- -- ~ ------~~--

Sfera Politicii

REV 1ST A D E ~ T I I N TE POL I TIC E E D I TAT A D E FUN D A TI A. "S 0 C lET ATE A C I V I LA" Anul -1- Nr. I Decembrie 1992 32 pagini 100 lei

SCRISOARE - - -:::­ --­ / DE LA GHrfA IONESCU

BILAN'f CONVEN'fIA DEMOCRATICA (Gabriel Ivan, Alina Mungiu, Victor Neumann, Dan Pavel, Varujan Vosganian)

VLADIMIR TISMANBANu "THE ROAD TO COMINFORM"

STELIAN TANASE "THE ABORTED REVOLUTION"

FRIEDRICH A. HAYEJ{ 1899-1992

STUDn ~I COMENTARll LIVIU ANTONESEI DANIEL DAIANu MUGUR ISAREscu ADRIAN NAsTASE Cuprins

, Editorial Board

GHqA IONESCU, VLADIMIR TISMANEANU, . cALIN ANASTASIU, 3. Editorial Redactia Ce vrem DAN OPRESCU, Gbit! Ionescu Scrisoare ditre Sfera Politicii STELIAN TANASE (Editor) Societatea civiHi ~i partidele politice DORIN TUDORAN 4. Politica Interna George Voicu . Camilian Demetrescu ' Tot despre tr~zipe CONVENfIA DEMOCRATICA DIN ROMANIA - BILANT 5. .Victor Neumann Convergentele opozipei

6. Dan Pavel Prima bre~a - 0 analjza asupra C.D.R.

8. Gabriel Ivan In cautarea normalitapi

9. Varujan Vosganian Despre rolul partidelor istorice Assistant Managing Editor.

NICULAE RAouLESCU-DOBROGEA; 10. Alina Mungiu De ce am pierdut alegerile Graphics: 12. Semnale TOMNITA FLORESCU; • 13. Anatomia comunismului Stelian TInase The aborted revolution 14. Vladimir Tismlineanu The road to Cominfonn: Internationalism, Tehnoredactare computerizat4:

HORA'flU OLIMPIU RAouLESCU Factionalism, and National • Communism in Romania, 1944-1948. 16. Fragment de calendar Abonamente ~i corespondenJA: Str. Grigore Mora 13, sector I, Buc~ti; 17. Doctrine $i realitap Liviu Antonesei Romania i'ncotro? - Despre liberalism, Cont lei - 40.24.66.02.64.22 social-democrape ~i reforma Cont valutl- 40.24.66.02.840 La BANCOOP - SA - 5MB 20. Economia Mugur IsArescu Monetary policy and inter-enterprise arrears in Romania

21. Daniel Dillanu Constructia europeana ~i noi Lavinia Stan Inflatia ~i Europa de Est 22. Politica internaJionala Interviu cu FUl6p Mihaly Budapesta despre Europa Radu Budeanu 0 v~ctorie de plumb 23. Adrian Nastase Invitape la normalitate 24. Recenzii Vasite Pilat Daniel Dillanu - Func/ionarea Acest numlr este ilustrat cu lucdri din ecoriomiei ~i echilibrul extern cata10gul M.C. ESCHER L'reuvre Graphique, Benedikt Taschen 1990 25. Texte fundamentale Friedrich A. Hayek Limitarea puterii ~i detronarea • politicului (fragmente din: Din sumarul numlrului viitor: Law, Legislation and Liberty) - Dosarul bol~vismului - Doctrinele politice $i realitatea 32. Max Weber Politica ~i omul politic . sociall (fragmente din: - 1993 - Anul Maastricht Le Savant et Ie Politique) - Texte fundamentale: Milton 29. Comentarii Crliutu Hayek sau economia politica a libertatii Friedman Aurelian

SP nr.1 decembrie 1992 -2­ Editorial

Scrisoare- de la Ghita, Ionescu

lJrawfi domDulo TInase, ~. NHtlw.1M. tt,"t C. manblU al cole8iului do redactori al reviat6i Sftn Politicului mJgrlb5c d-i urez 1m lDlU'O ~ NldJjduiesc mai ales cJ 1Dtr-uo viitor apropiat d flO CODBidere 1DdlepdptJ si-,; lIrgeucJ titlul peatzu • continua cJ 1Dtr-o democrafie adovJratJ JN~h~r~...... "politicu1" nu po-te Ii numai 0 MBftri" • activitlpi IJalionale. In "polis· totu1 tn ~ 1:!.~~.llII 4L.~~~.. ~ ~~ politic - ,J mal a1eI1!I fonDa .. democ.ratid dCtDJln-w, poporuJ. hoth do toatA WIIr'\' r'~lt~ ~lE. .I~ • ~ ~ VoiDl. popularJ nu se limit. I. Msfera" ,i orientlrile generaJ.e ale poporului. J- R.. J}ov. NA c~ 1ncJJidoau fi cIescbidetw DOi perioade politiM Rerzulta1u1 aleserilor amcncazJe ~ 0 It\\ N"C.n..c.cu • t,.'oiMi...... 1"11\ IIJ "".I".. ,.a;. 'IL, DOuJ colJiirmare • sclJimblrilor impuae de voin,. popularJ P1D politica interni fi 1D l.'JI.'4W ~'JS'; ~_c:.q'~~ :tt.~I1~· s'-1:.4· c:ea moDdialL ",~..r"r.PA" ,,~-?~ Intr-adevir asi6tIm astIzi I. expaailmea politicului dol. nafioDJJl. tranBlJaIioDal p "IIAL 1itt"t.I'-Jy". ut' ....to ~ )r-l~ ~.R ,.~ ~ I. global. State1e nu Be pot 1Dcbide do &CUm 1iJaiDre 1D gospodlrii dome&tico. Pentzu 'lb.l,'4l\ • ..... /t' ""'.JIll,.- , JDOJIJCIJt tnlDZip. chU vecbee politici • 6tatelor, I. DOUA democ:raIie tnuwJaponalJ ~ ~~~~. n"'1!~ . ~'" '~A Ii~~£ 4'J111. creiazl ceeace pun,. do relapi inkmaponale nUllJClffe "rurburlri". Criza moDdiali de ~ ~I ~v,....., ~~W' astlzi este numai 0 mille '"turburare"1iJ iDatalJIrea danocrapei mODdia1e. .. mAl 4. fit J-. • De acee. m' bucur llJdeosebi ci revist. no.slT' se doclarf del. lnceput ~~.~ JJlGf!t"4.,~'~~~ . \Jc~.~~ ~~~~ intl:rdisciplinarJ nemaiput1nd sepll1l studlile politico do ce1e economic::e, sociologice fi do rolapi iDkmationale. Ele s1ht acu.m 0 singIJlf penpectiv' ,tiinlificJ - P tinerii intelectua1i romfni v' vor Ii l'OCUlJOscitori peatzu a 0 rflptndl. ~ Cu cele mai bWJe urIri

Ce vrem What do we want

Prlibu~irea comunismului a produs Cebia, Slovacia, etc. De asemenea, ar fi un The 'collapse of communism has the Czech Republic, Slovakia, etc. It would reintrarea In istorie a milioane de oameni ~i nonsens sll ignorlim interdependen~ele cu permitted to millions of buman beings to also be' nonsensical to ignore the odalli cu aceasta a dus la redescoperirea vie~ii procesele financiar-economice, sociale, enter again into bistOFy and, at tbe same interdependence with the fmancial-economic lime, bas led to the rediScovery of public life conditions, the social, diplomatic, strategic pUblice, a societll~ii civile In general ~i a diplomatice, strategice ~i militare informaJio­ in general and of politics in particular. In and military, informational processes. An politicii in special. Sau, cum formula fericit nale. Abordarea interdisciplinarll, este otber words, -using a most appropriate interdisciplinary approach is the only able to profesorul Vladimir Tismllneanu, de la singura In stare sli descrie ~i sli ofere 0 expression, as Professor Vladimir describe and to offer an outlook on the Maryland University, intr-<> recentli carte, la perspectivll analiticli asupra multiplelor Tismllneanu of Maryland University put it in multiple aspects of the post-communist "retnventarea politicii", Societlltile recent aspecte ale fenomenului politic postcomunisl. a recent work, to tbe "reinventing of political phenomenon. eliberate trlliesc la scarll un paradox: pe de 0 Dincolo de evenimente (descrise zilnic de politics". Tbe recently freed societes live Beyond the events (depicted daily by eacb of them a paradox: on one band, they newsmen) are the movements, the causes and parte, tentativa de a se insera standardelor ziari~ti) se aflli ~cllri, cauze, implica~ii care attemp to insert themselves into the Western implications which demand a specific occidentale prin legi ~i institutii, pe de altll cer 0 analizli specificll. Ne propunem de standards through their legislation and their analysis.This is why we propose to create' a parle, tranzitia Ie obllgii: sii: improvizeze, sii: aceea 0 publicatie descbisll dialogului, institutions, on the other hand, the transition puclication open to dialogue, to different "inventeze politicul". Societliple din Europa abordlirilor diferite (ca metodologie ~i puncte compels them to improvise, "to invent approaches (by way of methodology and ~i centr.alli orientalli se aflli In cliutare de de vederi). Sfers politicii nu este deci 0 politics". The Central European and Eastern viewpoints). The Sphere of Politics is solutii practice pentru a se stabiliza politic, publicape partizanll. Acceptarea diferentei, a societies are in the search ,of a practical therefore not a partisan publication. To accept solution to make them politically stable, to the diffcnnces, the pluralism, the freedom of pentru a dep~i criza economicll, pentru a-~i pluralismului, a libertlitii celuilalt sint outrun their economic crisis, to rebuild and . th.~ other fellow-men are the principles we reface ~i consolida institutiile democratice. principii cu care lucdm in mod programatic. strengthen their democratic institutions. work with by way of programmes. We intend Mai multe genera~ii de "savanp", ideologi, Vom publica autori de orienlJiri diferite, fie ~i Several generations of learned "scientists", to publish authors of various orientations, economi~ti, filosofi, mai mult sau mai pupn plec1nd de la premisa eli procesele slnt In ideologists, economists, philosophers, more even accepting the prerequisite that processes improvizati, revolutionari de ocazie sau de desfll~urare ~i ar fi riscant ~i prematur sli or less improvised, occasional or professional are in full swing and it would be risky and profesie au descris cum va trece omenirea de apreciem care punct de vedere este Indrep­ revolutionaries, have described the ways in premature to appreciate which is the right la capitalism spre comunism. Fenomenul are which humanity would pass from capitalism standpoint. The criteria used 'when publishing lJi~il. Criteriile folosite In publicarea studiilor sens invers, iar formeIe de manifestare au to communism. This phenomenon has also a the studies and articles shall be the solidity of ~i articolelor vor fi temeinicia argumentelor adesea un caracter inedit. Asistllm la reverse direction, and the forms in which it is the arguments raised, their worth, the aduse In discu~ie, valoarea, acuratetea ~i expressed have often an original character. accuracy and quantity of the information convie~uiri nenaturale intre institupi defuncte cantilatea informapei folosite. We are tbe onlookers of an unnatural used. ~i institupi nou nliscute, la procese ~i blocaje Sfera politicii, prima ini~iativli cohabitation of defunct institutions and new­ The Sphere of Politics, the first inexplicabile, la replieri, mllsuri f0rtate ~i born on'es, of processes and deadlocks . Romanian initiative of this kind, hopes to romaneascli de acest tip, sperl! sli contribuie reculuri in tranzi~ia spre pluralism ~i statuI de without an explanation, of retreats, of forced contributre to the creation of a political ~i la crearea unei culturi politice, inm in drept, la explozii sociale, reac~ionare sau measures and setbacks in the course of the culture, at first within the Romanian political rindurile clasei politice romane~ti, apoi sli ~ater democrate. transition towards pluralism and the rule of class, and oversteping these boundaries. dep~eascli acest cadru. Efortul nostru este de law, of social explosions, either reactionary Our effort is aimed at contributing to render Asistlim deci la 0 rena~tere a vietH a contribui la ra~ionalizarea acpunii politice, or democratic. the political action more rational, to offer to politice, care impune studierea tuturor de a oferi celor implicati Intr-un fel sau altul We are therefore present to record the those involved in a way or the other in acestor procese care se deruleazli din 1989, politics (party leaders, M.P. s, militants, In politicli (lideri de partide, parlamentari, rebirth of the political life wbich makes dar ale cllror cauze Ie gllsun In lovitura de imperative the study of all the processes political commentators, historians) the militan~i, comentatori politici. istorici) stat bol~evicli din 1917, apoi In procesele wbich have been unreeling starting with tbeoretical foundation which is supposed to staliniste, In distrugerea societlltii civile, in fundamentul politic teoretic presupus de orice 1989, but whicb had their roots in the 1917 be laid out in every political action. The competentli acpune politicll . Via~a politicll Bolshevik coup, later in the Stalinist trials, in Romanian political life lacks of ocuparea unei jumlltll~i din Europa de clitre profesioni~ti, the destruction of the civil society, in the half professionals, experts, qualified analysts; it Ro~ie, romaneascli duce lipsli de Armata in Gulag, In revolta munci­ is the mission of the schools to produce them. expet1i, anali~ti califica~i; este rostul ~olii de Europe s occupation by the Red Army, in torilor berlinezi ~i in rhcoala de la the Gulag, in the revolt of the Berlinese The Sphere ofPolitics hopes to attract young a-i crea. Sfet'a politicii sperll sli atragll tinerii Budapesta, In primllvara de la Praga ~i in workers and in the Budapest uprising, in the people inleresed in political sciences, to offer sindicatul Solidarnosc. Importanta studierii interesap de ~tiin~ele politice, sllle ofere teme Praguese'Spring and in the Solidarnosc trade­ them themes of meditation and of study and medita~ie ~i ~i acestui uri~ c1mp de experiente polilice este de studiu cbiar sli-i determine union. The importance of a study of such a even to determine some of them to turn de necontestal. tn acest context, initialiva pe unii sli se profesionalizeze. Dorim ca buge field of political experiences is self­ professionals. Our wish is that the texts of doctrine, the translations, the enquiries, unui grup de intelectuali romani (cercellitori, textele de doctrinll, traducerile, ancbetele, evident. In this context, the initiative of a group of Romanian intellectuals (researchers, opinion polls, analyses and comments whjch sondajele, analizele ~i comentariile din politologi, istorici, experti, profesori, politologists, bistorians, experts, teacbers, find place in our pages could be useful to all sociologi, filosofi) este de in~eles. Cu topi am paginile noastre sll fie de asemenea sociologists, philosophers) is understandable. those as well are researching (at home and resim~it lipsa unui cadru specific In care folositoare tuturor acelora care cerceteazli (in We have all of us resented the lack of a abroad) the Romanian problems, and our ~li ~i romane~ti, cercetllril~ politologice cu privire la feno­ In strliinlltate) problemele specific framework in whicb tbe research pride in tbis respect is to become an menul politic contemporan sli se dezvolte iar orgoliul nostru in aceslJi privinl1 este de a regarding the political phenomenon could be indispensabl~ scientific instrument. And we normal. tntr-o perioadllin care integrarea este deveni un instrument ~tiin~ific indispensabil. carried in a normal way. In a period in wbich can assure you that we certainly possess integration is an unavoidable dimension of enough humour to imagine tbat we shall o dimensiune inevitabilll a societliplor, vom Desigur, avem destul umor pentru a ne succeed to a too small an extent, only. ~ reu~i tIle societies, we propose to analyse the 0 analiza evolutiile din spa~iul nostru politic In imagina vom doar In micli mllsurll. 0 evolution whicb occurs in our political space interdependen~li cu desta~urllrile similare din in interdependence with those taking place in Albania, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Polonia, REDACTIA. Albania, Bulgaria, Ukraine, Russia, Poland, TIlE EDITORS

-3- SP nr.l decembrie 1992 Politica interna Societatea'civila ~i partidele politice

Kelsen, el se intinde totu~i ~i dincolo de zona Constitutional al R.F.G. atunci cind a GEORGE VOICU constitutionallVstatalli propriu-zisli. Avem in argumentat impotrivirea sa de a se acorda vedere, evident societatea civilli. fonduri de la buget pentru activitlitile generale Assuming that the political parties constitute channels connecting the given society and Aceastli extensie se poate vedea nu numai ale partidelor. Textul este exemplar prin state, the essay tries to identify their role from a double perspective, i.e., the history of in realitlitile socio-politice ale lumii post­ rigoarea gindirii ~i prin claritatea conceptiei, factional phenomenon, and the new experience ofpost-communist age. The re-emergence of comuniste, care ar fi suspectatli - pe bunli defmind cu precizie locul partidelor politice ~i ~i, political pluralism in Eastern-Europe, has intensely indicated its ties with secondary social dreptate - de 0 insuficienll deci, irelevantli statutul lor. "Fundamentul democratiei ~i ~i groups. Whether they have stemmed from the "inside" (i.e., the socialist parties ofcommunist structurare, ci in istoria generalli a procesul liber ~i deschis al formlirii opiniei ~i partidelor politice. Se ~tie cli, genetic, type), or they are "exterior" offsprings (which is the case of most parties), the extra­ vointei poporului - se spune in hotirirea cu$ partidele politice sint legate de regimul parlamentary parties build up their constituency at the level of civil society. However a kind constitufionale germane - au punctul reprezentativ. Partidele de creatie cuIminant in alegeri. Partidele politice 'fac of ontologial relationship is established, wich the parties feeVsense directly, and so do the parlamentari au fost deci primele partide public powers. Thus the concept of civil society gets also a normative meaning. "The Test of posibil acest proces esential pentru modeme care au aplU'ut in istorie (exceptind, democratie. Ele functioneazli ca intermediari Civil Society" becomes relevant for the quality of the party pluralism, and as well as for the ft.re~te, protopartidele). Dar, de indatli ce au intre popor ~i stat. Deci, ele trebuie sli aibli democracy in Eastern European countries. n~tere, ~i-au luat ele construit 0 organizatie rlidl\cini in societate ~i nu pot fi incorporate in extra-parlamentarli, ceea ce constituia un sfera statului. Dad finantarea publid nu Conceptul de societate civill, de~i cu 0 comandi", structural para-militare. Dar, in element perturbator in cadrul regimului antreneazi in mod obligatoriu 0 incorporare a carled mosofiel multisecularli, a fost tot~i ­ acela~i timp, perspectiva analitid ~i reprezentativ. A aplU'ut deci problema de a partidelor in stat, ea ar putea tot~i sli Ie facli pinli in ultimul timp - mai puSin folosit in comparativli a permis, mai ales in ultima articula structura parlamentarli a partidelor, independente de baza socialli". tn consecinll, secolul nostru. Refluxul acesta a fost insli etapli a comunismului european, sli se observe integratli pe deplin in puterile publice, cu curtea considerli cli doar cheltuielile electorale benefic pentru cli a permis 0 reelaborare a diferense semnificative intre Jlrile in chestiune structura lor extra-parlamentari (organizatia), ar putea fi subventionate de stat, pentru cli conceptului in spiritul sii genuin, care se va in privinta gradului ~i calitlitii structurilor care era exterioarli ordinii constitutionale. Dar alegerile sint 0 institutie statalli care depinde dovedi, politologic, foarte inspiratli; intr­ societlitii civile. Mai mult, aceste analize, acela~i organizaSia avea in timp deplinli de colaborarea cu partidele. Dubla naturli, adevlU', din conceptul "pur" care fusese la raportate la conceptul normativ, au fost in legitimitate politid ~i socialli, ea fiind socialli ~i statall1, a partidelor politice este inceputuri devenise unul morfologic, greoi, mlisurli d elaboreze predictii viabile, expresia directli a vointei unor cetliteni de a 0 subliniatli cu claritate ~i in legea germani a impovlU'at de amlinuntele realitlitilor sociale, verificate apoi, ale tranzitiei acestor tlin spre constitui. Trebuia deci sli se giseascli 0 solutie partidelor politice (Parteiengesetz), act care opera dificil ~i cu rezultate nu tocmai democratie. de conciliere intre aceste douli structuri. normativ exemplar in domeniu. Se cuvine insli concludente. Noul concept de societate civilli De~i leglitura civil-politic s-a impus mai Statele Unite ~i Mare,a Britanie au fost primele incli 0 datli arlitat cli 0 astfel de conceptie redescoped deci sensul originar, fJ1osofic ~i, ales prin experienta post-comunisti, multi care au glisit-o, ~i ea a constat in integrarea asupra partidelor politice se apropie de legat de acesta, instituie un prag normativ cu politi~ti preferli ind dihotomia clasid politicli a structurii extra-parlamentare a certe valente politologice. Virtutile sale au societate civilli - societate politid. Locul partidelor in institutiile puterilor publice. conceptia americanli, chiar dad dupli 0 fost deci redescoperite in anii din urmli, dar­ partidelor politice in cadrul acestui raport Aceastli solutie a permis partidelor sli se tehnicli diferitli. Realitlitile socio-politice de astlizi din repetlim - intr-o perspectivli mai degrabli exchisivist se vlide~te insli a fi de 0 extremli integreze mai ftresc in regimul reprezentativ ~i normativli decit analitid; desigur, calea precaritate, clici ele pot fi integrate doar intr­ sli obtinli totodatli statulul de institutii Europa de est confrrmli aceastli ambivalenll a analitid nu a fost niciodatli abandonatli, ci una din cele douli entitlip teoretice flU'li a se indispensabile democratiei. Efectul a fost fenomenului partizan. Probabil eli niciodati in intotdeauna dublatli de judecata normativli. crea grave neajunsuri explicative. Tentatia dublu, intrucit ins~i regimul reprezentativ .~i­ istorie nu a fost mai clarli leglitura dintre Lumea comunistli, supud examenului cu teoreticli cea mai frecventli este de a anexa a intlirit in acest mod legitimitatea societatea civilli ~i societatea politicli. De acest concept, prin rlispunsul clar negativ pe partidele in conceptul de societate politicli. democratici. Prin partide, optiunile politice aceea conceptul de societate civilli este alit de ~ansele care I-a dat, dovedea in chip extrem de Atunci cind, bunlioarli, H. Kelsen afmd cli ale cetlitenilor se exprimli deci mai direct ~i edificator pentru de structurare pregnant artificialitatea sa de continut ~i de "democratia este in mod necesar ~i inevitabil mai eficient decit prin pura doctrinli a democratici ale Ilrilor est-europene. 0 articulare; "testul" societlitii civile devenise un stat-al-partidelor (Parteienstaat)", asistlim regimului reprezentativ.. astfel 0 probli forte in formularea deja la un inceput de restrictie; dar definirea Chiar dad legile fundamentale George Voicu, born in 1950, graduated diagoosticului politic al acestei lumi. Filosofi partidelor doar ca "organe constitutionale ale postbelice a~eazli partidele flirli echivoc in in 1974 from the Sociology Department of ~i sociologi politici, politi~ti, in general, au formlirii vointei statale" echivaleazli deja cu 0 sfera statali, originile ~i, mai ales, structurile the Faculty of Philosophy of the University putut astfel demonstra cli partidul-stat ocupa optiune pentru una din categoriile de mai sus; lor, exterioare puterilor publice, sint totu~i de of Bucharest. He then worked as research (. ~i controla practic intregul "spatiu societal", de~i, stricto sensu, aceste afirmaSii sint necontestat. De aceea mulfi speciali~ti fellow in the field of sociology of law and orice asociere liberli a cetlitenilor - chiar ~i riguros exacte, focalizarea constitutionaU definesc astlizi part~dele ca fiind ni~te relee criminology. He has published a number of non-PQlitid - riscind disgratia puterii exclusivli antreneazli automat un dubiu. intre societate ~i stat. Una din cele mai solide political essays in independent weeklies totalitare. Societlitile comuniste aplireau, in Fenomenul partizan, privit in polimorfismul explicatii a acestei duble naturi a partidelor (22. Epoca, Astra. Contrapunct). He holds urma apliclirii acestui criteriu, ca fiind golite lui, este neindoielnic ceva mai larg ~i, chiar politice - de grupliri private ~i de ·organe in 1991 a NATO grant (democratic de substanJ! sociali autentiel, ca societliJi "de dad uneori reductibil la afirmatiile lui constitution ale - a dat-o Tribunalul Institutions Fellowship). Scrisoare din Italia Tot despre tranzitie Dezvoltlirii multilaterale de ieri i-au plimint care, prin sistemul fiscal proportional societate, ele fiind' doar expresia veleitlitilor in plitura majoritarli a tlirii, tirinimea. Dar urmat, drept consecintli inevitabilli, asigurau 0 bunli parte a venitului national. carieristicile ale constituentilor, mijloace de cum? P"trghiile informatiei sint in miinile celor disgregarea multilaterali a societlitii Partidul Liberal e suslinut de burghezia medie diversiune ~i de pulverizare a electoratului ce nu doresc in nici un fel constituirea romane~ti. Pentru a 0 situa istoric i s-a dat favorizatli de industrializare, in timp ce necontrolabil etc. Coloratura mesianicli a unor tlirlinimii ca forll politicli. 0 preferli a~a cum acestei noi perioade un nume tebnic: tranzitie. Partidul Laburist apba interesele partide ca R. Mare se inscrie in aceea~i este acum, subaiternli docilli a statului Un nume destinat sli lin~teasel opinia publicli muncitorimii asociate in sindicate (Trade categorie a ideologiilor de masli care au dat conservator de tip comunist. tn conditiile intemaJionalli dar nu ~i poporul roman, aflat Unions). StatuI democratic era garantat de lovituri mortale democratiei. Ele se adreseazi actuale tlirlinimea va rlimine mult timp in cauzli. Ce se intelege in mod ob~nuit prin aceste structuri organice diferentiate, prezente omului-masli, poporului amorf in care sunt majoritari numeric ~i atita timp cit va putea fi tranzitie? Trecerea de la ecooomia planificatli in parlament, in timp ce statui totalitar, trezite ~i exaltate orgoliul colectiv, instinctele utilizatli ca masi de manevrli electoralli, la 0 economie liberi. Adid 0 schimbare pulverizind orice formli de organizare de barbarli vecinlitate triballi, nationalismul opozitia democratli concentratli indeosebi la radicali a sistemului de producJie a bunurilor partiali, transformli poporul in masli. Poporul intolerant. M~ina electoralli mo~tenitli de la o~, inferioarli numeric nu va putea avea un ,i de punere a lor in circulatie, prin vointa organizat, cu con~tiinta identitlitii sale partidul unic produce majoritatea numericli. acces determinant la putere pentru a pune in guvernului ~i capacitatea operatorilor slii. sociale, a devenit masi amorfli, Dar cantitatea sufragiului, numlU'u1 in sine, mi~are adevlU'ata tranzitie. Natural, cu dificultlitile' inerente. Tranzitia nediferentiati. 0 imensli "clasli muncitoare" nu conferli automat caracterul democrat al in logica populistli votul este 0 categorie este consideratli ~adar 0 operatie de ordin uniel asigurli prosperitatea statului centralizat alegerilor. 0 demonstreazli covir~ito~re cantitativli. Cine poate vorbi de calitatea tehnic iar re~ita ei ar depinde de competenta in detrimentul categoriilor sociale reduse la majoritate a sufragiului popular care I-a adus votului fliri a fi imediat taxat de elitism ~i ingeniozitatea special~tilor. Aceasta pare sli tlicere. tn Romania, trecerea societlitii de la pe Hitler la putere. A~adar nu cantitatea politic, antidemocrat? Votul exprimat din fie logica actualilor condueltori politici de la conditia de popor-mad la aceea de popor determinli sensul democrat sau antidemocrat teamli, flirli 0 realli opfiune politicli, votul Bucur~ti. organizat constituie primul pas al tranzitiei. al vointei populare ci altceva. Emil Brunner vindut sau votul analfabet (in sensul Pentru a complica simplitatea acestei Existenta mai multor partide nu inseamnli observa recent: "Esensa masei nu constli in con~tiinsei politice), votul determinat prin logici, cei care nu gindesc doar cu neaplirat organizare democratli. Pentru a se marele ei numlir (de indivizi), in ceva care dezinformare ~i propagandli mincinoasi etc. calculatorul considerli cli schimbarea inscrie in aceastli ordine un partid trebuie sli tine de cantitate, ci (care tine) de calitate, Pot aceste voturi sli fie considerate expresie a sistemului economic nu inseamnli tranzipe ci reprezinte mai mult decit un curent de opinie adicli de lipsli de structurli". Masificarea s-a voinsei populare, sunt ele un act cu adevlirat e doar una din consecintele ei. Ce este atunci sau interesele unui grup restins. Fosta operat prin distrugerea structurilor sociale in democratic? tn cazul alegerilor recente din tranzitia? Care este obiectul ei? Cu un cuvint nomenclaturli nu poate fi considerati 0 Romania, ca ,i in celelalte Ilri comuniste. in Romania se poate vorbi ~adar de 0 consultare deloc tehnic dar foarte cuprinzlitor tranzitia structurli socialli organid cu drept de a analiza lui Brunner douli sint cauzele acestui pseudodemocratici, intrucit, repet, cantitatea inseamni DESCAZARMARE. constitui un partid, ~i chiar dacli-I are, acesta fenomen: "dezrlidlicinarea religioasli ~i dogma nu este atributul fundamental al democratiei. Descazarmarea societlifii romane~ti din este Jledemocratic, flind doar 0 reminiscenll a egalitarismului - fruct al apolidiei spirituale... Democratia este expresie a structurilor sociale cazarma colectivismului, in nesf"u~itele ei partidului unic. E drept, structurile organice Dogma egalitarismului smulge omul din ~i acolo unde ele lipsesc decide numlirul, aspecte, politice, economice, culturale, ale natiunii abia au inceput sli se inftripeze structura socialli clireia Ii apartine". lliescu a cantitatea flU'li acoperire. sociale. ie~ind din letargia monolitismului. fost ales pre~edinte cu marea majoritate a Clnd ~i cum va putea demara adevlirata Trecerea de la partidul unic la mai multe Tlirlinimea, prima victimli a masificlirii, di voturilor rurale, preferat de plitura cea mai tranzitie? Pentru ca structurile sociale sli partide liber constituite reprezinti prima inel slabe semne de trezire la 0 identitate. Nu destructuralizatli a tlini. Se poate spune, in renascli in aut.onomie economid fatli de garantie a tranzifiei pe plan politic de la este inel in mlisurli a susline un partid propriu lumina precedentei analize, el el a fost ales in puterea centralli, pentru ca desetatizarea sli dictaturi spre democratie. La rindul sliu, riscind a fi supusli in parlament intereselor mod democratic? Iliescu a invocat inceapli cu adevlirat ~i viata politid a tlirii sli pentru ca un partid sli fie cu adevlirat altor categorii sociale mai bine reprezentate. peremptoriu "vointa natiunii" exprimatli prin intre pe fliga~ul firesc al democrapei. e democratic el trebuie sli reprezinte Nefiind 0 entitate socialli organizatli, alegeri. tntrebarea este: dacli aceastli categorie necesar ca puterea actualli sli fie absolut comunitatea sociali, corporativli, cuituralli flirlinimea a votat impotriva intereselor ei socialli nu ar fi fost anihilatli in identitatea sa convinsli de necesitatea acestor schimbliri care i-a dat na~tere, dar care nu poate fi sustinind un partid ~i un pre~edinte care de comunism, dad ~i-ar fi conservat profunde. Mai este oare cazul d ne intrebim intreaga natiune (riscind intoarcerea la promoveazi democratia de masli, ~i pentru con~tiinta ponderei sale in societatea ce ginde~te puterea recent constituitli in partidul unic). Acest caracter reprezentativ al care tranzitia a insemnat trecerea de la un grup romaneascli, cu un cuvint dacli soar fi putut Romania? 0 partidelor e ilustrat de sisteml britanic: de putere la altul: de la Ceau~scu la Iliescu. organiza politic l-ar mai fi votat, de frid, pe Partidul Conservator a reprezentat de la Puzderia de partide existente in Romania Iliescu? Evident, nu. Rezultli cli tranzitia in Camilian Demetrescu inceput aristocratia marilor proprietari de demonstreazli lipsa de leglitura intre politicli ~i Romania trebuie sli se opereze in primul rind Roma - oct. '92

SP nr.1 decambrie 1992 -4­ Politica intema

Conventia, Democratica. "... din' Romania Bilant ", "

Grupajul analitic din paginile 5-11 reune~te articole ~i studii reconsidere scurtul istoric al mi~cArii de opoziJie, tacticile ~i consacrate opoziJiei politice, in special Convenpei Democratice din strategiile acesteia, capacitatea ei de raportare la realitatea ~alA, la Romania. Pinli acum, subiectul a fost abordat in presli ~i mass-media mentalitliJiile ~i orizonturile de ~teptare al alegAtoriior. In eiuda , de pe pozipile exclusivismului manicheist ~i retoricii partizanale. ,bilanJuhii incArcat de erori,C,Onfuzii, naivitlip, carenJe ' analizele Premiza de Ia care se porne$te aiei este cli priIieipalui criteriu de argumenteazA eli esenJiaIeIe ci~tiguri politice (instituponalizarea judecare a activitAJii politice sint performanJeIe in raport cu opozipei politice, prin pAtrun

, , Scena politica romaneasca este sub ,i ~ violente de limbaj, respectul poate fi semnul rivalitatilor, ceea ce nu poate fi de obtinut peotru suferinta generapilor ce au bun augur pentru 0 fad aflatli Intr-un proces Convergentel~ 'opozitiei trecut prio pu~1irii ,i laglre de concentrare. de tranzitie, pentru 0 tali unde ecooomia ~i nu lnsa prin excese propagandistice ori prin institutiile democratiei indica 0 grava crid a amenintlri cu procese, cbiar daca simbolic societatii In asamblul ei. totreaga Europa VICTOR NEUMANN ele ar putea fi 1odreptltite. . rlisariteana rididl mari semne de lotrebare De la atari nelntelegeri decurg ~i privind posibilitatea instaurarii statului de confuziile elecoratului. Nu e de neglijat drept E foarte adevlirat ca politologii ou au The play of interactions of the political opposition in Romania is the onlyfw.:toi nOw faptul ea 10 regimul constitupooal pluralist, elaborat 0 strategie de scurta ~i lunga duratli, able to question the simplistic resort to the notions of -mtT8$trueture" and "superstructUre", Intr-un fel se aplicl exigentele In cazul ca ei nu s-au aratat preocuPati de Intelegerea It is the only factor able to shed light on the consequeJJces ofisolationist pide and rejection partidelor ,i in altul 10 cazul administrapei ansamblelor ~i subansamblelor care compuo (birocraticului), Toate se cer Invlilate ,i mentalitlitile acestui spatiu;. prea adeseaau ofprivate JrOperty by the nationalistic left, and too'only one able to colJIlterbSJan.ce ethnic aplicate. Dincolo de limitele invocate, oeglijat istoria ~i religiile dominaote ale and religious extremism, communist dogmaticism, and alergy to ample, critical, and opozilia romaneasca a ci,tigat un pas arealului, fapt care a coodus Ji mai conduce nuanced reassessments of the national history. These·are not other than principles that have · important In alegerile din septembrie 1992. la eroarea de a vedea diflcultatile sau inflamed large social segments mentally donunated rather by the idea of the lJlJique party Ea a glsit resurse spre a-,i Inflinta partidele contradicpile doar prin prisma ultimilor 45 than by diverse opinions and diverse parties.

·5· , .. SP nr.1 decembrie 1992 Politica intema PriIlla Bresa ~ o analiza asupra Conventiei Democratice din ROlTIania

Data de 27 septembrie 1992 marcheazl nonpartinice ale societl\ii civile, al clrei scop adevlratul inceput al istoriei reinstituponalizlrii DAN PAVEL principal esle de a schimba fundamenlul din opozipei din Rominia. Ca sl inleleBem insl ce a Romania, de a marca desplirlirea de trecutul I devenit o~zilia in urma alegerilor, trebuie sl comunist ~i sechelele neocomuniste sau inlelegem'ce a fost puterea pinl atunci. Din Botb tbe cbief dilemmas and failures of tbe opposition, gathered in tbe Democratic postcomuniste, printr-o oppune ferml penlru punctul de vedere al acesteia din urml, Convention from RoInJUJia (OCR), significantly eme18e from a deep confusion 'between the plan democra\ia parlamentarl. economia de pia\l, rezultatele de la 27 sepcembrie ~ 12 octombrie to reconstruct civil society and that one to win political power. Fonner dissidents became the societatea civill, statuI de drepl, aplrarea consfinlesc menlinerea sub control a situatiei ultimate monal personalities, whicb substantially hindered the political and moral evolution inside drepturilor omului ~i drepturilor minoritlli1or. sociale ~ politice de ~re fo~le amestec:ate in the OCR. For instance, both the political and electoral alliances lacked conceptual accuracy and In democratiile occidenlale jocul politic se executarea cuplului Ceau~escu, in cucerirea ideological clarity. Thus there was no way to avoid the false image ofthe Dichotomy ofthe right bazeazl pe faptul cl opozilia ac:eeptli, eel pupn puterii la 22 decembrie 1989 in dauna (representes by the Democratic Convention) and the left (the communists in power and their in practicl. sistemul pe care guvernul ifi adevlrali10r revolulionari, prec:um ~i in toate allies). The opposition parties lost the political fight because they did not make sure which social bazeazllegitimitatea. Tocmai aceasta este ~i actiunile postrevolu\ionare de consolidare a segments of the constituency they could successfully represent. Moreover the analysis of their principala criticl adusl in genere de ftiintele puterii cucerite. In virtutea "principiilor" political discourse distinctly evinces certain rhetoric errors ans a lack of clear-cut distinction politice COIltemporane opozipei, anume cl ea nu enunlatC in prima noapte a revolupei, opozipei i between tactics and strategy. pune in discu\ie sistemul inlliuntrul clruia I-a acordat dreptul de a participa la via\a However witb the latest election campaign the political opposition has won seats in the funeponeazl. Originalitatea democratiei noastre politicl. insl de facto prezenta ei a fost una legislative body, and thus achived an institutionalized position, which rould positively in.fluence vine din faptul cl regulile polilice par a fi aceleafi ca in democratiile occidentale, dar dec:orativi, pur propagandistic:l. PentN perioada the political process. 22 decembrie 1989 - 27 septembrie 1992. slructurile de putere sint monopolizate de analiza situaliei separlrii puterilor in stat ­ anumite forte ~f eli jocul se destafoarli intr-o principalul criteriu al unei democra\ii obiectivli permitea mult mai mult. CondiVile strizii, care cerea unitatea tuturor fortelor de profundl inegalitate. Prin urmare, defi contestl parlamentare ~ al statului de drept - sc:oate la internaponale favorabile pe deplin Convenliei, opozilie, se realizeazl "marele compromis" legitimitatea regimului, faptul cli el este iveall penistenla centrului unic de comandl ,i guvernarea catastrofali a cabinetelor Roman ~i intre lupta pentN instaurarea democratiei fi c:ea monopolizat de anumite f0rle. opozi\ia este putere. Practica politicl ne-a arltat Stolojan, nerespectarea angajamentelor pentru consolidarea societlpi civile, eeea c:e pc nevoitli sl se infrunte cu el pe baza regulilor supraviC1uirea retu,atl. cosmetizall a acelui~i electorale ale ci~tigltorilor de la 20 mai 1990. plan organizatoric a insemnat contopirea form ale , procedurale, "democratice". Prin conglomerat de putere, uil adevlrat Leviathan. larga nemullumire a opiniei publice. presiunea C.N.I.D.cu Frontul Antitotalitar.Sub semnul urmare, dificultatea impunerii ideilor de mai Datoritl controllrii organului suprem al internl fi interna\ionali cu privire la unitllii; in Convenlia Democraticl vor intra noi sus, a intregii platforme-program a C.D.R. vine revoluliei ~ al puterii poIitic:e, Frontul Salvlrii desfl~urarea corectl ~i Iiberl a alegerilor, panide (partidul Erologist Roman - P.E.R.• apoi din faptul cl, defi sint revolu\ionare atit in Na\ionale, metamorfozat i1egitim in partid precum ~i 0 serie de alIi factori constituiau Partidul Unit4ii Democratice - P.U.D., Uniunea raport cu vechiul regim comunist totalitar, cit fi politic, apoi in partid de guvernlmint ,i cadrul propice ca C.D.R. si fie daci nu Democrat Creftinl - U.D.C.),precum ~i cu aClualul regim posttotalitar fi dominant in parlament. pre~edintele acestui majoritate parlamentarl, mlcar prima formatiunile "societllii civile", organizatii pseudoreformist, aceste idei nu trebuie impuse organism, d1. Ion Iliescu, devenit pre~te al fonnatiune din parlament, deci cea care oricum sociale,culturale (Alian\a Civicl - A.C., pe cale revoluponarl, pe calea manifestapilor republic:ii, putea sl c:ontroleze S.R.I.-ul, inaltele ar fi fost inslrcinatl cu formarea unui nou Asociapa F~tilor DeJinup Politici din Romania stradale fi a violen\ei, ci pe clile procedurilor magistraturi juridice, sl dirijeze atit guvern ~ al clrei reprezentant era pre~ntele A.F.D.P.R., Afezlmintul Cultural democratice, ale competiliei electorale fi parlamentul ~i guvernul, cit ,i eventualele republic:ii. Responsabilitatea e~ecului in toate "Brltieanu", Uniunea Mondiall a Romanilor infruntlrii ideologic:e. "distoniuni" din campania electorall sau din aceste incerc!ri, ba chiar regresul in rapon cu Liberi - U.M.R.L., Asociatia 21 Decembrie" Oriunde in lume, viata coalitiilor politic:e este timpul votlrii. Cu toate acestea, odatl cu rezultatul alegerilor locale, aparline in intregime Societatea Timi~oara, SindicatulPolitic grea. Cu alit mai grea cu cit ele cuprind partide alegerile locale, prin scoaterea de sub liderilor &cestei alianle. Istoria ii va judec:amai "Fraternitatea", Asocia\ia "Romania diferite ca orientare politicl, dar mai ales monopolul fesenist a citorva centre urbane bine, noi ne propunem doar analiza unor eron Viitoare"), asocialiile profesionale (Solidaritatea inegale ca forti pOlilicl, organizatoricli ~i importante ,i a unora rurale, opoziVa ,i-a poIitic:e. Universitarl). Dupl rezultatele remarcabile din pondere socialli. S-a spus in presl cli momentele instalat pnmele avanposturi in regiunea puterii. Sc:urt ilaic alegerile locale, nimic nu plrea cl mai stl in alegerii candidatului C.D.R.la prefedin\ie fi al ( Dar adevlrata bre,l in sistemul puterii s-a C.D.R. este 0 aliaatl nlscutl cu intirziere fi calea succesului C.D. Perspectivele succesului negocierii procentelor ~i ponderii fieclrui partid produs la 27 septembrie 1992, prin lugirea numai in urma refleqiei asupra erorilor fi viitor at fortelor democratice, dar fi un oarecare pe lislele electorale comune ar fi fost un sensibill a prezenlei opozi\iei (din cadrul efecurilor opozipei. Abia infnngerea severl de "realism politic" iI fac pe Radu exercipu democratic al negocierii politice. at 'Convenliei Democratice din Romania) in la 20 mai 1990 a constituit pentru Iiderii Cimpeanu,liderul P.N.L.,sl sesizeze faptul cl plstrlrii unitltii electorale prin sacrificarea unor Parlamenl Judec:ind dupl faptul cl parlamentul pricipalelor partide de opoziJie un avertisment partidul slu pierde teren in favoarea p.N.c.r.D. interese mai mult sau mai putin inguste de elte lediul puterii luverane ,i lediul puterii cu privire la necesitatea unitlPi. Eroarea lipsei ,i al noilor fonnaJiuni politice sau apolitiee din partid, de naturl sli confere 0 dati in plus reprezentative, Ie poate Ipune d abia ac:um de unitate a plrut ~i mai mare atunci cind ei ,i­ Convenpe.tn plus, apari{ia "a c:oncurenll"a unui inc:rederea electoratului in singura forti capabill opozitia i¥ va indeplini rolurile sale, intluen\ind au dar seama cl regimul politic nou instaurat in lider politic nou, domnul Nicolae Manolescu, sl impingl tara spre 0 schimbare autenticl.Din legislaVa. executivul, atit in ipostaz. urma scrutinului nu elte unul integral liderul P.A.C.-ului. un partid mult mai modem punct de vedere strict formal, procedural, se guvemamentall. cit ,i fn cea de adminiltratie democratic, ci mai degrabl unul de tranzipe de ,i mai dinamic decit partid~le istorice, a pare cl a~a a fost.Judecind insl dupl locall. celelalte inatitutii ale ltatului. juatilia. la totalitarilm la democralie. Un regim determinat in C.D. 0 adevlratl panicl fi 0 luptl incapacitatea factorilor de analizl, prognozA ~i televiziunea etc. Prin pltrunderea semnificativi posttotalitar, adici nici totalitar, nici pentru putere, care I-a c:oncretizat in plrlsirea decizie din cadrol C.D.R. de a aprec:ia propriile a opoziliei in parlament s-a mai realizat ceva democratic. Prin urmare. cele trei "partide alian\ei de cltre Radu Campeanu fi P.N.L., ~se in alegeri, ca ~i dupl felul in care a fost fundamental : pinl la 27 ICptembrie. problema iltorice" (partidul Naponal Tirlnesc Cre,tin precum ,i "blocarea"prin "vOl democratic" a c:onceputl campania electorall parlamentarli, se llrii noastre nu a fost dacl exista un parlament, Democrat· P.N.C.r.D.•Partidul Nalional candidaturii I. pre,edinlia pe care Nicolae poate spune acum eli trebuie puse la indoialli ci dad acelt parlament conc:eittra "fntr-fnlul Liberal - P.N.L., ,i Partidul Social Democrat Manolescu ,i-o anunlaae la timpul potrivit, dupl chiar criteriile care au stat la baza atributele elenliale ale puterii menite li-I Romln - P.S.D.R.), impreuni cu Uniune. opinia unara, prematur, dupl opinia altora . procedurilor.Deci, chiar dacl procedurile. converteascl in centrul vielii statale ,i Ii Democratl a Maghiarilor din Romania, Plrlsirea C.D..de cltre P.N.L. fi inlocuirea regu1ile stabilite au fost respectale in litera lor, permitl calificarea sistemului" nostru politic (U,D.M.R.) ,i cu noul infiinlat Partid al Alia*i acestuia cu Partidul National Liberal ­ ceea ce stl sub semnul intreblrii este chiar drept siltem parlamentar. Or, cum spunea un Civice (p.A.C.) fonneazl Convenpa NaJionall Convenpa Democraticl, a insemnat 0 pierdere ~i modul de stabilire a criteriilor procedurale. poliJolog, "Daci mi s-ar cere sl ofer 0 singurl pentru Instaurarea Democrapei (C.N.I.D.). Este pentru P.N.L.,care nu va mai reu~i sl intre la 27 Lucrol este imponant, din moment c:e la mijloc trlslturl distinc:tivl a guvemlrii democratice &f un moment crucial pentru viitorul alian\ei din septembrie in Parlament. ~i pentru este chiar alianla politicl chematl sl schimbe menliona statutul opziliei." lar, in Romania. care izvorlsc ~ f0rta ~ sllbiciunile opoziJiei. 0 C.D.(devenitl C.D.R.), care nu va mai obpne soarta unei Ilri pe cale procedurall. opozipa a clpltat un statut door acum. mare parte a energiilor contestatare ale performante electorale la fel de bune.tn plus Primul viciu procedural s-a nlseut chiar din Reiese cl abia un prim obiectiv strategic at populatiei nu-fi putea glsi expresiei politicl prin o~iunea "de u1timl ori" pentru un candidat la felul in care a fost conceputl Convenpa.S-a spus Convenpei Democratice din Rominia (C.D.R.) a adeziunea la partidelor reinfiin\ate sau la cele prefedinlie cvasinecunoscut ,i publicarea cl in C.D.R. era mai imponant ceca c:e ii unea fOlt indeplinit. Cu toate acestea, litualia nou infiinlate din pricina faptului cl dupl "platformei-program a C.D.R."cu numai olunl pe participanlii la coali\ie decit ceea ce ii experienta frustrantl a "partidului unic", inainte de alegeri s-au dovedit a fi fost oamenii nu mai aveau incredere pur ~i simplu in handicapuri irecuperabile intr-o cursl electorall ideea de partido Pe de altl pane. devenise clar in care adversarii nu au jucat cinstit fi si-au cl, dacl viata poIiticl era dominatl de fortele ce pregltit totuI din vreme.Privind retrospectiv. s­ puseserl ini\ial mina pe putere. pinl la ar putea spune cl energiile in cadrol conduc:erii identificarea cu viala statuIui, cauza stltea ~i in centrale a C.D.R. s-au concentrat mai mult in inexistenla incl a unei societlp civile, separatl jurul problemelor desemnlrii candidatului la de stat. Or, in absen\a unei societlp civile, in pre~edin\ie fi a candidalilor "eligibili"decit in care drepturile individului ~i vointa sa reprezintl privin\a gindirii unei strategii electorale fundamentullegimit4ii poIitice, ordinea politicl adec:vate momentului politic ~i infruntlrii unor statall era una venitl din exterior ~ nu din jocul adversari politici a cbor identitate era fDrlelor interioare societllii civile. Intelectualii, binecunoscutl. tn plus, decizia cu privire la " 0 anumitl parte a presei" ~i chiar opinia aceste probleme nu a fost in primul rind publici ifi dldeau seama cl totalitarismul politicl, ci inspiratli de "lobby-u1 civic" din suprimase nu numai democratia, dar fi cadrol ConvenJiei. societatea civill, care existl in orice regim politic cu excewa totalitarismului, fiind chiar o revolutie pe cale procedurall temeiul viepi politice. Or, in mom.entul in care Din punct de vedere pOlilic, C.D.R. este lupta pentN "instaurarea democraJiei". in care fenomenul cel mai interesant de dupl alegeri din predominante sint procedurile ~ in primul nnd mai 1990. Din scurta istorie prezentatl intr-un votul,a inceput sl se confunde cu lupta pentru " mod informal ~i Platforma-Program a instaurarea societltii civile" , atunci s-au Convenliei Democratice din Romania pentru produs nu numai confuzii ideologice, ci ~i scoaterea lirii din crizi prin lege, adevir deregllri ale mecanismelor responsabilitl\ii ~i reconciliere Ii reformi, se poate spune cl ierarhiei, provenite din Iipsa unor distinclii inlre C.D.R. a fost conceputli de inlemeietorii ei ca 0 competenla poIiticl ~ prestigiul moral. largl alian\l intre autenticele partide In entuziasmul general ~i sub presiunea democratice de opozi\ie ~i formatiunile

