentru mine un anume fel de cultură a conchidă asupra lui), nerespectarea liturgic cu substanŃă inefabilă de căldurii umane... legilor gramaticale, a ortoepiei, sorginte divină, este sublimul mişcările spasmodice şi dezordonate, pământesc – tălmăcitor etern al excesul de şoaptă ori de urlete, sufletului omenesc”.

14 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 În Ńară dumneavoastră. Corul Academic “Euphonia” a interpretat şi două prime audiŃii absolute, chiar în ziua aniversării, joi 29 Petru Stoianov octombrie. Iar programul a fost mai dens, mai colorat. Ce la aniversare impresii aŃi « cules » ? P.S. : De fiecare dată, reîntâlnirea cu publicul vâlcean Dorina ARSENESCU este de natură să-mi dea un impuls creator ; valoarea corului academic « Euphonia » condus de maestrul Mihail Şefănescu Toamna ne aduce, de fiecare dată în sens invers este în măsură să nască noi idei. De aceea am şi încredinŃat mersului firesc al naturii, revigorarea vieŃii muzicale. Noile corului o nouă primă audiŃie absolută; în acest fel, numărul stagiuni se deschid, în sălile de concert energia binefăcătoare poeŃilor puşi în circulaŃie cu ocazia acestui concert s-a mărit a muzicii compensează ceea ce anotimpul pare să stingă. În prin adăugarea – alături de Nichita Stănescu şi Marius acest context de efervescenŃă artistică m-am îndreptat Robescu – a încă unui nume : Nicolae Dan Fruntelată. Nu a către compozitorul Petru Stoianov, pentru care această fost singura noutate din program : Rodica Vătăman-SubŃirelu toamnă a fost un prilej aniversar, în primul rând muzical. a oferit un pretext poetic sensibilului cântec fără cuvinte « De Dorina Arsenescu: Maestre, aŃi primit cel mai ce te ascunzi în tăcere ? » din ciclul Recitindu-l pe Eminescu frumos “La mulŃi ani” odată cu cele trei concerte care v-au recitit în primă audiŃie absolută de violonista Meda Stanciu, iar marcat aniversarea. În ordine cronologică, la Craiova, vineri dumneavoastră aŃi adus la viaŃă sonoră o altă primă audiŃie 16 octombrie, a fost organizat un prim “medalion absolută pe care sper să o includeŃi în repertoriu : Povestea componistic”…. florilor de nufăr, in memoriam Irina ŞaŃchi. Petru Stoianov: ….pe care l-am dorit în primul rând D.A.: Nu putem încheia interviul fără a vorbi de coral pentru că relaŃia sunet-cuvânt are în ea ceva special şi, Festivalul “Archaeus”, aflat la ediŃia a XII-a, în care aŃi avut mai ales, pentru că ştiam cât de valoros este corul academic din nou un concert de autor, joi 12 noiembrie la sala Centrului al Filarmonicii “Oltenia”. Am avut, într-adevăr, bucuria de Artistic Tinerimea Română din Bucureşti. a-mi asculta parte a creaŃiei corale într-o recitire datorată P.S. : Colaborarea cu “Archaeus” datează de ceva dirijorului Eugen Petre Sandu care a ştiut să aleagă şi vocile timp, fiind deosebit de rodnică în anii 90. Am apreciat mereu soliste ale partiturilor pe care i le-am încredinŃat. Inclusiv această voce distinctă - prin profesionalismul ei - a muzicii prima audiŃie absolută s-a dovedit a fi temeinic însuşită şi româneşti care, din 1985 încoace, a restituit valori ale muzicii redată. Cu această ocazie, vă felicit pentru modul în care aŃi contemporane şi a integrat mare parte a creaŃiei româneşti restituit LecŃie despre colind ca şi pentru nuanŃata susŃinere circuitului mondial de valori. pianistică din liedul Şi dacă… în care am avut surpriza de a Ecourile aplauzelor din sălile de concert sunt descoperi calităŃile vocale ale Olgăi Şain. În paranteză fie prezente încă în amintirea noastră. Pentru compozitorul Petru spus, mi-a fost studentă, la Facultatea de Muzică din Stoianov, o filă a vieŃii împlinită de realizări muzicale, s-a Timişoara. întors pentru a lăsa loc altor perspective. Îi dorim ani mulŃi D.A.: La Filarmonica “Ion Dumitrescu” din Râmnicu pentru a le împlini pe toate… Vâlcea publicul a avut ocazia să reasculte lucrările Începând din 1990, înfiinŃează istoria acestui institut cu o vechime de în capitala Ńării o nouă facultate de peste 145 de ani (a fost înfiinŃat în anul MEDALION muzică în cadrul UniversităŃii „Spiru 1864) drept „Deceniul Giuleanu” sau Haret”, al cărei decan şi apoi prorector „Victor Giuleanu – rector al deceniului Victor este până în ultimele clipe ale vieŃii (23 de aur” sau „un ctitor de şcoală dec. 2006). românească”. Giuleanu Apreciind realele sale calităŃi În paralel cu excepŃionala sa de pedagog şi de excelent organizator, activitate didactică şi de conducere, Al. I. BĂDULESCU profesorul Victor Giuleanu s-a dăruit activităŃii de cercetare din domeniul Recent s-au împlinit 95 de ani teoriei muzicii, pedagogiei muzicale şi de când a văzut lumina zilei eminentul ştiinŃei, în acest domeniu devenind prof. univ. dr. Victor Giuleanu, fără echivoc „unul dintre cei mai de teoretician şi muzicolog de renume seamă autori de tratate şi manuale de naŃional şi european, Doctor Honoris specialitate din Ńara noastră”. Causa al FederaŃiei Universitare Aniversarea a 95 de ani de la InternaŃionale din Missouri şi al naşterea ilustrului muzician a fost UniversităŃii NaŃionale de Muzică marcată, miercuri, 11 noiembrie a.c. Bucureşti, personalitate de excepŃie a (ziua sa de naştere), la Muzeul ştiinŃei muzicale şi învăŃământului memorial „Paul Constantinescu”, muzical românesc contemporan. printr-o emoŃionantă manifestare După ce a absolvit, cu brio, omagială organizată de către această Conservatorul de muzică din Bucureşti instituŃie, împreună cu Cenaclul (1941) şi după revenirea de pe frontul muzical „Paul Constantinescu” şi celei de a doua conflagraŃii mondiale FundaŃia Oamenilor de ştiinŃă (1941-1944), prof. Victor Giuleanu se Prahova. dedică cu întreaga sa fiinŃă şi Manifestarea omagială s-a capacitate de muncă nobilei activităŃi încheiat cu un recital vocal didactice pentru mai bine de 60 de ani. instrumental. şi-au dat concursul A început prin predarea muzicii la mezzosoprana Cristina Trandafir şi renumitele licee „Gh. Lazăr” şi „Matei solişti de la Liceul de Artă „Carmen Basarab” din Capitală, iar din 1952 Sylva” din Ploieşti: Mihai Alexandru şi devine, prin concurs, cadru didactic Petre Vladimir vioară, IoniŃă Faviola, universitar, promovând întreaga Lucia Popescu şi LiŃă Antonia, laureaŃi ierarhie a învăŃământului superior. În în 1960 a fost numit decan al FacultăŃii ai unor importante olimpiade şi perioada 1963-1985, a fost numit de Pedagogie, Dirijat şi CompoziŃie concursuri naŃionale. Programul a profesor universitar – şef de catedră, muzicală, iar din 1962 şi până în 1972 cuprins lucrări de referinŃe semnate de iar din 1985 şi până în anul 2000, a îndeplinit, în mod exemplar, funcŃia nemuritorii compozitori Paul profesor asociat – conducător de de rector al prestigiosului conservator Constantinescu, G. F. Haendel şi Fr. doctorat. bucureştean, perioadă care a intrat în Chopin.

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 15 Universitaria fost interpretate arii Trofeul „Ion Dacian” şi duete din Voievodul łiganilor, łara Surâsului, Corina BURA Giudita, Paganini, Văduva veselă Între 12-22 noiembrie a.c. s-a desfăşurat la (Franz Lehár), Bucureşti cea de a doua ediŃie a Festivalului InternaŃional al Liliacul, (Johann Artelor Spectacolului Muzical sub genericul „ViaŃa e Strauss), Contesa frumoasă”, eveniment precedat de mai multe workshop-uri. Maritza, Baiadera, Itinerarul a fost secondat de multe şi importante „episoade Sylvia, (Emmerich satelite” precum concertele susŃinute de Tiger Lillies, cel de Kálmán), dar promovare al Operei de Trei Parale cu studenŃi masteranzi marele câştigător al de la UNATC, Grupul Iza, expoziŃii Nunta în Cer / Betrice acestei prime ediŃii Iordan, Scena de pe stradă /Carolina Ciotu sau Maratonul a fost totuşi Valentina NaforniŃa Muzicii tradiŃionale Româneşti şi Fashion Musical Show/Liza musical-ul : Fiddler Panait. Manifestarea a fost complexă şi a cuprins pe lângă on the Roof / Jerry binecunoscutele şi clasicele spectacole de operetă Silvia, Brock, pentru care Iustinian Vasile Zetea a şi primit Trofeul Liliacul, Văduva veselă, Barbă-albastră (cu colaborare (singurul mare premiu al concursului), urmat de mai multe internaŃională) musical-urile Romeo şi Julieta de Gérard premii speciale acordate de juriu pentru Valentina NaforniŃă Presgurvic (partener de producŃie Teatrul de Operetă şi - aria Memory din Cats/ Andrew Lloyd Webber, de Musical din Budapesta) şi Odiseea VîsoŃki un spectacol Universitatea NaŃională de Artă Teatrală şi Cinematografică realizat de Alexander pentru cea mai bună interpretare teatrală a unei Hausvater. partituri muzicale excelent realizate de Anna S-a distins Mirescu în Candide/ Leonard Bernstein, de Cântarea Cântărilor, Teatrul NaŃional de Operetă „Ion Dacian” lui după texte biblice, Victor Bucur pentru Duo-ul Stazi-Boni din produs de AsociaŃia opereta cu titlul omonim şi Premiul Criticii „Mnémosyne” din Muzicale acordat Anei Cebotari din Republica Marsilia, având ca Moldova pentru prestaŃiile ei solo din musical-ul producători pe Romeo şi Julietta şi în duet cu Andrei Cătălina Buzoianu şi Bălăceanu în Moulin Rouge / Baerwald. În afară Sylvain Gouvernaire. de opŃiunile pentru Fiddler… şi Candide, care SecŃiunea Teatru – au presupus şi un joc complicat de scenă, cea Dans a impresionat mai potrivită voce pentru un text de musical cu Bolero - 5 francez a fost cea a Anei Cebotari, plină de spectacole scurte : O Iustinian Zetea expresivitate, cultivată cât se poate de sensibil Schimbare - muzică pentru partitura interpretată. S-au distins în mod Rossini şi Bach, Întâlnire cu o lebădă – muzică de special şi vocea Ionelei Soare (UNMB), cu un cântec din Ceaikovski, Când a muri înseamnă a trăi – muzica de zarzuela Los Claveles, apoi interpretarea şi jocul de scenă al celebrul Arvo Pärt, Bolero/ Ravel şi Susto/ Beethoven, lui Eugen Voicu (solist al Teatrului de Operetă), de prezentate de Teatrul NaŃional Slovac. De asemenea “Galele asemenea Lucian Corchiş, Oana Berbec şi mulŃi alŃii. Câteva InternaŃionale de Balet şi de Operetă” au reunit artişti de tinere talente, elevi/e ai/ale Liceului de Muzică şi-au verificat frunte ai teatrelor care au contribuit la acest minunat calităŃile în această competiŃie al cărei nivel a fost destul de eveniment. ridicat. Publicul s-a delectat şi pe muzica din My Fair Lady / Ineditul acestei ediŃii l-a reprezentat organizarea Loewe, South Pacific/ R. Rodgers, Vrăjitorul din Oz / Harold unui concurs răsplătit cu Marele Trofeul „Ion Dacian”, Arlen. La reuşita spectacolului şi-au adus o preŃioasă competiŃie deschisă tinerilor în vârstă de până la 30 de ani. contribuŃie pianistele Adina Cocargeanu, Violeta Ştefănescu, 42 de concurenŃi provenind din medii diverse, elevi ai Mădălina Ene, Ioana Maxim, Doina Arsenescu şi Liceelor de muzică din Bucureşti, studenŃi ai UniversităŃii binecunoscutul Alexandru Petrovici. Juriul a avut o misiune NaŃionale de Muzică din Bucureşti, studenŃi de la Facultatea dificilă în a face alegerea potrivită într-un concurs unde s-a de Filozofie, de la Universitatea NaŃională de Teatru şi Ńinut seamă de calitate vocală, prezenŃă scenică, adecvare Cinematografie, artişti consacraŃi, solişti ai Teatrului de stilistică, dificultatea repertoriului, experienŃă, vârstă şi mai Operetă „Ion Dacian”, în sfârşit, ales perspectivă, ştiut fiind că în amatori care nu şi-au dezvăluit spatele trofeelor se ascunde, de apartenenŃa (am remarcat o cele mai multe ori, perspectiva unei concurentă care, după ce a cântat, cariere de succes. Concluziile care şi-a reluat veşmântul unui ordin se vor desprinde din această primă monahal) s-au aliniat la start. ediŃie vor îmbunătăŃi cu siguranŃă Multe emoŃii şi susŃinere din regulamentul acordării premiilor şi partea unui public numeros, sporirea numărului acestora, în competent în mare măsură, în faŃa contextul artelor valoarea morală unui juriu exigent, compus din fiind una mult mai preŃioasă decât prof. dr. Gelu Colceag, regizor, cea materială. artiştii lirici Daniela Vlădescu, În final, merită felicitaŃi Alina Bottez, Ionel Pantea, Tiberiu organizatorii şi sponsorii acestui Simionescu (fondator al Teatrului festival, care timp de 10 zile şi-a de Operetă), criticul Costin Popa, proiectat concret mesajul: „ViaŃa e prezidaŃi de prof. univ. dr. Mihai Ana Cebotari şi Andrei Bălăceanu frumoasă”. (Foto: Diana Murăşan) Cosma, muzicolog şi regizor. Au 16 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Universitaria impresionat favorabil câteva din opusurile unor Stagiunea compozitori români precum Nicolae Lungu („Maria neichii, Mărie” şi mai ales cunoscutul „Alunel”), corala Petre Ştefănescu (cu o sensibilă „MioriŃă”), dar mai ales Irina Odăgescu-łuŃuianu, reprezentată de o lucrare demnă de remarcabilă prestaŃie muzicală a “Paul Constantinescu” acestei distinse creatoare, adevărat avanpost valoric al coralisticii autohtone. “Despre pace”, Concertul corului “Symbol” deşi presupune o construcŃie complicată, convinge şi entuziasmează auditorul prin consistenŃa Dan BUCIU

