Revista Scrisul Romanesc Nr.3 Din 2021
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Scrisul Serie nouă Anul XIX Românesc Nr. 3 (211) 2021 Revistă de cultură fondată la Craiova, în 1927, serie nouă, din ianuarie 2003 Publicată de Scrisul Românesc Fundația-Editura, recunoscută CNCS Florea FIRAN Dorin Tudoran oet, eseist, gazetar cu o activi- din nou. Mama sa reușește să se mute tate îndelungată și valoroasă, la București, dar nu are locuință, așa PDorin Tudoran susține timp că, de foarte tânăr, a trebuit să stea de peste trei decenii valorile româ- la internatul Liceului „Mihai Vitea- nești din exil și din țară care se opun zul”, cu dispensă de vârstă, alt episod sistemului comunist. Scrisă în limba trist despre care Dorin Tudor va română, parte din opera sa este tra- mărturisi mai târziu că este unul din (1912) dusă în engleză de scriitori români motivele deselor sale reacții violente afl ați în emigrație și cunoaște o evo- la nedreptate și injustiție. Urmează luție în funcție de ideologia și viața Liceul „Mihai Viteazul” din Bucu- socială din epoca pe care o traver- rești obținând bacalaureatul în 1963, sează. Disident recunoscut, Dorin apoi Facultatea de Limba și Literatura Portret de femeie Portret Tudoran este al doilea scriitor, după Română a Universității din București, Paul Goma, care intră în opoziție cu licența în 1968. Tatăl său scria deschisă cu dictatura. În multe dintre poezii, în 1938 a publicat vol. Rod cărțile sale vorbește de anormalitatea peste mâine pentru care G. Călinescu din România și vine cu aspecte cura- l-a citat în Istoria Literaturii Române joase susținând că „lipsa normalității la secțiunea „Noua generație”, iar «împinge» la extremism”, dezvoltând George Togan l-a introdus în anto- Constantin Brâncuși – Brâncuși Constantin polemici aprinse. logia Ne cheamă Ardealul ‒ Cântece Dorin Tudoran s-a născut la data pătimirii din urmă (1944). Oana Băluică de 30 iunie 1945, la Timișoara. Are Își începe activitatea literară ca Geo Constantinescu o copilărie traumatizată de despăr- redactor la publicațiile românești Emanuel D. Florescu țirea părinților când avea doar 7 ani; pentru străinătate (oct. 1971 – mart. Rodica Grigore o perioadă locuiește cu bunicii din 1973), apoi, în aceeași calitate, la revis- Poezie Dan Ionescu partea mamei, la Ștefănești-Argeș, tele „Flacăra” (mart. 1973 – iul. 1974) Horia Dulvac Gabriela Nedelcu-Păsărin Proză „un sat foarte frumos desprins parcă și „Luceafărul” (iul. 1974 – oct. 1980). Dan Duțescu Dodo Niță Andrei Codrescu din Moromeții, dar afl at în Muscel”. Benefi ciază de trei burse în Franța și Elena Ștefoi Ion Parhon Adrian Sângeorzan Atunci a fost martor unui eveniment RF Germania (1979-1981). În Germa- Mircea Pospai care l-a marcat profund, când unul nia, i se propune să lucreze la postul de Eseu dintre frații mamei sale, tocmai eli- radio Europa Liberă, dar refuză. berat de la Canal, a fost arestat brutal Continuare în p. 2 Constantin Cubleșan – Eminescu – recitirea azi p. 4 Emilian Ștefârță Adrian Cioroianu – România la UNESCO – p. 6 un bilanț de ambasador Ioan Lascu – Academism, naturalism și utopie p. 8 Mihai Ene – Despre violență și exil în proza latino- p. 9 Mitul americană postbelică Bâncușip. 