SP nr.1 decembrie 1992 -6­ Politica intema despl/lea, Ii despl/leau deosebirile ideOlogice fi atabilirea ponderii fieclrui partid pe listele fost necesar un ristimp prea indelungat pentru a intereselor de moment ale unui electorat care I-a identitillile politico-sociale.ti unea lupta electorale, reprezentanpi P.N.L.-A.T. au propos convinge electoratui. Este interesant cl' sliturat de sperantl ,i de "mai tirziu",cind nu ai impotriva puterii. tn urma previzibilei victorii o imp1qire a partidelor in centru-stinga neputin\a liderilor Convenpei de a inlelege c! nici mAcar 0 clasl politieli a clrei competen\li sl impotriva pUlerii, ceea ce ii unea pe aliap urma (P.N.T.C.D.,P.S.D.R. ~i P.E.R.), cu 50% din marea masl a electoratului nu a votat politic, ci te scoatl din impaa,ce-p mai rlimine? Exact sil disparil, compatibilitatea ,i omogenitatea locuri, ,i centru-dreapta (P.A.C.,P.N.L.­ in func\ie de satisfacerea rapidl a unor nevoi ceea ce Conven\ia a avut din plin, adid ~ urmind sli faeli loc elerogenitli\ii ideologice A.T.,P.N..L.-C.D.) tot cu 50% din locuri, imediate, a continuat chiar ~i dupl alegeri. personalitiJile. Marele atu al C.D.R.a fost faptul divergen\ei intereselor. Aceastl proieclie propunerea a fost respins1 nu din cauza Corneliu COpollU declara presei, in acest sena, ci in' jurul ei s-au grupat celebritlti teleologieli ,i evaluarea politieli incoerentl a incorectitudinii implrtirii, ci pentru c1 cl marea majoritate a electoratului nici nu politice, culturale p ~tiinpfice al cliror prestigiu, propriilor pnse au viciat in plus procedurile P.N.T.C.D.-ul ar fi fost dezavantajat in stabilirea cunoa,te programul electoral al acestei gindite in cadrul Conven\iei. Existen\a competentl profesionall, integritate moralli ,i obiectivelor convergente legate de instaurarea chiar popularitate ar fi atienat greu in democrapei ~i de constituirea societlipi civile a balan\i.Electoratul ar fi avot multe de auzit de la tacut ca in cadrul C.D.R. sil existe distinc\ia Ion Ra\iu, Ion Lup, loan Diaconescu, loan intre alianra politici (dintre toate partidele Alexandru,Leonida Lari, Valentin Gabrie­ politice, forma\iunile apartidice, organiZllliile leacu(p.N.T.C.D.), Nicolae Manolescu, Stelian sociale, culturale, asocia\iile profesionale) ,i Tlinaae, Alexandru Paleologul, ~tefan Augustin alianra electorali (la care participli"numai " Doina"Emil Tocaci,Doru Cosma, Vasile partidele politice "plus" A.F.D.P.R.) De~i Popovici, Cllin Anastaaiu, ~tefan Radoff­ alian\a electoralil implieli numai partidele plus (p.A.C.), Rene Policrat, Dinu Patriciu, Horia A.F.D.P.R.,in tot ceea ce a insemnat pregiltirea Rusu (p.N.L.-A.T.), Constantin Ticu Dumitrescu campaniei eleclorale, inclusiv desemnarea (A.F.D.P.R.), Sergiu Cunescu(p.S.D.R.), Otto pre~edinlie candidatului la ,i intocmirea Weber (p.E.R.) fi liSla ar mai putea fi lungitl, protocolului de slabillre a numlrului de locuri care ar fi trebuit sli aparl pe principalul canal al parlamentare eligibile ,i repartizarea locurilor pentru fiecare partid in conformitate cu televiziunii, sl rbpundi intrebllrilor ,i ponderea specifieli, reprezentanlii formapunilor nellmuririlor aleglitorilor, sli combatli in mod partinice ai alian\ei politice au avut un rol argumentat atacurile ,i calomniile celorlalte hotliritor de spus in deciziile importante ale partide ,i candidaV la pre~identie, conducerii C.D.R. tn acest sens, pe fondul dezinformlirile ,i diversiunile din mass-media. cunoscut al conflictelor dintre A.C.~i Allturi de ei a-ar fi cuvenit sli fie vlizup in mod P.A.c., personalitlple "charismalice" ale A.C. special candidatii mai pu\in cunoscu\i, dar de au jucat in cadrul C.D.R.-ului· rolul unei valori sensibil apropiate, candidapi desemna\i suprainstanle, apropiatl insli de P.NTC.D. ,i pe locuri "neeligibile", precum ~i personalitlip A.F.D.P.R.(condusl tot de un lider al din orsanizapi apolitice ale Conventiei,care nu P.N.J.C.D.). candidau dar suspneau CD.R.-ul. In afara faptului eli Romlinia are mai multl Mediocritatea campaniei electorale nevoie de proceduri democratice dedt de parlamentare a Conven\iei nu a afectat door "charisml", dupli cum afirmli cunosc'utul structura legislativului, dar mai ales posibilltatea politolog american Ken lowitt, lrebuie spus eli prezenla intr-o alian\li politieli a unor fo*lor democratice de a ajunge in executiv ,i suprainstan\e politice are un rol nociv. tn de a impune,cu mijloacele executivului, in numele argumentelor rezistentei politice special cele prezidenpale, 0 structurl a puterii anticomuniste ,i ale martirajului politic in juridice netributai'l nici vecbii securit~i, nici timpul regimului totalitar, care din punct de actualului S.R.I. Lipaa de intensitate a vedere moral sint indreptiltite ,i au contribQ\ia campaniei electorale parlamentare nu a putut fi lor in constituirea societlilii civile, reprezentanpi compensatl de cre,terea popularitli\ii lui Emil unor asemenea formaVuni iac politicil intr-un Constantinescu, care s-a dovedit cl nu "a mod mult mai activ dedt reprezentanlii ponderii. Or in competipa electoral! ~i in raport forma\iuni, care nlCI nu are afa ceva, ci tras"dupl el Conventia, a,a cum apreciau partidelor. In plus, ei nu i,i iau rbpunderea cu orizontul public de a,teptare puteau fi numai"interese de moment". Adevlrul este cl anali¢j. Concentrarea excluaivl a campaniei pe actelor lor, ceea ce din punct de vedere politic invocate tradi\ia de centru-stinga a national­ marea majoritale a electoratului fedesenist nici candidatul la pre,edin\ie a u,urat aarcina erodeazli coeziunea unei alianle electorale. Ceea tlirlini,tilor, partid de mas! al unui electorat nu cuno,tea programele ideologice ale tuturor adversarilor politici, qre au potut actiona ~i ce s-a intimplat, iar consecinlele conflictului preponderent rural, adver~ar con,stan,t al partidelor ~ eliP. ,-a prie)ltat. ~ ,funepe de; ~ .pc Destingheri1i alit impoffl-9lllt:o:nnllfiei/uit a A.C.- P.A.C. (care nu se reduce la un conflict ,i liberarilor, care acum militeazl pentru 0 care i-a crezut ca-i reprezint4 mai adecvat partidelor din componen\a ei, mai ales impotriva personal Blandiana-Manolescu) a fost intlirirea implirtire echitabilli a plimintului pentru toti interesele de moment sau cele de viitor. tlirliniftilor.Simplificarea grosolanl C.o.R.~­ supremaliei P.N.T.C.D. in cadrul C.D.R. (fapt tlranii (,i nu mo,ierilor, a,a cum a pretina Aici ajungem la principala sllibiciune a ni,ti=monarbi,ti=dreapta--m~ierimea=violen\li speculat de top adversarii politici, ,i in primul propaganda fedesenisto-pedeariatli, ba chiar ,i C.D.R., care este ,i aceea a partidelor sale a func\ionat irepro,abil in propaganda anti­ rind de F.D.S.N.,F.S.N.,P.U.N.R.,P.S.M."i Ion Iliescu),- platforma social-democraplor, componente, anume eli ~ reprezintl interesele Coovenpe. P.R.M. care au identificat Conven\ia cu optiunile aocial-democrate extrem de pronun\aIe tuturor, ale intregii aocietlti, ea nu reprezintl in campanie electorall inseamnl in primul '1lirini¢j",i au etichetat aceastl alian\li ca fiind din capitolul rezervat protec\iei sociale in mod concret intereaele prezente ale nici unui o promonarhistli), pe de 0 altl parte, ,i "Platfonna-program a C.D.R." segment al societl\ii. Aici trebuie sl facem rind dialogul social.CD.R.-ul nu a dialogat nici subminarea pozitiei P.A.C.-ului (atit prin Strategic vorbind - iar la acest argument a-a men\ionea cuvenitl co privire la U.D.M.R., ­ ell.electoratul, nici cu cpozipa politicl. Ao fost "eliminarea" din cursa prezidentiall prin apelat atunci cind anumitor partide cu structurl care, defi face parte din C.DR.,a men pc: liSle doar clteva clipuri remarcabile prin violent. procedura de vot "democraticl" a lui Nicolae. organizarorieli modestl fi cu 0 pondere mieli in separate, fi care reprezintl intereaele minoritlipi ataeurilor la adreaa lui Iliescu, dar nu au exiaut Manolescu, cit ,i prin reducerea ponderii pe teritoriu (P.S.D.R. sau P.E.R.) li s-a dat un maghiare. Importanta electoral! a C.D.R.a venit rlispunauri la ataeurile impotriva Coovenpci. to listele comune a Partidului Alianlei Civice, atit procentaj sporit pe listele comune - ideea in bunl parte din faptul eli nu a reprezental in reat, nimic. ~i in beneficiul partidului mai putemic, cit mai reprezentlrii in cadrul Convenpei a unei pslete mod specific interesele nici unui segment ales al partidelor mult mai slabe, precum ideologice a"t mai largi a o,*unilor electoratului semnificativ al populapei, at nici unei "c!ase", a VJitorullUb -.mul1DtnbIrii P.N.L.A.T., P.N.L.-C.D.sau chiar P.E.R.­ era corecta Chiar daeli in afara C.D.R. existau p nici unei categorii socio-profeaionale. Prin SOlDt multe conaecin\C care decorg din cele ,P.S.D.R.).Consecinla disproportiei dintre alte partide cu idei liberale, social-democratice compar8\ie, F.D.S.N.-ul ,i Iliescu au ~tiut sl scrise pinl acum, dar mai alea din rezultatele P.N.T.C.D.~i P.A.C. a fost eli majoritatea sau ecol!,giste, simpatizanpi "in paralel" ai unor devinli, de pildl, reprezentanpi celor un milioo concrete ale votului de ia 27 septembrie 1992. posturilor de conducere ale Departamentelor astfel de o,*uni ~i partide ~i ai C.D.R. trebuiau de chiria,i din 10cuintele na\ionalizate, al Fortele din cadrul C.D.R. au acum posibilitatea C.D.R. ~ in primul nnd, cea a Departamentului sli se regliseaseli acolo. Este semnificativ eli un muncitorilor care nu vor sl fie dati afarl din Electoral au fost incredin\ate unor lideri sl devinl acea opozi\ie institutionall care sondaj de opinie tacut de Centrul Independent fabrici, ai ~or care se tern sli nu-,i piardl tlrlini,ti, iar pecetea gerontocratieli s-a simtit caraeterizeazl uo regim parJamentar.Ce se va de Sondaje, in luna august 1992, indica faptul noua lor proprietate ~i ca mo,ierii sl Ie ia intr-o competitie electoralli parlamentar1 intimpla rimine de vAzut. cli numai un sfert din minusculul electorat al paminturile, al foatei nomenclaturi comuniste, dinamieli. fo~tilor P.S.D.R. se declara dispus sli voteze pentru dar ,i al membri de partid, care se tern Nod: Multe din criteriile ~ judeclitile acestui \lirlini~ti Platforme ideologice fl Conven\ie. S-a vorbit in acest sens de sli nu fie judec8\i de fi legionari, ai eaeu se bazeazli pe temeinicul studiu deficientele de integrare ale Convenliei, fo~tilor securi,ti ,i colaboratori ai Securitlipi, reprezeotativitate llOCiall Opozirill, Trecutul ~i prezentul unei institufii deficien\e numeroase, insli nu s-a vorbit de care se tern cli Ii ae vor publica dosarele, ai Este 0 mare deosebire intre ceea ce cred politice, de Ghitl lonescu ,i Isabel de adevlrata cauzli a acestor deficiente. Ea este tuturor celor legap de vechile ,i noile structuri, liderii partidelor componente ale C.D.R. eli ar fi Madariaga, ap1rutli la editura Humanitas, lipsa unui program ideologic clar, atit la nivelul posltotalitare ale puterii. C.D.R. sau diver,i alianla lor electoralli ,i ceea ce electoratul a Bucu~ti, C.D.R., cit ,i la nivelul partidelor componente. reprezentanp ai alii au pretins eli ii reprezintli pc: 1992, in cadrul colecpei"Societatea putut s! afle in leglitur! cu acest subiect. Din Un program ideologic clar se adreseazl in ",omeri" sau pe "patroni", adieli doui categorii civilli",editatl cu sprijinul "Funda\iei Soros punct de vedere ideologic,aceast1 alianlil ar fi primul nnd celor care nu fac parte din clientela . incli indistincte, cu un statut incert. Or, cum pentruo sOeietate deschisli". 0 fost greu de conceput in contextul unei politieli a partidelor sau aliantelor. In momentul puteau fi valorificate conflictele de interese democralii occidentale clasice, moder­ clod ~ti in opozitie,iar electoratul nu ~tie exact dintre forte ale societll\ii sau confllctele de .ne, postmoderne, intrucit ea reune,te forle ce vrei, ba chiar este speriat, dezinformat in valori, credin\e, idei, atitudini, obiceiuri tarli 0 Dan Pavel, born in 1958, Cluj, Romania. politice de stinga, centru ,i dreapta, partide legllturli cu asta, trebuie renun\at la putemieli reliefare a ideologiei proprii, a zonelor D.P. graduated the Faculty of Pholosophy­ politice de tip cre,tin, democrat sau liberal, pragmatismul politic ~i ar trebui asumate pinliia mai pupn cunoscute ale acesteia? History in 1982, at the University ofBucharest. ecologist sau social-democrat, partide capli! consecinlele care decurg din valorile pe Comuni,tii ca ~i nazi~, ~tiau un lucru precis: Before 1989 he was reporter for two journals: ''istorice'', de tradilie strict autohtonli, cum este care Ie promoveazli doctrinele ideologice. Or, puterea se ci~tig1 prin propagandli. Dar,ca sl Amfiteatru lind Viata Studenleascli, after cel naponal-\lirinist, cu partide "postistorice",a experienla elegerilor din mai 1990 dovedise din existe 0 propagandi puternicli, trebuie ca ~i December 1989 he was political editor and Illter cllror ideologie a izvorit din experien\a est­ plin faptul eli mentalitliVle electoratului ideologia sli fie dad nu putemieli, mAcar bine europeanil a totalitarismului, a filosofiei deputy editor-in-chief of the well-known funcponeazl conform reflexelor condiponate ale accentuatli. Cind a~a ceva nu se petrece antipolitice ,i a luptei pentru 0 societate civila magazine 22. In 1990 "Cartea Romineasci unui sistem socio-economic care reu~ise sa inseamnl nu numai eli lipse~te 0 anumitli Atit adversarii politici, cit ~ presa independentl, Publishing House" published his Bibliopolis. creeze, in ciuda mizeriei generale, obi,nuinla ca experienlli dar ~i altceva.C.D.R. nu are ineli 0 Essay on the Metamorphosis of the Book. au etichetal C.D.R. drept "bloc electoral de clasli politieli pe mlsura ideilor ce 0 animli. . oomenii sli depindli in primul nnd de protCC\ia Currently he is writing his doctoral thesis (II dreapta", tarli ca nimeni din Conven\ia sl fi oferitll de stat, de societate. tn raport cu comparative study on the theodicy in Saint replicat, in condiliile in care marea masli a cerintele reformei, schimbllrii, privatizlirii, ale campaoie electorall improvizatl o Anselm of Canterbury and Saint Thomas electoratului era obsedatli de spectrul sliriciei, al economiei de piatli ,ale deschiderii spre Cind nu ai posibilitatea sau interesul de a minimei subzisten\e, de necesitatea protecpei d Aquinas work) and a volume of essays: A Occident, pentru 0 educalie in spiritul scoate in evidentli 0 ideologie sau asocierea History ofTyranny. soctale, optind deci pentru ideile de stinga. Cind incurajlirii initiativei ,i a individualismului ar fi ideilor ~einsumabile, cind nu ,tii sli rbpunzi in cadrul discu\iilor din Conven\ie ce vizau

·7- SP nr.! decembrie 1992 Politica intema In cautarea norlllalitatii ,

Ie,irea din comunism nu coincide cu accentuarea izollrii internaJionale a Romaniei, instaurarea democra\iei. Cele doul tipuri de GABRIEL IVAN va croniciza blocajul mecanismelor psihice care ordine sociall sint desp1rVte printr-o perioadl guvemeaz1 procesul tranziVei spre democraJie. de interregn. In acest interval al deficitului de Societatea romaneascl a fost amncatl intr-un normalitate. mijloacele organiza\ionale care The East European postcommunist societies are in a period of lack of normative veritabil cerc vicios in care e,ecul reformei ,i asigurau coeren\a societlJilor soeialiste au .frameworlc. This period is characterised by absence ofaxiologic landmarks and ofthe general stagnarea demersului reformator se alimenteaz1 incetat s1 funcponeze, tid ca setul de reguli ale roles of behavior. Several social, economic and political developments in Romania can be reciproc. democrapei ~ economia de pi~ sl-,i fi impus considered to be a consequence of this transition tium the totalitarian to a democratic order. o mizl politiclanormall . autoritatea. Perioada de tranzipe se decl~ The author sees the results of the Romanian 1992 elections as representing a postponement of Rezultatele recentului scrotin parlamentar ,i prin aOOIirea tipului de ordine socia11 specific1 the normalisation ofthe Romanian political life. prezidenlial confirml menJinerea societl1\ii totalitarismului. Atunci cind impactul ei social romane,ti in purgatoriul anormalititii. Care sint (cre,terea inflapei, fOIllajului sao criminalitlpi) proprietitii sau a obligaJiei contractuale} pentru plrinplor lor. dar nu auglsit valori de inlocuire altemativele fo"elor politice ale democratizlrii deplfefte limitasuportabilului, oamenii tind sl top indivizii fi in toate ciJcumstan\ele care p

SP nr,l decembrie 1992 -8­ Politica intema Despre rolul partidelor istorice

neinteresind nici mlcar pe membrii de partid VARUJAN VOSGANIAN . In fapt, partidele istoriee nu au reaplirut ca 0 cerinlli obiectiva a societll\ii romiine~ti, ci, mai Afi« having exmined the activity of the 'historical parties in Romania (the National degrabli, ca 0 manifestare a unor afinitl\i Peasant Party - Christian Democratic, the National Liberal Party, the Romanian Social personate. Nu a fost 0 tendin\l fireasel, in care Democratic Party) through the past three years (from December 1989 up to now), the author segmentele de interese existente i,i cautl infers their negative role. He rmds certain evidence to support his position. First, he identities expresia politica, ci 0 initiativl politiel rigidl their attempt to assume complete control of the opposition movement, thus feebling its care a cliutat sl muleze electoratul dupl resources. second, the author rmds that due to continual infightings, a tendency towards the propriile trl1s1turi. Consecinla a fost cl ideological aspects of their policy has prevailed, while old conflicts been rekindled. Young electoratul nu s-a regl1sit in platformele ,i' politicians were denied access to the candidate lists for the past elections. furthermore, the personalitalile politice ale aeestor partide. S-ar author comments on their lack of the flexibility and pragmatism as concerns the developing putea replica faptul c3 Partidul Na\ional systems of int«ests. Their structures should suffer crucial changes, the author maintains. If Tlirllnesc cre~tin ~i democrat are, in ambele not, the Romanian opposition has to look for new, robust, and effective means ofaction. camere ale Parlamentului, al doilea grup parlamentar ca marime iar Partidul Social Refacerea, in zilele ce au urmat mi~clirii opozitiei, ci ~i puterii. Frontul Democrat al Democrat detine, de asemenea, un grup revolutionare din deeembrie 1989, a partidelor Salvlirii Naponale este tocmai rodul unci astfel parlamentar in Camera Deputaplor. Acest nUmlr istoriee - mli refer la Partidul National Liberal, de opera\iuni efectuate impotriva istoriei de de deputali nu reflect3, ind, impactul real al la Partidul Na\ional Tlirlinesc (care intre timp eliminare a generatiei tinere, de aceastli data din acestor partide. Idees de schimbare a foat devenise c~tin-democrat) ~i la Partidul Social forma\iunea politicll "emanatli" in decembrie cauliunea morall ce a asigurat acest auport Democrat - a fost consideratli 0 mare ~ansli 1989. Este dureros sll constali cli dupli electoral, ilrl a se adresa unui partid anome. pentru democratia romaneaseli. Analizind, insli, evenimentele de at unci, cind latura A~ar, dupli aproape trei ani CODStatlm, cu rolul partidelor istorice in cei aproape trei ani revolu\iooara _. atit ca participare cit ~i ca tristele, eli varianta de opozitie nata pe triada care au trecut, putem aprecia cli efectul lor a sacrificiu - a fost purtata de generatia mai tinlirll, partidelor istorice nu este viabill, in forma lor fost, in ansamblu, negativ.. sint atit de pUlini oameni politici tineri in actuaU: Este necesarl. fie restructurarea Prima trlisliturli negativli a aeestor partide Romiinia. acestora, in sensul resureCpei generapei tine~, este aceea ell ~i-au arogat, in permanentli, Pentru a enumera oamenii politici de a adoptllrii unor programe pragmatice ,i a dreptul de a constitui singurii reprezentanli notorietate pozitivli in virstl de 40-45 de ani iti apropierii de electorat ~i ~modelarea opozi\!ei legitimi ai opozitiei. Incepind cu prima ajung degetele eelor douA miini, iar pentru a-I intr-o Convenpe democratieli de tip forum, flirl manifestare realli a opoziliei romiin~ti, din 28 numara pe eei in jur de 35 ani, ili prisosesc pinl structura multipartidl, care, pornind de la ianuarie 1990, ~i sfir~ind cu alegerile ~i degetele unei singure miini. Exista, fllrl programul actual al Conven\iei, dar cu parlamentare din 27 septembrie 1992, cele trei indoiala, tineri in rindurile partidelor istoriee. personalitlli politice tinere ~i cu 0 strategie partide au desconsiderat celelalte formatiuni Existl chiar ~ formatiuni de tineret ~ de tineret realist3 ~i eficientl sl preia stindardul luptei politice de opozitie, tratindu-se door pe sine universitar. Pinll in prezent, insa, eei tineri nu politiee pentru instituirea democrapei. 0 drept parteneri egali. Drept efect al acestei au avut posibilitatea de a deveni oameni politici, atitudini, opozitia nu ~i-a glisit dezvoltarea cea egocentrismul generatiei virstniee stingherind-i Varujan Vosganian, 34 years. Graduate of mai potrivitll. Usind segmente intregi de vizibil. the Academy ofEconomic Studies (Depanment interese neacoperite. Fiecare disensiune dintre A patra trasliturl negativl ce rezultli din of Commerce), and of the University of aceste trei partide a putut, astfel, influen\a rolul partidelor politiee, trlislitud care rezultl, Bucharest (Department of Mathematics). V. serios opozitia, lucru lesne de observat in firesc, din eelelalte trei, este gradullor redus de V06ganian is currentlyin a Ph. D. program. He rezultatele alegerilor din aceastli toomna adaptabilitate la realitl\ile romiin~ti. Consecin\a has authored over 200 articles on political o a doua trlisliturl negativl pe care au a fost lipsa unui suport electoral efectiv ~i, in economy, politics and various essays. perpetuat-o aeeste partide este aceea eli, prin cele din urml, slllbiciunea opozitiei. latl, de atitudinea lor, au translatat in scena politicli pildl, Partidul Na\ional Tlrlnesc cre,tin ,i conflicte care, vechi de patru-cinci decenii, democrat. Linia na\!onall, al clrei exponent aparlineau de acum istoriei. Un ri1zboi fusese hiliu Maniu nu mai exilltli. Ea este captatl LEXICON ideologic, intrerupt cu duritate ~i transforrnat de ,i denaturatl de partidele nationaliste, in Regim parlamentar colnunism intr-o istorie absurdli, se continuA sub principal de Partidul de Unitate Nalionall a ochii no~tri. acesta, insli, nu este rlizboiul ~ominilor. liDia tldneasel promovatl in treeut nostru. Exeesul de ideologie care I-a insotit a de Ion Mihalache ,i care a contribuit covi~itor fost extrem de dliunlitor in ace~ti aproope trei III procentul real ~nut de PNT la alegerile din R.p. este regimul (termenul vine din ani, irosind energia maselor ~i impactul 1946 este ca ~i inexistenta Segmentul rural este 1atinul regimen, regiminis, derivat din rex, doctrinelor politice in aparen\e gllUgioase, ocupat in mare parte de Frontul Democrat al regis,' "rege" ~i regere "a dirija. a lozincarde ~i sterile care au ablitut atenlia Salvlirii Naponale ~ de Partidul Democrat Agrar conduce") in care guvernul dj seamj de opozi\iei de la problemele reale. Lupta din Romiinia, avind 0 puterniel tendinll pro­ activitatea sa in fa/a parlamenm1ui. R.p. impotriva dictaturii politiee, obsesie a partidelor Iliescu. Cit prive~te dimensiunea democrat­ tinde siJ realizeze echilibrol intre puterea cre~tinl, istoriee, a flicut ca puterea sli se poatli dezvolta aeeasta nu constituie inca, avind in legislativj care voteazj legile ~i puterea nestingherita in forme mai rafinate cum ar fi vedere criza morall a societlitii romiine~ti, 0 executivl (guvemul), ce asiguri aplicarea dictatura economica sau cea culturalli. Lozinci oP\iune viguroasli a electoratului. lor sub controlul parlamentului. Trebuie de tipul "jos comunismul" scandate in pielele Partidul Social Democrat a debutat stingaci. deosebit intre r.p. ~i regimul de tip adunare publiee cu degetul mare indreptat in jos - de~i Aplirind inel din iama lui 1990 allturi de PNT­ generalj (Ie regime d assemblee), care pentru 0 scurta perioodli ~i-au avut justificlrile cd ~i PNL, in atmosfera aeelor lile, a pierdut remite toate puteri1e par1amentului: lor - nu inseamnli altemativli ~i nu pot capta ~ansa concilierii cu muncitorimea. Aeeasta a aten\ia electoratului. Marcata de suferinla permis, printre altele, Frontului Salvlrii guvemul i se subordoneazl, iar pre~edin­ trecutului, opozi\ia a pierdut din vedere Naponale sli domine nestingherit, in mai 1990, tele nu are decir un 1'01 reJrczentativ. pragmatismul. mediile muncilore~ti. Noi nu avem, astllzi 0 In lit«atura politologicj anglo-saxonl, Cu aceasta treeem la cea de-a treia trllslitud doctrinl social democratl a~a cum nu avem in forma democraliei constituponale in care negativli a rolului partidelor istorice. Ele s-au mod real, un Partid Social Democrat. Aeeasta autoritatea executivl izvorl~te ~i este centrat, din plicate, pe supravieluitorii aeestor este cauza faptu1ui ca electoratul muncitoresc a responsabill fa/j de autoritatea legislativj partide din perioada imediat postbelicl. Cea mai fost captat de doctrine populiste ~i anacroniee. este denumitif parliamentary government mare parte a aeestor oameni au fost condamnap Condi\iile obiective, ~i anume lipsa unui sau cabinet government (deosebit de la ani lungi de inchisoare, au fost hliitui\i ~i sector privat ~i a clasei de mijloc, precum ~i presidential government, vezi termenul izola\i. Ei au fost eei care au reflicut nucleele conditiile subiective conslind in neaparipa unci "regim prezidenlial"). In folosinla sa ~i ~~ ~ partidelor era normal sli fie Ceea ee este, noi coneeWi liberale politica de conjunctura uzual', parliamentary government .insll , mai putin normal e faptul cli aee~tia au au filcut ca Partidul Nalional Liberal sll nu denume~te nu numai caracterol p~lamen­ preluat cvasitotalitatea functiilor de condueere joace, nici ca partid de opozilie, nici ca partid ~i ale partidelor, au pus stllpinire pe listele de guvernare, un rol important. Partidului tar al sistemelor politice, dar faptul cl ~i electorale ~i au influentat hotllritor programele National Liberal i se poate repro~a sllbiciunea ele dnt bazate pe alegeri libere de partido op\iunilor economice ~i inconsistenla unei competitive, cooa ce exclude din denotapa Plato~a lor a fost suferinla indurata. Numai variante liberale, pragmatiee. termenului dictatura partidul.ui unic, care­ cll suferinla, demnli de respect ~i smerenie in Nu in ultimul rind, trebuie amintitl ~i ~i exercitiI puterea intr-o structuriI rela\iile interumane obi~nuite, devine un sustinerea anemicll pe care 0 au aceste parlamentaril formaliL De obicei, intr-un handicap in viata politiell. Traumele ~i formatiuni din partea propriilor organe de presl. parliamentary government, deliniItorul resentimentele rllzbat in conduita politicli Partidul Social Democrat, dupli ~tiin\a mea, nu principalei funclii executive, primul neavind un impact pozitiv asupra electoratului a avut niciodata un organ de presl propriu, ministru, este numil de dtre ~eful care voteazli pentru miine ~i nu pentru ieri. publica\iile liberale au fost sporadice, cu un (monarhic sau prezidenlial) a1 statului. ~i acela~i Inlelepciunea senectulii, pentru a fi admiratli, numllr redus mereu de autori, cu Membrii guvernului provin din simpli trebuie sll fie insolitll de decentll. lar primul doctrine invechite. Cit despre Partidul Naponal membri ai .parlamentului ~i i~i piIstreazl semn al decenlei este eedarea elitre eei tineri a Tllrllnesc cre~tin ~i democrat, singurul care func/We atita vreme cit beneficiaziI de pozitiilor de avangarda depne un eotidian, numit "Dreptatea", aeesta suportul majorit4lii parlamentare. Aeest fenomen nu este caracteristic numai are mai degrabll inflili~are de necrolog

-9- SP nr.l decembrie 1992 Politica intema De ce aIll pierdut alegerile

1. Receptoru1; perceppe ~ feedback posede 0 complexitate comparabill1. Trebuie Despre electoratul roman s-au spus de la 20 ALINA MUNGIU deci examinata aptitudinea ~i disponibilitatea sa mai incoace destule lucruri. Ideea principall reala pentru varietate, pentru a-i determina care s-a reliefat dintr-o aparentl1 diversitate de From a multitude of reasons that explain the failure of the Romanian democratic posibilitatea de a crea mesaje. Aceasta creaVe nu opinii a fost insl1 in mod constant aceea cl1 aeest opposition to win the res;ent elections the author focalizes only on the inadequacy of the se evalueazl1 decit prin raporturile sale cu mediu. in~elat Raportul va fi maximal dacl1 complexitatea electorat a fost in campania electorall1 din persuassive mechanisms used inthe electoral campaign. The present analysis, closer to social ~i mesajului va fi comparabill1 cu aceea a 1990 manipulat in toate momente1e psychology than to political commentary, reveals the fact that an important part of the importante post-revolu~ionare. CI1 au existat mediului". Acest simtom gray incepuse sa fie opposition doesn t really have a real understanding of the way the voters think, of their real inten\ii ~i chiar proiecte concrete de manipulare vizibil inca din toamna lui 1990, cind unul needs and imaginary fears. The fact that the opposition was run by the so-called "historical nu putem nega (vezi ~i ml1rturia ofi\etului SRI dintre ideologii proaspl1t n!scutei Alian\e Civice parties" who approached the present realities with an outdated political conception proved to publicatl1 in revista "22" in noiembrie 1990 avea sa ne repro~ze la conferinla inaugurall1 de be the misfortune of the democratic opposition. The author concludes that a new political precum ~i serialul despre serviciul de inform~ presl1 gazetarilor prezenp ca intrebllrile lor nu al Ministerului de Interne in "Curieru1 alternative in needed in Romania. This van be found only in an alliance of the new, modem, yin in intimpinarea obsesiilor ini\iatorilor, ~i Na\ional", iulie 1992) Ceea ce am dori noi democratic parties such as the Party of Civic Alliance, The National Salvation Front lead by avea sa fie sancponat dur de realitate. astl1zi sl1 subliniem este faptul cl1 aceste incercl1ri Petre Roman and the Young Liberals Party. Cele doul1 grupuri au avut 0 vreme 0 de manipu1are au fost incununate de succes existen\11 separatl1. Filialele locale - atit au reu~it tocmai pentru cl1 s-au bazat pe 0 bunl1 contat, adica foarte puVn - au mai sA ale~i: cun~tere a electoratului ~i a intereselor sale in idealizeazl1 nici liderii nu cautl1 de altfel un periculoosl1 pentru stabilitate. scape pe ( PNL inai ales) de dominapa acestor imediat, in vreme ee persuasiunea electorall a lider ideal ci unul pe care sl1-1 recunoosca drept Dupl1 succesul paf\ial din alegerile locale grupuri. Intelectualitatea s-a orientat cl1tre ~ef, ~i opoziVei a dat mereu gre~ frind in contra naturii cu care sl1 se identifice in cea mai mare imaginea coalitiei a prins a se destrama a organiza\ii apolitice ~i civice, care ar fi fost Ceau~escu ~i ~i aspiraVilor populapei cl1reia i se adresa. Nu ml1sum (Dej, lliescu sint indieap pieRle tot mai mult contur in ochii eleetoratului, determinate de necesitatea inainte de apari\ia ~i care-~i intimpll1tor electoratul a aderat co. u~urintl1 la de mul\i ca lideri ideali) Este pasiva atit a celui schimbase atitudinea de la 20 sistemului pluripartidic ~i care, dupa, au tacut ~i i~i dore~te ~i calomniile pe seama liderilor opozi\iei ~i a dependentl1 nu atit 0 democrll\ie cit mai pinl11a locale, cit a electoratului stabil al deseori mai mult rl!u decit bine. Se cunoa~te fo~tilor depnu\i politici, # a continuat sl1 se un regim autoritar ("Daca Iliescu ar fi avut opoziliei. In fond, nu se intimpla altceva decit observatia plin! de temei a Doinei Cornea cramponeze de e1e chiar dupl1 ce dezmin\irile puterea lui Ceau~escu ar fi putut face mai mult." ca viciile ascunse ale opozi\iei incepeau sl privind ezitarea intelectualilor de a se inscrie in oficiale fuseserl1 mediatizate. Solicitarea Pre~dintele e bun, dar Parlamentul, vorbe~te tot treacl1 dincolo de cercul ini\iatilor ~i al unei politicl1 (mai ale in partide) in 1990. Dacl1 ~ prese complezente. in principal este yorba de I opozi\iei nu corespundea imaginii pe care timpul nu face nimic). Valorile predominante aceasta retinere inipall1 avea la bazl1 complexele ~i publicul ~i-o ~ despre propriile sale interese. sint, in ordine, siguran\a, ordinea, nivelul de sistemul defectuos - de coordonare organizare unei intelectualitl1V cu mentaliate restantl de pe Fiind infli\i~atl1 ca unica alternativl1 morall1, trai onorabil. Sensibilitatea la valori abstracte e - sau de absen\a unui sistem - practicat de virful vremea fazei liberale a unui sistem autoritar romane~ti. singura cale de a 0 res pinge fl1rl1 0 absolut nula (aproape nimeni nu citeazll printre opozipei (totul e legitim, mai pupn politica. nedemnA de Ceau~escu autoeulpabilizare ~ 0 punere la indoiall1 a unui defectele regimului absen\a De unde provine acest virf, in primul rind? un intelectual), ulterior ea a devenit motivata de sistem de valori achiziponat in epoca precedentl1 democratiei - "Libertatea nu-mi lipsea prea Distincpa citorva categorii este importantl1 in imposibilitatea de a mai desface structurile de era "imoralizarea" ei. E un proces continuu, in mult." "Libertatea nu ne e de nici un folos"). Nu cadrul acestei analize. in primul rind e vorba de putere create in cadrul partidelor tradiponale. care un eventual serviciu diversionist este cel existl1 nid un fel de preocupare pentru generapa antebelica ~i de fo~tii depnup politici, Cl1ci un alt element comun notabil al celor mult ini\iatorul, masa flicind restul. Op\iunea adevarurile perioadei anterioare sau ale care au dominat pozi\ii1e centrale ~i structurile dod grupuri este firava lor inclinare pentru 0 din 1996 a publicul ui a fost deci pentru Revolu\iei, grijile zilnice fund prea aplsl1toare. de decizie ale partidelor istorice ~i implicit ~i ale reala democra\ie. Prolifennd tot timpul de continuitate, miniml1 solicitare, stress Acest lucru nu este de altfel 0 noutate dat fiind Conven\iei. Aceastl1 generalie a fost atit de avantajele compara{iei cu adversarul (de parcl1 informa\iOJlal minim. Traumatizat de ultima e!, de regula, oamenii implica\i direct in atacatl1 de la prima ei aparilie de cl1tre comuni~ti elementul de compara\ie pentru un democrat ~i educ~e ~i printr~ (perioadl1 Ceau~escu cit ~i de Revolutia din produqie eu un nivel de mediu sint continuatorii acestora indt, in 1990, peate fi un fost nomenclaturist sau un partid al ~i decembrie ~i manifesta\iile care i-au urmat, conservatori cu privire la libertatea euvintului, reacVe de generozitate respect al justi\iei nomenclaturi~tilor), opozi\ia romana s-a electoratul nu cautl1 dedt sl1 reslseascl1 0 stare toleran\I1, liberta\i civile (Eysenek 1977; istorice, celelalte generll\ii, prin reprezentan\ii dezvoltat centralizat, de 0 manierl1 lipsita de ~i de echilibru ~i stabilitate, pe baza unui sistem de Furnham Heaven 19B1l). Partidul cu care se lor cei mal educa\i, s-au soiidarizat cu ea, ba transparen\11 ~ cu 0 into1eran\a absurdA la oriee valori identic, dar cu semnu1 schimbat de 1a identifici este FSN. Daci ar fi om ar fi "un tip chiar a acceptat-o ca generalie conducl1toare. criticl1, oricit de constructivl!. Cind, dupl1 minus 1a plus (oferta electorall1 a FSN). care se descurcl1 bine de~i nu prea munce~te". Ce1 mai serios semnal de alarml1 in privinta alegerile locale, formapuni politiee tam nici un Liderul ideal trebuie sa fie familiar ~i putemic acestei genera\ii a fost tras de rezultatele de al fel de reprezentativitate la scarl1 na\iona1l1 Aceastl1 viziune a publicului sutl1 1a sutl1 (ca un tata), identificarile animale, cele mai 20 mai ~i de disidenta PNL-AT-ista Din plicate, (Sindicatul politic Fraternitatea, Mi~carea ~ i~lat ~i manipulat este tributarl1 unei mai vechi frecvente frind bou cnne. judecata alb-negru a presei de opoziVe care Romania Viitoare, etc.), au inceput sl1 patrundA concepVi asupra comunielirii Anume, aceea eli Astfel aratl1 0 bunl1 parte din \l1ranimea ~i domina 1a vremea aceea aproape total ~i care chiar in structurile de decizie ale Conven\iei receptorul (indepline~te un rol pasiv, 0 pensionarii Romaniei. Discursul care li s-a continul1 sl1 fie prezenta la publicatfi importante nimeni nu a reaqionat, de~i demersul era de persuasiune eficace punindu-i schimba radical adresat a \inut rareori seama de aceste nu a tras concluziile cuvenite din aceste sens invers naturii ~i motivat doar de dorin\a opiniile ~i atitudinea. 0 viziune mai modernl1 caracteristici, atribuindu-i in plus interese ,i averismente. unor partide din C.D. tn condiliile in care (Barlund, Theyer) releveazl1 insl1 faptu1 cl1 inten\ii strline de natura lor. Astfel, 0 parte A dona categorie, care s-a intilnit cu totul societatea cerea 0 tot mai accentuatl1 ie~ire din receptorul recompune in mare ml1surl1 mesajul importanta a \arl1nimii nu este interesata de nefericit cu prima, a fost aceea a intelectualitaVi informal, 0 formalitate specificl1 a vielii ~i "inventeaza ~i atribuie semnifi~ pentru a-~i pamint, ci de securitate sodaIa. Sistemu1 umaniste. Din epoca anterioom aceasta venea cu mi~cl1rilor politiee, 0 evolu\ie, in sfir~it, in realiza proiectele" asocierilor a fost aceeptat de bunl1voie deoarece autismul ~i izolarea de fenomenul social care 0 Convenpe se opera 0 informalizare care va servi ~i ~i Cum aratl1 acest electorat vizat de mesaje diviza munca rlspunderea (de altfel e mai ajutasera sa supravie\uiasca cultural, cu intii impotriva PNL ~i ulterior, la fel de bine, ~ persuasive din toote pl1rVIe? Pupne investigatfi modem decl't sistemulloturilor mici). In sfillit, exercitiul cultural, cu exerciVul indelung al impotriva PAC. PNL avusese in fond deplin ~i de mentalitate s-au realizat in ultimii doi ani. nu are nici 0 noiml1 sl1 se afirme eli in ultimii doi macinllrii sterile in colectivitate consuml1rii temei sl1 pretinda ca C.D. sl1 fie door 0 uniune de de~arte Teoretic, este pe juml1tate rural (47 %) ~i cu un ani pentru \l1ranime nu s-a flicut nimic, cind a energiei in discurs (Uniunea partide. Beneficiarul acestei informalizl1ri a fost nivel de educa\ie mediu, care de multe ori in singura categorie care a profitat, de~i inegal, de Scriitorilor, cenacluri, etc.) Cu exceP\ii notabile PNT-cd, partid caruia cele mai optimiste practicl1 este de fapt scllzut (generalizarea perioada de tranzi\ie a fost \l1rlinimea. Aceste care se cunosc (Paul Goma, Mihai Botez) sondaje (CIS) n acordl1 maximum zece la sutl1 inva\amintului de zece ani este 0 fantezie erori au fost deseori prezente in discursul intelectualitatea a fost total dezinteresatl de ceea din e1ector~t ~i care, prin intermediul ~i birocratica fl1rl1 acoperire in nive1u1 real al opozi\iei vizind \l1rl!nimea au compromis, ce se intimplll cu poporul roman, reac\ionind manevrelor reu~ite in C.D. ocupl1 un loc superior ins~i; edueapei) Din populapa ~a-zis urbana, 0 parte invalidate mnd de eviden\a chiar alte doar la incl1lcl1ri ale prerogativelor ei specifice in Parlament realitatii sale electorale ,i a considerabill1 a mig rat de la sat in ultimii elemente, adecvate, ale aeestui discurs. de grup (serisoarea celor ~apte ~i a cetor contribuit decisiv la infringerea opozi\iei. douizeci de ani, in perioada construcVei marilor In sfillit, ar mai fi de spus ceva interesant optsprezece), nefiind interesata de 0 ac\iune In aceasta opera virful PNTcd - pentru cl1 aglomerl1ri industriale. despre fobiile acestei popul~. In principal ele pragmaticl1 ~i eficace de a combate dictatura cit filialele au pu\ina vinl1, puterea lor de decizie Autorul acestor nnduri, in cadrul unei vaste se refemla sporirea gradului de dezordine "Ne e de " 0 disiden\11 de tip intelectualist" "la fiind aproope nula a primit ajutorul nescontat al cercetl1ri organizate de I.M.A.S. a realizat in teaml1 de 0 noul1 Revolu\ie", mergind pin! 1a demonstra\ii intelectuale" "un scenariu al Alian\ei Civice,in care, dupl1 formarea PAC ­ martie 1992 un numl1r de investigapi de grup xenofobie "Dupa Revo1utie s-au deschis disiden\ei (pseudo) savante". tn analiza primul gest realist al intelectualitl1\ii romane­ ~i ~i (focusgroups) pe 0 populape rurala ~i inactiv! grani\ele fiecare lua ee voia din \ara ducea. retrospectivl1 a acestui fenomen va fi greu de rAmaseserl1 doar neaMoldova) ~i nu pot fi intotdeauna, universul rural apl1ra stabilitatea dintre disidenlii intelectuali au fost interesll\i atit pentru 0 abordare mai pragmaticl1 a realitAtfi ~i extrapolate 1a nivel naponal. Diferite alte semne ~i izolarea. Aici a fost terenul lintl1 al sa dea 0 utilitate sociala gestului lor ~i cit sa care in doi ani de zile nu au flicut nici macar ~i investig~ ne fac totu~ sl1 credem cl1 sinteza propagandei FDSN-lliescu in mediul rural. trliascl! "vanitatea cuvintului" de disident. primu1 pas spre alpicarea frumosului lor pe care 0 yom prezenta in urml1toorele nnduri Aceste doua genera\ii, care au dominat program promis la infiintare, acela de este semnificativa pentru a doua parte din 2. EMITATORUL copios stratul superior al opozi\iei au avut in misionerism in rindurile electoratului. tn spe\11 populaVa din Regat care intrune~te condi\iile CoaliVa partidelor de opozilie (C.D.) se comun in primul nnd un considerabil grad de raml1seserA in AC exact aceia care nu eun~teau discutate. Pupnele exprimari in direct ale acestei Mata un adversar redutabil dupli alegerile locale. solipsism. Din perspectiva experien\elor lor electoratul pentru ca nu voiau sl1-l cunoosci, populaVi (fV Romanl1, SOTI) converg tot in DupA ce vreme de doi ani opozi\ia fusese limitate ~i cel mai adesea frustrante ele au prefennd sl1 monologheze in tcala aceasta lungl1 sensul celor constatate de noi. perceputl ca putin credibilll in formula noii constituit 0 viziune a realitlltii paralela pe care perioodA. tn primuI' nnd trebuie spus cl1 populaVa alian\e ea devenea dintr-o datl acceptabill, in au cautat in permanen\a sA 0 substituie ce1ei Momentul de virf in care aceste grupule\e tinde sa se identifice cu perioada la care se principal din doua motive, care se desprindeau existente. Acest clivaj intre dona realitAp a fost (este incredibil ce rol important au jucat ~ investg~a rezuml1 experien\a lor de via\a ~i contestarea din noostra din martie 1990. Unul eel mai vizibil in perioada manifestll\iei-maraton persoanele individuale, grupurile mid ~i globall1 a acestei perioade este perceput! ca 0 este substituirea ideii de "coalilie" celei de din Pia\a UniversitA\ii. Limitarea rapidl1 ,i rela\iile dintre acestea in ultimii doi ani ~i in contestare personala "opozipe" a unei valori pozitive, constructive, defmita a masei in P-\8 Universitl1\ii ar fi trebuit soorta opozipei romane~ti in general) ~i-au aratat Perioada ideall1 este sfi~itul anilor Dej ~i uneia perceputl! ca distructivl1. Legatl de sl1 fd sa in\eleagl pe eei care vizau un succes inaptitudinea democraticl1 a fost cel al inceputul anilor Ceau~escu. Perioada Ceau,escu aceasta, efectul pozitiv al participl1rii liberalilor electoral ci persuasiunea necesita 0 cucerire in nominalizl1rii unui candidat la pre~edin\iei. ({ste perceputa mai degrabl1 pozitiv, deteriorarea in guvern care se inscria in a~i constatare cl1 cadrul unui sistem al realita\ii accepiat de Faptul s-a petrecut foarte tirziu, cei care au dore~te fiind datata 1984 sau 1985." Dacl1 s-ar fi retras electoratul 0 "opozilie constructiva", ambele plirp, nu transferul unui intreg sistem de aminat mereu momentul ~i-au luat 0 la al XII-lea Congres rl1minea un erou." lupta politiel1 chiar din cadrul parlamentar fiind la emi\l!tor la receptor "pentru ca sa existe raspundere considerabila in infringerea care Multimea nu se idealizeazl1 pe sine ,i nu perceputl1 ca 0 dezordine inutiIa, ba chiar comunicare intre doul1 serii trebuie ca ele sl1 avea sa vina. Dar, mai mult decit data,

