Scrisul

Serie nouă Anul XIX Românesc Nr. 3 (211) 2021 Revistă de cultură fondată la Craiova, în 1927, serie nouă, din ianuarie 2003 Publicată de Scrisul Românesc Fundația-Editura, recunoscută CNCS

Florea FIRAN

Dorin Tudoran

oet, eseist, gazetar cu o activi- din nou. Mama sa reușește să se mute tate îndelungată și valoroasă, la București, dar nu are locuință, așa PDorin Tudoran susține timp că, de foarte tânăr, a trebuit să stea de peste trei decenii valorile româ- la internatul Liceului „Mihai Vitea- nești din exil și din țară care se opun zul”, cu dispensă de vârstă, alt episod sistemului comunist. Scrisă în limba trist despre care Dorin Tudor va română, parte din opera sa este tra- mărturisi mai târziu că este unul din dusă în engleză de scriitori români motivele deselor sale reacții violente afl ați în emigrație și cunoaște o evo- la nedreptate și injustiție. Urmează luție în funcție de ideologia și viața Liceul „Mihai Viteazul” din Bucu- socială din epoca pe care o traver- rești obținând bacalaureatul în 1963, sează. Disident recunoscut, Dorin apoi Facultatea de Limba și Literatura Tudoran este al doilea scriitor, după Română a Universității din București, Paul Goma, care intră în opoziție cu licența în 1968. Tatăl său scria deschisă cu dictatura. În multe dintre poezii, în 1938 a publicat vol. Rod cărțile sale vorbește de anormalitatea peste mâine pentru care G. Călinescu din România și vine cu aspecte cura- l-a citat în Istoria Literaturii Române joase susținând că „lipsa normalității la secțiunea „Noua generație”, iar «împinge» la extremism”, dezvoltând George Togan l-a introdus în anto- Portret de femeie (1912) – Portret Brâncuși Constantin polemici aprinse. logia Ne cheamă Ardealul ‒ Cântece Dorin Tudoran s-a născut la data pătimirii din urmă (1944). Oana Băluică de 30 iunie 1945, la Timișoara. Are Își începe activitatea literară ca Geo Constantinescu o copilărie traumatizată de despăr- redactor la publicațiile românești Emanuel D. Florescu țirea părinților când avea doar 7 ani; pentru străinătate (oct. 1971 – mart. Rodica Grigore o perioadă locuiește cu bunicii din 1973), apoi, în aceeași calitate, la revis- Poezie Dan Ionescu partea mamei, la Ștefănești-Argeș, tele „Flacăra” (mart. 1973 – iul. 1974) Horia Dulvac Gabriela Nedelcu-Păsărin Proză „un sat foarte frumos desprins parcă și „Luceafărul” (iul. 1974 – oct. 1980). Dan Duțescu Dodo Niță Andrei Codrescu din Moromeții, dar afl at în Muscel”. Benefi ciază de trei burse în Franța și Elena Ștefoi Ion Parhon Adrian Sângeorzan Atunci a fost martor unui eveniment RF Germania (1979-1981). În Germa- Mircea Pospai care l-a marcat profund, când unul nia, i se propune să lucreze la postul de Eseu dintre frații mamei sale, tocmai eli- radio Europa Liberă, dar refuză. berat de la Canal, a fost arestat brutal Continuare în p. 2

Constantin Cubleșan – Eminescu – recitirea azi p. 4 Emilian Ștefârță Adrian Cioroianu – România la UNESCO – p. 6 un bilanț de ambasador Ioan Lascu – Academism, naturalism și utopie p. 8 Mihai Ene – Despre violență și exil în proza latino- p. 9 Mitul americană postbelică B âncușip. 24 Dumitru Radu Popa – Problemele climatului în 2021 p. 11 Constantin Brâncuși – Carmen Firan – Aici și acolo p. 13 Tête du premier pas Eseu 2 Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 Scrisul Românesc Continuare din p. 1 Florea FIRAN Sumar Dorin Tudoran Florea Firan, Dorin Tudoran / pp. 1-3 Constantin Cubleșan, Eminescu – recitirea n perioada 1977-1981 face azi / pp. 4, 7 parte din Comitetul de Con- Îducere al Uniunii Scriitorilor Andrei Codrescu, Bio-Poezie (VIII) / pp. 5, 7 Scrisul Românesc Adrian Cioroianu, România la UNESCO – din RSR, de unde în 1981 demi- Revistă de cultură un bilanț de ambasador (II) / pp. 6-7 sionează, la fel și din PCR, al Ioan Lascu, Academism, naturalism cărui membru devenise, după Fondată la Craiova, în 1927, care vor urma șicanări și per- și utopie / p. 8 de către criticul D. Tomescu. secuții împotriva sa. În 1982 Serie nouă, din 2003, Mihai Ene, Despre violență și exil în proza adresează o scrisoare deschisă întemeiată de Florea Firan latino-americană postbelică / p. 9 lui Constantin Noica pe teme Emanuel D. Florescu, Un duet filosofic Editată de: Fundația – Revista de rezistența prin cultură („Să Scrisul Românesc despre un destin comun / p. 10 rămânem tineri și înțelepți”), Dumitru Radu Popa, Problemele climatului publicată în revista „Steaua” (nr. ISSN 1583-9125 în 2021 / p. 11 2, febr. 1982). În acest an este Revistă înregistrată la OSIM Adrian Sângeorzan, Căzut din stele / pp. 12, 13 ales membru asociat al Secției cu nr. 86155 din 11.04.2007 Carmen Firan, Aici și Acolo / p. 13 franceze a PEN-Clubului Internațional. Amplul eseu, în XI părți, Membră A.R.I.E.L. Elena Ștefoi, Poeme: În seara de Sânziene; intitulat Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român În lumea necunoscută; O să învăț să cânt de azi, scris în limba română și publicat în revista „Ethos” (nr. 5, la pian; De prin piețele lumii / p. 14 1984), apoi în limba franceză în revista „L’Alternative” (nr. 29-30, Redacția Gabriela