Documente-Turcesti-Privind-Istoria

DOCUMENTE TURCESTI PRIVIND ISTORIA ROMANIEI I 1455 -1774

www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICE A .REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE Izvoare orientate privind istoria Romaniei" III

DOCUMENTE TURCESTI PRIVIND ISTORIA ROMANIEI VOL. I 1455-1774

intoemit de MUSTAFA A. MEHMED

EDITURA

www.dacoromanica.ro DOCUMENTS TURCS CONCERNANT L'HISTOIRE DE LA ROUMANIE, I (1455 - 1774)

TYPEHEDE AORYMEHTM, EACA1011LHECH HCTOPHH PYMMHIIII, I (1455 - 1774)

EDITURA ACADEMIE' REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Calea Victoriei Nr. 125, Sectorul 1, Bucurqti

www.dacoromanica.ro CUVINT INAINTE

Seria Documente turcesti privind istoria Romaniei, al cArei prim volum apare acum, face parte din colectia Izvoare orientale privind istoria Romaniei". Ea a luat na0ere din initiativaInstitutuluide istorie N. Iorga", in al ca'rui cadru a inceput pregAtirea ei, trecuta, apoi in grija Institutului de studii sud-est europene. Intre timp, prin strlduinta speciaNtilor, a fost efectuat6 o intinsI actiune de depistare, de transcriere §i de traducere a documentelor scrise in limba turco-osmanl ea putind asigura inc g, de pe acum aparitia unui numAr apreciabil de volume. Pentru o perioada lungl de cinci veacuri, izvoarele turceqti constituie, prin oglindirea raporturilor dintre taxile romaine §i Imperiul otoman, una din sursele principale de informatie privind istoria noastre nationalL Dace la inceput, pe primul plan al interesului stau cronicile, ale cAror fragmente privitoare In tgrile romane an aplrut in doul volume 1, °data, cu instaurarea dominatiei otomane §i cu cre§terea frecventei legAturilor dintre statele noastre §i puterea suzerang, interesul principal trece asupra documentelor de cancelarie. Pierdute de cele mai multe on in originalele for adresate domnilor roman, aceste acte s-au pastrat in numar impre- sionant de mare in minutele din arhivele otomane §i, in primul rind, in cele din marile depozite arhivistice de la Istanbul. Imprejurari favorabile au ingaduit Directiei Generale a Arhivelor Statului se organizeze misiuni de explorare a arhivelor otomane din Turcia §i din alte taxi §i sg, obting, astfel, serii importante de microfilm dup5, documentele pastrate in aceste arhive. Documentele turce§ti aduc o informatie bogatai privind relatiile politice dintre tarile romAne §i. Imperiul otoman, formele dominatiei otomane exercitate asupra celor dintli, modalitatile §i gradul exploatArii for economice. Completatl cu §tirile din izvoarele interne, ca §i cu altele provenind din surse externe, aceasta, informatie va servi istoricilor, care 'Ana acum au putut-o folosi numai cu totul fragmentar, pentru a reconstitui cu mai multA precizie statutul autonom al tArilor noastre in cadrul imperiului §i in cadrul international §i va contribui la luminarea unor insemnate fenomene de istorie social-economicl. Seria Documente turcesti privind istoria Romdniei i§i propune se publice in volumele ei succesive tot ce ti va fi accesibil din actele emanate de cancelariile otomane §i conservate in arhivele noastre sau in arhivele din strainatate. La acestea se adaugA actele in limba twca, emanate de cancelariile domnilor roman §i referindu-se la relatiile acestora cu Poarta, care nu slut turce§ti" cleat prin limbfi, dar completeazA, in mAsura

1 Cronici turcefli privind jlfrile romane, Extrase, vol. I, ed. M. Guboglu si M. Mehmed, Bucuresti, Edit. Acad., 1966; vol. II, ed. M. Guboglu, Bucuresti, Edit. Acad., 1974.

V www.dacoromanica.ro In care s-au pastrat, informatia oferita de documentele otomane cu privire la aceleasi probleme. Dar conditiile de acces la fondurile documentare Impiedica urmarea unei cronologii riguroase prin epuizarea pentru fiecare epoca a Intregii informatii existente. De aceea este de prevazut Inca de pe acum revenirea In viitor la perioadele de trap acoperite de volumele care se afla pregatite. Dificultatea tiparirii originalelor In limba turca - osmana a determinat, la rindul sau, decizia publicarii documentelor numai in traducere romaneasca, cu unele facsimile doar de caracter ilustrativ. Sintem convinsi ca puse astfel la dispozitia cercetatorilor, ele vor aduce pretioase servicii mai bunei cunoasteri a trecutului Orli noastre si de aceea tinem sa, multumim Editurii Academiei pentru publicarea seriei de fata alaturi de colectiile de izvoare cu care a inzestrat istoriografia romaneasca.

INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

www.dacoromanica.ro INTRODUCERE

Colectia IzToare orientale privind istoria Romaniei" se imbogateste prin punerea in circuitul stiintific a seriei de Documente turcefti privind istoria Romdniei, care va cuprinde traducerea in limba romans a documentelor turco-osmane referitoarela :Moldova, Tara Romaneascl, Transilvania, Dobrogea si Banat, de pe vremea dominatiei otomane (secolele XVXIX). Editarea documentelor turco-islamice, necesars in istoriografia romans, incepe acum sA, se realizeze pe scars mai larga, implinind dezi- deratul multor istorici care asteaptg elucidarea unor aspecte ale trecutului poporului roman, prin investigarea izvoarelor turcesti de pe vremea stapinirii otomane. Este stiut faptul ca evenimentele din zona carpato-dunareana s-au desfasurat, in genere, intr-o strinsa impletire cu cele din tinuturile inTecinate§ichiar mai indepOrtate. Astfel, tarile romane, datorita unor imprejurari istorice concrete, an avut legaturi multiple si cu Orientul, dar mai ales cu Imperiul otoman. Din aceste considerente, se impune ca istoria poporului roman sa, fie cercetatl§istudiatl, In permanenta, in contextul istoriei europenei universale. Tinind seama tocmai de aceste cerinte firesti, cerceatorii trecutului poporului roman, pe linga studierea izvoarelor interne, an initiat Inca de mult intocmirea§itiparirea unor Taste culegeri de documente trine referitoare la tarile romane, scrise in diverse limbi europene. In felul acesta an fost puse bazele unor valoroase colectii de izvoare externe ale istoriei poporului roman. In fruntea for se situeaza, Ears indoiala, colectia Hurmuzaki, intitulata : Documente privitoare la istoria romdnilor 1. AceastO colectie de renume a fost mereu imbogatia prin grija§i stradania unor savanti ca : N. Densusianu, Gr. Tocilescu, A. I. Odobescu, I. Bogdan, dar mai cu seamy N. Iorga. Yn ultimele decenii, editarea acestei colectii a fost reluatO, din seria noua, aparind primele patru volume 2. Nu intentiongm sa prezentam aici lista celorlalte feluri de documente publicate in decursul anilor in acest domeniu. Vrem doar sg, precizAm faptul ca intocmireai tiparirea unor Taste culegeri de documente, fie in original, fie in traducere, depasind posibilits Ile unor strAdanii izolate, pot fi realizate in genere sub auspiciile unor institutii, care dispun si de

1 E. de Hurmuzaki, Documente priviloare la istoria romdnilor, Bucuresti, 1876-1942 (44. vol.). 2 Documente privind istoria Romdniei, Colectia Eudoxiu de Hurmuzaki, seria noun, I, Rapoarte consulate ruse (1770 1796 ), Bucuresti, Edit. Acad., 1962; II, Rapoarle consulate ausiriece (1812 1823 ), Bucuresti, Edit. Acad., 1967; III, Solidaritatea romdnilor din Transil- vania Cu miscarea lui Tudor V ladimirescu, Bucuresti, Edit. Acad., 1967 ; IV, Rapoarle diplomatice ruse (1797 1806 ), Bucuresti, Edit. stiintifica, 1974.

VII www.dacoromanica.ro resursele materiale necesare valorificgrii eforturilor individuale sau colec- tive. In aceastg privintg, este demng de remarcat initiativa Academiei Republicii Socialiste Romania in vederea editaxii unor importante instru- mente de lucru, initiative, concretizatg, de-a lungul anilor, in cunoscutele serii de cronici §i de documente, referitoare la istoria poporului roman. Eforturile in acest domeniu sint continuate de Academia de *tiinte Sociale si Po litice a Republicii Socialiste Romania, atit in cadrul Institutului de istorie N. Iorga", al Institutului de studii sud-est europene, cit si al filialelor din Iasi, Cluj etc. Cit priveste colectia de izvoare orientale, dupg aparitia volumelor I si II din cronicile otomane 3, inaugurarea, cu volumul de fats,, a seriei : Documente turcesti privind istoria Romaniei reprezintg o noun realizare a stradaniilor istoriografiei romanesti contemporane in acest domeniu. Editarea unei astfel de colectii se impunea Inca de mult datoritg, si faptului cg izvoarele turco-islamice, privitoare la trecutul tgrilor roman, deli erau deosebit de importante, rgingseserg, poate, cel mai putin cunoscute ping in prezent. Este adevgrat cg, izvoarele narative sau documentare turco-orientale nu au fost neglijate cu totul in istoriografia romaneasca de ping, scum. Astfel, se pare cg eel...care a apelat pentru prima oarg la izvoarele turcesti a fost Nicolae Milescu-Spgtarul (1636-1708), in incercarea, atribuitg lui, de a alcg,tui o istorie otomang, indata dupg jumatatea secolului al XVII-lea, deci cu mult inainte de Dimitrie Cantemir, cunoscut ca primul orientalist roman de seams. Aceastg, lucrare, cuprinzind domniile a 19 sultanide la Osman I (1299 1326) la Mehmed al IV-lea (1648 1687) 1 a rgmas intr-ocopie din 1673 sub titlul :Istorie aleasa pre scurf, den multe letopisele izbreinitd, intru care se aratli toli imparatii turcesti, cifi an fost dinceputul impdrayei for kind asteizi act se ?tie 4. Este cert faptul cg, o aerie de materiale orientale an fost folosite de Dimitrie Cantemir (1671-1723), domnul Moldovei, bun cunoscgtor al limbilor islamice : turca, araba si persana, mai cu seams in operele sale : Istoria Imperiului otoman 5, De Corano (Curanus ), Cartea Sistemei sau despre starea religiunii mahomedane 6 etc. La rindul sau, IenIchita Vacarescu (1730-1799), care a intocmit si o istorie otomang 7, marturiseste cg, a fgcut cercetgri in chiuticurile impgratiei", adicg in condicile din arhivele otomane", traducind in 1791 si unele hatiserifuri 8, ceea ce reprezintg de fapt primele momente ale instituirii unei traditii in domeniul valorificgrii materialelor arhivistice de provenientg turco-islamica.

a Cronici turcesti privind Wile romdne. Extrase, I, Sec. XV mijlocul sec. XV II, de Mihail 'Guboglu si Mustafa Mehmed, Bucuresti, Edit. Acad., 1966 ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu). 4 N. Iorga, Studit si documente cu privire la istoria romdntlor, IX, Bucuresti, 1905, p. 183 213. 5 Istoria Imperiului ottomanu. Crescerea si scdderea lui. Cu note foarte instructive de Deme- Nu Cantemiru, 2 vol., ed. Ios. Hodosiu, Academia Roman5, Bucuresti (1876-1878). 6EditatA in limba ru.sA : Kniga ststema ill Sostoiante mohamedanskih relighit, St. Peters- burg, 1722. 7 Istorte a preaputerniciloruimparall othomant, in Tezaur de monumente Istorice, Bucuresti, II, 1863,p. 237 302. Titlul dat de sutor este :Istorieotomanicesti a preaputernicilor gi marilor impdralt.. . 4Hatisdrif care s-au talmdcit dirt cuvint In cuvint de Dumnealut Ianache Vdcdrescu, Bucu- resti, 1791 (Vezi si Cartea romaneasca veche, nr. 545).

VIII www.dacoromanica.ro De asemenea, vechile colectii de documente : Hurmuzaki, Uricariul 9, Tezaur de monumente istorice 10, Acte pi documente relative la istoria renapterii Romaniein q.a. contin numeroase documente turcesti privitoare la tarile romane. Dar, fiind de obicei traduceri dupa alte almAciri, aceste documente prezintl o serie de neajunsuri, ceea ce impune includerea for si in colectia de fat'fie pe masura descoperirii originalelor turcesti, fie prin comparatie cu documente similare si corijarea eventualelor erori din editiile anterioare. Aceleasi probleme se pun de fapt si in cazul unor documente publicate fie izolat, fie in grupuri mai restrinse, cum ar fi : hatiserifurile de privilegii din 1774 si 180212, hatiseriful din 182613, firmanul din 1857 pentru convocarea Divanului ad-hoc in Moldova 14, documentele familiei Mano 15, scrisoarea marelui vizir Sokollu-Mehmed pasa in legatura cu rascoala din 1574, sub conducerea lui Than Vodl cel Viteaz " s.a. Editarea izvoarelor documentare turcesti a luat amploare dup5, primul razboi mondial 17, in unele lucrari folosindu-se pe scary tot mai largl si metode mai adecvate acestui domeniu, cum ar fi : completarea unora din traduceri cu note, glosare, facsimile sau cu alte elemente auxi-

9 Th. Codrescu, Uricariul cuprinzdtoriu de hrisoave, anaf orate si (the acte, Iasi, 1852-1895 (25 vol.). 1° Al. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, Bucuresti, I III (1862-1864). 11 D. A. Sturdza, Acte si documente relative la istoria renasterii Romdniei, IX, Bucuresti, 1900-1909. 29 D. Fotino, Istoria generald a Daciei ..., Bucuresti, III, 1860, p. 223 235; Tezaur de monumente istorice, II (1863), p. 308 314 ; Uricariul, III, p. 181 205 ; Lazar §Aineanu, Int luenla orientald asupra limbii si culturii romdne, Bucuresti, 1900, I, p. CCXCIIICCCXI. 19 G. I. Lahovari, Talmacirea prea inaltului Hattiserif ce s-a trimis de cdtre Subltma Poartd lui Grigorie Vodd Ghica dupd Incheierea traciatului de pace de la Akerman, In Convorbiri literare", XXI, 6 (1887), p. 489 508; 7 (1887), p. 580 592; D. A. Sturdza, op. cit.,I, 1900, p. 310 318. 14 Firman imperial de convocarea Divanului Ad-Hoc pentru Principatul Moldovei, adresat Exc.-sale caimacamului prinful Nicolai Conachi Vogoride si Firman imperial atingator la a sa numire, Iasi, 1857 (ed fr. : Le Firman lure pour to convocation des Divans Ad-Hoc dans les Principautes du Danube, Paris, 1857). 14 Constantin G. Marro, Documente din secolele XV I XIX privitoare la familia Mano, Bucuresti, 1907. 16 Publicat In trad. latinA si romans In Arhiva istorica a Rombniei ", I. 1, Bucuresti, 1865,p. 43 46. 17 N. BAnescu, Opt scrisori turcesti de la Mihnea Turcitul", In Analele Acad. Rom., Mem. Sect. ist.", seria a III-a, t. VI, Bucuresti, 1927 (Documentele au fost traduse de Gh. Iogu, fapt reliefat de autor); Dumitru Z.FurnicA, Documente priviloare la comerful romdnesc. 1473-1868, Bucuresti, 1931, p. 1 14; Andrei Antalffy, Miinsa'al al-Salatin at lut Rukhsan- zade Ahmed Feridun, et-Tevkii, ca izvor pentru istoria romdnilor, In But. Corn.ist. a Bomb- niei", XIII, Bucuresti (1934); idem, Doud documente din biblioteca egipteand de la Cairo despre cucerirea Chiliei si Cetafii Albe la 1484, In Revista istoricA", XX, 1 3 (1934), p. 33 42; Mibail Regleanu, Zece documente turcesti din vremea lui Alexandru Ghica Vodd, In Balcania", II III (1939-1940), p. 319 330; H. Dj. Siruni, 0 corespondenfd necunosculd in limba fur - ceased a lui Scarlat Calimachi, domnul Moldovei, In Revista istoricA", XVII, 7 9 (1931), p. 177 185; idem, Documente tvrcesti ref eritoare la evenimentele din 1821 -1822, In Arhiva romaneasca", IV (1940), p. 259 263 ; idem, 0 ndvdlire necunoscutd a bandelor turcesti In Janie romdne la 1769. Doud documente turcesti din Arhivele statului, In Revista arhivelor", IV, 1 (1940); idem, Doud beizadele la Cenghel-Chidi In lumina documentelor turcesti din Arhivele statului, In Arhiva romaneascA", V (1940); idem, Acte turcesti privitoare la hotarele dundrene ale Torii Romonesti, in Revista arhivelor", V, 1(1942); idem, Domnii romdni la Poarla otomand Dupd un manuscris turcesc confinind note 0 insemndri despre ceremoniile 0 recepfiunile din Istan- bul Inure anti 1698-1782, Bucuresti, 1941.

IX www.dacoromanica.ro hare. In aceeasi mascara se constafa valorificarea sub diverse forme $i a unor izvoare narative otomane18. In aceasta privinta se cuvine relevat si efortul lui N. Iorga de a pune la indemina istoricilor unele izvoare turco-orientale fie in studiile sale, fie cu prilejul editarii unor colectii de documente, deli era vorba adeseori de simple reproduceri dupa alte talm6ciri sau de traducerea acestora in limba romans, insotindu-le si de scurte interpretari introductive, dar deosebit de sugestive18. In ultimele decenii cercetarea materialelor turco-islamice a fost reluata sub multiple forme, atentia specialistilor indreptindu-se atit asupra izvoarelor narative, prin punerea in circuitul stiintific a unor cronici otomane in articole speciale 20 sau in volume separate21, cit kii asupra fondurilor de documente turcesti, prin intocmirea de cataloage22 sau prin valorificarea sub alte forme a unor documente conservate in arhivele sau bibliotecile din tug, ca si din straingtate23. . In aceastl privinta se cuvine apreciat'a si contributia orientalistilor turcologi din alte tali, care au participat si partici$ la efortul de valori-

Is Andrei Antalffy, Vechea crania otomand ca izvor pentru istoria romdnilor, In Revista istorice, XXIII, 7 - 9 (1937), p. 217 - 235 (trad. pArtilor privitoare la tarile romanesti din Cronicile anonime otomane ; Tevarih-i Al-i Osman, ed. Fr. Giese); Th. N. Trapcea, Din cronica rimald a tut Suzi Celebi, In Balcania", V, 1 (1942), p. 433 - 434. " N. Iorga, Acte gi fragmente cu privire la istoria romdnilor, I (1895), p. 55 - 63 (se dau fragmente din cronica lui Mustafa Naima, dupa trad. fr. a lui A. Gallant); idem, Cronicile lurcepti ca izvor pentru istoria romdnilor, In Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. ", seria a III-a, t.IX (1928-1929), p. 1 - 22 (se dau fragmente din Cronicile anonime, ed. Fr. Giese, Cronica lui Rustem pagt, ed. Ludwig Forrer s.a.); idem, Not porunct turce0t catre domnit noftri (1572 - 1658 ), In Revista istoricA", XX, 10 - 12 (1934), p. 381 - 383. 20 De ex. Mustafa A. Mehmed, Hronika Idrisa BUM a kacestve isto6nika po istorii poko- renila Balkanskogo poluostrova turkami, In Revue des etudes sud-est europeennes", Bucarest, t. III, (1965), nr. 1 - 2, p. 95 - 129. 21 Cronici turcefli.. ., I; Caldlori strain' despre Wile ronalne, VI (Cillatori ortentali ). 22 Calalogul documentelor turceqii, Intocmit de Mihail Guboglu, I,Bucuresti, 1960; II, Bucuresti, 1965 (Directia Generals a Arhivelor Statului). 23 Dam citeva exemple : M. M. Alexandrescu-Dersca, A propos d'un firman du sultan Mustafa III, In Balcapia", VII, 2,(1944), p. 363 -391; idem, Un privilege par Sulegman I-er apres l'occupation de Bade (1526), In Revue des etudes sud-est europeennes", t. IV (1966), nr. 3 - 4, p. 377 - 391; Mihail Guboglu, Un manuncht de documenteturcefti privind event- mentele din fdrile romtinepti in tura( anului 1821, In Revista arhivelor "(seria notia), Bucu- reqti, I,1(1958), p. 234 - 256 ; idem, .5apte documente turcesli din arhivele Brafovului privind relaftile Transilvaniet cu Poarta otomane la inceputul secolului al XV II-lea, In Revista arhivelor", VIII, 1 (1965), p. 213 - 253; Mustafa A. Mehmed, Un document turc concernant le Kharatch de la Moldavie et de la Valachie aux XVe - XV le sleeks, In Revue des etudes sud-est europeennes". t. V (1967), nr. 1 - 2, p. 265 -274; idem, 0 noud reglementare a raporturilor Moldovei 0 Tdrii Ronainegi pia de Poarld la 1792 (0 carte de lege - Kanunname - in limba lured), In Studii. Revista de istorie", 20(1967), nr. 4, p. 691 - 707 ; idem, Dotal documente turcefti despre Neagoe Basarab, In Studii", 21(1968), nr. 5, p. 921 - 930 ; A. Decei, Tratatul de pace - sulhname- tricheial mire sultanul Mehmed II f i Stefan cel Mare la 1479, In Revista istorica romans ", Bucuresti, XV, 1945, p. 465 si urm. ; Mustafa A. Mehmed, Din raporlurile Moldovei cu Imperial otoman in a doua jumdtate a veacului al XV-lea, In Stu dii", 13 (1960), nr. 5, p. 173 si urm. ; Mustafa A. Mehmed, Ludovic Demeny, Noi documente turcefli privitoare la istoria Transilvaniei dirt secolul al XV II-lea, In Revista arhivelor" Bucuresti, XXXII, nr. 1 (1970),p.209 - 237; Mustafa A. Mehmed, Acfiuni diplomatice la Poarta In legdlurd cu migarea revolufionaradin1821,In Studii", 24(1971), nr.1, p. 63 - 76; idem, Despre dreptul de proprietale al suppilor olomani in Moldova f i Tara Romdneasca in secolele XV - XV III, In Cerceldrt istorice. Muzeul de tstorte a Moldovei, Iasi, 1972, p. 65 - 81 ; Mihai Maxim, Recherches sur les circonstances de la majoralion du kharadj de la Moldavie entrelesarmies 1538-1574, In Bulletin. Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europeen", Bucarest, nr. 2, 1972, p. 232 - 261. X www.dacoromanica.ro ficare a izvoarelor narative 24 sau documentare 25 turco-islamice, referitoare la istoria poporului roman, fie prin semnalarea tor, fie prin analizarea continutului tor, ea si prin publicarea for integrals in traducere sau in facsimile. Cu toate acestea, fats de numarul imens de materiale orientale neexplorate, referitoare la Wile romane, straduintele de ping acum ni se infatiseaza Inca modeste, cercetarea cronicilor si documentelor turco- islamice si punerea for in circuitul istoriografiei aflindu-se la inceputurile tor. * Intr-adevar, chiar si in arhivele, bibliotecile sau muzeele din tars se pastreaza mil de documente turco-osmane 26 §i o serie de condici numite defter 27, unele scrise in cancelariile domnilor romani. Amintim si de fondul important de tapiuri(topic), acte de posesiune, care privese indeosebi stapinirea otomana in Dobrogea pins la razboiul de indepen- denta (1877-1878), ca si pentru anii urmatori 28. Dar un numar impre- sionant de documente otomane privind istoria poporului roman se pastreaza in arhivele din Turcia. In aceasta privinta avem in vedere in primul rind

24 J. Deny, Sari- Sallik et le nom de la vine de Babadaghi, In Melanges of ferts a Emile Picot, vol. II, Paris, 1913, p. 1 - 15-, Paul Wittek, Jazijioghlu All on the Christian Turks of the Dobroja, In Bulletin of the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 - 668; idem, Les Gagaouzes = Les gens de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczny ...", t. XVII (1951-1952), Krakow, 1953, p. 12-24. Nu ne mai referim aici la editiile de cronici In limba turd; sau la traduceri In limbile europene ;ele cuprind Stiri deosebit de importante despre Wile romane. 25 F. Babinger, Zwei tiirkische Schutzbriefe f Dr Georg Rakoczt. FOrsten von Siebenbdrgen aus dem Jahre 1642, In Le Monde Oriental", Uppsala, 1920, p. 115 - 151 ; Bekir Sitks Bay- kal, 4877 harbi ye bununla ilgili meseleler hakkinda bazi vesikalar (RAzboiul din 1877 si unele documente despre acesta), In Turk Tarihi Vesikalari", I, nr. 3, 1941, p. 226 - 231; II, nr. 7, 1942, p. 56 - 62 ;II, nr. 8, 1942, p. 140 - 152 ; Fevzi Kurtoglu, Ilk Kam Hanlartrun Mek- tuplart (Scrisorile primilor hani crimeeni), In Belleten", Turk Tarib Kurumu (T.T.K.) Ankara, I, nr. 3 - 4 (1937), p. 641 - 655 + fats. (IX - XVI); J. Rypka, Die tilrkischen Schutzbrief e fur Georg II. Rdkdczi. Ftirsten von Siebenburgen aus dem Jahre 1649, In Der Islam", XVIII, 1929, p. 213 - 235;I.H. Uzungarsih, Ekos Bar fawn Erdel Krallzoina taytni hakkinda btrka c vesika (Citeva documente despre numirea lui Acatiu Barcsai In principatul Transilvaniei), In Belleten", T. T. K. Ankara, II, nr. 2 (1942), p. 361-378; idem, Bark coy Akos'un Erdel Kralltaina aft bans orijinal vesikalar (Unele documente origin ale In legatura cu domnia lui Acatiu Barcsai In Transilvania), In Istanbul Vniversitesi Edebyiat Fakilltesi Tarib. Dergisi", IV, 1952, nr. 7 (Istanbul, 1953), p. 51 - 68; Halil Sedes, 1875-1878 Osmanli Ordusu Savaslart. 1877 -1878 Osmanli Rus ye Rumen Savaqi (Luptele armatei otomane Intre anii 1875-1878. RAzboiul ruso-romano-turc din 1877-1878), Istanbul (10 - 12 volume); Hal Inalcik, An Ottoman document on Bayezid I expedition into Hungary and Wallachia, In Actes du Xe Congrls International d'Etudes Byzantines, 1957, p. 220 - 222 ; Erol Urunga, Osmanli Devlett Wore- sinde Ef lak-Bogdan (1774 -1812) (Tara RomaneascA si Moldova sub stApInirea otomanb), Istanbul, 1966 (vezi Arh. St. Bnc., Microf. Turcia, rola 19/1967; M. Tayyib Gokbilgin, XVII. asir baslartnda Erdel hadiseleri ve Bethlen Gabor'un beyli#e intihabi (Evenimentele de la Inceputul veacului al XVII-lea din Transilvania si alegerealuiGabriel Bethlen ca principe), In I.U.E.F.Tarih Dergisi", 1949, I, nr. 1, p. 1 - 28. 26 Mihail Guboglu, Documentele turcesti din Arhivele stafului si importanfa for pentru cerce- ldrile istorice, In Arhivele Statului, 125 ani de activitate. 1831 -1956, Bucuresti, 1957, p. 927- 454, $i rez. fr. (p. 509 - 510). 27 Dona dintre acestea au lost deja prezentate. Vezi Mustafa A. Mehmed, 0 condicd domneasca din a doua jumatcle a veacului al XVIII -lea, scriscl In limba turcd, privind Tara Roma- neascd, In Revista arhivelor", I, 2 (1958), p. 248 - 260 ; idem, 0 condica de firmane turcesti din timpul domniet lui Alexandru 1psilantt In Moldova (1786- 1788 ), In Studii", XV (1962), nr. 2, p. 406 - 429. 28 Aceste tapiuri ant conservate In Arhivele Statului din Bucm.esti.

XI www.dacoromanica.ro arhiva fostului palat imperial Topkapu din Istanbul 29, dar mai cu seam./ Arhivele Presedintiei Consiliului de Ministri (Bcqbakanhk ), tot din Istanbul 3°. Importanta arhivelor din Turcia pentru istoria popoarelor care s-au aflat odinioara sub dominaDia Imperiului otoman a fost subli- niata in mai multe rinduri 31. Se apreciaza ca in arhivele din Turcia se gasesc circa 90 milioane de documente, din care 50 milioane se pastreaza la Basbakanlik pe ling. cele 50 mii de condici, privind Wile care an alcatuit sau au depins altadata de Imperiul otoman5icuprinzind cele mai diferite probleme (economice, financiare, politice, militare etc.), distribuite in numeroase fonduri 32. In ciuda unor catastrofe repetate de-a lungul anilor (razboaie, incendii, distrugeri de documente sau vinzarea for ca deseuri chiarsi in veacul al XX-lea fie in Turcia, fie peste hotare, de ex. in Bulgaria) 33' existenta unui numar imens de documente intr-una din cele mai maxi arhive istorice din lume pune, pe drept cuvint, probleme importante atit in ceea ce priveste inventarierea lor, citi asigurarea unor conditii pentru conservarea acestor fonduri de documente. Se preconizeaza chiar i transferarea arhivelor din Istanbul la Ankara, dupg ce va fi construita o citadela special., destinata documentelor din Arhivele Basbakanlik 34. Pe de alt./. parte, numeroase alte fonduri de documente turcesti din perioada Imperiului otoman se gasesc si in Orient sau in Wile sud-est europene (Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Albania), ca si in Polonia, Ungaria, U.R.S.S. etc. In aceasta privinta nu pot fi neglijate nici fondurile de documente din Wile Europei centralei occidentale (R. S. Cehoslovaca, Austria, R. D. German., R. F. Germania, Franta, Anglia v.a.). Tot atit de apreciabile sinti eolectiile de manuscrise orientale turco-islamice din bibliotecile tarilor amintite mai sus 35.

29Topkapt Saragt Muzesi Arsivi (TKSMA) (Arhiva Muzeului Palatului Topkapu); documentele stilt In curs de catalogare. 39Despre continutul acestor arhive vezi Mithat Sertoglu, Muhteva Bakinundan Basve- Met Ar$ivi (Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri din punct de vedere al continutului), Ankara, Turk Tarih Kurumu Basimevi, 1955. 31Abdurrahman $eref,Evrak-t kadime yeuesaik-ttarihimiz,In Tarih-i Osmani Eneilmeni Mecmuasi" (TOEM), Istanbul, 1328/1910, nr. 1, p. 9 -19; J. Deny, Les archives tur- ques,In Histoire el historiens depuis cinquanle ans, Paris, 1927, p. 450 454 ; P. Wittek, Les archives de Turquie, In Byzantion", Bruxelles, XIII, 2(1938), p. 691 699 ; L. Fekete, Ober Archivalien and Arhivwesen in der Titrkei, In Acts Orientalia Hungarica", III, 3 (1954), Budapesta, 1955, p. 179 205 ; Mithat Sertoglu, op. cit., Stanford J. Shaw, Archival Sources for Ottoman History : The Archives of Turkey, In Journalof the American Oriental Society", 80, nr. 1/1960, p. 1 12 ; Faik Resit Unat, L'importance des Archives de l'Empire Ottoman du point de vue des etudes balkaniques. Comission Nationale Roumaine pour 1'UNESCO, Sinaia, 8 14 Juillet 1962, p. 46 48 ; Feyyaz Giirkan, Milli Euitim Bakanliut Ar$ivleri yeTM-- kiyede Ar$iv calz$malart (Arhivele Ministerului Educatiei Nationale si cercetarile arhivistice In Turcia), Ankara, Milli Egitim Basimevi, 1966; M. Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane din Turcia $i importanfa for pentru istoria farilor romdne, In Revista arhivelor", 1966, nr. 2, p. 175 194. 32Midhat Sertoglu, op. cit. 33Turgut Istksal, Arsivlerimizin Durumu ve Problemleri (Starea si problemele arhivelor noastre), In Turk Kiiltilrii", Ankara, nr. 119, 1972, p. 1 196 1 207 (p. 36 47); p. 1 199 1 203 (p. 39 43). 34Ibidem, p. 1 205 1 206 (p. 45 46). 35in multe manuscrise cu caracter istoric pot fi gasite relatari importante si despre tarile romane. Se impune ca cele mai semnificative din ele sa fie cercetate, iar informatiile privitoare la istoria poporului roman sa fie extrase si publicate.

XII www.dacoromanica.ro Une le din aceste fonduri de documente sau colectii de manuscrise au fost prezentate lumii stiintifice intr-o forma sau. alts 36. De remarcat este si faptul eg, in arhivele $i bibliotecile respective pot fi gasite numeroase documentesicronici turco-islamice cuprinzind informatii pretioase despre tgrile romane 371 sub cele mai diferite aspecte ale trecutului tor, inclusiv sub raportul incadrarii istoriei poporului roman in contextul istoriei universale. Dar numai o infirag parte din fondurile de documentei colectiile de manuscrise mentionate a fost pusfi, pins in prezent, in circuitulstiin- tific,majoritatea tor, indeosebi cele din Basbakanlik Arsivi din Istanbul, fiind inca neinventariate sau necatalogate, ca atare, nesemnalate sub nici o forma 38. Toate aceste considerente ne indrepatesc sa apreciem cg realizarile de pia, acuma ale istoriografiei romanesti in domeniul valorificarii izvoarelor narativesidocumentare turco-islamice reprezint6 inceputul unor eforturi care trebuie extinse in viitor. intr-adevAr, valorificarea izvoarelor narativesidocumentare turco-islamice a famas fn urma celorlalte surse privind istoria poporului roman. Punerea In circuitul stiintific a unor serii de documentesicronici turco-orientale, in traducere, va, inlesni cercetalorului diferitelor aspecte ale trecutului poporului roman BA consulte, de fapt, documentele sau colectiile de manuscrise turco-islamice chiari flea sa cunoasca tainele slovelor arabe sau alte elemente, necesare citirii materialelor de acest gen. Aceasta menire o vor avea Documentele turcesti privind istoria Romdniei §i Cronicile turcefti privind tarile romane. * In editarea documentelor turcesti nu exists o metodl unitafa. Uneori se recurge la transcrierea documentelor, alteori se dau facsimile si regeste. Exist,sitraduceri insotite de facsimile $i transliteratie in 36 Ch. Schefer, Catalogue de la Collection de mss. orientaux :Arabes, Persans etTures, Paris, 1900; Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen and thee Werke. . ., Leipzig, 1927; E. Blochet, Catalogue des manuscrits. Bibliothique Nationale, t.I, Anciens fonds, nr. 1 396; Suplements, nr. 1 572, Paris, 1932; t. II, Suplements, nr. 573 1 419,Paris, 1933 ; J. Deny, Sommaire des archives (argues du Caire, Societe Royale de Geographie du Caire, Caire, 1930 ; L. Fekete, Turkische Schrif ten aus dem Archie des Palotins Nikolaus Esterhdzy 1606 1645, Budapest, 1933; N. Beldiceanu, Les actes des premiers sultans conserves dans les manuscrits tures de la Bibliotheque Nationale a Paris, t. I, Paris, 1963 ;t. II, 1964 ; F. Babinger, Das Archie des Bosniaken Osman paqa, Berlin, 1931; Gl. Elezovid, Turski spomenici . .., 1,1. (Beograd, 1940); 1/2, 1952 ; J. Kabrda, Les anciens registres lures de cadis de Sofia et Vidin et leur importance pour l'histoire de la Bulgarie, In Archly Orientalni", Praha, nr. 1, 1951, p. 259 294 ; Z. Abrahamowicz, Katalog Dokument6w Turecktch..(Catalogue des documents turcs. Documents concernant la Pologne et les pays voisins de 1455 a 1672),t.I,1, Warszawa, 1959; L.V. Dmitrieva, A. M. Mughinov, S. N. Muratov, Opisanie Tiurskih rukopisei Instiluta Narodov Azii,I,Istoria, sub redactia lui A. N. Kononov, Moscova, 1965; Turski izvorlza bdlgarskata istoria, seria XV XVI, vol. I sub redactia : Bistra A. Cvetkova, Vera P. Mutafcieva, Sofia, 1964 ; II, 1966 (ed. N. Todorov. B. Nedkof) ; Istanbul Kittilphanelert Tarih-Co-yralya Yazmalart Kataloolarz (Cataloagele manuscriselor istorico-geografice din bibliotecile din Istan- bul), Istanbul, 1943; Fehmi Karatay, Topkapz Sarayi Milzest Kutuphanesi. Titrkqe Yazmalar Kataloau (Catalogul manuscriselor turcesti din Biblioteca Muzeului Palatului Topkapu), Istanbul,I, 1961; II, 1961. 37 Mihail Guboglu, Despre arhiva turco-orienlald din Biblioteca de slat V. Kolarov" Sofia. Imporlanfa ei pentru istoria Romdniei $i a altar state din sud-estut Europei, In Bevis- ta arhivelor", II, 2 (1959), p. 180 214 ;III, 1(1960), p. 134 182 ; idem, Les documents lures de la Section orientate de la Bibliotheque V. Kolarov" de Sofia et leur importances pour I'histoire des Pays Roumains, In Studia etActa Orientalia", Bucarest,III,1961-1962, p. 93 115. 38 Turgut Istkcal, ant. cit., p. 1 197 1 198 (p. 37 38).

XIII www.dacoromanica.ro caractere arabe sau transcriere in caractere latine, luindu-se ca baza fie alfabetul turc modern, fie un sistem international de transcriere, care, de asemenea, difera de la o Cara la alta 39. Seria Documente turcepti privind istoria Romdniei va fi prezentata sub forma traducerii in limba roman* a documentelor incluse in fiecare volum. In unele cazuri se va renunta la formule stereotip, cum ar fi cele de intitulare, de adresare sau alte elemente auxiliare, iar la sfirsitul fiecarui volum vor fi date unele facsimile doar cu scop ilustrativ. Pe de OM parte, dat fiind faptul ca documentele turcesti privitoare la tarile romane se pastreaza in fonduri extrem de dispersate si in diferite taxi, intocmirea acestei serii sub forma strict cronologica, Inca de la inceput, devine aproape cu neputinta, intrucit pot aparea °nand surprize care fig rastoarne o anumite ordine cronologica, considerate definitive. De asemenea, inexistenta unei evidente complete a documentelor turce§ti despre tarile romane, ca si riscul de a nu avea la indeming in timp util pe cele depistate fac inaplicabile §i alte criterii in alcatuirea volumelor, cum ar fi gruparea documentelor pe probleme (economice,politice, militare etc.), iar publicarea for prin selectie ar putea priva seria de un numar important de documente interesante pentru anumite categorii de cercetatori. Cit priveste intoemirea volumelor pe fonduri, si in acest caz exist/ neajunsuri serioase, ele fiind neunitare si extrem de variate. De aceea, pentru a nu intirzia si mai mult punerea documentelor turcesti in circuital stiintific, s-a considerat necesara inceperea editaxii for pe masura depistariisi traducerii, luindu-se ca baza anumite momente semnificative din istoria poporului roman, ca si a Imperiului otoman. Ca atare, seria Documente turcefti privind istoria Romdniei va avea, in principiu, caracterul colectiei Hurmuzaki, fiind nevoie, la intervale mai mici sau mai man, de alcatuirea unor volume suplimentare pentru anumite perioade. Chiar si limitele inferioare sau superioare vor putea suferi unele modificari la suplimente, in functie de numarul documentelor descoperite, ca si de dimensiunile volumelor. Dar In cadrul fiecarui volum documentele vor fi prezentate in ordine cronologica. Prime le trei volume din aceasta serie vor cuprinde documente din secolele XVXIX, materialele fiind repartizate astfel : vol. I (1455-1774), vol. II (1774-1791) §i vol. III (1791-1812). Ulterior, pe masura depistarii si traducerii de not documente, vor fi intocmite alte volume suplimentare, respectindu-se, in principiu, limitele perioadelor mentionate mai sus.

Volumul I cuprinde 292 de documente dintre anii 1455-1774, adica un interval de peste trei secole. Limita inferioara (1455) reprezinta anul primei cereri de tribut din partea sultanului Mehmed al II-lea (1451 1481) de la Petru .Aron, domnul Moldovei (1455-1457), iar 1774 mar- cheaza un alt moment important din istoria tarilor romane, ca si a Impe- riului otoman, in general, fund anul incheierii cunoscutei pad de la Kiiciiik- Kainargi dintre Rusia si Poarta otoman*, in urma unui razboi de lung& durata, Inceput in 1768. De asemenea, pentru a inlesni parcurgerea volumului de catre cititori, s-a considerat util, asa cum se obisnuieste, dealtfel, in asemenea coleetii de izvoare, Era se puna In fruntea fiecarui document un scurt rezumat

"Bibliografia dat5 in Introducerea de fall cuprinde majoritatea formelorgivarian, telor amintite.

XIV www.dacoromanica.ro cuprinz" d principalele elemente ale doeumentului respectiv, iar la sfirsitul fiec/rui et se ludice fondul si numarul sub care poate fi gasit documentul, fAcindu-se si o sumarg, descriere diplomatic/. In unele cazuri s-au dat §1 alte elemente, In vederea intregirii datelor pentru fiecare document In parte. Insemlfarile mai semnificative an lost trecute imediat sub textul de bazil, fie datorit'a' importantei tor, fie pentru faptul ca lanauresc alts problems, legate de documentele respective. Ca provenienta', o bun/. parte din documentele acestui volum apartin Bibliotecii Academie]. Republicii Socialiste Romania, Arhivelor statului din Republica Socialist/ Romania, Arhivei Bibliotecii centrale de stat si Arhivei Alu.zeului de istorie a orasului Bucuresti. Volumul a lost cora- pletat cu o serie de documente mai vechi, procurate sub form/ de micro- filme din R. P. Polon5 R. P. Bulgaria si din Turcia, fapt indicat in partea, descriptive a fiecarui act. Au lost lasate pentru volumele urm/toare unele documente turcesti, din fondul Bibliotecii Academiei, apartinind secolelor XVIXVIII (1558-1788). Aceste documente sint insotite de traduceri oficiale In limba francez5,, putind fi consultate, la nevoie, si In starea In care se gasese 40. Pentru cele mai importante dintre ele, N. Iorga Intocmise, Inca la vremea sa, scurte regeste, publicindu-le, la sfirsitul unei lucrari cu caracter economic-financiar, sub titlul :Porunci turcegi din secolul al IVI-lea clitre domnii nogri 41, iar altele au fost editate In limbs roman/ in diverse lucrari de specialitate 42. Ulterior, ele an fost rezumate $i In Catalogul documentelor turcepti (vol. I 0 II). Documentele amintite fuseserl copiate, prin anii 1898-1900, din diverse condici otomane, p/strate In arhivele Basbakantik din Istanbul, din initiativa reprezentantului diplomatic al Romaniei la Constantinopol, Trandafir Djuvara, operatiunile de copiere si traducere fiind efectuate de Karaka§ Efendi si Nisan Djivanian, cunoscgtori ai limbilor tura, si francez5). Referindu-se la aceastg initiativl, N. Iorga scria in 1902: Prin grija Legatiei romane din Constantinopol se copie §i se traduc, dintr-un registru al Portii, acte privitoare la relatiile noastre cu turcii" 43. Despre natura acestor relatii, asa cum se degaja din consultarea traducerilor documentelor respective, istoricul roman conchidea astfel : Nu relatiile de razboi, care inceteaza, de la o vreme, pentru ca sa se iveascl iarasi numai cu prilejul unei rascoale, nici accidentele prefacerii domnilor, ci fapte marunte, de toate zilele", dar din acelea care scria N. Iorga mai departe adunindu-si la un be neinsemn/tatea, alatuiesc o istorie de o mai mare insemngtate si de un interes mai puternic decit cronologia st/pinilor sau fastele luptelor" ". Neavind toate elementele necesare pentru identificarea tor, sub toate aspectele, aceste documente erau luate ca atare. Dar in conditiile actuale, eind avem o imagine mai dal% despre Arhivele Basbakanlik, putem stabili atit fondurile din care an fost extrase cele peste 200 de documente, cit si sistemul adoptat la copierea tor. Este vorba de fondul

4° Bibl. Acad., Secpa mss., pach. DLXXIX DLXXXI s.a. 42 N. Iorga, Documentestcercetart asupra istoriet financiare,vieconomice a Princlpatelor Romdne, Bucuresti, 1902, p. 173 183. 42 D. Z. Furnica, Documente priviloare la comer(ul romdnesc..., p. 1 14. 43 N. Iorga, Porunci turcefti..., In Documente ,si cercetdri..., p. 173. 44 lbidem, p. 174.

XV www.dacoromanica.ro numit Miihimme Defterleri (Condici de afaceri importante), care cuprinde conceptele hotaririlor Divanului imperial otoman in decursul existentei statului sultanilor turci. Se poate afirma cg, acesta constituie unul din putinele fonduri care se prezinta intr-o oarecare ordine cronologica, intrucit documentele respect& succesiunea divanurilor imperiale, uneori chiar si pe zile, Fiecare- condica de acest fel tontine sute si mii de piese, far numarul condicilor descoperite ping, acuma din Miihimme Defterleri se ridica la vreo 277, ele referindu-se la cea mai mare parte din istoria Imperiului otoman 1541 1906 1 cu exceptia unorperioade pentru care asemenea condici (defter) lipsesc sau nu au fost Inc& descoperite. Copierea documentelor aflate la Biblioteca Academiei ii-a flcut dupg aceste condici (Miihimme Defterleri), far sistemul de transcriere, tot in caractere arabe, a fost selectiv, copistii alegind mai degrab& documentele mai dare din punct de vedere paleografic, deci mai unor lizibile. Intr-adevAx, dat find vorba de hot&riri luate in timpul fiecArui divan, documentele respective prezintg caracterul unor insemn'ari, adeseori stenografice, fund. dezvoltate si completate ulterior, in faza definitivarii poruncilor, care erau apoi expediate destinatarilor 45. In aceste conditii, scribii divanului nu numai c& se schimbau, dar recurgeau $i la cele mai diverse tipuri de scris, renuntind adeseori, din grabg, si la semnele specifice literelor alfabetului arab, ceea ce ingreuiazA, si mai mult descifrarea lor. Documentele amintite, din Biblioteca Academiei, vor fi incluse in volumele ulterioare, pe mAsura ce vor fi intregite cu celelalte piese din condicile respective, spre a fi prezentate Intr -o form& mai unitara. In volumul de fat& an fost introduse o serie de documente din condicile aceluiasi fond (Miihimme Defterleri) din Basbakarilik Arsivi, precum si un nunalr de piese provenind din Arhiva Muzeului Palatului Topkapu, care ilustreaz6 tocmai afirmatia lui N. Iorga, eitatl mai sus. De asemenea, pentru a urmgri evolutia unitary a istoriei tkilor romane, fiecare volum al seriei de Doeumente tureoti... va cuprinde §tiri despre Moldova, Tara Romfineascl, Transilvania,Banat si Dobrogea. Acest fapt va contribui la intelegerea mai profund& a legaturilor istorice firesti dintre provinciile romanesti, laxgind totodat/ si cadrul relatiilor lor cu tinuturile sau cu tar& invecinate. Din acest punct de ,vedere, unele documente, deli putine la numAr, se refers& prin continutul lor, la Intreg spatiul sud-est european, dup& cum altele vor putea interesa chiar si istoria Europei, in general. Informatiile din unele documente turcesti se extind si asupra cetatilor Chilia, Akkerman, Bender si Hotin, ca si asupra unor teritorii, cum ar fi Bugeacul sau altele, care, in conditiile istorice date, fuseserg transformate in raiale sau provincii otomane. Se poate spune c5, si volumul I prezintl un interes larg, prin insgsi diversitatea problemelor la care se refer& documentele, ca produse ale unor conditii istorice complete din epocile date.

45 Un volum de indite cronologic" din acest fond a fost publicat de Gl. Elezovid, Iz carigradskih turskih arhiva: Miihimme Deftert (Din arhivele turce§ti din Istanbul: Condici de afaceri importante), Beograd, 1950.

XVI www.dacoromanica.ro In privinta organelor emitente ale actelor din volumul I, incea mai mare parte documentele an fost emise din cancelariile sultanilor, ale marilor viziriEliinaltilor dregatori, adica de autoritatile centrale din capitala imperiului. Un numar oarecare de acte provine de la reprezentanti ai autoritatilor otomane din provincii (beilerbei, sangeacbei, cadii etc.); de In hanii din Crimeea sau de la mirzacii tatari din Bugeac. 0 alts parte reprezinta corespondenta particulars dintre dregatorii din principate1i autoritatile otomane din imprejurimi, dar mai cu seams din tinuturile administrate direct de turci sub denumirea de raiale (Turnu, Giurgiu, Braila v.a.). E de retinuti faptul ca un numar insemnat de acte a fost emis de domni roman, de mitropoliti si de boieri, indeosebi cind e vorba de arzurile §i mahzarurile cuprinzind diverse doleante ale Orli la Poarta. Ca destinatie, cele mai multe porunci sau scrisori sint adresate domnilor1ialtor autoritati din -Wile roman. Numeroase documente privesc pe dregatorii otomani, pe hanii tatari din Crimeea, regii Poloniei etc. referindu-se totodata si la principate. Sub raportul autenticitatii lor, o bung parte din documentele volumului de fats sint acte originale, unele reprezinta copii (suret), lega- lizate sau nelegalizate, iar un alt grup de documente se prezinta sub forma de concepte, unele eu stersaturi, rectificari, completari etc., cum ar fi de pilda cele provenite din fondul Miihimme Defterleri. Din punct de vedere paleografic, se poate spune ca documentele sint guise in general cu cerneala neagra, pe hirtii de diferite calitati si pro- veniente (europeana, turceasca), unele cu filigrane, iar altele fara insemnari speciale. Se observa o mare varietate de tipuri de scris ale caligrafiei otomane numita Hfisn-ii-Hatt. Printre tipurile de scris mai frecvente sint cele cunoscute sub denumirile :divani, neshi, talik, sulfa, rik'a v.a. 46. Dupa cum se §tie, scrisul divani se folosea de obicei pentru intocmirea actelor importante (ferman, hatt-t-humayun, berat v.a.) 47, talik in actele judecatoresti, emise de reprezentantii seriatului (kadt, naibetc.),iar scrisul neshi se utiliza pentru copii (suret) sau pentru alte genuri de acte. Dar, in mod obisnuit, caligrafii otomani se luau la o adevarata intrecere cu eiinritipentru a demonstra arta for in scrierea turco-islamica, Incercind sfi foloseasca toata gama caligrafiei otomane. De asemenea, apar diverse genuri de scris, rezultate din combinarea a doua, sau trei tipuri de scris otomane, dupa cum alteori erau modificate elemente ale unui anumit tip, pentru a se crea not variante ale lui. De exemplu : divani, yeni-divani (noul divani) s.a. De remarcat este si faptul ca In documentele cu caracter

46 Despre tipurile de scris otomane vezi Fr. Kraelitz-Greiffenhorst, Osmanische Urkun- den in tarkischer Sprache aus der zweiten Halite des 15. Jahrhunderts. Ein Beitrag zur osmani- schen Diplomatik, Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften, Wien, 1921 ; L. Fekete, Einfiihrung in die osmantsch-tarkische Diplomatik der tiirkischen Bolmassigkeit in Ungarn, Buda- pest, 1926 ; Mahmud Yazir, EskiYazilar: Okuma Anahtari (Cheia citirii scrierilor vechi), Istanbul, 1942; A. A. Zajaczkowski J. Reichman, Zarys Dyplomalyki Osmansko-Tureckiej, Warszawa, 1955; M. Guboglu, Paleografiafidiplomalica turco-osmand. Studiu ;i album, Bucuresti, 1958; Boris Nedkov, Osmano-turska diplomatika, Sofia, 1966. 4' Despre tipul de scris divani vezi $i : W. Zimnicki,Tureckie pismo divant Ze stu- diow nad paleografia t dyplomatyka turecka (Scrisul turcesc divani Studiu asupra paleografiel si diplomaticii turcesti), Cracovia, 1951.

2-c. 2474 XVII www.dacoromanica.ro politic, militar sau diplomatic se folosea foarte rar scrisul numit siyakat, care era specific pentru operatiunile cancelariilor financiare otomane 48. Volumele urmltoare ale acestei serii de documente vor cuprinde §i corespondente cifrate, unele dezlegate pe baza cheilor" descoperite. Abundenta de tipuri sau genuri de scris InvedereazI faptulel, datorita introducerii relativ tirzii a tiparului in Imperiul otoman (1729) de cAtre un grup de oameni politici §i carturari cu vederi Inaintate, printre care §i renegatul Ibrahim Muteferrika 492 originar din Transilvania, caligrafia otomang s-a dezvoltat foarte mult, existind o adevarata §coal'a de caligrafi otomani. Sub aspectul for diplomatic, o parte a documentelor din volumul de fatl reprezintl diplome imperiale (berat, ferman, hatt-z-humayun sau hatt-t-serif etc.), tratate imperiale (ahidname, sulhname §.a.),porunci §i scrisori vizirale (buyuruldu, mektub, kaime etc.), condici-registre (defter), cu liste de cantiati de zaherele, cherestele, vice §.a., Intocmite fie de autoritatile otomane, fie de cele romane§ti, iar altele sint diverse feluri de acte cunoscute sub numele de :tezkere, temessik, tahrir,tahvil etc. 0 categoric aparte constituie actele numite hogeturi (hliceet)carz-ilamuri (arz-i'lam) cuprinzind sentintele reprezentantilor legii musulmane. Ace§tia 8e compuneau din radii (kach ), naibi (naib, pl. niivvab) sau alti carturari din ora§ele sau schelele de pe malurile Dunsrii (Braila, Giurgiu, Silistra, Rusciuc, Vidin §.a.) sau din capitala otomanl. A§a cum s-a mentionat §i mai inainte, unele formule diplomatice din documente, adeseori destul de lungi, adresate demnitarilor otomani, hanilor Crimeii, domnilor din Principatele roman, regilor Poloniei etc. nu au fost traduse de fiecare data, dat Bind. caracterul for stereotip, precum §i datorita faptului ca slut cunoscute din tratatele de diplomatic. otomanI. Asemenea situatii, ca §i eventualele omisiuni Intilnite In documente (n-ume de locuri, de persoane etc.) an fost indicate In note corespunzltoare sau sub alte forme ; rezumatul unor pArti din documente, mai cu seam./ ale celor care nu privesc tarile roralne, s-a pus In paranteze unghiulare, alteori, locul unor asemenea pArti s-a punctat §i s-a dat o mentiune special. Originalele diplomelor imperiale (ferman, berat, hatt-i-serif etc.) slut Intlrite deasupra textului prin monogramele sultanilor, numite tura" (tugra) ". Ele cuprind numele §i prenumelesultanului,precum §i formula : El-muzaffer daima, adicI ve§nic biruitor". Tugraua mai includea §1 cuvintul ibn (sau bin), in sensul de fiul lui", precum §i titlul de han, care la inceput se atribuia tatalui, iar ulterior a trecut pe seama fiului, respectiv a sultanului care domnea efectiv. Copiile an uneori deasupra textului puncte a§ezate In forml de piramidI sau alte figuri geometrice indicind locul uncle se all*/ tugra in original. In actele emise de marii viziri numele demnitarului respectiv

48 Despre acest tip de scris vezi : L. Fekete, Die Siyakat-Scluffi in der iiirkischen Finanz- verwaltung. Beitrag zur iiirkischen Palitographie, Budapesta, 1955, I (Einleitung, Textproben); II (Facsimiles). 45 Cf. Ibrahim Mulafarraka, in Encyclopedic de l'Istam,II, Leyden, 1927, p. 465 466 ;III, 1936, p. 831; Islam Ansiklopedisi, Istanbul, V, 1950, p. 896 900 (art. Ibrahim Mitieferrika); I. N. Gervek, Tiirkiyede Matbaactlik. Milieferrika Matbaasz (Tipografia in Turcia. Tipografia lui Muteferrika), Istanbul, 1939. 5° J. Deny, Tughra, In Encyclopedic de l'Istam, IV (1934), p. 865 869; Islam Ansi- klopedisl, Istanbul, 1966 (sub voce); P. Wittek, Tugra, In Byzantion", XVIII, Bruxelles, 1948, p. 311 334 (cu bibliografie).

XVIII www.dacoromanica.ro se all'a sub semnul numit pence 512 plasat sus, la dreapta textului, fiind intarit Eli cu sigiliul viziral (miihiir ) 52. Documentele vizirilor de rind si ale altor dregAtori de seams aveau un pence mai simplu, pus, de obicei, lateral sau sub text. Celelalte erau intarite prin semnaturi sau sigilii, on si cu unele si cu altele.Sigiliile, de diferite forme geometrice, pot constitui, la rindul lor, materials importante pentru studiile de sigilografie otomana, domeniu mai putin cercetat. Majoritatea documentelor turcesti, dar indeosebi cele originale, contin si o serie de alte elemente diplomatice, cum ar fi : invocalia, numit5, da'vet §i exprimata de obicei prin formula Hive (El, Allah), intitulatio (unvar,), referindu-se la titulatura sultanilor, hanilor etc., inscriptio (elkab), care cuprindea toate formulele de adresare catre viziri, hani, beilerbei, sangeacbei, sau care alti dregatori otomani, precum si catre domnii roman, regi etc., hind formule consacrate fiecarei categorii de demnitari sau suverani, salutatio (du'a), in sensul de urare etc. Unele din aceste formule au fost retinute in traducere, mai ales cA, ele prezintI particularitati pentru fiecare caz in parte. In ceea ce priveste modul de datare a documentelor turcesti, in majoritatea for se foloseste calendarul musulman, al Hegirei, cu ani lunari (Sene-i kameriyye), indicindu-se, de obicei, anul, luna si ziva erei mahomedane. Datele Hegirei an fost transformate in cele corespunzatoare calendarului international contemporan. In unele documente, In locul zilelor saptAminii se folosesc decade, numite : evail ( 11 0 ) , evasit (11-20) si evahsr (21-29/30). La documentele datate numai cu anul Hegirei s-a indicat inceputul si sfirsitul anului respectiv in datele erei noastre sau numai anii corespunzgtori. In mod. obisnuit, datarea documentelor turcesti se face la sfirsitul actelor, data apgrind adeseori ca parte integranta textului. Datele respective an fost mentionate ca atare si in traducere, dar, pentru a Inlesni inserarea cronologica, ele au fost puse tai la inceputul documentelor, separat de texte, in paranteze rotunde, dupa datele corespunzatoare erei noastre, iar acolo unde, din lipsde elemente concrete, datarea s-a facut cu aproxi- matie, s-au folosit paranteze unghiulare. De mentionat este tai faptul ca in actele dreggtorilor mgrunti sau la copii, lunile slut indicate uneori prin abrevieri (de ex. 111 = muharrem, B ,= regeb v.a.), iar anii se prescur- teazg, sub diverse forme (de ex. 83 H., in loc de 983 H., sau 175 H. in loc de 1175 H. etc.), dar nu in toate cazurile. 0 problem& dificila o constituie adesea incadrarea cronologica a unor documente turce§ti far& data sau ale caror date nu an fost trecute in copiile efectuate cu diferite ocazii. dndeosebi scrisorile-portmci ale marilor viziri nu slut, de obicei, datate. In asemenea situatii, datarea s-a facut pe baza elementelor interne ale documentelor, dupa semnatura sau sigiliu, dupa monogramele sultanilor sau dupa anii de domnie ai principilor romani, ca §i dupa alte indicatii, cum ar fi : stilul, tipul de scris, filigran, note marginale etc. sau dupa alte documente similare. In cazul

51 Despre tugra §i despre pence, vezi I. H. Uzuncarsill, Tugralar ye pengeler tie Ferman ye buguruldulara Bair, In Belleten", T.T.K., Ankara, V, nr.17 18 (1941), p. 101 158. 62 J. Deny, Milk', In Encyclopedie de l'Islam, III, p. 749-750, si mai ales I. H. Uzun- carsili, Osmanli Denten zamarunda kullanilmis olan bdzz miihtirler hakkinda bir tetkik (0 cercetare asupra unor sigilii folosite pe vremea Imperiului otoman), In Belleten", T.T.K., Ankara, IV, nr. 16 (1940), p. 495 544 (Mint semnalate ,Si sigiliile unor domni rombni din secolul al XVIII-lea).

X I X www.dacoromanica.ro condicilor Mfihimme Defterleri s-a tinut seama de zilele de divan sau de data pred'arii documentului pentru expediere. Unele documente turcesti, mai cu seams cele cu caracter diplomatic, international, sau cele emise de principii europenisi chiar de domnii roman, cuprindgidatele erei noastre, ceea ce inlesneste compararea lor cu anii Hegirei, in vederea precizArii cronologiei acestor categorii de acte.

Limba documentelor din aceastA culegere este turca-osmand, rezul- tatI din impletirea celor trei limbi orientale : turca, arabagipersana. In unele documente se intilnesc termeni romanesti1ibalcanici, ceea ce prezinta important'i pentru cercetgri istorico-lingvistice in spatiul sud-est 'european. Trebuie mentionat cg, traducerea documentelor turcesti prezint6 o serie de dificulta.ti atit in ceea ce priveste redarea adecvatI a fondului si a formei documentelor, cit si a diferitelor corespondente ale institutiilor, intrucit textele vechi turco-osmane folosesc toata boeatia terminologiei .orientale, ca urmare a imbinArii celor trei limbi islamice. DificultAtile crest si mai mult, dacl tinem seama si de faptul c6, adeseori, documentele turcesti sint redactate intr-o singura frazl, care este aproape cu neputintI de redat intr-o alt./ limbg, Mel a se recurge la segment'ari dup6 sens. La toate aceste greutati se adauggi problems descifrarii, atit sub raportul limbii, citi, mai cu seam', al elementelor paleografice propriu-zise. Totusi, in traducerile din volumul de fats, s-a c6utat Erg se pIstreze, In limitele posibilita ilor, tonul in care an fost concepute documentele, iar pentru a reda atmosfera epociii pentru a 'Astra spiritul documentelor turco-osmane s-a apelat uneori si la unele expresii mai putin folosite in limba roman', cum ar firobul de mine", supusul de mine", a veni de hac" (in sensul de a pedepsi sub cele mai diferite forme), a face cusur", a face arz" etc. De asemenea, din cind in cind, traducerea a fost intregitI cu cuvinte sau cu expresii de leggturI, ceea ce se impune mai cu seams in cazul divizarii frazelor turcesti in traducerea lor in limba romans. Pentru populatia Varilor romanesti documentele folosesc termenul de Eflak (valahi), Bogdan sau Kara-Bogdan (moldoveni), Erdel (ardeleni) ; polonii sint Leh (lehi,lesi),austriecii Nemo, iar popoarele europene, in general, slut cu.noscute sub denumirea de frinci(Efrendj, Efrenc). De precizat este si faptul ca locuitorii tgrilor romAne v.a. sint adeseori desemnati cu termeni peiorativi, cum ar fi :raia, ghiauri, blestemati, rAufAcAtori etc. tinind seama de relatiile cu imperiul si de limbajul vremii. Pe de alt1 parte, domnii roman foloseau adeseori, in corespondenta sau in rapoartele lor care Poart6i cgtre autoritatile otomane din veci- nlati, o serie de formule de supusenie sau de manifestare a devotamentului lor. Dealtfel, asemenea formule erau in uzul epocii, in spiritul medieval, iar limbajul diplomaticii otomane favoriza folosirea lor pe o scars si mai intinsa,scribii epocii dind friu liber imaginatiei. Asemenea formule diplomatice nu dirminueaz'a hotarirea domnilor roman sau a boierilor de a obtine satisfacerea doleantelor lor, ceea ce se poate constata, dealtfel, si din rAspunsurile, adeseori favorabile, ale Portii otomane in leggiturA, cu diferite arzuri sau arzumahzaruri inaintate fie de domni, fie de cler si boieri, uneori in numele lor, iar alteori in numele intregii tari.

XX www.dacoromanica.ro 0 alts caracteristica a documentelor turco-dsmane consta in faptul pentru a exprima o anumita stare sau un anumit eveniment, se folosesc adeseori, succesiv, mai multi termeni apropiati ca Bens din limbile turca, arabai persana, iar traducerea for creeaza o Bina de pleonasme sau anacronisme (de ex. a ascunde", a dosi", a tainui" etc.). S-a procedat uneori la simplificarea acestor feluri de expresii, ca si in cazul unor formule de reverent/ etc., pentru a reduce astfel exprimarile mai putin frecvente (de ex. Yiiz yere siirilp ar fi trebuit tradus prin frecindu-mi fata de pamint", dar s-a preferat forma : plecindu-mi fata la pamint" ; bende-i bi-vileud inseamna robul de mine fara trup" sau inexistent", dar s-a redat prin : eu, supusul eel neinsemnat" sau supusul de mine, eel neinsemnat"). Tocmai pentru a elimina unele stereotipii, s-a recurs la traducerea oarecum -variata a formularilor apropiate (de pilda : sa-i tin/ marirea", sl-i continue marirea", sa-i dainuie marirea sau norocul" etc.). Au fost pastrate unele cuvinte sau expresii turco-islamice intrate in limba roman/, mai cu seam/ denumirile de institutii, cai alte categorii de termeni, fie pentru utilitatea lor, fie pentru faptul el definesc anumite stari de lucruri concrete, fara a se forta ins/ prin aceasta traducerea in raport cu originalul. Tot in aceasta ordine de idei, mai trebuie mentionattifaptul ca, desi unele texte, indeosebi pa'rtile introductive ale documentelor, erau concepute la persoana a III-a, au fost traduse la persoana a II-a, pentru a inlesni legatura directs cu restul documentului,i pentru unitatea traducerii. Uncle 'din cuvintele sau expresiile turcesti figureaza subliniate In text, in paranteze rotunde, iar altele, complexe sau necesitind explicatii, agar in subsol, pentru a nu se ingreuia cursivitatea lecturii. In ceea ce priveste transcrierea cuvintelor de origine turca-araba- persana, cele care s-au incetatenit in limba romans an fost folosite in forma for romaneasca (de ex. cadiu, cadii, vilaiet $i nu kadi, vilayet etc.). In cazul cuvintelor mai putin uzitate in limba romans s-a adoptat o transcriere combinata (tuna, romanssiinternational /), pentru a inlesni cititorului roman lectura cit mai corecta a termenilor de acest fel, iar in Glosar au fost date si formele for din limbo., turca moderns (de ex. medjlis- wveclis,muhurdar-miihirdar etc.). Denumirile de persoanesi cele geografice au fost transcrise conform ortografiei romanesti, in cazul denumirilor incetatenite in limba romans, §i s-a adoptat un sister mixt pentru cele mai putin cunoscute sau neidenti- ficate, spre a reda forma cit mai apropiata din text. Dealtfel, in faza actual/ a orientalisticii, in general, si a turcologiei, in special, pe plan mondial, transcrierea nu mai constituie o problems, ca la inceputurile acestor discipline,specialistulicercetatorul cu oarecare experienta cunoscind atit formele originale, citi posibilitatile de transcriere ale majoritatii cuvintelorsiexpresiilor turco-arabo-persane, folosite in lucrarile de specialitate, inclusiv uncle semne diacritice, care null mai au rostul, mai 'ales in cazul documentelor turco-osmane. De mentionat este si faptulcaturcii denumeau diferit atit Princi- patele romane, cittio serie de alte tari, orase etc. Astfel, Tara Romaneasca era Eflak; Moldova, Bogdan; Transilvania, Erdel. Austriei Ii ziceau _Nemo; Poloniei, .Leh. Giurgiu era Yerkokii; Braila, 'bran; Turnu, Kule; Isaccea, Sakdji. Domnii Moldoveii ai Tarii Romanesti erau numiti in mod curent voyvoda §i bey in sensul de voievozi sau domni, iar principii

XXI www.dacoromanica.ro Transilvaniei, pe ling ivoyvoda sau bey, mai purtaui titlurile de hakim (stapinitor, principe) sau kral in sensul de rege", avind in vedereca unii dintre ei erau declaratii regi ai Ungariei. Titlul de kral se folosea tipentru ceilalti principi sau regi crestini din Europa, inclusiv pentru imparatii Austriei, mai cu seam' in primele secole ale Imperiului otoman,. Mai tirziu, aceste formule diplomatice s-au diversificat, adaptindu-se la conditiile concrete din fiecare tara in parte. Seria Doeumente tureesti privind istoria Romaniei este important& mai cu Numb', prin continutul interesantqiprin bogatia stirilor cuprinse in fiecare volum in parte. De aceea documentele prezinta o semnificatie aparte pentru studiul istoriei tarilor romane si al relatiilor romano-turcesti. Mai mult, insemnatatea acestei culegeri se extindeyiasupra sud- estulul european, documentele ce vor fi puse in circulatie constituind un material valoros pentru cercetarea comparata a istoriei acestei parti a continen- tului nostru.

Intrucit documentele se afla in patrimoniul arhivelor i al biblio- tecilor din tara si din strainatate, situatie valabila,i pentru volumele urmatoare, specialistii nu pot astepta editarea for integrals in seria de fata, care va 'Amine deschisa si de lungs durata. In ceea ce priveste volumul I, documentele incluse aici, luate in ansamblu, sint inedite, cu exceptia unui numar restrins de piese care au si fost publicate, fapt indicat, dealtfel, in partea descriptive a fiecarui document. Includerea unor documents edite in culegerea de fata, devine necesara atit pentru incadrarea for in ansamblul izvoarelor documentare turcesti despre tarile romfine, din perioadele respective, cit si din anumite considerentetiinifice. Pentru motivele aratate, nu se schimba, caracterul inedit al volumului I al noii serii, chiar dace unele din izvoare au fost publicate, intre timp, intr-o forma sau alts 53, inclusiv rezumate in Catalogul documentelor tureesti (vol. I si II). De curind a aparuttio culegere de texte otomane 535, pentru uzul studentilor, cuprinzind un numar de 34 de documente (secolele XYXX) din diverse domeniiti cureferire la tot spatiul balcanic. Avind ins/ un scop limitat, culegerea de care este vorba nu afecteaza colectia de Izvoare orientale privind istoria Romaniei", care iii propunesaintroduce in circuitulttiintifie,intr-o forma unitara, totalitatea materialelor docu- mentaretinarative turco-osmane referitoare la trecutul poporului roman. Parcurgind volumul I, cititorul mai constata ca o serie de documente reprezinta raspunsuri la corespondenta expediata catre Poarta de domnii Moldoveiriai Tarii Romanesti sau de principii Transilvaniei. In ele se

53 Din lucrArile mai recente cu acest caracter, in afarA de cele mentionate pinA aici, mai amintim : Tahsin Gemil, Data documente Idtare#1 referitoare la campania din 1476 a sullanului Mehmed al II-lea in Moldova, in Anuarul Institutului de istoriefiarheologie A. D. Xenopol", Iasi,t. V, 1968, p. 185 194; idem, Din relaliile moldo-otomane in primul siert al secolului al XVI -lea ( Pe marginea a cloud documente din arhivele de la Istanbul), in Anuarul Institutului de istoriediarheologie A. D. Xenopol", Iasi, t. IX, 1972, p. 133 144; A. Decei,Relafiile luiVasile LupuftMaki Basarab cu Poarta in lumina unor documente turce0i inedite, in Anua- rul Institutului de istoriefiarheologie din Cluj, t. XV, 1972, p. 49 84. ass Mihai Maxim, Culegere de texte otomane, lam I,Izvoare documentarefijuridice (sec. XV XX), Centrul de multiplicare al UniversitAtii din Bucuresti, 1974, 179 p.

XXII www.dacoromanica.ro interpreteaza adeseori continutul rapoartelor respective sau se reproduc chiar fragmente importante, ceea ce prezinta o semnificatie deosebita, data tinem seama de faptul ca originalele acestor arzuri sint pierdute sau Inca nedescoperite. * Dupa cum am aratat, documentele se remarca, mai cu seama prin bogatiati prin varietatea informatiilor pe care le furnizeaza, fie sub raport economic, social, politic sau militar, fie sub aspect juridic, administrativ sau de aka natura, putindu-se defini astfel si mai bine detaliile evolutiei raporturilor roman- turcesti de-a lungul mai multor secole, cai pozitia juridica a Principatelor roman fata de Poarta otomana Intr-un moment istoric sau altul. Referindu-se la Insemnatatea documentelor turcesti,Inca de la inceputul consulta'ali for In traduceri, marele istoric Nicolae Iorga preciza ca prin aceste izvoare, scoase de curind la lumina, se lamuresc multe puncte esentiale din situatia noastra fata de puterea suzerana" 54. De fapt, ele oglindesc Insa, i diversitatea raporturilor Principatelor roman cu Imperiul otoman In decors de mai multe secole, constituind izvoare de. prima mina, ca rezultate ale exercitarii dominatiei otomane In zona carpato-dunareana. Din acest pullet de vedere, documenteleturcesti vor confirma §i vor Intregi sau vor infirma uneori marturiile altor categorii de izvoare, dupa cum, In alte cazuri, vor fi supusesiele unor confruntari. In acest stop, la Indemins a specialistilor se gasesc o serie de materiale, olectii de documente sau alto izvoare 55. Astfel, prin punerea In circuitul istoriografic a unor not volume de documente turcesti se vor largi din ce In ce mai mutt perspectivele cercetarii istoriei poporului roman sub tole mai diferite aspecte ale trecutului sau. Nu este In intentia noastra de a epuiza, in scurta Inroducere de fata, cu caracter general, toate problemele pe care be ridica fiecare document In parte, fie si anumite grape de documente. In aceasta privinta tie vom limita doar la indicarea diversitatii informatiilor furnizate de volumul I Intr -un domeniu sau altul. De precizat este faptul ca din totalitatea documentelor turcesti, ca si din volumul de fata, se desprinde caracterul complex al manifestarii dominatiei otomane asupra Principatelor roman, dominatie care, timp de mai multe secole, a limitat libertatea de actiune a poporului roman pe drumul realizarii1idezvoltaxii sale, frinind, totodata, evolutia sa istorica fireasca. Yn acelasi timp, documentele invedereaza lupta permanents a poporului roman pentru mentinerea integritatiiteritoriale E3i pentru dainuirea fiintei sale nationale, in cadrul regimului special al autonomiilor interne, pial la fornaarea statului national unitar §i independent. Aceste doua tendinte fundamentals explia, in fond, toata, gama tailor de exer- citare a dominatiei otomane, cai varietatea formelor luptei de eliberare a poporului roman.

54 N. Iorga, Porunci tarce$11 din veacal al XVI -lea cdlre domnii noqtri, In Documenle$t cerceldrt...,p. 174. 55 De ex. Hurmuzaki, Documenle..., IXVI; Arhiva istorica a Romdniei, I, Bucu- reati, 1865; Andrei Veress, Documente priolloare la istoria Ardealului, Moldovei st Tdrii Rom& 'testi,I XI, Bucureati, 1929 1939; Al.Giorinescu,Documenlepriviloarela istoria romdnilor Bucureati, 1940.

XXIII www.dacoromanica.ro Astfel, din cercetarea atenta a documentelor turcesti se poate constata ea ele abunda in stiri de natura politickF;similitard, mai Cu seama pentru primele secole ale dominatiei otomane asupra celor trei Principate roman, incepind cu razboiul de aparare a Moldovei pe vremea lui Stefan cel Mare, in anul 1476, $i pina la luptele dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, in prima jumatate a secolului al XVII-lea, si chiar mai tirziu. Un loc aparte ocupa in volumul de fata documentele referitoare la Transilvania, unde evenimentele se precipitau si sub presiuneapolitica gimilitara a celor doua imperii : Austria si Imperiul otoman. Informatiile de aceasta natura continua pina, la desprinderea principatului autonom al Transilvaniei de zona Pax Ottomanica", pentru a trece in sfera dominatiei Imperiului habsburgic, dupa pacea de la Carlowitz (1699), iar in ceea ce priveste Moldova si Tara Romaneasca,gtirilepoliticegimilitare continua si in veacul al XVIII-lea, pina la pacea de la Kiiciiik-Kainargi din 1774. Sub aceste aspecte, date importante pot fi desprinse mai cu seama in legator& cu domniile lui Iliad Vintila (1532-1535), Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559), PetrucelTin'a'r (1559-1568), Alexandra al II-lea Mircea (1568-30 aprilie1574; mai 1574 - 1577), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Brincoveanu (1688-1714) s.a. din Tara Romaneasea, precum9idespre Stefan eel Mare (14571504), Stefanita (1517 1527), Petra Bares (1527 1538 §i 15411546), Alexandra Lapusneanu (1552-1561 si1564-1568), Despot Voda(1561 - 1563), Stefan Tomsa (1563 1564), Bogdan Lapusneanu (1568 1572), loan Voda cel Viteaz (1572-1574), Petru Schiopul (1574-1577, 1578 1579, 15821591), casidespre o serie de domni fanarioti din Moldova vremurilor respective. In ceea ce priveste Transilvania, abundenta informatiilor politice si militare se explica si prin insasi pozitia geografica a acestui principat fata de imperiile austriac9iotoman, care iii disputau suprematia lor asupra Ungariei, in general, si asupra Transilvaniei, in special. In acest context, apar mai evidente si tendintele de autonomie ale principilor Transilvaniei, care iii revendicau drepturile lor mai ales fata de incercarile capeteniilor otomane din vecinatati de a limita suveranitatea lor intr-un fel sau altul. Astfel documentele turcesti, luate in ansamblul lor, servesc la definirea statutului juridic al Moldovei, Tarii Romanesti si Transilvaniei fata de Poarta otomana, la stabilirea limitelor dominatiei politice turcesti asupra celor trei taxi romanesti, ca si la integrarea lor mai bun& in contextul relatiilor internationale din Europa acelor vremuri. In aceste privinte sint ilustrative, de pilda,stir&referitoarela implicatiile internationale ale campaniei otomane din 1476 impotriva Moldovei lui Stefan eel Mare, raportul lui Aloisio Gritti din 1534, in timpul trecerii acestuia prin Tara Romaneasca, in Transilvania, in drum spre Buda, unde primise misiune sa mearga, documentele lui Matei Basarab i Vasile Lupu, cele referitoare la epoca lui Constantin Brincoveanu9.0., ca sa nu ne mai oprim asupra altora care permit urmarirea unor stari de lueruri din Moldova, Tara Romaneasca, sau Transilvania, atit prin continutul lor, cit si prin numarul important de piece pentru perioade restrinse, uneori chiar pe zile. Dar si in astfel de situatii documentele perioadelor respective nu pot fi considerate epuizate. Ele vor fi completate in volumele urmatoare pe masura depistarii altor documente din fondurile arhivistice. Descoperirea, extragereasitraducerea lor sint operatiuni in curs de desfasurare.

XXIV www.dacoromanica.ro Parcurgind volumul de fats,cercetatorul va constata totodata mama bogatie a documentelor in date economise. Dealtfel, mai cu seams sub acest aspect importanta documentelor turcesti este evidenta,ele tainuind Inca multe probleme ale istoriei economice a Principatelor roman. Astfel, multe firmane, ca si alte acte, cuprind stiri cu privire la cantitatile de cereale si provizii, produse animaliere si altele, numite zaherele (in special griu, orz, Mina, pesmeti etc.), pe care tarile roman le furnizau Portii. Deseori, se arata si conditidle de transport, precum sidestinatia lor :aprovizionarea capitalei imperiului, a garnizoanelor din diverse cetati sau asigurarea celor necesare pentru expeditii militare $.a. De obicei,s'int specificate cantitatile de zaherele furnizate fie in contul haraciului anual, fie in schimbul unor sume platite de vistieria Imparatiei sau de negustori. Totodatil, se indica si pretul curent in aspri (akce) sau in piastri (guru?), cerindu-se domnilor romani sg, is dovezi (makbuz senedi) de la cei In cauza. Unitatile de masura folosite pentru cereale erau in general chila (kile) §i ocaua (okka, vekiye, bye). Chila, era de citeva feluri :chila de Istanbul (Istanbul kilesi), chilaprobabil de Balcic (Alcaklar kilesi), de Braila (Ibrail kilesi), de Galati (galas kilesi), chila valaha" (Eflak kilesi). Cea mai mica era chila de Istanbul", avind 22 de ocale (28,226 kg), iar cea mai mare chila valaha'", avind 400 de ocale (cca 513 kg). De aceea se numea si chila mare". Din documente mai not reiese cachila de Balcic" era de trei on mai mare decit cea de Istanbul (66 ocale), iar chila de Braila" si de Galati de aproape patru on mai mare decit cea de Balcic (240 ocale). In ceea ce priveste ocaua, aceasta reprezenta cca 1,283 kg. Constatarile de acest fel slut pretioase, deoarece aceleasi unitati de masura an fost folosite si in economia de schimb din tarile romane 56. Alte documente, poate tot asa de numeroase, contin stiri despre furnizarea de catre tarile roman a unor cirezi de vite, turme de of etc. in unele firmane, Poarta fixa domnilor cantitatile de zaherele si numarul de vite pe care trebuiau sa le dea anual ; citeodata se indica si pretul lor. Unele documente se refera si la interdictia vinzarii de vite sau cereale In tari vecine (Polonia, Austria s.a.) pentru a nu prejudicia monopolul lotoman, care nu a avut insa in general un caracter absolut. Un numar considerabil de acte se refera la exportul de cherestele si alte materiale lemnoase, destinate constructiilor de cetati si fortifi- carilor de poduri, vaselor comerciale si de razboi, Arsenalului amiralitatii, pentru tunuri etc., fie in contul haraciului, fie prin achitarea din vistieria otomana a costului taierii si transportului lor. incepind din a doua jumatate a veacului al XVII-lea, unele documente reflecta tot mai mult si regimul pe Dunare al Baru din Tara Roma- neasca. intr-un act din 1698 se arata ca tributul Tarii Romanesti a fost urcat de la 54 poveri (yule) de aspri la 84 poveri, dup5, ce Matei Basarab, domnul Tarii Romanesti, acceptase mai inainte sa dea anual 130 000 gurusi pentru a putea desface sarea pe malurile Dunarii. Din tarile romane turcii mai obtineau ceara pentru luminari, in vederea iluminatului moscheilor, cazarmilor sau altor institutii. Tot astfel §i mierea era ceruta, pentru trebuintele Portii.

56 Nicolae Stoicescu, Cum (noniron strarno$ii. Metrologia meclievala pe leriloriul Romanic( .., Bucuresti, Edit. stiintificA, 1971, p. 205 221 (chila) ; p. 181-186 (ocaua).

XXV www.dacoromanica.ro 0 serie de documente ne indica monezile (turcesti si strain) care circulau in Imperiul otoman, ca si in tarile romane, iar din actele cu caracter financiar rezulta si interesele zarafilorsi negustorilor care intrau in principate. Aici se cuvine mentionat §1 faptul ca, documentele incluse in volumul de fata cuprind informatii extrem de sporadice despre cuantumul tributului platit Portii de Moldova, Tara RomaneascasiTransilvania. ljneori se aminteste de aducerea si de predarea haraciului la Poarta, dar nu se- precizeaza de obicei sumele. Doar citeva acte se refer5, si la cuantumul tributului, cum ar fi cel de pe vremea lui Vlad Vint la (1534), in Tara Romfineasca, eel de la inceputul domniei lui Petru *chiopul in Moldova (1574) sau cel de pe vremea lui Constantin Brincoveanu, unde se face 'si un scurt istoric al diverselor majorari. De fapt, majoritatea documentelor in legatura cu aceasta problema, deosebit de importanta pentru determinarea gradului de exploatarea tarilor romane de catre Poarta otomana, se pastreaza in alte fonduri arhivistice decit cele cuprinse in volumul de Ufa. Speram ca ele vor fi depistate, cercetate si, eventual, traduse si publicate intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, in functie de accesul la fondurile respective- Dar in linii mari, documentele turcesticonfirma cuantumurile stabilite, pentru o perioada indelungata, de prof. M. Berza in valorosul studiu intitulat : Haraciul MoldoveiiPriiRomanoti in secolele XV XIX 57, care se bazeaza pe un bogat material, din izvoarele interne si europene, de obicei bine informate in acest domeniu. Unele deosebiri se pot datora diferentelor de calcul in echivalentele monetare, tendintelor de rotunjire a unor sume, ca si altor considerente, cum ar fi relatarile diferitelor persoane uneori mai putin informate In aceasta privinta, dar mai cu seama datorita predarii esalonate a tributului cuvenit pe fiecare an inclusiv retinerilor pentru costul diferitelor produse sub denumirea de' havalele (havale ). Tinind seama de rezultatele obtinute pins acuma atit in ceea ce priveste stabilirea cuantumului haraciului Principatelor romane fata de Poarta otomana pentru diverse momente si perioade, cit si aprecierea circumstantelor istorico-politice legate de evolutia haraeiului, par necon- cludente unele afirmatii cum ar fi : Contributiile furnizate de M. Berza,. M. Guboglu si M. Mehmed in studierea tributului platit de Moldovasi Tara Romaneasca Imperiului otoman nu cuprind deeit evolutia cantitativa. a acestei redevente" 58. 0 cercetare mai atenta a studiilor in acest domeniu invedereaz1 nu numai eforturi sustinute, in limitele informatiilor avute la indeming, dar §i o participare inegall a autorilor care s-au oeupat de problema tributului tarilor romane fatade Poarta otomana, contributia prof.. M. Berza detasindu-se mult fata de referirile alter eereetatori. In legatura cu haraciul, este de retinut si faptul ca in documentele turcesti se foloseste atit cuvintul gizia (cizye ), cit §i eel de haraci (harm), ambii termeni avind aceeasi acceptiune, de tribut. De asemenea, se intil- nese si nojiuni ca virgii (dare), maktu (dare fixat6), mal (avutie) $i altele, tot pentru a indica tributul. In seria documentelor cu caracter economie-financiar pot fi Inca- drate si cele care privesc regimul darurilor catre sultani, viziri, beilerbel

87 In Studtt ;I materiale de istorte medie, Bucurgti, II, 1937, p.. Z 491. Mihai Maxim, art. eft., p.! 233. .

XXVI www.dacoromanica.ro sau alti dregatori otomani din Serai sau din afara lui. In acest stop, pe lined diverse sume de bani, se ofereau adeseorii blanuri scumpe, soimi ,(Fahin) etc. Darurile numite intr-un cuvint perches (pefke?) reprezentau valori importante, in afara tributului platit anual Portii otomane. Documentele din volum cuprind referiri speciale si cu privire la vial a comerciala propriu-zisa. Comertul in Odle romane era practicat atit de negustori localnici, citsistrain, mai ales otomani (turci, evrei, greci, armeni). Mai tirziu, Principatele romane an inceput a fie frecventate §i de asa-numitii lazi (Laz), negustori din nord-estul Anatoliei, care an devenit o adevarata pacoste, prin vexatiunile lor. De fapt, atit lazii, cit si celelalte categorii de negustori abuzau de privilegiile for comerciale, suparind populatia locals prin cereri de produse sub pretul curent sau cel de monopol (miri fiyati). De aceea negotul for era periodic reglementat prin firmane. De asemenea, din cuprinsul unor documente seconstata efortul Portii otomane de a institui un adevarat monopol" asupra produselor din tarile roman, dirij'ind comertul for spre sudul Duna'rii, prin impiedicarea, sub diferite forme, a circulatiei libere a marfurilor spre tarile invecinate, denumite in general Dar-ul-harb, in sensul de :casa razboiului" sau taxi dusmane". Pentru negotul de oii vite erau vestiti asa-numitii gelepi (celep sau celepkqan), care pricinuiau adeseori mari suparari localnicilor, fie producatori, fie negustori. In ceea ce priveste achizitionarea de oi, pe linga negustorii individuali sau asociati (particulari sau de stat), aceasta se facea si prin intermediul starostelui macelarilor din Constantinopol numit casapbasi (kasapbaft), mai cu seams atunci cind era vorba de aprovizionarea Seraiului sau a armatei. Acest sistem, creind cu timpul neplaceri populatiei, a fost abolit prin Hati$erifurile de privilegii din 1774, acordate dupa pacea de la Kiiciiik-Kainargi, asa cum se precizeaza, dealtfel, atit in documentele respective, cit si in cele ulterioare, comertul cu oi lasindu-se, cai procurarea altor zaherele (dupa achitarea obligatiilor catre mirie), la bursa invoiala dintre producatorisinegustori. Unele documente prezinta importanta pentru cercetarea unor trasa- turi ale feudalismului" otoman, mai ales in legatura cu institutiile societatii turco-osmane, iar din cuprinsul altor documente se pot face aprecieri iasupra formelor de stapinire a pamintului (timar, zeamet, bass, milk, vakif etc.). In unele cazuri pot fi urmaritesiobligatiile taranimii, numita raia (re'aya), musulm.anai cresting atit fats de stapinii de feude (timarioti, zaimi etc.), citsifatg, de statul otoman. Documentele din volum reflectsi unele aspecte ale regimului supusilor otomani in tarile romane 59, in limitele principiilor de autonomie ale acestora. De mentionat este faptul ca autonomia Principatelor romane era adeseori exprimata prin formula : Mefruz el-Kalem ye maku el-kadem min kiillii l viiciih serbestiyet", in sensul ca Principatele romane sint separate la Cancelarie, se interzice calcarea for cu piciorul, ele bucurindu-se de slobozenie in toate privintele. In virtutea acestei formule politico-juridice, reglementarea regimului supusilor otomani isi gasea concretizarea intr-o serie de firmanei alte

69 Vezi $i M. M. Alexandrescu-Dersca, Des pre reglmul supwilor olomant in Tara Romd- !teased in mail at XV III-lea, In Studii", 14 (1961), nr. 1, p. 87-113 ;Ion-Radu Mircea, Sur les circonstances dans lesquelles les Tures sont Testis en Valachie jusqu'au debut du XV I le _stick, in Revue des etudes sud-est europeennes", t. V (1967), nr. 1 2, p. 77 86.

XXVII www.dacoromanica.ro documente speciale, cuprinzind diferite clauze numite nizam, in sensul de reglementare sau asezarainte. Aceste nizamuri confirmau periodic principiile autonomiei traditionale a taxi lor roman fata de Poarta otomana. Uncle din reglementarile cuprinse in astfel de nizamuri iii aveau probabil geneza chiar si in asa-numitele tractate vechi" sau capitulatii" ale Principatelor roman fata de Poarta. Ulterior, ele au fost sintetizate in Hatiorifurile de privilegii din 1774, care an intrat in componenta unor tratate cu caracter international, mai cu seams dintre Imperiul otoman iRusia. Aceste nizamuri aveau menirea de a impiedica tendintele supusilor otomani, indeosebi ale locuitorilor din regiunile invecinate, de a acapara unele teritorii de la hotarele principatelor, sub nume de raia, sau de a, construi adaposturi pentru vite (odaioda, aisle beak), poruncindu-se adeseori darimarea unor asemenea constructii. Locuitorilor din teritoriile invecinate, ca si diferitelor categorii de osti Iise interzicea sederea in tarile roman fara, rost si fara porunca sau cumpararea de case, dughene§ialte imobile, in scopul asezarii for aici, peste nevoile negotului for sau peste durata misiunilor pentru care erau Unii dintre supusii otomani refuzau plata darilor ce se euveneau domniei pentru pasunatul vitelor frakarit), pascutul oilor (oyarit) sau pentru araturi§isemanaturi (zeciuiala or), calcind astfel nizamurile stabilite. In aceste conditii, reglementarile se refereau si la dreptul de proprietate al supusilor otomani in Principatele roman 60,inclusiv la rnijloacele de aplanare a litigiilor dintre supusii otomani sau dintre acestia i localnici. Evolutia comuna a celor trei tari roman, sterile social - economise si politice asemanatoare determinau adeseoriPoarta otomana sa emit& acte eu continut aproape identic pentru Principatele roman, deosebirile oglindind doar specificul fiecaruia din ele. Documentele similare capb,ta un caracter frecvent pe masura ce Wile roman evolueaza in sensul unei apropieri si mai evidente a modului de viata si de organizare. Continind reglementari mai malt sau mai putin similare pentru Varile roman, nizamurile, de care s-a amintit mai sus, favorizau si ele, intr-o oarecare masura, dezvoltareai statornicirea unor traditii sau institutii comune in prineipate, in drumul for spre unire administrative si politics. Frecventa unor dispo- zitii cu caracter comun, mai ales incepind cu veacul al XVIII-lea, cores- pundea unui grad mai mare de consolidare a societatii romanesti din punt de vedere social-economic si politic, si dezvoltarii constiintei national() a poporului roman, care tsi intensifica lupta de eliberare de sub oriee fel de dominatie strains. In acest context, litigiile de la hotarele tarilor roman bleep sa se inmulteasca tot mai molt, car rezolvarea for se face adeseori in favoarea locuitorilor din principate. Tot astfelsi in zona numite Halil Pasa Yurdu" sau Vatra lui Halil pasa" 61, moldovenii obtin de multe on eistig de cauza in conflictele for cu tatarii din Bugeac. Nemultumirile prilejuiauexpedierea catre Poarta a nnor jalbe numite arzumahzaruri, exprirnind doleantele intregiitari",prin inter - mediul domnilor, mitropolitilor, egumenilor, boierilor, boiernasilor etc.

60 Cf. si Mustafa A. Mehmed, Despre dreptul de proprietate al supuqilor otomani tn Mot- dova f i Tara Romaneasca tn sec. XV XVIII, In Cercetdrt istortce..., Iasi, 1972, p. 65-81. 61 Gh. I. NAstase, Hotarul lut Haiti Papa" f t Cele 2 ceasuri",In Societatea de geografie", Bucuresti, I, 1932; ideni, Hotarul lut Haiti Pw" fi Cele 2 ceasuri", Chisinau, 1933.

XXVIII www.dacoromanica.ro Ele determinau emiterea unor firmane, porunci vizirale sau alte categorii de acte, care aveau totodata menirea de a feri de perturbarichilerul (kiler ) capitalei imparatiei otomane, cum erau socotite, in general, tarile roman. Yn acest cadru, o important' deosebita prezentau dispozitiile de reglementare a comertului, prin limitarea numarului negustorilor care puteau sa intre in tarile roman, sub denumirea de negustori fermanlii (fermanh ) sau tepherelii (tezkereli), ca §i prin stabilirea conditiilor de negot ale acestora sau de trecere a altor supu§i otomani in Principate,. peste Dunare sau prin alte locuri. 0 serie de documente, fiind tratate ale Portii, indeosebi cu Polonia, Austria §i Rusia, cuprind clauze referitoaresila relatiileeconomice §i politice ale tarilor roman cu aceste state, prin mijlocirea Imperiului otoman. Pe baza acestor acte din volum se poate studia §i situatia juridic', a populatiei din raialele : Braila, Giurgiu, Turnu etc., ca §i din principate in general care, spre deosebire de Wile balcanice §i Ungaria, se bucurau_ de autonomie interns. Un alt grup de acte, cu caracter militar, se refers la diverse probleme de organizare, compozitie §i retribuire a oastei, indeosebi a celei de la serhaturi (ieniceri, spahii, be§lii, iamaci etc.). Imperiul otoman fiind un coins intins peste trei continente §i coin- punindu-se dintr-un conglomerat de popoare, este de ateptat ca unele documente sa reflecte §i relatiile reciproce dintre ele. Astfel, se pot urmari mai indeaproape, relatiile romanilor nu numai cu turcii, ci §i cu alte popoare din sud-estul Europei. Ele prezinta o importanta specials mai cu seams in sensul incadrarii istoriei poporului roman in contextul istoriei europenesiuniversale. Nu lipsesc din volum nici documente in legatura cu desfalurarea unor operatiuni militare, negocieri de pace, incheierea unor tratate, cu clauze speciale pentru tarile roman, schimb de robil.a.Trecerea solilor strain spre Poarta Si intoarcerea lor, uneori cu dificultati pe drum, stint consemnate intr-o alta serie de acte. Unele firmane ne arata inlesnirile ce se faceau patriarhilor din Constantinopol §i Ierusalim in privinta depla- Aril for in tarile roman sau a trimiterii de oameni in scopul stringerii de pomeni pentru. manastirile §i calugarii Orientului ortodox. 0 alta problem' care se poate studia pe baza acestor documente este §i aceea a toponimiei istorice, care indica §i concentrari de populatiii intr-o zona sau alta, mi§carea for etc. Consideratiuni not se pot face chiar asupra unor institutii de cultura. otoman', mai ales in Dobrogea, cum a fost de pilda Seminarul din Babadag,. numit Medrese, care se pare ca, a avut o existent' permanents in perioada stapinirii turce§ti, datorita prezentei unui lacaq, de cult, legat de numele lui Sari Saltuk Baba (a doua jumatate a secolului al XIII-lea).

Din cele expuse reiese ca documentele turce§ti cuprind o gala, variata de probleme, care pot fi dezvoltate in cadrul unor teme speciale, ceea ce este, de fapt, menirea, ca instrument de lucru, a seriei de Doeu- mente tureepi privind istoria Romaniei. Punind acest volum la indemina speciali§tilor imi exprim convingerea ca va contribui la aprofundarea §i largirea cercetarii istoriei poporului roman sub cele mai diverse aspecte

XXIX. www.dacoromanica.ro ca *i la definirea mai precisa a caracterului legaturilor cu Imperiul otoman In decurs de mai bine de trei secole. Volume le ulterioare vor duce la extinderea investigatiilor intr-un cadre din ce in ce mai complex, pe masura cre*terii materialelor informative turco-islamice, care vor fi puse in circuital istoriografiei romane*tiif internationale.

Inincheiere, in sa prezint recuno*tinta mea conducerilor Institutului de studii sud-est europenesia Institutului de istorie N. Iorga", din cadrul Academiei de StiinteSociale*i Politice a Republicii Socialiste Romania, care au iniDiat *i au incurajat materializarea serieiDocumente turcegi privind istoria Roma/Mei. Totodata, multumesc colegilor :Ion Matei, pentru referatul judicios asupra materialului din volum, Ion Radu Mircea, pentru referatul de sinteza, Nicolae Stoicescu, de la Institutul de istorie N. Iorga", pentru referati pentru ajutorul acordat in cazul unor identificari, Alexandra Gonta *i Aurel Decei, din acelmi institut, pentru unele sugestiiciidentificari, mai cu seam& in cazul documentelor privitoare la Moldova *i Transilvania. MUSTAFA ALI MEHMED

Nola asupra edifiei : Dupa cum se poate constata din Introducere ca *i din consultarea volumului de fata, documentele turce*ti provin din diverse arhive, biblioteci sau muzee din taxa,i din strainatate. Tinem sa mentionam Inca o data faptul ca documentele din arhivele strain au fost procurate prin grija Academiei Republicii Socialiste Romania, a Academiei de *Wo -e SocialesiPolitice a Republicii Socialiste Romania *i a Directiei Generale a Arhivelor Statului din Bucure*ti. Yn cadrul acestor preocupari se inscriusicalatoriile de studii efectuate de M. Guboglu *i Mustafa A. Mehmed in R. P. Bulgaria, R. P. PolonasiTurcia, in scopul depistarii *i microfilmarii unor documente turce*ti privind relatiile tarilor roman en Imperiul otoman. 0 parte din documentele aduse de M. Guboglu din R. P. Polona *i R. P. Bulgaria an fost incluse in volumul de favt, ele incadrindu-se in limitele cronologice ale volumului I (1455-1774). Unele din documentele respective, Indeosebi cele din arhivele bulgare, prezentind defectiuni tehnico-fotografice (lipsind fie inceputul, fie sfir*itul, sau fiind ilizibile), an fost intregite de Mustafa A. Mehmed, in limita .accesului la originalul acestor documente.i in cazul documentelor din arhivele turce*ti se constata unele lipsurisideficiente, in sensul a la o parte din ele nu apar fonduli numarul documentului ; altele sint ilizibile, ceea ce ingreuiaza atit valorificarea, citsilocalizarea lor. Speramca, in cursul editarii seriei de fats, aceste greutati vor fi depa*ite pe cit va fi posibil, prin completarile care vor fi efectuate pins la aparitia fiecarui volum in parte cuprinzindi astfel de documente.

_XXX www.dacoromanica.ro LISTA DE ABREVIERI

A.G.A.D. Archiwum GlOwne Akt Dawnych, Polonia. Arh. St. Buc. Arhivele Statului Bucuresti. Bagbak. Argivi Basbakanlik Arsivi (Arhivele Presedintiei Consiliului de Ministri), Istanbul, Turcia. Cat. Catalogul documentelor turcegti,Intocmit de Mihail. Guboglu, vol. I, 1960; vol. II, 1965. Kat. Kalalog Documentow Tureckich. Documenty do Dztej6w- Polski i Kraj6w Osciennych w Latach 1455-1672 (Docu- ments concernant laPologne et les pays voisins, de- 1455 a 1672), de Zygmunt Abrahamowicz, sub Indru- marea lui Ananiasz Zajaczkowski, Warszawa, 1959. M.D. Muhiirune Def tent (Condica de afaceri importante), fondu 1 de documente din Basbakanlik Arsivi, Istanbul. O.A.K. Orientalnly Arhivrity Kassa (Bibliotece. NationalAChirili siMetodiu"), Sofia, R. P. Bulgaria. R.C. Registru cadlic (Registru Intocmit de judecAtorii musulmani); In Iimba tura : sidjill (sicill) sau defter. Colectie de documente turcesti la Bibl. Nat. Chiril si Metodiu",. Sect.orientalA,Sofia. T.K.S.M.A. Topkapi Sarayi Miizesi Arsivi (Arhiva Muzeului Pala- tului Topkapu) Istanbul. T.O.E.M. Tarih-i Osmani Encilmeni Mecmuasi c. cadru de microfilm. E. Evrak, document. H. Hegira, fuga lui Mahomed de la Mecca la Medina (622 e.n.)- Mtcrof. microfilm. Orig. original. Pach. pachet. Rez. rezumat. i. to rcesc.

Lunile musulmane 1) M. muharrem 7) B. regeb (receb) 2) S. safer 8)5.Saban 3) Ra. rebi-ul-evvel (rebi I) 9) N. ramazan 4) R. rebi-ul-ala (rebi-ul-ahif 10) L. §evval (rebi II) 11) Za. zilka'de 5) Dja. djemazi-ul-evvel (I) 12) Z. zilhidjge (ztlhicce) (cemazt-ul-evvel) 6) Dj. djemazi-ul-ahlr (II) (cemazt-ul-ahir)

xxxr www.dacoromanica.ro INDICATII privind particularitatile unor sunete ale limbii turce d se pronuntA a lung ; ex. kalip, idle (citqte : kiatip, leale). Literele k 01, care preced pe d, se palatalizeaza. c corespunde cu dj international. ca "dja apropiat de gea (rom.). ce JP "ge (rom.). ci Pt gi PI co SP "djo international ; apropiat de gio (rom.). cli PP "djo PP cu Pt dju PP apropiat de giu (rom.). ca " dju IP IP Pt 6 ,,ea fa ,ce PI "ce (rom.). gi "ci (rom.). co PP " international ; apropiat de do (rom.). lfTo ft cO cu IP 6, )2 IP " ciu (rom.). fu PP ea PS # se pronunta g mutat. z (i fara punct) corespunde cu t (rom.). 4 se pronuntatlung. o corespunde cu o (germ.) a SP "ii(germ.) ya PP "ea (rom.). ye PP "ie (rom.). yi nu are corespondent in limba romana Pt Pt ft Pt SP PP di yo corespunde cu io (rom.). .,yu PI iu (rom.). tyn nu are corespondent In limba roman'.

XXXII www.dacoromanica.ro DOCUMENTE

1 <1455> octombrie 5 Saruhanbeyli Scrisoare prin care sultanul Mehmed at II-lea Cuceritorul" (Fatih ) ii cere domnului Moldovei, Petra Aron, soma de 2 000 ducati anual, drept haraci, pentru a in,cheia pace, dindu-i totodatd soroc peste trei luni. Pentru tratarea pacii fusese trimis logofdtul Mihu. Mehmed, fiul lui Murad Han, vesnic biruitor t De la marele domn si marele emir, sultanul Mehmed Beg, nobilului si Inteleptului si celui demn de cinste si laud& loan Petru, voievod si domn al Morovlahiei 1,iubitoare salutare 0, primeascI nobletea to t Ai trimis pe solul acesta si boier al flu, Mihul logorat 2, si, printr-Insul, cuvintele domniei-tale, pe care le-a spus. Deci, data vei trimite haraciu, 2 000 de ducati de aur, domniei-mele, In fiecare an, atunci pacea va fi incheiata. i pentru aceasta punem soroc peste trei luni. De va sosi la Implinirea acestora, atunci pacea va fiIncheiat6, cu domnia-mea. Dar dacl nu va veni, aceasta o stiti voi !i Dumnezeu s5, to veseleasc5, t Luna octombrie, 5 3. Sarhan Beglie 4.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 118, 245. Orig., AGAD, pach. 1, nr. 1. Document slavon cu monograma (tugra ) sultanului In 1. tura. Deasupra textului se indica fondul din arhivele rusesti (Moskovskogo Glavnogo Arhiva Ministerstva Inostrannlh Del, nr. 1) si se dit un rezumat In 1. rusii, facindu-se mentiunea ca documentul a Yost emis Intre anii 1389-1405, de sultanul Baiazid I Fulgerul" ( Y ildirim ) catre Petru Aron, domnul Moldovei. Intr-o Insem- nare In 1. franceza se spune : Le Sultan Bajezet I au Prince de Moldavie". Are un scurt regest si In 1. latina, de Antonius Crutta (sec. al XVIII-lea). Bibl. Acad., pach. XXIV, doc. 2 (fotocopie). Ed. W. A. Uljanitki, Material! dlia istorii tyzaimnth otnofenit Rossit, Pol#,Moldavii, Valahit iThrill v XIV XV I v., Moskva, 1887, p. 86-89, nr. 81 (text slavon) ; Hurmuzaki, Documente. . .,II, 2, p. 671 (text slavon si trad. latina); Constantin Giurescu, Capitulaftile Moldovei cu Poarta otomand, Buc., 1908, p. 57; N. Iorga, Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera ( 1 tunic 1453), In An. Acad. Rom.", s. II, t. XXXVI, 1913-1914, Mem. sect. ist., Buc. 1914, p. 80 -82; M. Costa- cbescu, Documente moldovenestt inainte de Stefan cel Mare, vol. II, Iasi, 1932, p. 801; F. Babinger, Cel dintli bir at Moldovei afire sultan, In Omagiu fraftlor Alexandra si Ion I. Lepedatu. . ., Buc., 1936, p. 29-37 (cu Extras) ; A. C. G. (P. P. Panaitescu), Pe marginea folostrii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc ( Vaslut, 1456), In Studii. Revista de istorie", III, 1952, p. 197 ;F. Babinger, Maometto it Conquistatore e it suo tempo, Torino, 1957, p. 213 ; M. Guboglu, Paleo- graf ia. .., p. 131 si 164 (facs.). Rez., Erazm Rykaczewskl, Inventarium omnium et singulorum privilegtorum, litterarum, diplomatartum quaecunque in Archivo regni in arce Cracovienst continentur, Paris, 1862, p. 146 ; Kat., I, p. 21, nr. 1; Cat., II, nr. 1. 1 Moroolahia, Maurovlahia, Vlahia Neagra", se retell la Moldova. 2 Vezi si N. Grigoras, Logof dtul Mihul, In Studii si cercetari istorice", Institutul de istorie nationals A. D. Xenopol"-Iasi, vol. XIX, Buc., 1946, p. 123-173 (cu Extras).

3 c. 2474 1 www.dacoromanica.ro 3 Loc rupt, lipseste anul. Ultimele studii au dovedit ca este vorba de anul 1455 si nu de anul 1456, cum apare In unele editii. Un tinut cu numele de Saruhan, care a Post$iBey lik, adica principat ; Saruhan Beylioi, se afla in Anatolia. Aici este vorba de localitatea Saruhanbeyli, din apropiere de Tatar-Bazardjik, din R. P. Bulgaria, unde se afla sultanul Mehmed al II-lea in momentul emiterii actului. Mai tlrziu, localitatea amintita a devenit Sarambey. Denumirea de Saruhanbeyli fusese data de locuitorii stramutati aici dinprovincia Saruhan, din Anatolia(Cf. F. Babinger, Cet diniti bir...).

2 1456 iunie 9 (860 receb 5) Yeni.Derbend

Act princaresultanul Mehmed al II-lea Cueeritorul" (Fatih ), confirmind incheierea pcicii cu domnul Moldovei, Petru Aron, acorda negustorilor aflati in linuturile sale, la Akkerman", libertatea de a face comerl in Imperiul otoman. Mehmed, fiul lui Murad Han, ve§nie biruitor !

Porunca data prin semnul imparAtesc 1 este c6, In clipa de fat27 fIcind pace 3 cu beiul tarii Moldovei 4, voievodul Petru 87 distins printre cgpeteniile (iimera) onorate, am Inlaturat du§mania dintre note *i am poruncit ca negustorii aflati In tinuturile sale, la Akkerman, s'a% vina eu corabiile for §i sa lac*/ negot, fklnd alifiverk 7 cu locuitorii la Adrianopol (Edirne) f$i la Bursa*ila Istanbul. La venirea *i la Intoarcerea lor, nimeni dintre beii, suba0ii, spahiii (sipahi)gisupuOi mei 8 sä nu-i neeljeasca 9 §i sl nu pricinuiaseA avutiilor acestora pagube $i stricaciuni. Altminteri, dacl, Impotrivindu-se poruncii mele, be vor pricinui pagube Intr-un fel oarecarei dad, voi auzi, atunci, trimitind supuWo, 11 voi face sa dea peste mare nenorocire 11. A§a sa §tie eitii, socotind actul 12 ca adevgrat, sl-i dea crezare ! Scris la 5 regeb eel uric, anul opt sute §i §aizeci. De la tabara : Yeni-Derbend.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, ro]a 1, c. 119, 243. Orig., AGAD, pach. 2, nr. 3. Bibl. Acad., pach. XXIV, doc. 1 (fotocopie) doc. la (suret). Ed. Fr. Kraelitz, Osmanische Urkunden in tilrkischer Sprache aus der zweiten Hallte des 15. Jahrhunderts (Akademie der Wissenschaften in Wien, Philosoph.Hist. Klasse. Sitzungsbericbte, 197 Bd., 3. Abh.), Wien, 1921, p. 44-46 si fats. I (Vezi recenzia lui J. H. Mordtmann, In Byzantinisch-Neugriechische Jahrbticher", vol. III, Berlin, 1922, p. 438-440) ; N. Iorga, Actul lui Mohammed al II-lea pentru negustorii din Cetatea Alba (1456), In Revista istorica", Buc., 1924, X, nr. 4-6, p. 105 ; M. Guboglu, Paleogratia..., p. 131-132 $i 164(fasc.). Rez. Erazm Rykaczew- ski, Inventariumomnium...,p. 143; D. P. Bogdan, In Cresterea colectillor. Biblioteca Academiet Romdne, Buc., 1937 (1942), p. 16 ; Kat., I, p. 22, nr. 2 ; Cat., II, nr. 2. Comentarii : F. Babinger, Cel dintli bir... ; P. P. Panaitescu, Pe marginea folosirti izvoctrelor... ; Mustafa A. Mehmed, Din raporturile Moldovei cu Imperiul otoman...

1 Nisan-i hilmaoutMilani. 2 $imdikt halde, textual : In situatia de acurn". 3 Barzstichk (dub. Bogdan ill beyt. 5 Flirt voyvoda. I Aradan dilsmanlzuz kOterdtim. 7 Muamele ye mubayaa(dub. Kullarum, textual : robli mei".

2 www.dacoromanica.ro 9 Camna ye bapna, textual : sufletuluiplcapului for ", In sensul MI nu se priclnuiasci strickluni. 12 Kul gOnderilb, textual : trimitind robi". u Azim belt!. 12 Biti, forma vechebitig.

3 <1476, prima jumiltate> Serisoare grin care hanul Crimeii, Mengli Ghirai, ii comunicti sultanului Mehmed al II-lea (1451-1481) ci-a cerut regelui Poloniei s4 nu intervind in conflictul din 147 dintre Moldova pi Imperial .otoman.

Hive Allah sa Lea sa dainuie in veci imparatia marelui padifiab Sultanul eel slavit printre sultanii lumii, eel care asigura linistea i pacea, raspinditorul dreptatii si al favorurilor, nimicitorul necredincio- ,silor si al vrajmasilor, eel care se bucurg, anume de bunavointa stapinului lumii, Allah sa-i ting, imparatia ping In ziva judecatii de apoi, eel care 'este lumina pentru cei ce se roaga si pentru cei nevoiasii nobili la suflet t Arzul robului domniei-voastre este acesta : Daca intrebati de starea umilului slujitor al domniei-voastre, cu bunavointa lui Allah, stam gata de slujba, teferii sanatOsi, In Imparatia sultanului meu. De asemenea, stirea din partea celor de la Taht 1 este Ica situatia for a devenit foarte trista. S-a dus acolo si un sol si se afla Inca in linuturile Taht-ului. Cind vom primi stiri sigure, le vom face cunoscute la Poarta imparatiei. De asemenea, si de la craiul ghiaur" 2 a sosit om, ca sol, catre supusul acesta al domniei-voastre,iar acest supus al domniei-voastre 1-am trimis cu faspuns de acest fel :Satraiasel puternicul meu sultan ! Daca to vei uni cu Moldova ', atunci nu vom avea alti dusmani mai mari decit tine. Dar data, neunindu-va cu Moldova, VA yeti impaca cu padisahul nostru, atuncii noi, la rindul nostru, va vom socoti prieteni buni". Zicind astfel, 1-am trimis cu soroc de doug, luni 9, dind ling& el si un om de-al nostru. Cind vom afla vesti si din partea aceea, le vom trimite la Poarta Imparateasea. De asemenea, este o indatorire pentru mine, supusul domniei-voastre, sa dau detire la Poarta imparatiei starea celor demni de dreptatea sultanului meu eel fericit. Daca este asa, sa se stie el supusii domniei- voastre, dati pe seama milostivirii (in'am) supusului domniei-voastre, si,de asemenea, toti musulmaniii ghiaurii din Caffa (Kefe) sint multu- miti de cadiul Hiissam, care se roaga pentru domnia-voastra. De asemenea, s-au ivit dusmanii si a aparut ciuma (taun); dar, cu toate vremurile de lipsuri, an fost indeplinite dorintele nevoiasilor localnici. Sultanul meu a facut multe fapte bune. De aceea, zi$inoapte, toti se roaga pentru binele sultanului meu eel fericit. Act= rugamintea :sarmanilor locuitori de aici este aceea ca Hiissam, cadiul (kadi), 8'1 fie lug* mentinut in slujba de cadiu de Caffa. Implinind dorinta nevoiasilor sultanul meu va face o mare fapta de lauds.

.<#." me" 3 www.dacoromanica.ro In rest, firmanul depinde de sultanul meu. Fie-i imparltia vesnia gifericirea eternAgisaadie vintul aducator de putere !Luminare prin rugg! Semnatura : Supusul vostru, sarmanul Mengli Ghirai. Sigiliul : Mengli Ghirai Han bin Hadji Ghirai...

Ed. 1. tura, Fevzi Kurtoilu, Ilk Kum Hanlaruun Mektuplart (Scrisorile primilor hani ai Crimeii), In Belleten", Turk Tarih Kurumu, Ankara, vol. I, nr. 3-4/1937, p. 645-647, facs. X. Ed. trad. rom., Tahsin Gemil, Doud documenie tatarqti ref eritoctre la campania din 1476 a sultanulut Mehmed al II-lea in Moldova, In Anuarul Institutulut de tstorie fi arheologie A. D. Xenopol", Iasi, t. V/1968, p. 191-192.

1Taht, re§edinta hanilor Hoardei de Aur. 2 Regele Poloniei, Cazimir al IV-lea Iagiellonczyk (1444-1492). 8 Kara-Bogdan (Bogdan cel Negru), denumire data de turd Moldovei §i domnilor. Mol- dovei. Mai tirziu, s-a spus numai Bogdan. 4 In fragmentul publicat de noi (Din raporturile Moldova cu Imperial oloman in a doua jumatale a veaculut al XV-lea, In Studii. Revistii de istorie", nr. 5, 1960, p. 170), a aparut, din gre§eala, trei luni".

1476 octombrie 10 19 (881 eemazi II, evahir ) Serisoare prin care Eminek Mirza, dregator al hanului Crimeii, ii comunied sultanului Mehmed al II-lea infringerea suferitd de tatari in timpul expediliei din 1476 impotriva Moldovei lui Stefan cel Mare.

Sultanul fiu de sultan, Mehmed Han, datator de belsug! Slays lui Allah care, atunci cind i-a cinstit pe suveranii Islamului, 1-a flout sultan pe cel mai vrednic dintre sultani, suveran maretgionorat, stapinul lumii drepte, lupt5,tor pentru credinta, vesnic victoriosi glorios, sabia lumii si a credinjei, sultanul lumii islamicesial musulmanilor, innsufletitorul dreptItii in cele dou'd, lumi, impartitorul dreptatii printre cei napAstuiti de asupritori, cel care fi pedepseste pe rAufkatorigipe uneltitori, mostenitorul suveranilor arabigipersanii turci, cuceritor de tinuturi si de taxi si de cetati, cel care 4i infrineazI pe tirani§ipe razveatitigipe necredinciosi, Alexandru(iskender ) al timpului, celcare face Op se mentina traditia profetului (sonnet) §i tot ce este obligatoriu (farz), preainaltul Allah s5.,-1 tins in impAra,tia lui§isg, faa, sa biruie °stile sale sisa-1inalte tot mai sus, pe el, care este mare peste cei marl §isultanul guvernator (vali ) ! Arzul este urm'atorul : Din parteainaltimii-voastreilustre ne-au sosit noua, sarmanilor slujitori, vorbe ilustre cu stirea :Maria-sa imparatuls-a hotgrit sa mearg5, la rAzboi sf'int (gaza) asupra blestematului de Kara-Bogdan 2. De aceea vi se face si vou5., cunoscut ca, alaturindu-v1 impgratnlui en toate ostile voastre, sa sprijiniti credintaislamicagi saporniti din partea aceea". La sosirea acestei vesti, deli noi insine aveam dusmanii nostri37 totusi, primind sa va slujim pe mania-voastra, ne-am dus la scam domniei- voastre cu razboinici 1ncercati4i cu arme de luptg. Am incendiat nume-

4 www.dacoromanica.ro roase cetati ale ghiaurului ; am hat multe §i nenumArate prazi. Apoi, pina sa ne Intoarcem, a sosit vestea nelnsemnaa 5 precum a a venit dumanul §i a devastat casele voastre". LasInd numaidecIt prgzile noastre, cind ne-am gIndit sa ne Intoarcem, ghiaurul 6, venind In urma noastrA, s-a razboit mult cu noi. Au pierit multi oameni dintre noi ; doi frati de-ai mei au devenit martini. Au pierit luptatorii (isti'dad)gicaii notri. Noi In§ine am venit cu un cal. Apoi, dumanul nostru, venind dupa noi, cu oastea de Taht 7, a luattinuturilenoastre. Noi ne aflam In ormul KITIM 8. Nu aveam Insa cai grmi ca s'a ie§im §i sa ne raaboim. A venit §i la KIrlm-Sehri ca sg se lupte acolo, dar nu a putut sa fad, nimic ceatii. Din pricing acestor ve§ti neinsemnate, nu am putut sa ne onorgm cu vederea fetei binecuvIntate a mAriei-voastre.Mullimiri lui Allah ! Am auzit ca ati avut biruinta §i glorie asupra blestematului de moldovean (Kara-Bogdan). Cind a sositla auzul nostru§tirea a l-atiInfrint, potrivit versetului : Ap cum a zis atotputernicul Allah, victoria vine de la Allah, cucerirea esteapropiatA, sigurA, dati de veste credincio- §ilor 1", care veste to biruinta, §i cu sprijinul sufletului curat §i stint al mAriei-sale profetului cel maret, atunci In inima noastra s-a nascut foarte mare bucurie i multumire. Apoi, de§i venise Ieghian bei9,toturg nu am pututet -1trimitem mai departe, pentru ca la mijloc 10 se afla dumanul Am zis ca s-ar putea ca dumanul sa dea peste el, iar acel slujbasadisparl §i domnia-voasta ati putea sa vl suplrati atunci pe noi. Astfel, ne-am temut de domnia-voastra. S-a trimis scrisoare (ruk'a) Snaltimii voastre, zicind ca noi nu aveam pregltitg oaste mare. Scris pe la stir itul (evahtr) binecuvIntatei luni djemazi-ul-ahlr, anul opt sutei optzecisiunu. Semnatura : Sarmanul de mine eel supus, Eminek.

Ed. L tura, Fevzi Kurtoglu, op. cit., p. 642-645, facs. IX. Ed. trad. rom., Tabsin Gemil, op. cit., p. 192-193.

1 In text : Hundegar (cite§te: Hundeghiar). Se mai spune: Hudattendigdr sau If fink& (citeste: Hilnkiar). 2 Kara-Bogdan, aid Stefan cel Mare. 3 Se referA la Hoarda de Aur care intentiona sA-I atace. 4 In text :isti'dad-t harb. 5Muhrnel,autorul scrisorii micsoreazA 1n fata sultanultd importanta atacului o#11oR Hoardei de Aur asupra Crimeii. 6 Stefan cel Mare. 7 Taht leskeri, oastea hanului Hoardei de Aur. 8 Kirurt-ehri, probabil Solhat (Starli-KrIm). 9 Solul sultanului. toSolul trebuia sA treaca prin tinuturi socotite inamice.

5 <1480 mantle 13 1481 mantle 1) .A.hidname prin care sultanul Mehmed al 11-lea confirnz4 incheierea 0644 cu domnul Moldovei, Stefan eel Mare, duptt expedilia din 1476. Se arata atit evenimentele care an precedat aceastd campanie otomana impotriva Moldovei, cit ci clauzele noului tratat de pace.

5 www.dacoromanica.ro Actul de pace (Sulhname) al sultanului Mehmed hanOA fie tarina uwara 1 cu Kara-Bogdan2 Pricina emiterii preaslavittilui semn Imparatesc (hakani), caruia i se cuvine judecata dreapta, kti a stralucitei monograme (tugra) sulta- nale, podoaba lumii, ve*niceasca-i prealnaltul Allah preamarirea, din respect fat& de cele *apte versete ,este aceasta : Sara-Bogdan, care, din vremurile vechi, era plin de omeniecisupus fata de Inaltul Cuib" al Califatnlui dinastiei otomane 8Eli Indeosebi fata de maretul Prag al Imparatiei mele, halt ca cerul, neamlnInd nici o clip& Indatoririle sale de supunere, precumi &rile (riisim) stabilite prin firman, se supunea poruncilor meleci Lgiplatea la timp, fara Intirziere, haraciul sau, pe care fl fixasem. Dar, de la o vreme, *oaptele Indaradniciei diavole*ti vIrindu -i In creier gindul de rascoala *i de tulburare, el cakase In afara cercului cuviintelor supuneriigi, chipurile, din neascultare, aratase Indrazneall ciie*ise din calea ascultarii. De aceea zelul pentru credinta In Allah*i efortul pentru cinstea Imparatiei se pusesera In mipare. Astfel, din pricina miniei mele, cu glorioasele mele o*ti, purtatoare de vijelie, am ruinat din radacina, ca uraganul, Zara sa prospera, prefaclnd-o asemenea tinuturilor lui Semud pi Ad4, si-i dadusem o strapica pedeapsa cu viteaza mea mina nimicitoare. Cu acest prilej, de*teptindu-se din somnul ne*tiintei, el, pocaindu-se1iru*inin' du-se, a cerut iertare cu sute de mu de umilinte *i, prin tot felul de Inchinaciuni, refugiindu-se la Curtea mea, ocrotitoarea lumii, plecat fata la pammnt pentru slujire i s-a rugat zicInd astfel : PredIndu-mi, ca *i mai inainte, grumazul meu la supunere §i la ascultare de asemenea, dublind (muza'af )haraciul meu, care, ala cum Imi fusese fixat, era In fiecare an de trei raii de florini frince*ti 5,i facIndu-1 de vase mii de florini, In fiecare an, am devenit prietenul prietenilor *i du*manul dumanilor vo*tri. De asemenea, neabatindu-ma, ca *i in zilele de altadata, cu nici un pas, din calea cea dreapta, sint, din tatai mo*, unul dintre slujitorii acestei mar* Porti, Wahl ca cerul". Astfel, ca sa Indeparteze, de pe locul ascultarii, praful ra'utatilor sale, el a facutsacicurga din ochi torente de lacrimii a cerut iertare. De aceea, revarsindu-se oceanul marinimiei melesimarea bunavointei mele, 1-am iertat pentru vina sa *i am reinnoit tratatul 6.i Allah eel milostivibinevoitor a zis : Tineti-va legamIntul ;sint raspunzatori cei care1.0.Incalca legarnintul!". De vreme ce, potrivit conclitiilor amintite mai sus, el va avea legaturi bane cu Poarta Imparatiei melei va arata ascultare, atunci, nici el, nici avutul sau *i nici Cara sa nu vor fi atacate de mine, nici de sangeacbeii mei *i nici de ceilalti supu*i ai mei)i,atit timp cit, din partea lui, se vor vedea fapte drepte, el se va bucura, din partea mea, de ae,eemi bunavointa impa'rateasca a mea (pdhanemle) si va fi ocrotit cu aceeali maranimie irnparateasca a mea (husrevanemle).i 1-am Invrednicit cu acest ahidname, ca sa-1 aiba In mina sa drept bunavointai ca pricina de incredere*.

Suret, Istanbul (Turcia), Stileymaniye Kiittiphanesi, fond. Esad Efendi, ms. 3369, f. 47-49 (Miln$e'at, Codice miscelaneu). Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 2, c. 204, 205. Ed. A. Decei, Tratatul de pace Sulhndme tncheiat hare sultanul Mehmed II fiStefan cel Mare, la1479, In Revista istorica romana", vol. XV, fasc. IV, Buc., 1945, p. 465-494 (transcr., trad. rom.pifacs.); N. Grigoras, A existat un tratat de paceinire Mehmed al II-leafi ,lef ancelMare?, Ia0, 1948, 25 p. (Extras);

6 www.dacoromanica.ro M. Guboglu, Paleografia..., p. 132 (transcr. si trad. rom.), p. 165 (fses.); Mustafa A. Mehmed, Din raporturile Moldovet..., p. 173-176 (trail. partial). Pentru unele discutii asupra datArii acestui document vezi : Barbu T. CAmpina, Cercelltri cu privire la bozo sociald a puierit tut .Stefan cel Mare, In Studtt cu privire la Stefan cel Mare, Buc., 1956, p. 92, n. 2 ;Istoria Romdniei, H, Bucuresti, Edit. Acad., 1962, p. 528; Mustafa A. Mehmed, Un document turc concernant le kharatch de la Moldavie..., p. 267-268.

1 Tabe serahu, textual : s5 -i fie tArina curatAMparfumata". $tefan cel Mare. 8Bildt et-i Astgdn-t Al -i Osman. 4 Dona popoare care, potrivit traditiei islamice, au Post distruse de uragan din pedeapsA divinA. 6 Sikke-i Efrenc-1 Wort. °Akd-t andt tecdld ktldim. Terminologia din document aratA o nounorientare In politica externA a Moldovei.

6 <1510-1511 =916-917H.> Arz prin care sangeacbeiul de Semendria, Iahia-paga-zade Bali bei, comunica la Poartct ptirile primite despre ac innile banului de Iran- silvania", care venise cu 30 000-40 000 de ostagi pind la cetatea Turnu (Holovnik), iar apoi se retresese laTirgovipte, incendiind satele care ii erau impotrivd. Arzul umilului de mine, cel neinsenanat, catre Curtea cea mAreata 0iPragul eel inalt spre fnal imile cerurilor este urmatorul : Mai inainte de aceasta, prinzindu-se de stire a banul Transilvaniei sta, la serhatul tgrii sale proprii, cu multa oaste, avind ginduri asupra varii Romanesti, acestea fuseserg, aduse la cunostinp, prin omul meu Djafer, supusul vostru. In clipa de fata, venind iscoadele noastre destoinice, dinlAuntrul oastei sus-numitului ban al Transilvaniei, au dat de stire astfel : Banul Transilvaniei, mergind cu vreo 30 000-40 000 de ostasi, pedestri si calari, asupra cet6tii numite Turnu (Holovnik), aflata in fata Nicopolei, ii stind acolo doug, zile§idou5, nopti, s-a intors apoi spre locul de unde venise. Distrugind si incendiind satele care ii erau Impotrivg,, a venit§is-a asezat in orasul numit Tirgoviste, de la poalele muntilor (balkan )". Adeverindu-se aceasta stire,s-a facut arz cAtre cuibul" de la Poarta fericirii. In rest, firmanul depinde de Curtea cea mareata. Senriultura : Supusul cel neputincios, Bali, sarmanul. Sigiliul: Bali...

Orig. TKSMA, E. 4 651; scris : divant. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 361, 362.

7 <1510 -1512) Arz prin care Mustafa raporteazet la Poarta veptile oblinute din Ungaria prin spahiul Piri, care se (Timm is Tara Romaneascd 0 se intorsese cu capugibapiul domnului Tarii Romanepti. Capvgibapiul fusese trimis de domn set iscodeasca situajia din Transilvania pi se inapoiase cu multe vepti.

7 www.dacoromanica.ro Hive Dup'a slrutarea p/mintului de la Inalta Curte§i de la Inaltul Prag, preainaltul Allah sä-1 inalte pin/ in ceruri, arzul supusului de mine se refer/ la urma'toarele : Mai inainte de aceasta, pe dud mergeam la expeditia imp/I./teasel, eind am ajuns la treatoarea Ermin(1),spahiul (sipahi), cu numele de Piri a fost trimis la Hasan pa§a, elruia i s-a spus : SA-1 faceti sa ajungI la voievodul TAxii Romane§ti (Eflak), casaafle despre starea ungurilor, de mai ineolo, §i despre purtarile §i adwArile lor de o§ti, precum §i despre miscarile lor, mice ar fi, §i s'a dea de ,§-tire la Poarta imparltiei ve§tile adevArate pe care le va afla". Atunci, Hasan pa§a, la rindul s'au, 1-a trimis pe sus- numitul Piri la voievodul Tgrii Roma.ne§ti, impreun'a cu oameni destoinici de aisai, iar and el, mergind acolo, s-a intilnit cu voievodul mai sus pomenit, acesta i-a dat de ,§-tireastfel : L-am trimis pe capugibmiul meu ca sa afle bine despre starea ungurilori despre pint/rile §i despre miscarile lorsicare anume este adevgrul despre aceasta adunare a lor. Sa aveti r/bdare ! El va veni in citeva zile, iar dui)/ aceea vom face arz laPragul impArAtiei oricare ar fi ve§tile adev/rate". Zicind astfel,el 1-a Mout sa intirzie citeva zile, iar and a venit capugibmiul, acesta ar fi dat de §tire precum ca oastea ungureasel se adun/ pe malul riului cunoscut sub numele de Mum§ (Mori?), iar ei, stringindu-se in biserica St Gheor- ghe" (Aya Yorgi), an facut leg/mint intre ei §i an jurat ca s'a mearg/ asupra musulmanilor. Cind capugibaiul sus-numitului voievod a aflat g-indurile acestora, le-ar fi spus astfel, ca §i cum ar fi din partea voievodului Tani RomAne§ti : De vreme ce aveati ginduri de acest fel, atunci de ce nu ne-ati dat de veste §i nou'a, pentru casinoi, la rindul nostru, unindu-ne cu voi, sa, facem ceea ce faceti voi §i sa avem aceea i soartl?" Atunci ei, la rindul lor, ca rIspuns la acestea, ar fi spussii-ar fi dat de veste astfel : Pentru aceasta chestiune va trebuisatrimitem la voievodul Tarii Romane§ti pe banul de Severin, pentru ca s/ fad, cu el leg/mint §i jufamint §i pentru ea, vorbind §i hot/rind Imprenra, el s/ fie cu noi in aceastA expeditie $iin aceasta treabl". Cind capugibaiul voievoduluiTariffRomanesti a venit §i a povestit vestile mai sus amintite, atunei supusul vostru Piri, care se dusese din partea aceasta, i-a spusastfel voievodului :Omul tau,care a adus aceasta *tire de la ei, sa vin/ cu mine la Pragul impara iei §i sa spun/ el insu§i aceste ve§ti, a§a cum le §tie". VoievodulpriiRomanesti, la rindul sau, g/sind aceasta potrivita, 1-a trimis pe capugibaiul s'au la Poarta impAr/tiei, dindu-1 ling/ Piri. Astfel eá, venind ling/ mine, care sint supusul vostru, cind au fost intrebati desprevestilepe care le §tiu, el a spus a§a : Murind mama banului Transilvaniei 1, els-a inters §i s-a dus pentru a tine doliul (matem) mamei sale, iar pin/ la ducereasi la intoarcerea lui an aminat adunarea oastei, despre cares-a pomenit. Acesta este motivul pentru care mai zabovesc. Dar toti bell ghiauri au fkut legImint §i s-au unit §i s-au inteles intre ei in sensul ca vom trece de la Or§ova (Remva) de-a dreptul la Vidin §i, intilnindu-ne cu oastea islamica, vom lupta pin/ la ultimul om de la noi. Despre ce anume se va intimpla dupa aceea niei nu mai pomenim" !

8 www.dacoromanica.ro De asemenea, omul (dil)care a venit a mai dat de stire astfel : Pe eind eu eram acolo, de fata, trecusera pe malul de dincoace trei sute de care de ale ghiaurilor, iar celelalte, de asemenea, erau in curs de trecere". In aceasta, privinta, firmanul depinde de Curtea damitoare de fericire. Rugg pentru ca sa bath zefirul datator de putere ! Semndtura : Sarman-ul Mustafa, eel supusi neputincios 1 P.S. De asemenea, sa nu fie o taina pentru fericitul padisah cel daruitor de cinste faptul ca locul pe unde vor trece ghiaurii cei afurisiti este aproape de sangeacul supusului vostru Raraloglu 2 Mehmed bei, care a ramas la Istanbul. Supusul vostru, amintit mai sus, are vreo 200 300 de spahii. Daca fericitul imparat (Hudavendigar) va gasi de cu-viinta, sa i se scrie o poruncgi sa i se trimitg printr-un supus, pentru ca el a se ducgi sa pgzeasca acele margini. In rest, ruga catre eel milostiv.

Orig., TKSMA, E. 6 104 ; scris: divani. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 295. 1 Erdel barn, Than Zapolya, voievodul Transilvaniei (1510-1526), principele Transil- vanieisiregele Ungariei (1526-1540). a Mihaloglu (?).

8 <1512 1521 > Scrisoare prin care domnul rarii Romcinefti, Neagoe Basarab, face cunoscut la Poartd precum cd, potrivit celorrelatate mai inainte, cu privire la pregeitirile pretendentului Mircea, fiat lui Iffihnea, acesta din lama a atacat Para, dar a fost infrint. Pentru anunjareaacestei biruinle a plecat un om al Porlii, ,Si de un trimis din partea domnului. Copia scrisorii sosite de la domnul Tarii Romanestil : Se face arz catre Inalta Poarta despre situatia a, mai inainte de aceasta, aratasem la Inaltul Prag precum ca Mihnea-oglu Mircea, strIn- gind, en averea (mal) ramasa de la tatgl sau, multi levenzi 2 de la unguri, se glndeste sa vina asupra noastra, iar noi, la rindul nostru, porniseram cu oastea noastra spre munti (balkan) pentru a ne lnfrunta cu el. Acum, sus-numitul Mircea, venind, ne-a atacat pe neasteptate, iar noi, la rindul nostru, Infruntindu-ne au el, ne-am luptat§ine-am razboit, asa cum trebuie, pentru padisahul cel ocrotitor al lumii. In cele din urma, cu ajutorul prealnaltului Allah si cu eforturile marl ale Inaltimii sale padisahului si ale pasalelor (pafayan) mars, Mircea a fost infrint§izdrobit Intr-o clipa 3. Cu voia lui Allah, mgretul padisah rii Ingltimea-voastra4 yeti vedea ceea ce s-a Intimplat cu ei5. Pentru a da detire aceasta veste an fost porniti, cu scrisoarea (varaka) supusului de mine, la Inalta Curte, supusul domniei-voastre Mustafa, precum§iomul nostru Zbierea 6. In rest, firmanul depinde de InaltaCurte.

Suret, TKSMA, E. 5 299. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola, 4, c. 313. Ed. trad. rom. $i cues., M. Guboglu, Documenle despre rorndni to arhivele din Istanbul, In Magazin istoric", Bucuresti, an. I, nr. 7, p. 59-60 (sub anul 1510).

9 www.dacoromanica.ro 1 Ellak beyi. a Levend, aid In sens de mercenari. 3 Mubarek hatir-i feriften halecan elltai gild, textual: lndatA ce s-a mi§cat din gindul venerat"; prin extindere: cltti-aiaduce aminte de el" saulntr:Kiclips ". 4Probabil marele vizir. 5 Mirceasipartizanii lui. 6 In text: Zebire, Mire sau Zebin.

9 (1517 -1527> Arz prin care supusul Oman Mustafa raporteazd la Poartd despre misiunea sa privind stabilirea hotarelor dintre Moldova pi,cetapile ChiliafiAkkerman, cucerite de turci. Trimisul respectiv trecusepi prin Tara Bomdneased, iar domnul Moldovei, $tefanild, ii prezentase actele de Capitulapii", numite Ahidname". Plecind umila mea fatg, catre Curtea cea fnaltai Pragul cel mare, robul de mine fac arz despre aceea cg, In situatia de acuma, mergind la domnul Tariff Romane0i1, potrivit poruncii impargte§ti, cind is-a vorbit in leggtura cu chestiunea hotarului, el a spus : rasati hotarul meu ; vedeDi mai Intli hotarele Chiliei (Kili)tyiAkkermanului. Eu voi face ceva dupg aceea". Din aceasta pricing, am mers la domnul Moldovei 2. Acesta a argtat ahidname-lele salea§ia dovedit multg bunavointapi pretuire, fiind de acord, dar a grit astfel :Maria-sa Impgratul sg, aibg bunavointasisg, mg, ocroteascg,§isg, arate milg fatl de supusul de mine. Si eu fi slut un supus ;sa-midea§fmie o bucata de pline sg, ragninc". Dintre toti °stash sai de gard14, el a trimis cu not 700-800de oameni destoinici de-ai sai, citi avea, si ne-am dus la hotarul de la Akker- man. Cercetindu-se bine hotarul Akkermanului, au fost adusi §i Intrebati crestinii bgtrini de acolo. Crestinii din Moldova an zis :,Hotarul Akker- manului este la Iurgheci-Kerman 6, care este o fortgreatg 'Rugg Akkerman. Dincoace de Iurgheci-Kerman, el merge ping, la Movila-Neagrg 6; de acolo ajunge la Dikilita§7, iar de acolo ajunge la Movila Neagrg 8. De acolo merge spre Botos9; In tgtgrime i se spune Don-Suyulo,iar de acolo apa Don ajunge la mare". Dar li s-a spus :In oricecaz, cetatea amintitg, mai sus trebuie sg, rgming la Akkerman". De aceea a fost Inregistratg, in hotarele Akkermanului ; dar ei nu an vrut sa se invoiascg. Atunci le-am zis : Sg, facem arz la Poarta ImpgrAtiei. Dad., n-o sa, vrea, nu vom avea ce face, iar dacg o sg, vrea, atunci se va milostivi §i o va dgrui". De asemenea, hotarulChiliei,cind o Linea lJngaria(Ungitrils ), Incepea de la Kara-Bulak ( ?)i mergea la lacul Cupa (Kupa)". De acolo mergea la lacul GatlAbuga (Kutlu-Boga), iar de acolo mergea la lacul Saftian 12, de acolo la Movila-Mare18,iar de acolo la Vadul-Iezilor". Iar cind o stgpinea Tara Romg,neascg., despre aceasta ei au zis :,Hotarul Chiliei Incepea de la Fintina lui Turhan, spre Kara-Bulak ( iar de acolo se Indrepta spre Iezerina, Vadul-Iezilor, amintit mai sus". De asemenea, s-a mai zis ca este mai bine ca locuitorii ceta ii Chilia sa fie trecuti 18 pe seama Vadului Isaccei (Sakti.). Atunci, creOinii s-au necg, jit, iar sgrmanul de mine le-am spur : Vom face arz catre Poarta Impg- fatiei".

10 www.dacoromanica.ro Stefan (istefan)16ne spusese :Savg intoarceti Inapoi", dar supusul de mine nu m-am dus. I-am zis : Nu se cade supusului de mine sa ma mai due iargsi". Si i-am mai spus ca porunca Impargteaseg trebuie adusa la Indeplinire". M-am si Imbolnavit. S-a dus Inapoi supusul vostru Hasan. Ne-am Inteles sä mergem Impreung, Indatl ce va veni el. Ce porunciti? In rest, firmanul depinde de Curtea cea Inaltg. Bemndtura : Arzul cgtre Impailtie al sIrmanului de mine, Mustafa, supusul, cadiu de Aidos (1).

Orig., TKSMA, E. 4 639 ; scris : ta'lik. Arh. St. Buc., Moroi. Turcia, rola 4, c. 372.

1Ulak beytne. 2Kara-Bogdan beyine. 3Ahidaamelerin. 4Kapusu halkl. 5Iurghect- Kerman, forrareala lui Iurghici, pircalab al CetAtii Albe : martie 1443 februarie 1447 (Cf. N. Iorga, Studit istorice asupra Chiliei st Celdfit Albe, Bucuresti, 1899, p. 99 -100; I. Bogdan, Inscripliile de la Cetatea Alba, Bucuresti, 1908, p. 43). 6Kara-Bulak (?), Carabuna ( ?). 7Dikilitas, Coloana de piatra". aKara-Depe (?). 9Bolos (?), probabil Bugaz, localitate si limbs de uscat" intre Marea Neagrit si Limanul Nistrului. 19Don-Suyu, Apa Don", probabil Bug. 11 Cupa (Kupa ), probabil Lacul Chitai. 12Sat tian, lac gi localitate la vest de Cfitlabuga. 13Bayak-Oyak. 140#1ak-Geciti, probabil vadul de litnga Ismail. 16In sensul de inscrisi. 16 Stefiinita, domnul Moldovei (1517-1527).

10 (1520 -1521> Scrisoare prin care domnul Moldovei, $tefani/a, comunica la Poart4 vestile pe care le-a oblinut in legdturd eu pregatirile pentru expedifie ale regilor Ungarieii Poloniei. Promite sa trimita pi alte pfiri. Copia scrisorii sosite de la voievodul Stefanitg (Istefan): Calre Poarta cea mareatgi InaltA se face arz In felul urmgtor : Dacg, In situatia de acum, se pune Intrebaredespre vestile din partea aceasta, not am primit vestea cg regele ITngariei 1 se aflg la Buda (Budim)gitrimite fara contenire oameni celor din oaste ca sa se pregg- teasel pentru expeditie in primgvarg si le dg mereu de stire cu strgsnicie. De asemenea, regele, invitind pe toti demnitarii sli (beylernini), organi- zeazg o mare Intrunire. Ei se vor sfAtui i i vor lua mgsuri, dar nu se stie pentru Care pricing. De asemenea, se spun ca regele Poloniei 2 se afla in orasul numit Petrokov 3. Si el iii adung pe toti demnitariisgi, dar nu se cunoaste ce ginduri au si ce masuri vor lua. El nu a flout Inca pace nisi cu cneazul de la Moseova 4. Acestea fund vestile de acum, ele au fost acute arz. Pentru stiri grabnice avem oameni trimisi ca sa iscodeasca. Vestile pe care le vor

11 www.dacoromanica.ro aduce vor fi comunicate in grabla inalta Carte. in rest, firmanul depinde de ilustra pArere a celor de la inalta Curte.

Suret, TKSMA, E. 1 320 ; scris: nesht-ta'llk. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 446.

1 engartts kralz. 2 Leh kralz. 3 Pelrokoo, Piotrkow. Mosko begi.

11 <1521, prima jumatate> Scrisoare prin care domnul Moldovei, $tefeinifd, comuniet la Poartd, unele vepti obfinute din Ungaria pi Polonia. El mai aratei cd se ferepte de 'mete atacuri pi din partea hanului Crimeii, care intemnifase pe solii Suretul scrisorii sosite de la voievodul Moldovei : Ceea ce fat arz cAtre m'greata Poart5, este &A, dacI se pune intrebare despre vestile din partea aceasta, sg, fie cunoscut Inaltei Porti precum ca regele Ungariei se af15, Inc , la Buda (Budim) §i nu se aude deloc ca ar strings osti, iar pe solulma'riei-salefericitului padisah 11 tin, respectindu-1 cu desIvirsita stimI si pretuire. Yn partea Transilvaniei se fac unele adunari de osti, dar nu stim pentru ce anume sint strinse. De asemenea, regele Poloniei (Leh) adun6 osti mai jos de resedinta sa n.umitl Cracowia (Krako), iar in localitatea numita, Camenita (Kame- nica), care se aflA in apropierea tarii noastre, a venit un pan (ban) de seamy de al sau ; acesta are o oaste mare, adunata lingai el. Nu stim insg, dacl vrea sa vina asupra noastra, sau a se infrunte cu oastea talarL De asemenea,sihanul tatar, la rindul sau, stringind multa oaste, este pe cale de a veni aproape de noi. De aceea supusul de mine, la rindul meu, ferindu-ma de vicleniile tor, m-am dus spre apa Nistrului (Nester) pentru paza marginii, din cauza, el, de patru sau cinci luni, solii nostri stau inchisi la hanul t6tarilor. De aceea sintem prevazatori fats de el, in toate privinDele. La Poarta cea raa'reata, se stie ea ei ne sint vechi dusmani.

Suret, TKSMA, E. 6 512 ; scris : neshi-la'lik. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 303.

12 <1521, prima jumatate>

Scrisoare prin care Mehmed, probabil papa deNicopol, comunicd marelui vizir de la Poartd discutiile purtate eu domnul rarii Romeinepti, Neagoe Basarab, in leglturd est participarea unui contingent de opti romdnepti la expedifia pleinvitd, de sultanul Suleiman Magnifieut. _De asemenea, se cere sei i se acorde domnutui Tdrii Romdneptiun ahidname".

12 www.dacoromanica.ro Maria -sa cel fericit Dupes repetarea obipuitelor cuvinte de rug& §i dupa, prezentarea dorinDelor de marire, arzul supusului de mine, nici eft un strop din mare, este ca, in clipa de fates, supusul de mine, sosind in Tara Romaneasea i intilnindu-ma cu voievodul Tarii Romane*ti, elnd am discutat on sus- numitul voievod despre ceea ce s-a poruncit,el a raspuns :Supu.- nindu-ma, poruncii padiphului, sa, fac tovarkie, pentru fericitul imparat, straduindu-ma sa iau parte la slujba imparateasca cu toata, o*tirea mea pregatita cu arme impotriva dumanilor no*tri". Dar el fiind. suferind, iar fiul sau, de asemenea, fiind mic, nu au putere sa mearga impreuna. De aceea el a desemnat pe beilerbeiul 2 sau, pe vistiernicul (defterdar) sau *i pe fratele sau pentru tovara*ie, dindu-le toga oastea sa. Dar, totodata, el a spus urmatoarele : Cind va pleca de aici oastea Tara Romane*ti, atunci secuii(Sekih. let), aflati dintre Moldova *i Transilvania, venind, vor putea persecuta Tara Romaneasea. Cel din Moldova, de asemenea, este un supus tributar al mariei-sale imparatul.Sai se deagilui porunca in sensul ca, atunci cind noi vom porni de aici asupra Transilvaniei, eel din Moldova, hi rindul sau, sa mearga asupra secuilor, pentru ca secuii sa nu poata veni casaintre in Tara Romaneasca". Intr-adevar, eel din Moldova mergind asupra secuilor, daces ace*tia nu vor veni in Tara Romaneasca, va fi cu mult folos. in acest caz, ei nu se vor duce sa se uneasca cu oastea Transilvaniei. De asemenea, daces intrebati inlegaturacupartiteungure*ti (Cagiiriis), voievodul Transilvaniei 3 se afla linga rege(kral) 4. Acesta la, rindul sau, strange o*ti. Simtind ca fericitul padiph va merge asupra tor, el s-a pus sä faces arme §i fsi repara cetatea sa numita Sibiu (Sibin). De asemenea, au fost din nou trimise iscoade in partile Ungariei. Orice ve*ti adevarate vor fi primite, vor fi comunicate. De asemenea, nu se tainuie*te ilustrelor cuno*tinte ale stapinului meu (eultantm) faptul ca, se spusese ca akingiii adunati sa, mearga dupa maria-sa padiphul. Dar traiul meu, care slut supusul vostru, hind

13 www.dacoromanica.ro Dar data se va trece spre Sibiu, atunci sa ni se comunice cu amanunte In cite popasuri (konak) se va gunge acolosicind siunde anume ne vom Intslni. De asemenea, ptrivit vechiului obicei, supusul de mine am nevoie de doua porunci. Amanuntele dint acestea :Intr-oporunca sa se spun& a§a : Celui care face tovararege, data e mare capetenie 7,sa-idai sangeae, iar celui care este timariot 8,sa-idai suboislisk, celui care face tovgra§ie fundopribeag viteaz 9sa-idai timar, iar tavgiilor a le daiciftlicuri. Astfel, tot ce vei acorda In schimbul tovarkiilor lor, oricine ar fi ei, spusele talesiarzul tau vor fi aprobate In fats mea". De asemenea, este foarte important sä mi se acorde o alts porunca stra§nica In care sa, se spuna sa pedepsesc cu tarie pe oricine mi se va impotrivi, supusului de mine, sau va strica oastea, sau dad, unele persoane, devenind ba§bugi, voriegi 1ivor pleca din oaste. De asemenea, §i pe cei care vor lua robi din Tara Romaneasca sau vor prada oi, pe scurt, pe cei care, nedindu -mi ascultare, vor arata cutezantasi Impotrivire. Ptah' ce nu vor exista porunci In aceste sensuri, nu se poate asigura tovarkia nimanui, iar oastea nu poate fi stapInita. Despre celelalte ve0i, prin viu grai, §i care nu sintcuprinse In scrisoarea de supunere, sa fie Intrebat supusul vostru Iunus. Firmanul depinde de stapInul men.Rugg, Semndtura : 1Viehmed10, sarmanul, care ma rog cu neputinta! Sigiliul : Mehmed...

Orig., TKSMA, E. 11 691; scris : divani. Arb. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 255, 256.

1 Ef lak-ili 2 Probabil vornicul. 3 Erdel beyl, loan Zapolya. 4 Regele Ungariei, Ludovic al II-lea (1516-1526). 6 Din akin, adica incursiune. Eorenoslu, e vorba de urma01 lui Evrenos bei. 7 Ulu su bap. 8 Tinley al. Garib yr§ it. 10 Mebmed, fiul lui Ali bei Mihaloglu, bei de Nicopol.

13 <1521 august 29 septembrie 21> Arz prin care domnul Moldovei, ftefitnild, iii explica sultanului Sulei- man Magnificul motivele pentru care nu-i atacase pe secui, (tog cum ise ceruse. El se ferea de eventuale atacuridin partea hanului Crimeii. Se mai dau vepti 0 despre regii Ungariei ,Si Poloniei, precum 0 despre voievodul Transilvaniei. Suretul scrisorii sosite de la voievodul Moldovei : Ceea ce se face arz de catre acest supus al vostru este a, In clipa de fata, trimitindu-se supusului vostru porunca Imparateasca, prin slujitorul (gulam) *ahi, In cuprinsul ei maret mi se spusese §i mi se ponin- cise ca, stringind oaste, s& ma duo asupra tinutuluisecuilor 1§i0,4 devastez §i sa-1 pirjolesc.

14 www.dacoromanica.ro Si mai inainte de aceasta ni se daduse poruncg,ilustrI, iar noi, la rindul nostru, strlduindu-ne din trup §i suflet pentru slujba glorioasg, a mgreVului nostru. padi§ah, doream foarte mult sá ne aflAm In slujba for 2, in acest fel. Dar hanul tatarilor 3, sculindu-se In picioare de multa vreme, cu tout/ oastea lui, *i stind intr-un loc, se uitl in partea noastra §i a0eaptg, prilej. Oamenii no§tri, care an venit dintr-acolo, an transmis fl,tirea el intenVia lui este de a veni Incoace". Din aceasta, pricing, noi, supu§ii, la rindul nostru, fara sl ne dlm jos de pe spinareacalului, sintem mereu prev/zAtori fat/ de tgtari. Apitrind Vara noastrA, de fautl- Vile rl,i de intrigile lor, s-a intimplat 0, ne intoarcem de la slujba Imparl- teasel. Dar sintem supu§ii sineeri §i devotatiai mariei-sale mareVului padi§ah, pe care 1-am slujit mereu cu dreptate,din tat& §i bunie, t3i nu avem alt be §i alt adapost, In afarde Curtea cea mgreaVa. Si dad, se pune intrebarea In leggturg, cu ve§tile din partea regelui4, venind oamenii no§tri dinspre Buda, ne-au adus astfel de §tire : Regele, aflindu-se Inel la Buda, se preocupg, de stringerea oastei sale. De asemenea, §i voievodul Transilvaniei 5,affindu-se la Sibiu 8, se spune cg, §i el stringe osti. Nu §tim ce fel de ve§ti an sosit populatiei, de la rege §1 de la voievodul Transilvaniei. Dar oOile for sint gata. Nu §tim In ce parte vor merge. Inchizinduli treegtorile, ei stau a§a. De asemenea, se spune eg, §i. regele Poloniei 7, sand In apropierea re§edinVei sale numite Cracowia (Erako), adung, o*ti, iar pe unii osta§i ai sli ii trimite In localitatea nurait/ Camenita. De asemenea, and s-a aflat §tirea cg implr/Via voastra mareaVI ati luat o cetate 8 §i CAI numai ala du§manii an fost nimiciti sub sMiile voastre, atunci eu, acest supus al vostru, m-am bucurat din suflet. Ruga noastra Up, de prealnaltul Allah eel milostiv este ca ma s/ fie vinati du§manii domniei-voastre. Amin, stapinul lumii 1 In rest, vintul s/ poarte mereu corabia Portii fericirii 1

Suret, TKSMA, E. 6 519 ; scris : fluid. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 299. Ed. trail. rom. si lam., Tahsin Gemil, Din relaftile moldo- otomane..., p.143-144. Datare : sflrsitul lui iulie sau Inceputul lui august 1521".

1 Sadist memlekeil. s Formula de reverenta f ata de sultan. 3 Mehmed Ghirai I (1514-1523). 4 Ungariei, Ludovic al II-lea. Ioan Zapolya. 6 Sas-Sibin. 7 Sigismund I eel BatrIn (1506-1548). s Belgrad (la 29 august 1521).

14 <1527> Arz grin care Petru Bare?, domnul Moldovei, comunicd la Poartd luptele desfdpurate dintre impdratul Ferdinandpi principele Akan .Zapolya, pentru Ungaria, infringerea pi fuga lui Ivan Zdpolya la Cluj, apoi la Tdpnad, ajutorul primit de la regele Poloniei. Be dau fi alte vegti sosite din Polonia, inclusiv prezenja unor soli din Europa lingd regele Poloniei. Be promit pi alte vepti.

15 www.dacoromanica.ro Suretul scrisorii sosite la Poarta fericirii de lavoievodul Petru (Petri), care este voievodul Moldovei : Acest supus §i slujitor al vostru face arz, catre Poarta cea fnalta §Y mareata, urmatuarele :Inalta Poarta stralucitoare*tie ea, mai inainte de aceasta, am fkut, in mai multe rinduri *i de repetatei ori, arz catre Poarta fericirii despre dumauille §i intimplarile dintre Ferdinand (Ferdi- nanduf), care venise din partea Austriei (Nempe) ca sa devina rege in tara ungureasca, §i principele Iano*, care devenise rege venind din voievodatul Transilvaniei (Erdel). Du*/ se pure acuma intrebare in legatura cu *tiriledin partea aceea, au venit de acolo oamenii no*tri de seama, care au povestit ca sus-numitul Ferdinand, aflindu-se cu oastea sa in cetatea numita Estergon (Istirgom), aflata mai sus de ormul Buda (Budim), s-a luptat §is-a razboit cu principele Iano*, care este, dupa obicei *i lege, adevaratul rege in tara ungureasca. In cele din urma, imparatul Ferdinand devenind biruitor §i batindu-1 pe sus-numitul principe Iano*, acesta a scapat din luptagi,fugind, s-a dus in tara Transilvaniei*i a intrat intr-un ora* numit Cluj(Solo?), unde s-a adapostit. Apoi oastea Transilvanieigi oastea secuilor(Sekiillet), adunindu-se la un loc, au mers impreuna asupra principelui Iano*1i,scotindu-1 de acolo pe eel amintit mai sus, 1-au facut sa se duca intr-un ora* cu numele de Tapad (Tafnad), de la serhatul tarii *i din apropierea tarii le*e*ti (Leh). Acuma, stind acolo, el stringe Wile sale fugare *i infrinte, care i se supun lui. Dindu-i ajutor giregele polon1, el a string un numar oarecum insemnat de o*ti §i se duce spre Buda ca sa se lupte *i sa se razboiasca cu imparatul Ferdinand. De asemenea, despre regele polon auzira ca se afla intr-un oras cu numele de Petrikov 2 0 ea, aduninduli o oaste mare, a chemat ling/ el pe panii sai 3. De asemenea, se aude ca au venit §i solul regelui Frantei, precum§i solii multor altor bei" aflati in partea aceea. Ei au tinut sfaturi maxi, dar nu am putut afla ce ginduri §i ce intentii au. Cu voia lui Allah cel milostiv, not avem oameni care urmeaza sa vin din partea aceea. Orice fel de ve*ti vor aduce ei, le vom da de*tire la Poarta fericirii, ma cum s-au intimplat lucrurile, intrucit supusul de mine sint un supus sincer *i credincios al Inaltei Porti. In rest, firmanul depinde de Curtea cea ocrotitoare a lumii. Euga! Bemnatura : Sarmanul §i supusul de mine, Petru, voievodul Moldovei.

Suret, TKSMA, E. 5 536; scris: neshi. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, e. 317, 318.

1Sigismund I cel BitrIn. 2Petrikov, Pidtrkow. 3 Banlartn (pl. de la ban); forma noui: banlartni,

15 <1530-1531> Arz prin care domnul Moldovei, Petru Rare ?, exprimindu-pi devotamentul sau faf de sultanul Suleiman Magnificul, ii cere totodata voie scl atace Polonia, impreuna en tatarii. El mai comunica faptul etc principii europeni se sfatuiau cu regele Poloniei.

16 www.dacoromanica.ro Arzul de acuma al supusului de mine, lipsit de valoare §i slujitor, catre Ina lta Curte §i Pragul cel maret §i etern este ca, In situatia de fats, sosindu-mi, supusului de mine, cel umil, ilustra, porunca... 1, din partea Inaltei Curti, prin ceau§ul Iusuf, am luat cuno§tinta de tot ceea ce s-a poruncit §i totul a ie§it la iveala. De asemenea, mai Inainte de aceasta, mi se daduse porunca cerindu-mi-se sa, ma pregatesc cu toata oastea mea. Data este a§a, atunci voi fi gata totdeauna §i la orice ceas, potrivit Inaltei porunci, IntrucIt avem mare teams de regele Poloniei 2. Sus-numitul rege, stringindo§ti...$, sta gata §i se afla In alianta cu fratele sail Ferdinand. Ei sint haini fat& de maria-sa fericitul padi§ah. Ei ma cred rau §i pe supusul de mine, intrucit noi slujim cu dreptate pe mania-sa fericitul padi§ah. De aceea ei ne du§manesc. Noi, supu.ii, ne straduim sa slujim, a§a, cum an slujit parintii §i bunicii no§tri,i sa ne aratam supu*enia §i sa slujim pe mania-sa fericitul padi§ah. In situatia de acuma, rugam pe maria-sa fericitul padi§ah sa-mi dea voie, supusului de mine, iar supu§ilor tatari aidomniei-voastre sa le porunciti sa ne ajute pe noi, supu§ii, ca sa mergem asupra tinuturilor le§e§ti §i sa ne straduim din tot sufletul pentru mania -sa fericitul padiph, Intruck toti ceilalti principi (bey) latini primesc sfaturi de la regele polon, el hind un principe (bey) mai vechi deck ei. Daca ni s-ar da voie, noun, supu*ilor, nu i-am da deloc ragaz. Daca nu le-am da ragaz polonilor, atunci ceilalti ar fi ingenuncheati, deoarece toti se uita la regele Poloniei. Supusul de mine, le *tin pe toate. De asemenea, facem iara§i arz catre Poarta fericirii precumca ne plecam la pamintul de sub picioarele mariei-salefericitului padi§ah i -i sintem supu§i §i ne vom raga pentru binele mariei-salefericitului padi§ah cit timp vom trai. Yntii maretul Allah, iar apoi maria-sa fericitul pad4ah sa daruiasca mereu Implinirea dorintelor! Semnatura : Sarmanul cel neputincios, Petru (Petri), voievodul Moldovei.

Orig., TKSMA, E. 10 262 ; scris : divani. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 20. 1 Loc stars (rupt). 2 Sigismund I cel BAtrin. a Loc sters (invizibil).

16 <1533, martie 27> Buda

Scrisoare prin care loan Zdpolya, principele Transilvanieipirege al Ungariei, rdspunzind favorabil cererii sultanului Suleiman Magvi- ficul de a-1 trimite la Poarta pe Aloisio Gritti, intervine pentrubund- vointd in legaturet cu treburile yirii sale. Promite tot sprijinul sdu 0 toata ascultarea sa Mit de sultan. Copia scrisorii sosite mariei-sale puternicului Imparat de la regele Iano 1 : Maretul §i puternicul §i de neinfruntatul §i majestosul padi§ah, sultanul Suleiman *al, maretul padi§ah peste Rumelia, Anatolia, Arabia,

4-c, 2474 17 www.dacoromanica.ro Iran, Diarbekir, Egipt, Damasc (05'am), Alep (Haleb ), Marea Mediterana, Marea Neagra, Mecca cea luminata, Medina cea curate, 'eaten¢ipeste celelalte tari, fara de sfhtit, preeum *i mai marele nostrubtfericirea noastra ti eel care ne face bine *i al carui Prag este local nostru de prosternare, ne ru.gam pentru domnia-voastrasivgi, Madam d SI trlie*ti malt cu fericire Mgria-sa puternicul meu stapin 2,sosind acestuirobalvostru ilustra voastra scrisoare, pe care ati trimis-o, in cuprinsul ei maret s-a dat porunca imparateasca in sensul ea OA trimitem in fata persoanei voastre ilustre pe marele nostru vizir 5, eel drept, Aloisio Gritti, fiu de bei 4, stapinitorul" 5 taxii ungure*ti. Noi, la rimlul nostru, am stat, in toate chestiunile, gata pentru maretele voastre slujbe *i, supunindu-ne *i dind ascultare pentru toate treburile voastre, am fost gata *i am stat pregatiti. De aceea vrem sa procedam la fel *i in ceea ce prive*te ilustra voastra porunca de astg data. De aceea noi, la rindul nostru, 1-am sfatuit pe sus-numitul nostru vizir, care este stapinitorul "aril noastre, sa expung toate treburile noastre in fata persoanei voastre ilustre. De asemenea,chestiunile pe care le avem cu du*manii no*tri i le-am explicat in toate privintele, dupe ,dorinta, noastrg *i potrivit scopului nostru, pentru ca el sa le faces arz i sa le raporteze in fata persoanei ilustre a fericituluirimgretului men stapin. Dace toate priciaile noastre vor fi aflate cu exagerare, de la vizirul nostru amintit mai sus,it rugg'm pe fericitul nostru stapin sa le dea crezaregisa le socoatg, toate vorbeleqiraspunsurile sale, ca *i cum ar fi din partea noastrg, ma cum, din bunavointa *i din generozitatea for 5, au aprobat treburile noastre*i mai inainte de aceasta. De asemenea, din partea, fericitului men stapin ne-au fost aratate multesimulte stradanii ti favoruri. De aceea *i de acum incolo sperm multe straduintesifavo- ruri, iar noi, la rindul nostru, nu vom uita aceste binefaceri, cit vom trai 7, ne vom osteni din tot sufletul pentru indeplinirea maretelor slujbe i poru.nci ale mariei-sale puterniculuisifericitului meu stapin. Preainaltul Allah sa dea viata lnnga puternicului padiph E;tisa-1 face sa, reu*easel inereu in cuceriri asupra dumanilor! Aceasta scrisoare a fost scrisa la Buda (Budim), la 27 ale lunii =die.

Suret, TKSMA, E. 3 926; scris; rik' a. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 380. Ed.transcr. si trad. rom. Aurel Decei, Aloisto Grill( In slujba sultan.ulut Soltrnan Kanuni, dupd tingle docrunente tarcefti trzedite (1333 1634 ),in Studli ft matertale de (star& medic, vol. VII, 1974, Edit. Acad., Bucuresti, p. 141-142. Facsinillul dat pentru documentul respectiv nu cerespande, fiind alt document decit cel analizat, transcris sitradus (vezi ig. 2).

1 Imlay kral, loan Zapolya. 2 Sultanint, aid s-a preferat sensul de mai sus, fati de celelalte. Aloisio Gritti obtinuse de la loan Zapolya titlul de Iocotenent general". El ajunsese ,,guvernator al Ungariei". 4 Begoglu LuotzuGritti. 6 Zaptidtctstdtr, rar folosit sub aceasta forma. Formula de reverenta fata de sultan. Moan Zapolya vorbeste despre sine is plural.

18 www.dacoromanica.ro 17 <1534,august4-31> Arz prin, care Aloisio Gritti, trimis de la Poartd spre Buda, raporteazd evenimentele petrecute in, Tara Bomaseascd, in legaturdcu Vlad Vintild de la Slatina, de la care urma sa primeascd 3 000 de Masi 0 14 x 100 000 de aspri, haraciul Tdrii Romdnepti. In arz este vorba 0 de rdscoala din Transilvania, precum 0 de luptele dintre Ferdinand de Austria0principii germani, ajutati, de regele Frantei. Aloisio Gritti cere firman pentru inldturarea lui Vlad Vintilct, socotindca, oricum, acesta va fi ucis chiar de locuitorii grid.. De asemenea,cere sit' mai zaboveascd in Transilvania, pentru a face ordine, in toosti se ducd la Buda Ord bani, intrucit Vlad Vintild primise poruncd sd nu-i mai predea banii de haraci. Arzul celui umili lipsit de pretuire, eItre Curtea cea ocrotitoare a lumii §i Pragul cel purtItor de fericire, este urmItorul : Chad mi se daduse, supusului de mine, firman imparatesc ca sa ml Indrept pentru slujbele impIrIte§ti care s-au ivit acum in Cara ungureasca, mi se poruncise, prin firmanul imparatesc, sI merg prin Tara RomIneasel de-a dreptul in vilaietul Transilvaniei. De asemenea, mi se daduse porunca sa iau cu mine, ca ajutor, 3 000 de osta§i, calareti ale§i, de la voievodul Tani RomIne§ti, iar pentru flota trimisa in vederea pazei Budei (Budim), ca §i pentru soldele ostaOlor impArate§ti, calareti, de acolo, sa iau de la voievodul Tani Romane§ti de 14 x 100 000 de aspri 1, din banii de haraci ai TArii Romane0i, pentru Ca, la nevoie, cu banii din haraciul TArii Romanesti sI-i 1in4tesc pe ost*i amintiti mai sus §i folosesc a§a cum s-a dat ilustra porunca imparAteascl. De asemenea, §i voievodului de acuma al Tarii Romanefiti, care este voievodul Vlad (Eyulad ), i se trimiseserI, prin ceau§ii de la Inalta Curte, de douI ori,giInca odatI, ilustre porunci ca sa mi se predea far/ lipsI, supusului de mine, cel farl de insemnatate 2, cei 3 000 de ofiteni valahi, precum §i cei 14 x 100 000 de aspri, din haraciul Tgrii Romane§ti, a§a cum s-a pomenit mai sus. De asemenea, potrivit cerintelor ilustrelor porunci de mai inainte, pentru a patra oars, mi se daduse §i In mina supusului de mine, cel lipsit de insemnItate, o ilustrl porunca purtatoare de glorie, privind pricina amintita mai sus. Dar, cind, potrivit firmanului Imparatesc, m-am indreptat spre Tara Romaneasca, on speranta de a-i lua pe cei 3 000 de okrteni din Tara Romaneasca, precum §i cei 14 x 100 000 de aspri, bani de haraci, de care s-a pomenit,gicind am venit la schela de la Dunare, din sangeacul Nicopol,$icind, trecind §i peste Dunare, am pornit la drum, au venit §i s-au intilnit cu supusul de mine, in partea dinspre Tara Romaneasca a Dunarii, boierul (bolar ) vestit cu numele de logofatul Vilcsan 3, care era vistiernicul (defterdar ) voievodului Vlad, dupa inchipuirea lui intri- ganta,sicare era unul dintre notabilii1iboierii de renume ai Tariff Roma, neriti §i unul dintre frunta§ii tarii mai sus pomenitek4ivestit, totdeauna, prin devotamentul sau fat*/ de Poarta fericiriii care, fiind aproape de musulmani, pe malul Dunarii, avea legaturi cu musulmanii §i care, de asemenea, in trecut, dud se pornise cu noroc §i cu fericire la expeditia impotriva Spaniel (Ifpanya), fusese unul dintre cei care se alaturaserI supusului de mine, cel neinsemnat, cu oastea Tarii Romane0i, in slujba de la cetatea Estergon (Ostrogon) din Vara ungureasca. De asemenea,

19 www.dacoromanica.ro a mai vent Inca un boier vestit, cu numele de boierul Stan (Istan), pircalab,i caruia i se porimeise, prin firman imparatesc, a se alature supusului de mine, eel neinsemnat, cu oastea din Tara Romaneasca, pentru a fi prezent la slujba imparateasca poruncita de asta data. Despre aceasta se scrisesei In ilustrele porunci amintite mai sus. De asemenea, Impreuna cu ei an mai venit Inca 600-700 de ostasi calari, dintre cavalerii (sipahi)1ifiii de cavaleri 4 din Tara Romaneasca, din apropierea Dm-aril, care li se supuneau for§iilustrei porunci imparatesti si in care ei aveau Incredere, precumi dintre ostasii destoinici din Tara Romaneasca ce fusesera inscrisi 0, se alature supusului de mine. Atunci ei an spus : Mergem la voievodul nostru impreuna cu domnia-voastra, Intrucit, toti cei care ne aflam aici, sintem gata pentru slujbele imparatiei. Si in trecut, mergind, Cu domnia-voastra pentru slujbele imparatiei, am slujit cu credinta. Potrivit ilustrei porunci Imparatesti a fericitului padisah, ocrotitorul lumii, vom indeplini si de asta data felurite serviciii vom dovedi bunacredinta, intrucit noi sintem supusii Portii fericirii cu trup§isuflet, impreuna cu copiii nostricu familiile noastre". Apoi, ei s-au indreptat cu supusul de mine spre voievodul lor. Pornind la drum, pe cind mergeam§icind ramasese Inca o distant./ de trei popasuri (fkonak) pin/ la local unde trebuia sa ne intilnim cu voievodul amintit mai sus 5, atunci sus-numitul voievod a trimis, supusului de mine, pe capugibasiul sau, un boier vestit cu numele de Coada (Koda), impreuna cu alti cinci-case boieri de seama, dindu-le§iun numar de peste 2 000 de ostasi, calareti inarmati, din Tara Romaneasca. Intilnindu-se cu supusul de mine, eel neinsemnat, boieriiaceia au spus cu vicleniei cu inselaciune fel de fel de vorbe de induplecare. De asemenea, ei nu ne-au lasat sa aducem deloc provizii, cu banii nostri, pentru stile aflate cu noi. De asemenea, atitindu-ii abatindu-i pe toti 3aecredinciosii i arii,Ii imprastiasera pe oamenii tariff,aflati in drumul nostru, ca sa nu. se &easel deloc provizii pentru °stile Imparatesti aflate cu supusul de mine. In aceasta situaDie, am rams trei zile fara provizii, iar de la voievodul eel pomenit mai sus veneau in fiecare zi, de cite doll/ ori, olaci§i aduceau scrisori pecetluite, in care se spunea : Sint gata, faralips., pentru slujba§ipentru ajutorarea padisahului, cei 3 000 de ostasi, calareti ale§i,pentru care &Muse porunel mania -sa fericitul padisah, ocrotitorul lumii, precumi cei 14 x 100 000 de aspri, bani de haraci, porunciti din banii de haraci§iaflati pe seama noastra. In ziva in care ne vom Intilni, va von fi predati, numaidecit, ostenii§ibanii, asa cum a fost porunca imparateasca. Daca veii dori, chiar in ziva aceea puteti porni la drum, pentru ceea ce vi s-a poruncit". Cind mergeam cu astfel de vorbe de induplecare§icu astfel de incredintari si cind mai ramasese o distant. (menzil) de doul conace pin/ la voievodul mai sus-pomenit, ne-auiesitInainte, deodata§ipe neasteptate, pe un ses, vreo 2 000 de ostasi din dreapta noastra, iar alti 2 000 de ostasi din stinga noastra. Pe noi toti, adica pe ostasii musulmani, aflati cu supusul de mine, si pe ostenii valahi, aflati cu noi, ne-au luat la mijloc, iar supusul de mine, deli m-am pregatit pentru batalie 6, totusi, rabdind, am trimis om la oastea necredinciosilor§ii-am cercetat, zicindu-le : Ce sint alaiurile acesteaDe ce au venit"?Atunci, Impreuna cu multi alti boieri de seama, el 1-a trimis pe boierul Dragomir 7 spatarul

20 www.dacoromanica.ro (ispatar ), unul dintre boierii care fusesera dati mai inainte Bugg supusul de mine, impreung cu oastea Tarii Romanesti, pentru a sluji la cetatea Estergon. Sus-numitul Dragomir, la rindul sau, cel care fusese dat mai Inainte Bugg supusul de mine si care era trecut in ilustrele porunci ea sg fie impreuna si de asta data, a veniti s-a intilnit cu noi. Sus-numitul Dragomirgiceilalti,aflati cu el, au zis asa : Noi am venit sa,-i cerem §isa-i luara cu forja pe boierii care s-au dusvis-au intilnit cu voi la Dungre, pe ghiaurul sirb numit Peia (Peyu ) 8, pe care voievodul nostru H trimisese la Poarta fericirii cu haraciul tarii pe anul acesta si care se intoarce impreung cu voi, de la Istanbul, precumpe toti ostasii valahi aflati in alaiul vostru". Atunci boierii cei amintitivi mai sus, aflati cu supusul de mine, au spus, in trecut $i de astg data, astfel : Indurati-va si nu ne predati 1 SI mergem impreung cu voi" ! De asemenea,giboierul Vilcsan, logofatul, a spus din nou astfel : Eu eram vistiernicul (defterdar ) voievodului nostru. Chiarvisigiliul lui statea la mine. Dar in iarna trecuta, voievodul Vlad, trimitind imparatului Ferdinand (Ferdinanduf ), in repetate rinduri, oamenii, de asemenea, scriindu-i scrisorivitratate(ahid- "tame ), sigiliate cu pecetea lui proprie, s-a pregatit $i a luat masuri pentru a se rgscula impotriva Portii fericirii. De and i s-a acordat domnia Tarii Itomgnesti si ping acuma el a strins de la locuitorii tarii de vase on banii de haraci, cu forty i cu tiranie, iar on de cite on locuitorii tarii cercetau aceastg stare de tiranie, el le spunea : Maria-sa fericitul padisah, ocrotitorul lumii, este pe cale de a porni cu fericire la o mare expeditie. De aceea, stringind haraciul vostru, potrivit poruncii padisahului, 1-am expediat la Poarta fericirii". Zic'ind astfel, el cauta sg-si apropie, in felul acesta, pc locuitorii tarii. Dar, dintre toti banii, el a trimis numai anul acesta la Poarta fericirii haraciul doar pe un an, iar ceilalti bani, amintiti mai sus, i-a trimis in t`drile dusmane $i a pus sa, fie pgstrati pentru vremea rascoalei sale. Cei mai multi boieri de seamy au luat cunostinta de masurile sale in vederea rascoalei, precum§idespre alianta lui, de care s-a pomenit mai sus. Dar, cele declarate, el nu le-a spus de fata cu boieriitrimi1i de voievod, ci in taina le-a raportat le-a adus la cunostinta supusului de mine, care sint un neinsemnat. Twit./ sperantagitoata nadejdea boierilor amintiti mai sus erau la musulmani si la Poarta fericirii, ocrotitoarea lumii. Cu aceastg speranta, ei mergeau Mfg teams. Ei planuisera ea, atunci cind ne vom intilni en sus-numitul Vlad voievod, sa le spun unul cite unul si de fata, cu toti boierii lui, marli mici, si in mijlocul tuturor ostasilor lui§isa dea in vileag rascoala lui. lierindul sau, ghiaurul sirb cu numele de Peia, care fusese trimis la Poarta fericirii cu haraciul pe anul acesta, raportase, ca din gura boierilor Tarii Romlnesti, la tnaltul Divan, in fata mariei-sale marelui -vizir, mai mare peste supusii viziri maxi ai domniei-voastre, precum ca sus-numitul voievod se afla pe cale de a se rascula, precumgitoate purtarile sale. De aceea se daduse porunca in sensul ca, pins ce sus- numitul Peia va merge si se va intilni cu. voievodul amintit mai sus, si 431, la rindul sau, sa mearga cu supusul de mine, cel neinsemnat. Astfel, persoana voastra fericita, de la Poarta cea fnalta ca cerul, aveti cunostinta despre firmanul imparatese care mi s-a dat in aceasta Trivinta, supusului de mine, cel umil, in legatura cu sus-numitul Vlad voievod. Daca asa stateau lucrurile, in ziva aceea nu i-am dat sus-numitului Vlad voievod pe boierii amintiti,§inici pe ghiaurul sirb numit Peia,

21 www.dacoromanica.ro iar cind am ajuns la locul de popas (konak) ne-am asezat numaidecit. Atunci, voievodul Vlad, cel amintit mai sus, Incalecind in persoanA si venind cu peste 30 000 de ostasi ealari, Inarmati, din Tara Rom4neascA, precum si cu 200 de puscasi pedestrasi si punind in fata pedestrasilor sai patru tunuri darbuzan, ne-au impresurat si au fAcut tabarA, incit, pe nmilul de mine si pe toti ostasii de ling& noi, ne-au incercuit Cu tabAra for si nu ne-a ramas nici macar posibilitatea sä ne miscam. 0 zi si ch noapte am stat inchisi In aceastA situatie. In cele din urma, el mi-a trimis supusului de mine o ilustrA poruncl imparateasel. In cuprinsul acestui soils ImparAtesc purtAtor de glorie i se daduse sus-numitului Vlad voievod firman imparAtesc ti poruncA in felul urmAtor : Daa ghiaurul strb cu numele de Peia se afll ling& tine sau dael, nefiind linga, tine, va veni, atunci, fAra a-i mai da ragaz, 0;4 prinzi si s& -i tai capul. De asemenea, in afarde el, sá pui mina si pe boierii care nu ti se supun, oricare ar fi ei, si sg-i pedepsesti cu moartea, In& sA fie pildA pentru ceilalti". Supusul de mine, eel neinsemnat, am luat cunostinta de faptul cA fusese dat un astfel de firman, dar nu era chip s& -i fac pe boierii amintiti sl dispara, si nici nu aveam acel obraz si zel ea s& -i prind si sA-i predau in miinile lor. Boierii pomeniti mai sus veniserA avind Incredere in devotamentul for propriu si sperind sl obtinA bunAvointa mariei-sale fericitului padisah, ocrotitorul lumii. Avind aceste convingeri, ei nu dispAruserg mai dinainte, ci venisera. cu incredere. Umilul de mine eel supus, la rindul meu, am vAzut cA lucrurile au ajuns acolo inch nu era cu putintA nici sa aratAm prietenie de forma', si nici sA ne rAzboim. De aceea i-am trimis, dintr-un loc mai fiber si cu vorbe de linistire, pe sus-numitul Vilcsan, logofatul, si pe Stan, pircAlabul, care se alAtu- raserg supusului de mine, precum $i pe ghiaurul sirb numit Peia, impreunl en sus-numitii boieri pe care ni-i trimisese el cu porunca imparAteasel. Dar Indat1 dup& aceea sus-numitul Vlad voievod i-a slobozit pe ostasii Tarii Romanesti, care ne inconjuraserl si fAcuserl tabarl in jurul supusului de mine, cel neinsemnat, precum $i in jurul ostii aflate cu noi. Acestia ne-au atacat din toate partile si i-au pedepsit si i-au batjocorit In asa mAsurA pe ostasii din Tara RomaneascA, aflati cu oastea noastrA, §i i-au devastat in asa hal, Melt persecutiile pomenite nu s-au Intlmplat niciodatA In nici o tarl. Oastea islamicA, aflatA ImpreunA cu supusul de mine, cel neinsemnat, a fost sfatuita in sensul ca nimeni sa nu li se impotriveascA cu pusti sau cu alte arme : nici nu li s-a rAspuns. Am stat, supunindu-ne doar poruncii ImparAtesti ; dar in timpul atacului amintit au pierit si multi insotitori de seam& de ai nostri, inch nu a mai aparut nici urmA de ei. A doua zi, pornind la drumul nostru, potrivit cerintelor poruncii imparatesti, cind mergeam, a venit sus-numitul Wad voievod, impreunA cu oastea strins5, de el, si, facind alaiuri, s-a intilnit cu supusul de mine eel umil, pe drum, la jumAtatea popasului. Incepind sä vorbeasca, el s-a pregAtit A arunce viva propriei sale rascoale asupra boierilor pe care-i cerise si-i luase, pentru a puree pe seama for pA'catul. In acest scop, el a nAscocit chiar si scrisori, ca din partea hi insusi, cu propriul sAu sigiliu, $i care ar fi fost intocmite din gura boierilor amintiti mai sus. In felul acesta, el luase mAsuri ca sA scoatA la iveala cA, de fapt, boierii s-au rAsculat, iar el merge pe calea cea dreaptl. Facind arz in acest fel, el doreste sl scape, nelasind sA piece informatori (dil) de la boieri.