SP nr.l decembrie 1992 • 10­ Politica interna alcatuirea uni corp electoral complet lipsit de ci,tigitor, ca ,i din alte sondaje (IMAS, CIS) cu opozipe" cu prileju! acestei retrageri (0 analizl nndurile studenPJor ar fi putut arlta ca generapa reprezentativitate, in care filialele teritoriale nu procente variind de la 27 la 33. Cu cinci zile real! a cauzelor n-a f!cut nimeni). Mesajul autenticl a schimb!rii nu include aceastl au jucat nici un rol, a lllsat un gust amar ~i a inainte de alegeri un ultim sondaj IRSOP alternativei economice concrete s-a degradat probleml in schita sa de viitor - nici pro, nici trezit serioase indoieli pentru viitor. preveste,te eatastrofa: CD ,i FDSN aproape la prin intirzierea neverosimill a unui program contra, pur ,i simplu ea nu exist!. Cei care -Aceast! lips! de mobilitate intern! a egalitate, cu FDSN in urcare ~i Conventia in economic al C.D. ,i prezentarea final! a unui construiesc "schimbarea" trebuie sl se simtl opozipei nu este prea surprinllitoare. La 0 scad sc!dere. Teza IRSOP este c! schimbarea a program mai mult social-democrat decit liberal, responsabili in primul rind fall de aceastl diferit!, in intreaga societate romaneasc! se survenit in ultimele trei saptlmini de campanie abstract ,i cvasiidentic cu al FSN. Mesajul generape, care 0 va trli pe pielea d. intimpll acela~i lucru: structurile de conducere electoral!. Ce s-a intimplat notabil notabil in cadrelor noi ( ce bunl impresie flcuse Democrap dar p13nuind sl aducl monarhia incercau s! se menpn! in pofida faptului ca nu ultimele trei slpt3mini de campanie electoral!? necunoscutul Crin Halaicu la locale) a suferit pe 0 cale necurat!, patri~i dar prefennd tot reu~eau s! treac! examenul confrunt!rii cu Dupa parerea noostri, un singur fapt notabil: prin ezitarea desemn!rii unui candidat la timpul instan\ele str!ine celei a realit!lii realitatea. De fapt e yorba de rezistenta la identificarea C.D. cu PNTcd. A fost urmarea pre,edinlie ,i prin absen\a unei echipe de romane,ti, iat! ce u,or a fost de demontat confruntarea cu "piata", in cazul panicular unei acJiuni convergente (poate neconcentrata) guvernare alternative. Mesajul schimblrii mesajul C.D. Dacl acest mesaj ar fi fost sutlla politic cu electroratul. Intre pre~edintele t!rii din partea pretedintelui Iliescu ,i a FDSN, a lui concrete a disp!rut aproape complet fiind sut! constructiv fi coocrel - cum in bun! mlsurl care nu-~i d! demisia de~i nu reu~e~te 53 ROOu Cimpeanu ,i a lui Petre Roman. In aceast! inlocuit de intoarcerea la argumentarea stil avea sl fie, mai ales spre final, cel al instaureze promisul climat de respectare al perioadl ace,tia au spus in toote manifestlrile "Pi8\a UniversitlJii" . candidatului ei la pre,edinpe, el ar fi fast mull legilor ~i ~eful de panid sau de coalitie care publice, prin intermediul t.uturor pUblica{iilor pe Ori, acest mesaj aritase deja in urm! cu doi mai greu atacabil. rareazl intrarea in Parlament sau pierde de pe a care Ie controlau, c! situaJia finala a listelor ani ca nu este convingitor. Din paeate, cei din pozitie ci~tig!toare alegerile - dar se Conventiei arat1 cl CD=PNTcd. Ideea de Piata UniversitlJii au refuzat sl tragl concluziile CONUuzn cramponeazli de functia sa - nu e, la drept coalipe a fost prezentat! ca un nou anificiu in acestei experienle. Ei au preferat sl se Ar fi cu tatul eronat daca am incheia aceastl vorl>ind, nici 0 deosebire. lupta pentru putere. A fost cu alit mai u,or sl se iluzioneze cu ideea ca dacl ar fi avut c3ile de viziune a logicii unui insucces Br! a vorbi ,i Generatia care a incercat reinvierea realizeze acest lucru cu cit el era ,i in bun! com unicape necesare pentru a face cunoseut despre germenele unei viitQare reu,ite care partidelor istorice nu a reu~it de fapt decit slle m!sur! adev!rat, cu cit cele trei surse restului Iumii mesajul lor electoratul ar fi fast existl in mai toote eteCurile. In ansamblu - ,i distrug!. Dup! doi ani de la 20 Mai, PNL divergente d!deau mesajului 0 imens! convins. Ulterior televiziunea S011 ,i chi~r cea flcind abstractie de toote cauzele exterioare ­ dispare din viata politica romaneasca, in mare credibilitate ,i cu cit Corneliu Coposu se naponal! vor difuza filmele din Pia{i - secven\e putem spune c! factorii interni ai Conven\iei parte, datorit3 politicii flcute de un grup restrins prezenta mult mai des ca inainte la televiziune cu Iliescu in· CC laolalt3 cu generalii, secvenJe Democratice care au favorizat insuccesul au fost de la virf. PNTcd reu~e~te s! se menpn! printr-o ca pre,edinte al Convenpei, de,i popularitatea cu minerii bitind, etc. Zadarnic. Nu au convins lipsa de profesionalism, subestimarea mare abilitate in planul manevrei de culise dar sa negativl rlmllsese mare iar ca agent persuasiv pe nimeni. Nu au interesat m3car. adversarilor, 0 bunl dol! de autism ,i 0 pierzind irecuperabil electoratul t!rlnesc ,i pe este contraindieat prin simpla aparen\ll Campania electoral! pentru legislative a fost organizare inteml defectuoas! ,i nedemocratiel. cel din Ardeal - singurele care ar fi reu,it sl-i Fortele democratice care au trebuit s!-,i oricum nulll E greu de spus daca a existat 0 Ultimele ,ase luni aveau s! aduc3 insl ,i ~i ~emenea asigure a continuitate real! de viitor. Partid al conving! eleetoratul in celelalte \3ri din Est nu campanie chiar.In campania pentru perspective bune. 0 mare reu,it! este unei minoritliP anticomuniste radicale care se va au dus povara unei generapi care a incercat sl prezidc:nJiale ins! (punerea accentului organizarea observatorilor neguvernamentali mic~ra treptat din considerente in primul nnd recupereze un treeut injust in loc sl se indrepte predominant pe aceasta a fast 0 mare gretea11 de LAOO ,i Pro Democrapa, ca fi 0 bunl pane din biologice (media de virst! a candidatilor PNTcd spre viitor ,i nici a uneia care nu a putut strategic» acest tip deplfit de argumente a fost campania electoralilocall. Mii de oameni au pe listele aetuale a fast de 70 de ani. Singurul ~fuU organiza a mi,care civicl in timpul exhaustiv reluat. Autorii pur ,i simplu si arltat cl pot funcJiona in grup. Desigur, sint ~i senator al formapunii in legislatura precedent! a comunismului a incercat sl facl acest lucru inleleagl ca electoratul if voteazl pe Ilieecu nu nenumlrate cazuri unde materialele trimise de re~it acela~i decedat in timpul mandatului) PNTcd nu a paralel ,i in timp cu relansarea pentru c! nu a aflat cl a fost comunist - atunci ar americani pentru organizarea campaniei s! propun! nume noi in doi ani ~i jum!tate. pluripartidismului. Emilitorul nu a fost credibil fi justificat s!-i spui asta in fieeare ocazie - ci electorale au rlmas prin sertare, neclintite, dar Oamenii capabili din interiorul partidului riu au nu penlru ca in sine nu reprezenta grupa politica pentru ca faptul ca Iliescu a fost comunist nu n .sint ,i destule locuri uode asta nu s-a inurnplat. avut nici 0 ~ans! de a se afirma. Faptul c! cu cea mai mare bun!voin\! in context ci penlru deranjeal!, ba dimpotriv!. "Abuzurile ,i A! doilea, emanciparea erescind! a unor filiale mi~carea studenteasc! din Piata Universit!tii, ca a luat inflp,area uoor circumstan\e de~ite aroganta liderilor, de,i if revolt3, if ,i lini,tesc. ti mai ales a unora dinlre primarii alefi, care va initial apropiat! de PNTcd a preferat s!-~i deja de timp. Instinctiv, omul simplu ar face probabil ca obliga Conven\ia s! inceapl descentralizarea formeze un panid propriu (Mi~carea pentru In Romania nivelul credibilit!Jii opozi\iei ace,ti lided de ar avea ,i d puterea flrI control Romaniei prin propria ei descentralizare. In al Romania) arat3 inca a dat! faptul ca toat! lumea politice a fost deci sc3zut, originea ,i pe care 0 au ei", scrie, in 1987, Mihai Botez. treilea lind, succesul partial al candidatului Emil are cuno,tintl de imobilismul din interiorul componamentul s!u favorizind atribuirea unor ~i" JManul devenit muncitor industrial se simte Constantinesco. E adevlrat cl nu a fost omul panidelor istorice. S-a flcut mare caz de intentii care au· pus electoratul in gardl pon!tor al progresului: ,i solidar cu liderii puternic pe care ,i-l dore,te electoratul. Dar atomizarea societ3Pi politice romanefti. Motivul impotriva oridrei persuasiuni provenite din comnni,ti , care in definitiv, sint cam'ca el." reu,ita de a face dinlr-un profesor de geologie pentru care din PNL a ap3rut PNLAT,iar apoi aceasti sursll In aceea,i situalie s-au regbit Dacl acest lucru se euno,tea in 1987, de ce nu a un candidal absolut competitive imponant!. din acesta NPL nu este numai acela ca fiecare organe de presl care ar fi putut face imens fost admis , aproape dupl trei ani de la Emil Constantinescu s-a profesionalizal in trei dore~te sl fie ,ef de partid, ci ,i absenta unui pentru persuasiunea electoratului, dar care, Revolupe, e greu de inJdes. luni. uti potenpali Emili Constantinescu nu ar sistern care s! promoveze competenta ,i 53 alegind " a one-side vision" ~i-au anulat din start Unicul mesaj inteligent anti lliellcu pe care eXlSta In Komlima dacl ar apArea slstemUl sanctioneze incompetenla, care sl selecteze influenta potenJialll Cea mai mare pierdere au l-am auzit in campania electorail a C.D. a fast care si-i promov~~?Co ~ta IIU vrcau sl spun cl valoarea ,i eficienta. Pupni lideri s-au simJit coostituit-o din acest punet de vedere publi~ spus cu tOlul fUBar, ~ti in si.ne era ~.rf~§o destul de competen\i pentru a pune la punct in ca "RomAnia liber!", ziar simbol al noii un adevlrat mesaj persuaaiv, care pomea de la oricine ar fi llutut face ceca ce a flicut eL Emil organiza\iile lor un asemenea sistem,de,i con,tiin\e democratice in 1990 dar care ,i-a un consens cu Jinta." Dl. Ion llieacu a fOit ce Constantinescu, ca ,i Nicolae Manolescu de aceasta a fost de fapt misiunea lor istoricl in arins repede limitele ( un tiraj de 200.000 de trebuie in 1990 ,i ii mul\umim pentru acest­ altfe!, au fost printre pupnii oamenide la vtrful aceastl perioadl. F.fecului acestei misiuni i se exemplare de la un milion). Mentalitatea care a mandat" ,i cootinua eo adevlratul mesaj .. dar in opoziJiei care au fast capabili in ultimii doi ani datoreazl ti eteCul electoral. In ultima jumitate pierdut alegerile este zilnic sintetizatl·in perioada naul este nevoie de oameni nReuters, in luna unitate s-a alterat prin ie,irea liberalilor ti - mai poate sl ci,tige. Cine vine cu solupi din afara in Bucharest august, C.D. se desprinde de altfel drept ales - prin indecentul t!r.lboi fleut de presa " de realit3tii nu are nici 0 tans!. 0 simpl! testare in

- 11 • SP nr.1 decemblie 1992 Semnal FIATEST SRL SOCIETATE PENTRU SISTEME DE ASIGURARE A CALITATII ~I TEHNOLOGII AVANSATE Str. General Berthelot nr. 24. corp A. etaj 1 Bucure$ti, sector 1 Micro Recenzii Tel: 01·3122104 Fax: 01·3122106

Gbill Ionescu,Isabel de Madariaga In conformitate cu Directivele Comunit4tii Economice Europene pentru integrare eco­ nomica, libera circulatie a produselor si eliminarea barierelor tarifare Si comerciale Si cu ~i Opozi{ia. Trecutul prezentul cerintele Acordului de asociere a Romfmiei la Piata Comun4, Inceplnd cu luna ianuarie unei institu{ii politice, In 1993 se vor ad mite-in regim preferential ~i avantajos-pe piata european.a numai aceIe romane~te de Valeriu Mih~iHi, produse care se realizeaza In regim de ASIGURARE ~I CERTIFICAAE A CALITATII, Humanitas, 1992, Seria "Socie­ conform standardelor din seria ISO 9000, EN 29000 ~i EN 45000,In societatile comerciale prealabil AU DITATE dupa procedura specifica standardului ISO 10011. tatea civil~", editat~ cu sprijinul Fundatiei Soros pentru 0 Societate In vederea cunoasterii acestor cerinte Si pentru pregatirea Ip conditii corespunzatoare a Deschi~. activitatilor de certificare a sistemului calit4tii. a acredit4rii laboratoarelor, a certific4rii 1 persoanelor ~i a obtinerii m4rcilor de certificare a conformit4tii, S.C. FIATEST SRL Numele lui Ghitll Ionescu este llitlizi,la efectueaza aetivitati specifice implementarii SISTEMELOR CALITATII si va ofera urmatoarele II nQi, tot mai cunoscut, el lnscriindu-se In servicii: galeriaoamenilor de culturll ~i de ~tiintll de originll romanli, autor al unor cllrti de referitli 'in ~tiintele politice, realizap la nivelul profesional 1.STAGII DE INFORMARE privind cerintele standardelor internationale din seria ISO al standardelor profesionale occidentale celor mai lnalte (profesor la London School of 9000 Si EN 45000 Si STAGII de PREGATIRE a specialistil~r insarcinati cu proiectarea Economics ~i la Universitatea din Manchester, editor al revistei Governement and Si implementarea sistemelor calitatii Si acreditarea laboratoarelor. Opposition,pre~inteal Comitetului pentru Unificarea Europeanli al Asocialiei Intemalionale de ~tiinle Politice etc.).Traducerea cllrlii sale Opozitia. scrisli In colaborare cu Isabel de 2.DIAGNOSTICAREA sistemului calitatii din Intreprindere. Madariaga ~i tipliritll prima oarli la Londra In 1968, se dovede~te de douli ori utilll.In primul rind, vine 'intr-un momen~ c'ind practica politicll are nevoie sll-~i llimureascll ~i sli-~i constituie 3.CONSULTANTA ~I ASISTENTA TEHNICA pentru IMPLEMENTAREA sistemului reguWe, ~i 'in al doilea nnd,ofed celor care se lncumetli 'in domeniul analizei politice un model calit4tii. de construcpe teoreticll, perspectiva istoricl, boglitia informaliilor ~i originalitatea conjecturilor culturale complerlndu-se cu prezentarea analiticl ~i clarli a problemelor. 4.PROIECTAREA sistemului calit4tii Intreprinderii, cu urmatoarele elemente : Tema opozipei este 0 temll non-<:onvenlionalli 'in ~tiintele politicii,de obicei interesate de studierea puterii. a componentelor ~i exercitW acesteia.Opozipa politicll este forma cea mai -elaborarea proiectului de ansamblu al sistemului de conducere a calitatii, inclusiv avansatll ~i institutionalizatli a conflictului politic. Ea lncununeazli 0 societate complet manualul calitatii conform ISO 9004; • dezvoltatll institutional. iar prezenta sau absenta ei pot constitui un criteriu de clasificare a ·elaborarea proiectului de ansamblu de asigurare externa a calitatii, inclusiv m~nualul societllpk?r. tn funcpe de statutul opozipei, G.Ionescu ~i I. de Madariaga deosebesc trei tipuri calitatii conform ISO 9001, 9002, 9003, ca document de ofertare; de state:state subdezvoltate din punct de vedere politic. 'in care opozipa ca institupe nu a ajuns -elaborarea procedurilor de sistem; sll capete forroll chiar dacll nu este interzisll legal, state naponaliste, In care opozitia este -elaborarea procedurilor de lucru. proscrisli 'in numele unor presupuse teluri legate de interesul national ~ statele comuniste, 'in care este 'inllbu~itll oriee formll de opozitie. ca fiind dliunlitoare telului suprem..Unde este locul 5.Efectuarea de AUDITURI preliminare CERTIFICARII SISTEMULUI CALITATII. Romaniei 'intr-o asemenea clasificare? Sugestiile pentru un posibil rbplins Ie putem glisi In prezen~ procesului istoric al instituponalizlirii opozitiei 'in societatea occidentalli, proces a 6.PREGATIREA laboratoarelor de Incercari in vederea ACREDITARII acestora de catre pclirui desllvlr~ire a presupus existenla opiniei publice, funclionarea pricipiului separlirii Reteaua National4 a Laboratoarelor de Tncerc4ri din ROMANIA-"RELAR". puterilor'in stat, existenta sistemului parlamentar ~i a partidelor politice, precum fi 'in analizele functionlirii l'esimurilor comuniste sau ale unor aspecte ale funcponlirii opozitiei In tlirile La solicitarea agentilor economici stagiile de informare Si pregatire mentionate mai sus se occidentale:paradoxul loialitllpi opozitiei fatl de sistemul pe care guvemarea Ifi bazeazl legitimitatea, problema oonsensului. a creW·uoor llOi centre de dezbatel'e extraparlamentare. pot desfa$ura $i la sediile acestora cu conditia formarii unei grupe de minim 25 persoane odatl cu aqterea influentei mass-media, raporturilor dintre parlamentari. partidele politice fi (salariati ai uneil mai multor societati din localitate). alegltori.Cartea lui Gbitl Ionescu ,i a Isabelei de Madariaga convinge de legitimitatea, ...epistemologicl a "opozipei" ,i de necesitatea institupei ca atare.(R.B.) 0 CENTRUL INFORMATIZAT DE INSTRUIRE ~I PERFECTIONARE PROFESIONALA

Claude Kamoouh, L invention du peujlle, Chroniques de ORGANIZEAZA Roumanie, Editions Arcantere, 75011 - Paris, 1990 STAGII DE PERFECTIONARE A SECRETARELOR Comunitlltile tin

SP nr.l clecembrie 1992 ·12· Anatolllia cOlllunislllUlui

Inaugurlim in acest numlir dezbaterea dosarului sistemului totalitarist comunist. Intensitatea discuJiilor pom~te cbiar de la flxarea termenului care denume~te regimul politic supus analizei: de~i comunism, socialism, bol~vism, stalinism, leninism, sint variante ~i nuanle ale acelei~i realitlili, cbiar alegerea unuia sau altuia dintre termeni marcbeazli anumite opliuni ideologice ~i pattemuri interpretative. De-a lungul anilor, politologii romani au oferit analize pertinente cu privire la acest subiect. Studiile semnate de Stelian Hnase ~i Vladimir Tismlineanu pentru acest numlir descbid un serial, ale clirui dimensiuni ~i coerentli vor cre~te pe mlisura descbiderii arbivelor ~i accesului la informatii. Istoria romaneascli a ultimei jumlitliti de veac poartl pecetea particularitlitilor comunismului romanesc. Yn ciuda monolitismului ideologic ~i a identillclirii statului cu partidul unic, comunismul mondial, deci ~i cel romanesc, sint profund marcate de luptele pentru putere dintre diferite secte revolutionare. Studiul profesorului Vladimir Tismlineanu scoate la ivealli tocmai confruntarea dintre elitele faqionale care, lipsite flind de legitimitate politica, au incercat la inceput sli ci~tige una prin fidelitate fatli de stalinism ~i Kremlin. The aborted revolution

The 1917 October Revolution did not take changes. of economic g(,owth, of moderni­ situation, as analyzed by Lenin, the future place. When Lenin, Trotzki, Kamenev. STELIAN TANASE zation. Unfortunately. the crisis came too early, glimpsed by him in this book, the sOlutions he Zinoviev and others gathered in a house at finding Russia unprepared. its institutions still proposed are completely outside the real world. Petersburg, On the 10th of October. what they recently arrived from overseas. found the weak. with a democracy unable to cope a crisis It is a historical. fictitious piece of writing, in had in mind was a putsch, and not a revolution. Bolshevik party contented with idea integrate of such an extent as the one caused by defeat the line of Moros Utopia or CampaneII8 s City To avoid the watch kept by Kerenski s agents, the Duma as a radical left fraction. In view of encountered at war,.and with all the effects of the Sun. mingled with brochures of anarchist­ that night the plotters wore wigs. beards. hair­ the meagre number the working class members stemming from these circumstances. After a socialist1'ropaganda. but in no way a political pieces. etc. And who were they? A handful of in the Russian society, he accepted resignedly to time of convulsions, of repeated changes of programme. The Russia lenin is referring to did intelectuals, middleclass people showing play the part of the parliamentary opposition. fate, Russia rejected the Kerenski regime. a exist and the transformations he aimed at could likeliness in their biographies: a clandestine This was the trend of Pravda s policy under the regime of an European nature, and reverted to have been the daring views of a marginal existence. Siberia, emigration. The first who management of Molotov and Stalin. Lenin s and its conservative, reactionary depths. Russia s intellectual, but not the ideas af a realist and came back after the February revolution from his supporters actions lead to the failure of the refusal to accede to democracy, to modernize, responsible politician. The too long an exile had Siberian assingned domicile - Stalin, Molotov, flrst attempt to oust Kerenski s government, europenize her institutions the true content of competely tom him from Russia s realities. Had Sverdlov - had heed followed by the Lenin failure which resulted in Lenin s seeking refuge the coup of October 1917. The idea to overtake imbued this middle-class man from KlWln with group, who arrived in April in the famous in August-September in Finland, Trotzki s arrest capitalism, to skip over the stage of bourgeois all sort of detritus from the Western-European leaden-carriage through Germany and Poland. and the Bolsheviks persecution. When the formulated by Lenin was a slogan which aimed intellectual life of the time. In every word one The latter had been completed during the Bolsheviks attempted the coup of October 25 tho in fact to conceal Russia s reverting to the can perceive his condition of radicalized summer with Buharin and Trotzki coming from Russia was no longer governed. The author of Middg1e Ages. The Bolsheviks were the only marginal, his bate for Russia. his authorita­ the United States and Canada. Thi.a W81 in fact flie sceiiiiio (Tf6(zkiJ is reponed to have said force at the moment able to ensure stability at a rianism. the lack of a moral sense. Lenin was the whole pack wbo were to throw the world that inhabitants of Petersburg did not understand moment of almost uncertainty. of generalized one of few individuals of the time able to go to into greatest drama of tbe century. A drama that coup bad happened in a change of power. panic and fear, to find anew the "Sainted the very end, to kill in the name of his. doctrioe, which bad started witb wigs and false The taking over of bridges, telephone centrals, Russia", the Russia of serfdom. of absolute of the revolution he dreamt to bring about to moustaebeslike a burdesque show. ministries beadquartes proceedee smoothly, power, all of whith had got into the habit of explode in Russia. The state and the Revolution Whicb is the significance of Bolsbevik coup of uneventfully. Wben the true meaning of the mind of the "mujik" (Russian peasant). After the is not only a utopic writing. fictitious, but also military activities of the Bolsheviks and the Red October 19177 Trotzki saw it 81 tbe beginning chaos left bening by Kerenski regime, tbe one of resentment. of the collapse of capitalism. "The Russian Guards became clear, it was to late. The radical, Bolsbeviks were promising ceaseflre. order, Nevertheless, Lenin is alII) a victim of hi. Revolution" was to be the first in a succession revolutionary, therapy offered made possible f(X safety. The war had been impopular, because dreams. Doubled by Trotzki, a character a. whicb was to seize Germany. Poland, Finland, Russia to bear a long dictatorship for three European. and because it bad represented all the realist as posssible and baving a natural talent Austria, Hungary, etc., a permanent revolution quarters of a century. It was like you would give loathsome disasters driven upon towns and for organization as well as for the military to completely cbange tbe political regimes in an anti-<:ancer treament to a sound organism. villages. The response of the Deep Russia was action. be succeeded to pusb wbitbin a few Europe and to lead to the establishing all over of Rusaia was living its best period. Whal with to tum her back to Europe, to isolate herself. months tbe tiny Bolsbevik group towards the tbe proletariat. This was tbe "external" cover the reforms of Tsar Alexander in the sixties of For that reason, whwn Lenin proposed the adventure of the conquest of power. In the name given to the permanent revolution, but there W81 tbe 19 th century. it became gradually an unilateral cessation of hostilities, the of false gods, but no less prellClnt and decision­ an internal one as well, which could be seen less industrial power. Its practically inexbaustible abandoning of trenches. tbe conclusion of a maker. in all the actions which were to follow. at the time: and tbal was to continue to the very resources allowed the Russian capitalism to separate peace. even consenting to great losses. Immediatelay after Kerenski s government was end tbe demolition of the sanctified institutions, become the greatest grain exporter: It also had he became tbe providen~al leader expected by overthrown, Lenin needed a few days only to the laws and the autborities of the Tsarist of " the highest development rate in the railways net the whole of Russia. destroy tbe democratic institutions whicb were Empire. In Lenin s mind, RusSia was the weak construction, the inland capital multiplied The Bolshevik era closed in fact down a only faintly t&kiDg shape, in principal the link in the capitalist chain. The imbalance of the rapidly. and the Western countries were process of Europenization started durin tbe Constituent Assembly. At the time. be set up by latter had to lead to its disappearance starting massively investing. Its oil industry, navigation, regime ofPeter the Great. decree the political police (Ceo) and institude with the weakest link. Being in contradiction trade, etc., transformed it into a country in full As was expected, Lenin would move the censorship. Thus. the liberties conquered in with Marx, who meant the world revolution to economic swing. These economic changes capital from Petrograd to Moscow, thus leaving February. and even earlier after the refonns of start with the developed capitalist countries. in found correspondence with the changes in the the "craddle of the revolution", a much too Alexander 'II. were dissolved. Economic the first instance with England, Germany. ratio of forces at political level. Moreover. European a town. in order to meet the measures "identified witb "war-time France where a great number of proletariat live, Russia had proceeded in the first decades of the conservative, non-historic Russia represented by communism" (money, market were abolished. as a product of tbe factory-chimneys 20 th century to a reform of its institutions and Moscow. the reverting of Rusia to the Middle banks passed in the ownership of the state. etc.) civilisation. Lenin saw it happening in his own laws. The political class, the intelectuals, the ages, to serfdom, obedience, dictatorship was were taken. everthing was being set under the country. According to Trotzki and Lenin, the trading and banking middle-class. the disclosed. along with civil war, even to Lenin. system of rationing, checked by the central Russian detonator could not succeed to throw in industrialists were flourishing. It is worth Trotzki as being the true meaning of their plot. administra'tion. "All power in the hands of the the air the bourgeois civilization ifit were not to recalling the ample and deep cultural Russian The only one who understood the consequences Soviets!" - the slogan of tbe 'period preceding be followed by other likely developments. It is phenomenon which took place at the end of last of such a finding was Stalin. Trotzki, Buharin. the putscb - became "All power in the hands'of easy to understand the tension in which the century and the beginning of the present one. Lenin, Kamenev. Zinoviev. too European in the Bolshevik commisare". The laws were Bolskevik leaders were following the events in The incomplete reforms imposed by Alexander their views. faced rapidly a fierce resistance on suspended, the people s tribunals were given Germany and Hungary, their joy and haste to II took shape in spite the conservatives the part of Russia and used t~r to respond to discretionary powers, the individuals could be hail the victory of the proletarian revolution in resistance, even if at a lower rate would have the; image' they had of the dictatorship of killed without trial at the mercy of a those parts. It is onteresting to note the contrast been needed. This lead to the failure of the proletariat (in which the percetage of the "Comissar". Terror spread rapidly ocer the the pragmatosm and lack of scruples revealed on Russian-Japanese war, as well as of the workers within the social structure was under 5 whole of Russia on the excusse of war. the occasion of the conquest of the political revolutions of 1905 and 1907-1909. %), truing to impress the grid of a Communist In the autumn of 1917 Lenin had believed power. and the complete absence of realism and It is possible that the failure met by Stolipin on Russia s body, the backward, rustic, that a rapid victory of the proletarian revolution understanding the evolution of the conditions had marked the blocking of the trend of reforms orthodox Russia... was possible, that Russia could tear herself uotside Russia, although they lived for many and everything that followed since. To be able to assess with precision the through an acceleration of history from her years in Western countries. The diagnosis made Nevertheless, just as the French revolution did vastness of the non-reality of Lenin s thinking. political, economic and social realities. What by the Bolsheviks that humanity was facing a not spring from a background of poverty and It is sufficient to read his The State and the was still there in 1921 of these projects? Under world proletarian revolution was always behind autboritarianism, but rather in a context of Revolution (written in September 1917 with a Trotzki s dictatorship the Red Army had won the decision taken by them. "liberalization". which led to a change of couple of weeks before his successful assault of the war, Russia was exhausted. The war-time The plot consisted actually in the execurtion mentalities during the whole 18 th century and the Winter Palace) in order to note that the communism had destroyed everything it could. of the scenario launched by Lenin, consolidated of the ratio offorces in society. so the revolution October coup was meant to achieve goals totally throwing Russia into chaos. And facing this by Trotzki s return and the fusion with his of February 1917 (in fact the fall of the tsarist different from the attainable ones. and regime) happened after a long period of "interdepartamental group". In April. Lenin, especially from the aims already fulfilled. The (continuate in pasina 16)

. 13· SP nr,l decembrie 1992 Anatomia comunismului The. Road to Cominform: Internationalism, Factionalism, and National Communism in Romania, 1944-1948.*

When, in 1948, Stalin decided to move party, and even initiated a "national what Stalin (and the RCP Moscow Bureau) were Cominfonn s headquarters from troublesome 1. The Central Committee Communism" C?f sorts, a tremendous irony if preparing for Romania. And there were many Belgrade to subservient Bucharest, the world headed by Stefan Foris (conspirative name one remembers that it was Dej who was things in store for that country that Soviet and knew very little about the party of Gheorghiu­ Marius), accompanied by. Constantin Pirvu­ entrusted with the "honor" to make a name for Romanian communits discussed about in the Dej and Ana Pauker. And yet, this party had a lescu, Constanta Craciun, Ileana Raceanu, himself in 1949 at the Budapest Cominform spring of 1944. history, and even a tragically fascinating one. Victoria Sirou (conspirative name Mira) and the conclave that branded Tito the chief of a "gang Founded in 1921,'it emerged from the enigmatic Politburo member, the engineer of spies and murderers". In spite of his calm, 3. Ana Pauker and the Romanian Bureau underground in 1944 with a tiny membership Remus Kotler. Other personalities linked to the reassuring and self-effacing appearance; the in Moscow. and managed, through deception, mobilization underground CC were Lucretiu Patrascanu man was strong-willed, unusually astute, a Between 1922, when she was first elected a and manipulation, using the protective shield of (before his assignement to forced residence in consummate intriguer and a sophisticated Central Committee member and 1952, when she the Red Anny, to become a ruling party (after Poiana Tapului where he wrote his theoretical negotiator. As Sorin Toma, the fonner editor of was ousted by Gheorghiu-Dej under charges of 1945). In this essay I will address the main contributions during the war years), Ana Scinteia and once an Orgburo member, who simultaneous "rightist" and "leftist" characteristics of the Romanian communist Grossman-Toma (for several years married to knew him well, wrote (and also Mircea Oprisan deviationism, Ana Pauker was a most iniluential elites, their factious struggles and most Pirvulescu, whose first husband Sorin Toma in personal correspondance with this author), leader, indeed a Passionaria-like symbol of prominent personalities who contributed to the was in Soviet exile) and Ion Gh. Maurer (a Dej was a Machiavellian. But, let s add: he was Romanian Communism, She derived her Stalinization of Romania and its transfonnation lawyer specialized in defending prosecuted a Stalinist Machiavellian who palyed a bloody paramount authority from the privileaed into a most docile Soviet satellite. communists). It is still hard to assess the role game for power in a Byzantine sect of zealots.7 contacts with the Comintern headquarters, The RCP (Partidul Comunist din Romania ­ played by Emil Bodnaras - a fonner officer in Unlike other post-World War II communist where she was rightly perceived as an section of the Communist International) was a the Romanian Army of half-Ukrainian, half­ leaders in East-Central Europe, Dej was not a inflexible, absolutely trustworthy Stalinist. the epitome of a revolutionary sect: fundamen­ Gennan extraction, who had defected to the typical Comintemist. In this respect, there was a Within the RCP, Ana Pauker s authority was talist in its belief system, strongly opposed to • Soviet Union in 1931, then returned as a Soviet psychological incongruity between the profile of also enhanced by her performance at the any form of heresy of critical thought, agent, was arrested and stayed in jail until his the movement and that of the personality that Craiova trial in 1936, widely publicized by the militaristic, highly disciplinarian, conspira­ release in 1942 - in the underground operational was to lead it for twenty years, including in its national and international anti-Fascist media. torial, ascetic, millenialist and staunchly struetures.3 It is clear, however, that using the most dangerous and risky operations during the During her prison tenn (until 1940, when she doctrinaristic. Nourished with the ideas of the nom de guerre ''inginerul Ceausu" Bodnaras takeover of power and its consolidation. was traded by ·the Romanian governmant for a Bolshevik gnosis, the Romanian Stalinists was instrumental in all the tenebrous affairs that Political history has to. answer a number of Bessarabian politician held hostage by the favored secrecy and conducted their party life as led to the substitution of the Comintern-anointed key questions about Dej: Whom did he trust and Soviets and could thus go to Moscow), Ana an experience of the purifying catacombs. The Secretariat through another group, totally loyal whom did he hate? Was he a true Stalinist in the Pauker was one of the leader s of the communist abysmal level of theoretical research and to Dej and his supporters. The conflict opposed sense that he had internalized the Bolshevik movement inside the prison,s (Mislea and creation within the party was actually irrelevant: the Foris group and another faction that co­ political style? What were his political value~, Dumbraveni). Her directives and opinions were the party had received from Stalin "the good opted Pirvulescu, and included Petre Gheorghe his role models, what was his modus operandi considered infallible by the devout militants news", the "Holy Writ" and from that moment (head of the Bucharest Committee), Bodnaras, in the internecine party struggles? How can one who developed a real cult for the "fearless on there was no room for discussion. No Lukacs losif Ranghet et al. The issue was linked to the explain that of all the historical leaders of the comrade Ana"12 Understanding that no family or Gramsci could thus emerge within this explosively neurotic atmos phere in the RCP it was Dej, in spite of his lack of seniority bond should prevail over loyalty to the suffoctating microcosm. Its political creed, underground party, where everybody suspected as a party member, who emerged as the Comintern, Ana Pauker refrained from enshrined in the documents of the Fifth everybody of collusion with the Siguranta and undisputed head of the faction in the prisons. expressing any doubts about the Moscow trials Congress (held in January 1932 in the USSR), the "class enemy". The total membership of the Miron Constantinescu, a Communist leader who and the Great Purge, although her ownhusband, reflected the simplistic, Manichean worldview party was under one thousand (according to the had known Dej quite well as a fellow Politburo Marcel Pauker (Luximin), was shot as an ~l\.abJe testimopies 'collected by 'ne, i~clu4ing member, until JUne 195.7, 'Q1jce said $liat "It was ':enemy 'of the people". 'On the cOntrary, ali 'the ~~1\f1~1~~ri~~~~~~lo~~~ mtemew witb..Origore Raceanu. e'xpeUed from Dej who introduced Byzantine methods in the sources converge in indicating Ana Pauker s fUll tdirzescu Law in 1924, the ReP failed to create the party by Foris in 1912, rei!lstated br Dej, life of our party."8 support for the witch-Qunt organized by ~talin a'mass base aMong the industrial...... cdingt:1aSs and again expelled and)ailed in '19SB): .. We have to emphasize the role palyed in against foreign communists, including the elite or other underprivileged categories. Primarily The climate of conspiracy and the vindictive Dej s "acculturation", i.e., in his adoption of of the RCP. because ofits doctrinaire sectarianism, the party obsession with traitors led to the complete values, beliefs and practices characteristic of the After her arrival in Moscow in the fall of remained an alien group, whose propaganda isolation of the RCP from the industrial working Stalinist ones, by the group of Soviet agents 1940, Ana Pauker engaged in the re­ slogans could barely stir any reponsive chords class. It remains to be assessed what kind of incarcerated in Romanian prisons in the 1930 a. organization of the Romanian political among the population. Internal struggles at the connections operrated between Foris and the Most effective amona them, and clearly very emigration in the USSR. Being personally close top, conflicts between different wings and Moscow centre, but. in the light of the Yugo!av loyal to Dej, was Ukra~nian-born Pantelei to such Comintern luminaries like Georgi patronizing attitude on the part of the Comintern and Greek cases. we may assume that at least Bodnarenko (Pantiusa), later to become then Dimitrov, Vasil Kolarov, Palmiro Togliatti, exacerbated the party s inferiority complex. This after 1941 and the end of 1942, the head of the Securitate (until 1960).9 The Dmitri Manuilsky, and Maurice Thorez, she complex was the single most important communication lines with the Kremlin were exchange of infonnation between Dej and his was co-opted to the Executive Committee of the psychological feature of the succesive elites, basically inexistent.4 Under these conditions, "Center" and the underground conspirators International. In this capacity, she played an from the first Cominternist generation to the party leadership had to act "on its own" and outside (Bodnaras. Pirvul:escu, Ranghet) led to important role in designing the Comintern s Gheorghiu-Dej and Nico1ae Ceausescu. It was the worst fanatical instincts and drives took their the plan that culminated in Foris s arrest in April policies for Romania and the whole Balkan area. indeed the counterpart to the party slack heavy toll on this already anemic group. 1944: a coup de parti that was to be somewhat a There are indications that Ana Pauker political legitimacy: claiming to speak in the The complete control of the RCP elite by preparation for the August attempt by the intervened with the NKVD to bring back to name of the womng class. the RCP was simply Moscow created a asymmetrical relation of communists to hijack, the democratic anti­ Moscow several Romanian survivors of the a mouthpiece for theses and directives subordination that was to generate feelings of Fascist coup d etat (Antonescu will be held in purges. Among them, Vanda Nikolski, a former fonnulated outside Romania, more often than humiliation and frustation among many the same conspiratorial house where Foris was Politburo member and associate of the RCP ex­ not in blatant contrast to political common sense activists. Although covered by all sorts of kept hostage between April and August 1944). general secreatry Alexander Stefanski-Gorn, and the party s obvious interests. It was as if this rationalizations, these sentiments wpuld be Similar events (with 'one faction extenninating executed during the purge, who would be one of movement chose to remain outside the Roma­ effective in the post-1958 anti-Soviet orientation the other one) took place in Poland. In Pauker s closest associates in the Romanian nian political..mainstream and condescendingly of' the RCP under Gheorghiu-Dej.S A November 1942, Marceli Nowotko, member of emigre bureau. gloss over the central questionS'linked to natio­ clandestine commando was created by the the triumvirayte heading the clandestine Polish Taking into account the impact of this group nal. state and institutional building during the extremely energetic and imaginative Bodnaras Workers party - PPR, was murdered by on post-war Romanian political struggles, I inter-war period.2 to eventually get rid of the embarassing Foris. Zigmunt Molojec, the brother of Boleslaw deem necessary to dwell upon its composition From the viewpoint of the RCP s survival. Knowing Bodnaras s past as a Soviet agent, Molojec, a fonner Spanish Civil.war veteran and dynamics. In addition to Ana Pauker and the cataclysmic event in the years before World trained in the USSR in special NKVD schools, and member of trimvirate. As Krystyna Kersten Vanda Nikolski, other prominent fiaures of the War II was the extermination of the "Old one can hardly accept that this initiative (to writes in her masterful study on that period: emigration that were to exert overwhelming Guard" during the Stalinist Great Purge: the eliminate the Moscow-appointed leader) could "The circumstances of the murder, the real influence in the years to come were: Vasile Luca effect was the elimination of any potential have been a spontaneous local action.6 The RCP' reasons for its commissiom, and even the (Luca Laszlo), a Hungarian-born trade union source of autonomus thought and/or action archives contain documents produced by murderer are depicted in various fashions activist, who adopted Soviet citizenship and within the party. The destruction of the Old factious groups during World War 11 and without conclusive evidence on which to served as a member of the Ukrainian Supreme Guard amounted to the similar action addressed as complaints to Moscow: they show definitevely determine who murdered Nowotko, Soviet between 1940 and 1941; Dumitru Coliu. undertaken by the International against the that the Kremlin s blessing was asked for the on whose order, and for what reason. The only a bulgarian-born militant who would later serve Polish Communist Party. Although the RCP was anti-Foris Conspiracy. In the meantime, the thing that is certain is that the germans did not as head of the romanian Workers Party Central not disbanded, its historical elite was purged to Bodnaras-Ranghet-Pirvulescu triumvirate carry it out."10 Control Commission and alternate Politburo an extent unknown in other European parties contacted another influential faction, i.e., the In prison (first Doftana, then the Tirgu-Jiu member (under Dej, between 1954 and 1965); (again, with the exception of the Poles). After "Center of the Prisons". The latter were very camp for political detainees), Dej established Leonte Rautu (Digenstein), the head of Radio the 7th Comintern Congress (1935), the RCP critical of Foris s allegedly contemplative, his authority as the patriarh of a political Moscow s Romanian Service, who served in the espoused the anti-Fascist rhetoric of the passive, "capitulationist" attitude. What was phalanx that was to become hegemonic within late 1930 s as editor of the RCP newspaper "popular front", tried to expand its mass base lamented was that in Romania no partisan the RCP after the country s change of regime in Scinteia and emigrated to Bessarabia after its and sought to establish .alliances with left-wing warfare was waged against the Nazi Anny. Foris August 1944 and the party s resurfacing into annexation by the USSR (after the war, Rautu oriented groups within the established and legal was singled out (together with his faithful public life. One can say that the contacts became the RCP s principal ideologue, closely parties (primarily with the left-wing national lieutenant Kotler) as the main culprit for the between Dej and Bodnaras, very intense after cooperating with another Bessarabian, losif peasants and the previously vilified Social­ ''non-heroic'' RCP behavior. 1943, paved the way for the anti-Foris mafia­ Roitman-Chisinevschi in imposing Stalinist Democrats headed by Constantin-Titel style operation. The real source of Dej s dogmas on Romanian culture). An important Petrescu). Those were perfunctory openings 2. (Jbeorgh!u-Dej and the idiosyncratic behavior was his irritation with element, Chisinevschi (jailed in 1940) did not because the RCP ruling team remained "Center ofthe prisons". those militants who, because of their more emigrate to the USSR and did not participate in completely dominated by sectarian militants A biography of Gheorghe Gheorghiu-Dej impressive pedigree, dared to question his the activities of the Moscow center. This fact with little if any understanding of domestic remains to be written: he was the ultimate supremacy. At least among his prison may challenge the simplistic dichotomies so problems (the Boris Stefanov group). Between survivor, the only East European Cominform colleagues, however, he enjoyed absolute dear to many interpreters that explain all intra­ 1940 and 1944, the RCP elite was plagued by leader to have outlied all the purges, the authority. The conflict with the Central party factionalism as a conflict between factious struggles between different competing upheavals and changes under and after Stalin Committee, at least at this moment, does not domestic (home) ethnic Romanians and emigre forces and groups. without losing his seat or being include a philosophical dimension, a conflict of non-Romanians. Political identities within RCP excommunicated. Gomulka, Siansky, Ana perspectives on the issue of the party elite transcended conventional ethnic The Three Centers Pauker, Rakosi, all ended their careers in sovereignty: neother Foris, nor Dej doubted the differencies and were linked to personal Schematically, one can refer to the infamy, slandered by their former comrades. right of the Moscow center tio determine the experiences that shaped one s beliefs and following pressure groups wihin the RCP during Not Dej: he stayed in power, controlled his Romanian party s strategy. II The conflict memories: Grivita railroad strike, Spanish Civil the war years: therefore was about "';ho would 'apply better War, prisons and concentrated camps, Soviet