Nedelcu-Păsărin, Despre spiritul 1984), tradus de Marie-France Ionesco, și în limba engleză, într-o Director: reflexiv al unei poetici interioare / p. 15 broșură, tradus de Vladimir Tismăneanu, a fost apreciat pentru Florea FIRAN Dan Duțescu, Poeme: A mai trecut o zi; A curajul autorului și considerat textul „cel mai îndrăzneț pe care avea, a fi / p. 16 l-a trimis peste hotare un scriitor român de la Paul Goma încoace”. Colegiul redacțional: Adrian CIOROIANU Dan Ionescu, Lirică de tip futurist / p. 16 În aprilie 1984 Dorin Tudoran adresează autorităților române o scrisoare prin care solicită emigrarea împreună cu familia, dar Andrei CODRESCU Horia Dulvac, Poeme: bărbatul perfect din Eugen NEGRICI nu primește niciun răspuns și atunci se hotărăște să-i adreseze lui Hamangia; mușchiul inutil care gânde­ Gheorghe PĂUN Nicolae Ceaușescu un memoriu amplu (1 aug. 1984) prin care moti- ște; (spune-le că eș­ti pregătit); (totul Dumitru Radu POPA vează dorința sa de a părăsi țara: „Excelență […] Ca scriitor, cetățean era pregătit pentru incinerare); suflete Dumitru Radu POPESCU și părinte m-am convins definitiv că între credințele mele cele mai Lucian Bernd SĂULEANU infestate cu trichinella spiralis / p. 17 profunde despre Om și Drepturile sale inalienabile, Libertate și Monica SPIRIDON Oana Băluică, Viețile maritale în epoca Democrație, Dialog și Opinie, Cinste și Echitate, Cultură și Educație, Emilian ȘTEFÂRȚĂ victoriană / p. 18 Patriotism și Sacrificiu etc. și realitățile românești de azi există o pră- Redactori: Rodica Grigore, Noua pasăre pastie de netrecut...” Nu primește răspuns și reia scrisoarea, adăugând Mihai ENE albastră / pp. 19, 20 un Post-scriptum (17 sept. 1984), iar prin intermediul lui Mihai Botez Oana BĂLUICĂ Dodo Niță, Desenele lui Saint-Exupery / p. 20 textul este trimis în străinătate și difuzat la postul de radio Europa Mihai FIRICĂ Mircea Pospai, Eternul Charles Liberă, reprodus apoi în revista „Limite” (nr. 46-47, mai 1985). Ca Ion PARHON Lucian-Florin ROGNEANU de Gaulle / p. 21 urmare, este amenințat de Procuratura Municipiului București cu Ion Parhon, Cu mască, dar fără un proces penal și este anchetat timp de 12 ore, alături de fiica sa de Redactori asociați: cortină! / p. 22 9 ani. Devine astfel un scriitor interzis, cărțile sale sunt retrase din Florentina ANGHEL librării și orice prezentare a lor suspendată. Rămâne fără serviciu și Dan IONESCU Red., Cărți primite la redacție / p. 22 Gabriela NEDELCU-PĂSĂRIN Geo Constantinescu, Un dialog imaginar declară greva foamei pentru aproape două luni, se îmbolnăvește grav Corectură: cu Fernando Pessoa / p. 23 și încearcă să obțină o audiență la Consulatul SUA din București. În Claudia MILOICOVICI Red., Okeanos ‒ Familia / p. 23 cele din urmă, la 24 iulie 1985, i se permite să plece din țară, ca expa- Emilian Ștefârță, Mitul Brâncuși / p. 24 triat, împreună cu soția și fiica, cu condiția să nu facă nicio declarație Tehnoredactare computerizată: politică, obținând azil politic în SUA. „Am plecat fiindcă mi se urâse Georgiana OPRESCU cu binele [...] Am plecat și pentru că am auzit teribila frază: «Nu te Arhivă online: Abonamente omorâm, noi te reabilităm».” Într-un interviu mărturisea că „toată Alexandru OPRESCU viața s-a simțit român”, plecarea din țară l-a ajutat să înțeleagă „cum la Scrisul Românesc merge lumea, cum ar putea să meargă mai bine o țară, care sunt Redacția și Administrația: Craiova Abonați-vă la revista „Scrisul Românesc“ și veți avea un prieten apropiat. Abonamentele se fac prin rețeaua diferențele dintre o societate stabilă, mai aproape de normalitate, și Str. Constantin Brâncuși, nr. 24 proprie și Poșta Română, se pot achita și la sediul revistei una în care încă se zbate să-și croiască o identitate”. Perioada aceasta Tel./Fax: 0722753922; 0251/413.763 sau în contul: RO 03BRDE170SV21564261700, este descrisă în volumul De bună voie, autobiografia mea. E-mail: [email protected] Agenția Mihai Viteazul, Craiova. Web: www.revistascrisulromanesc.ro Costul unui abonament anual cu taxele incluse este de 100 În America este tratat ca refugiat politic persecutat și invitat la Cont: RO03BRDE170SV21564261700 lei. Pentru abonații din străinătate este de 140 $ sau de 125 € . diverse emisiuni. Adaptarea nu a fost ușoară, pentru că, în cuvintele Informații primiți la tel.: 0722.75.39.22; Fax. 0251.413.763 BRDE Agenția Mihai Viteazul, Craiova lui, nu s-a „considerat niciodată un produs de export foarte bun”. Lucrează primii doi ani la radio Vocea Americii, după care scoate Abonamentele se pot face la sediul două dintre cele mai bune publicații ale exilului românesc: „Agora” redacției: Str. Constantin Brâncuși, nr. 24, Craiova, județul Dolj (1987-1992) și „Meridian” (1990-1991) în care publică articole critice sau [email protected] despre situația din România. Din 1993 până în 2000 este director de Responsabilitatea opiniilor exprimate programe pentru România și Republica în cadrul Funda- aparține integral autorilor. ției World Learning pentru sisteme electorale din Washington D.C. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază.