22 www.dacoromanica.ro El a luat astfel de masuri ea sa obtina scapare pentru rascoalatradarea sa proprie. Pinla locul de conacire, el a mai spuri alte vorbe de acest fel, in*elatoareaidiavole*ti. De asemenea, el a mai dat asigurari, spunind - Sint gata cei 3 000 de osteni ale*i *i inarmati din Tara Roma- masa), pentru care s-a dat porunca sa v& vinin ajutor, precum1icei 14x 100 000 de aspri, bani de haraci ai Tarii Rornane*ti, ma cum s-a poruncit". Mergindu-se la locul de popas, trebuia ea, a doua zi, banii de haraci ostmii sa fie admisipredati. El ne-a zis : Aratati bunavointa ri odihniti-v1 eiteva zile. Sinteti oaspetii no*tri". Dar i s-a spur : Noi ne grabim foarte mult pentru slujba imparateasca ; vom porni fara sa mai gam". Atunci, zicind :Aratati bunavointa macar ping mline ! Sa cautam iarki", el ne-a Mout, cu mline", s& intirziem cinci zile. Ne pusese sa intirziern atit de mult din cauza ca el vroia, de fatg, cu supusul de mine, sa aplice alto pedepse strapice1isalsavir*easca batjo- coriri. Astfel, luind 184 de oameni, cunoseuti dupa nume, dintre ostmii de seams ai Tarii Rom'ane*ti, care se alaturasera supusului de mine, de la Dunare in.coacei pins la intilnirea cu el, cai dintre oamenii de frunte, cavalerii flude eavaleri9 din Tara Romaneasca, care slujisera pe musulmani totdeauna eu devotament, pe malurile Dunarii,i taindu-le amindoua urechile, precumi nasal, si scotindu-le ambii ochi, i-a lkat pe drumuri cu aceste rani si in astfel de injosirii chinuri. Vina for era doar aceea de a fi fost impreuna cu supusul de mine de la Dunare Incoace pins la intilnirea cu. el. S-a razbunat ( ?) cu fanatism. De asemenea, el a trimis oameni in Cara baniei, din apropierea Dunarii, apartinind fostului ban vestit cu mime% de Banul Kodja-Barbul ", ea sa pedepseasca *i sa batjocoreasca, pentru ca schingiuirileIicaznele Vacate de el 0, ajunga *i la oamenii din tinutul amintit mai sus. Aceasta, Intrucit el a luat masuri ea in Cara baniei mai sus-amintite sa fie mezati oamenii din tinutul Buzau., care atirna de el *i de uncle este el insu*i, pentru ea, in timpul raseoalei sale, ace*tia sa se uneasea on el *i sa fie de aceemi parte. De aceea, facind astfel de orinduiala in Tara Ron:LI/leas* el este pe tale de a o face sa i se supuna. Aceste pedepsei aceste batjo- eoriri, de care s-a pomenit mai sus, an fost savir*ite chiar in fata noastra. Oamenii locurilor, despre care nu avem Incatiri, s-au ruinat, iar starea for a devenit jalnica in ultimul grad. Cu voia celui preascumpIi milostiv, toate starile de lueruri vor fi aduse la binecuvintata cuno*tinta aPragului fericirii, ocrotitorul lumii. Intimplarile pomenite mai sus sint adevarate in intregime. Iar unor persoane, careiizic sus-numitului voievod : De ce faci ma? Aceasta este adevarata tiranie !", el le ras- punde : Mi s-a trimis ilustra porunca imparateasel sa dau astfel de pedepse. Tot ceea ce fat, fac cu poruncl" ;iile arata de la distanta o porunca imparateasa. De aceea nimeni nu indrazne*tesa -ispun& ceva. In a *asea zi, cind urma sa pornim, am aflat ca supusul vostru defterdar, Mahmud Celebi, i-a trimis, cu semnul sau, o ilustra porunca pintatoare de glorie. In cuprinsul ei ise Idea urmatoarea porunel ilustra : Din banii de haraci, aflati la tine, s& nu-i dai nici un aspru (akge) fiului beiului venetian11, Aloisio (Luvize),ci banii de haraci, pe' care ii ai asupra ta, sa-i trimiti lui Mahmud, care este defterdarul vigtieriei mole imparate*ti de la Istanbul, *i sa -i predai fara lipsa". De asemenea, data acestei ilustre porunci fiind dupa data ilustrei porunci care fusese trimisa prin supusul de mine, de aceea, potrivit poruncii

23 www.dacoromanica.ro imparatesti mentionate mai sus,el nu mi-a dat, supusului de mine,. banii de haraci. Astfel, supusul de mine, la rindul meu, am pornit farl bani la slujba imparateasca, pentru care primisem porunca. Mergind, cind am ajuns la cetatea vestita cu numele de Brasov (Perafova), dependent& de vilaietul Transilvaniei (Erdel), an venit din urma noastrl oamenii nostri, supusi ai domniei-voastre, si au raportatSine-au adus. la cunostinth ea, dupa ce supusul de mine, cel neinsemnat, m-am despartit de voievodul Vlad, acesta a pus sa-i fie adusi logofatul Vilcsan, de care s-a pomenit mai sus, impreuna cu un frate de al sau, pirealabul Stan, impreuna cu doi feciorasi de ai lui, ghiaurul sirb numit Peia, precum§i altii, si i-a ucis pe toti in oraselul crestinesc numit Pitesti (Pitef), thin- du-le capetele. De asemenea, a imprastiat olaci ca sa prinda§isa le adue& §ipe sotiile lor, precum§ipe feciorasii lor, care au mai thmas, pentru ca sa-i pedepseasca cu moartea. Ce s-a mai intimplat cu ei, nu am aflat Inca, dar sotia logofatului Vilcsan, eel pomenit, prinzind de veste, s-a dusSi §i-agasit seaparea la Nicopol. Dar el a trimis olaci dupa femeile amintite, oriunde ar fi ele. De asemenea, a trimis olac si la Nicopol, dupa femeia aceea. Daca cei de acolo nu vor voi sa i-o dea, atunci va trebui ca el sa trimith oameni la Poarta fericirii, ca sa solicite ilustra, porunca impa'rateasca pentru a cere femeile amintite. Astfel, folosindu-se de acea ilustra porunca drept dovada (temessiik), el se pregateste pedepseasca in fel si chip si femeile si a le chinuiasea§isa le batjocoreasca. De asemenea, ceilalti boieri, care au aflat si au auzit de caznele de mai sus, tenaindu-se de pierdereacapuluiisufletului lor, sint pe cale de a se imprastia. Ori de cite on se intimplau tulburari in Cara pomenita mai sus,. unii dintre vechii fruntasii oameni de seama ai Tarii Romanestiisa salvau capul§isufletul, totdeauna, trecind din partile Tarii Romanesti, dincolo de Dunare, spre partile musulmane, impreuna cu toate rudele gi cu supu.ii lor. De asta data, boierul vestit cu numele de Kodja-Todor, logofat, care se ducea mereu la Curtea fericiriii preda banii de haraci ai Tarii Romanesti,i un alt boier, vestit cu numele de Giura (Djora12) logofat, impreuna cu toate rudele§icu toti cei din suitele lor, precum §icu multe alte persoane de seama, ferindu-se de condamnarile la moarte si de prigonirile de asta data ale voievodului Tarii Romanesti, s-au dus, aceste persoane vestite, de care s-a pomenit, in tinutul cunoscut sub numele de Hateg (Hacak), dependent de Ardeal,§isi-au salvat astfel sufletele§is-au adapostit acolo. Inca nu mi-a sosit, supusului de mine, vorba de la el, dar au fost intrebate alte persoane de seama din Tara Romaneasea, uncle care asculta de el. Cind le-am zis : In trecut,in zilele de tulburari, logofatul Kodja- Kara-Todor is§iceilalti ca el, care s-aurefugiat de asta data In tinutul Hateg, f i salvau viata, totdeauna, trecind in partile islamice, impreun& cu toate suitele lor; care este acuma pricina pentru care ei s-au dus prin locurile ce atirna de tinuturile unguresti atunci acele persoane an spus : De ce sa nu piece in taxi straine? Voievodului Vlad, care este voievodul nostru,i s-a trimis, de la Poarta fericirii, printr-un slujitor (gultim) al padisahului, ilustra porunca Imparateasca, pentru ca el sa se razbune pe toti, vinovati sau nevinovati,i ca sa-i treaca prin sabie. Luind drept dovada (temessiik) ilustra porunca, el ne trece pe toti prin sabie, sub acest pretext, si ne nimiceste, fara sa se uite la vinovati sau la nevinovati. Din timpuri vechi§i pina acuma, locul nostru de refugiu

24 www.dacoromanica.ro erau partite islamicei acolo era toata increderea noastra. Toate treburile .noastre grele se rezolvau in partea aceea. Dar acuma ii prindgi -ipredau pe cei care se due in partile musulmanilor. Aceste Intimplari, care au loc acuma, nu s-au intimplat niciodata. Asa stind lucrurile, cum sa mai .avem incredere de acum incolo v ". Ace le persoane au mai spusgimulte .alte vorbe, pentru care nu e chip sa fie pedepsite. De asemenea, sus-numitul voievod,dup5, ce a savirsit Injosirile amintite, a pus sa, se strige in toate partite astfel : Iata, asa 1-am batjo- eorit pe fiul beiului venetian 14. Asa vor fi pedepsitistitoti cei care s-au dusgii s-au supus lui". Dupa ce el a spus acestea, a trimis oameni i scrisori si in tarile dusmane, precum si in tinuturile unde porniser5,m eu poruncl, zicindu-le : S5, nu cumva sa v5, supuneti fiului beiului venetian, luindu-va dup5, vorbele §i dupa, parerile sale. S5, nu procedati deloc asa, cum va spun el!". De asemenea, el se obligase sa trimitagicei 3 000 de ostasi alesi, pentru care i se daduse porunca, dup5, ce vom fi ajmis in cetatea Brasov. Sosind In apropierea cetatii mai sus-pomenite, dup5, doua zile de sedere, el ne-a trimis vreo 700-800 de ostasi dari acestia erau dintre oameni necunoscuti de noi. El nu-i trimisese prin boierii cunoscuti de noi si care primisera poruncl, iar persoanele prin care ii trimisese i se supuneau lui cu desavirsirei facusera legamint ca sa se rascoale Impreuna cu el. Trebuie sa to feresti in timpul luptei, ca sa vezi data slut dusmani sau prieteni 15. Tot ceea ce se raporteaza cu acest arz este, totul, adevarat cu desavirsire. Se cuvine Ca persoana voastra ilustra sa afle adevarul, asa cum este. Pentru cercetare, am mare incredere in bunavointa Curtii, purtatoare de fericireiocrotitoarea lumii. Daca va fi trimis un slujitor (guldm) Imparatesc, destoinic si drept, speram s5, fie scoase la iveala mai multe sari. de lucruri, decit s-a flout arz. In privinta voievodului mai sus-pomenit, mi se daduse, supusului de mine, eel neinsemnat, Invoire imparateasca prin firman. Daca se va mentine porunca din trecut, dar firmanul depinde de maria-sa fericitul paclisah, ocrotitorul lumii,i data mi s-ar trimite, de asta data, supusului de mine, cel neinsemnat, un firman impa'ratesc, atunci inlaturarea sus-numitului Vlad voievod se va face foarte usor, intrucit boierii Tarii Romanesti, marsi mici, precumsicelelalte raiale s-au sulrbit de el si ii urasc. Va fi nevoie doar de o ilustra porunca din partea Curtii purtatoare de fericiregiva fi o chestiune care va fi adusa la indeplinire fara ceartai Vara tulburari. Astfel, nu exists nici o Indoiala In aceasta privinta, oricui s -ar. porunci. Firmanul depinde de Poarta fercirii ! Ca raspuns pentru tiraniile sale,raialele tarii fi vor veni de hac. De asemenea, data se da porunca in legatura cu starea imparatului Austriei, Ferdinand (Ferdinandup), s-a auzit ca unii principi germani 16, nefiind uniti cu. sus-numitul Imparat, se despartisera de el in trecut, iar regele Frantei" le-a trimis acestorprincipi germani niste bani, ca s'a strings, cu. banii aceia, ostii sa se lupte cu Imparatul Ferdinand. Dar sus-numitul Imparat Ferdinand, auzind de aceste sfaturi, a strins unele osti, care i se supun,gi, desemnind peste ele capetenie (bafbug), le-a trimis cu unii dintre notabilii (bey) sai de seams. Ajungind acolo, au avut loc o seams de ciocnirigis-au dat batalii, iar in timpul luptelor au fost uci,si, In total, de ambele pa'rti, 12 000 de oameni, care an cazut la pamint. Cei mai multi dintre cei ucisi erau oameni de ai lui Ferdinand, caruia

25 www.dacoromanica.ro i-au pierit multi oameni. Yn cele din urmg, principii germani an ie§it biruitori, iar oastea sus-numitului impgrat Ferdinand a fost infrinta §i nimieita.Dupg bgtglia mai sus amintitg, impgratul Ferdinand, trimitindu-le sus-numitilor principi germani oameni §i scrisori, a cerut sg, se facg pace intre ei, dar principii germani, la rindul lor i-au raspuns cg nu este chip a se fad, pace ping ce nu be va plat toti banii pe care i-au cheltuit pentru stringereaostii§1 ping ce nu va restitui tinutul unui principe de neam 18, pe care 41 luase cu forts, precum §i un alt tinut, de seama celuilalt tinut, deci ping ce nu va da banii respectivi §i tinuturile amintite mai sus. De asemenea, auzindu-se de pornirea Intr-acolo a supusului de mine, cel neinsemnat, din partile Portii fericirii §i ale Cuibului" eel malt ca cerul §i cu poruncg impargteasea, el a inceput sg, se straduiaseg §i mai mult in ceea ce prive§te pacea, incit depune eforturi ca sg incheie pace cuprincipiigermani inaintecasupusul de mine, eelneinsemnat, sg ajung la cetatea Buda (Budin). Dar nu e cu putintg sg, se facg, pace ping ce nu vor fi dati banii §i ping ce nu vor fi predate tinuturile care slut cerute de la sus-numitul. De asemenea, se aude ca unii nobili (bey) de seams din tara ungureascg, precum §i unele tinuturi s-ar fi rasculat impotriva mgriei-sale principelui Iano§ 19. De aceea, supusul de mine, cel neinsemnat, nu mg voi putea duce la Buda sau In at& parte ping. ce nu voi pune ordine in tinuturile respective §i nu-i voi inlatura pe notabilii de care s-a pomenit mai sus. Chiar §i dupg ce se va pune ordine In intimplarile amintite, supusul de mine, eel neinsemnat, voi ezita mult ca a mg duc la Buda §i voi intimpina greutgti pentru aceasta, intrucit be§liilor calgri 20 trimi§i cu firman impargtese pentru paza Budei, precum §i osta§ilor Impirate§ti aflati la Buda, nedindu-li-se soldele for de peste un an, ei suferg a§a de mult inch starea for a devenit foarte grea. El ratacese printre du§mani, dar stau totu§i far& sg se impotriveaseg poruncii imparate§ti. A§a cum s-a poruncit, nu se pierde nici o elipg In indeplinirea slujbelor imparate§ti. De asemenea, chid se Meuse arz la Pragul fericirii, ocrotitorul lumii, in leggturg cu greutatile amintite ale mai sus-pomenitelor o§ti impgrate§tiatunci,inaceasta privintg,acordindu-se bungvointl impArgteaseg, fusese dat firmanul impArgtese pentru ca sa mi se predea, supusului de mine, eel neputincios, de 14 x 100 000 de aspri din banii de haraci ai T'arii Romane§ti. Supusul de mine, la rindul meu, potrivit cerintelorilustrei porunci glorioase,scriind, cadin parteanoastra, de repetate ori, scrisori catre o§tile mai sus-pomenite, le-am spus : Acor- dindu-se mila impargteascg, banii pentru soldele voastre ne-au fost predati noun. Iatg, §i not sintem pe cale de a sosi intr-acolo cu poraneg impArg- teasel. Cu voia lui Allah, cind vom ajunge acolo, vor fi distribuite soldele voastre". Pe aceasta cale, am cautat s& -i atrag In fel *i chip. Astfel, osta§ii aceia, cu aceasta sperantg, au depus eforturi pentru Indeplinirea slujbelor implrgte§ti aflate pe seama lor. De asemenea, supusul de mine, la rindul meu, mergind cu aceasta sperantg in Tara Romgneascg, ma preggteam, potrivit ilustrei porunci impgrate§ti, sa iau cei 14 x 100 000 de aspri, din haraci, iar apoi sa ma duc cu ei in partea aceea. Dar tocmai atunci,nedindu-mi-se supusului de mine,cel neinsemnat, banii aceia de haraci ai TArii Romgne§ti, despre care se poruncise, am pornit fart bath spre tara ungureascg, pentru slujba impgrgteascg, a§a cum se dgduse porunel. Supusul de mine, eel neinsemnat, imi sacrific capul §i sufletul meal precum §i tot ce am, pentru Ynalta Poartg, purtgtoare de fericire,

26 www.dacoromanica.ro a mariei-sale fericitului paclisah, ocrotitorul lumii. Banii nostri proprii abia ajung pentru lefegiii nostri. Avem cheltuieli cam multisoare, dar nu ducem grip, pentru acesta cheltuieli. Numai ca, dad, ne-am duce de asta data fara, bani la oastea aceea, la Buda, atunci cei de acolo napustindu-se &supra supusului de mine, cal neinsemna,t, e sigur el ne vom cai in mijlocul dumanilor. De aceea, decit sa mergem In felul acesta §i sa ne cairn, mai bine sa ne ducem in Cara ungureascai In alte partii sa ne ocupam de slujbele imparateEiti, ce s-au ivit pe acolo, iar pentru aceasta nu emista alteeva mai bun de facut decit sä intirziem ping, ce ne va sosi de la Poarta fericirii o ilustra porunca implrateasca In aceasta privinta. In felul acesta,i cei din oaste21,la rindul lor, fara sa-§i piarda nadejdea, vor sta in slujba de paza. Firmanul imparatese In legatura cu banii de haraci, de care s-a pomenit, precum§iin legatura cu intimplarile din Tara Romaneasea, orice s-ar porunci, depinde de Poarta fericirii, ocrotitoarea lumii. Speram ca ilustra porunca sa nu intirzie. Noi asteptam doar ilustra pommel imparateasca. S-a gent arz despre tot ceea ce s-a Intim- plat. In rest, poruncagi firmanul depind de Cuibul" de la Poarta fericirii, malt ca cerul. Remndtura :Supusul cal neputincios, sarmanul Aloisio ( Luvize), print de Venetia (Mir-iVenedik). Sigiliul: Luvize, supusul eel neputincios, print de Venetia.

Orig., TKSMA, E. 5 496 ; scris :&mai. Arh. St. Buc., Micro!. Turcia, rola 4, c. 321323.

1 AdicA 1 400 000 aspri. in aceasta perioadA 59 de akca valorau un galben. Deci ar ti vreo 23 728 galbeni (ducati). Dad( tinem seama de faptul ca pentru anul 1542 izvoarele pome- inesc haraciul Tarn Romane§ti de 24 000 galbeni (cf. M. Berza, Haraciul..., p. 29), putem aprecia cA este vorba de tributul pe un an Intreg, dar poate fl $i mai mutt. Unele documente de arhiva din anul 1543 amintesc de primirea sumei de 1 100 000 akce (19 298 ducati) pentru haraciul Tariff RomAne§ti pe anul financiar 1541/1542, dar nu se specifics dad( socotelile au lost Incheiate sau nu pe anul respectiv. De obicei, haraciul fiind platit In rate, restantele treceau dintr-un an In altul, Ingreunind astfel precizarea cuantumului tributului pe ani. 2bi-vuold, adica farA corp", inexistent". 3E vorba de boierul Vilsan, logofat (vezi$iN. Stoicescu, Diclionar al marilor dreglitori din Tara Romdneascd $i Moldova (sec. XIV XVII), Bucuresti, 1971, p. 103). 4Sipahi-oglanlarz. 6La Pite0i. 6 def'i cenk, adica Indepartarea batAliei", dar In contextul de fatA este vorba de pregAtiri Lpentru a se Impotrivi unui eventual atac. Dragomir din Cepturile (v. N. Stoicescu, op. cit., p. 53). 3Vezi N. Stoicescu, op. cit., p. 78-79. a Sipahi-ooullart. no Barbu, fiul lui Preda Craiovescu. 11Venedik beyi-oglu. 12Giura din StAnesti (vezi N. Stoicescu, op. cit., p. 60). as BAtrinul Tudor, cal negru". as Venedik beyi-oglu. 12Anlardan nu : dintre ei" sau de-ai for ". 16 Alamein beyleri. 17Franca padisahz, Francisc I (1515-1547). 12Boy begi, principe dintr-o dinastie". "la Ianos kral, Ioan Zapolya. '22Attu beslaler. 0.0Cei din oastea de la Buda.

27 www.dacoromanica.ro 18 <1535, dupes iunie 10>

Arz prin care locuitorii din Tara Romaneasca, facindcunoscute la Poarta imprejurdrile in care a fost omorit VladVintilcl, anunta alegerea lui Radu Paisie ca domn al Prii Romanefti0-0exprimee supunerea for PM de porunca sultanului in aceasta priving. Copia scrisorii sosite la Ina lta Poarta de la boieri, precum §i de la cei mici §i cei maxi din Tara Romkneasca : Noi, sarmanii, facem, cu mil de neputinte, arz catre Warta §i mareata Poarta urmatoarele : In trecut, and maria-sa padi§ahul cel maret pornise la expeditie imparateasca, voievodul nostru Vlad, pe care, mai inainte de aceasta, maretul pacli§ah ni-1 daruise, noul sarmanilor, precum §i sarmanilor din Tara Romaneasca, trimitind oameni in imprejurimi §i vecinatati, facuse pace 1 cu principi (bey) §i cu voievozi, fares a se sfatuiasca cu noi, sarmanii. Facind dupes cum §tia, el Incepuse sa savir§easca uncle fapte nechibzuite. Cind sarmanii de noi Ii spuneam :Voievodule, de ce faci ma, Cind va veni maria-sa padi§ahul cel maret ce raspuns vei da ?", el se minia pe noi, sarmanii, zicindu-ne : Stiu eu ce raspuns sa dau ! ". De asemenea, el a omorit multi boieri (bolar ) §i a facut a le piara, unora rudele, altora neamul, iar altora feciorii. El s-a purtat astfel cu boierii Tarii Rom&ne§ti Inch, de and e Tara Romaneasca, nimeni n-a varsat atita singe §i n-a omorit atitea suflete. Orion i-am spus, nu a folosit la nimic. Trecind multa vreme dupes acestea, intr-una din zile el ne-a poruncit, noua, sarmanilor, astfel : Stringeti oaste, merg sa vinez la locul numit Jiul (Jul)". Sarmanii de noi, la rindul nostru, am adunat oaste, potrivit poruncii sale, am vinat pe la malurile Dunarii, iar cind am ajuns la locul amintit mai sus, el ne-a trimis pe noi, sarmanii, cu oastea In muntii (balkan) din fata Cladovei 2, zicindu-ne : Duceti-va §i cercetam muntii V' TrimitIndu-ne astfel, pe noi supu§ii, In munti, el a llamas la locul amintit cu un numar oarecare de osta§i 3, care i se supuneau lui. Pe cincl noi, supu§ii, cercetam muntii §i goneam vinaturile, oamenii sai, aflati linga el, gasind prilej, 1-au lovit pe voievod §i I-au omorit. Cind am vazut ca tara a ramas fares voievod, iar maria-sa padi§ahul cel maret se afla departe4§i intrucit nu a fost cu putinta sa cerem de la Poarta fericirii un voievod §i deoarece fare voievod era greu A' fie stapinita tara §i pentru ca tara a fie lini§tita, 1-am numit voievod pe voievodul Radii (Radul) 5, pe care 11 cunoa§teti §i care, fiind fiu de voievod 6,este potrivit pentru orice slujba imparateasca §i e priceput giin stare sa conduces tara. Totu§i, porunca depinde de maria-sa padiphul. Oricare va fi ilustra voastra porunca, In aceasta privinta, noi ne su- punem §i aratam ascultare. In rest, firmanul depinde de maria-sa pad4ahul cel maret. Fie-i imparatia ve§nica, fericirea fares contenire §isa-iadie vintul aducator de putere ! Suret, TKSMA, E. 6 077 ; scris : rill a. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 294. Ed. trad. rom. §i facs., M. Guboglu, Documente despre romdnt..., p.59 60 (cu datarea : anterior 15 septembrie 1495", fiind socotit documentul cel mai vechi"). RectificatA de M. Guboglu Inarticolul : Doud calatorti in Turcia pentru cercetarees arhioelor Imperiului otoman, In Revista arhivelor", XII (1969), nr. 1, p. 226-227..

28 www.dacoromanica.ro 1 in sens de aliantli. 2 in text : Sedd ill-Islam, Zidul musulmanilor"; mai tirziu;Feih-111-Islam,Cueerit de musulmani". 3 In text : Balk. 4 In Orient (Irak). 5 Radu Paisie (1535-1545). 6 Radu Paisie era fiul nelegitim al lui Radu eel Mare, down al RomAnesti (1495- 1508).

19 (1538 august 18>Grind Scrisoare prin care _roan Zcipolya, principele Transilvaniei pi regele Ungariei, ii confirm4 sultanului Suleiman Magnificul primirea unez porunci in Zegaturd cu paza drumurilor pi prinderea lui Petru Rare?,. da,clt acesta va incerca sa fug in Austria sau in alte par i, prin Transil- vania. Sultanul se hotarise sä porneasc o expedifie impotriva Moldovei. Principele arat4 cPetru Rare? poate fugi pi pe alte drumuri, care. nu pot fi pazite de el. De asemenea, cere o poruncet pentru liniptire locuitorilor Transilvaniei, care se temeau cdE sultanul va veni asupra tor. Maria-sa marele §i maretul§i puternicul §istralucitul padi§ah care e§ti padi§ahul nostru, maria-sa sultanul Suleiman Han, marele §ii stralucitul padi§ah peste RumeliasiAnatolia §i Karaman §i Rum §i Alep (Hata ) §i Damase (oFam) §i Arabia §i Persia §i peste Mecca cea mare- si Medina cea luminata, ca §i peste Bagdad §i Ierusalim (Kudiis )iEgipt §i peste multe alte taxi, imi plec fata, cu mu de neputinte, la pamlntut d'aruitor de fericire de sub picioarele voastre ! Eu, supusul, regele Iano§1, cu voia lui Allah §i prin eforturile mali ale raariei-sale marelui §i maretului padi§ah, slut rege (kral) peste- Ungaria §i Croatia §i Moravia §i peste Lausitz (Luzadj ) §i Murkalab (I), precum §i peste multe alte tari. Arzul supusului de mine, cel neinsemnat, este urmatorul : in clipa de fata, la 14 august, supusului de mine, cel neinsemnat, sosindu-mi o porunca purtatoare de inalta glorie, prin ceau§ul Veis, supusul, unul dintre ceau§ii de la inalta Carte, in cuprinsul ei imparatesc s-a dat porwaca in felul urmator : Voievodul Moldovei aflindu-se in stare de rascoala, s-a hotarit ca imparatia-mea sa ma indrept asupra lui, cu oastea mea purtatoare de glorie, pentru a inlatura tulburarea lui. De aceea §i tu, la rindul tau, stringind oastea ta, sa paze§ti §i sa supraveghezi cu cea mai mare straduinta,drumurile §i trecatorile care due intr-acolo pentru ca sa nu fie cu putinta ca el a fug§i sa scape, iar daca se va pure mina pe el, atunci a fie trimis la Curtea cea mareata". Astfel, supusul de mine, la rindul men, potrivit poruncii glorioase, hind pe cale de a-mi pregati o§tirea, pazim §i supraveghem cu cea mai; mare straduinta drumurile §i trecatorile care yin spre Ungaria §i Transil- vania, daruite supusului de mine. Dar, in afara de drumurile care yin, din vilaietul sus-numitului voievod, in Cara supusului de mine, el mail are Inca multe alte drumuri care merg §i tree in Cara lui Ferdinand. (Ferandup ), precum §i in multe alte tinuturi.

29, www.dacoromanica.ro Dintre drumurile care tree prin munti, este cu putintl, potrivit poruncii imparatesti, s& fie p&zite cele care vin in tinuturile &Amite snpusului de mine, dar este seuzabila pazirea drumurilor care due in alte tinuturi. Maria -sa na'retul padisah o tie in mod strIlucit ! Dad, sus-numitul voievod va iesi prin acele drumuri si va pleca in Cara lui Ferdinand sau in alte sari, atunci sperlm ca acest p&cat sa nu se pun& pe seama supusului de mine. De asemenea,i raialele erau pe cale sá fugg, zicind ca maria-sa mAretul padisah a stricat ilustrul for legAmint (and), suparindu-se pe supusul de mine, dar supusul de mine, zicindu-le el nu este adevarat", le spun vorbe pentru potolirea for si abia le tin cu mare greutate. De aceea speram ca mIria-sa maretul padisah, aratind bunAvointa si mil& fat& de acest supus al s&u, 81 d'aruiasca porunca lora de atragere a raialelor, pentru ca ele, vazind si auzind, s& se conving& $i s& dea crezl- mint.i,astfel,sat stea la locurile lor. In rest, firmanul depinde de mania -sa padisahul eel mairet. Aceasta scrisoare a fost scrisl la 18 ale lunii august in localitatea numitl Grind (Garand). Deasupra textului : &ireful scrisorii sosite de la regele Iano§ eItre Curtea cea puternieg, intoemai ca cerul, si eltre Pragul care este central lumii.

Suret, TKSMA, E. 6 261 ; scrls : rik'a. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 286.

1 lanofkral. 2Politetefagde sultan.

20 1538 septembrie 15-24 (945 rebi II, evahir ) Suceava Firman prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere regelui Poloniei, Sigismund I, sa is masuri pentru a se restitui cei 50 000 de guruoi luafi pentru rdscump4rarea din robie a tai Mustafa din Akkerman. De asemenea, ucigassii tat4lui lui Mustafa 84 fie pedepsili, dupd cum ceruse acesta, care se plinsese sultanului la Suceava. Suleiman, fiul lui Selim Han, vesnic Invingator I Pild& printre emirii mai marl ai celor de credinta lui Iisus (Iseviyye), luminat printre cinstitii de seam& ai neamului Mesiei, orinduitorul treburilor comunitatilor 1 crestine, stApinul robei de cinste si demnitate, posesorul dovezilor de gloriei onoare, regele (krat) vilaietului lesese 2, Sigismund (Sieizmundu$) 3, sfirsitul sa VI fie ea noroe I and va sosi inalta pare& Imparateasca, s& v5, fie cunoscut ca cineva cu numele de Mustafa, pinta, torul firmanului, care cere ascultare, venind acuma la inalta mea Curte, a fiteut arz ea, mai inainte de aceasta, aflindu-se printre ostasii (erenter ) .din cetatea Akkerman, unul dintre panii (bey) vilaietului lesese, Horoji 4, a venit cu vreo dou'a mii sapte sute de ghiauri in apropierea cetatii Oceacov (Ozu)i c& ei 1-au ucis pe tatal sau, cu numele de Ali, iar pe el, luindu-I, 1-au dus in Cara leseascl, unde 1-au retinut (tutsak ) §i apoi i-au dat drumul

30 www.dacoromanica.ro pentru cincizeci de mu de gurui, suma, pe care omul sau, numit Iusuf, mergind acolo, a predat-o sus-numitului pan. Astfel, el a aratat ca, in felul acesta, el I-a persecutat. Dacl este ma, va trebui sa," vezi aceasta potrivit cerintelor prieteniei pe care o ai, de la inceput §i pin*/ acuma, fatl de Pragul fericirii mele. Oricine ar fi cel care i-a luat baniii oricine ar fi cel care 1-a ucis pe- tat,.-1 sau, sa faceti sa i se dea banii luati de la el, iar dupg aceeasari pedepsiti pe cei care au avir§it aceasta faptg, rea. A§a sa §titi ! Scris pe la sfir0tul (evahir) lui rebi- ul -ahir, din anul noun sute patruzeci cinci. Sesul de la Suceava (Siicav).

Aria. St. Buc., Doc. turc., Microf. Polonia, rola 1, c. 130. Orig., AGAD, path. 60, nr. 129; scris : divani. Rex. Rat., I, p. 60-61, nr. 48; Cal., II, p. 5-6, nr. 9. 1 In text : djemahir (cemahir ). 2 Leh cudgel( krah, regele Poloniei. Aid Wald (Widget) e dat In sensul de lard §i nut de provincie, ca unitate administrative. 3Sigismund I cel BAtrIn. Mikolaj Sieniawski.

21 1540 oetombrie 13-22 (947 cemazi lIlevasst), Constantinopot Scrisoare prin care sultanul Suleiman .Magnificul se declare de acorcr on cererea regelui Poloniei, Sigismund I, ca loan Sigismund Zapolya, sä fie numit principe al Transilvaniei. Se reglementeazd, totodata, o serie de conflicte de la hotarele Poloniei. CAtre craiul le§esc : Suleiman, fiul lui Selim Han, ve§nic biruitor ! Pildg printre emirii mai mari ai celor de credinta lui Iisus, luminat printre cinstitii de seams ai neamului Mesiei, orinduitorul treburilor comunitatilor cre*tine, st'dpinul robei de cinste §i demnitate, posesorul dovezilor de glorie §i onoare, regele 1 vilaietului le§esc, Sigismund (Seker- mund) craiul, sfk0tul sa v5, fie cu noroc ! Cind va sosi inalta parard, implrateasc5,, sa vA, fie cunoscut ca, trimitbad acum scrisoarea voastra, prin solul domniei-voastre, Iacob Velamoviska 2,pilesprintre aianii neamului Mesiei, ati mai spus, in legatur'd, cu solul vostru cel amintit mai sus, ca sa se dea crezare in tot ceea ce va spune §i el. De asemenea sus-numitul sol al domniei-voastre a dat de §tire ca, mai inainte de aceasta, null dintre tAtarii din Akkerman, trecind granita lqeasca, au luat in robie raialele de acolo, iar unii locuitori din Akkerman §i China. (Kili) trecinduli oile dincolo de hotarul le§esc, impreunI cu ei an trecut §i multi rAufAcAtori care an pricinuit pagube §i strickiuni Baru le§e§ti §i raialelor, precumeiimprejurimilor. De asemenea, el a mai dat de §tire dorinta voastra ca sd, se dea sfaturi gloriosului emir alemirilor, beilerbeiul de Algeria (Cezair), Haireddin 8,s5,-i dginuie norocul, pentru ca nimeni dintre capudani sa, nu se amestece la cetatile voastre, proprietAti ale voastre, aflate in vilaietul polya 4, iar fiu14 craiului Ianq 6 sa fie atlezat in locul tatalui sau, care a raposat pe dna era crai al vilaietului

31. www.dacoromanica.ro unguresc. Tot ce a gait el, facindu-se arz in fata 4nalimii mele, persoana mea atot*tiutoare am luat cuno*tinta de toate, cu amanunte. Dad, este asa, atunci intelegerea mea imparateasca en tine, existent& intre cele doul parti, se mentine ca *i mai inainte *i nu se poate ca ea a fie stricata. De asemenea, venind la Pragul fericirii melesisolii sus-numitului crai Imo*giaducindsio scrisoare de la notabilii (bey) de acolo, ei se rugasera ca craiia a fie acordata fiuluiluilams.Intrucit *i domnia voastra doriti aceasta, s-a socotit potrivit sa i se dealui. De aceea, potrivit cerintelor prieteniei strinse dintre noi,acordind &Alia Ungariei fiului sus-numitului crai Iano*, am daruit in aceasta, privinta solilor de .acolo imparatescul ahidname§i ei an fosttrin>igiin grabs la locul lor. De asemenea, *i In privinta acelor tatari din Akkerman care, trecind peste ranita le*easca, luasera in robie raialele voastre, fusese trimisa, dupa, .sosirea solului vostru de mai inainte, ilustra noastra porunca strapica, potrivit cerintelor obiceiului imparatiei noastre, adresata beiului sangeacului de Akkerman, precumgicadiilor de acolo. Dupg, aceea, cind omul vostru, dragomanul Mikola 7, venindaici,Meuse arz despre aceasta stare de lucrurisi-1ceruse pe supusul men Mehmed, care face parte din ceata muteferrika-lelor Inaltei mele Curti, atunci acesta fusesedesemnatsi trimis. Scriindu-se iara*i ilustrul men firman strapic, se daduse porunca, mea, ca,oriciti robi anfostluatidupa,expeditiaasupra Moldovei (Bogdan) 8, fie el sint levi sau ru*i, fie ea sint tatari sau larmeni sau evrei, oricite persoane vor fi fost luate dintre raialele le*e*tidup.& ce se va *ti *i se va stabili ca intr-adevar fac parte din raialele tariff lesesti, sa fie sloboziti acei dintre ei care nu an trecut la credinta islamica, iar dad au imbratipt Islamul *ise afla in miini strain,sapiece, data vor, iar dad nu vor sa se duca, atuncis3ratuin' a la locurile lor. De asemenea, sus-numitul Mikola spusesegidespre unele persoane dinbine-pazitul Istanbul ca sint dintre locuitorii poloni. De aceea, cercetindu-se, a fost aranjatagisituatia lor. Nu am dat deloc porunca sa, se pricinuiasca pagubefstricaciuni vilaietului vostru paminturilor voastre;celor carebe vor savir*i, li se va veni de hac, in mod sigur, dup.& ce se va stabili el le-au pricinuit. Nu se va arata deloc nepasare *i toleranta. Potrivit cu aceasta, &f celor din Akkermanf Oceacov (Ozu)siChilia (Kili), precumsicelorlalti locuitori ii s-a trimis porunca noastra, povatuindu-i cu severitate,asa ,cum trebuie, pentru ca, de azi fncolo, s5, nu lase pe nimeni a tread in partea cealaltaf sa nu pricinuiasca deloc pagubef stricaciuni vilaietului vostru, iar cei care vor trece far& porunca mea a fie pedepsiti. De asemenea, *i in privinta pa*unilor (otlak) pe unde tree *i merg oile, se adusese aceasta de citeva on la cuno*tinta, din partea voastra, la inita noastra, Curte,dar stapinii acelor of an raspuns ca : locurile pe uncle merg oile -noastre nu fac parte din hotarele le*e*ti, ci este hotarul cetatii Ozu, aflat in trecut in stapinirea hanilor tatari, iar locurile de peste apa Nistru (Turla)sint locurile stapinite de voievozii Moldovei". De asemenea, adevarul despre situatia din acele locuri nefiind cunoscut la Pragul fericirii mele, gilcevile din amindoul partile nu au fost curmate. De asta data, cind a fost desemnat robul meu Lutfi, care este scribul 9 sangeacului Sills- trei, ca a vada *i sa afle adevarul,sicind s-a poruncit a fie atapt pe linga solul vostru pomenit mai sus, acesta a graft Eu nu pot sa-1 iausi sa ma, duc eu el pima' ce nu ma voi duce la craiul meu$i nu voi aduce *tire de la el". Acesta a fost motivul pentru care supusul men rob a 32 www.dacoromanica.ro intirziat. Dar beiului sangeacului de Akkerman §i cadiului de acolo, trimitindu-li-se ilustrul meu firman, li s-a dat porunca mea stra§nicA sil, aibI grip,' de aceasta situatie. Lind va sosi §tire de la voi, el sgi, meargI cu oamenii desemnati de domnia-voastra §i, intrebindu-i pe cei cunosatori §i pe cei care nu au ginduri rele, a cerceteze §i a puna, semne, aflind tot adevarul, fie ea, este vorba de locurile care, atirnind de cetatea Ozu, slut st'apinite de hanii tAtari, fie de locurile care, aflindu-se dincolo de apa Nistru, se glsesc in posesiunea Moldovei, pentru ca, in felul acesta,. 0, fie cunoscute §i separate hotarele celor doug pArti§i sl nu se ma' iveasc5, certuri §i gilcevi intre raialele §i intre beii de margine ai celor doug partii, stabilindu-se adevarul, sl scape de gilcevi §i de neintelegeri atit raialele pIrtii noastre cit §i raialele le§e§ti §i s5, nu ramina nici o posibilitate de amestec sau de tiranie din nici o parte. De asemenea, s-a dat porunca mea ca, dup5, ce hotarul va fi cunoscut, st5,pinii aceia de of sa, fie sfatuiti s'a," null treacl, de azi incolo, oile for peste granita lewascl fara inglduinta voastrA, §i sl umble la hotarul stabilit in partea aceasta §i sl nu pricinuiasc5, pagube §i asupreli tarii domniei-voastre §,i sii,li treacl oile avind invoirea voastra, data se va socoti potrivia trecerea for peste granita, §i, in locurile pe unde vor umbla, sä achite partii voastre, potrivit cerintelor obiceiurilor voastre, darea de p4unat (otlak resmi ), oricare ar fi ea, iar cei care tree peste hotarul vostru MI a avea inglduinta voastra sau cei care pricinuiese pagubei asupreli raialelor voastre, cei de acest fel nefiind deloc ocrotiti §i tolerati, vor fi, sigur, pedepsiti a§a, cum trebuie. De asemenea, potrivit dorintei voastre, §i cetatile aflate invilaietul polya", an fost date pe seama sus-pomenitului beilerbei de !Algeria §i el a fost sfltuit ca, ingrijindu-se de ele, potrivit poruncilor din trecut, date c5,tre cetatile acelea, sá nu lase pe nimeni dintre osta§isA, be atace sau sI se amestece la ele. De asemenea, cu voia prea inaltului Allah, vilaietul Ungariei fiind Cara mea, cucerit5, prin sabia mea, locuitorii de acolo sint supu§ii mei intoomai ca raialele celorlalte sari ale mele. CrAiia de acolo a fost d'aruit5, sus-numitului Stefan (Istefan ) 10 numai pentru hatirul vostru. De aceea §i voi, la rindul vostru, sl dati sfaturi, cum se cuvine, acelei pArti, pentru ca el, slujind Pragul fericirii mele, ca §i craiul Iano§, 0, arate mereu supunere §i credintl §i sl trimita, in fiecare an §i A predea la timp banii (mal) fixati pentru vistieria mea imp/IA-teasel §i A apere §i sl ocroteaseI foarte bine raialele Orli §i, neaducindu-le nici o pagub5, §i stricaciuni, s5, se fereasca, mult de fapte potrivnice poruncii mele. Pastrind mereu in gindul for bunlvointa pe care o aratam fats de ei, sa, socoata o cerint5, pentru fericireai pretuirea for faptul de a proceda potrivitporuncii mele. De vreme ce ei vor respecta ilustra mea poruncg, atunci privirea mea binevoitoare va fi cu ei §i, in schimbul slujbelor lor, se vor convinge

..si de multe alte favoruri de ale mele. Solul vostru, la rindul sau, aducind la indeplinire, a§a, cum trebuie, cele privitoare la solie, a fost trimis iara§i in partea aceea cu invoirea noastrl eea binevoitoare. Ada s'a,§titi ! Scris pe la mijlocul (evasat) lunii djemazi-ul-ahir din anul noun Bute patruzeci §i §apte. De la, re§edinta din Constantinopol (Kostantiniyye ).

6 -c. 2474 33 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 135. Orig. AGAD, path. 68, nr. 148; scris: divan'. Rez. Kat., I, p. 67-68, nr. 5 6 ; Cat., II, nr. 13.

1 in text : Kral; uneori se va folosi crai", In sensul de rege, Imparat sau principe, dupA Cara la care se refers documentul. Iacob Wilamowski. 8 Haireddin Barbaros, amiralul flotei otomane. 4 Polya oildyell, Dzyke Pole", In sensul de tinuturi deserte" din nordul /aril Negre spre Ucraina. 5 Ioan Sigismund Zapolya (1541-1571). o Ioan Zapolya. 7 Mtkola, Micolaj Ormianin (Kat. I, p. 68, n. 3). 8 Expeditia din 1538. 9 Kitabet eden, In sensul de cel care Inregistreaza", cel care face recensarnInt". 1° Ioan Sigismund Zapolya.

22 1542 mai 17-26 (949 safer, evail) Constantinopol Scrisoare prin care sultanvl Suleiman Xagnificul iicere regelvi Poloniei, Sigismund I, sit-i pedepseasca pe toy cei care incalcei hotarele din parlile Moldovei fi ale cetalii Oceacov, luind robi pi prazi. Suleiman, fiul lui Selim Han, vesnic biruitor ! Pilda printre emirii maxi ai neamului crestin (Iseviyye)... lIcraiul vilaietului lesesc, Sigismund (Zigmundo) z, Stfr§itil sa va fie cu noroc! Cind va sosi inalta paraf5, impgrateascl, sa v5,' fie cunoscuteh, mai inainte de aceasta, cadiul de Oceacov (Cankerman), trimitind scrisoare la inalta mea Curte, Meuse arz precum ca In lung regeb a anului 948 3 vreo sutg, de ghiauri, venind din partea tArii lesesti, cu arme de lupta, in apropierea cetatii Djankerman, jefuisera vreo 250 de vite si omorisera pe chehaiaua (kethuda) ceatii mai sus amintite si pe doi dintre ostasii din cetate, precum si pe alti doi dintre cei din neamul ataresc si un rail. De aceea i se trimisese ilustra mea porunc5, lui Osman, sangeacbeiul de Silistra, pilda printreemirii gloriosi, sá-itin5, pretuirea, spunindu-i-se sa cerceteze dac5, este adevarat5, aceast5, fapta.. Sus-numitul sangeacbei de Silistra,trimitind acum scrisoare In mareata mea Curte, a flout arz in sensul ca cele raportate de cadiul mai sus amintit sint adevIrate si ca, afara de aceasta, pe la inceputul binecuvintatei luni sevval a anului amintit mai sus 4, ei au minat vreo suta cincizeci de vite de la odgle for aflate pe cimp, iar pe la mijlocul lunii zilhidjge a aceluiasi an b, atacindu-i pe pescarii din Chiba (Ifni), au Mcut a se inchid5, schela, iar pe la sflrsitul aceleiasi luni, ridicindu-si steagul, au venit si an impresurat cetatea si au atacat strasnic varosul ei. Dimineata, ostasii (erenler ) au deschis portile si i-au izgonit pe ghiaurii veniti asupra cetatii, dar acestia au devastat si au pradat casele tataresti aflate in afara varosului ceatii si au flout martire multe persoane si an luat In robie o sutl cincizeci de femei si copii, ducind cu ei si vreo dou'l mii de vite de-ale locuitorilor cetatii si de-ale tatarilor. Sus-numitul sangeacbei de Silistra a mai arItat ca despre toate acestea i s-a dat de stire prin oamenii si scrisorile care i-au sosit, purtind sigiliul naibului cetgtii aratate, precum si sigiliile agalelor de a,colo, si ca,

34 www.dacoromanica.ro potrivit cerintelor ilustrei mele porunci, trinaise in trecut, pentru a se cerceta stares hotarului le,sesc cu Djankerman si cu vilaietul Moldovei, a sosit, din partea voastrg, omul vostru numit Sirmerd ( ?), iarrind omul vostru a fost intrebat : Cine shit cei care au savirsit aceastg rautate si care este pricina?", el a dat rgspunsul urmator : Deoarece unii 'Au- flegtori din neamul tatgresc, venind, devaste,aza mereu vilaietul nostru, din aceastg caul/ nu lipsesc din amindoug pgrtile astfel de lupte si maceluri". Astfel, intelegerea mea imparateascg, pe care o aveam cu domnia- voastrg, se mentine ca si mai inainte. De vreme ce sinteti in prietenie cu mareata noastrg Curte, atunci care este pricinacg, rguflcatori de acest fel, din Cara voastra, vin si fat astfel de rautgti situlburari in Cara mea ? Ggsindu-i pe cei care sgvirsesc fapte potrivnice ilustrului meu tratat, ei trebuie 85, fie pedepsiti. De aceea, la sosirea supusului de la Poarta mea, Iusuf, pilda printre cei de o seams cu el, fie-i norocul mai mare, a puneti a fie egutati in vilaietul vostru raufacgtorii care au savirsit aceste tulburari, oricine ar fi ei, §i, aflind cu orice chip eiti anume an Post, sg-i pedepsiti pe toti asa cum trebuie, ca sg, fie celorlalti pilda $i sfat, astfel ca nici un individ sg nu mai aibg altgdatg putinta de a face rgutati si tulburgri, contrare prieteniei,iar raialele celor doug parti s5, stea in liniste si sigurantg. De asemenea, punind s5, fie ggsititoti cei luati in robie, dintre locuitorii tgrii mele, fie barbati, fie femei sau copii, oricare ar fiei, si, de asemenea, ggsind tot ce s-a luat dinlucrurile si vitele lor, sg le predati Mfg lipsg supusului meu, cel pomenit mai sus, care, la rindul sau, s5, le aducg si sä le predea stgpinilor lor. Totodatg, prin supusul meu eel argtat, sg da'i de stire la Curtea noastrg fericitg cum anume au fost pedepsiti rgufgegtorii aceia si el oamenii si lucrurile §i vitele musulmanilor an fost luate si predate, pentru ca, in felul acesta, inaltimea mea sl stiu cum anume an fost pedepsiti raufgcsatoriiaceia. Asa sg, stiti si sg aveti ineredere in ilustrul sewn ! Scris pe la inceputul (evail) lunii safer eel purtgtor de victorie din anul noug Bute patruzeci si noug. De la resedinta din bine pgzitul Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 144. Orig., AGAD, path. 75, nr. 161; scris : divani. Rez. Kat. I, p. 72-73, nr. 61; Cat., II, nr. 17.

1 S-a renuntat la unele formule. 2 Sigismund I cel B5trin. 3 21 octombrie 19 noiembrie 1541. 4 Emil ;emit 948 = 18 ianuarie 15 februarie 1542. 5 Evastt ztlhtdjge 948 = 18 martie 16 aprilie 1542.

23 1342 noiembrie 10 19 (949 paban, evail) Constantinopol Scrisoarea sultanului Suleiman Magnificul prin., care se cere regelui Poioniei, Sigismund I, sd respecte condigile tratatului in legdturd cu fixarea hotarului dintre cetatea Oceacov fi Polonia, intrucit panii poloni se impotriviserd in aceastd privinj4 sangeacbeiului de Silistra.

35 www.dacoromanica.ro Pada printre emirii mari ai neamului cre§tinesc... 1, crai al vilaietului le§esc, craiul Sigismund (Zigmundo ) 2, sfir§itul sa va fie cu. noroc ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut a, mai inainte de aceasta, se trimisese sangeacbeiului de Silistra, Osman, sa-i dainuie pretuirea, precum §i cadiilor de Akkerman §i de Bender porunca noastra impara'teasca pentru a stabili hotarul dintre cetatea Oceacov ( Canker- man )1ivilaietul le§esc. Sus-numitii, trimitind acum scrisoare la mareata noastra Curte, an dat de tireca,atunci cind ei au scris §i v-au trimis copia ilustrei noastre porunci in privinta hotarului, domnia-voastra, la rindul vostru, trimitind sus-numitului bei de Silistra scrisoarea domniei- voastre, i-ati fi spus : Au fost trimi§i zece bei de-ai no§tri impreuna cu beilerbeiul nostru". De asemenea, i-ati fi dat de tire astfel : Sa nu fixati voi hotar, ci, intrebindu-i §i cercetindu-i pe batrinii §i pe oamenii buni din acele parti, sa stabilii hotarul cu dreptate §i in mod prietenesc, iar oamenii no§tri, care s-au dus acolo, vor arata semnele for ; sa incheiati cu bine treaba aceea". De aceea, potrivit cerintelor acelei scrisori a domniei- voastre, cind sus-numitul sangeacbei de Silistra i-a intrebat pe oamenii de incredere din cetatea Akkerman, precum §i pe cei cunoscatori ai starilor de lucruri, ace§tia au dat de §tire ca hotarul eel amintit mai sus ajunge la locul numit Savaran 3, iar de acolo, in partea dreapta, se duce spre Bug (Aksu ) §i de acolo la apa Nipru (Ozu), iar de acolo ajunge la Mama Neagra (Karadeniz ). Partea stings a hotarului merge spre locul numit Girla-1VIorii (Degirmen Deresi )§iapoi se indreapta spre apa Nistru ( Turk ), trecind pe partea de sus a satului numit Orak 4, din vilaietul Moldovei. Pins acolo este hotar. De peste treizeci-patruzeci de ani, luindu-1 in stapinire hanii tatari, darea de pa§unat (resm-i otlak ), de la cei carehiplimba oile pe acolo, precum §i averile flra mo§tenitori §i celelalte amenzi (bad -3 hava ) le iau hanii, iar darea de of (ddet-i agnam) se percepe din partea han-ului meu. imparatesc" 5. Atunci, sus-numitul bei de Silistra, pornind de la cetatea Bender, impreuna cu cadiii, a trecut apa Nistrul §i, mergind timp de patru zile, a conacit in apropiere de mormintul celui pretuit dintre musulmani, numit Ainal-Ata 8, aflat pe locul cu numele de Yell- GOI 7. Atunci, sosindu-i om cu scrisoare din partea beilerbeiului domniei- voastre, cind 1-a intrebat cu cif oameni sa mearga acolo, beiul de Silistra, 1-a rindul sau, i-a trimis §tire astfel : Sa veniti la Savaran cu vreo trei sute de oameni ;noi, de asemenea, vom merge tot en atltia oameni". Iar prin omul sau numit Ferhad a trimis, de asemenea, §i pe citiva dintre osta§ii din cetate. Dar in a cincea zi, unul dintre beii le§e§ti, beiul vostru cu numele de Borvaleciki 8, aducind scrisoare de la sus-numitul beilerbei al domniei-voastre, i-a spus : SI aveti incredere in toate slovele ce se spun in ea". De asemenea, el ar mai fi raspuns : Noi, trecind cu doua conace mai incoace de Savaran, am venit la locul numit Kodim 9. Chiar daca ar fi sa ne pierdem capul 10, tot nu vom lass sa se fixeze hotar pe aici". Sus-numitul bei al sangeacului de Silistra i-a intrebat pe oamenii trimi§i de el, iar ace§tia au dat de §tire despre beilerbeiul" vostru ca linga el se afla aproape dougzeci de mii de osta§i cu zale (cebeli ) §i osta§i echipati §i peste doua mii de pu§ca§i, precum Si aproape trei sute 11 de care, astfel ca ei nu au semne bune". De aceea el, la rindul eau, zicindu-§i ca s-ar putea sa se iveasca unele fapte contrare prieteniei, nu a stat deloc §i a venit in sangeacul sau. Pe linga aceste §tiri, el a expediat la mareata noastra Curte §i scrisoarea pe care i-ati trimis-o. De vreme ce sinteti in prietenie eu Pragul

36 www.dacoromanica.ro fericirii noastre si, de asemenea, fiind de acord s6 se fixeze hotarul, i-ati trimis sus-numitului bei de Silistra si scrisoarea voastra in acest Bens, atunci care este motivul ca, Indata dupat ea ati trimis§imulte mu de ostasi echipati, precumi tunurii arme ? Dad, &dui vostru ar fi fost acela de a se stabili hotarul, era deajuns sa fi trimis citiva oameni de ai vostri, cu unul sau doi bei dintre bell vostri de seama. Din partea aceasta nu se dusese acolo nimeni cu end de rautate, ci ei merseserai acolo numai pentru a fixa hotarul, potrivit cerintelor ilustrei mele porunci, astfel ca raialele celor doug parti sa stea inliniate, iar certurile a fie curmate. Din partea aceasta nu s-a ivit nimic Impotriva ilustrului meu leggrnint (and), dar din partea voastrl s-au ivit, in aceasta privintg, fapte de acest fel, contrare prietenieii ilustrului meu tratat. Mai cu seama" in scrisoarea voastra trimissus-numitului bei de Silistra ii spuneati a nu fixeze hotargiMoat!aceasta pe seama batrinilor si a oamenilor de incredere ai cesteilalte par i. Atunci care este motivulel, totusi, bell aceia s-au indaratnicit §i s-au Impotrivit, zicind :Chiar dad ne-am pierde capul, tot nu vom lAsa a se fixeze hotar pe aici" ? Se spun ca In interiorul hotarului pomenit mai sus au fost gasite mor- minte de ale multor musulmani, precumi urme de meceturi (mescid) §icoli (medrese). Acestea, la rindul lor, dovedesc ca acolo era hotarul adevarat. Atunci, de ce nu sInteti de acord a se fixeze hotar cu dreptate ? Astfel, dacI va tineti prieteniagilegamintul cu Pragul fericirii noastre, sa stiti ca ilustrul nostru firman a fost dat tocmai in sensul ea, potrivit cerintelor scrisorii voastre, a se stabileascl hotarul desemnat de b5trinii aceia si de musulmanii de Increderei, punindu-se semnele, a se aprobe, pentru ca, de azi incolo, s5, fie curmate certurile din amindouA partile. Altfel, va fi contrar intelegerii noastre imparltesti. De aceea voi, la rindul vostru, sa respectati, potrivit cu aceasta, conditiile prieteniei. Asa sI stiti ! Scris pe la inceputul (evail) lui §aban cel maret, din anul 949. De la resedinta din bine p6zitul Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 146. Orig., AGAD, path. 78., nr. 165; scris: divani. Rez. Kat., I, p. 77 79, nr. 68; Cal., II, nr. 18.

1 S-a renuntat la unele formule. 3 Sigismund I cel BAtrin. 3 Savaran, Sawran. 4Orak sau Ovak ; in Kat . : Davud-Ova. 6 In text : hass-i-hiimag un. 6 In Kat. : Detrital- Ata. 7 In Kat. : Deli-G 8 Borvaleciki (7), Przewalski. In Rat.: Kodym. 10 In sensul de a fi uci§i. 11 In Kat. : 100 de care.

24 Raport priv, care un anonim, aduce la cunoptinla sultanului Suleiman Magnificul faptul ea marele vizir Rustem papa ar fi Nat un milion de aspri pepchep de la Mircea Ciobanul pentru numirea acestuia la

37 www.dacoromanica.ro domnia Tdrii Romanepti. Era sums pe care o daduse vistieriei pi Radu Paisie. Anonimul arat4 di de astd (laid vistieriei impdratepti nu i s-a predat nimic. Se mai dau pi atte detalii. F.ericitul padisah al §tie ca voievodul Radul, care fusese voievodul Tarii Romane§ti inaintea voievodului de acuma al Tali" Romfine0i, voievodul Mircea, daduse vistieriei imp'arate§ti un pe§che§ de 10 x 100 000 de aspri 1. Ma aerie intoemai in condica de ruzname 2. SI va uitati ! Dar acuma voievodul Mircea nu a dat vistieriei imparate§ti ace§ti 10 x 100 000 de aspri, ci i-a dat marelui vizir Rustem pa§a, ca rufget, in schimbul domniei. De asemenea, potrivit cu aceasta, a dat unele avutii gi celorlalti, care i se supun §i asculta de el, iar vistieriei padi§ahului nu a dat nimic. SI puneti sl se cerceteze qi sa, vedeti ! Cit de drept s-a purtat fats de padisah, sa-1 comparati Cu aceasta lap* intrucit voievodul Mircea le-a facut raialelor multe tiranii. El a dat aceasta avutie, luindu-o §i stringind-o de la raiale cu greu §i cu tiranie. Acesta este adevarul, iar data doriti sa aflati ca este adevarat, aceste stari de lucruri le kstie cineva din Adrianopol (Edirne), earuia i se spune cuhadji-Hadji, pentru el acest tirg (bazar) s-a flout prin mijlocirea lui. De asemenea, §i haraciul fixat acuma se putea urea la 30 de poveri (yiik), dar marele vizir nu s-a preocupat, din pricina afacerilor sale proprii. Cita dreptate anume s-a facut padi§ahului §i cite eforturi se depun pentru avutii, sa le comparati dupa acestea.

Orig., TKSMA, E. 6 943. Ed. in I. turcA M. Tayyib Gokbilgin, Rastem Papa ye hakkendaki ithamtar (Rustem pasa si acuzatiile Impotriva lui), In Istanbul Universitesi Edebiyat Fakilltesi Tarih Dergisi", VIII, nr. 11-12, Istanbul, 1956, p. 33-34, doc. 2.

1 Adica un milion de alcce. 2 Ruzname Def tert.

25 1550 august 21 (957 paban 7) Constantinopol Scrisoarea sultanului Suleiman Magnificul prin care se primepte cererea regelui Potoniei, Sigismund at H-lea August, privind pretun- girea tratatului de prietenie Cu Poarta. Totodattt se aprobd ca un amba- sadorpolon,sdmeargtilaConstantinopol.Se amintepte,de asemenea, de banii unui polon at cdrui slujitor fusese gtisit mort lingd Akkerman, in timp ce se ducea la Poartd pentru afaceri negus- torepti. Suleiman, fiul lui Selim Han, ve§nic biruitor ! Pilda pentru emirii mari ai neamului cre§tin... 1, crai al vilaietului le-lesc, Sigismund (Sicizmunduz) 2, sfir§itul sa va fie cu noroc ! La sosirea inaltei parafe imparate§ti, 0, va fie cunoscut ca a sosit la mareata noastra Poarta scrisoarea voastra in care aratati, in privinja cererii voastre de a se mentine mad departe prietenia §i amicitia, existente intro

33 www.dacoromanica.ro not din mo§i stramovi, potrivit sinceritgtii §i credintei §i devotamentului pe care le aveti cu Pragul nostru, ocrotitor al lumii, ca solul vostru a zgbovit pe drum, din pricina aflarii voastre departe de revedinta domniei-voastre. Vg exprimati dorinta ca termenul sä se prelungeascg ceva mai mult. Tot ce ati adus la cunovtintg, toate au fost aflate cu amanunte de Ingl- timea mea atotvtiutoare. Daca este ava, atunci, prelungind termenul cu Inca o lung, s-a dat In total un termen de vase luni, de la data amintita In ilustra mea poruncg' trimisa mai Inainte. Cele aratate in porunca noastra din trecut mentinhndu -se ca vi mai Inainte, este in obiceiul impAratiei Califatului nostru de a se respecta legamintele( and )vechi. Astfel, atit timp cit nu se vor ivi din alta parte fapte care sa dauneze legamintului, nu se va face nimic din partea Califatului nostru, care sa fie impotriva conventiei imparatevti (muahede -i hilmayun ). S-a poruncit ca, atunci and beiul de Nicopol, care a fost numit miifettif, precum vi cadili de Varna vi de Provadia ( Pravadi ) 8 vor merge la cercetare, sa se predea celor Indrept pagubele pricinuite populatiei tgrilor mele bine pgzite, dupa ce ele vor fi stabilite, iar apoi, cercetindu-se, de asemenea, vi pricinile raialelor vilaietului levesc, sa li se dea vi for drepturile ce vor fi dovedite. Nu ingaduim sa fie persecutata vi oprimata nici o persoana. Potrivit cerintelor prieteniei noastre, avute cu tatal domniei-voastre, vi domnia-voastra, la rindul vostru, sa nu ne lipsiti de vtirile voastre, iar omul vostru, numit Anderia 4, pe care l-ati trimis la Pragul fericirli noastre, Mend arz despre dorinta voastrg de a trimite sol(e19i ) la Poarta noastra, ocrotitoarea lumii, a cerut invoire pentru aceasta. Daca este ava, atunci, Malta noastra Curte fiind deschisg totdeauna, nu va fi nimeni impieclicat vi refuzat sa vina vi sa se ducg. S-a scris ilustra mea porunca vi s-a trimis beilor de la serhat pentru ca, atunci trod va veni omul vostru, sa nu-1 faca sa zaboveasca vi, dind Maga el oameni destoinici, sa-1 trimita teafIr vi cu bine. De asemenea, pe drum sau in alte locuri, nimeni sa nu se amestece la lucrurile sale vi sa nu-1 necajeasca pe el, iar pe oamenii lui sa nu-i supere. Ati mai dat de vtire ca persoana cu numele de Matiap Moleska 8, din neamul levesc, trimitind la Istanbul pe slujitorul sau, evreul numit Haskarlam 8, pentru unele treburi ale sale, acesta s-a intilnit cu haramini Maga* Akkerman. Mind gasit acolo ucis, stgpinul Akkermanului i-a prins pe raufacatori vi i-a trimis la Istanbul. Banii i-au predat la vistierie, dar avutia aceea nu a fost data persoanei cu numele de Matias, zicindu-se ca nu ar fi a lui. De asemenea, mai aratati ca vtiti ca avutia este a acestuia. Avutia mai sus pomenita nu a fost Inca predata la vistieria mea Imparateasca vi nu vtim cum s-au intimplat lucrurile, iar beiul de atunci de Silistra, Mehmed, sa -i tina pretuirea, fiind acum beilerbei de Marav vi aflindu-se in departare, nu a fost cu putintg' sa se is vi sa se dea M clipa de fats avutia sus-numitului, ci s-a scris vi i s-a trimis beilerbeiului cel amintit ilustra noastra porunca. Dael Matias 7 stg ping ce vine raspuns de la el, atunci i se va da ; data nu poate sa rabde, atunci, cu voia lui Allah cel Area scump, ping ce va sosi solul vostru, va veni vtire vi de la el 8. Scris In a vaptea zi a lunii vaban eel maret din anul noun cutevi cincizeci §1. vapte. De la revedinta din Constantinopol.

39 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 172. Orig., AGAD, path. 125, nr. 243, scris : divani. Rez. Kat., I, p. 120-121, nr. 121; Cat., If, nr. 31.

1 S-a renuntat la unele formule. 2 Sigismund al II-lea August, regele Poloniei (1548-1572). 8 Provadia, localitate In R. P. Bulgaria. 4 Anderia, Andrei Osiecbi (Cf. Kat., I, p. 121, n. 1). 6MalesMiensky. Sau Halemharleh. 7 De fapt omul sau. 8 De la beilerbei.

26 Scrisoare prin care Ferdinand de _Austria intervive pe livgd marele vizir Rustem papa pentru reglementarearelafiilortvrco-austriece, dupd ocuparea Transilvaniei de cd tre armatele imperial e

40 www.dacoromanica.ro Din aceasta, pricina, trimitind solului nostru de la inalta Curte serisori, in repetate rinduri, fi spuseseram sa explice aceasta stare de lucruri. Du& am fi primit vreo veste sigura ar fi fost bine, dar nu am primit deloc. De aceea a fost nevoie sa Intirziem acel honorarium", Intrucit, asa Mad situatia, s-ar fi putut intimplast siiasa cineva in drum si sa-1 is cu forta. Noi nu avem alt gind decit acela de a fi lamas in prietenie si de a fi trimis, an de an, la mareata Poarta acel honorarium ', pentru care am facut legamint. Din aceasta cauza am luat In stapinire vilaietul Transil- vaniei, dar 1-am luat cu voiai cu intelegerea notabililor (a'yan ) taxii §ia craiesei 4. De asemenea, 1-am luat sub cuvint, iar In schimbul supunerii aratate de crliag si de fiul ei 5, i-am respectat asa cum se cuvine prieteniei. Nu am facut acest lucru cu vreun alt gind. De asemenea, ceea ce dadeau ei padisahului vostru, pentruvila- ietul Transilvaniei, am fi putut g dam si noi, ceea ce dadeau ei an de an, iar pentru a intari prietenia dintre noisimaria-sa eel maret, am fi dat f0 mai mult. Nu ne indoim ca ati fi ramas Inuit-um* In acest fel. De asemenea, legamintul se Meuse in sensul ca cetatile si tinuturile aflate in miinile musulmanilor sa lamina In miinile lor,iar ceea ce se afla in miinile crestinilor sa raining, de asemenea, tot in miinile lor, si asa sa fie linistei siguranta §i asa scrie in ahidnante. Despre aceasta chestiune s-a pomenit de mai multe on in scrisori catre maria-voastra, iar solul nostru, aflat la inalta Curte, amintise de ea atunci cind s-a jeluit. Persoana voastra ilustra stiti ca nu noi am fost pricinastricarii prieteniei. Dar pentru restabilirea prieteniei, linistii§i sigurantei am fi cautat multe cai si am fi manifestat multa bunavointa. Chiari in situatia de acuma, plecindu-se capul pentru bine si pentru lini toi siguranta, tot gindul nostrusitoata dorinta noastra sint doar pentru prietenie. Speranta noastra este ca aceasta sa se realizeze inainte ca dusmania dintre noi si padisah sa creasca din pricina parcanului Solnoc si a vilaietului Transilvaniei, mai ales ca dadusem de Mire, In repetate rinduri, precum ca cetatea Solnoc este a noastra. Fiind a noastra, noua ni s-a cuvenit s-o construim. De asemenea, mai comunicasem cai noi vom da pentru Transil- vania banii (mai)pe care ii von da ceilalti catre Poarta cea mareata si declarasem ca vom proceda asa cum se cuvine prietenieii unei bune- vecinatati amicale. Stiind ca adevarul este adevarat, nu ne-am fi razgindit pentru tot ceea ce spuneam si am fi facut legamint" precum ca ne vom tine de cuvint cu tarie. Dad, asa stau lucrurile, atunci, lasind la o parte tragcdiile din trecut, pentru a reitmoi prietenia dintre noi, am gasit potrivit, cu stapinulgi fratele 7 meu cel iubit, imparatul crestinilor, sa facem In felul care urmeaza, ceea ce o yeti afla si din scrisoarea sa : Astfel, va rugam pe maria- voastra pentru ea, binevoind sa mijlociti intre noi, sa nu precupetiti bunavointa voastraisprijinul vostru luind asupra voastra aceasta treaba importanta, sa mijlociti intre noi ca a se acorde porunca de siguranta pentru sosirea solului nostru, la Curtea cea mareata. Fie ca este vorba de solul fratelui men, imparatul, fie de solul nostru, din amindoua partile sa mearga la inalta Curte, cu sprijinul vostru, solii nostri ca sä vada ceea ce este de facut pentru prieteniasipentru linisteagisiguranta noastra, iar apoi sa fie trimisi inapoi.

41 www.dacoromanica.ro Dar and sold nostru va fi trimis acolo, sa se opreascl, de amindou& pgrtile, stringerea otilor noastre§ipornirea expeditieii sa se amine ruinarilei incendierile pin5, la indeplinirea dorintelor noastre, oricare ar fi ele. Astfel Incit Cu. intelepcitmea lui Allah, prietenia dintre noi 0, se restabileaseAs §i mai virtos decit cea de dinainte. Cu voia lui Allah, data fericitul padi§ah Iii va acorda, In aceastl privinta, Ingkluinta sa, ca sa fie pace i lini§te Intre noi, atunci va fi mare prietenie Intro noi, in toate privintele, §i va fi lini§teisigurant4 qi se va impiedica vIrsarea de singe mult. Pe mIria-noastra va rugam mult §i va cerem sa binevoiti sa fas- pundeti tuturor acestor spuse §i rugAminti ale noastre, pentru ea, dacI Poarta cea mi.-area-VA va dori, sa dea firman precum ca a§a s-au Intimplat luerurile. Atunci §i noi, la rindul nostru, vom da porunci oastei noastre i oamenilor noOri ca sa stamArt.041§i safim In pace cu toti supu.gii mairetei Portii pentru ca ei sa nu se gindeaseA deloc la pricinuirea de pagubetgistricaciuni. Dar §i oastea inaltei Curti sa stea In lini§te §i pace cu supu§ii no§tri. DacA aceasta chestiune va fi InceputI astfel, speramsa", meargI inainte. De asemenea, sa se binevoiase5, pentru ca solul nostru, Iuvani§- Maria 8, aflat la Curtea cea m6reatap,sa vinaiarki la slujba noastra. Drep- tatea§iechitatea mAriei-sale eel maret, precumi justetea §i marinimia sa sint cunoscute intregii lumi. De aceea, chiar data solul nostru are pacate marl, sa i se arate totu§i bunIvoinO, intrucit sold nu sint persecutati nicaieri. Pentru a nu se spune ca west lucru se cuvine faimei Portii, sperlm ea, aratindu-se bunl- vointaii marinimie, el sa fie slobozit§itrimis cu bine din nou la slujba lui. De asemenea, va rug5,m, In toate privintele, pe maria- voastra pentru ca, potrivit faimei, dreptaitii qi marinimiei voastre,sa -1salvati, rugindu-1 pe maria -sa padilahul in legAtura cu eel pomenit mai sus. Speranta noastra este ca nu numai in privinta solului nostru amintit mai sus, dar§i in privinta tuturor celor spuse de noi, cai a tuturor treburilor noastre nu yeti Intoarce privirea voastra binevoitoare de la noii veti binevoi 8.1 ne dati raspuns de bun augur. Bac& yeti reu§i realizarea acestor chestiuni §i veti binevoi sa ne dati sprijinul domniei-voastre, atunci, in schimbul bunlvointelor §i a genero- zM'tilor domniei-voastre, recompensindu-vA aka cum ni se cuvine noua s-o facem, vom trimite marl. pe§chepri mariei- voastre. De asemenea, nefleindu-se astfel decit potrivit celor declarate de noi, sa nu se facg, contrar vorbelor noastre. S-a scris In oraul Linz (Ling), In a 24 -a zi a lunii aprilie (Abril). Acum s-au implinit 39 de zile.

Suret, TKSMA, E. 3 930; scrisneshi. Arh. St. Bite., Microf. Turcia, rola 4, c. 383-385. Ed. In 1. tura, M. Tayyib Gokbilgin, op. cit., p. 43-46. Kizilba$. Este vorba de evenimentele de pe la 1548. 2Se referA la anul 1547, clad se Incheiase un tratat turco-austriac. 3 Kesim, aid In sens de honorarium" sau perches ". 4 Isabella, sofia lui loan Zapolya. 5 Joan Sigismund Zapolya. 8 Yn sensul de s-o reparAm ". 7 Carol Quintul. 8 Joannes Maria-Malvezzi.

42 www.dacoromanica.ro 27 <1551>

Arz prin care cadiul Husein din Hirpova raporteaul la Poartd ranta iresavirritede unii creptini, intre Akkei man pi Oceacov, neldsind populalia din acele pcirg sa traiascd in linipte. Se mai arca ca ei an impiedicat 0 perceperea ddrilor pe oi in folosul sangeacului de Silistra. Have Arzul supusului vostru care Inalta Poarta este : Sosind sarmanului de mine vi cadi efendiului de Akkerman porunc6careia toatI lumea, fi arat'a ascultareprin persoana cu numele de Ali, ne-am supus po- runciii dud am ajuns la bine pa'zitul Akkermani dud eel cu numele de Mehmed, care a fost trimis de la Poarta imparatiei ca s5, string& darile de oi ale sangeacului Silistra, s-a dus in local numit Lacul Vali', dependent de cazaua Oceacov (Cankerman), §i a inceputs'a", numere oile de acolo, atunci ghiaurul numit Presvid 2, impreuna, cu eltiva raufAkAtori, a string vreo vase Bute de ghiauri§i,punindu-se in fruntea lor, au atacat cu totii turmele de oi aflate in acel roc, precum i in imprejurimi. Pe unii dintre stIpinii de oi i-au ucis, pe altii i-au faint, iar pe unii i-au luat In robie.i au dus en ei cite doug-trei sute de oi din unele turme§i luat vi an jefuit boii vi caii pe care i-au gasit, incit sus-numitul nu a putut sa numere oile afratoare acolo. Plecind de acolo, cind a sosit la binepazitul Akkerman, an vent dupg el multe alte persoane nenorocite, spunind fel de fel de zvonuri. Afarg, de aceasta,oiKaragoz, intendent la Akkerman, a spus : De la expeditia imparateasca a padivahului, eel ocrotitor al lumii, vi pin& acuma, ghiaurul eel amintit mai sus umbra mereu cu oaste intre Akkerman i Djankermanof IiomoarA pe makelarii§ipe taranii (rencper) pe care fi gasevte, iar pe unii fi jefuievte vi le is avutiile, Melt s-au produs multe pagube la schell in privintabatalilorvi avutiei imparatevti". Atunci, locuitorii cet'Atii mai sus argtate, precum§iintendentii§iceilalti, venind la sarmanul de mine, m-au rugat astfel : Faceti cunoscut intoemai cum ati aflat despre de". De aceea s-a Mut arz ava cum s-au petrecut faptele. In rest, firmanul depinde de inalta Curte. Robul vostru, cadiul Husein din Hirvova.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 174-175. Suret, AGAD, pach. 134, nr. 256 ; serfs : rik'a. Rez. Kat., I, p. 127-128, nr. 128 (I) ; Cat., II, nr. 34.

I Veit Gol sau Dell Gol. 2 Presvid: Pretwicz?

28 1553 august1 10(960 paban, evahtr) Constantinopol Scrisoare prin care sultanul Suleiman Magnificul, adresindu-se regelui Poloniei, Sigismund al 11-lea August, dezminte zvonul 9 aspindit ca impdratul Austriei, Ferdinand, va cumpara Transilvania cu 100 000 de galbeni haraci ,i -i va nimici apoi pe transilvaneni. Ceresa-1trimild

43 www.dacoromanica.ro pe Ioan Sigismund,pipe mama sa, craiasa Isabella, pentru a ocupa scaunul Transilvaniei, intrucit imperialii an plecat,iar populafia afteapta venireslor. Suleiman, fiul lui Se lim Han, ve§nic biruitor ! Glorios printre emirii maxi ai neamului cre§tinesc...1, craiul le§esc, Sigismund August (Sieizmunduz Agustos), prealnaltul Allah sa vain pe calea cea dreapta ! and va sosi inalta parafa Imparateasca, sa va fie cunoscut ca s-a auzit ca imparatul Austriei (Nemo), imparatul Ferdinand (Ferandup) 2, zielnd : am trimis sol in chestiunea vilaietului Ardeal", a raspIndit o astfel de §tire In vilaietul Ardeal pentru a-1 face pe fiul de crai" (Kral -ogle) 3 sa se intristeze §i piard'a nadejdea §i ca a trimis §i in partea voastra o asemenea veste. De asemenea, de la beii din vilaietul Ardeal, care arata, supunere fats de fiul craiului", a sosit §tire de acest fel, cum ea Imparatul cel mai sus aratat 4, trimitind oameni, le spune : Voi da o mita de mii de galbeni haraci pentru. vilaietul Ardeal0-1voi lua, iar dupa aceea va voi nimici pe voi". Se zice ea cu asemenea nascociri el fi sperie pe cei care merg pe calea cea dreapta. Astfel, solul celui amintit mai sus nu a venit Inca, dar se spun ca se afla pe drum, venind incoace. Indata ce va sosi, cererea sa In privinta vilaietului Ardeal nu va fi aprobata in nici un chip, a§a ca, chiar daca ar da multe sute de mii de galbeni haraci, tot nu i se va da nici macar o piatra sau un pumn de parnInt din vilaietul Ardeal. Aceasta §tire nu este adevarata. Craiul Iano§ 5 fiind supusul meu care a slujit cu dreptate mareata mea Carte, vilaietul eel aratat fusese daruit fiului sau 6. De aceea nu este Ingaduit §i nu se cuvine ca fiul craiului" sa fie lipsit de vatra parintelui sau. Atit bell cit §i boierii (bolar) sau ceilalti sarmani i raiale din vilaietul acela it cer pe fiul craiului". De trod au intrat printre ei cei de neam austriac, ei au ramas neputincio§i §i au fost oprimati, din pricina tiraniilor lor, dar acum, retragindu-se §i plecind cei din neamul austriac, ei stunt in a§teptarea sosirii fiului craiului". A§a ca, din crate s-a auzit, cei care au scos asemenea ,Mire §i care fat rautati §1 tulburari an fi citiva raufacatori. In aceasta privinta, vi se trimisese mai inainte porunca noastra imparateasel, domniei-voastre §i craiesei (Kralice), precum §i fiului craiului" 7. Nu a venit raspu-ns data v-a ajuns sau cum anume s-a intimplat. Aceasta situatie s-a aratat cu amanunte solului vostru, care a venit acum la Poarta fericirii noastre. Domnia (Krallik) vilaietului Ardeal a fost acordata in prezent fiului craiului" 7. De aceea se socoate potrivit ca sus-numitii sa fie sprijiniti sa ajunga In vilaietul Ardeal §i sa intre acolo prin Moldova. Daca von veni prin vilaietul Moldovei, pentru aceasta is-a trimis voievodului Moldovei 8ilustrul nostru firman ca sa-1 faca sa ajunga la locul sau teafar §i cu bine. SA faceti, de asemenea, cunoscut §i la mareata noastra Carte in ce be anume au sosit ei, pentru a fi sprijiniti dupa cum va fi nevoie, ca sa devina el principe in locul tatalui sau. De asemenea, §i beilerbeilor de Buda (Budun) §i Timi§oara (Tamapicar) lis-atrimis porunca noastra imparateasca, pentru ca §i ei, la rindul lor, fiind gata de a-1 ajuta pe fiul craiului", sa-1 sprijine din partea aceea, dupa cum va fi cu putinta. Ce masuri anume s-au luat in aceasta privinta §i pe care drum a fost trimis fiul craiului", toate acestea sa le faceti cunoscute cu amanunte ceau§ului inaltei mele Curti, Mahmud,sa-icreasca norocul, care va sosi Cu ilustra noastra scrisoare.

44 www.dacoromanica.ro Scris pe la sfirsitul (evahar) lunii saban cel maret din anul noun sate i §aizeci. De la resedinta din bine pazitul Constantinopol (Kostantiniyye). Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 187. Orig., AGAD, pach. 156, nr. 298; scris: divani. Rez. Kat., I, p. 139-140, nr. 139; Cat., II, nr. 37. 1 S-a renuntat la unele formule. 2 Ferdinand I de Austria (15261564). 3 loan Sigismund Zapolya. 4 Ferdinand I de Austria. 5 Ioan Zapolya. 6 Ioan Sigismund Zapolya. 7 AdicA lui Ioan Sigismund Zapolya. 8 Alexandru Lapusneanu (1552-1561).

29 1554 deeembrie 6 15 (962 muharrem, evasit) Amasia Ahidname prin care sultanul Suleiman Magnificul reinnoieste tratatul de pace on regele Poloniei, Sigismund al 11-lea August, la cererea acestuia prin solul trim,is la Poartti. Printre clauze se aminteste Si de raporturile moldo-polone. Suleiman, fiul lui Selim Han, vesnie biruitor ! : De asemenea, 85, nu se pricinuiasel pagube vilaietului craiului amintit mai sus sau oamenilor sal din partea voievodului Moldovei 1 sau din partea neamului moldovean 2.Dug, se vor aduce stricaciuni, atunci, dupa iesirea for la iveala, sa se puns la boo cu porunca mea Imparateasca. De asemenea, data se vor prieinui pagube populaDiei tatare si neamului moldovean sau oamenilorsi tinuturilor for din partea craiului sau a oamenilor sai, atunci si ei, la rindul lor, s6 repare stricaciunile si sa le vina de hac raufacatorilor sisa, nu motiveze on seuze. Dad, unele persoane, fugind din vilaietul Moldovei, se vor adaposti In vilaietul lesesc, iar apoi, venind pe o cale oarecare, vor tulbura Cara si vor face rautati, sa-i dea Inapoi pe cei de acest fel, clad vor fi ceruti. Pe robii luati pina acuma oamenii craiului sa nu-i is fara plata, din tarile mele bine pazite, ci sai-i cumpere, died pretul on care an fost luati de stapini. Acesti robi care au trecut la Islamism sa fiesloboziti. . Saris pe la mijlocul ( evasit) lunii muharrem cel binecuvintat din anul nou5, sutesisaizecisidoi. Din orasul Amasia (Amasya).

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 2-3. Orig., AGAD, pach. 171 A, nr. 326 ;scris : divant. Rez. Kat., I, p. 149-150, nr. 150; Cat. II, nr. 41. Alexandru Lapusneanu. 2 In text : Bogdan taifesi.

45 www.dacoromanica.ro 30 (1554> &vinare prin care Alexandru Ldpupv,eanu, domnul Moldovei, aduce la cunoptinta autoritdfilor otomane cd solul regelui polon a fost trimis, cu ahidname din partea sultanului,sd stringd &Vile pentru oile de la hotarele Poloniei. Se sere totodaki s4 se dea crezare vorbelor solului respectiv. Maxiilor-voastre, purtItori de pretuire si fericire si care mergeti pe calea fericirii sa vI creasc'a', norocul ! DupI prezentarea rugilor sincere si devotate de sanatate §i vialungI... 1, ceea ce vi se aduce la cunostintl prieteneste se refer& la aceea ca persoana care este solul craiului lesesc eel mAxet $i drept a fost pornitI $i indreptatI acuma in partea aceea pentru a lua dgrile pentru oile (koyun hakke ) aflate pe cimpiile de la hota- nil lesesc. Cu voia pre,ainaltului Allall, and va 808i la picioarele inaltimilor voastre, sa dati crezare :ii sa arItati incredere in tot ce va spun si va explica el. De asemenea, sl afle inAltimile voastre &I el are in mina sa si austral ahidname al maxiei-sale padisahului cal ocrotitor al lumii. In rest, pretuire $i fericire vesnicI. MIrirea si inAltarea depind de Allah gel demn de rugl. Semnatura : Sarmanul de mine, Alexandru... Sigiliul : (mare ,Siindescifrabil).

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 189. Orig., A GAD, path. 104, nr. 212; scris : rik'a. Rez. Kat., I, p. 145, nr. 145; Cat., II, nr. 43.

1 S-a renuntat la unele formule.

31 1559 iunie 19 (966 ramazan 13) Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul ii care beilerbeiului Timipoarei, llasim papa, sd nu admitd principeluiTransilvaniei, loan Sigismund, sd se amestece la unele sate care fuseserd cucerite mai inainte pi trecute pe seama sultanutui sau a altor dregs tori otomani. PoruncI pentru beilerbeiul de Timisoara, Kasim pasa : S-a auzit a fiul craiului"1 se amestecl la uncle sate care au fost cucerite si supuse mai inainte de aceasta prin puterea distrugatoare a impar/tiei male si dintre care uncle au fost inregistrate $i repartizate pentru hass-mile male impaxItesti, iar altele au fost inregistrate $i distribuite supusilor mei bei $i zaimi si timaxioti (erbab-x timar), aflindu-se acuma in posesiunile lor. De aceea am poruncit ca, la sosirea prezentei, sl nu zabovesti deloc ci, mergind la beilerbeilic, a depui tot felul de eforturi si strl- dull* pentru paza $i ocrotirea tIrii, pentru stIpinirea $i protejarea raialelor, ca si pentru linistea $i siguranta vilaietului. De asemenea, sa nu Iasi pe nimeni din afar& a intervina la satele de acest fel, care, fiind luate mai

46 www.dacoromanica.ro inainte,au fost inregistratei repartizate pentru supusii mei bei sau pentru hass-urile mele imparatesti sau au fost date celorlalti, zaimii timarioti. De asemenea, sa faci mereu cunoscute vestile pe care le vei obtine din partea dumanilor. insemriari : 1) S-a scris. 2) S-a predat chehaiei lui Karimpa§a, la 13 ramazan, anul 966.

Suret, BaOak. Arsivi, M.D.3, doc. 6. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 95.

1 Kral-oglu, e vorba de Ioan Sigismund Zapolya.

32 1559 iunie 24 (966 ramazan 18)

Porunett prin care sultanul Suleiman Magnificul ft core din non cadiului de Braila ca orzul strins sag trimita la Hirgova, pentru ea, de aeolo, sa fie expediat la Poarta. Porunca pentru cadiul de Braila (lbrail): Mai inainte de aceasta Ii se trimisese porunca mea ilustra ca sa stringi orz (area)i sad expediezi la Istanbul. Chestiunea zaherelei fiind importanta in clipa de fats, am poruncit ca orzul stems in cazaua de sub stapinirea voastra sa fie ineareat in said (gayka)i trimis la schela Hfr- sovei (Htrsava). De aceea, la sosirea prezentei, va cer ca, potrivit poruncii de mai inainte, sa incarci fara intirziere §i fara zabava 4n oici orzul procurat si pregatit §i sa-1 trimiti la schela de care s-a pomenit mai sus. De asemenea, sa trimiti la Pragul fericirii mele suretul defterului cuprinzind cit orz anume s-a procurat si s-a trimis. insemnari : 1) S-a scris. 2) S-a trimis lui geh,iremini, prin cel care a plecat ; la 18 ramazan, anul 966.

Suret, Basbak. ArOvi, M.D. 3, doc. 47. Arb. St. Buc., Microf. Turcia, rola15, c.98.

33 <1559 iunie 24 = 966 ramazan 18>

Poruneet prin care sultanul Suleiman Magnificul ii care cadiului de Hirgova set expedieze la Poarta, prin Constanja, orzul pe care cadiul de Braila it va trimite la Hirgova. Porunel pentru cadiul de Hir§ova (Hirsava) : Trimitindu-i-se cadiului de Braila porunca ilustra,i s-a cerut sa trimita la Hlirva cu §a,ici (gayka) orzul care va fi expediat din Braila la bine pazitul Istanbul, iar de acolo sa fie trimis cu carute la schela Con- stanta (KOstence), urz-nin' d ca de acolo sa fie ineareat in corabiile celor care vor porni din partea aceasta.

47 www.dacoromanica.ro De aceea, cind, potrivit poruncii mele, sus-numitul va trimite orzul la Hirsova, tosä-1incarci in carutei s6,-1 faci sa ajunga la schela amintita mai sus, pentru ca de acolo sa fie in.carcat in corabiile celor care se vor duce acolosiA, fie trimis la bine pazitul de care s-a pomenit mai sus 1. Insemnare :i aceasta a fost scrisa.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doc. 48. Arh. St. Buc., Micro!. Turcia, rola 15, c. 99.

1 Adicii la Istanbul.

34 1559 iulie 4 (966 ramazan 28) Porunc4 prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere domnului Moldovei, Alexandru Idpugneanu,sd-iprind4 fis4 -i inchidd pe negustorii care stringeau din Moldova oi fi trite, zicind ca an aprobdri scrise in acest sens, iar apoi, s4 -i raporteze. Porunca pentru voievodul Moldovei : Trimitind acum scrisoare, ai dat de stire ca uncle persoane, mergind la tine, isi aleg oi si vite, zicindu-ti : Sintem trimisi sa luam oii vite". Astfel, am poruncit ca persoanele acelea sa fie virile in temnita, iar starea for sa fie facuta arz. De aceeaiti poruncesc sa prinzi persoanele despre care ai Mout arzi sa le viri In temnita, iar dovezile (temessiik) pe care le-au prezentat pentru a lua oi si vite sa le sigilezi si sa be trimiti la Pragul fericirii mele. insemnare : S-a scris.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doc. 92. Arh. St. Buc., Micro!. Turcia, rola 15, c. 101.

35 <1559 iulie 16 = 966 pevval 10> Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul ii confirma domnului rdrii Romanepti, Mircea Ciobanul, primirea unor ptiri despre Tran- silvania; ii cere totodatd fi alte vepti. De asemenea, sa aibd grijd fi de mdsurile pentru paza J.arii pi a locuitorilor. Porunca pentru voievodul Tariff Romanesti : Trimitind scrisoare, ai Mut arz despre uncle chestiuni privitoare la situatia din Transilvaniai despre alte lucruri privitoare la acele parti. De asemenea, persoana mea ilustra am luat cunostinta cu amanuntesit de tot ceea ce a mai spusi omul tau. De aceea, la sosirea ilustrei mele porunci, iti cer sa nu Incetezi de a cerceta si de a iscodi mereu fie partile Transilvaniei, fie toate celelalte pa'rtii sadai de tire starilei purtarile ion. De asemenea, sa nu pierzi nici un minut in ceea ce priveste pazasi apararea tarnsi,unindu-tesicu voievodul Moldovei 1, care este supusul meu, sa nu irosesti nici o clipa pentru linisteai siguranta vilaietului,

48 www.dacoromanica.ro casipentru bunastareai multumirea raialelor. De asemenea, sa nu stai cu nepasare fats de dusmanii sa dai mereu de stire vestile adevarate pe care le vei obtine fie din Transilvania, fie din alte parti. De asemenea, ferindu-te foarte mult de pricinuirea, prin nepasare, de pagubesistricaciuni faithi vilaietului sau raialelor,5iberaialelor, sa fii cu bagare de seams si prevazator. insemnare: S-a scris.

Suret, Ba 5bak. Ar§ivi, M.D. 3, doc. 112. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 103.

Alexandru Lapuwanu.

36 1559 august 4 (966 gevval, temme) Scrisoare prin care sultanul Suleiman Magnificul ii poruncegte domnului Moldovei, Alexandru Lapugneanu,sd-itrimita la Poarta pe negustorii cu oile strinse abuziv de ei in Moldova. Porunca pentru voievodul Moldovei : Trimitind scrisoare, facusesi arz precum ca, mai inainte de acesta, unele persoane mersesera acolo pentru a lua ofea nu stiai cine anume sint. De aceea se daduse porunca mea casa-iinchizi pe cei amintiti mai sus qisascriii sa faci cunoscut cine anume sint ei. in clipa de fats, ai Mout arz precum ca acestia sint dintre macelarii (kasap ) casei de binefacere (imaret) din Scutari (rskiidar). Astfel, 4 i poruncesc ca pe mai sus numitii sa-i trimiti la bine pazitul Istanbul, impreuna cu oile pe care le-au strins. insemnari : 1) S-a scris. 2) S-a predat omului sau numit Hristu (Hrisu), la sfirsitul (temme) lui §evval, anul 966.

Suret, Ba5bak. Ar§ivi, M.D. 3, doc. 130. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola15, c.104.

37 <1559 august 15 = 966 zilka' de 11> Porunca prin care sultanul Suleiman Magnificul cere cadiilor din cazalele Ahioli, Aidos,Varna, Tekirghiol, Hirgovai Braila sa nu inga'duie marirea navlului de Mire negustorii din Constantinopol. Porunca pentru cadiii de Ahioli, Aidos, Varna, Tekirghiol ( Tekfur- (ail), Hirsova (Hirsava) §i Braila (lbrail): S-a auzit ca, pentru orzulsigriul care s-au strins acuma din cazalele de sub sta'pinirea voastra pentru zahereaua Istanbulului, corabierii, contrar odor ce luau din trecutsipins acuma, cer cite doi aspri (akce) navlu . De aceea, la sosirea prezentei, va, poruncesc sa

49 www.dacoromanica.ro cercetati si sa mentineti mai departe navlul care se lua din trecut si ping acuma din cazalele fiecaruia dintre voi pentru fiecare child de orzi grin, Liar data, cornierii cer, in clipa de fats, navlu mai mult decit ceea ce era din trecut$iping acuma, sa nu-i lasati sa ia. impiedicati pe cei care vor sa ia, iar pe cei care nu dau ascultare sari dati de tire scriind numele tor. In felul acesta, sa li se vina de hac, inch sa devina pilde pentru.cei - lalti. Pwaindu-i pe corabieri sa ia atita navlu cit se lua din vechime in cazalele aflate in stapinirea fiecaruia dintre voi, ei sa nu sileasc'a pe nimeni, §i sa nu-i lasatis5;ia mai mult. Insemnare :S-a scris.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doc. 203. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 109.

38 1559 august 25 (966 zilka'de 21)

Poruncli prim, care sultanul Suleiman Magnificul ii rcispunde domnului Moldovei, Alexandra Litpufneanu, in legaturd cu litigiile sale cu principele Transilvaniei privind uncle proprieteig. I se cere totodatei sa comunie,e veOile care merits sa fie semnalate. Porunca pentru. voievodul Moldovei : Trirnitind serisoare la inaltul men Prag, ai flout arz despre chestiu- 'flea proprietatilorvoastre cu principeleTransilvaniei 1§i ai cerut sa se dea porunel ilustra pentru ca el sa-ti-i trimita pe raufacatorii care s-au dus acolo, din Moldova, sau stoats din tail,. Afar/ de acestea, ai mai dat de stire ea principele eel amintit a raspuns oamenilor tad, care s-au dus acolo, el nu e nevoie de oaste". S-a aflat de tot ceea ce ai facutarz. Astfel, intli de toate, scriindu-se sus-numitului principe imparateasca mea porunca, ea ti-a fost trimisa tie. De aceea ti-am poruncit ca, potrivit cerintelor supunerid pe care o arati fats de Pragul fericirii mole, Rind. gata si supraveghind toate &Vie, sa nu incetezi de a face mereu cunoscute la inaltul meu Prag cele ce afli despre stares dusmanilor, precumi celelalte chestiuni care trebuie aduse is cunostinta. Insemndri: 1) S-a scris. 2) S-a predat oamenilor sai, la 21 zilka'de, anal 966.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doc. 241. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 111.

Erdel kralt, Ioan Sigismund Zapolya. Este vorba de Gleeful $i Cetatea de Balta.

50 www.dacoromanica.ro 39 <1559 septembrie 11 = 966 zilhicce 8> Porunce prin care sultanul Suleiman Magnificul cere cadiilor de Braila, Nicopol 0 Rusciucsd-idescopere pe cei care lure vile din Tara Romaneasce pi persecute locuitorii de acolo, pretinzind martori musulmani. Domnul Tarii Romenepti aratase laPoartet wide greutali in acestsens. Porunca, pentru cadiul de Braila (Ibrail) §i de Nicopol §i de Rusciue (Cernovi): Voievodul Taxii Rom Anesti,1 trimitind scrisoare la Pragul fericirii rude, a facut cunoscut ca slujba§ii (emitter) din tirgurile numite Turnu (Holovnik) §i Giurgiu (Yerlcolcii) §i Braila, precum §i unii hoti mina caii §i vacile, precum §i celelalte vita ale raialelor Tarii Romanesti, iar cind stapinii lor i§i gasesc vitele §i le cer, atunci pretind de la raiale martori musulmani, dar avind greutati in gasirea de martori musulmani, pier astfel nenumarate vite de ale lor. Mai arati ca in aceasta privinta se fac raialelor multe tiranii, iar ele nu sint in stare sa, gaseasca martori musulmani. De aceea va poruncesc ca, la sosirea ilustrei mele porunci, fiecare din voi sa aratati grip, in aceasta privinta, iar cind vitele raialelor din Tara Romaneasca vor fi furate, in felul amintit mai sus, §i cind vor fi gasite, avind semnele lor, in cazalele de sub stapinirea voastra, atunci sa-i gasiti pe cei in mIinile carora se afla; ele §i sa puneti sa dovedeasca, de unde §i de la tine anume le-au luat. Daca, nu arata, pe ce tale anume le-au luatQS se dovedeste ca slut furate, atunci sari inchideti in temnita, pe cei de acest fel, in miinile carora se gasesc vite furate, §i sa scrieti §i sa aduceti la cuno§tinta situatia lor §ti ale cui anume sint vitele aflate in miinile lor, precum §i ce fel de persoane sint. De asemenea, sa, scrieti §i sadati de tire data §i faptele sint Intr-adevar a§a, cum s-a facut arz. Rgemnare : S-a saris.

Suret, BaOak. Ar§ivi, M.D. 3, doc. 308. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 117.

1 Mircea Ciobanul.

40 1559 septembrie 11 (966 zilhicce 8) Porunce prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere domnului Terii Itomenepti, Mircea Ciobanul, se interzicamoptenitoritor unui evreu pi ai patru femei, care fuseserd ucipi la Tirgul de Floci, se mai deschide proses, de vreme ce reufacatotii pusesere pringi gi predafi autoritafilor de Mire sateni. Porunca, pentru. voievodul Tarii Romane§,ti : Trimitind scriso are, ai facut cunoscut precum a, mai inainte de aceasta, in tirgul numit Floci (Felue) din Tara Romaneasea, doi cre§tini ucisera, pe evreul (Y ehudi) numit Olon ( I), impreuna cu patru femei,

51 www.dacoromanica.ro .aflate In tovArA§ia lui, iar chid rudele lor veniserA,i deschiseserI proces, atunci locuitorii tirgului ii predasera pe faufIcItorii amintiti mai sus, impreunI cu. lucrurile lor, oamenilor fostului voievod Ratra§cu 1, care 1i luaserli plecaserl cu ei. Mai arati ea de atunci Incoace raufAcalorii aceia mu au mai venit nici macar in tirg, dar ca, In clipa de fag, an venit mo§te- Mtorii lor, , qi fac procese. De aceea, la sosirea prezentei, 10 poruncese astfel : de vreme ce, aka cum ai flcut arz, pricina amintitl a fost cercetatd, mai 1nainte§i, {lovedindu-se chic aflame slut rudele lor, r'aufa,c6torii aceia an fost predati in miinile lor, atunci 0, le interzici in cazul data mai vin iarai §i fac proces, contrareriatului.in felul acesta, sa nu-i la§i s5, se amestece In treburile populatiei tirgului. insemnari: 1) S-a scris. 2) S-a predat scribului sau Falk, la 8 zilhidjge, anul 966.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doe. 296. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 115.

1 Patrascu eel Bun (1554-1557).

41 <1339 octombrie 7 = 967 muharrem 5> Formica', prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere cadiului de Rusciuc sd iyiterzicci slujbqilor din sudul Dundrii s'd mai persecute pe oamenii doranuluiPriiRonidneFti, Petru eel Tineir, sau sd umble la lucrurile ce-i aparlin. Petru eel Tindr avea case la Rusciuc. El se plinsese la Poartd. Poruncl pentru cadiul de Rusciuc (Cernovi): Voievodul Tariff Romlne0i, Petra 1, trimit1nd acum om la Pragul fericirii mele, a spus ca, avind case in ormul Rusciuc, intendentii (iimenna) i slujba§ii (amiller ) se amestecl, atunci cind vial de dincolo 2, la casele sale, la lucrurile sale, precum §i la uncle sclave,,ila unii oameni de ai sai §i ca, scotocind lucrurile lor, 4i persecuta. De aceea iti poruncesc sl nu laki de lot pe intendenti §i slujbmi §i pe nimeni dintre ceilalti sa se amestece fie la lucrurile, fie la sclavele sau la oamenii voievodului amintit, atunci clad ei tree dincoace sau rind se due dincolo 3. Pe cei care se amestecI, sa ri opre0i §isg-iInlAturi aka cum trebuie, iar pe cei care nu dau ascultare sl-i scrii cu numele lor §iOAaduci la cuno§tinta noastrA. insemnare :S-a scris.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doe. 406. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 125.

1 Petru cel Tina'. (1559-1568) 2 Din sudul Dunarii. 3 Yn raport cu DunArea.

52 www.dacoromanica.ro 42 <1560 ianuarie 11 = 967 rebi II 12> Poruned prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere domnului PtriiRomdnepti, Petru eel Tindr, sa trimitd salahori pentru repararea ceteigi Giurgiu. Sit le dea pi cele trebuincioase intretinerii lor. Poruncl pentru voievodul Tgrii Romane§ti : Tn clipa de fatg, pentru repararea cet/tii Giurgiu a fost trimis Mils- tedam, unul dintre ceau*ii Inaltei male Curti, se -i crease/ demnitatea! De aceea am poruncit Ca, la sosirea lui, se to ingrije0i fie de cherestelele trebuincioase pentru cetatea respectivA, fie de scoaterea de salahori (cerahor) §i sa pregIte0i §i s/ scoti §i se trimiti acolo salahorii de care va fi nevoie, Incit ei se slujeascI la construirea cetatii cu cele trebuincioase intretinerii lor. insemudri: 1) S-a scris. 2) S-a predat...

Suret, Basbak. Arsivl, M.D. 3, doc. 810. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 133.

43 <1560 ianuarie 11 = 967 rebi II 12> Poruncd prim care sultanul Suleiman Magnificul ii cere comandantului cotatii Giurgiu sd-i predea ceaupului Miistedam ostapi de pazd de cetate, pentru repararea cetafii Giurgiu. Porunc/ pentru comandantul (dizdar ) cet/tii Giurgiu (Yerkaii) : Pentru repararea ceatii mai sus-amintite a fost trimis ceau§ul Miistedam, s5,-i crease/ norocul! De aceea am poruncit ca, la sosirea lui, data va fi nevoie de ostmi de paza de cetate (hisar eri) pentru constructii, sa desemnezi §i dad num/rul indestaltor de osta§i de paz/ de cetate, cindti-i va cere el. Insemndri :1) S-a scris. 2) Si aceasta 1.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 3, doc. 811. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 133.

1 Yn sensul cA a fost predata ceausului sau altei persoane care pleca spre locul destinatiel documentului.

44 1560 februarie 27 (967 cemazi I, selh )

Poruncd prim, care sultanul Suleiman Magnificul cere beiuluide Vidinpicadiului de Silistra sd cerceteze pe cei bitnuili din Giurgiu ca jefuiserd unul din car& domnepti, ale tui Petru cal Tindr, domnul Tdrii Romdnepti. La pringerea domnului, mai fusese data o poruncd n acestsens.

53 www.dacoromanica.ro PoruncI pentru beiul de Vidin §i pentru cadiul de Silistra : In clipa de fatl, voievodulAril Romanqti, trimitind scrisoare, a fAcut cunoscut el harabalele (araba) sale conAcind la casa unei persoane din Giurgiu, cu numele de Hasan, in timpul noptii fusese stricat unul din carele sale, furindu-se postav (cuka) §i alte obiecte. De asemenea, trod el raportase c5, cei bAnuiti sint stapinul casei §i persoana cu numele de Hamza, precum §i ceila11i asociati ai lor, se dAduse §i mai inainte de aceasta ilustrA, poruncl liti se puseserA sigilii. De aceea am poruncit ca, la sosirea prezentei, A cercetati aceastl chestiune alai cum trebuie si cu grija 3eriatului, de fall cu impricinatii, kii sA vedeti data harabalele sale au fost stricate in casa sus-numitului §i s-au furat lucrurile sale. Dad, ele spar la Hamza sau la Hasan sau la altcineva, oricare ar fi el, atunci sA hotariti fl.i, luindu-le de la cei in cauzl, BA dati WA lips drepturile ce li se cuvin dupa §eriat, iar dacl nu se stabile§te ceva dupl §eriat, atunci sa, cercetati situatia Fili starea lui Hamza §i Hasan, precum §i ale celorlalti, intrebindu-i pe locuitori. SA vedeti dac5, ei au mai fost sau nu acuzati in trecut en vinovAtii de acest fel, adicA a dati de §tire cu amanunte situatia lor, arAtind dac5) ei slut vestiti prin fapte bune. DacI an mai fost invinuiti in trecut cu astfel de fapte, atunci s4 descriet,i intocmai infati§area lor §i sA-i trimiteti incoace. insemnare :1) S-a predat omului voievodului, la sfir§itul(selh ) lunii djemazi-ul-evvel, anul 967.

Suret, BaOak. ArOvi, M.D. 3, doc. 816. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 134.

45 1560 iunie 16 (967 ramazan 22) Porunca prin care sultanul Suleiman Magnificul ii, confirmd beilerbeiului Timiioarei primirea arzurilor sale in legdturtt cu principele Transilvaniei, loan Sigismund Zapolya.Totodatd, i sesereslt-i iscodeascd mereu, de asemenea 0-1finuturile dinspre dufmani", fi set c,omunice informajiileobtinute. Porunca, pentru beilerbeiul Timiparei : Trill:tit-Ind scrisoare, ai flcut arz despre situatia principelui Transil- vaniei. Tot ceea cc ai dat de §tire a ajuns la ilustra noastrA cunotftintl Am poruncit ca, la sosirea prezentei, s5, nu stai in nepAsare §i a nu Incetezi de a cerceta §i de a iscodi starea §i purtArile sus-numitului, precum kii ale partilor dinspre dumani §i sa aduci mereu la cuno§tintA §tirile adevArate pe care le vei obtine. De asemenea, sA nu pierzi nici o clipin ceea ce prive§te paza §1 ocrotireat5..rii. Insemnari : 1) S-a scris. 2) S-a predat omului sau Regeb, la 22 ramazan, anul967. Suret, BaOak. Arqivi, M.D.3, doc. 1 262. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 136.

54 www.dacoromanica.ro 46 <1560 iunie 17 = 967 ramazan 23> Poruncd prin care sultanut Suleiman Magnificul ai cere domnului Tara RomcInepti, Petru eel Tinar, sci-ioprea,scd pe rauf ticlttorii din sudul Dundrii care, unindu-se eu greciipi en arndupii" din Tara Romitneascli, atacau Moldova, apa cum reclamase Alexandru Ltipup- neanu. I se cere sd opreasclt orice incalcare a Moldovei.

Porunc5, pentru voievodul Tariff Romfi,nesti : Voievodul Moldovei1, trimitind scrisoare, a facutcunoscutet, In Tara Romaneasca aflindu-se unii greci (Rum,) si arnauti (Arnavud ), iar pe malurile Durarii, la schelele Silistra, Klein si Isaccea aflindu-se unii slujbasi aramini (harami), acestia yin in Tara Romaneasca§i finindu-se cu grecii§icu arnautii amintiti mai sus, au bagat spaima in toata tara, iar din pricina acestor slujbasi, locuitorii tarii $i -au paeasit vetrele lor. El a mai aratat Ca, trimitindu-ti de mai multe on om, ti-a zis scoti din Cara pe slujbasii aceia, dar ca to nu asculti de sfatul lui, iar tara s-a ruinat din pricina acelor slujbasi. De aceea, la sosirea prezentei, iti poruncesc sa vezi care este adevii- rul fn aceasta chestiune i data se Intimpla asa, iar data este In felul aratat, atunci, venindu-le de hac, chiar data sint slujbasi, sa nu lasi penimeni s5, persecute raialele§isa nu pierzi nici o clipa In ceea ce priveste paza si ocrotirea. De asemenea, sa scriii sa comunici daca chestiunea aceea se intimpla sau nu se Intimpla asa. De asemenea, el 1 a mai flout cunoscut ca in Moldova se pAtrun- de din partea Tariff Romanesti. Sa vezi si de acest lucru ; dad, este adevarat, sa le interzicii sa nu lasi pe nimeni din Tara Romaneasca a se amestece in treburile raialelor Moldovei sau la paminturile de acolo, iar celor care sIvirsesc asemenea fapte s5, le vii de hac. insemntiri : 1) S-a scris. 2) Si aceasta. 3) Hasan Celebi a raspuns ca aceasta scrisoare a fost data ceausului Sinan 2.

Suret, Basbak.Aryivl,M.D.3, doc. 1 284. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 137.

1 Alexandru Lapusneanu. 2 Inaintealui Sinan" se afla scrissinumele de Iskender", care a fost sters.

47 1560 iulie 30 (967 zilka'de 7)

Poruncd prin care se cere autoritcifitor otomane din Alep sd -t repund in drepturile sate pe Mehmed, fiul islamizat at fostului domn at Ttirii Bomdnepti, Radu. Acestuia i se cuvenea un timar de 10 000 de aspri, dar fusese acordat altcuiva.

55 www.dacoromanica.ro A venit Mehmed si a aratat el este fiul fostului voievod al Tariff Rom'a'nesti, voievodul Radull, iar cind trecuse la islamism, i se daduse ilustra porunca pentru un timar de 10 000 de aspri la Alep (Haleb ),spre a se folosi de el. De asemenea, el a mai aratat ea de multe on mi-a revenit timar potrivit situatiei mele, dar nu m-am bucurat de el, deoarece a fost dat altcuiva". De aceea i s-a dat beilerbeiului de acolo porunca ilustra, zicindu-i-se : Sa-i dai din ceea ce i se cuvine acolo, iar dad, ceea ce i se cuvine acolo va fi dat altcuiva, atunci nu va fi luata in seams teschereaua (tezkere ), pe care o vei da".

Suret, Ba.5bak. ArOvi, M.D.4, doe. 1010 (?). Arty. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 162.

1 Radu Paisic ( ?).

48 1560 august 3 (967 zilka'de 11) Buiuruldu prin care i se acordit un timar fostului cretin Gyurko, islamizat, pentru bravurilearcitatela serhatulTimisoarei. Tata acestuia, Popa Petre, contribuise la cucerirea vilaietului Timisoarei, supunindu-se primul, dar fusese ucis, ulterior, de austrieci. Despre toate acestea scrisese la Poartit beilerbeiul Timisoarei. Trimitind scrisoare, beilerbeiul Timisoarei a facut arz precum ca Popa Petre, fiind unul dintre spahiii comunei (nahiye ) Tundja (7), dependents de sangeacul Lipova, venise si se supusese primul in momentul cuceririi vilaietului respectiv. De asemenea, aducind cu el raialele comunei amintite mai sus, el ajutase la propasirea tinutului. Dupa aceea au venit asupra lui multi calareti de-ai ghiaurilor austrieci si i-au taiat capul. Dar i-a ramas un fin cu numele de Gyurko care, devenind acum musulman, a primit numele de Hurrem( ?). De asta data, in lupta cu haiducii, care venisera din cetatea au§- manA Gyula, el a taiat capul unui ghiaur de seams si a flout astfel tov'a- fasie bun& De aceea s-a dat buiuruldu ca sa ise acorde timar dupa lege.

Suret, Ba§bak. ArOvi, M.D.4, doc. 1115 (?) Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 163.

49 1560 august 5-11 (967 zilka'de 13-19)

Poruncd prin care secereautoritdtilor otomane din Timisoara sit cerceteze cazul lui Hizir, care era alaibeiul sangeacului Timisoarei, dar cdruia i se anulase beratul sub pretextul ea ar fi alaibei de Lipova. Venind Hizir, a flout cunoscut el el era, mai inainte, alaibeiul sangeacului de Timisoara si ca asa scria si in beratul sau, dar ca, totusi, zicindu-se ca este alaibeiul sangeacului Lipova, alaibeilicul sau a fost acordat altcuiva, contrarfaptelor.

56 www.dacoromanica.ro Din aceasta pricing el s-a rugat sa i se arate bunavointa. De aceea i s-a dat porunca beilerbeiului de Timi§oara, zicindu-i-se ca, de§i in beratul sau era scris astfel, data i s-a luat totu§i §i i s-a dat altcuiva, contrar faptelor, atunci sa i-1 dea inapoi, in continuare, §i sa-1 puny sa-§i indepli- neasc5, alaibeilicul sau, potrivit beratuluisAu.

Suret, BaOak. ArOvi, M.D.4, doc. 1167. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 165.

50 1560 august 12 (967 zilka' de 20) porunca prin care, la informarea data de beiul de Silistra. sultav,u1 Suleiman Illagnificul ii cere sit cerceteze situa!ia unor fugari din Tara Romineasca, presupupi renegafi. Trimitind scrisoare, beiul de Silistra a facut cunoscut precumca, dintre ghiaurii care venisera, fugind, din Tara Romaneasca, fusesera prin§i zece indivizi §i fusesera inchi§i in cetatea Silistra. El a mai dat de §tire ca unii dintre ei au devenit musulmani, dar ca §i cei care au devenit musulmani ar fi renegati (miirted). De aceea i s-a dat porunca ilustra ss cerceteze data sint intr-adevar renegati §i cind anume, hind musulmani, an devenit din nou renegati §i i s-a cerut sa nu-i elibereze din temnipa, cisascrie§isa-iaduca la cuno§tinta. De asemenea, s-a poruncit ca celorlalti sa le vin5, de hac §i sa fats cunoscut precum ca porunca a fostindeplinita.

Suret, BaOalc. Ar§ivi, M.D.4, doc. 1174. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 166.

51 1560 septembrie 9 (967 zilhicce 18) Buiuruldu print care, la cererea beilerbeiului Timipoarei, se marepte cu 2 000 de aspri timarul lui Mehmed, pentru faptele sale de bravura la serhatul Timipoarei. Beilerbeiul Timi§oarei, trimitind scrisoare, a facut arz, in legatura, cu Mehmed, care are un timar de 13 000 de aspri fn sangeacul Bosniei, precum ca acesta, intretinind cai buni §i insotitori destoinici, s-a aflat in multe tovarAii pentru imparatie §i ca, afara de acestea, mergind cu cetele plecate impotriva haiducilor (haydud), care an ie§it §i au venit din cetatea du§man5, Gyula cu ginduri rele, el a prins §i a adus §i haiduci de seams. Zicind acestea, el s-a rugat sa i se acorde favor. De aceea s-a dat buiuruldu pentru o mijorare (terakki) eu 2 000 de aspri.

Suret, Bmbak. Ar§ivi,M.D.4,doc .1282 (?). Arh. St. Buc., Microf. Turcia,rola15, c. 169.

57 www.dacoromanica.ro 52 1560 septembrie 15 (967 zilhicce 24) Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul aproba cererea domnului Moldovei, Alexandru Lapupneanu, de a fi trimis in lard fiul sau, Ionapou, ca sit -1 vada. Voievodul Moldovei, trimitind scrisoare, a spus, in leg5turA cu fiul s'au adorat, cu numele de Iona§cu (Byonapku )1, c*a. de =la vreme nu 1-am vazut" §i a aratat a se roaga sä se acorde imparAteasca mea invoire pentru trimiterea lui intr-acolo. S-a poruncit ca atare.

Suret, BaOak.ArOvi,M.D.4, doc. 1319 (?). Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 170.

Iona§cu apare printre fiii lui Alexandru LApu§neanu.

53 <1563 octombrie noiembrie> Serisoare prin care boierii din Moldova cer vizirilor de la Poartli s4 intervin4 pentru confirmarea lui Stefan Tompa ca domn 'in looul lui Iacob Heraclid Despotul, asediat la Suceava. Boierii explicit motivele rdscoalei populare, inclusiv situalia unor pretendenti la domnia Moldovei. Hive Traducerea scrisorii sosite de la raialele Moldovei maxiilor for pa§ale, Allah sg, le dea viata ! Noi, toti notabilii (a'yan), marl §i mici, ai tarii Moldovei, plecindu-ne fetele la pAmint, ne rugam §i aducem laude mgriilor for : All pap, §i Meh- med pap §i Pertev papa §i Ferhad papa §i Mustafa papa §i Ahmed pap, vestiti prin priceperea for §i demni de pretuirea lumii §i care sint stimati de noi pi purtAtori de fericire, care asigurg totdeauna linktea noasta desIvir§itA, iar dupg aceea aducem la cuno§tinta mai marilor no§tri, mariile-lor,urmItoarele : Mai inainte de aceasta, venind un hairs nenorocit, cu numele de Despot 1, ne in§elase pe noi §i, dupg cum §titi, de§i devenise beiul nostru, totu§i, neastimp6rindu-se, a adus mereu cu banii haraciului osta§i din neamurile spaniol, german, maghiar §i croat. De asemenea, el nu trimitea nici banii de haraci la Poarta fericirii, ci ii trimitea lui Ferdinand. Cerind §i de la el o§ti, pe cind ele veneau, el insu§i le-a ie§it in intimpinare, iar in [Fara Boma,neasa; s-a gindit sa pun domn (bey) pe un hairs ca §i el, dindu-i numele de Fiul lui Basarab"2, iar dupa aceeasa-iinvingl pe toti, sa intre in Cara padkahului nostru §i sa se razboiascg. Lind am vlzut ca el are astfel de ginduri §i intentii in sufletul §i in capul lui, iar Cara noastra umplindu-se de haini ca §i el, ne-am dat seam% ca, in cele din urmA, ne vom prIbu§i cu totii, §i vom pieri, sigur, din pricina lui. Atunci, noi toti, de la mare la mic, unindu-ne intre noi, am indritz- nit s'a facem acest cusur, ca am ales §i am pus domn pe unul dintre noi, cu numele de Stefan (Istefan), care este flu de domn cu adevarat. Sus-

58 www.dacoromanica.ro numitul domn este fiul voievodului Stefan cel Tinal. 3, iar acesta, la rindul sail, era In trecut fiul voievodului Bogdan 4. Fiind. feciorul acelui voievod, Stefan, 1-am preferat pe el $i 1-am acceptat la domnie. Cu el trecindu-i prin sabia padisahului pe hainii amintiti mai sus, veniti din Vali strain, acel Despot a fugit la Suceava (Secava), impreunl cu Basaraba-oglu, un hain ca si el, si s-a infarit acolo. Era lucru hotIrit ca cei de acest fel A fi fost prinsi ping acuma, prin eforturi, dar dintr-o parte venind Dimitra§ 5 cu 6 000 de oameni, cu arme In mtini, a vrut $i el sI devin6, dorm al Moldovei. De aceea, llsin- du-1 pe acesta 1, ne-am ocupat de el. Prin virtutea lui Allah si prin Inaltele eforturi ale padisahului nostru §i ale mlriilor voastre, trecind prin sabie toat/ oastea sus-numitului, doar Dimitra§ scapase de unul singur, fugind In munti. De aceea depunem eforturi $i pentru prinderea lui, iar clad va veni sub sabia padi§ahului, 11 vom trimite la pamintul de sub picioarele inaltului Iron, ocrotitorul lumii, impreunl cu un boier de frunte 8 cu numele de Pesovski 7. Doar dorim si rugg'm 0, binevoiti a cere ea, prin bunlvointa mAriei- sale padisahului, ocrotitorul lumii, sl ni se dlruiascl si A ni se trimitl steagul 8 lor, pentru ca, sub el, sl 1ndeplinim mereu, ping la moarte, toti uniti si cu dreptate, slujbele padisahului nostru. De aceea speram de la mlriile-voastre ea, farI sl, ne refuzati, sl nu ne indeplrtati pe not de la slujbele implratesti. De asemenea, de aci Incolo, sperm de la Allah ca, flrI 86 mai zlbo- veascI, Despotul $i Basaraba-oglu si toti hainii care au flout fapte diabo- lice vor soli in curind la pamintul de sub picioarele mariei-sale padi§ahului nostru, ocrotitorul lumii. Astazi este a zecea zi de cind a fost scrisl aceastI scrisoare la Suceava. Corect. Supusii vo§tri, locuitorii Moldovei, care slut cu totii raiale supuse si tributare ale padi§ahului, ocrotitorul lumii, si care shit ca praful de sub picioarele sale si ca pamintul de sub calul sIu.

Suret, TKSMA, E. 5 523, scris :rik'a. Arh. St, Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 338.

1 Iacob Heraclid Despotul, domn al Moldovei (1561-1563). 2 Basaraba-oglu, probabil Nicolae Basarab, fiul lui Barbu Craiovescu, deci nepotul lui Neagoe Basarab. Acesta apare ca pretendent si prin 1566. 8 Genc-Islefan, Stefan cel TInar (8tefanita). 4 Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1514). 5 Dumitras, pretendent in scaunul Moldovei (Dimitrie Visnevietchi). 6 Bag bey. 7 Pesoaski (?) 8 Sandjak (sancak), aici Insemn de domnie".

54 1564 martie 15-24 (967 faban, evail) Constantinopol Scrisoarea sultanului Suleiman Magnificul, prin care se cere regelui Poloniei, Sigismund al II-lea August, sd-1 prindd, viu sau mort, pe Stefan Tom?a, pretendent la domnia Moldovei. Acesta fugise in Polonia, la sosirea noului domn, Alexandru Lpupeanu.

59 www.dacoromanica.ro Suleiman, fiul lui Selina Han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii mari ai neamului crestinesc.1 craiul, lesesc, Sigismund August (Zigmund .Agusto ),sfirsitul sa va fie cu noroc ! Cind va sosi inaltul semn Imparatesc, sa va fie cunoscut sosind scrisori de la emirii mei purtAtori de victorii, care plecaserI sa-1 ajute pe Alexandru 2, numit acum voievod In vilaietul Moldovei si trimis de la Curtea mea purtgtoare de dreptate si aducatoare de fericire, s-a dat de stire ca Indata ce ei au intrat in vilaietul mai sus-pomenit, atunci Stefan (istefan) 2, care aplruse acolo cu dorinta de a deveni voievod, a fugit In partile acelea%, impreuna, cu o seama de raufacatori care i se supuseserg lui. Dacl este asa, atunci, mai inainte de aceasta, trimitIndu -vi -se voila scrisoarea noastra impgrateasca, vi se adusese la cunostintl si vi se daduse sfatul ca, Baca afurisitul acela se va duce In partile voastre, sa inchideti locurile de trecere si drumurile din Cara voastra, pe unde se poate fugi, si sa puneti mina pe el. De aceea, potrivit regulii prieteniei si vechilor leglminte (muahede ), aducerea la Indeplinire a celor aratate se lass pe seama domniei-voastre si e de datoria voastra. Astfel, la sosirea lui Suleiman, pilda printre cei de o seams cu el, sa -i creasca norocul, cu scrisoarea vestitai cu paging purtAtoare de glorie, respectInd tratatul nostru implratesc, s'a nu-1 lasati pe afurisitul mai sus amintit sa mearg'a' de acolo nicaderi fn alt5, parte fy{i, pe orice tale ar fi cu putinta, sa faceti totul ca sa puneti mina pe el insusi sau pe capul lui si BO depuneti toate eforturile voastre pentru a-1 trimite Incoace, astfel inch sI nu ingaduiti ivirea unor fapte contrare prieteniei mostenite si castigate de domnia-voastra cu Poarta fericirii noastre. Asa sai stiti ! Scris pe la Inceputul(avail)lunii Saban cel maret din anul noua sute si saptezeci si unu. De la re§edinta bine pgzit'a : Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 34-35. Orig. AGAD, path. 202, nr. 389; scris : divant. Rez. Kat., I, p. 171-172, nr. 175 ;Cat., II, nr.93.

1 S-a renuntat la unele formule. 2 Alexandru LApusneanu, domnul Moldovei (24 octombrie 1563 martie 1568). $Stefan Tomsa, ucis in mai 1564, in Polonia. 4 in Polonia.

55 <1564 august 15-18 = 972 mukarrem 710> Scrisoare prin care sultanul Suleiman Magnificul, confirmind primirea unor vepti date de principele Transilvaniei, _roan Sigismund, in legitturd eu unele ciocniri eu austriecii, aprobli cererea lui de a chema in ajutor, la nevoie, Wile din Timipara fi Buda, pentru a nu ingoldui austriecilor construirea de paldnci fi castele la hotarul Transilvaniei. Principelui Stefan 1, fiul principelui Iano§ 2,s'a i se scrie o ilustra scrisoare 8 in sensul urnfator : Yn clipa de fatI, trimitind scrisoare la inaltul meu Prag, ai dat de stire precum ca, atunci cind unii dusmani, demni de Infringere, venind din partea lui Ferdinand (Feranduf), au inceput s t construiasca un parcan

60 www.dacoromanica.ro in apropiere de ormul (varof) numit Solo*, care face parte din vilaietul tau *i care se aflA in stApinirea ta, precum un castel intre cele dou5 cefati, v-ati dus asupra fori, dindu-se mult/ b./10e *i facindu-se mult mAcel intre voi, Balm-oglu 4 a fost rant, iar ei au fost infrinti. De asemenea, ai mai flcut cunoscut ca, totu*i, din prevedere fat/ de dumani, e nevoie ca°stilemele purtAtoare de glorie, aflate in acele pArti, s5, fie gata pentru a veni in ajutorul tau. Tot ce s-a spus in aceste privinte, fiind. facute arz cu amAnunte in fata persoanei mele pretuite, persoana mea ilustrA am luat cuno*tinta de ele. Dacg este asa, atunci, vilaietul respectiv fAcind paste dintre tarile mele bine pAzite, iar tu, la rindul tau, fiind supusul meu destoinic fiul supusului men 6) privirile mele purtAtoare de fericire slut indreptate mereu in partea aceea. Din aceastA cauzg, in clipa de fa-VA an fost trimise ilustrele noastre porunci pentru ca beilerbeiul de Timisoara, Mustafa, sA-i dAinuie norocul, pregAtindu-se cu sangeacbeii i cusubasiiicu spahiii din vilaietul amintit,. iar Ars lan 6, care se afla la paza Budei, s5-i continue marirea, pregAtin- du-se cu oastea Budei, sA priveascA spre partea aceea, iar and va fi nevoie, sa meargl fid sa-ti dea ajutor. De aceea va trebui ca$ivoi, la rindul vostru, potrivit bravurii curajului din firea voastrA, nelAsind din mina zelul strAduinta, sA nu ingAduiti nimanui sA facA pArcan$icastele inlAuntrul vilaietului vostru sadati dovad5, de vitejie *i de curaj in ceea ce prive*te paza ocrotirea, cai pentru nimicirea distrugerea dumanilor care vor spare. Astfel, asa cum s-a arAtat mai sus, dacl, dumanii fiind numero*i nu yeti avea putere sA-i indepartati va fi nevoie de ajutoare, atunci, trimitind sus-numitilor scrisori oameni, sa be cereti ajutorulsi,intelegindu-va intro voi, sa depuneti toate eforturilei strAduintele noastre pentru inlAturarea dumanilor, dupg cum va va da mina *i atacind din locul care va fi mai potrivit. Dar dad, nu exist/ dumani, atuncisato fere*ti de chemarea oastei in zadar *i de slvir*irea, in acele parti, prin neglijentA, a unor fapte potrivnice cinstei imparatiei mele$is5, fii cu cea mai mare prevedere. Insemnare : S-a scris... Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, p. 13. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 709; rola 15, c. 251.

1 Isle fan kral, principele Stefan, loan Sigismund Zapolya. 2 Ianq kral, loan Zapolya. 3 Name-i serif. 4 Melhior Balassa. 6 Ioan Zapolya. 6 Arslan, sangeacbei de Semendria, aflat la paza Budei.

56 <1564 august 15-18 = 972 muharrem 719> Porunc4 prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere beilerbeiului Timipoarei sitcerceteze vegile date de principele Transilvaniei in legliturd cu luptele purtate cu austriecii, pentru a nu-i lasa scl constru- iascd parcane castele la hotar, iar la nevoie sll meargdad -1ajute- ea oastea sa. 0 copie i s-a trimis,Sisangeacbeiului de Semendria,, Arslan, aflat la paza Budei.

51 www.dacoromanica.ro Porunca adresata beilerbeiului Timiparei : Principele Transilvaniei de acuma, principele *tef an', onorat printre emirii mari ai celor de credit*, lui lisus (Iseviyye), trimitlnd scrisoare la Pragul fericirii mole, a dat de stire precum ca, venind unii dusmani din partea lui Ferdinand, au inceput sa construiasca un parcan In vilaietul salt, In apropiere de ormul Solos, precum k; i un castel Intro tole doua cetati, dar fiul principelui", la rIndul sau, mergInd asupra for cu oastea sa, 1ntre ei s-au dat multe lupte §i s-a facut mult macel. El a mai comunicat a, In aceasta lupta, ranindu-1 pe Balavoglu, 1-am pus pe fuga". Dar avind teams de dusmani, el a mai Mut cunoscut ca sa i se acorde sprijin cu ostile mele purtatoare de victorie, aflate In partile acelea. Astfel, de vreme ce In vilaietul amintit, din apropierea beilerbeilicului tau, au loc asemenea IntImplari de mama, atunci de ce sg, nu be fad tu arz In grabl, aflind adevarul ? De aceea Iti poruncesc cal la sosirea prezentei, neintirziind kti nezabovind de loc, sa vezi daca, In partea aceea, venind dusmanii, au construit sau nu parcan in apropiere de oraq., precum qi castel Intre cetati, asa cum a facut arz principele amintit mai sus. De asemenea, IA vezi dads, asa cum a spus el, dindu -se lupta, 1-au pus pe fuel. Aflind adevarul din partea aceea, al faci In grab& arz la Pragul fericirii mole adevarul despre stirile pe care be vei obtine §i le vei afla. De asemenea, $i tu, la rindul tau, pregatindu-i pe toji supusii mei sangeacbei din beilerbeilicul tau, precum $i pe subasii si pe spahii si fiind gata cu arme si cu unelte perfecte, sa te uiti In partea celui amintit mai sus, astfel inch, daca, dusmanii neputInd fi Inlaturati sau venind iarasi dusmanii, Iti va cere sprijinul, atunci, fara sa mai Intirzii §i flea sa mai zabovesti laid o clipa si nici un teas, sa te duci In ajutor $i, mindu-va cu bine, sa depui toate eforturile si toate straduintele tale pentru Inliturarea si indepartarea dusraanilor. De asemenea, sa te feresti de ivirea unor fapte potrivnice cinstei si onoarei Imparatiei mele, dar sa aduci mereu la cunostinta, in graba, vestile adevarate pe care be vei obtine. Insemnare : S-a scris. Anex4: De asemenea, o copie i s-a scris lui Arslan bei care, fiind sangeacbeiul de Semendria, se afla la paza Budei. S-a spus ca sangeacbeii depen- denti de beilerbeilicul de Buda, precum §i zaimii (mama) §i spahiii (sipahi) de acolo, pregatindu -se cu arme Impotriva dusmanilor, a se uite spre sus-numitul , iar dad, va trebui, atunci sad ajute. Insemnare : S-a scris, Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, p. 14. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 708 ; rola 15, c. 251. 1 Ioan Sigismund Zapolya.

57 <1564 septembrie 1 = 972 muharrem 24> Porunc4 prin care sultana Suleiman Magnificul ordonti autoritatilor din Silistra oprirea raufeicatorilor de a ataca Moldova, prinderea 0.i pedepsirea tor. In west sens intervenise domnul Moldovei, Alexandru Lapumeanu la Poartei.

62 www.dacoromanica.ro Porunc'a pentru beiul, pentru cadiiii intendentii de scheledins sangeacul (liva) Silistra : Voievodul Moldovei 1 a facut arz precum ca acuma, pe fluviul Duna- rea, in jurul cetatii Chi lia, apar unii hoti si aramini (harami) dintre ghiaurif levenzi§i,umblind cu barcile, pricinuiesc mereu pagube§istric'aciuni unor negustorii celorlalti Omni (ren cber ), precum §i raialelor§iberaialelor din satele si din tirgurile din partea Rumeliei. De aceea, la sosirea ilustrei mele porunci, va cer sa puneti min' a pe raufacatorii aceia amintiti mai sus. De asemenea, aducind un numar suficient de sa'ici (payka ), dintre- s'aicile aflate la Braila si Chiba, a le echipati cu ostasi de cetate 2gicu cete de azapi s, punind in ele oameni destoinici. De asemenea, trimitind om si la voievodul Moldovei, sa'-1 puneti §ipe el s'a echipeze toate barcile, cite se afl'a in schela Galati. In felul acesta,ad-iiscoditi de pe Dun'are pe faufacatorii aceia§i aaflati intocmaii de unde yin si cine anume da proviziile acestoragiunde anume iii au birlogul§ilocul for de sedere, dad, slut. De asemenea, sa retineti cora'biile rAuflcAtorilor, pe care yeti pune- mina, iar pe cei ale caror faut4igihotii vor iesi la iveall pedepsiti asa cum trebuie, in asa fel inch sg, supravegheati bine Dunarea, precumat linistea§isiguranta raialelor din satelei tirgurile de pe malurile ei.. De vreme ce in regiunile de sub stApinirea voastrI apar astfel de, raufacgtori, atunci care este motivul de nu vg, ingrijorati acuma de ei Nestind, in aceast5, privinta, cu nepasaregipunind mina pe rauf6catori,. 0, nu pierdeti nici o clip, pentru inlAturareai indepartaxea pagubelor §istrielciunilor pe care ei le pricinuiesc negustorilor, olacilori celorlalte- cete de cultivatori (ren9ber ) §i raiale. Dar in aceastl privintI sa puneti oameni destoinici si de incredere. De asemenea, potrivit poruncii tale din trecut, clnd se va cere ajutor pentru vilaietul Transilvaniei, sa nu stati nici o clipg,§inici un ceas,. ci s'a depuneti eforturi si strlduinte pentru a ajunge indatA, impreunI cu oastea Moldovei. Dindu-vi-se poruncl pentru aceastl slujbA, sa va feriti de neplsare. insemn are : S-a scris.

Suret, BaOak. Ar§ivi, M.D.5, doc. 112. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 183.

1 Alexandru LApupeanu. 2Bisar erenleri. 3 Azep tail est.

58 <1564 septembrie 21 = 972 safer 14> Scrisoare prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere principelui Transilvaniei, loan Sigismund, a nu mai atace Ord motive intemeiate. teritoriile austriece, intrucit noul impdrat al Austriei,Maximilian, a solieitat reinnoirea ahidnamelei, ceea ce i s-a acordat. Se motiveazd cclatacurile austriece din trecut erau acjiuni izolate, dar clac vor Mica pacea, atunci beilerbeiul Timipoarei std gata la Arad.

63 www.dacoromanica.ro Principelui Transilvaniei 1, principele Stefan 2, a i se scrie urnal- toarea scrisoare ilustrA 3 : In clipa de fatl, la inaltul nostru Prag, ocrotitorul lumii *i puternic, purtator de noroc in Orient *i m'aret printre tronurile din Occident, eel care este ambasadorul (elgi) din partea Implratului Maximilian (Maksi- miliyanos ), onorat printre mai marii celor de credinta lui Iisus (Iseviyye), §i care BM la Poarta fericirii noastre, a dat de *tire el Impgratul mai sus-amintit, mentinind *i plstrind cu hotlrire prietenia existent./ cu tat/1 au Ferdinand, solicitl acordarea, din nou, pe numele sail, a ilustrului nostru ahidname, potrivit tratatului nostru ImpIrltesc. De asemenea, *i Arslan, care se afll la paza Budei (Budin), sI-i continue pretuirea, a comunicat precum ca serhaturile vilaietului amintit se afll in deplin6 siguran0 *i in lini*te, iar din partea cealaltA, afatIndu-se grip', desavir*it6, se respect./ tratatul nostru bineflator *i a, de asemenea, aducinduli haraciul lor, potrivit cerintelor leg.lmintului lor(andlari), solii lor se afll In drum spre Pragul fericirii mele. Dar cind, prin atitarea unuia sau altuia, unii dintre raufacltorii aflati la serhaturile Transilvaniei vroiserl a fad, ni*te castele in citeva sate, atunci, venindu-li-se de hac acestora, se Meuse arz precum a voi dIduserIti de *tire, mai Inainte de aceasta, cu scrisori, beilerbeiului de Timipara In sensul el dumanii se adunl far& contenire". Drept urmare, se dlduse porunca mea pentru ca sus-numitul beilerbei 4 sl to ajute cu oaste. De asemenea, in clipa de fats, sosind la Pragul fericirii mele scrisori, ati afatat ca cetatea Satu Mare (Sakmar), din vilaietul Transilvaniei, care fusese luatl Inainte de pace, aflindu-se in stlpinirea lor in clipa cind s-a dat ahidnameaua noastrA implrateascl, au pus mina pe ea, pe o cale oarecare, contrar ahidnamelei mele impleate*ti, *i el o stapinesc. De aceea ati solicitat sa, vi se acorde sprijin, din partea aceasta, -Cu Wile beilerbeilor de Buda *i de Timioara. Astfel, de vreme ce sus-numitul implrat (kral) respectl leglmintul ...5i amanul", ilustra mea persoang, nu ingldui ea, din partea de dincoace, a se interving, contrar ahidnamelei noastre Imparate*ti. De aceea, la sosirea ilustrei noastre scrisori, de vreme ce, din partea imparatului, nu au vent o*ti anume *i Inarmate, ci, el fiind un implrat -nou, au avut loc doar tulburgri la serhaturile de acolo *i, din aceasta pricing, v-au atacat doar ni*te rauflatori, prin atitarea unor intriganti, va trebui a plziti *i a ocrotiti, ma cum trebuie, Cara *i vilaietul de pagubele *i de flutltile unor astfel de raufsdcatori. Astfel, pedepsindu-i pe rAufacItorii care pltrund, sI-i inllturi *i OA IndepArtezi. De asemenea, de vreme ce nu vin din partea Impgratului o*ti *i nu se avir*e*te vreo faptl contrary prieteniei, a nu puneti in zadar o*tile pe drumuri *i sa vl feriti de alcarea sub picioare a Orli, precum *i de a latrunde de dincoace in partea cealaltl, contrar leggmintului (and). Astfel, de vreme ce nu se avIr*e*te, din partea lor, ceva potrivnic legAmintului *i pl'cii, atunci *i voi, la rindul vostru, respectind, din partea aceasta, legamintul nostru implatesc, sl depuneti toate eforturile voastre demne de laudl pentru buna rinduial6 a tlrii *i pentru ridicarea bunIstarii supu*ilor. Dar data, din partea cealaltl, nu se respects leglmintul *i dacI, venind o*ti cu gindul de a pltrunde in tars *i de a provoca pagube,

64 www.dacoromanica.ro nu veti fi in stare sg, le indepartati, in acest caz, beilerbeiul Timi§oarei, amintit mai sus, sta gata in localitatea numita Arad, avind cu el un numar suficient de o§ti de ale mele, calauzite de victorie. Aflind numarul du§manilor §i, de asemenea, pregatind pe drumurile de trecere ale o§tilor mele imparate§ti cantitati indestulatoare de zaherele de diferite feluri,sg4anunti pe sus-numitul §i, trimitind &gauze destoinice, sa-1 inviti sa, ving, prin locurile pe unde va fi mai potrivit, iar dupg, intilnirea voastra, unindu-va §i intelegindu-va Intre voi, sa depuneti toate eforturile voastre in vederea indepartarii §i inlaturarii du§manilor. De asemenea, sa vg, feriti de savir§irea, prin nepasare, a unor fapte potrivnice cinsteii onoarei imparatiei mele. insenindri : 1) S-a scris. 2) Numarul de paging, : 77.

Suret, Ba.sbak. Ar$ivi, M.D.6, doc. 158. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 705 ; rola 15, c. 264.

1Erdel kralz. 2 loan Sigismund Zapolya. 3 Name-iertf. 4 De Timisoara.

59 1564 octombrie 17-26 (972 rebiI,evaszt)Kiitahya Firmanul sultanului Suleiman Magnificul prin care se cere regelui Poloniei, Sigismund al II-lea August, sd-1 ajute pe domnul Moldovei, Alexandru Ldpusneanu, fi sa contribuie la intdrirea prieteniei moldo- polone, potrivit tratatului de amicilie cu Poarta. Suleiman, fiul lui Selim han, ve§nic biruitor ! Glorios printre emirii marl. ai cre§tinilor craiul le§esc, craiul Sigismund August (Sicizmund Augusto ), sflr§itul sa vg, fie cu noroc ! Cind va sosi inalta parara imparateasca, sa v5, fie cunoscut ca, potrivit cerintelor tratatului existent Intre cele doug, parti, fiind necesar §i important sa-i dati ajutor voievodului de acum al Moldovei 2, pilda printre emirii neamului Mesiei, §isa-1sprijiniti in treburile sale, va trebuisä-1 ajutati pe voievodul mai sus amintit al Moldovei In toate treburile sale, legate de prietenia sa cu domnia-voastra, potrivit cerintelor devotamentului §i prieteniei voastre fatg, de noi, precum §i ca urmare a tratatului existent intre cele doug, parti. De asemenea, sg, aduceti mereu la cuno§tinta starile din acele parti §i faptele ce se petrec pe acolo. Scris pe la mijlocul (evasa) lunii rebi-ul-evvel din anul noua Bute §i §aptezeci §i doi. De la re§edinta din Kutahya cea .bine pazita.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 43. Orig. AGAD, pach. 208, nr. 401; saris : divani. Rez. Kat., I, p. 178-179, nr. 183; Cat., II, nr. 103.

1 S-a renunlat la unele formule. 2 Alexandru Lapusneanu.

7c. f:474 65 www.dacoromanica.ro 60 1564 noiembrie 14 (972 rebi II 9) Formica prim care sultanul Suleiman Magnificul ii cere domnului rarii Romdnepti, Petru eel Tindr, sa o trimit4 in grad la Poart4 pe sora lui, castitoritcl cu Iani Cantacuzino (ti7eytanoglu). Ea fusese dus4 inapoi, au Oa, din sudul Dundrii, fiind luatitde la Iani, de oamenii domnului. Porunca pentru voievodulT'ariiRomane§ti,voievodulPetru (Petre) : In clipa de fata, cadiii de Varna, Provadia ( Pravadi ) *i Hir§ova (thrsava), trimitind scrisori la inaltul meu Prag, au dat de *tire precum di au cercetat, potrivit poruncii mele ilustre, chestiunea privitoare la faptul ca, pe cind sora ta, pe care o cununase§i, potrivit datinei voastre, §i o dadusqi lui Iani, fratele lui Mihail ( Mihal )1, intendentul de Ahioli, venea incoace cu sus-numitul Iani §1 pe trod acesta statea cu sotia sa intr-o vale din apropiere de satul numit Samoran (1), din cazaua Hezar- grad, an venit din partea ta camara§-banul §i Iani vistierul §i Cherevaser ( ?) §i Chierbanul §i multe alte persoane din Tara Romaneasca §i au plecat luind-o cu sila pe sotia sus-numitului, cu toate lucrurile sale. Ei an facut cunoscut ca faptele s-au intimplat asa cum s-a scris mai sus. De aceea, poruncind ca pe sotia sus-numitului s-o trimiti incoace, impreuna cu valahii (Eflaklar ) pomeniti mai inainte, iti cer ca, la sosirea ceausului Hasan cu ilustra mea porunca, Vara' sa mai zabovWi §i sa tara- ganezi, s-o trimiti, in graba §i in orice chip, la Pragul fericirii mele pe mai sus amintita, impreuna cu toata zestrea eii cu lucrurile jefuite (przlan), precum §i impreuna cu camara§-banul §i cu valahii aceia. A§a a §tii ! Insemndri : 1) S-a scris. 2) S-a predat ceau§ului amintit, la 9 rebi-ul-ahir, anul <972>.

Suret, Ba§bak. ArOvi, M.D.6, p. 176. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 280.

1 Mihail Cantacuzino (,$eylanoglu).

61 <1564 deeembrie 10 = 972 cemazi I 6> Porunc4 prim care sultanul Suleiman Magnificul, confirmind domnului Prii liondnepti, Petru eel Tindr, prirnirea scrisorii despre trimiterea sumei de 5 000 de florini, precum pi mdrirea haraciului cu 10 000 de florini, fi care s4 expedieze sums respectiv4. Tfromnul este indemnat, totodata, sa se impace cu $eitanoglu Iani, care 8e c4s4torise cu sora lui. Porunca pentru voievodul pill Romane§ti : In clipa de fats, impreuna cu scrisoarea ta, ai trimis la inaltul meu Prag §i 5 000 de florini ( filori )1 §si ai flout cunoscut precum ca ai marit haraciul tau cu 10 000 de florini 2. De asemenea, ai mai dat de §tire §i

66 www.dacoromanica.ro situatia du§maniei pe care o aveti cu Seitanoglu , in legatura cu sotia, acestuia. Tot ceea ce s-a spus in aceasta privinta, de toate s-a aflat §i s-a luat cuno§tinta. Astfel, la sosirea ilustrei mele porunci, iti cer ca, fara a zabove§ti, a trimiti cei 10 000 de florini cu care ai marit haraciul tau. De asemenea, aranjind, pe orice cale cu putinta, situatia in legatura cu sotia lui Seitano- glu, sa te impaci §i sa lichidezi neintelegerile cu el §i, lini§tindu-1, sa nu-1 faci 0, se mai jeluiasca la Poarta mea . insemnare : S-a scris.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, doc. 475 (p. 222). Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 285.

1 In aceasta perioadi :1 florin = ducat = galben = 57 sau 59 akce. 2 Haraciul propriu-zis era de cca 50 000 ducati.

62 1564 decembrie 11 (972 cemazi I 7)

Poruneci prin care sultanul Suleiman Magnificul ii, confirms domnului Pith, Romtine$ti, Petru eel Tina'', primirea scrisorii despre mdrirea haraciului cu 10 000 de galbeni 0 despre situatia sotiei, lui Tani Canta- cuzino. I se porunceole sii trimitif haraciul marit f i sii se impace cu Seitanoglu . Porunca pentru voievodul Tara Romanqti : Trimitind scrisoare, ai dat de *tire precum ca ai marit haraciul tau cu cinci poveri (yiik) de aspri 1 §i ca vrei sa trimiti 10 000 de galbeni (altun ) 2 dare (virgil ). Ai mai facut cunoscuta §i situatia sotiei lui Seitan- oglu. S-a luat cuno§tinta despre tot ce s-a spus in acea scrisoare a ta. Astfel, la sosirea prezentei, Iti poruncesc sa trimiti fara Intirziere la Poarta imparatiei mele cei 10 000 de florini (filori ) despre care ai dat de §tire in scrisoarea ta. Astfel, sa trimiti an de an cele cinci poveri de aspri 3, cu care ai marit haraciul tau, §i sa le predai la vistieria mea imparateasca. De asemenea, aranjind, pe orice cale cu putinta, situatia in legatura cu sotia lui Seitanoglu, a te Impaci cu el §i, 1ini§tindu-1, a nu-1 faci sa se jeluiasca din nou la Poarta mea impotriva ta. Insem,nciri :1) S-a scris. 2) S-a predat oamenilor sai, la 7 Dja., anul 972.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, doc. 477 (p. 222). Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 285.

1 Cinci poveri (yfik) = 500 000 aspri (akce) = cca 10 000 galbeni. 3 Este vorba de majorarea haraciului de pins atunci, care era de circa 50 000 florini (galbeni). 3 10 000 florini, din care trimisese 5 000 florini (vezi doc. nr. 61 din volumul de fatp.

67 www.dacoromanica.ro 63 <1565 februarie 17 = 972 receb 16>

Serisoare in care sultanul Suleiman Magnificul ii confirms domnului Tarii Romdnepti, Petru eel Tincir, primirea scrisorii sale in legdturd cu impdcarea cu $eitanogiu Tani, dupd cum ii ceruse. Domnul e sf4tuit sd ,Si vacid de paza farii sale. Porunca pentru voievodul Tarii Romane*ti : Cind supusul cretin (zimmi) cu numele de Seitanoglu, dintre raialele din tIrile mele bine pazite, Meuse cunoscut ca ai luat din miinile lui cu forta, in Wile mele bine pazite, pe sora ta, pe care i-o da,duse*i de sotie, ti se trimisese porunca mea imparateasca pentru a va impaca *i pentru a gasi o cale de intelegere intre voi. Potrivit cerintei acelei ilustre porunci a mea, ai dat de *tire precum ca s-a gasit 'intre voi o cale de bite- legere prin aceea ca i-ai trimis sus-numitului, cu oamenii sai,i i-ai predat galbenii *i lucrurile pe care ti le da%duse el atunci cind o luase pe sora ta. Dealtfel, nici nu se cuveneau astfel de purtari. Ti s-a iertat de aster data pacatul pe care 1-ai savir*it. Astfel, iti poruncesc Ca, ferindu-te de azi incolo de fapte potrivnice *eriatului§iporuncii, sa fii cu toata prevederea *i sa staff atent *i, vazindu-ti de propria ta situatie, s'a depui toate eforturile tale *i toata straduinta ta pentru paza *i ocrotirea, ma cum se cuvine, a oamenilor tai, a taiii tale *i a vilaietului tau. insemndri: S-a scris.

Suret, Basbak. ArSivi, M.D.6, p. 347 Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 298.

64 <1565 februarie 17 = 972 receb 16>

Poruned prin care sultanul Suleiman Magnificul ii comunied ceaupului Suleiman unele infelegeri intervenite intre Imperiul Woman pi Austria, pe seamaTransilvaniei,pi-iceresd-Iconvingd pe principele Loan Sigismund pentru acceptarea acestor injelegeri. Porunca pentru Suleiman, unul dintre ceau*ii inaltei mele Curti : In clipa de fatal imparatul Austriei§iGermaniei1, imparatul Maxi- milian (Maksimiliyanup ), onorat printre capeteniile marl. ale celor de credinta lui Iisus, trimitind la inaltul meu Prag pe solul sau, impreuna cu haraciul sau, acesta a vorbit de faptul ea el 2 mentine legamintul pe care 1-am avut cu tatal sau, Ferdinand (Ferandup ). De asemenea, in legatura cu cetatea pe care a luat-o principele Transilvaniei, principele Stefan 3, glorios printre emirii mai maxi al celor de credinta lui Iisus, in cearta lui cu Bala* (Balaj) Minhar4, el a spus : In clipa incheierii pacii ea se afla in stapinirea noastra". De aceea el a cerut cele ce se aflau pe seama forsicele ce an fost luate contrar legamintului. Dat flind ca credintaiimparatia mea cer respectarea legamintului iiertarii5, de aceea in scrisoarea mea imparateasca, scrisa,potrivit

68 www.dacoromanica.ro obiceiului vechi, pe numele personal al imparatului mai sus amintit, s-a scrisi s-a pomenit *i de faptul ea cetatea Bana sa, ramina in miinile fiului craiului", iar celelalte cetati, care au fost luate, a fie predate stapinilor lor, potrivit cerintelor ahidnamelei mele imparate§ti. In aceasta privinta, i s-a trimis anume §i scrisoarea mea imparateasca. De asemenea, sus-numitul imparat a intervenit *i pentru eliberarea, lui Bebek Ferencz (Ferenc ) care se afla inchis, in clipa de fata, la Pragul fericirii mele. in aceasta privinta nu li s-a dat raspuns, dar s-a hotarit ca sus-numitul cel intenmitat sa fie eliberat, in schimbul predarii care fiul craiului" 3 a cetatilor care-i scapasera din mina. De aceea, la sosirea poruncii mele, care cere supunere, iti poruncesc sa nu divulgi aceasta chestiune nici unei persoane, ci s-o aduci numai lacuno§tinta fiului de crai", iar el s'a pastreze numai pentru el aceasta intelegere. Astfel, dupa ce solid. imparatului Austriei vor ajunge la el 2, dad, nu vor fi savir§ite, din partea aceea, fapte potrivnice legamintului" *i amanului"i data el va cere cetatile sale care i-au fost luate, cuconditia ca71 cetatea Bana s'a' ramina in miinile sus-numitului 3, atunci, potrivit cerintelor ilustrei mele porunci, respectind ahidnameaua noastrci impard- teased' ,el sa-i predea cetatile respective, iar indata dupa aceea ii va fi trimis sus-numituluii Bebek Ferencz,sprea-i preda cetatilesale. In felul acesta, el va obtine feluritele mele favoruri imparate0i. Ca atare, atragindu-1 potrivit cu acestea, sa to straduie§ti sa inlaturi du§nania §i pricinile dintre el §i Maximilian 6. A§a sa qtii ! insemndri : 1) S-a scris. 2) I s-a dat ceauplui Muharrem.

Suret, Ba§balc. Ar§ivi, M.D.6, doc.738. Arli. St. Buc., Alierof. Turcia,rola1, c. 700; rola 15, c. 298.

1 Kemce ye Alaman kral'. 2 imparatul Austriei. 5 I stefan, Joan Sigismund Zapolya. 4 Melhior Balassa, trecuse de partea Austriei. 5 Ahd ye aman. a . Ferandupoglu, Fiul lui Ferdinand".

65 <1565 februarie 18 = 972 receb 17>

Poruned prin care sultana Suleiman Magnificul aprobd cererea domnului Moldovei, Alexandru Ldpufneanu, de a fi ajutat de beii turd impotrivarebelilorfugaricareintenlionau.44atace< din Polonia). Poruncti pentru voievodul Moldovei : Trimitind scrisoare, ai facut cunoscut precum ca raufacatorii care au fugit mai inainte de aceasta din vilaietul Moldoveii care s-au refugiat ca du§mani string oti §i se pregatesc sa vina asupra ta, iar pentru a veni in ajutorul tau, s-a dus Maga tine beiul de Akkerman, Hasan, sa-i tins pretuirea, §i ca el se afla acuma acolo.

69 www.dacoromanica.ro De asemenea, ai cerut ca beii mei supusi, aflati in partea aceea, sa maurga in sprijinul tau. De aceea am poruncit ca sa te ajute sangeacbeii de Silistra si de Vidin, precumi alaibeiul de Nicopol, impreuna cu toti subasiii si cu spahiii lor. in acest stop, li s-au trimis cu olaci ilustrele male porunci, asa ea ei asteapta vesti de la tine. Astfel, la sosirea ilustrei mele porunci, iti cer sa nu stai cu nepasare fatil de dusmani, ci sa fii, cu mare bagare de seama, iar dacA,, asa cum ai Mut arz, e intr-adevar sigur ca dusmanii vor veni in vilaietul Moldovei si nu vor fi aleatuite osti in zadar, atunci, trimitind fara zabava scrisoare sapusilor mei bei, amintiti mai sus, sa ceri ajutorul lor, potrivit poruncii male. Apoi, in unireiin bung, intelegere cu ei, sa depuneti toate straduintele voastre pentru indepa'rtareagiinlaturarea dusmanilor. Dar, fiind cu prevedere in aceasta privinta, sa te feresti ca, prin nepasare, sa se savirseasca fapte contrare Orlii vilaietului, cinstei si onoarei imparatiei. insemnare : S-a saris.

Suret, Ba5bak. Ar§ivi, M.D.6, p. 346. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 297.

66 <1565 martie 3 = 972 faban 1>

Poruncti prin care sultanul Suleiman Magnificul, retspunzind favorabil cererii de ajutor a principelui Transilvaniei, _roan Sigismund, ii comunic4 faptul cd I-a eliberat pi l-a trimis pe Bebek Ferencz, cu care s4 colaboreze, iar dupd sosirea °sator islamice s4 mearg4 cu to ii impotriva austriecilor care atacau cetettileardelene. S3risoare ilustfa pentru fiul craiului" 1 : S3sind mai inainte scrisoarea voastra la Poarta fericirii noastre, cure este ref u.giul sultanilor marii azilul imparatilor glorio i, ceruserati ajutorul ostilor islamice pentru inlaturarea ostilor care asediaza in clipa de fats cetatea Tokay, care face parte din vilaietul vostru. De aceea, in aceasta privinta, trimitindu-se cu olaci ilustre porunci beilerbeilor de Timisoara si de Buda, li se dadusera sfaturi severe, asa cum se cuvine, ca sg, ajunga in ajutorul vostru. Ca voia lui Allah, apropiindu-se, ei slat pe tale de a ajunge acolo. Astfel, vilaietul tau faoind parte din tarile mele bine pazite, iar tu fiind supusul meu destoinici socotit ca atare, privirea mea purtatoare de bunavointa este mereu indreptata intr-acolo, iar interventia to in privinta lui Bebek Eerencz (Ferenc ) aprobindu-se prin bunavointa noastra, el a fost elib3rat si a fost trimis prin 2, onorat printre cei de o seama si de o virsta cu el, sa-i creasca norocul, care este unul dintre ceausii de la inalta mea Carte. Da aceea, la sosirea lui, atragindu-i pe n3tabilii (bey) ) care se supun, sa-ifacis1-1amapte in slujba si in tovarasia voastra, iar tu, la rindul tau, potrivit carintelor intelepeiuniigistraduintelor tale, aratind prietenie fatde beii vostri si unindu-vg,1iintelegindu-vg, intre voi, indata ce vg,

70 www.dacoromanica.ro veti aduna la un be cu o §tile islamice, sa nu pierdeti prilejul, ci sa aratati toata bravura voastra, §i tot curajul vostru pentru distrugerea §i nimicirea dusmanilor, cei demni de infringere, pe orice cale va fi cu putinta, fie ca ii veti ataca peste noapte, fie ca; va veti napusti asupra for cu sabiile purtatoare de victorie.i sa aratati astfel toata bravura voastra §i tot curajul vostru pentru inlaturarea pagubelor din vilaiet. Este tocmai momentul de a arata tovarasie si de a sluji. De aceea, fara a scapa prilejul, sa depuneti eforturi pentru a le veni de hac dusmanilor, asa cum trebuie, obtinind faima. De asemenea, sa dati mereu detire la inaltul nostru Prag, fara, lipsuri, ce grad anume an atins faptele dusmanului si care anume este situatia voastra, cu sfirsit glorios.

Suret, Basbak. M.D.6, p. 387. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola1,c. 696; rola 15, c. 318.

1 Kral-oglu, loan Sigismund Zapolya. 2 Loc alb.

67 1565 martie 16 (972 Faker, 13)

Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul, confirmind primirea cererii de ajutor din partea principelui Transilvaniei, loan Sigismund, ii comunicd faptul ca li s-au trimis beilerbeilor de Buda pi de Timi- poara, de doud-trei ori, porunci ca sa meargit in ajutorul sdu fi ca vor veni, iar el sd se pregaleascd cu oastea Transilvaniei. Porunca pentru principele Transilvaniei : Trimitind om, ai dat de stire ca, oastea austriaca, atacind, a luat uncle cetati de ale tale §i ai cerut sa se trimita ilustra, porunca beilerbeilor de Buda §i de Timisoara pentru ajutor. Tot ce s-a comunicat in aceste privinte, ilustra mea persoana am luat cunostinta. Astfel, beilerbeilor amintiti, precum §i sangeacbeilor aflati in partea aceea li s-au trimis de doua-trei ori porunci ilustre cu olaci ca sa te ajute. Potrivit ilustrei mete porunci, ei iti vor veni In ajutor. De aceea §i tu, la rindul tau, pregatindu-te in aceasta privinta cu prevedere §i cu grija desavir§ita, impreuna, cu oastea Transilvaniei, sa te pui In legatura, cu beilerbeii amintiti mai sus si sa iei masuri de prevedere pentru inlaturarea §i indepartarea dusmanului. Asa sa §tii ! insemndri : 1) S-a scris. 2) La 13 saban, anul 972. 3) I s-a predat dragomanului la data mentionata mai sus, punindu-se in punga de saten §i in capsula de argint. 4) Constantinopol (Kos- tantinigye ).

Suret, Basbak, Arsivi, M.D.6, p. 405. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 694 ; rola 15, c. 322.

71 www.dacoromanica.ro 68 1565 mai 10 (972 fevval 9) Constantinopol

Porundi prin care sultanul Suleiman lilagnificul,acuzindu-1 pe principele Transilvaniei, loan Sigismund, de incheierea pdcii en Austria, in conditiile necunoscute de el, ii ceresanu-sislobozeascd oastea pint la aducerea la indeplinire a clauzelor ahidnamelei care fusese datcl impdratului Austriei. Scrisoareilustra adresataprincipeluiTransilvaniei,principele Stefan 1 : to clipa de fata, trimitind scrisoare la Curtea mea purtatoare de fericire si la Cuibul meu inalt ca cerul, ai comunicat unele vestii stari de lucruri privitoare la partile acelea. Persoana mea ilustra am luat cunostint& de tot ce s-a spus§is-a Kris In scrisoarea ta. Daca este asa, atunci, afla ca in scrisoarea ta, sosita, nu s-a explicat cu. amanunte In ce conditii anume ai incheiat pace on imparatul Austriei. De asemenea, de vreme ce s-a Mout pace, atunci care anume este pricina cat dusmanii nu ies din tall, $i cum anume stau In cetatile tale °stile austriece 1 Ele se afla In stapinirea lor, ocupindu-le prin asediu ? Este necesar sa, se cunoasca adevarul despre felul cum anume ati incheiat pacea in partea aceea. De asemenea, mai inainte de aceasta, i se trimisese imparatului amintit, prin solul sau, adhidnameaua mea im.parateasca, iar tie ti se adusese la cunostinta precum ca s-a hotarit ca, dintre cetatile pe care pusesesi mai inainte mina, datorita ra'ufacatorului numit Palaz Minhar 2, sa fie predate In partea aceea cetatile luate, alai% de cetatea Bana 2. In clipa de fata, sosind scrisoare din partea imparatului Austriei, el a aratat ca solul sau, trimis cu ahidnameaua mea imparateasca, a ajuns la el si ca ei stau on bunacredinta§i ca,indata ce i-a sosit de la solul sau scrisoarea acestuia de angajament, au trimis oameni catre ostile for din vilaietul Transilvaniei, ca in partea for elini§te,ca nu se savirsesc atacurii ca, trimitind porunci strasnice capeteniilor (bey) for de la serhaturi, le-au cerut sa se fereasca de savirsirea unor fapte potrivnicepact. Dar in ceea ce to priveste pe tine, el a spus :Multumindu-ne pe not 1ipe oamenii nostri, el s-a invoit fata de pagubelesistricaciunile savirsite si este pe cale de a ne trimite pe solul sau". De asemenea, ziclnd ca : poate yeti respecta, poate nu, intelegerile Mute1ihota'ririle luate", din aceasta pricina, ei nu au dat raspuns multumitor In privinta cetatilor voastre luate < de ei >. Cum anume s-a facut pace intre voiain ce fel anume v-ati invoit in privinta pagubelor§istricaciunilor pricinuite for ? De asemenea, care anume este pricina ca trimiti pe solul tau fara a avea ilustra mea porunca ? De aceea, la sosirea scrisorii voastre imparatesti, sa faci arz, cu toate amanuntele, despre felul cum anume s-a facut pacea cu imparatul amintit mai susi despre conditiile in care dusmanii stau in vilaietul vostru si in cetatile voastrei despre angajamentele care au fost luate fata de partea cealalta. De asemenea, sa aratati pentru ce pricini anume solii vostri se due intr-acolo. De asemenea, sa nu imprastiati oastea voastra ping, ce nu va sosi din partea aceea o veste sigura in leg'atura cu cetatile voastre, ci sa stati gatagtechipati cu arme impotriva dusmanului sa nu slabiti eforturile voastre. insemndri : 1) La 9 sevval, anul 972.2) Constantinopol (Konstantiniyye).

72 www.dacoromanica.ro Suret, Basbak.Ar$ivi,M.D.6, p. 516. Aril. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 689; rola 15, c. 338.

1 Ioan Sigismund Zapolya. 2 Melhior Balassa. 3 fn continuare, citeva haze au lost sterse. Ele se refers la ajutorul ce se va acorda din partea ostilor Timisoarei, Budei etc. si la necesitatea de a sta cu ostile pregAtite pinA la lamurirea situatiei pAcii reinnoite de PoartA cu Austria.

69 1565 mai 30 (972 pevval, Seth) Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul, confirmind principelui loan Sigismund primirea unor ve8ti in legliturei cu situalia °Odor austriece din Transilvania, ii comunica faptul ea, pe linget beilerbeiul Timifoarei, a primit porunac sa mearga in ajutorul sau fi beilerbeiul Rumeliei, Ahmed palm. De asemenea, principelui i se cere sit depund eforturi impreuna cu ostile otomane. Porunca ilustra pentru principele Transilvaniei : In clipa de fata, trimitind scrisoare la inaltul meu Prag, ai dat de veste uncle stari de lucruri privitoare la du§manii aflati in vilaietul tau. Persoana mea atotcuprinzatoare am luat cuno§tiara cu amAnunte de tot ce s-a spus §i s-a scris in scrisoarea ta §i ele au ajuns la noi. De asemenea, sosind acuma scrisoare §i din partea beilerbeiului de Timi§oara, el da de §tire ca, pins acuma, el a ajuns linga tine §i ca s-a indreptat asupra dumanilor demni de infringere §i confirms ca i s-a cerutsa-iindeparteze, dupa cum va fi prilejul mai bun. De asemenea, in clipa de fata, in afara de sangeacbeii mei supu§i care au primit porunca sa mearga din Rumelia ETTA beilerbeiul Timi§oarei, in ajutorul tau, a primit porunca §i beilerbeiul de Rumelia, Ahmed pa§a, glorios printre emiri ai emirilor, sa-i continue marirea, pentru ca, aduninduli oastea la Sofia, sa fie gata §i sa priveasca spre partea ta, iar Wile din Rumelia sint in curs de stringere linga el. De aceea, cind va sosi ilustra noastra scrisoare, va cerem sa depuneli eforturi pentru scoaterea dupnanilor din vilaietul vostru §i din cetatile voastre, luate impotriva ahidnamelei noastre imparate§ti, §i sa nu-i lasati sa provoace pagube §i stricaciunitariffgivilaietului vostru. De asemenea, indata ce se va ivi prilejul, unindu-va, cu sus-numitul beilerbei, supusul nostru, sa va preocupati de chestiunea cetatilor §i de expeditietji sa le veniti dumanilor de hac in a§a fel inch O., fie pilda §i un sfat pentru alti du§mani care vor auzi. Vilaietul mai sus-arnintit facind parte din Wile mele binepazite, bunavointa mea se intinde din belpg in ceea ce to prive§te pe tine. Astfel, daca du§manii nu se vor sfir0 venind §i daca nu vor putea fi indepartati cu ostile trirnise acuma, atunci, potrivit celor ce se cuvin. credintei §i imparatiei mele, va fi trimis §i beilerbeiul Rumeliei §i vor fi luate masuri pentru treburile necesare. Aratind numaidecit bravura, voi sa va preocupati de indepartarea du§manului. A§a sa §titi 1. insemndri :1) S-a scris. 2) I s-a trimis mariei-salepasii,punindu-se in punga de atlas §i in capsula argintie, in ultima zi (selh ) a lunii §evval, anul 972.

73 www.dacoromanica.ro Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, p. 556. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 684 ; rola 15, c. 351.

1 Textul mai cuprinde si unele intercalari in legatura cu cetatile luate de austrieci, contrar ahidnamelei, iar peste alte propozitii s-au tras linii.

70 1565 iulie 12 (972 zilhicce 13) Poruneci print care sultanul Suleiman Magnificul ii, cere domnului Tdrii Romolnepti, Petru eel Tineir, sit strings oastea Prii Romanepti pi sa aptepte chemare din partea beilerbeiului Timipoarei f i a princ- pelui Transilvaniei, plecali pentru asedierea cetillii Satu Mare. PoruncI adresatI voievodului Tarii Romane§ti : In clipa de fatI, beilerbeiul de Timisoara, Mustafa, s & -i tins, norocul, §i fiul craiului" 1, aflindu-se la asediul cetAtii Sakmar 2, s-a flout cunoscut precum cg alaiurile dmmanilor vin fIrl Incetare §i cg, din aceastl pricing, e nevoie sI se -yin& In sprijinul oastei mele impIrate0i. De aceea, la sosirea ilustrei mele porunci, iji cer s5 stringi lingI tine oastea prii. Romane§ti, fIra nici o zlbava §,i farI Intirziere,i, echipind-o cu arme perfecte impotriva dmmanilor, sI fii gata cu oastea adunatI §i sI prive§ti In partea celor amintiti mai sus. Cind, fiind nevoie de caste, vor veni din partea celor pomeniti mai sus scrisori *i oameni pentru ajutor §si-ti vor cere sprijinul atunci, desemnind bapbug peste 5 000 de mteni destoinici §i bine Inarmati pe unul dintre banii destoinici §i de Incredere dintre banii Tarii Rom/ne0i, sI-1 trimiti numaidecit, chiar In ceasul acela, lingl cei amintiti mai inainte §i sl depui toate eforturile tale pentru a veni In ajutorul §i in sprijinul lor. Este timpul de adus servicii! FIrl sI-1 asemu- ie§ti cu alte vremuri, sa nu pierzi nici o clipl in ceea ce prive§te acordarea de sprijin §i sil to fere.,ti de nepIsare E3i de neglijentI. De asemenea, sI-1 sfaituie0i ma cum trebuie pe eel pe care II trimiti, f5,cindu-1 serdar, pentru ca s& -i stapineascl bine pe drumuri pe osta0i cu care va pleca, luIndu-i cu. el, §i s5 nu-i lmi sl atace tinuturile li 81 persecute raialele de prin locurile pe unde vor trece. In caz contrar, va avea urmari. SI §tii acest luau ! Insemnare : 1) S-a scris. 2) 0 copie, asa cum s-a arItat mai sus, a fort scrisa ,$i pentru voievodul Moldovei.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, p. 630. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 370.

1 Ioan Sigismun d. 2 Sakmar, Satu Mare.

71 <1565 iulie 12 = 972 zilhicce 13) Poruncd prin care sultanut Suleiman Magnificul cere autoriteifitor otomane stt asigare trecerea au bine a celor 500 de pu?caFi care eran adug din Europa la principeleTransilvaniei, loan Sigismund.

74 www.dacoromanica.ro Porunca pentru beii si cadiii din tinuturile mele binepazite : in clipa de fata, principele Transilvaniei, principele Stefan 1, trimitind oameni in Wile frince (Frenkistan ), a pregatit 500 de puscasi, ca sa stea ling& el, iar acestia, sint pe tale de a veni in partea lui. De aceea el a cerut porunca mea imparateasea in sensul ca, atunci cind ei vor dori sä treaca din tinuturile mele bine pazite de prin partile Budei, nimeni sa nu se amestece la ei. Astfel, am poruncit ea, atunci cind puscasii pe care principele eel pomenit mai sus i-a pregatit de prin partile amintite vor veni cu oamenii lui in partile acelea si vor dori sa mearga la el, s5, nu lasati pe nimeni sa se amestece sausa-iatace, contrar poruncii mele, astfel ca ei sa ajunga la el teferi si in siguranta. As,a sa stiti insemnare : S-a seris.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.6, p. 631. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola1,c. 680 ; rola 15, c. 371. 1 Than Sigismund Zapolya.

72 <1565 iulie 13 = 972 zilhicce 13> Poruncli pin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere beilerbeiului Timifoarei sa se poarte cu bunavoinla faja de cei 5 000 de ostafi moldoveni, precumpifag de beiul de Silistra, trimisi sa -1 sprijine pe principele Transilvaniei in asediul eetafii Satu Mare. Scl trimita fi numele celor care slujesc sau ru slujesc in lupte. Porunca pentru beilerbeiul Dmisoarei : S-a dat porunca mea ca sa mearga in ajutor si vreo 5 000 de osteni, care vor fi ceruti pentru ajutor din oastea Moldovei. De asemenea, va pleca in ajutor si beiul Silistrei, impreuna cu oastea sangeaculuisau, precum si cu gebeliil si cu cetele de piedestrasi. De aceea, la sosirea ilustrei mele porunei, iti cer sa to porti cu bunavointa cuvenita fata de supusii mei bei, precum si fata de ostasii adunati ca sa slujeasca si, cu buna-intelegere si en unire, sa depuneti tot felul de straduinte si eforturi pentru distrugerea si nimicirea dusmanului si pentru cucerirea cetatii Sakmar 2. De asemenea, sa-i treci in deftere separate pe acei dintre supusii mei zaimii (zvama) si spahii, precum si dintre ceilalti ostasi purt6tori de biruinta, care depun straduinte siarata glorie si fac tova'rasie bung, ca si pe cei care arata nepasare si neglijenta, si sa le trimiti incoace, pentru ca, cu voia lui Allah eel prealnalt, supusii mei care slujesc si fac tovarasie buna isi vor vedea dorintele for implinite eu feluritele mele favoruri imparatesti. De aceea si tu, la rindul tau, ingrijindu-te ca atare, sa savirsesti, potrivit cerintelor zelului si eforturilor tale, multa glorie si multe bravuri si sa faci fapte demne de lauda 3. Suret, Basbak. M.D.6, p. 631. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 371. 1 Gebeli (Gebel(). 2 Sakmar, Satu Mare. 3 Yilz akliklart.

73 www.dacoromanica.ro 73 1565 iulie 18 (972 zilhicce 19) Porancet prin care sultanul Suleiman Magnificul confirms primirea unei corespondenie de la domnul Moldovei, Alexandra LapuFneanu, in legetturei cu pregittirea unui numdr de 5 000 de ostafi moldoveni pentruajutorareaprincipeluiTransilvaniei,darprincipeleii comunicase cd, pentru moment, nu are nevoie de ei. Poruncil pentru voievodul Moldovei : Trimitind scrisoare, ai arltat ca, expediindu-ti-se de doul on ilustra mea poruncA, in sensul ea s1 dai ostasi pentru ajutorarea principelui Transilvaniei"1, ai pregItit osti suficientei astepti personal la serhatul Transilvaniei, privind spre principele cel amintit mai sus, dar ca, atunci 6nd ai trimis scrisoare, zicindu-i : Dad, este nevoie de osti, sa le trimit", el ti-a dat faspunsul :Insituatia de fatl nu e nevoie, dar to sa nu-ti impra'stii ostasii adunati, ci ei sat stea pregltiti pe locul acela pentru ca, atunci cind va fi nevoie, sa se trimitA in grabs om i A' fie ceruti". De asemenea, s-a aflat§idespre tot ceea ce ai mai spus. Astfel, ilustra mea poruncsa', emisiti pentru sprijinirea sus-numitului, este valabill ca si mai inainte. De aceea, la sosirea prezentei, sa nu-ti impastii oastea ci, potrivit poruncii mele de mai inainte, sa fii gata1i sa to uiti mereu in partea dusinanului si in partea aceea. De asemenea, pregUind cu arm3i eu echipament o parte dintre ostasii din MoldoVa, 6nd va veni om cu scrisoare din partea aceeasiiti va cere ajutorul, atunci sa trimiti indatA cu beiul de Silistra, ling */ beilerbeiul Timisoarei, vreo 5 000 de oameni bine armati si bine echipaji, pentru ca sl nu piardI nici o clip, in a-i ajuta, asa cum vor crede ei de euviintl. insen4ri : 1) S-a scris. 2) S-a predat ceausului Ahmed, la 19 zilhidjge, anul 972.

Suret, Ba$bak. Arsivl, M.D.6, p. 646. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 375. 1 loan Sigismund Zapolya.

74 <1505 iulie 28 = 972 zilhicce 29> Poruncd prin care, la cererea beiului Silistrei, dacti e cazut sd meargii in ajutorul asedierii ceteigi Satu Mare sau sa stea pentru paza Moldovei, sultanul Suleiman Magnificut ii ceresit se clued linger beilerbeiut Timi?oarei,dacit i se va cere ajutorul, iar de paza Moldovei va avea grija beiul de Akkerman. Dom,nul Moldovei, Alexandru Leipupneanu, comunicase a boierii fugipi, in Polonia vor eel vinei asupra Moldovei. Porunca pentru beiul Silistrei, Djafer bei : Trimitind scrisoare, ai comunicat ca ti-a sosit o scrisoare de la voievodul Moldovei 1, in care acesta iti arata ca iscoadele i-au dat de stire precum ca flufitaitorii, care fugiserl mai inainte de aceasta, stringind osti in Cara leseasel (Leh), se gindesc s5, vin* in Moldova. Deaceea ai

78 www.dacoromanica.ro argtat ca dacg, din aceastg pricing, voievodul Moldovei, avind el insusi nevoie de oaste, nu va fi in stare sg trimitg o§ti la Timisoara, atunci in ce parte anume sl se dea firman ca sa mergi? Astfel, s-a dat porunca mea ca beiul de Akkerman, Hagan, stind gata,s5,-1sprijine pe voievodul Moldovei, impreung cu cei de treaba din sangeacul sau, si, uitindu-se in partea aceea, sg se duel si sa -1 sprijine atunci cind i se va cere ajutorul. De aceea, la sosirea ilustrei mele porunci, iti cer ca, procedind potrivit poruncii mele de mai inainte, sl te preggtesti cu subasiii si spahiii sangeacului tau si cu fatarii gebelii, care vor veni impreung la treabg, precum si cu cei 5 000 de oameni inarmati, care fuseserg ceruti cu poruncg din Moldova pentru ajutor, si sg-i preggtesti in Moldova si Tara Romlneasca, intr-un be usor de trecut de osti si apropiat, de unde se poate ajunge in ajutorul si sprijinul acelei pgrti 2. De asemenea, stind gata adunati intr-un loc, pe unde trecerea ostilor se Ara face cu. usurintl, cind vor veni scrisori si oameni de la beilerbeiul Timisoarei si de la fiul craiului"3 si vor cere ajutoare, atunci, farg sä stai si farg sg intirzii nici macar o clipg sau macar un ceas, sg te stradu- iesti sa ajungi acolo in grabg. In aceastg privinta sg nu stai cu nepAsare. Astfel, dacg nu vei fi gata cu oaste si dacg, cerindu-se ajutor, nu vei ajunge la timp si se va intimpla sg se facg in partile acelea vreo fapta, contrarie cinstei si onoarei impArgtiei, atunci nu se va lua deloc in seams scuza to si vei fi dojenit si pedepsit in fel si chip si in cel mai mare grad. De aceea, neprocedind altfel, sgs dai crezare ilustrului semn! Insem,nare : S-a scris.

Suret, Basbak. Ar$ivi,M.D.6, p. 670. Arh. St. Buc.,Microf.Turcia, rola 15, c. 381.

1Alexandru Lapusneanu. 2 La Timisoara si apoi la Satu Mare. 3 Ioan Sigismund Zapolya.

75 1565 august 7 (973 muharrem 10) Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul, comunicind principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund, stadiul tratativelor cu imparatul Austriei, print solii acestuia, ii cere sa astepte definitivarea tratativelor in sensul confinutului ahidnamelei care fusese data Austriei inainte de conflictul austro-ardelean. Principelui Transilvaniei, principele Stefan 1, s5, i se scrie o poruncg ilustrg in sensul urmgtor : In clipa de f impgratul (kral) Austriei si Germaniei 2, impgratul Maximilian 3, trimitind scrisoare la Pragul nostru dgruitor de fericire, a dat de stire situatia pgcii incheiate intre voi, dupg dusnignia ivitg intre voi, impreung cu generalul sau si cu serdarii ostilor sale, precum si cu capeteniile sale. De asemenea, el a Flout cunoscut c5, °stile celor doul pgrti s-au dus la locurile lor, iar in privinja cetItilor luate de ambele parti, el a comunicat el solul sau este pe case de a sosi din nou pentru a discuta, aducind si darea pentru care se obligasera.

77 www.dacoromanica.ro De asemenea, el a mai dat de Mire ea se supune si respect& cu desl- virsire ceea ce cuprinde ahidnameaua noastrl imp&rAteascA, ce-i fusese trimisa mai inainte de aceasta. Dar, intrucit nu a sosit din partea lui un rAspuns multumitor, din aceasta pricin6, solul sau fusese pus FA intirzie mai multe zile si nu fusese trimis incoace, iar cind a vent, fiind intrebat, sus-numitul sol a spus, ca din partea imparatului amintit mai sus, a /fee-M-01e luate din vilaietul Transilvaniei nu anuleaza tratatuli leg6- raintul existent intre cele dolt& parti", si a dorit sa piece la impA- ratulsau. Din aceasta eau.* scriindu-i-se sus-numitului imparat ilustra noastra scrisoare, in legatur& cu aceste pricini, i s-a explicat ca nu se aprobl pacea incheiat& de tine cu ei, pe seama tarilor mele binepazite. De asemenea, s-a spus cg, dm& au de gird sa faca pace $i prietenie, atunci saltridice mai intli ostile lor aflate la hotarele vilaietului Transilvaniei i s& le imprAstie la locurile lor, iar indata, ce vor incepe sa, se intoarc6, atuncii voi, la rindul vostru, impreung, cu beilerbeiul Timisoarei, v& yeti intoarce la locurile voastre, iar cind vor veni iarasi solii lor, se va stabili ca cetatile luate de cele doua parti sa fie predate inapoi, stapinilor lor, in afar& de cetatea Bana, care sa, ramina in miinile tale, potrivit ahidnamelei noastre implatesti. Astfel, dacA, potrivit cerintelor scrisorii noastre imparatesti, trimisa in clipa de fatg, sus-numitul imp&rat, pentru a respecta cuprinsul ahidnamelei noastre impgxgtesti, ce-i fusese trimisa pe numele sau,Isiva ridica °stile sale de la hotarele vilaietului amintit mai sus si le va intoarce la locurile lor, atunci, la sosirea scrisorii noastre impafatesti,i tu, la rindul tau, cind vei afla sigur de aceste lucruri, precum i beilerbeiul Timisoarei, va trebui ca, far& s& mai zAboviti, sa va intoarceti la locurile voastre si BA, asteptati discutarea, cu solii lor care vor veni, a pricinii cetItilor luatei rezolvarea ei in sensul aratat mai sus. De asemenea, de vreme ce, aratind prietenie, vor dori sa respecte paceasiprietenia in sensul legamintului nostru imp&ralesc, atunci§i voi, la rindul vostru, respectindu-le, sa v& feriti de savirsirea unor fapte potrivnice 4. Insemndri :1) S-a scris. 2) I s-a trimis mariei-sale pasii punindu-se in pung& de atlas si in capsul/ de argint, la 10 muharrem, anul 973.

Suret, Basbak.ATOVi,M.D.6, p. 612. Aril. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 682 ; rola 15, c. 361.

loan Sigismund Zapolya. 2 Nance De Alamein. 3 Imperador Maksimiliyanq Kral. 4 Documentul cuprinde unele intercalarl si sters5turi, flind un concept.

76 1565 august 8-17 (973 muharrem, evasit) Constantinopol Scrisoarea sultanului Suleiman Magnificul ca raspuns la promisiunile regelui Poloniei, Sigismund al 11-lea August, de a respecta concligite tratatului de pace dintre cele doud pdrg. Se amintefte ,Si de situaga rebelilor moldoveni fugig in Polonia.

78 www.dacoromanica.ro Suleiman, fiul lui Selim han, vepic biruitor ! ...1 De asemenea, ati mai adus la cuno§tinta ca, dintre acei rebeli moldoveni care, fugind, mai inainte de aceasta, s-au dus in partite acelea, nici un individ nu a fost ocrotit, ci tori an fost pedepsiti a§a cum se cuvine, iar unul dintre ei. se afla si acum aruncat in inchisoare cu felurite cazne. AO mai aratat Ca, in timp ce unii dintre locuitorii vo§tri se indeletniceau cu agoniseala si cktigul tor, tatarii din Akkerman §i altii, din neamul tataresc, i-au pries si i-au luat in robie (esir ), contrar ahidnamelei imparateksti, §i ati cerut slobozirea celor de acest fel. De asemenea, ati mai facut cunoscut ca tatarii din Akkerman tiranizeaza §i persecuta Cara voastra de doul-trei on pe an. Ne-am informat despre tot ceea ce ati adus la cunoOinta. Astfel, Moldova facind parte din tar& mele binepazite, raialele ei sint tributarele mele, dar rebelii (eflciya) care se impotrivesc poruncilor noastre imparate0i nu inceteaza de a face rautati nici acolo unde se duo. De aceea a pedepsi pe cei de acest fel, care se hainesc, inseamna a pune rinduiala in tail §i a aduce linkte. Sa aveti grija potrivit cu acestea... 2. Solis pe la mijlocul (evaszt) lui muharrem cel binecuvintat, din anul noul sute si §aptezeci §i trei. De la re§edinta : Constantinopolul cel binepazit.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 44. Orig., AGAD, path. 212, nr. 409 ;scris : divant. Rez. Kat., I, p. 180-182, nr. 186; Cat., II, nr. 108. 1 S-a renuntat la formulele diplomatice. 2 Partea finalA nu se refera la Voile romane.

77 1566 ianuarie 19 (973 cemazi II 27) Scrisoare prin care sultanul Suleiman Magnificul al avertizeazd pe regele Poloniei, Sigismund al II-lea August, in legdturd etc o eventuald alianid polono-austriacd impotriva Moldovei. Se dau exemple 0 din trecut. Scrisoare ilustra 1 adresata craiului lepsc : 8-a dat de §tire ca austriecii string Nti §i an gindul nefast de a merge asupra vilaietului Moldovei. De asemenea, s-a mai spur ca §i la hotarul vostru se fat maxi adunari de o0i, iar cktile din partea voastra slat ablate cu oastea austriaca. Astfel, si mai inainte de aceasta, and o§tile austriece pornisera in partite Moldovei, ele trecusera prin Cara voastra, §i provocasera multe tulburari §i intrigi 2. insemneiri : 1) S-a scris. 2) I s-a dat ceauplui Iskender, la 27 djemazi-ul- ahir, anul 973.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.5, doc. 819. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 191.