SP nr.l decembrie 1992 14 ­ Anatomia comunismului­ exile: in this respect, somebody like Chisinevski proclivities, he offended both Dej and Pauker Frunza: according to him, Iosif Chisinevschi Foreign Affair,;, the couple had access to and was closer to Dej, Apostol and Draghici than to with his intellectual subtlety as well as with his came from the Soviet Union together with Ana could influence both vying factions. Another Rautu and Pauker, Petre Borila (Iordan Dragan interest in theoretical matters. Patrascanu s Pauker (voU, p.156), whereas the truth is that telltale element is linked to Pantiusa s role in the Rusev), a Bulgarian-born militant who had contributions to social history and cultural he spent the war years in Romania, as a member murder of Foris in 1946: it was the Russian served on the Executive Committee of KIM analysis are imbued with Marxist jargon, but of Dej s "Center of the prisons... The story is (Communist International Of Youth), partici­ they show at least a minimal respect for the life much more complex and deserves a genuine agent and his driver Vania who killed the fonner pated as a senior political officer in the Spanish of ideas. 13 scholarly discussion. general. secretary in a most sadisic way. Soon Civil War, worked in Moscow for the Patrascanu was singled out for a Romanian 3 The most comprehensive and illuminating thereaher, the pathological Pantiusa personally Comintern, returned to Romania with the show-trial for different reasons: both the analysis of the roles played by Bodnaras and killed Foris s old mother by drowning her into "Tudor Vladimirescu" Division formed with Muscovites and the home-communists were Maurer in the "miling" of Gheorghiu-Dej and the Cris river, with millstones attached to her Soviet approval from Romanian prisoners of irritated by Patrascanu s singularity within the Ceausescu as pany leaders is Cristina Luca­neck. He was the head of the Securitate until war, became the head of the Romanian Army s elite; he had made a name for himself, built an Boico s seminal anicle "Les hommes qui ont Political Directorate (before Nicolae authority in the larger political culture as a result porte Ceausescu au pouvoir, .. in Sources: 1952, when Dej appointed him chief of the Ceausescu s appointment to the same position), of his key-role in the negotiations and alliances TravalLt historiques (paris), Na 20, 1989, pp. militia forces and forced him to retire in 1961, and was a Politburo member and close associate that led to the August 23, 1944 coup; his 23-32. together with other lehovers of the once so of Gheorghiu-Dej until the latter s demise in Iiquiditation could cement the party elite s 4 See Peter Stavrakis, Moscow and Greek helpful Stalinist network (Nikonov, Rogojinsld, March 1965; ValterRoman (Ernest Neulander), problematic unity (a coehesive function); a Communism: 1944-1949 (Ithaca and New Yoric: Bucilwv, Posteuca, Nicolsld, Grigore Naum). a militant of Jewish-Hungarian extraction with warning to party intellectuals to avoid any Cornell University Press, 1989). In terms of Denounced by Ceausescu and expelled from the an engineering degree from Brno critical inquiries; to strengthen Dej s image in comparative communist studies, one is struck (Czechoslovakia) who fought in the Romanian Stalin s eyes showing that the Romanian general by a number ofcommon elements in the attitude party, the Soviet agent received however an artillery unit with the International brigade in secretary was as vigilant as the other leaders in of both Greek and Romanian communist elites imponant decoration in 1971 (Ordinul "Tudor Spain, headed the Comintern s Romanian East-Central Europe; to create a general sense of in the 1930 sand 40 s: ..... regardless of Vladimirescu", second class) and continued to broadcoasting station "Romania Libera", political mobilization needed for "heroic­ circumstances, the Greek communist leadership enjoy his fabulous pension and other privileges. returned with the Soviet Army to Romania transformative" philosophy of mature Stalinism. remained overwhelmingly faithful to the Soviet Ana Toma remained a member of the Central where he became a political general in the The uniqueness of the Patrascanu affair, Union as the homeland of the Comm'unist Committee until 1965, but soon after Dej s Romanian Army, minister of Telecommu­ emphasized by Lena Constante in her moving revolution. This pro-Soviet orientation had its nications, was purged during the early 1950 s, memoir, 14 was the refusal of the person basis in the KKE s fidelity to the ideology of death lost herjob as a deputy minister of foreign but was rehabilitated and appointed by Dej designated to be the key defendant to cooperate Marxism-Leninism as developed under Stalin. trade and was appointed vice-president of director of the Party s PUblishing House, a job wit'h the tormentors and engage in self­ The Greek communists looked to Russia for UCECOM (a union of crafts cooperatives). he kept until his death in 1983 (together with deprecating pseudo-confessions. Paradoxically it guidance and advice, as is evidenced by their Almost blind and completely alone, she passed CC membership). No less important were the was within one of the smallest and best continuous attempts to reestablish direct radio away in 1991, carrying with her countless former leaders of the Grivi\a strikes who had controlled former sections of the Comintern that contact during the war and their requests for secrets about the murderous struggles at the escaped from the Doftana Prison and went to the the Stalinist scenary to "unmask" class enemies more Greek-language broadcasts from the USSR: Constantin Doncea, who also fought in within the top elite met its most stubborn Soviet Union". (p. 12-13). RCP pinnacle. More on that in Vladimir the Spanish Civil War, and was regarded as the resistance. Patrascanu rejected the dialectical­ 5 These points were luminously developed by Tismaneanu, Arheologia terorii (Bucharest: true leader of the Grivita strike; an anarchic Lukacsian theory of the "cunning of reason", or Kenneth .Jowitt in Revolutionary Breakthroughs Editura Eminescu, 1992). In the early 1950 s, persoanality, turbulent and ebullient, barely the Rubashov-like masochistic sacrifice on the and National Development: The Case of like so many "old timers" (ilegali*tJ), Pantiusa able to cope with the Comintern s Spartan "altar of Goddess History". He heaped scorn on Romania, 1944-1965 (Berkeley: University of and Ana Toma adopted two children: Radu discipline rules; Dumitru Petrescu (Gheorghe), the attempts of his fellow defendant Belu Zitber Caliform'a Press, 1971). Jowitt points out the (who died in the early 1980 s) and Ioana, an also a former leader of the railroad workers to emulate Karl Radek s abject cooperation with "patrimonial" relationship between the leader s strike and survivor of the Moscow purges, who the prosecution in the vain hope that this might political identity and power in the case of the architect, who emigrated to Israel. One worked for the Moscow State Publishing House soften the verdict.15 He understood, and made RCP elite; for the RCP s absence of legitimacy additional note to this dismal story of sadism until his co-optation in the RCP emigre Bureau; it clear at his trial, that he was the victim of a and the search for a national base, see Pavel and betrayal: it seems that in the early 1950 s and Gheorghe Stoica (Moscu Kohn), a seasoned monstruous frame-up fomented by political Cimpeanu, "National Fervor in Eastern Europe: Ana Toma had intimate relations with Dej and Stalinist, founding member of the party, deeply scoundrels (these were his literal formulations The Case ofRomania, "Social Research .. (New did not hesitate to inform him on everything involved in the factious struggles of 1928-29 when he challenged the witnesses for York), VoL 58, no. 4, Winter 1991, pp. 804­significant in Ana Pauker s life (to pemJade of apparently on the side of Marcel Pauker­ prosecution recruited among the RCP veterans). 828. Coming from a survivor of the Luximin, one of the party instructors of the We don t know what Patrascanu s fate unde18roWld party, the author s explanation of her loyalty, she was ready to iron the Foreign Grivita strike committee, and political officer would have been had he not been cowardly Stalin s selection ofDej is· worth quoting: "Such Minister s dresses). In the 1970 s, she was still with reportedly NKVD connections during the assassinated by Dej and Draghici (on the base of a promotion could never have occured in a keeping Dej s autographed picture in their living Spanish Civil War. These three militants a Politburo decision adoped in April 1954, at country under the occupation of the Red Anny room, while a dipsomaniac Pantiusa Wa'S returned to Romania with the Tudor precisely the same meeting that appointed except on the initiative or at least with the listening to Radio Free Europe... Vladimirescu and had very different careers: Apostol as RCP s First Secretary). Taking into consent ofStalin. This apparently shows that the 10 See Krystyna Kersten, The Esrablisment of Doncea made a name for himself as the account events that were to develop within RCP would only be able to lead the country ifit proverbial "buldozer-happy" mayor of Bucha­ world communism, including the dissolution of ceased to be what the Kremlin made of it - an the Communist Rule in Poland, 1943-1948 rest, joined for some time the CC, but was Moscow-centered monolithic unity and the rise antinational sect, composed of and led by (Berkeley and Los Angeles: University of purged by Dej during the notorious June 1958 of revisionist movements and groups in other minorities or foreigners." (p. 813). Campeanu is CaliforniaPress, 1991), pp. 11-12. Plenum under charges of "factionalism" East European countries, one 'can consider that however mistaken when he considers that Ana 11 For the relations between the movement s (actually for having engaged in unveiled Dej managed to weed out the only credible Pauker was the RCP s true commander-in-chief "sections" and the ideological ampire s center, criticism of Dej s personal responsability for the alternative to his power that could have emerged between September 1944 and tbe National see Ken lowitt s "MO!cow Center", in his New Stalinist atrocities and economic abCrrations). from within the party. The elimination of Conference in October 1945. The truth is that Petrescu, a more temperate individual, more Patrascanu (and implicity of the political alter his trip to Moscow in January 1945, Dej World Disorder: Tbe Leninist Extinction thoughtful than Doncea and often described as a platform potentially associated with his name) appeared already as the recognized bead of the (Berkeley and LOll Angeles: University of self-taught worker, served for a while as a amounted to a coup de grace dealt to the chance party (See Frunza, op. cit., p. 234). The California Press, 1992), pp. 159-219. political general, then was the head of the of a genuine Romanian national communism. , National Conference simply sanctioned an 12 From Chivu Stoica and Teohari Georgescu to organizational department of the RCP Central What occured instead was the performance of a already existing situation. Add to this the fact !Aantin Salajan and Leonte Rautu, many RCP Committee, minister of finances (succeeding simulated break with Moscow, the that it was precisely Ana Pauker who was lea'ders would name their daughters Ana. In the Vasile Luca), deputy prime minister until his indigenisation of an elite that had little to do strogly supporti,ve of Dej s promotion to the demotion during the same June 1958 Plenum. with national traditions and the concoction of position of general secretary. Ambitious and same vein, there was a custom amoog the -elite Rehabilitated by Ceausescu in May 1965 (two the corporatist-ethnocentric "Romanian vainglorious as she cectainly was, Pauker was cadres to name their sons Gheorghe (see the months after Dej s death and Ceausescu s ideology" under Ceausescu. lucid enough to understand that there was no cases of Apostol, Bodnaras, Chisinevschi, election as general secretry), Petrescu became a Some provisional conclusions: the RCP elite way for her, a Jewish militant and a woman, to Alexandr Sencovici, Vasile Vilcu, Ghizela vicepresident of the State Council (a ceremonial included heterogenous and mutually suspicious become Romania s dictator. If there was a Vass). In this respect, Ceausescu was rather an position, to be sure) and in 1969, at the 10th groups, with different biographical experiences. competition, it opposed Dej and Teohari exception with his children named Valentin, RCP Congress was elected a member of the They were all, however, ready to endorse the Georgescu, an ethnic Romanian worker whom Permanent Presidium of the RCP s Executive Stalinist concept of internationalism. There were the Comintern wished to appoint general Zoia and Nicolae. Committee (a really influential position), but no "two parties": one of the exterior and one of secretary in 1940. 13 See Vladimir Tismaneanu, "From Arrogance died several month thereafter. As for Gheorghe the interior, one of the truly ethnic Romanians 6 Emil Bodnaras s archives, inciuding his to Irrelevance: A va tars of Marxism in Stoica, he became the head of the Bucharest and other of the "foreigners". This is a memoirs, were confiscated by the Securitate Romania", in Raymond Taras, ed, The Road to party organization and a CC member, then held mythological construct, a self-serving fallacy immediately aher his death in 1976. In this Disillusion: From Critical Marxism to a number of party jobs in the central apparatus, produced by the Ceausescu s "school of respect, the Bodnaras papers shared the fate of Postco~munism in Eastern Europe (Armonk, including membership of the feared Party falsification" (as Trotsky once referred to Miron Constantinescu s diaries confiscated by Control Commission where he could use his Stalin s attempts to rewrite the Bolshevik history the same institution aher his passing away, in N.J.: M.E Sharpe, 1992), pp. 135-150. interogator s skills to terrorize those who came to serve his legend). The conflicts between the the summer of 1974. Bodnaras s archives are of 14 See Lena Constante, L evasion silencieusc: under investigation (in the company of militants three centers analyzed in this essay were vital imponance for the investigation of the Trois millt: jours seule dans les prisons like Coliu, Pirvulescu, Elvira Gaisinski and ~ primarily linked to personal (subjective) tdeover of power by the RCP because of his roumaines (paris: La Decouvene, 1990). Vincze Janos). dimensions and all the militants, without crucial role as head of the Secret Service, the 15. For one of the most unsettling documents Active in the anti-factionalist campaign of exception, vied for Moscow s support and dreaded forerunner of the Securitate, between regarding Stalinist terror in Romania (and in the 1958, Stoica was particularly vicious in endorsement. For all of them, without doubt, March 1945 and November 1947, when the denigrating his old comrades (Ana Pauker, "the light was coming from the East" (ex fonner Soviet spy became Romania s Minister whole East-Central Europe), see Belu Zilber Luca, Chisinevschi, Doncea, Petrescu) during Oriente lux). 0 ofDefense (a position he held until 1956, when memoir published as Andrei Serbulescu, the December 1961 Plenum, one of the most he was appointed Minister of Transponation): Monarhia de drept dialectic (Bucuresti: ferocious settling of accounts in the whole party Notes: One has still to reflect upon the similarities Humanitas, 1991). Ironically, the foreword to history. Known for his moral versatility, Stoica 1 See the reproduction ofthe 1932 volume with between Bodnaras s appointment as Minister of Zilber s book is signed by Gheorghe Bratescu, was selected by Ceausescu to represent the "Old the proceedings of the Fihh Congress released Defense (a slap in the face of the Romanian Ana Pauker s son-in-law. Guard" in the re-organized Politburo structure "for internal use only" by Editura Poporului Army) and the imposition of Soviet Marshal after the 9th Rep Congress in July 1965, when Muncitoresc Roman in 1951. Konstantin Rokossovsky as Polish Minister of he was elected a full member of the Executive 2 Two ofthe best attempts to interpret the PCR s Defense. Ironically, it seems that Bodnaras Vladimir Tismaneanu born in Bucharest in Committee. His main task was to chair the exclusive behaviour before and during the played a key role in influencing Nikita 1951 is associate Proffessor ofGovernment and secret commission formed by Ceausescu to takeover of power are Henry L. Roberts, Khrushchev to decide the withdrawal of the Politics at the University of Maryland (College analyze the persecution of repressive actions Rumania: Political Problems of an Agrarian Soviet troops from Romam'a in June 1958, thus Parle) and Associate Director of the University s against Patrascanu and other veterans and to Society (New Haven: Yale University Press, preparing the ground for Dej s autonomous Center for the Study of Post-Communist prepare Alexandru Draghici s indictment as the 1951) and Ghita Ionescu, Communism in course. principal carrier of Dej s criminal policies. We Romania, 1944-1962 (London and New York: 7 More on Dej in my series of essays, "The Societies. He is a Senior Fellow of the Foreign see thus that the emigre center continued to Oxford University Press, 1964). Victor Frunza s Phantom of Gheorghiu-Dej", Romania Literara Policy Research Institute in Philadelphia, a influence Romanian communist politics long Istoria P.C.R. (Arhus: Editura Nord, 1984), (Bucharest), May-lWle 1992. contributing editor to ORBIS and an honorary after the elimination of the Pauker-Luca faction brings indispensable information, but is 8 Personal comm unication to the author by a editor of the East European Reporter. A in June 1952. regrettably full of factual errors and far-fetched veteran RCP member. frequent contributor to major American and about the existence of "two panies": one inside 9 Pantiusa married Ana Toma in 1946 and European pubh"cations, he is the author ofJ!lany Pattascanu s Defiance the country (presumably harboring secret together they constituted one of thew most The most interesting case for ·this period patriotic propensities) and the one of the powerful and feared tandems within the RCP in articles and books including, most recently was Patra~canu, because he tried to formulate Muscovite outsiders, donu'nated by ethnically the late 1940 s and the 1950 s. With Pantiusa Reinventing Politics: Eastern Europe from the guidelines for a Romanian "road to "impure" militants. One example among the closely linked to Dej and his wife as a first Stalin to Havel (New York: Free Press, 1992). socialism". Without nourishing any heretical many problematic allegations provided by deputy of Ana Pauker at the Ministery of

. 15· SP nr.1 decembrie 1992 Anatomia comunismului Fragment de calendar

1948 februarie 21-25 lovitum comunistllia victime in Gulag. 1nconjurat de 0 camarilli crudll revolta muncitorilor din Berlin. Revolta este aprilie 19 , Gheorghe Apostol devine prim Praga. Liderul comunist Klement Gottwald (Voro~ilov, Beria, Molotov, Kaganovici, inlibu~itll de intervenlia armatei de QCupalie secretar al PMR. ~ •• septembrie, se desfiin­ devine prim-ministru. Februarie 21-23 Malenkov, Hru~ov) Stalin a reu~it sl impunll sovietice.••• septembrie 4 Hru~ciov devine \eazll Sovrom-urile, societllti mixte romano­ Gheorghe Gheorghiu-Dej devine lider al regimul bol~evic \llrilor de la grani\a de vest a liderul PCUS. El va inilia destalinizarea sovietice, instrumente, de fapt, de exploatare a Partidului Muncitoresc Roman, format din -U.R.S.S. dupll ocuparea militarli a acestora sistemului sovietic. boga\illor Romaniei fuziunea P.C.R. cu P.S.D.R.Mai 30, alegeri (l944-1945). sprijinindu-se pe Armata Ro~ie, 1954 martie 4 ,Todor Jivkov devine lider al 1955 mai 14, crearea Pactului de la controlate de comuni~ti. Organizapa dominatll regimurile comuniste au durat pinli in 1989.••• Partidului Comunist Bulgar. El va conduce Var~ovia de clltre statele satelite ale URSS, de PeC "obpne" 87,12% din voturi. lunie 7 martie 14 Moore Klement Gottwald, dictatorul Bulgaria pinll in noiembrie 1989, cind va fi alian\ll militarl opusll NATO. Armata R~ie are pre~edintele Eduard Bene~ demisioneazll. Cehoslovaciei. Antonin Novotny devine lider al inillturat de Biroul Politic PCB, pentru a fi rolul dominant, in mecanismul integrat al Klement Gottwald devine pre~edinte.••• partidului comunist cehoslovac. El era unul din inlocuit de Peth Mladenov. A fost liderul cu cea armatelor comuniste ••• mai27-iunie 2 iunie28 Tito este exclus din Biroul Informativ Hru~ciov face 0 vizita la Belgrad pentru al partidelor comuniste ce inlocuiserll normalizarea relaliilor cu lugoslavia lui Tito. Komintern-ul. Motivul: politica independentll LEXICON 1947), destinatil sil stopeze viitoare ••• Gheorghiu-Dej din nou secretar al PMR. fa\ll de Stalin a lui Tito, Rankovici, Kardelj, expansiuni sovietice ~i veto-ului Moscovei Romania primitllia ONU ... iulie 18-23 ~i Djilas ~.a. Cominform impotriva participilrii Poloniei Conferin\a de la Geneva. S-a discutat problema 1949 ianuarie 25, se formeazll C.A.E.R. Cehoslovaciei la Planul Marshall. germanli, dezarmarea generaill. problema (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) intre Principalul vorbitor la intilnirea inauguralil securitll\ii eUropene, relapile est-vest. 1ncheierea a Cominformului a fost delegatul P.e. U.S., statele Blocului sovietic ca ripostli la rllzboiului rece, inceputul perioadei de SalJ BiroulInformativ Comunist a fost creat Andrei A. Jdanov: el a confirmat ruptura implantarea planului Marshall (in tllrile Europei "coexisten\ll p~njca" a sistemelor politice. in septembrie 1947 din ini/iativa finalil intre URSS ~i alialii din timpul de vest) ••• lanuarie31 Armata Ro~ie chinezll sovieticilor, la intrunirea secretl de la rilzboiului, declarfnd incil 0 datil cillumea 1956 februarie 14-25 Congresul al XX-lea intrll in Beijing ••• aprilie 4, la Washington hru~ciov cite~te Szklarska Poreba din Polonia la care au luat este divizatil in douillaglre ireconciliabile. al PCUS in cadrul cllruia este creal N.A.T.O. ••• 1 octombrie Mao-tze­ parte lideri ai partidelor comuniste din in toate lilrile comuniste, aparatul de raportul cu privire la cultul personalitll\ii lui dun devine pre~edinte al Chinei Bulgaria, Cehoslovacia, Fran/a, Italia, propagandil a fostmobilizat impotriva Stalin. De~i are un caracter secret, ajunge in 25-2~ Statelor Unite ale Americii ~i lilrilor 1950 iunie iulie 1953, rlzboiul din Jugoslavia, Polonia, Romania, Ungaria ~i occident. Raportul creazll 0 crizll de propoT\ii in occidentale. Koreea incheiat cu armistipul de la Panmunjon. URSS. A fost 0 formil disimulatil de reluare mi~rea comunistll, cea mai mare dupll ruptura Koreea de nord devine stat comunist sub Ini/ial, sediul Cominformului urma sil fie la a activitil/ii Internalionalei a III a ~i Tito-Stalin, .... iulie 18 Matyas Rakosi este dictatura lui Kim IT Sen. 1952 mai 26-27, lupte Belgrad trebuia sil se ocupa in mod Comuniste (Comintern ). Fondat la Kremlin oficial de organizarea schimbului de inlocuit de Emo Gero in funcpa de prim secretar fractioniste in PMR. Grupul Ana Pauker - Vasile de ciltre Lenin, in manie 1919, ~i prezentat informalii ~i de coordonarea activitli/ilor al PMU. Imre Nagy" devine prim ministru.••• Luca - Teoharie Georgescu este inlliturat de drept continuator al Internaponalei a II-a, membri10r de partid din cele nouil lilri. septembrie-octombrie, tulburllri in Polonia la grupul Ghe.orghe Gheorghiu-Dej - losif Cominternul grupa toate partidele Dupil conflictul Tito-Stalin, cea maj Poznan, Gdansk, etc. Edward Och,ab este Chi~inevski Bodnllra~ comuniste din lume sub comanda rusil. - Emil - Gheorghe notabilil ac/iune a Cominformului a fost inlocuit cu Wladislaw Gomulka in funqia de ~i Pentru a detensiona ~i u~ura raporturile Bucure~ti Apostol. Gheorghe Gheorghiu-Dej cumuleazll intilnirea de 1a din iunie 1948, in prim secretar al PMUP. ~i acesta va Ii rlistumat intre URSS ~i alia/ii sili occidentali, in func\ia de prim-ministru.••• noiembrie, care Gheorghe Ghoorghiu-Dej a denunlat de alt val de greve in 1970, cind Edward Gierek procesul Rudolf Slanski la Praga. Liderii PeC timpul celui de al II-lea rilzboi mondial, deviaponismul liderilor jugoslavi ~i a cerut ii va lua locul. Vizilli a lui Hru~ciov in Polonia ~i Stalin a dizolvat cea de-a III-a inlocuirea lor, Cominformul s-a ocupat mai ("m majoritate evrei) sint judeeap condamnap pentru rezolvarea crizei. ••• 23 Octombrie-4 pentru sionism, titoism, trlldare, spionaj. Pentru Internaponalil, pe 15 mai 1943. InrLin/area mull de extirparea ereziei titoiste ce Cominformului marcheazl inceputul noiembrie. La Budapesta cetli\enii se rascoalli cei mai multi sentinta a fost capitall. 1953 amenin/a ideologia monoliticli a rilzboiului reee, Jiindun eveniment care a stalinismului. Venirea la putere a lui impotriva ocupaVei sovietice ~i a regimului ianuarie-februarie .. Afacerea halatelor albe " la urmat suportului masiv al britanicilor falil Hru~ciov ~i dorin/a lui de reconciliere cu comunist. Imre Nagy cere independen\a ~i Moscova. Mai mul\i medici, academicieni, de for/ele anticomuniste din Grecia, Tito au dus la dizolvarea Cominformului in neutralitatea Ungariei. Trupele sovietice intervin / bvanp ~int acuzap de a fi complatat uctderea lUi anunlilrii Doctrinei Truman ( primilvara lui Aprilie 1956. ~i inabu~ll revolu\ia. Dupa un refugiu in Stalln ca ~ pentru uciderea altor lideri boI~vici Romania, Imre Nagy ~i alV lideri comuni~ti (A:narei IJanov, 1946) ••• 5 martie~ moare Iosif Vissarionovici Stalin. Ajuns la putere incll gllsip vinovap de evenimentele de la Budapesta autorii inscenllrii "procesului Slanski". 1n mai lungll supravie\uire pe acest post, din tWe din 1922, dupll primul atac suferit de Lenin, sint judecap ~i condamnap la moorte.••• l-.a 4 ianuarie 1968 el va Ii inlaturat de Biroul Politic blocului soivietic (35 ani) ... aprilie 6-13 Stalin a re~it sl-p inlllture top rivalii (Trotzki, noiembrie se formeaza alt guvern condus de pentru a face loc lui Alexandr Dubcek care va Procesul Lucretiu Plltr~~canu la Bucure~ti. Kamenev, Zinoviev, Buharin, Rykovetc.). Janos Kadar. ••• Mi~cari studenle~ti iniVa "primhara de la Praga", sfir~itll in 21 Principal rival al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Promotor al tezei "socialism intr-o singurll anticomuniste, de fraternizare cu rllscula\ii august prin invazia a 5 state din Pactul de la Plltcl~canu a fost acuzat de trlidare, spionaj, etc. tarll", Stalin a condus ca un tiran absolut unguri. Val de arestllri in Romania (Tirni~oora, Vaqovia ••• HUllie 17 izbucnesc grevele ~i Este impu~cat in nooptea de 16-17 aprilie.••• auj, Bucure~ti) 0

documents of the 10th Congress of the "ideal"(even false, outside the real world} who were thus swallowed by them. The pusch (urmllre dill pagiDa 13) CPSU(b}. On the other hand. the "war-time would rapidly lead to the loss of homogeneity of of October 1917 was camouflaged by a huge disaster, Russia was insolat.c:d. A world communism" was declarated deceased and the the group at the top. On the background of propaganda apparatus, the so-called "Great revolution did not break out according to the NEP (New Economic Policy) was being Lenin s extended agony, the struggle for power Socialist October Revolution", with a view to expectations of Trotzki, Lenin, Radek, organised, meaning that bits of private property became active. In fact, Kamenev, Zinoviev, wisking away the millions of victims of the _Dzerjinski, BUharin, etc. On the other hand, was being tolerated and the trade' with Trotzki. Stalin, Buharin, Molotov held putsch and of its consequences, but also to agricultural produces was being encouraged. this themselves mutually as enemies. They were after the defeat of the Red Army in front of making disappear the illegitimate nature of the economic liberation brought along the accomplices of a lost cause and the betrayal of Warsaw (a desperate, forced offensive meant to Bolshevik power, the part of usurper played by corresponding abolition of the la~t political any of them could cause the breakdown of the precisely bring to rise in arms), it was plain that liberties: the activity of the political parties was others. It is not fortuitous that the dominant the gan Lenin-Stalin-Malenkov-Hrusciov­ the-resources of revolution had come to an end. forbidden as was the existence of factions within obsession for the next period was that of a plot, Brejnev-Andropov-Cemenko-Gorbaciov. It was Having failed at the level of economics the Bolshevik party. the solution was they were plotters themselves after all. We can actually a long process of decay which transormations (it had brought about hunger, paradoxical: it would have been normal that a again find here the reflexes of pre-revolutionary Gorvaciov tried to check aiming precisely to even some cases of cannibalism, the collapse of greater economic freedom should correspond to clandestine activity, of the secret nature' of save the Leninist project (and" not to bring the whole industry, of trade and agrucultural a greater political freedom. But the interdiction Bolshevism. The power could therefore not be democracy to Russia). Gorbaciov remain~d a produces), having failed at the level of of the political parties and the dissident abandoned. Their instinct for survival was faithful follower of Lenin, with all the institutional reforms where, instead of the movement within the CPSU (Communist party telling them that. Terror, crimes and all the evils contradictions inherited from him, including a institutions destroyed, nothing had come forth of the Soviet Union) show that the Bolshevik brought to Russia would have taken revenge. All mixture of pragmatism and political lack of except the dictatorial instruments of control, leaders were conscious of the failure of the they could do was to stick to power, to enhance having failed at practically all levels. the realism Actually, Gorbaciov followed Kerenski revolution. The solution of giving up power the political control and that of the police. And s fate and not that of Lenin. He, too, -will be Bolshevik group at the top (the winner of the could alSo have been given thought. Bulto give all the more, to get rid of ihe generation of subject to a burlesque attempt of being ousted war, though), the same plotters of October, the up power would have led them certainly before "professional revolutionaries" who had prepared unexpected survivors of all disasters, had no a law-court and afterwards in front o,f the firing the putsch, in other words, of the witnesses, of by a putsch. choise. My opinion is that Lenin to understand squad. All had in mind the end of the the "Old Bolshevik Guard", On the other hand, But between the Old Bolshevik Guard and the historical mess he was in. All his projects "Communards". The nature of the Bolshevik the slogan of "permanent revolution" (in its Yanaev & Yanaev & Co. three quarters of a had failed. Three years later nothing was power, that is of being illegitimate, resulting of external meaning, of continuous territorial century had passed, an interval in which the anymore as he had believed it would be. a pIt, could no loger be concealed. Lenin had no expasion, as well as in its internal one of "Proleatrian revolution" had already estered a Europe, although thrown into confusion by illusion on the feelings of the Russian people. leading the revolution to the very end, the latter state of extinction. 0 crises, was not facing a leftist anti-bourgeois not even on those of the preletarians in whose having already been given the finishing stroke revolution. A World revolution could not take name he practised diactatorship, as his by the NEP) had to be abandoned. Refuting the Translated by SANDA POP place in a foreceeable lapse of time. The correspondence so well confesses. Gorki as well thesis Lenin-Trotzki which stated that the problem was to ensure the survival of the had made clear his opinion either directly, or in Russian revolution would collapse without the STELIAN TANASE (bom 1952, Bucarest) "dictatorship of the proletariat", of the his thundering articles. help of the other revolutions, Stalin lauched the writer. He studied philosophy in Bucharest Bolshevik regime in conditions which were in in In Even if they really were genuine revolu­ slogan of the "revolution a single country". University. He published two nqvels. clear contradiction with the Leninist estimates. tionaries, and not some cynical professionals of an exhausted Russia this idea took rapidly grip Underground activities under Ceau~escu s If they had known that there would be no manipulation and power, after the almost in the masses of peasants who no longer wanted supPQTt from the Wealem countries and that the complete failure ascertained in 1921. any bit of to fight, as well as within the Bolshevik regime. Founder of 22 weekly magazine in working class would not rise in arms against the revolutionary ethos disappeared. What w,as left, apparatus, eager to taste the sweetness of power. January 1990, Now he is deputy Chainnan of bourgeoisie, would the bolsheviks have risked a was only the concrete image of a Russia, The last convulsions of Lenin, the removal of Civic Alliance Party, leader of Parliamentary putsch? A difficult question and a difficult destroyed, torn and confused by chaos and Tro\ki are proffs for this cha'nge of direction. Group of CAP, and vicepresident of Foreigner answer. Lenin s answer can be found in the utterly destitute. The loss of faith in an The events were moving ahead of their initiators Affairs Comitlee ofChamber ofDeputies.

SP nr.l decembrie 1992 - 16· Sfera politicii • Doctrine S1, realitati ,

Revista Sfera Politicii i~i propune sl facl in mod consecvent ceea ce ec.ologiste sau naponaliste nu este numai un semn al orgoliului excesiv aI nici 0 publicatie din Romania nu a flcut, iar dacl a incercat a fost in mod liderilor. Carentele de profesionalism ~i-au pus amprenta pe laturile timid. partial. partinic. la prima impresie: sl dea dezbaterilor cu privire la organizatorice ~i ideologice ale vietii partidelor. Iar partidele ~i-au pus doctrinele politice un aspect de continuitate ~i profesionalism. Unul din pecetea lor asupra electoratului . AUturi de procedurile democratice. enormele paradoxe ale vietii politice autobtone este cl acerbele confruntlri doctrinele politice impun claselor politice in formare rigorile unor electorale sau de idei se due flrl minimele clarificlri aduse de doctrinele ~i politice. Yntrucit viata politicl a ajuns in pragul maturitltii - pria comportamente. mentalitlti competenre determinate. Adlugind doar cl cuno~tintl institutionalizarea opozitiei ~i prin faptul cl puterea a inceput sl tinl cont de opinia publieli devine astfel un electorat in de cauzl, nu mai este procedurile democratice - credem cl toti partenerii de confruntare ar trebui nevoie sl argumentlm de ce ne yom ocupa de doctrinele politice. de mai intii sl-~i clarifice oPtiunile ideologice ~i sl-~i operalionalizeze impactul lor asupra realitltii ~i de capacitatea lor de a se adapta ul,lor conceptele. Faptul cl existl atitea partide Iiberale ~i atitea social democrate. conditii istorice ~i geopolitice variate. Romania - Incotro? Despre liberalism, social democratie, si , reforma O. tntreb8rea asupra drumului de wmat Existl - capitalismul sau moartea, democratia Yn 1986, cind s-a instalat Gorbaciov la LIVID ANTONESEI sau barbaria. fie ea "mai directl" sau eu un' Kremlin. trliam cu totH, aici in Est, un chip "mai uman". profund sentiment de insatisfactie. This paper analyses the situation ofpolitical forces after latest election. Also it estimates Sentimentul era provocat de perceperea acutl the possible evolution of the Romanian politics. The author is paniculary interesed about 1. Liberalism fi socIa1~ a faptului cl trlim intro{) societate incbisll ~i liberal ideology and about hers economical and political consequences for Romania. For a Bogltia. pe care 0 invidiem. din tlrile blocatl. intr-o lume caracteristieli prin ceea future Romania! capitaliste dezvoltate este rezultatul unor ce reformi~tii au nurnit stagnare. Sentimentul programe economice de facturlliberall care. e~ecului incepuse sl punl stlpinire pe mai cuprinse mai ales plturile mobile ale cuprinzlltor, adicl ~coall. culturl, medii de suslinind iniliativa personall ~i aplrind toli vietuitorii laglrului socialist - guvemati ~i societlilii - intelectualii, tinerii. eliteIe din informare etc - este locul central al proprietatea privati. au provocat guvemanfi deopotrivl. De la Zidul Berlinului diverse domenii - , nu avem prea multe anne scbimblril, punctul arbimedic din care ar extraordinarele performanle de naturl ~i pinlla Vladivostok. trliam cu toJii destinul in sprijinul nostru. De altfel, chiar ~i cei care putea porni - ~i care ar putea susline ­ productivl. Capitalismul a inceput .. unui e~ comun. Clderea Zidului ~i. apoi. doresc scbimbarea sint adesea bintuiti de scbimbarea. intotdeauna ,i pretutindeni - prin liberalism. ~irul de Revolutii din Est n-au insemnat teama ei. Economia este falimentarl, viata Societatea romaneasel nu mai are timp de De altfel. toate doctrinele economice ~i altceva decit recunoa~terea descbisl a acestui comunitarl este gray afectatl de sechelele pierdut dacl vrea sl recupereze decalajul ceo{) politice democratice cunoscule - liberalism. e~ec. Au insemnat chiar ~i ceva pe deasupra ­ vecbii lumi. criza morall ~i cea spirituall au desparte de societltile dezvoltate din Vestul agrarianism, laburism, social-democralie, anume primul semn cl reforma in cadrul erupt cu ne~teptatl violenll dupl prlibu~irea Europei. Ea nu mai are timp de pierdut nici in cre~tin democrape etc - se reduc, in ultiml sistemului nu este posibill, eli este necesari vecbiului regim, a vecbiului sistem. Sintem raport cu celelalte societlti est.europene. care i,QsJanil, la