Al doilea concert al stagiunii corale organizate de ANCR (AsociaŃia NaŃională Corală din România) sub semnul omagierii marelui compozitor român Paul Constantinescu s-a desfăşurat în sala Enescu a UniversităŃii de Muzică din Bucureşti (UNMB) şi a avut drept protagonişti Corul de copii şi tineret „Symbol” şi dirijorul său Jean Lupu (secondat de LuminiŃa GuŃanu). Un public avizat, care a umplut sala de concerte a UNMB, a putut să aprecieze un program prezentat în foarte bune condiŃii Corul Symbol muzicale. Din repertoriul propus am mesajului muzical transmis într-un limbaj sonor ce reŃinut mai puŃin lucrările religioase (care au îmbină rafinamentul unui subtil modalism cu demonstrat o ştachetă calitativă modestă); ne-au condiŃia esenŃială a unei piese pentru copii, accesibilitatea. În opinia semnatarului acestor Irina Odăgescu rânduri, lucrarea este un adevărat model al genului coral, iar interpretarea s-a ridicat la altitudinea reclamată de înaltul nivel valoric al piesei. În ansam- blu – un concert reuşit, un cor de calitate, un dirijor cu mare experienŃă, Jean Lupu, dăruit profesiei, dublat de o promiŃătoare baghetă – adjuncta (LuminiŃa GuŃanu); am plecat cu un uşor regret vis-à-vis de inegalitatea valorică a repertoriului prezentat, dar şi cu bucuria de a fi urmărit performanŃa excelentă a unui foarte bun cor, construit de un muzician serios, Jean Lupu.

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 17 Forumul Compozitorilor europene cum ar fi Comisia Europeană, Parlamentul Viitorul muzicii European şi structurile guvernamentale locale. Industria muzicală este bazată pe interese de contemporane în Europa afaceri şi dispune de o promovare echilibrată şi bine susŃinută financiar, precum şi de acces la factorii de decizie În perioada 29.10-01.11.2009 a avut loc la din domeniul politic. Grupurile de consumatori au priorităŃi Glasgow (ScoŃia), Forumul Compozitorilor legale pe care şi le expun factorilor de decizie din domeniul Europeni. În încheierea lucrărilor a fost adoptată politic, dar aceste grupuri sunt deseori neobiective, următoarea DeclaraŃie: dezinformate şi/sau sub influenŃa altor factori. Fără prezenŃa compozitorilor, aceste două grupuri Noi, reprezentanŃii Uniunilor de creaŃie din 29 de Ńări de lobby ignoră punctul de vedere şi interesele creatorilor de europene, colaborând în cadrul Forumului Compozitorilor muzică. Compozitorii trebuie să fie prezenŃi din start la Europeni (FCE) şi al AlianŃei Compozitorilor şi Cantautorilor elaborarea politicilor, iar organizaŃii precum ACCE există din Europa (ACCE), ne-am reunit la Glasgow în Octombrie tocmai pentru a face posibilă această procedură. 2009 – anul european al inovaŃiei şi creativităŃii - pentru a 4. Să se stabilească principii corecte de stabili linii de acŃiune privitoare la viitorul muzicii culte proprietate intelectuală şi de administrare a drepturilor contemporane în Europa. de creaŃie în context global. Aşa cum este deja stabilit în tratate internaŃionale Muzica contemporană cultă este de o importanŃă precum ConvenŃia de la Berna, compozitorii au drepturi singulară în contextual european. PotenŃialul social şi inatacabile asupra creaŃiilor lor; totodată, ei au nevoie de educaŃional al acestui sector este foarte mare, el aducând şi oportunităŃi stabilite prin lege pentru a beneficia şi de o o contribuŃie considerabilă economiilor locale. exploatare comercială eficientă a acestor drepturi. Muzica începe odată cu creatorii ei. De-a lungul În acest moment, interese comerciale fac ca istoriei, compozitorii au încercat să reprezinte timpul şi implementarea Drepturilor să fie afectată atât de puternic, spaŃiul în care au creat, contribuind prin aceasta la crearea încât pe termen lung este ameninŃată însăşi stabilitatea culturilor naŃionale, dar şi la diversitatea culturală ce profesiei de compozitor. caracterizează Europa de azi. Această situaŃie trebuie corectată prin susŃinerea la Cu toate acestea, compozitorii secolului XXI cel mai înalt nivel a organizaŃiilor de management pentru întâmpină dificultăŃi în a-şi câştiga existenŃa din exersarea drepturile de autor, precum şi prin afişarea riscurilor şi profesiei lor, iar muzica contemporană a ajuns într-un pericolelor cu care acestea se confruntă. Mai exact: (1) moment de impas. Pierderea continuităŃii acestei moşteniri asigurarea unui cadru adecvat pentru drepturile de autor spirituale ar fi dezastruoasă. care să asigure profitul atât al compozitorilor, cât şi al industriei muzicale; (2) echilibrarea contextului legal pentru Propunem în atenŃia Uniunii Europene, dar şi a drepturile de autor în aşa fel încât să se asigure o susŃinere întregii Europe, următoarele şase măsuri: mai mare pentru organizaŃiile de gen mai puŃin puternice pe 1. Să se mărească vizibilitatea artei muzicale piaŃă; şi (3) o restructurare constructivă a sistemului de contemporane, precum şi a creatorilor ei. colectare a drepturilor durabil, gândit şi pentru viitor, în Este timpul pentru a nouă abordare la nivel contextul provocărilor noilor tehnologii ce vor apărea. Acesta european în scopul recunoaşterii şi susŃinerii muzicii culte va avea în vedere şi ameninŃarea crescută a distribuŃiei contemporane. Foarte multă muzică nouă, care va face muzicii fără remuneraŃii către compozitori. parte din repertoriul de viitor, nu este promovată în prezent 5. Să se continue dezvoltarea unui cadru şi există pericolul de a se pierde. European legal şi transparent în beneficiul tuturor Chiar şi acolo unde există apreciere pentru muzica profesioniştilor din domeniul muzical. în sine, există deseori o lipsă de apreciere pentru cei care În restructurarea unui ansamblu de principii în au creat această muzică şi pentru organizaŃiile din spatele vederea respectării drepturilor de autor, este esenŃial a se acestora, care îi susŃin. stabili un cadru sigur pentru alcătuirea contractelor şi a 2. Să se ridice cultura la un rang superior în tuturor celorlalte instrumente legale, în aşa fel încât acestea contextul politic european; să se întărească poziŃia să nu fie în detrimentul intereselor compozitorilor. Ca muzicii în cadrul politicilor culturale. exemple putem menŃiona protejarea drepturilor morale şi ImportanŃa culturii în comunitatea europeană este inversarea practicilor coercitive care apar atunci când evidentă şi bine cunoscută. Cultura este esenŃială atât muzica este sincronizată cu alte surse de media. Trebuie pentru sectorul turistic şi al exporturilor, cât şi pentru oferită protecŃia legală în cazul contractelor care se referă la coeziunea socială şi un trai decent. creaŃiile ce se presupun a fi publicate dar de fapt nu are loc Oraşele europene au beneficiat de avantaje nici o activitate de publicare, ceea ce poate avea ca rezultat considerabile prin iniŃiative precum aceea de a desemna devierea în interesul comercial al altora a remuneraŃiilor ce „capitale culturale europene”. Cultura merită să i se acorde se cuvin compozitorilor. de către politicieni importanŃă egală ca şi celorlalte sectoare 6. Să se încurajeze investiŃiile în arta muzicală importante ale economiei, aşa cum s-a convenit în contemporană şi să se faciliteze accesul la fondurile ConvenŃia pentru diversitate culturală a UNESCO din 2005. europene nerambursabile. Există o nevoie urgentă pentru recunoaşterea artei Există nevoia de investiŃii atât în sectorul privat cât muzicale contemporane ca fiind un element de primă şi în cel public. Muzica poate aduce beneficii investitorilor, importanŃă în cadrul complexităŃii culturale actuale. mediului de afaceri şi comunităŃilor sau instituŃiilor care o Compozitorii au contribuit şi contribuie la dezvoltarea atât a promovează. De asemenea, nevoia de remuneraŃie culturii naŃionale, cât şi a celei europene. În consecinŃă, imediată este una foarte acută pentru că muzicii îi trebuie politicile culturale actuale trebuie să Ńină cont de aceste mulŃi ani pentru a întoarce la creatorii ei un avantaj financiar. principii. Această decomprimare a timpului înseamnă că aceşti 3. Să se stabilească o legislaŃie eficientă în creatori nu vor beneficia de remuneraŃia financiara pe care interesul autorilor şi compozitorilor şi al drepturilor lor de altfel o merită şi care îi este esenŃială pentru a-şi continua prin dialog permanent între aceştia şi autorităŃile actul creator. europene. RemuneraŃiile pentru muzica nouă trebuie să fie Există o nevoie stringentă de dialog permanent între mărite. Acestea trebuie să fie echivalente cu remuneraŃiile autori/compozitori şi elementele decisive din organizaŃiile din celelalte arte, dar şi să reflecte costurile ridicate ale