1 Name-t ;en!. 2 Restul documentului nu a fost microfilmat.

79 www.dacoromanica.ro 78 <1566 ianuarie 27 = 973 receb 6> Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere din non sangeacbeiului de Silistra s4 pregateascd zaherele la popasuri, an vederea expedifiei planuite impotriva Austriei. Beiului de Silistra : Mai inainte de aceasta, poruncindu-se niizii/1 din sangeacul Silistra, pentru nevoile expeditiei, se trimisese In privinta aceea ilustra mea porunca din partea Cancelariei financiare 2. Este nevoie ca, scotindu-se In grabsnfaiit-ul,el sa, fie trimis la timp acolo unde s-a poruncit. De aceea iti poruncese ca, Ingrijindu-te in aceasta privinta in persoana, sa pregatesti, potrivit poruncii de mai inainte, niiziii-ul care s-a poruncit din sangeacul tau§i,scotind totnitziil-ulla zece dupa Nevruz 8, sa-1 expediezi acolo unde s-a poruncit. Chestitmea amintita este important/. De aceea, ingrijindu -te ca atare, sa depui toate eforturilegistraduintele tale pentru a scoate la timpul potrivit cantitatea de niiziit. De asemenea, sa scrii si sa faci cunoscut In ce fel anume a fost pregatit si cum anume este. insemnari : 1) S-a scris. 2)i aceasta 4.

Suret, Ba§bak. Ar§ivi, M.D.5, doc. 874. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 194.

Nuzul, In sensul de zaherele pentru popasuri. 2 Malige tarafindan, in sensul de cancelarie financiarA. 3 Nevruz, ziva priinAverii (21 inartle); deci, la 31 martie. 4 Indicatie cA s-a dat aceleia§i persoane, la aceea0 datA, ca i documentul anterior, in care se precizeaza s-a predat ceaqului Omer, la 6 regeb eel unit, anul 973", care pleca In misiune la Varna.

79 1566 martie 4 (973 Saban 12) Porunc4 prin caresultanul Suleiman Magnificul ti cere din nou beilerbeiului Timipoarei 84 pregdteascli zaherele pi opti pentru expedifia planuita, iar la sosirea sultanului la Sofia, 84 asedieze cetatea Gyula. 54 comunice si veptile pe care le va obfiv,e. Porunca pentrubeilerbeiulTimisoarei : Mai inainte de aceasta, trimitindu-ti-se porunca mea ilustra, ti se poruncise sa fiii to gata, Intrucit se va porni la expeditie Imparateasca. Acea Rust% porunca a mea se mentine intocmai, ca si mai inainte. Fiind nevoie de zaherele pentru oastea Timisoarei, iti poruncese sa nu zabovesti de loc, ci sa to pregatesti si sa fii gata, potrivit poruncii de mai inainte Sa pregatesti pentru oastea Timisoarei cantitati Indestu- latoare de orzi fain/i sa be Inmagazinezi in cetatile Cenad§iFelnac (11alenak). De asemenea, sa pregatesti osti, iar acolo unde va fi nevoie§icInd va trebui, sa scoateti chiar si mai mult decit este, Mat sa nu se indure greutati.

80 www.dacoromanica.ro De asemenea, stind mai dirminte gata cu oastea Timisoarei, cind, cu voia lui Allah, voi ajunge cu noroc si cu fericire in partile Sofiei, va trebui ca voi sa mergeti mai inainte si sa asediati cetatea Gyula. De aceea sa VA' pregatiti ca atare. De asemenea, cercetind si iscodind situatia sipurtarile ghiaurilor cei josnici, precum si gindurile for nefaste, sa scrieti si sa dati mereu de stire vestile adevarate pe care le Teti obtine. insemndri : 1) S-a scris. 2) S-a predat lui Hizir, chehaiaua sa (kethydast ), la 12 Saban, anul 973.

Suret, Ba5bak. ArOvi, M.D.5, doe. 847. Arh. St. Buc., iSlicrof. Turcia, rola 15, c. 193.

80 <1566 martie 14 =973 Saban 22> Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere din nou domnului Tdrii Bomanepti, Petru eel Tindr, sa pregifteasca zahereva poruncitagis-o trimitci cu corabiile pentru nevoileexpedifiei. Porunca pentru voievodul Tarii Romanesti : Mai inainte de aceasta, trimitindu-ti-se porunca mea ilustrd,ti se ceruse sa pregatesti zaherele si sa le incarci in corabii. Apropiindu-se acuma vrernea expeditiei, iti ponincesc sa nu zabovesti, ci sa depui toate eforturile si straduintele tale pentru a incarca in corabii, potrivit poruncii mele de mai inainte, zaherelele amintite si pentru a le trimite la locul unde s-a dat porunca. Insemnari :1) S-a scris.2) S-a predat lui Sinan,chehaia (kethuda ). 3) 0 copie s-a scris si beiului de Pecs (Pecevi ), Hasan bei. 4) 0 copie i s-a scris si beiului de Solnoc, Hasan bei. 5) Este noul chehaia al sus-numitului.

Suret, Ba5bak. ArOvi, M.D.5, doe. 179. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 198.

81 1566 martie 14(973 paban 22) Poruncci prin care sultanul Suleiman Magnificul ii cere domnului Moldovei, .Alexandru Ldpupneanu, sa pregetteased suficiente cantitali de zaherele pe drumul pe uncle vor trece prin Moldova Wile tatare, care le vor cumpcira cu banii lor, venind la expedilia planuita. Porunca pentru voievodul Moldovei : Yn clipa de fata, s-a dat porunca mea ca sa vina la expeditia mea imp'arateasca si Mehmed Ghirai hanul, care este fiul hanului Devlet Ghirai si hanul de Caffa (Kefe). I s-a trimis porunca mea ilustra ca sa vina tre,cind prin vilaietul Moldovei, dar i s-au dat sfaturi strasnice si asa cum trebuie.

8-c. 2474 81 www.dacoromanica.ro De aceea sa nu lasati Ca, de azi Incolo, ei FA persecute raialele si beraialele, ci sa cumpere cu banii for tot ce be trebuie. DacI este asa, atunci Iti poruncesc cai tu, la rindul tau, Ingrijindu-te, sa pregatesti cantitati suficiente de zaherele prin locurile pe unde e mai potrivit sa tread, eii sä desemnezi oameni destoinici de ai tai, astfel Inch, atunci clnd ei vor veni, sa fie pregatite zaherelele de care au nevoie, iar ei sä le cumpere cu banii for si sa nu persecute raialele. Sprijinindu-i,sa-iface1i F35, ajungl astfel In Tara liomaneascg. insemnari : 1) S-a scris. 2) S-a predat ceausului Ferhad, la 22 Saban, <973). 3) 0 copie is-a scrisi voievodului Tariff Romanesti. 4) I s-a predat iaceasta.

Suret, Basbak.Ar$ivi,M.D.5, doc. 1 192. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 199.

.82 <1566 martie 22-31 = 973 ramazan 1-10>

Poruncd prin care sultanul Suleiman Magnificul ii ceredin non domnului Moldovei, Alexandru Ettpupneanu,sd-itrimita,pentru expedifie, la Timipoara,pipe cei 200 de ieniceri din suita sa, imprevna cu alfi 3 000 de ofteni moldoveni. Pentru paza 11foldovei, s -au dat porunci hanuluiCrimeii, precum 0 sangeacbeilor (leBender 0 Silistra. Poruncl pentru voievodul Moldovei : Mai inainte de aceasta, ti se poruncise ca sa vin5, la expeditia mea unplateascIsicei 200 de ieniceri ai Inaltei mele Curti, care se afla, linga tine. De aceea, la sosirea prezentei, Iti poruncesc Ca, potrivit ponmcii mele, trimiti la Timisoara Impreuna cu cei vreo 3 000 de ostasi, Te care urmeazasa-itrimiti din Moldova. in felul acesta, ei sa vingli sa se ataseze ordiei mele imparatesti. De asemenea, sa pregatesti si un numar suficient de corturil pentru -supusii mei ieniceri, amintiti mai sus. DacA va fi nevoie de ajutorarea ta, pentru aceasta i s-a trimis poruncl hanului. De asemenea, a fost oprit -de la expeditiesisangeacbeiul de Bender ca sa to sprijine, dael va fi ' nevoie. De asemenea, s-a poruncit sá fie la dispozitia, tasibeiul de Silistra. Insemndri : 1) S-a scris. 2) A venit un ghiaur.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.5, doc. 1 302. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 201.

1 Segts-hane, msg. pentru rinda.i de cai sa u pentru lngrijitori de cai ; adapost" isau cort".

t8.2 www.dacoromanica.ro 83 <1566 mai 5 15 = 973 f evval 15-25> Poruncid prin care sultanul Suleiman .711agnificul, confirmind sosirea haraciului Moldovei, cere agai de ieniceri sd intocmeasoi defter pentru soldele optilor aflate in Moldova, indicindu-se pi modalitatea pldlilor : fie din haraci, fie din vistierie. Poruncl pentru aga de ieniceri (Yenigeri agasi ) :

84 1566 mai 14 (973 pevval 24) Porunca prin care sultanul Suleiman Magnificul, in urma veptilor primite de la principele Transilvaniei, loan Sigismund, in leriturd cu pregdtirile austriecilor, ii cere beilerbeiului Timipoarei sd cerceteze situalia pi 8-o comunice, iar potrivit unor porunci anterioare, sd atace cetatile Vilagop ,SiIneu. Poruncg pentru beilerbeiul Timiparei : in clipa de fats, principele Transilvaniei 1,trimitindscrisoare, a flout cunoscut ca unele dintre iscoadele sale 1-au informat cg ghiaurii string foarte multe o*ti *i fac marl preggtiri *i cg an de end sg vina acuma asupra ceatii Sakmar. De aceea, la sosirea prezentei, iti poruncesc s'a te informezi data faptele sint sau nu sint intr-adevAr asa cum s-a facut arz *i, aflind toatg situatia ghiaurilor, a scrii*i sg comunici asa cum se intimplg, lucrurile. De asemenea, sg fii *i tu gata *i sä stai pregatit pentru slujba pentru care ai primit poruncg. Totodatg, am poruncit ca *i oastea trimisg intr-acolo sg ajungg in grabl. Ea este pe tale de a sosi *i de a intra acolo. De aceea, *i tu, preggtindu-te ca atare, sg te duci, potrivit poruncii anterioare, *i sg incepi sl asediezi cetatile Vilago* *i Ineu (Yanova). Insemndri : 1) S-a scris. 2) S-a predat ceauplui Ahmed, la 24 *evval cel glorios, anul 973. Suret, Basbak. Arsivi, M.D.5, doc. 1 598. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 207. 1 Erdel kralz.

83 www.dacoromanica.ro 435 (1566 iunie 16 = 973 zilka' de 28> Porundi de la sultanul Suleiman Magnificul catre domuvl Tarii Bomdnefti, Petru cel Tinar, ca sd trimita la Timifoara, pentru expe- dine, numdru/ de ostafi cerut,Si mai inainte, deoarece beilerbeiul Timifoarei comunicase ca nu an sosit. 0 copie i s-a trimis §4, domnului Moldovei. Porunca pentru voievodul Tariff RoMinesti : Expediind scrisoare, In ziva de 25zilka'de a acestui an 9731, beilerbeiul Thnisoarei a dat de stire ea nu i-au sosit inca ostile pentru care ti se poruncisesa -ifie trimise din partea ta. Astfel, mai inainte de aceasta, trimitind de citeva on scrisori, facusesi cunoseut precum ca vor fi pregAtite osti5ivor fi trimise". De aceea f taiporuncesc ea, potrivit cerintelor supuneriii sinceritatii tale fatl de Pragul fericirii mele, sa trimiti in grabs numarul desemnat de osti pentru care s-a dat mai inainte porunca i sa faci sa ajunga la Timisoara. insemndri :1) S-a scris. 2) I s-a predat ceausului Ahmed, la data amint)itl mai sus. 3) 0 copie s-a scrissivoievodului Moldovei. 4) I s-a predatiaceasta.

Suret, BaOak. Ar§ivi,M.D.5, doc. 1886. Arh. St. Buc.,Microf.Turcia, rola15,c. 208.

1 13 iunie 1566.

86 1566 iunie 16 (973 zilka' de 28) $esul:Ak-Kilise Porundi prin care sultanul Suleiman Magnificul ordond ceauplui Hadji-Hasansa -istiipinea-scet bine pe oftenii din Tara Romaneascd in drumul for spre expeditie. Sei nu fie Wan sd persecute poinciana fi sd nu is nimic fa'ra bani. 0 copie i s-a trimis fi ceaufului Mustafa, ctre venea Cu oastea din Moldova. Porunca pentru ceausul Hadji-Hasan : Am poruncit ca oastea din Tara RomaneaseA sit nu persecute pe nimeni pe drum si sl fie stapinita asa cum trebuie. De aceea, iti poruncesc ca, la menziluri si la popasuri, stapinesti in asa fel pe ostasii Tarii Romanesti inch ei sa nu persecute si s'ai nu atace raialele5iberaialele. De asemenea, punindu-i sa cumpere cu banii for ce le trebuie, sa nu-i1555 52ia farl platl finetei merinde. insemndri :1) S-a scris. 2) 0 copie, ca cea de mai sus, a fostscris5 si pentru ceausul Mustafa, care vine cu oastea din Moldova.

Suret, Ba.5bak. Ar§ivi, M.D.5, doc. 1 904. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 209.

84 www.dacoromanica.ro 87 (1568 manic 25 = 975 ramazan 26> Scrisoare imparitteascei prin care sultanul Selim at II-lea, commit-1nd regelui Poloniei numirea lui Bogdan Litpumeanu la domnia Moldovei, in locul tatalui sau, Alexandru Leipurteanu, care decedase, ai cere totodatli set aib4 grijd ca Moldova 84 nu fie atae,atet de dupmani. Scrisoare imparateasca 1 adresata regelui polon 2 : fn clipa de fats, murind voievodul Alexandru, care era voievodul Moldovei, domnia ei a fost acordata fiului sau Bogdan 3 §i i s-a trimis itnparatescul nostru steag. Astfel, vilaietul Moldovei fiind Vara noastfa cucerita prin sabia noastra victorioasa §i cuceritoare, iar raialele de acolo, la rindul lor, hind raialele noastre tributare, va trebui ca, potrivit cerintelor devotamentului vostru sincer §i potrivit slabiciunii voastre mari fats de inaltul nostru Cuib", sa depuneti toate eforturile voastre binevoitoare pentru inlaturareai indepartarea du§manilor, daca ace§tia se vor gindi sa atace Moldova. De asemenea, va trebui sa dati dovada de tot felul de eforturi pentru a nu se pricinui suparari fie vilaietului Moldovei, fie raialelor de acolo, pentru a nu famine astfel nici o indoiala asupra motivelorintaririi prieteniei noastre. insemnari :1) S-a scris. 2) S-a predat talmaciului Murad cu o capsula aurita §i Cu o punga (kise ) impodobita.

Suret, Basbak.Ar61vi,M.D.7, doc. 2 732. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 555.

1 Name-I hamagun. 2 Sigismund al II-lea August. 3 Bogdan LApusneanu (martie 1568 februarie 1572).

88 <1568 martie 25 = 975 ramazan 26>

Scrisoare imparetteascet prim care sultanul Selim at II-lea cere hanului Crimeii, Devlet Ghirai, sa aiba grijd ca nimeni set nu atace Moldova, uncle fusese numit domn Bogdan Leipupneanu, in locul tatitluisay, Alexandru Lapufneanu, care decedase. Scrisoare imparateasca adresata hanului Devlet-Ghirai : Inclipa de fatal murind voievodul Alexandru, care era voievodul vilaietului Moldovei, voievodalicul vilaietului amintit afost acordat fiului sau Bogdan §ii s-a trimis imparatescul meu steag. Vilaietul Moldovei fiind intocmai ca §i celelalte taxi ale mele bine pazite, iar locuitorii de acolo, la rindul lor, fiind tributarii mei, de aceea, la sosirea scrisorii noastre imparate§ti, daca, ivindu-se vreo mi§care din partea du§manilor, va fi cu putinta sa se pricinuiasca vilaietului amintit pagube §i stricaciunii daca va fi nevoie de acordat tot ajutorul, atunci, potrivit devotamentului vostru sincersia slabiciunii voastre mari, Inca

83 www.dacoromanica.ro din vechime, fata, de inaltul nostru Prag, purtator de glorie, sa depuneti toate straduintele voastre demne de lauds, pentru a-i acorda sprijin si ajutor si pentru a nu lasa ca dusmanii sa pricinuiasca pagube si stricaciuni vilaietului Moldovei si raialelor de acolo. insemndri : 1) S-a scris. 2) S-a predat ceausului Iskender, Intr -o capsules de argint si cu o punga de atlas.

Suret, BaOak. ArOvi, M.D.7, doc. 2 734. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 556.

89 1568 martie 28 (975 ramazan 29)

Scrisoare implirtiteascd prin care sultanvl Selim al II-ica cere principelui Transilvaniei, Than Sigismund, scl aibd grijd ca Teo a Romancascd sd nu fie atacatd in perioada rind domnul de acolo, Petru eel Tindr, va fi plecat la Poartd cu haraciul. Scrisoare imparateasca adresata principelui Transilvaniei : Voievodul de acuma al Tarii Romanesti dorind sa vines, de asta, data, la Pragul fericirii mele cu haraciul sau, i s-a acordat binevoitoarea mea invoice imparateasca. fn aceasta, privinta,trimitindu-i-se ilusta porunca, i s-a poruncit : Punind in locul tau pe omul tau destoinic, a vii si apoi sa te intorci". De asemenea, chestiunea pazei siocrotirii Tarii Romanesti este importanta si necesara. Astfel, o parte a vilaietului amintit fiind aproape de vilaietul tau, trebuie sa te feresti foarte mult de a se pricinui din partea aceea pagube si stricaciuni Tarii Romanesti fie pe ascuns,fie pe Ufa, si a fii cu prevedere. De aceea, potrivit cerintelor devotamentului vostru sincer si potrivit credintei voastre depline, Inca din vechime, fata de Curtea noastra purtatoare de putere, va trebui ca, pins ce sus-numitul voievod al Tarii Roma- nest va veni la Poarta fericirii mele si se va intoarce, sa va uitati in partea aceea si sa depuneti toate eforturile voastre demne de lauds pentru ca, sa nu se pricinuiasca, prin neglijenta, pagube sistricaciuni, de catre dusmani sau altii, vilaietului amintit, precum si raialelor sau beraialelor de acolo. Insemndri :1) S-a scris.2) iaceasta a fost predates in punga ornaM si cu o capsules aurita. Suret, Basbak, Ar§ivi, M.D.7, doc. 2 735. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 557 ;rola 1, c. 662.

90 1568 martie 28 (97.5 ramazan 29) Scrisoare impeirdteascli prin care sultanul Selim al II-lea cere hanului Crimeii, Devlet Ghirai, sit aibd grijd de Cara Ronalneascd find ce domnul Petru eel Tinier se va intoarce de la Poartd, unde urmasdpiece cu haraciul.

86 www.dacoromanica.ro Scrisoare imparateasca pentru hanul Devlet-Ghirai : Voievodul de acuma al Tarii Romanesti dorind sa vina, de asta data, la Pragul fericirii mele cu haraciul sail, i s-a acordat binevoitoarea mea invoire imparateasca si, trimitindu-i-se ilustra mea porunca imparateasca, i s-a poruncit : S'a pui in locul tau oameni destoinici si apoi sa vii si sa to Intorci ". De asemenea, paza si ocrotirea vilaietului Tarii Romanesti ant treburi importante si necesare. De aceea, cind sus-numitul voievod al Tarii Romanesti va veni la Poarta fericirii mele si se va intoarce, in acest Limp, potrivit cerintelor devotamentului vostrusincer si a slabiciunii voastre mari, Inca din vechime, fat& de Curtea noastra', aducatoare de fericire, va trebui sa priviti intr-acolo si sa depuneti toate straduintele voastre demne de lama pentru a nu l'a'sa ca, prin nepasare, sa se pricinuiasca pagube si stricaciuni raialelor si beraialelor vilaietului amintit, de care dusmani sau de catre altii. insemnari : 1) S-a scris. 2) S-a predat ceausului Iskender, punindu-se in capsula de argint cu o punga de atlas.

Suret, BaOak. ArOvi,M.D. 7, doc.2 734. Arh. St. Buc.,Micro!.Turcia,rola15, c. 556.

91 1508 aprilic 14 (975 f evv al 16) Poruncit prin care sultanul Selint at II-tea cere principelui Transit- vaniei, Loan Sigismund, sa Sc infeleagtt eu nout beilerbei at Timifoarei, Djafer, care fusese *unit in locul lui Hasan, mazilit in urma reetam,atiei principelui. Porunca pentru principele Transilvaniei, voievodul Stefan' : Trimitind acum scrisoare la Inalta Poarta a fericirii, ai dat de stire situatia beilerbeiului Timisoarei, Hasan, sa-i tins marirea, precumsi ehestiunea hotarului. De asemenea, tot ce s-a mai spus in aceasta privinta, toate au fost &cute arz cu amanunte la picioarele Inaltului tron si persoana mea atotstiutoare am luat cunostinta de ele. Astfel,sus- nuntitul hind. inlaturat din beilerbeilic,beilerbeilicul Timisoarei a fost acordat lui Djafer, emir al emirilor printre gloriosi, sa-i tin/ norocul , care erabeilerbei de Caffa (Kele ), iar in privinta hotarului, s-a trimis un defter separat cu ceausul Ali,unul dintre ceausii Inaltei rude Curti, OA creascanorocul ! Potrivit cerintelor supuneriisi devotamentului vostrunesfirsit, precum si potrivit respectului si slabiciunii voastre maii fats de Cuibul nostru eel vesnic, unindu-va si intelegindu-va cu beilerbeiul cel amintit mai sus, sa-i tin'a norocul 1 A procedati asa cum se va crede de euviinta, in treburile privitoare la fericirea imparatiei noastre. De asemenea, sa se separe si 0, se desparta satele dependente de Ardeal de satele care, in defterul trimis, fac parte din tinuturile noastre bine pazite si care, la recensamint, au fost trecute In defterul lui Halil bei. Amanuntele an fost explicate. De aceea, procedind potrivit defterului amintit, sa depuneti eforturi si straduinte pentru ca nimeni sa nu se amestece 0 sa nu se gilceveasca impotriva-i.

87 www.dacoromanica.ro Insemndri : 1) S-a scris.2) S-a predat talmaciului, punindu-seintr-o capsulA de argint cu o punga (kise) ornata.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D.7, doe. 2 736. Arh. St. Buc., Micro!. Turcia, rola 15, c. 558. 1 loan Sigismund ZApolya.

92 1568 noiembrie 17 (976 cemazi 127) Scrisoare imparateasca prin care sultanul Selim al II-lea cereprilt- cipeluiTransilvaniei, loan Sigismund, sa permitd unor creptini (soh sotie, copii pi rude) din Transilvania scl vind la Poartd, intrucit aca ceruse capuoglanul Osman, care era lint lor islamizat. Scrisoare impafateasca adresata principelui Transilvaniei : Yn clipa de fats, Osman, unul dintre capuoglanii mei,sa-icreasa norocul, s-a rugat pentru acordarea unei ilustre porunci de a mea pentru ca, atunci cind tatal sau, Martin, si mama sa, Marta, care locuiesc in satul numit Bes ( I), dependent de Transilvania, vor dori sa vinla Pragul fericirii mele, impreunsa cu feciorii, cu fiicele¢icu celelalte rude ale lor, nimeni sa nu-i impiedice, ci sa" li se dea voie. De aceea, potrivit devotamentului vostru nesfirsit si a sinceritAtii voastre depline fatde Poarta fericirii noastre, va trebui ca -Lath' si mama sus-numitului 0, nu fie impiedicati, atunci cind vor veni, impreung, cu feciorii ii fetele lor, precum si cu celelalte rude §i neamuri de ale lor. Din- du-li-se voie, sa nu lasati pe nimeni sa se amestece sausa -iatace, incit eisa vinasisa se intoara. insemndri :1) S-a scris. 2) S-a predat celui care este bOliikbag al capugiilor, la 27 djemazi-ul-evvel, anul 976.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 7, doc. 2 762. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 656; rola 15, c. 565.

93 1568 decembrie 8 (976 cernazi II 18) Scrisoare impardteascd prin care sultanul Selim al II-lea ii cere principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund, sa respecte hotarele cu linuturile tureesti, tot astfel urmind sa procede2e ci beilerbeii din vecindtateet Transilvaniei. Scrisoare imparateascA adresata principelui Transilvaniei : Trimitind om i condicg (defter) la inaltul Cuib" al fericirii noastre, care este azilul imparatilor (hakan) mari irefugiul sultanilor gloriosi, ati dat de stire precum ca, facindu-se din nou recensAmintul (tahrir ) vilaietului, in afarl de satele inregistrate, s-a patrons si la unele sate care atirna, de vilaietul Transilvaniei. Persoana mea impAfateasca am luat, cunostintl, cu amanuntele aratate, despre tot ce s-a spus in aceastI pri- v

88 www.dacoromanica.ro Astfel, defterul trimis fiind confruntat cu defterul de la inalta Poarta a fericirii noastre, au fost copiate intocmai satele introduse in recensamintul nou 1, precum si satele care stet dependente de Transilvania§i nu au fost trecute in defter. Ea 2 a fost trimisa beilerbeiului de Buda ca sa nu se mai produca vreo interventie sau ineakare din nici o parte. In aceasta privinta, i s-a scris§iilustra noastra porunca, dindu-i-se sfaturi severe. Astfel, potrivit cerintelor devotamentului vostruf}ipotrivit sinceritatii voastre depline fats de inaltul nostru Prag eel vesnic, cit va sta lumea, va trebui cai voi sa-i sfatuiti cu strasnicie pe oamenii vostri, aflati in apropiere de serhat, pentru ca nimeni sa nu se amestece§isa nu intrein satele care depind de tinuturile noastre bine pazite si care au fost trecute in recensamintul nou. Tot astfel, data cineva din tinuturile noastre binepazite va patrunde In satele dependente de Transilvania si care nu sent trecute in defter, atunci, intelegindu-va cu sus-numitul, el sä-1 indeparteze§isa-1 inlature, iar pe cei care nu dau ascultare celor oprite,sa-iscriei sa-i faca arz la Pragul fericirii noastre ca sa li se villa de hac, !nett, in zilele imparatiei noastre, aducatoare de ferieire, raialelei beraialele din ambele parti sat traiasca in linistei nimeni sa nu fie tiranizat sau persecutat. Pentru ca sa nu se intervina in satele dinspre partea Timisoarei, dependente de Transilvania, netrecute in defter, in aceasta privinta s-a scris beilerbeiului de Timisoara§ii s-a trimis strasnica noastra porunca imparateasea si el a fost sfatuit cu severitate. La nevoie, luind lega'turai cu sus-numitul, el sa-i inlaturei sa-i indeparteze pe cei de acest fel, . insemairi : 1) S-a scris. 2) S-a predat talmaciului, cu punga§icu capsula, la 18 djemazi-ul-ahir, anul 976.

Suret, Basbak. Arsivi, M. D. 7, dot. 2 765. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 655 ; rola 15, c. 566.

1 Tahrir-i Djedid ( Tahrtr-i-Cedid ). 2 Copia listei satelor extrase din defter.

94 1569 martie 28aprilie 6 (976 pevval, evasit)Constantinopol Scrisoare prin care sultanul Selim al II-lea it indeamnd pe regele Poloniei, Sigismund al II-lea August, sd atace Rusia, in limp ce ostile otomane se pregdteau sa asedieze cetatea Astrahan, ai cc rei to- cuitori supdrau pe pelerinii musulmani. Se amintepte regelui de cererea lui de ajutor, prin hanul Crimeii sau prin akingiii si teitarii din Dobrogea, in veolerea devasteirii linuturilor rusepti, inca pe vremea domniei sultanului Suleiman Magnificul. Selim, fiul lui Suleiman han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii mari ai neamului crestin... 1, craiul lgese, Sigismund August, sfirsitul sa va fie cu noroc, la sosirea inaltei parafe imparatesti, sa va fie cunoscut ea raufacatorii aflati in cetatea Astrahan (Hadji-Tarhan), cunoscuta si sub numele de Ejderhan", care face parte

89 www.dacoromanica.ro din cetatile ghiaure de la serhatul De*t-i-KIpceak, apartinind taie calea pelerinilor musulmanigl-iimpiedica *i nu inceteaza de a devasta. avutiile lor, Inch, Inlaturarea ra'utatilor acestora devenind o treaba din. cele mai importantei necesare, s-a hotarit ca, cu voia lui Allah cel prea- Malt, pentru cucerirea, supunereagidistrugerea aceleiceta'ti sa, fie trimia hanul Devlet Ghirai, a-i tina marirea, care este stapinitor de vilaiet,. Impreuna cu mirimiranul (emir-ul-camera) eel glorios, Kasim, beilerbei de Caffa, sa-i continue norocul,i cu beii mei supu*i dintre emiriiaflati In partile Cerakse 3, Rumelia *i Anatolia *i cu un numar Indestulator de o*ti dintre zaimi 4sitimarioti 5 §i ienicerigitunarisicelelalte o*ti purtatoare de victorii. Preainaltul Allah sa ajute ca acest Inceput binecuvintat sa se termine cu bine ! Astfel, ni s-a adus la cuno*tinta ca, mai Inainte de aceasta, pe vremea. raposatului meu tats, maria-sa sultanul Suleiman han gaziu14, Allah sari lumineze mormintul, trimitind *tire la Inaltul nostnu Prag cel purta'tor de dreptate, prin Ibrahim, sa-i creasca norocul, care face parte dintre- talmacii Curtii noastre *i este onorat printre cei de o seama cu el, ceruserati sä vi se dea un numar Indestulator de osta*i de la sus-numitul Devlet Ghirai han sau dintre tatariii akingiii din Dobrogea, ca sa rnergeti asupra. ru*ilor cei purtatori de nenorocsisa devastatii sa pricinuiti pagube vila- ietuluisitariilor. Acura este timpulsiprilejul eel mai potrivit. De aceea, dael doriti, se vor face pregatirile cuvenite dupa cum yeti crede ca e mai bine. Pentru hatirulgidorinta domniei-voastre, vor fi strinse multe o*ti purtatoare de victorie la serhaturile tarilor noastre bine pazite. Daca va yeti tine prietenia voastra, atunci din partea aceasta, nu se vor savir*i atacuri *i nu se vor aduce deloc pagube tarii *i vilaietului vostru *i nici raialelor sau bera- ielelor voastre, contrar ahidnamelei noastre imparate*ti. Daea este ma, atunci, la sosirea, cu scrisoarea noastra Imparateasca, a talmaciului Ibra- him, pilda printre cei de o seama cu el, care este unul dintre noroco*ii de la Pragul fericirii noastre, sa-i creasca gloria, va trebui ca *i domnia- voastra, la rindul vostru,sg-isfatuiti asa cum trebuie pe guvernatorii (hakin ) vo*tri de la serhat pentru ca, de azi incolo, 0, nu mai savir*ease& fapte contrare, asa cum au facut mai inainte de aceasta chid, venind asupra cetatii Djankerman, au min' at cu ei of *i vite, formind cete, far celor care vor provoca turburari de acest fel, sa li sa vina de hac potrivit cerintelor ahidnamelei noastre Imparate*ti *i a fie pu*i sa platease& strieaciunilegi pagubele pricinuite. Yn aceasta privinta, depunindu-se eforturii stradanie pentru Inde plinirea cuprinsului scrisorii noastre Imparate*ti, trimisa mai Inainte, sa nu se fad, deloc Incaleari, contrar tratatului, *i sa nu se mai sa'Ar*eascl atacuri asupra cetatilorsisupu*ilor no*tri de la serhaturile vilareturilor noastre, pentru ca, In felul acesta, sa continue §1 sä dainuie prfetenia dintre noi. Dad, doriti indeplinirea celor aratate mai sus, atunci, cu. voia lui Allah cel pretuit, and otile noastre purtatoare de noroc vor merge1i, asediind cetatea pomenita,()stiledumane vor suferi pagubei vor fi In strlmtorare, voi, la rindul vostru, sa va pregatiti aqa cum veti crede de cuviintasidupa cum yeti avea prilejul mai potrivit, pentru ca, In feful acesta, cu voia prea Inaltului Allah, dumanii aflati Intre noi sa fie Inlitu- rati, iar raialele §i beraialele sa stea In lini*te. Sa scrietii sa adueeti la

90 www.dacoromanica.ro cunostinta Curtii mele fericite ce ginduri aveti in aceasta privinta si ce masuri veti lua si cum anume veti proceda...

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 49. Orig., AGAD, pach. 219, nr. 421; scris : divani. Rez. Kat., I, p. 194 195, nr. 199 ; Cal., II, nr. 159. 1 S-a renuntat la unele formule. 2 Rus-t menhus, dalalel -i me'nus. 3 Cerakse, Circazia. 4 Zuama, pl. de la zaim. 5 Ehl-i timar. 6 Suleiman Magnificul. 95 1571 iunie 25 (979 safer, gurre) Poruncd, prin care sultanut &lint at II-tea sti, cere beilerbeiului Timi- ?oarei sa depund eforturi pentru mdrirea cantitdiilor de pulbere; sti inlice mdwile luate ,Si cantitdfile procurate. Poruncl adresata, beilerbeiului Timisoarei. in clipa de fata, fiind importanta marirea cantitatilor de pulbere, am poruncit ca ea sg fie pregatita si inmagazinata, pe orice cale cu putinta, fie luindu-se din: pulberarii (baruthane), fie cumparindu-se cu banii miriei de la cei care aduc pulbere din pantile Transilvaniei si o vind in tinuturile bine pAzite, astfel melt s'a depuneti eforturi si straduinte. De aceea lti poruncesc ca, la sosirea ceausului Sefer, nemaiz6bovind, sg, cercetezi pulberAnile si s6 depui eforturi si strAduinte pentru marirea cantitAtilor de pulbere, pe orice cale va fi cu putinta. De asemenea, BA, iei cu banii miriei cantitati mari si indestulatoare de pulbere de la cei care procura, in acest fel, pulbere din vilaietul Transilvaniei. De asemenea, s'i sail si s'a comunici en amanunte in ce fel anume ai prega'tit-o, cit anume s-a procurat din fiecare pulberarie, city pulbere s-a luat din pulberea adusa din vilaietul Transilvaniei si cu citi aspri ai luat cintarul. De asemenea, sa arati ce ca,ntitate de pulbere exista si cita pulbere anume ai thrills la Belgrad. insem,ndri : 1) S-a sods. 2) 1 safer eel glorios, anul 979.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 17, doe. 23. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 611.

96 1571 iulie 5 14 (979 safer, evastt) Constantinopol Scrisoarea sultanutui Selim at II-lea prin care se cere regelui Polo- niei, Sigismund at II-lea August, sd trimitd un om pentru inventarierea lucrurilor rhyme dup'd moartea principetui,Loan Sigismund

www.dacoromanica.ro 91 Zdpolya al Transilvaniei. Begele _Poloniei 4i revendicase drepturile asapra lor, potrivit legaturilor sale de rudenie prin Isabella, sofia lui Loan Zdpolya. Este vorba pi de unele litigii pentru ptipunat. Hiive Se lim, fiul lui Suleiman han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii marl ai neamului crestin...1, craiul vilaietului lesese, craiul Sigismund August, sfirsitul sa, Ira fie cu noroc ! CInd va sosi inalta parafI imparateascd, sa vd, fie cunoscut ca a sosit acum la inaltul nostru Prag, aducdtor de fericire, si la Malta noastr5, Curte, purtAtoare de dreptate si azil pentru. hakanii si sultana lumii, scrisoarea domniei-voastre, scrisl cu sinceritate, prin care aratati c5, principele Stefan 2 a decedat mai Inainte de aceasta, pe cind era crai de Ardeal. El fiind fiul sorei domniei-voastre 3iar sora voastra murind pe vremea cind craiul eel mai sus amintit era Inca In viata, toate lucrurile ramase de la ea trecusera pe seama lui 2. Dar in momentul de fatd, craiul aratat murind si el si neavind un alt mostenitor, toate lucrurile rdmase dup5, moartea sa an trecut pe seama domniei-voastre. Mai aratati ca, char si Inainte de a muri, el v5, ldsase prim testament (vasiyet) unele obiecte de ale sale. De aceea cereti ilustra mea poruncI pentru ca ele sa fie luate §1 date domniei-voastre. De asemenea, mai scrieti c5, raialele din tarile noastre bine pazite, care se due In vilaietul vostru cu vite si cu lucruri, dddeau, din trecut si ping, acuma, (Wile de pdsunat (otlak hakki) §i vamile lor, potrivit legii si obiceiurilor cerute de ahidnameaua impdrateascd, dar beiul de acum din Bender nu lass ca aceste ddri sä fie luate, zicInd cd, ele apartin numai emirilor.. . . : De asemenea, si voievodului Batory Istvan 4, care este voievodul Ardealului, scriindu-i-se porunca noastra impdrateascl,is-a poruncit sa cerceteze dacI Stefan craiul eel raposat, a ldsat avutie si alte lucruri, bineInteles, afarl de avutiile pe care le are in tara Ardealului, si sa vadI dacd vi le-a ldsat prin testament. De asemenea, i s-a poruncit ca dacI este asa, atunci, fie c5, e vorba de bani, fie de obiecte sau de alte lucruri, s5, le treacd, pe toate In defter, amanuntit, si apoi sd, facl arz la Pragul fericirii noastre. Astfel, la sosirea scrisorii noastre impIrItesti, purtItoare de bucurii, va trebui ca si domnia-voastrI, la rindul vostru, 85, trimiteti pe omul vostru la voievodul mai sus pomenit al Ardealului ca s5, inregistreze cu el §i sa facd, un catastif en tot ceea ce a ldsat craiul Stefan din avutiile si lucrurile salecu. testament, pentru domnia-voastrlsi sa trimit5, defterul la Pragul fericirii noastre pentru ca, sosind laMaltaalta' noastra elute, cind se va face arz despre aceasta, sä se procedeze, cu voia prea scumpului Allah, dupd cum se va crede de cuviinta In aceasta privintI si asa cum se cere si se cade prieteniei vechi dintre noi. Dar nu se ingaduie sa, se tears ceva din banii (hazine) adunati din vilaietul Transilvaniei, pentru nevoile Orli si vilaietului. SI depuneti toate eforturile voastre demne de laudl pentru a nu Ingadui ivirea unor fapte contrare legImintului si tratatului, precum si prieteniei pe care o aveti din vechime fatI de Cuibul" nostru eel purtator de noroc, ca §i fat& de inaltimea noastra.

92 www.dacoromanica.ro Scris pe la mijlocul (evastt) lunii safer cel purtator de glorie din anu1 nou'a sute saptezecisinoua. De la resedinta din bine pazitul Constanti- nopol.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 55. Orig., AGAD, path. 241, nr. 454 ; scrisdivani. Rez. Kat., I, p. 203 204, nr. 210 ; Cat., II, nr. 165.

1 S-a renuntat la unele formule. 2 loanSigismund Zapolya. 8 Isabella, fiica regelui Poloniei, Sigismund I August,sisoda lui IoanZapolya. 4 Stefan Bathory (1571-1575, voievod ;1575-1583, principe).

97 1572 ianuarie 7-16 (979 faban, event.) Adrianopof Firmanul sultanului Selim al II-lea prin care se cere regelui Poloniei, Sigismund al II-lea August, sa explice Po?* de ce anume polong pricinuiescsupcirarilocuitorilorMoldovei,avertizindu-1totodat4 di nu vor fi luate in seams eventualele motivciri legate de planuirea unei casatorii a voievodului Moldovei, Bogdan Ldpufneanu, etc a polonezd. Hive Selirn, fiul lui Suleiman han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii magi ai neamului crestin... 1 craiul vilaietului lesesc, craiul Sigismund August, sfirsitul sa va fie cu noroc ! Cind va sosi inalta parafgb ImpArAteasc'a, sa va" fie cunoscut ca, sosind acum numeroase scrisori de la supusii mei sangeacbei, aflati la serhaturi, ei an dat de stir& ca cei de neam lesesc, alcatuind bulucuri, vin In vilaietul Moldovei supgra,gi -inecajese pe locuitorii acelui vilaiet, iar beiul vostru numit Laski (Lasko) 2, venind cu numeroase osti la marginea tarii lesesti, din apropierea serhatului vilaietului Moldovei, st5, acolo cu ostile adunate de- el. Afar' de ei, si cei sositi din acele parti, precum si cadiii de pe acolo au Instiintat ca faptele sint intocmai celor aratate mai sus. Astfel, asemenea purari hind contraregiImpotriva tratatelor vechi siangajamentelor din trecut, Intarite si consolidate Intre cele doul par i, a lost trimis Turgud, care este until dintre ceausii Inaltei mete Curti si ai Pragului fericirii mete si care este pilda printre cei de o seamg, cu el, ca s' afle motivul acestor fapte si care anume este adevarul In aceasta privint5. De aceea, la sosirea sa, va trebui sa se depunl eforturi multe pentru ca,. potrivit cerintelor sinceriratiiaidevotamentului vechi fatg, de Poarta cea ocrotitoare a Impiteatiei mete, sa i se aduca, la cunostintA tot adevAruI despre cauzelesipricinile care an dus la ivirea unor astfel de fapte$f purfari, contrare pAcii i prieteniei existente. Dacl se va socoti sa se dea raspunsul ca pricina unor asemenea fapte este In legIturg, cu casatoria voievodului vilaietului Moldovei 3 ell o fat5, de la, le i, atunci sa setie ca, pentru aceasta treaba, nu s-a dat Invoire- celor de neam lesesc sa vina In vilaietul Moldoveii s,sAvIrseasca, fapte de tiraniei nici de acum incolo nu dau ilustra mea Ingaduintl In aceasta privity 0.

93. www.dacoromanica.ro De aceea, potrivit cerintelor prieteniei voastre cu Poarta fericirii mele, a in§tiintati cu orice pret adevdrul despre cele pomenite mai sus, precum §i celelalte situatii ce s-au ivit in acele pOrti. Scris pe la sfir§itul (evahir ) lui §aban cel mOret, din anul noug sute §i§aptezeci§inoua. De hi re§eclinta din bine pgzitul Adrianopol (Edirne).

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 56. Orig., AGAD, path. 245, nr. 461; scrisdivant. Rez. Kat., I, p. 207 208, nr. 214 si Cat., II, nr. 167.

1 S-a renuntat la unele formule. 2 Albert Laski, nobil polon. 3 Bogdan LApusneanu. fi8 <1572 ianuarie 7-16 = 979 ?alma, evahir> Adrianopol Scrisoare prin care marele vizir Sokollu-Mehmed passa intarepte regelui Poloniei, Sigismund al 11-lea August, ptirile despre intenlia lui Bogdan Letpusneanu, domnul Moldovei, de a se reiscula. Dace se va refugia in Polonia, de teams ca va fi pedepsit, sd fie prins sau ucis. Glorios printre emirii mari ai neamului cre§tin, demn de incredere printre mai marii celor de credinta lui Iisus, orinduitorul treburilor comu- nitAtilor cre§tine, posesor de gloriei faimO, mAria-sa craiul vilaietului lewsc, dupd, prezentarea urarilor de bine §i de sOnOtate, vi se aduc la cuno0int'a, prietenete, urmatoarele : este mai clar decit lumina zilei faptul ca respectarea temeliilor tratatului duce la fericirea raialei §i a tarn, iar respectarea regulilor de bunl vecinatate determinI IntOrirea prieteniei. Astfel, de la venirea la serhat a lui Jazlowiecky (raziocka), care este, din partea craiei voastre ruski voievod1(?), serhatul acela a gasit lini§te §i si gurantA. De asemenea, datoritO devotamentului sau sinter §i prin min tea sa §i gindurile sale drepte, el continua intArirea pdcii §i prieteniei Fie ca voievodul mai sus-amintit sa depunl §i de azi incolo eforturi in privinDa luarii unor mOsuri bune de acest fel §i pentru paza pAcii ! Cu voia, lui Allah eel preainalt, atunci bunastared, raialelor va cre§te §i tara voastre nu va fi supOrata, in nici un fel. Constatindu-se ca situatia lui Bogdan 2, voievodul de acum al Mol- dovei, nu este tocmai bunA, i s-au dat de nenumgrate on sfaturi, dar acestea nu i-au folosit la nimic. Afarl de faptul cd, §i-a vgzut de treaba sa, el nu a incetat de a se duce cind in vilaietul crgiei voastre, dud in alte pOrti .§i provoacI mereu tulburAri §i rOutIti in vilaietul sau. De§i raialele §i boierii (bolarlar ) s-au slturat de tot de el, a sosit totu§i la auzul binecuvintat al fericitului padi§ah, care este cel mai mare dintre toti padi$ahii, vestea cä acesta, invocind unele motive, a pltruns in Cara craiei voastre, devenind astfel pricina unor mari tulburari. Mai mult chiar, adunind in jurul sau numero§i hoti, distrugatori de taxi §i vilaiete §i care nu §tiu de ei, a alcatuit astfel o oaste numeroasO, sub ente- nte pretexte.

.94 www.dacoromanica.ro De aceea a fost emis firmanul impLAtesc in sensul ea, daca ace5ta, fAcind astfel de tulbufarii fautAti, se va duce apoi in partile acelea, sa li se taie capul, lui, precum si celor care vor merge cu el, iar . Multumiri lui Allah !Poarta fericirii nu are un prieten mai vechi decit inalta craie a domniei-voastre, iar pentru cinstea domniei-voastre, atria alti crai an putint'a de a gasi prietenie la Poarta Devletului 3. DaeA este asa, atunci, la sosirea, in cfaiia domniei-voastre, a scrisoriiprietenesti, scrisA 4 In forma de glorificare, se asteapta, de la vechea voastrI sinceritate fata de Poarta fericirii, aceea ca, dad, acel Bogdan 2, lipsit de noroc, va voi sa treaca prin vilaietul domniei-voastre, cu gindul de a se duce- Intr-o parte oarecare, sa luati toate masurile ca el sl nu gaseascA -vreim drum. Ne vom bucura de orice mgsura pe care o veji socoti bun', cu mintea domniei-voastre de crai, in privinta trimiterii capului s'au la Poarta Devle- tului. De asemenea,saluati cu cinste cunostinta de faptul ca m'asurile bune pe care le veti lua in aceasa privinta vor duce la intarirea paciisi prieteniei ce continua de mulf' vreme si va fi o mare binefacere pentru partea noastra. In rest.... Din orasul Edirne. Pence :Mehmed ...

Arh. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 57. Orig., AGAD, pack. 246, nr. 463 ; scris : rik'a -divan'. Rez. Kat., I, p. 208, nr. 215 ; Cat., II, nr. 168.

1 Wojevode ruskiego" (Kat., vol. 1, p. 208, nr. 215). IBogdan Lapusneanu. 3 Der Devlet, capitala lmpArAtiei otomane, Constantinopol. 4 De marelevizir.

99 1572 februarie 12 (979 ramazan 27) Poruncd prin care sultanul &Jim al II-lea cere boierilor fi demnitarilor Moldovei sti depund toate eforturile for pentru liniftea locuitorilor fripentru prinderea fostului domn, Bogdan Lapupneanul, care fugea spre Polonia. In aceste scopuri, sa-1 sprijine pe noul domn, _loan Vodci eel Viteaz.

PoruncI pentru boierii (bolar )§inotabilii (a'yan) vilaietului Mol- dovei : Mai Inainte ati dat de stire a fostul voievod al Moldovei, Bogdan 11. aflindu-se sub ocrotirea neamului lesesc, raialele vilaietului Moldovei se aflau tot timpul in strimtoare, iar din aceasta pricing, ati luat asupra voastaA obligatia de a pure mina pe hainul cel amintit mai sus si de a. face. In asa fel casai se vina de hac.

95. www.dacoromanica.ro Astfel, vilaietul Moldovei facind parte din tarile noastre bine pazite, dorinta mea ilustra este ca, in zilele mele fericite, raialele §i beraialele de acolo sa fie In brmastare §i sa stea in siguranta §i cu bine. De aceea se daduse porunca mea ca, In locul sus-numitului hain, aducindu-se un alt voievod, sa i se villa de hac acelui hain. In clipa de fats, beiul de Bender, trimitind scrisoare, a dat de §tire caacesta 1, unindu-se §i aliindu-se in partile acelea cu raufacatorii care i se supun, precum §i cu cei de neam le§esc, se duce cind spre Hotin (Hotun), eind spre Ia§i, zicind ca ma duc in sangeacul meu" 2. Astfel, imparatia mea doresc sa isa vina de hac sus-numitului, iar voievodul trimis 3, devenind voievod in vilaietul vostru, sa puns ordine i rinduiala printre raiale §i beraiale. De aceea vg, poruncesc Ca, atunci cind voievodul Ioan (ruvan), trimis in vilaietul vostru, va intra in tara voastra, mergind cu totii ling% el, a v5, uniti intre voi cu bungs intelegere i sa, depuneti eforturi pentru prinderea acelui hain, oricum se va crede de cuviinta, Inca sa nu pierdeti nici o clipa in aceasta privinta. Astfel, data, neunindu-va cu totii In aceasta privinta §i neatragind cu binele raialele §i aratind nepasare, oricit de mica, §i neglijenta In prinderea hai- nului acela, raialele se vor ridica In picioare §i yeti cauza imprktierea, nenorocirea §i tulburarea lor, atunci va fi emisa in mod sigur porunca mea imparateasca, purtatoare de inalta putere, pentru Ca, trimitindu-se in vilaietul vostru §i o§tile victorioase, sa vi se vina' de hac, iar yilaietul vostru sa fie devastat in integime §i sa i se pricinuiasca pagube. Ca atare, fiind cu prevedere §i cu grija, data va mai trebuie capetele voastre §i dad, doriti lini§tea copiilor vo§tri, a familiilor voastre, precum §i a tarii voastre, atunci, unindu-va cu totii intre voi in aceasta privinta, -sa nu-1 scapali pe hainul acela din tara voastra §i sa depuneti toate puterile voastre pentru Ca, punind mina pe el, pe orice tale cu putinta, sa faceti sa i se vina de hac. insemnare : I s-a dat ceau§ului Piri, la 27 N. .

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 18, doc. 161. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 596. 1 Bogdan Lapusneanu. 2 in sensul: ma duc In Ora mea". 3 Joan VodA eelViteaz, domnul Moldovei (februarie 1572 13 sau 14 iunie 1574).

100 1572 martie 7 (979 ?evval 20) Poruncd prin care, la comunicarea filcutd de capugibasiut Husrev aga, in legtiturd cu disparifia fostului domn at Moldovei, ?i la cererea noului down, _loan Voda eel Viteaz, sultanul Setim at II-lea dispune inapoierea oastei turcesti care it insolise pe domn in lard. De asemenea, se cere ca cei 30 000 de aspri, 16.sali de noul domn la beiul de Sili,stra, sa fie distribuiti ienicerilor insolitari. Porunca pentru capugibmiul Husrev aga : Trirnitind scrisoare la inalta mea Curte, impreuna cu Than, care este voievodul Moldovei, ai comunicat ca,intrind cu u§urinta in vilaietul Moldovei, boierii§i notabilii (a'yan) de acolo au venit in intimpinare

96 www.dacoromanica.ro *i au ariltat cea mai mare supunerei ascultare. De asemenea, ai mai aritat ca nenorocitul care fusese in trecut voievod1, fugind in Cara lerasca, a fost ucis (sic !) acolo, iar sus-numitul voievod loan ti-a spus cá de azi incolo, nu. mai e nevoie de o*ti *i de ieniceri". S-a luat cuno*tintfi detot ceea ce ai mai spus. De aceea, la sosirea prezentei, iti poruncesc in sensul ca daca, ma cum s-a fa'cut arz, situatia acelui nenorocit inlIturindu-se, nu mai este nevoie de o*ti *i de ieniceri, atunci, dupI ce sus-numitul voievod se va intilni cu boierii, cu aianii1tcu raialele vilaietuluiiitori se vor uni intre ei, sa te inapoiezi *i sä te indrepti spre Pragul fericirii mele, atragindu-i cu binele pe boieriisipe aianii vilaietului, precum *i pe raialele de acolo. De asemenea, s-a acordat impIfateasca mea ingatluintlca sl se intoard,i supu*ii mei ieniceri. De asemenea, s-a dat poruncamea ca a-1 pui pe serdarul ienicerilor mei sa is cei 30 000 de aspri (akge)pe care voievodul Moldovei i-a la'sat la sangeacbeiul de Silistra,spre a fi distribuiti supu*ilor mei ieniceri,si imparts ienicerilor, potrivit obiceiurilor lor i dupA echitate. De asemenea, s. faci in grabl arz orice fel de ve*tipe care le vei fi aflat in partea aceea. insemn are : I s-a dat scribului de mahzar, la 20 *evval, anul 979.

Suret. BaOak. Ax*vi, M.D.18, doc. 286. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 594. 1 Bogdan Lapupeanu.

101 1572 martie 10 (979 ?evval 23) Pornacti prim care sultanul Selim, at II-lea ii are beiului de Silistra sitpredea ienicerilor cei 30 000 de aspri lcisali de domnul Moldovei, loan Vodi eelViteaz. ParancA pentru bend de Silistra : Mai inainte de aceasta, trimitind scrisoare la Pragul fericirii mele, ai comunicat ca voievodul Moldovei 1 ti-a Mat 30 000 de aspri (akge) spre a-iimpartisupu*ilor mei ieniceri. Astfel, s-a dat porunca mea ca supu*ii mei ieniceri,trimi i impreunl cu voievodul Moldovei, a se intoarcl la inllta mea Carte. De aceea iii poruncesc ca, la sosirea prezentei, sa predai far. lips1 serdarilor ienicerilor mei cei 30 000 de aspri, pe care ti i-a lasat voievodul mai sus amintit, spre a fi impArtiti supu*ilor mei ieniceri, iar ei, la rindul lor,sa -iimpartA intre ei potrivit obiceiului lor. insemnari : 1) S-a scris. 2) S-a predat lui Mehmed *i Ramazan, osta*i de cetate" (hisar erleri) din cetatea Silistra, la 23 *evval, anul 979.

Suret,Ba$bak. ArOvi, M. D. 18, doc. 284. Arh.St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 676. 1 loan Voda eel Viteaz.

9 o. 2474 97 www.dacoromanica.ro 102 1572 martie 16 25(979 zilka'de, evail ) Constantinopol Scrisoarea sultanului Selim al II-lea prin care regele Poloniei, Sigis- mund al II-lea August, este ameninfat cu pornirea unei campanii impotriva tariff sale,dacei nu-1 va trimite la Poartei, yin sau mort, pe fostul domn al Moldovei, Bogdan Leipumeanu, care, de teams pedepsei, fugise in Polonia cu haraciul Hilve Salim, fiul lui Suleiman han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii marl ai neamului crestinesc... 1, craiul lesesc, craiul Sigismund August, sfirsitul sa va, fie cu noroc ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut ca, potrivit pacii si prieteniei, tratatului si legamintului, incheiate cu partea voastra, trimitindu-vi -se, de la resedinta stramosilor nostri de alts data, mareti si gloriosi, scrisoare (name) imparateasca, purtatoare de fericire, vi se adusese la cunostinta faptul ca, dintre bine pazitele noastre tari imparatesti, voievodulvilaie- ttiluiMoldovei, nenorocitul cu numele de Bogdan 2, atacind, contrar legii si obiceiului vechi, si persecutind raialele si beraialele acelei taxi si ale acelui vilaiet, se va duce in mod. sigur in partile acelea si se va adaposti pe acolo, stiind bine ca isi va primi pedeapsa meritata, potrivit faptelor sale. De asemenea, vi se aratase ca daca nenorocitul acela va pleca intr-acolo, atunci sa fie trimis incoace, on el, in persoana, on capul sau. Desi el s-a dus acum si s-a refugiat in partea aceea, totusi nu a aparut nici o veste despre el. De aceea, daca doriti sa mentineti si sa intariti pacea si prietenia si tratatul si legamintul, existente de multa vreme intre cele doua parti, atunci, la sosirea, cu scrisoarea imparateasca, a ceausului Mustafa, care, fiind unul dintre ceausii inaltei mele Curti, este pilda printre cei de o seams cu el,sa-i creasca norocul, sa-1 trimiteti pe nenorocitul acela la Curtea noastra, care este centrul lumii, impreuna cu fratele sau 3 §i cu raufacatorii aflati linga el, potrivit cerintelor scrisorii noastre impa'ratesti trimisa mai inainte De asemenea, sa depuneti felurite eforturi ca sa nu dispara si sa nu se piarda nici haraciul vilaietului Moldovei, pe care nenorocitul mai sus pomenit 1-a luat si 1-a dus cu el. Astfel, daca, potrivit cerintelor pacii si prieteniei si amicitiei vechi dintre cele doua parti, nenorocitul acela nu va fi prins si nu va fi trimis, fie capul Au, fie el insusi, impreuna cu cei care ii arata ascultare, si daca li se va ingadui unora sa-1 azure pe nenorocitul acela, atunci, astfel de fapte vor duce la stricarea temeliilor pacii si prieteniei ce continua de atita vreme si este sigur ca blestemele raialelor si beraialelor, care vor fi calcate sub picioare, se vor rasfringe asupra celor care vor fi cauza unor asemenea Speram sa se procedeze asa cum cer motivele de liniste si bunastare ale raialelor si beraialelor. Stiind ca respectarea si paza vechii paci si prietenii vor fi spre fericirea voastra si a tariff si a tinuturilor voastre, sa depuneti toate straduintele voastre pentru indeplinirea poruncii noastre privind pe nenorocitul acela amintit mai sus. Solis pe la inceputul (evail ) lui zilka'de din anul noua sute saptezeci si noua. De la resedinta din Constantinopol.

93 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c.58. Orig., AGAD, path. 247, nr. 465; scrisdivarti. Rez. Kal., I, p. 209, nr. 216 ; Cat., II, nr. 169.

1 S-a renuntat la uncle formule. 2 Bogdan LApu.sneanu. 3 Petru, fratele lui Bogdan LApusneanu.

103 1572 aprilie 15-24 (979 zilhicceevail) Constantinopol Scrisoare (name) prin care sultanut Selim at II-lea it anunfd pe regele Poloniei, Sigismund at II-lea August, cd, in urma intervengei sale, se iartd vina fostutui domn al Moldovei, Bogdan Lapumeanu, refugiat in Polonia, cerindu-i-se 'inset sd-1 trimitd la Poartd, unde urma sd fie onorat cu cinstea de care se bucuraserd stritmo?ii sdi. Selim, fiul lui Suleiman han, ve§nic biruitor ! Glorios printre emirii mari ai neamului cretinesc... 1, craiul vilaietului lqesc, Sigismund August, sfir§itul sa VA fie en noroc ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut ca, sosind acum la inalta noastra Poarta, ocrotitoarea lumii, §i la inaltul nostru Prag, aducator de fericire, care este azilul sultanilor lumii §i locul unde hakanii vin unul dupa altul, scrisoarea voastra, prin omul vostru numit Taranoska Andra 2, imparatia mea atot§tiutoare m-am bucurat cind s-a facut arzi s-a raportat (takrir) la picioarele tronului nostru imparatesc, purtator de fericire, unul cite unul, despre tot s-a adus la cuno§tinta §i s-a semnalat in cuprinsul ei, precum §i pentru cele ce a rostit, prin yin grai, sus-numitul vostru sol despre treburile importante ale domniei-voastre. Astfel, hanul Devlet Ghirai... 3, care este hanul vilaietului tataresc, fiind unul dintre supu§ii noOri braviide seama, care a slujit din trecut §i pina acuma cu credinta §i devotament §i cu sinceritate §i dreptate fats de inalta noastra imparatie glorioasa, se bucura totdeauna de privirea noastra atenta §i de inalta bunavointa a imparatiei noastre. De asemenea, vilaietele Moldova, Tara Romaneasca §i Transilvania lac parte din tarile §i vilaietele noastre intocmai ca celelalte tali bine pazite, aflate sub stapinirea noastra proprie. De aceea, intocmai cai beii §i ceilalti supu§i ai mei, numiti pentru paza sau ocrotirea lori pentru stapinirea sau protejarea lor, mazilirea sau numirea §i a celor de acolo, precum §i treburile privitoare la prinderea sau slobozirea lor atirna de inaltimea noastra §i ne privesc pe noi. Astfel, din trecut §i pina acuma, se obi§nuie§te ca cei care nu depun, in serviciile noastre imparate§ti, toate eforturile lor, cu cea mai mare credinta §i eel mai mare devotament, §i nu se straduiesc pentru prosperitatea §i propa§irea tarii§i vilaietului §i nici pentru fericirea §i bunastarea raialelor §i beraialelor lor sau pentru bucuria §i veselia locuitorilor lor, facind fapte contrare ingaduintei noastre ilustre, sa nu fie lasati nici o clipa, ci sa fie pedepsi1i dupa crimele savir- §ite, fie prin mazilire, fie pe o alta cale oarecare. In privinta voievodului Bogdan 4, care mai inainte de aceasta fusese voievod in vilaietul Moldovei, prezentindu-se nenumarate scrisori (ruk'a) la scam mea imparateasca, se facusera arzuri §i se adusesera la cuno§tinta tiraniile i i persecutiile sale impotriva raialelor §i beraialelor. De§i i se

99 www.dacoromanica.ro daduserg sfaturi In cIteva rinduri, totusi el nu se indreptase deloc. E sigur ca trebuie sa li se dea pedeapsa celor care persecutg si oprimg si necajesc raialele care ne sint lgsate amanet de Creator, iar neglijarea pedepsirii celor de acest fel duce la tulburarea vilaietului si la supararea raialelor. De aceea, sus-numitul hind mazilit din domnie, fusese numit si desemnat, In locul sau, potrivit bunavointei Imparg'testi, voievodul Ioan (ruvan) 5, pada printre emirii neamului Mesiei, care era si el fiu de voievod si stgpinea apanagii (dirlik) la Pragul fericirii noastre. Din pricina, dusmaniei vechi dintre ei, din mosi stramosi, se daduse porunca mea ca sus-numitul Bogdan sa vine la Pragul fericirii mele si 0, se afle la slujbele mele trebuincioase. Dar In sufletul celui aratat mai sus nefiind nici urine de credintg si devotament, el a iesit din vilaietul Moldovei si, cu gindul de a face raut&ti si de a pricinui tulburari, adunind in jurul sau numero§i alti faufa'atori ca el, a patruns In Cara craiei voastre, a cgrei prietenie sincere s-a dovedit din vechime si ping acuma. De asemenea, se fgcuse arz si se dusese la cunostinta Curtii noastre purtgtoare de dreptate vestea ca sus-numitul, nevazindu-si de starea sa, a pornit la unele rgutati, cu gindul de a devasta si de a prada satele vilaietului Moldovei. De aceea se trimisese firmanul nostru imparatesc catre sus-numitul han tatgresc, OA continue marirea, ca sa curme intrigile raufacgtorilor de acest fel. De asemenea, se daduse porunca mea si care unii dintre supusii bei ai mei ca sa mearga si ei asupra, lui, cu °stile din sangeacurile lor. Dar acum, venind solul vostru amintit mai sus, el a dat de stire ca, potrivit vechii voastre prietenii fat& de Pragul nostru cel ocrotitor, sa se traga, cu condeiul iertarii peste crimele pe care a Indfaznit a le savirseascfi sus-numitul Bogdan. Interventia si ruga voastre in aceasta privinta an fost primite la Inaltul nostru Prag. Dad, si sus-numitul, Intocmai cum mosii si stramosii sal au gasit refugiu la Inalta noastre Curte, va veni si va socoti un prilej de fericire si noroc prezenta sa In serviciile trebuincioase de la Pragul fericirii noastre si dacg va porni incoace, fn intimpinarea gindurilor noastre de binefacere, atunci sari dati drumul si sa,-1 trimiteti drept la Pragul fericirii noastre. Dar dacg, neacceptind nici de data aceasta, se va gindi sa pricinuiasca pagube si pierderi vilaietului Moldovei, cu atitarea si indemnul unor raufgcatori ca el, atunci nu se va mai lua in seam nici o scuza pe care o va prezenta. Sus-numitul han al tatarilor si supusii mei bei slut gata cu ostile for strinse laolaltg si asteapta sosirea ilustrei noastre porunci. Cu bungvointa lui Allah cel preamilostiv si cu ajutorul numeroaselor minuni ale profetului nostru, nestlnd si nezabovind deloc, ei nu vor pierde nici o clip& in a depune eforturi si straduinte pentru a pedepsi, asa cum se cuvine, fie pe sus-numitul, fie pe cei care provoaca, tulburgri si fac rgutgti. De aceea, la sosirea, cu scrisoarea noastra, impargteasca, purtatoare de fericire, a ceausului Ahmed, care este unul dintre ceausii inaltei noastre Curti si pildg printre cei de o seama, cu el, sari creasca, norocul, va trebui ca, potrivit cerintelor sinceritatii si credintei voastre fata, de mareata noastra, Poarta purtatoare de noroc, sa aduceti la cunostinta sus-numitului Bogdan aceasta ilustra, poruncg a noastre si s1-1 sfatuiti si, de asemenea, sä depuneti toate eforturile voastre pentru a-1 trimite spre Pragul fericirii noastre. Cu voia preascumpului Allah, neamintindu-i-se deloc de greseala sa si de rgscoala sgvirsita de el, e sigur ca, pentru hatirul vostru, si sus-numitul i*iva gasi cinstea cuvenitg, asa cum au fost respectati, din trecut si pin& acuma, parintii si stramosii sai.

100 www.dacoromanica.ro Persoana mea fericita socotisem a nu va fi primita adapostirea, in acea parte, a unui faufacator ca el, care a savirsit asuprelile aratate mai sus §i i-a persecutat pe locuitorii farii si vilaietului, deoarece este clar ca ziva in ce masura vor fi ruinate Cara si vilaietul pe care le talcs acel nenorocit cu picioarele sale pricinuitoare de pagube. Dar crimagigreselile lui au fost iertate, potrivit cerintelor prieteniei vechi dbatre cele doul Parti. De aceeai domniei- voastre vi se cuvine sa nu ingaduiti deloc ivirea unor fapte care dauneazaplea¢iprieteniei vechi, iar de vreme ce din partea aceasta vor fi respectate conditiile de prietenie, ele sa fie tinute si de partea aceea, ca si mai inainte. Astfel, sa nu va lgsati ping, ce nu-1 vet1 trimite pe sus- numitul acela spre Pragul fericirii noastre. Fereasca Allah, dad, se intimpla ea, din pricina lui, sg, se iveasca vreo tulburare1i, cu acest motiv, 0," se pricinuiasca vreo paguba acelei parti de ostile noastre purtatoare de semne de victorie ! Acestea se vor datora, desigur, neluarii in seams a sfaturilorsiavertismentelor date pentru pastrarea temeliilor path. Scris pe la inceputul (emit) lunii zilhidjge cea ilustra, din anul noua sutesisaptezeci si noua. De la resedinta din bine pazitul si bine ocrotitul : Constantinopol. Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 59 60. Orig., AGAD, pach. 249, nr. 471 ;scris : divani. Rez. Kat., I, p. 210 211, nr. 218 ; Cat., II, nr. 170. 1 S-a renuntat la unele formule. 2 Andrei Taranowski. 3 S-a renuntat la elkab. 4 Bogdan Lapusneanu. 5 loan Voda cel Viteaz, domnul Moldovei.

104 1572 mai 8 (980 muharrem 26)

Poruncd prin care sultanul Selim al 11-leaiicere beiului de Nicopol sei se clued cu oastea sa Naga: beilerbeiul de Rumelia, Siam papa, care it invitase, pi sa nu se mai clued spre Moldova, afa cum i se poruncise mai inainte. Beiul ceruse llimuriri in acest sews. ,Porunca pentru beiul de Nicopol (Nigboli) : Trimitind scrisoare, comunici el, dusmanul pornind sprepartile vilaietului Moldovei,i se daduse poranca mea sa mergi intr-acolo. Mai arati a, in clipa de fats, beilerbeiul Rumeliei, Siavus papa, a-i ininal- tarea, trimitind om, ti-a semnalat sa te duci in partea aceea. Din aceasta pricing', arati ca te vei duce in acea parte unde anume ti se va da firmanul. Astfel, poruncind sa te duci spre beilerbei, iti cer ca, la sosirea prezentei, nemaizabovind, sa te dud linger sus-numitul beilerbei, impreuna cu oastea sangeacului tau si bine echipat cu arme impotriva dusmanului,si sa fii prezent la slujba, asa cum se cuvine. Insemndri : 1) S-a scris. 2) Ziva de 26 M. . 3) I s-a predat intendentului(kethuda), sau Kalender, la 26 M. . Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, dot. 168. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 685.

101 www.dacoromanica.ro 105 1572 mai 19 (980 muharrem 6)

Poruncd prin care sultanul Se lim al 11-lea cere beilerbeiului Timi- ioarei seile dea locuitorilor strimtoralizaherele, procurindu-le din regiunile cu recoltd bunti, dar sd nu permitd vinzarea for in linuturi du.mane ". Porunca adresata beilerbeiului Timi§oarei : S-a dat detire ca, in anal acesta bin.ecuvintat, neobtinindu-se in partea weal recolte, raialele an greutati in privinta zaherelelorgi el, pentru intretinerea raialelor din partile acelea, e nevoie sa, li se dea cite o cantitate oarecare de produse, luindu-se de prin acele locuri ale vilaietului Timiparei uncle s-au Meat recolte. De aceea iti poruncescCa, la sysirea prezentei,sa iei cantitati suficiente de recolte la pretul curent gicu bani, de prin locurile uncle s-au obtinut recolte, §i 0, le dai raialelor de prin locurile uncle nu s-au flout recolte. Dar, ferindu-te foarte malt de a se da, sub acest pretext, produse in tinuturile du§mane"", sa le iei §i sa le dai raialelor strimtorate, dupa cum va fi nevoie, dar sa nu be dai voie sa is mai mult. Insemndri : 1) S-a scris. 2) I s-a predat chehaiei (kethuda) sale din Divan, la 6 muharrem .

Suret, BaOak. Arqivi, M.D. 19, dot. 37. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 681.

1 Ddr-ul-harb.

106 1572 mai 26 (980 muharrem 13)

Porunal prin care sultanul Selim al II-lea ii cere din non beiutui Silistrei sd, devind basbug peste °stile din Silistra, Bender fi Moldova fiapoi, in inielegere cu hanul Crimeii,set'respingd eventualde atacuri asupra Moldovei din partea lui Bogdan L'dpusneanu, fugit in Polonia. In acest stop i s-au trimis tunuri 0 cai beiutui Silistrei. Porunca pentru beiul Silistrei, Hamza bei : Mai inainte de aceasta, trimitindu-ti-se porunca, ti se ceruse ea, d Ica fostul voievod al Moldovei, voievodul Bogdan', care, rasculindu-se, fugise in vilaietul le§esc, se va gindi sa pricinuiasca pagube vilaietului Moldovei cu unii raufacatori, atunci, devenind basbug peste Wile din Bender, Silistra §i Moldova, sa arati bravura in inlaturarea du§manilor, iar data va fi nevoie, sa iei cu. tine §i citeva tunuri darbzen din Belgrad, cu carele forgicu lazile §i cu praful de pu§ca. Astfel, cind acele darbzenuri vor fi aduse linga tine, va fi nevoie de carute §i de cai pentru carute. De aceea ti s-au trimis de la inalta mea Poarta un numar indestulator de cai ,i oameni, impreuna cu Ridvan, care este unul dintre boliikba§iii carelor mele imparate§ti 2.

102 www.dacoromanica.ro La sosirea lor, iti poruncescsaiei tunurile aduse din Belgrad, precum si caii care ti-au sosit prin sus-numitul boltikbasi, si sg, le folosesti acolo unde va finevoie. De asemenea, sa pui pe spahiii din sangeacul tau8a-sipregateasc6 uneltele si armele, precum si cuirasele lor, asa cum este legea, si, in felul acesta, sä fie cu totiigata. Apoi, luind legatura cu beii insarcinati cu treaba aceea, precum si cu voievodul Moldovei, dac'a nenorocitul amintit mai sus va porni cu ghiaurii raufacatori la astfel de tulburari si rsautati,atunci, unindu-vg cu totii intre voi,samergeti asupra lor asa cum se va crede de cuviintg, si sa depuneti toate eforturile si toate stradaniile voastre, demne de laud', pentru a be veni de hac rAufacatorilor. Sg, nu stai cu neplsare in partea aceea. Privind mereu intr-acolo si fiind gata de pornire, sä nu pierzi nici un minut de eforturi. De asemenea, sa dai mereu de stire vestile pe care le vei obtine despre nenorocitul acela si despre miscarea sa. insemnari : 1) S-a scris. 2) Ziva de 13 muharrem cel venerat, anul 980. 3) S-a predat lui Mehmed, ceausul tunarilor, la 13 muharrem .

Suret, Ba$balc. Ar§ivi, M.D. 19, doc. 75. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 683.

1Bogdan Lapu§neanu. 2 Hassa arabalarim boliikbaszlarmdan.

107 1572 mai 29 (980 muharrem 16)

Porulicd prin care sultanul Selim al II-lea ii are din wou bciutui de Silistrasa -ivilla' de hac lui Bogdan Lapupitealiu, fugit zn Polonia, Ora sa mai ceard alte ldmuriri de la Poona, dacd acesta va ataca Moldova. Se indicd pi ostile care i s-au pus la dispozitie. Porunc' pentru beiul de Silistra :

in clipa de fat5,,trimitind la Pragul fericirii mele oFel isc al e, impreun'a cu voievodul Moldovei, ati dat de stire cg, nenorocitul care a fest mai inainte voievodul Moldovei1, mergind in Cara leseasca, a stains finite mult5, oaste si, atragindu-i pe afurisitii aflati in cetatea Hotin, e sigur ca pinA in patruzeci de zile va.veni in Moldova si va pricinui tulbm AIL De asemenea, ai mai adus la cunostintl ca regele Poloniei (Leh ball) si panii (bey) lui it vor sprijini in mod sigur pe Bogdan. S-a luatcunas- tinta de tot ceea ce ai spus in privinta aceea. Astfel, scriindu-se ilustre porunci catre beiul de Bender si catre voievozii Tariff Romanesti 2si Moldovei $,precumsicatrealaibeiul de Vidin, li s-a dat porunca mea Ca, stand mereu cu pre's, edere, s5, fie ochi si urechi" spre partea dusmanului si sa, to sprijine si, unindu-Fe intre ei, sa depun' eforturi pentru a le veni de hac raufaciltorilor.

103 www.dacoromanica.ro De aceea, la sosirea prezentei, Iii poruncesc Ca, stind mereu de veghe F}icu grija, sa cercetezii s5, iscode*ti partea le*easca, *i starea acelui afurisit, iar daca va porni spre Moldova, ma cum s-a aratat mai sus, atunci trimitind oamenii scrisori emirilor desemnati pentru ajutor, sa va stem- getilaolaltAgisAdepui toate eforturilegistradaniile tale dup5, cum se va crede de cuviintl, pentru Intaturareai Indepgrtarea raufacktorilor. De asemenea, pin5, la sosirea beiului de Vidin, cu toti ai lui, sa,-lchemi linga tine, potrivit poruncii mele anterioare, pe alaibeiul de Vidin, ImpreunA cu spahii sai,i sa staff i adunati laolalta. De asemenea, luind lega- turaficu ceilalti, care ti-au fost alAturati, sa stati gata, iar indat5, ce va fi nevoie de mers asupra rAuf5katorului amintit mai sus, atunci, mergind deodata% cu totiiimpreunA, sa depuneti eforturi *i straduinte pentru a-i veni de hac aufacatorului. Yn aceasta privint5, nu au famas alte chestiuni care a nu-ti fi fost aduse la cuno*tintai despre care a nu ti se fi dat sfaturi. De aceea, fiind prevazatori avind grifd ca atare, sa faci *i de azi Inc° lo arz la Poarta fericirii mele tirilei faptele ce se vor ivi, dar, procedind dup5, cum cere prilejul mai bun, sa nu spui el este nevoie s5, faci arz *i celelalte chestiuni. Pins ce arzul va veni la Pragul fericirii mele *i pins ce iti va sosi suretul, to sit nu pierzi nici o clipa', daca, vei avea prilejul s5, vii de hac faufacatoruluii celor care i se supun. insemndri : 1) S-a scris. 2) I s-a dat lui Gheorghe (Yorgi), omul voievodului Moldovei, la 16 M. .

Suret, BaOak. ArOvi, M.D. 19, doc. 99. Arb. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 684. 1 Bogdan Lapupeanu. ' Alexandra at II-lea Mircea (1568-1574). 3 loan Voda celViteaz.

108 1572 iunie 11 (980 muharrem 29) Porunc prin care sultanul Selim at II-lea, comunicind beilerbeiulni Timiloarei schimbarea sangeacbeiuluidePincota, Dereif, iicere sd aibd grijd de paza sangeaeului respectiv pind la sosirea noutui sangeacbei. Porunc5, pentru beilerbeiul Timiparei : Inclipa de fatA, lui Dervi*,a-idainuie pretuirea, care este bei de Pincota, i s-a dAruit sangeacul Zwornic (Izvornik), iar sangeacul Pincota i s-a dat beiului de Zwornic. De aceea, scriindu-se o poruncl ilustra,i s-a trimis sus-numitului Dervi*,a-itina, pretuirea, ca sa is cu el,din tinutul acela, pe vitejii destoiniciiincercati in razboiul sfint" (gaza) gis& -iaduca la Kilis. Dar beiului de Sills, Ferhad, a-i tins pretuirea, i se dAduse firman s5, devasteze uncle pIrti din tinuturile acelea, iar sus-numitului Iskender (sic !),sa-iinpretuirea, i se &Muse porunca mea ca sa stea de paza la Kilis. De asemenea, *i sangeacul Pincota fiind la serhat iar rAufkatorii mergind mereu in acele partii fIcind tulburari, este nevoie ca *i acesta s5, fie pazit si ocrotit. De aceea Iii poruncesc Ca, pin5, la sosirea sangeac-

104 www.dacoromanica.ro beiului de acolo, acesta sa fie pazit a§a cum vei crede de cuviinta. Astfel, la sosirea prezentei, iti poruncesc ca, avind grip,' in aceasta privinta, sa pui sa fie pazit si ocrotit, asa cum vei crede de cuviinta, piny la sosirea beiului care a fost desemnat In sangeacul (liva) pomenit mai sus. SA to feresti de a i se aduce pagube si stricaciuni prin nepasare. De asemenea, scriind, sa comunici ce fel de masuri anume s-au luat. Insonnare : I s-a predat chehaiei (kethuda) sus-numitului Davi§ bei, la 29 M.

Suret, BaOak ArOvi, M.D. 19, dot. 205. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 686.

109 <1572 iunie 30 = 980 safer 18> Poruned prin care sultanul Selina al II -lea, confilnAd plimirca unei serisori de la sangeacbeiul deSilistra, Hamm bei, aprobei cererea acestuia ca beiul de Nicopole pi alpii sal mearga cu el in Moldova pentru a respinge cventualele atacuri aleIzci Bogdan Lapupneanu. Aceste ajutoare fuseserci solieitate de dome Moldovei, _roan Vocla eel Viteaz. Porunca pentru beiul de Silistra, Hama bei 1 : Trimitind scrisoare,ai comunicatca, pe chid, potrivitilustrei porunci, erai pe cale de a trece cu oastea sangeacului tau in Moldova, a vent la tine cu oracle omul voievodului Moldovei cu scrisorile sale. De asemenea, trimitind om si scrisoarei beiului de Nicopole, el v-a spus ea, :afurisitul numit voievodul Bogdan 2, care s-a rasculat, pregatind foarte multe osti in partea Poloniei (Leh), va ataca in mod sigur vilaietul Moldovei. De aceea sa ajungeti inainte ca el sa intre in taxa". Mai dai de ,stare precum ca, toemai cind beiul de Nicopole era pe cale sa treaca Dunarea (Tuna), in partea Moldovei, i s-a dat filman sa se duca ling5, beilerbeiul Rumeliei si el s-a intors, ca sa mearga spre beilerbei. Dar ostile de Vidin si spahiii din. Silistra fiind putini la numar iar dusmanii adunindu-se cam multi la numar, e nevoie ca spahiii din Nico- pole sa se duc5, In partea aceea. De asemenea, mai arati ca, atunci cind a fost discutata chestiunea tunurilor darbzen, care vor fi luate din Belgrad, s-a renuntat sa se mai aduca de la Belgrad darbzenuri, intrucit in partea aceea nu se gasesc darbzenuri in numar indestulator. S-a aflat cu amanunte tot ce ai mai spus In privinta aceea. Astfel, asa cum ai fa'cut arz, poruncindu-se ca oastea beiului de Nico- pole sa se duel intr-acolo, impreuna cu tine,i s-a trimis sus-numitului porunc5, In acest sens. De aceea, iti poruncesc ca, la sosirea prezentei, sa-i aduci faia zabava linga tine pe sus-numitul bei de Nicopole, precum si pe emirii (iimcra) sipe spahiii si alaibeiul, care au primit porunca EA mearga impreuna cu tine,i, unindu-v5, cu bursa intelegere, sa treceti in partea Moldovei. De asemenea, sa stati cu oastea intr-un loc pe care-1 yeti gasi mai potrivit impreuna cu sus-numitul voievod al Moldoveisisa TA uitati in partea aceea, iar data, asa cum s-a aratat, nenorocitul acela se va pune In miscare, atunci, in unire cu ostile desemnate si cu voievozii Moldovei

105 www.dacoromanica.ro TIriiRonanesti, bizuindu-va pe sprijinul preainaltului Allah (Hakk) f}i pe minunile imbelsugate ale celui mai mare dintre profeti 3, sit raergeti asupra luisisit depuneti toate eforturilei straduintele voastre pentru a le veni de hac, lui§isupusilor sat De asemenea, sit nu incetezi de a aduce la cunostintA' vestile adevIrate pe care le obtii de asta datI din partea aceea.

Suret, Basbak, Arsivi, M.D. 19, doc. 350. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 689.

1 Deasupra textului AceastA poruncA nu s-a dat". 2 Bogdan LApusneanu. 8 Server -t Enbiya, Mahomed (Mohammed).

110 1372 iunie 30 (980 safer 18)

For uncd prin, care sultanul &Um, at II-lea, confirmind primirea co- responden,tei beiului de Nicopol, Mustafa bei, ii ordond 84 se duet cu sangeacbejul de Silistra in Moldova, pentru respingerea eventualelor atacuri ale lui Bogdan Leipumeanu. Ajutorul fusese solicitat de domnul Moldovei, loan Vodel eel Viteaz. Pommel adresatl beiului de Nicopole, Mustafa bei : Ai comunicat precum ca, pe cind, potrivit poruncii mele, te indrep- tasesi spre Moldova, ti-a sosit porunca mea in care ti se spunea : Sit te duci linga beilerbei"1, dar ca, tot atunci, venind oameni i scrisori si de la beiul de Silistra, sit -i Dina pretuirea, precum si de la voievodul Moldovei 2, ei ti-au trimis stirea : Sit vii in grabs la schela Isaceea"! Astfel, sus- numijii, trimitind scrisoare la inalta mea Carte, an dat de stire ca nenorocitul acela de Bogdan 3, stringind lingl el numerosi ritufAcItori, este pe cale sit vino asupra vilaietului Moldovei". De aceea iji p3runcesc ca tu, trecind in grab./ cu spahiii sangeacului tau apa, Dunlrii, sit te unesti cu sus-nurnitul Hamza bei 4, precumi cu oastea care a primit porancI sit meargI in partea aceea, si sit va adwaati laolalta intr-un loc pe care it vor socoti mai potrivit. Dacl nenorocitul acela se va pune in miscare, ma, cum s-a arltat, atunci, in unirei in bate- legere cu emirii (camera) §i cu o$tile, mergind asupra lui, pe unde va trebui i pe unde se va crede de cuviintl, sit depuneti toate eforturile§istraduin- tele voastre pentru prinderea acelui raufacItori pentru a le veni de hac, luisisupusilor lui. insemnare : I s-a predat lui Kalender, chehaiaua divanului situ (Divan kethudas2,), la 18. S .

Suret,Basbak. Arsivi, M.D. 19, doc. 351. Arh. St.Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 689.

1 BeilerbeiulRumeliel. 2 loan Voda eel Viteaz. 3 BogdanLApusneanu. 4 Sangeacbei de Silistra.

106 www.dacoromanica.ro 111 1572 iulie 1 (980 safer 19) Poruncd prin care sultanul Selim at II-lea ii cere principeluiTran- silviniei,)tefan, Bcithory, 844 trimita la Poarta pe Madjar-Ifivan care, potrivit comunicarii domnului Moldovei, Loan Vod4 cel Viteaz, provocase tulburdri in Moldova fi fusese prins de ccipitanul cet4ii Hust. Porune'a' pentru voievodul Transilvaniei1. in clipa de fat,,, voievodul Moldovei, voievodul Ioan(Yuvan), trimitind scrisoare la inalta mea Curte, a dat de vtire precum c6, mai inainte de aceasta, pe cind afurisitul cu numele de Madjar-Ivt-van, care fusese cauza tulbuarilor din vilaietul Moldovei, fugea din Polonia la unguri, a dat peste el capitanul (zabit)cetatiiHust, dependentde Tran- silvania, vi c6, punind mina pe el, impreun6 cu vase chrute ale sale vi cu oamenii ski, aflati IMO, el, 1-a inchis acuma in cetate. De aceea iti poruncesc ca lucrurile sale, aflate ling' el, precumviceea ce a jefuit, sl fie ale voastre, iar pe sus-numitul, legindu-1i ferecindu-1, sa-1 aduceti la Inalta mea Curte. Astfel, iti poruncesc ca, la sosirea prezentei, nernaizabovind, sa-1 trimiti in grabs pe sus-numitul la Curtea fericirii,iar pe oamenii care 11 vor insotisa-isfatuievti stravnic ca sa, se fereasel de a-1 face sa, dispar& pe drum. insernnari : 1) In ziva de 19 safer cel glorios, anul 980. 2) I s-a dat ciului Murad, la 19 safer.

Suret, BaOak. ArOvi, M.D. 19, doc. 345. Arh. St. Bue., Microf. Turcia, rola 15, c. 688. 1 Erdel Volivodastrza.

112 1572 iulie 20 (980 rebil 9) Poruncd prin care sultanul Selim at II-lea ii cere principelui Tran- silvaniei, Stefan Bothory,sa-i trimita beilerbeiului Timifoarei prizonierii pe care i-a luat fi ii va lua de la austrieci, dupd improptierea for de catre Sinan, beiul de Gyula. PoruncI adresatg, voievodului StefanBathory, voievodulTran- silvaniei : S-a dat de vtire ea, dintre ghiaurii josnici, care veniserI cu gindul de a pricinui pagube tarilor binepazitevipe care fi zdrobise beiul de Gyula, Sinan,sa-iinpretuirea, scapind din Walla aceea un numIr oarecare, cind ei s-au dus in vilaietul Transilvaniei, pe unii dintre eii-au prins ofiterii puvi de tine la serhat, iar pe altii i-ai prins to insutiGii-ai bagat in inchisoare. Fii binecuvintat I 1 Ai fgcut foarte bine ! Ceea ce se avteapta de la tine este tocmai un astfel de devotamentvio astfel de supunere! Astfel, ti-am poruncit casa-itrimiti beilerbeiuluiTimivoarei pe ghiaurii care au fost prinvi in vilaietul Transilvaniei vi care au fost virlti in temnita, ava cum s-a scris mai sus.

107 www.dacoromanica.ro De aceea ti-am ppruncit ea, la sosirea, prezentei, potrivit sinceritatii gisupunerii tale fatI de Pragal fericirii mele, sI-i tritniti beilerbeiului Timi- soarei pe ghiaurii imprIstiati de sus- numitul bei de Gyula, pe care ai pus de i-au prinsi pe care i-ai inchis in Transilvania. De asemenea, sa scrii si sl faci arz citi ghiauri anume ai prinsgi i-ai trimis sus-numitului. De asemenea, depunind si de azi incolo eforturigiafatind bravuri pentru slujbe de acest fel, demne de lauds, sa to strIduie§ti foarte mult pentru a pune mina pe ghiaurii care vor veni cu gindul de a pricinui pagube fie vilaietului Transilvaniei, fie tinuturilor mele binepazitei sI-i trimiti mereu beilerbeiului (mir-i-miran) amintit mai sus. SI nu Iasi insI s5, se pItrundIgis'a se slvirseascI atacuri asupra tIriigivilaietuluigiraialelor dependente de impIratul Austriei (Nemce kralt), contrar leglmintuluigiiertIrii 2 sau impotriva pleiigiprieteniei existente Intre cele dou5, parti, dar, nedind deloc iertare (aman) faufIcI- torilor de acest fel, care yin in Transilvania sau in Wile mele binepazite, pentru hotiegipentru rIutati, A' nu pierzi nici o cliph" in a le veni de hac si in a-i trimite sus-numitului beilerbei al Timisoarei. Insemndri : 1) S-a Boris. 2) I s-a predAt dragomanului Murad, la 9 rebi-ul- evvel, anul 980.

Suret, BaOmix. Ar*ivi, M.D. 19, doc. 70. Aril. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 592 ; rola 15, c. 682.

1 'nem ak °bun! textual : S5 -ti fie rata alba 1". 1 Ahd ye aman.

113 <1572 ittlie 20 = 980 rebi I 9> Poruncd p, in care sultanut Selim at II-tea tii cere beiterbeiului Tina- Foarei set-i trintitd la Poartd pe tog prizonierii austrieci pe care ii vz print de la principele Transilvaniei, Stefan Baithory, prinpi de principe duptt infringerea for de mitre beiul de Gyula. Poruncl pentru beilerbeialTiraisoarei : to clipa de fatI, s-a dit de stire ca, dintre ghiaurii pe care ii infrin- sasa baiul de Gyula, unii, fu.gind in timpul bItIliei, s-au this in Transil- vaniai ca voievodul Transilvaniei, precumi cIpeteniile sale, prinzIndu -i pe unii dintre ei, i-au virit in ine,hisoare. Da aceea i s-a expediat sus -numitului principe o poruncI pentru ca sI ti-i trimitI tie pe ghiaurii de acest fel. Am poruncit ea, Ia sosirea prezentei, intelegindu-te cu voievodul mai sus-pomenit iafatind bunIvointl fata, de el, cu vorbele bine ai Mout" !, sI ceri de Ia el pe rlufacItorii pe care a pus mina, iar eind ti-i va trimite pe tati,sariexpediezi la inalta mea Carte Vii,scriind, sb", faci arz starea for cu. amlnuntegiasa cum s-a intimplat. insentndri :1) S-a scris. 2) Si aceasta 1.

108 www.dacoromanica.ro Suret, Ba.5bak. Arsivi, M.D. 19, doc. 71. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 682.

1 in sensul cAgiaceastA porunca a Post predata tEmaciului Murad, la 9 rebi-ul-evvel, anul 980 (vezieidocumentul anterior).

114. 1572 iulie 21 (980 rebi 10) Porune4 prin care sultanul Selim at II-lea cere beilerbeiului fi defterdarului de Timipoara sa intensifice eforturile for pentru preluerarea unor cantittili mari de silitra pi de praf de pupal. Porunc5, pentru beilerbeiuli defterdarul Timisoarei : Cresterea cantitatilor de pulbere fiind una din treburile importante, va poruncesc ca, la sosirea prezentei, in privinta aceea, procedind potrivit poruncilor mele anterioare, sa cheltuiti toate eforturile voastre pentru mIrirea cantitatilor de silitrl (giihercile) §i de pulbere. De asemenea, chiar dac5, exist& mult salpetru, totusi, s5, puneti sa se fac5, un numIr suficient de baloturi (denk)1§i sa% se prelucreze cantitati mari de pulbere1is'a nu irositi nici o clips de eforturi. De asemenea, scriind Cu. anianunteVasa cum se intimpll lucrurile, sä faceti arz cite baloturi anume s-au Mout, potrivit poruncii mele,Qice cantitate anume de pulbere se produce in fiecarelung. Insemnare : I s-a predat omului ceausului Sefer, la 10 Ra. .

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doe. 437. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 691. IDe pulbere.

115 1572 iulie 21 (980 rebi I 10) Porancci pin care sultanul Selim at II-lea ii cere cadiului de Hirpova sa reglementeze primirea de softale la Seminarul (Medrese) din Baba- dag, pentru a se purse capiit retutalilor acestora in rindurile populaliei orapului. Poruncl adresata, cadiului de Hirsova (Hirsava): Trimitind scrisoare, ai facut arz c& locuitorii tirguhui Baba, venind la judeatoria seriatului 1,au spusc5, la seminarul (medrese) strlmosului meu, sultanul Baiazid han cel raposat, Allah sa,-1 milosti- veasca, existind o ceat6 de softale tineri2, acestia ii atrag pe robii pe sclavi rideschid case si dughene. De asemenea, an mai spus ca acestia, atr5,- gindu-1 pe robul persoanei numite Mahmud, cu presupunerea c5, ar avea bani, 1-au ucis ling& oral si au impartit banii intre ei, iar asociatul lor, Musa, fiind pries, a recunoscut aceste fapte. De asemenea, ai mai facut arz precum ca s-au rugat ca In nici una din medresele s5, nu mai existe cete de softale. Astfel, iti poruncesc ca, dac5, exists cineva, care &A alba*, unele pre- tenth fatil, de sus-numitul Musa si as3ciatii lui, atunci, punind mina pe ei,

109 www.dacoromanica.ro sa cercetezi, potrivit legilor vechi ale seriatului, pricinile lor, care au fost judecate o data dupa legea §eriatuluii peste care nu au trecut Inca cincisprezece ani. Dupa stabilirea faptelor, sa vezi dacl fauf/citorul este spahiu (sipahi). Data este, atunci sa -1 inchizii sa -1 raportezi, iar dael nu este, atunci sa aduci la indeplinire ceea ce se cuvine dupl seriat. Astfel, de azi incolo, sa nu-i mai lasi sa stea in acel medrese pe cei din ceata softalelor care nu an preocupari si care nu-si vad de treburile lor. Afara de aceasta, sa, nu lasi nici in oral softale fara chezasi (kefilsiz) gi sa -i scoti de acolo. De asemenea, in aceasta privinta, sa -i sfatuiesti asa cum trebuieji pe dasca1ii (miiderris) din acel medrese pentru ea, pe softalele care yin pentru indeletniciri, sa nu-i lase sa stea in medrese pinI ce nu vor lua chezAsiile lor, iar dael vor fi primiti un astfel de num'ar mare de softale, in acest caz locuitorii orasului (hentfehri) sa nu-i primeasca la ei pe softale. Dacl primescjiies la iveall tulburarile lor, atunci, in ma'sura in carecei de acest fel vor recunoaste, urmarile se vor rlsfringei asupra daseIlilor pentru faptul de a fi primit in medrese astfel de softale tulbufatori. insemnare : I s-a predat lui Bilal, omul daseIlului (miiderris) Sun'i Ce- lebi, la 10 Ra. . Suret, BaOak. ArOvi, M.D., 19, doc. 441. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 692. Medjlis-i $er'. 2 Levend sohla tallest.

116 1572 iulie 25 (980 rebi I 14) Porunc4 prin care sultanul Selim al 11-lea, acceptindintervenfia principelui Transilvaniei, $tefan Bdthory, ii comunic4 faptul ccl i s-a trimis beilerbeiului Timi?oarei porunca' pentru a renunfa la construirea unei paldnei la hotarele Trantsilvaniei, dar el 84 aib4 grij4 de paza din partea aceea. Poruncti, adresatl' voievodului Transilvaniei, Stefan Bfithory : Trimitind scrisoare la Poarta fericirii mele, ai fIcut arz precum el in localitatea numitI Ordumnik (1), din apropiere de Transilvania, de la serhatul Timisoarei, este pe tale sa se infiinteze, cu porunca, o palancI, dar ca pazajiocrotirea acelui loc, de ghiauril si de hoti, va fi cu putintl numai din partea aceea 2, astfel ca, dacI se va construi palanca, atunci, satele Transilvaniei fiind aproape de locul acela, e sigur ca cei mai multi dintre locuitorii lor (re'aya) se vor imprIstia si se vor risipi din pricina aparatorilor (musthaftz)pallncii. S-a aflat cu aminunte tot ceea ce ai mai spus. Astfel, raialele vilaietului Transilvaniei sint ca si raialele celorlalte tinuturi1ipersoana mea ilustrI nu ing/duie deloc ca ele sa, fie tiranizate ipersecutate. De aceea, asa cum ai fkut arz,s-a trimis beilerbeiului Timisoarei o porune'l amanuntita, zicindu-i-se : SI renunti la construirea palancii si stIpinind totdeauna bine pe cei din oaste, sa nu-i lasi sa persecute raialele Transilvaniei".

110 www.dacoromanica.ro Astfel, la sosirea prezentei, iii poruncesc ca si tu, la rindultau, depwaind, asa cum trebuie, eforturiaistraduinte in ceea ce priveste paza tArii si vilaietului, sa pui s5," fie pAzitocrotit din partea aceea 3, de haiduci si de hoti ghiauri, local unde urma 0, se construiasc5, acea palanca, precum $i imprejurimile ei, asa cum ai fIcut arz, si sa depui eforturi si sta.- duinte ca sg, nu se prieinuiascA pagube$istrideirtni in nici un loc. insemnare : I s-a dat tallnaciului Murad, la 14 Ra. . Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doc. 458. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 693. Ref erehaydut tan. 2 Din partea otomand (Timisoara). 2 Din partea Transilvaniei.

117 <1572 iulie 25 = 980 rebi I 14> Formed prin care sultanul Selim al II-lea ii cere beilerbeiului Timi- foarei sd renunie la construirea palcincii la hotareteTransilvaniei, latrucit principele .ktefan Bcithory ardtase neajunsurile unei astfel de paldnei pentru locuitorii Transilvaniei. Se poruncege ca amindoi sd depund eforticri pentru paza ,Si linigea linuturilor lor. PoruncI pentru beilerbeiul Timisoarei : Voievodul Transilvaniei, trimitind scrisoare, a facut arz precum ca este sigurl impeastierea raialelor, din pricina persecutiilor ostasilor de paz1 (mustahfiz) din palanca' de pe local numit Ordunanik ( ?)sicg, local acela poate fi pazit doar din partea aceea 2. De aceea s-a renuntat A' se mai 1nfiinteze palancI pe local acela. Astfel,Itiporuncesc ea, la sosirea prezentei, sa renunti la construirea de palancA pe local amintit mai sus si 86 nu lasi pe nimeni din partea de dincoace sa persecute raialele Transilvaniei. De asemenea, discutind cu voievodul respectiv aceastg, chestiune, el sä plzeasel si sa ocroteasea din partea cealaltl, de haiduci si de hoti, local unde se va fi construit palancl i sa -1 statuiesti sa depunA eforturi$istrAduinte pentru ca hotii s'a, nu prici- nuiasa, pagube. insemnare : iaceasta3.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doe. 459. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 693.

1Urma sA se construiascA (vezi doc. 116). 2 A Timisoarei. 3 *i aceasta poruncA a Post predatA tAlmaciului Murad, la 14 Ra., anul 980.

118 1572 august 4 (980 rebi II 4)

Poruned prin care sultanul Selim al II-ea iicere sangectebeiului de Silistra sd treacet Dundrea, in partea Isaccei,pisetstea acolo cu oastea sa pentru a feri Moldova de eventualele atacuri ale lui Bogdan Lcipufneanu, care se pregdtea la Cafovia. Sangeacbeiul se intorcea de la Hotin.

111 www.dacoromanica.ro Porunca adresata beiului de Silistra : Trimitind scrisoare, ai comunicat precum ca cetatea Hotin a fost predata 1,iar voievodului Moldovei is-a trimis ahidname2 pecetluit. De asemenea, ai mai dat ve0i despre starea cetatii, precum §i in legatura cu regele Poloniei a. De asemenea, mai faci cunoscut ca, beii slobozind o§tilelor, to ai ramas doar cu oastea sangeacului tau. S-a luat cuno§tinta de tot ceea ce ai spus In privinta celor de mai sus. Astfel, s-a facut arz precum ca afurisitul cu numele de Bogdan 4, fiul voievodului Stefan (Istefan) 5, stringInd de asta vara incoace o§ti prin partile Ca§oviei (Kara), intentioneaza sa patrundl In vilaietul Mol- dovei, dacari va fi cu putintg. De aceea este important §i necesar ea, trecind cu oastea aflata ling& tine peste Dunare, sa stai cu o§tirea ta Intr-un loc potrivit de linga Isaccea6. Astfel, I i poruncesc Ca, la sosirea prezentei, potrivit poruncii mele, treclnd fluviul Dunarea cu oastea aflata linga tine, sa to duci §i sa stai cu oastea ta Intr-un loc potrivit de linga Isaccea, iar pe beii care ti se voralac tura din partile acelea sari sfatuie§ti sa vina, cu o§ti §i s& stea adunati, Impreuna cu tine. De asemenea, luind legatura cu voievodul Moldovei, sa nu-ti Impra§tii oastea ping ce nu se va primi vreo veste adevarata din partea aceea, ci sa stai cu oastea intr-un loc potrivit de linga Isaccea §i sa supraveghezi partea aceea §i sa fii gata. Daca, ala cum s-a aratat, afurisitul acela se va pune Intr-un fel In mi§care, atunci, cu ajutorului prealnaltului Allah, sa depui, a§a cum se va crede de cuviinta §i cum va fi mai potrivit, toate eforturile §i straduintele tale pentru inlaturarea §i Indepartarea lui §i sa nu-1 la §i sacalce In tar/. Chestiunea amintita este una din treburile importante. De aceea, nestind cu nepasare fatg de dumani, sa nu la0 oastea sa plece de linga tine ping ce nu se va primi vreo §tire adevarata din partea aceea, ci sa stai cu adrmarea ta la locul unde ti s-a poruncit. De asemenea, a§teptInd care anume va fi situatia, sa scrii §i sa dai mereu de §tire, ma cum se Intlmpla toate ve§tile pe care le vei obtine din partea aceea. insemnciri : 1) Ziva de 12 rebi- ul -ahIr, anul 980. 2) I s-a predat lui Ali, unul dintre zaimii (zuama) de Velcetrin, la 14 rebi- zl -abir anul 980.

Suret, Ba§bak. Arsivi M.D. 19, doc. 592. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 700. 1 La moldoveni §i la turci,de catre poloni. 2 Ahidname. Aici este vorba de actul dat de regele Poloniei (vezi mai departe). 8 Murise Sigismund al II-lea August. 4 Bogdan Lapueanu. 5 De fapt, Alexandru LApupeanu. Sangeacbeiul se intorcea dinspre Hotin (vezi doc. 123).

119 1572 11 (980 rebi II, gurre) Porunc4 prin care Selim al II -lea, in urma ptirii date de domnul Mol- dovei, loan Vodd eel Viteaz, despre fiul sou aflat in Rusia, ii cere sä-1 aduc4 de acolo pi 344 trimitd la Poartel.

112 www.dacoromanica.ro Parana, pentru voievodul Moldovei : Ai dat de stire despre pricina privitoare la feciorul tau aflat in tinu- tu.1 Moscovei1. Daca este a'a, iti poruncesc sa-1 aduci din vilaietul amintit, linga tine, pe fiul tau, pomenit mai sus. De aceea, la sosirea prezentei, iti poruncesc ca, potrivit cerintei poruncii mele, trimitind , sa-1 aduci pe fiul tau, aflat in tar a aceea, si sa-1 trimiti la Pragul fericiirii mele. insem,nare : I s-a dat omului sau Gheorghe (Yorgi ), la, 1 (glare) rebi-ul- ahir, anul 980.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doc. 580. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 697-698.

1 Fiul lui loan VodA eel Viteaz se numea Petra si era din casatoriacu Maria, fiica cneazului Semian de Rostov. Tarul Ivan al IV-leai-araspuns domnului Moldovei cA fiul sAu si sotia sa au murit de ciumA (Vezi Dinu C. Giurescu, Ion Vodd cel Viteaz, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1963, p. 25).

120 1572 august 13 (980 rebi II 3) Porunal prin care sultanul Selim al II-lea cere beiului fi cadiilor de Akkerman scl pregatectscdzaherele pentru oastea sangeacbeiului Silistrei, care se intorcea de la Hotin. Porunca adresata beiului si cadiilor de Akkerman : Oastea purtatoare de victorie, adunata in partile acelea, avind greu- tAti in ceea ce priveste zahereaua, am poruncit ca, la sosirea prezentei, fiecare dintre voi, pregatindiseotind din locurile voastre de stapinire cantitati suficiente de zaherele, sa le trimiteti, prin stapini sau prin vechilii lor, la locul unde sta cu oaste beiul Silistrei, Hamm', sa-i continue pretuirea, astfel ca cei din oaste asigure intretinerea, iar stapinii sa aiba prilejdenegot. Chestiunea zaherelei este importanta. De aceea, ferindu-va de nepasare, sa nu pierdeti nici o clipa in a depune eforturi. De asemenea, fiecare dintre voi facind defter, pentru cantitatea de zaherea scoasasitrimisa, o copie s-o trimiteti sus-numituluii sä luati de la el dovada (temessiik ) pentru zahereaua predata, iar o alts copie s-o trimiteti la Pragul fericirii mele impreuna cu dovada aceea. insemnare : I s-a predat zaimului Ali, la 3 rebi-ul-ahir

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doc. 612. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 702. 1 Se intorcea de la Hotin (vezi doe. 123).

121 <1572 august 13 = 980 rebi II 3> Poruncd pin care sultanul Selim al II-lea, refuzind cererea defterda- ruluide Timipoara pentru inftinjarea, unei manetdrii la margine de Para, ii poruncepte sa trimita la Poartd arginfii, apa cum saint.

10e. 2474 113 www.dacoromanica.ro Porwica pentru defterdarul Tirnisoarei : Trimitind acuma scrisoare la Pragul fericirii mele,ai comunicat precum ca, dad, se va da finnan pentru infiintarea unei tarapanale (Darb- 'lane) in parcanul Mudava z, sa devina, intendent (emin) eel care este 'chehaia (kPthuda), cu un timar de 3 000 de aspri (akce), iar supraveghetor .(nazzr) §i paznic de argint 2 sa fie ceausul Sefer, care este unul dintre ceausii Pragului fericirii mele. Ai mai aratat ca gurusii care se aduna, la vistieria din Timisoara, fiMd adusi de intendenti (iimenna),gide alti, precum§iceea ce se afla in mlinile cetei de negustori, sa, nu mai fie dusi in afar* ci sa se schimbe cu banii osmani", de calitate bung, care se vor -taia in tarapanaua amintita mai sus, cintarindu-segischimbindu-se cu bani buni. De asemenea, mai dai de tire ca, cu aceste conditii, vei primi si o vei arendas(iltizam) cu 350 000 de aspri. S-a aflat tot ce ai mai spus in privinta aceea. Astfel, nu este cu putinta stapinirea, asa cum trebuie, nici a tarapa- nalelor din Edirne si din Istanbul ; cu atit mai mult, nu vor putea fi pazite t;,4i stapinite ele 4 la margin, asa cum va fi aceea. De aceea, neacordindu-se invoire pentru Infiintarea de tarapana, s-a dat porunca de a se trimite argintii, asa cum sint. Astfel, iti poruncesc ca, la sosirea prezentei, sag nu infiintezi in partile acelea tarapana, ci sa trimiti la Pragul fericirii mele argintii, asa cum sint. Insemnare : S-a serfs.

Surct, Ba§bak. ArOvi, M.D. 19, doe. 412. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 690.

1 Moldova Veche. 2 Gumilf yasalcosi. 8 Tarapanaua. 4 Tarapanalele.

122 1572 august 14 (980 rebi II 4).

Poruned prin care sultanui Selim al II-lea it lini$tefte pe domnulNoldo- vei,Dan Vodit eel Viteaz, fi ii cere potoleascci pe boierii tarsi fi pe ceilalti notabili, care se tem,eau ed va fi numit domn Petru, fratele lui Bogdan Lapusneanu. Se auzise ca acesta plecase din Polonia spre Poartd. Sultanul amenintei en transformarea lcirii in pamtic, daca boierii vor continua s-o tulbure. Porunel adresat5, voievodului Moldovei : Trimitind scrisoare, ai dat detire precum ca boierii(bolar) §i riotabilii (a'yan) vilaietului Moldovei, auzind ca Petra 1, fratele voievodului Bogdan 2, care se rasculase, s-a indreptat spre inalta mea Carte, s-au ridicat si an tulburat foarte mult tiara, zicind ca domnia poate fi acordata, sus- nunaitului prin rugamintea regelui Poloniei". Mai aratati ea daca,, astfel, sus-numitul va fi luat in seams, atunci e cigar ea Vara nu va mai putea fi stapinita. De asemenea, s-a luat cunostinta cu amanunte de tot ceea ce ai mai spus.

114 www.dacoromanica.ro Astfel, nu vor fi pagubiti §i refuzati cei care slujesc §i se supun cu devotament §i cu credinta fats de inalta mea Curte §i nici cei care vin de-a dreptul cu speranta iertarii §i milosteniei. Este in obiceiul bunavointei imparate§ti ca fiecare a fie luat in seam& dupa, cum merits. De aceea, eh& vreme tu depui cu sinceritate eforturi §i straduinte pentru paza ,i ocrotirea acelui vilaiet, precum §i pentru ocrotirea §i protejarea raialelor de acolo, nu existpentru tine mazilire (azl). Dar daca boierii §i aianii Orli, nevrind bunh'intelegerei neunindu-se cu tine §i nefacind dupa spusele tale, se vor apuca de intrigi §i de tulburari, atunci nu vor mai fi trimi,,i, de azi incolo, in Cara for voievozi (voyvoda), ci vor fi desemnati §i trimki emiri musulmani 8, iar celor de acest fel, care se vor indaratnici §i se vor impotrivi poruncii, li se va veni de hac In mod sigur. De aceea iti poruncesc ea, depurnind eforturi §i straduinte,ca i mai Inainte, pentru serviciul tau de domnie §i pentru paza §i ocrotirea, acelui vilaiet, ca §i pentru stapinirea §i protejarea raialelor de acolo, sa, aduci la cuno§tinta boierilor §i aianilor tarii mai sus-pomenite aceasa ilustra porunca a mea §i sa-i sfatuiqti in a§a fel incit, fiecare dintre ei sa'li vada mai departe de slujba lui, iar in chestiunile privitoare la paza, §i la ocrotirea tarii sa, se uneasca §i sa, fie impreuna cu tine §i sa se fereasca de impotrivire §i de indaratnicie fall de spusele tale. De vreme ce tu vei avea legaturi bune cu boierii §i cu aianii acelui vilaiet, iar ei, la rindul lor, nu se vor impotrivi vorbelor tale, nu este cu putinta ca domnia (voyvodaltic) sä fie acordata sus-numitului Petra sau fratelui sau §i nici altcuiva. Mentinindu-te in supunere potrivit cu acestea §i slujind ea atare, sa nu pierzi nici o clips din paza §i ocrotirea tarii §i vilaietului. De asemenea, a inlaturi indoiala boierilor §i ale altora §i sa, to une§ti cu sus-numitii, iar cei care uneltese a fie prin§i. Li se va veni de hae a§a, cum trebuie. Ca atare, aducind la cuno§tinta aianilor tarii ilustra mea porunca, a depui straduinte ca fiecare sali vada, de treaba lui. Insemnari : 1) S-a scris, 2) I s-a dat omului sau cu numele de Gheorghe (GOrgi), la 4 rebi-ul-ahlr .

Suret, Ba*bak. Ar§ivi, M.D. 19, doc. 539. Arh. St. Buc., Microf. 'hada, rola 15, c. 696. 1 In text : Petre. 2 Bogdan Lapupeanu. 3 Umera-i Islam.

123 1572 august 14 (980 rebi II4) Porunca prin care sultanul Selim, al II-lea ii comunica. donnului Moldovei, loan Voda eel Viteaz, ea sangeacbeiul deSttistra, Xfamza bei, sa se intoared de la Hotin la Isaccea, dar sa fie atent la dumani, iar domnul sa aiba grija de paza Hotinului. DGM92111 Moldovei coma- niease predarea cetalii respective de catre poloni. Se mai aflase ea Bogdan, Lapupneanu a,cliona in par-fileCapoviei..De aceea se sere colaborare intre domn fi sangeacbei.

115 www.dacoromanica.ro Porunca pentru voievodul Moldovei, loan : Trimitind scrisoare, ai %cut arz precum ca, atunci trod v-ati apropiat cu oastea islamica de cetatea Hotin, regele Poloniei, pentru a respecta paceasiprietenia dintre cele doua parti, a predat cetatea *i a dat un ahidname l In sensul ca.de azi incolo, nimeni din partea aceea nu va pricinui pagube vilaietului' Moldovei. Ai mai aeltat ea, din aceasta pricing, cei mai multi dintre beii de tarm.2 s-au tutors incoace dar ca beiul de Silistra, Hamza,sa-itins pretuirea, a ramas acolo *i a*teapta porunca. De aceea ai facut arz pentru ca *i lui sa i se dea invoire. S-a luat cuno*tinta de tot ceea ce ai mai spus. Astfel, s-a aflat el afurisitul cu numele de Bogdan 3, fiul voievodului Stefan'', stringe oaste in partite Capviei (Kassa) pentru a veni impotriva Moldovei. De aceea, poruncindu-se ca sus-numitul Hamza, sa-i continue -pretuirea,sastea gata cu oastea sa in partea de dincoace a schelei Isaccea §i sa se uite spre duman, i s-a trimis sus-numitului porunca in aceasta privinta. Astfel, la sosirea prezentei, iti poruncesc ca *i tu, la rindul tau, fiind ca *i mai inainte cu prevederegicu grija, sa, nu afati nepasare i neglijenta in paza vilaietului. De asemenea, nelipsindu-ti iscoadele tale destoinice din partile ghiaurilor, sa afli toate ptutarile lor, iar data va fi nevoie, intelegindu-te cu sus-numitu15, sa nu pierzi nici o clips in ceea ce prive*te inlaturareasiIndepartarea vrajma*ilor. De asemenea, de azi incolo,asaduci mereu la cuno*tinta ve*tile adevarate pe care le vei obtinegifelul cum anume to pregate*ti. De asemenea, pazind a*a cum trebuie cetatea Hotin, sa pui acolo atit munitii citsioqti, .cuoamenii tat de incredere,isa nu stai, in privinta aceea, cu nepasare. insemnare : I s-a predat omului sau numit Gheorghe, la 4 rebi- ul -ahir, anul 980.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, dot. 599. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c. 589.

1 Ahidname. Aici In sens de act de asigurare. 1Yalz-beylerl. 3 Bogdan Lapusneanu. 4 Isle /an, de fapt Alexandru LApusneanu. 5 Sangeacbeiul de Silistra.

121 1572 august 17 (980 rebi II7) Poruncd prin care sultanul Selim al II-lea cere beiului de Semendria ,Si cadiului de Belgrad sa se preocupe de primirea Si pdstrarea prafului de pupa, pe mdsurd ce le va sosi din Timiovara. Cadiului de Belgrad i se cere sa -i predea beiului de Bosnia 200 cintare de pulbere. Porunca pentru beiul de Semendria *i porunca pentru cadiul de Belgrad : Trimitindu-se porunci catre beilerbeiul Timipareiidefterdarului de acolo, ei au fost sfatuiti ca pulberea care se prepara *i se pregate*te la Timipara s-o trilnita taxa contenire la cetatea Belgradsisav-o predea

116 www.dacoromanica.ro vou6, pentru a fi pastrat'l in cetate. De aceea vá poruncesc ca, luind in primire pulberea trimisa din partea aceea, s-o pastrati In cetatea Belgrad intr-un loc foarte sigur si ferit. De asemenea, cit./ cantitate de pulbere primiti de fiecare transport, s-o preluati potrivit dovezilor (temessiik ) sus-numitilor,iar oamenilor for 81 le dati dovezi de luare In primire. Dar, fie ca este vorba de pulberea sositI pinA, acuma, fie de ceea ce va veni de azi incolo, pIstrind-o In cetatea Belgrad intr-un loc foarte sigur §i bun de pgstrare, s'a va feriti foarte mult de a o distruge si de a i se aduce pagube si striaciuni. De asemenea si tu, care esti cadiul, inregistrind in condica pastratli cantitatea fiecarui transport, cind se va porunci, de azi incolo, sa se trimita pulbere intr-un loc oarecare, sä vezi in persoan'a porunca mea, precum si ce cantitate anume de pulbere se trimite si s-o treci In condica pastratl. De asemenea, beiul Bosniei, Mehmed, sI-i in marirea, cerind pulbere pentru unele cetati din sangeacul (liva) amintit, s-a dat porunca mea ca s5, i se dea 200 de cintare (kantar ) de pulbere. De aceea, cind va veni omul s'au si o va cere, sl-i predai 200 de cintare de pulbere si sg, iei de la el dovadA. insemnare : I s-a predat chehaiei beiului de Bosnia, la 7 rebi-ul-ahh., .

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doc. 597. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 701.

1 Sical-i-mahfuz, condica aflatA in pAstrare".

125 1572 august 25 (980 rebi II 15) Poruncli prin care sultanul Selim al II-lea le cere din nou beilerbeiului pi defterdarului Timipoarei sa se preocupe de prepararea prafului de pupal, iar pulberea oblinutiis-o expedieze la Belgrad. PoruncI pentru beilerbeiul si defterdarul Timisoarei : Mai inainte de aceasta, trimitindu-vi-se porunci, vi se ceruse Ca, luind masuri bane si Mr/ s'a se aducI pagube, A trimiteti la Belgrad pulberea preg/tit/ si s-o predati beiului de Semendria, iar pe cadiul de Belgrad 81-1 puneti s'a tread, in catastif (sicitt) ce cantitate anume de pulbere se preda de fiecare transport (irsaliye). De asemenea, vi se poruncise sit luati dovadI (temessik) de primire de la bei si de la cadiu. Porunca aceea a mea mentinindu-se si acuma, v/ cer ca, la sosirea prezentei, necomparind cu alte treburi pregatirea si cresterea cantitAtilor de pulbere, s'a, puneti 8/ se pregAteasea pulbere cit se poate de multa, iar pulberea pregatita s-o predati, potrivit poruncii mele, la cetatea Belgrad. De asemenea, luind de la beiul de acolo si de la cadiul, precum si de la dizdarul ei dovezi de predare, A be trimiteti la Inalta mea Curte. In acelasi timp, scriind, a faceti arz ce cantit54i anume de pulbere au fost pregatite si predate. insemnare: I s-a dat chehaiei sale, la 15 R.,

11-7 www.dacoromanica.ro 126 1572 august 25 (980 rebi II 15)

Poruncd prim care sultanul Selim at II-lea cere din nou beilerbeiului fi defterdarului Timipoarei set prelucreze cit mai mulie eantitNi de pulbere si s-o expedieze la Belgrad. Beilerbeiul comunicase cd a expediat la Belgrad 2 000 cintare de pulbere.

Porunca pentru beilerbeiul §i defterdarul Timiwarei :

Tu, care e0i beilerbei, trimitind scrisoare, ai dat de §tire ca, potrivit poruncii trimise in sensul de a se prepara, in cherhanalele din Timisoara, cantitAti marl. §i indestulgtoare de pulbere §i de a face sa ajunga la Belgrad pulberea produsa, ai trimis la Belgrad 606 cintare de pulbere, din pulberea produsl, iar pe la sfir§itul lunii rebi-ul-evvel din 980 1 ai trimis incl 350 de cintare de pulberei ca in total ai trimis la Belgrad 2 000 de cintare de pulbere 2. Mai argti ca ele au fost predate dizdarului §i cA se depun eforturi pentru ca §i de azi incolo cantitatea sa crease.I. Astfel, cre0erea cantiatilor de pulbere este una din chestiunile foarte importante. De aceea iii poruncesc ca,lasosireaprezentei, preocupindu-te personal de aceasa treabA, sa faci a se prelucreze cantititti cit se poate de marl de pulbere in cherhanalele elate in locurile dependente de Timisoara, precumiin pArtile Transilvaniei,§i, potrivit poruncilor de mai inainte, sa urm'are§ti trimiterea §i ducerea for 164, contenire la Belgrad. De asemenea, pe masura ce se expediazA, a scrii §i sa comunici mereu ce cantitati anume de pulbere au fost trimise. insemnare : I s-a predat chehaiei sale, la 15 R., .

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 19, doe. 684. Arb. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 706.

1 Evahir rebi I 980 = 12 21 Julie 1572. 2 Cele mentionate In text insumind doar 956 de cintare, Inseamna cA au mai lost trimise alte 1 044 de clntare In alte ImprejurAri.

127 <1572 august 25 = 980 rebi II 15>

Scrisoare impcirdteasca prim care sultanul Selim at II-lea, confirmind sosirea scrisorii fi a solului regelui Poloniei, Sigismund at II-lea August, cere, in legaturd cu voievodul fugar at Moldovei, .Bogdan Litpurneanu, ca acesta sd fie descoperit pi trimis la Poartd. Se promite ca va fi protejat, ca pi stramopiistd. S5i se scrie o scrisoare impafateascA regelui Poloniei : Sosind, la timpul potrivit §i la ceasul fericit,scrisoarea voastra, purtatoare de devotament, la inaltul nostril Prag, ocrotitor al lumiisi aducAtor de fericire §i care este re§edinta inaltilor sultani §i locul de refu-

118 www.dacoromanica.ro giu al hakanilor demni de respect, in ea faceti cunoscut precum ea, prin mijlocirea ceausului Ahmed, sa-i creasca norocul, unul dintre ceau§ii inaltei noastre Porti, ocrotitoarea lumii, v-a sosit scrisoarea imparateasca aducatoare de bucurie, iar in cuprinsul ei, plin de amicitie, se semnala ca voievodul Bogdan 1, fostul voievod al Moldovei, sa fie trimis §i adus incoace. De asemenea, dorind foarte malt salvarea sus-numitului, mai scrieti ca oamenii vo§tri prieteno§i, de la hotarele tinuturilor voastre, fiind dintre cei care arata mult devotament §i multa supunere fata de Poarta fericirii noastre, au depus marturie precum ca din partea voievozilor de mai inainte ai Moldovei se aduceau mereu tot felul de neplkeri, dar ca sus-numitul 1 nu a pricinuitabsolutnimic. De asemenea, interveniti ea, din respect fata de hatirul vostru, sa fie iertate vinovatiile savir§ite de eel amintit mai sus. Slujind, §i el, Pragul fericirii noastre intoemai ca §i parintii §i stramo§ii sai, se formase in not lucredereai convingerea ca, atunci cind va veni timpul, nu se va arata indoiala in ceea ce prive§te acordarea domniei lui. De aceea se socotise potrivit ca sus-numitul sa fie sfatuit §i atras §i, nefiind lasat in voie, sa i se dea drumul din tara voastra §i din vilaietul vostru §i sg, fie trimis impreuna cu ceau§ul Ahmed. Domnia-voastra, faceti cunoscut precum casus-numitul Bogdan nu a aparut in vilaietul vostru Si nu ati aflat in ce loc anume se gase§te el in clipa de fata. De asemenea, aratati ea, mai inainte, cind i se luase domnia, mergind la cetatea numita Hotin, din apropierea serhatului vostru, cind incepusesa-siimpra§tie cetele aflate linga el, atunciii impra§tiase intii pe cei din neamul vostru §i ca, temindu-se §i acolo de atacul du§manilor sai, nu avusese puterea sa stea nici acolo. Va exprimati parerea ca se pare ca el a fugit in Ungaria, pe la hotarul dintre tara voastra §i tara imparatului 2. De asemenea, mai dati detire ca,totu§i,nearatindu-se nepasare, an fost desemnati, in fata ceausului nostru amintit, oameni destoinici §i au fost trimi§i ca sa afle ve§ti adevarate de la cei care erau prieteni cu sus-numitul Bogdan, astfel ca, daca va fi prins, va fi sfatuit in fel §i chip, iar data va fi cu putinta, va fi trimis impreuna cu ceau§ul mai sus pomenit. De asemenea, mai eomunicati ca nu avem convingerea ca sus-numitul Bogdan se ginde§te sa savir§easca vreo fapta in tara cu sprijinul altor persoane ; nu i se va acorda sus-numitului vreun sprijin in privinta aceasta ;dimpotriva, se vor depune eforturi §i straduinte, pe cit va fi cu putinta, pentru inlaturarea lui". De asemenea, mai aratati chestiunea ca, atunci cind va sosi la inalta noastra Poarta, acordindu-i-se slujba sa, intocmai ca §i stramo§ilor sai, el sa fie fericit la umbra imparatiei noastre, impreuna cu copiii §i cu rudele sale. De asemenea, ati mai semnalat ca celelalte stari de lucruri privitoare la, el vor fi aflate din spusele (takrir ) omului vostru care se gase§te la Pragul fericirii noastre in slujba, de trimis" (risalet). Astfel, tot ceea ce ati dat de §tire in cuprinsul scrisorii voastre prietene§ti despre sus-numitul Bogdan, precum. §1 tot ceea ce a raportat in aceasta privinta §i solul vostru, toate fiind fkute arz cu amanunte la picioarele inaltului nostru tron imparatesc,ilustra noastrapersoang, imparateasca atot§tiutoare am luat cuno§tinta de toate. Nu se pierde munca celor care, adapostindu-se la umbra tronului imparatiei noastre, arata supunere cu devotament §isinceritate fara margine §i care merg pe ealea dreptatii §i a blind credinte desavir§ite.

119 www.dacoromanica.ro Dimpotriva, este o cerinta a obiceiului imp5.ratiei noastre si a firii persoanei noastre de calif, ca cei de acest fel a obtin5, si a se bucure de: inaltele si feluritele noastre favoruri impAratesti, precum si de bunavointele minunate ale inaltei noastre imparatii. De vreme ce este asa, atunci, dad,, potrivit interventiei voastre, sus-numitul Bogdan, la rindul sau, mergind pe drumul pe care au Tilers stramosii sai si socotind un mijloc de fericire faptul de a se afla in slujba Pragului nostru, ocrotitor al lumii, va veni la inalta noastra Curte cu dorinta de a se trage cu creionul iertarii si milosteniei peste condicile faptelor sale de rebeliune si dad, se va ruga pentru bungvointa, in acest caz, fara- sg, sufere pagube si stricAciuni, e sigur el se va bucura de favorurile mele de tot felul, asa cum au fost respectati tafal sau, precum si ceilalti stramosi aisai. De aceea, la sosireascrisorii noastre ImpsdrAtesti, purtatoare de generozitate, va trebui ca, potrivit cerintelordevotamentului vostru nesru. si ale sinceritItii voastre nemarginite, Inca din zilele de alt5, datI si din anii trecuti si pin5, acuma, fata de Poarta noastra vesnica, purtatoare de noroc si de m'aretie, sa depuneti toate straduintele voastre pentru a-1 trimite pe sus-numitul Bogdan la Poarta noastra cea puternid, intocmai ca cerul. Se cuvine s6. va feriti de fapte contrare, zicind ca este tara imparatului" ,iar data s-a dus in interior, In acest caz, el a patruns acolo mergind pe drumurile tinutului vostru. Ceea ce se cuvine prieteniei existente intre cele doua phAi este ca el a fie trimis Incoace, -urmind a fie adus Inapoi pe acelasi drum. De asemenea, de azi Incolo, sa nu incetati de a ne aduce la cunostinta, si de a ne semnala chestiunile ce se cuvin prieteniei si care sint demne pentru aceasta. Nu exists nici oindoiala ca ele duc la mentinerea bazelor prieteniei si creeazA prilejuri pentru reinnoirea,temeliilor amicitiei. Iar solul vostru, amintit mai sus, indeplinindu-si cu cea mai mare cinste slujba sa de trimis", a primit invoirea noastra. ImparAteasd, si a fost pus sa se inapoieze in partea aceea. Insemnare. S-a scris.

Suret, Basbak. Arsivi, M. D. 19, doc. 712. Arh.St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 707.

2BogdanLA'pusneanu. 2 Austria.

128 1572 august 26 (980 rebi II 16) Poruned grin care sultanul Selim al II-lea, confi2mird primitca cores- pondenfei beilerbeiului de Buda in legcltutd cu inicntiile imparatului Austriei ,siale altor principi creptivi do a ataca Tiatisilvania saes alte finuturi otomane, ii cere sa respecte coudifiile tratatutui, darsit fie, totodatd, atentfi sc1is mdsuri in 'oedema prepltirii oastei. PoruncA adresatA beilerbeiului de Buda : Trimitind scrisoare, ai facut arz precum ca iscoadele de incredere, prizonierii musulmani si cei din ceata negustorilor ti-au dat de sureca -90 www.dacoromanica.ro Imparatul Austriei 1 se gindeste ea, ping la intii al luau rebi-ul-evve12, punind imparat, in locul sgu, pe fiul sau 3, 11 va trimite la Casovia (Kafa). De asemenea, trimitInd 100 000 de florini regelui Poloniei a cerut de la el oaste pentru fiul sgu, iar acesta i-a promis sa-i dea. Ai mai aratat ca* regele Poloniei si ceilalli principi si herogi, aliindu-se intre ei, pregatesc arme pentru expeditie si e sigur ca, pe vremea mustului nou, calcind tratatul (and),fieca vor ataca pe neasteptate vilaietul Transilvaniei, fie ca vor devasta tinuturile bine pazite 4. Astfel, de vreme ce nu se va ivi din partea aceea vreo fapta care sit duel* la incalcarea tratatului, ilustra mea persoana nu 1ngadui a se sgvirseasca din partea ceastalalta ceva contrar pacii. Dar,nestind in nepasare, este important sa fii cu cea mai mare bagare de seams si sa stai cu. banuiala. De aceea, la sosirea prezentei, Iti poruncesc ca, potrivit cerintelor poruncii mele purtgtoare de mare stima, hind cu prevedere, asa cum se cuvine, de vreme ce din partea aceea nu se va ivi vreo fapta care sa duel is 1ncalcarea tratatului, atunci nici tu, la, rindul tau, 0, nu Iasi sa se savirseasca, din partea de dincoace, ceva contrar pacii si prieteniei, ci sa faci sa se respecte si sg se pazeasca, asa cum trebuie, conditidle tratatului si legamintului si sa to feresti de savirsirea unor fapte potrivnice ilustrei mele porunci. De asemenea, sa dai mereu de stire vestile adevgrate pe care le vei ()Mine si le vei afla din pa'rtile acelea. In acelasi timp, cercetind santurile cetatilor, precum si celelalte arme de lupta, sa le pregatesti sisa cercetezi farg contenire dad, armele si ostasii se afla la locurile lor. insemnare : I s-a dat chehaiei sale (kethudasina), la 16 R. .

Suret, Ba5bak. Arqivi, M.D. 19, doc. 581. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 697 (partial) ; c. 698 (integral).

1 Maximilian (1563-1576). 2 1 rebi 1 980 = 13 iunie 1572. 3 Rudolf (1572 rege al Ungariei ; 1576 1612, Imparat). 4Memalik-i Mahruse, Imperiul otoman".

129 1572 septembrie 4 (980 rebi II 26) Porunc4 prin care sultanul &lint al II-lea ii cere domnului Moldo- vei, Loan Vodd eel Viteaz, sdE asigure intoarcerea unor soli poloni care veniserd la Poartci, din partea regelui Poloniei, impreuna cu Petru, fratele fostului domn al Moldovei, Bogdan Lapupneann. Parana, pentru voievodul Moldovei : Cu invoirea mea Imparateasca, Petru, fratele fostului voievod al Moldovei, Bogdan1, si oamenii numiti Bocinski si Molinski siIstorinski, impreuna cu toti cei sapte slujitori ai lor, care venisera la inalta mea Curte, din partea regelui Poloniei, au fost pusi a se inapoieze in partea aceea. De aceea Iti poruncesc ca, la sosirea lor acolo, sa-i lasati pe sus - numi iis5.,tread, teferi si cu bine prin vilaietul vostru si a-i faceti sa

121 www.dacoromanica.ro ajunga in sig-urana si cu bine in tara lor. Sa to feresti de a li se pricinui pagube si stricaciuni, fie lor, personal, fie slujitorilor sau vitelor lor. Insemnare : I s-a dat ceausului Key-van, la 26 R. .

Suret, BaOak. Ar§ivi, M.D. 19, doc. 715. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 1, c.588.

1 Bogdan LApupeanu.

130 1574 iulie 28Constantinopol Scrisoare prin care marele vizir Sokollu-.Mehmed papa, com,uniciva autoritafilor poloneze,respectiv voievodului Galitiei,GeorgeIazlo- wiecki, rascoala pi faptele fostului domn at Moldovei, Ioan Vodii cel Viteaz, ii acuth totodatcl, pe poloni de complicitate cu acesla fi cere sa restituie banii de haraci Si celelalte avufii capturate de poloni la Hotin fi sa extradeze pe solia pi pe socrul lui Dan Voda, precum, fi pe sotiile unor boieri. _Mare& vizir evocci relaliile istorice de prieteirie dintre Poarta otomand pi Polonia, arcitind ca, pentru cele mentionate de el, sosepte fi o scrisoare expediatd de sultanul Selim at II-lea. Noi*, Mehmed, mai marele pasa, ginere si supremul eonsilieral nebiruitului imparat al otomanilor, catre ilustrissimul, respeetabilul si magnificul domn George Iazlowiecki, consilierul si comandantul general al ostilor regale si voievodul Galitiei, amicul nostru iubit, salutare ! Sa-ti aduci aminte, magnificienta ta, en' pace, concordie, familia- ritate, vecinatate si cit de trainicaamicitie uneau de la Inceput, putem zice in curs de trei secole, pe predecesorii si parinii, mosiisi strabunii nebiruitului nostru imparat cu regii celebrului regat polon, ineitnici nu se poate descrie linistea, de care se bucura poporul din cauza aeelei con- cordii ! Pe chid, din contra, supusii moscoviti, germani si spanioli sufereau din parte-ne mai multe tulburari si robie; numai pe poloni nu numai ca-i iubeam, ci inca u aparam§i-i protejam ; incit, chiar ceilalti dusmani ai vostri nu cutezau a navali cumva asupra-va, cunoschad puterea nebiruitului nostru imparat si bunavointa ee arka catre voi, si temindu-se, prin urmare, a nu pati o fugrusinoasa. De aceea ne prinde acum mirarea, vazind pe vreo citiva nerecunoscgtori din aivostri,dispretuind acea bungvointa a nebiruitului imparat, st care nu Inceteaza de a tulbura pacea. Nici chiar de la vrljmasii ncstri firesti si declarati, necum de la niste amici, nu ne-am fi asteptat, de a vedea ceea ce lucreaza contra-ne unii din nobilimea regatului vostru i anume, atunci and acel nelegiuit si netrebnic Ioan Veda, domnul Moldovei, clocind tradarea si vazind Ca oastea Imparateasca nu e gata, daduse navala asupra provinciei Tighinei, ucigind in cimp pe Omni si pe ciobani; pe de altA parte, in acelasi moment polonii, imbarcind ostasi in doulzeci si cinci de s'aici, navalirg, asupra Cetatii Abbe, -Mind si pustiind. Nu cumva veti nega aceasta, aruncind viva pe moscoviti, deli se va 'Area orsicui neprobabil de a-i gasi tocmai in aceste locuri 1 Afarg de acele sgici, mai trimiserlti in ajutorul lui Ioan Voda o ceata de 2 000 de oameni sub conducerea a doi povgtuitori.i nu numai atita, ci Inca Con-

122 www.dacoromanica.ro stantin 1 vi Laski 2, nobili poloni, expediara o scrisoarela Ioan-VodI, zicindu-i ava :Iubite amice ! Ne-am invtiintat despre supremul pericol in care te afli. Ne mihnim foarte multi n-am zlbovi de a-ti ajuta, dacI nu ne-ar impiedica depArtarea locului. Cu toate astea, am poruncit cu stAruintI capilor militari ai novtri de la hotarele Moldovei ca sa vegheze §i sate ajute la nevoie. Tu singur grIbevte-i pe eii vei fi sprijinit in toate chipurile". Aceastil scrisoare, cu sigiliile lui Constantin vi Laski, se aflI In mii- nilenoastre.Care putea fi interesul vostru de a face atare lucruri pentru hatirul tradgtorului Ioan Vodl? Avuta-ti de la el, in cei abia doi ani ai domniei sale, mai multe foloase decit acelea civtigate din amicitiaInapt- ratilornovtri in curs de trei secole? Sa v/ fi gindit bine la aceasta, nu 1-ati fi ajutat in tra'darea sa contra imparatului,cu atit mai virtos ca el era tradator nu numai pentru noi, ci chiar pentru voi in ivy. in adevIr, dup./ moartea regelui vostru de pioasa mernorie3, el adesea se ruga de noi, prin scrisori, casa-idam un contingent de numai 5 000 turci, cu care sa nlvaleasca in Polonia, promitind a o supune vi a o face tributary nebiruitului nostru imparat. Noi insn-am vrut a calca antica pace, acordindu-i o asemenea autorizatiune. Ne mirIm darfoarte mult, cum sa ajutati voi unui duvman al vostru atit de invervunat! Din cauza crevtinatItii?Ins./ noi vtim ca insa ireligia voastra oprevte nedreaptainelegiuita spire a averii strain, omorul nevinova- tilor implinitori de impozite 4 §i spolierea banilor for ! Facatorii unor ava crime oare nu se pedepsesc dup./ legea voastra Si apoi, mai departe, precum voi it credeati a fi crevtin, tot ava, noi 11 credeam a fi mahomedan. Nu vtiam de era tIiat imprejur sau nu, dar vtim bine c5, era nestatornic in toate lucrurile ! Totuvi, ce s-a flcut nu se mai poste desface ; famin doar urmItoa- rele : Averea trIdltorului, vistieria, socrul sau, tributul primit de la supuvi, de asemenea, banii implinitorilor de impozite, nevasta lui Ioan Vodl, cu nevestele altor vapte boieri, toate astea se aflau depuse in Hotin, cind el singur ievise la luptI ;iar dupI aceea, indata ce se invtiintarI polonii despre prindereai decapitarea lui, trimiserI 200 de ostavi ca sa transporte in Polonia, in 27 de care, pe socrul lui Than VodA, pircalabul Hotinului, pe doamna sa,vistieria, toate averilei nevestele a vapte boieri. Avadar, avind aceste imprejurIri in vedere, domnii actuali, moldo- yeah 5 Si munteni 6, au trimis un sol pentru a cere restituirea celor spite. RIsprizindu-se acestui sol ca regele7,cu voia senatorilor regatului, lipsevte din Cara de vase luni, el se adresI chiar senatorilor, care, dupa cite auzim, i-ar fi rIspuns ca urmeaza ca ei sa se incredinteze despre legitimi- tatea voievodului Moldovei 8, iar pin*/ atunci, din lucrurile luate nu va pieri nimica. insI, clre a fast insuvi motivul luIrii acelor lucruri? Dad, le-ati luat pentru ca sa nu incapa in miinile atarilor, ati lucrat cu intelepciune si vamaltumim ; caci, sI le fi apucat tatarii, fara indoiala, nu 'nal scapau din pradl ;dar ati grevit malt da,c1 ati LIcut-o din vreo malitiozitate, cad nu e deloc intelept de a Calca pacea vi de a arunca Cara in cea mai mare calamitate pentru vreo citeva mii de taleri ! Noi Invine n-am face atita vorbl pentru acest lucru, de n-am socoti foarte ruvinos pentru noi 8,11, llsIm in n3pIs-tre vistieria, gi tributul impgriltesc, ca unii ce sintem rin-

123 www.dacoromanica.ro duiti asupra vistieriei prea puternicului imparat, caci stim ca sumele transportate la voi sint proprietatea imparatului nostru, intocmai ca si insgsi vistieria din Constantinopol. Religia noastra" nu iartg, in nici un mod de a se instrAina atare averi din vistieria preaputernicului imparat. Asadar, startiim si cerem foarte mult in aceasta privinta,, iar insusi prea- puternicul imparat scrie catre domnii magnifici senatori ai regelui polon, ca sa intelegeti, de asemenea, dorinta si vointa inaltimii-sale irnpar'atesti, al carui mesaj va va fi remis de catre Mehmed ceausul. Dad, va place pacea si linistea, apoi toate averile r'apite sa le trimiteti la Poarta otomang, prin miinile lui Mehmed ceausul. Nu vg, puteti scuza prin lipsa regelui, caci regele depinde de voi si se cirmuieste prin consiliul vostru. In fine, sa, stiti c5, domnia Moldovei, care se aflA sub protectia si imperiul nebiruitului imparat si de care ne ingrijim ca si de insasi domnia. Constantinopolei, am acordat-o fratelui domnului muntean, luiPetra. Vod'a, cu care se cade sa traiti in fratie si amicitie. Inchei, dorindu-v1 a petrece in fericire ! Dat la Constantinopole, 28 iulie, anul 1574. P.S. Intre altele, va instiintez ea' ingitimea-sa imp&AteaseA a plecat la Adrianopole. Va rog, ca pe un amic iubit, sa nu va par/ in sareina de a-mi mai trimite o data ceva plsgri de vin'atoare. Adio

Ed. trad. rom., dupA trad. lat., In Arhiva (storied a Romdniei, vol. I,P.1, nr. 6/1364 Bucuresti, 1865, p. 43 44 (trad. lat.) $i p. 44 46 (trad. rom.), doc. 47. Iusemnare: Biblioteca Ossoliniana de la Lemberg. Sectiunea manuscriselor, nr. 1 042, p. 31 33.

* Documentul a fost transcris dupA o traducere din secolul al XIX-lea, respectindu-se ordinea cuvintelor In fraze. S-au fAcut unele adaptari la limba romans; contemporana. 1 Printul Constantin Ostrogski (Arhiva (storied a Romdniei, p. 45). 2 Albert Laski. 3 Sigismund alII-lea August (m. 1572). 4 In sensul de contribuabili". 5 PetruSchiopul(1574-1577). 6 Alexandru al II-lea Mircea (1574 1577, a doua oars). 7 Henric de Valois. 8 Daca Petru h iop u 1 este sau nu domn in Moldova.

131 1574 iulie 31 august 9 (982 rebi II, evaszt)Constantinopol Firmanul sultanului Selim al II -lea in care, la vestea datd de domvul Tara Romane§li, Alexandru al II-lea Mircea, panii poloni sint acu- zafi de fapte contrare tratatului, pentru ca an ajutat rudele domnului loan Vodei cel Viteaz sa traced in Polonia, luind ,Si haraciul.Moldovei. Se cere ca totul sa fie trimis la Poartd, Ord nici o lipsa, iar vinovafii sa fie pedepsiii. Selim, fiul lui Suleiman han, vesnic biruitor ! Gloriosi printre emirii neamului Mesiei, voi, beii vilaietului lesesc, care faceti parte dintre mai marii ghiaurilor de credinta lui Iisus (Iseviyye), sfirsitul sa va fie cu noroc ! Cind va sosi inalta pared, impArgteasa, sa va fie cunoscut ca, Inca din zilele parintilor nostri gloriosi si ale stramo-

124 www.dacoromanica.ro silor nostri mgretii ping acuma, dinastia Califatului nostru a fost in prietenie si pace si amicitie cu craii lesesti, iar cind tronul cel maret al impit- ratiei ne-a fost sortit noua, s-a reinnoit tratatul (and) §i, potrivit acelur tratat, beiii beilerbeii nostri, aflati la serhaturi, precumi supusii nostri voievozi din Ardeal 1, Tara Romaneasca 2si Moldova 3 au stat pe loc,. inch, in zilele noastre fericite, vilaietul si lara voastra an fostlini Cite, iar cind a murit craiul vostru 4, nici unul dintre dusmanii vostri nu a atacat vilaietul vostrui lara voastra, temindu-se de noi,i chiar daca ar fii atacat, ar fi fost inlaturat sigur cu puterea noastra distrugatoare. Dar din partea voastra s-au ivit totdeauna fapte contrare legamin- tuluii iertarii. *i de asta data, voievodul Tariff Romanesti, Alexandra 2,. trimitind scrisoare la Pragul fericirii mele, a dat de stire cg, atunci cind s-a raspindit vestea infringerii si pedepsirii lui Ioan (Pavan) 5 cel afurisit, voi ati trimis vreo doug sute de oamenii ati luat cu harabale pe afurisitul care era socrul saui pe sotia sus-numitului Joan, aflata la Hotin (Hotun ), Fi lucrurilei avutiile sale si haraciul, care trebuia sä vina din vilaietur Moldovei la Pragul fericirii mele,riavutiile pe care le luase el cu sila de la gelepii plecati sa is vite de la raialele vilaietului aratat, precumgipe sotia sai avutia hatmanuluii pe toate sotiile celor sapte boieri (bolar ). Dar cind el 2, trimitindu-va om, vi le-a cerut, voi i-ati trimis stirea ca nouii, nu ne-a sosit ilustra porunca precum ca in Moldova a fost numit alt voie- vodi dacg ati devenit voievod, nimic nu se va pierde". Astfel,i zilele trecute punindu-se mina pe o scrisoare a lui Constan- tin si Laski, catre afurisitul de Ioan, in ea se aflau scrise urmatoarele Iubitului nostru prieten. Toti bell lei sint mihniti de faptul ca a venit o astfel de nenorocire pe capul vostru. Ca sa vi se dea ajutoare, distanta prea mare. Dar beii aflati pe la serhaturi an fost sfatuiti sa va sprijine".. Mara de acestea, s-a mai auzit ca, pe cind se rasculase afurisitul acela de Joan, voi, trimitind oameni, ati incendiat orasul (varop) cetatii Akkermani, de asemenea, trimitind oastea regelui, 1-ati ajutat si 1-ati sprijinit pe blestematul cel mai sus pomenit. Intrucit 1-ati ajutati 1-ati sprijinit, in felul acela, pe afurisitul mai sus aratatsiati construit, contrar tratatului,$aici,s-a trimis imparateasca noastra scrisoare pentru a se veni de hac corabiilor care devasteaza Cara. Astfel, la sosirea lui .Ahmed, unul dintre ceausii inaltei mele Curti,. pilda printre cei de o seams cu el, sa-i creasca norocul, va poruncesc sa trimitetii sa faceti sa ajunga la Curtea mea cea ocrotitoare a lumii, intocmaii fara lipsa, cu harabalele si cu vitelei cu slujitorii lor, socrul plecat intr-acolo al lui Joan, caruia i s-a taint capuli i s-a venit de hac,. i sotia sa si sotiile boierilor, care slut sclavele melei robii si tributarii mei, precum*iharaciul, luati dus de ei, care trebuia sa fie trimis la Pragul fericirii mele. Afarg de acestea, potrivit cerintelor paciiriprieteniei, angajamentelor*ilegamintului, incheiate intre cele doug parti, sa puneti mina pe- cei care, construind said, devasteaza Zara si vilaietul, contrar pa'cii si prieteniei,gtprovoaca stricaciuni, precumi pe cei care, trimitind scrisori afurisitului cel pomenit mai sus, s-au ridicat cu el la rascoalli, mergind,. 1-au sprijinit, cai pe cei care se due si se aped, in partea aceea.fnlatu- rind astfel rautatile si nelegiuirile lor, raialelei beraialele sa se ocupe de- cistigurile lor in linistei far& teams, iar voi sa va rugati pentru dainuirea domniei mele. De asemenea, noului voievod Petru 6 i s-a acordat voievodatul Moldovei. De aceea sa fiti in bung vecinatate si cu el si sa aveti prie-

125 www.dacoromanica.ro tenie in toate privintele, inch va trebui ca el sa aduca mereu la cuno§tinta noastra lucruri bune despre voi. A.,a sa §titi ; sa aveti incredere in ilustrul semn dScris pe la mijlocul (evasit ) lui rebi-ul-ahir, din anul noun Bute ri optzeci §i doi. De la re§edinta din Constantinopolul eel bine pazit. Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 63. Orig., AGAD, pacb. 251, nr. 475 ; scris : divani. Rez. Kai., I, p. 212 213, nr. 220 ; Cot., II, nr. 172. 1 Stefan Bithory (1571-1575). 2 Alexandru a1II-lea Mircea. 3 loan Voda cel Viteaz si Petru*chiopul. Sigismund alII-lea August. 5 loan VodA eel Viteaz. 6Petru 8chiopul, domn din 14 iunie 1574.

132 1574 septembrie 26 (982 cemazi II9) Porunca prin care sultanul Selim al II-lea ii cere noului domn al Moldovei, Petru $chiopul, sa trimita anual cite 50 000 de florini haraci, intrucit fostul domn, loan Yodel eelViteaz, add ugase inca 10 000 de florini la haraciul de mai inainte, urcindu-1 la 50 000 de florini. I se mai cere sa trimitd fi cei 388 500 de aspri reim,api din haraciul fostului domn. Porunca pentru voievodul Moldovei : Mai inainte de aceasta, afurisitul de Ioan (Yuvan), care, fiind voievodul vilaietului Moldovei, se fasculase §i caruiai se venise de hac, marind, inainte de a muri, haraciul Moldovei cu 10 000 de florini (filori ), 1§i luase obligatia de a trimite in fiecare an, la vistieria mea imparateasca, -cite 50 000 de florini 1. intr-adevar, vilaietul amintit avind o intindere cit un beilerbeilic Beylerbeylik ), nu exist/ indoiala ea va suporta nu numai 50 000 de florini, ci chiar §i mai mult. De aceea iti porunces c ca, de azi incolo, §i tu, la rindul tau, sa trimiti an de an cite 50 000 de florini, haraciul Moldovei. De asemenea, potrivit scrisorii tale, au fost lasate pe mai departe §i au fost date inapoi, prin mama men bunavointa, satele pentru care se daduse firm in sa fie o cup ate, din vilaietul amintit, in folosul hass-urilor imparate§ti 2. Astfel, la sosirea prezentei, iti poruncesc ca, de azi incolo, potrivit cerinielor poruncii mole purt'atoare de mare putere,satrimiti an de an cite 50 000 de florini, haraciul vilaietului amintit mai sus. De asemenea, sa stringii, completind, sa trimiti in grab/ §i cei 333 500 de aspri, care lipsesc din haraciul trimis de loan cel afurisit. Insem,noiri : I s-a dat ceauplui Ahmed, ruda lui Seitanoglu, la 9 djemazi- ul-ahir, anul 982. Suret, Basbal. Arsivi ; M.D. 26, doc. 595, p. 212. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 16, c. 358. Ed. trad. rom. si facs. M. Guboglu, Dona calatorit p. 224 225.

1Florin = ducat = 59 aspri (akge). 2 Hass-t-Humayun.

126 www.dacoromanica.ro 133 <1577 iulie 16-21 = 985 rebi II 29 cemazi 15>

Poruncii prin care sultanul Murad al III-lea ii cere domnultd, Petru $chiopul, sa nu lase pe nimeni sa-i persecute pe reps- torii poloni care yin pentru negot, apreciind mai furile lor paste valoarea pe care o au, pentru a incasa vami mai multe. Porunca adresatk voievodului Moldovei : S-a flout cunoscut ca, atunci cind unii negustori din Polonia (Leh yin in Moldova, marfurile lor de 1 000 de florini slut socotite la 4 000 de florinigielsint persecutati, cerindu-se, potrivit acesteia, mai multi vama. Astfel, nu inggdui sa se ia mai multi vama decit ceea ce prevede legea din vechime. De aceea, cind negustorii poloni vor veni In Moldova, sa nu Iasi pe nimeni OA persecute, ci ei sa -si fad' negotul lor teferigi In siguranta. De asemenea, fArk sa se mai dea valoare mai mare marfurilor lor, sa faci ca vamile lor sa se incaseze dupa, legea vechegisa nu lass pe oamenii tai sa ia de la ei vama mai mare. Ca atare, sa nu last pe nimeni sa-i supere pe negustori, contrar pAcii care exista intre cele doua pkrti. Insemnare :i aceasta.

Suret, Ba§bak. Ar§ivi, M.D. 31, doc. 166. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 642.

134. 1577 iulie 17 (985 cemazi I, gurre) Ahidname prin care sultanul Murad al III -lea reinnoiefte trataivt de pace en Stefan Bdthory, regele Poloniei fi principele Transilvani(i. La cererea acestuia din urma, se prcvad o serie de clauze pi in legaturd cu raportui ile romdno-polone. . De asemenea, nici din partea neamului moldovenesc Fa nu se pi- cinuiasck pagube vilaietului craiului mai sus aratat, precumgioamenilor sai. Dad vor fi aduse pagube, atunci ele sa fie recuperate prin porunca mea impkrateasck, dupg, ce vor iesi la ivealk. De asemenea, dad si din partea craiului sau a oamenilor sill vor fi pricinuite pagube popula.tiei tkrarestii neamului moldoveani oamenilor sau tarilor lor, atuncigiei, la rindul lor, despAgubindu-le, sa be vina de hac raufacktorilor si sa nu aduck scuze sau pretexte. Pe de alta paste, se aude ca unii oameni din vilaietul Moldovei, fugind, se adapostesc In vilaietul lesesc, iar dupk aceea, venind pe o cale oarecare, provoack tulburkri In Carai fac rkutkti.Cei de acest fel skfiepredati cind vor fi ceruti ...1. De asemenea, cei care sint voievozii Moldovei sa fie tot asa de buni prieteni si cu craiul cel aratat mai sus, Intocmai cum au fost in

127 www.dacoromanica.ro bane legaturi cu craii din trecut, §i sa nu se iveasca fapte contrare condi- Viler de prietenie dintre cele doua parti, iar &bile *i yam& negustorilor celor doua, parti FA nu fie mai matt De asemenea, cind negustorii armeni sau dintre ceilalti ghiauri, aflati sub stapinirea craiului, vor voi sa vine in vilaietul Moldovei, precum §i In celelalte taxi ale mele bine pazite, ca a face negot, ei sa nu vine prin locuri salbatice §i prin pustii sau pe cal primejdioase, ci sa vine drept pe drumurile publice pe care umbla negustorii Inca din vechime. Daca se vor aduce pagube avutiei sau vietii unuia de acest fel, raufacatorii sa fie prinsi §i pedepsiti. Atit timp cit negustorii veniti vor face negot cu dreptate, ei 81 nu fie suparati §i sä li se is vama potrivit legii vechi. De asemenea, pentru datoria unei alte persoane, sa, nu fie prinsi cei din ceata negutatorilor... De vreme ce din partea craialui cel aratat nu se va ivi vreo fapta contrara tratatului §i legamintului, atunci, nici din partea inaltimii mele purtatoare de fericire nu se va face nimic Impotriva pacii §i prieteniei §i a tratatului. Scris In prima zi (gurre) a Iunii djemazi-ul-evvel din anal noul sute §i optzeci §i cinci. De la re§edinta Inaltei Porti a imparatiei, Constantinopolul eel binepazit.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 203 206. Orig., A GAD, path. 260, nr 486; scris : sinus. Rez. Kal., I, p. 217 219, nr. 226; Cal., II, nr. 175. 1 S-a renuntat la unele formule diplomatice.

135 <1577 august 12 = 985 cemazi I 27> Porunc'd prin care sultanul Murad al III-lea ii cere domnului Mot dovei, Petra $chiopul, M-1 ajute la nevoie pe Mihnea Turcitul, vrcat recent pe tronulTariffRomilnegi, wn locul tatallui sau, Alexandru at II-lea _Mircea, care decedase. Porunca pentru voievodul Moldovei : Murind voievodul Alexandra 1, care era voievodul Tarii Romane§ti, i domnia fiind data fiului sau Mihnea 2, data in vilaietul amintit mai sus se vor ivi, dintr-o parte oarecare, du§manii, atunci este nevoie ca el sa fie aparat §iocrotit. De aceea am poruncit ca, la sosirea prezentei, preocupindu-te de aceastra, treaba, sa fii gata cu oastea Moldoveii sa to uiti spre Tara Romaneasca. Daca, In felul amintit, ivindu-se du§mani dintr-o parte oarecare, va fi nevoie de sprijin, atunci, fara Ed mai intirzii,sa-1a,juti pe sus-numitul¢is1-1sprijini a§a cum trebuie §i a§a cum va crede el de cuviinta ; FA nu pierzi nici o clips in a depune eforturi. insemndri: 1) Si aceasta. 2) 0 copie i s-a scris beiului de Silistra, ca sa fie gata cu oastea sangeacului sau. Si aceasta. 3) 0 copie i s-a scris sangeacbeiului de Nicopole. Si aceasta. Suret, BaOak. ArOvi, M.D. 31, doc. 343. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 648. 1 Alexandru al II-lea Mircea (m. la 25 lithe 1577). 2 Mihnea Turcitul (1577 1583).

128 www.dacoromanica.ro 136 <1577 august 12 = 985 cemazi I 27>

Poruncci prin care sultanul Murad al III-lea, aflind de uncle silnicii savirfite la achizilionarea de oi din Tara Romaneaseli, ii cere lui Mihnea Turcitul sa permitcl cumpararea de oi, la pret curent, numai anumitor categorii de negustori, mengonate in poruncile date acestora. Porunel pentru voievodul TariiRomhne§ti,voievodulMihnea (Mihne) : S-a auzit ca, in clipa de fatg, unele persoane, sub nume de supu§i ai Pragului fericirii mele, precum¢isolaci (solak) §i zagargii §i ieniceri, mergind in Tara Rom'aneasca, iau oi de la raiale cu forta §i fara plata Si ca iau oile cu sila §i la un pret mai mic decit pretul curent(narh). De aceea, scriindu-i-se capugibaliului meu Ali,sa-i tins gloria' porunca mea imparateasea, i s-au dat sfaturi strapice pentru ca, dupa ce se va stabili ca cei de acest fel iau oi Mfg, plata sau cu fora §i la un pret mai mic decit eel curent, sa puna mina pe ei §i aduca la Pragul fericirii mele, indiferent eine ar fi ei. De aceea am poruncit ca, la sosirea lui, §i tu, la rindul tau, preocupindu-te, sa-i pui sa ia oi numai pe cei care se due dupa oi avind in miinile lor porunci ilustre, fie ea sint supu§i ai Pragului fericirii mele, fie ca sint solaci sau zagargii sau ieniceri, oricine ar fi ei, *i care iau oile pentru zahereaua Istanbulului. De asemenea,sa-i la*ipe casapii Inseri§i 1i pe cei din ceata gelepilor, potrivit cerintelor poruncilor aflate in miinile lor, precum §,i potrivit pretului curent. De asemenea, sa nu lai deloc pe nimeni sa ia oi la un pret mai mic decit eel curent sau fara plata §i nici pe cei care se due flea a avea porunca, oricine ar fi ei,i sa-i opreiti*i sa-iindepartezi, iar pe cei care, nedind ascultare interdictiei, fac silnicii,sa-idai de §tiresus - numitului pentru ca el, potrivit poruncii mele, sa-i ia §isa-iaduca la Pragul fericirii mele. Daca sint dintre osta§i, atunci sa scrii §i faci eunoscute numele lor, din ce bulucuri (Milk)q,idin care cete anume fac parte, pentru ea, in felul acesta, sa se puna capat plecarii lor acolo. insentnari : 1) S-a scris. 2) 0 copie i s-a scris voievodului Moldovei. S-a Kris. Suret, BaOak. Ar§ivi, M.D. 31, doc. 344. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 649. 1 Yaull kasap.

137 <1577 august 13 = 985 cemazi I 2 8> Poruncei prin care sultanul Murad al III-lea ii cere domnului Tdrii Romanefti, Mihnea Turcitul, fi domnului Moldovei, Petru $chiopull 84 nu se vinda seu in alte pctrti, ci s4 fie trimis la Istanbul. Porunel adresata voievodului Moldovei §i Tarii Romane§ti : In clipa de fats, la bine pazitul Istanbul fiind criza de seu pentru luminari, am portmcit ca, din locurde aflate sub stapinirea voastra, sa

11-e 2471 129 www.dacoromanica.ro nu dati seu (tonya0) In afara, ci sa-1 trimiteti pentru zahereaua bine pazitei localitati amintite. De aceea va poruncesc Ca, fara a mai da in afara seul care se gase§te la casapi sau la taranii din tinuturile de sub guvernarea voastra, sa-1 trimiteti la bine pazita localitate pomenita mai sus fie prin posesorii lor,fie prin. imputernicitii (vekil) lor, ca sa-1 vinda; In acestelocuri. Chestiunea amintita este o treaba importanta. De aceea, preocupindu-va ala cum trebuie, sa va feriti de nepasare. insemneiri :1) I s-a dat lui Seitan-.Ahmed. 2) 0 copie pentru cadiii aflati in drum, Nub In Tara RomaneascA §i Moldova.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 31, doc. 364. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 650.

138 1577 august 21 (985 cernazi II 6)

Poruned prin care sultanul _Mead at III-lea ii cerebeilerbeiului de Tirnifoara sei ajungd la o inielegere cu principeleTransilvaniei, Cristofor Bcithory, in tegitturci cu incalcarile de la hotare. Pommel adresata beilerbeiului Timi§oarei : Voievodul Transilvaniei, voievodul Cristofor(Kristof),trimitind scrisoare, a dat de §tire ea mai inainte, spahiii din Lipova 1, Wind plingere, aratasera cum comandantul (kapudan) de Oradea (Varad) se amesteca la timarele lor, care sint trecute In defterele lui Halil bei §i Muharrem bei §i care fusesera date en beratul men Imparatesc, la rugamintea cetelor de spahii catre Poarta. El a mai facut cunoscut astfel : Acest vilaiet este stapInit dupa cum 1-a 1nregistrat Halil bei §i eu 11 stapinesc tot a§a cum 11 stapinise §i regele (kral) eel raposat2 §i fratele meu, regele Poloniei 3, pe cind erau voievozi, §1 nu ma amestec la nimic altceva, iar comuna Du§ana(1)fusese daruita deraposatulsultan Suleiman4 sus-numitului rege Iano§ 2, eel raposat, precum §i fiului sau 5. Apoi,fiul principelui Iano§ a dat-o lui Bebek Gheorghi, iar Sn clipa de faa o stapine§te sotia acestuia pl ecum §i orfanii lui. Ei o stapinese tot a§a cum era stapinita in trecut. Spahiii din Lipova se piing pentru berat. Nu ne amestecam la satele Inregistrate de Halil bei. Haraciul 11 dam potrivit regulii vechi". Astfel, Iti poruncesc ea, atunci rind se vor ivi chestiuni privitoare la serhaturile din partea aceea, sa iei legatura cu voievodul amintit mai sus §i sa procedati dupa cum se va crede de cuviinta §i mai potriviti apoi sa, dati de §tire. De aceea, la sosirea prezentei, Iti cer ea, preocupindu-te mereu, trod se vor ivi chestiuni privitoare la partea aceea, sa iei legatura cu voievodul mai sus amintit §i, In felul acesta, sa fie stapinita Cara. Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 31, doc. 414. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 652. 1 Pare Lipova; dar In alt document : Yanova, Ineu. I Ioan ZApolya. 3 Stefan Bithory (fratele lui Cristofor Bithory), rege al Poloniel. 4 Suleiman Magnificul (1520-1566). 5 Joan Sigismund Zapolya.

130 www.dacoromanica.ro 139 1577 august 27 (985 cemazi II 12) PoruneA prin care sultanul Murad al III-lea ii cere domnului Moldo- vei, Petru $ohiopui, sit trimitd o mie de ostafi Raga beiul de Akker- man pentru pazd zonei Djankerman, intrucit sangeacbeiul Silistrei s-a inapoiat la locul salt. Portmel pentru voievodul Moldovei : Beiul de Silistra, Davud, trimitind scrisoare, a comunicat ca, potrivit firmanului meu ilustru, s-a dus pentru repararea ceta,tii Djankerman, dar neglsindu-se cherestele 1 pregAtite, i s-a trimis porunca me,a, ilustrI, spunindu-i-se :SA,vii in sangeacul tau ". Dar pazagiocrotirea acelui vilaiet slut importante. De aceea fti poruncesc s5, alegi din oastea Moldovei o mie de oameni destoinici *i, numind peste ei ba*bug pe unul mai de seams,ea -itrimiti ling& beiul de Akkerman. Astfel, 4ti poruncesc ea, la sosirea prezentei, far& sl mai staigis5, mai z5,bove*ti, s5, scoti din oastea Moldovei, potrivit firmanului meu ilustru, 1 000 de oameni destoi- nicii, desemnind ba*bug pe unul mai de seams dintre ei,65-1trimiti sus-numitul, pentru Ca, mergind acolo, sa slujeaseI alai cum se va crede de euviintI. Chestiunea amintita, este importantl. De aceea, ferindu-te de nepasare, s5, comunici dael ei an fost pregAtiti potrivit porunciigicind anume i-ai scosi i-ai trimis *i 610 oameni anume ai trimis. insemndri : I s-a predat lui Ahmed, capugibakdul beiului Silistrei, la 12 Dj., anul 985.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 31, doc. 4471 Arh. St. Buc., Microf. Turcia. rola 15, c. 654.

1 Kimesne (nimeni), In loc de kereste (cherestea).

140 1577 septembrie 17 (985 receb 4) Poruncd prin care sultanul Murad at III-lea is cere din nou domnului Moldovei, Petruk51chiopul, sitcomunice numele celor care cumpeirau produse sub pretul curent sau eu forta. Domnul raportase despre silni- ciile tor. 0 copie i s-a trimis pi domnului J'arii Romanefti, dar pujin modificatd. Porunel adresat5, voievodului Moldovei : Tritnitind scrisoare, ne-ai adus la cuno*tintl ca ti-a sositilustrI porunc5; prin ceau*ul Ahmed, unul dintre ceau*ii inaltei mele Curti, sá-i creasel norocul. Ai mai aratat ca se daduse firman ca sa fie sfatuiti solacii *1 ienicerii, precumgialte persoane care, venind In Moldova, iau cu un pret mai mic dealt pretul zilei (narh-7, ruzi) proviziile sarmanilor E}i ale raialelor, iar uneori, mai mult decit atita, lulndiiifarl bani,fat silnicii. De asemenea, se daduse firman casa-iraportezi cu numele for pe cei care, dupa, ce vor fi sfAtuiti, vor continua *i dup5, aceea sa-i persecute pe sIrmani.

131 www.dacoromanica.ro De asemenea, mai faci cunoscut el, cercetindu-se aceasta situatie, unele persoane nu s-au lAsat nici acuma de tiranii si de persecutii de acest fel. De aceea iti poruncese ca, la sosirea prezentei, pe cei de acest fel sa'-i faci arz, cu numele lor, la Pragul fericirii mole ca sl' li se is apanagiile (dirlik ). Insemndri :1) I s-a dat ceausului Seitanoglu Ahmed, la 4 regeb, anul 985. 2) 0 copie sg, i se scriei voievodului TArii Romanesti. Dar el a dat detire astfel : A fost cercetatA aceasta situatie i nu se gAsesc acuma astfel de persoanesinimAnui nu i se fac astfel de tiranii Si asupriri". De accea sA i se scrie : La sosirea poruncii, cind se vor ivi astfel de persoane, sA le faci arz cu numelesicu semnalmentelelor". Suret, Basbak Arsivi, M.D., 31, nr. 577. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 660.

141 1577 septembrie 17 (985 receb 4) Poundi prin care sultanul Murad al 11I-lea, confirmind primirea unei corespondenle de la domnul Moldovei, Petru $chiopul, in legaturd cu rdutafile pe care le slivirpese diferite persoane venite din afard, ii core sd nu lase pe negustori sd stea in lard mai molt decit in trecut Si sd-i sfdtuiascd sa piece dupd terminarea negolutui lor. Unii se di- sdioreau cu creptine. Porunca pentru voievodul Moldovei*. Tu, care esti voievodul Petru, trimitind scrisoare, ai fAcut cunoscut ca unii negustori faliti din Chilia si din Akkerman, precum si de pe malurile Dungrii, venind si intrInd in vilaietul Moldovei, se stabilesc acolo ca ffraiale" §i fac mereu tulburari si rAutAti, iar cind sint sfAtuiti si cind li se spune : Dups ce faceti negojul vostru duceti-v1 in vilaietul vostru ; ce treabg, aveti printre ghiauri?", ei nu be iau in seamysi,din ambitie, fiecare din ei is cite o femeie cresting) si, astfel, pricinuiese mereu tulburari in tars,i fac silnicii. De asemenea, to -ai rugat sA ti se dea ilustra mea porunca pentru impiedicarea lor. De aceea iti poruncesc ca, la sosirea prezentei, sA-i sfAtuiesti In mod strasnic pe cei de acest fel, care se due in partea aceea sub pretext de negot, ca sgs piece fara intirziere in tinuturile lor. De asemenea, sA-i sfltuiestisipe negustorii care vor soli de azi incolo, pentru ca, dupA terminarea treburilor pe care be au, sg, nu mai zaboveasca acolo, ci sg, pieceiarasi.Cit time stateau, din trecuti pina, acum, tot atita vreme sl-i lasi sA stea si de acum incolo. SA to feresti de a se provoca tulburAri in targ, prin sederea lor mai multg, vreme. fn aceastg, privintA s-a trimis ilustra porwicAi cadiului de Bender. La nevoie, trimitind pe omul tau, sii-idai de stire. Insem,niiri :1) I s-a dat tAlmaciului Seitanoglu Ahmed, la 4regeb, anul 985. 2) 0 copie i s-a scris cadiului de Bender. Si aceasta. Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 31, doc. 579. Arh. St. Buc., Microf., Turcia, rola 15, c. 661.

Initial, era scrisSipentru cadiul de Bender, dar s-a $ters.

132 www.dacoromanica.ro 142 1579 ianuarie 25 (986 zilka' de 27) Poruncd prin care sultanul Murad al III-lea ii cere doninului Mol- dovei, Petru $chiopul, sa pregateasca cite 10 000 chile de orz pi de fdind, precumi mierepigrasimii sit le predea cadiului de Braila, fiind necesare pentru expeditia pldnuitd in Orient, iar costal8114 rabid din haraciul Porunca pentru voievodul Moldovei : In clipa, de fata, hind trebuinta de zaherele pentru expeditiamea purtkoare de semne de biruinta, despre care s-a dat firman a fie indreptata spre tinuturile din Orient, sa pregate§ti 10 000 chile de orz, 10 000 chile de Mina, precum §i cantitati indestulatoare de miere *i de grasime, iar pretul sa-1 retii din haraciul care se trimite din zilele de altadata §i ping a,cuma la Poarta fericirii mele. De asemenea, am poruncit Ca, trimitindu-le la schela Brailei (Ibrail), sa le predai cadiului de Braila spre a fi trimise de-a dreptul la Trabzon cu corabiile de negustori. Astfel,iti poruncesc ca, la sosirea prezentei, potrivitcerintelor supunerii §i ascultarii tale depline din trecut §i ping acuma fat de Poarta fericirii mele, fara sa zabove§tisifara sa neglijezi deloc, pregatind din vilaietul Moldovei, in contul haraciului care se trimite din vechime la Poarta fericirii mele, 10 000 chile de raffia, 10 000 chile de orzsicantitati maxi de miere §i de grasimi, a le expediezi la schela Braileii a le predai cadiului de Braila. De asemenea, scriind ce cantitki anume de mierei de grasimi sau alte zaherele an fost trimise, sa, fadi un defter 1si sadai de tire la Pragul fericirii mele, iar atunci cfnd va veni haraciul, sa se inregistreze in defter potrivit cu aceasta. Chestiunea mentionata face parte din treburile importante. De aceea, fara sa, compari cu alte vremuri, pregatind in graba zaherelele, mierea i grasimile,pentru care s-a dat firman, sa nu to la§i pins ce nu le vei expedia. insemndri : 1) A fost predata ceau§ului Ali,intendentulbeilerbeiului de Anatolia, la 27 Za., anul 986. 2) 0 copie a fost scrisa, voievoduluiaaii Romane§ti.i aceasta 2. Suret, Basbak. Arsivi, M.D. 32, doc. 523. Ash. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 666. 1 in sensul de inventar. 2A fost predatA ceausului Ali.

143 <1579 ianuarie 25 = 986 zilka' de 27> Poruncd prin care sultanul Murad al III-lea ii cere cadiului de Brdila set incarce in cordbii zaherelele, care vor soli din Moldova pi Tara Romaneascd, pi sd le expedieze la Trabzon, fiind necesare pentru expedifie. Plata se face din tribut. Porunca pentru cadiul de Braila : In clipa de fats s-a poruncit ca, pregatindu-se din Moldova §i din Tara Romaneasca, cite 10 000 chile orz §i 10 000 chile Mina, precumsicanti-

1:33 www.dacoromanica.ro tati marl de mierei grasimi, in contul haraciului (harac) pe care-1 trimit la Poarta fericirii mele, ele sa fie trimise la schela Braila pentru trebuintele expeditiei purtatoare de biruinta, despre care s-a dat firman FA fie pornita spre tinuturile Orientului. De aceea, la sosirea prezentei, iti poruncesc ea, retinind corabiile de negustori aflate in partile acelea, spre a inearea zaherelele ce vor sosi din partea celor amintiti mai sus, sa pui 81 fie inearcate in grabs zaherelele, atunci dud vor veni,1i,trimitindu-le cu oameni destoinici de-a dreptul la schela Trabzon, al le predai beiului de Trabzon. Insemnare :i aceasta1.

Suret, Basbak. Arsivi, M.D., 32, doc. 524 (?). Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 667.

1 In sensul cA a fost predat ceausult I Ali, intendentul beilerbeiului de Anatolia, la 27 Za., anul 986.

144 1579 februarie 4 (986 zilhicce 7)

Poruncd prin caresultanul Murad at III-lea ii cerebeiuluide Trabzon sa primeascd zaherelele pi celelalte produse ce vor fi trimise din Moldova 0 Tara Romilneasca, prin intermediul cadiului pi sci le predea vizirului Mustafa papa, trimis in Orient. Porunca adresata beiului de Trabzon : Pentru nevoile o*tilor glorioase, trimise in clipa de fats in tinuturile din Orient, au fost scriseitrimise voievozilor Moldovei *i Tarii Romaneati, precumi cadiului de Braila porunci ilustre in sensul ca, pregatindu-se din Tara Romaneasca *i din Moldova cite 10 000 chile de orz *i cite 10 000 chile de Mina, precum i alte cantitati indestulatoare de miere *i de grasimi, ele sa fie trimise la schela Brailei, iar de acolo sa fie expediate de-a dreptul la Trabszon cu corabiile de negustori. De aceea, la sosirea prezentei, iti poruncesc ca, atunci cind zaherelele de acest fel, pomenite mai sus, vor sosi cu corabiile, a nu intirziii al nu zabove*ti ci, pregatind, dupa cum va fi mai potrivit, un numar inde,stu- lator de saci *i de pine, sa pui sa fie incarcate in grabs zaherelelesi IA le predai serd%ruluiaivizirului meu Mustafa pap, comandant glorios, prea inaltul Allah sa-i mentina marirea! insemnare : I s-a predat zaimului Husein, omul lui Mustafa pap, la 7 zilhidjge, anul 986.

Suret, Basbak. Arsivl, M.D. 32, doc. 536. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 15, c. 668.

145 1585 septembrie 6-15 (993ramazan, evasit)Constantinopol

Scrisoareasultanului Murad at III-lea prin caresecereregelui Poloniei pi principelui Transilvaniei, StefanBdthory,stirenunle

134 www.dacoromanica.ro la construirea paleincii in apropiel ea liotarelor _Moldova, afa cum adusesera la cunostinid sangeacbeiul de Bender, Mustafa, pi dommul Moldovei, Petra $chiopul. Murad, fiul lui Selim han, vesnic biruitor ! Cgtre craiul vilaietului lesesc : Glorios printre emirii neamului Mesiei...1, craiul vilaietului lesesc, Stefan Bathory, sfirsitul sa vg fie cu noroc ! La sosirea fnaltului semn Imparatese,savg fie cunoscut ca beiul sangeacului de Bender, Mustafa, pildg printre emirii gloriosi,sg-i continue pretuirea,§ivoievodul Mol- dovei 2, trimitind scum scrisoare la mnaltul nostru Prag, au dat de (tire el, Intr-un loc apropiat de pile noastre bine pgzite, s-a construit din partea voastrg o palaneg, iar pentru construirea unei alte palanci, de asemenea, ati numit oaraeni de-ai vostri incg de mai fnainte. Craii lesesti hind, din vechime si ping acum, devotati cu credintg, fata de stramosii nostri maretii gloriosi, nu se iveau fapte contrare pacii legginiMtului dintre cele doug parti. Mai cu seams In privinta faptului ca domnia-voastrg sg deveniti crai lesesc vi s-au acordat felurite ajutoareati fost sprijinit in aceasta treabl. Afar/ de aceasta,i fratelui3 vostru i s-a daruit domnia Transilvaniei, iar ca raspuns la acestea, voi aratati mai multg sinceritate decit altii fall de Poarta noastra purtgtoare de dreptateijitrebuie sa respectati, asa cum se cuvine, conditiile tratatului si leggmititului Si s, le tineti cu credintg. Dar, drept multumire, mai inainte de aceasta, unii raufgegtori au patrons si au atacat cetatea Bender si altele, dintre tinuturile noastre bine pgzite, si nu se cuvine ea, inainte de a li se fi vent de hac rgufgcatorilor, sa aparg alte tulburgri rgutati§isa-isprijiniti pe raufacatori. Nu acord ingaduinta mea fraparg, teasel in aceasta privintg. Socotind ca nici domnia-voastrg nu acordati ingaduinta inaceasta privintg, de aceea, vi s-a trimisscrisoarea noastrg impgrateascl. Dacg aveti de grand sg mentineti tratatul si leggmintul vostru, atunci, la sosirea ceausului inaltei mele Curti, Mustafa, pildg printre cei de o seams cu el, sg-i creaseg norocul, va trebui ca, potrivit cerintelor devotamentului§i sinceritgtii marl pe care be aratati fats de Poarta fericiriinoastre,sa renuntati la constructiile de acest fel, care pot deveni locuri de sedere cuiburi pentru raufacatori,§i sg-i pedepsiti pe cei care sgvirsesc fapte contrare tratatului§ilegAmintului, pentru ca, astfel, raialele eelor doug parti, trgind In liniste si sigurantg, sg, se ocupe de rugg pentru dginuire,a, Devletului nostru§ipentru vesnicia imparatiei noastre. Scris pe la mijlocul (evaszt ) lunii ramazan eel binecuvintat, din anul noun sute§inougzeci §i trei. De la resedinta din bine pazitul Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 207. Orig., AGAD, pack. 262, nr 491; scrisdivant. Rez. Kat., I, p. 222 223, nr. 231; Cat., II, nr. 186.

1 S-a renuntat la unele formule, 2 Petru Schiopul. 3Christofor Bithory.

135 www.dacoromanica.ro 146 1591 octombrie 9 18(999 zilhicce, evahtr) Constantinopol Ahidname prin care sultanul Murad at III-lea reinnoiepte tratatul de pace cu regele Poloniei, Sigismund at III-lea Wassa, incluzind pi o serie de clauze privitoare lareglementarea raporturilor moldo- polone. Murad, fiul lui Selim han, venic biruitor ! Eu, sultanul sultanilor epocii...1 §i padi§ahu1...1 vilaietelor Anato- lieisiKaramanieii al tinuturilor Moldovei §iTariiRomane.$ti ai Porlilor de Fier (Demir Kapu)...1 §ialtinuturilorRumeliei§iTimi§oarei (Tamapvar )kti Bosniei §i Budei...1, care sint sultanul Murad han, fiul sultanului Selim han, fiul sultanului Suleiman han, fiul sultanului Baiazid han, fiul sultanului Mehmed han, fiul sultanului Murad han, arat ea cei care au fost mai inainte de aceasta crai le§e0i au dovedit mereu, in felurite chipuri, devotamentuli credinja for fats de inaltul nostru Prag. . De asemenea, sa nu se pricinuiasca pagube vilaietului §i oamenilor craiului din partea voievodului Moldovei 2§ia neamului moldovean. 31 iar daca se vor aduce stricaciuni, atunci sa se dea despagubiri,prin porunca mea imparateasca, dupa ce vor fi dovedite. De asemenea, daca §i din partea craiului sau a oamenilor sai vor fi pricinuite pagube populatiei tatare§ti §i celor din neamul moldovenesc §i oamenilor for sau tarilor tor, ei, la rindul lor, sa dea despagubiri §i sa le vina de hae raufacatorilor. Se spune, de asemenea, ca unii indivizi din vilaietul Moldovei, fugind, se ada'postese in vilaietul le§ese, iar dupa aceea, venind pe o cale oarecare, tulbura Cara §i fac rautati. Cei de acest fel a fiepredati,la cerere. . De asemenea, cind negustorii armeni, aflati sub stapinirea craiului, precum §i ceilalti negustori ghiauri de ai sai vor voi BA vina in vilaietul Moldovei sau in celelalte tari ale mele bine pazite, pentru a face negot, ei sa nu vina prin locuri salbatice sau ascunse, ci sa vina pe cane publice, pe care circula negustorii din vechime §i ping, acuma. Daca se vor pricinui pagube avutiei §i sufletului vreunuia de acest fel, atunci raufacatorii sa fie prin§i §i pedepsiti. Negustorii care yin §i se due cu cinste sa nu fie suparati, iar vamile for sa se is potrivit vechiului obicei. De asemenea, pentru datoria unei alte persoane sa nu fie prin§i cei din ceata negustorilor De vreme ce din partea craiului mai sus amintit nu se vor ivi purtari contrare tratatului §i legamintului, atunci, nici din partea inalimii mele, purtatoare de fericire, sa nu se Lea nimic impotriva pacii §i prieteniei, tratatului §i legamintului. Scris pe la sfir§itul (evahar ) lunii zilhidjge cea ilustra din anul nou' sute §i nouazeci §inoua. De la re§edinta din Constantinopol eel bine pazit.

136 www.dacoromanica.ro Notes : Deasupra tugralei sultanului se afla un text de urare in limba araba.

Arh. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 208 211. Orig., AGAD, pach. 268, nr. 498; scris : divani. Rez. Rat., I, p.225 227, nr. 235; Cat. II, nr. 188. 1 S-a renuntat la unele formule. 2 Aron Tiranul. (septembrie 1591 iunie 1592). 8 Bogdan tallest.

147 1597 noiemhrie 1-10 (1006 rebi I, evahir)Constantinopol

Scrisoare prin care sultanul Mehmed al III-lea ii rcispunde regelui Poloniei, Sigismund al III-lea Wassa, la cerereaaeestuia de a fi numit in Transilvania un voievod eregin, dupes reeueerirea ei,ca Fi in legetturci eu situatia unor eetali de acolo, aflate in stapinirea imp4- ratului Austriei. Regele prezentase unele cereri 0 in legaturtletc Tara Rometneased 0 Moldova. Mehmed, fiul lui Murad han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii mai maii ai celor de credinta lui Iisus, onorat printre cinstitii de seamy ai neamuluiMesiei,orinduitorul trebmilor comunitatilor crestine, stapinul robei de cinste si demnitate, posesorul dovezilor de glorie si onoare, regele tarii lesesti si regelevilaietului" Suediei 1,Sigismund (Jigmund) 2,Sfil §itillEA va fie cu noroc!Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa l'a, fie cunoscut ca, sosind la inaltul nostru Prag...3 scrisoarea donmiei-voastre,scrisa Intonprietenesc, prin solul vostru numit staroste de Bar, Stanislav G6lski4, pilda printre emirii neamului Mesiei, care este unul dintre oamenii vostri de seamy si de incredere, in cuprinsul ei, plin de sinceritate, ati dat de stire a, deli multi dintre regii care se afla in dusmanie cu Poarta fericirii noastre, trimitind, In repetate rinduri, scrisori si oameni In partea domniei-voastre, I.pusesera in gind a va uniti si 0, va aliati cu ei, totusi, datorita faptului ca, din trecut si pines acuma, craii lesesti au fost in cea mai mare prietenie cu inaltul nostru Prag, ocrotitor al lumii, domnia-voastra nu atiluat deloc in seams vorbele for nestatornice si ea, mentinindu-va pecalea, devotamentului, ati slujit foarte mult si ati dat sprijin si In anul trecut, pe vremea rascoalei(ihtildl)din Moldova 5,inch nu ati facut cusur in respectarea, asa cum trebuie, a pkii si prieteniei, a tratatului $i legamintului, incheiate Intre cele doua parti. De asemenea, ati cerut reinnoirea, si de asta data, a ahidnamelei imparatesti care, prin bunavointa, fusese reinnoit a mai lnainte, pe vremea raposatului men tats, sultanul Murad han 6, cel care Isi are culcusul In rai, preainaltul Allah sa-i lumineze mormintul! De asemenea, ati mai aratat dorinta voastra ca In vilaietulTarii Ronanesti sa fie numit un voievod din partea domniei-voastre, cu obligatia de a trimite In intregime, in fiecare an, haraciul care se trimite la Poarta fericirii mele din vilaietul prii Romanesti.Totodata, va mai rugati ca, atunci cind, cu voia lui Allah, stapin al soartei, va fi cucerit ti supus vilaietul Transilvaniei, acesta sa nu fie transformat in beilerbeilic, ci sa fie numit acolo un voievod prin interventia domniei-voastre.