. 17· SP nr.1 decembrie 1992 •

Doctrine $i realitap

sociali~tilor - deci nu atunci cind Mitterand a cea de-a patra guvemare post-revolu\ionarn. ocup4 locul central, vital Intre institutiile "coabitat" cu un guvern de dreapta! -, s-a Ceea ce a prezentat Dl. Theodor Stolojan era LEXICON publice la myel national, el flind simultan anuntat de urgentli 0 schimbare de program. prea autoflatatoriu pentru a putea fi nurnit fie feful statului fi feful guvernului. Acasti Regim prezidential Guvemarea socialistli, uitlndu-~i promisiunile ~i numai un raport asupra guvemlirii Domniei funcpe indepJjn~te In acel~ timp rolul de electorale sub presiune.a deteriorlirii Sale. In al doilea rind, trebuie stabilita 0 obiect unic al alegerilor nationale Intr-un economiei, a procedat la dez-etatizm rapide, strategie de urgenlll a tranzitiei, un program Estc caracterizat prin a/egerea guvern legitimat de dtre suveranitatea la stimularea iniJiativei libere ~i la atragerea minimal care sll permitll functionarea prefedintelui ca fef ai executivului prin popular4. Prefedintele american este de disperata d~ capitaluri, printr-un regim de sectoarelor ~i intreprinderilor rentabile ~i sufragiu universal, iar nu de c4tre asemeni Intrucbiparea suveranit41ii In taxe ~i impozite preferenliale. Deci, un prezumtiv rentabile. to absenta acesteia, s-a parlament, ceea ce-i d4 acestuia 0 mare relaJiile externe. In plus, el este principalul guvem socialist, nu unul liberal, gaullist sau ajuns la repetatele blocaje financiare (dar ~i autoritate moral4 ~i 0 larg4 independenpI faJll purt4tor de cuvlnt In relaJiile interne cu nu ~tiu cum! Din plicate, 0 guvernare de alta natura, respectiv energetice, de de forullegislativ, care nu poate pune cap4t grupurile de interese fi cu cet4tenii In socialista oricit de flexibilll, r1mine 0 materii prime etc) care au adus economia in mandatu1ui silu. general. Pre~edintele Statelor Unite ale guvemare socialista, astfel inclt economia pragul colapsului. Debloclirile globale - ~i nu In teoria politic/! anglo-saxon/! se Amenc;; st4pine~te ~i conduce ("reigns and franceza ~i-a fiinat doar, dar nu ~i-a intrerupt selective - nu au flicut altceva decit sll folos~te telDlenul presidential government, rules") simultan. Ceea ce deosebe~te declinul. Pare limpede eli, la viitoarele alegeri accelereie pmbu~irea economieli, sacrificind desemnlnd In special sistemul politic majoritatea noilor state din Asia sau Mrica generale, sociali~tii vor pierde puterea, iar ~i unitlitile rentabile in incercarea disperatli de american, iar in general toate guvernele al de S. U.A. este cil ele I~i desemneaz4 ~efij de Mitterand, dac1 nu va demisiona, va trebui sa a salva totuI. Or, totul nici nu poate fi ~i Dici "pr~edinte", ciror ~ef executi vales este numit guvem ca bazindu-se insil pe "coabiteze" din nou cu un guvern situat "mai nu trebuie sli fie salvat. Altfel, nu yom selipa "pre~edinte". Regimul politic american este un partid preponderent, pe cadre militare, ladreapta". niciodata de principiile economiei "de "prezidenlial" in sensul cil pre~edintele pe charism4 sau pe toate trei la un loco Tarile foste comuniste sint tari cu 0 comanda", deci de ineficien\a ~i haos. In al economie paralizatli, sliraee in capital, cu 0 treilea rind, era necesarli elaborarea unui (urmare din pasiaa 17) putem exemplifica cu modelul japonez care, tehnologie uzatli fizic ~i moral, cu 0 program de trecere la economia de piata prin: de mai bine de treizeci de ani, se bucurli de 0 productivitate extrem de redusli. Acesta este dez-etatizarea rapidli; stimularea initiativelor o glorie de aproape 0 jumlitate de seeol. Nu e strategie economid de tip liberal, sub rezultatul inlelegerii pina la absurd a private in toate domeniile productive ~i in yorba numai de impactul ideologic ,al conducerea Partidului Liberal Democrat. strategiilor ecQnomiee etatiste ~i dirijiste ce-~i servicii, nu doar in comert; .relansarea prlibu~irii "socialismului real" din Est, ci de Acest model economic a ajuDS atlt de eficient au, de fapt, originea in socialism ~i social­ agriculturii prin.improprietlirirea realli ~i prin ceva mai mult decit atlt. Excesul de protectie inclt produsele japoneze concureazli serios democrape. ComuDismul nu este altceva decit creditarea avantajoasa a proprietarilor mici ~i a cetlitenilor a erodat ini\iativa, iar taxele ~i firmele europene ~i americane pe propriile lor o absurdll erezie nliscutll de gindirea mijlocii in vederea retebnologizlirii rapide a impozitele uria~e, necesare pentru aceastli piefe. De~i statuI nu se ocupa excesiv de socialistli. In momentuI de falli, aceste tm au agriculturii; privatizarea imediatli ~i integralli "protectie", au alungat capitalurile clitre protectia cetliteanului, tocmai in virtutea nevoie de strategii economice liberale, care a comertului ~i turismului; treeerea in regim zonele controlate de liberalism. Toate acestea expansiunii economice continue, Japonia este sli repun1 in drepturi proprietatea privata, de falimentare supravegbeata a sectoarelor au provocat 0 importantli stagnare, chiar 0 tara cu cea mai redus1 ratli a ~omajului din prin re-privatizare, acumulare ~i· atragere de iremediabil neproductive; in sf"~it, 0 politicli recesiune economid. Acum, respectivele toate \l[rile dezvoltate. Serviciile, in plinli capitai, care sa stimuleze inipativa economieli favorabila atragerii de capital economii au nevoie ca de aer de 0 puternicl expansiune, reu~sc sli atraga forta de muneli economieli ~i sa creeze pia\a fua de care 0 strain ~i de crearea de firme mixte. Toate doza de liberalism, pentru a relansa disponibilizatli de 0 industrie pe cale de a fi economie competitiva este de neimaginat. astea trebuiau sli aib1, bineinteles, in vedere produc\ia, pentru a revigora economia. E complet automatizata. In plus, milioane de Este limpede eli, in aceste \liri, ideologia re-sectorizarea treptatli a economiei romane~ti vizibil, deci, cli perspectiva liberalli este mai japonezi lucreazli la filialele din strliinlitate social-democrata ~i 0 politieli economieli.de in raport cu propriile necesitliti ~i res~se. stimulativli pentru productie ~i economie in ale firmelor, la agenlii de publicitate ~i acest tip sint complet inadecvate pentru un In loc ca lucrurile sa evolueze astfel, general, considerentele sociale decurgind din marketing. Am putea aminti cl[ "muncitorul proiect de relansare economiell. iar flirli FSN-ul, pe atunci nedivizat, s-a pretat la 0 aces tea, pe cind cea social-democrata, japonez nu este foarte pretentios", dar ar relansare economica nu putem avea nici incredibilli propaganda demagogiell ~i preocupatli de "justitie", de "dreptatea insemna sli cldem victime unei mitologii eel stabilitate politic1, nici garanlii privind populist1, a oferit salariatilor - in scop social1" etc, tinde sli sufoce, pe termen lung, putin vetuste - oricum, muncitorului japonez ireversibilitatea procesului de democratizare. electoral - avantaje ce nu aveau nici un fer de initiativa economid. Tocmai din aceste nu-i lips~te nimic din ceea ce poate avea un Cel mult, in astfel de \liri, social-democra\ia acoperire economiell, favorizind anumite motive cele douli strategii se opun una muncitor european. Ba cbiar mai ieftin, dacll poate fi privita ca 0 contrapondere pentru segmente sociaIe (minerii, ceferi~tii etc) celeilaIte ~i tind sl se substituie reciproc. e sa ftm sinceri pinl[ la caplit! Acum, partidul tendin\ele de slilbaticire a liberalismului, considerate puternice, in sfir~it, prin Orice lung! instaurare a strategiei social­ de guvernllmint din Japonia este in discutie, e pentru ell, intr-adevlir, exist1 ~i ceea ce se incredibile gafe politice (mineriadele, democrate pare deci a fi d1un1toare bunului adevlirat, insa nu din motive de"randament", nume~te un "capitalism slilbatec", mai ales la evenimentele de la rugu Mure~ etc) a speriat mers al economiei. E~ul modelului suedez ci din cauza repetatelor scandaluri legate de inceputurile acestuia. Iar acum, societatile lumea civilizata, alungind poten\ialii constli intr-o supraprotejarea a cetliteanului, coruPtie. Insl[ coruPtia nu este un apanaj al post-comuniste sint, in felul lor, in situatia investitori sau parteneri strliini. Nimeni nu ce nu poate fi realizatli declt prin liberalilor - ba dimpotrivlil - , ar fi suficient unui nou inceput Drama acestor tm nu este investe~te nimic in tarile considerate supraimpozitare, prin interventia exeesiva a sa ne gindim la nu mai putin numeroasele insli subdezvoltarea lor, pentru eli ele nu sint instabile, conduse de guvemanti lipsiti de 0 statului in domeniul repartitiei ~i in cel al scandaluri referitoare la guvemarea socialistli subdezvoltate, ci pro'asta lor dezvoltare, minimli respectabilitate ~i credibilitate. ~i reproductiei economice. Pe termen scurt pare francezli! reflectatli in disproporJiile dintre sectoare, in totul a fost flicut in numele unei declarate afacerea ideaI1. Pe termen lung, se doved~te ~i pentru eli a venit yorba de sociali~tii uri~a cantitate de fortll de munc1 ocupatli in social-democratii, care nu era decit un a fi un calcul dezastruos - capitalul francezi, sli ne amintim cli pre~edintele domenii falimentare, precum ~i in comunism reformist prost deghizat. Un fel de emigreazli, productia se restringe, Mitterand ~i partidul socialist au venit }a insuficienta dezvoltare a infrastructurilor ~i a gorbaciovism ce-~i trliia ultimele clipe chiar acumularea de boglitie la fel ~i. prin urmare, putere acum vreo zece ani ventilind In serviciilor. ~i in tara de ob~ie ~i fusese dep~it in citeva statuI ajunge in situatia de a nu mai avea la campania electoralli "binefacerile" unui luni in celelalte·foste tm comuDiste europene. dispozitie bogatia pe care dore~te s-o program socialist, etatist in economie. La 2. LibmJism ~ social-demoaape 10 De aItfel 0 etichetli social-democrat1 ~i-au distribuie "echitabil". In ccrntrapondere. pu\ina vreme dupa venirea la putere a Romania lipit ~i alte grup1ri asociate Frontului sau Pare limpede, deci, cli programele aplirute prin sciziparitate din acesta. Oricum, economice de tip liberal sint cele care produc politica economicl iresponsabil1 a FSN-ului boglitia, in vreme ce cele de factum social­ din perioada guvemmi provizorii nu a flicut democratli se strliduie sl[ asigure un Divel cit aItceva decit sli adinceascli criza cronieli a mai ridicat de justitie socialll.Probabii d eCQnomiei romane~ti mo~tenitli de la lucrurile merg cel mai bine acolo unde comunismul propriu-zis. Criza s-a adincit atit alternanta la putere are 0 anume regularitate de muIt inclt guvemarea Roman, rezultat1 sau in sistemele in care se reu~e~te un dupli alegerile de la 20 mai 1990, a trebuit sa compromis rezonabil intre cele douli'. In plirliseasca orice iluzii social-democrate ~i sli aceasta privinta, modelul german este, propuna 0 formulli de program practic probabil, chiar modelul. Din plicate situafia calcbiata dup1 cea a opoziliei liberale. Din Romaniei nu este prin nimic corporabil1 cu nefericire, raul originar al Frontului, rolul cea a Germaniei ~i cu atit mai pupn sliu de mascll pentru partidul comunist ce se - economice~te vorbind. Mai mult decit in evaporase peste noapte, nu a permis oricare altli tarll din Est, la noi disproportiile guvernului sau decit jum1tli\i de mlisurli ~i dintre sectoare sint uria~e, productivitatea ambiguitliti, care au adincit ~i mai mult criza. este de citeva ori mai mica decit in \lirile Caderea guvernului Roman nu este doar dezvoitate, forta de mund este efectul unei nevoi de clarificare in FSN ­ supraabundentli in industrie, indeosebi in eele c1arificare desavir~itli in aprilie 1992, cind s­ energofage ~i falimentare, tebnologia este au desplirtit reformi~tii de conservatori - , dar aproape de limita posibilitl[plor de ~i rezultatul propriilor erori, inconsecven\e, func\ionare, iar lipsa de capital este maladivli, jumlitliti de masurli in guvemare. Guvernul Peste aberatiile sistemului comunist s-au Stolojan reprezinta paradoxul unor mlisuri adliugat cele provenite din mintea economice stimulative pentru reformli - cum infterbintatli ~i megalomanli a celui impu~cat ar fi tentativa inca neincbeiatli de uniflcare a in decembrie. cursurilor ~i de realizare a convertibilitatii to aceste conditii, ce soar ft impus chiar monedei nationale - combinate cu altele ce din prima clipli a installirii guvemlirii FSN­ tin; mai degrabli, de comunismul de razboi ­ iste? toainte de orice, un raport asupra stlirii e yorba de confiscarea valutei in iama trecutli na\iunii - ~i indeosebi a economiei nafionale ­ - , precum ~i cu obi~nuitele jumlit1ti de , care s1l. fi stabilit ce functioneazli, ce poate masurli. Pentru ultima situatie, exemplul tipic func\iona ~i ceea ce este iremediabil este cel al debloclirilor financiare globale, falimentar in economia romaneasca, raport care in final, risca sli condueli la falimentarea care nu s-a flicut niciodatli, de~i am ajuns la intregii economii, nu doar a intreprinderilor

SP nr,l decembrie 1992 . 18· /

Doctrine ~i realitati

democratie. Dacli mi~carea liberalli mai are sll transmitllimpede, insistent fi convinglitor vreun viitor in Romania - ~i ea trebuie sli aibli acest mesaj. Eflorescenta de partide, un viitor sub amenintarea pribu~irii complete campania electoralli confuzli ,i lipsitl de ~i defmitive - , probabil eli ea se va contura profesionalism n-au flicut altceva decit sl ca 0 asociere intre PAC, FSN eventual cu menfinll confuzia ~i indecizia electoratului. numele schimbat! -, PNL-AT, PNL-CD ~i Nu e mai putin adevllr,at cll prlibu~irea ceea ce se va mai putea salva din PNL­ acceleratl a comunismului a glisit tlirile din Campeanu, dupll disparifia politicll a Est - ,i in primul nnd Romania, care nu a acestuia. NPL; care plirea foarte promitlltor in avot 0 opozitie organizatl inainte de aceastl timpul campaniei electorale, pare a fi reintrat prlibufire - fllrli 0 clad politicli in afara din nou in orbita, ruinltoare, a Domnului aparatului comunisl lar "oamenii de aparat" ­ Radu Campeanu. . cu Domnul Iliescu in frunte - mai cred incli Programul de guvernare propus de Conventia posibilli ameliorarea ~i salvarea vecbiului Democraticll inainte de alegeri - cel putin sistem, prin apelulla glasnosti ~i pereistroika. partial ~i programul propus de FSN - putea sll Cbiar ,i dupli ie,irea plirintelui acestora din insemne 0 ~and pentru Romania. Era un jocul politic activl program de facturl liberalli cu 0 relativ Principala problemli a Romaniei este, pronuntatl coloraturli sociall. Nu doar din deci, sli inteleagli faptul cli nu este posibilli motive sociar:morale - acest popor a suferit remedierea vechiului sistem prin doar destuI de mult in ultimii cincizeci de ani acceptarea formalli a pluralismului opiniilor ~i pentru a mai trece ~i proba capitalistnului prin tolerarea micii proprietlJi private. slilbatic dar ~i din motive propriu-zis Deocamdatl, Insli, guvernanpi no~tri se mai economice. Existl 0 enorml proprietate "de leaglinll in iluzii de aceastli naturl ~i, de stat" (~i care chiar stll), a clirei convertire in aceea, reforma economicli n-a dep~it cadrele sectorul privat nu e nici simpll ~i nici nu NEP-ului leninist, nici mlicar pe cele ale poate fi foarte rapidli. Yn plus 0 fortl de "mandatariatului" ceau,ist de la fmele anilor muncli obi~nuitli cu supra-asigurarea - chiar '60, mergind in ritmul - bo~evic, de altfel ­ dacl 0 supra-asigurare in mizeriel - este "un pas inainte, doi pa~i inapoi". A destul de greu educabilli in spiritul riscului recunoa~te rolul factorului economic in permalll:nl Un liberalism sans rivages ar risca societltile modeme nu e neaplirat marxism. deci, sl provoace ample:tensiuni ~i dezordini Nu altfel gindeau marii economi~ti clasici sociale, care ar putea conpromite orice liberali, sau Max Weber, Raymond Aren sau program de redresare economid, oricit de oricare din ginditorii liberali contemporani. bine conceput teoretic ~i orieit de promitlitor Numai eli, deosebit de Marx, care punea pe termen mediu sau lung. Ynainte de alegeri, ·~tiinta in slujba unei discutabile revoluJii. ei sing'ura fof1l\ politicli din Romania care plirea gindeau I gindesc infinit mai nuantat. E sl garanteze 0 cale de ie~ire din crizli - dar nu limpede, deci, cll succesul reformei solutii miraculoase, pentru cli acestea nu economice este indispensabil statului de existl - era Convenpa Democraticl, eventual drept, democratiei politice, prezervllrii in coalipe cu FSN ~i chiar cuPNL, dad ar fi drepturilor ,i libertlltilor cetltene~ti. E 0 intrat in Parlamenl Din plicate, acest lucro nu copillirie sli crezi eli acestea ar putea avea, cu s-a inClIDplat, iar cauzeie e~ecului in alegeri adevlirat, s0rti de supravietuire intr-o tarli at trebui analizate cu grijl de toti cei roinatll economic, cu 0 populatie situatli. sub implicati. Nu pentru a da cineva socotealli, limita sliriciei ,i infantilizatl de cincizeci de dar pentru ca un asemenea e~ sli nu se mai ani de dresaj comunisl De aceea, scbimbarea repete. Esle Breu de aezut cli 0 guvemare - mQn~[, reforma~eilIaDe 1aJfel..de FDSN-istli poate rezista prea multli vreme. impoitantll cu rea economicli ~i instituponaIli. Acest partid nici mllcar nu era un program Pentru ca aceste reforme sli demareze cu coerent de reformll economicll, ba cbiar nici adevlirat, in primul rind ar fi necesarli 0 unul de guvernarel De altfel, nu pare sli aibll scbimbare politicli. tn septembrie, aceastl mlicar dorlnta de a guvema - dore~te puterea, ~ansli a fost ratatl. S"mtem acum in situaJia avantajele oferite de aceasta, nu ind ,i paradoxall in care avem forte politice riscurile guvernmi. to campania electoralli, a capabile sli. fi introdus schimblrile necesare ­ emis 0 multime de lozinci demagogice ,i a mli refer la Convenpa Democraticli ~ la FSN fAcut proinisiuni iresponsabile. tnd - , dar acestea n-au fost capabile sl ci,tige relansarea economicl nu se poate face nici cu aIegerile. Pe de altl parte, cei care au ci~tigat lozinci , nici cu promisiuni ctqarte, nici cu alegerile - FDSN, PSM, PRM ~i PUNR - , alitarea pasiunilor patriotarde, ci numai cu un nu au nici voinJa politicli necesarli, nici program coerent de reforml care sl poatl capacitatea de a scoate Romania din crizl. implica rezonabil, in ace,ti ani, principiile Aceste forte n-au fost capabile nici mlicar sli nerentabile, cum soar intimpla dacl soar Solidaritlitii Sociale. emanatl de sindicate ­ liberalismului economic cu un minim de redacteze un program de guvernare pentru recurge la mecanismele economice propriu­ nu au aproape nici 0 semnificatie in rindurile exigente ale statului social. De 0 miniml iarna care vine. Dacl in perioada imediat zise. Este dificil de crezut eli echipa electoratului.PSDR a intrat in Parlament protectie ,i asigurare a cetlteanului este urmlltoare, nu reu,im stoparea crizei ,i guvernamentall ce rezultl din recentele numai datoritllistelor comune ale Convenfiei nevoie dacl nu dorim ca tot acest creuzet in initierea relansmi economice, Romania riscli alegeri va avea mai multl voinfl politi~ ~i cl Democratice, iar CSS nu a depli~it pragul in care fierbe societatea romaneascl 51 sli. iasli definitiv de pe "scena istoriei". Sli nu va fi mai fidell unei reforme autentice decit ciuda milioanelor de membri ai sindicatelor explodeze. ne iluzionlm cu gindul cll noi am fi precedentele. Chiar dad discursuI de ce Ie-au produs. "boicotat" istoria ~i n-am pierdut - in acele investiturli al D-Iui Iliescu plirea complet Dacli aceasta este situatia social­ 3. RomAnia-tooocro? vremuri indeplirtate, ritmurile erau cu totul diferit de ceea ce spunea Domnia Sa in timpul democrafiei romane~ti, nici cea a Cititorol atent va fi observat deja cli, in allele, iar 0 absentl de decenii, cbiar de campaniei electorale, nu ered d putem spera liberalismului nostru nu pare prea strnlucitli. primele ~i ale acestei analize, am incercat secole, putea sli treacl neobservatli. Nu mai e ceva pozitiv de la actuala configuratie Din plicate, politicianismul funciar al sll radiografiez situatia economiei - ~i a posibil acmn, cind societlltile dezvoltate au , parlamentarli ~i guvernamentalli. Singurul Domnului Campeanu, precum ~i 0 sumedenie societlifii - romane~ti in acest complicat impus un ritm innebunitor"i cind pid ~i lucru bun pentru farli ar fi ca respectiva de erori ale conducerii PNL, nu au Ucut moment al tranzitiei cllutind sl surprind ~i fo,tii nOftri "colegi de suferinJA", celelalte configuratie sli nu dureze prea mult, sli altceva declt sl erodeze credibilitatea unui posibilele tendinte de evolutie. tn subsidiar tliri foste comuniste, au reu,it sl demareze in ajungem deci. cit mai rapid, la alegeri partid ce trebuia sli aibli un rol fundamental in am evaluat ~i ~ansele celor doul mari tentativa aproape disperatl de a nu rimine anticipate. relansarea economicli a \lirii. Prin sciziuni strategii economice posibile. liberalismul ~i ni~te excluse de la "ospliJUI istoriei". Datoria Ynainte de alegeri, cel pupn 7-8 partide se repetate, acest partid a ajuns la dimensiuni social-democrapa, concbizind eli, din variate fortelor democratice este sll faell limpezi declarau social-democrate - de la FSN-ul atit de minuscule incit nici n-a mai reu~it motive economice, politice. dar ~i legate de populapei aceste fapte • in fond, elementare reformist ~i, 'probabil, liberal al Domnului mlicar sli plitrundli in Parlament. Astfel inclt, mentalitatea inoculatll de 0 jumlitate de secol ~i sll pregllteasell, mai bine decit in Roman ~i plnli la PSM! ~i aceasta cu toate cli mi~carea liberalli a ajuns sli fie mai corect de regim comunist, solutia optimll pentru septembrie, allernativa la guvernare. nu existli nici 0 boglifie de im~it. ba chiar reprezentatli de un numlir de grupliri. ~i partide Romania pare a fi un compromis rezonabil (noiembrie 1992) 0 dimpotrivli! Ele promit In continuare dreptate din Convenfia Democraticli: PNL-CD, PNL­ intre ele. Bineinteles, daeli sintem dispu~i sli ~i justifie socialli, locuri de mund, venituri AT, PAC ~i chiar de FSN, chiar dad acesta acceptlm ~ecul global al comunismului (,i) LNIU ANTONESEI, ,born in 1953, B.A. Indestullitoare ~i echitabile etc, dar omit sli ne mai cocheteazl cu .social-democra\ia. De in tara noastrli, precum ~i caracterul in Psychology-Sociology (1976) at the informeze cum anume vor realiza aceste altfel, ultima versiune a programului FSN inevitabil al centrllrii pe un model capitalist, University of Ia~i. Writer, journalist, "nobile ideal uri", de unde vor procura plirea foarte atent ajustatli dupli Romania pe recunoscut ca fiind capitalist. Prioritatea researcher. After 1989, lecturer at the resursele. c1nd productia scade in continuare care 0 dorim ~i dupli programul de guvemare absolutll a societllJii noastre este deci 0 University of I~i. Interesed in cultural and vertiginos, i..ar izolarea intemafionalli a flirii a propus de Conven\ie in campania electoralli. oPtiune clarll asupra propriului sliu viitor. Ar political typologies, mentalities, sociology of ajuns la cotele la care ajunsese in ultimii ani Un fapt notabil - la inl'ilnirea conducerii PAC fi fost excelent ca, in septembrie, romanii sli culture and educ~tion, founder member of ai lui Ceau~scu. Ce bogli\ie sli imParti intr-o cu oamenii de afaceri ~i intreprinzlitorii, din fi votat pentru schimbare, intelegind ell Civic Alliance. Volumes: Pharmakon, 1989, farli slirlicitli, cu 0 economie in pragul noiembrie a. c. , orientarea liberalli a acestui s,chirnbarea inseamnli capitalism. Dad acest and Cliutarea cllutllrii, 1990 (poetry), colapsului? Yn mod paradoxal. singurele partid a devenit explicitli. ceea ce inseamnli lucro nu s-a intimplat , vina nu este in primul Semnele tirnpului, 1988 (essays). In press: partide social-demoerate cu adevlirat - PSDR­ eli au displirut ezitlirile 'ideologice intre nnd a lor. ci a partidelor politice democratice 1990 - Vremea in scbimbare (interviews). ul Domnului Cunescu ~i Conven\ia liberalism, sociaHiemocratie sau cre~tin- - intii de toate a Convenpei - care n-au reu~it

- 19- SP nr.l deeembrie 1992 Economie Monetary policy and inter-enterprise arrears in Romania ~

*Colloquim "Monetary integration in the eastern MUGUR CONSTANTIN ISARESCU banks were instructed to expand credit, carrying european economies", 9 october 1992, Athens a government guarantee, to clear the gross normal business practice, much as the case of transactions become more and more prevalent. amount of inter-enterprises arrears. . 1. Mooetary Developmeoll since 1991 trade credit in market-based economies. Consequently, production begins to suffer.. The initial bank credit extended under lhe Tight monetary and fiscal policies were However, in the transition economies, it is Fourthly, the arrears of state-owned scheme was lei 1777 billion. All payments under introduced in Romania after price liberalization generally acknowledled that the bulk of the enterprises represent a potential fiscal liability of the scheme were made by overdrafts from of October 1990. Under the Stand-by arrears is involuntary, with enterprises simply the government. At same point in time the Agreement with the Fund, 1991 inflation was special "compensation accounts" and the same n, while credit Third. Large scale restructurinll that suffer as a chain reaction of closures occur. expansion through September was kept on involves closures and privatization does not Production collapses and soaring unemployment extended went initially to reducing overdrafts target. Real credit thus declined for more than seem to be in the cards in the short run. Because will certainly create difficulties for the reform with commercial banks. had been envisaged and enterprises were put the privatization is rather a long term process process. The global compensatiOn scheme under considerable strain. and closures oflarge companies seem to be very A general bai]-{)ut runs the risk of creating implemented by the Government at the tough political decision, arrears will emerge like expectations of future bail-outs, with.enterpries Second. From about mid-year it became beginning of 1992 was succesful in clearing a by-product of transition. having an incentive to run up arrears again. increasingly evident that the Government was most of the inter-enterprise arrears and thus in going to have to take action to arrest the Fourth - Gradual prince liberalization (4 Additionally, there is the high risk of tbe unblocking the payments system. The particular progressively deteriorating economic situation. phases). Prolonged corrective inflation delay in upsurge of inflation from the expan ion of the In July, for exaple, industrial production real interest policies. credit. way this scheme was designed minimized the fell by nearly 10 percent, and than again in Fifth - Dual exchange rate policy. net injections of liquidity into the economy, and August by further 3,5 percent. Enterprises were If allowed to srow unchecked, inter­ 3. Policies 10 Control and Oear Intel'­ even that was largely sterilized of the very vocal at that time in blaming the so-called enterprise arrears can place the whole reform Enterprise Anears authorities. All in all, the monetary process in danger. To combat the inter-enterprise arrears "bloCkage of the financial and payment system" consequences of the operation were fairly small, for these developments, and began pl-essin, To swt with, hard budget constraints are problem, the Romanian Government considered relative to the size of the gross inter-enterprise hanlfctr ~'1e1Q1' ,SeptellJbrz~~1. .. sof!e~ and relative.Jllicc, fhanSfs brf

SP nr.1 decembrie 1992 ·20 . Economia Constructia, europeana si" noi La inceput au fost ideea ~ viziunea, arnbele DANIEL DAIANU lentl, stabilizarea aetivitllii economice va fi hr3nite de considerente de natum politic3, dupli defavorizatl. ~i dacl observ3m c3, din plicate, experienta tragic3 a celor dou3 rAzboaie exporturile est-europene se concentreaz3 in mondiale. Pentru un Schuman sau MODnet, Vision and an ideea triggered the process of European integration which was meant, sectoare considerate senzitive de c3tre CEE, apropierea european3 presupunea necesannente among other things, to deter Communism. The economic dimension of integration has realizlm cit de important! este voin\8 politic3 in construetia instituponal3, care, pe de 0 parte sl become even more visibile overtime and competition with the USA and Japan has come to acest domeniu. Bate straoiu, deseori, sl asculp fa~3 curme - in - surse de £liu in3untrul the fore. A slowly evolving tension can be detected betwen constructivism and organicism, as pe negociatorii de la Bruxelles, care iIi lasl Comunit31ii (eventualele tentapi revan~arde ale impresia cl CEE soar afla in tranzilie ~i cl and Germaniei) iar, pe de alt3 parte, sl st3vileasc31 philosophies politicies to tackle integration; this tension is more obvious nowadays when aceasta are nevoie de protectie in fala "vigorii" s3 descurajeze pericolul extern comunisl. the EEe is facing two major historical challenges: the furthering of "intemal" construction exporturilor est-europene. Raliunile de ordin economic au clp3tat after the German reuniflcation "shock" and the "external" construction (enlargement) against Oamenii politici din cancelariile vizibilitate tot mai mare, pe mlsurl ce lumea the background of the collapse ofcommunist systems in Europe. In order to enhance stability Occidentale nu ar trebui sl urmbeasel occidentall revenea la normalitate ~i devenea tot and transformation in post-communist societies, Europe needs political will and visionary atenuarea propriilor dificult~ prin mAsuri ce ar mai asprl competipa economic3 ~i tehnologic3 leaders. complica ~i mai mult transformarea; cu SUA - in primul nnd - ~i laponia. ' instabilitatea sociall, economic3 ~i politic3,in Ce doresc sl relev insA DU este alit dinamica dificult31i economice, guvernantii sint mai Monetar European). A doua provocare istoric3 Est este un pericol pentru metabolismul constructiei europene - cu succesiunea de iDclinali sl recurgl la solutii care nu rezidl in acceptarea est-europenilor ca viitori intregului continent. ' ~i momente-cheie, intre care semnarea internalizeall suficienl interese definite la nivel (deci mai mult decit potentialil) membrii ai De aceea apreciez el tocmai tendinlele Tratatului de la Maastricht - cit mai ales 0 colectiv (comunitare), sau ale partenerilor; se CEE. Avern de-a face aici cu un angajament ingrijorltoare pe continentul european (intre tensiune permanent3, in fapt inevitabill, intre manifesta un deficit de coordonare politic3 in politic al Ilrilor occidentale care poate fi care sindromul "evitlrii vecinului" sau chiar al colectivism (in acceppa lui Fr. von Hayek) ~i tentativei de slmcire a acestuia, - aidoma acelui cre~tere, nalionalism economic care, de~i determinat pentru dinamica procesului de organicism, ca mozofri ~i abord3ri practice ale "beggar your neighbor policy" din anii '20 ­ comprehensibile dintr-o perspectiv3 de timp ~i transformare ~i moderoizare, pentru stabilitatea procesului de integrare; este yorba de 0 animozitlli ~i conflicte printre est-europeni ca ~i de spaliu limitate, pot semnaliza 0 percepere in zonl. Acest angajament nu trebuie vAzut tensiune, uneori latentl, alteori manifest3, intre evoluliile din cadrul Com unitlli Statelor neadecvatl a stlrii globale (continentale). numai prin prisma semnifieatiei gestului politic, cei ce gindesc ~i doresc accelerarea (foI1area) Independente) ~i cele in spaliul mondial Tocmai in asemenea momente este oevoie acut3 ci mai ales in mlsura in care retorica va fi integr3rii ~i cei care preluiesc un ritm prezumat (incetinirea puteroic3 a activitllii economice, de vizionarism ~i lideranla decisl, de voinla acompaniat3 de aCliune concret3 pe plan nalural (organic) al procesului. proteclionism in cre~tere etc.) reclama politica economic. Din acest punct:de vedere l!rile est­ AI3turi de conceptie (cultura politic3, in imaginape, curaj ~i dorinla de conlucrare din Uoificarea Germaniei a reprezentat un "~oc" europene au motive sA fie nelini~tite de ceca ce sensul cel mai larg, ce se reglse~te in partea oamenilor politici, 0 abordare pentru construc\ia internl a CEE, iar colapsul discursurile ~i demersulliderilor polilici) apare ca discrepanll considerabill intre ceca ce constructivista a noii arhitecturi europene. 0 dialogul construcpei europene, ca set de intenpi sistemelor comuniste in Est a plasat se proclarnl ~ realitate. De exemplu, acordurile ~i rezultale exprim3 interese nationale (ce nu pot coordonalele construcpei externe (includerea de comerciale incheiate de CEE cu Polonia, Daniel DaianuBom 1952 in Bucharest, Ph. D ~i fi circumscrise la sfera economicului) ~i evolupi noi candidali, precum Ilrile AELS) la scara Ungarla, Republica Federal3 Cehl Slovac3, (economics);President of the Romanian Institute disimilare ca performanl3 ale entitllilor intregului continent european, dar pe fondul sau cele in curs de negociere cu Romania ~i for Free Enterprise (I.R.L.I.)and Chief" economice nationale. unei tranzipi mai mult dedt dificile ~i cu semne Bulgaria sint departe de a "deschide" portile Economic Advisor at the national Bank of De ce subliniez tensiuDea intre de intrebare privind stabilitatea t3rilor post­ Occidentului pentru produc3torii din Ilrile post­ Romania. Between 2/92 - 7/92, Secretary of constructivism ~i organicism ? Deoorece Big­ comuniste diD Europa. comuniste. Frustrarea est-europenilor este cu State at the Mjnistry of Finance; 9190 - 2192, bang-ul din 1989, prin implieapile asupra celor Uderii politici occideDtali au in fata doul an"! mai mare, cu Cl"! este, evident pentru arnbele Visiting Scholar at the Harvard Russian dou3 dimensiuni ale integr3rii europene ­ marl provoc3ri. Una prive~te maniera continulrii pArli, cl sprijinul mai "nare il reprezintl Research Center. His most recent publication is adincirea ~i 13rgirea CEE -, resuscita (adincirii) integrlrii avind in vedere performanle comertul reciproc. Dac3 nu yom putea exporta the book "Functiom'ng ofEconomy and Exter~ controversa pe planul actiunii politice. economice insuficient de convergente ale suficient, nu vom putea importa, redresarea naJ Equilibrium", Bucharest, Editura Academiei Explieatia este simpll: in periooda de crill, de membrilor CEE (dovada: criza Sistentului produetiei va fi ingreunal!, restructurarea va fi (1992).

sistemului de taxare, un nivel inalt al intlapei adid puterea, pozitia, lWnvingerilo politice, ~1 duce la 0 reducere a balantelor ~i astfel 'la 0 apartenon\&.w Wi partidJ Criteriil.o material. aim , Inflatia' Europa de Est cre¥ere a ntei inflatid necesare finantlrii nnm u cit .de 0601 iT6% din cd- ttclb~ •••,pe, za anume deficit. "Un guvern poate supravielui acestor concluzii se poate sustine cl factorul mult limp... tip3rind bancnote. Altfel spus, prin primar care divide societatea nu este unul al LAVINIA STAN aceasta i,i poate asigura controlul asupra rela\iilor cu mijloocele de producpe, ci unul al resurselor reale, la fel de reale ca cele ~ute relaliei cu mijloacele dOe con,.,m" (G.W. prin taxare. Metoda este condamnatl, dar Kolodko, 1989). Odat3 cu anul 1990 t1rile fostului bloc anuleze sau sl distorsioneze efectele politicilor trebuie al admitem cl este eficace pinl la un' Tot legat de inflalie se poate Ina in comunist au incercat sA realizeze stabilizarea macm-economice conven~onale. ~i pe mlsuti punct... Alita timp cit populapa folose~te baoii prin redefiniri de preluri, unnlrind prin aceasta ce tensiunile polilice devlD tot mai frecvente, ccoaiderare p paradoxul nivelului mai aclzut de guvernul poale continua sl mlreascl resursele saDafacere a neceaitiPlor la un nive! mai ridieat reducerea drasticl a subsidiilor, reduceri este din ce in ce mai dificil de inflptuit un prin inflatie..• un guvern poate crea resune ~i, c dc:.~onsum (Kolodko, 1986). De~i nivelul semnificative ale creditului net intern in program efectiv de reducere a inflapei, program printr-o utilizare contin~l a inflapei, chiar p ccosumului cate mai ridieat, snbieqii declari cA unele cazuri, infiinlarea unei b3nci centrale tot mai necesar pe mlsura trecerii limpului. atunci cind aceat lucru cate intuit de populape, independente. Productia a sc3zut brusc, paf\ial Reducerea inflaliei trebuie sl aibl cu condilia ca sumele pe care caut! die stnngl "eale din ce in ce mai rlu". Llaind la 0 parte ca urmare a colapsului pielei sovietice ~i a concomitent in vedere atit nivelul inflaliei in acest mod sl nu fieexcesive ... Populalia faptul. cA la nivelele mai malte ale inflapa, un segment relativ important de subiecti obaervl 0 relaliilor de schimb din cadrul fostului CAER, monelare cit p pe cel al penuriei de bunuri de plite~te pentru ceca ce guvemul cheltuiCfte. Nu paf\ial ca urmare a ~ocului petrolier din 1990. consum (Kolodko, 1989). Dar trebuie respinsl exist! deficit neacoperit." (Keynes, 1923). selldere absolutl a consnmului finanlat din Salariile au avut tendinla de a scldea brusc la ~i "euforia antisubsidii", deoarece cheia Unul dintre efectele cele mai vizibile ale veniturile curente, conviogerea despre inceputul prograrnului de stabilizare, sc3dere succesului refonnei no constl in inllturarea inflatiei este erodarea veriiturilor p a valorii inrlutllirea propriei stlri materiale cate unnatl de 0 oarecare revenire (Commander, acestora, ci in atingerea echilibrului economic. reale a taxelos - efectul Olivera-Tanzi, efect im~t!de aegmentele de popul~e ale c3r0r 1992); ~omajul s-a ridiciu de la niveluri Cre~terea preturilor, generatl de oprirea observat ,i de Keynes in comentariile sale venituri reale de fapt au crescu!. Dar in acelafi nesemnificative la 6-12% preconizindu-se 0 subsidiilor, are ca urmare 0 puteroic3 presiune asupra impactului infla~ei asnpra bngetului. limp decalajul dintre Bfteptlrile lor (aapiratille accelerare in continuare. In general rata de pentru cre~teri corespunz3toare in salariile Dacl intervine un decalaj in limp intre ware p de consum) p gradul real de aatiafacere a lor 50a sc3dere a productiei a fost mai mare decit rata populapei, perpetuindu-se astfel dezechilibrul plata taxelor, valoarea reall a ceca ce ae pillte~te mmt. Ama timp cit exist! aceasti disparitate de cre~tere a ~omajului avind drept rezultat existent. Este mult mai u~or de atios echilibrul este cu am mai mic3 cu cit rata intlapei eate mai populapa va insista ell "eate din ce in ce mai reducerea productivit3tii muncii care ~i ~a se economic prin reducerea ratei inflaliei - prin mare. . rio" in limp ce O8Dlenii politici, baztndu-se pe situa la cote foarte sc3zute comparaliv cu cele preluri ~i salarii - decit prin cre~terea sa Dobinda pe care inatituliile bancare dalele statistice, VOl' suspne c3 "este din ce in ce internationale. Privalizarea se afl3 inc3 in stadii (Charemza, Gronicki, 1985). Adic3 mic~rarea traditionale 0 pot pllhi este in mare parte mai bine". Diferenla punctelor de vedere ae incipiente in limp ce s-au inregistrat doar ratelor venituhii tuturor agenlilor economici controlat3. Aceastl restricVe Ie impiedicl sl expliell in parte ,i prin faptul c3 populatia i~i falimente formale ale unor firme minore. paralel cu ajustarea ratei de cre~tere a ofertei concureze cu succes pe pietele financiare in care jUdec3 stalutlJl financiar in special in functie de Structura economiilor a r3mas in general monlare la modific3rile survenite la nivelul ratele nominale de dobindi reflect! indeaproape monedl, percepind ca un declin fiecare noul intact3, dar intreprinderile au fost fortate in venitului nalional. Pe de alt3 parte efectele ritmul crescmd al inflapei. InstitU\iile financiare devalorizare. Oamenii politici tind sl acorde 0 i~i principiu sl adapteze politicile de prel la reducerii ~i elimin3rii subsidiilor depind de noi, necontrolate, care ofem depozitarilor rate mai mare importanll tendinlelor macro­ schitnb3rile eterogene care au avut loco elasticitatea in funetie de pret a fiecMui produs mai marl de dobindl, atrag clienlii institu\iilor economice. Astfel c3 ,i in condiliile cre~terii In acest context mulli economi~ti privesc nesubvenJionat in parte. In cazul produselor cu 0 tradiponale. Astfel guvernul pierde 0 parte a venitului national, consumului ~i investiliilor, inflalia ca fiind necesar3 procesului de elasticitate mid - cum ar fi de exemplu bazei sale de taxare, lucru care duce la 0 puterea de cump3rare ~i rata de schimb pot implementare a reformei economice. Dar inflapa ~i transportul p\lblic, consumul de c31dum apli cre~tere a valorii de echilibru a inflaliei.. inregistra un declin drastic. poate ajunge sl fie nu un instrument de cald3 ~i produsele legate de acestea - cre~terea situa~a Guvernul poate agrava dacl mspunde cu Aceste considerapi explic3 m3car in parte flexibilizare a economiei ~i de introducere a prelului nu are drept consecinll reducerea cre~tere o a cererii de rezerve sau dac3 forteall declinul suportului popular acordat inflptuirii proceselor indispensabile adaptlrii, ci una din consumului, ci alocarea unei propo[\ii m3rite blncile ,radilionale s3 suporte datoria reformei economice ~i nostalgia "epocii de au1". barierele principale in calea implementlrii din venit satisfacerii acestor nevoi. In aceste guvernamenta 3. Acest proces este'deseori "lnsatisfacpa fatl de situapa material3 personall reformei. condilii efectul reducerii subsidiilor este folosit de guverne in special sub masca se r3sfnnge in sfera politicului. Atitudinea Inlroducerea relaliilor de pia\3 necesitl disculabil. Se impun compens3rile integrale ale liberalizlrii'(Dornbusch, 1992). politic3 nu trebuie apreciatl door in functie de preluri obiective, cu caracter de parametrii populaliei pentru cre~terea de prel, fapt care Dar cele mai interesante consecinle ale externi in relalia cu diver~ii agenp economici, serve~te promovlrii inflapei. inflapei sint cele pe plan social. Diferenlierile evenimentele politice, ci - de vreme ce acestea ~i adic3 preluri care reflecil cu adev3rat costurile Un punct de vedere imp3rtl~it de mulli firefti in situatia material3 a diverselor grupuri sint detenninate de fenomenele economice sociale de producJie ~i care echilibreazl in mod economi~ti este acela potrivit clruia inflatia (~i soclale sint exacerbate in condiliile inflaliei sociale, de situa\ia materiall a individului - de dinarnic cererea cu oferta. In cazul economiilor mai cu seam3 inflatia sltuat! la niveluri inalte) s­ acompaniate in mod inevitabil de 0 redistribuire modul cum acesta concepe viitorul ,i de de piall sau a economiilor de tranzi\ie inflatia nu ar datora deficitelor bugetare. Dac3 guvernul care afecteazl atit veniturile curente cit ~i propriile sale posibilit3Ii". (S. Kwiatkowski, poate fi evitat3, dar poate fi controlatl. cheltuiefte mai mult decit prime~te sub form3 de modelele de consum. 1987). Inflalia accentueazl toate aceste Controlul inflaliei r3mine 0 problem3-cheie a taxe ~i Impozite, diferenla este finanlatl prin Sondajele in nndul populaliei, conduse in probleme a chor solulionare depinde ~i de 0 refonnelor actuale din fostele 13ri socialiste, creare de monedl. Cu toate acestea nu orice mod sistematic in t3ri ca Polonia, Yugoslavia ~i politicl abill de incetinire a fenomenului problem3 ex{rem de dificill dacl pnem cont de deficit bugetar se soldeazl cu 0 situalie Ungaria, au arltat unele dintre consecinleJe. inflationist. 0 nevoia de liberalizare a prelurilor fi de noua inflalionistl. Deficitele se pot finanla ~i prin sociale negative ale procesului inflalionist. In str·ucturl de preluri. Caracteristiclle micro­ datorii, iar relalia cauzall dintre deficit ~i Polonia, de exemplu, s-a demonstrat c3 sursa Vancouver, septembrie 1992 economice ale acestor Ilri ~i mo~tenirea inflalie este reversibil3 (Dornbusch, 1992). primarl a antagonismelor manifestate in Lavinia Stan - graduate of the Academy of planificlrii centralizate - proprietatea Dupa cum arlta ~i Keynes, un nivel inalt al societate 0 reprezintl diferenlierile in statutul Economic Studies, Bucharest, in 1988. predominant colectivl, modul de stabilire a infla\iei va reduce suma de bani pe care material. " ...Dod aspecte explic3 indeosebi Cunently she is in a doctoral program at the salariilor, organizarea sistemului financiar ~i populatia 0 va economisi. Astfel c3, ~ cum un clivajele sociale: cel material, adicl stalutul University of Britbish California, Vencouver, mecanismul de alocare a resurselor - riscl sl nivel inalt al taxelor erodeaz3 fundamentele proprietlpi, salariile ~ veniturile; ~i cel politic, Canada.

