Titu Maiorescu University www.utm.ro
2005
Megabyte Magazine
ISSN: 1841 -7361 Web site: http://megabyte.utm.ro 1st Volume, No. 1 E-mail: [email protected]
Page 1 / 42
TITU MAIORESCU UNIVERSITY
MEGABYTE MAGAZINE
COMPUTER SCIENCE FACULTY
and
ECONOMICAL SCIENCES FACULTY
2010 EDITORIAL BOARD
Chief Redactor:
Argentina GRĂMADĂ Computer Science Faculty and Economical Sciences Faculty, Titu Maiorescu University.
Redactors:
Balaceanu STOLNICI, The Romanian Academy; Emil CREȚU, Computer Science Faculty, Titu Maiorescu University; Florin VĂDUVA, Economical Sciences Faculty, Titu Maiorescu Faculty; Claudia LEMARCHANDE-GHICA, Paris-Val-de- Marnee University, France; Grigore BELOSTECINIC, The Academy of Sciences of Republic Moldova; Evangelos TSOUKATOS, Technological Educational Institute of Crete; Jaques LEROY, Orleans University, Franța; Puiu MIHAI, Psychology Faculty, Titu Maiorescu University, Romania Adrian PANĂ, Academy of Economical Studies, Romania; Simona MIHAI YANNAKI, Cyprus University; Tudor Ciprian ANDREI, SorbonneUniversity from Paris, France; Mioara UDRICĂ, Titu Maiorescu University, Romania; Ghenadie CIOBANU, Academy of Economical Studies, Republic Moldova; Valentin GÂRBAN, Computer Science Faculty, Titu Maiorescu Faculty, România;
Scientific Council:
Alexandru SURDU, The Romanian Academy, Romania; Iosif R. URS, Titu Maiorescu University, Romania ; Valentin PAU, Titu Maiorescu University, Romania; Johan GRETHER, Nortwood University, Unitated States of America;
Page 3 / 42 Liviu MARIAN, Petru Maior University, Târgu Mureș, România; Magdalena NEGRUTIU, Titu Maiorescu University, Romania Viorel LEFTER, Academy of Economical Studies, Romania Liviu DUMITRASCU, Petroleum and Gas University, Ploiesti, Romania Gheorghe GHEORGHE, INCDMM Rodica HANCU, Academy of Economical Studies, Republic of Moldova Victoria STANCIU, Academy of Economical Studies, Bucharest, Romania Mironela PARNAU, Titu Maiorescu University, Romania Ioana DUCA, Titu Maiorescu University, Romania Ciprian RACUCIU, Titu Maiorescu University, Romania
Editorial Board:
Bogdan VASILCIUC, Titu Maiorescu University, Romania Catalin APOSTOLESCU, Titu Maiorescu University, Romania Ioan Mitrofan CARABA, Titu Maiorescu University, Romania Marius Iulian MIHAILESCU, Titu Maiorescu University, Romania
Computer Science Section
Page 5 / 42 CIRCUITE INTEGRATE NUMERICE CMOS
„Solutie viabila la cererile tot mai crescande sau este nevoie de o revolutie tehnologica? „
Aldulescu Razvan * Racoci Dorin †
In this study we try to describe the limits which the curent informational tehnology reached.First part presents the CMOS tehnology and its limits, then some alternative tehnologies which are meant to give a huge step forward regarding performance and a much cheaper manufacturing process.Our study wants to express the need of more powerful and more affordable informational machines. The main component-the CPU is the most mediated subject and the scientists are trying disperatly to find new solutions.Nobody knows if they will succeed, but new tehnologies like the ones based on foton, quantum dots, S.O.I(Silicon on Insulation) are already coming.
I.Circuite CMOS „Familia de circuite integrate CMOS este dezvoltata rapid avand o extindere mai redusa datorita timpilor de propagare mai mari si implicit a frecventei de operare mai reduse (cuprinsa tipic între 1 si 10 MHz). La realizarea acestor circuite sunt folosite tranzistoare MOS cu canal n si canal p, evitându-se utilizarea rezistentelor. Familia CMOS ofera o serie de avantaje : • cresterea densitatii de integrare de circa zece ori, permitând astfel integrarea unor functii suplimentare; • rezistenta de intrare este foarte mare, curentii de intrare sunt foarte mici, ceea ce corespunde la un factor de bransament mare ; • tehnologia este simpla, deci si ieftina; • puterea consumata în regim static este foarte mica, neglijabila; • este posibila folosirea unei plaje largite de tensiune de alimentare (pentru seria 4000, 3÷18 V); • au o margine de zgomot mare ;”
Insa toate cele prezentate mai sus erau valabile in acea perioada pe cand astazi, un procesor cu frecvente mari este scump, disipa o mare cantitate de caldura si de asemenea, solutiile de racire performante sunt si ele scumpe, silentiozitatea fiind la mare pret. De aceea marii producatori de procesoare se orienteaza spre alte tehnologii, mult mai ieftine si mai performante, menite sa depaseasca limitele de care tehnologia actuala se apropie cu pasi repezi. Un adev ăr incontestabil este c ă evolu ţia tehnologiilor de calcul a avut o accelera ţie greu de imaginat. Timp de cel pu ţin 40 de ani, de la inventarea circuitelor integrate, rata de cre ştere a performan ţei a fost exponen ţial ă, dublînd puterea de calcul la fiecare 18 luni. Aceast ă evolu ţie a fost atît de inexorabil ă încît a fost denumit ă "lege'': aceasta este celebra lege a lui Moore
Anticipînd sfîr şitul acestei ere prodigioase din istoria calculatoarelor, grupul de cercetare din care fac şi eu parte a început s ă investigheze modele alternative de calcul. În acest proiect voi prezenta pe scurt urm ătoarea genera ţie arhitectural ă, care substituie în locul circuitelor integrate în tehnologie CMOS (Complementary Metal-Oxide Semiconductor) circuite construite folosind nanotehnologie electronic ă.
Dupa cum aminteam mai devreme, marile companii sunt in cautare de noi tehnologii si pot spune ca nu sunt departe de acestea deoarece mai multi cercetatori au anuntat noi alternative la tehnologia curenta precum :
- tehnologia pe diamante;
- mecanica cuantica ;
- platforme fotonice CMOS ;
- o alta solutie, sa spunem temporara, o reprezinta overclocking-ul insa are nevoie de o racire seriosa si costisitoare.Insa sunt multi producatori de sisteme de racire care ofera solutii performante de racire care sunt silentioase in acelasi timp, iar pretul acestora tinde sa scada odata cu ieftinirea costurilor de fabricatie si a concurentei tot mai crescande.De aceea acestia nu prea sunt incantati de trecerea la o noua tehnologie care n-ar mai avea nevoie de solutiile de racire oferite de acestia.
II.Inca un pas spre viitor
Un nou tip de computere bazat pe mecanica cuantica se afla acuma cu un pas mai aproape de realitate,afirma cercetatorii de la Universitatea Purdue.
Cercetatorii au interconectat o pereche de “gramezi”alcatuite dein cativa electroni in interiorul unui semiconductor,reusind sa faca din acest asamblu de doua asa-numite “Quantum Dots”o parte integranta a unui transistor, componenta vitala a chipurilor din computere Computerele viitorului ce vor utiliza aceste “Quantum Dots”pentru a stoca si procesa informatia digitala vor depasii circuitele din calculatoarele conventionale datorita atat dimensiunilor reduse,cat si potentialului acestora de rezolva probleme ce ar dura secole pentru a fi solutionate utilizand echipamentele actuale. Fizicienii aveau nevoie de un nou set de cuvinte si concepte pentru a descrie comportarea unor obiecte capabile de actiuni ,imprevizibile.Un astfel de concept este “invartirea“unui electron,asemanatoare invartiri Pamantului in jurul axei sale.Dar conceptual descrie si o ordine
Page 7 / 42 pe care electroni trebuie sa o respecte in prezenta altora:cand doi electroni ocupa acelas spatiu,ei trebuie sa se cupleze conform “invartiri “lor,unul in sus, iar celalalt in jos. Dupa colectarea a 40-60 electroni grupati cate doi intr-o „balta”din interiorul unui semiconductor de arseniura de galiu si arseniura de galiu si aluminiu,echipa a adaugat un singur electron acestui mixaj.Aceasta a dat nastere fenomenului de „invartire”in intreaga”balta”,ceea ce ei au numit”Quantum Dot”.Echipa a construit un al doilea astfel de Quantum Dot in apropiere cu aceasi directie de invartire.
In ciuda faptului ca au aceasi directie de „invartire”fizicieni detin metode prin care sa realizeze interactiunea celor doi electroni fara pereche. Combinatia este propietatea cheie ce va da computerului Quantic putere,deoarece fiecare sistem exista in configuratie mixta,sus-jos,cea ce permite crearea de switch-uri care sunt atat „ON”,cat si „OFF”in acelas timp,lucrul imposibil la switch-urile computerelor actuale
III.Platforma fotonica CMOS
Specialistii Luxtera au observat ca, desi opac pentru lumina alba, siliciul este complet transparent pentru lumina infrarosie. Aceasta, la randul ei poate fi folosita fara probleme pentru transmisii de date prin fibra optica. O alta problema, generarea luminii in pastila de siliciu a fost rezolvata simplu prin integrarea unei diode laser. In alta ordine de idei, tocmai dimensiunile extrem de mici ale circuitelor CMOS ( un tranzistor nu depaseste 0.1 microni ) au permis crearea unor nanostructuri care proceseaza o raza de lumina cu o viteza de 10 Gigabiti pe secunda. Abordand diferit problema, cercetatorii de la Intel s-au concentrat pe gasirea unor metode de generare a unei raze laser in chipurile de siliciu. La inceputul anului, acestia au anuntat primele rezultate privind „laserul siliconic”, folosind efectul Raman. Enuntat inca din 1928, acesta se refera la cresterea intensitatii luminii intr-un material prin amplificarea oscilatiei fotonilor intre doua oglinzi. Potrivit specialistilor de la Intel, acest efect este de 10000 de ori mai puternic in silicon decat in fibra de sticla. Singurul impediment il constituie dislocarea electronilor sub efectul bombardarii cu fotoni si formarea unui nor de electroni care absoarbe lumina, anuland efectul Raman. Pentru rezolvarea acestei probleme, Intel a aplicat un camp electric care duce la izolarea electronilor intr-o regiune laterala a pastilei de siliciu, permitand formarea razei laser. In ciuda eforturilor facute de Intel, primul prototip functional al unui modulator optic integat intr-o pastila de siliciu a fost realizat de Luxtera, folosind acelasi proces de fabricatie (0.13 microni, SOI) pe care Freescale Semiconductor (in trecut devizia de semiconductori de la Motorola) il foloseste pentru linia de microprocesoare Power PC. Prototipul permite schimbul de date prin fibra optica la viteze de 10GB/s, introducerea sa in productia de masa fiind prevazuta pentru jumatatea anului 2006.
Potrivit Luxtera, urmatorul pas va fi folosirea dispozitivelor fotonice pentru schimbul rapid de date intre componentele computerelor (intre procesor si memorie, spre exemplu), urmand ca, in viitor, electronica sa fie complet inlocuita cu fotonica.
IV.Overclocking-ul
1.Sistemele de racire cu schimbare de faza
Principiul de functionare al acestor sisteme este folosit si la frigidere sau combine frigorifice, insa dimensiunile impuse de spatiul redus din carcasa necesita artificii ingineresti. In general acestea sunt livrate impreuna cu carcasa, pretul depasind sute de $, fiind cele mai scumpe solutii de racire alternative. Modul de functionare al acestor sisteme de racire este foarte simplu: un gaz aflat in stare lichida la temperatura scazuta preia caldura degajata de procesor, se evapora, ajunge la compresorul care ii scade volumul si este transmis mai departe la condensator, unde este transformat in stare lichida la temperatura scazuta si apoi este trimis la procesor fiind reluat ciclul.
V.Efectul Peltier
Consta in introducerea unui curent in jonctiunea dintre cele doua metale diferite; in functie de sensul curentului apare fenomenul de absortie sau degajare de caldura. Coolerele ce folosesc acest efect au nevoie de o ventilatie buna in carcasa pentru a putea raci elementul care se incalzeste. De asemenea, daca procesorul sistemului nu este folosit, temperatura scade foarte mult, extstand pericolul formarii condensului, daunator circuitelor electrice. Din acest motiv este necesarea coolerelor ce folosesc efectul Peltier cu unitati de control care sa varieze curentul trimis in jonctiune in functie de ocuparea procesorului.
In 1834 Peltier a descoperit ca trecand curent electric prin jonctiunea realizata cu doua metale diferite in functie de sensul curentului se absoarbe sau se cedeaza caldura P·q proportionala cu cantitatea de electricitate q ce traverseaza jonctiunea, acesta fiind efectul Peltier.
Coeficientul Peltier P al jonctiunii e definit ca energie termica cedata sau absorbita reversibil la jonctiunea dintre cele doua metale cand aceasta e traversata de cantitatea de electricitate unitate([P] SI = J/C = V).
Explicatie microscopica.Punand impreuna cele doua metale se egaleaza nivelele lor Fermi prin transfer de sarcini electrice. Fiindca energiile cinetice corespunzatoare electronilor aflati in jurul nivelului Fermi (se masoara de la fundul benzii de conductie la nivelul Fermi) difera in cele doua metale atunci cand un electron cu energie cinetica mare traverseaza jonctiunea catre metalul cu
Page 9 / 42 energie cinetica mai mica surplusul sau de energie il cedeaza sub forma de energie termica retelei cristaline a metalului. Daca inversam sensul curentului electric electronul cu energie cinetica mai mica traversand jonctiunea in metalul cu energie cinetica mai mare corespunzatoare nivelului Fermi va absorbi energie termica din reteaua cristalina a acestui metal ca sa isi completeze deficitul de energie cinetica.
VI.Sistemele de racire cu apa
Deoarece solutiile enuntate mai sus au un pret ridicat, cea mai ieftina solutie de racire alternativa o reprezinta sistemele de racire cu apa. Cum proprietatile de racire cu apa sunt net superioare celor ale aerului, nu a trecut mult timp pana cand cineva a construit primul sistem de racire cu apa pentru PC-uri. Un astfel de sistem este format din pompa, radiator, blocuri de racire si furtunuri de legatura. Optional se poate monta un rezervor cu o cantitate suplimentara de apa. Pompa este cea care circula apa prin intregul sistem, radiatorul fiind cel care raceste apa incalzita de blocurile de racire montate pe componentele disipatoare de caldura, iar furtunurile fac legatura intre componente.