137 www.dacoromanica.ro De asemenea, cetItile numite : Alunkdes (111-ukag) *i Ca ovia (Sota)7 i Hust (Posha), aflate in stapInirea Imparatului Austriei, fiind la hotarele voastre, cind veti trimite o*ti din partea voastra *i yeti lua acele eetati, ele sa treaca in stapinirea voastra, ea *i mai inainte, *i sa nu se intervina din partea aceasta. De asemenea, tot ce s-a scris In aceasta privinta *i tot ce s-a aratat, toate fiind fkute arzsifiind raportate (takrir ), cu mici cu mare, la picioarele tronului nostru imparatese, imparatia noastraatot*tiutoare am luat cunoitinta despretoate. Astfel, din vechimegipins acuma, dintre regii care se afla in cea mai mare prieteniegtsinceritate fats de dinastia Califatului nostru eel ocrotitor *i care arata devotamentsi credinta, Juana noastra bunavointa imparateasca fiind mult mai mare in privinta domniei-voastre, s-a scris din nou ahidnameaua noastra Impardteasca, potrivit rugamintii voastre, *i a fost predata, solului vostru eel aratat, spre a se respecta intocmai conditiilei obligatiile guise in ahidnameaua imparateasca data *i in trecut. Yn ceea ce prive*te situaDia vilaietului TariiRomane*ti, aceasta fusese lasata pe seama hanului Crimeii, Gazi Ghirai han 8...9, care,cu ilustrul nostru firman, este pe cale de a porni la expeditia noastra imparateasca. Cu voia preainaltului Allah, in scurf timp va sosi un faspuns, intr-un fel, din partea sus-numitului. Potrivit cu acesta,i partea voastra va putea fi in*tiintata, dupa cum va fi nevoie. *i in privinta vilaietului Transilvaniei, parerea noastra prevazatoare ti gindul nostru drept, de asemenea, se indreptasera spre a numi acolo un voievod. De aceea, cu voia preainaltului Allah, cind va reu*i cucerirea lui, va fi numit acolo iara i voievod, asa cum fusese gindul nostru mai inainte. De asemenea, dacd cetatile amintite nu se gasesc In hotarele vilaietului Transilvaniei, ci se afia, Intr-adevar, in vilaietul vostrusiin vilaietul imparatului Austriei (Nemce), atunci nu se va face nisi o interventie din partea aceasta, trod vor fi cucerite de catre domnia-voastra. Afars de acestea, solul vostru eel pomenit mai sus a dat de *tire ca sa se dea sfaturi severe pentru Ca, de azi incolo, sus-numitul han sa nu mai patrunda cu oastea tatara In vilaietul vostrugisa nu -1 mai atace. Trimitindu-i-se firmanul nostru imparatesc drastic,i s-audat sfaturi stranice pentru ca, de vreme ce darea voastra, care se trimite din vechime in partea celui aratat, o yeti trimite ca *i mai inaintei veti pazi aka cum trebuie intelegereai legdmintul dintre cele doul parti, sa nu se savirvased din partea for inealcari In vilaietul vostru *i in Cara voastra, contrar pkiisiprieteniei. De asemenea, (solul> a mai dat de *tire ea, pentru inlaturarea rautatilor beizadelelor care provoaca tulburari sau a color care sera,s- ward. In numele beizadelelor, sa li se vina de hac celor de acest fel. Neavind deloc ingaduinta noastra imparateasca pentru ca cei de acestfel sa pricinuiasca astfel de tulburari, li se va veni de hac, fafa zabava, fie prin aruncare in temnita, fie pe alts tale, dupa cum va fi nevoie, color care vor fi gasiti in aceste parti ca provoaca tulburarii pricinuiesc rautati, iar pe cei care se afla in acele parti sa ni-i comunicati In grabs, In scris, pentru ca, punindu-se mina pe ei, sa fie pedepsiti. De asemenea,el a mai adus la cuno*tinta ea, la serhaturile tarilor noastre bine pdzite gasindu-se unele tinuturi goalei In ruins, raufkatorii cazaci se string laolalta i pricinuiesc mereu pag,ube *i stricaciuni locuitorilor color doul parti. El

138 www.dacoromanica.ro a cerut ca acele vilaiete sa fie %cute sa prospere, iar la Akkeiman sa nu sada cei din neamul tataresc. Astfel, vilaietele acelea Wind parte, din zilele de alta data, dintre anexele tarilor mele bine pazite, pe acolo locuiesc musulmani §i se afla mormintele multor eroi si gazii musulmani, iar dad, cei din neamul tatarese se due la locurile for de varatic (yayllik) §i de iernare (lciflak), citeva luni, In zilele de iarna si de vara, aceasta nu inseamna ca vilaietul trebuie 0, fie numaidecit pustiu si lasat in parlsire. Imparatia noastra nu ingaduim a se iveasea, In aceasta privinta, fapte contrare pacii §i prieteniei. fn sfirsit, cu ajutorul lui Allah eel preainalt, cazacii cei raufa'catori vor fi pedepsiti asa cum trebuie. Astfel, la sosirea scrisorii noastre Ina* ratesti, purtatoare de fericire, prin ceausul inaltei mere Curti, Pir-Ali, ceausul,sa-icreasca norocul, va trebui ea, potrivit credintei §i devotamentului desavirsite si a prieteniei §i sinceritatii maxi fats de Poarta fericirii noastre, purtatoare de Inalta glorie, Inca de pe vremea parintilor mei, din trecut, §i Inca de pe vremea locuitorilor de alta data si ping, acum, si,de asemenea, potrivit cerintelor ahidnamelei imparatesti, purtatoare de dreptate si acordate din nou, sä respectati Intccmai conditiile tratatului legamintului1i,pazind, asa cum trebuie, regulile pacii §i prieteniei §i mentinindu-va pe calea imparateasca a devotamentului si mergind pe drumul dreptatii, sa fiti prieten cu prietenii nostri §i d-u§man cu dusmanii nostri. De vreme ce nu se va ivi din partea aeeea vreo fapta care sa duca la incalearea tratatului, atunci nu e cu putinta ca din partea aceasta sa apara contrariul, iar intelegerea si leg5mintul, incheiate intre cele doua parti, nu vor fi tulburate pins la sfirsitul zilelor. De asemenea, solul vostru cel pomenit mai sus a adus la indeplinire cele privitoare la darea voastra (virgfiniizfi), pe care o trimiteti din vechime, si§i -a incheiat cu cel mai mare respect slujba sa de sol si celelalte treburi dup'a ce, potrivit vechiului obicei, a obtinut felurite favoimi si Mina- vointe din partea noastra, s-a indreptat intr-acolo cu Invoirea noastra binevoitoare. De asemenea, fiind deschise penile soliei, sa nu Incetati aducerea la cunostinta a starflor din acea Cara. Scris pe la sfirsitul (evahir) lunii rebi-ul-evvel din anul o mie si sase dupl. Hegira profetului. De la rqedinta din bine pazitul Constantinopol. Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 212 215 (206-209). Orig., AGAD, pach. 227, nr. 512 ; scris : divant. Rez. Kat., I, p. 228 229, nr. 237 ; Cat., II, nr. 190.

1Isvicya. 2 Sigismund al III-lea Wassa (1587 1632). 3 S-a renuntat la unele formule. 4 Stanislav Gelski. 5 Actiunea condusl de Mihai Viteazul, care influenta §i Moldova. 6 Murad alIII-lea (1574- 1595). 7 Sau Kap, azi : Kosite (Kos:yce), in R.S. CehoslovacA. sGazi Ghirai al II-lea, hanul Crimeii (1596-1608, a doua oarA). 9S-a renuntat la elkab.

148 (1597 decembrie 15) Scrisoare prin care Ahmed papa, sangeacbei de Silisti a, it roaga pe regele Poloniei, Sigismund al III-lca Wassa, sa-1 inapoieze in paba pe ceavoll Pir-Ali, trimisul sultanului, amintindu-i totodaid cdEit

139 www.dacoromanica.ro va servi pe rege cind acesta va avea nevoie. La inceputvl documentului, enumefind serviciile facute de el cupiilejul intovenlieiregelui de a fi numit leremia Movi la domn in Moldova, Ahmed papa aratd ca,pentru reusita impacarii, cu sultanul, el renuriase la Wild do beilerbei, cu care ii fusese acordata Moldova, dupd rascoala domnului de acolo. Hum Dupg, prezentarea rugilor cuvenite, la pilmintul de sub picioarele scumpe ale mariei-sale norocosuluicifericitului crai 1, arzul umilului de mine se refer la urmatoarele : Mai inainte de aceasta, pe cind supusul de mine eram beiul sangeacului de Bender, rAsculindu-se voievodul Moldovei 2, vilaietul mai sus amintit fusese aruit acestui supus al domniei-voastre, cu titiul de beilerbeilic 3. Atunci, marele hatman4, supusul cancelar, adusese, din partea fericitului crai, cu gindul de a-1sluji pe mAria-sa padisahul eel ocrotitor al lumii, pe voievodul Ieremia 9,pentru inlAturareatulburarilor,jar supusul de mine, spre a aduce servicii mariei sale padisahului 6simariei - sale hanului 7, precumsiMariei-sale craiului, mijlocind atunci'intreei, renuntasem la beilerbeilicsi,multumitA preainaltuluiAllah, reusind impMarea dintre ei, se adusese ahidname, pe baza ahidnamelei de pe vremea Mariei-sale sultanului Suleiman han8,sa-ifie locul in rai! Slujbele mele, robul vostru, asa cum au fost ele aatate mai sus, sint cunoscute de supusul cancelar. Cu. voia preainaltului Allah, dacA se vor iviiarasitreburi de-ale domniei-voastre in aceasta parte, atunci, cu un semn cit de mic de-al domniei-voastre, se va putea depune multa strlduint5, pentru treburile domniei-voastre, cind va veni incoace un supus de-al vostru. De asemenea, it rugAm pe mAria-sa fericitul crai ca, pe cit va fi cu putinta, s'a faca sg, nu zaboveasc5, pe acolo supusul Pir-Ali, ceausul, care a fost trimis din partea mariei sale padisahului eel ocrotitor al lumii, BA' fie trimis incoace inainte de pornirea la expeditia imparateasca a padisahului eel mAxet, deoarece e hotIrit lucru ca, in felul acesta, se vor intari si mai mult prieteniai amicitia dintre domniile-voastre. De asemenea, supusul vostru sol9 flind un supus priceput al domniei-voastre, slujbele sale an fost lAudate foarte mult, atit de MAria-sa padisahul, cit si de vizirii maxi. In rest, porunca, atirna de maria-sa craiul! Robul de mine, acum beiul sangeacului de Silistra. insemnari:1) Scrisoare din partea pasei dinSilistra, Ahmed pa$a, adresatA fericitului crai lesesc. 2) Deasupra textului se af1a traducerea in limba franceza,i un rezumat in limbaLatina.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 222. Orig., A GAD, pach. 484, nr. 809 ;scris : neshi. Rez. Kat., I, p. 230 231, nr. 239 ; Cat., II, nr. 192.

1 Kral, aici In sensul de rege. 2Stefan Razvan (aprilie-august1595). 3 Se refers la evenimen tele din timpul campaniei lui Sinan pa$a (1595), cind Moldova $i Tara RomAneascA fuseserA declarate beilerbeilic (Beylerbeybk ), In sensul de paplic, ceea ce nu s-a putut realiza, Sinan pa$a flind 111f:int (vezi Cronici turcesti..., I, p.372-374, 418-421 $. a.). 4 Jan Zamoyski. 5 Ieremia Movi15, domn al Moldovei (1595-1600).

140 www.dacoromanica.ro 6 Mehmed al III-lea, sultan otoman (15951603), 7 Gan Ghirai II (15881596). 8 Suleiman Magnificul 9 Stanislav G Olski.

149 1597 decembrie 15 ( 1006 cemazi I6) Hadjioglu-Bazarl Scrisoare prin care Ahmed papa, sangeacbei de Silistra, it roagli pe cancelarul polon, _roan Zamoyski, sa intervinci pe lingd regele Poloniei ca sa ceard Porlii set fie menlinut la sangeacul Silistrei cit timp va trai. Trimitind unele daruri, papa ii,amintepte de tratativele Buse cu el la Tulora. De asenzenea, ii cere sci-1 trimitd repede inapoi pe ceaugul Pir-Ali, trimis de sultan. illive Aceasta scrisoare este adresata de muhafizul de Silistra, Ahmed pap, parintelui meu" (babam), maria-sa cancelarul polon : In fata mariei-sale cancelarului, ptirintele meu", care este marele hatman al mariei-sale norocosului *i fericitului crai, prezentam, prietene*te, urmatoarele :Starea domniei-voastre de batrinete este bung)? Domnia- voastra sa fiti sanatos ! Mai inainte de aceasta, se vorbise cu domnia- voastra linga Tutora (copra) 10 se hotarise sa vi se dea iarasi ahidname, pe baza ahidnamelei din trecut, de pe vremea mariei-sale sultanului Suleiman hang, sa-i fielocul in rai ! Multumim lui Allah cel preainalt, venind sol, el a fostt primit cu bine *i cu onorurii cu favoruri *i s-a vorbit cu el despre toate treburile, potrivit dorintei inaltimii-voastre,1is-au dat ahidnamele potrivit cererii voastre. Speram ca, dupa ce Pir-Ali, ceau*ul, trimis cu aceasta slujba, va fi pus sa se intilneasca cu maria-sa craiul, el sa nu fie pus sa zaboveasca multa vreme, deoarece, dacasstirilemariei- sale regelui vor sosi inainte de pornirea, la expeditia imparateasca a mariei- sale maretului padiph, atunci, prin inUrirea *i mai mult a prietenieigi prin mentinerea ei, fiul vostru cel iubit" 3 se va putea bucura de foarte multe binefaceri. Dorinta mariei-sale padiphului cel fericiteste aceea ca ceaupl aratat sa vinagi safaca cunoscute ve*tile din acele parti inainte de a porni la expeditia imparateasca. Preainaltul Allah avadea viata lungs *i multa fericire ! Ne rugarn de cinstita voastra persoana, ca de un adevarat parinte. Am aflat ca ati trimis, din partea mariei-sale craiului, scrisoare, prin sol, pentru sangeacul nostru ; dar solul sosind deja la Adrianopol (Edirne), ea nu a putut fi prezentata. De aceea a*teptam iara*i de la bunavointa voastra destivit' *fa Ca, zicind : Sangeacul Silistrei se afla in apropierea acestor tinuturi *i Ahmed pap este supusul care, mijlocind intre noi, a asigurat lini*tea vilaietului", sa luaji de la maria-sa craiul un arz pentru ca sangeacul Silistrei, aflat acum pe seama noastra, sa nu fie dat altcuiva, cisa-1stapinim noi atit timp cit vom trai cu sanatate,i sa-1 puneti pe crai sa se roage in acest sens, prin oamenii sai care vor veni la Poarta impreuna cu Pir-Ali, ceau*ul amintit mai sus. Cu voia preainaltului Allah, este sigur ca, atit timp cit vom trai, prietenia dintre noigicinstea, de parinte" (babalik) vor cre*te din zi in zi. §i pentru ca sa nu aveti teams de prietenia aratata in scrisoare, vi s-a trimis mariei-voastre un buzdugan (topaz) incnistat cu giuvaieruri. "Tatucul men", speram ca, primindu-1 cu cinste, cit timp (buzduganul> se va afla

141 www.dacoromanica.ro In mina voastrA, sgiva simtiti cavi cum l -ati vedea pe acest fiu" al domniei- voastre. De asemenea, sa depuneti straduinta ca pe capugibaviul nostru, supusul Ridvan aga, s6,-1 trimiteti In partea celui pretuit de domnia- voastra mnaintea ceauvului aratat mai sus. De asemenea, scriindu-se vi craiului, spre a nu avea banuieli, i s-a trimis un surguci impodobit cu pietre pretioase. Uitindu-vä la scrisoare, sá i-o dati, data socotiti ca, e potrivita, du 0, nu i-o dati dad, yeti socoti di' nu se cuvine. In rest, firmanul depinde de fericitul meu parinte", mgria-sa cancelarul! Aceasta, scrisoare a fost scrisa la Hadjioglu Bazari4i trimif35, in partea leveascA in a vasea zi, care este o zi de luni, din luna djemazi-ul- evvel, anul o mie vi vase. Ahmed pava. Arh. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 216 (210). Orig., AGAD, path. 278, nr. 516; scris : divant. Rez. Kat., I, p. 231 232, nr. 240 ; Cat. II, nr. 191. 1 Tutora, localitate in Moldova. 1 Suleiman Magnificul. 3 Ahmed pasa. 4 Azi Tolbuhin, oras In R. P. Bulgaria.

150 1598 august 4 (1007 muharrem, pure) Constantinopol Ahidname prin care sultanul Mehmed al 111-lea reinvoiepte tratatul de pace cu regele Poloniei, Sigismund al 111-lea Wassa. Sint cuprinse clauze pi in legdturd cu relaliile Moldovei cu Polonia. Domnia Moldovei se acordti lui leremia Movild ¢i urmapilor lui. Mehmed, fiul lui Murad han, vevnic biruitor ! : De asemenea, nici din partea voievodului Moldovei 1 sau a neamului moldovean sa nu se pricinuiasd, pagube vilaietuluivioamenilor regelui, iar dad, se aduc strickiuni, ele sa fie indreptate prin porunca mea imparateascl, dup5, ce se vor dovedi. De asemenea, data vi din partea regelui sau a oamenilor sai vor fi pricinuite pagube populatiei tAtarevti sau celor de neam moldovenesc, precumvioamenilor sau tinuturilor lor, atunci viei, la rmndul lor, indreptindu-le, Ed le ving, de hac AufacAtorilor. Se spun ca unii indivizi din vilaietul Moldovei, fugind, se adapostesc in vilaietul levesc, iardup5, aceea, venind pe o tale oarecare, tulburg, tai a vifac rlutati. Cei de acest fel sl fie cerutivipredati,vi,fiind primiti, sa fie pedepsiti. Pe robii (esir ) luati pmna acumasit -icumpere oamenii regelui, acolo unde fi vor gasi, in Wile mele bine pazite, dupg ce vor jura cu eft

142 www.dacoromanica.ro anume an fost luati. SI nu se cearl un pret mai mare. Dintre robi, cei care au devenit musulmani sa fie sloboziti, dar sa nu se puns piedici cind vor fi luati §i dui cei care sint ghiauri. De asemenea, §i musulmanii care se gOsesc in vilaietul regelui sap fie eliberati §i sa nu fie opriti de a reveni la locurile lor. Robii musulmani sa-i In§tiinteze pe solii care vin , in perioada prieteniei, iar cei care fi aduc sa nu fie impie- clicati. Cind vor veni la serhat, sa se dea lingI ei oameni destoinici. La fel sa se faca §i de partea cealalta. De asemenea, atit timp cit voievodul Moldovei, voievodul Ieremia, aratind devotament §i credinta fats de Mareata mea Poarta, i§i va trimite, la Poarta fericirii mole, an de an §ila timp, haraciul slu, care se da din trecut §i pina acuma, §i se va supune inaltelor mele porunci trimise de la Pragul meu colsublim,el sa fie voievodul vilaietului Moldovei intottimpulvietiisale§i voievodatul sau sa nu fiedat alteuiva, iar dud va muri, sa fieacordat fiuluiau. De asemenea, §i negustorii sai 2 sa nu fie impiedicati §i suparati, dupa ce i§i vor da, potrivit obiceiului §i legli, taxele for vamale. . De asemenea, cei care slut voievozi ai Moldovei sa nu fad, fapte potrivnice conditiilor prieteniei, ci sa fie a§a cum au fost in prietenie cu regii din trecut. Si vamale §i taxele negustorilor celor doul parti sa nu fie mai marl ;ei8 sa be dea, iarai, intocmai cum §i cit an dat din trecut §i pina acum. Mai mult sa nu dea. De asemenea, rind negustorii armeni §i ceilalti ghiauri, aflati sub stapinirea regelui, vor dori sa vina in vilaietul Moldovei sau in celelalte tari ale mele, bine plzite, ca sa fad, negol, ei sa nu vina prin locuri salbatice §i tainice, ci sa vina pe drumuri publice pe care circula negustorii din trecut §i pina acum. Dad, se vor pricinui pagube avutiei §i sufletului unuia de acest fel, atunci, punindu-se min' a pe raufacatori, sa li se vinde hac, iar negustorii care yin cu ginduri sincere sa nu fie supOrati §i sa li se is taxele vamale potrivitobiceiului vechi... . De asemenea, el a intervenit ca sa ocupe el insu§i tole trei cetati numite Ca§ovia (Swim) §i Hust (Rosa) §i Mnnkacs (.11fukac), care, aflindu-se la hotarele Transilvaniei, sint supuse imparatului de la Viena (Beg). Daca vilaietul acela va fi luat §i ocupat de craiul le§esc inainte de a fi cucerit prin puterea distrugatoare a imparItiei mole, atunci sa nu ne amestecOm §i sa nu sa dea vreun atac din partea noastra §i ele sa ramina in stapinirea for personall... 4. Scris in prima zi (gurre) a lunii muharrem col venerat din. anul o mie §i §apte, dupO Hegira profetului col pretuit. De la re§edinta din Constantinopolul eel bine pazit.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 217 221 (211 215). Orig., AGAD, pack. 280, nr. 518 ; scris;dtvant. Rez. Kat., I, p. 232 233, nr. 211; Cat., II, nr. 193. I Ieremia MovilA (1595-1600, prima oars). 2Ai regelui Poloniei. 8 Negustorii. ' S-a renuntat la partea care nu priveste tArile romine.

143 www.dacoromanica.ro 151

Arz prin care unul dintre domnii reirii Romanepti into vine la Poarta, in numele sdu fi al locuitorilor fdrii, ca sa se anuleze darea pentru bucdtdriaimpdrateascd (Mutbah adeti). Se motiveadi ca acest obicei" fusese iertat 1n trecut. Acura tam abia poate face pia haracinlui. Mariei-sale stapinul lumii : Arzul acestui supus al vostru, catre Poarta cea Malta si mareata, este urmatorul : Mai inainte de aceasta, unul dintre voievoziiTA/1i RomAnesti 1, hind un voievod supus al mariei-sale maretului padisah,inffintase si hotarise sa dea eeva pentru bucataria imparateasea 2, dar, dupa aceea, aratindu-se neputinta in achitare, voievodul mai sus-amintit, precum si boierii tarii, rugindu-se si plecindu-si fetele la pamint, an cerut iertarea acelui obicei pentru bucatarie" 8, care fusese inffintat. De asemenea, ruga for fiind primita, se iertase, iar pentru dovada, li se daruise chiar si o ilustra poruncI. De aceea, de atunci incoace nu se mai cerea si nu se mai dadea, iar ei se indeletniceau cu ruga pentru dainuirea imparatiei si pentru eresterea maretiei voastre si 11 stiau iertat. Dar acuma, sosind de la Poarta fericirii o porunca ilustra de cerere a acelui obicei", ni s-a semnalat sa fie trimis la Poarta fericirii. Supusul de mine am luat cunostinta de tot ceea ce s-a poruncit. SA traiasca maria-sa inaltul si maretul padisah ! Dar locuitoriitarii, raminind neputinciosi in ceea ce priveste achitarea acelui obicei" 4, nu an nici o putinta pentru a-1 pl'ati. Abia putem sa achitam haraciul cu care sintem datori. Daca este asa, atunci, supusul de mine si toti boierii (a'yan) si nevoiasii TArii Romanesti5, plecindu-ne fetele la pamint, va rugam Ca, avind indurare fata de acesti supusi ai dornniei-voastre, sa ne daruiji, ca si mai inainte, acel obicei" si 0,-1 iertati, pentru ca, in felul acesta, sa fim in stare sa platim haraciul nostru. Nu avem deloc putere pentru chestiunea" aceea. Speram ca, anulind obiceiul" acela, sa ne scapati pe noi, sarmanii, de acea belea (bell). De asemenea, speram ca veti da crezare in tot ce va raporta omul nostru, boierul cu numele de Secara, chelardarul. In rest, firmanul depinde de Poarta fericirii. Cel de sus, caruia ne rugam, sa mentina in veci Poarta imparatiei si sa faca sa sufle mereu zefirul fericirii1 insemnare: Suretul serisorfi sosite de la voievodul Tarii Romanesti. Suret, TKSMA, E.6 351 ;scris :neshi-la'lik. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 31.

1 Text deteriorat. 2 Mutbah -i -am ire. 2 Mutbah ddeti. 4 In text ; husus, In sens de chestiune sau pricinA. 5 Mak memleketi.

144 www.dacoromanica.ro 152 <1600-1601> Constantino pol Scrisoare prin care vizirul Hafiz-Ahmed papa itanunfel pe regele Poloniei, Sigismund al 111-lea Wassa, ea, in urma infringerii lui Mihai Viteazul, Tara liomaneascif a fost acordatd lui SimionMovild, in schimbul senriciilor aduse de oamenii regetui pi de Ieremia Novi la, domnui Moldovei, in luptele cu Mihai Viteazul. Glorios printre emirii mari ai neamuluierestin....,craiul vilaietului le*esc, sfir*itul sa va fie cu noroc ! Sa va fie cunoscut ca, sosind acum la cuibul de la Poarta Califatului, care este azilul sultanilor timpului *i re*edinta hakanilor puttatori de glorie,scrisoarea voastra plina de sinceritate, prinmijlocirea,solului donmiei- voastre, Adrian Rebowski (Andrian Reboski), cind a fost facuta arz la picioarele tronului purtator de fericire al padiahului, impatatia lor atot*tiutoare au luat cuno*tinta de toate cele cuprinsei aratate In ea, Welt nimic nu a ramas ascuns§i tainuit sufletului lor luminat. Intruclt tineti prietenia pe care o aveti din vechime cu Inaltimea lor, vi se trimisese scrisoarea lor imparateasca pentru a depune eforturi *i a va, ocupa de inlaturarea rautatilor lui Mihal 2 eel raufacator (bed fa'al), care, ocupInd cu viclenie§iin*elaciune vilaietele Transilvania *i Moldova, provocase tulbur'ari *i intrigi intre cele doul parti *i Incepuse sa ruineze tinuturile lor. De aceea, la raspIndirea ve*tii ca 1-ati trimis cu numero*i osta*i pe cancelar (kanselar ) In ajutorul voievodului Moldovei, voievodul Ieremia, se trimisesera *i din partea vistieriei lor Imparate*ti patru pungi de galbeni pentru intarirea voievoduluiIeremia, deoarecevoievodul aratat nu mai avea bani (hazine) de dat pentru lefurile (uliife) osta*ilor sai *i de cheltuit pentru celelalte munitii ale sale. Afars de aceasta, si vizirului Mahmud pap, fratelenostru, care fusese numit serdar pentru paza malurilor Dunarii, fifusesera trimise un hatt-i-humaiun, precum *i inalte porunci ca sa stea *i el gata, Impleuna cu beilerbeii§icu sangeacbeii§icu ceilalti osta*i, purtatori de noroc, adunati Rugg el, *i sa fie atenti sa se uite spre pantile cancelaiului§i ale voievodului Ieremia, iar la orice nevoie de ajutor*ioricind va fi trebuinta de sprijin, sa depuna, fara zabava *i Ears Intirziere,eforturi *istraduinte pentru inlaturarea pagubelor tulburatoruluieelamintit mai sus *i pentru salvarea vilaietelor Tarii Romane*ti §i Moldovei. De aceea sus-aratatul nostru frate, la rindul sa'u, trecind cu galere (kadet ga ) In partea Taxii Romane*ti, cladise (bina), cu desavIr*ita intarire, cetatea Giurgiului. Afars de acestea, cind 11 trimise, cu un numar oarecare de o*ti, in pIrtile Bucure*tiului (Biikrep) §i Tirgovi*tei (Targopta), pe Eiub pap, care este acum beilerbei de Zulkadirie 3, acesta pusese mina pe rau- facatorul numit Banul Calota (Ban Galota), pe care Mihai eel raufacator, potrivit gindurilor sale rele, it numise stapin (hakim) in localitatea numita Craiova (Brava), §i, faindu-i capul, trecuse prin sabie pe cei mai multi dintre rebelii (epktya) aflati law& el i, luindu-le tobele gi steagurile lor nenorocite, aratase foarte mari bravuri. Mara de acestea,i cancelaruli voievodul Ieremia, la rindul lor, mergind, dintr-o parte, asupra lui Mihai eel nenorocit,nu-i dadusera; ragazi, ciocnindu-sei luptindu-se cu el, afurisitul acela nu putuse sa tins piept craiului, iar rebelii aflati linga el, fund infrinti, se impra*tiasera bulucuri-bulucuri In Imprejurimi, din care pricing el fugise ru*inat§i umilit, infrInt§izdrobit, parasinduli tara.

12 o. 2474 143 www.dacoromanica.ro . Astfel, dupa sosirea ve*tilor ca vilaietele Tara Itom'aneasca *i Mol- dova au fost salvate de tulburarile *i de intrigile sale *i ca afurisitul acela a primit foarte multe lovituri de iatagane, intru.cit voievodul Ieremia procedase potrivit ingaduintki Portii fericirii glorioase kti slujise cu credinta, tti cu devotament, domnia Tarii Romane*ti a fost acordata lui Simion 4, fratele voievodului Ieremia, dindu-i-se, potrivit vechiuluiobicei, steag iiskftf §i celelalte lucruri trebuincioase. De asemenea, i s-a trimis ilustra porunca strapica§ipurtatoare de gloriei sus-numitului nostru flute Mahmud pap pentru Ca, atunci and va fi nevoie, sä-1 ajute§i sa-1sprijine cu o*tii cu arme. Fiind emisa, in aceasta privinta,scrisoarea lor Im.parateasca, s-a scris§is-a compus aceasta scrisoare prieteneasca *i vi s-a trimis. La sosirea -ei, speram ca, de azi incolo, potrivit cerintelor prietenieii bunei vecinatati pe care le aveti, din zilele de alta data, cu inalta repdinta a Portii lor, fiind prieten cu prieten ii§idu*man cu dumanii lor, sa mentineti prieteniaisinceritatea, amicitia§idevotamentul pe care be aveti din vechime fats de parintiii stramo*ii lor glorio*ii, straduindu-va pentru. Intarirea prieteniei *i a pacii Incheiate intre cele doua parti, calatorii§i negustorii sa se ducai sa se intoarca teferii cu bine, dintr-o parte *i alta,giWA se roage pentru dainuirea zilelor imparatiei padiphului. In rest, salutaril Din ormul cel bine pazit :Constantinopol. Semntitura (sub pence pi sigiliu) : .Ahmed... Insemnare: Verificat (sahh ).

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 223 (217). Orig., AGAD, path. 271, nr. 503 ; scris:divani. Rez. Kat., I, p. 236 237, nr. 245 ; Cat., II, nr. 194.

1 S-a renuntat la unele formule diplomatice. 2 Mihai Viteazul. 3 Zalkadtriye, provincie In Anatolia. 4 Simion Movilft, domnul Tariff RomIlnesti (noiembrie 1600 iulie 1601 si noiembrie 4601 iulie 1602).

153 <1606 iunie 30 = 1607 septembrie 14> Serisoare prin care domnul Moldovei, Simion Movila, ii cere intendentului (mfttevelli) din Ismail sd opreascd, pe oamenii lui de a se mai amesteca la lacurile care aparjineau din trecut Moldovei, potrivit obiceiului vechi. In caz contrar, va face arz la Poartd.

Excelenta voastra frateasel, sa fi i cu bucurie§icu fericire pins In ziva sorocita§ipina In ziva easpunsuluiI Dupa ce vi se prezinta devotamentul nostrui ruga noastra de marire a pretuirii, vi se face cunoscut, prietene*te, precum ea, mai inainte de aceasta, s-a auzit a, mergind oameni din partea voastra la lacurile aflate inlauntrul hotarelor vilaietului Moldovei, an interveniti s-au amestecat in treburile pescarilor no*tri aflati In partea aceea. Mai inainte,intendentii(mitevelli)de scheleneintervenindqi neamestecindu-se deloc la lacurile mai sus-pomenite,ele erau stapinite

146 www.dacoromanica.ro de domnii (bey) Moldovei. De aceea voi nu aveti nici un

Orig., TKSMA, E. 3 189; scris: divan'. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c.394-395.

154 1607 octombrie 12-21 ( 1016 cemazi II, evahir )Constantinopol Scrisoare prin care rizind Mustafa papa cere regelui Poloniei, Sigis- mund al III-lea, s4 nu-i ingdduie luiConstantin Neville, aflat in Polonia, sa pretinda domnia Moldovei, intrucit aceasta a fost acordata lui Mihail Movild. Glorios printre emirii marl ai neamului craiul lesesc, Sigismund (Zigmund), sfirsitul sg, va fie en noroc, vi se infatiseaza cuvinte de prietenie, precum si scrisoare prieteneasea, pentru sinceritatea pe care o purtati fata de musulmani, aducindu-vi-se la cunostinta, in mod prietenese si cu amicitie, ea, murind acum voievodul Moldovei, voievodul Simun 2, iar fiul sau eel mic, Mihail ( Mihal) 2, pilda printre emirii neamului Mesiei, Allah sa-1 duel pe calea cea dreapta, fiind un leu" destoinic in toate privintelegicapabil sa ocupe guvernarea, aianiigilocuitorii acelui vilaiet an aratat multumirea for fata de faptelei purtgrile sale bunegis-au rugat si an cerut ca el sa treacg, voievod in locul tatalui sau. Astfel, fericitulgimaretul padisah4 eel puternic ca Djem. 5§i imparatul eel purtator de fericire, preainaltul Allah sa tina zilele Califatului eau, gimaria-sa umbra lui Allah, numindu-1 pe mai sus aratatul Mihail ca voievod in vilaietul Moldovei, in locul tatalui sau, i-au daruit beratul for imparatesc. Domnia-voastra, la rindul vostru, fiind,din zilele de altadatagi pina acuma, prieten cu prieteniigidusman cu dusmanii mariei-sale fericitului padisah, ocrotitor al lumii, este in obiceiul domniei-voastre intelepte de a-i inlatura si de a-i indeparta pe cei de felulcelor care, irnpotri- vindu-segiopunindu-se poruncii padisahului,iii pun de end sa devina voievozi cu sila, $i de a indeplini, in felul acesta, cerintele ilustrei porunci. De aceea, pentru a vg, face cunoscuta, din timp, aceasta stare de lucruri, vi s-a scris, potrivit prieteniei,scrisoare imparateasca, purtatoare de bunavointa, din partea padisahului eel maretsi,ca urmare, a sosit o scrisoare prieteneasca $i din partea domniei-voastre. Astfel, a fost

147 www.dacoromanica.ro trimis ceausul Keivan, pada printre cei de o seams cu el, care este unul ,dintre ceausii de la Poarta fericirii. La sosirea lui, speram ca, potrivit cerintelor prieteniei si credintei .sincere pe care le-ati aratat pins acuma fats de Poarta fericirii, sa vegheati, inaceastg, privinta, voia padisahului, iar dad, beiul, cum ar fi Constantin6, fiul lui Ieremia 7, fost voievod al Moldovei, punindu-si in gind sa obting, donmia si voievodatul, va porni pe calea tulburarilor si rautatilor si data, pentru aceasta, vacere sprjinuldomniei-voastre,atunci, procedind potrivit prieteniei si vointei maretului padisah, ocrotitor al lumii, precum Si potrivit pacii si prieteniei dintre cele doua parti, sa,' nu-1 lasati pe sus- numitul Ieremia-oglu sa savirseasca fapte contrare supunerii si sa-1 eau* drastic sa nu intreaca masura, ducindu-si traiul asa, cum 1-a dus pins acuma. Este cunoscut si vestit ce anume a vent pe cazul celor care, iesind din cercul ascultarii, s-au gindit sa fad, tulburari si rautati si cite pagube si stricaciuni au suferit din pricina for si tara si locuitorii, precum si vecinii lor. Stapinirea si puterea mariei-sale fericitului padisah, ocrotitor al lumii, ajung peste tot si ostile sale, asemenea marii, cuprind toate tinuturile. Astfel, dad, sus-numitul nu-si va vedea de starea sa si, refuzind fatul vostru, isi va, scoate eapul, atunci, eu voia preainaltului Allah, e eu putinta sg, i se dea pedeapsa cuvenita. Mai cu seama ca, pretinzind .ocrotire din partea domniei-voastre, aceasta stare de lucruri vi s-a adus is cunostinta dinainte si ati fost instiintat pentru ca, in cazul cind are in mintea lui vreun gind rau, sa-1 scoata si sa-1 indeparteze si sg, nu arate Indrazneala numai pentru faptul ea se bizuie pe domnia-voastra. De asemenea, pentru ca multi altii sa, nu sputa, mariei-sale fericitului padisah, ocrotitor al lumii, in privinta voastra, precum cg, din aceastg,pricing, el a pornit la astfel de fapte, sg, nu-i ingaduiti sus-numitului sg, intreaca masura. De asemenea, sg, respectati intocmai prietenia si buna vecinatate cu voievodul Mihail, fiul sus-numitului Simion voievod si sari acordati sprijin in toate privintele. Este dorinta personala a marie-sale fericitului padisah eel ocrotitor al lumii ca voievodul Mihail sa devina voievod in locul tatalui sau. S-a lasat pe seama masurilor voastre chibzuite faptul ca aceasta treaba sa, se indeplineasca cu usurinta. Astfel, ceea ce se cuvine prieteniei si binelui celor doua parti este ca nimeni sa, nu fie lasat sa faca, in aceasta privinta, ceva impotriva vointei Imparatesti a padisahului, ci sa fie savirsite fapte care sg, due& la intarirea, zi de zi, a sinceritatii si atasamentului pe care le aveti, de atita vreme, din mosi stra'mosi, fats de inalta Poarta a fericirii imparatesti. De aceea sA, nu ingaduiti si sa, nu dati invoire pentru fapte care vor putea duce la tulburarea, oricit de mica, a bunei intelegeri dintre cele doug, parti, deoarece, In aceasta parte, bunele ginduri sibunavointamariei-salefericitului padisah, ocrotitorul lumii, sint intr-o masura mult mai mare in privinta domniei-voastre, lath' de ceilalti, iar mariile-lor vizirii mari si ulemalele virtuosi pomenesc totcleauna in fata padisahului numele si faima domniei- voastre cu vorbe bune, care Malta rangul vostru si maresc increderea In domnia-voastra, si fac mereu arz si cunoscut, in fata tronului purtator de fericire, despre devotamentul si credinta domniei-voastre. Si din partea voastrg, sa se depuna eforturi pentru fapte bune, care sa, dud, la Intarirea temeliilor prieteniei si amicitiei. In rest, ruga de sanatate, cu supunere fatg, de Allah, eel care e primul §i ultimul si vazut s,i nevazut !

148 www.dacoromanica.ro Scris pe la sfirsitul (evahir) lunii djemazi-ul-ahir din anul o mie §i saisprezece. Din orasul eel bine plzit : Constantinopol. Sigilinl fi pence : Mustafa...

Arh. St. Rue., Microf. Polonia, rola 1, c. 224 225 (218 219). Orig., AGAD, path. 291, nr. 536, scris : nesih. Rez. Rat., I, p. 238 239, nr. 247 ; Cat., II, nr. 196. 1 S-a renuntat la unele formule. 2 Simion Movil4, mort la 14 septembrie 1607. a Mihail MovilA. 6 Ahmed I (1603-1617). 5 Diem, personaj legendar In Orientul musulman. 6 Constantin Movila. 7 Icremia Movila.

155 <1617 iulie> $esul Buzau Scrisoare prin care serascherul Iskender pafa it inftiinteaza pe regele Poloniei, Sigismund al III-lea Wassa, ca, lacererea omului situ, a poposit timp de citeva zile la Buzau, in Tara Romaneascd, in speranfa ca vor fi luate mitsuri grabnice pentru inteiturarea eventvalelor Omni -ale cazacilor asupra Moldovei, asa cum promisese trimisul regetni. Se aminteste fi de inliiturarea lui ,itefan Tow din Moldova. Dup6 prezentarea salufarilor amicale, potrivit prieteniei,fatI de fericitulri raIretul nostru prieten, mIria-sa fericitulsipretuitul crai, care sinteti craiul tdrii lesesti, vi se face cunoscut, prieteneste, precum el maxia-sa rnaretulsibinevoitorul nostru padisah peste Mecca si Medina sipeste cele sapte tinuturisicele patru colturi ale lumii, ne-a numit serdar ca sI mergemsi IndepartImi sl-i Inlaturam pe cazacii Aufacatori, care yin acum asupra vilaietului Moldovei. Noi, la rindul nostru, am sosit, in clipa de fat I, la localitatea numitI BuzIu (Buza), cu ostile din Buda si din Bosnia si din Timisoara si din Agria si din Kanisai en ostile din partea dreaptI a Rumelieisfcu patruzecii cinci de mu de -LI-tali, iati ca viatul diminetii,i en toti akingiii de pe malurile Dun'arii si cu beiii cu ostile din sangeacurile Silistra§iVidini Kirk-KiliseiiCirmen, precumsicu toti ieniceriisicu sipahi-oglanii din acele parti, ciiti ar fi ei, si, de asemenea, cu douIsprezece mu de puscasi din Bosnia. De asta data Insl, venind de la stralucita Pow.* a mIretului padisah, supusul domniei-voastre, scribul Ismail-beizade, care este supusul vostru, a spus : SI popositi neapIrat aci time de citeva zile. Maria-sa efendul nostru, craiul eel fericit, a respectat paceasiprietenia, tratatelei leg/mintele care existI din veehime si pina acuma. Veti vedea cum li se va veni de hac celor care au Indraznit sI fad, aceste tulbufari, deoarece fericitul padisah, ocrotitorul lumii, 1-a Intaturat din Moldova pe Tomsal. De fapt, idorinta craiului nostru. era tocmai Inlaturarea lui. Veti vedea cum vor fi, de acum Ineolo paceasiprietenia Intre cele doug, pIrti". De aceea am poposit citeva zile. De asemenea, prin supusul vostru, scribul Ismail- beizade, care este supusul drept al domniei-voastre, prietenul nostru, vi s-au trimis inatimii-voastre unele stiri prin viu grai. Dup5, ce veti lua cunostintI de ele, vom fi in asteptarea unor vesti din partea domniei-

149 www.dacoromanica.ro voastre. A§a a §tie persoana voastra fericita. In rest, va dorim fericire §i noroc §i marire continua din partea lui Allah,care sa va indeplineasel dorintele! De pe §esul Buzau (Buza). Sigiliul §i pence : Iskender..., 10212.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 226 (220) Orig. AGAD, pach. 294, nr. 541; scris z divant. Rez. Kat., I, p. 239 240, nr. 249; Cat., II, nr. 206. Pentru datare, vezi doe. rom. din 16 iulie 1617 al domnului Tara Romane§ti, Alexandra Ilia§, care la acea data se afla in tabara la Buzau (Documente privind istoria Romaniei, veacul XVII, B, Tara Romaneasca, vol. III, p. 163-164).

1 Stefan Ton4a (mazilit la 12 noiembrie 1615). 2 4 martie, 1612 20 februarie 1613 (data confectionArii sigiliului).

156 <1619 februariede cembrie > Scrisoare prin care marele vizir Damad-Mehmed papa il anunyi pe Gaspar Grafiani, domnul Moldovei, ca a primit fiirca cu p ?ivire la pregatirea pepchepului de catre regele Poloniei, pentru halm' Crimeii, precum pi arzul sau despre sitvafia de la hotarele Transilvaniei. Pilda printre emirii neamului Mesiei §i demn de crezare dintre mai marii celor de credinta lui Iisus, purtatorul de semn §i eel vestit prin devotament, tu, voievodul Ga§par 1, care e§ti voievodul Moldovei, sfir§itul sa-ti fie cu noroc, dupa ce se prezinta scrisoarea (peyam) plinsa de marinimie, ti se face cunoscut, prietene§te, a, trimitind scrisoare in partea aceasta, ai scris in ea §i ai descris cu amanunte §i cu claritate cele privitoare la situatia leahului, precum §1 §tirile de prin partile serhaturilor Transilvaniei. Le-am aflat pe toate, le-am judecat §i m-am bucurat de cuprinsul lor, Ati mai facut cunoscut ca craiul le§ese 2, depunind eforturi pentru respectarea pacii §i prieteniei stabilite, a pregatit, a§a cum s-a poruncit In tratatul Imparatesc, perhe§ul hanului Crimeii 3 §i el a§teapta sosirea unui ceau§ de la Poarta imparatiei spre a fi dus la maria-sa hanul. In aceasta privinta, fiind desemnat un ceau§, a fosttrimis la maria-sa hanul, iar un alt ceau§ hind, de asemenea, trimis cu scrisoarea noastra spre partea le§easca, am scris §i am expediat, prin ceau§ul mai sus-amintit, o scrisoare amanuntita, adresata §i domniei-voastre. De aceea aceasta scrisoare a noastra vi s-a trimis mai bath domniei-voastre. Cu voia lui Allah eel preainalt, cind scrisoarea aceea va va sosi prin ceau§ §i yeti lua cuno§tinta de cuprinsul ei, sa procedati, dupa aceea, potrivit celor scrise in ea. De asemenea, i s-a trimis mariei-sale hanului oscriso are drastica, zicindu-i-se ea, mentinind pacea §i prietenia, sa nu faca incursiuni in partea le§easel §i sa nu patrunda de scum incolo in partea aceea §i sa nu dea atacuri intr-aeolo. Potrivit cu acestea, §i craiul le§esc, la rindul sau, sa depuna toate eforturile pentru respectarea starii de pace.

150 www.dacoromanica.ro Facindu-ne cunoseute si pe mai departe starilericele ce se petrec In.partile acelea, sa va preocupati de poruncile date In acea scrisoare a noastra. In rest, rugs si pace prin supunere fata de Allah! Sarmanul, Mehmed.. .4.

Orig., Bibl. Acad., path. DCXXXI, doc. 10, si path. DCCCI, doc. 221 (foto-copie) ; pence si Int Arire (sahh ). M. Guboglu, Paleograf le..., p. 135, nr. 19 (rez.); p. 177 (facs.). Rez. Cat., II, nr. 207.

1 Gaspar Gratiani, domnul Moldovei (1619-1620). 2 Sigismund al III-lea Wassa. 3 Djanbek Ghirai al II-lea (1610-1623, prima °aril). 4 Damad-Mehmed pasa, mare vizir (ianuarie-decembrie 1619, a douaearl).

157 1623 februarie 12-21 ( 1032 rebi II, evastt)Constantinopol

Ahidname prin care sultanul Mustafa I reinnoieFte tratatul de pace cu Polonia, la cererea regelui Sigismund al III-lea Wassa, cuprinand o serie de clauze referitoare fi la relaplile romano-polone. : De asemenea, sa nu se pricinuiasca pagube tarii craiului lesesc$i nici cetatilor si tirgurilor (varop)qicelorlalte orase si sate ale sale din partea imparatiei mele i nici din partea vizirilor mei mari si ai mirimiranilor onoratiqiai ernirilor mei gloriosi si din partea ostilor mele purtatoare de victoriei ai moldovenilor si din partea tatarilor din Dobrogeasi Akkerman si Bender si Oceacov (Ozu) sau din partea altora, iar trecatorile tatarilor de pe Nistru. sau 1 Turla si din alto locuri sa fie pazite de guvernatorii (hakim ) din partile acelea. Data ei arata nepasaresineglijenta paza lor, atunci sa fie maziliti¢i 9ali se dea pedepsele meritate. De asemenea, &hie obisnuite care se dau din partea craiului lesesc eitre maretul han al Crimeii, hanul Djanbek Ghirai a, sa-i continue marirea, sa fie trimise an de an si predate la timp oamenilor celui aratat mai sus in localitatea nunaita Iasi, iar dupa aceea, aratatul han, la rindul sau, ea respecte, potrivit vechii legi, conditiile prieteniei1iamicitiei, ce cad Pe seama sa. . . De asemenea, neamal tataresc sa nu. locuiasca in Moldova, iar duiYa acest ahidname al men, Iraparatesc, data unii dintre tatari sau moldoveni sau dintre ceilalti se vor duce In Cara craiului lesesci vor face devastari sau vor scoate robi, atunci, la Instfintarea facuta din partea craiului, cei de acest fel 0, fie ga'sitisi atli se vina de hac, iar robii §i.- lucrurile for sa fie inapoiate. Totodata, sa nu fie vinduti Intarile mele bine pazite robii lei care vor fi luati dupa data acestui ahidname. De asemenea, asa cum s-a aratat, pe aceidintre raufacatoriicazaci, care yin In tarile mole bine pazitegifac devastari, craiul lesescsa-iga- seascai, venindu-le de hac,at -ipuns sa Inapoieze robii §i lucrurile for §1, de azi ineolo, sa nu mai fie vinduti fn tara, leseasca robi care slut luati din partea astalalta.

151 www.dacoromanica.ro De asemenea, daca, ivindu-se expeditia mea imparateasca asupra vreunuia dintre regii ghiauri sau impotriva altuia, va fi nevoie sa merg inaltimea-mea in persoank, sau vor fi trimi i, asupra dusmanului men, ostasii mei purtatori de victoriesi principele(hakim)Transilvaniei, precum si voievozii Moldovei §i Tarii Romanesti, impreuna cu un serdar de-al meu,i cind sus-numitul 3 va fi instiintat cu scrisoarea noastrk. imparateasca, attmci, pentru a-si dovedi credinta sidevotamentul sau, craiul lesesc sa, nu acorde dusmanului meu ajutor cu oaste sau cu bani (hazine), iar data cineva din partea dusmanului meu, mergind in tara leseasca, va dori sa stringy oaste cu leafy(zzliife ),acesta sa fie impiedicat. De asemenea, sk, nu fie lasati sa piece capitanii (kapudan) §i altii, care vor sa mearga de bunavoie ca sa-1 ajute pe dusmanul men, 0 sa nu li se dea invoire nici pe ascunsi nici pe fata. i mai cu seam./ Bethlen Gabor 4,glorios printre emirii marl ai neamului crestin, care este principele de acum al Transilvaniei, sfirsitul sa-i fie cu noroc, fiind supusulcislujitorul drept fats de Poarta fericuii mele, iar tara Transilvaniei fiind tara mea, trecuta pe seama mea prin mostenire de la marii mei stramosi, de aceea sa arate prietenie desavirsita si fata de sus-numitul, iar daca va apareagidusmanul sau, atunci sa nu se dea, din partea leseasca, ajutoare dusmanului sau, nici pe ascuns si nici pe fat.. De asemenea, daca unii dintre notabilii (bey) gidintre ceilalti din partile Transilvaniei fi Moldovei si Tarii Romfinesti, faeindu-se vinovati, vor fugi in tara leseasca, atunci, cei de acest fel sa nu fie primiti ci, respectindu-se prietenia existents intre cele doug parti ei sa fie trimisi la Poarta fericirii mele, ferecati in lanturi. fn felul acesta, el sa fie prieten cu prietenii mei si dusman cu dusmanii mei. De asemenea, pentru ca prietenia de acum, dintre cele douk, parti, sa fie si mai mare, s-a cerut ca supusiigiraialele lesesti aduca marfurile lor la Akkerman, pe apa Nistrului,gi stfaca alisveris. Astfel, nimeni sa nu punk piedici celor care vin pentru negot cinstit. De asemenea, voievozii Moldovei sit fie iarasi in prietenie cu craii lesi, intocmai cum au fost prieteni din vechimegipink, acuma. Astfel, respectindu-se conditiile aratategicele scrise mai sus, potrivit celor cuprinse in ahidnamelele acordate din partea mkretilor mei stramosi, in privinta robilor (esir ) luati pink, acuma, s. vina oamenii craiului le,sese si sa-i caute in tarile mele bine pazite pe cei care stau in legea ghiatua si nu au devenit musulmanigisaricumpere de la stapinii lor la pretul pentru care stapinii jura ea i-au cumparat. Sa nu se ceara pret mai mare. Iar acei robi care an trecut la islamism sa fie sloboziti, dar sa nu se punk. piedici in ceea ce priveste luarea gi ducerea celor care sint ghiauri. De asemenea, A, fie sloboziti si cei care se afla in vilaietul craiului lesesc, si sa nu fie impiedicati de a se intoaree la locurile lor. De asemenea, oamenii tii solii celor douk, parti s. -vinagisa se intoarca, fark, sa fie nevoie de hirtii de sosire,§i anu se aduca pagubeistricaciuni persoanelor siavutiilor lor. Negustorii celor doua parti, venindgiintorcindu-se pe mare si pe uscat, s. faca vinzarigicumparari si,dindu-si,in locurile made se afla ei, d.rile lor, potrivit obiceiului si legii, nimeni sk, nu pricinuiasck. pagube avutului §i sufletului lor. Daca vreunul dintre negustorii care yin din tara craiului eel mai sus aratat va muri in tarile mele bine pazite, bunurile lor sk, nu fie luate de imparatia mea, ci sä fie predate starostelui caravanei lor pentru ca, ducindu-le in vilaietul lor, sa le predea mostenitorilor. La fel, si bunurile negutatorilor din aceasta parte, care morin

152 www.dacoromanica.ro Vara 'was* sg fie trimise incoace, la mostenitorii lor, asa cum s-a scris mai sus. De asemenea, dacg cineva dintre datornicii cuiva din Wile mele bine pa'zite va merge in vilaietul craiului lesesc, atunci, intervenindu-se pe lingg guvernatorul acelei localitAti, sg se faca cercetgri si daca se va stabili,atunci sg se dea stgpinului dreptul sgu. Iar dad, cineva nu are datorie sau nu a sgvirsit vreun pleat, atunci, pentru datoria sau pentru pacatul altora, nimeni sa nu fie prins si supgrat, de vreme ce nue chezas pentru paguba avutiei. De asemenea, solii si oamenii care aduc §tiri in timpul acestei prietenii sg, nu. fie opriti, ci, mergind si intorcindu-se teferi si sAngtosi, rind vor veni la serhaturi, sa se dea oameni destoinici pe lingei. Si din partea cealaltg, la fel sg, se facg. De asemenea, daca cineva din partea aceasta are de luat ceva de la o persoang din partea craiului lesesc, atunci guvernatorii din Cara sa is acel ceva si sg i-1 dea. La fel, si guvernatorii de dincoace sa is si sg dea celor de dincolo, care au de primit ceva, de la cei apartinind dincoace. De asemenea, cind hotii si haraminii vor pricinui pagube si strickiuni, atunci, cei care sint guvernatori, sl-i ggseascg si, venindti-le de hac in grabs, sa dea inapoi stgpinilor lucrurile pe care acestia le-au luat cind au furat dupg ce se va stabili ale cui anume au fost ele. De asemenea, cind cei din tagma negustorilor vor avea pricini cu cei cu care fac cumpgrgri si vinzgri si au pretentii, in pricini de chezgsie sau dobindg, atunci, ping ce nu vor fi cercetate sigiliile si hogeturile, sg nu se aducg, acuzatii neintemeiate, prin martori prezentati cusila. De asemenea, acestia sa nu fie ascultati nisi din partea craiului, ping ce nu vor avea cunostintg guvernatorii de vilaiete. La, fel,si guvernatorii serhaturilor de la Silistra si Akkerman si iutendentii de schele si vamesii sa nu lase pe nimeni in vilaietul lesesc pe apa Nistrului, in afarg, de supusii Pragului fericirii mele si de negustorii celor doug pgrti. Dacg se vor ggsi robi la cei care vin si se due de aici incolo si din partea aceea incoace, atunci, ei sg fie luati din miinile lor gitrimiaiinapoi. De asemenea, cind cei din tagma ciobanilor vor trece in vilaietul lesesc, ei sg se prezinte guvernatorilor din Cara si sg be faccunoscute ode lor si 0, nu meargg pe ascuns ; sa dea si darea de pgsunat. Dacg vor dispare ode lor, dupg ce cei din tagma aceea au dat de stire sosirea lor, atunci guvernatorii de Cara sgi be &easel si a le dea inapoi. De asemenea, sg nu se is cai de olac de la persoanele care yin si se Intore, iar In timpul expeditiei, ienicerii si al ii sg, nu le is caii. Cind negustorii celor doug pgrti isi vor da &rile si vama pe care le dau din trecut si ping acuma, sai nu li se cearg mai mult, ci ei sg ledea iaigsi tot atit si cit au dat din zilele de altIdata si sg, nu dea mai mult. De asemenea, dacg negustorii armeni siceilalti ghiauri vor dori sg, vinin vilaietul Moldovei sau in celelalte tg'ri ale mele bine pgzite ca sa facnegot, ei sa nu vinprin locuri sglbatice si ascunse, ci sa vin pe drumurile publice pe care circulg negustorii Inca din vechime. Dacg se vor pricinui pagube avutiei sau vieii celor de acest fel, atunci raufgeg- toriisg,fie prinsisi pedepsiti. De asemenea, flposatul meu parinte, mgria-sa sultanul Mehmed5 han gaziul, sg-i fie tarina usoarg, &Anse firman un hatt-i humaiunul sau propriu ca sg nu fie supgrati negustorii sgi6, care yin si se due en ginduri drepte, iar dupg ce li se va lua vama, patrivit obiceiului vechi, s'a nu li se mai cearg, alti bath la Istanbul si la Brusa si la Adrianapol, ca reftie (reftiye) sau sub nume de cassabie

153 www.dacoromanica.ro (kassabiye). La fel, nici pentru guru§ii adu§i de ei sl nu se cear6vama. De aceea, procedindu-se intocmai, sa nu se ia...7.

Arb. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c.227 232 (221 226). Orig., AGAD, pach. 304, nr. 557; scris : divan-djeltst. Rez. Kat., I, p. 247 249 ; Cat., II, nr. 209.

I in text : ye,§i". Djanbek Ghirai al II-lea. 3 Regele Poloniei. 4 Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei(23 octombrie 1613 15 noiembrie 1629). 5 Mebmed al III-lea. Ai regelui Poloniei. 7 S-a renuntat la ultima parte a documentului, care nu priveste I5rile romane.

158 1630 august 30 septembrie 8 (1040 muharrem, evahlr) Constantinopol Scrisoare in care sultanut Murad at IV-tea 'Vita cererea regelui Poloniei, Sigismund at III-lea Wassa, de a se reinnoi paces, atitai vreme cit nu gni respectate de poloni fi de cazaci clanzele cuprinse in tratatele anterioare. Se cere ca Moldova, Tara Romaneasca fi Tran- silvania set nu fie atacate nici de poloni Fi nici de cazaci. Glorios printre emirii mari ai neamului cre§tin... 1,craiul le§esc, Sigismund al III-lea, sfir§itul sfi va fie cu noroc I Cind va sosi Inalta parea impfiateascA, sa vA, fie cunoscut ea, prin bunfivointa preainaltului Allah. .1, a ventscrisoarea domniei-voastre,trimis/ prin solul vostru numit Aleksandr (Aleksandre) 2,pildfi printre emirii neamuluiMesiei,care, fiind unul dintre oamenii vo§tri de seams, a fost trimis cu solie... 1, pentru schimbarea clauzelor paciii prietenieii pentru intarirea lini§tii §isigurantei. Fiind tradusfi §i raportatfi (telhis) de cfitre "OATH mei marl sivechilii mei glorio§i, potrivit obiceiului bun al ImparAtiei noastre §i potrivit regulii bune a stfipinului lumii, cind cuprinsul ei prescuitat a fost fkut arz la picioarele Inaltului nostril trop, Impfiratia noastr6 atot- §tiutoare am luat cunqtinta,, in Intregime, de tot ceea ce se afla scris In scrisoarea voastrfi sincera. De asemenea, am aflati de toate treburile §i de starile de lucruri pe care le-ati spussile-ati explicat, prin viu grai, solului vostru cel arfitat mai sus. Ati semnalat Indeosebi faptul ea, prin respectarea §i pazire,a, ala cum trebuie, de ambele pfirti,a conditiilor pkii §i prieteniei incheiate intre cele dou6, parti, precum §i a celor trebuincioase linistu §i sigurantei, temeliile prieteniei §iamicitieis'a fie Intarite §i mai mult, melt nimeni sa nu aibfi, putinta de a face ceva contrar. Intr-adevfir, Ina de pe vremea scumpilor mei parinti §i a mfiretilor mei stramo§i, prealnaltul Allah sä-i ierte, crime dintre sultaniic;;ihakanii din vecinfitate,a tfirilor noastre bine pazite, de asemenea §i toti stapinii de teritorii care s-au refugiat la Poarta noastra cea puternica §i la cuibul

154 www.dacoromanica.ro nostru, care este resedinta dregatorilor nostri mari, si au aratat prietenie f;si credintg dreaptg, tori s-au bucurat de nenumarate binefaceri din partea Imparatiei noastre ilustre si au fost onorati cu favorori, fata de cei de o seams cu ei. De aceea este hotarit lucru caidomnia-voastra sa fiti respectati potrivit devotamentului §i prieteniei voastre si sg vg bucurati de generozitate si de protectie si de bungvointa. Yn scrisoarea voastrg sosita acum In partea aceasta ati aratat dorinta voastrgi gindul vostru. ca sa se dea iarasi ahidnameaua noastra, Imparg- teasel, pentru asezarea din nou, a paciii prieteniei §i pentru intarirea temeliilorlinitiiisigurantei. Astfel, mai mnainte de aceasta, cind Malta coroang otomangi tronul purtator de fericire al impa'fatiei au fost sor- tite Maltunu noastre, se reInnoise pe atunci ahidnameaua noastra pre- tuitg. Afars de aceasta, pentru a multnmi inima domniei-voastre, se mai daduse inca un. ahidname Impgratescqidupa aceea, cind venise iargsi 801111 vostru. De atuncisiping acuma nu s-a ivit si nu s-a flout nimic din partea, ingltimii-noastre, care sa contraving acelor ahidnamele ale noastre §i, de atunci si ping acuma, fie serdarii nostri, de pe uscat, fie capudanii nostril de pe mare, nu an pgtruns deloc in tinuturile si In Cara voastraQi 7111 an %cut rautati, pe nici o tale, si nu s-au razboit deloc. Numai pentru a le veni de hac caza,cilor cei raufacatoriipentru a inlatura pagubele stricaciunile lor an fost desemnate stile noastre, purtgtoare de victorie, Impreung cu serdarii nostri de pe uscat si de pe mare. De asemenea, ati scris in scrisoarea voastra ea mi yeti stapini pe cazacii rebeli. Dar si acum cazacii raufkatori, umblInd cuaicile lor pe Marea Neagra, pricinuiesc necontenit pagubeistricaciuni. De aceasta a Mat cunostinta $i solul cel aratat al domniei-voastre. Da asemenea, ati primit, desigur, stireQidespre situatia neamului tataresc. Intrucit cazacii raufacatori, nevazindu-$i de treburile lor, ataca uneori vilaietul Crimeiii savirsesc nenumgrate rautatiitulburgrisi pornesc la lupta si la mgcel, cu &dul de a pirjoli si de a pricinui pagube, iar alteori pornesc in pgrtile Oceacovului (Ozu) si ale Alarii Negre, pentru a face devastari, de aceea,sihanul Crimeii, inaltimea-sa Djanbek Ghirai bans, sari continue mgrirea, a numit si el un numgr oarecare de tatari, cu gindul de a Inlatura stricaciunile dusmanilor si de a se razbuna pe ei. Desi, ping acuma, dindu-se ahidnamelele noastre drastice, fusesera mntarite poruncile privitoare la respectarea paciii cu toate ca, de cItiva ani Incoace, fiind stapinitisicei din neamul tataresc, ei nu au patruns In tinuturilei vilaietele noastre si nu au pricinuit stricaciuni, cu toate acestea, de la expeditia asupra Hotinului 4i pins acuma, cazaciisialtiraufa- cgtori ataca in continuu Varile noastre bine pazite, fie de pe Marea Neagra, cuaici, fie din partea Oceacovului, Imprenna, cu hatmanii,i provoacg neIncetat pagubegistricaciuni. De aceea, ping ce nu se va proceda potrivit cerintelor ahidnamelelor date mai mnaintei 'Ana ce nu vor fi indeplinite poruncile aratate In cuprinsul lor, la ce ar folosi, celor doug pgrti, ahidnamele not, Dupa ce solul vostru cel aratat mai sus, Inchin1ndu-se la scara noastra datatoare de fericire, a fost onoratiglorific,at cu felurite favor uri de-ale Inaltimii noastre, el a cerut acum invoiresipermisiune de a se intoarce mn partea aceea si de a se inapoia. I s-a dat invoire potrivit obiceiului nostru Imparatesci, ca urmare a iradelei noastre atotcuprinzatoare si potrivit prieteniei, aceasta a prilejuitscriereaitrimiterea pretaitei noastrescrisori imparatesti. Astfel, potrivit cerintelor dreptatiigisinceritatii de care sint cuprinse inima1igindul vostru, va, trebui ca, la sosirea ei, gindindu-vg la adevarata

155 www.dacoromanica.ro stare de lucruri *i la urmarile ei, sa va mentineti devotamentul in pri-vinta tuturor treburilori starilor de lucrini scrisegiaratate clarSiamanuntit in ahidnameaua noastra cuprinzatoare de sinceritate, care a fost data mai inainte,Vii, mergind pe calea dreptatii, sa depuneti toateeforturilegi straduintele voastre nemarginite pentru respectarea pacii iprieteniei gipentru protejareai nigtii*i sigurantei. De asemenea, potrivit obligatiilor voastre, stapinindu-i strapic *i pe cazacii raufacatoriiimpiedicindu-i *i oprindu-i, a*a cum trebuie, sä nu le ingaduiti deloc sa mai iasa, de azi incolo, pe malurile Marii Negregiin locurile care atirna de tarile noastre bine pazite. De asemenea, de vreme ce veti trimite an de an *i veti face sa ajungl in partea hanului Crimeii, Djanbek Ghirai han,sa-i continue marirea, darile pe care i le expediati in mod obipuit, nici din partea tatarilor nu vor fi savir*ite nici un fel de atacuri sau incursiuni in vilaietul vostru *i in tinuturile voastrei in Cara voastra. De asemenea, atit timp cif, din partea voastra *i din partea neamului cazacilor, nu vor fi pricinuite pagubegistricaciuni in tarile noastre bine pazite, contrar ahidnamelei noastre date mai inainte,*i din partea imparatiei noastre vor fi respectate pacesiprieteniai vor fi pazite lini*tea *i siguranta *i nu se va face contrariul, sub nici o forma. Indeosebi vilaietul Transilvania*i Moldova *i Tara Romaneascit facind parte dintre tarile care atirna de noi, ele sint proprietatile noastre mo*tenitegiaflate sub stapinirea coroanei noastre *i se gasese sub ocrotirea noastra Inca de pe vremea mariei-sale stramovlui nostru raposatul sultan Suleiman han 5, local sa-i fie in rai *i care se numara printre maretii no*tri stramo*i. De aceea imparatia-mea nu ingadui ca vilaietele mai sus-aratate sa fie atacate sau sa se faca incursiuni in ele pe ascuns, sau pe Ltd, fie din partea voastra, fie din partea altora. Astfel, facind potrivit celor ce se cuvin prieteniei, sa aratati Malta, atentie pentru a proceda cu devotament. Scris pe la sfir*itul (evahir ) lunii muharrem eel venerat din arm! o miei patruzeci. De la re*edinta din bine pazitul :Constantinopol. Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 240 245 (234 239). Orig., AGAD, pach. 332, nr. 598 ; scris : divan'. Rez. Kat., I, p. 274 275, nr. 284 ; Cat., II, nr. 214. 1 S-a renuntat la unele formule. Alexandr Piaseczyinski. 3 Djanbek Ghirai (16271635, a treia (Ara). 4 Din 1621. 5 Suleiman Magnificul.

159 1631 februarie 1 Project de convenge intre Poarta otomand fiPolonia,cuprinzind Gauzepipentruirile romdne. Semneazd Regeb papa, caimacam /a Poartd. Hilve Clauze ce vor fi scrise prietenului nostru, craiul lepesc, in legaturif cu respectarea paii pi prieteniei : Articolul I. De multa vreme incoace se totpricinuiesc suparari cu vorba : Voi 1 inlaturati-i pe tatari, iar noi 2 sa-i stapinim pe cazaci".

156 www.dacoromanica.ro Dar aceasta nu este o vorba de luat in seams. Ceea ce trebuie facut numaidecit este ca voi 2sa-iridicati de pe acele insule pe cazacii faufacatori Si sari duceti in interior, iar cei din neamul cazacese sa, nu mai iasa de acum incolo, fie de pe uscat, fie de pe mare, nici pe Mama, Neag,r5, §i nici in Wile noastre bine pazite §i nici in tinutul Crimeii, ci sa fie opritii inlaturati pentru Ca, astfel, §i din partea aceasta sa fie ridicati§itrimip in Cara Crimea cei din ceata Yurtahan 3,aflati la Chi lia §i la Akkerman §i in Bugeac §i la Ciopliige 4,§ia fie stapiniti bine, iar pagubele pricinuite de ei sa fie inlaturate §i indepartate. De asemenea, pe masura ce veti plati §i yeti trimite &Arlie pe care v-ati angajat din vechime sa le predati in fiecare an mariei-sale hanului cel glorios, pentru inlaturarea pagubelor tatarilor din Crimeea, vorfi stapiniti, din partea aceasta, a§a cum trebuie, atit maria-sa hanul mai sus-pomenit §i calgaii saiisultanii sai §imirzalelesale, precum §i tot neamul tataresc, §i e sigur ca, in felul acesta, vor fi impiedicate§i inlaturate devasta'rile §i pagubele lor. Articolul at 11-lea. Daca, nefacIndu-se a§a, cum s-a aratat mai sus. §i nestapinindu-i pe cazaci, vor iesi pe coastele -prior bine pazite cazaci cu Oici, fie putini, fie multi, fie pe ascuns §i fie pe fats, atunci sa nu se puns vreo intrebare, din cele doua parti, dad, §i cei din neamul tataresc, amintiti mai sus, precum i ceilalti tatari din Dobrogea §i Bugeac, trecind peste Nistru, vor devasta vilaietul le§esc. Articolul at 11I-lea. Vilaietele Transilvania §i Moldova §i Tara, Roma- neasca a nu fie privite in nici un fel cu ochi rai §i nimanui din afara sa nu i se dea ajutoare, in o§ti sau pe alts cale, nici pe ascuns §i nici pe fats §i sä nu i se acorde sprijin de nici un fel, iar data se va ivi contrariul, atunci va trebui sa se ridice starea de pace §i prietenie. Articolul at IV-lea. Toate conditiile, oricare ar fi ele,scrisegipreci- zate in ahidnameaua imparateasca, data mai inainte, sa fierespectate- de amindoul partile §i sa nu se ingaduie deloc contrariul, pentru ca, in felul acesta, sa continue §i a se mentina pacea §i prietenia. Articolul at V-lea. Ping, la stabilirea §i clarificarea situatiei pacii §i prieteniei, In sensul aratat mai sus, a nu se pomeneasca, de ambele parti, chestiunile privitoare la prizonierii aflati intr-o parte sau alta ; numai dupa stabilirea §i definitivarea totals a situatiei pace, prizonierii aflati in amindoua parole sa fie ceruti §i predati§inimeni sa nu se opunl la aceasta. Semulturd (pence) : Regeb... Sigiliul : Regeb Cu lnsemnarei rezumat in limba,latina. Data :1 februarie 1631.

Arh. St. flue., Microf. Polonia, rola 1, c. 64. Orig., AGAD, path. nr. 333, nr. 600; serfs: nesih. Rez. Hat., I, p. 276 277, nr. 286.

Turcii. 2 Polonii. 3 Yurlahan, trib tataresc. 4 copluce, Ciuburciu.

1571 www.dacoromanica.ro 160 <1633 octombrie 23> Scrisoare prin care Suleiman descrie stapinului sou de laPoarta, $eih-Sivasi efendi, desfdpurarea luptelar cu polonii, in apropierea cettIliiCamenita, sub comanda viziruluiAbaza-Mehmed papa en participarea domnilor Moldovei ¢i Tarii Romanepti. Generosul §i fericitul §i binevoitorul §i inaltul meu *eih eel pretios intaria-sa efendi, stapinul meu : Arzul urnilului de mine la picioarele inaltimii-voastrese refers la urmatoarele : Daca, din milostenie, intebati de starea robului vostru, aflati ca, potrivit firmanului imparatesc, scumpul §i viteazul vizir, maria-sa Abaza pap 1 fiind numit pe malurile Dunarii, ne-am ridicat de pe malurile Dunarii, cu steagurile §i cu o*tileTariiRomane*ti §i Moldo- vei §i cu cele tatare*ti, precum §i on spahiii §i ienicerii §i celelalte cete osta- .*e*ti, aflate prin sangeacurile mai sus-pomenite, §i ne-am Indreptat *i am pornit asupra ghiaurilorlei qi,bizuindu-ne pe ajutorul mAretului Allah, am mere, iar in a dougsprezecea zi a lunii rebi-ul-ahir 2 ne-am mezat lingo apa Nistru, mai jos de locul unde fusese tabka pe vremea ra'posatului sultan Osman 2, *1 am poposit acolo timp de doua zile. Hatmanul craiului le*esc, aflat prin aceste serhaturi, mergind la cetatea Camenita (Kamenica), a facut tabere fn imprejurimile eisi,umplind-o on tunuri §i cu pu*ti, a string acolo Fauna oaste. Dar, neavind putere sa faca fata viziteimariei- sale pretiosului Abaza pap, a trimis oameni catre beii Tani Romanesti 4 Moldovei 5 §i s-a straduit foarte mult, zicindu-le : Noi nu avem du*ml- nie cu gloriosul padiph ; de aceea, mijlocind Intro noi, sa ne Impacati". Dupa aceea, venind patru-cinci beizadele de-ale lor,s-au.Intilnit cu purtatorul de noroc, dar neavind nici o vorba care sa duel' la vreun rezultat, ne-am lasat nadejdea, in Allah cel prealnalti,punind tunurile §i pu*tile in fata, am trecut fluviul Nistru *i, mergind pins la amiaza, am ajuns in fata cetatii Camenita *i in fata taberei. impartindu-ne In patru-cinci bulucuri,oasteaislamica a pornit dintr-o data asupra taberei §i s-a dat o batIlie §i un macel ap de crincen twit bubuiturile de tunuri *i de pu*ti se ridicau la Inaltimile cerului, iar ghiulelele §i gloantele cadeau ca ploaia. S-a dat o asemenea batalie, timp de cinci-pse ore, Inch nu se poate descrie. S-au Mout citeva iurepri, iar spre sears s-a dat un iure* mare, astfel ca o §tile islamice s-au amestecat fn tabara cu. ghiaurii, dar, lasindu-se nolptea, oastea islamica s-a despartit de tabka, zicind ca sa nu sufere vrea pagubl, pentru ca cetatea era in apropiere, ca *i tunurile §1 pu*tile. Dar *i de la ghiauri an fost taiate *apte-opt sute de capete *i an fost luati oamenii vii de seams §i tidve, precum *i muni u peste masura, inch am legitcu fetele curate. Fund calare pe cal, maria-sa norocosul Abaza pap, nu a stns scrisoare separata, adresata fericitului meu stapin. Dar a lasat vorbl, pentru persoana voastra fericita, ca,atunci cInd veti scrie din partea domniei-voastre o scrisoare de supunere, sa nu uitati nici pe stapi- nal nostru de ruga voastra de bine. De aceea, pretiosul men stapin, in scumpa scrisoare a domniei- voastre sa nu uitati, In ruga voastra de bine, pe supusul vizir *i pe robul de mine. Zi §i noapte scam pe cai. Rugam pe Allah cel ve*nic ca, pe calea .credintei, sa ne acorde In primul rind vitejie, iar apoi sa ne fats sa gustam din faima Seriatului. Cel unic sa ne ajute cu generozitatea sa! Dorim sana-

158 www.dacoromanica.ro tate mndeosebi mariei-sale Celebi efendi §i mariei-sale Omer efendi teluinostru si celorlalti prieteni care intreaba de noi. Dorim foarte multa sanatate mariei-sale pretiosului Abdul-Rahim efendi §i scumpului nostru frate, maiia-sa Abdul -Sawed efendi §i-i rugant sa se roage pentru binelenostru 6. Semnatura; : Supusul de mine, eel neinsemnat, Suleiman... Adresd : Catre scumpul nostru stapin de la Poarta fericirii, maria-sat eih- Sivasi efendi.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 65 66. Orig., AGAD, pach. 342, nr. 615; scris: rik'a. Rez. Kat., I, nr. 294, p. 283 284; Cat., II, nr. 221.

1 Abaza-Mehmed pasa. 2 12 rebi II 1043 = 16 octombrie 1633. $Osman al II-lea. E vorba de campania impotriva cetatil Hotin, din 1621. 4 Matei Basarab, domnul TArii Romfaiesti (1632-1654), 5 Vasile Lupu, domnul Moldovei (1633-1653). Ace,astii scrisoare a fost scrisA de o persoana mai putin initiata in caligrafia arab& deoarece confine o serie de greseli.

161 1634 aprilie 8 (1043 pevval 9)$esul Davud-Pass

Scrisoare in care sultanul. al IV-lea, la cererea regelui Poloniei, Vladislav al VII -lea, aprob'd reinnoirea tratatului de pace turco-polon, in urma incursiunilor efectuate dintr-o parte pi dinalta. Se ia c& bazd tratatul incheiat pe vremea domniei sultanului SuleimanNag- nificul. Murad, fiul lui Ahmed Han, vesnic biruitor ! Glorios printre emirii magi ai neamuluicre§tin...1,craiul lesescr Vladislav, sfirsitul sa -va fie cu noroc ! Prezentindu-vi-se urarile noastre de sanatate, sa va fie cunoscut, la sosirea mnaltei parafe imparatesti, ca trimitind acum la Malta Poarta a fericirii si la gloriosul Prag eel Walt §iocrotitor... 1 pe omul vostru apropiat si de Incredere, Aleksandr Ter- benski 2, pada printre aianii. neamului Mesiei si care estecapugibasiul: curtii voastre interioare si solul vostru principal, sa-i creases supunerea, cu scrisoarea voastra sincera, cuprinzind ginduri de pace siprietenie, cind el a sosit la mareata noastra Poarta, a fost adus la Divanul ncstiu eel purtator de dreptate si de bunatate, dupa vechiul obicei otomanSi potrivit traditiei Imparatiei. Talmacindu-se scrisorile trimise §i prezentate din partea domniei-voastre, cind au fost facute arz §i telhis §i cind an fost comunicate la picioarele imparatescului nostru tron, purtator de fericire, de catre inaltii nostri viziri, precum si de catre vechilii nostii mareti, ele ne-au adus bucurie. In ele ati adus la cunostinta §i ati semnalat ca, mai 1nainte de aceasta, murind tatal domniei voastre, Sigismund August (Zidmun Agusto), care era crai lesesc, craiia §i domnia an trecut pe seama voastra §i asezindu-va In locul sau, doriti sa urmati calea pe care au mers. bunicii si parintii domniei-voastre §i sa aveti prietenie §i pace en dinastia Califatului nostru §i cu Intatimea, noastra §i ca vreti sa, reinnoiti tratatul §ilegamintul, asa cum fusesera ele pe vremea mariei-sale raposatului sultan Suleiman han 2,sa-i fie locul in rai, pentru ca raialele §i bera-

159 www.dacoromanica.ro ialele voastre, precum §i tinuturile §i truffle voastre safie in lini§tegi pace f}i in fericire. Dar mai aratati ca, in anul trecut, vizirul nostru, Abaza- Mehmed pa§a, care se afla, cu oastea noastrfi purtfitoare de victorie, la paza Oceacovului (Ozu), intrind In vilaietul le§esc, cu un numfir oarecare de o0i a pricinuit pagube §i a flout pradaciuni §i a pornit la fapte con- tram pacii §i prieteniei. De asemenea, aduceti la cuno§tinta ca, nepome- nindu-se, totu§i, de acele pagube, iarati sa, fie intfirita, §i sfi se restabileasel prietenia dintre cele doua. parti §i iara§i sa se reinnoiasefi §i sä se dea ahidnamele din araindoufi, par i1e. Imparfitia mea atot§tiutoare am luat cuno§- tinta, 81014 cu slova, despre tot ce s-a scris in scrisoarea voastra. Astfel, pe vremea sultanilor §i hakanilor cei thepti, care sInt parintii no§tri glorio§i §i stramo0i no*tri mareti, se obi§nuia ca portile noastre purtfitoare de fericire a fie deschise pentru regii din imprejurimi §i pentru stapinitorii devotati, care doreau prietenie §t buns vecinfitate sincera, cu intilta noastrfi Poarta, §i cu Snaltul Prag al Devletului nostru cel ve§nic. De asemenea, obiceiul impfiratiei noastre este ca, fat& de cei care vor sfi sibs cu not prietenie dre,aptfi atentia §i bunavointa noastra sa fie mai mart decit fatfi de toticeilal i. Dar, netinindu-v1 deloc de cuvint §tobligatiile §tangajamentele voastre nefiind de loc trainice, mai inainte de aceasta hatmanul vostru a vent cu caste la hotarele Tfirii Romane§ti §t Moldovei, care fac parte din Virile noastre bine pfizite, §i a pricinuit pagube §i stricaciuni avutiilor §i proviziilor multora dintre raialele serhatului nostru. Afara de aceasta, nu-i stapiniti nici pe cei din neamul cazacese care savir§esc atacuri in multe parti. De aceea §i sus-numitul Mehmed pa§a, beilerbei de Ozu, pornise in acele parti §i i§i pusese de gird §i avusese curajul sä se razbune pe cei care supara raialele noastre. In scrisoarea voastra, sositfi acum, ati semnalat ca, pe baza ahidnamelelor raposatului nostru stramo§, sultanul Suleiman han, a se stabileasefi iarksipacea §t sa se mentinfi pacea §i prietenia ca pe vremea aceea §i sa se fats reinnoiri de ahidnamele. Tratatul§t legamintul Incheiate pe vremea stramo§ulu inostru sultanul Suleiman han sint acceptate §i de not, cu conditiile ea : sa dfiri- mati palancile voastre construite §i infiintate In apropierea hotarelor noastre, dupfi epoca sultanului Suleiman, §i sari stapiniti pe cei din neamul cazacesc §i sa dati darile"4 pe care le dadeati din vechime in partea hanului... . Scris in a noun zi din luna §evval cea purtfitoare de glorie, anul o mie .1ipatruzeci §i trei. Din tabfira de pe §esul Davud-Pa§a.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 67 68. Orig. AGAD, pach. 347, nr. 620; scris : divani. Rez. Kat., I, p. 286288, nr. 298; Cat., II, nr. 222.

1 S-a renunfat la unele formule diplomatice. 2 Alexandr Trzebinsky. 3 Suleiman Magnificul. 4 Adetlerinizi.

160 www.dacoromanica.ro 1621634 octombrie 23 noiembrie 1 ( 1044 cemazi I, evail ) Constantinopol

1'ratat incheiat intre sultanul Murad at IV-leapiregelePoloniei, Vladislav at VII -lea, in urma stabilirii a vase clauze cu solul otoman, qahin aga, ciohodar la curtea de la Constantinopol. Printre clauzele prevItzute in tratat se amintepte fi, de raporturile romcino-polone. . . .1 De asemenea, nici din partea populatiei din Tara TtomAneascl §,i Moldova sl nu se pricinuiasel pagube vilaietelor craiului mai sus pomenit sau oamenilor sai, far dad, se aduc striciciuni, cind se vor dovedi, ele sI fie indreptate prin porunca mea imparateasca. De asemenea, data si din partea craiului sau a oamenilor sIi vor fi provocate pagube popula- 'iei tItare si celor din neamul muntenescsi moldovenesc sau oamenilor §1 tIrilor lor, atunci si ei, la rindul lor, indreptindu-le s'I be via, de hac rAufacAtorilor §i sa, nu arate scuze sau pretexte. Si dacl unii oameni din vilaietul Moldovei sau TIrii RomInesti, adIpostindu-se in vilaietul lesesc, vor veni apoi pe o cale oarecare si vor tulbura Cara si vor face fautati, cei de acest fel A fie predati, cind vor fi ceruti... 1. Scris pe la inceputul (mail) lunii djemazi,u1-evvel, din anul 1404 de la Hegira mAretului profet... De la resedinta de la Poarta cea inalta a impIratiei :Constantino- polul cel bine pIzit.

Arh. St. Buc., Nlicrof. Polonia, rola 1, c. 74 78. Orig., AGAD, pach. 360, nr. 640; scris : divani. Rez. Kat., I, p. 297, nr. 309; Cat., II, nr. 226.

1 S-a renuntat la prima parte, care nu priveste direct %rile romane.

163 <1634 oetombrie > Act predat de $ahin aga, ciohodarul Curgi otomane, hatmanuluipoion Stanislav Koniecpolski, cuprinzind unele thrum din tratatele de pace incheiate atit in timpul lui Suleiman Magnificul fi al celorlalti sultani din trecut, cit pi pe vremea lui Murad at IV-lea. SI se scrie si sl se respecte conditiile din articolele ahidnamelelor date pe vremea raposatului sultan Suleiman han 1 si a celorlalti sultani din trecut sau pe vremea domniei mariei -sale fericitului sultan Murad han B. Articolul I. Cei care porniserl sI strice pacea si prietenia de pe vremea celor doi marl padisahi an spur pe nedrept ca lesii an construit palanci pe pamintul dinastiei otomane 3. Dar Sahin aga a vazut cu ochii sai c1 acele palanci nu se aflau pe pamintul dinastiei otomane 3. AfarI de aceasta, fiMd intrebati si boierii batrini din Moldova, acestia au graft adevIrul. S-a aflat c5, hotarul lesesc cu Moldova se intinde de-a lungul Nistrului, mai jos de cetatea numita Hotin (Hotun). Nici not nu avem vreo legatura pe pamintul Moldovei si nici moldovenii nu au vreo legaturI

13 c. 2471 161 www.dacoromanica.ro pe malul nostru. .Asa fiind, sa se respecte pacea si prietenia, nedindu-se crezare celor care nascocesc fel de fel de vorbe, fara sa cunoasca starea serhatului si treburile pacii si bunei vecinatati... Articolul at V-lea : se vada, potrivit obiceiuluigi pricinile si singele varsat Stping, acum la hotarul dintre Cara leseasca si Moldova si sa li se vin de hac celor care le-au savirsit... Robul de mine, Sahin aga, ciohodarul (cukadar)inalteiCurti, acum sol. Adresa :Catre prietenul nostruStanislavKoniecpolski(Istanis- lay Kornesboloski), marele hatman al craiului lesesc.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 71. Orig., A GAD, path. 359, nr. 638 ;scris :rilea-dioant. Rez. Kat., I, p. 296, nr. 308 ; Cat., II, nr. 225.

1 Suleiman Magnificul. 2 Murad al IV-lea. 2 Al-i-Osman.

164 <1637 1639> Scrisoare in care domnul rarii Romanegi, Maid Basarab, comuni- dud marelui vizir cercetarile efectuate de Regeb aga, in legating cu uncle stricaciuni provocate de Vasile Impu, isi exprima supulierea, precum Fi increderea ca i se va da dreptate. Plecindu-mi fata la pamint, dupa prezentarea supunerii mele, cu fata pins la pamint, catre binecuvintatul Pragul cel malt si purtator de dreptate al mariei-sale pretuitului si fericitului men stapin(sultar,2m), datator de dreptate, arzul supusului de mine, eel neinseranat, este urraa- torul : in clipa de fag,, supusul de mine am luat cunostinta si m-am bucurat de tot ceea ce s-a poruncit si de tot ceea ce s-a dat firman, in cuprinsul pretuit al ilustrei porunci glorioase, care a fost emisa mai inainte de aceasta, fiind adresata supusului de mine, cel umil, precum si in cuprinsul important al ilustrei scrisori a mariei-sale pretuitului si fericitului si generosului meu stapin, si care an fost aduse de stimatul Regeb aga cel supus. S-a poruncit ca Regeb aga sa aduca la Poarta fericirii raspunsul, aflind adevarul si asa cum s-au intimplat faptele, in legatura cu morile si cu celelalte lucruri ruinate de voievodul Moldovei, voievodul Lupul. Preainaltul Allah eel adevarat sa dea viata lungs sisa mareasca din zi in zi puterea mariei-sale fericitului simaretului nostru padisah, care este padisahul fetei paraintesti si al Califatului eel vesnic, pins in ziva de apoi. De asemenea, sa dea viata lungs si sa mareasca din zi in zi puterea si a rnariei-sale fericitului men stapin eel purtator de dreptate si sa nu-i fats sa-si retraga umbra for ocrotitoare de pe sarmanii locuitori si nici de pe supusul de mine. Fereasca Allah, sa fi aparat vreo situatie, iar supusul de mine, cel umil, sa fi adus contrariul la cunostinta pamintului venerat de sub picioarele pretuite ale mariei-sale scumpului si fericitului men stapin!Puternicul meu stapin, si supusul vostru Regeb aga a pornit, a doua zi de cum a

162 www.dacoromanica.ro venit, si s-a indreptat spre locul unde se afld morile. Dind.u-se lined el qi boieri bdtrini de-ai tarii, supusul vostru Regeb aga a aflat adevdrul1i ap, cum s-au intimplat lucrurile §i a stabilit care anume sint pagubele si a cui este vina, iar cind, cu voia lui Allah cel milostiv, va avea norocul ca, mergind en fericire, sd-si piece fata la pamintul venerat de sub picioarele mariei-sale pretuituluigifericitului men stdpin cel drept, atunci persoana, voastrd fericitd yeti afla, din spusele pretuitului Regeb aga cel supus, a cui anume este vina in aceastd privintd si cine anume a fost pricina. In orice caz, supusul de mine m5, bizui pe bundvointai generozitatea, intii, a preainaltului Allahgi,in al doilea rind, a mdriei-sale pretuitului §i fericitului meu stdpinsisocot drept izvor de ocrotire Inaltul vostru Prag cel binecuvintat. De asemenea, sint slujitorul care m-am luminat cu ajutorul domniei- voastre ;fiti binecuvintat ! In rest, porunca si firmanul depind de mdria-sa pretuitul §,i fericitul rigenerosul men stdpin cel purator de dreptate. Semntitura : Supusul de mine, Matei, voievodul de acuma al Tdrii Rom5,- nesti. Sigiliul: Io Mateio Voyvoda Basaraba.

Orig., TKSNIA, E. 2 543/2, scris : divani, sigiliu (pe verso) cu litere slavone5ipasare cu cruceIn cioc. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 424-425.

165 <1637-1639> Arzumalizar prin care boievii Tariff Bometnefti, 2apo2tind la Poarg actiunile ostile ale lui Vasile Lvpu, domnul Moldova, expun marelui vizir situafia jalnica a grii ci, a locuitorilor. Ei cer inteIvenfia marelui vizir pe linger sultan pentru curmarea incercdrilor luiVasile Lupu de a aline domnia Tariff Itomanefti, decla9induli mullumirea!lor fag de _Hata Basarab, pe care it alesesera majorind haraciul de trei ori. Punindu-ne fetele la pdnaint, noi, boieriii toate raialele si beraialele din Tara Romaneasca, una din tdrile bine pazite, facem astfel arzuhal, cu mahzar, catre Inaltul Prag eel binecuvintat si purtator de dreptate al mariei-sale pretuituli generosuli fericitul nostru efendi, stdpinul nostru : Noi, locuitorii acestei tdri, de mai putind insemndtate, fiind, de la cucerirea impdratilor si pin/ in clipa de fats, raialele tributare ale mariei- sale fericituluii mdretului padisah, .nu am avut cusur in plata haraciului nostru, a cd'rui achitare, an de an, cade pe seama noastrd, potrivit obligatiilor noastre,i nici in Indeplinirea celorlalte slujbe, pentru care se dau poruncii firmane. De asemenea, 11 aleseserdm pe supusul vostru Matei, care a iesit din rindurile noastre si este voievodul nostru iubitor de raiale, pentru ca, in felul acesta, s5, venim*.1s5, ne asezam In locuintele noastregi aceia dintre noi care ne impra$tiaseramsi ne risipiserdm mai inainte, neputind rezistagisuporta persecutiilesiatacurile voievozilor strain. Atunci, sculindu-ne cu totiii mergind impreund la Poartafericirii facuserdm jalb5, (arzuhal) la scara impArdteascdi ne rugaserdm ca sa i se acorde domnie sus-numitului nostru voievod Matei, supusul domniei-voastre.

163 www.dacoromanica.ro Preainaltul Allah eel milostiv sg, prelungeaseg din zi in zi viata si sg, mgreascg imparatia mariei-sale fericitului nostru padisah, purtator de dreptatesi milostiv fats de sarmanii sai supusi, padisahul fetei parnin- tului, Allah OA ting Califatul ping in ziva de apoi $i sg, nu-1 faces sä-si retragg de deasupra noastrg umbra for ocrotitoare. Atunci, avind rang de starea noastrg, ruggmintea, noastrg nu fusese refuzatg,1idomnia (voyvodalik) ii fusese dgruita si acordatg sus-numitului. De asemenea, atunci, in schimbul acestui fapt, mgrind haraciul nostru de trei oril, 1-am trimis, an de an si intoemai si la timp, la Poarta imparatiei cea puternica si 1-am predat la vistieria interioarg a impgraliei 2. Dar cind se incepuse la stringerea indeosebi a haraciului pe anvil acesta binecuvintat, s-a raspindit vestea ca Lupul, care este voievodul Moldovei, nu sta linigtit, ci se agita cu pasiune, ca si mai inainte, ca sa obting domnia Tgrii Romanesti,i ca se preocupg de preggtirea de osti. Vazindu-se, din zvonuri, ce ginduri anume are si luindu-se cunostintg de ele, starea sarmanilor a devenit jalnieg si nu au mai putut sta pe loc. De aceea noi toti am pgrasit tinuturile noastre, impreung cu copiiigicu rudele noastre, deoarece era lucru hotarit eg, tinuturile padisahului vor fi eglcate si toti cei puternici i cei slabi vor fi imprastiati si se vor nenoroci. Dupes ce a adus, prin tiranie, in stare de nenorocire o targ, ca Moldova si a pus-o 3 pe o tale, gindul necurat al lui Lupuli dorinta lui cea mai mare sint ea el tinjeste4gi(1.110 Tara Romaneasca. Este cunoscut intocmai de atotstiutorul eel ocrotitor cg, datorita, marii sale lgcomii, el o va aducegipe aceasta in aceeasi stare de nenorocire. De aceea este lucru hotarit a nu avem putere sg, suportgm si sit ne impotrivim atacului §i persecutiilor lui Lupulginicieglearii sale in tara padisahului, invoindu-ne sg, is in robie copiiigirudele noastre, precum si familiile noastre. Cu deosebire in aceste clipe, el a impiedicat stringerea haraciului padisahului si a pricinuit, fats motiv si intr-un timp nepotrivit, impras- tiereaginenorocirea sarmanilor, in zile de lama. Dar, Cu voia lui Allah cel milostiv, nadgjduim ca mitria-sa fericitul si mgretul nostru padisah nu va inggdui ca tarile sale binepgzite sg fie ruinate, iar raialele sale tributare sg fie injosite intr-o asemenea stare. De aceea sl nu ne lipseascg, inaltele sale priviri milostivei binevoitoare. indeosebi, noi toti, it stim pe mgria-sa pretuitul si generosul nostru stapin ca efendiul nostru, iar voievodul nostru, supusul domniei - voastre, la rindul slu, este slujitorul vostru, care s-a luminat cu deosebire in mlinile binecuvintate ale persoanei voastre ilustre. De aceea, in toate imprejurarile, ne bizuim, in primul rind, pe Allah iar in al doilea rind pe inaltele bungvointe ale mgriei-sale stgpinului nostru cel pretuit. Ca atare, in aceasta privintg, zelulgiocrotireai protejarea depind de mgria-sa generosul nostru stapin eel plin de zel. De aceea, noi toti, ne ruggm si vg, implorgm ca persoana voastrg ilustra sa depuneti straduinte pentru a face arzi pentru a da de stire la scara im.pgrgteascg starea in care ne aflgmi pentru ca mahzarul nostru, care a fost trimis, sa ajunga chiar in mina mgriei-sale fericitului si mare- tuluigimilostivului nostru padisah. Aratindu-vg, astfel, ca si mai inainte, sprijinulgiajutorul vostru, da,cg veti depune eforturigistradanii pentru salvarea acestor sgrmani, supusi ai domniei-voastre, atunci sa nu vg indoiti deloc de faptul ca ,si

164 www.dacoromanica.ro not toti, far5, sa ne mai parasim patria, ne vom ruga in vecii vecilor, cu copiii §i cu familiile noastre, pentru dainuirea vietii §i pentru marirea puterii domniei-voastre. In rest, firmanul §i bunavointa §i favorul depind de mAria-sa fericitul §i generosul §i milostivul nostru stapin. Sigilii: 31 de sigilii.

Orig., TKSMA, E. 5 073 ;scris :divani. Arh. St. Buc., Micro!. Turd:), rola 4, c. 343 344. Ed. trad. rom. §i transcr. : A. Decei, Relaliile lui Vasile Lupu ,si Matei Basarab cu Poarta in lumina unor documente turcefti inedite, in Anuarul Instilutului de istorie fi arheologie, Cluj, XV, 1972, p. 67 68 (III).

1 Of tabaka, trei straturi", totalul ridicindu-se la 130 000 de tsleri pe an (65 000 galbeni). Cf. M. Berza, Haraciul..., p. 38 39. 2 I; Hazine-1 Amtre, In sensul de vistieria Haremului. 3 Ne gola kodi Ise, pe ce cale pusese", In sensul de nenorocire. 4 Di;bilegub, ascutinduli dintii".

166 <1638 1644>

Arz prin care domnullIoldovei,Vasile Lupu, ii comunicd unui di egiitor otoman uncle vepti despre atacul tatarilor asupra !inuturilor ruse?tipidespre pregdtirile rupilor pentru a ataca Azovuli Crimeea. Se dau unele ptiri ,Si despre solii hanului in Polonia. Punindu-mi fata la plmint, dup5, prezentarea supunerii mele pimd in Carinade subpicioarelepersoaneiilustrea mariei-salestgpinului (sultanam) meu eel puternic §i fericit, arzul (ma'ruz) supusului de mine este urmAtorul : Preainaltul Allah eel milostiv, ferind de primejdii §i de nenorociri trupul venerat al mAriei-sale gloriosului §i m1retului padiph, care este padkahul fetei pArninte§ti, Allahsa-iting. Califatul ping, in ziva de apoi! a-i prelungeasca viata §i sa facl a-i creasa din zi in zi impA- ratia. De asemenea, sa faca in a§a fel ca §i fericitul meu stapin sA-0 indeplineascA cu uprintl dorintele sale de fericire in cele doua, lumi. Astfel, hotarindu-le ca atare,sa-ifad, sa nu-§iis §i sa nu - §i retragI de deasupra noastrl umbra for aducatoare de fericire. Sa trAiasca maria-sa fericitul meu stApin ! Sosind, prin minasupusuluinostruboier,clucerul(kulcar) Dimitra§cul scrisoarea persoanei voastre ilustre, din cuprinsul ei aducator de fericire, bunavointa §i favoarea voastrA au rezultat mai mult decit a§teparile noastre. Preainaltul Allah eel milos §i milostiv a-1 distinggi pe stApinul meu cel generos cu o viata, lungintr-un rang 0 mai malt decit acesta ! Yn felul acesta, §i not nu vom fi lipsiti nici o clipde privirile voastre binevoitoare §i pline de favoruri. StApinul meu, s-ar putea sa fi auzit cä, mai inainte de aceasta, oastea tAtarail facind incursiune (akin) in Cara ruseasel (Mosko), s-a rotors sAtulg, §i cu prazi. Dar un om de-al nostru, supus, a trimis de la Moscova o scrisoare, zicind astfel : Ei s-au necajit multi,aduninduli pe demnitarii lor, s-au sfAtuit intre ei, zicind astfel :

165 www.dacoromanica.ro De vreme ce not ii dam mariei-sale hanului cel glorios darile noastre, iar solii nostri, trimisi, se dig linga el, atunci care este scopul loviriiqi devastarii tgrii noastre? Zicind astfel, s-au unit si s-au jurat Intre ei. De asemenea, aduntndu -i pe toti cazacii si pe hatmanii lor, le-au dat vesminte si le-au facut maxi favoruri. In felul acesta, i-au desemnat pe cazaci sa mearga cu 400 de sa'ici asupra cetatii Azov (Azak), iar jarul (kral) insu i, mergind la margine, va trimite toatg oastea sa asupra Crimeii". De aceea supusul de mine, la rindul meu, scriind aceste sari de lucruri, am trimis la Poarta fericiriigiscrisoarea aceea, Intocmai cum ne-a sosit. Dar dupa citeva tile, in a dougsprezecea zi a acestei luni, safer, venindiarlsiun om de-al nostru, supusul, el a intarit vestile despre aceste stari de lucruri, aducind stirea ca ei fac maxi pregatirii el e sigur gi s-au hot'grit sa porneasca la Inceputul lunii rebi-ul-evvel. SA nu tread, prin gindul vostru bogat vreo banuiala pentru faptul de a nu fi adus mai Inainte la cunostinta stapinului meu aceste sari de lucruri, deoarece, maria-sa marele vizir, stapinul imparatiei1, ne-a sfatuit Ca, in afara de domnia-lor, sa nu scriem altuia vesti. In acest sons i-a dojenit multi pe capuchehaii nostri, supusii lor. Din aceasta pricing am neglijat. Totusi, in clipa de fats, fara sa ne astimpgram, am facut arz despre vesti Intii fericitului meu stapin gi apoi la Poarta impArAtiei. Stiu ca generosul meu stapin le va comunica, in mod sigur, la Poarta imparatiei. Dar rugamintea noastra este sa binevoiti sa" nu le spuneti ca din partea acestui supus, ci ca si cum ar fi de la altcineva. Stapinul meu o stie si de domnia-voastra depinde p'grereai firmanul ! De asemenea, mai Inainte de aceasta, solul mic al mariei-sale hanului, cu numele de Djabgun, mergind In tara leseasca, a fost retinut In tinutul acela. De asemenea, solul mare, trecind pe la supusul de mine, acest supus, la rindul meu, i-am dat o scrisoare din partea noastra si 1-am trimis in tara leseasca, d'ind linga el si oameni supusi de-ai nostri, cunoscatori de limbs. Dar, din porunca lui Allah, la intli ale lunii safer, murind i hatmanul cel mare al regelui Poloniei, nu a sosit Inca vreo veste despre ceea ce s-a Intimplat cu ei Intro timp. Pentru moment, acestea sint intimplarile de la serhat. Peste tot locul avem oameni, supusi de-ai nostri. Cu voia lui Allah cel preainalt, ei sint pe tale sa vina in scurt timp. Tot ce va apare, va f4 facut arz la pamintul de sub picioarele voastre. Noi sintem un vechi supus al stgpinului men. De aceea va rugam sa nu ne scoateti din coltul gindului domniei-voastre. In rest, firmanul depinde de mania -sa fericitul meu stapin. Semniitura : Supusul de mine, Lupul, voievodul de acuma al Moldovei.

Orig., TKSMA, E. ;scris:divani. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 110.

1 Sahib-i-Devlet.

166 www.dacoromanica.ro 167 1639 iulie 31 (1049 rebi I 30) Scrisoare prim care domnul Moldovei, V asile _Erupt, confirmind pasei de Oceacov primirea unei porunci, precum fi a scrisorii sale, in leg& turd cu trimiterea de 2 000 de ddrabani inarmali si 400 de care, ii comunica totodatit faptul cd, nu se cereau in trecut atitffaoameni si atitea care, intrucit sint peste puterile tariff. De aceea el trimite mai pufine, motivind ca fi firmanul i-a venitgrain. Hiive Dupes prezentarea devotamentului si supunerii noastre la picioarele mariei-sale ilustre, pretuitul §i fericitul §i generosul meu stapin (sultanim), arzul supusului de mine, cel devotat, este urmatorul : Yn cuprinsul demo de ascultare al poruncii ilustre, care cere supunere, sosita mai inainte de aceasta de la inalta imparatie, in legatura cu cele trebuitoare pentru repararea cetatii Oceacov (Ozu), precum §i In cuprinsul Inaltei scrisori, sosita din partea persoanei ilustre a mariei-sale fericitului meu stapin si care a fost scrisa din nou, ca urmare a cerintei ilustrei porunci sosite mai inainte, in chestiunea amintita si care a ajuns intr-un ceas de bun augur prin mina ceausului Husein, cel supus, s-a dat Erman ca sa fac sa ajunga in grabk in localitatea amintita, 2 000 de darabani (taraban) inarmati, precum si 400 de care in vederea transportarii de cherestele. Maria-sa generosul §1 fericitul meu stapin, cunosc foarte bine faptul ca, de la cucerirea imparatilor si pines In clipa de fates, local acela a fost reparat si aranjat de mai multe ori, potrivit firmanului imparatesc, dar din aceste tari nu s-au scos atitia dkabani si atitea care, si nici nu au posibilitate sa stoats. De aceea, chiar in ceasul sosirii firmanului imparatesc, supusul de mine, la rindal meu, potrivit obiceiului din vechime §i pima acuma, fares sa mai zabovesc nici o clipk am strins §1 am pregatit atit cherestele si care, cit i darabani, potrivit obiceiului si pe cit a fost cu putinta. Cu voia preainaltului Allah, in a 28-a zi a acestei luni rebi-ul-evvel, care e o zi de miercuri, an fost scosi cu citiva boieri supusi de-ai no§tri, precum si cu daraban-aga al meu, si au fost trimisi spre fAmintul binecuvintat de sub picioarele persoanei voastre fericite, impreuna cupretuitul All aga, care fusese desemnat mubasir prin firmanul Imparkesc. Cu voia preainaltului Allah, la sosirea lor, trod it veti intreba pe sus-numitul Ali aga despre eforturile marl depuse de supusul de mine pentru indeplinirea firmanului imparatesc, atunci persoana voastra fericita yeti afla totul. Supusul vostru capuchehaia 1 ne-a scris cu amanunte si ne-a comunicat despre bunavointa si favorul pe care maria-voastra, fericitul si generosul meu stapin, le-ati aratat fall de supusul de mine, ca si despre privirile binevoitoare pe care le-ati avut fates de supusul nostru capuchehaia, atunci dud va aflati la Poarta fericirii. In rest,firmanul depinde de maria-sagenerosul§ifericitul meu stapin ! Semnatura : Supusul de mine, Lupul, voievodul de acum al Moldovei. Sigiliul: Lupul, voievod la serhatul Bogdan, Prieten al dinastiei lui Osman".

167 www.dacoromanica.ro P.S.: Preinaltul Allah eel milostiv died via lungl persoanei voastre ilustre, sg, fad, s, vg, creascA din zi in zi putereagiBA VAferease4 de nenorocire ! De asemenea, obtinind bunrivointa padisahului, sa ne fie sortit 136, vg, vedem in scurt timp la ranguri mari. Amin ! Allah sti vg, ,jute ! De asemenea, it rugam pe mAria-sa, generosul meu stapin, si sperlm de la marea sa bunlvointa ca sá nu-si retragl bunavointa i bunele cuvinte despre supusul de mine, care am nevoie de ele, iar in ceea ce priveste pe supusii nostri boieri, care igi plead, fetele la pamintul de sub picioarele persoanei voastre pretuite, s, nu-i lipsiti de privirile voastre binevoitoare si de binefacerile voastre. De asemenea, nu este necunoscut mAriei-sale generosuluii pretuitului meu st6pin ca supusul de mine, de la numirea mea in aceast5, tark putin pretuitki pin.1 in clipa de fatk depunind eforturi sincere, din truei suflet, pentru slujbele imparatesti ivite, nu am avut cusur in ceea ce priveste indeplinirea slujbelor la timp. In legAturl cu stringerea ipregAtirea furniturilor (miihimmat) amintite mai sus, dindu-se firman ceva cu intirziere, am depus multe eforturi si le-am acordat mare atentie. Numai atita s-a putut scoate in acest interval de timp. De asemenea, aceastl scrisoare de supunere, fiind scrisa in grabk a fost trimis'a la prImintul venerat de sub picioarele persoanei voastre ilustre prin ceausul Husein, cel supus. Cu voia preainaltului Allah, cind supusul nostru boier, la rindul sau, iii va pleca fata la p&mintul venerat de sub picioarele persoanei voastre fericite, nici el nu va avea cusur in indeplinirea slujbelor pretuite ale mAriei-sale fericitului men stApin, si care cad pe seama supusului de mine. Veti constata sigur acest lucru in toate imprejurarile. insemnare : Scrisoarea voievodului Moldovei ; ultima zi ( selh ) a lunii rebi II, anal (10)49 2. Orig., TKSMA, E. 5 543/1; scris : divani. SemnaturA si sigiliu. Arh. St. Buc., Micro/. Turcia, rola 4, c. 339 -340; rola 44, c. 345-347. Ed. trad. rom., transcr.Mfats.: A. Decei, op. cit., p. 76-78. (VII). Datare : DupA decembrie 1640".

Palade (dupA A. Decei, op. cit.,p. 60). 1 31 tulle 1639.

168 <1639 noiembrie, inainte de 25> Scrisoare prin. care Halil papa, valiul de Oceacov ( Silistra), coma- nicind mutesellim,ului de Nicopol, Osman aga, firmanul in leg4turd etc sprijinirea lui Vasile Lupu, numit donna in Tara Romdneascd, iisere totodatdsd-$ipregelteascci oftirea pi sd vind in grablt la local poruncit. Mutesellimul sangeacului de Nicopol... 1,eel demn de pretuire si de putere,sA-ticreascl gloria, dupA prezentarea dorintei de intelepciune curata $i de supunere fidelk ti se aduce la cunostintk cu prietenie, ceea ce urmeazgi : Domnia ( Voyvodalik) Tarii Romanesti fiind acordata, cu hatt-i-humaiun purtAtor de fericite, fostului voievod al Moldovei, voievodul Lupul,

168 www.dacoromanica.ro pentru insdunarea lui fusese trimis, din partea inaltei imparatii, pretuitul Siavu§ aga, al doilea mirahor 2. Astfel, a sosit din nou ilustra porund demna de veneratie, adresata flora, cerindu-ni-se : Dad, fostul voievod 3 va incerca sa se rascoale si va fi nevoie de ajutor, a mergeti si sa-i dati ajutor cu toata ostirea vilaietului vostru, cu spahii si cu ieniceri, cu veterani (mlitekaid) §i cu kuloglani, cu adjemi-oglani si cu tunari si cu gebegii, precum si cu celelalte categorii de osti". Afar& de aceasta, a fost ernis iarasi firman imparatesc pentru ca si tu, la rindul tau, ridicindu-te cu oamenii tai de seama, cu alaibeiul, cu zaimii (zuama) §i cu timariotii sangeacului (liva) tau si cu celelalte cete de osti si cu spahii si cu ieniceri, pensionari, kuloglani, adjemioglani, gebegii, tunari si cu loctiitorii de chehaiele 4 §i cu serdarii de ieniceri, sa vii cu noi $i sa fii prezent la slujba imparateasea. De aceea ilustra porunca emisa, precum si scrisorile agalelor au fost trimise persoanei voastre, impreuna cu scrisoarea prieteneasea de fats. Cu voia preainaltului Allah, la,sosirea lor, spea am ca, potrivit ilustrului firman, care a fost emis, neingaduind nici o clips si nici un ceas de sedere si de nepasare, ii veti pregati pe toti, inarmindu-i si impo- dobindu-i cu uneltele si cu armele lor, Mira a lasa macar o persoana dintre zaimii si timariotii aflati sub stapinirea voastra 5, precum $i dintre spahii si ieniceri, veterani si kuloglani sau dintre celelalte cete de osti. De asemenea, adunindu-i intr-un loc potrivit, sä depuneti eforturi si straduinte pentru a va ridica de acolo si pentru a va intilni cu noi, in grabs, la locul numit...1. Chestiunea amintita mai sus face parte din treburile importante. De aceea sa nu ingaduiti nepasare si neglijenta, comparind-o cu altele. Altminteri, neluindu-se in seama, in aceasta privinta, in nici un fel, scuza voastra, veti fi 'intrebat de padisah si yeti merita pedeapsa. Ca atare, fiind cu prevedere si avind grija, sa ridicati de la locurile lor cetele de osti, care au primit porunca, asa cum s-a dat firmanul, §i, plecind in unire si inarmindu-le perfect, cu armele si cu uneltele lor, sa depuneti eforturi si straduinte pentru a veni cuo zi mai devreme la locul uncle ati primit porunca $i a fiti prezent la slujba imparateasel. In rest, salutare ! Semmitura: Halil, sarmanul. Sigiliul : Halil... Adresd: Care mutesellimul de acuma al sangeacului de Nicopol 6, Osman aga, demn de pretuire si chezasia imparatiei, sa-i creasca gloria ! Orig., TKSMA, E.1 755, cu semnAturA sub pence si cu sigiliu ; scris : divani ; pe verso : adresA. Arb. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 444-445. I Loc alb. 2 Mir-i ahur-z sani. 3 Matei Basarab. 4 Kethuda yerleri. 6 Mdlesellemlik. 6 Mutesellimul de Nicopol, Osman aga, cere instructiuni de la Poarta, expediind si scrisoarea lui Halil pasa. El mai noteaza cu, atunci cind, la 3 Saban <1040> (29 noiembrie 1639), a ajuns la Rusciuc, a auzit de bAtAlia dintre Matei Basarab si Vasile Lupu si di Vasile Lupu ar fi lost Infrint, iar Matei Basareb s-ar fi retras la Tirgoviste. Osman aga mai scrie di expediaza la Poarta si mahzarurile trimise dupA bAtAlie de Matei Basarab. Corespondenlele respective an fost capturate la Rusciuc (Cf. TKSMA, E.4 423).

169 www.dacoromanica.ro 169 <1639 noiembrie 25decembrie 15> Arz prin care domn,ul Tdrii Romtinepti, Matei Basarab, ii comunicd mareluivizirataculluiVasile Lupu pi infringereaacestuia la Henipori. Domnul exprimti totodatti supunerea lui pi a locuitorilor ldrii,precum 0 speranta ca Vasile Lupu nu a atacat prin ingtiduinta sultanului sau a marelui vizir. Hive Pleclndu-mi fata la panaint, dupa prezentarea supunerii mele, prin plecarea fetei mele pin la *Ina venerata de sub picioarele mariei-sale pretuituluii generosuluii milostivului meu stapin (sultanim), arzul supusului de mine, eel neinsemnat, se refers la urmatoarele : SI nu ramina tainuiti necunoscut stiintei mariei sale, pretuitul generosul meu stapin, faptul ca, mai inainte de aceasta, supusul de mine, scriind In repetate rinduri, facusem arzidadusena de Mire despre dusmaniai faptele de dispretuit alelui Lupul, voievodul Moldovei, precum i despre aceea ea el isi pregateste oastea in dorinta de a obtine domnia Tariff Romanesti. De asemenea,i supusii locuitori ai Orli facusera mahzar ca nu-1 vor accepta pe el. Cind locuitorii Orli au pries de veste precum ca, si de asta data, nelasindu-se de Indarldnicia sa de mai Inainte, el strInge oaste si se pregateste s-o ocupe la Inceputul iernii, cu gindul de a o lua in stapinirea lui, atunci, lasIndu-si avutiilei proviziile for r i fara sa se mai uite ca este zapadasiiarna, $i -au trimis copiiii familiile Inpaduri i in. muntii stincosi ca sa se adaposteasca acolo, iar ei 111.1007 ranainind singurii fiind echipati usor, s-au adunat si au venit la supusul de minei, rascullndu-se de-a binelea, mi-au zis : De§i mai Inainte haraciul nostru era putin., dar peste puterile noastre,11 totusi, zicind : numai sa nu intre printre noi un voievod strain tram cu bine si In liniste In Imparatia padisahului, 1-am marit de trei on fata de trecutsi,desi 1.1 plateam si 11 predam an de an la, vistieria imparateasca interioara 1,care a fost totusi vina noastrasi care a fost cusurul nostru In ceea ce priveste supunerea, Incit Lupul vine, in felul acesta, asupra noastrai,intrind in localitatea numita Focraii, care este socotita hotar, ii trimite pe tatarii aflati Mega el, precum sipe ostasii sai ca sa ocupe satelei orasele din imprejurimi11,in felul acesta, incendiaza si devasteaza avutiilei lucrurile noastre, ca si cum ar fi vorba de o Cara dusmana 2, buna de obtinut prazi?" Zicind astfel, ei m-au ridicati pe supusul de mine pentru oprirea siIndepartarea lui, iar cind am ajuns in apropiere de satul numit Nenisor, aflat pe malul riului numit Talomita (Ya/novica), din Tara Romaneasea, sus-numitul Lupul, in rindul lui, se afla si el la local amintit. incepind lupta si macelul, and locuitorii Orli i-au atacat, atunci, prin porunca lui Allah, Bind infrinti, ei an fugit lasindu-si lucrurile si proviziile lor. Allah stie ca printre noi nu a existat nici un om dintre ostasii straini, iar noi, foreasca Allah eel prealnalt, nu am mers cu gindul de tradare fata de piinea i binefacerea mariei-sale fericituluii masetului nostru padisah eel dreptsimilostiv cu supusii sai, padisahul fetei pamintesti,i nici fata de credintai Imparatie si nici fata de credinciosii lui Mahomed (Muhammed), ci, prin porunca lui Allah si datorita strigatelor si genie-

170 www.dacoromanica.ro telor sarmanilor, ne-am dus pentru a preintimpina 3 indeplinirea gindurilor neeurate, care zaceau in sufletul lui Lupul, precum si a intentiilor sale de a-i tulbura pe armani. Din aceste pricini, s-a intimplato astfel de stare de lucruri. Multumim preainaltului Allah ! De asemenea, de vreme ce supusul de mine, precum si supusii locuitori ai tarii nu am renuntat la slujbele imparatesti si la plata haraciului, a carui achitare cade in sarcina noastra, si de vreme ce eram in supunere totals, nadajduim ca maria-sa fericitul si maretul si milostivul nostru padisah, precum si maria-sa generosul meu stapin nu au dat ilustra for ingaduiniA pentru calcarea sub picioare, pe aceasta cale, a tinuturilor padisahului, dindu-i vole lui Lupul. Astfel, toti sarmanii locuitori ai tariff, cei de seams si cei de rind, cei mari si cei mici, au facut arz cu amanunte la pamintul venerat de sub picioarele persoanei voastre pretuite si an dat de stire cu mahzar situatia precum si starea for de multumire. In rest, firmanul si bunavointa, ca si generozitatea depind de maria-sa pretuitul si generosul si milostivul meu stapin. Semnatura : Supusul de mine, Matei, voievodul de acumaal prii Itomanesti. Sigilisl : Io Mateio Voyvoda Basaraba.

Orig., TKSMA, E. 5 645; scris : divani. Pe verso : sigiliu cu litere slavone5ivulturul cu crucea In cioc. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 336 -377; rola 44, c. 361-363. Ed. trad. rom., transcr.si fasc.A. Decei, op. cit., p. 64-67 (II).

1 Ig Hazine-i-Amire. 2 Barbi memleket. 3 Yoluna gelinitb, iesindu-i In cale", In sensul de a preIntImpina, a curma.

170 1640 mai 13 22 (1050 muharrem, evahtr) Constantinopol Tratat incheiat 'hare sultanul Ibrahim I pi regele Poloniei, Vladislav al IV-lea, la cererea acestuia din urma, preveizindu-se ,Si unele clauze referitoare la raporturile romano-polonei tittaro-polone. : Craiului lesesc si tarii sale, precum si cetatilor si oraselor (vamp) sialtor tirguri si sate de-ale sale a nu se aduca pagube din partea imparatiei mole si a vizirilor mei mari si mirimiranilor si emirilor mei gloriosi si a ostilor mole purtatoare de victorie sau din partea moldovenilor si a tatarilor din Dobrogea, Akkerman, Oceacov (Ozu) sau din partea altora, iar trecatorile de pe Nistru 1 sau 2 Tuila si celelalte trecatori sa fie pazite de catre stapinitorii acelor pa*. Daca ei arata nepasare si neglijenta in paza lor, atunci sa fie maziliti si pedepsiti... 3. De asemenea, cei din neamul tataresc s'a nu locuiasca in Moldova si daca, dupa imparatescul meu ahidname, se vor duce unii din tatari sau moldoveni sau ceilalti in tara craiului lesesc si vor face pradaciuni sau von lua robi (esir), atunci, la instiintarea craiului, cei de acest fel a nu fie vinduti in tarile mole bine pazite, dad', au fost scosi dupa data prezentului ahidname... s.

171 www.dacoromanica.ro De asemenea, data, ivindu-se expeditia mea purtatoare de victorie asupra unuia dintre regii ghiauri sau asupra altuia, va fi nevoie a merg inaltimea-mea in persoan6 sau, numindu-se un serdar, acesta va porni asupra acelui dusman cu Wile norocoase §i cu voievozii din Transilvania §i Moldova §i Tara Romaneasca §i data, in acest caz, mergind om la el4 din partea dusmanului meu, va core sprijin f)i ajutor, atunci,craiul le§ese, pentru ali aata prietenia qi amicitia sa sinters §i devotatA fats de Poarta mea cea inalth, s6 nu acorde ajutor dusmanului meu cu oastea sa sau cu vistieria sa (hazine). Totodata, dad, cineva din partea duqma- nilor mei, mergind in Cara leF3easca, va dori sa," stringI caste cu leafs (uliife), el a fie impiedicat k4i a nu i se ingaduie aceasta, iar data unii dintre oamenii ai, comandanti (kapudan) sau altii, vor voi a meargl de bunavoie la du§manul meu ea 8A-1 ajute, celor de acest fel sa nu li se dea voie a piece din Cara lor ; sa nu li se ingaduie aceasta nici pe ascuns §i nici pe fats. . De asemenea, Cara Transilvaniei, fiind Cara mea mo§tenia de in strImo§ii mei mgreti, e14 a fie in cea mai mare prietenie en principii (hakin) Transilvaniei §i regii maghiari, care arata devotament fatl de partea aceasta 6, iar daces du§manul va aparea din partea Transilvaniei, atunci a nu i se dea dusmanului ajutpare din partea le§easca, nici In taints §i nici pe fatA. De asemenea, dad, unii dintre voievozii sau beii sau altii, din Transilvania, Moldova §i Tara RoManeasa, facindu-se vinovati, vor fugi in tarn le§easea, cei de acest fel a nu fie primiti ci, respectindu-se prietenia §i apropierea dintre cele dou4 parti, ei a fie prin§i §i legati §i apoi trimi§i la Poarta fericirii mele §i, in felul acesta, el a fie prieten cu prietenii ti dusman cu du§manii mei. Intervenindu-se Ca, pentru intarirea §i mai mult a prieteniei dintre cele doul pArti, raialele dependente de Cara leseasca sa §i adua narfu- rile lor, pe apa Nistru, la schela Akkerman §i sa Inca ali§veri§, de aceea, nimeni a nu-i opreasca pe cei de acest fel, care yin cu gindul de negot cinstit qi care nu se gindesc a pricinuiasea pagube §i stricAciuni Orilor mele bine pazite. De asemenea, atita vreme cit craiul le§esc va tine prietenia sa cu Pragul fericirii mele, §i voievozii Moldovei, in rindul lor, sa Inca iarki astf el de prietenie, Intoemai prieteniei pe care an avut-o cu craii le§e§ti din trecut §i ping acuma... 6. Solis pe in sfir§itul (evahar) lunii muharrem cel venerat, anul o inie §i eincizeci de la Hegira profetului... De la re§edinta de in Poarta imparAtiei :Constantinopolul cel binepazit.

Arh. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 87-91. Orig., AGAD, pach. 376, nr. 663 ; scris : &emit. Rez. Kat., I, p. 312-314, nr. 325; Cat., II, nr. 234.

1 Nester, Dniester, adica Nistru. 2 In text :ye, in sensul de $i". Turla = Nistru. 3 S-a renuntat la partea care nu priveste tiirile romane. 4 Regele Poloniei. 5 Fata de turci. 6 S-a renuntat la o parte din document, care se refer4 la relatiile turco-polone.

172 www.dacoromanica.ro .171 1640 deeembrie 5-14 (1050 paban, evahir) Constantinopol Scrisoarea sultanului Ibrahim I prin care se intarepte tratatul de pace cu Polonia, la cererearegelui Vladislav atIV-lea.Printre clauze se amintepte pi de condiliile de negol ale negustorilor poloni in Moldova, precum pi de viitoarele relatii ale locuitorilor din Dobrogea cu cei din Polonia. Ibrahim, fiul lui Ahmed han, vesnic biruitor ! . De asemenea, trimitindu-se cu hatt-i-humaiunul nostru inaltele noastre porunci, adresate gloriosului vizir Husein pap, care se afla la, paza Oceacovului (Ozu), preainaltul Allah s'a-i tins marirea, i s-au dat sfaturi strasnice ca sg nu se fad', incursiuni, contrar pacii, din Akkerman t3i din Bender si din Oceacov si din Kilburun 1 si din Bugeac sau din Dobrogea, nici pe ascuns i nici pe fat,i sa nu se alcAtuiascA cete. De asemenea, intendentii de schele din tlrile noastre bine pazite i vamesii sau voievozii Moldovei s'a nu ceara, contrar legii, mai mula vama decit ceea ce dau ei 2 din vechime... 3. Scris pe la sfirsitul (evahir) lunii §aban eel maret, din anul o mie 1icincizeci. De la resedinta din bine pkitul Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Polonia, rola 1, c. 92-94. Orig., AGAD, path. 377, nr. 664 ; scris : divani. Rez. Kat., I, p. 314 315, nr. 326; Cat., II, nr. 236.

1 Kilburun, cetate in Crimeea, pe malul MArii Negre. 2 Negustorii poloni. 3 S-a renuntat la partea care nu privestetArileromane.

172 1640 decembrie 29 (1050 ramazan 15)

Claque de pace aduse la cunoptinla regelui Poloniei, Vladislav at IV-lea, prin scrisoarea sultanului Ibrahim I fi de marele vizir Mustafa papa. Unele privesc condigile de negol ale polonilor in finuturile otomane, in pile romdne, iar altele se refers la ablinerea de la atacuri a locuitorilor din Bender etc. Clauzele trimisennariei-salecraiului lesesc 1 de acum, cu scrisoarea imparateascg, de mg,ria-sa fericitulgimgretulsi gloriosul sultan Ibrahim I han, precum si de mkia-sa marele vizir Mustafa pasa, 3, prin sol. La 15 din lung ramazan eel binecuvintat, anul 10504. ...5Potrivit tratatuluigilegAmintului dintre noi, negustorii vilaietului lesesc merg la Adrianopol (Edirne)gila Istanbul (Islambol) s si la Bursa si la Ankara (ang-iiri), pe scurt, in toate vilaietele din partea cealaltI si din partea de dincoace, la Damasc (yam) si in Orient O'ark)

173 www.dacoromanica.ro ki In vilaietele Moldova §i Tara Romaneasel §i Transilvania, peste tot undo doresc ei, il.i, de azi incolo, nimeni nu-i Intreabl unde se due §i de unde yin.i nimeni nu se uitS la ei cu ochi rAi §i nimeni nu-i ataca... . De asemenea, potrivit cerintelor ahidnamelelor, voi a vg, Ingrijiti ca rAufgatorii cazacia nu pricinuiasca vreo pagubg, tkilor noastre bine pkite, fie de pe mare, fie de pe uscat, iar noi, la rindul nostru, sl-i stApInim, alai cum trebuie, din partea aceasta, pe tatari. *i acum an fost date cu ilustre porunci sfaturi strapice nakiei-sale hanului 7 qi vizirului Husein pap, aflat la paza Oceacovului, pentru ca hanul War a nu lase pe nimeni din Crimeea, iar beilerbeiul de Oceacov s6, nu lase pe nimeni din Akkerman §i din Bender §i din Kilburun sau din Dobrogea a facA incursiune In Cara le§eascA sau sAi plece In cete...

Arb. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 95. Orig., AGAD., path. 378, nr. 666; scris : rik'a. Rez. Kat., I, p. 317-319, nr. 329; Cat., II, nr. 238.

1 Vladislav al IV-lea. 8 Ibrahim I (1640-1648). 8 Kemankes Kara-Mustafa. 4 29 decembrie 1640. s S-a renuntat /a elkatii la alte formule diplomatice. Islambol, oral cu multi musulmani" sau belpg de musulmani", a Post o alta denu mire a capitalei otomane, Istanbul. k a doua junultate a secolului al XVIII-lea apare pe m_ onede §I pe documente oficiale. 7 Bahadir Gbirai, hanul Crimeii (1637-1641).

173 <1640-1653> Scrisoare prin care domnul Moldovei, Vasile Lupu, if, confirm4 unui dregdtor turc primirea unei corespondenle, cuprinzindunele vesti despre inteniiile tatarilor de a ataca Moldova. Fericitul qi cinstitul nostru prieten apropiat ! Dupg, prezentarea, in fata mkiei-sale, emirul (mir) prietenos, demn de pretuire §i demnitate, fii dupg, dAruirea rugilor mari de pretuire §i de cinstire, arzul (ma'ruz) prietenului vostru, care vg, dore§te binele, este urnatorul : Potrivit vechiului vostru obicei, dac.1 intrebati de prietenul vostru, multumim prealnaltului Allah, datorita rugilor noastre pentru binele vostru, trupul nostru, neinsemnat, fiind slialtos, ne rugam, zi §i noapte, pentru dginuirea vietii §i pentru mkirea gloriei mkiei-sale puternicului §i mketului nostru padiElah, care este padi§ahul fetei ramintului. De asemenea, persoana voastrI ilustrA sa vg ginditi a ne rugam farA contenire §i cu devotament §i cu sinceritate §i pentru cre§terea norocului qi InAltarea domniei-voastre.

174 www.dacoromanica.ro Sufletul men §1 stlpinul meu (sultan2,m), pe cind eram in Weir tarea ve§tilor despre sanatatea voastra, a sosit intr-un teas binecuvintat; prin supusul Iona§cu (Yuvana§ku), scrisoarea voastra, scrisa intr-un stii prietenesc, §i am luat cuno§tinta de tot ceea ce s-a scris in ea. S-a scris despre Waffle din partile Crimeii. Preainaltul Allah sa fie binevoitor, fata de domnia-voastra ! Ati semnalat cmaria-sa maretul §i puternicul. han cel majestuos 1 este slab. Preainaltul Allah cel milostiv, dindu-1 viata §i fericire indelungata, sa -1 fad, sa se insanato§easca. De asemenea, ati mai aratat ca tatarii au de gind sa porneasca o expeditie in aceste parti 2. Vilaietul §i raialele sint ale maretului nostru padi§ah. Noi, la rindul nostru, ne bucuram aci de bunIvointa sa. Ce legatura avem noi cu. aceasta V De persoana for depinde porunca. Ce putem face noi? Ati cerut s-o aducem la cuno§tinta Portii. Dar, dupa ce o vom comunica, s-ar putea ea, mai tirziu, aceste fapte sa nu aiba loc. E sigur ca, dupa aceea, vom suferi urmarile parerii de rail. De aceea nu avem indrazneall pentru aceasta. De asemenea, ati cerut ca, trimitind scrisoare catre beiul Tarii Romane§ti 31 sa -1 anuntam pe el. S-ar putea ca ei sa se fi informat inaintea noastra despre aceste stari de lucruri. De asemenea, se spune ca, sosind om de la beiul de Azov (Azak) la mari-sa hanul cel maret, ar fi dat de tire despre fuga cazacilor de Don (Ton). S-ar putea sa fie a§a. Cum va fi cu putinta sa se impotriveasca ei oastei alp, de marl? Ar fi ca §i pisicile in fata leilor. Fericitul meu stapin, maria -sa beiul, vilaietul nu este al nostru §i nu avem vreo legatura cu aceste lucruri. Dar §i noi sintem numiti din partea imparatiei. Vilaietul§iraialeleiiapartin maretului padi§ah. DacA se va ivi vreo imprejurare de acest fel, ce putem face not °I Nu avem ce-i face. Doar Allah cel milostiv sa fie binevoitor fata de domnia- voastra. Ne-am bucurat peste masura ca ne-ati dat de §tire aceste stari de lucruri. A§teptam de la inaltimea-voastra ca, §i de azi incolo, sa ne dati de Mire in graba starile ce se vor ivi. Fericitul men stapin, maria-sa beiul, §tim ca supusul Iona§cu, care a sosit cu cinstita scrisoare a domniei-voastre, este iscusit in vorbe §i in discutii §i e o persoana inteleapta §i ca e un supus bun in toate privintele. De aceea, din respect pentru hattrul vostru, 1-am cinstit §i mai mult §i nu voi avea cusur in a-1 cinsti §i de azi incolo pe supusul vostru care va veni. A§teptam doar de la inaltimea-voastra ea, potrivit prieteniei dintre noi, sa mai scriem scrisori unul altuia. SI ne mai dati de §tire despre sanatatea domniei-voastre §i sa trimiteti in grab& prietenului vostru §tirile din acele parti, scriindu-le cu amanunte §i a§a cum se petrec ele. Prietenia §i amicitia dintre noi mentinindu-se ca §i mai l.nainte, ne vom bucura §i ne vom inveseli foarte mult. SA nu va indoiti de prietenia §i de amicitia noastra fata de domnia-voastra. Inima voastra e martora. Maria-sa fericitul meu bei, ati spus ca sint doua persoane In ale cAror vorbe nu trebuie sa se dea crezare, caci sint In stare A fad, astfel incit calul sa se certe cu ckuta". Nu §titi oare ca noi nu avem incredere in vorbele nimanui! Cu voia lui Allah eel preainalt, nu be vom da crezare

175 www.dacoromanica.ro nici de acum Wool°. Asa sAi stie persoana voastrA fericitA. Cerem doar inaltimii-voastre BA nu-1 scoateti din inima voastra binecuvintati pe acest prieten sinter§idevotat al domniei-voastre. VA, rugAm sa binevoiti a ne da de stire despre sfinkatea voasta si sane trimiteti in grabvesti din acele par i, scriindu-le cu amAnunte. Vom fi foarte recunosckorisine vom bucura nespus de mult. Fericitul meu bei, a fost trimis acum in partea aceea supusul Anton, care poartg, aceastl scrisoare (varalca). Sa faceti numaidecit cunoscut prietenului vostru vestile din acele pkti, scriindu-le cu anfanuntesi asa cum se petrec faptele. Semndtura: Devotatulsiprietenosul Lupul, voievodul de acuma al Moldovei.

Arh. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 102. Suret, A GAD, path. 425, nr. 729 ;scris :rik'a. Rez. Kat., p. 329, nr. 343 ;Cat., II, nr. 277.

1 Probabil Bahadir Ghirai(16371641 sau Mehmed Ghirai IV (16411644). 2 Spre Moldova. 3 Matei Basarab.

174 1644 februarie 10 19 (1053 zilhicce, evahir)

Act judectitoresc prin care Ahmed, fiul lui Husein, cadiu de Rusciuc, fi Mustafa, cadiu de Giurgiu, intdrese vinzarea unui teren viran din Giurgiu, cu 8 000 de aspri, de Mire Abbas Celebi, lui Matei Basarab, domnul Tdrii Romdnefti, prin imputernicitul acestuia, pitarul .Nicola. Sensul scrierii acestor slove este dupa cum urmeazI : Abbas Celebi, unul dintre locuitorii tirgului Giurgiu, prezentindu-se in fates luminatei adunki a seriatului, a declarat de fatl cu pitarul Nicola, posesorul &kW 1 prezentesivechil din partea voievodului Tkii Romanesti, voievodul Matei 2,pilda intre emirii neamului crestin$i demn de incredere printre cei de credinta lui Iisus, ca a -vindut voievodului mai sus amintit un teren viran aflItor intr-una din mahalalele tirgului arkati anume, in mahalaua Baba Nafi Djamii. 0 parte din acest loc se mkgineste cu proprietatea lui hogea (hatib) Mustafa efendi, o parte cu proprietatea lui Hadji-Mustafa$io alts, parte cu proprietatea lui .Ali Celebi, iar a patra parte cu drumul public 3. El 1-a dat definitiv cu opt mii de aspri, pret curent de vinzare. rimind suma aceea, el a mai spur cg, de azi inainte proprietatea de mai sus este posesiunea cumpkata a celui mai sus pomenitsis-o sapi- neascA dupA voie. Asa cum s-a arkat mai sus, cele declarate de cel amintit au fost intArite si de vechilul Nicola. De aceea, la cererea lor, s-a intocmit acest act, aratindu-se intocmai cum s-au intimplat lucrurile. 176 " www.dacoromanica.ro S-a scris In prima decada (evail) a lunii zilhidjge cea onoraa din anul 1053. artori:Mehmed Celebi ;Ali Celebi ;El-Hadj-Mustafa ;Salih efendi el-hatib ; Ahmed... Deasupra textului : Ahmed bin Husein...,cadiulorasuluiRusciuc. Mustafa..., cadiu (mevlci) de Giurgiu. Sigilii :Ahmed... Mustafa...

Arb. St. Buc., Doc. turc., 1/109. Orig. (37 x 15 cm), cu legalizAri. Regest, H. Dj. Siruni, Culegere de facsimile pentru Scoala de arhivisticd, seria turcA, fast. I,Bucure§ti, 1943, p. 4, nr. 2; M. Guboglu, Paleografia..., p. 136sifats. (p1. 20). Rez. Cat., vol. I, nr. 89.

1 Sahib el-kitab. 2 Matei Basarab. 3 TaHk-i dm.

175 <1614-1645>

Arz prin care domnul Ifoldovei, V asile Lupu, cere, prin mijlocirea marelui vizir, aprobarea sultanului Ibrahim pentrua-¢idisatori fiica cea mare en un nobil din Polonia, de uncle era originard pi fosta lui sotie, decedatd. Fata cea mica urma sa se casatoreasca cu fiul dragomanului Veneliei la Poarta. Documentul cuprinde51recoman- darea vizirului catre sultan, precum0aprobarea sultanului. Hive

Plecindu-mi fata, cu mii de neputinte5icusururi, la paanintul venerat de sub picioarele mAriei-sale puternicului si fericitului meu stApin (sultamm), dupg aceea, vechiul supus de mine, fac arz despre cele ce urmeazA : Prealnaltultaipreagloriosul Allah 0,prelungeascAvista:iisa mkeascA putereai pretuirea si marirea mgriei-sale puternicului5imare- tului padisah al fetei pAmintului si sa-1 fac, pe maria-sa generosulsiferi- citul meu stApin sg,nu -5iretraga5isaR11-§i is umbra sa binevoitoare de pe mine, supusul vostru, precum si de pe ceilalti dreptcredinciosi ai lui Allah. Cu voia lui Allah, s5, traiasca mAria-sa fericitul5imilostivul meu stripin Din trecut si ping, acuma, dud era nevoie ca voievozii (beyler) din aceste trei tari, Moldova, Tara Romaneascli Transilvania, care skit supusii domniei-voastre, sa se casatoreascA ei knisi sausa -si1nsoare pe feciorii for sau s, -$i dea, cu porunca lui Allah, fetele for dupg un bArbat, se obisnuia c, ei faceau arz despre acest lucru comunicau printr-o scrisoare de supunere5iprin oamenii for supusi. De asemenea, acordindu-se ilustre invoiri, rugamintile for erau aprobate. Dacl este asa, sa traiasa maria-sa generosul5imgretul meu stapin !

14 c, 2471 177 www.dacoromanica.ro Fosta sotie a supusului de mine, care a raposat, fiind fata unei persoane dintr -o familie de vaza din tara leseascal, iar fata noastra cea mare2, sclava domniei-voastre, fiMd de la ea, in clipa de fata, cu porunca lui Allah,' o urea¢io cere, pe fata noastra cea mare, sclava domniei-voastre, un supus fiu de familie, dintre fiii acelei familii de seams, cu care se cuvine cununarea ei, potrivit religiei noastre si al ritului nostru 3. Mama ei, murind, mi-o lgsase in grija (emanet) §i ma rugase, pe supusul de mine, in timpul vietii ei, gi chiar in timpul bolirii de moarte, spunindu-mi : Daca va fi sortit ca fata noastra sg fie maritata cu un bgrbat, atunci s-o dam tot in tara ei de basting, uneia dintre rudele ei, careia i se cuvine cununia". Din aceastg pricing, 1.1 rogi it implor pe maria-sa generosuli milostivul meu stapin ca, prin generozitateasibungvointa voastra desavirsita, sa se acorde generozitatei bunavointa, asa cum se facea din trecutri ping acuma, in vederea ilustrei invoiri pentru ca Ma noastra, sclava domniei-voastre, sä fie data, si pentru ca, in felul acesta, ei sa devil* piny la moarte, slujitorii fericitului¢igenerosului meu stapini sa se roage pentru binele domniei-voastre. In rest, porunca si firmanul, generozitateai bungvointa depind de maria-sa stgpinul meu. Semnittura :Lupul, voievodul de acuma al vilaietului Moldovei. Sigiliul : Lupul, voievod la serhatul Bogdan, Prieten al dinastiei lui Osman 4. insemneiri :1) Scrisoarea voievodului de acuma al Moldovei, Lupul cel supus. 2) Supusul voievod, Lupul, amintit mai sus, avind doua fete, pe fata cea mare o cere, potrivit credintei for rata- cite, fiul unui nobil (bey) din Polonia, iar fata cea mica 5 este candidata pentru fiul dragomanului de aici al Venetiei 6. Fiul acelui dragoman, la rindul sau, aflindu-se Elva', el, de aceea se roagg pentru invoirea imparateasca spre a i-o da lui pe fata cea mica. In aceasta privin a, poruncai firmanul depind de maretul meu padisah cel drept. 3) Am dat invoire.

Orig., TKSMA, E. 5 543/2, cu semnatura si sigiliu (pe verso). Tends care sultan si aprobarea sultanului ; scrisdivan( si neshi. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4. c. 341, 342; rola 44, c. 348-350. Ed. trad. rom., transcr. si facs. :A.Decei,op. cit., p. 62-64 (I).

1 Tudosca, dsr, de fapt, era fiica boierului Costea Buciuc (Bacioc). 2 Vasile Lupu avea dota fiice: Maria $i Ruxandra. Aid e vorba de Maria. 3 Ianusz Radziwill, marele batman al Lituaniei, care o is In casatorie pe Maria In 1645. Lupul, voyooda-i serhadd-1 Bogdan,/Muhibb -i Hanedan-z Al-i-Osman. 6 Ruxandra a Post casitorita In 1652 cu Timus, fiul lui Bogdan Hmielnitki. Ambrogia, fiul lui Andronaehi Grillo (Dupil A. Decei,op. cit., p. 53).

178 www.dacoromanica.ro 176 Arz prin care domnul Tdrii Romeinefti, Matei Basarab, rdspunand scrisorii marelui vizir in legaturd, cu miscarile principelui Transil- vaniei, it asigurit de supunerea acestuia fats de Poartd, plecarea lui la Satu Mare neavind alte scopuri. Domnul promite sd comunice ,Si celelalte ptiri pe care le va aline prin oamenii sdi, trimisi mereu in Transilvania.

Plecindu-mifata la p Amint, dup prezentarea supunerii pin/ la pAmintul venerat de sub picioarele mAriei-sale puternicului, fericitului §i generosului men stApin (sultantm), arzul meu, vechiul supus, este urmAtorul : Supusul de mine am luat cunostintA, iar sufletului meu i s-a semnalat cu grijA tot ceea ce s-a poruncit si tot ce s-a dat firman in cuprinsul pretuit al ilustrei scrisori, demne de veneratie, care a fost emisa cAtre mine, supusul vostru cel umil. Preainaltul Allah, prelungind din zi in zi viata si puterea fericitului, maretuluigigloriosului nostru padisah, cel pretuit, precum si a mariei-sale fericitului §i generosului men stApin,sg-ilac& sA nu -$i is de pe sarmanul popori de pe acest supus umbra for ocrotitoare. Puterniculgigenerosul meu stApin, se dfiduse firman, zicindu-mi-se : SA scrii cu amAnuntegislcomunici in ce parte anume cade cetatea Satu Mare (Sakmar)i care anume este scopul plecarii intr-acolo a principelui Transilvaniei 1 si din ce pricing anume se miseA el". Dar, fericituli generosul men stapin, cetatea aceasta Satu Mare aflindu-se in hotarele sale propriigifiind un serhat in apropierea Ungariei Centrale 2,el pornise cu gindul sa se duel in Partium, dar, in cele din urmA, timpul nemaiingaduind acest lucru, nu a, mai fost cu putintA sl se mai ducts acolo. Din aceasta pricing, venind, a intrat in cetatea Satu Mare, deoarece se aflA in hotarele sale proprii. Fericitul8igenerosul meu stApin, oamenii supusului de mine mergind tot timpul in regiunile principelui Transilvanieigiintorcindu-se de acolo, noi stim ca ei stau linistiti. De asemenea, mai cunoastem ca oamenii for se due tot timpul la Poarta fericirii $i se intorc de acolo. De aceea, cunoscind vestile adevArate de acolo, ei ar fi adus, desigur, la cunostinta mAriei-sale fericituluii generosului meu stapin asa cum s-au intimplat lucrurile. Dad, s-ar fi ivit asa ceva din partea for 3, atunci ce fel de sufleti ce fel de cap am fi avut not si cum ar fi fost cu putintA ca sA nu le fi adus la cunostinta atit a Porlii fericirii, cit i a miriei-sale fericitului ci generosului men stApin Supusul de mine sint un supus drept al mAriei-sale fericituluigi maretului padisah al fetei pamintuluii sintem slujitoriigisupusii for tributari in toate privintele. De aceea, sacrificind sufletuli capul nostru pentru fericitulgimAretul nostru padisah, ne rugAm de preainaltul Allah eel milostiv si-1 implorAm, pentru ea ducmanii lor, care slut vrAjmasii credintei, sA fie nimiciti8isA piarA. De asemenea, venind de la Poartl olacul mAriei-sale fericitului8i generosului stApin al puterii 4, mAria-sa efendiul nostru marele vizir, eel Alin de generozitate, am scris si am dat de etire sarile de lucruri din partile acestea, asa cum s-au petrecut ele cu adevArat.

179 www.dacoromanica.ro In rest, porunca §i firmanul atirna de maria-sa pretuitul, fericitul i generosul meu stapi.n. ,Semnatura : Supusul de mine, Matei, voievodul de acumaalTArii. Romane§ti. P.S. Si de acum incolo, mice fel de §tiri vor aparea, e sigur ca le vom comunica, a§a cum se intimpla lucrurile cu adevarat, atit la Poarta tfericirii, cit §i la pamintul venerat de sub picioarele mariei-sale pretuitului, fericitului §i generosului meu stapin.

Orig., TKSMA, E. Arh. St. Bac ,Microf. Turcia, rola 4, c. 25. Ed. trad. rom., transcr.0facs.; A. Decei, op. cit., p. 74-76 (VI). 1 Erdel-Hakimi, Gheorghe Ralcdczi I (1630-1648). 2Orta-Madjar. 3 Stare de revolti. 4 Sahib-i devlet.

177 <1652 februarie 22-25 = 1062 rebi I 12-15> Arz prin care domnul Moldovei, Vasile Lupu, contests fats de marele vizir datoria pe care ar avea-o ctitre vizirul Ahmed papa. El recu- noapte cs i-a dat o dovadd de imprumut la numirea sa ca down. 0 parte din imprumut fusese platitd, iar pentru rest urma 8S-i dea .2 000 de oi, dar,ulterior, Ahmed papa ceruse band, in loc de oi. Domnul ipi menline oferta anterioard, explicind situalia grea aprii. Se mai dau fi wade vepti din Polonia fi Ucraina. Hive Punindu-mi de o suta de on fata la pamint, dupa prezentarea aupunerii §i devotamentului meu pins la Carina de sub picioarele persoanei daruitoare de bunavointa a mariei-sale puternicului §i fericitului §i malt milostivului meu stain (sultanam), arzul (ma'ruz) supusului de mine, eel neinsemnat, se referA la urmatoarele : Preainaltul cel milostiv sa pazeasca §i sa ocroteasede nenorociri lume§ti, eitu§i de mici, trupul imparatesc al mariei-sale mketului padi§ah al fetei paminte0i, Allah sa Oda Califatul sau ping, in ziva de apoi §i sa-i prelungeasca, zi de zi, viata §i sa -i mareasca gloria §i norocul ! De ase- anenea, sa-1 faca §i pe mkia-sa stapi.nul meu eel milostivsa-siindepli- neasca cu. u§urinta dorintele din eels doug lumi §i sa aiba parte de ele eu noroc. De asentenea,sa-ifaca sa nu-§i intrerupa §i sa nu-§i retraga umbra lor, aducatoare de fericire, de pe supusul de mine, precumqi de pe ceilalti slujitori ai lui Allah. Amin, Oh, Allah al celor doua lumi ! sa traiasca fericitul meu stapin! Sosindu-ne, prim oamenii noqtri, supu§i ai domniei-voastre, scrisoarea voastra, in stil de porunca, adresata supusului de mine, in cuprinsul ei fericit s-a dat porunca in sensul urmator : Potrivit dovezii (temessilk) pe care o are in mina sa maria-sa vizirul eel cu masuri chibzuite, Ahmed pap, sa-i achiti datoriile pe care be ai fata de el". Preainaltul Allah sa -ipfizeasca trupul de nenorocire ! Datoria aceea nu este datoria supusului de mine, ci este datoria altuia 1. Supusul

180 www.dacoromanica.ro de mine nu am luat de la el nici un aspru §i nici un obol. Numai pe vremea dud rAposatul sultan Murad 2 han gaziul mi-a acordat supusului de mine domnia (voyvodal'k) vilaietului Moldovei, pe atunci mania-sa Ahmed pasa era intendent (kethuda) al bostangiilor. Noi fiind nevoid 4ineavind incotro, el luase de la not o dovada (temessiik). Yn orice caz, achitasem o parte din datoria aceea, iar o parte ramasese. Dar cind, mai inainte de ateasta, el stgpinea (mutasarnf ) eialetul Timisoarei, venisera la supusul de mine oamenii sai supusi, cu scrisoarea sa ilustra. Atunci, pentru ca sg, nu se prgluiasel hatirul sga 39 ii promisesem sa-i dau in prinavarg, 2 000 de oi, in schimbul inapoierii dovezii noastre. Ne gindeam ea s-au invoit. Dar acuma, batind capul preluit al milostivului meu stapin, el nu se Invoieste pentru 2 000 de oi. Dad, este asa, atunci e cu neputintA sa i se achite datoria altuia. Nu este nevoie sa dam anfanunte despre starea tariff. Abia putem stringe §i percepe de la sarmani darile obisnuite pentru maretul nostru padisah. E greu sa se pang, dari pe sg.rmani pentru datoria altuia. Cu toate acestea, ne invoim sa -i dam la prinavaea, potrivit promisiunii noastre, 2 000 de oi, dad, ne va fi inapoiatA dovada. Noi sintem supusii care ascultgm de firmanul milostivului meu stapin. Nu ne Impotrivim poruncii voastre ilustre. Dad, lntrebati despre Waffle de lucruri de la serhat, asa cum s-a Mut arz si mai Inainte la picioarele persoanei voastre ilustre, regele (kral) 4, mergind in jos, WI cu oastea, intr-un loc. De asemenea, si hatmanul de Ucraina se preglteste, dar, ping. in clipa de fatgi, cele dou'l pArti nu an porniti, de asemenea, neseotind nici caraule, nu s-au ciocnit 2. inlAuntru, linga hatman, avem oameni supusi de-ai nostri. Nu lipsese iscoadele noastre nici din pgrtile Poloniei. Orice fel de vesti anume vor aduce de acum incolo, vor fi fAcute anla picioarele domniei-voastre. Aceste vesti le-au -dat de stire oamenii nostri supusi, care au venit in ziva de 11 a lunii rebi-ul-evvel 0. Mai Inainte de aceasta, cind venise supusul Ridvan aga cu ilustrg, porunapicu scrisoarea ilnstra a stgpinului meu eel fericit, atunci, potrivit Inaltului firman, 11 trimisesem 7 atasindu-i oameni de incredere. Cu voia lui Allah eel preainalt, ping% In 4-5 zile von venii ei Incoace. Fgsg, sa-i facem sa aboveasea, ii vom trimite la picioarele domniei-voastre. Eu sint un supus, mai jos cleat cei de jos, al milostiyului meu stapin §i ascult de firmanul dom.niei-sale. Sperm sa nu vg, luati privirea voastrg, milostivg, de pe supusul de mine si de pe supusii vostri capu- cheligi (kapukethuda). Porunca i firmanul depind de mania -sa stapinul men eel milostiv. Milai bunAvointa atirnA de mania-sa stgpinul meu eel milostiv 9. Bemnettura : Supusul de mine, Lupul, voievodul de acum al Moldovei. : Lupe, voievod la serhatul Bogdan, Supas la pganintul de sub picioarele dinastiei lui Osman S.

P.S. Sa trgdascl fericitul meu stapin!Dupg, compunerea scrisorii, sosind iscoadele noastre, dinlguntrul Poloniei (Leh), au dat de veste astfel : Regele sta cu oastea sa de lefegii (Mfeci) pe sesul Kovila 10i e sigur eg, vor Incepe rgzboiu111. S-au hotarit sg. Inceapg, lupta indatg, ce va fi 20 ale lunii amintite mai sus Is. De asemenea, chemind tot poporul la lupta g.3, au hotarit ca toatg, oastea sa mearg6 si ea dupa rege". Ce fel

131 www.dacoromanica.ro de ve§ti anume vor sosi de acum incolo, vor fi facute arz in grabI law pamintul de sub picioarele domniei-voastresiala cum s-au petrecut faptele. Insemnare : Lupul, voievodul de acum al Moldovei; la 26 Ra., anul<10)6214.

Orig., TKSMA, E. 4 891 ; scrisdivani; sigiliu cu cap de hour. Arh. St. Buc., Microf.Turcia, rola 4, c. 359,360. Ed. trad. rom., transcr. $i fats.A. Decei, op. cit., p. 71-74 (V, partial).

1In text : it sau el, in sens de altul sau strain; Inseamnaqitara sau tinut. 2Murad al IV-lea (1623-1640). Ca sa nu se supere. 4Regele Poloniei. 5Era perioada razboiului polono-ucrainean, care Incepuse In anul 1648. 11 rebi I <1062> = 21 februarie 1652. 7Ridvan aga91alti doi cazaci se duceau la hatman (vezi doc. 178; se 'More de la batman). Aceasta ultima fraza lncheie documentul, dupe ce se intercaleaza textul anterior Incepind cu: dar, pine In clipa de fata...". 9Lupul, voyvodd-i serhadd-i Bogdan,lBende-i halc-i pdg -iAl-i Osman. 1° Probabil orasulGomel. 11Polonii $i ucrainenii. 2220 = 1 martie 1652. 23Nef it -i-am (nefir-i-dm). 148 martie 1652 (data sosirii arzului la destinatie).

178 <1652 februarie 26>

Arz grin care domnul Moldovei, V asile Lupu, ii COMUnia marelui vizir plecarea spre Poartd a lui Ridvan aga, care se intorcea do lahatmanul Bogdan Hmielnipci, impreund cu alai doi oameni ai acestuia.Potrivit instructiunilor ulterioare alehatmanului, ei nu an mai trecut pe la domnul Romdnepti, Matei Basarab, pi nici pe la Siavus papa, din sudul Dundrii. DupI ce Imi plec fata, de o sua de ori, la pamintul dfiruitor de milostenie de sub picioarele mfiriei-sale puternicului §i fericitului meu stIpin, indurator fat/ de toatI lumea, pentru arItarea supunerii totale §i a devotamentului meu, ceea ce fac arz, supusul de mine, eel neinsemnat, se refer*/ la urmItoarele : Prealnaltul Allah eel glorios sa fereascI §is&pIzeasca de nenorociri f}ide necazuri trupul implatesc al mariei-sale maretului padi§ah de pe fata pImintului, Allah BAJA Vat Califatul pinI la sfir§itul lumii §isa-i lungeascI viataisI-i mIreasca din zi in zi gloriai norocul ! De asemenea, Implinind cu u§urinta §i' dorintele din cele dou'a lumi §i ale mariei- sale stapinului men milostiv,sanu-i fad,sa-siintrerupI §is& -siretraga, umbra for purtatoare de fericire de pe supusul de mine, precum §i de pe ceilalti sarmani. Amin, eel ce ne sprijina ! SatrAiascl fericitul meu stapin ! Mai inainte de aceasta, cind venise aici supusul vostru Ridvan aga, trimis la hatmanul de Oceacov (Ozu), cu scrisoarea ilustra a milostivului meu stIpin, care cere supunere,8iimpreung cu doi cazaci, atunci, potrivit

182 www.dacoromanica.ro cerintei firmanului ilustru al domniei- voastre, died pe 11110, ei un om supus de-al nostru, cunosdtor de limbA, $i de incredere, ii trimisesem la hatman. fn clipa de fa a, astAzi, a saisprezecea zi a acestei luni rebi-ul-evvel 1, care este zi de joi, -venind incoace, de la hatman, impreuna cu doi oameni, ei aveau scrisori de la hatman cAtre domnul (bey) rarii Eomanestii dtre mgria-sa Siavus pasa. De aceea, la plecarea lor, ei vroiau sg, tread, pe la beiulTAriiRomanesti, precumi pe la maria-sa Siavus pasa. Dar, sosind indata, din urm'a, un om de la hatman, acesta a adus stirea in care se spunea :Fara sa mai treceti prinTara Romaneasai pe la maria-sa Siavus pasa, sa porniti numaidecit de-a dreptul la Poarta fericirii". De aceea Ridvan agai cei doi oameni ai hatmanului au pornit i s-au indreptat spre Poarta fericirii. Ei se gfabesc foarte mult, dar supusul de mine nu am cunostinta de tale ce au ei de spus. Cu voia preainaltului Allah, cind isi vor pleca fata for la pamintul de sub picioarele domniei- voastre, e sigur ca atunci donmia-voastra veti afla despre tale ce au de spus, din ceea ce vor raporta ei140. Trebuind ca supusul de mine sg, dau de stire stArile de lucruri, oricare ar fi ole, de aceea s-a facut arz la paimintul de sub picioarele domniei- voastre asa cum s-au intimplat faptele. Eu sint supusul cel mai de jos, dintre cei de jos, care m-am intros en briul pentru slujbele milostivului meu &Opine De aceea sperm sa nu vg, luati privirile voastre induratoare de pe supusul de mine, precum §i de pe sup-usii nostri capuchehai (kapukethuda ). In rest, porunca i firmanul depind de maria-sa fericituli milostivul meu stApin. Semnatura:Supusul de mine, Lupul, voievodul de acuma al Moldovei. Sigiliul Lupul, voievod la serhatul Bogdan, Supus al dinastiei lui Osman.

Orig., TKSMA, E. 4.569/2 ; serfsdivant. Arh.St. Buc., Microf. Turcia, rola4,c. 111,112. 1 16 rebi f <1462> 26 februarie 1652. Este si data emiterli documentului.

179 1652 septembrie 1 Alba Julia

Scrisoare prin care principele Transilvaniei, Gheorghe .Rcikoczi at 1I-lea, iFi exprimci supunerea sa fatd de Poartii cu prilejul trimiterii haraciului pi peschefului prin so/u/ sau SeredyIstvan, comandantul cetatii Satu Mare. Gloriosul si mAretul meu padisah ! Milostivul meu efendi, preainaltul Allah, fAcindu-1 pe ma'ria7sa puternicul meu padisah sa obtin5, biruinfa asupra tuturor dusmanilor tai, sa nagtreascg, $i mai mult sfapinirea sa luminafa, care s-a intins pe lumea aceasta larga, iar fiecare zi sä i-o fad cit o mie. Apoi, pentru a face sa creascai supunerea noastra fatg, de gloriosul gimIretul meu padisahgipentru a-1 face sg, constate aceasta, am avut grip, si nu am neglijat sa trimitem la vistieria binecuvintatli luminatA

183 www.dacoromanica.ro a mariei-sale gloriosului meu padisah tot haraciul ce se cuvine si pe anul acesta binecuvintat, precumgipeschesul obisnuit, prin acest supua credincios idestoinic al domniei-voastre, supusul Seredy Istvan, care este comandantul-sef 1 al eetAtii Satu Mare (8a7cmar). Il rugAm cu umilinta pe mAria-sa pretuitulsifericitul meu padisalt gi -iaducem laude pentru ca a binevoiascA sa primeaseA haraciul pe care 1-am trimisgi alacorde invoirea for imparateasca pentru ca 1 i solul nostru amintit mai sus, supusul vostru, s6-si piece fata la scara imparAtiei voastre.. De asemenea, neluindu-v5, de pe el privirea voastrl aduckoare de fericire,4ipe vremea nariei-sale gloriosuluii fericitului meu padisaht a se mentinA, in privinta supusului de mine si a notabililor (a'yan)i tarn,supusii domniei-voastre, privirile binevoitoare pe care, mai inainte, le arAtaserA, fatA, de acest vilaiet, fat5, de principele, care sent supusul vostru, precumgifatg, de supusii locuitori ai tarii, stramosii vostri mareti, pe vremea domniilor fericite ale mairiilor for fericitii padisahi rAposati, Allah a-i ierte Implinindu-se aceasta, not toti, stind linistiti sub nareata, umbrA binecuvintatA a impArAtiei voastre, sa ne rugAm, in tot timpul vietii noastre, pentru binele ii pentru dlinuirea zilelor imparAtiei voastre. De asemenea, rog cagisolul nostru, care este supusul vostru, sa ne fie trimis inapoi, supusului vostru, cu rAspunsuri binecuvintate gi aducatoare de bine. In rest, preainaltul Allah a-1 mentina; pe aceasta lume pe mAria-s% gloriosuli mIretul meu padisah timp de foarte multi ani si cu mare noroc, pentru ca toti supusii vostri, precumi supusul de mine, sh," stank 1inititi. Scrisoarea aceasta a noastrA de supunere a fost scria, la Alba Iu lia2 In prima zi a primei luni de toamna 3, anul 1652, de la nasterea profetului Iisus (Isa). Supusul micgiumil, dreptgidoritor de bine al gloriosuluigimare- tului meu padisah, Rakoczi Gheorghe, eel stiut (m.). Deasupra textului se afld scris urmatorul raport (telhis) : Scrisoare de supunere pe care a trimis-o la Poarta impArAtiei supusul vostru GheorgheRalkocziprin solul au mare 4, impreuna cu haraciul VAAL La 12 zilka'de, anul 1062 5.

Orig., TKSMA, E. 5 891 ; scris :divani-la'lik. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 36.

Bas kapudan. 2Erdel-Belgrade,Belgradul ardelenesc. 3Iplidaki gin ayi,prima luny din toamnA", septembric. 4Bei; elfisi. 6 15 octombrie 1652 (data telhisului).

180 1653februarie 15 (1063 rebi I 17) Arz prin care domnul rdrii Bomcinoti, 11Iatei Basarab, rdspunzind marelui vizir, respinge eererea lui Zilfikar aga, fost bostangibafiu, de a i se achita o datorie pentru niste blannri. Loeuitorii fdrii au prezentat o jalbd in acela$i sens.

184 www.dacoromanica.ro Plecindu-mi fata la pgmint, dupa aplecarea fetei mete ping la taring binecuvintatg de sub picioarele mgriei-sale, puterniculi fericitul si generosul meu stgpin (eultalaim) eel drept, arzul (ma'ruz) meu, supusul eel neInsemnat, este urmgtorul : Potrivit obiceiului bun si dupa regula mgreata a marii bungvointe atoteuprinzAtoare a mgriei-sale fericituluigi generosului meu stgpin, dacg se pune acuma binevoitoarea intrebare fericitg in leggtura cu situatia supusului vostru, din partea aceasta, precumi in legaturg cu stgrile Ormanelor raiale, supuse, slavg preainaltului Allah, supusul de mine 7si armanele raiale, supuse, stam in liniste in zilele mariei-sale padisahului eel puternie1ipurtgtor de dreptate, precum si sub umbra puterii rnariei-sale stgpinului meu purator de dreptatei generozitate. Preainaltul Allah eel gloriesaibinevoitor sa fereascg si sg pgzeascg de primejdii si de nenorociri trupul binecuvintat al mgriei-sale stgpinului men eel fericittigeneros lipurtator de dreptate si sg-i prelungeascg din zi in zi viata1isa -1 facg sa -i creascg puterea. De asemenea, sa -1 faca sa nu-si retragg de azi incolo umbra puterii for de pe acest supus al sau, precum si de pe sgrmanele raiale, supuse. Stapinul men eel fericiti generos, de la supusii nostri capuchehgi, aflati la Poarta fericirii, centrul lumii, s-a auzit ca fostul bostangibasi, pretuitul Zulfikar aga, Wind arzuhal, a dat de stire la pamintul de sub picioarele venerate ale stgpinului meu precum cg pe vremea raposatului vizir Ahmed pasa i-am fi dat acelui supus atitea blanurii a mai rgmas o datorie de atitea mii de piastri (guru?). In felul acesta, el a fgcut .sa fie emise porunca si firmanul mgriei-sale st'apinului meu eel fericit §i generos pentru a fistrinse. Preainaltul Allah sa fereascl si sa pazeasca de primejdii si de nenorociri trupul binecuvintat al mgriei-sale fericitului meu stgpin, eel cu ef or turi magi ! Mii de scuze, dad; am avea de dat mar un aspru sau nn obol (habbe)! Dind doar stiri neadevgrate la pamintul de sub picioarele venerate ale stapinului meu, el necgjeste fgrg motiv pe supusii nostri capuchehgi de la Poarta fericirii, centrul lumii. Fericituli m5sinimosul meu stgpin, indeosebi de pe vremea lui Ahmed pasa Incoace multi viziri au mai trecut ! De ce nu si-a cerut ping acuma dreptul? Ping in clipa de fat, supusul de mine am fAcut vinzgri gi cumpirgri cu multi negustori musulmanii cu diferite alte persoane, dar nu a rgmas asupra noastrg dreptul nimgnui, nici macar un aspru sau un obol. Asa fiind, dad, un agg cinstit ca Ziilfikar aga ar fi avut de luat ceva de la acest supus al vostru, cum ar fi fost cu putintg s5, nu fi achitat ping in clipa de fatg? Dacg ar fi fost intrebati cumpa'ratorii de miere (balm) de la Poarta fericirii cite datorii anume am trimis noi, atunci fericitul meu stgpin ar fi luat cunostintg. Slav& lui Allah eel preainalt, de la daruirea, de care inalta impg- rItie, a voievodalicului Tgrii Romanesti catre supusul de mine si ping In clipa de fat, punind capul si sufletul meu, nu am avuti nici nu e eu putintg sa am cusururi in ceea ce priveste fie plata haraeiului impgrAtiei, fie indeplinirea cererilor ce se ivesc din partea mariilor-lor vizirii marii dreggtoriglorioai. De asemenea, plgtind toti baniii pentru blanurile cumparate pe vremea fostului vizir Ahmed pasa, nu am rgmas dator cu nici un aspru. i cu nici un obol fata de nimeni.

. 185 www.dacoromanica.ro .Fericitul1igenerosul meu stapin, data s-ar fi aehitat on de cite onceicare,sculMdu-se,cereau,fIrI temei, drepturi de la acest supus, precumside la armanele raiale, de bunI seamy ca atunci sarmanele raiale nu numai ca si-ar fi dat capuli sufletul, dar toate s-ar fi imprIstiati s-ar fi risipit in alte tinuturi. Chiari in situatia de acuma, cind an auzit de aceasta veste, armanele raiale supuse s-au imprIstiat asa de mult, inch nu se poate descrie. De aceea, plecindu-si fetele for la pamintul venerat de sub picioarele mariei-sale stApinului meu eel fericiti mitrinimos, dau de stirecta arzumahzar toatI situatiai starea lor. Cu voia lui Allah, ne rugam §i implorfim Ina lta Curte i marea mIrini- mie a mariei-sale stApinului meu eel fericiti generos, Clare si dovedite in fata intregii lumi, ca sa nu se dea crezare celor care cer drepturi farl temei, pentru ca acest supus, precum1isArmanele raiale, stind in linisle pe vremea stIpinului meu eel puternic si sub umbra for aducatoare de fericire, sa continufim sa ne preocuplin de rugile noastre pentru dainuirea zilelori noptilor mIriei-sale fericituluii gloriosului nost ru padisah, care este padisahul fetii pfimintesti, precum si ale mIriei-sale stIpinului meu eel marinimos, ca§i pentru cresterea §i dAinuirea imparts iei for piny la sfirsitul lumilor. In rest, porunca1ifirmanul depind de maria-sa puterniculqifeli- citul1igenerosul meu stapin, purtItor de dreptate Semnciture : Supusul Matei, voievodul de acuma al r Aril Romanesti. Sigiliul: Io Mateio Voyvoda Basaraba. Insemntiri :Scrisoarei mahzar, sosite din Tara Romaneasca la 17 Ea., anul 10631.

Orig., TKSMA, E. 2 543/1; scris : divani. Arh. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 421-423. Ed. trad. rom., transr.qifacs. : A. Decei, op. cit., p. 68-71 (IV). Datare : Intre anii 1637-1640" (p. 59). 1 15 /ebruarte 1653.

181 <1653 aprilie> Scrisoare prin care domnul Moldovei,Vasite Lupu,ii exprimd unui aga din vecinatate (Ahmed aga sau Sefer aga) nemuljumirea sa in legciturd cu intengile locuitorilor din BenderFiAkkerman de a ataca hotarele Moldovei sub pretextul ca el s-ar fi ravratit, ceea ee nu ar fi adevarat.

Pretuituli inaltul meu prieten, mIria-sa aga1 DupI prezentarea, in fata persoanei voastre pretuite,qidupa, oferirea rugilor de bine si ale pretuirilor nesfirsite, ceea ce vi se aduce, prieteneste, la cunostint/1iceea ce vi se di detire se referl la urmItoarele : SI nu fie necunoscut1itIinuit sufletului vostru luminat ca soarele faptul ca aianii din Akkerman si din Bender, nfiscocind, dupl gindul lor niste vorbe, ar fi spus ca : Beiul Moldovei s-ar fi rfizvrItit. De aceea

186 www.dacoromanica.ro §i noi, la rindul nostru, mergind, sglovim hotarul Moldovei si s-o devastam §i sa facem pradficiuni". Despre aceste vorbe ale for ne-au dat de stire, cu scrisori, pircalabii de Lapusna si de Orhei. Astfel, pretuitul meu prieten, clack' noi sintem razvratiti sau supusi, acest lucru 11 stiu foarte bine demnitarii mari ai maretului nostru padisah, precum si vizirii aflati la paza Oceacovului. Noi nu ne ra'zvratim dupes vorbele populatiei din Akkerman si Bender. Prealnaltul Allah sa dea viata lungs maretului nostru padisah si sa facg sa -i crease& imparatia. De asemenea, a le dea viata lungs si marilor sai demnitari ! N-am putut afla cu toate amanuntele dad, locuitorii din Akkerman §i. din Bender sint cumva demnitarii maretului nostru padisah sau dad, §i-au pus cumva in gind sa loveasca vilaietul Moldovei cu porunca imparateasea. Dar nu este usor sa lovesti vilaietul maretului nostru padisah. Noi ii credeam pe locuitorii din Akkerman si din Bender ca supusi drepti ai padisahului nostru, dar ei nu erau. Dael se gindesc, in felul aratat mai sus, a loveasea marginile Moldovei, atunci gindul for este in zadar, deoarece, in imparatia padi- §ahului, sintem in stare a pazim si sa aparam Cara aflatg sub stapinirea noastra. Dar omul se rusineaza de ceea ce face. Fiind, de atita vreme ineoace, in prietenie si bung vecinfitate cu ei, noi nu am savirsit nici o fapta care a atinga hatirul for si am avut mereu grip,' de hatirul for prietenese. Dar ei, zicind de asta data : Beiul Moldovei s-a razvratit cu adevgrat", au nascocit multe vorbe grele si desarte si ne socot pe noi la fel ca siceilalti ghiauri razvratiti. Ce bine e !Se potriveste faimei for ! De fapt, asa se cuvenea prieteniei si bunei vecingtati. Inca este prea putin pentru binele ce le-am facut ! Ne vin mereu oameni si scrisori ilustre de-ale efendiului nostru, stapinul imparatiei 1, si pleats si de aici. Dad, am fi avut vreo purtare de felul acela sau data am fi avirsit vreo fapta, atunci ei ar fi luat cunostinta si ar fi pus sa se cerceteze iarasi si iarasi. Dar, fereasea Allah ,sa devenim razvratiti, parasind usa efendiului nostru pentru vorbele unui grup (alay) de oameni ! Preainaltul Allah a nu ne arate astfel de zile ! Neadeverindu-se spusele lor, ei se vor face mai tirziu de °ma si li se vor innegri fetele. Cu voia lui Allah cel milostiv, si noi, la rindul nostru, ne vom duce la Iasi pin& in cinci sau zece zile. Dac'5', an ceva de spus, atunci sa trimit5, veste printr-un om dintre ei, pentru ca si noi, la rindul nostru, sa luarn masuri potrivit odor ce le vor spune ei. Sa traiaseg pe lume numai maretul nostru padisah, precum si marii sai demnitari ! In afara de ei, nu ne temem si nu ne rugam de nimeni ! In rest, Allah a vg mareasea pretuirea si inaltarea si sa va sufle zefirul maririi ! Sonnoitura : Prietenul sinter, Lupul, voievodul de acuma al vilaietului Moldovei. iSigiliul : Lupul, voievod la serhatul Bogdan, Prieten al dinastiei lui Osman 2.

Orig., TKSMA, E. 4 941/5 ; scris:divani; sigiliu (pe verso). Aril. St. Buc., Microf. Turcia, rola 4, c. 357, 358. Ed. trad. rom., transcr.qifacs. : A. Decei, op. eil., p. 79-81 (VIII).

1 Sahib-i-saadet, posesor de fericire" ; e vorba de marele vizir. 2 Lupul, voyvoda-i serhadd-z Bogdan, I 11 uhibb-i Hanedan-z Al-i Osman.

187 www.dacoromanica.ro 182 1657 martie 1 (1067 cemazi I 15) Constantinopol Porunca prin care secere autoriteyilor otomane de la Duneire ca olacii care yin din Tara Romeineascci, Moldova fi Ungaria sa fie indreptaii spre Silistra. Cgtre vechilii si intendentii de la Dunke, incepind de la Silistra. ping la Nicopol : SA nu lgsati s5, tread pe acolo nici unul dintre olacii care yin din pgrtile Tgrii Romanesti si Ungariei, cisa -itrimiteti la schela Silistra,. A.stfel, dad va trece mgcar un om de acest fel, atunci vi se va veni de hac.Aceasta sg, vg fie cunoscutg! La 15 Dja., anul 1067.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.71. Suret, Bibl. Nat. ChirilpiMetodiu",Sofia,R. C. I (Rusciuc), p. 12r.

183 1672 octombrie 23 (1083 receb, gurre) $esul Zwaniee Ahidname prin care sultanul Mehmed al IV-lea reinnoie0e tratatull cu regele Poloniei,Mihail Korybut Wipniowiecki. Unele clauze ale tratatului se refers la raporturile dintre tarile romilneiPolonia. : De asemenea, dupg acordarea acestui ahidname imparatesc, dacit, cineva dintre tgtari si moldoveni sau ceilalti, mergind in tara craiului lesesc, va face prgdIciuni sau va scoate robi (esir ) atunci, la instiintarea, din partea craiului, cei de acest fel sl nu fie vinduti in tgrile mele bine pazite, dad au fost scosi dupg data acestui ahidname. Totodatg sa nu se vindg, de azi incolo, in tara leseasca, robi ce apartin partii de dincoace. De asemenea, dacg, ivindu-se expeditia mea victorioasa asupra. unuia dintre ghiauri sau asupra alteuival va fi nevoie sa merg ingltimea-mea, in persoana, sau va fi numit un serdar si trimis asupra acelui dusman, impreung cu oastea mea purtgtoare de noroc si cu voievozii din Transilvania, Tara Romaneascg si Moldova, si dad, in timpul acela, mergind la el oameni din partea dusmanului meu, ii vor cere ajutoare si sprijin, atunci, spre a fi credincios si devotat fatg de Poarta ferieirii mele si pentru a indeplini cerintele prieteniei si amicitiei, craiul lesese sg nu acordesprijin dusmanului meu nicicu oasteasinici cn vistieria sa... 1. De asemenea, intrucit Transilvania este tara mea, trecutg pe seams mea prin mostenire de la mketii mei strgmosi, el 0, fie in cea mai mare prietenie cu principii (hakim) Ardealului, precum si cu craii maghiari care aratg credintg, fatg, de partea noastra. Dad dusmanii vor apare din partea .Ardealului, atunci, de asemenea, sg, nu se acorde dusmanului ajutoare din partea trii lesesti nici pe ascuns si nici pe fat. La fel, dacg, unii dintre voievozii sau beii sau altii din Ardeal si din Tara Romaneasca si Moldova, facindu-se vinovati, vor fugi in tara leseasca, cei de acest fel sg, nu fie primiti ci, din respect pentru prietenia si a,micitia

188 www.dacoromanica.ro dintre cele doug, parti, ei sg, fie prinsi §i legati si apoi trimisi la Poarta fericirii mele ;astfel,sg, fie prieten cu prietenii mei si dusman CA dusmanii mei. De asemenea, pentru intarirea prieteniei dintre cele doug, parti, s-a cerut ca supusii levi si raialele de acolo &A aduel, pe apa Nistrului, mArfuri la schela Akkerman si sA faces alisveris. Astfel, nimeni sA nth puns piedici celor de acest fel, care vor veni pentru negot $i isi vor vedea de treabalor, Mil a avea de gind sapricinuiaseit pagube si stricaciuni tArilor mele bine pazite. *i atita vreme cit craiul lesesc va fi statornic in prietenia pe care o are fatde Pragul fericirii mele, voievozii Moldovei, la rindul lor, &A arate aceeasi prietenie fatg, de craii lesesti, intocmai cum an aratat-o din trecut $i ping, acum...1. De asemenea, cind negustorii armeni sau ceilalti ghiauri, aflati sub stApinirea craiului, vor dori sA vinsi sA faces negot in vilaietul Moldovei sau in celelalte tAri ale mele bine pAzite, sA nu via, prin locuri albatice sau primejdioase, ci sl ving, pe drumul obisnuit pe care 1-au facut din veehime negustorii. Daces se vor aduce pagube sufletului si avutului celor de acest fel, raufAcAtorii A fie prinsi si sg, li se yin/ de hate. SA nu fie supArati negustorii care vin si se due in mod cinstit si, dupes ce li se is vama euvenita, potrivit legii vechi, sg, nu li se mai ceara, la Istanbul si la Edirne si la Bursa taxA de pleeare 2 sau dare de mace- lArie (kassabiye) §i sg, nu se cearg, vama pentru gurusii pe care -i voi- aduce, fie ca sint parale, fie ca sint piastri negri 3, fie ea sint gurusi essedi; sau lesesti... 4. Scris in prima zi (gurre) a lunii regeb eel ureic din anul 1083. De la tabAra de pe sesul Zwaniec (lzvanca).

Arh. St. Buc., Micro!. Polonia, rola 1, c. 114-117. Orig., AGAD, path. 467, nr. 783 ; scris : divani. Rez. Kat., I, p. 360-361, nr. 380; Cat., II, nr. 506. 1 S-a renuntat la restul paragrafului. 2 Ref t al: vest. 8 Kara guruv. 4 S-a renuntat la unele formule.

184 1690 august 26septembrie 4 (1101 zilka'de, evahir)' Finnan prin care sultanul Suleiman al 11-lea ii porunceste domnului- Moldovei, Constantin Cantemir, sit meargd in grab4 cu Wile sale- pentru paza unei alte trecatori, decit cea ardtaid in poruncile anterioare, de la hotarul Transilvaniei, pe uncle circulau Wile otomane,, trimise impotriva Transilvaniei. PoruncA adresata voievodului -Constantin Cantemir, voievodul' Moldovei : Mai inainte de aceasta, ti se trimisese ilustra mea porunca 1, dindu- ti-se sfatul meu impArAtese ca sg, desemnezi un numar indestulAtor de ostasi puscasi (titfenkci) pentru paza trecatorii de la hotarul Transil- vaniei, pe uncle tree °stile mele purtAtoare de glorie, trimise cu poruncg., asupra Transilvaniei. Dar, cu voia celui preainalt, nemaifiind nevoie.

1891 www.dacoromanica.ro de paza trecatorii mai sus pomenite, s-a ivit acum nevoia de a se curati §i de a se pazi trecatoarea... 2, aflata intre pamMtul Moldovei §i tara Transilvaniei. Astfel, indata ce iti va sosi ilustra mea porunca, sa nu stai §i 0, nu zabove§ti deloc §i, mergind cu toata oastea ta la trecatoarea mai sus amintita, s-o cureti a§a, cum trebuiei,pazind-o §i stapinind-o zi §i noapte, sa nu pleci din locul acela pin& ce nu ti se va da invoiresi nu vei fi liber prin porunca mea ilustra. De aceea a fost emis firmanul meu purtator de glorie, scriindu-ti-se se procedezi cu credinta §i cu sinceritate. Pe la sfir§itul (evah2,r ) lunii Za., anul 1101. Bibl. Acad., DLXXXI/10b. Suret; legalizat.

1 Vezi Bibl. Acad., pach. DLXXXI, doc. nr. 7a §i 8a. 2 Loc alb.

185 1691 februarie 11 (1102 cemazi I 12) Constantmopol Firman prin care sultanul Suleiman al II-lea ii porunce?te domnului Tariff Romdne$i, ConstantinBrincoveanu, pentruca, din suma totald de 17 435 guru?i, sa dea num,aidecit luiAlipa?a, capudanul Dundrii,8 717 1 /2gurwi, incontultributuluitariff,restulde 8 717 1/2 guriqi, care reprezintd cealalta jumatate, fiindu-i predat din vistieria otomand de la Poartd. Pilda printre emirii neamului Mesiei §i demn de incredere printre cei ce cred in Iisus, voievodul vilaietului Tarii Itomane§ti 1, sfir§itul sa-ti fie cu noroc ! Cind va sosi Malta parafa imperials, sa-ti fie cunoscut c5, cheltuielile pentru pregatirea a douasprezece bacuri 2 §i. caice zarika"( ?) .ipentru patruzeci §i cinci de cirmaci de la ghirdapuri§i pentru funii de tei§i pentru costul unor lemne, precum §i pentru fierari §i me0eri 3 §i calafatcii, ca §i pentru plata color patru sute de visla§i §i cincizeci de cirmaci §i o mie de lopeti §i cloua sute de catarge (f) §i pentru o suta de cangi, necesare corabiilor de zaherele ale miriei, pentru a caror construire s-a dat firmanul meu, se ridica in total la 17 435 de guru§i. Din aceasta suma, 8 717 1/2 guru§i, care reprezinta jumatate din suma mai sus amintita, dindu-se, in numerar, din vistieria mea imparateasca de la Poarta fericirii, mirimiranului eel glorios, Ali, norocul sa-i continue, care este capudanul (kapudan) Dunarii, cealalta jumatate a acelei sume, care este de 8 717 1/2 guru§i, s-a facut havalea din. banii tributului Tarii Romane§ti4 pe anii 1100 5§1. 1101 6, aflati pe seama ta. De aceea, s-a dat firmanul meu pentru ca tu, care e§ti voievodul mai sus aratat, indata ce va sosi ilustra mea poruncl, pregatind suma respective, din avutia ta proprie, §i achitind-o in intregime §i predind-o cu o zi mai devreme mirimiranului eel amintit mai, sus, sa nu aduci nici un fel de scuze §i pretexte, zicind ca nu s-au strins bani din vilaiet", §i se to fere§ti de a pricinui aminarea §i intirzierea treburilor importante. Astfel, cind... 1 va .sosi cu firmanul meu ilustru, iii poruncesc ca tu, care e§ti voievodul mai sus-ar5,tat, sa faci potrivit poruncii mele emise fn aceasta privinta. De asemenea, nestind §i neintirziind deloc, s& pregate§ti numaidecit, din averea ta personala, toti cei 8 717 1/2 guru§i, pentru

190 www.dacoromanica.ro care s-a dat porunea si care au fost facuti havalea din banii giziei Tariff Romanesti,i, achitindu-i cu o zi mai devreme si predindu-i celui mai sus amintit, indata ce va sosi ilustia mea porunca, sa nu aduci nici un fel de scuzei pretexte, zicind ca nu s-au strins bani din vilaiet". SA' to feresti foarte mult de a pricinui intirziere sau aminare in treburile importante. Asa sagtii 1isa dai crezare ilustrului semn ! Scris in a dougsprezecea zi a lunii djemazi-ul-evvel, anul 1102. De la resedinta din Constantinopolul eel bine pazit.