Dorin Tudoran începe să lucreze din 1987 ca cercetător Tiparul: Tipografia PRINTEX asociat la Foreign Policy Reaserch Institute din ,→ Craiova, str. Electroputere, nr. 21, apoi redactor la Departamentul românesc al postului tel. 0251 580431 Eseu Scrisul Românesc Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 3

→ de radio Vocea Americii (febr. 1988 - nov. căutând unul în ochii celui- perioada 1974-1978, rubrica 1990) și membru în Comitetul Executiv al lalt/ locul unde să poposim/ „Biografia debutanților”, tex- PEN-Clubului american, Secția scriitori în exil și cel ce va orbi/ va fi întâiul tele publicându-le în volumul (1988-1992). Este visiting professor la Departa- dintre noi/ iar trupul său ne cu titlul omonim (1978) și mentul de Științe Politice al Universității din va îndestula o vreme. (Astă- Nostalgii intacte (1982), ree- Connecticut (1986) și consultant la Departa- noapte centaur) ditate ulterior în vol. Onoarea mentul de literatură comparată în cadrul The În volumul Semne parti- de a înțelege (1998). O mare Catholic University of America (1987). culare (1979) autorul schimbă parte din publicistica sa are Se alătură și se implică într-o serie de maniera, sentimentul însin- o vizibilă tentă polemică. În colective redacționale la reviste culturale, ține gurării devenind pregnant. Argument la volumul Nostalgii numeroase conferințe ca invitat la peste 20 de Chiar aerul a putrezit între intacte mărturisea că intenți- universități nord-americane și vest-europene, la noi,/ nu te mai văd, nu te mai ona să realizeze o istorie a posturi importante de televiziune din New York aud și mi se pare/ golul acesta literaturii române contem- și Paris. Colaborează cu versuri la reviste româ- o nouă planetă/ fără copaci, fără zăpezi și fără porane în 100 de interviuri, urmărind procesul nești din exil precum „Limite”, „Contrapunct”, mare.// Dacă m-arăt eu sunt sortit pieirii,/ frunte formativ ‒ spiritual, profesional ‒ al autorilor, „Cuvântul românesc”, „Micro-Magazin” din New dormind la gura unei carabine ‒/ n-am să-mi debutul lor în presă și cel editorial, dar timpul nu York, editează împreună cu Ion Caraion revista acopăr fața voi privi/ pedeapsa transparentă lipin- i-a permis să realizeze acest proiect decât parțial internațională de poezie „Don Quichotte”. du-se de mine. (Pedeapsa transparentă) (42 de interviuri în volumele menționate). Textele protestelor sale din perioada de Activitatea literară din România a lui Dorin După 25 de ani de disidență în America, disidență și articolele publicate în SUA, în Tudoran, până la expatriere, este una productivă. Dorin Tudoran revine de mai multe ori în țară revistele „Agora” și „Meridian”, precum și cele De la debutul cu volumul de versuri Mic tratat continuându-și activitatea literară și prezența în din „România literară”, „Vatra”, „Cotidianul” și de glorie (1973), publică numeroase cărți de viața publică. Își reia colaborările în presa cultu- „Adevărul” le adună în volumul Kakistocrația poezie (Cântec de trecut Akheronul, 1975; O zi rală din România și devine titular de rubrici la (1998), prefațat de N. Manolescu și cu o post- în natură,1977, Premiul pentru Poezie al USR; „România literară”, „Vatra”, „Jurnalul național”, față a autorului. Portretul pe care i-l face criticul Uneori, plutirea, 1977, Premiul pentru Poezie al „Ziua” și realizează numeroase interviuri, ține e de reținut: „Dorin Tudoran e un sentimental, USR; Respirație artificială, și Pasaj de pietoni,1978; conferințe cum este cea de la Ateneul Român, o fidel prin atașament profund, nu prin interes. Semne particulare. Antologie, 1979), eseistică, dezbatere în dialog cu Nicolae Manolescu, Un Agresivitatea lui (căci e un polemist înnăscut) publicistică și interviuri (Martori oculari. Repor- ideal pierdut: normalitatea (30 mai 2011). Arti- stă pe această cutie emoțională de rezonanță. Se taje, în colaborare cu Eugen Seceleanu, 1976; colele polemice și comentariile politice scrise în implică în tot ce se petrece cu el și cu alții. E Biografia debuturilor, interviuri, 1978; Nostalgii perioada 2002-2005 în „Adevărul”, „Adevărul sarcastic, dar nu ironic: nu ia distanțe, participă; intacte, interviuri, 1982; Adaptarea la realitate, literar și artistic”, „Cotidianul”, „Cuvântul liber- nu se bucură când i se împlinesc pesimistele pre- 1982),continuând în același ritm și după 1989. tății”, „Evenimentul zilei” și „Jurnalul național” viziuni, suferă; nu-și urăște adversarii (deși îi face După plecarea din țară îi apar volumele de le strânge în volumul Absurdistan. O trage- praf câteodată), se urăște pe sine când își vede versuri: De bună voie, autobiografia mea (1986), die cu ieșire la mare (2006). Comentând acest confirmate aprehensiunile.” În prima parte a volum de poeme pe care reușește să-l trimită în volum, Mircea Mihăeș aprecia că „Publicistica volumului sugerează motivele pentru care auto- străinătate, fiind comentat de Virgil Ierunca și din Absurdistan este aceea a unui autor care rului i s-a impus interdicția și cum a fost împins Alain Paruit într-o serie de emisiuni la Europa privilegiază excesul, dar nu batjocorește logica. spre soluția emigrării, iar într-un capitol intitulat liberă, publicat apoi de Ion Caraion și Victor Imensele nedreptăți, acuzațiile enorme, retorica O carte albă cu multe găuri negre sunt strânse 20 Frunză în Germania. O nouă ediție apare în țară, perfect manevrată a ironiei mușcătoare sunt sub- de comentarii la Cartea albă a Securității ‒ Istori- în 1990, dedicată celor doi scriitori emigranți. sumate întotdeauna unei idei de bun-simț.” ile literare și artistice 1969-1989. Volumul are un Optional Future. Poems (traducere în limba O perioadă Dorin Tudoran intră în politică caracter documentar puternic și clarifică aspecte engleză de Marcel Corniș-Pop, Alabama, 1988); și acceptă postul de consilier de campanie elec- din viața și activitatea autorului. Frost or Fear? On the Condition of the Roma- torală a Partidului Umanist Român ce avea ca Debutează publicistic în revista „Amfitea- nian Intellectual (traducere în limba engleză de președinte pe (care îi