24 Dumitru Radu Popa – Problemele climatului în 2021 p. 11 Constantin Brâncuși – Carmen Firan – Aici și acolo p. 13 Tête du premier pas Eseu 2 Nr. 3 (211) ♦ martie 2021 Scrisul Românesc Continuare din p. 1 Florea FIRAN Sumar Dorin Tudoran Florea Firan, Dorin Tudoran / pp. 1-3 Constantin Cubleșan, Eminescu – recitirea n perioada 1977-1981 face azi / pp. 4, 7 parte din Comitetul de Con- Îducere al Uniunii Scriitorilor Andrei Codrescu, Bio-Poezie (VIII) / pp. 5, 7 Scrisul Românesc Adrian Cioroianu, România la UNESCO – din RSR, de unde în 1981 demi- Revistă de cultură un bilanț de ambasador (II) / pp. 6-7 sionează, la fel și din PCR, al Ioan Lascu, Academism, naturalism cărui membru devenise, după Fondată la Craiova, în 1927, care vor urma șicanări și per- și utopie / p. 8 de către criticul D. Tomescu. secuții împotriva sa. În 1982 Serie nouă, din 2003, Mihai Ene, Despre violență și exil în proza adresează o scrisoare deschisă întemeiată de Florea Firan latino-americană postbelică / p. 9 lui Constantin Noica pe teme Emanuel D. Florescu, Un duet filosofic Editată de: Fundația – Revista de rezistența prin cultură („Să Scrisul Românesc despre un destin comun / p. 10 rămânem tineri și înțelepți”), Dumitru Radu Popa, Problemele climatului publicată în revista „Steaua” (nr. ISSN 1583-9125 în 2021 / p. 11 2, febr. 1982). În acest an este Revistă înregistrată la OSIM Adrian Sângeorzan, Căzut din stele / pp. 12, 13 ales membru asociat al Secției cu nr. 86155 din 11.04.2007 Carmen Firan, Aici și Acolo / p. 13 franceze a PEN-Clubului Internațional. Amplul eseu, în XI părți, Membră A.R.I.E.L. Elena Ștefoi, Poeme: În seara de Sânziene; intitulat Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român În lumea necunoscută; O să învăț să cânt de azi, scris în limba română și publicat în revista „Ethos” (nr. 5, la pian; De prin piețele lumii / p. 14 1984), apoi în limba franceză în revista „L’Alternative” (nr. 29-30, Redacția Gabriela Nedelcu-Păsărin, Despre spiritul 1984), tradus de Marie-France Ionesco, și în limba engleză, într-o Director: reflexiv al unei poetici interioare / p. 15 broșură, tradus de Vladimir Tismăneanu, a fost apreciat pentru Florea FIRAN Dan Duțescu, Poeme: A mai trecut o zi; A curajul autorului și considerat textul „cel mai îndrăzneț pe care avea, a fi / p. 16 l-a trimis peste hotare un scriitor român de la Paul Goma încoace”. Colegiul redacțional: Adrian CIOROIANU Dan Ionescu, Lirică de tip futurist / p. 16 În aprilie 1984 Dorin Tudoran adresează autorităților române o scrisoare prin care solicită emigrarea împreună cu familia, dar Andrei CODRESCU Horia Dulvac, Poeme: bărbatul perfect din Eugen NEGRICI nu primește niciun răspuns și atunci se hotărăște să-i adreseze lui Hamangia; mușchiul inutil care gânde- Gheorghe PĂUN Nicolae Ceaușescu un memoriu amplu (1 aug. 1984) prin care moti- ște; (spune-le că eș ti pregătit); (totul Dumitru Radu POPA vează dorința sa de a părăsi țara: „Excelență […] Ca scriitor, cetățean era pregătit pentru incinerare); suflete Dumitru Radu POPESCU și părinte m-am convins definitiv că între credințele mele cele mai Lucian Bernd SĂULEANU infestate cu trichinella spiralis / p. 17 profunde despre Om și Drepturile sale inalienabile, Libertate și Monica SPIRIDON Oana Băluică, Viețile maritale în epoca Democrație, Dialog și Opinie, Cinste și Echitate, Cultură și Educație, Emilian ȘTEFÂRȚĂ victoriană / p. 18 Patriotism și Sacrificiu etc. și realitățile românești de azi există o pră- Redactori: Rodica Grigore, Noua pasăre pastie de netrecut...” Nu primește