-21- SP nr.1 decembrie 1992 Politica intemationala Budapesta despre Europa

Reporter: Cum ~, tn actualullllOll1CM, influentlim viata politieli romancaseli in nici un evolupa relapilor dintre tlrile ee au inipat Interviu eu FOLop MIHALY fel, nu existli nici 0 pretentie a Ungariei de a Tmtatnl de 1& Mautrlcllt fi noua Europl de Eat? influen\a cursul evenimentelor din Romania. PGlOp Mihaly: Este un subiect interesant, 0 FillOJ' Mihaly, (11 ianuarie 1953, Budapesta). A inv4fat roman~te in pcrioada 1971-1972 cind Speranla noastrli este aceea ca vialli pentru Ungaria, Romania cit ~i pentru toatli a stumat un an la Institutul de Petrol Gaze *i Geologic din Bucure*ti. A urmat apoi cursurile democratieli echilibratli cu 0 societate deschisli partea estieli a Europei. Refuzul sau acc:eptarea, ~i ~i Facultapi de Relapi Internaponale pc care a absolvit-o in 1975. DilectoI genCIal adjunct la tolerantli va fi realizatl in vecinlitatea ac:easta este problema noastrliI Este din ce in ce noastrli apropiatli, pentru ca astfel, ~i in Institutul Internaponal din Budapesta, s-a spccializat in probleme roman~ti *i ale EUIOpci de est. mai elar eli vest-europenii, mai degrabli, nu pot interesul lor aceste societli\i, ele sli caute democ~ CcICCtlrile sale au aboIdat teme legate de Romania. in acest scop a stumat aIhivele aflate ]a acc:epta noile ivite dupli 1989, pentru prietenia noastrli, pentru a coopera, ~ petru a a Paris, LondIa *i Washington. fncepind din 1985,predif "Istona Diplomapei" la Univclsitatea din cli aceastli acceptare ar complica ~i mai mult eliuta sli ne inleleagli. Ceea ce este foorte clar actuala stare de fapt. Vest europenii nu pot Budapesta, iaI din 1990 estc profesoI asociat la Ecole Pratique des Haute Etudes. pentru tOli ungurii, fie dad unii 0 doresc sau spune aceste lucruri in mod deschis, pentru cli al\ii nu, este cli Ungaria nu poate opritl din' problemele ivite in construirea "Europei celor reu~it sli ie~im dintr-o aliantli care nu a reu~it Iugoslavie sau din ex-Uniunea Sovieticli. Nu drumul ei spre Europa. Se poate visa la ~i 12 ", sint a,a foane dificile: Dupli plirerea niciodatli sli serveaseli intereselor noastre, ale putem blama neputinla IWor occidentale pentru ajungerea in Europa ocolind Ungaria, insl mea, este dificil de a se realiza "Europa celor ungurilor. A doua parte a ac:estei probleme este cli actualmente existl tendinla de eliberare de cultural, politic, economic ~ psihologic nu este 12", dar probabil eli tratatul de la Maastricht, in alilarea unor etnii impotriva altora. Pentru a sub dominapa unor puteri. posibil. Deci mentinerea unei situatii non­ pofida dificilului "oui" al francezilor, va fi de~i aceste mentalitliti ce sint tributare unor Aceastli interven\ie ar fi inoportunli, ca sli conflictuale cu Ungaria este in interesul respectat. Cred cli va fi nec:esari 0 perioodli de educalii specifice "democraliilor populare", nu mai vorbim despre ~ansele de reu~itli ale unor Romaniei. Nu cu afirmapi plin care se sugereazli tranzipe mai lungli pentru eli Ungaria, Polonia ,i mentalitip ce apaI1in civilizalillor neevoluate ~i intervenpi externe. eli noi am fi du~mani se poate rezolva ceva. Ceho-Slovacia iar apoi celelalte 1m din est sli a ajunge 0 rezolupe pacifistli a conflictelor intre Conliderap cl aceaatl ltare c:onflietuall din fie acceptate in marea uniune europeanli. Pentru nalionalitlili, trebuie stabilite, nu relatii de Iugollavia Ie va extinde ,i aaupra resiunii Vlizut de la Budapesta, sentimentul noi, Maastrichtul este ineli un vis.Tootli lumea prietenie dad nu se poate, ci un cHmat de KOIIOVO, unde Ie ,tie c:l loc:uieac: circa doul preponderent care se degajli fatli de Romania esticli viseazli la atingerea unui nivel de apropiere bazat pe inlelegerea traditionalli ce a milioane de 8Ibanczi? este, sineer vorbind, .din plicate, de indiferentli. cooperare ~i de relapi ca acelea care existli in existat inlre vecini. Existli 0 logicli in acest sens. tow slovenii, Regret cli 0 spun, dar prietenia pe care 0 simt vestul Europei. VI gtnditi tn aceIt c:az P la popoarelc cam apoi croalii, bosniecii ~i poate cli astlizi, falli de dumneavoostrl mli obligli la sinceritate. Considerap c:l Tmtatnl de 1& Mautrleht va au ietit de lub tutela URSS ,i la popoarele albanezii. Eu sper eli acest conflict se va opri Nu ne-am mai uitat niciodatli spre est in ultimul deveai til final operatiooal.- dIl fiind faptul c:l ItJ8OIlaviei? insli aici, pentru eli urmlitorii angrenap ar putea timp, ci doar spre vest. in cliutlrile noostre de a DaneDUlJC& a lpus "nu"? Existli trei tipuri de transformliri in partea de fi ungurii, care ~i ei pot fi victimele acelora~i urma un destin, Romania nu a fost niciodatli tn final, tratatul de la Maastricht va fi est a Europei: dorinle de dorninatie ale unor natiuni. acest exemplu de urmat, un model pentru noi. acc:eptat de cltre toote aceste lliri, insli nu va fi I. - transformlirile pacifiste - caracteristice Se conltat! din cc in c:e mm mult, mm alca Avem nevoie de vecini stabili ~ guvernabili. aplicat. Noi cei din Est, va trebui sli ne adaptlim \lrilor mai dezvoltate din punct de vedere tn Europa de elt, eontestlri ale aetualelor Or, in ceea ce prive~te Romania, la prima la situatii inedite. Datoria noastrli este sli economic ~i politic - cum ar fi cele petrecute in frontiere, de cltre unii IaU de cltre alpi. Ce vedere existl din punet de vedere constitutional, acceptlimaceste criterii farli de care nu yom Polonia, Ccho-Slovacia ~ Ungaria; plirere av~ deapre aceat fenomen? • un ciudat amestec intre a IV-a ~i a V-a putea intra in Europa. 2. - transformlirile mai dureroase care se Desigur cli exemplul Iugoslaviei ne Republicli franced. De ce a V-a Republica? Cum vedeJi treeerea Ipre adevlrata petrec in partea de sud-est a Europei, demonstreazli cli trebuie refuzatli schimbarea Pentru eli existli un pre~edinte ales pon sufragiu ~a tlrllor fOllt aocialiJte fi comuniJte? transformm ce cuprind Romania, Bulgaria ,i frontierelor cu ajutorul fortei. Nu putem face sli universal, care va domina in mod obligatoou to anul 1989 - anul miracol - am crezut eli yom Albania; coincidli frontierele etnice cu cele politice, mai scena politid, existind de asemenea ~i un ~i ~i introduce imediat democrapa ~i statul de drept, 3. - al treilea tip de transformliri in care ales cu ajutorul foqei, asia 0 spun in timp ce Parlament, aproape neguvernabil, a~a cum se adid statul in care va domni legea. A fost un intrli Iugoslavia ~i llirile ce au flicut parte din Ungaria are trei milioone de unguri care trliie~c petrec lucrurile ~i in Italia sau Israel, unde vis. Am avut atunci ideea de a invita doi tineri Uniunea Sovieticli, unde existli fenomene "sui­ in afara frontierelor sale, in tlirile vecine. In divizarea fortelor politice ale IW se regasesc la romani in cadrul unei conferinle pe care am generis", venind din interior. Aceste \lio, ~i-au Ungaria nu existli nici 0 fortli politiel scarl micli in organullegislativ. organizat-o la Budapesta, pe terna Romaniei. construit singure ierarhille puterii, nomenclatura responsabiU care sli doreasel schimbarea Rezultatul alegerilor, proportiile ob\inute, •Le-am spus atunci eli nimic nu este mai pUlin lor internli, aparatul de partid, politica ,i frontierelor IW. Nici un om politic responsabil reflectli relalia impersonalli dintre structura sigur dodt faptul eli dopli 0 dictaturli se va intI'a armata, pentru a-~i iluziona visul de putere ~i nu dore~te acest lucru, ,i doresc sli aceentuez alegltorilor ~i cea a celor ale~i. Este, in acest intr-o democrati . Dictatura poate fi inlocuitli de aici intr-adevlir conflictele sint profunde ~i acest fapt foarte important. Se poate incerca caz, 0 "Republieli a Partidelor" cum se spune. singeroase. schimbarea pacifist! a acestor frontiere, aceasta un regim autoritar. Societlilile tJirilor din Europa Bineinleles cli avem simpatii naturale ,clitre de Est, apropiate de orient, sint societlili' Nu este intimpllitor faptul cl desfacerea insemnind negocieri. Existli in acest sens fortele care reprezintli ideile democratiei, ale intolerabile. Acolo unde apare intoleranla, nu Iugoslaviei a luat asemenea formI singeroasl, exemplul Germaniei. Dorinta de a ceda un institutelor europene democratice. existli loc ,i pentru democratie. pentru eli, in primul rind, este 0 chestiune de teritoriu cu 0 etnie strliinli elitre 0 altli tad este Exist! multe variante pentru politica internli Este, deci, prima oad cind viitorul depinde nationalism, adieli exist! 0 napune care dore~te un fapt posibil, insli eu niciodatl n-am coostatat a Romaniei ,i sperlm ca solulia cea mai direct de noi. Ac:easta este 0 primli constatare. A sli-,i impunli dominapa asupra altora. Dorinta de in istorie un asemenea act voluntar de cedare doua constatare este eli aceastli tranzipe este a subordona nu se poate realiza decit cu ajutorul teritorial!.. Nu se poate realiza schimbarea unor favorabilli nouli, eliutarea unci cooperm, va fi ~ cea alcasli de elitre guvernul viitor. Optiunile lungl ,i dureroasl. Pentru ac:easta va trebui sli arrnelor. Existl 0 fortli dominantli, cea a frontiere dedt daeli cele douli state intrate in avem 0 mare r~e, va trebui sli parcurgem Serbiei, ~i bineinteles victimele - bosniacii, asemenea negocieri sint cu adevlirat state de istorice sint intotdeauna deschise. Dupli plIerea sinuozitlp pentru a se ajunge ca inJelegerea sli croatii ,i slovenii, care folosesc ~i ei acelea,i drept, i~ interioful clirora s-au inlliturat mea, depinde de romani ce drum vor urma, care fie reciprocl. metode pe care Ie-au preluat de la simi. Exist!, intoleranta ~ lipsa de intelegere, adieli daeli nu va fi viitorul re1atiilor romano-ungare. 0 Cum wde\i rcvigorarea ~ODlIIiJmului din deci asasini ,i victime. Responsabilitatea silbilor existli 0 adevlirat! democratie. tJdle co HIllepidat de com1llliJm? nu este eXclusivli, dar responsabilitatea majorl Cum puteti comeata actualele relatil A coosemnat Exist! douli plirti ale aceste! probleme. tn revine sirbilor. Ceea ce trebuie flicut este romlno-unsare ,i evolulia lor din ac:tualul partea de influentl a Uniunii Sovietice - dupli temperarea dorintei de dominape. Nici 0 natiune COIItext de dopl aJesed1e din Romlnia? ~ tradus din franluze~te ehberarea de sub tutela imperialli - a avut loc 0 nu are dreptul de a oprima 0 altli napune. Nu este cazul ca noi sli judeclim NICULAE RADULESCU DOBROGEA re~tere national!. tnainte de aceastl eliberare, Nici 0 putere politicli exterioarli nu poote evenimentele de politieli internli ale romanilor, valorile nationale erau batjocorite. Deci am regia un conflict cum ar fi cel din fosta ~i asta din mai multe raliuni. Nu vrem sl (15 octombrie 1992) o victorie de plumb

Victoria din 3 noiembrie I-a surprins pe RADU BUDEANU fostul cow-boy mediocru, ~i apoi, remarcabil Bill Clinton la Vll"Sta de 46 de ani, doulluni ~i guvernator de California a fost personajul care 15 zile. Faptul merit! retinul El este cel mai declan~ind "rlizboiul stelelor" i-a obligat pe The article "A Leand Victory" approaches the causes which led to tbe recent victory of tinlr pre~edinte american dupl idolul sliu, sovietici sli-~i anticipeze cu un discernllmint Jobn Kennedy,~i dupli Theodore Roosevelt ~i the Democrate candidate Bill Clinton in the United State!> presidential elections.The authoI £lirl precedent propria sufocare. Busb a priImll apartinind generatiei postbeliee. considers that, after 12 years of Republican govemment, the Democlate ViCtOly was fmalizat pe pllmint ceea ee Reagan inaugurase pledictable. The Americans, affected by the social and economic problems have taken the De~i previzibil, suceesul slu nu a fost in eer: demolarea entuziastl ~i liberl a Zidului risk of an alternative, even ig Gcolge Bush has brought to the USA the most proeminent u~or. Niciodatl in istoria SUA apetitul Berlinului a fost rezultatul strategiei sale. electoral nu a inregistrat asemenea cotl: au VictOly: the desintegration of the communist system. The article approaches the paradox of Recordul nu este intimpllHor. El s-a definit votat 0 sut! de milioane de americani ceea ce the new political situation in the United States: the new piesident will be very soon and very drept unul dintre cei mai profesioni~ti inseamnl cl relaxarea opiniei publice seriously with the foreign policy pIOblems, though the elections have taken place within the pre~edinti americani in abordlirile externe. autohtone a cedat'in fata mizei acestui themes field of the domestic policy. Bill Clinton inherits a highly confused East, a Western Pentru aceastll acumulare cam tot ce e moment politic. Mai mult: pentru prima oad Europe which is submitted to xenophobic tension and economic recess, a full-expansion Asia plminte~te posibil intr-un asemenea scop ­ alegltorii nu au mai fost obligati sl opteze in and several wars, most ofthem potential international conflicts. experienta de vicepre~edinte, de patron al fata unui tandem (un democrat sau un CIA, de ambasador in cea mai complexl republican) ci in raport cu oferta politicll a \rei cind un candidat nid republican, nici sli din acest pluton al deziluziei s-au nurnit capitalli rlsliriteanl (Beijing). Pentru a incbeia candidati. Sll mai notllm, in sf'~it, cl de~i democrat, colecteazll 0 asemenea marjl de Herbert Hoover, William Hovard Taft ~i sumara sintezli a acestui e~ec istoric sll mai Clinton s-a bucurat de sprijinul a 357 de mari voturi. Dacl miliardarul texan nu ar Jimmy Carter. Nici unul dintre ei nu ~i-a putut consemnlim cl nu demult Busb spllrsese electori din totalul de 538, jos, pc t¢:renul fi.....plecat in vacanlli" in plinli bltlllie fixa in palmaresul personal victorii de plafoanele considerate imaginabile ale electoral propriu-zis, doar 43 la sutll din probabil cl viitorul locatar al Casei Albc ar fi anvergura eelor artizanate de Busb. Nici unul popularit!pi dupll ce adusese Americii victoria alegltori au "mers" cu e1. Majoritatea, 57 la putut fi altul. Oricum, victoria lui Clinton este nu ~i-a adjudecat victoria intr-un rlzboi in "furtuna d~ertului"... suti, s-au implrtit inlre Busb ~i Perol tn cazul eel pu~ la fel de spectaculoasl ca ~ecul lui mondial flirll a trage , in scbimb, un glont. La aflarea ve~tii cl la Casa Albllocatarul acestuia din unnli este oportun de retinut cl a Busb. tn istoria plictisitoare a pre~edintiei Bush a facut-o: minarea sistemului mondial s-a scbimbat, Saddam Husein se afla in plin inregistrat 19 la sutl din voturi, ceea ce americane, George Busb este al patrulea comunist este opera lui Busb cbiar dacl miling. Centrul Bagdadului glizduia una dintre constituie un record in ultimii 80 de ani. tn pre~edinte din secolul nostru care plrlse~te principalele acumullri ale acestui front ultimele opt decenii este pentru prima oarll puterea dupl un singur mandaI. Predecesorii reprezintl opera lui Reagan. Sl nu uitllm cl (continuare fn pllIJina 24)

SP nr.1 decembrie 1992 -22­ Politica intemaponala Invitatie, la nonnalitate tn perioada de dupa caderea regimurilor comuniste din fosta Europa de Est, relatiile ADRIAN NASTASE bilaterale dintre URSS, respectiv Federatia Rusli, ~i fo~tii "aliap" europeni au cunoscut un ca un partener viabil, capabil sa-~i aduca proces rapid de deteriorare. Ele au fost drastic contributia la accelerarea procesului de reduse atit in plan economic cit ~i politic. tntre integrare europeana; multiplele ~i variatele surse ale acestei stan de 2. eli intre declarapile de principii ale factorilor lucruri se impune amintita, in primul rind, de conducere din tara noastra - care au suspnut redobindirea deplinei independente ~i consecvent, din decembrie 1989 incoace, ca suveranitlip. de catre fo~tii "satelip" ai URSS. apropierea de ~i colaborarea tot mai strinsli, in Ea a dat"Curs liber manifestlirii unei fire~ti perspectiva integrlirii, cu principalele strueturi vointe de delimitare explicata de marea putere economice, politice ~i de securitate occidentale comunista de la rlislirit La aceasta se adauga reprezinta un factor major de realizare ~i faptul eli disparitia rapida a CAER ~i a stimulare a reformei ~i a procesului de Tratatului de la V ~via nu parea sa fi intrat in democratizare din Romania - ~i demersurile calculele conducerii fostei URSS. tn efective de politica extemll exista 0 perfecta consecintli, aproape eli nu a existat 0 strategie a armonie. redefmirii, in noul context, a relap.ilor cu acei Aspectele semnalate mai sus indica de la vecini vestici pe care propaganda oficiala Ii sine axa optiunilor strategiee ale RomAniei. denumise pina nu de mult drept "state fra~ti". Desigur, aceasta axa - a carei orientare Profund interesat sa anuleze cit mai rapid preeumpanitoare spre Occident nu i,i aftl coostringerile ce decurgeau peotru Romania explicatia in considerente, mai mult sau mai din prevederile Tratatului de prietenie semnate putio conjuncturale, de "prestigiu", ei in cu URSS in anii dominatiei comuniste ~i sa interese naponale vitale ~i perene - nu exclude creeze, totodatli, noi oportunitap dialogului ~i stabilirea unor relapi normale cu vecinii llOftri cooperarii dintre romanii de pe cele doua estici. Neglijarea acestora nu ar fi niei maluri ale Prutului, in conditiile in care inteleapta, nici coosonanta cu preocuparea Republica Moldova mai era inca 0 republica general-europeana de normalizare a relapilor unionalli, guvernul constituit dupa alegerile de dintre toate statele continetului. la 20 mai 1990 a ioclus pe agenda sa de lucru Apropierea geografica, traditiile de realizarea unui nou Tratat cu URSS, bazat pe colaborare - ce pot fi fructificate benefic intr-un prevederile Cartei de la Paris pentru 0 noua context emancipat de servitup ideologice sau Europa. politico-militare -, anumite complementaiitlti Trecind total sub tacere elementele de de ordin economic ~i, nu in ultimul rind, substantli ale texnJlui acestuia, care consfmteau greutatea specifica a unor state mari, precum noua calitate a relap.ilor dintre cele doua state, Federatia Rusli ~i Ucraina, fae nu numai respectiv emanciparea lor de orice fel de posibila, ci ~i necesara dezvoltarea relap.ilor incarcaturli ideologica sau servituti politico­ bilaterale ale Romaniei cu aeeste piese militare, 0 buna parte a presei euro-atlantice s-a importante ale ~ichierului continental. grllbit sa taxeze demersurile respective ca Actualmente sint in curs de- desfa~urare "dovezf certe ale revenirii ReJIilanleila negocierile privind incbeierea unor tratate de comunism". Dupa cum se ~tie, unele tbi prietenie ,I colaborare cu Federapa Rusl ~ co vecine - aflate intr-o cursa cootraeronometru Ucraina. Oat flind ca Tratatul privind relap.ile perltru ci~tigarea titlului de "campion al de prietenie ~i colaborare rntre Republica democratismului est-european" - au contribuit Sovietieli Federativa Socialistl Rusl ,i ~

-23 ­ SP nr.l decembrie 1992 Recenzii

Functionarea economiei ~i echilibrul'extern

Aparit'a in Editura Academiei Romline problelJlele utilizhii lui ca instrument de sub semnlhura lui Daniel Dliianu a lucrhii politica economicli. FUNCTIONAREA ECONOMIEI $1 Pe lingA inalta Jinutli ~tiintificA se impun a sc fia'Test SRL ECHILIBRUL EXTERN, reprezintli flirli fi evidentiate dimensiunile ideologicll ~i indoialli. un eveniment in literatura noastrli moralA ale ckJii lui D.D. Societate pentru Tehnologii Avansate si economicli. Un eveniment, in primul rind Din punct de vedere ideologie nu ~tiinJific. ~i Sisteme de Asigurare a Calffafii $i aceasta nu numai nu atit pentru opJiunea in sine in favoarea unei "economii cA este prima lucrare originarA de teorie de piaSil" ne retine atenlia. Ea este astllzi un macroeconomid publicatA dupA decembrie loc comun. Important a fi subliniate sint alte 1989; ~i nici pentru faptul cA este 0 lucrare de pionerat in abordarea unei teme atit de doull aspecte. Primul - cA aeeastli oPtiune nu complexe ca aceea a echilibrului extern. precede demersul ~tiintific, ci reprezintA ~i Expresie ~i rezultat al unui targ orizont concluzia unei profunde riguroase analize ~tiintifice a modului de funclionare a celor ~tiinJific ~i al unei eruditii de invidiat, cartea INSTRUIRE-· lui Daniel DAianu prin amploarea ariei douA arhetipuri, sau modele teoretice, de < problematice, prin profundele analize economie - "de piatll" ~i "de comandll", teoretiee, prin coerenta rationamentelor, prin analiza care a relevat natura structuralA a concluziile sale explicite, se inscrie in "deficitului de performantll" al economiei de literatura temei ca 0 contributie ~tiinlificli comandA, incapacitatea ei funciarll de certA. 0 contribulie prin care gindirea regenerare calitativll ~i prin aceasta de economicA romlineascA depli~e~te zona viabilitate. Al doilea - ell aceastli opJiune nu a 1, "literaturii periferice" ~i este reintegratll fost conditionatll de schimbarea, dupll marilor dezbateri teoretice internaJionale. decembrie 1989, a regimului politic ~i Premisa valorii ~tiintifiee a lucrlirii rezida abandonarea economiei "socialiste": cartea a in conceptia metodologica ce a guvernat fost scrisA in cursul anilor '80 ~i predatll investigatia: partea nu poate fi inteleasll in Editurii Academiei inainte de decembrie afara intregului, problemele finanthii externe 1989. Mai mult, pkJi importante din lucrare, ~i respectiv ale echilibrului extern, nu pot fi inclusiv cap. 3, "Economia de restrictie de descifrate decit abordindu-Ie in contextul funqionArii ansamblului organismului cerere versus economia cu restricpe economic naJional. structuralll de ofertA" (in "traducere": Formulind, pe aceastli baza, teza conform Economia de piatll versus" economia de cmia mecanismul interacJiunii cu economia comandll") au fost publicate cu mult timp constituie parte integrantli a mecanismului de inainte de '89. Tocmai aeest fapt conferi 0 function are a ecomoniei nalionale, iar mare semnificatie moraIli opJiunii lui Daniel calitatea acesteia din urmll predeterminll Dliianu. Striinli de orice oportunism, poziJia calitatea (eficienta) relaliilor economice sa este manifestarea probitliJii profesionale ~i externe, Daniel Daianu a plasat pe singurul a curajului civic. Pudoarea, "bunul simr' - ee teren fertil analiza atit a cauzelor aparitiei defmesc un om moral ,i demn - nu i-a permis ~i dep~irii dezechilibrului extern cit a cliilor sA ~i Ie stri~e in I!ura mare, sA fad din ele lui. Faptul i-a permis origlnale contribupl, nu "capital politic". .numai la evideotierea raporturilor dintre to coodiJiile in care seena politicli a Sllrii diferitele modele de mecanism economic ,i este invadatA de mult prea multi parveniti competitivitatea productiei naJionale. ci ,i care piDI in decembrie se zbAteau peDtru a mai ales, la teoria realizhii ecbilibrului obJine pozipi pe linie de partid ~i cintau, piDA extern. tn cadrol acesteia din urmA esenJiale la prostituare, osanale genialului", iar acum oi se par concluziile sale privind controlul i~i absorbJiei interne ca instrument al realizlirii tlimbiteazA flirA jeDA, pe toate toDurile, "anticomuDismul" ~i se proclama promotori ecbilibrului balaosei de plAti, modul de Inscrieri si intormatii evaluare a nivelului de performanSA a ai "economiei de piatl\", avem cred datoria sou economiei ,i cerintele faSA de modelul de moralA ca exemplul lui D. DAiaDu ca ~i al mecanism economic pentru asigurarea altora ca e1, eel putin sA-I coDsemnlim. De cre~terii acestui nivel. 0 deosebitA valoare consacrat cartea de faSil· 0 teoretid ~ practicl 0 au analizele sale privind regimul ~i mecanismul cursului de schimb, VASILE PILAT

~i (unnare diD pilIiIY 22) Reagan, s-au strllduit sA 11 realizeze dar Washington chiar dacA unica super-putere a risliritul planeta in general. Aeeasta cu atit materializat in timpul mandatului lui Bush, a lumii a rimas America. Dar este eert cA delirul mai mult cu cit China intrli in arenll, ~i, mhesele intilniri intre marele conducAtor ~i semnalat poporului american' cA a sosit campaniei electorale acum. tranzitia Germania i~i recunoa~te deschis statutul de masa supu~ilor slii. Saddam a punctat victoria momentul pentru concentrarea asupra puterii, bruiazA canalele de influentA. $i partener semnificativ iar Japonia atrage atentia democratli SCOl1ndu-~i revolverul ~i trligind in problemelor interne. Acesta a fost ind aceasta cu atit mai mult cu cit marota prin gesturi scutite de echivoc, adevlirul domeniul in care Bush a ezitat sA se publicului american a devenit, ostentativ, aer pinA ~i-a consumat intregul inchcAtor. propriei sale importante. concentreze... contenciosul intern. Yn timp ce Ameril(a a Revenind acolo unde s-a fabricat succesul Plecat din fotoliul de guvernator al unui lui Clinton sA subliniem cA americanii, Yi revine lui Clinton un atare obiectiv in binoclat America in afara ei s-au intimplat stat avind populatia Bucure~tiului ~i unde plictisip de undele recesiunii, de ~omajul tot conditiile pe care flamura democratli de la citeva evenimente: in Rusia stinga a trecut la i~i reglise~te ~i productia tradilionalA este aceea a puilor de mai devorant ~i de tensiunile sociale cu virfuri Casa AlbA culorile in aceea a ofensivA deschid a montat spectacole de gen Los Angeles. au riscat schimbarea. majoritlltii democrate din Congres. Dupli 12 politiee care seamlinA cu rizboiul civil care a gllinll, Bill Clinton va lua lumea in miini Perot le-a solicitare imperativ afirmind cA ani de disputli intre pre~edinpi republicani ~i rlistmnat istoria, Ellin a inghetat retragerea incepind de la 20 ianuarie. ,EI reprezintA 0 dacA republicanii 4i mai adjudecl un mandat democraJii preponderenti din Congres iatli cA trupelor sale din tArile baltice ~i a decretat mi~care politid laminatll de obs.esia "prima generaJie de americani care trliiesc mai incepe' 0 perioadli de antantll metodologicA. starea exceptionalA in Osetia; in fosta drepturilor omului. Yn circumstanJele lumii de prost decit pArintii lor devine un fapt Deocamdatll, ind, America este in plin lugoslavie conflictul s-a dilatat, au aphut azi noul lider este pus.in situalia de a da eele ~hiop". ~i implinit..." Mai atent la ce se intimplli la "lame duck" ceea ee inseamnll "rntoi duelurile intre croali musulmani iar mai grele rispunsuri posibile de multi zeci de mediul imediat inconjurlltor decit la restul ~edintele ales nu s-a instalat iar eel invins Macedonia s-a inscris in topul republicilor de ani incoaee... lumii, electoratul a decis. De altfel numai opt continuA sli djpjeze administraJia. "Buclitliria rllzboi; in Bulgaria guvernul minoritar 0 americani dintr-o sQtA considerA cli politica traozitiei" este strictA: in prima luni dupll a anticomunist a fost pus la zid de comuni~ti externA este un fapt semnificativ. Ceilalti 92 la doua miercuri din deeembrie urmeazli votul costumati in sociali~ti intrati in coalitie cu RADU BUDEANU(bom in Bucharest, on sutli au convingerea, de altfel traditionalA, ca propriu-zis al electorilor. Yntr-o noull ~dintA partidul etnicilor turci; Siovacia a intretinut May 21.st.1943) has graduated from the America e lumea iar lumea americanli poate care va reuni camerele Congresului se va atacurile impotriva Ungariei iar Meciar nu s-a Faculty of Philology. Since 1968 he has trlii privind spre ea ins~i." to aceastli ordine "desface" votul. Aceasta se va intimpla la 6 sfiit d catalogheze Budapesta drept worked at the Television, as weJI as in de idei, remarcll ''Washington Post", este ianuarie 1993. La 20 ianuarie Clinton se va "nationalistli, militaristli ~i anti-semitli... Usta journalism. He is the author of The Nuclear posibil ca istoria d fi redus ~ansele instala la Casa AlbA. Va urma prezentarea noii ar putea continua fllri nici un folos nici pentru Defiance , The Armoured Peace , pre~edintelui Bush intr-o mAsuri mai mare administratii. Pinll atunci America va merge America, nici pentru rlismtul lumii alunecat Intercontinental Projection, Subjective decit Clinton sau Perot Aviatorul din cel de al inainte. Dar lumea? in plinll debandadli. Toate aceste focare indicA Travels,Zig-Zag in Babylon and other doilea rizhoi mondial ~i-a axat cariera politicl Este de remarcat ell in perioada absentei insli cu brio ·un paradox fundamental: chiar volumes. Founder and chejf-editor of the pe problemele securitlitii nation ale, lui James Baker de la pupitrul relatiilor dad Bill Clinton a invins in numele Mondorama, Expres Magazin and Expres preglitindu-se pentre pre~edinlie in posturi externe (acesta devenind scopul campaniei schimbllrii interne, pe umerii di apad diplomatice cu misiuni delicate ~i in functia de electorale a lui George Bush) numeroase au mo~tenirea republicanA a lumii. El nu va putea International magazines. He has a permanent director al CIA. Triumful asupra fost inflammle de toate felurile insinuate in evita ahordliri tran~ante in acest domeniu ~i column in several news-papers and comunismului. pe care 0 serie intreagli de harta politicA a lumii. Natmal, planeta nu se nici riscul de a fi obligat sa trasfocheze exact magazine~: Tineretul Liber, Expres Magazin, pre~edinti, de la Harry Truman ~i Ronald teleghideazli in ultimul detaliu de la aria cheia electoratul sliu i-a intors spatele: Raeha, Ora.

SP nr.1 decembrie 1992 -24 ­ Friedrich A. Hayek (1899-1992)

Limitarea puterii ~i detronarea politicului

Trtim intr-o epocl tn care justiJia a dispinrt. Parlameatele noutre emit fIrl grijllegi CODtrare justiJiei. Statele ifi ~~ arbitrv, fIrl simtul dreptlpi. Oamenii care ajuog sub puta'ea altei DlIfiuni lint din toate puactele de vedere scop in alara legii. Nu mai exist! nici uo respect pentru dreptul lor Daturalla 0 patrie, la 0 locuinJl sao poprietate, pentru dreptul de a-ti ciftiga existeDta sao dreptul la tntretinere ,i peDtru orlee alu:eVL 1ncrederea noastrl tn dreptate a foat complet distrusl. ALBERT SCHWEITZER

~i Putere limitatl Constrlngerea discriminatorie care rezultA Totu~i, oamenilor Ie este greu sli accepte in care, datoritll forJelor umane sau naturale ~limi··_.oJIl cre~te progresiv ameninlli sll inllbu~ cre~terea tocmai acest lucru, cli ajutorul cel mai exteme, ordinea auto-geDeratoare este violatli putere ne UWI unei civilizalii bazate pe libertatea important pe care guvemarea il poate oferi ~i se cer mllsuri de urgenlA pentru a stabili individualli. 0 interpretare constructivistll pentru a face cit mai utill( folosirea de clltre conditiile in care poate opera, nu este nevoie Limitarea efectivli a puterii este cea mai eronatA a ordinii societilii, combinatA cu 0 indivizi a informaliei pe care 0 poesedll in de asemenea puteri "pozitive" ale autoritlilii importantli problemli a orqinii sociale. inlelegere gre~itll a sensului de dreptate, au vederea atingerii propriilor scopuri, este supreme. Intr-adevlir. avem toate motivele sA Guvernarea este indispensabilli pentru devenit principalul pericol nu numai pentru "doar" negativ. Drept consecinlll, tOli ne ~orim ca autoritate supremll 0 astfel de ~i ~i formarea unei astfel de ordini, doar in cea ce viitoarea bunlistare, ci pentru moralll constructivi~tii incearell sA modifice autoritate, ale cllrei puteri constau in totalitate prive~te protectia tuturor impotriva pace. Nici un om con~tient nu se mai concePlia inilialA a acestor idealuri. in respectarea unor reguli abstracte, ce indoie~te constringerilor ~i violentelor din partea Cll pericolul la adresa libertilii Probabil cA singuru1 mare ideal al cllrui independent de consecinlele particulare 0 celorlalti. Dar indatA ce guvemarea, pentru personale vine in primul rind dinspre stinga, caracter negativ oamenii sint in general obligA sll DU intervinll in drepturile pe care atingerea acestui scop, pretinde monopolul nu din cauza unor idealuri la care aspirll pregAtip sA-l accepte, ~i a cllrui modificare ar indivizii Ie-au dobindit, nici prin guvemare, violenlei, devine ~i ea 0 amenintare stinga, ci pentru ell diversele mi~ellri refuza-o imediat, este pacea. Sper cel pUlin nici prin organisme speciale. 0 astfel de priocipialA la adresa libertlitii individuale. socialiste sint singurele marl organizapi care, cA, dacli un Hru~iov ar fi manipu)at mi~area autoritate care, iD mod normal, respectll ni~te Limitarea acestei puteri a fost Jelul principal urmArind leiuri ce Ie surid multora, popularll socialistli peDtrU a fi de aoord cu aDumite principii recunoscute ~i poate al fondatorilor guvemlirii constitutionale din doresc sli impunll societilii un plan pacea doar in forma ei "pozitivA", toatA dispune intllrirea uoor asemenea reguli secolele ~aptesprezece ~i optsprezece. Dar preconceput. Acesta trebuie sl ducll la lumea ar fi lnteles ell aceasta ar fi presupus ca generale, dar care, atita timp cit societatea DU strAdania de a infrin'a puterile guvernArii a desfrintarea oricllrei responsabilitliJi morale a el sA poatll face ceea ce dorea. Dar se pare cli este ameninlatll de fOrJe exteme nu are nici 0 ~i reu~it fost nechibzuit abandonatli odatA cu aparllia individului a deja Sll dllrime, una cite pUlini i~i dau seama cll, dacll reformi~tii altfel de putere de constrlngere, poate totu~i ideii gre~ite cli controlul democratic asupra una, toate garaoliile libertllii individuale care intelectuali cer ca libertatea, dreptatea sau sA se plaseze deasupra tuturor forlelor exercitlirii puterii era de ajuns pentru a proteja au fost clidite de-a lungul secolelor in care a legea sli fie flicute "pozitive", acest-lucru guvemameDtale - poate chiar sA fie siDgura cre~terea ei excesivli. evoluat legea. reprezintA, de asemenea, 0 tentativli de putere comunA asupra unui intreg terltoriu, in Am invlllat de atunci cli omnipotenla £Sentru a recupera anumite ad"ev{ruri pervertire~i UD abuz la adresa idealurilor timp ce toate celelalte puteri guvemamentale insA~i conferitA adunArilor reprezentative fundamentale pe care Ie-au desfiinlat fundameDtale. Ca ti in cazul altor lucruri pot fi separate peDtru diverse regiuni. democratice Ie expune unei presiuni generapi de demagogi, trebuie sA invlltllm din bune, cum ar fi lini~tea, sllDltatea, tihna, irezistibile de a-~i folosi puterea in beneficiul nou, ca sA inJelegem de ce valorile de bazA calmul sau COD~tiinJa implicatA, tocmai !ipsa AuIori1idI:a majm~ intereselor speciale, 0 presiune la care 0 ale unei marl societAJi deschise trebuie sA fie rllului, mai degrabll decit prezenla uDor VCDUS autm1alea majoritate cu puteri nelimitate nu poate negative, asigurindu-i individului dreptul in insu~iri pozitive este condipa primll peDtru JeaUor ap'Ob8r.c de JDIlIoritate rezista dacA vrea sA rAminA 0 majoritate. cadrul unui domeniu cunoscut de a-~i atinge succesul striduinJelor individuale. . -.' cuno~tinJelor AceastA evolupe poate fi impiedicatli numai propriile Jeluri pe baza pe care Uzajul cureDt, iD care "pozitiv" ti Nu Dumai pacea, dreptatea ~i libertatea luindu-i majoritlilii dreptul de a asigura Ie are. Numai astfel de reguli negative fac "Degativ" au ajuDs aproape echivalenli cu siDt valori esenlialmeDte Degative ci ~i beneficii discriminatorii unor grupuri sau posibilA formarea unei ordini care se "biDe", ~i iD care "valoarea negativA" este democrafia, 0 regulli procedural1, care cuno~tinlele indivizi. S-a crezut eli acest fapt este autogenereazll, utilizind ti coDsideratA opusA valorii, 0 aoti-valoare sau serve,te drept proteclie impotriva imposibil intr-o democralie, pentru eli, indeplinind dorinJele indivizilor. Trebuie sA un rliu, a tacut ca mulli oameDi sA DU vadA . des~tismului ,i care iD mod ~igur nu e nici aparent, e nevoie de 0 altli vOinJli care sA fie ne obltnuim cu faptul incll ciudat cA, intr-o caracterul crucial al celor mai marl privilegii mai mult dar Dici mai pulin importantli decit plasatli deasupra celei a reprezentaoJilor al~i societate de oameni liberi, cea mai inaltll pe care sOcletatea ni Ie poate oferi. primele trei marl valori negative - sau altfel ai majoritlipj. De fapt democratia are nevoie autoritate trebuie, in mod normal, sA nu aibA Cele trei mari valori Degative: Pace, spus, 0 convenJie care servCfte in primul rind ~i de mai mulle restriclii severe asupra nici 0 putere de a da ordine pozitive. Singura Libertate ~i Dreptate sint de fapt singura • la prevenirea rllului. Dar, ca ~i libertatea ~i puterilor discrelionare pe care Ie poate sa putere ar trebui sll fie aceea de a interzice temelie indispensabilli a civilizaliei pe care dreptatea, democraJia este acum distrusll de sll-~i exercita guvernarea, decit alte forme de conform legilor, astfel incit datoreze guvernarea trebuie sA 0 ofere. Ele siDt strllduinlele de a-i da UD conpnut "pozitiv". guverolimint, pentru cA este mult mai supusA poziJia supremA respectlirii in totalitate a unui inevitabil absente din condilia "naturalA" a SiDt absolut sigur ell zilele democratiei presiunii efective a unor interese speciale, principiu general. omului primitlv, iar omul nu Ie pUDe nelimita~e SiDt numllrate. Va trebui, daell probabil pUlin numeroase, de care depinde .instinctual la dispozilia semenilor sAi. Ele dorim sA plstrl!m valorile de ball ale ~ majoritatea sa. Pace, libertate dreptate: sint, a~a cum vom vedea in post-scriptum, dem.ocraJiei, 'sll adoptAm 0 formA diferitli a ei, Problema pArea de nerezolvat, datoritli cele ttei marl valort celemaiimportanterezultate.asigurate totu~i clici altfel, mai devreme sau mai Iiniu, yom unicului fapt eli un ideal mai vechi a fost negative imperfect de cAtre regulile civilizaliei. pierde cu totul puterea de a scllpa de 0 uitat, ~i anume acela eli puterea tuturor Constringerea poate ajuta oamenii liberi guvemare opresivA. autoritAtilor care exercitA funclii Motivul fundamental pentru care cel mai in atingerea scopurilor lor. doar intlirind UD DupA cum am vlizut in capitolele 12, 13 guvemamentale ar trebui sA fie limitatli de bun lucru pe care 0 guvemare il poate da unei cadru de legi uDiversale care nu ii conduce ~i 16.iD sistemul de conducere, DU opinia reguli de lungli duratA pe care nimeni nu are marl societlili este negativ, este faptul eli 0 clltre teluri speciale, ci, omdu-le posibilitatea comunli a majoritAlii decide cu privire la puterea sli Ie schimbe sau sli Ie abroge in minte umanll sau 0 organizalie care poate sll-~i creeze un domeniu protejat de perturbliri subiectele comune, ci 0 majorltate care i~i scopuri particulare: principii care sint condiJia conduce aCliunile oamenilor, ignorll imprevizibile cauzate de alti oameni - ~i chiar datoreazll existenla ~i puterea satisfacerii asocierii comunitlilii care recunoa~te 0 intotdeauna multitudinea incomensurabilll de pe agenli guvemamentali ii ajutli sA-ti atingA intereselor speciale ale unor numeroase autoritate, pentru cA aceastli autoritate este fapte particulare care trebuie sA determine propriile scopuri. ~i dacll nevoia cea mai grupuri mici. pe care reprezentaopi nu Ie pot pro~tii supusli acestor legi de lungA duratli. ordinea activitilii societlilii. Numai mare este protecJia impotriva vioillrii de cAtre refuza, daell dorese sll menpnli 0 majoritate. Superstilia constructivist - pozitivistli a fost cred ell ttiu totul, ~i din aceastli cauzli sint 0 ceilalli, inclusiv de clltre guvernare, a unei Dar in timp ce acordul majoritAJii uDei marl cea care a dus la convingerea cA trebuie sA grAmadll. Aceastli ignoraolll este cauza pentru astfel de sfere protejate, atunci' autoritatea cea societliJii la reguli generale este posibil, ~a­ existe 0 putere unicA, supremli ~i nelimitatli, care guvemarea nu poate decit sll sprijine (sau mai inaltli de care este nevoie trebuie sll poatli zisa aprobare de clitre majoritate a unui ~i din care sA derive celelalte puteri, in timp ce, probabil sA favorizeze) formarea unui tipar spune doar "nu" celorlalli ~i sll nu aibli nici 0 conglomerat de mllsuri care servese interese de fapt, suprema autoritate datoreazli sau a unei strueturi abstracte in care diversele putere pozitivll. particulare este 0 farsll. Cumpllrarea respectul ce i se acordA restricliilor, limitind speranle ale membrilor societlltii sll devinA Ideea unei autoritAti supreme care sA nu sprijinului majoritAlii prin negocierea unor acelea~i, ace~ti legile generale. aproximativ fllcindu-i pe poate emite nici un ordin sunl! destul de interese speciale, de~i a ajuns sll insemne Ceea ce numim azi guvernare membri sl respecte reguli negative sau ciudat ~i, poate, chiar contradictoriu pentru democralia contemporanll, nu are nimic democraticA,· nu serve~te, din cauza structurii interdiclii care sint independente de anumite noi, pentru cA s-a ajuns la convingerea cA comun cu ideea inilialll de democralie ~i iD sale, opinia majoritlilii ci diversele interese scopuri. Guvemarea nu poate decit sA aigure aUloritatea supremll trebuie sA fie . mod sigur, este contrarll concePliilor morale ~i ale·unui conglomerat de grupuri de presiune caracterul abstract, nu conlinuturpozitiv al atoteuprinzlltoare, omnipotentA ~i sA conJinli fundamentale care susJin eli folosirea fOrJei reie~i al cliror sprijin trebuie cumpArat de guveroare ordinului, care va din folosiea de clltre toa~e puterile autoritlJilor subordonate. Dar trebuie sA fie condusA ~i limitatll de opinia cuno~tinlelor prin diverse avantaje speciale, pentru cll ea indivizi a lor in scopuri nu existll nici 0 justificare pentru aceastA nu-~i poate pllstra suporterii daell refuzli sile personale, delimitindu-~i unul de altul convingere pozitivistl!. Cu exceplia situaliei dea ceva ce Ii stA in putere sA dea. domen!ul prin reguli abstracte ~i negative. (COlltilluare ill psgill4 26)