Arb. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 3,97. Orig., Bibl. Nat. Chiril Metodiu", Sofia, OAK 141/12, scris : divani. Rez. Cat., II, nr. 671. 1 Loc alb. 2 pstil actk, textual descoperit" , In sensul de bac. 3 Nadjdjar (Naccar). Eflak cizyesi mallndan havale. 5 26 octombrie 1688 14 octombrie 1689. 15 octombrie 1689 4 octombrie 1690.

186 1691 februarie 11 (1102 cemazi I12)

Arzul defterdaruluiceitre_Poarta,areitindu-seca, pentru diversele cheltuieli ale ha Ali papa, capudanul Dunarii, s-au dat din vistieria otomanei numai 8 717 112gurupi, restul de 8 717 112 gurupi urnifncl sit fie dat din tributul Tariff Bomtinepti, spre a se completa suma de 17 435 gurupi. in defter se afla scris ca s-a dat porunca ilustra ca, din suma de saptesprezece miff patru Bute treizeci §i cinci de gurupi, necesari, potrivit ingtiinjarului Ali pasa, in prezent capudanul Dunarii, pentru caice si zarika" ( ?) si pentru plata (ftcret) cirniacilor si a vislasilor, ca si pentru alte munitii, numai opt mu sapte sute saptesprezece gurupisijumatate au fost dati, Sn numerar, din vistieria imperials, iar opt mu sapte sute saptesprezece gurupisijumatate au fost facuti havalea din banii tributului (cizye) Taro Romanesti. Firmanul depinde de maria-sa fericitul §1norocosul meu stapin. La 12 Dja., anul 1102. insemnetri :1) Opt mu sapte sute saptesprezece gurupi si jumatate s-au facut havalea pe seama voievodului Taru Romanesti. 2) Deasupra textului se afla unele calculei insemn'ari cu tipul de scris :siyakat. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 98. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metodiu", Sofia, OAK 141/12; scris : neshi. Rez. Cat.,II, nr. 672.

187 1691 mai 7 (1102 paban 8) Dovadci prin care Ali papa, capudanul Dunarii, confirms ca a printit de la domnulTdriiRomeinepti, Constantin Brincoveanu, 8 717112 gurupi, pentru care se &Ouse firm an impetrettesc.

19/ www.dacoromanica.ro Hi lye Sensul scrierii acestor slove (huruf ) este urrnatorul : Intrucit au sosit in partea noastra si am primit cei opt mii sapte cute saptesprezece gurusi si jumatate, pentru care se daduse firman ca beiul Tarii Romanesti sa ni-i predea in anul acesta binecuvintat, in vederea pregatirii armelor de expeditie, de aceea i s-au dat aceste slove, drept dovada (temessiik), in mina sus-numitului bei al Tarii Romanesti. S-a scris in luna Saban. La 8 S., anul 1102. Semndtura : Sarmanul Ali, capudanul (kapudan) de acum la fluviul Dunarea. Sigiliul : Ali... Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 9, c. 102. Orig., Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia, OAK, 141/12 ; scris : neshi. Rez. Cat., II, nr. 673.

188 1691 mai 27 (1102 vaban 28) $esul Davud-Pala Firmanul sultanului Suleiman al II-lea ciftre Constantin Brincoveanu, domnul prii Romdnqti, ceindu-i sd procure 5 000 de gurufi, in contul haraciului !aril, pe anul 1102 H. (100-101) fi sd-i predea capudan,ului Dundrii, Ali pap, pentru diverse cheltuieli. Suleiman han, fiul lui Ibrahim, vesnic biruitor ! Pilda printre emirii neamului Mesiei, onorat printre mai marii -celor de credinta lui Iisus, voievodul Tarii Rom&nesti... 1, sfirsitul sa-ti fie cu noroc ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa-ti fie cunoscut ca s-a emis firmanul meu spre a se da cinci mii de gurusi, din banii Tarii Romanesti, pe anul o mie o suta doi2, capudanului de acum al Dunarii, mirimiranul eel glorios,Ali, noroculsa -i continue, ca sa-i MU, la el spre a plati, atunci cind va fi nevoie sa plateasca, daca nu-i vor ajunge banii dati in vederea platii caieelor pentru cai" 3, zise ustii aczk 4, cu a caror construire este inarcinat, precum si pentru restul navlurilor corabiilor de zaherele, care transport& zaherele la Belgrad, potrivit poruncii primite de el, ca si pentru plata de prastoyka 5. De aceea s-a dat firmanul meu ca tu, care esti voievodul mai sus amintit, sa predai in intregime suma aceea celui care va fi trimis din partea mirimiranului mai sus mentionat pentru primirea eisi,luin' d din minasa o dovada (temessiik), s-o faci sa fie fa'cuta hoget 6. Cind va sosi porunca mea ilustra, iti cer ca, tu, care esti voievodul amintit mai sus,procedind potrivitfirma- nului meu emis in aceasta privinta, sa nu intirziisi sa nu stai de Joe si, nearatind nici un fel de scuze si pretexte, sa achiti, intocmai asa cum s-a aratat mai sus, si sa predai cu o zi mai de vreme acea suma de cinci miidegurusi, lasata pe seama to pentru treburile mai sus mentionate, celui care va fi numit din partea mirimiranului mai sus amintit ca s5,-i primeasca, si, luind din mina sa o dovada, sa pui sa fie facuta hoget linga ilustra mea porunca de fats, si s-o pastrezi, pentru ea, in momentul intocmirii socotelilor, sa se calculeze in contul datoriei tale. Asa 0, stii ; sa ai incredere in ilustrul semn !

192 www.dacoromanica.ro Scris in ziva de dotAzeci si opt a lui Saban cel maret, anul o mie si o mita si doi. Sesul Davud-Pasa. Saban, anul 1102.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.5, c.99. Orig., Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia ; OAK, 141/12, cu tugra ; scris :divani. Rez. Cat.,II, nr. 674.

1 Loc alb. 2 1102 H. = 5 octombrie 1690 23 septembrie 1691. 3 At kayiklarz, In sensul de caice pentru transportul tailor. 4 Bacuri. 5 Prastoyka, poate In sensul de plata pentru zilele de sedere a vIslasilor", lucratorii fiMd platiti pe zile. 6Aici In sensul de autentificare la judecatorie.

189 1691 iulie 14 (1102 pevval 17) Act incheiat in fake lui Mehmed, cadiul de Nicopol, cu prilejul primirii a 5 000 de gurupi de catre Ibrahim, fiul lui Hasan pi vechilul capudanului Ali papa, din partea boierului Constantin Rali, imputernicitul lui Constantin Brircoveanv, domnul Tarii Romanepti, in contul haraciului pe anul Hegirei 1102 (1690- 1691). Motivul acestui inscris este urmskorul : inalta persoanA cu numele de Ibrahim, fiul lui Hasan, care este chehaiaua (kethuda) mariei-sale inaltului si fericitului Ali pasa, capudan la fluviul Dunarea, si vechil din partea for pentru cele de mai jos, a declarat si a recunoscut urmatoarele,in anul acesta binecuvintat, la medjlisul seriatului cel mAret, in fata boierului Constantin, fiul (veled ) lui Rali, inaltul vechil de seamy care a fost trimis din partea valiului 1 de acum al phi Romanesti, onorat printre erniriicrestini (Iseviyye ), Constantin bei 2, ca sa predea suma ce va fi arAtata mai jos : Suma de cinci mu 3 de gurusi, necesara,' pentru trecerea prin ghirdapuri a corabiilor de pe fluviul Dun'area, incIrcate cu zahereaua miriei si cu alte arme de expeditie, precum si pentru inzestrarea bacurilor construite, ziseiistii acik, a fost filcutA havalea, prin inalt firman, spre a fi luatiti din banii de gizia (cizye ) ai crestinilor Orli mai sus amintite, urmind sit fie socotitA in contul anului 1102 4. Am luat-o si am primit-o in intregime, in anul arAtat mai sus, din mina sus-numitului Constantin, care a fost numit vechil din partea voievodului (mir) mai sus mentionat, spre a fi soco- titl din banii giziei, incit, din suma aceea nu a amas de luat nici un aspru". Cin.d el a spus astfel, s-a scris aceasta, la cerere, dupg, ce s-a confirmat de cltre ceiar5,tati mai sus. Scris la 17 sevval cel onorat, anul 1102. Sem,natura:SArmanul de mine..., Mehmed, cadiulorasului Nicopol. Sigiliul : Mehmed... Martorii : Ceausul El-Hadj-Ahmed, mubasir de tonbaz ; Mustafa efendi ; ima,mul ; Mustafa, celebi din Tophane ; All bei ibn-i Sun'ullah din Tophane ; Ibrahim efendi gramaticul sialtii.

15-C. 2474 193 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Micro!.Bulgaria, rola 2, c.7, 100. Orig., Bibl. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia, OAK 141/12; scris : neshi-lalik. Rez., Cal., II, nr. 675.

IVail, denumire rar IntIlnita In textele turmti pentru domnii romani. Aid In sens de voievod, domn. a Koslanlin Bey, Constantin Brincoveanu. 3 Dupii cinci mii" urmeazii un cuvInt ilizibil la microfilm. 4 5 octombrie 1690 23 septembrie 1691.

190 1691 noiembrie 26 ( 1103 rebi 1 5) Dovadd prin care, la cererea domnului Tdrii BomaneFti, Constantin Brincoveanu, capudanul Dundrii, Ali papa, confirms din nou primirea sumei de 13 717112 gurupi, dat fiind faptul cd prima dovadd se pierduse. Sensul slovelor scrise este urmatorul : De§i, dupa ce luasem §i primisem in intregime cei treisprezece mii apte sute §aptesprezece gurusi §i jumatatepentru a caror predare in partea noastra, de cittre beiul prii Romane§ti, se daduse firman, facindu-se havalea, in vederea plAtii visla§ilor §i cirmacilor trebuincioi caicelor pentru cai"1, ca §i pentru plata celorlalte arme, pentru plata bacurilor 2 de la ghirdapuri sau pentru zarika"( ?), precum §i pentru alte cheltuieli importante, dadusem dovadi (temessiik), totu§i, sosind om din partea voievodului amintit mai sus, cu vorba a : dovada aceea s-a pierdut, sa-mi dai din nou temessiik, intocmai ca eel pe care mi 1-ai dat in mina", ,i intervenind, au fost date, de aceea, in mina sus-numitului voievod aceste slove, drept dovad'a' precum ca am primit suma aceea, care era de treisprezece mii apte sute §aptesprezece gurusii jumatate 3. Solis la 5 Ra., anul 1103. Semndtura :Sarmanul Ali, acum capudan la fluviul Dunarea. Sigiliul :Ali...

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 8, 101. Orig., Bibl. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia, OAK, 141/12; scris : divani. Rez., Cal., II, nr. 676. 1 Al kayiklart. a Oen (wk. 3 In alte documente : 8 7171/2 guru0 san 5 000 guru0.

191 1692 ianuarie 10 (1103 rebi II 20) Act prin care Mehmed, cacliul de Nicopol, raporteath la Poartd precum cd suma de 5 000 de gurufi, Wad din tributulTdrii Romeinepti tin contul anului 1691 (1102 H.), a fost predata de boierul Constantin

194 www.dacoromanica.ro In defter se afla scris precum cg s-a fleuthavalea §i s-a dat poruncg ilustra, in a dougzeci §i qaptea zi a lunii Saban din anul o mie o sutg doi 1, in sawn uringtor : Pentru a se afla la capudanul (kapudan) de acum al Dungrii, Ali, sa -i continue norocul, ca sg, plAteaseg, atunci rind nu-i vor fi de ajuns banii pentru caicele de cai 2,zise fist,/ a ctk, pentru a cgror construire a primit poruncg, si ca sa, dea, data va fi nevoie sa dea bani, pentru restul navlurilor corgbiilor de zaherele, de pe drumul Belgradului, pentru care, de asemenea, el a fost insareinat, precum §i pentru prastoyka (?), desemnindu-se *i facindu-se havaleacinci mii de guru0 din tributul(cizye) TArii RomAne§ti, in contul anului o mie o sutg doi 3, de aceea tu, cel care egti voievod4, pregatind cu o zi mai devreme suma aceea, s-o achiti in intregime §i s-o predai, cu o zi mai repede, celui care va fi desemnat din partea sus-numitului pentru primirea ei. De asemenea, luind dovadg (temessiik) de predare, s-o treci in condicg, lingg aceastg ilustrg porunc/ a mea, pentru ca, in momentul socotirii, sa se calculeze in contul datoriei tale". Astfel,acesta reprezintg hogetul cadiului de Nicopol,mevlana Mehmed, precum cg cei cinci mii de gun*, facuti havalea, prin firman, cu conditia de a fi socotiti in contul banilor de gizia pe anul amintit mai sus , au fosta,chitati§ipredati prin mina boierului numit Constantin 5, care a fost vechil din partea voievodului Tarii Romane§ti, lui Ibrahim aga, chehaiaua lui All pa§a *i imputernicitul din partea sa in vederea lugrii §i primirii sumei amintite mai sus. Firmanul depinde de maria-sa fericitul §i norocosul men stgpin. La 25 R., anul 1103. Semnitturti :indescifrabilg. Deasupra textului : o insemiaare de confirmare.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 6. Orig., Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu" Sofia, OAK, 14112; scris :la'lik. Rez., Cal.,II, nr. 678.

1 26 mai 1691 ; de fapt 28 .aban 1102 = 27 mai 1691. 2 Al kaytklan. 3 5 octombrie 1690 23 septembrie 1691. 4 Constantin Brincoveanu. 5 Constantin Rali.

192 1697 aprilie 1( 1108 ramazan 9) Adrianopol Firman prin care sultanul Mustafa at 11-lea porunceste autoritatilor otomane din Rumelia, pinci in Tara Romeineascci $ i Moldova, sa sprijine ealtitoria patriarhului din Ierusalim, in scopul stringerii de pomeni de la loeuitorii din Tara Romdneaseci si Moldova, precum 0 de la mantistirile inehinate de acolo, in vederea intrefinerii eillugarilor 0 mand,stirilor din lerusalim. Mustafa han, fiul lui Mehmed, vepic biruitor ! Onorati printre cadii §i judecittori, izvor de intelepciune fi eloeventa, voi, cadiii care vg aflati pe drumul de la Adrianopol (Edirne) f3i ping in vilaietele Tgrii Romane§ti §i Moldovei, sa vg crease./ virtutile, si voi, mutesellimii 1 §i intendentii de schele si chehaiele (kethuda) si serdarii de

195 www.dacoromanica.ro ieniceriviaianii vilaietului vi alti slujbavi 2, care sinteti onorati printre cei de o seams cu voi, sa va creascl norocul, la sosirea inaltei parafeimpara- tevti, aflati ca actualul patriarh ortodox 3 din veneratul Ierusalim, calugg- rul (rahib ) cu numele de...1, trimitind arzuhal la Divanul meu imperial, s-a rugat pentru emiterea ilustrei mele porunci in sensul urmator : Intru- cit se obivnuievte ca o data la citiva ani sa se meargg in vederea stringerii de pomeni(8adaka) videmijloacedeintretinerea sgrmanilor din Ierusalimul eel venerat, precumvipentru stringerea veniturilor de la fundatiile pioase (vakuf), precum vi a mijloacelor de intretinere din locurile care, potrivit obiceiului lor, au fost donate manastirilor din veneratul Ierusalim, de aceea sa nu se ingaduie, contrar veriatului, amestecul voievozilor (voyvoda) §i subaviilor vi intendentilorvivamevilorvistringgtorilor de dgri pentru negot 4, precumviai altor oameni de pazg ai mirimiranilor vi sangeaebeilor (mirliva), in localitatile prin care vor trece, el vi cei doisprezece cglugg'ri (kesis)i alti vase servitori ai sal, ping ce vor ajunge in Tara Romaneasca vi Moldova vi pins ce se vor intoarce de acolo, vi nici In schelele aflate la tirguri vi la sate sau in locurile de trecere. De asemenea, de vreme ce ei nu vor avea obiecte de la care trebuie sa se Inca- seze vama, sa nu se ia vain& i taxa de negot sau pevchev i sa nu se ingaduie sa li se ia banii sub alte pretexte. De asemenea, neamestecindu-se nimeni la imbracamintea lor, atunci cind iii vor schimba infativarea lor pentru a trece mai uvor prin unele locuri primejdioase, nici la vevmintele pe care le vor purta potrivit felului lor de a fi ,vinici la armele pe care le vor duce cu ei, in vederea pazei lor, ei sa nu fie, contrar veriatului, necajitivipersecutati de nimeni la popasurivipe drum, dindu-li-se totodatg', cu banii lor,vicalauze spre a ajunge teferivisanatovi de la un menzil la altul. Astfel,s-a dat firmanul meu ca sa se procedeze potrivit legii. De aceea, cind va sosi ilustra mea poruncg, va cer sa faceti potrivit cerin.- telor firmanului meu care a fost emis in aceasta privinta. De asemenea, atunci cind sus-numitul patriarh va pleca cu doisprezece calugAri vi vase slujitori, potrivit obiceiului lor, ca sa stringa veniturile din donatii (vakuf), din locurile care au fost donate ca fundatii pioase pentru manastirile din veneratul Ierusalim, precum si pentru a stringe bani In vederea intretinerii lor, sa nu lasati ca ei sa fie necajitivisupgrati, contrar legii, de catre voievozii beilerbeilor 5vi ai sangeacbeilor 6 sau de catre subavii, intendentii de schele sau de zapciii de sate, prin cerere de taxa de negot (bac) sau bani de pevchev, fie in timp ce se vor duce in loeu- rile mai sus. amintite vi se vor intoarce de acolo, fie pe drumurile prin care se vor duce vi se vor intoarce vi nici in orave sau prin sate vi nici la schelele aflate pe malurile Dunarii, de vreme ce ei nu persecutg vi nu atacg pe nimeni, contrar veriatului. De asemenea, de vreme ce nu au obiecte care sa poata fi supuse la vamuire, ei sa nu fie supgrativi necajiti prin cerere de vaina vi dare de negot sau sub alte pretexte, iar cind, pentru a trece prin locurile primejdioase, ivi vor schimba infativarea vi imbracamintea lor, nimeni sa nu se amestece la aceasta. De asemenea, nimeni 0, nu se amestece la armele pe care le poarta en ei, pentru paza lor, ,vi nici la vevmintele pe care le poarta ei, potrivit felului lor de a fi . Totodatg, sa nu lgsati ca olacii vi ceilalti ostavi ai Portii mele' sa ia caii §i catirii pe care ei incaleca. SA li se dea calauze, cu banii lor

196 www.dacoromanica.ro proprii, dintre cei care merg de bunavoie, pentru a ajunge in sigurantd si cu bine de la un menzil la alt menzil. Astfel, sa nu ldsati pe nimeni sa -i persecute sausa,-1atace, contrar legii. Asa sa stiti Si sa aveti ineredere in ilustrul semn ! Scris in a noua zi a lunii ramazan eel binecuvintat, anul 1108. De la resedinta din bine pazitul Adrianopol.

Bibl. Acad., DCCCII/1. Orig. (22 x 44,5 cm), cu tugra; scris : divani. Pe verso, insemnciri : 1) La 9 ramazan 1108. Firman glorios pentru ca, de la Adrianopol ping in Tara Romfineascd si Moldova, patriarhul ortodox de Ierusalimi cei doisprezece caluggri din suita sasanu fie supkati si persecutati pe drum. 2) .Aceeasi insemnare si in limba greacd. 3) Semnaturd cu coadd si alte insemnari.

1 Loc alb. Dositei al II-lea Notara (1669-1707). ISerleri. 3 Rum Patriki. 4 Badjdar (Med& ). 5 Mir-i-miran voyvodalart. 6Mir-i-liva (mirliva) voyvodalart. 7 Rapu-Kullart.

193 1697 decembrie 9 (1109 cemazi I 25) Adrianopol

Firmanul sultanului Mustafa at II-lea prin care, la cererea domnului Constantin Brincoveanu, se interzice autoritatilor otomatie de pe malurile Duncirii eel mai ingaduie desfacerea sarii straine in acele pdrti in dauna sarii extrase din. Tara Romaneascit, intrucit haraciul fusese urcat, in trecut, de la 54 de poveri la 84 de poveri de aspri. Ulterior, Matei Basarab promisese sa dea anual 130 000 de gurusi, cu conditia de a dispune de desfacerea sarii romtinesti pe malurile Duncirii. Pilda printre cadii si judeatori, izvor de intelepciune si de elocventd, mevlana cadiul de Rusciuc 1, sa -ti creased virtutea, cind va sosi inalta pared impdrateascd, sa -ti fie cunoscut ca voievodul de acum al Tkii Romanesti, Constantin Brincoveanu 2,pildd printre emirii neamului Mesiei, sfirsitul sa -i fie cu noroc, trirnitind arzuhal la Poarta fericirii mele, a aratat cg taxele vamale pentru sarea scoasd din vilaietul Tdrii Romanesti fiind addugate la gizielele raialelor valahe, cu conditia ea, incepind de la Brdila si ping la Cladova (Feth-ul-Islam), la schelele de pe amindoug malurile fluviului Dundrea sa nu se desfacd deloc sarea altorai 0, nu se vinda pe nici o cale, deli ping acum conditiile de mai sus erau respectate, totusi, in prezent, unii spahii (sipahi )i ienicerisitunari si gebegiisi adjemioglani si intendenti (iimenna ) §i slujbasii voievozi 2 pun sa se desfacd si a se vindd, la Nicopol si la, Rusciuc si la Silistra, precumsiin alte schele, sarea cumpgratd de cetele de negustori din partea Moldoveisi din schela numitd Galati (Kakis), pricinuind astfel daune in vinzarea sarii valahesiaducind pagube si lipsuri avutiei miriei, precum si respec- tarii conditiilor arendkii sale 3.

197 www.dacoromanica.ro De asemenea, necajindu-1 pe el insusi si aducindu-i pagube, el s-a rugat pentru emiterea ilustrei mele porunci pentru ca, potrivit cerintelor conditiilor de arendare, a nu se desfaca si sä nu se villa, de azi incolo, sarea altora in schelele de pe amindoul malurile, de la Braila si pine la Cladova. Cind au fost cercetate defterele privitoare la arendarile de mine 4 s-a vazut scris si inregistrat astfel : Mai Inainte de aceasta, pe eind tributul fixat 5 al crestinilor Tarii Romanesti era de cincizeci si patru de poveri (yiik ) de aspri pe an, se adaugasera la acestea Inca treizeci de poveri de aspri, din darile vamale de la patru mii de harable de sare, cu conditia ca intendentii si slujbasii sa nu se mai amestece la vamile sarii valahe, care trece prin schelele de la Nicopol si Rusciuc si Silistra, astfel ca tributul si taxele vamale fusesera ridicate In total la opt zeci si patru de poveri de aspri. Dupe aceea, voievodul Phi Romanesti, numit Gamati 4, venind la Divanul meu Imparatesc, si-a luat asupra sa si a primit 0, predea In fiecare an la vistierie (hazine) suma totals de o suta treizeci de mii de gurusi, ca bani de gizia, impreuna cu vama sarii, cu conditia ca intendentii si slujbasii sa, nu se mai amestece la vama sarii valahe. De asemenea, sa nu se deschida corabiile de Bare care inearca sare din schela Galati. De asemenea, corabiile de sare ce se incarca cu sare la schela Galati, precum si celelalte corabii sa nu fie desfacute si sa nu se vinda sare prin schelele aflate intre Braila si Cladova, iar pentru sarea adusa pe cai, din partea Tarii Romanesti, voievodul de Turnu 7 sg, ia cite patru aspri de fiecare povara de cal si sä nu perceapa mai mutt. De asemenea, pentru sarea valaha, multa sau putina, intendentii §i slujbasii sa nu se amestece prin cerere de dari vamale si taxe de negot si de trecere si de cazmale sau de lopeti, Incit, nelasind pe nimeni sa faca asupriri, sarea Tarii Romanesti sa fie luata si stapinita si administrata de voievodul ei". De aceea, cind se facuse arz, se stabilise Ca, potrivit vechilor conditii de arendare din partea voievozilor Tarii Romanesti, sa nu se vinda, de azi inainte, sarea altora in schelele aflate pe ambele parti ale fluviului Dunarea, Ineepind de la Braila si ping la Cladova, si, de asemenea, in schelele de la Nicopol si Rusciuc si Silistra sa nu se mai vinda sarea altora. Astfel, s-a facut telhis precum ca el 2 s-a rugat sa se dea ilustrele mele porunci si sg se Inregistreze la locul cuvenit, In sensul ca In schelele de la Nicopole, Rusciuc si Silistra sa nu se vinda sarea altora si altii sa fie impiedicati si opriti, iar el sa, numeasea un om din partea sa si, potrivit conditiilor veehi de arendare, sa ia el vama Aril Cind s-a facut arz, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie ca sa se procedeze potrivit cerintelor telhisului. De aceea, la sosirea cu ilustra mea porunca, sa se procedeze potrivit poruncii mele emise in aceasta privinta. De asemenea, asa cum s-a scris mai sus, potrivit cerintelor vechilor conditii de arendare ale voievodului eel amintit, sa nu se desfaca si sa nu se vinda sarea altora la Rusciuc $i in schelele dependente, ci omul desemnat de el sa fie stapin, din partea sa, pe sarea valahl si s-o vinda. Sä Inlaturati si sa, indepartati persecutiile din partea altora si a nu lasati pe nimeni sa-i necajeasca sau O. se gilceveasca impotriva conditiilor for de arendare. Asa sa stiti si a dati crezare ilustrului semn ! Scris In a 25-a zi a lunii djemazi-ul-evvel din anul 1109. De la resedinta din Adrianopolul eel bine pazit.

198 www.dacoromanica.ro Arh. St. nue., Micro!. Bulgaria, rola 2, c. 63. Suret Bibl. Nat. ChirilsiMetodiu", Sofia, R.C. 2 (Rusciuc), p. 54 ;scris : neshi-divani. Rez. Cat., II, nr. 686.

1 In text apare siSilistra. 2 Kostantin Brankovan. 3 art -zillizam. 4 Maden mukataast. 3Mal-i maktu'a. o Gamati, la unii cronicari turci : Aga Maki, adici Matei Basarab. 7 Kale vogvodast, in tendentul de Turnu.

194 <1697 decembrie 9 = 1109 cemazi I 25> Buiur uldu prin care marele vizir poruncege cadiilor de pe ambele maluri ale Dundrii sti se interzicd vinzarea sdrii de catre alli nequs- tori in schelele dintre Brdila piCladova,respectindu-se condijiile in care domnul Constantin Brincoveanuarendase exploatareafi vinzarea sarii din Tara Romdneascd. Voi, raspinditorii seriatului, care sinteti cadiii aflati pe amindoua maluri ale fluviului Dunarea, incepind de la Braila (Ibrail )§i pins la Cladova, (Feth-ul-Islam ), precumgivoi, intendentii de schele din cazalele acelea, onorati printre cei de o seams cu voi, vi se aduce in cunostinta ca sarea din Tara Romaneasca a fost arendata (iltizam )voievodului Tarii Romanesti 1si data pe seama avutieimiriei, on conditia ca In schelele mai sus pomenite a nu se vinda, deloc sare de catre alti , sub nici o forma, iar darile vamale objinute de la sarea scoasa din Tara Rom'aneasca a fie adaugate la tributul raialelor din Tara Romaneasca, iar sarea cumparata de cetele negustoresti din schela Galati (Galas) sa nu fie desfacuta§ivinduta la Nicopol si la Silistra si la Rusciuc sau la alte scheleinegustorii a fieopriti,ca sanu se pricinuiasca pagube si lipsuri avutiei miriei§iconditiilor de arendare ale voievodului Tarii Roman. ti. Pentru aceasta i se daduse in mina§ifirman purtator de glorie. Ca urmare, cerind si din partea noastra un buiuruldu, de care este indreptatit, s-a scris, de aceea, acest buiurulduiis-a trimis printr-unul din agalele noastre,... 2 aga, sa-i creasca norocul, desemnat ca mubasir. La sosirea lui, va trebui ca, potrivit cerintei inaltului firman purtator de glorie, care a fost emis in sensul aratat mai sus, a opriti, de azi incolo, desfacerea Si vinzarea sarii altora in scheleleaflate pe ambele parti , Incepind de la Braila si pins la Cladova,i, inlaturindu-i si hnpiedicindu-i , sa faceti a nu se aduca daunei lipsuri avutiei miriei ,i conditiilor de arendare. S-a dat buiuruldu ca sa va feriti foarte mult sisa va tint i departe de nepasare si ingaduinta si de a prezenta scuze gipretexte sau de ivirea unor fapte contrare poruncii imparatesti.

Arh. St. Buc., Nlicrof. Bulgaria, rola 2, c. 62. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metodiu", Sofia, R. C. 2 (Rusciuc), p. 85.

1 Constantin Brincoveanu. Loc alb.

199 www.dacoromanica.ro 195 1698 aprilie 6 ( 1109 ramazan 25) Adrianopol Firmanul sultanului Mustafa at II-lea prin care se poruncege lui capugiba$i Iusuf tia cercetezei stiraporteze la Poartii dacti muba- Orii desemnali tic procurarea de zaherele la schelele Silistra, Rusciuc ,9i Nicopol 0-au indeplinit misiuneafor 0 ce cantitali de zaherele an strins. Pilda printre gloriosigfgenerosi, posesorul de cinste si generozitate, Iusuf, sa-ti continue gloria, care, fiind unul dintre capugibasiii inaltei male Curti, e§ti numit pentru trimiterea de zaherele procurate de prin cazale, eel vesnic sa-si mareasel bunavointa fats de tine ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca sa-ti fie cunoscut ca, pentru a sti, imparatia mea, data mubasirii de cumparaturi din scheleleSilistra si Rusciuc1i Nicopol au procurat si au pregatit sau nu, pins acuma, zaherelele pentru care au fost trimisi sa le procure si daca, fiecare din ei le-a transportat sau nu si dael le-a adus sau nu la schelele pentru care li s-a dat porunca, a fost emis firmanul meu ca, indata ce va sosi aceasta ilustra porunca a mea, sa cercetezi, asa cum se cuvine, zaherelele pentru care an fost trimii sa le procure mai sus-amintitii mubasiri de cumpa'raturisi 0,faci in grabs arzi sa aduci la cunostinta adevarul despre starea fiecaruia. Astfel, la sosirea cu ilustra mea porunca, iticersa procedezi potriv it poruncii male emise in aceasta privinta. De asemenea, tu, care esti mai sus-pomenitul capugibasi, pentru a se aduce la cunostinta persoanei male imparatesti daca mubasirii schelelor aratate au transportat sau nu la schelele lor si daca au pregatit sau nu zaherelele pentru care li s-a dat porunca sa be cumpere, sa cercetezi asa cum trebuie zaherelele lor, indata ce-ti va sosi aceasta ilustra porunca a mea, gi sa faci in grabs arzi cunoscut la Poarta fericirii male adevarul despre fiecare mubasir de achizitii. Asa sa stii; sa ai incredere in ilustrul semn! Scris in a douazeciicincea zi din luna ramazan eel binecuvintat, anul o miei o sutasinoua. De la resedinta din Adrianopolul eel bine pazit. Arlt. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 63. Suret.,Bibl. Nat. Chiril§iMetodiu",Sofia, R.C. 2 (Rusciuc), p. 54 ;scris nesid divani. Rez. Cat., II, nr. 689.

196 1699 ianie 19 28 ( 1110 zilhicce, evahir ) Adrianopol Firmanul sultanului Mustafa at II-lea catre muhafizul pi cadiul de Vidin,poruncindu-le sä cerceteze cazul unor musulmani din localitatea F ilordin care, ptitrunlind cu arme in Tara Romdneascii, striimu- tagerei cu forla supu$i, ea familiile,si en lucrurile lor, in partea Vidinului, fapt pentru care fcicuse arz domnul Constantin Brincoveanu. Tu, Hasan... 1, care esti muhafiz de Vidin, sa-ti dainuie norocul, precum si tu, cadiul de Vidin... 1,sa-ti creasca virtutea, rind va sosi inalta parafa imparateasca,sava fie cunoscut ca voievodul Constantin 2, pilda printre emirii neamului Mesiei, care este voievodul de acum al Tarii

200 www.dacoromanica.ro Romanesti, trimitind arzuhal la inalta mea Poarta, a instiintat ea,cu o lung sau doua mai 'inainte, citiva dintre locuitorii musulmani ai cetatii Filordin4,aflata pe malul Dunarii, trecind cu arme pe pamintul Tariff Rom'anesti, au ridicat cu sila citeva raiale, cu familiile Eli cu lucrurilegi cu vitelelor,din satul numit... 4, care face parte din sateleTarii Rominesti, Eli, trecindu-le in partea Vidinului, au pricinuit multe tulburari. Rugind emiterea poruncii mele imparatesti in privinta aceea, s-a dat firmanul meu ca sa se cerceteze la fats loculuigisä se faca, instiintare (i'lam). Astfel, cind va sosi, procedind potrivit poruncii mele, emisa in aceasta privinta,giintrebind la fata locului despre cele mai sus aratatei facind ilam la Poarta mea purtatoare de fericire asa cum s-au intimplat lucrurile, sa indepliniti intocmai inaltul cuprins al ilustrului meu firman emis. Asa sa stiti ; sa aveti incredere in ilustrul semn! Scris pe la sfirsitul (evahtr ) lui zilhidjge, anul o miegio suta, gizece. De la resedinta din Adrianopolul eel bine pazit.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 46. Suret, Bibl. Nat. Chiril§iMetodiu",Sofia, R.C. 13 (Vidin), p. 56 (100); scris neshi-rik'a. Rez. Cat., II, nr. 692. 1 S-a renuntat la formulele diplomatice. 2 Constantin BrIncoveanu. 8 Filordin, cetate pe malul Dunarii, lInga Vidin. 4 Loc alb.

197 1704 mai 15 (1116 muharrem 10) Constantinopol Firmanul sultanului Ahmed al III-lea adresat autoritaglor otomane din Rumelia, ea sd nu pretind4 taxe vamale sau alto ddri pentru odoarele pi oddjdiile bisericilor din Tara Romaneased pi Moldova, aparlinind me ndstirilor Ierusalimului. Fiind transportate in timpul reizboiului la Istanbul, spre pastrare, ele urtnau sd fie aduserinapoi. Hiive Ahmed han, fiul lui Mehmed, vesnic biruitor ! Voi, cadiii aflati pe drum, incepind de la Istanbul si pina la sosirea in vilaieturile Moldovei Si Tarii Rom'anesti, care sinteti gloriosi printre cadii ri judecatori, izvor de virtuti si de elocventa, sa va creased, Jute- lepciunea ! Cind va sosi inalta parafa imperials, sa va fie cunoscut ca numitul calugar... 1, care este acum patriarhul ortodox al veneratului' Ierusalim Eli al imprejurimilor sale, Wind arzuhal la Divanul meu imparatesc, a aratat ca an fort aduse la Istanbul, spre pastrare, in timp de razboi, cartile de Evanghelie ei candelele (kandil)gicristelnitelegiibricu- rile, precumisfesniceleEli potirele de argint, apartinind din vechime manastirilorgibisericilor lor, ce depind de manastirile sfintului Ierusalim, si aflate in vilaieturile Moldovei §i Tarii Romanesti, casicelelalte obiecte giimbracaminte, pe care ei le poarta potrivit obiceiului credintei lor sau care apartin bisericilor si manastirilor lor. Dar in prezent, cu ajutorul lui Allah eel prealnalt, expeditiile fiind incheiate, este nevoie ca obiectele

www.dacoromanica.ro 201 sl fie duse iarai la bisericile lor. De aceea el s-a rugat pentru emiterea ilustrei mele porunci in sensul ea, pe drumul de la Istanbul *i pink, in vilaieturile Moldovei *i pith Rornane*ti, in locurile pe uncle ei se vor duce *i se vor intoarce, de vreme ce nu vor avea in naiinile lor marfuri si obiecte de vImuire, sk, nu se is taxe pentru obiectele mai sus-amintite de cktre vame*i *i intendenti sau ceilalti din ceata celor care se afrk la pazA, iar el, precum *i cklugarii ski, sk, nu fie neckjiti *i persecutati, contrar legii, prin cerere de dkri §i vama pentru obiectele care apartin bisericilor §i manastirilor lor. De aceea, cind s-au cercetat condicile de venituri(mukataat), aflate spre pkstrare la vistieria mea impkrAteasca, s-a va'zut ca, din trecut *ipink, acuma, s-au dat ilustre porunci in sensul ca in timp ce calugarii din binecuvintatul Ierusalim *i din imprejurimile sale umblit in vilaietul Rumeliei §i in Moldova *i Tara Romkneasck, precum *i in alte locuri, pentru a stringe bani de intretinere, atunci,_prin locurile pe unde ei se due *i se intorc, din moment ce nu au obiecte *i mArfuri de la care se is vama, vame*ii §i ceilalti pAzitori ai ordinii sk nu se amestece, contrar legii, *i sa nu-i neckjeasck §i sa nu-i asupreasck pentru ceea ce, potrivit obiceiului credintei lor, apartine bisericilor §i manastirilorlor, precum si pentru candelele cu perle §i cu pietre scumpe (taflu) §i pentru cristelni- tele *i ibricele *i sceptrele (asa) de argint, pe care ei be folosesc, ca *i pentru portretele *i ve*mintele lor de diacon §i nici pentru candelabrele *i sfe*nicele de argint sau de aur §i nici pentru cartile lor de Evanghelie i nici pentru celelalte obiecte §i imbrAcaminte sau pentru potirele care sint dkruite bisericilor §i manastirilor lor". Astfel, s-a dat firmanul meu ca a se lack intocmai celor vazute. De aceea, cind va sosi hotarirea mea, sa procedati potrivit firmanului meu emir in aceasta privinta. De asemenea, pentru obiectele care apartin bisericilor §i manastirilor din Moldova *i Tara Romaneasca, cum ar fi cristelnite *i ibrice de argint *i odajdii pentru diaconi §i candele de argint *i de aur *i ckrti *i candelabre cu perle §i cu pietre scumpe, care stint dkruite bisericilor §i manastirilor lor, sus-numitul §i cklugarii ski sk nu fie neckjiti§i persecutati, contrar legii, prin dkrifortate, de cktre vame*i *i ceilalti, din ceata pkzitorilor de ordine, de vreme ce ele nu sint pentru vinzare *i nu fac parte din odoarele de la care e nevoie sk se is taxi vamalk. A*a sk *titi *i sa aveti incredere in ilustrul semn! Scris in a zecea zi a lunii muharrem eel binecuvintat, anal o mie o suta *aisprezece. De la bine pkaitul Constantinopol. Pe verso: 10 muharrem 1110 2. Firman glorios pentruea, de la Istanbul pink in Tara Romkneasel *i Moldova, patriarhul ortodox din Ierusalim §i oamenii sat sa nu fie supkrati gi necajiti pe drum, prin cerere de vama *i taxe pentru transportul unor odoare §i odajdii biserieesti".

Bibl. Acad., DCCCII/2. Orig. (58 x 22,5 cm), cu tugra; seris: dioani. Pe verso : Insemnari; semnatura cu coada.

Loc alb. Dositei at II-lea Notara. '19 iulie 1698. Aceasta data nu corespunde cu tugraua sultanului, care apartine lui Ahmed at III-lea. 3 Vezi si doc. 201.

202 www.dacoromanica.ro 198 1709 iunie 10 (1121 rebi II 1) Constantinopol Firmanul sultanului Ahmed at III-lea prin care se poruncepte cadiilor din sangeacurile Rusciuc pi Giurgiu sa inlesneascd stringerea capi- tatiei fi a altor ddri de la tiganii tributari din acele sangeacuri, fdrd a mai tingeklui comandantului cetcltii Giurgiu sd acapareze aceste ddri sub pretextul ca ar fi ligani din Tara Romaneascd. Gloriosi printre cadii st judecatori, izvor de virtute si de elocventa, voi, care sinteti cadiii de Rusciuc si de Giurgiu si de... 1si de... 1, savg, creasca intelepciunea, cind va sosi Inalta parafa Imparateasca, sa va fie cunoscut ca Mehmed, creasca, norocul, care a fost numit as strings giziaua tiganilor 2 din sangeacurile .Nicopol siSilistra, facind arzuhal la Divanul meu imparatesc, a dat de stire ca, mai inainte de aceasta, and voievodul 3 de Giurgiu prezentase arzuhal precum ca vechii tigani dintre raialele Tariff Romanesti care sedeau, fara sa fietrecuti in condici 4, pe pamintul Giurgiului, erau suparati prin cerere de gizia, se daduse ilustra porunca in sensul ca daca, intr-adevar, se ceregizia de la tiganii care sint vechi raiale ale rii Romanesti, cei de acest fel sa fie opriti si inlaturati. Mai tirziu, pentru a face ca giziaua si darile (maktu) acelora dintre tiganii sangeacurilor mai sus-pomenite care sedeau si locuiau in tirgul Giurgiu st prin satele st ciftlicurile lui, sa fie Insusite de catre voievodul de Giurgiu, giziedarul tiganilor care apartin de Canc,e- laria (Kalem) aceea, zicind ca pe pamintul Giurgiului se afla, raiale netrecute in condica", a luat, contrar instiinl arii facute, o ilustra porunca, 1ntr-un fel oarecare, ca sa nu se dea , la rindul sau, sa nu se amesteee, sub acest pretext, la tiganii care fac parte din vechime dintre raialele Tarii Romanesti. De aceea s-a dat firmanul meu purtator de glorie pentru ca el 6sa dea inapoiceea ce a luat,contrarporunciisi defterului, de la raialele tigani tributari. Astfel, la sosirea, prin porunca mea, a ceausului Hamza, sa-icrease./ norocul, care a fost desemnat pentru acea treabl, sa faceti potrivit firmanului meu emis In aceasta

www.dacoromanica.ro 203 privintai, de asemenea, cercetind cu dreptate cele amintite, sa faceti ca giziedarul sa strings tributul1idarile tiganilor de la care se cer giziele ci dari ci care, nefiind dintre raialele vilaietului Tddrii Romanecti, fac parte dintre tiganii sangeacurilor SilistrasiNicopol ci de la care se percepeau, din trecut i pin./ acuma, gizia ci darile (maktu) cuvenite,i sa faceti dreptate, punindu-1 pe voievod sa inapoieze ceea ce a luat, contrar poranciisidefteralui, de la raialele tigani tributari. Aca sa ctiti gi sa aveti incredere in ilustrul semn! Solis in prima zi din luna rebi-ul-ahir, anul 1121. De la recedinta din bine pazitul Constantinopol. Insemnare: Sosit la 17 djemazi-ul-ahir, anul 11217.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 73,74. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metoditt", Sofia, R.C. 5 (Rusciuc), p. 29 ;setkis&Tie. Rez. Cal., II, nr. 715.

1Loc alb. 2Kipliyan eizyesi. 3Voyveda, aici Insens de intendent, administrator de rnosie. 4Hat* ez defier. 6Mehmed, giziedarul. o Volevodul de Giurgiu. 7 24 august 1709.

199 1711 aprilie 29 mai 8 (1123 rebi I, evasit) Adrianopol Firnlanul sultanului Ahmed at III-lea prin care, la cererea patriarhului Hrisant Notara, din Ierusalim, se poruncefte bostangiba'Oului de Adrianopol Fi altor dregittori otomani prinderea ccilvgeirului Grigore, deoarece nu predase banii strin6i din finuturile otamane. Ahmed han, fiul lui Mehmed, vecnic biruitor ! Onorat printre cei glorio,i, bostangibaci de Adrianopol... 1,sa-ti oontinuie gloria, precumgivoi, cadiii de...1 ci de... 1 ci de... 1,onorati printre cadii ci judecatori si izvoare de virtuti ci de elocventa, sa va creased.' intelepciunea, cind va sosi inalta parafa imperials, sa aflati ca patriarhul nnmit Hristo 2, care este acum patriarhul ortodox al Ierusalimului cel venerat, trimitind arzuhal la ordia mea imperials, a facut cunoscut precum ca, p3trivit conditiilor prevazute in beratul purtator de glorie, dat in mini s l; numitului, acesta a trimis din partea sa pe calugarul zis Grigore (Ligor), tot dintre calugarii din Ierusalimul eel venerat, pentru a stringe pomeni 3 de la rai tlele ortodoxe, supuse crectine ale imparittiei, iar acesta, la rindul situ, mergind acolo, a umblat mai malt de case ani pe malurile Danarii, in cazalele aflate sub stapinirea voastra, dar nu a adus banii strinci de el, spre a fi darniti celor din Ierusalim. Cind i s-au trimis, in repetate rinduri, oameni, el nu le-a dat ascultarei nici nu a venit in persoana ci nici nu a trimis banii. Dind de ctire ca acesta se afla acum pe malurile Dandrii, el s-a rugat sa se emits porunca mea imparateasca pentru ca tu, care ecti bostangibaciul mai sus amintit, sa numecti un mubacir din partea to ci, prinzindu-1 pe sus-numitulGrigore, on unde s-ar gasi el, OA prezinti la Poarta Devletului mea. De aceea s-a dat porunca mea pentra a se face potrivit celor scrise mai sus.

"2,04 www.dacoromanica.ro Astfel, cind va sosi ilustra mea hotarire, va poruncesc sa procedati potrivit firmanului meu emir inaceasta privinta, iartu,caree§ti bostangibmiul mai sus amintit, sa trimiti un mubmir din partea to §i, prinzindu-1 pe sus-numitul Grigore (Ligor ), on unde s-ar gasi el, sa -1 aduci la Poarta fericirii mele §i sa faci potrivitinaltului cuprins al ilustrei mele porunci emise. Ada sa §titi ;sa aveti incredere in ilustrul seam! Scris pe la mijlocul (evasit) lunii rebi ul-evvel, anul o mie §i o suta §idoua zeci §i trei. Din tabara de pe §esul Adrianopol.

Bibl. Acad., DOCCII/3. Orig. (22,5 58,5 cm), cu tugra; scris: divani. Pe verso, lnsemnare In greaaqi rezumat In limba tura. Semndturd cu waft51alte Insemndri. Rez. Cat., I, nr. 117.

I Loc alb. 2 Hrisant Notara (1707-1731). sTasarruf, In sens de economie.

200 1711 decembrie 24 (1123 zilkade 14)

Arzul domnului1'driiRomdnefti, Constantin Brincoveanu, prin care se solicitd de la Poartd emiterea unei porunci pentru ca intendeniii din schela Turtucaia sd nu cerceteze ettrufele ce transportcl banii de haraeipialte daruri, trimise de domnie, 0 stt nu perceapit de la oameni alteddri decit taxa detrecere,toateaceste abuzuri fiindcontrare obiceiului vechi. Sa traiasca maria-sa fericituli inaltul §i milostivul meu stapin (sultamm )! Cu toate ca, atunci cind seimenii (segban)§icalara§ii desemnati de not intro paza, pe drum, a boierului numit sa dud, din partea noastra pe§che§ul §i darurile, ce din vechime §i pins acuma trebuie trimise din Tara Romaneasca la Lana Poarta, ca §i banii de tribut, ce vor fi predati la, vistieria imparateasel, precum §i ceilalti aspri, trimi§i pentru datoriile noastre din Istanbul, mergeau fie cu harabale, fie singuri, la schela Turtu- caia (Tutrakan ), de pe malurile fluviului Dunarea, §i treceau pe partea musulmana, nu erau cercetate nici harabalele noastre §i nici oamenii no§tri nu erau cautati §i, de§i, in afara de darea de trecere 1, nu se mai cerea nimic altceva de catre cei care se aflau intendenti (emin) de schele §i nici nu se lua ceva, totu§i, cel care este in prezent intendent la schela din Turtucaia, deschizind, contrar legii vechi, harabalele noastre ce tree pe acolo, le cauta §i, oprindu-i pe boierii §i pe oamenii noWi, mai cere, afar& de taxa de trecere, cite un guru§ de fiecare cal §i is cu forta §i, oprindu-i pe oamenii no§tri, aduce daune in indeplinirea treburilor imparate§ti. Facindu-se asuprire, dupa cum s-a aratat mai sus, rog pe induratorul meu stapin sa se emits ilustra porunca, adresata cadiilor, pentru ca, atunci cind ei se duc la Inalta Poart5, §i se intone §i cind tree prin schela mai sus-aratata, cei care se afla intendenti la schela aeeea sa nu se amestece la harabalele noastre0la oamenii no§tri §i, in afara de darea de

305 www.dacoromanica.ro trecere, sa nu ceara alti aspri §i sa nu-i sileasel §i, astfel, sa fiehilt,- turate §i indepartate oprimarile lor, care sint contrare vechiului obicei. Porunca §i firmanul depind de maria-sa sta'pinul meu. Supusul de mine, Constantin, voievodul de acuma al rarii Romane§ti.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 10. Orig. Bibl. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia, OAK., 54/6, cu rezolutii deasupra textului ; scris : neshi. Rez. Cal., II, nr. 718.

I Gefil akosi.

201 1711 decembrie 27 (1123 zilka'de 17) Telhisul defterdarului Poriii ceTind marelui vizir aplobarea arzului domnului Tdrii _Romanefti, Constantin Brincoveanu, care se plinsese impotriva abuzurilor unor intendeng de schele de pe malurileDunarii. Ace?tia percepeau taxeilegale de la oamenii trimi0 de domn la Constantinopol, pentru intereseleimpol Niei. Arzul supusului de mine : Acesta 1este arzuhalul voievoduluiTarii Romane§ti, care spune de§i se obi§nuia ea, atunci cind boierii §,i calara§ii de seimeni, desemnati sa dud, pe§che§ul §i darurile ce trebuie trimise, din vechime, din Tara Rom'aneasca la inalta Poarta, sau banii de gizia, ce vor fi predall la vistieria imperials, precum §i alti aspri, trimi§i pentru datoriile sale din Istanbul, mergind cu carele la schela Turtucaia (Tutrakan), de pe malurile fluviului Dunarea, tree pe partea musulmana, sa nu se cerceteze nici harabalele sale §i nici oamenii sal §i, de asemenea, afara de darea de trecere, intendentii de schele sa nu ceara nimic altceva §i cu toate ca nici nu se lua nimic, din trecut §i pins acuma, totu§i, intendentul de azi al schelei Turtucaia, contrar obiceiului vechi, oprind carele sale care tree pe acolo, le mut/ §i, de asemenea, oprindu-i pe boierii §i pe oamenii sai, mai cere, afar de darea de trecere, cite un guru§ pentru fiecare cal §i-1 is cu sila. El maiscrie ca oameniisaisintopriti §i persecutati, ceiIn cauza facind greutati in indeplinirea slujbelor imparate§ti. De aceea, el cere curmarea supararilor, care sint Impotriva legii vechi, pentru ea, atunci chid oamenii sai,care se due §i se intore, tree prin schela mai sus amintita, intendentii acelei schele sa, nu se amestece la harabalele §i la oamenii lui §i sa nu ceara alji bani, afara de darea de trecere. Cind s-au facut cercetari la Kalem, s-a vazut scris ca supravegherea sehelelor de la Silistra §i Rusciuc §i Hir§ova §i Turtucaia, care an un venit anual de §aisprezece poveri (yiik) 2 0 *a se mii de aspri, se afla, Intarit cu hatt-i-humaiun, pe seama lui Ibrahim aga §i lui fi slut date In arenda, cu conditia de a lua, potrivit obiceiului vechi, vama pentru marfurile §i obiectele §i pentru guru§ii care se tree Incolo §1 Incoace prin schelele mai sus amintite, afara de banii care se cuvinImparatiei,§i, de asemenea, cu conditia de a lua darea, numita paguba macelarilor $, iar pentru fiecare cal§i vacs sau vita,care trece pe acolo, sa is cite zece aspri ca dare de trecere. Dar inaltimii voastre va este desigur §tiut ca voievodul mai sus amintit nu este negustor §i nu este nevoie sa, se

206 www.dacoromanica.ro ia aspri de la el, ca vAmuire sau sub alt1 forma, pentru aspriipe care ii va trimite miriei, spre a fi predati la vistierie, precum ci pentru lucrurile pe care le va trimite, potrivit obiceiului, ca daruri stApinului meu, ci, de asemenea, nu este nevoie0, se iadAri, aca cum se percep &xi pentru marfurile celorlaltinegutAtori. Depinde de maria-sa norocosul ili fericitul meu stApin firmanul in privinta erniterii ilustrei porunci ca sa nu i se ceara bani pentru vama sau sub alte pretexte, de vreme ce se va stabili ca banii, care se aduc din partea lui, sint pentru vistierie,iar obiectele sint trimise ca daruri. De asemenea, sg, nu fie persecutati nici oamenii sai, care vin sise duc. La 17 Za., anul 1123. Semneiturd: indescifrabila.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.10. Orig., Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia, OAK, 54/6 ; scris : neshi-divani. Rez. Cat., II, nr. 722.

1 Vezi doc. 197. 2 16 x 100 000 = 1 600 000 akce. 3 Zarar-z kassabiye.

202 1716 noiembrie 20 (1128 zilhicce 5) Firmanul sultanului Ahmed al 111-lea prin care se poruncefte domnului Moldovei, Mihail Rac,ovild, sa recritteze in grabd un num& suficient de ostapi necesari pentru paza !arid, cu conditia ca cheltuielile de intrelinere sa fie scazute din tribut. Ahmed han, fiul lui Mehmed, veenic biruitor ! Pada printre emirii neamului Mesiei cionorat printre mai marii celor de credinta luiIisus, voievodul Moldovei 1, sfirsitul A-0 fie cu noroc, la sosirea inaltei parafe imparatesti, a-0 fie cunoscut CA firmanul meu purtator de inaltA glorie a fost emis pentru ca tu, care esti voievodul mai sus-amintit, sä recrutezi din acele partisisacompletezi cu un ceas mai devreme numarul trebuincios de ostaci (levend) in vederea pazei aiapararii Orli Moldovei de rautatile dusmanilor legii si, facindu-i sa fie prezenti, sa raportezi la Poarta fericirii mele in clipa in care au fost completati pentru ca, dupA aceea, sa se numeascAi sa se trimita de la Poarta mea purtAtoare de noroc om de inalta incredere care sa-i contro- leze ci sa -i numerecisä-i tread, in defter. De asemenea, sa -i pui ci sa-i acezi pe levenzii cei pomeniti in acele locuri ale vilaietului aratat unde este nevoie de paza si, depunind multe eforturi in privinta apArArii impotriva dusmanilor credintei, sa nu arAti nici un fel de nepasare*isa nu intirzii inscrierea levenzilor de care s-a amintit mai sus. Pentru ca cheltuielile necesare pentru levenzii aceia sa fie socotite si scAzute din tributul tArii mai sus- aratate, sa se inregistreze cum trebuie data inscrierii for ; iar tu sa depui toate eforturilegistraduintele tale pentru a-i recruta si a-i completa cu un ceas si cu o zi mai devreme, cu conditia ca levenzii aceia sa fie buni de treabilaiviteji si capabili de luptAcisit to feresti de intirzierei nepasare. Astfel, la sosirea poruncii mele ilustre,Iti cer sa procedezi potrivit cuprinsului inaltului firmanadueltor de noroc,

207 www.dacoromanica.ro care a fost emis cu cinste in acea,st5, privintl In sensul ara'tat mai sus§i care cere supunere §i ascultare, §i g to fere§ti foarte mult de fapte§i purtari contrare. A§a sa §titi §i A aveti incredere in ilustrul sewn ! Scris in a cincea zi a lunii zilhidjge din anul o mie §i o suta§i douazeci §i opt.

Arh. St. Buc., Doc. turc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 128-129. Suret, Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia, OAK, 13/28. Rez. Cat.,II, nr. 713, cu data : 1709 februarie 1-10 (1120 zilka'de, eualur ). 1 Mihail Racovita (25 decembrie 1715-25 septembrie 1726, a treia domnie).

203 1717 martie 19 (1129 rebi II 5) Firmanul sultanului Ahmed al III-lea prin care, la cererea patriarhului Hrisant din Ierusalim, se poruncefte cadiilor din Rumelia ca preolii care aduc odoare bisericefti din Idrile romane la Constanti- nopol, spre pdstrare, sd nu mai fiene,cdjili pe drum prin cerere de vantd pi alte ddri.

Hiftve Ahmed han, fiul lui Mehmed, ve§nic biruitor ! Onorati printre cadii §i judeeltori, izvoare de virtuti §i elocventa, voi, care sinteti cadiii aflati pe drum, incepind din vilaieturile Tarii Romanekti §i Moldovei pinl la Poarta fericirii mele, A va creases virtutile, cind va sosi inalta parafa impaateascl, g §titi ca numitul calugar (rahib ) Hrisantos 1, care, prin beratul meu purtator de inaltA cinste, se afll ca patriarh ortodox la binecuvintatul Ierusalim, prezentind arzuhal la Poarta fericirii mele, a facut cunoscut a au vrut sa aduel, spre pastrare, la bisericile for din Istanbul, cArtile de evanghelie(Incil) §i candelele §i candelabrele manastirilor §ibisericilor aflate in vilaieturile mai sus amintite §i apartinind Ierusalimului cel binecuvintat, precum §i celelalte odoare ale bisericilor, pe care ei be folosesc, potrivit obiceiului credintei lor. Dar cind alugarii sai aduceau obiectele mai sus amintite, de§i nu aveau lucruri de la care g fi fost nevoie de a se percepe dare vamala, ei au fost totu§i suparati §i persecutati pe drum, prin locurile pe unde s-au dus §i s-au intors, de atre intendenti (iimenna) §i de ceilalti pastatori ai ordinii 2, prin cerere de clgri, numai §i numai pentru a lua bani de la ei. El s-a rugat pentru o poruna de a mea in sensul ca a nu se ingAduie ca ei A fie persecutati §i suparati fara motiv §i fara firman, contrar poruncilor ilustre pe care le are in mina sa. De aceea , and an fost cercetate condicile de venituris, aflate spre plstrare la vistieria mea imperialg, s-a vazut scris ca binecuvintatul Ierusalim fiind pe seama sus-numitului calugar, care este patriarhul ortodoc§ilor, in beratul §i poruncile ilustre, date in mina sa, se preci- zeag, din trecut §i pinA acuma, precum ca, atit timp cit nu an obiecte de la care e nevoie sa se is vamg, cei din ceata pgstrAtorilor ordinii sa nu-i necajeasca, contrar legii, numai §i numai cu scopul de a capata

208 www.dacoromanica.ro bani, nici pe el §i nici pe ealugarii sai, pentru imbracamintea for sau pentru odoarele care, potrivit obiceiului credintei lor, apartin bisericilor §i manastirilor for ". Astfel, s-a dat firmanul meu ca a se procedezepotrivit celor vazute. De aceea, cind va sosi, ilustrul meu firman, a faceti, in aceasta privinta, potrivit poruncii mele care a fost emisa. De asemenea, s& vedeti, iar data sus-numitii nu au inmiinilefor obiecte de la care e necesar a se is vama §i nu se afla 'intr-o stare care a ceaa vreun amestec din partea celor din tagma pastratorilor ordinii, fara motiv §i fara firman, atunci sa nu-i lasati sa-i supere §i sa-i asupreasca, contrar legii §i beratului §i poruncilor imparate§ti. A§a sa §titi §i sa aveti incredere in ilustrul semn ! Scris in a cincea zi din luna rebi-ul-ahir, anul o mie §i o suta §i douazeci §i noua. Din bine pazitul Constantinopol.

Bibl. Acad., DCCCII/4. Orig. (63,5 x 24,5 cm), cu tugra ;scris :divani. Pe verso :insenmari, senmaturA cu coadA etc. Rez . Cat., I, nr. 121, 1 Hrisant Notara. aEhl-i or /. 3 Mukataat delleri.

204 1718 aprilie 10 (1130 cemazi I 9) Poruncd trizirald adresaid eadiului de Giurgiu pi lui Mehmed, capu- gibapi la Poarta, ca sit termine repararea fortifieafiilor cetafii Giurgiu, luind cei 790 gurupi rdmafi la mubapirul Abdullah, care murise in timpul repardrii cetafii. Hive Porunca adresata cadiului de Giurgiu §i lui Mehmed, unul dintre capugiba§ii inaltei mele Curti, sa-i crease& gloria : Cadiul de Giurgiu, mevlana Ismail, sa-i creasca virtutea, trimitind arzuhal la Divanul meu imparatesc, a adus la cuno§tintacaCherestelele trebuincioase pentru repararea turnurilor (kule ) §i palisadelor (piranpo ) §i int'ariturilor (tabiye ) cetatii Giurgiu le taiau raialele de acolo §i tot ele farimau §i argila (a/o) §i goleau lazile. De asemenea, sub supravegherea voievodului de Giurgiu, raialele depuneau eforturi, iar pentru cheltuielile trebuincioase la aceste intarituri se &Muse din partea miriei suma totals de doua mil de guru§i §i fusese numit ca mubmir Abdullah, sa-i creasa norocul, unul dintre ghedikliiinaltei mele Curti. Dar acesta murind, tocmai cind se lucra la reparatii, din asprii predati pentru reparare au ramas §apte sutenou'azeci de guru§i care, prin mijlocirea lui Husein pap, au fost predati in contul zaimuluiHusein din Giurgiu, in mina cgruia se afla §i in clipa de fats. De aceea els-a rugat a se dea iarki ilustra mea porunca pentru a se repara, cu ceea ce a mai amas, locurile care an nevoie dereparatii. Astfel, tu, Mehmed, sa-ti creasca gloria,care e§ti numit peste mubaiaagiii din Rusciuc, a§a cum s-a scris mai sus, a iei de la aratatul Husein gurqii aceiasi,desemnind om din partea ta, sa faci sa se repare, sub supravegherea ta,§i sa se completeze locurile ramase nereparate,

16 c. 2474 209 www.dacoromanica.ro iar dupa terminare sa aduci la cunostinfa. Pentruaceasta s-a dat ilustra mea porunca. Firmanul meu, purtator de inalta glorie,a fost emis pentru Ca, atunci and se va face telhis, a se scrie ilustramea porunca, potrivitcerinfelortelhisului. De aceea s-a dat tescherea (tezkere)ca sa fie scrisa ilustra porunca, asa cum s-a aratat. La 9 Dja. anul 1130. Sigiliul : Osman...

Arh. St. Buc., Micro!. Bulgaria, rola 2, c. 31. Orig., Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia, OAK, 141/8; scris : neshi divani. Rez. Cal., II, nr. 761.

1 Cadiul (kadt ).

205 1718 decembrie 13 (1131 muharrem 21) Arzulautorlratilorotomane de la Constantinopol cdtre sultan, aratindu-se cd nu se euvine sit se aprobe cererea domnului Moldovei, Mihail Racovipl, de a se scade din haraciul gra cheltuielile felcute pentru intrelinerea unui numar de 1 500 de levenzi, apa cum i se ceruse prin firman, intrucit paza prii este o obligalie a voievozilor, fdrd contribujia miriei. Arzull limn al supusului de mine este urinatorul : Voievodul Moldovei2 a Mout arz, zicind ca potrivit firmanului emis pentru inscrierea, prin mijlocirea voievodului Moldovei, a unui numar indestulator de levenzi trebuinciosi la paza farii Moldovei si pentru folosirea lor, In locuri potrivite, la slujba de paza, cu condifia ca cheltuielile for sa fie scazute din banii tributului (cizye), pusesem WA fie Inscrisi un numar de o mie cinci sute de levenzi §i-i pusesem la slujba de pall, cu condifia ca cheltuielile for sa fie scazute din gizia". Chid s-a facut socoteall, potrivit arzului sau, s-a calculat ca cheltuielile for se ridica la saptezeci§icinci de mu de gurusi. Intrucit paza farii mai sus-amintite cade pe seama obligafiilor voievozilor Moldovei si nu este nevoie sa fie desemnafi $i folosifi la paza ostasi cu plata din partea miriei, de aceea nu se cade ca, luindu-se in seama porunca aflata In mina sa, sa se dea din partea miriei bani in acest scop. Firmanul depinde de maria-sa fericituli norocosul meu s Capin (sultanam). Insemnare 1: S-a dat scrisoarea la 21 M. 11312. Notd: Documental mai confine $i trei rezolullii.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 128-129. Orig., Bibl. Nat. Chiril gi Metodiu", Sofia, OAK, 13/28; Rez. Cal., 11, nr. 764.

1 Acest arz se afla deasupra textului firmanului din 5 zilhidjge 1128-20 nolem- brie 1716. 2 Mihail RacovitA. 14 decembrie 1718.

210 www.dacoromanica.ro 206 1719 iunie 9 18 (1131 receb, evahtr) Constantinopol Firmanul sultanului Ahmed al III-lea prin care, la cererea domnului Nicolae Mavrocordat, se poruncepte cadiilor din Rumelia ,Si de pe malurile Dunarii sa restituie toateavutiile jefuite din Tara Roma_ neascai sa elibereze pe tog locuitorii robili mai inainte, neingaduindu-se nimanui sa se impotriveasca. Glorio$i printre cadiisijudecatori, izvoare de virtutii eloeVenta, voi, cadiii aflati in partile Rumeliei §i pe malurile fluviului Dunarea, sa va creasca virtutile, cind va sosi inaltaparafa imparateasea, g va, fie cunoscut ea voievodul de acum al Tarii Romane§ti, voievodul Nicolae 1, pilda printre emirii neamului Mesiei, a in§tiintat Poarta Devletului men precum ea, mai inainte de aceasta, an fost devastatesiprAdate avutiile siproviziile unora dintre raialele Tariff RomAne§ti, iar ele au fost luate in robie, §i a cerut bunavointa in aceasta privinta. De aceea voi, care sinteti acum cadii, la sosirea ilustrei mele porunci strapice, BA inapoiati sig predati stapinilor for toate avutiilei proviziile de acest fel, precum §i celelalte lucruri ale raialelor, care au fost devastate §i pradate, oriunde se gasesc ele prin cazalele de sub stapinirea voastra. De asemenea, sa fie sloboziti §i toti locuitorii, dintre raialele mai sus-pomenite, care an fost luati in robie. S-a emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru ca, in aceasta treaba, sa nu lasati pe nimeni sa motiveze sau sa se impotriveasca. Astfel, la sosirea ilustrei mele porunci, cer sa faceti potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceasta privinta, asa cum s-a aratat mai sus, §i care cere supunere §i ascultare §i a va feriti foarte multsisa va tineti departe de contrariul. A§a sa §titi §i g dati crezare ilustrului sernn! Scris pe la sfir§itul (evahtr ) lunii regeb, din anul o miesio suta.sitrei- zeci §i unu. De la re§edinta din bine pazitul Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 118. Suret, Bibl. Nat. ChirilSiMetodiu",Sofia,R.C. 19 (Vidin),p.81 ;scris : neshi-divani. Rez. Cat., H, nr. 766. Nicolae Mavrocordat.

207 1727 Willie1 10(1139 emal, evastt) Constantinopol Firmanul sultanului Ahmed at III-lea, adresat autoritajilor otomane din Rumelia, ca sa nu se mai repete supararile care au fost pricinuite patriarhului Ierusalimului. Acesta plecase eu oamenii soliin parole Moldovei ,Si Tarii Rometnepti, in vederea stringerii de yomeni pentru ccilugarii din Ierusalim. Ahmed han, fiul lui Mehmed, ve§nic biruitor ! Onorati printre cadiisijudecatori, izvoare de virtuti §i elocventa, voi, care sinteti cadiii aflati pe drumul de la Poarta fericirii mele f, i pina in partileTariiRomane§tii Moldovei, sa va creasca virtutile,i voi,

211 www.dacoromanica.ro miitesellimiisivoievozii§ichehaialele §i serdarii de ieniceri §i intendentii de schelesiaianii din vilaiete, precumislujba§ii care sinteti glorio§i printre cei de o seam */ cu voi, s. va crease./ puterea I Cind va sosi inalta parafa imperials, aflati c/ patriarhul cu numele de Hrisantosl, care este patriarhul or todqx al veneratului Ierusalim*i alimprejurimilor sale, prezentind arzuhal la Pragul fericirii mele, a facut cunoscut c., de§i nu era nevoie sa li se pun/ piedici prin locurile pe unde umblau in vederea stringrerii de pomeni, pentru armanii calugari ai veneratului Ierusalim, ca §iin vederea adunlrii banilor de milostenii (vakuf ),proveniti din locurile care au fost daruite mang,stirilor lor, totu§i, in prezent, potrivit vechiului obicei, sus-numitul patriarh idoisprezececsaluggriplecind, impreunl cu §ase slujitori ai lor, in partile pith Romane§tii Moldovei pentru stringerea de pomeni, ei au fost persecutati foarte mult de catre beilerbei §i sangeacbei §i ceilalti, din ceata pazitorilor de ordine,care i-au neckjit atunci cind ei §i-au schimbat infiti§area §i imbrAcarnintea lor, spre a trece cu us,turint/ prin unele locuri primejdioase, pe unde umblau ei,§icind au purtat cu ei arme de lupta, in vederea indeplrarii unor necazuri, impiedicindu-i, totodatil, s. umble §is. adune pomeni. El s-a rugat pentru emiterea unei ilustre porunci de a mea ca a nu fie opriti la ducerea §i la intoarcerea lor §i a nu li se interzica stringerea de bani §ia nu fie persecutati. De aceea s-a dat porunca mea pentru a se face potrivit celor aratate mai sus. Astfel, clad va sosi ilustrul meu firman,väporuncescsaprocedati in accast/ privint5, ala cum cere porunca mea, care a fost emia. De asemenea, voi, care sinteti cei aniintiti mai sus, sl nu ing/duiti, dup./ cum s-a aratat, ca ei a fie impiedicati in trecerea lor prin cazalele de sub stApinirea voastrA §i a nu lasati pe nimeni a le interzicl stringerea de bani de la cei care clan de bun/voie §i nimeni 0, nu se amestece In treaba lor §i a nu-i supere. Ss faceti potrivit cuprinsului ilustrei mele porunci. Ada sa §titi§i saaveti incredere in ilustrul semn! Solis pe la mijlocul (evasit) lui §evval, anal o miei o slit/ k4i treizeci §i non/. De la revdinta din binepa'zitul Constantinopol.

Bibl. Acad., DCCCII/5. Orig. (515, x 76 cm), cu tugra ;scris : divan'. Rez. Cal., I, nr. 132. Pe verso : lnsemnare §i rez. turc. ; semnatura cu coada. 1 Hrisant Notara.

208 1728 mai 1 (1140 ramazan 21) Constantinopol Firmanul sultanului Ahmed at III-lea prin care se comunicd muhafizului de Vidinpicadiilor de pe malurile Dundrii cd veniturile de pe sarea inceircatd la schelele dintre Vidin ysi Chilia au fost aren- date lui Ishak, Mehmed, Ebubekir etc., cu incepere din martie 1728 i pind la sfirpitul lunii februarie 1729, poruncindu-le .i.otodatdsei ingddtlie perceperea deirilor prevazute de firmanul dat pi in beratul acordat arendailar.

212 www.dacoromanica.ro ..I Muhafizul de Vidin, vizirul meu.. 2 *i cadiii aflati pedrum, de la Vidin ping, la schela Chilia (Kili), sa vg, creasca virtutile, dud va sosi inalta parafg, imparateasca, 0, va fie cunoscut ca Mehmed Emin, onorat printre aianii glorio*i, care este divitdarul marelui vizir si onoratul T)amad- Ibrahim pasa... 1,Allah eel preainalt sa-i mentinamarirea, precum *i Ishak, unul dintre ceausii inaltei mele Curti, *i Ebubekir, 0, le creasca gloria, trimitind arzuhal la Divanul meu imperial au aratat caan pe seama lor dreptul de malikiane cu conditia de a lua, ca dari, cite trei aspri noi (sag akce) pentru fiecare suta de ocale de sare din Tara Romaneasca, e,e se imam& in corabii la schelele aflate intre Vidin *i Chilia. De aceea ei s-au rugat pentru ilustra mea porunea in sensul ca, trimitind oameni cu scopul de a le lua in stapinire din partea lor, ei sa le perceapa potrivit beratului purtator de inalta glorie, aflat in miinile lor *i Ann se amestece alicineva din afara. Cind an fost cercetate defterele Contabilitatii generale (Bassmuhasebe), pastrate la vistieria meaimparateasca, s-a vazut scris ca intrucit nu se afla pe seama nimanui sarea din Tara Romaneasca, ce se incarca in corabii la schelele dintre Vidin si ping, la Chilia, ele4 an fost inregistrate din non ca avutii ale miriei (mukataa), cu un venit de o mie de gurusi anual, *i an fost acordate ca malikiane lui Ishak ceaus, unul dintre c,eau*ii inaltei mele Curti, si lui Mehmed Emin, divitdarul marelui vizir, *i lui Ebubekir, luindu-se o mie de gurusi pe*ini (inuaecele), ca sa be stapineasca incepind din prima zi a lui martie (mart), a anului o mie o suta patruzeci5, cu conditia de a achita in fiecare an, la vistieria Portii,banii cuveniti *i sa lise incheie socotelile". Printre conditiile arendarii lor se afla scris ca pentru sarea valaha pe care cetele de negustori o cumpara ,si o ineared in corabiile lor la, schelele aflate intre schela Vidin, amintita mai sus, *i schela Chilia, sa se perceapa, ea taxa de mirie, cite trei aspri noi de fiecare suta de oca". S-a vazut, de asemenea, ca acest lucru se gase*te clan scris *i in beratul care le-a fost dat ;*iacest inscris a fost extras. Astfel, s-a emis firmanul meu glorios ca eisg,fiepu*i.sa le is in posesiunea, lor, potrivit conditiilor inaltului meu berat *i dupg, cerintele actului (temessiik) valabil aflat in miinile lor. De aceea, la sosireailustreimele porunci, va cer sa facetiintocmaifirmanului meu emisinaceastaprivinta*i,potrivitconditiilorgloriosului men berat de malikiane,dat,alai cum s-aaratat,in miinile celor amintiti mai sus, sa-i puneti :pe oamenii desemnati din partea lorsg, stringg, in contul miriei *i sa perceapa cite trei aspri noi pentru fiecare suta de oca de sare valaha cumparata de cetele de negustori *i incarcata in corabiile lor, incepind de la schela Vidin, pomenita mai sus, *i ping, la, schela Chilia. SI nu lasati pe nimeni sg, aduca pagube miriei, prin impotrivire *i aminare, contrar conditiilor aratate in beratul purtator de inalta glorie. Asa sa *110 *i sa aveti ineredere in ilustrul semn! Scris in a dou'azeci si una zi a lui ramazan eel venerat din anul o mie *i o suta *ipatruzeci. De la resedinta din bine pazitul Constantinopol. insemnciri: 1) Sosit la 15 *evvalanul 1140 5.2) Firman emis ca sase perceapa bani pentru mirie de fiecare suta de oca de sane incareatil, in corabii. Dax nu este pentru sarea incarcatil, in carute sa,u pe cai si vinduta in partea, dinspre uscat.

213 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 120. Suret, Bibl. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia, B.C. 19, (Vidin), p. 48. Rez. Cal., II. nr. 780. I S-a renuntat la unele formule. 2 Loc alb. 3 Ef lak luzu. AdicA veniturile din arendareasArii. 6 1 martie 1728. a25 mai 1728.

209 1728 septembrie 7 (1141 safer 2)

Firmanul sultanului Ahnzed at III-lea prin care,laceret ealui Nicolae Mavrocordat, se aducela cunoftinia autoritdtilor otomane de la schelele de pe malurile Dundrii ca a foss anunlatd concesio- narea unor taxe vamale unui grup de asociati. Se porunce§te sd nu se mai amestece in exploatarea sarii romcinoti, inirucit a Jost arendata domnilor Tdrii Romdnesti cu majorarea haraciului. Muhafizul de Vidin... 1, vizirulmeu...2, pasa, preainaltul Allah sa mentina marirea ta, precum si voi... 1, cadiii aflati pe malurile fluviului Dungrea, de la schela Vidin si ping la Chilia, sa 176 creasca virtutile,si, de asemenea, voi, mutesellimiiinazirii sangeacurilor Nicopol si Silistra, sa va creasca gloria ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut Ca voievodul de acum al Tarii Rom'anesti, voievodul Nicolae Mavrocordat 3, pilda printre emirii neamului Mesiei si demn de Incredere printre mai marii celor de credinta lui Iisus, sfirsitul sa-i fie cu noroc, trimitind arzuhal la Divanul meu imparatesc, a dat de Mireca, in trecut, pe cind haraciul Tarii Romanesti era, impreuna cu banii de arenzi, de cincizeci si patru poveri (yiik) de aspri (aloe), se adaugasera, la acestea, Inca treizeci de poveri de aspri, cu conditia ca, de azi incolo, intendentii1islujbasii si arendasii (multezimin)inazirii sa nu se mai amestece la sarea valaha 4, care trece prinschelele NicopoliRusciuc si Silistra", dar ca, dupa aceea, voievodul numit Aga-Matei 5 luase asupra sa ca sa dea, impreuna cu vama sarii, in total, suma de o suta treizeci de mu de gurusi pe an, bani de tribut, cu conditia ca intendentiiQisluj- basii sa nu se amestece la vama sarii valahe si la taxele de trecere sau la darile de cazmale (kazma), orice ar fi ele, incepind de la Braila si pina la Cladova (Feth-ill-Islam). El a mai aratat ca,stapinindu-se in felul acesta, nu se cuvenea amestecul altora prin cerere de vama pentru sarea valaha. Zicindu-se insa ca arum vama sarii valahe, ce se inc,arca in corabii la schelele de la Vidin i ping la Chilia, nu se afla pe seama nici unei persoane si ca nu este trecuta in defter si a nu aduce nici un folos miriei, ea a fost data ca malikiane, incepind din anul o mie o suta patruzeci 6, pentru o mie de g-urusi, sit Inca o mie de gurusi pesini (ntuaccele), cu conditia de a se imam cite trei aspri not de fiecare suta de oca de Bare valaha pe care o incarca cetele de negustori de la schelele mai sus aratate. Dar and ei, contrar obiceiului vechil au cerut dari de la negustori, acestia, la rindul lor, au vrut sa scada ceva din pretul sarii pe care o vind vole- vozii Tarii Rom'anesti, pricinuind astfel daune miriei §iducind la micsorarea sumelor de bani pentru tribut.

214 www.dacoromanica.ro De asemenea, el a mai aratat ca vama, sarii din schelele pomenite fiind cuprinsa, din vechime, in banii tributului Tarii Romanesti, se 015, scris si in clauzele acordate for ca nimeni din afar% sa nu se amestecein nici un fel. De aceea el s-a rugat sa se dea iarasi ilustra mea porunca pentru a se opri darea de sare infiintata contrar instiintarilor facute si a se ridice si a se stearga caidul (kayd) beratului ce li s-a acordat. Cind an Post cercetate defterele Contabilitatii generale, pastrate la vistieria mea imparateasca, s-a vazut ca s-a acordat din non in arendasis-a dat beratul men glorios de. malikiane, pentru o mie de gurusi si pentru o mie de gurusi pesini, pentru ca Mehmed, divitdarul marelui vizir, precumyi Ishak, unul dintre ceausii inaltei mele Curti, sa creasca puterea lor, sa perceapa, ineepind cu prima zi a lunii rnartie din anul o mie o suta patruzeci, cite trei aspri dare de mirie pentru fiecare suta de oca de sare valaha, pe care o cumpara cetele negustorestisio incarca in corabii la schelele dintre Vidini Chilia. De asemenea, asa cum s-a aratat mai sus, la Cancelaria minelor s-a vazut scris ca pe seama voievodului Tarii Romanesti s-au adaugat o data treizeci de poveri de aspri, cu conditia ca intendentii si slujbasii sa nu ceara pentru sarea valaha varna sau taxa de trecere sau aspri pentru cazmalei nimic altceva, iar dupa aceea i s-a urcat tributul (mai) la o suta treizeci de mii de gurusi, tot cu conditiile aratate mai sus. In acest caz, ele slut cuprinse in ponturile de arendare cat] e dcmnii Tarii Romanesti. Afara, de acestea, scaderea pretului sarii de catre cetele de negu- tatori, sub pretextul darilor pe care vor lua de la ei posesorii de malikiane, va duce evident si clarlamicsorarea veniturilor pe care le obtin din sare voievozii Tara Romanesti. De aceea, pentru a feri de tulburari vechiul nizam al voievodatului Tarii Romanesti, basdefterdarul meu, E1 -Hadj- Ibrahim, glorios printre emiri si mai mari, sa-i continue marirea, a facut telhis ca sa fie anulati sters caidul de malikiane a arenzilor (mukataa) mai sus amintite, care au fast date in arena viagera, pentru a, nu se mai cere, de azi incolo, dari pentru sarea valah5 contrar vechiului obicei,i,ca urmare, el a cerut a se dea ilustra mea porunca in aceasta privinta. De aceea, potrivit telhisului sau, stergindu-se caidul de malikiane, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru a se face asa cum s-a scris mai inainte. Astfel, la sosirea ilustrului meu firman, sa procedati potrivit poruncii mele date in aceasta privinta. Asa cum s-a aratat, In defterele de la vistieria mea imparateasca s-a vazut scris ca la giziaua Tarii Romanesti s-au adaugat o data treizeci de poveri de aspri, iar dupa aceea, cu aceleasi conditii, tributul (malt) ei a fost urcat la o suta treizeci de mii de gurusi. In felul acesta, ele 8 au intrat in arenda voievozilor Tarii Romanesti. Afars de acestea, este clari e in vazul tuturor el cererea cetelor de negastoride a lua cu pret scazut sarea pe care o cumpara, sub pretextul dirilor ce vor fi luate de stapinii de malikiane, va duce la scaderea veniturilor pe care be capata de la sare voievozii Tarii Romanesti. De aceea, pentru a feri de tulburari vechiul nizam al voievodatului Tarii Romanesti, a fost anulat si sters inscrisul de malikiane al arenzilor mai sus amintite, care au fost date pe viata, pentru ca sa nu se mai ceara dare de la sarea valaha, contrar vechiului obicei. Astfel,sit nu

215 www.dacoromanica.ro mai necajiti §i sa, nu mai suparati, de azi incolo, contrar obiceiului vechi, pe negustorigipe nimeni dintre ceilalti, Cu cerere de dari pentru sarea valaha prin schelele mai sus pomenitegisa, nu lasati pe nimenisari persecute sau sa-i necajeasca. Asa sa stitii sa aveti incredere in ilustrul semn! Scris in a doua zi a lunii safer eel norocos, din anul o miegio suta sipatruzecigiunu. Deasupra textului : Firman pentru sareavoievodului Tarii Romanesti.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 119. Suret., Bibl. Nat. Chiril si Metodiu", Sofia, B.C. 19 (Vidin), p. 74 ; scrisneshi. Rez. Cat., II, nr. 781. 1 S-a renuntat la unele formule diplomatice. 2 Loc alb. 3 Iskertet -zade Nikolay. 4 Eflak luzu. 5 Matel Basarab. 19 august 1727 6 august 1728. 7 Maden Kalemt. Darile pentru sue.

210 1728 noiembrie 4 13 (1141 rebi II, evail) Con stantinopol

Firmanul sultanului Ahmed al 111-lea prin care se poruncefte cadiului din Isamea fi altora s4 nu ingaduie persecutarea negustorului Dimi- trafcu din Tomarova de catre diverpi raufdaltori. Hiive Ahmed han, fiul lui Mehmed, vesnic biruitor ! Pilde printre cadiigijudecatori, izvoare de intelepciunei elocventa, cadiii din Isaccea vi... 1,sa va creasca virtutile, cind va sosi inalta parafa, imparateasca, sa stiti ca supusul nemusulman (zimmi) cu numele de Dimitrascu, unul dintre locuitorii satului numit Tomarova, dependent de cazaua Isaccea si care face parte din satele de vakuf, aflate sub supravegherea agalei Portii mele purtatoare de fericire, prezentind arzuhal la Pragul fericirii mele, a facut cunoscut ca, acesta, apartinind tagmei de negustori, a umblat un timp prin partile Moldovei cu negotuli, cu toate ea nu faptuise nimic contrar prevederilor seriatului si nu necajise pe nimeni f;4 i desi nu se stabilise nimic impotriva lui, potrivit seriatului, totusi, in localitatile din cazalele aflate sub dirigairea voastra, pe unde a trecut el, a fost persecutatginecajit foarte mult din partea celor dornici de inavutire,precum si de catreuniiraufacatori, numai pentru a smulge bani, iar prin atitarea unor pizmasi, i-au cerut bani (ak9e), zicindu-i : Tu umbli, de la un timp incoace, prin partite Moldovei si faci negot ; sa ne daii noua, cite putin din cistigul tau, cad altfel vom face in asa fel ca s'a fii prins i i to vom invinovati". El a mai facut cunoscut a, contrar ilustrului seriatgipe nedrepti far& Naha porunca, ei 1-au suparat si 1-au necajit foarte mult, cerindu-i aspri si sub alte pretexte. El s-a rugat sa dau porunca mea imparateasca pentru ca sa, nu fie persecutati necajit in felul acela, iar ei BA fie impiedicatigiinlaturati. De aceea am poruncit ca, cercetindu-se potrivit seriatului, sa, nu se ingaduie

216 www.dacoromanica.ro astfel de supara'ri, contrar ilustruluiseriat si fara inalta porunca. Cind va sosi ilustrul meu firman,sa,procedati in aceasta privinta potrivit poruncii emise, iar data in cazaua oricaruia dintre voi se vor face asemenea incalcari, mai intii sa le cercetati o data potrivit seriatului, iar pricinile care nu vor fi incheiate,sa' vaingrijitisa le cercetati cu dreptate si just* totala. Daca, lucrurile stau asa cum vi s-a Mout cunoscut, atunci sa procedati potrivit cerintelorseriatului, ca si alta data. De asemenea, daca cineva isi vede de treaba lui si,nefacind nimic eau si nesuparind pe nimeni, nu s-a stabilit nimic impotriva lui dupa seriat, atunci sa, nu lasati, contrar seriatului si pe nedrept si fara inalta porunca, sa fie persecutat si necajit, in felul acela, in localitaile pe unde trece acea persoana, prin cerere de aspri, de catre cei dornici de imboga- tire si prin atitarea for de Care invidiosi. Sl-iimpiedicati sisa-iinlaturati, de azi incolo, pe raufkatori si sa nu lasati pe nimeni sa savirseasca fapte contrare ilustrului seriat si poruncii mele imparatesti. Pe cei care nu se potolesc cu sfaturi, sa nu-i lasati sa, le calce, iar pe cei care nu le iau in seams, faceti arz in scris. Sa procedati in asa fel ca sa nu fie nevoie de o alta ilustra porunca de a mea in aceasta, privinta. Asa sa stiti si sa aveti incredere in ilustrul sewn ! Scris pe la inceputul (mil) lunii rebi-ul-ahir, anal o mie si o suta si patruzeci si unu. De la resedinta din bine pazitul Constantinopol. Bibl. Acad., DLXXXI/36. Orig. (40 x 57,5 cm), cu tugra; scrisdivani ; pe verso : Insemnari. Rez. M. Guboglu, Paleografia,si diplomatica..., p. 138, nr. 35; p. 188 (tau.); Cat.,I, nr. 133. 1 Loc alb (alte localitati).

211 1729 decembrie 27 (1142 cemazi II 6) Cererea domnului Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, precum ci porunca pasei de Hotin, Mustafa pap, pentru ca locuitorii din Hotin, care s-au afezat in Moldova, spre Cerneiuli,stlyiachite ddrile lor, obifnuite din trecut ;cei care se opun, sd fie dui inapoi, iar casele Fi morile for sd fie darimate. Hiive Sa tralasca maria-sa fericitul si norocosul sionoratul meu stapin (sultantm)! In clipa, de fats, unii dintre locuitorii cazalei Hotin, aflata in vecinatatea si in apropierea hotarului Moldovei, tre,cind granija, s-au asezat in satele din Moldova, fkind locuinte not de asezare. Unii dintre ei au mori si matins Mina sicistiga, dar se impotrivescsise indaratnicesc sa-si dea darile trebuincioase, potrivitobiceiului vechi. De aceea, rugamintea noastra este ca, de la astfel de raiale, care, construind locuinte la hotarul Moldovei, stau acolo, sa se is darile trebuincioase, prin mijlocirea starostelui tinutului (nahiye) de Cernauti 1, iar locuintele for sa fie darimate si ei sa fie dusi in cazaua Hotinului. De asemenea, sa fie ruinate si inlaturate, de acum incolo, si morile si vetrele celor care le vor mai infiinta. Rugam in aceasta privinta ilustrul firman al domniei-voastre. In rest, firmanul depinde de maria-sa fericitul meu stapin.

217 www.dacoromanica.ro SemmItyra : Robul de mine, Grigore (Ligor) 2, voievodul de acum al Moldovei. Pe verso, in caractere chirilice : Buiuruldu de la Pasa din Hotin pentru oamenii din raia ce sad pi locul Moldovei. S5, strice caseli, on sa.-si dea danii la Moldova. .Rezaulie in Umbel turea: S-a dat acest buiuruldu pentru ca, potrivit arzuhalului, sa se incaseze, dupa obiceiul vechi, toate darile cerute, prin mijlocirea boierului, staroste de CernAuti; cei care se vor impotrivi si se vor opune, sá fie inlaturati prin ducerea si asezarea lor in satele lor vechi, iar morile (asiyab ) lor, aflate in acel loc, sa fie dArimate si ridicate. La 6 Dj. anul 1142. Sigiliul paisei : Mustafa, supusul, 11223. Bibl. Acad., DCCCl/2. Orig. (22,5 x 32 cm), cu semnatura donmului si sigiliul pasii Scris : neshi-lalik ; doc. deteriorat In parte. Rez. Cal., H, nr. 782. 1 Cernagodja sou Cernagudja. 2 Grigorie al II-Iea Ghica (26 septembrie 1726 aprilie 1733). 3 2 martie 1710 18 februarie 1711. 212 1731 Wile 15 (1144 muharrem 10) Firmanul sultanului Mahmud I adresat eadiilor din Rumelia, poruncindu-lesit nu faed greutaii patriarhului Meletie, at lerusalimului, care ceruse voie s4 piece cu suita sa in *bine Moldovei fi Prii Roma- negti in vederea stringerii de daruri fi bani de la fundaliile pioase de acolo, pentru edlugdrii fi mdaustirile lerusalimului. Hiive Mahmud han, fiul lui Mustafa, vesnic biruitor ! Gloriosi printre cadii si judecgtori, izvor de virtute si elocventA, voi, care sinteti cadiii aflati pe drumul de la Poarta fericirii mele pinii in p'artile prii Romanesti si Moldovei, intelepciunea voastrl A' creases ! Cind va sosi inalta paran, imperiall sa stiti c5, numitul caluggr Miletiosi, care este patriarhul ortodox al veneratului Ierusalim si al imprejurimilor sale, prezentind arzuhal cu pecete la Divanul meu imparltesc, a facut cunoscut precum ca, potrivit conditiilor din trecut, li s-a dat in mina ilustra mea porunc5, in sensul ca eisa', nu fie impiedicati, prin locurile pe unde vor umbla spre a aduna pomeni (sadaka )pentru sarmanii cAlugAri ai veneratului Ierusalim, pre,cum si spre a stringe banii miluiti de pe locurile care au fost donate ca fundatii pioase mgnAstirilor de acolo. Astfel, cind, potrivit odor inregistratesipotrivit obiceiului vechi, patriarhul mai sus amintit si doisprezece calugAri, impreunA cu case slujitori ai lor, vor porni, asa cum an flcut din trecut si pins acuma, spre Tara Roma,- neasel si Moldova, si cind, pentru a trece cu usurintl prin unele locuri primejdioase, pe unde se vor duce si se vor intoarce,isi vor schimba vesmintele si imbraeamintea lor, sa nu se amestece cei din tagma pa,' zi- torilor ordinii 2 sau ceilalti sisa, nu lise punA, piedici, la ducerea si

218 www.dacoromanica.ro intoarcerea lor, precum 0 la stringerea de pomeni. Astfel, el s-a rugat skise acorde ilustra mea porunck,aF,4a cum se dadea in miinile lor, din trecut §i pink acuma. De aceea, cind an fost cercetate condicile de venituri episcopale3, s-a vkzut existenta cererilor, cu sigilii, ale patriarhului mai sus-amintit §i s-a constatat ca, prin inalte firmane, au fost date ilustre porunci fn sensul ck, atunci cind imputernieitii (vekil) trimi0 din partea sus-numitului patriarh vor pleca In vederea stringerii de bani, potrivit obiceiului credintei lor, de la cei care dau de bunavoie, pentru intretinerea sarmanilor caluggri aflati In bisericile din veneratul Ierusalini; ei sa nu fie persecutati, din dorinta de a obtine bani, de catre cei din tagma pazitorilor ordinii, contrar §eriatului §i fara firman, cind ace§tia i,i vor schimba veknnintele §i imbraca'mintea lor, spre a trece cu u§urinta prin unele locuri primejdioase, pe unde se due §i se intorc,qisä nu fie Impiedicati la ducerea §i la intoarcerea lor §i, de asemenea, BA nu fie opriti de a aduna pomeni. Astfel, a fost emis firmanul meu purtgtor de Inaltk glorie pentru a se face potrivit celor vazute*idup'l cum sint conditiile. De aceea, cind va sosi ilustra mea hotarire, va ordon sa faced 4a cum cere porunca mea emisk in aceastk privintk. De asemenea, sk nu ingaduiti ca, contrar beratului purfator de glorie inaltk, cineva dintre cei din tagma pAzi- torilor ordinii sau dintre ceilalti sk se amestece In alkoria lor sau opreasck, pe patriarhul mai sus amintits,ipe oamenii ski, de a stringe haul, potrivit obiceiului credintei lor, de la cei care dau de bunkvoie, pentru intretinerea alugarilor skrmani din veneratul Ierusalim, §isk impiedecati §isk indepkrtati persecutiile lor. A,a sa §titi}isk aveti incredere in ilustrul semn ! Scris in a zecea zi din luna muharrem eel binecuvintat, anvil o mie si o sutk §i patruzeci §i patru. Din bine p6zitul Constantinopol. Bibl Acad., DCCCII/6 si MCLXXV/82 (copie). Orig. (51 x 67 cm), cu tugra ; scris ; dioani. Pe verso : semnAtura cu coada si alte Insemnari ; rez. turc. Rez, Cal., I, nr. 136. 1 Meletie, patriarhul Ierusalimului (1731-1737). 2 Ehl-i or/. 3 Piskopos hlukalaall Del lerleri

213 1731 iulie 16 25 ( 1144 muharrem, evas4) Firmanul sultanului illahmud I catre cadiii de Rusciuc s.a., prin care, la cererea locuitorilor satului Cernovi, din cazaua Bunke, se reinnoieste porunca data de sultanul Ahmed I, ca ei sci, nu fie suparati de zapciii hassului din sangeacul Nicopol, prin cereri de diverse taxe pentru vitele procurate din Tara Romineasca. Pilde printre cadii*ijudecktori, izvoare de intelepciune §i elocventk, voi, care sinteti cadiii de Rusciuc*ide... 1,sit va crease:A virtutile ! Cind va sosi inalta parafA imperialk, sa vä fie eunoscut ck, §i 0 0 0 0 0 altii, din ceata de surekcii (sfirekci ), dintre raialele satului Cernovi 2, care depinde de cazaua Rusciuc*iface parte din satele de vakuf ale faposatei Mihrimah-Sultan s,mormintul sk-ifieparfumat, facind arzuhal la Pragul fericirii mele, an iiwtiintat ca, pentru vacile*ialte vite, pe care ace0ia be cumpilrau cu banii lor din partea Tkrii Romane§ti,

219 www.dacoromanica.ro pentrunevoilefordeintretinere,plateaudareadetrecere4in locurile unde s-a dat firman sä se dea vama de trecere, §i le pa§teau apoi pe pgminturilesatelor for proprii, precumsiale satelor unor zaimi 5 §i timarioti 6,§i le adgpau in locurile de adapare, dar nu le pg§teau de loc pe pgminturile satelor de hass-uri,apartinind mutesarrifului de Nicopol. Nu trebuia sä se amestece careva in treburile for §i nu trdbuiau a fie oprimati sau necajiti in nici un fel, prin cerere de bani pentru adapat 7 sau sub alte pretexte. Ei au mai aratat Ca, totu§i, capeteniile satelor de hass, din sangeacul Nicopol, veneau de fiecare data peste ei cu cite cincisprezece-douazeci de calareti, cind pe drum, cind in locurile de adgpare §i, contrar ilustrului §eriat §i impotriva defterului, ii persecutau §i-i tiranizau foarte mult, zicindu-le : Dati-ne numaidecit taxa, pentru adapare", iar pe unii ii prindeau §i-i loveau §i le luau toti banii. Din aceasta pricing, se daduse, mai inainte de aceasta, pe vremea unchiului meu, sultanul Ahmed han 8, o ilustra poruncg, a§a cum s-a scris mai sus, ca sa nu se mai faces astfel de asupririgipersecutii din partea, zapciilor hass-ului mai sus-amintit, prin cerere de bani sub nume de dare de adapare sau sub alte pretexte de acest fel, iar cei care savir§esc astfel de fapte a fie opriti §i inlaturati. Dat fiind c& ei an cerut reinnoirea firmanului anterior,s-a dat, de aceea, porunca mea ca a nu seingaduie necajireagioprimarea lor,contrar legii§idefteruluisi fares sened. Astfel, cind va sosi, sa se faces potrivit poruncii mele emise in aceasta privinta. De asemenea, sit vg ingrijiti cu dreptatei cu justete totals de cele aratate mai inainte. Daces e a§a cum s-a facut cunoscut, sa §titi ca nu dau deloc ilustra mea ingaduinta ea, in zilele domniei mele fericite, raialele §i beraialele sau altii sa fie tiranizati §i persecutati intr-un fel oarecare. De vreme ce vitele acestora nu past pe pa§unile din terenu- rile satelor de hass ale sangeacului de Nicopole §i nu sint adapate acolo, idaces, in acest caz, zapciii satelor din hass-ul acela yin, intr-adevar, cu cite cincisprezece-douazeci de calareti §i-i persecutegi -inecgjesc, contrar *eriatului §i contrar legii §i defterului, prin cerere de bani sub nume de taxes de adgpare, atunci sa be interziceti §isg-i indepartati. Sa nu lasati de azi incolo cgpeteniile sa-i persecute §isa-isupere, intr-un fel oarecare, pe ace§tia, contrar legii §i defterului §i impotriva poruncii mele imparate§ti. De asemenea, pe cei care nu an nici un amestec in aceasta treabil, s& nu-i lasati ss aiba vreo pretentie, iar cei care, nedind ascultare, se indafatnicesc§ise impotrivesc, raportatisisa-idati de *tire la Poarta fericirii mele, scriind numele §i semnahnentele for §i argtind intocmai cum s-au petrecut faptele. Sa nu faceti sa mai fie nevoie de trimiterea unei alte porunci ilustre de a mea, la o altjalba in aceasta privinta. A.$a s& §titi §i s& aveti incredere in ilustrul semn! Scris pe la mijlocul (evastt) lunii muharrem eel venerat, din anul o mie §i o sutg §i patruzeci §i patru. NW. La acest document, data nu corespunde cu anii (1736-1737) la care se refers R.C.6 (Rusciuc). Nu s-a putut verifica dupes original, iar microfilmele nu cuprind toate elementele pentru identi- ficare §i determinare.

Arb. St. Buc., Micro!. Bulgaria, rola 2, c. 172. Suret, Bibl. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia. R.C.6 (Rusciuc), p. 14 a ; scris : neshi- la'lik. Rez. Cal., II, nr. 785.

220 www.dacoromanica.ro 1 Loc alb. 2 In unele documente turcesti Cernovi este o alto denumire a localitAtii Rusciuc. Pro- babil Cernovi s-a contopit cu timpul cu Rusciuc. 3 Printesa Mihrimah, fiica sultanului Suleiman Magnificul. 4 Boc-i ubur. 6 Zuama (pl.din L.aim). 6 Erbab-i timar. 7 Saved akcesi. 3 Ahmed al III-lea (1703-1730).

214 1733 iunie 24 iulie 3 ( 1146 muharrem, evant) Firmanul sultattului Mahmud I prin care se poyuncefte lui Chigote al II-lea Ghica, domnulTariiRomdnesti, sal dish ugti Cislele ivfiiviate in Tara Romdneascet de locuitorii din Silistra ci din gminejwilni Sci sd perceapii &trite cuvenite pentru pcimat, potrivit fi9manelor din trecat. Poruncg adresatg voievodului Ligor, voievodul Tarii Romanesti : Unii dintre locuitorii de pe malurile Dungrii si din Silistra stgpinesc pgminturile si propriefa'tile care apartin raialelorsiboierilorsialtor sgrmani de pe pgmintul vilaietului Tarii Romanesti si care se aflg in miinile lor, din mosi strgmosi, din epoca cuceririi impgrAtesti. Astfel, ei s'avirsesc acolo totfelul de oprimgrii atacuri,incitrautgtilelor au dus la desngdejde raialele. Pe lingg acestea,ei due acoloherghelii de cai si turme de ofsialte animale, pentru a le paste in locurile de iernat (beak) pe care le-au infiintat in vilaietul argtat. Cind li se cer darile datorate, cei argtati mai sus, zicind cg :aceste locuri de iernat sint in posesia noastrg", fac gilceava si, pe Rugg faptul cg nu plgtesc &rile pentru animalele lor proprii, ei amestecg printre vitele fori animalele raialelor din imprejurimisi,astfel, nu le lasgnici pe ele sa dea acestedgri, pe care le incaseazg apoi ei, impotriva legii. Indazneala lor merge ping acolo incit iii ridicg armele impotriva stringAtorilor de dari(tahsildar ) si impotriva capudanilor 1 trinli,i pentru stringerea acestor dari,avir- sindsialte nelegiuiri asemanatoare. Desi an fost emise mai multe ilustre porunci, cuprinzind sfaturi severe, ca sa se incaseze de la cei mai sus -aratati (Wile cuvenite, potrivit obiceiului tarii 2, 0 sa fie dgrimatecislele infiintate,iar pe viitor sa nu se mai infiinteze altele, totusi, in ultimul timp, s-a aflat ca niste negutgtori din tagma lazilor si alti raufgatori, Redind ascultare, si-au asezat iargsi, in ciuda ilustrelor mele porunci, taberele lor de lung in localitatea numitg Zemha 3, din cuprinsul hotarelor (hudud) vilaietului Tarii Romanesti si din fatacazalei Sistov 4. In acelasi timp, ei au inceput sa necajeasca raialele sgrmane ; pe unii locuitoriii bat pe nedreptsiiiomoara-,. Cind, mai inainte, se aduseserg la cunostintg tiraniile si persecutiile lor, atunci, in luna regeb eel unit din anul patruzeci i cincis, fusese elnisa cu cinste o poruncg ilustrg, potrivit cuprinsului ilustrelor porunci mai vechi, prin care se ceruse mubasiruluiHusein, ceausul, unul dintre ceausii ienicerilor inaltei mele Curti, sa -i creasca norocul, ca sa distrugg locurile de iernat, infiintate de acestia,i sa inla'ture si sa impiedice persecutiile lor, iar ei

221 www.dacoromanica.ro sä nu mai puns de azi inainte, in nici un fel, piciorul in vilaietul Tarii Romanesti si cas&-iimpiedice asa cum trebuie. Acum s-a facut iarasi cunoscut ca locuitorii de mai sus, nedind ascultare poruncilor mele ilustre, indraznesc din nou sa Lea persecutii si oprimari. De aceea a lost emis firmanul meu glorios pentru ca tu, care e4ti voievodul mai sus aratat, sa fad intocmai poruncilor mele care au fost emise mai inainte si sa incasezi si sa stringi de la ei &Arne cuvenite si sa ruinezi pe care le-au imfiintat, precum sipe cele din fata *istovului. Zelul tau sa fie pentru o cit mai buns cirmuire a raialelor tale si pentru prosperitatea tarii tale. Sa te feresti si sa te tii departe de contrariul! Yn evasit muharrem, anul 1146. Deasupra textului: Suretul inaltei porunci. Sub text: Potrivit cu originalul.

Suret, Bibl. Acad., DLXXXI/41 a. Rez. Cat., I, nr. 138.

1 Aici In sens de capitani sau slujitori domne§ti. 2 Add-i belde. a Zemha, Zimnicea, greit redat de cop4tisitraducAtori. 4 Zi00/11,4tov, azi Svi*tov, pe malul drept al Dunarii, In R. P. Bulgaria. 5 18 decembrie 1732 16 ianuarie 1733.

215 1736 august 19 28 (1149 rebi II, evasit)Sesul 'same. Firman,u1 sultanului .117ahniud I prin care se poruncege autoritalilor otomane de pe nzalurile Dunarii ca haracerii sa nu ingliduie persecutii in Tara Roindneascd sub pretextul cererii de tribut sat( alte dari ce nu li se cuvin. Gloriosi printre cadii si judecatori, izvoare de virtuti si elocventa, voi, care sinteti cadiii de Nicopole si de Silistra si de Rusciuc si de Braila, sa va creasca intelepciunea, precum si voi, mutesellimul de Silistra si mutesellimul sangeacului de Nicopol, care sinteti pilde printre cei de o seam& cu voi, sa va creasca norocul! Cind va sosi inalta parafa imperiala, sa va fie eunoscut ca voievodul de acum al Tarii Romanesti, voievodul Iskerlet-zade Kostantin 1, pilda printreemirii neamului Mesiei,trimitind arzuhal la ordia mea imparateasca, a facut cunoscut ea, mai 'inainte de aceasta, cind se adusese la cunostinta faptul ca, deli stringatorii de tribut (cizyedar ) din Silistra si din Rusciuc si din Braila si din Nicopol nu au nici o legatura cu raialele Tarii Romanesti, trimit, totusi, din partea lor, pe colgiii lor, care tree in hotarele Tarii Romanesti si umbra din sat in sat, zicind : cautam raiale straine datoare sa dea gizia", si asupresc raialele Tarii Romanesti si,necajindu-le si facindu-le fel de fel de nedreptati siinspaimintindu-lesiamenintindu-le, iau cu silaraialele valahe pe care le gasese si, punindu-le in lanturi, iau cu silnicie banii lor, contrar conditiilor prevazute in berat, iar din cauza tiraniilor siatacurilor lor, uncle dintre raialele Tarii Romanesti s-au imprastiat sis-au nenorocit si s-au tulburat. De aceea fusese emisa atunci inalta mea poruncain sensul ca tiraniile si persecutiile de acest fel, ale celor amintiti mai sus, sa fie oprite si indepartate de pe sarmanele raiale ale Tarii Romanesti.

222 www.dacoromanica.ro El a mai aratat a, totuo, §i in prezent, cei care stunt insarcinati cu stringerea de gizia, in cazalele pomenite trimit pe colgii in partea Tara Roma- nesti si, contrar clauzelor beratului, savirsesc tiranii si asupreli. De aceea el s-a rugat pentru acordarea ilustrei mele porunci ca sa,fie oprite si inlaturate persecutiile celor amintiti mai sus. Cind an fost cercetate caidurile de porunci aflate in pastrare la Divanul meu imperial, s-a gasit scris si inregistrat ca se daduse ilustra mea porunca, asa cum s-a aratat. Astfel, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie in sensul de a se proceda dupa cerinta ilustrei mele porunci emise mai inainte. Astfel, cind va sosi prezenta, procedind potrivit cuprinsului firmanuluicare a fost dat cu onoare in aceasta privinta si care cere supunere si ascultare deplina, va poruncesc A' nu aratati, de azi incolo, ingaduinta si sa nu dati permisiune pentru a se face contrariul. Asa a §titi §i A aveti mncredere in ilustrul semn! Scris pe la mijlocul (evasit) lui rebi-ul-ahir, anul 1149. Sesta Isaccei, Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 171. Suret, Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia, B.C. 6 (Rusciuc), p. 16 (124); scris : neshi-divan!. Rez. Cat., H, nr. 789. 1 Constantin Mavrocordat, domnul pril Rominesti.

216 1736 august 19 28 (1149 rebi II, evasit)$esul Isaccei Firmanul sultanului Mahmud I Mire autoriteyile OW110116 din sangeacul Silistra, poruncindu-le ca, potrivit obiceiului vechi pi at arzului domnului Constantin Mavrocordat, taxele vamale din Tara Romcireascli sa fie percepute de mubafirii boierilor desemrati de (1011217i,si, am cum fusesera date porunci ,Si altadata, nimeni dintre wegustori s4 nu se ()pun& Gloriosi printre cadii sijude,catori,izvoare de intelepciunesi de elocventa, voi, care sinteti cadiii din sangeacul Silistrei, de pe malurile fluviuTui Dunarea, sa vg, creases virtutile, precum si tu, mutessellimul de Silistra, care esti pilda printre aiani si cei gloriosi, sa-ti creases gloria! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut ca actualul voievod al Tarii Romanesti, voievodulIskerlet-zade Kostantin1, pilda printre emirii neamului Mesiei, trimitind arzuhal la ordia Inca imperials, a adus la cunostinta ca, mai inainte de aceasta, in anul <0 mie o suta> patruzeci si sapte 2, in timpul fostului voievod 3, potrivit ilamului basdef- terdarului El-Hadj-Halil, sa-i continue gloria, fusese emisa inalta, porunca in sensul urmator : intrucit stringerea si perceperea taxelor de giim,riik ale phi Romanesti, care poarta denumirea de vama", se lasa, din trecut si ping acuma, din partea voievozilor, pe seama a doi boieri, iar boierii mentionati mai sus, desemnind mubasiri la schelele siinlocurile de trecere de pe malul fluviului Dunarea, din interiorul hotarelor Orli mai sus-amintite, luau, din trecut si pina acuma, &rile de vain/ de la negustorii care se due si se intorc, sa se respecte vechiul obicei de stringere si percepere a taxelor vamale care se luau la fiecare din schelele si locurile de trecere si din trecatorile Tani Romanesti, iar cei care aminA, sau se impotrivesc, sa fie raportati si cunoscuti. El a mai aratat a, totuo,

223 www.dacoromanica.ro unii, contrar inaltei poruncisi impotriva obiceiului vechi, amina plata lorifac gilceava, si se gindesc sa aduca pagube avutiei miriei. De aceea el a cerut emiterea ilustrei mele porunci pentru ca taxele vamale amintite sa fie strinse si percepute potrivit cerintelor vechiului obiceii sa nu se ingaduie aminarea din partea nimanui, contrar inaltei poruncisivechiuluiobicei,inimeni sa nu fielasat sase impotriveasca. Astfel, cind au fost cercetate condicile aflate spre pastrare la Divanul meu imperial, s-a gasit scrissiinregistrat precum ca a fost data ilustra mea porunca in sensul aratat mai sus. De aceea s-a emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru a se proceda potrivitcerintelor ilustrei mele porunci care fusese data mai inainte. Astfel, cind va sosi, procedind potrivit cuprinsului firmanelor care au fost emise cu cinste, mai inainte si acuma, in aceasta privinta si care cer supunerei ascultare deplina, va poruncesc sa nu dati invoire, de azi incolo, si sa nu aratati ingaduinta pentru contrariulsisa nu lasati pe nimeni sa amine plata lor.SA' aveti ineredere In ilustrul semn! Scris pe la mijlocul (evasit ) lui rebi-ul-ahir,anul 1149. De la tabara de iernare : Sesul Isaceei. Arh. St. Buc., Micro!. Bulgaria, rola 2, c. 170. Suret, Bibl. Nat. Chiril5iMetodiu", Sofia. R.C. 6 (Rusciuc), p. 16 a, verso ; scris neshi-divani. Rez. Cat., II, nr. 788. 1 Constantin Mavrocordat. 2 1147 H. = 3 iunie 1734 23 mai 1735. 3 Grigore alII-lea Ghica (1733-1735).

217 1737 mantle 2 ( 1149 Fevva,1 29) Babadag Firmanul sultanului Mahmud I adresat autoritaglor otomane din Giurgiu fi Braila pentru ca, potrivit arzului domnului Constantin Mavrocordat, sa nu fie Wag ceilalli cumparatori de cereale sit se amestece la col a- biile unor reisi din Giurgiu ,si Braila, desemnate sa transporte zaherelele procurate din Tara Romaneasca.

Onorati printre cadiiijudecatori, izvoare de virtuti si de elocventa, voi, care sinteti cadiii de Giurgiu si de Braila, sa va creasca virtutile, precum si voi, vechilul arenzilor (mukataa ) din Giurgiui vechilul nazirului din Braila, care sinteti onorati printre cei de oseama cu voi, sa va creasca norocul! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut ca zaherelele miriei,pentru care se daduse firmanul meu sa fie cumparate din vilaietul Tarii Romanesti, prin mijlocirea voievodului de acum al vilaietului Tarii Romanesti, voievodul Constantin1,sfirsitul sa-i fie cu noroc, sint pregatite si se afla gata la schelele din Giurgiu si Braila, dar fiind greu de procurat corabii, voievodul mai sus- amintit a adus Ia cunostinta acest fapt, rugind sa se dea ilustra mea porunca in sensul ca, pentru transportarea zaherelelor pomenite la hambarele din Isaccea, sa fie desemnatei numite corabiilei galerele reisilor cu numele de : Katana-MehmediSubhigiKahvedji-Hasan din Rusciuc (Rweuk/u), care sint proprietari de corabii la schelele mai sus-ara'tate. Astfel, zaherelele aflate la schelele acelea, incarcindu -se fn corabiile lor,

224 www.dacoromanica.ro sa fie transportate cu un teas mai devreme la hambarele din Isaccea, iar pentru aceasta nimeni din alts parte sa nu se amestece la corabiile mai sus mentionate. De aceea, avind greutati in pastrarea, asa cum trebuie, a zaherelelor cumparate din vilaietul Tarii Romanesti §i aflate la schelele ei, s-a dat firmanul meu ca, pins, ce zaherelele nu vor fi ineareate in Intregime si nu vor fi predate la hambarele din Isaccea, nimeni dintre ceilalti mubaiaagii sa nu fie lasat sa se amestece la corabiile din schelele voastre, asa cum s-a aratat mai sus. Atunci cind va sosi ilustra mea porunca, cer sa se procedeze potrivit poruncii mele emise in aceasta privinta. De asemenea, dupe cum s-a aratat mai sus, intrucit sint greutati in pastrarea, asa cum se cuvine, a zaherelelor cumparate din vilaietul Tarii Romanestigiexistente la schelele de acolo, sa nu-i lasati pe ceilalti cumparatori sa se amestece la corabiile din schelele voastre, piny ce zaherelele nu vor fi incarcate In Intregime si nu vor fi predate la hambarele din Isaccea. Asa sa stitigisaaveti incredere In ilustrul serrm ! Scris in a douazeci si noua zi din sevval, anul o mie si o sutagi patruzeci si noua. Din tabara de rernare : Babadag. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 169. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metodiu", Sofia. B.C. 6 (Rusciuc), p. 37a, verso ; scrisneshi- divani. Rez. Cat., II, nr. 791.

1 Constantin Mavrocordat.

218 1737 martie 3 12 (1149 zilka'de, emit) Babadag Finnan prin care sultanul Mahmud I poruncepte autoritdfilor otonane de pe malurile Dunarii sli interzica olacilor de a mai pcitrunde in Tara Itomaneascd, uncle ii persecutau pe locuitori, affc cum fame cunoscut Constantin Mavrocordat, domnul Tarii Bomdnegi, cerind fi, o poruncci de interdiclie. Onorati printre cadiij judecatori, izvoare de virtuti si de elocventa, voi, care sinteti cadiiii naibii de pe malurile Dunarii, Incepind de la Isacceagipins la Nicopol, sit va creasca virtutile,givoi, mutesellimii, nazirii si intendentii de schele, gloriosi printre cei de o seams cu voi, sa va creasca norocul! Cind va sosi Malta parafa imparabeasca, sa va fie cunoscut ca voievodul de scum al Tarii Romanesti, voievodul Iskerlet-zade Constantin, pilda printre emirii neamului Mesiei, trimitind arzuhal 1a inalta mea Curte, a dat detire ca, datorita apropiatei mele expeditii imparatesti, purtatoare de noroc, olacii care circula din Rumelia spre ordia mea imparateasca si de la ordia Imparateasca spre Rumelia, preferind sa se abate din drumul for dreptgisatreats prin Tara Rom'aneasca, persecute si oprima In fel si chip pe sarmanele raiale din Tara Roma- neasca, prin cerere de cai de posts (menzil), iar cu alte fel de fel tiranii gipersecutii fac ca raialele dinsatele de pe drum sa se imprastiegi a serisipeasca.intrucitei 1pricinuiescimprastierea inenorocirea raialelor, el 2 a cent si a intervenit pentru erniterea ilustrei mele porunci, adresata vouii,, pentru ca,celor de acest fel, care nu au in mina. for

17-o. 2474 225 www.dacoromanica.ro served privind Tara Romaneascai doresc sa tread, peste fluviul Dunarea (Tuna), sa nu li se mai dea, de azi incolo, oricine ar fi ei, barci de trecere, ci sa fie trimisi pe drumul eel drept. intr-adevar, s-a gasit scris ca se daduse, mai inainte de aceasta, ilustra mea porunca, din partea Divanului meu imparatesc, pentru Ca, din mill fat& de sarmanele raiale, cei care pleaca, de la Poarta, fericiril mele spre ordia imparateasca si la Hotin si la Bender sispre partile Rumelieii, de asemenea, cei care vor fi maziliti din locurile lor, sa fie pusi sa mearga, pe drumul for drept, iar celor care se abat din calea lop sa nu li se dea, in nici un fel, barci de trecere, precumgicai de menzil i persecutiile for sa, fie impiedicate si indepartate". De aceeagionoratul printre emiri si mai mari, El-Hadj-Halil, care este basdefterdarul meu, sa-i continue marirea, a facut si el cunoscut(i'Lint)ca, potrivit cerintei ilustrului men firman, dat mai inainte, sa fie scrisa ilustra mea porunca drastic/ din partea Divanului meu imparatesc. Astfel, a fost emis firmanul meu purtator de inalt/ glorie ca sa faceti potrivit ilam -ului celui nientionat mai sus si sa va feriti foarte mult si sa va tineti departe de contrariul. Astfel, cind va sosi cu ilustra mea porunca, procedind potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceasta privinta si care cere supunerei ascultare deplina, sa nu ingaduitigisa nu permiteti, de azi incolo, fapte potrivnicegisa va feriti foarte multsi sava tineti departe de contrariul. Asa sa §titiisa aveti incredere in ilustrul scum! Scris pe la inceputul (evail) lui zilka'de, anul 1149. De la locul de iernare (mega) : Babadag.

Arh. St. Bsc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 169-168, Suret, Bibl. Nat. CbirilMetodiu", Sofia. R. C. 6 (Rusciuc), p. 37 a, verso,. 38 a; scris :neshi-teelik. Rez. Cat., II, nr. 792.

1 Trimi§ii otomani spre Moldova,cicetatile de margin e. 2 Domnul TArli Rornanesti. 3 Ntlzul bargiri.

219 1737 martie 17 (1149 zilka'de 15) Babadag Firman prin care sultanuilifahmud I poruncege autoritafilor otomane de pe malurile Dundrii sa interzicd amestecul &lora in transportarea la Isaccea a zaherelelor cumpitrate din Tara Romareascd, intriait domnul Constantin illavrocordat ceruse firman pentru un num& de noun cordbii din schela Ismail.

Onorati printre cadiigijudecatori, izvoare de intelepciune si de eloc- yenta, voi, care sinteti cadiii aflati pe malurile Dunarii, sa va crease/ virtutile,givoi, intendentii de schelegimubaiaagiiisiaianii vilaietuluf si oameni ai slujbeil, care sinteti onorati printre cei de o seam/. cu voi, sa va crease/ norocul, cind va sosi inalta parafa imparateasca, aflati cavoievodul Tarii Romanesti, voievodul Constantin, a cerut acordarea ilustrei mele porunci, pentru ca nimeni altul sa nu se amestece, in nici un fel, in transportarea la schela Isaccea a zaherelelor pentru a caror cumparare din Tara Romaneasca se daduse firmanul meu, intrucit pentru aceasta au fost desemnate si numite, dintre reisii din schela Ismail, cora-

226 www.dacoromanica.ro biile persoanelor numite : Mehmed si Suleiman si Molla-Mustafa si Cagiak- oglu-Ahmed si Hadji-Ahmed si Molla-Feizullah si Veli si Tiirkmenoglu §i Seid-Ahmed. Intr-adevar,&iactualul intendent de popasuri g, El-Hadj- Ahmed, sa-i creasca gloria, facusesiel,la rindul sau,cunoscutca, Intrucit cumparaturile din Tara Romaneasca s'int in cantitati mai marl decit zaherelele celorlalte schele, de aceea, data pentru transportarea for nu> va trebui sa se is corabiile din schele, atunci, acest fapt va pricinui Intirzierea transportarii zaherelelor mai sus amintite. Astfel, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru ca tu, -care esti eel mentionat mai sus, la sosirea ilustrei mele porunci, purtatoare de Malta', putere, sa desemnezi, In vederea transportarii cumparaturilor sale $, corabiile reisilor ale caror nume an fost guise mai Inainte, iar pins la transportarea totall a achizitiilor aratate de catre corabiile desemnate, nimeni dintre cei din schelele voastre sa nu se amestece si sa nu-i supere. De aceea, cind va sosi ilustra mea porunca, procedind potrivit cuprinsului firmanului, purtator de inalta glorie, care a fost emis cu cinste in aceasta privinta si care cere supunere si ascultare deplina, sa va feriti foarte mult de purtari si de fapte contrare. Asa 0, stiti t Sa aveti incredere in ilustrul .semn! Scris in a cincisprezecea zi din zilka'de, anul 1149. Din tabara de iernare : Babadag.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgeria, rola 2, c. 167. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metodiu", Sofia.R.C.6 (Rusciuc), p. 40a, verso ; scris : neshi-divani. Rez. Cat., II, nr. 793.

1 i$ erleri. 2 Nilzill emini. 3 Constantin Mavrocordat.

220 1737 aprilie 8 ( 1149 zilhicce 2) Babadag

Firman prin care sultanul Mahmud I poruncefte autorittilitoroto- mane din schelele de pe dreapta Dundrii pentru ca fiecare scheldad -si foloseascd numai cordbiilesale in vederea transportarii la Isaccea a zaherelelor procurate din cazalele de pe malurile Dundrii. Voi, cadiii de Rusciuc si de Nicopol si de *istov (Zigovi) si de Rahova si de Vidin si de Silistra, precum si de Braila, care sinteti onorati printre cadii si judecatori, izvoare de virtuti si de elocventa, sa va creasca intelepciunea, si, de asemenea, voi, mubasirii si chehaielele de achizitii 1si serdarii de ieniceri si aianii vilaietului, precum si oameni ai slujbei, care sinteti gloriosi printre cei de o seams cu voi, sa va creasca norocull Cind va sosi inalta parala imparateasca, aflati ca, intendentul de popasuri 2 de acum, El-Hadj-Ahmed, sa-i creasca puterea,se rugase pentru acordarea ilustrei mele porunci ca, pe masura ce diferitele feluri ode zaherele, care au fost cumparate din cazalele aflate pemalurile fluviului Dunarea, spre a fi date pentru tainurile cetelor de osti desemnate in anul acesta binecuvintat la expeditia mea imparateasca, si pentru care

227 www.dacoromanica.ro se dilduse firmanul meu a fie tra.nsportate, a§a cum s-a facut mai inainte, la schelele voastre, iar de acolo sä fie duse apoi la schela Isaccea, en acele corabii sau cu alte vase , vor fi strinse la schelele voastre, cora- bale fiecarei schele sä fie folosite pentru transportarea zaherelelor aflat e la schelele proprii §i sa nu se amestece altii sub cuvint ca : Incaream zaherele din orice schela". Facind acest ilam, a fost emis, ca urmare, firmanul meu purtator de Malta glorie. De aceea s-a dat firmanul men purtator de inalta glorie pentru ca voi, care sinteti cei amintiti mai sus, la sosirea aeestei ilustre porunci glorioase, sa inearcati, a§a cum s-a scris mai sus, in cora:13E1e aflate in propriile voastreschele zaherelele cese string la schelele voastre, §1 sa nu vä amestecati la corabiile altor schele. Cind va sosi ilustra mea porunca, procedind potrivit cuprinsului ilustrului firrnIn, purtator de inalta, glorie, care a fost emis cu cinste in aceasta privinta §i care cere supunere§iascultare deplina, sa va feriti foarte mult ri sa va tineti departe de purtari §i fapte contrare. A§a sa §titi§isa aratati incredere ilustrului semn! Scris in a §asea zi din luna zilhidjge, anul 1149. Din tabara de iernare :Babadag.

Arli. St. Buc., Micro!. Bulgaria, rola 2, c. 167. Suret, Bibl. Nat. Chiril§i Metodiu", Sofia,R.C.6(Rusciuc),p. 40a, verso ; scris: neshi-dvanii. Rez. Cat.,II, nr. 794.

1 Mubayaa mubagrlert ye kethudalarz. 2 MiZiti ennui.

221 1737 aprilie 12-21 (1149 zilhicce, evasit) Babadag

Firmanul sultanului Mahmud I princareseportmceste cadiilor si cdpeteniilor militare din partea dreaptd a Rumeliei ea sd Mind ostile de spahii pi pe silandarii din acele linuturi si sd le aducd la Isaccea in primdvara anului 1737 (1150 H.), spre a se aldtura ordici imparcitesti.

Onorati printre cadii§i judecatori, izvoare de virtuti §i elocventa, voi, care sinteti cadiii §i naibii aflati in dreapta §i in stinga, drumului din partea dreapta a Rumeliei 1, pins la capat, sa va creasca virtutile, precum §i voi, loctiitorii de chehaiele 2, aianii vilaietului §i oamenii slujbei, glorio§i printre cei de o seams cu voi,sa va creasea norocul, rind va sosi inalta pared' imparateasca, aflati a a fost emis inaltul meu firman glorios pentru ca, in primavara acestui an purtator de semne de bucurie, pe la mijlocul lunii muharrem al anului 1150 3, toti spahiiigi silandarii aflati in partea Rumeliei sa fie prezenti pe §esul Isaccei, sub steagul mariei-saleprofetul lui Allah,§i sa stea gata pentru inalte slujbe, hien, este nevoie ca toti osta§ii amintiti mai sus sa se prezinte sub umbra steagului profetului lui Allah. De aceea voi, toti osta§ii de spahii §i silandari, luati cuno*tinta giaflati de cele aratate mai susi sa va prezentati sub steagul profetului lui Allah, iar data nu yeti fi prezenti, atunei, nu numai ea nu vor fi luate in searna scuzele §i pretextele voastre, dar vi se va veni§ide hac fara

228 www.dacoromanica.ro intirziere. *thud acesta sigursihotgrit, sa procedati ca atare si, potrivit cerintelor inaltului firman care a fost emis,sd, aveti toata grijasi sa depuneti toate eforturilei stradaniile voastre pentru ca, pe la mijlocul lunii muharrem a anului 1150, a fiti prezenti cu totii pe §esul Isaccei *i sa cApatati puteresidevotament pain obtinerea bungvointei mele imparatesti. Astfel, potrivit cerintelor inaltului firman purator de noroc, care a fost emis cu cinste ca sa vd, prezentati sub steagul profetului lui Allah, au fost desemnati ca surugii, dintre ceau*ii oastei de ieniceri, ceaupl Mehmed din Karahisari ceausul Sebil-Husein, pilde printre cei de o seamd, cu ei, sa le creascg norocul! De aceea, dacg vor merge *i vor intra in oricare dintre cazalele aflate sub stgpinirea voastrg, atunci, potrivit cuprinsului firmanuluicare cere supuneresiascultare, a le dati de *tire *i a-i anuntati, in locurile de adunare a poporului, pe spahiisipe silandarisi,neingaduind ca vreunul sa raminO In urma, s5, aveti grip, *i sa depuneti straduinte ca ei sa se prezinte la locul unde Ii s-a poruncit *i sa nu inggduiti ca vreo persoanO sau vreun individ sa ramind, cumva in urma. De asemeneasivoi, care sinteti loctiitorii de chehaiele, depunind tot zelul vostru in aceasa privinta, sa desfaprati steaguiile voastresi sa aatati toaa atentia voasta *i sa depuneti toate eforturile voastre ca sa-i stringeti pe ostasii amintiti mai susi, punindu-vO in fruntea lor,s'a vd, atapti ordiei imp*Orate*ti *i sa ys prezentati sub steagul profetului lui Allah. SI *titi sigur *i hotarit ca cei care fereasca preainaltul Allah vor fi cauza amindrii indeplinirii acestei porunci importante vor suferi urmari drasticesi vor fi pedepsiti cu strapicie. De asemenea, sO nu-i iasati ca, *ezind *i poposind pe drum, ei sa persecute *i sa oprime raialele si beraialele, contrar *eriatului eel venerat, prin cerere de proviziisibOu- turi, ci sa aratati toafa grija voastrg *i sa depuneti toate straduintele *i eforturile voastre ca sa vg alkurati oridiei Impardte*ti la timpul amintit mai sus, impreunO cu osta*ii pomeniti,isa fiti prezenti sub steagul profetului lui Allah. De asemeneaivoi, care sinteti ceau*ii desemnati ca surugii, sa VI creased, norocul, intrucit sinteti slujitorii *i oamenii priceputi ai ogeacu- rilor, aceasta treabO s-a lasat pe seama straduintelor voastre. Astfel, s-au dat scrisori din partea lui El-Hadj-Mustafa, onorat printre glorio*i *i virtuosi, care este aga de spahii, precum *i din partea lui Mehmed, care este aga de silandari, a le continue gloria, pentru ca sa procedati, In aceastl privinta, cu bagare de seamasicu grija, a*a cum se cuvine, ca sl nu raminO in urma nici unul dintre neferii pentru care ati primit porunca, potrivit cuprinsului inaltului firman. Anuntindu-i pe toti &i aducind Ia cuno*tinta tuturor ca a fie prezenti pe cimpul de la Isaccea, la ordia mea imperials, ap, cum au fost insgrcinati, sg vg intoarceti dupa, ce veti ajunge la capgtul drumului din dreapta Rumeliei, iar daca, dintre osta*ii cei amintiti mai sus, vor fi unii care au rOmas in urma, sg-i ata- *ati, de asemenea,sipe eiRugg, oameniivo*trii,ducindu-i pe toti, sg, faceti potrivit firmanului meu eel purator de Walla puteresi savl ,feriti foarte mult *i a v5, tineti departe de contrariul. De aceea a fost emis firmanul meu Tura-tor de inala glorie spre a se proceda a*a, cum s-a scris mai sus. Am poruncit ca sa vg feriti foarte mult *i sa va abtineti de contrariul. Asaa stitii sa aveti incredere in ilustrul semn!

229 www.dacoromanica.ro Scris pe la mijlocul (evaszt) lui zilhidjge, anul 1149. De la bine psazitul : Babadag. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 166. Suret, Bibl. Nat. ChirilofMetodiu", Sofia. R.C.6 (Rusciuc), p 50 a, verso, 51a. 1 Rumelenin say' kohl, corespunde cu drumul care duce de la Istanbul spre Babadag, prin Dobrogea pe litoralul MArii Negre. Kethuda yerleri. 8 11-20 mai 1737.

222 <1737 aprilie 12-21 =-- 1149 zilhicce, evasit> Babadag Scrisoare viziraid catre autorittifile otomane de pe malurile .Dunarii, poruncindu-li-se ca, potrivit firmanului sultanului, sa se ingrijeascd de stringerea optilor de spahiigisilandari in primavara anului 1737, spre a fi atapate la oastea impeirateasca aflatd pe fesul Isaccei.

Voi, rIspinditorii seriatului, care sinteti cadi-efendiii9inaib-efendiii, aflati pe drum, atit pe partea dreapta, citi pe partea stingy a aripii drepte a Rumeliei 1,sg, va creascA virtutile, prectun voi, chehaiele9i aianii vilaietuluii oamenii slujbei (if erleri), care sinteti onorati printre cei de o seamy cu voi, dup5, salut, luati cunostinta ca s-a dat firman pentru ca, in prim'avara acestui an binecuvintat, dintre ogeacurile spahiilor si ale silandarilor, toti cei care se afla prin partea Rumeliei s'a' fie prezenti, pe la mijlocul lui muharrem al anului o mie o suta cincizeci 2, pe sesul Isaccei spre a fi gata pentru slujbe inalte sub steagul aurit al mariei-saleprofetul lui Allah. Fiind numitiai trios pceausi, au fost scrise si expediate scrisori, pentru ca in oricare dintre cazalele de sub stgpinirea voastrA vor intra ei, voi, care sinteti cei amintiti mai sus, s6, faceti cunoscutgi shinstiintati cuprinsul ilustrei xnele porunci, care cere ascultare, tuturor ostasilor aflati strinsi In mice localitatei sa depuneti, fiecare din voi, eforturii sa vg, stfg,duiti ca eis'a se prezinte la locul unde au primit poruncg, sa mearea, farA ca vreunul sa, raminI inurma. Cu voia lui Allah cel preainalt, cind Va va sosi, sa facetirjisaproce- dati potrivit inaltei poruncigisa vd,feriti is'a" va tineti departe de contrariul. In rest, salutare ! Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2 c. 166. Suret, Bibl. Nat. ChirilMetodiu",Sofia.R.C.6 (Rusciuc), p. 51a; scris :neshi- ta'Uk. Rez. Cat., II, nr. 795. Se retell la drumul de-a lungul Marti Negre, spre Babadag. s11 -20 mai 1737.

223 1737 mai 21-30 ( 1150 muharrem, evahir) Isaccea Firmanul sultanului Mahmud I cdtre autoritalile otomane de pe malurile Dundrii, poruncindu-le Ca, in urma protestului domnului Constantin Mavrocordat, sd nu mai ingdduie olacilor ,Si altor categorii de opti s4 Owed prin Tara Romaneasca ,Si 84 persecute raialele sub diverse pretexte.

230 www.dacoromanica.ro Onorati printre cadii si judecatori, izvoare de intelepciune si eloc- yenta, voi, care sinteti cadiii de pe malurile fluviului Dunarea, incepind de la Isaccea si piny la Nicopol, sa va, creasca virtutile, precum si voi, care sinteti mutesellimii si intendentii de schele si ceilalti zabiti, gloriosi printre cei de o seama cu voi, sa va, creasca puterea! Cind va sosi Malta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut ca voievodul de acum al Pill Roma- nest, voievodul Iskerlet-zade Kostantin 1, pilda printre emirii neamului Mesiei, trimitind arzuhal la ordia mea imparateasca, a Meat cunoscut ca, mai inainte de aceasta, dindu.-se de stire ca, datorita apropierii expeditiei imperiale, purtatoare de victorie, cei mai multi dintre olacii care mergeau din partea Rumeliei la ordia mea imparateasca si de la ordia mea imparateasca in partile Rumeliei, abatindu-se din calea for dreapta si preferind sa treaca prin Tara Romaneasca, persecutau sitiranizau §i necajeau in fel si chip pe sarmanii locuitori ai Tarii Romanesti, prin cerere de cai de posta (menzil), fusese emisa ilustra mea porunca in sensul ea, de azi incolo, celor care nu au in miinile for seneduri in legatura cu Tara Romaneasca, dar care doresc sa treaca peste fluviul Dunarea, sa nu li se dea, celor de acest fel, oricine ar fi ei, bard de trecere §i cai f;4i, trimitindu-ipe drumul for drept, sa fie impiedicate si inlaturate tiraniile si persecutiile lor. Totusi, din pricina neglijentei §i nepasarii §i neascul- tarii, unii olaci de acest fel, care nu sint trimisi cu porunci pentru Tara Romaneasca, tree prin trecatori si, in felul acesta, fieolacii si fie cetele de ostasi, mergind cete dupa cete pe pamintul Tarii Romanesti si, umblind prin sate si comune, cer de la sarmanele raiale, fara plata si pe degeaba, nutret si hrana si, afara de aceasta, devasteaza si prada, pe nedrept, avutiile si lucrurile for si le lovesc si le ranesc cu arme de lupta sau le persecuta si fac tiranii sub diferite alte forme. Astfel, din pricina persecutarii si supararii sarmanilor supusi, acestia nemaiputind sa mai rabde si sa mai stea pe loc, an inceputsa-siparaseasca, de nevoie, vetrele for sisaseimpra§tie de totsi a serevolte. De aceea el a intervenit si a cerut ca, din mila fata de starea sarmanelor raiale, de azi incolo, neingaduindu-se, in nici un fel, si nedindu-se voie pentru trecerea in Tara Romaneasca a olaeilor si celorlalte cete de ostasi,ei sa fie opriti si indepartati cu porunci drastice. Cind s-a apelat la condicile aflate spre pastrare la Divanul men imperial, s-a gasit scris §i inregistrat ca fusese data ilustra mea porunel in sensul amintit mai sus. De aceea s-a dat firmanul meu purtatorde Inalta glorie, pentru ea, procedindu -se potrivit celor serise mai sus, ei sa se teama sI sa stea departe de contrariul. Am ordonat ca, atunci cind va sosi 2, pilda , care este unul dintre ceausii inaltei mele Curti, sa-i creasca puterea, sa procedati potrivit emise mai inainte si acum, in aceasta privinta. De asemenea, voi, care sinteti cei amintiti mai sus, nedind permisiune si neingaduind, de azi incolo, ca olacii si ostasi, care nu an misiune pentru Tara Romfineasea, sa treaca In Tara Romaneasca si impiedicindu-i si indeparthidu-i cu porunci strasniee, sa procedati potrivit inaltului cuprins al ilustrei mele porunci si sa va feriti de contrariul. Asa sa stiti si sa aveti incredere inilustrul semn! Scris pe la sfirsitul (evahir) lui muharrem eel venerat, anal 1150. §esul Isaccei.

231 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Micro!.Bulgaria, rola 2, c. 165. Suret, BHA. Nat., ,,Chiril qi Metodiu", Sofia. R.C.6 (Rusciuc), P. 51a, verso, 52a; scrisneshi-divani. Rez. Cat., II, nr. 800.

1 Constantin Mavrocordat (1735-1741). Loc alb.

224 1737 octombrie 25 noiembrie 3 (1150 receb,emit)CartaI Firmanul sultanului Mahmud I catre comandantii ostilor otomane din cetdtile Brdila, Rusciuc, Giurgiu si Nicopol ca sa trimitcl un numdr de 23 de steaguri deostasi de sacrificiu" in serviciul pasei din Bueurepti, precum pi at domnuluiTariiRometnesti, Constantin Mavrocordat. Onorati printre gloriosii aiani, voi, care sinteti zabitii de ieniceri, aflati la paza cetAtilor Braila si Rusciuci Giurgiu iNicopol, sa va creasel gloria, cind va sosi inalta parafa imperialg, aflati cá, in vederea apArlrii de dusmanigipentru a fi folosite in slujba beilerbeiului pap, sA-i continue mArirea, aflat acum in Tara RomaneascA, la paza Bucures- tiului, precum si in trebuinDele domnului Tarii Rominesti 1,au fost desemnate, dintre steagurile de ieniceri ale inaltei mele Curti, aflate acum in eetAtile mai sus-amintite, zece steaguri din paza BrAilei, iar din Rus- ciuc trei steaguri si din Giurgiu cinci steaguri, iar din Nicopol tot cinci, in total douIzecitaitrei de steaguri de ostasi de sacrificiu" (serdengecti ). De aceea s-a datgis-a trimis firmanul meu ca steagurile mai sus-aratate a fie scoase cu o zi mai de vreme din locurile tor, impreunA cu ostile tor, si, farA a mai face a poposeaseI pe undeva, a fie trimisei expediate in grabl, cu mubasiri, in orasul Bucurestii, Mend si procedind potrivit pArerilor celor amintiti mai sus,ele sa depunA eforturigistradanii si sa stea gata pentru slujbele ce se vor ivi,in suita oricui vor fi. Cu voia preainaltului Allah, cind va sosi, atunci voi, care sinteti cei mentionati mai sus, sA scoateti cu o zi mai devreme si in intregime numArul amintit de steaguri de serdenghecitii, din cetAtile arAtate, la a cAror pazA va aflati, cu conditia ca nici unul dintre ei sa nu rAminA in urmA. De asemenea, a-i instiintati strasnici sA va ingrijiti$i s,depuneti eforturi ca, mergind in grabA, cu mubasiri, acolo undo an primit poruncA, ei a fie prezenti. De asemenea,i voi, care sinteti agalele de serdenghecitii, de care s-a pomenit mai sus, voi, la rindul vostru, sA mergeti in orasul Bucuresti, stringindu-i sub steagurile voastre pe toti ostenii vostri,i sa iesiti cu o zi mai devreme. Netirindu-v6 picioarele pe drum si nepersecutind pe nimeni, contrar veneratului seriat,i nelIsind nici pe altii sa pricinuiascl necazuri, a vs, grAbiti sa ajungeti cu un teas mai devreme la locul unde ati primit porunel sa vs duceti si, facind si procedind potrivit firmanului meu ce s-a dat, ss depuneti foarte multe eforturi ca sa indepliniti si sg, faceti servicii valoroasegidemne de laudA. De asemenea, sa va feritiisA va tineti departe de fapte nepotrivite. Dindu-se in acest sons scrisoare pecetluitl din partea vizirului meu Abdullah pasa 8, care este agaua ienicerilor inaltei mele Curti, a fost emis firmanul men, purtAtor de inaltA glorie, pentru a se face asa cum s-a scris. Astfel, cind va sosi, procedind potrivit cu cerintele firmanului meu puternic, emis in aceastA privintA, precum

232 www.dacoromanica.ro potrivit scrisorii sigilate a mai sus-numitului aga, de ieniceri, sa yg, feriti §i sa va tineti departe de contrariul. A§a sa §titi §i sa aveti Incredere In ilustrul semn! Scris pe la inceputul (evail) lunii regeb din anul o mie §i o sutIsi cincizeci. Sesul Cartal ( Kartal) Pe margine: Potrivit cu aceasta, a sosit §i scrisoarea agalei ienicerilor Inaltei Curti. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 164. Suret, Bibl. Nat. Chiril$iMetodiu", Sofia. R.C. 6 (Rusciuc), p. 86a ; scris : neshi- . divani. Rez. Cat., II, nr. 796. I Constantin Mavrocordat. 2 In sensul de a nu zabovi. 3 Abdullah pasa, agA de ieniceri.

225 <1738-1739 =1151 H.> Scrisoarea lui Ismail, secretarul de divan al muhafizului de Vidin, prin care acesta promite banului Craiovei ea se va strodui sä satis- faca dorinla lui. fi cere totodatdad -iscrie numaidecit in legliturd cu cele vorbite. Hiive Excelenta sa devotatul §i apropiatul nostru prieten boier-beiul : Dup5, prezentarea semnului de salut persoanei voastre, sfir§itul sa va fie cu noroc, §i dup5, Intrebarea cu privire la sanatatea YoastrA pretioask cele ce va fac cunoscute, In mod prietenesc §i din departare, se referg, la urmatoarele : Excelenta-sa devotatul§iscumpul §iapropiatul meu prieten boier, pentru a descoperi §i pentru a da la iveal6 ceea ce ati cerut mai inaintedeaceasta,am discutatcucapuchehaiauavoastra de aici §i v-am trimis scrisoare prieteneascg. Cu ajutorul lui Allah eel preainalt, la sosirea ei, cind Yeti lua cuno§tinta, de felul cum st5, situatia, sa aveti Incredere in cele scrise §i de capuchehaia §i, in felul acesta, prin bunlvointa lui Allah, treaba aceea va putea fi indeplinitg. Chid yeti afla ckpentru hatirul domniei-voastre, §i noi, la rindul nostru, depunem eforturi §i staruinte, pAstrindu-ne, de acum incolo, fn amintirea domniei- voastre, dorim §i speram s5, ne scrieti numaidecit despre ceea ce s-a vorbit. In rest, sAn5tate §i supunere fatl de eel preainalt! Sarmanul de mine, Ismail, In prezent secretarul de divan a1 muhafizului de Vidin. Pe verso :1) Catre excelenta-sa devotatul§iapropiatul meu prieten boierul bray, In prezent zabit de Craiova, sfirOtul sa-i fie cu noroc ! 2)Sigiliul :Ismail, supusul 11511. 3) Insemnare in 1. rom. In caractere ehirilice :Cartea a dum. Divan-efendi pentru ca s5, indrepteze banii caratului lemnelor care Ii tagii- duie§te dum. Kara-Osman aga al mariei -sale papi of Vidin.

Muz. 1st.Or. Buc., doc. lure., nr. 30 684. Orig. (38,5 x 59,5 cm), cu semnAturApisigiliu (pe verso); scris:divant. Rez. Cat., I, nr. 159. 1 21 aprilie 1738 9 aprilie 1739.

233 www.dacoromanica.ro 226 1741 iunie 1625 ( 1154 rebi II, evail) Hoget prim care cadiul de Hotin, Esseid-Ahmed, confirms cereettirile efeetuate in cazul gelepului Osman, originar din Anatolia, care fusese omorit lingd Suceava pi pentru care domnul Moldovei, Grigore al II- lea Ghica, ceruse o anchetd. Hilve La cererea voievodului de acum al Moldovei, devotatul Grigore bei (Ligor bey )1, de a se inregistra §i de a se stabili la fata locului cele ce vor fi amintite mai jos, an fost trimi§i mevlana Osman, halife, fiul lui Omer, unul dintre slujitorii §eriatului,i intendentul de judecatorie Mehmed be§a ibn Ahmed. Mergind la tirgul Suceava din tiara Moldovei, improm5 cu cei ale cAror nume sint trecute la sfirOt, cind ace§tia au Intrebat de cunosegitorii situatiei gelepului Osman bin Abbas bei, care, fiind. unul dintre locuitorii originari din satul Hadjikifly §i ai sangeacului Amasia, din Anatolia, fusese omorit, prin rInire, en dougzeci §i opt zile mai Inainte, Intr-un loc pustiu, zis girla Cgdld'Ari4 2, de la hotarul tirgului mai sus amintit, In timp ce se ocupa in Vara Moldovei cu negoVul ,atunci, ni§te oameni on numele de Laz-Musa be§a ibni En*siBakkal-Ali ibni Suleiman §i Mehmed be§a ibni Husein §i spahiul Ibrahim Sirimi, care erau musulmani i care nu aveau motive de razbunare §i locuiau in Vinutul sus-numitului t'irg cu treburi negustore§ti, prezentindu-se la medjlisul §eriatului, adunat de sus-numitul mevlana in tirgulacela, in timp ce se mirau de intimplarea privitoare la sus-numitul cel ucis, a fost vazut In tirgul acela slujitorul sau, renegatul (miihtedi) zis Mehmed, care era imbfacat cu hainele celui ucis §i care lipsea de la medjlis. Cind 1-am intrebat despre situatia aceasta, el a stat pe ginduri, cu indoiala, §i, in cele din urmA, a spus : Pe cind mergeam, beti, dintr-un sat Intr-un alt sat, el s-a suparat foarte mult pe mine §i atunci eu, la rindul meu,miniindu -ml, 1-am lovit cu toporul in partea stingy a capului §i, ranindu-1, 1-am omorit §i 1-am ingropat in valea amintitl". Atunci, mergind acolo, i-am descoperit cadavrul §i, aka cum a explicat acela, am vazut Ca a fost omorit prin lovire. S-a scris de cItre mine, mevlana, la fata locului a§a cum s-a povestit. Apoi, venind cu Mehmed la medjlis, el a spus totul §i a povestit a§a cum s-a intimplat. S-a scris, la cerere, asa cum s-au petrecut lucrurile. Scris pe la inceputul (mil) lui rebi-ul-ahir din anul o mie o sut5 cincizeci Si patru. 111artori : voievodul (mir ) mai sus numit ; Vasil, mirahorul ;Ursul, capuchehaiaua voievodului mai sus amintit ; Vasil BRota. Deasupra textului : Sarmanul de mine... Esseid-Ahmed, cadiul ora§ului Hotin, eel binepAzit. Sigiliul : Ahmed, slujitorul lui Muhammed...

Arh. B.C.S., fond. Kogalniceanu, Cl/2, nr. 1 (doc. turc.). Orig.(16 x 45,5cm),cusemnaturaqisigiliude legalizare; scris:talik; Insemniiri (pe verso). Rez. Cat., II, nr. 802.

1 Grigore al II-lea Ghica (1739 octombrie 1741). 2 Cdiddruf, probabil GAIdarusani.

231 www.dacoromanica.ro 227 1741 decembrie 10-19 ( 1154 fevval, evail) Constantinopol Firman prin care sultanul Mahmud I ii poruncepte lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, fi unor dregatori turci de la Hotin ad-1prindiifi8(14 inchidei pe creptinul Lupu Anastasd, fost pirceilab de Hotin, care tradase interesele Imperiului otoman in favoarea .Rusiei. Se cere totodatd,Siconfiscarea averii acestuia pentru vistierie. Mahmud ham, fiul lui Mustafa, vesnic biruitor ! PildA printre naibii 1 cunoscAtori ai seriatului, mevlana naibul de Hotin... 2, sa -ti creascA *Uinta, si tu, voievodul de acuma al Moldovei, voievodul Iskerlet-zade Kostantin 3, pildA printre emirii neamului Mesiei, cind va sosi inalta paraa impArAteascA, sa va fie cunoscut ca supusul nemusulman (zimmi) cu numele de Lupul, care se afla in slujba lui Grigore (Ligor) 4, voievodul de mai inainte al Moldovei, si caruia voievodul mai sus-amintit ii dAduse pe propria lui sclava, fiind originar din Moldova, locuieste acum in Moldova, dar cind, mai inainte, oastea moscovitA a intrat in tara mai sus pomenitA, sus-numitul s-a dus de mai multe on la oastea for si s-a intors, dupl ce statea cite cinci sau zece zile. OdatA s-a rAspindit in popor chiar si zvonul ca ar fi cAzut prizonier, iar el a stat la oastea for timp de vreo cincisprezece-douAzeci de zile.Si dupA indepartarea oastei moscovite din tara mai sus-amintitg, voievodul Grigore, cel mentionat mai sus, 1-a numit pe sus-numitul a strins, in timp de cinci -case luni, cit a durat stapinirea sa, multi bani, de la Hotin si din imprejurimi, iar dupI mazilirea voievodului mai sus-mentionat, sus-numitul, luindu-se dupA uncle zvonuri, a inceput sa -si vinda averea sa, aflata in tara mai sus-arAtata, si s-a dat de stire, in mod sigur, ca avea de gind sa fuga dupg aceea. In felul acesta, a iesit la ivealA hainirea sus-numitului fata de inalta mea Imparatie. De aceea, dindu-se firmanul meu ca el sa, fie prins si inchis, iar averea lui sa fie trecuta, in defter 5 §i luatI 4n stApinire, iar starea lui sa fie fAcutA cunoscuta la Poarta fericirii mele, s-a emis aceastA poruncA specialA si a fost trimisA cu...2 Astfel, cind va sosi, sus-numitul A, fie prins, Mfg a i se da de veste, si inchis strasnic, pe ascuns, iar averea sa si lucrurile sale si veniturile si banii dati de el pe datorii, pe scurt, toata avutia sa, sa fie inventariate si sa le treceti in defter, una cite una, asa cum prevede leriatul, far& sa lipseascA sau a ascunde ceva, iar dup& aceea sa trimiti In graba incoace defterul acela, prin mubasirul mai sus amintit, semnat si incheiat. SI faceti cunoscuta situatia asa cum se vor petrece lucrurile, iar pe mai sus numitul s1-1 tineti inchis si sa fiti atenti ca s1-1 pAziti bine, inchsaasigurati totul ca el sa nu poatI fugi si dispArea, iar apoi sa procedati si sa faceti dupA cum va va sosi ilustra mea poruncg. Intrucit doresc ca mai sus-numitul sa fie prins si bine inchis, iar averea lui sa fie inventa- riatI si trecutA In defter, de aceea dacg,fereascA Allah cel preainalt,

235 www.dacoromanica.ro datoritl unor mIsuri nechibzuite sau din cauza neglijentei sau cusurnlni, se va intimpla ca, dindu-i-se intr-un fel oarecare de veste, el a fugsau sa rainina neinregistrat ceva din lucrurile sale, apoi, sa §titi bine 0,, nefiind In nici un fel In stare sa dati vreun raspuns, yeti cadea in grea mus- traresipedeapa. De aceea s-a emis inaltul men firman ca s5 procedati cu mult prevedere*ia va feriti foarte malt de a face contrariul. Atunci cind va va sosi, va poruncesc sa procedati cu pricepere in aceasta privint5, §i potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste*icare cere supuneresiascultare. Sa va feriti foarte mult de a face contrariul. A§a sa *titi §i sa ave1i incredere In ilustrul semn! Scris pe la inceputul lni *evval, anul o mief o sua*icincizeci patru. De la revdinta din bine-pAzitul Constantinopol.

Bibl. Acad., DLXXXI/43 a. Orig. (46 x 65 cm), cu lugra ; scris : divani ; Insemnare pe verso. Rez. Cat., II, nr. 803.

1 In text : nilvvab (p1. din naib). 2 Loc alb. 3 Constantin Mavrocordat (septembrie 1741 iulie 1743, a doua oarl). 4 Grigore al II-lea Ghica. 5 In sens de inventar.

228 1742 ianuarie 18 27 (1154 zilka'de, "evasit) Constantinopol

Firmanul sultanulai 1l1-ahmud I prim care se porunceste lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei,sci-1trimitd in grabs la Poarti pe Lupul Anastasa, cu avutia sa, aflindu-se de lacapuchehdicifa fost prins in nrma poruncii date anterior. Mahmud han, fiul lui Mustafa, ve§nic biruitor ! Pilda printre emirii neamului Mesiei, voievodul de acum al Mol- dovei, voievodul Iskerlet-zade Kostantin1, cind va sosiinalta parafl imperials, sa Stiti ca, atunci, cind, mai Inainte, se da,duse de *tire despre faptele relesidespre nelegiuirile avir§ite de supusul nemusulman (zimmi) zis Lupu, care fusese in slujba lui Grigore (Ligor ) 2,fost, mai inainte de aceasta, voievod al Moldovei, §i clruia sus-numitul voievod ii dIduse pe propria sa sclavI, se emisese, mai inainte de aceasta, ilustra porunca pentru ca sus-numitul a fie prins §i inchis, averea saf lucrurile sale a) fie inregistrate §i trecute in defter, far defterul acela a fie trimis in grabI, fii pentru ca situatia acestuia a fie raportatI. Potrivit acelei ilustre porunci, capuchehAile tale au informat §i an dat detire precum ca, sus- numitul a fost prins §iinchis. De aceea s-a emis aceasta ilustr5 poruncI a mea §i a fost trimis5 prin.. .3, dindu-se firmanul men ca sus-n.umitul s5 fie trimis §i adus legat la Poarta fericirii mule. Astfel, am emis gloriosul men firman ca,atunci

236 www.dacoromanica.ro trod iii va sosi, sa-1 predai legat, pe sus-numitul, mubasirului cel aratat mai sus si sa depui sfortari ca sa-1 trimiti incoace legat, in asa fel, inch, luind masurile de siguranta, a nu aiba posibilitatea de a fugi pe o tale oarecare. De asemenea si tu, care esti mubasirul cel aratat, luindu-1 pesu- pusul nemusulman zis Lupu, cel mai sus-numit, BA' pornesti cu cea mai mare prevedere si precautie si sag aduci incoace inchis si legat. In orice caz, sa to feresti foarte mult ca sa nu fuga cumva pe drum si sa nu dispara intr -un, fel oarecare. De aceea, cind va sosi, va poruncesc ca, procedind potrivit cuprinsului firmanului meu emis cu onoare in aceasta privinta si care cere supunere si respect, sa va feriti foarte mult de contrariul. Asa sa stiti si sa aveti incredere in ilustrul semn ! Scris pe la raijlocul lui zilka'de, anul o mie si o suta sl cincizeci si patru. De la resedinta din bine pazitul Constantinopol.

Bibl. Acad., DLXXXI/44 a. Orig. (51,5 x 77,5:cm), cu turga ; scris divani, hlrtie ruptA la colturi ; pe verso : insemnari. Rez. Cat., II, nr. 804.

, 1 Constantin Mavrocordat. 2 Grigore al II-lea Ghica. 3 Loc alb.

229 1742 februarie (1154 zilka'de 25) Constantinopol .Firman princare sultanul Mahmud I poruncepte domnului/'4rii Romanesti, Miltail Bac,ovilli,sd-iimpiedice pe boieri pi pe negustori de a aconta oile locuitorilor inainte de implinirea cumpardrilor pentru mirie, astfel ca saigiii casapbapiului sei nu intimpine greutiiti la cum- ptirarea oilor necesare aproviziondrii Constantinopolului pia oastei. Pilda printre emirii neamului Mesiei si onorat printre mai marii celor de eredinta lui Iisus (Iseviyye), tu, voievodul Mihai (Mihal)1, careesti ucum voievodulTaxiiRomanesti, end va sosi inalta pared, imparateasea, sa-ti fiecunoscut ca, in vederea procurarii tainurilor de carne, care se dau noului meu Serai imperial, precum si pentru alte tainuri, prin casap- basiii de Curte 2, se trimit, in fiecare an, din partea casapbasiilor, potrivit obiceiului si la timp, saigii in Tara Romaneasca si inimprejurimileei si se cumpara oi, cite sint necesare. Desi, din trecut si ping acuma, au fost emise inaltele mele porunci obisnuite pentru ca, pins ce nu vor fi eumparate si completate in primul rind oile miriei, nici un individ din afar*/ sa nu fie lasat sa is macar o oaie sau o capra, totusi, unii matrapazi (matrabaz )§i acaparatori (muhtekir), dintre boierii din vilaietul Tara Romanesti si de pe malurile fluviului Dunarea, precumsialtii,dintre bastinasi si straini, luindu-le pe ascuns si impartind dinainte bani printre raiale, sub forma de arvuna, iau astfel in stapinirea for toate oile aflate in miinile raialelor si le pun semne, numai cu scopul de a be insusi pentru propriul for interes, iar cind saigiii, precum si cei din ceata gelepilor, care aduc oi la Poarta fericirii rade, in vederea inlaturarii strimtorarii credinciosilor lui Allah, se due, la timpul potrivit, in acele parti si incep sa cumpere oi, atunciei spun el : aceste oi strinse sint animalele noastre ; data

237 www.dacoromanica.ro le doriti la pretul cutare, sa le luati I". In felul acesta, cerind preuri duble, calea apucata de ake§ti uzurpatori si matrapazi, porniti spre rgu- tAti, duce la urcarea preturilor la oi §i pricinuieste lipsa de came la Poarta fericirii mele Afarg de acestea, dacg ei nu vor fiimpiedicati, esteclar §i evident cg, in acest caz, se vor ivi greutfiti foarte mars In cumpgrarea oilor miriei, iar preturile lor se vor ridica mereu. De aceea fusese emisfi Malta mea poruncl, purtgtoare de Malta glorie, si trimisg tie, care e§ti voievodul amintit mai sus, in sensul ca uzurpatorii §1 matrapazii si boierii de acest fel, oricare ar fi ei, sa, fie impiedicati de a lua oile aflate in miinile raialei, cu bani putini, pe care ii dau sub formg de avans, ma cum s-a. aratat mai sus. Chiar dad, le-au luat prin intelegere, sg, nu se tins seam de aceasta §i, cgutindu-le pe la cei care le-au luat, ele sa fie cumpgrate pentru mirie, dindu-se banii miriei, aflati M miinile saigiilor.Astfel,a, fost emissi trimisg prin... a aceasta ilustrg poruncg a mea, purtgtoare de inaltg glorie, pentru ca si tu, la rindul tau, luind cunostintg de cum stau lucrurile, sa depui toate eforturile tale si sä ai grija, din inimg pentru aranjarea acestei chestiuni. Astfel, cind va sosi, potrivit cerintei Maltei mele porunci emise mai Inainte,a-iImpiedici pe aianii vilaietului si pe acaparatori §i pe matrapazi si pe boieri, oricine ar fi ei, de a lua in stfipinirea lor oile aflate In mIinile raialelor din Tara Ronagneasea, en bani putini, pe care ii dau sub forma, de arvung, §i sa indepartezi pacostea si tirania lor. Chiar dael ei au luat oi in felul acesta, sa nu iii seam./ de intelegerile lor §i sa cercetezi cu amgnunte pe la cei care le-au luat si, punind sa li se dea costul din banii miriei, aflati in miinile saigiilor, sa depui eforturi ca ele sa fie cumpgrate pentru mirie, iar dacg unii se Indgratnicesc, sa -i faci eunoscuti la. Poarta fericirii mele cu numele si cu semnele lor, spre a li se veni de hat, asa cum trebuie. Pe scurt, se cere de la tine aranjarea cu dreptate a acestei sari, dupg cum s-a dat firmanul meu, ca si inlAturarea §i impiedicarea cu desavirsire a cetei de acaparatori si de matrapazi. De aceea s-a emis firmanul men purtgtor de inaltg glorie pentru ea, nesupunindu -te, niciodatg, lgeoraiei si netinind seama de hatir si negindindu-te la ocrotireavreunui individ, sa nu Ingadui de azi incolo §i say nu dai vole nimanui sa is oi in Tara Romineasel prin inselgeiune, con- tras firmanului meu. Astfel, cind va sosi ilustrul firman, procedind potrivit cuprinsului ilustrei mele porunci de fatl, purtgtoare de limit& glorie, care a fost emisa cu cinste In aceasta privintg si care cere supunere §i ascultare, sa to feresti si sa to tii departe de ivirea unor fapte contrare. Asa sa stiff si sa dai crezare ilustrului semn ! Scris in a dougzeci si cincea zi a lunii zilka'de, anul 1154. Constan- tinop ol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 41. Suret, Bibl. Nat. Chiril§iMetodiu", Sofia. R.C.38 (Rusciuc), p. 46; scris : neshi- &pant. Rez. Cat., II, nr. 805.

1 Mihail RacovitA, dornnul TArii Romfinesti (1741 septembrie 1744 iulie, a doua domnie). 2Hassa kasapbap. 3 Loc alb.

238 , www.dacoromanica.ro 230 1742 martie 13-22 (1155 muharrem, evast,t) Constantinopol Firmanul sultanului Mahmud I prin care se porunceste autorigfilor otom,ane din Rumelia sa nu-i pelt greutali patriarhului de Ierusalim, 4cind acesta va plecainpdrfile Moldovei?irarii Rominesti, en 12 lugdri fi 6 servitori, in vederea stringerii de pomeni pentru ceilugdrii din Ierusalim. Mahmud han, fiul lui Mustafa, vevnic biruitor ! Onorati printre cadiisijudecatori, izvoare de virtuti vi de elocventl, voi, carq sinteti cadiii, incepind de la Poarta fericirii melei pin& in par- tileTariff RomanevtigiMoldovei, sa va creasca intelepciunea, precum i voi, care sinteti mutesellimii vi voievoziigichehaiele (kethuda ) §i serdarii de ieniceri vi intendentii de schelei aianii de vilaietei oamenii de slujba (ins erleri), gloriovi printre cei de o seams cu voi, sa va creasca norocul! Cind va sosi inalta parafa imperiala, sa vtiti ca patriarhul numit Bartinios 1, care este patriarhul ortodox al veneratului Ierusalim vi al imprejurarilor sale, prezentind arzuhal la Pragul fericirii mele, a !lent cunoscut precum ca nu trebuie sa fie impiedicati prin locurile pe unde umbra ei en scopul de a stringe pomeni pentru sarmanii calugari ai veneratului Ierusalim$icu scopul de a aduna banii de pe locurile de binefacere, care an fost &Amite manastirilor lor,i ca patriarhul mai sus-amintit si doisprezece ealugari $i vase slujitori ai lor slat pe cale de a porni, potrivit obieeiului vechi, in parjile 'Tara Romanestii Moldovei. El a mai aratat ea, din trecutsi"Ana acuma, li se dadeau ilustre porunci casa nu-ineca- jeasca nimeni dintre beilerbei (mir-i-miran) si sangeacbei (mirliva) sau dintre ceilalti, din ceata pazitorilor de ordine, atunci cind ei 4 i vor schimba vevmintelegiImbracaminteai lor, spre a trece mai uvor prin uncle locuri primejdioase, pe uncle se vor duce vi se vor Intoarce,siatunci eind vor purta cu ei arme de lupta, pentru a indeparta supararile,i, de asemenea, sä nu fie impiedicati la ducere vi la intoarcere sau de a stringe bani. El s-a rugat astfel ea, potrivit obiceiului vechigaasa cum a fost din trecut gipina acuma, sa se acorde porunca mea Imparateasca pentru ca, in felul acesta, sa nu-i supere nimeni la plecaresila intoarcere §i sa nu fie impiedicati de a stringe pomeni. Cind an fost cereetate caidurile de porunci care se afla spre pastrare la Divanul men imperial, s-a gasit scris ca au fost date porunci ilustre ava cum. s-a aratat mai sus. De aceea s-a emis firmanul meu purtator de inalta glorie ca sa se procedeze potrivit cerintei ilustrei mele porunci emise mai inainte. Cind va sosi ilustra mea porunca, va cer sa faceti potrivit cuprinsului firmanului care a fost emir cu cinste in aceasta privinta si care cere ascultarega supunere total& vi sa va feritisi adva tineti departe de contrariul. Ava sa siti ? Sa aveti Incredere In ilustrul semnI Seris pe la mijlocul (evasit) lui muharrem eel binecuvintat, anul o. mie Eli o suta i cincizeci. De la revedinta din bine pazitul Constantinopol.

Bibl. Acad., DCCCII/7. Orig. .(58,5 x 64,5 cm), cu tugra ; scris : divarti ; semnatura cu coada. Pe verso : rez. In 1. turdsi1nsemnare In 1. greaca. Rez. Cat.,I, nr. 146.

1Partenie, patriarhul Ierusalimului (1737-1766).

239 www.dacoromanica.ro 231 1743ianuarie17-26(1155 zilkade, evahir) Constantinvol Firmanul sultanului Mahmud I prin care se poruncepte muhafi lui de Vidin, Abdullah papa, sd predea omului trimis de domnulihai Racovipl pe toy, supupii dinTara Bomilneasca, apezali in udul Dunarii, sub ocrotirea diverselor persoane.

Clpetenie glorioasIgimareata, comandant onoratsicinstit, orinduitorul lumii, cel chibzuit in toate treburilesi cu ginduri psatrunzOtoare, stapin pe p6reri, temelia imparatiei si a norocului, capetenie mgifeata a timpului, cel care faci parte din categoria celor ce se bucura de bunavointa st5pinului cel Malt, tu, vizirul meu Abdullah pasa, fost mare vizir, care esti mutasarriful sangeacului de Nicopol, cu titlul de arpalik,§icare esti acuma muhara de Vidin, preainaltul Allah sI facI sg-ti dainnie mare - via, precumi voi, cadiii aflati pe malurile fluviului DunArea, onorati printre cadii si judecatori, izvoare de virtuti si de elocventsa, trod va sosi inalta parara imparateasc6, aflati ca voievodul de acum at Tarii Romanesti, voievodul Mihail(Mihal ), pilda printre aianii neamului Mesiei, trimitind arzuhal la Pragul fericirii mele, a dat de stire ca, mai inainte, din pricing seceteirifoametei, raialele Tgrii Romanesti, tributare vechi, se imprIstiaserl si plecaserl care incotro. El a mai aratat ca fusese emisa, Malta porunc6 potrivit c'areia raialele romanesti de acest fel, oriunde vor fi gAsite si in cazalele sau satele oricaruia dintre voi se vor afla, vor trebui sa fie ridicate, prin mijlocirea voievoduluiTareRomanesti, si a fie dusegiasezate in vechile for sate. Dar, dupa ce uncle dintre raialele crestine, precum i unii dintre tiganii care staui locuiesc prin satele Tarii Romanestigipe la manastiri sau prin ciftlicurile boierilor Tarii Romanesti au fost dusigiasezati, ei s-au imprastiat acum din locurile for vechi, pe o tale oarecare, fit i s-au dus prin tirgurile si satelei prin ciftlicurile ostasesti(askeri ciftlik), aflate in cazalele de sub stapinirea voastra de pe malurile fluviului Dunarea, Melt, In felul acesta, se pricinuieste scadereai micsorarea avutiei mirieigise tulbura nizamul tarii. De aceea se daduse mai inainte ilustra mea porunca pentru ca raialele vechi ale phi Romanesti, care s-au Imprastiat, sa fie ridicate, prin mijlocirea voievodului cel aratat 1, oriunde vor fi gasite si in satele siM cislele si In ciftlicurile oricui se vor afla,i sa fie dusegiasezate la locurile lor, Meltsa, nu fie lasat nimeni dintre giziedari §i dintre zapciii din ciflicuri sau din sate sa le pun& piedici. El a mai aratat ca unii dintre supusii nemusulmani (zimmi) i uncle raiale vechi ale Tarii Romanesti s-au dus pe malurile fluviului Dunarea si, intend sub ocrotirea unor persoane dintre locuitorii de pe acolo, sovaie si nu vor s& se mai intoarca §i a se aseze la vetrele for vechi, iar purtarile for de acest felfi nelinig- tese $i pe ceilaltigipricinuiesc scadereagimicsorarea avutiei miriei. De aceea, potrivit cerintelor ilustrei mele porunci emise in trecut, el s-a rugat pentru reinnoirea poruncii mele Imparatesti, adresata voua, care sinteti vizirulgiceilalti, pomeniti mai sus, ca raialele crestinegitiganii, care au fugit din Tara Romaneascal s& fie ridicati far& sovaiall din localitatile pe unde se gases°1i,ducindu-se la vechile for vetre, sa se aseze acolo. Cind au fost cercetate caidurilegiporuncile pastrate, la Divanul meu imparatesc, s-a gasit scris c& In anul o mie o suta patruzecigicinci2 fusese data ilustra mea porunca In sensul aratat mai sus.

240 www.dacoromanica.ro De aceea a fost emis firmanul meu purtator de Inuit& glorie ca A se procedeze potrivit ilustrei mele porunci, date in trecut. Astfel, cind va sosi porunca mea ilustra, facind potrivit cuprinsului firmanului, care a fost emis cu cinste in aceast/ privinta, si care cere supunere $i ascultare depling, A' v5, feriti de contrariul. Asa A' stiti si sa, dati crezare ilustrului sewn ! Scris pe la sfirsitul (evahir ) lunii zilka'de, anul 1155. De la resedinta din Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 111. Suret, Bibl. Nat. Mill §i Metodiu", Sofia. R.C.25 a (Vidin), p. 152; scris:divant. Rez. Cat., H, nr. 808.

1Mihai RacovitA. 2 1732-1733.

232 1744 iulie 18 (1157 eemazi II 7) Arzul naibului de Giurgiu, Iusuf, edtre Poartd, privitor la jalba supusului nemusulman din Giurgiu, Dumitra,yeu, fiul lui Andron, care fusese jefuit in Tara Romaneased de Lascarachi din Istanbul. Hilve Cuprinsul acestui arz umil c5,tre Poarta Devletului este urmatorul Supusul nemusulman (zimmi) cu numele de Dumitrascu (Dimi- tra,yku), fiul lui Andron, unul dintre locuitorii Giurgiului, venind la medjlisul seriatului, a spus ca supusul nemusulman (zimmi) zis Lascarachi (Laskaraki), care locuieste la bine pazitul (Istanbul, apucindu-mg, in vilaietul Tarii Romanesti, a luat pe nedrept, cu fortagicu sila, o suta saptezeci de gurusi care imi apartineau. De aceea cer ca, aducindu-1 in fata medjlisului seriatului, A mi se fad, dreptate". Dar cind am vrut A-1 aduc pe sus-numitul Lascarachi in fata seriatului, el s-a ascuns si a fugit. De aceea cade pe seama sarmanului de mine A notez cele mai sus arItate si A le fac cunoscute la Poarta Devletului cel puternic. Intr-adevar, cele aAtate mai sus fiind intocmi asa cum le-a relatat sus-numitul jelu- itor, la cererea lui, s-a facut cunoscut la picioarele fnaltului tron aria cum s -au petrecut lucrurile. Firmanul ce va urma priveste pe maria-sa cel care porunceste. Scris in ziva a s,aptea din djemazi-ul-ahir, anul o mie o suA cincizeci giP,Pte Supusul vesnic al tnaltului Devlet, Iusuf, naibul de Giurgiu. Sigiliul: Iusuf...

Arh. B.C.S., fond. Kogilniceanu, Cl/2, nr. 2. (doc. turc.). Orig. (21 x 29,5 cm), cu semnAturasgisigiliu; scris: rtk'a. Rez. Cat., II, nt. 810.

28-c. 2474 241 www.dacoromanica.ro .233 1744 iulie 31 august 9 (1157 cemazi II, evalnr) Arzul tadiutuil de Giurgiu, Iuruf, Mire Poartd, privind situaga wnei mo?teniri la sate de boierul Steriu din Bueuregi, originar din Constan- tinopol. Hive Cuprinsul umilului arz prezentat la Poarta Devletului cel preainalt este urmatorul : Cind inalta porunca, purtatoare de glorie, emisa care supusul voievod al Tarii Romanesti 1,in vedereastringeriimostenirii(tereke) Tamase de la supusul nemusulman Steriu, care a murit mai Inainte de aceasta, pe dud locuia in orasul Bucure0i (Biacref), si in vederea trimiterii ei mostenitorilor sai aflati la Poarta fericirii,, a sositIn orasul amintit mai sus prin El -Hadj- Ismail aga, care a fost numit mubasir, s-a linut In orasul amintit un medjlis, chip/ regulile prevazute de seriat, la care a fost de fats i unul dintre spatarii (silahpran) inaltului padisah, ericitul All bei, care, find unul dintre capugibasii, se afla la Bucuresti, ca trithis in misiune prin Inalta porunca,sisupusul voievod al Tarii Boma- ne0igiepiscopii (piskopostar ) §i preotii si toti Cind s-a citit, de la un capat la altul, inalta porunca sosita si dud toti au aflat §i an luat cunostinta de cuprinsul ei maret, supusul voievod mai sus amintit a grait : Am auzitim-am supus". Dupa aceea, in lada celui raposat s-a gasit un act (temessiik) de datorie, fara sigiliu, apartinind boierului numit Manolachi 2. In cuprinsul actul-ui se afla scris asaIi datorez nousa, sute patruzeci de galbeni unguresti". De aceea, supusul voievod, cel pomenit mai sus, 1-a adus pe sus-numitul boier Manolachi la medjlisul adunatgi1-a amenintat cu inchisoare, pentru achitarea si pre - darea acelei sume. Cind i-a spus : Data te vei impotrivi in predarea ei, te voi trimite la Poarta fe,ricirii", atunci, sus-numitul Manolachi, la rindul sau, tagaduind cu desavirsire actul de care s-a pomenit, a raspuns : Ma due la Poarta feridirii". Afara de acestea, dud actul aratat mai sus a lost cercetat cu atentie, s-a vazut ca scrisul din chitanta aceea nu era al sus- numitului Manolachi. S-a spus ca era scrisul supusului nemusulman numit Alexandru (Aleksand), care lipsea de la medjlis si care se afla In serviciul de secretar (kitabet) al supusului nemusulman spatarul Iordachi (Yorgaki), §i era ticluit pentru a-I calomnia si a-1 Invinui, pe nedrept, pe sus-numitul Manolachi. Toti au marturisit si au dat detire astfel : Aceasta trebuie sa,fie una din nascocirile(tezvirat) lui Iordachi, cel amintit mai sus,care, supunindu-se pornirilor sale proprii, nu asculta de sfaturilenimanui. In orasul mai sus-amintit el a mai recurs la multe calomnli §i a mai facut multe plasmuiri de acest fel". Ei s-au rugat si au intervenit pe ling& sarmanul de mine pentru ca, cu ajutorul lui Allah cel preainalt, sa aduc la unostinta cele aratate mai sus. De aceea, la cererea lor, s-a f5,cut cunoscut la picioarele inaltului tron .asa cum s-au intimplat lucrurile. Poruncasifirmanul care urmeaza, le va da maria-sa cel care porunceste.. Scris pe la sfirsitul (evaher) lui djemazi-ul-ahh., anul o miei o suta §1 cincizeciit §apte.

242 www.dacoromanica.ro IImilul supus al Inaltului Devlet, Iusuf, naibul din orasul Giurgiu. Sigiliul : Iusuf...

Muz. Ist. Or. Buc. ;dot. turc. nr. 30 681. Orig. (29,5 x 44 cm), cu semnAtura $i sigiliu (pe verso); scris : Rez. Cat., I, nr. 152. 1 Mihai Racovitil (mazilit In iulie 1744) sau Constantin Mavrocordat (urcat pe tron In iulie 1744). 2 Manolachi Lambrino. 234 1744 septembrie 9 18 (1157 faban, evail) Constantinopo1 .Firmanul sultanului Mahmud I prin care, la cererea domnutui TdI ii Romanefti,Constantin Mavrocordat,ise poruncegesdperceap oieritul, ierbdritul, vaceiritvl f.a. de la locuitorii de pe malvrile Ivy(); ii, pentru pciscutul oilor vitelor in hotareletariff, Ord a le mai tan - gdduisdse impotriveasca, obiceiului vechifiporvvcilor antoioaie, date in aceastaprivintd. Pilda printre emirii neamului Mesiei,voievodul Tarii Eomanesti, Constantin Mavrocordat 1 voievod, cind va sosi Malta parafa irnparateasca, sa4i fie cunoscut ca, tu, care esti voievodul eel pomenit, trimitind arzuhal cu pecete la Pragul fericirii mele, ai aratat ca., de la acei dintre locuitorii de pe malurile fluviului Dunarea, militari1icivili, negustorisialtii, care isi paw oilei vitele1i celelalte animale ale for princiglele teak) sicim- purile1iprin locurile de pasune aflate in cuprinsul hotarelcr Tani Ro- manestisi care se folosesc mult de iarba si de apa de acolo, se luau, de la stapinii acestor animale, In anotimpul primaverii, potrivit obiceiului tarsi,pastrat din vechirne, cite dougzecii patru de aspri de fiecare vita si cal, ca dare de pasunat 2, si cite opt aspri de fiecare oaie, drept ierbarit (yarbarit ), iar in zilele de iarna, de asemenea, se incasau cite saizeci de aspri vacant (vakarit), ca dare de iernare 3, si cite opt aspri oierit (oyarit), de fiecare oaie. Dar cind s-a pornit la stringerea si la procurarea la timp si in momentul potrivit a dahlor mai sus-amintite, atunci, contrar datinii vechii lmpotriva obiceiuluiarii 4, ei au aminat plata lor, iar unii nu le-au dat, prezentind fel de fel de scuze$ipretextei pricinuind astfel miriei pagube foarte mari. Mai arati ca, deli fusesera emise mai Inainteilustre porunci de-ale mele pentru ca dank amintite a fie strinse la timp, asa cum s-a Boris, Qisa fie scoasesiindepartate din Tara Romaneasca vitelecelor care amin' a plata for sau se impotrivesc, totusi, acum, unii dintrelocuitorii siraialele din tirg-urilesisatele mai sus- amintite se opun sa dea toate darile cuvenite, potrivit obiceiului tarii, pentru oile pe care le pasc pe pamintul tarii mai sus-aratate si se folosesc de iarba si de apa de acolo, pricinuind astfel seaderea avutiei miriei5. Cu toate ea, potrivit cerintelor ilustrelor mele porunciemise In trecut pentru. ca (lax' ile mai sus-amintite, de incasat fie de la raialele din imprejurimi, pentru oile celelalte vite pascute pe pamintul Tara Roma- nesti, fie pentru vitele raialelor Tarii Romanesti, trebuie sa fie percepute i strinse, dupa obiceiularii, la timp¢iin momentul potrivit1ipentru ca nimeni sA nu fie lasat sä le amine sau a se impotriveasca, contrar Inaltei porunciriimpotriva obiceiului locului, totusi, dai de stire precum ca stapinii de vite, contrar inaltei porunci, se impotrivesc sa plateasca

243 www.dacoromanica.ro clanks mzi sus-amintite, care se dau potrivit obiceiuluitaro, sica, in felul acesta, pricinuiesc scaderea *i mic*orarea avutiei miriei. De aceea to rogi pentru reinnoirea poruncii mele imparate*ti, potrivit ilustrelor mele firmane emise mai inainte. Astfel, cind an fost cercetate condicile de porunci pastrate la Divanul meu imparatesc, s-a gasit scris ca in anul

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 115. Suret., Bibl. Nat. Chiril $i INIetodiu", Sofia. R.C.25a (Vidin), p. 102; scris : neshi7 diyani. Rez. Cat., II, nr. 811. 1 Iskerlet-zade Kostantin. Firmanul de numire a venit mai tlrziu. 2 011ak ye mer'a resmi. 3 Ktslak resmi. 4Adet-t belde. 3Mai.miri. 1739 1740. 235 1744 septembrie 19 28 (1157 Saban, evasit) .Firmanul sultanului Mahmud I prin care, la cererea domnului Con- stantin Mavrocordat, se porunceste autoritalilor otomane de pe malurile Dundrii sa respectedispozigile anterioare referitoarelaincasarea vdmii de Mire domnul Tariff .Ronadnefti, precum fi a dijmei sau a altor ddri de la cei care posedd vii, ciftlicuri sau herghelii de cai, stupi de albine etc. in hotareleTara Romanepti. ..1 muhafizul de Vidin,... 1vizirul men Abdullah pap, prea, inaltul Allah sa mentina maretia ta,sivoi, cadiii aflati pe malurile fluviului Dunarea, incepind de la sangeacul Nicopol... 1,sa vacreasca, virtutile, precumsitu, mutesellinml de Silistra. sa-ti creasca puterea, cind va sosi parafa 4naltimii mele imparate*ti, sa va fie cunoscut ea voievodul Tani Romane§ti, voievodul Iskerlet-zade Kostantin 2trimitind arzuhal, cu sigiliu, la Pragul fericirii mele, a dat de *tire ca unii dintre musulmanii care locuiesc in Cara mai sus-pomenita au la, hotarul Tarii Romane*ti siciftlicuri (Oft)s,iherghelii de cai *i tin acolo stupii lor, obtinind astfel foarte multe ci*tiguri. El a mai aratat Ca se daduse ilustra, mea porunca

244 www.dacoromanica.ro pentru ca dijmele (a'Far ) §i &rile for sa fie strinse si adunate din partea celui amintit mai sus ; la fel, tot el sa incaseze si darile de vama, cuvenite, ce se iau din trecut pentru marfurile si lucrurile aduse si vindute In Tara Romaneasca de ceata negustorilor, iar potrivit cerintelor ilustrelor mele porunci emise mai inainte, unii dintre faufacatorii care locuiesc prin cazalele de sub stapinirea voastra sau prin localitatile voastre de resedinta sa nu se opuna, contrar inaltei porunci §i impotriva obiceiului tarii, si s5, nu pund, piedici la stringerea si Incasarea, vamii sau a celorlalte (Uri si sa nu atite nici pe raiale si pe negustori sau pe ceilalti si sd, nu pricinuiasca, in acest fel, tulburari si sa nu aducd, pagube miriei. De aseinenea, vama sau celelalte zeciuieli §i dari sa, fie strinse si percepute de el, cum se luau din trecut si ping acuma, potrivit celor aratate mai inainte. Desi se daduse in trecut ilustramea porunc5, pentru ca nimeni sa nu fie lasat sa mDtiveze, Intr-un fel, si pentru ca asupreala for sa fie lull- turata, iar cei care nu vor da ascultare 0, fie raportati si instiintati la Poarta-fericirii mele, el a adus la cunostinta ca,tott.4., contrar inaltei porunci, ei arata motive si se impotrivesc sa dea zeciuielile si darile lor, pricinuind astfel scaderea si mic§orarea avutiei miriei. De aceea, el s-a rugat sa se dea din nou poruuca mea imparateascit, potrivit ilustrei mele porunci emise mai Inainte. Cind an fost cercetate condicile sl poruncile p5,stratela Divan, s-a gasit scrissi inregistrat ca in anul

. S3ris pe la mijlocul (evasit) lunii Saban eel maret, din anul omie5i o .sut5, si cincizeci si sapte.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria; rola 2, c.11b. Suret.. Bibl. Nat. Chiril*i Metodiu", Sofia. R.C.25a (Vidin), p. 101 ;scris: divani. Rez. Cat., II, nr. 812.