18 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Punctul pe j... azz infrastructurii necesare pentru a susŃine FORUMUL COMPOZI- Britanică a Cantautorilor, performanŃa muzicală, cat şi nevoia de TORILOR EUROPENI Compozitorilor şi Autorilor (ABCCA) şi a crea noi repertorii. FCE este organizaŃia de Centrul Muzical ScoŃian, FCE s-a Acolo unde este posibil, în reprezentativă pentru compozitorii de reunit în luna octombrie 2009 şi a mediile ComunităŃii Europene, muzică contemporană ce conlucrează formulat această declaraŃie. beneficiile financiare trebuie încurajate în 29 de societăŃi europene membre: prin crearea de facilităŃi fiscale (plăŃi de Albania, Austria, Belarus, Belgia, ALIANłA COMPOZITORILOR taxe şi impozite) pentru compozitorii de Bulgaria, CroaŃia, Danemarca, Estonia, ŞI CANTAUTORILOR din EUROPA muzică contemporană şi pentru cei Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, (ACCE) care investesc în această artă. Ar fi de Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, ACCE este unicul reprezentant mare ajutor dacă muzica nouă ar fi Lituania, Macedonia, Olanda, oficial al tuturor compozitorilor din susŃinută prin proceduri asemănătoare Norvegia, Polonia, Portugalia, Europa. Cuprinde trei piloni: sponsorizărilor. Avansând aceste idei, România, Serbia, Slovenia, Spania, FCE – Forumul Compozitorilor trebuie implementate proceduri simple, Suedia, ElveŃia şi Marea Britanie. FCE Europeni realiste şi eficiente pentru a încuraja este pilonul de susŃinere a AlianŃei APCOE – AsociaŃia accesarea de fonduri europene Compozitorilor şi Cantautorilor din Compozitorilor de Muzică de nerambursabile, aşa cum este posibil Europa (ACCE) care reprezintă Popularitate din Europa în alte domenii precum agricultura şi compozitorii de muzică contemporana FFACE – FederaŃia alte industrii. culta. Sub auspiciile ArtMusFair din Compozitorilor de (muzică de) Film şi Glasgow, găzduit de Academia (spectacol) Audiovizual din Europa concert ea împlinea 45 de ani) care a plăcut auditorilor mai ales Bucharest Masters of ca vocalistă de rafinată vibraŃie şi abia mai apoi ca mânuitoare a claviaturii în alb şi negru a pianului Steinway (transportat în întreg turneul, împreună cu instalaŃiile de sunet, de lumini şi cu Jazz – Epilog o numeroasă echipă!). Am apreciat în schimb notabilele prestaŃii ale colegilor de formaŃie, îndeosebi ale remarcabilului ghitarist Anthony Wilson, principal partener al Dianei Krall, dar Festivalier şi ale secŃiei ritmice alăturându-i pe cunoscutul bass-ist Robert Leslie Hurst şi pe virtuozul baterist Karriem Riggins, capabil a Florian LUNGU etala o extinsă dinamică a nuanŃelor. Din setlist-ul serii nu au lipsit câteva nemuritoare bossanove făurite acum patru decenii Luna noiembrie a fost marcată în domeniile jazz-ului şi de faimosul compozitor brazilian Antonio Carlos Jobim, teme blues-ului de o suită de manifestări muzicale, de la Gala Blues- reactualizate spre a rotunji un program gândit anume pentru Jazz de la Timişoara (8 – 9.11) şi concertul Aurei Urziceanu satisfacerea gustului melomanilor romantici, recitalul purtând pe împreună cu Big band-ul Radio (15.11), la întâlnirile cu generic titlul uneia dintre genialele sale compoziŃii, „Quiet bluesmen ca Michael „Iron Man” Burks (SUA) şi A. G. Nights”. Weinberger din cadrul spectacolelor „Blue Monday” la clubul Cât priveşte concertul Quartetului Jan Garbarek, de bucureştean Hard Rock Café, la apariŃiile formaŃiei Black Sea precizat că acesta nu a fost unul de sine stătător, ci s-a dorit un Combo la Clubul SNC din ConstanŃa, ca şi de două ample inspirat epilog decalat în timp la Festivalul „Bucharest evenimente concertistice susŃinute în Sala Palatului din capitală Masters Of Jazz”, ediŃia a doua, derulată cu mai bine de o lună de Quartetul în frunte cu notoria pianistă şi vocalistă canadiană înainte (23 – 25.10). În anii trecuŃi i-am prezentat pe scenele Diana Krall (22.11) şi de grupul saxofonistului norvegian Jan noastre, în diverse întruchipări, pe toŃi componenŃii actuali ai Garbarek (25.11). grupului: pe Garbarek însuşi la Festivalurile de la Sibiu (1995) Aflată într-un amplu turneu internaŃional cuprinzând şi de la Gărâna (2007), pe bass-istul brazilian Yuri Daniel (de ulterior recitalului din România, concerte în Polonia, Cehia, asemenea la Gărâna), pe pianistul german Rainer Rusia, Noua Zeelandă, Australia etc., Diana Krall – multiplu Brüninghaus (Sibiu, Gărâna) ca şi pe Trilok Gurtu premiată cu râvnitele Grammy Awards, iubită de Barbra (percuŃionist indian evoluând cu formaŃia proprie la Bucureşti în Streisand, favorită a regretatului Oscar Peterson – s-a bucurat 2004 apoi la Satu Mare în 2008) – cu toŃi raportându-se într-un de un public numeros şi entuziast la Bucureşti, încântat să fel sau altul la casa de discuri müncheneză ECM, implicit la redescopere fascinaŃia swingului specific jazz-ului clasic- estetica promovată de aceasta. Curios să ascult „cu urechi noi” modernizat prin intermediul unor teme devenite acum mulŃi ani rezultanta sonoră a acestei formule, deci să nu dau curs vreunor celebre în interpretarea unor muzicieni legendari precum Nat preconcepŃii privind timbrul insinuant-languros al saxofonului, King Cole şi Fats Waller. Se spune că la pomul lăudat să nu te lirismul meditativ-elegiac al melopeelor accentuat caligrafice în duci cu sacul... proverb potrivit frumoasei blonde amintind de detrimentul acelui cofraj ritmic / contextual numit „groove”, am Venus din pânza lui Boticelli (cu o săptămână înainte de fost surprins să receptez un mesaj expresiv depăşindu-mi aşteptările. Programul de recital mi-a apărut impecabil gândit în devenirea sa secvenŃială. Profilându-se pe fondul unui decor scenic deosebit de sugestiv, cei patru muzicieni au subjugat auzul printr-o lume de vrajă aptă a induce o anume magie a sound-ului şi a ambientului. Alternând cu gust discursive intervenŃii solistic-improvizatorice şi insolite dialoguri între instrumentişti, artiştii oaspeŃi au reuşit evoluŃii eficient articulate, revelând performanŃe individuale de excepŃie precum acelea etalate strălucit de Rainer Brüninghaus la claviaturi acustice şi electronice, dar mai ales de Trilok Gurtu care s-a întrecut pe sine fructificând cu o incredibilă inventivitate formule ritmice şi combinaŃii timbrale nemaiauzite. Mai extrovertit, creativ totodată, Jan Garbarek s-a impus prin intervenŃii fluente, lipsite de sofisticare, lăsând însă şi coechipierilor câmp larg afirmării. SenzaŃia împărtăşită de public pe parcursul concertului, a fost aceea a unei transcenderi dinspre jazz spre o copleşitoare, Trilok Gurtu şi Florian Lungu extatică muzică a sferelor.

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 19 Aniversări łurcaşiu, Silvia Dumitrescu, Mădălina Manole, Ciro de Lumea minunată a lui Luca, Aurel Moga (cu un remix mai puŃin reuşit al piesei „Fata Morgana” de Elefterie Voiculescu). Anca łurcaşiu Mihai Constantinescu a venit însoŃită de fiul ei, reamintindu-ne că a prezentat alături de Mihai emisiunea pentru copii de la TVR, „Ba Ana-Maria SZABO da, ba nu!”. Ciro de Luca a venit special de la Slobozia (iar alt invitat, Costel Lăzăroiu, de la Râşnov, cu Dacă mai era nevoie, ne-am convins o dată în cântecele lui Dan Spătaru), evocând momentul plus că publicul îi iubeşte, îi doreşte, îi aşteaptă pe Todomondo de la Eurovision, de această dată el dând reprezentanŃii „generaŃiei de aur” a muzicii uşoare viaŃă tuturor personajelor. Cei tineri, în egală măsură româneşti. O Sală a Palatului arhiplină l-a primit cu admiratori ai talentului componistic şi interpretativ al lui Mihai Constantinescu, au fost reprezentaŃi de Raoul, M. Constantinescu duetul Autentic, Andreea Bălan (alături de partenerul ei de la „Dansez pentru tine”, Petrişor Ruge), Simona Secrier şi cele două talente „patronate” de compozitor, Maria Andrei şi copila Verona Man. Marele actor

M. Pâslaru, M. Constantinescu

ovaŃii pe cantautorul Mihai Constantinescu, la aniversarea a 40 de ani de carieră, într-un spectacol organizat de impresarul Bebe Mihu, sub egida DMB Music Records şi a AsociaŃiei culturale „Best Art”. De altfel, Bebe Mihu i-a înmânat sărbătoritului o plachetă omagială, pe care intenŃionează s-o reediteze şi la următoarele spectacole de acest gen. Concertul a fost Alexandru Arşinel a oferit un moment gustat de unul minunat – o seară a prieteniei, cu prezenŃa multora comedie, într-un show dominat de muzica lui Mihai dintre colegii de generaŃie. Astfel, au venit Margareta Constantinescu. Sărbătoritul a avut câteva apariŃii în Pâslaru („Lasă-mi, toamnă”, dar şi „łigara”, o piesă din spectacol, singur sau alături de orchestratorii şi ’66) – ea i-a făcut lui Mihai un cadou surpriză, un afiş de instrumentiştii săi, Lucian Darie (remarcabil chitarist şi turneu de acum 30 de ani, Mihaela Mihai (cu un backing vocal) şi Gabi Mitran. A fost într-adevăr „O lume minunată” a şlagărului, după care am avut doar două M. Dauer regrete: că au lipsit 3 din numele anunŃate pe afiş (doar unul motivat), dar mai ales că nici unul dintre invitaŃi, M. Manole dacă nu ne înşelăm (cu excepŃia Simonei Secrier), n-a cântat măcar un refren semnat de Mihai Constantinescu, aşa cum ar fi fost normal… De altfel, înafară de câŃiva dintre cei tineri (Raoul, Ciro de Luca, M. Andrei, C. Lăzăroiu, Autentic, V. Man, S. Secrier), nici unul moment de mare sensibilitate şi emoŃie), Gheorghe dintre colegii de spectacol Gheorghiu, Mirabela Dauer (a cântat atât singură, cât şi nu l-au susŃinut pe în duet cu Raoul). Angela Similea a interpretat admirabil protagonist în emisiunile TV (cea mai importantă fiind „live” „Un albastru infinit” de Marcel Dragomir, alături de cea de la OTV, care practic a făcut sala arhiplină), ceea un chitarist şi un violonist. A fost apoi ceea ce am ce denotă o tristă lipsă de solidaritate… denumi generaŃie de mijloc, dovedind aceeaşi formă de (Foto: Cornel Lazăr) excepŃie, ignorată de televiziuni: Marina Florea, Anca

20 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Maeştri vestit cvartetul Radu Parfumul Şerban-Temistocle Popa- George Grigoriu-Vasile străzilor Veselovschi. Despre „cei mai frumoşi ani” ai muzicii Ioan SĂTMĂREANU noastre uşoare, despre prietenul de altădată au Ceea ce scriam că ne dorim vorbit Aurel Storin, care din partea companiei Electrecord, are nu mai puŃin de 8 texte iată că se întâmplă: editarea unor pe CD, şi Horia albume cuprinzătoare consacrate Moculescu. Acesta din marilor noştri compozitori. De urmă s-a aşezat la pian şi această dată, după dublul CD ne-a reamintit două creaŃii Vasile V. Vasilache, avem un album ale compozitorului emoŃionant incluzând 24 de titluri omagiat. Acelaşi lucru l-a ale neuitatului compozitor Radu făcut şi Marius Popp, Şerban, considerat pe drept cuvânt numai că el a trasat o un demn urmaş al lui Ion Vasilescu paralelă între Radu şi creatorul unei adevărate şcoli Şerban şi Ellington sau moderne în muzica uşoară Jobim, subliniind românească. Dacă în primul caz racordarea permanentă a „motorul” proiectului a fost văduva compozitorului român la tendinŃele internaŃionale compozitorul, Marilena Vasilache, fost prezenŃi Margareta Pâslaru (de altfel, Horia Moculescu a acum a fost vorba de nora lui Radu (sosită direct de la Târgul de carte Gaudeamus) şi Ion Dichiseanu, cea dintâi fiind una dintre interpretele preferate ale compozitorului. Domnica Şerban speră că la lansarea celui de-al doilea CD să fie de faŃă şi Marina Voica, Mihaela Mihai, Corina Chiriac, Adrian Romcescu. La final, multe flori pentru organizatoare şi aplauze pentru cei care ne-au părăsit în