propune lui tru” (1968), iar editorial cu volumul Mic tratat Vladimir Tismăneanu, Alabama, 1988); Ultimul D. Tudoran să candideze la președinția României, de glorie (1973), pentru care obține Premiul turnir (antologie întocmită de Mircea Mihăieș, în 2004, dar scriitorul refuză). În momentul când Uniunii Scriitorilor. Critica literară îl consideră 1992); Viitorul facultativ. Poezii alese/Optio- PUR s-a aliat cu PSD pentru a candida împreună pe deplin format la data debutului, când împli- nal Future, ediție bilingvă, traducere în limba la alegerile din noiembrie 2004, iar Dan Voicu- nise 28 de ani. Pentru Laurențiu Ulici este un engleză de Marcel Corniș-Pop, cu o prefață de lescu s-a dovedit că a avut strânse legături cu „neoromantic, iubitor de clar-obscur”, iar pentru Ion Bogdan Lefter (Fundația Culturală Română, Securitatea, Dorin Tudoran reziliază contractul Nicolae Manolescu apare ca un „fantast și critic, 1999), Tânărul Ulise. Antologie (prefață de de consiliere electorală. Din noiembrie 2004 este plin de prospețimea senzațiilor și totodată capa- Mircea Mihăieș, 2000); Pisicuț (Somnogra- redactor al publicației „Democracy at large” din bil de rafinament”, I. Negoițescu consideră că D. fii), antologie, cu un titlu ironic, și postfață de Washington, revistă consacrată teoriei și practicii Tudoran „excelează în estetica inconfortabilului, Mircea Martin, 2011; Poeme din Ithaca, o mini- edificării societăților democratice. mai cu seamă sub forma agresiunii”. Prima parte antologie trilingvă (română, latină și maghiară, Pentru activitatea sa literară este distins cu a volumului, omonimă cu titlul, se deschide cu Budapesta, 2016). Dorin Tudoran este autorul a Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1992), poezia Martor pe care autorul o reia și în alte numeroase volume de interviuri: Onoarea de a Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” volume: în noaptea aceea începuse copilăria/ înțelege. Interviuri (1998); Eu, fiul lor. Dosar de ‒ Opera Omnia (2009) și Ordinul Național despre care nu voiam a povesti niciodată/ vocea (2010) este de fapt dosarul de urmărire „Steaua României” cu grad de Cavaler (2020). groasă a fluviului dărâmase poduri/ mirosind a autorului și cuprinde o selecție de documente Poet original și conștiință civică a timpu- a bătrânețe și oameni/ lucrurile mă priveau cu informative din perioada 1976-1986, din cele lui său, Dorin Tudoran rămâne un nume de blândețe/ o eram singura dovadă a existenței 18 volume, cu un text al lui D. Tudoran în care referință în istoria literară și un militant non- mele/ singura pe care nu o puteam înlătura/ și în explică cum trebuie citite documentele. În „Ade- conformist în mișcările politice și sociale, o vremea aceasta lângă mine/ crescuse multă multă vărul” preciza că a publicat volumul provocat de voce autentică, un intelectual neliniștit care nostalgie. În partea a doua, intitulată Cerere de Ion Cristoiu, care scria în „Jurnalul literar” că „ar dorește să lase o urmă nu doar în poezie, ci și grațiere, autorul are o poezie preferată: dacă fi avut legături cu Securitatea”. în istorie, urmărindu-și idealul literar și civic unul dintre voi/ s-a visat astă-noapte centaur/ Dorin Tudoran desfășoară o întinsă activitate în emigrație, și alăturându-se celor care au îl aștept lângă mine/ vom sta frunte pe frunte/ publicistică, în revista „Luceafărul” susține, în protestat din interiorul sistemului comunist. ■ Cronică 4 Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 Scrisul Românesc literară

Constantin CUBLEȘAN Eminescu – recitirea azi Comentarii eminesciene

na dintre conștiințele critice actuale, noutății de esență, ale neliniștii și spiritului Petraș e tranșantă în această privință: „a lega cele mai iscoditoare, tentată de inves- său insurecțional. Celebrul «eu rămân ce-am opera de timpul nostru, adică de timpul citito- Utigații analitice, speculative nu mai fost/ Romantic» poate fi receptat ca o dovadă a rului, mi se pare totuna cu a o dărui eternității. puțin, nu doar în literatură ci în fenomenul netei conștiințe de sine. «Am fost» și «rămân» Fiindcă Opera, cu majusculă, nu este doar a cultural/fi losofi c în general, Irina Petraș face sugerează atemporalitatea sau eternitatea unei timpului ei, ci a Timpului, acesta din urmă o ingenioasă și, în felul ei, o șocantă sinteză condiții indiferente la scheme exterioare. Titu posibil numai prin acțiunea conjugată a celor ideatică a tuturor (a celor mai multe) volume Maiorescu a prezis exact: «literatura poetică care o primesc”. de eseuri ale sale, precedente (Un veac de română va începe secolul al 20-lea sub auspi- Beneficiară a unei bibliografii impre- nemurire, 2004; Știința morții, 1995, 2001; ciile geniului lui și forma limbii naționale, care sionante, exegeta își confruntă re-lectura Limba stăpâna noastră, 1999; Despre locuri și și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă eminesciană cu interpretările cele mai impor- locuire, 2005; Despre feminitate, moarte și alte înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare tante (teoretice și analitice) formulate în timp, eternități, 2006; Locuirea cu stil, 2010; Ochii pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului de la Maiorescu la Călinescu, de la Tudor minții, 2010 ș.a.), reținând ideile care conver- cugetării românești»”. Vianu la Vladimir Streinul și de aici la Noica geau sau care vizau direct creația eminesciană: sau Ioana Em. Petrescu etc. etc., argumentând Eminescu – începutul continuu (Ed. Școala eseistic: „Toate fețele vieții și operei au fost Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021). re-citite cu instrumentele zilei și cu sentimen- Cele 12 eseuri ale volumului reiterează tul că sunt încă și mereu multe de spus. Cărțile ideea că fiecare generație de cititori, de-a au răbdare. Când, în fi ne, ne vom întoarce lungul timpului, s-a aplecat cu aplomb asupra spre ele, nu vom putea decât să recunoaștem operei lui Eminescu, lucru de altfel obligato- că, dincolo de măruntul scandal de suprafață riu pentru evoluția gândirii noastre critice, fără stârnit