1 S-a renuntat la formule diplomatice. s Constantin Mavrocordat. 3 12 octombrie 1722-30 septembrie 1723.

245 www.dacoromanica.ro 236 1744 septembrie 30 (1157 faban 22)

Hoget prin care _Afehmed Emin, ?weir de vacufuri, coup 971a finpa- carea dintre boierul Manolachi, fiul lui Lambrino, §i rnoftevitolii lui Steriu, care murise la Bucurefti. Manolachi le achitti soma de 1 500 gurufi, din 6 825, pe care ii datora negustorutui Steriu.

Hive Se dovedise in fata seriatului ca mostenirea lasata de raposatu/ numit Steriu, fiul lui Papanicola, care, hind unul dintre raialelesatului Mudjevvel,dintre arenzile (mukataa) de la Mataranka 2,aflate in vilaietul Rumeliei, apartinind vacufurilor (evkaf) de sub inalta supraveghere a mariei-sale agai de la ilustra Poarta a fericirii, §i care murise mai inainte de aceasta, pe cind locuia ca musafir in orasul Bucuresti din Tara Roma- neasca, unde se dusese pentru negot, revine, de drept, crestinei numite Conda, fiica 2, care este sotia sa mostenitoare (metriike), precum visupusilor nemusulmani Iani, fiullui Papanicola-oglu Agora, fratele ,silui Temli (1.0,fiul lui Papanicola-oglu Anastas, um alt frate al sau. Sus-numitii, adica TanisiTemli, au venit in persoana, la medjlisul seriatului. De asemenea, sus-numitul Iani a venit cu imputerniciresi din partea sus-numitei sotii, Conda, iar vechilialui a fost dovedita,, fn fata seriatului cu martorii crestini Hristo, fiul lui Iani, si Constantin, fiul lui Dimitri. Ei au declarat astfel in fata crestinului zis Manolachi, fiul lui Lambrino (Larino), fostul ban, care era unul dintre boierii Tarii Roma- nesti si care, potrivit inaltului firman, a fost adus aci prin mijlocirea hale- bardierului (teberdar) El- Hadj- Mehmed aga bin Ahmed, numit ca mubasir Potrivit unui act (temessilk) de datorie, sigilat, pe care it posedam in miiinile noastrei pe care 1-am mostenit de la raposatul Steriu (Isteriu), cel mai sus-amintit, reiese ca el are de primit de la crestinul acesta, sus-numitul boier Manolachi, cu dobinda prevazuta, de seriat, trei mii patru sute saizeci sicinci de gurusi, precumsialti trei mu trei sute saizeci de gurusi din veniturile pe patru ani, ceea ce fac, in total, vase mu opt sute douazeci sicinci gurusi, din averea sa proprie si din veniturile sale. Dupa luarea acestei sume de Manolachi, sus-numitul cretin Steriu murind, suma aceea a ramas la boierul Manolachi, cel mai sus-amintit, iar cind, prin vechiliesipe baza dreptului de mostenire, am cerut si am pretins banii aceia de la aratatul boier Manolachi, el, la rindul sau, i-a tagaduit. DupL aceea, cind noi, la rindul nostru, ne gindeam BA prezentam in scris pricina noastra, au intervenit impa'ciuitoriisine-au facut sa renuntam la procesul nostru cu boierul Manolachi, cel mai sus-amintit,si,impacindu-ne, cu act scris, in schimbul a o mie cinci sute de gurusi, pentru faptul de a fi tagaduit totul, ma, cum s-a scris, noi, la rindul nostru, am acceptat impacarea, aceeasi,luind in fata seriatului, din mina sus-numitului boier Mano- lachi, toticei o mie cinci sute de gurusi, care reprezinta banii de impa- care4, am pus capat dusmaniei dintre noi, data de soarta, renuntind la orice du.manie fata de sus-numitul boier Manolachi, pentru restul de cinci miitreisute doulzeci icinci gurusi sau pentru altecereri. Sus-numitul boier Manolachi, la rindul sau, ne-a dat nouai sotiei mai sus amintite, crestina Conda, ca bani de impacare, cei o mie cinci sute de

246 www.dacoromanica.ro gurusi,Si,in felulacesta, neintelegerile noastre, numeroase, s-au incheiat i s-au terminat ". Zicind astfel, cele intimplate an fost confirmate de seriat, la cererea lor. in a dou'azeci si doua zi a lui Saban eel maret, din anul o mie si o suta si eincizecii sapte. Martorii:Telhiscizade Ahmed aga bin Mustafa ; Teberdar El-Hadj-Hu- sein bin Salih ;Mustafa bin Musa Hadji-Ali bin Husein; Mehmed bin Musa, supusul lui Ahmed aga Mustafa bin Abdullah ; Ali bin Abdullah, supusul lui Hasim efendi ;dmstantin, fiul lui Dimitrascu;Manolachi, fiul lui Stefan (Istefan) ; Iacovachi, fiul lui StefanPetru, fiul lui Mano- lachi; Vasilachi fiul lui Frangul; Iordachi (Yorgaki), fiul ;Iosif fiul lui Simon ; Velbuz, fiul luiManas,zaraf ; Teofil, fiul lui Deasupra textului :1) Porunca este a celui preainalt. Mehmed Emin, inspectorul vacufurilor celor doua orase sfinte 5 ; sarmanul de mine eel care ma rog eu 2) Mehmed Emin, robul lui Allah eel milostiv. Muz. Ist. Or. Buc., doe. turc., nr. 30 683.Orig. (24,8 x 76 cm), cu semniitura qi sigiliu de legalizare (deasupra textului); scrista'lik. Rez. Cal.. I, nr. 154.

1 Sau Medjuh; In alt document apare : Mariam sauMaciuh. 2 Sau Matranka; se poate citiiMadara. 3 Loc alb. 4 Bedel-i sulh. Mecca §i Medina (Arabia).

237 1744 oetombrie 25noiembrie 3 (1157 ramazan, evahir) Firmanul sultanului Mahmsd I catre cadiul de Giurgiu ,Si domnul Bomanegi, Constantin Mavrocordat, cerindu-le set cerceteze plingerea boierului Manolachi impotriva moftenitorirorlui Steriu, care deschiseserd din non proms, de0 boierul Manolachi le ddduse 1 500 .de guru0 pentru limpdcare. Hive Mahmud han,fiul lui Mustafa, vesnic biruitor ! Pilch printre cadiisijudecatori,izvor de intelepciune si de eloc- yenta, mevlana cadiul de Giurgiu, sa-ti creasca virtutea,givoievodul de acum al TariiRomanesti,voievodul Iskerlet-zade Kostantin1, pilda printre emirii neamului Mesiei, rind va sosi inalta parafa imperials, sa stiti ca boierul numit Manol, care locuieste in Tara Romaneasca, in orasul Bucuresti, fkind arzuhal la Pragul fericirii mele, a spus ca, mai inainte de aceasta, murise crestinul cu numele de Steriu (Isterio), care locuia ca musafir in orasul Bucuresti, unde venise cu negotul, §i ca el era unul dintre locuitorii din satul Maciova 2, care face parte din arenzile (mukataa) din Mataranka, de prin vilaietul Rumeliei, aflate sub supravegherea agalei de la Poarta fericirii mele,sica, ivindu-se mostenitorii crestinului mai sus amintit, sotia sa, crestina numita Conda, care, locuieste in satul acela, i fratele sau, crestinul Agora, care locuieste la Istanbul, si Iani, fiul luiPapanicola2, premixsicrestinul cu numele de Temli,fiul lui

247 www.dacoromanica.ro Papanicola -oglu Anastas, un alt frate de-al au, au avut pretentii fatg de el, zicindu-i ca sus-numitul eel rgposat, pe care 1-am mo§tenit, mai avea de primit de la tine, cu dobinda prevazutg de *eriat, o datorie de trei mu patru Bute saizeci si cinci de gurusi, precum si alti trei mu trei sute saizeci de gurusi, reprezentind venituri pe patru ani, some care an trecut pe seama noastrg". Cind, prin Ina lig poruncg, fuseserg adusi fn fata Divanului de la Poartg si cind se prezentasera la Inaltuleriat, In fata inspectorulni (miifetti?) de vacufuri, atunci, prin raijlocirea Impaciuitorilor, ei se Mira- easerg en o mie tint Bute de gurusi si, luindsi primind din mina acestuia toti banii argtati,dati pentru Impacare,ci Ineetaserg, °rice pricing si renuntaserg la mice pretentie In legatura cu cele mai sus argtale. Din- du-i-se In ming, in fata *eriatului, ilustrul hoget, nu se cuvenca ea ei Ca, mai interving In nici un fel. Desi, dindu-se hogetuleriatului, era interzis ca pricina lcr E A mai fie ascultatg din nou, totusi ei 1-au persecutat, contrar acelui hcget al eriatului. Maid cunoscute toate acestea, el s-a rugat pentru Emiterea unei ilustre porunci de-a mea ca, procedindu-se potrivitcerintelor cuprinse in hogetuleriatului,ssa fie oprite §i Inlaturate persecutiile care apar contrar ilustruluieriat si Impotriva prevederilor hcgetuluiSeriatului. De aceea am poruncit ca a se fad, potrivit eriatului si cerintelor cuprinse in hogetul dat deeriat. Astfel, rind va sosi ilustra mea poruncg, vg cer sa procedati potrivit poruncii mele emise in aceasta privinta. De asemenea, cind se va interveni in aceasta, privinta, tu, care esti mevlana eel mai sus amintit, sa cercetezi o data potrivit prevederiloreriatului si sg ai grija ca a aranjezi cu dreptate pricinile care nu pot fi curmate, ca si cele privind hogetul *eriatului, despre ceea ce s-a argtat. Dacg, vezi el, Intr-adevgr, este asa cum ni s-a flout cunoscut, atunci, In aceasta privinta, sa procedezi potrivit cerintelor *eriatului cel puternic si conform velar cuprinse In hogetul *eriatului, care a fost Intocmit dupg adevgr. Astfel, sa mentii hogetulSeriatului, dat in ace,astg privintg, si, fiind opritg o noun ascultare a pricinii, sg Inlg- turi persecutiile care s-au ivit si a nu lasi, de azi Incolo, pe nimeni sa facg ceva contrar ilustruluieriat si Impotriva hogetului sau al poruncii mele impargtesti, Inch a nu faci ca sa-ti ving un alt firman de-al men despre cele amintite mai sus. Asa a stii si sa ai Incredere in ilustrul semn! Scris pe la sfirsitul (evahir)lunii ramazan eel binecuvintat, anul o mie si o suta si cineizeei si § apte. De la resedinta din binepazitul : Constantinopol.

Muz. 1st. Or. Buc., doe. turc. nr. 30 686. Orig. (49 x 67 cm), cu tugra : scris : divan! ; insemnari (pe verso); Rez. Cot., I, nr. 155. 1 Constantin Mavrocordat. 2 in alt document spare : Mudjevve sau Med juh. 3 De fapt, Iani era fiul lui Agora si nepotul lui Papanicola.

238 1744 decembrie 1625 (1157 zilka'de, evaszt) Constantinopol Firmanul sultanului Mahmud I prin care, tocererea donnylui Con- stantin Mavrocordat, se poruncepte autoritalilor otontane de pe znaltoile Dundrii ad-iizgoneascli pe raufcicdtorii din Tara Boncineascii. Ace§tia

248 www.dacoromanica.ro persecutau pe locuitoriiTariff Bomove?ti, insufivduli diverse Mini de prophet*. Se cere totodatd ca negustorii civstili pi stdpivii depo- prietali care 4i vad de treburile Tor sa fie lasali in pace fi sa922i fie supcirali. Pi lda printre aianiigloriosi,Mustafa, turnagibasi, care te afli acum in partea Tarii Romanesti, pentru a pune rinduiala intail sipentru indreptarea starii sarmanilor de acolo,sa-ti creasca gloria, cind va sosi inalta pared, imparateasca, sa-ti fie cunoscut ca, in trecut si de asta data, au fost emise cu cinste ilustrele mele porunci ca sa fie darimate cislele (laplak)i ruinate ciftlicurile pe care le au pe pamintul TariiRo- manesti multi dintre locuitorii, ostasi si civili, ai satelori tirgurilor aflate pe malul fluviului Dunareasisa, fie indepartati cei care10fac dughene sau pun. stapinire pe locuintesa fie opritiriffinlaturati cei din ceata acaparatorilor. De asemenea, se cerea ca raufacatorii si tiranii, care, contrar inaltei porunci, pricinuiesc pagubei stricaciuni sarmanelor raiale, sa fie izgoniti din Cara mai sus pomenita,i indepartatii sa se respecte obligatiile pe care .i le-au luat ei mai inainte de aceasta. Aceste inalte porunci, purtatoare de noroc, au fost emise pentru reglementareatreburilor tariffgi pentru indreptarea starii sarmanilor supusi. De aceea, voievodul de acum al pail Romanesti, voievodul Iskerlet- zade Kostantin 1, pilda printre emirii neamului Mesiei, trimitind arzuhal, cu sigiliu, a cerut emiterea inaltei porunci de la Poarta fericirii mele, adresat/ tie, pentru ca tu, care esti turnagibasi cel amintit mai sus, sa te ridicii sa mergi in persoana prin locurile unde va fi trebuinta intru indeplinire,a inaltelor mele firmane, in legatura cu inlaturarea celor pomenite mai sus, si pentru ca sa ti se dea sfaturi drastice ca sa umbli prinvilaiet. Astfel, a fost emis firmanul meu pentru ca, in aceasta treaba, sa ti se Ilea sfaturi strasnice din partea oastei (Ocak). De aceea s-a dat scrisoare, cu pecete, din partea lui Ibrahim aga, glorios printre emiri si mai marl, care este agaua ienicerilor inaltei mele Curti, sa-i tina, marirea, pentru Ca, la sosirea ei, cu voia lui Allah eel preainalt, sa-i izgonesti si sari indepartezi pe faufacatori cu cisle (beak) qi ciflicuri in .cuprinsul Tarii Romanesti, asa cum s-a aratat,i sa te scoli Sisa pornesti in persoana acolo unde va fi nevoie, pentru indeplinirea inaltelor porunci emise in privinta celor amintite,i, umblind prin vilaietul acela, sa depui toate straduintele tale spre a pune, prin mijlocirea voievodului (mir) aratat, rinduiall in treburile Orlii spre a indrepta starea sarmanilor supusi. Dar cu acest pretext sa uu-i necajesti i sa nu-i persecuti pe negustorii care tsi vad de treaba for si se ingrijesc de negotul for cu cinste sau pe cei care, posedind proprietati adevarate2, nu savirsesc fapte rele si nu se amesteca in rautati. De asemenea, procedind cu pricepere in cele amintite mai sus, sa depui toata stradania to pentru curatirea acelei taxi de rautatile raufacatorilori pentru linisteai bunastarea raialelori pentru aranjarea treburilor. De asemenea, sa te feresti de ivirea unor fapte contrare. Astfel, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie ca sa; se Cul asa cum s-a aratat. De aceea, la sosirea lui, cu ilustra mea porunca, sa procedezi intocmai firmanului meu emis in aceasta privinta, precum potrivit cerintelor scrisorii date, cu sigiliu, din partea sus-numitului aga si sa nu ingaduitigisa nu permiteti contrariul, Asa, sa stiti !Sim aveti incredere in ilustrul semn !

249 www.dacoromanica.ro Scris pe la mijlocul (evaszt) lunii zilka'de, anul o mie si o suta si cincizeci si sapte. De la bine pazitul Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.112. Surd, Bibl. Nat. Chiril§iMetodiu", Sofia. R.C.25a (Vidin), p. 186 ; scris : dtvani.. Rez. Cat., II, nr. 813. 1 Constantin Mavrocordat. 2 Sahih emlak.

239 1744 decembrie 27 ( 1157 zilka' de 22) Bucuresti Act judecatorese prin care Ali, cadiu de Giurgiu, decide in pricina dintre Garamade Ahmed, aga de serdenghecitii din Giurgiu,iboierul Nicolae Dudescu, din Bucuresti, privind inca,sarea abuziva, a oieri- tului din Vlapca. Actul a fort dat lui Nicolae Dudescu drept dovadet pentru ciptig de cauza. Dintre locuitorii tirguluiGiurgiu, persoana on numele de Gara- made 1 Ahmed aga, aga de serdenghecitii, venind la medjlisul Seriatului, adunat in orasul Bucuresti (Biikrep ), a avut pricing cu boierul Nicolae, fiul lui Dudescu 2, tot dintre locuitorii din Bucuresti, zicindu-i :Oamenii pe care i-ai trimis pentru stringereaoieritului an luat de la vataful meu Lupul (Luba), din localitatea numita Vlasca (Ulapka), o suta patruzeci sicinci de gurusi drept oierit", iar sus-numitul Nicolae, in raspunsul sau, a zis : I-am pus A, ia, fiind oile raialelor". Dar toate oile hind in numar de sapte sute cincizeci de oi, s-a stabilit ca,dintre ele, cinci sute douazeci erau ale fiului lui Ahmed aga, cel amintit mai sus, iar doua sute treizeci apartineau raialelor Tara Itomanesti. De- ace,ea sumacare trebuia inapoiata lui Ahmed aga era de o suta zece gurusisijumatate. Astfel, predindu-i in intregimesiel primindu-i inu fata Seriatului, ei si-au incheiat gilceava for unul fata de celalalt. De aceea s-a dat din partea seriatului acest act in mina sus-numitului Nicolai ca sa se foloseasca de el la nevoie. La 22 rebi-ul-evvel,anul 1157. Semndtura : Ali, naib de Giurgiu. SigiUul : Ali... Marton : Hodja-Mustafa efendi, muhzir. Abdullah Celebi ;Arifzade Ibrahim ; Seradjil-oglu Ali besa ; gukadar-Husein efendi.

Bibl. Acad., DLXXXI/49-a. Orig. (23,5 x 21, 5 cm), cu semnaturi. Pe verso : Sigiliu si Insemnare In1. ram- co caractere chirilice : Ilamul lui GramadA Turcul pent: u banii care li i-am dat. Rez. Cat., I, nr. 158.

1 Garamade, dupa 1nsemnarea chirilica de pe verso : Gramadil 2 Nikolay, acted (fiul lui) Dudeskul.

250 www.dacoromanica.ro 240 1745 ianuarie 5 14 (1157 zilhicce, evail) Constantinopol Firman prin care sultanul Mahmud I poruncege autoritOiror otomane din Vidin, Silistra etc.sifi pedepseasca pe tog rdufdcdtorii care intril in Tara liomdneascd, pentru a- face nelegiuri, and aceftia le vor fi predati de calre turnagibqiul Mustafa, trimis anume pe lingd domnul Constantin Mavrocordat, Ord insa a-i supara pe cei careiii vad de treburile lor in Tara Romelneascd. Muhafizul de Vidin... 1, vizirul meu... 2 pap *i valiul de Oceacov (Ozu), vizirul meu... 2 pap, preainaltul Allah sa va tina marirea, voi, cadiii de Vidin *i de Silistra *i de.... 2, care sinteti glorio*i printre cadiii judecatorii izvoare de virtuti *i de elocventa., sa va creasca virtutile, pre,cumitu, mutesellimul de Silistra, pilda printre aiani¢icei glorio i, sa-ti creasca gloria,itu, nazirul de Braila, pilda printre cei de o seams cu tine, sa-ti creasca norocul Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa va fie cunoscut ca, de la o vreme incoace, unele persoane, dintre locuitorii de pe malurile Dunarii §i din alte locuri, aparind pe pamintul Tariff Romane*ti, umblau de voia for prin tirguri *i sate, atacind mereui necajind pe sarmanele raiale, astfel incit, neputind fi opritiin nici un fel *i nepotolindu-se, fusese numit in Tara Romaneasca, mai inainte de aceasta, cu malt firman, turnagibasiul Mustafa, pilda printre aianiiceigloriosi,sa-i creasca marirea, pentru infrinarea raufacatorilor. Voievodul Tariff Romane*ti, Iskerlet-zade Kostantin 3,pilda printre aianii neamului Mesiei, a cerut emiterea ilustrei mele porunci pentru ca, atunci cind, prin mijlocirea sus-numitului Ournagibmi>, starea celor de acest fel va fi adusa la cuno*tinta voastra, care sinteti vizirii amintiti mai sus, muhafizul de Vidin *i valiul de Oceacov, voi, la rindul vostru, sa le veniti de hac, iar de azi incolo sa nu lasati pe nimeni sa puna piciorul in Cara aceea. Cind an fost cercetate condicile de porunci pastrate la Divanul men imperial, s-a gasit scris ca, in urma scrisorii lui ieniceri-agasi de acum al inaltei mele Curti, care este Ibrahim aga, glorios printre emiri¢icei marl, sa i se mentina marirea, se daduse, in anul acesta binecuvintat, ilustra mea porunca pentru ca sus-numitul turnagibmi sa se ridice ,si sa porneasca la indeplinirea cuprinsului ilustrului meu firman, emis in vederea izgoniriiff indepartarii cetelor de raufacatorii tirani, care iau in stapinire cklele(kiflak) §i ciftlicurilecei dughenele ff loeuintele (me- aazil) aflate in cuprinsul Tariff Romane*ti *i care, contrar inaltei porunci, pricinuiesc pagubesistricaciuni sarmanelor raialei, de asemenea, sa depung eforturi *i sa aiba grija de a pune rinduiala in treburile tariff. Dar se ceruse totodata Ca, sub acest pretext, 0, nu fie persecutati, in nici un fel, negustorii care au grija, in mod cinstit, de negotul lor *i nici cei care, posedind proprietati 4, nu fac fautati. Astfel, 5-ul men, Mustafa, onorat printre cei glorio*i *i genero*i, sa-i tina gloria, a facut cunoscut(Clam) ca, neaducindu-se nici o supararei nici un necaz, fara', motiv, aka cum s-a scris mai sus, stapiniilor de proprietati din Tara aceeasipersoanelor cin- stite, care iii vad de treburile lor *i se ocupa de agoniseala lor, cind vor fi prin*i raufacatorii *i tiranii, care umbra in Cara mai sus pomenita fara nici o treabasinumai cu scopul de a aduce pagube¢istricaciuni robilor lui Allah, iar cind, dupa dovedirea vinovatiilor lor, vor fi trimi i in partile

251 www.dacoromanica.ro voastre, aratindu-se you'd situatia celor de acest fel, atunci, voi, la rindul vostru, cercetindu-i pe calea seriatului, sa le dati pedepsele cuvenite dupa seriat, potrivit vinei lor, si a nu ingaduitigisa nu lasati ca raufacatorii gitiranii de acest fel sa puna, piciorul in tara mai sus-amintita. De aceea a fost emis firmanul meu, purtator de inalta, glorie, ca sa faceti potrivit cerintelor ilam-ului salt G. Astfel, la sosirea sa 7, cu porunca mea, va cer sa pmcedati potrivitcerintelor ilustrului men finnan emis in aceasta privinta. De asemenea, asa cunt s-a scris, fara a-i necaji si fara a-i supara pe nedrept, pe stapinii de proprietati din tara aceea, precumgipe locuitorii cinstiti, care iii vad de treburile si de cistigul lor, cind raufacatorii sitiranii, care umbla fara rost in tara mai sus amintita, numai ca sa aduca, pagube ii stricaciuni sarmanilor, vor fi prinsii, dupa dovedirea vinovatiilor lor, vor fitrimigiin partite voastre, care sinteti viziriisiceilalti, pomeniti mai sus,si cind situatia lor va fi aratata voua, atunci voi, la rindul vostru, cercetindu-i pe calea seriatului, sa, be dati pedepsele cuvenite dupa seriat, potrivit vinei lor,i, nedind nici un fel de permisiune sau ingaduinta ca raufacatoriii tiranii de acest fel sa calce in tara aceea, sa faceti potrivit cuprinsului inaltei mele porunci. Asa sa stitii sa dati crezare ilustrului semn ! Scris pe la inceputul (evail) lui zilhidjge din anul o miesio sutasi cincizeisisapte. De la bine pazitul : Constantinopol.

Arb. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 113. Sure t., Bibl. Nat. ChirilMetodiu", Sofia. R. C. 25:a (Vidin), p. 185 ; scris : neshi. Rez. Cat., II, nr 814.

1 S-a renuntat Is unele formule diplomatice. 2 Loc alb. 3 Constantin Mavrocordat. 4 in text : sahih emlak, proprietAti adevArate", legale". 5 Reis-01-ktittab sau refs-efendi. 6 Al lui Mustafa, reis-iil-ktittab. 7 A ceausului Mustafa, turnagibasi.

241 1745 mai 12 (1158 rebi II 10) Hogetul cadiului de Braila, molla Ifeloned, dat in mina pircalabului 31-avrodi, ctipitavul linututui Tecuci, precum ca negvsto2vl title Ahmed din Rusciuc, aflat pe acolo cu negopul, a merit 'inecat in rivl Birlad, in timpul revdrsarii acestui riu, fapt dovedit depircalab prin marturia mai multor musulmani. Hive

Motivul scrierii acestei dill. este Ca, unul dintre locuitorii tarii Mol- dovei, pirealabul (kapudan) tinutului Tecuci, pircalabul numit Mavrodi, purtatorul acestui act, prezentindu-se la medjlisul seriatuluieel demo de respect, a spus : Cu sapte zile inainte de data acestei cacti, in momentul cind riul Birlad(Purlat) se revarsase, in localitatea mai sus amintitA, Ahmed, din Rusciuc, care locuia acolo cu treburi de negot, a cazut, din

252 www.dacoromanica.ro intimplare, in riu, in timp ce trecea riul mai sus amintit, si, prin nenorocirea adusa de preainaltul Allah, a murit Inecindu-se, iar In aceasta stare, flind scos pe malul riului, cind s-a cercetat, impreuna cu musulmanii prezenti la acest medjlis, s-a vazut si s-a dovedit clar ca pe corpul sau nu avea nici un feldesemne de rana sica, prinnenorocirea adusa de preainaltul Allah, a murit doar inecat, in momentul trecerii sale peste riu. Cer sa fie intrebati si ei despre situatia descrisa mai inainte si sa mi se dea in mina hoget din parteaseriatului, asa cum am declarat". intr-adevar, Mustafa aga, care este besliaga in tinutul mai sus-amintit, precumsi E1- Hadj -zade Ismail aga si ceilalti musulmani, ai caror mmie sint trecute la sfirsitul documentului si care se afla pe aici cu de-ale negotului, fund prezenti la medjlisul §eriatului, cind au fost intrebati, ei au facut cunoscut si au graft ca intr-adevar, persoana cu numele de .Ahmed din Rusciuc, care locuia in localitatea mai sus-aratata cu treburi negustoresti, cu sapte zile inainte de datacartuliei, in momentul cind riul Birlad se revarsase, sus-numitul Ahmed a cazut in riu, In timpul trecerii sale peste riul mai sus amintit si, prin nenorocirea adusa de preainaltul Allah, a murit inecat, iar cind, In aceasta stare, ne-am dus si 1-am scos din riu si cind 1-am cercetat cu atentie, am observat ca el nu avea nici un fel de semne de rana pe corpul sau si ca a murit doar inecat". Cind toti au intarit cu vorbele for si au dovedit cele spuse de pircalabul mai sus amintit, s-a scris si s-a inregistrat, la cerere, acest document (vesika ) §i s-a dat in mina pircalabului. Solis in a zecea zi a lunii rebi-ul-ahir din anul o mie si o sutasicinci- zeci si opt. Martorii : Abdullah besa bin Mehmed, din Sumni ; Ahmed aga bin Ali, din Braila (Ibraili), Ismail besa, din Rusciuc ; Halil besa bin Ibrahim ; Mataradji-zade Osman agaSialtii. Deasupra textului : 1). Semultura :Mevla, Esseid-Mehmed, supusul preainaltului Allah, cadiul localitatii 2). Sigiliul : Mehmed, supusul....

Bibl. Acad., DCCCl/5. Orig. (17 x 44 cm), seman5tur55isigiliu ; scris : Wilk. Pe verso : Insemnare. Rez. Cat., II, nr. 815.

242 1745 iulie 21 30 ( 1158 cemazi I, evahr) Constantinopol Firmanul sultanului Mahmud I prin care, la cererea capuchehtiii impareitesei Austriei, Maria Thereza, se poruncepte valiului de Rume- lia, vizirul Abdullah, papa, muhafizului de Vidin, cadiului de Sofia, precum pi cadiilor de Nip, Nicopol etc., sd -i prinda fi sd-i trimitel la Poartet pe negustorii.Mihali Hristu, Constantin Aogund pi Nicoz _Mihali, care luaserd 65 de pungi de aspri de la negustorul ardelean Dimitri Iskatar (?) pi nu-pi a,chitasera datoriile lor. Valiul de Rumelia... 1, fostul mare vizir, care estivizirul meu Abdullah papa si muhafizul de Vidin... 1, care esti vizirul meu... 2 papa, prea inaltul Allah sa va tina marirea, precum si tu, mevlana, cadiul de Sofia, sa-ti crease/ virtutea, precum si voi... 1, cadiii de Ni§ si de

253 www.dacoromanica.ro Nicopol si de... 2, sit va creasca, intelepciunea, cind va sosi inalta parafa impIrateasca sit va, fie cunoscut ca pilda printre aianii neamului Mesiei, capuchehaia De Penkler, ce sade la Poarta fericirii mele din partea craiesei Ungarieii Cehiei, srusitulsagfie cu noroc, trimitind arzuhal la Pragul fericirii mele, a instiintat ca negustorul cu numele de Dimitri Iskatar( I), unul dintre negustorii ardeleni, daduse, mai inainte de aceasta, cu dovada (temessilk), intocmit'a asa cum se cuvine, saizecii cinci de pungi de aspri 3crestinilor(zimmi) numiti :Mihali, fiul lui(veled) Hristusi Constantin Soguna 4 §i Nikoz 5 Mihali, care umbra prin partileNi1ului si Sofieii Nicopolei, dar, nefacindu-se pina acum nici o socoteala intre ei, -sus-numitii trebuie adusi la Poarta fericirii mele. De aceea a fost emis firmanul meu purtator de inaltI glorie pentru ca, asa cum s-a aratat, ei a fie adusi cu ceaus, cheltuielile trebuincioase urmin' d a fie trecute pe seama negustorului cel pomenit. Astfel, la sosirea eausului Husein, pilda printre cei de o seama cu el, a-i creascI norocul, care este unul dintre ceau0i inaltei mele Curti, Va poruncesc sit faceti potrivit firmanului meu, demo de pretuire, emis in aceasta privinta. De asemenea, dupI cum s-a aratat, aducindu-i pe sus-numitii la Poarta fericirii mele, prin mijlocirea ceausului amintit, sit procedati potrivit cuprinsului ilustrei mele porunci. Asa s5, stiti si sit dati crezare ilustrului semn ! Scris pe la sfirsitul (evahl,r) lunii djemazi-ul-evvel, and 1158. De la bine pazitul : Constantinopol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 114. Suret., Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia. R. C. 25a (Vidin),p. 118; scris : neshi- divani. Rez. Cat., II, nr. 816.

1 S-a renuntat de elkab. 2 Loc alb. 3 In text : lase a/co = 500 piastri (guru. ). 4 Sautzguna, *aguna ? 5 Sau Nikuz.

:243 1745 noiembrie 5 14 (1158 zilka'de, evasit) Act prin care speitarul Constantin, fiul lui Andronachi, fratele lui Manolachi Lambrino, declare ca se impaca cu domnita Beilasa, fiica lui Constantin Brincoveanu, primind de la ea 5 500 de gurusi din averea riimasci dupd moartea fratelui situ, care era sotulBalasei. Hiive Motivul scrierii acestui act (temessiik) este ca fratele meu, fostul mare ban (ban-2,-evvel), Manolachi Lambrino, fiul lui Andronachi, care era originardin bine pIzitul Constantinopol si care, locuind de multi ani incoace in Bucuresti, resedinta de domnie a phi Romanesti, a murit cu cinci luni inainte de data acestei dovezi. Cind am cerut de la sotia sa, crestina numita Domnita B51asa, fiica lui Constantin bei Brincoveanu, care este pastrAtoarea acestui act si care se aflA in posesia celor 'Amaze si a mostenirii si a tuturor banilor1iobiectelor lasate de el, si cind am pretins partea de mostenire care mi se cuvine pe cale de succesiune, atunci s-au

.254 www.dacoromanica.ro iscat intre noi multe certuri si dusmanii mart De aceea, intervenind bine- facatorii impaciuitori, in vederea indepartarii certurilor si a curmarii dus- maniilor dintre noi si pentru a ne convinge despre eeea ce avem de luat, am renuntat la orice neintelegere si la orice pretentie fall de crestina Domnita Balasa, fiica lui Constantin bei Brincoveanu, de care s-a amintit mai sus, cu cinci mii cinci sute gurusi, scosi din totalul naostenirii rAmase de la el si din toti banii sai, precum si din toate lucrurile sale, putine sau multe, cite sint. Am primit si am luat in intregime din mina sus-numitei Domnita Masa suma aratata de cinci mu cinci sute de gurusi, care reprezinta banii pentru impacare. De azi incolo nu mai am nici un amestee- in mostenirea mai sus amintita si nu mai am nici un drept de pretentie sau de cearta, dintr-un motiv sau altul. Daca se va intimpla BA mai apara, de azi incolo, vreo pricina sau vreo pretentie de-a mea in aceasta privinta s-a scris si s-a intocmit acest document de incredintare, In fata musulmanilor ai caror nume se afla trecute la sfirsitul documentului, si a fost dat si predat in mina sus-numitei, pentru ca ele sä nu fie luate in seams in fata generosilor judecatori. Scris pe la mijlocul (evaszt) lui zilka'de, anul o mie si o suta, si cincizeci si opt. Sarmanul spatar, Constantin, fiul lui Andronachi, locuitor dint Constantinopol. Martorii : Hodja-i mir-i Eflak 1, virtuosul... ; Mustafa efendi ;Esseid- Husein efendi, diac ; Ahmed efendi, diac ; aga de beslii, Husein aga.

Muz. 1st. Or. Buc., doc. turc., nr. 30 682. Orig. (36 x 66 cm), cu semnatura $i doua sigilii (pe verso); scris : ta'lik-silltis. Rez. Cat., I, nr. 157.

1 Hodja-t mtr-tCask,dascAlul voievodului Tarii Romanesti".

244 1746 iunie 9 (1159 cemazi I 19) la0"

Arzul cadiului din Braila catre Poarta pentru restituireasumei de 3 652 gurusi boierului moldovean Lupul, fiul lui Anastasa, de c'atre. moptenitorii negustorului Mosail, fiul lui Hristodul, originar din' Trapezunt ( Trabzon). Arzul umilului de mine catre Poarta imparatiei este ca boieruli numit Lupul, fiul lui Anastas, unul dintre locuitorii orasului zisIasi, aflat pe pamintul Moldovei, a facut arzuhal si jalba la inalta Poarta Imparateasca si a spus urmatoarelein fata medjlisului seriatuluiYr imprumutasem, potrivit regulilor seriatului si cu dovada, pe supusur nemusulman (zimmi) zis Mosail 1, fiul lui Hristodul, care, fiind originar din sangeacul Trapezunt ( Trabzon), a murit, mai inainte de aceasta,. in orasul mai sus amintit, uncle se stabilise cu prilejul negotului, si aveam de luat de la el 17 780 de gurusi. In timpul vietii sale, din banii mai sus amintiti,mi-a predat, cu mina sa proprie, 6 313 gurusi si 45 de aspri, in fata musulmanilor prezenti la acest medjlis, iar dupa moartea sa, cind. au fost calculate, In fata boierilor si musulmanilor prezenti, socotelile noastre cu mostenitorii sus-numitului, Panu, fratele sau, si Panaiot

255 www.dacoromanica.ro siIani, care sint rudele sale, acestia mi-au predat, din mostenire, odata sapte mii cinci sute paisprezece gurusisialtadata trei sate unu de gurusi. Astfel, de la sus-numitul defunct mai ramaseserg sa primesc, din suma aratata, Inca trei mii sase sate cincizecisidoi de gurusi. Dar, dupes un timp, mostenitorul Iani, cel amintit mai sus, a plecat de aici la Poartgi dupa cinci ani a murit. Atunci, supusa nemusulmang (zimmiye) cu numele de Zoe (Zoi), cresting, a luat cu sila $i a pus mina pe partea care trecuse prin mostenire, de la supusul nemusulman si decedatul zis Mosail, cel amintit, pe seama sus-numitului Iani, cel rgposat, care era soul ei. De aceea, nedindu-mi ceva din partea sus amintitului ei sot, mi-a fgcut o mare nedreptate". El a mai spur : Do- rose ca suma aratata sg fie socotitg de la mostenitorii mai sus amintiti si ei sg-mi predea mie banii aceia. De asemenea, in momentul intocmirii socote- lilorsafie Intrebati §i musulmanii din medjlis, prezenti aci, iar ei sa faces totul arzsicunoscut la Inaltul Devlet, asa cum stau lucrurile". De aceeasisarmanul de mine, la rindul meu, aflindu-mg in orasul Iasi,potrivit firmanului cgruia toatg lumea i se spun, i-am intrebat pe cei prezenti la medjlis, ca : Hadji-Kiamilzade Osman agasicelalalt Osman aga ibn Mahmud si Blyikli-Ahmed agai altii. Ei an dat de tire intr-adevgr, boierul piritor, Lupul, 11 Imprumutase, potrivit regulilor seriatului, pe sus-numitul Mosail, eel decedat, cu saptesprezece mii sapte sate opt zeci de gurusi, luind de la el si o dovadl (temessiik ), iar mostenitorii mai sus-amintiti an declarat si an recunoscut ca, potrivit socotelilor care s-au flout, el mai are de primit 3 652 gurusi. Intrucit asa stau lucrurile, s-a flout arzis-a dat de tire la picioarele inaltului tron, la cerere. Poruncai firmanul care vor urma depind de mgria-sa, cel care poruuceste. In a nougsprezecea zi din luna djemazi-ul-evvel, anul 1159. Semnatura : Cel care se roaggpentru Inaltul Devlet otoman, Abdiil- kadir, cadiu la Braila cea bine pgzitg. insemnare : Aceastg copie a fost transcrisg dupes original de sgrmanul Osman, cadiu (el-mevld) la Benderul eel bine pgzit. Sigiliul: Abdiilbaki Osman...

Bibl. Acad., DLXXXI/50a. Suret, legalizat. Vezi5ipach. DLXXXI/51 (alt suret, nelegalizat); scris: neshi. Pe verso, Insemnare cu caractere chirilice. Rez. Cat., II, nr. 818.

ain Insenanarea de pe verso-ul do cuntentului apare:litisail.

245 1746 iunie 9 (1159 cemazi I .19 ) Iasi Hoget prin care cadiul de Braila, Abdulkadir, confirms boierului moldovean Lupul, fiul lui Anastas, ea mai are de primit undo datorii de la mostenitorii negustorului Hristodul din Trapezunt ( Trabzon) decedat in Moldova. Boierul zis Lupul, fiul lui Anastas(Hastas )1, unul dintre locuitorii tirgului numit Ia$i, aflat pe pamintul Orli Moldovei, din vilaietul Rumelia (Rumeli), venind la cinstitul medjlis al seriatului, s-a jeluit impotriva

256 www.dacoromanica.ro rudelor supusului nemusulman (zimmi) zis Mosail,fiullui Hristodul, care, fiind unul dintre locuitoriioriginari din Trapezunt( Trabzon), murise mai inainte de aceasta, in timp ce locuia in orasul mai sus amintit, unde venise pentru negot. Despre Panu, fiul fratelui acestuia, si despre celelalte rude ale sale, supusii nemusulmani cu numele de Panaiot si Iani, el a spus urmatoarele : De la crestinul numit Mosail, cel raposat si pomenit mai sus, aveam de luat 17 780 de gurusi, suma cu care it imprumutasem, potrivit regulilor seriatului, luind si dovada (temessiik ). Cu trei luni inainte de a muri el, am calculat socotelile noastre, de fata, fiind si rudele sale prezente la acest medjlis. Atunci, din suma pe care o aveam la el, mi-a predat cu mina lui proprie 6 313 gurusi si 45 aspri, iar dupa moartea lui, am mai luat si am mai primit de la mai sus amintitii mostenitori ai averii sale 7 514 gurusi in fats, boierilor si musulmanilor prezenti ad. Afara de aceasta, primisem raspwas de la mostenitorii mai sus amintiti ca n-a mai camas nimic din averea sus-numitului cel raposat. Dar, dupa aceea, a mai aparut, in uncle locuri, Inca ceva din mostenirea lasata de el. De aceea, thud strinsa prin mijlocirea mostenitorilor si ridicindu-se la suma de trei sute si unu gurusi, ei mi-au achitat si predat, de asemenea, sl banii aceia. Astfel, la raposatul eel numit mai sus mi-au mai ramas trei mii case sute cincizeci si doi de gurusi. Despre aceasta sa fie intrebati si musul- maaaii : Osman aga fiul lui El-Hadj-Kiamil si celalalt Osman aga fiul lui Mahmud si Biyikli -Ahmed aga sialtii, prezenti in momentul incheierii socotelilornoastre, precum si mostenitorii amintiti mai sus". De aceea, fiMd intrebati, ei au afirmat, de repetate ori, in raspunsurile lor, si au recunoscut in fata seriatului ca sus-numitul boier reclamant, Lupul, are de primit :;aptesprezece mil sapte sute si opt zed de gurusi de la raposatul de mai sus, Mosail, pe care-1 imprumutase potrivit regulilor seriatului si cu dovada. Ei au mai spus ca, inainte de a muri, acesta ii predase case mii trei sute treisprezecegurusi si patruzeci de aspri, iar apoi, el murind, i s-au mai predat sus-numitului boier, din averea ramasa, sapte mii cinci sute paisprezece gurusi, prin mijlocirea noastra, si in fata musulmanilor. De asemenea, gasindu-se ca mai are avere si in alts parte, i s-a mai predat Inca o data suma de 301 gurusi. Ei au mai recunoscut ea sus-numitul boier mai are de primit de la Mosail inca 3 652 de guru*. Atunci sus-numitul boier Lupul, la rindul sau, a zis :Potrivit celor declarate de mostenitorii respectivi, dorese sa mi se dea in mina un hoget legal din partea seriatului cel luminat ". De aceea, date fiind cele cunoscute, s-a scris si s-a Inregistrat, la cerere. Scris in a 19-a zi din luna djemazi-ul-evvel, anul 1159. Martori: crestini si turci.

Bibl. Acad., DLXXXI/53a. Orig. (21 x 62,5 cm), cu martori ; scris : neshi-to'lik. Pe verso: Insemnari In caractere chirilice. Rez. Cat., II, nr. 819.

1 Vezi si Damian Bogdan, Legdturile serdarului Lupu Anastasd en ru$11 (1721-1211), In Studit Si materiale de istorte medic, vol. II, Bucuresti, 1957, p. 345-389.

19 - a 2474 243 www.dacoromanica.ro 246 1746 octombrie 6 (1159 ramazan 20) Act prin care casapbasi Mehmed aga confirms ca a primit de la boierut batman Paladi 2 000 de gurusi, reprezentind o parte din cei 13 000 de gurusi &gide efendiul Mu, ca imprumut pentru mucarerul domnului. Hive Sensul scrierii acestor slove est a, in anul o mie o suta cincizeci si noua, in a douazecea zi a lunii ramazan 1 eel binecuvintat, din cei treisprezece mii de gurusi, pe care fericitul nostru efendi eel binefacatorfi daduse voievodului(bey) 2 pentru mucarer (mukarrer ), am primit din mina boierului, hatmanul Paladi, doua mii de gurusi, potrivit imputerni- cirilor mele. Jumatate din ei fac o mie de gurusi. Atunci cind se vor incheia socotelile for cu efendiul nostru eel binefacator, a se anuleze acest act (tah,vil ) al nostru, care i-a fost dat in mina. La 20 N., anul 1159. Supusul de mine, Mehmed aga, in prezent casapbasi imparatesc 3_ Sigiliu : Mehmed, supusul.

Arh. B.C.S., fond. Kogainiceanty, Cl/2, nr. 3 (doe. turc.). Orig. (16 x 22,8 cm), cu semnaturi si sigiliu (pe verso); scris : divani-neshi. Rez. Cat.,II, nr. 820.

1 6 octombrie 1746. 2Ioan Mavrocordat, domnul Moldovei (1743-1747). 3 Ser kassaban-t hassa.

247 1746 octombrie 16 (1159 ramazan, evahir ) Constantinopoi Firmanul sultanului Mahmud I catre domnulTdriiRomosesti, Con- stantin Mavrocordat, pentru a aplana neintelegerea dintre doi engird' din Bucuresti, privind 'mac lucruri amanetate. Mahmud han, fiul lui Mustafa, vesnic biruitor ! Pada, printre emirii neamului Mesiei, voievodul Tarii Romanesti voievodul... 1, and va sosi inalta parafa imperiall, sa stii ca supusul nemusulman (zimmi) numit Bogobna 2,unul dintreloeuitorii orasului Bucuresti (Biikresfacind arzuhal la Pragul fericirii mele, a dat de stire ca, mai 'inainte de aceasta, supusul nemusulman zis Ligonet 3, tot dintre locuitorii orasului mai sus-amintit, ii lasase amanet, cu sigiliul sau propriu, o anumita sums de bani, precumailucrurile sale, punindu-le intr-o lads facuta din nuiele de cos si ea, deli acesta nu avuse nici un eusur $i, deci, nestabilindu-se nimic impotriva sa, nu era nevoie a se intervina, dupl legea seriatului, totusi sus-numitul, numai din dorinta de a obtine bani, a devenit o pacoste pentru el si-1 necajeste si-1 supara mereu, zieindu-i : Atunci cind lada aceea se afla in posesia ta, a disparut din ea multa avutie de-a mea, asa es cer de la tineatitia bani". El se roaga sa dau porunca mea imparateasca pentru impiedicarea indepartarea persecutiilor care s-au aratat din parties, celui amintit mai sus : De aceea tu, care esti voievodul pomenit, sa opresti§i ssbide- partezi supararile care s-au facut din partea celui aratat mai sus, iar data e-

258 www.dacoromanica.ro nevoie de un raspuns in fata serzatului, atunei, iti poruncesc sa-1 dai pe seama cadiului de Giurgiu, pilda printre cadiieijudecatori, aflat in vecinatatea ta,sa -icreasca intelepciunea,pentru a fi judecat in fata sa, potriviteeriatului.Astfel, cind va sosi ilustra mea porunck iti cer sa pro- 'cedezi potrivit firmanului dat in aceasta privinta. De asemenea, tu, care .esti voievodul mai sus-amintit, sa impiedicigisa indepartezi persecutiile deacest fel, ivite din partea celui aratat, iar data e nevoie sa raspunda in fata seriatului,sa-1 dai pe seama cadiului de Giurgiu, mevlana eel amintit mai sus, aflat in vecinatatea ta, asa cum se procedeaza cuprici- mnile care slat cercetate odata, dar, neputind fi incheiate, slut ascultate in lata seriatului, potrivit ilustrei fetvale emise in acest Bens. De asemenea, de vreme ce, in clipa de fata, nu s-a stabilit impotriva acestuia nimic, cu martori sau dupa legea seriatului, sa nu-i permiti sus-numitului sä-1 ,persecutei sa-1 necajeasca in felul acesta, ci sa-limpiedici si sa-1 in1 turf. Asa85.,gtii gi atai incredere in ilustrul semn! 'Scris pe la sfirsitul (evaktr) lunii ramazan eel m5,ret, anul 1159. Be la resedinta din bine pazitul : Constantinopol. Bibl. Acad., DLXXXI/54a. Orig. (47,5 x 68 cm), cu tugra ; scris : divani. Pe verso : Insemnari; rez. rom. (nr. 54). Rez. Cat., I, nr. 167.

1Loc. alb. 2 Bogobna, Bogobna sau Bogobina. 3 Ligonet sau Ligonte, Leonte ( ?)

248 1746 = 1159 H. Scrisoarea lui Sahib Ghirai afire noel serdar de Chifina'u, prin care isiexprimei satisfactia pentru numirea acestuia in bout fostului serdar, cerindu-i totodatilscface rinduiald in pa'rfile acelea 0 sd organizeze un menzil. Hive Catre serdarul de acum, prietenul nostru devotat : Vi se trimit salutari. De asta data ma bucur mult pentru faptul c a ai devenit serdar domnia-ta. Am auzit c5',esti un om priceput. Fii fericit ! Dar serdarului care a plecat mai inainte, efendiul nostru hanul trimisese un iarlic pentru noi. Trebuia sä fie un menzil in partea aceasta. Serdarul care a fost inaintasul vostru nu a putut sa puna rinduia15, pina .in clipa de fata. Dar trebuie sa mearga mereu oameni la efendiul nostru . Cind yeti lua cunostinta, s5, aranjati in partea aceasta citiva calarasi (lcaralaf ). Luati cunostintk Sa trimiteti incoace citiva calarasi citiva cai. Ma bucur foarte multi pentru indeplinirea altor slujbe .de catre domnia-voastra. Sahib Ghirai 1,1159. Pe verso : 1) Adresa : S5,ajunga laserdar,prietenul nostru devotat ; 2) Citeva insemnari in caractere chirilice. Arh. B.C.S., fond. St. Georges, CGLXXIV/9, nr. 128 (dot. turc.). Orig. (14 x 23 cm); cu semnaturtiatsigiliu ; scris : neshi. Rez. Cat., II, nr. 822.

Un han tatar cu acest nume apare lntre 1772-1775. Documentul dateazi din perioada .cInd eracalgai(Kalgag ).

259

www.dacoromanica.ro 249 1749 hunk 7 16 (1162 cemazi II, evaltar ) Firmanul sultanului .711alimud I prin care se cere domnului .Teirii Romeine§.ti, Grigore al II-lea Ghica, pentru ca niptesupupiotomani dire Craiova sa-,Si pldteasca datoriile lor catre negustorul matt iac, Duca Panaiot, conform cererii ambasadorului Austriei la Poart4pipotrivit convenjiei comercialedintre Imperial otoman§iAustria. Mahmud han, fiul lui Mustafa, vesnie biruitor ! Pilda printre emirii neamului Mesiei, voievodul Tara Romanesti, voievodul... 1,sfirsitul sa -ti fie cu noroc, cind va sosi aceastaMalta pared, imperials, sa stiff ca ambasadorul, care sta. la Poarta fericirii mele din partea imparatesei romane (Roma) 2, Baron de Wenkler, pilda printre emirii neamului Mesiei, sfirsitul sa-i fie cu noroc, trimitind la Pragul fericirii mele un raport (takrir )sigilat, din traducerea lui prescurtata s-a vdzut ca cerea emiterea unei ilustre porunci, adresata tie, care esti voievodul mai sus-amintit, in privinta urmatoare : Capitanul Duca Panaiot, care se alla in slujba imparatesei mai sus amintite, potrivit defterului pe care it poseda in mina sa, are de primit peste o mie case sute treizeci si doi de gurusi de la supusii nemusulmani (zimmi) Gionie Arnautul, precumside la FalcosiVoicuGianic (7), care locuiesc la Craiova. Cind, mai Inainte de aceasta, el i-a cerut de mai multe ori, acestia au aminat si s-au impotrivit cu fel de fel de viclenii si pretexte si, negind dreptul sau si indaratnicindu-se in ceea ce priveste plata, din cauza, aceea, din mindrie, sus-numitul capitan a facut cunoscut catre statul sau care este situatia, eerind ca aceasta chestiune sa fie adusa la cunostinta inaltei Porti si sa i se procure banii. intrucit atunci dud sus-numitul capitan avea, mai inainte de aceasta, o datorie de 1 000 de gurusi catre supusul nemusulman cu numele de Malig( 7) Savo, care face parte dintre raialele inaltului meu Devlet, el o achitase, fiind fortat si din partea, statului mai sus amintit 3, de aceea, pentru intarirea poruncii, privind negustorii celor doua pari, si dreptul sus-numitului capitan sa fie hat de la cei amintiti mai sus, prin constringere, potrivit senedurilor pe care le poseda el, si sa fie predat vechilului desemnat din partea sa si sa nu se ingaduie amins are sau impotrivire. Cind s-a apelat la imparatescul ahidname, care se pastreaza la Divanul meu imparatese, s-a gasit scris si inregistrat in impAratescul meu ahidname astfel :Ceata negustorilor din cele doua imparatii sa faca negot in tarile celor doua parti in liniste si in siguranta. Negustorii si raialele din vilaieturile supuse sus-numitului imparat roman, de orice natie ar fi ei, sa circule liberi, pe uscat si cu corabiile lor, asa cum se obismileste din trecut si pind acuma, purtind steagul lor si cu patentele lor, si sa faca alisveris inliniste. De aceea s-a emis firmanul meu purtator de glorie pentru. ca tu, care esti voievodul eel amintit mai sus, sa procedezi potrivit ahidnamelei mele imparatesti. Astfel, cind va sosi ilustra mea porunca, sa, procedezi potrivitfnal- tului meu firman emis in aceasta privinta, precum si potrivit ahidnamelei mele imparatesti. De asemenea si tu, care esti voievodul mai sus amintit, potrivit senedurilor aflate in min' a sus-numitului capitan, sa percepi de la cei aratati toate drepturile sale, care vor spare, si, predindu-le vecbiluhil

260 www.dacoromanica.ro sa nu ingadui nici un fel de aminare sau impotrivire. Astfel, neingaduind sa i se faci greutati, sa procedezi potrivit cuprinsului ilustrei mele porunei. Asa sa stiisi stai incredere in ilustrul semn! Scris pe la sfirsitul(evahar) lunii djemazi-ul-ahir, anul o mie o sura saizeci &i doi. De la resedinta din bine pazitul :Constantinopol. Arh. B.C.S., fond. BrAtianu, XL/6, nr. 1 (doe. turc). Orig. (48,5 x 47,5 cm), en tugra; scrisdivani, doc. taiat ; rez. rom. Rez. Cat., II, 829.

1 Lac alb. Grigore al II-lea Ghica (1748-1752, a doua oars). 2 Maria Thereza, Imparateasa Austriei (1740-1780). 8 Din parteaAustriei.

250 <1750> Scrisoare prin care Djan-Arslan Mirza cere serdarului de Chip-luau set-i restituie un hot care fugise de la el, fursindu-i o pupil in valoare de 40 de gurupi. Huve jlsalutam pe pretiosul nostru prieten, serdarul de Chisinau! Sinteti bine si sanatos? Prietenului meu, boierul serdar, am de spus urmatoarele : Am aflat ca in mina to se afla sub paza niste hoti. De aceea ti-am trimis aceasta serisoare, intrucit hotul pe care it ai in mina furase de la mine o puscasifugise. Tu esti un stapin ; data ni-1 dai, faci un bine in numele prieteniei noastre. Daca, nu-1 dai, atunci pot 0, merg acolo cu un om din partea efendiului nostru, hanul. Voi fi multumit si voi face mult pentru prietenie. Daea intrebi de costul armei, face patruzeci de gurusi. Numai sa, nu ma faci sa ma oste- nese ; sa arati prietenie. Daca nu-i vei veni de hac hotului, atunci de ce mai esti serdar, Djan-Arslan Mirza, eel cunoscut. Arh. B.C.S., fond St. Georges, CCLXXIV/9, nr. 131, (doe. turc.). Orig. (12 x 29 cm), cu semnAturA, pe verso sigiliu (indescifrabil)5ilnsemnare ; serfs : la'lik. Rez. Cat., II, nr. 825.

251 <1750> Scrisoare prin care Mehmed, chehaiaua muhaftzului de Vidin, cere boierului Brincoveanu din Tara llonzoneasca 84 ajute pe nipte negustori in transportarea unor lucruri din Bucurepti. Hiive MAria-sa onoratulsipriceputulsiinteleptul men prieten, boierul eel chibzuit : Tanas, starostele blanarilor (kiirkcibapt) al fericituluisibinevoitorului nostru efendi cel binefacator 1, precumsiciohodarul sau, Mosal,

261

www.dacoromanica.ro caresintnegustorii purtItoriai acestuiact(varaka), au pornit la Bucure§ti, potrivit poruncii mariei-salebinefIcatorului nostru, ca sa is de acolo unele lucruri trebuincioase §i sa le aduca incoace, in grabI. De aceea s-a scris prezenta noastrlscrisoare de prietenie, in care se aratI ca ei sa fie sprijiniti §i ajutati din partea prietenului nostruin aranjarea treburilor forgisa fie inapoiati incoace cu o clipa, mai de vreme. Va intreb/m, totodatI, §i de sanItate. Cu ajutorul celui preainalt, cind va va sosi §i cind persoana voastra boiereascI yeti afla despre ce este vorba, sper, in mod prietenesc, sa -i sprijiniti pe cei mai sus amintiti in treburile for §i sa, nu uitati de hatirul prietenului vostru. Din partea lui Mehmed, chehaia al muhafizului de Vidin. Sigiliul : Mehmed (Muham,med ). Arh. B.C.S., fond. Kogalniceanu, LXXVIII/1, nr. 10 (doc. turc.). Orig. (38,5 x 23 cm), cu semnaturAsisigiliu; scris: neshi. Plic(nr.11) cu adresit: Mitre maria-sa onoratul $i priceputul meu prieten, boierul Brinco- veanu, care este unul dintre boierii cunoscuti din Tara RomaneascA". Adaos: Este recomandarea starostelui blinarilorefendiului nostru, muhafizul de Vidin".

1 111uhaftzul de Vidin.

252 1752 oetombrie 10 ( 1165 zilhicce, gurre) Scrisoare prin care Agop cere ca vistiernicul Moldoveisd-itrimitti cei 1 545 de guru§i datorati de patru ani, fara mai ldsa pe seama altora plata tor. Devotatul §i respectatul §i iubitorul de adevar, fratelei prietenul meu vechi, vestitul boier vistiernic : Prezentind ruga meai dorintele mele, potrivit adevIrului vechi §i vorbelor sincere, bine dovedite, §i potrivit legIturilor de prietenie care au existat intre noi, va intreb de stares anItatii domniei-voastre. Dorese sa fiti sanatos §i sa va bucurati de bunl-stare. Dad, intrebati despre prietenul credincios al domniei-voastre, multumitl lui Allah eel preainalt, fiind sInItos, tocmai cind ma rugam, zi §i noapte, pentru binele domniei- voastre §i a§teptam cu cea mai mare nerrabdarescrisoarea (peyam ) voastrl, aducItoare de bucurie, a sosit depe§a (varaka) pe care ati trimis-o in numele prieteniei §i in care scrieti §i semnalati despre cele o mie cinci sute patruzeci §i cinci de guru§i rIma0. In aceastI privintl va scrisesem mai inainte de repetate ori. De asta datI, cind a sosit aceastI scrisoare (mehtub ) a domniei-voastre §i dind am aflat cum stau lucrurile, am trimis scrisoarea domniei-voastre vistiernicului Ianachi §i i-amcerutbanii. Atunci el, pornind pe calea minciunii, a raspuns hotIrit ea acum nu avem bani" (De fapt, era nepotrivit ca noi SA' cerem bani dela el; nu se potrivete nici cu regulile §eriatului. Ce i-am dat noi, ca sa cerem de la el gi el nu dore*te sa ne dea bani din propria-i vointI. Nu este potrivit §i nu se cuvine ca banii no§tri sa se afle inaceasta stare de patru ani de zile incoace. Nu se cade ca cineva sa is sau a dea in acest fel. Raspunsul dat de sus-numitul vistiernic Ianachi §ifapta lui au fost motivele pentru care v-am scris scrisoarea ca sa aflati de ek. Cu ajutorul lui Allah eel preamaret, cind va va sosi,nelIsind de acum incolo iarl§i pe seama sus-numitului, sa aveti grija sa -mi trimiteti

262 www.dacoromanica.ro cu o zi si cu un ceas mai de vreme$iin intregime banii care au arms la domnia-voastra de patru ani incoace, impreuna cu dobinda cuvenita pe patru ani. intirziereasiaminarea au atins culmea. Cind va va sosi aceasta scrisoare, negindindu-va sa lasati tot pe seamasus-numitului sub arta forma, doresc sa ni-i trimiteti numai domnia-voastra cu o clira mai repede $i in hatregime, dupa calculele cuvenite. Dupa, aceea prietenia noastra va continua din nou. Scris in prima zi (gurre ) a lui Z., anul <1>165. Supusul de mine, Agop, fiullui... Semnatura : P. S. Fratele meu celcredincios :Se spune ca prietenia ecu cintarul, iar alisverisul cu bani. Aceasta aminare si Intirziere,de patru ani incoace, nu se cade prieteniei care existintre noi. La sosirea acestei depese (varaka), sa nu va nelinistiti delve6i,nelasind pe seama altuia din partea aceasta, sa aveti grija sa trimiteti de la domnia-voastra, cu o ziicu un ceas mai devreme, toti banii nostri, imprewaa cu dobinda cuvenita. Daca side data aceasta va veti gindi la altceva sau veti fi nevoit sa lasatiiarasi pe seama sus-numitului,atunci, de nevoie, va trebui caginoi, la rindul nostru, sa procedam altfelrisa avem grija pentru rezolvarea acelei probleme intr-alt chip. Dar nu se cade s& ajun- gem pins acolo. Daca aveti socoteli din trecut cu Ianachisidm& i-ati dat ceva, atunci sa ceretiti saluati domnia-voastra de la el. Nu se cuvine sa cerem noi. Arh. B.C.S., fond. Kogalniceanu, Cl/2, nr. 5 (doe. turc.). Orig. (31 x 44,5 cm), cu semnAtura qi(pe verso)sigiliu armenesc; scris :&sant (imitatie);pe verso, adresa : Cu ajutorul lui Allah, a ajungii la fratele meu credin- ciosulsirespectatul boier vistiernic, care se afla In momentul de fag In serviciul voievodului Moldovei. 86421. Rez. Cat., II, nr. 840.

1 8642: valoarea numerics a formulei cabalistice: Beduh".

253 1755 aprilie 15 ( 1168 receb 3) Constantinopol .Pirmanul sultanului Osman at 11I-lea prin care se reinnoiepte privilegiul patriarhului din Ierusalim, Partenie, acesta pi oameniiscli avind dreptul de a cdlatorinestingheriii,prin Taraliomelneascd, Moldova pi Anatolia in vederea stringerii de pomeni pentru intrelinerea caluglirilor din vandstirile Ierusalimului. Hive Osman han, fiul lui Mustafa, vesnic biruitor I Gloriosi printre cadii si judecatori, izvoare de virtuti si de elocventa, voi, care sinteti cadii aflati intre Poarta fericirii melegipin& In partile Tarii Romanesti1iMoldoveii Anatoliei (Avalon), sa va creasca intelepciunea, dud va sosi inalta parafa, imperial& sa va fie cunoscut ca, mai inainte de aceasta, patriarhul cu numele de Partenie (Bartinios ), care este patriarhul ortodox al Ierusalimului eel venexat, precum si al imprejurimilor sale, prezentind arzuhal sigilatcatre Divanul meu imperial, a Instiintatcs,potrivit vecbilor for obiceiuri, li se dadeau in mina, din

263 www.dacoromanica.ro trecut si pina acuma, ilustre porunci ca sa nu fie impiedicati prin locurile pe unde umbla ei in vederea stringerii mijloacelor de intretinere a calugarilor din veneratul Ierusalim, precum si in vederea adunarii banilor de pe locurile care au fost d'aa' Ilite manastirilor de acolo, iar cind, potrivit vechiului lor obicei, sus-numitul patriarh sidoisprezececalugari,impreuna cu vase servitori ai lor,se intorc, asa cum au facut din trecut si pina acuma, de prin partile Tara RomanestisiMoldoveisiAntiohiei,ei sa nu fie persecutati, prin cerere de cite un galben pentru fiecare calugar, prin locurile pe unde tree sau la schelele de pe fluviul Dunarea sau in alte schele si trecatori. De asemenea, cind, spre a trece cu usurinta prin unele locuri primejdioase$ipericuloase,isischimba-vesmintelesi imbracamintea lor, cei din ceata pazitorilor ordinii 1 sau altii sa nu se amestece la aceasta si ei sa nu fie impiedicati de a circula sau de a stringe bani. Totodata, el s-a mai rugat ca sa se emita ilustra mea porunca pentru ca ei sa nu fie suparati si persecutati, contrar clauzelor beratului eel purtator de glorie sau impotriva obiceiului vechi. De aceea, cercetindu-se condicile de venituri episcopale 2, s-a constatat ca, din trecut si pita acuma, se acordau ilustre porunci in sensul ea, Ierusalimul eel venerat si imprejurimile sale aflindu-se pe seama patriarhului ortodox, calugarul mai sus amintit Partenie (Partinios), el sa nu fie suparat, contrar ilustrului seriat si fara, drept, de catre ceidin ceata pazitorilor ordinii, numai din dorinta de a obtine bani, atunci cind el va pleca pentru a stringe, potrivit cerintelor obiceiului legii lor $i de la cei care dau de bunavoie, bani pentru intretinerea calugarilor care locuiesc in manastirile din veneratul Ierusalim si atunci cind, spre a trece mai usor prin unele locuri periculoase si primejdioase,isi vor schimba vesmintele si imbracamintea lor. De asemenea, sa, nu fie opriti de a stringe bani. De asemenea, s-a vazut ca in a patra zi a lui Saban din anul o mie o suta cincizeci si opt 3, pe vremea fostului padisah, raposatul meu frate, sultanul Mahmud ham 4, sa-i fie Carina usoara, s-a dat o porunca ilustra pentru a se proceda potrivit celor vazute mai sus, iar acum cind a avut loc, en noroc si cu fericire,imparateasca mea inscaunare pe tronulimparatieiotomane (Osniani), purtator de mare noroc, rugindu-se pentru reinnoirea acelei porunci ilustre si vazindu-se ca nu s-a gasit mnregistrat sa se fi emis o ilustra porunca contrara, s-a dat, de aceea, firmanul meu pentru reinnoirea ei. Am ordonat ca, atunci cind va sosi ilustra mea hotarire, facind potrivit poruncii date mai inainte, precum si potrivit cuprinsului acesteiporunci purtatoare de glorie, care a fost emisa in prezent si care cere supunere deplina, sa nu ingaduiti amestecul celor din ceata pazitorilorordinii sau al altora in calatoria sus-numitului patriarh in locurile pe uncle acesta se va duce si se va intoarce si sa nu ingaduiti ca ei sa fie impiedicati de a stringe bani. Asa sa stiti si sa aveti incredere in ilustrul semn! Scris in a treia zi din regeb, anul o mie si o suta si saizeci si opt. De la resedinta din bine pazitul : Constantinopol. Bibl. Acad., DCCCII/8. Orig. (51,5 X 75,5 cm), cu cernealA rosie, scris : divant, Pe verso :rez. In 1. tuna si 1nsemnare In 1. greac5 ; semnatura cu coadA. Rez. Cat., I, nr. 177. 1 Ehl-i orf. 2 Ptskopos Makataat Defterteri. 3 1 septembrie 1745. 4 Mahmud 1 (1730-1754).

264 www.dacoromanica.ro 254 1756 mai 20 ( 1169 Saban 20)

Act prin care Laskarachi declard ca a achitat negustorului Iln ahim aga din Braila 200 de gurusi din cei 1 200 de gurusi, pentru care primise o poliia ; eeilalti 1 000 de gurusi fusesera restituiti mai inainte. 'hive Motivul scrierii acestor slave este unnatorul :Din mina scumpului Ibrahim aga, unul dintre negustorii din Braila, primisem opolita 1 in valoare de o mie doua, sute de gurusi si o trimisesem la Malta Poarta. Din banii aceia, am dat in mina sus-numitului Ibrahim aga si i-am achitat pesini douil sute de gurusi. Cind va sosi stirea ca ceilalti o mie de gurusi au fost achitati si predati in intregime la inalta Poarta, sa se stie ca s-a dat in mina asociatului sus numitului, desemnat cu primirea lor, acest act (tahvil) sigilat, in a douazecea zi a lunii Saban eel maret, din anul o mie o sua saizecii noua, spre a fi predat celui amintit mai sus. La 20 S., anul 1169. Sarmanul de mine, Lascarachi. Obs. Semnatura si sigiliul (de pe verso) au fost rupte.

Aria. B.C.S., fond. KogAiniceanu, Cl/2, nr. 6 (dock turc.). Orig. (26,5 X 37,5 cm) ; cu semn3tur5uisigiliul (rupte); scrisneshi-sulOs. Rez. Cat., II, nr, 843.

1 Police temessilkil.

255 1756 august 16 (1169 zilka'de 20) Hoget dat de cadiul de Bender, llfehmed, in mina sotiei lui Lascarachi, fiul lui Giani, privindimparlirea intre frali a mostenirii rdmase dupoi moartea lui Lascarachi la Iasi. Hilve Motivul scrierii acestei cartiesteurmatorul : S-a constatat si s-a stabilit In fata seriatului eel luminat ea mostenirea ramasa de la supusul nemusulman (zimmi) cu numele de Lascarachi, fiul lui Giani, care mai inainte de aceasta murise la resedinta Iasi, BA, fie pazita de once suparare si se cuvine sotiei sale, supusa nemusulmana (zimmiye) Zmaranda (Azmaregli ), fiica lui Todorascu Paladi, si fratelui sau Manolachi sisurorilor sale, supusele nemusulmane, zise Casandra siCaterina. Lucrurile ramase de la sus-numituleel decedat siaverea lui au fost trecute, toate, In mahzarul impaciuitorilor. Ele fiind calculate In fata preainaltului Allah si a stapinului eel preamaret, au fost distribuite si impartite intre ei. Dupa, ce fiecaresi-aluat si a primit partea de mostenire care i se cuvenea, fratele sus-numitului, Manolachi, si surorile sale, zise Casandra si Caterina au declarat ca renunta la once pretentie si la once dusmanie si la once pricing de mostenire fat/de sus-numita sotie mostenitoare. De asemenea, si sus-arAtata sotie a declarat ca renunta

265

www.dacoromanica.ro la orice pretentie si la toate nelntelegerile ei fatl de cei amintiti, Manolachi siCasandrasiCaterina, in leglturl cu m3stenirea ardtata. Cind s-a cerut sis-a solicitat un hoget, legal si definitiv, de la seriatul cel luminatsi carat, privind toate renunVarile de pretentii ale unora fata de ceilaltisi pentru toate intelegerile care au avut loc intre sus-numitii, s-a scris act (vesika ), intocmai asa cum s-au petrecut lucrurile, si a fost dat supusei nemusulmane, sus-numita sotie Smaranda (Azmaregli), care11 ceruse. in a doulzecea zi din lung zilka'de cea ilustrat, din anul o mie o sutil sisaizecisinoun. Martorii :Esseid-Hasan,secretarul divanuluiMoldovei ;Ismail, agaua bIcanilor(1) din Moldova ;Serdarzade Ali Celebi ; Esseid-Mehmed, naibul secretaralui ; Esseid-Mehmed din Rusciuc(Rusguki )

Arh. B.C.S., fond. KogAlniceanu,CI12, nr. 7 (doe. turc.). Orig. (25 x 44 cm), cu semnAturA si sigiliu. Deasupra textului: 1) Porunca este a lui Allah cel prealnalt. Sarmanul de mine, Mehmed Nuri, molla al orasului Bender. 2) Sigiliu: Mehmed. 1152; scris ta'tik. Rez. Cat.,II, nr.844.

256 1757 septembrie 9 (1170 zilhicce 19) Hoget prin care cadiul de Rusciuc, Ibrahim, pi cadiul de Giurgiu confirms impacarea sotiei lui $efan, fiul lui Matei, cu boierul Con- stantin, fiul lui Brincoveanu. Stefan fusese ghit mort in Tara Boma, neasca, in time ce administra mosiite r,umitului boier. Hive Motivul scrierii acestei c'arti de poruncl este urniltorul : Crestina cu nurn3le de Ii3tisa,fiica lui Ioan, care face parte dintre locuitorii din mahalaua Vechea Geamie"1, dintre mahalalele localitatii Rusciuc, a venit la msdjlisul seriatului cel demo de respect, impreunl cu vechilul numit Polizu, fiul lui Ioan, care, mai inainte de aceasta, fusese desemnat ca delegat din partea baierului numit Constantin, fiul lui Brincoveanu, supusul nemusulman purtatorul actuluiieel ce locuiestein Tara Romlneascl, avind ca martori pe supusii nemusulmaninisiToma, fiul lui Patcu, si Mihail, fiul lui Obrascu, in vederea confirinkii impacarii care va fi expus5, mai departe. Ea a venit in numele eisicu imputerniciresi din partea fiilor ei minori, numiti Matei si Anton, precum si din partea fiicelorei minore,ziseMariasiIsaveta. Graind,ea a spus in mod hotaxit :Stefan, fiul lui Matei,eel pe care noi 11mostenim, fusese ()morn, prin ranire, in timp ce umbla cu treburi la mosiile aflate in Cara mai sus amintiM. BInuind c5,el fusese omorit de catre sus-numitul Constantin, noi avuserlm. mai Inaintede aceasta pretentii fatade supusul nemusulman Constantineel pomenit. Dup5, aceea, am aflat ca sus-numitul a fostomorit de haiducii flufacAtori, dar Constantin, la rindul sga, tkilduind cu total fapta aceeai noi, de asemenea, neputind sa dovedim pretentiile noastre, dupl cum cere seriatul, se iscaserA intre noi maxi neintelegeri si mute dusingaii. in momentul de fa,t1, intervenind intre noi impaciuitorii, ei ne-au implcat in schimbul a 250 de gurusi, pe care urma s5, ni-i dea sus-numitul Constantin, pentru ranuntarea noastrA la judecata amintit5, mai sus. impAcarea noastra era

266 www.dacoromanica.ro valabila si pentru copiii minori, arnintiti mai sus. De aceea, acceptInd impa'carea, am primit si am luat in intregime, la medjlisul de impacare, de la vechilul mai sus amintit, atit in numele meu, cit si al celor care m-au imputernicit, cei 250 de g-urusi, care reprezinta banii de impacare 2,§i am renuntat la orice dusmanie si la orice neintelegere fata de supusul nemusulman Constantin, cel amintit mai sus, nemaicerind nimic de la el sinemaiavind nici un fel de pretentie in privinta pretului singelui sus-numitului supus nemusulman Stefan, care a fostucis. Daca, de azi incolo, se va ivi, fie din partea mea, fie prin Imputer- nicire, vreo pretentie sau vreo neintelegere in privintacelor aratate mai sus, ele sa nu fie luate in searna si sa nu fie acceptate de judecatori". Dupa ce au fost confirmate cele spuse in fata Seriatului,s-a trecut In carte, la cerere, asa cum s-au petrecut faptele. La 19 ale lunii zilhidjge cea ilustra din anul 1170. Remmitura :Esseid-Ilyas..., cadiu(el-mevla)inlocalitateaGiurgiu. SigiliulIlyas,Allahsa-iusurezetreburile ! 1163. Semndtura : Ibrahim..., cadiul (el-kadi ) localitatii Rusciuc... SigiliulIbrahim... 21artori : turd si crestini.

Arh. B.C.S., fond. Kogalniceanu, LXXVIII/1, nr. 8 (doc. turc.). Orig. (19,5 x 56 cm), cu semnaturi §i sigilii de legalizare ; scrista'lik. Rez. Cat.,II, nr. 845.

1 Djami-i Atik (Cami-i Atik). 2 Bedel-i sulh.

257 1757 noiembrie 19 ( 1171 rebi I 7 ) Hoget prin care cadiul de Rusciuc, Abdulkerim, confirms cd mofte- nitorii lui Stefan, fost arenda§. in Olteniajiucis de haiduci, nu mai an nici o pretentie fats de boierul Constantin Brincoveanu, intrucit an primit de la axesta 250 de gurufi pentru impcicare, in legliturel cu cazul respectiv. Hive Motivul scrierii acestei carti(kitab ) este ca, crestina cu numele de Lotisal, fiica lui Ioan (Yuvan), care face partedintre locuitorii rnahalaleiVechea Gearnie",dintremahalalelelocaliia iiRusciuc, venind la medjlisul Seriatului, care cere respect, aspus urmatoarele, din partea ei si din partea, fiilorei minori, Mate! si Anton, precum si dinparteafiiceloreiminore,numiteMariasiIsaveta,In fata supusului nemusulman zis Polizu, fiul lui Ioan, care fusese mai inainte imputernicit, cu martori, supusii nemusulmani numiti :Tema, fiul lui Petcu, si Mihail, fiul lui Obrascu, din partea boierului, purtatcrul ace st u i act, numit Constantin, fiul luiBrincoveanu,carelocuiesteinTara Romaneasca, casaconfirmeImpacareaamintit amaideparte : Supusul nemusulman zis Stefan (Istefan), fiul lui Matei, al drui mostenitor sintem, luind In arenda (iltizam ) mcsiile ye care boierul Ccnstantin le are In satul numit Brincoveni, din tinutulEata-Eflak2, fusese omorit prin ranire,in timp ce umbla ca arenda§alsau. Ord s-a cercetat,

267 www.dacoromanica.ro s-a constatat si am aflat ca pe sus-numitul it ucisesera raufacAtorii haiduci care umblau atunci pe acolo. Numai ca, unele persoane rele, care purtau urg §i care aveau in sufletele for ginduri ascunse de tulbufari, ne-au indemnatgi ne-au atitat sg, arwacam aceasta faptI asupra sus-numitului boier Constantin mergem pe calea judeatii. Fiind doveditsicunoscut in mod precis ca sus-numitul Stefan fusese omorit de catre ruAtacAtorii haiduci, era clar ea, atribuirea acestei fapte pe seama boierului mai sus amintitgiacuzarea si calomnierea lui sint contrare voiei lui Allah si era evident cá, devenind rgspunzItori vom fi pedepsiti in ziva judec4ii de apoi. De aceea, respectindu-1 pe Allah, era clar ca ar fi mai bine sa mergem pe calea dreptatii. Chad noi am renuntat la orice gird de proces,sus-numitul boier Constantin, la rindul sau, indurindu-se de ceimici, ne-a dati ne-a predat dou5, sute cincizeci de gurusi, iar noi, luindgiprimind, in numele nostru personal, precum si in numele celor de la care avem imputernicire, toti cei doua sute cincizeci de gurusi, in fata medjlisului convocat, din mina supusului nemusulman, Polizu, vechilul mai sus amintit, am renuntat la orice pricing si la orice dusmAniei pretentie fats de supusul nemusulman, sus-numitul Constantin, in privinta oricarei cereri in legd- tufa cu pretul singelui 3 supusului nemusulman, Stefan, cel mai sus amintit, care a fost omorit si al carui mostenitor sintem. Fiecare dintre cele doul parti am acceptat obligatiile pomenite mai sus. De aceea, dac6, de azi incolo, se va ivi, fie din partea noastra personal, fie prin imputernicire, vreo pretentie sau neintelegere in chestiunea mai sus aratata, ele sa nu fie luate in seamati sa nu fie primite in fata judecatorilor cei virtuosi". Spunind astfel, s-a scris, la cerere, asa cum s-au petrecut faptele, dupa ce au fost confirmate de seriat. In a saptea zi din luna rebi-ul-evvel, anul 1171. Deasupra textului : 8emneituraAbdulkerim, cadiul localitAtii Rusciuc... Sigiliul : Abdulkerim... Martori : 14 martori musulmani. Arh. B.C.S., fond. KogAlniceanu LXXVIII/1, nr. 6 (dot. turc). Orig. (20 x 53,5 cm), cu semnaturAsisigiliu de legalizare; scrista'lik ; pe verso : Insemnari. Rez. Cat., II, nr. 846. Lassa,probabil, Letitia. 2 Kara-Ef lak. Valahia NeagrA", In sensul de Oltenia. 3 Dem digeli. 258 1758 ianuarie 11 20 ( 1171 cemazi II evail)

FirmanulsultanuluiMustafaal III-leaprin care,lacererea unor locuitoridin, Vidin, se porunceste domnuluiTdriiRomdnesti, Constantin, Mavrocordat, sa-1 constringti pe boierul Constantin Brin- coveanu sa le achite datoria de 3 300 gurusi, iar data refnzd, sit fie dat pe seama cadiului din Bahova. Have Mustafa han, bin Mehmed, vesnic biruitor ! Pilda printre emirii neamului Mesiei, voievodul Tara Romanesti, voievodul Constantin Mavrocordat 1, cind va sosi inalta paraM imperialk

268 www.dacoromanica.ro sa §tii ea, mai Inainte de aceasta, cadiul de Vidin, mevlana Hafiz-Ahmed, sä-i crease& intelepciunea, a facut arz precum ca ni§te locuitori din Vidin, unul dintre agalele de serdenghecitii, cu numele de El-Hadj-Mehmed (Muhammed), care face parte din bulucul treizeci, §i altul cu numele de El-Hadj-Mustafa, din regimentul (Cemaat) §aizeci §i patru, §i altul cu numele de Mo lla-Mustafa, din regimentul eincisprezece, precum §i unul cu numele de Fazli-be§a, regimentul treizeci §i unu, mergind la medjlisul §eriatului,s-au rugat, mai inainte, pentru. acordareailustreiporunci privind cele ce urmeaza : Mai inainte de aceasta, supusul ,nemusulman (zimmi) din Tara Romaneasca cu numele de Constantin, fiul lui Brinco- veanu 2, avea un cretin cu munele de Latin Stefan (Istefan) care, fiind foarte vestit, avea pe seama lui numeroase arenzi din Tara Romaneasca. Astfel, fiind un om de incredere §i renumit, el stapinea mo§ii in Tara Romaneasca, din vecinatatea Vidinului, §i era In strinsa legatura cu toti locuitorii din Vidin, luind de la ei cite ceva §i dindu-le altceva In schimb. De aceea, facind §i cu ei ali§veri§ §i dindu-le lor, precum §i luind de la ei, cite ceva, din anul o mie §i o suta §aizeci §i opts §i pink la anal §aptezeci4, el a luat §i a primit, de la unul din ei, o mie cinci sute de guru§i, de la altul o mie doua sute de guru§i, iar de la doi dintre ei a luat cite trei sute de guru§i, facind, in total, trei mu trei sute de guru§i imprumut, dupa regulile §eriatului. Dar Inainte de a-i lua §i de a-i primi din mina lui, sus-numitul Brankovan-oglu Konstantin, din Tara RomA- neasca, wade mai sus amintitul Latin Stefan se afla ca arenda§ (multezim), rivnind la averea sus-numitului Stefan, a pus 0,-1 ucida, In satul sau propriu, pe sus-numitul, cu glonte de purl §i a luat §i a pus mina pe toata avutia pe care o stapinea, precum §i pe banii lui §i pe averea provenita din mo§iile sale. Dat fiind. ca toata averea lui Stefan ramasese la sus-numitul, cind ace§tia, hind creditori, au cerut datoriile lor de la sus-numitul Constantin, acesta a tar:lg./flat mai multe zile §i a intirziat plata, iar apoi le-a dat raspuns aducator de tristete. Atunci, ace§tia, la rindul lor, 1-au facut de ru§ine §i 1-au umilit. Sus-numitul, fiind. instarit §i posedind avutii §i sate, este unul dintre asupritorii din tara aceea, luck nu este in nici un fel cu putinta sa to infrunti cu sus-numitul in tara mai sus amintita. De aceea sa se is de la el fie datoriile sus-numitilor, fiedatoriile altora §i apoi sa se faca cunoscuta situatia. Pentru aceasta au venit ei mai Inainte la medjlisul §eriatului, zicind totodata ca,intr-adeviir, renumele celui aratat s-a raspindit §i prin partile Vidinului. De asemenea, ei s-au rugat Ca, cercetindu-se potrivit §eriatului cele aratate, sa se deft firman pentru a li se face dreptate. Astfel, tu, care e§ti voievodul mai sus-amintit, chemindu-1 pe sus- numitul Constantin, 0, iei de la el, care a luat mo§tenirea celui mort, drepturile ce le aveau de primit de la el creditorii aceia. Daca are de spus ceva in fata §eriatului, atunci sa be spunk in fata cadiului din Rahova, pilda printre cadui §i judecatori, mevlana, .6,sa-icreasca virtutea, care se afla in veeinatatea ta. Ei au mai facut cunoscut ca Inc a, pe vremea fostului imparat (hudavendigar ), fiul unchiului meu, rAposatul sultan Osman han6 farina sa-i fie u§oara! ti se &Muse o ilustra porunca pentru ca, potrivit vechilor cerinte ale §eriatului, sa la§i pe seama sus-numitului cadiu (mevlana) ca sa se aduca la bade- plinire prevederile §eriatului §i sa se faca dreptate. Ei s-au rugat totodata pentru reinnoirea acestei porunci. De aceea, daca an cumva s-a dat ulterior o porunca contrara acesteia, Iti poruncesc sa se procedeze potrivit celor aratate. Astfel, cind va sosi porunca mea, sa faci potrivit firmanului meu emis in aceasta privinta.

269 www.dacoromanica.ro De asemenea, tu, care esti voievodul maisus amintit, chemindu-I pe sus-numitul, sa iei de la el, care a luat mostenirea celui ucis, drepturile ce le aveau de primit creditorii aceia, iar data are despus ceva In fata seriatului, atunci sa lasi pe seama sus-numitului mevlana,cadiul de Rahova, allot in vecinatatea ta, pentruca el ea faca dreptate totals in privinta pricinilor care, Rind °data cercetate, mai Inainte,dupa seriat,. nu an fost lichidate i pentru ca apoi sa, Indeplineasca el cerintele §eriatului si sa fats dreptate. Asa sa stii si a ai increderein ilustrul sewn r. Scris pe la inceputul (evail) lunii djemazi-ul-ahlr, anulo mie o suta §aptezeci $i unu. De la resedinta din bine pazitul:Constantinopol.

Aril. B.C.S., fond. Kogalniceanu, LXXVIII/6, nr. 5, (doc. turc.). Orig. (52 x 74 cm), cu tugra; scris: divan( ; insenmari (pe verso). Rez. Cal.,II,nr.874.

i Iskeriei-zade Kostantin. 2 Brankovan-oglu Kostantin. 3 18 octombrie 1754 6 octombrie 1755. 4 26 septembrie 1756 14 septembrie 1757. 5 Loc alb. Sultanul Osman al III-lea(1754-1757).

259 1760 august 13-22 (1174 nzuharrem, evail) Constantinopol

Firmanul sultanului Mustafa al III-lea Mireautorittifile otomane de pe malurile Dundrii cerindu-le sd nu mai ingdduie intrarea in Tara Romdneascd a ostapilor pi altor supupi otomani decit pe baza de tepcherele catre voievodul Id rii, iar procesele dintre impricinali sa se judece la Bu,curepti, in faja cadiului de Giurgiu pi prin mijlocirea domnului. La inceput se amintepte pi de stringerea unor datorii de la locuitorii Tdrii Romdnepti in folosul unor capetenii otomane. Onorati printre cadii si judecatori, izvoare de virtuti si de elocventa, voi, care sinteti cadiii si naibii (niivvab) de pe cele doua maluri ale Dimarii, sa va creasca Intelepciunea, precum si mutesellimiisi zabijii de ieniceri k4i celelalte capetenii, care sinteti gloriosiprintre cei de o seama cu voi, A va creasca puterea ! Cind va sosi inalta parafa imperials, sa va fie cunoscut ca In scrisoarea care a sosit de asta data, la Poarta, fericirii mele, din partea lui mevlana Ghiridi 1 El-Hadj-Ahmed, pild'a printre ulemale, cautatori ai adevarului, sa-i creasca still*, care, ca unul dintre marl dascali (miiderris), fusese numit miltevelli, mai inainte de aceasta, se scrie si se face cunoscut ca cele opt sute noulzeci si patru de pungi de aspri 2, care apartin demnitarilor mari de la serhat si care au ramas de hat de la raialele Tarii Romanesti, din schimbul de alisveris, au fost procurate in intregime si achitate si predate staphilor, dar ca, neputindu-se stabil. cele o suta saptezeci si doua de pungi de aspri $, care se pretindeau, afara de suma de mai sus, de la raialele cazalelor din. Oltenia 4, potrivit a doua deftere, ele an ramas pentru mai tirziu. Dar, neacordindu-se deloc ingaduinta mea imparateasca pentru ca, sub pretextul cererli drepturilor, cetele de osti, precum si altii sa umble, de azi incolo, fara capatli in Tara Romaneasca sau A se amestece in

270 www.dacoromanica.ro treburile raialelor sau sa le atace, s-a emis, de aceea, firmanul meu purtator de inalta glorie pentru ca, de azi incolo, cei care pretind drepturi de la raialele Tarii Romanesti sa is de la capeteniile localitatilor pe unde se MIA ei cite o scrisoare in care sa i se explice voievodului TArii Romanesti cum anume stau lucrurile. Apoi, mergind cu aceasta scrisoare drept la voievodul Tariff Romane§ti, sa se judece, potrivit defterului, cu eel In pricing, la Bucuresti, in fata cadiului de Giurgiu §i prin mijlocirea voievodului, mai sus amintit,iar in cazul cindi se va da dreptate,atunci sa se aranjeze prin mijlocirea cadiului (m,evlana ) mai sus amintit, spre a i se preda totul. incheindu-se, in felul acesta, treaba cu dreptate,aceasta situatie sa, fie adusa la cunostintai sa fie aratata celor care au datorii, precum §i tuturor capeteniilor. Astfel, sa va feriti cu totii §i sa va tineti departe de a face contrar acestui nizam sau de a ingadui §i de a invoi pe careva sa intre in Tara Romaneasca fara teseherea. De aceea, atunci cind va va sosi, facind potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceasta privinta §i care cere supunere fiascultare deplina, va poruncesc sa va feriti foarte multi sa va tineti departe de contrariul. Asa sa stitii sa aveti incredere In ilustrul semn! Scris pe la Inceputul (mail) lunii muharrem eelbinecuvintat, anul 1174. De la bine pazitul : Constantinopol. Sosit la : 23 Ra., anul <1>174 5.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 145. Suret, Bibl. Nat. ChirilsiMetodiu", Sofia. R.C.52 (Vidin), p. 55; scrisneshi. Rez. Cat., II, nr. 884.

1Ghiridi, cretan", din insula Greta. 2 894 pungi de aspri (Kise akce). 1 kise = 500 gurusi ;1 gurus = 120 aspri. Deci 894 pungi de aspri = 53 640 000 aspri (akce) sau 447 000 piastri (gurus). 3 172 pungi = 86 000 gurusi sau 10 320 000 aspri. 4Kara-Eflak, Valahia NeagrA. 42 noiembrie 1760.

260 1761 august 12-21 ( 1175 muharrem, evasit) Constantinopol

Eirmanul sultanului Mustafa al III-lea cdtre vizirii deVidin fi Oceacov si alti demnitari otomani, poruncindu-li-se, la cererea domnului ConstantinMavrocordat,sttopreasccl incdlcareahotarelor Romanesti de cdtre supusii otomani din sudul Dundrii pentru a face art turiFisemandturi, intrucit pricinuiau pagube veniturilor miriei. Guvernatori glorio§i, capetenii onorate,orinduitoriilumii, cei cu Inas' uri chibzuite In toate treburilei cu ginduri patrunzatoare si care savirsesc treburi importante, cei cu pareri bune In aranjarea treburilor, temelia imparatiei si a maretiei, c'apetenii de vaza printre cei fericitisi mareti, categorie care se bucura de bunavointa inaltului stapin,voi, muhafizul de Vidin, vizirul meu... 1 pasa §i valiul de Oceacov (Ozu), vizirul meu... 1 pasa, preainaltul Allah sa va tiny marirea, §i voi, ono- ratii printre cadii §i judecatori, izvoare de Intelepciune §i de eloeventa,

271. www.dacoromanica.ro care sinteti cadiii 5i naibii de pe amindoul maluri ale fluviului Dunarea, sa vl creasca, virtutile, precum§ivoi, mutesellimiii c'apeteniile de ieniceri, onorati printre cei de o seam5, cu voi, sa v5, crease& norocul ! Cind va sosi inalta para./ InipArateascg, sa va fie 5tiut ea, pe la sfir5itul lunii safer din anul o mie o suta 5aptezecei§ipatru2, se daduse 5i se acordase ilustra mea porunc, precum ca.' Tara RomaneascA, din zilele de altg data i pinI acuma, este inregistratI separat la Cancelarie (Salem) §i se interzice Calearea ei cu piciorul 5i ea se bucura, de libertate in toate privintele, iar supu5ii§ilocuitorii ei s5, fie 1ini5titi§ifericiti 5isaltposedesi sl-¢i stapineascI propriet'atile§ipaminturile for 5i, de asemenea, nimeni dintre altii a nu calce de loc hotarele Tarn Rom'ane5ti 5i ale Olteniei 3.Totu51, osta5ii¢icivilii§icelelalte raiale dintre locuitorii tirgurilori satelor aflate pe malurile Dpn'Arii arai seamana, in locurile unde vor 5i, fIcind din nou leglturi in interiorulTariiItomane5ti, nu se retrag, in felul acesta, din Tara Romaneasc&§ipricinuiesc scAdereai mie5orarea avutiilor miriei§itulburl nizamul dati aduc suparari sarmanelor raiale. Astfel, voievodul de acum al Tkii RomAine5ti, voievodul Iskerlet-zade Sostantin4, pilda printre emirii neamului Mesiei, sfir5itul sl-i fie cu noroc, a cerut cu arzuhalul s'au pecetluit§is-a rugat pentru emiterea din nou a ilustrei mele porunci pentru ca atacurileperse,cutiile de acest fel, care se fac dinpar- tea celor amintiti mai sus, a fie oprite§iindepArtate. Cind s-a apelat la condicile aflate spre pastrare la Divanul meu imperial s-a vazut scris 5i inregistrat cl,potrivit ilustrelor porunci emise mai inainte, se daduse, pe la sflr5itul lunii safer din anul <1>174 5,ilustra mea porunca in sensul ca a fie impiedicatisiindepartati de tot cei care ara.5iseamang, cu forta pe p&mintul Tani Bomane5tii Olteniei, iar cei care indraznesc s& avir- wascI fapte care tulbura bunul nizam stabilit sa fie izgoniti§iscogi din Tara RomAneascI prin mijlocirea capeteniilor lor. De asemenea, cei care nu se astimpIrI a fie pedepsiti a5a cum trebuie, astfel ca nizamul eel bun al Tgaii Romane5ti a fie feriti pa'zit de incMcare, iar saracele raiale sa stea in lini5te§isiguranta. De aceea a fort emis firmanul meu purtator de inaltA glorie caSi, se procedeze potrivit cerintelor ilustrelor mele porunci emise mai inainte 5i acuma. Astfel, am poruncit ca, la sosirea cu ilustra mea poruna, in aceasta privintA, sa procedati potrivit cuprinsului firmanelor care au fost emise cu cinste, mai inainte§iacuma, 5i care cer supunere Si ascultare depling§isa, va; feritiis'd, Va tineti departe de contrariul. A5a sá 5titi f}isI dati crezare ilustrului semn ! Scris pe la mijlocul (evaslt) lunii muharrem eel venerat din anul 1175. De la re5edinta din bine pAzitul : Islambol 6.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 142. Suret. Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia. R.C. 52 (Vidin), p. 146-147; seris : neshi-divani. Rez. Cat., II, nr. 898.

1 Loc alb. 2 1 -10 octombrie 1760. 3 ConstantinMavrocordat (5 iunie 1761 9 martie 1763), 5 1 - 10 octombrie 1760. 4 Kara-Eflak, Valahia NeagrA. AceastA denumire apare $i pe monedele emise de sultanulMustafa al III-lea (17571774).

272 www.dacoromanica.ro 261 1761 august 12-21 ( 1175 muharrem, evasst) Constantinopol

Firmanul sultanului Mustafa al 111-lea prin care se poruncepte dregatorilor otomani din Vidin, in frunte cu vizilul Kaprilliizade Ahmed papa, sit nu se mai ingaduie persecutarea supupilor a omani de Cabe raufacatori. Totodata se arata conditiile in care se va face regal intre locuitorii din Vidin pi Tara Romaneasca. Muhafizul de Vidin... 1, vizirul meu Koprialtizade Ahmed papa 21 preainaltul Allah sa facsa-ti continue marirea,si zabitul de ieniceri, pilda printre cei gloriosi si aiani, sa-ti creasca gloria, precum si ceilalti zabiti si agale de serdenghecitii si voi, batrinii, onorati printre cei de o seams cu voi si aflati in slujba de paza, sa va creasca norocul ! Cind va sosi Inalta parafa imperials, sa va fie cunoscut ca, mai inainte de aceasta se intocmise nizam ca negustorii musulmani 0, se ocupe de cistigurile lor in Tara Romaneasca, precum si la Craiova, iar de pe urma lor sa, se foloseasca sarmanele raiale si, de asemenea, prin mijlocirea lor, raialele sa fie la adapost de amestecul si de atacurile tiranilor. De asemenea, acei negustori musulmani care sint cinstiti 3 sa se ocupe doar de negutatoriile lor si, de azi incolo, sa, nu se amestece, contrar ingaduintei imparatesti, la paminturile si la proprietatile si la stupii si la vitele sau la cerealele sarmanelor raiale din Tara Romaneasca sidi, nu le atace. De asemenea, ilamurile si hogeturile date din partea seriatului, cuprinzind conditiile nizamului, au fost inregistrate si trecute in condici si sigilii. Totusi, in clipa de fats, unii tirani si raufacatori,netinindu-se departe de Tara Romaneasca, patrund iarasi, pe o cale oarecare, dincolo de hotarele Tarii Romanesti si ale Olteniei 4si fac ce vor, fara, teams, iar cu gindul de a stabili din nou legaturi, iau in stapinire stupii raialelor si be insusesc ei insisi si, in felul acesta, pricinuiesc scaderea si lipsa avutiei miriei si doresc sa, fats mult ran saracilor. De aceea, voievodul de acum al Tarii Romanesti, voievodul Constantin 5, pilda printre emirii neamului Mesiei, sfirsitul sa-i fie cu noroc, a cerut cu arz-uhalul sau sigilat bunavointa de a se emite din nou ilustra mea ponmca pentru ca, prin naijlo- cirea, seriatului, rautatile si nenorocirile sus-numitilor sa fie inlaturate si indepartate de pe sarmanele raiale. Cind an fost cercetate condicile de porunci, aflate spre pastrare la Divanul men imparatesc, s-a gasit scris si inregistrat a in anul o suta saptezeci si patru 6 fusese data ilustra mea porunca in sensul el pentru pazirea nizamului Tariff Roma- nesti si in vederea curatirii ei de raufacatori, an fost trimisi, mai inainte de aceasta, de la inalta mea Poarta mubasiri si mutevelii anume, iar cind ei an inceput sa, aplice nizamul vilaietului mai sus amintit, aga al ienicerilor 1naltei mele Curti a depus chezasie si si-a luat asupra sa obligatia Ca, dupa scoaterea totals din Cara aceea a raufacatorilor si hotilor, negustorii care s'int cinstiti sa mearga la locurile de bazar ale Tarii Romanesti pentru vinzari si sa, cistige, dar fara sa se stabileasca (tevattun) acolo si sa nu atace deloc raialele si avutul lor, iar raufkatorii sa nu mai puns de azi incolo piciorul pe pamin. tul Tarii Romanesti". Asa Ca, se stabilise nizamul ca, de azi incolo, persoanele raufacatoare sa nu mai mearga pe pamintul Tarii Romanesti, iar negustorii cinstiti sa, nu fie impiedicati de nimeni de a merge, fara a se amesteca cu raufacatorii, in locurile de bazar 7 ale Tarii Romanesti si de a face vinzari si eumpargai, fara a se stabili acolo. Acest nizam a fost aratat fiecaruia

20 c. 2474 273 www.dacoromanica.ro §i astfel a fost Flout cunoseutsi,cu voia preainaltului Allah, se va avea grija kti se va arata atentie ca nizamul eel amintit mai sus sa dea roade. De aceea s-a dat firmanul meu pentru a se face potrivit ilustrei mele porunci emise mai inainte. Astfel, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru ca voi, care sinteti vizirul mai sus-mentionat, precum i zabitul de ieni- cerisiceilalti, mai sus-pomeniti, *thud indeaproape ca dorinta mea imparateasca este ca sa fiti atentiti atdepuneti eforturi in dainuirea pe veci a nizamului mai sus aratat, sa va straduiti1isäaveti grija Ca nimeni sa nu se aseze tii sa nu se stabileasca in Tara Romaneascai sa depuneti foarte multa straduinta in a-i sfatui drastic pe faufacatori, pentru ca, potrivit nizamului mai sus amintit, sa nu mai mearga in Tara Romaneasca si sa4impiedicati *i sa le interziceti aceasta, iar la paminturile *i la proprietatile *i la stupii sarrnanilor sa nu se amestece nimenii sa nu le atace nimeni. De asemenea, negustorii cinstiti, la rindul lor, mergind doar la locurile de bazar, sa, faces fiecare acolo ali*veri* dupes starea sa. Suprave- ghind *i respectarea poruncii de a nu mai trece in alte locality i,decit tirgurile,sa paziti lini*teasupu*ilor Tarii Romane*tii sa va feriti foarte multsisa vatineti departe de a ingadui *i de a permite vreunui individ sa savirrasca fapte potrivnice nizamului eel amintit mai sus, care a fost alcatuit. De aceea, cind va sosi ilustra mea porunca,vacer ca, procedind potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceasta privinta *1 care cere supuneresiascultare, sa va feriti foarte mult iii sa va tineti departe de contrariul. Ada sa *titisi isaveti incredere inilustrul meu semnI Sorts pe la mijlocul (evasit) lui muharrem eel binecuvintat, anul o miesio sutai *aptezeciicinci. De la rerdinta din bine pazitul : Islambol. Insemnare deasupra textului: Porunca privind Tara Romaneasca. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 144. Suret. Bibl. Nat. ,,Chiril5Metodiu", Sofia, R.C.52 (Vidin), p. 142-143; scris:rik'a- nesht. Rez. Cat., II, nr. 895. 1 S-a renuntat la formula diploraatice. 2 Kaprifflizade Ahmed pasa. Dupes data documentului trebuie sa fie alt vizir din ace- ,easi familie a Koprillillor, care nu a ajuns insa mare vizir. a Ehl-t 4 Kara El lak. 6 Constantin Mavrocordat. 6 13 august 1760 1 august 1761. Bazar yerleri.

262 1761 septemhrie 1 10 (1175 safer, evail) Constantinopol Firman prin care sultanul Mustafa al III-lea poruncepte autoritatilor otomane de la Dundre pentru ca, potrivit veehiului obieei, cind locuitorii din Tara Romi,neascd tree in Virg urile fi satele din sudul Dun4rii ( Silistra, Rusciuc etc.), sd nu fie retinuti de demnitari pi sd nu fie obligati sd plateased cu fortes gizia salt ispenge, tributul for fiind steins de domnii TarnDomanepti. Onorati printre cadiisijadecatori, izvoare de virtutii elocventa, voi, care ainteti cadiii *I n.aibii localitatilor SilistrasiRusciuc *i Braila,

274 www.dacoromanica.ro si Giurgiu si din apropierea si vecinatatea Tariff Romanesti, sa va creasca Intelepciunea, precumgivoi, care sinteti mutesellimiigivoievoziii gizie- darii din NicopoliSilistra, sa va creasca norocul! Cind va sosi Malta parata Imparateasca, sa va, fie cunoscut ca Tara Romaneasca, de la cucerirea imparatilorsipiny acuma, a fost inregistrata separat si este interzisa calearea ei cu piciorul 1, iar sarmanele raiale de acolo stind cu desavirsire Inliniste gifiind in bunastare, tributul pe care trebuiesa-1achite ele este minuit i procuratplatit de voievozi, socotindu-se in tributul fixat (maktu) pentru Tara Romaneasca. Totusi, voievodul de acum al Tara Romanesti, Iskerlet-zade Kostantin 2,pilda printre emirii neamului Mesiei,sfirsitul sa-i fie cu noroc, a facut cunoscut cu arzuhalul sau sigilat ea, in momentul de fate, stringa'torii de gizia din SilistragiRusciucgiGiurgiui Braila, precum si din celelalte localitati, aflate In vecinatate, contrar slobozeniei tar'giImpotriva vointei mele imparatesti, trimit, fiecare din ei, pe colgiii lor, en cite un pretext, In interiorul tariff, iar acestia, la rindul lor, sub motivul ca «sintem in cautarea unor raiale strain », umbra prinlocalitar tile pe unde vorii,cerind fare plata, si pe degeaba nutret$imerinde, necajesegiinsults pe sarmanele raiale. De asemenea, dind unora, cu sila acte pentru gizia s, iau banii lorli -i insusese Si, cu fel de fel de tiranii gicu diferite persecutii, invinuiesc, contrar ilustrelor mele porunci emise mai inainte,giacuza pe sarmanele raiale si indraznesc sa fad, astfel de fapte nepotrivite. De aceea el a cerut emiterea din nou, In aceasta privinta, a unei ilustre porunci de-a mea care sa fie adresatavoua. Cind s-a recurs la caiduri si la poruncile pastrate la Divanul meu imperial, s-a gasit ca in anii

275 www.dacoromanica.ro sarmanelor raiale §i la tulburarea nizam-ului, ca §i la seaderea avutiei miriei §i la stringerea ei en lipsa. Astfel, potrivit cerintelor ilustrelor porunci emise mai inainte, raialele Tarii Romanesti, care se due prin tirgurilei satele §i bilciurile (bazar) de pe malurile Dundrii, pentru aranjarea treburilor lor sau pentru agoniseala §i pentru cistigul lor, sa nu fie silite sau persecutate de care gizie- .dari sau de celelalte capetenii din acele locuri, prin cerere de ispenge sau de gizia sau sub alte pretexte. De asemenea, oamenii §i colgiii lor 0, nu umble prin tinuturile Tarii Romane§ti, iar sarmanele raiale sa fie ocrotite §i protejate in toate imprejurarile. De asemenea, inapoind stapinilor lor, prin mijlocirea §eriatului, tot ceea ce s-a luat de la raialele Tarii Romane§ti, sub nume de gizia, contrar conditiilor beratului, raialele Tarii RomA,ne§ti sa nu fie necajite qi suparate, contrar ilustrelor porunci emise mai inainte §i impotriva clauzelor beratului, ci sa fie ocrotite §i protejate in toate privintele. Astfel, sa va tineti departe de purtari §i de fapte contrare ! ". De aceea a fost ernis firmanul meu purtator de inalta glorie, pentru .a se proceda, potrivit ilustrei porunci emise mai inainte. Astfel, cind va sosi ilustra mea porunca, facind, a§a cum s-a scris mai sus, potrivit cuprinsului firmanelor care au fost emise cu cinste, mai inainte §i acum, in aceasta privinta,sicare cer supunere §i ascultare ideplina, sa va feria§i sa va tineti departe de contrariul. A§a sa, §titi ! Sa dati crezare ilustrului sewn ! Scris pe la inceputul (evail) lui safer eel norocos, din anul o mie ,§i o suta 4iaptezeci.i cinci. De la bine pailful: Islam,bol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 143-142. Suret, Bibl. Nat. ChirilalMetodiu", Sofia, R.C.52 (Vidin), p. 145-146; scris : nesht-wik'a.

1 Metruz el -Salem ye maklu el-kadem. 2 Constantin M9vrocordat. 3 Cizye evrakt. 4 19 august 1727-6 august 1728. 6 18 octombrie 1754-6 octombrie 1755. 6 15-24 septembrie 1757.

:263 1762 septembrie 16 (1176 safer 26) Hogetul cadiului de Giurgis, pentru ca locuitorul Ahmed bin Hatil, din Rusciuc, scl nu-1 mai supere pe boierul Manolache Brincoveanu, din Bucurevti, cerindu-i banii pe care i-ar fi dat acestuia ca sa fie numit ag'd de beflii. Hive Motivul scriierii acestni hoget este ca, in momentul dud, potrivit porundi, ma aflam, pentru ascultarea altor pricini,in ormul Bucure§ti, Ain Tara Romaneasca, venind la medjlisul adunat o persoana cunumele.deAhmed 'bqa, tEiu1 11u Halil, unul dintre locuitorii tirgului

276 www.dacoromanica.ro Rusciuc, a deschis proces impotriva supusului nemusulman (zimmi) cu siumele de Manolache Beincoveanu, care este untildintre locuitorii orasului Bucuresti (Bares )i purtatorul acestui act, zicind astfel : Mai inainte de aceasta, pe cind aeest boier era camaras, 11 dadusem ca rusfet (rupvet) predasem douazecigicinci de galbeni stralucitori ei douzeci si trei de gurusi, precum si o boccea de tutun de calitate buns, de dougzeci ei ease ocale, cu gindu1 ca ma va folosi In slujba de besliaga. Dar, afara de faptul ca, dupa aoeea, el nu a ingaduit sa-mi ating scopul meu si dorinta mea, urea sa", ma si persecute, impotrivindu-se in ceea ce priveste inapoierea banilor si a tutunului, de care s-a amintit mai sus. De aceea cer sa mi se faca dreptate, luindu-se ceea ce am de primit de la e1 ". Dupa ce a fost intrebat,e11 nu le-a recunoscut,iar atunci cind s-a cerut de la sus-nu.mitul piritor, Ahmed besa,sa prezinte act(biti) scris,el nu a putut sa arate nici un fel de act, Incepind sa insulte. and i s-a cerut sus-numitului boier sa jure precum .ca nu a primit de la piritorul mai sus- amintit nici banii ei nici tutunul acela, el a jurat pe Evanghelia (fnon) lui lisus (Isa). ..2De aceea, Interzleindu-i-se, potrivitseriatului,sus-numitului Ahmed besa de a-1 mai necaji prin cererea acelor bani si a tutunului aratat, s-a scris, la cerere, asa cum s-au petrecut faptele, si s-a dat si s-a predat in mina boierului. Soris In a dougzedi S1 sasea zi din safer eel norocos, anul o mie §i o suta si saptezeci si ease. ilartori : Mehmed Eniir efendi..., El-Hadj-Hamid... Sipahi Haul efendi,gramttieul...,.Ahmed el-mazir ; Djafer aga, din suita lui eadi-efendi si altii. Legalizari : 1).. . Sipahi-Halil ,naibul orasului Giurgiu. Sigiliul : Halil. 2) ... Ahmed Omer efendi ..., din orasul Giurgiu. Sigiliul : Ahmed Omer.... Arh. B.C.S., fond. KoglIniceanu, LXXVIII/1, nr. 5 (doc. turc.). Orig. (20,5 x 64), cu semnAturi§Isigilil de legalizare; scris : talik. Rez. Cat., II, nr. 901.

1Manolache Br!ncoveanu. 2 S-a renuntat la formulele refigioase. 264 1763 august 23 ( 1177 safer 13) Hotin

Ilamul cadiului de Haan, Mehmed efendi, Mire Poarta, ariitindcd panii poloni au tinfiinfat noi vaduri de trecere pe Nistru, spre Cernauti, defi, existaulocurispeciale de trecere a negustorilor dintr-o parte intr-alta. El ceruse sa"se dea firman pentru respectarea vechiului obicei in aceasta privinpl. Se cere sit fie intrebat pi mustrat capuchehaiatra Moldovei pentru faptul (le a nu fi anunfat situafia la Poartec. Rezumatuli/am-uluisosit din partea Hotinului, la 13 S., annul (1)1771: Cadiul de Hotin, Mehmed efendi, scrie in ilamul sau ca, deli in jurtil ,cetatii Hotin, pe fluviul Nistru (Turk), care este sfirsitul hotarului tarii lesesti, exista, din trecut si pina acuma, anumite locuri de trecere pentru ceata negustorilor, totusi, boierii tariff lesesti,contrar vechiului obicei, au Infiintat noi trecatori pe fluviul amintit mai sus, in cazaua Cernauti

277 www.dacoromanica.ro (Cernovica), dependent& de tara Moldovei, §i pricinuiesc scaderea §i micsorarea veniturilormiriei. De aceea el a cerut invoire ca sg se inchidl trecgtorile infiintate de acestia§i sg se treaca prin trecgtorile vechi_ P. S. S-a dat firman ca, intrebindu-1 pe capuchehaia Moldovei care anume este adevgrul in a,ceastg privintg, el 0, fie mustrat pentru faptul de a. nu fi anuntat ping acuma aceasta situatie la inalta Poarta. Arh. St. Buc., Micro!. Bulgaria, rola 2, c. 137. Suret, Bibl. Nat. ChirilqiMetodiu", Sofia, OAK15/32 ; scris : neshi. Rez. Cat., II, nr. 905. 1 23 august 1763.

265 1764 iunie 21 30 (1177 zilhicce, evahlr) firman prin care sultanul Mustafa al 11I-lea porunceste domnului TariffRomItnesti,Nan Racovild,domnuluiMoldovei,Grigore al 111-lea Ghica, precum 0 unor dregatori otomani sd nu mai ingeiduie cumpararea diverselor produse decatre negustorii din Wile dusmane" Imperiului otoman, dar sd inlesneascd procurarea produselor respective (zaherele, vile etc.) de Mire negustorii otomani. Poruna adresatg voievodului Tariff Ronanesti, Stefan,fiullui Mihail (Mild),§ivoievoduluiMoldovei,Grigore(Ligor ),fiul lui Iskerlet, precum §i capeteniilor 1 si be §liilor 2 de la hotarele Taxii Romanesti si Moldovei Mai inainte de aceasta, intendentul de vamg din Istanbul a dat de stire precum cg, desi mierea §i ceara §i rogan-sade §i seul §i ling §i pastrama gipieile §i alte produse asemgngtoare, provenind din Tara Romaneasc& si Moldova, precum si din tinuturile invecinate si din tirgurile §i satele asezate pe partea dreaptg §i pe partea stingg a malurilor Dungrii (Tuna), ca §i din tot eialetul Rumeliei, erau cumpgrate de negustorii care le aduceau la Inalta Poarta §i erau transportate la Poarta fericirii mele, totusi, de citiva ani incoace, an apgrut unii ghiauri §i evrei acaparatori care, bizuindu-se pe wade persoane §i corupindu-le, nu-i lass pe negustorii Pori ii fericirii mele sa is produsele amintite mai sus ci, eurnparindu-le eiingiti,le duc si le vind in tara leseascg (Leh) si in tara ungureascl (Matar ), precum si in Austria (Nemce) §i la Venetia (Venedik) §i la Dubrovnic 8. Mai mult decit atit, dindu-le voievozilor Tarii RoManesti giMoldovei cite 4-5 galbeni pentru fiecare cap de vita, ei transport& givind, pe aceastg cale, anual, in 1 arile dusmane 4 un mare numar de animale, inch, in zalhanalele din Tara Romaneascg si Moldova, ca si in cele de pe malurile Dungrii, nu se mai taie vitele care se taiau in trecut. Din aceastg pricing, ei provoacg si mai mult scaderea zaherelelor (zehair) de mai sus, dar mai cu seams a cerii, asa de trebuincioas& pentru iluminatul unui mare numgr de moschei venerate si de meceturi (mesacid) preuite, ca si a noului Serai impa'ratesc 5 §i a vechiului Seraie infloritor si a Amiraliatii impgratesti 7, ca §i pentru nevoile altor dreptcredinciosi, care, din aceastg pricing, indurg greutgti. In acelasi timp, se micsoreazg §i veniturile vamale 8. De asemenea, §i de la cei peste 48 de musulmani, dintre negustorii cunoscuti prin numele lor, locuitori din Istanbul si din Pera (Galata),

278 www.dacoromanica.ro §i care merg in Tara ItomOneascl si Moldova, precum si prin vecinItAtile fluviului Dunarea, s-a auzit astfel : Potrivit vechiului obicei, diverse produse din Tara Itomaneascl si Moldova, precum si din tirgurile si satele asezate pe ambele maluri ale Dunarii, ca : miere, ceara, grasime, boi si vaci si juncani, of si cai, erau cumpArate de cetele de negustori la preturi curente. Animalele de sacrificat erau Mate in zalhanale, iar pieile si lina §i seul sl cervisul si pastrama si rogan-sade si grOsimea de caprO, care se obtineau, erau incArcate in corObii, pe malurile Dunarii, si erau duse la inalta Poarta, undo erau vindute dreptcredinciosilor lui Allah, ceeace crea astfel prilej pentru bunIstarea lor". Totusi, de citiva ani incoace, au apArut nista negustori crestini, acaparatori, din Wile dusmane, dintre venetieni si bosnieci si dintre armenii si evreii din Vara leseascI. Ei cum- pOrO din tinuturile Moldovei si Tarii Romanesti aceste produse, ce se cuvin negustorilor de la Poarta fericirii mele, dind preturi mai maxi, datoritI sprijinuaui acordat de insisi voievozii. De asemenea, ei impiedicl pe negustorii inaltei mele Porti de la cumpararea lor, iar pe unii ti opresc cu desavirsire, in& prieinulese scaderea zaherelelor respective la inalta mea Poarta,, ca si strimtorarea dreptcredinciosilor lui Allah. De asemenea, asa cum s-a scris mai sus, negustorii acaparatori, la rindul lor, transport*/ produsele amintite in taxi dusmane, ceea ce este oprit prin ilustra mea poruncI datO mai inainte. De aceea, ca urmare a cererii intendentului amintit mai sus, cadiul de Istanbul Meuse ilam pentru emiterea unei ilustre porunci, prin care sa se interzica acaparatorilor mai sus amintiti sO, mai cumpere, la main- rile respective, produsele amintite mai sus, iar negutatorii inaltei mele Porti sI nu fie impiedicati. Astfel, potrivit acestui ilam, §i potrivit cererii sale, fusese ernisI, intr-adevAr, o ilustra porunca, prevIzutg, cu hatt-i-humaiun, in anul Hegirei o sat*/ saizeci si patru 9. Cu tirnpullust,acest nizam, folositor si trebuincios, fusese dat cu desavirsire uitarii si devenise clan cg, negotul nedrept, la care se dedau ghiaurii si evreii, despre care s-a amintit, pricinuieste mare stinjenire si lipsI in privinta produseloraratate. Din aceasta pricing locuitorii din Istanbul indurI greutAti. De aceea estenecesar si important salise interzic/ acest fel de negot si ei sI fie opriji cu desavirsire, ca si in trecut. Astfel, potrivit ilustrelor mele porunci, emise mai inainte,s-a dat firmanul meu impArOtesc ca sI fie lasati liberi negustorii din Istanbul sa cumpere produsele amintite, iar cetele viclene, acaparatoare, de care *3-a pomenit mai sus, sl fie oprite cu desavirsire de a cumpOra produsele respective si de a le transporta in Wile dusmane. De aceea, a fost emisl §i trimisI ilustra mea porunca de fatI pentru intOrire si pentru instiintare cu strasnicie. Astfel, cind yeti lua cunostintO ca aceastO pricing merit/ o atentie deosebita, sa faceti ca, de azi incolo, potrivit ilustrelor porunci impOrg, testi de mai inainte, nici mn animal si nici o oca (velcue) din produsele aratate si in,irate mai sus sa nu mai fie vindute acaparatorilor de care s-a ppmenit si sa nu-i lasati pe ei s/ cumpere sau sa vindI ceva. De asemenea, unindu-v1 intre voi,sa-iimpiedicatisi indepIr- tati, dar sI depuneti eforturi ca produsele amintite s5, fie vindute negustorilor din Wile mele bine pliite, iar ei sO, be cumpere. De asemenea, dac/ vor veni negutAtorii din Wile dusmane" si vor procura, intr-un feel san alto], din produsele si animalele mai sus-arl-

279 www.dacoromanica.ro tate si le vor incarca la harabale sau pe cai1icatiri si le vor transports, atunci, dat fiind ea, savirese fapte potrivnice ilustrei porunci, sa-i opriti In schele si la treditori si la hotarele arii, luindu-le zaherelele si animalele pentru mirie, si sa insemnati vitele cu damgalei sapuneti mina pe ele. De asemenea, aruncindu-i in inchisoare pe vinzatori hi pe cumparatori, sa predati la inalta mea Poarta, numelei semnalmentele lor spre a li se aplica pedepsele ce li se cuvin, ca sa fie pilda si altora. De asemenea, sa indicati felulticantitatile marfurilor lor. De asemenea fiecare dintre voi sa acordati cea mai mare atentie pentru ea zaherelele gi animalele 0, nu fie trecute in tarile care se gasesc in dusmanie cu stapinirea mea. Fiecare dintre voi sa dati sfaturile cuvenite pentru ca besliii si capeteniile din tinuturile invecinate, aflate sub stapinirea voastra,sa se fereasca de a-i necaji si de a-i supara pe negustorii tarilor mele bine pazite. Sa vegheati pentru dainuirea nizamului aratat si,totodata, say va dati osteneala ca sa, vinla Poarta fericirii mele, din belsug, marfurile despre care s-a amintit. Cu ajutorul lui Allah eel preainalt, sa depuneti toate eforturile voastre pentru aducerea la indeplinire a cuprinsului firmanului glorios isa va feriti mult de a face contrariul. Pentru acestea a fost emir firmanul meu purtator de Malta glorie.

Suret, Bibl. Acad., DLXXXI/58a (trad. franc., nr. 58). Ed. trad. franc., M. M. Alexandrescu-Dersca, A pro pos d'un f irman du sultan Mustafa III, In Balcania", Revue de l'Institut d'Etudes et Recherches Ba1ka- niques, Bucarest, VII, 2, 1944, p. 363-391 *i facs.

1 In text : Kapudanan (pl. din kapudan). 2 Beslttyan (p1. din beOtt sau befit). a Dubrovnik,Dubrovnic(Raguza). 4 Dar-ul-harb. 5 Saray-i-Djedid ( Saray-i Cedid ). Sara y-i-Alik. 7 Tersane-i-A mire. a Gatlin:1k malt. 930 noiembrie 1750 19 noiembrie 1751.

266 1764 iulie 21 30 (1178 muharrem, evahtr) Bueure§ti Hoget dat de cadiul de Giurgiu lui Ahmed efendi, fiul lui Mehmed, pentru vinzarea unei proprietcYli din Tara Romtineascii, aparfinind lui Mehmed aga Hozludjan, trecut la islamism. Motivulscrieriiacestui act esteacelaea, inmomentulcind, potrivit inaltei porunci, ne aflam in orasul Bucuresti (Biikrep) din Tara Romaneasca, vechilul, cu Malt hoget, pentru vinzarea proprietatilor §1 lucrurilor aflate in Tara Romaneasca, apartinind lui Mehmed aga, care, fiind originar din Tara Romlneasca, se onorase pe sine, mai inainte de aceasta, cu trecerea la islamismi fusese dat pe linga slujitoriii de la Curtea imparateasca, 1iimputernicitul acestuia pentru adunarea celor obtinute din vinzarea lor, Ahmed efendi, fiul lui Mehmed, a spus la medjlisul seriatului urmatoarele : Mehmed aga, al carui vechil slut,are in Cara mai sus-amintita un teren zis mosia de la Fundeni" (Funden), ale carei hotaretiintinderesint cunoscute .i care se afla la boierul numit... 1, dintre loeuitorii orasului amintit mai sus. De asemenea, tot

280 www.dacoromanica.ro in Cara aceea el mai posedsi cite o bucatI de vie, cu hotare cunoscute, in locurile numite :Bilasui 2iCotofenesti 3 iCioraniPuzata4 §i Iskodjanka §i Albulestii Rizescu 5 §i Kartomso 6, care de multA vreme slut oferite boierilor. Dupa tocmeall, ele au fost lasate, cu cinci sute de gurusi, pret curent, boierului amintit mai sus. intrucit n-a mai aparut un alt doritor 0)* le cumpere cu un pret mai ridicat, vinzarea pAmintului §i a valor mai sus-amintite s-a fAcut pentru totdeanna, intre cele doul parti, si a fost acceptata. De aceea, in momentul cind le-am vindut ii le-am predat cu cinci sute de gurusi boierului mai sus arAtati cind i le-am dat in proprietate, el, la rindul sau, le-a cumparat, asa cum s-a scris mai sus, le-a luat in primire si le-a trecut in stapinirea sa. DupA aceea am luat de la el si am primit suma pomenitA mai sus. Astfel, de azi incolo, persoana a cArei vechil sint nu mai are nici un drept sa, se mai amesteee la pAmintul si la vile acelea si nu mai are nici o legAturA cu ele, acestea fiind proprietatile boierului de mai sus, obtinute prin cumpArare. SA le stApineascA dupA bunul sau plat ". De aceea s-au scriscele de mai sus, la cerere, pentru intArirea faptelor, asa cum an fost ele. S-a scris pe la sfirsitul (evahir ) lui muharrem eel sacru, din anul o mie o suta saptezeci si opt. Semnlitura : Sarmanul de mine, Mehmed, cadiul(el-mevlii)de Giurgiu. Sigiliul:Mehmed, Allah sa -i inlesneascA treburile ! Hartori.. .1 Bibl. Acad., DLXXXI/59a. Orig. (16,3 x 32, 5 cm), cu semnaturA si sigiliu ; scrista'lik. iFlez. DLXXXI/59 (de Gh. Iogu); Cal., I, nr. 227.

1Loc alb. Racotescu Dumitrascu (vezi doc. urm.). 2 Se poate citi si Belasevi, Vlasia (?). 3 Kodjofanaskul. 4Sau Pozata. 6 Sau V izescu. Ferlomis sau Karlomnis. 7 Nu se indicd numele martorilor.

267 1764 iulie 31 (1178 safer 1) Actul cadiului Ahmed din Timisoara (Temesvari) pentru vinzarea 'unor propriettifi din Tara Romaneascd, apartinind lui Mehmed aga, , trecut la islamism. Hive Motivul scrierii acestor clove este urmAtorul :Fericitul Kozludjanl- Mehmed aga ibn Abdullah ibn Abdulmennan, care fusese onorat, mai inainte de aceasta, cu trecerea la islamism§1introdus in rindurile agalelor de la palatul impAratesc 2, obtinute, prin mostenire, in Tara Roma- measca, banisilucrurii obiecte§iviii mosiii proprietati si allele. Potrivit hogetului seriatuluii dupA inalta porunca, fiind numit din partea -sa vechil, cu drepturi depline, le-am vindut si am hat si am primit sumele obtinute. DupA ce s-a constatat In fata seriatului justetea imputernicirii, am trecut la indeplinirea misiunii mele in fata mariei-sale cadi-efendiul

281 www.dacoromanica.ro de Giurgiusiprin mijlocirea voievodului de acum al Taaii liomanesti, maretul voievod *tefan (Istefan) 3, si prin intermediul fericitului El-Hadj- Mustafaefendi,dintreloctiitorii(hulefa) de gra'matici(mektubt) ai mAriei-sale marelui vizir, numit si el mubasir cu inalt firman. Atunci am cerut si am pretins cá hotarul mosiei de la Fundeni, precumgiviiler Bilasul4iCotofenesti bsiCioran 6§iPuzonta 7 §i Iskodjanka 8 Fb Albulesti( ?)siVirlascu9, care se aflau in posesiai in st'apinirea boierului numit Racotesu Dumitrascu, reprezinta mosia lui Mehmed aga, al carui vechil slut in momentul de fata'. Mijlocind mntre noi ne-am impa'cat pentru cincisute de gurusi. Atunci eu, la rindul Ineu, primind aceasta, impkare, am luat banii mai sus-amintiti la medjlisul de impkare, potrivit intelegerii dintre noi, si am renuntat, fata de sus-numitul, la orice pretentie si la toate certurile in legaturI cu cele aratate. De aceea s-a scris acest act (vesika) sigilatii s-a inminat, pentru a nu se mai lua in seams in fata judecatorilor dad, se vor ivi cumva, de azi incolo, pretentiigicerturi din partea mea privind cele aratate mai sus. Solis la intiia luniisafer cel norocos, anul 1178. Semnatura :Temesvari-Ahmed, acum cadiu (el-kadi). Sigiliul :Ahmed... insemnare :Pentru hotarele mosiei Fundeni. Bibl. Acad., DLXXXI/60a. Orig. (24,3 x 45,4 cm), cu semnatura si sigiliu (pe verso); scrisyeni- divant; rez. rom. (nr. 60). Rez. Cat., I, nr. 231. 1 Kozludjan, In rez rom. apare gresit : Furligean. 1 Enderun-i-humagun agavatz. aStefan Racovi(26 ianuarie 1764-19 august 1765). 4V ilasui,Vlasia(?). 5 Kodjajanaska (?). coma. 7Buzota, Puzota, Prunta sau Pronta (?). 8 SauLiskodjanka. 9 V irlafku, Varlagu ; In alt document :Rizefku, V tzegcu.

268 1764 octombrie 22 (1178 rebi II 25) Hoget prin care Isa, cadiu de Brtiila, confirms impecarea intervenite intre Panaiot si urmasii lui Constantin, pentru averea reimase dupe moartea lui Etam (Adam?). Panaiot a primit suma de 1 250 guru si, renuntind la pretengile sale asupra mostenirii din Iasi. Motivul scrierii acestei carti este acela ca, aflindu-ma, cu alte treburi, In orasul Iasi, resedinta Moldovei, din vecinatatea Bfailei cea bine pazita", mi s-a incredintat sA, lAmuresc, potrivit seriatului, pricina care va fi descrisit mai departe) Potrivit inaltului firman ilustru, emis pentru incheierea neintelegerilor supusului nemusulman (zimmi) numit Panaiot, fiul lui Etam (Adam?), cu crestina zis/ Petra, fiica lui Takfor,sicucrestinii Gheorghe, fiul lui Constantin, si *tefan, fiul lui Constantin, si cu Popa - Vasil, fiu/ lui Constantin, locuitori din orasul mai sus arnintit, am tinut medjlisul

282 www.dacoromanica.ro §eriatului profetului, prin mijlocirea ceausului Husein, unul dintre ceausii Divanului impar/lesc, and acesta a sosit in orasul mai sus-amintit. Dupa ce la medjlisul adunat a fost adusa sus-numita si s-au prezentat sus-numitii, ale caror nume sint mentionate in ilustra porunca, li s-a citit in fata ilustrul firman. Atunci, sus-numitul piritor, aratindu-si dorinta sa, a rostit urmItoarele, in fata celor ale c/ror nume se aflarnai departe :Potrivit seriatului, mie mi se cuvenea mostenirea ramasa, de la tatal meu, supusul nemusulman numit Etam, care s-a prapAdit mai inainte de aceasta In orasul Iasi, unde se stabilise cu negotul. Dupa aceea, avutul si lucrurile sale, in valoare de peste trei zeci si sase de mu de gurusi, au fost luate in stapinire de unchiul meu, crestinul numit Mosail, care locuia tot in orasul aceia, iar dup/ moartea acestuia le-a luat in stapinire supusul nemusulman zis Lupu, iar cind a murit si el, le-au luat In stIpinire sotia sa, Petra, fiica lui Takfor, precum k{ifiii aratati ai fratelui ei, prezenti la acest medjlis. Cind le pretinsesem eu, zicind ca, *cer aceste avutii si lucruri »,sus-numitii au negat totul, iar eu n-am putut s/ aduc dovezi. De aceea se iscasera, intre noi multe certuri si ,dusmanii. Dar, in momentul de fata, prin mijlocirea impaciuitorilor, certurile dintre noi s-au terminat, iar eu am renuntat la pretentiile mele fatl de cei aratati si fat/ de sus-numita. Ne-am impacat in schimbul a o mie doua, sute cincizeci de gurusi. Atunci eu, la rindul meu, primind aceasta imp/care, am luat toti Tbanii aceia din miinile forsi din mina sus-numitei. Astfel, am renuntat ode tot la dusmaniile si la cererile si la pretentiile mele privitoare la pricina mai sus aratat/ sau la alte drepturi ale mele, cunoscute. Daca, de azi incolo, fie din partea mea, personal, fie prin vechilii mei, se va ivi vreo pricing in legltura, cu cele amintite mai sus,sa, nu fie lust/ in seam/ de cltre judecatorii cei generosi si sa, nu fie primitl. Si chiar data', va apare vreun alt piritor, atunci en sap fiu chezas". Atunci, ii cei arAtati, precum si sus-numita an spus : Am primit §i am intarit impIcarea de acest fel si, fiecare dintre noi, nu avem nici un fel de pretentii pentru cei o mie doll/ sute cincizeci de gurusi predati sus-numitului piritor,Panaiot, pentru aceasta renuntare". De aceea, la cerere, s-au inregistrat cele intimplate, dup/ confirmare, potrivit seriatului. Scris in lung douazeci si cinci din rebi-ul-ahir, anul o mie si o But/ §i sapte zeci si opt. Martorii : El-Hadj-Ali besa, agaua besliilor din Moldova ;Billbill-zade Hagan aga ; Husein aga... ; Halil bin Mustafa din Rusciuc ; Husein bin Mustafa din Rusciuc ; Suleiman bin Abdullah ; Ienachi fiul lui Anastas, agA de dorobanti 1; Pavlo, fiul lui Joan (Ivan), al treilea portar ; Papa- zoglu, portarul, si altii... Deasupra textului : Potrivit poruncii ;sArmanul de mine :Isa, cadiu (mevla) la Braila cea bine pgzita. Sigiliul : Isa... 1163 2. Pe marginea din dreapta : Acesta este exemplarul doi. Bibl. Acad., DLXXXI/61a. Orig. (21 x 63 cm), cu legelizare si sigiliu, scris : ta'lik, tnsemnare In caractere chirilice, rez. rom., nr. 61. Rez. Cat., I, nr. 232. 1 Tarabana agasi. 2 1749-1750.

283 www.dacoromanica.ro 269 176.4 octombrie 27 noiembrie 25( 1178 cemazi I)

-Tarn° (yarlik ) prin care hanul Crimeii, Selim Ghirai, interziceidta- rilor aparlinind tribuluiUrumbet-oglupialtora sa iulbure Iiripica locuitorilor din tirgulPalau.

Motivul scrierii acestui iarlic de han 2 este ca, tirgul Falciului (Falcin ) hind la hotarul Moldovei, cei de acolo au facut acum arz catre not si an aratat ca mirzalele tribului T_Trumbet-oglu fi persecute si-i supara. De aceea li s-a dat In mina acest iarlic al nostru. Am ordonat ca, atunci cind it vor vedea, ei sa stie ca nici unuia dintre mirzale si agale si seimeni (segban ) sau vreunei alte persoane dintre ceilalti locuitori nu le dam ingaduinta noastra Ca, mergind acolo,sa-iatace sisa-inecIjeasca. Daca, de azi Incolo, se vor gasi unii care, mergind acolo, farasa fie trimisi, pricinuiesc suparari, va poruncesc ca,prinzindu-i,sa-i inchideti si, legindu-i cu lanturi, sari trimiteti Incoace. Ei sa faca potrivit cuprinsului acestui iarlic al nostru si sa se fereasca de contrariul. Asa si se stie ! Yn luna djemazi-ul-evvel, anul 1178. Cu semndturd fi pence :Selim Ghirai han, fiul luii FetihGhirai. Pe marginea din dreapta : Mehmed Vehbi... 3 Sigiliul :indescifrabil.

Bibl. Acad., MCCCLXXV/22. Orig. (22 x 23,7 cm) cu pence §i sigiliu, scris : neshi-divani,

1 Tazak, lege, edict ; se poate citi si wret (copie, text). 8 Selim Ghirai al III-lea, hanul Crimeii (1764-1767). 8Sub acest nume apare un divan-efendi al Moldovei.

270 <1764>

Arzumahzarul cleruluipiboierilor din Moldova Iris care se cere Porlii otomane ad fie oprite atacurile tatarepti asupra tdxii, dirdu-se totodatel firman sd se restituie Mate avuliile jefuite ii tog locuitorii luali in robie de tatarii din Bugeac ,Si de negai. Smeritul arzuhal, prezentat cu acest mahzar de supunere, la Inalta. Curte purtatoare de dreptatesila Pragulfericiriicelvesnic, din partea preaplecatilor robi ai imparatiei din Cara Moldovei, mitropolitul episcopii (piskopos ) §i egumenii (gumenos ) si preotii si calugazii si boierii credinciosi, este acela ca, de mai bine de trei sute de ani de cind sarmanele raiale ale lash Moldovei, s-au refugiat si s-au adapostit la miluitoarea umbra a Inaltului Devlet cel vesnic, de atunci Incoace ele au avut linisto si iertare si aparare si ocrotire de supararile vrajmasilor potrivnici. Astfel ca, sarmanii supusi depun toate sfortarile for pentru 1ndeplinirea prea- inaltelor porunci si pentru producerea si stringerea diferite/or feluri de zaherele ce vor fi trimise la Poarta fericirii, precum si pentru transportarea si scoborirea for la schelele Imparatesti mai la Indemina. Dar, cu ease ani mai inainte, tatarii din Bugeac si nogaii, intend far& veste e1 cu multi

284 www.dacoromanica.ro oaste pradalnica, au jefuit$i aupustiit §apte cazale din Cara mai sus-amintita, care este chilerul imparatesc, i, pradind avutiile odoarelesivitele, sarmanelor raiale, an ars casele 5i locuintele lor §i au omorit suflete robind femei §i copii, i-au legat §i i-au luat cu sila. Toate aceste nedreptati Indrazneala lor de a face astfel de tiranii §i oprimari ajunginct la auzul prea Inaltei imparatii, se dadusera porunci strapice catre fostul han al Crimeii, maria-sa Kirim Ghirai 1 han eel maret, ca sa slobozeasca pe toti robii pe care i-au luat cu sila. inapoind, dupe placid lor, pe uniirobi§i tmele lucruri aflate in va'zul tuturor, ei s-au Impotrivit totu§i sa dea inapoi §i sa predea pe cei mai multi dintre robi §i cele mai multe lucruri, pe care le-au ascuns. §i le-au dosit. De aceea parintii §i rudele raialelor robite se roaga pentru slobozirea copiilor §i femeilor lor. Afars de aceasta, maria-sa fostul han cel pomenit mai sus, precum §i fostul print (sultan), contrar vechiului obicei, an fa'cut felurite rautati §i au pricinuit necazuri sarmanelor raiale. Pe multi oameni chernindu-i cu sila, be puneau amenzi fare vineaifare a fi savir§it vreun pleat. De asemenea, prin necontenitele iarlicuri pe care le dau ei, ca sa nu se ia, yam& §i &rile miriei, ce se dau potrivit vechiuluiobicei,pricinuiesc- seadereai lipsa avutiei miriei 2. De asemenea, ei primisera invoiresa faca araturi §i semanaturi pe o intindere de doug ceasuri latime §i treizeci §i doua de ceasuri lungime din pamintul Moldovei, cu conditia sa plateasca darile numite op it §i slim, potrivit cerintelor obiceiului vechi care se respects dintru Inceput Intre tatari §i moldoveni. Dar cei din neamul pomenit mai sus, nemultamindu-se cu aceasta, stramuta din vechile lor vetre pe saracele raiale, cu femeilesicopiiilor, sub pretext de aratura,si-idue cu sila in locurile mai sus amintite pun stapInire pe eii, punindu-i sa le slujeasca fare de nici o plats, IL persecutesi-iasupresc. Afars de acestea, intrind §i pe pamintul Moldovei, ei ocupa cu sila, tarlalele, care slut proprietati ale locuitorilor, §i, punind stapinire pe ele,. le fac proprietati ale lor, incit, din pricing pacostei mari a cetelortata- ra§ti, au trecut In posturile de boierie §i unii faufacatori §i atitatori, numai cu &dul de a face suparari §i nu Inceteaza de a savir§i fapte nepotrivite.. De aceea, ca sa ajunga §i asupra neputincio§ilor de not milagiindu- rarea stapinului lumii, sub a carui umbra ne adapostim §i sintem dintru Inceput, sa se emits cu cinste §i sa se acorde, catre maria-sa. viteazulsigloriosul han de acum al Crimeii 3) firman purtator de Malta. glorie pentru ca sa se cerceteze robii luati mai Inainte cu sila, aqa cum s-a aratat, §i care se afla In mlinile tatarilor din Peninsula Crimeii, precum §i ale nogailor §i In miinile tatarilor din Bugeac §i din alte tinuturi,31 sa fie sloboziti din mlinile lor asupritoare §i sa fie predati oamenilor numiti din partea supusului nostru voievod 4,iar cind se va ivi cineva dintre tatari pentru pricini de judecata cu raialele Moldovei, ele sa m.1 fie facute ihzar, ci, potrivit obiceiului vechi, sa li se faca dreptate prin mijlocirea, voievodului nostru cel supus. De asemenea, ei sa se fereasea de fapte care pricinuiesc lipsa avutiei miriei §i sa fie opriti de a ataca pamIntut Moldovei 11.i a face asupreli §i, neluindu-se In seams intrigile §i atitarile: unor raufacatori, Moldova sa fie aparata §i ocrotita, astfel ca saxmanele

285 www.dacoromanica.ro raiale sa prinda, viata,§isa, se bucure. Porunca,ifirmanul in aceasta pti- vinta depind de Curtea cea purtatoare de dreptate. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 131-130. Suret, Bib'. Nat. Chiril Metodiu", Sofia, R.C. ( ?) ; scris : nesht. Rez. Cat.,II, nr. 916. 1 Hanul Crimeii (1758-1764). 2 Mal-tmiri. a Selim Ghirai al III-lea (1764-1767). 4 Grigore al III-lea Ghica. ANEXA Text romdnese in caractere chirilice * Noi, prea plecatii robii imparatii din tara Moldovei, mitropolitul, #episcopii,egumenii, preotiii calugariii toti boierii credinciovi, robi la preainaltul Prag al imparatiei, smerita jalba noastra aceasta iaste : Mai bine de trei sute de ani de cind cea dupa movtenire tara imparateasca a Moldovei, adeca saraca raia de cind la cea miluitoare umbra a preainaltului vevnic Devlet an alergat vi an avut odihna slobozenie aparare de toate supararile improtivnicilor vrajmavisisaracele raiale cu mare supunere a implini preainaltele porunci. *i mai virtos, la strajire a celor de feluri de zaherele vi a o scobori la schele ca sars trimeata la Tarigrad, sirguesc ohsilesc. Acumu de vase ani vi mai bine, norodul pradator al tatarilor Bugeacului inogai, intrind fara, veste in tara Moldovei, cheleriul imparatesc, a pradat §apte tinuturi, jefuind lucruri aiodoare, viteirobind, mai in scurt, stingind de tot aceste vapte tinuturi, arzind casei oameni$i,facindu-sai pricinuitori de varsare de singe, au robit copiisifamei.i ca aceste vi mai marl lucruri indraznind a face. Aceste intrind in auzul preaputernicei imparatii, s-au milostivit asupra saracilor ca sa se intoarca inapoi de la tatari toate acele ce au pradat gi sadeasipe toate raialele ce an robit, dindu-sa stravnice porunci la maria-sa hanul Crim Ghirai ce an fostu mai Inainte. Pe umili din raiale, care erau vazutisi pentru vindere s-au dat inapoisiciteva lucruri, iar robii cei mai multi, care an robit, lucrururile cele mai bune, care au ascuns, nevrind ca sa le dea 'inapoi. Saracele raiale, care mergea la hanulicerea mils ca sa li se dea muierile copiiisilucrurilelor, pentru ca sa nu alba obraz saraciisa-viceara ale lor, cu feliuri de feliuri de tiraniii asupreale, necontenite iarlicuri facea vi dasiducea pe raiale pe la Crim, far de leaca,de dreptate, pagubindu-iisaracindu-i. pentru unele rautati ca aceste, dindu-se necontenite iarlicurica acele care era pricinuitoare de stricaciuneilipsa mal-i miri. Acolo unde, dinceput tatarii cu moldovenii avind tocmala dupa obiceivechi, pazit fiind ea sa sa dea zeciuiala (wur) vi alien, obivnuita dajdie dupa locul Moldovei, in lat doi ceasuri" vi in lung treizecividoi"1, ce li s-au dat, al are§i saseamene, ce s-au tocmit vi an luat vi voie numai pe acest loc. Tatarii nemultumindu-se la aceasta, avind obraz, lua pe saraciiraiale cu femeii cu copiigicu sila, stramutindu-i, ii ducea la locurile forsi-i punea de le slujea Vara de nici o plata $i, nemultumindu-se nici cu aceasta, se obraznicea vi intra vi in pamintul Moldoveii cu sila facea zaptu 'arinile raialelor vi din aceasta mare obraznicie a tatarilor, vazind multi cari nu era din rinduiala boierilor, prin mijlocirea lor au intrati la aceasta rinduiala. Noi prea plecatii robi, dinceput pazindu-ne mai Inainte la mila

286 www.dacoromanica.ro si la indurarea care cuprinde pe toti, alergam si cu genunchii plecati ne rugam ca sa ne ajunga si pre not mila si indurarea cea obisnuita a preaputernicei imparatii, ca saracii acei care s-au robit atit de la Ostrovul Crimului, de la nogai, de la bugeactii, citsi de la alte parti din tara tatarasea, cercetindu-setiaflindu-se, sa se slobozeascasisa se dea in miinile oamenilor rinduiti despre partea domnului nostru.Si de acum inainte, raialele Moldovei care vor avea, pricini de jUdecati cu atarii a nu faca ihzar, adica a nu se duca, in tara tatarasca, ci, dupa obiceiul vechi, a se caute judecatile for eu stirea domnului nostru ea a rnijlo- cease/ cuvintele for cele de indreptare si ca sa departeze lucrurile care fac pricina ca da lipsa la mal-i miri, §i sa lipseasea asuprealile din pamintui Moldovei. Si pentru ca a fie aparatai ocrotita tara Moldovei a se dea preainaltele porunci la maria-sa hanul acest de acum. Aceasta porunca sa ni se miluiasea ca a se bucure saracii.Aceasta 'Amine la mila si la porunca al dreptului loc si la inaltai dreapta Poarta. Urxneaza 33 de peceti. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria. rola 2, c. 131-130. Orig., Bibl.Nat. Chiril§iMetodiu",Sofia,B.C.(?). Text rom. In caractere chirilice, cu 33 de peceti, in frunte cu GavrilA, mitropolitul Moldovei (20 februarie 1760 20 februarie 1786). Ed. Marcel D. Chick Trei documerde bilingveromemo-iurce" in Revista de referatesirecenzii", Istorie-arheologie, VIII, nr. 3/1971, p.. 371-372. S-a transcris respectindu-se terminologia textuluichirilic. 1 Se retell. la Vatra lui Ha hi pasa", sila 32 x2 ceasuri", teritoriu cedat diir Moldova In favoarea tAtarilor din Bugeac.

271 1765 ianuarie 2(1178 receb 9)

Act prin care Mehmed Vehbi, secretarul divanului(divan-efendi ) Moldovei, curmd pricina dintre Mehmed bepa, fiul lui Mustafa, immae din Bender, pi preotul Ioniecl, vladicd din Moldova, pentru o vinzale de 94 de boi fi 40 de cap* de fin, cumparate de alt negustor, inainte de expirarea termenului stabilit. Sensul scrierii acestui act este ea unul dintre negustorii din Moldova,. iamacul (yamak) din Bender, Mehmed besa ibni Mustafa, originar din. Trapezunt (Trabzon), pretinde de la preotul numit Ionics (Iuvanaki), vladica, urmatoarele : Eu cumparasem cu cintar de la vladica eel amintit mai sus, de fall cu musulmanii, nouazecitipatru de boitipatruzeci de capite de fin cu dun& miiieinci sute de gurusi. El s-a invoit sa dea soroc de patruzeci de zile pentru procurarea celor doug mii si cinci Bute de gurusi, dar cind eu am stat in alts parte, timp de cinsprezece zile, pentru pregatirea sumei mai sus amintite, atunci, datorita lacomiei sale pentru un pret mai mare, el le-a vindut unui alt negustor cu numele de Mustafa. Acum eu i-am adus banii aceia inainte de implinirea sorocului. De aceea cer de la el boiisi final ". Chad sus-numitul vladica a fost intrebat, acesta a spur ca isi tine intelegerea sa, asa cum s-a scris mai sus, dar a tagaduit cu totul faptul ca ar fi incheiat definitiv vinzarea tisorocul pentru banii aceia. Astfel, el a cerut dovezi care a adeve- reasca pretentia sus-numitului Mehmed besa. Dula ce i s-a aratat de mai multe on sorocul, potrivit seriatului, el nu a putut sa dovedeasc

287" www.dacoromanica.ro plingerea sa si a cerut sa depuna juramint. Dupg ce au fostpusi sa jure, el a depus, dupa aceea, juramint si in biserica, potrivit obiceiului credintei lor, astfel ca cearta for a fost inlaturata in felul acesta. De aceea s-a scris prezentul act si s-a dat in mina celui care 1-a cerut. Scris in a noua zi din luna regeb eel unit, anul 1178. Martori : El-Hadj Selim aga ; Fratele s'au, El-Hadj Ali aga ; Negustorul Husein aga, eel care locuieste in Iasi ; Molla-Iahia ; Serdar-zade Allaga ; gukadar-Mehmed agasi Deasupra textului : Scris de dtre Mehmed Vehbi, secretarul de acum al Divanului Moldovei. Sigiliul: Mehmed Vehbi... Bibl. Acad., DCCLVII/106. Orig. (37 x 23 cm), cu semnAturA§isigiliu. Pe verso : Insemnare. Rez. Cat., II, nr. 918.

.272 1765 iunie 1 10 (1178 zilhicce, evasit) Pirmanul sultanului Mustafa al HI-lea /Min care se porunceste autoritatilor otomane din cazalele Silistra, Provadia, Ismail, Chilia,Braila, Akkerman?.a.sa is mdsuri pentru ca negustorii care aduc la Constan- tinopol diferite grasimi sd le transporte in vase fi butoaie separate, Ord a le amesteca uncle on altele. Alesi printre cadiii judedtori, izvoare de intelepciune si de elocventa, voi, care sintetieadiii¢fnaibii cazalelor SilistraiProvadia si Ismail siChilia si Braila si Akkermansi... va creasca virtutile, precum i voi, zabitii gloriosi printre cei de o seams cu voi, sa va creasca norocul ! Cind va sosi inalta parafa Imparateasca, sa va fie cunoscut ca, deli, din -trecutsipins acuma, grasimile rogan sade §i cervisuli seul 2, care se .aduc la Poarta fericirii mele din locurile mai sus-amintite, nu veneau amestecate (mahlut) uncle cu altele,ci fiecare fel se aducea separat, a ajuns totusi la auzul meu imparatesc stirea ca, toate grasimile sosite in momentul de fat, fiind aduse amestecate laolalta, nu este cu putinta, folosirea grasimilor de rogan sade §1 cervix, Welt cei care se roaga lui Allah au greutatiinecazuri in cumpararea de grasimi curate. De aceea s-a dat firmanul meu pentru ca cei care cumparai vind produse de acest fel sa fie sfatuiti strasnic ca sa nu amestece grasimile laolalta, ci a le trimita punind fiecare fel, in stare curata, in alte ulcioare (desti) §i rezervoare (yedek) §i in alte bote (potna) §i sa fie opriti cu deg- virsire de a face fapte nepotrivite.Astfel, a fost emisa anume aceasta austra porund, a meai trimisa cu... I-. Produsele mai sus amintite facind parte din proviziile zilnice ale dreptcredinciosilor luiAllah,dorinta mea imparateascaeste de a se (lepune eforturi si de a se arata atentie ca grasimileicervisul sa fie trimise incoace curate si neamestecate. De aceea, cind veti lua cunostinta, voi invitati la medjlisul seriatului pe negustorii care cumparai vind astfel de produsei,explicindu-le cuprinsul ilustrei mele porunci, sa-i opriti de la asemenea viclesuguri. De asemenea,sa-isfatuiti cu tarie .ca, de azi incolo, sa nu amestece nimie altceva la grasimi si la cervix, ci

288 www.dacoromanica.ro A puna pe fiecare separat si curat in ulcioare, rezervoare si bote. Supra- veghind mereu acest lucru, sa depuneti eforturi in asa fel incit, cei care, nedind ascultare, se indirjesc si continua sa le amestece sa fie prinsi si pedepsiti cu ajutorul capetenilior lor. De aceea a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru ca, depunind eforturi si aratind atentie, cu totii in unire, pentru aducerea la indeplinire a ilustrei mele porunci, sa, VA feriti si sa va tineti departe de contrariul. Astfel, la sosirea lui, saprocedatipotrivitcuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceasta privinta, si care cere supunere si ascultare si sa va temeti mult si sa va tineti departe de contrariul. Asa sa stiti si sa aveti incredere in ilustrul semn! Scris pe la mijiocul (evant ) lunii zilhidjge cea onorata, din anul o mie si o suta si saptezeci si opt. Insemnari : 1) Sosit la 6 M., anul <1>179 $. 2) Ca urm are a venit si scrisoarea marelui vizir. 3) Semnatura viziralii. Arh. St. Buc., Microf. Belgaria, rola 2, c.61. Suret, Bibl. Nat., Chiril §i Metodiu", Sofia, R.C. 78 (Vidin), p. 124 ; scris : neshi. Rez. Cat., II, nr. 919.

1 Loc alb. 2 Don yetolari. 3 25 iunie 1765.

273 1765 iunie 10 19(1178 zilhicce, evalmr)Constantinopol Firmanul sultanului Mustafa at III-lea prin care se cere autoritdtilor otomane din Vidin s4 raporteze adevarul despre cele relatate de Stefan Racovifol, domnul TariiEomanefti, precum ca iarnacii din Vidin pdtrund in Tara Romaneasca Ora voia comandanfilor lor fi Wadi locuitoriifi tulbura liniftealor,contrar nizamului acordat farii. Guvernator glorios, capetenie onorata, orinduitorul lumii, eel cu masuri chibzuite in toate treburile si cu ginduri patrunzatoare, eel ce savirsesti treburi importante si ai pareri bune in aranjarea treburilor, temelia imparatiei, capetenie de vaza printre cei fericiti si mareti, eel care to bucuri de bunavointa, inaltului stapin, tu, care esti muharizul de Vidin, Ali pasa, preainaltul Allah sa-ti mentina marirea! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, sa-ti fie cunoscut ea in scrisorile care au sosit de asta data la Inalta Poarta din partea voievodului de acum al Tarii Romanesti. voievodul Stefan (Istefan), sfirsitul sa-i fie cu noroc, se spune ca, mai inainte de aceasta, facindu-se plingere impotriva iamacilor din Vidin, care, navalind in Oltenia 1, nu ascultau de capeteniile lor si indraz- neau sa necajeasca sarmanele raiale si sa faca' rautati, fusese emisa ilustra mea porunca potrivit careia sus-numitii fusesera scosi din Tara Roma- neasca prin unirea zapciilor de laserhat si se Meuse buna rinduiala, inclt, ping, in a douazeci si doua zi a lui zilka'de din anul acesta binecuvintat 2, toti ascultau de ilustra mea porunca si se supuneau capeteniilor (zabatan) lor. El a mai aratat ca, totusi, In clipa de fats, ienicerii cei pomeniti mai sus, supunindu-se vorbelor unor intriganti sineascultind de capeteniile lor si iesind din vorba, lor, au zis : De ce stam not in cetatea

289 21 - 0. 2474 www.dacoromanica.ro Vidin, ca §i cum am fi inchisi i De §ase luni incoace nu ne-am mai dus in Tara RomameascA". Si apoi, incalecind pe cai, fara §tirea capeteniilor (zabitan), s-au dus cu totii in ormul (kasaba ) Craiova, iar dud ceaupl eel mic, Ebubekir, pada, printre cei de o seam& cuel,sa -icrease& norocul, care locuie§te in ormul acela, din partea ogeacului, punindsa -i fie adu§i sus-numitii, i-a sfatuit cu bun:A-tate §i le-a cerut sä se intoarcA la Vidin, ei nu s-au astimpArat §i, afarde aceasta, potrivit dovezilor (temessiik ) cu scris grecesc 3,aflate in miinile lor, an aratat asprime, zicind ca noi cerem drepturile noastresi,pinA, ce nu le vom lua, nu ne vom duce in alts parte cu nici un pas". Ei au luat pe ascuns boii vacile §i lucrurile locuitorilor, iar indivizii cu numele de Omer §i Hadji, pAtrunzind, impreunA cu patru prieteni de-ai lor, in satul BorilA4 din cazaua Cernet (CerneF ) 5, au ucis dou5, raiale §i au rant pe alti eitiva oameni §i, de asemenea, izgonindu-i pe tahsildarii din cazale, au folosit forta §i s-au indirjit zicind ca nu vom 'Asa sa vi se deg, bani ping, ce nu se vor percepe cele ce avem noi de luat". Yn scrisoarea sa, el mai scrie cu amanunte ca prin patrunderea for in Tara RomaneascA, contrar ilustrei mele porunci §i impotriva nizamului, sub pretextul unor neintemeiate datorii de acest fel, sarmanii sint nee& jiti§i deznAdAjduiti, iar raialele unor sate s-au imprktiat, incit tiraniile §i persecutiile lor nu ansfir§it. Numai ca, mai inainte de aceasta, se intocmise un nizarn drastic pentru ca iamacii, precum §i eelelalte cete de osta§i din Vidin sa nu mai meargA in Tara RomAneascA, iar in cazul and se due, sa respecte uncle conditii §i angajamente §i s& meargl pentru negot cu acte de invoire de la cApeteniile lor §i sä nu locuiasca §i sa nu stea acolo. Ele se aflA inregistrate in condicile judecAtoriei din Vidin. In felul acesta, supu§ii mei ieniceri care, din trecut §i ping, acuma, arata ascultare sisupunere, se lasasera de astfel de fapte §i purtAri contrare ilustrei mele porunci§iobligatiilorlor. De aceea a fostemis anume §itrimisa acea,stg, ilustrA poruncI a mea pentru a se afla adevarul §i a se face cunoscut la inalta mea Poarta §i dacA este adevArat ca ei pAtrund in Tara Roma/lease:A fArl voia cApeteniilor for §i pretind datorii inchipuite, care nu sint stabilite prin fieriat. De asemenea, supu§ii mei aflati in slujba de pazA trebuie sa faca potrivit ingAduintei mele impArate§ti §i nu este cu putinta ca ei sa aibA purtari §i sA sAvir§easca fapte contrare obligatiunilor lor de a nu intra in Tara RomAneascA fAra voia cApeteniilorlor. De aceea a fost emis firmanul meu purtator de Malta glorie ca sa se afle, a§a cum trebuie, data este adevArat sau nu ca ei, intrind in Tara Romkneasca, fara voia capeteniilor, indrAznesc sa facl rautati §issa, pretindA datorii neintemeiate, asa cum a scris voievodul mai sus amintit, iar dupa ce se va afla adevarul despre aceasta treabA, sa se scrie la 'Malta mea Poarta §i sAse fad, cunoscut. De asemenea, sa vg, feriti §i sa vä tineti departe de a scrie con trariul celor intimplate. Astfel, la sosire, procedind potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu einste in aceasta privintA §i care cere supunere §i ascultare, sA vg, temeti §i sa vg, tineti departe de cele ce sint contrare. .4a sästiti 0sa aveti incredere in ilustrul semn ! Scris pe la sfinitul (evahir ) lui zilhidjge din anul o mie §i o suta k;i§aptezeci §i opt. De la re§edinta din bine pAzitul :Islambol.

290 www.dacoromanica.ro Insemnitri : 1) Intocmai cu originalul. 2) Sosit la : 22 muharrem (M.), anul 1179 6. 3) Ca urmare, a sosit9iscrisoarea marelui vizir.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.59. Bibl. Nat. Cbiril$iMetodiu", Sofia, Suret, R.C.78 (Vidin), p. 131 ;scris neshi. Rez. Cat, II, nr. 930.

1 Kara Eflak. 2 22 zilka'de 1178 = 13 mai 1765. 3 Hatt-t Burnt. Borila sau Burila. 5 Cernet, azi Inglobat In Drobeta-Turnu Severin. 11 iulie 1765.

274 1765 iunie 10 19 (1178 zilhicce, evahar) Arzul cadiului de Vidin, cittrePoartii, asupra discutiilor avute cu localnicii dupd sosirea firmanului cuprinzind condijiilede negot in Tara Rontaneasca. Firmanul fusese emis in urma protestului domnului impotriva abuzurilor iamacilor din Vidin. Arzul supusului de mine catre Poarta Devletului este urmatorul In scrisorile trimise la Inalta Poarta de voievodul de acum al Tarii Roma- nesti 1 se arata ca, mai inainte de aceasta, cind iamacii din Vidin ndpa- disera Oltenia 2,el Meuse jalba ca acestia nu arata supunere fats de capeteniile lor si indraznesc sa, persecute sarmanele raiale, iar potrivit ilustrei porunci emise dupd, aceea, mai sus pomenitii fusesera scosi din Tara Romaneasca prin unirea zapciilor de la serhat, facindu-se astfel bursa rinduiard (nizam), incit, pins in a doudzeci§i doua zi din zilka'de a acestui an binecuvintat 3 tori aratara supunere fats de ilustra porunca iascultard, de capeteniile lor, dar ca, in aceasta clips, bulucurile de iamaci, dind ascultare vorbelor unor persoane§iimpotrivindu-se sfaturilor capeteniilor lori iesind de sub a,scultarea lor, incalea pe caii lor, Med stirea capeteniilor lor,i, mergind cu totii in orasul Craiova, se poarta aspru, potrivit dovezilor (temessiik ) pe care be au in miinile lor, cu scris grecese4, spunind : Cerem drepturile noastre si pins ce nu le vom lua, nu ne vom duce cu nici pas in alts parte". El mai aratase cd, in felul acesta" ei iau pe ascuns, boii vaci. Or, mai inainte de aceasta se intocmise un nizam drastic ca iamacii din Vidin, precum§iceilalti militari s'd se duca in Tara Romaneasea, iar daed, se due, in acest caz, ei trebuie sa respecte anumite conditii iangajamente§isa mearga cuacte de invoire de la capeteniile lor, pentrrt negot, fard, sa stea sau sa se aseze acolo. Astfel, a sosit cu cinste la bine pazitul Vidin, prin mina tatarului5 mariei-sale marelui vizir 6, porunca purtatoare de inalta glorie, emisa catre muhafizul de acum din Vidin, maria-sa, generosul§ifericitul§i milostivul vizir Ali pasa, Allah a duca la bun sfirsit dorintele sale, ca a afle adevarul despre acest lucru§i savada daed, acestia patrund intr-adevar in Tara Romaneasca fara voia zabitilor lor§ipretind datorii indoielnice, care nu sintstabilite prin seriat, spre a face apoi cunoscut adevarul la Inalta Poarta.

291 www.dacoromanica.ro Atunci, carturarii (ulema) care stau in bine pazita localitate amintita, precum vi ienicerii Inaltei Curti vi gebegiii §i topciiii toparabagiii, casi agalele din localitate an fost invitati la onoratul medjlis convocat in fata inaltimii mariei-sale vizirului mai sus mentionat vi cind a fost citit in fata lor, toti an spus a au auzitsis-au supus, iar maria-sa vizirul i-a sfatuit drastic vi i-aprevenit. Atunci,leMdu-sicu totii obligatia ca nu se vor mai duce, an grait astfel, in raspunsul lor :Intrucit, mai inainte de aceasta, fuseseacor- data vi daruita porunca purtatoare de glorie, dindu-se invoirei permisiune de a se face vinzarigicumparari in Tam Romaneasca prin locurile de bazar vi prin localitatile pe unde se afra bevliagale, fara a se vedea acolo, in felul acesta an ramas banii novtri in Tam Romaneasca, iar potrivit poruncii glorioase emise apoi, am statvi am locuit vreo vase luni in bine pazitul Vidin, dupa care unii au patruns in Tam Romaneasca pentru a-vi cere banii". Dar, de asta data, cind maria-sa vizirul mai sus amintit a venit cu cinste fimaretie la bine pazitul Vidin, iamacii aflati in pantile Tariff Romanevti an fostsfatuitistravnicvipreveniti,inainte de a sefi emis Malta porunca, vi s-au scris buiuruldiuri drastice,iar la primirea lor, toti au venit la Vidin vi, zicind ca au auzit §i s-au supus, vi-au luat cu totii angajamentul de a nu se mai duce in Tam Romaneasca. Maria-sa mai sus pomenit arata atentiei grija, depunind totdeauna eforturisi stradanie pentru ca sä se faca, dupa voia impaYateasca, vi se ferevte foarte mult vi se tine departe de contrariul, procedind in toate cu atentiesicugrija. Toti intr-un glasluindu-siangajamentesiobligatii, s-a fa,cut arz, la cererea lor,sis-a adus la cunovtinta Portii purtatoare de dreptate, pentru a se vti la tnalta Poarta precum ca, de acum Incolo, situatia va fi fa'cuta, cunoscuta la Inalta Poarta in mod amanuntit. Firmanulsi porunca ce vor urma depind de Poarta cea purtatoare de noroc. Insemnare : Sosit la 25 M., anul 1179 7. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 57-58. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metodiu", Sofia, R.C. 78 (Vidin), p. 138 -139; scris : neshi-divani. Rez. Cut., II, nr. 933. 1 StefanRacovitA (25 ianuarie 1764-18 august 1765). 2 Kara-Ellak. 3 13 mai 1765. 4 Halt-1 Rung. 5 Tatar, aici In sens de curier. Muhsin-zade Mehmed pasa. 7 18 Julie 1765. 275 1765 iunie 20-29 ( 1179 muharrem, evail) Constantinopol Firmanul sultanului Mustafa al111-lea prin care se poruncepte autoritalilor otomane din Vidin sd respectecondigilestabilite in legdturd eu aducerea de seceratori din _Moldova pi rara Romaneascd pentra cazalele din sudul Dundrii. Se aratd, totodaid, cd 0 voicvozilor romani ii 8-au comunicat aceste condilii. Se cere, de asemenea, sa se is masurile cuvenite pentru secerip. Muhafizul de Vidin... 1,vizirul men... 2§i valiul deOceacov, vizirul meu...2, preainaltul Allah sa va mentina marirea, gi voi, gloriovi

292 www.dacoromanica.ro printre cadiisi judecItori, izvoare de intelepciune si de elocventg, care ISinteti cadiii si naibii aflati in locurile pe unde se due si se intorc raialele ce se scot in fiecare an din Tara RomaneaseI si din Moldova pentru seceris, a va,' crease' virtutile, precum si voi, zabitii gloriosi printre cei de o seams cu voi, sa va crease' norocul! Cind va sosi inalta parafA imparateasc6, sa vA, fie cunoscut ca, desi In ilustrele mele porunci emise se afla scris ca raialelor din Tara Romaneasca sidin Moldova, care se trimit in fiecare an in imprejurimi pentru seceris, sa li se dea, la terminarea treburilor,plata ce lise cuvine §i ele sa fie trimise inapoi, la vetrele lor, a sosit totusi la auzul meu imparatesc, prin stirile date de cei veniti de pe acolo, vestea ca aianii §i locuitorii localitatilor pe uncle se due raialele moldovene §i muntene nu le lag, sai se intoarcl la locurile lor,ci be asazA prin cAtunele§i ciftlicurile lor, incit, in felul acesta, raialele muntene §i moldovene se imprastie in fiecare an in imprejurimi §i vecinAt'ati, cazind in miinile asupritorilor (mlitegallibe ). in anul trecut se dacluse ilustra mea porunca pentru caraialele moldovene si muntene, scoase din Tara Romaneascgsi din Moldova pentru seceris §i impiedicate la intoarcere, sl fie luate prin mijlocirea mubasirului desenmat, oriunde se gasesc si in mina oricui se ?fig, §i s'a% fie duse §i asezate in Moldova si in Tara Romaneascg, iar de azi incolo s'a se respecte totdeauna conditiile §i sa, se procedeze potrivit nizamului acesta. De cite raiale de seceratori va fi trebuinta. In fiecare caza, atunci, cu voia celui preainalt, sg, fie numiti, inainte de sosirea vremiiseceri- sului,cite doi oameni ca vechili din partea tuturor locuitorilor cazalei sis5.,fie trimisi cu seneturi din parteaseriatuluilavoievoziiVasil Itomanesti §i ai Moldovei1i,dind in miinile voievozilor seneduri (sewed), cu aratarea numarului raialelor cerute potrivit acelui sened, sA se scoatl in grabA nunfarul de raiale cerute, iar la terminarea treburilor, dindu-li-se in mlini toti banii ce li se cuvin, ele s'a fie trimise apoi, indata, inapoi, in Moldova si Tara Romaneasel, iar clacA un singur cretin va ramine in urinA, atunci locuitorii cazalei sa, fie pusi s1-1 ggseasca,. Intrucitsiin anul acesta binecuvintat s-aapropiatanotimpul secerisului, s-au trimis voievozilor Tgrii Romanesti§i Moldovei ilustre porunci, separate, dindu-li-se sfaturi severe casa-iscoatI, potrivit nizamului amintit mai sus, sisa-itrimitpe seceratorii de care e trebuintI. Astfel, a fost emis firmanul meu purtAtor de inaltA glorie pentru ca voi, care sinteti vizirii mai sus-mentionati si cadiii §i naibii§izabitii, amintiti mai inainte, cind yeti lua cunostintl, s, desemnati din fiecare caza cite doi oameni, ca vechili, in vederea obtinerii de seceratori in numar indesturcitorsi trimiteti cu sened din partea seriatului,iar, cu voia celui preainalt, dupes terminarea treburilor, cu plata(iieret ), sa depuneti straclanie si s, aveti grip, ca toti BA se intoarc6 in vilaieturile lor. S'A va feritisi sa vatineti departe de contrariul! Astfel, lasosirea prezentei, va poruncescsa procedati' potrivit cuprinsului firmanuluicare a fost emis cu cinste, in aceasta privintA, .i care cere supunere §i ascultare §i sa va temeti §i sa vg, tineti departe de contrariul. Asa sA stiti si sa dati crezare ilustrului sewn ! Scris pe la inceputul (evail ) lui, muharrem eel venerat din anul 1179. Bine pazitul:Islambol.

293 www.dacoromanica.ro insemndri: 1) Sosit la 15 M., anul <1>1793. 2) Ca urmare, a fost data scrisoare si din partea marelui vizir. mt. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.60. Suret, Bibl. Nat. Chief si Metodiu", Sofia, R.C.78 (Vidin), p. 126 ; scris :neshi. Rez. Cat., II, nr. 923 1 S-a renuntat la elkab. 2Loc alb. 3 4 iulie 1765.

276 1765iunie 20 29(1179 muharrem, evail) Constantinopol Firmanul sultanului Mustafa al III-lea prin care se porunce0e autoritaglor otomane din Vidin sd reglementeze comerful in Tara Boma- neased, dupd modelul nizamului dat Moldovei, alegind un numar suficient de negustori, din totalul de 100, cdrora li se va ingeidui sd intre in Tara Romaneased, in timp ce pentru Moldova se fixaserd numai 50, au conditia de a respecta o serie de clauze prevdzute in firman. Era vorba de negustori musulmani, in afara celor crotini. Vizirul meu Ali pasa... 1, muhafiz de Vidin,... 1, mevlana, cadiul de Vidin,situ... 1, capetenia de ieniceri din Vidin, precumsitu, turnagibasi Seid-Mahmud, sa-ti creasca gloria, care ai fost numit, mai inainte de aceasta, sa puff rinduiala la Braila (Ibrail) §i acum e.sti desemnat mubasir pentru cele aratate mai jos, cind va sosi inalta parafa imparateasel, sa va fie cunoscut ca Tam Rom&neasca si Oltenia 2sint chilerul inaltului meu Devletsisosirea unor cantitati mari de zaherele felurite din Cara mai sus amintita ajuta la bursaintretinereacredinciosilor lui Allah. Se stie insa ca numai cu un numar mare de raiale se obtin zaherele multe si se procurra banii tributului Tariff Romanesti, care se fac havalea pentru soldele celor de la serhaturi. Chiar In clipa cuceririi Olteniei3, numarindu-se raialele de acolo, se gasisera prezente peste o suta doua- zecisicinci de miff de raiale, asael sidiferitele feluri de zaherele se pro- duceau din belsug, iar banii pentru tributul for se procurau cuusurinta. Dar, de atunci incoace, prin patrunderea in tam mai sus amintita, sub pretext de negot, a ostasilor§icivililor de pe malurile Dunariisi din alte locuri, si din pricing persecutiilorsitiraniilor acestora, locuitorii au fugit de oprimari, luck numai' .ul for a scazut mereu, asa ca, on de cite on se iveau, in felul acesta, greutati in stringereasiprocurarea avutiilor miriei, ca si a darilor stabilite, se trimiteau, din trod in trod, de la inalta Poarta, mubasiri, care, scotindu-ii izgonindu-i pe tirani iraufacatori, inlaturau persecutiile. Afar/ de aceasta, si in anul <0 mie o suta> saptezecisitrei4 desemnindu-se mubasirisianchetatori (miivella), acestia taiasera toate legatu- rile celor care stabileau relatii, pretinzind drepturi, sau sub alte pretexte, iar dupa alungareai indepartarea tuturor raufacatorilor, se daduse voie i permisiune ca un numar de citiva negustori, dintre cei cinstiti, sa faca totusi negot in Tara Romaneasca prin bazaruri, fara sasada acolo. Dar, nearatindu-se numeleineprecizindu-se numarul negustorilor carora Ii se acordase invoire de a intra in Tam Homaneasca, persoanele raufacatoare au gasit un prilej in aceasta si au intrat, ca si mai inainte, sub pretext de negot, facind iarasi tiranii greu de inlaturat, incit a devenit cu neputinta deosebirea negustorilorcinstiti de raufacatorisitirani.

294 www.dacoromanica.ro De asemenea, din arzurile si mahzarurile sosite si de asta data din amindoua partile, reiese ca tiraniile si imprastierea raialelor se datoresc neputintei de a-i separa si de a-i deosebi pe raufacatori de oamenii de treaba, inch, imparatia mea atotstiutoare aflind de ele, a devenit necesar si important ca, pentru linistea negustorilor si raialelor, cele privitoare la negot A' fie aranjate cu un nizam drastic si sa se stabileasca numarul persoanelor care vor face negot

295 www.dacoromanica.ro dintre ei, prin mijlocirea voastra si a voievodului Tarii Rom&nesti, iar cei alesi sa fie trecuti ca asociati pe linga negustorii din Vidin, cu conditia ca sa-si fats negotul for prin mijlocirea celor care se duc in Tara Roma- neasca. Acest nizam sa fie incheiat la judecatoriei 0, fieinregistrat acolo, luindu-se din miinile for hogetgisent sigilat precum el, de azi incolo, nu vor face contrariuli ea vor circula fara sa sada acolo si vor locui singuri, cu chide, numai la Craiovai vor indeplini conditiile mai sus-aratategica se vor supune ilustrei porunci. De asemenea, s-a dat firmanul meu purtator de cinste pentru ca ei sa fie legati Intre ei prin chezasie, iar toate acestea sa fie aduse la cunostinta la Inalta mea Poarta. Astfel, la sosirea acestei porunci ilustre a mea prin... 6, vi se da firmanul meu purtator de inalta glorie in sensul ca, supunerea fata de porunci a supusilor mei ostasi, dintre aparatorii credinciosi, care staui locuiesc la norocoasele serhaturi islamice, si ascultarea fiend obligatiile fiecaruia, ei sa accepte nizamul amintit mai sus, despre care s-a dat de asta data iradeaua mea Imparateasca, sisa se fereasca, de azi In colo, de a fi acuzati de tiraniegiopreliste, ca raufacatorii, i sa nu intro in gura lumii prin fapte rele. Este clar ca, in felul acesta, vor prilejui ca raialele imprastiate sa se Intoarcasisa stea line tite. De aceea, asa cum s-a aratat mai sus, sa-i puneti sa aleaga dintre ei ciVi oameni anume vor prefera, din numarul negustorilor aratati mai sus,i, alegindu-igipregatindu-i, sa-i puneti sa primeasca mai sus-amin- titele condiDii, iar hogetul seriatuluii senedul, care vor fi luate din miinile lor, sa le trimitetii sa be prezentati la Inalta mea Poarta si sa supravegheati in continuugi oh75,straduiti foarte mult pentru ca, de azi Inca), nimeni sa tnt savirseasca fapte contrare. De aceea, la sosirea prezentei, va poruncesc ca, procedind potriviteuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste In aceasta privinta si care cere supuneregiascul- tare deplina, sa va feritii i sa va tineti departe de contrariul. Asa SA stitii sadati crezare ilustrului semn! Scris pe la inceputul (emit) lui muharrem cel venerat din anul 1179. De la resedinta din bine pazitul :Islambol. Arh. St. Buc Microf. Bulgaria, rola 2, c. 56-55. Suret., Bibl. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia, R.C.78 (Vidin), p. 153-154; scris : neshi-divan(. Rez. Cat., II, nr. 922. . 1S-a renuntat la elkab. 2 Kara Eflak. 3 Dupa paces de la Belgrad 1739(4) 25 august 1759-12 august 1760. 5 Stefan Racovita. 6 Loc alb.

277 1765 august 21 (1179 rebi I 4) Arzul autoriteclilor otomane din Vidin, eerindPorpii sa mdreascei la cloud sute numcirut negustorilor care sci facd negot in Tara Bond- neascd. Bina atunci erau acceptali doar o turd de negustori. Arzul umil catre Poarta fericirii este : Tara Itomaneasca si Oltenia 1sent chilerul YnaltuluiDevlet,iar sosirea tenor cantitati mare deg diferite felurito2aherele din Cara aceea

296 www.dacoromanica.ro este pentru binele intretinerii credinciosilor lui Allah. Se §tie /USA, el zaherelele abundente, precum §i banii tributului (cizye) Tariff Romanesti, din care se fac havalele pentrui soldele de la serhaturi, se obtin prin mul- timea raialelor. Chiar in momentul cuceririi Olteniei, cind se fAcuse numg- rgtoarea raialelor de acolo, se gasisera prezente peste o sutA,douAzeci si cinci de mii de raiale, incit, cantitatile marl de felurite zaherele, precum si banii pentru gizia se obtineau cu usurintfi. Dar, de atunci incoace, datorita pAtrunderii In Cara mai sus-aratata, sub pretextul negotului, a ostasilor si civililor 2 de pe malmile Dunarii §i din celelalte locuri, ca si din pricina, oprimarilor, raialele au fugit, iar numArul for a scAzut, Inch au inceput, in felul acesta, a se iveascA greutati in procurarea avutiilor miriei, precum si a diferitelor feluri de dAri. In astfel de Impre- jurAri grele, se trimiteau, din cind in cind, de la Ina lta Poarta mubasiri, care ii alimgau pe raufkatori §i-i scoteau afar& Pe Maga; aceasta, in anul saptezeci §i, trei 3, hind desemnati mubasiri §i miivella, ei curmaserA, si celelalte pretexte prin care se pretindeau anumite drepturi, iar dupl izgonirea §i indepArtarea tuturor rAufacatorilor,se dAduse voie si permisiune ca un numAr oarecare de negustori dintre cei cinstiti sl facA, negot In locurile de bazar, far/ a locui acolo. Totusi, datorita faptului ca, nu s-a precizat §i nu s-a stabilit numarul negustorilor invoiti sa intre

297 www.dacoromanica.ro contrare poruncii si vor indeplini conditia el nu vor locui acolo, ci vor sta cu chirie la Craiova si se vor supune ilustrei porunci. Totodata, ei sa devina chezasi unii pentru altii, urmind ea toate acestea sa fie facute cunoscute la inalta Poarta. La sosire, ea a fost citita la inedjlisul seriatului adunat in fata mariei-sale maretului vizir eel amintit mai sus, in prezenta carturarilor (ulema )§i a celor virtuosi(suleha ), precumfi a hasekiilor (hasekiyan) §i a ceausilorsfagalelor de serdenghecitiii stega- rilor (alemdaran), ca si in prezenta tuturor tinerilor sibiltrinilor. Cind li s-a adus la, cunostinta inaltul ei cuprins, toti an zis intr-un glas ea au auzitsiascultat totul, aratind totodata cea mai mare supunerefi inchinaciune. Dar, in raspunsul lor, ei an zis : Asa cum s-a aratat mai sus, porunca purtatoare de inalta glorie prevede ca cei o suta de negustori vor locui in localitatea nurnita Craiova, in timpul negotului, iar prin chezasia depusa de unii pentru altii,li se vor mai adauga vreo o suta de asociatisi,potrivit cuprinsului inaltei porunci, cei care vor dori, de acum incolo, sa faca negot, vor fi trecuti in condica prin mijlocirea tuturor rji prin chezasia mai sus-pomenitilor negustori supusi, inscrisi in defter, punindu-se astfel nizamul drastic ca ei sa fie asociatii negustorilor cei ascultatori. De asemenea, negotul se va ingadui cu act de invoire,iar numele lor vor fi trecute in defter cu pecete. De azi incolo, nu vor mai fi infiintate odai si ci 1e (kAstak) §i, de asemenea, nu se vor mai intretine herghelii de tai si vitegistupi de albine, iar diferitele feluri de zaherele nu vor fi luate de la sarmani cu preturi scazute, ci vor fi cumparate la pretul curent si vor fi trimise direct la inalta Poarta, fara a fi dosite sau inmagazinate. De asemenea, in cazalele $i satele pe unde se vor duce ei pentru negot, raialele sa nufie necajite prin cerere de' nutret sau provizii Mel plata si pe degeaba. Ei vor fi chezasi unii pentru altii, cu hoget de la, seriat". Ei an acceptat conditiile amintite mai sus, ca 0, cumperei sa vindit fara sa locuiasca in locurile de bazar, ci sa steasi sa locuiasch' la Craiova, MIA sa atace familiilesicopiiiraialelor. De asemenea, sa plateasca, fara impotrivire, darile cunoscute, care se string potrivit obiceiului tarii, celui insarcinat cu perceperea lor, si sa nu stea prin cazalei sit nu is iu stapinirea lor case (menzil) §i locuinte (mes- ken) §i sa nu faca araturii semanaturi. De asemenea, ficeare dintre ei si -aluat asupra sai s-a obligat ca, de acum incolo, ele sa fie respectate, cu voia lui Allah eel preainalt,i toti s-au legat unii de altii prin chezasie fatl de nizamul eel bun. De asemenea, vor fi izgonitisi scosi cei care,' nefiind din Vidin, von intra in Tara Romaneasca prin unele locuri ale malurilor Damara si nu sint trecuti in defter, precum si cei care, fund din Vidin, vor umbla de capul lor fara tescherea. Acestia nu. vor fi pusi pe seama Vidinului. De asemenea, dad, de la vreunul dintre cei o suta de negustori si de la cei o suta de asociati ai lor, ale caror nume sint trecute in defterul de amanunte4, se vor ivi fapteipurtari nepotrivite sicontrare condi- tiilorsipotrivnice celor inregistrate, atunci numele sau va fisters din defter, el va fi pedepsit, iar in locul lui va fi trecut unul dintre negustorii cinstiti. Cu aceste griji si pentru a obtine mereu bunavointaimpal'Ateasel gi pentru a se feri si a se tine foarte departe de contrariul, ei an lost legati prin acest strasnie nizam bun, spre a proceda in unire,sfs-a trecut in registrul care se pastreaza. Constatindu-se ca ei s-au obligat is-au angajat sa respecte Fara, contenire acest nizam bun si sa depunl cu tote

298 www.dacoromanica.ro eforturi pentru paza lui, de aceea,, pentru ca, pe vremea fericitei domnii a impafatiei lor, saamaaaele raialesiceilalti a fie feriti de tiranii si de oprelistii sa fie la adapost de opresori, iar acestea fund dorintelemariei- sale ahinsahului, s-a scris, dupes constatare, din partea seriatului, acest act, pentru ca nizamul eel bun; care a fost dat, sa fie mentinut fares contenire. Scris in a patra zi din luna rebi-ul-evvel, anul 1179. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 54-53. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Metodiu",Sofia, R.C.78 (Vidin), p. 156-157; scris: neshi- la'lik. 1 Kara Eflak. 2 Gayri askeri. 3 25 august 1759-12 .august 1760. 4 Murassal defter.