M. Pâslaru şi Radu Şerban premiaŃi la Tokyo

Şerban, prof.univ.dr. Domnica afirmat categoric că Radu Şerban Şerban, văduva lui Radu R. ar fi compus, primul, în ritm de Şerban, poet de mare sensibilitate, bossanova!). Florian Lungu a vorbit care sub pseudonimul Gheorghe despre talentul lui de orchestrator şi Vâlcu a semnat versurile unor a depănat amintiri de la comisia de cântece excepŃionale, cum ar fi creaŃie Radio, iar prof.univ.dr. „Seara”, „Pasărea de apă”, „O Carmen Stoianov a rememorat trestie doar”, „Altă dată”, „Dacă tu ai întâlniri de la UCMR. A fost fi floare” – toate prezente pe album. proiectat un film incluzând un Domnica Şerban conduce AsociaŃia interviu cu compozitorul, dar şi o culturală „Şerban”, implicată direct piesă cântată de nepotul său, în realizarea acestui CD purtând în Mircea Şerban (stabilit la New urmă cu 25 de ani: din imaginile de el „Parfumul străzilor” şi al unei York), în acompaniamentul big- pe scenă, Radu Şerban ne privea epoci romantice, în care marii bandului Radio, dirijat de Sile pe sub ochelari, zâmbind hâtru… compozitori erau prieteni, fiind Dinicu. Dintre soliştii de pe CD au ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 21 Carte Radu, Cristiana Bota, Alexandra şi Octavian Cepraga, “IULIANA MARCIUC Nicu Gigantu, Giulia Nahmany, Sorin Mărcuş, Cornelia Mihail (Preş. Clubului Trabantistelor), Ana Zdravcu în MIEZUL ZILEI” (Designer si Manager Casa de Moda “Heliotrop”), poeŃii Carolina Ilica şi Ştefan Mitroi, Carmen şi Nicu Marius GHERMAN Barbu, asociaŃii Iulianei Marciuc (Rest.”ASIA”), Georgine Dewor (Director Queen Of The World România), Roxana Cosma sau Cristina Trepcea. A fost Târgul InternaŃional de Carte “Gaudeamus” a prezenta şi echipa emisiunii “MIEZUL ZILEI” moderată fost gazda lansării volumului “Iuliana Marciuc în de luni până joi (13-13.50h) la TVR1 de Iuliana MIEZUL ZILEI“ (Editura Meteor Press) scris de colega noastră Oana Georgescu, de astrologul Radu Ştefănescu, psih.Lucia Sterian şi de Marius Andron, toŃi patru titulari ai unor rubrici de succes din emisiunea cu acelaşi nume de la TVR. Evenimentul a făcut ca standul să devină neîncăpător datorită celor peste 200 de invitaŃi ai vedetei TVR, ai autorilor, ai reprezentanŃilor editurii şi vizitatorilor Târgului. ToŃi, fără excepŃie, au aşteptat minute în şir autografele Iulianei Marciuc şi ale celor patru autori ai cărŃii, a cărei prefaŃă este semnată de Cristian łopescu. Asemeni vedetelor care au tinut să le fie alaturi: Elena Merişoreanu, O. Georgescu, Raoul Raoul, Trupa ExclussiV (Bianca şi Marian Sârbu), Grupul ALESIS (Alina şi Marciuc: Adina Slave, Producător, Cristina Lazăr, Romeo Negoiasă), actorii Mitică Popescu, Alexandru Editor Coordonator, Bernard Tatomir, reporter, apoi Bindea, Bianca Brad şi Victor Yilla, soprana Felicia Oana Georgescu, astrologul Radu Ştefănescu, Filip, Viorica Flintaşu, Oana şi Viorel Lis, Simona psih.Lucia Sterian şi Marius Andron, cei 4 autori ai Bălănescu (Antena 2), Roxana Iliescu (B1TV), cărŃii. antrenorul şi fostul mare fotbalist Gabi Balint, Florentin Marinescu, Preş.Federatiei Române de Arte MarŃiale, Au cântat, ca o surpriză pentru Iuliana, soprana Maria Bumbaru, Preş.Asociatiei Detectivilor Particulari Ana Maria Petre şi Freddy Camacho (Mexic). din România, Rita Mureşan, Cristian łopescu, Irina Interesant este faptul că, pe lângă trecerea în revistă a carierei vedetei TVR (anul I. Marciuc, F. Filip viitor va aniversa 20 de ani de când a fost angajată), Oana Georgescu “a cules” împreună cu Cristina Lazăr zeci de impresii ale vedetelor, inclusiv din lumea muzicii, personalităŃi invitate de-a lungul unui an de “Miezul Zilei” la rubrica “FeŃele vedetelor”. Cartea “Iuliana Marciuc în MIEZUL ZILEI“ se găseşte în reŃeaua naŃională a Magazinelor DIVERTA, a Librăriilor “Librarul-Dulimex” şi în toate librăriile din Ńară. Eveni- mentul a fost sprijinit de renumita firmă Rovinex din Focşani, graŃie preşedintelui Victor Istrate (Foto: Gabriel BoholŃ) 22 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 În Ńară În toamna anului 2003 festivalul KUSAK/POP URBAN UNIT este o BLUZĂU 14 revine cu a 8-a ediŃie, care s-a formulă inedită de fusion care-i desfăŃurat la T ‘ESSENCE PUB. alătură pe Raul Kusak, alt Dorin MANEA Festivalul a căpătat o anvergură experimentat clapetist colaborator pe care nici cei mai optimişti nu şi- în diverse trupe de rock şi blues şi La mijlocul anilor ’80 un o imaginau, aşa că pentru ediŃia Liviu Pop, toboşar român care grup de tineri entuziaşti pasionaŃi din 2004, a 9-a, au fost invitate 9 cântă de ani buni în SUA şi pe care de jazz a pus bazele unui club de trupe de renume. Pentru ediŃia a l-am văzut în Buzău alături de jazz la Casa Tineretului din Buzău. 10-a,festivalul se întoarce la Casa Chris Tofield. KRUPKA BLUES Cu timpul clubul a început să Tineretului : 3 zile, 13 formaŃii. BAND AND KAMEN KATSATA organizeze concerte, pe scenele Bluzău 11 a adus pe scenă 10 este noul proiect al lui Vasko The buzoiene urcând cele mai formaŃii şi artişti, iar anul următor, Patch, cel mai cunoscut muzician cunoscute nume din jazz-ul la ediŃia a 12-a - numai 2 zile - au de blues din Bulgaria. RAREŞ autohton. fost prezenŃi pe scenă şi BLUE TOTU BLUES X-PERIENCE este Prima ediŃie BLUZĂU a FAMILY din Serbia. 2008 ne-a o formulă nouă a lui Rareş Totu, avut loc în 1995, organizată de adus ediŃia cu numărul 13: două chitarist arhicunoscut, noutatea Corneliu Constantinescu, Florin zile de festival, 7 formaŃii cu stiluri fiind prezenŃa unei voci feminine. Artene şi Tolea Postovei. Pe scena extrem de diferite. D.O.L.E. înseamnă DEACA – festivalului au evoluat în primele 7 Ce am avut la Bluzău 14 OCHESCU – LAPI EXPERIMENT: ediŃii numeroase nume importante. (organizatori: FundaŃia pentru chitară - Florin Ochescu, tobe - In anul 2002 festivalul nu are loc tineret Buzău, Casa de cultură a Răzvan Lupu (printre altele fost la din cauza dificultăŃilor financiare. municipiului, cu sprijinul Primăriei Krypton şi Vama Veche) şi municipiului Buzău) ? buzoianul Mugur Diaconescu. În I.G. Pascu Două seri echilibrate de fine, GYURI PASCU & THE BLUE blues cu 6 nume WORKERS, formaŃie în care Gyuri cunoscute în aria reuşeşte să menŃină de ani buni iubitorilor de gen. aceiaşi muzicieni calzi şi valoroşi. OTHELLO BAND este Aceasta a fost reŃeta formula de blues a lui acestei reuşite ediŃii, care a fost Florentin Milcof, completată de apariŃia pe scenă a claviaturist care a cântat laureaŃilor primului concurs alături de Mihai judeŃean de chitară clasică de la Godoroja, A.G. Buzău. Weinberger, Iris.

Pascal CojocăriŃa şi Ştefan Cigu, Cornelia şi Lupu Aroma îmbătătoare Rednic, Maria Dragomiroiu, Petrică MâŃu Stoian, ansamblul « łara Vrancei ». Au continuat să Ńină a succesului publicul « în priză » Ro-Mania, Etno, Aurel Moldoveanu, în timp ce numeroşilor tineri, care Ana-Maria SZABO dansau de mama focului, li s-au adresat în mod special « Play & Win », « Future Underground », Am recurs la acest titlu pentru că impresionanta Smiley, Conekt-R, Anda Adam, Andreea Bălan, Ana desfăşurare de forŃe a fost prilejuită de ediŃia 2009 a Lesko. Au încântat încă o dată doamnele muzicii-pop tradiŃionalului « Festival al viei şi vinului » de la – Andra, Lavinia, Focşani. Ori, se ştie, anul acesta vinurile marca Andreea Bănică, Ro-Mania Rovinex, Panciu, Vinexport sunt mai îmbietoare ca în timp ce oricând, datorită unei recolte de zile mari. La fel a fost recitalurile live şi « recolta artistică » a festivalului, convocată de au trezit reverii preşedintele C.J., Marian Oprişan, pe marea arenă de îndeosebi pe platoul din faŃa gării municipiului – la rândul ei, una nostalgicilor, cu dintre cele mai frumoase din Ńară. Avându-i ca de un formidabil obicei în postura de consultanŃi pe Andreea şi Radu Mircea Baniciu Fornea, organizatorul a reuşit şi de această dată o şi cu localnicii de radiografie exactă a tuturor gusturilor, mulŃumindu-i pe la “Provincialii”, deplin pe cei peste 10 mii de spectatori care invadau cu colaboratorii lor de dată mai recentă din Rep. seară de seară (şi au fost patru !) spaŃiul din piaŃă. Moldova. Ca de obicei, Focşanii domină topurile Astfel, folclorul i-a adus în faŃa publicului pe Matilda spectacolelor de calitate !

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 23 Festival romanŃă a fost descoperită de către soŃia Parfum compozitorului la câŃiva ani după moartea acestuia şi a fost interpretată pentru prima dată în concurs de de crizanteme Corina Chiriac, care a cucerit Locul I. Cea de-a doua zi a Festivalului a adus pe scenă concurenŃi din toate Andrei SOFIAN colŃurile României şi din Republica Moldova. Soprana Felicia Filip a fost preşedintele juriului din care au mai La cea de-a 52-a ediŃie a Festivalului NaŃional făcut parte Voicu Enăchescu sau Florentina Satmari. de CreaŃie şi Interpretare a RomanŃei „Crizantema de Musicalul „TandreŃe, amor şi dor – Melodii de altădată” Aur” 2009, nume ilustre ale muzicii şi teatrului susŃinut de actorii Teatrului Nottara din Bucureşti a fost românesc au evoluat pe scena sălii de spectacole a regizat de Diana Lupescu, iar direcŃia muzicală a Casei de Cultură a Sindicatelor „I.G.Vasiliu” din spectacolului asigurată de Dan Ardelean, dirijorul Orchestrei Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. Spectatorii au fost introduşi de artiştii bucureşteni într-o atmosferă unică prin muzică, dans, decoruri, scenografie si costume, o lume cu „Unionul” lui Caragiale, „Cărăbuşul” lui Tănase şi muzica lui Zavaidoc, Cristian Vasile sau a Mariei Tănase. A treia zi a adus în fa a publicului „cuplul de aur” al comediei româneşti - Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Ei au creat o seară specială care a fost continuată şi cu atmosfera de petrecere întreŃinută de renumitul cântăreŃ de muzică lăutărească Nelu Ploieşteanu şi taraful său. Acesta a „declarat” în timpul repetiŃiilor că deşi avusese în săptămâna aceea „6 nunŃi, 6 înmormântări şi câteva botezuri”, abia aştepta să Corina Chiriac înceapă „treaba”... Rezultatul? Recitalul său a fost răsplătit cu ropote de aplauze. Stela Popescu Târgovişte, „îmbrăcată” în haine de gală ce au amintit şi Alexandru Arşinel, îndrăgiŃii actori ai Teatrului de spiritul anilor ’20. Totul, decorurile, scenografia, de Revistă „Constantin Tănase” abia se întorseseră accesoriile, muzica ambientală, elementele de decor dintr-un turneu european (Belgia, FranŃa, Olanda şi (maşini de epocă, pianul, telefonul, patefonul, Luxemburg) pe care l-au efectuat alături de Tamara mobilierul), florăresele, vestimentaŃia figuranŃilor sau Buciuceanu-Botez şi Eugen Cristea cu piesa de teatru „Ceaiul de la ora 5” oferit în foyer cu dulceŃuri, şerbet, radiofonic „Caviar, Votcă şi Bye-Bye” de George sifon rece şi delicatese care îi încântau pe bunicii noştri Astaloş, în regia lui Dan Puican. Considerat a fi unul au creat întocmai atmosfera perioadei interbelice. Un dintre cele mai longevive spectacole de teatru element de noutate l-au reprezentat cele două zile radiofonic, acesta a fost laureat în 1998 al Galei care au precedat Festivalul şi în care au avut loc în Premiilor UNITER. De aproape 15 ani îndrăgiŃii actori, PiaŃa Mihai Viteazul proiecŃii de film românesc. în frunte cu regizorul Dan Puican străbat întreaga Târgoviştenii şi nu numai au putut urmări pe un ecran lume, spectacolul jucându-se pe cinci continente - amplasat în faŃa Casei de Cultură a Sindicatelor două Europa, SUA, Australia, Africa şi Asia. La Târgovişte producŃii de referinŃă ale cinematografiei noastre: Stela Popescu şi-a făcut intrarea într-un mod inedit, „SupravieŃuitorul” (regia: Sergiu Nicolaescu) şi „Restul defilând printre scaunele spectatorilor. Această e tăcere” (regia: Nae Caranfil). Deschiderea oficială a schimbare de regie s-a făcut în ultimul moment, atunci Festivalului a avut loc pe 28 octombrie, când s-a dat când marea actriŃă s-a hotărât să interpreteze un startul concursului în cadrul căruia s-au întrecut 10 „cântec de pahar” pentru care avea nevoie de public. creatori de romanŃe: Mircea Andreescu, Grigore Chiar dacă Stela nu obişnuieşte să cânte, vedeta şi-a Leoveanu, Mircea Vasilescu, Marcel Morărescu, dorit foarte mult să facă acest lucru pentru a păstra Mircea Ciugudean, Titel Popovici, Niculae Lutan, Ion atmosfera Festivalului „Crizantema de Aur”. Gala Cristinoiu, Larisa Corobcean şi Ionel Bratu-Voicescu. LaureaŃilor a oferit un recital extraordinar de fado, Seara a continuat cu recitalurile unor nume consacrate chansonete şi canŃonete, genuri de muzică apropiate ale romanŃei târgoviştene - Puşa Ionescu, Ştefania romanŃei interpretate de aceiaşi Puşa Ionescu, ChiŃulescu, Bogdan Hresnic şi Mariana Luca, Ştefania ChiŃulescu, Bogdan Hreşnic şi Mariana Luca. câştigători ai ediŃiilor anterioare care au rămas mereu Pe scena ediŃiei din acest an a „Crizantemei de Aur” au cu sufletul alături de Festivalul „Crizantema de Aur”. evoluat şi Trupele de Jazz „Guilty Lemon” (aceştia Corina Chiriac a continuat seria recitalurilor, cu cântă Neo Soul, Funk & Jazz.), „Electric Forgiven”, şlagărele şi melodiile sale de suflet atât de dragi „Platonic Band” & Nicu PanŃoi şi „Headliner”, Silvia publicului românesc. Îndrăgita interpretă a concurat Goncear, una dintre laureatele ediŃiilor anterioare, dar acompaniată de Corala „Appassionato” la SecŃiunea şi Constantin Florescu cu ale sale amintiri despre „CreaŃie” cu piesa „Să ne-amintim de ziua asta” a Festival. Anul acesta a avut loc şi prima ediŃie a regretatului compozitor Ion Cristinoiu. Această Premiilor de ExcelenŃă „Ionel Fernic” care a a premiat