periodic, pripit și, fi rește, interesat, însă a se fi spus vreodată ultimul cuvânt asupra în jurul lui Eminescu (și nu doar al lui!), au ei și, cu siguranță, nici în viitor nu se va putea existat mereu re-cititori atenți și sobri, care au spune totul în această cauză întrucât fi ecare cântărit fi ecare rând din zestrea culturală cu cititor, fi ecare generație de cititori și-a reven- instrumente adecvate capabile să țină balanța dicat opera Eminescului dintr-o perspectivă în echilibrul ei fi resc”. Un asemenea cititor este nouă, judecând-o din nou și din nou, având Irina Petraș. la-ndemână bagajul uriaș de studii care s-au Inedită în felul ei se poartă discuția despre scris despre această operă, dar mereu existând timp, timpul istoric și prezentul, apoi viitorul, posibilitatea de a descoperi ceva nou în ea, de așa cum îl descopere domnia sa în opera emi- a o interpreta într-un orizont îmbogățit de nesciană: „Trecutul este nu povestire a propriei cunoștințe, conform sensibilități specifi ce tim- vieți, recuperare a unui timp pierdut, intim, pului, de fi ecare dată. Este ceea ce face și Irina ci «marmură», adică re-creare a unei istorii în Petraș, reluând câteva motive, câteva idei pe coordonate sublime, contra-punctică și vește- care acum le dezvoltă și le nuanțează din per- jitoare a unui prezent social, care la Eminescu spectiva celor trei decenii, zice domnia sa, de nu aparține timpului, ci unui spațiu potrivnic la prima carte dedicată analizei eminesciene. eu-lui. «Zilele de aur» sunt create, nu reme- Coordonata cea mai pregnantă a discursu- morate, sunt efectul «funcției fantasmatice», lui domniei sale se dovedește a fi cea care îl În preocuparea mai veche pentru funda- nu pur și simplu al memoriei. E o retrodicție, situează pe Eminescu în cadrul romantismu- mentarea modernă a limbii literare pe care o o rostire întârziată și intenționat hiperbolică a lui și a romantității (formulare ce-i aparține) impune Eminescu, domnia sa se exprimă nu unui timp revolut, colectiv, nu individual. Vii- găsind și demonstrând în cuprinsul acestei numai metaforic dar și sintetizând astfel apor- torul, pe de altă parte, rămâne o umbră. Visul opere prezența unui veritabil clasicism dar și tul fundamental pe care poetul îl aduce limbii său nu prezice, îndeobște, îndreptări viitoare, deschiderea reală spre modern/modernitate. române, ca exprimare de esențe: „Eminescu calitativ superioare trecutului. La acest nivel „Etichetat pripit ca «romantic târziu»” – ține locuiește în limba română, ea îl conține, tot devenirea nu aspiră decât o reactualizare a să puncteze cu pătrunzător vizionarism – așa cum îi conține pe toți marii scriitori ai unui trecut imaginat ca sublim fi ind marmură, Eminescu a apărut în literatura română exact generațiilor succesive. Lucrurile cu adevărat adică solid, coerent, cert. Viitorul se presimte atunci când aceasta avea cea mai mare nevoie importante când e vorba de Eminescu, Blaga, în așteptarea foarte specifi că poetului roman- de spiritul său, când era pregătită să-l pri- Bacovia, Arghezi, Barbu, Nichita Stănescu, tic. Ea ține de nesaț, de dor”. mească. Poetul marca o cotitură uriașă, dar și Sorescu și așa mai departe se întâmplă exclusiv Sub cheie romantică este recitită frecvența o continuitate, consolidând ceea ce Dacia lite- la nivelul interpretării operei. Pe ea se înteme- naturii în poezia eminesciană, propunând rară și pașoptiștii presimțiseră câteva decenii iază statura identitară. Iar interpretarea e la fel un unghi subiectiv de perspectivă asupra ei: înainte. Cortegiul romantic de care se înso- de importantă indiferent că e vorba de lectura „Natura romantică e una intimă – respectând țește – amărăciune, gust de cenușă, întunecare, singuratecă a degustătorului de poezie/litera- stările/mișcările personajului. Contradictorie melancolie, durere cosmică, în enumerarea lui tură ori de lectura profesionistă și împărtășită a ca și el, loc al înfruntării tuturor antinomiilor. Hugo Friedrich – naște cele mai desăvârșite exegetului, autor de studii și cărți. Ele nu laudă O mișcare excesivă încarcă decorul imobili- armonii conținând deja disonanțele epocii deșert și nu contestă nesăbuit, ci cântăresc și zându-l în cele din urmă. În pictură Poussin, imediat următoare. Rădăcinile adânci ale asumă în durata lungă a istoriei literare”. Sub Gainsborough, Constable, Turner, Caspar scrisului său, mergând până la poezia popu- acest imperativ este obligatorie orice nouă lec- David Friedrich vor realiza nu imitații ale natu- lară, ca și viabilitatea limbii sale poetice până tură, în necesitatea de a o racorda la un timp al rii reale, ci spații izvorâte din spiritul Artistului. astăzi sunt argumente ale romantității sale, ale prezentului (prezentul nostru, evident). Irina Continuare în p. 7 Proză Scrisul Românesc Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 5

Andrei Bio-Poezie (VIII) CODRESCU

Annus Mirabilis 2006 În 2006 a apărut prima ediție de lux a posibil să treci prin toate limbile pământului Submarinului, cu o prefață de Mircea Căr- de la o limbă la alta prin acest tunel. 2006! An doldora de revelații! Debutul tărescu, cu picturi de Radu Gheo, o carte meu întârziat 40 de ani, Instrumentul Negru învelită într-o cutie de catifea maro. Au a fost publicat la Editura Scrisul Românesc. urmat alte ediții. Încet, masiv și subversiv, Pseudonimele merită o carte separată. Acest retur memorabil a fost prima surpriză invizibil și spectaculos, Submarinul a ieșit Unui psihanalist i-ar prinde bine o analiză a acestui annus mirabilis. În același an s-a la suprafață. În 2017 la Editura Charmi- clasică, dar ar fi greșită. Un analist jungian ar petrecut dezinvolt și coincidental o întâlnire des a apărut o ediție aniversară cu 110 de nimeri mai aproape, dar n-ar fi nici el corect. cu poeta clujeancă Ruxandra Cesereanu. Am pagini adăugate din corespondența noastră. Un lingvist ar fi superfi cial corect: Perlmutter, început să corespondăm, ne-am împrietenit Citind aceste scrisori a fost pentru mine o numele tatălui meu, a fost unul din numele pe prin e-mail, și tot prin e-mail am scris la care