Discursuri Politice

B. BOERESCU

DISCURSURI POLITICE

. . /1859 -1883

ti VOLUMUL II 1874-1883

BUCUR E*171

ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA. 1910

1874

29 116 1

Monitorul Oficial" No. 14 din 18/30 Ianuarie 1874

Interpelarea lui Nic. lonescu In cestiunea drepturilor Wei de a trata

Nicolae Ionescu, printio interpelare adresata ministrului deexterneB.Boerescu revinela desbaterile urinate cu ocazia discutiei raspunsului la adresa Tronului si ridica din non cestiunea dreptuiuitarei de atratit. In sedinta din 12 Ianuarie 1874 interpelarealui N. Ionescu viind la ordina zilei,iiraspunde B. Boerescu, sustinand acela§ lucru ca in discursul precedent. B. Boerescu, ministru de Externe. D. Ionescu a anuntat o interpelare despre cum stau raportu- rilenoastre cu Ina lta Poarta. Am onoare a declara D-lui Ionescu ca nu voiu avea a raspunde nimic la interpelarea D-sale. Aceste chestiuni s'a discutat deja cu ocaziunea raspunsului la adresa tronului, am zis atunci tot ce aveam sa zic, §i astazi nu mai am nici sa mai adaog nici sa, scad ceva din ceace am zis atunci. Prin urmare declar ca, n'am a raspunde nimic la interpelarea D-lui Ionescu.

In urma interventieilui G. Brgtianu maiiea cuvântul din nou B. Boerescu. B. Boerescu, niinistru de Externe. Domnilor Deputa0, D. Brg,tianua veniten volubilitatea D-sale obiqnuit5,, in ajutorulD-luiIonescu§ia, a pus cestiunea pe th,thmul uneicestiuni de regulament, zicand cs'ar pretinde a se luh Camerei sau unui deputat dreptul de interpelare. Ei bine Domnilor, nimic nu e din toate acestea, nu e nici cestiune de regulament, nici de a se luh dreptul unui deputat de a face o interpelare, ci este vorba de o Inaltconvenienth' par1amtntar5, §i de un interes superior al tdrei. Cand D. Ioneseu a anur4at aceast6 interpelare, a zis: sne spun6 D. Ministru de externe cum stau relatiunile noastre cu Ina lta Poartii. Ei bine,fac apelsh'spuneti D-voastra. care ai fost prezin0 la discutiunea ce a avut loc cu ocaziunea rAspunsului la adresa rIll.OflUlUj dac6 D. Kogillniceanu nu a atins foarte adAnc aceastA cestiune, daca, cu acea ocaziune nu am rAspuns noi intr'un mod destul de complect. Prin urmare a veni acum dup a. douh' luni de zile, cu aceiasi cestiune, vrog sa credeti eaceasta nu ar fi in interesultàrei,fiindeq, asemeneacestiuni nu se disoutil de cke doini §i trei mi. Din asemenea procedare nu vor trage profit nici Romanii nici filo- romanii, ci vor trage inamiciithrei. In tArile cele mai constitutionale,in parla-

5 mental Angliei, and vine un deputat din opozitiune tot ma de pronuntat ca D. lonescu, and vine qi precizearia un fapt, roagg, pe D. Ministru sa-i da cutare hartie relativa la acel fapt anume si cu toate aceste ministru adese-ori raspunde: nu pot sa dau acea hartie, nu pot sa rgspund asupra acelui fapt, §i toti tac fara a zice nicio vorbg, pentruca sunt cestiuni a§a de delicate, inat nu sufer sa fie puse in discutiune. Cu atat rnai mult nu putem primi §edinta secreta,caci nu avem nimie secret; sunt conveniente diplomaticecare trebuesc sa,se pgstreze!lira a le atinge,§i cu aceasta nu va s5 zic5, c5, este ceva vat5m5tor intereselor tarei.Fie sigur Onor D. Bratianu, a drapelul drepturilor si al nationalitatei noastre, il tinem §i noi tot a§a de bine ca§i and arfi D-lui la putere. Nu primim sedinta secreta, pentru a aceasta ar dh loc la banueli §i nu este nici un cuvant pentru care am puteh sa fiin banuiti. Dar la ce voe§te D. Brgtianu sa ajunga. Voe§te sa exprime neincredere in guvern? Dar cu ce ocaziune voe§te sa faca aceasta? D. Kogalniceanu a tratat aceastg, cestiune eu toga vigoarea talentuluiD-sale,§i D. Bratianu nu are decat saieh din rgspunsul nostru de atunci elementele din care ar crede a poate formh o motiune motivata de neincredere in guvern, si de§i cam tarziu, dupa doua luni, sa o

6 inatiqeze Camerei. Dar noi nu putem pune asazi din nou in discutiune aceasM cestiune,pentruca. aceasta ar fi din partea noastrg, un act de impru- dentg, §i guvernul roagg pe Camera,' care§-tie a aprecih interesele t6rii, A nu intre in o discutiune ca aceasta pentru cg, nu este oportung,. lath% ce am avut A zic in aceasta, privintg. si onor. majoritate este liberg, sg, facA ce va vol.

Monitorul Oficial din 19/31 Ianuarie 1874 No. 15. Din nou politica externd a guvernului In thie Lasear Catargiu, presedinte al Consiliului deministri cedândstgruintelor deputatilor Manolaki Kostakii Mih. KogAlniceanu,i repetând cguvernul nu are nimic de adAugat la ceeace a zis in discutia fa's- punsului la discursul Tronului, spune c'n."dacasi in urma acestei deelaratiuni N. Ionescu tot voeste sä mai revina' in aceastg, cestiune, guvernul fi va asculth rezervându-si dreptul de a vedeh dacg are sau nu a'i rgspunde cevh. N. Ionescui desvolt5, atunci interpretarea, la care firAspunde B. Boerescu sustinândc RomAnia are dreptul de a face conventiuni cu puterile strgine conform vechilor tractate. B. Boerescu, Ministru de Externe. Domnilor, repet D-lui Ionescu, aceia ce i-am zis la inceput, ea' adicg nu am sa raspund nimic la interpelarea D-sale. Am declarat aceasta mai inainte de a-§i dezvolta D-lui interpelarea sa, fiindcgprevgzusem, dupg modul cum a fost enuntatg, ca nu are sa fie cleat repetirea celor zise cu ocaziunea discutiunei

8 raspunsului la adresa tronului, and D-1 Kogalni- ceanu si D. G-. Bratianu, au atins aceiasi cestiune. D. Ionescu nu face decat so releveze din nou, Insa en mai putin talent si mult mai incureata cleat o pusese predecesorul D-lui. Forma chiar cum o dezvolta, fit gat de slaba si de inganata, incat se simti slabiciunea fondului eauzei si a pozitiunei grele si ingrate ce avn oratorul ce apara, o asa cauza. N'am deci a raspunde nirnie.Cu ocaziunea adresei tronului mi s'a facut tot aeeleasi imputari, s'au reprodus absolut aceleasi idei ca astazi. Acea discutiune nu a fost vaga, cum pretinde D. lonescu, asa incat sa zica D-lui cevitam pe cea de astazi, sau cne punem la spatele tronului. A fost ca o interpelare tot atat de expresa ea cea de astazi; siD-v tot tineti minte ca D. Kogalniceanu, a si facut o motiune, a formulat o propunere, care deza- proba politica exterioara a guvernului, dar care s'a respins de Camera mai in unanimitate. Astazi s'a reprodus de D. Ionescu, absolut aeeleasi imputari, zise numai cu si mai putin talent. Noi nu mai avem a mai raspunde nirnie, eaci am mai raspuns odata. A ne mai repeth nu ar fi nici de bun gust, nici oportun, nici mai ales folositor Ora Asa dar cel mai demn si mai patriotic raspuns ce putem opune la zisele D-lui Ionescu este o absoluta tacere!

Cand am rgspuns D-lui Kogglniceanu, acum aproape doug luni, am rezurnat politica noastrg exterioarg pe aceste doug idei :cea este o politicg de pacei de ordine pentru Orient, §i cg aceastg politica' este bazatg pe legalitatea ce rezultg din tractate. Acela§i adevAr existg totdeauna. Noi intelegem a mentine qi a respecth in toate partile lor vechile noastre traetate, despre care D. Ionescu, ati vgzut cu cgtg injosire §i putin respect a vorbit. Dar, din nenorocire, D. Ionescu reprezintg o infima," minoritate, putem zice cg se reprezintg numai pe sine0 cand se exprimg §i maltrateazg astfel nis,te acte de secoli ale strgbunilorno§trii, pe earl se bazeazg autonomia, independenta Wei noastre. am mai adgogat inch, cand s'a mai tratat aceastg cestiune de Camera', cg, pe l'angg politica noastrg exterioarg bazatg, pe legalitateatractatelor, mai aplicgm si politica interioarg de progres §i de ordine in acelas timp. Aceastg, politicg care singura, poate aduce puterea tgrei in intrui in afarg, bazatg totdeauna pe legalitate, constitue dubla fortg a acestui guvern. §i D-voastrg ati afirmat aceasta impreung cu noi §i Camera tgrei a consacrat acest sistem, and un vot mai unanim acum cgteva sgptämâni, prin care aproba politica exterioarg a guvernului nostru. Astgzi nu am a adgogg nimic, nici a suprimg nimic la cele zise de mine in §edinta dela 22 si 23

Noemvre trecut.Deci nimic nu am a mai rAs- punde. Vine ing D. Ionescu, si atacg, un singur punct de care nu vorbise D. Kogainiceanu; dezaprol4 aclicánota mea dela 9Noemvre prin care am ap6rat si am sustinut dreptul 'Wei de a inchea tractate cu alte puteri. Voiu fa'spunde numai cateva euvinte asupra acestui subiect; ca'ci na voiu urma pe D. Ionescu, in lungul dedal al incurcatei D-sale elocinte, prin care se sill in tot felul sdenatureze acea notk s'o facl a vorbi aceea ce nu vorbeste, si A a facg a cuprinde aeeea ce nu contine. Dar subiectul acelei note este foarte simplu, Domnilor. Ea contine numai expunerea dreptului ce are Ora de a incheia tractatei conventiuni en alte puteri stAine. Acest drept rezulth, din tractatele noastre;este o consecuenta naturalg a autonomiei noastre, asa cum ea este garantath, de puterile mari europene, garantii la cari tinem si la cari in veci vom tine. Acea notA, a fost o afirmatiune so1emn6, in form6 oficialk Infatanegatiunei formulatä in contra acestui drept. Era de datoria ministerului, era de datoria unui bun Roman s'a, vin6is'a% apere un drept autonom al t6rei sale, cand acel drept se nega de altii intr'un mod atat de pozitiv (aplauze). Voeste D.Ionescu A ma blameze pentru

II- aceastá aparare iafirmare a drepturilor trei mele? Sa ma blameze! Eu voiu primii voiu purth cu mandriei cu fala un asemenea blam (aplauze prelungite). Dar nu va puteh blamh acest fapt D. Ioneseu; citci ministerul a exprimat sentimentul drei intregi; iar D. Ionescu reprezinta numai pasiuneamicei D-sale personalitAi (aplauze). Ceace MO, este foarte adevarati acea celi insu5i D. Ionescu a sinAit, este el aceastä discu- Oune nu se poate inchide decht prin un vot de incredere sau de neincredere pentru guvern. Da, Domnilor, aceastl Camera, majoritatea sa, este tinutl astazi a se pronu* categoric. Pe cand noi clutam a stabili autoritatea§i progresul inauntru, demnitatea5i respectul dreptului iii afara, D. Ionescu ne expune ea cum am vol sä aducem ruina tarei,§iimprumutand o com- pamtiune nemerita a D-lui Bratianu (caci D. Bra- tianu nu esteferieit totdeauna in comparaOuni), dar facand aceasta comparatiune 5,i cu mai putin talent deckD.Bratianu, ne spune el noi am rilmas ea D. Olivier din Franta, 5i el vom duce România uncle acela a adus Franta. Apoi pe cAnd noi ne silim a se respecth drepturile strabune, D-lui ne prezinta ca agitatori ea am vol sa turburam Orientul, ca am cauth sa capatam independenta Vrei, ca cum (ara nu ar fi indepen-

dentg pe baza tractatelor sale, si ca si cum am fi supusi cari sh" ne revoltdm spre a revendich ceace avem ! Pe cand noi fondgm legalitatea actiunei noastre exterioare pe tractatelei actele publice ale glorio- silor nostrii principi, D. Ionescu, radicalul patriot §iexcelentul democrat, numeste acele tractate si acte pergamente pulberoase,i cearcd a afirmg cg politica care rezultd din acele tractate este o poll- ticg nebuloasi indoioasd! Da, Domnilor, s'a gdsit un deputat roman care, in fata tdrei, sà ziced drepturile noatre strgbune, bazate pe tractate, sunt intunecoase, sunt necunoscute, pe cand ele sunt dare ca ziva; cdci natiunea, prin vechile sale tractate, nu a alienat nici unul din drepturile sale suverane, si afard din plata unui tribut anual, ea si-a conservat toate drepturile suveranitdtii sau autonomiei (apla uze). Ei, Domnule Ionescu, te pot asigurg cnurnai Romaniei nu pot aduce serviciu vorbele D-tale,§i canumai filorornanii nu le vor invoch! Atat numai eg toti strdinii stiu, cg toti cei ce ne iubesc cunosc, cg 1). Ionescu nu este expresiunea opiniunei tdrei, ci nurnai a individualitdtei sale! (Aplauze). Prin urmare, Domnilor, D-voastrg trebue sg vitpronuntati dacd aprobatiideilesisistemul politicei D-lui Ionescu sau daed eredeti eh' cu noi este adevgrul, si in acest caz trebue sdati un vot clar si categoric de incredere. (Aplauze prelungite). -Foci : Inchiderea discutiunei.

III

Monitorul Oficial" No. 32 din 9/21 Feyruarie 1874. Proiect de lege pentru modifiari la legea comunala

Discutia continua de trei zile in privintaacestui project de lege. Dupg lungii obositoare discursuri ale luiG. Bratianu, N. lonescu,N. Blarembergsia., proiectul se ia in fine in consideratie in sedinta din 27 Ianuarie. In sedinta urm'atoare dela 28 Ianuarie cu ocazia discutiei pe articole, se propun mai multe amen- clamente la art. 4, din care unul semnat de G. Chitu, G. Cantili, N. Blarem berg, Stolojan si a., zice: Orice intrunire de familii care ar declara, cd poatei voeste ssus(ind singurd sarcinile comunale, se va recunoaste ca comund". La un discurs al liii G. Cantili, care sustine acest amendament in interesul descentralizgxei raspunde B. Boerescu. B. Boerescu, ministru de externe. D. Cantili a f6cut bine c5, a indreptat in fine o parte a ratio- namentului sgu. Mai intai D-sa a spus c aceasta este o inovatiune care s'a f6cut de guvern §i de comitet, determinandu-se numgrul familielor cate trebue sa, fie intr'o comunq.

14 Domnilor, acest minimum nu este o inova- -tiune,pentrucg, elseafiä5,i in legea existent6 -care zice: Nici-o comund nu va puteet numara, mai putin de una sutd, familii, sau cinci sute locuitori". Vedeti dar, Domnilor, cg, numgrul de 500 este chiar in legea veche.Discutiunea dar poatefi (lacsa se intelege prin numa'rul de 500 locuitori numai sefii de familie sau icopii Prin urmare, amendamentul formulat astfel este mai bun,cg.eieste Meat insensul de 500 contribuabili. Ce face oare pe D. Cantilii pe cei- ialti subscriitori ai amendamentului spropung c6 si 20 de persoanesi 2familii chiar spoatA, constitui o comun0 G. Cantili. Cum este in legea actualg. D. Illinistru de externe. In legea actualá este numArul de 500. Ei bine, v'am spus eg, legea veche, prin 500 locuitori,intelege 500suflete,sieste mai bun amendamentul comitetului,egci el preciseaz6 numgrul de 500 contribuabili. Domnilor,i .D. Cantiliicei mai multi cari au combg,tut modific6ri1e ce se fac legei comunale, auvorbit in numele descentralizgrei.D. Cantili Insg," din toti vine en cevh nou,cu afectiuni, cu simpatii, eu identitate de sentimente si de interese, pe aceste consideratiuni gasestei D-sa si logic

§ipractic,eoricgt de putini indivizi,fie chiar doug familii, sg, poatg, constitui ocomunä... 0 voce. Dacg le va da maim. D. Ministru de externe. iaceasta ozice D-sa in numele 1ibert4ei. Sg vedem insg, dacg s'ar face bine lgsAndu-se aceastg cestiune a formärei comunelor Ia voia individelor. D. Cantili dupg' ce define§te comuna, apoi conchide qi ziee: de vrerne ce comuna este unirea mai multor individe la un loe, trebue sa, fie 0 o unitate de vederi, unitate de interese, cgei nu trebue sg se uneasca, acei can l. nu se iubesc,cari nu se sufgr.Mai intgiu nu §tim ce intelege D. Cantili prin aceastg imitate de vederi; oare intelege D-sa aci §i politica? Ar fi o curioasg procedare de a se formà comunele dupg imitatea de vederi. Unitatea de interese de iubire?liar eine are sl controleze aceasta,eine are sg ting acel barometru care sg constate identitatea afeetiunilorlaindividele comunei D-sale? S presupunem insg cg ei se iubesc astki egad se formeazg in cornung. Dar care când simpatiile,din oarecariimprejurgrivor ince* cAnd nu se vor mai iubi, atunci, dupg cum rezultg din concluziunea D-lui Cantili, care in acela§ timp este §i argumentul principal ce aduce in sustinerea opiniunei de a se Igsh libertatea indivizilor in formarea comunelor,atunci,zic,trebue sl le desunim. Vedeticatde arbitrararfimodul

16 acesta; prin urmare nu poatefiadmisg pgrerea D-sale. Domnilor, necontenit se striga, descentralizare, si Pe abuzeazg mult de cuvantul acesta, cand einevh nu-si dg, seamg de adevgrata sa semnificare. Cum puneti D-voastrgacicestiuneadescentralizgrei ? D-voastrg marii preati ai descentralizgrei? Ce va srizieg descentralizare! Datu-v'ati un compt exact despre acest euvant? Cum in cestiunea numgrului individelor ce are sg compung comuna, ggsiti di este o centralizare? In ce agentii locali se sacrificg, puterei centrale, pentru ea sgzicetiegs'aviolat Constitutiunea ieg s'a facut cu aceasta ocen- tralizare? Din contra, adevgrata deseentralizare este când se mgreste comuna, cand i se dg mai multe elemente de activitate si de putere,iar nu sg. vg multumiti cu vorbe frumoase,cu discursuri elo- cinti cari cer in numele descentralizgrei ea comunele sg fie pentru fericireai independenta lor cat de miei, pe egad in realitate,acele comune mici nu sunt deck cateva mizere familii adunate la un loc, Mr6 nici-o vitalitate in ele,fgrg posibilitate de a trgi, de a satisfaee primele lor trebuinte. Se invoacä necontenit descentralizarea deaceiearl combat proiectul guvernului.SI-mi permitg insg acei D-ni de a le ziee,fgrg, teamg de afides- mintit de viitor, cg in privinta, aceasta noi suntem adevgratii descentralizatori, iar nu Dumnealor, noi

17 care prin proiectul nostru voim sfacem din comunh o adevhrath, putere, cari voim smhrim actiunea 1oca1, iar nu Dumnealor earl prin micsorarea comunei, prin risipirea puterilor si mijloacelor ei o- slhbesc cu totul.ESte incontestabil,Domnilor, eh' cu cht o comunh este mai mare, are un numhr mai insemnat de locuitori, cu atat ea are mai multe mijloace de viath;chci o asemenea comunh prin numarul cel mare al locuitorilor si, pe de o parte, are mai incite mijloace pecuniare pentru. a-si face scoala sa, pentru a intretine in bunh stare biserica sa, pentrua-siaveh preotul shu, pentru a realizh in partecelputin datoriele cariise impun de lege; pe de alth parte are uñ cerc mai larg din care &Ili aleagh consilieri cari sh' o reprezinte cu demnitatei sh vazh de interesele saleen inteligenth.Si se mai zice, Domnilor, caceasta este un mijloc centralizator, ch cu aceasta s'ar micsorh actiunea localh? Departe de aceasta,ea va fi cu mult mai mhrith decht a fost panh asthzi. Dar D. Cantili a zis c5, nu intelege pentru ce o comunsit poath aveh mai multe sec-tiuni, si nu intelege aceasta mai ales flindch atunCi fiecare din aceste sectiuni va trebuisa-siaibh separat scoala sa, biserica sa, etc. Sectiunele acestea ce vor compune unele comune vor fiphrtile unui sat, si ele vor fi formate negresit din diferite sate ce vor intrh intr'ocomunh. Ei bine, sh-mi dea

20000 2 18 voe D. Cantili a-i spune ea, nu v6d ceinconve- nient ar naste pentru o comung daca' cutare sat si-ar facecoa1 i biserica sa, cAnd are mijloace s6 le faca,. Cine si cn ce drept ar putea vreodat6 alopreasea pe un sat de a-si aveh scoala,biserica sa, etc., când ele ar voii ar avea mijloace sa, le aibl? AstAzi noi avem in tar/ comune care se compun de cke 1000 de familii; ei bine, cand asemenea comune ar voi s6, aibä 2 scoli, doug biserici,lepoate opricineva ca s6leaibe?S'a mai adaogat c5, in fiecare din aceste sectiuni va fi ate un delegat al primarului care va avea in rnânpo1iia 1ocath, va pAzi recoltele, va da mijloace de indeplinirea ordinelor generale administrative, etc. Pe de alt6 parte, Domnilor, eine are sa, ho- tarascA formarea unei cornune? Guvernul dela sine? Nici de cum, c6ci va trebui ca insusi locuitorii s6 fie consultati pentru aceasta, ca ei sä prezinte o cerere formal'a, ca acea cereres'afietransfor- math, in project de lege care sA, fie prezentat Ca- Inereii asupra citruia Corpurile legiuitoare A. se pronunte. Prin urmare nici aceast5, temere nu este temeinicA.,cxcilocuitorii tnsii vor avea s se cbibzuiasc6 asupraform6rei comuneilor dup cum le va fi mai avantagios. Si ce este mai bun in* Domnilor, in acest amendament, e cA el prevede cacolo unde va

19 fi imposibil de a intruni mai multe sate pentru a formh o comunh mare, acele sate vor formh separate ate o col-flung.A§a dar, legea aceasta aplaneazhsiaceasthdificultate.Prinurmare, Domnilor, fiti siguri cnoi nu ne-am ghndit nici de cum child am venit cu acest project lacen- tralizare, ci ne-am Wandit svenim inaintea D-v. cu o eombinatiune practich, pentru ea comunele slaibh, la noi mijloace de a vietul.

Monitorul Oficial" No. 33 din 10/22 Fevr. 1874

Din nou legea comunald La art. 22, guvernul propunea ca in comunele urbane din porturile Dunarei sh' poatfi alegatorii eligibili comunali chiar strainii, de rit crestini, care au un domiciliu neintrerupt in comunh de cinci ani inaintea alegerei; raportorul comitetului delegatilor a combhtut aceasth propunere iar guvernul a lasatla apreciarea Carnerei de a o adopta san nu. Pentru a nu lash indoialh in spiriteledeputatilor asupra intelesului acestei propuneri iea cuvântulsiB. Boerescu. B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor, pe MAIO cele expuse de D-nii miniqtrii colegii rnei am sa, mai adaog inea puOne cuvinte. Domnilor, aceastl mAsurA, de a se da streinilor proprietari din cateva porturi dreptul de vot la cornun6, era dup'a opiniunea, guvernului, tot ce poate fi mai simplu gi mai inofensiv. Guvernul, Domnilor, cand a propus aceastA, rn6sura', a facut'o numai in interesul infrumuseVarei qi edilitgtei porturilor, iath adellrataiunica intenVune a guvernului. Am crezut cpentru interesul acesta s'ar

21 puteh acordh, in oarecare lirnite strginilor care sunt proprietari in acele porturi, dreptul de a lua§i eipartelahtcrgrile comunei pentru edilitatea publicg. Acestei masuri guvernul dar era departe de a-O inchipul vre-o data ci-s'ar putea da o importantgpoliticg. A fost cu atk mai mult departe de a se gAndi la una ca aceasta, ca staea,drepturile comunale nu au nimic a face, nu atrag de loc calitatea de cetatean. Sunt mai multe state unde stthinilorlise acordg in oarecarelimite drepturicomunali,§i nimeni nu i-a trecut prin gAnd ea, prin aceasta se naturalizeaza acei strgini. A trebuit sa se iveaseg la noi aceastg stranie opiniune! Dar in ce proportiuni s'arfiputut acorda aceste drepturi stthinilor din porturile noastre ? In mice proportiune s'ar fi putut.Deexemplu zice, cum s'ai propus de unii, ca numai o a treia parte din consilieri sa poata fialeqi din strgini, si ca acei streini sä. nu se ocupe deck de lucrurile de edilitate i de infrumusetare. Phintreb, in con§tiintg, ce lucru teribil,ce rngsuth extraordinathatifivazut intr'aceasta ? Dar voiau unii din comitet srespingg aceastg propunere, atk de inofensivg? 0 putea prea bine face; intelegemi aceasta. Dar aceasta respingere trebuia so faca, cel putin pe consideratiuni care

22 puteau macar a se explich; se putek de exemplu zice cDior ghsesc cporturile romane au luat acum o asa mare dezvoltare, celernentul roman intr'insele este destul de considerabil si de preponderent, incat nu mai este nevoie si de coneursul streinilor, spre a grhbi siatj nth infrumusetarea lor! Ce lucru mai simplu cleat a se invoch asemenea considerhtiuni? Insh nu? D. raportore aleargh la consideratiuni de ordine publich, bai patriotich. Prin raportul shu D-lui face acuzatiunile cele mai grave guvernului,tiimputd, nici mai multnici mai putin, eh' prin aceasta guvernul a propus o mäsurh menith a desnationaliza Romania! lath, Domnilor propiile cuvinte patriotice ale D-lui raportore, spre a nu erode eexagerez. Nimeni, ne zice D. Colonel Manu n raportul sdu, nu ne-ar putea taxa de strdinofobi cand nu am consim,fit la aceastd desnationalizare a Romaniei!" Si mai la vale adaogh: Mai acordancl streinilori dreptul de alegere n consiliul comunal. (si nu spune D. Manu ch era vorba numai de porturi)... nu putin timp va trecei Romania n'ar mai fi Romanie, ci o adund turd de elemente eterogene, .sau mai rdu poate,o actunaturti de elemente cotropitoare. (ilaritate aplauze), §iacestea aunt zise de un om care se pretinde luminat si serios!

Credeti-ma, Domnilor, ca a admite aceasta idee, a spune numai ca a acordh la eati-va straini din porturi dreptul de a alege la comuna, ar fi de a se desnationaliza Romania, este un ce atat de original, constitue o imputare ash de putin serioasa, in chtnicinu merita ea sa o combata cineva serios. Insusi D. raportor pare ca a simtit aceasta;cAci insusi D-lui, mi se spuse pe cand lipseam, ca a avut ocaziunea, dupcesi-avarsat Mai tnthiu focul pe gazetele care au cutezat sa critice aceastalucrare a pretioasei si a inamovi- bileiD-luipersoane,s marturiseasca, cori cum nu a avut tocmai intentia sa spun cguvernul a voit sdesnationalizeze Romania! iar bine, Domnilor, ii rnulturnim de aceasta generozitate pa- triotica! Bine ca intentiunea nu i-a fost aceasta. Dach nu o declarh D-lui, nirneni nu ar fi putut-o sti.Caei mice alt muritor, va eiti acest raport, va citi litera lui, n'ar putea sinteleaga' aceea ce intelege numai D-nul Colonel 11/Ianu. aceasta esteatat de adevarat, eati vazut, Domnilor, la discutiunea generala, cum unii dia D-nii Deputa.ti din opozitiune s'au miratcli guvernul nu este destul de susceptibil spre a face din acest raport o cestiune ministeriala! atat este de adevArat eacel raport coprinde imputarilegi acuzärile cele mai grave contra guvernul ui. G-uvernulinsa stie bine ea, acel raport este

24 numai opera personala a D-lui raportor, si el prin Urmare trebue sa astepte sa vaza, dac i majoritatea este de opiniunea D-lui G. Mann. Dar sa lasam la o parte intentiunea D-lui ra- partor care este in Math, contrazicere cu litera raportului. Svenim numai la ideea in sine. Sa vedem cum si pe ce temeiu D. raportore s'a putut speria cs'ar desnationalize Romania. 54presupunem ca, in interesu frum usetarei porturilor, am da streinilordiatr'insele drepturi comunale. ()are adevarat ar fi ccu aCeasta s'ar desnationaliza tara? Mai intaiu sa fie bine inteles cgaci nu este vorba de naturalizarea acelor streini. Dupe,' cum e redactat raportul, multi au crezutcA guvernul propunea a se naturalizà toti streinii din porturi. Dar nu prin votare la comuna,' se naturalizeaza un om; caci stiti prea bine prin ce forme un strein se poate naturalize. Este dar bine a se lamurisiacest punct, a nu se vorbi adica de streinii admisi a vote, la comuna, ca de persoane exercitand toate drepturile de cetatean roman. Odata acest punct stabil it, ia s examinam putin trecutul. Se' vedem dace', In trecut nu s'au produs fapte, nu numai identice cu cele propuse de noi, dar si mai grave, si cu toate acestea, gratie Domnului, nu s'a vazut desnationalizata Romania! Din contra nationalitatea noastra s'a dezvoltat s'a intarit mai mult, si flu numai ca elementele

25 streine nu ne-au absorbit, ci s'au fuzionat in elementul roman ! Si trist ar fifost, Domnilor, dad, era astfel ! subred'Ai s1ab6 viatI ar aveh acea natiune care s'ar desnationaliza &and catorva strgini dreptul de a voth la comunl! As putea zice cacea natiune ar fi nedemnl de a trgi !InsA eu, Domnilor, am o mai buna' idee de naOunea mea; principiile ei de vitalitate sunt atht de tarisi numeroase in cat uimic nu le poate paralith sau absorbi. SA' vedem daca, faptele trecutului nu intgresc Torbele mele. Salu6m regulamentul organic, acel regulament pe care D. Maim trebuesa-1cunoascA bine, si care nu era atat de liberal ca mu4i din noi eare facem paradä de stthinofobig,. S'a zis de unii oratori cregulamentul coprindea pentru stthini numai cateva dispoziOuni relative la porturile Bthila si Giurgiu. Eroare. In regulament sunt mult mai multe dispoziOuni relative la stthini. Aceste dispozitiuni, mult mai in- time de cat cele propuse de noi astki, se rapor- tau la stthinii agricultori, la stthinii industriasisi comerciantii din orase, si Ia stthinii din cele doul porturi. Pentru stthinii agricultori sau plugari sunt art. 71 si 108 din regulament, cari coprind dispozitiunile cele mai favorabile pentru dnii. Ash

26 art. 71 zice curat ca, se vor inscrie intre Oran- teni :Toti plugarii streini afezqi in fara, de orice lege 0 neam vor fl". Astfel cu modul acesta toti Bulgarii, toti Sarbii, toti Grecii, i alti multi stra,ini agricultori, filed de odata, recunoscuti de Romani f6r6 alfa forma, de naturalizatiune. Legiuitorul de atunci avea cuvintele sale prudentei intelepte, de aadopta, aceast6 masurai si nu stim ca tarasa, fi suferit ceva dintr'aeeasta. In ceeace priveste pe strinii meseriasi si comerciantii din orase, regulamentul a fost ceva mai strams; insä tot protector si larg, art. 91, 93 coprinde dispozitiuni relative la ansii. Lor legiuitorul din 1832 nu led'atmpt- mantenirea de odat6, cum o facuse pentru plugari. Aci elementele erau altele,i prin urmare precautiunea trebuia mai mare. Cu toate acestea acel legiuitor, a p6stratsi pentru dansii o protectiune specialA,i foarte eficace le-a dat mijlocul de a dobandi aceea ce se chiaM6 impamdntenirea mica §i care era coprinsa, in art. 379 din regulament. Dupa, acest articol la § 8, acesti streini, indata, ce se vor inscrie in corporatiuni,si se vor supune la plata de patenta si alte dAri ale orasului, numai deck se puteau inscri intre pgman- teni, fi vor avea aceleaq drepturi ce au 0 pti- mantenii negurcitori i negustora0. Adica, acei streini

27 aveau toate drepturile ce aveau si Românii,' afart de cele politice. Era cam acea ce se nurneste In legea francez/ autorizatiune de a'0 stabil), domiciliul (Cod. civ. francez art.13). Aceasta, mAsurg de protectiune era asemenea, cum vedeti foarte insernnath, si strAinii din ora§e se puteau bucurh. de drepturi importante. Veneau apoi dispozitiunile speciale in favoarea strAinilor din porturile Braila iGiurgiu. In ceeace priveste portul Galati D. Presedinte al eonsiliului v'a citit enregulamentul Moldovei care coprinde o dispozitiune identicg ea aceea din regulamentul dela noi de aci. Ce se zicea dar pentru strainii din Br/ila Giurgiu? Art. 5 (pag. 160) dirt regularnent zicea anurne: Jar la orafele BrailapiGiurgiu, de nu se va puteaindeplint aceasta trebuinfa nuemaicu pamántenii, apoi se vor putea ale ge fi din streini ce vor locu), ,In acele orafe,cari vor avea toate celelalte cerute calitati de alegereicari,se vor lepacla de orice protecfiune straina pentru cdte privesc la sfatul orapnesc". Vedeti, Domnilor,c acestarticol estein tocmairedactatcasiarticolulguvernuluide astAzi. Legiuitorul din 1832,voind s/incurajeze prosperarea porturilor Bräila si Giurgiu, preserie citdacIn aceste porturi nu vor fi in destuipa-

28 mknteni pentru a fi buni dealeslacomuna, atunci se vor putea alege idintre streini. Tot cam aceasta vi se propunei prin proiectul nostru. I. Fatu. Nu. D. Ministru de Externe.D. Patti,negresit insuflat numai de patriotismul D-sale si nu si de adevarul istoric, vine si zice nu... (Sgomot, intreruperi). Vdrog, Domnilor, fiti mai .linistiti. Euva viu cu probe si cu acte in rnAna spre a sustine cele ce afirm. Facetii D-voastra totastfel; ye- niti en fapte pozitive, ear nu numai cu exclama- tiuni ! nu en o istorie pe care as numi-o de fantezie ea cea facuta alaltderi de d. Obitu. (Aplauze). Dar sa venim lacestiune.Vazurati, Dom- nilor, clegiuitorul din 1832, s'a preocupat de strini, si a prescris in favoarea lor, impartindu-i in 3 categorii, cele mai favorabile dispozitiuni. Aceste dispoztiuni se aplicau, si eu toate astea, gratie cerului, aceasta aplieare, in timp de 40 ani aproape nu a denationalizat de loc Romgnia! ba din contra, Romania a mers inaintei nationalitatea sa se intari si se desvolta mai mult. Iata dar, Domnilor, niste fapte istorice de cea mai mare importanta. 0 legislatiune foarte favorabila a trei categorii de streini se aplica, mai multe zecimi de ani,farg ca A, se iveasca,fenornenul fatal de care s'a speriat D. raportor !

Asa dar ceeace am cerut noi pentru cate-va porturi, nu era un ce nou ci foarte vechiu si es- perimentat,i rau D. raportor a crezut cfacem o inovatiune de care D-lui s'a cutremurat. Spre a va proba, acest adevar mai amsiun alt fapt istoric recent. D. Kogalniceanu vine astazi ca membru al comitetuluii ne spune cdesna- tionalizam taxa daca am da oarecari drepturi municipale la cativa streini din porturi. Ei bine, am sg,fac apel la D. Kogalnieeanu spre a proba,ca aceastg acuzatiune sau temere nu este fondatii. Ei, Domnilor, bogat este D. Kogalniceanu in fapte de ale d-lui din trecut !Ati vazut alaltaeri cum D. Presedinte al consiliuluivg, citi raportul din 1869 prin care D. Kogalniceanu sustinea ca este un mare rau Ca primarii sa,fie alesi,i cu modul acesta se combatea D. Kogalniceauu care astazi sustine cnumirea primarilor e un mare rau. Am si eu alt fapt tot de aceiasi forth'. Stiti, Domnilor, ca legea comunala, actuala este o opera a D-lui Kogalniceanu din 1864. As- tazi D-lui ne spune ca a da drepturi municipale streinilor din porturi,este un mare rau,este o peire de cap. Dar D. Kogalniceanu din 1864 avea o alta opiniune. In legea comunala, a D-sale din 1864 este art. 22 care zice cg, intre altii, sunt aleggtori in comun6: strainii cari von fi dob htclithoz-

30 ptimdntenirea mica". Dar impa'mantenirea mica' tim ca nu da unui strain calitatea de cetatean, prin urmare acel strein remAnea absolut strain. Iata dar clegea D-lui Kogalniceanu (la streinilor dreptul de alegatori comunali; iar art 48 ne spune ca' ei sunti eligibili; caci acest articol zice eh' pentru a fi ales membru intr'un consiliu municipal, se cer aceleafi condiciuni cai pentru alegatori". Prin urmare iata ca' dupa legea din 1864 totistreini potfialegatorisieligibili in toate comunele dintoata tara,iarnu numaidin porturi. tot D. Kogalniceanu, care in 1864 a acordat asa de intinse drepturi comunale tutulor streinilor,vine si ne acuza astazi pentru ca lepro- punern si noi numai pentru strainii din porturi! Dar cum D. Kogalniceanu Ii abandona opera sal Fac apel la D. Kogalniceanu din 1864 spre a veni s. combata, pe D. Kogalniceanu din 1874 L.. (A plauze, ilaritate). Este adevarat ca aceste dispoz4iuni ale legei din 1864 nu s'au putut aplich decat vre-un an; caci a venit noul codice civil care nu a reprodus art. 13. din codul francez pentru autorizarea streinilor de a-si stabill domiciliul. Cu toate acestea nu este mai putin adevarat ea dispozitiunile favorabile strainilor au existat in legea D-lui Kogalniceanu;i nici D-lui nici ni-

31 meni altul nu am auzit A, se fi temut ceu aceasta s'ar fi putut desnationaliza Romania. Aa dar, Domnilor, vedeti ca atat ratiunea, cati logica iistoria faptelor ne arata, cacesta cestiune este din natura sa foartesirnp1 0i inofensiva. Pentru ce D. raportor a cautat so pasio- riezeis o puna pe un taram strein de dansa. Trite leg ca Domnii radicali so trateze pe un picior de deelamatiuni patriotice! Inte leg ehiar ca opozitiunea sfaca dintr'insa o arma in contra guvernului; exci opozitiunea intrebuinteaza, toate mijloacele ca sa' combata guvernul; dar a vedea pe un membru din majoritate ca, face din aceasta un argument de acuzari contra guvernului, aceasta nimeni nu poate intelege. Exageratiunea chiar a acuzarii este atat de mare, desmintirea ce-i da o practica batrang de 40 de ani este atat de forte incat efectul ce a crezut sa poata produce D. raportor a ramas en totul nul! Conehid dar, Domnilor, ctoata, acestä cestiune se reduce la aceasta: guvernul v'a propus o simpla masurg prin care el crede a ajuth edilitatea si infrumusetarea porturilor. De la D-voastra depinde ea SA apreciati dacg masura este sau nu folositoare. G-uvernul, vi s'a spus, o lasa, la aprecierea D-voastra. Insa el a tinut ca svi se ex-

32 plice bine motivele cari l'au fäcut a vg, propune aceast6 mAsurl; cAci nu admite acuzärile inguste, nici suferq,s'a'i se denatureze intenciunile.

Monitorul Oficial" No. 44 din 23 Fevr. 1874. Constituirea primului Credit funciar roman

Manolake Kostaki Epureanu interpeleazh,' pe ministrul de finante asupra faptului dacX se poate considerà Ore- ditul funeiar ca constituit, de§i nu s'au fäcut Ina i'mpru- muturi ipotecare deal pentru 374.000 lei, pe and legea cere ca societatea, pentru a fi constituitsa sa, numere eel putin 60 membri proprietari reprezentAnd o avere ipo- tecath de eel putin 3 milioane lei. Dui:A ce intervin in desbateri ministrul delucrgri publice, deputatii Aslan, Pogori alii, ia envantul B. Boerescu. B. Boerescu, Ministru de externe. Vgd, Dom- nilor, cg se faceaici o confuziune. D-nii Epu- reanu, Asiani Pogor si-au imaginat cg legea a voit sg, institniascg acest credit fonciar in modul acesta, adicsving 60 de proprietari cu un fond de 3milioaneqisg-1 constitue in ipotecg,notati bine,cgtre o persoang moralg,care nu existg ; si-au inchipuit el legea ar cere constituirea unei ipoteci anonime,i dupg ce s'ar fi constituit aceastg

SON 3

34 ipoteca anonira., contra nu. nurnai a legei creditului funciar, dar si contra legei civile, atunci societatea sa poata functiona. Stranie idee. D. Pogor vine sizice: nu vedetic socie- tateanicic putea sa emit'alettere de gagiu, pentru caceast6 societate trebuie saiba' mai in- fain constituit un fond de garantii care s'a autorize pe consiliul de administratiune a elibera lettere de gagiu? *i care era acea garantie? 0 ipotecii, de 3 rnilioane in averea a 60 de proprietari fonciari. Acesteadicsa se constitute in niste victime nobile igeneroase, sa-siipoteceze proprietatile lor, ca sgaranteze viitoarele lettere de gagiu. Ei bine, aceasta n'a voit-o legea, idacil ar fi faeut-o fiti siguri, Domnilor, ea', nu s'arfiOsit 60 de proprietari care s'a-E,4i institue ipoteca ea sa serve de garantia unor viitoare lettere de ogiu. i cä 1111 este asa voin proba-o in doua cuvinte. Legea a fost foarte practica',si proba a fost aEA, este ca institutiunea exista. Ceeace spune D. Epureanu sunt substilith.ti de forma. Cftnd legiuitorul spune c6 mai intaiu se va forma, un comitet compus din 3 proprietari dare safaca% un apel spreavedea daca proprietarii simt trebuinta de o asemenea asociatitine, a creat o asociatiune do impPtimutati, iaIira de imprumutatori. Legea zice: pentrn ea societatea, pentru ca nstittitiunea ereditului foneiar sA se constitue, tre-

35 buie sa fie 60 de proprietari,darisa reprezinte un capital de trei milioane, qi dari sa declare et voesd A facg parte din societate, ct voesesa,se imprumute and garant1O ipotecar a. in mosiilebor. El, bine, Domnilor,dAti dinproprietari au raspuns la acest apel ? Au raspuns 136 de proprie- tan au declarat cvoese sa, faca parte din so- cietateacreditulutifonciar.Iata dar dovada eea mai mare ea -tura voeste, ca taxa sinate trebilintA a se infiinthaceastà thstitutinne. Acesti136 de proprietari reptezinta un capital de cinci milioane, at cere legea pentru ea societatea A fieconsti- Wit&Vedeti darctproprietariiacestia sunt tn numar mai mult de indoit, si reprezinta un capital aproape Indoit de ceeace se cere pentru ea societatea sa, fie constituita,. Dar oare acest raspuns al proprietarilor cvoessfaca parte din societate, sg, fie el efemer? Nu, Domnilor. In Adev6r nutoti acesti proppietari cari constituesd societatea au dat gara* ipotecareIIIfondurile lor; insa Inscrierile prin care ei manifesta dorinta de a face parte din societate constitue pentru ausii obligatiunea deaso imprumuth dela societatd and ca garantie ipotecar'a cutare Inosie a lor. Cu acesta conditiune s'an facut toate inscrierile proprietarilor, siprinttrmare aceste declaratiunitklot de a face parte din societate constituind pentru dansti obligatitinea de a se imprumath, acoi earl un vor

36 executh aceasta', obligatiune vor da loc la cereri de &mile interese contra lor din partea societAtii. Astfel dar find lucrul, odatA ce aceste forme preliminare au fost indeplinite, adic, odata, ce s'a complectat numArul de 60 de proprietari earl s'au Inseris declarAnd evoiese sfaert parte din societatea ereditului foneiar, en obligatiunea de a se imprurnuth dAnd soeietAtii inseriptiuni ipotecare, luate asupra moviilor lor, odatA,deci aceste for- malitAti indeplinite, soeietatea s'a gAsit cu drept cuvAnt instituitA, vi cand legea Ii acordA vase luni dela constituirea eipentru a incepe operatiunile sale, acest termen abia a inceput a eurge de o lunA de zile. Vedeti dar, Domnilor, cA toate argumentele, tot sistemul D-lui M. Kostaki cade, pentru eA, el se bazeazA pe art. 3, care nu prevede cleat dispozitiuni, provizorii, tranzitorii. Viu acum la D-nu Pogor. D-sa zice el, dadi societatea ar fi fondatA, atunci letterele sale de gagiu ar aveh credit, Insá ele nu au credit, pentru cA societatea nefiind fondatg, creclitul letterelor sale de gagiu nu este asi- guratpringarantia ipotecari solidarA acelor 60 de proprietari necesari pentru fondarea societAtii. V om rAspunde Onor. D-lui Pogor cA legea nu constitue aci pe nimeni fondator, ci societatea creditului fonciar e bazatl pe un alt sistem. In siste-

37 mul acestei societ6ti, garantia letterelor de gagiu, creditul lor, nu depinde dela persoana moralg,, juridic, dela firma societAii, ca szic aqa, nu depinde dela moclul de constituire a societ44ii,in sensul in care a vorbit D. Aslan; creditul letterelor de gagiu ale societAii fonciare depinde dela fondul de garantie ce a ipotecat fiecare asociat, depinde dela dubla ipotecl, prin care garanteazg, imprumutatul in mo§ia sa pentru surna cu care s'a imprumutat inspecial,§igarantia ipotecarg, colectivä,i so1idara tutulor asociatilor imprumutati, aceasta garanteazg totalitatea letterelor de gagiu emise de societate. Iatg, Domnilor, adev'arata qi serioasa garantie care formeazg, creditul letterelor de gagiu ale so- cietiicredituluiforiciar. Dar, D. Aslan zice cg, societatea a emis pang,' acurn foarte putine lettere de gagiu, si cg, aceasta e o dovadg, cg, de nu au credit in piatg. Voi rgspunde d-lui Aslan cg,aceasta nu provine dela aceeac6 scrisele societa.tii nu au credit ci dela scrupuloasa serioasa procedurg, ce intrebuinteazg, consiliul de administratiune in emiterea lor, observând ca fondurile ce se ipoteceazg, sg, nu fie gravate de alte sarcine §i ca eva1u6rile sg se facg, justesicon- form legei. Prin urmare, in aceastg, privintä, eu nu arn decat sexprim recunos,tinta qi cred ci Camera

38 va exprimh multumirile sale consiliului de admi- nistratiane pentru seriozitatea cu care procede... D.Ghika.Da.eg'mipermite D. Ministru 4'1intrerupe, voi rAspunde D-lui Pogor Ccon- siliul de administratiune ad creditului fonciar, nu arunch" deodat4 pe pieata Bucurestilor dou'a" trei milioane de franci in actiuni, ci emite act'iuni numai in proportinne en sumele imprumutate qi garantate prin inscriptiuni ipotecare. D. Ministru de externe. Ash dar, Domnilor, vedeti cobiectiunile D-lui Pogor, cad cu totul pentru cereditul scriselor societ6tii creditului fonciar este asigurat prin garantia ipotecara,si go- lidarg a tutulor proprietarilor asociati imprumutati, care garantie solidargface a se pune cea mai mare Lagare de seamg spre a nu se impnimuth cleat 4cei carivor oferi garantii hipotecare sol- vabile. La finele anului 1873 abia incepuse a Nue- Oona, societatea, icerenile de imprumut s'au ridicat pAn6,la suma de 5 milioane simai bine. PAndaeum v'a spus D. Ministru de finante, s'au efectuat imprumuturi de 374.000 lei du$ toate formele cerute de legi. Ast6,zi sunt numite in total 88 de comisiuni de evaluare; aceste comisiuni proced in lucrgri la fata locului, si Ong, la finele lui Ianuarie s'au fäcut evalugri pentru un milion 500 mii de lei,siin curand credemca'se vor

39 terminh toate evalugrile pentru Imprumuturile cerute On/ astazi. Vedeti dar, Domnilor, c societatea prezintl -Orli intregi si comertului in particular, garantiile cele mai solide, atat in partea materialA cat si in partea moralg, cgei consiliul de administratiune procede in lucrAri ajutat de comisiuni de anchete, de comisiuni de evaluare, cari lucrearea cu cea mai mare seriozitate iecuitate. Ei bine, Domnilor, in fata tutulor acestor fapte cand se constatti eh'societatea e constituitA, duph' formele prescrise de lege, cand din fapte existente se constatciletterele de gagiu au toath, garantia ce le d6 legea si ca" ele se bucurd de tot creditul comertului, mi se pare nedrept si nu In interesul trii a veni sa" lovim Inca din fash" aceastri institutiune ata1 cle folositoare t6rei noastre. (Aplauze). Mie 'mi pare bine c'a" s'a fAcut aceastA interpelatiune,cAci mi s'a oferit ocaziunea a NI probh pan4 la evidentg merituli creditul de care se bu- curA, si de care se va bucurh institutiunea creditului fonciar inaxa noastrd. (Aplauze).

Monitorul Oficial" No, 49 din 1/13 Marfie 1871 Bugetul ministerului de culte Ministerul prin bugetul rectificativ, a cerut oareeari sporiri pentru personalul cancelariilor Mitropoliilor §i Episcopiilor. Comisiunea bugetarg a respins sporurile cerute. Ia cuvantul pentru a le aphrh B. Boerescu. B. Boerescu, ministru adinterim la Cultefi Instruqiune publicà. Domnilor, dela toate mitro- tropoliele §i episcopiele din WA' s'a prima la minister cereri pentru acele juste §i necesarii adaose ce vi se propune aci. Unul din sporurile ce se cer aci, este acela ca, §efilor de cancelarii sg, li se deh, pe langg, cei 200 lei ce primese acum 11106 eke 150 lei pe 1un. MitropAii §i episcopii cer acest adaos arglAnd cg, cu suma neinsemnatg, ce se dg, astäzi nu pot ggsi oameni cu capacitatea cerutg, pentru a fiefii unei cancelarii. §i in adevg,r, Dom- nilor, 200 lei pe lung, este o leafg, atat de modicg,,

41 in cat cred eh Dv. sunteti convinsi ce imposibil de a se ghsi oameni cu cunostintele trebuitoare pentru a servi ea sefiintr'ocancelarie, asà dar, vedeti ceererea relativh la sefii cancelariilor este foarte 1egitiiii i trebue sh fie acordath. Comisiu- nea insh a respins nedrept acest adaos, duph cum a respins in bloc, pe toate celelalte dela acest ca- pitol, farl scautea-sidh seama de fiecare din ele in parte sisa'. prirneasch pecele juste,si pe cele intemeiate. Asemenea in cestiunea economiilor, episcopiele ea si mitropoliile, nu au economii cer un adaos de un econom. Acesti functionari in adevax, Dorn- nilor, sunt indispensabili,i ar trebuist-iincu- viintati,pe cath vreme mentineti mitropoliile, epis- copatele, palatele lor si in fine toata, demnitatea bisericeasch. Chei ce este un econom ? Economul este un ingrijitor superior atasat pe langh persoana mitropolitilori episcopilor, dar mai eu seamh' un ingrijitor al zidirilor mitropoliiloriepiseopatelor. Apoi cum voiti Dv. sh desfiinthm un asemenea post, care are misiunea de a ingriji de starea materialh a edificielor episcopale ? Ash dar, cred c. veti incuviinth atat adaosul lefilor cari sunt atat de modice, cat si mentinerea economiilor, pe cari, nu trebuesh-iconfundati en ceilalti impiegati bisericesti, pentruch sceia nu pot face functiunea unui econom.

Domnilor Deputati, ori cari ar ficonsidera- iunile ce ar pqtesfiv facsa, a respinge adaosele cerute, acestp consideraOuni nu potfi deal cele ce seafl'a,"jncestiunile bugetare, adic4 o cauzg de ecopomie. Consideratiunile emio de a Boliac de D. Koaniceanu, nu potfi decatpersonale aleD-lor,si nu peeles'ar intemea Camera spre a respingeadaosele cerute,C6ci imipare eaui protestez si ca guvern sica Roman, atat contra aseqiunilor D-lui Boliac, din carianre- zulthc statulanfidespoiatbiserica,cAtsi contraacuzilrilorceD. KoggIniceanu cm fkut capilor bisericei noastre. In adev'ar, Domnilor, D, Boliac, cu un ton ironic, sisAgnipermit'a a-i spune, mai pre jos de subiectul cee tratearth', adic6 de biserica noastrit str'abunA, ne spune cá in desert mai avem economi pe la episcopii; c6ci am that toatä averea prelatilor si economii nu an mai aveh ce economisi;ea, in monästiri si in palaturile episcopale cant cucuvaele; cnu ar mai fi de economisit decAt poate onorariele episcopilor si alto asemenea frazei aser- Ouni ironicei nefundate. Dar aceasth, argumentatiune, repet,nu este Ia InAlOinea subiectului carese tnateazd;Thsusi D. Koganiceanu a inteles aceasta, cxci nici D-lui nu a aprobat pe D. Boliac; dar s'a pus pe un alt tAram tot atilt cle rAu, spre a refuza suma ceruta'.

D-lui s'a constituit, nici mai mult, nici mai putin, in judecator suprem al prelatilor nostri,i facân- du-le procesul in felul D-lui, a conchis e6, nu trebuie a le ameliora acest serviciu de cancelarie. Ambele aceste puncturi de vederei 41e D-lui Boliac si ale D-lui Kogalniceanu, sunt egal gresite, egal ratacite si nefondate. Nu veriunul dinaceste puncturi de vedere se va aprobh veri-odata de Camer5. Si fiindca en- nose foarte bine aceasta onor. majoritate.asigurez Inca ea, chiar daca &Ansa ar refuzh suma ceruta, aceastar finumai din simple consideratiuni de economie,iarnici cum pentruconsideratiunile emise de D-nii Boliac si Kogaluiceanu. Nu este exact ca s'a despuiat biserica, dupk' cum a zis D. Boliac. Statul luAnd administratiunea bunurilor monastiresti, n'a facut deck a exercith un drept care de felsi natural 1-a avut totdeauna. Acest drept fusese numai delegat superiorilor monastiresti, caci n'au fost veri-odata proprie- tan acelor averi pentru ca sa se poata zice ca ei s'au expropriat. Nu, Domnilor; superiorii bise- ricilor an avut numai un drept de administratiune locala pe care-I exercitautot in numele puterei centrale. Acea putere centrala vazAnd Insa raul ce superiorii faceau din acel drept, s'a substituit in locul lor, an exercitat insusi dreptul ce-1 delegase pang, aci superiorilor monastirilor.

Aceasta nu va sa zica de loc nici despoiare, nici expropriare. Proprietatea este aceias; destinatiunea acestora este aceias. Administrandu-le Statul, veniturile acelor averi servese acelas scop ca si in trecut; tot la scopuri de bine-faceri; cum intretinerea santelor localuri, cum scoalele, spitalurile, milele ce se impart, si alte asemenea scopuri pioase si de bine in general. Ash dar vedeti, Domnilor, eh' foarte neexacte sunt observatiunile D-lui Boliac, din care ar puteh cineva deduce ch' Statul ar fi fost un usurpator un despoiator... C.Boliac. Protestez; n'am zis ash. Am stat si eu alhturi cu Statul pentru secularizarea bunurilor manastiresti. D. Ministru al Cultelor.'Mi pare bine ca protestali, fiindca astfel nu se va da cuvintelor Dv. sensul ce imi pare ca 1-a avut; se vede ca v'ati exprirnat rau,i acum ati facut srestabiliti ideea D-voastra, mai lamurit. Acum dar intreb altceva: daca, s'a luat de catre Stat administratiunea acestor averi, este oare adevarat es'au läsat sau trebuià a se lash loca- surile sante in pargginire? Este iaras tocniai adevarat cprin palaturile episcopale canta cucuvaele? Nu, Domnilor, se exagereaza toate. Este foarte exact ca monastirile,c monu-

45 mentele religioase au nevoie de multe reparari restaurari. Acest rau dateaza Inca din timpii child superiorii lor le administrau veniturile. Dar repa- ratiunile si restaurarile se fac pe fiecare an. Mij- loacele bugetare nu ne-au permis a leface in mai mari proportiuni. Dar pe fiecare an sefac. In anul acesta chiar si in cel viitor sunt prevazute in bugete sume mari,icred cpe viitor se vor prevedeh si mai marl pentru acest scop. Inst toate aceste restaurari au sa se faca treptat, pe cht mijloacele von permits. Dar scopul, dar tendinta va fi aceeasi,i acest scop nu se va per& un moment din vedere. Apoi child destinatiunea, chnd scopul intre- buintarii veniturilor este acelas ca si mai Inainte, cand prin administratiunea Statului nu s'a inteles a se lash in paraginire sau in suferinta, nici eca- retele, nici trebuintelei interesele bisericei, pentru. ce atunci se cauta de unii a se denaturh cestiunea si a se refuzh suma ceruta pentru consideratiuni streine de dAnsa? Dae a. se cere chtiva impiegati spre a ingrijisi amentine in buna stare acaretele sAntelor mona- stiri, este cA intelegemaconservh acele acarete. Da, D-lor, buna stare materiala a bisericei face mult pentru mentinerea autoriateisiprestigiului bisericei noastre. Statul este dator ca scleh pre-

latilor toate mijloacele d'a setine la inatimea demnitätei §i misiunei bor. Domnilor, am v/zut si in alte th'ri fandu-se de Stat administratiunea bunurilor bisericesti; astfel este do exemplu Italia, care asemenea a secu- larizat bunurile mon/stlresti.Ei bine, v`a m/rturisesc c/ am admirat, cA am chiatorit in Italia, solicitudinea Statuluii sacrificiile ce face pentru Intretinerea i reparatiunea monumentelor religioase. La noi asemenea, in raport cu mijloacele ce avem, se face sacrificiisi au s'asefacrtsi mai mari pentru acest scop. ilanoi,cu atAt mai mult, cgsingurele monumente ce he-au ramas, stint mai ales monumentele religioase cari au oreal/ hn- portant/ artistic/ si istoricsa. Nu faceti Ns/ o cestiune insemnat/ cAnd este vorba de a se ameliorh pozitiunea catorva impiegati pe la episcopii, and este vorba de a se infiinth un econoin, care este un functionar de ordin administrativ, ins/rcinat cu privigherea intereselor materiale, cu intretinerea in bun/ stare a acelor locasuri. D. KogAlniceanu cant/ a face §i din aceastä atilt de simplA cestiune un cal de b/t/liA, mai ales contra capilor bisericei noastre. D-lui alearg/ mai intai la un argument de form/ exterioarrt, v§, eon- silis6nu adoptati aceast/ suma", tot pe baza re- frenului s/u obisnuit, cit adicA, nu o puteti dis-

47 enth cuocaziunea bugetului rectificativ pe ainil 1874, ci cu aceea a budgetului definitiv pe anul viitor 1875. Pe ce se bazeazri, aceast'a 8ubti1A distinctiune intreceledoul bugete.D-luintine-o spune. Acest argument f`ara'nici-abazg, cade cu atht mai mult cii'au Votat dep, ialte imbuna'atiri ne- prev6tute prin bugetul definitiv,si adaose prin eel rectificativ,iii sume mai mari decht cea modesta ce se cere actin. Ash dar, aceastg obiectiune de formA nu are nici-o valoare. Odatii ce este discutiune bugetard, siodata, ce o trebuint6 existh',ea se poate constath iindestulh. Dar D. Kogillniceanu a mer8 mai departe. D-lui a voit a face aci procesul prelatilor nostri, spuind cA, nu vecle dlii partea lor decht cereri de adaose de functionari sau de lefuri,in locIn- destalareatrebuintelormoraleale popnlatiunei noastre". Sh-mi permit6 a-i spune ch. afirmatiunea D-lui nu are nici-o tine,pe cht nu va aduce probe, cu atht mai mult dtC cred tocrnai in curentul lucririlor imaterielor religioase. Se stih, din contra, itoti cunosé ci prelatii nostril,in limitele posibilesiale mijloacelor ce au,isi fac datoriile lor morale si Ii indeplinesc misiunea ion cea frumoasi. (Aplauze). Dach' D. Kogalniceanu crede insa, cii primatal

Romaniei a facut rau a nu permite a se asculth la teatru in saptämana mare Stabat Mater, care este o muzica mai placuta, deck cea din bisericele noastre, aceasta esteo cestiune de gust aD-lui Kogal- niceanu, care nu priveste nici pe Primatul nostru nici mulVmea poporului nostru.Si de vreme ce D. Kogainiceanu,anticivand asupra interpelarei D-sale,a exprimat aumaiasta,eritica,pozitiva contra P. S. S. Parintele Mitropolit-Primat al Ro- naniei, apoi. ii pot Inca adaogh ca aceasta critica se poate adresi ministerului meu, caci si eu am primitsi am ineuviintat dispoziiunea luata, de

Eminerqa Sa;8iaceasta,nu dintr'un punct artistic,ci pentruca am gasit-o conforma cu datinele sträbune, eu sirntimintele religioase ale populatiunei noastre, cari opresc ca in saptamana mare sa fie spectacole puMice de once natura. (Aplauze). Dar D. Kogalniceanu ne spune ca muzica bisericeasca a noastra, nu este frumoasa, ea Stabat MaterSe poate ? Lisa ce splaci natiunei, mesei populatiunei noastre care nu este ash de inaintat'a% 'in gust ea sa aprecieze frumusqea muzicei a ce- lebrilor maestri ! Ea, ea muzica bisericeasca, prefera, pe aceea care vorbeste inimei sale si dupa. ritul religiunei sale. Cu timpul se va mai perfectionh si gustul artistic, si muzica bisericeascg se va mai transformh, insa pang, atunci respectati credirqa si simtimhntulreligios al natiunei; nu veniti en sub-

49 stituiri filozofice abstracte sau cu considerAiuni artistice, spre a combate sau a daramh aceasth credin* caci ati risch a nu pune nimic in loc §i v'ati pomenl ca acolo, unde ai crezut spuneti ft- lozofia sgäsiti neantul. (Aplauze). Nu criticati dar dispozitiunea luata de primatul Rornaniei, eaci ea este eonforma cu datinele strabune §i cu simtimantulreligiosal poporului nostru! D. Kogalniceanu a mai formulat o alta cri- tied, prelatilor no§tri, aceea ea nu aupredicatori prin biserici §i ea astfel nu indestuleazh trebuintele morale ale populAiuneiEi, Domnilor, §.1 eu a§i dori sa vad §i saud predicatori in bisericele noastre. Dar este vina prelatilor ca nu avem predicatori? Dar. Domnilor, preclicatorii nu se inven- teaza, ca §i oratorii! Lhsati ca timpul sa produca pe ace§ti predicatori.Faceti sridicam en totii seminariele; faeeti ca instructiunea §i educatiunea religioasa sa se perfectioneze, ridicAi, In fine, clerul §i yeti aveh atunci predicatori; Ii yeti aveh la fel, frs aveti nevoia a-i cere dela prelatiIsinguri ei se vor ivcaci geniul§italentele se ivesc de sinele, fara sa aiba trebuinta, a se reclamh de altii ca svita la lumina. A§h dar, Domnilor, repet §1. ma rezum: inteleg ea onor. Adunare, pentru motive de economie sau de oportunitate, szica :nu este nevoe

29006 4

Inca de aceste adaose. Eu am demonstrat necesitatea lor,i sper ei Camera o va intelege. Cred insa a exprimh sentimentele ei,si mai ales ale majoritatei, cand afirm ca nu admit, nici aprob consideratiunile D-lor BoliaciKogalni- ceanu ... Voci. Ash este. B. Boerescu, ministrul Cultelor. Cestiunea este simpla bugetara,iintentiunea guvernuluisia Camerei este tocmai de a nu se lash in paragine palatele episcopale, tocmai de a nu se pustii mo- nästirile, tocmai de a ridich situatiunea morala si materiala a bisericelor,in proportiune cu mijloacele noastre. (Aplauze).

La ni§te replice ale D-lui Cezar Boliaci M. Ko- ghlniceanu ra'spunde B. Boerescu.

B. Boerescu, ministrucieCulte ad-interim. D-lor, D Boliac mai mult a glumit,si de aceea nu pot a-i raspunde nimic.Astept interpelarea de liber-eugetator a D-lui Kogalniceanui atunei Ii voi mai raspunde. Va declar Insa mai dinainte ea, ea ministru al Cultelori ca Rorn64-1, sunt dator a'respeeth pe prelatii bisericei romane, si ca in materie de dogmesi de religiune,eapiibisericei noastre vor aveh mai mult credit deck D. Kogal- niceanu. Ati vazut ce face D-lui; se agata de un en-

51 vant din rezumatul explicativ coprins Inbuget, se agath de euvantul canoane, cg, adich Infiintarea unui econon3s'apropusside sinod ea un ce conform si cu canoanele §i de ael se pune a face spirit contra sinodului §i contra prelatilor, zichnd ca,totce a produs Sinodul duph canoane este cererea de a se infiinth ace§ti economi. Se insalh D. Koghlniceanu. Sinodul, abia in- flintat, a produs multe si importante luerhri foarte folositoare bisericei noastre. Dar D-lui nu le en- noaste, se vede. Apoi ehiar in privinta joeurilor ceafheut asupra unui cuvant coprins intr'un rezumat atht de scurt ca eel coprins intr'o noth a unui buget am onoare a-i spune c, desi eu sunt atht de in- competinte in teologig ea si D. Koghlniceanu, insh mi explic foarte bine cum,chiar dup.a eanoane, este foarte logich infiintarea unui econom pe la episcopii. In adevhr,D-lor, trebues admitemch, intre servieffle unui sant loca, intrh si eele relative la partea materialh a omului; chei, D-lor, §i chlughrii, acesti soldati ai lui Cristos,sunt iei oameni, compusi din spiritsimaterih, au si ei mash comunh, au trapeza, cum se zice. Ei bine, ingrijirea acelor interese materiale a mesei comune sia altor asemenea, prin eine trebue sh se fach? Prin niste asemenea servitori. Canoanele recunose

52 o ierarchiAsinu cer atributiuni pentru fiecare naturà de servicii, fie ele morale, fie ele materiale si iatA cum foarte bine se poate intelege ca, chiar duph canoane s'a,se admia niste persoane insAr- cinate cu economia casei comune,cu ingrijirea phrcei materiale. D. Kogalniceanu e liber a nu admite,ofia nu recunoaste aceste canoane. Aceasta 11 priveste; siiath pentru ce zic cD-lui poate fi prea liber- eugetAtor. i de ce nu? Sunt oameni filozofi, earl. si-au religiunea lor proprig. Dar atunci s6, nu via, cu Renan, a ne explich dogmelei canoanele. Aci ne ocuram de partea practicsa si aplicabila ca- noanelor siierarchia bisericeasch;ael ne facem teorii, ci aplicIri de mAsuri pozitive. Prin urmare opiniunile abstracte ale D-lui Kogainiceanu pot s'a prevaleze in discutiunea lor. Camera estechemata, a luh toate mAsurile cum sh ridice biserica noastr6, si a mentine demnitatea si prestigiul capilor ei. Apoi nu cu modul de a vedeh al D-lui Kog6lniceanu se poate atinge acest dublu scop. Erarchia si formele exterioare joach un mare rol in biseric6 ea si in societatea civilä. Intreb pe D. Koghlniceanu, ce ar zice D-sa, chiar ca liber- clgetator, când ar vedeh pe Un prelat fa'cand serviciul divininalte haine decht cele sacerdotale, in niste haine lumesti !Nu cred ch i-ar plAceh.

§icu toate acestea aceapersoana, ar aveh acelas dar divin, oricum ar fi imbracath ! Apoi dach forma exterioara este ceva in lumea aceasta, pentru ce se mirh, D-lui ch, se Pun episcopii intr'o inalth ierarchih soeia1 i primesc remunerarea unui ministru, cum afirm6 D-lui ? Oare aceasta este mult ?Dar este abia suficient ca sh mentinh rangul san in societate. Dar D. Koghlniceanu ghseste eMitropolitii, ch Episcopii nostri, nu dau destule mile. Ei, D-nul meu, fiti buni si nu intrati in viata privath a prelatilor, nu numhrati obolul ce fiecare poate c1shracilor !Lhsati aceasta constiinteifie- chruia! Nu vh constituiti in inchisitor gratuit , caci nu ati aflà nirnie, chci adevaratele binefaceri nu sunt cele ce se afiseazh! Vin lush alte critice. Vine D. Bratianu, care repethi D-lui imputarea ch, nu avem predicatori prin biserici.Ei, D-lor ! D. Brhiloiu a avut mult cuvant chnd a intrerupt pe D. Bratianu, zichndu-i ca sh se Infiiinteze mai inthi faculthti teologice; chci, altfel cum se vor formh predicatori? D. Bra- tianu ar fi putut fi orator,dach nu arfi avut cunostinte? NIA nu vom aveh preOti invhtati, cum voiti savem predicatori ? Pan/ sh, ajungem Irish sa, avem faculthti teo- logicei preoti invatati, trebue sa, chutam a ame-

54 liorh, aceea ee avem in limitele mijloacelor noastre. (Aplauze). D-nul Koghlniceanu lush voeste cu aceasta ocaziune emite opiniunile sale;liber D-sa de a face cum va voi !Liber de a-siarlth toate ne- multumirile sale si in aceasth priv Stiarnct D. Koghlniceanu nu o sfie multumit nici in asth ramurh,chei de ce este multumit astazi ? D-lui, ea membru al opozitinnei,negresit ch nu puteh cu guvernul de astlzis aibh nici-o multumire. Aceasta era, o conseeinth a pozitiunei sale politice. Dar, D-lor, vh rog ea D-v. sdegajati cestiunea in discutiunea de toate obieetele strhine de dansa. Nu este vorba aci nici de teorii abstracte, nici de liberl cugetare, ci de niste irnpiegati, care este just a se asimila eu cei civili, duph cum v'a demonstrat foarte bine D. Tell. Este de datoria noastrh, D-lor, a mentine la inhltimea sa o institutiune soeialh,atht de nem- sarai binefaehtoare societhtei. Ce cerem mai mult deal ca sh puneti pe impiegatii lor eel putin in Thndul color mai modesti impiegati ai Statului ? 1mi pare,D-lor, c. eererea este foarte modest i lcgitimh.Vtrog, dar, so admiteti, vor tând sumele ce vi se cer.

VII

Monitorul Oficial No. 50 din 2/14 Martie 1874. Restaurarea monumentelor religioase

Cu ocazia discutieicifrelor alocaten bugetul rectificativ pentru reparatiunilei restaurgrile monumentelor religionse, Nicolae lonescu face aspre imputgri fostului ministru de Culte Gen. Chr. Tell pentru modul cum se face restaurarea bisericei dela Curtea de Arge§, 1ipropune ca comisiunea archeologia consultativg numit'a de B. Boerescu, ministru adinterim la Culte, dupa' dorinta exprimath, in Comisiunea bugetarA, sn' nu aibe numai vot consultativ, ci obligatoriu pentril ministru fie Culte. Dup5. ce Gen. Chr. Tell restabile§te faptelen privinta lucearilor dela biserica din Curtea de Arge§, iea cuvAntul B. Iherescti.

B. Boereseu,ministru adinterim laCulte. Doinnilarvg declar dela Meeput cOnor.D. Ionescu a fácut o confuziune, nu numai asupra faptelor relatate de D. General Tell, dar ehiar qi asupraprincipiilor constitutionale;aceast6 confuziune provine din pasiunea cc are D-sa de a face opozitiune guvernului aproposito de mice.

Inteleg, Domnilor, opozitiunea D-lui Ionescu aproposito de cestiunile politice, dar nu o inteleg aproposito de lucrgri publice. Ce face D. Ionescu ? Vine cu ocaziunea ideei propusg in shnul comisiunei bugetare de a se institui o comisiune pentru monumentele noastre,siface o stranig doctring din care ar rezult c ministerul ar fi pus sub tutelg, intr'o poziOune adica, anormalg. Dar nu admit cg insusi D. Ionescu screadg aceasta serios. Eu va" voiu dovedi,cel puOn cg, D. lonescu nu a nemerit mijlocul sprea-§iajunge scopul,sica. tot ce a fäcut D-lui este o confuziune si. o erezie de principii constituOonale. Sg vedem mai intaiu,Domnilor, cum s'a ngscut ideea acestei comisiuni? In sanui cornisiunei bugetare s'a manifestat dorinta de cAtre toti membrii ei, dorin0 impArtglita si de mine, ea in restaurarea monumentelor noastrereligioasesgse caute cat se poate mai mult a se conservh stilul lor cel vechiu. Sunt, Domnilor, uuele monumente din cele care s'aurestaurat de pe timpi,care s'au transformat ash incat stilul ce ii s'a dat nu are nici un nume in stiintg. Pentru a se inlaturh dar pe viitor acestinconvenient, pentru a se pastrh monumentelor noastre religioase si istorice, Vechiul lor stil,care ne aminteste fruinoasa architecturg a strabunilor nostrii,s'a propus in sAnul comisiunei, cg, ar fibine a se formh o comisiune de

57 amatori, oameni competinO, cansfac6 o list6 de monumentele ce rnerith, a fi bine conservate,si apoi aceasta comisiune sl fieconsultath, in toate proiectele pentrurestaurarea acelor monumente, spre alise conservh stilulsi forma primitivg. Astfel, aceast6 comisiune compus6 din oameni competirrti, din arbitecti,din oameni de stiinO, orideeftteori va fi vorba de a se restaurh unul sau mai multe din aceste monumente, va opinh asupra planului ce se va fi lucrat de arbitecOi ministerului. Aceast`a idee, Domnilor, emisa, in Anul comisiunei bugetare, am gbit-o foarte bunI si uti16, si am primit-o ieu. Tata,Domnilor, imprejurgaile, sau mai bine modul cum s'a dat nastere ideei de a se institui aceasth, comisiune. Ce face insA D. Ionescu din aceasta? Face o cestiune po1itic6! Zice can trebui ca pin instituirea acestei comisiunisa,se constitue o tutel6 asupra ministerului, ca votul acestei comisiuni sq, fieobligatoriu,e prin urmare ministrul sg,se declare minore, macar cg, este rAspunzalor inaintea onor. Adungrei. 'Mi pare rlu ea'Onor. D. Ionescu, a putut crede un minut macar crt eu a puteh primi o comisiune cu ash drepturi, cand D-lui trebue stie bine cg, eu nu as sth aci un singur moment cand an fis§, se cake in ceva drepturile puterei exe-

58 cutive! Este dar bine A, "tie D. Ionescu, cnici vorbit nu a putut fi ca' aceastk cornisiune ar exercith o tutel'a, un control oarecare asupra ministerului. Sub un regim constitutional numai Corpu- rile Legiuitoare pot controlhactele guvernului; numai inaintea lor guvernul e responsabil de actele sale (Nplauze). Controlul dar este aci, in rrAinile D-voastrg. Numai D-voastra' exereitati acel control pe care adesea II invocg D. Ionescu in termeni mAgulitori, chnd vrea. scomplae6. majoritätei Camerei, and vreh a doblndi un votin favoru-i;iar astki vedeti cum trateazsg majoritatea, imputhndu-ich'si exercith, en uqurint6 importantul ei drept de control. Din aceastá eauz6 se vede evoqte a cedh unei comisiuni extraordinare un drept aparOn'and numai Corpurilor Legiuitoare. Numai pasiunea opozitiunei poate sproduch" asernenea confuziuni de principii. AdevArul este e6 nu a fost si nu a putut fi vorba dee'lt de o simpl cornisiune,numith, de guvern, eu vot consultativ numai, spre da opiniunea sa asupra planurilor arhitectului spre a se eonservh stilul monumentelor ce ar fi a se restaurh. In aeeasta ar consth atributiunile acestei comisiuni, pe care eu o cred foarte utith,,ale cAreia lumini pot s§, fie folositoare ministerului inaceasat privintA,

0 care credelva dà rezultate satisf6a,toare. .

Sa nu credeti, Domnilor, edaca mernbrii acestei comisiuni sunt onorifici, nu se vor gasi oameni care sa o compuna. Din contra, eu cred ca se vor gasi asemenea barbati, qi Inca' din cei mai speciali; eaci onoarea artei va fi an stimulent suficient spre a-i face sa primeasca aceasta misiune, nu atat de ostenitoare, dar mult folositoare. In privinta rnanastirei de Ares onor. D. Tell a restabilit adevarul; dar eroarea D-lui Ionescu eu ered c§, provine mai ales din darile de seama gresite despre desbaterile Senatului, date de Stir- nalele cad au exploatat atat iaceasta cestiune. In aceste dari de seama, in loc sa se zica caceea ce am declarat eu, cadierA o cupola care era innaintea bisericeis'a desfacut,s'azis el turnul biserieei s'ar fi darAmat. Dar aceasta nu este adevarat, Domnilor! La biserica nu s'a dararnat nimie si nu s'a facut alte lucrari deal numai intarirea bazelori aridicarea de schele. Ash dar mai repet :numai cupola care era inaintea bisericei, s'a desfacut;i chiar aceasta nu s'a daramat, si arhitectul ma asigura ca, mai toate aceste pietre se conserva intacte. Eu, mult mai inainte de a mi se face interpelarea la Senat, am numit o cornisiune, compusa din mai multi oameni specialii amatori, care chiar astazise afla la fata locului, spre a examina lucrarile ce s'au facut,a1idh ideea asupra

60 lor, precum qi asupra lucarilor ce au a se face pentru restaurarea complectg, a monumentului. A- tept acum ca nerdbdare raportul acestei comisiuni, care imi d toatd garan0a cva luà mdsurile necesarii pentru a nu se face nici o gre§ald in executiunea lucrdrilor, 0 Wept cu atAt mai mare nerdbdare acest raport, cu ct primdvara se apropie, 0 trebue sd se inceapd lucrdrile conform in- strucOuniior celor mai buni arbitecti. Sper astfel, Domnilor, crestaurarea monuinentelor noastre se . va face, cu aceste masuri, in cele mai bune con-

VIII

Monitorul Oficial" No. 52 din 5/17 Martie 1874. Gradatiuneaprof esorilor Tot la budgetul cultelor se naste o discutie lunga referitoare la intelesul art. 387, al. 2 din legea instructiunei publice, dacA gradatiunea prevazutä acolo pentru inv5fatori este aplicabiläi la profesori. In aceastä discutiune iea cuvântul §i B. Boerescu. B. Boereseu, ministru aclinterim la culte qi instructiune publica. Domnilor Deputati, simt de datoria mea a adqogi cateva explicatiuni la cele ce s'au dat pana' acum asupra acestei cestiuni. Este bine ca Onor. Adunare, sproceadg, In aceastq cestiune, ca qi inaltele,fth nici un fel de prevenOune,--si mai ale cAtre unii din Domni mernbri ai majoritg,tei mg, adresez, spre a-i rugh sq. voteze fqr6 preventiune in aceastg, cestiune. Am auzit cu rarere de rAu pe D. Leon Gbika vorbind cu oarecare pasiune in contra profesorilor, pentru un drept ce ei reclamq in virtutea legei. Dar sitprocedgm gradat.

S6ne intrebam mai inthiu : oare corpul profesoral este el atasat la o institutiune utilh societatei sau nu? Este el oare o institutiune necesara, care are o misiune mare de indepliniti indispensabila orichrei societa0 Negresit eda! Daca este ash,atunci trebue s tratam cestiunea cu dreptate si solicitudine, precum facein cand este vorba de mice institutiune folositoare si indispensabila societatei. SI nu ni se aduca inainte eke un caz izolat din care sa se ge- neralizeze o deductiune in contra profesorilor. S'a nu. ni se zica.,eh, daca, de exempla, un profesor nu ii indeplineste datoria, tot corpul profesoral trebue sa fie condamnat. In privinta aceluia care nu-si indeplineste datoria s fim foarte severi, dupa cum cu mare dreptate a zis D. Tell, dar respectati drepturilor celorlalti canti indeplinesc datoria. Fiti drepti catre acestia din urma spre a puteh fi severi contra celord'inthio. Asemenea sa nu ni se zica ca, dach unii din profesori sunt intr'o pozitiune sociall mai ridicata deck altii, de aci sa se deducc profesorii, in general, sunt avuti si nu au nevoe de solicitudinea acestei adunari. Aceia despre cari a vorbit D. Leon Ghika sunt rani, ei fac o foarte mica exceptiune, si nu prin asemenea consideratiune ati puteh D-stra acuzh injustitia ce ati face profesorilor, a caror misiune este un adevarat sacerdotiu si a caror cariera este numai sacrificiu si abnegatiune. (A plauze).

Dacd unii din profesori, prin eunostintele§i specialitatea lor, prin munca lor pot sd exercite§i o altd profesiune, imi pare ed aceasta nu este un rdu, ci un bine chiar petru scoale. ..(Intreruperi) Negresit, Domnilor, cdei imi pare cd mdrind pozitiunea si demnitatea unui profesor insocietate, nu este un rdu, poatefiun bine; edci aceasta 11 va obligh a fi 0 mai ingrijitor in indeplinirea misiunei sale. Nu puteti D-voastrd sustine ca un profesor snu poatd exercith ioaltd' profesiune,cand talentul salt i-ar permite aceasta... (Intreruperi). Liaceasta nu ozie nmnai pentru advoeati,de cari pdreti a vd preocuph mai ales;edei suntsi medici iarchitecti si pictori,cari fae parte tot din corpul profesoral. Ei bine, pe toti acestia ati vol a-i opri de a-si exercità profesiunea lor? Dar atunci ar trebui sziceti ccineva, ea ed fie bun profesor de medieind, de drept,de maternatied, trebue sd fie medic rdu, sd nu aibl clienteld, etc. (ilaritate, aplauze).tid, rog dar, sd lepttdati pre- ventiunile pe cari le-am vdzutcd,le-au unii din D-nii deputati, cari decAte ori este vorba de corpul profesoral, aratd un fel de antipatid.,care nu se poate explich. Nu trebue sd se arate aceste preventiuni in contra corpuluiprofesoral and,in general cariera unui profesor este atat de modestd, afard de cdteva exceptiuni pela facultdti.In

64 adevar,afara de acesteputine exceptiuni,care alta carieraeste mai modesta simai plina de sacrificii decht aceea de profesor?Care este perspectiva de inaintare? El st a. pe loc toata viata ; caci irt adevar este cu atat mai bine pentru instructiune, cu cat profesorul va sth In loc, inamo- vibil. tin profesor nu are timp a face nici comert, nici alte intreprinderi.Prin urmare de ce snvasperiati, daca, legea i-a dat drept la o mica crestere de remunerariu?Remunerariul loreste destul de modest la inceput,i numai cu vechimea serviciului se sporeste. Nu este drept darsres- pingeti aceasta justa compensatiune; cacii echitatea jilegea este pentru dansii; interesul social este Inca, In favoarea lor,i trebue s ineti seama de aceste puternice consideratiuni. Sa.examinam insa cestiunea numai sub punctul de' vederelegal. Domnilor, cand vi s'a cerut un adaos de remunerari bazat pe gradare pentru uniiprofesori din gimnaziile din toate orasele tarei,din facul- tatile din Bucuresti si Iai, pe ce a fostel bazat? D. Tell v'a expus fazele prin care a trecut aceastit cestiune; eu am sa adaug putin. Aceste baze sunt un regulament al eforiei din 1860, o lege a Moldovei din 1852,silegea actuala din 1864. Paint la 1871 s'a aplicat in mod constant si permanent regulamentul din 1860 si

65 legea din 1852, in sensul acesta ca,,dupA 8 ani de serviciu dela numirea sa, un profesor primeh mi adaos de leafa,,si dupä 12 ani un alt adaos, care, pentru profesorii de facultäti nu puteh trece peste 2.000 lei vechi. Ei bine, mult este, D-lor, exorbitant este ca, dup'a, 12 ani de serviciu, un profesor de medicina, un inginer, un legist,sajunga sa, aiba, o leaf/ de 2.000 lei pe lunä ? Dar un magistrat de curte are deodata 2.000leipe lund, ipentru un profesoratiggsic aceastaestemultdupa 12 ani ? Pupa legea din 1864, remunerarea profesorilor, dupg, 12 ani de serviciu,se indoih; astfel incat dup a. aceasta, lege, cifra ce s'ar cere dela Stat ar fi mult mai mare cleat cea propusg, de noi.De aceea s'a si aplicat in fapt gradarea, Ong, la 1871, dupa regulamentul eforiei. Daca, de atunci nu s'a mai aplicat, cauza nu a fost ca, Camera ar fi dat un vot interpretativ contrariu,dupa, cum foarte ran a inteles D. vice-preseclinte Manu, ci s'a suspendat acea masura din cauza ilumai de economie bugetara.Dar acel vot se poate modifich prin alt vot; ca.ci numai ceeace se voteazg, ca lege dupa regulele prevazute de Constitutiune, este obligatoriu pentru Camera', si pentru guvern,si nu se poate modifich decal prin alta, lege. Iar când un motiv de economie a Relit pe Cameras deh un vot,

29090 5

66 ea 11 poate modifich tot la bugete, dupg alte motive ce poate aveh. Textul articolului387din legea instructinnei este precis, el zice dupg 12 ani de serviciu,remunerariul invalgtorilor se indoeste. Acum, oni aplicati aceea ce s'a aplicat, continuu "Ansa la1871,cAnd 4xisth legea din 1864, si care este mai economic pentru Stat, san aplicati puri simplu art.387si dati remunerarea indoitä la toti InvItgtorii cari au 12 ani de serviciu. Asupra cuvAntului de invapitori, dupA mine este pozitiv clegea s'a servit aci de un termen generic,care se aplic'a'latotii membrii corpului invätgtoresc. D-voastrg puteti dà acestui cuvant interpretarea cea mai largg sau cea mai stramtá. Dacg yetida,interpretarea cea mai largg,dacg -veti interpreth cremunerarea trebue indoitä si la invalgtori rurali, atunci am ajunge cam departe cu cheltuelile. Atunci, dupg cativa ani, va trebui sg indoim lefiletutuloracestor invg0tori,cari acum se urcg la suma de816.000lei;jumAtate din acesti invgtgtori, mi se spune din minister, cg chiar astki au acest drept,IncAt peste 400.000 de lei ar trebui sinscrim in buget numai pentru ei. Dar pentru ca svedeti ca, acest art.387se aplicg la toti profesorii,i cprin urmare el poate fi invocat de acestia, n'aveti deck a citi articolele

67 urmAtoare din lege si veti vede c pretutindeni termenul de invhtätor se aplich si la profesorii de gimnazie, licee ifaculthti.Prin urmare,chiar cand Adunarea ar vols deh o interpretare ju- daich, cum zice D. Kitu, acestui articol, tot nu ar puteiso fach din cauza grelei sarcine ce aceasta ar aduce tezaurului public. Aceasta a fost cauza pentru care si guvernul si Camera au aplicat regulamentul pana, la 1871, iarh nu legea; chci an preferit sh fach o economie Statului ;altfel ar fi trebuits inscrim sume enorme in buget.Dar nu este admisibilca onor. Adunare care contro- leazg, guvernulgidcere saplicelegile sh vinh asthzi is. zich: nu voiu sh se mai aplice legea nici in sensul cel mai strans,eel mai economic. Aceasta imi pare arficu totul contra logiceigi mai ales a dreptgtei. Acea ce vcere ministerul este aplicarea gra- clatiunei ash cum s'a consacrat de guverne Ora' la 1861, ash cum shfieaplicath cu economie, cAci suma cesecereabiaseurc Iavre-o 36.000 lei. Dach ativol shaplicati legea ad-literam, apoi atunci ar trebui spltii pe toti profesorii earl actual au 12 ani de serviciu,si atunci ati inscrie in budget suma de 75.000 lei.Aceea ce dar este mai drept si mai usor pentru tezaur, este ca, pAnh la revizuirea legei instructiunei,sh ad-

68 miteti gradatiunea aceasta rnodest6, care este§i in proportiunecn mijloacele noastre financiare. D-voastr6, D-lor, trebue sq, faceti una din douà: on saplicati legea dupg cum e litera ei,qi atunci veti aduce o sarcinl foarte grea pentru tezaur, ori voiti sv ineti de interpretareai uzul care a fost pAn'a la anul 1871, §i atunci trebue s'a admiteti suma propusl de noi. Logica qi echitatea cer ca sfaceti una din aceste doui in favoarea corpului profesoral. At At echitatea, eti economia bine inteleag,cere ca onor. Adunare s curme aceast6 injustitie ce se faceprofesorilordela1871incoace. i and D-voastrl yeti face acest act de dreptate,atunci repet §i eu impreung cu D.Tell, a fiind ju§ti atre profesori, yeti puteh fi si mai severi in ceeace prive§te indeplinirea datoriilor lor.

Monitorul Oficial" No. 53 din 6/18 Martie 1874 Din nou griciatia profesorilor

La obiectiunile lui M. Kogälniceanu referitoare tot la gradatia profesorilor easpunde din non B. Boe- rescu.

B. Boereseu, ministrul deCulte. Domnilor, entuziasmul D-lui Kogglniceanu pentru scoli este straniu. D-sa se declarg foarte amic al scoalelor, ba si alprofesorilor;cgci nu voeste sg piardl nici-o ocaziune, spre a dobandii simpatiile acestei clase a profesorilor.D-lui promite inviitor cg, are sg facg profesorilor multe bungthli; insa, pentru prezentle tgggdueste un drept dobanditsi bazat pe lege; pentru un mare bine necunoscut In viitor, le combate un modest cunoscut in viitor! Nu stiu daca trebue sg urez profesorilor a aveh des asemenea sustingtori!

G. Cantili. fereasea D-zen de asemenea aparator! B. Boerescu, ministrul cultelor. Dar venind la cestiune observ ca, D. Kogalniceanu voeste mai int Ains mt pima.incontradictiunecu mine insumi. D-lui spune ceuin comisiunea-sifi promis a sustine unele scaderi,dar eu aci,in Camera', le combat. Sa-mi permita insa a spune D. Kogalniceanu, cD-sa, care stiu ca sein- seala de memorie numai dud voeste, a uitat,se vede faptele. Eu nu am obiceiul de a uith,nici de a nu face ceeace am promis, nici de a vorbi intr'un fel intr'o odaie, si intr'alt fel in alta. Sa-i aduc dar eu aminte faptele; si a vedea,ca eu am aderat in comisiune, si am mentinut si aci, scaderi la sumele cele mai marl. La altele Insä, cari sunt cele mai mici, 'mi-am facut rezervele mele, spre a le discuth in Camera,. Astfel, de exemplu, la sumele mici privitoare la functionarii episcopiilor si la gradatiunea remu- nerarei profesorilor de gimnasii,licee si facultati n'am aderat larecluctiunea comisiunei. Caci aci nu era, numai vorba de un interes material, era nurnai vorba deocestiune,de unprincipiu pe care guvernul era dator a-1mentine, a-Ires- pecta. Am diferit dar de opiniunea comisiunei, si am zis ca, am sa sustin aceasta, cestiune inaintea Camerei;fiindca,lascoli,este vorba deniste

71 drepturi doWandite; fiindcIa episcopii este vorba de ni§te cerinte, care se 1eag6 en solicitudinea ee trebue s6 avem pentru biserica noastrA. Eu, ministru, eram dator a -tinela aceste cestiunideo ordine moral6, spre a le expune siCamerei, ca ea sa, hot6reasca' cum va crede de euviintg, In eunotinta de eauzg. Cand insA am venit numai la fapte materiale, cand a fost vorba de restaurarea dela monastirea Radu-Voda,, unde cerusem 100.000 lei,eibine, am primit ieu propunerea comisiunei ca pentru anul acesta, fiind timpulinaintat,säreducum suma numaila 50.000 lei. La repara'rile dela A ntim, unde suma erh de 38.000 lei, am prima si eu a le reduce la 24.000 lei. La suma de aproape 300.000 lei pentru restaurareateatrului,ativgzutc am aderat §i eu la propunerea comitetului ca aceasM suruàs'anu mai figurezein buget,qis'ase aducA un proiect spre a se face un imprumut cu anuitaci. Aàdar vedqi, Domnilor,c Insui eu am eonsimOt laeconomii de aproape 400.000lei. Apoi unde sunt atunci faptelein acord cuVOF- bole Domnului KogAlniceanu. Mi se pare c6 faptele ii dDomnului Kog61niceanu cea mai corn- plead desminOre! Eu, Domnilor am fostcon- seeuent; am suAinut in comitet, ca iin Camera, aceleacestiuni, mai ales cestiunile de principiu.

*iam declarat chiar in comisiune ca voiucAuth säluminez Camera asupra lor, pentru ca majoritatea sa decida cum va vol. Asirdar, de fel nu poate fiaci cestiune de minister. Nu de cele 36.000 lei ma ocup eu dud Iisustin,eide un principiu, de ni§te drepturi dobandite de invatatori, drepturi dobandite atat prin lege, cat §i prin aplicatiuneaei in timp de 7 ani. A trebuit sa caut a pune capat acelui scandal fie-mi permisa expresiunea care exista prin sea de a se vedea un profesor care are o vechime de 12 ani avand leafa indoita, iar alt profesor egal, care are 18 sau 20 de ani, de serviciu,sa aiba, mai putin remunerariusi pentru ce ?pentruca celui intaiu apucase ase regula gradatiunea, iar celui de al doileanu. Nu reduceti chestiunea la cifre numai, cand vedeti ca sunteti batuti. Acolo unde am vazutoft nu se vio1eaza nici un principin, am consimtit in limitele posibilitatei a se face reducere,i sumele ati vazut ct s'au redus mai mult de jumatate de cat ceeace erau mai inainte. Dar cand a fost vorba de principiu, sa-mi permiteti a mentine convinctiunea mea. Camera va hotari apoi cum va vol. Eu 'mi-am facut datoria. D. Kogalniceanu are maniera sa cunoscutä de a sustine pe profesori. Unii numesc aceasta maniera apasatoare; eu niciodata, nu am aprobat-o.

D-lui asi incercat sg,fad, legi in felul D-sale in privinta profesorilor, dar acele legi au fost in general combgtute si din nenorocire desfiintate la cea d'intgiu ocaziune. Dar poate cg, preocupg, pe unii din D-v. rnai mult facultateade drept din Bucurestifiindcg numai aci profesorii sunt5,iadvocati. Eu unul ma' glorific de a facei eu parte dintr'aceastg, facultate. Poate cg, ce stii? Unii din D-v. sg, creazg cg,pentrucg mg gasesc si eu inastg,facultate, impreung si cu D. Costa-Foru, agent al tgrei in strgingtate,poate cg pentruaceastg,s'a propus adaosul de remunerare! De ce sg, nu fie permise toate supozitiunile? Ele nu costg, nimic. Apoi aci am sg, vg combat cu fapte. Luati tabloul algturat pentru profesorii ce an drept la gradare, iyeti vedeg cg, intr'insul sunt coprinsi profesorii din liceul sfgntului Sava, liceul Matei Basarab, gimnaziul Lazar;facultateade drept din Bucuresti, facultatea de stiintei cea de literetotdin. Bucuresti, facultatea de stiinte si de drept din Iasi, etc. Prin urmare, nu este de loc vorba numai de profesorii de drept din Bucu,- resti, cum au voit uniisa,insinueze. Dar voiti sit excludeti pe unii,voiti sitfacetilegi exceptionale, scoateti atunci facultatea de drept, scoateti chiar toate facultgtile, dar nu sacrificati gimnaziile iliceele! (aplauze). Nu facetisg sufere

74 tot corpus profesoral secundar, pentru cateva persoane contra carora aveti poate preventiuni. Gr. Lahovari. ATA inselati, nu sunt preventiuni. B. Boerescu, ministrul cultelor. Nu confun- dati institutiunea corpului profesoral en persoanele, faceti dreptate pentru toti! Voci. Pentru toti o masurg. B. Boerescu, ministrul cultelor. Ni sergs- punde, pentru toti, intelegand a se coprindei pe invatatorii satesti. Ei, Domnilor, sunt multe ma- nieri d'a sustine un lucru! Este manierg, de a-1 sustine exagerand atata cum sa poata pica. Cam astfel se face de unii in cazul de fata.Se pretinde a se cuprindet i corpul invatatorilor sätesti in adaosele gradatiunei, stiindu-se bine ca Adu- narea va respinge pe toti din cauza marimeichel- tuelilor.Voiti udiesä respingeti pe profesori prin invatatorii satesti.Aceasta va szicg, a lovi pe toti,si a nu sustine pe nimeni. Dar de ce voiti a lovi in Invatamantul secundar? Nu va plac profesorii de pe la facultati? Nu suferiti invatatura superioara? tia este teama Ca specialistii sa nu se Inavuteasca prea mult? Prea bine; vrt repet Inca, nu faceti nimic pentru facultati,dar nu sacrificati gimnaziile iliceele. (A plauze). Pentru invatatorii satesti, repet ea' Adunarea

In anii trecuti le-a imbunhthtit foarte mult soarta, in limitele posibiMui,i poate shle mai imbu- nIthteasch in viitor. Mph la 1873 aceea ce sacrifich Statul pentru invhthmhntul rural ere, numai 700.000 de franci de atunci s'a Mout un pas insemnat, s'a adhogat 116.000 lei, pentru imbunhtatirea reniunerarului corpului invhthtorilor shtesti. Pasul dara- fost mare; dar voiti acum D-voastrsfaceti o propunere exagerath in favoarea lor? Dar atunci compromiteti soarta profesorilor -seeundari? Atifidar nedrepti.Phstrati propunerea pentru o alth imbunhthtire acoaldor shtesti, pentru epoee chnd finaneele vor permitesh o faceti. Acum faceti aceea ce se poate in favoarea

instructiunei secundare. - Dar nu, D-voastrh voiti sh promiteti Eldo- rado cel mai frumos, cele mai superbe imbunh- tätiri, numai atunci child vom veni en noua lege revizuith asupra instructiunei;si nu criticatirO am retras acel proiect, si un vi-1 prezint inch% Ei, Domnilor, eu vmhrturisese sincerea am retrasacelproiect fiindchnu-1 cunosteam, fiindch atunci cand 1-a prezintat D. Tell nu faceam parte dincabinet, si1-au retras spre a-1 studih, spre a mg consulth cu mai multi oameni competinti si a vedeh ce este bine de &cut. Inte- legeti foarte bine D-voastrh eh nu puteam veni eu

76 a discuth un ash proiect insemnat eu delegatii la care erh trimis mai inainte de a-I studia bine. Fiecare ministru este rhspunzdtor de luerarea sa, si nu putearn luh aceasth rhspundere mai inainte de a cunoaste bine proiectul prezintat.Childil voiu studia, candvoiucrede csunt gata spre a aduce un ash proiect inaintea Onor.Adundrei, atunci m voiu prezenta cu dansul. Foci. Prea bine. B. Boereseu, ministru cle Culte. 'Mi pare bine de promisiunile favorabile pentru acea epoch, ce vad ca-mi face D. Koghlniceanusiatti domni deputati. Insh astentand realizarea aeelor promisiuni bucurhtoare, dar eventuale, cari nu stiu child se vor realiza, vh rog a nu refuzh acum aceea ce este pozitiv si constitue Un drept necontestat. Eu, Domnilor v'am expus dreptul profesorilor ash cum este, fara' a mg preoeuph de nici un fel de eonsideratiune streinh acelui drept. Ma asteptarn, vh mhrturisesc, ca are sh se fad, aluziuni personale in aceasta cestiune. Pentru mine insh, aceasta a fost indiferent; datoria mea era mai presus de toate asemenea preocupari. Sunt reprezentant al ministerului, al puterei executive,i datoria mea, este a aphra toate interesele ce se raporth la instructiunea public/. A trebuit dar sa viu Inaintea Adunärei spre a-i expune acele interese si a sustine drepturile profe-

77 sorilor. Onor. Adunare va aprecih 0 va voth cum va crede maibine; eu fug am luminat-o spre a puteh voth conform cu legea si cu dreptatea. 0 rog numai sa nu se iadupa niqte promisiuni vagi, sau propuneri exagerate, spre a nurecunoWe nici drepturi dob6ndite, §i a refuzh o recompensa atat de legitima 0 minima, care este o incurajare pentru modesta, tug folositoarea misiune a profesorilor in general. (Aplauze).