24 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Amintiri 10 personalităŃi din istoria festivalului. Au mai avut loc lansarea CD-ului „Crizantema Iarba verde de acasă… de Aur” cu Gliceria Gaciu, câştigătoarea ediŃiei 2008, recitalul de poezie susŃinut de Octavian URSULESCU actorii Teatrului „Mihai Popescu” din Târgovişte, vernisajul expoziŃiei de pictură a E oare vreun loc pe pământ mai frumos decât valea întinsă elevilor Liceului de Artă „Doamna Bălaşa” şi blând între dealurile mureşene, de-a lungul căreia se întinde prezentarea de modă a elevilor Şcolii de comuna Chiheru? Cu siguranŃă – nu, şi nu mă va contrazice nici Arte „Octav Enigărescu”. Ioan Matei, consăteanul meu din Chiheru Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” 2009 au revenit de sus. Socrul faimosului fotbalist Adrian sopranei Simona Boboia, solistă a Ilie a făcut mai mult decât mine, s-a Ansamblului Operei din Oradea şi Lector “repatriat”, reclădind moara bunicilor, Universitar Drd.al FacultăŃii de Muzică din ridicându-şi o căsuŃă minunată din lemn localitate, care a interpretat în concurs „Stai sus pe deal, în grădina lui Toader Haba, “al tinereŃe în loc” şi „De dragul tău”. Un lui BăbuŃă”, unde furasem mere nu o dată. exemplar al cărŃii „Învingătorul este A mai amenajat şi un lac, aştept să mai întotdeauna singur” de Paolo Coelho crească peştii, să mă duc să-i capturez! Nu purtând semnătura autorului a fost înmânat întâmplător am amintit de Ioan Matei, câştigătoarei de către Dana Săvuică, cea pentru că el este la loc de frunte în care a prezentat cartea lansată la susŃinerea remarcabilului primar Emanoil Târgovişte, oraşul copilăriei sale, în calitate Hurdugaci în organizarea “Zileleor de „ambasador” al celebrului scriitor Chiherului”. La această a 4-a ediŃie, brazilian. În palmaresul câştigătoarei primarul i-a avut alături şi pe Vasile Zoltan, Marius Mircea, IŃu Botoş Trofeului ediŃiei 2009 se numără trei albume şi Florea Horvat, dar mai ales toată suflarea comunei, fiindcă stadionul local a fost arhiplin. Programul a fost unul pe măsura eforturilor primarului şi primăriei Chiheru: frumoase tradiŃii folclorice cu elevii gimnaziului de stat “Iuliu Grama” din Chiheru de jos, diplome de fidelitate (pe scenă a fost prezent deputatul Vasile Gliga, mureşean get-beget, foarte iubit în zonă) pentru cupluri longevive şi, mai ales, cântece şi dansuri folclorice, aşa cum plac familiei Bogdan şi tuturor localnicilor. Din Harghita, de la Centrul cultural din TopliŃa, a sosit ansamblul “Rapsodia Călimanilor” – director Iosif Benkö, dirijor şi coregraf Vasile Gabor – cu orchestră, dansatori şi solişti vocali valoroşi. Un alt colectiv remarcabil este “Folclorica” din Reghin, condus de Eugen PetruŃ, abordând un repertoriu din toate regiunile Ńării, cu soliştii Ion Cristian łăran şi Liliana Marcu şi momente vesele susŃinute de Mihai Mureşan. Vedetele mureşene S. Popescu, Al. Arşinel ale muzicii de romanŃe şi peste 500 de concerte de populare n-au IncadraŃi de preoŃi, muzică clasică, de lied-oratoriu, colinde şi lipsit: Ciprian E. Hurdugaci, dep. C. Dobre, I. Matei romanŃe susŃinute în Ńară şi străinătate. Istrate, Maria Premiile SecŃiunii de CreaŃie a Neag, Mihaela Festivalului NaŃional de CreaŃie şi Sabău, Ioan Interpretare a RomanŃei „CRIZANTEMA Naste, Laura de AUR” 2009: Premiul Special „Ioan Oltean. Tomescu”: compozitorul Grigore Tinerilor le-a Leoveanu pentru piesa „RomanŃa de fost dăruit odinioară”; Locul I: autorul piesei „Să ne- grupul pop şi amintim de ziua asta”, regretatul etno-dance din compozitor Ion Cristinoiu interpretată de Sibiu – Symboll : autorului romanŃei Corina Chiriac; Locul II – condus de „Îmi pare rău”, compozitorul Titel Cosmin Popovici; Locul III: compozitorul Ionel Chelcea. Alături de patru frumoase dansatoare, grupul a pregătit de Bratu-Voicescu cu piesa „Doi vor fi”; Foto: Claudiu-Mihai Berechet minune, prin ritmuri moderne, finalul apoteotic: Ioan Matei a adus la Chiher cel mai “tare” foc de artificii, care a transformat comuna într- un adevărat Las Vegas! Bravo, Emanoil Hurdugaci, dai un semn primarilor care nu fac nimic!

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 25 Eco-staruri A.M. Ferentz întocmai!” a declarat fericita Vedete la câştigătoare. Legenda olimpismului românesc, Ivan conducere Patzaichin, a pilotat Mazda3 2.0i, consumul real fiind de Melania ONEA 9,7 l/100 km, iar valoarea raportată de 4,852. ”De când Nouă vedete şi nouă finaliste ale mă ştiu am fost un tip competiŃiei naŃionale “Maşina anului economic. Eu conduc liniştit 2010 în România” s-au întrecut pentru şi nu mă enervez. Ca să obŃinerea celui mai mic consum de consum cât mai puŃin am carburant la VIP Eco Challenge oprit şi radioul şi aerul VIP Eco Challenge este o iniŃiativă condiŃionat!” - a declarat prin care AsociaŃia Presei Auto din marele nostru campion. România, APAR, vrea să promoveze ”PerformanŃa lui Ivan este iniŃiativele ecologice legate de automobile impresionantă. Pentru un şi mai ales un stil de şofat care să utilizeze motor pe benzină de 2.0 litri, cât mai puŃin carburant. Ceea ce un consum atât de mic în presupune şi un impact cât mai mic asupra traficul bucureştean merită mediului înconjurător. La eveniment au participat subliniat. La fel de Octavian Bellu, Mihai Cioceanu, Mihai Constantinescu, remarcabilă este şi reuşita actriŃei Monica Davidescu, Monica Davidescu, Anamaria Ferentz, Iuliana Marciuc, Ivan Patzaichin, Aurelian Temişan şi A. Temişan, T. Colen, Gheorghe Turda, care au condus modelele Opel M. Davidescu, Gh. Turda Astra, Volkswagen Polo, Peugeot 206 plus, Ford Fiesta, Hyundai i20, Chevrolet Cruze, Mazda3, Renault Fluence şi Toyota Avensis. Din cauza ceŃii, Tavi Colen a ajuns mai târziu şi a ratat startul. Pentru că modelele fac parte din clase diferite şi au motoare de capacitate cilindrică diferită, consumul mediu obŃinut s-a raportat la cilindreea motorului. În acest fel evaluarea a fost una echidistantă. Traseul de test a cuprins o buclă închisă de aproape 10 km în partea de nord vest a oraşului Bucureşti, o zonă intens circulată, astfel încât participanŃii să concureze în condiŃii de trafic specifice oraşului Bucureşti. Câştigătorul concursului a fost cuplul Monica Davidescu şi Ford Fiesta 1.4 TDCi, cu un consum real în trafic de 6,5 l/100 km, în vreme ce valoarea care dovedeşte că se poate şi la consumuri şi emisii raportată la litrul de cilindree a motorului a fost de foarte reduse în traficul îngrozitor al Capitalei. Mai 4,646. Astfel, mult, cele două maşini câştigătoare Ford Fiesta şi au fost pline de alte persoane, Monica jurnalişti şi operatori de televiziune Davidescu şi- care i-au însoŃit în test! Rezultatele au adjudecat şi concursului sunt poate mai puŃin cel de-al doilea importante. Mesajul VIP-urilor, de trofeu pentru protest împotriva agresivităŃii din cel mai mic trafic, împotriva vitezomanilor care consum unitar pun în pericol vieŃile altora pe lângă de motorină. ale lor, reprezintă valoarea cea mai ”Eu am fost o importantă a acestei manifestări!” - elevă foarte a declarat Dan Vardie, Preşedintele bună. Aşa că Comitetului de Organizare a ”VIP am ascultat cu Eco Challange”, desfăşurată cu mare atenŃie mai puŃin de o lună înainte de lecŃia de eco- competiŃia “Maşina anului 2010 în driving pe care România”. (Foto: oana Georgescu) ne-a oferit-o organizatorul APAR şi am procedat

26 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Pe micul ecran grupului “Vali şi Carmen”, adaptată perfect noului context), Cântecele RevoluŃiei “Pro Musica” – “Timişoara” (se pare melodia cea mai “fierbinte”, îngânată în balconul Operei din Timişoara de Ilie Doru IONESCU Stepan în zilele primei revolte de pe Bega, începând cu tema a ceea ce avea să devină Imnul României – Nu e prima dată când programez o selecŃie a “Deşteaptă-te române”!). melodiilor la temă la acest sfârşit de an, numai că emisiunea Pusă la cale încă pentru 1 decembrie 1990, opera „Remix“ - care va fi difuzată de TVR Cultural în 20 rock “LanŃurile” a grupului “Krypton” (autori principali: Eugen decembrie, ora 17 – reuneşte de astădată chiar tot ce am Mihăescu şi Dragoş Docan) avea să izbândească în putut strâge în materie de cântece ale RevoluŃiei. Mi-aş fi spectacol cu public în martie 1992, la ConstanŃa, graŃie dorit şi un DVD care să rămână în casele celor interesaŃi (la producătorului Gheorghe CăpăŃână, după un an fiind editată a cărui propunere încă aştept răspuns la ora scrierii pe dublu disc de Niki Constantinescu, cu concursul unui articolului), mai cu seamă că toate aceste producŃii TVR, în Ioan Luchian Mihalea (alături de corul “Song”) ori a actorului cazul clipurilor, conŃin un soi de rezumat al secvenŃelor Călin Nemeş (rănit în decembrie 1989 la Cluj), ambii plecaŃi reprezentative pentru decembrie 1989, de la Bucureşti şi spre cele veşnice. Revenind la Timişoara, două melodii tot Timişoara. Şi încă o precizare pentru cei interesaŃi: după ale unor vârfuri ale rockului românesc, “Anul 1989” cu 1990 Electrecord a editat un disc „Orele RevoluŃiei“ cu o “Cargo”, respectiv “Timişoara” – “Phoenix”, cazul acestora parte din melodiile pe care le-am avut în vedere, care nu e din urmă fiind deosebit: exclus să fie reeditat (dacă ar fi după mine). Grupul se afla în plin concert, într-un parc din Cel mai important moment remixat, dedicat jertfei Osnabrück (Germania), când a aflat de începutul rebeliunii, rockerilor din decembrie 1989, evocă figura lui Mihai căreia i-a şi dedicat programul care a urmat. Bateristul LucreŃiu Gâtlan (i se spunea “Rocker-ul”), tânăr component Costin Petrescu a organizat primul concert al reunirii al grupului underground “Interval”, prima victimă a legendarei trupe la Paris (sala La Cigale, 31 martie 1990), RevoluŃiei din Bucureşti. Micky a fost prezent cu prietenii ale cărui câştiguri se doreau un aport la democratizarea şi rockeri în PiaŃa UniversităŃii, pe 21 decembrie. A fost lovit de europenizarea României. Ceva mai târziu, Nicolae Covaci un camion TAB, iar după ce s-a ridicat a fost împuşcat. închina un nou imn Timişoarei, aflând deopotrivă că pe Fostul său grup “Conex” i-a şi dedicat o piesă, în treptele catedralei timişorene se cântase, în faŃa soldaŃilor perioada imediat următoare – “Tânăr erou”. Au mai fost de dezlănŃuiŃi, din repertoriul “Phoenix”! asemenea clipurile “Roşu şi Negru” – “Crăciun însângerat” Lista nu se opreşte aici. Grupul de muzică (compoziŃie Liviu Tudan, clip al regretatului regizor, fost electronică al fraŃilor Florian şi Cristian Nanu, “Digital Art”, a muzician, Anghel Mora / Mişu Diaconescu), “22” (piesă cântat în mai multe rânduri compoziŃia “Bravi eroi”, după amplă aparŃinând lui Doru Căplescu, şi el plecat dintre noi), cum şi “NopŃi” (piesă mai veche semnată Vali Sterian din perioada trupa

“Voltaj”, în perioada sa heavy-metal, a avut o piesă sus în topuri, “Erou, erou”. În anii din urmă, trupa bucureşteană “Cri Gri” a dedicat la rândul său, prin Ştefan Mardale, o piesă primei victime – “Baladă pentru fiul pierdut”. Timişorenii de la “Locatarii”, proiectul lui Tavi Iepan, au şi un clip superb de platou la “Cimitirul Eroilor”, realizat de Gheorghe ŞfaiŃer pentru TVR Timişoara în urmă cu câŃiva ani, chiar în aceste zile acelaşi regizor punând în scenă un nou clip concitadinilor de la “Survolaj”, pentru o piesă dedicată RevoluŃiei pe ultimul disc – “Ultima soluŃie”. În emisiune am remixat şi câteva secvenŃe audio înregistrate “la cald” de la Radio “Europa Liberă”. Restul... nu-i tăcere. La MulŃi F-Ani!