evreii au fost forțați să le adopte două mâini un poem epic, numit de ea, Sub- în secolul 19 sub domnia Împărăte- marinul Iertat. Poemul a fost scris direct în sei Maria Tereza. Intenția ei a fost limba română. Fără să-mi dau bine seama, să-i integreze pe evrei în societatea începusem să scriu o poezie lungă și serioasă imperiului austriac cu nume ger- direct pe românește, după patru decenii în mane. Maria Tereza a încredințat care am scris și publicat exclusiv în engleză. sarcina listei de nume distribuite Acest poem-fleuve s-a manifestat ca un fel evreilor lui E.T. Hoff man, scriito- de ființă, cu o voință proprie. Ca într-un rul de povești fantastice bazate pe basm, mi-am auzit vocea în graiul natal folclor. Hoff man a ales nume fru- răspunzând unei voci feminine în aceeași moase: Rosen (Roza), Goldberg limbă. A fost muncă grea. Un roi de scrisori (Munte de Aur), Silverstein (Piatră despre poezie, artă și viață a zburat între de Argint), Steinberg (Munte de New Orleans și Cluj. Ruxandra, pe care în Piatră), Rosenstein (Piatră de cuarț), carne și oase o întâlnisem o singură dată la Perlmutter (Mamă de fi ldeș) ș.a.m.d. o conferință literară pe litoralul Mării Negre, Din păcate, lista era cam restrânsă mi-a făcut cadou atunci niște scoici. Eu am și cam prea poetică. Evreii au fost crezut că-s podoabe, dar când am deschis ușor de identifi cat prin numele care punga de plastic după zborul peste ocean, le erau permise. În același timp și-au m-a izbit un miros puternic de pește putre- pierdut identitatea evreiască fi indcă zit. Se pare că Ruxandra găsise scoicile pe și-au pierdut numele ebraice pe care plajă și mi le dăruise spontan. Este interzis să le moșteniseră de zeci de secole. aduci carne, legume, semințe sau ființe acva- Numele lor ebraice vechi au devenit tice peste graniță în Statele Unite. După acest pentru un timp nume secrete. Tra- act ilegal, ritual și material, ne-am cunoscut diția ebraică ține numele ebraice prin internet. Am înțeles că un mister marin la botez, dar numai pentru cre- se încropise sub ocean, nedetectat de copoii Andrei Codrescu și Ruxandra Cesereanu dincioși. În lumea modernă multe grăniceri, ceva adânc și literal. Dar nu ne privire adâncă în interiorul iluminat al unui sunt pierdute. Al meu mai există dar îl țin așteptam la poemul care urma să se ridice miracol lingvistic care dezvăluie sub micro- secret. Primul meu pseudonim, Andrei Steiu, pe spuma valurilor. Submarinul Iertat ne-a scopul-electron un glob iluminat de nervi a fost ales (de mine, din fericire) la o ședință prins febril într-o plasă vrăjită. Ruxandra a în mișcare continuă. Am tradus Submarinul a cenaclului sibian de miercuri. Subiectul botezat poemul cu acel nume misterios care în engleză sub titlul The Forgiven Submarine acelei ședințe era intenția de a-mi da un nume a fost în mare parte responsabil de creația (Black Widow Press 2009). S-a întâmplat românesc cu care să public în presa vremii. lui ‒ nu știam ce înseamnă acest „submarin”, încă un lucru ciudat prin câmpia ciudată de Era subînțeles că un nume evreiesc nu putea și nici de ce a fost „iertat”. Tot ce scriam eu ciuperci a anului petrecut în Submarin: mi-a să apară în tipar fi indcă evreii nu existau ofi - era sau un răspuns sau o interogare a titlu- fost destul de ușor să traduc secțiunile scrise cial, deci nici numele lor. Membrii au propus lui. Cât timp titlul rămânea misterios, noi de Ruxandra, dar foarte greu să mă traduc multe: „Aripa”, „Logofetu”, „Sonetescu” etc., scriam. Fiecare partitură era pentru mine o pe mine. Era ca și cum aveam un creier dife- până am strigat eu „Steiu!”, un nume rezo- încercare de a înțelege titlul, și disatisfacție la rit în fiecare limbă, ca două felii de pâine nant cu munții, cu piscurile, cu piatra și cu răspuns. Neînțelegerile noastre erau și între separate de o foaie transparentă dar impe- colțurile. „Andrei Steiu” a fost aprobat prin bărbat și femeie, engleză și română, poezie și netrabilă de oțel. Versurile mele românești vot și eu am început să muncesc la slujba de filosofie, dar obiectul pe care îl construiam se uitau la echivalentele lor în engleză ca un a deveni stâncos, colțuros și înalt. Această era în afara persoanelor, era obiect croit din copil la adultul cu care-și schimbase corpul. transformare se petrecea pe vremea scrisului noi, din întrebările și nepotrivirile noastre, Tremurau neputincioase să înțeleagă cine de mână fi indcă puțini oameni și numai ofi ci- dar cu o existență independentă, separată. erau. Cuvinte și sintagme înțelese perfect, alii aveau mașini de scris. Caligrafi at în acest Submarinul a fost țesut din crize, etape, dife- identice în sens, își priveau metamorfoza fel, „Steiu” arăta exact ca „stein”, un nume rențe de orar, insomnie, certuri și emoții. imposibil de atins. Surpriza s-a ameliorat care însemna și el „stâncă” în limba germană, Dacă aș fi știut ce vietate iese, nu m-aș fi nițel când am descoperit (sau imaginat) un dar suna fără îndoială... evreiesc. În orice caz, crezut capabil s-o concep. Dar așa cu totul, tunel subteran între limbi, un tunel prin care am rămas Steiu pentru restul vieții mele de cum zice Confucius, „drumul lung începe limba română curgea în limba engleză, un poet în România. cu pas mic”. tunel care e bun pentru toate limbile. Este Continuate în p. 7 Eseu 6 Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 Scrisul Românesc Bleu-alb-roșu Adrian Jurnal parizian (XXXIX) CIOROIANU România la UNESCO Un bilanţ de ambasador (II)