Bibliografie
• www.chip.ro • www.tomshardware.com • Circuite integrate numerice CMOS –Ed Polirom • pc world.std.com/cmos.html
* Aldulescu Razvan student Universitatea Titu Maiorescu-Bucuresti, [email protected] † Racoci Dorin student Universitatea Titu Maiorescu-Bucuresti, [email protected]
CONFIGURAREA UNUI SERVER IRC IN LINUX
Bica Bogdan *
In this exemple i show how to configure an irc server based on ircd dameon named „ircu”.This is the main file name ircd.conf and the most important.Configure this file is not easy but needs a lot of patience also doing some mistakes here we will have a bad result.
[M:line] # #M:Aceasta linie defineste indentitatea servarului #M:
#Note: -
#[A:line] #Informatii administrative despre server #A:
# Exemplu: A:Universitatea Titu Maiorescu:Administrat de
# [Y:lines] # Definirea claselor de conexiuni # Y:
Page 11 / 42 #
# [K:lines] # Interzice accesul clientilor pe server # K:
# Exemplu: # (Leaf) uplink la un hub C:DREPT.UTM.RO:gUeS5whaT!:HUB.UTM.RO:4400:70 # [H:lines] # Defineste ce servere pot fi huburi # H:
#F:RELIABLE_CLOCK:FALSE #F:BUFFERPOOL:27000000 #F:HAS_FERGUSON_FLUSHER:FALSE #F:CLIENT_FLOOD:1024 #F:SERVER_PORT:4400 #F:NODEFAULTMOTD:TRUE #F:MOTD_BANNER #F:KILL_IPMISMATCH:FALSE #F:IDLE_FROM_MSG:TRUE #F:HUB:FALSE #F:WALLOPS_OPER_ONLY:FALSE #F:NODNS:FALSE #F:RANDOM_SEED:
Page 13 / 42 3 #F:OPER_LOPMODE:TRUE #F:OPER_FORCE_OPMODE:TRUE #F:OPER_FORCE_LOPMODE:TRUE #F:OPER_BADCHAN:FALSE #F:OPER_LBADCHAN:FALSE #F:OPER_SET:FALSE #F:OPERS_SEE_IN_SECRET_CHANNELS:TRUE #F:OPER_WIDE_GLINE:TRUE #F:LOCOP_KILL:TRUE #F:LOCOP_REHASH:TRUE #F:LOCOP_RESTART:FALSE #F:LOCOP_DIE:FALSE #F:LOCOP_LGLINE:TRUE #F:LOCOP_LJUPE:TRUE #F:LOCOP_LOPMODE:TRUE #F:LOCOP_FORCE_LOPMODE:TRUE #F:LOCOP_LBADCHAN:FALSE #F:LOCOP_SET:FALSE #F:LOCOP_SEE_IN_SECRET_CHANNELS:FALSE #F:LOCOP_WIDE_GLINE:FALSE #F:HIS_MAP:TRUE #F:HIS_SNOTICES:TRUE #F:HIS_SNOTICES_OPER_ONLY:TRUE #F:HIS_DESYNCS:TRUE #F:HIS_DEBUG_OPER_ONLY:TRUE #F:HIS_WALLOPS:TRUE #F:HIS_LINKS:TRUE #F:HIS_TRACE:TRUE #F:HIS_STATS_l:TRUE #F:HIS_STATS_c:TRUE #F:HIS_STATS_g:TRUE #F:HIS_STATS_h:TRUE #F:HIS_STATS_k:TRUE #F:HIS_STATS_f:TRUE #F:HIS_STATS_i:TRUE #F:HIS_STATS_j:TRUE #F:HIS_STATS_M:TRUE #F:HIS_STATS_m:TRUE #F:HIS_STATS_o:TRUE #F:HIS_STATS_p:TRUE #F:HIS_STATS_q:TRUE #F:HIS_STATS_r:TRUE #F:HIS_STATS_d:TRUE #F:HIS_STATS_e:TRUE #F:HIS_STATS_t:TRUE #F:HIS_STATS_T:TRUE #F:HIS_STATS_u:FALSE #F:HIS_STATS_U:TRUE #F:HIS_STATS_v:TRUE #F:HIS_STATS_w:FALSE #F:HIS_STATS_x:TRUE #F:HIS_STATS_y:TRUE #F:HIS_STATS_z:TRUE #F:HIS_WHOIS_SERVERNAME:TRUE #F:HIS_WHOIS_IDLETIME:TRUE #F:HIS_WHOIS_LOCALCHAN:TRUE #F:HIS_WHO_SERVERNAME:TRUE #F:HIS_WHO_HOPCOUNT:TRUE #F:HIS_BANWHO:TRUE #F:HIS_KILLWHO:TRUE
4 #F:HIS_REWRITE:TRUE #F:HIS_REMOTE:1 #F:HIS_NETSPLIT:TRUE
Bibliografie: www.coder-com.undernet.org
* Bica Bogdan,student,Universitatea Titu Maiorescu-Bucuresti,e-mail:[email protected]
Page 15 / 42 5
SISTEM ONLINE DE ÎNV ĂŢĂ MÂNT
Cr ăciunic ă Florin* Cristina Fierbinteanu**
Rezumat Lucrarea prezint ă principalele avantaje ale folosirii unui sistem online de înv ăţă mânt, implementarea acestui sistem cu ajutorul lui Moodle şi modul de folosire al lui Moodle de către profesori şi studen ţi.
Summary The paper presents the main advantages of using online learning system, the implemtation of this system using Moodle and the usage of Moodle by teachers and students.
Capitolul 1: NEVOIA UNUI SISTEM ONLINE DE INV ĂŢĂ MÂNT
Fiin ţa uman ă este f ăcut ă s ă comunice. În noua societate, cea de tip informa ţional, comunicarea, transferul şi schimbul de informa ţii se desf ăş oar ă prin intermediul sistemelor informa ţionale. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, suntetului şi imaginii multimedia au condus la r ăspândirea utiliz ării sistemelor moderne de telecomunica ţii, a computerelor personale şi serviciilor electronice de informa ţii. Internetul, o re ţea global ă de informa ţii, s-a transformat în platforma global ă de telecomunica ţii. Cet ăţ enii societ ăţ ii industriale sunt în fa ţa necesit ăţ ii de a reconsidera modalit ăţ ile de transfer a informa ţiilor, adaptându-le noilor cerin ţe şi tehnologii. Noua societate informa ţional ă aduce cu sine o serie de oportunit ăţ i deosebite: constrângerile spa ţiale şi temporale (de grani ţe şi timp) în materie de comunica ţii au fost mult reduse, informa ţiile pot fi prelucrate, stocate şi transferate rapid, pre ţurile serviciilor legate de transferul informa ţiei sunt în continu ă sc ădere. Exist ă ast ăzi un larg consens în a se considera de c ătre academicieni c ă progresul în domeniul tehnologiilor informa ţiilor şi comunica ţiilor va afecta în mod substan ţial structura societ ăţ ii umane. Societatea informa ţional ă nu numai c ă va deschide noi canale de comunica ţie între oameni ci va avea un impact important asupra modului în care tr ăim, înv ăţă m, muncim, consum ăm, interac ţion ăm cu administra ţia şi ne distr ăm. Având în vedere impactul noilor tehnologii asupra societ ăţ ii, educa ţia şi perfec ţionarea vor juca un rol crucial în familiarizarea oamenilor cu schimbarea. Tranzi ţia c ătre societatea informa ţional ă, globalizarea, progresul ştiin ţific şi viteza foarte mare a transform ărilor, toate acestea fac ca oamenii s ă fie confrunta ţi cu o avalan şă de informa ţii. U şurin ţa în utilizarea re ţelelor infoma ţionale şi de comunica ţii reprezint ă însu şiri de baz ă pentru noi to ţi.
Capitolul 2: IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM ONLINE DE ÎNV ĂŢĂ MÂNT CU AJUTORUL LUI MOODLE
De ce Moodle ?
Moodle este un pachet software pentru producerea de cursuri on-line şi site-uri WEB, în continu ă dezvoltare, menit s ă asigure un mediu pentru eLearning. Moodle se distribuie în mod gratuit, în regim Open Source. Acest lucru asigur ă celui care implementeaz ă un site cu Moodle posibilitatea de adaptare a software-ului la nevoile personale. Moodle este dezvoltat în limbajul de programare PHP. De aici rezult ă usurin ţa implementarii sistemului, Moodle putându-se implementa pe orice sistem de calcul ce dispune de un server de WEB ce poate rula PHP (Linux, BSD, Windows, Sun OS, Mac OS, etc.). De asemenea Moodle suport ă mai multe tipuri de baze de date, dar în mod special MySQL, care se distribuie tot în regim Open Source. Moodle se administraz ă u şor, ofer ă management pentru cursurile online, userii înregistra ţi şi plug-in-uri (cu ajutorul c ărora se adaug ă noi func ţionabilit ăţ i site-ului construit cu Moodle), are support multi-language, chat şi forum.
Fig.1: Site-ul http://moodle.org , creat cu chiar cu Moodle
Page 17 / 42 Folosirea lui Moodle
Utilizatorii Moodle se împart în trei categorii: administratori, profesori şi studen ţi. Vom prezenta mai detaliat modul de folosire al lui Moodle din punctual de vedere al profesorilor şi câteva cuvinte despre studen ţi:
Fig.2: Autentificarea utilizatorilor în Moodle
1. Modul de folosire al lui Moodle de catre profesori:
Profesorii dispun de un modul de administrare cu ajutorul c ăruia pot crea şi administra cursurile care vor apare pe site. Acest modul nu este disponibil pentru studen ţi. Pentru a crea un curs, profesorul trebuie sa stabileasca anumiti parametrii ai acestuia, printre care numele cursului, ziua în care va începe cursul, formatul în care va apare pe site. Apoi, s ă pun ă la dispozi ţia studen ţilor materialul didactic. Acesta este reprezentat de fisiere de orice tip, pe care oricând le poate redenumi, muta, edita sau şterge. Pentru un anumit curs se pot ad ăuga activităţ i pe care studen ţi le pot utiliza. Aceste activit ăţ i sunt: Atribuire – în cadrul acestei activit ăţ i profesorul stabile şte o tem ă pentru studen ţi, ace ştia având posibilitatea s ă trimit ă un fi şier pe site până la o dat ă limit ă, fişier care va con ţine rezolvarea temei. Alegere – aceasta reprezint ă o activitate foarte simpl ă: profesorul pune o întrebare, cu mai multe variante de r ăspuns, iar studen ţii pot alege una din aceste variante. Profesorul dispunde de un ecran unde poate vedea rezultatele alegerilor studen ţilor. Forum – aceasta este una dintre cele mai importante activita ţi. Aici vor avea loc discu ţiile legate de tem ă. Resurse – acesta este cursul propriu zis, materialul didactic pe care îl au la dispozi ţie studen ţii. Resursele unei teme pot fi fi şiere sau link-uri c ătre pagini internet. Quiz – reprezint ă implemetarea electronic ă a testelor gril ă. Supreaveghere – acest modul ofer ă profesorului o serie de instrumente cu ajutorul cărora poate evalua studen ţii.
Fig.3: Administrarea unui curs online
2. Modul de folosire al lui Moodle de către studen ţi:
Studen ţii pot participa la un curs creat de c ătre profesor pe baza unui cont şi a unei parole. Dac ă un student nu de ţine un cont, acesta îl poate crea online, cont care va trebui activat de c ătre profesor sau administrator. De asemenea studen ţii pot participa la curs în calitate de Guest. Studen ţii “Guest” nu pot participa la activita ţile stabilite de c ătre profesor
Page 19 / 42 pentru acel curs. Moodle dispunde e o interfa ţă intuitiva, ceea ce îl face foarte u şor de folosit pentru orice student care are cunostin ţe minime de navigare pe Internet.
Fig.4: Moodle, atunci când este autentificat un student
BIBLIOGRAFIE
• http://moodle.org
* Cr ăciunic ă Florin , student, Universitatea Titu Maiorescu - Bucuresti, e-mail: [email protected] ** Cristina Fierbin ţeanu , Lector Doctor, Universitatea Titu Maiorescu - Bucuresti
ECONOMICAL SCIENCES SECTION
Page 21 / 42 IMPLICA ŢIILE DENOMIN ĂRII LEULUI LA NIVEL MICRO ŞI MACROECONOMIC
Prof. univ. dr. Bodnar Maria, conf. univ. dr. Gr ămad ă Argentina, lector univ. drd. Duca Ioana, lector univ. drd. Ganea Tudor, lector univ. drd. Postole Anca, lector univ. drd. V ăduva Florin, lector univ. drd. Voiculescu M ădălina, asist. univ. drd. Gherghina Rodica, asist. univ. drd. Kiss Daiana, asist. univ. drd. Iliescu Mihaela
Abstract Re-denomination represents the action of decreasing the monetary value of cash ensigns, action implemented during the last 85 years by approximately 50 countries (Romania included), as part of a complex strategy of economic reform. The re-denomination does not change the substance of national currency, but it is important due to its psychological impact, both nationally and internationally . The other countries experience shows that the re-denomination of the domestic currency must be done only when the following circumstances are being met: The decrease trend of inflation is consolidated. A low inflation rate, joined by zero-dropping operation will improve credibility of the national currency; Other significant positive results are obtained, proving the success of economic reforms and restructuring (e.g. the real terms increase of the GDP). If the above success factors are not in place, the re-denomination becomes a useless and expensive “cosmetic surgery” performed on the national currency. In Romania, the National Bank treated the re-denomination as a part of the process of EURO implementation. The biggest part of the costs is paid by the National Bank. The commercial banks will pay the costs for the ATM and POS adjustments (between 800 and 1,000 Euro per machine) and also for the re-configuration of their core systems. In addition, appropriate storage places for the two separate types of banknotes must be in place. The Retailers are also subject to spending in order to adjust their systems, cash machines etc. The biggest impact is however in all areas that relates to accounting. The long-term benefits of the re-denomination are as follows: public confidence towards the national currency is re-established, savings in national currency increase, the money saved outside the financial system is brought into the market, as it has to be changed.