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 9
Septembrie 2009 27 Ierarhii cântăreŃi din generaŃia mai veche, care evoluează Vedetele ultimelor live fără probleme şi pe care publicul i-a păstrat în memorie ca atare. Ori, eu nu cred că între subiecŃi două decenii au fost doar oameni între 40 şi 60 de ani ! Este uimitor, însă în egală măsură este şi un semnal de Marius GHERMAN alarmă şi un vot de blam pentru tânăra generaŃie de interpreŃi, dar şi un avertisment hotărât dat „Jurnalul NaŃional“ a publicat o foarte acelora care ne intoxică zi şi noapte, la radio, TV, interesantă ierarhie – de fapt un sondaj naŃional în presă numai cu « ceilalŃi » solişti, care, vedem CURS pe un acum, nu se regăsesc în preferinŃele eşantion de Angela Similea românilor. Între ei, şi organizatorii 1602 subiecŃi. festivalurilor « Cerbul de aur » şi Nu ştim pe ce « Mamaia », pe care îi putem întreba din criterii au fost nou : pe ce criterii, fiindcă de popularitate aleşi aceştia, dar nu poate fi vorba, alegeŃi recitalurile din bănuim că s-au manifestările Dvoastră ? Numele cu care respectat toate suntem bombardaŃi obsedant înseamnă criteriile socio- că se regăsesc doar în preferinŃele logice. Între- câtorva redactori şi atât, ceea ce este barea unică a foarte grav, fiindcă aceste posturi nu le fost : « Care sunt aparŃin ! Ei trebuie să Ńină seama de interpreŃii de părerile publicului, iar dacă nu, să fie muzică uşoară traşi de mânecă de şefii lor. din România pe Realizatorii sondajului au permis şi care îi apreciaŃi introducerea a două nume venind din cel mai mult lumea rock-ului, Dan Bittman şi Cristi pentru ceea ce Minculescu, când pentru acest gen au făcut, în muzical trebuia alcătuit un clasament ultimii 20 de ani, aparte. Mă aşteptam să văd în acest top în domeniul lor şi câteva alte nume mult mai prezente în de activitate ? ». peisajul muzical din aceste două decenii SituaŃia tristă la la care se referă, nivel de difuzare Andra teoretic, ancheta: a muzicii uşoare Marina Voica, româneşti rezultă din chiar faptul că Alexandru Jula, 39% dintre intervievaŃi n-au fost Anastasia Laza- capabili să indice măcar un nume!! S-ar riuc, Adrian fi întâmplat oare la fel înainte de ’89, Enache, dar şi când înterpreŃii români erau difuzaŃi Elena Gheorghe intens la radio şi TV? sau Raoul, de Dincolo de toate, clasamentul, pildă. Este aşa subiectiv cum poate fi el (1600 de evident că pentru oameni din 22 de milioane nu unii intervievaŃi a înseamnă, practic, nimic, când la contat mai mult evenimentul lui Mihai Constantinescu valoarea în sine de la Sala Palatului au fost 5.000 de decât activitatea, spectatori entuziaşti, iar el este, unii au fost sau chipurile, pe locul ...16 !) dovedeşte că sunt plecaŃi de românul este şi sentimental, şi multă vreme nostalgic, dar mai ales are gust şi peste hotare, alŃii ureche muzicală, pentru că în primele au avut probleme 21 de locuri se regăsesc, cu 3 excepŃii de sănătate care, (Andra, Fuego, Mihai Trăistariu) numai normal, sensi-

28 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Ierarhii bilizează. Impresionant este că n-au fost uitaŃi artiştii dispăruŃi în acest răstimp (Dan Spătaru, Laura Stoica), pentru că aceasta este concluzia generală: publicul din România nu uită când iubeşte un interpret, ceea ce este absolut emoŃionant şi impresionant. Sala plină de care vorbeam în cazul spectacolului aniversar Mihai Constantinescu s-a datorat în egală măsură şi altor preferaŃi ai publicului prezenŃi pe scenă: Angela Similea, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Mădălina Manole, Mihaela Mihai. Un rol important îl joacă televiziunea, unde unele din aceste figuri ilustre apar şi în postura de moderatori, actori sau animatori, ceea ce îi menŃine automat în atenŃia marelui public, aducându-le, iată, şi meritate procente. Este cazul unor Andra, Corina Chiriac, Ştefan Bănică jr., Cătălin Crişan, Fuego (şi în cazul lui, ca şi al Corina Chiriac altora, locul exact în ierarhia de popularitate este mai sus, fiind dat de capacitatea de a susŃine Similea a interpretat « Un albastru infinit » de singur concerte cu sala plină), Monica Anghel, Marcel Dragomir în versiune live-acustic, cu 2 Loredana Groza, Dan Bittman. instrumentişti, pentru a îndepărta toate zvonurile Primii care au simŃit, cu flerul lor infailibil, că nu mai are voce, nu mai cântă şi alte inepŃii acest curent de reîntoarcere la valorile autentice, debitate de această presă interesată doar de au fost impresarii cu greutate. Mai întâi a fost bârfe, răutăŃi, scandaluri, ticăloşii. Anghel Stoian, cu spectacolul « Remember Dan Într-o Ńară în care posturi autohtone nu Spătaru », după care a deschis o serie formidabilă transmit ore în şir nici un cântec românesc, când în 2009 Bebe Mihu, tot la Sala Palatului : acolo nu au loc nici măcar valorile tinere (Andra, Fuego, Trăistariu, Raoul, de pildă), acest Fuego clasament este o minune. Când săptămâni întregi la televizor nu vezi pe nici unul dintre cei prezenŃi în acest clasament, când la radio nu-i asculŃi, ierarhia publicată de « Jurnalul NaŃional » este, ca şi alegerile prezidenŃiale, un vot de blam : lumea vrea altceva, s-a săturat de kitsch-uri sau de playback-uri jenante, fie că este vorba de politică sau de muzică uşoară. Până una-alta, cum postul public TV pare a fi uitat cine sunt aceste 25 de nume din articolul de faŃă, ele pot fi admirate în voie doar la OTV, în emisiuni care durează ore în şir şi unde telespectatorii trimit mii de mesaje de dragoste. Şi să nu baŃi obrazul şi TVR-ului? Iată clasamentul din „Jurnalul NaŃional“: Angela Similea, Andra, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Ştefan Bănică Jr., Dan Spătaru, Cătălin Crişan, Fuego, Elena Cârstea, Monica Anghel, Loredana Groza, Dan Bittman, Margareta Pâslaru, Cristi Minculescu, Marcel Pavel, Mihai Constantinescu, Mădălina Manole, Mihai Trăistariu, Laura Stoica, Nicola, Gabriel concertele aniversare Jolt Kerestely (75 de ani), DorobanŃu, alŃii (sub 1%) Mihai Constantinescu (40 de ani de carieră), Maria Dragomiroiu (30). La concertul lui Mihai, Angela

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 29 Lansări MIRABELA şi RAOUL - M. Dauer, G. DorobanŃu o echipa formidabilă

Oana GEORGESCU

Cel mai nou album al Mirabelei Dauer a fost lansat printr-un spectacol de excepŃie găzduit de Sala “Auditorium” a Palatului Regal din Bucureşti, eveniment artistic de Ńinută. Acesta a marcat încă odată prietenia şi colaborarea inter- M. IoniŃă, Raoul, pretei, de peste 5 M. Pârvu ani, cu tânărul fiecare pas pe care îl fac înainte renasc şi nu cantautor Raoul regret că nu am făcut nici un pas înapoi. Tot ce (Rareş Borlea). El porneşte din suflet trebuie să ajungă la suflet. este compozitorul Cântecele mele leagă prietenii de suflet. Vă şi textierul tuturor am de o viaŃă lângă mine şi cu acest album mă melodiilor de pe mai nasc odată “pentru inima mea” şi vă vreau acest al patrulea lângă mine. Vă mulŃumesc tuturor că exist” – a album, cu scris Mirabela pe coperta albumului, iar Raoul excepŃia uneia – a completat: “Pecetea mea şi a carierei pe care “MulŃumesc, mi-o doresc e Mirabela, un om şi un prieten iubită mamă”, minunat. ViaŃa ei, cariera ei, învăŃămintele ei, şlagăr reorches- sufletul ei, prietenii ei, amintirile şi gândurile ei trat, compus de formează o comoară ce a născut în mine o Marian Nistor, pe inspiraŃie de nebănuit. Mă bucur că am norocul versurile lui să ascult muzica vieŃii Mirabelei Dauer şi să-l Corneliu Vadim transform în cântec şi vers. AscultaŃi-l şi Tudor. Raoul este bucuraŃi-vă că iubiŃi şi astfel... că trăiŃi frumos” cel care a semnat Evenimentul a fost un regal cultural- şi piesele incluse artistic, o reuşita absolută datorată şi locaŃiei pe ultimele trei inspirat alese - Sala Auditorium a Palatului albume ale Mirabelei Dauer lansate din 2005 şi C. Crişan, Gh. Gheorghiu, M. Constantinescu, C. Chiriac, D. Spătaru până în prezent (“Aş vrea să-mi dai inima ta”, “Dar din Rai”, “Floare albă, floare albastră”). Separat de proiectul solo al lui Raoul, care în iunie şi-a lansat cel de-al şaptelea album - “Egoist”, cei doi formează o echipă artistică veritabilă, iubită de marele public. “Pentru inima mea” este un succes deja anunŃat şi lesne de anticipat. Cel de-al 34-lea album al Mirabelei Dauer conŃine 15 melodii de dragoste, al căror mesaj, text şi muzicalitate sunt accentuate de stilul interpretativ inconfundabil al vedetei. “Ascultătorii vor fi provocaŃi la trăiri intense, la extreme sufleteşti, dar şi la un regal Regal din Bucureşti, care a fost gazdă pentru toŃi cei orchestral deosebit conceput special pentru o voce ca care au avut privilegiul să asiste la o efuziune de a Mirabelei” – ne-a spus Raoul cu ocazia lansării de la muzică bună şi sinceritate. Au impresionat vorbele Sala “Auditorium”. Pe albumul “Pentru inima mea” se emoŃionante, pline de iubire şi preŃuire ale prietenilor şi află şi trei melodii cântate în duet cu Mirabela. “Cu colegilor de breaslă ai celor doi artişti, colegi de turneu