-25· SP nr.1 decembrie 1992 Texte fundamentale

A incetat sa fie paznicul libertapi personale ~i membrii ei s4 serveasc4 unele scopuri o piedid in calea abuzurilor de putere ale speciale - adic4 scopuri diferite de ordinea guvernarii, a~a cum se spera c4 va fi in abstract4, care poate fi asiguratA doar prin momentul in care s-a considerat, cu naivitate. int4rirea unor reguli de comporlament la fel eli se poate renunJa la toate restricpile asupra de abstracte. Sarcin.a guvemului este aceea de puterii guvernamentale, din moment ce institui un cadru in care indivizii ~i grupurile puterea era supus4 controlului democratic. s4 ~i poat4 atinge cu succes ~Iurile personale Dimpotriv4, democratia nelimitatli a devenit ~i citeodat4 de a-~i folosi puterile de .cauza principal4 a unei cre~teri progresive ~i conslringere pentru a ridica veniturile ~i accelerate a puterii ~i ponderii mecanismului pentru a pune la dispozifie servicii pe care, administrativ. dintr-un motiv sau altul, piala nu Ie poate Singura adunare democratid oferi. Dar constringerea este justificat4 numai omnipotent4 ~i omnicompetentli, in care 0 daca are ca scop punerea la dispozitie a majoritate capabil4 sA guverneze 'se poate acestui cadru in care top i~i pot folDSi men~ine doar incercind s4 inl4ture toate capacit4~ile ~i cuno~tin~ele in scopuri sursele de nemultumire ale oric3rui sustin4tor personale, alit limp cit nu incalea domeniul al acelei majorit4~i, este astfel impins4 s4 individual (in mod egal protejat) al celorlaI~i. preia controlul asupra tuturor sferelor vie~ii. Cu exceptia si!uatiilor in care "dorinta lui Ea este fortat4 s4 dezvolte ~i s4 impun4, ca Dumnezeu sau du~manii Regelui" fac justificare pentru mAsurile pe care trebuie s4 necesar4 atribuirea unor puteri temporare de Ie ia in vederea plistrArii sprij inului urgen~4 unei autoritafi, puteri care pot fi majoritlitii, un cod de judecat4 distributiv4 ce oricind revocate de cAtre organul care le-a nu exista ~i este, in cel mai strict sens a1 atribuit, nimeni nu trebuie s4 posede pulere cuvintului, de neconceput. Yntr-o astfel de de constringere discriminatorie. (Yn cazul in societate, este mult mai profitabil s4 fii care astfel de pUleri trebuie s4 fie folosite influent in sfera politic4 decit sA g4se~ti noi pentru a preveni infrac~iuni, persoanele mijloace de a satisface nevoile celorlalti asupra cArora au, fost folosite in mod gre~it ar semeni. Pentru eli orice problem4 tinde s4 trebui s4 fie indrept4Site la 0 compensare devinA politieli ~i, in aeest caz, se poate cere complet4 a tuturor prejudiciilor aduse). interventia coercitivA a puterilor Se fac multe ~onfuzii pe aceast4 tema, guvernamentale, o.mare parte a activit4~ii datorit4 unei tendinte (foarte puternice in umane este deviat4 de la preocupari tradifia de pe continent, dar odat4 cu productive la preocupm politice; ~i nu doar la r4spindirea ideilor socialiste, ~i in lumea nivelul mecanismului politic ca atare, ci ~i la anglo-saxon4) de a identifica "statui" cu nivelul aparatului extra-guvernamental care ,,societatea". Statui, organizarea poporului de (urmare din pasina 25) cu nici 0 "vointA'· care are un anumit obiectiv se extinde .rapid ~i care face presiuni asupra pe un teritoriu sub 0 singurli guvernare, de~i particular. guvernlirii, pentru a favoriza anumite interese este 0 condiSie indispensabil4 pentru majoritlipi. Procesul de cump3rare a voturilor Ceea ee multora Ii se pare ciudat ~i chiar particulare. dezvoltarea unei societ4fi avansale, esle pe care am ajuns sA-I acceptAm drept 0 de neinteles, este c4 intr-o astfel de societate. Ceea ee nu s-a in~eles incA este faptul-eA totu~i foarte departe de a se identifica cu componentli necesarli a democra~iei pe care 0 puterea suprem4 trebuie sA fie 0 putere majoritatea dintr-o adunare reprezentativA cu societatea, sau mai bine zis, cu multitudinea cunoa~tem ~i care este, intr-adev3r, inevitabil limitat4, nu atotcuprindtoare. ci restrins4 puteri nelimitate nu este nici capabilA ~i nici de structuri mature ~i auto-generate ale intr-o adunare reprezentativA care are atit doar la impunerea regulilor generaIe de obligat4 s4-~i reduc4 activitatea doar la oamenilor, care au deplina libertate ~i care puterea de a emite legi generale dt ~i de a da comport~ent, alit guvernmi organizate, cit urm4rirea realizlirii scopurilor tuturor merit4 cu adevArat numele de societate. lntr-o ordine, este nejustificat din punct de vedere. ~i persoanelor particulare ~i organizatiilor. membrilor majorit41ii, sau a scopuljilor cu societate liber4, statui este una din multele moral; acest proces reprezintli tocmai ee unui Totu~i, conditia supunerii poa. face ca care majoritatea este de acord. Dac4 0 astfel organizatii - eea de care este nevoie pentru a outsider i separe vrednic de disprefuit in singurul caz de constringere permis de de adunare are puterea de a garanta avantaje . furniza un cadru extern uti! in care se pot politic4.. Desigur, procesul amintit nu autoritatea suprem4 s4 fie acela de int4rire a speciale, se poate tot timpul mentine 0 forma ordini care se auto-genereaz4; dar e LreprezintA 0 consecin~ necesarli a idealului regulilor generale de comportament, egal majoritate, recompensind fiecare din vorba de 0 organiza~ie ce este limitat4 la ca opinia majoritApi sA conducA. ci este in aplicabile la toat4 lumea. CredinJa ~i respectul grupurile care compun aceast4 majoritate. Cu aparatul guvernamental ~i care nu determin4 contradicpe cu el. care i se acord4 unei astfel de puteri supreme alte cuvinte, ub numele fals de democratie. activit4file indivizilor liberi. Aceast4 AceastA eroare este in strinsA leg4turli cu ar trebui s4 se datoreze faptului c4 aceasta am creat un mecanism in care nu decide organizatie a statului va con~ine mulle conceptia ~itA cA majoritatea trebuie sA fie' respectli principiile generale pentru a asigura majoritatea ci, fiecare membru trebu'ie sA organizapi voluntare. Yo limp ee societ4tile liberi sA facA ceea ce dore~te. 0 majoritate a supunerea. singurul obiectiv in vederea consimt4 la mituirea eelorlalti pentru a putea sint cODstituite pe bad de relatii spontan reprezentantilor poporului, bazat4 pe cliruia poate folosi constringerea. Tocmai obtine sprijinul majorit4tii in favoarea dezvoltate intre indivizi ~i diversele negocierea cerin~elor unor grupuri nu poate pentru a faee ca aceste opinii s4 corespund4 eererilor lui speciale. Oricit de admirabil ar fi organizapi pe care Ie creeaz4, Care constituie niciodat4 constitui opinia majorit4~ii cu opinia general4. legislativul suprem este principiul deciziilor majorit4tii in probleme societatea. Societ4tile se formeazli, in limp ee poporului. 0 asemenea "libertate a instituit ca reprezentant al pArerilor majoritlipi care ii privesc pe toti, rezultatul aplicmi statele sint f4cute. Din aeeast4 cauz4, atit Parlamentului" inseamn4 asuprirea poporului. poporului. acestui proeedeu in cazul imPutirii pclzii limp cit pot indeplini serviciile necesare sau ob~inute Ea este in total conflict cu no~iunea de de la 0 minoritate dizidentA este pot produce structurile autogenerate, limitare constitutional4 a puterii intotdeauna vicios. societ4ple sint infinit preferabile. In timp ee guvernamentale ~i este incompatibil4 cu Se pare eli este inevitabil ea. pbtrind .organizatiile bazate' pe puterea de idealul unei societAti a oamenilor Iiberi. democrapa in forma sa actual!, principiul ca constringere lind sl devinA 0 c4m~4 de fort4 Exercitarea puterii unei' democra~ii atare s4 fie discreditat in asemenea m¥ucl care se dovede~te dliun4toare de indat4 ee i~i reprezentanve, dincolo de limita pin4 la care Poate c4 eel mai afectat de golirea de sens incit, chiar ~i in cazurile legitime In care folose~te puterile. dep4~ind regulile de cei ce voteaz4 1>0t intelege semnificatia a cuvintelor in perioada acutal4 a fost chiar deciziile in chestiuni de principiu luate de 0 comportament in mod necesar abstracte. deciziilor luate, poate corespunde opiniei cuvintul "democratie". Principalul abuz este majoritate, acest lucru sli nu se poat! De fapt. este fals s4-i considedm pe majoritlipi populatiei (san poate fi controlatA intrebuintarea sa, nu pentru a denumi un int1mpla. Democratia este in pericol pentru c4 locuitorii sau cetatenii dintr-un anuinit de aeeastA majoritate) numai dad, in cazul procedeu de a ajunge la 0 intelegere in institupile prin care s-a incercat realizarea ei segment politic drept prototipul unei societ4ti. tuturor mAsurilor de constringere. guvernarea vederea unei aepuili comune ci cu in~eles de au produs efecte pe care in mod gre~it Ie Yo condipile actuale, nu existA nici un individ se supune unor reguli care se aplic4 in mod substantiv, pentru a prescrie care sA fie consideram efectele democratiei autentiee. care sA aparJin1 unei singure societlip, in mod egal tuturor membrilor comunitlipi. obiectivul acestor activit4ti. Oridt de absurd ~a cum am arlitat mai devreme. nici eu nu normal, ~i e foarte de dorit ca aeest lucru sa Atita timp cit actuala form4 de ar fi, eel mai adesea invocarea democratiei mai sint sigur dac4 termenul de democra~ie· r4min4 ~a. Fiecare dintre noi este din fericire democrape persist4, nu poate exista 0 ajunge s4 prescrie legislativelor democratiee mai poate fi salvat de aversiunea cu care este membru al mai multor societ4Si diferite care guvernare decentli. chiar dad politicienii sint ceea ce ar trebui sA fad. Yn afar4 de privit de un numAr mare de oameni ~i, pe se suprapun ~i se imbin4. ~i de care poate fi bun4 dreptate, de~i foarte pU~ini indrlilnesc ata~at, ~i ni~te ingeri san dacA sint profund convi~i de organizarea guvernului. termenul mai mult sau mai putin c4rora Ie valoarea suprem4 a libertAtii personale. Nu "democratic" nu spune nimic despre azi s4-~i exprime public deziluzia. poate apartine un timp, mai mult sau mai avem nici un drept s4-i acuz4m pentru ceea ee obiectivele pentru care oamenii ar trebui s4 Cauza acestor nereguli este, in conduzie, pU~in indelungat. Societatea este 0 refea de democra~ie fac, intrucit noi sintem, de fapt, eei care, prin voteze. . faptul c4 intr-o nelimitat4, relatii voluntare intre indivizi ~i grupuri mentinerea actualelor institutii, ii punem in Ad~v4rata func~ie a democra~iei este detin4torii puterilor discreponare sint fO$p organizate ~i, la drept vorbind, cu greu ar situatia in care pot obpne puterea de a face aceea de a servi drept mAsuri preventiva care s4 Ie foloseasc4 chiar dac4 0 doresc sau nu. putea exista 0 societate c4reia 0 persoim4 s4-i apar~in4 bine doar dad se angajead sA asigure sA ne protejeze de abuzul de putere. Ea ne d4 pentru a favorila anumite grupuri de al cAror in mod exclusiv. Din motive avantaje sociale pentru anumite grupuri. Din posibilitatea de a sc4pa de un guvern ~i de a vot oscilant depinde puterea lor. Acest lucru practiee, selectarea intr-un anumit context a ~i ~i cauza aceasta, s-a ajuns la incercarea de a incerca s4-1 inlocuim cu unul mai bun. Sau, este valabil pentru guvernare pentru unei p3rti din ordinea complexli a refelelor institutii organizate democratic, de genul relevan~4 justifica aceste mAsuri prin construirea unei pentru a m4 exprima altfel, este singura conectate deseori ierarhic, ca pentru conven~ie sindicatelor. Chiar dac4 in cazul guvernlirii 0 ~i pseudo-etici numite ,Justipe social4", care nu pe care am descoperit-o acum, care subiectul discutat presupunerea cA se va pa~nic4. parte din aceste puteri e folosit! in scopuri intelege Ia care parte din acest complex se poate trece nici un examen pe care un sistem face posibil4 0 schimbare Din bune, trebuie s4 renun~ s4-i mai atribuim de legi morale ar trebui s4-1 treac4. pentru a aceast4 caud, democratia are 0 importanta refer4 vorbitorul sau cililorul alunci cind ~i astfel de poreri discreSionare care in mod folose~te termenul de .. societate", este asigura pacea ~i cooperarea voluntar4 a foarte mare, merit4 sa luptlim pentru ea, inevitabi! plaseaz4 autoritatea intr-o pozip.e in inofensiv4. Dar nu trebuie sA se uite faptul cli oamenilor liberi. din moment ce orice guvernare de care care va fi fortatli sa faca ~i mai mult r4u. astlizi, mulle persoane ~i organizatii ap~in Lucrul esential pe care aceast4 carte vrea oamenii nu pot scApa printr-o asemenea unor retele ce se extind peste granitele sA-I demonstreze este cA, intr-o societate de procedur4, mai devreme sau mai tirziu, e nafionale ~i oricine poate fi un element al mai oameni Iiberi, constringerea nu po.ate fi sortit4 s4 cad4 pe miini proaste. Dar democrapa nu 'este nici pe departe valoarea multor structuri de acest tel. justificat4 decit de 0 opinie predominant4 Yotr-adevAr. acpunea fortelor spontane de asupra principiilor care ar trebui s4 guverneze politieli suprem4, iar 0 democratie nelimitatli poate fi chiar mai rea decit unele guvernm ordine ~i a regulilor de comportare care fac ~i sA limiteze comportamentul individual. limitate de alta natura Dac4 democra~ia inseamna menfinerea posibilli formarea unor astfel de structuri Este evident eli 0 societate pa~nic4 ~i unei societa~i de oameni liberi, majoritatea ordonate pe care noi Ie numim societ4ti, prosper4, poate exista numai dad astfel de Yn forma sa actuaIa, nelimitata, democraJia ~i-a pierdut astJizi capacitatea de a unui organism politic in mod sigur nu trebuie devine complet inteligibila (~i in acela~i limp reguli sint in general respectate ~i, atunci cind servi ca protec~ie impotriva puterii arbitrare. s4 "dea forma" unei societati sau sa-i fac4 pe incompetenta noastr4 de a intelege cum e necesar, intJiri.te. Asta nu are nici 0 leg4tur4

SP nr.l decembrie 1992 ·26 ­ Texte fundamentale

funcfioneazli in cele mai mici amlnunte arbitrarl, ne putem atinge scopurile numai exploata alfi muncitori, privindu-i total de din ce in ce mai mult ni~te marionete ale devin~ evidentl) numai dad sintem traCmdu-i conform acelora~i reguli, ignorind posibilitatea unor slujbe bune, de~i acest birocratiei, clireia ii vor da "indicatii con~tienti de suprapunerea unor astfel de diferentele lor reale, llsind ca rezultatul sl fie lucru este ind ignorat in mod conventional, generale", executarea tuturor detaliilor structuri. decis de cAtre restructurlrile constante ale forta principall a sindicatelor constl azi doar depinzind totu~i de funcfionarea acestei Oricine este con~tient de natura compled ordinii ceonomice care sint determinate de in permisiunea ce li se dli, de a folosi puterea birocrafii. Guvernlrile socialiste au motive a acestei retele de relafii care determinl rezult-atele pe care nimeni nu Ie poate pentru a impiedica al~i muncitori sl fael indreptliJite sli politizeze aceastl birocrape, procesul societltii, ar trebui sl fie dispus sl prevedea. munca pe care ar dori sli 0 facll. pentru cl pe baza ei, de~i nu in orice recunoascl antropomorfismul eronat al Conceptia de bazli a liber.alismului clasic, Dar in afarl de faptul cl exereitindu-~i organism democratic, ~ iau din ce in ce Itlai conceptiei de societate care ..aetioneau" san singura care poate face ca 0 guvemare sl fie aceastli putere, anumite sindicate nu pot multe decizii cruciale. Niei 0 putere totalitarl ..vrea" ceva. Initial, sociali~tii au incereat sl decentl ~i imparfiall, este cl guvernarea realiza decit 0 imbunltlifire relativli a , nu poate fi obpnutl flirl birocrape. ascundl faptul d propunerile lor se limitau trebuie sl-i considere pe toti oamenii egali, salarlilor membrilor lor, cu pretul reducerii de fapt la incerearea de a mlri puterile de oricit de inegali ar fi ei de fapt, ~i d tot ~a productivitlpi generale a muncii, ~i astfel ~i a constrillgere ale guvernlrii atunci cind cum limiteazl (sau ajutl) actiunile unuia, ea nivelului general al salariilor reale, combinat preferau sl vorbeascli despre ..socializarea" cu dificultatea in care pot pune 0 guvernare mai degrabli decit de ..nationalizare," sau trebuie sllimiteze (sau.se ajute) actiunile celorlalti, conform acelora~i reguli abstracte. care controleazli sumele de bani ce i~i pierd ..politizarea" mijloacelor de producpe, etc. ~i valoarea, acest sistem distruge rapid ordinea Efectele democratiei nelimitate sint cel acest lucru i-a condus din ce in ce mai mult Nimeni nu pretinde ceva de la guvernare economicli. Sindicatele pot pune acum cre~terea spre interpretarea antropomorfid a societlitii, pentru cl este bogat sau slrac, cu exceptia mai clar ilustrate de genenilli a fa~a adid spre acea tendintli de a interpreta protectiei impotriva violentei ~i asigurlrii guvemlrile in urmltoarei alternative: ori puterii guvernlrii centrale prin asumarea rezultatele proceselor spontane ca fiind unui venit minim sigur atunci cind lucrurile sporesc inflatia, ori sint flicute rlspunuloare functiilor anterior indeplinite de autoritafi pentru ~omajul provocat de politica salarlall a regionale sau locale. Exceptind probabil doar conduse de 0 ..voinW' sau ca fUnd produse nu merg bine. Chiar constatarea fapticA a sau posibil de produs datoritl unui plan, lucru inegalitltii indivizilor ~i transformarea sindicatelor (in special de politica lor Ode a Elvepa, guvernarea centralli nu numai eli a care este atit de adinc infipt in 'structura acesteia intr-un motiv pentru constiingerea mentine constante relatiile dintre salariile devenit aproape peste tot guvernarea prin gindirii omului primitiv. Nu numai cli discriminatorie este 0 inclilcare a conditiilor diferitelor sindicate). Aceastl pozifie va exeelentl , dar ea acapareazl din ce in ce mai majoritatea proceselor de evolupe a societlpi de ball conform clrora omul liber se supune distruge foarte cwiItd intreaga ordine a pietei, muite activitliti. S-a ajuns sa se considere ca au loe flIrli ca cineva sli Ie doreascli sau sli Ie guvernlrii. probabil prin controlul asupra preturilor pe \nevitabil ~i natural faptul cli in plus. 0 napune prevadli dar acesta este ~i motivul pentru care Acest joc nu-l avantajeazli doar pe care guvernul trebuie sl-l impuna din cauza este guvernatl in primul rind din capitala ~i ele conduc la 0 evolutie culturalli. Dintr-un invingltor, deoarece ci~tigul sAu, datorat inflatiei. nationall el aceastl putere centralli proces dirijat nu poate rezulta ceva mai faptului d i-a servit pe ceilalti cit a putut de Yn acest moment, putem incepe sl determinli 0 structurl comunl a legilor (sau grandios decit prevede mintea care dirijeazli. bine, este intotdeuna doar 0 parte din ceca ce discutlm dacli nu rolul complet pe care il are eel putin asigm existenfa unei legi precise cre~tere, Numai celui ce dirijeazli i se va permite sli a adlugat la produsul social; ~i doar 'extra-glJvernarea in cel pupn care regleazli relafiile dintre locuitori); in profite de aceastli, experientll. 0 societate in respeclind regulile acestui joc putem asigura amenintarea pe care 0 reprezintl dezvoltarea plus, din ce in ee mai multe servicii pe care curs de dezvoltare nu avanseazl pentru eli acel nivel inalt de utilizare ·a resurselor pe nelimitatli a mecanismului guvernamental, guvernarea Ie face pentru populafie provin Demoera~ia comandli-de~i guvemarea ii furnizeazl idei noi ci avanseau care nici 0 altl metodll cunoscutl nu 0 poate adicli birocratia. pare a deveni dintr-un singur punct de in datoritli unor eli ~i metode pe care Ie testeall realiza. atotcuprinzlitoare, dar in acela~i timp, la multe plrfi ale lumii, tendinte recente de constant. ~i, repet, condifiile generale nivel guvernamental, ea devine 0 secesiune vldesc existenta unei aversiuni favorabile sint cele care ajutli persoane Extra-guvemarea imposibilitate. Este 0 iluzie sli crezi cl crescinde fatl de aceastl situa~ie. necunoscute, in situatii necunoscute sli aducli intereselor organizate poporul sau reprezentanfii lui ale~i, pot Recent, cre~terea puterilor guvernlrii imbunlitlitiri pe care nici 0 autoritate supreml guverna 0 societate complexl in cele mai centrale a fost susfinutl de planificatorii ~i nu Ie- poate face. gre~ hipertrofia guvernlrii mici detalii. Guvernarea bazatl pe spirjinul centrali care, atunci cmd au dat la nivel general al unei majoritlifi va continua desigur regional sau local, au pretins ca pentru a fi Respectarea regulilor jocului Multe dintre defectele grave ale sl ia decizillemaiimportante, alit timp cit nu eficiente, programele lor trebuie aplicate pe 0 nueste va fi influentatl de impulsul unor decizii scarli mai largl. E~ecul in rezolvarea guvernlrii contemporane, recunoscute ~i corect apreciaII depun_de mulp, dar considerate consecinte anterioare. Dar guvernarea devine deja atit de problemelor unei categorii mijlocii era inevitabile ale democratiei, sint de fapt 'doar complexl incit este inevitabil ca membrii sli, Descoperirea faptului cli respectarea ~fi ai diferitelor departamente, sl nu devinli consecinetele caracterului nelimitat al (contiDIJ8Te in pB/Pna 28) regulilor jocului mlire~te ~ansele tuturor, cluar cu nscw ca rezultatele unora sa ue mult , . nu este incA clar ~i anume cll sub aceastll mai proaste decit ill alte condipi, a flicut ca forml de guvernare, tot ce stl in puterea . liberalismul clasic sA aibl ca scop eliminarea .constituponall a guvernlrii poate fi obpnut completl a puterii din determinarea cu forta, chiar impotriva unei judeeliti mai veniturilor relative c~tigate pe piatll. Aceastli bune, dael cei ce beneficiazli de aceste mlsm, combinatl cu aceca de a descoperi mburi sint ..grupuri oscilante" pe al cAror riscurile furnizind in afara pietei un venit suport se bazeazli majoritatea guvernlrii. minim uniform pentru top cei care dintr-un Consecinta este el aparatul de interese motiv sau altul nu pot c~tiga niei mlcar alit particulare organizate care are ca scop doar pe piatl, nu mai oferl nici 0 justificare exercitarea presiunii asupra guvernlrii, moralI pentru determinarea fortatl a devine cea mai grea povarl care forteazli veniturile relative de dtre guvernare sau alt guvemarea sl devinl dlunltoare. grup organizat. fntr-adevlr, apare ca 0 datorie Pretextul cl toate aceste trlslturi ale a guvernlrii nu numai abtinerea sa din corporatismu~ui incipient care formeazli ~i amesteearea in joe ci prevenirea aroglrii extra-guvemarea sint necesare pentru a sflitui unei asemenea puteri de cltre un alt grup guvernarea in ceea ce prive~te efectele organizat. probabile ale deciziilor sale, de-abia dacl tntr-o astfel de orinduire, in care folosirea poate fi luat in serios. Nu voi incerea. aiei sl fortei pentru determinarea pozitiei materiale estimez cit de mare este proportia celor mai relative sau absolute este in principiu buni ~i mai informati membrii ai societlpi exclusl, ceca ce 0 persoanli ar trebui sl fie care sint deja absorbiti in aceste activitlti pusl sl facl in interesul tuturor, nu este 0 anti-sociale, dar voi scoate in evidentl faptul chestiune ee priv~te justitia, tot a~a cum nici el ambele plrti, numite acum eufemistic probema remunerapei care ar trebui sl i se .. parteneri sociali" (sozialpartner) sint ofere nu tine de justitie. Utilitatea socialli frecvent fortate sA abatl atentia celor maio relativl a diverselor activitlti pe care 0 buni oameni de la nevoile publicului la persoanl Ie face sau chiar a diferitelor sarcina de a minimaliza eforturile deluilalt. activitlti pe care mai multe persoane Ie fae nu Am foarte putine de adlugat la descrierea sint din plcate chestiuni de competenta perfectI a mecanismului acestui proces de justifiei, ci rezultatul unor evenimente care guvemare prin coalitii de interese organizate, nu pot fi prevl[zute sau controlate. Ceea ce descriere pe care Prof. Mancur Olson Jr. a publicul ~i, din plcate, ~i multi economi~ti fllcut-o in cartea sa .. Logics scliunii reputati nu pot intelege este ell preturile colective", ~i de aceea voi recapitula doar oferite pentru servicii, in acest proces, nu citeva idei. reprezintl remuneratii ale unor persoane Desigur, orice presiune exereitatl asupra ~alizat, pentru ceea ee au ci semnele care Ie guvernlirii pentru a-~i folosi puterile de indicl ce ar trebui sl fael alit in interesul lor constringere in beneficiul unor anumite cit ~i in interesul general. grupuri, este oricind dlunliloare. Dar este de E de-a dreptul stupidl prezentarea neiertat sli pretinzi cl toate au ace~i pozitie diverselor premii pe care unele persoane Ie in acest caz ~i c~, de pildli, presiunea pe care ci~tiglla jocul pe care am invltat sl-l juclim, o pot exercita ftrmele ~i societltile marl este (pentru d acesta asiguri folosirea din plin a comparabill cu aceea a organizafiilor cuno~tintelor ~i indeminlrilor fieclruia) ca ~i muncitore~ti, care in majoritatea tlrilor au cind partic~pantii ar fi .. tratati" diferit de fost autorizate de lege sau de putere sli societate. Chiar dacll pozitia initiall este foloseascli constringerea pentru a obtine determinatl de circumstante accidentale ale susfinerea propriei politici. Yntrucit din istoriei anterioare, de-a lungul clreia joeul se motive a~a-zise ..sociale" au fost conferite poate sl nu fi fost intotdeauna jucat cinstit, privilegii unice sindicatelor, de care nici dad telul este de a oferi ~anse maxime guvernarea nu beneficieau, organizatiile de oamenilor ca atare ~i flIrli nici 0 constringere muncitori au obfinut posibilitatea de a

-27- SP nr.l decembrie 1992 Texte fundamentale

~i (urmllt'e diD PBfPDa 27) dar autoritlilile supreme ar trebui sli fie limitate doar la interdictii. deseori transformat m pretext pentru a mcerca Nu mai existli indoieli eli politicul in aplicarea unor programe mai ambitioase ~i general a devenit mult prea important, mult din ce in ce mai nepotrivite pentru prea costisitor ~i dliunlitor, ~i ca el absoarbe conducerea sau controlul central al mult prea multli energie mentalli ~i resurse autori~plor. • materiale, pieri'md msli din ce m ce mai mult Dar motivul decisiv al cre~terii respectul ~i sustinerea plinli de intelegere a preponderenlei guvemmi centrale in epoca publicului larg care a inceput sli-l priveasd modemli este cli doar la acel nivel (cel pupn drept un rliu necesar dar incurabil ~i care in statele unitare) legislatia avea puterea trebuie suportat. Amploarea prezentli, nelimitatli pe care nici 0 legislape n-ar trebui izolarea ~i totu~i universalitatea intregului sli 0 aibli, ~i care ii permitea sli ~i ajusteze aparat al politicului nu reprezintli 0 alegere a ..legile" astfel incit sli dea administratiei oamenilor ci rezultatul unui mecanism care a puterea sli foloseasca mlisurile discretionare ~i fost instituit dupli bunul sliu plac !lid sli i se discriminatorii necesare pentru a realiza prevadli efectele. Guvemarea nu este acum, controlul dorit asupra procesului economic. binemteles 0 fiintll umanll in care poti avea Dad guveroarea centralli poate ordona multe incredere, cum mai poate incli sugera unei lucruri pe care guvemarea localli nu Ie poate judeeliti naive idealul mo~tenit de bun ordona, atunci cea mai u~oarli cale de a conduclitor. Ea nu e nici rezultatul satisface cerintele de grup este de a impinge intelepciunii reunite a reprezentantilor de decizia in sus, spre autoritatea care detine incredere a caror majoritate poate hotm care ma~inli aceste puteri. Dad legislativul naponal (~i in este cea mai bunli solutie. Este 0 serioase sau nu YOm mai putea opri cre~terea cazul federatiilor, cel statal) es~ deposedat coodusll de ..necesitlip. politice" care sint doar Abolirea monopolului guvemlrii importantei 'guvernlirii, daeli monopolul de puterea de a folosi legislatia pentru a foartt: pUlin afectate de opiniile majoritlltii. asupra ~ciil(r emiterii banilor nu va fi luat de la guvemare. atribui puteri dicretionare administratiei, Legislatia ca atare este 0 chestiune de M-am ,vhut obligat sa dezvolt aceastll atunci se indeplirteazli cauza principalli a principii de lun'gll duratli ~i nu de interese Desigur, nu este nevoie cli guvernarea discutie intr-o carte separatli ~i intr-adevlir centralizlirii progresive a inttegii personale, toate mllsurile speciale pe care centralli sli decidli cine e indreptlitit sli facli simt acum eli to ate mllsurile impotriva administrapi. guvemarea Ie ia trebuind sli devinll rezultatul diferite servicii ~i nici nu e de dorit c~ ea sli ~i asupririi abuzurilor de putere ale guvemlirii politicii de zi cu zi. Este 0 iluzie sll crezi cli a~a De~i Transferarea politicii interne dep.nll puterea de a face ceva. uneori care ar fi luate in caiul restructurlirii asemenea mlisuri specifice sint in mod guvemlrii locale doar organele guvemamentale imputemicite guvemlirii in directiile pe care Ie-am sugerat normal determinate de necesitllti obiective sli perceapli taxe pot face aumite servicii, nu in acest,vo,lum, nu ar fi de nici un folos dad asupra carora toti oamenii intelepti ar trebui exis~ totu~i nici 0 justificare pentru ca ele sli in acela~i timp controlul guvernamental Flirli aceste puteri arbitrare cOnferite in sll cada de acorn. Intotdeauna obiectivele spre posede drepturi exclusive pentru a presta un asupra rezervei de bani nu ar fi desfiintat. Din mod necugetat ..Iegislativelor", intreaga care se tinde smt puse m balanta cu costurile; anumit serviciu. De~i poate rezulta eli moment ce sint convins eli nu mai sint structurn a guverolirilor soar fi dezvoltat !lid nu existll teste obiective pentru a determina prestatorul de servicii desemnat este mult mai posibile acum legi rigide care sli asigure 0 indoialli in directii foarte diferite. Dacli importanta relativll a ceea ce poate fi realizat mdreptlitit sli fad un serviciu decit oricare alt rezervli de bani a guvernlirii pentru a.fi intreaga administrape soar supune unei legi ~i aceea ce trebuie sacrificat. Existli 0 competitor particular, ~i astfel obtine de facto satisfllcute cererile legitime de bani ~i in uniforme pe care nu ar putea s-o modifice ~i diferentll iritre legile generale care au ca scop monopolul,societatea nu are nici un interes acel~i timp pentru a stabiliza valoarea acelor pe care nimeni nu ar putea S~ schimbe pentru mlirirea ~anselor tlituror, asigunnd 0 ordine sli-i acorde mODopolul legal asupra unei bani, mi se pare ca nu mai existll nici 0 a servi scopuri administrative specifice; in care exis~ perspe~tive bune pentru gllsirea activitliti oarecare. Aceasta inseamnli, abuzul legislatiei in beneficiul intereselor modalitate de a realiza aceste lucruri decit , unui partener in vederea unei tranzaclii desigur, cli ar trebui ca organele speciale ar inceta. Multe dintre serviciile inlocuind monedele nalionale act'l.ale cu favonlbile ambelor plirp ~i mlisurile de sli-~i asigurate acum de guvernarea centralli ar guveroamentale clirora li se permite diverse monede competitive ofeftte de constringere care au ca scop favorizare'a putea fi transferate autoritlitilor regionale sau exercite puterea de a percepe taxe pentru a intreprinderi particulare, din care publicul sli anumitor persoane sau grupuri. Alita timp cit locale astfelmcit acestea sli aiM puterea de a finanta astfel de servicii, sli Ii se cearli sll fie liber sli aleagli pe aceea care Ii folose~te, estelegitim ca guvemarea sli folosescli forta ramburseze taxele percepute pentru aceste 'determina rata sporirii impozitelor, putind cel mai bine la tranzactii. pentru a efectua 0 redistribuire a beneficiilor servicii tuturor celor care preferli sli obtinli Acest lucru mi se pare atit de important ind d Ie perceapli sau sli Ie aloce doar materiale - ~i aceasta este esenla socialisinlui conform legilor generale emise de legislativul serviciile pe alte clii. Aceasta se aplicli flirli incit consolidarea acestui principiu, cu - nu se pot infrina instinctele rapace ale central. exceptie tutufOr serviciilor asupra clirora ajutorul unor clauze speciale ar f1 esenlialll , tuturor grupurilor care doresc mai mult pentru guvemarea are monopolullegal sau aspirll sil­ Cred cli rezultatul ar fi transformarea pentru constituirea unui popor libel'. Iatli un ele. Odatli ce politicul devine 0 luptli decisivli l obpnll, cu singura exceplie a mentinerii ~i 0 guvemWor locale ~i chiar regionale in cvasi­ exemplu: "Parlamentul nu va emite nici p'entru obtinerea unei plirti din pillcinta in~rii legii ~i in acest scop (~i in scopul socie~ti comerciale, in slujba ce~tenilor. Ele lege care sli mgrlideasd dreptul oricui de a veniturilor, 0 guvernare decentll este aplirlirii impotriva inamicilor extemi) a unei ar trebui sli ofere 0 combinap.e de avantaje ~i depne, a cumpllra, a vinde sau a imrumuta, a imposibilli. Din aceasta cauzll'se impune ca' de costuri care sli facl viata pe teritoriul lor forte armate; adicli toate serviciile incepind inc;heia ~i a garanta contracte, a calcula ~i a-~i folosirea constnngerii pentru a asigur:a un ~i ~i cel pupn tot atlt de atractivli ca ~i m celelalte cu educalia, terminind cu transportul plistra conturile in orice fel de monedll anume venit unor grupuri(m afarli de venitul po~ta, dore~te". De~i ace~t zone apropiate in care ar putea ajunge comunicatiile, inclusiv telegraful, lucru este subinteles in minim pentru cei care nu pot ci~tiga mai mult telefonul, radiodifuziunea, a~a numitele potenpalii ce~teni. Presupunind d puterile principiul de haza prin care guvemarea poate pe piatli) sli fie scoasli in afara legii ~i guvemWor locale sint atit de limitate prin "servicii publice", cele citeva asigurliri garanta sau interzice diverse actiuni numai considera~imoralll ~i anti-socialli. ~i lege iocit nu pot impiedica migratia liberli; ~i ..sociale" mai presus de toate, emiterea prin regulamente generale abstracte, aplicate Astlizi, singurii detinlitori ai puterii, banilor. E posibil ca aceste servicii pentru nu pot face discriminliri in impozitare, in mod egal la toatli .Iumea, inclusiv la clirora nu li se interzice nimic de clitre nici 0 moment sli fie mai bine indeplinite de clltre interesul lor ar fi sli-i atragli pe cei care, m guvernare, aceasta aplicare specialll a lege ~i care sint condu~i de necesitlltile aceste condilii pot aduce cea mai mare un monopol de facto dar nu putem nici sll principiului este incll prea putin familiarll politice ale unei amenintlirii care merge dupll contributie la produsul comun. asigurlim imbunatlltiri, nici sa ne protejam de pentru ca tribunalele sli inleleagli eli bunul sliu plac smt a~a-numitii legiuitori, Dar A reincredinta conducerea celei mai marl excrocherii dad nu exista posibilitatea ca prerogativele vechi ale guvemlirii nu mai smt aceas~ formll de democratie larg rllspinditli' pllrti a activitlitilor de deservire ale guvemlirii altcineva sa ofere servicii de acest gen mai recunoscute decit dacll sint explicit formulate este pinli la urmli autodistructivli pentru ca unor unitliti mai mici ar duce probabil la bune. in constitutie. impune guvernlirilor sarcini care nu se prive~te rede~teptarea unui spirit comunal care a fost to ceea ce majoritatea subiectelor bazeaza ~i nu se pot baza pe oPtiunile unei in mare parte sufocat de centralizare. abordate in acest ultim capitol, nu pot intra Detronarea politicu1ui majori~p.. Deci ~ste necesar ca aceste puteri Caracterul inuman al socie~pi modeme nu se mtr-o discutie mai detalia~ despre serviciile sll fi elimitate pentru a proteja democrap,a de ~i sf'~itul datoreazli in cea mai mare mburli care sint flcute azi de guvemare; dar in unele am dorit ca la acestei lucrllri eains~i. caracterului impersonal al procesului din cazurile aces tea, problema daca sli dau unele indicatii m privinta implicatiilor o constitutie de genul celei propuse aici economic, m cadrul cliruia omul modem e guvemarea ar trebui sli fie singura care sli principiilor prezentate in politica ar face imposibile toate mllsurile de obligat sli lucreze pentru un scop pe care nu-l aibli dreptul la ele este de 0 importantli intemationala, imi este imposibil sli fac aCest redistribuire socialiste. Acest lucru nu este cunoa~te, ci se datoreazli faptului eli decisiva, ~i nu este doar 0 problema de lucru flirli a mm m mod exagerat lungimea mai pUlin justificat decit orice alta limitare centralizarea politicli I-a privat pe om de eficientli, ci are 0 insemnlitate crucialli in expunerii. De asemenea ar fi nevoie de studii constitup,onalli a puterii care intentioneazll sli ~ansa pbtrarea I}nei societliti libere. tn aceste de a avea ceva de spus in modelarea pe care nu sint dispus sli Ie fac in acest facli imposibilli distrugerea democratiei ~i mediului pe care il cuno~te. Marea Societate cazuri, obiectia impotriva unor monopoluri moment Cred cli cititorului nu Ii va fi greu sli aparitia puterilor totaIitare. Mlicar atunci ciod ale puterii guvemamentale trebuie sli fie mai nu poate fi decit 0 societate abstractli, 0 vadll modul in care demolarea statu lui va veni momentul, ~i nu cred cll mai este ordine economicli de care individul profitli serioasa, chiar daca un astfel de monopol ar monolitic ~i principiul puterii supreme mult pmli atunci, m care ne yom da seama d 0 oblinmd mijloace pentru toate scopurile sale, permite servicii de calitate superioarli. limitate la indeplinirea sarcinilor esentiale ideile traditionale ale socialismului sint 0 ~i la care trebuie d-~i gliseascli contributia Putem descoperi de exemplu cli monopolul negative • puterea de a spune nu - ~i iluzie, va fi nevoie de mlisuri impotriva anonimli. Aceasta mf-i satisface nevoile lui guvernlirii asupra radiofuziunii se poate restringerea puterilor pozitive doar la infectiei frecvente cu astfel de iluzii care pot· 0 emotionale, personale. Pentru individul dovedi amenintare a Iibertlitii politice tot institutiile care actionead conform unor cauza din nou 0 alunecare potrivitll spre obi~nuit ar fi mult mai important sli ia parte la atit de mare cum ar fi abolirea libertlitii reguli pe care nu Ie pot scbimba, trebuie sll socialism. conducerea treburilor sale locale care acum presei. Sistemul po~tal este un alt exemplu fie aplicate la un nivel mai inalt al organizlirii In aces scop nu este de ajuns sli fie opriti sint luate din miinile celor pe care ii cuno~te unde monopolul predominant al guvemmi internationale. A~a cum am sugerat mai cei ce doresc sli distrugll democratia pentru a ~i in care poate avea incredere ~i transferate este doar rezultatul eforturilor acesteia de a devreme, mi se pare cli in acest secol, realiza socialismul, sau doar cei pe de­ unei birochtii mai indeplirtate care este controla activitlitile particulare ~i in multe incerdrile noastre de a crea 0 guvernare antregul angajap lntr-un program socialist. pentru el 0 ma~inli inumanli. Este desigur plirti ale lumii acest monopol a dus la 0 intemationala, capabila sll asigure pacea a~ Cea mai putemica suspnere a acestui curent profitabil ca individului sli i se trezeascli deteriorare constantli a serviciilor. fost prost directionate: a fost creat un numlir pro-socialist vine as~zi din partea celor care interesul ~i sll fie determinat sli contribuie cu Mai Presus de toale, trebuie sa subliniez mare de autori~ti specializate care urmliresc' pretind eli nu dores<: nici capitalism nid cuno~tintele ~i opiniile sale la domenilil pe d in timp ce lucram la aceastli carte, din ,anumite reglemen~ in loc sa aibli ca scop 0 socialism, ci ..0 cale de mijloc" sau ..0 a treia care il cuno~te. In schimb, dacli este chemat ~i adevllra~ considerente atlt economice cit politice, am lege intemap.onalli care sli limiteze lume". A-i urma pe ace~tia mseamnli a 0 lua sli-~i exprime opinia m probleme care evident ajuns la convingerea cll un sistem economic 'puterile guvernllrilor nationale de a-~i face sigur pe calea socialismului, pentru ca odatll nu-l privesc, atunci el va dispretui orice fel liber nU va mai lucra din nou satisflldtor ~i rliu reciproc. Dacll valorile supre~e sint ce li s-a permis poli'ticienilor sli intervinli in de politica. 'nu ii yom mai putea indeparta efectele negative, nu numai regulile comune supreme