În ultimii 85 de ani, aproximativ 50 de ţă ri 1 care s-au confruntat cu fenomene infla ţioniste puternice au apelat la un procedeu/demers tehnic numit denominare a monedei na ţionale (eng. re- denomination of the domestic currency )2. Acesta const ă în reducerea valorii nominale a însemnelor monetare şi este o opera ţiune realizat ă, de regul ă, în contextul unei strategii complexe de reform ă economic ă. Prima ţar ă care şi-a denominat moneda na ţional ă a fost Germania în anul 1923, în plin ă perioad ă de infla ţie galopant ă, prin t ăierea a 12 zerouri 3. Cronologic vorbind, cea mai recent ă opera ţiune de acest gen a fost demarat ă în ţara noastr ă la 1 iulie 2005, moneda na ţional ă a României, leul, fiind denominat ă într-un raport de 1/10.000. Vechea codificare a monedei na ţionale „ROL” ( Romanian Leu ) a fost înlocuit ă din data de 1 iulie 2005 cu „RON” ( Romanian New Leu- leul nou ). Denumirea, în sine a monedei na ţionale – leu - a fost p ăstrat ă întrucât era împ ământenit ă; dup ă câ ţiva ani atributul „nou” – „new” va fi abandonat, iar RON va redeveni ROL.
1 actualizare a datelor din MRI Bankers’ Guide to Foreign Currency, 2005 2 Nu în toate ţă rile cu infla ţie ridicat ă şi moneda puternic afectat ă denominarea a fost o solu ţie. In Italia s-a propus în anii ’90 o astfel de opera ţiune, în condi ţiile deprecierii accentuate a lirei, îns ă popula ţia, consultat ă în cadrul unui referendum na ţional s-a opus, preferând s ă a ştepte trecerea la euro. 3 MRI Bankers’ Guide to Foreign Currency ,46th Edition, Houston, 2003 1 Deoarece practica în diferite ţă ri a demonstrat c ă un num ăr de 6 sau 7 cupiuri este optim pentru circula ţia monetar ă, altfel denominarea devin ă inutil ă4, în România, de la 1 iulie 2005, au intrat în circula ţie şase bancnote şi patru monede noi:
Structura noilor cupiuri RON
Bancnotele au fost sim ţitor îmbun ătăţ ite pentru cei cu deficien ţe vizuale (printare în relief, culori puternic contrastante şi dimensiuni diferite pentru cupiuri succesive) şi au dimensiuni identice cu bancnotele euro.
În majoritatea ţă rilor, denominarea a fost implementat ă dup ă demararea unui program coerent de stabilizare macroeconomic ă, atunci când tendin ţa de dezinfla ţie era evident ă şi într-un context intern şi interna ţional favorabil, pentru a ob ţine maximum de efecte pozitive. Banca Na ţional ă a României a abordat problema trecerii la leul greu în contextul preg ătirilor pentru intrarea în zona euro la orizontul anilor 2012-2014, când se vor îndeplini criteriile de convergen ţă de la Maastricht şi va exista o participare de cel pu ţin 2 ani la mecanismul ERM II ( Exchange Rate Mechanism )5. În aceast ă perspectiv ă, se apreciaz ă c ă „t ăierea” zerourilor reprezint ă un exerci ţiu util, iar introducerea monedei unice se va putea realiza cu mai mult ă u şurin ţă 6. În plus, costurile modific ării bancomatelor pentru a recunoa şte bancnotele noi reprezint ă o devansare a cheltuielilor ce vor fi f ăcute la introducerea monedei unice. În aceast ă situa ţie, România este mai avantajat ă decât celelalte ţă ri care au „t ăiat” zerouri, dar nu au emis bancnote de dimensiunea euro. Alegerea momentului denomin ării monedei na ţionale a ţinut cont în primul rând de revenirea la normalitate în ceea ce prive şte evolu ţia parametrilor macroeconomici, deoarece începând din anul 2000, România a intrat intr-un "cerc virtuos": proces de dezinfla ţie consistent şi sus ţinut, care ofer ă premisele atingerii ţintei de infla ţie de 8% pentru anul 2005 şi cre ştere economic ă real ă semnificativ ă. Calendarul politic a impus anumite restric ţii asupra datei posibile a denomin ării 7. Opera ţiunea nu putea s ă afecteze sau s ă fie afectat ă de alegerile parlamentare şi preziden ţiale din noiembrie 2004, deci nu se putea realiza la 1 ianuarie 2005. A fost luat ă în calcul de asemenea posibilitatea României de a deveni membr ă a Uniunii Europene în 2007. Mai exista şi o constrângere tehnic ă, pentru c ă denominarea impune o perioad ă de preg ătiri de minimum 12 luni. În final, iulie 2005 s-a dovedit a fi cel mai potrivit moment, chiar dac ă era mijloc de an calendaristic şi financiar, întrucât s-a apreciat c ă la 1 ianuarie 2006 ar fi fost prea târziu. A şadar leul greu va avea o durat ă de via ţă de 7 pân ă la 9 ani 8, perfect justificat ă economic. În ceea ce prive şte temerea c ă denominarea ar accentua presiunile infla ţioniste, aceasta s-a exprimat în aproape toate ţă rile care au „t ăiat zerouri” în ultimii ani . Ea este justificat ă şi de precedentul existent la începutul anului 2002 când, odat ă cu adoptarea monedei unice de c ătre statele membre UE, s- a produs o u şoar ă cre ştere a pre ţurilor – 0,2% rata infla ţiei în primele 6 luni dup ă introducerea euro 9. În
4 IMF - Working Paper, Martie 1995 5 ERM II presupune definirea unei parit ăţ i oficiale a monedei na ţionale în raport cu euro şi respectarea unei benzi de fluctua ţie de maximum +/-15%, în mod obligatoriu, cel pu ţin 2 ani înainte de trecerea la euro. Pentru unele ţă ri candidate, cum este şi România, se recomand ă şi asigurarea un interval de 2-4 ani între momentul ader ării la UE şi momentul intr ării în ERM II, interval care s ă fie folosit pentru definitivarea reformelor economice. 6 Is ărescu, M. (2004) – Denominarea monedei na ţionale – 1 iulie 2005 , Bucure şti, disponibil la www.denominare.ro 7 Is ărescu, M alocu ţiune la Simpozionul Ziua leului nou , 11 aprilie 2005 8 www.denominare.ro 9 epp.eurostat.cec.eu.int
Page 232 / 42 mod normal, denominarea monedei na ţionale nu ar trebui s ă aib ă un impact asupra infla ţiei, deoarece nu reprezint ă decât un simplu procedeu tehnic. Experien ţa ţarilor care au realizat aceast ă opera ţiune arat ă îns ă c ă este absolut necesar ca economia s ă poat ă sus ţine noua moned ă, altfel efectele sunt imprevizibile. Un efect nedorit, dar inevitabil este rotunjirea în plus a pre ţurilor şi tarifelor de c ătre retaileri dup ă denominare. Afi şarea dual ă a acestora cu mai multe luni înaintea punerii în circula ţie a noilor însemne monetare precum şi dup ă, creeaz ă îns ă posibilitatea familiariz ării publicului cu noua form ă şi valoare şi faciliteaz ă compara ţiile la fa ţa locului. Rotunjirea în plus a pre ţurilor este o constant ă a mediilor cu infla ţie ridicat ă, caracterizate de utilizarea redus ă a monezilor de valori mici. Cre şterea pre ţurilor ca urmare a denomin ării este îns ă un fenomen temporar, pe termen mediu acestea stabilizându- se 10 . Denominarea nu trebuie s ă aib ă efecte nici asupra cursurilor de schimb ori asupra nivelului general al ratelor dobânzii, ci numai un efect pozitiv asupra a ştept ărilor popula ţiei. Factorii determinan ţi ai ratelor de schimb şi ai dobânzii sunt situa ţia general ă a economiei şi programele de stabilizare economic ă, nu t ăierea zerourilor.
*** Costurile denomin ării leului au fost şi sunt suportate în continuare în mare parte de Banca Na ţional ă şi nu sunt mai mari decât cele generate de vechea emisiune de bancnote, cel pu ţin a şa sus ţin oficialii BNR 11 . BNR a şi specificat c ă bancnota de 1 milion de lei vechi a ap ărut tocmai datorit ă amân ării opera ţiunii de denominare 12 , aplicarea acestei m ăsuri acum preîntâmpinând apari ţia bancnotelor de 2 milioane şi 5 milioane de lei, care ar fi antrenat cheltuieli suplimentare. În plus, România r ămăsese singura ţar ă dintre candidatele la Uniunea European ă care-şi exprima cu 5 cifre cursul de schimb fa ţă de principalele valute. În ceea ce prive şte b ăncile din sistem, acestea au trebuit s ă acopere cheltuieli substan ţiale legate de adaptarea programelor informatice de eviden ţă şi de operare, recalibrarea aparatelor de num ărat bancnote şi de depistare a falsurilor, chiar introducerea de aplica ţii IT noi, la care s-au ad ăugat cheltuielile de modificare a ATM-urilor şi a POS-urilor, estimate de speciali ştii din mediul bancar la aproximativ 800-1.000 euro/aparat 13 . Nu în ultimul rând, toate schimb ările au trebuit a fi testate înainte ca sistemele s ă fie opera ţionale. De asemenea, pe perioada circula ţiei duble, institu ţiile bancare vor trebui s ă aib ă spa ţii de depozitare separate pentru a gestiona cele dou ă tipuri de cupiuri. Totodat ă societ ăţ ile bancare au fost nevoite s ă modifice contractele de împrumut şi pe cele de creditare, atât în cazul clien ţilor persoane juridice, cât şi în cazul persoanelor fizice, precum şi s ă retrateze o parte din indicatorii pe baza c ărora, în analizele interne, se stabile şte bonitatea/scoringul clien ţilor. Asocia ţia Român ă a B ăncilor aprecia c ă b ăncile comerciale mari, cu infrastructur ă teritorial ă larg ă (primele cinci din sistemul bancar) vor avea de suportat cheltuieli legate de denominare care vor putea ajunge pân ă la sfâr şitul anului 2006 la 1,5 milioane euro pentru fiecare institu ţie în parte. Una dintre cele mai importante b ănci comerciale din România a aproximat anul trecut la 300.000 euro costurile proprii pe termen scurt legate de procesul de denominare 14 , în timp ce unii anali şti independen ţi au cifrat costul imediat la nivelul întregului sector bancar (exclusiv BNR) la peste 3 milioane de euro15 . La acestea se adaug ă şi costurile ascunse, greu cuantificabile, care includ timpul şi resursele umane alocate de departamentele de IT ale b ăncilor. Trebuie precizat c ă adaptarea ATM-urilor se va derula la marea majoritate a b ăncilor pân ă la sfâr şitul anului curent, iar pentru unele institu ţii ac ţiunea de calibrare a bancomatelor va continua şi dup ă 1 ianuarie 2006. Pentru unele b ănci a ap ărut şi necesitatea achizi ţion ării de noi automate bancare, în special din categoria celor capabile s ă efectueze patru schimburi (între cele dou ă tipuri de monede),
10 Studiu Oxford Business Group - OBG legat de denominarea leului, iulie 2005, www.oxfordbusinessgroup.com 11 BNR î şi estimeaz ă costurile proprii legate de procesul denomin ării la circa 30 milioane de euro numai pentru anul 2005 12 în anul 2002 Guvernul a respins propunerea B ăncii Na ţionale de a implementa denominarea în raport de 1:1.000 13 Asocia ţia Român ă a B ăncilor 2004 14 Mihai Ilie - Denominarea leului – impactul asupra activit ăţ ii b ăncilor comerciale române şti, Simpozionul de istorie şi civiliza ţie bancar ă Cristian Popi şteanu, noiembrie 2004 15 Studiu Oxford Business Group - OBG legat de denominarea leului, iulie 2005, www.oxfordbusinessgroup.com 3 precum şi încas ări şi pl ăţ i. Exist ă totu şi şi b ănci care au amânat cu câteva luni, achizi ţionarea de noi ATM-uri, sau adaptarea celor existente, pân ă în momentul când au avut certitudinea c ă exist ă suficient ă moned ă nou ă pe pia ţă pentru a le alimenta, deoarece nu doreau s ă expun ă clien ţii riscului de a nu g ăsi bancnote în automate, ţinând cont de faptul c ă orice astfel de aparat adaptat la însemnele monetare noi nu mai poate fi alimentat cu cele vechi, pentru c ă acestea au alte dimensiuni. Decizia lor a fost influen ţat ă şi de declara ţia consilierului guvernatorului B ăncii Na ţionale a României, Adrian Vasilescu, conform c ăreia la momentul deciziei de denominare a leului, Banca Na ţional ă avea înc ă în "stoc" o mare cantitate de bancnote din vechea emisiune într-o stare foarte bun ă, iar acestea nu puteau fi retrase imediat din circula ţie. A şadar, va mai trece o perioad ă de timp pân ă când întreaga re ţea de 3.400 ATM- uri din ţar ă va putea s ă elibereze bancnote RON. Legat de beneficiile a şteptate ale denomin ării la nivel bancar, acestea sunt reprezentate în principal de simplificarea eviden ţelor financiare, reducerea cheltuielilor de p ăstrare şi manipulare a numerarului prin restrângerea semnificativ ă a volumului acestuia, sc ăderea cheltuielilor cu consumabilele şi cre şterea veniturile rezultate din expansiunea opera ţiunilor cu carduri şi a tranzac ţiilor electronice. Deocamdat ă îns ă, în economia româneasc ă persoanele fizice realizeaz ă preponderant tranzac ţii în numerar, dar este de a şteptat ca acest lucru s ă se schimbe în viitor 16 . Reintroducerea monedelor metalice a fost îns ă un element care a generat probleme de infrastructur ă tehnic ă privind crearea fi şicurilor.