30 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Lansări de carieră pe care îi împlinesc în cuprinde melodiile lansate de-a BEST OF 2010. Îmi place să cred că e un lungul timpului de îndrăgitul album de colecŃie pentru că adună interpret - “Eşti o simplă amintire”, ADRIAN succesele cele mai mari înregistrate “O singură noapte”, “Shake it”, “Aşa de mine în ultimii ani. Sunt piese că… ne distrăm” sau “Te iubesc” - ENACHE care, cu toată sinceritatea vă spun, care a Ńinut să includă pe acest nou dau „sarea şi piperul” show-urilor album Imnul echipei OŃelul GalaŃi, marca „Adrian Enache”. Tuturor ce se aude la fiecare meci pe care Oana GEORGESCU celor care au crezut şi cred în echipa sa de suflet îl joacă pe drumul meu artistic le mulŃumesc şi stadionul din localitate. Albumul Casa de ProducŃie „OVO le promit că voi face tot ce pot ca să cuprinde şi două prelucrări folclorice Music”, al cărei manager este binecunoscutul cantautor Ovidiu Komornyik, a lansat recent albumul „Best Of Adrian Enache”. ToŃi spectatorii, fanii şi vizitatorii supermarket-ului care a găzduit evenimentul şi prietenii care i-au fost alături (Titus Andrei, Elisabeta Lipă, trupa EXCLUSSIV – Bianca şi Marian Sârbu, Grupul ALESIS – Alina şi Romeo Negoiasă, DJ Vasile, fostul fotbalist DănuŃ Lupu) au avut ocazia să-l aplaude şi să cânte împreună cu Adrian Enache care a dansat pe scenă cu fiica sa, Diana. În aceeaşi zi aceasta a împlinit 13 ani. Adrian a mulŃumit pentru susŃinere Fan Clubului său care a fost prezent la lansare şi care prin cea care îl conduce, Ioana O. Komornyik, A. Enache, T. Andrei Matfeev din Botoşani, i-a înmânat nu-i dezamăgesc“ - a spus Adrian ale pieselor “Săracă inima mea” şi Trofeul “Cel mai bun artist“. Enache, solistul Teatrului de “Inimă de Ńigancă”. (Foto: Simona “Este un album care Revistă „Constantin Tănase”. Discul DuŃescu) încununează perfect cei 20 de ani

şi personalităŃi care au Ńinut să le fie alături cu ocazia Andreea Andrei), Jolt Kerestely şi Mircea Drăgan, ambii unui nou succes discografic: Irina Loghin, Corina cu soŃiile, Cornelia Catanga şi Aurel Pădureanu, Adrian Chiriac, Doina Spătaru, Gheorghe Turda, Maria Romcescu, Mihai Constantinescu, Gheorghe Dragomiroiu şi soŃul său, impresarul Alexandru Bebe Gheorghiu, Anastasia Lazariuc, Cătălin Crişan, Gabriel Mihu, compozitorii Ionel Tudor (cu soŃia sa, textierul DorobanŃu, Alexandru Jula, Anca łurcaşiu, Gianina Olaru, actriŃele Cristina Stamate şi Al. Jula, Raoul Valentina Fătu (Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”), OltiŃa Chirilă, Nuami Dinescu (“TanŃa”), Romică łociu, Silvia Chifiriuc (însărcinată în 9 luni) şi Petre Roman, trupa AUTENTIC şi Grupul ALESIS (Alina şi Romeo Negoiasă), interpreta Marilena Pârvu şi violonistul Marius IoniŃă, omul de afaceri Viorel Păunescu, designerul Liza Panait şi fiica sa, Maria, soŃii Alexandra şi Octavian Cepraga (TVR), Titus Andrei (Radio România ActualităŃi) sau Marilena Vasilache şi Sida Spătaru, soŃiile regretaŃilor Vasile V. Vasilache şi marelui Dan Spătaru. (Foto: Gabriel BoholŃ)

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 31 Fulgi de nea români!” şi cu siguranŃă al albumului „Flori de gheaŃă şi Dar de Sărbători flori dalbe”, i-a determinat să ia o hotărâre foarte importantă. La începutul anului viitor ALESIS va lansa Liviu RUSU un nou album de muzică uşoară la care lucrează deja. „Important pentru noi este faptul că am avut ocazia să „Muzică aleasă, pentru oameni aleşi” - acesta este spiritul formaŃiei „Alesis” (Alina şi Romeo Negoiasă). Originari din Câmpina, muzicieni solicitaŃi de solişti precum Irina Loghin, Marina Voica, Fuego, Gabriel DorobanŃu sau Adrian Enache, cei doi soŃi abordează cu uşurinŃă toate genurile muzicale. Au semnat foarte multe compoziŃii, dar şi prelucrări în manieră proprie ale unor melodii celebre, iar recent au lansat împreună cu Irina Loghin, la Casa de Discuri „Roton”, un album de colinde, proiect la care cei trei lucrează de anul trecut. „Flori de gheaŃă şi flori dalbe” se intitulează CD-ul care conŃine piese superbe – „Trei crai de la Răsărit”, „Sfânta Maică a lui Isus”, „Asta-i seara lui Crăciun”, „A sosit ziua măreaŃă” sau „Bună seara, dragi români”.

promovăm cântecele incluse pe aceste albume în turneele pe care le-am avut în toate oraşele din Ńară” – ne-a spus Romeo Negoiasă. Turneul naŃional pe care l-au făcut în 2007 împreună cu Fuego şi cu spectacolul „Casa Părintească” a avut un mare succes. Nenumăratele colaborări cu televiziunile şi emisiunile de profil, invitaŃiile la emisiuni live de radio şi televiziune şi faptul că sunt tot mai solicitaŃi la diferite spectacole şi la evenimente artistice dovedesc aprecierea de care se bucură grupul ALESIS. Colaborarea cu Irina Loghin s- a materializat cu acest album de colinde care se bucură deja de succes. Originară de pe aceleaşi meleaguri – judeŃul Prahova, Irina Loghin i-a oferit Alinei mai multe costume populare foarte preŃioase şi acceptul de a interpreta oricare dintre melodiile sale. O recunoaştere unică şi nepreŃuită din partea marii artiste a profesionalismului, vocii şi prezenŃei scenice pe care o are Alina Negoiasă, o Alina şi Romeo Negoiasă colaborează din anul artistă care îl are alături pe scenă şi în 1991. Succesul celor două albume lansate până acum viaŃă pe Romeo Negoiasă, un muzician de mare - „Colinde şi cântece de iarnă” şi „Bună seara, dragi valoare. (Foto: Cornel Lazăr)

32 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 Din inimă datorită ritmului intens în care trăim ale Crucii Roşii. “Bancă cu toŃii”, declară Margareta “Trebuie să clarific un Pâslaru. aspect asupra căruia planează o de suflet” Altă acŃiune caritabilă confuzie. Eu rămân dedicată remarcabilă este Banca de muzicii şi artelor, din ele derivă Doru DRĂGHICI Alimente: acest proiect a fost acŃiunile umanitare, prin proiecte lansat pe 10 septembrie 2009 de artistice; lansare de CD, DVD, Binecunoscută şi din filmul către Crucea Roşie Română la audiobook, toate cu o finalitate pentru copii “Veronica”, unde a iniŃiativa Margaretei Pâslaru, caritabilă. Pe de altă parte, interpretat trei roluri, Margareta Voluntar de Onoare al Crucii Roşii alături de filmările galeriilor de artă, Pâslaru revine la universul copilăriei Române. Pentru început, proiectul concertelor, emisiunilor edu- şi la actorie, sub o altă formă: de va fi implementat în 13 oraşe din cative, etc. am realizat în trecut şi data aceasta artista joacă rolul de România, în două lanŃuri de emisiuni la Food Bank, ceea ce m-a povestitor, aşa cum îi depăna supermarketuri. Doritorii pot dona în inspirat. Dacă muzica hrăneşte basme seara, la culcare, şi fiicei sale, Ana Maria. Copiii vor putea asculta unele dintre cele mai frumoase poveşti ale lui Hans Christian Andersen, cuprinse în audiobook-ul “Basme fermecate”, de la Curtea Veche Publishing. Margareta cedează drepturile de autor obŃinute Spitalului de copii Grigore Alexandrescu din Bucureşti, unde activează ca voluntar încă din 2006, citind poveşti. „Îmi doream ca aceste poveşti să aline durerea micilor pacienŃi atunci când eu nu ajung la patul lor, să le citesc personal. Avem promisiuni referitoare la donarea unor CD- playere şi visez ca ele să existe pe noptierele spitalelor de copii din containerele special amenajate sufletul, “Banca de alimente” Ńară. În plus, mă bucur că acum produse greu perisabile sau bani. pune pe masa nevoiaşului pâinea poveştile vor putea ajunge la copiii Beneficiarii vor fi, în primul rând, cei cea de toate zilele! – Margareta din întreaga Ńară cărora poate de pe listele sociale ale primăriilor şi Pâslaru părinŃii nu mai au timp să le citească

impresionat publicul cu Anca Parghel: vocile lor şi cu piese alese special pe gustul Ancăi. Visul merge mai Cele trei au fost acompaniate de Tudor şi departe Ciprian Parghel, emoŃionaŃi şi în acelaşi timp fericiŃi că muzica mamei lor a ANCA PARGHEL ar fi împlinit 52 de ani…. Din traversat anii şi promite să păcate destinul a hotărât altceva, aşa încât Anca s-a rămână. aflat de ziua ei într-un loc mai bun, alături de îngeri. Cei Spiritul şi căldura dragi au simŃit nevoia să marcheze evenimentul şi într- Ancăi rămân în continuare un fel mai pământean, într-o modalitate dragă regretatei alături de noi: la finalul artiste: cu muzică de calitate, voci de primă mână ale acestui an, Roton va lansa A. Parghel şi fiii săi muzicii noastre, locaŃie prestigioasă, mulŃi prieteni dragi un nou album ANCA şi fani emoŃionaŃi. Aşa încât în Hard Rock Caffé, toŃi, PARGHEL, care conŃine ultimele piese înregistrate în prieteni sau fani, s-au reunit pentru o seară specială, studio de Anca alături de băieŃii săi şi de Fly Project. sub semnul muzicii blues şi jazz. Maestru de ceremonii Acest nou album se alătură celui de colinde, ANCA a fost Mike Godoroja iar pe scenă au urcat pe rând PARGHEL- “Colind pentru România”, lansat anul trecut. Luiza Zan, Ozana Barabancea şi Paula Seling, care au Gabi MATEI