Monitorul Oficial" No. 57 din 10/22 Martie 1874 Interpelarea lui Manolache Kostake pentru numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei la Viena, ca profesor la Facultatea de Drept

In sedinta dela 23 Fevruarie 1874, Manolache Kos- takei desvolth interpelarea adresea iniva precedentä ininistrului de Externei adinterim la Instructiune, pentru numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei la Viena, ca profesor de drept civil la Facultatea de Drept din Bucure§ti. Ii rsaspunde B. Boerescu. B. Boereseu, ministru de Externeqi Ad- 'interim la Cu ltei Instruefiune public. Domnilor, dad D. Manolache Costake ar iffost preocupat de interesul instructiunei publice sau de o alta cestiune de dreptate, D-sa nu ar fi fAcut interpe- latiunea aceasta, caci nu ar if avut decat sexa- mineze dosarele acestei cestiuni, qi atunci ar if renuntat la interpelare. Mi-e teama dar d nu interesul instructiunei publice §i dreptatea 1-au fAcut pe D-sa sa adreseze ministerului aceasta interpe-

79 lare, ci alte consideratiuni cari ati vazut din chiar desvoltarea interpelatiunei ed-1 preocupd pe D-sa. Viu dar mai IntAiu srestabilesc faptele cum s'au urmat, ea svadd D. M. Kostaki ed nu sunt lucrurile ash cum le-a descris D-sa. D. Manolache Kostaki, a zis ch. D. Costa-Fora reluand catedra, chnd in acelas timp estesiagent,se aduce en aceasta un prejuditiu sau autoritätii D-sale de agent, sau intereselorscoalei.SA, vedem insd cum s'a urmat faptele. Mai intaiu prejuditiul nu existd nici intr'un mod, fiindcd, atht ministrul actual, cal si eel trecut, nu a fdcut decht scorespundd vointei D-lui Costa- Foru, cdci in aceastä privintd, existd in dosar o cerere formald adresatd, nrinisterului de D-sa. Ve- deti dar ed nu este nicidecurn initiativa proprie a ministrului, ci este exercitarea unor drepturi pro- clamate chiar de lege. In ceeace priveste procedura, sd-mi permitd D. Epureanu a-i spune ea nu este identitate 'intre cazul D-lor Maiorescu iIonescu si cazul D-lui Costa-Foru. Atunci D. ministru Tell, in privinta concediului a interpretat si apreciat astfel ca D-sa a crezutcd,nu poate sdle aeorde concediul, si Camera, ca'nd a trecut la ordinea zilei asupra acelei cestiuni, a recunoscut dreptatea ministrului. Acestea sunt faptele, ieu n'arn eriticat nici pe D. Tell, nici aprobarea Camerei. Fiecare ministru

80 poate saprecieze cazurile cari pot justifich un congediu; D. Tell a apieciat astfel si Camera nu a fhcut dechtsa-irecunoasch dreptul de apreciator. D Tell a fost consecinte si logic cu D-sa, iIn privinta D-lui Costa-Foru, pentruch inch dela Au- gust and expirat, D. Costa-Foru cerhnd un concediu, D. Tell nu i 1-a aeordat si a urmat siin privinta D-lui Costa-Foru, tot ash ca si cu ceilalti, adich, ministrul 1-a considerat ea demisionat, duph cum a flcuti cu D-nii Tonesca iMaiorescu. lath, Domnilor, partea inthia a acestui incident; si incht priveste in special cazul D-lui Costa- Foru, chiar D-sa ziceh in cererea sa de concediu ch, dach nu i-1 va acordh, sh-1 considere demisionat, siastfel s'ai urmat, numindu-se in locul D-lui Costa-Foru un suplininte provizoriu, tot un profesor din facultate, care profesor a inceput cursul shu inch de atunci, astfel eh, instructiunea nu suferh. La 28 Decemvrie 1873 pe cand eu inch nu ocupam locul de ministru al instructiunei publice, D. Costa-Foru a adresat o cerere prin care ziceh ch, din mai multe considerante ne mai puthnd sth mult timp la Viena, cere a i se redh catedra si inch presupunec. pe la Aprilie poate sh se intoarch. Aceasth, cerere s'a supus consiliului superior de instructiune,si el a opiniat eh, conform art. 368 din legea instructiunei publice, care admite sh se dea o catedrh, in virtute de proponimente,

81 unei persoane care, prin capacitatea sa, prin pre- legerile sale, a dat probe eg poate indeplini bine sarcina aceea, qi aceasta chiar fgrg, concurs, conform acelui articol din lege, consiliul a admis cererea D-lui Costa-Foru. Domnilor, trebue s titi ea o persoang, care a dat probe cg, corespunde la misiunea de profesor, nu se refuz6, nu se depgrteazg lesne,i totdeauna ministerul instructiuneipublice va fifericit de a aduce in serviciul instructiunei o asemenea persoang ea D. Costa-Foru. Asupra avizului consiliului superior de instructiune, care a ggsit cg este bine a se primi cererea D-lui Costa-Foru, In virtute de proponimente, prevgzute la art. 368, ministrul a zis cg admiterea se va face la epoca concursului adicg la Septemvrie. lath' ce am ggsit eu chnd am venit la ministerul Cultelor. Eu, Domnilor, cand am vgzut cg. D. Costa-Foru cere sg, reih catedra, vg declar citm'am simtit fericit, in ceeace priveste interesul instructiunei; dar in acelasi timp, ea ministru de externe, mi-a plrut foarte rdu,eg, D-sa numai poate fi atzent al tilrei la Viena. Atunci, Domnilor, vgzand pe deoparte ccon- cursul era, publieat pentru Septemvrie, si cpentru aceasta erau poate mai multi doctori in drept cari se preparau; iar pe de altg parte,tiind cg eatedra se redase D-lui Costa-Foru In virtutea legei,

:9016 6 82 am zis car fi nedrept a lash pe aspi1an0 sg. se prepare pentru concurs pang, la Septemvrie si trebue s tiO, Domnilor, eg o asemenea preggtire nu e lucru mic, iar atunci sg se spung con- curentilorcg,catedra nu mai este vacantä.De aceea am crezut el trebue sg, public redarea catedrei D-lui Costa-Foru iaceasta mai cu seamg eg, eram intrebat de unii din aspiran0. Am publicat,i aceasta nu va szica, alta decgt revo- earea concursului, fiindcg nu mai eralogicsg mai fie acel concurs. In ceeace priveste cg s'apublicat in pagina a treia sau a patra, nu stiu unde s'a publicat; eu nu sunt redactor la Monitor. Pang la sfgrsitul anului scolastic lush' va preda leqiuni totsupli- nintele, pentru csa nu se poate a se schimba me- toadele la mijlocul anului; scolarul nu poatesit urmeze cursul de drept dupg, doui profesori in acelas an. Anul scolastic se terming la Iunie, D. Costa-Foru venind are sa'si ocupe catedra pentru cursul anului viitor;iar dacg nu va veni, atunci se va vedea ce va fi de Ricut. T.Inde vede dar D. Epureanu neregularitatea, anomalia, favoritismul inepotismul ? Imi pare rau saud asemenea cuvinte din partea D-sale, mai cu seamg, egad este vorba de o faptg, savar- sitg in virtutea legei,i mg mir cum d-sa nu cu- uoaste art. 368 din legea instructiunei publice.

D-sa care cunoaste atat de bine pe D. Costa- Forui pentru care zice ca. are atata stima : D-sa care ma cunoaste ipe mine destul de aproape, nu stiu cum a putut sa, arunce aci asemenea cuvinte. Nici D-nul Costa-Foru nu este omul care ar puteh priml favoritismul si nepotismul, nici eu nu sunt omul careasputehsäle dau D-lui Costa-Foru. ice ar castigh D. Costa-Foru cu aceasta pretinsa favoare ? Ca demnitate sociala' ? Nu, fiind ca D-lui este de fel profesor; ca interes meschin ? Nu, Domnilor, flindca D-lui estecoin- plectdezinteresat,dumnealui are dreptul la intreaga pensiune Inca de mult, iori cand ar voi ar puteh sa-siexercite acest drept. Daca D-lui continua a preclh cursul, cum a continuat si D. Bozianu pana mai deuna-zi, care asemenea aveh de mult dreptul la pensiune, daca acesti doi veterani ai instructiunei au urmat eursurile D-lor, a fost numai pentrudevotamentul catre junimea stu- dioaa. Ce poatefi dar ? Calcare de lege ?Dar in te consista calcarea de lege ? Fapta este conforma eu legea urmata in virtutea proponimentala. D. Epu- reanu insil a adus iputina politicain aceasta cestiune iaceasta 'mi explica, interpelarea D-lui. Voeste D-sa svaza aci o solidaritateministe- riala,o contradictiune cu colegiimei ?Atunci wedeti ca ar deveni o cestiune ministeriala, dar

84 nu este ash, Domnilor, i dacg este cineva vino- vat sunt numai eu; ramâne insg sg, vedem in ce. Este in luerarea mea o dezaprobare pentru D. Tell ? Nu, D. Tell aconsideratdemisionati petoti profesorii cari lipseau fgrä ca D-sa sg le fi acor- datconcediu; aceasta este maniera D-lui de a interpreth legea. Cht pentru partea mea de lucrare eu 'mi-am zis cg nu este drept sg se publice concursul, sg se preggteaseg concurentii iapoi sg li se spunk', dupg ce ei an muncit aproape un an ca sg sepreggteaseg, ch nu mai este concurs; aceasta, mie nu mi s'a pgrut drept;iatg,in ce consistg, partea mea de lucrare. Dar se zice pentru ce n'ati avutcel putin aceiasicurnpang pentrutoti ?pentrucg nu am putut.i vg mgrturisese franc, Domnilor, cg am fost foarte mAhnit de a nu puteh sfac tot astfel pentru toti, ca ministru al instructiunei publice 'mi pare rgu cg, n'am putut rechemh si pe D. Io- nescu si pe D. Maiorescu la catedrele D-lor, larg s m preocup dacg D-lor a u sau nu aceleasi vederi politice cu. guvernul. Dar pentru ce n'am putut ?Pentrucg s'aucomplectat acele catedre, cgci altminterea vg mgrturisesc cg le-as fi dat§i D-lorinvirtutea de preponimente, dac anfi avut dorinta de a lereluh. 0 singurg catedrg, este vacantg, aceea a D-lui Bozianu, care s'a retras pentru consideratiunile D-sale de mai inainte. Eu

85 am propus D-lui Bozianush-§ireia eatedra, dar D-lui n'a primit;'mi-a multumit de propunere dar 'mi-a zis csufera de ochi 5,i nu poate primi. Prin urmare vedeti ca nu este rea vointa catre ceilalti profesori, ci neputinta de a le redh catedrele. A§hdar, neexisrand nici un fel de blam contra D-lui Tell, si din partea mea nefiind nici un fel de preocupatiune de favoare individual., ce poate sa fie alt ? Mi sezice,ca este o neregularitate constitutionala,ic aceasta neregularitate s'ar resfrAngei asupra colegilor mei. Ei bine, Dom- nilor, Ira declar ca aceastä este absolut lucrarea rnea,i daca trebue sva preocupati de cineva, este de mine personal,5i numai de mine; fiind etaceasta e o masura, de administratiune cu de- savAr5ire a ministruluirespectiv,iar nu a con- siliuluidernini5tri, 5i nu credpublicandu-se aceasta masura in Monitor, ca toate lucrarile administrative, sa poate impinge la principiul de solidaritate,incat sa devino responsabilitate solidara. Prin urmare, rog pe D. Epureanu, in ceeace prive5te concluziunea politica de dezaprobare ce a facut, cdaca gase5te D-lni ca este violatiune de lege sau partialitate, so reduca numai la persoana mea, fiindca, numai eu iau raspunderea. de a fifacut aceasta,adica de a fi reprimit pe unul din cei mai insemnati profesori ai facultatei ; aceasta fapta o iau numai pe raspunderea mea. (A plauze).

Supliment la ,Monitortd Oficial" No. 70 din 27 Martie 1874 Proiectul de lege pentru reformareai completarea imor articole din codul penal Experienta dobAnditg in timp de vre-o 10 ani cu modul cum judecau Curti le clijuri, cari, prin verdicte negative, Tasau o gramadg de crime nepedepsite, dovedee, ca", criminalitatea sporià pe fie-ce an intr'un mod ingrijitor. Pentru a remedià acest ru, guvernul a dat cestiunea in studiul unei comisiuni compusa din juriscon- sultii cei mai eminenti ai tárei, i dupà lungi cercetári statisticei cornparatiuni cu. legislatiunile Statelor celor maiinaintate, s'a crezutc trebue a se aduce un remediu acestei st6ri de lucruri ingrijitoare, qi anumest se ia de sub jurisdictiaCtirtilor cu juri un numär de crime, pe cari, juratii le achitaseth cc toate márturisirile chiar ale inculpatilor, §isg, se deb, in competinta tribunalelor ordinare, schimbAndu-le denumirea din crime In delicte,i indulcindu-le pedepsile potrivit cu competinta tribunalefor ordinare. Pentru a pine in practic6 aceasth, indreptare guvernul a prezintat Camerei 1111proiect de lege pentru modificarea articolelor respective din codul penal ;iar dupg votarea acestui proiect de lege de cgtre deputati, s'aadus §i in desbaterea Senatultti, in §edinta dela 2 Fevruarie 1874. Aci se naqte o discutie vie la care iau

87 parte intre altiiBozianu, Ioan Ghika, Des liu, Panait Radu s.a.contra;desbaterile asupra luhreiin consideratie continurt si in ziva de 3si 4 Fevruarie. Dupsg, un diseurs elocvent al Al. Lahovari, ministru de justitie,rostit in sedinta din 3 Fevrnarie,icombAtut de senatorii De1iu, Lungeanu si Ion Ghika, in sedinta din 4 Fevruarie vorbeste B. Boereseu. D. Vice-Prqedinte. D. ministru de Externe are cuvântul: (Atentiune in Senat si tribune). B. Boereseu, ministru de Externe. D-lor Se- natori, de trei zile, vmarturisese in modul eel mai sincer; asist la un spectaeol straniu. S'a prezentat de guvern modificarea catorva articole din codicele penale; un proiect prin urmare relativ la o lege organica, de ordine juridic6. Asteptam ca acest proiect sl se combath, ca totdeauna, de opozitiune; cci, Domnilor opozitiunea este qi la poi ea pretutindeni; ea seagatA. de (mice §iia mice arma f1r6 mult6 alegere..Dacg, mg a§teptam ea D-nii din opozitiune s. vorbeasca' maear in materia care era in discutiune; m a§teptam sa' vhd opozitiunea producAnd argumente cari sä se refere eel putin la chestiunea care era indiscutiune; sni se produea adicá cuvinte de aeelea care sa se refere la materie. Ei bine, vg marturisese, D-lor, ca oratorii opozitiunei de toate am auzit cA au vorbit, insa in sensul adev6rat aleuvântului, numai de aceea ce era in desbatere nu au vorbit. D. De§liu, cu volubilitatea sa obisnuitg, cu felul argumentatiunei sale eunoseutA, a facut o revistg retros-

88 pectiv6 de tot felul de acuzatiuth contra guvernului, culese de prin faptele diverse ale ziarelor; de multe dar6 a vorbit, dara' de proieet n'a vorbit nimic!... I). Adamache eu imaginatiunea sa vie,en limbagiul s6uInilorit,s'a plimbat prin Pamassi prin Jufern, ne-a trecut mitologia in revista,; dara de proieet n'a vorbit ! D. Radu Panait ea si D. 136s- coveanu, an expus inaintea Senatului sentimentele D-lor cele mai democratice, an ars profurnuri innaintea Zeitei Liberratei;dar'ldeproieetn'au vorbit nimie! D-nu Lungeanu n'a f6cut alt deck sbconfirme veritAtile, dup6 D-lui, afirmate de altii inaintea D-lui;i apoi s'a pus a cAl si a plange pe criminali, mai ales pe aceia care din necesitate an putut sa, comit6 o crhnä, dara, de proiect deloc n'a vorbit !... D. Ioan Ghica vine, la randul D-sale, si face o politicgenerala' foarte profunda, foarte dibace, (e6ci D. Ghica este un om foarte dibaci); a fAcut apoi istoricul libertMei presei si diverse observatiuni istorice, cari sl raporta la o alt6 ipo- tez6, la alt sistem deck eel euprins in proieet; darg, de aeest proiect, prezentat de noi, nimie n'a vorbit ! ()And am vAzut in fine pe Onor. D. Boziann, un om foarte mult respectat, mi-am zis:A! D. Bo- zianu, om de stiinta., cu practiea sa si in varsta sa, are cel putin scombat'a proiectul pe tdramul stiintific.ares'aintre inchestiune,sh-1discute, färà pasiune po1itic0 Si prin ealmul stiu obieinuit,

89 prin spiritul sAu de impartialitate va puteh negresit s6, aducA luminA; darA D-lor, m'am inselat sipentru ll-lui, care a vorbit de toate si de po- liticA mai ales, iarA numai de proiect n'a vorbit! VA voi probh aceasta. SA venim dark la chestiune;s ne ocupam de realitate si vA yeti convinge ctoate cAte zisei sunt exacte. D-lor, este vorba de un proiect de lege penalA, prin care guvernul vpropune a se modifich in realitate numai vre-o 10 ori 12 articole relative la cateva crime ordinare, si vre-o 5 ori 6 articole relative la delictele de pres6. Toate celelalte modificAri nu sunt decat consecintele celor precedente,sia nouei scAri a pedepselor. Prin urmare sne dAna seama mai intftiu de natura aeestui proieet, de seopul ce si-a propus legiuitorul a atinge, i in urmA' dacA mAsurile propuse sunt de natura, a face ca sA se atingA scopullegiui- torului. Ash, darn D-lor, nu este vorba aci de a proclamh un principiu general care se aft in. Con- stituOune, ci este vorba de o lege organiel, prin care se pune In lucrare acelprincipiu constitu- ional. SA' vedem darA mai IntAiu care este scopul legiuitorului cAnd face o lege penala, si apoi dacA atingem scopul propus. Pentru aceasta sA ne intrebqm care este seopul oricArei legi penale in general? Ce-si propune legiuitorul sau societatea cAnd Ii ia acest drept de

apedepsi o infractiune ? Cand, de exemplu, lipseste pe un culpabilde libertatea sa,sau poate chiar de viata sa? Darg ea sg rgspundem la aceastg intrebare, trebue sa" examingm mai inthiu ce elemente se afig intr'un delict sau intr'o crimg, ce datorie violeazg acela care comite o infractiune. Doug sunt elementele esentiale coprinse intr'un delict: violatiunea unei datorii, violatiunea ordinei sociale. In alte cuvinteacela carefurg'averea altuia, acela care ridicg viata altuia, ce au facut ei? Au violat mai intaiu o datorie exigibil, aceia de a respecth bunul sauviata altuia, darg ce este mai mult,ei an violat intereselesocietgtei, sigurantai ordinea socialá, cáci faptul furtului sau asasinului nu atinge numai interesele individului, dar i interesele societgtei in general. Prin urmare, doug mari elemente se afig in un delictsau erinfa; elementul moral alviolgrii unei datorii, care se raportg la interese individuale, un element de ordine socialg care se raportg la interesele societgtei in general. Iatg pentru ce societatea ii arogg dreptul de a aplich o penalitate aceluia care a violat aceste doug datorii. Ce ii propune darg, legiuitorul prin penalitatea care o prescrie? Are el un scop practic, material? Negresit cg da. Acest scop nu este o vendietg publicg, cum s'a zis foarte necorect de D. Bozianu; societatea nu-si rlzbung And ea pedepseste pe un

91 criminal; cAci ea e prea mare, prea forte pen till a-si razbunh pe un individ; ea darg nu-si rgzbung pedepsind, ci ia o mgsurg de apgrare sialta de indreptare contra aceluia care a lovit in interesele sale. Cand societatea prescrie si aplieg o pedeapsg contra unui culpabil ea cautg mai intai a lipsi pe acel individ de mijloacele de a mai face rAu si tot deodatg ea i§i propune ca, prin aplicarea pedepsei, sa-1 corig, sg-1 moralizeze. In alte tgri societatea exercitg acest drept de a se apgra contra unui criminal, pang a-i ridich chiar viata. Para' la noi, gratie cerului! am au- primat pedeapsa cu moarte din legistatiunea noastrg. Prin toate pedepsele penale legiuitorul nostru ii propune totcleauna a lipsl pe culpabili de mijloacele de a mai face rgu si al doilea de a-1 corige, a-1 moralizh, a-1 indrepth. Asa dar chnd se prescrie o pedeapsg trebue sl se aibg in vedere atat imoralitatea faptului cat si siguranta societgtei. Scopul legiuitorului se atinge, apgrandu-se ambele aceste naturi de interese. Eu m'am mirat auzind pe D. Bozianu zicand cg mgsura penalitgteisg,fiein limitaedilitatei. D-lor, echitatea, care in legea pozitivg este sino- nimg cu justitia, este ingsura care duce pe legiuitor in toate prescriptiunile sale. Cand insg este vorba, intr'un mod special,

92 de masura penalitatilor, atunci D. Bozianu stie ca stiinta, ca toçi publicistii spun, ca penalitatea trebue sa fie in proportiune cu culpabilitatea ;o pedeapsa este injusta cand trece rnarginea culpabilitatei, s. e. pentru o culpa mica se da o pedeapsa prea mare. Asa dara, D-lor, apararea interesului individual, apararea propriei sale sigurante, arneliorarea culpabilului; iata scopul ce-si propune o legislatiune penala. Cum se atinge acest scop ? Prin aplicarea legei. Atins-a la noi legiuitorul penal scopul sari intoate penalitatile ce a prescris ? Iata adevarata chestiune ce trebue sne preocupe ? Mi-a parut rau,D-lor, de a vedea ca toti oratorii opozitiunei s'au ocupat de altceva deck de chestiune; au facut inaltapolitica, an vorbit de presa, de Constitutiune, de numai stiu ce; iar de criminalul care atenteaza, la averea, la onoarea si la viata altuia,si de raul ce se produce prin nepedepsirea lui,de loc nu au vorbit. Politica multa au facut D-lor, mai ales politica de opozitiune contra guvernului, iar proiectul in sine nici ca I-au examinat! Dar, ia sa venim la chestiune,D-lor. Am aratat care este scopul in general al legiuitorului nokru penal; si ne-am intrebat daca ela atins acel scop.

Rhspundem, D-lor, eh in mare parte, legiuitorul penal si-a atins scopul. Legea actualh pe- nalá a fost o bunh lege, si-a constituit un mare progres cu legea veche din 1850. Modifichrile propuse asthzi nu fac decht a o compleethi ameliorh. Mi-a phrut rhu eonor. D. Bozianu, inspirat de politica D-sale de opozitiune, a spus ch cu proiectul de asthzi ne-am intoarce cu mult inapoi; chei eu vvoi probh ch, si dup tiin iduph' experienta, sunt legithne reformele ce vi se propun: ca, printr'insele nu se schimbh sistemulibazele legislatiunei noastre penale, care este o legislatiune inaintath, rationalh, mai bunh decht codul penal din Franta. D. Bozianu stie prea bine ch actualul codice penal s'a lucrat mai inthiu de o comisiune a Carnerei avhndu-se in vedere legea francezhsi alte legi din Germania, unde sistemul penal este mult mai inaintat decht in Frs.*. Prin urmare aceasta lege din 1864, erh foarte progresivh, inult mai inaintath, mult mai perfecth decht cea precedenth. Dar aceasta nu va sh zich ch ea este si fatalisth, cum pretinde D. Bozianu si D. Ghiea, sau cConstitutia ne-ar fi pus intr'un cere de fier, ea pe niste automati, ash in chtsa fim condarnnati a nu mai merge inainte. Nu, D-lor! Codicele actual este bun; dar el este perfectibil, adieh se poate imbunhati acolo unde experienta va probh ch are nevoe de indreptat.

0 lege penalh, am zis, nu poate atinge scopul sh'u decht fhcand a se pedepsi ceiculpabili.VA intreb pe D-voastrh, D-lor Senatori, D-voastrh cari formati un corp matur si couservator, v'ar place sAfaceti legi cari sh nu atingh scopul ? V'ati puteh multumi numai pe teoriiabstracte,carish nu ajungh la practich ? Nu, nici de cum. Dach o ima- ginatie vie s'ar puteh multumi cu asemenea teorii abstracte, nu D-voastrh oameni copti iseriosi v'ati puteh multumi cu aceasta. Ei bine, guvernul a vhzut, duph o experienth de 10 ani, ch in unele phrti, legea pepalh din 1864 nu-§i atinge scopul; cgei cum am mai zis. care este scopul legii penale care ordong pedeapsa unui criminal? Este ca sq, se aplice pedeapsa ce ea a comandat. CAnd un plastograf, cAnd un prevari- cator nu se va pedepsi, oare legiuitorulqi-aatins scopul s'au ? Este oare destul ea sg, scri0 pe hArtie §i sgfaceti legi platonice, §i abstracte, caH sh pre- vaza, pedepse, dar caH sh nu se aplice? V intreb, D-lor, ce an rezulth de aci? Ar rezulth o perturbatie in permanenth in toate interesele; chci acela care a furat si a omorht, va mai fur iva mai omori chnd nu va fi pedepsit; cáci el va aveh libertatea sa de actiune,si nu va aveh teamh de penalitate; iatunci suferh nu numai individul care este victima acelui delict, dar suferA qiso- cietatea care se turbuiA in ordinea sa materialä.

Iatä, D-lor, la ce rezultatati ajunge And pedepsele ar fi numai platonice, And adica, ati urnahconsiliilecari vile da onor.membrii ai opozitiunei de a lash lucrurile ash cum sunt,de a nu vol sindreptam raulceexista,pentrudi am fiinchisi inteun cerc fatal din care nu am puteh nici-cume21. Dara, legitim este, prudent este, D-lor, ca sa' inchidem ochii inaintea experientei ? Experienta de 10 ani ne-a probat unde este rant in sistemul noastrupenal.Nimic nu poate face sa darAme aceasta constatare. Vorbele noastre, oricht de frumoase ar fi ele, nu pot ascunde ceea ce a probat experienta. Ce ne-a aratat aceasth, experienta de 10 ani? Ne-a aratat co serie oarecare de crime de nenorocire nu toate ramhn in fapt nepedepsite. Apoi si-a atins scopul legiuitorul, And el a prescris a pedepsi acele fapte ? Negresit ca nu; experienta a probat cun soi de criminali nu se condamna, cfalsificatorii nu se condamna, ca. delapidatorii de bani publici nu se condamna, ea aceia earl sustrag acte depuse in mhinile Ion nu se condamna, ca bancrutii fraudulosi,cari prin frauda lor compromit athtea interese multiple si de multe ori ruineaza familiiIntregi, nu se pedepsesc,ashinciltbancruta poate deveniun mijlocpermicios deina'vutire cum devenise in

timpul lui Napoleon cel mare, care era atat de sever contra fa4lor, numai ca sscape de abu- zurilelacareelededeau loc;asemenea furtul prin efracOune sau excaladare foartedes nu se pedepseste; ei bine D-lor senatori, aceasta, experienta nu conteaza pentru nimic ? Oare noi guvernul, D-voastra, corpuri legiuitoare trebue sstam cu ochii Inchii, cand ved.ethca se produce un rau social §i nu trebuesaludrn nici o mäsurg child acel r6u continug ?Cifrelestatistice cevis'au citat, din acte oficiale, nu se pot tagadui, precum nu se pot tagadui statisticele facute pe la noi pe acasa; caci statisticele oficiale prezinta gam* sigure, cum sunt acestea judiciare ori sunt "Intoc- mite prin concursul presedintilor, grefierilor, pro- curorilor si oficiile centrale statistice. Aceste fapte se mai pot clang contesta ? Nu, caci nu este Ca- mera din lume care sa nu tina compt de datele statistice expuse de guvern. Chiar onor. D. Bo- zianu n'a putut sa puna iii indoiala veritatea statisticei noastre judiciare. Impresionat insa de efectul produs de aceste cifre citate de D.Ministru al justitiei,prin care a constatat inspaimantatoarea cre0ere a acestor crime in proportiune cu cele din anii anteriori, neavand ce zice contra acestor cifre, din care se constata c'a% pe cat nepedepsirea creste, pe atata crimele se inmultesc,D. Bozianu,en tactul obicinuit unui orator vechiu, care cunoaste-

97 efectele morale produse asupra auditorului, a alergat la un subterfugiu. D-luir a zis: D. ministru nu ne-a artitat ci clasificarea acestor crime; nu ne-a spus in ce proportiune au crescut crimele, delictele corectionale sau contraventiunile". D-lui a mai adhogat: Poate cnumai delictele sau contraventiunile au crescut n aqa, proportiune" ! §i apoi tot D. Bozianu, foarte mult ineurcat in fata tabelului despre cresterea crirnelor nepedepsite a chutat sh le atribue la o alth cauzh de crestere. D-lui ne-a spus ch poate ar fi multumit streinilor vagabonzi care le-au adus numhrul!en, poate cacest numhr ni se pare acum mai mare fiindch, existenta lor se constath mai bine, etc.! Ei bine, D-lor, nu este nimic din toate acestea! cifrele sunt mai elocintei elocinta lor vh cople- seste. Mai tot atati streini au fost in tarh si acum si la 1864, si cu toate acestea unele crime s'au inmultit, nu pentruch numhrul streinilor s'ain- muIitcipentruch nepedepsirea a fost mai deash. Yoiticlasificarea acestor crime ce au crescut atht? Consultati tabloul statistic al colegului meu dela justitie,i o veti aflh. -SIvh dau numai vreo douh exemple, spre a satisfacei aceasta curiozitate a D-lui Bozianu. SOluhm omorurile; in 1866 au fost 111; in noua, luni din 1873 au fost 212.

29006 7

Jafurilei thlhhriile, in 1866 au fost 34, iar in nouh luni din 1873 s'au urcat la 605, si asa cu cele alte crime. Intreb acum pe onor. D-nii senatorii chiar pe D. Bozianu, insh numai ca om de stiinth, iar nu ca om politic, care este in opozitiune, Ii intreb, nu este acesta un fenomen de care sh ne cutre- muram ? Lesne vh vine, din opozanti, a vorbi aci in Senat, a face teorii frumoase si reclame liberale, ca sh chphthmi sh provochm chte-va aplauze mai mult sau mai putin constiintioase; dar ia ghndi- ti-va si la victimele crimelor a chror impunitate o ap5rati!.. (Aplauze). C. Bozianu. Datilatribunale sipe celelalte... 0 voce. Gratie guvernului! Alta voce. Gratie administratiunei! D. ministru de externe. Gratie nephshrii cu care llsati a se incurajh impunitatea !Oare nu trebue sh vintrebati: pentru ce oare athtea crime, cari desi nu sunt de o naturh atht de oribile ca un asasinat, dar sunt foarte imoralei vhthmhtoare societhteii individului, se Inmultesc in ash mare proportiune? Dug v'ati pune aceasth intrebare, rhspunsul 1-ati aflh numaidecht; chei acel raspuns este: impunitatea asigurath acelor crime. Dar, in loc de a vh pune intrebareasia

99 calla ra'spunsulcevi-1 procura experienta, nu stiti decat sa intrerupeti, satri'buiti toate relele guvernului, isafirmati ca din cauza lui juratii nu condamna nici pe prevaricatori,flici pe furi, nici pe bancruti. (Aplauze). Ei, D-lor, aceasta 'este o vechei uzata, tactick, mai ales ca nu prinde de loc pe un om serios. Stiu ca la noi se obicinueste de unii ase atribui toate relele guvernului, bai toate bunurile naturei s'au atribuit tot rneritului guvernului. Nu tineti minte, acum cativa ani,c6nd fuse un an roditor, c iploile ibunele recolte s'au atribuit bunei ingrijiri a guvernului de atunci ? (Ila- ritate). Sa lasam dar acestfel de argumentatiuni, aceasta invechita tactica d'a combate un proiect, §isA venim la discutiunea serioasa,svenim la practica. Aceasta, practica, care rezulta din o aplicare a legei de zece ani, ne spune ea tot rkul provine din cauza nepedepsirei. Ciid un sir de fapte cul- pabile nu se pedepsesc, in timp de mai multi ani, nu intelegeti D-voastra, ca agentii culpabili de acele infractiuni, nu au deck sa repete relele ce au mai fácut? Cum voiti ca prevaricatorii de bani pu- bliciintrebati pe D. ministru de finante sava arate numarul lor sa nu repeteze abuzulion, eAnd nepedepsirea lor este oarecum garantata? Nu

100 f raze vagi §i povete platoniee ea ale D-lor Bozianu qi I. Ghica, Ii vor opri de a repeti o crima care a ramas de mai multe ori nepedepsita,. Aci este nenorocirea! AO dal* D-lor, guvernul aflandu-se in fata unei experiente a§h de pozitive, din care se constata ca mai multe crime raman nepedepsite de ani intregi, vine qi va, propune oarecari modificari la legea existenta. Pentru ce? Spre a face pe legiuitor sa-§iajunga scopul sau, §i cum o sa-§i ajunga scopul? nand a se aplich penalitatea prin trans- formarea acelor crime in delicte; caci astfel transformate, aceste infractiuni se vor judech de catre judecatorii ordinari, §i este toata, probabilitatea ea, celor culpabili se va aplich penalitatea cuvenit'a. Ei bine, D-lor, ce lucru straniu, ce lucru extraordinar vedeti in aceasta? Mirarea mea este foarte mare, cAnd vazca din o masura atat de legitima se face o chestiune constitutionala §i de ina1tpolitic, sau mai bine o arma, a opozitiunei contra guvernului. A§ intrebh pe Onor.D. Bozianu, care in aceasta cbestiune s'a departat de principiul §tiintei,. oare acela care judeca o crima sau un delict, constitue un element constitutiv al acelei infractiuni? Oare este un ce contrariu oricarui principiu ca o crima sa se transforme in delict, spre a se scbimbh cu aceasta §i juridictiunea? De unde oare a aflat,

101

D. Bozianu ch, schimbhndu-se autoritatea care judech o crimh',cu aceasta s'ar efecthelementete chiar constitutive ale acelei crime? Asemenea stranie erezie numai noi putem auzi ! Sh-mi permith dar6, D. Bozianu, care pentru mine nu este de loc infailibil,a-i spune ca,sustinAnd o asemenea doe- tring, a comis o adevgrath erezie qtiintifich. C. Bozianu. Publicul va citi qi va judech. Boerescu, ministru de externe. itiinta te va condamnh. (Aplauze). Da, D-le Boziene, ai uitat tiinta, din cauza pasiunei politice. Daeg, doctrina D-lui Bozianu ar fi adevhrath, dach jurisdietiunea ar fi un element esential care constitue o criml, dach ar fi ceva oprit de Itiinth ea o crimh sh se transforme indelict, atunci ar trebul sh zicem cID. Bozianu a comis o mare eroare §tiintifieg, and la 1864, a transformat 32 de crime in delicte! Ar trebul sh zicem c numai dela 1864 avem o lege penalg, in acord en quinta, fiindcg numai de atunci avem juriul! Va sh zich pang la 1864 noi trhiam intr'ostare anormalh, fiindch phng, atunci toate crimele se judecau de tribunalele ordinarii ! Va sg, zicA" Olanda care nu are jurati, are o legislatiune penalg, In dezacord cu stiinta. Dacg, puteti serios admite toate acestea! Din toate acestea rezulta, numai ch D. Bozianu, cu cei de opiniunea D-lui sunt rhtheiti!

102

Puteti, D-lor sg, schimbati jurisdictiuneape- nalà cat yeti voi; ca'ci cu aceasta nu se atinge de loc elementele constitutive ale crimei. Intre acele elemente am zis &A, se aflc,1i interesul socieMtei, care niciodatä nu trebue perdut din vedere; s,i cand interesul social, cand siguranta socialg cere schimbarea juridictiunei, o puteti face foarte corect. Dar`a D. Bozianu a uitat interesul social, care joach" un rol ash, de mare in natura penalitAilor. SO-icitez o.autoritate pe care D-lui o cunoaste, pe D. Boitard, care constat6 in opera sa asupra dreptului criminal, cat de mare este rolul ce siguranta, ce interesulsocial, joaea'in determinareapena- litatilor. Eatl cuvintele D-lui Boitard: In penalitate, gravitatea caracterului imoral al unui fapt nu este totcleauna singurul principiu de. care se tine leguitorul spre a determina pedeapsa care .se aplicacdui fapt.. .;legislatorul se mai ocupd de o consideratiune cie o alta natura, adicti de pericolul, de suferinta sociald care rezulta, din acel fapt: I. Defliu. (Intrerupand). Apoi nu vezi casta este contra D-tale. B. Boerescu, ministru de externe. D. Desliu nici nu intelege! (Ilaritatea, aplauze). Prin urmare, D-lor, and noi venimi schim- Mtn juridictinnea, luand dela jurati cateva crime

103 spre a le da in judecata tribunalelor, avem in vedere interesul social, ne-am preocupat de pericolul in care ar cadeh societatea dad, am mai lash a se continuh nepedepsirea acelor crime. Ati vol D-voastrh ea, in aplicarea pedepselor, noi sa nu tinem socoteala de interesul societatei, de mäsurile ce reclam6 conservarea sa.Dara, con- servareasocietätei, Domnilor, joaca, un mare rol in lumea aceasta, atht in lumea materiala cht0 in domeniul ideal. Chnd I). Thiers propuneh Ca- morel franeeze proeetele sale de restaurare conservatoare,repeth adesea deputatilor francezicti interesul conservatiunei sociale este mai pe sus de principiiiaceastau drept euvAnt,caci principiile se aplica Cand se poate, nu spre a paralizh conservarea societatei,cispre a o complecth si desvolth. Adesea necesitatile sociale fac a se viola, ehiar prinlegi pozitive,chte uu principiualtfel nediscutabil. Aceasta e un ce anormal; este en totul contrariu principiilor si stiintei. Inso necesitate sociala, face a se mentine anomalia pentruch vine D. ministru de finante si dad voim a numi pretutindenea judecatori de pace, altii decht subprefecti, ne obiecteaza ch aceasta ar costa prea multi bugetul nu permite.. iastfel violarea chiar a unui principiu continua a existh, din eauza unei adevarate necesithti sociale.

104

A !ni se obiecteaz6, dar6 pref6eand cateva crime in delicte, vio1ai chiar Constitutiunea. Ei domnilor, acea nenorocit6 Constitutiune, ea se invoac6 totdeauna de opozitiuneoridecate- ori este vorba de o lege organie6 oare care!Bi pentru ce aceasta ? Pen tru cuvântul prea shnplu c6 Constitutiunea coprinde numai niste principii. Ea zice:declar libertatea intrunirilor,libertatea engearei, declar c6 juriul s6" judece materiile eri- minale; in fine declarl mai multe principii. Vin apoi legile organice,cari sunt deosebite, iearl reguleaz6 aplicarea acestor prineipii; aceste legi animeaz6, dau viata,fac orealitate din ceeace era pn6 aci mai mult oabstractiune. Ei bine, s'ar putea oare serios sustine c6 noi am viola an- ticolul 10 5 din Constitutiune, care zice numaioft juriul judecl in materii criminale, pentruc6 propunern indreptarea eatorva articole din Condica pe- na16? Mirarea mea a fost en atat mai mare si cu atat mai fondat6 c6, v6 m6rturisese, nu m6 asteptam saud ast6 imputare tocmai delaD-nul Bozianu, care este om de legi. D-lui comite o flagrant6 erezie de stiint6 formuland o asemenea acuzare ? Cam, D-lor, pentruc6 Constitutiunea ziceeft materiile criminale s6 se judece de jurati, noi ar trebui s6 st6m etern stransi intr'un cere de fier s6 nu mai putem, prin lege organice,regula.

1(,5 acele rnaterii criminale,i determing cari sunt crimele, cari sunt delictele? Cum, dael o lunga experientg, daeg o ne- eesitate socialg, an reclamg ea cutare crimg, sg deving delict, sau cutare delict crimg, aceasta nu am pute?a,face pentrucg s'arviolg un principiu inscris in Constitutiune, care nu este o lege organicg? E! Permiteti-mi D-lor, a vg dec1arcä numai orbirea politicg poate sfacg, pe eineva senunte asemenea paradoxe ierezii. (Aplauze). Dath argumentul care vi 1-a opus colegul meu dela justitie este invincibil; D-sa v'a spus cg, art. 105 din Constitutiunea noastth existg, tocmai ash in Constitutiunea Belgiei, care este acutg la 1830, si ccu toate acestea,in -urmg mult dela aceea Constitutiune,s'areformatcodicelepenale ale° Belgieisimai multe crime s'au transformat in delicte! Venit-a in gand cui-va sacuze pe Bel- giani c i-au violat Constitutiunea? Nu; trebue sving la noi ea sg, auza, asemenea lucruri. Adaug un alt exemplu. Italia a luat si ea legile din Franta insl indreptate si mai perfectionate. In constitutiunea Italiei se prevede asemeneapnin- cipiul ca erimele sg se judece de jurati. Cu toate acestea in legea sa penall, care este posterioath Constitutiunei, mai multe crime s'au transformat in deliete. icu toate acestea, niei acolo nimeni

106 nu i-a dat in ghnd ca sà fach din aceasth chestiune o chestiune constitutionalh. iastäzi chiar se agith in Italia chestiunea modifichrei lezei organice a juratilor; iaceasth chestiune o vhd discutAndu-se de publicistii de acolo, cu mult calm si demnitate, fhrh, cea mai mica pasiune politich sau importanth constitutionalh. Ash dara, sh fie bine stabilit cä Oonstitutiunea nu are nimic a face in proiectul de fath. Consti- tutiunea declarh' un principiu, pe care il respectäm; conservarea adich a institutiunii juratilor. Insh nici odat inicheri declararea unui principiu nu inlhturh,nici nu opreste venirea legilor organice cari reguleazh aplicarea acelui principiu. D. Bozianu, simtind slhbiciunea argumenta- etiuneiD-sale,zish constitutionalh, a chutat a se punei pe un alt Whin moral. D-lui a zis cnu am puteh transforma o crimh in delict; chci ne intreabh D-lui, cmn acele fapte au perdut din gravitatea lor spre a se transforma in delicte? Va sh', zich, ne obiecteazh D-nul Bozianu, societatea noastrh nu ar mai aprecih ca mai inainte gravitatea unei crime. Insh aceasta, D-lui nu o poate admite, chci ar fi o degradare pentru societatea noastrh! Atatea paradoxe, atatea, erezii! repeti acum. Duph, teoria dar a D-lui Bozianu, and o natiune Ii indulceste pedepsele, ash incht unele crime sh devinh delicte, aceasta ar fi o degradare? Va sh

107 zica, en cat o natiune va aveh pedepse mai draconiane, en at'at va fi mai putin degradata? Dart istoria .ne spune contrariul. Istoria ne spune ea, cu cat natiunile erau mai barbare, pre atat ele aveau pedepsele cele mai severe, torturile cele mai atroce, putem adica szicem ca, codicele lor penale erau legi sanguinarii !Din contra cu cat civilizatiunea creste, cu eat moravurile se In- dulcese, pre atat pedepsele se micoreaz i devin mai umane. Imi pare ran ca tocmai D-nul Bozianu st nu cunoasca aceste verit6.0 istorice! Daca noi am fi venit en o lege draconiana, care sa mai mareasca pedeapsa, asift inteles ca D-nul Bozianu A. se opuna la aceastai st invoace caracterni cel bun si moravurile cele dulci ale poporului nostru. Dara a invochaceste calitati ale uatiunei noastre tocmai cand noi micsoram iar nu agravam pedepsele,aceasta logict n'o inteleg de loe! (Aplauze). Pe noi marimea pedepselor nu ne preocupt mult; caci nu din cauza severitatei pedepselor se produce eaul ce existt, din cauza neaplietrii pedepselor, din cauza ca juratii nu au aplicat acele pedepse prevazute de lege. Care este cauza pentru ce juratii nu pedepsesc aceste crime, nu o pot sti; poate cit aceasta, cauzt st fie mai ales ca, la noi juratii nu sunt Inca' toti la Inaltimea ce cere misiunea bor. Am scazut dart pedeapsa, spre a asi-

108 gurh aplicarea ei contra culpabililor; spre a face sa seimplineascascopul ce-si propune olege penala. Ash dara, D-lor senatori, vedeti cnoi am fost condusi, cand am propus aceste modificari, numai de cerintele unei necesitati practice. D-nul Bozianu ne-a intrebat cari sunt faptele care sa ne dovedeasca, Ora la evidenta caceste modificari de penalitati sunt necesarii? Dart ce fapte mai vatamatoare indivizilor §i societatei, ce Rote mai puterniceicuvinte mai elocinte voiti D-voastra, ca guvernul sa aduca inaintea D-stra deck aceea cestatisticaoficiala constata, deck aceea ce o experienta de 10 ani ne-a aratat, deck pe prevericatorii de bani publici, pe atentatorii la bunele moravuri, pe baucruti, pe furii cari ramam nepedepsiti§irepetafara sfialainfamiileIon ? Atifivoit D-voastra ca guvernul, in fata unor ash fapte ssteh cu bratele incrucisate §i amortit intr'o beatitudine fantastica sa-§i zica: nu fac nimic, nmi vad nimic, caci aceasta nu este conform cu Constitutiunea! sufera societatea, piara societatea; caci Constitutiunea ne opreste de a aflà remediul!" (Aplauze). Dara aceasta nu este permis a se pretinde! Raul odata existand,in mod cent,noi va propunem un remediu, pe care v'am demonstrat ca este conform cu still*, si cu Constitutiunea.

109

Si eine a facut o erezie Constitutionalg si de stiint5,, nu suntem noi, ci D. Bozianu. V'am mai expus, D-lor,cg,prin proiectul acesta, nu numai c5, nu se propune pedepse mai severe deck cele existente, dar6 se mai indulcesc pedepsele acelor 10 sau 11 crime, spre a se asigura, aplicarea lor. Aceste moclificAri s'auracut, Inca de acum doi ani, cu multe chibzuinte, prin lungi clezbateri §icu o matufa cugetare, prin concursul a suing. de b`arbati de stiintit si chiar eminenti din tar6. egresit c i D-1 Bozianu este un Varbat eminent; dug, nu putem iarAsi admite cD-lui este un oracol! D-lui este un barbat cum suntialti multi caD-lui. Am observat ea' unii din oratorii opozitiunei au avut ca tacticA, a-i oferi omagii de admiratiune extremA. D-nul Desliu mai ales i-afAcut aatea elogiuri inck sigur ct modestia D-lui Bozianu a suferit;inteIegetiins6,D-Ior,cg,scopul acestei tactice parlamentare nu este altul deck a exercith o influent6 moral./ asupra d-lor senatori. Si eu D-lor, recunosc meritele D-lui Bozianu; dar6 nu-1 recunosc de profet! Nu admit nim6nui dreptul de a zice : eu sunt vocea adevgrului" Acestea erau bune inthupiipatriarchali; astä-zi nu se mai cred! Repet darA cA mai multi btirbati cu talente

110 qi cu cunostinte, ca si D-nul Bozianu, au lucrat acestproi4ct,care nu esteopera unui singur in divid. S'a numit o comisiune particulara,' de D-nul ministru al justitiei de acum doi ani, care in timp de mai multe luni a revizuitlegea penal6 si a format proiectul acesta.In acea comisiune erau pe cat imi aduc aminte: D-nul Ion Kalinderu, OM deI umea nou'a, cu idei foarte progresisteqi excelent jurisconsult; D-nul Ch. Ferichide, D-nul Gr. Triandafil asemeneaexcelentijurisconsulti; D-nul Gr. Nuccscu, D-nul Cornea fiul, D-nul Mandrea, un actual membru la casatiune, D-nul Vioreanu, procurorul general, toti dintre ceidin- thinjurisconsulti. Imi pare ca, aceast6 comisiune, compusä tot din legisti,intrunea toate conditiunile cerute de progresul tlinpului si de respectul 1egalita4i constitutionale. Cred ca, D-nul Bozianu nu va contesta aceasta. Apoi se mai adaoga,, cacesti membri ai eomisiunii, mai toti ai guvernului, mi erau oameni noi, nu era, nici unul ministru, nici poate aspirant de minister;cxci face mult D-lor a se stl daca, eand cineva 1ucreaz6 sau critic5, un proiect, poate fi aspirant de minister.(Aplauze). Iata, dark ca, aceasta, comisiune discut, %IA ca ministrul A ia parte la discutiune, si produce aceast5, lucrare, in afara,' de ofice preocupatiune po1itic6,f§,rg,afi

111 nici o pasiune in joc, larg aspiratiuni de minister condusg numai de principiile stiintei si de experienta unei lungi aplicgri a legei vechi. Aceastg lucrare se ia de guvern si se prezinta, Camerei. La Carnerk, se numeste iaräsi o comisiune cornpusg din jurisconsulti eminenti, din bgrbati cu multg practic iexperiensg, ash cum iivoeste D. Lungeanu. Au luat parte si au luerat in aceastg comisiune D-nii C,Brgiloiu, M. K. Iepureanu, Grigore Cantacuzino, D. G. Costaforu, erami eu, erh si D. Vernescu... D. Defliu. D. Vernescu a lucrat? D. ministru de externe. Da Domnule, a lucrat, oridecgteori a veniti niciodara D-lui nu a ridicat obiectiunile cari se fac acum contra proiectului... Darg D-ta nu ai dreptul a fiadvocatulneauto- rizat al cui-va! Ash dark proiectul revizuit si de aceasth comisiune, atgt de bine compusg, vine inaintea Adu- narei; acolo se discutä foarte lung timp, de cgtre oameni foarte competinti, ca si1).Bozianu, si in fineseadoptg de Camera en mare majoritate. Ei bine, toate aceste capete, toti acesti oameni cu stiintg, cu experientg, eu merite, n'au inteles nimic, n'au stiut ce fac dupg D. Bozianuti dupg D. Ion Ghica, al chrui oracol este numai D. Bozianu! Acesti juni si vechi jurisconsulti au violat toate principiile, au pus tara in peire, au propus pedepse

112 draconiane, au violat chiar Constitutiunea, ba inek au conspirat pe ascuns ea sk scoatk ate o cArk- midk pkna, se va surpa, intregul edificinsocial, tot regimul constitutional! Acestea ni se spune de D. Bozianu;i noi toti trebue sne pleckm capul 0 sazicem: ash trebue sk fie! (Aplauze). Dark nu, D-lor! Nu este permis nimlnui a formuM, asemenea acuzatiuni, and faptele 11 com- batsi II desmint intr'un mod Mat de puternie! PAnh intr'atata s'a desnaturat acestproiect prin o disMiune streink de obiect, in at ati väzut pe D. Adamacki ea a crezut foarte sincer cprin acest proiect se pun pedepse grozave, pedepse dra- conianei speriat de D. Desliu, care si D-lui se pkreksperiat de severitatea nouluiproiect,ati vkzut ck,a fkut o invocare, un apel la prea Sfintii Pkrinti Episcopi, zicandu-1e:sefiai biserieei nu votati acest proieet,ckei e prea crud, prea Min uman! Ei bine,D-lor senatori, nimie mai nefundat deat aceastk imputare. Svenirn tot la fapte; en ele astupgm gurile cele mai elocinte; faptele au cea mai mare parte sk formeze convinctiunea. S salvkm proiectul, pe care Domnii din opozitiune 1-au uitat cu totul ian vorbit numai teorii. Ia svedem se draconiseazg prin el pedepsele? Mai int'ai, cAnd din crime facem delicte, and faptele pedepsite en pedepse criminale, propunem a se pedepsi cu pedepse eoreetionale, oare

113 facem pedepsele mai severe? De ctnd oare pedepsele pentru delicte sunt mai draconian e, deck cele pentru crime? Intelegeti dartfoartesimpluel aceste vreo zece infractiuni pe cari le corectiona- liztm, au de fel a se pedepsi cu pedepse mai mici, ma usoare deck mai inainte. Mt mir dart cum a fost cu putintt, ca intr'o adunare serioast, prin cuvinte pe can o site citeasct toatt tara, dupt, ce ni se spune ct violtm Constitutiunea pentruct se modifict ckeva articole dintr'o lege penala, apoi sitnise mai obiecteze et agraytm penalitttile fiindet unele crime se transformt in delicte! Dart sitvenim chiar la textul articolelor din proiect, pentru ca st nu mai poatt finici o indoialt pentru. Ca D. Adamaki st vazt el nu are de ce st se sperie. St lutm art. 118 ;falsificatorii de timbre on marci publice" erau pedepsiti mai inainte cu recluziunea dela3 ani la 10 ani.*1titicit recluziunea este o pedeapst foarte gravt. Sunt multe pedepse private de libertate; dart, este o mare di- ferintt intre ele prin modul cum se aplict ; unele din cauza acestei aplictri au un caracter foarte gray : astfel este recluziunea, care este sinonim cu ceeace mai inainte se numea munca Giurgiului si a Brtilei. A$h' dart falsificatorii de timbresi mArci, pedepsiti mai inainte cu recluziune, acum se vor pedepsi cu inchisoarea dela 3 la 5 ani.

2900G

114

Pedeapsa este mai urara, dara bine aplicata, va produce un bun efect, deck o pedeapsa mai mare §i neaplicata. La art. 126 cel ce cu §tiinta, se va servi cu inscrisuri plasmuite" dupa,' legea veche se pedepseh cu recluziunea dela 3la 10 ani, dupa cea nou'a pedeapsa este dela 3 la 5 ani de inchisoare. Art. 140. Functionarul sau perceptorul care sustrage bani publicioriacte, se pedepseh mai inainte tot cu recluziunea dela 3 la 10 ani; acum se vor pedepsi cu inchisoare de 5 ani. Dupt art. 141 functionarul ori perceptorul care percepe fara drept ori mai malt, deck se cuvine, mai inainte se pedepseh cu recluziune, acum dela 2 la 3 ani de inchisoare. Mituirea unui judecator ori jurat se pedepseh inainte cu recluziunea dela 3 la 10 ani, acum en 'inchisoare de 5 ani §i a§h mai incolo. In fats, dart a acestor texts pozitive ee mai rtmane §i cu asertiunea D-voastrc pedepsele s'auintsprit? ieine ne face aceastt imputare? Tocmai aceia care cer ca aceste crime sa" nu se transforme in delicte adica, sA,se pedepseasca tot cu pedepsele mai grele din legea veche! A§h, dar,D-lor,vedqi eaceasta, imputare nu este alt deck o desnaturare a chestiunei, numai spre a Intunech adevtrulisvä fact a nu

115 voth o lege pe care necesitAile sociale o reclamq. de atata timp. Sl tree mum, D-lor, la a doua parte a dis- eutiunei, la dispozitiunile relative la presä. Voi cuts fiu cht mai seurt §i mai precis. Vl voi probh c §iaci reformele propuse sunt ordonate chiar de Constitutiune §i sunt expresiunea unei necesit/ti practice. BiaceastN, parte a proiectului este,D-lor, opera mai multor oameni competinti, liberali, experimentati §i frpreocupatiuni politice. eu inteleg ea qi D. Bozianu, a se plstrh legile, a nu se schimbh des,eu mai tin tned ea legile s/ nu se octroieze, ci sl fie produsul unor deliberatiuni mature §i luminate. Dar iari sl nu uitam clegile nu sunt perfecte, ci perfeetibile.Cand darl o lege, dupl o mai lungl, aplicare,arata, cl are vitii,imper- fectiuni sau lacune, o! atunci este alteeva, atunci aeea 1ege,voi cloth a consulth qi experientalo- cal*/ §i §tiinta altor natiuni. Eu sunt unul dintre aceiacare credelestebine a seconsulth Si legile strgine, cci alte natiuni civilizate, mai bg- trane deck noi, au §i experient6 §i invltItura, mai mare deck a noastrl. Totul este ea SA,'nueopiem orbe§te, ci sluam aceea ee se potrive§te pentru noi, ee se poate, ca szie a§h, naturalizh la noi, aceea cearficonform cu obieeurile§i starea

116 noastra. .Altfel, daca legi straine s'ar octroia numai repede arg a §tisa, le localizam, apoi necuviin- tele Mr s'ar simti repedei atunci sit nu ne mi- ram dud ele ar aved trebuinta a se modifich, dui)/ putin timp de aplicare. Sa nu ni se invoace dar Constitutiunea cand propunem a se complecta legea pena] i in privinta presei. Lacuna in privinta aceastd era pozitiv ievidenta. Implinind aceasta lipsg, nu numai nu violgm Constitutiunea, din contra ne conformam unei prescriptiuni a ei pozitivd. Vmarturisesc,D-lor,c mult m'arn inirat si aci,ca am auzit pe D. Bozianu qi pe D. I. Ghica zicand ca violdm Constitutiunea pre- vazand cdteva penalitati pentru abuzurile de presd! D.I.Ghica,ne-afacut Inca oteorie asupra presei §iistorieisale rationand numai pentru o ipoteza care nuestedeloc aceea aproiectului nostru. D-lor, mai intE Constitutia in art. 24, ne-a impus datorias revizuim §is complectam" legea penald, privitoare nu la libertatea presei, ci la oarecari abuzuri aleaceleilibertäti,abuzuri cari ating atat interesele private, cat §i cele publice. Constitutia, care proclamd libertateapresei, zice totdeodata in art. 24, in ceeace prive0e presa: Fiecare find reispunzdtor de abuzul acestei liber- tali,in cazurile determinate de conclica penald, care in aceastel privintd se va revizul i complecta,"

117

Apoi, D-lor, poatesg,fie o lege mai expHcitg,, mai clath de ct aceasta ? Ce facem noi astAzi aft deck sg,ne conformgm acestei dispozitiuni? Am revizuit actuala lege penalg,§i am adgugat vre-o, 5,6 articole relativeladelictele cari se pot comae prin presg,, tocmai asa precum neobligg textul clar al Constitutiunei! D. Bozianu qi I. Gbica, iarg0 foarte ametiti deacesttext, alearg6tot lasubterfugii casl seape acest forteargument, ineafirrngfgra, jen ca aceste dispozitiuni pentru presä ar constitui o legeexceptionalg. iConstitutiunea ne opre§te ca sg, fa.cem legi exceptionale contra presei. AIlSerezie! In adevgr,.D-lor,eine nu §tie cä o lege exceptiona1 6 ar fi aceea care s'ar face deosebit de legea penalg, comung, care ar admite alte gra- datiuni de penaliati,alte maximum N minimum deck acelea ale dreptului comun! Ar fiin alte cuvinte, o legislatiune afath din sistemul Intreg al codicelui penal or.dinar.Bi când noi nicica,prezinta'm o lege separatg, de sardine, nici cschimbam gradatiunea pedepselor nici mg,sura lor,vine toemai D. Bozianu sg," ne spun6 cA facem olege exceptionalA? Nu mg, a§teptain toemai dela D-lui la asemenea confuziuni de principiu 0 de idei! Nu noi, D-lor, vg,prezenfam legi exceptionale contra presei; altii an fácut aceasta inaintea

118 noastra; §i sa nu .ne acuzam pe noi, de ceeace au facut D-lor. D. Bozianu a facut legi exceptionale contra presei, iar nu noi. Nu vol cu aceasta sa-i fac o imputare; poate cera o necisitate a timpului, dara faptul este pozitiv. Lege exceptionala mai era ordonanta din 4 Octombre 1859 numita ordonanta asupra presei,al carui autor pe cAt §tiu era D. D. Bratianu,ca ministru de atunci; prin aceea ordonanta se prevedea autorizari prealabile, avertismentele, suspendärile §i suprimarile de jurnale; aceea era adevarat lege exceptionala, care restrAngea libertatea presei;qi aceea ordonanta a durat §is'aaplicat'Yanala13 Aprilie 1862; atunci veni o altalege,tot exceptionala asupra presei, care continea pentru presa penalitati multiple qi speciale,i aceia lege s'a complectat Inca prin un regulament din 4 Mai 1862, s'a aplicat, dupa cum imi aduc aminte pana la 1864. Insa aceasta lege tot nu path destula; §i la lovirea de Stat din 1864, printr'un decret din 2 Mai, se pune iara§i in vigoare ordonanta dela 1859, care continua iara§i a se aplica. Svenim insa la Codicele penal actual,care s'a decretat, precum §titi, la 30 Octombre 1864. S'a zis adesea cacest codice s'a lucrat de D. Bozianu, vice-pre§edinte la consiliul de Stat. Aceasta este adevarat in parte, dar nu intotal. Acest codice se lucrase in adevar de Camera, in-

119 naintea lovirei de Stat, contra clreia eu am fost si nu ma,' &gem Acest codice se lucrase de o cornisiune a Camerei, in care erami eu, si D. Brailoiu si multi alii, precumi o persoan5 care credca nu poate filAnuita, de a nu fifoarteliberala, adica D. Costache Rosetti. Ei bine, domnilor, noi toti,impreuna, cuD.Rosetti, am lucratacel proiect de codice penal, si intrInsul am prevkut dispozitiuni asupra presei, tocmai spre a supune delictele de presa,'la dreptul comun, caci acest sistem este al tutulor aceloracari sunt pentru libertatea presei. Dar acest proiect de condicg, penal`a,votat6 de Adunare, .nus'a putut aplicàcäei a venit lovirea de Stat. Atunci consiliul de Stat ialu- crarea aceasta a Camerei, o modific io de- c retea Intre aceste modifica'ris'a observatc s'4 scos toate dispozitiunile de drept comun relative la delictele de presq,si D. Bozianu, cel care a lucrat aceste modifid,ri, adaugA, in articolul final ea,legea presei din 1862 se pune iarg.si in vigoare. Asa dar safiebine intelescg,consiliul de Stat nu o voit smenting dispozitiunile de drept comun relative la presa,, care se aflau in proiectul Camerei ci a voit o lege specialg,i exceptionath,, cea din 1862. CU aceea lege a guvernului apoi

120

D. Bozianu find la guvern, i daca memoria nu ma inseala D-lui a guvernat i cu ordonanta presei; Caci D. Bozianu a suprimat ateva jurnale, fiind la guvern, inumai,n virtutea ordonantei o putea face; iar nu in virtutea legei,care nu permitea, suprimarea de jurnale. Ei bine, D-lor, cand noi venim astazi §i adao- gim, cum cere Constitutiunea la dreptul comun, oarecari dispozitiuni privitoare lapresa,tocmai hong niseimput cfacemlegi exceptionale? §i aceasta imputare o face tocmai D. Bozianu care a guveirnat numai culegiexceptionale? Mise pare c'a D-sa nu este nici just,nici consecinte! (Aplauze). Dara ni se mai obiecta, ca printr'aceste dispozitiuni am restrange libertatea presei. Dar cum oare? Examinand dispozitiunile proiectului relative lapres6,gsirn oare o singur"a dispozitiune care 86 restranga In ceva libertatea presei?Nici-una, Domnilor! Nu este nici-o dispozitiune preventiva, .nici de avertismente,nici de suspendare,nici cle suprimare.Toate dispozitiunile se raporta numai la niste abuzuri ale presei.§i de unde s'au luat chiar aceste putine dispozitiuni? Din legea Belgiei, lege actualmente invigoare, i undelibertatea presei este in toata plenitudiuea sa. Credca nu se vapretinde cin Belgia nu exista libertatea presei. Cu toate astea, in Bel-

121 gia sunt dispozitiuniinlegea cornuna in contra abuzurilor de presa. De acolo s'a luat si la noi cateva dispozitiuni relative la aceste abuzuri. Nu se poate atunci serios imputh ca am fi contra libertatei presei? D. Bozianu ne-a citat art. 5 din Constitutiune,care enumera toate libertatile ce avem. Prea bine, dar oare D-lui nu stie cpoate safiesi abuzuri de aceste libertati? Nu poate safiesiabuzuri de libertatea presei, precum poate fi abuzuri de toate celelalte libertati?i fiindea o libertate exista, este un euvânt ea sa, nu se pedepseasca abuzurile ei? Din nenorocire natura ornului este ash el se poate abuzh de (mice lucru bun in sine. D. Bozianu flu poate admite eatotioarnenii safie perfecti ea D-sa! Oamenii au abuzat de tot ce e mai sacru. Dc aceea legiuitorii au prevazut totdeauna pedeapsa abuzurilor Ii bertaAei. Ce se face prin proiectul nostru in art. 294 0 299? Se pedepsesc delietele de calomnieside injurii, faeute prin presa. Caei cum ati vol D-voastra ca ealomniatului prin presa sa nu-i dati mijloeul de a se puteh aparh, de a merge sa ceara satis- factinnea onoarei sale pentru calomnia iinjuria ce i s'a adus?i când eel interesat ar probh ca aceastaacuzatiune careis'aadus a fost o ea- lomnie, oare aceasta nu este un. abuz care va trebui pedepsit? Apoi de ce acelasi abuz sa nu se pedep-

122 seascd cand else comite contra unei autoritdti? Toate calomniile, ofensele in public contra Dom- nitorului sau dinastiei sale, nu este asemenea foarte legitim ca sd fie aspru pedepsite? Asemenea pro- vocdrile la crime qi delicte, &cute prin presd, cari constituesc o complicitate sau un delict special, nu este incd foarte natural ca sd fie pedepsite? Ce ar mai rdmâne Inca? Ati vol ea calomniile contra corpurilor Statului sd nufie pedepsite?Para, atunci ati pre c voiti a mievra, demnitatea acelor corpuri. De ce oare un corp al Statului,sau un membru din aeel eorp,sd-mi permiteti sd ceard satisfactiune, cAnd va crede cuviincios,pentru calomniile§iinjuriile ce Ii s'au fdcut? Oare acest delict nu s'a repetat, din nenorocire,foarte des? Dail vine D. 1. Ghica §i cu tonulD-saleblajininformd,nezice :regina Engliterei,de§iesteiubitd, cum e de toti,este ofensatd de ziare prea des, qi nu face nici-un proces de presd!i D-lui ne consiliazd sumn facem procese de presd, cari fac numai un piedestal acelora cari sunt obiectul acelui proces. D-lor, toate acestea sunt bune. Aduc numai arninte D-lui Ghica caci nu este Englitera, §1eu ai donmult minutul acela And poporul nostrus poatd aved aceia§i civilizatiune ea Anglia. Darn pand atunci sd nu uite D-nu I. Ghica cvorbe§te de cloud tdri a cgror eivilizatiune diferd ined atat de mult. Apoi sd-qi

123 mai aducS aminte D-nu Ioan Ghica ch Anglia are legislatiunea penalg in contra presei cea mai dra- conianS, darS nu o aplieS. Ash dara I 11acea tar& adusa, noug de model de cgtre D-lui, lege contra abuzurilor preseiexistS;ea lush'seaplica, rar ; daeS guvernul este armat cu damsa spre a o aplich child va crede de euviintg. Tocmai aceasta cerem si noi. VA pot inc6 adSogh ea' in toate Statele Eu- ropei, in Belgia, in Italia, ca si in Germania, pre- tutindea unde exists libertatea presei, existi legi pentru pedepsirea abuzurilor acelei libertAti. Cum ati vol ea numai lanoi sh'fie altfel? Cum D-voastrA din opozitiune pretindeti ea niei sa, se pomeneaseA macar de vre-o dispozitiune contra abuzurilor presei, stiti ce faceti? Vfaceti un rau D-voastrlinsi-vA;eacipgreti a inalth abuzul la o doctrinS. Daca, D-voastrS credeti eh' cu aceasta intSriti libertatea presei, vg, inselati iara'si; eSci adevarata libertate a presei atunci se intareste and dati mijloace a se infrAnh abuzul ei.Aceste mijloace nu le puteti da dechtprinlegi cari pedepsesc abuzurile;i lsaçi apoi ea guvernul, in intelepciunea sa, sa nu aplice aceste legi decal atunci când va fi adevArat necesar; iar particularilor atunci child interesul lor va cere. Trebue insä., D-lor, ea aceste dispozitiuni represive sä existe, exci pot fi momente

124 de acelea In care societatea,n cari guvernul care reprezinta, puterea publia, sk simtg, necesitatea de a face sk se aplice acele peclepse.Sg, nu mi se zica dark ct noi incatenkm presa, a facem contra ei legi exceptionale; cvedeti ch' realitatea, cfap- tele rdspund pentru noi. Ele ne spun a la 1864 au dominat legi exceptionale contra presei, atunci chnd a guvernat si D. Bozianu 3 luni.In acea epoa se puteh vorbi de incatenarea presei,iark nu acum and nu facem alta cleats prevedem in legea comunk ateva dispozitiuni contra abuzurilor de presk. Prin ceeace facem noiastkzi,intkrim libertatea presei; aci dkm mijloace puterei executive de a putes infrâneze abuzurile unei prese ce-si poate uith frumoasa ei misiune. Ash dark, nu este deloc corect si exact aceea ce ni s'a imputat, cadick am face o legislatiune exceptionalk sau o lege sugrumktoare presei. Cele mai elementare principii de drepti de logick desmint asta, imputare. Acum, D-lor, cg, am terminat cu toate oh- servatiunile practice si stiintifice, si and va, arAtai in fapt utilitatea i scopul ce s'a avut in vedere and s'aluat acestproiect, mintreb cealte env intedenaturk politicks'au mai invocat in contra noastrd, ? Ati vgzut din combaterea ce am facut, ctoate argumentele cari se invocase contra

125 proiectului erau in realitate streine de chestiune. Si calcarea Constitutiunei,i severitatea pedepselor, sisugrumarea presei, toate aceste au fost obiectiuni streine proiectului, cg,ci chiar textul sg,ule clesminteh. Sfaqind dar cu dansele, D. Bozianu, cg,utg,nd sghiceasc6 ce interes putem aveh dis- nand acest proiect, ne spune s6 nu schimbgni legile pentru vederi politice sau prin sofismele- gislative. AshdaràD.Bozianu,lasAndlaoparte rolul greu de critic al proiectului, ia pe acela curat 16murit de membru al opozitiunei si incepe a ne face proces de intentiuni. Dar ar fi malt mai corectsi mai lArnurit, chdacg, D. Bozianuvoestesg,provoace un vot al Senatului contra guvernului, svin iD-lui colegii D-lui pe calea cea mare, sg, facg, interpelatiune, sg,facg, o propunere in care sg, se con- Ong, toate acuzatiunile contra guvernului, inoi vt vom rgspunde la fiecare fapt. Dar aceastà mare cale nuse ia;ciseia altg, indirectl, ni se zice:ati adus acestproiect avand vederi politice. Dar ce vederi pot fi acelea? Spre a le ghici vine D. I. Ghica si ne vorbeste de revizuirea Constitutiuneisi ne spune cum ar fi mai binesl-o facem; iar D. Bozianu avan- seaz6 §i mai mult,D-lui ne arata, mai ca niste conspiratori contra constitutiunei,cari am cguth,

126 sg, tragem Cate-o c6r6mid a. spre a d6rilmh cu incetul tot edificiul, iaceasta, nu direct,ci prin mijloaceindirecte,prinsurprindere!Intelegeti, D-Ior senatori,toat q.fiinta acestor combinatiuni si gravitatea insintarilor ce se fac. Dar eu atunci apuc direct pe d-nii acuzatori si Ii intreb pe ce sebazeaz6 D-lor spre a face asemenea propuneri ?Pentru ce D-Ior presupun, b6nuese,si nu acuz6 direct ? Noi aci re- prezint6m puterea pubIic, puterea executiv6;si nu primim presupuneri !Aeuzati, suntetiliberi; dar nu ? Ni se spune cI am avea vederi politice. Cari vederi; spuneti-le, declarati-le aci pe fat`a! (Aplauze). A! dar nu credeti nimic, eu sunt sigur, constiinta D-voastl, este cea d'intai care va desminte cuvintele! C6ci, in adev6r D-lor,ce cerem noi? Cerem ea falsificatorii s'a se pedepseascl, cerem ca prevaricatorii, ca bancrutii, ca furii cu spargere sa, se pedepseasc6; cxci juratii nu-i mai pedepsese; càci sum6 de acesti criminali se/pan nepedepsiti. Dar D. Bozianu ne zice: de ce atunci nu luati toate actele criminale dela jurati? Dar dece D. Bozianu ne presupunei aci o intentiune care nu o avem ? D-lui srationeze pe ceeace este;c6ci rgul in aste limite II credem noi, snu exagereze aceeace nu este. Noi cerem sa, se modifice numai crimele ce

127 s'au probat a nu se pedepsese mai des.Ele nu sunt cele mai grave prin natura lor;dar rgul, dar suferinta socialg fiind mare prin repetireqi nepedepsirea lor, schimbarea lor in delict va aduce reparatiuneafauluisocial. Intrebgm dar,s ni se rgspunzgsincer §i leal, ce vederipoliticear putes aibun guvern care propune un mijloc de a se pedepsi prevaricatorii,fal§ificatorii, furii, bancrutii, etc.?Ce interes alt,cleat interesul social, poate sà aibg un guvern, cand cere pedepsirea unor a§h eulpabili ? Nu mg indoescc i D. Bozianueste de opiniunea mea. A! ni se va zice: dar cu presa ? Aci aveti negre§it vederi politice! Dar qtiti, D-lor, cand am fi putut avehvederipoliticein privinta presei ? CAnd am fi luat dela jurati judecarea delictelor ei. Atuaci, poate nis'ar fi putut zice cg voim sg incatengm presa prin judecgtorii ordinari. Dar egnd aceasta nu existg, cand tot juratii judecg acele delicte,cum s'arputehface imputare de vederi politice? Sg admit cl nu ne inspirg incredere judecgtorii ordinari; cici cu pgrere de rgu am vgzut §i pe D. Bozianu exprimandu-se putin mggu- litor pentrn judecgtorii noqtri; eu unul am toatg increderea in marea noastrg magistraturg, care cu lumini detiin i cu o impartialitate probatg, ar face aplicarea pedepselor conform cu dreptatea;

128 dar in fine sa admitem cmagistratii no§tri ar fi partiali contra presei; ei bine acWi jurati vor fi cari vor continua a judech delictele de presa,si a aplich penalitatea numai acolo unde va fi just s'o aplice. Cum dar D. Bozianu ne-ar puteh atribui altevederipoliticedecht interesul general, chiar in materie de presa? Dar este vorba de alte vederi politice, §i de presupuneri, apoi atunci de ce sa nu presupun gi eu e6 D. Bozianu este contra proieetului nostru, nurnai .spre a nu se modifich codicele penal,pe care il considera ca opera D-sale ? Oare fiindca a lucrat D. Bozianu la acest codice, trebue oare szicem ca de acum inainte numai este permis nimanui casa-1atinga! Dar este oare aceasta opera atat de perfecto' ? Nu negre0t. Numai o afectiune de paternitate a putut face pe D. Bozianu sa" ereacil opera sa atat de perfecta,i safieatatde injust catre altii, cafi se incearca a modifich aceea opera! Cat despre paza Constitutiuneiaq rugh sä nu se mai invoace apropo de toate legile organice cafi nu fac decht srealizeze principiile coprinse intr'insa.Toti avern datoria a pazi Constitutiunea §i nu avem nevoe de recomandatiuni, ci de probe ca o calcam. Ei, D-lor, multi se cbeama amici ai Consti- tutiunei; dar in fapta multi din ei nu fac decht

129

o cake!§titi prea bine el tot amici ai Con- stitutiunei s'au numit §i aceia, cari cand au votat-o an declarat cvor conspirà contra institutiunei statului, care nu "Aka de loc la radicalii din Con- stituantä ! Nu dar de acei razitori ai Constitutiuei are tara nevoe; ci de aceea cari intarese Constitutiu- nea prin desvoltareai intarirea liberth,tilor si in- stitutiunilor ce ea creaza,! D. Bozianu, care nu §tie cat iubeste Consti- tutiunea actualg, ne-a spus cg, nu s'a fgeut nimic solid de cand suntem in constitutionalism. Sa-mi permita, D. Bozianu a-i spune eg, se inseall si nu cunoaste bine istoria timpului Au. Progres am facut, §i foarte mare, foarte real. Am progresat In institutiuni, am progresat in liberth-0, am progresat prin intaxirea principiilor au- toritare de ordine, prin intarirea stabilit6tei. Aeest progres este elar §i evident si progresam ineg, necontenit. Vorbiti inA de respectul Consti- tutiunei ? Darl A vedem eine o apath mai bine, noi ofi D-voastra, ? Nu cred c. aparg, Constitutiunea aceia care ineurajeaza. abuzurile,§i. nu cant/ a infranh. licenta. Acela e inamie sau ra,uarnical Constitutiunei. Noi inA, cari fara, a ceresacrifi.- earea nici unei libertg,ti, regula,m numai uzul bertatilor,noi suntem care Intaxim Constitutiunea

§.1libertglile can sunt coprinse printr'Insa.i daca,

29006 9

130 ati lgsh sg, meargg lucrurile tot ea in trecut; daeg yeti tolerh a se incurajh din ce in ee mai mult abuzurile libertgtei; dael anarhia si licenta ar luà locul ordineii libertäei, o! atunci vg incredintez cOveti ajunge la dgrknarea libertg,tilor! (Aplauze prelungite). Pe dad domneh teroarea In Franta, pe la 1793, cei ce aceau pe cei mai infocati Republi- cani, pe cei mai esaltati anarhisti, erau multi din regalistii degbizati!i pentru ce? Pentrucg ei, inimici ai republicei, stiau enurnai prin excese se poate dgrAmh mai lesne republica; siin adevgr el prin acele excese s'a iajuns laacel scop. Nu noi, eari cgutgm a regulh exercitiul libertg- tilor, si a pune eapgt exceselor, suntem cari surpgrn Constitutiunea; ci aceia cari prin violentele, exce- selei abuzurile lor o compromiti o sap6 la baza ei! (Aplauze). Ai ajuns pang a invoch Constitutiunea,tot in numele libertAei, ehiar ichild cerem ea in- fractiunile reprimate de legi sfacem a fi pedepsite! Darg D-voastrg voiti a asigurh impunitatea tot in numele Constitutiunei ! Oare Constitutiunea zice unde-va ea erimele sg rgmAng nepedepsite ?Astfelar asigurhea interesele multiple ale unei societ`ati? CAnd arfi ash, Constitutiunea ar fi un pericol, iar nu o garantie pentru societate!

131

Venim a vh propune cAteva mhsuri spre a pedepsi abuzurile presei,i D-voastra, refuzati aceste dispozitiuni tot in nurnele Constitutiunei! Darh oare Constitutiunea protege unde-va, legitimeazh unde-va licenta presei? Nicheri, D-lor, ea cere pedepsirea acesteilicente. Ei! D-lor, vh incredintez cdach D. Bozianu, arnicul meu ar izbuti tn votul de astäzisidach preferind noi a ne retrage, ay veni D-lui la minister, vh incredintez, cD-sa care combate acest proiect, D-isa insusi va fisilit, duph un oarecare timp, a veni svh cearh' aceleasi garantii ce cerem noi pentru aphrarea intereselor privatesipentru asigurarea societhtei.i aceasta va fi silit a o face; cgci ca ministru va fi o afirmatiune idach nu ar face-o, D-lui va fi o negatiune; aceeace nu este permis puterei executive! (aplauze). D-lor senatori, nu crez ch D-voastrh vA yeti lAsh a fiinfluentati de ideile platonicei cu totul abstracte ale opozitiunei! Nu crez ca D-voastrh, oameni maturi si conservatori, sh voiti a nu garanth interesele private si sociale ce vsunt incredintate ? Nu crez slegitimati abuzurile presei sisg,consacrati licenta! Nu pot in fine crede eh D-voastrh care uci dat de 4 ani probe numeroase ch voiti a fondh in aceasth tarh ordinea siliber- tatea, nu crez svlhsati a vh incanth nici de cuvintele pastorale ale unora, nici de ereziile stiin-

132 tifice ale altora, spre a vg, renegh trecutul D-voastrh §i spre a nu vol sindreptati un rhu de care societatea suferh! Mergeti inainte cu luminele timpului, spre a conservh ce este bun din trecut §i a indrepa ce este rhu in prezent; a§h se altigh viitorul! iarh nu sand amortiti inchi§i in cercul de fer al D-lui Ioan Ghica sau in sistemul fata- list al D-lui Bozianu. (Aplauze prelungite). A§tept cu incredere ca onor. Senat s deh acest vot, prin care va probh inca odaa ch el §tie a fi la InAltimea misiunei sale, §i a respeca Con- stitutiunea, prin acele mhsuri care o inaresc, §i-i constitue adevhrata sa putere moralh. (Aplauze prelungite mare senzatiune sgomot).

XlI

Monitorul Oficial" No. 112 din 25 Maiu 1874. Proiectul de lege pentru modificarea legii timbrului

In §edinta din 13 Maiu 1874; fiindla ordinea zilei proiectul de lege pentru modificarea legii timbrului, Nic. Blaremberg, ca membru al minoritátei Comitetului delegatilor se pronuntl nu numai contra modificgrii legii tivabrului, ci pentru chiar abrogarea ei §i, cu aceasth. ocaziune punei chestia ministerialg. Alti deputati din opozitiune, ca Nic. Ionescu, Ko- gglniceanu, declarandu-senepreparati pentrupunerea cestiei de vre-o incredere cautA a dà desbaterilor o di- versiune, unii cerând s5., se voteze legea rezervind cestia ministerialg pentru altà ocaziune, altii pronuntându-se contra proiectului de legeal guvernului,fa'r 5. insg a pune cestiarninisterialg. Toti insg, atacg guvernul cu vehementa.. Rgspund mai multi membri ai majoriatei, iar din partea guvernului ministrul de finance, preedinte al consiliului. In urtn5, se prezintA o motiune de incredere semnath, de deputatii P. P. Carp, Gr. Ventura, N. Pogor, Cornea, St. §i G. Greceanu. Se incinge o nouá discutiune in privinta acestei motiuni qi, in urma noilor atacuri ale lui Blaremberg §i G. BrAtianu, ia cuvântul B. Boerescu.

134

B. Boereseu, ministru de externe. Domnilor Deputati, o pozitiune clarg in po1itic6,ca iin altele, este totdeauna foarte bun/. Un mare financiar al Franciei, baronul Louis a zis odata:faceti bung po1itic6, dacg voiti s/ )7/ fac bune finante. Principiul acesta '1 putem intinde mai departe, putem zice, chiar cand este vorba de raporturile dintre guverni Camerl; faceti bun/ politica, ea sa' putem face, nu numai bune finante ci ibung administratie, bun/ justitie, 'bun/ directiune interioar iexterioar6. Domnilor! Am vgzut cu Mirare pe D. Bla- remberg zicand c5, nu D-lui a fost cauza provo- cArei cestiunei ce a putut servl numai ca un pretext spre a se provoch acea cestiune; ca in alte euvinte, D-lui nu este o cauzl direct/ a discutiunei actuale ci o cauzd ocazionald, ea sa zic astfel. Ei, Domnilor !S lasam aceast/ dialectic/ abstract/. S venim la realitate. Oare &and I). Bla- remberg a declarat francamente ea nu are 'Mere- dere in guvern, nu a fost oare ecoul cel mai fidel al tuturor membrilor din opozitiune ? Negre0t da, Domnilor; nu este nici o indoialg (Aplauze, ilaritate). Diferenta este numai calti eolegi ai D-sale ar fimteptat oalta,epoch', o alta'ocaziune, de vreme ce D. Blaremberg, cu caracterul franc care-1 posedg, §i en simtirea saspontanee, a spus ade-

135 yarn] de care e convins la cea dintaiu ocaziune, eu proiectul ce este acum in discutiune. Venit'a insa vreun alt membru din opozitiune sä-1desrnintä,säprotesteze,sa-1 renege ?Nici unul, ba din contra; au venit mai multi oratori ai opozitiunei sa afirme, sintareasca opiniunea expresa de D. Blaremberg. Nici unul din Dior nu l'a combatut. Dar toti au cautat numaisS faca a se declarà altadata acea ce simteau acum, adica cea mai perfecta, neincredere in guvern. D. Blarembeig, mai franc, si mai impacient, a exprimat, aeurn chiar, aceeace simtea, toatä opozitiunea, a exprimati simtirea sasia con fratilor D-lui din opozitiune. Oeilalti nu an fault tot ash. D. Ionescu a exprimat aceiasi neincredere contra guvernului ;a fost numai contra oportunitatei votului. D. Kogal- niceanu a consiliat amanarea votarei neincrederei, caei iD-lui a zis ea sa se voteze mai intaiu proiectul timbrului, de o utilitate atat de practica, apoi va veni sila cestiunea ministeriala. In alte cuvinte, D-lui a povatuit pe D-nii membrii ai opozitiunei ea sa amane deocamdata cestiunea neincrederei ministeriale, sa se ocupe de proiectul de fata, iapoi cand se va gasi decuviinta, adica and va fi momentul oportun, atunci sa se puna cestiunea ministeriala, iar noi membrii ai guvernului, ca niste umile victime sa ne aplecam

136 capul, isg asteptgm a ni se da lovirea când va binevoi D. Kogglniceanui amicii D-sale. (Aplauze). Dar noi vom face aceasta! Indatg, ce intr'o Camera seiveste o umbrg numai de bgnuialg cg, intre Adunarei guvern nu mai existg acea armonie pe care o reclaing Consti- tutiunea noastra', atunci cestiunea ministerialg trebue neapgrat s6 se pun& Altfel, am aye/ aerul cg voirn sg ne eschivg,m, sevitgm un vot de incredere al Carnerei, sau strgim ca tolerati. Dar aceasta nu vom face! Noi nu voim a sth pe aceste bgnci ca tolerati, ca cum ar fi piste expeditori de afaceri ! Aceast pozitiune ar fi umilitoarei noi nu vom primi niciodatg, (Aplauze). Asa dar ce facem noi? Pe cgt timp, din opozitiune chiar s'a pus cestiunea ministerialg, noi o mentinem, si cerem ca Camera sg se exprime dacA mai are sau nu incredere in noi. Acesta va sg, zicg, a ceresg, se creeze o pozitiune limpede. D. Brgtianu ne spune caceasta ar fi neconstitutio- nail! Da ce poate sg, fie mai constitutional cleat o asemenea procedare ? G-uvernul indatg, ce simte o umbrg de indoiall contra sa, voeste a sti lg- murit dacg mai are increderea natiunei, dacg mai are majoritate, pentru a stiapoi ce urmeazgsa facg. Astfel, Domnilor, se urmeazA in toate t6rile constitution ale. Guvernele fac cestiune ministerial/ din cele mai mici incidente, care ar face sg se in-

137 doeasca eineva dad, mai au increderea natiunei sau nu. §i la noi cum puteti crede D-voastra ca, in urma unor asemenea convorbirii discutiuni,tinute de mai multi D-ni deputati in shnul aeestei Camere, guvernul ar fi putut, un singur moment, primi pozitiunea cea umilitoare ce ar voi opozi- tinnea sne faca, ca cum adica am voi sevitam un vot, onsä trecem catolerati de D-voastra ? Aceasta niciodata, nu se putel. Dar s merg.i.em mai departe.tii cguvernele constitutionale, care nu sunt deal guvernele partidelor, trebue stina compt de toate circomstantele zilnice care-i pot da o klee adevarata despre pozitiunea sa inaintea tarei sau a Camerei. Dar din toate circomstantele ce an procedat discutiunea de astazi, guvernul cunoaste ca,opozitiunea s'a incercat a raspandi eredinta el el nu ar rnaiavel infavoarea samajoritatea acestei adunari. Cum putearn sa nu stim noicg de mult timp opozitiunea noastra, cant/ prin toate mijloacele de publicitatei de propaganda ce exista, intr'un stat constitutional, de a raspindi stirea ca ar fi existlnd un dezacord intre majoritatea Ca- mereii guvern? Aceste sgomote s'au cautat a se intinde in toata tara,i chiar in strainatate. A poi vIndoii D-voastrcaceasta nu este de natur/ a Intretine oarecare agitatiune in spirite si ternere pentru vitor. Dar chiar neproductivitatea Camerei

138 in aceste zile dela convocarea ei, nu ar trebui oare sico aplicam ca un efect indirect tot alacestei incertitudini (Aplauze). .5'i&and apoi pe langa toate aceste sgomote siterneri,se mai iveste astazi in sanul Camerei o discutiune ca cea prezentä, credeti oare ca erh prudent, ca erh logic, ch erh demn in fine ca guvernul sa taca, si sh nu pretinda ca Camera sd-i spuna dach mai are incredere intr'insul ? (Aplauze, sgomot). In fata, uneiasa, situatiuni, era oare corect, constitutional vorbind, era oare de o bunk politica, ca guvernul st steh indiferent,sis zica ch va lash chestiunea a se hotari atunci cand vor binevol unii din opozitiune? 0! Nu D-lor! aceasta pozitiune umila si incerta nu o va admite niciodata. guvernul! (Aplauze). Nu noi am pus cestiunea ministeriala, ci cei din opozitiune; dar odata pusa, o mentinem. Voim adicski, stim daca, onor. majoritate a acestei Ca- mere mai are incredere in noi sau nu. La aceasta insa se opune surprinderea D-lui G. Bratianu. D-sa zice ca nu este pregatit. Iar D. Kogalniceanu, pe de alth parte, ne-a sfiatuits lásam pentru alta data aceasta cestiune, fiindca aresi D-lui multe sicne spuna, dar existand mai multe cestiuni importante de rezolvat, timpul este prea scurt.Ei, D-lor! incat priveste scurtimea timpului noi pro-

139 mitem D-lui Kogglniceanu a ayeg destul timp ca sh-1ascultgrn oricgt va vol D-lui. Lig sg nu pre- tinzg D-lui ca sa.-1 asteptgm a ne regulà poziOunea cand ne va permite D-lui,i fang atunci sg avem aerul a voi sg ne impunem Camerei. Nu; datoria noastrg este a consulth mai increderea ei, atunci ea ne va spune-o iatunci vom vedth inoi ce avem de fAcut. D. Brgtianu vorbeste de surprindere! Dar de ce surprindere poate fi vorba aci ? Cum, un orator exercitat ca D. Brgtianu nu este preparat totdeauna pentru ash cestiune ? D-sa care improvizeaza cn atata uprintg,i care vorbeste in tot felul de materii, poatefisurprins tocmai intr'o cestiune ministerialg, pe care dorth de atAta timp sg o vazg pusg, pe tapet? Aceasta foarte mult rnmirg. Cum ?i D. Kogalniceanu, care ne spune cg face opoziOune de 3 ani, si care are astfel o convinctiune de a-Ma timp, iD-lui ne spune c'a nu poate acum indatg, sg" expung toate cgte stie ? Dar cum se poate aceasta din partea unui om atat de experimentat, atat de consumat in afaceri ? Ziceti cl nu sunteti preparMi? Fi-va aceasta ash? ori fi-va cg nu stiti gresalele comise de guvern, si al tocmai astgzi voiO sg le studia0, ca sg, nu zic sg le inventa0 ?

140

Ei, Domnilor, surprinderea nu poate fi pentru D-voastrá! Oameni ea D-voastra sunt totdeauna. gata a thspunde rnai cu seam/ in asemenea cestiuni! Tar dael surprindere arfi,aceasta arfi pentru noi care am datoris thspundem aci,la toate motivele de acuzare ce ati aduce in contra noastth. Nu eyed dar, Domnilor, cmotivul de amanare bazat pe euvinte de nepreparare sa fie serios; eaci o opozitiune, care are o durata atat de veche, este totdeauna gata a ataca, guvernul,§i pentruca deputati, atat de experimentati ea D. Ko- galniceanu, §i atat de improvizatori ea D. Gt. l3ra- tianu, nu pot sa fie surprin§i; D-lor sunt totdeauna gata a acuza guvernul! Dar intreaba, D. Bthtianu : Ce rezultat practic §i politic poate sa aiba motinnea de incredere care s'a pus? A, D-lor! Este foarte evident §ireal rezultatul practic qi politic al acestei motiuni, cand ea s'ar vota. Acest rezultat ar fi mai intaiu constitutional, adiea s'ar regula pozitiunea guvernului cu majoritatea ;caci nu este permia unui guvern a face altfel, mai ales cand el este prevestit prin atatea circomstante §i sgomote cari pot sa aiba oarecare acreditare, indata, ce el ar sta nepasator. Este, cum am mai zis, de datoria unui guvern, indata ce el are eea mai mica umbra de indoiala ca n'ar mai avea, sprijinul majoritatei, sa puna, cestiunea, franc

141 si simplu pentru ca stie daca mai este expresiunea acelei majoritati. Iatrezultatul politic al acestei motiuni. Se teme D. Bratianu ca nu ar avea, ea si un rezultat practic ? 0! aceasta este foarte insenimat. Votul ce yeti da D-voastth, va avea, un efect salutariu asupra tutulor proiectelor ce asteapta a fi discutate; va avth efect asupra intregei administratiuni a t6rei. Ceva mai Inuit: dath votul D-voastth va insemnh Incredere in guvern, intelege opozitiunea ccu aceasta se aduce lucre- derea in toata, tara, liniste in toate spiritele agitate. stiti, Domnilor, cincrederea aduce stabilitatea, si stabilitatea este puterea Statului nostru.Prin increderei stabilitate am facut noi ca sne putem mândri, ca suntem din acele foarte putine State din Europa, unde Camerei guvern an putut tai in armonie in timp de aproape patru ani. (Aplauze prelungite). Se mith D. Bthtianu, ba are chiar aerul de a critith majoritatea pentruca s'a intrunit intr'un local particular si a deliberat asupra acestui caz qialtora. Dar de ce oare aceasta mirare? Negresit Domnilor, cmajoritatea s'a intrunit, qi s'a sfatuit intro dansii membrii Ai.i de ce nu s'ar fi intrunit? Cum? Onor. D. Bthtianu deputat consti- tutionalsiatat de experimentat in mecanismul constitutional, pina, si in cel englez, D-lui nu stie, elintrunirile politice sunt singurele mijloace dath

142 se intelege, a se luminh §i a se disciplina, partidele intr'o CameM? Negresit, Domnilor, cmajoritatea s'a intrunit; caci trebuih sa vaza Ong la ce punct zgomotele raspAndite sunt fundate, si daeA ministerul mai merita a fireprezentantele ei! ln aceste intruniri, Domnilor, se cunose mai bine oamenii, se expun nemulturnirile, se fac discutiuni mai f6ra gena, si se indrepteaza adesea gresalele. Da, Domnilor, noi majoritatea ne intrunim. dac6 nu vg, intruniti si D-voastra opozitiunea atAt mai Mu. care sa fie cauza a nu avetii D-voastrg. intruniri? Cauza poate sa fie foarte bine aceia care a cam aratat-o D. Kogalniceanu, cand azis ca opozitiunea Camerei este multicolord! C'Aci ce poate rezulth din aceasta opozitiune multicolora? Bezulta lipsa de Imitate in vederi, lips'a' de Imitate in principiu, lips'a de Imitate in scopuri iactiuni! Este insa o unitate unde-va; aceasta unitate estein vointa de a daMmh! (Aplauze). Este insa cestiunea de a se sti, daca aceiasi unitate este si In putinta de a construi. A darthuh domnilor este mai bine! A pune insa ceva in loc este greu. Critica este lesne, arta este dificild, a zis un mare scriitor". Poate negresits6,se fac6 din aceasta opozitiune o conditiime, precurn adesea se vede in chirnie, ca. din fuziunea mai multor elemente ese un element nou (Ilaritate).

143

Nu cred ins/cg,dinfuziunea elementelor D-voastra eterogene seas/ un ce destul de solid spre a forma, puterea unui guvern! Mindoese tare c/ nu! (Aplauze). Ei, Domnilor. apoi tocmai aceast/ cauz/ era pentru noi, un cuvant mai bun ca svedem &el mai avem sau nu o majoritate §i &and vom vecleh eàavem majoritate, atunci vom §ti c6 tam este eu noi §ica', nu cugetl ea opozitiuneai in derrt va veni atunci D. Blarenberg sä ne tot repete c6 tara suferl". Dar Ora este aci, inaintea D-voastr6: tara este majoritatea Camerei. Cand asta, Inajo- ritate zice altfel, eine va putea crede simpla afirmare a D-lui Blarenberg? CA,ci ce este mai lesne cleat a afirma numai? SA presupunem ea D-voastr/, opozitiunea mul- ticolorg, cu ocaziunea aceasta ati avea majoritate, ati rAsturna guvernul actual 0 ati veil la putere. Apoi a doua zi sau a treia zi a§ veni eu sau altul qi v-a§ zice: tara suferl. Ce ati face D-voastr6? RA Yeti intrebh: cum suferä? ArAtati fapte. in urm/ ati consulta, majoritatea ea s/ spun/ ea dacg, cu adevgrat tara sufer/ ori nu, §i aceasta cu drept cuvant? eaci majoritatea reprezint/ tara; ci numai cand eva spune acest cuvAnd, atunci ar ficeva gray, atunci an fi presumptiunea ye- ritaiter;catunci san se consult/ ins/§i tara, sau 'se cedeaz4 majorit/tei. (Aplauze).

144

S'a zis de D. Blaremberg, c. guvernul acesta. este guvernul panicei, cg,ci se serve§te de spectrul ro§ilor spre a speria, Camera.. Dar, Domnilor, eine se sperie de spectre? Numaii ro§ii, iar nu Camera. Cum dar D. Blaremberg admite co Camera s'ar puteh sperih de un spectru? Apoi nu eu, ci D. Blarenberg nume§te pe ro§ii un spectru. Eu nu numesc pe nimeni spectru;chei admit ca legitim, intr'un guvern Tiber legitimitatea existentei tutulor partidelor, chiar celor mai extreme. A§h,dar, nefiind nimeni spectrul, duph noi, pe nimeni nu putem sperih dar admitem posibilitatea pericolelor reale 0 voim a le evith. Dar in astg, calitate eu rhspund cg, noi nu suntem guvernul panicei ci al ordinei. Prin ordine §i. in special prin armonie care va existh intre guvern §i Camerh, vom inl6turh pericolele anarchiei, adicg. aceeiace D.Blaremberg nume§te spectru. De- zordineai demagogia sunt, nu un spectru, ci o realitate care se na§te tocmai din luptele lungiji sterile intre guverni Camerh, tocmai din daramhri ca acele ce se fac de opoziOunile multicolore coalizate!. ..Dar noi tocmai Ast rgu voim sh evitgm, tocmai contra lui ne lupthm (Apauze). D. Brhtianu zise cunii numesc acest guvern guvernul birurilor" ! Nu! Vh in§elati! Acesta este guvernul pUçilor. (Aplauze prelungite). Da, Domnilor, eu nu mg, sperii de spectre,

145 pentrucl admit in toate Camerile existenta tuturor partidelor, contrarii guvernului !Domnilor, acest guvern nu este al panicei, ci este guvernul ordinei, pentrucl din ordinea care existd intre guvern §i majoritatea Camerei, dispare acest spectru. Anar- hia se na§te din luptele indelungate intre puterile statul ui. Acesta este guvernul respeetdrei §i executlrei obligatiunilor Orei; pentruedel vine§ipl'ke§te cu religiozitate datoriele din trecut! Nu critic aceste datorii; ne-au trebuit drumuri ferate, poduri, §osele etc.; le-am creiat, dar ne-a costat , clei nu am gdsit pang aeuma piatra filozofall esfacem a§h in bu- ndtatiri fdrt sne coste. Acum plkim cdci trebue Sbrespectthn angajamentele luate. Insd prin aceasta ce am faeut? Ne-am intdrit creditul nostru imiluntru §i in afard!i trebueA mdrturisiti, Domnilor, cniciodatlcreditul Sta- tului nu a fost mai bine pus dealt acuma. Prin votul ee se propune astlzi voim sd se urmeze aceimi luerare din trecut, §i acelea§i conditiuni de incredere in Statul nostru! (Aplauze prelungite). Voci. Inchiderea disentiunei.

29000 10

XIII

Monitorul Oficial" No. 119 din 2/14 Iunie 1874. Raportul jonctiunii liniilor ferate routine cu cele austro-ungare

In §edinta Camerei din 20 Main 1874;.B. Boerescu citelte urrnatorul raport: Domnilor Deputati, Dupa lunginegotieri, guvernul Roman s'a putut intelege cu acela al Imperiului A ustro-Ungar spre a forma alaturata conventiune ce are onoare a supune la aprobarea D-voastra, relativala legarea liniilor noastre ferate cu acelea ale Ungariei pe la Varciorova si Predeal. Necesitateasiutilitatea jonctiunilor,adica continuarea netntrerupta a tarifului cailor noastre ferate qi in statele vecine,sunt de mult admise 0 recunoscute la noi. Principiul este necontestabil : desvoltarea productiunei noastre agricole §i proportiunea avutiei

147 generale vor cres,te in raport direct cu intinderea cailor de comunicatiune legate cu ale statelor ve- eine. Izolarea unei linii ferate de aceia a vecinilor este neproduetivitatea sa chiar. Toate liniile ferate din Europa au, ingeneral,caracterul de inter- natiQnale.Astfelmiqcarealorarservinurnai pentru transitul interior: ceeace ar fi prea mic in raport cuceeace pro.luce acea§ilinie indata ce transitul devine internMional. Am facut dejh in parte aplicarea acestui principiu prin legarea drumurilor noastre ferate din Romania de peste Milcov pe la Itzcani §i Ungheni. Insa marea artera a liniei noastre ferate in tot lungul Carpatilor, despre fruntaria dela Nord intoata Romania dedincoa de Milcov,se afla inca, nelegata cu liniile vecinilor noqtrii. Inconvenientele acestei izolari se simt din zi in zi. Mi§carea intregei noastre retele de drumuri ferate dela Rornan-Ploesti-Craiova-Varciorova, este redusa numai latransitulinterior, pe cat timp aceasta retea va continuh a sth nelegata cu acea a vecinilor. Inaltele coline ale Carpatilor despar- A,indu-ne de Imperiul vecin §i de restul Europei, gurile noastre de comunicatiune exterioara continua a fi numai porturile despre Dunare. tiiinsa, Dom nilordeputati,cataceasta comunicare esterestrans ineregulata. Ea de-

148 pinde de timp si de starea apelor. Iarna comuni- catiunea pe Dundre este inchisd; vara este foarte dea si in timp lung intreruptd din cauza scdderei apelor. Ne trebuesc dar guri de comunicatiune mai largi, mai intinse; permanente si regulate. Ele nu se pot stabill deek prin legarea liniilor noastre ferate cu ale vecinilor pe la puncturile cele mai iflTi portante. Negresitcd,dupddeschiderealinieidela Bucuresti la Roman si Itcani, am dobandit o tre- cerecare ne pune in comunicatiune directd §i sigurd, cu Lemberg, cu Pesta, Vienai Oceidentul, sicarea mai micsorat inconvenienteleizolarei noastre.Ins aceasta,trecereinternationala,de foarte mare folos pentru localitätilevecine,nn poate scorespunda,la toate trebuintele generale §i sfac6 a dispare inconvenientele izobrei pentru restul td,rei. Miscarea pe aceasta linie, pentru cea mai inane parte a Orel, este lunga, si de ocol,si impune calatorilor si marfurilor sacrificiu de timp, §i de cheltueli earl nu pot ajuth. desvoltarea relatiunilor comerciale icari ne opresc de a sustine. concurenta in conditiuni egale. - Astfel in urma izolarei arterei noastre ferate celeimari,comer(ul i productiunea agricola a rei noastre continuaa nu 8e puteh folosi de toate avanta.giile ce poate oferl o mare linie internationald.