Referitor la implica ţiile denomin ării asupra pie ţei de capital, începând cu data de 1 iulie 2005, tranzac ţiile la Bursa de Valori Bucure şti - BVB şi la Bursa Electronic ă RASDAQ - BER se realizeaz ă în noua moned ă (RON), cursurile fiind exprimate în lei noi, cu 4 zecimale 17 , suporturile informatice şi platformele de tranzac ţionare şi decontare ale BVB şi RASDAQ, suportând bine aceste schimb ări. Pe lâng ă avantajele evidente aduse de introducerea leului greu, cum ar fi u şurarea tranzac ţiilor şi a decont ărilor, impactul asupra pie ţei de capital putem spune c ă a fost unul relativ minor. Modificarea pa şilor de cotare, în mod special la ac ţiunile cu o valoare mic ă de pia ţă , a generat ulterior denomin ării un uşor plus de randament de câteva procente, ca rezultat al impactului psihologic pe care noile pre ţuri l-au avut asupra investitorilor (prin prisma pre ţului de tranzac ţionare exprimat în RON titlurile p ăreau mai ieftine, fa ţă de perioada anterioar ă când aveau pre ţul exprimat în ROL). Nu s-au înregistrat îns ă evolu ţii spectaculoase şi nici nu putem vorbi de un fenomen generalizat 18 , indicii bursieri fluctuând în continuare pe un palier relativ mic.
În ceea ce-i prive şte pe agen ţii economici, costurile denomin ării au fost direct propor ţionale cu dimensiunea activit ăţ ii economice şi s-au materializat în cea mai mare parte pe termen scurt, în etapa premerg ătoare şi imediat dup ă 1 iulie 2005. Cele mai mari costuri au fost legate de modificarea sistemelor informatice de gestiune folosite (contabilitate, gestiune, cas ă etc), a etichetelor care trebuie s ă con ţin ă ambele pre ţuri, a caselor de marcat, a aparatelor de num ărat etc. Astfel, în cazul în care agen ţii economici au avut contracte de service pentru casele de marcat, cheltuielile nu au fost ridicate. În caz contrar, ace ştia au fost nevoi ţi s ă suporte tarife începând de la 20 euro şi ajungând pân ă la 60 de euro, pentru fiecare cas ă de marcat, conform studiului de pia ţă realizat de membrii colectivului de cercetare în perioada martie – iunie 2005 în Bucure şti, pe un e şantion de 80 de societ ăţ i comerciale. În cazul micilor comercian ţi care au un singur aparat, costul a fost aproape nesemnificativ. Dar în cazul magazinelor de tip supermarket sau hipermarket, care au între 10-50 de case de marcat costurile au fost destul de importante. În ceea ce prive şte op ţiunea recuper ării cheltuielilor generate de acest proces, prin cre şterea pre ţurilor la bunurile economice şi serviciile oferite, acela şi studiu a ar ătat c ă pozi ţia agen ţilor economici a fost diferit ă. Au existat unii care au adoptat aceast ă variant ă îns ă, în marea lor majoritate (85%), firmele erau con ştiente c ă acerba competi ţie de pe pia ţă sanc ţioneaz ă acest tip de comportament.
16 Georgescu, F. (2004) – Denominarea monedei na ţionale. Implica ţii asupra sistemului bancar şi operatorilor economici, disponibil la www.bnr.ro 17 Implica ţiile denomin ării monedei na ţionale la BVB , material disponibil la www.bvb.ro 18 Puls Capital , Buletin de informare şi analiz ă a pie ţei de capital, nr.345, 2005,
Page 254 / 42 În ceea ce prive şte programele informatice de gestiune, un studiu de pia ţă realizat în Bucure şti de către membrii grupului de cercetare, în perioada iunie – iulie 2005 în rândul a 50 de produc ători de aplica ţii informatice pentru contabilitate a eviden ţiat c ă trecerea la noile însemne monetare a presupus reconfigur ări şi reproiect ări ale programelor de c ătre produc ători, care au antrenat facturi suplimentare pentru firmele beneficiare. Cuantumul acestora s-a ridicat, în unele cazuri pân ă la 50% din valoarea ini ţial ă a licen ţei, ceea ce a însemnat sume cuprinse între 100 – 50.000 euro, în func ţie de complexitatea programului. Denominarea a avut un impact important şi asupra aplica ţiilor şi programelor financiar- contabile dezvoltate cu resurse proprii în întreprinderile mici şi mijlocii, multe dependente de o tehnologie de la începutul anilor '90. Imposibilitatea de a ajusta la timp pentru denominare aceste aplica ţii (cu un efort rezonabil din partea utilizatorilor) a dus la înlocuirea lor accelerat ă cu noi solu ţii informatice complexe, performante şi noi 19 , de la produc ători specializa ţi. Privind în ansamblu, apreciem că un important avantaj dobândit în urma denomin ării este c ă toate aplica ţiile informatice utilizate la noi în ţar ă au dimensiuni pentru câmpurile valorice la nivelul standardelor interna ţionale. Mai mult, modificarea aplica ţiilor soft men ţionate anterior a impulsionat o serie de agen ţi economici s ă reproiecteze întregul sistem informa ţional, realizând astfel o cre ştere a eficien ţei şi eficacit ăţ ii acestora cu efecte pozitive asupra productivit ăţ ii muncii, cre şterii eficien ţei şi operativit ăţ ii procesului decizional etc. Într-un sistem informa ţional eficient trebuie ca documentele s ă fie adaptate la cerin ţele specifice receptorului de informa ţii. Ca urmare, într-o serie de societ ăţ i comerciale cu ocazia denomin ării s-au realizat analize diagnostic ale sistemelor informa ţionale, realizându-se reproiect ări ale circuitelor şi fluxurilor informa ţionale, a mijloacelor şi procedurilor de tratare a acestora. Bineîn ţeles c ă toate aceste studii şi procese de reproiectare au antrenat pe termen scurt cheltuieli ridicate. Consider ăm îns ă c ă, pe termen lung, beneficiile vor fi superioare cheltuielilor f ăcute. Pe lâng ă acest efort material, agen ţii economici au trebuit s ă-şi instruiasc ă personalul implicat în activit ăţ ile financiar-contabile şi de vânzare cu privire la aplicarea noilor reglement ări legale - afi şarea pre ţurilor în moned ă nou ă şi veche, întocmirea documentelor doar în moneda nouă, elementele de siguran ţă ale noilor bancnote etc. Dac ă societ ăţ ile comerciale care au fost nevoite s ă realizeze modific ări ale sistemelor informatice şi/sau informaţionale au înregistrat costuri, cele care au oferit aceste servicii au ob ţinut venituri substan ţiale în aceast ă perioad ă. Trecerea la leul greu a avut un impact pozitiv asupra industriei IT, deoarece aici s-au concentrat cele mai dinamice schimb ări. Astfel, putem spune c ă, indirect, denominarea a fost un sprijin important pentru reducerea utiliz ării ilegale de software 20 . În ceea ce prive şte modific ările survenite în contabilitatea financiar ă, acestea au fost şi sunt înc ă unele dintre cele mai spinoase probleme ale implement ării practice a leului greu. Legile, ordonan ţele şi normele metodologice precizeaz ă obliga ţiile pe care le au agen ţii economici pentru trecerea în contabilitate de la leul vechi la leul nou. Astfel, elementul fundamental a fost denominarea balan ţei de verificare de la 30.06.2005. Raport ările contabile semestriale de la 30.06.2005 s-au realizat în lei vechi la nivel de mii lei, pe când, situa ţiile financiare de la sfâr şitul anului 2005 se vor întocmi în lei noi, la nivel de leu, f ără subdiviziuni. Legiuitorul a stabilit dou ă c ăi de realizare a conversiei din vechea moned ă în cea nou ă21 , astfel: a. prin rotunjirea sumelor la ordinul sutelor, în plus pentru valori mai mari de 50 inclusiv, respectiv în minus pentru valori mai mici de 50, urmat ă de împ ărţirea la 10.000 (zece mii) a sumelor astfel rezultate; b. prin împ ărţirea sumelor la 10.000 (zece mii), urmat ă de rotunjirea zecimalelor sumelor astfel ob ţinute la a doua zecimal ă (banul), prin adaos sau lips ă, astfel: suma rezultat ă în urma împ ărţirii ce dep ăş eşte 0,0050 lei noi inclusiv se rotunje şte la 0,01 lei noi, iar suma mai mic ă de 0,0050 lei noi se rotunje şte la 0 (zero) lei noi.
19 Simpozionul organizat de CIEL România “LEUL GREU - implica ţii economice şi în informatica de gestiune ” februarie 2005 20 Simpozionul organizat de CIEL România “LEUL GREU - implica ţii economice şi în informatica de gestiune ” februarie 2005 21 Ordinul nr. 1840/2004 al MFP, pentru aprobarea Preciz ărilor referitoare la unele m ăsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 ( M. O. Nr. 1247 din 23 dec. 2004 )
5 Fiecare unitate economic ă a trebuit s ă opteze pentru una dintre metodele recomandate şi s ă o foloseasc ă în mod consecvent, efectuând conversiile în ordinea indicat ă mai sus, chiar dac ă metodele par a fi echivalente. Utilizarea inconsecvent ă a celor dou ă metode, de exemplu prima pentru denominarea soldurilor ini ţiale şi finale şi a celei de a doua pentru rulaje, a produs o acumulare de erori incontrolabile. Din cauza rotunjirilor au fost probleme legate şi de sistemul de compens ări efectuat prin Institutul de Management şi Informatic ă (IMI) al Ministerului Economiei şi Comer ţului. Compens ările pot fi efectuate doar la 30 de zile de la data emiterii facturilor şi trebuie s ă aib ă valori mai mari de 100 milioane ROL, cei care intr ă în sistemul de compensare trebuind s ă compenseze valori egale, sume par ţiale din facturi neputând fi supuse acestui mecanism. Pentru efectuarea compens ărilor dup ă data de 01 iulie 2005, agen ţii economici au fost îns ă nevoi ţi s ă cad ă de comun acord asupra rotunjirii sumelor de pe facturile emise pân ă la 30 iunie 2005. O problem ă aparte a fost ridicat ă de registrul de cas ă. Potrivit legisla ţiei în vigoare, începând cu data de 01.07.2005, soldul casei trebuie s ă fie prezentat în moned ă nou ă, îns ă prezentarea componen ţei soldului se face în func ţie de structura numerarului existent, respectiv moned ă nou ă şi moned ă veche, dup ă caz, utilizându-se pentru aceasta monetarele . Astfel, agen ţii economici care pân ă la acea dat ă, în func ţie de natura obiectului de activitate, puteau s ă nu foloseasc ă aceste tipizate cu regim special, se v ăd pu şi în situa ţia de a fi obliga ţi s ă le utilizeze. Îns ă, unit ăţ ile abilitate de c ătre Imprimeria Na ţional ă s ă distribuie aceste documente cu regim special, începând din luna iulie 2005 nu mai au voie s ă tip ăreasc ă monetare în ROL, ci doar în RON. Deci, agen ţii economici au fost nevoi ţi ca, înainte de data denomin ării, s ă se aprovizioneze cu o cantitate însemnat ă de astfel de documente, care s ă le ajung ă pân ă la 31.12.2006, moment în care moneda veche iese de pe pia ţă . Aşadar, de şi potrivit legii denomin ării monedei na ţionale tăierea zerourilor este un proces automat care nu necesit ă birocra ţie excesiv ă, practic, a fost nevoie de mobilizarea de resurse umane şi materiale importante pentru to ţi agen ţii economici. Un alt aspect cu implica ţii în contabilitate este cel ce vizeaz ă capitalul social. Astfel “la data de 1 iulie 2005, Oficiul Na ţional al Registrului Comer ţului a înregistrat, din oficiu, denominarea valorii capitalului social şi a valorii ac ţiunilor/p ărţilor sociale ale persoanelor juridice înregistrate şi a publicat pe site-ul propriu lista acestora şi noile valori rezultate, al ături de valoarea veche” 22 . Societ ăţ ile comerciale au trebuit s ă convoace Adunarea general ă extraordinar ă a ac ţionarilor/asocia ţilor şi s ă hot ărasc ă pân ă la data de 30.06.2005, modificarea capitalului social astfel încât valoarea nominal ă a ac ţiunilor/p ărţilor sociale s ă fie multiplu de 100 lei vechi 23 , urmând ca în baza hot ărârii luate de ace ştia să se modifice prin acte adi ţionale, actele constitutive ale societ ăţ ilor. Astfel, de şi legea prevede c ă modific ările vor fi operate f ără costuri de c ătre Oficiul Na ţional al Registrului Comer ţului, în practic ă, societ ăţ ile au avut unele costuri legate de actele notariale. În situa ţia în care firmele nu au întrunit pân ă la 30 iunie 2005 condi ţiile men ţionate mai sus, Oficiul Na ţional al Registrului Comer ţului, din proprie ini ţiativ ă, a modificat valoarea ac ţiunilor şi implicit a capitalului social. Modific ările automate scriptice de la Registrul Comer ţului au trebuit a fi aprobate de Adun ările generale ale societ ăţ ilor comerciale. În situa ţia în care firmele nu au fost de acord cu deciziile luate de Registrul Comer ţului, au trebuit s ă deschid ă ac ţiune judec ătoreasc ă. Potrivit declara ţiilor furnizate de Registrul Comer ţului 24 , aproape to ţi cei care au depus actele privind noul nivel al capitalului social au diminuat valoarea ac ţiunilor, ceea ce a adus unele câ ştiguri ac ţionarilor/asocia ţilor. Putem exemplifica aici cazul Rulmentul Bra şov, societate tranzac ţionat ă la Bursa de Valori Bucure şti, unde ac ţionarii au decis diminuarea valorii ac ţiunilor de la 2.290 lei la 2.200 lei. În urma opera ţiunii, ac ţionarii au încasat 13 miliarde lei vechi, reprezentând diferen ţa valoric ă pentru un num ăr de 149.000 ac ţiuni.