SP nr.1 decembrie 1992 ·28· Texte fundamentale ordinea spontana a pielei in folosul unor Parlamentarismus.". mulf.ime de disdpoli in Austria. Germania ~i anumite grupuri. ei nu pot refuza aceasta Lexicon · 13. Harvard University Press. 1965. Compara Anglia (F.Machlup, WRlipke, 0.Morgenstem, concesie nici unui grup pe cai:e se bazeaza­ ~i introducerea mea la traducerea in gennana L.Robbins, ~i Friedich von Hayek, ce1 care suslinerea lor. Astfel. ei inipaza un proces Ludwig von MISES a acestei carp. B.cuta de membrii seminarului avea sA se afirme 1a London School of cumulativ care datorita unei necesitap interne meu de la Freiburg ~i publicata sub titlul ..Die ~i Economics). duce daca nu la aceea ce i~i imagineaza Economist fflosof social (1881- 1973), Logik des Kollektiven Handelns" (TUbingen• .$i-a ci~tigat 0 imensA reputarie ca social~tii. atunci la 0 dominare in continua niiscut 1a Lemberg in imperiul austro-ungar. 1968). ~i proeminent critic a1 socialismului (Die cre~tere a procesului economic de catre Qutea sa Teoria banilor a creditului (Theorie 14. Desigur c~ din astfel de situalii rezulta politic. des Geldes und der Umleufsmittel. 1912) a Gemeinwirtschaft, in 1922, cunoscuta fi in multe probleme care au fost indelung Nu exista un al treilea lrincipiu pentru depa~it handicapul ~ro1li austriece de a integm . traducerea engleza Socialism: An Economic discutate de liberalii englezi din secolul ~i organizarea procesului economic care poate fi teoria banilor intr-o analizA a uti1itArii and Sociological Analysis ) al intervenlio­ noulsprezece. legate de lupta lor impotriva ~ nismu1ui, demonstrind e~ecul p1anificlrii ales in mod ra~ional pentru a ob~ine marginale, (cunoscutif sub nume1e de "cic1ul legilor de stabilire. Comentarii pe aceasta ~colii economice socialiste. Vaste1e sale preocuplri au rezultatele dorite. in afara de 0 piapl care austriac'J- Anticipind cu mult rea1iz.fri1e tema. interesaBte ,i astlzi se pot gasi in indus metodologia (Epistemological Problems functioneaza ~i in care nimeni nu poate economice de 1a Cambridge, Mises a dezvo1tat cartea lui Edwin Cann ..Istoria taxelor locale acel~ of Economics, 1933), teorie economicl decide cit de bog~i vor fi anumip indivizi sau analiza balanrei lichiditif(iior. oferind in in Anglia" (ed. a IT-a, Londra. 1912). anumite grupuri. sau 0 conclucere centrala in timp singum teorie a cic1ului de afaceri capabill generalA (Nationalokonomie: Theorie des Una dintre cele mai dificile probleme este care un grup organizat in folosul puterii sA eJCplice cic1u1 general a1 economiei ~i Handellns unci Wirtschaftens ). probabil cum trebuie ,i cum poate fi ~i hotare~te cine sa 0 depna. Cele doua principii sistemului de preruri.. In lucrAri1e urmltoare , Intre 1934 1940 a predat 1a Institutul de combinata dorinla de a atrage ,i a repne sint ireconciliabile din moment ce orice (Geldwert stabilisierung und Konjunk tur poli­ Studii Intemaponale de la Geneva, dupif care a locuitori. cu libertatea de a alege cine sa fie combinare a lor impiedica realizarea tik, 1928 ~i Die Ursachen der Wirtschaftkrise, emigrat in S. U.A., unde a publicat respins ~i cine sa fie acceptat drept membru al scopurilor amindorura. ~i in timp ce nu yom 1931). el ~-a dezvoltat tema cic1ului, anticipind Bureaucracy, Omnipotent Government: the unei anumite comunitali. Libertatea de a ~i putea ajunge niciodata la ceea ce i~i ~ eJCplicind marea depresie economicA din anii price of the Total State and Total War (critica migra este un principiu larg acceptat pe de­ imagineazf sociali~tii, p.rmisiunea data urmAtori. IncA de 1a mijlocul deceniului a1 totalitarismului birocIatic), Theory and History: antregul admirabil al liberalismului. dar politicienilor de a garanta OOneficii speciale treilea, L. von Mises a eJCercitat 0 mare An Interpretation of Social and Economic trebuie oare sa dea dreptul striinului de a se celor de care au nevoie pentru a-i susline, intIuenrA, mnd profesor 1a Universitatea din Evolution, The Ultimate Fondation of stabili intr-o anumita comunitate uncle nu este trebuie totu~i 'sa distruga ordinea automata a Viena, consilier a1 Camerei Austriece de Economic Science: An Essay on Method binevenit? Are el dreptul de a pretinde sa i se dea 0 slujba sau i se vmda 0 cad daca nici pie~ei care serve~te binelui general ~i sa 0 Cornert, fondator al Institutului Austriac de (critica pozitivismului), ceea ce I-a menf.inut in sa inlocuiasca cu ordinea impusa'cu forla. Cercetare a Ciclului de Afaceri, avind 0 mod constant in centrul atenf.iei. un locuitor nu vrea sa faca acest lucru? tn mod clar, ar trebui sa aiba dreptul accepte determinata de 0 voin~a umana arbitrara. sa o slujba sau sa cumpere 0 casa dacl i se oferi. Sintem pu~i in fala unei alegeri obligatorii cadru favorabil pentru libera dezvoltare a traditiile .sociale prezinta siguranla ca aceste Dar au oare locuitorii datoria de a~i oferi intre doua principii ireconciliabile ~i orieit de societalii. fua sa pennita nimanui sa depna institupi nu pot fi distruse.cu ufurinll de catre departe am fi de realizarea completa a puterea de a controla aceasta dezvoltarein cei ce au puterea. Al doilea tip consta in aceste doua lucruri? Sau refuzul lor ar trebui ~i oricllruia dintre ele. nu poate fi yorba de nici mod special. putem spera eli yom asista la guvernari de care cei condu~i nu pot scapa considerat 0 ofensI? Statele elvetiene tiroleze au 0 modalitate de a nu-i accepta pe un compromis durabil_ Oricare principiu l~am continuarea dezvoltarii societalii. Ar fi trebuit decit pe calea unei revolulii victorioase ­ ~i pune la baza aCliunilor noastre. el ne va sa fi invalat destul pentru a evita distrugerea adica. de cele mai multe ori. nu pot scapa straini care nici nu incalca nici nu se bazeaza pe vroo lege. Este acest lucru anti­ conduce indiscutabil spre ceva imperfect. dar civilizaliei noastre prin inabu~irea procesului deloc. Sugerez termenul de ..democralie" ~i liberal. sau este justificat moral? Pentru care va semana din ce in ce mai mult cu una spontan al interactiunii dintre indivizi datorita pentru guvernllrile de tipul intii cel de comunitalile vechi. deja stabilite. nu am dintre cele doua extreme. incredintllrii conducerii unei autoritali. Dar ..tiranie" sau ..dictatura" pentru al doilea tip. Cred ca aceasta corespunde uzajului raspunsuri sigure la aceste intrebllri. Dar Odata ce recunoa~tem clar ca socialismul pentru a evita acest lucru trebuie sa tradilional. Legat de ceea ce urmeaza pe tema pentru dezvoltarea viitoare. a~a cum am ca ~i fascismul. ca ~i comunismul. duce impraftiem iluzia ca putem deliOOrat ..crea caracterului negativ al celor mai inalte valori aratat ,i in ..Constitupa libertapi" pg. 349 se inevitabil spre statui totalitar ~i distrugerea viitorul omenirii" ~a cum a exprimat recent ~i poate da un rbpuns bazat pe ideea de ordinii democratice. este absolut legitim sa Ifn sociolog socialist hybrisul caracteristic. politice. a se compara K.R. Popper ­ ..Ipoteze fi respingeri" (ed. a II-a. Londra. extindere a proprietlilii. fkind distinclia intre ne luam masuri impotriva alunecllrii Aceas!a este concluzia finala a studiului 1965) pg. 230. dreptul de proprietate absoluta asupra nechibzuite catre un sistem socialist. mllsuri acestei probleme. cllruia m-am devotat timp II. Aceasta slabiciune a guvemllrii in cazul parnintului detinut de catre 0 corporape ,i constitulionale care sa nu permita guvemarii de 40 de ani. de cind am devenit con~tient de unei democralii omnipotente a fost cu arenclarea pe termen foarte lung a unor bucap procesul de Ultragiu ~i Declin al Rapunii care delinerea unor puteri dicrisminatorii de clarviziune observata de specialistul german de pamint de catre proprietari. fapt care la constringere. chiar daca in momentul a continuat in toata aceasta perioada. 0 in ftiinte politice. Carl Schmitt, care a in~eles aS12ura ace'stora 0 rlrotec'tie .fall de respectiv pot pllrea ca sint folosite in scopuri (probabil in anii 1920). caracterul formei de Schfmb~eOOdorite din"vecin'Jate: 6- utfe1 .bune. Citatul de la inceputul capitolului este guvernare care se dezvoltl, mult mai bine · de corporape trebuie sl fie Hood sa decida De~i deseori pare prea pUlin adevarat. tradus din versiunea originaU in limba decit majoritatea oamenilor ~i apoi. in mod cui dore~te sa arendeze plimintul. lumea sociala este guvernata de-a lungul german4 a lucr4rii lui Albert Schweitzer, constant, a atacat ceea ce mie mi se pare alit 15. Compara pasajul din I.A. Schumpeter. timpului de anumite principii morale in care "Kultur und Ethik, KulturplJilosophie" vol. 2 moral cit ~i intelectual 0 laturl gre~ita. op.cu.pg.258: . oamenii cred in mare mbud. Singurul (Bern!J, 1923) pg. XIX. In traducerea in Compara, de exemplu. in eseul sau Aria restrinsa pe care mintea individului principiu moral care a tlcllt vreodata posibila limba englezl pub1icat4 sub titlu1 nLegalitlH und LegitimiUU " din 1923 cetltean poate sa 0 cuprindi ~ si 0 perceapl evolulia unei civilizalii a fost principiul "Civilization and Ethics" (Londra 1923) (retiparit in: Verfassungsrechtliche AufsWze drept reall, consta in mare. in luCrurile care libertapi individuale. ceea ce inseamna ca pasajul va fj giIsit la pg. XVIH. , Berlin 1958, pg. 342): il privesc in.mod direct: familia, afacerile. individul se conduce in luarea deciziilor dupa Ein pluralisstisther Partteienstaat wird prietenii ~i du,manii. orllful sau cartierul sau reguli de bud purtare ,i nu dupa anumite Note: nicht aus Stllrke und Kraft. sondem aus casa. biserica. sindicatul sau orice alt grup ordine. tntr-o societate de oameni liberi nu 1. A se compara cu K.R. Popper; ..Societatea Schwllche "total"; er interveniert in aIle social al clrui membru este - lucrurile pe care pot exista principii de comportare colectiva deschisa fi du~manii sai" (ed. a V-a. Londra, LeOOnsgebiete. wei! er die AnsprUche aller Ie poate observa personal. lucrurile care ii care sa-I incat~eze pe inclivid. Sintem datori 1974) vol. I, pg. 124: Interessenten arfUlen muss. Insbesondere sint familiare. indiferent de c;eea ce afll din ca tot ceea ce am realizat sa punem la Vom distinge doua tipuri mari de muss er sicb in das Gebiet der bisber ziare. pe care poate slle influenteze sau sa Ie dispozi~ia inclivizilor pentru a Ie asigura ~ansa guvemare. Primul tip consta in guvernllri de straatsfreien Wirtschaft begeben. aucb wenn stapineascl direct ~ pentru care i se dezvolta de a-~i crea fiecare un domeniu protejat care putem scapa fllra varsare de singe - de er dort auf jede Leitung und Politisohen o responsabilitate. detenninata de 0 relape (.. proprietatea" lor) in cadrul caruia sa-~i exemplu , pe calea alegerilor generale; prin Einfluss venicbtet. direct! cu efectele favorabile sau nefavorabile poata folosi abilitatea in propriile lor scopuri. asta se in~elege cl instituliile sociale pun la Multe dintre aceste coocluzii importante e.rau ale desBfIririi unci actiuni. Socialismul nu are nici un principiu de dispozitie metode prin care conducatorii pot deja formulate in 1926 in cartea sa: "Die 16. Denalionalizarea monedei - 0 comportament individual ~i totu~i aspiri la 0 fi indepartali de catre cei condu~i, iar geistesgeschichtlicbe Lage des aprofundare a subiectului (edilia a doua stare de lucruri pe care nici 0 acpune morala a adaugita. Institutul de Politica Economicl, unor inidvizi nu 0 poate realiza. Londra, 1978) Ultima lupta impotriva puterii arbitrare 19. Acesta este titlul pe care am inten!ionat de-abia urmeaza sa se dea - lupta impotriva sl-l dau unei lucriri pe care am gindit-o in socialismlui. pentru abolirea tuturor puterilor 1939. in care prima parte era intitulatli de constringere care conduc efortul individual ..Hybrisul ra!iunii" ,i era urmata de 0 a doua ~i in mod deliberat distribuie rezultatele sale. parte ..Rasplata unei societap planificate". A~tept cu nerabdare vremurile cind acest Doar 0 parte a acestui plan a fost indeplinita caracter totalitarist ~i esenlialmente arbitrar al ~i fragmentele reailizate au fost publicate mai socialismului va fi inleles in acee~i mllsura ·intii in EcOnomica 1941-5 ~i apoi retipllrite in care a fost inleles ~i caracterul intr-un volum intitulat Contra-revolulia comunismului ~i al fascismului ~i cind ,tiintei (Chicago 1952) iar traducerii barierele constitulionale impotriva oricllrei germane i-am dat mai tirziu titlul Missbrauch incercllri de'a obline astfel de puteri totalitare und Verfall der Vemunft (Frankfurt, 1959) sub orice pretext vor fi aprobate de toata atunci cind a devenit evident ca nu voi reu~i iumea. sa termin lucrarea conform planului ini~ial. Am incercat in aceste volume (~i in Drumul spre sclavie (Londra ,i Chicago. studiul separat despre rolul banilor intr-o 1944) era 0 schi~a avansata a celei de a doua societate liOOra) sa creionez 0 cale de ie~ire parp din planul initial. Dar am avut nevoie de din procesul de generare a formei existente de 40 de ani pentru a medita asupra ideii guvernare ,i sa construiesc 0 alternativa acesteia. intelectuala- pentru cazurile extreme cind nu Fragmente din yom avea de ales ~i va trebui sa inlocuim Law, Legislation, and Libeny, structura ~ubreda cu un edificiu mai bun in vol. 3, (1979) loc sa recurgem din disperare la un fel de regim·dictatorial. Guvernarea este in mod Traducere de necesar un produs al proiectelor ,intelectuale.. Daca ii putem da 0 forma care sa asigure un SIMONA PREDA

·29· SP nr.l d8C8lTlbrie.1992 Comentarii

Hayek. sau economia politica a libertatii ,

Motto: "Sfutern In fiecare zi priz<;,nierii ideilor noastre" (Hayek)

Cu peste 0 jumlitate de veac in urml abia in 1975, cu ocazia redactlrii unui cuvint 1.M.Keynes spunea: "Adevlrate sau false, AURELIAN CRAIUTU introductiv la versiunea francezl a clrtii sale ideile economi~tilor ~i fIlosofIlor politici au 0 din 1931, Prices and Productions ""Eu nu am cu mult mai mare importantl realli decit se afumat niciodata eli politicile keynesiste de crede in general. La drept vorbind, lumea e The essay outlines the major stages of the economist Friedrich Augustus von Hayek stimulare bugetarl sau monetarl a cererii condusli aproape exclusiv de ele. Oamenii de (1899~1992) life and work; it explores his first Viennese years and highlights the publication globale n-ar avea nici un efect asupra actiune care se cred eliberati cu totul de of Hayek 's fmt book, Prices and Production (1931) that triggered the famous controversy nivelului de ocupare a miinii de lucru sau influentele doctrinale sint de obicei sclavii with Keynes. The essay evokes also the moment when Hayek was awarded the Nobel Prize asupra nivelului productiei, dupl cum nu am u'nui economist din trecut". tntreaga carierl (1974). negat nici faptul cli uneori, alonci conditiile The author focuses on the analysis of the concept of knowledge, which is identified as intelectuall ~i viatl a lui Friedrich von Hayek politice 0 reclamli, e necesar de a recurge la (1899-1992) ilustreazli perfect adevlrul the axis of Hayek's economic theory. Hayek's assumptions of the fragmentariness of aceste metode disperate. Cu toate acestea knowledge ofthe economic environment actually lead him to argue and assert the superiority cuvintelor de mai sus. Economistul ~i ind, rlimin cORvins cl locurile de munel of free-market economy against the centralized and planned economy. His taking sides filosoful politic Hayek este unul dintre create prin aceste tehnici sint funciarmente against any kind of totalitarianism (constructivism) is fully illustrated through fragments reperele fundamentale ale veacului nostru pe instabile ~i nu permit garantarea mentinerii from his The Road to Serfdom (1944), that decisively influenced the political views.ofmany care I-a strliblitut de la un clplit la altul, iar unui nivel inalt al ocuplrii". conservative leaders, Margaret Thatcher including. destinullui este indisolubillegat de mizeria ~i Polemica aceasta mai are insl 0 altl slendoarea acestuia din urml. Aflat pe rind in semnificatie majorl: ea marcheazl, fie ,i ~i atentia sau dizgratia opiniei publice ~i a (Teoria monedei a creditului), in care consecinta frreascl a disloclrii progresive, a indirect, inceputul luptei pe care Hayek 0 va establishmentului, Hayek a fost in anii din afuma pentru prima oarl cli, pentru a intelege sistemului fundamental de preturi relative duce de acum inainte, pinl la sf'rr~itul vietii urml, pinlla trecerea sa in nefiinll (petrecutl logica ,i secretul fluctuatiilor economice, care, intr-o economie complexl, asigurl sale, impotriva principiilor colectiviste, de in martie 1992), un adevlrat "guru" al trebuie sl studiem mai intii modul in care coordonarea deciziilor micro-eeonomice in stinga sau de dreapta, care au bulversat liberalismului, inspiratorul multor moneda intrl in sistemul economic ~i diversele stadii ale activitlitii de productie. destinul secolului nostru. Opunindu-se lui conducltori conservatori ~i anali~ti politici afecteazl mecanismul care leagl intre ele Principala cauzli a acestei disloclri este, in Keynes, Hayek comblitea in acela~i limp occidentali clrora le-a oferit fundamentul deciziile agentilor individuali. Aceastl idee il viziunea innoitoare a (ui Hayek, de origiDe implicarea prea activli a statutlui. in teoretic al convingerilor ~i planurilor lor de va urmlri ;lpoi pe Hayek de-a lungul anilor monetarli, ea provocind "0 epidemie de economie, care in viziunea lui amenintl actiune. tn 1974 i-a fost acordat premiul ~i-l va conduce in final la formularea unei decizii economice eronate". (Hayek fundamentele economiei de piatl, desehizind Nober in ecooomie pentru "lucrlrile de explicatii proprii a marii crize din 1922 anticipeazl astfel analiza monetarl a crizei astfel drum totalitarismului. Inscriindu-se pionerat in teoria fluctuatiilor economice ,i bazate pe studierea rolului fundamental al flicutl peste decenii de Milton Friedman). incli 0 datli in linia de gindire a prietenului monetare ,i pentru analiza penetrllntl a creditului in deelan,area ei. Recesiunea care urmeazl in mod ineluctabil slu vienez, Ludwig von Mises, autor al unei interdependentei dintre feoomenele to fapt, acesta este un moment decisiv in are lOlul de a coreeta ,i de a amenda aceste fundamentale ~i vizionare clirti despre economiqt, sociale ~i instituponale". tn plus, evolupa ulterioarli a lui Hayek, un moment decizii gre~ite, ceea ce explicl de altfel socialism (1921), Hayek aratl eli intr-o cr~terea ~i,

SP nr.l decem brie 1992 - 30· Comentarii

1946), definesc perfect mesajul cbfii lui umane fuli a fi nevoie in acela~i timp ca avea sl 0 poarte cu un alt mare economist Hayek: "Adversarullibertllfilor, explic! iodivizii sli se punll mai intii de acord cu toJii laureat al premiului Nobel, Wassily Loontief. acesta in Calea clltre servitute, nu este doar asupra scopurilor pe care trebuie sli Ie Fidel convingerilor sale liberale, Hayek aratll nazismul german sau fascismul italian. EI este urmlireascll apoi colectivitatea din care ei fae ~i denuntl iluzia tuturor suporterilor de asemenea prezent in Est., odatll cu diviziile parte. planificllrii centralizate de tip sovietic (pe atunci aliate cu Occidentul in lupta tn sf'~it. a treia funcfie a piefei are in (Leontief nu flicea parte totu~i, din rindul impotriva lui Hitler - n.m.) ale lui Stalin. El e vedere stimularea agenfilor individuali de a acestora!), increzltori in mod nejustificat in in acela~i timp - ~i mai ales- in noi in~ine: clluta ~i a lua decizii rationale. Existenfa unei capacitatea unei instan\C centrale de a depne este i1uzia omului prometeic, hrlinit de 0 piefe libere care permite 0 cooperare Iibed la timp toate informatiile necesare pentru filosofie socialll de tip constructivist, care intre 0 muItitudine de actori sociali ­ adaptarea sistemului economic la modificlirile concepe societlltile umane mai curind ca ni~te proprietari - ~i care garanteazli in acel~i limp permanente ale mediului intern ~i extern. materiale (pasive) de modelat decit ca ni~te aceastli proprietate reprezintll fundamentul Orice control economic impus ~i promovat de sisteme evolutive in care civilizapa este insu~i al eficienlei economice ~i al libertlltii o astfel de viziune pur constructivistl devine rezultatul unei cre~teri spontane ~i nu al economice ~i politice. Hayek subliniazll, de in mod inexorabil un control totalitar al viepi vreunei vointe". tn viziunea lui Hayek, aItfel, faptul cll rispindirea pe scari largli a umane in~i: orice problemll econo~cl san. constructiviste sint toate acele doctrine care proprietllJii, pe lingli celelalte efecte aritate. sociall tinde sll devinl astfel in acel~i limp 0 pretind sll subordoneze "constructia" unei contribuie la dinamizarea ~iresponsabilizarea chestiune politicll, deschizind ~i consolid"'md societllli unui plan general elaborat de 0 agenlilor economici, pe care-i incitli la drumul totalitarismelor de tot felul. • instantli colectivli, pretins "Iuminatli" sau inovape ~i creativitate permanentll. De aceea, Hayek este un partizan ardent omniscientli (statuI insu~i e vizat aici). Sint., Concurenta ~i descentralizarea sint astfel al statutului minimal. ceea ce nu inseamnl prin urmare, anti-liberale ~i potential cuvintele-cheie ale viziunii economice a lui insll ~i negarea oportunitllpi ~i a Iegitimilltii totalitare toate acele mlisuri ~i proiecte care Hayek: "Departe de a fi potrivitll doar unor tuturor·formelor sale de intervenpe in sfera unhliresc sli subordoneze comportamentul situaJii relativ simple, concurenta. ca singura economiei. StatuI trebuie - ~i e de dorit - sl indivizilor unor sropuri colective hipostaziate metodli susceptibilli de a realiza coordonarea fie minimal. in sensul restringerii sale intr-o in instante supreme. Mefient fafli de toate actiunilor individuale, este reclamatll de sfed precis delimitatll de acJiune. care sl nu aceste scopuri colective ~i increzlitor in insli~i complexitatea diviziunii muncii in impiedice mecanismele pietei libere. ordinea "spontanli" (rnm a fi partizan al unui epoca modemll. Controlul ~i planificarea nu Problema nu e. prin urmare. aceea de a liberalism absolut), Hayek considerli c! ar prezenta dificultllti daell situapa ar fi atit de .stabili dacll statuI trebuie sau nu sll intervinl, institutiile pielei libere, ca ~i cele ale simplll incil sll poatll fi cuprinsll cu privirea de ci aceea de a prescrie regulile infran~isabile democratiei reprezentative in general, sint clltre un .singur om sau de elltre un consiliu ale unuf interventionism liberal conform cu rezultatul unui lung proces evolutiv, format restrins. Atunci cind, insli, factorii ce trebuie logica internll a pieti libere: "Termenul de din incercliri repetate, prin car.e oamenii au luali in calcul devin atit de numero~i incit e laissez faire. afirmll Hayek in Calea clitre selecJionat treptat acele reguli colective care imposibilli 0 viziune de ansamblu a servitute. este extrem de ambiguu ,i nu Ie-au aplirut in limp a fi cele mai potrivite a intregului, descentralizarea se impune cu serve~te decit pentru a deforma principiile pe favoriza cooperarea socialli dintre ei. necesitate". Ne aflllm aici in miezul care se intemeiazll politica Iiberalli. Full Institufiile pietei libere nu au aplirut, prin sistemului tooretic al lui Hayek care acordll indoiaill. statuI trebuie prin definitie sll urmare, ca urmare a viziunii vreunui spirit prioritate conceptului de informatie intervinll. Chestiunea este. insl, de a ~ti dacl individual, omniscient ~i atotputemic (~a (knowledge), analizat intr-un celebru eseu, individul poate prevedea aepunea statului ~i ceva nu existli, afirmli Hayek), ci ele sint The Use of Knowledge in Society in 1945: dael aceasll cuno,tintll Ii furnizeazl puncte intr-un fel rezultatul colectiv al interacpunii avind in vedere faptul cli, in general, de reper pentru a-~i ajusta propriile sale milioanelor de agenJi individuali, un rezultat cunoa~terea mediului economic nu existl proiecte". Statului minimal liberal ii este ~majul). domeniu aflat in legltud cu noua incon~tient dar cu atlt mai valoros, mai niciodatll ~i nicllieri sub 0 forml concentratll caracteristicll lipsa voluntarismului politic. eficace ~i mai durabil. Economia de piafli are, sau agregatl, ci doar sub forma unor propriu dimpotrivll statului (maximal) teorie a echilibrelor nonwalrasiene (teoria prin urmare, calitatea de a fi 0 institutie fragmente de informatie (cunoa~tere) totalitar. dezechi~ibrelor), ale clirei fundamente "naturalli", confmnatll de timp ~i adecvatll dispersate intre 0 muItitudine de agenti toel 0 datll este important sll realizlim cl fuseserl precizate abia in a doua parte a naturii - iremediabil limitate - a omului. individuali, pentru a crea 0 miniml ordine intreaga concep\ie economicl ,i politicli a lui aniIor 60. De aeeea, s-a putut ~. cu titlu Hayek evidentiazli in pagini memorabile economicli e nevoie de a obJine cea mai bunl Hayek i~i aI:e originea in conceptul de de ipotezlinsll, cll macroeconomia modeml fundamentele ordinii "spontane" care nu sint utilizare posibilli (in condiliile date) a informatie, din care decurg apoi, ca 0 altele decit proprietatea privatli, concurenta, informapei ~i a resurselor deJinute de fiecare consecintlllogici. toate afirmaliile asupra este intr-o mai mare mllsuri continuatoarea Iibertatea economicli ~i sistemul preturilor in parte, in scopuri limitate a cliror statului minimal, asupra virtuplor economiei lui Hayek decit a lui K.eynes (de~i ~i el a fost Iibere: "Generapa noastri. afumli Hayek in importanfll este cunoscutll ~i judecatll de cltre de piatll ~.a.m.d. lntr-o societate intemeiatll pe revendicat drept plrintele teoriei 1944. a uitat cll cea mai bud garantie a ace,ti actori individuali. Hayek se respectul general al regulilor de justl dezechilibrelor sau chiar al neo­ IibertllJii este proprietatea privatll. indepirteazl astfel. intr-un fel. de tradipa conduitll care au la bali tradipa, fiecare actor liberalismuluilt).

Tocmai pentru ell proprietatea mijloaceIor neo-clasicl pentru care problema economicI social are din' principiu libertatea de a-~i A A • A • A • de producpe este implirptll intre un numu fundamentall a unei societllti 0 reprezenta utiliza informalille de care dispune pentru a _.... Remtors 10 Europa. m81 10tll 10 Austria mare de oameni activind separat (pe cont alocarea resurselor sale rare ,i i~i indreaptl atinge acele scopuri care Ii convin ,i care-i na"tall ,i apoi in Germania, la Freiburg-im- propriu), nimeni nu are 0 putere complet~ atentia asupra utilizlrii informafiei. prin servesc mai bine inter,esele personale. Breisgau (pe urmele lui Heideggerl). Hayek asupra celorlap iar fiecare poate face ceea ce defmilie dispersatll ,i incompletll, economia Aceastl d~.sceDtraliz.are a informatiei ~i a i~i contempll apoi in Iini~te succesul, fiind

dore~te ~i Ii convine mai mult". tn aceasta de piatll nemaifIind. prin urmare, definitll alit cunoa~tenl economlce este fundamentul A " .. l'b 1 A • • • venerat de 10treaga lume. ca un fel de constll de altfel ~i superioritatea noii ordini. in raport cu conceptul de raritate. cit mai ales ordInll 1 era e. 10 care DlCI 0 m10te care se bazeazli nu pe efectele "miraculoase" in raport cu cel de informaJie. Prin faptul cl "luminatll" nu mai planificl progresul "paleoliberal" (expresia Ii aparJine lui Pierre ale vreunei coercifii absolute, ci pe este ~i un mijloc de desroperire ~i transmitere societlltii in functie de un iluzoriu interes Rosanvallon). Christian Descamps care Ii armonizarea intereselor ~i aCfiunilor a informaJiilor. piafa. prin sistemul preJurilor general, hipostaziat in obiectiv absolut al luase in 1984 un interviu pentru Le Monde individuale de clitre 0 instantll impersonalli ­ Iibere. este singura instantll impersonalI care conduitei tuturor agentilor indivil!uali. afirmase textual: "Aveam impresia cl 0 piafa Iiberli - in spatele cllreia nu se mai aflli e capabilll ali creeze miniml ordine Aceastll ordine suplll ce nu se mai bazeali pe tri A" 'b'IX l' Ad S ·tb"· . " .. b 1 x I b x • S ngeammmamvlZllaa w am DU • de acum inainte nici 0 vointll desJ>Oticll sau economic! raponal~. Prin aceastll inovape. nici 0 coercltle a so uta are a aZa, prlO' . . vreun proiect voluntarist autoritar. in viziunea Hayek tran,eazl in acela~i timp alte trei urmare, libet:tatea individualll, institulie Devenll. cum spuneam, un adevuat mit lui Hayek, piafa indepline~te 3 funcfii chestiuni majore: e yorba despre (1) fundamentalll a civilizafiei occidentale ,i (dupll ce fusese mult limp un adevlrat caz). principale: informare (~i descoperire), oportunitatea (~i limitele) planificlrii. (2) ereatoare a unei noi ~i eficiente raponalitllp Hayek mai.are la 89 ani vigoarea de a publica pacificare socialll ~i stimulare ineficienla controlului economic absolui ~i (3) economice ~i sociale. Hayek, pentru care 0 luerare, The Fatal Conceit (1988) in care (responsabilizare). Funcpa de informare se problema intervenpei statului tn economie. Iibertatea economicl este indisolubillegatll de . ... construie~te cred~-ul ~I referll la faptul cli. prin semnalele sale Nu e yorba. in viziunea lui Hayek. de a cea politicl, astfel 0 adevlratll reafuml slu liberal convmgerea (inainte de toate. prelurile), piafa permite tlgldui oportunitatea oric!rei forme de economie politicl a libertlpi, intemeiall pe sa fermi 10 caracterul efemer al unei mulfimi imense de agenfi economici planism. ci doar a planificllrii centraIizate, principiul liberal al individualismului socialismului. care nu este decit resurecpa rlispinditi in toate punctele spatiului sli reatizate de 0 instantll centralli care se vrea ~i metodologi'c (pI:opriu intregii ~coli unor instincte atavice. cunoascllla timp evoluJia cererii ~i a ofertei ~i se crede a fi j)mniscientl ~i atotputernicl. marginaliste austriece) opUS oriclrei conceppi Astllzi. cind nu mai e printre noi, ii sli decidli astfel asupra strategiilor lor (de Imposibilitatea unei astfel de planificbi ?Othl' ste tce supune individul totalitlltii simtim incl prezenIa in mijlocul unei lumi productie, de consum, de plasare etc.). ldeea rezuItli tocmai din caracterul esenlialmente m 0 eran e. fuodamentalli a lui Hayek, care va deveni de fragmentar al informaJiei, care face ca actorii Cel de-al doilea Hayek. cel.de dupll care redescoped. cu deosebire, in Estul ~i 'acum inainte coloana vertebralli a intregii sale individuali sli fie, fiecare in parte. singurii rllzboi, se va dedica. a~a cum aminteam Centrul Europei. forta, adevlrul dar ~i toorii economice, este aceea ell informaJia (~i cunosclitori adevliraJi ~i la timpul oportun ai anterior, 'mai mult filosofiei politice care e limitele principiilor Iiberale. Pe ciod ~i prima cunoa~terea) este diseminatli intre toti actorii schimblirilor ce intervin in mediul economic afinll insl cu a sa economie politicll a traducere a lui Hayek in limba romanl? 0 economici ~i sociali, ea neputind fi deJinutll aflat intr-o permanentli metamorfozli: Iibertllpi ~i a clirei suml va fi peste decenii in intregime ~i la timp de clitre 0 singurli "Controversa intre suporterii planificllrii ~i celabra sa trilogie Law. Legislation. and instanJll (centralli). Piafa este astfel spaJiul in adversarii lor este, in realitate, 0 controversl Liberty (1973. 1976, 1979). Cu toate acestea . Aurelian CriIiulu, 26 years, fellow­ care interactioneazli toate aceste informaJii asupra celui mai potrivit mijloc de a 0 insli, economistul Hayek este permanent researcher at the Institute of National (cunoa~teri) parfiale, intreplitrunderea ~i realiza". prezent in atenlia opiniei publice ~i a Economy, member of the Group for Social. transmiterea lor asigurind in cele din urmll Problema care se pune nu este aceea dacli comunitllJii ~tiinJifice. cu alit mai mult cu cit Dialogue in Bucharest. The French rationalitatea deciziilor de alocare a resurselor avem sau nu nevoie de 0 prognozl ~i 0 stagflafia apllrutll la inceputul anilor 70 nu Government. awarded. A. CriIiulu a • rare ale societllJii la nivel descentralizat. "planificare" a acJiunilor noastre•.ci aceea de mai poate fi explicatl satisflclltor de . scholarship for one year (Oct.1990­ A doua funclie a pietei, pacificarea a stabili cine este cel mai indicat sl 0 facli: paradigma keynesistli. Hayek apare ca un Sept.l99l). he is Associate-Professor at the socialll, se refed la organizarea armonioasli a guvemul (statuI) la nivel central sau indivizii pi..oner al cercetlrilor - de acum inainte la raporturilor ~i a cooperlirii intre agenlii in~i~i la nivel descentralizat. Asupra acestei modi asupra fundamentelor Chair of Political Philosophy in the individuali. Avantajul incontestabil al pietei probleme celebrli va fi peste decenii. la microeconomice ale dezechilibrelor International Faculty of Human Science, at . este de a satisface un maximum de nevoi inceputul anilor 70, polemica pe care Hayek macroeconomice (in principal, inflatia ~i the university ofBucharest.

·31· SP nr.1 decembrie 1992 Texte fundamentale

Politica ~i OInu! politic

(...) "Orice Stat este fondat pe fortli", MAX WEBER activitate Ii permite sli-~i afle echilibrul intern timpul activitlilii lor politice decit sa-fi spunea intr-o zi Tropti la Brest-Litovsk. Intr­ ~i sli-~i exprime valoarea personalli punindu­ procure avantaje economice private ~i cli ei adevlir, a~a este. Daeli ar fi existat doar autoritatea fondatli pe respectarea unor se in serviciul unei "cauze" care da un sens nu se gindesc, in primul rind, la cauza clireia structuri sociale din care sli lipseascli obligatii dintr-un anumit statut. Aceasta este vielii sale. Aeeasta este sensul profund in care is-au dedicat Nimic n-ar fi mai fals. Se ~tie ~i trti~te violenJa, coneeptul de Stat ar fi disp4rut n­ puterea pe care 0 exerciti "slujb~ul" Statului orlce om serios care pentru 0 cauza, din experinlli ca grija pentru "securitatea" sa num~te, trti~te, ~i con~tient ar mai subzista decit ceea ce se in modern, la fel ca ~i top cei care detin puterea de asemenea, din ea. Distinclia pe economid este - sau nu - tocmai sensul propriu al termenului, "anarhia". Flirli intr-o manierli similarli. care 0 facem are deci la bazli un aspect punctul cardinal in orientarea vietii unui om indoialli, violenta nu este.singurul mijloc E de la sine inteles eli, in realitate, extrem de important al condiliei omului care posedli deja 0 avere. Idealismul pohtic ~i normal al Statului, dar ea este mijlocul sliu obedienta supu~ilor este conditionatli de politic anume aspectul economic. Vom pur se intilne~te, daeli nu exelusiv, eel pupn ~i specific. Yn zilele noastre, relatia dintre Stat motive extrem de putemice, generate de frica spune deci ell eel care vede in politica 0 sursa principial, la indivizii care, din cauza slirliciei violent II este deosebit de intimli. sau de sperantli - fie frica de razbunlirea unor permanentli de venituri "trliie~te din politica" lor, ramin la marginea straturiIor sociale care Dintotdeauna, gruplirile politice cele mai puteri magice sau de aceea a detinlitorilor ~i eli, in caz contrar, el trliie~te "pentru'" au interes sa plistreze ordinea economicli a diverse, incepind cu clanul familial, au puterii, fie speranta intr-o recompensa, aici politieli. tn regimul bazat pe proprietate unei societati date. Asta se vede mai ales in conceput violenta fizicli drept mijlocul sau pe lumea cealaltli;' dar ea poate fi privatli, este necesar sli fie reunite anumite timpul perioadelor excep~ionale, deci normal de exercitare a puterii. Dimpotrivli, condilionatli ~i de alte interese extrem de condilii, triviale daca vreli, pentru ca un om revolutionare. Ceea ce vrem sli eviden~iem StatuI contemporan trebuie conceput ca 0 diverse. Vom reveni curind la a,s:estea. sa poatli trlii "pentru" politicli, io sensul este faptul urmator: recrutarea neplutocraticli comunitate umanli care, in limitele unui Oricum, de fiecare datli cind ne intrebam menlional. Omul politic trebuie atunci sa fie a personalului politic, fie ca e yorba de ~fi teritoriu determinat - notiunea de teritoriu despre fundamentele care "legitimeazli" economic independent de veniturile pe care sau de partizani, este legata de aceastli fiind una dintre caracteristicile sale -, i~i supunerea, intilnim sigur aceste trei forme activitatea politieli i le-ar putea procura. Asta condipe evidentli eli intreprinderea politica va revendicli cu succes monopolul violentei "pure" pe care Ie-am indicat inseamna ca este indispensabil ca el sli posede trebui sa Ie procure venituri regulate ~i sigure. fizice legitime. Cu adevlirat specific epocii Aceste reprezentliri, ca ~i justificarea lor o avere personala sau sli ocupe 0 situalie Nu exista deci decit douli posibilitati. Ori noastre este Japtul cli ea nu acordli tuturor socialli care sa-i asigure venituri suficiente. internli, au 0 mare importanta ~i pentru activitatea politica se exercitli "onorific" ~i, celorlalte grupliri, dupli cum nici indivizilor, structura dominaliei. Sigur eli in realitate nu Cel pUlin a~a este in conditii normale, clici in acest caz, ea nu poate fi acutli decit de dreptul de a face apel la violentli decit in se int"'J.1nesc decit foarte rar aceste tipuri pure. partizanii unui conducator militar sint la fel persoane "independente". adicli de persoane mlisura in care StatuI 0 tolereazli: aeeasta este de pUlin preocupali de condi~iile unei Totu~i, nu putem expune in detaliu care se bucurli de 0 avere personala, in ~i tovarli~ii deci unica sursli a "dreptului" la violenta. Yo varietlilile, tranziliile ~i combinaliile extrem economii normale ca unui agitator primul rind de catre rentieri. Sau se deschid consecintli, prin politieli noi intelegem revolutionar. Yn ambele cazuri nu se traie~te de complexe ale acestor tipuri; un astfel de cliile puterii pentru persoane flirli avere ~i, in ansamblul eforturilor care se fac cu scopul de decit din jat, din confiscliri, din cursul fOllat studiu face parte dintr-o "teorie generala a acest caz, activitatea politieli necesita a participa la putere sau de a influenta al bonurilor de plata fara valoare - toate Statului". remuneralie, Omul politic profesionist care repartizarea puterii, fie intre State, fie intre acestea fiind in fond acela~i lucru. Aceste Pentru moment, ne yom indrepta atenlia trtie~te "din" politicli poate sli nu fie decit un diverse grupuri in interiorul acelui~i Stat. situalii sint insa in mod necesar exeePfionale; in mod deosebit asupra eelui de-al doilea tip "indemnizat" pur, sau chiar un "functi0nar" Yn mare, aceastli definitie corespunde in viala economicli normal1i, singur1i av~rea de legitimitate, adica asupra puterii izvorite remunerat Cu alte cuvinte, el i~i poate obline modului curent de utilizare a termenului. personalli este eea care asigura independen~a din "charisma" pur personala a "~efului". Yn veniturile fie sub forma onorariilor sau a Cind spunem despre 0 problemli eli este ultima instantli. acest tip ne conduce la ideea economica. Omul politic trebuie, printre "politicli", despre un ministru sau despre un allele, sa fie "economic disponibil" salariilor pentru anumite servicii - mita de vocatie, unde ii reglisim trlisaturile cele nefiind decit 0 forma denaturatli, neregulatli functionar cli sint "politici", sau despre 0 mai caracteristice. Daeli unii se abandoneazli (abkommlich) <;eea ce inseamnli ca obpnerea ~i formal iIegala a acestui tip de venituri -, fie decizie eli este determinatli de "politicli", prin de venituri nu-I obligli sa-~i consacre constant charismei profetului, comandantului militar, sub forma unei remuneralii fixe in naturli sau aeeasta trebuie sli se inteleagli, in primul caz, ~i personal, total sau par~ial, puterea de marelui demagog din ecclesia .sau din in numerar, fie sub ambele forme, simultan. cli rezolvarea acestei probleme este munca ~i de gindire asigurlirii traiului zilDic. Pariament, asta inseamna ca fiecare din EI poate clipata deci, caracteristicile unui determinatli de interesele repartizarii, ace~tia, trece drept " chemat" in forul lui Or, cel care este cel mai "disponibil", in "antrepenor" de tipul condontierului, conservlirii sau transferului de putere; in al interior pentru rolul de conduelitor de acest sens, este rentierul, deci persoana care fermierului sau a angrosistului de alta datli, , doilea caz, eli aceia~i factori condilioneazli oameni, care nu i se supun in virtutea unei obline venituri fuli nici un fel de munell, fie sau chiar a boss-ului american care i~i sfera de activitate a funcponarului despre care traditii sau a unei legi, ci pentru eli au dupli modelul in care seniorii de alta data, sau considera cheltuielile ca uo plasament de e yorba; iar in ultimul caz, eli ei determinli incredere in el. Yo mod eert, daeli el este mai marii proprietari funciari ~i aristocra~ii din capital pe care sa-I transforme in sursa de 'aceastli decizie. Orice om care face politicl mult decit un mic parvenit al momentului va zilele noastre i~i ob~in venituri din rente veoituri prin exploatarea influenlei sale aspirli la putere - fie eli el 0 considerll ca un trti pentru cauza sa, cautind sa-~i implineaseli funciare - in Antichitate ~i in Evul Mediu politiee; sau, poate avea un angajament fIX in mijloc in serviciul altor scopuri, ideale sau opera. Yn schimb, devotamentul celor care i veniturile erau obpnute ~i din rente constituite egoiste, fie eli 0 dore~te "pentru ea ins~i", se supun, nu se adreseazli decit persoanei lui din sclavi sau ~erbi -,' fie cli veniturile sint maniera redactorului sau a secretarului unui partid sau a ministrului ~i a funclionarului pentru a se bucura de sentimentul prestigiului ~i calitatilor sale personale, fie ca ace~ti oblinute din titluri sau din alte surse analoage. ~i politic modem. Rlisplata lipica pe care printii, pe care aceasta i-I confera. supu~i sint discipoli, credincio~i, sau chiar Nici muncitorul nici - mai cu seama ­ Ca toate eelelalte grupliri politice care 1­ luptitori legati de conducatorul sao. Istoria ne antrepenorul modern, indeosebi marele cuceritorii victorio~i sau ~efii triumatori ai au precedat in istorie, StatuI consta dintr-un arati ca se intilnesc ~fi charismatici in toate antreprenor, nu sillt disponibili in acest sens. partidului 0 acordau alti data partizanilor lor raport de dominape a omului asupra omului, domeniile ~i in toate epocile istorice. Totu~i, tntreprinzatorul, mai ales este leg at de consta in fief-uri, donalii de plimint, venituri bazat pe mijlocul violentei legitime (adicli pe ei au aparut sub aspectul a doua figuri intreprinderea lui ~i, deci, nu este disponibil de toate feluriIe ~i, odatll cu dezvolllirea violenta care este considerati ca legitimatli). esenliale, aceea a magicianului ~i a antreprenorul industrial inca mai pUlin decit economiei financiare, ea se face io special StatuI nu poate deci exista decit cu conditia profetului, pe de 0 parte, ~i aceea a eel agricol, dat fiind caracterul sezonier al sub forma de gratificalii. tn zilele noastre, ca oamenii dominali sli se supunli autoritilii conduelitorului rlizboinic desemnat prin vot, a agriculturii. De asemenea nici medicul nu ~efii de partid distribuie partizaniIor lor, ~i ~ervicii, revendicate de fiecare data de dominatori. ~efului de baudli ~i a condotierului, pe de alti este disponibil ~i asta mai mult cu cit este mai pentru bune loiale posturi in Atunci, se pun urmlitoarele intrebliri: in ce parte. Dar ceea ee este propriu Occidentului ­ apreciat ~i este consultat mai rrecvent. Din partide, la jurnale, in cooperative, in conditli ~i de ce se supun ei? Pe ee justificliri ~i ce.ne intereseaza indeosebi - , este figura ratiuni ce lin de specificul profesiunii, municipalitliti sau in administralia de stat. interne ~i pe ce mijloaee externe se sprijinli "demagogului". Aceasta n-a triwpfat decit in dificultlilile sint deja mai mici in cazul Toate luptele partizane nu sint deci numai aeeasti dominalie? Occident, in sinul o~elor independente, mai avocatului, ceea ce explicli rolul lupte pentru scopuri obiective ci, chiar mai Yn prinCipiu, existli trei ratiuni interne ales in IWe de civilizalie mediteraneeana. Yo incomparabiI mai mare pe care acesta I-a ales, sint ~i rivalitlili pentru controlul care justificli dominat~a ~i, in consecintli, zilele noastre, aeest tip se prezinta ca "~f al jucat ca om politic profesionist. Dar nu este distribupei posturilor. (...) exista trei fundamente ale legitimitlitii. Mai unui partid parlamentar"; situalie intilnita necesar sli dezvolllim mai mult aceasta Aeestei tendinle i se opune, totu~i, intii, autoritatea "eternului ieri", adieli eea a numai in Occident, in Statele constituponale. cazuistiea; sli tragem mai degraba unele dezvoltarea functiei publice moderne care cutumelor sanctificate prin validitatea lor Acest gen de oameni politici prin concluzii din eele expuse. reclamli in zilele noastre un corp de lucrlitori imemoriala ~i prin tradipa de a fi respectate. "vocalie", in sensul propriu at termenului, nu Faptul eli un Stat sau un partid sint inteleetuali specializap. de inaltli ealificare, Aceasta este puterea "traditionaU", pe care constituie, evident, in nici 0 tara, singura conduse de oameni care, in sensul economic pregatili pentru sarcina lor profesionalli patriarhul sau seniorul local 0 exercitau figura determinanta a aCliunii politice ~i a al cuvmtului, trliiesc exclusiv pentru politica printr-o forma~ie de mai multi ani ~i animali altlidatli. Pe al doilea loc se situeazli luptei pentru putere. Factorul decisiv consti ~i nu din politicli, semnifid in mod necesar de un prestigiu corporativ foarte dezvoltat la autoritatea intemeiati pe gratia personaU ~i mai degrabli in natura mijloacelor de care ca straturile conduclitoare sint recrutate-in capitolul integritate. Dacli aeest sentiment al extraordinarli a unui individ (charisma); ea se dispun'oamenii politici. tn ce fel se manifesti mod "plutocratic". Spunlnd asta, nu cautam prestigiului n-ar exista la funclionari, am fi caracterizeazli prin dev.otamentul cu totul fortele politice dominante pentru a-~i afrrma in nici-un caz acreditarea ideii ca 0 conducere ameninJap de 0 teribila ooruppe fi n-am sclipa personal al supu~ilor la cauza unui om ~i prin autoritatea? Aceasta intrebare se refera la plutocratieli nu profita de situapa sa de dominapa pedanlilor. tn acest timp, ar fi in increderea acestora in ins~i persoana lui care formele de dominare ~i, in consecinla, se dominantli pentru a trlii ~i "din" politica, mare pericol randamentul tehnic al aparatului se singularizeaza datoritli unor calitati referli ~i la formele de dominare politica, fie exploatindu-~i pozilia politiea in profitul de stat, apafat a clirui importanla economicli prodicioase, a eroismul sau a allor ea tradilionalistli, legalista sau charismatica. intereselor sale economice. Asta este de la ~te constant ~i nu va inceta sa creascli, mai particularitliti exemplare ce fac din el un (...) sine inleles. Nu existli paturi ales dad se iau in considerare tendintele conduelitor. Aceasta este puterea Exista doua moduri de a face politieli. conduclitoarecare sa n-o fi flieut intr-un fel actuale ale socializlirii. 0 . "charismaticli" exercitata de profet, sau, in Traind "pentru" politieli sau traind "din" sau altu!. Ce vrem sa spunem este doar cli domeniul politic, de conduelitorul militar, de politieli. Aceasta opozitie nu are nimic oameoii politici profesioni~ti nu sint Fragmente din Max Weber, Le Savant ~eful constrin~i suveran, de marele demagog ori de unui exclusiv, ci, mai degraba, se intimpla ambele intotdeauna direct sli cearli 0 et le Politique, Pion, Paris 1959 partid politic. Exista, in sr1f~it, autoritatea in acele acela~i timp. Cel care traie~te compensa~ie pentru serviciile politice, in limp care se impune in virtutea "legalitlitii", a "pentru" politieli face din ea, in sensul cel ce un individ fua avere este obligat sli ia Selectie, increderii in validitatea unui statut legal ~i a mai profund al termenului, "scopul vieIii acest aspect in considerare. Pe de alti parte, traducere~iadaptare, unei "competente" pozitive, bazate pe reguli sale", fie pentru ca glise~te 0 pUcere in nu eliutlim nici sli insinulim eli oamenii stabilite in mod rational, cu alte cuvinte, simpla posesie a puterli, fie pentru eli aceasti politici flirli avere n-ar avea altli preocupare in LILIANA TALOI.

C~4' TIPARUL EXECUTAT LA TIPOGRAFIA '~.~I!!. $05. Bucure~ti-Ploie~tinr. 25-27, Sector 1, Telefon: 679.45.40 • Bucure~li-Romania

SP nr.l decembrie 1992 ·32·