149

Este dar timpul ca slegam cat mai curand liniile noastre ferate cu acele ale vecinilor de peste Carpati,is tergern astfel inconvenientele unei izolari,cari nu ar fi existat, daca, dintr'un inceput nii s'ar fi facutla noigreseala de a hotari o mare retea de drum ferat care A, se opreasca la Varciorova, ar6 a ne asigura mai tntaiu o conventiune,easi vecinii nostrisvina laacelas punet eu liniile lor. Inca din anul 1869 s'aufäcut necontenite Incercari de catre guvernele noastre trecute spre elimina acele inconveniente si a legi, liniile noastre ferate cu ale Imperiului Austro-Ungar. Astfel vedem ca,printr'un jurnal al consiliului de minis,trii din 3 Noemvrie 1869, subseris de Principe le Dumitrie Ghika, D-nii M. Kogalniceanu, A. Goleseu si G. Manu se hotareste a se leget liniile noastre ferate cu cele din Statul Austro- Ungar, pe la punctele Orsova si Brasov" ; ise autoriza ministrul din afara ea sa incheie o con ventiune in acel sens. Aceiasi idee se continua sub ministerul ur- rnator prezidat de D. A. G. Golescu. Ea se afirma din nou printr'un jurnal din 3 Martie 1870, cand se numeste si un delegat roman pentru incheerea conventiunei pentru jonctiunile dela Orsovai Kron- stadt. In instructiunile ce D. A. Golescu dacestui delegat, la 25 Martie 1870, se adaogra ca sa e propuie delegatului austriac si jonctiunea dela Fi-

150

Has.' la Vulcan, flcandu-se din aceasta o conditiune sine qua non, liniei Kronstadt-Galati. Acest adaos era in acord cu un proiect de lege inaintat Adungrei in cursul lunei lui Martie, anul 1870 de catre ministerul D. Cazadini,formulat in urma propunerei a nou'g D-ni Deputati. Apoi s'a recunoscut asemenea foarte necesarie si o altg jonctiune pe la Hz, Oituz san Palanca care sg, se lege cu linia dela Adjud-Galati. In sensul acestei necesitAi consacrat i prin o lege din Martie 1872, s'afäcut, precurn§titi, conventiunea din 1872, care propunea legarea liniilor noastre ferate pe la patru puncturi, adicg, la Varciorova, Vulcan, Predeal, Uz ori Oituz. Insg aceastg, convenOune nu a putut in anul 1873 intruni majoritatea voturilor D-voastrg,. De atunci guvernul nostru a continuat negocierile cu guvernul vecin si a cautat a incheia o altg conventiune in conditiuni mai lesne de executat,i ash cum in marginea mijloacelor noastre financiare, sg,satisfacg trebuintele economice ale ambelor tgri vecine,cari au interese identice in aceastg cestiune. Multe si varii vor H, intr'un viitor mai mult sau mai putin depgrtat, leggturile cari pot avea, liniile ferate cu acelea ale vecinilorsi anume cu acelea ale Austro-Ungariei. Cele acuminsg,cunoscute,aceleaadicg a

151 cgror utilitate practicA s'a constatat §is'a impus, sunt, precum am zis,cele patru linii care ating frontaria noastrA pe la punctele V Arciorova, Vulcan, Predeal, Uz ori Oituz, sau Palanca. La aceste puneturi se mai poate adog iacela recunoscut ea prea util, pe la Turnu-Ro§u (gothenturn). Ins/ sarcinele financiare ce ar aduce executarea deodath, a tutulor acestor linii,ne impun obligatiunea de a limith numATul lor, §i de a alege pe cele mai urgente, pe acelea a c6ror infiintare o cer mai grabnic interesele economice ale ambelor pärti contractante. Nu am prejudecat nimic prin conventiunea de fat6 asupra nici uneia din jonctiunile ce in viitor se pot face intre liniile ferate ale ambelor t6ri. Am recunoseut chiar, §i am declarat prin asth, conventiune, utilitateacelortrei jonctiuni pe la Vulcan, Turnu-Ro§u, §i Uz ori Oituz. Ins6, pentru aceasta, din urma, jonctiune, ne propunern, prin proiectul de lege care insote§te conventiunea, ea s6 ne autorizati a construl egpAtaiul sgu dela Adjud la Ocna. InsA, prin conventiunea invoitg intrenoi §i guvernul Austro-Ungar, a trebuit din cauza consideratiunilor financiare de cari am vorbit mai sus, adreducem la dou6, jonctiunile cari trebuesc exe- cutate mai curand, in adie6 termen de patru ani dela data sehimbului ratificgrilor aeestei conventiuni.

152

Aceste doug jonctiuni, cari se impun inaintea tutulor, icarisatisfae, inteun mod grabnic si mai real, interesele economice ale ambelor t'ari ye- eine, sunt jonctiunile pe la puncturile Varciorova si Predeal ale fruntariei noastre. Construirea acestor linii nu mai suferg, intAr- ziere, putem deja zice co parte din sacrificii sunt fácute prin neproductivitatea ce are sg,' sufere linia dela Pitesti la Varciorova, pe cht timp ea va sta incg, infundata, dela frontarii,fdr g.sg,aiba,"miscarea transitului international. Este dar urgent si indispensabil, este o conditiune esentialg, pentru procluctivitatea liniilor noastre feratei prosperitatea comerciului si agriculturei noastre, ea s'a ne punem incomunicatiune directa si imediatg, prin acele doug, puncturi de jonctiuni, eu liniile ferate din Europa, cu centrurile cele mari ale comerciului Siindustriei europene. Din punctul de vedere economic, utilitatea acestor doug, linii este de o evidenta, necontestata,; din punctul de vedere financiar, executarea lor se poate efectuà fiIrg," multg, greutate, Meg,' nici o sdrun- cinare in finantele noastre. S'a obieetat de unii, ba s'a si crezut de altii, ct aceste dou'a linii de jonctilmi. pe la NT a,reiorova si Prec leal, ar fi destinate a-si face concurent6,si eg, Inca, cea dela Precleal,pe valea Prahovei, ar

153 puteh sg faeg concurentg celei dela Varciorovasi sa-i compromitg, prosperarea. Temeri varii; erezii economice! Fiecare linie feratg are o miscare a sa proprie i naturalä, icreazg, un trafic local prin desvoltarea prospergrei ce rgspandeste imprejurn-i, 'Meat nu are temere de nici o coneurentg destrue- toare a altei Daca, pe langg acest trafic local, se va adgoga trafieul international de import san export, precum sitraficul de transit, intelege oricine cvitalitatea prosperarea unei linii este de el asiguratä. Traficul local a fiecgrei din aceste doug linii este en totul deosebit; el corespunde la niste trebuinte si deserveste niste interese cu totul separate; astfel 'Meat orice coneurentg intre dausele este chiar imposibill. Linia Varciorova strgbate in lungul sgu Ro-. mania mare dela Ploesti la Olt, si Romania mica pe vane Oltetuluii Jiului pang dincolo de Severin. Linia dela Brasov da via0 valei Prahovei dela Ploesti la Predeal, si desvoltg productiuneasali- nelor noastre dela Telega. Serviciile fieegreia din acesteliniifiind en totul distincte, toata concurenta ce ele 'si pot face este numai In bine; adicsa a anima, a invia, a face sg prospere, care mai de care, localitalile pe unde ele strgbat.

154

Dar sub punctul de vedere al transitului international, o concurentg vgtgmatoare intre ambele linli, si mai ales a liniei dela Predeal contra celei dela Varciorova, fi-va ea de temut ? Nicidecum, fiecare linie,si sub acest punct de vedere, prezintg serviciile iavantagiele sale speciale, care-i asigurg prosperarea. Pe o linie, aceea a Yarciorovei, se face mai ales un trafic international cu Austria si Germania. Pe linia dela Predeal se pune mai ales in relatiuni directe si mai apropiate de transport comerciul iproductiunileTransilvaniei cu centrurile comerciale din Mediterana si Anglia. Lugnd acum fiecarelinie in parte,iatg ee observgm : Ambele linii se intrunesc la Pesta. Dar dela, Bucuresti la Pesta, prin linia Vgrciorova-Temesvar, sunt 878 klm.; prin linia Brasov sunt 890 klm. Prin urmare, sub raportul distantelor,linia dela Vgrciorova prezintg avantagiul cg este mai scuff& cu 12 klm. fatg cu linia dela Brasov. Ea mai are si alte avantagii. Linia dela VArciorova parcurg printre Car- pati locuri mai putin rgpoaseiinalte deck cea dela Brasov. Prin urmare declinurilei declivitAtile ei sunt mai putin forte ea la linia dupg Prahova. Pe ethud profdul liniei dela Bucuresti la Temesvar nu prezintg in general, o declivitate mai mare de

155 unu la suta, nici curbe de raze inferioare de 400 metri, linia dela Ploe§ti-Bra§ov Va prezenta in unele locuri declivitäti can vor trece 25 pentru mie, §i curbe de mai putin de trei sute de metri de raze. Avantagiul aceasta topografic allinieidela Varciorova este important. Atat calatorii catqi marfurile au un interespozitiva preferilinia Varciorova. Traficul ei devine §i mai sigur cand cugetam cdotal companii numai poseda toata liniadelaBucure§tilaPesta prin Varciorova, compania actionarilor drumului roman §i com- Staatsbahn din Austria. A§hincat, in ceeace prive§te mi§carealiniei Varciorova, ea va aveh, din cauza distanteitot traficul pentru Austria din Romania cea mare §i cea mica,la Rasarit de Bucure§ti. Iar regiunea dela Apus §i anume Moldova,i§i are relatiunile sale mai direct cu porturile dela Galati §iBrAila §i subacest raporttraficulliniilor noastre nu poate fi atins. Rezulta oare de aci ca link dela Ploe§ti la Bra§ov prin Predeal (Tömös) va fi In conditiuni de inferioritate §i nu va fi productiva ? Nici de cum. Afar/ de traficullocal, care, dupa cum am zis, este insemnat, mai ales prin prosperitatea §.1 productiunea crescanda ce se va desvolta, la ocnele dela Telega,aceasta linievalila,din ziva in-

156 taia a eircularei sale, insemnatai secularea mis- . carecomercialacare exista intre Transilvania§i Romania. RelaOunile comerciale intre aceste tgxi, maialescuindustriala i laborioasa cetatea Brasovului, nu vor puteh deck sä creasca§i sà se indoeasca in puOn timp prinstabilireaunei linii feratede comunicatiune. Acest element de miscare si de prosperare este asigurat acestei Dar mai are si alte elemente,cari au o influenta directa si asupra prosperarei liniilor noastre ferate.Aceste elemente constau in miscarea de import si export care are sa se stabileasea, printre liniile noastre dela Transilvania, Bra,017i o parte din TJngaria cu Marea Neagra,Odessa,Italia, Fratqa si Anglia. In adevar distanta dela Brasov la Braila, prin Ploesti, este numai de 289 kilometri. Avand astfel deschisacaleaspre Marea Neagra,Transil- vania,care pana acum era ca inchisa, i va putea exporth in maxi cantitatitoate produsele industriei i avutului sau Onittntese.Tot prin aceasta' cale ea va importh articole de consuma- thine pentru Transilvania din Miaza-zi a Europei din Franta, Anglia, etc.,articole cari nu pot sa le aduca' astazi prin calea Pestei siVienei, atat de 1ung icostisitoare. Prin urmare, Romania va servi de o eale mare prin care se vor cohoriin centrulsi

151

Miazh-zi a Europei, sumh de productiuni agricole, cari panh acum nu puteau trece Carpatii. 0 asemenea miscareeste,cum am zisde natura asigurh prosperarea liniilor noastre dela Predeal,sia mAritraficulcelelalteliniidela Ploesti-Braila-Galati. Ash dar, obiectiunile ce s'ar puteh invoch din punctul de vedere economic,contra uneia sau alteia din acestelinii, cad cutotulinaintea logicei, innaintea faptelor pozitive. Preocuparea din punctul de vedere financiar, ca prin construirealinieide osuth kilometri, dela Ploesti-Predeal Psiplata unei garantii kilo- metrice, ne-ar sdruncinh, poate finantele nu trebue asemenea sq, ne ingrijeasc5. Din ambele linii de jonctiuni trebue sh constathm mai intaiu eh numai aceea dela Predeal san Tömös constitue pentru noi o nou6 sarcing. Cea dela VArciorova existh deja concedath; numai Ungaria are sh construiascho non/ linie dela Temesvar prin Orsova la Varciorova. Apoi, linia delaPredeal,a chrui singua sareinA purthu, are s6 fie determinath §i push in exploatare ca icea dela Varciorova, numai dupa patru ani dela ratificare. Panh atunci dar nu vom aveh a purth sarcina anuitAilor. Dar cum va sta poziOunea noastrh financial* dup l. patru ani, in raport cu drumurile de fer ?

158

Este evident mai intaiu, cintreaga productiune a liniilor noastre existente va cre§te, qi ne va uqurh, mult sarcinile anuitatilor actuale. Dach traficul de acum al acestor linii actual in exploatare produce 14.000 franci de renth bruth pe kilometru, apoi trebue sadmitem c ilinia dela Ploqti la Varciorova, care va fi terminath la finele acestui an, va produce acelaq venit. Aceasta noua linie va contribui inch' a marl traficul liniei dela Pite§ti la Bucure§ti, care astazi abia Ii aco- pera cheltuelile. Nu este insh tndoiala, ecu cat timpul trece, cu atat traficul pe intreaga aceasta linie se va marl; astfelincat, dupa patru ani de acurn in- nainte, productiunea intregei linie ferate pant, la areiorova Bind mult mai insemnata, aceasta, ne va cauzh o diminuare in plata de anuitati pentru vechea retea, care ne va ajuth a acoperi noua anuitate a liniei dela P1oe0 la Predeal. La dceste cre§teri naturale a produetiunei ye- chilor linii ferate in timp de patru ani, se poate adaogh insemnate economii, ce va puteh realizh administratiunea retelei actuale a drumurilor ferate, indath dupa deschiderea liniei dela Temesvar la Varciorova puin eftinatatea eu care va cumparh prin Banat materialul combustibil qi qinele(mai- turile)noui, preeumi prin pretul avantagios cu care ea va puteh vinde tot in Banat §inele cele

. 159 vechi. Toate aceste economii constituesc Insemnate avantagii, care yin in favoarea tezaurului public, micsorând anuithtile de plhtit. Ash dar, prin productivitatealiniei vechi§i economiile cauzate prin liniile noui de jonctiuni tezaurul nostru ii usureazh sarcinile vechi, astfel incht, duph patru ani sh poath purth altele noui. Dar linia insasi dela Ploesti la Predeal si Brasov aresi ea sh produch, dach nu mai mult cel putin atht catiliniile actuale. Am vhzut cht de numeroase sunt elementele ei de productiune. Este dar pozitiv caceasth productiune are sh micsoreze, in o bun/ productiune, anuitatea de a se plati de Stat. Dach apoi iarhsi vona cugeth,cat mai sunt §ialte sarcini aleStatului, cari au sh se micsoreze sau sh se stingh peste chtiva ani, cum este de exemplu, anuitatea drumului de fer dela Bu- curesti la Giurgiu, in tifra de 2.010.000 franci, care inceteazh in anul 1876, intelegem lesneca, Statul va fi, MA, jenh, in pozitiune de a plAti anuitatea liniei Precleal,care se apreciazh de oarneni competinti ch nu vatrece pestetreimilioane franci. Dael la aceste consideratiuni vom mai adhogh sialtele de o ordine generalh, cum este mhrirnea avutiilor iintinderea transactiunilor comerciale prin leghturi directe si regulate cu toath Europa,

160 desvoltarea moral/ §i material/ a tarei, cre§terea, avutiei si creditului public prin aceia a avutiei §i a creditului privat; dacA, zic, vom considerh toate aceste fenomene, care s'au ivit in toate Wile, care s'au aflat in fazele in care suntem noi; vom intelege, tot atilt de lesne, ccostul leg/turilor liniilor noastre ferate cu ale altor State in loc de a apAsh finantele noastre vorfiun mijloc mai mult de usurarea bor. Astfel, Domnilor deputati, sunt convins c/ §i D-voastrA, cai noi, apreciati caceast/ conventiune ce vprezintlm, subscris/ de delegatii ambelor guverne, corespunde la cele mai pozitive interese ale Virei. VotAnd aprobarea ei,yeti facesa,inceteze izolarea drumurilor noastre ferate, yeti asigurh productivitatea lor, yeti asocih Romania intr'un mod direct cu miscarea cea mare comercial/ din toat/ Europa, si yeti coronh, ca s'a zic astfel, opera cea mare a cestiunei drumurilor de fer romane, opera care este a D-voastrl insi-vg, cxci D-voastra ati fost chiemati anii trecuti a dh solutiunea acestei mari cestiuni. Ministrul secretar de Stat la departamentul afacerilor str/ine: B. Boerescu. D. ministru de externe. Domnilor, proiectul este tipArit, se va distribui indat/. Ceeace v/ rog este de a cerceth acest proiect de urgent/ in see-

161 tiuni li- in Camera, fiind foarte important §i. mai ramânând Inca foarte putin timp pAna la inchiderea sesiunei. Adunarea incuviinteaza urgenta.

29006 XIV

Monitorul Oficial" No. 133 din 19 Ianuarie 1874. Jonctiunile Cãilor Ferate Ronane cu Austro-Ungaria In pdinta Camerei din 20 Maiu ministrul de externe B. Boerescu prezintà proiectul de lege§icon- ventinnea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunile cailor ferate romame cu acelea ale statului vecin,insotite de expunerea de motive mai sus reprodus6. Acest proiect studiat in sectiunile Camerei se incuviinteaia, de Comi- tetul delegatilor§ise prezint6 de raportorul ssau, AL tirbey in gedinta din 23 Mai 1874. Se incinge o lungà discutiune astipra luárei in consideratiune hi care N. Blaremberg, G. Breitianu, G. Manu, Mih. Rogdlniceanu, Nic. lonescu §. a. vorbese contra din puncte de vedere economice, strategice,financiare,politice,.etc. Yorbesc pentru Man. Kostaki, Al. Lahovari, ministru de justitie, Dim. Ghika, G. Gr.Cantacuzino, ministru de lucräri publice §. a. In §edinta dela 24 Maiu vorbe§te B. Boerescu,

B. Boerescu, ministru de externe.Domnilor deputati, voind a fifoarte scurt in cestiunea de fat1, care s'a desbAtut foarte mult si in privinta

163 chreia cred eh Camera este mai luminath, m voiu sili a fi concis,si mai ales a nu repeti aceeace s'a zis de altii; chci in urma elocuentelor si soli- dolor argumente expuse atAt de bine de chtre colegul meu dela lucrlrile publice, putine, in adevhr, imi mai Amalie de zis. Domnilor, cal:A se vorbeste de linii ferate in toate thrileEuropei, in toate statele uncle cestiunile economiceifinanciare se discuth pe adevhratul lor thrim, adich. numai princonsideratiuni practice, si abstractiune fhand de (nicepreocu- gatiuni politice sau de partide, acolo este admis, ca o axiomh necontestath astazii irecuzabilh, ch un drum de fer castigh in importanth prin lungimea luii prin leghtura sa cu alte linii. Aceasth axiomh e indiscutabilh, in toate thrile care au ajuns la un grad mai mare de prosperitate si de des voltare, tinth pe care si noi voim sh ajungem. Asth, axioma, este consecuenth unei sisteme generale admis i necontestatä. Nu cred insh sh se fi fhcut undeva o discutiune ca cea de fath asupra unei linii de jonctiune, care se combate prin argumente acelea ce s'au produs ad i.din partea opozitiunei. Voesc oare Domnii oratori ai opozitiuneisda- namesistemul admis pretutindenea,i sh creeze un alt sistem nou numai pentru noi ? Voesc adich D-lor sinventeze un nou sistern, necunoscut de lumea comerciala, iindustrialh a thrilorcari au

164 ajuns la un mare grad de dezvoltare, emitanda noug axiomA, cadieg drumurile de fer trebues5, constitue o retea InchisA in centrul tn.eii nepusta in eomunicatiune cu drumurile din alte State ye- eine, pentru consideratiuni economice, financiare, ba si strategice si patriotice? Nu stiu dacl aceasta ar fiin teorie tendinta opozitiunei; nu stiu daca ar vol a stabill un asemenea sistem. Dar ceeace stiu este cg, in practick in fapt,la punerea in aplicare a unni asemenea straniu sistem ar ajunge ea, dadi s'ar adopta concluziunile sale. Domnilor, ati vAzut in adev1r, tactica intre- buintat6 de Domnii oratoricari au combatut jone- tiunile. Nimeni din [Hoi nu a voitsq, contest& utilitatea jonctiunilor.Si D. Ioneseu,si D. Bla- remberg si altii,au zis in teorie: ea, am dor' sa, avem eat de multe jonctiuni. D. Ionescu v'a mai expus inc6 opiniunea unui inginer, opiniune care, in adevL., imi pare foarte bun6, eadia, ar ft bine ca reteaua unor drumuri ferate a unei tAri srt InceapA chiar dela fruntariele tarei,pentruel, en cat ea va fi in mai multe legAturi cu drumurile altor State, en atat sansele de prosperitateale- acelei retele vor fi mai insemnate. Din acest adevAr se deduce cA, in principiu, D. Ioneseu, recunoaste- cA bine este a se legh drumurile de fer ale unei t6ri en ale vecinilor.

165

Dar aceasta este teoria recunoscut i mIrtu- risit . de toti oratorii opozitiunei. Cum insl o apIic D-lor, cum Ti dau o existentäreala? Conchizand contra jonctiunilor; ajungem la rezultatul acela de a pune in izolare liniile noastre ferate de ale Statelor vecine. Jatlogica D-lor. Iatg, rezultatul practic si material la care ajung D-lor! Nimeni din opozitiune nu a avut curajul s6 zicc6 ar fi mai bine ca noi Rom'anii sg, fimIn- chii ea un zid alChinei; nimeni n'a cutezat s6 afirme eq, nu voeste, c6 nu este trebuint6 de jonetiuni! Dar in fapt unde ajung, dacA nu la respingerea a mice jonctiune, la sistemul de izolare absolutä,? Feriti-vl bine, Doinnilor deputati a nu aluneca pe acest povarnis !Dacil D-nii din opozitiune nu combat in principin jonctiunile, apoi ii intrelArn cu ce argumente practice si economice, abstractiune fAcand de persoanele cari sunt la guvern, yin D-lor sh' combatá efeetuarea, realizarea acestor jonctiuni ?D-lor admit jonctiunile ingeneral dar le combat in special! Nu voesc pe cea dela Brasov la Ploesti, o combat cu furie, izic Casunt pentrucea dela VMciorova; si nu mai ra'spund nimic cAnd noi le obiectam ca una fara alta nu poate a se infiin0. Dar cari strut, in fine, consideratiunile serioase si practice cari resping astfel, in fapt, mice legA- turil a callor noastre ferate?

166

'Mi este cu greu, Domnilor, ca sa rezum asemenea argumentari; eaci oratorii opozitiunei, s'au aruncat atat de mult pe taramuri strtine cesthmei, incat cu greu se pot rezumg, cateva argumentari practice din cari ar puteg, majoritatea st deduct et nu ar fi acum bine st serealizeze legatura drumurilornoastreferate pe la Varciorovasi Predeal. Cele mai multe consideratiuni ale D-lor an fost politice, sau dact veti vol le yeti numi strategice; putine au fost consideratiuni economice sau financiare. Asupra consideratiunilor de strategie imi yeti permite sg, nu vg,oprese mult; insusicolonelul Mann a cam alunecat asupra lor; a zis, in mod vag, ca se refera la toate eele zise de D-lui anul treeut in privinta aceasta; 0 a lasat apoi D-lui Blaremberg sarcina de a desvolta mai mult, aceste consideratiuni pe eari D-nul Kogglniceanule-a atins numai. Mai intai, Domnilor, st constaam cg, punctul de unire a drumului nostru ferat cu. Transilvania a fost totdeauna admis cva fi Brasovul. Direc- tiunea inst a linieidela acestpullet spre taxa noastrg, a variat, ca proieet: cateodatt s'a vorbit ca unirea liniilor sg se fact dela Brasov pnin calea Buztului; altädata prin valea Oituzului; altadatt prin valea Prahovei. Ott gresalt dan D Blarem-

167 berg a zis cD-nu Costa-Foru este care a inventat punctul Brasovul. Toate guvernele au admis acest punct! directiunea numai a linieia variat dupa vremi.Ash,prin jurnalul consiliuluide ministriidin Noemvrie 1869,seadmitedela Brasov punctul de jonctiune intre Austria si Ro- mania; In 1870 Martie, asemenea s'a repetat acelas punct;niciodata nu s'aInlaturat unirealiniei noastre pe la Kronstadt. Si D. Colonel Manu si D. Kogalniceanu au admis acest punct Inaintea D-lui Costa-Foru. Apoi daca interese strategice ar ft cerut ca sa nu unim linia noastra.pe la Brasov, cum acest pericol n'a existat la 1869 sis'a ivit toemai acum ? Cum toemai acum preopinentii au teama ca, Austria are sa ne atace pe lapunctul dela Brasov, cand acum cativo, ani tot D-lor admiteau acelas punct de jonctiune ? Dar va, marturisese, Domnilor, cmi se pare putin euviincios a insista mai mult asupra acestei consideratiunistrategice;printul Dim. Ghika a raspuns destul de victorios; a mai insista ar fi a-I repeth. Strategia de care trebue sne ocupam noi este aceeace a numi strategia comertului. Noi vom deveni cu atat mai forti cu cat ne vom 1egen Statele vecine prin relatiuni comerciale si industriale. Aceasta este foila noastra in viitor,Si numai vorbiti de strategie. (Aplauze). Si de uncle decurg aceste preocupatiuni stra-

168 tegice ? D-1 Blaremberg ne spune ch ele decurg de acolo ch Austria ar aveh ochii spre Orient, si eh' ar voi prin jonctiuni sh-si creeze etape in Orient!... E liber D-1 Blaremberg sh fach ipoteze de politich transeedentalh! Dar oricum imi poate fi permis sh intreb pe D. Blaremberg sh-mi spun'a, cam ce fel de vederi presupune D-lui Austriei ? Vederi de conchiste comerciale? Dar atunci aceasta ar fi un bine; chci aceasta, ar insemnh relatiuni de schimb din cari fiecare Stat va castiga. Tar dach ati voit a intelege conchiste de alth ordine, conchiste ter-- toriale. sh le lAshm deoparte, caci toti stiu ca, nu prin drumurile de fer sefac conchistele acestea ci prin ostiri canintrh pe toate drumurile, pe jos, iar nu cu trenul. Dach am admite ch, inträ in mintea iinui om ch un drum de fer s'ar faceinvedere de a se realizh scopul de cucerire asupra acestei thri, atunci, 4 consecuenti, aridicati atunci la InAltimea unui sistem teoria de a refuzh oricare jonctiune. Insh D-nul Blaremberg admite jonctiunea dela Varcio- rova. D-lui ne spune eh Austriei nu-i serveste bine joncOunea dela Itcani, chci ea se MI6 acum para- lizath prin aceea cu Rusia dela Ungheni. Apoi atuncea de ce 1)-1 Blaremberg, consecuent en D-sa insusi, nu se opune maiales la jonctiunea dela Varciorova ? Pe la aceasth jonctiune Austria ar fi färnicio contrabalanta,i duph ipotezete si pre-

169 supunerile D-lui Blaremberg, ea ar fi cu mult mai periculoash pentru noi... Uncle vh este logica si consecuenta? V5, este frich de Austria pe la Brasov, Predeal, si nu vg, este frich pe la Threiorova-Or- soya ? Dach strategia ameninthtoare ar existh, apoi Austria nu ne poate ameninth sau cucerii pe la un loe ipe la altul ? Vedeti la ce gresite conse- einte ajungeti chnd v. alunecati pe un chmp de consideratiuni en adevgrat nebuloasse, dupa, cum se exprimh D. Ionescu. Sh yedem acum in ce con- startconsideratiunile economiceifinanciare,cu earl. oratorii opozitiunei combat conventiunea. Cum atiprobat eh jonctiunea dela Predeal ar vhthmh interesele noastre economice ? Au repetat mai toti oratorii opozitiunei clinia dela Predeal ar omori linia rarciorova. Imi pare bine ch s'a %cut aceasth obiectiune nu atka pentruch ar prezinta la noi o difieultate serioash, chci sunt sigur de mai nainte eh o majoritate luminath a aeestei Adunhri nu va admite un singur moment ch douhliniiin directiunidiferite,dar nuparalele,arputeh sh-si fach concurenth, ashbleat una sa omoare pe alta. Dar iath interesul obiectiunei. iin Ungaria existg, o preocupare de temere identich ea la noi; tnsin sens opus. Acolo preocuparea, temerea in o parte a publicului este ch linia VArciorova are sh fach concurenth dezastroash liniei dela Predeal.

170

Ins io ternereialta, si cea dela Bucuresti,si cea din Pesta, sunt egal nefondate. (Aplanze). Iati cauza pentru ce am combhtut ambele aceste preocuphri in expunerea de motive. Fenomenul este in adevär curios. La noi opozitiunea ne spune clinia dela Predeal va omori linia dela Varciorova. In Ungaria se crede din contra, cel putin unii,c linia dela Vaxciorova va omori linia dela Kronstadt. Dar cum puteticoncilihaceste douh,temeri contradictorii,dac6 nu ch ambele suntefectul unei erezii,c ambele sunt totatat de efemere,un- zoiiici nefondate!Nu, Domnilor ! Niciuna din aceste linii nu se poate omori una pe alta; pentruchfiecaredeservestelocalith4ideosebite, si intr'o dephrtaredestuldemare;fiecare are o miscare proprie; fiecare din acesteliniise va desvolthincerculshu .propriudeactivitate; fiecare vacreih un trafic local 0 international pentru localitätile respective ce ele au shpar- curga.. Dar nu, ne spune D. eolonel Manu ;transitul international se va face numai pe la Kronstadt, si astfel linia noasta dela VAxciorova va fi lipsith de traficul acesta atat de productiv. Dar pe ce se ba- zeazh D-sa pentru a fi autorizat sfach aceasth afirmatiune inaintea onor. Camere, afirmatiune care in Ungaria se face pentru linia Varciorova,care

171

se presupune car trage tot acest trafic international? Pe nici un fapt pozitiv. Ce e mai mult. D-sa recunoaste insusi clinia pe la V AreiorovalaPestaestemai scurta cu 12 km. deeht cea dela Kronstadt la Pesta. Scur- tarea exista, ne zice D. Manu, dar aceasta nu face nimica! Face ceva, raspundem noi, dar nu mult. Face ceva, caci, in principiu,child comertu1 face un transport, cauta linia cea mai scurta, care este cea mai putin costisitoare. Insa trebuesa,marturisim caaceasta diferenta de 12 km. este atat de mica, incht efectele ei nu pot fi simtite. Dar D. Manu, spre au ustifich temerea sa, a mai zis cconeurenta cu linia Brasovului va fi periculoash, pentruca guvernul Austro-TJngar va regulh tarifele pe teritoriul sau astfel ea prin ef- tiaatatea costului transportului pe la Brasov sa se faca o coneurenta foarte mare liniei noastre de la VA,rciorova. Ei bine, Domnilor, acest argument, aceasta alegatiune a D-lui Manu nu trebue svinsufle cea mai mica temere, pentruca lucrurile nu merg ash cum ziceD. Manu.Faptul este altfel. In Austria si Ungaria, pe eht am studiat chestiunea legislatiunea nu da drept guvernului a interveni In fixarea tarifelor drumului de fer. Maximul tarifelor e stabilit en diferite companii de drum de

172 fer, prin actul de concesiune chiar;iar companiile sunt libere a micsork aceste tarife, fdra nici o intervenire a guvernului. Prin urmare vedeticd, chiar de am presupune o rea intentiune gayer- nului vecin, el nu ar putea nici de cum sa micsoreze tarifele, cari sunt läsate cu totul la vointa fieearei companii. Dar sa vedem insa daca este convenabil daed e leali obisnuit ca sa presupunem, ca sa atribuim releintentiuniunuiguverncand tractamen dansul; cdci s,iel ar fi atunci in drept a ne pre- supine aceeasi rea intentiune. Aeeasta nu se face niei ehiar cand se tracteaza intre doui particulari; ci atat mai mult intro cloud Staturi. inoi nu putem decat a ne felicith de conditiunile de perfecta egalitate ce a fostintre ambele aceste guverne, si de proceddrile leale si buna-vointa eon- stantá ce am intampinat din partea guvernului Austro-Ungar. Dar ni s'a mai spus ea*,fi ind mai multe companii pe linia dela Brasov, elese vor pine de acordpentrua micsorà tarifelesia atrage astfel tot transitul pe la linialor,ceeace va omori linia noastrA pe la Varciorova. Dar, Domnilor, dacd companiile dela Pesta, Brasov vor face aeeasta, de ce acelasi lucru nu s'ar face si de cele doua companii dela Pesta-Temesvar-Bucu- resti, cari mai lesne se pot intelege,spre a mie- sorh tarifele, decAt cele patru sau cinci companii

173 dupg,liniaBrasovului?Dar nu avetitemere, -Domnilor, nimic dintoate acestea nu se va intampla; pentruck, intelegeti prea bine ca. interesul companielor este de a face ca tarifele safie cat mai productive,ele nu vor aveh recursla asemenea mijloace extreme;ci vor §tia'§iimparti traficul astfel cum sa se ajute reciproc§isa, nu se omoare una pealta.Mi§careafiecarei fiind speeia1 idistincta,fiecare deservind alte localitati, tntelegeti ca traficul fieckreia este independinte de al celeilalte. Cum voiti in adevar ca o marfa pornita din Viena pentru Craiova ori Olt ar trece pe la Brasov, iar nu pe la Varciorova ? sau vice-versa, pentru producte ori vite, cari din Craiova s'ar porni Ia Pesta. Marfurile, productu- rile vor lua linia ce le convine, dupg, punctul de uncle plee gi punetul unde vor sa ajunga. Vedeti dar, Domnilor, ci din punctul de vedere economic, nu se poate proba en nimicaca, aceste doug, linii 0-ar face concurenta §i s'ar omori una pe alta. Singurul argument dar asupra caruia imi mai ramane a rgspunde, e argumentul, e cestiunea financiara, caci s'a zis caceasta jonctiune va apasa asupra finantelor tarei. SS,examinam, Domnilor, acest argument, singurul la care ar fi trebuit sä se margineasea majoritatea, caci el singur ar fi mai discutabil. Pentru

174 a se sustine serios de opozitiune cnoua linie feratg dela Brasov, cg, jonctiunile ar apgsa financele noastre, ar fi trebuit mai Intgiu a se proba, cu fapte pozitive, trase din experientg, cu argumente solidei cifre nerecuzabile, cliniile noastre, rgmang,nd izolate,Inchisei MIA nici-o leggturg cu vecinii, produsul lor va fisuficient pentru a acoperi cheltuelile de exploatare, si a 1si un excedent, ash ea plata anuitAtilor sg nu fie numai in sarcina Statului. Aceastg probg, vg, era indis- pensabil5, si pang, nu o yeti face, cestiunea financiarg, atat de mult afisatg, de D-voastra nu va aveh nieio seriozitate. Noi am fkut mai mult; D. ministru al lucrgrilor publice ne-a demonstrat, cu cifrei fapte pozitive (pe cari WO le-am cunoseut, cgci asemenea cestiuni se trateazg, In consihu) eg, economiile ce se vor produce numai in exploatarea liniei vechi, din momentul circulgrei jonetiunilor se ureg,la cifra de un milion 290 mi.' lei. Vi s'a demonstrat asemenea Intr'un mod exact, dupg experienta fkutg, pg,n5, acum cu liniile deja existente, cl produsul lor aresg,creascg, prin liniile de jonetiuni ;cit aceastg miscare va creste atat pe linia dela Yar- ciorova, cati pe cea dela Predeal-Ploesti, sicg, calculAndu-se in modul cel mai moderat, totusi aceastg crestere de venit se va urea la suma de un milion 760 mii de franei.

175

Dar oare nu trebue stinem compt de aceastil miscare considerabilii, de acest adaos de productiune pe intreaga retea actual6? Dar acest adaos de miscare creeaz1 un venit care usureaz 5. tezaurul public. Prin economiile efectuate in exploatarea liniilor existente,i prin adaosul de venit, nu vedeti, Domnaor, evom intAmpinh intreaga valoare a anuitAtei la care am ajunge prin linia dela Ploesti Ia Predeal? Nu vedeti c tezaurul public nu va fi astfel deloc incArcat cu o nourt sarcin6? Ash dar Domnilor, eine lucreazA mai in avantagiul finantelor? Domnii din opozitiune cari voesc sa. inchid6 traficul intregei noastre linii ferate numai inquntrul t6rei; sau noi earl voim sm5xim miscarea acestorlinii,unindu-le cu1iniiI Statului vecin,i astfel crescAndu-le venitul in proportiuni considerabile, susurAm tezaurul? Oratorii ins6 din opozitiune, ca ultimi ade- värat motiv al votului D-lor; invoacl oportunitatea, spun cg, nu este acum momentul oportun pentru a se acordh jonctiune pe la Predeal ; mie mi se pare Domnilor, cacesta este argumentul cel mai convingAtor pentruunii din D-nii deputati. Cgci, in adev6r, Domnilor, ce insemneaz6 in realitate cuvantul de oportunitate in momentul de fatA? §titi ce insemneazä? InsemneazA c bunl ar fi .conventiunea aceasta, dacA, nu ar fi incheiath, de guvernul actual. Aceasta insemnand in realitate

176 cuvantul de oportunitate, intelegeti D-voastrg, pentru ce acest cuvant rezumeazg mai exact intentiunea §imotivul actiunei tutulor Domnilor din opozitiune. Ca- sä se mai varieze asupra acestui cuvant, unii din oratori au mai intrebat dacg aceastg conventiune este cel din urmg cuvant al Austriei. Ei, Domnilor, apoi cand un minister vg aduce tnainte o cestiune care s'a tratat intre el si guvernul A us- triei in curs de trei ani,sicand ne prezintg o conventiune pe care insusi D. Colonel Manu este silit a recunoaste c, ar fimai bung decat cele prezentate de mai inainte, cum puteti sveniti§i sg ziceti: acesta poate cg nu este ultimul cuvant al pgrtei cu care ati contractat; ai sg mai tratgrn, cg poate vom mai dobandi ceva! Dar, Domnilor, s'a dobandit tot ce s'a putut dobandi. lcu a fost vorba de ultimatum de care vorbeg D. Ionescu, cxci nu se pun ultimate cand se inchee contracte. Noi am tractat si am terminat. Este timpul, este foarte oportun, casg'terminati §iD-voastrg. Ziceti ea% nu este momentul oportun? Dar nu comptati D-voastrg eh' la iarng linia Pi- testi-Varciorova are sg fie terminatg, sidupg experienta fgeutg cu linia Bucuresti-Pitesti, produsul liniei Pitesti-Yarciorova are sg fie slabsinein- destulgtor chiar pentru a acoperi cheltuelile de exploatatiune... Uitati D-voastrg el chiar votandu-se aceastg conventiune, va trebui iiicpatru ani pang

177 ca noilelinii sl se. pung, in circulare, adia va trebul Incpatru ani sg, mai suferim pang, vom vedel linia noastrl produandiinflorind? Apoi atunci nu e oare momentul oportun ca s. asigurgm cu o orl mai inainte productivitateai prosperitatea intregei noastre retele de drum de fer ? D. Kogllniceanu crede a mai putemamanh, obiectând Austriei cnoi i-am dat o jonctiune pe la Itcani-Suceava, sI ne dea §i dAnsh acum una pe la Yarciorova. Eu rgspund D-lui Kogglniceanu, de ce nu a zis D-lui aceasta and s'a dat linia dela !Itcani, and s'a flcut legltura drurnurilor pela acel punet? De ce, mai Mainte d'a se face jonctiunea aceea, nu s'a flcut o conventiune §i pentru Varciorova? De ce s'a comis atunci gre§ala ce se comisese la 1868, and ne-am dus- la linia pang, la Varcio- rova, flea, mai intliu a fi siguri c§i Austria va venl acolo ? Astlzi,Domnilor, ne afim inaintea unui fapt implinit; linia noastrl dela Varciorova o glsim infundatl de hotare; in timp de patru ani de zile ea are sä stel tot infundatl; §iastlzi and am reu§it a incheil, aceastl conventiune, prin care-i asigurlm desvoltarea, cel putin dupa, patru ani, D-voastra. veniti §i o combateti numai pentru motivul real a este Mcheiatg, de guvern. Dar vg, mArturisese, Domnilor, el nu Mteleg

29006 12

178 de ce amestecati o cestiune economich eu cestiunea politick,eu consideratiunicaul nu potfideeat personale. Destul am asteptat si vom astepte, cu drumurile noastre ferate izolate de restul lumei; este timpul a nu mai vol sastepthm cu rezolvarea acestei cestiuni; chci ne este teama ca., mai asteptand, sh nufieapoi prea tarziu.D. Mann se ingrijeste ccu linia Brasov-Ploesti industria noastrh, nationalá poate fiomorith, bai expor- tatiunea poate ssufere.IIasiguram sa fie pe pace. Din contra, prin aceasta linie iindustria exportatia noastra au sa, infloreasch si mai mult. Astazi nu ne mai aflam in timpii aceia child o natiune eredee eh se desvolta win izolarea sa. Astazi experienta a probat c icomertul si industria cresesise desvolth win schimbarea relatiuni reciproce. Vedeti Sarbii, un popor care are asemanare eu al nostru, eat tin a se lege, cu vecinii bor. Gu- vernul grbese a luerat la Viena si a dobandit a se lege, linia dela Belgrad cu aceia a Austriei. A lucrat apoi la Constantinopole,i sperc va dobandi deanitivlegaturilei cu imperiul otoman. Guvernnl sarbese a facut si face sacrificiichiar spre a se trage prin Serbia transitul international. Cand vor tiicheiSrbii conventiunile CU Turcia, se va Si realizh aceasta. lar noi ce am face panh atunci? De am asculth opozitiunea, am sta cu ma-

179 pile incruci§ate §i am privi cum se face transitul international pe la Sava §i la Alexinatz la Adria- nopole §i Constantinopole. Este dar timp, imi pare ca Sne grgbim §inoi a le0 liniile noastre cu acelea ale Austriei pe laDungre prin Buzau,0 la Carpati prin Transilvania, spre a atrage §i noi pe teritoriul nostru transitul international. Astfel ne-am puteA, deqtepth prea tgrziu. Spre a atinge acest scop, am facut tome in- cercarile posibile, am tractat in timp indelungat, am pus tot interesul in oe qi am dobAndit aceea ce vedeti. Totdeodatg trebue sa .vg mgrturisesc crt nu avem deck sl ne laudgm de procedarileqi modul conciliant de a tractà al gu vernului Austro- Ungar, care preocupat negreOt de interesele sale, nu a nesocotit nici pe ale noastre, aparate de noi, §i am ajuns astfel la o intelegere comung, pungn- du-ne in conditiuni de perfectg egalitate. Aceasta, conventiune fiind ultima expresiune a vointei ambelor parti contractante, se intelege cg, nu putem sperg a dobgndi mai mult, §i de aceia vg, rugarn sá o aprobati cu o ora mai inainte. Nu, D. Kogglniceanu ci noi trebue sfacem apel la aceasta majoritate, ca sg, termine opera sa, votAnd aceastä conventiune. D-lui zice majoritatei catrebue sg respingg aceastà conventiune, cum a respins pe cea de anul trecut,spre afi astfel consecuenta cu ea insusi.

180

Apoi cuacelsistemniciodathmajoritatea aceasta nu ar mai voth leghtura liniilor noastre ferate cu ale Austriei;fiindch totdeaunais'ar opune voturile negative din anul precedent ! Noi Domnilor, trebue sfacem apel la aceasth majoritateisa o angajhm a voth aceste douh leghturi ce se propun chci acest vot al shu va fi consecinta, efectul, coronarea voturilor sale precedente. Majoritatea nu a votat anul trecut contra principiului de jonctiuni, ci ea a respins conventiunea trecuth numai en trei voturi, din cauz6 de consideratiuni financiare. Aceasth majoritate a avut frurnoasa misiune, a avut potzicegloriade a doth tara cu linii de fer, fiindch,gratievoturiloreitrecute ea a rezolvatcestiuneaStrussberg,a vindecatastfel cangrena aceleinenorocite cestiuni, is'aputut forrnh noua societate. Este dar logic, este consecinte, ar fi a se corespunde la asteptarea natiunei, ca aceias majoritate svinh asth'zi incoronh opera sa, votand leghturilelinieice ea insusi a creat. Cum ar puteh in adevhr aceeasi majoritate care a rezolvat cestiunea si a decis executarea retelei intregi, svinasthzisish zich: nu voesc ca aceastd refea sd se lege at liniile strdinilor". Aceasta ar fi cea mai flagranth contradictiune intreceeace a -Relit aniitrecutisi ceeace ar face estimp. Dar fie sigurh opoziliuneaet majoritatea

181 aceasta nu va comite asernenea contradictiune. Ea va face datoria atre tar`a, a§h cum A,asigure prosperareai desvoltarea liniilor noastre ferate, aqa cum reclamg trebuintele comertului progresul timpului, aqh in fine cum cere ratiunea qi dreptatea, iar nu pasiunile micii consideratiunile de partid6 po1itic6 ! (Aplauze prelungite).

Proiectul se iea in consideratiune cu 74voturi contra 30.

Monitorul Oficial" No. 161 din 27 Main 1874.

Jonctiunile Cailor Ferate Rourane cu Austro-Ungaria

In Senat se prezinfa in sedinta dela 27 Main 1874 proieetul de lege pentru jonctinnea Callor.,Ferate Ro- mane cu liniile Austro-Ungare la VArciorovai Predeal. Acest proiect conibátut de Des Hu, LungeanuiDocan, e sustinut de Al. Zisn. In urrng ia cuvântul B. Boerescu. B. Boerescu, ministru de externe.D-lor senatori, observ cD-nii oratori ai opozitiunei, au insistat sg, demonstreze cg, nu este atata grabg, de a se prezenth §idiscuth, acest proiect. Au cantat chiar sg, insinue cacest proiect s'a adus atat de repede, la finele sesiunei §i legislaturei Senatului, Inctit sg, nu fie timp de a se discuth cu maturitate o chestiune la care Senatul n'a fost destul de preparat. Alti oratori din opozitiune, au mers mai departe, au sustinut cä nu arfiprudent,nici urgent 'Meg, de a se discuth mum acestproiect,

183 adich legaturile liniilor noastre ferate en acelea ale Statului vecin Austro-Ungaria si cä,prin urmare, discutiunea acestei ehestiuni s'ar putea lash pentru alt timp, fara saprecizeze cel putin, acel timp! D-lor, memoria a Inselat prea mult pe acei D-ni senatori, sau daca nu memoria, o neglijenta din parte-le i-a facut suite un luau foarte pozitiv; cadica aceasta chestiune nu este nouasi necunoscuta. Legatura liniilor noastre ferate este o chestiune nouh? Dar ea se desbate de trei ani in corpurile legiuitoare, adiea Ineg dela 1871, de cAnd s'a regulat ehestiunea Strusberg. De atunci aceasta chestiune este pusa inainteaàrei. Când Camera si Senatul an luerat impreuna, spre a da o solutiune acestei ehestiuni, ca fa sá compromita finantelei interesele tärei, spoata doth tara en drumuri de ter, de atunci mi se pare ea cies- tiunea jonctiunilor era deja pusa, caciD-lor, ni puteh admite, cu bunul simt cel mai naturalsi mai simplu, cCamereii Senatului le-ar fi trecut piin minte ca, rezolvând chestiunea Strusberg si constituindu-se Societatea actionarilor", care ne putem lauda ca luereaza CU succes laaceasta opera mai mare de desvoltare a activitatei noastre nationale, le-a trecut zic prin minte, cliniile noastre nu trebuese legate eu aleveeinilor ? Chestiunea dar a jonctiunilor de atunei a fost pusa siprin urmare nu puteti astazi admite ca sa avern o retea

184 de drum de for de 1.500 kilometri caresh'steh, infundata, inchisa, in interiorul.th.rei,fAra, ssa". se lege cu liniile ferate ale vecinilor! Dac a. am admite la noi acest straniu sistem, in adevh,r am sdruncinh comertul cu totul;i am reduce drumul de fer, pentru care am fdeut athtea sacrificii, la singurul rol de a ne servi localithlile §i de a transporth ceva mh,rfuri §i chlätori numai in intrul tArei. Aceasta insh,' nu o putem admite; insh,' sunt sigur ch, nimeni altul din Camerg ci din Senat, nu ar puteh sh, admith, un asemenea straniu sistem, 0 cu atat mai mult Senatul care este cu totul un corp conservator, qi chnd zic conservator nu inteleg c6 trebue sh, se ting lucrurile in static- guo, adich, a se tine in suspensiune liniaastfel cum se af16;prin conservator inteleg inaintarea Statului, bazati fiind pe principiile solide de progres §i civilizatiune ale secolului. A. dar D-lor, aceasth," chestiune nu este push' de astki inaintea Corpurilor legiuitoare, ci chiar de atunci de cand s'a dat solutiune chestiunei Strusberg, adich, dela 1871. Ce face insh, astki guvernul ? Nu face decht A termine odath,aceasth, chestiune care nu mai poate intarzià un moment mh,car. Nu face deal sh, vinh, sh, complecteze opera D-voastrh, din trecut, adiel de a legh marea retea a liniilor noastre le- rate cu ale Statelor vecine. Principiul jonctiunilor este deja adoptat de Corpurile legiuitoare cari au

185 dotat taxa eu drumurile de fer; ele au recunoscut dej c singurul mijloc de a puteh face ca aceste drumuri de fer spoata prosperh, sä aibaviath, sunt jonctiunile. De aceea s'ai hotarit legarea liniilor noastre cuale Rusiei pe la Ungheni si cu ale Austro- Ungariei pe la punctul Itzcani. Aceasta din urmä linie astazi este terminata si lag a se vedehfo- loaselei avantagele imense ce ne da' aceasth gurh pentru linia din acea directiune. Aeolo sa mearga D. Docan si sá intrebe pe proprietarii siloealitSiIe in apropiere de punctul Itzcani, spre a-i spune foloasele ce trag ele din jonctiuni! Numai la noi se poate vedeh o asemenea idee, numai la noi poate veni cinevh ssusting c pentru liniile ferate este o perdere de se va legh cu altele! Dar oare mai inainte de a plange pe proprietari, cand s'ar face aceste legaturi, "intrebat-a onor. D. Docan pe proprietarii despre Itzeani si Moldova de sus, de foloasele ce au si de valoarea la care s'au urcat proprietatile lor, de cand s'a deschis jonctiunea ?Cereetat-a D-lui desvoltarea comertului ce a adus aceasta jonctiune, ifoloa- sele ce an tras cultivatorii din partea locului? Stie D-lui cat aceasta jonctiune a contribuit ea prin traficul su sh raporteze intreaga linie,ash incht Statul sscaza din anuitatile ce este obligat a plati? Sunt sigur ea nu; caci de ar fitiut toate acestea

186 flU ar fi plans pe proprietarii localitiIe pe unde au sa treaca noile jonctiuni. Apoi, daclesteconstatatprin experienta' avantagiul ce produce o jonctiune,dacg,este recunoscut acest principiu prin experienta dela Itcani, nu inteleg cum am putee, sa," credem cala un alt punct al Mrei dacá se va face jonctiune ar fi alte fenomene decatcele ce s'au vazut la Itcani, ipe care le vom vedeh peste putinsila Prut ? Ash dara,, vedeti D-lor, cg, acelas principiu a preocupat si pe guvernul care a prezentat acest project, ipe Camera care 1-a votat alaltgeri.Prin- cipiul este ca liniile noastre ferate terminandu-se, pentrua putea deveni productive,trebue sa" se lege cuale vecinilor, i pentru acum pelà Kronstadt-Varciorova.Aceastg, chestiune dal* a cgrei necesitate si interesse Simte astgzi atat de niult, nu este de astgzi pusa la ordinea zilei. A tat natiunea cat si Corpurile Legiu:toare sunt trei ani de cand sunt initiate intr'insa, mint trei ani de cand ea s'a supus la tot felul de criti-i, de trei ani este la ordinea zilei;si nu. se mai poate zice cg, ea ar fi o surprindere sau cg, nu a fost timpul ca Corp rile Le- giuitoare svoteze in cunostint6 de canzg.. Sunt doi an i de cand tratAm en imperiul Austro-Ungar,i acum am obtinut aceasM con ventiune. Dacg, conventiunea din anul trecut a fost respinsg, de catre Camera,

187 aceasta nu a fost pentruck conventiunea era defa- vorabill, sau pentruck jonctinnile nu sunt prin ele IniIe avantagioase pentru liniile noastre ferate; ci motivul de refuz dupk cum s'a spus chiar de unii din majoritatea care a votat contra a fost ea.prin acea conventie se cerek, deodatk executarea jonctiunilor pe la patru puncte,care Inftitish o lucrare de mai bine de 400 km. ;executarea br dark deodata s'a pkrut unora un ce prea Impovk- rktor pentru starea noastrk financiark. Acest motiv dark a Mcut in realitate ca Camera, cu majoritate numai de trei voturi,sk nu primeasck, acea conventiune. .. , In urma respingerei aceleiconventiuni,guvernul D-voastrà a reluat negocierilecu Austro- Ungaria; ckci nu-i era permissa"steh culiniile Infundate la fruntarii. D. Lungeanu semirk' astdzi ck de und e. a mai esit aceastk conventiune.Apoi ea a esit din anul 1871 ;.s'a mai modificat astfel ck, de unde punctele de' jonctiunierau 4,s'au redus acum la 2 prin o comunk intelegere: adick, ne-am mkr- ginit a executh, deocamdatk jonctiuni pe la 2 puncte, adick la Orsova si la Predeal. Cu aceasta nu zicem ck, utilitatea si a celorlalte jonctiuni nu ar exista; din contra este un articol special in conventiunea de fatk princare ambeleputeri,cari in toatk acestk, chestinne an lucrat pe un picior de per-

188 feeth egalitate,nieu toata lealitatea, yini deelarg, utilitatea in principiu si a legaturii liniilor pe Ia Oituz,la Vulcan, precumi pe la Turnu-Rosu, executarea insa a acestora se va face child se va gasi cu cale de ambele State.Iarg, in privin0 celor doul linii pe la VArciorovai Predeal opor- tunitateai urgenta sunt admise de ambele parti. Vg,propunerndara,pentru aeum,executarea acestora. Toti eurioasteti ehestiunea, fiindca, acelasi Senat siaceiasiCamerh' s'au ocupat de aceasta ehestiune,in aniitreeuti;prin urrnare nu este permis nici-unui senator, sg,ziea ch nu cunoaste chestiunea, sau ca este o surprindere pentru dansul. Dud, D-Ior,chiar presupunând ea. nu ati aveh aceasta, cunostinta, nu sunt chestiuni de deslegat, cari nu suferd inthrziere ?Apoi chestiunea drumurilor de fer, nu este de natura a cere ea cu o org, mai inainte sa, se deslege? Oare prudent ar fi, bine ar face un guvern prevgzhtor ea sa lase in necunoscut soarta liniilor noastre ferate? De un om en minti este ea sa, mergem cu linia 'Ana. la Vareiorova, frsne asigurhm prin o conven- Oune dac i Austro-Ungaria va merge aeolo spre a legh liniile sale eu ale noastre. Interesele, D-lor, in adevar econornicei financiare reelama urge*, sihi ziva,in momentul eand iMelegerea s'a putut stabili intro ambele guverne,inaceiasizis'aprezentatsiconventia

189 inaintea Corpurilor Legiuitoare. Aci e vorba de o opera, de o luerare foarte insemnatg, este o lucrare, care vedeti creclaing un timp de 4 ani spre a se puteh efectuh; si astfel Inca 4 ani linia noastra ferata are sa steh nelegata cu a vecinilor; caci la Deeemvrie viitor se termin g. epoca, cand linia dela Varciorova-Pitesti-Bucuresti are sa se pue in circulatiune; va szica dela Deeemvrie inainte are sa se puna in exploatare linia si are sa se plateasca anuitati.Care vafiinsa productiunea ei lipsitg, de jonctiune? Foarte slaba. Luati veniturile delaPitestilaBueurestisiyetivedeheat de putin productiva este linia;nici cheltuelile nu se acoperi cam astfel va fi si dela Pitesti la Var- ciorova pan/ ee nu vom aveh legatura cu linia Orsova. Pentruce ?pentruca circulatiunea interna este de neajuns spre a alimenth o linie atat de lunga. Patru ani de acum inainte are dal./s circule marea noastra linie ferata numai cu transitul interior; si nu stiu daca cu aceasta miscare se vor acoperi macar cheltuelile; cu atat mai putin poate fi vorba de a ne micsorh anuitatile si garantia ce platim de 7 1/2 0/o. Asta consideratiune financiara este, imi pare, grava. Ce ? nu gäsiti ca, este destul, ea Inca in timp de 4 ani sastepte caile noastre ferate izolate, cauzand astfel sarcini enorme pentru Stat ? Ati vol oare sa' mai inmultiti numarul anilor

190

In care reteaua cea mare a liniei dela Roman-1'hr- ciorova ar fi neproductiv&? Dacá cel putini alte natiuni ar fi tot atat de pacienteinephsltoare! DarA nu; altii nu fac astfel. Alte natiunivecine merg inainte si pun o activitate febril6 sprea-si terminhi legh liniile lorferate.Daca, noi vom tot astepth; dac& vom sth nep&aatorisi nu vom cluth a ne legh liniile cu acelea ale vecinilor,ei bine, stiti care va fi pericolul cel mare? Pericolul va fi c& vom r&maneh izolatisiintr'o buna di- mineat6 ne vom pomeni ca, se va creh imprejurul statului nostru o circulatiune international& care ne va ocoli, ine va 16sh ins&r&cie.(Aplauze). De vom astepth cu indiferentasinephsarea oriental& ca fructul sne caz& deagata copt in in gurã, vom ritmâneh adormiti in mijlocul vietei aiurante din prejurul nostru,i ne vom destepth numai spre a plange scdp&t&ciunea de care vorbeste D. Des Hu! Dacq, nu vom sti a creh o miscare international& pe linia noastra, &And comertului si transitului din centrul Europei un drum pe la noii un debuseu pentru Miaz&-zi a Eu- ropei, pentru Marea-Neagrg si iklediterana, vor veni altii, vor veni Shrbiii vor luh ei transitul international intre OrientsiOccident; iar& noi vom sth tot izolati, purtand numai sarcinele anuit&tilor Intregil Pe cand vedeti pericolul de a se creh mis- cAriinternationale imprejurulnostru, prinlinii

1 91 straine. cum ati mai sth un moment de ganduri daca trebue sau nu a ne legh si noi cu transitul international european ? As voi sa Intreb pe onor. oratori ai minoritatei, cari vaita pe contribuabili, curn Inteleg d-Ior a usurhpe contribuabili. A plange nu este un merit. Aceasta poate sa-i constitue o calitate, cand 111.1 este o umilire; dara meritul adevarat este ca sa se ocupe cineva de räul care it constata; este sa, se deh mijloace de a scaph de acest ran, iar nu de a plange Se intelege ca. opozitiunea de fel exagereaza totdeauna un rau oarecare; dar ashfind,chiar daca raul ar fi mare cum ea 11 descrie, lini pare ca nu este un merit de a plange,citrebue a vedeh cu ceii vom face sa Inceteze. Intreb pe onor. senatori din opozitiune, daca fac D-lor un serviciuproprietarilor,plugarilor,comerciantilor, industriasilor lasand sa se creeze transitul international afara din tara ? Apoi nu stiti D-voastra etavutia tärei noastre ar fi prea putin insemnata candtoata consumatiuneasieirculatiuneas'ar margini in intrut Wei ? Mu stiti ca exportatia este cauza avutiei noastre, si and nu veti dh mijloace ca exportatia sa se mareasca, yeti sech prin aceasta chiar sorgintea producounei parnantului nostru ? Intreb pe cei mai in varsta dinD-voastra, si sunt cei mai multi, sa-mi spue care erh avutia Wei mai inainte de a se declarh Dunarea libera,

192 mai inainte de a se deschide comunicatia peDu- nre? Acea avutie era mai nula.i trebue sfim dreptii sa recunoastem cRusiei ii suntem cia- tori deschiderea navigatiunei libere pe Dunare. Voci : Ash este! D. Ministru. Mai inainte productiunea tarei era de tot neinsemnata; era foarte marginita fitra valoare. Cu toate acestea tot acel pamânt binecuvântat existai atunci! Tot acele sorginti de productiune se aflau Inug; Inslipseau gurele de export pe unde putea trece productiunea la consumatorigi prin urmare ea era ueInsemnat islaba. Daca acum se va inchide drumul de fer numai inin- teriorul nostril, miscarea sa va fi mica si exportill redus cai Ong acum. Negresit eg,inlesnirilo- cale vor avea muIi. Vorn transporta producte dela un loc la altul; vom face ea prisosul productiunei unei localitati, dela Pitesti, dela Olt, dela Craiova, sa se aduca aiurea in tara spre a se consuma. Dara toate acestea se vor face in mici proportiuni, prea putin incurajatoare pentru dezvoltarea culturei pa, mantului. Nu este tot astfelinsa dud taraare linii ferate legate cu liniile celorlalte State. Atunci din toate ungbiurile tareiproductiunile; de tot felul se intrec a esidin taraqia seinmulti; cad atunci prin inlesnirea transportuluise inmulteste

193

.schimbul intreproductele noastecu aceleaale altor State; §i producktorii vor putek prin artera cea mare alinieinoastreferate s6-qitrimeat5. productele Orei§iin str/inkate. Dack nu vom aveit noi aceste guri de export, atunci Orile cari au nevoe de productele noastre le vor trage din Rusia, din Ungaria,din America,dinalteWi in fine; iar D-str6 yeti continukftplânge pe eon- tribuabili, yetifi duio0, dar yetirämttnek intr'o sArkie permanentk! (Aplauze). Vede-ti, D-lor. c tiinca, logica,practica ne povMuesc a nu plânge,cia merge inainte,a Inc* a &kith remedial de care mai alo trebue ssa ne ocupkm. D-lor,onor.D. Zissu a vorbit cumultk justete asupra chestinnei, eu malt bun sin* pentru care ii fac complimentele mele; qifoarte nedibaciu a criticatD. Lungeanu pe I). Zissu, impu- tandu-i el a consultat harta. Prea bine a fkut D. Zissu,i greseala D-lui Lungeanu este toemai ck nu a avnt §i D-lui harta inaintea D-sale; cg.ei pe hartg se studiaz'a, asemenea chestiuni. D. Petre Lungeanu. 0 A, o iau aeurn,si vg, voi rkspunde. D. ministru de externe. Cam arziu (Earitate). Onor.D.Zissu a ziscA suntem in akin de a avek o linierivalkinSerbia. Apth toemai aceasta este un euvAnt ca snu rgmanem inapth

2900G 03 194 de Shrbi.Acestia cu bunul lorsimt,i f.i.rh a aveh oratori ca noi, au inteles din prima zich pentru d'ansii este o chestiune nationalh de a obtine jonctiunea cu Turcia, care prin Filipopoli si Adrianopole ajunge la Constantinopole, se sperh ch intelegerea va devenidefinitivhpeste putin. Dar si noi trebue sh ne grhbim de a aveh jonctiunile cu Austria cht mai curând, ca sh putem participh si noi latransitul ce sevaface intre Orient si Occident. De aceea D-lor, declar aci, ca si in Camera deputatilor, clinia P1oesti-I3rasov Imp1ic podul peste Dunhre; chei pe acest pod se va face transitul cel mare al Occidentului, servindu-se eu linia dela Rusciuk, §umla, Adrianopole si Constantino- pole. Atunci numai vom atrage pe la noi transitul cel insemnat intre Orient si Occident. Av And acestmare avantajin de aficei d'inthi cari sh stabilim drumul pe la noi al Eu- ropei centraleiapusane, ne vorn aflhin pozitiune a puteh lupthsitine concurenth cu alte State. Este foarte adevArat clinia Turnu-Rosu are o directiunescurth;sau prin aceasth linie sau prin o alth directiune, vom puteh sustine o concurenth oarecare, scurtând linia de transit;dici atunci von) putek aveh destule mijloace spre a face noi sacrificii.

195

Ash dar, D-lor, necesitatea acestor linii fiind evidenta,; erh naturala urgenta asupra proiectului de fata, caci este logic si in natura lucrurilor ca saavem eu o ora mai inainte si deocarndata cele doua jonctiuni pe la VArciorovai Predeal, pentru care am incheiat conventiunea cu Imperiul vecin. Cel din urma, argument ce mai ramhne celor ce combat jonctiunile este consideratiunea financiara.D-lor ne-aurepetat mereuc nu avem mijloace, ca, sarcinile tezaurului sunt grele,si de aceea nu putem construi iaceste S. raspund si la aceasta observatiune, mai Ina.] intr'un mod abstractsiapoi intr'un mod concretipractic. Din punctul de vedere abstract: chestiunea de rnijloace financiare se puteh pune atunci chnd s'a construit mare linie, atunci cand s'a dat intregul arter dela un capät la altul al taxei; atunci, daca D. Desliu erh in Camera dela 1868, ar fi putut svorbeasca de mijloace financiare; dar amicii politici de astki a D-lui Des liu n'au fost in 1868 de phrerea. D-lui. Nu euunul i-asi condamnh pentru aceasta;caci faptul este cA,avem drumuri de fer si in privinta drumurilor ferate en am ideifoarte inaintate,ideiale secolului.Oricum ar11, odatac s'avotat si executat o retea de drumuri ferate ash de mare, de vreme ce nu s'a adoptat sistemul a incepe cu linii mici, sau din interiorul tarei,sau legate cu

196 cele din stthingtate,odatg cetara a fgcut cele mai mari sacrificii: cum voiti ca tocmai la finele operei, tocmai cand e vorba a selega,liniacea mare cu acelea ale vecinilor; tocmai adicg cand e vorba sg asiguthtn productivitatea totalei linii, i sg, mai usurgm bugetul Statului, care numai dela Pitesti la Varciorova, plgteste anuitäti de 6 milioane: tocmai in fine cand guvernul actual s'a putut intelege cu cel vecin pentru a lega,liniile: tocmai atunci ati veni sne ziceti sstam pe loc sg nu mai facem nimic! pentru ce aceasta ? Pentrueä ziceti ca am apash pe arendasi si pe proprietari, adicg tocmai pe ceicari ausA, tragg mai mari profituri din binefacerile drumurilor de fer sidinjonctiunile lor! Darg trebuiasl-iplangeti dacg noi n'am fi propus asemenea lege! (Aplauze). Acum este o datorie fatalg, impusg de interesul tgrei, ca noi sg venim isleggin cat mai curand liniile ce avem in fiintg cu acelea ale ye- cinilor; caci numai astfel le asiguth productivitatea. Dath ia sg vedem, acum ni se cere, in adevar, sitfacem vreun sacrificiu, spre a ajunge la realizarea acestei masuri ? Nimic, D-lor senatori, din toate acestea.SI examingm faptele. Toatg chestiunea este pentru 94 kilometri dela Ploesti la Predeal; 50 kilometri la Ocna si 7 la Galati. Cgei nu uitati D-lor, cg Var-

197 eiorova este fatalmente o jonctiune. Acolo nu se mai pune chestiunea daca trebue sa dam jonctiunea sau nu. Numai Austria§i Ungaria poate pune aceasta In discutiune; fiindea aceasta putere vecina trebue sfaca 200 kilometri win Lugos, Caran- sebes sivechia Or§ova, spre a veni la fruntaria noastra dela Varciorova. Si aceste 200 kilometri an sa se faca,prin Carpati, au sa strabata loca- litatifoartedifieile 0 nu §tiupftn Iace grad productive; prin urmare Austro-Ungaria, Stat liber §i independent, ar fi putut sne raspunza: ati venit peind la Vdrciorova; claret m'ati intrebat pe mine dacd voi sd yin acoloY Nici de cum. Apoi mie nu-mi vine la socoteald a duce linia mea pdnd la satul Vdrciorova". Ce am fi facut noi atunci ? Ramaneam in- fundati la Varciorova. Nécesitatea dar a liniei de jonctiune nu o puteti contesta. Opozitiunea a fost si1ith sa recunoasca,i acisi la Camera, ca cat despre Var- ciorova, este neaparat sa ne legam pe acolo cu Austro-Ungaria. ichiar D. Lungeanu a fost de aceasta opiniune! L'abine ca, nu!.. Atat ar mai trebui, ea sä facem ipe dificiliipentru Var- ciorova, cand noi am ajuns deja acolo si nu mai a vem nici un kilometru de facut pentru a ne legh eu 1-ngaria, care singura va avea sa faca 200 kilometri ! Atat ar fi mai Minas scombateti si jone-

198 tiunea dela Varciorova, pentru ca acea liniesa rkmank cu totul neproductiva, mai ales cand ea are un concurent atat de teribil ca Dunkrea! D. Defliu. Acolo era, o alta, combinatiune a guvernului Austro-UngarieL D. ministru de externe. D. Des liu are un cabinet de informatiuni diplomatice alD-sale par- ticularsi tot _ce fac impkratiii regii D-sa stie! Tine acestestiri pe seama-ti;i Ii urez succes mai bun! (Ilaritate). Ash dark, odata, ce am mers cu linia noastra, pang.' la Varcioroya, fatalmente, avem nevoe de a ne legà cu vecinii, cu care nu ne putem intelege decat tinand si noi socoteala de interesele lor. Ckei, D-lor, in politica, nu existk nici simtimante, nici placeri abstracte, nici clilar inima, in politica numai interesele pozitive vorbesc. Acesta este adevarul,isa, nu ne facern iluziuni; caci facandu-ne iluziuni inpolitick putem periclith de a deveni victima iluziunilor! Ash dark norocire a fost pentru noi ca si Austro-Ungaria sk aiba interes de o alta jonctiune;interesulei era, la Brasov. De nu ar fi fost acest interes, era sg,platim scump imprudenta ce am facut la 1868. acum strigk contra noastrk tocmai aceia a caror imprudence le reparam!... (Aplauze). Asa dark, douk interese erau in joc. Adresan- du-ne noi cktre guvernul Austriei spre a-i propune

199 jonctiunea pe la tilrciorova, aceasta ne-a r/spuns foarte natural; §i eu am o linie infundata. la Brasov; voi s'o leg cu a voastr6 dela Predeal. Pentru ca sg vg,fac 200 kilometri Oa, la Tarciorova, faceti si voi mie linia pAna,' la Predeal. I. Dqliu. Austria consimpe de mai nainte. D. ministru de externe: Nu domnule... I. Dqliu. Ash este cum zic eu. D. ministru de externe.D-lor, am obiceiul sgvorbesc serios; nu afirm deck ceeace este conform cu adev5.ru1. D. Des liu se insealg, sau gazetele ce citeste D-luiIIinsea16. Guvernul Imperiului Austro-Ungar a consim-tit in adevAr de a dh cornpaniei Staatsbahn linia dela Temesvar la Orsova; ins6 a dat-o conflional, dacg, adicl se va incheih cu noi convenpunea pentru jonc-kiuni. Acesta este adev"arul si nici cum altfel. Ash dar in fata unei asemenea condiOuni, ce trebuià s6 facem, v5, intreb? Oare aceast6 linie la Brasov ne impune noug sacrificii ash de mari inck sa,preferim a periclith intreaga, noastr6 r*a pentru care am facut§i facem atilteasacrificii, deck svotäm sacriaciite ce nise cer pentruacest punct de joncOune ? Trebue oare ca noi sst6rn in poziOunea aceast6 izolata,? Nu, Dior, voi veni sg, va" ark cu fapte si probe, iarg nu cu fraze pornpoase, cum ca linia dela Predeal, care constituih singura condiOune cu

200 care puteam A. dam viata intregei noastre retele, nu re impune nici un saerificiu real. Linia dela Predeal are mai intai pentru noi avantajul c, printr'insa, putem obtine jonctiunile unei linii care no costa atatea milioane pe fiecare an, adica jonctiunea liniei dela Varciorova. Apoi ce este mai mult, linia Ploesti-Predeal este foarte utila pentru noi.Chiar daca aceasta linie nu ne ar a premutat nici un avantagiu, ci numai saerificiu, totusi sacrificiul acesta ar fj fost eu mult mai mic pe langa benefiicile i avantagele ce am trage din legatura pe la VArciorova, legatura care ne asigura prosperarea artei pentru care s'a cheltuit sute de milioane! Dara nici vorba de sacrificii, va repet, nu poate A.fie.Linia delaPloestilaBrasov este atat de ntila pentru noi, incat daca nu o construiam acuma, era s'o construim neaparat peste cativa ani. Cei ce se indoese de traficul si folosul acestei linii, este ca au uitat insemnatele relatiuni comerciale care de secoli exista, intre Romania §i Transilvania. Drumul la Brasov este o cale batuta, este o mare gura pe uncle de secoliprodusele industriei,si comertului din Transilvania se coboara in Romania si din Romania in Transilvaniai o parte a Un- gariei, Apoi nu intelegeti ca facandu-se calea ferata la Brasov acest vechiutrafic are sa creasca in

201 proportiuni ash de mari incat are A, acopere o mare parte din anuiati ?Daca astaziin starea primitiva CUM se face transportul märfurilor cu earul, totusi miscarea este ash de mare, se Intelege eaproportiuneaciare sa creasca colosal cand aburul va inlocui animalele. Prin urmare vedeti, D-lor, eh executand aceasta linie, nu numai ca realizam cu aceasta pe cea dela Varciorova, da'm astfel viata intregei linii ferate dela Bucuresti la Varciorova, dar creami un excelent si foarte productivtraficintre Transilvania,Ungaria Romania, de la Brasov laPloestisidin Ploesti Ia Bucuresti si la Braila. S'a mai obiectat Domnilor, din partea acelora cari voese a combate jonctiunile cu orice pret cum ca daca s'ar face drum de fierla, Brasov atunci tot comertul si transitul dintre Occident si Orient s'ar face pe la Brasov iar nu pe la Varciorova; astfellinia Bucuresti-Yareiorova s'ar paralizh ar ramane neproductiva :Ei bine P-lor, va marturisesc ca nu poate fi raracire ierezie economica mai mare deck aceasta! Aceste doua linii deservese Iocalitati iinterese diferite. Linia Ark- ciorova strabate tara Banatului, deserveste toata Romania mica si serva traficul acestor localitati cu cornertul din Austria si Germania. Linia Brasov ului pune In comunicatiune Tran- silvania si o parte a Ungariei cu Romania. Mol-

202 dova si iMarea-Neagri creiazg astfel un alt trafic Intre aceste 06 siEuropa orienta1 iapusang. acestea afar/ de avantagele insemnate ce are sgaib6 statul nostru din exploatarea ocnelor dela Telega, pe langl care are sq,treac6linia. Apoi cum doug: linii cari, desl pleacg dela acelasipunet, Inca deservese interese diverse, pot s6-si fael eon- eurenta ash ca una sg, ucidA pe alta? Aceasta nu se poate intamplh cleat nurnai la liniile paralele. In alte täri ichiar doug linii paralele prosper6, fArg a se ucide una pe alta. Ye- dqi in G-ermania, unde pe marginea Rinului sunt linii ferate pe Ormi0i cu toate acestea fiecare linie produce indestul, Mrg, ca una sa, poat6 face eon- eurentii, alteia. De ce? pentru ccomertul acolo este foarte mult desvoltat. Dar nois5, nu ne ina'sursam eu asemenea igri.Noi nu facern dou6 linii paralele; si cu toate astea numaifiinde§,ambele pleac6dinacelasi punet, dela Czegled, 1nga Pesta, desi se despart in directiuni diferite,ati pretinde celesi-ar face coneurenO? Erezie! pe care faptele odesmint! Fieeare linie are o viat6 propie; c6ci fiecare linie are un serviciuspecial.Acesta este un adev6r economic elernentari nediscutabil. Pe l'ang5, aceasta, aceiace Inccontribue la prosperarea liniei Temes- varului sau Yarciorova, este c6 ea este mai seurM en 12 kilometri, deal aceea a Brasovului; terenul

203 sau are un nivel mai putin difieil decat cel dela Kronstadt iastfel traficul sau vafiin bune conditiuni de a se efectuh.Dar linia Brasovului Ii are avantajelei traficul sau special. Si astfel nici una nu va puteh, omori pe cealalta! In Ungaria, o repeti ad cum am spus-o si in Camera:,exista, o temere un prejudiciu con- trarily" de ceeace exista là noi; acolo unii credcit linia Varciorovei a noastra, are sa omoare linia maghiara a Brasovului! Si aceasta, D-lor, este un simplu prejudiciu! Nici temerea de aci,nici cea de dineolo de Carpati, nu este fondata! Nici o linie nu poate omori pe cealalta; amandoul liniile au sa, traiasea prin o via0 propie a lor, si au sa ia desvoltarea ee iau liniile ferate earl strabat Sta- turi avutei muncitoare. Aceasta este o lege naturala economica. Darsa observam alt fapt mai pozitiv.SA discutam ceva cifre; eaci ash se face in chestiunile economice:cand zidestio easa cu pravalie, nu fad calculul venitului cat Ii va produce acea casa, pentruea savezi eataisa, cheltuesti cu dansa? Negresit cda.Apoi eine va face ash, calcul, nu-si va, vinde casa, sau mosia,fiesigur onor. D. Docan! A trebuit dar i noi sa facem calcul.Acest calculI-a facut colegul meu dela lucrarile publice, I-a expus inaintea Adunariisi nimeni nu a putut sa-1 contrazica.

204

Aee1ai studiu 1-a facut fiecare din noi, con- sultandu-ne cu oameni speciali si iatg ce am aflat: Lungimea liniei dela Ploesti la Kronstadt, dupa studiile facute(cheistudiiprovizoriis'au fAcut D-lor si s'au fgcut mai ales ea sg sestie doug lucruri: intinderea liniei §1 pretul aproximativ al kilometrului ceeace este lucrare destul de in- sernnatg ), ei bine, dupa studiile fhcute intinderea liniei dela Ploesti la Predeal este cam de 94 kilometri. Pe aceasta linie vre-o 50 kilometri merg pe campie si nu au A, coste mull; alti vre-o 44 de kilometri sunt de niunte i greu de executat. Socotindu-se insg unii cu altii, oamenii competenti zic ct un kilometru nu poate costa mai mult de 300-310.000 franei. Astfel ea toata aceasth linie dela Ploesti la Predeal nu poate costa mai mult de 30 de milioane franci. Va sg zicg am avea sa plgtim o anuitate de cel mult 3 milioane. Dara odatgca se stieaproximativ costa jonctiunilor noastre, ia svedem ce foloase avem sittragemnoidintr'insele,Gad ash fac bunii gospodari, ash fac economistii si oamenii practici. Dara iata ce au vazut si ce au calculat oamenii competinti; Prin jonctiunea dela VArciorova, economia ce are sa rezulte pentru noi din exploatarea numai vechei linii ferate dela Roman la Va'reiorova este de 1.290.000 franci.

205

Cifra sA, nu vg, sperie, D-lor, elei este rea16. Numai din pretul a 40.000 tone de c6rbuni de p6mant, cari se vor vinde cu 10 fr.mai jos dupa, ce vorn legh pe la VArciorova, va rezulta, pentru linia noastrg, ferat6 o economie de 400.000 franci din aprovizionarea numai a sinelor (railuri), la cari vom cktigh 75 centime de fieeare tonä, prin linia dela Varciorova, vom face o economie de peste 375.000 fr. pe an. Asemenea economii se vor realiza, pin revinderea sinelor uzate, prin cheltuelile de "iptretinerei altele;astfel a, la finele anului Statul se va afla, descgreat din anuit'ati- en suma insemnatg, ce am arAtat. Apoi, prin eele dou6 jonctiuni dela Predeal siVarciorova, nu va creste en nimie venitul intregei liniii acele linii nu vor produce si ele nimic? Negresit da, D-lor; de ce la noi ar fi altfel deeum se intampl'a in tot restul lumei. Pretutindenea experienta a probat cindata, ee o linie se Jeagen o alta. a Statului veein,pro- duetiunea si a liniei vechi si a celei noui se mg,- reste, fiindeAIe-aereseuti miscarea. La noi oarnenii speciali an calculat,luand tifrele eele mai modesteiavand de normg productiunea kilometricg, a liniei ce este astki in flirt-0,, ci prin cele doug jonctiuni se va ridich produsul liniei dela PloestilaPredealsidela Ploesti Ia Bucuresti si la Braila, la suma de 690.000 fr. pe

206 an; iarh a liniei dela VArciorova,pe un parcurs de 383 kilometri, adaosul venitului va ii de peste 972.000 fr. pe an :astfel incht cresterea venitului liniilor noastre ferate, prin leghtura lor cu ale ye- cinilor, va fi de 1.764.000 franci pe an. Apoi, dach vom adhogh aceasth sumh a spo- rului veniturilor liniilor noastre, cu suma de economii efectuate in exploatarea vechilor linii1 ajungem la aceste rezultate canuitatea de 3 milioane, ce va trebul pentru linia Brasov ului, va fi acoperita, cu prisos ; iStatul nu va aveh a purth,poate chiar dela al doilea an alexploathrei, nicio sar- cinh nouh. Vedeti darh, D-lor, cprin o inteleapth cum- phnire a tutulor intereselor,prin un racionament s'an6tos§iprin invaläturace ne dh experienta trecutului, ajungem lesne a vedeh ch,nu numai aceste doug linii nu au sh concure 'intro dansele spre a se distruge, darh chiar cele se vor efectuh fra ereIn realitate pentru Stat o noul sar- cinh, ci o usurare financiarA. Darh ni s'a mai obiectat, ca ultirn argument, ca am Mout rhu de am varit" inacest proiect doug linii din Moldova, linia Adjud-Ocnai linia cea mich' dela Gal4. Rog pe onor. D-ni senatori, sh nu fach din chestiuni de interese economice, chestiuni personale si saduch astfel v6t6mare intereselor generale.Noi ca guvern, sunterndatori

207 a tine compt §ide trebuintele locale,cand mai ales ele sunt legate cu interesele generale. Persoa- nele nu au nimic a face in preocuparile acestea. V'am propus linia dela Adjud-Ocna, nu pentru un interes numai local,cii general,caci acolo, D-lor, avem interesul exploatarei salinelor noastre care aduc un venit tezaurului. Pe de alta parte aceasta linie dela Acljud la Ocna este parte din linia de jonctiune viitoare dela Adjud la Uz, Oituz ori Palanca. Prin conventiunea ce vprezentam, ambele guverne au declarat 0 au recunoscut utilitatea 0 a acestei jonctiuni, precum acelei dela Vulcan §i dela Turnu-Ro§u. Aceste jonctiuni se vor face cu timpul, child mijloacele Bnanciare ne vor permite. Dara astazi ce facem ? VA propunem realizarea iuceputului jonctiunei dela Uz;executam 50 kilometri dela Adjud la Ocna; caci acest pe- tec este foarte productiv din cauza salinelor, fiindca apropiemrealizarea a intregei acestei jonctiuni, care este atat de necesara pentru Moldova. Ce este acum mica linie de 7 kilometri dela Galati la Barbo0 ? Aceasta este un ce foarte lesne de in teles. Insu0 D. Docan reeunoa$e casthzi intre aceste doua punete marl se face un ocol mare de 19 kilometri;tot D-lui recunomte cacest ocol este foarte vaTamAtor Galatilor,cari sufera mult.

.208

Dar ea,ndajungela.leac,D.Docanse &A inapoi! Darg Galatnl, D-lor, este portul eel mare al RomAniei sitrebues facem totul spre a nu-1 lsspiar6. Experienta a aprobat cocolul dela Barbosi 11 wide. Trebue remediu urgenti remediul este sh" t6iem eurba; sscurthm drumul;sk facem o linie de 7 km. in loe de 19 km. Iatg, Dior senatori, pentru eari considerante guvernul a socotitc acest proiect de lege este foarte necesariurgent: importanta lui 1-a Mout s'a keit dinelo chestiune ministerialg;clei nu este permis unui guvern s5, mai mearga inainte odaM ce a putut säse Inteleagg at 0 putere vecin6 spre a incheih o conventinne de o impor- tant6 atat de mare. Drumurile de fier astAzi existente reclamä imperios aceastá conventiunei crecl eäCamerile romane,caris'anara:tat geloase pentru aceste c6i de comunicatiune,pe care ele le-au ereat, acum vor stiallincoronh opera sia le pune in conclitiune, prin legarea lor en ale restului Europei,a deveni mai productive si mai avantagioase! (Aplatze).

1 8 7 5

14 20006

Monitorul Oficial No. 22 din 1875. Proiectul de lege pentru un imprumut de 19.000.000 lei In rentà de 5 °/o

In qedinta dela 23 Decemvrie 1874 a Senatului, s'a adus in desbatere proiectul de lege pentru un imprumut de 19 milione lei in renta 5°/o, destinat a platl datoria flotanth de atunci. Aceasth lege, care pentru prima oarä pane tara in situatiunea de a puteh contracth un imprumut pe creditul personal al Statulni, frgarantii ipotecare san altele, fusese votat de Camera duph lungi dezbateri in §edinta dela 5 Decemyrie 1874.In Senat 1. Desliu cereh respingerea legei pentru cuvântul ch nu recuno§teh cheltuelile pentru a chror acoperire se emi- seserá bonuri de tezaur,de§iacele cheltueli precum §i imprumuturile provizorii necesare pentru plata lor se fácuserà pe temeiul unor legi. Bozianui Ion Brätianu siinurnah D. P. Lungeanu, recuno§teau necesitatea imprumuturilor, dar totu§i11 combhteau pentruch nu credeaueg,este avalnagios pentru Stat a emite renta ash,zish perpetuà ca o cash de amortizare,ci preferau un imprumut ipotecar cu dobande mai marisien un curs de emisiune mai apropiat de valoarea nominalh a efectelor. A dat explicatiiin privinta necesitAtei §ilegi- timitatei imprumutului, )flinistrul de finante Mavrogheni.

212

In urma discursurilorluiIon Br 'kiwi, Lungeanu §i Dr. Turnescu, acesta din urma, sustinând legea, simtin- du-se trebuinta de explica.ri intinse, a luat cuvântul in qedinta dela 21 Decemvrie 1874, B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, chestiunea- care se discuth inaintea D-voastr6, este foarte irnportanth; ea este importanth sub mai multe puneturi de vedere, si mai ales sub punctul de vedere financiar, economic 0 politic. Este foarte adevhrat ceeace a zis D. Brätianu prin acest proiect se aduce o schimbare de sistemh; pot adhogh numai caceasth schimbare este din cele mai fericite,din cele mai binefAchtoare. Da, D-lor,acest proiect contine in sine o adevhrath revolutiune, nu lush o revolutiune de acelea de care stih D. I. Brhtianu, ci o revolutiune finan- ciarhi economich, revolutiune adich cum stim noi a face, ale chrei rezultate pacifice aduc totdeauna desvoltarea comertului si industriei. Aceasth chestiune este dar din toate punctele de vedere important i trebue sg, fie discutath, nu cu focul pasiunei, nu sub stimulentul intereselor de partidA, ci numai au lumina raciunei rece si a bunuluisirnt. Despre ce este vorba, D-lor ? Este vorba mai inthiu de a picitio datorie. a Statului.Legitimi- tatea acestei datorii nu se poate contesth;afar% cle D. Desliu,toticeiIa1i D-ni oratori ai opozitiunei nici au pus in contestatiune legitirnitatea ei.

213

Prin urmare, toti suntem de aeord el aceast/ datorie trebue a fi pltith. Dar cum are sl fie pll- titl? Care este modul eel mai: economic,eel mai avantagios cu care putem plAti aceastl datorie? In alte euvinte, legitimitatea datoriei de 19 milioane fiind odat a. admisl, tot ce ne rámAne a examina, este forma de imprumut cea mai avantagioas/ ce putem adoptà pentru a pllti acea datorie. De aceastl dar sI ne oeuplm; sexaminlm care este sistemul de imprumut eel mai bun,eel mai eftin pentru Stat,i totdeodatl eel mai avantagios pentrn partieulari. Aci este chestiunea. D-lor, D. &Miami spunAndu-ne csunt mai multe feluri de imprumuturi, a adlogat e ilp, noi avem panl acum trei sisteme de imprumuturi si e, cu eel propus de guvern,s'ar face patru sisteme. D. Bozianu Insl, mai precis si mai exact, a stabilit mai bine istoricul imprumuturilor noastre : cci D-nealui ne-a arátat el noi am avut pang, acum doul feluri de datorii,adic/ unele datorii care se pllteau la lermene fixei intr'un mod integral,si care in limbagiul financiar constituesc datoria flotantl, iapoi dela un timp incoace, avern datorii cu anuitätifixe igarantate pnin ipoteci. Acest istoric este fidel; ins/ D. Brkianu sa-mi permitl a-i spune cl nu este toernai exact. Nu stiude unde D-nealui ascoseg, noi am fi avand treisisteme de Imprumuturi !Se in-

214 sail, nu am avut deck un singur sistem; c`aci bonurile de tezaur sau datoria flotantA, nu sunt un sistem, ci un expedient financiar. Ca sistem ade- v6rat de imprumut, noi am avuti avem numai unui ace1a0, adicg imprumuturi cu ipoteca,,pth- tibile prin anuit0 fixe. Acest singur sistem exista% la noi, oricare ar fi numele contractantului irnprumutului, numeascl-se el Stern, Ofenheim, domeniale,etc.CAnd tezaurul,in virtutea unei legi, emite bonuri de tezaur, nu se face cleat o opera- thine provizorie, de scurtg durata., spre a se acoperi golurile tezaurului.Aceste bonuri se retrag foarte iute din circulaOune.De cand insä Statul npstru, a inceput inrealitate a se imprumuta, 0 a contractat numai imprumuturi cu anuitaIi fixe, plkibile laepoci determinateqigarantate pnin ipoteci. Titlurile acelor datorii se emiteau cu o valoare efectiv6 oarecare, care era mai jos decAt valoarea nominala, a titlurilor. V aducei aminte cIdornenialele au avut o valoare realA de 74 a 75, pe cand valoarea nominalq, era de 100 :chiarobli- gatiunilerurale,la inceput,tiicau avut o valoare rea16 diferia, adicA mai jos decat cea no- minalI; 0 la epoce fixe se trag la sorti titlurile 0 se plittesc integral dupl valoarea lor nominalg. Acum,D-lorsenatori,viu laacest imprumut de 19 milioane. Am zisc5,else con- tracteaz1 spreasepl6tiodatorieexistentA

215 dejA,o datorie a cArei legitimitate nu se poate pune In contestatiune, fiindcA cbeltuelile s'au fgeut conform voturilor Corpurilor Legiuitoare.Noi, guvernul, vA propunem sA, contraetAm acest imprumut sub formA de rentA perpetul,adicA sA, consolidArn datoria existent6 de 19 milioane: termenul de rentg, perpetug sau consolidatA, este in fond identic si imi pare rAu cA onor. D. BrAtianu s'a muncit atat spre a ne demonstra, ce va s/ zicA rentA, ee va sA zicA consolidare; cAci toatA lumea stie eg, se poate servi sau de un termen,sau de altul, ambii enuntAnd aceasi idee. SA lasam dar certele de cuvinte, isl exa- minAm en sange rece obiectul principalalpre- ocu pA rei noastre VA rog,D-lor,sa-mi permiteti ca,fArA a intl./in amAnunte obositoare, sAconstat bine avantagiele acestui sistem de imprumut, din toate puncturile de vedere. Ati vAzut cA d-nii oratori ai opozitiunei s'au incereat a cornbatesistemul imprumutului prin rent/ atAt sub punctul de vedere praetie cat si sub acela al stiintei. MA voiu si1Iienaprob h onor. Senat, §iprin urmare Wei, care ne ascultA, cit sistemul propus astazi este eel mai avantagios, eel mai logic, cel mai uzitat, in fine cA el este eel mai aprobat de oamenii de stiincA, de economisti; si aceasta o spun D-lui Bozianu in modul eel mai pozitiv;

216 egei D-luis'a,pgrut a crede ca. §tiinta nu mai aproba aceste moduri de Imprumut:ei bine,eu ii declar ea' atat §tiinta cea vcchei cat §i cea noug, adicg §tiinta, de aeum vre-o 200 de ani, §i praetica in Europa, tot de atati secoli, concordg spre a proba cg, imprumuturile cu rentg sunt mai de preferit.Este dar bine ase§ti de mai inainte ca sisternul sustinut de noi este cel care se practied in toate State le civilizate din Europa, §i care are aprobarea financiarilor celor mai mari dacg nu mai mari ca D. Bratianu,celputin tot atat de mari. Aceste varietgti, D-lor, eu voiu fisilit a vi le.proba,sprijinindu-mapeautoritgtistrgine, citindu-vg autori insemnati; §i aceasta o voiu face spre a va, convinge cg nu vorbesc numai dupg impresiuni de moment sau dupg interese de partid, sehimbgtoare dupg timp; ci ca, aci este vorba de ni§te veritgti,cgrora §tiinta §i practica le-au dat o bazg permanenta sada. In adevar, D-lor, cel mai bun lucru pentru un Stat, este atunci cand, in oreetri conditiuni, mi este silit a se imprumuth. Dar noi nu ne Alm astAzi in aceastg, ipoteza. Avem trebuintg a ne imprumuth,qi deci, ne intrebgm care este forma cea mai bung, cea mai u§oarg, cea mai putin greu simtitg cu care ne putem imprumuta.

217

Stiinta, am spus, §i practica europeang sunt de acord spre a constath eh forma de renth perpetuh este cea mai de preferit. Aceasta nu vasa, zich eh, aceste forme de Imprumuturi nu-§i au §i ele vitiul lor, defectele lor.Da, D-lor, existä. vitiuri, critica autorilor le-a relevat; de noi depinde a §ti sa ne ferim de dansele. Aceasta trebue sh ne mar- ginim a face;eheisimplele afirmgri ale D-lor Bozianu §i Brhtianu nu vor puteh face sh piarl .realitateafaptelor,avantagiile unuisistem sustinut de autorithti §i de o practich de secoli. Un fapt pozitiv ipe care nimeninu-1va puteh face sa, piarg, este ch astki mai toate State le marl §i mici au adoptat modul de imprumutare en rentä. Este san nu aceasta pozitiv ?Negre§it da. Apoi atunci ne punem a doua cliestiune, ne intrebhm, de ce oare nu ne-ar fipermis §i nouh simithm Intre aceasta pe natiunile batrane care au experienth mai mare de chtnoi.§io autoritate financiarl mai stabilith deck a noastrh? Doctrina §i practica altor natiuni de ce sh nu ne serve de model spre a ne conduce in ehestiunea de fath ? Aceste natiuni bätrâne au trecut iele prin experimentele prin care trecem noi; an eontractat §i ele imprumuturi en anuithti fixe, Imprumuturi pe ipoteci,§ichiar imprumuturi sub forma de renth viagerq. Au fost timpul dud toateimpru-

218 muturile se faceau eu garantie speciala; clei creditul individual sau personal al Statului nu eth IncA destul de tare spre a inspith asta, Incredere. Dar dacg astgzi creditul personal al Statului este suficient spre a.inspith astg incredere, dece nu am contracth §i .noi imprumuturi, farg ipotecg, ci numai pe subserierea Statului ? Veniti D-voastth din opozitiunesa,ne Ian- dati irnprurnuturile en ipoteca ?Dar sa vg citez eateva autoritati stthine, spre a vedeà ce opiniune - au de dansele. . Iatg mai IntAiu co zice un mare financiar, D-nu Gustav Puynod, In opera sa despre moneda, credit qi impozit" asupra imprumuturilor care se fae en anuitati. fixe: S'a renuntat in general la acest fel de imprumut privindu-se ca prea onerosi ca prea aleator. _Wu e,n adevdr, pentru un Stat, in prezenta incertitudinelor viitorulUi, a comite o mare imprudenfa deaualienet libertatea sa9 Ccind un termen este fixat pentru plata datoriei sale, ccit are sd coste pe Stat dacd la acel termen nu va fiin stare saliie angajamentul! Cu o datorie perpetud din contra, Statul ramcine totdeauna stapdn a-fi alege timpul, conducdn- du-se numai dupa vointa sa, etc.. Ashdar, iata o autoritate financiath care ne spune 61, daeg datoria are termen fix,este. mai

219 periculos pentruStat. ipentru ce ?Pentruca Statul find angajat ca la o epoca fixs facit plata, dm& nu va fiin stare a plati la acel termen, va fi silit A, se supuna la toatedificultMile la toate cerir4ele timpului, 0 a contracth tin alt imprumut, poate cu mafii grele sacrificii,spre putesfaca, onoare angajamentului sail; aceasta. Insernneaza,a-0alienh libertatea sa; in vreme ce, chnd imprumutul este cu renta, el are acest avan- tajca.lasaStatuluilibertateade a rambursh capitalul chnd Ii va veni bine, iar nu cu mice prg. Acesta este motivil pentru care un alt publicist D-nul Joseph G-arnier, care este contra oricarui fel de imprumuturi, ne spune in opera sa asupra finanOoristatisticei, ea: guvernele au. adoptat in general sistemul de rente perpetue practicat de En glezidin mijlocul secolului din urmet" Aceasta constatare pe care o face D-nul Gar- nier, .are importanta sa; caci printr'Ansa se aproba mai intaiu, c, de0 acest autor este contra imprumuturilor, prefera ins/ sistemul de renta ca mai bun: ceeaceeste contrariu asertiunei D-lui Bozianu, care ziceh csistemul rentei este astrai parasiti comMtut de §tiin0. Apoi se mai probeaza, contraD-lui Bratianu,cEnglezii au fostcei d'intaiu care mare mai ales au practicat sistemul de renta, iaceasta Inca din secolul trecut.