22 Legea nr. 348/14 iulie 2004 privind denominarea monedei na ţionale ( M. O. Nr. 664 din 23 iulie 2004) 23 Norma din 06/06/2005 privind reflectarea în contabilitate a opera ţiunilor de denominare a valorii nominale a ac ţiunilor/p ărţilor sociale/unit ăţ ilor de fond ca urmare a aplic ării Legii nr. 348/2004 ( Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 17/06/2005) 24 www.registrulcomertului.ro/statistici
Page 276 / 42 Referitor la percep ţia popula ţiei vis-à-vis de leul greu au existat p ăreri conform c ărora, oamenii vor dori s ă se debaraseze de vechile monede înainte de declan şarea opera ţiunii şi se vor gr ăbi s ă cumpere terenuri, case ori bunuri de folosin ţă îndelungat ă, ceea ce va duce la un exces de cerere pe aceste pieţe şi la cre şterea pre ţurilor la bunurile în cauz ă. Consider ăm c ă evolu ţiile acestor pie ţe nu au nici o leg ătura cu introducerea leului greu. Pia ţa imobiliar ă chiar se înscrie pe un trend descendent de la începutul anului 2005, fapt ce nu poate fi asociat cu m ăsura denomin ării. O alt ă temere care s-a exprimat a fost aceea c ă popula ţia ar putea s ă perceap ă negativ denominarea şi s ă se îndrepte spre monede puternice, ducând la dezechilibre serioase pe pia ţa valutar ă. Aprecierea constant ă a monedei na ţionale fa ţă de principalele valute infirm ă, credem noi, aceste previziuni. Popula ţia a avut îns ă unele dificult ăţ i legate de implementarea practic ă a leului greu. Astfel, un sondaj realizat de Asocia ţia pentru Protec ţia Consumatorilor în perioada 5-10 mai 2005, în Bucure şti, pe un e şantion de 150 de persoane 25 a pus în eviden ţă faptul c ă cea mai mare parte a acestora au avut probleme la început cu transformarea leilor vechi în lei noi. 76% dintre bucure şteni preferau din acest motiv s ă primeasc ă restul doar în lei noi, 32% au gre şit la exprimarea în bani a sumei de 0,5 lei grei, 29% apreciau la momentul respectiv c ă nu este necesar ă denominarea, al ţi 29% au gre şit la conversia în bani a sumei de 0,05 lei grei, iar 27% au gre şit la calcularea unui rest de 90 de bani. Acela şi neajuns este pus în eviden ţă şi de un alt sondaj realizat de Ghi şeul Bancar 26 printre 42 de cet ăţ eni ai Capitalei, selecta ţi aleatoriu, cu doar trei zile înainte de 1 iulie 2005. Nici un respondent al sondajului efectuat de Ghi şeul Bancar nu a reu şit s ă fac ă aceste conversii f ără a gre şi cel pu ţin o dat ă. De asemenea, o mare parte dintre cei intervieva ţi nu au ştiut cum se efectueaz ă rotunjirea zecimalelor noilor însemne monetare. Întreba ţi câ ţi lei noi vor ob ţine la un curs valutar de 36.550 de lei vechi, 78% au răspuns 3 lei şi 655 de bani sau 3 lei şi 65 de bani, necunoscând r ăspunsul corect: 3 lei şi 66 de bani. Din sondaj a rezultat şi c ă 25% din cei intervieva ţi uitaser ă c ă subdiviziunea leului este banul, crezând c ă este centul. Aproximativ 50% din responden ţi nu diferen ţiau momentul intr ării în Uniunea European ă de cel al adopt ării euro, considerând denominarea inutil ă, având în vedere perioada scurt ă de existen ţă a leului greu.
La nivelul economiei na ţionale, denominarea leului aduce o serie de efecte benefice materializate pe termen lung, între care men ţion ăm: • se exprim ă pre ţurile la niveluri comparabile cu cele din plan european; autorit ăţ ile mizeaz ă foarte mult pe efectul psihologic constatat şi în experien ţa altor state care au efectuat deja denominarea - un curs de schimb fa ţă de valutele forte exprimat cu o singur ă cifr ă înainte de virgul ă confer ă mai mult ă încredere 27 . • se readuc în circula ţie sumele de bani de la "saltea“, datorit ă necesit ăţ ii preschimb ării lor şi se realizeaz ă în acest fel o „igienizare” absolut necesar ă a circula ţiei monetare; • se accentueaz ă tendin ţele de economisire în lei – efectul psihologic al de ţinerii unei monede cu o valoare semnificativ ă economic – şi se restabile şte încrederea publicului în moneda na ţional ă. Denominarea ajut ă la eliminarea unui comportament al popula ţiei reticent şi orientat c ătre trecut, dar şi la men ţinerea unei rate a infla ţiei exprimate cu o singur ă cifr ă care, la rândul ei, va conserva efectele denomin ării pentru o perioad ă mai lung ă. În condi ţiile demar ării strategiei de ţintire direct ă a infla ţiei, la o lun ă dup ă introducerea leului greu face ca aceste dou ă procese s ă se interfereze şi s ă se intercondi ţioneze reciproc. Astfel, modul în care se formeaz ă anticipa ţiile popula ţiei şi modul în care aceasta r ăspunde şocurilor din economie, influen ţeaz ă viteza de derulare a procesului dezinfla ţionist. Dezinfla ţia avanseaz ă cu atât mai greu cu cât anticipa ţiile sunt ancorate în trecut şi se raporteaz ă la valorile anterioare ridicate ale infla ţiei. Rolul comun al
25 Obiectivele acestui sondaj au fost: cunoa şterea opiniilor şi a ştept ărilor consumatorilor fa ţă de introducerea leului greu; aprecierea nivelului de cunoa ştere al consumatorilor privind aspectele legate de subdiviziunea leului greu, conversia dintre leul greu şi leul vechi; reliefarea problemelor percepute de către consumatori a fi importante în corela ţie cu introducerea şi utilizarea în paralel a ROL şi RON. 26 www.ghiseulbancar.ro 27 Is ărescu, M. (2005) - Leul nou: totul se simplific, Bucure şti, dezbatere organizat ă de CCIRB Bucure şti 7 unei politici antiinfla ţioniste transparente, caracteristic ă unui regim inflation targeting , precum şi al leului greu este, printre altele, de a marca o referin ţă credibil ă pentru aştept ările popula ţiei 28 . • se creeaz ă un curent de opinie favorabil schimb ării, denominarea fiind perceput ă pozitiv, ca o ie şire din perioada de tranzi ţie 29 .
***
Prin urmare, opera ţiunea de denominare a leului s-a realizat atunci când procesul de sc ădere a ratei infla ţiei a fost consolidat şi s-au manifestat şi alte rezultate economice pozitive care atest ă succesul programelor de reform ă şi restructurare (de exemplu, cre şterea PIB în termeni reali, mic şorarea deficitului bugetar consolidat şi a deficitului de cont curent etc). Succesul opera ţiunii de denominare a depins totodat ă şi de alte aspecte cum ar fi: lansarea unei campanii de publicitate prin toate canalele media, revizuirea legisla ţiei şi adoptarea de m ăsuri corespunz ătoare, coordonarea atent ă a m ăsurilor de armonizare şi transformare a sistemelor contabile, sistemelor electronice de pl ăţ i, automatelor bancare, conturilor bancare etc. Măsura denomin ării monedei na ţionale s-a adresat în special componentei psihologice a combaterii infla ţiei 30 , având ca scop ad ăugarea unui plus de credibilitate vis-a-vis de întregul proces dezinfla ţionist din România. În al doilea rând, ea a constituit şi un important pas înainte în preg ătirea procesului de adoptare a monedei unice care va surveni la orizontul anilor 2012-2014. Mul ţi speciali şti sus ţin îns ă că dac ă procesul de apreciere a leului nu va continua, iar ţintele de infla ţie vor fi compromise, denominarea nu va reprezenta decât o cosmetizare extrem de costisitoare a monedei na ţionale. Mai mult, presiunile asupra B ăncii Na ţionale se vor m ări considerabil în cazul în care se va majora cota de TVA la 22% începând cu ianuarie 2006. În acest caz se va impune revizuirea ţintei de infla ţie pentru anul urm ător, iar impactul psihologic pozitiv al leului greu va fi mult diminuat. Îns ă, chiar dac ă pot ap ărea în viitorul apropiat tensiuni între priorit ăţ ile de politic ă monetar ă şi cele de politic ă fiscal ă, este greu de crezut ca România s ă se mai confrunte în viitor cu procese infla ţioniste dramatice. 31 Continuarea procesului de dezinfla ţie este totu şi dificil ă, chiar şi printr-o strategie focalizat ă de tip inflation targeting , întrucât sc ăderea infla ţiei este mult mai greu de realizat când aceasta ajunge la un nivel exprimat cu o singur ă cifr ă32 . Conform ultimelor date furnizate de Institutul Na ţional de Statistică, rata infla ţiei de la începutul anului pân ă în septembrie 2005 inclusiv este de 5,8% 33 , valoare ce se încadreaz ă pân ă acum în previziunile revizuite ale B ăncii Centrale. În concluzie, procesul denomin ării monedei na ţionale este unul necesar, dar complicat şi solicitant, prin prisma preg ătirilor necesare, a etapelor de implementare şi implicit a efectelor conexe (costuri/beneficii). Chiar o gestionare atent ă a acestui proces nu elimin ă în totalitate poten ţialele efecte nedorite pe termen scurt 34 - experien ţele tuturor statelor arat ă c ă un scenariu con ţinând doar beneficii este imposibil de realizat, iar optimul înseamn ă de fapt minimizarea costurilor.
Bibliografie Georgescu, F. (2004) – Denominarea monedei na ţionale. Implica ţii asupra sistemului bancar şi operatorilor economici , Bucure şti, BNR, Conferin ţă de pres ă, disponibil la www.bnr.ro Is ărescu, M. (2005) - Denominarea leului şi trecerea la euro. Bucure şti, Forumul Financiar Sud-Est European, disponibil la www.bnr.ro Is ărescu, M. (2005) - Leul nou: totul se simplific, Bucure şti, dezbatere organizat ă de CCIRB Bucure şti, disponibil la www.ccir.ro
28 BNR, Raport asupra infla ţiei, august 2005 29 Is ărescu, M, alocu ţiune la Simpozionul Ziua leului nou , 11 aprilie 2005 30 Is ărescu, M, alocu ţiune la Simpozionul Ziua leului nou , 11 aprilie 2005 31 Studiu Oxford Business Group - OBG legat de denominarea leului, iulie 2005, www.oxfordbusinessgroup.com 32 Scenariul BNR plaseaz ă rata anual ă a infla ţiei la sfâr şitul acestui an în intervalul 7,5-8 la sut ă. 33 www.insse.ro, Comunicat de pres ă 11 octombrie 2005 34 Petre Bunescu - Denominarea leului – necesitate şi efecte secundare, Simpozionul de istorie şi civiliza ţie bancar ă Cristian Popi şteanu, noiembrie 2004
Page 298 / 42 Is ărescu, M. (2004) – Drumul c ătre euro, Cluj-Napoca, disponibil la www.bnr.ro Is ărescu, M. (2003) – Spre o nou ă strategie de politic ă monetar ă – ţintirea direct ă a infla ţiei , Craiova, disponibil la www.bnr.ro Is ărescu, M. (2004) – Denominarea monedei na ţionale – 1 iulie 2005 , Bucure şti, disponibil la www.denominare.ro Ni ţu, I. (2005) – Leul nou: Totul se simplific ă, Bucure şti, Bucure şti, BNR – Conferin ţă de pres ă, disponibil la www.denominare.ro *** Legea nr. 348/14 iulie 2004 privind denominarea monedei na ţionale ( publicat ă în M. O. Nr. 664 din 23 iulie 2004) Ordinul nr. 1840/2004 al MFP, pentru aprobarea Preciz ărilor referitoare la unele m ăsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 ( M. O. Nr. 1247 din 23 dec. 2004 ) OG nr. 47 din 01/06/2005 privind unele m ăsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 ( M. O. Partea I nr. 492 din 10/06/2005) Norma din 06/06/2005 privind reflectarea în contabilitate a opera ţiunilor de denominare a valorii nominale a ac ţiunilor/p ărţilor sociale/unit ăţ ilor de fond ca urmare a aplic ării Legii nr. 348/2004 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 17/06/2005) Ordin nr. 754 din 06/06/2005 pentru aprobarea Normelor privind reflectarea în contabilitate a opera ţiunilor de denominare a valorii nominale a ac ţiunilor/p ărţilor sociale/unit ăţ ilor de fond ca urmare a aplic ării Legii nr. 348/2004 ( Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 17/06/2005) Ordin nr. 29 din 07/06/2005 pentru aprobarea Normelor privind reflectarea în contabilitate a opera ţiunilor de denominare a valorii nominale a ac ţiunilor/p ărţilor sociale/unit ăţ ilor de fond ca urmare a aplic ării Legii nr. 348/2004 ( Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 17/06/2005) OG nr. 59 din 23/06/2005 privind unele m ăsuri de natur ă fiscal ă şi financiar ă pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale ( MO Partea I nr. 556 din 29/06/2005)
*** Colec ţia publica ţiilor Ziarul financiar, Adev ărul economic, Capital, S ăpt ămâna financiar ă, Banii No ştri, Averea, Curentul, Cronica Român ă, Revista 22, Tribuna economic ă (martie 2004 – septembrie 2005) ***
www.bnr.ro www.ciel.ro www.bvb.ro www.computerworld.ro www.kmarket.ro www.ghiseulbancar.ro www.denominare.ro www.economist.com www.bloombiz.ro www.nytimes.com www.registrulcomertului.ro www.ft.com www.auditone.ro www.imf.org www.siveco.ro www.oxfordbusinessgroup.com www.ceccar.ro epp.eurostat.cec.eu.int
9 Principiile guvernan ţei corporative
Prof. univ. dr. Wagner Pavel, prof. univ. dr. Negru ţiu Magdalena, prof. univ. dr. B ăloiu Liviu Mihai, lector univ. drd. Duca Ioana, lector univ. drd. V ăduva Florin, asist. univ. drd. Gherghina Rodica, asist. univ. Teodorescu Luiza
Rezumat În accep ţiunea Organiza ţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic ă - OECD , guvernan ţa corporativ ă reprezint ă sistemul prin care companiile sunt conduse şi controlate. În anul 1999 au fost aprobate Principiile OECD privind administrarea corpora ţiilor, care sunt ast ăzi recunoscute ca unul dintre cei 12 piloni de baz ă ai stabilit ăţ ii financiare interna ţionale şi care au servit ca punct de referin ţă la realizarea unei colec ţii de coduri na ţionale privind guvernan ţa corporativ ă. Ele se concentreaz ă în primul rând asupra societ ăţ ilor tranzac ţionate pe pie ţele reglementate, dar abordeaz ă de asemenea probleme referitoare la societ ăţ ile cu ac ţionariat mare, dar care nu sunt listate. Aceste principii se referă la: drepturile ac ţionarilor şi protejarea acestora, tratamentul echitabil al tuturor ac ţionarilor, inclusiv al celor minoritari şi str ăini, rolul şi drepturile stakeholders, transparen ţa informa ţiilor şi diseminarea lor prompt ă, responsabilit ăţ ile Consiliului de Administra ţie şi ale conducerii executive. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se num ără: utilizarea eficient ă a resurselor, sc ăderea costului capitalului pentru firme, cre şterea încrederii investitorilor datorit ă diminu ării sensibile a atitudinii discre ţionare a managerilor şi reducerea nivelului corup ţiei. Acest studiu î şi propune s ă prezinte progresele f ăcute în ultimii ani în România pe linia aplic ării practicilor de guvernan ţă corporativ ă şi s ă propun ă direc ţii de ac ţiune pentru îmbun ătăţ irea administr ării corpora ţiilor, ca premis ă a consolid ării şi cre şterii vizibilit ăţ ii pie ţei de capital autohtone.