278 1765 octombrie 18 ( 1179 cemazi 1 3) Vidin Arzul autoriteitilor otomane din Vidin in legtitura cu regimul'negustorilor turci din Tara Romaneascd, fixat in regulamentul anterior. Arzul umil catre Poarta Devletului se refera la urmatoarele : Fericituluisibinevoitorului vizir .Ali pasa... 1, care este in prezent muhafiz la serhatul Vidin, si supusului de mine si agalei de Vidin, precum si supusului Esseid-Mahmud aga, serturnai, care este desemnat pentru pazirea nizamului, ne-a sosit, de asta data, inalta porunca purtatoare de glorie, cuprinzind conditia ii clauza ca asociatii celor o suta de negustori, care vor face comert in Tara Romaneasa, sa nu calce, in Tara Roma- neasca, dar se des imparateasca invoire ca o suta de negustori au voie sa faces negot. . . _ Cind a fost cititacln fata tuturor, prin mijlocirea mariei-sale vizirului mai sus-pomenit ii cinds-a adus la cunostintai s-a semnalat cuprinsul ei, fiecare a indeplinit ceremonia de ascultare Si supunere, iar dupes aceea agalele de serdenghecitii, aflati la paza serhatului mai sus-amintit,si stegarii (alemdaran)i baseskiiisibatrinii ogeacului si negustorii, venind cu totii la medjlisul seriatului, spus : Potrivit cerintelor inaltei porunci, emise in legatura cu nizamul,se inregistrasera clar o suta de negustori si un mimar indestulator de asociati, dar dud, mai inainte de aceasta, serturnai Esseid-Mahmud aga, precum si vechilul fostului voievod al Tarii Romanesti 2 au venit incoacesicind, prin mijlocirea celor mai batrini dintre noi, au inceputsa -iinscrie pe cei o suta de negustorigi st -itread, in defter, atunci, atit Esseid-Mahmud aga, citsivechilul domnului Tarii Romanesti au zis :« Tara Romaneasca nu se poate compara cu Cara Mol- dovei, asa incit o suta de negustori, luind asupra for vinzarilesicumpa- rarile de acolo, nu vor putea sa be dud, la bun sfirsit. Dad, ar fi doua sute de negustori, aceasta nu ar dauna raialei ;sivoievodul Tarii Roma- nesti, de' asemenea, s-ar invoi pentru doua sute de negustori ». Dar nu s-a dat invoire ca sa folosim slujitori, inregistrindu-i ca asociati, deli era neaparata nevoie de cite unul sau doi slujitori, pentru ca era grew g tri- mitemi sa transportam marfurile cumparate dupes stareasiputerile noastre banesti. De asemenea, si de asta data, sosind inalta porunca in privinta asociatilor, trebuie, in once caz, sa aratam ascultare si supunere fata, de porunca imparateasca. Tinutul nostril, sub imparatia padisahului, fiind un serhat mare, de multi ani incoace, in Tara Romaneasca se aflau peste o mie de oameni

299 www.dacoromanica.ro tare se ocupau cu vinzari si cumparari, dar de asta data toti au fost izgoniti si alungati. De asemenea, cu toate ea se confirmase ca sa se face negot cu doua sute do negustori, totusi, dug), aceea, a fost nevoie ca numarul for sa fie scazut la o mita de persoane. De azi incolo, cei care vor IndrAzni sa savirseasca fapte, cit de mici, contrare poruncii, Impotriva conditiilor, nu vor mai fi cu not sinu-i vom apara In nici un fel. Numai ca, intrarea in tara mai sus-pomenita si rait- tatile si intrigile numeroaselor persoane din imprejurimi si vecinatati se pun pe seams, negustorilor din Vidin. Pe scurt, intrucit a fost emisa si a sosit 'Snail& porunca pentru o suta de negustori, ca sl pentru inlaturarea asociatilor, nu va fi cu putinta sa facem negot atita vreme cit, la ducere si la Intoarcere, precum si la vinzki si la cumparki, nu vom avea cite un om care sa pazeasel avutiile si lucrurile noastre si sa alba grija de marfurile noastre". Spunind multe euvinte de scuze de acest fel, ei an cerut, ping, la unna,ca toate sa fiescrise si aduse la cunostinta la inalta Poarta. Cind le-a spus ; Nu e cu putinta sa scriem aoeste lueruri si sa le facem cunoscute ; stiti Cu totii el nu se cuvine !", atunci ei s-au rugat astfel : Intrucit este asa, atunci sa se acorde cel putin Invoire potrivit nizamului dat mai inainte. Numele si semnalmentele, precum si chezasia unora pentru altii se afla trecute In defterul aceea. Afata de negustorii mai sus-amintiti, sa nu se dea voie nici unui individ, nici pe ascuns si nici pe fata. Noi, toti de aid, ne vom stiadui si vom avea gTija pentru aceasta, iar din partea oastei noastre sa stea, de azi incolo, in tara aceea doi turnagii si un orto-eeaus aga, avind In mlinile for cite o copie exacta a defterului care a fost intoemit. Astfel, toti cei care nu sint trecuti In defter, fie a au tescherea, fie a nu au tescherea, oricine ar fi ei, sa fie prinsi si Stiehl*, iar cei care merits, BS fie lega,ti in cetate si sa fie pedepsiti, dupe vina fiecaruia. Dad, se va ivi vreunul care, apkindu-i, va pretinde ca este asociatul nostru, atunci si luisa i se vita de hac. Afars de acestea, primim conditiile si cede scrise in inalta porunca si, in orice caz, vom achita, de asemmea, potrivit legii, sl &kite cuvenite pentru vinzarile si cumparkile noastre din Tara RoManeasea, respectind si celelalte clauze si Inscrisuri, do care este nevoie. Trebuie sa aratam supunere si ascultare inaltei porunci. Toti sintem supusii padisahului. De aceea lnchinarea si ascultarea fac parte din cerint,ele supunerii noastre". Zicind astfel, ei s-au rugat ca cererile for sa fie facute arz la Poarta fericirii si sa fie aduse la cunostinta. De acaea s-a flout arz si ilam la picioarele inaltului tron, cu rugamintea ca sa se acorde inalta permi,siune cererilor si doleantelor lor. in rest, porunca si firmanul depind de maria-sa eel care da poruncl. Scris In a treia zi din luna djemazi-ul evvel, anul 1179. Insemari :1 Intocmai (salth ); generosul vizir Ali pass. 2 S-a dat buiuruldu ca 0, se fad, potrivit cerintelor seriatului. 3 la 19 Ra., anul <1)179. 3 Arh. St. Buc., Nficrof. Bulgaria, rola 2, c. 52-51. Suret, Bibl. Nat. Chiril si Netodiu", Sofia, R.C.78 (Vidin), p. 201-202; scris : neshi-la'lik. Rez. Cal., II, nr. 927. 1 S-a renuntat la elkab. 3 Scarlat Ghica (18 august 1765-2 decembrie 1766). a 5 septembrie 1765

300 www.dacoromanica.ro 279 1765 noiembrie 15 (1179 cemazi II 1) Constantinopol Firmanul sultanului.Kustafa al III-lea prin care, la cererea autoritlt- tilor otomane din Vidin, ant invo4i cloud sute de negustori set facet negot in Tara Ramineasci, i» lot) de o sued:, dar cu anumitecondilii. 1 Vizirul mm, Ali pasa, care esti muhafiz de Vidin, inaltul Allah sI-ti mantin5 mirirea,sim3vlana, cadiul de Vidin... 1, sa-ti creascI intelepeiunea,siclpetenia de ieniceri din Vidin, care esti pildA printre aianisigloriosi, de as3m3nea¢iturnagi-basi Seid-Mahmud aga, care esti trimis in Tara Romln3ascI pentru aranjarea nizamului, sa-ti creasca gloria, precum¢ivoi, 131trinii oastei 2, care sinteti onorati printre cei de o seamI cu voi, sa v5, creasca norocul I Chad ,va sosi inalta paraf5 impa- Mew* al vl fie cunoscut c5, pentru ocrotirea Tarii Romanesti de pacostea raufacItorilor¢ipentru paza nizamului si pentru linistea4i bund- starea s5rmanilor supusi, a fost Meat caid si a fost inregistrat la Divanul men imperial defterul sigilat, care fuslse trimis mai inainte cuprinzind numele¢isemnalmentele negustorilor ce vor face negot in Cara mai sus- pomenitI. Prin mijlocirea sus-numitului turnagibasi, trimis pentru mentinerea nizamului, §i prin mijlocirea voievodului Tarii Romanesti 2, precum qia vechilului Au, a fost adus5 la Vidin ilustra mea porunca, cuprinzind conditiile ca, in comparatie cu nizamul Moldovei, in defterul mai sus- mentionat sint euprinsi numai o sutS de negustori cinstiti, care sa, meargl si s5 facl negot in Tara Romftneasca, iar asociatii (serik) lor sa nu puna piciorul pe pamintul Tarii Romlnesti, ciAlifac5 negotul lor prin mijlocirea negustorilor care so due in Tara Rom5neascI. De asemenea, cei o sun% de negustori invoiti pentru negot, potrivit angajamentelor lor, s5 ia, in momentul pleclrii lor, tescherele vremelnice de invoire de la clpeteniile lor, precum ca sint negustori defterlii si sa le prezinte voievodului Tarii Romanesti sau vechilului acestuia, care WI in Oltenia 4, iar dupl ce se stabileste ca numele lor corespunde cu cele cuprinse in defter, s5. is alte tescherele vremelnice de invoire de la voievod sau de la vechilul acestuia. De asemena, cind moare unul din ei, 0, fie trecut in locul sau, in defter, negustorul ales cu aprobarea voastra, a tuturor, dar s5 nu mearg5 flr5 tescherea$ia/ nu se primeasca un nunalr mai mare sau cu lips5. Dup5, aceea, cind cuprinsul ilustrei mole porunci a fost ar5tatsi explicat capeteniilor1neferilor negustorilor prezenti la medjlisul seriatului, care a fost adunat la judecItoria din Vidin, ei au spus : Este evident i clar ca, far5 asociati, negustorii care se vor duce in Tara Romaneascl pentru negot vor avea greutIti¢ipierderi in comertul lor. Afarl de aceasta, fie ( negustorii> cei de bag, (astllar), fie chezasii(kefiller ) mentionati in defterul semnat¢itrimis mai inainte, au, de multi ani incoace, invoirea de a face negot in Tara Ron:al:teas* iar fiecare din ei avind angajamente, cu garantie, noi toti depunem chezIsie ca ei nu vor face contrar obligatiilor luate. Peste douI sute de oameni, toti ceilalti, care, cu tescherea sau fark" tescherea, vor umbla in Tara Roinameascl, contrar angajamentelor, ji vor pricinui pagubesivor face asupreli, aceea nu sint cu noi §i capeteniile noastre s5-i printhi¢f0, be vial de hac". Rugindu-se astfel, ei an solicitat si au cerut iaragi emiterea ilustrei mele porunci de a se da invoire ji ingIduintl ca sa margI in Tara Romlneascl cu negot cei doul sute de negustori, ai cIror nume slut mentionate idefterul trimis mai inainte.

301 www.dacoromanica.ro De aceea tu, care esti vizirul mai sus pomenit, ai scris toate acestea, cu amanunte, in scrisoarea toai cerut, la rugamintea lor, cat sa se dea invoirea mea imparateasea. De asemenea, ai expediat si ilamurile date din partea cadiuluide Vidin,i:ireentn si de turnagibasi, amintiti mai sus. Imparatia mea am luat cunostinta de cuprinsul lor. Prin acest nizam se tiniareste," Si' dorinta mea iniparateasel este, ea raialele Tani Romanesti, chilerul inaltei mele Porti, sa fie ferite de abuzuri si sa stea lini tite si in giguranta, iar zahereaua Tariff .Romanesti sa via, direct la inalta mea Poarta. De aceea, luind in seama cererea -sus-,nuthitului aviud Incredere in angajamentele si in chezasiile (kefalet) supusilor .mei osta0; s-a primit, astfel, rugamintea voastra si se da -inyoirei.ingaduinta. ca cei doua sute de negustori, mentionati in defter,:sa mearga in Tara Romaneasca pentru negot, cu conditia de a respecta clauzele-,arat-ate 1u ilustra :mea porunca emisa mai Inainte de aceasta, in serrsul.nizaniului. dat : pentru Moldova. Ei sa transporte direct la Braila, si la Istanbul .(IslaMbol) zaherelele pe care be cumpara, fara a le duce si a le 'imprastia in.imparatie:-Nuniai ca, peste cei doua sute de oameni, capeteniile sa *nu lase pe altii sa mearga in Tara Romaneasca,contrarangajarnentului luat Si fara tescherea, si sa nu le ingaduie sa-i persecute san sa-iinecajeasca pe sarman, iar cei care savirsese fapte contrare nizamului mai SAS-amintit sa ,fie pedepsiti numaidecit si sa fie scosi din defterul de negot si alungatiiar. in ocul seelor izgoniti sa nu fie introduce- in defter alte persoane-, pin ce mumarul lor va cobori Si va ajunge la o suta dig negnstori,dar sa nu, fie maimultdedoul sute si sa nu se introduce. nisi_ o alt persciana.._ Cu aceste conditii si ',Clanze,s4; inregistrat in 'condicai aceasta ilustra porunca a mea ca sava feriti, sic aziiricoloYsi sa va tineti departe de a mai adauga pe altii; la eel dinainte, si deaurea numarul lor. De aceea a fost emis firmanul mea purtatiir .de Ina_ lta gforie pentru ca, respectindu-1, sa explicatisisa talmaciti:,bine de4ot nizamul de mai inainte, precum si nizamul de fate,: Celoricloua sute. de oameni de baza si vechili, carora li s-a dat voie sa faca:negot:11i TaraRothaneasca, sisa-i sfatuiti si impiedicati pe tott de a savirsi fapte oontrare.nizamului si angajamentelor. Facindu-se p]thgere chiar si Impotriva unui singur om, daca va trebui ca acesta sa fie ters din defter si daca Yeti arata cusur in scoaterea lui, atunci nu va yeti putea scuza in nisi un fel si nu yeti fi in stare de nici un raspuns. De aceea sa prodedati cu prevedere si cu grip, si sa ya feriti foarte mult si sa va tineti departe de nepasare si tolerant& Astfel, la sosirea prezentei, facind potrivit cuprinsului firmanului, care a fost emis cu cinste in aceasta privinta si care cere supunere si ascultare, sa va, feriti si sa va tineti departe de contrariul. Asa sa stiti si sa aveti Imre- dere in ilustrul semn ! Solis in prima zi (evvel) a lui djemazi-ul-ahir, anul o mie si o suta si saptezeci si nous& De la binepazitul :Islambol. . Arh. St. Buc., Microf., Bulgaria, rola 2, c.49-48. Suret, Bibl. Nat. ChirilalMetodiu",Sofia, B.C. 78 (Vidin), p. 220-221; scris : neshi-ta'lik. Rez.Cat.,II,nr.928. 1 S-a renuntat la elkab. 2 Ocak thtlyarlari. 3 Scarlat Ghica. 4 Kara Ellak; se refera la banii §i caimacamii Craiovei.

302 www.dacoromanica.ro 280 (cca 1765> .Firmanul sultanului Mustafa at III-lea, adresat autoritlitilor otomane din Vidin, in legaturci cu cererea for ca, in afard de negustorii fermanlii, set li se permitd locuitorilor din acea regiune scili procure proviziile necesare din pcirtile Olteniei, inset numai dupes ce a fost aprovizionata Poarta.

.1 Vizirul meu Ieghen-Alipapa, care e*ti muhafiz de Vidin, preainaltul Allah set -ti irina marirea, *i mevlana cadiul de Vidin 1,set -ti creasca virtutea,§itu, ages de ieniceri, care e*ti pada printre glorio*i gi aiani, sa-ti creasca gloria, precum si voi, ceilalti of iteriqibatrinii ogeacului, care sinteti onorati printre cei de o seamy cu voi, a va creasca norocul ! Cind va sosi inalta parafa imparateasca, set vä fie *tintea, mai inainte de aceasta, cind au sosit ilamuri§iscrisoriin vederea acordarii de invoire pentru cei din partea Vidinului ca sä intre in Tara Romaneasea sa cumpere zaherea, atunci, potrivit, cerintelor ilustrelor mele porunci, emise in legatura cu conditiile nizamului tarii, se aranjase prin hatt-i- humaiunul meu purtator de inalta glorie, ca sä nu se ingaduie nimanui set intre in Tara Romameasca, afara de un numar cunoscut de negustori, care sint invoiti cu inalt firman. De asemenea, *i Vidinul cel amintit mai sus fiind una din re*edin- tele serhaturilor mele imparate*ti, e necesar sa se reglementeze, intr-o masura convenabila, procurarea unor cantitati indestulatoare de zaherele pentru locuitorii sai. De aceea, dupes ce se vor trimite la Poarta fericirii mele cantitati imbelpgate de zaherele, din cele produse intr-un numar de cinci cazale din Tara Rom'aneasca 2 data raialele Tarii Romane*ti vor veni cu voia for pe malul de dincoace al Dunarii, atunci ele sa treaca dincoace cantitatile indestulatoare de zaherele necesarelocuitorilor Vidinului, prin mijlocirea capeteniilor de prin parteaVidinului, in tinutul Vidinului, in locurile ce vor fi desemnate,i, de asemenea, trecindu-le sub supravegherea unor capetenii desemnate *i din partea Tara Romane*ti, sa le transporte§isa le vinda la pretul curent, iar atunci cind le vor aduce la tirgurile infiintate, sa nu is cu sila pretul cerut, ci sa respects pretul curent. SI se socoteasca *i valoarea magaziilor in care sint tinute, precum i i chiria de depozitarei camata de 11 pentru 10 *i sa le vinda cu bani... 3.

Att. St. Buc., Alicrof. Bulgaria, rola'2, c.47. Suret., Bibl. Nat. Chilli $i Aletoditt", Sofia. R.C.82, p. 84-85; scris : neshi-divan(. Rez. Cat., II, nr. 931.

1 S-a renuntat la elkab. 2Se refera la cinci judete ale Olteniei. 3 SfIrsitul documentului nu apare In microfilm.

281 1767 noiembrie 22 decembrie 2 (1181 receb, evail) Constantinopol Firmanul sultanului Mustafa at III-lea, adresat autoritiffilor otomane din Bumelia, poruncindu-le set nu-1 impiedice pe patriarhul Ierusa-

303 www.dacoromanica.ro limului, Efrem at II-lea, care, potrivit obiceiului, se duce in partite Moldovei fi aleTdrii Romeinepti in vederea stringerii de pomeni pentru calugarii de la Ierusalim.

HilVe

Mustafa han, fiul lui Ahmed, ve§nic biruitor ! Glorio0 printre cadii si judecgtori, izvoare de intelepciune §i de elocventg, voi, care sinteti cadiii §i naibii aflati pe drum, incepind de la Poarta fericirii mele §i ping in pgrtile Tgrii Ronagne§ti §i Moldovei, sa vg, creaseg virtutile,i, de asemenea, voi, mutesellimii §i voievozii §i chehaiale §i serdarii §i ienicerii fii intendentii de schele 2§iaianii de vilaiete, precum §i oamenii de slujbe 3, care sinteti onorati printre cei de o seams cu voi, sa vg creascg puterea! Cind va sosi inalta parafg Impgrateaseg, sg vg fie cunoscut ca patriarhul numit Efrem 4, care este patriarhul ortodox al veneratului Ierusalim §i al imprejurimilor sale, prezentind arzuhal en sigiliu cgtre Pragul meu dgator de fericire, a facut cunoscut ca, nefiind nevoie a fie impiedicati in locurile prin care umblg ei in vederea stringerii de pomeni pentru armanii ealuegri din Ierusalimul cel venerat §i In vederea adungrii banilor de pomeni de prin locurile donate mangstirilor lor, sus-numitul patriarh este pe cale de a pleca in partileTgrii Ronag- ne§ti §i Moldovei, Impreung cu doisprezece cgluggri§icu vase servitori, pentru a stringe pomeni. El a dat de tire ca,§iprin interventia inainta- §ului au se daduse ilusta porunca potrivit Inaltelor firmane care se acordau pentru ca, atunci cind, spre a trece mai u§or prin unele locuri periculoase §i primejdioase, pe unde se duei se intorc,ei iii schimbg ve§mintele giimbracgmintea §i cind, pentru a inlItura supgrarile, vor purta cu ei arme de lupta, a nu se intervingdin partea mirimiranilor §i a angeac- beilor imirliva) §i a celorlalti, din ceata pgzitorilor ordinii,§i a nu fie impiedicati de a stringe bani la ducere 0 la intoarcere. El s-a rugat ea, ap, cum a fost obiceiul din trecut §i ping acum, a se dea din nou impg- rgteasca mea porunca In sensul ca sg nu se amestece nimenI in, calgtoria lor §i sa nu fie impiedicati de a stringe bani. Cind au fost cereetate condicile de porunci aflate spre pastrare la Divanul meu imperial,s-a ggsit inregistrat §i scris a, pe la mijlocul lui muharrem al anului o mie o sun'. cincizeci §i einci5 se dgduse ilustrg poruneg pentru a se face, ala cum rs-a scris mai sus, potrivit ilustrului firman emis mai inainte. De aceea s-a dat porunca mea ca a se procedeze potrivit ilustrului firman care a fost emis mai inainte Astfel, la sosirea ilustrei mele hotgrir'safaceti a§a cum se cere In inaltele mele porunci emise In aceasta privintg, mai inainte §i acum. De asemenea, a§a cum s-a scris mai sus, voi,care sinteti cadiul (tneviona) §iceilalti, pomeniti mai inainte, sl nu vg amestecati nici voi §i a nu se amestece nici altii, aka cum a fost din trecut§iping acuma, in calatoria lor, atit la ducere cit §i la Intoarcere,§inici la stringerea de bani, ci, nepu- nindu-le piedici, sa faceti potrivit cuprinsului ilustrei mele porunci. AF,ta sa §titii sa aveti ineredere in ilustrul semn!

304 www.dacoromanica.ro Scris pe la Inceputul (evail) lunii regeb eel uric, din anul o mie si o suta si optzecisi unu. De la resedinta din bine pIzitul : Islambol.

Bibl. Acad., DCCCII/9. Orig. (54,2 x 75,5 cm), cu tugra ; scris : divan'. Pe verso : rez. In 1. tura si Insemnare. Rez. Cat., I, nr. 250.

1 Kethuda yerleri. 2Iskele eminleri. 3leerleri. 4 Efrem at II-lea, patriarhul Ierusalimului (1766-1770), 5 18-27 martie 1742. 282 1768 mai 18 1769 mai 6 (1182 H.) Dovada prin care Ahmed, din Ruscinc, renunla de a-1 mai uttnclri pe boierul .Nicolae Brincoveanu, din Bucurefti, pcntru vuffetulye care pretindea ca i-t &Wyse cu treisprezece ani inainte ca sa fie wumit begiaga, dar nu rmise. Hive Motivul scrierii acestor slove este ca, cu treisprezece ani mai inainte, pe dud boierul Brankovan-oglu Nikolachi, unul dintre boierii Tarii Rom& nesti, era camara.,, Ii dadusem ca rusfet douazeci de Igalbeni strAlucitori si douAzeci si trei de gurusi, precum si o boccea de tutun de douazeci si case de ocale, iar apoi, nemndeplinind dorinta mea, cind i-am cerutcele predate, el s-a opus s5,-mi Inapoieze banii aceia, precum si tutunul mai sus amintit, persecutindu-má In felul acesta. Cind am cerut in fata judecatorului ca sa se is de la el si sä mi se dea toate cele ce aveam de luat, atunci sus-numitul boier a jurat pe Allah. Dat fiind ca, cerindu-mi-se, din partea seriatului, martori precum ca aa S -au petrecut lucrurile, en nu am fost in staresa-iprezint si, dindu-se In mina sus-numitului boier hoget, din partea seriatului, precum ca, potrivit seriatului, eram oprit sä mai cer banii aceia si tutunul amintit, el a prezentat hogetul, aflat in mina sa, in fata judecatorului, atunci cind, dupa un timp oarecare, deschisesem Inca odatA, procesul acela. Desi pricing fusese curmat6 din nou pe calea seriatului, totusi, gindindu-mä sg,cer si de astI data, de la' sus-numitul boier, lucrurile mai sus-amintite si sa ridic si alte pretentii, atunci, prin mijlocirea musulmanilor prezenti la medjlis si pentru incheierea neintelegerilor si pretentiilor si a pornirilor lanntrice, ne-am imple,at cu boierul mai sus-amintit, iar certurile dintre not an fost inlaturate. De aceea s-a scris aceasta dovadl(temessiik) si s-a predat in mina sus-numitului boier In fata musulmanilor, ai caror nume sint trecute la urmA, precumca dacl, de azi incolo, se va ivi vreun proces sau vreo gilceavA,, din partea mea, personal sau prin Imputernicire, fata, de sus- numitul boier, privind fie lucrurile mai sus aratate, fie alti bani sau alte obiecte, motive, stiute sau nestiute, de dusrranie, ele sa nu fie hate in seams si a nu fie acceptate de judecgtorii virtuosi si cá, potrivit celor al-nate mai sus, declar cu sinceritate si recunosc ca nu am nimic de primit de la sus-numitul boier. Sa prezinte acest act ki sä se foloseasca de el, la nevoie. Anul 1182.

22 - 4t. 2474 305 www.dacoromanica.ro Semrultura :Ahmed beta din Rusciuc. Sigiliul : Ahmed... Martori : 10 turci. Arh. B.C.S., fond. Kogalniceanu, LXXVIII /1, nr. 25 (doc. turc.). Orig. (27 x 35 cm), cu semnaturA si sigiliu (pe verso). Rez. Cal., II, nr. 953.

283 1768 septembrie 3-12 ( 1182 rebi II, evahqr ) Constantinopol Firmanul sultanului Mustafa at III-lea prin care se porunce?te naibului de Giurgiu pi domnuluiTariff Roma nesti, Alexandru Scarlat Ghica, pentru ca boierul Hicolae Brincoveanu din Bucuresti sa se prezinte in Ma naibului de Giurgiu in vedereacercetarii cazului supusului nemusulman $efan care fusese omorit. Firmanul a fost emis in urma jalbei lui Mano, din Rusciuc, fiul lui tefan. Hive Pilda printrenaibii seriatului,naibul deGiurgiu, mevlana.. 1, sa -ti creasca§tiinta,sffvoievodul Tariff Romane§ti, pilda printre emirii neamului Mesiei, voievodul... 2,sfir§itul sit-ti fie cu noroc, cind va sosi inalta parafa imperial:a',sitvA,fiecunoscutCasupusul nemusulman (zimmi) cu numele de Mano, unul dintre locuitorii din Rusciuc, facind arzuhal la Pragul fericirii mele, a in§tiintatca,atunci cind tatal sau, supusul nemusulman cu numele de Stefan(Istefan), locuia in Tara Roma, neascai,ocupindu-se de negol, fusese ucis, pe nedrept sff contrar ilustrului §eriat, in anul <0 mie> o suta §aptezeci sff trei 3, de boierul zis Brincoveanu, care locuie,,te acum in BucurWi, de§i sus-numitul sau tat6, i§i vedea de treaba sa §i nu se stabilise nimic dupa §eriat impotriva sa. El a mai fa'cut cunoscut ca sus-numitul Brincoveanu a luat §i a pus mina pe cele patruzeci i sase de pungi (kise ) de aspri pe care le poseda tatal situ, iar ac,e§tia, fiind banii altora, stapinii for it silesc pe el,sica, de aeeea se OM in mare supArare. El s-a rugat sa se mita o porund, imparilteasei-i de a mea pentru ca tu, care esti mevlana eel mai sus amintit, aducindu-1 in fata ta pe boierul acela, prin mijlocirea sus-numitului voievod al TariiRomilnesti, sa 1 judeci potrivit §eriatuluii sa faci dreptate. De aeeea ti-am poruneit ca tu, care e§ti mevlana eel mai sus amintit, aducindu-1 in fata ta, prin mijocirea ceau§ului, trimis ca mubmir,s,i a voievodului mai sus-pomenit, sa-1 judeci §i sit faci dreptate potrivit §eriatului, raportind apoi situatia la inalta mea Poarta §i racind-o cunoscut5, prin surete sigilate, cu conditia ca cheltuielile pentru muhas,dr sit fie date de el. Astfel, la sosirea lui Husein ceau§, pilda printre cei de o seams cu el, care este unul dintre ceau§ii Divanului meu imperial §i care a fost desemnat ca mubasir, putereasit -i creasca, sa procedezi potrivit poruncii mele emise in aceasta privint5,. De asemenea, tu, care esti voievodul mai sus-amintit, prin mijlocirea, ta §i cu ajutorul ceausului trimis ca mubasir, sa-1 aduci pe boierul acela in fata naibului de Giurgiu, mevlana eel pomenit mai sus, iar tu, care e§ti sus-numitul mevlana, sa -1 judeci in fata ta potrivitseriatuluisisitai grill ca sa inchei in fata ta cu dreptate pricinile care au fost judecate odatA, dar care nu au fost incheiate. Dacit este asa cum s-a facut cunoscut, atunci sa procedezi potrivit cerintelor §eriatului, in cele arittate, iar in urma constatarilorfilcute, sa indepline§ti cerintele §eriatului si sá faci dreptate, raportind apoi situatia la inalta mea Poartil §ifacind-ocunoscuta prin surete sigilate. Sa procedati potrivit cuprinsului ilustreimele porunci. A§a0, stiti§i sit dati crezare ilustrului semn!

306 www.dacoromanica.ro Scris pe la sfirsitul (evalltr) lui rebi-ul-abir, din anul 1182. De la resedinta din Islambol. Arh. B.C. S., fond. KogAlniceanu, LXXVIII/6, nr. 10 (doc. turc.). Suret, cu semnaturA de legalizare$i sigiliu: IConform cu originalul poruncii ilustre.Esseid-Ilyas, cadiu umil al orawlui Giurgiu. 2 Sigiliut. Ilyas, AllahsA-iu§ureze treburile !1163. 3 Confruntat. Deasupra textului :Suretul Inaltei porunci. Rez. Cat., II, nr. 943. 1 Loc alb. 2 Alexandru Scarlat Ghica (2 decemb rie 1766-17 octombrie 1768). 3 25 august 1759-12 august 1760.

284 1768 noiembrie 11 (1182 receb, gurre) Cadiul- de Giurgiu, Ilyas,inftiinteadiPoartaasupra cercetarilor feicute la Bucuregi privind procesul dintre boierul Nicolae Brinco- veanu fi moOenitorii lui Latin Stefan, din Busciuc, care fusese omorit in time cese afla pe moFiiledin Olteniaaleboierului Nicolae Brincoveanu. Have Umilul arz catre Poarta Devletului eelvesnic este urniatorul : Potrivit inaltului firman emis cu onoare catre sarmanul de mine, precum si catre voievodul Tarii Romanestil, pentru a asculta cele ce vor fi relatate mai departe si pentru a hotari pe baza seriatului si pentru a face dreptate, dupa cintarirea faptelor, rind am convocat un medjlis al inaltului seriat, in orasul Bucuresti, din Tara Romaneasca, in locul numit Curte (Kuria), destinat anume voievozilor, an venit acolo crestina numita Lotisa2, fiica lui Ioan si sotia lui Latin - Stefan, fiul lui Matei, despre care s-a fkut pira la Divanul imperial cal fiind unul dintre locuitorii din Rusciuc, a fost fault si omorit", asa cum se va aratasi mai departe, sia carui mostenire trece pe seamalor. impreuna en ea au venitsifiulei, crestinul Matei, precum si fiiceleei,crestinele Maria si Isaveta 3. De asemenea, prin mijlocirea voievodului Tarii Romanesti a fost adus si boierul zis Nico- lachi Brincoveanu, fiul lui Constantin, care, fiind unul dintre boierii acelei Oh, a fost amintit in inaltul firman. Potrivit inaltei porunci, era prezent si mubasirul IIiisein aga, unul dintre ceausii Divanului imperial, desemnat ca mubasir prin 'Malta porunca. Fiecare dintre ei, pretinde si spline urmatoarele :Acest boierNicolachi, mai sus-amintit, ucigind pe nedrept, in anul saptezeci si trei 4, in satul sau propriu, pe supusul crestin Stefan, pe care not 11 mostenim, a luat cu sila si a jefuit cei saispre- zeze mil sf o suta de gurusi care se aflau la el, precum si douit mil o suta saizeci de oi, si patru sute saizeci de cai si patru carate (?) sf doua inele de our ale sale. De aceea, potrivit ilustrei porunci, cerem ca, aducindu-se la indeplinire cerintele inaltului seriat, sa ni se faca dreptate, prin luarea for de la el si predarea for catre not ". Atunci, intrebindu-1 pe sus-numitul boier, acesta, in raspunsul sau, a graft astfel anul saptezeci 5, sus-numita crestina, Lotisa, in persoana, avind siimputernicire, atit din partea fiului ei, sus-numitul Matei, citsi a fiicelorei, crstinele Maria si Isaveta, care in momentul acela erau minore, zicind, la judecaroria din Rusciucul mai sus-amintit, in fata judelui de atunci, Ibrahim efendi, ca sus-numitul sot al ei a fost ucis in anul saizeci sf noua °,

307 www.dacoromanica.ro de catre raufacatorii haiduci 7, hotarise sa renunte la dusmanie, dar apoi, cu scopul de a obtine bani de la raposatul men tats, boierului Constantin, a inceput sad banuiasel pe el, dar intrind atunci intre ei mijlocitorii, ea a negat din nou cele spusei, pentru a inlatura iarasi certurile, an incheiat act de impaciuire, In schimbul a &ma sute cincizeci de gurusi. Atunci,i sus-numita, cresting Lotisa, la rindul ei, primind impacarea aceea, a luat banii mai sus amintiti, dati pentru impacares,gi, renuntind, fata, de raposatul meu tats, sus-amintitul boier Constantin, la once fel deneintelegere si la once fel de cerere privind cele arltate mai sus sau in legltura, cu alte procese publice, a acordat si a dat, totodata, in mina, raposatului men tats, eel mai sus amintit, un hoget de la seriat, precum el a renuntat la once pretentie". Zicind acestea, el a prezentat mai sus aratatul hoget $i, hind cercetat, el a negat de la raposatul eel mai sus-amintit, boierul Constantin, a aruncat banuieli asupra lui Vii, intrind atunci intre ei impaciuitmi, ea a negat din nou cele spuse, pentru inlaturarea neintelegerilor,i s-a Imp/cat in schimbul a doul sute cincizeci de gurusi. Atuncigisus numita cresting, la rindul ei, acceptind impacarea aceea, aluat in intregime banii amintiti, dati pentru Impacare, Vii, renuntind la once fel de pretentie si la once fel de cerere si proces public fata de raposatul mai sus amintit, a dat si a predat in mina raposatului acela §i hogetul pomenit, iar pe noi ne-au pus ca martori. De aceea noi sintem martori In aceast/ pricing, in felul celor arltate, si depunem marturie". Zicind astfel, fiecare dintre ei a depus marturie in fata seriatului. Dup.& cercetarea adevaruluigidupa constatarile Mute, marturiile Ior an fost primite §i trecnte in registru. Afarl de faptul ca sus-amintita sotie pornise, in numele ei si al celor care au imputernicit-o, la data amintita, la procesul mai sus-mentionat, socotindu-1 dusman pe numitulboier Nicolachi, ea 1-a reclamat si de asta data,zicindu-i ca dumneata 1-ai ucis pe eel aratat mai sus si ai luat cu fortagiai jefuit avutia si obiectele sale". In felul acesta, a facut sa se emits inalta porunca. Intrucit s-a raspindit zvonul ca nu sint decit minciuni pretentiile pe baza carora ea a pornit cu pricini la diferite date si care pretentii se contrazic intre ele, s-a facut, de aceea, la cerere, cunoscut la picioarele inaltului tron precum ea, pe baza hogetului eel amintit mai sus si avind in vedere faptul ca pretentiile ei sint neintemeiate, li se interzice sus-numitilor mostenitori pe calm seriatului si sint opriti de a face cereri cu pretentii care se contrazic. Poruncagifirmanul ce vor urma depind de maria-sa eel care dl porunci. Scris in primazi(gurre ) a lui regeb cel uric, din anul o mie gi o suta si optzecisidoi. Semnatura :Supusul ves,micalInaltului Devlet otoman, Esseid-Ilyas, cadiul localitatii Giurgiu.

308 www.dacoromanica.ro Sigiliul : Ilyas,Allah sa -i inlesneascg treburile ! 1163. Arh. B.C.S., fond. Kog5lniceanu, LXXVIII/1, nr. 7 si 23 (doe.turc; hoget). Orig. (39 x 44 cm) si (19 x 79,5 cm), cu semnaturi si sigilii; scris : tali); ; martori : turci si crestini (doe, 23). Rez. Cat., II, nr. 945, 946. 1 Grigore at III-lea Ghica (17 octombrie 1768 5' noiembrie 1769). 2 Probabil Letitia. 3 Probabil Elisabeta. 4 25 august 1759-12 august 1760. (Gresit; vezi doc. 256, 257), 6 26 septembrie 1756 14 septembrie 1757. 6 7 octombrie 1755-25 septembrie 1756. 7 Bagdad eskiyalan. a Bedel-i-sulh.

283 1768 noiembrie 12 ( 1182 receb 2) Hoget prin care Ilyas, cadiul de Giurgiu, in firma declarafici loicvulvi Manolachi, fiul lui Constantin Brincoveanu, confirm4 al acesia .nu mai avea de luat nimic de la fratele sdu Nicola4, in firma imptlgirii m,ostenirii, renunlincl la preteniiile emise, la (am it afilaserti, pe nedlept, rudele sale. Se face o noud imparfire a averii Fi a datoriilor. Motivul scrierii acestuihoget este urmgtorul : in momentul cind, potrivit inaltei porunci, mg aflam, pentru ascultarea unor alte pricini, in orasul Bucuresti (Bulcref ),care depindo de Tara Romaneasca si care este resedintavoievozilor Tg'rii Romanesti, a venitla medjlisul seriatului cel onorat si luminat boierul Manolachi, dupg ce s-a stabilit, potrivit seriatului, ca mostenirea boierului numit Constantin Brincoveanu, care era unul dintre boierii phi mai sus-amintite si murise mai inainte de aceasta, a trecut pe seama fiilor sai, boierii numiti Nicolachi si Manolachi. El a declarat urmgtoarele despre sus-numitul boier Nicolachi, amintit In aceasta carte : Dat fiind a In momentul mortii sus-amintitului nostru tata, cel decedat, boierul Constantin, pe care 1-am mostenit, eu eram minor, fratele meu, sus-numitul boier Nico- lachi, fusese imputernicit prin testament sa pgstreze si sa stgpineascg partea din mostenirea trecuta pe seama mea, de la decedatul cel mai sus amintit, ping lamajoratul meu, si sa, aibg grijg de treburile mele. El m-a hrgnitsi m-a imbracat din avutia sa proprie timp de vase ani, iar dupg trecerea mea la virsta majoratului, cind am cerut, mai inainte de aceasta, si cind am pretins, potrivitdefterului, partea mea din banii si din lucrurile si din giuvaierurile si din yule si din gradinile si din animalele si din acareturile si din pgminturile numite mosii, care, fiind avutiile si obiectele rgposatului nostru tatg, sus-numitul Constantin, an trecut, dupg moartea lui, in mostenirea noastrg, atunci s-au iscat intre not neintelegeri serioase si dusmanii marl. Mijlocind intre not Impaciuitorii si prin eforturile fostului voievod (mar) Alexandrui si ale tuturor boierilor Orli, s-a trecut din nou la impartirea intregii mosteniri si a datoriilor si, caku- lindu-se socotelile noastre, una cite una si aingnuntit, s-a separatsi mi s-a predat mostenirea care mi se cuvenea din averea aceea si din lucrurile si din pietrele pretioase si din vine si din gradinile si din animalele si din acareturile mai sus amintite, precum si din paminturile denumite mosii, iar eu, la rindul meu, le-am luat si le-am primit, asa cum s-a argtat. Dupg

309 www.dacoromanica.ro aceea, socotindu-se si numarindu-se, de asemenea,sidatoriile,s-a constatat ca ele se ridica la trei sute trei zeci si noude mil noua, sute patru zeci si vase de gurusi, si, cintarindu-se, jumatate din aceasta suma, care fakea o suta, saizeci si noua de mii noua sute saptezeci si trei de gurusi, am luat-o eu asupra mea ca s-o dau celor in drept, iar cealalta jumatate, care reprezenta aceeasi suma, si-a luat-o asupra sa fratele meu, sus-numitul boier Nicolachi. Asa cum s-a scris mai inainte, ne inteleseseram si hota- risem ca sa renunt definitiv la orice pretentie si la orice cerere fata de sus-numitul meu frate privind cele aratate, nemaitrebuindsa ma, mai amestec Inc a, °data si sa-1 mai necajesc intr-un fel oarecare. Cu toate acestea, unele dintre rudele mele, inducindu-ma in eroare, m-au atitat la calomnii si, cu scopul de a pune mina pe avutii, m-au pus sa deschid din nou procesul, zicind ca la socotelile mai sus amintite s-au facut nedreptati. Socotelile noastre au fost calculate una cite una in fata sus numitului voievod si s-a constatat ca ele corespundeau si se potriveau cu socotelile de mai inainte, incit a iesitsi s-a constatat contrariul pretentiilor pentru care eu pornisem, iar el nu avea sa-mi dea nici un aspru si nimic altceva. Totusi, scazindu-se suma de patruzeci Si una de mu o suta optzeci si doi de gurusi, din datoria pentru care ma, angajasem lata. de .voievodul mai sus amintit, ea a fost adaugata la cealalta jumatate, care reprezenta datoria trecuta pe seama fratelui men, sus-numitul boier Nicolachi, astfel ca s-a rinduit in felul descris mai sus.

. Afars de aceasta, dupa moartea sus-numitului nostru parinte, creditorii 1-au constrins pe fratele meu, cerindu-i bani, iar el, potrivit testa- mentului, le-a dat dovezi (temessiik ) de datorie, sigilate eu pecetea sa proprie, obligindu-se sa le achite datoriile amintite. Numele for imi shit cunoscute doar din defter si eu m-am angajat sa le achit datoriile. De aceea am luat asupra mea obligatia ca, atunci cind voi achita datoriile 'acelea,voi lua dovezile sus-numitului meu frate, dupa care ile voi preda lui.Mara, deaceasta,dat fund easisocrulmeu,boierul Dimitrie Sturza Z,avea .de primit de la raposatul nostru tats suma de patruzecisicinci de mii de gurusi,si suma aceea a trecut pe seama mea sis-a adaugat la datoriile pe care m-am obligat sa,le achit eu personal.S-a pusconditia casa,Lleachitfara'intirziere si ne-am inteles in acestfel,incit,de azi incolo,renuntindla orice pretentie si la mice cerere in privinta celor amintite mai sus si In alte privinte si renuntind la orice dusmanie sineintelegere, am incheiat orice gilce,ava eu fratele meu, sus-numitul boier Nicolachi. In cazul in care, de azi incolo, voi deschide vreun proces sau voi porni certuri legate de cele mai sus amintite, ele sa nu fie luate in seama, si sa, nu fie ascultate de judecatorii cei virtuosi". Cind el a graft astfel, sus-numitul sau frate Nicolachi, la rindul sau, a confirmat justetea cuvintelor pronuntate de boierul Manolachi, eel amintit mai sus, socotindu-le, prin viu grai, ca Bind adevarate. De aceea, spre pastrare, s-a inregistrat, laeerere, meet document important, asa cum s-a constatat. Scris in ziva a doua din Luna regeb eel unit, din anul o mie o suta si opt zecigidoi.

310 www.dacoromanica.ro Semncitura : Esseid-Ilyas..., cadiul(el-m,evld) orasului Giurgiu... Sigiliul: Ilyas, Allah sa-i usureze treburile !1163. Martori : Musulmani si crestini. Arh. B.C.S., fond Kogalniceanu, LXXVIII/1, nr. 2 (doc. turc.). Orig. (26,5 x 66 cm), cu semnatura si sigiliu de legalizare (deasupra textului); scris : la'lik. Rez. Cal., II, nr. 947. Alexandru Scarlat Ghica (2 decembrie 1766-17 octombrie 1768). 2 Uslurdja Dimitraku.

286 1768 noiembrie 13 (1182 receb 3) Arzul cadiului de Giurgiu, Ryas, calve Poartcl, in care se arattt ca- boierul Nicolae Brincoveawa solicitd o poruiwa prin care sd se confirme impdcarea dintre el fi fratele situ Manolachi privind mostewireapdrin- teased dinTara Bomoneascd. Hiive Arzul umil eltre inalta Poarta a Devletului se referl la aceea &A, atuncicind,potrivitinaltei porunci, ma aflam inorasul Bucuresti din Tara Romaneasca, in vederea ascultArii altor pricini, venind la medj- lisulseriatului, care fusese convocat, boietul cu numele de Nicolachi Brincoveanu 1 fiul (veled)lui Constantin (Kostantin), unul dintre boierii din Cara aceea, el a graftsi si-aexprimat dorinta sa in felul urnator : Mai inainte de aceasta, intre mine si fratele meu, boierul cu numele de Manolachi, s-au iscat certuri mari si an fost dusmAnii multe in privinta mostenirii. Intervenind atunci, intre noi, implciuitorii, ne-au scapat renuntind astfel la pretentiile si la cererile noastre, ne -am impacat, curmind dusmania dintrenoi,fardinparteaseriatului mi s-adatsfmi s-a acordat un hoget cuprinzind intimplarea mai sus-amintita. De aceea, potrivit celor aratate in hogetul acela, sa mi se acorde si sa mi se des o ilustra poruncl, purfatoare de glorie inaltl, cu privire la continuarea si la menlinerea impadirii mai sus-amintite sf ca a mu folosesc de ea in mod hotlrit". Aceasta, rugaminte s-a Mcut cunoscuta la picioarele inaltului tron, la cerere. Porunca si firmanul care vor urma depind de maria-sa eel care clit porunci. Scris in a treia zi din luna regep eelunit, anul 1182. Sem,natura : Supusul vesnic al inaltului Devletotornan,Ilyas,cadiul localitaiii Giurgiu. Sigiliul : Ilyas, Allah sa -i usureze treburile, 1163.

Arh. B.C.S., fond. Kogalniceanu, LXXVIII/6, nr. 1 (doc. turc.). Orig. (32,5 x 52,5 cm), cu semnatura si sigiliu (pe verso); scris: la'lik. Vezi4 LXXVIII/1, nr. 1 (doc. turc. cu coutinut identic). Rez. Cal., II, nr.948 ; 949. 1 Brankovan Nikolaki.

287 1768 decembrie 21 -38 (1182 faban, evasit) Firmanul sultanului Mustaf a at III-lea cd tre autorittifileotomane de prin parole Dundrii, avertizind pe cadii si pe alti demnitari ca vor fi eiin¢isipedepsili, d'acei vor mai ingddui rdufdditorilor 84 calm in Tara Romdneascd.

311 www.dacoromanica.ro Onorati printre cadii si judecatori, izvoare de virtute si eloeventa, voi, care sinteti cadiii si naibiii(niivvab ) cetatilor si ale altor localitati de pe uscat si de pe lingfluviile din vecinatate si din fata si din partile Tarii Romanesti, sa va creasca intelepciunea, precum si voi, musellemii *i voievozii 1 si zabitii de ieniceri de cetati, care sinteti gloriosi printre ceiilustri si aiani, sa va ereasca gloria, de asemenea, si voi, serdarii si aianii vilaietului, care sinteti onorati printre cei de o seam/ cu voi, a va creasca norocul! Cind va sosi inalta parafa imparateasca,s&va fie cunoscut ea, deli din trecut *i pins acuma se daduse de stire tuturor, prin ilustra mea porunca, precum ea dorinta mea imparateasca este aceea ca raialele Tara Romanesti, careeste proprietatea mea imperials, mo*tenita,sastea in locuintele si vetrele for in liniste continua si sa se ocupe de semanaturi si de cultivarea cerealelor si sa fie aparate si ferite de micetiranii si persecutii si, de asemenea, deli era interzisa cu deg,- vir*ire si se prevenise mereu de a se calca tara mai sus arnintita si de a ataca sau de a asupri raialele ei, totusi a ajuns la auzul meu imparatese stirea precum ca voi, care sinteti cei amintiti mai sus, nu numai ea tolerati pe acaparatorii si pe raufacatorii din localitatile unde va aflati si nu-i opriti sa nu savirseasea fapte contrare ilustrelor mele porunci1i, de asemenea, nu numai ca nu-i opriti si nu-i preveniti de a ataca si de a persecuta Tara Romaneasca si nu-i pedepsiti pe cei care continua sa faca rautati, ci aratati si nepasare fata de ocrotirea si de protejarea raialelor tarii mai sus-amintite. Mai mult decit atit, voiMelvadati invoire si ingaduinta celor de acest fel, incit, In aceste clipe,jefuitorii si raufacatorii de pe malurile Dunarii si din celelalte parti vecine, de pe uscat, cu tara mai sus-mentionata, calea, Tara Rom'aneasea si indraznese sa persecute in fel *i chip sarmanele raialegi0,le fad; rautati. Afars de acestea, ridi- cind cu foga, din vetrele lor, pe raialele vechi,ei le due In tirgurile si satele si ciftlicurile si la cislele pe unde locuiescei si le aseaza pe acolo, incit persecutiile si tiraniile de acest fel ale celor amintiti mai sus pricinuiesc ruinarea sarmanelor raiale, precum si tulburarea nizamului Orli. De aceea a fost emisa anume aceasta strapica si ilustra porunca imparateasca de a mea si a fost trimisa pentru ea, de azi incolo, sa va feritigi säva tineti departe de a arata nepasare si cusur in ceea ce priveste stapinirea si tinerea si oprirea tiranilor si raufacatorilor din cuprinsul tinuturilor voastre, care s-ar gindi si ar indrazni sa atace si sa persecute sarmanele raiale ale 'Orli Romanesti, ca si in privinta pedepsirii celor care nu dau ascultare si nu se potolesc, si pentru ca fiecare dintre voi sa depuneti eforturi si zel intru indeplinirea poruncii mele imparatesti. Astfel, trod va sosi, stiind bine si indeaproape ca urmarile faptelor si rautatilor savirsite de cei de acest fel se vor intoarce asupra voastrafn ivy, fiecare dintre voi sa fiti, de azi incolo, cu bagare de seama *i sa aveti grijasi,stapinindu-i si oprindu-i pe tiranii si pe raufacatorii din localitatile pe wade va aflati, sa aratati grija si sa depuneti eforturi pentru a-i opri cu desavirsire de a ataca si de a persecuta raialele Tarii Romanesti. De asemenea, indepartind rautatile si nenorocirile, prinpedepsirea, asa cum se cuvine, cu ajutorul capeteniilor, a celor care nu dau ascultare, as aveti grija continua si sa va straduiti mereu in privinta pazei raialei sarmane. Astfel, data, de acum incolo, datorita neglijentei si nepasarii voastre fata de respectarea ilustrei mele porunci, va fi nevoie sa se faca plingere la Inalta mea Poarta impotriva tiranilor si raufacatorilor din tinuturile mai sus-amintite, precum si In legatura en patrunderile In tara

312 www.dacoromanica.ro aceea si cu atacurile si cu nenorocirile savirsite asupra slrmanei raiale, atunci, cercetindu -se, eind se va afla de unde si din care cetate anume, de prinacea parte, sint raufacatorii de acest fel, este hotarit si sigur a nu va fi de ajuns prinderea si pedepsirea for ci, spre a fi pilda pentru eeilalti, vor fi pedepsiti, asa cum trebuie, si aianii care inchid ochii in fata faptelor for rele §i care neglijeaza si arafl nepasare In st/pinirea celor de acest fel. De aceea a fost emis firmanul meu purtltor de Ina la glorie pentru ca voi, cu totii, depunind mereu eforturi mari si stradanii, asa cum se cuvine, in treaba mai sus-amintita, sai va feriti foarte mult si sl va, tineti departe de a ingadui contrariul, citusi de putin, si de a arata, cusur sau nepasare, oricit de mici ar fi ele. Astfel, chid va va sosi, va poruncesc ea, flcind potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceastl privintl si care cere supunere si ascultare deplina, sa va, feriti si a va tineti departe de contrariul. Asa a ,titi f3i a aveti incredere in ilustrul semn! Scris pe la mijlocul (evasit) lunii Saban eel maret, anul o mie si o sutl si optzeci si doi. ,Sub text : Sosit la 16 N." 2.

Arh. St.Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 150-149. Suret, Bib]. Nat. Chiril §i Metodiu", Sofia R.C.37 (Vidin), p. 23-24; scris : neshi-ta'llk. Rez. Cat.,II, nr.951.

1 Volevod (vogvoda), aici In sensul de intendenti sau administratori ai feudelor beilerbeilor,sangeacbeilor etc. 2 16 ramazan 1182 .=.- 24 ianuarie 1769.

288 1768 decembrie 21 30 (1182 paban, evasit) Constantinopol Firmanvl sultanului Mustafa al III-lea °titre muhafizul de Vidin, Mehmed papa, poruncindu-i sciopreascli etc desdvirpire intrarea in Tara Romaneascd a ostapilor fi a alto' slujbapi otomani care circulti spre cettifile marginiape pi an poruncit sd treacd prin Isaccea. ...1 muhafizul de Vidin, vizirul meu Mehmed pasa, preainaltul Allah sa faca, sl-ti continue mlrirea ! Cind va sosi inalta parafa imparateasel', sa, stii el, cu scopul de a aplra si de a ocroti raialele Tarii Roma- nesti de persecutiile si oprimarile cetelor de ostasi, ce se due si se intore, tu, care esti vizirul eel amintit mai sus, precum si ceilalti, ati fost sratuiti cu inaltele mele porunci si instiintati ca ostasii trimisi la serhaturile norocoase sl treacl prin trecatoarea de la Isaccea, in drum spre destinatia pentru care au primit porunca, si sa, fie opriti de a intra in Tara Romaneasel. De aceea nu era nevoie de intrarea in tara mai sus amintit a nici unuia dintre cei trimisi. Cu toate acestea, a ajuns la auzul meu implatese stirea el, din pricina intrarii in tara mai sus-arltatl, contrar opririlor mele imparltesti, a unora dintre cetele de ostasi si din cauza asupririi si persecutarii in fel si chip a sArmanelor raiale, saracii supuSi s-au speriat si au fost necajiti mult.

313 www.dacoromanica.ro in aceasta situatie, raspindindu-se printre raiale §i vestea ca acum. vor trece prinTara Romaneasca*i°stileaflate sub comanda vizirului meu Regebpapa...1,precum*isteagurile de serdenghecitii, care in curind vor porni spre locul unde sint numite, sarmanele raiale au fost cuprinse de mare tristete §i suparare Si, neputind sa mai stea la vetrele lor, se gindese sa fuga. De aceea muhafizii de Oceacov (Ozu) §i de Braila, au fost §i de asta data in0iintati cu strapice porunci ilustre de-ale mele ca sa, ocroteasca §i sa protejeze de toate tiraniile.,5i oprimarile raialele tarii mentionate mai sus §i sa nu permits §i sa nu ingaduie, sub niciis cale, intrarea cetelor de ostmi in cuprinsul Tara Romane0i. Ada ca,a. fost emisa*itrimisa anume *i tie aceasta porunca a mea purtatoare de inalta glorie pentru ca §i to sa depui eforturi. Astfel, a fost emis firmanul meu purtator de inalta glorie pentru ca, atunci cind vei afla cum stau lucrurile, sa fii atent, potrivit cerintelor ilustrelor mele porunci, emise in trecutsiin prezent, §i sa ai mare grija de ocrotirea Tarii Romane§ti*ia raialelor sale §i sa nu arati nici un fel de ingaduinta §i invoire ca osta0i aflati sub comanda sus-numitului vizir, Regeb pa§a, sau steagurile de serdenghecitii, care vor porni in directia poruncita, sau alti trimi§i, decit ace§tia, sa calce hotarele Tarii Roma- ne§ti, prin abaterea for din calea cea dreapta. Sa depui toate eforturile tale si toata atentia to §i tot zelul tau ca ei sa respecte si sa aduca la indeplinire porunca mea imparateasca, trecind prin ghecetul de la Isacceaimergind pe drumul eel drept, iar data se vor gasiunii, care, nedind ascultare, vor patrunde i de acum incolo, contrar poruncii mele imparate§ti, in Tara R omanea sea, atunci sa faci in grabs arz §i sa aduci la cuno§tinta la Curtea de la Poarta imparatiei mele numele §i poreclele celor de acest fel, spre a li se veni de hac a§a cum se cuvine. Sa te fere*ti foarte multsi sate tii departe de ivirea unor fapte care sa ceara emiterea din nou a ilustrei mele porunci, sosind la auzul meu imparatesc §tiri cu privire la intrarea, de azi incolo, in Tara Romaneasca a vreunuia dintre cei din cetele de ostai. Sa ai grija §i sa depui straduinte in privinta pazei*iocrotirii sarmanilor. Astfel, cind va sosi prezenta, iii poruncesc ca, facind intocmai potrivit cuprinsului firmanului care a fost emis cu cinste in aceasta privinta *i care cere supunere§i ascultare deplina, sa te fere0i foarte mult §i sa te tii departe de contrariul. A§a satiff §i sa ai incredere in ilustrul semn ! Scris pe la mijlocul (evasit) lunii Saban eel maret, anul 1182. De la rqedinta din bine pazitul : Islambol.

Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c. 148. Suret, Bibl. Nat. Chiril $i Metodiu", Sofia, R.C.37 (Vidin), p. 43 ; scris : neshi. Rez. Cal., II, nr. 950.

1 S-a renuntat la formule de adresare.

289 1770 mantle 19 (1183 zilka'de 23) Arz prin care marele vizir Hail papa ii raporteazci sultanului Mus- tafa at III -lea devotamentul fi faptele boierului Manole (Emanuel) Giani-Ruset, caimacam in Oltenia $i partizan at turcilor. Se indices $i solutia adoptata in legaturclcu pretengile sale de a fi numit domn at Tarii Romanoti.

314 www.dacoromanica.ro Gloriosul, generosul, maretuli puternicul meu binefacator, padisa,hul meu : Cre*tinul numit Manolachi, care este boieri caimacam de voievod in Oltenia 1, dependents de Tara Romlneasca, a actionat acolo cu devotament, iar cind, mai inainte de aceasta, ru*ii 2, atacind, impreuna cu rebelii din Tara Romaneasca, oraul Bucure*ti (Biikref )§i imprejurimile sale, 1-au prins pe Grigore 3, beiul Tarii Romane*ti, ca si in timpul ocupatiei, sus-numitul Manolachi a luat legatura cu muhafizul de Vidin, capudanul- vizir 4 Mehmed pap, iar Oltenia fiind aproape de Vidin, supusul vizir amintit mai sus 1-a desemnat pe chehaia al sau cu oaste numeroasa, care s-a luptat de citeva on cu moscovitiii cu rebelii din Tara Romaneasca, veniti in partea aceea, *i i-au impra*tiat pe ghiaurii i-au pus pe fuga. Atunci, sus-numitul Manolachi a procedat cu devotament*i a slujit oastea islamica. De asemenea, atragind raialele a o mie de sate din cinci judete (kaza) ale Olteniei, el le-a determinat sa stea la locurile lor, in stare de supunere. De asemenea, scriind de citeva ori, pe ascuns, scrisori raialelorsipreotilor (papos ) din Bucuresti *i din imprejurimi, in cuprinsul for el le-a declarat : "Pomenind de bunavointele *i de milostivirile inaltului- Devlet eel ve*nic *i gindindu-va la ele sa nu va supuneti moscovitilor si sa nu va lasati in*elati de vicleniile lor*isa nu va, razboiti cu oastea islamica. Nu vor fi aduse pagube avutiilor *i familiilor voastre. Eu sint pe tale de a merge la Bucure*ti, impreuna cu aianul de Rusciuc, Celebi-aga". Atunci, raialele din Bucure*ti, la rindul lor, Mfg sa se supuna, in clipa aceea, moscovitilor, au stat in locuintele *i in dughenele lor din Bucure*ti, a*teptind sosirea supusului Celebi-aga cu oastea islamica, iar cind sus- numitul aga, mergind cu oaste, se lupta cu du*manii, atunci, raialele Bucu- re*tiului au trimis spre oastea islamica doi calugari (kqis ) cu cerere de iertarei pentru a arata ca iii mentin supunerea, lor fata de inalta imparatie. Dar inainte ca sus-numitii calugari sa fi ajuns linga Celebi-aga, ei au fost prin*i de cetele de o*ti aflate in fats, iar ei, la rindul lor, an inceput sa ripe *i sa ceara iertare, zicind : Pe not ne-au trimis raialele din Bucurekiti ca sa raportam cererea lor de iertare ; nu ne ucideti !". Dar, nefiind luati in seama, i-au ucis indata *i au pradat lucrurile lor. Pupa aceea, cind oastea islamica a intrat in Bucure*ti, raialele din Bucu- re*ti, care ii trimisesera pe calugarii amintiti cu vestea cererii lor de iertare, neamestecindu-se cu rusii, mteptau sosirea oastei islamice, stind in locuintele *i in dughenele lor. Dar osta*ii care au intrat in ora*, patrunzind prin locuintei pravalii, au inceput numaidecid sa prade avutiile raia- lelorsi sais in robie femeilei copiii lor. Atunci, supusul Celebi-aga s-a straduit sa-i impiedice *isa-iopreasca, zicindu-le : Cei care cer iertare sint raiale, legea *eriatului nu ingaduie devastarea avutiilor lori luarea in robie a familiilor lor !". Dar ei nu i-au dat deloc ascultare. Atunci, raialele, la rindul lor, care cerusera iertare, vazind aceasta situatie, s-au inarmat cu totii *i an inceputsh-iomoare pe cei care se ocupau eu devastarea caselor *i dughenelor lor. De asemenea, trimitind *tire moscovitilor din afara ora*ului, cind au atacat cu totii, cei mai multi dintre osta*i se indeletniceau cu. prazile. De aceea, persecutiile lor fats de cei care cerusera iertare au dus la infringere *i ei s-au intors infrinti. Astfel, au devenit cauza rascularii din nou a raialelor din Bucure*ti, care fusesera deja atrase ca sa se supuna, *i an parasit Bucure*tiul care fusese deja supussiocupat.

315 www.dacoromanica.ro Cu toate acestea, boierul mai sus amintit a atras raialele Craiovei si a fleut ca ele sa stea la locurile for si a aratat devotamentul sau clar pentru ocrotirea for de awnani cu sprijinul oastei din Vidin. De aceea sus-numitul muhafiz de Vidin a scris despre devotamentul sau $i despre bungvointa lui si dindu-i un buiuruldu pentru caimgcgmie, 1-a pus sa scrie hirtii, mai inainte si mai tirziu, egtre raialele rebele, care se uniserg cu moscovitii, precum si cgtre raialele din Bucuresti. Atunci Celebi-aga si capeteniile de osti si-au luat angajamentul ca domnia Tgrii Romane;;ti sa i se acorde lui, iar el si-a scris hfrtiile sale punind serangtura aceea si a depus eforturi asa cum trebuie in misiunile pentru care a primit poruneg. Zicind astfel, vizirul Sari-Ibrahim pasa, muhafiz de Rusciuc si basbug la Bucuresti, a scris in scrisoarea sa pecetluitg, iar supusul Celebi- aga a scris in depesasa, iar muhafizul si cadiul de Vidin au scris in cores- pondentele si in instiintgrile (i'ld,m) lor, on amgnunte, despre devotamentul sau si despre serviciile sale §i au aratat cg dacg, in aceste zile, domia Tgrii Roingnesti is-ar acorda sus-numitului Manolache si i s-ar da In mina o ilustrg poruncg, ar fi o masurg, bung. Astfel, in clipa chid sus-numitul boier a venit cu documentele amintite, atunci bravul han al Crimeii, Kaplan Ghirai hanul, sosise si el la Babadag. De aceea, dupg ce au fost discutate in fata umilului de mine treburile privitoarela expeditie, prezenti fiind $i Sus-numitul han si agalele oastei, precum sidemnitarii inaltei impgrItii, au fost facute arzsi citite documentele aduse de sus-numitul boier de la supusii amintiti mai sus, precum $i celelalte acte ale sale, iar trod au fost semnalate celor prezenti la medjlis si cind s-a discutat despre cum anume sa se procedeze mai potrivit, atunci unii au zis ca el sa fie numit apetenie (zabit), altii an spus sa fie caimacam, iar altii an declarat ca de vreme ce 1-au pus sa scrie hirtii raialelor ca sa befievoievod, atunci se cuvine sa deving voievod". Cind i s-a explicat sus-numitului boier ca ise va da poruncg de apetenie", atunci el a faspuns : Mai inainte, capeteniile m-au pus sg, scriu la Bucuresti si in imprejurimi, cai raialelor din Oltenia, hirtii cu semn.gturg, pentru a fi « voievod », iar daeg acuma inaltul firman mi se va acorda doar cu titlul de « apetenie », atunci raialele de acolo si din imprejurimi nu vor mai avea incredere si nu vor mai respecta de azi incolo vorbele mele, spunind ca :<4 Nu a fost socotit din partea tnaltei Imparatii demn pentru domnie (voyvodahk)». Din aceasta pricing, este clar ca voi avea lipsuri in indeplinirea slujbelor mele. Eu sint un umil si modest raia supus al Inaltului - Devlet. De vreme ce nu sint demn pentru aceasta slujbg, atunci, rog, sa mi se inggduie sa ma intore la Poarta ferieirii". Intr-adevar, mai inainte, pentruatragerearaialelor,Celebi -aga si celelalte capetenii din partea aceea 11 pusesera sg, scrie hirtii In felul aratat mai sus,iar generosul vizir supus, Sari-Ibrahim pasa, a scris in scrisoarea sa,sositg prin mina sus-numititlui, ca sa i se acorde domnia. De aceea, cind am reflectat, am zis astfel :Multumiri lui Allah ca Oltenia se afla In stare de supunere cu cele o mie de sate ale sale, dar resedinta voievodalg a Tgrii RomanestiBucurestise afla in mlinile dusmanilor. De aceea, daeg el ar imbraca in mod deschis eaftanul (hil'at) pentru. beiliculTariff Romanesti, aceasta ar insemna pentru populatie ceva nepotrivit. Din aceasta pricing, pentru a nu se aduce prejudicii devotamentului sau si nici slujbelor sale, pe fatg, el a fost imbracat cu caftan pentru egimAcamia Tgrii Rornfinesti, iar pe ascuns,i s-a dat in mina

316 www.dacoromanica.ro ilustra porunca, de acordare a domniei Olteniei si Tarii Romanesti, iar pentru a aduce acest lucru la cunostinta raialelor i s-a dat o porunca de misiune . 0 copie a ilustrei porunci a fost trimisa, de aster data, la inaltul vostru Prag. De asemenea,sus-numitul a facut mai inainte peste 30 000 de gurusi datorii, pentru ocrotirea raialelor din partea aceea, precum si pentru tainurile oastei islamice care s-a razboit cu dusmanii. De aceea el s-a rugat Ca, de aster data, sa, i se imprumute de la mirie 150 depungi de aspri. Imprumutindu-i-se 75 de pungi, el a fost Intors inapoi cu cuvinte de lauda si a fost trimis la Craiova, dindu-i-se ca insotitor supusul numit Suleiman aga, unuldintre supusii ghediklii,impieuna, cudoiceausi din Divanul imparatesc. Este adevarat ca el poate sa, ceara si sa stringerzaherele si bani de la,raialele aflate in Oltenia ;numai ca, raialele din imprejurimi fiind in rascoala, iar cei din Bucuresti aflindu-se in stare de rebeliune, de asemenea, dat fundca,potrivitcerintelorclauzelorhatt-i-humaiunului purtator de inaltaglorie a donmiei-voastre,s-a adus lacunostinta tuturor precum ca vor fi scutiti de dari pe timp de trei ani, se poate pre- supune ca, data li s-ar cere dari, locuitorii se vor imprastia, iar cei din imprejurimi nu se vor grabi sa vina, ca sa, intro in cercul supunerii. De aceea, asa cum s-a explicat si in ilustra porunca, ce a fost emisa, el a fost pus sa arate clar Ca, din gizielele for de cite 110 parale, pe care le dau In fiecare an, ei 5 sa achite, in termen de case luni, jumatate, care fac cite 55 de parale, si sa, fie scutiti de celelalte dari pe timp de trei ani. Cu voia si cu ajutorul lui Allah eel milostiv, In scurt timp, Bum- restiul si imprejurimile sale vor putea fi solvate din miinile vrajmasilor si lucrurile vor putea fi orinduite din nou, iar cind ne va fi sortit sa ne luam revansa de la dusmanii credintei musulmane, toate lucrurile von veni din nou la locul lor. Numai ca, potrivit rugii pentru binele imparatiei gloriosului si generosului nostru binefacator, maria-sa padisahul nostru, preapretuitul Allah sa ne dea izbinda si biruinta, si sa ne multumeasca pe toti. Amin ! In rest, porunca si firmanul depind de maria-sa gloriosul generosul, maretul si puternicul meu binefacator, padisahul meu! La 23 zilka'de, anul 1183.

Suret,TKSMA, E. 5 374 ;scris :neshi. Arh. St.Buc., Microf. Turcia, rola 44, c. 327-330. 1 Kara-Ef lak. 2 Moskolu le' zyn. 3 Grigore al III-lea Ghica. 4 Vezir-kapudan. 5 LocuitoriiTraitRominesti.

290 1770 mai 26 ( 1184 muharrem, selh ) $esul Isaccei Firmanul sultanului Mustafa al 111-lea cdtre cadiii vi alfi demnitari otomani din localitafile de pe malurile Dunclrii, cetinclu-le id infor- meze repede ordia imparateasca asupra cantitofilor de zaherele care au fost transportate din Tara Romtineased la diverse schele vi cit anume an mai ramas.

317 www.dacoromanica.ro Glorio*iprintre cadiii judecgtori, izvoare de intelepciune *i eloc- yenta, voi, care sinteti cadiigi naibiiicazalelor aflate pe malurile fluviului Dundrea, Incepind de la Silistra *i ping, la Cladova 1, sa va creascg virtu- tiile,i onoratul printre glorio*i*inobili *i care to bucuri de multe favoruri imparate*ti, mubaiaagiul din Silistra,Seid-Hasan, care e*ti unul dintre capugibmiii Inaltei mele Curti,sa-ti continue gloria, precum*i intendentii de schele a *i aianii de cazale4iceilalti comandanti(zabatan), onorati printre cei de o seams cu voi, sa va creasca norocul ! Lind va sosi inalta para./ imperials, s& VI fie cunoscut ca, afar de zaherelele transportate la schelele de la Silistra *i Hh.*ova (Hirsava) §i Rasova, din zaherelele de mirie strinse*ipregatite in partea Tarii RomIne*ti, prin mijlocirea fostului voievod al Tariff Romane*ti 3,spre a fi tainuri pentru cetele de o*ti aflate la ordia mea impardteasca, este nevoie a se mai *tie in grabs ce cantitati anume de diferite feluri de zaherele se afla astazi in unele schelesitirgurii sate de pe malurile Dunarii i sg, se fats cunoscut ma cum este adevarul, spre a fi transportate cu corablile la hambarele din Isaccea. De aceea s-a dat firmanul meu pentru ca voi, care sinteti cadiiii naibii cei amintiti mai sus, sa faceti fiecare cite un arziilam separat care ordia mea imparateasca, trimitind Impreung*idefterele sigilatei semnate, cu aratarea diferitelor feluri de cantitati de zaherele, on cit ar fi ele, care au fost transportate, din anul trecut incoace, de pe partea Tarii Romdne*ti la schelele voastre *i in acele tinuturi, aid a ascunde *i a tainui nici macar o chila. Atfel, a fost emisa aceasta porunca a mea, purtatoare de Inalta glorie,i trimisa prin ciohodarul Hadji-Ahmed, cu dorinta de a afla in grab-a, prin *tirile date de cei care vin dintr-acolo, cantitatilesifelurile zaherelelor cumparate prin mijlocirea fostului voievod, cu banii dati din partea miriei *i din cele aflate la raiale,i transportate pe malul cestalalt, la schelele voastre. De aceea s-a dat firmanul meu purtator de Inalta glorie pentru ca, atunci trod va sosi, sg, cercetatii sit stabiliti ce cantitati anume de diferite feluri de zaherele au fost transportate, din anul trecuti ping acuma, de pe tarmul de dincolo, la schelele voastre,i, afar& de cele transportate la hambarele din Isaccea, la ce cantitati se ridica astazi cele existentesi sa vg grabiti sa faceti arzuri§iilamuri separate catre ordia mea impart- teasel, cu deftere sigilatesisemnate, fara a lasa, ceva necunoscut sau la Indoialai fara sa mai fie nevoie de o noua intrebare *i de un nou raspuns In aceasta privinta. Si va feriti foarte mult*i s&va tineti departe de lndrazneala de a proceda contrar ingaduintei mele Imparate*ti *i de a ascunde sau de a tainui zaherelele aflatoare sau de a vg, supune lacomiei *i sa, va feriti de a nuscrie adevarul, de hatirul altora,stsa nu puneti sa se scrie contrariul. De aceea, trod va sosi ilustra mea porunca, va cer ca, procedind potrivit acestui firman ilustru, purtator de inaltg, glorie, care a fost emis cu cinste in aceasta privinta *icare cere supunere si ascultare deplina, sa va feriti foarte mult *i sa va tineti departe de a face contrariul. Apia sa *titiisg, dati crezare ilustrului semn ! Scris in ultima zi (selh ) a lui muharrem eel binecuvintat din anul 1184. Din *esul Isaccei.

318 www.dacoromanica.ro insem,nare: Ca urmare, a sosit scrisoare *i de la ba*defterdar 4. Arh. St. Buc., Microf. Bulgaria, rola 2, c.146. Suret, Bibl. Nat. Chiril $i .Metodiu", Sofia, R.C.37 (Vidin), p. 25 (266), scris : neshi. Rez. Cal., II, nr. 967. 1 Feth0-Islam. 2 Iskele eminleri. 3 Grigore al III-lea Ghica. 4 Defterdar-blikki-evuel.

291 1774 septembrie 27 (1188 receb 21) Constautinopol Berat impeirettesc prin care sultanul Abdul -Ilamid I itvuniefte pe Grigore al III-lea Ghica domn in Moldova, arativdv-i fi obligatiffle ce-i revin 1n organizareaidriidupes pacea de la Kiiciiik- Kainargi. Se acordet' o serie de privilegii fi se prevede ca domvii set nu mai fie mazilili decit dupes o viva Witt% de trciclare.

Porunca data cu ilustrul semn de inalta cinste imparateasea*i tugra, a carei stralueire impodobe*te lumea imparatilor(hakan), este aceea ca, atunci cind stapinul cel preainalt al lumii, Allah cel ve*nicgi onorati puternic, mi-a sortit sa obtin califatul, potrivit obiceiului.ilus- trilorsultani,i cind a faeut ca persoana mea glorioasagicu insemneii cu multe calitati de dreptate sa, ocup tronul (Salianat)giatunci dud a binevoit ca ocrotitoarea mea Curte g devina refugiul regilor Si al conduca- torilor, imparatia mea, la rindul meu, drept multumire pentru aceasta binefacere, am dorit n.umaidecit ca, prin mijlocirea unui domn (hakim), vrednic sa stapineasca tara *i sa pun& ordine in treburile vilaietului, sa inlatur necazurile pricinuite prin tiraniigiprin alte feluri de fapte neinga- duite, pentru ca, in felul acesta, raialele *i neputincio*ii gicei slabi*i supu*ii nemusulmani (zimmi), care se inching *i se supun fates de Curtea fericirii mele imparate*ti, sa stea in tihna, sub umbra milei mele impara te*tii sa traiasca in lini*tegifericire. Dar de eincilase ani incoace populatiagiraialele Moldovei au suferit pagube *i an fost strimtorate in fel *i chip din pricina expeditiilor si fazboaielor, iar ruinareaginecazurile for devenisera, evidente *i dare. De aceea ele meritau bunavointaimiles. De asemenea, deoarece tara mai sus-amintita e socotita Camara (kiler) i naltei mele imparatii, ocrotirea, protejareagipropa*ireaei, precumgi linktea ibunastarea locuitorilorsiraialelorde acolo erauchestiuni importante §i necesare. Cu toate acestea, de la o vreme incoace ea s-a ruinat *i a fost tulburata,iar raialele ei an fost gracite *i aduse in stare de nenorocire, din pricina deselor maziliriginumiri ale voievozilor aceleitare, unul dupes altul§icontrar obiceiului, precum *i din cauza altor cereri de dari§iasupriri. Afars de acestea, ele au suferit multe pierderi *i au fost ne,cajite *i in timpul razboiului. Astfel, dorinta mea, de stapin, este ea, potrivit cerintei ce se cuvine imparatiei mele, ea sa fie pug la rinduiala *i sa prospere, iar raialelei beraialele sa fie atrase *i unite, ca g traiasca in lini*te. De aceea, pentru ca Moldova 0, intre de azi incolo la nizam *i la rinduiala, iar populatiagiraialele ei, darurile Creatorului, sa obtin lini*teagibun'astarea lor, dupes ce igi vor plati tributul (cizye) for fixat, se desfiinteaza toate darile Si toate cheltuielile, micigimari, zise avaie- tart.,cudumie 2, tibudie 3 §i giaizele 4, pe care le dadeau inainte de razboi.

319 www.dacoromanica.ro De asemenea, dat fund el mentinerea i raminerea mai departe a voievozilor for duo la propasire,a tariii asigura vegherea linitii raialei, se intocmeste nizam cai voievozii, stapinind Cara aceea, sä nu fie maziliti pima ce nu se va vedea si nu se va constata cu claritate hainirea lor, care sa necesite mazilire. Nizamul mai sus amintit va fi luat in seamy si pastrat potrivit clauzelor tratatului de pace incheiat intreYnaltul Devlet siRusia. De aceea inalta mea irade,acere a se acorde ilustre berate, prevazute cuautograful meu imparatesc (hatt-i-himayun),pentru ea populatiasiraialele sa fie linistitesimultumite, iar voievozii sa stea fara grija. Astfel,cu aceasta inalta parafa imparateascai cu acest iarlic al meu, aducator de fericire, am acordat, de asta data, domnia Moldovei voievodului Grigore (Ligor), pilda printre emirii neamului Mesieii distins printre cei mari de credinta lui lisus, sfirsitul sa-i fie cu noroc ! El a crescut cu piima ina.itului meu Devletsis-a incarcat de binefaceri si de bunavointe. Afara de acestea, el este un om priceputsiin stare sa stapineasea Carasis-o puns la rinduiala, iar devotamentul sau i sinceritatea sa, casi priceperea lui, s-au vazut i s-au adeverit cu claritate din faptele si din purtarile sale. Pentru toate acestea, lui is-a acordat inalta mea consideratie de sahsicinstita mea bunavointa imparateasca. De aceea, potrivit hatt-i humaiunului demo de respect si emis cu onoare in a douazecii una zi a lui regeb cel uric din anul acesta o mie o suta optzeci si opt 5, i-am acordat, prin inalta mea bunavointasibunsatate imparateasca, sus-numitului Grigore( Ligor) voievod,sfirsitul sa-i fie cu noroc, domnia Moldovei, de care s-a amintit, cu conditia sa depuna sfortarisi saalba grija, de paza, de ocrotirea si de protejarea raialelor din Moldova, care este una, dintre tarile de mostenire ale imparatiei mele, i cu conditia ca sa trimita si sa predea, la fiecare doi ani o data, la vistieria mea imparateasca, tributul(cizye) stabilit dupa puterea fori potrivit cerintelor mileii bunavointei mele imparatesti fata de raialele Moldovei, asa cum se prevede in nizamul dat,§icu conditia ca sa indeplineasca celelalte firmane ale mele, potrivit devotamentuluicare se cere de la sus- numitul, precumsicu conditia ca sa depuna toate straduintele sale in privinta tuturor treburilor taxi mele mostenite, pentru a obtine astfel bunavointa mea imparateasca.Astfel,acordind ilustra mea porunca, fata de care se supune lumea intreaga, i-am dat acest berat purtator de fericirei aducator de noroc si am poruncit ca, de azi incolo, trecind la domnia Moldovei, potrivit conditiilor aratate,sus-numitul sa depuna toate eforturile sale $i toata straduinta sa, cu devotamentsi cu dreptate, pentru pazai propasirea tariisipentru ocrotireai protejarea raialei, ca$ipentru orinduireasiaranjarea treburilor vilaietului, iar boierii si celelalte capetenii, precumsiraialele Moldovei,§tiindu -1pe cel de mai sus voievod peste ei, sa apeleze la el in treburile domniei§i,ascultind cuvintul sau si parerile sale, sa indeplineascafara sovaire cele privitoare la nizamul vilaietuluii sa se fereasclsisa se tina departe de a se impotrivi cuvintului sau si de a face contrar dorintei sale. De asemenea si mai sus aratatul, la rindul sau, mergind mereu pe calea supuneriisiascultariisimentinindu-se pe drumul impara'tesc al sinceritatii, sa nu inceteze de a comunica la picioarele inaltului meu trop imparatesc stareaVarii, a carei prezentare este necesara.i, depunind sfortari sincere si procedind cu dreptate in toate treburile, asa cum se cuvine angajamentelor sale, sa savirseascit fapte si sa faca servicii demne

320 www.dacoromanica.ro de lauds. In aceste privint,e nimeni sa nu i se impotriveasca si sa,nu se amestece in treburile sale si sä nu-1 supere. Asa sa stiti si sa dati crezare ilustrului sewn I Solis In a douazeci si una zi a lunii regeb eel unit, din anul 1188. De la resedinta din Constantinopolul eel bine pazit.

Bibl. Acad., DLXXXI/64a. Suret, cu rez. rom. (nr. 64); scrisyeni-divani. insemnari (pe verso) in caractere chirilice. Rez., Cat.,I, nr. 270. 1 Armlet, amid (pl. din aide). 2 Cuclumie, kuditznigge (deriva din kuclum). 3 Ubudie, ubudigge sau ubudigget (derivA din abd). 4 Giaizea (p1.giaizele),caize (pl. cevaiz). 6 27 septembrie1774.

292 1774 deeembrie 15-24 ( 1188 pevval, evasit) Constantinopol Hatt-i-serif prin care sultanal Abdul-Hamid Iii comunicci domnutui Alexandra Ipsilanti acordarea anor privilegiiTarii Boinanoti, in lama incheierii tratatului de pace intre Poartcl fi Basia la .71iiciiik- Ifainargi (1774). Se cere respectarea prevederilor acestui regulament ( nizam), care este valabil fi pentru Moldova. Porunca adresata voievodului Alexandru, voievodul Tarii Roma- nest : De asta data, mitropolitii si episcopii (piskopos )§i arhimandritii si egumenii (gumenos ) §i toti boierii si boiernasii si capeteniile (kaptdan ), precum si ceilalti locuitori ai Tarii Romanesti au trimis, prin doi boieri, la Curtea mea cea glorioasa, purtatoare de coroana, doua mahzaruri care au fost prezentate la picioarele tronului meu imparatese. Imparatia mea purtatoare de coroana am aflat sensul si cuprinsul lor, precum si cele aratate prin viu grai de catre cei doi boieri pomeniti mai sus. Ruga- mintea si cererea lor stint doar indemmui la indurare si mils. Cele ce au aralat ei pentru acordarea bunavointei mele imparatesti fats de locuitorii tarii mai sus aratate si cele privitoare la spusele lor, precum ea vor continua sa arate credinta in toate imprejurarile, sub imparateasca mea ocrotire, vor fi aratate una cite una in firmanul meu de fatil, purtator de glorie, si vor fi explicate si facute cunoscute tuturor. Tara Romaneasca si Moldova fiind chilerul inaltului men Devlet, deli era foarte important si necesar ca ele sa fie protejate si ocrotite si sa prospere, iar locuitorii si raialele sa. fie In liniste si fora griji, totusi, de la o vreme incoace, din pricing, mazilirii si numirii voievozilor celor doua tari amintite, unul dupa altul si la termene scurte si contrar obiceiului, precum si datorita impunerii tarilor la alte dari si asupreli, ele au fost ruinate si tulburate, iar raialele, fiind necajite, s-au imprastiat. Afars de acestea, §i in timpul razboiului ele au suferit pagube si an fost pustiite. Astfel, dorinta mea imparateasel este ca ele sa prospere si sa se puns Anduiala (nizam) In starea lor, iar raialele s5, prospere si sa fie atrase si unite si sa traiasca in liniste si tihua, potrivit dreptatii si bunavointei mele de padi§ah. De aceea, pentru ca, de azi incolo,cele dou5,tari amintite sa fie puse ht orinduia15, si la nizam, iar locuitorii lor,raialele

- C. 2474 321 www.dacoromanica.ro gi beraialele, incredintate de Creator,s5, °Minalinigte giodihnai sa ajunga la scopul dorit, se anuleaz5, si se interzice cu desavirsire,dupa ce I i vor achita tributul hotarit, orice fel de incArcari si cheltuieli, multe sau putine, pe care le aveau inainte de razboi sub nume de avaieturi, cudumie, ubudie§ffgiaizele. De asemenea, intrucit statornicia voievozilor lor duce laprop5,- sirea tarilorsiasigura linisteai bunastarea raialelor, se stabileste nizamul ca nici voievozii lor sa nu mai fie maziliti ping ce nu vor iesi la iveala si nu vor deveni dare vinovatille lor, care sa duca la mazilirea lor. Nizamul eel amintit mai sus va fi potrivit clauzelor tratatului de pace (ahidname ) incheiat intre cele doul taxi 1i va fi pastrat cu statornicie, far& moclificarigischimbari. Pentru Ca populatia si raialele sa stea in linistei sa fie ocrotite, iar voievozii sa fie sigurigimultumiti, am dorit cu inalta mea iradea, imperiala sa li se acorde beratele impodobitei intarite cu ilustrul meu scris" (haft -i-perif ), plin de marinimie. De aceea, potrivit hatt-i-humaiunului meu eel purtator de maretie, emis cu cinste, s-au dat in miinile celor doi voievozi beratele lor, insemnate cu hatt-i-seriful meu, plin de marinimie, spre a fi luate in seama si respectate in continuare. Raialele Tarii Romanesti sa achite si sa predea, la doi ani o data, la vistieria mea imperiala, prin boierul pe care -1 vor trimite, tributul lor, pe care-I pot suporta potrivit cerintelor milostenieii bunavointei ce se cuvinfirii mele impAratesti. Dat fiind ca Tara Romaneasca este o Cara care a suferit pagube si s-a ruinat din pricina razboiului, raialele Tara Romanesti au fost iertate, pe doi ani, de cererea de tribut si de allele, incepind din a paisprezecea zi a lui djemazi-ul-evvel din anul acesta o mie o suta optzeci si opt 2, care este data schimbului documentelor privitoare la clauzele tratatului de pace incheiat intre cele doua imparatii 3. Invoirea mea impgrateasca in aceasta privinta izvoraste din indurare pentru sarmanele raialesi urmareste propasirea vilaietului. Dupa incheierea celor doi ani,despre care s-a vorbit mai inainte, ele aducaisa-si achite,la doi ani o data, prin boierul trines de voievod, tributul lor, care va fistabilit cu cea mai mare mill ff indurare, potrivit clauzelor tratatului. Pentru socotelile vechi, oricare ar fi ele, sa nu se stringA nimic, nici banii nici alte lucruri. Cind se vor ivi neintelegeri intre musulmanigiraiale 4, precum $i intre raialeinsegi,atunci voievodul Tarii Romanesti sa pima sa vorbeasca atit piritorii cit si piritii, dupa lege si echitate, facind dreptate potrvit celor ce vor fi aratate. In cazul pricinilor dintre musulmanigi raiale, seeretarul de Divan 5, aflat pe linga voievodul Tarii Romanesti, precumgialtimusulmani sa mijloceasca si sa aiba grip, ca sa se ajunga la impacare si sa se puna capat certurilor. Cind se va vedea ca o pricina nu se va incheia prin mijlocirea musulmanilor si a impaciuitorilor, iar cele doua, pari aflate in judecata urmaresc doar sa provoace pagube sarmanelor raialegiFA be jigneasca prin calomnii, atunci, pentru astfel de pricini nedreptegicontrare seriatului, ele sa nu fie lasate sa pricinuiasca pagube sarmanelor raialegisa be insulte. Pricinile care nu vor putea fi incheiate prin mijlocireamusulma- nilor si a impaciuitorilor sa fie judecatei lichidate,potrivitseriatului si cu dreptate, fn fata cadiului de Giurgiu. De asemenea, cadiii de Giurgiu, la rindul lor, incheindi curmind cu cea mai mare dreptategijustete astfel de pricini, care tree pe seama lor, sä nu fact nedreptati, calcind

322 www.dacoromanica.ro regulile seriatului cel venerat, ci s5, se fereasca, sff s5, se pazeasel dea persecuta, sub acest pretext, pe 'salrmaneleraiale. De asemenea; raialele Tarn Romanesti sa nu fie necajite prin cerere de a se prezenta in alt5, parte . Dindu-se fetva ilustra in care se spune ca marturia supusului nemusulman (zimmi) impotriva unui musulman oarecare se primeste numai in pricinile privitoare la testamentesff la mostenire de avere iar dad, un crestin oarecare va depune marturie contra unui musulman oarecare in alto pricini de,cit cele privitoare la testamente sau mostenire de avere, atunci marturia lui nu se ia in seams, de aceea se face si se procedeaza potrivit inaltei fetva. De asemenea, ostasii sau altii care Avirsesc .fapte rele in Tara Romaneasca safie trimisiin tinuturilede serhat sffs5,fieocariti sff pedepsiti de capeteniile lor. Deoarece unii diRtre locuitorii de la serhaturi si din cazalele de la Dunare pAtrundeau in interiorul Tariff Romanesti fAr5, voie sff impotriva nizamului ale5,tuit mai inainte sff, provocind gileeavg intre ei, omorau unii pe altii sff apoi, cerind pretul singelui" 6, porneau pe calea judecatilor mincinoase sff, cerind lucruri sff bani, prin calomnii, necajeau raialele Tariff Romanesti si le pricinuiau pierderi sff necazuri, se daduserl repetate porunci inane pentru ca, potrivit nizamului stabilit mai inainte, cislele (kiplak) infiintate in Tara Romaneasca, precum si mosiile lor sa fie ruinate, iar raufAcatorii si indivizii care umbra de capul lor, dintr-un be in altul, sa fie izgoniti sff indepArtati. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de raufacatori sa se gindeasca sa, mai pAtrunda in Tara Romaneasca. De aceea si de azi incolo se mentin cele sense in inaltele porunci emise mai inainte, cuprinzind regulile ca in Tara Roma- neasca sá nu intro nimeni, afara, de negustorii desemnati sff cunoseuti, din fiecare serhat, iar acestia, la rindul lor, s5, ia, tescherele(tezkire) de invoire de la capeteniile lor si, prezentindu-le voievodului T'arii Roma- nesti sau loctiitorului (vekil) sau, sa ia tescherele de invoire de la voievod sau de la vechilul sau. De asemenea, sa, nu facI menziluri si a nu ia locuinte in proprietate sff sa nu are si sa nu semene cereale sff sit nu persecute raiaua sffsat nu dea bani de arvun5," 7. De aceea clauzele mai sus amintite sa fie pazite mai departesffs6 fie respectate. De asemenea, vizirii sff capeteniile osasesti si judecatorii sa nu permit5, necajireasar- manelor raiale, trimitmnd in Tara Romaneasc5, mubasiri pentru astfel de pricini neintemeiate. In ceea ce priveste pitiminturilesffproprietatile care apartineau din vechime manastirilor lor sau unor persoane si care au fost luate pe Redrept, sub nume de raia, ele sa fie cercetate cu atentie, en dreptate sff cu justete, iar acolo unde se va stabili cá au fost luate pe nedrept, sa, fie inapoiate color de mai sus. Dac5, va fi nevoie sa fie mentinut5,sireinnoitA vechea lor sche15, specia15, numit5, schela sff orasul8 Floci 8, in vedereausurarii transportului produselor din vilaieturile lor in alte pgrti sau din alte parti in vilaieturile lor, atunci cei din Tara Romanease5, s5, fie slobozi de a o reinnoi, dar in asa fel ca sa, nu deving primejdioasa pentru inalta mea Imparatiem. Nu se inglduie ea ceata de negustori sá posede propriethti (emldk) §i ciftlicuri sau sa intretina vite in Tara Romaneasc6. De asemenea, se interzice ca vizirii mei marl. sff beilerbeii (mir-i-miran) mei gloriosi, ab5,- tindu-se din drumul lor drept, s5, patrund5, in Tara RomaneaseA, atit in timpul plec5,rii la posturile lor cit si la intoarcere. Totodata, nu este

323 www.dacoromanica.ro ingaduit ca ei sa is de la raiale, fara plata, finetei hrana si cai de posts (menzil) sau sa necajeasca pe sarmanele raiale cu alte feluri de cereri. De aceea nu se ell nici un fel de invoire impaxateasca, pentru ca si cei din suitele vizirilor si ale beilerbeilor, abatindu-se din drumul lor, sä intre in Tara Romaneasca§i sapricinuiasca pagube raialei. De asemenea, au fost emise mai inainte porunci inane pentru ca nici olacii, care se dueici-colocu treburi importante, sa nu se abata din calea lor dreaptai sa nu ceara mai multi cai de menzil, decit este prevazut in firmanele de menzil. De asemenea, toti cei care sint trimii cu misiuni in Cara aceea sa nu necajeasca pe nimeni cerind cai mai multi decit e scris in poruncile privitoare la menziluri. Desi s-au aratat uneori tolerante in indeplinirea acestor hotariri,totusi, de azi inainte, sa nu se piarda nici o clips in ceea ce priveste respectarea intocmai conditiilor mai sus amintite. Dad, se vor gasi totusi unii care vor indrazni sa fats contrar inaltei porunci, sa se depuna eforturi ca ei sa fie pedepsiti fara zabava. S-au dat repetate porunci inalte pentru ca de la raialeleTarii Romanesti, care naerg in orasele§isatele§itirgurile de pe malurile Dungrii,cu treburi§icu negot sau ca sa -$i agoniseasca cele trebuincioase traiului lor, stringatorii de tribut (eizyedar ) din acele locuri, precum§i celelalte capetenii sa nu ceara giziai ispenge§isa nu lase pe nimeni sa le necajeasca cu alte pricini sau sa umble oameni§icolgii (koleu) in Tara Romaneasca sub pretextul : Clutam raia strains ". De aceea, cei care an nevoie sa mearga acolo, sint sfatuiti potrivit inaltelor porunci, iar cei care le incalca sint amenintati§ipedepsiti. In privinta imbraca- mintiii portului raialelori locuitorilor Tarii Romanesti, potrivit scuti- rilor (muafiyet) §i slobozeniilor tariff, nimeni sa nu superei sa nu persecute populatiataxii §iraialele ei. Desi boierii care au vent cu mahzarurile lor au dat de stire ea ar exista hatt-i-serifuri§iinalte porunci precum ea locuitorii Tarii Roma- nesti care au primit islamismul nu pot avea dreptul sa ceara partea lor . din mostenire, totusi nu s-au gash inscrisuri (kayid) §i nici mentiuni In defterele de porunci precum ca ar fi fost emise hatt-i-serifuri sau porunci in acest seas. Intrueit M' acestea tin de seriat, a fost intrebat muftiul chi s-au dat patru ilustre fetvale in care se spun, in aceastprivinta, urmatoarele : Daca un crestin oarecare moare dupa ce s-a onorat cu trecerea la islamism, tatal sau, rams crestin, nu-i poate fimostenitor. Daca sotia cresting, a unui sot crestin, moare cresting, dupa ce sotul ei, crestin, a trecut la islamism, atunci acel cineva (musulman) nu poate fi mostenitorul ei 11. Daca tatal crestin, al unui fin crestin, moare dupa ce fiul sau s-a onorat pe sine cu trecerea la islamism, atunci acest fiu musulman nu poate fi mostenitorul acelui crestin. Daca un sclav crestin, al unui musulman oarecare, moare dupa ce a fost slobozit, dar fa,ra sa fi trecut la islamism, in acest caz musulmanul acela nu poate fi mostenitorul acelui sclav eliberat". De aceea se procedeaza potrivit cerintelor acestor fetvale ilustre. De asemenea, se daduse firman ca din Tara Romaneasca sa se procure in fiecare an un anumit numar de oi, prin mijlocirea lui casapbasi, dar se spune ca cumpararea acestor oi de catre saigiiii oamenii casapbasiilor duce la oprimarea si la persecutarea raialei. De aceea, din mil& fall de sarmani, se iarta procurarea oilor mai sus amintite in acest fel. Dar este important si necesar sa se is oi din -pile mele bine pazite pentru tainurile mirieii pentru intretinerea locuitorilor de la Inalta

324 www.dacoromanica.ro Poartg a imparatiei mele. De aceea raialele Tarii Romanesti sa nu-si ascundg oile pe care le au de vinzare, ci sa le vindg la pretul curent negutatorilor si gelepilor si sa nu fad, nici un cusur in trimiterea de oi din belsug, pringrija voievodului Tarii Romanesti. Ele sä nu-si vinda oile in alte parti, ci sa le dea negustorilor si gelepilor care aduc oi la inalta mea Poartg. De asemenea, dat fiind ca Tara Romaneasca este chilerul Portii fericirii mele, aducerea de zaherele multe la Istanbulcade pe seama Tarii Romanesti si Moldovei. Aceste zaherele, cerute din cele doug tari, dupg apreciere (mukayese), shit pentru intretinerea locuitorilor de la Poarta imparatiei mele. Dar s-a Mout cunoscut ca aceasta cerere prin mukayese pricinuieste pierderi sarmanelor raiale. De aceea dau invoirea meairaparateascg pentru desfiintarea acestui obicei, cu conditia ca raialele Tarii RomAnesti sa ducg fgra contenire la schele recoltele obtinute din semangturi, precum 1ivitele for si sa le vindg reisilor la de Capan (Kagan) la pretul zilei. Elesa nu-§idea zaherelele for in alte locuri, ci sa le vindg reisilor care yin la Poarta fericirii mele. De asemenea, spunindu-si ca cererea de zaherea prin mukayese a fost anulata, locuitorii sa nu se lase de araturi si de semg- Raturi si sa, nu ascundg si sanu -tiinsuseascl zaherelele puse de o parte, si pe care le au de vinzare, pentru ca, in felul acesta, pe de o parte ele sa obting cistiguri, iar pe de altg parte locuitorii Portii fericirii mele sa fie feriti de a suferi de foamete. Voievodul Tarii Romanesti si boierii sa depung sfortari continue in aceasta privinta. Din partea imparatiei mele se acordg iertare totalg pentru crimele si vinovgtiile sgvirsitede boieriisi raialele din Tara Romaneascg si Moldova, precum si pentru toate faptele si purtgrile acestora de ping acuma. S-a dat poruncg hotgritg ca ei sa nu fie prinsi si pedepsiti pentru faptele for de altg data, iar daca, de aid incolo, nu vor iesi din cercul supunerii si ascultgrii si nu vor pargsi calea indeplinirii obligatiilor cerute tributarilor (eizyegiizar ) si raialelor, atunci sa fie siguri ca nu vor vedea din partea mea altceva decit bunavointa sisprijin, indurare si milg. De aceea, facindu-se cunoscuta tuturor iertarea mea impargteasca,sa li se arate si sa li se ceara ca sa se roage pentru dginuirea vietii mele si a maretei mele impargtii. Yn privinta curmgrii neintelegerilor care seivisera mai inainte intre nazirul Silistrei si voievodul Tani Romanesti pentru hotarul de la Dungre" fuseserg emise, mai inainte de aceasta, spre sfirsitul lui Saban din anul o mie o suta saptezeci si sapte14, iar dupg aceea, spre sfirsitul lui sevval al aceluiasi an 15, hatt-i-humaiunuri purtgtoare de glorie, precum si o serie de alte porunci, in acest sens. Si de asta data s-a dat un alt ilustru firman Malt de-al meu, descriindu-se cu amanunte pgzirea nizamului de mai inainte in pricing aratata. De aceea se cere respectarea lui 16. Impgrtirea posturilor din provinciile Tarii Romanestisi Moldovei intre boieri si greci (Rum), precum si acordarea acestora persoanelor de incredere si in stare sa be conducg depinzind de vointa (irade) §i de pre- ferintele voievozilor Tarii Romanesti si Moldovei, li seacorda aceasta incredere si se lasg pe seama voievozilor for ca sa foloseascg, dupg nevoie, pe cei devotati si priceputi fie dintre greci, fie dintre pgminteni, dind intiietate boierilor indreptgtiti in privinta posturilor tariff, ce se cuvin din trecut si ping acurn boierilor din cele doug tali mai sus-amintite.

325 www.dacoromanica.ro De asemenea, se dau din trecut ilnstre porunci ca cherestelele de diferite feluri, trebuincioase pentru construirea cetatilor aflate in pArtile Rumeliei, A se tale, s5, se preg&teascg si a se transporte din codrii Tgrii Romanesti si Moldovei, iar plata lor, pentru taiere $i transport, A se fac'a din banii de tribut ai Tarii Romanesti 17, aflati pe seama voievozilor, potrivit dovezilor (temessiik) sigilate $i date de intendentii de constructii 12. De aceea, on de cite on se cer, la nevoie, felurite cherestele, asa cum s-a arltat mai inainte, nu se refine nici o accea, tliatul si transportul lor plgitindu-se In Intregime din banii de tribut. De asemenea, Inca din trecut, vitele din eiftlicul 19 Mangaliei (Man- kalya), aflat in stIpinirea mesterilor(ustalar) din Mangalia, erau duse la plsunat,In timpul verii, in localitatea numita 'leg:Alia 231 dependentl de Tara Romaineascb,, iar In zilele de iarna erau duse inapoi in satul numit Tuzla din cazaua Mangaliei. Asadar, nu se obisnuia ca animalele mai sus amintite sg, fie tinute in timpul iernii in Tara Romaneascl si nici s'a se infiinteze acolo eisle (beak). Dar ei au construit cisle In Jegalia (Zevalia) mai sus pomenita, iar in timpul iernii vitele au inceput a nu mai fie intoarse la Mangalia. Al ara' de acestea, multi dintre locuitorii Titrii Roma- nesti erau luati ca insatitori si folositi ca slujitori. De aceea, in luna sevval a anului optzeei 21 s-a emis o Malta, porunal adresata valiului din Oceacov 22 §i cadiului din Mangalia pentru ca vitele mai sus- amintite s5, pAsuneze vara la JegAlia, dar sl fie inapoiate in anotimpul iernii la Mangalia, iar ustalelor de mai sus A li se interzicl s'd mai construiasca, cisle, fl'ra, send, sau s'a foloseascl raialele in treburile lor. Astfel, de atunci incoace se interzice pgscutul in Tara RomaneascA si vara si iarna al vitelor amintite mai sus, iar sgrmanele raiale sint ferite de pagube 23. Astfel, simOmintele mele de indurare si de bunavointa se arata, fats de cei slabi si cei Armani, iar sentimentul meu de mils, care mi-a fost dat de preainaltul Allah, se revarsa asupra tuturor, dar indeosebi asupra raialelor F} i beraialelor prii Romanesti si Moldovei. De aceea clauzele argtate si explicate mai sus, cu arnanunte, an ca scop refacerea si pro- p6sirea acelor Vari, iar locuitorii lor, feriti de persecutii,s'a' traiasca in liniste si belsug la umbra impafatiei mele. De aceea tu, care esti voievodul mai sus amintit, citind ilustrul meu firman In fata tuturor mitropolitilor si episcopilor si arhimandritilor si egumenilor si tuturor boierilor siboiernasilor si comandantilor (kapudan) §i egpeteniilor, precum si in fata populatiei si raialelor, 81 be fad cunoscut cuprinsul lui, plin de dreptate, iar dupI ce vei raspindi cuprinsul saiu, sai-1 pastrezi la tine, pentru ca, de azi incolo, sl se faca potrivit acestui nizam, si s5, respecti Indeplinirea celor arltate in el. Pentru a-i pedepsi, asa cum se cuvine, pe cei care savirsesc fapte contrare, sa apelezi la cele ar'a-tate in fiecare clauzl in parte si s'a to grAbesti s5, serii si s5, comunici la Poarta mea binevoitoare cele ce se intimpl'A. intr-adevlr, am dat firman ca sä fie iertate, asa cum s-a scris mai inainte, crimele si faptele rele pe care le-au gvirsit In timpul razboiului boierii si populatia si raialele Tani Romanesti si Moldovei. De asemenea, am poruneit ca sl se mentinA' pe mai departe rangurile si posturile, precum ii pAminturile, zise mosii, pe care be aveau boierii inainte de razboi. Dar nestrImutarea in veci a ponturilor de mai sus si refacerea si propgsirea tIrii, ruinatg, in timpul edzboiului, precum si linistea populatiei de acolo depind de belsugul paminturilor aflate in mlinile boierilor, pentru traiul lor, si de obtinerea eistigurilor lor, potrivit vechiului obieei al Orli, si de

326 www.dacoromanica.ro supunerea si de ascultarea totala, care li se cuvine, dupa obtinerea ran- gurilor for de bastina,i potrivit vechiului obicei al farii, ca si de ocrotirea si de apararea boierilor mai sus-amintiti, care depun eforturi ca sa indeplineasca poruncile si parerile voievodului, precum si de eforturile depuse pentru linisteagfburidstarea for prin slujbe si prin acordarea de privilegii. De aceea s-a emisgis-a acordat acest ilustru firman al meugipentru a-i sfatui ca ei sa se fereasca de cereri nedrepte, la care s-au obisnuit,gf contrare vechiului obicei al Orli,gica sa renunte la cereri de dari pe care nu le poate suporta tara, din cauza ruindrilor de pe vremea razboiului, precum $i la pretentii sau la cereri contrare, bizuindu-se pe scutirile lor. Iar data, nedind ascultare, se vor ga'si unii care vor pagubi sau vor necaji sarmanele raiale, contrar iradelei mele imparatesti, sau se vor amesteca in treburile care nu-i privesc sau, pretinzindi cerind mai mult decit li se cuvine, vor incerca sa tulbure nizamuli rinduiala stability sau se vor impotriviindepliniriimasurilor bune ale voievodului, prin care se urmareste bursa aranjare a treburilor tarlii linistea sufleteasca a raialelor, sau vor trece la fapte contrare parerilor voievodului, care a fost ales de inalta mea imparatieginumit peste ei, atunci, dat fiind ca voievozii au libertate deplina si au porunea sa aplice pedepsele cuvenite unor astfel de oameni, tu, la rindul tau, sa-i pedepsesti, asa cum s-a scris mai sus, si sa depui eforturi pentru asigurarea linistii sarmanelor raiale, precumi pentru respectarea nizamuluitint Dad, boieriii raialele Tarii Romanesti vor indeplini cu devotament gicu credinta obligatiile for de supunere si nu se vor abate din calea poruncilor mele imparatesti in privinta celor trebuincioase supunerii si ascultarii,atunci, in toate imprejurarile, indurarea si mila mea se vor revarsa asupra for cu prisosintagi,stind la umbra imparatiei mele, vor fi rasplatiti in schimbul nenorocirilorgipierderilor suferite in zilele de razboi. Astfel, uitind supararile din trecut, en totii vor obtine mereu roadegi vor duce o viata lini tits si imbelsugata. De asemenea, data tugiurmasii tai va veti supune inaltei mele imparatii si veti arata multumirea voastra fata de inalta mea generozitate imparateasca, pe care o vedeti,gidad, yeti indeplini intocmai sfaturile ainintite mai sus, atunci nu vor apare semne de banuiala care sa dud, la mazilirea si la schimbarea voastra si nu yeti suferi necazurile mazilirii sau destituirii. Atit timp cit yeti pastra devotamentul vostru si yeti merge pe calea cea dreaptil, veti famine In posturile de voievozi ai Tdrii Romanesti. Data (locuitorii) vor respectai vor pazi clauzele arat ate mai sus, atunci imparatia mea si vizirii mei rnari, precum i dregatorii (vekil) mei gloriosi vom depune eforturi pentru linistea foripentru respectarea privile- giilor pe care be aveau ei in timpul domniei pline de dreptate a stramo- sului meu, raposatul sultan Maimed han 24,care se odihneste in rai. Sa setie sigur ca locuitorii de pe malurile Dunarii sau de la serhaturi, mici sau marl, precum si e,eilalti locuitori care vor indfazni sa se opuna inaltului nizam vor fi pedepsiti chiar in ceasul cind se va primi stirea. De aceea sa arati clauzele inaltei mele porunci tuturor boierilor gilocuitorilor si raialelor din Tara Romaneascai sa depui toate sfortarile tale, sfatuindu-i*iinvitindu-i sa se roade pentru dainuirea vietii mele si a imparatiei mele §i pentru gloria tronului meu,gi sdto feresti de a face contrariul celor aratate. Inevasit L., anul <1>188.

327 www.dacoromanica.ro Alicia : lin suret, Intocmai,s-a dat voievoduluiMoldovei, voievodul Grigore 25. Dupa introducere §i dupa enumerarea articolelor,se spune : De§i taxele pentru zaherele §i marfuri §i pentru alte lucruri, sosite la schela Galati (Maas), se luau, potrivit obiceiului locului, de catre voievodul Moldovei, totu§i se amestee'a la ele oamenii nazirului Chiliei (Kilt), care se due la Galati. Intruelt se gasesc ilustre porunci dare ca oamenii nazirului amintit s'a nu treacI la Galati §i s'a nu se amestece la taxele vamale amintite mai sus §i deoareee la Divanul meu imp'afatese nu se afla scris ca s'a §ad'a la Galati vame§ din partea Isaccei, de aceea, de azi incolo, se vor depune eforturi ea sI nu se mai trimitl la Galati, MA a fi nevoie, vame§i fie din partea oamenilor nazirului de Chilia, fie din Isaccea. De asemenea, In Moldova intra Cite o persoan'a in vederea pro- euearii cantit'atii §tiute de salpetru, ce se cere din Moldova, In fiecare an, prin arendare (iltizam), pentru topirea aurului §i argintului la tarapanaua mea implfateascA 26, dar asuprirea §i persecutarea, cu acest prilej, a raialelor slut contrare ingaduintei mele 1mpAr5,te§ti. De aceea s-a dat 1nalta mea Invoire imp'argtease5, §i pentru anularea procurarii salpetrului In felul amintit mai sus. De azi ineolo, sa nu se mai duel in Moldova, pentru cerere de salpetru, nazirul §i arenda§ul (milltezim) de Ismail, ci salpetrul trebuincios pentru tarapanaua mea ImpArateaseI s'a fie pregatit in intregime de raiale, din giziaua Moldovei. Apoi, dindu-se de §tire la tarapanaua mea imparateasca, sa, fie adus la Inalta Poarta, cu corabie, de la schela unde va fi transportat". Bibl. Acad. DLXXXI/66a. La nr. 65 se afla hatt-i-serifulsimilar pentru Moldova (text turc. si trad. franc.). Suret, cu rez. rom. (66) si ca Insemnari in caractere chirilice ; scris : neshi. Rez. Cat.,I,p. 81, nr. 276.

1 Turcia si Rusia. 2 23 iulie 1774. 3 Intre Turcia si Rusia. 4 Munteni. 6 Divan kialibi(kdtibi). 6 Dem diyeti. 7 Selem &cyst. 8 In text : iskele-oral. 9 Folodj, Tirgul de Floci. 19 Acest paragraf lipseste in hatt-i-seriful acordat Moldovei. 11 Si cutare crestint barbatulh cutgreia crestine, viindii la legea turceascii, nevasta lui insii fiindd crestinii, de va muri nu-ld clironomisesce pre barbatuld. ei" (cf. V. A. Urechia, Istoria romeinilor, II, p. 20). 12 Eels, aici In sens de cApitan de corabie. 13 Ana-Tuna, Dunarea-Mama", adica Dunarea-Mare. Bratul principal at DunArii. 14 23 februarie 3 martie 1764. 15 23 aprilie 1 mai 1764. 18 In hatt-i-serif-ul pentru Moldova acest paragraf lipseste. 17 Eflak cizgeleri mallarindan. 18 Bina eminleri. 19 E vorba de cazaua (kaza) Mangalia. 20 In text : Zevalia. 21 2-30 martie 1767. 22 Ozu, valiul isi ayes resedinta si la Silistra. 23 Acest paragraf despre vite lipseste in hatt-i-seriful pentru Moldova, in tercalindu-se problema schelelor Galati si Chilia si procurarea silitrei (vezi Anexa de la sfirsitul d ocumentului de fatft) 24 Mehmed al IV-lea (1648-1687). 25 Ligor,Grigorie al III-lea Ghica. 26 Darbhane-i-amire.

www.dacoromanica.ro GLOSAR ada, insula, ostrov. allm (ohm), luare, cumparare, taxa, dare adet (ddet), obicei, traditie, datina, apnea: (platita de tiktari pentru pacunatul vitelor tura, deprindere, taxa, dare. In Moldova, pe un teren de 32 x 2 ceasuri, adet-l-belde (ddet-i-belde), obiceiullieu ", cedat tatarilor din Bugeac sub numele, de obiceiul locului", traditie, datina (Intr-un Vatra lui Halil paca" ci Cele doua tinut, tars etc.). ceasuri"). aga, capetenie militara, °liter, titlu militar Alaman beyleri, principii germani. ce se adauga la numele propriu, frate alicveric(ativ-veriv),luare-dare", vinzare- mai mare, stripin,cef, domn, om avut, cumparare, negustorie, tIrguiala, comert. fruntas la sate. amanet, ( emanet), obiect depus ca garantie, aga de becIll (bevliaaas1), capetenie de beslii zalog, ceeace se da spre pastrare, ipoteca. (rom. becleaga, beclegii), veteran, batrin. amil (@all), slujbas,intendent,adminis- aga de lenicerl (yeniveri croasz), comandantul trator, factor. octii de ieniceri. miler (dmttier), pl. din amil. agemi -oglan (acemi-oulan),copilneinitiat, araba, car,caruta, trasura mare (rom. ha- novice, ageamiu ;se spunea copiilor crec- raba). tini recrutati pentru ienicerime ; institutiearadan diismanhgi koterdilm, am ridicat specializata pentru formarea ienicerilor. dusmania dintre not ", In sensul de am and, angajament, obligatie, promisiune so- Inlaturat dusmania dintre noi" ;verbul lemna, pact, alianta, tratat, legamint. ktdermmek(kotermek)esteforma ar- and ve aman, legamintstiertare", desem- bald' pentru kaldirmak, a ridica, anula. neaza tratatelepilegamintele Imperiului arnabud ( arnabud), arnaut, albanez, corp de otoman cu alte state. ostasi albanezi ; arbanac, varietate de grin. abidname (and-name), pact, tratat, conventie, arpalik (arpalik), drepturi pentru orz", pen- diploma, capitulatie. sie, apanaj, venituri acordate unor cate- alan (a'yan), notabil, fruntacul unui sat sau gorli de slujbaci otomani (cArturari, guver- oral, demnitar, om avut care se angaja natori de provincii etc.). pentru unele servicii dare stat In schimbul arcin (arvin), unitate de masura pentru lun- anumitor avantaje; categoric socials In gimi, echivallnd cu 0,68 m, cot. Imperiul otoman. arz, expunere de motive, prezentare,oferta, akce, alb", monedaotornana de argint memoriu, cerere, jail* latitudine (geogr.). (rom.accea) cu timpul,schimbIndu-ci arzuhal(arz-i-hal), cerere, petitie, suplica titlul, s-a depreciat. (rom. arzihal, arzahal, arzaval, arzehal, akd-iandi tecdhl kildim, am reinnoit Inche- arzohal etc.). ierea tratatului (sau legAmIntului)" ;In arzumahzar, petitie colectiva, memoriu (rom. context : am reinnoit tratatul (sau lega- arzu-mahzar, arzmagzar etc.). mIntul)". asa, sceptru. akin, incursiune, atac In grup. as, origine, radacina, fond, baza, principal, akIngl(a/cilia),trupe de cavalerie otomanft adevar. recrutate de obicei dintre locuitorii de la asillar, pl. din amt. periferia Imperiului otoman. Erau vestiti afar (aver,ovr),zeciuiala, (Wink a zecea prin incursiunile for numite akin. parte, impozit cu caracter religios, perceput alai (slay),trupa, regiment, parade (mill - de la musulmani pentru produse (rom. tars etc.), cortegiu, ceremonie, grup, mul- ucur). time, ironie. atik, vechi, antic, vioi, cmecher. alaibel (alaybeyi), capetenie de oaste de pro-at kayiklari, barci pentru cai", In sensul vincie sub comanda sangeacbeilor (pe we- de bard pentru transportul cailor peapA. mea Imperiului otoman), comandant deatlu (atli), calfiret,cavaler, om Ware. spahii ; comandant de district ; colonel de atlu becIfiler, corp de cavalerie wail; ostasi jandarmerie. de paza (si In Virile romane). alemdar (alem + dar), purtator de steag", avalet (avaid, pl. de laaide), venit, rents, stegar. beneficiu, dare pentru o slujba oarecare, alemdaran, pl. persan din alemdar. taxa etc.

329 www.dacoromanica.ro avarlz, impozit extraordinar" care se per- bellerbellie(beylerbeylik),unitateadminis- cepea inimprejurari deosebite; se per- trativ-militara In Imperiul otoman, pro- cepea des din pricina razboaielor perma- vincie condusi de un beilerbei ; rom. pa- nente. Se numea si aoariz-i-divaniyye. salic. azep taifesi, ceata de azapi", celibatari, cate- bin (ibn, ibni), fiul lui" (arab). gorie de oaste otomana, arcasi, tragatori beyzade (beyzade), fiul de bei", print ;se In vechea marina otomana, pfaitori de spunea$ifiilor domnilor romani (rom. cetati. beizadea, pl.beizadele); zade, tint lui" azhn beta, mare belea, mare nenorocire. (persan). az!, inazilire, destituire (din lunette). belde, oras, tinut, Cara, provincie. beraia ( beraia), categorie de supusi privile- giati (in Imperiul otoman); se folosea si badj (htic), taxa de negot, de tranzit, vama ; pentru boierimea din tarite romdne, spre vezi$igiimriik. deosebire de raia(re'aya), care se folosea badjdar (bdcdar), perceptor de taxe de negot, pentru taranime, pentru masele populate de vama, vames. In general. badj-f-ubur (bdc- i- ubur), taxa de trecere, deberat, diploma, brevet imperial (de privilegiu, tranzit, vama. pentru decoratie etc.), act de investiture balkan, padure, lant de munti ; de aiciBal- (pentru domnie). cani, Peninsula Balcanica(Balkan Yart- beta, besli. madasi). besil, cavalerie utoara, calaret, corp de oaste ban, denumire data panilor poloni, banilor (turci,tatari) pentru paza localitatilor, Olteniei, uneorisidomnilor Moldovei sau pietelor etc. ai Tara Romanesti. betliagasi, vezi age de beslii. bansiklik idab, facind Impacaciune", facind besitlyan, pl. persan pentru beslii. pace. bey, vezi bei. baruthane, case de pulbere", pulberarie, local bina, cladire, constructie, edificiu. unde se prepara sau se depoziteaza praf biti, act, dovadd, scrisoare, document (forma de pusca. veche bitig). bolar, denumire turceasca pentru boier. basbug (bag + bug), capetenie de oaste, co- bostangi (boslanct), In vechime osta.s in garda mandant ; se foloseste$ipentru titlul de sultanului, Ingrijind de gradinile Seraiului ; serascher(serasker). corp de garda a palatului, gradinar. basdefterdar, primul defterdar,ministru de bostangibasi (bostanctbap), *eful gradinarilor, finante in Imperiul otoman. capetenia bostangiilor,sefulgarzii im- baskapudan, amiral-sef, comandant-sef, cape- periale, supraveghea executarea celor con- tenie de prim rang. damnati la moarte, conducea barca sulta- Basmuhasebe (bag + muhasebe),Contabili- nului ; teful politiei din Bosfor. tatea generals (in organizarea financiara boy, talie, lungime, dimensiune, statura, mar- otomanA); primul birou de controlare a gine. trib (famitie). conturilor ;Cancelaria generals a contu- boy beyl, bei de margine, capetenie la hotar, rilor. principe de neam (de vaza). bazar(pazar),tirg,locpentrunegot, bolukbast,rom. bulucbasa, capetenie peste bilci, plata, duminica (pazar). un boluk (companie sau regiment). bazar )erleri, locuri de bazar",localitati buiuruldu(buyuruldu), porunca unui pass pentru negot, briciuri. sauvizircatreautoritatilesubalterne ; bed Taal, de rea conduits ", raufacalor. ordin, scrisoare-porunca a marilor viziri bedel-l-sulk, prefal impacarii", sums de bani mitre domnii romani (rom.buiuruldiu, sau altceva, ce se di (Intre Impricinati) buiurultius.a.). In schimbul Impacarii. beduh, cuvint misterios, considerat talisman In corespondents ; duhul postei ; valoarea cadiu (kadi), judecator musultnatt. cifrica a literelor da numarul 8642. Secald (kayid), Inregistrare, registru, condica, folosesc ambele variante (pe plicuri). catastif, Inserts. beg, forma arhaica a cuvintului bei (bey). caize (cdize), vezi glaize. Bogdan ill beyl, beiul tariff Moldovei ; -., de- calgai (kalgay), loctiitorul hanului Crime ii, semneaza pe domnii Moldovei. de obicei era fratele hanului, mostenitorul bei (bey), senior, sef, print, capetenie, nobil ; tronului in tatari(Crimeea). titlu dat unor guvernatori de provincii ; califat (Hildjet), denumirea imperiului arab denumire care se cla si unor notabili sau dupa profetul Mahomed (Muhamed), con- comandanti crestini, inclusiv domnilor ro- dus de Califi (Halite), adica urmasi sau mani. succesori. Sultanii turci $i -au tnsusit acest bellerbel(beylerbeyi), beiul bettor",cape- titlu, far Imperiul otoman era numit si tenie peste bei, guvernator de provincie Califat (Hildfet). In Imperiul otoman, cu rang de vizir ; Capan (Kapan), magazie pentru aprovizio- denumirea rom. vechebeglerbeg. nare, halele din Constantinopol.

330 www.dacoromanica.ro eapudan (kapudan), cApetenie, comandant deeizye, vezi gizia. oaste, comandant de cetate, amiral. elzyegilzar (cizyegitzdr), cei ce pliitesc capi- capuoglan(kaptoolanz), copil de usft", slu- tatie, tributari. jitor de dregator sau de ambasada pentruciuhagi (guhacz,gukacz), negustor sau faint- remiterea corespondentei adresate Portii cant de postay. sau invers. colgi (kolcu), gardian, paznic, om insArcinat capugi (kapucz, kap,ci), portar, erau in numAr cu o anumitii misiune (stringere de dliri de aproape 800 si pazeau primele doua etc.), pazitor de drumuri. porti ale Seraiului (rom. capegiu, capigiu eudumie(kudiimiye), dar oferit cu prilejul sosiril cuiva, onorariu. capugiba5i (kapiczbasz), seful portarilor (Se- guka, stof5, dimie. raiului imperial), marele sambelan, Inde- plinea misiuni importante (solie, maziliri de domni etc.)(rom.capugi-basasau damga, semn Infierat pe corpul sau pe coarnele capegi-basa $.a.). vitelor ;pecetea hanilor Mari; tamga. eanina ve manna, sufletului $i avutului saudaraban-aga, agA de darabani, capetenie de (lor)",In contextul din documente in darabani. sensul de a nu pricinui suparAri. darbhane, monetirie, casa unde se bat monede, easap (kasap), macelar. tezaur (rom.tarapana sau taraphana). easapba0 (kasapbasz), starostele macelarilor Darbhane-I amire, monetaria imperialA ; mone- (din Constantinopol) ; aveasimisiunea de tAria statului. a se ocupa de aprovizionarea cu came a darbzen, tun de asediu ; apar 5i formele : capitalei otomane. darbuzen, darbzan '.a. eassable(kassabiye), dare pentru mAcelarie, dar-ul-barb, casa razboiul", teatrul de luptA, taxA de Mere (oi, vite etc.). tars dusmana. eaza(kaza),unitate administrativ-juridicAdefter, caiet, condicA, registru, catastif, in- din Imperiul otoman, de sub jurisdictia ventar. judecatorilor musulmani zisi cadii (kadi), defterdar, controlorfinanciar (general sau mai tlrziu a unor guvernatori (kaymakam) ; In provincii), contabil, vistiernic. plasA (devenitii judet), accident, fatalitate. defterli, cel cu defter", negustoritrecuti eeautil (gavus), aprod, olac, curler; la Incepu- In condici pentru a face comer( in Virile turileImperiuluiotoman indeplinea ga romane sau in altepArti; vezi fermank. misiuni diplomatice (solieetc.),sergentDer Devlet, Poarta impArAtiei,Constantinopol (in armata). (Istanbul). cerahor (gerahor, cerahor), salahor, lucrAtor. devlet, stat, putere, ImpArAtie, fericire. cervis (gervio), grAsime topitA (de vacs, bou, dem diyetl, pretul singelui" (in caz de crime). bivol), sau scoasA din oase. destl, ulcior. eevalz, pl. din caize. di!,limbA, iscoada, informator, prins. chebala, v. kethuda. dirlik,apanaj, feudA, venit. eherhana (kdrhane, kerhane), atelier, locul de Divan, consiliu imperial sau viziral etc. care prelucrare a pestelui, fabrics de postav se convoca In anumite zile din sAptliminA ; etc., casa de tolerantO (rom. 5i cherhanea). adunare, colectie (de opere), sfat, curtea chlIA (kik), unitate de mAsura (cereale etc.); imperials sau domneasca : un fel de sofa era de mArimi diferite dupe regiuni sau sau pat astemut cu covoare, canapea localitAti (In Imperiul otoman); cea mai orientala. frecventa era Istanbul kilesi(chilade Divan efendisi, vezi Divan kiatibi. Istanbul), avind cca 18-22 ocale. Divan kiatibi (DivanNUM),scrib de divan, ehiler(kiler), camarA, magazie, depozit ; secretar de divan ;In Wile roman se desemna $i Principatele romAne, care apro- numea si Divan-efendi (Divan-efendisi), cu vizionau Constantinopolul cu zahelere (va- atributii de a citi firmanele sosite de la riante rom. cheler, chelar). Poarta, de a redacta arzurile catre PoartA cift (gift), pereche, teren arat51cultivat cu o si de a mijloci pricinile dintre bAstinasi pereche de vite ; dupA fertilitatea solului 5i musulmani, insotit fiind de un cadiu era de trei mArimi :80,100 sau 120-150 5i de alti musulmani (Impaciuitori). dOrdim. DOndm = un pAtrat cu'antra divitdar, slujbas care se Ingrijea de calimara de 40 pasi. din cancelaria marelui vizir sau a altor glityllik, agriculture, plugarie. dregAtori (rom. divictar). eiftlle (eift/ik), mosie, fermi( ; casa5ialte dizdar, comandant de cetate. constructii pe o mosie (rom. ciflic sau djami (cami), geamie, moschee, lacas de inchi- ciftlic) : se numea si cift. nAciune la musulmani. elohodar (gukadar), slujitor la Palat, agent, djemaat (cemaat), adunare, multime, comuni Insarcinat cu afaceri (la Serai, la viziri tate, enoriasi, companie, regiment. etc.); cel care seingrijea de garderoba djemazi-ul-ahir (cemaziyel-alur), a sasea lung sultanului, vizirului, domnilor romani etc. musulmanA ; djemazi II (guka = postav). djemazi- ul -evvel(cemaziyel-evuel),a cincea cizyedar, vezi giziedar. lung musulmana ; djemazi I.

331 www.dacoromanica.ro djemahlr (cemahir), p1. de la djumhur (cum- garib yigit, viteaz strain", categorie to oastea hur),v republici, comunitati. otomana formate (la Inceput) din musul- don yam, seu. mani neturci, pribeag. gaza, razboi stint, purtat de musulmani contra crestinilor si ereticilor musulmani. Eflak tuzu,sare valaha, sare extrasa din gazi, luptator pentru credinta island* vi- Tara Romaneasca. teaz, erou, Invingator. ehl-i trz, posesori de cinste" ; cinstiti. geamle (cami); vezi djami. ehl-i-orf, pazitorii ordinii (obiceiului sau legii); gehegl (cebeci),cuirasier,ostas In armuri, slujbasi. corp de oaste cu misiunea transportului armelor si munitiilor de razboi. eici, sol, trimis, ambasador, intermediar, nego- gebell (cebeli), gebeliu, ostas In armuri, paj ciator (rom. elciu). Inarmat. EI -Hadj, hadji, hagiu, persoana care a mers gelep(celep), negustor de oi, de vite etc. In pelerinaj la Mecca si Medina. gerahor, vezi cerahor. El-muzaffer dalma, mereu biruitor, vesnic In- geelt akeesl, bani de trecere", taxa de trece- vingator, vesnic biruitor, formula diplo- re" (prin vaduri etc.). matica folosita la monogramele sultanilorghecet (gegit), trecatoare, vad, loc de trecere. turci, numite tugra. ghedikll(gedikli),titlumilitar,slujbas In emin, intendent, administrator ;sigur, sigu- Serai, cu anumite venituri din aparatul ranta, de Incredere, onest. central. emin de sehehl (iskele emini), intendent de ghlaur (gdour), forma populara din kiafir schela,capetenie de port. (kdfir, pl, kiiffar), pentru a-i desemna pe emir at emirilor (mir-i-miran, persan.), bei- nemusulmani(crestini etc.). lerbei (beylerbeyi), guvernator de provincie gialze (djaize, caize, pl. djeuaiz, cevaiz), dar (Beylerbeylik). facut de subalterni la numirea In functii ; emir - Ill - Ilmera,vezi emir at emirilor. domnii roman dadeau giaizele sultanului, Enderun-1 HtImayun agavatt,agalele hare- marilor vizirisi altor dregatori otomani, mului Imparatesc ; eunuci. la instalarea lor ; dar, binefacere, favoa- re. erbalm time, stapin de timar, posesor degizia (cizge), capitatie, dare anuall data de feuds numita timar, timariot ; vezi sipahi. locuitorii nemusulmani ai unui stat mu- eren (pl. erenler), om Intelept, virtuos, dint, sulman ;In Imperiul otoman a capatat persoanit simple/ si de bunacredinta, ostas, acela.si sens cu tributul, numit si haraci pazitor de cetate. (haradj, harac). eslr, prizonier, prins, rob. gizledar (cizyedar), stringator de gizia (capi- essedi, moneda cu efigia : leu ; leonin, leones tatie = haraci = tribut). (Indeosebi monede olandeze si austriece). gulam, tinar, sclav ttnar, slujbas. evahlr (evalur), sfirsit, spresfirsit, ultimagurre, prima zi a lunii, Inceput. parte, ultima decade a unei luni, ultimagurus (din germ. Groschen), grog, moneda parte a unui an, secol etc. otomana, piastru. evall, Inceput, pe la Inceput, perioada inau- gftherelle, salpetru, silitra. gurala, prima decade a unei luni, Inceputul admrlik,vama, taxa vamala. unui an, secol etc. gdmruk malt, avutie obtinuta din venituri evaslt (coast°, mijloc, spre mijloc, partea de vamale, bard din vama, avutia vamii. mijloc, perioada intermediara, a doua de- cadi a unei luni, spre mijlocul unui an, secol etc. habbe, graunte, obol, nirnic. evkai, pl. din vakf (oakuf, vaktf). hadji, vezi El-Hadj. hakan, denumire data suveranilor turci In vechime ; sinonim cu kagan; s-a transmis farz, Indatorire absolute, obligatie, precept si sultanilor otomani. religiosprescrispentrumusulmani. hakant (hdkant), Imparatesc (de la hakan, fermanll (fermanit), negustor otoman auto- Imparat, monarh, suveran). rizat prin firmanse/practice negot In hakim, stapInitor, monarh, suveran, principe, ladle romane sau in alteparti. guvernator, judecator ; uneori acest titlu fetva, sentinta juridico-religioasa bazata pe se acorda si domnilor roman, dar Indeosebi legea musulmani serial; raspuns la o con- principilor. Transilvaniei. sultatie juridica (dat de muftiu). hakk, adevir, unul din atributele divinitatii filorl,florin, monedi europeana (olandeza, (Allah). austriaca etc.), ducat. halite, urmas, succesorii lui Mahomed, calif, finnan ( ferman), porunca emisa In numele scrib In cancelariile Portii otomane, comis, sultanului otoman (din cancelaria marelui lucrator. initiat(calla),In opozitie cu vizir sau de catre alte autoritati superioare ucenic. turcesti), purtlnd monograma sultanului. balk, popor, populatie, multime, oaste, ostasi.

332 www.dacoromanica.ro han, titlucare seclasuveranilor turd $i hnsrevane, imparAtesc. tAtari ;s-a Incetatenit mai cu seama In hankar (cit. lainkiar) ; vezi hudavendighiar. cazul suveranilor Crimeii. huktim (hukm), porunca, hotarlre, sentinta, haraba, vezi araba. firman. harmer, stringator de haraci (tribut = gizia Wive, El, Allah. formula diplomatica In docu- = capitatie). mente turco-osmane ; formula de invocaeo haradjgfizar (karacgliztir), cei ce platen ha- (inoocatio). raci", tributari. haramin (arami), hot de codru, raufacator, lamac, vezi yamak. haiduc, ceata care jefuia. 'erne (yarhk), porunca etnisA indeosebi de harldj ez defter (hdric ez defter), in afara hanii Crimeii, In sensul de firman, veil $i condicii", se referea la locuitori ramasi Yarhk. neinregistrati la conscriptii. Ibn (bin, tbn), fiul lui (arab.). haseki, titlu in organizarea militara otomana ; leaked (genigeri), oaste noun, oaste perma- sfetnic; ostas in garda Seraiului ;hasekt- nentsInfiintatape vremea sultanului sultan, favorita padisahului (rom. hasechiu). Murad I (prin 1362), elementele recruttn- haseklyan (p1. persan din haseki), corp de du-se din rindurile anumitor popoare cres- ostasi si ofiteri din garda Seraiului etc. ; tine $i cu anumite conditii, dar nu si din vezi haseki. tarile romane, cu exceptia robilor de rAzboi, bass, feuds cu un venit anual de peste 100 000 care puteau fi de la toate popoarele cres- aspri. Era de trei categorii :1) Hass-i- tine ; a fost desfiintata In 1826 de sultanul hiimagun, In sensul de feud& ImpArateasca, Mahmud al II-lea. apartinind familiei imperiale, 2) Hass-i- leniceri-agast, (genigeri agast), aga de ieniceri, viizera,feude vizirale,3)Hass-i-iimera. capetenia oastei de ieniceri. feude emirale, apartinind capeteniilor mai ihtilal (cit.ildileal), revoltA, tulburare, ras- mid cleat vizirii. coala, revolutie. Kassa-kasapbasi, casapba.iul Curtii imperiale ihzar, a face sa fie prezent" (undeva, pentru otomane. ceva), mai cu seama pentru princini de hass-i-hamayun, vezi hass. judecata ; se refers Indeosebi la locuitorii hatt-r-humaiun(haft-i-hiimayun), autograf Moldovei $i Tarii Romanesti care, adeseori, imparatesc, scrisul Imparatesc, textul ce se trebuiau sa se prezinte la cadiii de Giurgiu, trecea in numele sultanului In fruntea unor Braila etc., pentru rezolvarea proceselor. firmane sau a altor documente importante ; (lam (t'Ift), act de Instiintare,informare se referA $i la rezolutillescrise de sultanii dat de cadiu pentru o pricina oarecare, Insisi pe documentele prezentate de marele raport. vizir sau de ceilalti demnitari ;categoric Iltizam, arendare (a unui venit etc.). important&din documentele turcesti ;se Infant, bunastare, propasire, cask de bine- numeau sihalt -i-,serif (rom. hatiserif sau facere, azil. hatihumaiun), diploma imperiale. trade, vointa, decret, porunca, ordin, vointa hatt-i-serif, scris ilustru, vezi hatt-i-humalun. ImparAteasca", firman (rom. iradea). havale, insArcinare, povarA, misiune, obligatie iseviyye, de credinta lui iisus (Isa), lumea (ce se trecea pe seama altcuiva) ; sarcini cresting. economico-financiare ce se transferau pe Lskele, schela, port. seama tarilor romane, cheltuielilecores- iskele eminlerl, intendentii de schele, cape- punzatoare scazIndu-se din suma totals tenii peste porturi, vamesi de schele. a tributului (haraci, gizia) ; se folosea de Islam, religia musulmana sau mahomedana, obicei In expresia a face havalea". initiata de Mahomed (Muhammed); isla- havass-l-htimayun (pl. de la hass-i-hiimagun), mism, lumea islamicA sau musulmanA. vezi hass. ispenge (ispendje, ispence), o cincime", dare hazine, vistierie, tezaur, comoara ;hazine-i- platita sub acest nume de crestinii din amire, vistieria Imparateasca. Imperiul otoman, to schimbul slobozeniei hemsehri (hewer°,concetatean,compa- for (de robie) ; dare pentru robi. triot. Isti'dad, talent, virtute,dispozitie naturals hisar erenleri, ostasi de cetate, pazitori de (predispozitie), pricepere, rAzboinic. cetate. 4 erlerl, oameni de treaba, slujbasi, capetenii hodja (rom. hogea), dascal, profesor, predicator sau dregatori mai marunti ;oameni ai (la moschei), carturar, scrib. slujbei. hoget (hiiccel), dovada, act emis de judecAtori musulmani (kadi), avind caracterul unei sentinte ; se folosea in procesesi In alte kadirga (dingr. catergon),galera mare (un litigii. gen de corabie). Hudavendighlar (Hudavendigdr), Imparat, su- 'Lad', vei cadiu. veran, monarh ; supranume dat si sulta- kaime, scrisoare, depesa, monecla echivalind nilor turci. . cu un poi", scoasa in Imperiul otoman Hundeghtar (Hundegdr), vezi Hudavendlghlar. Insec.al XIX-lea. husrev, monarh, Imparat, suveran. kalaras, cAlaras.

333 www.dacoromanica.ro Kalem (gr. calamos), creion, panA de scris,kuloglan, fiu de supus", o categorie de oaste cancelarie, birou de administratie. formats din urmasii ienicerilor ; osta§ nou kalgay, vezi calgal. de ienicer. kantar, unitate de masurA pentru greutati ; kusur, lipsa, gresealA, abatere, meteahnA, de- cca 44 ocale (58,500 kg). fect, rest, lipsa in indeplinirea unei inda- kapudan, vezi capudan. toriri, cusur. kapu kaki, oastea de Poarta, suite, oastea Millar, pl. din kiattr(kdtir); vezi ghlaur. de sub comanda unei capetenii. karkci-ba§1(kiirkgii-bapt), starostele blAna- kapu kulu, slujitori de la Poarta, oastea de rilor sau cojocarilor. ieniceri vezi si kapu balks. kara gurus, gurus negru", monedli austriacA. laz, populatie din nord-estul Anatoliei. kasap, macelar (vezi easap). lefegI (united), osta§ cu sofa (leaftt), merce- kayid, vezi mild. nar, functionar. kaylk,barcA, iota, luntre. leb, polon, Polonia(Lehistan). kefalet, chefilie, chezasie, garantie, imputer- le'In(le'tn), afurisit, blestemat, diavol. nicire. levend, ostas voluntar, trupe de marina sau kefil, chefil, chezas, garant. ostasi de la garnizoane de cetAti, voinic, kesim, tAiere", forma, pret fix, arendd, per- viteaz, -briar cuinfilti§are cavalereasca. ches, onorariu, obligatie. Ilva,imitate administrativ-militarA numita ke§i§, calugar crestin. si sangeac (sandjak, sancak, de la steag); kethuda, intendent, seful unei corporatii ; in subdiviziune a unei provincii marl. slujba dregAtorilor otomani. Sinonim cu chehaia(kehaga sau kdhga).51domnii Maden Kalemi, Cancelaria minelor ;Cance- romAni aveau la Poarta reprezentanti care larie pentru stabilirea anumitor venituri se numeau capuchethuda (kapukethuda) (mine, tributul din tarile romdne, capi- sau capuchehaia(kapukehaya). tatia tiganilor, tutun, hash §.a.). Se numea kethuda yerlerl, capetenil militare (In provinci- si Maden Mukataast Kalemi. ile otomane). mahlfit, amestecat, combinat. klse (kese), punga, sums de 500 gurusi (pias- mahzar, petitie sau jalba (de obicei colectiva) ; tri). vezi si arzumahzar, arz. kitabet etmek, a face pe diacul (pe scribul), mal, avere, avutie, marts, bogatie, bani; tri- epistolar, secretar; a lnregistra. but. malikiane(malikdne),posesiune, stapinire, kIptiyan clzyesl, capitatiatiganilor, tribut feuds viagera (un tip de stapinire funciara datde tigani. in Imperiul otoman). ks§lak resmi, dare pentru iernare (se dadeamal-I maktua, avutia stability sau fixate, pentru vite, of etc.). se referA la :dare, haraci (tribut, gizia). kl§lak, cislA, loc de iernare, iernatec, tabard maliye, financier,chestiunibanesti,insti- de lama (pentru oaste), constructli pentru tutie financiarA. adapostul vitelor In timpul iernii, cazarma, matem, doliu, prin extindere: inmormintam mosie (kipla). matrabaz (matrapaz), traficant, contraban- Jaye, vezi vekiye. dist, negustor Inselator. kizilba§, cap rosu", secta religioasa conside-medjlis (meclis), reuniune, adunare, tribunal, rata erezie (predominantil in Persia), §iit. consiliu, slat, societate (adunare de oa- konak, conac, loc de comilcire, casa de innop- meni). tare, resedinta, cantonament, casA mare, (meclis-i per') adunare conform distanta parcursa fntr-o zi. principulor periatului", Intrunire /a judeca- koyun hakkl, dare pentru oi", taxi pentru torie (pentru proces), judecata. oi, oierit. medrese, locul unde se precla lectie", local kral, cral, crai, principe, rege, Imparat(se de culture, scoalA, seminar (mahomedan). atribuia suveranilor popoarelor crestine). mektubi (mektubf), grfnatic, scrib, secretar (pentru corespondentA). krallee, principesA,regina. mektup, scrisoare, depesa ; sinonim cu kaime. kral-oglu (Kral-oalu), fiu de crai" sau demenzil, p1.din menzil. principe" ; asa a fost numit de turci Inde- menzil, loc de descindere, hank popes, drumul osebi loan Sigismund Zapolya, principele dintre douft localitAti,distanta de o zi Transilvaniei, in sensul de fiul lui Zapo- de mers, casa, locuinty,casA de poste. Iya". mesacid, p1. din mescid. kul, rob, supus ;denumire folositA in izvoare meseld (rom. mecet), Lficas de rugaciune la otomane pentru a-i desemna pe locuitorii musulmani ; moschee (mai mica, de car- imperiului. tier). kulgonderfib,trimitind robi", In sensul demetrlike, ceea ce este parAsit", lAsat, aban-

trimitind supusi, respectiv, oameni de. donat, obiecte Mate de cineva la moarte, vaza. mostenire. kullarim, robiimei,supusii mei,slujbasii me§ta, loc de lernare, earlier militar (pentru mei. iarnA).

334 www.dacoromanica.ro mevlana(mevld), titlul ce se de unor cartu- mutesellim( mutesellim), titlu care se dadea ran musulmani, cadiu de seams; mon- In Imperiul otomanvice-guvernatorilor, senior, amic, Insotitor. caitnacam guverna de obicei in numele mlr(prescurtaredeinemir),principe, pasalelor (In orase sau districte) ; cel con- capetenie, comandant. vertit la Islamism. mirahor, capetenia Ingrijitorilor de la staulele madden's, cel care di lectii", dascdl, profesor Imparatesti(rom. imbrohor, deriva din (de teologie) ; titlul unui grad la carturarii emir-i-ahur). musulmani numiti ulema (Invatati). marl,tezaur public, stat, fisc. nattfettls, inspector, controlor. mir-i liva(mtr-iliva),denumire persana millilmmat, lucruri necesare, afaceri impor- pentru sangeacbei(mirliva). tante, munitii, furnituri. mfr-i-miran, denumire persana pentrubei- mintezim, arendas, fermier. lerbei, guvernator de provincie (vezisi mtirted, renegat. emir al emirilor). mdtegallibe (pl. de la mittegalllb), uzurpator, mtrza( mirza), capetenie, notabil la Mari a buziv. (rom. mtrzac); mirza (mirzade) titlu de mdtesellimlik, salutare,convertirelaisla- noblete la persani, la tatari. mism, functia de vice-guvernator ;vezi : molla, initiat in teologia musulmani, carturar mutesellim. de culture religioasa, mare cadiu. mdtevelli, intendent de fundatii pioase numite muahede-t-httmayun, conventieImpara- yak, (vakuj , vakif), epitrop. teascA, Intelegere, tratat, legamint. mavella,slujbas Insarcinat cu anchetarea di- muamele ye mubayaa etmek, a face schim- verselor cazuri. bud si cumparaturi" ; a face negot. mubataatil(mubagaaci),cumparator,achi- zitor (de zaherele etc.) ; cel care procura nadjdjar (naccar), ttmplar, dulgher, mester In marfuri prin cumparare (oi, vite, cereale tt mplarie. etc.). nafaka, cheltuieli pentru intretinere, mijloace muhasir, delegat, Imputernicit,comisar. de subsistenta, alimente. nauearrer(mukarrer), hotarit, stabilit, con- nahiye, regiune, tinut, comuna. firmat, sedere pe loc, darea pe care o da- nail), vicar, loctiitor de cadiu, uneorl sinonim dean domnii roman cane Poarta la pre- si cu cadiu (kadi),judecator musulman. lungirea domniei peste anii stabiliti (3 ani, name, scrisoare, carte (se foloseste de obicei 7 ani etc.). In cuvinte ca : fahname, kanunname, ahid- muftlu (miiftii), capetenie religioasa la musul- name etc. mani, omul legit, care drt fetva. name-l-humayun, scrisoare tmparateascit" ; muhafiz (muhafiz), cel care pazeste" ;co- vezi si name-l-serif. unei fortarete,guvernatorul name-i-serif, scrisoare ilustra", in sensul de mandantul fmparateasca" ;sinonim cu name-i-hu- unui oral fortificat. magun. muharrem, prima luny din anal musulman ;narh, dare fixa, taxa precise pentru produse nume propriu. de vinzare (rom. nart). muhtekir,acaparator, uzurpator, Inselator. narh-t-ruzI,pretul zilei", pretul fixat pentru muhurdar (mithiirdar), purtatorul sigiliului, o anumita perioadA, pretul curent, mer- secretarul particularal unui vizir etc ; curial. navlu (din naulis), pret de transport pe mare, cel care apnea sigiliul viziral. cost. muhzlr (mulystr), cel care aduce pe cinevanaztr (naztr),cel care supravegheaza,cel la fata locului (la judecatil etc.), aprod. care se uita Intr -o directie, supraveghetor, mukataa, arenda, ferma, mijloace de productie director, comandant de cetate, inspector, sau surse de venituri ale statului otoman minist ru. care puteau fi date In arencla peanumite nefer, om, individ, persoana, ostas. termene si cu anumite conditii. Nevruz, prima zi a primaverii la persani (21 martie) ;era socotita o zi de sarbatoare mukayese, comparatie,analogie, proportie, si la turd. apreciere (rom. mucaiesea) ; se folosea de nlf.an-i-htimayun,semnul Imparatesc" ; mo- obicei pentru sistemul de procurare de nograma sultanului (tugra). zaherele din Wile romaneInainte de nizam, ordine, aranjament, regula, regulament, Pacea de la Kticitik-Kainargi. Dupa 1774 asezamint, pravila (cu caracter laic), ar- s-aanulat,trecindu -seinliberalizarea math" organizata. comertului Principatelor romane cu Poarta, nttvvab, pl. din naib. mustahfiz, pazitor de cetate, aparator, rezer- n dzfil, descindere, popas, dare pentru popas, ntiziil-akcesi. vist. MIMIbargirt, cal de poste. muteferrica (muleferrika), divers, diferit, dis- Bann eminl, intendent de popas, cel ce se persat, garda imperials calare, ocate- ocupa deIndestularea anumitor locuri gorie privilegiata In Serai. fu vederea poposirli oastei etc.

335 www.dacoromanica.ro oca (vekiye, bye, okka), vezi vekiye. rencper (rencber), cel care sufera", gran ogeae (ocak), vatra, carnin, familie, dinastie, lucrator, muncitor, prin extindere : negus- corp de oaste organizataintr-un mod tor. special (de ex. ienicerimea). rik'a, tip de scris turcesc. ogeacile (ocaklik), bun pentru ogeac", lot derisalet, trimitere, solie, misiune, profetie. teren acordat unor categorii de ostasi oto- rogan-sade, grasime (topitA). . mani de la periferlile imperiului. ruk'a, scrisoare, bilet, depesa. olae (ulak), curler, mesager, postal. Rum, grec. ordie (ordu), oaste, armata ; de ad hoards.Rum bath, scris grecesc", scris in limba orta-eeans, ceausul unei ortale (regiment). greaca. osmani (osmant), osmanesc, otoman, referitor rasam, pl. din resim (resin), in sensul de dare, laImperiul otoman ;dupe numele lui impozit, taxa. Osman, intemeietorul statului otoman. ruzname defteri, condica-jurnal, cont curent, otlak, Joe pentru pasune,dare de pasunat condicd de venituri si cheltuieli zilnice. (otlak resmis.a.). otlak hakki, dreptul de pasunat", sinonim cu otlak resmi. safer, a doua tuna a anului musulman. otlak resmi, dare de pasunat" (otlak ve sag akce, aspru bun" (aflat In circulatie). mer'a resmi, dare de pasunat si de pasune). sahh, parafat, corectat ; semn de autentificare, ogir,vezi afar. de cerectare. sahib el-kitab, posesorul de carte", scrib, diac,secret ar. padisah, monarh, Imparat, suveran, titlu pur- sahib-idevlet,posesor defericire"(de tat si de sultanii otomani. putere); marii viziri otomani. papa, titlu militar dat unor categorii de dem-sahib-I sa'adet, posesor de fericire" ; marii nitari otomani, cum erau :vizirii, beiler- viziri otomani. bell s.a. sahib emldk, proprietati adevarate", averi pasayan, pl.persan din papa. legate. pence (pence), semnaturft cu acest nume, folo- saigi (sayzcz),numarator de oi, vite etc., sita de vizirii otomani ;avea forma de pentru taxare sau achizitionare (era omul palmft. stapinirii) ; negustor care cumpara oisi pefelzq (pefkef), dar oferit de slujbasi superi- vite la pret de mine. orilor for ; domnii roman dadeau perches sangeacbel(sancakbeyi),bei de sangeac sultanului si altor dregatori otomani. (sancak, steag, drapel, unitate adminis- pesin, bani datl in numerar, bani gate. trativ-militara de marimea until judet); peyam, scrisoare, depesa,noutate ;de aci vezi liva si mir-i liva. peyamber, peygamber, purtator de nou-Saray-i-Atik, VechiulSerai", fostul palat tate", profet. din zona unde se &la astazi Universitatea din Istanbul (vezi Saray-i-Djedid). Saray-i-Djedld(Saray-t-Cedid),Noul Se- raia(re'aya), poporul,supusii Imperiului rai". Se refers la Palatul Topkapu din otomancareplateaudaricatrestat Istanbul,spre deosebire de Sara-i-Alik, sau catre stapinii de feude etc., taranime, adica Vechiul Serai", situat in zona Uni- masele populare impuse la diferite dari, versitatii de azi din Istanbul. taxe etc. La Inceput se referea atit Insaved akcesi, bani de adapare", taxa pentru musulmani, cit si la crestini ;ulterior a adapat (vite, oi etc.). capatat un continut politic, referindu-se segban (seg, cline; ban, pazitor ; rom. seimen), numai la lumea neislamica din Imperiul pazitor de dine de vinatoare" ; denumire otoman, indeosebi in popoarele crestine data unor regimente (orta) din ienicerimea din Balcani. A avut si un sens adminis- otomana. Erau mai multe ortale:ciacirgii trativ, referindu-sela zonele ocupate de (calarcilar), vulturarii" ; dogangii (Do- turci din jurul unor cetati ca Giurgiu, gancilar)ingrijitorii de soimi ;sahingii Turnu, Braila, Hotin etc. (,Fahinciler) §oimarii ; sansongli(Sanson- ramazan, a noua luny din anul musulman. cilar Ingrilitorii de dini de vinatoare ; rebi-ul-ahir, a patra luna din anul musulman. turnagli( Turnacilar) ingrijitoriide rebl-ul-evvel, a treia luna din anul musulman. cocoa ; zagargil (Zagarcilar) Ingrijitorii reftie(reltiye),drept de export, taxa de de clini (:agar)Sa. plecare. selem Wives!, arvuna, bani dati cu anticipare regeb (receb), a §aptea tuna din anul musulman. (intr-o tranzactie), aconto. rels, ref, capitan (de corabie etc.),presedinte selb, ultima zi a unei luni. (de stat). sened, act, document, dovada, chitanta, polity, refs-efendl vezirefs-ill-kattab. diploma. rein -iii-ktittab, seful diacilor",seful cance- serdar, capetenie, comandant de osti (ieniceri lariei otomane privind relatiile cu alte etc.), mai ales in timpul expeditiilor mili- state ; ministru de externe ; se numea si tare. Cind era trimismarele vizir acesta relse/endi. se numea si serdar-I-ekrem (generalissim).

336 www.dacoromanica.ro serdengheelti (serdengecti), cel care lsi sacri- Sultanim, sultanul meu, stapinul meu (for- fice capul", categorie de oaste de sacri- mula folosita pentru sultan, mare vizir ficiu ;se recrutau din rindurile volunta- sau alti dregAtori de seams). rilor In momente dificile de lupta, de asediu suret, copie, pozA, figura, text. etc., cu mArirea soldelor si cu alte avan- surguel(surguc),egretA, smoc de pene, taje. penaj, panA de pasareornatA cu pietre serhat, hotar, margine de Cara, frontiers. pretioase, purtatA de sultanii turd si de serkassaban (serkassdbdn), din ser(cap) uncle pasale. Se acorda si domnilor romAni §i kassaban (pl. persan din kasab), staros- ca Insemn de domnie. Se purta pe turban tele mAcelarilor ;sefulmacelarilor (din sau pe cAciula donmeasca. Istanbul). solos,un tip de scris In caractere arabe. serturnal (serlurna'i), cApetenia soimarilor, sonnet, obicei, regulA, legi prescrise de Coran vechiul sef al soimarilor ImpAratesti ;sipe care musulmanii le Indeplinesc In nonim cu turnagibasi(turnaczbafi)sau mod voluntar, urmIndu-1 pe Mahomed ; sahingibasi ($ahineibap). traditie, ortodoxie (drumul urmat de Ma- seyishane, case pentru rindasii ImpAratesti, homed). pentru Ingrijitori de cal ;adApost ;prin surekei, cel care minx turme de of sau cirezi extindere :cort. de vite, negustor de vite. sidjil (sicill), condica, registru, catastif. sikke-1 Efrenc-1 Mori, monede florini frin- cesti " (venetiene). Saban, a opta lunA din anul musulman. sllahsoran (pl. persan din silahfor), purtA- sahane (Olidne),ImparAtesc. tori de arme", spatari, armasi ; corp de sahinsah (fehin§ah), §ahul sahilor, ImpAratul garda din Serai. Imphatilor. sipahi, spahiu, cavaler ; denumire datA oastei salea (fayka), $alups, luntre mare. de cavalerie otomanA, formatA din douA Bart -t iltizam, conditie pentru arendare", con- categorii : 1) oaste permanents (cu soldA), ditia arendAril. 2) oaste de provincie, alcAtuitA din miciserhat (.5er'), legea musulmana, legislatia isla- feudali, posesori de feude, numite timar; micA (socotitA de origine divinA). vezi ehl-1 timar sitimariot. mein,asociat, cel ce se alAturA lntr-o actiune sipahi-oglant, flu de spahiu", urmasii osta- colectiva. silor de cavalerie de la Poarta numiti sevval, a zecea lunA din anul musulman. spahil, precum si ai micilor feudali cava- slit ($ri), partizan at sectei religioase isla- leri, posesori de feude numiti timarioti sau mice numitA .5ra, consideratA erezie ;se sipahil ;recrut de spahiu ;categoric de referA in partizanii califului Ali, ginerele easte otomana. profetului Mahomed ; cuprinde In genere lumea persanA. softa (sohla, sofu), cel care se initiazA In cul- shmlikl Wilde, In starea de acuma", acum, tura isiamica In cadrul institutiei medrese. solak, st1ngaci", corp de oaste din garda In prezent, In clipa de fats. sultanului, insotindu-1 ca pedestri In timpul alaiurilor ImparAtesti. spahi, vezi sipahi. tAbe serahu, sA-i fie farina curatA si parfu- matA" ; In sensul de sA-1 fie tArIna usoa- subasi (subap), In trecut capetenie de oaste", rA 1" (se spune din veneratie fatA de per- comandant de armatA ; pe vremea Imp e- soane de seams, decedate). riului otoman a cApAtat sensul de : cape- tabrir,lnscriere, inregistrare,recensAmint, tenie de district, comisar de politic sau conscriptie. primar de sat. tahsildar, incasator de dari, perceptor. subaslllk (subafilik), functia de subas1, slujbatahvil, dovadA, act, de lmprumut etc. de subast, Intindere teritoriala suprave-thin (tayin), ratie, portie (alimente) de anu- gheatA de un subasl. mita cantitate zilnicA (pl. ta'yinal). snleha (pl. din salih), virtuosi, piosi, capabili. taker, raport scris sau spus prin viu grai, sulhname, act de pace, tratat de pace. declaratie, relatare, notA. taraban, daraban, ostas de garda (In oastea sultan, print,printesA, (1si suverani turci romaneascA). schimbA sensul In fundie de numele pe tarabana agasi, aga de darabani", cApetenia care 11 Insoteste)Valide-Sultan era mama ostasilor de gardA (In oastea romaneascA); sultanului. DupA nume de femei are sensul vezi si taraban. de printesA (ex. Fatma-Sultan, printesaTarapana (rom.); vezi Darbhane-1-amIre. Fatma). DupA numele de bArbati capAtAtank -1 am (lartk-t dm), drum public, cale sensul de pint (ex.Selim-Sultan). publicA. Sultanat (Saltanat), ImpArAtie, monarhie, su-tas (ta#u), piatrA (cu piatrA); piatrA scum- veranitate,mAretie.Saltanat-t-Senigge, pa, piatrA pretioasa, periA. inalta ImpArAtie, una din denumirile Im- tasarruf,posesiune, stApinire, economic. periului otoman. tarn, ciumA, pest&

337 www.dacoromanica.ro tavgi (tam), mici dregatori locali, posesori flmera (pl. de la emir), capetenii, comandanti ; de feude mici, slujbas marunt. emiri. ta'ylnat (pl. de la Myth); vezi twin. gmera-l-Islam,emiriimusulmani, capetenii teberdar, purtittor de baltag", corp de oaste musulmane. din suita sultanului ; se numeau $i baltagii take!,boneta inalta de ienicerisialte categorii (ballad) ; halebardier. de osti ; se acorda si domnilor rombni ca temessilk, act, dovada, chitanta. Insemn de domnie. terakki, majorare, marire (solda etc.), avansare fistil acik, descoperit", unfel de luntre, (In grad), progres. salupa ; corabie neacoperita, bac. tereke, mostenire, avere ramasa la moartea cuiva, succesiune, recolta. van, guvernator generalalunei provincii Tersane.4-amire,amiralitateaImparateasca, (rom. valiu). arsenalul imparatesc (din Constantinopol). varaka, scrisoare, depesa. twherea, vezi tezkere. vasiyet, ultima dorinta, testament, recoman- tevattun ( tevettun), asezare, stabilire, actiunea de asezare Intr-o Ora. dare, slat. tezkere, vechil (vekil), loctiitor, reprezentant, Imputer- bilet,nota,permis,act,dovada, nicit, mandatar, substitut, ministru,va- memoriu (rom. tescherea). taf. timar, feuds aducind un venit anual pins lavekiye, okka, oca ;masura degreutate 20 000 de aspri (19 999aspri). Se acorda (1 260-1 291 gr). conditionat micilor feudali, cavaleri dinveled, fiul lui" ;sinonim cu zade,ibn provincii, care se numeau timarioti (ehl- (ibni, bin, oglu). i-limar, timar eri etc.). vesika, document, act. timarlot (timar eH), posesor de timar ;si- vilaiet(vilayet), provincie aflata sub guver- nonim cu sipahi (spahii de provincie), narea unui valiu (vali), provincie ; care alcatuiau oastea otomana de cava- aceasta denumire se &Idea celor trei tari lerie in provinciile Imperiului otoman. romanesti, avind $i sensul de tars ; sino- tonbaz (tombaz), ponton pentru construire nim cu eialet (eyalet). de,,poduri, pod de luntre. vIrgit, dare, impozit, taxa,onorarium ; avea tonyagi (donyaai), seu. $i sensul de tribut (haraci, gizia). toparabagi (loparabact), conducatorde car vizir (vezir), mare demnitar la turci si la cele- de tun, chesonar. lalte popoare islamice,ministru ;turcii dadeau acesttitlu $i unor demnitari : topel (tom), topciu, ostas tunar, artilerist. crestini, pentru a le preciza rangul. Vezir-i topuz, buzdugan, sceptru cu nestemate ;in- a'zam era marele vizir. El se numea $i Sadr- semn de domnie, acordat de Poarta dom- a'zam, Sahib-i-Devlet,Sadr-i-asaf ietc. nilor romani. volevodalic (voyuodalik), functia de voievod tugra (tura), monogratna sultanului, cuprin- (domn), teritoriu de tntinderea unei tari And numele, prenumele $i formula ;El- mai mici, voievozie, domnie. muzaffer daima, adica vesnic biruitoi".voyvoda, intendenti turci care administrau Tuna, denumirea turceasca a Dunarii. feudele unor dregatori din provinciile oto- turnagi (turnad), 5oimar, Ingrijitor de soimi. mane. O categorie de segbani (seimeni) din oastea otomana. Turna = cocor, dar se refers de obicei la 5oimari. Capetenia for se yamak, ostas recrut, persoana atasata (linga numea turnagibasi (turnad-bast). cineva). turnaglbagi (turnactbast), vezi serturnai. yarlik, prietenie, amicitie acte-porunci emise tutsak, retinut, prizonier, rob, prins. lndeosebi de haniiCrimeii.Se cunosc iarlicuri$i de la sultanii turci (de ex. Mehmed al II-lea Cuceritorul, 1451-1481). ubudle(ubudiye), supunere, ascultare, taxa yaylak (yayld), varatec, loc pentru a petrece de supunere. vara, pasunatul pe podis sau In munti ; ubudiyyet, vezi ubudie. sinonim cu yayld (podis). ubur, trecere. yedek, rezerva, rezervor, funia (lantul) de la ucret, plata, salariu. capast r u. ukma (pl.de ladlim), invatati,cd.rturari yeniveri ngast, aga de ieniceri, comandantul musulmani, doctori ai teologiei $i juris- ienicerilor. prudentei islamice, savant. . yilk, povara, greutate, sums de 100 000 de ulu suba§1, mare subasi, in sensul de capetenie aspri, responsabilitate, sarcina. de vaza. oldie (uliife), leafs, solda.' zalm, posesor de feuds numita zeamet (avea ulafeel, vezi lefegi. un venit anual Intre 20 000 100 000 de timenna (pl. de la emin), intendenti,adtninis: aspri) ; categorie de oaste 'otomana de pro- tratori. vincie mai de seams cleat timariotii.

338 www.dacoromanica.ro zablt, ofiter, capetenie militarA. zapt, stapinire, luare in stApinire, tinere in zabitan (zdbilan), pl. din zabit. friu (a unor rAufAcdtori etc.). zagargi (zagarcz), Ingrijitori de dint de vita- zarar -i kassablye, paguba mAcelarilor" ; dare toare numiti zagar; categorie de oaste de plAtitA pentru recuperarea pierderilor ma- ieniceri. CApetenia for se numea :zagar- celarilor. gibagi. zarika, un gen de luntre ; poste din slavul : zalhane, locul unde se taie vite, abator (var. zap- ruka. rom. : salhana, zahana s.a.). zehalr, pl. din zahire; vezi zaherea. zaherea (zahire), cereale, furniturile (cereale,zilhidjge (zilhicce), ultima lund a anului mu- oi, vite etc.) pe care le dAdeau Wile ro- sulman. mane Imperiului otoman fie in contulzilka'de, a unsprezecea tuna din anul musul- haraciului,fieinalteconditii, pentru man. aprovizionarea Constantinopolului §i a ce- zimmi, supus nemusulman al unui stat musul- tAtilor turcesti marginase. man. zapelu (zaptc1), cel care are obligatia de a luazira, unitate de mAsurA pentru lungimi ; veil In stApinire, cel ce tine In frlu (pe raufAcA- arsin (ar ?ln). tort etc.), ofiter, cdpetenie. zuama, pl. din zaim.

333 www.dacoromanica.ro INDICE

Abaza-Mehmed pap, vizir, beilerbei de Oceacov Ahmed, el-muhzir (aprod), martor, 263, 285. (Silistra), 160, 161. Ahmed, ibn Mehmed, din Rusciuc, martor, Abbas Celebi, 174. 284. Abdulbaki Osman, cadiu de Bender, 244. Ahmed Omer eland', din Giurgiu, 263. Abdul-Hamid I, sultan otoman (1774-1789), Ahmed pap, beilerbeiul Rumeliei, 53, 69 ; ,--, 291, 292. sangeacbei de Silistra, 148, 149 ; "-, vizir, Abdulkadir, cadiu de Braila, 244, 245. 177, 180. Ahmed Temesvari (din Timisoara), v. Temes- Abdulkerim, cadiu de Rusciuc, 257. vari-Ahmed. Abdul lab, mubasir, 204. Aldos (?), loc. in R. P. Bulgaria (azi Altos), Abdullah besa, binMehmed,dinySumni, 9, 37. martor, 241. Ainal (Aynal)-Ata, stint musulman, 23. Abdul lah Celebi, martor, 239. Akkerman (Cetatea Alba), 2, 9, 20, 21, 23, 25, Abdul lah pap, vizir, aga de ieniceri, beilerbei 27, 29, 65, 74, 76, 120, 130, 131, 139, 141, de Bosnia, 224. 147, 157, 159, 170-172, 272. Abdullah pap (Muhsinzade),marevizir Ak-Kilise (Biserica Alba), 86. (5aug. 19 dec. 1737), valiu de Rumelia, Ak-Su, v. Bug. muhaflz de Vidin, 231, 235, 242. Alaman, german", v. Austria (Imperiul aus- Abdul-Rahim efendl, 160. triac). Abdul-Samed eland', 160. Alba Bina, oral, 179. Ad (Ad), popor oriental distrus prin uraganAlbudesti (Rudest°, Albulelti, sat In Tara (dupa Coran), 5. Romaneasca, 266, 267. Adrian Rebowski (Adrian Roski), sol polon, Alep (Haleb), 16, 19, 47. 152. Aleksandrl, v. Alexandra. Adrianopol, v. Edirne. Alexandr (Aleksandre) Plaseczyinskl, sol po- Aga Matei, v. Matel Basarab. lon, 158. Agop, armean din Moldova, 252. Alexandr Trzebittski (Aleksander Terbinski), Agora, fiul lui Papanikola si irate cu Sterio, sol polon, 161. 236, 237. Alexandra (eel Mare), 4. Agr la(Eger, Egri, Er lau), oral In R. P.Alexandru alII-lea Mircea, domnul Tarii Ungarft, 155. Romanesti (mai 1574 sept. 1577), 130, 131, 135. Ahioll, loc. In R. P. Bulgaria, 37, 60. Alexandru Ipsilanti, domnul Tarii Rominesti Ahmed I, sultan otoman (1603-1617), 161, (sept. 1774 ian. 1782), 292. 171. AlexandraLapusneanu,domnul Moidovei Ahmed al III-lea, sultan otoman (1703-1730), (sept. 1552 18 nov. 1561 ; mart. 1564 197-199, 202-203, 206-208, 210, 213, mart. 1568), 30, 34-36, 38, 52, 54, 57, 59, 281, 283. 65, 72, 74, 81, 82, 87, 88, 118, 123. Ahmed, capugiba.i, 139 ; -- ceaus,84,85, AlexandruScarlet Ghiea,domnulTarii 127, 140 ; ---, din Rusciuc, negustor, 241 ; Rominesti (2 dec. 1766 17oct. 1768), -' martor, 174 ;,- ruda lui*eitanoglu 283. !Mihail Cantacuzino), 132, 137. Alexandra, scribulspatarului Iordache, 233. Ahmed aga, 236 ; "..,bin Ali, din Braila, Algeria (Cezair), 21. 241. All aga, mubasir, 167. Ahmed besa, din Rusciuc, 282. All bei, capugiba.i, 233 ;,--., ibn-i Sun'ullah, Ahmed bin Halll, bap, din Rusciuc, 263. din Tophane, martor, 189. Ahmed bin Hu.seln, cadiu de Rusciuc, 174. All bin Abdullah, supusul lui Haim efendi, Ahmed den& , fiul lui Mehmed, vechi1,266 ; martor, 236. ~ secretar, 243. All, 27 ; .---, cadiu (naib) de Giurgiu, 239 ;..... capugibasi, 136 ;,-... ceaus, 91, 142 ; ,-.., fatal Suveranii $i marii viziri au fost trecu%i lui Mustafa din Akkerman, 20 ;,---, zaim inaintea persoanelor cu nume identice. de Velestino( Velcetrin), 118, 120.

341 www.dacoromanica.ro All Celebi, locuitor din Giurgiu, 174. Bazargic (azi Tolbuhin), ora' in R. P. Bul- All pasa, v. Yeghen-Ali pap. garia, 149. All pap, vizir, 53 ; capudan (kapudan) la Bebek Ferencz(Ferenc), 64, 66. Dunare, 185-191. Bebek Gheorghe, 138. Aloisio Gritti, venetian in slujba Imperiului Bec, v. Viena. otoman, 16, 17. Belasevi, v. Bilasul, Amasia (Amasya), provincie In Anatolia, 29, Belgrad, 95, 106, 109, 124-126, 188, 191. 226. Bender, cetate,oral,caza, sangeac, 23, 82, Ambrogio, fiul dragomanului Venetiei la 99,102, 106, 130, 141,145, 157, 171, 172, PoartA, Andronachi Grillo, 175. 181, 218, 255, 271. Anastas, fiul lui Papanikola sifrate cu Bes (7), sat, 92. Sterio, 236, 237. Bilal, 115. Anatol!, Anatolia (Anadolu), 16, 19, 94, 142,Bilasut (Belasevi), sat in Tara Romaneasca, 146, 226, 253. 266, 267. Ana-Tuna,Dunarea-Mama", v. Dunarea-Birlad (Purlat), riu, 241. Mare. Blyikii-Ahmed aga, martor, 244, 245. Anderia, Andrela, Andrei Osieehl, sol polon Boeinski, polon, 129. la Poarta, 25. Bogdan, v. Moldova si Bogdan. Andrian Roski, v. Adrian Rebouski. Bogdan al III -leaeel Orb, domnul Moldovei Ankara, 172. (1504-1517), 53. Anton, fiul lui Stefan Matei, 256 ; omul domnului Moldovei, Vasile Lupu, Bogdan Liipusneanu, domnul Moldovei (1568- 173. 1572), 87, 88, 97-100, 102, 106, 107, 109, Arabia, 16, 19. 110, 118, 122, 123, 127, 129. Arad, oral, 58. Bogobna, din Bucuresti, 247. Ardeal (Erdel), v. Transilvania. Borild (Burila), sat din cazaua Carnet, 273. ArlIzade Ibrahim, martor, 239. Borvaleciki (7), v. Przewalski. Arsian, sangeacbei de Semendria, muhaflzBosnia, 51, 124, 146, 155. de Buda, 55, 56, 58. Bolos (probabil Bugaz), 9. Astrahan (Ejderhan, Hadjt-Tarhan), oral inBraila (lbrail), 32, 33, 37, 39, 57, 142-144, nord-vestul Mari! Caspice, 94. 194, 209, 216, 217, 220, 224, 240, 241, Austria (Nemce, Alaman, Imperiul austriac), 244, 254, 262, 268, 272, 276, 279, 288. 19, 26, 28, 58, 64, 68, 75, 78, 112, 127, Branicevo, loc. in Balcani, 12. 147, 242, 249, 265. Brankovan-oglu Kostantin, v. Brincoveanu, Azak, v. Azov. Constantin C. Azmaregli (probabil Zmaragda), fiica lui To- Branbovan-oglu Nikolaki,v.Brineoveanu, dorascu Paladi, 255. Nicolae C. Azov Azak, cetate in nord-estul Mari! Negre,Brasov, 17. 166, 173. Brineoveanu, Constantin C., boier muntean, 251,256 -258; ManolacheC.,boier muntean, 263, 285, 286 ; Nicolae C., Babadag, oral, 115, 217-222, 289. boier muntean, 282-286. Baba-Nall Djamil, cartier InGiurgiu, 174. Brineoveni, sat, 257. Bagdad,19. Bueurestl (BilicreM 152, 224, 233, 235-237, Babadlr Ghirai, hanul Crimeii (1638-1642), 239, 247, 251, 259, 263, 266, 282-286, 172, 173. 289. Baiazid al II-lea, sultan otoman (1481-1512), Buda (Budun, Budim), 10, 11, 13, 14, 16, 17, 115, 146. 26, 28, 55, 56, 58, 66, 67, 71, 96, 128, 146, Balibel,Yahya- pa)azade, sangeacbei de 155. Semendria, 6. Bug, 23. Bakkal-All, ibni Suleiman, negustor, 226. Bugeac (Bucak), 159, 171, 270. BalassaMelhiorsauMenyhart (Bala$ Bursa, oras in Anatolia, 2, 157, 172, 183. Altnhar), m. 1568, capetenia secuilor, par- Buzau (Buza), 17, 155. tizanul Austriei inTransilvania, 55, 56, Billbalzade Masan aga, martor, 268. 68. Balasa, fiicalui Constantin Brincoveanu, sotia lui Manolache Lambrino, 243. Calla (Kele), oras, 3, 81, 91. Balas-oglu (fiul lui Balas), v. Balassa Melhior. Camenila (Kamenige), 11, 13, 160. Baltaoglu Pin bei, 12. Carlomso, 266. Bana, cetate, 64, 68. Cartal (Kartal), 224. Banal Calota (Ban Galota), ban la Craiova, Casovia (Kw), azi KAU, loc. In 152. R. S. CehoslovacA, 118, 123, 128, 147, 150. Bar, oral, 147. Caldarus,C.Mdarnsani, sat lingA Suceava, 226. Bartinios, v. Partenie. Cdtldbuga (Kutlu-Buga), 9. Basaraba-oglu, v. Nicolae Basarab. Ceallakoglu(caylakogIu) Ahmed, corAbier, Bator' Istvan, v. Stefan BAthory. 219.

342 www.dacoromanica.ro Cehia, 242. Craiova (Kraoa), oras, 152, 225, 249, 261, Celebi -aga, alan de Rusciuc, 289. 273, 276, 277, 289. Celebi efendi, 160. Creta, insula In Mediterana, 259. Cenad, 79. Croatia, 19. Cerakse, v. Circazia. Cupa (Kupa), lac 9. Cernagodja, Cernauti, 211, 264. Carte, v. Istanbul. Cernet, caza In Banat, 273. cuhadji-Had ji, 24. Cernovi, v. Rusciuc (Ruscuk). gukadar-Husein efendi, martor, 239. Cetatea Alba, v. Akkerman. cnkadar- Mehmed aga, martor, 271. Cherevaser (?), 60. Chiarban, locuitor din Tara Romaneasca, 60. China (Kilt), 9, 21, 22, 57, 141, 159, 208, Damad-Mehmed pala, mare vizir (18 ian. 209, 272, 292. 23 dec. 1619), 156. Ciii§ingu, 248, 250. Davud, sangeacbei de Silistra, 139. Clop Ige (gopliice), Ciuburciu sau Ciubarciu, sat In U.R.S.S., 159. Davud-Pa§a, localitate linga Istanbul, 161, Cioran, 266, 267. 188. Cireazia (Cerakse) 94. Damase (.dam), 16, 19, 172. Cladova(Felh-ill -islam,Sedd-61-Islam),18, Degirmen Deresi, v. Girla Moril. 194, 209, 290. Deli Gol (sau Veli GOI?), v. Laeul Vail. Cluj, 14. Demur Kapu(Demir Kapt), v. Portile de Coada (Koda), boier muntean, 17. Fier. Conda, sotia lui Sterio, boier din Bucuresti,Der Devlet (Poarta Imparatiei), v. Istanbul. 236,237. Dervi§, sangeacbei de Pincota, 108. Constantin Brincoveanu, domnul Tarii Roma- Dest-i Klpeeak(Deft-iKipfak), 94. nesti (1688-1714), 185, 187-191, 196,Devlet Ghlral 1, harm] Crimeii (1551-1577), 200, 201, 243. 88, 90, 94, 103. Constantin Cantemlr, domnul Moldovei Dimitras, v. Dimitrie IViszniewleeki. (1685-1693), 184. Dimitra§eu, negustor din Tumarova, 210. Constantin, din Braila, 268 (Pentru urmasii DimitraseuRaeovita, vistier,martor, 285. lui,v.Petra, Gheorghe, Stefan, Popa, Dimitrasku, v. Dumltraseu (fiul lui Andiron). Vasil). DimItri Iskatar, negustor ardelean, 242. Constantin, fiul lui C. Brincoveanu, boier dinDimitrie Sturza, boier muntean, 285. Tara Romaneasca, 251, 256, 257, 258. Dimitrie Wiszniewleeki, pretendent la domnia Constantin, fiul lui Dimitrascu, martor, 236. Moldovei (1563), 53. Constantin, fiul lui Dimitri, martor, 236. Djabgun (?), sol tatar, 166. Constantin leremia 3lovila, domnul Moldovei Djafer(Ca'fer), 6. (dec. 1607 nov. 1611), 154. Djafer, beilerbeiul Timisoarei, 91. Constantin Mavrocordat, domn In Tara Ro- Djafer aga, martor, 263. maneasca (3sept. 13 oct.1730 ;13 Djafer bei, sangeacbeiul Silistrei, 74. oct. 1731 5 apr. 1733 ; 16 nov. 1735 Djan-Arslan Mirza, 250. 5 sept. 1741 ;itd. 1744 apr. 1748 ;8 Djanbek Ghlral, hanul Crimea (1610-1623 ; febr. 1756 aug. 1758; 5 inn. 1761 9 1624 ; 16271635), 156, 157, 158. mart. 1763) $i in Moldova (apr. 1733 Djani, tatal lui Laskaraki, 255. nov. 1735 ; sept. 1741 iul. 1743 ;apr. Djankerman,v. Oeeacov. 1748 aug. 1749 ; 18 iun. 4 dec. 1769), Djem, personaj legendar In Oriental musul- 215-219, 223. 224, 227, 228, 234, 235, man, 154. 237, 238, 240, 247, 258, 260, 262. Djerne§ (Cerne$), v. Cernet. Constantin (Ostrogski), nobil polon, 130, 131. Djezair, v. Algeria. Constantin Rail, Imputernicitul lui Constan- Djonle Arnautul, din Craiova, 249. Djora, v. Glum. tinBrincoveanu,189,191. Diarbekir, v. Diyarbakir. Constantin Soguna (Suguna sauaguna), ne- Dikilitas, 9. gustor ardelean, 242. Diyarbakir, ora' $i regiune In Anatolia, 16. Constantinopol, v. Istanbul. Dobriea, Dobrogea, 94, 157, 159, 170, 171, Constanta (Kostence), 33. 222. Cotofiineseul, Cotoffine§ti, sat in Tara Roma- Don (Ton), Don-Sui, 173. neasca, 266, 267. Dositel al II-lea Notara, patriarhul Ierusali- Crimeea (K,rim), 3, 11, 13, 82, 88, 90. 94,96, mului (1669-1707), 197. Dragonilr, spatar, boier muntean, 17. 106, 147, 156-159, 166, 172, 173, 269, Dubrovnik (Dubrovnic), v. Raguza. 270, 289. I)uca Panaiot, capitan, negustor austriac, 249. Crtm- Ghirai, v. Kirim-Ghiral. Dudescu Nieolae, boier muntean, logofat, mar- Crlstofor Bdthory, principele Transilvaniei tor, 239, 285. (1576-1581), 138, 145. Dutnitraseu, clucer, boier din Moldova, 166 ; Craeovia,"oras,' R. P. Polona, 11, 13. fiul lui Andiron, din Giurgiu, 232.

343 www.dacoromanica.ro Ihmarea ( Tuna), 17, 41, 46, 57, 60, 109, 110, Eyonasku, v. lonaseu (fiullui Alexandru 118, 141, 152, 155, 160, 178, 182, 186- Lapusneanu). 192, 194, 196, 199-201, 206, 208, 209, Eyulad, v. Vlad (Vintila de la Slatina). 214-216, 218-220, 222, 223, 229, 231, 234, 238, 240, 253, 259, 260, 262, 265, 275, 276, 287, 290, 292. Falk, scrib, 40. Duntirea-Mama (Ana-Tuna), "'unarm Mare, Falko, cretin din Craiova, 249. bratul mare a1 Dunarii, de 1a Silistra in Fariskol (?),vornic, martor, 285. aval, 292. Faztl-besa, besliu, 258. Busana (?), comuna, 138. Mehl, 269. Feludj, v. TIrgul de Floe'. Ferandus, v. Ferdinand de Austria. Ebubekir, arendas, 208 ;,...-,ceaus, 273. Ferandus-oglu,FiulluiFerdinand",v. Eeaterina, sora sotiei (Zmaranda) lui Laska- Maximilian (tmparatul Austriei). raki, 255. Ferdinand de Austria, rege al Ungariei (1526), Edirne, 2, 24, 97, 98, 121, 130, 149, 157, 172, Imparat al Austriei (1556-1564), 14, 17, 183, 192, 193, 195, 196, 199. 19, 26, 28, 53, 55, 56, 58, 64. Eflak, v.Tara Romineasea. Ferhad, 23 ; ,--, bei de Kilis, 108 ; .--, ceaul, 81. Efrem al11 -lea,patriarhul Ierusalimului Ferhad pasa, vizir, 53. (1766-1770), 281. Ferdinandus, v. Ferdinand de Austria. Egipt, 16, 19. Feth-ail-Islam, v. Ciadova. Elub (Egiib),pasa, beilerbei de ZulkadirieFetih Ghlral at II-lea, hanul Crimeti (1736- (Ziilkadirige), 152. 1737), 269. Ejderhan, v. Astrahan si Hadjt-Tarhan. Filordin, localitate ling* Vidin, 196. El-Hadj Ahmed,ceaus,mubasir,martor, FIntina tut Turban, 9. 189 ; ,--, niiziil-emini, 219, 220. Floci Folodj, v. TIrgul de Floe'. El-Hadj Ahmed efendi, martor, 285. Franelse I, regale Frantei (1515-1547), 17. El-Hadj Ali aga, aga de beslii din Moldova,Franfa, 14, 17. martor, 268 ; .--, martor, 271. Frenkistan, v. Europa. EI -Hadj Han basdefterdar, 215, 218. Fundeni, sat si molie, 266, 267. El-Hadj Hamid, martor, 263. El-Hadj Litwin, bin Salih, teberdar, martor, 236. Gabriel Bethlen (Bethlen Gabor), principele El-Hadj Ibrahim, basdefterdar, 209. Transilvaniei (1613-1629), 157. Ei -Hadj Ismail aga, mubasir, 233. Galata, v. Pera. El-Hadj Mehmed, aga de serdengheciti, 258 ;,--, Galati (Kalas), 57, 292. basdefterdar, 198. Galifia, 130. EI -Hadj Mehmed aga, bin Ahmed, teberdar Garamade Ahmed aga, aga de serdenghecitii si mubasir, 236. din Giurgiu, 239. El-Hadj Mustafa, aga de spahii, 221 ; --, mar- Garand v. Grind. tor, 174; -- ostas, 258. Gaspar Grattan', domn al Moldovei (febr. El-Hadj Mustafa elendi, ajutor de gramatic, 1619 sept. 1620), 156. 267. Gazl Ghirai al II-lea, hanul Crime!! (1596- El-Hadj Salim aga, martor, 271. 1608), 147. El-Hadjzade Ismail aga, locuitor la Tecuci, Germania, 64, 75. 241. Gheorghe, fiul lui Constantin, 268. Emanuel, v. Manole Giant-Runt. Gheorghe(Gorgi,Yorgt),omul domnului Eminek Mirza, capetenie tatara din Crimeea, 4. Moldovei, loan Vocia cel Viteaz (1572- Erdel, v. Transilvania. 1574), 107, 119, 122, 123. Erdel-Belgradt, Belgradul ardelenesc",v. Gheorghe Rakoezi 1, principele Transilvaniei Alba lulia. (1630-1648), 176. Ermln ( ?), trecatoare, 7. Gheorghe Illikoezi al II-lea, principele Tran- Esseid-Hasan, secretarul divanului Moldovei, silvaniei (1648-1660), 179. martor, 255. Ghlridi(Giridi) El-Hadj Ahmed, dasctilsi Esseid-Husein, secretar, 243. mtitevelli, 259. Esseid-llyas, cadiu de Giurgiu, 256. Giura, boier muntean, 17. Essetd-Mehmed, din Rusciuc (Ruscukt), 255; Giurgiu, 14, 39, 42, 43, 152, 174, 198, 204, -- cadiu de Balla, 241 ; .--, naib, martor, 217, 224, 232, 233, 237, 239, 247, 256, 255. 259, 262, 263, 266, 267, 283-286, 292. Esztergom(Estergon,Istirgom),orasIn Girls Morli, 23. R.P. Ungar*, 14. Gomel, oral, 177. Etam (Adam?), negustor decedat la Iasi, 268. Gorgi, v. Gheorghe. Europa, 14, 71. GrAmada, v. Garamade Ahmed aga. Evrenoslu,_urmasit lui Evrenos bei, 12. Grigoraseu, vataf, martor, 285.