220

TJn autor german insemnat D-nu Jacob, ia- 1.60. o autoritate financiar`a, de care am nevoe a 10, servi, spre a combate autoritAile delanoi, D-nul Jacob, vorbind despre imprumuturile recomandate de D-nul Bozianu,i in special de D-nul BrAtianu, adic a. despre imprumuturile cu garantii reale, cum ipoteoi qialte garantii obipuite mai inainte, iatg, ce zice In opera sa. intitulath, stiinta finantelor" :

A pune bonuri clomeniale, provintii ... etc. vtputerea creclitorilor, ar fiase renuntà la suveranitate asupra acestor bonuri,i a 0 det in mdinele creditorilor. Este adevarat, ca asemeni angajamente teritorialese faceau Invechime,

71dar mai totcleauna au sfdryit prin a ruinet guvernele care au avut recurs la aceasta sorginte. Si mai la vale D-nul Jacob adaug6: Subscriptiunile ipotecare nu vor procuret mai multi asigurarecreditorilor,dealt o ferci buna-vointai inteleapta administratiune a guvernului. In alte cuvinte, economistul Jacob, ne spune c6 a angajh bunurile Statului,fie cum srt, Mceh in vechime, fie prin o inscriptiune ipotecará, este arenunthori cum lasuveranitate asupra lor, este a le pune sub puterea creditorilor. i acest economist declara aceasa veritate importantA, ea," aserneneaangajamenteteritorialesefaceauin

221 vechime,inshch'ele mai totdeauua au sfArsit prin a aduce ruina guvernelor care au avut re- curslaacestesorginte.Prin urmare, iacest mare finaneiar este icu totul in contra Imprumu- turilorcu termen icu emanet; chci ele find plhtibile la o epoch fixh, va trebui ea cu (nice pretStatul shcontractesareine mai grele spre. plhti; si aceste sarcini una peste alta grhmh- dindu-se, poate sh aduch ruina sa. Acelas autor, duph ce a criticat toate celelalte sisteme de imprumuturi, iate ce zice: Prix urmare, s'arecunoscut cdeste mult mai conform principiilor, unei intnlepte politici, de a se abtine cu totul dela asernenea mijloace spre procuret bani,i de a negociet imprumuturi afa cum capitalul sd rdmdnd proprietatea mprurnu- ,tdtorilor isti li se asigure numai dobeinzile. Ash dar,D-lor, Mr5, a intrin lungi de- monsträri, vedeti c tiinta, economistii in general, pdn i aeeia care sunt in contra tutulor imprumuturilor, sunt WO de acord spre a preferh imprumuturile cu renth ca cele mai avantagioase. Negresit, repeti acum, ch este mai bine ca cineva sh nu se imprumute,i aceasth recomandare ne fac economistii care sunt contra ithpru- muturilor, lush aceasth recomandare este mai mult platonich; cãei toate Statele s'au imprurnutat§i continuh a se irnprurnuth; si nu cunose na4iune

222 in lume, ceva mai inaintat6,caresa" nu se im- pnimute. Daea dar, facem inoi, ca toga lumea, qi ne imprumuta,m, sI cAutAineelputin ane imprumuthn mocluleelmai avantagios, cum fac toti. L'Asand dar teoriile la o parte, ne intrebdm cum fac celelalte State care se imprumuth, ? Alain cd. ele se imprumutI, in general, a§à cum sa, nu mai fie datoare a intoarce capitalul; §i astfel ca- pitaluI, ne mai fiind exigibil dela Stat,rezulta" pentru Stat avantagiul, pe care I-a recunoseut .D. Bozianu, cel nu este silit s6 facA orice sacrificiu, poate peste puterile sale, spre a plAti acel capital, §i-§i rezervA dreptul, ca la timp oportun s6-1 intoaret, sau din excedentul bugetului,san pnin alte mijloace, cum sunt resursele unei case de amortizare, sau conversiunile la timpi favorabili. SA,' nu se cream', ea, dac5, valorile sau titlurile imprumutului se urea, aceasta ar constitui o pedieg, pentru plata datoriei. Nici de cum. Dacg valorile publice se urea, acesta este un mare bine; contrariu de ceeace ziceh D. Bozianu, care se 'Area ca-i este teama de o aà urcare, aceasta an fi o noroeire, dupa, cum a ziseri D. ministru de finante.i pentru ce aceasta? Pentruca, când aceste titluri s'ar urea, aceasta ar fi un semn ca prosperitatea publica cre§te, ca avutia generala se m'a'- re§te: §iacolo unde avutia privata este maresi

223 avutia publica este insemnata. Apoi dad, titlurile publice ar cre§te pang, a trece peste al pari, este mijlocul conversiunei, mijlocul cel mai legitim a rnic§ora, datoria publica,§ipe care D. Bratianu a avut aerul a-1 condamna, farg cuvAnt. Caci ce este mai legitim, decal a zicerentierilor, ca,sau sg, pH- measca o dolAnda mai mica, sau, daca nu voese, sa li se pläteasca titlurile suta in suta ? Din toate insg, cate am zis, rezultg, oare cfin- prumuturile cu renta perpetug, nu prezinta nici un inconvenient ?Nici de cum, D-lor.Aceste imprumuturi i§i au 0 ele inconvenientele lor, partea lor abuziva; §inegre§it,de aceste inconveniente s'a agatat opozitiunea, exagerandu-le pentru a conchide cg, aceste moduri de imprumuturi sunt rele. Care sunt aceste inconveniente? Sa le expun eu mai precis decal au facutcei din opozitiune. Cel dinta,iu inconvenient este ca aceste imprumuturi se emit totdeauna cu o valoare realg, mai mica cleat valoarea nominala a titlurilor.Multi economi§ti, multiautori critica aceasta, §i sustin ar fi mult mai bine ea titlurile sa se emitg, totdeauna al pari, adica sutg, in sutg pentru ca Statulsa,fie dator numai suma ce in realitate prime§te. AO este; bunä este aceasta opiniune; insa ea este o opiniune numai a autorilor. Se conforma cineva cu &Ansa ? Nimeni. Caci in comerciu mai este o putere mai tare decat opiniunea tutulor

224 autorilor ioratorilor, fiedin opozitiune, fie din majoritate: este uzul, este practica comerciului, este rutina sau legea ce ne impune piata. El bine, acest mare despot, acest uz constant, voeste ca sg existe o valoare realg, diferita, de cea nominalg a titlurilor asupra Statului, voeste ca toate imprumuturile care se emit sg prezinte aceastg anomalie, dacg voiti,adica, ca Statul sh"primeaseg inrealitate mai putin decht se dg dator. Child Statul are sg intoarcg datoria, simte greutateaacesteidiferinte; altfel nici-o vathmare nu se aduce inrealitate, caci dobtmzile ce Statul plateste, se calculeazg dupg valoarearealg ce el primeste, iar nu dupg, cea nominala. Guvernele celor mai putinte Staturi din lume, sunt silite a se pune, a se conformh acestui uz. Ele ian asuprg-le sarcina unei Jliferinte intro valoarea rea1 i cea nominala a titlurilorde imprumut, mai mult sau mai putin mare, dupg cum creditul Statului va fi mai mare san mai mic. Am puteh oare numai noi,dela Dungre,sfacem o exceptiune la acest uz general ? Pretentiunea ar fi putin modestg. Putem sustine chiar car fi pggubitoare. In adevar, un economist cunoscut D. Leroy-Beaulieu, care a publicat un studiu foarte important asupra datorieiFrantei,chiar acum inlunaluiDe- cemvrie, criticg tocmai aceasta ce face guvernele

225 de a emite imprumuturile adesea cu o diferin0 prea mare intre valoarea realà sicea nominalà. Cu toate acestea adaogq, indatd,aceste semnitica- tive cugeta'ri: Este adevarat ca publicul U mpinge (pe guvern), sau cel putinl susfine pe aceasta cale. Oridediteori i se da a alege intre renta de 4"2 la suti renta de 3 la suta, chiar ccind aceasta din urind renta o platea mai scump, prefera pe 3 la 100, voind mai bine sa cad un venit ceva mai mic cu perspectiva unui aclaos de valoare mai ilimitat. Aceasta s'avetzutnmprumutia din 1834, in cele cloud imprumuturi din 1855 fi 1859. In cele clintdiu trei imprumuturi, fiind lasat sithscriitorilor alegerea intre 4112 cu 91 qi 3 cu 65, cantitatea rentelor cerute cu 41/2a fost mult mai slaba deceit aceea a rentelor cu 3 la 100". In altecuvinte, guvernul francez a vhndut eu mai mare avantagiu renta de 3 la 100 deck cea de 41/2 la sut6; iaceasta pentru cuvhntulct ash prefer6 uzul comerciului, ash convine specu- latorilorbursei, m6car ca, ei pkiteau mai scump de 3 la 100 decht cea de 41/2 la 100. Ash dar acest uz al comerciului, al oamenilor de finante este pozitiv; si eu tot ce am zis, a fost altrebuesi lanois ne conformgm cu &Ansa cAci altfel, artrebui saccept6rn uzuri noi pan6 ce s'ar face pe marginea Dambov4ei alte inven-

29006 15 226 tiuni financiare. Dar qi in acest caz, tot va trebui, 'Ana' s vinacele inventiuni, sne conformam cu cele ce se practica in cealalta lume civilizata. Aceasta am 0 &cut pang acum; caci toate imprumuturile trecute, §i cele laudate de D-nii Bozianu §i Bratianu, s'au facut tot cu emisiuni mai jos de paH. Tot a§h dar T om aveh a emitei acest nou imprumut; vom pune dobanda 5 la suta, sau fie qi 6 la sutä, pentruca vom aveh a primi un capital cu 60 ori 70 drept o suta;i astfel dobanda reala va fi de 8, ori 8 V2 la suta. Elsa' aci sta un alt efect excelent alacestui fel de imprumut. Prin forma imprumutului cu renta se va puteh reduce dobanda la noi, intr'un mod general. Mare dreptate a avut D. senator Turnescu cand a zis ca, daca este astazi o pedica la noi care opre§te desvoltarea industriei §i comeytului, §i chiar agriculturei, aceasta pedica provine din dobanzile cele man l.care se platesc. Pe cat timp banii pot sa produca un venit insemnat, plasandu-se in fonduri ale Statului, se intelege cei nu merg la particulari, §i nu se plaseaza nici in cornert, nici in industrie, nici in agricultura. Si eine este concu- rentul eel mare care tine astazi ariclicarea acestor dobanzi? Statul insu0, cu care nimeni nu poate lupth.

227

In adevar, D-lor,titi cInca dela 1864 s'a facut gre§ala ca obligatiunilor rurale sa, li se faca a produce o dobAnda mare de 10 lasuta. Apoi venira alte titluri, cum §i obligatiunile domeniale care produc o dobanda de 8 .1/2si 9 lasuta. Ei bine, se intelege ca once particular gasind o dobanda a§h, de mare la Stat, preferaa-sipune capitalurile sale in titluri asupra Statului, iar nu in industrie, in comert sau in agricultura. Mud, din contra, doMnda titlurilor asupra Statului va fi mai mica, pre atat vor deveni mai mult capitaluri disponibile pentru comert §i industrie, qi pre atat dobAnda generala va scadeh. Aturri capitalurile, gasind o dobânda scazuta la Stat, vor afih mai mare interes a se plash in comert qi in industrie. Astfel Meat concurenta care face astazi Statul particularilor va ince* se va dh o mai mare impulsiune activitateipublice;avutia privatava creste; qi Statul se va aflh astfel inavutit indoit; caci cre§terea avutiei private este cre§terea avutiei publice. De ce onor. D. Bozianu ar voi astazi ca, cu once pret, titlurile noului imprumut sa,se emita astazi mai la pari? Aceasta nu s'a facut la noi nici cu titlurile garantate cu ipoteci. Am mai spus dej cobligatiunile domeniale sau emis cu 75, macar c erau titluri ipotecare.tim asemenea cu totii c i obligatiunile rurale aveau slaba valoare

228 la inceput. Prin urmare, chiar cu sisternul D-voastrI de imprumuturi cu ipoteci nu ati putut scApa, de acest uz alcomertului,§itoate imprumuturile noastre trecute au fost expuse fiuctuatiunei celor doug valori,reala' qi nominaM. De ce dar anun- tatiacest fenomen numai asupra imprurnutului cu renta, ? Daca, §i Imprumuturile cu ipoteca au titluri cu valori reale mai midi deck cele nominale, de ce ni le prezintati ca cum nu ar prezinth acestviOu? D. Bozianu ne-a spus cpentru un titlu de 100 lei noui, sa cerern 90, §i cine va voile va cumpa'rè. Mai l'intAiu observ cg, nu titlul de capital se vinde de ditre Stat,cititlulde rentA. Statul vinde renta,ieine voe§te a o cumpiirh dt pe dansa capitalulce produce acearentci, dup g. cursul zilei, dupg, creditul Statului pc piatA. In de§ert voi cere eu 90, cumpafatorii de rentA vor da aceeace credei cva1oreaz6 renta mea. Poate smi se dea 0 90 capital; dar atunei renta sau venitul va fi de 8 V, ori 9 la sutä. Iatg lugce se intampla and capitalulieal este aproape de al pari; dolAnda de 8 la sutä, de exemplu nu va puteh seadehmult,va puteh poate scädea, paint la 7, la 7 '/2 lasutg; anevoe va merge mai departe. Pentru ce? Pentrucl tot uzul comertului este a nu ureatitlurile asupra Statului prea mult peste al pari ;i aceasta de teamg

229 ca nu curnva sg, vie conversiuneai srg,scurnpere titlurile suttn sut. Ash dar, titlurile D-lui Bo- zianu, emise cu 9, nu se vor puteh urea mai mult de 101, 103 pang, la 110, si atata tot; adieg, renta de 8, 81/2 ori 9 la sutg,, abia ar seg.dea la 7 12, la 7 la sutg,. Dar aceasta ar fi o prea mare dobAndg, pentru Stat. Mud Statul pl'ateste o asemenea dobAndg, nu se va putea micsora dobanda generalg,;va lipsi adicg, un element puternicpentru scgderea do- banzilor: nu se va indeplini, adich, acea revolu- titme economieg,, de care am vorbit la ineeput,gi care constitue importanta proiectului ce discutthn. (A plauze). Am zis,D-lor, c rg,us'a afirmataciin Senat, sau s'a dat eel putin a se intelege c tiinta ar fi in contra imprumutului cu rentg,. Nu, D-lor, am avut onoare a vg, expune cg, unii economisti au criticat numai inconvenientele acestor feluri de imprumuturi, abuzurile care s'au f-acut en dansele. Alti economisti,foartecelebri, precum Heune, Ricardo, Jean Say, condamng, absolut mice fel de imprumut;i aceasta ei au fg,- cut-o ea o reactiune mai ales contra ideiicare domine, in secolul al XVIII, cAnd se credea cg, un Stat eu atht va fi mai fericit, icA,' imprumuturile sunt o sorginte nesecat/ de avutie. Se intelege atunci cum economistii insemnati au venit si au criticat

230 acest prejudet, pronuntandu-se in contra tutulor sistemelor de imprumuturi. Aà dar, catà restabilit adevarul §tiintific. Nona ce ne ramâne a face este de a evita, pe cat se poate, inconvenientele care s'au imputat imprumuturilor cu renta. Cel mai mare, cel mai insemnat inconvenient ce prezinta aceste imprumuturi este ea' capitalul nefiind exigibil, guvernele care neglija de a le ram- bursa, sa se margineasca a inscrie in budget, numai dobanzile. Atunci se intampla ca, capitalul adao- gandu-se din ce In ce, datoria Statului creite in mod colosal,i cu timpul dobanzile absoi b prea mare parte din venitul Statului. Aceasta critica este foarte justa., foarte legitimg. De aceea guvernele intelepte au luat masuri de a plati incetul en incetul §i capitalul datoriei publice, san de a mic- §orasarcina dobanzei datoriei prin conversiuni. Apoi plata gradat6 a capitaluluise face tocmai prin casa de amortizare; in. general vorbind; tocmai asta' casa ofera mijlocul care face sa piara inconvenientele ce au semnalat cei mai multi economi0i. Si tocmai contra acestei case vorbesc D-nii Bozianu qi Bratianu ? Sa-mi permiteti, D-lor senatori,ad combat autoritatea financiara a D-lui Bratianu cu alte autoritati daca nu mai insemnate, dar dezintere- sate, caci ele nu au pledat pro moclo, adica pentru interese momentane, ci au discutat chestiunea in sine.

231

Ash dar, declar dela inceput c economistii,ca oamenii de stiintg, cai cei de practicd, considerg, casa de amortizare ca remediu real si eficace spre a combate inconvenientele ce am argtat,ca, un mijloc bun pentru ca s'A,' se pläteascg capitalul da- torieii sg plateascg, cum sg. nu se iveaseg, inconr. venientele plgtilor imprumutului cu anuitAi fixe, cand Statul poatefisilita luh asupri noui sarcini, a face mari sarcini, spre a efectuh plata. In alte cuvinte casa de amortizare plMeste datori5, treptat si la epoce favorabile. D. BrAtianu insg condamng, casa de amortizare; si D. Bozianu a mers pang a ziceca §i stiinta condamng, easa de amortizare.VamIrtu- risesc, Domnilor, cg, am fost surprins vgzand cg D. Bozianu face aceastg, declaratiune.tiinta nu a condamnat casa de amortizare; ci, din, contrg, a criticat guvernul cg, nu i-a procurat fonduri suficiente spre a puteh lucrh, cg, nu i-a lgsat inde- pendinta de actiune,cg, guvernele au pus mama adesea inaceastg,casg,siau sustrasfondurile pentru altecheltueli,in alte cuvinte s'acriticat ea' aceste case nu au putut functionh ash luck sg, ajungg, la achitarea datoriei. S'a mai criticat asemenea cheltuelile cele mari ce costau administratiunea acestor case. Insg, Domnilor, stiinta nu a condamnat casele de amortizare ca institutiune spre a stinge datoria publicg; càci atunci s'arfi con-

232 damnat chiar rambursarea acestei datorii! A se sustine pur §i simplu suprimarea casei de arnortizare este ca cum s'ar zice:luati cu imprumut, §i proclamati ca dogma ca, Statul sA nu mai intoarca, banii ce i-aprimit! Dar prin renta perpetua, Domnilor nu se intelege cgcapitalele nu se mai intorc; daca D. Bratianu aceasta intelege, &and clefineste unele de perpetua, apoi sin§ealä. Perpetuitatea nu exista deck din partea poseso- rului titlului, adica c irnprumutätorul nu mai poate, cere inapoi surna ce a imprumutat; dar, in raport cu Statul, cu debitorul, nu exista perpetuitatea datoriei,caci Statul este liber sa intoarca capitalul ce 1-a imprumutat cand va vol. Daca acest nume de renta perpetua s'a dat in tara unde a luat na§tere aceste feluri de imprurnuturi, in An- glia, afost mai ales spre a face opozitiune cu rentele viagere care invechime se intrebuintau foarte mult. Aà dar, guvernele intelepte nu au cugetat ca sa nu mai plateasca datoria numita ca renta perpetug, ci din contra, deodata cu imprumutul, ele s'au gandit §i la mijloacele de a stinge aceasta datorie. Doua au fost §i sunt aceste mijloace: convertirea §i amortizarea. SIzicem cateva cuvinte despre fiecare din aceste mijloace; §i sä probam, servindu-ne tot cu autoritati din alte taxi, cambele aceste mijloace

233 sunt recomandate de OH* ifoarte apreciate de practica. In adevar, prin convertire, pe care D. Bra- tianu aveh aerul de a o reprobh, State le §i mai ales Anglia a izbutit a stinge o mare parte a datoriei lor. S presupunem un Stat, care este dator o suma oarecare, en o dobanda de 5 la Rita de exemplu. Prosperitatea publica cre0e; avutia, Ca- pitalurilese inmultesc; dobanda scade la 4 ori 4 1/2 la suta. De ce Statul ar continua a plati o dobanda de cinci sau vase la suta? In asemenea caz Sta- tul con tracteaza unalt imprumut cu 4 ori 4 f/2 la suta; qi propune vechilor si creditori cu 5 la suta, a veni sa-si schimbe titlurile vechi in titluri noui care produe dobanda mai mica, sausS-si primeasea capitalul intreg, mita in ma. Experienta probeaza ca. mai toti prefera a-si schimbh titlurile. Aceasta se cheama conversiune, §idatoria Statului se mic§oreaza in marl pro- porti uni. Tin Stat, ne zice D. J. Gamier, are 'in micsorarea progresiva a dohanzii capitalurilor, Amtimp prosper, in mijloc dea-fiImpufina, sarcinile, prin reductiunea rentelor ce pleitefte". mai la vale ace1a0 publicist adaoga: ,De acum inainte legitimitatea conversiunel rainbursdrei la al pari, ajungetnd la o conversiune

234 voluntard a rentei sau la o reductiune a dobdndei, nu poate fi contestatd" . Un alt economist insemnat din Franta, D. Ban- drillard,profesorin colegiulFrantei, WI cum se exprimil in privinta folosului conversiunilor, pe care D. BrAtianu are aerul a nu le iubi: Existd un mijloc de a imputina datoriile publice, dacd a nu le stinge cu totul, mai preferabil chiar dealt amortismentul, aceasta este conversiunea rentelor, etc." Opozitiunea intre reducerea dobdnzei qi ram- bursaretrebue totdeauna a se Wet creditorilor altfel conversiunea ar fi o spoliare ascunsd". M6 mgrginesc ad, Domnilor, in privinta conversiunei;egei materia este foarte avutá,§i nu voesc a mg intinde mai mult. SA tree ia al doilea mod de uqurarea datoriei Statului, la acela care nu este propus prin proiectul de fat6, lainstituirea unei case de amortizare. Ce este aceast5, cas`a? D. ministru de finante v'a argtat eg, se depune in astg caA un capital determinat, care este destinat a rgscumpArà titlurile de rent/ §i a le stinge treptat. Pupa un num6r de 32 ori 35 de ani, s'a calculat cg se poate stinge cu totul datoria con- tractatg, indestul numai ca casa A functioneze regulati permanent. Vi s'a obiectat inA caceste

235 case de amortizare arfidisereditate.Sg, mi se permitg, a afirmh c aceasta nu este tocrnai exact. Pot asigurh pe D-nii Bozianui Beatianu, cg, nu s'au disereditat casele de amortizare,cira'ul uz, ci reaua functionare a acestor case.Publicistii, marii financiari nu au sustinut niciodatg, ca s'g nu se mai plgteascg, capitalul datoriei publice; ci an criticattocrnai faptulca, nu se lasau casele de amortizare asi implini acest scop. Discreditarea de care vorbesc preopinentii a avut loc in Anglia chiar, in urma ministerului lui Pitt. Din cauza abuzurilor ce se fAceh, cu casa de amortizare, care devenise un instrument puternic in mAna lui Pitt,s'au sculat economistii insemngi ca Hamilton, ca Ricardo si au cornbAtut aceastg, institutiune patronatg. de Pitt, dernonstrând publicului cg, in timp de 30 de ani, casa de amortizare nu produsese in realitate nimie. Dar pentru ce care nu puteh produce nimic aceastg, casg,; pentru ce oare nu puteh ea asi indeplini scopulsgu,fiein Anglia,fieaiurea ? Aceasta este chestiunea cea naturalg, ce trebue sg, ne punem. Ei bine, noi r6spundem cg, aceastl cauzg, erh foarte lesne de inteles. Casa de amortizare nu puteh produce un bun rezultat, pentrucg, guvernele nu-i afectau regulat un fond special pentru a rgscum- path, renta. Aceastg, casa nu puteh usurh datoria

236 publica, pentruca, pe cand casafunctiona spre a stinge o datorie cu o renta oarecare, guvernul contracth altedatorii mai mari §icu rente mai grele pentru tezaur. Se intelege atunci ctezaurul public se incarch din ce in ce in loc a se u§urh. Ce mai faceau Inca guvernele? Adesea ele inter- veneau §i puneau mAna in aceasta casa, pe care o considerau ca a doua easa a tezaurului public, si la nevoe intrebuintau fondurile eila altedesti- natiuni. AO, iata ce ne aratit D. Gamier in privinta casei de amortizare franeeza: In Frotta casa de amortizare a avut dela 1816-1854, la dispozitiunea sa 3 miliarde 178 milioane; ea a intrebuintat un miliard 633 milioane, la reiscum- ptirtiri de rentit; iar un miliard 545 milioane, au trecut in cheltueli". In alte cuvinte,in loc sa se intrebuinteze toata suma la rascumparari de rentä, la stingerea datoriei publice, s'a intrebuintat numai jumätate, iar cealalta jumatate s'a absorbit in alte cheltueli. Apoi, atunci, negre§it ca casa de amortizare nu-§i va atinge scopul! Este adevarat ea in Anglia este discreditatai ca dela 1829, nici crt mai exista. Dar intrebatu-s'a D. Bratianu de ce oare casa de amortizare s'a discreditat in Anglia care este lea- g6nul tutulor combinatiilor financiarei uncle pentru prima oara a functionat aceasta casa? S ne punem noi, si sraspundem noi Ia aceasta chestiune. Casa

237 de amortizare functioneaza 'in Anglia Inca dela inceputul secoluluiad XVIII. Sub administrarea celebrului Walpoole, s'a pus in casa de amortizare un excedent de venit spre a se stinge datoria publicg. Ash dar, vedeti cdemult in Anglia functiona aceasta casa. In timp de cativaani, fondulei depus de Walpoole s'a urcat la suma de 4 milioane livre sterlinge. Insa dupa ce a ajuns la aceasta desvoltare,tot sub lungul minister al lui Walpoole, a inceput a se discredith, si aceasta mai inainte de Pitt, dup a. cum credeaD.Brätianu, si mai inainte de resbelul cu America. Dar care sa.fifost oare cauza acestei prime discreditari? D. Boccardo, economist italians ne-o spune: pentru ca Walpoole, si succesoriisal nu avusese intentiunea de a Intrebuinta acea sum/ la stingerea datoriei, ci in alte cheltueli politice. Ash dar, D-lor, vedeti ca In Anglia, Inca dela cea dintaiu functionare a easel de amortizare s'au sustras fondurile dela dispozitunea lor, se intelege, ct casa nu puteh izbuti. Atunci s'a ivit doctoral Price,pe la 1786, cu faimosuul sau tractat,si propune o alta organizare pentru casa de amortizare; el demonstra ca intrebuint'and Vio din capitalul datorit la rascumpararea sa dupg cursul pietei,sicapitalizandinteresele sumelor pMtite, datoria s'ar puteh stingeintimp de 35 de ani. Acest calcul era foarte adevarat si exact. Atunci

238

Pitt,care aveh athta nevoie de credit,siatatea mari clieltueli,se grhbi a adopth ideea lui Price si se institui casa de amortizare pe aceasth nouh bazh. Ea functionh astfel mult timp sr se bucura, de mare credit. Dar in fapt nu-si indeplini scopul; chci datorii mai maxisimai grele se ada,ogau peste cele vechi; icele VrooaleIni Price nu se puteau da casei,din economiisau excedente de venituri, ci din noi si mai grele imprumuturi. Atunci, duph cum am mai spus, s'au ridicat economistii en Hamilton si Ricardo,siau corn- bhtut casa de amortizare a lui Pitt, demonstrand eh' in timp de 30 de ani aceasa eas6 n'a produs efectul dorit. Astfel instituOunea discreditandu-se, s'ai suprimat in anul 1829,in Anglia numai. Acum ne putem intrebh,s urmhm sinoi acest exemplu? Din toate State le Europei vedem ch numai Anglia a suprimat casa specialgde amortizare, en toate e i aeolo acum chestiunea este controversath tcu toate cstingerea datoriei nu inceteazh nicidecum, datoriele plhtindu-se direct de tezaurul public si din economii. Insa, ne intrebhm,ar fi de irnitatsi la noi acestsistern,s ne conformhin eu dhnsul?S. ajungem uncle pare eh'doreste a ajunge D-nul Brätianu, adich, ca savem orenth, perpetnh in sensul D-nealui, al chrei capital sh nu mai On- dim a-I inapoih? In alte euvinte, cand contractärn

239 o datorie, bine esteca'alhturi cu dansa sh nu afecthini un venit regulat si permanent, care o sh stingh treptat? Vedeti, D-lor, eh noi guvernul, voim a ne ocuph nu numai de prezent,cisi de viitor. Noi, in simplicitatea noasträ, credem ch este prudent, ch este mare garantie pe viitor, ch con tractând un imprumut sa constituim alhturi cu dansuli o cash specialh. cu totul independenth, si ale chrei fonduri sh nu se poath deturnh, care salucreze la stingerea gradath a acelei datorii. D-nii Bozianui BrAtianu par a ne rhspunde ca sä. imithm pe Anglia,si 0, nu mai instituim casa de amortizare.Dar bine afhcut Anglia? Rhscumphrat-a,stins-a ea mai multh datorie de chnd a suprimat casa de amortizare? Eu nu cutez a mh pronunth. 1ath insh ce ne spune D. Beaulieu in recenta sa scriere asupra datoriei Frantei, vorbind despre stingerea datoriei engleze dela 1828 incoace. Dela 1828 petna la 1869 amortizarea n'a rdscumparat in Anglia deceit o suma, nominala de 50.730.937 livre stertine, adicti 1.270.000.000 franci de titluri in clatoria Si D. Beaulieu, ghsind eh aceasth tifrh rhs- cumphrath este foarte mica,icA, Anglia a ajuns acum afi indiferenthlastingerea datoriei sale, se intreabh dad, ar Ii bine ca surmeze si Franta acest exemplu.i D. Beaulieu rhspunde:

240

lndiferenta Angliei pentru amortizarea cia- toriei sale, nu trebue sa, ne serve cle exemplu". Apoi Daca D. Beaulieu povatueste pe Franta ea sa nuieadeexempluindiferentaAngliei pentrurascurnpararea datoriilorsale,intrebam D-lor, daca noi, dupa marginile Dthnbovitei, care formam un Stat mic, al carui credit este la na§- tereasa, artrebuisaurmam acest exemplu? (Aplauze). D. ministru cle externe, continuand : Daca, noi am urma ea oameni cu minte,a institui o cash' de amortizare, care sA, sustina atat cutsul valorilor Statului, cat sa-§i garanteze generatiunea viitoare, ea nu are sa fie IncircatCU o prea mare datorie? Daca casa propusa de noi va functiona regulat, s'a facut caleulul ea in 32 de ani, s'ar atinge capitalul datoriei acestea de 19 rill- lioane, Mra, sh" se adaoge sarcinele budgetare. Apoi bine ar fi, prudent ar fi ea sa nu i'nfiintam aceasta casa, numai spre a imith exemplul Englezilor? Nu ered cä ar fi bine. Dar nise mai obieeteaza.,eadaca, aceasth" casa de amortizare', estedotata cuun.capital, format prin vanzarea deimobile,atunci,dupg, D-nul Bratianu, nu mai este vorba de renta perpetua; exci casa este datoare sa rgscumpere prin capitalul salt,pefiecarean, ilaepocefixe, aceasta datorie contractata de Stat.

241

Vrand, nevrand, casa de amortizare este da- -Ware,zice D-nul Boziapn,s rascumpere renta indata ce-i vor intra fonduri. Apoi, I). Bratianu, cu spiritul sau banuitor, mai presupune o conspiratiune intre to0 bancherii comitetulcaseide amortizare,cu scop de a mic§ora, sau urea valoarea fondurilor, §i a specula, asupra acesteia ridicari sau scaderi prin mijlocul rascumpararei rentelor. SOlinktesc pa onor. D. Bratianu. Mai Inthiu, am onoare a-i spune e,chiar daca rascumpararea sau stingerea rentei s'ar face la epoce periodice, aceasta tot nu ar daramh caracterul esenOal al rentelor perpetue. Imprumutul cu renth ar existh, chiar daca am presupune ca amortizarea sa s'ar face la epoce fixe.i fiindca D-nul Bratiarru pe mine nu vrea s m creada,sa-iadue ca autoritate Pe D. Beaulieu rde care vorbii adineaori. In adevar, D-nul Beaulieu, vorbind in opera sa asupra datoriei Fraatei,despre un imprumut facut in timpul rezbelului din 1870,qi cunoscut sub numele de bnprumutul Morgan, arata cacest Imprumut, a carui amortizare se face prin tirage perioclice, a fost prea mult criticat.D. Beaulieu aproba Insa' aceasta forma de amortizare prin tra- geri periodice. Ceeace insa ne intereseaza pe noi este de a

29006 16

242 vedea, ca pot existà imprumuturi cu rente perpetue, ins/ care sa fie amortizabile la epoce fixe prin tra- geri periodice. Va szica, D-nul Bratianu s'a inelat in apreciarea sa, cand a afirmat cimprumutul nu mai este cu renta perpetua indata ce amortizarea s'ar face regulat la epoce periodice.

. Aceasta Insnoi nu facem in realitate. Noi, tara mica §i modes* nu putem avea, curajul sa imitam pe D-nul Morgan, A faeem incercari noi, sà emitem rente perpetue cu amortizari periodice. Noi preferim a merge pe calea cea mare, pe drumul eel batut; noi nu ne expunem a ne sparge capul faand o saritura mare, nici a ne rupe picioarele in fagaqe adanci §i necunoscute;caci aceasta nu a'rfi comod pentru o natiune; noi ne conformam sistemului practic, cunoseut de toti, adica propunem renta perpetua, cum se practica pretutindenea,si frviiuriIe ei, adica insotita cu o casa de amortizare, care sa, functioneze in mod permanent, fara ca Statul sa pue mama intr'insa.(Aplauze).De unde a scos D. Bratianuva marturisesc mirarea mea, ca in proiectul nostru s'ar fi prescriind ea rascumpararile de renta A fie periodice,i pe fiecare an? Sa hiam textul proiectului de lege spre a en- noalte adevarul. Art. 6 din acest proiect ne spune ca:

243 Casa de amortizare rascu»zpara dupa cursul zilei, rentele ci le stinge definitiv". Apoi art. 8 ne mai spuneeh:Fonclurile alocate casei de amortizare, la nici un caz, sub nici un motiv, nu pot fi distrase dela destinatiunea lor". De uncle dar D-nu Bratianu a scos ea aceast6 cash,' are sg, rAscurnpere rentele la epoce fixe ? Nici o epoc6, fixg, nu exist5,..Casa are un venit, un fond al dm propriu, si ea rgseurnp6rg renta dad crede mornentul oportun. Fondurile sale ea le pla- seaz1 ash ca sh"-i produe6 venit,i cu venitul disponibil, rAscurnp6rA treptat rentelei stinge datoria. Apoi rentele stinse eonstitue iari un fond care servesc casei de arnortizare tot pentru aeelas scop. Astfel incAt noi ne vom servi, atht de fonduri speciale, cAt si de dobAnzile compuse dupä sisternul lui Prici, spre a ajunge la stingerea da- torieipublice. Fondul special esteeel de vase milioane provenit din vinderea treptath, a imobilelor. Pe langg, acest fond se va adh'ugh si renta care se r6scumpärg, si care va constitui un fond destinat pentru alte noi raseumpgr6ri. Ash sA presupunem ecasa r6scumpg,r1 rent6 de 50 mii fr. Statul nu sterge aceast6 rent6 din bugetul sAu; ci continua. . aservicasei de amortizare,care o intrebui*azh in ra'scumpArgri noi, sau o plaseazA, ash cum dinvenitulei A, sefac5,alte rgscum-

244 parari de rente. Astfel casa de amortizare va aveh un fond insemnat de operatiune.§i toate aceste operatinni, de diferite naturi,se vor publieh la finele anului spre a fi cunoscute de public, duph cum voeste art. 10 din proiect. Prin urmare vedeti, D-lor, cD-nul Brhtianu, a trebuit sh desnatu- reze, sschimbe textul proiectului nostru, spre a putek sustine cnoi nu propunem amortizaxi periodice, pe fiecare an, si sh poata' sustine cu emfas si o suficienth ce-i este obisnuith cnoi nu propunem renth perpetuh, ci altceva fhrh nume. Dar chiar de am presupune caceasta, s'ar fi fheut n proiect, eine opreste pe D-nul Bratianu ea svincu amendamente si sschimbe aceeace crede D-lui el este gresit ? Dar aceasta nu se va face D-lor, pentru euvantul ctextul legiieste coreeti logic. Insh mai este o alth preocupatiune a D-lui Brhtianu. D-lui ne spune eh, dotAndu-se casa ea un fond de sease milioane, Statul luereazh ea un risipitor, chci Ii procura acest fond prin vanzare de mosii. Vanzare de mosii !Intelegeti, D-lor,la ekefraze frumoasesipatrioticepoate dh loc aceasta, exclamatiune! Atat numai D-lor, coricine- se mirg ch' tocmai D-nul Brkianu sh fach o ash obiectiune, D-lui, care a fost cea d'inthiu,cauza, de s'a vândut bonurid'ale Statuluide atkea milioane! Dar D-lor, eine se inavuteste mai bine,

245 dach nu acela care dobande§te credit plhtindu-si datoria ? S'au vhndut mo§ii, este adevArat. Irish vindereamo§iilor,s'afäcut ca sh se pateasch obligatiunile, care le au eontractat si D-nulBra- tianu, §i noi toti, eu scopuri negre§it foartelau- dabile.Asemenea vAnzhri, spre a plhtidatoriile nu a putut cleat sh fach a se mhri §i mai mult ereditul Statutui nostru. Tot dar pentru un asemenea scop s'ar vinde treptat §i alte mo§ii spre a constitul fondul de §ease milioane. Irish D-nul Brhtianu mai Oh ceasa de amortizare ar fi foarte rea. Pentru ce? Pentruch D-lui declarh eh, cum o constituim noi, ar ficea mai soliclä casti de amortizare din Europa. Apoi, dach ar fi a§h, mi aveti decht sfaeeti complimentele Dv. D-lui ministru de finante Mavrogheni §i eu v'a§i urh Ca, chnd yeti veni si Dv. la putere,sa, faceti case de amortizare tot ma, de solide! Dar aceasth este eea mai mare laudh, ce puteati face proieetului nostru. Da, negre§it, casa ce infiinthrn noi este foarte so1id.i pentru ce asta? Pentruch eaestepush' sub controlul iprivi- gherea comitetului casei de depuneri §i conSemna- tiuni,care a dat probe de increderea ce trebue sh inspire publicului; pentruch aceasta cash are un fond aL shu propriu, cu 0 destinatiune spe- cialä, si de care guvernul nu se poate nieiodath

246 atinge. Astfel hick aceasta poi probkn c, dad' ne imprumutAm, find necesitate, nu uitam caeest imprumut trebue intors; §i rascumpArarea rentei nu o facem dependintg de imprejurg,ri, de excedentele bugetare; cAci trebuintele Statului crese din zi Tn zi, in raport cu desvoltarea sa, §i prin urmare, anevoe, §i du$ multi ani vom putee, aveh exeedente de venituri. In vreme ce eonstituind acestei case un fond special 5,i permanent, 5i fgAnd-o independenU de guvern, suntem siguri cräscumpArarea rentelor se va urinh regulat 5i permanent. Aceasta este call- tatea casei noastre de amortizare; qi eu ered ei trebue sg, ne lAudgm de aceasta. Ii este teamä InsD-lui Brkianu, cdeodath, are sa, yang bunuri de §ease milioaneI icu aceasta ele se vor depretia, §i se va aduce pagub6 Sta- tului. Dad, D-nul Brkianu eunoa§te practica ca- selor de amortizare se va convinge c. aceasta temere nu estefondath. Casa de amortizare luereazg, treptat, 5i prin urmarei vanzarea acestor bunuri se va face treptat. In tot timpul cat va tine stingerea datoriei, casa este stapiting a alege momentul, ziva, eand are s1 se fad, vanzarea de bunuri §i negre§it cva alege momentul cel mai favorabil. Valoarea provenit6, din aceste vanz6ri va formh fondul special, §i rascump6rarea de rent6 se va face dintr'insul tot la epocele cele mai favorabile.

247

Prin urmare temerea D-lui Bratianu nu este de loc fondata. Au cautat atat D-nul Bozianu, cati D-nul Bratianu sne demonstre ca. creditul Statului rezulta numai din economii; ea prin aceste economii cres,te acest credit. Negre0t, D-lor, ca economiile sunt un bun lueru,i contribuiesc a stabili si mentine creditul Statului. Dar nu economiile singure constituesc creditul Statului. Creditul public are o aka, sorginte. Un insemnat publicist francez,care trebue sa placa D-lui Bratianu, D-nul Casimir Wrier a zis: Sorgintea creditului unui Mat este fidelitatea deall Iseplintangajamentele exact.Acesta este, D-lor, adevaratul credit al unui Stat. Cand Statul Ii indepline§te cu sfintenie angajamentele sale, obligatiunile sale, el are credit. Iar din contra, Statul nu are credit, macar car face economii, macar ca ar oferiipoteci.Faceti buna politica, a zis baronul Louis, fi va voi face bune finance. Sa indeplinim Ia timp toate obligatiunile noastre, am adaogà noi, sa punem Statul In pozitiune de a plati la timp, unde este dator,i atunci creditul nostru va fitare; caci vom inspirà increderesi in intru 0 in afara. Aceasta este adevaratul credit. Si trebue sa recunoastem, D-lor, ca Statul nostril inspira asta incredere, a ajuns la acest grad de creditca sa contracteiimprumuturi cu renta.

248

Cáci, D-lor, contrariu de ceeace a zis D-nul Bo- zianui D-nul Bratianu, A Statul se imprumuta en renta nurnai atunci And nu poate sfaca altfel, eu sustin caceste imprumuturi se contracta numai And Statul are credit. De aceea State le cele cu credit se irnprurnuta cu renta,iState le orientale continua mai totdeauna a se Imprumuth dând diferite alte garantii. Silucrul estefoarte simplu, 0 nu trebue multa §tiinta,spre a-Iintelege. Caci,D-lor, eine se imprumuta cu amanet ? Acela care nu are destul credit personal. Aceasta este adevarat pentru particulari, aceasta este adevarati pentru Stat. Im- prumuturile cu renta, adiA numai pe subscrierea Statului, se fac And acel Stat are credit. Cele cu ipoteca sau alte garantii reale se fac And creditorii nu se multumesc, nu au incredere numai in subscrierea Statului. Acest adevar este atAt de clari elementar, incat nu are nevoe de multa demonstratiune. Toate Statele marii mici, Insa cu credit, din Europa qi America, nu mai fac astAzi imprumuturi cu ipoteA; cacicreditullor este atat de mare, inAt simpla lor subscriere este deajuns.i Dv. ne-ati povatui ca sa continuhm a ne huprumuth pe amaneturi, pe ipoteci, ca Staturile Rrh credit ! Stne permiteti a nu vg, urmh consiliul. Cre- ditul financiar al Orei este bine asezat astazi. Noi

249 ne falim de a ved6etttoate titlurile asupra Sta- tului nostru au o excelenta valoare, pentrue/ ele se implinese en rigurozitate. Mandate in suferintI nu mai existA. Pe pietele Europei, la Londra, unde titlurile noastre sunt cunoscute, creditul Statului nostru este pus pe linia Intiu,intre cele mai bune. Si acest credit 1-am castigat numai prinimplinirea angajamentelor noastre. Dac6 nu ar fi fost aceasta, dad, Statul nostru nu ar inspirh asta,incredere, eredeti Dv. ca', ipotecele ce a-ti oferi v'ar servi la mare lucru ? Nu, D-lor, c/ciin 'fine,Statul are ipotecele in maim sa; si daca, ar fi de rea credinta nu ar aveh cleat sa se opuna la executarea obli- gatiuneisale, sau s icaneze altfel pe creditorii säi, ash incat valorile ce ei tiu in mn sscaz6 mai la zero. 0 ! atunci, D-lor, am cadeh pe maim cArnaltarilor de care se teme D-nul Bozianu; victima eamatarilor suut aceea care nu au credit, sunt Sta- turile care nu inspir6 incredere, sunt poate toemai Statele care ofera' la ipoteci. Tar Statul care are credit personal, a egrui lealitate 0 respect de drepturile creditorilor inspira incredere, cum a ajuns astlzi a fi Statul roman, sä fie pe pace D-nul Boiarru cun asemenea Stat nu devine victima cAmAtarilor! (Aplauze). Nu un guvern ea al nostru care vg propune nn imprumut, aprobat de stiintA, consacrat de un

250 uz general, de aplicarea eelor mai cu credit Sta- turi din lume, ar puteh expune tara a fi prada camätei! Onor. D-nul Brátianu, eriticg acest sistem de imprumut. D-sa ii combate, Ii sfkie, Ii aratg, relele, a$ h incgtvechia Ang lie, Frairta, Germania, Italia, nu au stiut ce an fAcut, saltar trebui ca financiarii lor sving la noi spre a afih in ce prgpastie au adus ei tgrile lor, in timp de doi secoli! Dela noi de pe malurile Dambov4ei, au sg iea ei lectiuni de finante!... (Aplauze prelungite in Senat sitribung). Noi d'aci avem sg spunem tuturor acestor financiariipublicisti, din -grile cele mai civilizate, cg an luerat ea nisteparintirisipitori, cum ii numeh D-nul Brgtianu, ieg au scomptat viitorul copiilor lor! Toate acestea stint bune. Insg am sg, viu tot cu autoritatea D-lui Brgtianu, spre a-1 combate, ia-i probh cat este de gresit astAzi. Veti vedeh, D-lor, cum D. I. Brgtianu, siIn astg chestiune, ea incelelalte, este mai radical decgt mine; egci ash este D-nealui, Dunmealui este radical, eu sunt liberal, Insliberal moderat. Prin urmare, Dumnealui ca radical in toate, cand a fost sg aplice ideile sale econornice, sistemul sgufi- nanciar, o! m'a intrecut pe mine, a mers mult mai departe deeat pot merge en! Cgei ce sustin eu, D-lor senatori ? Eu suAin niste modeste titluri cu rentg. Aceste titluri sunt

251 numai fiduciare; le cumpgra, numai cine voeste. Ele sunt dupg forma uzitata, in Europa, sunt In acord cu stiinta iconsacrate prin un uz secular! Cum dar niste asemenea titluri de creantg, a cgror venituri sau dobândg se va servi de tezaur, sg nu inspire o generalg incredere ? Dar D-nul senator BrAtiann afil cg este imprudent, cg este periculos de a emite ash titluri. Ii voi opune insa, pe ministrul Brgtianu. In alte cuvinte voi combate pe D-nul BrAtianu, oratorul din opozitiunea, din 1874, eu D-nul BrAtianu, ministru de finante din 1866! In adevAr, D-lor, D-nul Bratianu, ca ministru de finante a prezentat in sedinta Camerei din 26 Mai un proiect de lege pentru un imprumut de 12 milioane franci. Atunci, cai acum, erau dificultgti financiare;i D-nul Brgtianu a cautat sg,facg faVg acelor difieultgti.Iatce ne spune procesele-verbale ale Camerei din acea sedintg : Unul din secretari di citire mesa giului d om- nese prin care se trimite in deliberarea Aduneirei proiectul de lege pentru a seautorizet guvernul de a emite bilete de tezaur cu curs foga pcinc la concuren4a sumei de 12 milioane". Ash dar D-nul Brgtianu, care contestg, astgzi avantajelei creditul titlurilor de rentg, aprobate de WO economistii, D-sa a venitla 1866 sia propus bilete cu curs fortat, sau hartia monedg,

252 care este tot ce poate fi mai ruinator, mai absurd chiar, daca imi permiteti expresia! Cand D. Bratianu a prezintat deodat6 acel proiect de o gravitate ash de mare, amicii D-sale au cerut de indata urgenta. Jati ce citim in procesele verbale: Voci. Cerem urgenta. D. preqedinte, intreaba pe D-nii ministrii daca cer urgenta. D. Bratianu, ministru flnantelor. M raportez la onor. Adunare. D. Bratianu ia apoi cuvântul asupra urgenfei,i desvoltä motivele politice i financiare care 1-au feicut s prezinte acest proiect. Motive le politice se rezumau in trebuintele annatei ; cele financiare,iso deficitul bugetar". Mai tarzius'a abandonat sistema de a legitima imprumutul pe motivele politicei s'a marginit numai In cele financiare, adica in deficit budgetar. Astfel Neat cu aceasta D. Bra- tianu a recunoscut ca nu se': al% tocmai intr'o pozitiune de acelea desperate care sa justifice chiar o masura anormala ca aceea a asignatelor, a hartiei moneda; ci numai pentru simpla regulare a bugetului,D. Bratianu a propus hartia moneda. In Camera, din norocire,ideia D-lui nu a fost gustata de cei mai multi,sia retras proiectul. Iraptul 'MA, nu a incetat de a fi pre atat de imprudent catinelogic. Tara in adevar, abia esise

25g dintr'o revolutiune, prin urmare era Ina o stare de iacertitudine insemnatd cand increderea nu se iveste lesne. In asernenea momente dificileide- licate, an guvern intelept trebue sd se fereascd de orice mdsurd care ar inspira neincredere. D. Bra- tianu, din contra, tocmai in a§a, epocd, vine cu sistemul D-lui de hartie monedd §i aruncd groaza neinerederea in toate spiritele. Oamenii serio0 Si cu cunoqtinte din Camerd 1-au prevestit de acest pericol.D. Strat,raportorul comisiuuei financiare, care respinsese proiectul, zicea ehiar aceasta In raportul sdu : Baza pe care este afezat intregul proiect, adica autorizarea pentru guvern de a emite hdrtie monad cu curs obligator,confine cel mai mare pericol pentru financele preificreclitul public, etc". Dar D. Brdtianu nu voia a recunomte aceste veriati.D-lui credea c poate scdph de toate ne- cuviintele sistemului D-sale, numind hartia monedd a D-lui, bilete de barred, polite. Dar cum se putea confunda lucruri de o naturd atat de diversd ? Hartia D-lui Brdtianu avek curs obligator, era adevdrat monedd de hartie. Bi- letul de bancl §i polita, sunt titluri fiduciarii, carenu se impun nimdnui: biletul de band, este pld- tibil la vedere §i la purtgtor; polita este pldtibild la o scadentd fixd. Ambele dar titluri se realizeazd in bani, in mod cert. Nici o analogie nu pot dar

254 sh aiba, cu o hartie care are curs fortatsi care nu se stie dac i child are sh se plateasch in bani. Hârtia moneda, este condamnath si de oarneni de stiinta, si de cei de practich.i cu toate acestea D. Bratianu o propune tocrnaiintr'o epoch atht de delicata,i chnd creditul eth inch' zdruncinat! Sipentru ca sa, deh, macar o aparenta de soliditate acestor hârtii, D-lui promite desi cam platonic ca are a se plati. odata. Cum insä ? Apoi prin vânzarea de mosii ale Statului. Ash incat D. Bratianu cel econom de astazi, cel care nu voeste acum a se vinde mosii pentru o suma de 6 milioane, spre a se alimenth o cash, care are sa lucreze 32 de ani, spre a plati datorii ale Statului, in anul 1866, propuneh yin- dereh mosiilor ca sa, se plateasch asignatele D-sale! lata propriile D-sale cuvinte: ,Noi punem atcitea moqii n vanzare ccite vor fiin stare sa" pleiteasca acele 12 milioane". Prin urmare, D. Bratianu care ne condamna astazi ca fondul easel de amortizare de 6 milioane, provenit din vanzarea de mosii este prea mare, ,macar ca titlurile noastre sunt cu totul voluntare, 11)-sa, la 1866, intr'o epoch de incertitudine side lipsa de credit voih sa promita vânzarea de mosii, pentru 12 milioane;i drept consolare adaoga catre D. Ionescu, ca cum crede D-lui ca toate rnoiile Statului nu vor fi facand macar 12 milioane!

255

Frumoasa, consolatiune, si bunk speranta pentru viitor. Apoi negresit ccu hartia D-lui s'arfi säraciti Stat iparticulari. Apoi atunci eram sa ajungem inoi in starea in care spuneh D-luick ajunsese odata uneleStatedinAmerica,uncle pentru un dolar In aur, se dan pang, la 1.000 de clolari in hartie. Eu pot sa mai dau D-luiBra"- tianu ialte exemple. Ii pot aduce arninte ce s'a intamplat cu asignatele in timpul revolutiunei franceze din 1789; D-lui stie ca aceste asignate, care altfel erau asigurate, in bunurile Statului, scazuse ash de mult, in cat trebuià cineva sdeh zece mii franci in hartie pentruca sa-si cumpere o pereche de cisme. La aceasta fericire voeste sne conduea D. Bratianu cu sistemul D-lui ? 0 va putea face cand va veni D-lui la putere. Pana atunci s. ne permita nova acestorlalti a preferi sa mergem pe drumul eel mare, batuti cunoscut de toti; practica si efectele produse ne copying mai mult cleat toate cuvintele D-lui Bratianu, decat toga elociuta si entuziasmul D-lui insotit en batai de pumni pe tribuna. (Aplauze). Cand in aceia Camera D. Strat facea obiee- iuni foarte serioase asupra sistemului D-Iui Bra- tianu, D-lui Ii raspundea, prin generalitäti,i lauda emisiunile de hartii de credit; si astazi tot D-lui vine sine apnea noua,obiectiunicare nu se

256 puteau face deck hArtiei-monedl a D-lui,§i na vorbe§te de abuzuri §i de complezente de Camera, cArora ii s'ar aplich 4icgtoarea popular-6 de sus copii, jos copii!" tocmai D-lui cAruia s'a inventat aceastg, ziekoare! Dar revenind la chestiunea in sine, de ce este vorba ? Noi vpropunem o sistem6,cunoscut6, aplicatA de toti, rentperpetu6: cu acest sistem voim su§urrtm budgetul, voim sa, nu fim expu§i, pentru intoarcea capitalului, a contract& alte imprumuturi, poate foarte grele, poate in conditiuni aqh cum s6 cAdem pe maim uzurarilor sau cAm'a- tarilor, dup6 expresiunea D-lui Bozianu. Mai voim incA, sckand dobanda ce plAte§te Statul, A, con- tribuim §i la seaderea dobânzi pe piata noastr5.. Iat'ace voim noi :D. Brkianu nu a Pacut altobiectiune contra casei de arnortizare ce propunem, deck c6 ay fi cea mai solidA in Europa. Noi Ii am rlspuns eacesta ar fi cel mai mare al ei merit. CAci noi tinem a intoarce, a ramburs& treptat capitalul ce primim. Renta perpetug nu va sgzica'cg,Statul nu va s'a"plAteasc/niciodat6; ci va szie6, el el A, intoarcA capitalul când poate, treptat la epoce favorabile, tug creditorele sl nu aib/ dreptul de a cerecapitalul ceela imprumuth. In alte cuvinte,noi guvernul propunem in adeva'r o schimbare de sistemg, de imprumuturi.

257

Propunem sa adoptami noi sistema cea mai noul si mai uzitata. Voim sabandon-am sistema cea veche de imprumuturi cu ipoteci si anuitati fixe. 0 gasim vitioasa sigrea. Voim sne mai perfectionam, sa progresam,s facem inoi pasuri inainte, pasuri prudente, dar solide. Noi nu voim sgmergem prea iute,caci ne esteteama,sa nu ne sfaramthn grurnazii,i aceasta nu poate fi placut pentru o natiune. Dar iarasi nu ne puteticon- damna a starui pe o cale ratacita, adica in sistema cea veche. Aceasta voim noi.Dar D-v. din opozitiune ce voiti ? Ce propuneti ? Care va este sistemul ce ne opuneti ? Vrog, D-lor, sa analizati cuvantul D-lui Bratianu,i vedeti dad, puteti gasl 10 idei. De toate a vorbit D-lui: a facutpolitica,superioara, a exprimat patriotism adanc; dar de chestiunea in sine nu a vorbit ash cum sa ne arate in ce chip stiinta condarnna sistemul nostru; care sunt inconvenientelesalepractice;la ce rele a expus Staturile care-I practica de secoli ?In fine sg,ne arate care este sistemul D-lui. De acestea D-lui ne a vorbit; ci ne-a spus de boeri mici care ar imith pe boerii cei mari, si care s'ar ruina prin aceasta imitare! Dar aceste aluziunii figuri reto- rice sunt prea slabe pentru o discutiune atat de serioasa! ce a volt D-lui sa probeze cu aceasta ?

29006 17

258

Dacg a voit sprobeze ea nu trebue sg imithm pe guvernele cele mari in fapte can ne pot sfh- rhmh gatul; ca sg nu imithm pe guvernele cele mari infaptecarepot sg adueg neincrederea asupra tgrei; ca sh' nu facem fapte de acelea care sh" compromitg linistea Iii intru, sg aduch pertur- batii in afarg,inrelat'iunilenoastre cu vecinii nostri; ca sg nu avem in fine aspiratiuni vagi de conchiste, care sl ne Irnpingä a face sgrituri care ne pot rupe picioarele, o! atunci D. Brgtianu are dreptate! Suntem cu D-lui! Chci D-lui stierfl asemeni imitatiuni nu noi le-am puteh face, ci la altii au putut trece prin minte! Altii s'au condus ash prin imitatiuni incat sg facg pe Imperatorul Napoleon al III-lea, unul dincei mai tali sustingtori ai Rom'aniei, safirme oficial inaintea Cor- purilor Legiuitoare pnin Mesagiul s'au eg: existenta Ronwiniei este in pericol!" (Aplauze). A! da, are dreptate D. BrAtianu a sfgtuinfl ne ferim de ash imitatiuni! Mat numai cg este mai lesne a da poveti altora,decht a sti sg le execute insusi. Dar dacg de alte imitatiuniacelea de a respecth teritoriuli pacea tutulor vecinilor; acelea de a pretinde cai altii sne respecte drepturile noastre; dacg este vorba de tgria ce dg puterea dreptuluii legitimitatea unor aspiratiuni bazate pe acest drept: atunci sne permitg D. Bra,- tianu a primi aceste imitatiunidacg imitatiuni

259 pot fi ea foarte frumoase, ca demne chiar de un popor care merge pe calea progresului si care trebue sg ajungl sg-si aibe rolul ce providenta i-a desemnat intre Statele europene! Simitgm dela strgini ceeace este bun; sg lepgdgm eeeace este rgu sau nepotrivit cu noi. Cand noi voim a contracth un imprumut dupg sistemul eel mai nou din Eu- ropa, admis de stiinta, siconsacrat de un uz de 200 de ani, rgu facem? Apoi atunci de ce am adoptat suma de alte institutiunice am ggsit la alte popoare, cum drumurile de fer, case de depuneri, creditul foneiari altele multe? Toate acestea, dupg D. Batianu, ar fi rele, cgei ar fi imitatiuni dela boerii cei maxi; atat numai cpoate ar fi fost bune dacg le-ar fiexecutat D-sa! Uncle am merge eu asemenea doctrine? Incetati de a mai vorbi de imitatiuni, si de boeri mari si de boeri mici, atei institutiunile eele bune le-au siStatele marli cele midi. Argtati-ne mai bine partea cea rea ce coprind institutiunile noui ce am introduce la noi :atunei vg inteleg. Când noi introducem o institutiune noug, negresit cg trebue sg profitgm de experienta altor natiuni mai bgtrâne, mai civilizate dee6t noi; totdeodatg insg nu trebue sg imitArn orbeste, trebue sitnaturalizam acea institutiune la noi, so apli- cmcumoderatinne, adoptftnd-o la trebuintele si obiceiurilenoastre.Cand aceasta nu am face,

260 atunci sne criticati. Dar a vedeh pe D. Bra- tianu, un liberal din partida extrema, cajunge acum la extrema reactiunei,i ne critica pe noi cei moderati cnu trebue sst6ruim intr'un trecut uzati gre§it el laud/ chiari suspinl dupla, acel trecut, vmarturisese ea nu mai vad nici logic nici principii! In fine, Domnilor, noi guvernul, ca iacest onor. Senat, trebue sa intrebam pe Domnii oratori ai opozitiunei, care combat siresping proiectul nostru, ce voesc? Ce au sa, propunIn locu-i? Eu unul nu stiuce voesc. Am vazut trei Domni oratori din opozitiune, care au trei sisteme. Cel mai simplu este acela al D-lui Deliu, caei D-luispune curat si llmurit el nu dl nimic. II inteleg, si eu a§i fi dorit ea sl-1 fi imitat si ceilalti colegi ai D-sale. Dar D. Bozianu a zis csistemul nostru e bun qi ran; este bun, fiindea capitalul imprumutat nu este exigibil;insa este ram,fiindel Statulo sl cam neglije a intoarce eapitaluli fiindel nu se emite pe 90. Cum o salegem intre ran si bun? Ceeace eu pot conchide, este el D. Bozianu admite in prineipiu csistemul de rentl este bun; D-lui reduce chestiunea numai la cursul de emisiune. Atunci lucrul s'ar sirnp1ific i ar luh proportiuni mici. Chestiunea ar consth numai de a se sti daca nu ar fi mai bine ea emisiunea sa, se

261

puna la 90. Am avut onoare a va, expune pentru ce eu cred eh aceasta nu ar fi bine. D. Bratianu ce vrea? D-lui ca expedient, ne-a recomandat a face un imprumut cacel domenial, adich prin ipotecare de mosii la pamAnteni oristreini, care ne-ar oferi pre mai bun. Observ numai in treacat eh acest expedient este tot luerare de phrin0 ri- sipitori; chei odath ce D. &Miami propune ipoteci, sconteazh viitorul copiilor nostri, chci acele mosii s'ar vinde la caz de neplata. ConsOlarea numai este ca aceasth datorie cu ipotech s'ar stinge in 22 de ani. Noi insa raspundem ci renta se stinge in 32 de ani. Va szich chestiunea s'ar reduce la o diferen0 de eativa, ani! Insä repet,acesta este numai un expedient propus de .D. &Warm, D-lui are un sistem pozitivi cunoscut: acesta este sistemul asignatelor, sistem care la avut la 1866, sistemul lArtiei-monedh, sistem, duph noi, impovhrgtoriruinator pentru taxa. Acum, Domnilor senatori, vg, intreb care din aceste treisolutiuni ati aveh sg alege0 child ar cadea proiectul nostru? Chci, Domnilor,sa,ne dam bine seama de practica lucrurilor.D-nii oratoridin opoz4iune a avut grijh a ne repeth mai de multe-ori ca, combatand proiectul, nu fac politica,. D. Brhtianu ne-a facut chiar o profesiune de credinth sau o

262 expunere de sistem constitOonal. Ne-a declarat ca' a venit la Senat, cki nu vrea sajunga la minister, deoarece minitrii yin dela Camera, nu dela Senat. Sa-mi permita combate aceast a. modestie a D-sale. D. Bratianu poate prea bine venl la minister; caci Senatul si Camera este rezultatul votului alegatorilor; Senatul, ca si Camera a dat de mai multe-ori minitri. Aceasta este adevarat chiar intarile unde Senatul este un corp privi- legiat, aristocrat, compus din cei ce yin prin drept de nastere. Cu cat mai mult la noi Senatul,"care este corp numai electiv, poate da ministri, cum a si dat. De ce dar modestia D-lui Bratianu smearga pana acolo incat sa ne faca a presupune c5, din Senat nu ar putea veni la minister? De ce infine, micsorandu-se pe D-sa, D-lui ar voi sa micsoreze Senatul? Necontenit oratorii opoziOunei ne-a spus votand contra proiectului, nu voteaza contra ministrilor. Sa-mi permiteti a spune cacestea sunt niste consolAiuni foarte delicate pentru noi; suntem recunoscatori opozitiunei de gentilqa si menagiarile care le face, desi hapul ce voeste a ne face sa inghiOm este aurit,insa tot nu putem sa-1 In-

Nu, Domnilor,sa,la'sarnmenagiarile. A de- varata caurth,cauz6 reala pentru care D-lor nu

263 voesc sg voteze acest imprumut, este pentrucl nu au incredere in guvern. Acesta este adeviirul curat §ilgmurit ca ziva! Toate criticile, chiar toate aluziunile cgte an facut, probeazg acest adevgrcit cauza pentru care nu voteazg imprumutul, este elTrn au incredere in guvern. Dacg D-lor ar veni maine la putere, vor trebui sg facg aceea ce facem noi ;vor trebui sg se imprumute, iadaog, vor propune tot imprumut cu rentg, cgei la aceasta-i va sill legea naturalg a progresului, afarg numai dacg D. Bratianu nu va ggsi o Camera care sg voiascg a-i voth hârtia monedg a D-lui! Este dar pozitiv, este evident ca ziva, cg sin- gurai unica cauzg, care opreste pe Domnii din opozi-ciune a nu ne acordh noug aceea ce maine ar face D-lor când ar veni la putere, este cg nu au incredere in noi. D. Delsliu a zis franc: n'am "Incredere". 1. Deeiu. Am zis ceva mai mult. D. ministru de externe. Atat mai bine, D-lui nu a ocolit adevgrul. De ce nu a fAcut si D. Brg- tianu tot ash? D-luiin. realitate a pledat in favoarea noastrg; cáci neputAnd probh c cunosti* gipractica ar fi contra sistemului de imprumut en rentg, a argtat prin aceasta chiar cg acest sistem este cel mai bun. Adevgrul dar a fost ipentru D. Brgtianu, cg D-lui respinge acest proiect, fiindcg nu are incredere in guvern. Aceasta a läsat destul

264 a se intelege prin cuvintele D-lui; aceasta se qtie din actiunea si din zisele partidului D-lui afar/ din Senat. Noi nu avem de loc a ne sup/rh de aceasta.Increderea D-lor nu se cerseste,nici nu se impune. Liber este fiecare a aveh sau a nu aveh incredere in guvern. Ceeace ne pare r/u este cl nu se mrturise§te aceasta curat. Noi vg, prezentAm un sistern de imprumut care este dup/ datinele stiintei, conform cu toate uzurile natiunilor civilizate,lucrat dupg cerintele §i trebuintele locale: acest sistem este cel mai avantagios, este acela care prezint/ mai putine sarcini pentru Stat, si care pune pe Stat in pozitiune de a se desc/rch rnai lesne de datorie. Dar il respingeti,i noi v intreb/m ce punet,i in locu-i? Sunteti cel putin de opiniunea unor autori care critica, irnprumuturile icasa de amortizare? Ins/ care pun ceva in loc. Ash Ricardo care a fost cel dinaiu a lovi casa de amortizare, prin care stingiA datoria pub1ic6, puneh altceva inlocu-i. El propuneh ca datoria Statului sq, se sting/ prin o tax/ asupra proprietätei. Iata un sistem pe care-I inteleg. De aceea Intrebi eu pe D. Brätianui pe eei1a1i oratori ai opozitiunei, prirnesei D-lor acest sistem? Propun siD-lor impozite noui asupra propriet/tei? S6 o declare curat;stiu numai cimpozitele nu sunt

265 tocmai populare;si apoi mai cred cpozitiunea tdrei este ash cd nu cred cd ar fi cu minte ca sd mdrim impozitele. Sd creidm mai 'Main noui sorginte de avutii st imbundfatim proprietatea,si apoi vom cugeth dael se mai poate impune. InsD-nii oratoriai opozitiunei, trebuesa fie macar logici. Odata ce Dior resping aceea ce propunem noi, sunt datori a ne ardth ce pun in loc.i pe cht timp nu o fac, aceasta este destul a probh ca nu au nici un sistem practic si rationabil, ica,alnostru ramane ca cel mai bun, ca cel mai avantagios pentru tar/. (Aplauze).

Mai multi D-ni oratori cer inchiderea discutiunei.

Monitorul Oficial" No. 20 din 4/10 Februarie 1675. Interpelarea Senatorului De§liu relativii la Portile de Fer

Austro-Ungaria ineheiase o conventiune en Turcia prin care cea d'intaiu se insarcineaza, eu luerarile de inlaturare a pedieilor navigatiimei pe Dunhre la Portile de Fer. Ministrul de Externe ad Wei, pe atunei B. Boereseu a protestat in contra acestei conventiuniIn- cheiatà pentrunoi, fara noi,§i a dat ordin Agentului diplomatic al tarei la Viena sit declare ea nu vom recunoaste in drept pe nimeni a trate& pentru noii in numele nostru,i di nu va fi obligatoriu pentru noi niciun act privitor la suveranitatea noastrei teritorialei care s'ar face fetrei consimtimeintul nostru. Senatorul De§liu dorind st deh mai multa solern- nitate actiunei diplomatice a ministrului de externe, i-a adresat ointerpelare inedinta. Senatului din 20 Ia- nuarie 1875, la care 'i-a raspuns B. Boereseu. B. Boerescu, ministru de externe.D-lor senatori, putine cuvinte am sg, zic,ca,ciD. De§liu v'a spus 'in mare parte aceast6 cestiune. Ea coprinde in sine douil feluri de deficulati, de drept

267 si de practicd. Sub punctul de vedere al dreptului, datoria guvernului nostru erh de a stdrui sd se respecte drepturileàrei,adicd, de a ni se recunoa§te ca Stat suveran, principiulcd,nici-o lucrare nu se poate face pe teritoriul nostru pentru curdtireaDundrei,fdrdconsinqdmântul nostru prealabil. Recunoa§terea acestuiprincipiunecon- testabil a intampinat §i intampind dificultdti la Constantinopole ;a intampinat1.ainceputqila Viena oarecari indoeli, din cauza mai ales a re- duciunei art. 6 din tractatul incheiat la Londra in 1871. In adevdr,§t4i,D-lor,c prin acest tractat s'a adus oarecari modificdri la tractatul din Paris din 1856. In art. 6 al acelui tractat nude se vorbe§te de curalirea Dundrei, la Portile de Fer s'a substituit in locul vorbei Staturile riverane, care erIn tractatul din Paris, cuvantul puterile riverane; din aceastd modificare s'a putut naqte Intrebarea pentru unii dacd Romania mai are dreptul de aintervenicand vafivorba de curAirea Dundrei. Guvernul nostruinsd a sustinut cd nici-o Indoia1flu poate existh asupra dreptului nostru ca stat limitrof,peteritoriulcdruia au sd se facd lucrdrile, el are dreptul de a interveni, de a i se cere consir4mantul pentru acele lucräri. Este adevdrat e. Dundrea este un fluviu liber qi eaceastd libertate estebazatd pe principiul

268 proclamat prin tractatul dela Viena din 1815; este adevarat ct consecintele acestei liberthti sunt de a se ridich si obstacolele cari impedich libera navigatiune. Dar nu este mai putin adevaratca luerhrile pentru spargerea obstacolelor trebuesa se fach pe teritoriul nostru, caci despre noi are adtreach canalul mai mult deck despre Serbia. Apoi in virtutea suveranithtii noastre teritoriale, consimtimântul nostru este indispensabil ca sh se poate face aceste lucehri. Prin tractatul dela Londra din 1871, adich prin substituirea unui cuvftnt in locul altuia, nu nis'a putut rhpi suveranitatea noastrh teritorialh, precum nici nu o poate negh, si nu s'a putut dhrâmh tractatul de la Paris, prin care Romania este considerath ca Stat. Apoi clack RomAnia este un Stat, ea este o putere, de o ordine cat de modesth,dareste oPutere, cu o Suveranitate a sa proprie. Substituirea unui euvftnt nu a pututsa-i&Anne aceasth suveranitate. Am fost curios, D-lor, svàd dach Puterile adunate la Londra in 1871, au putut cugethch, prin schimbarea unui singur cuvant, se darama un sistem legal stabilit, si am chutat svad aceasth din procesele verbale, din protocoalele conferintei dela Londra, dar n'am ghsit nici-o explicare, nici-o diseutiune. Aceasta ne-a inthrit qi mai mult In aphrarea noastrh. Si aci, D-lor senatori, trebue sh constat cu

269 recunotin i sh" multumese, eg, guvernul Austriae si anume comitele Andrassy, a argtat un spirit larg de interpretare si o lealitate superioarg, ne- eg,utand a ne contesth un drept pozitiv idecla- rand eh se va respeeth suveranitatea noastrg ter-- toria1 ich' nimic nu se va facefdxg, consimti- mAntul nostru. Nu am fost tot atht de fericiti easg, con- vingemi guvernul Otoman, care nici pang acum nu s'a pronuntat in mod pozitiv in favoarea dreptului nostru. Guvernul austro-ungar a mers mai departe; el a si inceput a aplica principiul recunoscut. Ash spre a se puteh incepe a se face, dupg, cum v'a spus D. Desliu, numai niste lucrg,ri de studii preliminare, a trebuit mai intgi sit interving consimtimantul nostru. Ash "Meat ca Stat si prin urmare ea Putere suveranitatea noastrA a fost respectata. Vine acum a doug, ,'eestiune,adicg, aceea a lucrarilor ce au sa, se faeg, spre a se sparge obs- taeolele ce i'mpedieg, navigatiunea Dunarei. Aceasta, D-lor, este oaltg,cestiune,sido- sarul nostru se incheie ael. Cestiunea aceasta este complicat6, ca,ci trebue mai intai a se forma, capitalul de mai multe milioane ce vor trebui pentru efeetuarea acestor lucritri. Poate ca, intreprinderea are sg, se ia de o societate,i rambursarea chel-

210 tuelilor are sa se faca prin un drept de peagiu pe Ia vaselece vor navigh pe acolo.Dar care State au sa contribuiasca la aceste eheltueli si in ce proportiuni ? Atatea cestiunicari sunt rezer- vate viitorului. Noi nu putem sa ne pronuntam de acum. Aceea ce trebuia sa, stim de acum era recunoasterea principiului ca, nicio luerare pe Du- nare nu se poate face pe teritoriul nostru,fara consimtimantul nostru; sic(vice acte incheiate intre aIii, frintervenirea noastra, sunt pentru noi milei fara valoare. (Aplauze). Nu stiu. D-lor, ce va contine motiunea D-lui Desliu; insa o veritate a zis D-lui cand a afirmat ea, cand este vorba de interese internationale cand drepturile noastre nationale sunt in joc, atunei nu mai exista, nicipartide,nici nuante politice, ci toti facem un singur partidi un singur corp spre a apara si mentine drepturile tarei ! (Aplauze). In urma acestui rAspuns al lui B. Boerescu, senatorul De§lin propune o motiune prin care sedeelarg cáTara suverant nm recunoa;ste nici um act neauto- rizat de demsa 0 care ar atinge drepturileei consa- crate prin tractate solemne, cetrora le ramecne credin- cioasii,i astteltrece la ordinea zilei. Redactiunea aeestei motinni nu corespuudeIusnici en scopul interpelatiunei, §i nici nu puteh,s coming Ministrului, care 4i Meuse datoria tocmai in sensul motiunei. De aceea Boerescu o combate. B. Boerescu, ministru de externe. Imi pare ran ca nu ma pot uni en motiunea D-luiDesliu.

271

iata pentru ce: eand se face o interpelatiune, sau interpelatorul este multumit de explicatiunile guvernului, §i atunci se trece la ordinea zilei, sau daca nu este multumit face o motiune de indreptare a conduitei guvernului. Apoi explicatiunile date de D. De§liu sunt pozitive, caproba conduita guvernului; insa prin motiunea D-sale, lag o banuiala vaga, caci zice ea nu recunoa§te nici un act prin care s'ar fi lovit drepturile tarei. Adiccacum ar bAnuieh' noi am fi facut un asemenea act. Vlrog, insa, sa nu faceti motiuni de sus- piciuni anticipate; daca aprobati conduita guvernului, faceti o motiune de aprobare pur §i simplu de ordine de zi; daca nu, spuneti-o curat,caci vitrepet, credeti D-v. cnoi am facut vre-un act princare s'ar lovi intru ceva autonomia tarei ? Singur ati zis ca nu. De ce atunci 1sai banuiala ? De§liu cral explicaOuni, in urma c5xora rhspunde. D.Ministru de externe. Acum am inteles mai bine pe D. De§liu, dupa cum s'a explicat. Vedeti cD-lui nu s'a temut car exista vr'un act ce ar lovi autonomia din partea guvernului nostru, ci din partea altora. Este adevarat, D-lor ea intre Inalta Poarta §iguvernul austro-ungar s'a fAcut o conventiune preliminar6 pentru executarea lucrarilor de la Portile de Fer. Dar tocmai

272 cu ocaziunea acestei conventiuni, noi am declarat cA, nu vom recunoaste ca obligatoriu pentru noi nici un act in aceastl cestiune incheiat intre eel d'al treilea qi la care noi n'am luat parte. Liberg este Turca s6 incheie orice conventiune cu eine va vol, dar nu poate tract/ pentru noi, in locul nostru, §i noi nu vom recunoaste asemenea conventiuni. Dacg inacest senseste propunerea D-lui Des liu, o inteleg atat numai c6 nu este bine redactatg. Altfel D-sa este de aceeasi Were cu noi, qi eu unul, D-lor, cred cvorn fi totdeauna de acord cu Corpurile legiuitoare,i vom fi sus- tinuti de dansele in toate luethrile prin caH noi sustinem autonomia §i suveranitatea noastr/ ter-- torialg.(Aplauze).Aceastá credint/ am avut-o totdeauna, §i ea a fAcut t/ria noastr6. Nu acum, ci §i eu alte ocaziuni, am declarat cnumai noi avem dreptul a ne regula, interesele prin stipulatiuni ce am incheih en alte puteri. Nu am avut nevoe :pang acum a cere altfel concursul corpurilor noastre legiuitoare, fiindeg, am fost totdeauna. siguri de acest concurs. (Aplauze). Motiunea D-luiDes liucontine aceea§i idee, ins/ e r/u redactat6, ar trebui indreptat/. C. Bozianu. Dac/ D. ministru primeqte motinnea, atunei n'am nirnic de zis. D. ininistru de externe. Nu primesc aceast/ redactie.

273

C. Bozianu propune urmätoarea motiune: Senatul, clupei explicatiunile D-lui Ministru, aprola opiniunile siconduita guvernului, care a fost foarte corectel, did gurertvul a simtit ed este mandatarul natiunei pare datoria sco apere, trece la ordinea zilei". De§liu revine int5i §i prezintà o a1tinotiune prin care sezice:S'enatul asculteind pe D. Ministru de externe, iea act de declaratiunile D-sale ccinu s'a c ilcat niciunul din drepturile teireiconsacrate prin tractate solemne, ciirora tara le reima,' necredincioasci, sitrees la ordinea zilei". Bozianu din parte'i declarg din nou ca Senatul- recunoa§te eit guvernul a apgrat drepturile trei, dar, pentru a nu lungi discutiunea §i in vedere cá,in cele din urm`a, tot aceasea idee doming §1 in Ilona motiune a luiDe§liu,o prime§te mai ales cg o prime§tepi guvernul. Mot'iunea astfel explicatsa sevoteazä de Senat in unanimitate.

29006 18

Monitorul Oficial" No. 56 din 11/23 Martie 1875. Bugetul ministerului de Externe In qedinta Camerei din 5 Martie 1875, Nicolaie Ionescu combate bugetul ministrului de externe pe 1876. Il aphea B. Boerescu. B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor, negre§it cg, D. Ionescu nu putea sa,' lase a-i scaph ocaziunea bugetului ministrului afacerilor externe MIA ca sq, manifeste inclodath, modul D-sale de a cugeta, §i prin urmare dorinta D-sale de a se lucth in ceeace priveste relatiunile noastre din afara," astfel cum voe§te D-lui. D. Ioneseu a avut alth, ocaziune unde a athtat cum intelege pozitiunea§i cum ar trebuisA, fie atitudinea noastth in relatiunile cu puterile strgine. Cu acea ocaziune am spus §i noi cum intelegem politica noastra',, am dat explicatiuni foarte categorice §i foarte clare §i nu am lAsat nici-o indoialg, in spiritul nimänui. Prin urmare, OA, acum

275 n'a avut Camera a se indoi despre politica noastrh, exterioará, chei am supus inaintea Camerei faptele noastre iele a fost tot ash de dare sipretioase pentrupolitica de atunci cuin suntsicele de asthzi pentru politica de acum. Dach aceasth politich a fost bung, sau rea, [aceasta rhinane sh o spunä. faptele, exci faptele stint mai elocuente de eat cuvintele. A ficlutat en prin amicii mei politicish provoc o interpelare, sau ceeace D. Ionescu numeste o convorbire parlamentarh, spre a puteh ch- päth in urml un vot de Incredere din partea Ca- merei, aceasta nu intrh in obiceiurile noastre; nici odath guvernul acesta nu a dat loc laastfel de convorbiri prin amicii shi; din contra, chnd opozitiunea a venit sfach asemenea interpelatiuni en un scop politic de ostilitate spre a provoch un vot de nelneredere, atunci noi aphrandu-ne, ar6 voia noastra, am dobandit voturi de thcredere foarte mari, pot zice unanimitate. A. urzi asemenea eonvorbiri, mi se pare ceva de putinh modestie si pot ziee o fanfaronadh. Nu qade bine nici unui guvern a chuth pretexte ca sh fach declamatiuni in privinta relatiunilor sale exterioare; modestia prinde pe cei marl, cu atht pe cei cari au o pozitiune mai mica. Reusita sau nereus'ita politicei noastre o lasam in domeniul faptelor sial istoriei;faptele exista

276

vorbesc pentru noii egad le yeti cunoaste cred ch yeti fi multumiti de ele,eayeti fimultumiti de pasul ce tara a facut in ochii Europei, in ceeace priveste drepturile sale politice isiguranta existentei sale nationale. (Aplauze). D. Ionescu insa, ne spune cnu am publicat cartea aceia rosie, sau verde, sau albastrg, prin care sh se cunoasch actele noastre diplomatice, duph cum se face in alte State constitutionale. Dach nu am facut-o, aceasta estetot o consecinth a modestiei. Energie in lucrari inebraulabilh in mentinerea drepturilor noastresi nu fan faronadh. (Aplauze). kill programa, conduita noastra. (Aplauze). S'a facut, imi pare si la noi, odata, san de doug ori, o asemenea carte si s'a distribuit in Ca- mera,. Nu stiu de ce culoare erau scoartele ei,si nu-mi aduc aminte ce impresiune a facut; dar noi, pentru mai multe cuyinte, nu am voit sh irnitthn acel exemplu. Mai intai pentru cuvantul ca, prin pozitiunea ce ocuphm, politica noastra, nu este ash de importanta ca aceea a onor. State mari, ca sh zicem ch avem opo1iticexterioara, de o. mare insemnhtate cu toate State le europeane,si in consecinth sdam publicitatei actele noastre diplomatice. Cand vom aveh o politica mai importanta se va publichi cartea noastra. D. Ionescu care, a facut profesiunea sa de

277 credinta cum trebue sh fie un ministru de externe ce atitudine trebue sg aibe, cand va veni la ministerul afacerilor externe va face un asemenea volum de acte diplomatice. Dorese sh vie cat mai curand timpul casi taxa noastra sit aibe relatinni exterioare cat mai intinse, Inca sa, se poata face o carte eare sit in- teresezei pe publicul european al nostru. Dar In pozitiunea actuala, nu vaz cu ce am umpleh acel volum; cgei D. Ionescu trebuià sh mai stiei alt ceva, cit chiar in State le cele mai puternice, chiar intarile constitutionale ca Anglia,de exemplu despre care D-sa a mentionat, nu toate actele diplomatice sunt continute inacele volume; multe din acele acte sunt destinate a ramtmeh confidentiale. Ash dar, dacg D-sa ar donsit publicam ac-

tele noastre, nu le putem publica pe toate, ivor ramaneh multe secrete, pentruch cer oarecari me- nagiari.i vg pot adhogi eh actele secrete ale politicei noastre sunt de naturgcitoricand sevor pub(iesit ne fhlim ish fim mandri de dansele (aplauze prelungite). Dar in interesul chestiunilor de care ele trateaza nu se pot da publicitatei, pentruch sunt tratatiuni inch pendinte, sunt dies- tiuni importante, cari nu sunt inch regulate intr'un mod definitiv, cum de exemplu, fiindch ati vorbit de Englitera pozitiunea noastrg inochiiacestei

278 puteri nu este destul de bine definita, fiinded, din nenorocire, nu este destul de bine luminata asupra. drepturilor noastre. Dar and va ajunge a se luminh despre pozitiuneai drepturile noastre, sunt sigur cd. Englitera ne va trath atunci cum trebue sa, fie tratata o natiune 1iberi crestind pe malurile Duuarei in Orient. PAna atunci are trebuinta de lumina, si i-o vom dh. Ineat se atinge de chestiunea de care se intereseaza, D. Ionescu, am onoare a-i spune c. asemenea comunicari publice am dat totdeauna cand am putut iin limitele putincioase. Am raspuns asemenea despre actele noastre exterioare oridecateori mi s'a adresat vre-o interpelare, si v'ati putut atunci convinge, cinterpe- lantul nu a vdzut nimic care sa fi fost de natura a compromite pe guvern, cad singur s'a declarat satisfdcut, si Adunarea, in unanimitate, ne-a aprobat. Ash dar, Domnilor, asupra oricdrui punct al politicei noastre ati aveh oare vre-o indoiala sau banuiala, nu aveti cleat sne intrebatii noi vom fi gata a va da rdspunsul eel mai clar si mai categoric ce ne va fi en putinta a va da. Dar nu veniti a insinua ad in Camera alegatiuni bazate pe informdri vage si apocrife, pe cari singuri nu stiti de unde le-ati cules; nu veniti a zice ca ati fi auzit cum ca, regele Spaniei s'ar fi scuzat catre Ina lta Poartd, ca din gresala a trimis un ministru

279

plenipotentiar Suveranului nostru, pentrua, nu cuno§tea, relatiunile noastre cu sublima Poartrt. Noi nu cunoa§tem aceste sensuri qi aceste explicatiuni. Negre§it c5, regele Spaniel nu aveh necesitate sA, se adreseze la noi spre a ne comunich aceeace a gent cu guvernul vecin; dar noi nu avem decat o singura, explicatiune care o §tim pozitivg, §i care s'a dat sublirnei Porti:cnotificarea oficia16,§iso- 1emn6 ce s'a fácut de c6tre suveranul Spaniel, Alfons al XII, suveranul Romaniei, nu are a face intru nimic cu relatiunile ce avem noi cu vecinii no§trii §i cu Inalta Poart6; aceasta este o chestiune de curtenie care s'a petrecut intre doug State si intre doi suverani deopotrivl cre§tini,§i de o oeiginä tot atat de ilusträ. (Aplauze). De aceea eu a§ rugh pe onor. D. Ionescu ca s'a fie mai discret, is numai aduca. in Camera' asemenea informatiuni malitioase. D-sa a zis ca, trebue s6 sadeti fondul cheltuelilor diplomatice, fiindcg, este prea mare. Eu crez ca" aceasta nu este serios,fiindc6, fondul acesta este foarte modest in comparatiune cu trebuintele noastre. Dar D. Ionescu a avut aerul de a zice citacest fond se intrebuinteazA la pres'a. In adev6r, Domnilor, presa european6, de vre-o doi, trei ani se ocupa, intr'un mod foarte serios de noi,§ia§ puteh zice §i foarte oficial. Dar de aci nu rezulth, c. fondul acesta, al ministerului de externe, se in-

280 trebuinteaza la presa europeana. Si am onoare st declar intr'un mod solemn el nu ne costa nimie sustinerile presei europeane, s'te nici n'am fi noi in atare ea sa facem presa europeana sa se oeupe de noi prin asemenea mijloace; aceasta ar fi o misiune si nu stiu de unde ai gasi D-v. aceasta, ba- gbeta magica. Eu nu o am;sipentru onoarea presei europeane, protestez si tleclar ea nu am dat nici o para. Ceeace o face sa se ocupe de noi este numai interesulce inspira cauza noastra. Sunt apoi, Domnilor, imulte jurnale ostile noua care voesc sne confunde nu stiu cu eine, si sa ne atribue csuntem provincia nu stiu a carui Stat vecin. Aceasta nu ne priveste pe noi,cipriveste pe redactorii acelor jurnale;dar spre mandria noastra este ea marea majoritate a urnalelor en- ropeane din cele mai acreditate, din Franta, Ger- mania, Italia si unele chiar din jurnalele Eng literei, vorbesc bine de Romania. kg vedei ea chiar in Anglia, unde pana acum se ocupa foarte putin de noi,iehiar cand se ocuph, o fáceh inteun mod reee;astazidincontra inspira0 de just4ia cauzei noastre, si de bogatele sorginte ale bogatiei noastre, astazi se ocupa eu mai multa eficacitate de noi. Ar trebui sa nu ne pal% rau ca jurnalele se ocupa de noi, ei sa ne felicitam. Mai binesa, se ocupe de noi chiar in rau jurnalele,caci, de aceeace suferim noi astazi,este toemaica.Ho- .

281 mania nu e cunoscuth;15.sa0 sh se ocupe cbiar in rhu, caci maine opiniunea publica, se va luminai va puteh sa vaza unde este adevarul ;lasati sh ne cunoasca lumea,chcinoi nu putem decat a castigh fiind cunoscuti. Ocupe-se presa de noi, cum zisei, chiar in ran, chci cel putin aceasta ne arath ca nu suntem abandonati uitarei, ca inspiram lumei un interes. Aceia pe care lumeaIi uita, de care nimeni nu vorbeste, aceia pot peri intr'o zica o frunza aruncata nu stiucle unde de vant, fara sa stie nimeni ce a devenit. (Aplauze). Prin urmare pentru aceste cuvinte, nu numai ca nu pot aderh la amendamentul D-lui lonescu, dar inch socotesc ca admiterea lui, ar insemnh un blam aruncat in contra presei europeane, iar fi expresiunea unei nemulturniri contra acelei prese care ne-a sustinut totdeauna,8ichtre care tara noi guvernului trebue sh-i arathm mu4umiri. (Aplauze).

.,Monitorul Oficial" No. 65 din 21 :Hartle 1875 Concesiunea callor ferate Ploie§ti-Predeal §1 Adjud-Ocna In Camera deputatilor s'a pus la ordinea zilei in sedinta dela 10 Martie proiectul de lege pentrn coneesiunea ailor ferate Ploiesti-Predeali Adjud-Oena. Ne- gresit cun proiect de lege ash, de important a trebuit saprovoace lungi desbateri, mai ales cA, chiar in corni- tetul delegatilor s'au ivit diferite opiniuni exprimate prin felurite modifiari propuse la proiectul guvcrnului. DupA o scurt 5. intrerupere a desbaterilor prin intercalarea mini alt proiect de lege urgent, dar de midi importanth, ia cuvantul B. Boereseu, ea ssustie proiectul guvernului B. Boereseu, ministru cle externe. D-lor depu- ta0, In6voium'arginia expune nurnai cateva idei generale, in privinta proiectului care este in indiscutiuneaD-v.§iara'spundelacateva obiectiuni care mi s'au pArut mai serioase din cele ce s'au &cut. D-lor,necesitatea prezentgrei acestui proiect D-v.o simtiti cu toti;ast6zicel puOn, nirneni nu o contestä, iprin urmare nu se mai discuta.

283

Guvernul este deja legat prin un tractat, prin o conventiune internationala cu Statul vecin,§i D-v. intelegeti ctrebue sa lucram as,h ea la termenul invoit acest tractat sa se execute. A§h dar aci este mai mult dechto eestiune economica; astazi cum se prezinta lucrul,pot zice ceste. o cestiune de onoare, in sensul acesta, ca un guvern cancl contracteaza,trebue sasetiede cauzele tractatului. Prin urmare a fost un cuvAnt foarte natural pentru ca guvernul sa se grabeasca, a veni cu o oramai inainte.laCamera,cuacest proiect. Insa, D-lor, de§1 acest cuvant este foarte plausibil, de0 oricine intelegeca.angajamentele unei natiuni trebue a se respecth tot atAt,daca nu mai mult, decht acelea dintre privati, guvernul n'a prezintat acest proiect neinconjurat de luminile ee se cuvine a se lua in asemenea materie importanta. Macar cacum erh vorba de o concesiune de 150 km., guvernul a tinut a lucra un proiect cu toata maturitatea, a§h cum se prezinta asemenea proiecte in toate State le undo interese de mai multe milioane se trateaza cu seriozitate§ibung, chib- zuire. De aceea ati vazut, D-lor, dupa cum a zis 0 D. raportor, cpentru prima oara se prezinta an proiect de drum de fer custudii prealabile, cu planuri, cu devizuri. Pentru prima oara, mai inainte de a vi se prezenth un proiect de a§h, im- porta*, s'a lucrat aproape un an de catre ingi-

284 neri spre a face studii pe fata pamhntului si planurile necesarii. totusi trebue sva spun ca aceste studii siaceste planuri. nu sunt insa definitive; caci studiile definitive cer o lucrare mult mai lunga, si mai dificila. Studiile noastre sunt studii preliminarii; sunt anteproiecte, dupa, cum se zice,insa sunt hides- tulatoare pentru ca guvernul s tie aproximativ ce este asta linie,cht costasicum trebue a se executh. Desi dar aceasta linie este unica in ra port cu cele anterioare de 1.200 km.,Insavedetica' guvernul a renit inconjurat de toate luminile cuvenite, va, preint i lucrarile,studiile facute de oamenii technici, cari sunt presupusi ca an cunos- flute speciale, caci stiinta nu se improvizeaza,ci se dobandeste prin o lunga lucrare. Dar sunt unii dintre deputati, precum de ex. 0. Blaremberg, cari sunt faciliaface ipoteze si a presupunec studiilenu au fost terminate cand vi s'a prezintat acest proiect,adic a.di am prezintat proiectulinainte de a se terminh stu- diileSifara,a-1insoti de studii.Faptul material, si toti D-nii deputati cari au vazut cu ochii caetele de studii, pot sa faca a cadeh aceasta presupunere. Pot insa pretindeaopri asemenea ipoteze gratuite ? Nicidecum!

285

Adevgrul ing este, Domnilor, ca. oamenii speciali au facut studii serioase pe fata pgmântului; si fiindcg nu am avut deajuns ingineri ai nostrii, s'au adus §i ingineri straini, cari, impreunA', cu ai nostril, au lucrat pe fata pgmantului §1 au terminat §i lucrgrile ash zise de cabinet,astfel incat cand acest proiect de lege s'a elaborat,s existe toatedatinele i elementele§tiintificenecesarii pentru aceastg elaborare. Aceasta cel putin a fost apreciareaoamenilor specialicallauelaborat proiectul ce v'am prezintat. Ash dar, Domnilor, acest proiect de lege este lucrat in cunostintl de cauzg; aceasta se si vede din redactiunea luisidin partea technicg continua in caetul de sarcine. Ce obiectiuni? Ce critice faceti acum contra acestui proiect ? Ati vgzut Domnilor,el aufostuniidin D-nii deputati,care1-aucriticat mai mult din punctul de vedere politic;insg la ma obiectiuni cred ca nu trebue sa raspund;cgcice as rgspunde? Asemenea critice sunt atat de abstracte si neprecise incat ele nu intrg in ordineahicrurilor de o natuth practica si pozitivg, precum este materia ce discutgm. Ash observatiunile D-lui Bla- remberg, nu se pot considerg ca niste observatiuni practice contra proiectului; D-sa in loc strateze pur isimplu chestiunea in fond,in loc sne

286

arate in ce proiectul este rhu, ne-a vorbit despre Increderea sau neincrederea D-sale in guvern, ne-a vorbit de nationalithtile companielor,i altele asemenea observatiuni nu am a rhspunde! Voi vorbi Insasupra mecanismului coprins in acest proiect,i voiu rhspunde la obiectiunile ceva mai practice si mai concrete ce s'au fhcut, 8isper crhspunsul meu va fi de natufa' a da luminasupra acestui proiect,stabilit pe bazele cele mai solide,si pe nisteprincipii care s'au admis de toti D-nii delegati si de toate sectiunile. Aceste principii se mentin chiar de cei ce nu se unesc cu proiectul; caci observaticg, D-lor nii propun modificarea principilor pe care este bazat proiectul, ci schimbarea sistemului pentru execu- tareai punerea in aplicare a acelor principii. Ash sistemul propus de D. Mann este acela de a desparti constructiunea de exploatare. In alte cuvinte D-sa admite ca aceastä liniesg, fie construita dupa principiile si bazele coprinse in con- cesiuneai caietul nostru de sarcini; Insa este de o opiniune ca exploatarea acestor linii sh se rezerve pentru mai tarziu; astfel Meat mai tarziu se va decide dach Statultrebue sa exploateze, sau dach sa se dea exploatarea unei societäti. Aceasth idee a D-lui Manu, noi ea si toate sectiunile, nu am admis-o; chci noi credem mai bun un alt sistern de exploatare, acela dupa care

287 constructiunea liniei este unita cu exploatarea ei. Asemenea D-nii Moruzi,i Pogor admit toate principiilei baza proiectului nostru, afara de cele relative la sistemul constituirei capitalului, si propun nurnai ea sa se numeasca de pe acumi conee- sionarii. Domnilor, in privinta acestei diferente de sisteme sa-mi permiteti mai intaiu a face cateva observatiuni generale. Este adevarat esunt tari unde constructiunea liniilor ferate se face separat de exploatarea lor; in asemenea caz constructiunea caiei se face sau de catre Stat in regie; sau prin concesiune data unei companii; si apoi, dupa terminarea constructiunei, se exploateaza acea linie sau de catre Stat, sau de calre o societate. Acest sistem exista mai ales in Belgia, si inunele State din Germania. Astazi insa acest sistem este numai o exceptiune lauzul general siii vedem ca incepe afi abandonat chiar in staturile unde s'a practicat. Astazi sistemul general adoptat de mai toate statele este aeela coprins in proiectul nostru. Au fost alti timpi, au fost timpii cei intaiu ai introducerei thumurilor de fer, dela 1830 si pana la 1840, pe cand folosul liniilor ferate nu era, Inca bine apreciat, pe cand spiritul de asociatiune nu era Inca desvoltat, atunci acest sistem de separatiune, intre construe- tiunesi exploatare era, general adoptat. Dar de atunci Incoace sistemul predominant este ca, constructiunea si exploatarea liniilor ferate sa se dea

288 acelea5i companii. Dad+, exceptiuni se fac asta'zi la acest sistem, de sunt izolate, sau provin din alte cauze speciale, cum dificult`ati prea mari de lucräri, costuri exagerate, etc. Veni-vom dar tocmai noi sstabilim ca sistem normal aceeace in general este numai o exceptiune ? Nu cred ca" ar fi bine s'a ne expunem la5anse1e unui viitor aat de necunoscut, 5,i a unor cheltueli neprevAzute, cgei nu avem elementele ne- cesarepentrua concedh numaiconstructiunea acestor linii, nu avem nici ilfi corp technic destul de numeros iforte spre a executh asemenea lucrare... G. Manu. Nu e vorba de constructiune in regie. D. ministru de externe.Iar binec6,chiar D. Manu in1Itur6 ideea de constructiune in regie. Bine c4, face 5i Mat. Dar ias vedem dacl ideeade asepara, constructiunea de exploatare devine mai fericitA numai pentrucil s'ar cedà construirea liniei unei companii. Chestiunea thinâne aceia5i, 5i necuviin- tele practice ce ar rezulth nu se vor schimbh. Mai intAiu sarcinapentru buget aresa,fie tot foarte grea. In adevAr, cand se dg numai constructiunea unei linii, anuitatea ce trebue a se pl'ati companiei este mult mai mare. Dac6 am face un imprumut fie qi cu rena, pentru a pläti, chiarhi timpul constructiunei, tot costul acestei construe- tiuni, acest imprumut are sl ne coste foarte scump,

289

apoi 111.1 stiu dael am puteh noiastazi, cand abia emitem un prim imprumut eu rentd, sa, emitem indatd un altul de peste 60 milioane nominal. Daca, vom pldti anuitatile in timp de mai multi ani, prin amortizare gradatd, uzul generaleste cd aceasta, amortizare sa se facd in termen scurt, de 15 sau 20 ani, astfel incat anuitatea ce va aved a plati tezaurul va fi mult mai mare deedt dacd am da.si exploatareai construqiunea in mama aceleasi companii; caci atunci tot uzul general este ca amortizarea sase facd in termene mai lungi,i prin urmare ianuitatile a se plati vor fi mai usoare. Eu nu cunose sd se fi prezentat la noi vre-o societate de construitori numai pentru aceste Mi s'a spus numai cit ar fi o ash, societate straina, care arfidispusdsitne faca propuneri de a construi platindu-i noi pentru amortizarea capitalului in termen de 30 ani cate 10 si jumatate la suta. Apoi, daca, am face calcul, am vedea,cit aceastd propunere presupune o anuitatate aproape indoitd de aceea ce am trebui sit platim dupg, sistemul proiectului nostru. isa, mai adaog cit oamenii speciali mi-au afirmat, cit nici termenul de 30 ani, nu sepoate olatine;caci cornpaniile de constructori nu-si pot imobilizd capitalul mai mult de 15, de 20 ani cel mult. Dar afard de acest inconvenient financiar, ideea D-lui Manu, nici ar fi practicd. Caci, Dom-

29006 19

290

nilor, spre a se concede numai constructiunea, ar trebulsa avemstudiidefinitive,artrebui sa avem un altcaetde Insarcinari,caresa,pre- vaz a. eele mai mici amanunte, ar trebuis tim in ce conditiuni definitive aresa, se construiasca linia. Ar trebul, D-lor, In alte euvinte sa, nu avem numai studii preliminare ea cele ce posedam, ci acelea care se numese definitive, cuvAntul este lesne de Inteles. CAnd dam nurnai constructiunea, cona- pania nu are alta grip,' cleat sa construiasca, sa,plece. Nu e tot ash and dami exploatarea si constructiunea in mAna unei cornpanii; caci aceasta are interesi raspundere ca linia sa, fie bine construita de vrerne ce tot ea aresa,o exploateze. Este dar logic, ca., daca concedarn nurnai construetiunea, sprevedem, toate amanuntele technice si de constructiune, spre a ne asigurh astfel ca, linia are sa, fie bine construita, si spre a cunoaste mai exact cAt are sa ne aoste. Dar, Domnilor, asemenea studii au necesitate de timp; ele nu pot fi facute In pripa, pentruca atunci nu am ajunge la scopul nostru de a aveh o linie solida si bine construita. Ne-ar mai trebui cel putin sease luni spre a terminh aceste studii. Astfel am facut cu linia Unghenii, a careia constructiune s'a dat nurnai in urma de studii definitive. Astfel fac insasi companiile private. Corn- pania noastra a aetionarilor drumului ferat dela

291

Roman la VA.rciorova. cAnd a cedati dansa con-. structiunea liniei Predeal flra, asemenea studii ? Negresit eh' nu. Apoi atunci s'ar pierde campania anului 1875; chci,in vara aceasta toat6, s'ar face studiilei tocmai la iarnä am puteh publich hcitatiunea. Va sq. zich tocmai dela Januar 1876, ar puteh concesionarul sh se ingrijeaschqi sh-si prepare materialul necesar, sfach comenzile etc. i nu 'i-ar rhmkne nici doui ani deplini ca sh poat/ terminh o aqh mare lucrare. In alte cuvinte, cu sistemul D-lui Manu, intreprinderea va fi periclitath, inoi pusi in pozitiune de a nu ne indep1itt.1 angajamentui luat printr'un tractat. Cu proiectul nostru tip, acest pericol nu mai existh; chci concesiunea s'ar puteh dh la inceputul vereii campania anului 1875 este ca§tigat6. Co- misionarul pe deoparte ii va face studiile definitive in vara aceasta,i pe de altael va aduce material, va face in strAinglate toate comandele de care are trebuinO, §i va lucra, chiar partea uqoarA a liniei, .aceea dela Ploe§ti la Campina. In ceila10 doui ani urm'atori, el poate fi astfel pus in pozi- Oune a terrninh totul. Cum dar D. Manuialti meinbrii din opoziOune, voesc sh voteze opiniunea D-lui, and nu avem nici studii definitive, nici caet de insArcinlri, nici concesiunea nu se poate redacth serios mai inainte de a aveh studii definitive. Ash dar, Domnilor,i aceste dificulthti prac-

292 tice ce prezinta opiniunea D-lui Manu, sunt, cred, destul de insemnate spre a va face sa respingeti aceasta opiniune. Dar, in fine sa presupunem ca nu se va intamplh nimic din toate acestea,i clinia se cons- truieste si se terrnina la timp. Ramane atuncichestiuneaexploatarei.La August 1878, cand se va terminh linia, pe seama cui are sa, fie exploatarea? Pe seama Statului negresit. Aceasta este consecinta logica a sistemului care propune construirea liniei separata. Apoi eu am spus D-lui Manu in comitetul delegatilor ca Statul, nu este Inca preparat a exploath bine pe seama sa niste linii ferate. Cand e vorba, Dom- nilor, de chestiuni financiare ieconomice, va rog sa nu faceti patriotism, ci sä rationam cu totii in orice materie, conform principiilor care o reguleaza. Putem face patriotism in alte chestiuni, iar nu in acelea pur economice uncle se cere numai ratiune rece. Pentru ca Statul sa exploateze bine o linie, trebue sa, o puna in conditiuni de productivitate. Dar cea dintaiu condiOune a unei brine exploatari este de a aveh un personal competent suficient Apoi nu-1 avem Domnilor; si va trece inca timp mult pana sa-1 avem. De ce sa ne ascundem acest adevar ? Repet dar, nu suntem pusi in conditiune de a face ca aceste linii sa fie productive exploatandu-le noi ingine.