Abstract According to the Organization for Economic Cooperation and Development - OECD, corporate governance is the system by means of which companies are managed and controlled. In 1999, the OECD Principles on the Administration of Corporations were approved, these being currently recognized as one of the 12 pillars of international financial stability. The OECD principles served as a reference point for compiling a collection of national corporate governance codes. They focus mainly on the companies listed on regulated markets, although they also cover issues related to the companies that have a big number of shareholders but are not listed. These principles refer to: the rights of shareholders and their protection, the equitable treatment of all shareholders, including the minority and foreign shareholders, the role and rights of stakeholders, the transparency of information and its prompt dissemination, the responsibilities of the Board of Directors and of the executive management. Among the most important benefits of implementing high standards in the administration of companies are the following: making efficient use of the resources, a decrease of the cost of capital for companies, increasing the investors’ trust by means of a significant diminishing of the managers’ discretional attitude and the decrease of corruption. This study aims at highlighting the progress made in Romania during the last years concerning corporate governance and at proposing measures for the improvement of the corporations’ administration practices, as a premise for consolidating and increasing the visibility of the domestic capital market.
Pe fondul crizelor financiare recente a devenit presant ă reformarea arhitecturii institu ţionale a pie ţelor na ţionale de capital, prin adoptarea unor reglement ări bursiere eficace, al ături de elaborarea şi implementarea unor m ăsuri de stimulare a dezvolt ării sectorului corporatist, pornindu-se de la
Page 31 / 42 premisa c ă o economie puternic ă, cu o pia ţă financiar ă solid ă, deschis ă şi transparent ă, poate face fa ţă provoc ărilor ce deriv ă din mediul interna ţional globalizat. Astfel, un element cheie pentru îmbun ătăţirea eficien ţei economice şi stabilirea unui climat de investi ţii atractiv îl reprezint ă o bun ă guvernan ţă corporativ ă (corporate governance). Printre cele mai importante beneficii ale implement ării unor standarde înalte de administrare a companiilor se num ără: utilizarea eficient ă a resurselor, sc ăderea costului capitalului pentru firme, cre şterea încrederii investitorilor datorit ă diminu ării sensibile a atitudinii discre ţionare a managerilor şi reducerea nivelului corup ţiei. La polul opus, o slab ă guvernan ţă corporativ ă distorsioneaz ă alocarea eficient ă a capitalului în economie, frâneaz ă investi ţiile str ăine şi reduce încrederea de ţin ătorilor de capitaluri. James D. Wolfensohn, fost pre şedinte al B ăncii Mondiale spunea la un moment dat 1: guvernan ţa corporativ ă este mai important ă pentru cre şterea economic ă la nivel mondial decât politicile statelor . Conceptul de corporate governance s-a dezvoltat plecând de la teoria de agent ( agent theory ), care se refer ă la rela ţia între investitor/ac ţionar şi manager/administrator şi la problemele care apar, extinzându-se îns ă apoi la toat ă gama de rela ţii existente între cei implica ţi direct sau indirect în activitatea unei companii, ducând conceptul din sfera îngust ă a microeconomicului în cea larg ă a macroeconomicului. Fundamentele teoriei de agent pot fi reg ăsite chiar şi în scrierile lui Adam Smith 2: „Nu te po ţi aştepta ca cei care administreaz ă banii altora s ă fie la fel de aten ţi şi de grijulii ca şi cum ar fi ai lor. Risipa şi neglijen ţa sunt prezente, întotdeauna, mai mult sau mai pu ţin, în administrarea afacerilor companiilor .” În ceea ce prive şte definirea conceptului, nu exist ă o defini ţie unanim acceptat ă, de aceea vom face o scurt ă sintez ă a celor mai importante clarific ări terminologice: • în accep ţiunea Organiza ţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic ă - OECD 3, guvernan ţa corporativ ă reprezint ă sistemul prin care companiile sunt conduse şi controlate. În detaliu, ea se refer ă la modul în care sunt împ ărţite drepturile şi responsabilit ăţ ile între categoriile de participan ţi la activitatea firmei, cum ar fi Consiliul de Administra ţie, managerii, ac ţionarii şi alte grupuri de interes, specificând totodat ă cum se iau deciziile privind activitatea companiei, cum se definesc obiectivele strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor şi cum se monitorizeaz ă performan ţele financiare. Astfel, conceptul este v ăzut ca având dou ă fa ţete 4: cea comportamental ă (care se refer ă la modul în care interac ţioneaz ă managerii unei companii, ac ţionarii, angaja ţii, creditorii, clien ţii şi furnizorii, statul şi alte grupuri de interes în cadrul strategiei generale a companiei) şi cea normativ ă ( care se refer ă la setul de reglement ări în care se încadreaz ă aceste rela ţii şi comportamente descrise mai sus - legea societ ăţ ilor comerciale, legea valorilor mobiliare şi a pie ţelor de capital, legea falimentului, legea concuren ţei, cerin ţe ale cot ării la burs ă etc). • Banca Mondial ă5 define şte conducerea corporativ ă ca fiind un set de legi, norme, regulamente şi coduri de conduit ă adoptate în mod voluntar, care permit unei firme să atrag ă resursele umane şi materiale necesare activit ăţ ii sale şi-i ofer ă totodat ă posibilitatea de a desf ăş ura o activitate eficient ă, care s ă genereze plusvaloare pe termen lung pentru ac ţionari, grupuri de interes şi pentru societate în ansamblu . • O defini ţie foarte cunoscut ă este cea dat ă de A. Shleifer and R. Vishny : conducerea corporativ ă se refer ă la modul în care furnizorii de fonduri ai unei companii se asigur ă c ă- şi vor primi beneficiile cuvenite de pe urma investiţiei făcute 6. • Defini ţia dat ă de International Federation of Accountants - IFAC 7 sun ă astfel: guvernan ţa corporativ ă este un ansamblu de practici ale Consiliului de Administra ţie şi ale
1 A Battle for Corporate Honesty , The Economist: The World in 1999, pag. 38 2 A. Smith – An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations , 1776, republicata în 1976, University of Chicago Press, pg 264-265 3 Principles of corporate governance, OECD 2004 – edi ţia revizuit ă, pg. 15 4 Stilpon Nestor – International Efforts to Improve corporate governance: Why and How? OECD, 2001 5 The World Bank – The Business Environement and Corporate Governance , 1998, pg. 7 6 Shleifer, A. and Vishny, R., A Survey of Corporate Governance, Journal of Finance nr. 52, 1997, pag. 737-784 managementului executiv, exercitate cu scopul de a asigura direc ţiile strategice de ac ţiune, atingerea obiectivelor propuse , gestiunea riscurilor şi utilizarea responsabil ă a resurselor financiare. Meritul de a fi elaborat primul Cod de Conducere Corporativ ă (1992) cu 19 recomand ări, îi revine lui Sir Adrian Cadbury, pre şedintele companiei Cadbury, materialul s ău ( Report and Code of Best Practice ) stând la baza Codului Bursei Londoneze. Codul Cadbury stabilea pentru prima oar ă regulile de baz ă ale administr ării unei companii pentru a se ob ţine cre şterea eficien ţei, concomitent cu un comportament nediscriminatoriu fa ţă de ac ţionari. În timp, aproape toate companiile transna ţionale şi-au definit propriile coduri de bune practici, devenind din ce în ce mai transparente fa ţă de ac ţionari, în bun ă parte datorit ă cre şterii activismului acestora, dar şi pentru c ă, fiind listate la burs ă, erau interesate să aib ă o imagine bun ă fa ţă de furnizorii de fonduri. Aceste principii s-au rafinat în momentul în care institu ţii cu voca ţie interna ţional ă, precum OECD şi Banca Mondial ă au intervenit în acest proces. Astfel, în urma crizei financiare din Asia, OECD şi Banca Mondial ă, au ini ţiat un dialog comun în domeniul administr ării corpora ţiilor şi au organizat la nivel regional mese rotunde, în strâns parteneriat cu reprezentan ţi ai politicii interne, organismelor de reglementare şi participan ţilor la pia ţă. În anul 1999 au fost elaborate Principiile OECD privind administrarea corpora ţiilor , care sunt ast ăzi singurul set de principii unanim acceptate pe plan mondial, fiind recunoscute ca unul dintre cei 12 piloni de baz ă ai stabilit ăţ ii financiare interna ţionale. Principiile OECD au servit ca punct de referin ţă la realizarea unei colec ţii de coduri na ţionale privind guvernan ţa corporativ ă. Ele se concentreaz ă în primul rând asupra societ ăţ ilor tranzac ţionate public, dar abordeaz ă de asemenea probleme referitoare la societ ăţ ile cu ac ţionariat mare, dar care nu sunt listate. Pot fi de asemenea folositoare cu privire la unele aspecte ale administr ării firmelor private mai mici şi întreprinderilor de stat. Aceste principii se refer ă la: • drepturile ac ţionarilor şi protejarea acestora (dreptul la dividende, dreptul de a fi informa ţi cu privire la deciziile referitoare la schimb ări importante din via ţa companiei, dreptul de a participa şi de a putea vota în adun ările generale, respectarea dreptului de preemp ţiune); • tratamentul echitabil al tuturor ac ţionarilor, inclusiv al celor minoritari şi str ăini ; • rolul şi drepturile stakeholders - este vorba de rolul angaja ţilor, creditorilor, furnizorilor şi clien ţilor în administrarea societ ăţ ilor, care trebuie să fie respectat a şa cum este el definit în legisla ţia na ţional ă; • transparen ţa informa ţiilor şi diseminarea lor prompt ă (raportarea c ătre ac ţionari a tuturor activit ăţ ilor curente, financiare, administrative, extraordinare, în mod regulat, la timp şi în întregime corect, auditul independent etc); • responsabilit ăţ ile Consiliului de Administra ţie şi ale conducerii executive (num ărul de membri ai Consiliului de Administra ţie, numărul de membri independen ţi, modul de numire, revocare, remunerare etc). Principiile au fost enun ţate extrem de general, l ăsându-se la latitudinea ţă rilor posibilitatea de a le aplica şi de a acorda o importanţă mai mic ă sau mai mare unora dintre aspecte. Chiar este precizat că nu se dore şte impunerea unui model universal de guvernan ţă corporativ ă, îns ă tendin ţa pe termen lung este de avansare c ătre standarde globale 8. Astfel, în func ţie de nivelul de dezvoltare economic ă, progresele legislative, sistemul de proprietate, particularit ăţ ile culturale şi politice şi nu în ultimul rând de mentalitate, exist ă mai multe modalit ăţ i de punere în practic ă a Principiilor guvernan ţei corporative, dup ă cum urmeaz ă: • coduri voluntare de etic ă şi administrare adoptate chiar de c ătre emiten ţii de valori mobiliare ale c ăror titluri se tranzac ţioneaz ă la burs ă;
7 disponibila la www.ifac.org 8 Holly J. Gregory - The globalization of corporate governance , OECD Business Sector Advisory Group on Corporate Governance, 2000, pag. 18
Page 33 / 42 • coduri op ţionale de guvernan ţă corporativ ă/bune practici elaborate de organismele de reglementare a pie ţei de capital sau de bursele de valori (au titlul de recomand ări pentru societ ăţ i); • coduri obligatorii instituite de bursele de valori, referitoare la condi ţiile de listare la una din categoriile bursei; • includerea unor prevederi specifice în legisla ţie, care astfel devin obligatorii pentru toate societ ăţ ile. Având la baz ă principiile OECD transpuse în criterii cuantificabile, societ ăţ ile de consultan ţă , centrele de cercetare, agen ţiile de rating au dezvoltat începând cu anul 2001 o serie de sisteme de m ăsurare a nivelului de guvernan ţă corporativ ă la nivelul unei companii, al unei pie ţe şi chiar la nivelul unei ţă ri, prin acordarea unor calificative/scoruri 9. Cel mai cunoscut rating de acest fel este cel calculat de agen ţia Standard&Poors (care ia în considerare 12 criterii compozite, cu o scal ă de la 1-10), dar putem aminti aici şi scorul GMI (Governance Metrics International , scal ă de la 1-10, cu 600 de variabile luate în considerare, grupate în 8 categorii) precum şi scorul CGQ (Corporate Governance Quotient), calculat de International Shareholder Services.
În ceea ce prive şte Bursa de Valori Bucure şti, în august 2001 aceasta a instituit o categorie virtual ă, Categoria Plus, creat ă special pentru societ ăţ ile comerciale listate care doreau să implementeze principiile guvernan ţei corporative. Toate societ ăţ ile care doresc înscrierea în aceast ă categorie trebuie să se angajeze să includ ă în maxim 3 luni în actele constitutive toate normele din Codul de Conducere şi Administrare elaborat de BVB şi de asemenea să elimine toate prevederile care contravin acestui cod. Din p ăcate, numai o societate, Electroaparataj SA, a solicitat înscrierea în aceast ă categorie, la sugestia fondului american de investi ţii Broadhurst Investments Ltd ., care este ac ţionarul majoritar, ceea ce dovede şte c ă managerii români nu sunt preg ăti ţi pentru acest salt calitativ, nu înţeleg sau se sperie de anumite prevederi, mai ales de cele legate de transparen ţă . Electroaparataj sus ţine c ă, în mod clar, aceast ă m ăsur ă i-a îmbun ătăţ it pozi ţia pe pia ţă, chiar dac ă eforturile de implementare a Standardelor au fost mari şi în plus este nevoit ă să apeleze permanent la consultan ţă legal ă pentru a proteja informa ţiile confiden ţiale, f ără îns ă a prejudicia drepturile ac ţionarilor. La un moment dat, BVB chiar a pus problema renun ţă rii la Categoria Plus, îns ă în final acest concept va fi revizuit pentru a-l face mai accesibil. Aceasta deoarece cei mai mul ţi dintre manageri sunt de acord în principiu cu prevederile Codului de Conducere şi Administrare, dar nu sunt dornici să fac ă primul pas în acest sens. Pe o piaţă de capital matur ă, o bun ă guvernan ţă corporativ ă este corelat ă, conform dovezilor empirice, cu sc ăderea costului capitalului pentru firmele listate. În cazul pie ţelor mai pu ţin dezvoltate, cum este şi cea româneasc ă, acest tip de corela ţie nu este atât de evident ă. Standardul de guvernan ţă corporativ ă al firmei nu este atât de important pentru furnizorii de fonduri, fie ei b ănci, fonduri de investi ţii sau investitori individuali şi de aceea firmele nu se simt recompensate în nici un fel pentru faptul c ă depun eforturi de a-şi îmbun ătăţ i practicile de administrare.