eperele României la UNESCO din anului 2017), inclusiv atunci când se părea un ambițios spectacol de muzică și dansuri perioada 2015-2020 întregesc pe cea că șansele dosarului nostru comun erau în populare (mai ales dansatoarele din Republica Rdin partea întâi a textului publicat în scădere, am avut o admirabilă colaborare cu Moldova au cules ropote de aplauze!), în holul numărul anterior: mai mulți colegi europeni, în special omo- cel mare al sediului central UNESCO (acolo ▶ 2015, decembrie – Jocul fecioresc din logul meu din Austria. unde fac parade ale modei cele mai mari case Transilvania a intrat în Patrimoniul imaterial ▶ 2017, decembrie – Mărțișorul și practicile pariziene!), audiența a fost la înălțime (ne-a UNESCO la doar câteva luni după sosirea mea culturale asociate zilei de 1 Martie au intrat onorat și conducerea la vârf a UNESCO, inclu- la Paris, și este datoria mea de onoare să spun în Patrimoniul imaterial UNESCO (dosar siv directoarea generală a organizației), apoi că ambasadorul care m-a precedat, dl Nicolae depus în colaborare de patru state: România, am început discuțiile pentru repetarea aces- Manolescu și adjunctul său, dl Gabriel Sarafi an, Bulgaria, Republica Moldova, Macedonia de tui eveniment și în martie 2020... dar nimeni susținuseră cu efi ciență acest dosar. Nord). Iarăși, a fost o reală bucurie să afl ăm dintre cei prezenți acolo nu știa că peste un an de la acest frumos eveniment din 2019 toată lumea avea să fi e paralizată! Această zi a Mărțișorului din 2019 a rămas, pentru ultimii doi ani, unul dintre cele mai mari eve- nimente care au avut loc în holul principal al clădirii UNESCO – și aceasta, din cauza unui mic virus! ▶ 2018, februarie – am depus la Comitetul Patrimoniului Mondial, în vederea jurizării, dosarul Ansamblului Brâncuși de la Târgu-Jiu. Dosarul, de această dată foarte bine făcut, s-a dovedit a fi complet (am primit asigurări în acest sens) și a ajuns până în faza în care (în vara 2018) urma ca un expert (sau mai mulți) de la CPM să vină la Târgu-Jiu pentru o veri- fi care la fața locului; însă, fără nici o legătură Adrian Cioroianu prezentând mesajul României în fața Conferinței Generale UNESCO, noiembrie 2019 cu Brâncuși (sau cu România), pe fondul cen- ▶ 2016, decembrie – meșteșugul/tradiția rezultatul – și o materializare a eforturilor tenarului care se împlinea atunci de la fi nalul țeserii covoarelor de perete a intrat în Patri- noastre comune (inclusiv o frumoasă recepție Primului Război Mondial, anumite polemici moniul imaterial UNESCO (dosar depus, de Mărțișor pe care am organizat-o în martie au apărut între unele state membre UNESCO împreună, de România și Republica Mol- 2016, ocazie cu care am organizat un specta- și, în consecință, s-a luat decizia ca dosarele dova). În momentul în care am primit această col de muzică veche românească (cu solistul depuse și care au legătură cu războaie să fi e frumoasă veste nu m-am putut împiedica să Ion Crețeanu) și o degustare de vinuri româ- analizate separat, caz cu caz. În aceste condi- revăd, în minte, covoarele pe care bunicile mele nești dintr-o selecție de elită asigurată de un ții, evaluarea dosarului Ansamblul Brâncuși le aveau pe pereții „camerelor bune” din casele important producător de la noi; e totodată – Târgu-Jiu s-a amânat sine die (dat fi ind că lor din sudul Olteniei. plăcerea mea să mulțumesc Ambasadei Româ- acest ansamblu monumental este și el dedicat, ▶ 2017, ianuarie – am depus pentru eva- niei la Paris (Luca Niculescu și colegii săi) și cum se știe, soldaților români căzuți în Primul luare, la Comitetul Patrimoniului Mondial Institutului Cultural Român la Paris (Doina Război Mondial). Repet: am mare încredere (CPM), la solicitarea guvernului României Marian și colegii) pentru sprijinul lor. După în șansele acestui dosar și numai o anumită (și spre bucuria mea, inclusiv ca profesor ce Mărțișorul a intrat în Patrimoniul imaterial conjunctură, independentă de el, a făcut ca de Istorie), dosarul Minelor romane de la UNESCO, alături de omologii mei din Bulga- discutarea lui să fi e amânată. Roșia-Montană. Acesta a fost dosarul cu tra- ria, Republica Moldova și Macedonia de Nord ▶ 2018, iunie – înainte de reuniunea anuală seul cel mai sinuos – inclusiv cu situații de-a am organizat, la începutul lui martie 2019, a Comitetului Patrimoniului Mondial, am dreptul bizare, uneori, sau răstur- primit (în mod neofi cial – adică nări spectaculoase, alteori; nu le amical, mai bine spus) frumoasa voi prezenta aici pe larg (o s-o fac veste că dosarul Minelor romane de altădată, inclusiv din perspectiva la Roșia Montană va fi recomandat rolului jucat de factorul politic, cu pentru includerea pe lista Patrimo- fațetele sale schimbătoare), doar niului mondial intangibil UNESCO ofer mai jos câteva episoade din – ba chiar va fi propus pentru sec- acest complicat demers. țiunea siturilor culturale în pericol! ▶ 2017, iulie – pădurile virgine Evident, am transmis acea veste de fag din România (și alte țări în țară – după care lucrurile s-au europene – dosar transnațional) complicat încă odată. Din partea au intrat, ca monument natu- guvernului, la sfatul, mi s-a spus, ral, în Patrimoniul intangibil al avocaților părții române din proce- umanității UNESCO. Fac preci- sul în curs legat de exploatarea de zarea că, în perioada de susținere la Roșia Montană – și în urma unor a acestui dosar (în prima parte a Adrian Cioroianu într-o vizită ofi cială în calitate de ambasador UNESCO convorbiri telefonice cu miniștrii Eseu Scrisul Românesc Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 7

Meleșcanu (Externe) și Teodorovici (Finanțe), cărora le-am cerut un document scris – am primit instrucțiunea de a „îngheța” dosarul aflat în faza finală la UNESCO. Ceea ce n-a fost ușor, pentru că această cerere a fost ceva inedit în istoria Comitetului Patrimoniului Mondial. Pe de altă parte, cum știam că la noi sensul deciziilor depinde adesea de partidul/guvernul care se află la conducere, am fost printre cei care am cerut ca recomandarea de includere în Patrimoniul UNESCO să rămână în vigoare – și, în cele din urmă, CPM a decis ca acea recomandare să fie valabilă încă trei ani, iar dosarul să fie considerat „înghețat” în faza în care ajunsese. Dar, cum se va vedea imediat mai jos, povestea nu s-a oprit aici. ▶ 2019, în primăvară, am avut o altă sur- priză, cu un dosar pe care l-am primit într-o Adrian Cioroianu cu Majestatea sa Regală Margareta a României la inaugurarea formă care mi s-a părut de la bun început pro- aleii Regina Maria de pe cheiul Senei, Paris, octombrie, 2019 blematică. Era vorba despre un dosar privind tradiția tarafului muzical din Transilvania – avut o discuție