293

Dar ni se va obiecta ea putem cedaatunci exploatarea. la o companie. Prea bine. Insa Statul tot -,rebue sa fie la 1878 in pozitiune de a exploata el Insusi;caci ce s'ar intampM, daca la August 1878 nu am gasi compania caresa ceara exploatarea liniei? Sau dacra compania care am gasi ar Lice critica asupra soliditatei liniei, asupra tra- seului, asupra lucrgrilor de arta,astfel Meat sa ne pupa' conditiuni pe carenici guvernul,nici Camera sg,le poata primi?Atunci exploatarea acestei linii ar trebui negresitsa, ramang tot pe seama Statului. Apoi prudent este sa ne expunem la asemenea incertitudini? Pe And alte State mult mai mari, mult mai avute si mai experimentate dan atat constructiunea cki exploatarea liniilor aceleasi companii,spre aseferlde pericole si pierderi necunoscute, si nu voesc sg iea asupra-le asemenea raspunC,ere, am veni noi sa facem experimentele ce ele nu mai voesc a face? tine le State din Germania, D-lor,pot sa exploateze pe seama lor liniile ferate; caci au si personal si mijloace mai marl deck noi.DacIn Ilelgia Statul construestei exploateaza, este pentru a ajunge la deslegarea unorchestiunisociale ieconomice, adica, de a reduce costul construirei si mai ales al traficului la cea mai mica cifra; dar Belgia poate face aceasta.Noi insa nu cred ca am ajuns in pozitiune, inck sa nu permitem asemenea incer-

294 etri.Ce e mai mult, unele natiuni pot sh aibh si consideratiuni en totul strategice spre a tine exploatarea unor linii ferate pe seama Statului ;astfel poate fi G-ermania,Franta;dar noi,D-lor, nu putem aveh ash consideratiuni,noi,care suntern numai in defensivl si nu avem ambitiuni de en- ceriri, noi Stat neutru garantat de P uterile cele mari, si earl suntem decisi ca aceasth neutralitate sa o conserv6m in mice ocaziuni,intelegeti bine ch nu ar fi logic ca sne ingreunh'm budgetul si slne expunem la pierderi, spre a aveh o exploatare care ne-ar servi, dup5, D. Blaremberg casii fim in pozitiune a atae inoi imperiul Austriei. Suntem mai rnodesti, D-lor, nu avem ash ambitiuni. (Ilaritate). Ceeace este pozitiv este ca,despartind eons- tructiunea de exploatare, nu numai eh,compromitem terminarea liniei la timp, dar ne expunem la multe pericole de pierderi icheltueli neeunos- cute. (Aplauze). Afara de aceasta mai este Inca o dificultate care s'ar puteh ivi, ias intrebh pe orlon D. Mann ce ar face cAnd chiar D-sa ar fi la guvern. S'ar puteh intamplh s6 nu gäsim companii care sa se ofere a luh constructiunea liniei;si §tim caphnh acum in minister nu avem nici-o propunere de o asemenea natura. Ce am face atunci? Ar trebui sh facem in regie aceast6 constructiune,

295 giar trebui so lucram ash cum sa fie gata la termenul stipulat in conventiune. Aceasta prevedere ar trebui so reguleze Adunarea,i sdeh ministerului autorizarea cuvenita;caci, nu uitati Domnilor, cg. avern un angajament luat catre Statul vecin, al caruia ministru a declarat chiar in Ca-, mera din Pesta, §ififac omagiile mele ca crede c, Romania ti va tine cuvantuli va face onoare angajamentelor sale. Apoi, D-lor, daca am fi silitia lucrh aceasta linie in regie,se poate prea bine intampla sa nu ne ajungsuma pre- vazuta de guvern iacordata de D-v.i atunci va trebui sh" venim din nou la Camera sis'n," va cerem fonduri?... G.Ferneseu. Dar pierderile companiei ? D. Illinistru de externe. Voi raspunde D-lui Vernescu, care improvizeaza in technica ca in toate celelalte ca, cand guvernul d iconstructiunea siexploatarea unei companii, toate rizicurilei pericolele sunt pe searna .acelei cornpanii, dupa cum gitoate beneficiile o privesctot pe dansa.M. unese insa pang, la un punct cu opiniunea D-lui Vernescu in sensul acesta cStatul este totdeauna siintot cazul interesat intr'o concesiune;cAci dacas'arintamplaeacompaniasanureu- easc isg,caza,atunci selovestesicreditul Statului. Despre acest adevar ati avut proba cu coneesiunea Strussberg, ale careia titian, desi nu

296 erau emise In numele Statului,cutoateacestea interesau pe Stati discreditarea for adusese o lovire creditului Statului nostru.Toate acestedifi- cultg,ti,D-lor, de o naturg practich,sunt ash de reale, Matt nu am cutezat svenim cu un proiect prin care sh, desph"rtim exploatarea de constructiune. Dach s'ar fi prezintat vre-o companie care sh ne cearä aceasth linie, fiti siguri c v'am fi prezintat-o. aceasta pentru un motiv prea simplu:Intai. pentrue am fi cAstigat timpul, adich nu eramsg, mai pierdem o lung, sau doug, pentru facerea pu- blicatiunilor necesare; si al doilea pentruch, Camera vothnd un concesionar, am fi schpat noi;guvernul, de ()rice raspundere, de mice imputari, de orice',critich foarte patriotich ch am fhcut rhu de a dh concesiunea. Tata, pentru ce cuvinte guvernul s'a prezentat inaintea Camerei cu un proiect in care exploatarea sh, fie unith cu constructiunea. Acest proiect este lucrat in conditiunile cele mai practice si duph exemplele cele mai bune. Unui ne obiecteazhel, de ce nu am venitsi cu un concesionar; eh de ce nu prezenthm propunerile unei companii, pentru ca sh se stie ce &Lini ce Nam. Apoi, Domnilor, credeti D-voastrh cnoi nu am fi preferat aceasta? Negresit ch. da, Domnilor; dach am fi avut vre-o propunere a cuthruia sau cutareia companii straine, iar nu alteia care ar fl o companie mai populara. Dad, n'am putut-oface,Domnilor, este pentru

297 simplul cuvant ca nu nis'aprezentat nici un amator! Atunci guvernul a crezut ca. nu poate face -mai bine deck sa, se prezinte inaintea Camerei cu tin proiect prin care sa,ceara, concurenta intr'un mod serios qi leal. Noi, Domnilor, in materie de finante nu putem stfacem nici patriotism, nici teorii abstracte. Am venit sa, va cerem un lucru pozitiv si practic;sa va cerern concurentalibera, §idezinteresatd. Noi trebue sva, declaramca, nu putem distinge pe concurenti clupa nationalitate. Compania care va oferi conditiunile cele mai avantagioase va fi cea mai bung,Mi-a parut ram cg,s'a pronuntat aci in Camera numele unor companii straine §i nume proprii de state, precum este Austria, cucare ne afigan incele mai bune relatiuni,§i care ne da probe zilnice cat ne sustine interesele noastre nationale. Noi unii nu putem siiadmitem asemenea distinctiuni. Datoria noastra, din contra, este sa relevam erorile ce se fac. imi pare foarte straniu cand aud zicandu-se ca o ash companie poate fi austriaca, engleza, etc. Dar, Domnilor compania care ar luh aceasta linie nu poate sa, fie deck romaneasca; ea prin proiectul nostril se zice pozitiv ca, societatea sa, aibg, resedinta in Bucuresti, sa, fie supusa legilor tarei, §isa, nu invoace nici-o protectiunestraing,.Prin urmare, vedeti cii o asemenea companie nu poate

298 sa, fie clecata Wei. Ati voit oare si intelegeti ca capitalurile pot fistraine, sauceice constituesc capitalul ?Insä,Doinnilor, putin ne pasa noua de nationalitatea actionarilor. Capitalurile nu au patrienicinationalitate.Asemenea si cei ce compun capitalulpot aveh oricenationalitate; aceasta ne este indiferent.Este prea curios de a vorbi de nationalitate child este vorba de o societate anonima. Capitalurile unor ash societatise formeaza pretutindenisi de toate nationalitatile. Nu se tinenici-o seama de nationalitatea celor ce subscriucapitalurile.Daca D-v.. contrar cu tot ce se urmeaza in toata lumea,voitis ineti seama de nationalitatea capitalurilor si actionarilor, apoi atunci,cel putin,complectatiideea,ziceti ca in Romania nu se va face drum de fer de cand numai atunci cand capitalul trebuincios se va constitui numai de romani si numai in Ro- mania; si and Romania va asre i ingineri tot romani spre a exploath aceste drumuri. Da, astfel yeti fi consecinti;i daca voiti a fisi mai patrioti, adaugati cpentru a ficineva actionar, trebue sa fie si alegator. (Ilaritate, aplauze). Da, Domnilor, acesta arfiun sistem economic pe care 1-a avut alte actiuni in timpi feo- dali, ba chiarcdupa slabirea regirnuluifeudal, pe la secolul 13 si 14; dece dar snu-1 avem noi acum in secolul al 19? (Ilaritate).

299

Vedeti dar,Domnilor,ca nu estenici un sens a se sustine ea, compania cutareesteger- mank, franceza, austriacg, oH romAneasca, pe cAta vreme capitalul fiecareicompanii se formeaza pe toate pietele Europei, §i laParis,§ila Londra, si la Viena, etc. Aceea ce dar este esential, este ca mice corn- panie care ar lua o linie ferata sa fie sub privigherea noastra, sa fie supus megilOrtarei sa nu poata invoca niciodata alte legi deck legile romane. Aceasta trebue sa cerem, aceasta este practic, §i aceasta am prescris noi prin proiectul nostru. De asemenea principii trebue sne ocupam, iar nu de teorii vage ea acelea carezicec trebue sa despartim constructiunea de exploatare, numai pentru ea A, scapam exploatarea de a cadea in rnainile unei companii austriace. Ba Inca unii mai radi- calis'au exprimatash,ca, cum ar fivorba de chiar guvernul austriac,care voi sa iea aceasta concesiune, iar nu companii private. Dar termerea chiar de o companie privat6 austriach" este ea serioasg,? Nu, Domnilor, aeeasta nu poate fi serios,cacipresupuind earfi o companie austriaca, care an avea aceasta' dorinta, nu ar avea ca cel ce face cererea saiba un nume en terrninatiunea englezeasca sau ruseasca, cum ati pute, ev ita aceasta ? Pe de altg parte chiar dupg,sistemul D-lui

300

Manu, se admit ca peste cativa ani se poate dh exploatarea unei companii straine. Dar puteti Dv. legh camerile si guvernele viitoare ea sa nu deh, daca, ar vol ele, exploatarea chiar unei companii austriace? Ash dar, domnilor, vedeti ca temerea Dv. ar fi o sirnpla naluea.Si acea naluca voitisao faceti ea realitate ? Ash dar vedeti ctoate obiectiunile ce s'au facut, nu stint fondate pe realitate si nu sunt conforme cu natura chestiunei ce se discuta. Aci, Domnilor, nu poatefi vorba deck de inconveniente economice,caciinconvenientele politiee nu exista defel in aceasta materie. Iar daca, cai noi, voitia adopth concurenta, apoi trebue so primiti ash cum cere natura lucrurilor, ash cum trebue O.. fie o serioas'a coneurentg. Daca voiti a aveh un drum de fer construit la termen si in bune conditiuni, trebue sa faceti ash cum sa atingem acest scop. -Jar saerificiuldin partea Statului, prin garantia anuitatei, nu va fi mare; caci productivitatea acestei liniiare sa fie mare, atat de mare, in cat chiar D. Blaremberg care la discutiunea jonctiunilor din anul treeut ziceh cá aceasta linie nu va fi productiva, astazi aafirmat contrariul, ne-a spus ca erede ea linia are sa fie productiva... D. H. Blaremberg. Din contra, afinn qi acum cum am afirmat iatunci, ca aceasta linie omoara celelal te.

301

D. Ministru, de externe.i aceast6 productivitate va face csacrificiile Statuluiacis5 fie u§urate. Astfel,Domnilor, intelegemnoi,guvernul, cestiunea i astfel ar trebul sg,o intelegetitoti D-voaste6. Am c'autat asta'zi a vg. expune numai cAteva idei generale asupra obiectiunilor ce s'au admis. Mai thrziu vom mai vorbi.

edinta se ridich' la 6 ore, qi cea viitoare se anunta pe a doua zi,11 Martie.

Monitorul Odcial" No. 72 din 30 Martie 1875. Din nou concesiunea cAilor ferate Ploiesti-Predeal Adjud-Ocna In sedinta Camerei din 12 Martie 1875, Torbeste din nou B. Boerescu. B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor, am luat euvhntul ca srelevez asthzi mai multe inexaetithtisicritice nefondatecare s'aufácut proiectului guvernuluiin §edintadeieri,§isá rhspund asemenea sila oareeari insinuhri malitioase irhutheiose fhcute de D. lonescu si de D. Vernescu, mai ales in ceeace priveste intentiunile aseunse ale guvernului nostrh etind a lucrat ori a prezintat acest proiect. E de datoria noastrh a relevh asemenea neexactiati si a sclrobi asernenea insinuhri. Este un interes general, si de demnitate, ca Adunarea §itaxa s. cunoasch bine valoarea proiectului prezintat Adunhrei, catsiscopul ce '§i-a propus guvernul satingh. Domnilor, atat I). Ionescu, cat si D. Verneseu an fost siliti, cu ocaziunea acestei discutiuni,s6,

303 recunoasch oarecari verithti fundamentale in urma raspunsului meu deeri.Domniele lor, au fost siliti sg recunoaseg eh odath ce tara este angajath indath, ce statul a incheiat o conventiune,este o datorie de onoare pentru noi toti ca sh se menting angajamentul, sh se execute latermenul stipulat obligatiunea ce s'a luat. D-lor, au mai recunoscut 0 altgveritate, elstatul, nici intr'un caz, oricare ar fi modul in care s'ar dh o concesiune, nu poate sh zich cg este dezinteresat cum ar merge creditul sau interesele financiare ale unei companii care ar aveh lucrhri de ale sale. D-lor au recunoscut ch, oricare ar fi modul constituirei capitalului societatei, totdeauna Statul este angajat si interesat dach ereditul acelei societgti ar chdeh; prin aceasta chiar s'ar atinge icreditul Statului. Iath verithli elementare, dar fundamentale, pe careinsusiD-niiIonescui Vernescu s'au ggsit datori sh le recunoaseg. Mai multcleatathtD-lor, au recunoseut aceastä veritate economich,c capitalulunei societhti nu poate saibg nationalitate,chci indata ce este chestiunea de credit fiecare coricesionar va merge sh-si formeze eapitalul acolo unde ereditul sh'u e mai cunoseut; pnin urmare actiunile fiind la purthtor, nu poate sh existe nationalitate in privinth celor ce posedg sau subscriu eapitalul.

304

Mi-a parut bine ca D-lor, care ne-au cornbatut, au recunoscut aceste veritati; ne-a parut bine mai cu seama and am vazut pe D. lonescu recuno- sand aceste veritati elementare, pe care altadata amici de ai D-Iui din Camera nu le recunosteatu Ma asteptam insa ea D. Ionescu, sa ajunga .7ila un rezultat practic.Cand D-lui a repetat de mai multe orica este o chestiune de onoare ca sä mentinem angajamentul luat catre Austria, ma asteptam ea sáne indice si mipoculspre a ajunge la acest rezultat; ma asteptam in fine sa vad peD. Ionescu,ca aesitdin sistemul sau negativi ea a adoptat un sistem afirmativ practic Ma am inselat.Numai aparenta a fostastfel; realitatea a fost ca D-lui tot se tine de sistemul sau favorit si obisnuit, adica acela de a negh tot si de a nu afirmh nimic! §i in asta cestiune concluziunea practica a D-lui Ionescu, fit tot o negaOune, fit tot de a propune .ca sa lueram ash cum guvernul sa au poata tine angjamentul sau, parola sa, cum sa nu-si realizeze obligatiunea stipulata. D. Vernescu a fost ceva mai diplomat in aceasta ocaziune. D-lui cum a zis cu mult spirit D. Bratianu, afosteclectic,a fostcutoti si pentru toti. D. Vernescu v'a spus proiectul tip, nu e rau,l'a§iprimisieu,daca guvernul ar supune concesiuneaa se 6, la ratificarea Adu- narei, Prin urmare e vorba de a ridich ebestiunea

305 numai la aceasth proportiune, dach adich se va supune spre ratificare viitoare concesiunea, D-lui ar primi-o, inhcar c concurenta se va face pe baza acestui proiect. Ash dar bazele acestuiproiect nu sunt ash de rele cum le arath D. Ionescu, de vreme ce D. Vernescu admite coneurenth a se face cu dansele. Dar D. Vernescu spre a nu mhhni pe nimeni a fost si pentru opiniunea D-lor Pogor i Moruzi; ne-a spus eh este bunl s,iideea de a se da de acum chiar intreprinderea unui concesionar anume si eh propunerile cornpaniei engleze nu sunt tocmai rele.InfineD. Vernescu,inmersul su eclectic afosti pentru opiniunea D-lui Manu, care este opus i proiectului nostru iopiniunei D-lor Pogor iMoruzi, si care desparte construetiunea de exploatare. Dar la care din acestetrei opiniuniseopreste D. Vernescu ?Aceastaeste greu de stint. D-sa eclectic formalist,inasth ocaziune a fost pentru toti si a consolat pe toti, rezervandu-si lafine ataculi venitul pentru guvern. Iivoiu rhspundei pe acest thrim. S v aduc MA, aminte, Domnilor,ch, eu mi-am propus a releva mai Intaiu criticele nefondate fácute proiectulni, iapoi a dephrth insinuatiunile rhu voitoare, arhtând scopul ceji-apropus guvernul prin acest proiect.

20006 20

306

A§h dar lhsand la o parte taeticele §i concluziunile mai mult sau mai putin eelectice, mai mult sau mai putin negative ce s'au fhcut, sA venim la enlace aduse proiectului. Mai multi oratori au recunoseut ch asemenea luceari nu se dau prin licitatiune ea alte lucrgri ordinare. Insemnhtatea lor este prea mare spre a se confundh cu intreprinderile comune de lucrhri publice. Natura lor specialä cere o altfel de concure*. Mai insh ar fi fost sh venim la Adunare eu o concesiune chiar, cu un nume de concesionar, duph cum vedem ch mai multi doresc ? Aceasta e o alth cestiune. Negre§it e§i noi recunomtem avantajele ce ar fi de a se voth chiar o concesiune datain urma unor studii fhcute;aceste avantagii le-am semnalat dela inceput, am fi ca§- tigat un timp foarte pretios, §i s'ar dephrth mice bhnuiallgratuitit§i orice insinuhri ce le plac a face unii din opozitiune. Atunci cel putin am fi imphrth§itritspunderea cu Camera. Irish vh am arhtat pentruce guvernul a fost inimposibilitate materialh, de a adopth acest sistem qi a se bucurh de aceste avant*. V 'am spus cguvernul nu puteh, atat ca chestiune de principiu, cat qi pentru a se conformh dorintelor exprim ate de D-nii deputat'i in mai multe randuri, ca svprezinte o concesiune, fArl mai intaiu de a §ti eh propunerile fheute sunt cele mai bune. Dar pentru aceasta

307 trebuia mai intaiu ca guvernul A, fie pus in pozi- tiunesäpoata provoch o coneurenta. Guvernul 'big nu a fost pus in pozitiune sprovoace concurenta pe niste baze serioase, fara a aveh studii, fara a aveh lucrarile technicenecesarii pentru o asemenea opera. ti vine lesne D-lui Verneseus criticepe guvern ea nu a publicat, mi a fácut cunoscut de mai inainte bazele pe care sh' se faca concurenta. Raspunsul nostru este foarte simplu; aceste baze nu se puteau publich pentru ca nu existau studiile,i neexistandstudiile, lipseau fireste si bazele. Caci guvernul nu puteh siea, de baze studii facute de companii private,trebuia sa le faca el singur, si nu puteh sa le faca decAt dupa ce se voth creditul de Adunare. Indatg, insa ce adunarea a votatcreditul, D. Ministru Cantacuzino, care era atunci la lucrarile publice, a si pus In lucrare a se face studiile,i a trebuit saduca din strainatate ingineri; exci personalul tecnic id ministerului nu erh de ajuns. Prin urmare nu puteh guvernul spublice o concuren0 pan/ ce acele studii nu se terminau, caci Iilipseh bazele concurentei. Apoi ai fi dorit D-voastra ea guvernul svilla a se prezenth cu o concesiune avand un nume propriu, frs fi provoeat o concuren0, fara studii,fara, planuri, fara sa, stie ee (lai ce ia? Apoi atunci tot D. \Ter-

308 nescui tot D. Ionescu, erau svin isa zich: cum? F'gra' sh se stie de nimeni,fArg, s faceti cunoscut caveti sdati o eoncesiune, fhrà baze studiate, luati numele celui dinthin venit concesionar i voitisg-idatilui concesiunea? Dar, ati fi criticat atunci pe guvern cdconcesiuni fArg, concurenth, astazi1 criticati fiindch vh propune concurenta? Uncle vh este logica? (Aplauze). Dach D-lor au cugetul sineer ea sh pung pe guvern in poziOune de a executh aceste lucrhri, pentruce atunci nu ne propune vreun mijloc practic cum sa ajungem la atingerea unui asernenea scop? Pentruce nu ne-au ariltat mijloc cum sh facem ea si principiul concurentei sh tie mentinut, si lucrareasg se termine la timp? aci e locul, Domnilor, a vh marturisi et scopul nostru unic a fost totdeauna sh nu darn o concesiune de ash importanth IAA o concurenth serioash. Acest principiu foarte insemnat, guvernul '11 mentine in toath rigoarea sa. Nu ne este permis nouh, nu esteonest sh facem lucari de intreprinderi de zeeimi de milioane cu voturi de entuziasm. (Aplauze). Nu putem noi ssustinem o concesiune care nu s'ar dh prin concurs asezat pe niste baze serioasei ash cum se fee eoncurentele cele marl, iar nu adjudicatiunile pentru luerari mici. Am voit i volin ca concurenta sh fie tocmai ash cum o intelege si D. Vernescu si D. Ionescu,

309 adicA sAse prezinte Ia guvern toate propunerile oamenilor practici, cu rnai multe sisteme, pe diferite baze, guvernul le va vedeh, le va exarnina,i va preferl negresit pe aceea care se va pAreh cea mai bung, cea mai avantagioasA pentru Stat. Ce poate fimai regulat simai onest deck aeeasta? (Aplauze). Noi pang,' acum nici propuneri nu am avut. S'a prezintat aci in Camera o propunere a unei companii engleze. Dar ea s'a prezintat in urma proiectului nostru; si nu puteti admite D-voastra, ea nois ne pronuntArn ea guvern asupra ei, numai in ckeva zile, fgrA sA o fi studiat, färg,sg o fi cunoscut. Noi care credem casernenea lucrAri trebue sA se facA in urrng de discutiuni bazate pe ealcule si cunostinte speciale, nu erh permis sVA reco- maudlin all/ propunere, de aceia ce ar fiesit cea mai bung, dupg, concurs. Iata, pentruce v'am adus proiectul tip. Sunt insa unii care ii gasesc defecte; care nu se multumesc pe bazele care le-am propus prin acest proiect tip. Prea bine! Dar arAtati acele defecte! Criticati! Nu veniti numai a arunch cuvinte vagi ibAnueli malitioase. Ce vitii ati descoperit, ce critice s'au produs asupra proiectului guvernului? Nimie serios. Dacg, s'au propos ceva obiectiuni, au fost ash slabe, inek cad la eel mai usure 'examen ce li se face. SA le

310 examingm dar, spre a nedh mai bine seama de valoarea lor. Ce viii ne-a arhtatD. Vernescu,D-lui ea mai sever critic,dar careeritich fhrl a propune nimic in .loc? Sh,Pashm la o parte generalithtile care nu se raporth direct la chestiune. D. Vernescu a afirmat mai inthiu in mod vag, dar pretentios, cbazele generale ce se alb, in acest proiect,diferese de acelea ale planurilori devizelor fhcute ilucrate laminister. iasth mare descoperiretechnich D. Vernescu ne-a expus-o cu un aer de suits ironic satisfhcut, andu-si importana unui profund scrutator, care cunoastei pe cele scrise si pe cele nescrise, ipe cele vhzute i pe cele gAndite. Apoi, dela acest -Waal al faptelor, sare deodath in domeniul cunostintelor iinterpretearth intenOunile guvernului cum a binevoit D-lui, scruteazh cugethrile,descopere scopurile aseunse, judeci condarnnh ca un mare judechtor ! Prea bine! Admit si aceasth sistemh! Ea este proprie D-lui Vernescu, II prinde.Dar care aunt faptele pe care le-a adus la 1umin, pentru ca dela ele sh ajungh sconchizh laacelecugethri ascunse ce le-a putut aveh guvernul chnd a prezintat acest proiect? Toate aceste fapte ar consth numai in aceasta ch, s'ar potrivi oarecare baze technice din proiecti caetul de inshrcinhri, cu acelea coprinse

311 tn devizurile§iplanurile flcute.Din a§a fapte s'ar deduce toate aceleteribile intentiuni ascunse descoperite numaiprin marea dib/cieaD-lui Verneseu. Dar a§ fi dorit eg, D. Yernescu, tecnie prin inspiratiune, sg,nefiexplicatmai binein ce constg, acele diferente?Dar D-sa studiat-a bine planurile §i devizurile? Fost-a in stare a le studih singur, sau a erezut ce i-a spus altii? Sg, vl spun eu cum a putut sl le cunoasel. Clad am prezintat proiectul, am depus la biurouistudiile,plan u- rile §i devizurile. D-sa clnd erh in sectiune, a cerut a le examinh. A mers mai departe, a cerut dacl sg, poate slleiehchiar acasl §isle observe pang a adouazi. Lucrul era cam neregulat, cci stint 150 deputati,i dacl fiecare ar fi hiat aceste studii acasg, pentru.'o zi, ar fi trebuit 150 de zile, numai pentru aceasta. Dar am consimtit, D-lor, pentrucl voiam ca nici-un pretext sl nu thmAng, D-lui Vernescu. A tinut dar o zi intreagg,pla- nurilei devizurile la D-lui. Presupun ea,avea cuno§tintele necesare spre a examina §i mai ales a critich asemenea lucrtri. Totu§i ins/ozinu-i puteafi deajuns spre a examinh bine acesteIn- crri.Ins e vede cD-sa le-a examinat §i prin intuitiune qi inspiratiune; qi a putut intr'o singuth zissacunoascl, nu numai ceeace era coprins in aceste studii, dar §i ceeace era, subinteles.

312

in ce consta aceste descoperiri, din care a tras atatea concluziuni?Consth in aceasta, eh in studii se aflho tifra de numhrul kilometrelor Si costul kilometric diferith de cea aflata in proiect 01 caetul de insarcinhri.Dar aceasta descoperire nu era greu de facut!i dach aci se márgineste descoperirile profunde ale D-lui Vernescu,apoi nu-1 felicit deloc de studiile D-lui matematicesi ingineresti. Aceste tifre sunt scrise in litere mari, si nu era nevoe de multh batae de cap.Sa' vh explic prea simplu cauza acestei diferinte. Inginerii nostrii au fhcut studii,mai multe studii, si in fine au insemnat pe plan un traseu, a ca'rui lunginieseurea ca la 89 sau 90 kilometre. Irish acest traseu fiind foarte dificil cle executat, pretul kilometric 1-a insemnat la 506.000 fr. efectiv,care vine aproape 600.000leinominal. Dar, repet, aceste studii erau numai preparatorii. D. V ernescu se vede ca nu stia aceasta,si nu a voit macar sceara explicatiuni. Oricum ar fi, aceste studii preparatorii lucrate de ingineri, s'au supus examenului consiliului technic. In cousiliu, uncle s'a si lucrat proiectul nostru, s'a ghsit acel traseude 90 kilometri,silit mult prin scprtare, reclama si cheltueli man ilucrari {le arta dificile de executat.i nu era vorba numai de costul kilometric, trebuia a nu se uith si ,insemnatele cheltueli de intretinere,la care poate

313 da loc o linie dificilh si a ash luerhri de art6; chci stiti prea bine eh,en cat luerArile de arth sunt mai difieile pe o linie, pe atht costul de intretinere este mai insemnat. Ash dar, ce a Pacut consiliul technic? A chibzuit de vreme ce aceste studii sunt numai provizorii,iar nu definitive,de vreme ce traseul definitiv aresh se fach mai thrziu,este bine a se läsh o mai mare latitudine pentru chnd se va face acest traseu definitiv. Atunci, in adevhr,se va puteh vedeh daeh este mai bine a se adopth, de exemplu,viaducte de o inAltime de peste 40 de metri si de o lungime de 2-300 de metri,sau ch este mai bine a se pune linia a.sA cum viaducteleshfiemai putin multe. Atunci se va vedeh dach este mai avantagios ea linia sh fie mai scurt ismeargh d'alungul vAei in albia Prahovei, ash cum sh fie amenintath de a fi mai multe luni acoperith de zhpezi, si ea find ceva mai lunga s'ar urch pe coastais'ar evith alte inconveniente. Tot aceste chestiunitrebuiauphstrate chnd aveh a se face liniile definitive. iiath dar pentru ce inginerii nostril'au pusinproiect lungimea liniei de 95 kilometri,care shcosta kilometrul 480.000 fr., iar nu 506.000 franci. Cu aceasta nimic nu se prejudich.Traseul acestaeste numai provizoriu.Traseul definitiv se va adopth numai atunci chnd ne vom lucre-

314 dinth cu totii§ipe deplin clocalitateaaleasa,' este cea mai avantagiosg. Atunci numai se va vedea, dacg. este bine a adopth tifra de 90 ori 95 kilometri. Mild am zisc traseul definitival acestei linii nu trebue fixat deck dup a. studiidefinitive, am repetatc6 trebue sfacem acum gre§eala ce ce am fAcut in trecut, §i crt trebue sprofitAm de experienta trecutului.Aceste cuvinte D. Ionescu le-a interpelat In felul sAu,adic5, cu totul altfel de cum le-am zis, sustinand caceast6 concesiune este o imitatiune dupa lui Strussberg. Nu, D-lor, tocmai fiindcg acea concesiune a lui Strussberg a fost de toti criticata, tocmai fiindca, atunci s'a fficut gre§eala a se insemnh traseul dela Pite§ti la VArciorova prea scurt §i fa,r1 studii definitive, a§h incat sa existe astki inconvenientele dealului dela Poroiana, am zisca, nu trebuenfl repet'am §i noi astki acea§i gre§ea16. Iatdar cauza acestei diferenti teribile de care ne-a vorbit D. Vernescu el a descoperit-o D-lui in studiile ce a fAcut! Aceasta, diferent6 imens6 se reduce la cateva kilomete l'asate nedeterminate de oamenii tecnici, pentru ca sa, se fixeze apoi in urmA de studii definitive.i nu uitati ediferenta aceasta in kilometre, atrage dupl sine §i o alt'a diferent6 mai lesne de apreciat, aceea c, pe cand un kilometru dupA planul primitiv costa% 506.000 franci,

313 dupg sistemul proiectului costa maximum numai 480.000 franci. Aceasta diferenta creaza in favoarea Statului un avantagiu de cateva milioane. Mi se pare ca un asemenea avantagiu merita a ne preocuph. Cum dar din un asemenea fapt I). Vernescu a putut sa aiba cutezanta szica, cu aerul D-sale misterios §i pretentios ca din toate acestea D-lui vede o idee,i ca aceasta idee nu poatefialta cleat aceea ca' guvernul a avut deja un concesionar in vedere; §i astfel, tot cu un aer misterios D-lui se pune a interpreth intentiunile guvernului, qi prin deductiuni, sub forma numai a ipotezelor, D-lui pune pe toti in suspiciune §i conchide eavem un concesionar ascuns.i nu numai guvernul este pus sub suspectare, cii aceea cari au elaborat proiectul, cii comitetul delegatilor care I-a primit. Poate fi serioasa aceasta asertiune glumeata ?Iar bine, ca nu numai guvernul, ciionsiliul tecnic, sitoticeilaltideputati, cari au lucratla acest proiect in sectiuni, nu all gratie inaintea D-lui Vernescu. Mare om trebue safieD. Vernescu, care critica pe toti, macar cD-lui nu a fault nimic in viata! ce e mai comod decat critica ? Dar sa' ne permita, macar a-1 intrebh din ce alte fapte afar/ de numarul kilometrelor, ai descoperit D-ta, ca atilt consiliul tecnic, cati guvernul, catsi comitetul delegatilor, au fost in intelegere cu 0 coin-

316 panie straina al careia nume nu voirn s6-1 aratam? Admitem aceasta banuiala, aceasta denuntare D-lui Vernescu,acest nou profet qicriticuni- versal,care vede toate6i tie toate. Dar pe ce fapte se bazedza ea? Pe ce alte fapte ne raspunde minunatul D. Vernescu, acest critic universal al tuturor oamenilor nostrii politici ? Apoi pe acest fapt ca in proiectul de lege al D-voastra, cereti ca acei care vor veni la concurenta sfi lucrat cel putin 50 kilornetri.i aceasta ar probh cnoi am aveh o companie ascunsa? Dar naiv denuntator, oare nu stii ca dela inceput am spus ccerem dela. con- curen0 sintruneasca doua, conditiuni: seriozitatea si aptitudinea. Fara aceste doua condit'iuni o com- panic nu poate terminA linia dela Predeal. D. Io- nescu a spus Insui clinia dela AdjudOcna mai poate sa astepte; caci este o linie interioara, numai, dar linia dela Predeal trebue sa se termine la termenul stipulat,pentruca noi desi natiune mica, t'inernmultlaonoarea angajamentelor noastre. Pentru ca sterminam dar o ash linie dificila la termen, trebuia sa nu avem aface nici cu sarnsarii nici cu ucenici in drurnul de fer. Trebuia sa avem aface cu oarneni experimentati, cu oameni competinti In materie, cu o companie avAnd un credit mare spre a putea lucra cu vigoare si a terminh, intr'un termen atat de scurt. Daca nu am gasit asemenea

317 intreprinzAtori, atunci negresit clinia nu ar fi gata la timp;i iath de ce cerusem o conditiune de ap- titudine. Cu toate acestea acest articol s'a modificat de comitetul de1ega4i1or in i*legere en mine; §imodificarea s'a fhcut ash ca acelas scop sh se atingh. S'a observat, in adevhr e numai este nevoe a se cere condiOunea de a fi luerat 50 de kilometre cki, clach se cere cond4iunea de credit, este destul. Asa se poate ea eei cu care am tracth sh fie numai o companie de financiari, si care, duph ee ar dobandi concesiunea, s'ar pune ei a ghsi construetorii cansaibh aptitudinea euvenith. Ash incht desi compania nu ar aveh la inceput aptitudinea sau specialitatea, ea ar chplth, mai tarziu asth calitate. Aceasth observatiune, phrandu-mi-se dreapth, am admis-o si am primit sh se modifice articolul§i in sensul acesta, ca sä cearh' numai ea concurentii saibh un credit in raport cu mhrimea intreprin- derii. Cu modul acesta avem toath probabilitatea egcompaniile ce s'ar prezenth la coneureath vor fi serioase,i nu ne-ar expune la eventualitatea unei nereusite. Cum dar D. Vernescu se expune a acuzh fhrh motiv, ar a. macar stie ea, acel articol a fost modifieat in Nelegere cu guvernul ? Dar D. Vernescu, dibaciu maestru, a mai glisit un alt articol, un al doileai ultim fapt prin care Drlui a conchis ca sh ne presupue intentiunea ea'

318 noi am aveh un concesionar gata pe sub ascuns. Acest fapt ar fi coprins in art. 53 din caietul de insdrcindri. Acest articol D. Vernescu 1-a interpretat a§d Neat sd, ne probeze c'At este de novice in materie de asernenea naturd. Aceastd naivitate noi i-o cunoaqtem; dar nu credem Inss o posede pand in punctul acesta. D. Vernescu, care criticd toate, a fosti D-lui in pozitiune a 'herd odatd cand a fost doud sau trei luni, imi pare,la minister. 0! Atunci D-lui,i cu ai D-lui, s'au distins foarte mult; a lucrat a§k intr'o chestiune financiard foarte mernorabild, incat se poate numi o mare naivitate fin,anciard, care va rdm'aneh proverbiald. D. Verneseu, care criticd toate, este bine a-0 aduce amintei de faptele D-sale, petrecute in putinele §i rarele ocaziuni ce a avut de viatá practied publicd. D-nul Vernescu, spre a ne acuzh, invoacd contra noastrd art. 53 din caetul de insdrcindri, care este foarte simplui inofensiv. Acest articol ziceh cii: in caz de neintelegere pentru exploatarea liniei Predeal-Ploefti (fi Adjud-Ocna), cu o companie vecincl, art. 37, 42 fi 39 de mai sus, se vor puteet moclificet cu autorizarea ministerului lucret- rilor publice, in scop de a se asigura, un serviciu mai regulatio exploatatiune mai economice . Din acest articol, foarte simplu conchide pro- fundul D. Vernescu cnoi am aveh cugetdri as-

319 cunse de a voi s'd dgm exploatarea unei companii vecine pe care am avea-o de acum ggsitg. Mai intgiu D-lui se insalg cAnd crede eg ar existh vre-un mijloc ea sg nu aibg aface cu o societate vecing, cgei linia dela Predeal sau Adjud, fiind in legg- turl cu vecina sa dela Roman la Yarciorova, cum voeste D-lui ca companiile lor sg nu ailag relatiuni intre dgnsele ? iaceste relatiuni nu pot fialtele deck acelea de un serviciu mai regulati o exploatare mai economica, dupg cum zice finele art. 53. Ing D. Vernescu a avut marea prudentg de nu a citit finitul articolului;i aceasta a fgcut-o eu intentiune, pentru ea sg nu se vadg scopul acestei dispozitiuni, pentru ca sa poat6 astfel for- mulg mai cornod aeuzatiunile sale. Acest articol,D-lor,s'a redactat mai mult pentru linia dela Adjud-Ocna; pentru acolo mai aless'a prevgzut cestiunea exploatgrei; cdcistiti c este foarte costisitor, dacnu imposibil,ca o linie atat de scurt saibg o exploatare specialg. Este ehiar foarte greu ea o companie strA,ing,sa, meriting pentru sine aceastg exploatare; va eguth a o cedg unei alte companii; si cgrei alte companii ar putea-o cedg deck companiei liniei vecine. in asetnenea caz ce zice legea ? Zice cl se va stabili o intelegere cu compania vecing in ceeace priveste servieiul si exploatarea liniei, cum regu-

320 larea orelor, oprirea in statiuni, circularea vagoa- nelor. etc. Dar D. Vernescu, care §tie sh aeuze, ba s i bhnuiasch, nutie ceva, nu stiec articolul ce invoach nici ch mai existh astäzi. In adevhr, D-lor, in comitetul delegatilor eu am primit a se sterge acest articol din caetul de inshrcinhri, si iath, acum ca iacest cal de bätae al D-lui Vernescu dispare. i am primit a se sterge acest articol pentru euvântul di am primit eai exploatarea liniei sh nu se poath cedh la alth companie fárh autorizarea Camerilor. Apoi atunci regularea serviciului §i modul exploathrei mai economic se puteh face chiar prin legea care acordh cesiunea. In sistemul proiectului nostru aceastä cesiune se puteh face numai cu autorizarea guvernului,gi iath pentru ce in art. 53 se zice eh tot guvernul sh autorizezeimodifichrile aduse in serviciu. COnd lustautorizarea se dedeh prin Camere, tot ele regulau §i dispozitiunile relative la serviciu. Prin urmare, art. 53 nu mai aveh nici-un euvânt de a fi,§iiath, pentru ce am consimtitase sterge. Ash dar, vedeti eh D. Vernesseu a avut marele avantagiu a lupth in contra unui inamic ima- ginar. Dar atunci ii intreb inch odath, ce defecte prezinthinsine acest proiect? Ce vitiuri grave

321 are Meat s justificesuspiciunileD-sale. Cum D. Vernesc a, care acuza,nustie macar ca nici ca mai exista articolele, pe care îi bazeaza Men-- rninarile sale gratuite? Si de eine 'am fi avut ternere sne ascundein dacaaltelearfifost opiniunilenoastre ?De D. Vernescu?... Dar guvernul acesta, D-lor, v'a dat probeprinfaptelesale,caestede bung credin i ca are curajul opiniunilor sale. Eu, in particular, am putut asemenea proba ca nu sunt dintre acei care Ii ascund opiniunile. Tine minte D. Vernescu, cand acum doi ani D-lui Ii facea o parada de popularitate, combatand solutiunea drumului de fier Strussberg,eu, ca deputat din majoritate, 1-am combatut cu putere si am sustinut propunerea facuta de guvern,i ma felicit si acum ca opiniunea a triumfat atunci. acum ar crede D. Vernescu cam'aqi teme, de D-lui poate de a sustine pe fata vre-o companie, cAnd in realitate guvernul ar fi avut-o? Dar sa nu judece pe toti dupa D-lui. Zice D. Ioneseu ca noi nu .am facut alta cleat sa copiem concesiunea lui Strussberg. Dar aceasta, Domnilor, nu este exact. Daca negresit sunt oarecari asernanari intre ambele concesiuni,sunti`nsasi mari deosebiri. Guvernul s'a silit sa evite mai ales toate clauzelei lipsurile care ne expun la incertitudine, la raspundere; si am prevazut tot ce era

200013 21

322

necesar pentru soliditatea linieii terminarea lucra,- rilor la timp. Da, am copiat in parte aceastä concesiune; ing, am copiat-o dupa, concesiunile cele mai bune din Europa; am avut in vedere concesiunea Strussberg, insspre a .lepäda,sia ne feri de pártile ei cele rele. Dar cu ce non, cu ce idee, cu ce propunere venit-atii D-voastea, din opozitiune, spre a indrepth spre a perfectionh proiectul nostru ? Cu nimic.V'a venit D. Vernescu cu o idee,ne-a spus c5, in proiectul nostru este o dispozitiune in privinta constituirei capitalului, care nu este destul de clara,pentruca nu rezulta dinteinsa, intr'un mod evident ca eheltuelile de exploatare sunt in sarcina concesionarului. A d s'mi permiteti Dom- nilor, a v`a spune caceastaidee a D-lui Ver- nescu 'mi d imie dreptul a banui pe D-lui, dupa cum si D-lui'si-ainsusit dreptul a ne banui pe noi, si de aceea zic caceastA,idee 'mi pro- beazA c`aD-lui ar vol sa modifice proiectul ash cum sa nu devina practicabil, ar voi adica, ea concesiunea tip s6 se voteze in conditiuni ash CUM sa nu se poata gasI concurenti.Caci, Domnilor D. Vernescu are aerul de a ne propune ea noish afisAm in Europa unproiect care sa discrediteze intreprinderea, declarAnd de mai 'nainte ch. ea poate fi ash de rea cum nicicheltuelile de exploatare

323 sa. nu poata acoperi. Cine atunci ar mai concurh pentru ash linie ? Apoi D. Vernescu qtie bine ca acest pericol nu exista,, de oarece linia va fi din cele mai productive. De ce atunci critica redactiunea generala cum am facut-o noi, si voeste a discredith Intre- prinderea ? A mai criticat D-lui,ca de ce lucrarile de arta nu sezice afipentru doua cai. Nu am inteles de loc ce este aceasta, idee mare economica a D-Iui Vernescu. Modificarea propusa de D-lui ar filesne; caci putiniipasa concesionarului daca noi von' cere ea luerariledearta,sa,fie facute pentru doua cai; nu avem cleat sa-i platim aceste lucrari. Insa, Domnilor, stip ce costa aceasta idee a D-lui Vernescu? Costa venitul a mai multor milioane, care ar sth inchise dupa mum pentru doua cai ;cu toate ca a doua cale nu se va pune in cir- culgiune deck dupa un timp indelungat, dupa 20 san 30 ori 40 de ani. Apoi scump am plati asemenea fantezii. A10 dar guvernul bine a facut ca n'a supus pe Stat la o cheltuiala, care nu are sa-i deh un profit deck dupa, un timp atatde indelungat.Tarneexistenta acelei de adoua cale nu impiedica nicidecum ca lucrarea de arta pentru o singura cale safieincele mai bune conditiuni. Caci,child necesitatease va sim0 de o adoua

324 cale, nn are decht sh se adaoge la acea existenth. Ca lea inthia se va construiinaceea0 soliditate, aibh sau nu Mug/ &Ansa o adoua cale. Nu am inteles iarh0 pe D. Vernescu unde a voit s ajungh chnd ne-a vorbit de procesul verbal incheiat de comisiunea mixth pentru a determinh locul ghrei dela Predeal, qi chnd cu un aer trium- fhtor, apuchnd pe raportor,D. G.Briitianu,'1 desfideh ch. nu a vazut acel proces-verbal. 5i pentru ce erh sh '1vazh, ? Ce are a face acel act cu proiectul pentru a se construi linia de jonctiune ? Dach, D. Vernescu, marele controlor a celor vhzute §inevhzute, voih scunoasch §i acest proces-verbal, deja ratificat de guvern, nu aveh decht sh-1 cearh; §i i 1-ai dat. §i dad, D. raportor nu ar fi §tiut sh,'idea mai multe amhnunte D. Vernescu nu aveh decht a se adresa la ministru, care erh singur in pozitiune a 'ispune orice voia safle,qiintre altele i-ar fi spus cgara dela Predeal este inter- naiona.l i mezath pe teritorul nostru; cin procesul-verbalsunt prevhzute dimensiunile acestei ghri, §i toate inchperile ce are ea sh coprindh, a§a incht spoath corespunde la trebuirrcele serviciului ambelor Staturi.I-a§ifi mai spusc proiectul nostru de comisiune §icaetul de inshrcinhri in privinta acesteighri 0 a lucrgrilor dela Predeal este in absolut acord cu procesul-verbal incheiat intre guvernul nostru qi acela al Austro-lYngariei.

325

Ar fi fost oare multumit D. V ernescu, cu aceste exp1ic6ri? Nu §tiu. Eu Insà i-a§ fimai spuscl aceasta, garg dela Predeal este numai proprietatea Statului nostru, ic6 Austria va ocuph partea sa intr'insa numai ea locatar. Ce mai rAmâne dar si cu aceasth obiectiune a D-lui Vernescu siprovoc6rile adresate rapor- torului nostru? Ceeace r6mAne, D-lor, din aceast6 obiectiune §i din toate celelalte fAcute de D. Ver- nescu si Ioneseu, este cg D-lor nu au putut corn- bate proiectul nostru; D-lor au fäcut numai critice abstractei malitioase; au fäcut adic6, acte politice nimic mai mult. D. Vernescu mai absolut ipretentios, si-a expusi b/nuelile sale c§, am fiin intelegere cu nu stim ce companii str6ine; ifti,r6 multa, je* ne-a pus pe WO sub legeasuspectilor. i dupa toate acestea a conchis, la ce? A conchis Car voth cu toate acestea si proiectul nostru, dacg am supune, In urma unei concurente bazat6 pe acest proiect si caetul de ins-areingri, concesiunea ce am preferi la ratificarea Carnerei;adic6,in alte cuvinte, cum zice proverbul francez: dracul nu erh a§a de negru preeurn ni-1 aeat6. Cäci, dae6 D-lui ar aprobh o coneesiune ce arfidath, pe bazele proiectului nostru, apoi acest proiect nu este ash rihi cum ni 1-a aralat. Am voit numai sä relevez aceast6 contradic-

326 tiune intre premisele iconcluziunile D-sale. Apoi tot eclecticul D. Vernescu a conchis cvoteazg, si opiniunea D-lui Manu si aceea a D-lui Pogor. Cat pentru D. Ionescu ce s11 mai spun ? D-sa a fost si mai putin avut in argumente deck D. Vernescu. D-sa, afar 5. de eateva träsuri de spirit, cateodatk, nemerite, mai adesea silite igrqoase, caci erau prea repetate,i rautacioase contra D-lui Bratianu, afara, zic de aceste träsuri de spirit, nu stiu cum a criticat proiectul guvernului! Toata mAnia D-lui s'a vArsat mai mult asupra D-lui raportor;i aci imi permit a-i raspunde un cuvant; cAci a amestecat numele meu cu .al D-lui Bratianu. Daca mania D-lui Ionescu contra D-lui G. Bratianu este ash de aprinsk, aceasta nu provine din cauza raportulaitiproiectului nostril, ci pentrucA D. Bratianu a avut in adevkr puterea de suflet a unui om adevarat liber si independent, de a se ridich peste prejudiVile ordinare si a rupe cu spiritul de click. Iatk marea crimg care ise imputa, eg dela tribuna a sustinut cu putereopi- niunile sale, ideilesale,si acelea ale comitetului delegatilor al cgruia reprezentant este.( Aplauze). Dar afar/ de aceste critice si glume, adesea fära gust, ce argumente a produs D. Ionescu contra proiectului nostru ? Nici unul. A repetit numai pe D. Vernescu, care a fost aci de un sistem eclectic, si a sfa,r§it apoi de a se uni cu opiniunea D-lui

327

Mann, adica, de a se desparti, construetiunea de exploatare! Nimic dar nou. A repetat numai cel putin de zece, cinci-spre-zece oil cguvernul trebue sa fie pus in pozitiune sa-sitina angajarnentul contractat; eaci aci este onoarea chiar a natiunei in joc;i ca trebue sexecutam conventiunea dejh incheiata. Concluziunea ar fi trebuit dar sa fie a ne pune in pozitiune sajungem la implinimt acelui scop. Dar D. Ionescu,s'a marginit a ne spune ea este pentru opiniunea D-lui Mann. Rhs- puns-a insa un singur cuvant la cele ce am obiectat en contra sistemului D-Iui Mann ? Niciun euvant. Eu, Domnilor, dejh obiectasem c, daca se va desparti constructiunea de exploatare, pot rezulth mai multe inconveniente practice. Cel mai mare ar fi acesta ch, din lipsa studiilor definitive, nu am §ti ce dam a se construi;cacti studiile ce avem, sunt numai un ante-proieet, sunt provizorii.i daca vafisa asteptam studiiledefinitive, atunci am amanh Ora la 1 Ianuarie 1876 facerea coneu- rentei;i atunei am pierde vara, am pierde campania anului acesta 1875. Ar trebui sa" ne dati§i un credit eel putin de 300.000 lei pentru facerea acestor studii definitive, D. Ionescu nu a raspuns nimic la aceste obiectiuni practice;si nimeni nu mi-a raspuns nimic. Cu toate acestea obieetiunile mele sunt esentiale, eaci prin studiile definitive se pot schimbh insemnate parti de luerari,si eostul

328 lor poate fi transformat astfel in mai mult ori in mai putin. Cum D. Ionescu, care necontenit afirmg, cg voeste sg, ajungem la scop, adicIa executarea conventiunei internationale, ne Inv* sg, adopam un mijloc care ne desparte de acest scop, apoi logic este aceasta ? D. Ionescu ne-a citat inumele propriu al unui autor, al D-lui Jacqmin, spre a probà cg, este bine ase desparti constructiunea de exploatare. Insg, s'a ferit de a eitsi vorbele acelui autor, si bine a fácut; cxci acele vorbe sunt tocmai in contra D-lui. D. Brg,tianu env'a citat un autor recunoscut ca foarte competinte, care nu gusta sistemul de a se separa, constructiunea de exploatare. Si D. Bra"- tianu cu foarte drept cuvant, v'a probat cg, construirea de cg,tre Stat, adicg separarea constructiunei de exploatare, presupune cg, Statul Ii rezervg, exploatarea. Uci, dacg, la termen Statul nu ggseste, cum ar dori, exploatatorii, el este pus in pozitiune de a exploata, singur. Ei bine, acest stistern este astgzi abandonat de marea majoritate a Staturilor europene. Pentru a vg, probh aceasta,euvg, aduc ca autoritatefoarte mare tocmai autorulcitatde D. Ionescu, tocrnai pe D. Jacqmin, ale c6ruia cuvinte le voiu cith aci.

329

Iatg D-lor, ce -zice D. Jacqmin'Inopera sa asupra exploatatiunei drumurilor de fier (pag. 32), vorbind despre sistemul Belgiei,unde drumurile de fier se construesci se exploateazg de Stat : Dupd ce construit liniile cele mai importante, Statul belgian s'a oprit fi a alergatpi el la sistemul concesiunilor pentru terminarea re- felei sale". Acestea ni le spune D. Jacqmin la 1868 ;§i ne afirmg cg insg§i Belgiei nu-i mai convine sisternul ce ni se recomandg astäzi noug de D. Manu. Ia svedem ce ne spune acum I). Jacqmin, de unele State ale Germaniei, care adoptaserg acelm sistem : Statele Germaniei au urrnat exemplul Bel- giei; dor dupa ce au construit un oarecare numar de linii cu cheltuelile lor, cele mai mari Sta- turi au increclintat companiilor executarea a tot ce mai rtimtisese sd se faca, :instraineind chiar liinile defa construite". Italia a urmat acelaf exemplu". apoi autorul nostru conchide astfel : Se poate dar zice ca' exploatarea prin Stat se imputineaza din zi in zii acest singur fapt este un argument in contra ei". Aàdar, vedeti Domnilor,cg, unul dincei mai mari autori, din cei mai competinti in chestiuni de drumuri de fer, ne declarg cg,in urma

330 experientei Mena' de cele mai insemnate ri,ele au inceput srenunte la constructiune §i exploatare prin Stat. Tar D. Manu §i D. Ionescu sustin contrariul; D-lor ne povatuesc ca sfacem noi Ro- manii de pe marginea Dunarii, o noua experienta sisitfacern altfel de cum fac astazi mai toate Sta- tele Europei. Si cu ce ocaziune sfacem aceasth experienta ? Toemai cu o linie internationala, pentru care avem angajamentul de a o da gata la un timp determinat ! Ce rezulta dar din toate acestea ? Rezultäca proiectul ce am prezentat este facut a§h cum trebuih sa-1 fach un guvern con§tiincios §i onest, fara alte idei sau vederi preconcepute, decat acelea ale §tiintei, ale practicei europene, qi ale unui sal) pozitiv de a terminh linia la timp. Noi nu puteam decat sadoptam principiulconcurentei,fiindca coneurenta este garantia cea mai sigura spre a puteh aveh o companie serioasa, care sa termine luerarea la timpul cuvenitqicu cele mai bune avantagii. Prin legea noastra nu am putut face deosebiri de nationalitate ale companiilor admise la concurs; fiindch asemenea deosebiri nu se fac, fiindca ele ar fi§i absurde §inecuviincioase.In- su0 D. Ionescu a fostsilitsa recunoasca acest adevar; insu0 D-lui a trebuitsa,admita ca in adevar constituirea unui capital nu poate aveh patrie §i nationalitate; 11 felicitez pentru aceasta; caci,

331 recunoscand acest principiu, D-lui a fäcut un mare progres cu ideile ce aveh. Cu toate acestea nu Ili- taticä tot prin proiectul de lege guvernul rezervat dreptul de alegere, chiar atunci chnd in tre companiile concurente ar fi vorba de o diferent6 de avant* mai mult sau mai putin maH. Ing principiul fundamental este principiul concurentei; acest principiu 1-am mentinut1i-1mentinem. Pro- iectul nostru cuprinde numai bazele pe care are s6 se facl concurenta. Se poate prea bine ca acest proiect g prezinte oarecare lacuneiimperfectiuni; dar, dacg 1-am adus inaintea D-voastrg, este tocmai spre a-1 complecth si perfectionh. In contra lug presupunerilor gratuite ce face D. Vernescu contra noastrA nu avem deck g in- toarcem aceiasi arml contra D-sale: presupunere pentru presupunere. Vom presupune si noi caceia la care in realitate tinde D-lui cu amicii D-sale, este tocmai de a paralizh actiunea, de a face im- posibilg construirea liniei. Aceasta o vor D-lor. (Aplauze). Guvernul Irish, care voeste realizarea acestei linii, a avut de datorie a relevh toate nefondatele aparentele argumente ce s'au acut contra proiectului gu; a tinut a vg explich bine care a fost natura proiectului ce ne-a prezentat ice scop a voit g ating6.

332

Scopul a fost realizarealiniei ;mijlocul a ajunge la scop a fost concurenta; numai prin concure* putem sperh a g`asi o companiesolid& 0 serioas6, care sA, execute obligatiunea sa, aqh, incAt linia sg, fie terminath, la timp. Cu modul acesta numai, natiunea 1§i va puteh tine parola ce a dat; §i va realizh totdeodath, una din cele mai mari trnbung,t6tiri care are s'-a, facl a crqte productivitatea intregei sale retele ferate. (Aplauze).

Monitornl Oficial" No. 129 din 15/27 Iunie 1875. Adresa de raspuns la mesagiul tronului In sedintele Camerei din 3, 4 si 5 In* se dis- cutA proiectul de Aspuns la mesagiul Tronului. La 5 Iunie ia cuvAntul B. Boerescu. B. Boerescu, ministru de Externe. D-lor deputati, dupa cum ati vazut din discutiunile ce s'au urmat cu ocaziunea acestei adrese la Tron, du pa cum ativazut din limbagiulopozitiunei din Camera, precumsi dinactelesubscrise de dansa§ipublicate afaradinCamera',aceasta opozitiune pozeaza asthzi ca cum ar veni cu un nou drapel,pe care ar fiinscrise principii noi, si ea cum ar forma, un nou partid. Ca purthnd un nou drapel, ca formand un nou partid, opozitiunea vine a combate nu numai ministerul, ei §i Camera §i intreg sistemul de asthzi.Aceasta, D. Kogalniceanu a spus-o si mai clan A§a, dar vedeti ca importanta chestiunei este destul de in-

334 semnath. Opozitiunea vorbind in numele unor principii, sub un nou drapel, cauth sh-si deh o important/ mai mare, 0 voe§te a ne dovedi eh membrii shi sunt aphrätorii 1ega1ithei, ch D-lor sunt restauratorii sistemului constitutional, care arfi dhramat, ch, D-lor vor sh readuch garantiile constitutionale, care ar fi sdruncinate, ea si respectul liberthtei, si mai ales libertatea in alegeri. Domnilor, cand piste persoane ea acelea earl au subscris un fel de manifest publicat afarh din Camerh, cand tot D-lor au vorbit in aceasth Adunare, atribuindu-0 niste ash putin modeste pretentiunii o ash Impov/r/toare misiune,este, nise pare, de datoria noastrh, ca guvern, de datoria partidului conservator, din care am onoare de a face parte sieu, ca sa, arhthm dach adevhr spun D-lor,si ca sexpunem tarei adevArata stare de lucruri, ash cum este. Mh. voiu sill a fi cat se poate mai seurt si mai concis. Cea intaiu intrebare este aceasta:este oare adevhrat cpe drapelul, pe care 1-a ridicat D. M. lepureanu, D. Ioan Brhtianu, D. Candiano, se aflh nisteprincipii inscrise? Este adevhrat ch D-lor uniti irnpreung, formeazh un nou partid?i oare acest nou partid ii propune el misiunea d'a schph tara din vreo prhpastie in care s'ar aflh aruncath? Adevhrat este eh acesti Domni yin sh ne deh garantii constitutionale, care nu ar fi mai existand?

335

Sig examingm, Domnilor, faptele si lucrurile §iveti puteh vedeh lesneveritatea; vg yeticon- vinge clucrurile nu stint ash cum le arata D-lor; chadicg, nici de principii nu este vorba, nici de un nou partid nu e vorba, nici lipsg de garantie constitutionala nu exista.yeti vedeh, Domnilor ca este vorba cu totul de altceva;icg,tocmai D-lor sunt aceia cari arfi capabili sg, arunce taxa in adevarata prapastie, de unde nu stiu cum ar mai putea-o scoate! Domnilor, A, mai repetam cimputarile§i acuzarile care se produc de opozitiune, se fac, nu guvernulti, ci intregului partid conservator, acelui partid care guverneaza de vreo cinci ani. Aceste acuzari sunt foarte grave,si gravitatea lor este atht de mare, incht rnintreb: child cinevaen- teaza formulh contra cuiva niste acuzatiuni atat de grave, si Inca cu atata vehementg cum a facia D. Vernescu, oare nu au ele un scop care nu este cel marturisit? Acuzarile sunt in adevilr din cele mai grave. Ati vgzut pe fiecare orator din opozitiune cum s'a exprimat: ca nu mai existg, legalitate, ca regimul constitutional este desfiintat,ea garantiile constitutionale stint slabite, etc. D. Iepu- reanu ne declara ca-si propune a readuce acele garantii constitutionale cgzute, ca voeste a face sa serestabileascglegalitatea. D. Kogglniceanu adaose cvoeste sincera aplicare a legilor. Child

336 dar cineva, aproposito de un raspuns la mesagiul Tronului care trateaza despre fapteleministrilor, si cu ocaziunea caruia opozitiunea trebue A, de- nunte numai fapte care ar constitui din partea guvernului calcari de lege, vede pe opozitiune c'a' formukaza niste acuzatiuni de o ordine cu totul vagai generala, si nu asupra guvernului, ciin contra unei intregi stari de lucruri, ciin contra chiar a Constitutiunei, este in drept a se intreba daca aceasta actiune extraparlamentara nu ascunde ceva nemarturisit.i, in toate cazurile, este de o datorie imperioasa a acelor ee produc ash acuzatiuni,de a arath faptele cari i-au fäcutsg, conchidaastfel.Stareain care arata D-lorca s'ar afla tara este atat de teribila, incat cei ce nu traese intransa, 'Meat strinii, daca ar crede aceste indrasnete acuzatiuni, ar conchide caici la noi ne aftarn in deplina anarchie ic. echilibrul puterilor Statului este cu totul sguduit. Cand cei din opozitiune aflati in aceasta Adu- nare, vin Inaintea publicului, iprin o proclama- liune subscrisa de D-lor, win un manifest, sau mai exact vorbind prin o doleanta, afirma Para sfiala ea' nu majoritatea formeaza guvernul, ci guvernuliqi, face majoritatea" ;cand tot D-lor declara ea in zilele destinate pentru alegeri, alegatorii nu s'au gasit faça cu alegatori", ci s'au gasit infataagentilor guvernului, ic astfel

337 alegeri nu au existat; chnd tot D-lor mai adaoga COgarantiile constitucionale nu mai existdi cd guvernul bunului plac domnege in Romdnia" ; când acesti corifei declarà el tara se Al pe marginele prapastiei",i chnd ajung la concluziunea pe care o s'o vedern, cu un cuvant. cand coalizatii opozanti fae o descriere ash de insplimhntltoare de stareatlrei in care legile s'ar Ii inlAturat, in care arbitrariul guvernantilor ar fi domnind singur, in care nu ar mai firegiinconstitutional: Nu suntem oare iii drept ea sl'i somgm siie arate eel putin faptele pe cari bazeaz/ aceste grave ale Ion acuzatiuni, sa, ne arate din ee acte anume ei trag asemenea coneluziuni,siSbne arate curn an eis restabileasel ordinea sbuciumat6, pentru ea astfel taratoattt sA se convingl de adeviir ? Cfici aci D-lor deputati, nu mai este vorba de guvernul Dv., care stiti cl este guvernulmajori- tote:,si care este totdeauna gata a dh locul squ oric/ruia altuia ii va voi majoritateathrei. Astai,D-lor, este atacatl, Romhnia intreagl, fiindcl natiunea intreag/ se descrie ea incapabil/ de a se mai bucurh de un regirn liberal si constitutional, pe care cu mici intreruperi ii posed/ dela 1859. §i chnd o natiune se atacl astfel, avern noi dreptul sintreblm pe acesti acuzatori: eine sunteti ? ipe ce fapt vbazati ? (Aplauze). Dar child D-lor ajung la fapte, ati vlzut ce

29006 22

338

fapte au invocat totioratorii opozitiunei cari au descris tara di se aflq, intr'o ash tristg pozitiune! Ai vgzut cum toti D-lor cari zic cg se luptg spre a aduce echilibrul care s'a sdruncinat, spre a re- invihlegalitatea,cares'ainlaturat,spre a ne dgrui regimul constitutional, care este compromis, adica, in rezumat, un singur fapt din care ar rezulth toate relele:legea electoralä. Legea electoralg ash cum este ea interpretatg de autoritgtile judiciare cari an dreptul de a o interpreth, este singura cauzg a tuturor relelor. Ash dar, guvernul este acuzat fiindcg lasg a se aplica o lege Mgt de mare, cu sensul cum is'a dat de cei In drept,i fiindcg n'a intervenit el cu circulgri iarbitrariu a o aplich cum ar crede el. Iatg de ce se acuzg guvernul el este neconstitutional,i natiunea c6 este pe marginea pr6- pastiei ! (Aplauze). Iatg intMul pas ce fac acesti corifei ai lega- 14546,spre a restabill legalitatea. Mai fac incg un alt pas. Ne mai dauInca' un alt mare exemplu de respect al legalitgteisi al cuviintei.D-lor procedwin a negg legitimitatea reprezentatiuneinationale. Afarg de D-lor, toti cei1a1i deputati nu sunt a1ei, conte.stg validitatea mandatului Adungrei din cari fac parte. Aceasta este un specimen, un anunt de felul cum inteleg D-lor constitutionalismul. (Aplauze).

339

D. Kogalniceanu, cu abilitatea sa obisnuita de vechiu parlamentar, a simtit aceasta riedibcie a colegilor D-sale si vine sa-i dreaga, declarand ael la tribuna, ca. se inehina, crecunoaste lega- litateai validitatea rnandatului majoritatei acestei Camere. Multumim de aceasta generozitate! Dar ce sfac eu daca faptele sunt mai pozitive deck cuvintele? D-sa nu poate sa faea, a peri cuvintele pronuntate de preopinenti, de ceilalti colegi ai sal din opozitiune. D-v. ati vazut ea D-lor toti conclud cä alegeri nu s'au facut,c alegerile toate au fost rele,c vointa alegatorilor n'a fost ex- primata, afara numai de colegiile cari au avut rara fericirea-i alege pe D-lor. D. Verneseu a deelarat, in termeni foarte ramuriti, c. flu poate voth partea inthia a adresei, fiindca ea spune ea natiunea a aprobat politica guvernului prin noile alegeri, insa dupa D-lui natiunea n'a avut nici voinfa, nici libertatea de a se pronuuta. D. Ko- galniceanu declara aci de pe tribuna ert recunoaste mandatele acesteimajoritati,InsD-lui uita ca alaltaieri, nu mai departe, a negat aeest mandat printr'un act public,subscris de D-sa qi in care a. spuscaceasta majoritate nu este rezultatul vointeialegatorilor, ci fructulviolentelor guvernului. D-lui uita ed a subseris manifestul in care acleclarat ca, alegatorii la alegeri nu s'augäsit in fata alegatorilor, ci in fata eu guvernul.

340

D-sa declarà alaltaeri in public c'a n'au fost alegeri, tot cu exceptiunea, negresit a colegiului care 1-a ales, ca alegerile facute nu a fost legale si tot D-lui vine astazi irecunoaste autoritatea acestei Camere, ii recunoaste legitimitatea.. (Aplauze, sgomot). Unde este logica ? unde va este consecinta ? Asa dar, vedetic v6 combat numai prin faptele, numai prin cuvintele D-voastra. Din aceste fapte rezulta copozitiunea, plina de trufie, se proclama de un partid nou, sub un stindard fondat pe oarecari principii. D-lor declara natiunei c sunt salvatorii libertatilor publice, ai Constitutiunei, ai Tronului chiar.i apoi tot D-lor puritanii constitutionali, cum procedeaza spre a ne da exemplu de respect al legilor si al Constitutiu- nei ? Procedeaza negand validitatea mandatului reprezentatiunei nationale, dar acesta este eel intaiu punct de plecare, dupa cum bine a observat onor. D. Strat. Daca, D-lor pretind ca aceasta reprezentatiune nationala nu este fidela expresiune a tarei, atunci cu eine si inaintea cui vorbese D-lor ? Atunci, cum D-lor cei votul unei majoritati pe care nu o recunose ? Ash lectiune de legalitate si de constitutionalism voese sa ne dea acesti salvatori ai tärei? Nu intelegeti in ce prapastie ne-ar duce lectiunea exemplul D-lor ? (Aplauze). Dar sa lasam acestea. Sa vedern cel putin ce

341

fapte invoac6 D-lor spre a ajunge la aceast/ concluziune. Sa vedemi noi in detaliu cari sunt aceste fapte ? Este oare destul a se face numai niste alegatiuni, este destul a se face numai niste vagi afirmatiuni, cum s'au fgeut de D. I. BrAtianu, de D. Vernescu, de D. Kog61niceanu si de totioratorii din opozitie, cn'au fost alegeri libere, di, au fost presiuni, pentru ea indat6 lumea s'a cread5, eg, alegerile au fost ilegale? Nu vg este destul sä raportati in earner/ aceste luergri, ea niste ecouri venite de afarl. Trebue sA aduceti probe, fapte pozitive. Nu vg este destul s6 ziceti:ceeace vä spunem noi, vet spune opiniunea publica", caciatunci vintrebarn: in numeleelf- rciopiniuni publicevorbiriD-voastre i?" CAci D-voastrA opiniunea publidt o intelegeti intr'un sens, a1ii o pot inAelege in alt sens. Noi, de exemphi, credem c opiniunea publicg cea adev6rat6 s'a pronuntat in favoarea liberatei ce a domnit inalegeri; D-v. credeti contrariul; eine sg vg creada ? Trebue dars cereetgm,s examin'am faptele, pentru ca sh. vedem care este adeN4rata opiniune public6 a Varei, caresiti exprime adevIrul curat. iiaceasth, opiniune pub1ie6 a tarei nu se poate exprirnh atunci deeat prin majoritatea acestei Adu- nari. Aceasta este logica, aceasta este legalitatea, acesta este uzul constant in toate ri1econstitu- tionale. Ca proba perrniteti-mi a va eith cuvintele

342 unui om foarte mare si foarte constitutional, a unui mare barbat de Stat, care nu procedh ca D-v, in Camera uncle era Inopozitiune, care avea mai multa,' tactica, si adaog,care aveh mai mult respect catre majoritatea Camerei la care se adresa. Acest barbat este D. Thiers, el era in opozitiunea cea mai pronuntata contra imparatului Napoleon III, qifaceh parte din Camera din 1864. La Ianuarie 1864 a tinut celebrul sau cuvant asupra libertatilor necesare Frantei. In acest cuvant, D. Thiers vorbeh despre libertatea presei,ca una din cele mai necesare, §i sa vedeti cu ce respect se adresh la majoritatea Camerei de atuncii ce zicea despre opiniunea publiA care trebue spreocupe o Ca- mera,. Iat cuvintele D-lui Thiers : Reprezentatiunea nationala discuta aceasta opiniune publica, alege ceeace este adevarat, leapada ceeace este fed q,pi majoritatea care este legean orice taxa libera, declara aclevarata opiniune publica, aceea care trebue sa treaca ca opiniune adevaratai o depune la picioarele 7ronului." Si D-v., D-lor din opozitiune,veniti aci cu o opiniune publica,pe care nu §tiu de unde ati luat-o, voiti a o impune Adu- narei, vdati apostoli exclusivi ai adevarului, ba mergeti chiar cu ireverenta 'Ana a nu respecth nici majoritatea acestei reprezenta0uni nationale! (Aplauze).

343

Ash vg povgtueste D. Thiers, aceastg autoritate necontestatg in materie constitutionalg? Dar cel putin spuneti cari sunt faptele din call dedu- ceti aceea ce afirmati? Argtati crimele, ilegalithile canvfac sg declarati eh' tara se aflä pe marginea prgpastiei, cpericolul este eminent? Accentuez, D-lor, prea mult asupra acestui punct, pentrucg voese satrag atentiunea Camerei asupra gravelor incrimingri aduse de opozitiune contra guvernului, pentru ca majoritatea Camerei, care este suverang, sg judeceintre opozitiunesi guvern . Mai intai avoi sg intreb pe acesti doctori in guvern constitutional, pe D. Vernescu, eternal critic al tuturor,i cu atat mai induplecat a da lectiuni altora de libertate si constitutionalism, a D-nealui nu a putut incgale aplich,iiintreb: datusi-au D-lor seama de natura guvernului constitutional? Apoi toatg lumea stie eg un guvern constitutional este acela care functioneazg avgnd o constitutiune care coprinde. dispozitiuni liberale. Avan- tagille guvernului reprezentativ constitutional,rezulta.mai alesdinechilibrulcareexistg Intre diferitele puteri ale Statului, si mai ales intre puterea legislativ icea executivg. Excelenta unui regim constginaceastacg, fiecare putere a Statului îi are atributiunile sale

344 limitate 0 bine definite 0 cari nu se confunda in alta;qitiecareseechilibreaza,reciproc.Astfel puterea legislativa10 are atributiunile sale limitate, astfel este 0 eu puterea executiva,i eu atributiunile Statului. Una din aceste puteri nu trebues impie- teze asupra atributiunilor celeilalte puteri. Tata in scurt esenta qi meeanismul regirnului constitutional. Acest regim exist i functioneaza la noi in de- plinatatea sa. Chnd dar echilibru intre diferitele puteri ale Statului exista, And nu vedem nici Camera, nici guvern impietând asupra atributiunilor altuia, cum puteti Dv., oarneni luminati §i pretin0 constitutionali,sa zicetiaci inCamera, qis declarati prin manifestul subscris de Dv., ea garantiile constitutionale nu mai exista in aceasta tara, cguvernul bunului plaeestesubstituitguvernului constitutional ? Numai atunci ati puteh D-v. sustine chnd echilibrul dintre puterile Statului nostru s'ar fi sdruneinat; cand ati fi vAzut puterea executivA dicthnd legi, sau puterea legiuitoare constituindu-se tiran. Numai atunci,Dior,ar fipericol, numai ash fapte ati puteh invoch. Dar a§h fapte nu exista. Le puteti inventh ? VIintreb dar, Inca oda* ee fapte invocati D-v. inaintea tarei la care va adresati, sprea-i probh ea' astgzi nu mai exista, nici-o garanVe eons-

345 titutionala, cechilibrul s'a sfArAmat, carmoilia intre puterile Statului se aft, zguduitA, ? Sitrezum eu aceste fapte ce ati invocat. Mai intai ati invocat suing de incidente per- sonak povestite de fiecare in timp foarte lung. (Aplauze). D. Kogiilniceanu, a fosteel mai avut in aceasta, D-lui mai c6si-afäcut istoricul vietei D-sale. Frumoase, interesante, glumete chiar pot fi aceste incidente personale ? Dar se pot ele oare invoca ea argumente spre a-se proba capului Sta- tului cara e in pericol ?Vtintreb, ce convinctiune poate cApg,th tara din asernenea povesti, cum se va convinge ea eg, nu mai exist6 regim constitutional, cg, nu mai existA libertate, si ctrebue sa," vita D-lor la putere pentru ea s6 restabileascg regimul constitutional sdruncinat de noi! Ce ne-a spus in special fiecare dinoratorii opozithinei ? Sitincepeln cu D. Manolache Costache. D-sa ne spune cau existat presiuni in alegeri, pentru c`a, localurile unde se voth ar fi fost inconjurate de putere armat6. Dar aceasta este o simpl/ afirmatiune. D-lui trebuià sa probeze ccu adevarat armata inconjuralocalulalegerilor, icg,ea a impiedicat pe cineva de a participh la vot. Aceasta InsD-lui nu a probat. Si noi deelarlin Cr3, a fost armata, insä nu inconjura localul, ci era pusa, la distanta euvenit6, tocmai spre a garanta libertatea

346 alegerilor; spre a opri pe perturbatori i.pe bh- thusi de a nu violenth pe alegAtori. A. fost armat6 acum là alegeri, duph cum au fost iin timpul alegerilor D-lui Manolache Costache,childinsusi D-sa in trAsurA eu D. Al. Lahovary, se plimbh pe la loealurile de alegeri in Bucuresti, spre inspecth daeg a venit armata,6idac6 ea prote- jeaz6 libera votare. Aceea ce a fost legal atuncea pentru ce ar fi ilegal astki ? Pentru ce astki ar fi presiune, aceeace atunci D. Tepureanu numea libertate ? D. Vernescu,spre a probh asemenea ea nu an fost alegeri, i c6, afar6 de D-sa si de ai D-sale, nimeni altul nu este bine ales, ne povesteste mai multe episoade, eeis'a intAmplat la alegerile din Bucurestisilaceledela Turnu-M6gurele. Dela aceste episoade, mai mult sau mai putin nepläcute pentru persoana D-sale, trece la alt incident din altecolegiiale altor judete, ipe acestea ni le povesteste numai duph auzite, duph cum i le-a spus noii si amici. La Turnu-Mhgurele ne spune cA, a vazut singurcIt s'ar fi sechestrat persoane, ch s'ar fi facut bIttái icIt chiar D-sa a fost huiduit. Dar altii,tot martori oculari, afirmg contrariul; afirmh ca% nimeni nu s'asequestrati el toernai D. Vernescu provoch a se face bg,tg,i !Pe eine sh credem ? Nu numai aeum, ialtAdath" s'a imputat D-lui Vernescu cIt s'a ales la Turnu prin rnijloace

347 putin coreete. icine-i imputh aceasta ?Arnicul shu de astAzi D. Ioan Brhtianu. In adevAr, la verificarea puterilor in Camera din 1868, vedem in Monitorul din 9 Martie 1868 cand D. I. &Miami zice D-lui Vernescueh:dactl i se imputel guvernului cei a intrebuinfat violence inalegeri, apoi sunt81 aIJiicari spunc'elau vazut sute de lire impdliudu-se la alegdtori". Iar D. Vernescu intrerupe: Eu am, impeinit lirele?" D. Brhtianu, ministru de interne atunci, rqspunde eh nu §-tie, dar csunt martori oculari care declar a.els'a imphrtit lire. Aluziunea erhlaD.Vernescu.(Ilaritate). Trebuih dar scredem eh, la 1869 D. Ver- neseu s'a ales la Turnu prin conruptiune? Pentruce D-lui voeste aeum sfach pe altii a credec.6, s'au fheut violente spre a nu se alege D-lui? AdevArul dar este eh nu trebue a se atach un deputat, §i eu gat mai mult, o majoritate pe niste afirmatiuni vagi. D. Brhtianu a rners mai departe eu afirmh- rileD-sale,chci a deelarat eh de 4 anilistele electorale se falqificesi vorba de falfificare casi cea de tradare este un ce ash de obisnuit tn limbs, scoaleiD-luiI.Brhtianu, incht nu comprornite intru nirnic pe nimeni. Dar pentruce oare s'ar 6 falsificat acele liste?i cum s'ar fifalsificat acele

348 liste? Pentru cuvantul, ne-a spus D. Bratianu,ea de 1 ani nurnárul alegatorilor prea a crescut in aceste liste. Dar aceasta este oare destul pentruea D-sa sarunce o ash mare ofensa, o ash acuzare tutulor alegatorilor din Romania pn iD-lui Iepureanu care a luat parte la listele formate sub acest guvern? (Aplauze). D-lui Bratianu, cel mai democrat, nu-i place multimea in ocaziunea aceasta! Dar nu e de mirare ca D. Joan Bra'tianu, care ia parte de multi ani la afacerile publice, sa, nu stie ea averea mobilara s'a urcat la noi foarte mult de cativa ani incoace ? Nu aveti deck sa calculati sumele reprezentate prin titluri asupra Statului, asupra comunelor, prin actiunilesocietatilor private, pentruca sa va convingeti ca averea mobilara publiea, ca cea particulara, a erescutfoacte mult.Prin urmare, ee se mira D. Bratianu ca sunt prea multi alegatori? Alegkorii s'au inmultit fiindeä si averea a crescut de and nu mai este D. Bratianu la putere. D-lui ins a. se rnultumeste a atach listele electorale ca false, macar cele nu s'au contestat. Apoi atunci. daca aceste liste sunt false,vaintreb pe D-voastra din opozitiune, cum suntetiinsi-vg bine alesi en niste asemenea liste falsificate? Cum mai stati pe bancile de deputati? Sau voiti sne facetis eredern cnumai pentru colegiile care v'au ales, nu s'au fa lsificat listele? (Ilaritate, aplauze).

349

D. Koghiniceariu, pentrucas aduch fapte din care sg rezulte probh pentru tarc numai avem regim constitutional, s'a mhrginit a ne spune mai multe anecdote si incidente cunoscute de D-Ini personal. Astfel ne-a spus ch, a aflat D-lui eg eutare sub-prefect seu cutare prefect ar fi amenintat pe en tare proprietay, ca sg voteze cum ii va zice, chci altfel va fi rhu de dânsul, etc.Din aceste fapte izolatece arficunoseut D-lui, conch ide apoi ea' in toath tara au fost presiuni in alegere, sicg prin urmare in targ ilegalitatea domneste!.. Vine apoi un fapt asupra cgruia toti oratorii din opozitiune au fost de acord;acest fapt este caalegerile n'au fost legale, fiindch, s'au introdus in alegerile colegiului III aleggtori rurali. Nu am nevoe, D-lor, sh, mg oprese mult ad asupra acestui punct. V h,atrag numai atentiunea asupra curio- ziatei acestei obiectiuni. Chci mai inthiu, eine sunt aceia care fac aceastg obiectiune? Este mai inthi D. Kogglniceanu, care in anul 1868sustinek,cu toath, fortaelocinteiD-sale, cu tot focul inimei sale,c6 ruralii sa,fieintrodusi in colegiulIII.D-sa, care peatuncizicek, ea,totiaceilocuitori rurali canplgtesc o dare cgtre Stat de lei 20, sh fieintrodusi in colegiul al treilea, astgzi vine si imputg acestui guvern, ce? Ii imputg cg s'a admis opiniunea D-sale din 1868, c. s'au introdus acestialeggtori in colegiulres-

350 pectiv. Imput6 adica, actualului guvern un fapt a ciarui realizare se incepuse Inca. delanasterea legei electorale, incg dela 1868 ! Acesti domni.atA,t de constitutionali, D. Ko- g6lniceanu, caitoticeilalti Domni din opozi- t,iune, imput6 guvernului cg a ldsat sA, se execute sentinta tuturor tribunalelor 0 a Curtei de casatiune, care s'a pronuntat in favoarea ruralilor, si nu a oprit, in mod arbitrari ilegal, o asemenea exec utare !(A plauze). Asiflinteles,D-lor, ca opozitiuneasa.fi venit pe calea eonstitutionalg si sg,fi zis guvernului: veclent ca se da, dupe!, opiniunea noastra, o rea interpretafiunelegeielectorale sau chiar Constitutiunei; aceasta interpretare a Curtei de casariune qi a tribunalelor din fara, in privinta ruralilor,credem ca devine generala,i fiindca noi, opozitiunea, o credem rea, vet propunem un proiect de lege prin care se modifica sau se interpreteaza altfel legea electorala".Aceasta. procedare asifi inteles-o; atunci Camera si guvernul arfi discutati ar fiv'azut dad, trebue a se admite ori a se respinge un ash proiect de lege interpretativ. Dar a veni D-lor, oameni ce se inti- tuleaz6constitutionali, si mai presus de toate liberali, si in loc de a propune sau de a cere modi ficarea sau interpretarea legei, pe calea prescrisa de Constitutiune, a pretinde c6 puterea executivg,

351 singurh, prin propria sa vointh si putere, ssfhsie toate sentintele date de justitie,de puterea judechtoreasch; ssfgrame toate hothririle inaltei Curti de casatiune; a pretinde, eu alte cuvinte, ca puterea executiva, sh se amestece in atributiunile pu- tereijudechtoresti;aceasta,D-lor, esteeelmai mare act neconstitutional ce opozitiunea propune guvernului; chci puterea. executivh nu este in drept, nu trebue sa. se amestece in atributiunile nici ale puterei judechtoresti, nici ale celorlalte puteri constituite ale Statului;puterea executivh nu poate, prin circulhri sau alte mijloace, sh interpreteze legea electoralh; ea lag numai a se aplich aceasth lege. Si dach trebue s'n% ne felieitArn de ceva, este tocmai ch. guvernul nu a fhcut aceeace mernbrii opozitiunei II mndeamn sfach! (Aplauze). lath, D-lor, mai toate faptele cari ne imputh opozitiunea, si din care conchide ctara e pier- duth, de nu o va salvh patrioti ea D-lor. Nu ered citmerith a mai ciaialt fapt invocat de D. Vernescu, acela,dela Pitesti, unde D-lui a sustinut calegerile nu aufost fácute inlibertate pentru acest cuvant, cpretinsa majoritate a ale- ghtorilor de acolo a mers de a votat intr'o cash particularh! Dar serios este aceasta ? D. George Bthtianu, cu elocinta sa cunoscuth si en o putere de argurnentare iresistibilh, a I-As- puns cum trebuia D-lui Verneseu. Eu mh mAr-

352 ginesc a aclhogh numai acestea :Cum D-voastrq,, oameni de legi, riguro0 constitutionali, cum veni0 ac'i in Camerh si sustineti ch majoritatea alegh- toFilor s'ar puteh constath,i pronunth intr'o cas5, particular/ ?. Dar eine poate stidach cei ce au votat au fost aleghtori sau oameni duph stradh ? Cum puteti sustine asemenea enormithti? lath dar toate faptele enumArate de D-v. sidin cariati conchis ch, nu mai avem garantii constitutionale! Iath pe ce v'ati bazat spre a sustine elegea electoralh nu se aplich, csuntem la gura prhpastiei! Tath ce fapte puneti inainte spre a veni apoi si, prin mijlocul de amendamente, sinaintati Dom- nitorului doleanta D-voastrh, pe care ati si publicat-o dejh sub forrnh de manifest sau credo politic al D-voastrh! Dar serioase poate crede cineva concluziunile ce trageti din faptele ce ati citat ? Socotiti eh, are sCt Iracreadä cineva numai pe niste simple afirmAri caguvernul a comis toate fara de legile, ca Ca- merà nu existh, elibertati nu existä, ch legali- MO nu exista, chnd realitatea va da cea mai complecth desmintire? (Aplauze). A! pentruch guvernul a luat mhsuri de a nu se turburh ordinea i11- nistea,i unde trebuinta a fost, a pus armata la distanta ceruta in apropiere de localul alegerii, DU- rni0 caceasta a fost presiune ? Dar cum se puteh altfel mentine ordinea si garanth libertatea fiecarui

353 de a voth ? Dovedit-ati eä ostirea a impiedicat pe cineva undeva d'a voth ? Nicideeum. Din contra, ati vAzut c toate aceste mAsuri luate de guvern, erau Mel foarte slabe,cAeieletot nu au putut opri pe bAtAusi In Bucuresti de a face scandaluri bAtai,ba chiar si de a ucide pe alegAtori si a rAni o multime dintre ei i dintre age* politiei. eine a facut acestea ? Numai bAtAusii opozitiunei, Paptele sunt fatA; rAnitii au umplut spitalele. toatA, lumea stie astAzi cA violentele au venit din parte-vA,ieg, dacA guvernul nu luh mAsuri spre a se mentine ordinea, Dumnezeutie unde puteati sitajungeti! Aceste fapte nu pier prin afirmatiunileD-lui KogAlniceanui violentele calomnii ale D-lui Ver- neseu. SA nu credeti CA yeti gasi vreodata o Ca- mera sau un minister care sa cedeze unei opozi- iurinumaifiindca ea face niste afirmatiuni vagi. Sitpresupunem ca ar veni cei din opozitiune la guvern; cA D-nii Yernescu, BrAtianu, Iepureanu, Candiano-Popeseu, ar fichemati sA formeze un minister... (Aplauze). D. Manolache Costachi. De ce nu luati D-v., intro D-v. pe D. Boliac. D. ministru de externe. Pentruea intre noi nu este niciun loe disponibil; noi suntem in complect, in vreme ce Dv., puteti promitei dà athtea portofolii in perspeetiva... (Aplauze).

20006 23

354

Zie dar, cand toti acesti barbati ar venila putere,i cand ar face s aiM o alta Adunare, aleasa neaparat foarte constitutional, si cand acel guverni Camera, ar ficonvinsi esunt foarte constitutionali, intrebarn dacasiIn acea Camera' s'ar gasi un numar oarecare de opozanti care le-ar imputh D-lor, aceeace D-lor ne imputa Ilona,astazi, s'ar retrage oare guvernul D-lor, care ar aveh majoritatea, s'ar disolvh Camera, numai din cauza unor afirmari ale opozitiunei ? Negresit ea nu. Apoi va intreb, logic este, drept este sa indemnati pe altii a face aceeace insi-va nu ati face ? Chiar admitand ca in unele locuri s'ar fi facut ceva abuzuri, chiar admitand cunele liste ar fi fost viciate, pentruca s'a neglijat a se eontesta la timp, eine vautoriza ea din aceasta sconchideti cdgarantii constitutionale numai sunt, cConsti- tutiunea este violata, calegeri nu au fost ? Dela 1859 'Ana acum existat-a o singura Camera, din nou aleasa, careia opozitiunea sa nu fi facut criticile ce faceti D-v. astazi ? Ce scop dar urmariti child luati acest rol declarati cs'a sdruncinat tot echilibrul Statului, va pronuntati inaintea tarei ea niste salvatori ai ei, publicand o profesiune de eredinta, un fel de manifest in care pretindeti cati inscris niste prineipii ? Dar acum cv'arn probatea'faptele ce ati

355 citat sunt niste alegatiuni fr nici-o bazh, suntem in drept a vh intrebh eine sunteti D-v.? Este de datoria noastrh,este dreptul nostru a vh, intrebh eine sunteti? Nwstiu care din oratorii opozitiunei observh eh nu trebue a ne oeuph de trecut,c ce avem en trecutul D-lor; ea sh lhshm la o parte trecutul hi sanu-1 mai implichm cu prezentul; el este garantia viitorului. Oare nu vh place trecutul D-v. si nu vh convine a invoch acel trecut, spre a vedeh ce viitor voiti a ne preparh? Dar ziceti ,,am uitat trecutul" !Da, se poate. Am vhzut in celebrul D-v. manifest, am vazut eh ziceti chiar ash: am uitat clesbintirile din trecut; am lei sat de o partedeosebirilenoastrea supra unor chestiuni de o ordine secundarti". Da, v'ati imbrhtisat cu totii;i v'ati dat maul a ne schph. Dar ia svedem, o sne schpati?Dv. ati putut uith trecutulsidesbinhrile Dv. din trecut, dar ia svedem, noi le vom puteh uith? (Aplauze). Ei, D-lor,toti stirn eh treeutul este oglinda in care se poate vedeh viitorul. Când oamenii ca D-v. se asociazh, chnd bhrbati, ea D. Iepureanu, intrh, inasociatie, cum voitish nu ne amintim trecutul acestor bhrbati politici? Toti, D-lor, sunt oarneni politici; unii oameni insemnati; toti au un treeut.Acest trecut,faptele D-v. din trecut, nu mai sunt ale D-v., sunt ale istoriei.D-v. nu ati

356 lost numai ni§te cetgteni simpli;ei ati jucat mai toi ni§te roluri insemnate In tang. Cum voiti ea noi sg, nu cercetgm cari vg, sunt faptele§iprin- cipiile din trecut, pentru a vedeh astfel eine shnteti, eine ati fosti ce voiti? Si aceasta este foarte necesar ase 01,din eauza importanteiconclu- ziunilor la earl ajungeti. Fiecare din cei coalizati ai opozitiunei reprezintg, ceva despre faptelesale din trecut.D. M. Iepureanu este considerat ea un autoritar din cei mai pronuntati; D. Koga- niceanu trece, pe drept sau pe nedrept, ea un reprezentant al cesarismului; D. Ioan Brgtianu a fost §i este considerat ea Imul dins,efiiprincipali ai partidului ultraliberalsau radical.Vedetidar, D-lor,ce nuante curioase de principiii idei se afiintrunite in acest mic grup. Fiecare persoang reprezintg, o idee, un principiu; insl fiecare nuantg exclude qi combate pe cealalea. Dar oni cum ar fi,D-lor,s'au unit Im- preun is'au iertat unii pe altii.(Ilaritate). Dar ia sa vedem acum unitu-s'au in numele unor principii? Cali stint acele principii? Curios lucru anfilost de a vedea,aceste persoane unindu-se in numele unor principii, cand principiilo fieeareia sant contrarii cu ale celeilalte, cand, Indatce s'ar fi agat impreunA,s'arfi bg,tut cap in cap 0 s'ar fi nimicit intre ele!De aceea, in manifestul dat de opozitiune, nici eg, se

357 vede un singur principiu macar. Acest act coprinde numai expecliente, este un manifest de expediente pentrua ajungelaputere.(Ilaritate, aplauze). Analizati, D-lor, manifestulqiyeti vedeh ca,in partea intaia, in introductiune, el coprinde numai acuzari contra guvernului,injurii contra Camerei ea' nu ar fi expresiunea Ora Apoi, dupg aceasta, yin mai multe puncte de promisiuni,sprea-si atrage popularitate; se promite totul clasei muncitoare, 0 mai ales celei rurale, protectiune,sea- deli de impozite, u§urari in legea militiilor;ce costa aceste promisiuni,candceicele fac §tiu bine ca nu au sa le execute? Yin apoi qi lingu- esctoate celelalte clase sociale.La militari se adreseaza prin insinuari malitioase, la care general Florescu a raspuns cum trebuih sa raspunda;§i oricare din noi poate incredinth pecei din opozitiune ca pot sa fie siguri D-lor ca nu vor aveh trecere pe langa armata noastra! (Aplauze). Nu vor isbuti D-lor a face din armata romana instrumente politice ca in Spania! (Aplauze), Lingu§esc apoi consiliile judetene,consiliile comunale,pro- mitandu-le o descentralizare,carein guraD-lui Iepureanu are un sens,iara in gura altor amici ai sai poate aveh qi sensul de confederare sau des- trunchiare a unitatei romane. Prin manifestul D-lor mai lingu§esc magistratura, lingusesc clenil, lingus,esc profesorii, promi-

358

Ondu-le fericiri, pe cari nu le-au dat de cate ori au fost la putere. Promit,infine,reformarea tuturor legilor administrative §i economice, promit adica o schimbare§io perturbatiune generala intoate legile dobandite §i aplicate de peste 15 ani, numai prin aceasta formula si promisiune generala,sa poata atrage pe oricinear aveh un interes oarecare la reformarea acestor legi cari constitue starea actuala a Wei. Nu am dreptate, D-lor, sa vzic,ca acest manifest este un simplu act de expediente,spre a-sicreh partizani, 0 acauth,prin cal extra- parlamentare, a ajunge la minister?...(Aplauze, sgomot). Nici un prineipiu nu se AA in acest program ;caci nu un principiu, ci pasiunea a unit la un loc pe oamenii de sisteme qi §coale diverse. Cum voiti, D-lor, scredem coamenii, cari ani intregi au cugetat 0 au lucrat intr'un fel, s'au schimbat deodata, dela o zi la alta, pentruca au subscris irnpreung un manifest ? Cum, D. Iepureanu, conservator pang, la extrema, deveni deodata ultra-liberal cu I). I. Bra- tianu ? Sau cum voiti ea D. loan Bthtianu,radical rosu pana ieri, deveni ultra-conservator ca D. Iepureanu ? Aceasta nu poate fi serios ! (Aplauze). Cum voitisa credem noi ca, D. Iepureanu

359 are sg intgreascg monarchia conlucrand cu D. Can- diano, ale egrui fapte din trecut sunt contra monarchiei ? (A plauze, sgomot). Sieine ne-a spus acestea ? Cine ineai a denuntat pe I). Candiano, ca vrgjmas al monarchiei? Insusi P. Iepureanu, care vine astgzii ne aratg pe P. Candiano ea stall) al monarchiei. (Ilaritate). Am acte,D-lor,spre a vg probh aceasta. SIva, citez egteva pasage din un alt manifest al D-lui Iepureanu, ministru, publieat in Monitorul din 11 August 1870, si ve0 vedea, daeg trecutul nu este o excelentg lectiune pentru prezenti viitor. lath, cum incepe aetul D-lui Iepureanu, din 1870, asupra evenirnentelor dinPloesti,din 8 August, acel an: Dela un timp incoa, din mai multe judete de dincoa de Milcov, fi din Capitala, guvernul aveet informatiuni asupra agitatiunilorcese pregateau in acelelocalitaçi,i mai cu seama in Romania mica, pe uncle, de catre agentii ce se purtau din locn loc,i raspcindeau sgomote cum ca in curdnd starea de lucruri actuala urmeaza a fi rasturnata, etc.". apoi mai la vale: De fi o foae ce se publica in Ploeqti uzeinc/ abuzdnd de libertatea nemarginita ce s'a lasat presei n genere. nu incetet de a face, apeluri la rasturnari, totufi guvernul, fidel progradnei sale,

360 n' a uzat si nu va uzet nici de acum inainte de nici-o masura preventiva, cift-arezervat numai dreptul de a-siindeplin, lamomentul oportun, datoria ce-i incumbd inaintea çrei i a tronului, datoria de a interveni cu toatd rigoarea legilor in momentul cdncl vorbele se vor traduce in fapte. Dupa aceea se incepe a se povesti cum s'ar fi petrecut incidentul din Ploesti: Pe latreisi jumoltateore dup'd miezul noptei, in ziva de 7 spre 8 August curent,o bancld numeroasd, avdnd in cap pe Candiano Popescu, pe Grigorescu, amdndoi deputati...ou pus memo, pe telegrafi pe prefecturd, ame- nintdnd cu revolverul pe amploiafii in funcfiune, au vestit caderea Domnitorului, numirea unei regente, in capul cdreia s'ar gas), generalul N. Golescu,i intre ministri D. I. Brdtianu, iar D. Candiano s'a instalat ca prefect". Apoi, dupa ce actul ministerial arata cum turburatorii cu Candiano in cap au surprins cazarma dorobanOlor,§i au pus mana pe arme; cum aceai incereare a facut-o §i la cazarma trupei de linie.uncle bray ul major PoUzu i-a raspuns punandu-i baioneta in piept, continua inca: Se mai adaoga, cd,desi turburdtorii .s'au incercat a pune mdna pe casieria biroului postal, insd seful oficiului respectiv, a fugit cu cheile

361

dela lada de fier. Asemenea s'a ur mat qi cu casieria judetului. Dupg aceasta actul ministerial publicg depe§a ce Candiano trilmisese comandantului punctului Predeal, ca sg ving cu trupa sa la Ploesti. Ase- menea publicg si o depesg ce Candiano a dat-o inaiorului Polizu, ea prevenind dela ministrul de resbel Ioan BrItianu, si en scop de a pune mAna pe trupa de linie din Ploesti. Iatg aceastg din urmg depesg: D-lui major Polizu la Ploqti". Va fax cunoscut ca Printul Carol I s'a de-

/3tronat asta-noapte de catre popor. In numele guvernului provizoriu va ordon a luet comancla garnizoanei,i pe data a supune armata la ju- rameint pentru noul guvern. Totdeodata va yeti pune la orclinul prefectului Al. Candiano Po- pescu; yeti mentine ordinea; iar de urinare yeti raporta pe data. Ministru de interne ad-interim,1.Brgtianu. Intelege-0, D-lor deputati, cmaiorul Polizu nu s'a lgsat a se prinde si a intors spatele D-lui Candiano. (Aplauze). Vgintreb acum, D-lor, asemenea fapt gray qi important se poate uith ? Tin astfel de fapt al D-lui Candianoi alor sg'i, nu denotd el un sistem, o doctring si niste principii cari nu se pot schimbh de azi Ong maine ?

362

0 !I). Iepureanu ne spune in manifestul sat', ca toate aceste fapte s'au uitat si au trecut (aplauze); ceele sunt de o ordine secundara, si ca astazi ii poate dh mana spre a rasturnh monarhia cu aceia pe care enIi aeuzh c voese s'o darame! (Aplauze). Conseeuenta este o asemenea purtare ? 0 ! nu, D-lor ; si vamarturisesc einima-mi-e sangerata de a vedeh pe D. Iepureanu in ash companie ! (Aplauze), In 0 ash monstruoasa coalitiune! (Aplauze). Vine D. I. Bratianu care cel putin are niste opiniuniiprincipii cunoscute, are un partid un program al sau,si se pune alaturi cu D. M. Kogalniceanu spre a scaph libertatile publice, spre a nu aveh guvernul bunului plac, spre a nu aveh cesarismul! Dar sinceri serioasa poate fi aceasta unire ? I). Bratianu se uneste la 1875 cu D. Kogalniceanu spre a scaph libertatile publice si regimul constitutional, cu acelas om pe care tot D. Bratianu la 1864 II declarh ca inarnic al acelor libertati, si al acelui regim, printr'o propunere subserisa de mine si de D. I.Bratianu,i pe care am citit-ola 2 Mai la acea tribuna. In adevar, D-lor, eu, desi totdeauna am fost cu principele Cuza in bune relatiuni, cu toate acestea adesea nu-i aprobam politica si mai ales am fost cu totul contra lovirei de Stat dela 2 Mai 1864. Ca deputat am combatut lovirea de Stat, pe care

363 o §tiam toti ca are sa, se faca, de0 erh seereta. In ziva de 2 Mai cei care in Camera eram in contra lovirei de Stat, am formulat cu totiii cu D. I. Bratianu o propunere pe care am citit-o eu dela acea tribuna,in mijloeul celor mai teribile opuneri ale guvernului. Sä vcitesc chteva pasaje din acea propunere sau motiune, spre a vedeh ce eredeh D. Bratianu clespre D. Kogalniceanu la 2 Mai 1864. Lovirea de Stat se prevestise mai inthiu prin aceasta,c ministerul Kogalniceanu, primise la Aprilie un vot de neineredere dela Adunare, §i in loe sa se retraga sau sa dizolve Adunarea, el continua a-i prezenth proiecte, §i a nu tine socoteala de votul de blam. Aàdar, In acea propunere eitita de mine la aceasta tribun i facuta impreuna, eu D. Bra- tianu, vorbindu-se de respectul pentru atributiunile fieearei puteri a Statului, se zieeh : Fiindcei numai din aceasta respectare de cirepturi se nafte echilibrul puterilor 8tatului,si existIn realitate un guvern constitutional. Fiindca indata ceacest echilibru se rupe, indata, ce puterea executiva atacet drepturile puterei legislative,i un minister voeftesetse impuna tarei in contra vointei Adunarei,iyeti- neind seama de un vot de neincredere dat de

)2aceasta Adunare, atunci regimul constitutional

364 numai exista in fapt, atunci inceteaza toate a- rantiile, ce prezinta acest regim pentru conservarea libertatilor publice. Vedeti, D-lor, ch la 1864 D. Brhtlanu vedeh incetarea regirnului constitutional si a garantiilor constitutionale in alte fapte deckt in cele de asthzi. Mu lt mai corect simai constitutional erh D-lui atunci deckt asthzi.Dar sh citiminainte.Actul dela 1864 mai zice: Considerdncl ca conduita ministerului D-lui Kogalniceanu, din ziva de 15 Aprilie, prin procedarea sa,esteo lovire din cele mai directe data regimului constitutional ;

Considerdndca nici-o promisiune,nici-o chestiune, oricdt de liberalai populara arfi, nu poate justified salt acoperi culpabilitatea unei loviri ce s'ar da regimului constitutionali libertatilor noastre publice;i ca natiunea romcina, ,,s(tulde regimul absolut al trecutului, neincre- zatoare in promisiuni frumoase cari mciine pot deveni realitati crude de un despotism desfrdnat, voeqte a-qi asigura viitorul,a-qi intari autono- miai a realiza reformele sociale de care are nevoe, pe calea legala, prin garantia unui regim, liberal... etc.