*** În cadrul conceptului de guvernan ţă corporativ ă, un loc central îl ocup ă transparen ţa informa ţiei financiar-contabile, întrucât ea st ă la baza oric ărui proces decizional şi trebuie s ă sprijine diferite categorii de utilizatori în alegerea solu ţiilor optime, fiind un vector explicativ, dar şi anticipativ. Pentru aceasta, informa ţia financiar-contabil ă trebuie s ă fie de o anumit ă calitate, care poate fi apreciat ă prin timpul parcurs de informa ţie de la emitent la utilizator, ritmicitatea ei, accesibilitate, actualitate, relevan ţă , credibilitate, comparabilitate etc. Informa ţiile financiar-contabile de calitate şi prompte contribuie la administrarea eficient ă a întreprinderii şi la cre şterea valorii de pia ţă a acesteia. Îns ă, în administrarea unei companii actorul principal este managerul. El joac ă un
9 Mark Anson – Corporate Governance Ratings: Come of Age , ICGN Conference, Amsterdam, 2003 rol important în crearea de valoare, dar poate influen ţa şi repartizarea acesteia. Deciziile managerilor condi ţioneaz ă performan ţa companiei, dar şi bog ăţ ia ac ţionarilor. Dac ă ei majoreaz ă valoarea întreprinderii, vor primi şi remunera ţii corespunz ătoare şi alte facilit ăţ i. De aici, tenta ţia managerilor de a manipula informa ţiile financiar-contabile, respectiv pozi ţia financiar ă a întreprinderii şi performan ţa ei. Datorit ă multitudinii de utilizatori şi implicit a nevoii variate de informare, o companie trebuie să ofere o imagine real ă asupra activit ăţ ii şi performan ţelor sale, completat ă de date suplimentare necesare satisfacerii cererii exprimate de unii dintre utilizatori. Rezult ă de aici existen ţa unei inform ări financiar-contabile legale şi a uneia voluntare, determinate de presiuni exterioare (pia ţa de capital, consultan ţii firmei, auditorii ei etc.) dar şi de raportul costuri-avantaje. În timp, calitatea informa ţiilor cuprinse în raport ările financiare a crescut în toate ţă rile, ca urmare a presiunilor interne şi externe, rolul lor în viziunea organismelor interna ţionale de reglementare fiind în bun ă măsur ă în consonan ţă cu cel descris de Principiile OECD: • Comitetul pentru Standarde Interna ţionale de Contabilitate (IASB - International Accounting Standards Board ): Obiectivul rapoartelor financiare ale unei întreprinderi este să furnizeze o informare asupra situa ţiei, performan ţei şi evolu ţiei situa ţiei financiare, care să fie util ă unei game largi de utilizatori, atunci când ace ştia iau deciziile lor economice ; • Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Financiar ă (FASB- Financial Accounting Standards Board) : Raportarea financiar ă are ca obiectiv furnizarea unei informa ţii utile în luarea deciziilor de investi ţii şi de credit şi inteligibile pentru to ţi cei ce au cuno ştin ţe rezonabile asupra întreprinderii .
*** Realit ăţ ile recente certific ă faptul c ă ţă rile din Europa de Sud-Est, inclusiv România, au făcut progrese destul de mari în administrarea corpora ţiilor în ultimii ani. Reformele aplicate au îmbun ătăţ it cadrul juridic şi de reglementare prin realizarea unei protec ţii eficiente împotriva abuzurilor. Bursele de valori şi organismele de reglementare în domeniul valorilor mobiliare şi-au perfec ţionat metodele de urm ărire a comportamentului societ ăţ ilor comerciale. Exist ă totu şi discrepan ţe vizibile între litera legii, care este în cea mai mare parte corespunz ătoare, şi situa ţia de fapt – adic ă aplicarea ei. De aceea, este important să se pun ă în practic ă mecanisme eficiente de implementare. În acest context, OECD împreuna cu USAID ( United States Agency for International Development ) a ini ţiat înc ă din 2001 un program de cooperare, al c ărui scop principal este îmbun ătăţ irea guvernan ţei corporative în Europa de Est, prin m ăsuri cum ar fi: • monitorizarea şi evaluarea stadiului actual al guvernan ţei corporative în aceste ţă ri; • identificarea nevoilor specifice în zon ă şi asigurarea asisten ţei tehnice de specialitate; • îmbun ătăţ irea gradului de în ţelegere a practicilor de guvernan ţă corporativ ă şi informarea comunit ăţ ii interna ţionale în privin ţa progreselor realizate; • facilitarea accesului acestor ţă ri la dialogul continuu la nivel interna ţional. Rezultatele acestor mese rotunde s-au concretizat în aşa numita Carte Alba a Administr ării Corpora ţiilor în Sud-Estul Europei (2003) care con ţine recomand ări şi define şte propuneri de reform ă în baza discu ţiilor avute. Pe aceea şi linie trebuie amintit proiectul derulat la noi în ţar ă la începutul anului 2000 de Alian ţa Strategic ă a Asocia ţiilor de Afaceri - ASAA, proiect sponsorizat de Centrul Interna ţional pentru Ini ţiativ ă Privat ă din România - CIPE, organism afiliat la Camera de Comer ţ a SUA, în urma căruia a rezultat Codul Voluntar de Guvernan ţă Corporativ ă, o colec ţie a celor mai bune practici recomandate, grupate în 6 capitole şi 28 de articole. Codul a fost finalizat dup ă desf ăş urarea mai multor workshop-uri şi mese rotunde în cadrul caravanei de diseminare , organizat ă împreun ă cu Camerele de Comer ţ din ţar ă, la care au participat aproximativ 100 de firme, asocia ţii profesionale şi de afaceri. El stabile şte un set de reguli şi exigen ţe care influen ţeaz ă managementul unei societ ăţ i
Page 35 / 42 comerciale în ceea ce prive şte planificarea strategic ă şi adoptarea deciziilor, în scopul optimiz ării intereselor ac ţionarilor, creditorilor, clien ţilor, angajatorilor şi angaja ţilor. Codul poate fi aplicat oric ărei societ ăţ i comerciale, dar cu prec ădere societ ăţ ilor cotate la Bursa de Valori Bucure şti sau ale căror ac ţiuni sunt vândute pe pia ţa RASDAQ, indiferent de provenien ţa ini ţial ă sau actual ă a capitalului – de stat sau privat. Ini ţiativa a fost foarte bine primit ă la momentul respectiv de mediile de afaceri, îns ă în prezent nu exist ă nici un fel de informa ţii care să ateste num ărul de companii care au adoptat codul şi îl respect ă (adic ă au introdus prevederile lui în actele constitutive). Un studiu publicat în februarie 2000 de SG Emerging Funds Equity Research (The Straight and the Narrow – Standards of Corporate Governance ) arat ă c ă România ocupa atunci locul 7 din punct de vedere al aplic ării practicilor de guvernan ţă corporativ ă, dintr-un total de 10 ţă ri cu economii emergente care au fost studiate, strict pe baza comportamentului companiilor cu cele mai bune practici existente la momentul respectiv (ceea ce înseamn ă c ă situa ţia real ă putea fi cu totul alta), cu un punctaj de 20,6 puncte din 36 posibile. Cele 12 criterii luate în considera ţie au fost: desf ăş urarea corect ă a adun ărilor ac ţionarilor, eficien ţa în stoparea tranzac ţiilor bazate pe informa ţii privilegiate, publicarea tranzac ţiilor administratorilor, anun ţarea tuturor modific ărilor de capital în timp util, încheierea tranzac ţiilor extraordinare la preţuri transparente, publicarea regulat ă a rezultatelor financiare, audit independent, egalitatea accesului la informa ţii pentru to ţi ac ţionarii, acces liber şi gratuit la informa ţii privind structura ac ţionariatului, rolul Consiliului de Administra ţie, protejarea real ă a drepturilor ac ţionarilor de c ătre instan ţe, calitatea accesului ac ţionarilor în societate. Cele mai grave viol ări ale principiilor care s-au constat pentru România au fost cele legate de ap ărarea drepturilor ac ţionarilor în instan ţă.
*** Pe baza studiilor f ăcute până în prezent, cauzele/frânele unei slabe guvernan ţe corporative în ţara noastr ă şi totodat ă impedimentele în dezvoltarea unei pie ţe de capital eficiente au fost: • pia ţa de capital din România a ap ărut relativ târziu, precum marea majoritate a pie ţelor de capital din Europa de Est, ca urmare a declan şă rii procesului de privatizare în mas ă, pentru a asigura o pia ţă lichid ă pentru ac ţiunile incluse în acest proces; mult timp nu a dep ăş it acest stadiu şi în plus privatizarea a decurs extrem de anevoios; • practica foarte slab ă a managementului modern în mediul antreprenorial românesc, excep ţiile fiind reprezentate de societ ăţ ile listate care au un investitor institu ţional majoritar; • managerii societ ăţ ilor cotate nu sunt familiariza ţi cu principiile guvernan ţei corporative şi sunt reticen ţi în privin ţa dezv ăluirii anumitor informa ţii. În plus, majoritatea nu apeleaz ă la pia ţa de capital pentru a g ăsi surse de finan ţare, deci nu sunt interesa ţi de îmbun ătăţ irea imaginii; • insuficien ţele sistemului juridic şi legislativ şi progresele lente în domeniul dezvolt ării calitative a pie ţei de capital. De exemplu, nu a existat mult timp o legisla ţie pentru fondurile private de pensii (va intra în vigoare abia la 1 iulie 2006) sau pentru fondurile ipotecare, care au o contribu ţie covâr şitoare la dezvoltarea pie ţei de capital; • pasivitatea ac ţionarilor, mai ales în cazul societ ăţ ilor la care ac ţionar principal este statul.
Importan ţa guvernan ţei corporative pentru dezvoltarea pie ţelor de capital este incontestabil ă. Astfel, o serie de cercet ări recente arat ă c ă societ ăţ ile cu o bun ă guvernan ţă corporativ ă, m ăsurat ă prin coeficien ţi de tipul CGQ (calculat de International Shareholder Services) au performan ţe financiare cu 18,7% pân ă la 23,8% mai mari decât cele cu o slab ă guvernan ţă corporativ ă, în func ţie de tipul de pia ţă financiar ă pe care sunt cotate 10 . De asemenea, pe pie ţele de capital dezvoltate,
10 Brown, Lawrence D., Caylor, Marcus - Corporate Governance Study: The Correlation between Corporate Governance and Company Performance, Institutional Shareholder Services, 2004 firmele cu standarde înalte de protec ţie a ac ţionarilor înregistreaz ă cre şteri ale capitaliz ării bursiere de pân ă la 8,5%/an 11 . O bun ă guvernan ţă corporativ ă are ca principal obiectiv trimiterea de semnale coerente pie ţelor financiare şi investitorilor. Un studiu realizat de c ătre firma de consultan ţă McKinsey &Co 12 , în colaborare cu Global Corporate Governance Forum (care este un proiect comun OECD şi Banca Mondiala ), bazat pe r ăspunsurile a 200 de investitori institu ţionali (b ănci, societ ăţ i de asigur ări, fonduri de pensii, societ ăţ i de investi ţii financiare, fonduri mutuale, fonduri cu capital de risc) din 31 de ţă ri, arat ă c ă majoritatea covâr şitoare a investitorilor sunt dispu şi s ă pl ăteasc ă prime substan ţiale pentru ac ţiunile companiilor care au un standard înalt de guvernan ţă corporativ ă: 12- 14% în medie pentru titlurile companiilor din SUA şi Europa Occidental ă, 20-25% în cazul investi ţiilor din Asia şi America Latin ă, peste 30% pentru Europa de Est şi Africa. Surplusul pe care ac ţionarii sunt dispu şi să-l pl ăteasc ă este cel mai mare în cazul economiilor emergente din sud-estul Europei, acolo unde se consider ă c ă, de şi s-au făcut progrese semnificative, mai trebuie făcute eforturi, iar pie ţele au poten ţial. Mai mult, aproape 90% dintre investitorii institu ţionali sunt preocupa ţi de onestitatea, transparen ţa şi acurate ţea informa ţiilor financiar-contabile, pronun ţându-se pentru standarde contabile şi de raportare financiar ă uniforme şi pentru ameliorarea drepturilor ac ţionarilor. Ratingul de Guvernan ţă Corporativ ă al companiei respective r ămâne în continuare cel mai important criteriu de decizie al investitorilor institu ţionali, în compara ţie cu performan ţa financiar ă, dividendele, poten ţialul de cre ştere economic ă şi altele, fiind evitate efectiv companiile cu o slab ă practic ă a conducerii corporative. Ca un argument suplimentar, un alt studiu realizat în anul 2000 13 eviden ţiaz ă faptul c ă 61% dintre investitorii institu ţionali americani şi peste 50% dintre cei europeni au hot ărât s ă nu mai investeasc ă/ s ă reduc ă sensibil investi ţiile în companiile cu o slab ă guvernan ţă corporativ ă.