răspuns și reia scrisoarea, adăugând Mihai ENE albastră / pp. 19, 20 un Post-scriptum (17 sept. 1984), iar prin intermediul lui Mihai Botez Oana BĂLUICĂ Dodo Niță, Desenele lui Saint-Exupery / p. 20 textul este trimis în străinătate și difuzat la postul de radio Europa Mihai FIRICĂ Mircea Pospai, Eternul Charles Liberă, reprodus apoi în revista „Limite” (nr. 46-47, mai 1985). Ca Ion PARHON Lucian-Florin ROGNEANU de Gaulle / p. 21 urmare, este amenințat de Procuratura Municipiului București cu Ion Parhon, Cu mască, dar fără un proces penal și este anchetat timp de 12 ore, alături de fiica sa de Redactori asociați: cortină! / p. 22 9 ani. Devine astfel un scriitor interzis, cărțile sale sunt retrase din Florentina ANGHEL librării și orice prezentare a lor suspendată. Rămâne fără serviciu și Dan IONESCU Red., Cărți primite la redacție / p. 22 Gabriela NEDELCU-PĂSĂRIN Geo Constantinescu, Un dialog imaginar declară greva foamei pentru aproape două luni, se îmbolnăvește grav Corectură: cu Fernando Pessoa / p. 23 și încearcă să obțină o audiență la Consulatul SUA din București. În Claudia MILOICOVICI Red., Okeanos ‒ Familia / p. 23 cele din urmă, la 24 iulie 1985, i se permite să plece din țară, ca expa- Emilian Ștefârță, Mitul Brâncuși / p. 24 triat, împreună cu soția și fiica, cu condiția să nu facă nicio declarație Tehnoredactare computerizată: politică, obținând azil politic în SUA. „Am plecat fiindcă mi se urâse Georgiana OPRESCU cu binele [...] Am plecat și pentru că am auzit teribila frază: «Nu te Arhivă online: Abonamente omorâm, noi te reabilităm».” Într-un interviu mărturisea că „toată Alexandru OPRESCU viața s-a simțit român”, plecarea din țară l-a ajutat să înțeleagă „cum la Scrisul Românesc merge lumea, cum ar putea să meargă mai bine o țară, care sunt Redacția și Administrația: Craiova Abonați-vă la revista „Scrisul Românesc“ și veți avea un prieten apropiat. Abonamentele se fac prin rețeaua diferențele dintre o societate stabilă, mai aproape de normalitate, și Str. Constantin Brâncuși, nr. 24 proprie și Poșta Română, se pot achita și la sediul revistei una în care încă se zbate să-și croiască o identitate”. Perioada aceasta Tel./Fax: 0722753922; 0251/413.763 sau în contul: RO 03BRDE170SV21564261700, este descrisă în volumul De bună voie, autobiografia mea. E-mail: [email protected] Agenția Mihai Viteazul, Craiova. Web: www.revistascrisulromanesc.ro Costul unui abonament anual cu taxele incluse este de 100 În America este tratat ca refugiat politic persecutat și invitat la Cont: RO03BRDE170SV21564261700 lei. Pentru abonații din străinătate este de 140 $ sau de 125 € . diverse emisiuni. Adaptarea nu a fost ușoară, pentru că, în cuvintele Informații primiți la tel.: 0722.75.39.22; Fax. 0251.413.763 BRDE Agenția Mihai Viteazul, Craiova lui, nu s-a „considerat niciodată un produs de export foarte bun”. Lucrează primii doi ani la radio Vocea Americii, după care scoate Abonamentele se pot face la sediul două dintre cele mai bune publicații ale exilului românesc: „Agora” redacției: Str. Constantin Brâncuși, nr. 24, Craiova, județul Dolj (1987-1992) și „Meridian” (1990-1991) în care publică articole critice sau [email protected] despre situația din România. Din 1993 până în 2000 este director de Responsabilitatea opiniilor exprimate programe pentru România și Republica Moldova în cadrul Funda- aparține integral autorilor.