365

Urmeaza, apoi concluziunea de a selucrh numai in sectiuni pang ce se va deslegh in mod constitutional conflictul existent. Acel conflict se qi desleagh peste ateva minute chnd D. Koghlniceanu baga, soldati cu baio- nete in aceasth Camerh spre a o goni. Astazi tot D-lui vine cu D. I. Brhtianu,sI restaureze regimul constitutional! AstAzi n urma unor fapte atht de grave, vine D. I. Brhtianu §i dh mana en D. Koghlniceanu, pe care althdath 1-a denuntat ca däramAtor al liberthtilor publice, qiconluereazh cu D-lui spre a restabill domnirea legilor ! (Aplauze). Ei D-lor, nu puteti schph de influenta ce aceste fapte pozitive apash asupra trecutului§i prezentului D-v. Ne spuneti cv'ati coalizat impreunh, ch v'atiunit, D-v. Etat de dephrtatiunii de altii prin faptele §i principiile D-v., pentruch v'am silit noi, pentruch v'ati ghsit loviti, persecutati ! A§h ar fi ? Nu atiargtat, nu ati specificat nici-o persecutiune ce vi s'ar fi fheut. Dach anicii D-v. au chzut in alegeri,aceasta nu este vina noastrh. Aleghtorii nu i-au mai voit. D. Dimitrie Ghica v'a spus foarte bine enedach D. Iepu- reanu s'a retras din acest minister, nu a fost pentru vre-o nemultumire oarecare, ci din cauza creditului fonciar;chci D-lui a avut ideea gre§ith de

366 a sustine un alt sistem deck acela adoptat de Camera, sistem care a rausit si merge foarte bine. (A plauze). Acest dezacord oare sä fi fost cauza clucrurile -Wei au mers atat de ram, incht taxasa, fie aproape de peire de cand s'a retras D. Iepu- reanu din acest minister ? Vine D. Bratianugi afirma ar6 sfiala clistele electorale s'au falsificat de 4 ani, nitand ci D. Iepureanu a fost in acest minister pe cand s'au facut alegerile en acele liste. A fi inteles ca aceastaso zica D. Ko- galniceanusi D. I. Bratianu, dar a o aprobhgi D. Iepureanu, nu inteleg,caci cu aceasta si-ar da un blamsiegi. Ash dar, stim acum eine sunt aceia can s'au coalizat. tim asemenea ca, nu au nici un principiu inscris pe drapelul D-lor.Coalizarea D-lor provine numai din simpla cauzc amicii D-lor nu au isbutit inalegeri,i scopul ce-si propun a atinge este numai de a veni la guvern. (Aplauze). Ne mai rarnAn acume a rnai examinh inch' o chestiune. Adevarat esteca D-lor formeaza un nou partid? Oarneni vechi, cu faptevechi,formeaza D-lor un partid nou ? D-lor, daca este un adevar, este ca nu poate sa pretinda cineva a aveh un guvern constitutional, daca nu ar fi partide,cacipartidele fac majoritatile,i guvernul constitutional este guvernul ma-

367 joritatei. Ash dar, trebue sintrebam pe coalizati daca formeaza unpartid.Si pentru ce aceasta intrebare? Este ea efectul unei simple curiozitati? Nu,esteefectuluneineeesitáticonstitutionale. Din cunoasterea faptelor noi raspundem : Da, co- aHzaiiforineazdun partid ;dar nu un non partid. Sunteti partid vechiu cu adepti noi. (Aplauze). Mare veritate a spus D. I. &Miami cand a facut istoriculpartidelor.In Ora noastra au fost in aclevartreipartide:extrema stAnga,dreapta centru irnoderatiiliberali.Aceste treipartide s'auaflat multa vreme inlupta;de multa oni unite una cu alta contra celeilalte; ins6 cu timpul s'a observat ceine castiga din toate aceste lupte era numai extrema stanga, diviziunea intro dreapta sicentru facea ca radicalii profitau.Dar pentru ce aceasta diviziune? si-au zis ceidin dreapta si din centru. Ambele aceste partide au mai aceleasi principii, mai aceleasi procedari. Desbinarea intre dansele servea numai a le slabi reciproc. Ei bine, ce an facut atunci aceste partide? S'au fuzionat; '0-au dat mana impreuna; asa, thcat de mai multi ani elefac un singur partid conservator; siintard, sunt numai doua partide adeva'rate; stAnga qi partidul conservator si liberal i-nacelas timp. De atunci fortele oamenilor de .ordine au crescutiara a castigat foarte mult. Inteleg foarte bine ca aceasta nu a putut place

368 radicalilor; inteleg pe D. I. Brkianu child11 auzii ca cum ar regreth c`a nu s'a format un partid care sl fie juna dreaptA. CAci toate aceste fractiuni ar fi atkea diviziuni intre noi, si numai in profitul celeilalte partide a D-sale. A$ a dar, D-lor,este pozitiv ea' la noi sunt numai doug partide; conservator §i radical. Acum intreb pe D-nii can s'au coalizat; Ce partid'afortneazg D-lor ? Este ade- vArat cg, este o unire ca partid sau numai unire ca indivizi ? D. I. Beatianu, stint eg, are un partid, Ii are elementele D-sale, organele D-sale de publicitate;e reprezentatulpartidului radical;D-Iui dar are un contingent. Dar pe eine reprezintg, D. Iepureanu astAzi? Nimic mai mult, nimic mai putin deck numai sirnpatic6persoan6 a D-sale.D.Iepureanus'a deslipit din partidul conservator din care f6ceh parte si a trecut la partidul ultraliberal. Iat6 totul. Partidulradical a mai castigat o ilustrA individualitate. Asemenea este sien D. G. Vernescu care n'a avut niciodath nici un partid. Asemenea cu D. A. G. Golescu si cu D. M. Kogälniceanu. Toti acesti Domnii nu a fAcut deck a îi alipi individualitrttile D-lor la partidul radical. Cand alipireas'a facut, au declarat D-lor ca.D-lor formeaz1 partid non, cyin ca un partid nou. Cei vechi radicalile-au faspuns: Da! da!

369 partid nou cat voiti, veniti numai acum en noi !" (Aplauze, ilaritate). Ash dar, de partid nou nu poate fi vorba; aveti numai vechiulpartidradicalcu aderenti noi. Ei, D-lor! credeti Dv. ca partidul radical s'ar lash ash lesne a se absorbi intr'o individualitate oricat de ilustth ?Credeti Dv. ca D. Iepureanu, el D. Vernes.cu pot face sa intoarea partidul rosu si864facg conservator ? Dar ce credeti Dv. de cei earl compun soldatii in partidul rosu ? Socotiti Dv. ca insusiD.I.BratianusiD. Rosetti ar putea face singuri mice vor voi cu dansii ? Nu, D-lor! In partidul radical,la noi, ea pretutindenea, sefii sunt totdeodat6 servii partidului ion Cand ei nu pot satisface pretentiunile partidului, se reneagA de partidi thman simple individualitati. Ash dar,nu numai cei noi veniti, dar nici cei vechi sefi ai partidului radical nu pot sa transforme acest partid cum vor vol. Este dar mult mai simplu si mai natural de a se zice ea,nu partidul rosu se va absorbi in D-nii Iepureanu, Golescu, Kogalniceanu, Vernescu, ei acestia se vor absorbi inpartidul rosu.Deo- eamdatl vor fi menagiati; mai tarziu insg, cand vor vol a se emanciph, vor fi dati afath! D. Kogalniceanu, eel veehiu autoritar,nu- rnete aceasta schimbare la fatrt eg a reintrat in elementul su. Iar despre D-nul M. K. Iepureanu

29006 24

370 ne-a spus ct s'a intors la matea sa din tinerete; ca se intoarce,adica de unde incepuse cand era MAI.; ne spune in alte euvinte e, dupa ce D. Ie- pureanu a strabatut o lunga cariera politica in partidul conservator, aeum la sfarsit s'a intors la epoca june-cei neexperimentata... (Ilaritate). Este dar pozitiv §i constant ca noii aderen.ti la partidul ro§u trebue sg, cedeze, spre a puteg, tra'l Iii intelegere cu partidul. Dar eine va ceda? Dupg, mine nu este nici-o indoiala. Vor cedg,cei noui. Aceste persoane trebues cedeze unuia din D-lor ca simbrati§eze o partida.D. Vernescu zice car fi conservator; se poate; insa va ceda; caci este singur,caci este o individualitate;caci nu are nici-un contingent;caci tati ceiIali radicali,caci juna stanga,nu vor puteh s cedeze unui singur. Proba cnici capii, nici oricine altul nu poate face ce voe§te din partidul rop sunt ultimele alegeri ce au avut loc in Bucureffti. 0 lista de can- didati radicali pentdu colegiul III al capitalei, s'a format gi s'a publicat in Romanul". Dar soldatii nu au voit lista, au modificat-o §iiar an modificat-o, Meat circulau vre-o 5-6 listei cea .din urmg, abia s'a votat in ajunul alegerilor. AO, dar, cei noui intrati sa nu creada ca an sa dornineze; ausa,se supuna celorlalti, au sa

371 se absoarbaintr'insii,dacg vor sl traiasel impreung. Altfel iui vor merge la scop. SI nu se consoleze en cuvintele de partid noui de program non; nu este nici alt partid, niei alt program de principii,partidul rosu este tot eel vechiu. Programa sa, prineipiile sale sunt tot eele vechii cunoscute. Ash dar, suntem acum in drept a ne intrebh, pe ce baze, cu ce principii yin D-lor spre a restabili echilibrul sdruncinatsi a introduce inerederea? Remediul ce propun este mai rau cleat boala ce ziee cexistg. Procedeazg mai intai prin a nu recunoaste legitimitatea Camerei, prin a nu se supune vointei natiunei.Incep adicl prin a se pune in stare de revolt6, spre a aduce legalitatea. Ne promit a face o compleetg transformare in toatelegile noastre, si in legile judetene, comunale, financiarei altele, farg, a ne spune ce principii au sg, adopteze spre a modifich aeeste legi. In alte cuvinte voesc sg, restabileasel ordineai legalitatea,fleand o rgstur- nare teribi1 i complectl in toatl organizatiunea Statului roman ce o avein de 16 ani incoa. Dar in aceastg mare miscare de rasturngri, sunt oare st6paniD-niiBrItianu, Iepureanutt Verneseu ea s/ opreasel miscarea, unde ar vol D-lor? Dar &ea' vor fi tmpinii atrasi de miscare peste lirnitelece ar dorl sl conserve?Rgs- pund oare de multime, de ceirnai liberali,mai

372 radicali cleat D-ta? ice se va lntampla cu tara and nu vor mai puteh rezisth? fat/einedeschide oadev/rat/pr/p/stie! (Aplauze). Promiteti acum toate Imbun/t/Orilei toate fericirile tuturor claselor sociale. Dar de ce nu ati realizat aceste fericiri in anii at ati stat Dv.la putere? Dar and starea financiar/ a t/rei a fost mai in mizerie cleat and erh I). Br/tianu la putere? Starea noastrg politic/ fost-avreodata mai in pericol? ImpAratul Napoleon III nu a declarat, prin mesagiul de deschidere a Camerei francezeci existenta României este In pericol? Nu a imputat chiar rosii D-lui Iepureanu cD-lui ne-a incurcat finantele? Sub eine tirania a fost mai mare daa nu sub D. KoggIniceanu?i acum pentruav'ati coalizat toti, credeti a tara a uitat toate. V/ inselati ! Faptele noastre sunt iarls'i de fat/, guvernul nostru, partidul conservator, de and este la putere, duce linistitcarulStatului;a dat ta'rei o multime de imbungt/tiri foarte esentiale;a adus Incredere in afarl; a ridicat creditul Statului si a imbunM/tit foarte mult finantele.i toate acestea, fix/ sgomot, f/r/ tiranie! (Aplauze). D-v. ce puneti in loc? Anarchia in locul ordinei. fat/ ce ne-ar Wept/. Dar srt vedem acum, cum, prin ce proce-

373 durgvoitiD-v.s ajunge.ciIascopulee vg propuneti? D. Iepureanuialtii ne-au spus cvoesc sit se adreseze la capul Statului.Prea bine.Inte leg aceasta. In principiu este regulat a se adresh opo- zit'runeala Capul Statului cAndeste vorba de adresa tronului. Sg admitem darg cjudecgtorul la care se ziceh cs'ar adresh D. Iepureanu pentru a aprecià alegerile, chiar dupg ce ele s'au välidat va fi Domnitorul. Dar/ in ce chip faceti acest apel la Domn ? 0 faceti sub formg de doleanta, dupg cum s'a fAcut la 1863. Dar uniidin D-v.au condamnat doleanta fgcutg la 1863; cum ar aprobh pe cea f6cutä acum ? Eu unul am condamnat §i pe aceea, condamni pe aceasta. Forma dar nu este constitutionalg. Dar in fine, vg adresa0 cgtre capul Statului, fiei sub formg de doleanta. Ce voitisg facg Domnitorul, care este un Suveran constitutional. Nu este a§h cg Domnul nu trebue sg asculte decAt vocea natiunei repre- zentatg prin majoritatea Carnerei? Nu este a§h cg el trebue sg a§tepte vreun conflict care sg se nascg intre Camerg §i guvern spre a se pronunth? Pe catg vrerne, acest conflict nu se nalte, cum D-v., liberalii constitutionali, ati voi ca capul Statului sg se dirigg dupg doleantele fgcute prin adungri

374 private, dupa intrigile de princulise ? Eu atilt sigur ea sincer nu voiti aceasta; caei s'ar Intoarce in contra D-v., eAnd maine ati veni la putere. In principiu dar, un suveran constitutional nu poate urmh decat dupa voeea majoritatei Ca- merilor, 0 nu poate dizolvh Camera ori schimbh guvernul cleat child este conflict Intre Camera §i guvern. Aga,dar, §i sub acest punct de vedere, procedarea D-v. nu este constitutional& Putem Inca adaogh ccateodata ea devine qi amenintatoare. In adevar,manifestulD-v.dinopozitiune subscrisi publicat de D-v., zice catre sfar0t: Mai presus de toate noi credem cä numai aceste principii,strict respectate de cdtre puterea executivel, qi cu energie aparate de catre cetafeni, pot Jeri tami institufiunile ei atat de excesele despotislnului, cat ci de comofiunile violente ale rdsbunrilor popoare". Suntem in drept a intrebh: ce inteleg D-lor cu rtisbunari poporare ?§i legaleste,constitutional este, moral este ea opozitiunea svorbeasea de reisbun4ri poporare ? Arma cu dougtAiquri! Si apoi la finele rnanifestului, coalizatiide- clara : Nu vontcrufaniciunul din mzjloacele legale pe cari ni le da Constitutiunea din 1866,

375 niciunul din sacrificiilepe carini le impune

.11datoria noastra de Romani". Aceste din uring, cuvinte s'au interpretat de unii iar4i ca o amenintare. Eu nu vreau sa interpret intentiunile§isa cant a §ti daca, cu adevarat amenintati ori faceti apel la revolta. Ceeace rezulta insa din apelul D-v. cel putin dupa forma sa exterioara, este ca aveti aerul de a zice eapelul dela Capul Statului, este la popor.Avetiaerul de a vols exercitati o presiune extraparlamentara asupra Suveranului, spre a ajunge la scopul D-v. Ei bine,aceasta e cu totul neconstitut'ional. Si sa nu ni sezica,ea' aceste presiuni sau amenintari ar existh numai in manifestul publicat. Oratoriiopozitiunei au vorbit in Camera in ace- lastsens. In adevar, am vazut pe D. Manolache Kos- tachi, care totdeauna se pronunta foarte greu in chestiuni importante, care cugeta cand vorbe§te, ca ne-a spus cs'au s1bit garantiile constitutionale, ic slabindu-se garantiile constitutionale, se slabe§te §i autoritatea tronului. Dar ce intelege D-lui cu garantiile constitutionale ? Intelege aceea ce-i place: este o chestie de apreciere personala, V a sa zica D. lepureanu, admite sistemul c, câncl un deputat ar crede ca. s'au slabit garantiile constitutionale, iata el, el trebue sa declare slabita

376 autoritatea Tronului. Foarte rea si foarte necons- titutional6 doctrinä este aceasta a D-lui Iepureanu. D-lui trebue s tie ea' Domnul este mai presus de parade, si cautoritatea sa nu se slAbeste de loc prin cliviziunile dintre noi !(Aplauze). Pentru ce apoi, D. I. BrAtianu, ne-a vorbit de finele guvernului restauratiei din Franca ? Pentru ce ne-a zis c6 situatiunea de azi la noi seamAnl cu ultimele zile ale lui Ludovic Filip ?.. I. Bratianu. Nu am zis ash; am zis cl nu suntem ca in Franta. D. Ministru de externe. Dar atunci ce nevoe aveati st o spuneti ca, nu suntem ca in Franta ? I. Breitianu. Pentruc6 vedem atata violent6 contra noastr/. D. Ministru de externe. A! Aceasta este frumos !Domnii din opozitiune spun a noi suntem cei violenti !.. Adia D-lor fac dupa, proverbul po- poran dau i ipa!" (Ilargate, Aplauze). Ca.ci dacg au fost violente din partea cuiva, ele au fost numai din partea D-voastrii. Faptele vorbesc destul de elocuent. Cei bittuti, cei maltratati, cei rànii, cei uci§i,zicem de oameni ai politicei loviti, sunt numai de partea noastrA! Nimeni de-ai D-lor nu a fost nici rang, nici lovit;si tot D-lor strigl el au fost si sunt violentati. Dar am uitatc6. D. Vernesc.0 ne-a spas c6 in Bucuresti au fost r/niti de-ai D-lor, dar au suferit pe tAcute si s'au ascuns! Iar bine

377 cg, s'au putut ascunde! Pe ai nWri i-ati rgnit, cat nici ca mai puteh fugi spre a se ascunde,i au umplut spitalele! Mai voiti qi alte probe de violente ale opozitiunei ? Cititi räspunsurile ll-lor din adungrile publice §i veti vedeh ce limbagiu violent, ce amenintari contineau! Cititi jurnalele D-lor, cxci eu nu voiu sg vg, ofensez auzul repetandu-vg frazele injurioasei calomniatoare ce elcoprind,si veti vedeh ca nu este exemplu de o mai mare degradare qi injosire! §i apoi tot D-lor se plang cnoi am fost vaiolenti ? Nu, D-lor, nu am fost §i nu am avut nevoe a fi violenti. Tara vg, cunoaqte §i nu voeste a va mai alege;iata ce numiti Dv. violenta. Dar la aceasta nu avern ce sg, facem. Ati intrebuintat toate mijloacele spre a atrage lumea in parte-va, §i nu ati isbutit. V'ati pus sg, intoarceti capetele tinerimei, Ora qi copiilor; ati cautat sa induceti iii eroare aceste conOinte june,s surprindeti buna credintaa acestei junimi totdeauna generoasa §i lesne creza- toare, cg, doarg,yeti face dintrinsa instrumentele politicei ipasiunei D-v. Ati izbutit in parte, dar nu ati izbutit mult. Ati banchetat cu magistratii juni, cari intr'un moment de pripire necugetata, si-audatdemisiunea,facandu-se judecatoriin chestiuni de politica generala, care nu-i priveh.

378

Dar ce ati fleut eu aceasta ?Aratidat un brevet de neeonstitutionalism si Math. tot. Clei dael D-v. fosti §i viitori minitri, amestecati justitia cu politica, dael D-v. admiteti ca. magistratii trebuesit fael manifestäripolitice sisl-sidea demisiunea când opozitiunea va opinh cguvernul a fleut rea politicä, apoi acela§ lucru ar trebui s6 se re- petei and D-v. yeti fi laputere; apoi atunci n'ar mai existh echilibrul intre imterile Statului ; apoi puterea judeeltoreaseá s'ar confundh cu cea legiuitoare; apoi atunei anarhia ar fi in locul le- . galitalei! Acela§ sistem de anarhie voiti sintroduceti si in armatl and insinuati, in manifestul D-v., chofiterii sunt nedreptltiti,c justitia militarI nu exist6. GeneralFlorescu, v'a rlspuns ce se euvine la asemenea insinulri resvr/titoare. Eu ml rnlr- Dinese numai a vl intrebh: Legal este, constitutional este ea D-v., fo§ti ministri,sl clutati a conrupe armata noastrl §i a o indemnh sl fac/politieg ? Au doarl ati vol ea si armata noastr s fae/ un pronunciamento cisitajungem in starea in starea in care a ajuns Ispania ?Doara, nu vg yeti invrednicis vedeti una ea aceasta! (Aplauze sgomotoase). Intreb pe insu0 D. Candiano,sl-mispue, and va venl vrernea ca sg fie 0 D-lui ministru

379 de resbel (risete) ar putg sg, tolereze una ea aceasta ca militariisfacgpolitics?Ei,D-lor, acestea sunt fapte pozitive,iele probeag din partea D-v., sau cg, nu vg,dati socoteala de gravitatea lor, sau g nu voiti echilibruli legalitatea!Caci, dag D-v.voitilegalitateai constitutionalismul, calea aceasta ce ati luat nu vg, duce aeolo; ea vg," duce drept la anarhie.Si §titi,D-lor, intre noi fie zis, anarhia nu ne este permig! Si s voim noi a fi inanarhie, nu ne lag altii!... Si aci nu este permig anarhia.SN, nu uitatigreutAtile dela 11 Februarie,i eu vorbesc fgrg, jeng, multg, de aceastg, epog, fiindg nu am luat partela acea miqcare. Precum am fost in principiu contra lui 2 Mai, a§a, am fosti contra lui 11 Februarie; eu sunt contra tuturor revolutiunilor,vieele de jos, vie ele de sus. Am sgpat, cu multe greutali, de pericolele ce ne ameninta, dupg," 11 Februarie. Tot a0 de greu fusese §i la 2 Mai. Fiindcg, ati povestit multe anecdote personale, g v povestesci eu una. Dupg, ce s'a Tutors Voda Cuza dela Constan- tinopol, dupg 2 Mai, aducAnd aprobarea lovirei sale de Stat, 1-am intrebat intr'o conversatiune in- timA, dag acum, grid cuno§teh la ce pericol ex- pusese tam prin lovitura de Stat, ar mai fi dispus g mai repetevreodatg, acea lovire. Vodl Cuza, mi-a faspuns cu franchetg, §i multà convictiune: 1STu, niciodata".

380

aveh dreptate Domnitorul, chci lovirea sa de Stat era p'aci, p'aci sh nu fie recunoscuth;si atunci luh drumul exilului d'a dreptul dela Cons- tantinopol ; unirea se due* qi invaziunea sth la u§6. Asemenea D-v., cari ati luat parte la miscarea dela 11 Februarie,qtitiprin ce pericole a trecut iatunci tara noastrh. Le cunosc §i eu aceste pericole, fiindcg, Camera de atunci m'a trimes inmisiune la Paris 0 alte capitale. D-v.si mai ales cei din guvernul de atunci, cunoaqteti eh tara noastrh a avut o §ansh din cele mai mari ca spoath gdsi in Europa un principe care sh voiasch a primi coroana României. (Aplauze). Dacg, se mai intarzia chte-va zile tara erh in mare pericol. Nu pot sh vg, spun tot ce qtiu; dar membrii guvernului de atunci, dar mini0rii de atunci, cunose bine acele pericole qi raporturile noastre confidentiale qi secrete din Paris. Din aceasta D-lor, am voit sconchid eh nu ne este permis nouh a ne juch cu focul,cO nu trebue sh phrhsimcalealegalh,noitoti, ori din ce partid am fi;chci va fi rgu de toti. Po- zitiunea noastrh topografic ipolitich este a§h, in cht legalitatea este pentru noi o necesitate de existenth. Nu ne este permis noug, savem nici mgcar capritiul de a fiin anarhie, de a face ceeace face Ispania. (Aplauze). Nu, D-lor! Cu voe, frvoe, trebue s, fim cu minte. Prudenta, tactulpolitic,

381 legalitatea sunt pentru noi o necesitate esentialI pentru nationalitatea noastr6. AO, D-lor, sg, fim tari prin purtarea dreptului sia legaliatei.Opozi-tiunea procede afarA, din drept; de aceea vA 0 propunem respingerea doctrinelor sale. (Aplauze prelungite). -Foci : Inchiderea discutiunei. Se pune la vot inchiderea discutiunei 0 se prime§te. Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului de adres5 §i rezultatul scrutinului este 84 bile albe contra 12 bile negre.

VII

Monitorul Oficial" No. 140 din 29 Iunie 1875.

Conventia comercialä cu Austro-Ungaria

Expunerea de Motive Atragem deosebita atentie a cititorilor in privinta acestei conventiuni cacieste actul politic si economic cel mai insemnat al guvernului conservator dela 1871 1875. Aceastg conventie, prima conventiecomercialii, care adaoga malt la gloria guvernului conservator de atunci, se datoreste in cea mai mare parte lui Boerescu. Ina din 1873, delaintrarealuiInministerul Ca- targiu, Boereocu care se bucurà de o mare trecere in fata puterilor Europei, incepe cu Austro-Ungaria trata- tivele de incheiere a acestei conventiuni,idup5, doui ani de sta'ruinta conventiunea se semneaia in anul 1875. Cu aceasta s'a fácut inca un pas mai departe spre realizarea deplinei independente, cci prin ea s'a câstigat inpependenta economia a ca'xii noastre. Suntem in ajunul de a seivetrO, actul cel mai important care s'a feicut la noi dela unire fi dela fun- darea dinastiei: suntem in ajun de a seivecrsi neateir- narea noastrei economice r), ziceit d. Carp in discursul tinut cu acest prilej.

1) P. P. Carp. Discursuri, Vol. I pag. 84.

383

totusi opozitia a fost apriga', si multi nu voiau sa-si dth seama de importanta politica,'fieconomicei a actului ce se sathrsia. Pe cand partizanii conventiei so- cotiau cu drept cuva,nt di se ceictiga, neatarnarea economica, a4ii voiau sa creadcà Romania era subjugata. Ziarul liberal al lui Rosetti n ziva, semnarii conventiei publica pe prima pagina' urmeitoarele cuvinte incadrate inchenare negre de cloliu". jeri 29 lunie s'a infipt cutitul pand, la ?Winer in peintecileRomeiniei: corpulei palpiteind 'Inca A im- breincitlapicioarelecontelui Andrassy. Conte le An- drassy este domn, suveran al robitei Romeinii". Dar ca sa ne darn si mai bine seama de importanta economica, si politica' a conventiunei comerciale cu. Austro-Ungaria slásam sá vorbeasca d. Maiorescu, care a stint sdeh intotdeauna o dreapa apreciere faptelor politica: La activul ministerului Lascar Catargi (meir- ginindu-ne in politica lui generala ci feira a intra in re,orturile speciale, uncle s'au facut imbunatatiri durabile), se cuvine set' mai adaugam Conventia comerciala cu Austro-Ungaria, negotiata sub ministerul de externe al lui Vasile Boerescui semnatei la 1012 Iunie 1875 de Costaforu, agentul diplomatic la Viena, ci de contele Andrassy ministruldeexterne al Austro-Ungariei. Oricare ar fi Jost valoarea economica a acestei convenfii, dealtminteri limitata la 10 ani si denuntata inauntrul acestui termen, valoarea ei politica a fost din cele mai semnificative". Pentru a o intelege trebue sv5 aducem aminte, ca in chiar firmanul pentru investitura principelui Carol din 23 Octombre 1866 Inalta Poarta pune conditia ca statul nostru snu incheie nici o conventiE,directa% cu vre-o putere streink si cprin art. 7 si 19 aletrata-. tului de comert din Constantinopol dela 3 Februarie 1862 Turcia stipulase un drept vamal de 8 °/o ad va- loreum dela toate articolele importate in Prineipatele- Unite Moldova pi Valachia"dispunAnd astfel de noi fara, a ne intrebh. Iar acurn o Mare Putere occidentala, sub inspirarea unui adevarat oin de stat, recunostea in

384 mod ostentativ emanciparea economid, a României de sub suveranitatea Porii,i prevestea recunomterea deplinei independentel). Inceputul fácut, peste putin timp se incheie con- ventinnii cu alte state. A§a in Martie 1876 cu Rusia, iar mai drzin cu Italia.

Domnilor deputati,

Sunt trei secole de cand Romania nu a exer- eitat dreptul sau d'a inebeih cu alte Puteri conventiuni sau tractate de comert. Acest drept pe care-1 poseda, ea o consecinta naturala autonomiei sale, si ash cum rezulta din capitalutiunile ce gb- rioiiDomniMircea, Vlad, Bogdan si Petru Rare§ au incheiat la anii 1391, 1460, 1511 si 1529 cu sultanii Imperiului Otoman, a stat in amortiresi paralizat, am, a putehfi exercitat din eircum- stante fortuite si independente de vointa noastra. Cu toate acestea, Inca dinal 14-lea secol, vedem pe Domnii romani, aiMoldovei sauai Munteniei, reguland, prin acte internationale incheiate cu alti prineipi §i puterniei suverani straini, relatiunile iintereselecomerciului roman abih nascand. Astfel, la anii 1368, 1408, 1432, 1518, 1539, 1546 si1588, vedem pevechii Domni Vladislav Basarab, Mircea, Elia-Voda,tefan eel

')Prefata la Diseursuri parlamentar.3". Vol. II p. 4.

385

Tana'r, Stefan-Vodái Petre Schiopu, incheind cu alti suverani asemenea acte importante comertului. Exercitiul insh alacestui drept a incetat de pe la al 16-lea secol.Tocmai child comerciul si industria rornhng, Incepuserh oarecum a se paste, atunci le li psi sprijinuli incurajarea ce le-ar fi asigurat niste stipulatiuni internationale. Si cu toate acestea, Ora a continuat a exercith dreptul shu suveran de a trath, in ceeace pri- mste interesele sale de ordine politich. Ea a incheiat si duph secolulal16-lea,pang, in timpii din urmh, tractate politice can aveau de object a regulh interesele politice de suprematie, de alianth, de pace sau deresbel. Numai tractatele economice propriu zisele vedem Incetând dela acea epoch'. Insh piste asemenea acte internationale se impun, ca sh zic astfel, de exigentele chiar ale comertului. Intre natiunile din vechime si chiar din timpii phnh la Incetarea epocei fendale se puteh fárg, multh vathmare sh, nu existe tractate economice,chci relatiunile de schimb,chci raporturile comerciale intre aceste natiuni, erau prea putine, erau prea incerte. In timpii frig moderni, raporturile comerciale intre diferitele State imultindu-sesibarierele ce opreau schimburile sfhrhmandu-se,necesitatea de a se incheih conventiuni comerciale intre natiuni

29006 25

386 a devenit tot a§h, de simtitg, cagiaeeea a transactiunilor dintre indivizii aceluia0 Stat. Tractatele de comert au venitsg,indrepteze defeetele qiscomplecteze lacunele ce se aflau in legislatiunea fiecgreitg,riinraport cu comertul. Ele creaza, privilegii §i avantagii reciproce pentru flecare parte contraetanta',i coprinde dispozitiuni de o mare utilitate practicg relativelaimporta- tiune, la exportatiune. la vgmi, la navigatiune, la transit, la pozitiunea comerciantilor sträini in targ, la drepturilei libertatea lor de a comercik, precum asemenea ila fixarea tarifelor vamale 0 la protectiunea reeiproch a unor producte a phrtilor contractante. Cornertul dar, §i industria roma* mai ales de eg,nd ele au inceput a luh oarecare desvoltare, nu puteau deekt ssufere din lipsa unor reguli stabilite iprecise, stipulate prin acte formale sub- serise cu natiunile cu cari ne aflam in relatiuni de schimburi comerciale. Eram astfel expu0 la toate ineertitudinile timpului 0 latoate fluctua- tiunile ce interesul sau arbitrarul puteau sg, aduca' in legislatiunea altui Stat,de naturg, a jicni sau v6t6mh cornertul nostru exterior. Cu toate acestea, dreptul nostru de a tracth existg, in toara intregirnea sa, cu toga' aceasra intrerupere partiallaexercitiului sàu in timp de mai multe secole. Nici acest neuz temporar, precum

387 niei contestgrile pe calea dip1omatic6, ce s'au incercat a ni se face in ace§ti ani din urm6, nu pot face s6 inceteze sau spiarl un drept al unui popor liber. Dreptul dar, a continuat sA. existe §i Romanii §i-au regulat totd'auna vganile lor ca sitarifele vamale numai prin legile lor proprii. In virtutea acestui drept, am inceput nego- ei6rile incl de acum doi ani, pentru a incheià o conventiune de comert cu Austro-Ungaria,acest Irnperiu vecin cu care avem cele mai multe, cele mai importante, cele mai permanente relatiuni comerciale. Natura lucrurilor chiar, ca szic astfel, desemnh pe Austria ea slfieceld'intniStat cu caresa.inchei4m o conventiune comercialit Si de aceea intelegem cum, 0 in tard§i afarA din tarl, toti a§teptau s6 vad a. dacA au sisbu- teased negocierile ea aceastl puterelirnitrofg. Cu nici un altStat,in adevär, nu avem schimburi reciproce, de import 0 export, mai importante 0 mai numeroase ea eu acest vecin. Statis- tica oficiala, o aprobeaz6 in modul eel mai pozitiv. Uncle sunt insa, mai multe interese de regulat §i de protejat, acoio se§isimt mai multe nevoi de a tracta. Inconjurati mai pe toatl fruntarianoastrA despre uscat cu Statul Austro-Ungariei, cea mai mare parte a exportului productiunilor noastre, in

388 aeea directiune se face in Austro-Ungaria.Pro- ductele noastre cari cautstreach in alte State, nu pe calea apei, trebue sh, strhbath iarki Austro- Ungaria. Importatiunea la noi a mhrfurilor si a manufacturilor A ustro-Ungare se face iarki pe o scarh mare,si se impune, ca szic astfel,con- sumatorilor,din cauza apropierei ieftinhthtei transportului;astfel incat, dach nu s'ar protege industria noastrh nhschndh prin tarife conventionale cu Austro-Ungaria, nu ar puteh sustine o ash concurenth. Astfel, 'Mat din punctul de vedere alinte- reselor noastre de export, de transit si de protectiune a inclustriei nationale nhscandh eram tinuti a negocih cu aceastä putere vecina, spre a incheih o conventiune de comert. Asthzi silintele noastre au isbutit; si guvernul Mhriei Sale Carol I, augustul nostru Suveran, are onoare a vh prezenth,spre confirmare, conventiunea comercialh incheiath cu una din cele mari Puteri garante, ca Imperiul Austro-Ungar. In tot timpul negocihrilor noastre, foarte hingi qilaborioase, ne-am ocupat foarte mult de acest principin, esentai baza tuturor tractatelor, adich cea mai perfecth reciprocitate si egalitate sh.existe Intre Inaltele phrti contractante. Acest principiu s'a aplicat in toath rigoarea sa. Conventiunea ce avem onoare a vh prezenth

389 coprinde avantagii reciproce, qi este redactat6 pe acelea§i baze idupa, acelea§i principii cu toate actele internationale de asemenea natur6. Cea mai perfect6 egalitate s'a admis intre ambele Ina lte parti contractante, qi eminentul bArbat de Stat, ce se afig,in capul guvernului Austro- Ungar, D. Comite Andrassy, a prima a fi inqu§i delegatul Majestatei Sale Imperatorului spre a subscrie, cu plenipotentiarul nostru,acest act international, simbolul exercitiului suveranitAtei noastre. Este pentru noi o datorie de onoare qi de con- §tiinta, D-Ior deputati, de a exprirnà recuno§tinta noastra pentru spiritul de echitatei impartialitate ce am intampinat din partea guvernului Austro- Ungar, in tht timpul negociArilor noastre. Examinarea serioas6 §i scrupuloasá a dispozitiunilor acestei conventiuni vva convinge indat6 de acest adevAr, precum §i despre insemnatele avantagii ce comertul si industria ron-Ana, cktiga prin aceasta, conventiune. Nu pot intrh in toate arnAnuntele. Ma mar- ginese la cateva generalitati. Cel mai general, dar totodatA, cel mai insemnat avantaj ce comertul roman iqi rezervl acum, §i mai ales pe viitor, este cel stipulat prin art. 6 §i7, ca adica ne vorn bucurk de toate avantajele ce Austro-Ungaria a acordat sau va acorda natiunei celei mai favorizate.

390

Cu modul acesta comertul nostru se pune deodatd pe aceea0 linie cu acel al altor State ce au conventiuni comerciale eu Austro-Ungaria. Avem dreptul, fdid restrictiune, de a ne bucurh in prezent de toate avantajele ce Austro-Ungaria a acordat prin tractatele sale anterioare, Frantei, Italiei, Ger- maniei, Angliei sau altor natiuni. Acela§ drept ni se rezervd §i pentru viitor, §i art. 6 din conventiune ca iart. 7 din protocolul final explicd ldmurit ccomertul roman se va bu- eurh pe viitor de toate beneficiile, favorurile,imani- tSile§i scdderile de taxe ce Austro-Ungaria va acordh altor natiuni. Interesul nostru, pentru acest viitor,este cu aVat mai mare el §tim eg, mai toate tractatele de comert ale acestui imperiu expird peste doi,trei ani, §i ate alte tractate §i probabil mai avantagioase au a se Incheih. Aeela§ avantaj reciproc nu am putut acordh §i noi, in ceeace prive§te starea prezentului celeilalte orti contractante;cdcinoi nu avem alt tractat de asemenea natura incheiat cu alte natiuni, qi nu puteh a se aveh astfel o normA sigura a se luh. Adar marfurile §i productele Austro-Un- gare nu se puteau bucurh la noi la incheierea acestei conventiuni, de tratamentul natiunei celei mai favorizate;ci au trebuit sd fie supuse -unui tarif conventional anexat latractat.S'a rezervat ins/

391 pentruviitoraceastIreciprocitate nfavoarea Austro-Ungariei. (Vezi art.6). Avantaj special cel mai insemnat, acela care vine indatg dupg, acela al rezervgrei tratamentului natiunei celei mai favorizate, este: libera intrare a cerealelor noastre in Austro-Ungaria ars/ nici o platg, de taxg, vamalg. Dacq, este adev/rat cg, avantajele unui tractat de comert trebuie sg, se calculeze nu numai dupg, foloasele imediate .ce trage fiscul, cii dupa, avantajele ce se acordg, comerciantilori producatorilor in general, apoi oricine intelege lesne de ce irnens avantaj este pentru noi, tar/ agricolA, ca granele, porumburile, orzurile, ca toate cerealele noastre sit poat/ fi importate in Austro-Ungaria, prin toate fruntariile sale de uscat, ca si prin toate porturile de pe Dunare, f/r/ nici o plat/ de tax/,fgrg, piedicilemultiple si jenante ce erau acele plgti de ta.x/. Acest insemnat avantaj este stipulat prin § 2 din actul aditional, anexat la conventiune, prin care se acord/ numai avantaje speciale- pentru o tar/ limi trofg. Reciprocitatea intre ambele State este perfect/ asupra acestui punct. Mai sunt si alte kvantagii ce noi acord/m celeilalte Inalte Pgrti contractante- spre a se formh astfel o just/ compensatiune intre avantagiile reciproce.

392

Acum putem examinh §i alte phrti din con- 1;cntiunile §i anexele sale. Prin art. 1 din conventiune se stipuleazg, prin.- cipiul general de libertate a comertului pentru supu§ii fiechrei pärti in Statul celeilalte, precum §i de egalitatea acelormi supu§i cu regnicolii in ceeace prive§te sarcinile, impozitele §i mice alte taxe. Cu toate acestea, prin acela§ articol din conventiune §i protocol, se declarg eh raman in vigoare, in fiecare Stat, legile §i ordonantele aplicabilela toti strhinii in general,§i mai alesla noiacele legi cari se raporteazIa prohibitiunea de a do- Wadi §i posedh imobile rurale. Se declarà asemenea cà nu se deroagh la dreptul ce are fiecare Guvern de a lila, pnin legi §i reglemente nasuri de politie §i de siguranth, qi mai ales m6suri relative la stabilirea orichrui individ intr'o comunh rurall. Astfel, mentinandu-se principiul general alli- berthteicomertului §i al prerogativelor ce se acordä supusilor fiecgrei ph,rti in tara celeilalte, se respecth in acela§ timp mentinerea legilor de interes local, cum este de exemplu, la noi, legea din 1864 Au- gust, relativh la dreptul strhinilor de a dobandi imobile, precum §i legile de politie §i de siguranth, aplicabile la strhini ca §i la phanânteni, §i atht de necesarh intr'un Stat. Principiul egalithtii sat' al asirnilhrii supu§ilor unei parti, in Statul celeilalte, cu al pamantenilor,

393

In privinta inlesnirilor cornertului, a exemptiunilor, aimpositelor §i a altor sarcini precum qi in privinta dreptului de a dobandi §i a posedh este, este reciproc, pentru Romani in A.ustro-Ungaria ca §1 pentru Austro-Ungari in Romania, cu exceptiunea, neaparat, a restrictiunilor de cari am vorbit. (Vezi art. 2, 3i4). Principiul libertatei importatiuneii exportatiunei, precum i a transitului, este formal declarat §ireounoscut de ambele parti contractante. Dar totdeodata, se admite§irestrictiunila acest principiu prin diferite prohibitiuni admise de ambele 04, cum tutunul sub toate formele, sarea, armele, rnunitiunile de resbel, cari sunt oprite d'a intrh dintr'un Stat la altul. Mai sunt asemenea §i alte restrictiuni ce se pot prescrie de fiecare parte in interesul igienei publice, sau pentru proviziuni de resbel. (Vezi art. 5). S'a stipulat mentinerea, cu oarecari mici exceptiuni, a dreptului de inregistrare a marfurilor ce se exporta dela noi in Austro-Ungaria. (Vezi art. 10). Ace lm drept nu §i la conservat Statul vecin deck in prea putine cazuri. (Vezi art.8). Transitul sau trecerea marfurilorprintr'un Stat sau altul, spre a ajunge la o alta destinatiune, s'a stipulat a nu fisupus la nici o taxa. (Vezi art. 11). Une le din cele mai importante stipulatiuni sunt

394 cele ce se raporteaza la regulamentarea tarifelor si la intregul sistern vamal admis in aceasta conventiune. Ele se eoprind in art. 9 din conventiune, in tablele anexate si in actul aditional. Sistemul vamal adoptat departile contrae- tante se poate impärti in trei : 1) in producte de liber schimb; 2) in producte protejate in favoarea nostra prin tariful conventional si 3) in producte cari vor plati drepturi specifice ce nu treepeste 7 la mita ad-valorem. Din prima clasa a productelor de liber schimb, voirt cith urmatoarele producte romane, cari au sa, intre in Austro-Ungaria Mrä nici-o plata de taxa: Cerealele in genere,despre cari am vorbit deja. (Actul adit. § 2). Gogosi de matase, matase bruta,inul, tors, miere si stupi cu albine vii, nuci, rapita,obiecte de lemn ordinare, lana bruta, precum asemenea: seurile,lanele,pieile,petroleul brut,lemnele de foe si de constructiune ialte obiectealcaror liber schimb va fi stipulat cu alte natiuni. Din parte-ne asemenea acordam libera intrare in Romania, faraplata de taxa,a mai multor producteaustro-ungarecoprinseintabelaA, anexata aci. Astfel zunt :ceralele in general, faina si fa- rinoasele alimentare, petroleul brut si rafinat, lemnele de constructiune,ferul si otelul brut,pieile

395 brutesialte producte- a cgror 1iberintrare in Romania este prescrisg, chiar prin art. 8 al legei noastre varnale. Partea a doua a sistemului vamal, ce am stipulat,coprinde dispozitiunipentru protectiunea industriei noastre. Este adevaratcg, sistemulliberului schimb are multi partizani in doctring., §i cg, cele mai multe State l'au adoptat. Mai adaogam ca sub punctul de vedere stun-talc si chiar practic, recunoa§tem §i noi caeest sistem este mai rationabil,. §i cvii- torn! este al Am. Dar pang, sg, ajungem inoi Romanii la acel viitor, trebuie sg, preparam prezentul ;trebuie adicg, sitincepem a avea, o industrie nationala,care sä aibg, si ea pretentiunea de a intrà liberg, in alte State. Un guvern lesnepoate devenipartizan- al aplicarei sistemului liberului schimb, dui)/ ce prin sistemul protectionist§i-acreato industrie nationala. In limite dar cuviincioase sifarg,a exagerh aplicarea sistemului protectionist,care ar deveni in asemenea caz o sarcing, prea grea pentru eon- sumatori am eA,utatprin conventiunea de fatg, a protege prin taxe marl la importatiune, industria noastrg, nascanda," sau a se na§te, o industrie primitivg, aceea adicg care sa. leagg, mai strans §i mai direct cu industria agricolg,.

396

Astfel, prin tabloul B, aci anexat,s'au impus cu taxe mai mari de protectiune mai multe produse austro-ungare, caH intrg la noi qi caH se pot fabrich qi in tara noastrg. Ashsunt: Zahgrul rafinati brut; Siropurile qi melasa; Berea in butelii §i in butoaie; Spirtoasele; Ceara brut i lucratg; Lurnangrile de stearing; Sgpunurile; Hartia ordinarg; Postavurile ordinare; Peile tgbacite. Taxele cu cariselovesc aceste producte la intrarea lor in tara nostrg sunt foarte protectoare; cgci cele mai multe tree peste 20 la sutg ad- valorern. Industria noastra, va avea, astfel un stimulent foarte puternic spre a se desvoltà;§iin- dustrialii noqtri, Incurajati prin o reall protectiune la fruntarii, vor pune o mult mai mare activitate in intreprinderile lor. Astfel,D-lordeputati,prin stipulatiunile noastre pentru noul sistem vamal creat prin acest act international, am reunit, credem, avantagele ambelor sisteme de liber schimb §i protectionist, fgeg a ne expune la inconvenientele practice ale nici uneia.

397

0 parte din productele noastre sunt admise in liber schimb a trece in celalt Stat. Pe de alta parte, productele Austro-Ungare sunt impuse la fruntaria noastra cu taxe mai mari spre a ni se protege industria. Cand dupa zeee ani, aceasta, conventiune va expith, vom vedeh daca trebuie sa mai intindern aplicarea principiului de liber schimb sau daca in- dustriile dejh näscute sau altelecese vor naste vor mai aveh nevoe de taxe protectioniste. In fine, a treia parte a sistemului vamal coprinde, am zis, productele Austro-Ungare, cari la intrarea lor in Ora la noi vor plat]. drepturi specificate ce nu tree peste 7 la sutd ad-valorem. Iar productele romftne, cari nu sunttrecute in lista celor din liber schimb, vor plati,la intrarea lor in Austro-Ungaria,taxele tarifului conventional A ustro-Ungar acordate natiunei celei mai favori- rizate. (Vezi art.7). Productele Austro-Ungare neprevazute in nici unul din tabelele sus mentionate, vor plati taxele conventionale ash cum sunt specificate in tabela B si ash cum se vor complecth prin lucrarea unei comisiuni mixte, adunata, indat6 dupa ratificarea conventiunei,sicare ii va terminh misiunea in soroc de patruluni,si conform celor prescrise prin art. 9 din protocolul final. Pentrucaleulareataxelor aseplätiad-

898

valorem in eazurile in earl conventiunea le prevede, s'a admis un principiu foarte echitabili avantagios, acela cg, valoarea ing,rfei importatA sg, fie spo- rita cu cheltuelile de transport, de asigurare si de comisiuni. (Vezi art. 12). lar eu ocaziunea mg:surilor ce sestabilesc spre a se puteg, constath, origina unor mIrfuri ce se importg, sau se exportl, precumi cu ocaziunea vizitelor bastimentelor pe Dungre,se recunoaste de eg,tre eealaltg, Inaltg, parte contractantg, dreptul Romaniei de a aveh agenti consulari intot coprinsul monarchiei Austro-Ungare.(Vezi art. 13 si 28). TJn alt avantagiu insemnat pe care-1 putem considerà ea fgAnd parte din sistemul vamal stipulat, este eel eoprins in § 5 din actul adiOonal, relativ la viteleviice se importg, dintr'un Stat intr'altul. Cunoasteti, D-lor deputati, ce comert insemnat de vite facem noi cu Austro-Ungaria, ice can- tit1ti mari de tot felulde vite importAm noi in Statul vecin. RAJA acum vitelenoastre erau supusela intrarea in acest Stat la taxe destul de mari. coprinse in tariful general Austro-TJngar. Acum Msg.,cg, ne bucurAm de tratamentul natiunei celei mai favorizate, ieg, prin alte tractate ee Austro-Ungaria a incheiat cu alte State,

399 acele taxe sunt pe jumAtate mai mici decat cele co plhtim noi asthzi, comertul roman are sh bone- ficieze qi de aceasth insemnat6 schdere. Chestiunile de arnhnunt,earl prezinth insh mult interesinpractich, sunt asemenea tratate §irezolvate in conventiunea de fath,conform cu principiile dreptului gintilor icu uzurile admise in toate tractatele identice.Astfelaunt mhsurile relative la dreptul de preemptiune al vamilor,la experti,la arbitri in materie de evaluarea mArr furilor, la inlesnirea schimburilor pe fruntarii,la serviciul vamal, etc.(Veziart.14, 15, 16, 17, 18, 19, 20). Prin paragraful 3 din actul aditional se sta- bilescdrepturilecevorplhtlreciprocvinurile austro-ungarei romane la importatiunea lor. Guvernul roman, avand in vedere desvoltarea ce a luat industria vinicolh la noi, propuse guvernului Austro-Ungariei, Inc . dela inceputul negocierilor, liberul schimb §1pentru acest articol, guvernul Austro-Ungariei insg,find legat prin conventiunile sale de comert cu alte puteri,n'a putut a ne acordh acest liber schimb, chci atunci ar fi fost silit aface aceemi concesiune §i celorlalte puteri. Prinurmare, am admis taxele ce sunt prevhzute prin actul aditional pentru plata vinurilor Austro-Ungare ce au a intrh in Romania, iar vi-

400 nurile romane ce au aintrn Austro-Ungaria, vor plati taxele acordate natiunei celei mai favorizate,fara a se intelege,ca pozitiunea lor* de astazi sa, se agraveze in vr'un caz. Vinurile noastre an dar,in viitor,perspectiva de a plati taxe si mai mici. Cu toateacestea,importatiunealor,chiar acum, in Austro-Ungaria,este mult mai mare decht a vinurilor Austro-Ungare la noi.Aceasta importatiune are negresit sa iasi mai mare desvoltare când taxele astazi existente se.vor mai reduce prin altetractate ce s'ar incheih cualte natiuni. 0 chestiune care nu mai putin intereseaza pe ambele inalte parti contractante si care se raporta in special la comunele noastre,a fost chestiunea, taxelor comunale impuse pe productele straine. Aci ne aflam in fata unui principiu general admis in dreptul iuzul international,ca adica un object strain intrat intr'o tara, dupa ce a platit la fruntarie dreptul de intrare, sa nu fie supussi la alte taxei in nici un caz, sa nu fie supus la taxe mai marl deck acelea caH lovesc produsele noastre similare. Ne aflam insasiinfata intereselor comunelor noastrecari au nevoe de taxe deaccize precum iin fata acestuifapt cproductiunile noastre find foarte marginite, comunele s'ar fi

401 lipsitde o importana parte a veniturilorlor, daca ele nu arfiputut taxa iunele producte straine cari nu au similare la noi. Prin intelegerea ambelor p6rti contractante, s'au putut impäch toate aceste interesei principii. S'a admis, mai intaiu, principiul ca, comunele pot pune drepturi de accize sau de consumatiune pe un produs strain, daca aceleasidrepturi s'au impus si pe acelas produs indigen. Dar s'a admis iari principiul ca nu pot exista. taxe diferentiale, adica, ca, nu se pot lovi produsele straine cu taxe mai marl' decal cele indigene similare (art. 11, 12). Insa la aceste principii s'a fault o restrictiune in avantagiul comunelor;s'a stipulatprin protocol oftobiectele de consumatiune, adica bäuturilesi lichidele,comestibilele, combustibilele,furagiurile materialurile pot fi impuse cu drepturi de accize la intrarea lor in comuna, macar ca, nu an simi- larele lor in Romania; insa aceste ta.xe sa nu fie mai mari decal cele prevazute prin legile noastre in vigoare. (Art. 21, 22 din protocol). Mai multe alte masuri practice s'au stipulat. Astfel sunt diferite masuri ce se iau spre a se urmaxii opri contrabanda. (Vezi art.22). Se proclam4 si se organizeaza protectiunea a se acorda, marcilor de fabrica, desemnurilori mo- delurilor de tot felul (Vezi art. 24, 25). Sh" nu uitain, in fine, ca pe langa dispozi-

291106 26

402 tiunea ce am examinat, se coprind in aceasta conventiune, caintoate tractatele comerciale, mai multe dispozitiuni relative la navigatiune. Aceste dispozitiuni aunt conforme cu principiile admise prin actul incheiat la Viena in 1815 relativ la navigatiunea flnviaI iconsacrat prin art. 15 al tractatului dela Paris din 1856. Ni s'a recunoscut si consacrat diferite drepturi de plata ce se iau in porturile noastre asupra bastimentelor si marfurilor lor, sau pentru imbunata- tirea porturilor sau pentru dreptul de cheiagiu. Observam asemenea ca, tractand des.pre taxele de peiagiu ce au a se plati de bastimente la portile de fer, conform art. 6 din tractatul incheiat Ia Londra 1a 17 Martie 1871, ni se afirma printr'aceasta dreptul ce avem de a ne pronunth asupra lucrarilor ce au a se efectuh la acele porti de fer. Dreptul nostru d'a avepoliie pe Dunare§i de a conlucrà in comisiunea Dunareana pentruela- borarea reglementelor necesare pentru aceasta politie fluvialä, conform art. 17 din tractatul de Paris din 1856, ne este anume constatat. (Vezi art. 27). In fine, D-lor deputati, se stipuleaza ca aceasta conveatiune, impreuna cu toate anexele sale cari fac parte integranta dintrInsa, vorfiin vigoare numai pe timp de 10 ani. Acest termen fix va face ca, dupa 10 ani, luminati prin experienta aplicarei acestui actsi

403 prin progresul ce Ora noastrA va real* sA-1 putem revizui sau preinol introducand §i alte ame- liorgri ce timpul de atunci va cere. Astfel, intaiul pas facutaceeace este totdeauna pentru un popor ca qi pentru indivizi calea viitorului comerciului qi industriei noastre se deschide neteda si favorabil'a inaintea noastra.Si alte puteri, cari au relatiuni de comert cu noi, nu ne indoim ea vor considera ca este mult mai avantagios pentru interesele comerciale ale arnbelor pitri a tracta asemenea direct cu noi. Astfel Romania, prin exercitiul acestui drept autonom, ti va putea protege §i desvolth toate in tereselesale economice; ceeace face adevIrata fortit moraia natiunilor moderne. Patrunsi de legitimitatea acestui drept, de progresul material ce ne asiguram si de viitorul prosper ce ne prepar6m, prin exercitiul lui, suntem siguri D-lor deputati, Ca yeti bine-voi a aproba conven- -tiunea de comert ce am onoarea a v6 prezenta

VIII

Monitorul Oficial" No. 151 din 12/24 Julie 1875 Conventia comerciald cu Austro-Ungaria La 27 lunie 1875 s'a adus in discutiunea Camerei Deputatilor convenOunea de comert cu Austro-Ungaria, raportor al Comitetului delegatilor fiind I. Strat. Mano- lake Kostake o combate din diferite puncte de vedere. Ii raspunde B. Boerescu. B. Boereseu, ministru de externe. D-lor, nu aveam intentiune de a vorbi acum; c6ci, imi rezer- vasem dreptul de a vorbi mai la urrng; dad, sunt silit sa r6spund cateva cuvinte D-lui Epureanu, care, precum yeti vedeh, a r6sturnat cu totul bazele §i natura acestei conventiuni, §i a inventat o alta dela sine. D-sa care se vede cacum este inspirat de principiile noui ale §coalei dincare actualmente face parte (ilaritate) m'a fortat, repet,siau cuvantul spre a-iraspunde numailaargumentele D-lui;cAciinceence prive§te fondul chestiunei,

405

Irni rezerv dreptul de a vorbi mai la urma, si de a arata acestei AdunAri ceeace credemsinoi in aceastg privintI.Voiu dar A, spun D-lui Mano- lake Kostake cast este D-sa depArtat de textul, de sensul adevgrat al acestui tractat,care satisface pe deplin si interesele politicei interesele economice ale Orei. D-sa ne-a spus cg, acest tractat are doug Orti, partea politicg si partea economica,. M'am mirat foarte mult de aceastA nou'a diviziune a D-lui Manolake Kostake; c6ci dup6 sla- bele mele cunostinte in chestiuni internationale, eu F. tiam cintr'un tractat de comert nu se gg,seste nicio parte po1itic6, §tiam numai cä intr'un tractat de comeil se afl'a o parte relativg la comert si industrie §i o parte relativa, la navigaOune. Aceastà din urmA,parteeste inrealitate tot relativ a. la comert, dar D. Iepureanu nici cA a vorbit despre (Musa. Era, se vede, prea mic lucru pentru D-sa de a se ocupa .de niste asemenea lucruri neinsemnate, cu totulde domeniul comercial. D-sa a crezut mai de cuviint6 a se ocupa mai ales de chestiunea numitgizraelitl,pe careonumeste chestiune politica',si care zice c`a,noi am rezolvat-o printr'acest tractat. Daca sincer crede D.- Iepureanu c'a" noi am rezolvat aceast6 chestiune prin actul de fat6, apoi

406 va fi silit tot D-lui srecunoasel el eel putin s'a fleut cu totul in favoarea tgrei ic iaceasta va fi un rnotiv pentru ea acest actslse voteze de aceastl Adunare. Dar mai inainte de a vedeh daeg cu adevlrat apututfivorba macar canois rezolvlm aceastl chestiune prin acest tractat, srlspundem la observatiunile generale ce a fleut D. Iepureanu, zielnd ct nu a avut timp indestul pentru ea s6 studieze acest tractat, c/ nu a avut destule elemente spre a-siformh o convinctiune. Elemente tns`a sprea-siformh o convinctiune contra tractatului a avut D. Iepureanu, precumi timp pentru a-I stuclih? (Ilaritate). Dar aceasta tot nu este destul, clei D-lui adre- sandu-se la guvern,iispunec nieiel nu a putut aveh elemente spre a studih acest tractat; cici unde stintCamerile de comert unde sunt oamenii de stiintl,unde sunt speeiaJitii experimentati eaH sl se fi consultati sl se fi pronuntat asupra acestui act? Uncle mai sunt statistieele ce s'au format? Pub licat-arn eel putin acest proiect de tractat prin Monitorul oficial, pentru ea sl se fi putut citi de public, sl se fi putut discuth de oamenii luminati? Dar, D-lor, cu modul acesta nu numai el nu s'arfiputut terminh pe viitor,in timp de mai multe zecimi de ani. CAci, intreb pe D. Iepureanu,

407 cand si in ce epoch osavem acele Camere de comert luminate, acei oameni competinti, acele ca- pacitAti comerciale de care ne-a vorbitD. Epu- reanu, spre a se consultà cu succes cand am aveh aincheia, tractate de comert? DacA nu exista astAzi, cum ar putea. D-lui sA-i inventeze maine? Oare aceastA obiectiune este serioasd, ori este numai un mijloc dilatoriu pentru ca intr'un mod sistematic sA, se amane mice tractAri,iaxa sA nu poatA exercia in fapt dreptul de a tracta, cu alto State? CAci, intreb pe D. Iepureanu, cat va trebui sA asteptAm pentru ea sA se realizeze toate conditiunile ce cere D-lui? Fi-va oare trebuintA cask asteptAm panA cand vorn avea, si noi Camera. de Comert luminata, precurn doreste D. Manolache Kostaki, oameni ilustrii qi speciali, dar 'mi e teamA cA acel timp va fi prea lung.i atunci iarAsi, de unde stim noi cmostenitorii D-sale, el acei ce vor veni dupa, D-lui, tot cu ideile D-lui de astAzi, nu vor gAsi ca, acele Camere de comert nu sunt destul de luminate, cA acei specialisti nu sunt destul de ilustrii? SA vedem insg, in realitate, este oare nestiinta sau neexperienta care ne-ar opri a apreciA valoarea acestui tractat? Dar ce se cuprinde intr'un tractat de comert? lJn tractat de comert coprinde niste dispozitiuni civile,care sunt relative la comert,cari se

408 refer/ adicg la relatiunile de schimb qi de tarife. Apoi, oare trebue o extraordinarg OH* pentruo Camerg qi pentru niqte persoane care fac legi, care voteazg un corp intreg de legi, pentru ca sg poatg judec i despre valoarea unor dispozitiuni de drept civil cuprinse intr'un tractat de comert? Cum numai aci s'ar cere o §tiintg particularg 0 cum tocmai acise simte trebuintd ca sg chemgm qi pe alti oameni cari sg fie mai experhnentati, mai in- vgtati deck aceastg onorabilg Camerg, pentru ca sg ne putem pronunth asupra acestui tractat care s'a lucrat cu atka studiu in timp de doui ani de zile? Dar sg ne spina D. Iepureanu, cu amicii sgi din opozitiune, sg, ne declare franc 0 sincer dacg nu au inteles foarte bine dispozitiunile dinacest tractat ? Probg cl l'au inteles este cg-1 analizeazg,ii critieg §i tie spun ca, este ran. Cum ar qti D-lui ea este rau, dacg nu Par fi inteles ? Ba, l'au inteles atAt de bine, inck chiar explicgrile noastre pentru D-lor sunt inutile ;caci D-lor au venit con- vin0 de acasa, §i nici ci voesca-0ischimbh convinctiunea.(A plau ze). Partea din acest tractat relativa la tarife s'a lucrat, lung timp de o cornisiune compusa de oameni speciali, §i cAnd zie speciali in limitele noastre, adiel speciali dupg talia noasträ, cum este §i D. Iepureanu, special in finante. Aà dar ace§ti mari

409 ori mici oameni speciali ce avem 5,i noi au lucrat si au format tariful vamal, fiegeneral,fieCOD - v en tional. Lesne-i vine D-lui Iepureanu a contesta stiinta tutulor oamenilor dela noi si a afirma in mod vag, ca nu s'a consultat niciun om special. A afirmatiune nu-I costa nimic, mai ales dud e vorba de a lovi in alti. Eu Insii declar cA toateele- mentele de studiu, dupa cari s'au fa'cut tariful nostru general, s'au avut in vedere la lucrarea tarifului conventional din tratat ele s'au studiat si s'au controlat de comisiunea mixta din Viena; acel studiu s'a supus apoi si la examinarea noastra din Bucuresti si astfel am format lucrarea ce v'o supunem D-voastra. Prin urmare, mijlocul dilatoriu, de amanare propus de D. Manolacbe Kostaki, nu are nici o baza, nici o valoare, este numai un pretext de a nu voth acest act, ca §i toate actele care vin dela acest guvern. Aceasta este adevarata cauza pentru care opozitiunea nu voeste a voth tratatul acesta. (Aplauze). Dar sg, trecem la critica de amanunte ce face D. lepureanu desi declarase dela inceput ca nu era preparat. Eu cred, D-lor, ca nu era preparat, am vdzut aceasta din greselile ce a comis in expunerea faptelor ce a criticat; dar nu a fost preparat, nu pentruca nu putea intelege tractatul, dar pentruc6 nu a voit nici macar a-1 citi.

410

Eu 11 voiu urmh insa, in criticile ce a fAcut acestui act. Curn ati va.zut, Domnilor, guvernul nostru a putut fi destul de fericit ea, pe langg liberain- trare a cerealelor in Austro-Ungaria sg, poat g. sg obting §i protectiunea a zece industrii.Acest fenomen este rar; và puteti ineredinth eg, dad, yeti examinh cele mai multe tractate de comert ale altor natiuni, nu veti puteh gasi Ca deodata, prin acela§ tractat. sg se dolAndeaseg, protectiunea atator articole de industrie.Pentru noi, aceasta este un mare avantagiu, cati incurajeazg industria, ngscutg_ sau care se va na§te; care in timp de zece ani, va puteh a se intgri destul pentru a nu mai cgdeh. Cu toate acestea D. Iepureanu afirml, fgrg multg jeng, cg in principiu sistemul protectionist se reduce la nimic in acest tractat! Dar cum ? mgrturisesc, D-lor, cm'am mirat mult auzindcd D-sa face asemenea afirmatiuni. Pe ce oare se bazeazg spre a spune una ca aceasta ? Eu, ceeace §tiu in fapt, si D. Iepureanu va puteh qt1 ea §i mine, este cg sunt mai multi capitali§ti straini, doui s'au argtat chiar la consu- latul francez, care deelarg eg vor sg stabileaseg la noi fabrice de zachgr, indatg ce zachgrulse va protege la intrare cu o taxg de 20 la sutg.Irni pare eg ace§ti capitali§ti i§i cunose mai bine interesul decht D. Iepureanu. Mai am cunoseut in-

412 su-mi eu alt fabricant din Belgia care asteaptil s6 fondeze o fabrich de zachär, si alM, fabrieti, IndatA ce aceste industrii se vor protege, precum am stipulat noi cu Austria. Iar D. Iepureanu se märgineste numai a afirmh ch' noi nu protegem nimic ? D-lui vine si fAra' jen6,_ declar6 cproteetiunea asupra zachärului nu este nimic, mcar cspeeia1itii, cfabricantii, spun. din contra. ipentruce oare aceasta ?Pentructl,. ne spune D-sa, noi faeem tractat numai en Austria, iar nu si en celelalte täri; si eg, prin urmare za- chArul ar intth din Franta pela Galati si Brgila en 8 la sutà, iar nu cu 20 la suth, ca prin Car- pati. Deei, repeta, D-Iui, nu este protectiune. Ati observat D-lor, cacest fel de argumentatiune din partea D-lui Tepureanu, a produs surasuri pe toate fetele. Cum, D-lor, dacii nu avem tractate incheiate deodath en toate Puterile se pierde meritul si valoarea tratatului ce am ineheiat en o singurg, Pu- tere? (Ilaritate). Vaskia., [ALA, nu vom ineheih tractate deodatA cu totii trebuie sq. renuntam de a Incheih un traetat cu unul singur. Dar cum o srt incheiem deodath, tratate cu toaM, Europa ?i eine a Mcut astfel ca s'o faeem inoi ? Apoi aceasta este un argument serios i matur din partea D-lui Iepureanu ? Ash dar, zaehhrul vaplati,venind din Austria, taxa ce s'a stipulat cu acest imperiu. Venind din

412

alte taxi va plati taxa tarifului nostru general care este nu de 8 la suta, ci imi pare de 25 la suta. Dar aplicati la toti,ne zice D. Iepureanu, acest tarif general. Da, negre0t, II vom aplich la toti cati nu au tractat cu noi. Cand maine, poimaine, vom Incheih tratate cu Franta, cu Anglia, cu Rusia, cu Germania, 0 cu alte tari, negre0t ca vom modifich acest tarif intr'un fel sau intr'altul §i vom cauth totdeauna a protege acelea0 articole de in- d u strie. Vom cauth insa, in acelal timp,a ne conformh §i principiilor §inoului general admis in dreptul gintilor modern, §i in asemenea acte internationale. Pentru spirtoase, onor. D. lepureanu zice, ca nu e 0 protectiune serioasa; ca se protege mai mult spirtuoasele din Galitia decat ale noastre; ca taxa de 20 la sal ar fi prea mica. Dar am onoare a-i spune mai intaiu e dupa tarifa conventionall taxa este 25 la suta specific; §i ad-valorem este de 31 la suta. Mi se pare dar ca aceasta taxa este destul de insemnata, este mai mare decat credeh D-lui; sa nu uitam Inca ca pe land valoarea marfei, trebuie sa adaogam, dupa tractat qi costul transportului, al comisioanelor, qi al asigurarilor, care se urea la 15 la suta §i care mare0e taxele ad-valorem. Iata dar, ea protectiunea spirtoaselor este destul de reala. Insa D. lepureanu nu este multumit pentruca

413 la noi fabricantii de spirtoase nu au ca in Galitia beneficiul gunoaielor, aceeace se chiam6 gunoitul. Ei, Domnilor !aceasta poate fi adevarat; dar ce are aface una cu alta ? Dacl fabricantii de spirturi nu au cui vinde gunoiul, nu trebue oare s6-i protejem cu taxe mai mari la fruntarie ? Nici in agri- culturg nu se intrebuinteazg. Inca la noi gunoiul; este oare un cuvAntsq, nu protegem produsele agricole ? ist combatem pentru aceasta tractatul de comer( ? Ce 1ogic, ce rationament este aceasta? Cum se poate serios sustine cdaca', astäzi nu avern venitul gunoitului, care poate s5, fie chemat a juch pe viitor un rol in agricultura noastrl nu este trebuint/ sincheiem aceasta conventiune ? Aà dar in fapt, spirtoasele sunt protejate cu o taxa, foarte mare, care va trece chiar peste 31 la sut26 ad-valorem. Dar I).Iepureanu a mai obiectat c, dupa legea actuala, noi avem prohibitiune pentru spirtoase; qi cprin tractat acea prohibitiune atat de protectoare s'a suprimat. Mai intaiu vi s'a observat c6 acea prohibi- thine nu erh generaKcinumai pentruuncle spirtoase, de un grad oarecare, adicl pentru spin- toasele de rand. Apoi, Domnilor, trebuie s6 mai qtim c, intr'un tractat nu se poate admite prohibitiuni intr'un mod exagerat. Trebuih asupra acestui punct sne con-

414 formgm cu uzurile admise in asemenea tratgri. Ca nialtii, s'a admis in tractatul acesta prohibitiunea in ceeace priveste tutunurile sub toate formele, area, armelei munitiunile de resbel; dar nu am putut merge mai departe, nu am putut ajunge pâtia laspirtoase. Insg infapt, taxa cea mare care am pus la intrarea spirtoaselor austriace la noi nu echivaleazg pgng la oarecare punct cu o prohibitiune? Când spirtoasele acestea au sgfie inearcate en o taxa mare, cu cheltueli de transport, de pericol, CUM o sa mai poatg tine ele concurentg spirtoaselor indigene, care nu au aceste sarcini? Apoi sg nu uitati Mel ea aceasta protec- -Ware se aplica acum la toate spirturile, de orice grad, iar nu numai la cele ce mai inainte erau prohibitt. Prin urmare protectiunea spirtoaselor este si mai reala si mai eficace decgt cea veche. Amin, Domnilor, mai este o chestiune per- ipnalg a D-lui Iepureanu, care il face a fi contra conventiunei. D-lui nu a Wasit in tariful nostru drojdiile uscate, a cgror fabricare a inceput D-sa sipentru care ii fac complimentul men. D. Iepu- rean u, cautand tarifulaltortgri cu Austria a gäsit cdrojdiile uscate, intrand din 'Austria la noi, o splateasca o taxa mai mica decgt aceea .ce ostplateasca drojdiilenoastre,intrandin Austria. Poate sa fie ash. Imi pare ca rau acest

415 product 1-am scapat din vedere ; m'as fi silit a'l protege; insa, Domnilor, ce s176 spun? Deocamdata acest produs nu este destul de Indus in tara; necesitatea lui Inca' nu se simte destul, si cum v e- deti, nimeni nu s'a Ondit la dansul. Prin urmare va ramâne si el in randul celorlalte multimi de produse care intrand in Austria vor pläti taxa tarilorcelor mai favorizate. Dar ne mai obiecteaza D. Iepureanu, care o safie aceste taxe, eine o sle stie, cum 0 scaute co- merciantiitarifeletarilorcelormai favorizate! Dar lucrul este lesne si simplu, si rnmir cum D. Iepureanu produce si aceasta obiectiune. D. Iepureanu trebue s tie ca aceasta este o cestiune de manipulatiune, administrativa. Are sa se instituela ministerul de externe si de finante un serviciu special pentru cunostinta tractatelori formarea tabelelor de tarife. Aceste tabele, se vor formh pentru fiecare stat dupa tarifele ce el a acordat natiunei celei mai favorizate; ele se vor publich si se vor face cunoscutpubli- euluicand vre-o modificare s'ar face la aceste tarife, pentru cuvftntul ca, un avantagiu s'a acordat alteinatiuni,se va public iasta modificare Astfel incat, cum am zis,totul sereduce la o ch estiune de man i pulare ad mi nistrati v a. In fine, Domnilor, sa nu uitam ca, cu timpul o sa inceapa si comertul nostru a se invath, a se

416 obicinui, en uzurile ce aduc tratateleqiatunei practicate vafi mult mai lesne deeat acum la inceput. D. Iepureanu s'a mai ocupat §i de tes6,turi, 0 nu a vazut cq, le acord6m o protecOune rea1 6 prin taxele cele impunem, de vreme ce, nici taxele nu sunt mari, nici ade-varata valoare a acelor tesaturi nu am putut cunomte. Aci sa-mi permita D. Iepureanu, a-i aminti eanoi ne-am preocupat si de consumatori, §i nu am voit, farg serios motiv, a pune taxe prea marl; cxei aceste taxe devin atunci o prea grea povarg pentru consumatori, de vreme ce consu- matoriii sunt aceia cari in realitate platese taxele. A trebuit dar sd-i menagiAm qi pe ei. At dar nefondafa este criticaD-lui Iepu- reanu in privinO, taxei .tesAturilor. Ianinceeace prive0e adevärata valoare a acestor tesaturi, Ii r6spundem ca noi credem afi constatat aceastA, valoare, intiun mod sigur, prin lucrarea comisiunei mixte dela Viena, care a avut in vedere toate elementele necesariii toate tarifele generale din Austriai din Romania. Odata ce ID. Iepureanu a emis aceste critice, D-lui a crezut de prisos a insista qi a vorbi despre celelalte avantagii ale acestui tratat. Astfel D-lui nu a zis mai niciun euvant despre cereale, despre marele §i imensul folos ce trage

417 agricultura noastra,' din libera intrare a cerealelor in Austro-Ungaria. D. Iepureanu s'a mhrginit numai a ne spune cnu cunoa§te cifra exportatiunei si eftn'a avut timp sfach studii.Ei bine, sh-i dan eu ceva date asupra exportului §i importului dintre Austro-Ungaria §i Romania. Valoarea obiectelor ce se importh in Romania din Austro-Ungaria se urch aproape la 871/2 milioane franci; §i valoarea productelor exportate din Romania in Austro-Un- garia se urch la 47 milioane. Eu vas märturisese cl rn'am bucurat de aceasth proportiune; chci valoarea schimbului din partea noastrh este foarte insemnath, de vom tine socoteath, de diferenta de intindere qi de populatiune ce existh intre ambele thri. Cand dar importul§iexportul intre douh State vecine sunt atat de mari, intelegeti ce desvoltare au sh capete cand se vor acordh ni§te avantaje pozitive comertului. Numai valoarea cerealelor exportate din Romania in Austro-Ungaria, s'a urcat, in anul 1873, la suma de 18 milioane franci. Cand dar D. Iepureanu §tie aceasta, D-lui lesne poate acum tutelage ch, suprimandu-se taxele acum existente in Austria, agricultorii noqtrii, vor cktigh indath 1.800.000 fr. Poate sh se thgaduiasch un asemenea adevhr? Shtrecem acum Ia partea aceeape careD. Iepureanu a numit'opo1itic.. Aci D-sa a phrhsit partea financiarh §i economich; §i, servindu-se de

29006 27

418 ceeace as numi stratagema parlamentara, ne spune ca,prin aceasta, conventiune, noi am rezolvat chestiunea izraelita. D. Iepureanu liber-eugetator, ebreofil de altadata, vine tocmai D-lui astazi,i molipsit de noua scoala in care a intrat, scoate si D-lui la iveall aceasta gogoritasi-siface dintr'insatincal de bataie ? Trista tactica! Dar cum si de unde scoate D. Iepureanu ca noi, prin acest tiaetat, am fi rezolvat chestiunea izraelita? De unde vede D-lui aeeasta ? Eu, am ramas uimit auzind aceasta nou- tate; caci stiam ea guvernului nici nu i-a venit in gaud sa rezolvechestiuneaIzraelitilorprin un tractat comercial cu Austria! D. Tepureanustie aceasta tot ash de bine cai noi; vedeti insa unde voieste D-sa sa aduca lucrul: voieste a aà. spiritul public afara din Camera; voieste a ne pune prin aceasta pe un taram politiccii totulaltul decht eel ce este. Insa aceasta nu este bine, nu este patriotic. Nu este consecuente eu trecutul D-Iui Iepureanu, nu este demn de caracterul sau sa faca si D-lui din chestiunea Evreilor o arma de partid, si sa in- terpretezeart.1 din tractat,ea cum printr'insul s'ar dh drepturi Evreilor, ori s'ar rezolvh chestiunea izraelita.i mai 'uainte de toate, observ, ea foarte necorect ifoarte rau face D. Iepureanu d'a zice ca chestiunea Evreilor este o ehestiune politica caci

419

.este in interesul tkrei sk nu deh acestei chestiuni caracter politic. Numai cei ce nu voiesc binele tkrei i-au dat acest caracter. Pentru .noiaceasta, ales- tiune a fost totdeauna o chestiune curat socialk, care, numai in tark, §i numai prin tark,trebuie sk fie rezolvatä. (Aplauze). Tjnii strkini, putin sim- patici -tkrei noastre, an ckutat sa, vazg, in aceastk chestiune ori o ehestiune politick ori o persecu- liune religioasg. Noi Românii, noi guvernul, am susOnut totdeauna ck aceasta nu e nici chestiune politica,nici religioask, ci curat socialk, pe care cu timpul o vom regulà conform ideilor moderne §i intereselor noastre sociale. Mk mir dar cum dar D. Iepu- reanu zice cà aceastk chestiune este de o ordinepolitick. Acest punct, fiind odatg stabilit, am onoare sg, amintese D-lui Iepureanu ek art. 1 din tractat ,coprinde ea si art. 4, principii generale de libertate de comert intre ambele Staturi, si de egalitate de drepturi sau favoruri pentru supu§ii fiecarei pgrti in Statul celeilalte. De ce dar D. Iepureanu se rnira" §i pretinde ck este ceva anormal ca sk se coprinzg, dispoziOuni de drept comun civil intr'un tractat de comert ? Aceasta se aflg, in toate tractatele de comert din lume. In mai toate tractatele, art. 1 este redactat ca la noi. CitiO art.1 din tractatul dintre Italia §i Austria din anul 1867, care ne-a servit mai ales de model,si yeti vedeh ca acest _articol este redactat identic,

420

Apoi drept e ea D. Iepureanu fara a cunoaste aceste principii elementarii,sa zicaea' am facut enormitati, ica am adus pe D. Andrassy s. faca legi la noi? Ii prinde pe D-lui szica astfel de lucruri. D-lui om serios, fost ministru, fost presedinte de consiliu? Acestea sa le zica, alti tineri bileti, iar nu D. Iepureanu! (Aplauze). Spre aexcith spiritele contra noastra D-lui nu se sfieste a afirmh cprin art. 1noi am rezolvat Inc ichestiunea izraelita.Dar si copiii stiu ca nu printr'un tractat se poate rezolvh o asemenea chestiune. Ceeace am facut noi,in art.1, a fost, nu de a se rezolvh, ci de a se recunoaste de catre cealalta parte contractanta starea legala a Izraelitilor din Ora, adica de a se recunoas,te toate restrictiunile ate sunt admise prinlegile- existente contra Izraelitilor ciela noi in genere, fie straini, fie pamanteni. Daca ne-amfimarginit ca artieolul I sa-1 redactam astfel cum '11 gäsim redactat; prin trac- tatelediferitelor tki europene,trebuih sa zicem numai cAustriaciiin Romania si Romanii in Austria au, ea si indigenii, dreptul de a cumparh, a posedh, a vinde, etc. Dar noi, Domnilor, nu am voit smergem pn acolo. Noi am insistat ea la principiul general de absoluta libertate comerciall sladmitem oarecare restrictiuni; noi am zis celeilalte parti contractante: noi avem unghimpe intre-

421

noi ce are nevoig de oarecare apgrgri. Nu putem dar primi principiul general,ail, sg, facem ceva restrictiuni. Am cgutat dari ne-am silit sg ggsim o redactiune a art.1 la care A, se adopteze aceste restrictiuni. Dupg multei lungi tratgri, dupg, diverse ne- gocigri,i gratie buneivointe a guvernului austriac, am gasit in fine o redactiune nemeritg, mai nemerita, chiar deck a altor staturi ce stipulaserg aceleasi restricOuni. Cum trebuig sa, se formuleze aceastg restrictiune?Trebuià oare svorbim de diferenta de religiune? Dar aceastg chestiune nu este nici po- nici religioasg.§i apoi eine mai primeste astlzi a se face distinctiuni bazate pe idei religioase? Imi pare räu,estetristde a vedeh cg D. Iepureanu are aerul de afi pretins sfacem una ca aceasta. Noi, Domnilor, nu am putut si nu trebuiànfl facem altfel deck sg, punem niste restrictiuni,la un principiu general,aplicabilelatoti supusii Austro-lingariei, si ca aceste" restrictiunisg, fie o recunoastere acelorcoprinseinlegile noastre. (Aplauze). Ash dar in art.1 noi nu am primit principiul general de libertate de comert, intr'un mod absolut, ci i-am fgeut oarecare restrictiuni. Dupg ce am admis si am stabilit acest principiu gene-

422 ral, In partea I-a art 1, apoi in partea sa final/ am ad/ogit c/ prin adoptarea acestui principiu, nu se deroaga la legile ci ordonantele n vigoare in State le celor (loud inalte prçi contractante aplicabile tuturor strainilor in general". 1. In Austro-Ungaria, la legile relative la comertul de colportagiu qi la exercitiul farina- ciei, vi: 2. In Romainia. la legilei prescriptiunile relative la prohibitiunea de a dobdndii posed& imobile ru,rale". (Aplauze). A trebuit, Domnilor, multe stgruinte din partea noasträ, pentru cai guvernul Austro-TJngar s5, se convingl de necesitatea de a se admite aceastl restrictiune, si de a se inscrie in tractat. Astfel am putut face a se recunoasterestrictiunea coprinsl in legea noastr/ din 1864, relativ/ la dreptul str/i- nilor d'a cump/rh imobile. litocmai dupg ce am isbuti a dobandi acea ce doream, vine toemai D. Iepureana recunoscutul evreofil,si are aerul de a ne imputh ce C5, am consacrat restrictiunile afiate dejh in legea noastrl sau c/ nu am dat drepturi Evreilor ? Nu stiu unde a voit D-lui sajunga, ? Ceeace stiu este cg, un guvern trebuie sating, socoteala de nevoile tarei, de aceeace Ora vede ca un yin real si sfacl chiar abnegatiune de rnulteidei personale pentru se conduce chip/ vointa tärei,

423 dacg, voeste in adevhr a fiun guvern constitutional. (A plauze). Am crezut dar a fi in acord cu ideile generale ale natiunei,si a tinesocotealg,de nevoile threi, mentinhnd restrictiunile de cari am vorbit relative la dreptul de a posed i dobandi imobile rurale. (Aplauze). Sävenim acum Ia o alth naturg, de restrictiuni si maigenerale,dar cari se aplich atat la phmAnteni cat ila strhini. Aceasth restrictiune de o alth uaturg, lush de cea mai mare utilitate practich, este aceia care rezulth din recunoasterea principiului clegilei reglementele de politic fi de siguranfa, se aplich la toti strhinii,ca si Ia phrnhateni fhrrt a se puteh, zice eh, cu aceasta se atinge principiul liberthtei comerciului.

Nustiu dach' D. Epureanu cunoastei aceasth. restrictiune, care este foarte insemnath; chei D-lui nu are aerul de a fi citit mhcar tractatuli anexele sale macar ch 1-a sfasiat cat i-a plAcut si a declarat crt este contra. Ii atrag insh atentiuneai asupra acestei restrictiuni; chci este bine ea sh o cunoasch macar acum. In timpul negocihrilor noastre ne-am zis : am adoptat, cum trebuih sg, o facem, principiul fiber- 016 comertului; am admis restrictiuni la aceste principii relative la achizitiunea bunurilor rurale; dar mai suntialte restrictiuni, de o altg, naturh,

424 care trebuie sa admitern lh principiul general din art. 1, trebuie sadmitern qi restrictiunea aplicarei legilor de politie §i de siguranta publicg latoti supu§ii austriaci, §1 de aceea am zis la art. 1 din protocolul final: Se intelege m acelal timp, intre cele doua parti cantractante ca, prin clispozifiunile acestui articol (art 1) nu s'a volt a se cleroget la dreptul fiecarui guvern de a luet prin legi qi reglemente toate masurile necesare de politie fi de sigurança, fi mai cu seama acelea relative la stabilirett oricarui individ n o comuna rurala 77 cu autorizatiunea numai a consiliului municipal. Intelegeti, Domnilor, scopul acestuiarticol, care estefranc §i lamurit. Prin el s'a voit a se asigurt ipeviitor,aplicareaeficace a tuturor legilor qi reglementelor de politiei de siguranta; prin el se rgspunde la intrebarea D-lui Iepureanu in privintaart.8 din legea licentelor;caci se rezervg guvernului dreptul de a luh toate rngsurile necesarii,prin comunele rurale, de politie §i de siguranta in privinta carciumelor. Prin acest articol in fine guvernul nostru i§i rezervg toata libertatea de actiune, spre a luh masurile administrative ide politie,aplicabile latoti,fail a se puteh obieeth de catresupu§ii austro-ungari ca s-arviolalibertateacomertului cele este recunoscuta.Guvernul nostru, caicelvecin,are

425

dreptuli puterea de a luh orice masuri de poll- ticsi siguranO. Anume asupra dreptului de a face eameq de carciumi prin comune rurale,elva puteh luh masurile impuse de siguran0i interesul public, fie acele carciumi tinute de Evrei sau de orice alt strain. Nimeni nu va puteh reclamh nici invoch tractatul actual, de oarece s'au pus intr'insul rezervele noastrerestrictive. Am mers mai departe. Prin art. 4 din conventiune se prevede, ea in toate tractatele, dreptul, pentru Romani in Austro-Ungaria, pentru Austro-Ungari in Romania de a posedh mobile si imobile de (nicenatura, ea si Oman- tenii,si a le transmite ea si dansii. Pentru a nu se face vreo eonfuziunei asupra acestui drept, 0 a se crede caci nu se admit restrictiunile din art. 1, am explicat lamurit acest punct in protocolul final, la art. 4, in termenii urmatori : Este bine inceles ca, prin dispozifinnea acestui articol4, cele 2 inalte prçcontractante nu inceleg de lac a deroga la restrictiunile facute de ultimulaliniat al art.1, in privinta dreptului de a dobindii a poseda bunuri imobile rurale. Ce poate fi mai clar si mai categorie decat aceasta ? Am repetatInca odata restricOunea coping in art.1. Cum dar,in urma tutuloracestora,vine

426

D. Iepureanu,i prin o insinuare pe care nu voese sho calific,dar care este putin lhudabill, vine sh vspung ch noi am fi rezolvat chestiuneaIs- rae1iilor? Sau pentruch am avut grija de a stipulk citlegile de politieqi de siguranth se aplich la strahi ca §i la phmanteni, fhrh a puteh a se pretinde ch se violeazh libertatea comertului? Pentruch s'au stipulat toate acestea nise zice ch am rezolvat chestiunea Evreilor? Si acestea toate se pot numi duph D.Iepureanu, rezolvarea chestiunei Israelite? Dar nu, Domnilor, acestea nu se pot numi rezolvarea chestiunii Israelite,einumai ni§te masuri de precautiune,niqte masuri intelepte; ci numai admiterea unor restrictiuni la un principiu general european ; §i aceste restrictiuni le-am admis, siliti de interesele thrii si impin§i de un sentiment desigur mai patriotic §i mai dezinteresat decht acela al D-lui Iepureanu,Aplauze). Apoi, Domnilor, cand se aft, cineva inaintea unei redactiuni a§h de clare, atat a tractatului cht §ia protocolului, estebine oare sh vinh cineva §i sarunce un mhr de discordie, nu in sanul acestei Adunhri, pentruch ea §tiesa, reziste unor asemenea insinuhri, ci afarh din Camera, in taxa., in mijloculmasci populatiunei, care,§titila ce excesuri se poate da, cand s'ar atrage duph aceste insinuhri? 0 qtim aceasta §i. din trecut. Aceasta nu este leal, nu este bine, nu este

427 patriotic chiar din partea D-lui Iepureanu. (Aplauze).. Dar, ni se obiecta, eEvreii o s alba dreptul a dobandi imobilele in orase. Negresit; si cum puteh fi altfel? Acest drept ei 1-au avut totdeauna; numai dreptul de a dobandi bunuri rurale nu 1-au avut; ci nici ca li se acorda. Legile in fiintO, in vigoare la noi, le-au oprit numai acest drept, nu si dreptul de a cumpare, case in orase pe care 1-au avut totdeauna, Inca de sub regulament. Este adevarat ea, in jurisprudenta la noi, au fost oarecare diverge.nte asupra acestui pima. Um le tribunalesi curti au interpretat legea din 1864 a Evreii n'au dreptul sa cumpere nu numai moii, dar nici case prin orase, altele au fost de opiniune eh pot cum- path case. AstAzi insa sensul acestei legise la- mureste; nici o indoiala nu mai poate fi :Evreii an dreptul de a cumparh case in orase, dupa cum au tot dreptul comun, afara de restrictiunile coprinse in acest tratat. Aceeiasi interpretare se va da pentru Evreii austriaci easi pentru cei pamanteni. IMO.lush caD. Iepureanu pune curioasa. ipoteza cce s'ar intamplh dach Curtea de casatiune nu se va supune acestei conventiuni, nu-i va recunoaste puterea de lege! Strania si extra- ordinara ipotesa! V. marturisese sincer ca nu in- Oleg cum an om cu stiinta ca D, Iepureanu, cum

428 un deputat vechin, un fost ministru ipresedinte al consiliului si al Camerei, poate veni sintrebe clad, un act votat de Camera si de Senat, daeg o lege sanctionatai promulgata poate aveg un caracter obligator! Cum D. Iepureanu pune naiva intrebarea daca o lege are autoritate de lege: Ce sg-i raspund eu la o ash intrebare deck ca orice act trece prin Corpurile legiuitoare,este o lege; el un tractat votat de Camera; este o lege ea toate legile, la care sunt datoare a se supune si Curti tribunale,i Curtea de casatiune! Rau imi pare. Domnilor, sa vad ca, D. Jepureanu admite acurn niste doctrine atk de rasturnatoare,si el poate presupune macar eg o Curte de casatiune ar da semnalul unei rebeliuni! Atunci ea, nu ar mai fi Curte de casatiune! Atunci arfianarchia! Dar nu mg mai mir de D. Iepureanu, cand imi aduc arninte eg D-lui, conservatorul de alta data, a incurajat pe magistratii cari au facut poTitica, i i-a aplaudat And ei au demisionat pentru vederi curat politice. (Aplauze). Dar cu acest sistem i daca s'ar intAmplà aceea ee se terne D. Iepureanu, icativa arnici politici ai D-sale, atunci ar trebui sg zicem ca, nu am mai aveg justitie! Acum conchiz, Domnilor, s,i mg rezum: chestiunea Israelitilor nu este o chestiune politica si guvernul n'a rezolvat-o,fiindca, nu aveg nevoe

429 s'orezolve;aceastAchestiuneesteo chestiune curat soeia1 i prin tractat s'au consacrat numai restrictiunile ce ne sunt necesarii in privinta Evrei- lor, si care existIn virtutea legilor noaste. Mai adaog, ch' dac/ acest tratat are o parte politick acea parte este eh'printr'insul exerciam dreptul de a tratet. (Aplauze). De aceasta, parte socoteam eu dt D. Iepureanu se va ocuph. Dar m'am inselat. Prea putin ii pag D-sale se vede, de dreptul nostru suveran de a tracth; D-lui este indiferent despre aceastasi se multumeste nurnaia combate tractatul imaginhnd rele ce ele nu coprinde. §iestesilita face aceasta: dici cum ar puteh tAgAdul lumina zilei? Cum ar puteh ascunde avantajele acestui tratat, dac6 nu ar presupune rele ce el nu contine? D. Iepureanu ne-a spus c, altfel,iipare bine de a vedeh cni se recunoaste dreptul de a, tracth. Dar atunci de ce nu ne ajut6 ca sexer- cithm acest drept? De ce ne pune numai piedice, sub cuvânt ch,' nu c6pA,t6m destule avantagii,nu ar fi oare alteineva gata a trath in locul nostru? Inalta Poartä ai crezut, ca. are acest drept, si 1-a declarat formal Europei. Noi Ins ne-am opus, am combatut ash pretentiuni;vh'aduceti aminte de dificulth'tile ce am avuta invinge; si pe cari nu pot merge cu indiscretiunea pand a si le descrie pe toate;itoemai dup`a ce le in-

430 vingem pe toate, atunci ar veni D-nii din opo- zit'iune sne spuna, : nu tratati, mai aqteptati!" Dar noi le raspundem : Luati voi asuprei-vti cd, Inalta Poartei nu va trata, pentru, noi?" Sunt sigur ca nu. Ei bine, ea Roman sunt dators§, consiliez pe D. Iepureanu a nu astepth serisori viziriale care sa-i irnpunA, alt tratat: fiindcá atunci ii voiu pl'Ange.(Aplauze)!S'aincercatIncA, a se propune casA, seinchee,prinacela§act, tractat si eu noi si cu Inalta Poartl: indestul ca noi stratAm sub ari pile Inaltei Porti. Ei bine, nu am putut primi, nici asernenea tranzaetiuni en dreptuli demnitatea noastrg. Am refuzat !(Aplauze). Amicii D-lui Iepureanu ar putea primi? Nu stiu! Eu ceeace stiu este ca natiunea roman/ este majorl, are independenta sa, autonomia sa,ica, nurnai ea are dreptul de a truth direct, si pentru sine, fgrA interveap nimgnui. Declare-o D. Iepureanu,de minora",impo- tent iatunci astepte D-sa ca altiis tracteze pentru Ansa! (Aplauze prelungite).