directă, amicală și deschisă cu al Culturii, Bogdan Gheorghiu, mă anunțase o tradiție fără îndoială meritorie, numai că unul dintre secretarii de stat de acolo; numai de această posibilitate încă din toamna anului dosarul de înscriere pentru Patrimoniul ima- că acesta din urmă, altfel un om deschis și 2019). Speranțele mele privind includerea terial UNESCO (chiar dacă purta amprenta simpatic, mi-a reieșit de la bun început a acestui sit istoric pe lista Patrimoniului Mon- unui expert român pe care îl cunoșteam și îl fi foarte subiectiv implicat în proiect – el dial UNESCO erau mari, cu atât mai mult cu apreciam) fusese făcut în grabă, dovadă fiind însuși fiind, de meserie, cântăreț de muzică cât recomandarea de înscriere, cea din anul o serie de alegații discutabile (câteva exem- populară. În fine, în lunile următoare, dosa- 2018, era încă în vigoare. Dar, ca un făcut, ple: la un moment dat, se spunea că taraful rul a mai primit câteva ameliorări, experții a apărut un nou lucru neprevăzut: epidemia popular îl inspirase și pe „maestrul Dumitru în Patrimoniu imaterial afiliați UNESCO au de Covid-19... Reuniunea Comitetului Patri- Fărcaș”, numai că nu exista în dosar nici o mai cerut unele lămuriri și, în cele din urmă, moniului Mondial, care urma să aibă loc în notă care să explice cine era Dumitru Fărcaș; în decembrie 2020, chiar în zilele în care îmi iulie 2020, în orașul Fouzhou din China, a fost la fel, se spunea că taraful popular românesc încheiam misiunea, am primit vestea că dosa- anulată – din motivul evident al pandemiei. îl impresionase și pe artistul André Rieu – rul n-a fost respins, dar nici nu a fost admis, Cu regretul că acest Covid-19 m-a privat de deși nu cred că cineva avea vreo dată din care deci, mai trebuie lucrat la el – adică, ceea ce o realizare la care țineam, în ultimul meu an să rezulte că acest detaliu putea fi realmente eu sugerasem încă din primăvara anului 2019. de mandat, sper ca acest dosar să fie inclus, o recomandare etc.). Imediat, am comuni- ▶ 2020, februarie – așa cum mă așteptam, în fine, la reuniunea din acest an, 2021. Voi cat unor persoane de contact din Ministerul la cererea noului guvern am redepus dosarul considera că eforturile mele și ale colegilor Culturii rezervele delegației noastre, chiar am Minelor de la Roșia Montană (noul ministru mei vor fi, în acest caz, răsplătite. ■

Continuare din p. 4 Continuare din p. 5 Privindu-le astăzi tablourile, le vom nuanțează, într-o nouă viziune, sensu- În exil, în Italia, am devenit „Codrescu” impulsiv, putea imagina cu ușurință locuite de rile. Evaluarea fantasticului, bunăoară, dar după un timp în care l-am publicat și publicizat pe poeți romantici, de Eminescu însuși. din proza eminesciană, primește „Codrescu”, mi-am dat seama că semăna leit cu „Codreanu”, Elementele spaţiului la Eminescu sunt valențe noi, în actualitate: „Dacă fan- fondatorul Gărzii de Fier și cel mai mare antisemit român. însă nemăsurabile, infinite, venind din tasticul a fost înlocuit de psihanaliză, A fost o răscruce. Pe de o parte un psihanalist ar avea chaos, închipuind, în unduiri, o lume, proza eminesciană rămâne neatinsă, își dreptate dacă ar spune că am internalizat antisemitismul însă o lume gata să recadă în chaos. De păstrează valabilitatea fiindcă nu este mediului în care crescusem. Pe de altă parte am știut că aici o tensiune aproape insuportabilă, fantastică. Recuzita este a fantasticului, nu mai era nevoie să-mi ascund originea după emigrare. dincolo de tristețea gânditoare, melan- dar personajul încetează a fi victima De ce l-am reținut pe „Codrescu”? La această întrebare, colie, vrajă, farmec”. De aici, doar un unor forțe oculte. Lui nu i se întâm- pusă de prieteni, critici literari, bârfitori mai mult sau mai pas pentru a-i defini personalitatea plă nimic în afara voinței sale, în afara puțin răutăcioși, am răspuns diferit: câteodată războini- în gândirea lui filosofică: „nu avem minții sale. Dimpotrivă, pe măsură ce cește: „Am vrut să devin faimos ca să fie uitat Codreanu!”, de a face, în cazul lui Eminescu, cu înaintează aparentul scenariu fantas- sau poeticos: „E nume greu de pronunțat pentru americani! un filosof sistematic (chiar dacă Titu tic, el este tot mai stăpân pe puterea Dacă vor să mă citească trebuie să-mi învețe numele!” sau Maiorescu îl numea «rege al cugetării», și pe limitele sale, învață să-și bănu- rebelios: „Cititorii americani de poezie au nevoie de mai B. P. Hasdeu îi recunoștea meritul de iască adâncimea, să-și accepte eu-rile, multe consoane.” Dar atunci ce-i cu „Maria Parfenie?” a fi «introdus în poezia românească ca-n Luceafărul. Lectura unei aseme- „Maria Parfenie” a existat și ea în limba română, singurul adevărata cugetare», Blaga decreta: nea proze nu poate fi decât poetică, poet care mi-a prins mania onomastică în țara de baștină. «Eminescu este cea mai înaltă întru- iar cheia ei, oferită de poetul” însuși, Un jungian ar prinde aici ceva fiindcă pe vremea Parfeniei pare a înțelegerii române», iar Mircea precum în Sărmanul Dionis și Avatarii eu eram înamorat de arhetip. Îl citisem pe Eliade și ceva Eliade vorbea despre «vocația filoso- faraonului Tlà. literatură ezoterică de unde concepusem pe Adrogin ca fică» a lui Eminescu), ci cu un poet În întregul său volum, Irina Petraș figură divină. Am decis că toți avem ambele sexe și că iden- bântuit de mari neliniști existențiale, pune în evidență superioritatea intelec- tități de genul „bărbat” sau „femeie” erau construcții sociale care-și poate fundamenta viziunea pe tuală a poetului, chemarea la judecata care ne reprimau divinul primar. Pentru multe decenii în elemente, filosofic vorbind, eclectice”. actuală a acestuia, nu este altceva decât America, teoria androginului s-a evaporat sub presiunea Eseurile Irinei Petraș au farmecul demonstrația analitică și comparatistă, construcției poetului care era mai degrabă masculin... ■ unei continue confruntări cu opinii a nesfârșitei sale actualități în univer- (Din vol. Visul Diacritic: poezii, mai vechi cărora le adaogă sau le salitatea sa. ■ în curs de apariție la Editura Nemira, 2021)