Rezultatele acestor studii sunt, credem noi, un stimul esen ţial pentru promovarea principiilor de guvernan ţă corporativ ă în România, în condi ţiile liberaliz ării depline a contului de capital al balan ţei de pl ăţ i, a apropiatei integr ări a ţă rii noastre în UE şi a obiectivului declarat pe care-l are bursa româneasc ă consolidat ă de a deveni cea mai important ă din zon ă. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie atrase fondurile marilor investitori institu ţionali, care, cu siguran ţă vor ocoli societ ăţ ile române şti, dac ă acestea nu-şi îmbun ătăţ esc guvernan ţa corporativ ă. În condi ţiile în care Polonia şi Ungaria au realizat progrese semnificative în acest sens, eforturile în plan na ţional trebuie sensibil amplificate. Printre m ăsurile care se pot lua în ceea ce prive şte îmbun ătăţ irea guvernan ţei corporative la noi în ţar ă men ţion ăm: • cre şterea eforturilor şi concertarea acestora în vederea impunerii unui Cod obligatoriu de guvernan ţă corporativ ă pentru societ ăţ ile listate la BVB , într-o prim ă faz ă pentru cele de la categoria I, apoi pentru cele de la categoria a II a, ulterior pentru cele provenind de pe RASDAQ. El trebuie foarte bine diseminat pentru ca managerii societ ăţ ilor cotate să în ţeleag ă importan ţa covârşitoare a aplic ării lui şi beneficiile pe care le aduce. Companiile la rândul lor trebuie să fie încurajate să-şi elaboreze coduri proprii de etic ă şi bune practici. • dezvoltarea unor societ ăţ i de consultan ţă autorizate şi a unor agen ţii de rating independente care să furnizeze contra cost analize şi informa ţii pre ţioase pentru investitorii interesa ţi; • cre şterea activismului ac ţionarilor şi a asocia ţiilor oamenilor de afaceri, precum şi încurajarea unor sisteme deschise de reac ţie şi de implicare în elaborarea de regulamente, norme, legi;
11 Gompers, Paul A., Joy L. Ishii, and Andrew Metrick - Corporate Governance and Equity Prices , Quarterly Journal of Economics, 118(1), February 2003 12 Global Investor Opinion Survey: Key Findings, 2002 13 Russel Reynolds Associates – Corporate Governance in the New Economy: International Survey of Institutional Investors
Page 37 / 42 • îmbun ătăţ irea sistemului juridic prin reformarea acestuia (un rol cheie aici îl are noua Lege 249/2005 privind reforma în justi ţie), întrucât el este o premis ă pentru un sistem credibil de administrare a corpora ţiilor; • amendarea Legii societ ăţ ilor comerciale prin includerea într-un articol a conceptului acting în the best interest, care se refer ă la comportamentul administratorilor unei societ ăţ i privitor la interesele acesteia; • stimularea cooper ării între institu ţiile responsabile din tara noastr ă prin dezvoltarea unor proiecte comune privind pia ţa de capital şi înt ărirea dialogului interna ţional pe aceast ă tem ă; • cre şterea exigen ţei organismelor de supraveghere a pie ţelor şi a vitezei de reac ţie în cazul constat ării înc ălc ării prevederilor; • cre şterea transparen ţei şi a credibilit ăţ ii managementului societ ăţ ilor prin participarea în cadrul Consiliului de Administra ţie a unor persoane independente; • încurajarea salaria ţilor pentru a face publice practicile ilegale observate în compania în care lucreaz ă.
Bibliografie selectiv ă: Anson, M. (2003) Corporate Governance Ratings: Come of Age , ICGN Conference, Amsterdam Bauer, R. and Guenster, N. (2003) - Good Corporate Governance Pays Off!: Well-governed companies perform better on the stock market Bratu, I. (1999) Pia ţa de capital şi guvernarea corporati vă, Revista Probleme Economice nr.14-15 Brown, L. D., Marcus, C. (2004) Corporate Governance Study: The Correlation between Corporate Governance and Company Performance, Institutional Shareholder Services Fama, E. and Jensen, M. (1983) - Separation of Ownership and Control, Journal of Law and Economics, vol. 26 Gompers, P. A., J. L. Ishii, A. Metrick (2003) Corporate Governance and Equity Prices , Quarterly Journal of Economics, 118(1) Gregory, J. H. (2000) The globalization of corporate governance , OECD Business Sector Advisory Group on Corporate Governance Klapper, L. and Love, I. (2002) - Corporate Governance, Investor Protection, and Performance in Emerging Markets, Working Paper 2818, World Bank Policy Research Mc Kinsey &Co (2002) Global Investor Opinion Survey: Key Findings Nestor, S. (2001) International Efforts to Improve corporate governance: Why and How? , OECD Oman, C. (2001) - Corporate Governance and National Development , Development Centre OECD, Working Paper 180/2001 Shleifer, A., Vishny, R., A (1997) Survey of Corporate Governance, Journal of Finance no. 52, Robu, V. şi colectiv (2004) Analiza performan ţelor firmelor române şti în contextul integr ării în Uniunea European ă, Revista Economia, Bucure şti Reynolds, R. & Associates (2000) – Corporate Governance in the New Economy: International Survey of Institutional Investors Vintil ă, G. (2001) - Aspecte teoretice privind guvernan ţa corporativ ă, Colocviul financiar-monetar Finan ţele şi dinamica economic ă, ASE
*** BVB (2001) – Categoria Plus European Corporate Governance Network (2001) - A Survey on Corporate Governance Rules in Hungary and Romania SG Emerging Funds Equity Research (2000)- The Straight and the Narrow – Standards of Corporate Governance OECD (2004) Principles of corporate governance – edi ţia revizuit ă The World Bank (1998) – The Business Environement and Corporate Governance Libertatea de comunicare prin intermediul Internet-ului; Modalitati si cai de cunoastere, igienizare si securizare a Internetului prin prisma legislatiei romanesti si a Uniunii Europene
AUTORI: Prof.univ.dr Radulescu Anca, Lector univ.dr.Gramada Argentina, lector univ drd.Voiculescu Madalina, lector univ drd.Postole Anca, lector univ drd.Ciobanasu Marilena, lector univ drd.Ganea Teodor
Abstract : A strategic priority objective in the development of Romania is the transition to information society and economic development based on knowledge, considering the global evolution trend and taking in account the fact that romanians competitive advantage in IT is the existence of highly trained human resources; already Romania is engage in community project: eContent and Informations Society Technologies. The purpose of the project is that, starting from the contemporarys society acute need to communicate, especially in the context of EU creation and enlargement, to present freedom of expression by means of Internet, which is at the center of other legal and moral elements such as: protection of and intimate life, freedom of tarde, consumer protection, the right to information. The multi-dimensional character of Inernet facilitates tarnsparency and free dialogue between authorities and citizens, as well as multi-directional communication, without constraining interventions, free of any barriers, representing a new type of human community, as citizens of the global village. Starting from these ideas, the projects main goal is to evaluate the current stage of knowledge and use of Internet in Romania, where only of recent has this form of communication picked up pace, and where a large and yet unknown number of population does not have internet access. In the light of statistical data and evaluations, the project will achieve a popularization of a behavioral model in the virtual space, delineating, through an internet site, ways and means of learning this type of communication, the possibility to obtain necessary to any and all users. By using the site www.esc.org.ro, the MegaByte magazine and other free courses, any user will learn to open an e-mail address and to debug his or her PC.
Un obiectiv strategic prioritar in dezvoltarea Romaniei il reprezinta trecerea la societatea informationala si dezvoltarea economica bazata pe cunoastere, avand in vedere tendintele de evolutie pe plan mondial si luand in calcul ca avantajul competitiv al Romaniei in domeniul tehnologiei informatiei este dat de existenta resursei umane excelent pregatite; deja Romania este angrenata in programe comunitare:eContent si Informartion Society Technologies. Proiectul isi propune ca, plecand de la nevoia de comunicare atat de acuta in societatea contemporana, mai ales in contextul crearii si largirii UE, sa prezinte libertatea de exprimare prin Internet, in jurul careia graviteaza elemente de ordin juridic si moral:protectia vietii intime si private, libertatea comertului, protectia consumatorului, dreptul la informatie. Caracterul multidimensional al Internetului faciliteaza transparenta si dialogul liber dintre autoritati si cetateni precum si comunicarile multidirectionale, fara vreo interventie constrangatoare,
Page 39 / 42 1 libere de orice bariera,reprezentand o forma noua de comunitate intre oameni, ca cetateni ai retelei de retele. Plecand de la aceste idei proiectul urmareste in primul rand, evaluarea stadiului actual al cunoasterii si folosirii Internetului in Romania, tara in care abia in ultimii ani aceasta forma de comunicare a luat o mare amploare si in care exista un numar nedefinit de persoane defavorizate ce nu pot avea acces la internet.In urma datelor statistice obtinute si a evaluarii facute, proiectul va realiza o popularizare a unui model de comportament in spatiul virtual conturand prin intermediul unui site, cai si metode de invatare a acestei forme de comunicare, a posibilitatii obtinerii informatiilor necesare oricarui utilizator. Prin intermediul site-ului www.esc.org.ro (Education Security Consulting), revistei MegaByte si a unor cursuri gratuite, orice utilizator va invata sa- si construiasca o caseta de e-mail si sa-si deviruseze computerul personal. Prin anvergura serviciilor sale principale – World Wide Web, Usenet si E-mail – Internetul reprezinta, in mod incontestabil, mediul care faciliteaza cel mai dinamic, mai amplu, mai divers si mai consistent transfer de informatii, cunoscut vreodata in istorie. In prezent, practic toate domeniile de interes - de la gradinarit si arta culinara, pana la drept, economie si securitate informatica - fac obiectul paginilor Web, sunt abordate in cadrul unor grupuri de discutii si de stiri sau sunt evocate in corespondenta electronica a celor interesati.
Internetul nu este doar o retea internationala de calculatoare; el reprezinta, totodata, o comunitate a celor ce schimba informatii prin intermediul noilor tehnologii. Relatiile create in cadrul acestei comunitati a internautilor pretind o anumita reglementare, instituirea anumitor reguli de conduita la care cetatenii spatiului cibernetic inteleg, de cele mai multe ori, sa adere de buna voie, sub sanctiunea unor forme de excludere din cadrul comunitatii sau de limitare a accesului la aceasta.
In urma dezvoltarii retelei informatice globale, intre participantii constanti la aceasta s-a conturat un proces de autoreglementare, prin care membrii diferitelor sub-comunitati electronice au convenit asupra unor coduri de conduita, mai mult sau mai putin elaborate, independent de vreo obligatie ce le-ar fi fost impusa prin lege. Cu toate acestea, complexitatea relatiilor sociale din Internet, riscul aparitiei unor fenomene generatoare de pericol social si de prejudicii, victimizarea unor categorii de persoane, precum si eficienta relativa a mijloacelor sanctionatorii autoimpuse in cadrul comunitatilor de internauti, au constituit factori esentiali ai declansarii unor demersuri legislative la nivel statal si international.
In prim planul preocuparilor de ordin normativ se inscrie, tot mai pregnant, problematica extrem de complexa, a continuturilor din
2 Internet. Aceasta, deoarece spatiul virtual este, prin esenta lui, un loc de manifestare a libertatii de exprimare, a libertatii de a primi si transmite informatii, reclamand observarea respectarii unor reguli ce privesc indeosebi limitele acestei libertati fundamentale. Fiind vorba, in ultima instanta de un aspect de drept constitutional, este firesc sa existe un interes de reglementare la nivelul statelor si, avand in vedere natura globala a Internetului, o preocupare a acestora de a crea un cadru juridic adecvat si la nivel international.
Proiectul este menit sa puna in lumina tocmai mutatiile pe care noile tehnologii le genereaza in spatiul public, modificarea mentalitatilor, dezvoltarea unei anumite culturi a comunicarii, gradul de toleranta fata de continuturile de idei traficate in Internet – elemente care, la randul lor, influenteaza modul in care juristii inteleg sa se raporteze la libertatea de exprimare, in special din perspectiva dreptului constitutional si a dreptului penal.
In contextul problematicii continuturilor din Internet, urmatoarele aspecte prezinta, actualmente, un interes cu totul special:
1. Pornografia adulta 2. Pornografia infantila 3. Rasismul si xenofobia 4. Insulta si calomnia 5. Instructiunile privind fabricarea materialelor explozive 6. Plangerile impotriva produselor comerciale 7. Modalitatile de diseminare a unor continuturi
Pornind de la terminologia utililizata in doctrina si practica juridica a altor state, intelegem ca, pentru a analiza cuprinsul prezentului studiu, trebuie sa utilizam notiunea de “continuturi negative” , termen ce include atat continuturi prohibite expres de lege, dar si elemente aflate intr-o zona “gri”, tot mai controversata, sau care, in orice caz, beneficiaza de tratamente juridice diferite de la o tara la alta, fara a putea fi totusi considerate continuturi acceptate social.
Proiectul de fata nu are, desigur, pretentia de a epuiza o tematica atat de extinsa care, in dimensiunile sale de baza – doctrina, jurisprudenta si legislatie – cunoaste o dinamica permanenta pe plan international. El isi propune, in schimb, sa ofere o introducere in analiza subiectelor evocate mai sus, precum si a zonelor de interferenta cu acestea, in scopul familiarizarii teoreticienilor si practicienilor din Romania cu un fenomen juridic nou, deosebit de complex si sensibil.
Page 41 / 42 3
1. Ion Warfare & Security, Addison – Wesley, Massachusetts, 2000 2. King M. C., Dalton, - realizarea site-uri de securizare soft , hard 3. http:// www.securizare.ro 4. http://www.cisco.com/global/RO/solutions/smb/avvid_solutin/mobility_home. shtml 5. http://www.hcssystems.com/wireless1/ 6. http://www.mcti.ro/755.html 7. http://www.infosecuritymag.com/articles/january02/cover.shtml 8. http://www.netreport.ro/pcrep118/loudon.shtml 9. http://www.computer-magazine.ro\articole\bcr\securitate.htm 10. http://www.cisco.com/global/RO/solutions/smb/avvid_solutions/mobility_ho me.shtml 11. http://www.hcccystems.com/wireless1/ 12. http://www.netreport.ro/pcrep118/loudon.shtml 13. http://www.securizare.ro/content/view/36/58 - http://www.nextgenerationconsulting.ro/ - http://www.nextgenerationconsulting.ro/ecdl_prezentare_module.shtml - Horatiu Dan Dumitru – Pandectele Romane, 30 ian 2004
4