Monitorul Oficial" No. 161 din 24 Julie 1875. Din nou conventia cu Austro-Ungaria Discutia inprivinta conventiunei comerciale ea Austro-Ungaria continuand,i unii deputati cerând noi explicatiuniMinistruluideExterne,acestavorbe§te din nou. B. Boerescu. Domnilor Deputati, cand este vorba de votarea unui act Mat de important ca cel de fa-0,, trebuie ea sA Cautäin a satisface nu numai interesele de ordine po1itic, dariintere- sele de o ordine social& si economic& .De aceea, Domnilor, intelegand ingrijirile foarte legitime ale Onor. D. Alexandri, guvernul este gata a-i dh toate explicatiunile necesarii, in urma c6rora cred c& va thmâneh nemulturnit. Voiu incepe dar, D-lor, en aceast6 parte, voiu treee apoi la o repedei seurt6 examinare a catorva observatiuni economiee a c6rora combinatiune artistic& si ingenioag, a f&eut-o Onor. D. Kogälni- ceanu, carui ea orator mester, dibaciu, Ii fac corn- plimentele rnele. Voiu adgogh ins& totdeodata,, eä critica D-sale are valoare numai artistieä.,c e-

432 satura era, dibacie, dar far/ fundament, pentruca veritatea nu era cu D-sa. In urma 'mi voiu permite a trece pe taramul politic, caci, D-lor, chestiunea de astazi este atat de insemnata incat merita ca. -tara so cunoasca sub toate fazele sale. Odata acest triplu examen Mout, vom vedea daca Camera face un serviciu real tareivotand aceasta converqiune, sau daca este mai bine sa" o respingq, qi A. se uneasca cu propunerea opoziOunei. D-lor, in privinO, chestiunei Evreilor, pozitiunea ministerului, o declar dela inceput, a fost foarte delicataNoi,guvernul, ca§ionor.D. Alexandri, cai to0 fra0i de peste Milcov. eram si suntemconvin§i, de realitatea acestui rau care bantuie partea Romaniei de peste Milcov. Inainte de Unire, D-lor, poate multi din noi de aci n'am fi fost in poziOune scunoa§tem acest rau; ins& dupa' unire, multi din noi, am calatorit in Moldova, §i am putut vedek lucrurile prin sine.i eu unul, care am calatorit prin Moldova, va marturisesc ca aceeace am vazut mai cu seama in partea de sua a Moldovei, pe la Boto§ani, pe la Dorohoiu, etc., m'a inspaimantat !.. Am vazut Domnilor, §i m'am convins ct acest rau este real, netAgaduit, pozitiv,ca el exista in societatea noastra, §i m'am convins c, cu totii, din toate puterile noastre, trebuie sa cautama-I. remedia. Nimeni dar nu poate sa conteste reali-

433'

tatea acestui rdu, nici Românii, nici strinii. RduI este constant §i netägkluit. Rdmane numai a-i cduth -leacul, a-I aplich. Dar iatact .neafidm in pozitiune de a trath cu o putere mare. In asemenea pozitie, ea parte contractanta, trebuih sne punem in nivelul ideilor care parcurg astdzi lumea civilizath. nth' aceastd conditinne nu se poate astdzi tracte. Dar dorinta noastth de a tracth,§iaceastd datorie de a ne conformh cu principiile moderne, care domineazd, cAnd e vorba de asemenea tractate, nu pute sne feed pe noi a merge pand, aeolo incet spierdem din vedere rdul ce ne bentuie in s'anul nostru. Prin urmare, Domnilor, dela inceputul negotidrilor noastre, am expus aceast a. dificultate, franc §i leal, guvernul dela Viena; i-am spus prin agentul nostru pozitiunea noastrd, Mr/ shaseundem nimic; cdci, D-lor, cA,nd e vorba de asemenea chestiuni mari, nu trebuie sd se ascunzd nimica; e mai bine a se spune adevd,rul. Prin urmare am declarat guvernului dela Viena, cnoi avem in tara noastth o dificultate locathfoarte insemnatd;cd, suntem silitia tine socoteald de ansa, in interesul Orei, in interesul chiar al Is- raelitilor;si el astfel, en toatd, dorinta ce avem de a tracth cu guvernul Austro-Ungar, dacd, nu se vor inscrie ceva dispozitiuni In tractatul ce vom incheie, prin care sd se admit6 niste restrictiuni

29008 28

434 ce ne-ar garanta contra rAului de care suferim, ne va fi cu neputint/ de a tracta. Iat6, D-lor, adev/rul in toat/ cur/tenia sa. Ei bine, trebuie D-lor, s (Mar dela inceput c6 din capul locului, dificultatea noastr/ local/ a fost inteleas/ la Viena si s'a acceptat a se pune restrictiunile de care avem nevoie. Astfel, D-lor, am si putut incepe sá incheem aceast/ conventiune. RanAneà Ins s vedem ce remediu s6 ggsim r6ului care ne bantue.In ce trebuia, sa.constea acest remediu? In toate tratatele de comer( din lume se pune in primul articol chiar principiul general allibert/teicomertului,prin- cipiuldreptului de a dolAndi side a poseda, principiul de a primi si a transmite prin cump/- rare mostenire, donatiuni ialtele;principiul in fine, de a se stabill drepturi egale io deplin/ reciprocitate pentru supusii unei taxi care se afi6, in tara celeilalte p/rti. Aceasta este un principiu universal admis in toate tractatele din toate Sta- tele 0 a trebuit neap/rat s6-1 admitem inoi in art. 1; ins/ 1-am admis cu oarecari restrictiuni. Cari erau acum restrictiunile ce trebuia sfacern acestui principiu? Negociatiunea D-lor, a lost lung/ greaIi 1aborioas6. Pozitiunea noastr/ ca Romani era grea, eaci ne aflthn in fat/ cu rAul, un r/u real si necontestabilifat/ cu un principiu admis de toate State le caH vor s trateze.Cum era,

435 säimpdcdmdou cerinte contradictorii ?Mai este §i unaltStatinpoziiiunea noastrd, Stat mare 0 puternic, imperiul Rusiei? Rusia singurd, D-lor, poates ne inteleagd, pe noi mai bine in aceastdchestiune;cdci idansa seafil intr'o pozitiune mai analoagd ca a noastrd.Ei bine, §i Rusia, in tractatul de comert ce a incheiat cu Austia a fdcut ni§te rezerve mai identice cu ale noastre din art.1. Intr'un alt tractat ce Rusia inchee la 1874 A prilie cu Flu*, a stipulat in art.1 o rezervd, sau o restrictiune, relativd in fapt tot la Evrei, §i al cdrui scop este acela0 ca la noi.AO, dupd ce in acest tractat a stipulat in art. 1principiul libertdtei comertului,intocmai cum am fdcut si noiastäzicuAustria,apoiadaogdla finele acestal articol, o restricOune in termenii urmdtori : Este inteles insa cá stipulatiunea ce o pre- cedeazei, nu deroaga" intr'un nimic la legile, orclo- nantelei reglementele speciale n materie deco- mert,de industrieqide politie,in vigoare in fecare din cele dozed tan iaplicabile strelinilor in general". Atka. totul. Nimica alta nu mai este coprins in acest tractat care A. se refereascIa aceastd restrictiune,i cu toate acestea eu o glsesc indestuld- toare;cdciodatd cesezicec inck prive§te exercitiul drepturilor unui supus in Statulcelllalt, se Mb, margini stabilite prin legilei ordonantele

436 fiecgrui Stat, apoi este indestuMtoare aceasta clecla- ratiune, pentru ea toate acele legii ordonante relative la strginii Evrei sg-0 aibg toatg valoarea lor de executiune. Cu toate aeestea putem zice, farg s atribuim un merit mai mare decgt ii avem, cstipulatiunea respectiva din tratatul nostru este 0 mai explicita, §i mai complecta.Noi am mers cu precautiunea pang a nu voi A, mai dam loc la eontroverse §i am declarat curat inart.1eg,in Romftnia se mentin legile, reglementele §i prescriptiunile, adica. ordonantele privitoare la prohibitiunea de a dobancli strainii 0 a posedà bunuri imobile rurale. 111. Koganiceanu. Dar de a §edeh in sate? D. ministru de externe.Rog pe D. Kogal- niceanusa. nu se iuteaseg;cici va vedeh, peste putin elegilei reglementele de politie §i de sigurantg se aplicg' in sate ca §i in orae. Apoi tot pentru ea sa' nu mai lasam loc la nici-o interpretare indoioasg am stipulat iarg0, prin art. 4 din conventiune §i din Protocolul final,ca. prin dreptul ce au supu0i fiecarui Stat de a do- bamdi, posedei transmite bunuri mobile 0 imobile in Statul celeilalte parti, nu se deroagg deloc la restrictiunile de care s'a vorbit in art.1, At dar, Domnilor, am luat pe cat omene0e a fost posibil, toate precautiunile posibile 0 le-am luat, cum vedeti,in mod §i mai explicit §i mai

437 compleet deck Rusia intractatelesale cu alte P uteri. Cu aceasta credem ca se raspunde foarte sa- tisfacatorla preocupatiunilelegitimealeD-lui Alecsandri. Am, stipulat cum vede D-lui, cu cealalta parte cu care am contractat, ca sa se men- Ong, in vigoare legile noastre restrictive in privinta imobilelor rurale,pe caretara§ile-adat nu din cauz c voim noi spersecutam vreodata pe Evrei sau pe oricine altul,ci numai dintr'un

spirit de conservatiune. natural& Am mers mai depa.rte.§tiam ca la noi exista§i pot sa existe pe viitor qi alte multe inconveniente practice provocate mai ales de prea mare aglomeratiune a unui element strain, sau de alte cauze speciale locale; toate aceste inconveniente, cum comertul de chrciume prin comunele rurale §i. altele asemenea, care in adevar pot lovi interesele legitime ale tarei, in siguranta sa, in igiena publica, se pot evith san indrepth prin legile ireglementele de politieqi de siguranta. Astfel bleat nu numai pentru prezent, dari pentru viitor, s'au luat toate masurile, s'au asigurat toate mWoacele spre a se astuph, dupa cum cere D. V. Alecsandri,toate crapaturile pe

. unde s'ar puteh strecurh raul in tara noastra. Dar s'a mai vorbit de vagabonzi, s'a zis de D. Kogälniceanu, ca §.1 de D. Bratianu, ea prin conventiunea aceasta am deschide portile tarei tutu-

438 lor vagabonzilor din vecinatate. Va, märturisescel nu am inteles aceasta, obiectiune. Dar daca vagabonzii ar veni in Ora, dad, vagabonzi ar fi in Ora, nu avem oare legea penala, in virtutea careia puteti sa, pedepsiti pe vagabonzi ? Legea noastra penala, nu perde nimic din valoarea ei din cauza acestei conventiuni; prin urmare oricare vagabond se va gas! in tara, fie el Evreu, sau creqtin strain,iise va aplich legea penala comuna. Recunose insa sa este mod qi mod de a aplich aceasta, lege penalä;i sper c. nici D. Kogalni- ceanu, om practic, nu va face a se aplich legea penala pentru vagabonzii in modul cum a facut-o D. Bratianu pe la 1868, cand facuse a se sculh mai toata Europa contra noastra prin pro- cedarile sale arbitrarii (Aplauze). Conventiunea repet, nu se opune intru nimic, nu oprelte intru nimic a se aplich la vagabonzi legea penala, aqh cum esteea,§i dupä formele cum ea prescrie. Prin aceasta,conventiune am mers §i mai departe; nu numai ca ea nu a slabit intru nimic valoareai puterea legilor noastre penale, ci cauta Inca, dupa cum am mai zis, sa ne garanteze §i in viitor prin oprirea oricaror altor inconveniente practice, care nu au o natura penala. Aceasta s'a facut prin protocolul final, care

439 in art. 1 declar/ pozitiv ea: Nu se deroaga la drepturile fiecarui guvern de a luet prin legici reglemente toate masurile necesarii de politie fi de siguranta,fi mai cuseama acelearelative la stabilirea oricarui individ n o comuna rurala' cu autorizarea numai a consiliului comunal". Prin urmare toate aceste legii reglemente se pot aplieh, flrl a se puteh obiecth cg, s'ar violh libertatea comertului, care ramane neatinsa, in prin- cipiuli esenta sa. Vedeti dar,Domnilor,realitatea lucrurilor. Am adoptat mai intaiu si am proclamat principiul libert-atei comerciului, in ambele tlri; cci pe cat timp nu s'ar proclarnh acest principiu,nicice poate fivorba de a se incheih un contract de comert. Apoi nu auzii pe nici un orator din opozitiune, care sl atace acest principiu. Ceeace probeaza, c5, este neconstat,i cnoi trebuie a-1 recunoaste. Insl a trebuit sadmitem restrictiuni necesare, a c/ror utilitate reall iari nimeni nu o combate. Astfel in cat faptul este cl prin stipulatiunile cuprinse in aceastl con ventiune, guvernul a glsit mijlocul de a se implch toate interesele, conformandu-se siprincipiilorgenerale de drept international. Mi se pare cl acest fapt,i aceste mlsuri sunt mult mai reale si mai pozitive,atat contra

440 vagabonzilor cati contraorichror altorace ar 'face un Thu, deck acelea care le practiease odata, D. Ioan Brhtianu, deck acea mhsur §. absurd/ care consth in a se cere la frontierh dela chlhtori a arAth dach posedh 100 de fiorini,cxci, duph cum cu mult spirit a observat D. Carp, en acei 100 de fiorini,stramutati din Mang in manh, ar puteh trece frontiera sute de vagabonzi intr'o zi.(liari- tate, aplauze). Prin urmare, Domnilor, and D-voastrh vedeti, intr!un mod pozitiv, ch s'au conservat toate drepturile threi, cand vedeti es'au luat toate másu- rile necesare pentru ea sh se respecte restrictiunile existentei sh se asigure aplicarea legilor de politie si de siguranth, cevoiti sh fi fheut mai mult ? Ce erh posibil ea sh facem mai mult ? Eu crez cnimeni nici Onor. I). Aleesandri, nu pot pretinde mai mult deck atka. Trecem acum la partea economich a acestei conventiuni. Domnilor, in ceeace privestepartea economica, ati vazut se observatiuni a facut D, Kogal- niceanu si D. I. Bratianu. Ati putut judech dach ele au si au putut aveh vre-o tarie in contra. acestui eontract. Le voiu examinhi en, si voiu arath valoarea bor. Mai inainte de toate si a priori, am onoare

4111 ava,declarh,si nu crezs m Ine1, ca sub punctul de vedere economic, nu cred sa fie multe tractate atat de favorabile cum este acesta pentru noi. Declar cacest tractat este mandria noastra, sica avern a ne felicith de dansul, nu numai noi guvernul, ci Dv. toti, ci Corpurile Legiuitoare care 1-au aprobat si intarit. (Aplauze). Intru acum in materie. Mai inthiu,Domnilor, adorl sOim cum intelege D. Kogalniceanu euvhntul de reciprocitate ? kigidece a spus D-sa ct reciprocitatea mi poate esistaintrenoisiAustria pentru cuvhntul ca Austria este mare s,i cnoi suntem mici; pentruea Austria are industriesinoi nu avern;aceasta pentru uscat.Iar pe apa: pentruca pe Dunare Austria are vase iar noi nu avem! Apoi dacd reciprocitatea insemneaza aceasta, atunci trebuie sa declarati c România nu trebuie shinchee nici un tractat cu nimeni cel putin vre-o 50 ani, pentrucaesteslaba,este prea mica, si elnu a ajuns la un mare grad de eivilizatiune! Serios este un asemenea argument ? Apoi dad, ar fi ash, atunci vintrebi pe D-voastra ce avantagii,ce insemnatate pot aveh con ventiunile incheiate de Olanda, de Belgia, de Elvetia, de mica si modesta Elvetia, cu Statele marl si mult mai puterniee, ea Franta, ea Anglia, ca Austria, ca Rusia! Acele State miei nu ar fi

442

trebuit niciodat/ sl inchee tractate de comert; cu toate acestea ele inchee de secoli; dar nu au §tiut ce fac; §i trebuià sg, vin6 la noi spre a aflh dela radicaliinostril el '§i-au vklmat interesele lor economice (Ilaritate). Repet, Domnilor, serioase sunt asemenea obiectiuni ? Oare intinderea geograficl §i numarul populatiunei, fac a se zice el intr'un tractat existh sau nu reciprocitatea ? Dacl ar fi a§h condamnati pe natiunile cele mici care au incheiat tractate cu natiunile mai mari deck ele. Condamnati-ne repet a sth incl 50 de ani cel putin in neactivitate; condamnati-ne a a§tepth §i peste ace§ti50 de ani, dacl §i atunci se va judech el nu avem o industrie destul de infloritl,sau cl nu o vom puteh com park cu aceia a Austriei,ch'eipeste 50 ani va merge §i ea inainte §i va fi tot mai presus de a noastrg. Voiti s.titi care este adevlrata reciprocitate intre dung, State ce contracteazI ? Ea este atunci cand asupra relatiunilor de schimb ce se stipuleazg, se aft, pe cat se poate, egalitatea de drepturi §i de datorii; reciprocitate exist./ atunci cand se in- destuleazg, in limitele cuvenite,interesele fieclreia din ambele plrti contractante; prin reciprocitate se intelege cand fiecare parte acord6 celelalte, avan- tagie, cand nu se aft, intr'un tractat aceeace se chimp/ societate leoninl, adicl eand unul §i-ar

443 face partea leului, luand el tot 0 nedand celuilalt nimic. Dar nu de aceasta reciprocitate s'au ocupat D. Kogalniceanu 0 D. Bratianu, pe care nicicli au inteles-o, nici ca au combatut-o. D. Bratianu s'a rnarginit a spune ea face pe grefier qi cva luh eke un articol spre a-1 analiz icritich. Dar analiza D-lui s'a marginit la prea putin lueru,i critica s'a redus la mai nimic. S'a marginit mai ales a se ocuph de caruta§i; restul tractatului 1-a preocupat mai putin. D. Kogalniceanu mai dibaciu a facut o intreaga ell:lire de critici, a caror aparenta puteh arneti pe cineva; insa al carui fond 0 esenta este cu totul fal§. D-lui a pretins sa facti tabloul ce ne dam,§i de ce ne luam; a eritichtot ceeace dam, cum este acea jumatate la suta care se va scade din dreptul vamal de astazi, cum este scaderea ce facem la vinurile austro-maghiare care intra la noi, etc. ia conehis ca dam totul§i nu ni se dä nimic. Mai inthiu. intreb pe D. Kogalniceanu, unde a invatat D-lui ea intr'un tractat cineva sa iea nurnai, MIA sa dea nimic ? Eu am onoare sa spun D-lui Kogalniceanu ea noi nici nu am fi prima un tractat Fin care sa luam numai, fara sa dam nimic. Inteleg sa dam §i sa luam; de aceea am dat qi am luat; §i D. Ministru de Finante cu ti-

444 frele in mar* ea si D. Strat v'a aratat cat am dat si cat am luat. Oare ati venit D-voastra sa criticati aceste tifre, prezentând un alt tablon de activ si de pasiv ? Venit-ati D-voastra sa probati en alte tifre ea nu luam nimic ? Nu, D-lor, ati trecut peste tot ce luam; v'ati oprit a critich numai aceeace dam, si a ne denunta numai ca dam CU- tare ori cutare avantagiu Austro-Ungariei, fara a arata aceeacei Austro-Ungaria ne da noua; v'ati ferit de a face mice bilant; eaci stiati ca tifrele sunt contra D-voastra, si v'ati multumit numai a afirma ca tractatul este dezavantagios pentru Doi. Ei bine, afirmare pentru afirmare. §i eu v. afirm cacest tractat este atat de favorabil pentru noi, 'cum rareori se vede in Europa. Afirmarea frig a noastra este bazata pe tifresi pe probe; caci D. ministru de finante v'a aratat printifre Insemnatele beneficii ce rezulta dintr'acest tractat, nu numai pentru fisc, dar mai ales pentru comert, caci intr'un tradtat de comert avantagiile comertului, si eeeace beneficiaza, comertul trebuie sa se pima, in rangul tntaiu. Ei bine, comertul roman din intrarea 1iberfara taxe in Austro-Ungaria, din micsorarea taxelor pe jumatate laintrarea acolo a vitelor noastre, din libera intrare a lem- nelor si a altor diverse productiuni, trage un be- nefiein anual de peste don/ milicane de franci. §i acest beneficiu vi s'a aratat cs'a calculat exact

445 dupl statistice oficiale a Austro-Ungariei, din 1873 cea din urma publicata;i admitând cschimbu- rile intre cele doul taxi nu se vor mai inmulti in urma acestui tractati ar ramaneh acelas. Ei bine, in toate aceste ipoteze vedeti ca agricultorii români, ca comerciantii români au sa beneficieze, au sa pastreze in punga toata aceasta suing, de 2.140.000 fr., care o plateau mai inainte tezaurului Statului vecin. Asemenea v'a aratat D. ministru de finante csi fiscul nostru nu este in pierdere, si nu numai ca nu este in pierdere dari va beneficia. Spre a va probh aceasta, vi s'a aratat cal- enleexacte,vi s'a spus ca, daca am scdei suma ce se scade dela vinuri (care este nuniai de vre-o 1,700 franci pe an)dac'as'arscadehi taxele productelor austriace, cari intra la noi Jibere de plata,clacas'ar scadek, si chiar suma de peste 700 000 franci care ar constitui diferenta de taxe a productelor cari vor platl mai jos de 7 la suth; totbeneficiaza fiscul nostru cu o suma anuala de vreo43.000 lei. frig eu mai adaug cacest calcul este foarte riguros;caci, in realitate nu o slirezulte nicio paguba pentru fisc, fiindca unele produse Austro-Ungare au sä plateasca la vama mai putin de 7 la suta ;caci aceasta plata astazi are sa se faca pe drepturi specifice, in vreme ce 7 si jumatate al nostru de astazi se plateh ad-va-.

446 lorem. Apoi stiti,D-voastra ca,, in fapt,marfurile nu plateau de loc 7 si jumatate la sutd, din cauza fraudelor atk de lesne de efectuat, din cauzil ca' plata mai a tutulor rnarfurilor se face pe fac- ture simulate, neadevarate. Fiscul dar nu primeh in realitate 7 si jumatate la mita, ci 3 la sutd, cel mult 4 lasuta.Astdzi taxele sunt specifice,si fraudele nu se mai pot repeth. Prin urmare fiscul nu pierde nimic, poate chiar sa cktige. Atunci dar, nu s'ar scadeh aceasta, presuPusa pierdere de peste 700.000 franci,fiscul roman realizeaza inrealitate un beneficiu de peste 1111 milion pe an, presupunand chiar ca comertul nu ar luh mai mare desvoltare deck in 1873. Cand dar, dupd o asemenea comparatiune pozitiva, care se face inaintea Adunarei, se spune, anume, iaca ce dam, iaca ce luarn D-v. contestati Inca avantajele ce obtinem prin acast tratat ? Dar venitiInca inecriticatipentruca acordthn§i Austro-Ungariei alte avantaje, cum este scaderea de 20/0 la vinuri ? Dar este just si logic aceasta ? Apoi cand Austria consimte a ne proteje zece productiuni ale noastre, care sunt zece industrii ale noastre näscande,oare nu erh natural, nu erh drept cai noi din partea noastra sa acordam alte avantaje, celeialteparti? Negresit edh, vinurile este unul din aceste avantaje.

447

Dar acest avantagiu are el oare sa constituie o paguba pentru fiscul nostru ? Nu; duph cum vi s'a probat dejh de D. G. Cantacuzino; vinurile Ungare vor plati in adevar 51/2 laV0 in loc de 71/2 la suta; insa sa nu uitam caceasta evaluare facandu-se ad-valorem, ea se va adaugh inch cu 100/0 cheltueli de transport,comision,asigurari, etc., a§h_incht 5 1/2 la 0/0§i paguba noastra se reduce la 1.785 fraud pe an. Ce s'a raspuns la aceste tifre ? Nimic. D. I. Bratianu, a mere pa.na a contesth chiar avantajele ee avem prim libera intrare a cerealelor noastre in Austro-Ungaria, qi aceasta o face prin aceasta, enormitate cgrânele Ungare ar fi mai eftine deck ale noastre. D. Kogalniceanu insa mai prudent, a contestat acest avantagiu intr'un mod mai dibaciti, D-lui a zis,eh, nu ne serva la mare lucru acest liber schimb; cad chnd este lipsa in Ungaria, atunci se suprima de feltoate taxele existente acolo; child nu e foamete, child este abon- dentä, granele noastre nu pot intrh in Ungaria spre a tine concurentil, celor Ungare. Ei bine, Domnilor, voi sraspund etoate acestea nu sunt fundate.Cerealele noastre, prin liberul schimb, au sa aiba un mare thrg in Austro- Ungaria, fie sau nu lipsa. acolo; caci chiar chnd ar fi productiunea acolo abondenta, gran& noastre tot se vor cumparh in Ungaria; caci, cele Ungare

448 find mai superioare in calitate, se vor exporth in alte täri, §i ale noastre sevor consumh in Un- garia. Este constatat astki, intr'un mod pozitiv, prin mercurialeledela Pesta,ea graul roman, adus laPesta, cu toate cheltuelile de transport,este mult maiieftin deck graul unguresc. Prin urmare grânele noastre totdeauna facconcurentä granelor ungare prin ieftinatate.Aceast5, ieftinA- tate va face ca cotnequl ungar va cumpara granele noastre mai ieftine, §i pe ale Ungariei, mai scurnpe qi mai superioare le va transporth aiurea. Intelegqi dar foarte lesne cum granele noastre vor aveh pe pieeIe Ungariei, un targ sigur §i important, qi cat producatorii agronomi au A. beneficieze din existenta acestui targ. D. KogAlniceanu a vorbit §i de spirtoase, §i a. afirmat ea aceasta productiune nu se protecteazA, §i cerh mai bine inainte cu prohibitiunea. InsA, Domnilor, eu repet, aceeace vi s'a mai demonstrat, c'a taxa pusa asupra spirtoaselor, este atat de mare Meatechivaleaza cu prohib4iunea.Mai adaug -Inca un alt avantaj care-I ca§tigam acum. In trecut numai spirtoasele ordinare nu puteau sa intre in Austria in tara;Insacelelalte spirtoaseintrau. Astazi toate spirtoasele fara deosebire de grad, sunt supuse, childintl./ in Ora.,la taxa protee- Oonistà de 31 la suta. Mai inainte prohibitiunea

449 ce exista, era mai mult cu numele; caci fraudele erau numeroase; caci nu aveau cleat in rachiul prost a se pune o vopsea oarecare,pentruca sa se eludeze legeai sa se ziccacel rachiu este rom. Astazi aceasta frauda este mai protectoare deck prohibitiunea cea veche. D. Kogalniceanu s'a oprit apoi la petroleu, si ne-a facut o aspra critica ea de ce petroleul fin Austro-Ungar intra liber la noi; iar al nostru la dansii, DM. Apoi, Domnilor, nu trebuia sa dam i noi ceva Austro-Ungariei in schimb de alte multe avantaje ce ne-a acordat ? Negresit ctrebuia, sa-i dthn ceva compensatiuni ;i-am dat intrealtelei petroleul fin. Dar sa nu uitati Csi noi avem in Austro- Ungaria libera intrare a petroleului brut. Nu tocmai petroleul fin face putereafabricelornoastre. apoi andi acest petroleu se va mai perfectiona la noi,negresit, ca,al Austro-Ungarieinu-iva mai putea tine concurenta. D. Kogalniceanu, vorbind de postavuri, a facut o confuziune, spuindu-ne ca taxa de 50 la suta, este foarte mica, caci 100 kilograme cari fac 300 coti, ate 7fr.face 2.100fr.,dupa, socoteala D-sale. Prin urmare taxa este de 2 la 0/0,si mi este protectoare. Eu ins5, iiraspund ca calculul taxei depinde de evaluarea ce seface. D-sa evalueaza 100 kil. cu 2.100 fr., in tariful insa ge-.

29006 29

450 neral al nostru, aceasta evaluare este de 1.350 fr. Prin unnare taxa protectoare ad-valorem nu este cum a aratat-oD. Kogalniceanu, cimult mai mare. S'a mai zis Incch" prin aceastg conventiune s'ar fioprit eomunele de a pune taxa pe obiectele yenite din Austria. Sa ne intelegerni aci. Eu unul am onoare a va spune ctoemai prin acest fapt avem un a vantaj exceptional, prin aceasta conventiune care nu se aft' in alte asemenea acte. Eu va pot afirma, siintelegeti ea" dae6 vafirrn este eg, sunt sigur a nu putea fi desmintit, cmarfurile naturalizate odata prin plata taxei la frontiera, circuleaza libere in tara, si nu mai sunt supuse la nici-o alta taxa comunala, afara numai and o ash taxa loveste productele indigene similare. Am acitra- tatul dela 1866 dintre Francia si Austria, acela din 1867 dintre Austria siItalia, si altele multe; in toate aceste yeti yedea consacrat principiul ce vA citez. TJnalt drept exceptional ce iii s'a rezervat, si pe care asemenea 1-au combatut cei din opozitiune, este dreptul de a percepe la iesirea produselor din tara noastra, o taxànurnith' de inregistrare. Dreptul insa al comunelor era, mai important, eaci daca, ele ar fi facut, ea ai urea,a nu pune

451 taxe pe toate prod usele strgine, ce nu au similarii in Ora, ar fi fost lipsite adeseh de cea mai mare parte a veniturilorlor. Am putut dar reusi ea prin art. 21 sase recunoascg comunelor dreptul de a pune taxe pe comestibili, eombustibile, fura- giuri si materialuri, care intrtn comuna, macar eaaeele obiecte an ar aveh similarii in taxa noastra. Ne mai avgnd ce ni se obiecth contra unui ash mare avantagiu ce am conservat comunelor, D. I. Bratianu s'a marginit a ne spune el zacharul nu o sa se poata impune de comune pang la fabricarea si la noi, caciel nu figureaza intre corn esti b ile. M'am mirat de aceasta argumentare; caci nu este om care sl nu §tie czacharul macar ca este colonial, se pune totdeauna intre comestibile. Ash 11 veti vedeh inscris intre tabelele comunei Pari- sului. Ash dar, D-lor, nu critici,ci multumiri,ci felicitAri trebuih sne faceti pentru ceeace am do- bAndit in favoarea comunelor. Guvernul nostru a staruit cum am spus mai sus, ea sa se mentina chiar taxe de inregistrare la fruntarii pentru productele cari es dela noi. Macar ca Si aceasta taxa nu mai exista nicg- eri,noi am stgruit a se mentine; caci ea produce pentru fisc aproape un milionsinu puteam renunth lesne la aceasta sorginta.

452

Gruvernul vecin a consimtit §i la aceasta; §i cu modul acesta ne-am mentinut qi acest venit bugetar. Acum, ca am desvoltat toate aceste, intreb pe D. Kogglniceanu ce se mai alege de edificiul sau dibaciu, construit atat dedificil §i daramat atat de lesne ? D. Kogalniceanu ne mai §tiind de ce sg, se agate, a mers pang, a criticg, §i dispozitiunile relative la desemnele §i rnareile de fabrici, care se afla, identice in toate tractatele. Sa criticat taxele ce platese lernnele ce yin din Austro-Ungaria; §i ni s'a spus cg, toate lemnele platese numai 2 franci.S'a uitat Ins, sau . nu a voit a se spune ca, sunt mai multe categorii de lemne lucrate;cg, unele platesc in adevar numai 2 franci; altele insa, platesc 5 franci, 9 franci si50 de franci chiar; adica c6 cu cat lemnele vor fi mai cu lux lucrate cu atat vor plki o taxa, mai mare la intrare in tara noastra. Au mai uitat asemenea preopinentii a spune ca, lemnele noastre ordinare lucrate tree §i ele liberede ()rice taxe in Austro-Ungaria. Dar in fine, sg, venim la cg,rau§ii D-lui Bra- tianu, care 1-au preocupat atat de adanc. Bie0icara,u§i ! pan sidAn§ii an fost unul din motivele pentru care D. I. Bratianu ne-a declarat ca am facut un actnepatrioticprin acest tractat !(Ilaritate).

453

Dar ce sunt vinovati acesti iargsi ? In tractatul nostru se afig un art. 2, care existg in toate tractatele fgrai deosebire in carese zice caceia care fac meseria de clrgusi intre diverse puncte ale ambelor State, sg nu fie supusi la nici-o taxl pe teritoriul celeilalte pgrti ;in alte cuvinte, cgrgusii care ar veni dela Brasov la Ploesti, sg nu plgteasca, pe drum cum am zice cartiuqit, adicg o taxg,o patentgspecialg,pentrucgurnbla,pe drum cu mgrfuri; asemeneai pentru cgrgusii nostrii care ar merge la Brasov. Ei bine, poate sa,fie ceva mai legitim decat aceastg dispozitiune intr'un tractat comercial?Dar aceastaesteaplicarea celui mai elementar principiu pentru inlesnirea circulatiunei pe uscati pe apg! Si tocrnai D-v. ii respingetisi-1 tAggduiti, D-v. liberali, mari democrati! (Aplauze). D-v. vg alarmati, vscandalizati, D-v. liberi esan- gisti, liberi schimbisti! S`a revenim la altg chestiune. A zis D. Koggl- niceanu un ce foarte insemnat; D-lui ne-a declarat cg dacet va fi aclevarat, cprin acest tractat ni se recunoafte dreptul sä avemi noi consuli in Austria, atunci D-lui numai pentru acest avantagiu va vota cu amindouti mciinile tractatul" ! Acurn rog pe D. Kogglniceanu sä se ting de cuva.ntsa,voteze pentru. Acest tractat intre alte mari avantagii de care ne putem felicith ce am dob'a'mdit, cuprindei acela cni se recunoaste

454 dreptul de a aveh agenti consulari in tot imperiul Austro-Ungar. Aceasta estepozitiv inetg,gg,duit este inscris in doug," articole, in art. 13 si in art. 28 din conventiune. Aceste articole se exprimg, limpede §ipozitivi imi pare bine cg', vorn aveh acum si pe D. Kogllniceanu cu noi spre a voth aceastg, con ventiune. (Ilaritate). Vg, pot asigurh cpeste Min o sg, se numeascg,' consuli romAni la Pesta; cg,ci avem dreptul a o face dupa" litera atilt de clara tractatului. Prin urmare, repet,i rog pe D. Koghlniceanu ca sg, se OA de angajamentul de onoare ce a luat in fata acestei Camerei svoteze qi D-sa conventiunea noastr6. M. Kogedniceanu. DA-mi nota agentului diplomatic al Austriei si voteze pentru. D. Ministru de Externe. Pen truincheerea acestui tractat din partea A ustro-TJngariei, a fost delegat Ex. Sa Contele Andrassy,siD. Kogg,l- niceanu stie prea bine ch. pentranici un articol din acest tractat nu exista vre-o notg, a D-lui agent Austriac dela noi. Tractatul repet, s'a negotiat la Viena, nu in Bucuresti.Comitele Andrassy a subscrisinsusi acest tractat ca delegat al Majestätei Sale Im0- ratului. Iatg, chiar diploma scrig in latineste o am aci prin care se dg, comiteluiaceastg,misiune.

455

Pentru Intia oarg51spre laudet Romdniei" posedgm un asemenea act important care atestg, suveranitatea noastrg. (Aplauze). Acest act, subscris de imp6ratu1, zice chiar a§h: Noi, etc Facem cunoscut i ncreclinfam prin. coprinsal celor de fata la tofi si la fiecare pe care'i priveste : .Dorind Noi, precum, asemeneai principele Romdniei, aincheietoconvenfiune spre acest sfdrsit,ca relatiunile de comerf ce exista intre monarchia Noastra si _Romania sa se intinza pe cat s'ar puteet mai mult, am numitpi numim prin aceasta Plenipotentiar al Nostru pe prea ilustrul ci magnificul de Noi iubituli cre-

dihciosul Iuliu Anclrassy, etc.,etc...,si-i dam deplina putere spre aceasta ca sa hotarasca articolele acestei convenfiuni, impreuna cu plenipo- 4enciarul Principelui Romdniei, isaincheie insusi conventiuneai sa o subscrie. Fagaduind noi totdeoclata ca vom prim), de bune ci ratificate celeceplenipotentiaralNostra,in marginele manclatului nostru, va face, va incheieti va subscrie. Spre increclinfarea carora am subscris cu mdna noastra prezentul act, etc.. Acest act pgstrat cacel mai pretios document al archivelor noastre,constituie proba cea

456 mai evident6 despre natura si insemnatatea poli- tic6 a actului international ce am subscris. (Aplauze repetate). Prin articolul 13 al acestui act se recunoaste pozitiv dreptul nostru de a aveh agenti consulari in Austro-Ungaria. Aee1ai drept este tot atat de clar recunoscut prin art. 28 care se ocup6 de politia bastimentelor din porturi, in care au rol agentii consulari ai fiec6rei pArti contractante. Odat6 dar ce s'adat p-lui Kog61niceanu, aceste asigur6rii aceste deslusiri nu m6 indoiese c6 D-lui este dejh cAstigat tratatului de comert, si c6 avem in D-lui un nou aderent, si un sus- tinalor. (Ilaritate). A ceastil conventiune mai coprinde partea re, lativa' la navigatiune, care este in acord cu principiile libert6tei navigatiunei. Dun6rei. In aceasta, parte noi eram legati intr'un cerc strans prin tratatul de 1815 incheiat la Viena, care se ap1ic6 astki s,ila Dun 6re, conform stipulatiunei coprinsa' in tratatul din Paris din 1856. Ins6 in aceasta, parte a tratatului sunt oarecari chestiuni cari erau in oare-caricontestatiuni mai inainte, si care acum s'au rezolvat conform dreptuluiiinteresuluinostru.D. Kog61niceanu trebue s6 le cunoasca.. Aceste chestiuni erau aceea a Portilor de Fer, aceea a dreptului nostru de a

457

percepe n4te taxe pe la porturi §i chestiunea politiei fluviale. Asupra flecgrei din aceste chestiuni se §tie cg erau diflcultgti pendinte, san din cauza recla- matiilor pgrtilor private interesate, sau din cauza neintelegerilor noastre cu Ina lta Poartg, care adesea se inplg in apreciarea raporturilor dintre noi §i ansa. AO, in privinta Portilor de Fer s'a incercat a se sustine cg, noi nu ar trebui sflm consultati asupra lucrgrilor ce au a se executh acolo. Noi insg, ne-am apgrat dreptul de Stat riveran, 0 am fost a scultati. Astgzi prinacesttratat, se zice in art. 26,eg vom aveh dreptul a percepe taxe la Porti le de Fer,pentru cheltuelile, se intelege,ce am face odatg §i noi laacele Porti. Apoi cu atgt mai mult nu se pot incepei efectuh fgrg consimtimantul nostru, acele lucrgri, la care avem dreptul a participh. Dar,nis'aobiectat de D. Kogglniceanu : nu luafi nici-o taxa; lo gurile Dunarei". Negrefit, nu luam,i raspundem noi, fiindca nu am, cheltuit nimic". CAnd rolul comi- siuneieuropeneva inceth, va incepe rolul Statelor riverane intre cari si noi. Tot a§h este 0 la Portile de Fer. Dreptul nu este asigurat, asemenea ni se rezervg intact, prin acest tratat, dreptul de a exercith, in limitele euvenite, politia fluvialg pe Dungre.

458 S'a vorbit infine, nu stiu pentru ce, si de cabotagiu. D. I. BrAtianu a mers Ong a ne imputh eg de ce nu ne-am rezervat prin acest act dreptul de eabotagiu pe Dungre, dreptul de a face comertul de navigatiune dela un port la altul al nostru. Curioasg intrebare, si mai curioasg. imputare! Dar dreptul de cabotagiuii avem natural, si nu este nevoie nici a-1 stipulh dela cinevh, nici a-1 rezervh. Inte les-au oare D. Brgtianu,ori D. Koggl- niceanu, ea sg, ne fi rezervat exclusiv numai pentru noi acest drept ? Nu stiu. Insg, atunci D-lor, uitg cg, Dungrea este un fiuviu liber. D. Kogglniceanu insg,trebue sg stiecg. la 1857,comisia dungreang dela. V iena, o fgcut o incereare inacest sens, adieg a format un regulament spre a rezervh cabotagiul numai Statelor riverane. Conferintainsl din Paris, la1858, a respinsi nu a prima acest regulament. Cum dar puneti D-v. astgzi guvernului nostru o dificultate pe care stiti a este de caracter international ? Cum D-v., §i anume D. Kogglniceanu, pretinde ea guvernul nostril ssa facg aeeea ce nu a pututcomisiuneaeuropeang dungreang, dela Viena ? Bine este,coreet este,ea sg, veniticu ase-

459 menea obiectiunisa,"eriticati tractatul §i sfaceti a se crede cA este rAu ? (Intreruperi). A se ridich asemenea dificultAti este a se declare, carat ce, nu voiti a se rezolvh;cAeiD-v. §titi bine cl chestiunea eabotagiuluieste,cas'a zic astfel, de drept european;i aceeace s'a respins de toate puterile la Paris in 1858, nu puteti pretinde sA facem noi din Bucure0i. Aà dar cred"ce, am rAspuns la toate obiectiunile ridicate de D. Kogälniceanu. G. Chifu. Pentruconfuziuneavemilor nu ati zis nimic. D. Ministru de externe. Confuziunea existe, Iii spiritele D-v.; dar nici cum in vAmi. (Aplauze, rasete). Aceeace luati D-v. drept confuziune este o simplA chestiune de serviciu intro vamile a dou'a tAri, dupA cum se obicinueqte, pretutindeni. SA trecem acum, Domnilor, la chestiuneapo- litica.Imi pare real cl sunteti osteniti §i flu pot sA me intinz mai mult;cAci multe lucruri interesante aveam s, vA spun cu ocaziunea acestui act politic care este unul din cele mai insemnate ce a Rent tare, in timpii moderni. Cu un sitntirnent de mirare intristat am vAzut pe D. KogAlniceanuce,vine se,conteste importanta politica' a acestui act. No se cu vine D-lor, ea noi Romanii, cand este vorba de exercitiul su-

460 veranitatei noastre exterioare, sfim despartiti in partide,i sa sfasiam ash act de suveranitate facut de unul din noi! Toti ar trebui sa fim uniti la un loc inashehestiune! (Aplauze). Nu faceti, chestie de partid i arra, de opozitiune din exer- citiuldrepturilor care sunt ale natiunei, iar nu ale partidelor. (Aplauze). D. Kogalniceanu,nestiind cum alt sa mai combata acest act international, de o importanta atht de mare, politica si economica, s'a agatat§i de forma sa exterioara si a zis in mod malitios: Dar imparatul '1 subscrie". Noi Ii raspundem: nu, imparatul, nu-1 subscrie. Caci suveranii nu mai subseriu insusi tractatele. Numai la 1815, child cu Santa alianta, s'a subscris tratatul de catre Suveranii insisi; insa aceasta era o exceptie; fiindea acel tratat se considera ea o opera personala a suveranilor. Cu toate acestea noi nu zicem ca forma acestei conventiuni este absolut conform cu uzul stabilit pentru asemenea tractate. Nu. Este o nuanta de forma exterioara care'i lipseste. Actul in sine este international, este un act diplomatic si politic, este un adevarat tractat. Cu toate acestea, in privinta formei exterioare,o declaram .franc, am facut si noi o concesiune, care nu afecteaza de loc fondul. Care este aceasta concesiune? WA, conventiunea este mi.In loc de a incepe a zice, in preambul

461 ea toate tractatelec Majestatea sa Domnul Ro- animafi, etc."zice guvernul Majestatei Sale, guvernul Altecei Sale etc.". Aeesta estetotul. La inceputul actului nu vorbesc Suveranii ei guvernele lor; dar mai la vale vorbese insu§i Suveranii; caci se zicec.:Majes- tatea Sa a numit plenipotent pe cutare,i Alteça Sa Domnul pe cutare". Apoi ati mai vazutca in rescriptul san decretul imperial, prin care comitele Andrassy se nume§te plenipotent. Imparatul vorbe§te"insu§idirect,tocmaiea intoatealte tractatesideclarl el a tractat cu Domnul Ro- maniei. Am &cut dar, cum vedeti, o mica concesiune de forma; §i am f'acut-o pentrucl noi am inut mai mult la fond; am facut-o pentruca, §tiamca aceasta se face pentru a se menageh suseeptibili- tatea Inaltei Porti,§i trebuie a tine socoteall de dorinta acelor trei Puteri dela Nord care au luat initiativai ne-au sustinut in asta mare chestiune nationall. In fine, Domnilor, cand dreptul este totdeodatl ealtigat irecunoscut, forma se indrepteaza ea lesne cu timpul. (Aplauze). Ceeace era pentru noi important era fondul politic 0 Dv.§titiin ce conga' acest fond. Va, aduceti aminte el inalta Poarta, la 1873, Sep- temvrie 24, a crezut de cuviinta, ea prin o cireu- lardadresatalaPuterisáne conteste dreptul

462 nostru de a tracth. Aceasta, contestare o bazh pe aceasta ch,autonomia noastrl nu puteh merge Ora a aveh noi dreptul de a tractit direct cu alte Pu- teri. Ina lta Poarth considerh In circulara sa aceasta, pretentiune a noastrl Ca o infractiune la conditiunile autonomiei romhne. Puteam noi oca In fata unei ash deneghri ? Negresit ch nu; de aceea la 2 Noembrie acelasi an am si combätut neghrile Inalei Porti printr'o alth circularh adresath tot chtre Puterile garante. (Aplauze). Care Insh este scopul principal,fondul real alacestui nenorocitconflictaridicatde inalta Poarth ? Scopul final sifondul realerh acesta: ca noi sa, nu putem tracth direct cu alte Puteri. Toate concesiunile ne-ar fi facut Inalta Poarth; ar fi consimtit la mice tractat sh, se fi facut prin mijlocirea sa, prin intervenireasa,cu consimti- nantul shu. Ei bine,aceasta,niciodath guvernul, nu o puteh pricinui! (Aplauze). Ori avem, ori nu avem dreptul de a tracta. Dach 11 avem (si Romania intreaga, sustine ch-1 are) atunci nu putem traeth deck direct cu alte Puteri. Dach nu-1 avem, suntem o provincie, si nu noi ne vom plech Inaintea unei ash pretentiuni! Tocmai constatarea dreptului nostru preocuph pe inalta Poarth. Oamenii shi de stat ii ziceau ch

463 numai State le autonomei suverane pot trath direct cu alte Puteri. Aceast6 veritate este procla- math, de toti publicictii, de toath, ctiinta dreptului. De aceia, in circulara sa din 1873 Rachid Paca s'a opus la dreptul nostru de a tracth direct. Aci erh ci este modul chestiunei. Noi am declarat ci declarlm din contra O. Statul nostru are in adevar deplina sa autonomie ci suveranitate; ca, el are toate drepturile la care nu am renuntat prin vechile noastre capitulatiuni; ci iat6 de cc avem dreptul de a tractà direct cu orice Putere. (Aplauze). Este aceasta a rupe cu Inalta Poarth' ? este a trece peste conditiunile autonomiei noastre. Este trist lucru de a auzi pe D. Kogälniceanu zicAnd,c'a," a incheià noi tractate este a rupe cu Inalta Poarte t; dar, a fost ceva ci mai trist,ci mai de plAns,cândI-amauzit adogAnd c6, Puterile ne-au garantat autonomia, iar nu abuzul autonomiei" ! (Zgomot). Am cuvinteleD-lui scrise ael.Vasazic6 segasecteun Rom'an care sl spung, ca' a tracthdirect cu o Putere, arfi un abuzalautonomiei noastre? Atunci declarati-v'a ProvinciA, ci cereti dela Inalta Poarra de a tracta pentrn Dv. (Aplauze). Guvernul nostru tine a fi in armonie cu Inalta Poartg, iin cele mai bune relatiuni;eci atat din punctul de vedere politic, at ci din punctul

464 de vedere economic sau eomercial, toate interesele noastre rec1am6 ca sa'intretinem cele mai apropiate raporturi cu Inalta Poarta. Aceasta politica a inteles-o partidulconservatortotdeauna sia aplicat-o. Insa ceeace suntem n drept a reclama, este ca aceste raporturis5,se conserve si sa se intareasca in limitele legalitatei numai, atat pentru noi cati pentru Ina lta Poarta; si aceasta legalitate rezulth din respectarea, vechilor noastre capitulatiuni, din respectarea drepturilor noastre peste care nu putea, sl se treacA, iute, c6ci dintr'insele nu voim si nu putern s6 cedam nimic (Aplauze prelungite). S'au mirat unii din D-nii din opozitiune, ba Inca par'ea au suras, fiindca" am vorbit,atat la expunerea mea de motive cat si dela aceasth, triburth, de gloriosiiDomnitoricari au incheiatveehile capitulatiuni eu Inalta Poarta.'Mi pare rauca nu an, fost inteles. Aceste reminisce* istorice au ratiunea ion de a fi. Nu am vorbit de vechile noastre tractate, numai ca figura de retorica, sau ea declamatiuni patriotice! ... Nu! aceasta nu intra. In obiceiul men. Eu am amintit,in adinsi en scop, vechile capitulatiuni; eAci dreptul nostril de a tractIn prezent îi are baza in vechile capitu- laOuni din trecut, precum siin tractatul si conventiunea dela Paris din 1856 si 1858, care a recunoseuti garantat drepturile noastre care rezulth

465 din acele capitulatiuni. Daca, s'au arnintit numele vechilor Domni (nu Mihai §i §tefan, caci nu ace§ti ilu§tri principi au incheiat vechile capitulatiunf) aceasta s'afault numai pentru casg amintirn Inaltei Porti aceste acte pe care inski le-a subscris, §i spre a-i proba cg, nu voim nici sg, rupem, nici sa slgbim legaturile ce avem cu dgnsa, ci ea, voim numai sg invocgm egalitatea din care rezulta, dreptul ce noi exercitam astazi.Astfel numai vom Mari §i mai mult raporturile noastre cu Ina lta Poarta, care poate fi sigurg c. numai in partidul conservator va ggsi amici. (Aplauze). Inalta Poartg, prin circulara ministrului Ra- chid Pala, din 1873, a crezutca, este in legalitate, invocand art. 8 din conventiunea din 1858, spre a tracth in loculnostru.ITitase insg finele art. 8, §i aceastg uitare a fgcut ca, pretentiunea sa mi s'a recunoscut ca legitimg. Actul ce facem astki, este recunoa§terea, este consacrarea dreptului nostru, §i numai meschinele pasiuni ale unei opozitiuni politice pot a se incerca, a nu ii recunoa§te avantagele §i importanta. Acest fericit rezultat, prin care suveranitatea noastra, dobande§te o solemng afirmatiune, Ii da- torgm, cum §titi. toti, Domnilor deputati, initiativei §i sprijinului persistent al celor trei mari puteri dela Nord, carora Romgnii le vor datora, o eterna recuno§tintg. (Aplauze).

29006 30

466

Cu aceasta nu va szicccelelalte Puteri ne sunt contrarii. Cu atat mai mult protestez contra celor zise de D. I. Bratianu cFranta §i Anglia ne-ar fi fost inarnice in aceasta, chestiune. Nu, D-lor, sa-mi da-ci voe a va declarh ca, noi n'ain vazut in Franta ori in Anglia, nu numai ni§te inamici, dar nici chiar adversari sistematici; din contra suntem in drept a ne sprijini pe cea mai mare bun`a-voirrta din parte-le, dupa cele mai leale asigurarice ni s'au dat zilele treeute. Daca in chestiunea conven- Ounei comerciale aceste puteri au putut aveh alt punct de vedere, aceasta este o chestiune de interpretare qi de divergen0 de opiniuni cu celelalte puteri, divergenta, care suntem in drept a sperh ca' a putut fi numai provizorii icg aresa,inceteze. Aceasta insa nu ne pute'a opri de a primi binele orideunde ne veneh, 0 de a fi recunoscatori celor trei marl puteri dela Nord, precum 0 co- miteXui Andrassy, care a luerat in aceasta chestiune nu numai ca un bun ministru al Austro- Ungariei, dar ca un adeva,rat mare om de Stat, care a stint (land satisfacere intereselor Imperiului, s.indestuleze tot intr'un timp interesele economice §i politice ale Romftniei, a carei desvoltare 0 prosperare trebuie sa, fie pla,cuta acestui imperiu vecin. Spre a reveni la chestiune, repet c aceeace Inalta Poarta, a voit sconteste RomAniei, prin

467 circulara sa din 24 Septembrie 1873 a fost dreptul acesteia de a tratet direct, cu alte Puteri. Aci era toatä. chestiunea. Nu-i pash atat Inaltei Porti ca noi Savem tractate cu altii; ceeace-i Vasa era ca' aceste tractate sa nu fie tncheiate direct cu noi; daca, ele ar fi lost consimtite indirect, adica' prin interventiunea Inaltei Porti, aceasta nu ar fi avut nimic de zis. Ce au facut insa cele trei puteri dela nord, a caror instructiuni catre dragomanii din Constan- tinopole D. Kogalniceanu le-a citit ca cum ar coprinde ceva umilitor pentru noi ? Ele au respins, pur §isimplu, pretentiunea Turciei. Am aci copia dupa nota identica sau instructiunile identice, ce fiecare din cei trei reprezentanti ai puterilor dela nord, au dat dragomanului su spre a le ceti marelui vizir. Ce zic, in fond, aceste instructiunicare au data din 9 Octombrie 1874 ? Fiecare ambasador zice dragomanului sau, chiar ash: Prin urmare efti instircinat set previni pe marele vizir, precumi pe ministrul afacerilor straine, cä ne credem n drept de a incheiet cu principatele vasale Porii convenfiuni directe speciale de vamei, de transit fi de comert.. " Tatdar raspunsul categoric al celor trei man puteri. Turcia zicea: nu pot principatele tractà direct". Cele trei mari puteri r6spund dupa un an: vom tractet direct cu principatele".

468

Dar ca raspunsul acesta era, imbraeat en multe forme; ca se repeta de mai multeori Tureieiea principatele sunt vasalele ei;aceasta era o chestiune de politeta banalk, aceasta nu micsora in nimic puterea unui rgspuns atat de categoric in fond. In desert dar D. Kogalniceanu a erezutca poate miesora puterea acestui raspuns eitandu-ne expresiunile de menagiare pentru Inalta Poartg. Fondul .era, acesta :ca puterile cele trei ne recuno§teau dreptul de a tracta direct ; adica se afirma contrariul, de ceeace pretindea Turcia. Numai in urma acestei deelaratiuni am si putut incepe negociarile eu Austro-Ungaria. Inalta Poartg a ramas tot cu pretentiunea sa;inici pana acum nu s'a stabilit intelegere asupra acestui punet. Inalta Poarta continua a crede cnoi fara drept am traetat cu Austro-Ungaria, si ca numai ea poate tracta pentru noi, sau ecel putin sa tractam numai dupa ce am dobandi autorizatiunea Inaltei Porti. M. Kogalniceanu. 0 !aceasta nu se poate! D. ministru de externe. Imi pare bine de aeeasta intrerupere a D-lui Kogalniceanu; dar st fie consecuent; Si sa nu zica ca nu este a abuza de autonomia noastra; and noi tractam direct eu alta Putere; nici scaute a opri asemenea trac- taxi, eaei, am perrnite Inaltei Porti a tracta ea pentru noi ! Ash dar noi am continuat negociarile direct

469 cu Austro-Ungaria, bazati pe dreptul incontestabil ce-1 avem. Am menagiat dupa cum am mai spus, formele; 0 am primit ca in conventiune sa, nu se pung formula obicinuitg de Majestatea Sa, de Alteta Sa",ci sg se zica numai guvernul Ma- jestclfei Sale, guvernul Altetei Sale", Insa aceasta este singura concesiune ce am facut. Sub toate celelalte puncturi de vedere actul este, si in forma,si in fond un adevarat tratat. Astfel, Domnilor, s'au urmat negociatiunile noastre cu Austro-Ungaria, si sa, nu credetica am lucrat cu usurintä. Conventiunea aceasta este o opera care s'a studiat cu cea mai mare scrupu- lozitate. Sunt dator ad sa exprim D-lui Costa-Foru, agentul nostru la V iena,multumirilei recunostinta mea sincerg pentru abnegatiunea, inteligenta, patriotismuli devotamentul cu care a lucrat in aceasta chestiune. (Aplauze). Asupra fiecarui articol, D-lor,era,lungi corespondentei explicari intre noi §i agentul nostru. Nimic nu a ramas ne- studiat,i informatiuni numeroase sau luat de pretutindenea. Veniti la ministerul de externei yeti vedea voluminoasele dosare de studiu cari au servit caelementenecesariipentruincheierea acestui tractat. Presupunetiacum cati respingeaceastg conventiune :Cu ceatiramkne ?La cev'ati expude ?

470

Cred, D-nii Koghlniceanu, Iepureanu ialtii a,venind D-lor, la putere, ar incheih o alth mai bunh, conventiune ? Apoi, cum D-v. careatide- clarat ch nu avem Camere de comert, a nu avem ilustrtii speciale, ch nu avem date statistice destule, ati puteh incheih conventiuni comerciale indata ce ati veni la guvern ? Cum D-v. ati puteh trath, and aceasta ati numit-o un abuz al autonomiei noastre ? Sau trebue sh presupunemea veti uith toate acestea, ch vveti schimbh ideile giprincipiile ce ap manifestat, ich, ca alp ca- meleoni, vh yeti transformh, numai pentrua ap cleveniministrii? (Aplauze). Si, daa nu veti isbuti a inchcia D-v. tractate, luati oare asupra-va rhspunderea cTurcia nu va incheih altelein locul nostril.?(Aplauze). Pe and ati compromite o stare sigurh, puteh-veti oare rhspunde de o stareanormalh, ce ati creh, si de toa.teconsecintele ce s'ar crehprinatacul ce s'ar da autonomiei noastre ?Spuneti: puteti oare prevedeh piedicilei vexapunile ce s'ar ereh comertului iindustriei noastre, and o alth putere, and Turcia ar trath pentru noi ? Nu cred, Domnilor, a vep aveh curajul a luà asupra-va ash de mare rhspundere. Termin, Domnilor, ziand cadach D-nii din opozitiune combat aceasth, con- venpune, o face nu din punctul de vedere al intereselor economice, aci aceste interese foarte mult

471 ch§tiga, §i inaintea veritatei §i D-lor sunt siliti a se inchinh; ci numai din motivepolitice,adica CSpentruca suntem noi,iar nu D-lor la putere. ( Apl a uze). Aci e veritatea D-lor, §i eu o denu4 Aci este marea gres,ala a opoziOunei; caci nu din tractate politice, nu din chestiuni de a§h natura, se fac motive de rasturnari ministeriale. D. I. Bra- tianu ziceh ca nici-un tractat de comert nu s'a facuta§h de repede caacesta. Eu am onoare a-i raspunde cnici intr'o tara nu se face politica ministeriala cu tractatele de comert. In toate alte -cari tractatele de comert se studiaza, indelung numai de gaverne;iar Camerile le discuta §i le voteaza inteo ora sau doua. A§h se fac tractatele de come4 ai urea, §i astfel am tacut §i noi. Repet Inca, c, nicaeri, generalvorbind, nu se fac din a§it tractate o arma de opozitiune. Sunt dar sigur c, aceasta onor. Adunare v'a aprobh tractatul ce-iprezintam. Sub punctul de vedere economic el satisface toate interesele corner- cialeifiscale ale Orei ;este unul din cele mai avantagioase tractate ce se poate vedeh. Sub punctul de vedere politic el este o consacrare a autonomiei tarei, qi asigura pe viitorexercitiul acestei auto- nomii. (Aplauze). Sub acest dublutitlu, votarea acestui tractat va fi dar un act de patriotism din

472 partea Carnereii ii va constitui cea mai frumoas6 glorie a sal... (Aplauze prelungite). Voci. Inchiderea discutiunei. Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului de conventiune si se primeste cu 68 voturi contra '22.

Monitornl Oficial No. 164 din 27 In lie 1875 Din nou Conventia cu Austro-Ungaria

In Senat, proiectul de lege pentru Conventia corner- cialh cu AustroUngaria se aduce in desbaterin sedinta din 2 Iulie 1875. Raportorul cornisiunei delegatilor este Teod. Veissa, care conchide la a probarea Conventiunei. Vor- besc senatorii lvi. Racovita, P. Rada si G. Ghermani pentru, V. Adamachi cere ainhnarea, de oarece nu a avut destul tirup pentru a studih cestiurrea din punctul de vedere varual. C. Bozianu gAseste csunt exagerate sifhr61 teinelie temerile expritnate din punctul de vedere politic, dar nu este inch' destul de luminat in privinta phrtei econom ice a Conventiunei ; de aceea se va abtine dela vot. Pentrti a da explicatiuni iea cuvântul B. Boerescu. B. Boerescu, ministru d e externe. Domnilor, infataunanimiateicncareonor.Senatca nimareamajoritate a Adunärei,s'a pronuatat in favoarea acestui act, nu-mi rgmAne dec6t sl desvolt inpirtine cuvinte avantagiele reale si pozitive ce contine acest tratat din punctul de vedere economic, si cred cg in puOnele desvolt/ri ce voiu

474 da, voiu face sh se convingh insu0 acei D-nii senatori cari ne-au criticat oarecari nedotniriri. In adevax nedomirirea nu poatefifundath, cgci nu vine din dificulthti inerente lucrului,rn voiu ocuph dar a analiza, avantagiele acestui act intr'un mod astfel incht svadh insu0 D. Bozianu eg,nici timpul studiului n'alipsit pentru govern nicielementelenecesarepentruoricareD.senator a voit sh' le inteleagg. Cci D-lor, de ce e vorba in aceastg, conventie? Sub punctul de vedere economic se prezintg, mai intain o dispozi-Onne de drept civil privati comercial, care se aft, in toate tractatele de comert. Acest tractat nu 1-am inventat si nu se cuvine ca sg, inventthn noi inasernenea materii, cel mai bun lucru estech ne punem pe aceea§i treapt isadopthm aceleaqi uzuri,cari s'au adoptat intretoatenaOunile când trateazh astfel,prin urmare,a trebuits punem inthiu acele dispoziOuni relativ la drepturile qi pozitiunea supuOlor fiechrui Stat in Statul celhlalt de a se bucurh de drepturile i privilegiilecare leare naOunea cearnaifavorizath,shse bucure de drepturile de a transmite avereasaprin moste- n ire, prin danie qi alte asemenea dispoziOuni rela- tivela dreptul comun qila navigatiune.Intreb dar pe onor. D. Bozianu, dach asemenea lueruri nu se eunosc in cea mai elementara, e§ire, fiindch sunt lucruri obi§nuite, dupg, o simplg, citire aten-

475 tivh este destul a conveni cineva dach sunt bune sau rele. Venirn acum la partea cealalth relativh la tarife, Ia sistemul varnal, aqh cum 1-am numit in expunerea de motive. Acolo, Dior, in adevar trebuie oarecare studii, dar acele studii s'au facut sau nu de 'guvern ?Da,D-lor,qi acesteches- tiuni dupa, ce s'a regulat in urma studiilor facute, sunt ele de natura a nu se intelege lesne? D-lor, lucrurile se vad dela prima citire, caci ce am facut noi? Vedeti ch sunt ni0e lucruri caH prin tractat sunt scutite de vamh la intrarea lor In tarh, sunt apoi a treia categorie de producte caH se supun la nite taxe mai maH la intrarea kr in Romania, spre a protege §i noi industria noastrh nascandh, gisunt altele care setarifeazh, durd un tablou special, care e tabloul litera B, unde taxele nu tree peste 704 Acum, este oare dificil spre a intelege utilitateai avantagele cari pot sh rezulte pentru noi din fiecare din aceste lucruri? Apoi care este interesul nostru cel mare intr'un tractat de comert? Este de a protejh intaiu industria agricola care este In cel dintaiu rang al avutiei noastre, care din norocire §i din nenorocire are shfieinch mult timp excluziva noastrh, bogatie.Un alt interes este de a protege intr'un mod rationabil §i industria noastrá care se leaga, cu agricultura §i care este o industrie primitivh. §i prin suirea. taxelor se proteg vre-o 10 industrii nationale nhscande.

476

Acum, and tractgm cu altg Putere, trebuie shprotegem aceste interese ale noastrei sg-i dgm ei in schimb ceva pentru aceasta. Acum sye- dem D-lor, protegeat-am sau nu, noi aceste interese ? S'au protegeat in modul cel mai pozitiv, cgci am dobandit acest imens avantagiu pentru agri- culturg, cg cerealele noastre sg intre libere in Statul vecin fgrg taxa,. Cum a spus prea bine D. Gher- man cu cunostintelei simtul D-sale practic, Ong acum erh o incertitudine la care, erau expuse productele noastre, cAci depindeh dela capriciul Austro- Ungariei ca sg pung taxe sau nu, sau Sle lase libere; astfel incht comertul nostru n'aveun debuseu, n'aveh o esire sigUr iregulatg. Acum acest thrg este pozitiv; cerealele noastre au o esire reguIathi normalh, nu nurnai prin lipsa de taxe de vama, dar mai cu seamg prin lipsa sicanelor piedicelor ce se aduceau prin perceperea acelor taxe. Intrebati pe comerciantii nostril, intrebati Mol- dova de sus, de ca,nd cu chile ferate, ivedeti ce avantage va trage agricultura dinlipsa acestor tarife. Dacg vom luà anul 1873, vorn vedeh cg tara a exportat in Austro-Ungaria grailpentru suma de 18 milioane; taxele care au plgtit aceste grane sunt de 1 milion si 800 de mii.Ei bine, cu ridicarea acestor taxe dela vama Austro-Ungarg, acest milion si 800 mii rgmane in punga agri- cultorilor nostri cari exportA aceste producte, Nu

477 este oare aceasta un avantagiu lesne de Inteles ? pentru aceasta trebuie statistice ? Dae/ voitisit cititi statistiee n'aveti cleat scitii pe ale vecinilor no§tri, c/ci la noi nu sunt atAt de bine regulate, §i acolo veti vedea, eifra importului, valoarea exportului, si avantagele indath se cunosc; si le-am explicat toate cu cifre,levoiucitisi D-voastth. Ce voi0 a mai §ti ? Avantagiul cu vitele care este un comert insemnat, comert, care trebuieIn- curajat de aci inainte, fiindc/ se deschide o e§ire insemnath prin Austro-Ungaria, cAci taxele cafi se impuneau asupra vitelor noastre erau cam grele. Ei bine,prin tratatul de fath, aceste taxe, s'au redus la jum/tate,s.e.vita cornuth, taurul§i boul in valoare de 150 franci, care pl/teh 10 fr. si 50 centime,pl/teste acum numai 5 fr.,afar/ c/ mieii, iezii, manzii intrflth nici o plat/, astfel 'Meat taxa vitelor care se pl/teh la intrare In Austro- Ungaria, prin tract4tu1 de facl s'a redus la jumä- tate;acest interes economic nu este lesne de inteles? De ce statistic/ aveti trebuinth, ? Alth sum/ de obiecte a c/ror libeth intrare ni le-am asigurat in Austria, fgth taxA, precumlemnele de foe si de constructiune, Yana, care este un come4 in- sernnat, si care in anul 1873, s'a exportat.de 4 milioane, gogoOle de m/tase, lucrurile de lemn ordinar, etc...toatA, aceasth suml de lucruri vor

478 intrà in Austro-Ungaria fhrg, taxa,: oare aceasta nu este avantagiu pozitiv, trebuie multa, filozofie ea sh le intelegem ?Intrebati pe eeldin urmg, moean svedeti cum intelege el ce avantage este chnd Ii va trece Una Para, vamh; aceasta in privinta obiectelor care es libere. In privinta altor obiecte pe care noi le-am protejat,pentruch suntem o tarh agricolg, guvernul D-voastra, a luat mhsuri speciale. In prineipiu este admis liberul sehimb, §i eu ea om de Oiinth sunt pentru liberul schimb, dar in practich nu putem a-1 aplich pentruch nu avern industrie, am chutat dar sprotegem productiunile noastre, sprotegem industria noastrg, nhschndh; a§h zacharul, spirtoasele care vor pute s Ong coneurenta, spirtoaselor ce yin din strgingtate, stint protejate cu 31 la suth. Asemenea am protejat toate produsele ale chror materii prime se afih §i la noi §i care se pot fabrich; qi am fost destul de fericiti pentru ea sh obtinem dela guvernul Austro- Ungar ea sh ridicgm taxele la o sumh de obiecte care intrh din Austro-Ungaria la noi, qi care, cum am zis, sunt de naturg, a se fabrich qi la poi; astfel nu putem fabrich nici sticlA finh, nici mathsuri, dar de ce n'arn fabrich zachhr, chnd sfeelelese produc la noi ? Am protegeat dar asemenea producte, cu o taxg insemnath care merge dela 100/0 pang, la 30; a§h, berea, spirtoasele, lumararile de

479 stearinh, postavurile, zaharul, 10 industrii noi ce s'au nascut sau se vor naste. Cu aceasta protectiune, obiectele identice din Statul vecin nu vor puteh tineh concurenta,astfel Meat aceste industrii se pot naste si desvolta. Aceasta este oare lucru greu de inteles? Acest sistem protectionist nu este de Inteles? De ce note statistice aveti trebuinta? Dach va spun ca zaharul plateste 25 specific la suta, se Intelege eh nu poate sating, concurenta cu zaharul local ce se va fabrich la noi si care nu are cheltueli de transport; asemenea bereai lurnanarile; dar berea o protegiam cu 32 la suta, berea straina nu poate sie concurenta berei din tara care nu plateste nici transportul nici aceasta taxa,daca spirtoasele de tot felul se protegeaza cu aprope 34 la suta din valoarea lor, nu revine aceasta ca o prohibitiune? Mai pot oare spirtuoaselestraine sa fach concurenta,mai pot ele vatgma fabricarea spirtuoaselor din Ora? lntrebati pe omul cel mai necult, intrebati pe cel din urma fabricant §i va Intelege. Dovada cg. inteleg este ca insu-mi eu am vorbit cu fabricantii straini caH sunt aici din Belgia si Francia si care mi-a spus ca sunt gata imediat sa inceapa fabricarea zaharalui indataceseva voth aceasta con ventiune prin care se protege industria zaharului lanoilath siaceste avantage foarte lesne de inteles.

480

Ce a mai rgmas? Este tariful general care-1 impunem asupra mgrfurilor din A ustro-Ungaria, care nu trece peste 7 la sutg ? Fgcut-am oare acest tarif ar6 nici-un studiu? Nu. De doi ani se studiazg aceasta cestiune de un agent al nostru s,i de o comisiane care continuu s'a ocupat. Care all fost elementele noastre spre a determinh valoarea obiectelor ? Statisticele noastre, tarifele noastre cari s'au votatiearl ausa, se modifice,si in fine, tarifele austriace, cari intre noi so spunem, sunt mult mai exacte,siaceasta este natural fiindcg, este un Stat mai vechiu. Ei bine tarifele austriace ne-au servit de lumina cea mai principalg in comisiunea noastrg si am putut vede igreselile din tarifa noastrg. Avand in vedere toate aceste tarife, am determinat ce? Oat are sl plgteascg, mgrfurile austro- ungare intrand la noi pe drepturi specifice,iar nu ad-valorem, cum era pang acum. §i cand zicem eh' un oarecare obiect va plgti mai putin de 7 la sag, o zicem numai in scris; InsIn realitate nu o sg fie ash, o splgteascg mai mult. §titi foarte bine cate fraude se facea pang, acum la vami; nu era nici-o marfg care sg. nu vinfáth o facturg falsg,lasand la o parte sicanele,era abuzurile agentilor fiscal §i cu toate cg zicem cg,inainte plgtea 7Y2 la sutg, dar in realitate nu plgtea deck 3 pang la 3 1/2 la suta, din cauza fraudelor care

481 se fAceau. Ei bine, astgzi dupg sistemul cel nou, specific,taxele vamale au sg,fie mult mai mari, pentrucg, mArfurile ausg,fieplAtite de pe ade- vArata valoare, iar nu dupg, facturile false.Oare siacest sistem nu este lesne de inteles? Din toate acestea rezulta,ca,aventagiile comertului care le dobandim noi sunt foarte lesne de calculat, fiindcg, noi in cazul de fatg, facem ca un comersant, facem bilantul intre ceeace dam si ceeace luam8icalculi-IIeste lesne de fAcut;caci care este datoria unui comersant? Svadg, ce dg, cice iea. Ei bine, am fAcut acest calcul si am vgzut cavantagele sunt insemnate pentru Romania. Negresit c i Austria castigA, dar nu pretindem niciodatA ca sA ne dea avantagii AA, a luh in schimb ceva.Insg, calculand ceeace cgstigAm cu ceeace dAni, punand acestea in balantA,foloasele pentru noi sunt mai mari. §i calculul este foarte lesne de fAcut. Iatg, calculele statistice care le-am fäcut isa, le transformAm in Vfre, fiinda, tifrele vorbesc mai bine deck noi. Svedem ce castigA comertul romani prin urmarei fiscul,fiindeg, tot tara castigl cand castigg comertul. Si sA luam de norma anul1873,fiindcg, pentru acest an avem statistice. SA luAin cerealele:statisticaeste pozitivA; s'a exportat cereale pentru 18 milioane; la aceastA sumg, se ridicA vama ce am plAtit la suma de

31 29006 482

1.800.000; prin urmare vedeti caceastg tifrg va rgrngneg pe viitor ca beneficiu in targ. Noi prinsisternadefatl am fgcut a se scgdeg tarifele, idaca, onor.D. Bozianu ar fi voit a-si da puinostenealg, ar fi putut sg, vadg diferenta de beneficiu din aceastg scgdere, studiile sunt acute de ministerul de interne. Pentru vitele exportate,la suma de 12 milioane tragern asemenea un beneficiu de 279.996 lei. S'a obiectat casupra taxelor undo se zice elvor fiacelea ale natiunei cclei mai favorizate de Austro-Ungaria. Aceasta, D-lor, este tractatul dela 1868 cu Zollverein, care este cunoseut cg are tarifele cele mai avautagioase. Dela lemnele de constructiune avern un beneficiu asemenea de 20.000 de lei si dela frausise, adicg, Igpturii branzeturi, 34.000 de lei. Pentru productele al cgrora material brut se poate ggsi in targ s'a pus o vamg de 20, 25 pang la 35, in prevedere ca sputem rezista, concurentei din afarg. Mai este de luatinconsidera- tiune, cg pe langg aceste tarife revista concurentei si plata transportului. Acum, Domnilor, pentru diferenta intre 7 si 71/2, constat prin tifre cg aceastg diferentg in loc de a ne face st pierdem, noi beneficiam, cAci diferenta sg adaogg la valoarea transportului. Iatdar, Domnilor, avantagiile ce noi cgs-

483 tigdm prin conventiunea de fatd;are negresitsi Austro-Ungaria oarecari beneficii la cateva obiecte afard de petroliul rafinat ifdina. Despre vinul de care a vorbit I). Adamaki la care se pldteh 7 lasutd,si acum se va pldti. 5 la sutd, noi am fAcut un scdzämant,le-am dat compensatie cu vinul; dari acesta revine tot in avantagiul nostru, pentrucd 7 la sutd, nu este in realitate un seazd- want,i aceasta s'a calculat in tifre. Cdci de vom calcula cbiar scdderile cari ar veni In favorulAustriei,vreo 70 de mii de fr., tot rämane in avantagiul vistieriei noastre 40 de mii de franci. Dar sd Idsdm deocarndatd aceasta, parte a fisculuii svedem ce castigd, comertul, dupd statistica Austriei, comertul nostru In genere castigd 2 milioane si mai bine de franci. Scdderea ce facem In unele articole este o scddere mai mult aparentd; ash de exemplu la vinuri. Ei platesc pevaloare, inoi plkim dupd greutate; noi pldtim 13 1/2, insd cum pldtim ? Nu dupd valoare, ci la suta de kilograme. Apoi suta de kilograme, cat face in Austria ?titi cum valoreazd ei vinul nostru ?Ii valoreazd 20 fr. suta de kgr. care face 88 oca. Apoi spuneti D-voastrd care negustor vinde cu 20 lei 88 oca de yin ? Cal- culati, Domnilor, si veti vedea cvinurile Austro-

484

Ungare platese mai mult, pentrucd alenoastre care se exporteaza, de 4 ori mai mult, sunt mai mult vinuri populare, pe cand cele Austro-TTngare, care via ael sunt vinuri de lux, sunt vinuri de acelea care nu se pot pune ma putin deck 3 fr. ocaua,i suta de kgr. care este 88 oca face 264 lei. De vom calculd actual cat platim noi icat plkesc ei pe valoare socotit,stiti cat pldtese ei ? Pldtese 16%. Va st zicd, cplatim 13 si jumd- tate la sutd la ei,i ei pldtese dupd 14-16, fiindcd plkesc dupd valoare. Apoi unde este raid ? Domnilor, am onoare a declara,i afirm fdrd niciun fel de sfiald cd aeesta este unul dincele mai avantagioase tractate din eke an fost in Eu- ropa, si ar fi o ignorantd care inspird milä, dacd s'ar arunch blam contra unui asemenea act, pentru care posteritatea are sq, inscrie numele nostruci al D-voastrd cu litere de aur ,(Aplauze). Cat despre avantagiile politice, care este Romanul eel adevdrat care sd nu lesimtd. ichiar, de ar fi fost sa, facem sacrificii, eu as merge pang acolo, izie ed chiar cu sacrificii trebuiam sne bucuram de un asemenea act, international. 0 natie este destul de avutd si destul de mare ca,sd,facd niste mici sacrificii sprea-siasigurd existenta ei; de multeori natiunile au fost in stare sd facd sacrificii mari, numai ea sd zicd:Sunt. Dar noicare nu numai cd n'am facut nicun sa-

485 crificiu, dar din contra, am dobandit aceasta cu avantagii destul de mari, cari nu s'au vazut nicaeri, am mai sth noi la indoiala? Din punctul de vedere politic dar, avantagiile sunt imense, caci intelegeti bine, este o afirmatiune a autonorniei noastre. Pentruca nu este destul a afirmh un drept, dar este Inca necesar a-1 si aplich; altfel el ramane intr'o stare platonica', care si se contesta la fiecare minut, precum face Ina lta Poarta careia totdeauna ii place a ne denegh in fata unui fapt pozitiv. Dar and venim sifacem un tractat dupa toate formele, subscris de ministrul de Externe al Austriei, care are caracterul unui act international siprin care afirmarea drepturilor noastre devine o realitate, atunci ce mai ramane cu denegarile Inaltei Porti ? Nimic. Iar afirmarea drepturilor noastre ramanerealit Mai este o chestiune delicata pentru care am dat destule explicatiuni in Adunare; este bine in scurt sa lerepet iaici.Aceasta chestiune este chestiunea Evreilor despre care D. Gherman cu un bun simt admirabil a spus ca nu tragem decht avantage pentruca aceasta chestiune nenorocita este o chestiune socialh, nu este politica; ei bine, credeti Dv. ca asemenea chestiuni se pot rezolvh prin tractate, ash cum se insemneaza de exploatatori a tot ce este sacru In interesul pasiunilor lor? Nu; s'a facut ceeace trebuia sä se faca, adica, a venit

486 sh se recunoase6, de chtre Nana Putere en care am contractat si chIre care trebuie sfim foarte recunoschtori, a venit, zic,sg, se recunoasch' legile noastre restrictive in privin0 Israeliti lor. Ash ineat aceste legi, nu se vor considerh de nimeni, ea o persecutiune contra Evreilor. Dar suntem intr'o pozitiune ash incat avern nevoe de restrictiuni Prin urmare dar dach nu s'ar fi admis restric- Ouni numai atunci am fiputut zicec5, este o absoluth egalitate infre toi supusii Austriaci in ceeaee priveste exereitiul drepturilor lor pe teritoriul nostru;i aceasta nu puteam so admitem, chei insu0 Rusia, un atat de puternic imperiu este silit saibh legi restrictive,in aceastaprivirrth; eAci in tractatul shu ineheiat cu Franta pune§i aceast6 clauzh restrictivä pe care o punem inoi, puind in art. 1 al traetatului;eh' se excepteaza restricfiile privitoare la straini", Ei bine, aceast5, am fheut-o inoi, dar am fheut-o intr'un mod mai explicit decat Rusia, eaci s'au recunoscut intr'un mod l'Amurit legile noastre restrictive pe care nece- sitätile localene-afheut sh le admitem, fhrh sh aibh un caracter nici de persecutiune religioasa, nici de persecuOune poIitie, ci numai un instinct de conservare care ne-a fheut sadmitem asemenea legi restrictive, parte la ceeacepriveste achisitin- nea bunurilor imobiliare; parte in ceeace priveste mIsurile de sigurant6 si de polifie a fruntariilor

487 atat in prezent cat §i in viitor. Cu modul acesta vedeti, Domnilor, ca nu numai nu .trebuie sa aveti ingrijiri, dar din contra s'a dat siguranta care n'o aveam Oat acum. Pe cand pana acum, la cea mai mica Masura, conservatoare care se luh din cand in cand, incepeau protesturi, interverrtiuni, si §titic s'aufacuti arnenintari cu o cornisiune internationald Europeang,i amenintari de protocoale ale conferintei aceleia care sa se aplice la noi. Ei bine nu mai au loc toate acestea, deplina noastra autonomie, in ceeace prive§te aceste legi restrictive intr'o chestiune socialä, este recunoscuta; §i cand o putere mare recunoa§te puterea acestor legi restrictive intelegeti cnici o alta putere uu va mai pune in contestatie un drept pe care il exercitam. A§h dar, D-lor, fie sub punctul de vedere de conservare interioara,fiedin punctul de vedere politic, care este exercitareasuveranitatei noastre exterioare, acest tractat este o opera magnifica care va face meritul nu numai al acestui guvern §i al Camerei §i Senatului ei §i generatiunii prezente (Aplauze).

Se cere inchiderea discutiunei §i puindu-se la vot se prime§te. Se pune la vot luarea in consideratie a proiectului §i se prime§te.

488

Se citesteart. unic din lege si puindu-se la vot se primeste. Se pune la vot legeai conventiunea cu anexele ei si se adoptA cu 25 voturi, contra 8 si 4 alytineri.

1876

Monitorul Oficial No. 24 din 1/13 Februarie 1876. Proiectul de lege al instructiunii publice

In §edinta Camerei dela 21 lanuarie 1876 se pune la ordinea zilei proiectul de lege al Inv'at'amantulni public elaborat sub ministerul D-lui T. Maiorescu, raportor al Comitetului delegatilorfiindC. Esarcu. Discutiunea acestui proiect este foarte animat6 §i iau parte la dânsa deputatii G. Brätianu, Aristide Pascal, D. Maioreseu, ministru Cultelor §i instructiunii publice, Esarcus.a. Din punctul de vederJ al istoriei, experienteiqi al principiilori metodelor vorbe§te in §edinta dela 22 Ianuarie B. Boerescu. B. Boerescu. Domnilor, nu am luat cuvArdul spre a intrà in examinarea amAnuntelor legei de fa0,ci spre a raspunde la cAteva principii sociale siaprecieripolitico emise eri de d.Maiorescu, precum §i spre a vorbi despre scopul ce D-sa ne.a spus eric6,qi-a propus de a atinge prin legea de f**. Mie mi se pare poatesa", fiu inselat cg toate aceste idei ale d-lui ministru nu sunt exacte.

492

dach odath principiile iaprecierile politice ori istorice, care au servit premise conclu= ziunei sale, adich scopului ce-si propune a atinge nu sunt exacte,se intelege cnici concluziunea sa nu este fondath, nici mijloacele cu care îi propune a atinge un scop. Acest scop, nu poate fi altul, in teorie vorbind, din partea unui ministru ca d. Maiorescu, decht de a inthrisi mai mult in aceasth tara elementul conservator. Ei bine eu cred cD-lui nu numai el nu va atinge in practick acest scot), dar Incpoate va ajunge la un rezultat contrariu. Eram hothrit, Domnilor, nici a luh parte in aceasta, discuOune; dar chnd am auzit opiniunile socialei politice emise eri de D. Maiorescu, nu-mi erh permis stac,sia trebuit, precum D. T. Rosetti v'a cerut-o astazi, a mh *pune numai pe acest thrhm inalt,sia discuthi eu veritateaei valoarea opiniunilor emise de D. ministru. Domnilor, vh aduceti aminte de revista re- trospectiva, fhcuth eri de D. Maiorescu si de bazele ce D-lui a pus, spre a ajunge a legitimh scopul ce-si propune pun acest proiect. Fondatei exacte sunt aceste baze? Aci e chestiunea. D. Maiorescu ne-a spus ch sub regulamentul organic aveam la noi un element aristocratic, o clash privilegiath, care aveh singurh puterea. Apoi din acest regim, deodath am trecut in regimul

493 constitutional,fara tranzitiune, arg mai ales a posede elementul esential in regimul constitutional, adica elementul Statului al treilea, elementul burgheziei. De acl a rezultat ca o lacuna foarte mare se afla in acest regim constitutional. Aceastg, la-. cung nu se puteh umplea, decat prin instructiune; insa instructiunea publica, zice D. Maiorescu, erh ash organizata, 'Mat nu se ajungeh la ash scop. Trebue dar sä se dea acum o noug, directiune instructiunei, pentru ca sa-si ajunga scopul. PAng, acum instructiunea, zice D. Ministru in acord cu D. Strat, erh directata, nu spre un scop real, nu spre un scop technic oarecum; caci ea a produs functionarismul;care la randul sg,u poate a ne aduce un proletariat biuroucratic care devine un element foarte periculosi revolutionar intr'un Stat. Ash dar concluziunea este ca trebue sdam o nou'd diregiune instructiunei publice. Ash dar vedeti, Domnilor, ca' D. Maiorescu, cu elocuenta sa obicinuita, a legat prea bine premisele cu concluziuneasa. Am trecutdeodatg, dintr'un regim aristocratic intr'unul constitutional; nu eram insa preparati, caci nu aveam elementul burgheziei;i instructiunea publica in trecut nu a produs acest e1eient. Prin urmare adoptandu-se noul sistem al D-lui ministru, noua sa directiune, se va ajimge la acest rezultat. Ash sa fie?

494

Eu nu cred, Domnilor. Neprimind Ca fundate si bune premisele D-lui Maiorescu, prin aceasta chiar combat si scopul shu, si mai ales mijloacele prin care îi propune de a ajunge la dansul. Mai intaiu, Domnilor, voiu spune D-lui Maio- rescu,cri, sub regulamentul organic, nu este exact eh' a existat o aristocratie. Caei ce a fate les D. Ma- iorescu, prin cuvantul de aristocratie? In felul cum D-lui a vorbit,sidupg, concluziunea la care a ajuns, nu a putut intelege acest euvant deck in sensul shueeluzual,adicg, aristocratie care se transmitea In perpetuu prin nastere si care veneh cu privilegii din nastere chiar. Apoi, la noi, avut-am vreodath, nu numai sub regulament, dar chiar inaintea lui, o asemenea aristocratie? Nici de cum, Domnilor. Din timpii cei mai vechi Ora noastrh a avut o organizare socialh destul de democratich. Aristocratia terito- riatha existat numai in thrile feudale, iarnici cum la noi. ipentru aceasth veritateistorich voiu aduce ca dovadg, pe cat tin minte, chiar pe I).Iepureanu, care in aceasth Adunare, avhnd, precumtiti, idei foarte conservatoare,i inch adesea prea mult conservatoare, recunostehi constata aceste adevg,ruri. Aristocratii dar,In sensul uzualsifeudal al cuvantului, nu au existat niciodath la noi. Nu- mole de boer era un epitet onorific care se dh

495 tutulor acelora care ardrau tara lor in resbel ; boer era,dupa, cum ne spun istoricii, tot bunul eapitan, tot bunul ostean. Prin urmare, dacg, la noi a existat o aristocratie,era numai aceia a meritului, a serviciilor date. Reputatia sau gloria numelui parintelui, se stramuth negresit si la urmasii si. Aceasta Inca, era o aristocratie daca voiti; frig numai in intelesul gramatical al cuvantului, iar nici cum in sensul feudal. Prin urmare o asemenea aristocratie nu putea de Mc sa constitue o piedica introdu- cereila noi a sistemului constitutional, nici face ca sa se pretinde cprea a fostliberala Consti- tutia care,deodata, arfiintrodus la noi acest sistem constitutional. Este adevarat 'ea vedem, §i inainte de regulament si sub regulament, dandu-se niste privi- legiiacelora care se deosibesc prin serviciile lor, purtau numele de boeri. Existenta numai a acestor singure privilegii faceau ca sub regulamentul organic era inegalitateintre diversele clase ale societatei romane. hist aceste privilegii ea qi rangurile erau considerate ca niste recompense personale, pentru servicii date sau raspunse, si aveau un caracter numai viager, a0, Meat se sistingeau la a doua generatiune. Dar aceste singure privilegii nu puteau constituiaristocratiafeodala,uncleprivile-

496 giile se mosteneau prin nastere si se perpetuau din tata, in fiu, in infinit. Ash, dar sub niei-un punct de vedere nu se poate sustineeh' lanoi ar fi existatvreodata, o aristocratie feodala. Merg mai departe. Sub regulamentul organic, nu numaiedacea aristocratie de care a vorbit D. Maiorescu, nu a existat, dar nici regim de guvern absolut nu a existat, ash incht sh se poata obiecth ca, prea am fhcut un pas repede, shrind deodata, in regimul constitutional. Acest regim, intr'un mod imperfect, in mi- niaturet, ea sh zic astfel a existat sub regulamentul organic. Negresit ea, el nu era desvoltat cum exista, astazi. Dar in fine a existat. 'Caci unde zicem noi in sens general, ch existh regim constitutional? Acolo unde nu este o putere autocrath, con- centratain o singura, mAna; acolo unde este o adunare legiuitoare care face legile, care tine punga tarei,ivoteazh veniturii cheltueli, care contro- Jena, socotelile;acolo in fine uncle nu este puterea absoluta. Apoi, acest regim reprezentativ nu existh oare sub regulamentul organic ? In timpul acestei legi aveam o Adunare care reprezenth toate interesele sociale. Acea Adunare legiferh, voth impozitele icontrolh socotelile. Ea se reeruth prin alegere:i toate clasele sociale,boeri mari ca§i

497

boeri mici, adich burghezia, comertul iindustria puteau fi alese deputati. Intr'un mod §i rnai larg era compush Adu- narea numith, extraordinarh, care alegeh pe Domn. lush, toate acestea, se intelege, cfunctionau duph ideile timpului de acum 40 de ani, qi nu trebue sh le judechm duph ideile de astki numai. Prin urmare dar, un fel de regim reprezentativ existh la noi chiar sub regulamentul organic. Cum vedeti Domnilor, nu sunt tocmai exacte teoriileqiistoria expush de D. Ministru Maio- rescu; prin urmare nu poate fi fondat nici scopul shu, nicipractica,mijloacele spre a ajunge la dansul. Dach regim absolut nu a existat sub rept- lament, de ce D-lui imputh ch am trecut prea re- pedein regimul constitutional ? Dach I). Maio- rescu ar fi vorbit de regimul dinaintea regulamentului, poate car fi putut gAsi ceva care sh semene cu regiinul absolut. Dar D-lui a vorbit de cele de sub regulament, qi aci nu existh ceeace chuth,Dach sub regulament existh o inegalitate, ea consta, o repethm, in oarecare privilegii personale si viagere acordate celor ce se chemau boeri. Dar aceasta nu constitue regimul absolut. Erau numai nite drepturi exceptionale ;alh, se cereh cutare rang, spre a ocuph cutare functiune, spre a puteh d. ex. a fi numit la Inalta Curte,etc.

29006 32

498

Aceste privilegii erau reale, neapärat foarte injuste; §ivg, aduceti aminte cum chiar Domnii regula- mentari, ea printul Stirbey la noi, ea printul Gr. Gbika in Moldova, au inceput a nesocotis,i a d'a- rAmh de fapt aceste privilegii; qi cu aces,ti Domni §ialtii, incepuse a recruth demnitarii cei rnai mari ai Statului, nu dintre privilegiati, ci dintre oamenii de merit. Dar oricum ar fi asemenea privilegii nu opreau ca regimul constitutional, in esenta sade0 incomplect s'aexiste'Inca de sub regulamentul orYanic. Prin urmare nu este exact de a se pretinde cA, am fácut un pas prea mare, poate un salt mortal,trecftnd deodath,dintr'un regim absolut intr'Unul constitutional. Este cel putin adevarat ca ne-a lipsit qi ne lipse§te le tiers gtat, burghezia, acest element atat de necesar regimului constitutional, a§a, incat far-a dânsul nu putem aveh acest regim?Nici aceastã idee, Domnilor, nu cred c6 este fondat'a. Daca vom comparà Statul nostru cu alte State mari ca Franta, Anglia, Germania care numara secoli de civilizatiune, §i vom cere ea A, avem o burghezie cum exista in acele Staturi, 0! atunci putem zice ca nu avem burghezie! Mei ne-a intrebat eri D. Maiorescu undo sunt la noi acei fa- bricanti, comercianti §i industriali cari au milioane,

499 sicari constitue burghezia luminatai independentg in alte Staturi? Negresit co asemenea burghezie nu avem. At Ata numai ca este injust ea sa pro- cedeze astfel,cu comparatiunea. Fiecare tara, se judecg dupa rnijloacele ei proprii,i dupg vechimea gradului saride cultura.Potrivit dar cutalia noastra,i cu cultura noastrg, am posedat ipo- sedgminoi o burghezie,i acum, iehiar sub regulament. Elementele burgheziei sub regulament erau boerii cei mici, erau negutatorii, erau con- poratiunile de industriasi, erau in mie numar si profesiunile liberale.Toti acestia formau o burghezie mica, en stari modeste, dar in fine in proportiune cu toti ceilalti. Cgei in fine ce stanmari aveau chiararistoeratii D-luiMaiorescu,ehiar proprietarii cei mari de mosii dupg acele vremi? yeti afih eo mosie, care astazi produce zece mii de galbeni, pe atunei da un venit abia de cA,teva sute de galbeni. Toate dar erau in aceiasi proportiune. Si pentru ce aceasta? Pentru cuvantul prea simplu ea toata avutia publica, find mica, se intelege caicea particulara nu puteh sa fie mare. Ceeace insa este potrivit, este eg elementele burgheziei, an existat la noi; si au existat Inca. de sub regulament, desi in fasa numai. Sa venim acum la regimul cel nou constitutional. De eAnd sa-1 incepem? Negresit dela 1858 de

500 cknd adicA el s'a introdus pentru prima oar5 pun conventiunea dela Paris. Elementele burgheziei, ale stArei a treia, ale comertului §i profesiunilor liberale, nu existau la 1858 mai desvoltate deelt la 1830? Negre§it, va fi dator sa, recunoaseg, D. Maiorescu. Cum ins6 s'a procedat de toate constitutiunile §i legile electorale,dela 1858 incoace.Proceda- tu-s'a a0, incht ssara deodatA §isA, nu tinA so- cotealA de nimic, niei chiar de lipsa de desvoltarea suficient6 a elernentelor burgheziei noastre? SA luain numai faptele §i sA vedem. Mai inthiu trebue srecunoa§tem eg, a sustine cA lipsa elementului burghez ne face ineapabili de regimul constitutional,este mai ales a presupune eg, vin ni§,te legi §i deodatA dau votul universal unor oameni care nu §tiunici macar a seri§i aeeti;adicA chnd clasele inteligente §i independente se absorb, se InAbu§ese de numAr de multime. Apoi, a§A, s'a urmat la noi? Regimul constitutional desvoltat s'a introdus la noi prin conventiunea din Paris din 1858. Legea electoralä, adiionatIa acea conventiune a Onut socotealA despre starea noastrA socialA, §i de difi- cultAtile practice dela noi. Ea nu ne-a dat votul universal. Prin acea lege s'au creat mai multe clase de

501 alegatori, astfel in eat, fiecare colegiu votand in parte se dh mijlocul tuturor a exereith dreptul politic, MI% ea o clasä sabsoarba pe cealaltd. Ash alegatorii erau sau primari sau directi. Primarii, erau oricine aveh, un venit, in pamhnt, de cel putin o suta, galbeni. Direct alegator era in judet eel ce avea un venit in pamAnt cel putin 1000 galbeni; iar in orase, oricine avea un capital in pamant, industrie sau comert de sase mil galbeni. Fiecare din aceste categorii de alegatori votau deosebit, in colegii speciale. iobservati ca nicio clasa nu absorbea pe cealalta. Clasa proprietarilor marl, care era cea mai independenta, cea mai culla., nu era de toe absorbita nici de comercianti si industriasi, nici de alegatorii cei mici din judet. Deo- sebit de aceasta se mai cerea ca insusi eligibilul sa ail)/ un venit de 400 galbeni cel putin. Mi se pare dar eaceasta prima lege electorala, din 1858 nu era prea larga; era destul de restransa; si pasul ce ne-a facut ea, in urma regulamentului, nu ni se pare ash de extrem, incht sa.fi fost periculos. Apoi, daca vom judech acea lege dupa rezultatele practice ce ea a produs Ora la 1864, nu putem deck a o recunoaste ea buna, si a ne deelara multumiti. La 1864 se facii lovitura de Stat, si la 2 Julie se prornulga o alta lege electorala. Acum se incerca a se face un pas mai mare

502 a se adopth oarecum votul universal. Dar §iin asth ocaziune se moderh mult exercitiulacestui vot universal §i se lug, oarecari precaut.runi. Ash,aleghtorii se imphrtirä tot in primari in directii. Primari se numeau toti chti eraui aleghtorii consiliilor comunali, tati chti plhteau o dare chtre Stat de 48 lei, toti patentarii pang la a cincea clash inclusiv. Cum vedeti este mai mai votul universal cu un mic cens. Alegatorii directi erau toti cethtenii cari po- sedan un venit de o suth galbeni de mice naturh. Exceptiuni numeroase se fhceau in favoarea profesorilor,profesiunilor liberei altora,cari erau scutiti de orice cens. Eligibilului se cereh asemenea un venit de 200 galbeni, afara. de profesori,i alte profesiuni liberale. Aleghtorii primari alegeau aleghtoridirecti; siace§tia imphrtiti in colegii de orme §i colegii de judete alegeau pe deputati. Ash dar, vedeti,Domnilor,c chiar cei cu lovirea de stat, care tineau a se arAth partizani ai unui sistem mai liberal,le-a fost teama, a confundh de tot multirnea cu clasele cultivate. Chci, Domnilor,inprincipiuvotul universal este un foarte bun lucru;inshelpoate deveni o armh

503 periculoask cknd se dk in mana acelor ce nu stiu nici mkear a seri si a eiti (Aplauze). S'a impkrtit dar, cum ativazut, de ektre chiar autorii lovirei de stat la 1864, alegktorii in douk, categorii ;i mkear cvotul s'a intins, Inckt a devenit mai universal, insk se 'exercith numai la intaiul grad. sicolegiile de judete votau separat de cele de orase. iaceastk, separare s'a mai mentinut, negresit, nu pentru considerantele ce vi le-a spus eri D. Maioreseu, ci pentru cerh trick teamk a se lash numkrul sk, inkbuseasek inteligenta. Tatà dan, Domnilor, singura incercare de vot universal, care s'a facut la noi intark;efectele care le-a produs aceastk incereare le cunoasteti toti. Eu unul nu le crez, ck au fost din cele mai bune. Camerile care s'au ales prin acea lege nu au dat probe ck, sunt din cele mai independente. Aceasta este opiniunea mea; ekei eu ened ck independenta unei Adunkni constá intr'aceasta ca fiecare deputat saibe curagiul opiniunilor sale si sk le poatk exprimh. Din toate acestea ce vedem ? Vedem el introducerea regimului constitutionals'afkeut la noi in mod treptat; ek starea a treia, sau le tiers état, adick, burghezia, a participat intr'un mod gradat la viata nouk politick, si ctimpul ea si faptele au probat cacest element n'a abuzat de aceste drepturi ale sale.

504

Ash dar, Domnilor, v'arn expus aceast5, parte a mersului vietei noastre parlamentare care precede Constitutiunea actualä din 1866. P. Carp. Dar despre legea care este in discu tie. B. Boerescu. Eu vorbesc, fr sfiuins- pirat de D-ta. Rog pe D. Carp s'a,' nu ml dirijeze in discutiune.Ali se pare ca. trebuie s'a fie permis unui deputat svorbeasci fára, directiunea D-sale. Acum. Domnilor, Constitutiunea actual6 dela 1866, merit`a, ca sá-i facem procesul sau sa, o con- darnnArn? Negresit ch' nu; fiindca, ea a continuat acelasi sistem moderat pentru exercitarea drepturilor politice, ash Meat nurngrul sg, nu absoarbg, capacitatea. Constitutiunea actuala, a ImOrtit pe alega.tori in patru colegii, dup6 oarecare cens. Prin colegiul al .1Y se exercit6 votul universal, insg in al doilea grad.Toate colegiilevoteazg separat.Astfel ch' toate interesele sociale sunt reprezentate prin aceste colegii, fIr insá ca nurnhrul sg,ing,buseasch"in- tel i gen ta. Prin urmare siConstitutiunea actual'aeste foarte moderat6; si dacA este a se face vreo imputare, nu la &Ansa trebuie a se adresh, ci mai mutt la legea dupl lovirea de Stat. Cu un cuvânt, Domnilor deputati, din aceastl examinare se constaa, cInVtia imputare sau cri-

505 tica istorica,forrnulata de D. Maiorescu, nu este tocmai exacta. Venim la a doua. Este oare exact §i corect a se zice ca instructiunea publica a fost pana acum directata ash in cat nu s'a putut inca forma acest element esential (le tiers kat) pentru regimul constitutional ?Sau mai bine zicand: este oare corect a se ziceca instructiunea publica, a fost atat de falsificata in cat a facut ca tendinta junimei sä mearga numai spre functionarism, iar nicidecumsprealte pro- fesi uni ? Eu, Domnilor, nu cred ca sunt exactenici aceste asertiuni. Sunt §i eu de acord a recunoaste ct prea multi juni instruiti se da, spre functiuni; ca boala functionarismului este un rau care ne bantue, si ca, din nenorocire, multi oameni cum se cade nu poseda Inca destul acest spirit de independenta individuala, care nu se acorda cu pozitiunea functionarului. Ce e mai mult. Sunt Inca de acord a recunoaste ct sunt multi profesori si invatatori, cari se dau atata la politica, Meat au putut fi acuzati cintrebuinteaza rau puterea ce au, si abuzeaza de pozitiunea Ion pentru reusirea opiniunilor sau pasiunilor Ion. Dar a cunoaste 11111 nu va sa zica a indicasi remedial. Raul exista, daca nu tocmai ash de mare cum 1-a aratat D. Ma- iorescu, dar exista. De uncle provine el ?

506

Este oare adev6rat cnumai reaua organizare din trecut a instructiunei publice dateaza dela 1864 ? Par mai 'nainte de acest an n'am avut noi instructiune publica? Am avut, D-lor, §i inceputul ei dateaza Inca de sub regulamentul organic. De atunci dar trebuie sexaminam lucrurile spre a ne convinge cinstructiunea a fost atat de rau organizata Meat a produs a§a rele efecte. Ce vedem insa ? Vedem ca sub regulamentul organic instructiunea a produs efectele cele mai bune, i mai toata generatiunea actuala este produsul acelei instructiuni. Am avut onoare sa ocup directiunea §coalelor la 1858, pe cand exista Inca Eforia §coalelor.-VA pot dar incredinth, din experienta, §i toata lumea §tie, ca instructiunea primal* §i mai ales §coalele comunale, nu au inflorit mai mult ca sub V oda Alexandru Gbika, §i in timpul Eforiei §coalelor. Gimnaziile pe atunci erau mai putin numeroase; dar aveau buni profesori, §i se bucurau de stabilitate Mare atat in programe cat §i in corpul profesoral. Aceasta stabilitate exista nu numai in gimnazii, ci in toata instructiunea publica;" profesorii, din toate §coalele de mice grad, intrauti- neri§i e§eau gArboviti de batranete din functiunea lor. Nu numai profesorii inamovibili nu erau niciodata mi§cati din locul lor, dar nici profesorii dela scoalele primare. Insu-mi eu ca director de §coale,

507 nu am destituit deeht un singur profesor urban; siaceasta am fgeut-o pentrucg faptele lui erau din cele mai rele,. Am numit insg, o comisiune, care i-a constatat abuzurile, iapoi destituindu-I, am facut cunoscut acest fapt prin o circular% la toti profesorii prirnari din targ, pentru ca sg stie eg D. cutare s'a destituit pentru cutare fapt; atat o asemenea destituire se pgreh un lucru important la acea epocg. CatInssg mai adaog ceva,si intr'aceasta mg aflirinunire cu D. Maiorescu, catg sadaog cpe atunci profesorii nu se ocupau de politieg; nu se fleeau sefi de partide,sinu abuzau de misiunea lor, spre a exercith o presiune asupra copiilor sau pgrintifor lor.i ea sl dau D-lui Maiorescu o dovadg despre aceasta, este destul sa-i adaog eg D-lui poate aflh in archivele ministerului su o circularg a mea ca director, de pe la 1859, prin care spuneam profesorilor din scoalele primare cg nu se euvine a luh parte la politica rnilitantg! Caci aceasta nu este conform cu demnitatea caraeterului lor, ei sunt preoti ai stiintei; si nu trebuie sg se facg din stiintg o armg politicg. Negresit cliberi sunt profesorii a voth cum vor vol. Nu trebuie insg sg devie luptgtori cu arma ce le d'a pozitiunealor.Contra acesteicirculgri nimeni nu s'a plhns;i eu, la randul meu, nu am avut a mg plange de nimeni. Ash dar,organizarea instructiunelpublice,

508 inainte de 1864, nu a fost rea;§i D. Maioreseu nu-ipoate imputhe'dea a produs efecterele. Maitotirepet, suntemfiiiaceleiinstructiuni. (Aplauze). At dar, trebuie svenim la legea actual6 din 1864. Oare relele arätate de D. Maiorescu derivg ele din aceasth, lege qi numai din cauza ei ? Dar, Domnilor, dae6 legea aceasta are multe defecte, apoi este de netgg6duit ca, ea arei multe Orti foarte bune. Ea nu a fost tocmai aà fa'eutd repede, nici improvizatI, cum s'a zis. Redactorii ei, an copiat-o, in cea mai mare parte, dupg un proiect, sau cod compleet de instructiune, acut in anul 1863, de consiliul superior al instructiunei publice. Eu am avut onoare a fi ingreinat cu redactarea aeelui proiect de 670 da articole. Ill am aci tip6rit irnpreung cu raportul meu eg.tre consiliu, dat in Oc- tombrie 1863. Din else va vedea, cideile mele asupra instructiunei nu dateaz6 de astlzi, cu ocaziunea discutärii proieetului de fa0,, ci de mai multi ani. Sicand am lucrat acel proiect am avut in vedere §i necesit64ile noastre locale, §i legile asupra instructiunei din cele mai lurninate Staturi din Europa. Colegii mei din Consiliu erau oameni foarte autorizati§i mai toti vechi profesori. Dar acest cod de instructiune nu deveni lege.