344 www.dacoromanica.ro Grigore al II-lea Ghica, Grigore bei, domn alHizir,alaibeila Timisoara, 49; chehaia Moldovei (sept. 1726 apr.1733 ;oct. (kethuda), 79. 1739 sept. 1741) si al Wail RomanestiHmeinitki, Bogdan, hatman al Ucrainet, 178. (apr.1733 nov.1735 ;apr.1748 Hoarda de Aur, 3. au& 1752), 211, 214, 226-228, 249. Hodja-Mustafa efendi, aprod (muhzir), mar- Grigore al III-lea Ghica, domnul Moldovei tor, 239. (mart. 1764 ian. 1767 ;sept. 1774 Holovnik, v. Turnu . oct.1777) sial TArii Romanesti (oct. Horoji, v. Mikolaj Sienlawski. 1768 nov. 1769), 265, 284, 285, 289, Hosa, Hust ( Huszt), oral in R. P. Ungara, 291. 111, 147. Grigore,cAlugar,199 ;--mitropolitul Tara Hotin (Hotun), 99, 107, 120, 123, 130, 131, Romanesti, 285. 158, 163, 211, 218, 226, 227, 264. Grind, 19. Hrisant al II-lea Notara (Hrisantos), patriar- Gritti, v. Aloisio Gritti. hul Ierusalimului (1707-1731), 199, 203, Gyula, oral in R.P. UngarA, 48, 51, 79, 112, 207. 113. Hrisu, v. Hristu. Gyurko, crestin din Banat, islamizat sub nu- Hristo, v. Hrisant Notara. mete de Hurrem (?), fiul lui Popa Petre, 48. Hristo, fiul lui Iani, martor, 236. Hristu, 36. Husein, cadiu de Hirsova, 27 ; -- ceaus, 167, Hacak, v. Hateg. 268 ; ceaussimubasir, 214 ; zaim Radii (Rau), 273. din Giurgiu, 204. Hadji-Ahmed, corabier, 219. Husein (Hiisegin) aga, aga de beslii, 243 ; Hadii-All, bin Husein, martor, 236. halife-aga, martor, 268 ;negustor din Hadji-Hasan, ceaus, 86; - reis, din Rusciuc, Iasi,martor, 271 ; ceaus, mubasir, 283. 217. Husain bin Mustafa, din Rusciuc, martor, 268. Hadji-klamilzade( Ilaci-Kamilzade)Osman Husein, pap, 204 ; muhaftz la Oceacov, aga, martor, 244, 245. 172 ; zaim, 144. Radji-Koy, sat In sangeacul Amasya, 226. Htirrem (?), v. Gyurko. Hadji-Mustafa, locuitordinGiurgiu,174. Husrev (Hiisreo), aga, capugibasi, 100. Hadjiogiu-Bazail, v. Bazargie. Hilssam, cadiu de Caffa, 3. Hadji-Tarhan (Ejderhan), v. Astrahan. Hafiz-Ahmed, cadiu de Vidin, 258. Hafiz-Ahmed pap, la Dunare, 152. lacob Heraclid Despolui, domn al Moldovei Haireddin ( Barbaros Hagreddin pap), beiler- (1561-1563), 53. bei de Algeria, amiralul flotei otomane, 21. Jacob Wilamowski (Jakob Velamoviska), sol Haleb, v. Alep. polon la Poarta, 21. Halal bel, conscriptor, 91, 138. lacovacht, fiul lui Stefan, martor, 236. Hail beta, bin Ibrahim, martor, 241. lalomitaYalnovip), 169. Halil bin Mustafa, din Rusciuc ( Pus pklu), Ianacht, martor, 285 ; -- vistier in Moldova, martor, 268. 252. Hall! efendl, grAmatic, 285. Ian!, fiul lui Agora Papanikola, 236 ; ruda Hall! pasa ( Ivaz), mare vizir (12 dec. 1769 -- lui Mosail, 244, 245 ;,--.vistier, 60. 25 oct. 1770), 289. Ian! Cantacuzino-Seitanogiu (Segtanoulu), 60, Hain pap, valiu de Oceacov (Silistra), 168, 61, 62, 63. 270. Ianos, v. loan Zdpolya. Hain Pap Yurdu, Vatra lui Hail pasa", Ianusz Radziwill, marele hatman al Lituaniei. portiune de teren din sud-estul Moldovei A luat In casatorie (1645) pe Maria, fiica cedata tatarilor din Bugeac, 270. mai mare a lui Vasile Lupu, 175. Hamza, ceaus, 198 ; -- din Giurgiu, 44. lartamia (?) Vlad, martor, 285. Hamza be!, sangeacbei de Silistra, 106, 109, Iasi, 99, 244, 245, 255, 268, 276. 110, 120, 123. Iazlowiecki George, v. Jaziowleeky. Hasan, be! de Akkerman, 65, 74 ; beilerbei Ibrail, v. Braila. de Timisoara, 91 ; din Giurgiu, 44 ; Ibrahim I, sultan otoman (1640-1648), 170, muhaftz de Vidin, 196. 171,172,175, 188. Hasan bel, sangeacbei de Solnoc, 80. Ibrahim, talmaci, 94. Hasan Celebi, 46. Ibrahim aga, aga de ieniceri, 238, 240 ; fiul Hasan pap, beilerbeiul Rumeliei, 7. lui Hasan, chehaia, vechil,189, 191 ;.-.. Haskarlam (Halemharieh), 25. negustor, 254. Hasim efendi, 236. Ibrahim efendi, cadiu de Rusciuc, 256, 284 ; Rate% 17. Henri de Valois, regele Poloniei (mai 1573- gramatic si martor, 189. 1574), 130. Ibrahim ibn Ahmed, din Rusciuc, martor, 284. Hezargrad, oral, 60. Ibrahim Kirimi (Sipahi), negustor, 226. Hisar, cetate", 12. Ibrahim pasa (Damad), mare vizir (1718- Hirtava, Ilfrsova, 27, 32, 33, 37, 60, 115, 201. 1730), 208.

345 www.dacoromanica.ro legben (Yeuen)- All pasa, muhafiz de Vidin, Deulet),2,3,5-23, 25-29, 32-34, 273, 274, 276, 279, 280. 36-39, 41, 42, 53-56, 58-61, 64, 66-69, legbian bet (Yegdn Bey), 4. 75, 76, 82, 85, 88-98, 100-102, 103, lenachl, fiul lui Anastas, aga de dorobanti 107,111-113,116, 119,121,122, 125, (tarabana agast), martor, 268. 127,129-131,134, 136,137,140, 142, lemen (Yemen), 16. 143,145-147,149-165,167,168, 170- leremla Movila, domn al Moldovei (1595 - 172,175, 176,178-183,185,186, 191, mai 1600 ;sept. 1600-1606), 148, 150, 192,195, 197-208, 210,212,213, 218, 152, 154. 224,227-235,237, 238,240,242-244, Ierusalim (Kudits), 19, 192, 197, 199, 203, 247,249, 253,254, 258,259,261, 262, 207, 212, 230, 253, 281. 264,265, 270,272-277,279,281, 283, Iezerina, v. Vadul lezilor. 286,288, 289, 291, 292. liyas, cadiu de Giurgiu, 284, 285, 286. Istefan, v. Stefan. Imperiul otoman, 2, 3, 64, 227, 249, 265. Isterio, v. Sterio. Ineu (Yanova), 84. Istirgom, v. Esztergom. loan Sigismund Zapolya, principe al Transit- Istorinski, polon, 129. vaniei (1541-1572), 21, 28, 31, 38, 45, Ispanya, v. Spania. 55, 56, 58, 64, 66-71, 73-75 ; 89, 91-93, lunus, 12. 96, 99, 138. Iurgheel- Kerman, 9. loan VodaeelViteaz,domnulMoldovei lusuf( Yusuf),22 ; r.. capugibasi,195 ; (1572-1574),99-101,109-111,119, ceaus, 15 ; naib (cadiu) deGiurgiu, 122, 123, 129-132. 232, 233 ; omul lui Mustafa din Akker- loan Zamoyski, cancelar polon, 149. man, 20. loan Zapolya, voievod $i principe al Transil- luvanaki, v. Ionia (vladica). vaniei (1510-1526, 1526-1540), 14, 16, Iuvanis-Maria, v. loannis Maria-Malvezzi. 17, 19, 21, 28, 55, 56, 64, 96, 138. Izvanca, v. Zwancea. lonasen (Yuvanasku), 173 ; ~ fiul lui Alexan- dru Lapusneanu, 52. lonlea, Viadica din Moldova, 271. Jazlowieeky (Yazlocka) George, nobil polon, lordaehe, fiul lui martor, 236. voievod at Galitiei, 98, 130. lordaehe Magarodan, vistier, 285. Jegalia, Jigalia, sat (comunb), 292. Iorgachi, v. lordaehe, Jigmund, v.SigismundatIII-lea Wassa. losif, fiul lui Simion, martor, 236. Jiul, rtu, 18. Iran, 16, 19. Joannis Maria-Malvezzi, sol austriac la Poarta, Isa, cadiu de Braila, 268. 26. Isabella, sofia lui loan Zapolya, 26, 28, 96. Jul, v. Jiul. Isaecea (Isaka), 9, 46, 110, 118, 123, 210, 215-223, 290. Isakci (Isalccr), v. Isaeeea. Kalas, v. Galati. Isaveta, fiica lui Stefan Matei, 256, Kaienae, Felnae, 79. 257, 284. Kalender, kethuda, 104, 110. Iseogeanea ( Iskodjanka), sat In Tara Roma- Kamenidja, Kamenice, v. Camenita. masa, 266, 267. Kanisa, Kanizsa, oral (cetate) in R.P. Ungara, Iskender, 108. 155. lshak, ceaus, arendas, 208, 209. Kaplan Ghlrai al II-lea, hanul Crimeii (1770), Iskender, ceaus, 77, 88, 90. 289. Iskender pasa, 155. Kara-Bogdan, Bogdan cel Negru", v. Moldova Iskender , v. Alexandrueel $i Stefan eel Mare. Mare. Kara-Bulak (?), 9. Iskerlet-zade Constantin, v. Constantin Mavro- Kara-Deniz (Karadeniz), v. Marea Neagra. cordat. Kara-Eflak, Valahia Neagra", v.Oltenia. Iskerlet-zade Nikolay, v. Nieolae avroeordat. Karagiiz, intendent de Akkerman, 27. Iskodjanka, v. Iseogeanea. Karat -oglu(Mihaloglu?), Mebmed bet,7. Ismail, 292 ; ~ agaua bacanilor (9) din Mol- Karaman, Karamania, provincie in Anatolia, dova,255 ; cadiude Giurgiu,204 ; 19. secretar de divan al muhaflzului de Kara-Osman, aga, 225. Vidin, 225. Kartal, v. Cartal. Ismail, localitate la nord de Delta Dunarii, liasandra, sora sotiei lui Laskaraki, Zmaranda, 153, 219, 272. 255. Ismall-beizade (beyzade), scrib, 155. Kasim (Kasim), mirimiran (9), la Caffa, 94. Ismail besa, din Rusciuc, martor, 241. Kasim pasa, beilerbei de Buda, 26 ; beilerbei Istan, v. Stan (pircalab). de Timisoara, 31. Istanbul (Constantinopol, Kostantintyye, Poar- Kara, Kosova, v. Casovia. ta,ThaliaPoartd,Curie,InaltaCurie, Katana - Mebmed, reis, 217. Prag,Cuib,Islambol,Poartafericirii, Katerina, v. Eeaterina. Poarta fmpdrdfiet, Poarta Devletului, Der- Kefe, v. Calla.

346 www.dacoromanica.ro Keivan (Kegvan), ceaus, 129, 154. Lupul, v. Vasile Lupu. Ki li, v. China. Lupul (Luba), vataf in Vlasca, 239. Kills, regiune, oras, 108. Lutf I (LOW), scrib in sangeacul Silistra, 21. Kilburun, cetate In Crimeea, pc main! MArii Luvize, v. Aloisio Gritti. Negre, 171, 172. Luzadj, Lausitz (fr. Lusace), provincie, 19. Kirim-Sehri, v. So that. Kirim-Ghiral,hanulCrimeii(1758-1764), 270. Macar, v. Madjar. Kirk-Kilise (K,rkkilise), azi :Kirklareli, re- Maciova (Maciuh), v. Mudjevve $i Medjuh. giune si localitate in Turcia europeana, Milein, 46. 155. Madjar (Macar), v. Ungaria. Koda, v. Coada. Madjar-Istvan, rebel ardelean, 111. MahmudI,sultanotoman(1730-1754), Kodja Barbui, ban, fiul lui Preda Craiovescu, 212-216, 218-221, 223, 227-231, 234, boier din Oltenia, 17. 235, 237, 238, 240, 242, 247, 249, 253. Kodja-Kara-Todor, Kodja-Todor, logof A t, Mahmud, 115; ,--, ceaus, 28. boier, muntean, 17. Mahmud Celebi, defterdar otoman, 17. Kodjofanaskul, v. Cotofenesti. Mahmud pap, serdar in Dunare, 152. Kodim, Kodym, 23. Mahomed, v. Muhammed. Kolodj, v. Tirgul de Floci. Maicsimiliyanos, v. Maximilian. Kolos, v. Cluj. Mallg (9) Savo, supus otoman, 249. Kostantiniyye, v. Istanbul. Mangalia (Mankalya), 292. Kovila, Kovel, oras, 177. piano, fiullui Stefan Matei, din Koprilliizade Ahmed pap, muhafiz de Vidin, Rusciuc, 283. 261. Manol, boier muntean, 237. Kostence, v. Constanta. Manolache, fiul lui Stefan, martor, 236. Krako, v. Cracovia. Manolache, v. Manole Giani-Ruset. Kral-oglu, fin de crai", fiul principelui", Manolaehe, fratele Zmarandei (sotia lui Las- v. loan Sigismund Zapolya. karaki), 255. Kristof, v. Cristofor Bfithory. Manole (Emanuel) Giani-Ruset, caimacam In Kiidfis, v. lerusalim. Oltenia si domn al Tarii Romanesti (mai Kitlu-Buga, v. Catlabuga. 1770 oct. 1771), 289. Kilelek-Kainargi(Kiiciik-Kaynarca),locali- Marea Mediteranal (Akdeniz), 16. tate In R.P. Bulgaria, 291, 292. Marea NeagrA (Karadeniz), 16, 158, 159, 222. Kutahya, oral si regiune In Anatolia, 59. Maria, fiica lui Stefan Matei, 256, 284 ; ,--, fiica mai mare a lui Vasile Lupu, 175. Laeul Vail (Veil Gal sau Deli Gol?), 23, 27. Maria Thereza, impareiteasa Austriei (1740- Lambrino, (Larino) Manolache, fiul lui An- 1780), 242. dronache, boier muntean, 233, 236, 237, Marta, mama lui Osman, capuoglan islamizat, 243; ,--, Constantin, fiul lui Andronache, 92. spAtar, 243. Martin, tatal lui Osman, capuoglan islamizat, Larisa, v. Latisa (Letitia?). 92. Lasearaki (Laskaraki),fiullui Djani, din Martinuzzi Gheorghe, guvernator al Transit- Istanbul, 232, 254, 255. vaniei, 26. Laski (Lasku) Albert, nobil polon, 97, 130, Mataradji-zade Osman aga, martor, 241. 131. Mataranka, localitate in Rumelia, 235, 237. Latin-Stefan, v. Stefan, fiul lui Matei (Stefan MateiBasarab,domnulTariiRomanesti Matei). (1632-1654), 160, 164, 165,168, 169, Latisa (Letitia?), fiica lui loan din Rusciuc 173, 174, 176, 178, 180. $isotialui Stefan Matei (Latin), 256,Mate', fiul lui Stefan Matei, 256, 257, 284. 257, 284. Laz-Musa, ibn Emig, negustor, 226. Matias Moieska (Miensky), 25. Lapusna, 181. Matranka, v. Mataranka. Leh, v. Polonia. Alavrodi, pircalab la Tecuci, 241. Ligoniet (?), din Bucuresti, 247. Maximilian, tinpAratul Austriei (1564-1575), Ligor, v. Grigore (Grigorie). 58, 64, 75, 128. Ligor-bey, v. Grigore bel. Mecca (Mekke), oras in Arabia, loc. de pele- Ligorasku, v. Grigoraseu. rinaj pentru musulmani, 16, 19, 155. Linz (Ling), oras, 26. Medina (Medine), ora' In Arabia, venerat Lipova, 48, 49, 138. de musulmani, 16, 19, 155. Luba, v. Lupul. Medjuh, v. Mudjevve. Lupu, a mostenit averea lui Etam (Adam?), Mehmed al II-lea Fatih, sultan otoman (1451- 268. 1481), 1, 2, 3, 4, 5. Lupu, fiul lui Anastasa, boier moldovean,Mehmed al III-lea, sultan otoman (1595- pircAlab de Hotin, 227, 228, 244, 245. 1603), 147, 148, 150, 157.

347 www.dacoromanica.ro Mehmed al IV-lea, sultan otoman (1648-1687), Mikolaj Sieniawski, nobil polon, 20. 183, 192, 197, 199, 202, 203, 207, 210, 292. Miletios, v. Meletie. Mehmed, aga de silandari, 221 ; bei deMircea Ciobanul, domnul Tarn Romanesti Bosnia, 124 ; bei de Silistra, 25 ; (1545-1552 ;1553-1554; 1558-1559), cadiu de Bender, 255 ; -- cadiu de Braila ; 24, 35, 40. 241; cadiu de Giurgiu, 266; cadiu Mircea, fiul lui Mihnea cel , 8. de Nicopol, 189, 191 ; capugibasi, mu- Mir-i Venedik, v. AioisioGehl. baiaagi,204 ; ceaus,106,130,131 ; Mihrimah-Sultan,fiicasultanuluiSuleiman chehaiaua muhaflzului de Vidin, 251 ; Magnificul, 213. corAbier, 219 ; din Karahisar, ceaus, Moldova (Bogdan, Morovlahia, Kara-Bogdan), 221 ; fiul lui Mihaloglu Ali bei, pasa 1-5, 9, 11-15, 19-22, 28-30, 34-36, de Nicopol, 12 ; fiul islamizat al dom- 38, 46, 52-54, 57, 59, 65, 70,72, 73, nului Tarii Romanesti, Radu 74, 76, 77, 81-83, 85-88, 97-104, 106, 47 ; giziedar, 198 ; miiteferrika, 21 ; 107, 109-111, 118, 119, 122, 123, 127, ostas decetate,101 ; timariotin 129-137,139-144,146-148, 150, 152- Bosnia, 51 ; timariot la Silistra, 27. 173,175,177,178,181-184, 192, 197, Mehmed aga, casapbasi, 246 ; Kosludjan, 202,203,205,207,209-212, 218, 226- ibn Abdullah, ibn Abdulmennan, crestin 228,230, 241,244,245, 252, 253, 255, islamizat, 266, 267. 264,265,268-271,275, 276, 279, 281, Mehmed Beg,v. Mebmed al II-lea Fatih. 291, 292. Mehmed besa,fiullui Mustafa, iamac de Moldova-Veehe ( Mudova), 121. Bender, 271 ; ibni Ahmed, intendent, Mollusk', polon, 129. 226 ; N ibni Husein, negustor, 226. Molla-Feizullah(Fegzullah),cordbier,219. Mehmed bin Musa, supusul lui Ahmed aga, Molla-Iahia (Yahga), martor, 271. martor, 236. Molla-Mustafa, cornier, 219 ; ostas, 15, 258. Mehmed Celebi, martor, 174. Moravia, 19. Mehmed efendi, cadiu de Hotin, 264. Moris, v. Mures. Mehmed Emin, aian, divitdar, 208, 209 ; tiMorovlahia, Vlahia Neagra",v. Moldova. naztr (inspector) de vacifuri, 236. Mosail,fiulluiHirstodul,din Trapezunt Mehmed Emin efendi, martor, 263. (Trabzon), 244, 245; r. unchiul lui Pa- Mehmed Ghiral al II-lea, hanul Crimeii (1577- naiot Etam (Adam?), 268. 1584), 81. Mosal, cihodarul muhafizului de Vidin, 251. Mehmed pap, mare vizir (26 aug. 1717-Mosko (Mosko), Moscova, 10, 119, 166 (v. 10 mai 1718), 204. si Rusin). Mehmed pasa (Sokollu), v. Sokollu-Mehmed Movila Mare, 9. pap. Movila Neagrd, 9. Mehmed pap, muhaffz de Vidin, 288 ; vizir, MudJevve(Medjuh),satItnga Mataranka 53. (Matranka) din Rumelia, 235, 237. Mebmed Vehbi,divan-efendiinMoldova, Mudova, v. Moldova-Veche. 269 271. Muhammed (rom. Mahomed), profetul mu- Meletie, patriarhul Ierusalimului (1731-1737), sulmanilor, 169. 212. Muharrem, ceaus, 64. Mengli Ghiral, hanul Crimeii (1467-1474 ; Muharrem bel, conscriptor, 138. 1475-1476 ; 1478-1514), 3. Mukag, Munkdes, 147, 150. Mieolaj Ormianin, dragoman polon 21. Murad at II-lea, sultan otoman (1421-1451), Mihal Viteazul, domn al Tarii Romanesti 1, 2. (1593-1601), 147, 152. Murad al III -lea, sultan otoman (1574-1595), Mihail, fiul lui Obrascu, martor, 256, 257. 133-147, 150. Mihail (Mihal) Contacuzino (Seitanoglu, Seg- Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640), tanoglu), intendent la Ahioli, 60. 158, 161-163, 177. Mihail Movild, domn al Moldovei (14 sept.-Murad Han, v. Murad al II-lea, al III-lea si oct. 1607 ;nov.-dec. 1607), 154. al IV-lea. Mihail Raeoviiii, domn al Moldovei (1715-Murad, tdlmaci, 87, 90, 111, 112, 116, 117. 1726) si al Tarii Romanesti (oct. 1730 - Mures, Au, 7. oct. 1731 ;1741-1744), 202, 205, 229, Murkalab (?), 19. 231. Musa, 115. Mihal, v. Mihail. MustafaI,sultan otoman (1617-1618si Mihalachi, paharnic, martor, 285. 1622-1623), 157. Mihail, fiul lui Hristu, negustor ardelean, 242. Mustafa al II-lea, sultan otoman (1695-1703), Mihne, v. Mihnea Tureitul. 192, 195, 196, 212, 227, 228, 230, 237, Mihnea-oglu Mircea, v. Mircea, fiul lui Mihnea 249, 253. . Mustafa al III-lea, sultan otoman (1757-1774), Mihnea Tureitul, domn al Tarn Romanesti 258-260, 276, 279, 261, 262, 265, 272, (1577 -1583; 1585-1591), 135-137. 273, 275, 281, 283, 287-290. Mibu, logofat (in Moldova), 1. Mustafa, 7, 8. Mikola, v. Micolaj Ormianin. Mustafa aga, besliaga la Tecuci, 241.

348 www.dacoromanica.ro Mustafa bel, sangeacbei de Nicopol, 110. Osman al III-lea, sultan otoman (1754-1757), Mustafa, bin Abdullah, martor, 236 ; ---, bin 253. Musa, martor, 236; --, cadiu de Aidos (?), Osman aga, ibn Mahmud, martor, 244, 245; 9 ; .---, cadiu de Giurgiu, 174 ; ---, ceaus, 86, ---, mutesellim de Nicopol, 168. 102, 145 ; .--., reis-efendi (reis-iil-kiittab, Osman, v. Abdulbakl Osman. 1745),240;--,sangeacbeide Bender, Osman, capuoglan,islamizat,92 ; ,--, halife 145 ; --, turnagibasi, 238, 240. (calla),ibni Omer, cadiu, 226 ; ,---, san- Mustafa efendi, predicator (hatib) la Giurgiu, geacbei de Silistra, 22, 23. 174 ; ---, imam, martor,189 ;--, martor, Osman ibn Abbas bel, gelep, 226. 243. Ostorgom, v. Esztergom. Mustafa pasa, Kara-Mustafa, Kemankes, mare Ozu, v. Oceacov $i Nipru. vizir (1638-1644), 172. Mustafa pasa, beilerbei de Timisoara, 55, 56, 58, 70 ; ---, vizir, 53, 144, 154 ; ,---, vizir la Palade, capuchehaia al Moldovei la Poarta, Hotin, 211. 167. Mtistedam, ceaus, 42, 43. Paladi, boier batman, 246. Palaz Minhar, v. Balassa Afelhior (Menyhart). Panalot, fiul lui Etam (Adam?), 268 ; ---, ruda Nastas, v. Lupul Anastas (Anastasa). lui Mosail, 244, 245. Neagoe Basarab, domnulTarii Romanesti Panu, fiul fratelui lui Mosail, 244, 245. (1512-1521), 8, 12. Papanikola, tatal boierului Sterio, din Bucu- Nemce, v. Austria. resti, originar din satul Mudjevve (Medjuh), Nenisorl, 169. de ling Mataranka (Matranka), din Ru- Nester, v. Nistru. melia, 236, 237. Nicolae, pitar, muntean, 174. Partenie (Partintos), patriarhul Ierusalimului Nikolachi, v. BrIncoveanu, Nicolae C. (1737-1766), 230, 252. Nicolae Basarab, fiul lui Barbu Craiovescu, Partium, nord-vestul Transilvaniei, 176. nepotul lui Neagoe Basarab, 53. Pavia, fiul lui loan (Ivan), al treilea porter, Nicolae Brincoveanu, boier muntean, 282-285, martor, 268. 286. Patraseu eel Bun, domn al Tarii Romanesti Nicolae Mavroeordat, domnul Tarii Romanesti (1554-1557), 40. (1719-1730), 206, 209. Pees (Pecevi), orasinR.P.Ungara, 80 Nicopol(Nrabolu),6,17,23,25, 39,65, Pela, boier muntean (strb), 17. 104, 109, 110, 135, 168, 182, 189, 191, Penkler, Baron de, ambasadorul (internuntiul) 195, 198, 209, 213, 216, 218, 220, 223, Austriei la Poarta, 242, 249. 224, 235, 242, 262. Pent (Galata), cattier la Istanbul, 265. Nicoz(Nicuz)Mihail,negustorardelean Perasova, v. Brasov. (Austria), 242. Perot (?) Moguran, ban, martor, 285. Nikola Dudeskul, v. Dudeseu Nicolae. Persia, v. Iran. Nikolay veled Dudeskul, v. Dudescu Nicolae Pertev pasa, vizir, 53. Nistru (Nester, Turla), 11, 21, 23, 157, 159, Pesovskt (?), boier moldovean, 53. 160, 163, 170, 183, 242, 264. Petra, fiica lui Takfor $i sotia lui Constantin din Braila, 268. Petri, v. Petru. Oceaeov (Ozu, Djankerman), 20, 21, 23, 27, Petrikov si Petrokov, v. Piotrkow. 94, 139, 157, 158, 161, 167, 168, 170-172, Petru Aron, domnul Moldovei (1455-1457), 178, 240, 260, 275, 288, 292. 1, 2. Olon (?), evreu, 40. Petru eel 'Haar, domn al Tarii Romanesti Oltenia(Kara-Eflak), 257, 259-261, 273, (1559-1568),41,42,44,46, 60-63, 274, 276, 277, 279, 284, 289. 70, 80, 85, 89, 90. Omer (Omer), 273 ; ,--, ceaus, 234, 235 ;,--, Petru, fiul lui loan Voda cel Viteaz, 119; ,---, efendi, 160. fiul lui Manolachi, martor, 236 ; --- fratele Oradea (Varad), 138. lui Bogdan Lapusneanu, 122, 129. Orak, sat, 23. Petru Bares, domnul Moldovei (1527-1538 Ordubek (?), Ordumnek (A), 116, 117. si 1541-1546), 14, 15, 19. Orhel, 181. Petru Sehiopul, domn al Moldovei (1574- Orient (.dark), 142-144, 172. 1577 ; ian. 1578-nov. 1579 ; 1582-1591), Orsova, 7. 130, 132, 133, 135, 139, 140-142, 145. Orta-Madjar, Ungaria Centrals ",asa nu-Peyu, v. Peia. meau WITH Ungaria nord-estica (v. Unga-Pir-All, ceaus, 147, 148, 149. ria). Plotrkov (Petrikov, Petrokov), oral, 10, 11. Osman,emir, tntemeietorul dinastieioto- Piri, ceaus, 99 ; ,---. spahiu (sipahi), 4. mane (1284-1326), 167, 175, 177, 178,Pitesti (Pites), 17. 181. Pineota, cetate, 108. Osman al 11-lea, sultan otoman (1618-1622), Poarta, Poarta Devletului, v. Istanbul. 160. Polizu, fiul lui Joan, vechil, 256, 257.

349 www.dacoromanica.ro Po Ionia, 3, 10, 11, 13-15, 20-23, 25, 28-30, Samoran (?), sat in cazaua Hezargrad, 60. 54, 59, 65, 74, 76, 77, 87, 94, 96-99, Sarhan Beglie, v. Saruhanbeyli. 102, 106, 107, 109, 111, 118, 122, 123, Sart-Ibrahim pasa, vizir, muhafiz de Rusciuc, 127-131, 133, 134, 138, 145-150, 152, 289. 154-159, 161, 162, 166, 170-172, 175, Saruhanbeyll, localitate In R.P. Bulgaria, 1. 177, 183. Satu Mare (Sakmar), 70, 72, 74, 84, 176, 179. Popa-Petre, din sangeacul Lipova, 48. Savaran, Sawrau, 23. Popa-Vasil, fiul lui Constantin, din Braila, Scarlat Ghiea, domnul Tarii Romanesti (aug. 268. 1765-dec. 1766), 279. Popaz-oglu, portar, martor, 268. Scutari, v. lnsktidar. Port lie de Fier (Demir Kapu), Poarta de Fier Sebil-Husein, ceaus, 221. a Transilvaniei sau Portile de Fier de la Sect'', 12, 13, 14. Dun Are (Cazane), 146, 150. Secava, v. Suceava. Posha, v. Rust. Sedd-iil-Islam, v. Cladova. Pozota (Pozata, Buzonta, Puzonta), v. Puzata. Sedjova, v. Suceava. Pragul fericirii, v. Istanbul. Sefer, ceaus, 95, 98, 114,121. Pravadi (Pravadi), v. Provadia. Seid(Segyid)-Ahmed, corabier, 219. Pretwlez ? (Presvid), oras, 27. Seid ( Seygid)-Mah mud, aga turnagibasi Provadia, oral, 25, 60, 272. (serturnai), 276, 277, 279. Prewalski, nobil polon, 23. Sekermund, v. Sigismund I eel BatrIn (Iagello). Purlat, v. Blrlad, (riu). Sektilet, Sektillet, v. Seeui. Puzata (Pozata, Pozota, Buzonta,, Puzonta), Selim I, sultan otoman (1512-1521), 20, 22, sat, mosie in Tara RomAneasca, 266, 267. 25, 28, 29, 54, 59, 76. Selim al II-lea, sultan otoman (1566-1574), 87-132, 146. Raab (Yanikkale), cetate arsA", Ggor, Gran, Selim Han, v. Sellm I,Sellm al II-lea. cetate, 19. Selim GhiralalIII-lea,hanulCrimeii Raeoteseu Dumitralcu, boier muntean, 267. (1764-1767), 269. Radu Paisie (Radul), domn al Tarii Roma- Semendrla, 6, 124, 125. nesti (1535-1545), 18, 24, 47. Semud, popor oriental distrus, dupa traditia Radul, martor, 285. islamicii,prin uragan, 5. Raguza (Dubrounic, Dubrovnik), 265. Seradjiloglu All besa, martor, 239. Rahova, 220, 258. Serdarzade All aga, martor, 271. Ramazan, ostas de cetate, 101. Serdarzade All Celebi, martor, 255. Rasova, 290. Seredy Istvan, sol maghiar, 179. Reseva, v. Orsova. Severin v. Turnu Severin. Regeb,omulbeilerbciuluiTimisoarei, 45. Siavus aga, al doilea imbrohor, 168. Regeb aga, 164. Slavus pasa, 178 ; beilerbei de Rumelia, 104. Regeb pasa, caimacam la Poarta, 159. &bin, Sibiu, 12, 13. Ridvan, baltikbasi, 106. Sicizmund Augusto,v.Sigismund al 11-lea Ridvan aga, capugibasi al sangeacbeiului de August. Silistra, Ahmed pasa,149 ; trimis in Sicizmundus, Sicizmunduz, v. Sigismund. Ucraina, prin Moldova, 178. Sigismund I eel Batrin (lagello), regele Polo- Rizescu (Rizefku, Duzeqku), sat, mosie, 266. niei (1506-1548), 20-23. Roma, 249. Sigismund al 11 -lea August, regele Poloniei Rum, provincie in Anatolia, 19. (1548-1572), 25, 28, 29, 54, 59, 76, 77, Rumelia (Rumeli), partea europeanA a Im- 87, 90, 94, 96-101, 127, 131. periului otoman, 16, 19, 57, 69, 94, 104, Sigismund al III-lea Wassa, regele Poloniei 109, 155, 192, 197, 203, 206, 207, 212, (1587-1632), 146-148, 150, 152, 154- 218, 221-223, 230, 235, 237, 242, 245, 158, 161. 281, 292. Silistra (Sitislre), 21-23, 25, 27, 29, 44, 46, Basel= (Ruscuk), 39, 41, 168, 174, 195, 198, 50, 57, 65, 72, 74, 78, 82, 100, 101, 103, 201, 209, 213, 216, 220, 224, 241, 255-257, 106, 107, 109, 110, 118, 120, 123, 135, 262, 263, 282-284, 289. 139, 148, 149, 155, 157, 168, 182, 195, Rusla (Mosko, Rus), 94, 119, 166, 227, 291, 198, 201, 209, 214-216, 220, 235, 240, 292. 262, 272, 290, 292. Rustem pasa ( Rustem Pcqa), mare vizir oto- Slmion Movila, domn al Tarn RomAnesti man (1544-1553 si 1555-1561), 24, 26. (nov.1600-iul. 1601 ;nov.1601-iul. Ruxanda, fiica mai mica a lui Vasile Lupu, 1602),$ial Moldovei (iun. 1606-sept. 175. 1607), 152, 153, 154. Simun, v. Slmion Movila. Saftian, lac, 9. Shuns, bei de Gyula, 112 ; r., ceaus, 46,wche- Sahib Ghlral, calgai (?), 248. haia, 80. Sakci, v. Isaecea. Sipabi -Halil efendi, naib de Giurgiu ; r.. mar- Sakmar, v. Satu Mare. tor, gramatic, 263. Sallh efendi, hatib si martor, 174. Slatineanu Radneanu, comis, 283.

350 www.dacoromanica.ro Sofia, 69, 79, 242. Stefan cel Tinar, v. StefAnilli (Stefan). Sokollu-Mehmed pasa, mare vizir otoman Stefan, fiul lui Constantin, 268 ; fiul lui (1565-1579), 98, 130. Matei (LatinnFtefan Maid), arendas In So lhat, loc. In Crimeea, 4. Oltenia, ucis, 256, 257, 283. So bloc, v. Szolnoc. Stefan Racovilli, domn al TArii Romanesti Solomon, 4. (ian.1764-aug. 1765), 247, 265, 267, Solos (Szallos), 55, 56. 273, 276. Sota, v. Casovia. Stefan ItAzvan, domn al Moldovei (apr.- Spania (Ispanya), 17. aug. 1595), 148. Stan, p1rcalab, boier muntean, 17. Stefan Tomsa, domn al Moldovei (aug. 1563 - Stanislas GoIski, Stanislav Go lski, sot polon mart. 1564), 53, 54, 155. la PoartA, 147, 148. Stelani(A (Stefan, Istefan), domn at Moldovei Stanislav Konieepolski, hatman polon, 163. 1517-1527), 9-11, 13, 53. Stanislav Kornesboloski,v.StanislavKir. nieepolski. Star li-Krim, v. Solhat. Taht, loc. in Asia anterioara, resedinta Hoar- Sterio, fiul lui Papanikola, boier din Bucuresti, dei de Aur, 3, 4. 233, 236, 237. Tamaskar si Tamasvar, v. Timisoara. Subhi, reis, 217. Tanas,starosteleblAnarilor(Tara Roma- Sublima-Poarta, v. Istanbul. neasca), 251. Suceava, 20, 53, 226. Taragosta, v. TIrgoviste. Suedia, 147. Tasnad, Tasnad, loc. In nordul irransilvaniei, Suleiman (Sinew-Ilan) Magnifica!, sultan oto- 14. man (1520-1566), 12, 13, 15, 16, 19-25, Tecuci, 241. 28, 29, 31-46, 50, 52, 54-86, 94, 97,Tekfur-Gola, Tekirghiol, 37. 99, 100, 131, 138, 146, 148, 149, 158, Telhiselzade Abmed aga, bin Mustafa, martor, 160, 161, 163. 236. Suleiman at II-lea, sultan otoman (1687- Temesvari-Ahmed, cadiu, 267. 1691), 184, 188. Temli (?), fiul lui Anastas, fiul lui Papanikola, Suleiman, 160. 236, 237. Suleiman aga, 11 1nsoteste pe Manole Giant Teofil,fiul lui martor, 236. Ruset, 289. Tighina, v. Bender. Suleiman bin Abdul lah, martor, 268. Timisoara (Tama ,skar, Tammar), 28, 31, 45, Suleiman-Han,Suleiman -Sah,v.Suleiman 48, 49, 51, 55, 56, 58, 66, 67, 69, 70,. Magnifical. 72-75, 79, 82, 84, 85, 91, 93, 95, 105, 108, Suleiman, trimis otoman InPolonia, 54 ; 112-114, 116, 117, 121, 124-126, 138, ceaus, 64 ; cornier, 219. 146, 150, 155. Suleiman (Siileyman), v. Solomon. TIrgoviste, 6, 152, 168. Sun'i Celebi, 115. Tirgul de Floe', 40, 292. Szolnoc, Szolnok, 26, 80. Tokay, oral In R. P. UngarA, 66. Sfidjav, v. Suceava. Toma, fiul lui Petcu, martor, 256, 257. Tomarova (Tumarova), Reni, 210. Ton, v. Don. Sabi, gulam, 13. Trabzon, 141-144, 244, 245, 271. Sabin aga, ciohodar, 162, 163. Translivania (Erdel, Ardeal), 6,7, 11-14, Sam, v. Damase. 16, 17, 19, 21, 26, 28, 31, 35, 38, 45, Seib-Sivasi effendi, 160. 55-58, 64, 66-69, 71, 73, 75, 84, 89, Seitan-Ahmed, v. Ahmed, ruda lui Seitanoglu. 91-93, 95, 96, 103, 111-113, 116, 117, Seitanoglu Abmed, ceaus, talmaci, 140, 141. 128, 131, 134, 138, 145, 147, 150, 152, 156- Seitanoglu,v.Ian(CantacuzinosiMihail 159, 170, 172, 175, 176, 179, 183, 184. Cantacuzino. Trapezunt, v. Trabzon. Sirmerd (?), polon, 22. Tudosca, fiica boierului Costea Buciuc (Ba- Stria (Vilagos), 84. cioc) §i soda lui Vasile Lupu, 175. Sistov (azi Sviftov), oral In R.P.Bulgaria, Tumarova, v. Tomarova. 214, 220. Tuna, denumirea turceascAaDunArii,v. Sarnia,Sumni (azi Sumer?), oral in Dundrea. R. P. Bulgaria, 241. Tundja (?), comuna in sangeacul Lipova, 48. Stefan, v. Alexandra Lapusneana. Stefan (Iste(an), 54 ;name dat de turci Turgut, ceaus, 100. lui loan SigismundZapolya. Tuzla, v. Nistru. Stefan Bfithory, voievod (1571-1575), prin-Turnu , 6, 39. cipe at Transilvaniei (1575-1581)sirege Turnu Severin, 7. at Poloniei (1575-1586), 96, 99, 111-113,Turtucaia ( Tutrakan), 200, 201. 116, 117, 131, 134, 145. Tuzla, localitate ltngd Eforie-Sud, jud. Con- Stefan eel Mare, domn at Moldovei (1457- stanta, 292. 1504), 4. TOrkrnenoglu, cornier, 219.

351 www.dacoromanica.ro Tara lepasca, v. Polonta. Veil -Gol (Deli-Gol),v.LaculVali. Tara Romaneasca (Eflak), 6-9, 12, 17, 18, Venedik, v. Venetia. 24, 35, 39-42, 44, 46, 47, 50, 53, 60-63, Venedik beyi-oglu, v. AloisioGrill'. 70, 74, 80, 81, 85, 86, 89, 90, 92, 93, 107, Venetia (Venedik), 175, 265. 109, 131, 135-137, 140, 142-144, 146, Vidin, 7, 44, 65, 107, 109, 155, 196, 208, 209, 147, 150-152, 155, 157-162, 164, 165, 220, 225, 231, 235, 240, 242, 251, 258, 168-170, 172-176, 178, 180, 182, 183, 260, 261, 273, 274-277, 279, 288, 289. 185-192, 196-198, 200, 201, 203, 206-Vlena (Bec), 150. 209, 212-219, 223, 224, 229-240, 247, Vilago§, v. Stria. 249, 251, 253, 256, 258-263, 265-267, Virlapu, 267. 273-277, 279, 281-292. Vilcsan, v. Vislan (logofat, boier muntean), 17. Tara ruseasca, v. Rusia. Vlad Vintila (de laSlatina), domnul TArii Tara ungureasea, v. Ungar Ia. Romanesti (sept. 1532-iun. 1535), 17, 18. Tarigrad, v. Istanbul. Vladislav at IV-lea Wassa, regelePoloniei Tutora (copra), 149. (1632-1648), 161, 162, 170-172. Volcu DJanik, cretin din Craiova, 249.

Ucraina, 177. Ulapa, v. Vlapa. Wisnlowlecki, Mihail Korybut, regele Poloniei Ungar la, 7, 9-14, 16, 17, 19, 21, 127, 176, (1669-1673), 183. 182, 265. Ursul,capuchehaiaaldomnului Moldovei, martor, 226. Yanik, v. Raab. 1lrumbet-oglu, trib tatar din Bugeac, 269. Yazlocka, v. Jazlowiecky. Usturdja Dimitrasku, v. Dimitrie Sturza. Yent-Dervend, 2. Ongiiri, vechea denumire a oraplui Ankara, YerkOkii, v. Giurgiu. v. Ankara. Yurtaban, trib War din Bugeac, 159. Ungiirds, v. Ungaria. Yuvan, v. loan Voda eel Viteaz. I/sktidar, partea asiatica a oraplui Istanbul ; Yuvana0m, v. Ionapu. vechiul Scutari, 36.

Zemha, v. Zimnicea. Vadul lezilor, 9. Zevalia, v. Jegalla. Valahia-Neagra (Kara-Eflak), v. Oltenia. Zblerea, 8. Varna, 25, 37, 60. Zigmund Augusto,v.Sigismund atII-lea Varad, v. Oradea. August. Vasil, imbrohor, martor, 226. Zigmundo, v. Sigismund I cel BfitrIn (Jagello). Vasil Batota, martor, 226. ZimnIcea (Zemha), 214. Vasilachi, fiul lui Frangul, martor, 236. Zi§tovi, v. Si§tov. Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), Zmaranda, fiica lui Azmaregli (?) §i sotia lui 160, 164-169, 173, 175, 177, 178, 181. Laskaraki, 255. Vatra lui Halil pap, v. Rain Pap Yurdu. Zoe, sotia lui Iani, ruda lui Mosail, 244. Veis, ceaw, 19. Zulkadirie (Zulkadirige), 152. Velbuz, fiul lui Mana.5, zaraf, martor, 236.Zfilfikar aga, bostangiba0, 180. Velcetrin, Velestino, 118. Zwancea, (Izvanca), Zwaniec, 183. Veil, corAbier, 219. Zwornik (Izvornik), 108.

www.dacoromanica.ro ,411,14 , co), e: V141.0 Le/ 4.-.11- f t ,4,1, /.0,1 (!'AvP)."/),,, hi'Sr(4.)"' 5' - ( ('41191%.1, 6:0 I I 414.),"! 11-t,//1." .1 -Tstric v). . .Yeoef (Pi%) ,r/cf:

- 1, 61-

jet, 6:! I Li -1116'6' 4!fdtVi;d?i/.,4.0j;Z;).1./t041,8!".7,-*(); 7P.11),;;Pde611201;iii.21 .'";%;').;ii*PC:J?*42-1

-9t11.11G;144,,,J 1.!-Ijit.1.94)'/°c4I?;r-44j,.>'411`;i

,49 W ,./L.6.1 . / . .

fUjLe,ai , dv 4&;di

f 1.4eP;41-1.) - r r7cU;;' !(4:y( 1.1 tor tl (.74 I = Doc. 3.

25 - C. 2474 353 www.dacoromanica.ro a. tiaLti . , L.:le:4:114u --)1A4),itsb 1Atth L.4 idil.Prit.J :.Y 4,' ki4-11.4"--EvevItt C714-4b,4 *Ap 1,1,,Ird tki<4,4b 1r i'4. .71-; LI C)ALUOUACYVIaltts":1-,,otitai Lit : q-141"req,...,....0,I.A4, 11A,,x1.5..g ;.. iff ?: .tk)bLio-i._, k-1.) b 0 Lby7.15 1,,,jvirj l t, trAirts.)61, Lt-;--Lt.)) . 6124./._ rr ue., irt6 'r cj 1, 06t..,'"Lt/L 1.,..) AA/J.4i t..),.Ad_.,1 ...-',. \,".'°,A, ,.../....?' ce La 1,-,:). i j. ) 2- : ,' Lk.S1.-" Au ) di) 1Y : ,--ill,;1,), ' ..,-,-,,w-3 "1, .1 ti=b4,,,an-6-0,16.J.jis)Wyl,4 '-vir... J---- ..4 . jrilski. -1 "eif,--..'ed-Aq'J,1,-....11431-liy)-krS00_,..03 4,6 s ...... ),;:iir 114.01A% .Dc-43_,., ll (;144.-tAsinZ..9 21.03. ,,'s ,"'sttj--: : I, J1.0> 1),J, kk4.01,j.,,,,:, I .c.go/q lra-064*Jr" vi.if,:::ii..; '1' ,_ 1,....,,,I,J.,tyri,41,i,;groldll?,3t-i-_,,d.wp.ft-v,4,41.--Sr)

Itv:411,)12 ff., ..), 14);51 1:r;JJ

e ZZ74/i/tcs-Lti-rt ':!._ 1 aji >I (...i.tt.....11 caJi .,:thrill,5-lr' J 4 'tali L 1 L.9...7 °1641 U-.,,, Ili 41-414 (rAll 'Pk' I IL1j-Ci (?61;1-12 r:..),:t1y, ...;.ko-J-r-

5 4x,,1 j4s vbA u64.-YA. Od-.0-4k*A-bJ-t? r-- .? L-; ittJ Otj s1 jjJ,0,1'110 -4w-11'61.33i 41*._:,- '....s11,b42 --='L- 4,140,)LA511, c,4s-Jsil'i4 t4- ) s Sri 4 ...... t;,,...w. ,,,C.,:: I II = Dec. 4.

354 www.dacoromanica.ro 6'1041 0/4

. -472;i0:4,1a(,. ;0:444.6:' , ../.,. wilLif..4 tea-....11/4.. ,..014(flij...4.0.e.4 ° r ((/ 1:d:;L Ai'dtit/. 44V' . ,y.. .-,,k.,,,,, . 1-1 17.stu,i 14 , , . ., :i; ...... ,.....,,, 1 , 4 -. A 444W44344/4).1 /..;: - Ltedirj .... 1 / 4,444.4 14141',:41:14.7- * .. el..'#)..U44) .7it.,yAsi,:.1 :e* ,444../..y.5,ti.C.Q,rd.e-ii4.40,-A ..iti ..., 1 / / ..... I " i f .-.2itu . i.A - . ,r4 1.1.5e,i 4 j..,r i;-'. . ..4-41skijs.i;q`1,..ir A /f '1. . . 4' 4.",,,t, /./g:d4;.;11, ,./:40..J .1J. -my ., Afc()(jej ,--- A, 441 194.f°./ i / /4 ....I ./ . 1 14,...,1,r tre6.-7 J . jj12tatij ,A,.... t --/-iJaupo..,..444.d.e.:,.;.4A.1...'1 Alt ' rsf=' .11416, 6 ....N. raj, l4/ 7 *',11.4,4 ./:r41 i ,4didtp . i 44.....-0; ...;) ,''. ° 2 .1" 1. V . V /AS?Li").7,14/41.aiW '3:11c .1../A Pc'reabla,,, / . ,.. . ".` .4.61,41,/,* / 210.. '141)4toat<17 I P4F: ,, . . . ' "nlej 4i -- I. .P,''')V,41,7 vkt, , . -;',.-- );;;4"-; 'I.? A'' . 1; al ey. 1,7 'f.".',.0.41;rx / -:-/..--;- .., e I,; eA, - - 4f. . t.'414;1 /4V11.)3, ) / , s / 4'7.01 141111 *A-1 r°. . -" ...As .,/,.... af :, . " -0.24/7., elici-v.ilic.-4.Alitv/A,0.,- - - . :-. e)) , % ;-%!44tAjkiliai, - -4-- -7"."--- i ..40.,e), 1,kerf41 .1 /1-e 0471_ /:-.:', .r's C.4.4e/_161 I .. '?1; a. . 1 i 'tn.- 1 1' ' -1'2. is . .0 "001,0)::61ft j.0' 0.41:54-. I .....,d,ie.-..,. .. V4...At. . . 41.4"N s-%..:01 a 51 4 . ;AA_. .1,v.,' ,, c. j:14tu 4111;447. 7_, 0.4.11 'Ir.r.",..0 j,1/.1__1, 47 .4) .1 ""?'";-. --:?-, J J 4.0:1 .t. si," ..3...1.01.I 6. .4.1 it...... I, . Z i ....-t-=-5:.;--.- 4 i -A-0;.Ati-I,..4*.i ..% .rILI )1' ;.ije(i-P.id, ,':.5 --":9--_.-. ,. ° 0 - - ..if ,11.0.0* Z., I'' 1 ...;, s' ...?.. 4 '4 zdty __,-,-',Z+,,,,, . ....4.1, -q -.111114... J-jj .-,ik. ...-,7 -.-_ .-..1

III = Doc. 7.

355

www.dacoromanica.ro JA: 4..e; - .14/ vso

k. V?O . ..4I/J114}r 4- , ./,ii 1 ji J ei:;.: .1,..I ' 1 , , 0 . , .-iigi2-licrik. i .- I. . (43,A.)-_,//,.i.:,* .1 1 . .'J 4-1^-'"°''''' ,(AI).d.'1.1),I;;,{;JC.0.J4., LPtozfr--Jik'a;.1 .r.ij.16.,,..3:c..;$%, /. dJ ji...ji)pa'),j, , . ...: dj .,. i A.:: t.;;;4'''r- . 7 la -*- 4°4ejeit4416 .. / 1 . . 1-3 .) C99.° I .. 1.4 I : I P.4° 7 ., JP."' j-J ....e " I. a 6 ) j Jr 2 ;j:aj; di%12 a )ka44 o * *, j, 4.1.01tt(j_ .. . i . ,C,VAY 140...ff 0141)1LP/I. 4 N. . jj.d.O.d.$"41 '2 a

. d . a . 0c,evi-i-:;., . . jt;:)ljt r " . .-d ti, Aj,° ..),14,44,t,;.;.1 :...,0Jp., ,L.s J-d>..1.1. . t, .. Z ii i.ii .flo

412(9 IV = Doc. 10.

356 www.dacoromanica.ro L. " 'i,/.40

46,)_jvt.i 11,..u. '2 - . 41 4.6-1 cfy _Ifej .1c ..,e - JP .( ,Af'd 1 " -'4, ,1 ,j14:41jj4dt;4Jeder&itr16,,,,P-ii P . I .4,;. j (.'s 4 kit'1,J4Ativ :../71 .CC ki,,,..oc, _At,.. ., . 1 a..4y.,, sr w-Q-J-ittpflekficidith;iibve-,.ey4-,,;,?-4-0'_ 7: . . . .;,11.,6...u. --.."-.0.4hkij A i:it:tit' t't ),. : '.- t ...4' 6,6 It. td1 J.J46.1.4((j1;44; ,i1 S; WiC'44:1%cftilftipa .0 i J.4{4'?.).:;Pv...%,;4,4:44')";'1" 4idt4e.416.JJJ d i,: "..< e 4 ..:,..f.e.ry.;-t' / 1. )f,- 'S4.. (4../(1).* .0 '" ...--.0 ep,..i.. ., i ... ; ., . . 4,.. , ...::,,,,,,z,,,,,.,..,0, . :4 0. 4.rd,;:/ P41 ,,,, ,. r ..,. iiki111":(4A ..,'AAqt.',/Ar-s.-?ci..0;;...,..1),;e)..,,4.6..4.ipJ 4, i 4, I, - . a 11, 14).---ii,,,,..;tie.;-'- . 1134.-ti'4:-S,))4id.);;,./ . ''; .1'5.er' -61>it::.;;41.1',:tittsii4,4,,ia141-4.,Alite:PJ-'r.r" p.o. Af ...,...'.- 0 c,/, i,' ...... 4.1cii,,..,,,...r..),,,...... ,- . l; % "- . y,-417, ,. ; ..1, J j. '. '.,.1ffiJ .Prfr-r.

'4s ?.--1-4*-0: PK41....4;413:ft;;;/ d-taijfki i.i._,/i.iiiN0;:iitir;11:4 -*- 1 4 jtAlC''k.a; 40::1X 1y (... f t ,.;94 cfpki;isjiPi/!t/i tsii '324 . ''' V = Doc. 12.

357 www.dacoromanica.ro , '10 -;,----r-,,' . '1,2. ' 1. ".. . % s .4 r ala ri .4 ...., _,IF ." . 4 i.NI 14, .r- :c-V- me. l 1 it'i -1 .. N , :.:. -;i S.'. , -.A . 4. .- . ,,, ,, d 060 ., . . r ... = :4.ffit.P: estia.:04 . . ! ., :. :444,,, .0, tre-"?...i.v*...0 !, :i .4.4sib . .11, . ti;11 '412A.ei. '11 7 ,414' : :6 . rj6. 41' a a.: . ..," . I W4;;4244.40i4 11 - : 4;.#3.1. 4:0' 4: -01**4#24'.1 ";'" 1- : '1°4" ... d'.' ii),*-e v.b/of,ArseiiO4,,..i.4./..,:whja '/ ! ,:.: -,! . ..-..4*??.°-".41.6 1..1.1 1 410;J.;; fr : ,:,04 ; `'.'t :Az.," ;. j r.',1.-0 ,rr,,,.- 6./ it.J ti,, ws./..4.Jj ' eeto Z LI A 41.$,(J:4p...;:e.t.4.,4, ;4J i;,..1.44,4',A1(;!) k sr: r404)1-,:dJ-1;;;;:;;A;* ;14(:;:j e? 1!

tt='!'i..'...i'l'".16.f.:ib),..lis'oa,,4:0;4.'J.;;:14 .....,01 -1. . f.p. acei,w4! . . N-41"' V ;se/ r /.311 411'1kir (.,:j.; j/Jeit. I , 466. .,.14..u;i3r"." 6ii,i,26).(7J.J.! ; .1" .k.:Ji *:...IJ4;.1 ;10 :bid/ 46..+ . . .i ;1 0";1. .. , v.. , "4.44074, J1.01,;;;.;;Ii.;i !II 011; (../.jj° '11 .liar . ) 144 « 3 ).; Jf i;iJfft, A.; ..CP 4; 1- jf103 j1 stfiJ,:a1.1; :#

, .-t " ' Jr, , r k, .c A '.:1 Vb 7. e3...... ;----.-.-= .. - : ... 'rt. , - -.' . .. . / .- . , . ...s . .- . .

. - . . .,. .% ,,, - r -4.1 .. --.1,' 7..erl ' :-.-T '' '''' 'I' VI = Doc. 15.

358 www.dacoromanica.ro . .. 54196'

iii-jr. e,14 "illi.;: i . ,:i....__,..A.,.. A's I, /.., 14,:.. 6 ...-;:, 0.4/ C. /1,- . :,:,./..et...... c."- 41/0.J.,;ii..2*.1`,4:1414Axtiek...1.4.4_4(16%.4-11bA`l-;4.1"1.144:-':1'.

.f,;144J.:',.it A ''., i :fri,' -4,,,A; " 67. '7 ; ..9g: , : . .:'' ... 'i - .. . 7. ''.ri,. .11; e: . - , . v,14,, . ,z,....-:, . ,.. , , t f i g ;114'4114d igyis-Vi...4,'W.:44"fill?..1.."- 11 ti I. d':?1J344'llt.15it-anthittA1;12,/sei.,;i4/4+,1316,vay,/;44 e'b CA: 0 4N-4 Wi$44/0'i 4. ';'( I'. :'-", .,,;i41e1414;j4/qie4:43,-Liki040144/4);.0-1..V.44.pbo...64/ It ;. ...i.)--4.'jp,4 g.ht;i;jNrikj t"te jite4.4,4,41,i1,));;41460111.0144:,.40,14 1 li" dil-19J ily1/41.44;:olidAikvek446C)40.1..4.;",..Zid.....troa..01,11*;/.5i.a.!.,:,:d..)4.1.4aNk1651;44Aliiiiillitll1/P);11) );' j,,,444.'..itiji A.k. Lik46.;&,,by,,kfrEi ri) et t,. tfy -I.'14).9;11.0.4oia.4 .11{c.J , igial,Ai' sk".i.iis;1.): t..,:iSa.sii...);41,41,j61041,4;;egii;4441'44.4143411i S 1,'1.:: j*jj._,^1P-4Ctkiii.itel."40. j. 6:',"46'114140:kr4r.)41341,4iIrt;,A.Itile"11 i,i.xi.,/,&,11:1:.1141it.ofte.414:114 iii-I.P i .01411.4,141,L%(.4S.1); -;^;:ihitft,/.;40,1141L1Yrt?'441,J4*W4-Aii1AAkii01,16r-ise /.,43j)J;),;14941-, P124i:-Olie -&14:LIAgici-e-.-te444-....-i9,-/,- 4 4 ivi . 442--'14414:444;;;Ares,4,:a4444.4.4ityP.#0,,;44,trip.t_A:_;a4./t.hArk.:;44,04."". .. , f .11.4) ; g43/4k.i..il. 0..144;:xy!,14.).44#4,i, '' ...t.h.. ___;4.., i_ -I z. .1j4 VIAti:4 .----'40"6 <0.46.1,Lc..,;,J,06.44A.4::41.:344,9.-'11..i . i" - A_,,,, '''a J:. e_j`ir.-;,.4iiiVelt06141:0417141gai..././..4,A;A;l7u.;i4y/.VVii. riq', .;6A0 f:;:'-'44/.(tIlif A . d'fie4/%114 1:4 " 4.1,19:A.I'V-41,4;Votess:i. l'ALAL*".!4Ateft4V.,44;ka43141.ALli.:6404,f444,44-44.4.4144444ttql,kI"P4."'d:-ff if:, .t0.41-.4?)144,/,,q,c;*,:t/4,19;aditi/i1/".,606-1)44,-*/444 . 1.,x,,,piii.r. L.,, i ...... fu,,*"...Aq..licpted2,14.41.4.44.4,.....±.e..1.1040.... :. ; "*"14/' L'11' ,.-, 4.24611 1.4, .- ; / .,,,,,,' 1,;),47,t.., . .,,,...1),. t, I ri.kuiv:Ali.- ---./.**/-dAled.ii....sak$2,,,,,,,k,..);;41;;;).,,i1,141,,,,,L.:Ayle.7.Jrkr, ...)C l' ./ A.,,,,,,, 4 / . c ! 2.1111:iitol.';°'-hiele1.?/, IA If <(.01!)./.0.4V/fri,j;,,,,i . I ;;hitt/-" 1 iti72e..44'41;146., 442.1111kili a :4:7 /i 0, 'I .1 I: . . r, CIAO), i 4.14ki1144.1e, I tkikre,e4d,),}1 0 4.X.,1, 4640.15 10.- 01. 411. '2.44.47):;.: 44. '''''''.4 7 le 4 rtAraJtiliir.. :ki. ..,,..4.1.4.e.c' ' .1.4t12,..!&1 4%440/ 1. ' ! ;stir.; i 44. .;:;', 4, 4 '-..% ) .; 4;1 ' ..'4(1:4t4.4/t...;14.41.41.4k.:,./41.,,,/.0: ..441404.,r1.)i;!;Willido..04,4kkee....0.4.055,14,144.)404.1f,:;1.,'ZIPil DP* 4?';411';i'kr"."'-'' i :, ''''. 7 if- 41. 041.04,1t-ft.%1.4.1.li.,,-"i. :14 ;.°"...0.;1,...c?....-: 4. -W. ' ., `:14:5,tf':;'410tt-6..1 ,..eibp,,W4i. .i,eid.,14,424e.t.,ii:jekiiiAle.1I .4 , t?liek?''..1 i7" '. .../.416*. . uti4;;;.;'i,(00;4.:../.;110,4,1..L;tc.:Ae.V,(411,, : :" 6 7 , ...... 1 !''', -,-rdt:1444..:11J trAV42.t. itsi:P,14,4,;./!11ii ;11 i ,.. i els; )..k}:et. ...r.. .6;,14,14.4...14,./118.241.! ., .,. f.....*;.."!:11?is)...i...ti ) .74k414- iii.14.;.04feelii),.12LilfttM11.,;%itIik .. ,I.o ..,. . le kji-44tr,Aildio4. t 0%41/4 2:).4.1i'4.4;V44;P:''.0i=Jti, it' 41).1L; ij ' ''''''''' '". ;.'.' :1314H 1114:4114.444//).4)41cx1(;14,411.Lai 4% "it'll i ktfiljil 4;. A .S111, el! ti, lei; i S.;;11,244ii.e/..,.! sok Li,,.,,,4,',44..,-L4if,;;ALit:iii,),L».,,44,,11).;,.,q44:?4,5~.2,641je-3:z:";

,, .. ,..-4p9iiimt...p.a.'4/44:71Asi,;',./ ycJi.t..44,;,..a.0.1.4,14.Vitz....wiL...... t..,4;14,afiii34-1". r,Igh,,,, .-t AL*,. ...I,e.- 4 . , e. 7 ! Y,, 1.440.1-i,..:414..,..4,4,2,,...b...... ew.ifi.4,41,11.y.--lee 6/F-4!..1 ' ...,.,,,v..,, V;:it!/;,7,,A141. ',p. -:`,7:4;4111;44,,itv, '1-44"-40.6A!S114%'4,414)iie,44-:e..fri,-64' Oia,IL.;',1,A4j/zi4t.44:41 b": ; ;,j;j17.C) .):,;4:1'..4,64,4,0;4;.:-...11,.e.,..11) ..1. 1 pj a 4.: )14141114tili 0E: : 14p4:p:-.13,.....1 Y Aiti.,;< ,..,1:#40,,,,,...wif.;.;:),;),6,-;::4:A,4..,;).,-',A.0,*-1,14 '.::.; ,4 ,.,!t.?,;,,JhAwrfi.,,,,,;. 0 . ' v...,,0::,,,,,,,,:e...b4:3.i:;?.:,..4.er."41.- ,t4, ere.,;i4,;a:)...24c;,t,),0,44;a,or,i1:,;...,, ,-I'l , !'* ',:1,14,a2./-.4; s, ,',,, :,..),-, VII = Doc. 17.

359 www.dacoromanica.ro __ , . .ri;: , ;1- ,A=f , VA i L- '' ,el 4_ Itie I t e ql i- 14 jt, '','';e, 1!44t:iii-We,;?>sjt4r:NPs.if,1.1411:, ..:*.t 4;'..1. . 'At' t't4,16.';:-4;77' tf?.1,1...1:4,.. 111.11,AW,6 1 tteSi if 44,1etIi.tire.1 4t., 'fps 1+, Ly j ) '''''*:: J. 'LI 1 "4" i r f rdel ;44).#1.;4 ,-, ..gi ii:' ;:ici 41,4. : '-',-( ,,,' i'./ ...L.t.., .-1 I) , 1,;1}- ,seA..i.,',1i,,A,t2,-"ht/:),..,,I; ..., )3.4 24.1-'1 I .)1::.kr,..412. )12.4 :1; f ":ti Fr:i:c.".,7-V..1-?;(".,4L"(e:?-4.4.46.410,1,-.;)x,.,,W1,6,6.1.1.0-fil.r.IX- ,PA,'`'.,-,1.. , , A., i6V,1;+ ' j;'...e s ,Y.il.,-.=j;,-6,3-.%+,t4..-:Pr 2. . ,;.; '.,,P :.;:... P'' .17,. A '''''el - I t:., .,,,,,tr,.. A', 44',:i ZO-6.,.."44.1'.11444., 7j44,fle.:frijkiir.i.; .-14406-0,-,!,43.3a4G1r...5.4(ii;6{;'.11.1;14;;;g.).!"?,:;'.*. "Vili"Vjfj1'.149:1;-: . . cs - ' '''` "( .9.0:".;.,":, 1.0614;i;,:b441- ""A.-"?4?441-0,-;').,eilitiAicir,..:dii,C t ' 1 . ,, ...,. .i..,..Li.,.,.,r)d,,i...c././,.t?!.;,,".,,Le.i.,7"13i .c.,;.f.i. rr,u,',),J.41 Li -4"' i 4 ;./..1/ 1 :.; , 1..6, J6 .e.,"ute ;JE," 4^k,,,I,,A, ;11,1j,,,?, 4,. / 1 JAkYs j!24 . ,, i.,14-4.4, ;-.4.;.e. .4",,z.P.1.0.4/1),15.i...Ati:f r j;,,i,i,.,,e5, tif,4:1404,i4,),,,,t),,K.,j,Jo, 4,,,,A,b,j;asi.0 ..4:,,,,;" t..-/, 4,,,,,,,:,- 1 At .: ..:41,.1i. f.,..v44;;;qt.Jef,xl!... 1 i:., .:14),645;40..e;i.):4Fi.:,11,,,4,-8 :1*:/-ii'liN3/424,j:.(6 1.,',-f-'i,9461. L' 4:'3 4: t ' ":*u),att,i(?;11:405,trq. s/2;24,;,i4j..V.s.J.0...... 111ALC:14;t1-*?"24J, il".1 ':,i, ,Wer,,,,.;.(,4a::,4;i,pi.viasql+PLW' .- g ,!,?)F'' 711a14-16-4,,Its17J)-41)4441.0,,,I),..4;fif. "1'140: - t,, .0 '1 ciA.,:fiii,i::".""tr-4C-i' 4.! e;?1,d 1.4; -, fir2,0 L'44).04.44?0,, ;;P, . et, s-kt..--,,,,,,,,,,,:. . - ..,r ,,,?ifs..,,,h,,t,,,,ri,,,,r-'44' , Aod,,,,,4,,,,,,ftui,e4 ',/ t . '' :,' , ''''' 4 . - ' i .?,.0 ,../: it.sq;:iit i:..4.,:f -;-`,,t1h4I-,:').;*43 , %):hatilei12....;.de.:.106ii,N,1,,,.frit4"a."V.!,,.*: ;if'e';''`*I', 14.,.'".4i71')dii=ev.i"'4'1:,,f 3 fri.1,1");.''';;I:A;t:S;j' ..,,._,,,,,t/.,..V ..,'..r..:,4/,rse47:^ fiyiek,6",,,,Li,> 44.#4,,Lkij;ii.Jef ;;./V.07L.''13'121.LY % ;46: ze ':i., 4.:,%; 0///.";-.!)4- r , 7 .1 .ceSYYPI:5'-c-. 4 6%4'4 `"'''''-pl'e.`."."&" .1:.,:e :%1";...t.e.01...... ),t,r;4.(-1, /..41.mli ; iii));t; 1 '-44.'S iii,,--fit...4..."1-4.-:::,a..4i;,..1,,, 0(.44,./.7.141.:4,17,.11* Akk,t4A. ;;; 44 ,,,j-; 14 ;"/".) 44 i i ZAti3Odi'/1. 4 j...41 , 4:-.' 1 4 tht. 1' ,,i. 4.1,1 '', ,'.-,,` , /' ''... -1:4'. '-s 1.4 j/. U.;If,c/ V $;:i 4-,' 1- ii-1:t ./.. e'.. .,'1' 'xistr,,, .!....?, 41. ;'`..-1 I ^,-;-"Vii a1,47t,..1...r.,2tiqpr,,,,,i:V.,4,/:-..4,11,14.41,L,,,,` .. -°44re.,,,-.,44r ;):3.s.b 2.2'4 a 491,%14+ ' I Ail :Vv.':4i. 4 ih.7, t sii;;At_,I,,,D).6,,,.. , - 141,. ,././ '. ' :J., ...:eo-,...../.&0,t,:, , Y, 1 i e .1. i, )-',4;'' .',. .:. j.4. -'114'1;t.;.;,Wfx ...:,), . - , .; sirti,./.40,.../.1_,,,,w..,- , . i t- , '''' I.,Zgi. .,*.itrso.fi .,,,e, . 1. ...,..,:,,,s4.1,,.0,:,,0.00-*-,..' P. '. 0,.t.-7 .5 i ., 'IP.0..g.,* ',..4,` 1.1-'1; . . il:.#;1.:04:.,1, ' , ...... ".'"'-ti 'Vi4-1.i - i 4 1.0);,' ,--1 : 1,,,".-, tj, 1.. ;74,12:f j'l' Z1 4. ; iff#64:;?t;74C7:1 ," " ..,...f -,17..61-41,trk,,9',,,,)iiet.:,,A,i, ecertt.4", ;;I: i j41*51`/:-!-.0"2f;l4t. as e , ie,),.°4.4s:1...;*11 11%.i.,,,,;,;;',",,,h). )."::::17:;:: 4;r:rf)f;t:.6:j .) f` .03 i?, ..;', ,--. 'WV"/- 4 ;'3.1.4:/4 -'t :1;7 .';40 t]5(.1-Je4sti.:`,..;;;I; AA If .rI 11.41)::J., f'" ','..,,.. A" 4,.. - ,,H, v../ ,'ri.., ; ie."4 . ." s; -`e.. '45 t ...-- ./,,,,..., ,;:t,',. iftp ii.L.:,.$;ii't,; I4.jj4'''''2-t.'1,17441.4:31/.e.Pzi4.4//".;-.4.4':ti-414ir'4,454,-;4i).-, 5 ../ L tos4a4,:fia6chie; 4.,t,/ies;,:vs;;;,..././.1.4)..s.e.41:=A:),./;:'3,4''jf:'-17' ', I i.3".-i1;;:i;14'; ;.;r:.' iA..;.,1:.414.4.14,...;`'l ,- Li, f'''''!", 4)3,..1af. ...,...11.,. , > - .31;44; -..44?..?1././.4(.jk*-1,4)-..G1.11.' 1 i 5 4 45 ) ,...;;;,,i,,,, ; ji:4; ' ' ' *,''' If c I _`1 *. tt:(;j,s, t ttb -Ad.sql,./,i,...'1,444,P. '...,6404.?,:;:i i J,sh 41)il. g 5 !, iilji.t.,: ,9.4.3.; 4f2;4114.,) 4 1..ir..:: ?Aifsfrili,;:,,,L4,,,e2v,1?,/,,;;Id j.,..; ith: )4,4;),.'''.,-:".ii-'?':;';?j, I :....):`:',,..ili46.40,t4j4(1/...44:,j44.1 . 4 1 4j,;.W2-i4409.PgeA;,..e;r1.1j.,L1-;.;11.°:il"'"IP4')1)R 4jf. 1 ...1VC;,,,4;;,...... t e ,J q. e 4 4/" 4/1,4, ..f: : C ifV 4-e l. .4 644d "" . ., . .7 . -. 4 ''I l' Aria;fj,e1); r:;-,/ ' ,,,A;: 1deli,/ j,,,-. 1.1t4.4i).,:s,,,:; ,; - °Av-V--',,-4,-bi'',:.A441/4-4'r 4/ .- .:f: A' 7 t.40:-,..:4! -"' :-,, r ..' , 7 - ft; . ii,i3; )0),.:14,0.0,42--0 -54,.`:"i ek Alf14414,!),.43 -'''''.., it- . ly*(... 7 .;-''':.oki ' , 1r -::43-;.... e ki".!"4,4 1.?4:?}/J-[4.1%-f-(.7:i , sta '7 44/ (-t-(l?: : el, .1./A4.;cyi%1V..*,(4a 1 :;:,,a.' ,..)_.2..,' . . , ,j, IA . ..h.:4V. ig,: ? ;14; i,.- 7 -,. ..". .: . , . . / ..A7>Z. 4 "( - u tr "16'1- "'Vila -....- Doc. 1/.

360 www.dacoromanica.ro lc co:41,a .1 PA'/..71Y1 ; C , `'11?;.1;-'ckiii.,d1,,J,Jij ,.,, ., . ,,, ,- ., );,..1,VJJ,J.1.14:41$"4---4 -,s,,,,,,,1.:Ayi-4)44.A.:4,,,,, ,b.A.,A&L:A10;1, "-fr-f:',4-&-,4,Apygg/.;.4zi-iiakt.' Iiim, -.'441, Atht.,44,A,-),Ipadri432).4P1'41Y;Pif)fe,,,,,,?.Y...4,.)4,6.),.. i.Vi.J.,.;.,..e!.0))j'"Ali'll' iii,s;../..41,.4;.);02,2,.;',36j/i.ii.)611.ii.,3','1 ,;.:. lii, 1 ..,,''1`;':e: 6 is .A. liti.:14); 1-'::4;''''')-ii,v.a.4,:gi.j.4s,a2,..b.w03,,,iit,,.ee-1.)24..,cf),,i4it,,iiiiii))4-11i'v:61kaila,i,,,,,,,,,;lit,ii ;: sf":th. 4)411361)J!::1135)41"t%IAJ-4v:/ ',, J-1) amx ,''''F:IAj'ild.i.4,':oeiLii...-.fri'-'-}e'.1-ev....;;1_,;$4,,,,40,,iii.j..fod.fikt)...4i1:1J.Pd',',.. 11 - ...01° 1 :'3,,"'4A1),,_.;,(1:Ap....,,e,iiihait....tki,14,61,1)5:;&.0.,04';-4-,,,,,"..,ti.. 4,,A/:*.4../ii.!;./.p.y)t,,,,,:j...;..viiikAtk#4,a,cc,,,,s4.6,,,t(A;f1,---10-t-tftiL-'',' .,,,;yh..,./...si.,.J.,ii.ii...q.e...,--./...tv...,,t,,t,,,,,,..5,5.1.,,,J61..q..p.i.f.-ii--4..tt-fe,_-:cie,if-:-c;11.64:5111,,,tibrii3tvi,00 ,,-?*--Y,i.;,1,J;:..4,4.,,.iuit,,,,:pi,A 4 3,' 5. -44°V1t.et, ti,A4t;,.; 3 c,-.44Li-.1y.,1;;),L1141t4Ltgi;4,,.4,. t 6 r.t:y_..:;,...:,...:.,s' "..f,',..-4.40, i,..`,.;.... xl:ii;,Ut,..,;vi<:',%}L4'''1:1:1!.c.;'kt;;14".et'ti'.."'--z,- !ff-YA,,L.64h' thi.s:), ;Lk)--' ---st,t,, .4+ vi:e.,:4,4,.,;51,5,:,.,,.-.):;,9t;)-,',.1` ci4y.Ii;j;./..;.6. ° " -41-1-3'' : 2..4, .- .. 4.:-..:4,../-c,- :, - --?-;.,,,-7--,,!,-,...-..,,t.tt."-A.r...... : .;. . /-1-0 '..",:4"/ - 'HP 14 J.. r..4 .4-." ... ,-....,- ...' , i ..: . , ., -'.0 e,-t,t; i ,,i,.vt.4.,.,!.,2, ' .,...;;;e:,,,.!...... 1...... 1 y - ,-,..- .,-:,&''')'41)1),4).1.."'!''''3't " " 3.0 fett '1 . i j.s.,:.,ks' i.,:-4, ...,Y, I i -.;,..v L; , ,,,, 4.--.44.4.e4.4,i35 ..,),,, tie.;c",6.,tke..,,t,e,,....f 4 :. t., 4:4.1,--t1!:"'.:,, '1 : t ff ' ...... e..:3,., ,,,,,,;, -, C 4 '.. 11,13u ..i..,,,,,,...... , .... t,...... ,.y,,t ., : °&",,04,.-0-ky-Y4-,-i.i,../. ,-,3 IP' "'. ,. y . :,t,:l,.- Sfr, -- . ,-,-4',"..is,411,44i4,"le't'ed:ii,,',.,.,44.;..,4,,,,...,,./j.-tiPto;4,-P; j if e''.-^,ti, J.,. ..,s.,,,,,;...?-;:-.. -7,-3sytri.::,,,(",),J6.,....!,,,;,...... i.,..tyr10-f--,-;-J"-1-1-`,,.."%;.' ''- t;.14";:,':'ej:3=1;e14-1;°1/1--.4..-=,A:,.:k.,.:041,.,-AJ:,---- JJ.',,.$4,...,/,...,?0,--6/ Y4,-Y±i ,, : -;2::--I'''":1' ----4-if fitt.r,,{.?- '.P.2;`'.$-' '-`,1Pi, .46'--4.';.°,;'-i::',11,:-'5&,/,11.,,.t ,--1.7*--'`I' i , S, ,,,) =I /,'' ';','' ;;;'" 5;4/..,,fr ,:.5.);:!..-;.-1J"r"1"'"-n-It . '-' .5196'. - " ,711b --Doe. 17.

161 www.dacoromanica.ro A

md..11".64"."1".%'

.. it 1 ' , k1 -- 4., ivy ...i 2ii II It, ig . , .;--.i /1. 1...044.'rl i,i,/:,4,..pA:itiii-1 'ii:4, . . . A .:ft-14-"J'Ir/rA8.61di.oi°*.(),,L, .1. ,v)4,4ji,' ' . . d'iALI:idiiiiii)..a -1';.--t-,iti,:ti, vo.:1,04;iveibi.).-42,;../,Aislit;4.114,,frd;44 . ir.?.0 itif.)-(*&.y*A,u,f. ,oz, ;', v-.1hi,.&.t.dia.M.L.iiajlod*.A...icitiqpit/..yrir.ii (-146.:.1J4.,, , ),. ,:, z .. ?.,-40;soltfie9jiiividi,e0;4444;?,.1..o. ..6,,')vici;Al...... , .. elii...6,3. 1:14,,,,,60idjid...... 411%.tryi,1124e,hfitiyi4111!I 4 . -4.i ,.: . . c.i.f....v..1 ; )4164111/ J.14,;i1°)VAII4.1.1":41.1A14: il ) 4 k$:444; . . % L. .. J')-,4,11it i aLl . cll.,' .,e./ ,01:,,eifocjiL' ;:; L.,)44.-.04/) dia.a.aids, . e fp . . lyieb.)...-,1:1( , . )'Q --; ,Aboto....k>.....4.;:iicpUp,;0,,f,',...ft,e411!

:""t)'';-`lvilli.J114414).,v?4; ,;;.1,4aii ..

. % cr, 1,./0 ;,,,/1./ ;.. 4'4'( 41,..9)*}..th,.) 1.); 4,34 k)*1)'',/ iffj, ijA ,f 4 4.?)),, 4." . ,

-.P.jj VIII = Doc. 28.

362 www.dacoromanica.ro ...... , _ . _......

4-715434)4b,Av El! ,. E. . . ' ., .*

4:aLAPV.....A .P k=4..1 At- St)4t.:1 ^1; C

)\:2. .)\.):),.. ../ k; % C) A:903),Az A.a.* c3jj, A 4 r: AC., 17 k ^1-...141- rt' 51? 1.}.\: .1; .**-J2.4;176::;jAilPjj':1"3' ,-A.9.,}).4e tit-Als:VP.J..k.P 4-4=1-/- -X. r . 44A-tztlia-i-1.4. Sy s',--:4.-.11: 4 ;-.Ski 0,4.7 ,,,V.A.,. -..,-v.A*-dr--.4`71,14.1114.4;400SCAgAzIN% r' "2 cit!..., , ekjk...... 4ts.,671:f .b,:?:_,, ,5 4._e c.K.;i....,ckner5i=2Pi-,', iqef,u1;,10.).4i>.4z...4c0.6!),3i!yu.,nuty,-4.-ei.kvr.41:tra+

" \.;.;A:)..) .t.,:ryc.:3(ii..101;,4;34,1)L 0t;!..,,,f.VA' :1(:)\-J 5i-4);1).>*? 60'7"-t);1) c,ILV"Lt., c°';'!-1!t- c,,,-,X; .rr .sts,j1:4.;y6S,!' 4)., '.;' '-utl'At.:.,±4.,C.),Ailitipc:c4;k4.-015V....2.,AiLia4,1,;. :4.41.:.,141 !: fil: .:11,1,:j' a..,,c7t-iAj, 4.1,14-roi.5.,,J,G.:a:LcLir.,.)....,...titaat.ktca.--,44-30 1 . 1 -- ... ',ili;5614-tal.a);, 4 ) 'r' yk;.. 41-,1-4:k1L6St).61A41C74%--XC)..de"...E.. .'.' : 4T-:bi-r-' 1 3-:2.1i..diA:-6t4t,-.t.6, or.,JAz14V-Lbi. alv.r,:i,.'jJa- I .:' ,;-' I..' --.-4.0),...tvLujli tj-,*.A;1,1.14 4.. l: 17.0:4.,? LA' . .. 3 a313, C.) ktCA:6 4.0.13%. eji C.A.k, A LI-,4pi4. jj AV Ii i d:r'Vcuix, :fr k.,..;..,w:p.}1!""LI:A.;"\1 al.:41-rAl -v..6.,!:Aie-0 0 .;.9-:i,c-41.1 .11 2"Vb"414.4.;.A 1 1 aki,Z t> Cito17***2.4-r-14 L4' Alf .:=64..",t-r.240,1-te.%*-Zr-Ocx-i4P > : e,t.)1,1j.,\ ?Av....A ....,k,5...... i.u.",..., ..,....A.-*. !)%30.--34.1.1..i.:Juy.A1 .

..11 .i-- -: '. . ii f.,: ,5).t.,. .k.),)).1,.,,,-j.):') jai) ..11,42.).',...1:...... )13,1,4'. .,.6k) AU):4";...ILES tow. titi; A012! . _.1" . 2,11j 1 i. , ' 1 S .t . % 11 , % '' : ; ,r; . 1. . . 553 r

IX =Doc.53.

363 www.dacoromanica.ro -c)\ T---a-.OZ.etv _00 ..:04 0 1/ 04".....c './.... -.....<,A.,...... - rr-3\r .0 .0 WA/ 00"." , ./.4,j'i° "d4,tr6/ );1,-; z.:,,,S"LX/flc%J DAP'i 'CZi,i1A ,,,1; p, ) Oa)2:jj-tLsl. .- J.J eek j1 ii lb.)" r Ji rirrrr1.4, 11, .A.0 Ls- Le- el'.... i'e'si j't :.":3 '1(i)-':i _f214) "--"` m4S f1.g.i4t1.11j J j I '114 j jj ..pd .6 ..)-1-1-1 Lt.' .4..6' I O.) 'h .1.4.1.1.41.,fj 1, -(-- C.? )",0 GY Z- . - . .- '..Pw:,,,,, j,,,/,54) .# 1 el-d,,),"; t?,,,tsdit it.-41:11A'i'.. , (A i, c.J1 , . , . eja../.?4,1-e, itco ,e. . 1 . . gi. r6.)i ) .9 .. ta -A i (..0.1t J ,..3.., . ---,, . cti, .93 'te..0.)41;,)).)_al . ; . ; JP....:11)% - . 41 .0'1) 1 °Z.2.t.."4)..0 ) ..o.)y)..304.1 ..j*ilittvi..2 2, . .) Jz, ; JJ " -Li lk ) , i eL .4,o , JJ))i ..1J , . . , ,.,,y1..)) 0 . ii ---3 ...--t,v)-e" '-;.- ; _p fay u ..9:ft; J 4 . 6111 .. d,.1 e)J c..," ai_;;J., 'ti(:,Li,L. .,;;:).J.a(,, ..,--.94?,Pty,i.:-) eo ./ ./- . r :I f.,:i..3

X = Doc. 91. www.dacoromanica.ro t .?AY, /..J tra.V. vW4y. 1 e , \-.)/11 - .=//711147/4/- Le - _. 1

7.- r 1 .1'54 i ". ;f?'...j.,3?/#. i. ),)fif.eA -, I\ . . , , . .. , -

45:y -:'" /

tv-240-iv.;,AX. .

e.;$ .414.6§k64-44.-04J:4)

11.u' vAtizio IA/ s(: .

*-40LAb';,1 \.. - i',. 1 ">' ..7).);.)4°0)0 9,../...1A; c3-f'

pr-". T;Lc

=. XI = Doc. 97.

365 www.dacoromanica.ro _ . ,,,..,, 1 4 S .. -, ;.,..., A, .5. .,' .,...... i

1 i . (...- L= i. . 4ecv fa; N,...,...- .3 1 i. ' N cei / . / i:( fiiiie; 1,ii.Y,;.()_, 1 Tali e;),...0 e)-J1c92-) .i ' . .. '' -'--)}.)9

c'.(-) ce.11./) 0:3 LAi3e;. 10 a ..I }-.4. 0. 1.J.3 ciiigii),)Jft ;.CP) . . 1'./..?tf-tii,e0.0:.)ii-0)(?)..46,;.,r,i.,4 j,jj.y..}4,..,»J ..&.A.)JJ -t.0), , - ttiAlYe,,r)t,3si-A, J(I x'9; 5J...9J-0";,L, 4/.; ..._ . . - 40-$,41/

''J) \ (-L&) 2 CPie _ 01)1J6).1 1).").499i.i4).-01)..... 3 cif. tai-), -.1 63:JtoJ,) d/ 7 A.-1 i(A)i 14).A, 'IC:W.11P- I . . - 'IA 61.AW1-9),;itelserOA, ,j,156 b0-i-0e:4 6s) 3 .9"Zr6-iit-;14,1t iCf_(U.i,d..),;r'(g'C/;;J;+./(:flii4/5-JA 6)-5

j'iv.; CA C..,,U,S4',,f 0))) a;t_1V. C41,4 )-;:/))-Jiily)...;))1.,- _

41Jj1., 1 r0-6;,0 wJ).;()"_1 L t)), ;A,J

www.dacoromanica.roXII = Doc. 100. .;1.1. /

i I

.- ("c,,"`".... A R: . ,I...,414:-J/oy Cc. ---`;i1747/Ifeici-. '

0,441.0)

Mi93):fr94*a;3.;2:))j, (5.;it4J,

Ei4.14;P 15...rtr4

.0.110.s&-db cY40.09:140(4)})/

..AA6;.4CtIj5 A;e5tP,,Isfr40 -4L

wp).64'crd'f.

cue.71,61-r:i///

XIII = Doc. 102.

367 www.dacoromanica.ro .. , 4b, se-* . - 1- k.. . . . v J...., . "*". , A V 2., . 1,

% , . .7 f.:' ,...... ".... -;`,;. .. - ...,a- 1. - :4 .. % ti 1 , ' 'WA -... 7 - f .A.Diti.)3, J,;/- Jzit,L.)I

.iy:X1%;.;:.;41:4. .. ,

. . ;- ... . . 1

siai4;;',411. ifirwy31,16;8,3).12;g4-4171:ix ..."..& ,i,k4:44.44.(4:,',.;z,+.2.;d501110':.&:/i4 .. ..:".5,4;.,%; . ,/ .. .;,.4. i,.._v-tY,t,' f -40:-t.eytie",,,,,?e),19:4.1Zr;-;",--),..t.-y--t : r:IV.4..1A r' '''''' :C..." \ ' .% j,401W)ti:.,..0), C?r^;J:ibe.04 , ..tvi.,,it' .?;00.' ' e.,,/.4,liejef;44/44i.f4r.. .t. .*SAt:,: - - ,...,., ,,, ...... 1. y (44.4.trof,.u...4.. . ..r."-ear.d. - . .1.. ..;'. ..zi . .4.4j.,_,.** :1-11- ; ,.' '.- ../.'7 '1\:-. - 4,7; , -- tv,6;),;...,,,4;46.:,.; -;.1c,/,;.:!,,, .4.V.:!;,,.;.; ',,,,,,.,, .. . e4--t->:..,...-,,- //., .. . .. , ,.-.A. tiLt,...; . L..? '''',- - - ''i,, . -'''.. --'-' LA;--4 tJA,5,/-...,...,;,./.):?-;,....4.1. .,-if..;.Ai!'#-A - , , - . ...,,. .---. : \,... . , ,,....,.-7,-"3-55.....i,:,,.' ,,,.'r r. 1,-.-"; .. . "7-4,441.,-. . 'C./. ..r...,'. __."'d...1,, - ...1. si;;;:...... /7.i."1-:X.r. , . . - 1,-,1'4MAI ''':..-V .!,__..-'' , ,.,,-..k, 0. ..G,),: ---,A: - - . ..,17)..1.:-. 1.2`. "'' '4';'' ': :1:4-/. .-,,...- ..% , - . ....' --irai . c..-2 ''- '-''''.----!, ,;-:-/f ,;,:i'se., , :..,,: ; . ,.. 1 , . . 1... .. I. . .e. 2..' / '';,:0,;(..t:1,:.../ . . : .4).1:... *.e.;.. ; .4" t'2 eA /./ XIV = Doc. 103.

368 www.dacoromanica.ro -,,. . ., . '124:4...."4, . ';' ,*"- ' . ; 1 '-;''''-'),c.4.-.,,.: -' ..,.;i `<-'-"r5'5.--;:k2i*.':--z''.- 4' /'.-,,t,:'.:...SN :---'-; ,- . 0-...... ,,,..s,,, ., - . ''.--x: 4 . 'flit'"'J . - -01,' 'iv..---.A,-.2...., - s. :;,,,,;:ii-,ii71;;;.)=Lvz::* Q . ':'-',2r. ',1.12J6t, .., 9 1 A '''''i/e - *- - d'o''fi;gt -;./44,,;f4*k,::"-??.!.. !', ...7S' :;'

-.c?, -';`,1:-4..4-4,:. r,1.4s :31445&14'....10'.....;Y9- 11;347P'4411'. . '''f =:'1%-/Y-r-"0..,,, --ol''.-%i,&4'ig'2.d L14.,:-...., --, . .);,-1.71w_.,_is.r,-(:';'),r,- .. 1,..f.),i, ,':*,...'-,:'' -.. ' . ..; : - . . : 1 ..,q .... 1 ....,4(.' . .,..:...... , '4 .. - /,,t.- ....._ ...t.t/-., -.-4.1-,..,.) 1..`51;14 '17.1kqi e1Ct,i4):45Acij,,.'ik II ..,./:.*-4 :',"ti'; ,1A...... i ;C") i LI=. ./ ,,,,,, . fy -"- .1- ' ; r . li i,-,-441...1 . i,-4.-;- .t.- 7.9-44; :'.....?-1:i..),' .< , '., '.A-C' ...... -Q.11';, .. -. 1°Pii ''./'4*.% 1 :1-j-4 ,------: . rei'-''.0.6 :'''-'4: -;':°'-c)::::eltild). . i.tii5).[6.,<4 4,- . . ?).&Vr;lebi;-J5111-"&le:;'. --..!.4 . '.., ,....,.' 2 -::: ,10.. 4 :te,.,:0 : ;:, .; \Cl1-".,..'-.x...4.1., --4I 4-,"-fli&/: .1'eti4t,e// ?,01142$;11j, ,1/iY=1e4";;); r--- .. '. -h . ''''' .!:4141ie11;... . . - '-4%s"ir:j.r. . . . -.r4eL___. Qt.ci t 1 . ',./: ,,/ -.-* Lii "4,42::g;/,yi.,),J..-61-61/4,...--abc,.)...))9),,,j4)...6:-44.4;"/-'-' V.:.,,,i;--

'".j.'!g:;" ., .`e /-14rff>" 1e) Ail-J. 1.-3.,-\__,. ._.. ivid..),:tikle- .....5. :. , ?--,e,)4,-. ';,.,.!.: 1%--.44'-i. e.c:" '°:i-A.IA-' -.S.1/4.?..--- A/A.W2-,;_,,''-'14'4;it4A-,iiaj:2."k ,...:; :: 467;',J11;- . ' --'41../ t . i .. ,:)-;--,51. i ---..r.v.,ji/2 )0- 4 '. '- , ' 4k-ern,:1- i4 *- -4e4t;)L4;OL:44;L:iSii.;ii.iik;,;,<:4;:".0) , , . . . ;

*. XIVa = Doc. 103. 369 www.dacoromanica.ro I w otisftid1/;i;..17.Vikii .0, tri.:06.4%.*CO3,;(aseffiluthi.44:0-ig .t>,";?iptujIm4J t IA . 2ilekiejoJiitiii-1aidiiii).4.%).b . - . jaJ.J.110.;°- cliLtiJactJa14.4.4/.A10,4 . casi 4141:0;e4.0 ... Cot;11a 4i /AAA," : 5:4.;.joJetatto;#'1016X.s,:jteLs Iriod..4.0..0.P..i.,1'3JatiC:a0fitliJ

ttitiriAti44.14,04.401,13 . . . ..164:0risk;64,0/6.108. .011A4

4,..A.14,11.4(*rJAI,e;4aC%ki.:-10074, itifliliv;s,J I go.tqrf .if3i..L.,. otI.J../ ti",;t0434.41)0L.A.46:.0.46w:L4(,;:e. . . . . - ,t0,40c0;i..i3/.14.4;0014J4

ctc)LJ 6r,P. 441)aliAi*i I a* 4,t. ,ft I.t,(e* ..t 4:64,54,14.64 i 4 . 2.14:41 GOV 6VidfietiA4;WI;A:1140,4 401.4044iCIfjn 4 , I.,..- .7. , 1:9* i. \ ", ...4 ...: . .: :,

. .4,..A;$ itaWv.d.veedititsi t0,04(6") , - , ...-~e ''' ., . (124,6kuit.....?... ' 4,3vc,;;iy AIV:ii)piAbc;!,:0' , s stkit .6-0.9*1411L4)..e.c.(..,14.3..tisi.t.,14.14e4rte. .. .

(. '&18.)(.0.1/i0o°. lti

370 www.dacoromanica.ro TLC -'111 . . - (e

aoci = IAX

o I .gfr.4riK ilOrfr;),.°/eri711. -""4 +."140 ":"..:: --,',.-1-,- .,,- , ii:04;f;lid;rr:irrfrriffr'yiriry-tyrieNr 167a;;:r ) .,w.ri4 f".....v (:"^e;P:rfr(.4nfr4 frFrfiek., rrAf frP:2r01.174;TerrItegrOlirifreqi.,4,;;,-1-1.02r41:10- : r ,rit ' 1 470!-fri.;),1-pqrm01,9:1712rep.. ,' .,..!ff.4"4.-47.7r.ircesr s . , rnivroryr,.u11 r 41 .- re' ;c rCe. .- rpiri ;:::72,...... 7 1 erV.<2121.11 r0"(5? efirrf 2 . ,r:Il PT, rarl Iftr?,Treiro.Teirie4 i- .4bevi2,17 ... fir. jr.o.10 14,-(711' frri,,-;,-,.r?:,fr ,,,Y.,4:ai.,,),,_' -3<,44...4: 1.(fre ,?01(artri4:0_,rilrif-i..- ----1-44,es, )-5.04,' rir-fri9frof14,-* rep; -at 1 rirTi-ic-,---*ov .;.. J.: -,-.---7 )?.-r- ;rn.r,,ryrerity tfr,ts'5",-X,---)ritr?":;dtriike,;--, ..;a:r2;,e;..12,- frilrive"--- ,-,;;;,-- ,,-,..- f.....-:377,----g;";,,,r-.sei-o-dr,-(ryii. ,-,, -,-7.:"."-- /71:11r?br , - i1:-.. "4 . . ae;(-',f1;*;"!)(1,ISf,4tri9471;KtrP .4. . ?7'-'6;;e-'''' 4-r,rt"?'",rr .e- *5" '4"-')It;' GU/ C;f) .7.7;v:37)4 A ctrt?7,-frrt;1-..cfretrro:iconcreiii' 47.Merzte- , '4* ;',.."'Zi: --VA ,,*- -1-rfp- kr-r-,..19r2o)rcri:orf;rrpw. cirl':frr ...... ", i 4-1 ra:P.e.c.pv);-Nrto iv:i-ts-rer-,i-crip.reArri,°,7 It;r1-4,".fre-;7);.: 'R.- \',.:;(141,.---.-Alii_Ar Ai:-::.f) r ii :.'''. ?.fcrite,clic;Prf?Trirts,:a' . . -- . - ....+.1- _ _"- .-_-.,- - - -. ,. .,09).01(rrerr.-itorlirFay.11).fril.rtirrri,c)--65.-rr,,mr_'CFrf r. atyli,;, iiitrq21/61??2ePil:(4PCOrrre-Ifgr4r- r..7" \- n .14,.(:: .,,,,t,,-s j ...:3` CilrC;;I:friaV \,- 2;44''''-k=via4141004 , '',..?-ti-uc,,,,ic,"i/..,,y -.hio.).1-6 %au..ri.J4.0.,, : tro.),J MA-- ." 4:31. Liirjr i irs'it I 1-90', / o - o_b (e1.41,11/0Y-J fitiJ4Q:6 tti: I ttio,i0 (Qv:' C.F.04bJ1 el P....41 .1 . ..: ..p..ki,,.4,,. : 'f4514".61:Akii;;;AlAbltit4,41/;;;OL000144i.ti.ti) ,:1 . . )i::.:4 iJer.;.s.1114.):A.. e 064)))41, h'.-4:64)-.-)iii..',.kJ, op.mt440'14:re'4 . , ...... &),),..,-i.zi.11;),:ei);124,).. ..i.cpti.,),7-(;)-;:',62;;5:15."ttlozei4"1--.1 0 A.- . - - . ..--- .. ::s,': ! ../ ...,... -VIA-,(;)/4,:or. . J-14J/11.,49?),?Potair. _ -14--i ,,:._,...;..,;,., .4.!..,!::Ei1,,.,:, ,_.:,:__L L---:'....-- -.' -1 XVI = Doc. 131.

371 www.dacoromanica.ro (....44.0, 7 . ./ jell.) e.po'ri;li'lle: IN:fri-ibal) toPt # .' v ' . t` 0.1/4

XVII = Doc. 136.

372 www.dacoromanica.ro - -1-4/Aci (.../1:.../rt ,'`---le.)...4, c..; igto.41.1,';',A); ,, 4:, co, 21s 0 6 '-.LP0P.A.0.0ff 17,/,. )11-1-Aisd ,... ° ")4Api . Vt., 1-3V.>46T.6-1-44;/tAWP11c...... &.9.0)4.06 i,,up", iii3O Jil tr';'")-1 :?'L.'i ii liu,v:ic;e0)1j .A A t I.z2.:Jit.ai) tv' s-dit/ cr.j td .0/.12,jjeo!.A.01 POiiZ..):4,t1:r/ .. . . ;j111) ell;;ja511; '444))V dM CA:1 Ufii . I ./kti043'*A.)COVAllitill';') -i !,, _,.. . t -)"1 c.{7--4-3',9--fiji(R ,4iDa..4kiv,:k57A i JI-ge-.04"Pr \ '--. . . c;p c r .. .

.....e__,- Ob.

XVIII = Doc. 140.

www.dacoromanica.ro _.1 17'4 't

r. 4

I .-'4W1 p'6.

', :Cue-R),': (. A11)6; .Woiefs.;&of

1 HI/M/if*45,14 -19 . C

1--1; .4AC4L445.0igletkiiUf , ;1;/,-k.i*Ii4e/JC?&''; iE ry

. .5.'_,A516;?1,13i)itti4:0,":)61.3,; .L4 t ...:0.;)J.1:;1(i ..eito 9f35.A/ .1./0.4./bi.0 .. i/51.;'1.

..":),(4,.,:, .: ,,,,,,..1.-: W..,...i.ea.,; .c,-6419 . . , . ,,. 9)14...trjhpLe314J;-! 1 . , ..1e4JA . - V )si.,4, t ni . .-. 7'

... '7;2 XIX = Doc. 145.

374 www.dacoromanica.ro es . ipge,ei( 94.Z-0))/tx.9.3

o4-5'fi>jyy

vp,

-s;giff-14

I er.77iljr;?e`,1-ke c;cA/,'

,Ifs% XX = Doc. 147.

375 www.dacoromanica.ro ti:ONOV%; j".4i (;),;;I eje 44u) Di}1

itv6a4,\0.tii)(;

,445.6:04,18*;).'eStb?tA;11.

1 j , .u&o.j.13,4iirVatit.%. I -C.Ivi-V441

. 14.ti ' 06111'064(J/," 0V9,;),

( t4iNtterI -.2j. XXa =Doc.147.

376 www.dacoromanica.ro \-,c);y:f4911 d(0,.,./..-,,,,L,,44,,,!,,,,,,,,, ..i,z. !! 3S? . te A&'_()<_,3).;)),-))J44 ,u. .64i1,*(0424) .),...:- -er,,-;--s,,5, ..,..1,..,..... of.t--4i.b,c-9613:).;,u _/).,) -O.;.i,s;.c,fr..,--- 14);k:Ji!'

cy:?3, , ,i5949,J4 Ni . .;)). ,.)

41,1k.J -4..

), .?;),/,Apiy50.,?Ay,

-/rcy1;,J,./, . ,

-,-61)))8.=;\),)'I 1 - LI A, .a.-/dip r44,t1 XXb = Doc. 147.

377 www.dacoromanica.ro 1/4-/A:)(.14u*etft0i%336,)v.aos43;

fi4),).,(kel;A

)' ;))13,3;.e, )

?3,140.'4)j

[ _ if).'AlA)Ci:0,77/44`fr 4`641.J.i,to

,41;0;-k.)4 Lf14))-V-Xl

cfilljac-;-).,../

; XXc = Doc. 147.

378 www.dacoromanica.ro 'ter 673py ie, I #e* 0,rtieg I.\:":'./4.i/c41"4.,t 1...--.,# :, PI .! . 1441 , JVS f .1.3! so, .4; ;cf. ... . A ' 1 .. JPflpi O.'l !'iikt .1 , e %/die ,* , e 1 . "444V .LkujLiceep.;Sil *L.- , no A 1, , ... '" . qv I I _ .4 j0 . , b -0100 .s jp / 44 '.1 ia ..', l', ,', Ur; Ia* # 0 ,,. ,",, wb1 4" .0 , ?t, 4.pkZty4;° . j # / a :7*.7.1 1,11-4.0,10.,....:..L#4.0 . .., . 0 00 : 1 .*St 0, 'Cr.., ..1,_-f,1 .., i ow 4 1 . s '-f1.iv ktf ., "X'''' 4)414.;1" .114:i tks,:,, if .'7 P'.... 41* . wrirj . 6 , 4, ,6 Pi Set ' . . '460,461.4.,1 4 I 0., IP " * %$.4 tr. :..X.A;j6$ 1 it % 0, 1..." "id or 40" ,. . :-.; 1.4 4,4 .0 ./ k. , 1 _I. " 4.:)t., kiT41so, jo,a.1 -).04, 0 44413. '4°"3" .4, 0.1 ./; Ija, . 6, .....-9100,54.4..p$JA20.1 16, qr 1.3, I . k.I .t."),43 0,9 . 1 4. t.P4 4%40.,A1 .%) , 0 I .04.0° CP . .%r-Jekt WA :at4 , t . t ee..Q.4.1,1raytst.40% e. 104.;:.?. I I, wl )..40j le 40 ..° I 4A,..1.14.-Lef.\:,-.- ./ A. 1.0 .11 a) .*.k.:4.:.,..ti . - - "4,011k.1026...4.I :4,11;, .0 I . S - I. .1 6/11.""P- 0 $, I ") 4.1 400ANk....!.1I af , .J2 what044iLejla.... * ie . . . 0 4, .6%*4.6ir I 42.11r: . .1)eN, -V.:1; r . s jt 14; .1: ,... . t" dp 4".7 , te; 6 N1.4 ec IV( . . 4, a ., t . .II , 4.0. I . ., 1 . 'i 74 _. .4,..?4.....f..41 .1 I46 i ... , . . .u.r.,.1 Aip,Ji"*.,. CI *. , .4.0.1-S ir I 40,, 4 or/ . -).3.2 ..,I .40.0" ..,ft I. --41frL.0 ...X. :srf__IJats - ""'""tt)"" 4 rt. i*1.--.1 's. f 1 ! /fie o ' -ei so. / ./ - c_.- .0 9.., ,- , " .. *ILi!tA.30"3 ..1 .. , . - . ...) ""t-, taloO' j # . .-., - - ..,.;,,,%4,0 r 4,:43 .rj"4-tt.)i.,3,L),:y,. %-1J4,f PI/J.) /r . ji )1 , f .- '. 0. 01 V614.;. t ;' . . to, .1, ..1%).1,0I . .. i I I C *, P-ij:; * '" \:4../ .)50/46 Z.) .., . 'L",";.)..0.-Jo XXI=Doc. 151.

379 www.dacoromanica.ro t

1. 1 ,

5 `

'.:5!)kt " Ar : t

t. 1.1 4' . ,

tI, f ", 4 , . ,,. 1. , , t" w .f ...... ow. '. :ILII. cg,\,l'e L.,,A, ,../.tr`c.--.,:,- i" ...,---...... : TT .. . ; t. 1 A..' ii . . ... ,' ;`. i ....4,,,r 'I , '"- 11 . 1-` 4.1 3 . Lt,..i""'. "."": ./trr,4*111.,`:;.:Ar.?::,./,' ,

1ft

.....jf 4 I -1 i

sl . .

XXII = Doc.157.

380 www.dacoromanica.ro --"" .. t,r) -- ,.1, . , -4 ,). 1 Ott,----.1,,,, :_.:__._.' ,. V.../.14 ." -7'0` 1 ....,, -7--.. , 1- N / t ' / . . evP, :.': '`":";, ...... ,, %(.21:7,;),S,,,,/d.,..-7.A. _- - tif s".",./7"."

If' .1-72:-"1/4-1i ,5trir.,/ !iz.: ,)4r#Y0' ?-4:g?

4 ... r -01 4) ,,rt), `it kca)[44"41w;,;:.!

.6.`etw 11i4± 1,4 .1 .11 ilt-Wcpi#e4)J»:09);.0

) .. 2-4.7:,../e( ' /I;

..: .-- - - -.1._ A.)! 3:51.) ;A5c/-.; -' t t .

' *-1:71:*:....T,- '.2,-,-1;.:_;...1,,,-, -..z- '...; ... , 1 XXIIa = Doc. 157.

381 www.dacoromanica.ro Lz*,ikAiOavills 'i

=;.'ic;t40 tirig.36Af

.1 01.

l'AAZISI)1:14" " i .. . :110;? cAjt,;) . - . 4:4;AZI43;)Jj.0- (.1":'.. ib611,,,T. 0 4 p -*//"y ,1.;.i li:,..i...: i;), 0 (:))",'":":"*".../c2 , 1 ltr,A.17 cm:W...4. k;... 1_1 I, !.,,-;:-%) C° -*Ittli-fifi,14.V;(?)11;90i*4))!

. ... .;

1 -J4*- -;' ?'"if ,i( ';/. ,J*b ;

XXIIb = Doc. 157.

382 www.dacoromanica.ro .7(Yft: dal cl,,d41 (-Vi;:* I.

i 1. dikflei)

:f3A-'0419;44;d5G6)2.1thilfw

:45-4-#5 c?itc.).44P -4.1Aosta ..74*)444,79;1;53,;415$ o:43 .A11) (31"' .*ci,42;.*A 41/5v4;);L:, .ethY4.,A.410 ;1.5 .441;LIJ

..)6/41417.1,41)V4 te4/1-Zei;i.i)J94i5.01

fAINPtit: 1?-71 .9J." Qi.41,h4- J.?4,,:*[:f?la-3701&1,"'Ciy, >t1-4*1 ,/ , - 1 : I' .--' ;frI tiP

?I 0-)i) .rY";:-; .444.A1 co":251,, :-L Z Y ", tftr.. *1 -' /' '15)1 ;419ii e- . #41:rEa -4 1rnZ ab.4)-6"5J,e)/eSsIA; .44111,4 k :#711,44 11,11 . . . t . _ - t 4 XXIIc = Doc. 157.

383 www.dacoromanica.ro ''. if.6,' . .fr . " . Z.,:) i. 081,1;,t .-*/ ' 3 I ,/_/.. A ...bis,.t:,'?(J4ifp%-...9),,6Y-.2.6t=1,411c./f./ .--/.' . , li'kt

}i.k)911.) v-c' )1, I--): `') JA')...,-,,,,.., (,),),(09),,,,&ya ./ ..).i.,35,14:litg46.921.1ii ,e)''''ktt x ..., rj/tjfk4044)1.111'4416.6&00;.j. lk : ...0 ,/ --4,e )1 ; ' ,,

,.,. -.. r.2. .,- .,--,../ .....,. . : . . ,?-'. -.,.- l 1 > de- 641LerVegyi,i6/1-: i> c X . t. . 4.A.'' -;;E?,41,4)-.5,;5.),-)A4-..0 i1- Cl2j1 dre).6ka;:44t4.-) t '. i .0-7 -"--''. . ./.4t? 01, ..,1/1.7541241-1.4 It 4'`5' ") 1 e :14ta )iieii-; ..:,, j--;44 ;4>1zice, :7. 4 ...xik.. .A-04/jjj".JiXi.$)WW,.,iz -":?1,.. c .iik,4,- t1.../,4,1 r 1/*ti° isy.:4)tst;49:i$4 ,4,..:4:)it elit-4.4.,:.01.;1;64.6ei I,.,,, ,),;.,J . ..,.74 ii:4, 1

..70-0-tigu40.1-4 f.y..)-4./..44:pci4,..;;A*3.)-1Y-YagAii?-494

44:: ..4. 1 ( . 1,..,tl. ..4.0,:..( .. v.--,-(17/4:4.4...y..41.1.;(-- . (- ,44.6A.4),,b,)00b.10)./zLey4 1 4 , i )7',.:4411--iftef; a14:10, f93,4,..)14;A:.tt;y#,)4/0Mc.c4 '". 1 V :"14trAksj3)A01.r/ #., .. . .?Jrc: j% *i:141k411)&g. .jai,. . 4-ix-A& . ..1,Yii5.* "- .0.'1214C/J-::4,fi!)J'.%'.- .1 9.:;711'- j . . 5.,-,;.:!,.;,-Z....!-___ / i, XXIId = Doc. 157.

384 www.dacoromanica.ro a 7r, i,i) A -rvw-- A i. z v -\ 1 4e \ ;)(1 **/)(441.4L )lad714L-IX4;.41(.2.0)1' 43)=:4Sii 1 1.,:,4- : e)16-JLWiiikl ) 4 4)14;4 1 ,'''-olV . '031,,,b,6).)14Pi 406-).;)evefir-v}-"Lh;'-' .. ; , t , j 10 1041e..*. I ji Vn'7&'40t.. trLA -7:41;;, --"/71;Nielieed;; , , ' - %.f4kLbi:f.5.iy . .." .)i.11,4;f: Yef:f2,,

411 itig,1451R,

49,:o41 / Ao-iziWAtivrk

.- **'.V4V' ;1.4,Y&O;104r-W4'i

,\ 1 1`93°.1.7-1A.;.-.13,iqA>Asi;Als91.i?At.411093 c,-; !'i) 9& I x . liel .

\ i -. .1 , 1 1 1

XXIIe = Doc. 157.

27 _0, 247 385 www.dacoromanica.ro 1

;:sair44.041,..&41,41., 4,4 474.,,,;./dif , 4414'

. :*./eXY. ,;4,{

; . . - " . _aro,* , II XXIII = Doc.158. www.dacoromanica.ro .2$

Ii04,6;46,v4-1}J;10-4,4-

viff ,t#A9f1 Ate 45/4,4 Alis,1*.kty

; www.dacoromanica.roXXIIIa = Doc. 158. = . . - 7""-,7-477S77..- . 4.-"7" ":-A, 7 - '4-

_ t

4 I 10) .

/ . -V WO.

.1 iit);*),411ArK6 .., Aktoi fe .JAL'.. .

www.dacoromanica.ro XXIIIb = Doc. 158. , it" "'" . . . .j..,

4'. 409 4410** 'Aloe

4.14:Al;iWOi/1

94414,044.4,449-443,,a.

XXIIIc = Doc. 158. www.dacoromanica.ro .'."4;)

idttii046MIO4

Aig*ii44/Yi.W othLt4i,J

ft641* Wit314/.4rii I.

, i'eAW)443,3). www.dacoromanica.ro XXIIId = Doc. 158. 2545

, 2 . ,,,,-. : - \)- n 92;,4,7 N ...v,), (for.,)3 ..,,,,, 0,6) 3)3,s, ..., ..,, , . ..,..4, ,,..., 1 ,,' A " V.)) i . 1 . ..'th ---"`-/ e"-. .1 1 t'ct-'12)," ii,,.-4-3,J -C,Aff)) a )...))),(A t a, -4; i 1, -'. t-I (--5'4/?'-'t)' 7-)61-%'" f i 1 ! ' 1 c', ! ..c,e; J: 1 lit 4) .1'1-- :'1 A'YC/, . ,, - . ,, , - 't- ...." .1..."..):11,-C14,2-7/6-'",-,',c7,e)..4,-) Wi 3",..,- :?,, c,,_.../,;(a//).1," .4./.i.,.,,,,,,}01, 4' / ,--...,>-'1)-ItFl) CI,A7 . .. . )1)tt-'° ,*,,,,,..' -. ..,,,,,; : 47...-"/ I- ,. ' , , .-- ',.." ...i'f. "/%'--)''-' f)1-52-7,,4)...a.> 1Cos..t/../...c.i.t.,,,), a,. va.":,...,.' ::4,,,:)),....0 CA Cf,) ..-_,Icl .A.,:;:-:, ,- ,. ,n ' . - :. . ; /.....; t, \ 7.'.o r-''',- - - J2' 7 zilliviL; C:3),), .i (..,i,o,:,\ t'..3i (3)"..)./ 2. CI.' t(Ca:Xii., , tiatii, cj.ki ii.> 1/ .}.,' .2 (.1.. t5.11,?, . ....--%: c,...... :%),,,i , ',....-. , ' ,. = . ..t. 1, - -' t..,/ -"*".")2.4-3/t-ci--' e)//..4 e),,;),,k,./. )7,),:,,,2_;_,)7) ,:,:f ,,,7 r . A), , (.1; _I ii r .-/.2)-)i' 6-r. Ces. C",- -!:,;... cs a.,:,- A ,:. ) 9 "N , ;O:. . .' . A . j ) 'iLe' Lio, ::),,,C.,g'' ; ' ,.'3,W,til. Pil.) ':---..'''' 2 ^ : . , ''. .k, . ..." .f" C j il i Cij.7./V,'.; 2,4'1.) "f.:....frt: .i/...7'J ' : t. 5) fJ "4''' "W.' C..". ' . .. .. IC:4:('' " < -, N ... 6A.' )) "._/1,':_,->D.j..,..'.):,,,s. C-, c.t.,' f1i., }i;...,,, L.4:3_1,s;11LP--/..1')' C'.)7.)i , ... . ,..c --, . . : 3 ------' "Littf,,,,L c---;(*-"*...-- $----"-- ---'. C, c, dU-3.0)...*:.,:z,fisp.,1.Cv)t.;..p4i ';...... 9.2,-,." C-f_fejt, 7,,J,- el) ..r,,, ;Vjli; u->flf-/-01-...);,'-(j),--94:-i ... . - -1.1. Ciri:/\.i.3 -=',., . _.---; - : ;. ," .--,. .!. ..-'' - ::--4\ , ,---1. cLi.:-.-- . ;P.).?-.)..-5 Cii,,iv./0 3i(,'.'Cd 5,' (....:. c,' 5(.1%3Ci),ks .aas , .,c"11'="% 4.-) L'i'''''C.7- tP"".°') - (aa.,?,,V)>---;"gAs2-.5.,,421-'}ii!.',}-,y),,X, ,_ f .:

XXIV = Doc. 164.

www.dacoromanica.ro 44;

elL7. .. r/ 9"o : Etpury..01,Mc.tip.),,,,,d ..;61,.- 310.1,.;;c,.. rr));,). (49/-tocketit-ei...c.244045) ',WA;5:4;h4,9;IIiat.,rd.tCailifi;J.PX401,70..v _PA; C.4...e,e,;40-0/".414; 4,1,.,.,e1,, . . yers;17 es, 1.114=v1z (kce49itit, 7' ' do.?et). ,0 *.rOdICXv4re WI:s4;04044:457( 1° 61°A'**4- -At4.4f)" 119,0,,414P- - 6' or ° kgo crigio-* Mos Ili; kr (1,541-0 oto-4 . . 4 ". 66,4 4.ettattre.04V &Joea)i. 3 i.A.L.0), (,.,,,- 64;42t,%344#Vic.t4X,A10.4?6;1-tsVe tie*' g . "L C'd14 or/.9.-091..9t')cf,,*'1.0i.kato^ 4120 rp,01,400 A 0-, se. )diy";j#0.4 cf"ii9 ies,..e,t.,),;..$ DV, ,..0.5.1,.1,-04,et, ,tv.;)44C- stesc;W Ai 4.0,-1(0.1-' 4)4 ei.ZIc/..4.°('. 9 .trfrj11 St) ill )44.P.:(.0.44.W.1.04j Se001":00 e5140", ./41. . 1,, . . . tfla ji &NV )))4040). EI, ;10;4 ; VA .1 .0°.03).t0:4(14. 9p cr).if) 0;2, ..rts (.4f4. ci -As pit,' 10:,; 1 ) 44:4 F,- 60,1,z,jdid tt; ki0; .101 411; - : '),)J. go -.049.1,1,4 l ,; 0 C .(PLO!, 10;1C09 1)UP 4))0Nr°.ir441:0ttnat, 'd * eAi 611%; el \i , r. 46, dhll' .i.;-4 )0JZ)Li.)-- it.,;.:0040;;;I dW t..51.-4 - 4 '15-1...9ttc? . jt. ' "." 'f"0144L`)AA*.iglio,14,10.) i a(t;; ate(di.41)164)cfAICAL,::32, c.,4e:g? -"*". JA Cotsto VA, . r - . -4..VtilJ'Alettkl'° . AC)3#11.14.10,. Pe 1 t 14.1t.e.idEN4'/961PWA5a,r4FJC;04,41POJ . . - '-4'%''cete90.; 4 .. critod40- ..i . ....,,..,:,- _it' ,..IWc,I04014404..s j . 4c. *UV" 1.7.1." 131 a - ' hPr415;t5445 445 (J. Vh) i aei tie.r;1, Q .C.A!)./All*:;el . '4 F) qj ;axe.i -- °liaCV L11.4. . t(,j10"is" ... . .ocrst,g,..Joi.;;akes.#1.,14604;tid . . / rit-se. .tc?,`,.. I 4/../. ,g1.4. ...T. rAd. itii;44°4.) :**046 ffia.WRAZ. i ;104164 1?-7' ;X 3 www.dacoromanica.roXXV = Doc. 165. z . t." es 3

XXVa = Doc. 165.

www.dacoromanica.ro 176E

'891 '30CI = IAXX

r4;-;1J oP3.))&;Cie 647 a e ; L.,,,y" ,3_,: " , I. C)-1'2\"1C,Ai`%. ..- V1.1 V.74,; f tl..N141.1riri,ted0 ..ti l.; A 'iv 3*A/ft Y-) a1,1).JUI ,c3i, (1)6.2)..., - - -, i (.25".%)- Y., ).fe-iti" 4) ) L....,:. . 4/".):-., ..)-)aX,;-' ..49- __23.1).),.).,-,) c'e?r) a 4%,v)41.1-.A2-seiviece, di-) cr""'142( . ° "'/ r ,- r-+. _ Pi41U:.) AL cei At1_4.4)Cali.,..to) A.1°.2,)",""rj..p.j 41:;19 el"4 -. . ' 1-1/"P. . . . ,),11 (9. .. - , .1. (-14 ,ter-cericer (cr.( rillAc""2/:17, 0116-1.)) rij."..1) 7; A_ .0,143)\-/1 ° ... - -* :14;1 1? 1 x A .., ) CZ)) -: - 4.04.0 ,1110.). ; .9)V.) .1 4° -#10 .0 1,1ii/Ld A -)4/..$1;0)J1 1 4) Zey .., ".... ef)y .(, / Z16':..j.,A; C":'* 1.> )-411 ., '4''.3adt.k ;')/,,e)&1).,.).A.0 rfC C-01(4,,r 0 -...... ifreijii ,-)71c -. (7-/ 0,72)-) 0.;(1.-'-'j,Cci,,!;,,).),),,)c1))d..,..C.Zo?.)X,Pef"3 4-},-9 ...., i 1;2 - 0 15).ir.i-j);?.k.7)V55..) -:-.)(f_kb,aeffif ),}) . A rwl rz"' rerrgiifet? r 1ff : v-"r c422. ,'). . -tic.) . - ,. 94,P.)."660 ,-. ) "t; .;Je,',+,(,41)i.9-)S; lidCe`leiti'7i./(j;00. 4/-1 _ . *A- . g)Ist."-*;A. ' P . . 1,-'"")4 C76:: .. yr,h °j/L /174-) dir4:'' 441)t..e)e ). ; :.e)Y r f. c ) 07" .-`rih,c ,,..'131.! 6,4a7°6_2-,i),41^4,))c,',5).1,3 \ 1 (L)C.16:-;444. t 1". C*44:91) 1: - C------d x--(:).-)Z (.6 a' . .j..;?2,;;1 tire7461)7A-kii? 1.:4(?th ("Cr(r)ric.fiC7.--r cl 1 . .- v ,17 -mfg. -t-rv)(4f.sreZ' , 9 CT r?e'P.C.F.si'. sr AV V.A. CV, r ...... e.d >C. '1/4 ..slo.V2e4124?4,4n,-,Fie,re

.: XXVI = Doc. 168. tff

394 www.dacoromanica.ro ) 5 3/4! . :, :A 4.

-k;-;<-= \:-)1)i .

EV:4 5,,;_,\Ls 1. uy.c.e:,:i,-4-..., -:'-).)(_-:!:;;.....:1:.i.-;*.). ''

.),J,Z)-0.LS:rj 31_41; t & .>

....,.k.\\),A,.)i.A5W.)).,`L,

' ..9;12% ;

ctry,..,,1,0"4, Afr,..t.e..,'ji ,e,,...,,,,;i, '4160A'-r '1' C Ai.;./(")..,,...:it,..e'<, ,1*1^ )ss.,4...; '..,-tihti...s...,"cf../.40,,,,,,eiy,p,,./....4.,,2, ,,se Cei; ,:,1,;e:. 7: ii'i.c4---441/..1;,...,-;,),4.,74;."),,swAi, c...,,,,,J,At cpc 4..41=> ,°-/if.`;:' ,..;)))cf,,kr,.;:i.,;,f;1.4),/).4.;tok,!"..4.,,.,i,o...a.;,,i5-,...i:" ,--le..,A74c,!.,,I,.;-4,j).,il.we.e,Wf.").4fiAJ-3'.'

;,.., i1C.':-:,,,,-/;c1:`E')?:,1),,r:;,-';! 'f's(,..;).--4));;;4z,..v.?;),:g: ...4, , i)))-iic.:'4e:-' '....?. )/iir-'.(;/.11.,tr.,C?,..T.).r.C.ZW.6re' ,e'- -' c12 '.),;,./id,).(')fri ..;4; ) '..;1.1-1),:./'Al? .'")/ . .,,4a...Pe:Av.:--.40,1ez:/ks.'Aied.k1.5;13"4-2)46t4, .., ---Jba.,./

4)'s , .9 i - --4; P.C?'-.e, 64.$ (4,-.....<.tv.)A, i...,$),; ,,,,,:z,L:...e..w.;./.4.,(.0:...... iCs..i ..;,.....) _e c:-0.,&_,..,, 44; )1b)

XXVII = Doe. 175.

395 www.dacoromanica.ro i '..

I *4111..':::..% 714IMINI...... r / ''.43'444 . : `41r *4-4,:-.44."'"- *):?)tiXJ Vhii) SA. COP &14) eft°16 IJ;);.; .:6.,- r .. . i vo.iicri'd yukt'd? y61/ ?.(...--- te.?coi, j/42z)f. A1'b1.-Ai 4:1'.

cviAit4e1-.1. ce,15,6;t7 ef.P'(?'& f-e!`"'j44(i'M ;* . , 411,,),,tefh:5))01.ti (7.,;61,:tly3:41/ .

,.. "j "-- i V.;7, C1/$111o)V,'Z' 4ki;1. C),6,3.11(6 -14.t)frtt/4 Ij6:72);e4144/'-otiYee)&14 . e?J..tAiii.4° .2k'i'f'. kj 1 J eiv);, 91, so'..J.1,;;iciI??;,'61:.), z"?'-e.))63

(2, i;.;,43)64:-

: -4'''rf?c,-`.&,),;31..r.94).6a21.140j)44/4.10:".4

: ;;*.-4,c4:44fr, ,;Aitvie .ma1.40.4fj,.),t44,:,., L. ..2,2fir)

./..-: idilt;6d ..-/ . 1.. r'.-.'-1.4i I', a APIA)5.#4/J4J.t;'°j*41. 12 1,,:fc . '"*.s1V.s , . ;41, 44- - ?). : f 'litt '-. XXVIII = Doc. 203.

396 www.dacoromanica.ro ' 41 741 i t, :J., , . .. .: ' /It- - 11 :;,/ S':, d 64' ft.,. .i.d...4-gi.-.:5Akz,..,eio,0,0,* --> :,w,411,i.,;iiirflo-,",-- 11 eia 1 55,: ;;Ce,..A-11-.84,/:,';', koi,44;?,,:4:6;.:;,,i/).....;,,:ii;;,... '.I, /:*-';/A'ilii.Viir11it,'41).4 1 41 ed i'll'e. '.fr4.14e14".. ...:-?!./.*!;edii.;,:n(V0:41.,:of.".... in'orj.:...e....4)-Gzeg - Zu.;:.:4.v?../ :-A--). 4,1,1,4(744:1Itte.?"led) i.):,..,:///"ij....1 yt. . .. :,,,y,',.;. ,:734,04.,. 1.... oiEj4 , e.,PPyfOle

'. .14';..t1;;1OS ; f 14;:e. :d.tj.;''??:'4 1 /0,, )0.. 4}.0.44.1;01e0..441i05?.dj 1 1. :4.), j k.; ;4?;1 i teZt,li;,>, 0;:'.ad...14,;?;ti.ri''.

. ;1-4,:;;,/;!.i,/, 0-...);zio,..)L-,e4i,,,.-' .:.?.,39,-;-',.,it, , e,k,ii,kis.iep.A1 e, ', , _cif; f,?,',,,,44ki50::-?...;,,,.:,1,,,..? I .,, j.t,t,4;-',.(y;ii.,(4).:44;',5.415A, mien 1, .;...Ji.,.4:1,v.:1;,4,Ahr.,...2.(,,,.,14.-,,,,,,4,4,,;,- ,., ..4 ! e?e;41.4:,' .;.,..0.:41;,,-iY i ?.-'/-:-'!' '1, '11 e :A.A.: ),. #1 ikF/P.,1:14Jii 7 it.;4:t..1!),41.t.e.I'11,..- :1-,i;!i.),,,4*,1.,-:,",-;":=j,-ae,Wnomt..,;.-, .. , I. Ce;.I i....,4 ;,../,4; ' /' J jp , ?.4;14 lee ,.,..,,,,.,-,),;,,,,;,.0..0 i ,:d1....,1,100kei ',,,?014,... ,.,-.,;,./.:i tJi1 4. ,,04;;;;..),,;41-i, .2; t=- ', tyl.,,;:.(,..%c).,?, J.), ...:.?:.,;.,4", .i,i..*:....,4-,..-....,:jii, r . - ii, , . . ..- - , -,." . 'er!V"... . . - XXIX = Doc. 209.

397 www.dacoromanica.ro 1f

i. 1 17

Avt t'.°

t. '14 4t.

424..0. am- .{(;.' dy.ti. ka,:..,.. VA::'at..'.' e..-;.,t,e, / " o _kin, ...tics- *.$ 0:-0 140 0-Cii ,Y01.01? i e..---.! . . iilst...... d..tu...* . , ;"-----,--. ..., 1.., .,..9.0 .. "--t'"-'""'°:')- so...40.04,0140 A.. ;;1. it , ;As; ,.s..,,L,. '-''' '''s -- ....".'c,..1' ag-1 I 0...). ;A .A:. .1' 0-- 1 -"--'",..',14'- 1,,J-110 ... 4..... IgA.. - .. ..' C.J.J.0 ' "." ' ... 41,.$ 09.0;6. 66,44.6. . r 11!" d...".i2e, . $ Z 1.0 i IJ _rt.'orr.A. s.,:..../.$ ..,...-4.0# - . wioI* LI.0 ..,' IC ...o....; . ..0 'VA,. V.,,"':% ej-..4.: .10060... . - .1,- . . 1-.:- ...... ''''.-"tn, .. 4.,...-00 - A to,/..40 AA ".e"..,",..e..0. e.$14. otrIL e.-t14-..." Lf.-3-,.."--#61-0.mo e-J.e.....- . . ., gr4.0opt . ,.,,,,4.1,- 1.1, 4,i11'..0 ,.."....16.1t,:i,N. / t,,...Lao n...c.i. t... .,e eta . . . . ., 0,, 1., -. .,...) , - - . a.1" . a., i ' If' O'tairAti". A _b,".,-G',..-4,:...-'-.;"! rt.L., . .40)",..M.." C'..4 . 1 ..00 ee.* . . . I .-5.).,..-41,30t.',4,-.P..4. . ,...100,,,...st_a AO $ T..?WCNA...4.X a "'b.., I °ea. dA4A.6.A -.e,e5;pOra;,, ' 41CO, or !.--_, . .. i ./ 41. '4, ( re 3.t....I' .4.1P d Aka.* I .: . 7., ". -%I.P..&/... 10 I 0121,...00 . /1).. IV . U./ eaSe I.46,- '0)0 , , e-1e__. . Ac..k.... /.2 , - 7.. 410.1t.0,& c4.1 . wfia.°cp., 2:15-"06°...... WI". I-1..0 I1. I .,t.o.) *to- / . c e...... -',- ...,c... 9,40 tr',..:A,-;4, .- ..J...... _ alb cr..4...a. -.-- ' , per, . $:.:0 ^ ,...to . 1 -.0e1,---.0 e c. ."..1 la or.,4....0.16 gf/a...B. 46'. 41. --':' $ kyL . -° ;frefsedg:a" I .6.- - ("""i ' . . . , LS 1. , cut,- (.0.0° -. e .:1.0. ,, A ,ie,,,;,: / . ' $ I --.7:* Ali.", 74..."- . rei; . W.! to ..5. - .. c '44' 4.40 ''''Ve...L r. 1....00 J,.; 4..1.I . ... . I t. -' - : . , . a -..:_:. - 11;1X1-'1.7.,' 11134/4/14; 40.1 -I grrs.,t 6,0164 idlso6, 7/j1,.../ZIW

XXX = Doc. 214.

398

www.dacoromanica.ro c4,-...,:,--gi*-4...... 77.-"4( ..,,.,yfi ..,_. .,... IA . fiw, Q0` ''' :!:"-Pre teg * ,,,,blei4 -°^7a-- (4e /...". .P.en ?A '''''',...... , 7. -. '''''i. i c e:a;141:1 f ..ril,i7.4f,;*,,, 2 ./.9 I t..it,'' ., V," 0 if. > r, i id9I .'" c''° 057;:f;-- 4,,,,..k6.41 r..t (" 8 .A9 .`:..fifri-. ._,; lit .11..41:..., i wr.., +,' . - . .".'"w 0 WOFadf" '' f..1:141)44:41 17, tf, 4:3;). 29, j lee4 a e ettil e .+441 I -j- Al ri.tt,647.,e_ riir),V ;, 1 *-4-'1 ---, 7J -' -' 2;010-:;47; fie-':51,1, '' rb' py 0" 440# Veptio 4 e, 1 4.0) A'1;,'0. ip I , .1,1' 46-4;032n a,":1 !1.1:9.1) 1-,t/,./..;,, .; c9.$1 °:,";t1Aitit,P)671, . ,. ocf:te.EA Y , .1-' %' 1 / e f '47 )1,1;64rrobk, g if" tti " Lige"4114 ;tr at"l'A itiya,r ° 7' $ ip, .g a I; thAir.f.

4,/ _ (if el )010 414/, .;*t'j. ;Iwo:Ceti "Ird W.').7 et:etftWii).:02/10. I - '.." 1.1 OP.ii4..' /*di; Co .7, to. .. .1,41f 4- / 44,' - - e:-- 4 ik Ai #'f;') * "/ / 4. tit/ 4%. ,..; * ,4P..*, .1...... i,2 ' */), , pi.j.# . . IA,' , ."--**/"..*,,, "1 .. sii « .;"1 yi ° 1 .. I 4.141'," ,... "*. I 1.,--",1 4,11' , .,,,,,,,, of,/ ,,,,o I . , c 1 i, 0, 447 j:'.*..Yi;;.` . ,/ j..1!..'''t".'i di,, i'l(e°;!I 'ei/J0;4)',,,,,,,.1 - ,';\\;'. ,,' .' t, " ... . iee... ( = ... , - XXXI = Doc. 262.

399 www.dacoromanica.ro 4 1. 3". f 4(-6 %. '' / 1 6 : , s .p. ,;, :4.)/- ;. . .sow..f LP' &I I el i d"'NJ ft"J%,411,11..., I . I 47 /./ 4/, . . . ,. v 0 V . ' Z/ . i. .- A1. 1 / ) 04?t!i 64 1ver,o;livC.:11 r6.("seliA"fr(.. ) (141r , ''''

°f ifOt 4.1 ?la °;1),W, %..,' J.1' Co. , ,)14 L- ' , L'-' 44,,Jvi..":,0;,,,y;x9),,;./;0 .4r/./1.4.15,, , . *:1M 1 ;1..,*"ePIA.01,4 0 it i?;A tii I kr( f .e.f.:714;1° ilJ .' )76160°f',C-1.. .., i 1... 4.j1P))1 ' 4- 4? - '. ..-- sit .5/1 a tam)}fie 5,0 ° vt /1,47t-xf as; tj, f,t8 . . ti .t , 4 4 . 2" ".:1:1 1/2 ta)e 41t,:;"" I t .%b , . op.;(twr:j 41) 44,4/, vd01;1,5(1 ', ) JillI , 1i f) tt..., . 14' ii 1 W9' ,,..I ,1U pj/t d: - . ,4'.J.! r 1j ""' :-..) e71.3'.e 1. iii Lity..:14.10.::sid*vr,lo tr,04,0; zi',epelf.4)(.,rf (1. $1,,,,tf;0 1.4;:.;a as....4.,). %.-..0 ,. i 4 Pi .e,e 0 °A -. . . i _..., .. -,. - -po.)./.ny, I; . i 4 .,'W)Idjto,JV.,..1.1.,..,,. tteiP.:,.'),/e4./C.,1i,y3.;,67,,fir,../cp: . ... ,i, e ,..;,:,-('/ZoLieff,)&talc";Plfs'''...1 40. Lb9.,4.4p35;.///cp ..."l6',- -. 4,,rry.--.0. ',,t4efl:F;eit4: 4, . . . :.),}17.(AP-,Vckri;e4b!iutti4';0Pee/.- , , ... °°01(11445*141/a*P4'#):0*.

, ,.-.: , . , A 7 1.W -__ ii XXXIa = Doc. 262.

400

www.dacoromanica.ro a

--..-...... 06,, , ° .,- .Af) g . 4 fe /tor; 04 ;14 ifs. . i . ;-. i . -.-,-" 'V : i. 0 1 ..", 11 .1' ,11, ,. '; 7 a...44.H zi XA//11 1 st,,,,___.' fl. I 7 ty.-41'141- ,eitt§k i : . Y....- ; ,"'efroolif,-;"...t.tselio #.:,.,..54 . 0,..t.r., AI.;,,,.....:0 ,,...),,!; ...41.- . . . "'.;..t.P 441.1* Woe.. ,,,:;:.. . . ill.g'71,00.ka°4'4", otorAO i (0, . ta'IT...4145../..:.',AAP ' . + ft"(41;40 4.6;1;4 "j1;"?';''''' ( . e:. '''. t.41j'etal"14;:#Aia..;1:4. I r:#4;..;if,":;, 004:11.0415.0 ...... :#1.1:t. ^,;,*:4:4.1;.00.,AS; ;:!$;* e444e;10#;1141.:*$0,.:40Zif ' or At.° .4 I.:: '021,0*.(4./..,,k, %V t;r.c;41k...;:g.1..4:ei:., A,,,4.1, 4 .Ali A Pi el>, t.it.,1".,,A,I;0>;,4-',""tvo°- v-2.0-4..:1-;.0.41;01.:dier!,,s;;;,4,Nr.p...4.';.,,..t.ot',6sc. .);,,..:,,.3, A aZ.-0.,..a...t.-44,,,,C4t, ,....;;Iex.;,0 ; 4,=:-.,..4.-.410P;-;fiiit. ,1,....#14.4.,..1,,,,.,02.,:,. wItal.P.ati.,$*$ , 01:01,.e.,, `..L...,.49;;-14---, -4:,..414:0,-:0,,,,,.. - -.., '!..144/.!arPk ',el:, --..>0.:1,i..,:-.40.",;,1/2,:....4,,,. ca; 4.,..4 ..,, 7, 0#140014r" _.._,. .$ ...$"$' , ,,....01-, cAO' . - , " . k -,.., 46 ..^°...,:, ;'";6:0"5%11.4"; . .. 411°64.4..e- 64/: ..:4; 4°..... 61.50 I °I.,L5; 4. i''' V: ;.# .?; woc4131.: ....1...--71":: /.):04.06 1-" . ;,,,ad 1414. ,,,,.. :11::: .14' 1 ...:".". ,.,*^,Si ti:: te*: '44.6' . h...... Atirlk!,A, P yytt VA, 2.14.40, el.-.4,; : 17:41:. . ,,,,..` .'...4' Iftro, 4>if,, ,-- Ao...- "5. '' !. 4." c.:"4? A, ...., ,. rei-41. f 4 r i t ,-;46.6;,,,. ."c., ....":"'A' g04..:46; III , ..... s,,s ; ' .(41,11.4,-,..o. g_.:11:i1A'jt411..%; e..,,,ert: et..., I- 1 ;ei: ' ''' atW(.41.a.. .. ,- #- 0A111* 3, - '..* "-`-40,.,04.te_.--. . ! e44'....li.k 7.--% t'' *''' ...... :Ir..).'", itt., eag.144.. 4ire.. 41'; . . . 4,,t, ,.;^ , .f dud...,,,... :'...... - . ' ... -...... p or.,'-'''' A.t.tirl° ! ...-- 05 : : : is ,. . ...- P.,,,,,*,2,.%4:., e ( . 5t s fr. *, ...ivyf . -", ^..x....1a ...2td. (.7°:r- 1--.*:,....0Z:.,, ...... ' I. *."5.;°..., ettee-.4.6-C...fki. ...4.e-r.,,t,4_"' *5.'';'(;t,,-6,,t 7,... i :;';:f::":":41:A.'1":" . , ''''%- a 1;74;1,- ' -44;e0 ,.. I,.,-- e-t ;6141, 5;'''4144°....41:P.6.,;,;,) ?,.,>,.. '. . ,l, J'--.:"'''''':':'4G . idrf,J,14, G I . ," z:-.4e,oi.rg;:oi . . ..ir. /...t0....7..-f4,.... ''.411;,...... 4,4,4,._.?...... '14' ;1... or. :, V t°(...'4:::; 1 !..."'':''Aj --lb- '''ro ... 0 .,7..... *. 0.6:"81eio/....tilt....34, ,-tori'La.., ',...... ,,w,. Ai f,,,, l' - tAt ,. ''',. ..,, .. .4. , s'"-" 44:,...,:4,400.;.. .-..-....,4,,t1. I . .1411...... ,i4) . " ?....S.!141441:04,. ;a: .. 6.4....,L40...04 . . 0..;,,, ."I' . . 4' 7rf,,,,,,,r,....1,- :36,1,,,44.1 . °A..* ' . a: ,,./.40, 1-, 1,-. ...,. , A 1.00...... 40' ,,...-*ow 1 A' 027;1 Kozii4,13,,,,,o, ....4... `eV t'.,t 4,6 - .4,of i . . 00 (""66.4.. ,.._ 724eid ' .....,;',,, : ,..,,,..., ,,,,,,d .040, . 'Aso "effe.;,L: I wean' I 44,,,,..1: At . 6"."14: 'jar-- e-dter.4, 4:-.-,- -1,..,../4;34*..... i. ;---../....d..,.,, 44:4: -., '----.;--'11.....--. 7:1:!1":' t , . 006 ---!,...14.;., --0,4t2...;....5.,,,,ri.st: .0 ...... ,...42,L:116. ft''''''t I .%.i.r. olzt.,:o a 40.0.4. g, ,,,,;t76,.. ; ° ,* ---,,,r....0,. . t ' 1.-7 -!' ea; 4.0 cov,J.,. - . J---"-le 1 . :"-.Aii-,e.-.;q:;...,-, ...I ,i ..... Jac..41-ot- .0l°v."'''''w 0040,10.9661d" : -1-4:0, ,14. i - , / ....- 1011011.$ . ... ' I. . ...to , 1. :st1461r, ,,,pi4tP:4644°. 49,41,GHts 4 . . .. kit. to- ' . 4 ' .::P 1101r".fe4h:.,...4-..i?L4*...,..411 ,f4,-,,.4,... *dot. liar '. i Adoi 1 eit:..:#40.0til.. . oirrf,j,. ' 4/4".# .. .,444L .11,...."..,. :.t ,,;,....:1:.1.1 -e4,-,4,-* m.48CP , ..:';-''. 4940' -,-- Ellt 4,444,,, ., . XXXII = Doc. 265.

28 - 0 2474 401 www.dacoromanica.ro ...... -7., I rrAi' 1.," !- 1 : . ,,,,,''' ...72,..-:I.,,,A4:),,'..P1.7.---..%---:' 1 -0 . ; ....:., .4 /4/V1.141 .41:;*10,..,fr41:9., :.. 't-,"?.. fr:n,.. 1-- .f.- 4 ir,--4 9) 4Ci ' :te",aii.21,s% .:;,...% ,-07.4.,4-W to:*/e, i i k.-,(ti-..-,:lyt.'.fl! , ,; 4.41!".1..S,fe 4:;.1.1 .476f 1.11..2.4..4,,,144:4; 9?-.01,17' .:,;;;,1 I P41.-"A;*;144

%-t-"it,Aser-

..:',-,,,fe%',/ !..kidstAn,L;I 79Kii,.A.,4,.-cil.-1:54",:44;;ikc,b....4.,Cr.,,,,t,

0-.,,,,e'2;;5));,1;":;"Li;;4.1 1,7')

14;/!...- ge/.1.4' 4,1?e,t::1./fitt.0.4i1;.*2.!,frk

41. i;e4;11,./4":

/41;. f'? "1"t *.e, 6.;,-41:43,11v.t?:-4/' A&'15 eV4)11,-;., OXt:4140., ;?-e 1 '1" J'A; V t'.;it:ft° 4,11t4:f 0;0415, Li.lit1-.AZ -1-fk' 541111;;s /! (:-/;df 4)'41;1(';4 LA. Jj 91 4 ;11fr 4".4:";197.44;(;",,,A1 k ).;1.14,,,#; t.014:5, 1 g'.;-"=' 03 -14';" - 7.,. '(.fir,;*:L;1 >4:4 t.)K,;`4,7**(m*, ;;;:g.e ,I;...'L,. ' 910-7.1:4;4.-1,: -.,, 4;44.41-4":7° ---4?-':).tt;,.4,ii411./iti.,:"' 4 Ci.;' 4,4! '51 4-4;..A.:01.L;r:i.A Is 41° d.././.; 45441;;;*."4,41,.t,.;/14".... Cr; , "4-4:4"*./.,Al4k.s., iY4,:i/j,4;4,4::;1,jic."4,4/ S.,L t;i*%:/titkr:/..04:7 XXXIII = Doc. 279.

402 www.dacoromanica.ro , 'r1.63-"ctoti.ii;14:40.ri,:i.,;,01,Ie Iti4Q,4:1,,kkit;0?-f;d111)

ridi.L-5?,),e-A140a;').ei.91(:etibt"."40'0-1:;;r4::0-.iI 5:5° i 5 gt4efa.i.,P:4;1'LLigi>C114,iiik.j.:.4.111i J41( C,6:!4* . .'X- 6-4°P. 1116:.V', "j44 d4'...°4,4014/gieljIP/I'4'47'-'i k 1) (1'441 ...0_,4,51 444A.;..t1;if,1,.1;0j./44':"/ oik II, b>.":7 C4C);..111;.4IP0.1.;.,

'4. e..1";i i 3,0-4/,.; 0 e/t:J:4°70;`1,1*;/1 . 1?iJj..).:14) fJ)..s:°..1:1!' 1 i -40:.;.tie&,..),4.):.ftte ..1.4./.!0.1A' akAI Ce; ?,44,Moni"I i j:(*-5:1!" OCS.A.s,,,jorte4;,4a.:,,,..,53.1)11;j:e4411;1

j:/1" -"IAfr ., , .E;rf :-,. ..X;,,Q,.--.-7.,;,-;;'.ii..rfrV" 4 ...i.j % !-It'rj"16)t;tAt.;;):4-'41),..;.').,1?!1);.;;,0(;.;.Y ;.'11.5111 64 , (?-,., i ii 9., 5,e,),;;A:./ty,sPA) 4;;11.,...,v-It.rik,f'iP i "). - 1 5i _,...0 . , 31 4 l'. '-e i t°57!')...1e;P4.015.-4;414.);;A; ,(6.0;4L;°0 64::," 1;111-1/ r i if;w oik,!:11?*:f '' .:-,;JA,;.,,,;14:- b'ji,,-;-13:":-

.°11# ."..A P.:,:ti-,6,?..!.toy.;4`.,JJ0-.".s-till . . '41.41t16));',4fof.ii.."A:".;1 Zr;0,...-.41,.;)) 04::://i,'1-1 '-0 1 ' elYeaas.fd.;:0,1.,,,.-../.--2-t,u,i*0 t?", . ., .1 t.:Vai)i e-,--Z-'4'' 1 4 101014000. 1

to ,r." y .4.010'1..171 IC, 1 t ..--tf i 1 .'" i. °!."t, 'tPjA r , 4;

2:7r4

. AA r ,- XXXIIIa = Doc. 279.

403 www.dacoromanica.ro . u."

... ..it;; A;;, . i;ce kyr.% it:*--!I ,;g'. ti j 4. vt9;7.k tP;? ) *I.); ,, ,6. 10)0 t-5.4.Y.Y-kkiLiik_,U,10S,6' ; 1;t5 131 .4..X.A0 1 cj:..1).(t.1%;);/.., :-C.;":1" >1,1,e?:-::,/ c!;:!.,_,e--;.)A,..ti ,:.;4:4:::1. ;,,a,

) ox)...,..:,,1i...,IA.t.:. .,,,,..;_,..."..v4-}f . .. ,.,itj6..,),,,..,..-Lili.,,t;..51;.:-',..,;,...504..:.(p-.3:;=-°J.';-",z ,.

4j:tt.:71;):1g..):;,J:14.:.ku . ..., c4:!; .:,:i...:.:fr'',...: Zt.4.1 .1.1,J.:,1.."10i) -,.1)J:"V..414;A: -., 73..4..11.,..) .% 4.r.' ;6.4.J1,:\; ....a.L.,IK;) .$11(i;4{, Cj..1',.°)(a1).1,1;),1 *:71:1" 1..,grLik;y73.0 ..,-- .J.! c,1;*..1 :.1..<;° 45*Jt: .;"4. 11;4. ' ,....:Act ,)744.:1 *' 1. - , Cir;*!, 6?2 s4.1.1jj 1?16(q.°1t.ri6;i.;t1+1.:j1;V .1 .jr161-11 LI 1 a = ). -..4 t."1\ ;,,.<'':.A.) 4;A:Z,,eic;11;:LvItic4P.1-06.:,- , 7.;l. 11,.. . k J -. 7530J.0-1.2i I.: 1 c.),. ".1,.. k..! t- I fU.).;..?,,,:j.3)+XL,L) .t.O.A.C)tj.4.iLii.ic, ., 4.. Y 6.,C. . 4)4.4; 11:Uk..ti)491,1'Aks :(5.3'.611).57,811 - .. el..);:t.,LUI.1 .4,gii ;.,;;I:c:". LL 41.;,yJ Sei-rsr . c'fit. 1c.):)....1.;.(0.4 .°-' 0.5:. ';A-4.14 ' CAI If); 4r'.9-.24,,,.., ..v.., c,...9,-.,/,...tiA:v ..,,,....;.::; 5; ..);'--- ._)1,::--4 451..).,t.iV0 ..111.11;. ...,L I. , .! ....4,4-,...tri..., 04.;.-- ; tI- :'`F.13 LJA.APit.i;*;A:th,x.--.).i c).? (1 '4:'4..1;14.-'., dill l'6J:t ,,,;Ii.0.4 F..;.6, I;!,,91 ...,f,ya-4-...--..e,' % . 1_,*- j.,,Ii -'',-;-,1ArtiCs,$),)),,);1-:.1i:,$,Q.L., .,Lt...... :,,,,,:; ,-_,,:-..-P1 - ..X-t'0;- ,;I:Ns;,,k-z.sZrCi:A6-J,Attk-i'-' \., 61k,y.\ Vita81.... ,-ttic,c.4 4i4I \ v.), j j_.,11.4_,..c., \ .1,, c,...-,"' ... a;V:ZAVit:',1411 1, ,,!,,:,%,-,45;!-;''

XXXIV = Doc. 289.

404 www.dacoromanica.ro r . .1.. ; :''''

/, ..? , I i oj3li Lr ..t _ fi. ; . ''' tle41. '..0 44(-41;i3.0., N. ''" t 6.111t.A.0Y.LO . Vt.IU z . C614-0:41414 4.-$.4),s5 ... ., 13)J.01:51;-Ui tejlje:64./fi 144;1;94 it 6' .A;.9.j4 . P i . :1S. .., 54'1Y ar 144e ... V V ' ..,WI. i t411. 4:41Jjj.3:14.15.010.&-A41.41.... !-' . F"IL Ciblir.).11?- j .1.::.1.i,.. .! t.1t;A1114....Ake...gl!e.... 7 L..1.43aV.;.)41) fr:.... 1-9,';3.J.?..t,;,i0 . ., -> p!'''..1..,014,:40-4).,,.).2-!%.70-0-1.t.,..,1.,>-.164.1,;:ji, kV':. - . ; e. 0..../J `.%4.5...,,,gtiee!:kto cil'41; cm.); L;z1e,.

T 4 P40.;-4z cig.,:;1-.A.,, 24...:-;) :,..3 I. A..1,6:.:0'...,iI'47,,;417 .. ,g,,oe'At',,,J 4ifjv . "";11 4:41ki-,6)3. ... Off,:-.6.),.1,4,47,>1.;,-,..,,., 1 . i kl, 1,litic?".; .41:1:411.)1t1: 011.1 at.1 y '9,1 ' sia r.,'t , , . ler" 44:_fi7t, .6.431,3:?,1,4,..671;j1-:' t=;:;t...e44).1):i.0,4,1: Jeti> .A.J.1,;c,i.),4:44, 7 I. :14V#Ay1:11:4)% ..1".".#14.).*-41( it tri.5414.;$: , . ...

;,:.1)474, SU> .41:040.,; 4 ' tzoi., A;o41.A.,01;!,:: -4,-,,,;:i..1:4 r,.! :V., 41:4:171. 0-15-1344-.A741;4;44 014°:. ;41.1b.,*L ,. " . tfc,..4: 51'31-'1 Ji.dtliiiI14)1,,a,'.4;* . 41411:Wli . g4-.:L.r..4is.$4:1<14).14(41R-A.L14.-c;13wit*.))41 : -lc 1...4.0 .0:04)441; .1., ,, ofv.a.04,,ifiltit:rs61)JP 04 L....Y . 0;1:°04)...?..,,i).1.;1c,4 -.... J444,;,:PA .25),),,-...1).14-;;....0,464.

.411..:1-41;:4J:0:151:",c2.4.,:t?,1ki;A;,6it'S,: . 4, .is _I...6--'4.1.. 1,-.1t;,,,,,- 1.3.../.c.):Qh -, mfri.,-,24, &Ai' °.-., 1.,$),,,qq..1e1:44.;., c.141:01P 44 r.i;,,,Ito.,;::trk,:oei . 6., Li.,.:43.:,77 e l4:-....,;..-.'s '!:42Lit;:lY "!;1)1,,I 4,41eOr.;-A;1,1.4.:e;-,' u `4.0 ..A.; eb.:_z-j- e e-X1.-!!;

. ii'd'N'14;1°-46: Vo'c.)14-aiili,k6(.4104:31;-,50:5'0.-.(4irli. 141".4.tokilDJ10?/.-es,;.)k;%,:i.,) Li..);-.-?;4;Pi;-').4,,It!'117`5:1fr 1,4j..tAls ,0.12...f.,4;L:,Add 1.14.4-;).VAJL

405 www.dacoromanica.ro wiwzrtrar',='77, z,.4:-;_,cd 4, 4%.4.::: .k.;,:,,r,,,,,,)+:,./-*!j,k,:,.;),:.1.:-si,,t.,...,..,t,s1;.::. ., .

'fit/ ile..6:k:rV' ' :411 ./f4tit.46,44A.,4.rs \114;67.4s..5344'.,-,A--)A - Art,:'-3 _oThil.."-11,1:#.1.61Ajil . , - L'S.k:03:91 '1-1"-'3. --4.'"";'4?. ',Y. )j,1-.91 a..$14,,,ktki. - . CIZA 4i".1; . t... tc"...i,. tk. '..?...... tr,.. tL61 4 ,.. 5-34 '37, .Ye, ; -,Lia 44!.."-, ,:-2 'I'''. -P e ,-...-,-..... 11 -444t4c.r.,./, .'.4r/ VI..'"i to 1 ,6.1.-,.i-0 4.i.V.,-PA.40 ,1,,ti!/.:4-.,1:,..4.----J&i-5 -I:" . . .. ,..:-.%;;Li-f.-;" Z:31'.' ,11;?-1L.k. 1-u-'-'4Al'4(/).6Jsiolio,<.5k,: :II. L f*:. 3.ri: "I ;1 4:: 1 Cifri '''4.-614;:u4t4.,0)V061e-.)1,. i.`jirl11°--, 4A.P.41f,f.-et:arZ.--di': ..ic:e.5 cAdd;ii.,1-_,:).,:,04Y1W--C-L-s:.--': 4,1,.., Y _ .. '''' 0111 r ,,pAtia.s.,c Vitii, .3.41,5,..&,..)::-4.,:: ''' ';.";C.4.41, . ..-,-, k/1,:yi.}A.7* .A.V. 4.p .x...letjioot).A.:-.A1:01( 0 . t:'4tull,;6e./1-$:11,4:1,1;1.,i.;!e4c;tw' uft.;,!I),a4..,6,., *.):0*.A.$1 d,V..).4.-YA4tioje ...u.a,:,,Y '?!:r'±)47,1'.)1:,A.,A7A40?.0.4.tii-:LI.,.k:4444?? ..s',$ ..,..y,(.&94..,?.ey., '44:34 ei.t.0,tik4.6,404-° :74)''ij:$^4:041,,i4'...,.`,,:*?,,i)iits.;14.4,A.7,1,-;!L.,1.;:pi.;' e4:,'1..4.;;1.r.f.;!,A4V4.t..pistk:1.-v,4,1.1,tkft-;.),10014414. c'sk;`,)#11 1)tkis:r),"4"--'1. d11.X.t.;,;5;..;`,,e) . .,,,.,..: ..,::.' eth3'1,44--"4=1;.. . a t . lui -- -:,,.. 4/ ...o./5- ....,,,:lasu., di 4 4' .4 1.4_ 4 - , 0,w do,,s,...... 4,...4.17-.4:4, -,-;-'4:?;,,:i....1).,,r..,c,,,iisic;:4.:..),z:u,:kAsfii ,4",, q;,../ 0*" V".)",, 41,"- '7-40 50'tP4.u: ;v.:L4-,ut,51Aft,k.t... . " ,.. ` cis.,..4,,t,,,,,I,x. ,..,?,4,0.1,t, .114'.::a?).150).4, t$1,..f)disr."-; -/4-?.-44115.,t6-,clir)),)14.14,:-'., ,.1.1)1,.,%4:ik?4;*:' '10Y1? l:(4':'iA';'141. °?Ci":Aitj

.4,.;.9.)1(vuo,,v.i-,!,'4....w..,6,1.0,4.-..,;>Gv.., 0,:iti,a4,..,414 v,.--5,;.04.?}1, L, ki-...(;.i..4)4:-1,1.,0t.t,,,_;9',',.:,<,41-X.t-:"`-'-.'6 a3.;1!'.6-zr -4.eils.;;.:4.' 0..0.1,;.1,.;--!,,:i- 3:-ki6i ..`.14.,1,4.-Ast --1:-.;' 1... a . a,* ip., dA.).,i;..5.1....4,14, - .6' df-'-c.'-'-'1". aet.p:,,1e,41../.,,,...:1; ) 4'-'' )'-..44..,;?a.:,,,,,c),.:.,:- r,, }?t, .;;Y....5.'...i1;-;.-j1,,E-;'.0;-=:-k ;:i2;- ;,,,.?i,-,'-:;'-:.'S).',A;41,,,;..7.-P.:41.-. .,i;;;;;;,12- . ,,, . ...- AI v ,f---:es-u-'' c)tray 1....;,5+.1-.A.y.,,,,,e,, 1-,:::,- - , 57j41-,a;9126;ok,:14.0;1.0,:il.,:ts,V; .... 0.....--1...,,,,,....,, A "3i.....9.clu. '..):,:vt1J\ ea, A.:2;1:11,:-4,1-4 0V2syLic'-'1: XXXIVb = Doc. 289.

406 www.dacoromanica.ro n ,s; 42*!-I'-( 2 le '; /fec Z0 1,"C,-,,s1<-- rib-Q.t,z.rr.,..c, 45L' .4 A/C1 c ""r41 ., rTV'St.:-0; - ---It C 1L-60 1 ,) i'? ' ry :Z4* .1c'' "'TN' it Lis ..( :, 6: (iTcj %.. 1-, e- J'i. fez4z7z , -4;Y ,atLY ° -- ly:Th I / -4', 1_ )

4.3:1.1,i."1 1 1 1 -_.1 4. : -. - .. . . . , A(.0.)..,JA.i.).0:Lit3.,"),..1501 :..j.1)1):6")ti41146;#;i4uLiiet:O.,:512k.ficchlr.tr/M.,1,),...t);.. 1:1 . ; . A2at)0Aiti.A31).:)Ce..41.14...,;}!,,) . f.3)>;1;otdill).P.),j.)!1.;:c:-. f`J. '''' 6. . . ., Jr' . t 4 1 -~ t.4,..11 : .,-/. ,,r,, . tt I ,,,,....! 1,-,49ef1J ,i,...)/A'Ajc-i:kr')v,:z'''ki ..04361 jp2t6i.:1 . - . . ' t.(;; tjt,C. te:4/44, sZt i;kj9jU,,;t0;;Kik74,1--1:1 -.21 /t,j. ''')1' ft C''' i,j?,4:u.)iY.It.;4.:4).r?i.')'f,:0),1(do.,11,iliPl(.itt/ft:)0( ri76)"t'ii,fQ-t-trtki.vw2,--. ,..,'Y1);''' .1 I../,:jvi; ..-41 .2,...ij, f ..,_:4).,;t)iv:y4aLa--. 44c190/1411ti%.), .;;..20.1: :e/ 01'11 tj16..e7 5 tsz ji> yA 0 U,:, tios '4 P 11.:,.., L:;:).;4 fi..Jj - . , Ai (.:;1;d$ (J0.-r;fP/7".'' L9 .),.....A;,,j, 1 45 L'e,11.9.o,..310)Ca, +:41.* IrLd'').):::.001(7likti f;':'5:'ji:')/111,.. W/1""'' 1 , , IL' r. ;'7'?1474):S-:111:AJ " C.") f .S4Pj4Y !..,St:iifi.1 ;;.A. 6. 5fi. I:1. :I? 1..i, :J. a: ICA : t '141 IritrkOssile i kg, tii tIr. . ) (A, 0119 11,1;.'1, .. '''.).rrj."09-,P 4' / c t61,;4:1 j (.11."."4"i' .),)j$, o1.643;45 J ) ft; (e JO 1)1)6? iLa c- (3 117.." ;-I.{ r>7 L'),1:e4' y ), J %,5t) C4,0 5)...ef ti 1 ... 1,..irag)Pi.olij ty 3try., illifid,).."L; i 1 51. tip.4 e. 64- ...,a-' 1 . ..,j 45 5 elf.4751 j.fu"-VIS r :17115;14114ct;,..stoe CJi/J4.4,-,,,476-.AAithf./00'4,1'""i' A : -51' coli4i 1 Fr ... ' 7 ' ', 1 ot:APAs..""u vtia-t..": *.Y.)) J/1:41/7 Lee.- ,.. bfrLfre/c01;kki)(P1ZaVii,,,iii.,;P"c571,,,;,t...:4.41/95}16 t tiplPS7'."-f**-.) 1, . ta2;.,;)tjiejo: 1;o:p41)'IcA,/14 11; IV1/41°`-i-A)'ti d's1 ';',:(1.):`,/iait,6j.iV,), t...t..i);e..IP"g e. \tt:V/Z)V*)./.9 VV..irl' ;'))16VA:1"/'44. 16°.10/..--.6..6,0626-, id .6;4:1 n.°;../1 ../I.Itki:.4.,:., t;:''';.)!:Ji)1.,:..4./..eJXLr4/,;,/,:/:.d 1.4.01/.11,?,Vvi.:(...ky..140,1'''.,, , ;7-'-.'d..e-:","1.L.1' ia3.P9TV.;ittri?>;.)as,:s14;..)-V1;4i1;61)#'6:),. C.,it,.i)fo 0.04KO)iff.4)10°J;"9.114 ..r- 1/ v.-, ,:... Qv, y !Po!) 9 0..6. . °,...../e- -i 050.,,,,,.,,/,,,logA)i?1 v,, )..,ksj11..iLeb° 0.,e'iv.e'';.:..," -', 0 C 0 (.;' Li zd.;*1...d.;- j.t . .t:';-"1:-':)",e;*15',9"J E,7.-^..120,e0J-A.;. -*.,a.):"J.P11# etc 0 ;,)i0s,ii . t J1` I>) # : . -. iili a. ../,' .:...g.//-10i vp-',LLA,-,'. - ,, ., l' 9 ,... , j.,,,/: SP.oe' ) ti.,) sk./1./ i,1.3):,,I JAIL,!,),s0r-,CoZir?).)41:''.)1 g . ,.0: 4. ,.. 1VJ'Lt.-;1%;t414:9:04/1*,d1($1/)-4SviSrP....1;4114,,,kit'ev,4)4; .. u l lti%A.b4CA;,k,' trild,V. .trtli3 1U1)4Cf4,V.;,4.4 ,t, r! ...r 0 4 ,14,,,4) Di C: 1/4t U44.4.1,INCII g;ik,;4;41:;11.71e Jt.1,::e.C,J; 0 ,b., ....-:.../ L.4-4.1 .....5.-1, "ki'.v,,,kt-.' 4.e?4,..r.-'," "' 1 laue/1> . 1 . Sus, 1 rY6'76A1ViiIj; IA _/""" -', 9/, ..4°).6?I'l.tiglelliPi',4Ait.,51;?;.6,415'I . . I';', ...) ''--; ., .t;":jale'lit-'11v.:.j.A41:_..dt_dVI(' t;Jfef.4.->?ti3,5/tik;',, ,f 43;:: 1 6,1,tr;77 .)at* )f,()',4%)Z,lfi,.) 1 k4,.; ' t:'sj,"gl.4% Ciii-r--071 -4. ; LIAIC541 41114VJA 0;1i eti 53$,6'5ii 4.1.1( i.$14,4411:. es. ,:. i.1 .. e;A:1' -:, . ..i.'..07:,,-. XXXV = Doc. 292.

407 www.dacoromanica.ro , ".. . .--0.1 tf. %.""" -71.3."el-n*0 ;.).:rkOle-j '...... , 1"" ." ';/4 1.1 ../- kvti J.stp?t, -fi d)4,4.. t,2;:o i ezA,gLAg)11-'$)./1 ./.'t . si . 6; tit . (""L*-4),,,pht,k.no.. 'Jo?' eiVar.431-et..`L.a.,:.;i -uilft,0Af.),-;'.6./ :J./ ',W./4;9'''°:'") t):)j k4", 167. ;1 k44!°. ):4ft.Weitl;A 14,4"; IC, te,fe), rft,'e.A.,4ft...e;/:ri k..° V ,.. ir15.)4!

1)""j4.4irkkl°tft 4490.1 toi0t#;' k 'Adt)(59,;t/),.1A.0;. ":" 41:?,

fj v?"trr"J %II/ 41;0 ;041141.11. ,t,d* 143.71.3.9)3 \d.) r.20,j3tie' al.d j.1) sk.')))(K) it° y 24*.". j " rf.l.k)f647,Asoref ilskjAk?Sj:).501:1) tej;;Ijiif ..),)`144:14.0.Ajt70 '.;11/4.10NoiP4.<0:4,.;°.S;1).ift."/Je,/,14:1;j)*)ti tl; ()4:1)V,..°6.!1,,i 4,?;:eirea/6.0.,9 4).0./.1iPOIS:)C,JYY) / L:tt14, .14_"/4:1111) ,J.e.4)(0):14;4).1:134,;,161.54,s*,3"03t. I t\'.;d11.?: r' ''e,;./.1) 1A;)i14,1 `"*e.')

it):tjt 4.61..ejrt:Aril6CO3/)?? koth0 ;1 jeid -;,1.1e.i,otb! v...44,1vice4121.:AX.bli ');;'" ota.kt.kr0.9,,P tfi9/6., ;LIc1.4,41,4)44 z.;:aoy.we .09/447,1.w.1-4/riAriV+,46 ;0,4;0 :5,..i.i,41Y-1.';,.a'-'31PL:) ?:?/i.r.:445,401.'4))).0.)4LoLf;0?:--tiAA.f.04,64. 411 /*IL).* t > v.t1" Z?.°S5L;(°ZiesCO:jg 01.1)5kko.;.titiAtiC,!1.160.00.1,14;:rI ltP.1ci; (41": ."1/.7rato::AYV.; iti:P(:1(1:).:01 .1';IZA.;153:4 ;Pitt.V113:f 441-41:1 40:fs-i#2 Al 44..e.^:tV bti30; Cf.),;MIY,',..i6 Y.) i.:11!) I LI. - 1 ( 4, . , art tij I>e44:41: t.P 4.'144 Ise;L;CO vivo 40141)434:114(;1 14/.:0 Qef:/ ;WAAL.; Oft rt,;;;)j,I sLik6.1ti.1.Ni,,),;J?....,Akl.P jci 1,11.0;jh i11,3.613' I J P Ofdr -7/4415 A; est.;:1441,?.q.);e0to71)://4;*=c1u414,4 ''!"1 tkfl:11 t4=1""r ..;"V ??../ tyf t'..0)))) 31..y.)1?1,41/4tit.11;*),3143` :(445. "J11;, 4;V31 go,1;14fAi ,.1.0.41

XXXVa = Doc. 292.

408 www.dacoromanica.ro I z 0'sv.,- .1 1 .. -Ai:hiiv.t,),LItki.al,i).<)t,64.,i.,),I.:0.;-.4thpi...,,fct5,c-li...)5)/11144t .i.,- ';;igi"'J2),,..)-.14,11v%./0.,-):2b.)."1-14.4:1J101til't/6.)./iNl:.k I,:r: 10i),,,J.)titil ell1$9.e.siill..),Ii)ltiette oi...Ljj0,464,,,;atA4.. C43,/jet.0,4tilLo. $---e ili'v? 9.°L0'..;sie-v,vto,;....r.,9.1"),f,....,..;,.L. ...i.,,,. . 4 -.1.Pd. .pis-.AdI- w.dA44,Jit.r.,,i L., .c4.4-c-.)-... 7..suibiit.toili-ci.:(4...,.;;:t.4...P..,i,J.,,:...... ;),-.0.Arist.-wii'c- ,:o Li .: Ji "'416AttAP:Y./.).?`-ItliecM:n;aP°:0J;1.4,pt:U ,e,t.:414,5Li, t(:#,IrjvisVit/f ':'-ois '754/.e;c4'4.1,:j073f$0.)'-1;4:1--,41:1:1)),,tjArA)twild)./.),:50:t4. i.j.)P::J6:4,4./.;.i.J.S.161-7 a914,4A14.--*Vpis41.4,et-,17%),V:UA.c.»MJ10-',;k7.--14;0:-4/itti4.".,)'416_ ...; t-tiel:::::.), 11..151)07/..1i;..i,..."NL')I...),I,J0, .1.,:.,d46.04.,,,--.Zsb5,61.A.6,4)./C4!ijlo'k'Z' k;1.1;:frr=46'.A.:0.....9jurie.i,5):11,...,2e.k.,,alric).,1tp;::,114kLe.' g'!-' r-'; 79 .1,fraill: 1-7-6..),<:.3!,-,61,1v1/41A) 63,113,y;)i 1,, Litl",-,e.)740,:;-1,c-1,!lia*- .jfr,411-6',.L4411,7 OD -1.k?.? c.A. 0 ,. y .:. ,-5):-<,,.;,-''---V, 9.-1:(:;!"' - 1.).,:2 : 7 0(r-1 t,.-)t)*1°' 5441 41.10-1,19-Pft c.;.,..#434.9.,,Pi..1 of ;Afro ....J9j e.).1--.'1"- ;-''<'Of f:111. ; 0,50561 ?Al if ?.....:1;1 ;),!.-. i ?4t..,,,,s:./14$.1.41Jko-;L:--- ri '1r))°"( 4:: 9 , , zij." i 1 "4:;- c-/ 4 , ,,e-41.1 :=,;-5,,.# . , t Jo',;(),.4e2',?,just ,L...-.4),;c_j;!.16)-V el.)r ti& t 1)1et/;1.' --...*;11P-:"A":1?-.1X"..5.!0-XJ41);:iit**0u,..!).1; 0 c). );" 4 .1-, 4...e.t)ft.'" ;04°4 -9( z.,..f al:6030260.44.6"!,:jak*.0 iv:...4143.6. .14 Vtotel' ,IV.,)).k.°-e.Pel,A ; A. ti i 0 J-6° (;"-'' us4441e4:1tfiZA-AP-CiNJ:1-,:- CAI:0.W} eV 4;4; 4.,:.'tAdfi 4:1./,';?rWlel) (4:' I, 'Jfr',._ %`f;dk.A.0-. 'fik*:3441,°;,:,,,J,,,P.:-)5,,p'0,r;1,:r1-',--;°';'?1! -,t6=ii,:4re)4)...e,-,):1,0-:P3J.0-9c-Lo :%,:',-.,,.1:,*.' LL-> 11:7tv<,;."'":1 6 I e. 1,1);.43.--)---11.1. 4:-..,J,Ir er../.4j1 '.;:iWLW 1):L.:.%)0, Le;-'04); cs9V4tti../.s.:0:6t,,e);4;a:_43.4...1.6,;) -0',;.41.06,.v.,01,1dks...9.,ordo,It.,a4IL,:lAJAi,,&)i4;;44,Ad.0"e- ,. 65:0:,./..oie,:.:2, LI-A t.,,,, 41, ta,Ate,,,, ,,..) .,...... , 9, , ,,..51.,..l> ,),4 4.:-../...) ) '3J 61.031/611,(1). 66VIt.P;VA, .. .. 0,11)j ,,, Z.. u h,,.611;.0c.1k e Z 4,elosiA t,:.1.1.c";1 -t':'. -. . -,,:ti-oleloseitt:.).toly1.9".p,,..ifv,z411,:;.)..0.-i94,,too(,:eAtiler),.#/vt.iii 1-eri-d:0,41)4./.94..,4,, jD,:z6,:z4.!):19.11.))4.t4a;./:(rc-f 111,1;"; 120-61-$14.1.L.;6!*1-gi;.;...Alt.tim.i 1614,01biti..?"04.),,..t, axp.i.v.f;),:fush*,:',41,4 c f V4/,1 9,:t 1 \ 21 O'ki,t i "F:I.V.1/ ,0;31.0;c).910,404;ili li41P4.91/4° t"18441'41"r t9,1:440,;(atjertjtolfec4.10:i/94,a.4.01.40);#Y44 VA:07,0 444 0141 eisol?m,p 4J:focif/...:P.,c(.01.)4,tai,V,et;t4,bvArVw; 4c;11:,.56'4:',4)1or"I.i, ,.: .56'.',ArtNA,',.;;y::,:004;14;cp.JI;)gbve; tAiije '-eJ /11''.9 4.)563ejidit °`i '';Jefleli."'"' 'el.A:t114kl'ir1.1.' 'MO..' /:1'..Y 91,1;4 +3 :.$ i :4:/.. L)-.,i ./i#1: '') 4' 4`ii,;,/-°LiLu:.;D;), V o ,:-/rIYJ.','i

:2 9 JPel 0 osPaLJI Ps .ra. ,..Ai . a . 'a ..s.B.Ii.;244..-.4.4. Ai .C114i;4.4-W. . XXXVb = Doc. 292.

409 www.dacoromanica.ro 7 ) I

Y . , ; °Pi.. 'tit); :941 )j.01.°114oW1 40:A.P1at0.4.1.*4 i OW1.11Vio0c/rYce.e)u .-,.. 1($ ) C'ItP4t°4 tr/ .!1,.: 0 1.)ta...0 ta:jVaiii&>."";):"31'" :Af11:41.;/:>:;lea,1)L11 01.,:e$4;kjeriolsuAS01)41$0, j,:'"ji)tlY lot' ,(tqle4triY4.1 4 "Ied..1:.11 tt..rjtf 0:0JAl):./f3AliZW 03 U1+4."),140dil3144)eiiest#'41;.');) ) 1 1 ..d.t°1 ;141/ p Or+d 4.0 l': :0).1 i t i, . ) 114),0* .. : X. Ail7,1 i /OA? i : Ofjt., -,?..):.1>°01' 46.1;ki°11 ttlkJ CO3 J.3),:?Pf V,PiA#1:11,:att/di.14.1;, Ler VALI' 2"eLP 1 ra;*144etttk aidtk.1: ;.k° t ) 4.3141 1(.1" kAtpl.fro3), " i 4 .,re e:)}1k0'. t444,7Pc\ SJA:tk:45-)1 111103, ;4';;'d ;19;8' ay) )1 4)4 r e)?.1f):C 1°; tatA,4.) : .., 4.:-)fel* !0'I If; AtAi+;4A).J.)54:010?.1190:;4-2i).;),1 , ix-L:...),t.4;1 cxew ',its..ItoL'i. r . i41-14P1P°}? 3)1; if.)j ..pf Cfs>'9r` 'I jte."?"47I 1.41/"V):)45 LAO U.r lAi.),G) 11.4k 2 WaIS:*311>J1141a r),AeCd) 5i L0.4 sPA?1,1;: k)4;41 -)2,t Njf:v,' .'.:' v..s. k i 11 4 .r.11 Vk.s .)\ 9/PO' ``)1)!:'15; . . I Ae 31'"\.; 3 ;;.A11114.n, r); : I Low kt' _es 1 ,:t sAyi ),,0wjiit)s,y0jo;,./k:,. ..) ile *:;k1i,"1.:: lila k ?ft.1 z.al.)t.: il , .7.}.1;;- 1 )...A14..A..., z... aa.A.;,341Zu::":41;.Ye'r L'4:fr: Pie )-7.1.1 r LP,' A co i'''. _6.J3j le5e";":1,1.4;311 0 ..4,4fIr,4-45`'; :, LP' - ,i.)..)).11 , ..14.J.t.iAs 0 X.'" ..,5 f ex,:/..4:'.? )),":.; Le,tsZI7 .., -**tia%??;;P,I.:-F(rf\t` .:..): C4' i' 44.1V'1.":"? c'''...1`) 4 . . . : . ,:r 5.-' d.tso r Ir?`'y 1 6°' j":;114:1) /11,94:Pt.),# 6)1.1;).16 )0.;C;.44:3)kit i'., . "V') .::.)1(1,0;::.: c;;;;;.49it Alettf., . .. 1143.04/51 - IS ,f).. ..,4%,.,.,,,,,...,....,, co ...; v ,1:, ..,_,...AIA? eV 4:1, cA 64). 5ii.;;;.---- L. loci .11 t. I 4:7;j: )9 515) CA.A.":1-/Cek; °Ai! k:)LV ($61a0114)....1 ? Vt)), 44,4;04,i4111ft, atjtApi ,jijj Cy,.. v 1,J041);- 1)?Ir,k C.J ).6"51'1" 0.._ &-tt/;64r911;;4.VP/;:.0%.41fPcks.,...41,514:1°'14'.A34V).;',0/ Cr.- L. L.).i . -;4iw"., 'jl,tkskoa.;10j'..tk)o(AOldV'fko::b412°iA)k4° ee ... w .4 61414,,cov,jVitl#A4:41.4e;. rilt,04013?, .J:-.41.61r°110\ `. .1° :""1°'" V so.,cpy r c...0 t,rilj . J ..).,))/etot#,1- 41: ..11'.diki) i y) VJiCe1211;.. tifr ir?. 52.:Aik k.,g ik,1 . y$1. 4 .. jt$ 1:$s .4L-e ti_rY491tjt,), \p=";...+7. C,\A:51.:.14) 6e').V)V1' 6Z111:401/; \J,,C olerd v 01,A.C.)7' *I (.1. ..;;;:\ 'i . ... i \ :i ., A, :

XXXVc = Doc. 292.

410 www.dacoromanica.ro .--.,....(,.. eritir°A;41,f;.?"-,7.: i=r1-4.1.°V.(-100Crirrjr ., (iey.etc,,,-.Tc.4krne:1 c, ; e .,1 erc'sefilirri:roxiciAri) fl (c7f1,,,,...tc v Npc-r's-f' ffni",",:ro ere+. ,--rie 1 ' 1.,:n c rfeic-'41efernr!irqs(il.fli `'Ic7-fic,'-',* I I fri) 7 7,.'irwir.r.--nr.,. ficez, Ili.; 5' c-p6 co A'f.0):4(A;C le-ffi . e.r 6- 6- t-r<1 :- - : , tro,r) ,TfA i?ierc. r:rer.i7r,r',-10elte.-1 crno:vi;:r ej;lr.11-:. iti.>,1*erns...i+f I ) 5:-1-licri4,1r....4ez-r? gil '..7 : ler.f, col" oirc c ie...i.e.7 5-:-.ct,t 1.0Cced. 4.-7 re' riQ;(.1" 4'.1c cr".".,:', 1441"?,6 Cl(r:-C-C-; r.T47: r'tv,P ; ercer cfri e';.7.-*->.e".ffY"..f i:<-1r,:i c:01.4?F,fcr:.v ill';er!'-e''' fc7. .1 lc 0) ....-,4 1,:::74 ) 621 - r-E:i ,p.:. c r r ct .----0 erc ) _("{c r?3 - I . . 1.4 oril

I ri , cii : ,,c,, 4,44*(ar f(ko 14. I c' rrerc: * r:f-'2 r '''('Ileele''i cic .reic, Ar-5-9c.:,incrroe-r, .1) en (:),$crifferier';P ' rfsdirit/;ric 9.239,...-15:-.fr-45, 54:(fYI e\ic ere' i err, _141 ry-ri ,:,raerpt.,41,),,,..-f,i.:. i 4-r-Vcrs ef*1 rtrrt/Yr(rFI^rer; c !. 494 P ter)i,e1 rr .0-55.syrrci ' 4- 6 1 4,.{ i''.'''jIctr? (rerfet.ro., 'i C/f'fil: F i,911/:0:°"''frf. ,)..rc ;;,,ni.t ...c; r 1 1 lc e , ,414:4,.1 e 0-.:s-tl.reirr?1 ivit,1 ot I ...c' 7i - f.fis' di:4*re) . tdrc! ,;(7rrAT; .15:(5A or.;-td$7(ce crr,' 0,re A f1 -1 _ ? ) ,i7, t ,(,::). r:r. r 1.,,,-:- ; i , 4.2, e;4;-----1 rt.!' ..e e i ,..-Etri, (-; ..1c. :

PAXXX = -Doci t6z

III www.dacoromanica.ro TABLA DE MATERII

Cuvint Inainte V Introducere VII Lista de abrevieri XXXI Indicatii privind particularitatile unor sunete ale limbii turce XXXII

Documente 1 Glosar 329 Indice 341 Facsimile 353

www.dacoromanica.ro ERATA La pag. : rtndul : In loc (le: se va citi :

XXXII 12 de jos g g 971 59 5 ,, PP 967

111 6 PP august 4 august 14

112 15 PP 12 2

PP 14 , PP 14 4 Documente turcepti privind istoria Romaniei, I (1455-1774)

Redactor : HILDA MAZILTJ Tehnoredactor : PETRU BauieX

Bun de tipar19.02.1976.Tiraj1900 ex. Mille scris 1 A tratata cu 83 %. Format 16/70x 100 de 70 g/m2. Coli de tipar 28. C.Z. pentruJ9(498) (00-12) biblioteci marl l 90(496)1455 :1774"(0 :9/498) (00 -12) C.Z. pentru biblioteci mici 9(498) (00-12)

a. 2474 I. P. Inform:41a". str. Brezolann nr. 23-25. Itucureetl

www.dacoromanica.ro