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 33 Remember beneficiat de prestaŃia unui grup de contrafăcute, într-o formulă de „60 de ani solişti vocali, cea mai mare parte duet, improprie folclorului neaoş. dintre ei beneficiari ai unor stiluri şi Întreaga manifestare împreună prin repertorii proprii zonelor sau sub- aniversară a fost concepută de zonelor pe care le reprezentau: doamna Eugenia Florea, folcloristă cântec” Nicolae Rotaru şi Elisabeta Turcu prin vocaŃie şi realizatoare de (Muntenia), Elena Mândrescu şi programe şi manifestări de gen Anton AchiŃei (Moldova), Steliana folcloric la postul “Radio România”. Ştefan CĂRĂPĂNCEANU Sima, Niculina Stoican, Petrică MâŃu Stoian, Ion Drăgoi şi Maria Sala de concerte a Ghinea (Oltenia), Floarea Radiodifuziunii Române a găzduit Tănăsescu (Dobrogea), un concert special, o manifestare Gheorghe Turda (Maramureş), de suflet, cu participarea Orchestrei Elena Jurjescu (Banat), Maria Populare Radio, prilejuită de Butaciu, Sebastian Stan, Maria aniversarea a 60 de ani de Stoica, Marcel Pârâu, Cristian înregistrări şi concerte folclorice. Pomohaci şi Grupul “Jidvei” În decursul celor şase (Ardeal). decenii de activitate artistică, la Majoritatea soliştilor au pupitrul acestei prestigioase adus cu ei cântece autentice din formaŃii s-au perindat o serie de vetrele pe care le reprezintă, în dirijori permanenŃi, unii afirmându- interpretări valoroase, pline de se şi ca instrumentişti virtuozi, din parfum şi inflexiuni stilistice rândul cărora amintim câteva locale, excepŃie făcând cântăreŃii nume: Constantin Mirea, George Niculina Stoican şi Petrică MâŃu Vancu, Victor Predescu, Marius Stoian, care au renunŃat la stilul Olmazu, Paraschiv Oprea s.a. care i-a consacrat, cel din Într-o imaginară şi simbolică inconfundabila sub-zonă Izverna, hartă folclorică a Ńării, spectacolul a în favoarea unor cântece De remarcat că la Omagiu muzical evenimentul comemorativ, care s-a intitulat “Eu nu te- Mihaelei am uitat”, intrarea a fost liberă, iar artiştii care au Runceanu acceptat imediat propu- nerea au cântat benevol. “Mihaela Runceanu Neobositul cantautor Aurel mi-a fost verişoară şi este o Toma, preşedinte al fan-clubului mare onoare pentru mine Mihaela Runceanu, a reuşit după să-i duc numele mai multe eforturi şi tentative să organizeze departe. PărinŃii mei s-au un spectacol omagial închinat cunoscut prin Mihaela, tatăl regretatei artiste. Spectacolul, care a meu fiind unchiul ei, iar marcat împlinirea a 20 de ani de la mama cea mai bună dispariŃia dintre noi a iubitei soliste, s-a prietenă. Am iubit-o enorm, desfăşurat la Casa de Cultură a pot să zic că a fost ca un StudenŃilor, datorită şi sprijinului idol pentru mine, iar cei publicistului - economist Mihai Bogatu, care au cunoscut-o ştiu că angajat recent aici. Au răspuns invitaŃiei nu ai cum să nu iubeşti un de a susŃine recitaluri nume cunoscute om atât de bun şi plin de precum Adrian Daminescu, Adrian energie pozitivă. Ultima Enache, Miki, Daniel Iordăchioaie, dată când am văzut-o în Carmen Trandafir, George Nicolescu, viaŃă mi-a spus să nu Silvia Dumitrescu, Maria Radu, Xenti renunŃ niciodată la vioara Runceanu, dar cel mai consistent sprijin, printr-o mea. Îi mărturisisem că vreau să fiu cântăreaŃă, la fel mediere intensă, au dat-o cele patru componente ale ca ea, când voi fi mare... Şi am ascultat-o.”, îşi grupului Amadeus, în frunte cu Andreea Runceanu, aminteşte Andreea. verişoara regretatei artiste. Dorin MANEA 34 ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 CD-uri atât alături de K1, Maria Dragomiroiu Andra: sau Cornelia şi Lupu Rednic, dar şi de „Iubeşte-mă azi, celebra formaŃie suedeză Rednex! Este vorba de melodiile „Well-O-Wee” iubeşte-mă şi „RailRoad, RailRoad”, cântate în această formulă la selecŃiile naŃionale mâine” Eurovision din 2007 şi 2008 (cum au fost prea bune…n-au câştigat!). În rest, Editat de MediaPro Music, noul binecunoscute refrene folclorice şi album al remarcabilei tinere soliste poartă amprenta talentului autentic al unui compozitor din tânăra generaŃie, Adrian Cristescu (sub preudonim scenic Adi Korekt el apare şi vocal în piesa „ColŃ de suflet”): nu mai puŃin de Nemevznic), dar mai ales prin prospeŃimea unui talent tânăr, autentic şi puternic. Eva & Constantin: „Favoritter fra Hjertet” etno, compoziŃii sau prelucrări ale Casa de producŃie Sirius mentorilor muzicali ai formaŃiei, precum Sound Europe din Danemarca şi un reuşit potpuriu de aproape 7 editează acest încântător album al minute reunind câteva dintre cele mai compatrioŃilor noştri Eva Kiss şi cunoscute piese populare, de la Constantin Radu, prin care cei doi „Aseară vântul bătea”, „Roata vieŃii”, 7 din cele 10 piese originale îi aparŃin! demonstrează că nu întâmplător şi-au „Trandafir de la Moldova” la piese de Celelalte 3 sunt semnate de Smiley şi edificat o carieră solidă în Ńara de muzică uşoară cu tentă folclorică – Şerban Cazan (nepotul lui LaurenŃiu), adopŃie. Având-o drept invitată pe o „Ionel, Ionelule” sau „Trenule, maşină Marius Moga şi cuplului Nistor- cunoscută vedetă locală, Christa mică”. Tulburaş. Ca bonus, numeroşii Bendell, albumul reuneşte piese de admiratori ai solistei găsesc piesa lui suflet, alăturând şlagărelor daneze hit- Mark Anthony, „Tragedy”. La 23 de ani, uri internaŃionale cum ar fi „My Heart frumoasă şi împlinită pe toate planurile, Marinela Pârvu: Will Go On” sau „Time To Say Andra ocupă un loc fruntaş în ierarhia „Vis pentru Goodbye”, nemaivorbind de o „Ave solistelor pop datorită seriozităŃii şi unei Maria” tulburătoare. Şi pentru că activităŃi concertistice şi discografice românii mei” sângele românesc apă nu se face, intense, răsplătindu-şi cu regularitate, iată, fanii cu piese de succes. Cu siguranŃă, Marinela Pârvu este revelaŃia certă a anului 2009, nu numai pentru muzica populară. Această Ro-Mania: olteancă frumoasă este dăruită cu un „Înc-o dată...” glas excepŃional şi muzicalitate, evidenŃiate din plin de acest album, Răzvan Ştefănescu, Cătălin orchestrat impecabil de Nicu łane şi Voicu şi IonuŃ Andraş alcătuiesc cea Marius IoniŃă. Primele 9 piese aparŃin, mai veche şi mai solidă titulatura etno- muzică şi text, lui Marius IoniŃă, cea de- dance de la noi, cu numeroase albume, a 10-a fiind binecunoscuta „Lie, zeci de hit-uri, sute de concerte în Ńară ciocârlie” a Mariei Ciobanu, cântată de şi peste hotare. Practic, Ro-Mania este Marinela într-un registru uluitor. un proiect viabil, iniŃiat cu mai bine de Acompaniată de valoroasa orchestră 10 ani în urmă de Radu Fornea, Daniel „Romanian Music Show” - dirijată de Alexandrescu (acesta semnează Nicu łane -, artista cucereşte auditoriul între atâtea titluri celebre cei doi au înregistrarea, mixajul, masteringul în prin câteva titluri remarcabile: „Jocurile strecurat şi „Ciobănaşul”, ca să ştie studioul K1 din Bucureşti) şi Mircea „X- olteneşti”, „Doi bătrâni”, „Mândra mea, danezii cu cine au de-a face! Mann” Presel, adică valorosul grup K1. fată frumoasă”, „MăicuŃa mea”. Acest OrchestraŃii şi acompaniament – Albumul de faŃă, editat de MediaPro album editat de Casa de producŃie Constantin Radu, înregistrări efectuate Music, este extrem de edificatory „Show-Bizz” (general manager M. în studioul Rakiss din Copenhaga. pentru complexitatea talentului celor 3 IoniŃă) se detaşează şi prin calitatea „ro-maniaci”, pentru că ei apar pe CD înregistrărilor (inginer de sunet George

ACTUALITATEA MUZICALĂ
Nr. 12
Decembrie 2009 35 Retro Temistocle Popa Trăilescu, Sergiu Eremia, Ion Cristinoiu, Dorin Teodorescu, Mamaia ’89 Paul Enigărescu, poetul Mircea Florin Şandru. La Interpretare: Octavian URSULESCU T. Popa, Georgeta Stoleru, C. Fugaru, Anton Şuteu, Gabriel Alexandrescu (Trofeul Mamaia „Concursul naŃional de creaŃie şi ’85 la Interpretare) şi Gabriela interpretare a muzicii uşoare româneşti“, Sauciuc. Înainte de festival au aceasta era titulatura oficială – căci avut loc pe litoral concertele „festival naŃional” era doar „Cântarea „Avanpremiera Mamaia”, sub României”, care îl îngloba şi pe acesta. egida Teatrului « Fantasio », SecŃiunea de creaŃie a avut, în 1989, 36 mereu cu sala arhiplină; fiecare de piese finaliste, selecŃionate din cele concurent putea să se rodeze 200 înscrise. Manifestarea a fost deschisă şi, atenŃie!, era şi plătit, aşa de două melodii înafară de concurs cum şi fiecare apariŃie pe semnate de Temistocle Popa, „Cântec scena festivalului se plătea, pentru noua zi” (Daniel Iordachioae) şi ceea ce după ’90 nu s-a mai „Flori pentru august” (cu toŃi soliştii de la întâmplat! La aceste interpretare, în număr de 28, aleşi dintre avanpremiere din ’89 au susŃinut recitaluri Silvia Dumitrescu, cei 150 înscrişi), precum şi de „Ce frumoasă e marea !” de Cătălin Crişan şi Daniel Iordachioae. După festival, în Aurel Giroveanu, cu Florin Apostol, câştigător al Trofeului de toamnă, s-a făcut un turneu în aceeaşi formulă prin Ńară; îmi interpretare ’88. Cele 56 de piese cântate de finaliştii de la aduc aminte amuzat că la Cluj-Napoca am întrerupt Interpretare (fiecare câte 2) au fost gravate pe 7 albume spectacolul fiindcă atât Cătălin, cât şi Daniel, tinere vedete cu Electrecord, care se vindeau deja orgolii ale vârstei, doreau să închidă concertul! Oricum, la sală. Pe scenă, finaliştii au trebuie subliniat apăsat meritul indiscutabil al secretarului de cântat pe negativele realizate de stat la CCES, Ladislau Hegheduş. Lui i se datora reluarea, în orchestra RTV, dirijor Ion 1983, şi menŃinerea la un nivel absolut respirabil, datorită Cristinoiu, grupurile conduse de abilităŃii de a strecura 2-3 piese « tematice », la început şi la Ionel Tudor şi Alexandru Wilmanyi sfârşit, şi atât. Eu, ca prezentator, îmi scriam de mână câteva şi grupul vocal „Choralis”, condus fraze, în rest, brodam liber pe lista de melodii dată de de Voicu Enăchescu. Înaintea organizatori. prezentării juriilor au fost La CreaŃie, în ’89 , Trofeul a fost acordat melodiei reamintite piesele distinse cu „Românie” de Temistocle Popa, cântată de Otilia Rădulescu Trofee la Mamaia ’88: „Dacă într- şi Daniel Iordachioae. În finalul festivalului, regizorul BiŃu o zi mă vei iubi” de I. Cristinoiu (D. Fălticineanu a aşezat acea „Copertă tematică” de care Iordachioae) şi „Dă-mi o şansă” aminteam; mai întâi „Pentru liniştea planetei”, apoi „E de C. Fugaru (G. CotabiŃă). Juriile sărbătoare la Mamaia” – două piese înafară de concurs de erau diferite, doar preşedintele Cornel Fugaru, cântate de un grup de solişti. În rest, nu s-a (Vasile Tomescu, secretar al mai făcut obişnuita ierarhizare, 11 melodii primind titlul de Uniunii Compozitorilor şi „Laureat” şi 2 – Premiu special. Între laureaŃi: George Muzicologilor) era comun. La Grigoriu, Mişu Iancu, Dan Stoian, V. Veselovschi, Ş. Fl. Apostol CreaŃie au fost, între alŃii, Georgescu (toŃi plecaŃi dintre noi), J. Kerestely, A. Manolache, LaurenŃiu Profeta, Cornel V. Gavrilă, D. Lupu, M. Vanica, H. Moculescu, C. Meraru, I, Tudor. Unele titluri au devenit şlagăre: „Cine iubeşte” (M. REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE EDITURA MUZICALĂ CU Dauer), „Şi m-am îndrăgostit de tine” (A. Daminescu), SPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL CULTURAL „Mama” (C. Crişan), „S-aducem dragostea-napoi” (G. ŞI ÎN COLABORARE CU U.N.M.B. DorobanŃu), „Întoarce-te, iubire” (M. Scupra), celelalte cântece din palmares fiind interpretate de Cornel Constantiniu, Marina Florea, G. CotabiŃă, M. Manole şi C. Crişan, C. Rădulescu, B. Bradu, M. Anghel, Dan Spătaru. ACTUALITATEA La Interpretare, Trofeul a revenit lui Alin Cibian, 18 ani, din Deva. Între premiaŃii mai cunoscuŃi azi: Marius Dragomir MUZICALĂ (Pr.1), cel cu „Party in Transylvania” peste ani, Aurelian Temişan (Premiul tinereŃii), Geanina Olaru (Pr. 3), Iunia Director: Costin ASLAM Tănase (Premiul criticii). N-au reuşit însă să intre în palmares Redactori: Adrian Enache (avea s-o facă peste un an), LuminiŃa Mihai COSMA Dumitrescu, Loredana Otrocol, Ioan Capanu (acum solist la Octavian URSULESCU Teatrul din Ploieşti), Brânduşa Acsânte, Georgeta Cernat (în Editorialist: Adrian IORGULESCU prezent, redactor la Radio România), Aneta Nedelescu, Gabriela Moraru – toŃi foarte dotaŃi, dar şi atunci juriile o mai „scrânteau”. Festivalul a durat 5 zile: 2 consacrate Semnează în acest număr: interpretării, 2 creaŃiei, ultima – Galei laureaŃilor. Dorina ARSENESCU, George BALINT, Al. I. BĂDULESCU, Ce s-a schimbat în 20 de ani la Mamaia? Teatrul de Vară Dan BUCIU, Corina BURA, Lavinia COMAN, este tot neacoperit, în schimb concurenŃii nu mai sunt plătiŃi; Viorel COSMA, Liviu DĂNCEANU, sala era atunci luată cu asalt, acum nu se umple nici cu sute Daniela CARMAN-FOTEA, Anca FLOREA, de invitaŃii; ieri, până şi tinerii aspiranŃi la glorie apăreau pe Oana GEORGESCU, Doru IONESCU, Florian LUNGU, albume Electrecord, azi ei părăsesc anonimi scena Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI, Doina MOGA, concursului; cândva la Mamaia, se lansau 4-5 hit-uri Marcel SPINEI, Florin Silviu URSULESCU autentice la fiecare ediŃie, acum încercaŃi să fredonaŃi un refren de anul trecut, etc. Nu e nostalgie, dar până în 1989, Adresa redacŃiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1, aşa cum era el, festivalul de la Mamaia era o sărbătoare a 010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67 muzicii uşoare; azi, invadat de rock, dance, etno, el şi-a E-mail: [email protected], [email protected] pierdut identitatea muzicală, nemaifiind, aşa cum scria TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRL cândva faimosul critic muzical Mario Luzzato Gegiz în TEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x «Corriere della sera» în Italia, « Un Sanremo la malul Mării Negre »...