509

Sosi lovirea de Stat,siIItransformg cu multe modifichri esentiale, in legea dotath din 1864. Ea poate aveh defecte; dar euprinde multe lucruri bune. Este adevgrat ch scoalele reale le admite, lush nu ia mijloacele serioase ea sh le infiinteze, duph cum se vede din articolul 200, insh proiectul con- sfliuluisuperiordin 1863 zieeh curat in art. 501: kScoalele reale se vor afeza, n principalele centruri de populafiune qi se vor 'intrecine cle Stat". Prin urmare vede D. Maiorescu ch nu D-lui a esit la noi, pentru prima oarl, cu ideea infiintgrei scoalelor reale.Altii au avut'o inaintea D-lui, si cum vedeti consiliul superior, in proiectul s'au din 1863, nu pusese nujnai principiul acesta intr'un mod platonic, ci dec1arcintretinerea lor se va face in socoteala Statului, adica tocrnai ce zice D. Maiorescu ast6zi. Dar ne yeti intrebh de ce nu au fheut ash si eeice au facut legea din 1864, in puterea sta- tutului ? Aceasta nu e treaba mea a §ti. Ceeace stiueu, spre afi drept,este a vh art c legea din 1864 nu a fost toemai a§h contra §coalelor profesionale si industriale CUM vi s'a zis. Cititi, vh, rog art. 207 si 208 din acea lege, §iveti vedeh ch ea prescrià ea sh se infiinteze trei §coale de agriculturh, in principalele centruri de

510 populatiune. Ea mai ordonh (in art. 208) ca in anume seapte orase prineipale ale Romaniei sa' se infiinteze seoale de industrie. De ce nu ao infiintat aceste seoale, care sunt sielereale,caci creaza aatea meserii iprofe- siuni ? Raspunsul e prea simplu: fiindc/ nu am avut mijloace financiare. .ApoiDomnilor,s rezumam ideile:dac/ inainte de anul 1864 instructiunea public/ a fost intr'o stare prospera ash, preeum nimeni nu poate sa o eonteste; daca, stabilitatea a fost o realitate; si daca seoalele primare erau numeroasei bune, cum se poate imputh astki ct instructiunea public/ ain trecut a fost ram organizatasi nu a produs nimie bun ? Pe de alta parte, dae/ chiar dupg 1864 legea instructiunei a dat o mai mare desvoltare instrue- Ounei seeundare i superioare;daca chiar ea a prevazut scoaleprofesionaleiindustriale in cele mai principale orase ale tarei, care, daca nu s'au infiintat, este din cauza lipseifinantelor, cum se poate prea bineintampla, icu scoalele reale ale D-lui Maiorescu, este oare un cuvânt ca sa, con- dainnam si asta lege sisa, zieem ea, numai ea este cauza ea s'a inmultit numarul functionarilor. Am fi, Domnilor, foarte nedrepti; nu am tine socoteal/ de fapte. Da, boala functionarisrnuluieste un ram la

511 noi,inshtinrhu,care tinde din norocire a se miqora pe fiecare zi,qicare nu provine de loc din cauza §coalelor. coulele nu au produsi nu produc numai oameni de legi, sauadvocati, cum ii totplace D-lui Maiorescu a-i numi. ,`t;coalele au produs ingineri, economi, mecanici, profesori, medici. Dach multi imbratiraza, eariera functiunilor, dach sunt coprinsi de aceasth boala, nu de acum, nu dela 1864, ci de mult, de sub regulament, de la 1848, cand egalitatea intre toti a devenit mai mare, cauza realh a fost eh activitatea vietei noastre soeiale era prea mica. Cei dar, cei cari erau ceva luminati,neavand ce face, neputand exercith activitatea sa In altA,' ramurg, se dedeau spre functiuni. Nici comert, nici industrie,nici bhnci, nicidru- muri de fer neexistand inarh, ce voiati sfach oamenii ? Umblau dupa, functiuni. Contagiunea se lhteh pe fiecare zi. Nu numai multi din cei cari terminal' gimnaziile sau roalele superioare de legi,deveneau functionari;ci toti, mai ales, cei ce nu §tiau carte. S'au infiintat seminariile. Ce sunt seminariile mai mult decal coale primare,scoale profesionale ? Ei bine, treipári din cei cani terminau seminariile, Inloe sh se fach preoti,eereaufunctiuni. Aà dar nu numai cei cari Invhtau latine* qi grecete deveneau functionari,duph cum ziceh D. Maiorescu. Para §i

512 copiii cari terminau clasele primare sthruiau a fi numiti copisti pnin cancelarii. De ce dar acuzati numai scoalele secundare sau superioare cA," ar ft produs functionari ? Dacg, cliiar din cei cari terminau scoalele superioare chutau functiuni, ei nu erau numai dela facultatea de legi, ci dela toate facultätile. Aceia cari au diploma de medici, de ingineri, etc., profesiuni cu totul separate de jurisprudenth, prefera sisesilesc a aveh si o functiune salariatg din buget. Legile, scoalele sunt de vin g. pentru existenta acestui fenomen, care este pozitiv, si pe care D. Ma- iorescu nu-1 poate contesta? Nicidecum, Domnilor, vina a fost si este a imprejurh'rilor. Pe cat timp activitatea noastrh socialh nu va fi destul de mare; pe cat timp munca liberg, a comertului iindustriei nu va luh destulh desvoltare, äst fenomen se va produce permanent, cu toate modifichrile de legi ce le va face D. Maiorescu. Ca sh stingem un rhu trebuie sne urchm la adevgratele cauze care-1 produc, si nu cred ch D. ministru a descoperit aceste cauze. \Torn astepth aplicarea legei D-lui inch vreo 10 ani itimpul va probh dach eu nu am avut dreptate. Repet dar, Domnilor, ch nu este sh zicem ch numai dincauza organizärii invg,tamantului public in trecut,s'a dat tinerimei noastre o direc-

516

.tiune gresitä, is'a nascut functionarismul. Fap- tele probeaza din contra,i nu stiu daca D. Ma- iorescu poate smi le conteste. Nu este Domnilor, nici just, nici politic,sa tot avem aerul ca banuirn invatamântul superior. Acest invatamant este indispensabil intr'un Stat ce voeste a se civilizh; prin else produc barba0ri- väai icapabili pentru eonducerea afacerilor publice. Numai ci invatatura prirnara na pute0 aveit nici oameni de Stat, nici financiari, nici ingineri, nici Iegiti, nici medici. Dar ce fel de partid conservator a0 fi D-voastra dac ai fi lipsi0 de asernenea barbat,i ? Pot zice chiar cinstrucOunea superioara este baza chiar a celei prirnaresise- cundare;cacifara dansa, nu puteti aveh profesori, ifaraprofesori nu pute0 aveh niciun soi do scoala. Afi curios sa vad o tar, Para instructiune superioara, adica Asa a aveh nici financiari, nici mediei, nici ingineri, nici architecO, nici profesori, nici advocati, nici judecatori, niciun om cultivat in fine; ei numai nistecetatenicari artI sscrie, sa citeasci scalculeze cele patru lucrari din aritmetica! Dar acest fenomen nu se vede nicaeri, niei in. Statele cele mai absolutesi despotice; prin urmare en atat mai mult nu se poate vedeh intr'o -tara ca a noastra care este o tara constitutionala si 1iber. (Aplauze). Dar ni se obiecta cà unii dinprofesori au

29006 33 514 abuzat de puterea lor moralI in favoarea pasiunilor lor politice. Da, este adevarat; au facut unii acest abuz. §i ce rezulth, de aci ? Trebuie pentru aceasta sacuzgm §i pe cei ce nu au comis asemenea abuz, §i sconchidem c§coalele nu sunt bune? Nu, Domnilor, aceasta ar fi qi unjust §i ne- fondat. Universitatea din Bucure§ti a produs multi -b6rbati de merit; mai toti noi suntem fiii ei. Din- tre profesorii si sunt multi oameni politici importanti, conservatori intelepti,§i niciun profesor de ai s/i nu am auzit pang, acum ca ar fi abuzat de puterea sa. Tot a§a cred di, este §i cu cea dela Ia§i. Tot astfel §tiu c6,estecu.toate §coalele§.1 girnnaziile din Romania. afara poate de cateva exceptiuni. Prin urmare presupunand el acest rgu s'a produs, el acest rgu exista apoi el s'a produs, §i exist6 izolat, adica numai pentru acei profesori, cari vor fi abuzat de misiunea §i puterea lor ca profesori. Dar acestea sunt numai cazuri individuale §i nu trebuie s5, se conchidg la generalitati. Negre§it, caceia care vorfie§it pe ulita custeagul In mang sunt culpabili;fie oH nu profesori; dar nu trebuie sziceti acela§ lucru qi pentru cei ce n'au facut tot astfel. §i apoi nurnai dintre invatatori sau profesorii vor fi fost caH au abuzat de puterea lor in favoarea unei politico pasionate ? Nu s'a intamplat tot astfel§icumultidintre magistrati,dintre

615 financiaridintre administratori ? Este un cuvhnt atunci ea sh condamnam i magistraturài finante §i administratiune ? Sisg,ne intelegem, Domnilor. A face politich, ori abuz de politich, nu este dupa mine, atunci and un functionar voteazh altfel de cum ne place nouh §efii ski; ci atunci numai child elintrh, In lupth'§.1 'intrebuinteaza puterea ce o are pentru reuOta opiniuneisale.Aeestaeste un adevhrat abuz. 'Mi aduc amintechilderam Ministru de justitie la 1868, eh un procuror din Severin imi depeqeazh eh el demisioneazh, fiindch, are sh voteze in contra mea, care Imi pusesem candidatura la Mehedinti,ic spre a-§i imphch conqtiinta de votator cu respectul §i stima ce are pentru mine, trebuie sa, imi ofere demisiunea. Eu i-am rhspuns cnu-i primese demisiunea, es-fiphstreze postul,sl-aifach bine datoria qi sh voteze cum va voi. (Aplauze). A§h dar, Domnilor, ea §i orichruialt functionar, nu este permis unui profesor a abuzh de puterea sa pentru isbhnda opiniunilor sale politice. Dela cazuri insh de abuzuri izolate nu trebue sh conchidem nici contra tutulor profesorilor, nici contra junimei studioase, nici contra qcoalelor, or chiar a organizatiunei lor. Odath stabilite aceste adevhruri ne intrebhm dach este prudent ca noi, partidul conservator, sh

516 creigm un sistem de instructiune publieg ash cum sq. nu se incurajeze destul instructiunea superioard, si ash cum sq,' ne argtgin el ne preocupgm numai de instructiunea primarg, in dauna celei secun dare superioare? Nu, Domnilor, nu numai ch ash sistem nu :trebuie sg adoptgm, dar sdepgrtgm chiar aparentele eg am fi contra instructiunei superioare sau eg nu am incurajat-o destul. Partidul adevgrat conservator este acela care merge cu luminai cu progresul timpului. El con- servg ce este bun si continua, a merge inainte spre a progresh. Ash cred eu ca, este aetualul partid conservator. (Aplauze). Ash conservator inteleg eu a fi. Apoi un asemenea partid merge in perfect aeord cu instructiunea,i asociat cu junimea stu- dioasä, cu toti oameniiluminati. Poate cg numai un ultra-Conservator, ar aveh alte tendintei alte drumuri. Apoi eu, Domnilor, vq,mgrturisese eu sinceritateca. nu mai cunosc aci intre D-voastrg vreun ultra-conservator. Daeg-I cunoaste cineva s mi-1 spung. Chiar dintre cei mai in varstg stiu csunt conservatori, insg liberali in acelas timp. Luati pe D. Lascar Catargiu, presedintele Consiliului de ministri; ei. bine, D-lui, este omul progresuluisiallibertgtei;ins/ libertatea bine inteleasg,i progres adevgrat. Oameni ea D-lui au combgtut totdeauna abuzul, precumsitirania,

.517

orideunde venek de sus ori de jos. Ca svdau un exemplu despre aceasta, vt voiu aminti lovitura de Stat dela 2 Maiu; eu nu am aprobat-o, sinici 111.1 puteam siau parte la &Ansa;ca,ci, om de legalitate,eu eram contra revolutiunilor, orideunde ar veni ele,fie de sus, fie de jos. Prin urmare am combatut acea revolutiune, si In ziva lovirii de Stat am fost organul Camerei in contra autorului acelei loviri,citind de pe acea tribuna, o motiune de blam. Am fost sustinut de conservatori ca si de cei din stAnga. D. Lascar Catargiu presidh atunci Adunarea,i numai gra-tie puter- nicului D-lui concurs s'a putut citi acea propunere si trece in Procesul-Verbal al Camerei. Este dar pozitiv Domnilor, ea, astki nu mai exista,ultra-conservatori, carora sa lefie teama, de instructitmea superioarl, sau sne ureasca pe noi burghezii. In vechiul partid conservator pana pe la 1864, mai existh poate o extrem6 dreapta, care prezinta ace1ea0 inconveniente ca si extrema stangä. Atunci o parte a Camerei era, centru, adica de nici-o extrema. Imi aduc aminte pe la 1860, de raposatul Barbu Catargiu,acel barbat cu atata, talentsi atat de superior, care se lupth contra noului element popular atrastn Camera, de noulregim constitutional. AceastaIierh permis lui Barbu Catargiu, capul batrânei drepte, si care se credeh,

518. in mod eronat i printr'unr'au Inv, eä ar fi capul unei caste. Acest eminent orator, insá adevgrat ultra-conservator, iniuteala unei improvi- zatiuni oratorice, comb6t6ndu-m-a pe mine, ne numeste pe noicestilalti burghezi, din nou sositi, gicnoaiele orafelorI

Se intelege c noitoti am protestat, ieu i-am rdspuns aceea ce se euveneh. Insg, repet, in- telegeam aceasta din partea unui ultra-conservator ca raposatul Barbu Catargiu. Astki nu mai suntem in acei timpi, lumina s'a intins, conservatori suntem toti; dari liberali suntem toti. Ultra-liberali suntem unii. Dar ultra- conservatori nu mai este nimeni; eel putin eu nu cunosc un asemenea partid.Indata, ce astAzi s'ar ivi un ash partid dintre noi, multi ar deveni indata centru. Acest partid din centru aveh ratiune de a fi pe cand existh doul extreme. Ar mai a veh iari aceiasi ratiune and s'ar ivi extrema dreaptl. Pe eat ins6 ea nu se iveste, suntem toti numai un partid; e5.ci toti suntem conservatori siliberali In acelas timp. (Aplauze). Prin urmare acest partid nu trebuie sg, lase a se permite nici macar bAnuialg car fi in contra instructiunei publice. icum ar puteh acest partid sá arate cá s'ar desfide de profesori, sau de clasa luminata, a junimei? Cum ar puteg

519 lase a se crede cjunimea studioasd, ar deveni un element de anarchie ? Dar, Domnilor, oamenii de stiintd, adevdrata lumina, se afldtocinaiin Ast partid,eleste cu profesorii,eleste cu lumina, este junimea studioasd. Cand ar fialtfel. nici nu as voi, un moment rndcar, sfac parte din acest partid. Numai cu §tiinta, numai prin oamenii luminati eu cred mai ales cd se stay ileste dezordinea §ise pune frau anarchiei. Daca, noi am face altfel, dad, in aparentd mdcar, am avea aerul ct ne desfidem de oamenii invdtati §i cd' respingem ca turbulentd junimea studioasd, nu vedeti cd cu aceasta chiar, ati impinge pe toti acestia a se da in bratele partidei opuse ? (Aplauze). Cdci indatd ce se va crede un moment cd in partidul conservator nuse dd protectiunea tre- buincioasd meritul sitiinei, atunci mdrim partidul opus,acelacare cu adevärat estefocarul anarchiei. Apoi acolo voiti sajungeti D-voastrd? Negresit cdnu; si aceasta mai ales pentru cu- vantu1 cd noi conservatorii suntem adevdrati amici ai stiintei si ai junimei studioase. SI facem insd abstractiune de toate cate am zis pand acum. Sd presupunemi noi cu D. ministru cd 11111 existd, ash cum 1-a ardtat D-lui, cA.adicd boala functionarismului este prea mare, si celementele burgheziei ne lipsesc.

520

Poate D-lni remedia acest rhu cu chipul cum pro pune ? Am probat,crez,in mod absolut,ch.nici §coalele, nici organizarea lor, nu au produs acest rhu. Sorgintea lui este in alte cauze variate. Apoi §iremediul propus trebue sh se urce la acele cauze; remediul trebue sh se aplice la cauza realh a räului, iar nu la cauze imaginare. De adevArata cauz a. a rhului se ocuph D. ministru ? Remedii reale sunt mhsurile ce D-lui propune ? Nicidecum. Odath ce rhul existent nu provine din instructiune, nu mo- difichnd legile ei vorn remedia rhul; pe child noi ne ternern de anarchic, vom chdeh tocmai in anarchic,sgandhrind bazele culturei noastre actuale, adech legile in fiinta. lath observatiunile ce am crezut de datoria mea sfac asupra teoriilor socialei politice emise eri de D. Maiorescu. Nu-mi erh permis mie a thcea. Sfaqind, repet, eh recunose §i eu cu D. Mi- nistru eh legea actualh a instructiunei aveh Devoe de oarecariimburathtiri. Insh nu trebue sh exa- gerhm rhulnicis ne IneIni asupra cauzelor sale;chciatunci ne putem tare mult inqelh§i asupra rernediilor; §i putem prescrie chiar remedii care sh rnhreasch acest rhu: ceeace va fi,nu a servi partidul conservator, ci a-1 sla,bi §i a-i face cel mai mare fall. (Aplauze prelungitei repetite).

Monitorn.1 Oficial" No. 25 din 4/16 Fevruarie 1876 Din nou proiectul de lege al instructiunii publice

In §edinta Cainerei din 23 lanuarie, B. Boereseu lea din nou euvAntul, pentru a da o mired, explicare.

B. Boerescu. In urma cuvintelor pronuntate de D. Ministru de culteinsedinta de eri prin care amintea in treadt c ieu ca ministru am subsemnat jurnalul consiliului de ministrii pentru modificarea legei actuale a instructiunei publice, sunt dator a da oarecari explicatiuni,pentru ea nu unii spoath, bg,nui ceu asta'zi, vorbind despre acel proiect, asi fi in contradictiune cu ceeace am Aleut ca ministru. Este :in adev6r, D-lor, ci eu am subscris jurnalul consiliului de ministri pentru modificarea legei iristructiuneii mentini astki aceea§i opiniune,adic iastazi sunt de idee cg, legea in-

522

structiuneiinvigoareeste inaperfeeth,prezinth multe lacune si are nevoe de modificat. Aceasta am s'a zic despre subscrierea jurna- lui consiliuluideministridecare am amintit D-lui Maiorescu, inimic mai mult. CAci D-lui stie prea bine si este bine a sti.§i D-v. cacel jurnal al consiliului de ministri nu contineh deat principii generale.pe care se bazh noul proiect de peste 500 de articole,care nici ea' se puteh citi in consiliul de ministri. Udatinsce in acel jurnal nu se trath decat de principii,i nici cum de aplicarea si desvoltarea lor, intelegeti, D-lor,cen nu puteamfilegat, cAnd erh vorba de amanuntele acelei desvolthri. Prin proiectul defath,nus'afgcut decht desvoltarea acelor principii; §i in aceasth desvoltare de peste 500 articole, intelegeti, Domnilor,ca, se pot coprinde dispozitiuni care sä modifice sau s'a," dgrArne principiile admise; si prin urmare eu sunt liberi In apreciaresiinvotul meu, cand este vorba de ash dispozitiuni. Repet dar, D-lor, inc'dodath,suntsiacum, cum am fost §i in trecut,pentru principiile admise in acel jurnal al consiliului de rninistri. Ash sunt pentru principiul scoalelor reale, pentru principiul sporirei scoalelor comunale, pentru principiul ea profesorii de licee sl aibe diploma de licentiat in litere,pentru principiul inamovibilithtei profe-

523 sorilor, etc., etc. Insh, D-lor,luck priveste desvoltarea acestor principii, aplicatiunea lor indetaliu, aceasta este o chestiune speeialh, care se discuta, inaintea Camereisinu trebue deloc a se mirh dach pot diferi de modul cum se desvolth§i se aplich principiile acestea de D. ministru de instructiune. Ash dar, dach discuti eu aceste dispozitiuni, dach voiu emitei eu opiniunea mea;i voiu propune poate chiar amendamente, cu aceasta nu trebue A. se creazc eu a fiin contradictiune cu subsemnatura mea din jurnalul consiliului de ministrii, nici cacum nu mai simt trebuinta a se modifich actuala lege. Acestea sunt explicatiunile ce credeam necesare a le da onor. Camere. D. T. Maiorescu, ministru de culte fiinstrac- fiune publicti.Tot inacest inteles am multumit §ieu eri D-lui Boerescu si repeti acum eh guvernul va fi recunoschtor fiechrui deputati D-lui Boerescu in particular, pentru mice imbunhthtire va introduce in acest proiect de lege.

La cuvintele ministrului ilspunde Boereseu din non. B. Boerescu. Domnilor, pe cftttiu, numai lascoalele superioare suntaceste taxe de asemene si de diplome. Dach un elev cade la examen,

524 negre§it cA atunci cand se prezinth, a doua oarg, nurnaipl'ateqtetaxA,pldte§te numai o jum6tate din taxa de consemnatiuni. AO se urmeazA acum. Eu cred c6 nu ar fi oportun a se suprimh taxele de examen pentru toate facultätile In genere. Pentru facultatea de drept, care este rnai mult frecuentata,, a inceput de c'ati-va ani a se luà taxe, §i cred cá aceste taxe se pot mentine §i pentru viitor. Cat pentru facultMile de litere qi stiinte s'ar puteh suprimh taxele de aci, caci trebue incuraiati elevii earl voese a merge acolo, iar nu a le mai pune piedice prin impunerea acestor taxe. Cand aceste din urrn6 facu1t4, vor fi mai frecuentate, atunci s'ar puteh pune §.1 aci taxe. Cum vedeti, Domnilor, aci este o cbestiune de oportunitate.

III

Monitorul Oficial" No. 38 din 19 Fevruarie 1876. Din nou proiectul de lege al instruetiunii publice

In Camera deputatilorse continuAdiscutiunea proiectuhii de lege al instructiunei publice. In §edinta din 6 Fevrtiarie, cu ocazia desbaterilor paragrafului privitor lafaculfatile de drept, B. Boerescu propune ur- mgtorul amendament pe care fisustine dupg cum se vede mai jos. Art. 158. Facultatea de drept destinata a da qtiinple necesare magistraturei, aclvocafilori June- tionarilor caministrativi, va cuprincle pentru darea gradului de licenfa, urmatoavele cursuri: 1. Dreptul roman; 2. Dreptul civil roman; 3. Dreptul penal; 4. Procalura dreptului civilfi a dreptului penal ; 5. Dreptul comercial cu procedura sa; 6. Dreptul public fi administrativ; 7. Economia politica.

526

Art. 159. Facultatea de drept din Bucurefti va da titlu de doctor in drept cand mijloacelefl- nanciare vor permite a se mai adelogeti urmatoarele cursuri: 1. Filozofia dreptului ci istoria dreptului; 2. Finantele ci Statistica; 3. Dreptul gintiloridreptul international privat. B. Boerescu. D-lor, voi cauth sfiu cat mai scurt si mai precis, spre a nu va obosi malt. Este lesne, D-lor, de a procedh ca D. Maio- rescu, de a expune adica cateva teorii,din care multe sunt foarte adevarate, de a relath rele izolate, earl pot existn natur iapoi a trage din toate aceste ni§te cunostinte silite la un fapt strain, 0 mai ales a indich remedii nepotrivitA la ram] de care se pMnge! Este comod, D-lor, a arath abuzurile ce se pot face cu o institutiune, pentru a se trage apoi consecinte, care 1111 se aplica la chestiunea care este in discutiune icafi daca s'ar aplich, ne-ar duce la rezultatecu totul contrarii deaceeacevoim!Toateacestea,Domnilor, sunt juste,lesneicomode; dar nu suntsa- lu tarii. D. Maiorescu a vorbit foarte frumos asupra principiilor generale, care trebue sdomino intr'o societate. Prea bune sunt toate acestea; nimeni nu le contesta. Dar ce au a face cu chestiunea de

527 fath a cursurilor ce trebue sh fie intr'o facultate? D. Maiorescu a mai fhcut istoricul unei scoale, a lui Barnutiu din Moldova sine-a expus relele doctrinece duph opiniunea D-sale are aceasth scoa11.Imi adue aminte csunt acum cativa ani, D-nealui a mai fhcut aceeasi expunere; atunci, ca siacum, am condamnat cu totii a$ h doctrine. Dar vorba este, ce are a face aceasta,cu chestiunea de fath? Ce relatiune direct§, au toate acestea cu consecintele ce voeste sh tragh D-sa ? Noi admitem doctrinele autoritarii pe care le-a expus D-sa;cutareprincipiisuntnecesare pentru existenta unei societhti. Merg mai departe; sh admitem ccutare doctrinealecuth'rei scoale sunt rele,ch cutare profesor a abuzat chiar de aceste doctrine.Ce a esitaci ? Poate esi c,i stiinta este rea, ci cutare curs nu trebue sh fie obligator, ci numai facultativ? Ce relatiune directh poate existh intreutili- tatea unei stiinte i intre necapacitateaceluice preda acea stiinth? Trebue scondamnhm stiinta, din cauza relei sale predgri. Dar, D-lor, nu este destul a indica, un rhu si a-I atribui indath unei institutiuni;trebuest vederni dach acesta este cauza lui,i dach i-am ghsit adevhratul shu remediu. La noi mai toate institutiunile sunt noi; opiniunea publich abia acum "incepe a se formh. Dacq

528 indath ce vom vedeh un abuz, ne vom grhbl a-1 atribui unei institutiuni 0 acere desfiintarea ei spre a rernedih, nu vedeti undo am ajunge ? Am ajunge a rhthci spii itul public si a mgri rgul in loc de a-I micsorh. Nu este destul a emite niste bune principii sociale; trebuie a ave io sistemg rationabilh spre a le aplich. D-nul Maiorescu v'a expus sistema sa; v'a arg,tat cum crede D-sa a combate relele ce pot existh.Eu nucred cg remediul indicat de D-lui va isbutl vreodath a face sh dis- parh' abuzurile ce s'a semnalat eh se pot comite la noi. Eu nu pot primi, en cred gre§itg sistema D-sale. Eu cred din contra, eh, prin asemenea remediu s'ar agravh rhul ce s'a al-Mat;ich, nu numai n'ati aphrh dinastia sau regimul ce domin, ori principiile autoritarii ce trebuie sexiste intr'o societate; din contra, aplic"andu-se sistemul nouei directiuni cevise recornandh, ati sdruncinh sau ati slhbl aceste principii. (Aplauze). In adevgr, Domnilor, ia sh lugm lucrurile astfel cum sunt in practich,i sh le examingm cu rhcealh. Mai intgiu, trebuie sà constathm ch in facultatea noastrg juridich, ca §i tot invhtgnantul nostru doming sistemul francez.Acesta este un adevh'r, pe care nimeni,nici D. Maioreseunu-1 poate contesth. tin alt adevhr este cg toate gra- dele instructiunei publice, sunt legate intre dansele,

529

formeazg o armonie a§h hick efectele unui grad se suportg, la celelalte. Nu putem dar savem un sistem in instructiunea secundarg,§i un altul in cea superioarg; caci atunci nu ar mai fi armonie, atunci ar fi sdezorganizgm instructiunea. La noi astgzi doming sistemul francez, na numai In instructiunea, superioarg, dar iin cea secundarg. Acest fapt este foarte vechiu,i nu se poate contesth. Nu am puteh dar astAzis introducem sistemul german in instructiunea superioarg, pe cand sistemul francez ar continua sg predomine incea secundarg. Aceasta nu ar fi logic. A§h dar, primul principiu estementinerea unitatei sistemului in toate ramurile instructiunei. tin alt principiu este ca in facultatea de drept, ca §i in altele, sunt doug graduri de titluri: gradul de licentg, care este partea mai restransgqi mai practica a studiului; §i gradul de doctorat,care coprinde studiile abstracte §i mai aprofundate ale Asupra naturei §i diferentei acestor doug graduri de studii, D-nu Al. Lahovari, doctor in drept qi ministru al justitiei,s'a explicat foarte corect, ca un om special. Sg-mi permita numai D. Maiorescu a-i spune qi eu, care sunt doctor in drept alfacultaleidinParis, ca se iqalg prea mult cand zice cIncoala francezg predoming, in studiul dreptului, mai mult metoda analiticg, adicg analiza numai a articolelor din legi. Aceasta,

290,6 3i

530 phnh la oarecare grad, este adevgrat pentru licenth, dar si acolo sinteza joacg un mare rol,siacolo profesorii discuth contraversele si se ()cup/ de principiile generale ale stiintei. Insg se intelege, eh' intr'un studiu pozitiv idestinat mai mult a formh oameni practici, analiza articolelor joach un rol insemnat. Chnd insh este vorba de doctorat atunci stiinta se urch, in Franta, ca iaiurea la o mare inhltime abstractä. Se insalh D. Maioreseu child crede ch in Franta nu se the studii profunde asupra stiintei dreptului in sine;ele se fac,insh nu mai de chtre aceia eari devin doetori in drept. Dar nu toti vor sit aprofundeze stiinta aceasta. Studiul dreptului produce nu numai avocati,ci magistrati, administratori; ea este inch necesarh orichrui om voeste sh-si administreze eu inteligenth starea sa. Ei bine, pentru acesti oameni §iearl sant cei mai nurnero0 licenta este destulh, adich studiul stiintei, mai ales in mod analitic. Principiile generale ale stiintei, raporturile sale eu alte stiinte trebuie'sh se cunoasch' si de chtre ceice se opresc nurnai la licenth si de chtre doctori. Dar de aci nu urmeazh, ea este de o utilitate prae- tich, indispensabilh, ea un licentiat sh se ocupe prea mult eu controversele, cu studiul pe larg al dreptului roman, en filozofiai istoria dreptului. Acestea sunt phrti necesarii pentru doctorat, pentru ceice se dau stiintei, pentru ceice voesc a deveni profesori.

531

Daca in Germania se do mai mare desvoltare studiului dreptului roman, este ca acolo lipseste.inca un codice de drept privat, 0 se studiaza mai mult ca un drept viu. La Francezi insa, dreptul roman sestudiaza, numai sub punctul de vedere istorie, ca istorie, ca sorginte numai a dreptului viu. Numai ceice voesc a aveh titlu de doctori aprofundeaza -mai mult acest studiu. La noi, care avem drepturile codifieate, acest studiu nu poate ft decat astfel. Dreptul administrativ 0 public, cai economia politickfac parte din studiile pozitive, cari compun licenta. Aceste trebuie sfaca parte esentiala din cuno§tintele ce e dator sa alba un licentiat; §i prea putin ne pasa daca metoda dupa care se predau este analitica sau sintetica. Ce are aface una cu alta? Ce amesteca, D. Maiorescu doua lucruri straine unul de altul ? Cred, Domnilor, ca am probat caiinsis- temul actual al facultatilor sunt doua graduri de studii : uuul analitici mai practic, care este gradul licentei; altul mai abstracti mai aprofundat, care este gradul doctoratului. Odata dar ce aceasta distinctiune exista 0 in sistema franceza, a§h cum o doreste D. Maiorescu, de ce ar voi D-lui sa substitue ininstructiunea superioara, sistema germana celei franceze? Mai intaiu am probat ca aceasta nu ar fi

532 logic;cdeiarfia impdrtiinvätdmantul intre cloud sisteme. Dar mai addogdm: aceasta ar fi posibil, ar fiutil? D-lor, sludm lucrutile aVa cum sunt. Nu numai ocoalele noastre sunt in general organizate dupd sistemul francez;dar qitoatd, legislatiunea noastrd, toatd educatia, toatd, civilizatiunea noastrd. Mai noitotisuntem crescuti§iinstruiti child sistemul francez. Aceasta este un fapt pozitiv.A mai cd'uthmotivele, cauzeleacestuifapt, este de prisos;poate ccomunitatea originei,poate ctinlesnirea pentru noi a studiului limbei, poate caorice alte cauze au fdcut cd la noi sistemul francez a predorninat. Mai este §i altceva. Este cunoseut cä lim ba ca§iideile Francezilor,sunt maiprecise,mai dare.PeeatGermanii sunt abstracti, pe atat Francezii sunt practici.Ei profitd de abstractiu- nile celebre ale Germanilor§ileclan o forma concretd, adaptandu-le la trebuintele practice ale vietei. Avand §i noi aceia§i originca Francezii. nu este de mirare ea sd intelegern mai lesne ideile lor §isitfim mai mult atra§i spre forma lor de a eugetà. Apoi fiind vorba delegislatiunea pozitivd, nici nu puteam aved mai bun model de a imith. Precum in filozofie §iin inaltele stiinte abstracte Germanii sunt ceidintai,asemenea iFrancezii

533 ocupa primul loc in legislatiunea pozitiva. Nimeni n'a reusit mai bine ca dansii in codificarea legilor. Nu numai noi,citoate natiunileIiimiteaza in aceasta materie. Italienii in reformarea legilor lor de acum, i-au de model pe Francezi. Condica lor civila este luata dupa cea Franceza,cu perfec- tiunile negresit ce timpuli experienta au indicat. Aceasta insa nu vas zica sa, nu impru- mutamsidela Germani aceeaceau,mai bun. Ash d.e. Germanii au isbutit mai bine in nia,- terii penale;eian cel mai bun cod penal.Ei bine,sinoi am imprumutat o mare parte din codul nostrupenal, din celprusian.Asemenea multe legi am imprrnutat si dela Belgia. Anluat dar binelesidela41tenatiuui, macar ca, norma organizarei noastre a fostsis- temul francez. Venind acurn la chestiune intrebam; bine este aSexcludeti D-v. din studiile obligatorii ale licentei, cursurile de drept administrativsi de economie politica,siInlocullor sapunetienciclopedia dreptului? Eu zic c. nu este bine. Spre a va convinge despre aceasta, sa examinam mai intaiu necesitatea in sine de a se preda aceste doua cursuri la facultatea de dreptsiapoi vom vedeh daca, prin suprimarea lor s'ar afla remediul spre a se lecul relele ce v'a aratat D. Maierescu. Domnilor, nu nitatica facultatea de drept

534 este menith s dea, tqrei, dup6 cum se recunoaste si prin proiect, advocati, magistrati, impiegati administrativi,adica" prefecti, sub prefecti, primari, financiari, etc. Pentruca spoata exercith una din aceste profesiuni, le este destul diploma de licentä. Dar dup6 D. Maiorescu, licentiatii nu au nevoie a cunoaste dreptul public si administrativ nici economia politicä. Dar dreptul public este cunostinta organizgrei politice a Statului, a puterilor Statului;dreptul administrativ este cunostinta mecanismului func- tion6rei puterei executive dintr'un Stat. Inchipui- ti-vg dar un domn, care are o diplom6 de licentiat in drept, care devine advocat, ori magistrat, care se numeste prefect ori easier, si care nu stie macar cum este organizat statul roman? Ce este un prefect, un subprefect, un consiliu judetean? Ce raporturi se afla intre autoriatile statului? Minn- nat om de legi ar fiacela!Excelent functionar ar deveni? (Aplauze). Dar in privinta economieipolitice! Aceasta, Domnilor, este o stiint6 abstract6, foarteintinsh, o stiint'a care trateaz6 despre modul cum se for- meazA, cum se distribuie si se consumit avutia. Nimeni nu pretinde cun licentiat sau chiar un doctor s6 o cunoasc6 profund. Dar este neap6rat ca un licentiat saiba macar ceva notiuni despre aceasta stiint6. Aceasta stiint6 este o introductiune

535 la stiinta financelor si poate servi spre a aparà pe multi tocmai de boala functionarismului, de care plangeh cu cuvant D. Maiorescu, inoi toti. Apoi voiti ea un licentiat in drept sa nu posede nici maear elementele acestei stiinte, aceste elemente atat de folositoare oricarui cetatean ? D. Maiorescu a pus in proiectul salt ea, pentru doctorat,sa fie un curs pentru finante. Lucrul este prea bun. Dar crede oare D-Iui cun tartar va pricepe bine un curs de finante, daca mai 'nainte nu va aveh ceva notiuni de economie politica ? Ash dar, Dornnilor, utilitatea unui studin de drept administrativ si de economie politica este atat de mare in sine, incat nici ca putem admite ea mare majoritate a eelor ce studiind dreptul, se multumese numai en titlul de licenta,sa nu poseada aceste cunostinte. D. Maiorescu stie bine ca in Germania, ea in scoalele reale sau profesionale, precumsiin toate gimnaziile se preda elemente de drept administrativ si de eeonomie politict. Astfel incat, chiar in aeeasta patrie,a meditatiunilor si a stiintelor abstracte, s'a simtit trebuinta de mult, de a se predh in scoalele publice dreptul administrativ si economia politica. Tar noi le-am scoate si din facultatea de drept! nu am imith pe Germani in acest lueru bun; si am face contrariul ea ei! Am venl sh" declaram in public, prin o diploma ce am dh,

536 cdcutare este om de kgi, pe cand lui i-arlipsi din cunostintele cele mai esentiale unui legist ! Ar fi sk inselkm publicul! (Aplauze). Sa, venim acum la o altk parte a argumen- tkrei D-lui Maiorescu. Dumnealui nu contestk utilitatea acelor stiinte; insk, cere a. sestudià numai de putinul numkr de studenti, cari vor sdevink doctori, pentru niste consideratiuni locale, pentru niste argurnente ad hominem. D-lui v'a arktat abuzurile. D-lui va arktat abuzurile ce s'ar fi comis de oarecari profesori cu aceste stiinte, de necapacitatea celor ce erau 'Mgr- cinati a le predà la Iasi, si apoi, trkgAnd de aci consecinte contra mai a tutulor profesorilor, atinge coarda simtitoare a multor din D-voastrk, sieste sigur de aplauze. Dar cestiunea nu este aceasta, cestiunea este de a se sti clack este bine san nu a se scoate din studiile obligatoare ale licentei dreptul administrativ si economia politick. Aceasta este cestiunea! D. T. Maiorescu ne spune cs'a aflat la Iasi, cutaregi cutareprofesor,care a fkcut abuzul cutare sau cutare,i cacolo n'ar avea, curagiuli n'ar fi de idee a se predh economia politick,si dreptul public si administrativ.i pentru ce aceasta ? Pen- truck tinerimea din Iasi ar fi avut pknk acum o rea directiune,ick, prin urmare ar produce rele

537 rezultate aceste stiinte predate de niste oaineni, cari nu ar fi la ingltimea misiunei lor, etc. Dar i-a slämurim lucrul mai bine. Va sg zica,' D. Maioreseu reeunoaste mai intaiu el aceastg rea directiune ar fi existand numai la Iasi. Dar atunci pentru ce suprimi aceste doug cursurisi din studiul licentei delaBucuresti ? Pentru ce si la aceastg facultate le pui intre stiintele de Stat. nurnai pentru doetorat, iar pentru licentg ca studii facultative ? Dar ziceti cg,profesoriiactuali din Bucuresti, vg inspirg incredere, pentru ce le all- tati pentru licentg aceiasi neincredere ca la Iasi ? Pot încsadaog cchiar pentru doctorat studiul dreptului administrativ si al economiei politice, nu va deyeni obligatoriu, decat atunci cand veti compleeth toate eursurile spre a se puteh dh gradul de doctor. Mud insg o sg faceti aceasta ? Mijloacelefinanciareo sg vg permitäsg mai adgogati Inca trei ori patru catedre noui pentru doetorat ? Negresit &A nu incurand. Pang atunci day studiul celor doug stiinte atat de utile, va fi en totul facultativ, i numai pentru arnatori. (Aplauze). Pentru doctorat s'au pus in proiect mai multe stiinte foartenecesarii, cum: dreptul gintilor,si dreptulinternational, financele istatistica, enciclopedia stiintelor de stat,si eu azice filozofia dreptuluiin general,in care ar intrh si istoria dreptului roman.

538

Prea bune sunt toate acestea. Dar pentru ce la Bent/ pune0 ea curs obligatoriu eneiclopedia dreptului §i scoatecidreptul administrativi economiapolitica ? Prin enciclopedia dreptului ce itAelegei ?Intelegeti negre0t principiile generale de drept, qi apoi adaogati istoria dreptului roman. Dar eine va taga'dul cun lieentiat nu trebuie sa poseada principii generale de drept ? Dar aceste principii se preda ea introductiune la dreptul civil chiar; §i nu este licenOat ea el sa nu le cunoasca. Cine iar v'a spus cnoi nu voim istoria dreptului roman ? Aceasta istorie, in prescurtare, face parte din introducOunea dreptului, §i se face chiar cu ocaziunea interpretarei articolelor. Am zis numai ca istoria dreptului roman nu este destul de lunga ea sa faca obiectul unui curs de un an. Ne vom urea la Vasilicale, la condica lui Matheiu Basarab, la a lui Vasile Lupu, 0 tot nu nu vom isbuti a umplea un an cu cursul de istoria dreptului roman. Prin urmare eu am propus ea sa se studieze mai aprofundat, in cursul de doctorat,istoria dreptului ingeneral,§iistoria dreptului roman va face parte din aceasta istorie a dreptului in general. Aceasta este §i logic qi util. Dar ni se obiecteaza de D. Maiorescu ea Ia Iai s'ar fi facut abuzuri cu cutare ,tiinta. Dar chiar daca abuzuls'afacut cu o §tiinta recu-

539 noscuta de utila, este oare logic ea D. Maiorescu sa indemne pe legislator,care este compus din doua Camere, ca printr'o lege sa,suprime acea stiinta, fiindca altfels'arface abuz eu predarea sa de oameni cu idei subversive ? Apoi eu11 intreb pe D-nealui cunoa§te vre-o institutiune ome- neasca,encare sa nu sefiabuzat ? E destul, Domnilor, a va aduce aminte cinchizitia s'a facut in numele luiChristos; §i, daca ar fi fost sa se urmeze sistema D-lui Maiorescu, trebuià sa se fi condamnat christianismul, si sa se proscrie morala lui,pentru crimelesi abuzurile inchizitiunei ?... (Aplauze frenetice). Ce are dar a face teoriile unor Domni dela Iai, scoala lui Barnut, si a numai stiucui, en economia politica si dreptul administrativ ?.. Oare gresalele ori visurileoamenilor pot micsorh utilitateai meritul stiintei ? Daca vreun profesor va abuza de stiinta ce preda, §i ar arunca in capul tinerimeiideisubversive,ideicontratronului, contra constitutiunei,contraprincipiilorfunda- mentale alesocietatei. D. ministru nu are decat sa-1 controleze, sa'-I pedepseasca conform legei;si daca legea nu-i da destule mijloace spre au exereith acest control, A,le ceara la Camere §i Ca- merile ile vor da! In Franta, D-lor, se aft ins- peetori generali din parteaministrului, sichiar la eursurile de instructiune superioara; si adesea

MO se vede inspectorul punandu-se alhturi cu profesorul spre a asculth cursul shu. Apoi, duph legea noastrh, ministrul are dreptul sh vazh programul detaliat ce fiecare profesor face pentru cursul unui an. Atunci ministrul poate iarhsi vedea, dach profesorul se abate dela datoria sa, sau va privegbeh ca el sh-siindeplineasch, programul shu. Dach el va abuzh, legea dh iarhsi ministrului mijloc de a-1 pedepsi, de a-1 pedepsi lush, conform legei, si duph o jadecath. Iath un control eficace. (Aplauze). Ash dar loviti abuzul prin mijloacele ce vh +Th. legea. Dach s'ar ivi un profesor, precurn a presupus D. Maiorescu, care ar inspirà tinerimei idei subversive incontra dinastiei,in contra forrnei noastre de guvern, in contra sisternului nostru reprezentativ, negresitc acel profesor va comite un abuz de inalta sa misiune,si nu va fi demn de a ocuph locul shu.D. ministrus uzeze de mijloacele legale, ca spedepseasch un ash profesor;i eu sunt sigurcg-siva aflà pedeapsa ce v a merith. Pedepsiti ins/ omul; iar nu condamnati stiinta! caei atunci unde mergern ? Ce fel ? Nu- mai cn dreptul administrativ si cu economia politic/ se pot comite abuzuri ? Dar ele se pot comitei cu istoria dreptului, pe care D. Maiorescu o lash la lice*. Ash dar pentruch profesorul de istoria dreptului a propagat in cursul sau iclei subversive, sa desfiinthm cursul

541 de istoria dreptului ? Dar asemeni abuzuri se pot comae si cu alte drepturi sau stiinte, si cu dreptul comercial, §i cu cel roman, si cu filozofia dreptului, ba poate la alte facultAti si cu stiintele. pozitive; aidem dar, sit suprimAm toate aceste stiinte, pentru a impedich abuzul! (Aplauze). Uncle ne-am opri ? De ce dela facultAti sA, nu treceti si la gim- ? In gimnazii suntem siliti a pune cursul de istoria universalA ea §i de istoria tArei. Dar iatl profesorul respectiv pentru aceste stiinte, cA, abu-

zeazA de misiunea sa, i propagA ideilecele mai subversive. Intreb pe D. Maioreseu, avea-va curajul ea sA vina sA propunA, putea-va opri aeest rAu prin suprimarea eursurilor de istorie din gimnazii ?... Uncle dar se va opri en sistemul D-sale ? (Aplauze). Nu se va puteh opri; §i va merge necontenit alunecAnd; ash IncAt, fArd, voia sa, se va pomeni intr'o zicA, ar bAnuitoate stiintele §i ar inchide toate scale!! (Aplauze). SA nu creazAinsa, ca eu aceasta ar sthrph rAul? Din contrA 1-ar agravh foarte. Acele teorii ale lui BArnutiu, de care a vorbit D-lui,sevorpropagh cu mai multa inlesuire pentru o tinerime caren'ar cunoaste dreptul administrativ sau constitutional, si care n'ar posedh elementele de economia politicA,§i prin urmare

542 atunci ele ar deveni mult mai periculoase deck s'ar crede. (Aplauze). §ioare destul ar fi ssuprimgm cursurile sisg,inchideti scoalele spre a vh feri de molima ideilor rele? Dar atunci ar rganâneh presa, ar rhmhneh gazetele,prin caricei rhudeprinsivor puteh propagh ideile lor subversive; ar rhinhneh chrtile, brosurile prin care ar expune teoriile cele mai excentrice. Aidem dar sh oprim si libertatea presei; aidem sh' inchidemi tipografiile!.. (Aplauze). Dar sh nu vh fie teamg, Domnilor, de libertatea discutiunilor. Cea mai mare probh de Ile- reusirea ideilor subversive este condamnarea lor la izola re. (Aplauze). Ce s'afhcut oare cu acea faimoash carte a lui Barnutiu, si cu scoala sa, de care ne vorbeste D. Maiorescu? Nici eh' stim ch existà. Dela D-lui am afiat-o. Romgnii nostrilsunt cu bun silnt; scoala lui Bgrnutiu, a rämas cu totul izolatg,si nici ch se ia in serios excentricele sale doctrine! (Aplauze). A. dar, dacinchideti,vedeticdati de presh; dach suprimati libertatea presei, osg, vl inthlniti cu brosurele; dach yeti inchide tipografiile, o sh dati de discursurile tinute prin meetinguri; si dadi yeti suprim i libertatea intrunirilor, vh veti lovi de un obstacol si mai mare, de obstacolul cel mai periculos, de ignoranth! (Aplauze frenetice).

543

E! Domnilor! de nimic nu mi-e teamg, ca de ignoranta! Nu de tinerii himinati mg, tem eu, ci de cei Para' stiinta! De acestia, de capul lor se apropie mai lesne sistemele cele mai absurde, ideile cele mai subversive, pe care D. Maiorescu crede ea'le poate inlatura prinignoranta!Ignoranta Domnilor, este pentru mine, pericolul social cel mai mare. (Aplauze). Omul ignorantcredelesnemiceise va spune iadopteaza teoriilecele mai subversive. Contra ignoranteitrebuies luptatiD-voastra sa nu lasati a fi multi oameni inculti; si en numese incult i pe acela care se pretinde cg, stie ceva, si care in realitate nu stie nimic. Incult sau necomplect cult ati lAsh D- voastra si pe acela care se pretinde cg este om de lege, pentruca cunoaste dreptul romanidreptulcivil,si nu cunoaste nimic din economia politic i din dreptul administrativ. Asemenea oameni men Ii sau necomplect culti,pot deveni un pericol pentru societategi instrumente ale anarhiei. (Aplauze). Ash dar, Domnilor, vrepet de a va" rugh ca sl'asgia se continuh sistema, care exist6 ast5zi infacultatea noastrg de drept, care a dat made destul de satisfacatoare,side care, in general nu se poate cineva plange. Cand abuzuri se von face, sa-si exerciteze D. Ministru controlul sau si Saplice pedepsele dupg puterea ce-i dlegea.

544 Insg nu este bine a se trece peste lege nici in exercitiul acestui control. D. Maiorescu ne spune eg,chiar aci in facultatea de drept din Bucuresti, a fost un profesor, caresi-apermis intr'o Adunare,intr'un meeting, de a tine un discurs contrariu teorielor de ordine existenta as-U.12i si de aceia i-a suprimat cursul. D. Maiorescu a voit sa vorbeasea, de D. Da- niileanu, sg spunern lucrurile pe fata, Domnilor, poate ci eu nu am aprobat ideile D-lui Da- niileanu in acea Adunare; dar aceasta estetin cuvant, pentru ca szicem ca D. Daniileanu este un rau profesor si cg cursul sau trebuià suprimat. Eu v. declar ad, ea decan al facultatei, cg D. Da- niileanu este unul dintre cei mai buni profesori ai facultatei;i dacg nu a putut fi tocmai regulat in anul trecut este ca a fost bolnav: insg in predarea lectiunilor estecel mai demn succesor al D-luiBosianu. Acestaesteadevarulimpartial. D. Daniileanu estecel mai bun profesor pentru dreptul roman; poate sg fie D-lui foarte rau om politic, aceasta nu-mi pasa, nimic; eu mmultu- mese in scoala de a aveh buni profesori. Daca, tnst vom inlaturh legea, si vom lash Ia apreciatiunea personala a ministrului a decide, dupg politica,dacg cutare este bun sau rau profesor, dupg cum intr'un meeting a vorbit in sensul fa-

545 vorabil ori opus ideilorrninistrilor am ajunge la rezultatefoartedezastroase pentruinstructiune. AStazi un ministruar rationhsiarluerh ca D. Maiorescu. Dar maine am puteh aveh un alt ministru, cu idei opuseD-luiMaiorescu, si care ar apreca lucrurile intr'un chip contrariu de cum apreciaza", astazi fostul ministrui atunci acel ministru ar suprimh tocmai pe cei ce D. Maiorescu voeste sa-i conserve astazi. (Aplauze prelungite). Ca sa vorbesc side mine si eu am fost in opozitiune cu unele guverne; am subserisacte contra acelor guverne, am vorbit in meetinguri, clezaproband atat faptele cht si politica lor, si cu toaW acestea trebue sa' va marturisesc, ca n'am fost nici supsarat, niciatins ca profesor de acel guvern. Dar D. Maiorescu poate imi va ziceca eu mi-am exprimat opiniunile, intr'un mod eon- venabil; ei !Domnilor, aceasta este o chestiune de apreciare; poate cministrii de atunci nu apreciau lucrurile ea D. Maiorescu In privinta mea! (Ilaritate). Dar merg mai departe, presupuneti ca vine la guvern unul din autorii acelei cireulari despre care v'a amintit D. Maiorescu, vine la instructiune un ministru radical. Ei bine! dupa acel ministru ideile cele mai bune sociale sunt alesale, si noi cestilalti, care am fi contra ideilor sale, am trece ofsuntem cu idei subversive.Acel ministru ar crede negresitea'elsi ailui posed ipropaga

29006 35 546 ordinea istabilitatea;i ccei ce-i combat sunt nisteperturbatori,suntnisterhsturngtori. Dar acestia am fi noi;i iath-ne pe noi toti dati afarh din scoale, iacestea pe baza precedentului creat de D. Maiorescu! (Aplauze, rasete). Nu dar pe aprecieri personale trebuie sh se bazeze un ministru spre a pedepsl pe profesori, ci pe lege: aceasta este adevhrata sa putere. (Aplauze). Ash dar, Domnilor, ca sh conehiz, vä rogsS nu scoateti din studiullicentei economia politic dreptul administrativ; chci si eu tot din expe- perienth ceva mai lungh decht a D-lui Maiorescu, v6 spun cs6 ati face foarte r6u. Dach la Facultatea dinIasi nu yeti aveh persoane eapabile,deschicleti concurssileyeti ghsi. Dacit se va abuzh, acolo sau aiurea, de um curs oareeare, D. ministru sh-siexercite dreptul de control, conform legei,i va indrepth rhul. Ni- menea nu cere,i eu mai putin cleat oricare, ca sä se tolereze abuzul. D. ministru sh privigheze ca profesorii sh-si fach datoria, ispedepseasch. Dar sh nu condamnati stiinta pentru abuzul ce se poate face en ea. Sh nu lase mai eu seamh a se intinde ignoranta; chei ignoranta este cel mai mare inimic al ordinei si al liberthtilor. (Aplauze prelungite).

Monitorul Oficial" No. 45 din 27 Februarie 1876. Din nou proiectul de lege al instructiunii publice Tot in discutiunea proiectului de lege al instructiunii publice mai iea cuvântul tot in privinta cursurilor dela facultatea de drept B. Boerescu.

B. Boerescu.D-lor deputati, chestiunea care se discut:A inaintea Dv., este o simpIchestiune de arnendament, sub un pullet de vedere. Erh vorba, cum stiti, de cursurile facult64ei de drept. Eu am propus un amendament asupra distributiunii ma- teriilor dela aceastg, facultate. Dup'a cum 'mi-aduc aminte, acest amendament s'a prirnit §i de D. Al. Lahovary, care, ea om competinte, a sustinutck, estebine cala lieentl s'a fie nu numai dreptul adrninistrativ, dar qi economia politic. Aceasta a fost contrar opiniunei intermediare, cadic6 numai dreptul administrativ sfac6 parte din lice*, iar economia politicA sa" se suprime dela Iaqi.

548

Memoria, D-lor, nu ma inseala,i sunt sigur ca in sedinta trecuta, D. ministru Lahovary a fost de opiniunea mea. Astazi am vazut cu parere de rau ca D. Maiorescu nu s'a marginit in chestiune, ci a intrat in alte consideratiuni stra'ine de chestiune. In adevar, D-lor, despre ce e vorba aci.In arnendamentul ce am propus, am spus ca' studiul economiei po- liticeeste indispensabillicentei. Am zis ca am face eau, daca am aveh elevi din facultate, fax/ notiuni de economie politica. Probat-a D. Maiorescu ceva contra stiintei ? Nu; si iata pentruce am i spus cargumentele D-sale sunt cu totulacl-honzinem.D-sa nu a probat nimic in contra utilitatei ;;tiintei;i, numai cand ar fi probat ceconomia politica este periculoasa, numai atunci afi inteles relele ce D-lui ne-a aratat ca se produc prin acest curs ;i daca acestpericolar fi existat,atunci trebuiàsA. se suprinle acest curs 0 dela doctorat;fiindca nu inteleg pentruce o stiinta nefolositoare licenei, ar fifolositoare doctoratului. (Aplauze). Trebuiesh" departam insa consideratiunile de persoane; cite sunt afara, din chestiune; si, o repet, cabuzurile cari se profeseaza de unii profesori nu probeaza nimic in contra meritului iutilitatei stiintei. (In- treruperi). G. Illanu. Spuneti lucruri neexacte.

549

B. Boerescu. Veniti de ma, combateti,spre a probh aceasta; eu am opiniunea mea ; dach nu va place, o puteti combate; insh nu inteleg a ma, intrerupe cu sabioara D-v., ci numai prin argumente puteti combate, in mod regulat, opiniunile cari nu vh plac. G. Manu. Am zis ch spuneti lucruri neexacte. B. Boerescu. Daca ash credeti, inchideti scoalele, iyeti fi mai exacti macar in scopul ce aveti. (Aplauze). Aeum, D-lor, voiu rhspunde athtla argumentele D-lui Carp din sedinta trecuta, cat si la cele zise de D. Maiorescu ;i aceasta o voiu face frs intru in chestiuni de persoane, caci aceasta nu intrh in obiceinl rneu. D. Carp a combhtut amendamentul meu din mai multe puncte de vedere. Eu am propus prin amendament ca procedura dreptului penal cu aceea a dreptului civil sh formeze un singur curs, flindca experienta a probat c§,aceste doua, proceduri se pot face de un singur profesor, in vreme ce dreptul penal este bine a face obiectul unui curs special, fiindca, el are trebuinth de un an intreg spre a se desvolth regulat. Dar D. Carp sustine ca este bine a se pune la lice* enciclopedia dreptului; ce intelegeti prin enciclopedia dreptului ? Dacti Intelegeti cu aceasta filozofiadreptului sauistoria dreptului,atunci

550 aceste stiinte fac parte din doctorat.Dacg,lush intelegeti studiul numai de principiu, de notiuni generale ale dreptului, atunci ele nu se exclud din lice*, ifac parte dincursul de drept civil, adich din introductiunea acestui studiu.i dach acest studiu nu se va face, D. ministru are dreptul duph lege,sg, vazh programul fiechrui profesor, qisg,-1studieze impreunh cu consiliul superior de instructiune spre a vedeh dad, lipseste acest studiu din program. Istoria dreptului roman, iarhsi repet §iastazi, intrh in istoria dreptului in general. Pe de alta parte acest studiu istoric al dreptului roman, se face in parte, cu ocaziunea interprethrei multor articole, a multor phrti mai importante din dreptul civil. Ash despre testament, despre donatiuni, despre servituti, ar fi cam greu de a se trath, farg, a se referi si la cele ce erau mai inainte prescrise de codicele Caragea sau de codicele Kalimah. Ash dar sh nu credeti, D-lor, ch licentiaii sunt lipsiti de istoria dreptului roman, cel putin in partea sa cea mai importanth. Acum D. Maiorescu face un felde compromis; D-lui admite numai arnendamentul D-lui Cornea, adich sh se studieze dreptul public si administrativ la licenth; dar economia politich sh nu se predeh decat numai pentru doctorat lafacul- tatea de drept din Bucuresti.Eu, unul, D-lor, nu pot admite aceasta;chei nu mi s'a spus cu-

551 vintele pentru care economia politica ar fi bine a nu se predh la licenta, ci numai la doctorat. Din contra väz ctotal probeaza ca aceasta stiinta nu trebue a 6 exclusa nici dela licenta.Exemplul adus de D. Marinescu ca in Franta nu s'a predat in curs de 60 de ani economia politica la lice*, este in favoarea meai nu in favoarea D-v., caci daca in _Prat*,in timp de 60 de ani,nu s'a predat economia politicalaIicen i dupa 60 ani s'a introdus acest studiu, aceasta probeaza calipsa acestui studiu erh o lacuna si ca s'a recunoscut necesitateai chiar dupa 60 de ani. Apoi mai repet, mai in toate gimnaziile din Germania se afla studiut economiei politice. Spre a se vedeh ctacest studiu, este un ce bun, sa ne dam seama de un lucru :s ne intrebam ceeste acest curs, ce se intelege prin economia politica? ...Gäsesc neaparat a face aceste intrebari si a ra'spunde la ele; caci dupa natura discutiunei de fata,chip, definitiunea ce s'a dat deunii din D-nii acestei stiinte, se pare ea aci se face procesul economiei politicei cD-v. aveti sdati un vot prin care sä condamnati sausaachitatiaceastastiinta. (Ilaritate).Sa vedem dar,ce este economia politica? Sa vedem cum ea ar puteh fi tin instrument pernicios al anarhiei ce s'ar lati in o parte a Ro- maniei? Svedem daca ea ar fiiiifine cauzaca. cea mai mare parte a Moldovei ar fi,dupa cum

552 s'a zis aci, antidinastica?Marturisesc ea' pronunt acest cuvgat farg voia mea; cgci nu este bine a se tot aduce dinastia in discutiunile noastre; ba ce e mai mult, a se sustine aceeace eu contest ar exista in Moldova o partida antidinasticg ! Pentru onoarea Moldovei eu nu crez car fi existand acolo o asemenea partida! (Aplauze). D. Carp, mai moderat, s'a marginit a combate mentinerea catedrei de economie politica la Iasi, pentru cuvinte mai putin politice. D-lui a sustinut, mai intgi,cg, economia politica nu este o tiin i aceasta pentruca asupra elementelorchiarconstitutivealeacestei stiinte ar fi prea multe controverse.Mai suntsi D-lor, care contestg, economiei politice, caracterul sau de stiintg. Aceasta este o veche opiniune; si D. Carp o reproduce inaintea D-v. Eu insa,cred ca se insala foarte. Economia politicg este, D-lor, o stiintg, dupg cum este o stiintai istoria si filozofia, si dreptul,i toate stiintele de domeniul abstract. Eu numesc stiinta, D-lor, studiul tutulor acelor fapte ,siraporturi, care se reguleaza dupä niste legi fixe si imutabile. Economia politica' este o asemenea stiintg. (Aplauze). Sunt, D-lor, legi fixei imutabile, dupg care societatea iomul Ii reguleaza toate faptele iactivitatea sa productivg.Aceste legi fixejimutabile fac obiectul studiului economiei politice. Variate pot fi aceste fapte, prin care omul creaz iconsumg, avutia;dar toate secondue

55 3 de niste legi care nu se schimba nici cu oarnenii, nici cu timpul. Iata domeniul stiintei! Nu pot a ma intinde aci asupra acestui object, caci asemenea discutiuni academice nu se pot face aci. Pot insa a adaogh ca legilefixe economice de care v'am vorbit sunt atat de reale ca, natiunile care le-au violat sau nu le-au cunoscut, au fost aspru pedepsite. Ash de exemplu, natiunile cari s'au inchis cu un fel de ziduri chineze§ti in jurul lor, §i an crezut ca nu trebuie a face schimburi cu altele. Tot astfel natiunile cari au crezutoh bogatia consta in a avea mult metal pretios,iar nu multa productiune, au sfar§it prin a ramane cele mai sarace, precum a fost Spania din timpii trecuti, care era ash, de saraca, cu toat a. multimea aurului ce trageh din coloniile Americei. Tot asemenea s'au in§elat si au patit ceice au exagerat sisternul protectionist. Tot astfel era si cu falsifi- carea monetelor din evul mediu, cand suveranii credeau ca pot mic§ora §i sustrage metalul pretios din monetele lor, destul numai ca pe aceste monete sa fie efigia lor; au vazut tns c valoarea monetelor in circulatiune scadea in raport eu aurul ori argintul ce se scotea, din moneta. Tot la asemenea consecinte s'au expus §iceice au abuzat de credit, adica cei cari au violat legile naturale ale creditului. Astfel dud in timpul revolutiunei franceze

554 din 1789, §efii ei an voit simpunq, 11a-tit-mei bane- notele, creat-au ei un mijloc de credit ? Nicidecum; din contra, au dat creditului cea mai mare lovi- turA. Bancnotele garantate prin o presupusl ipotec6 au sarsit priii a nu mai valorh mai nimic;§i trebuià cuiva 100.000 franci tn bancnote casa" cumpere o pereche de cisme. Toate acestea nu probeaz1 existenta unor legi economice, fixe si imutabile care nu se pot calch nepedepsit ? Negresit ct da. Dar ni se adaog6: In economia politica sunt prea multe controverse". Admit. Dar in care stiint6 controversA nu exista? Medicina chiar and Ia o parte chirurgia nu i se contest Siei numirea de §tiinta, ?

1.3Si cu toate acestea, medicina este ostiint5, pozitint.Controversele existA, chiar in matematici. D-voastr5, v'ati mirh cintr'o stiinta, abstractà, ca economia po1itie, s6 nu fie controverse ? Dar controversele sunt mai numeroase in stiintele abstracte. Dreptul are o suma. de controverse. In filozofie controversele nu se mai sfarsesc.i cu toate acestea sidreptul §i filozofia sunt stiinte. Cum ar fi altfel numai cu econorniapo1itic6? Economia politicsa fi ind dar o tiin., ca toate semenele ei de domeniul abstractiunei, studiul säu este foarte utili trebuie impus ca obligator pentru licen

555

Am spus ca, in Germania, mai in toate gim- na.ziile se preda, notiuni de economie politica.Si pentruce aceasta ? Tocmai pentru utilitatea ei eminamente practica. In adevar,D-lor, svenim la parteapozitiva,a lucrului despre ce trateaza economia politica ? Se ocupa, ea oare de politica' ? Nicidecum. Tocmai de politica nu se ocupa, aceasta tiinta, care are numele de politica. Dar ca se poate face o bung politica,apli- cand binetiinta, care ne invata cum putern aveg bune finante; dar ca a aveg finarrte bune, este a ave io bung politica, aceasta este o altg chestiune; insa aceasta nu va si zic c tiinta i§i propune in mod direct iimediat, a se ocupg de

Economia politica, in special, se ocupg numai de modul cum se formeaza avutiile, cum se impart, culli se consuma; ne invata ce este munca qi din ce elemente se compune un capital, o valoare; ne arata ce este o banca, ce este un imprumut, ce sunt impozitele, etc. Spuneti, D-lor, ce politica, vedeti D-voastra aici ? Nu dar economie politica ar trebui numitg, ci economie sociala. Insg ni se obiecteaza ca ea da na§tere socialis- mului qi tuturor doctrinelor sale economice. SA. admitem qi acest abuz; sa presupunem pentru moment ca economia politica contine in sine germe- nele socialiste.Dar nu trebuie oare sa studiem

556 aceasta stiinVa,s'o cunoastem, toemai pentru a combate socialismul si a ne feri de el? (Aplauze). Cand cineva poseda elementele solide ale acestei stiinte, este toemai in stare de a se feri de relele doctrine si de a combate toate abuzurile ce s'au fdeut si en aceasttiin, adica' toate utopiele so- cialismului, falansterisrnului, etc. 0 micg, aneedota" personalg mie. Cand sosisem la Paris spre a studia dreptul, unii altii mai mult ori mai putin escentrici ma, consiliau a nu-mi mai perde timpul cu aceastAtiin.i pentru ce oare ii intrebam ? Pentrucg, imi r6spundeau, toate codicele de astki au sl caz1;si avem sorganizam soeietatea omeneascl eu totul pe alte baze. Prea bine, le adAlogam eu. Ins a. tocmai spre a d'arama aceste codice, trebuie s tiu ce conOn ele; tocmai spre a stl dacA, bazele Dv-. ale unor legi noui sunt bune, trebuie sstudiez dreptul in sine. Cum voiti Dv. sa. dAramati un lucru,fara' a sti ce este el, si f6ra, a fi in stare s6 judecati dacil un nou sistem este mai bun ori mai ra'u cleat eel vechiu ? Atunci asi d'ararna, fara sa" flu in stare a reclAdi. Voi studia dar dreptul. (Aplauze). Tot cam astfel as rAspunde astki D-lor Maio- reseu si Carp. D-voastra voi-ti ea junirnea, din Iasi mai ales, sareziste la relele doctrine ale acestei stiinte sociale,

557 si nu voiti sstudieze doctrinele cele bune, adevh- rat4 stiinth. Cum voiti Dv. sh pot combate en funestele idei ale uneiscoaleoarecare, dach imi vorlipsi elementele esentiale asupra stiintei de care abu- zeazh aceea scoall ? Dar ni se spune: atmosfera este bolnava la _Tali". Admit, de si eu unul vmhrturisese eh nu crez aceasth boall, toemai ash mare;si aceasth. credinth a mea obazez toemai prinalegerea D-lui Maioreseu si a altor bhrbati conservatori, ct fostacapitalh Iai i-atrimes ca deputatiintre noi. (Aplauze). Dar sh admit, cum zic, catmosfera Iasilor e bolnavh, cum ziceti. SA admit ch. la Iasi ar fi prea multi juni, care ar aveh idei prea avansate, ea cum am avut mai noi toti pe cand eram de 18, 20 de ani si precum nu ne mai e permis sh avem asthzi. Ei bine,voiti sh inshnätositi,negresit, acea atmosferh bolnavh a Iasului. Dar care vh este leacul ce propuneti a se opune rhului, care este remediul boalei ? Vindecarea acestei boale arfi, ziceti Dv., suprimarea stiintei economice politice ? Dar atunci, v'am obiectat eu deunhzi, vor remâneh gazetele, intrunirile publice, instructiunea privata, I 0 sh le suprimati si pe acestea ? Ash ar trebui fiindch si prin aceste mijloace s'ar puteh sustine

558 sipropaga doctrinele lui BarnuOu. (Aplauze). Apoi, ganditu-v'ati bine la consecintele teoriei Dv. ? Dar nu vedeti eacest sistem duce fortamente la suprimarea scoalelor ? Nu vedeti cati fi silitisaviolati marile principii inscrise in constitutiunea noastra: libertatea cugetarei, libertatea invatamantului. imi raspunde D. Maiorescu ca nu yeti impinge lucrurile ash departe;ea'nu yetisuprima nici presa, niciintrunirile publice,nici instructiunea privata. Cred,i sunt sigur eintentiunile Dv. de asta,zisunt bune.Dar odatasistemul adoptat, odata ce veti primi noua directiune ce va consilieaza" D. Maiorescu si Carp, fi-vomtotatat de siguri de succesorii D-lor, de viitoriirninitrii ? Dar eu nu pot r`aspunde nici chiar de D-lor; caci odata sistemul admis, vor fisiliti a merge mai departe. Oare celebrul procuror al tribunalului revolutionar din Franta, in 1793, credek el,vreodata cu Un an inainte, ca" osaajunga unde a ajuns ? Negre- sit ca nu. Dar povarnisul era ram. and dar siD. Maiorescu si D. Carp,si urmasii D-lor se vor pune pe un povarnis rau5i alunecos, va fi siliti sa alunecei simpinga, sistemul Ona, la cel din urma extrem. S'alasat a secredec economiapolitica, aceasta stiinta pozitiva, ar fi Oita de idei subversive. Este o eroare,D-lor. Nu stiinta economiei politice, nu stiintadreptului in general, baga in

559 cugete ideisubversive. Ele se nasc de sine mai mult In cugetele celor ce nu posedg aceste stiinte. Luati faptele zilnice, mai ales din orasele cele marl, ca Parisul, si yeti vedeh ccei mai turbu- rgtori dintre studenti sunt nu cei dela drept, ci cei dela medicing! Si eu lucrul mi-I explic foarte simplu.Studentii dela drept,studiindmai ales relatiunile dintre oameni, raporturile lor cu Statul, drepturileidatoriile lor nu sunt lezne primitori de ideisubversive; pe cAnd ceidelamedicing, ocupati mai ales cu studiul materieii avftnd seal- pelul in mAng, sunt mai dispusi a primi cu inles- nine utopiile sociale, si a deveni chiar instrumente turburgtoare. Exemple avem si la noi. D. Maiorescu insusi ne citg unul. D-lui ne cid o demisiune a unui domn senator, profesor la Iasi, care-si bazeazg motivele sale necu- viincioase pe votarea tractatului nostru de comert cu Austria. In privinta tractatului acestuia criticele sau injuriileacelui domn nu-mi facabsolut nici-o impresiune. AIii s'au insgreinat a probh exce- leuaacestuiact, si acesti alti sunt chiar jurnalele austriace, mai ales cele ostile noug Romani for. Dar este vorba de necuviincioasa demisiune cgtre Sen9t a acelui D. profesor, a D-lui Cobgl- cescu, spre a spune lucrul curat. D-lui a fost necu-

560 viincios cltre Senat, nici c6 mai este vorb& Dar vina catedrei D-lui este ? ide ce este profesor D. Cob"alcescu ? De mineralogie, pe cat qtiu. Apoi biata mineralogie este de ving, dacg D-lui comite necuviinte ? Suprimati daricursul de mineralogie! (Aplauze prelungite, rasete). Tot aqh este §i cu economia politic& Ce vino- vat'a este §tiinta, dacl doui,trei profesori nu ar fi la intatimea misiunei lor; mergi mai departe, dadi nu ar fi demni ? Ce este vinovata' economia politicg dacsa' atmosfera in care trh'esc cati-va profesori dela Ia0, ar fi bolnav& In acest curs se spune studentilor ce este un impozit, cum se fac imprumuturile de eatre Stat, ce este o banc& ce insemneaz6, un capital, etc. Cum din aceste elemente pot e§i miazmele unei boale. Apoi dacA, ne punern pe un a§a, t6ra,m, intreb eu pe D. Maiorescu, cum D-lui veni, acum in urm6 iprimi a se pune qi la Ia0 ca studiu obligator dreptul public si administrativ. Nu qtie D-lui el In acest curs se trateaz6 in adev6r de politicg§i mai ales in dreptul numit public, adicl dreptul constittitional, in care se tra- teaz1 de suveranitatea tarei, de capul Statului, de reprezentatiunea national A, de relatiunile dintre Ca- rner i capul Statului, de guvern, de raporturile intre diferitele puteri ale statului, de dreptul de

561 veto, si de alte asemenea chestiuni, care, fiind din natura lor po1itic, profesorul le poate da o directiune gresith. Apoi cum admite D. Maiorescu, pentru licenth, tocmai acest drept public si administrativ,care cuprinde atatea chestiuni arzh- toare, ivoeste sh, excludh economia politich, care tocmai ea nu se ocuph de politica', ? (Aplauze). Aceasta nu mi se pare nici logic nici drept. Dach ziceti catmosfera Iasului este bolnavh, prin ideile subversive cese propagh acolo,apoi trebuiesa stiti c. fiecare otravh îi are antidotul ski (Aplauze) si trebuie s titi a cauth acest remediu. D. Carp sustineciteu as fi zis ca sh remediem rhul prin rhu. La'shrid la o parte dach eu am zis tocmai aceste cuvinte, voi sh stiu ce sens le atribuie D-lui. Dachi dt sensul c, pentru a remedih o boalh trebuie ca adesea bolnavul singhith o doctorie amarh, aceasta este in adevhr. insh dach i-a dat sensul ch, existand un rhu trebuie sh-1 lgshin ca sh creasch panh la exces,spre a se vindech de sine, sh-mi permith a-i spune ch' eu n'am cugetat la una ca aceasta. Am cugetat Ins ctrebuie sh, cauthin un adevgrat remediu pentru un rhu real, iar nu sh imaginhm rele ce nu existä, spre a le indich apoi remedii ce nu pot fi decht iar5,0 un rhu !(Aplauze). Astfel, D-lor, se pot exercith toate liberthtile fhrh a neglije, imeziele preventive sau prezerva-

29096 36

562 tiveorichiar represive ce societatea poatema pentru rAul ce fac eel ce abuzeazI de aceste li- bertAti. Dar este remediui remediu;i eu y, marturisesc cA nu sunt nici pentru cele violente, nici pentru cele ineficace. Asa, eu am fostti sunt pentrulibertatea presei; adicA' am crezutsi crez cA nu arene- vole presa de o lege speciall;si cA delictelece se comit prin ea trebue %sate la legea cornunA. Prin urmare aceste delicte nu ramAn nepedepsite; dar nu au nevoie de o lege care stiu cA este ineficace.Tot asemenea zic si pentru libertatea in- vAtAmantului. Aveti mijloace prezervativei chiar represive contra abuzurilor acestei libertAti;uzati de dAnsele conform legei siveti impedich cresterea abuzului; preferati chiar mijloacele preventive, care adicA previn rgul si nu aveti trebuintA a-1 reprimh. AO, suntpersoane incapabile pentru a ocuph 'Maltamisiune de 'invAtAtor;aveti si mijloace de control; priveghiati,controlati,pedepsi0; vedeti programul,ascultati cursul, nu tolerati abuzul; loviti in fine persoana; dar lucrati totdeauna conform legei, si nuveniti a prescriestiinta,cAci atunci cAlcati legeai mariti rthil. (Aplauze). VA asigur, D-lor, cA studiul economiei politice, este tocmai un prezervativ,este tocmai un mijloc de a preveni rAul,de a combate ideile subversive.

663

Presupuneticg,in Iasise propaga opiniuni absurde; dar aceastä propaganda se poate face, nu numai prin scoale,ciiprin gazete,i prin cri, §iprin adunäri private. Cum o sg, remediati rata acesta? Inchizand cursurile? Incaten/nd presa? Oprind intrunirile? Dar o sputeti?i cum o sa staviliti aceastg, propaganda prin scoalele private, prin cercurile private? Nu yeti izbuti dar la nimie cu acest sistern. Singurul dar mijloe de a combate acest rau estetoernailibertatea invatamantului, este tocmai de a da junimei stiinta, singura sorginte de unde naste adevgrul si lumina. (Aplauze). D. Maiorescuzice ca Statul nu trebuies dea chiar el mijloace pentru a se propagh raul. Da! eine zice altfel ? Ins/ Statul e dator totdeodata sadea simijloace pentru a seaflh adevärul,§i adevarul, care este fructulstiintei, nu poate fi niciodatä.sorginte a raului. (Aplauze). Da, D-lor, numai studiul, numaistiintapoate sa procure omului lumina si taria judecatei spre a puteh rezisth laopiniunilesubversive.(Aplauze).Prin ignorant/ nu seva putehajunge niciodat g.a cunoasteveninul ce coprindeodoctrinafalsg. (Aplauze). Ash dar, D-lor, utilitatea stiintei in sine este RCM de necontestata, Trick nici ea se poate pune in discutiune acest adevar qi §tiinta economiei politice este recunoscutg, ca at'at de utila societatei,

564 incatar fi o enormitate ea noisfi-ipunem in indoialg,meritele si serviciilece a adus eiviliza- tiunei moderne. Snap pgrintiinostri, D-lor, au recunoscut valoarea acesteistiiatei utilitateaei de a se afia, intre cursurile obligatorii ale scoalei de drept. Am aci regulamentul organic, care a infiintat cead'intai facultate de drept in Bucuresti;s6,vedeti cum prinii nostri, acesti oameni simpli si mai putin invAtati deck noi, au proclamat si au recunoscut valoarea iutilitateastudiului infacultatea de drept a economiei politice. (Aplauze frenetice). IatA ce ziee art. 8 7 din regularnentul organic al §coalelor: Economia politica va fi fi ea o parte din cursul special al legilor,aceasta invataturaeste oareficum o indeplinire a invaraturei legilor. La invatatura acestei Viinte profesorul se va rezima pe fapte ce se vor aduce din statistica deosebitelorcari.Statistica fara a fi un obiect particular de invafatura, se va intrebuinfa cu toate acestea aclesea pentru a se da prin faptc prinei- piurile generale adeverire netagaduite". (Aplauze). §iapoi mai departe lastatul cursurile speciale se prevede,intre putinele cursuri de drept ce se studiau attinci, economia politiesd ea curs obligator in anul al treilea. Apoi, Domnilor, child p6rintilor nostri, nu le

565 era frica de stiinta economiei politice,i o punea ca curs obligator Inca din anul 1832, sa venim noi astazi, dupa o jumatate de secol aproape, noi care ne pretindem a fi mai luminati decat parintii nostri, si sproscrim aceasta stiinta dela Iasi, sa ne oprim de a-i da o desvoltare mai mare, ba Inca sa-i contestam titlul de stiinta, sau cel putin sho declaram ca o stiinta inutila!! (Aplauze). Sä convenim, Domnilor, cacest fenomen ar fi straniu, si nu ar proba mult in favoarea generatiunei noastre. PArintii nostri aveau mare dreptate, spuneau un mare adevar, cand declarau in regulamenteh studiul economiei politice este o indeplinire, este adica o complectare a studiului legilor. Este peste putinta, ca D. Maiorescu, om luminat, lieentiat in drept, pre catstiu, sa nu cunoasca acest adevar. Raporturile intredrept§i economia politica sunt foarte numeroase,i foarte importante. Dreptul se ocupa de faptele omului in raport cu justul si injustul. Economia politica se ocupa, de aceleasifapte,in raport cu lucrul, cii capitalul sau eu productiunea. Este dar lesne de inteles ea, aceste doua stiinte se leaga' intre dansele si se complecteaza reciproc. Dar nu va este destul, ni se obiecteaza, ca am pus acest studiu pentru doctorat in Bucuresti, ce o mai cereti si pentru licentä? 0 cerern, fiindca

566 nu avem si nu stim And o sh putem da titlu de doctor; o cerem, fiindch nu vedem pentruee marele numhr de licentiati din Bucuresti si Iai ar fi lipsiti de acest studiu important. Apoi, pentru cursul de doctorat prevedetistudiulfinantelor; inovatiune foarte bunh sinemerith. Dar studiul finantelor ce este alt decht un studiu aprofundat al unei *0 din economia politich; este un studiu mai superior din aceast`a §tiinta. Cum voiti dar ca un june s"inceaph deodath aprofundarea studiului de finante, sh se deh adich la un studiu superior din o parte a economiei politice! Forta logicei dar vob1igs puneti elementele de economie politich la licentrt, de vreme ce ati pus studiul finantelor pentru doctorat. Ash dar, Domnilor, ea sh mh rezum, trebuie sgmentineti cursul de economie politica, ea obligator pentru licenth la faculthtile dinIaii Bu- curesti, din mai multe puncte de valere: pentruch acest studiu este o complectare a studiului dreptului elementar; pentruch prin aceasth stiinth spuneti cel mai bun retnediu doctrinelor celor rele si insänhtositi atmosfera ce ziceti ch. este bolnavh, la Iasi; pentruch este indispensabill pentru intelegerea cursului superior de finante; pentruch in fine nu ne este permis nouh, generatiunea noug, a pune in indoialh un adevar recunoscut de mult de phrintii nostri. (Aplauze).

567

Mad utilitateai necesitatea unei stiinte intr'o facultate sunt atat de seriosstabilite, nu poate D. Maiorescu ca, prin sarcasmei glume contra avocatilor, sg probeze contrariul. Imi pare foarte rgu de D-Iui, insusi avocat iprofesor, cg se serveste cu asemenea mijloace spre a ne atrage simpatii. D-luistie bine cg toate stiintelei specia- litgtilesunt necesare unei societgtisieste ceva curios de a vedeh cD-lui cautg a luh in rhs pe oamenii de legi, tocmai inaintea legiuitorilor, adicg tocmai inaintea celor ce au misiunea de a face legi. Asemenea mijloace nu probeazg absolut nimic. Dar, ne mai obiecteazg cl vom ingreunh bugetul dacg vom adgogh la Iasi catedra de economie politicg. Am onoare dea-i,rgspunde cg noi nu adgoggm nimic, ci propunem numai de a nu se suprimh aceea ce existg. Cine combate economia? Nu noi o combatem. D. Maiorescu propune a se adgogh trei ori patru catedre noui pentru doctorat. Noi zicem cg aceste catedre sg fie inscrise in lege; insg infiintarea lor sg se facg cAnd mijloacele noastre financiare ar permite.Imi pare cg noi suntem mai economi decal D. Maiorescu. D-lui propune a se suprimh o catedra, si a se adgogh trei altele ori patru altele. Noi propunem a se mentine o catedrg dar a nu se adgogh alto patru noi. Puneti condeiul 0 yeti vedeh cg noi suntem mai economi. (Aplauze).

568

Nu am fost dar in drept a zice cnici economia, nici stiinta a preocupat pe D. Maiorescu, ci numai argumente ad hominem. Cand prin budgetul rectificativ D-lui a suprimat foarte neregulat dupa mine, o catedrA de economie po1itic. noi i-am observat ca sloveascq, individul dar s§, nu atace stiinta; ca'ci nu este de vinastiinta, daca. acela care o predA, nu stie cum sa-si facq, datoria ce are de incleplinit.D. Maiorescu ne rAspunde ca nu are ceface unui asemenea profesor;c6ci daeII tr6mite in judecatä, judec6torii Ii achiM. Poate sq. fie ash, Domnilor, dar ce voiti sraspund? Se poate ca ministrul A, nu ailA dreptate asupra acuzatiunei ce a fAcut, (ilaritate); se poate iari ca jucleatorii srr fi judecat räu.Dar odata, ce eineva se supune judeatei, trebue spresupunem cgsentinta ce se clA, este just6. Dar se poate ca legea sA fie vitioas'a asupra acestui punct; veniti atunci la camera sicereti modificarea ei; cereti mijloace de control .mai eficace,propuneti modi- ficarealegiiin privinta comisiunei care are sa judece, si vom vedeh; dar nu condarnnati o institutiune, nu condamnati mai ales o stiinta pentru defectele legei, sau pentru abuzurile ce se pot comite de un profesor! (Aplauze). D-lor, D. Maiorescu a criticat mult directiunea cea veche a instructiunei publice si propune o alta nou'a. Dar sunt directiunii directiuni.

569

D. Maiorescu *i§i are opiniunileD-sale,qi a desvoltat in destul cum tntelege D-lui directiunea cea noua, ce propune. Eu, D-lor, sa-mi permiteti a crede foarte rea aceasta directiune si a nu o primi. Sa-mi permiteti a nu vedea raul a§a, mare cam 11 vede D-lui, si mai ales a nu primi ca salutarii remediile ce indica D-lui. Merg mai departe. Cred caceasta noug directiune, nu numai ca nuva Intarl partidul conservator, ci ca-I va slab). qi dizolva cu totul, daca Camera s'ar pronunta pentru aceasta nona directiune. Toemai cand am primi noi opiniunile D-lui Maiorescu cred, eu unul, ca am lila, o rea direc- iune; cad daca ne-am conduce dupa ceeace ne propuneti, am fi siliti sa ajungem Ia ni§te extreme, carearfifoarte prejudiciabile partiduluicon- servator. Acest partid,spre a fi tare, guvernul sau, spre a fi cu prestigiu, trebue sa proteje §i sa incurajeze instructiunea. Nu numai nu trebue sa re- culeze 'in ale instructiunei; ci,pe fiecare an trebuie sa mearga inainte.Acest partid nu numai ca nu trebuie a sesfiide oamenii lurninai,ci trebuie dincontra sa mearga alaturi, sa, fie brat la brat en oamenii de §tiinta. (Aplauze). AO conservator am inteles, eu cel putin, a fi. Eu am crezut §i cred ca numai partidul con-

570 servator este partidul adevaratelor lumini;caci adevaratele lumini se castigg, numai intr'un partid care§tie a conservh§ia progreshtotdeodata. (Aplauze). Eu am inteles, cg, partidul conservator §i guvernul sau sa se afle nu in capul unor cete de oameni far/§tiintg,§.1fg,rg, cugetare,ci in capul unor oameni luminati sub steagul §tiinteii moralei ;caci numai astfel raul ar fi radical vindecat, numai a§g, s'ar da spiritelor o directiune bung, §i am evith calea cea rea. Numai in a§h, conditiuni vom uni toate puterile natiunei,i am fi cu adevarat forti;cgci astgzi,D-lor, in Statele libere, adevgrata forth', nu este numai cea materiala, ci mai ales forta morala. Tata, D-lor, pentru ce eu continuiu a sustine amendamentul ce am avut onoare a vg, propune. (Aplauze prelungite).

Monitorul Oficial" No. 62/63 din 18/30 Martin 1876. Proiectele de legi Strat pentru noui Impru- muturi de lei 3 milioane, pentru acoperirea deficitului bugetar §i pentru plata lucrdrilor cailor ferate Ploe0i-Predeal

Dupg esirea din ministerul Lascar Catargi a d-lui G. Gr. Cantacuzino ministru de finance, noul ministru de finance,I.Strat, alarmat de recolta rea din arm! trecut si de cursul slab al pretuluicerealelor, temandu-se cb," deficitul budgetar de 2 milioane s'ar puteh, s5, fie cu mult mai mare, a prezentat Cainerei Un proiect de lege pentru un imprumut consolidat de 30 milioane pentru acoperirea acestuideficit presupus, precumei pentru un alt imprumut pentru plata 1uer5,ri1orcgiei ferate Ploesti-Predeal. Aceste proiecte menite sechilibreze bugetul printr'un imprumut consolidat care aveh sapese asupra generatiilor viitoare au aruncat panica in piata roma,- neascg qi in cea ruseasa. Aceasea imprejurare precum eifaptul c5,, in urma schimbArei de directiune politich prin intrarea in guvern a elementului ash zis junimist si a retragerei ministrilor conservatori caH in cei din urnig 5 ani de guvern ai lui Lascar Catargin ii casti- gaserà drepturi la recanostintg tárei prin rezolvarea mai

572 tuturor cestiunilor grele ce apgsan asupra tarei, a provocat demisiunea motivatg a lui Dim. Ghika, presedintele Camerei. Aeeleasi cauze, itonul voilent pe care ministrii din junime" ti adoptarg fatg de ministri esiti din guvern, au provocat manifestatiuni ostile contra guvernului Lasear Catargisiin corpul matur al Senatului,ei-a adus in fine si desmembrarea partidului conservator. In sedinta Camerei din 25 Fevruarie &and eredi- tele in cestiune erau puse la ordinea zilei, s'a ineins o vie diseutiune la care au luat parte intre altii principele Dim. Ghika, presedintele consiliului, Mavrogheni, Col. G. Mann si altii. Dupg Cezar Boliae, Boereseu a luat euvAntul.

B. Boereseu. V rog,D-Ie Presedinte,sl consultati onor. Adunare dac6 este dispussa a prelungi sedinta peste ora 5,fiindea,discursul meu, cred cva tine Camera peste ora 5. (Adunarea ineuviinteazg prelungirea sedintei). B. Boerescu. D-lor deputati, voiu calh a mg. tine nurnai pe taxamul chestiunei,i o voiu exa- mini, atat sub punctul de vedere stiintific al sistemului teoretic, dup6 cum a dorit D. ministru de lucraripublice,catsisubpunctulde vedere practic, care place mai mult D-lui Strat,care a declarat cd are desgust pentru teorii. Eu desgustul acesta nu-I impartäsesc;cxci practica,mai ales in finante, nu este decat aplicarea teoriei ;i când teoria va fi rea negresit c ipractica va fi rea. Imi veti permite dar a examinh chestiunea :

573 sunt ambele aceste faze, cautand totdeauna a fi cat mai pozitiv, cat mai concret. D-lor, sne dam seama bine despre ce este vorba; despre ce se cere in aceasta Adunare. SA, facem abstractiune de toate frazele frumoase, de mice sentiment patriotic care nuli are locul in materie de finante. Cu modul acesta onor. majoritate §i toata. Camera va qtice voteaza,§ifiecare deputat vatI ce socoteala sdea alegatori- lorsai. D-lor, ne aflärn mai intaiu inaintea acestui fapt pozitiv : inaintea unei expuneri financiare facute de D. ministru Strat. Eu unul, ea 0 mai multi din aceasta Adunare, va declar ea nu pot aprobh nici sistemul financiar coprins in aceasta expunere, nici proiectele prezentate de .D. Strat ea punere in lucrare a sistemei D-sale. Sunt dator a va arath cuvintele pe cari imi bazez eu aceasta opiniune a mea. Prima mea observare este ca situatiunea pre- zintata de D. Strat acum de domeniul public, este im prima* este publicata. Ea coprindefapte .concluziuni directe san aluziuni indirecte, daca, nu siacuzatiuni indrepte in contra predeeesorilor D-lui Strat. Dar D-lui, in eomitetul delegatilor, a putut adopth un alt proiect ce se chiama proiectul majoritatei ;insatinetiminte caaci in Camera a declarat intr'un mod pozitiv ea mentine tot ceeace

674 azis in expunerea D-sale. Va szica D-sa, primind ca expedient proiectul majoritatei, nu si-a schimbat opiniunea sa, ci a amanat executarea ei, a reculat adicacum ca sa poata' sari mai bine la toamna. Se poate insa ea saritura dela toamna A, fie ash de rea,Meat sa ne rupern pieioarele; aceasta va fi o alta, chestiune: destul este ea D-v. satii lucrurile de pe acum,pentruca nula toamna sa vmirati is spuneti cati fest surprinsi. Ash dar, intaird cuvant care ma face sa ma, ocup de expunerea D-lui Strat,side proiectele D-sale, este ca D-lui a deelarat ct Ii mentine ideile D-sale, sistemul D-sale, din acea expunere. D. Pre- sedinte al eonsiliului a faeut aceiasi deelaratiune; siambii au zis ca, primese acurn proiectul majo- ritatEi numai ca un expedient pang, la toamna. Mai este Incai un alt cuvant, mai mult personal mie, dar pe care nu-1 pot lash la o parte din guvernul acesta in timp de doui ani. §i sunt dator a spune D-lui Strat, ca eu unul, nu gasesc ea concluziunile sale pentru acel timp sunt exacte; eu unul nu cred ea predecesorii D-sale din acest minister au fost gresiti, si ea D-lui este foarte mult gresit cand credo ca are sa lecuiasca boala cu remediul ce ne propune. Acum, Domnilor, sa vedem cum pozeaza D. Strat in expunerea sa, ee rol Ii d ie-sii predeceso-

575 rilor shi. Pentru aceasta trebuie sh vh fac ceva citatiuni din expunerea sa chci altfel va fi imposibil. Ash, D. Ministru incepe expunerea sa astfel: Prima mea preocupatie dela intrarea mea la ministerul de finance a Jost sa-mi dau seama despre aclevarata situaciune ,financiara a exercitiului in care ne afla m fi despre situatiunea pro- babila a exercitiului viitor 1877". Prea bine. Aceeace spune D. Strat este foarte legitim, foarte natural; un ministru nou de fina* nu poate intrh la minister, fhrh a-si da mai intAiu seama de situatiunea financiarh a threi. Irish yeti vedeh ch din expunerea sa rezulthsi aci eu nu mai sunt de aceleasi idei cu D-sa ch cu sistemul ministrului Catargiu in curs de 5 ani nu s'a urmat lucrurile tocmai bine, in ceeace priveste fi Dan- tele. Si cum probeazh D-lui aceasta ?Constatând ch existh un deficit. Dar sh nu anticiphm. Eu Domnilor, nu am sh mg ocup ash de mult de tifre; chci s'a vorbit destul asupra lor;voiu c6uth a implini lacunele ce cred eu eh au Adams in desbaterea de fath. Este un deficit din anul 1875, ne spune D. Strat; si prezumeazh cat are sh fie si deficitul pe anul 1876. D-lui cornbinh aceste doll/ deficituri ; recunomte insu§i cl deficitul real pe 1875 nu poate fi decht 5 milioane, plus inch vreo 3 milioane, ash trick vreo 8 milioane nu stint prevl-

576 zute resurse. Dar unind deficitul real cu cel provenit din neincasgri pe ambii ani, D-lui ajunge la un deficit de peste 28 milioane, si la un imprumut de 30 milioane. Prea bine. Repet casupra tifrelor nu am nevoie de a persisth. Cu atht mai mult ca-ti vhzut ci asupra tifrelor pot existh controverse. D. Strat calculeazg deficitul la 28 milioane ;alti Domni Deputati au fkut alte calcule; D-lor au sustinut au drept cu \rant dupg, mine etre- buie sg se distingg deficitul permanent, real, acela care provine din prevederi de cheltuieli fargre- surse, si care la noi se urcg, pentru anul 1875, numai Ia suma de peste 5 milioane plus plata pentru Lemaitre si altele ca la 3 milioane, si deficitul accidental, adieg, acela care provine numai din golurile cauzate prin nefacerea incasgrilor. Dupg aceste calcule deficitul real, este numai de 8 milioane. Ati vgzut apoi ea' D. Mavrogheni, care este un om foarte competinte, fgcând calculele,chiar in sensul D-lui Strat, ajunge a declarh, cg, deficitul pentru ambii ani nu poate fi deck de 19, eel mult 20 de milioane. Ash dar, vedeti D-lor, celocuenta tifrelor lash' si ea adese multe de dorit;ica, tifrele pot sa' fie 0 ele discutabile, ca toate lucrurile omenesti. Prin urruare las tifrele de o parte sizie:

577

Da exista un deficit" iadaog: acest deficit" nu l'a descoperit D. Strat; el existl, qi D-lui nu face deck a-1 arAth ca §i predecesorii D-lui. Ins D-lui face ceva mai mult, dup6, ce arat6 cexist6 un deficit, adaog6: Situaciunea astfel precum am onoare a va o arata prezinta negrefit inconveniente simtitoare, pe care nu este nici in interesul guvernului, nici ininteresul tarei a le disimula; nu este mai putin adevarat insa ca situcqiunea noastra, financiara va inceta,de a inspira cea mai mica,ingrijire indata cecriza actuala va incepe a scadeet, indata ce vom pune serioase staruinfe n desvoltarea unor venituribugetare, precum vamile,sarea, contriburiunile directe,care afezatei percepute clupa un sistem mai practic, pot da n viitor mai mult dee& aceea ce ne dau astazi". Iato consolare incurajatoare pentru viitor! Dar se mai adaog6 in expunere : i, in fine, indata ce guvernul qi, Camera vor lua ferma deciziune de a nu echilibra bu- getulcheltuelilordecdt cu resurse certe,bazate pe experienratrecutuluiinesupuse niciunei fiuctuatiuni". Va szic6 pAna acum bugetele nu erau bazate pe resurse certe; va szic6 ele erau expuse la fluctuafiune. Apoi la vale se adaugA in expunere :

2901)6 37 578

,Illipinclu-ma In acest orclin de iclei qi inspirat de dorinta de a pune in practicd, pe eat depinde de mine, sistemul de care am vorbit mai sus fi pe eare-1 cred singurul eficace pentru a ridicacreditul Statul nostru, am crezut ca bu- yetul pentru anul viitor1877,sd fie conceput astfel India O. nu mai clea loc la experience triste ca acele ce facem cu bugetul anului curent". Va sg, zicg D. Strat declara ct are un sistern alsgu, sicg, D-lui crefle cacel sistem este sin- guru] eficace pentru a ridich creditul Statului. Insg, eu, Domnilor, sunt dator a declarh, nu ca arnic al guvernului, ci ca un amic din aceea care spun adevgrulichild nu place eg am srt combat acest sistem al D-lui Strat. Am sh probez alneexact spune D-lui când zice eh' ereditul Sta- tului erh Ong,' acum nearidicat;ieh' tocmai sistemul D-lui are sg,-1 loveasca, in loc de a-1 ridich. D-lui ne spune cg, s'au fgcut experience triste cu bugetul anului curent.- Insg aceste experiente dacg, au fost triste, trebuie sg, -priveasc i pe anii anteriori celai curent sau acelni din 1875. CA,ci toate bugeteleseleagrtintredânsele.Daeg bugetul anului curent san mai exact al anului trecut, a rasat un deficit,estecg,aceasta erh o consecintg a anilortrecuti,este eg,deficitulanuluitrecut proveneh mai ales din cauza rgru6sitelor din anii precedenti, cauza diferentei ce a plat existh intre

579 constataxi §i evalugri, §i in anii trecuti. De aceea, fiti bunii nu aveti aerul a rngrgini responsabi- litatea numai la D. Cantacuzino, mergeti ila predecesorul D-lui, qi la D. Mavrogheni qi la altii. Aceasta oifacet.'in realitate,mg,car cA nu o spun eti. Aà dar, dupg ce D. Strat ne spune prin expunerea sa cexista, un deficit, §i ca, D-lui are un sistem al sg,u, spre a ridich creditul Statului, pe care tot D-lui 11 gg,se§te cgzut, adaogg, in acea expunere: Pentru acoperirea acestui deficit avem onoare a va, propune alaturatele cloud proiecte de lege, aclica un proiect de imprumut consolidat pentru suma de 30 milioane efectiv,i un al doilea proiect care sa fie clestinat a intrà in lucrare numai atunci ccind nu s'ar pukes, realiza in conditiuni acceptabile, iar imprumutul inchestiune,adica un proiect de lege prin care sti fie autorizat guvernul a emite bonuri de tezaur pentru a-fi, procuret fondurile necesarii pentru a face fate", in cursul anuluila diferite datoriienumerate in prezenta situcqiune,i pentru care nu s'au prevazut nici-o resursa in budgetul astazi in lucrare". Va sg, zicg, dar pentru 30 milioane D. Strat prezintg, o cerere de imprumut sub doug. fete,§i, ce e mai curios, adaogg, ca. pentru acel deficit de peste 28 inilioane, nu s'ar fi prevkut nici o re-

5 80 sursä in budget, pe cand tot D-hii mai sus, precum §i D. raportor al delegatilor,ne spuneea deficitul real, adica cel pentru care nu s'aupre- vq,zut resurse in buget, este numai de 5.200.000 pentru anul 1875! Apoi cum in acest paragraf tot D. Strat, ne spune eg, deficitul fr resurse, ar fi de 28 milioane ? (Aplauze). Dar s'a' mergem mai departe cu citatiunea. Iac6 cum sfArqe§te D. Strat expunerea sa: Proiectul de imprumut este pentru suma de 30 milioane efectiv,in care infradeficitulde 27.675.426 lei, iar restul de 1.324.574 va servi pentru plata aproximativa a intdiului cupon al acestui imprumut a cdrui scadenta va fi in anul acesta". A stfel, Domnilor, cu mijloacele ce vg. cerem, vom puteh soldh trecutul iacoperi golul exercitiului curent: Pentru a pune inset odatei ordine in finantele noastre secere mai mult decdt atdt: secere, precum v'am spus mai sus, ca budge- tele viitoare sa fie echilibrate prin reducerea cheltuelilor la strictul necesar. A gunge la acest rezultat va fi, cred, tinta constantet qi a guvernului gi a Camerei in privinta bugetului pe 1877, pe care il vom prezentet in toamna viitoare" . Comparati, Domnilor, totalul acestor citatiuni esentiale din expunerea D-lui Strat, §i vedeti ce rol ia D-lui, §i mai ales, ce pozitiune face D-lui qi

581 fostilor si predecesori,siaetuali colegiaishi mai vechi. D. Strat dupg, ce ne arath un deficit duph calculele D-sale, declarg inaintea tarei si a acestei onorabile Adunäri, printr'un act public, el acest deficit provine pentruchbugetelenoastrepang, acum, erau bazate pe resurse incerte",cerau fluctuatiuni" ;ccreditulnostruera,schzutsi D-lui a aflat sistemul spre a-1 ;cg, sg flu mai facem tristele experience" din trecut; siel, in fine, ea sa punem odata ordinen finantele noastre",sh se aplice sistemul D-lui, adica sg, ne imprumutgm mereu! (Aplauze). Ba ne mai promite cg, la toamnti" va venii cu bugetulpe anul 1877, adich, pe vorbg, simplg, ea sh lhsam si acest bun si constitutional obiceiu de a se prezenth bugetul cu un an inainte,si a D-lui o sh' ni-1 deh tocmai in finantele noastre! (A plauze). lath' toate faimoasele Imbungthtiri ce ne promite D. Strat, D-lui care face o parte atht de ingratg, predecesorilor D-sale, D-lor Cantacuzinosi Ma v rogheni. Dar acum luam noi pe D. Strat,8i-ifacem aeeste observatiuni: Oare numai D-voastrg ati descoperit deficitul? Numai D-voastrg, vg,atribuiti marele merit de a spune Wei cavem un deficit! Negresit ca, nu. §i insusi D. Strat a fost silit sh recunoasch ca, si

582 predecesorii D-lui, au argtat deficitele si toate nevoile bugetului. Dar odata ce recunoasteti aceasta, ce rezultg, oare de aci? Rezultg, ca D-ta, D-le Mi- nistru actual la finante, nu esti deloc nici desco- peritor nici inventator de deficite. Nu ati descoperit absolut nimica nou, boala de care vg, ocupati, au cunoseut-o inainte de D-voastra predecesorii D-voastra. Atka numai ca nu vh,' potriviti cu ei nici la calcule, nici la aprecieri,nici mai ales la remediile ce propuneti spre a vindech boala. Aceasta va probeaza faptelesi actele existente, dela 1871 si pang, deunki. Daca D. Lascar Catargi renunta la acest trecut,11 priveste pe D-lui; eu unul care doui ani am facut parte din 6st minister, nu renunt la trecutul sgu; bail ggsesc mult mai bun deck viitorul ce vrea sa ni-1 prepare D-nii Strat si Carp. (Aplauze). Inca dela 1871, Inca dela sosirea sa la minister, guvernul actual s'a silit necontenit sa pue ordine in finante; si sa arate Camerei adevärul si toate nevoile bugetare.Aceasta a si facut ca in acesti cinci ani, cand D. Strat ne spune ca creditul nostru a fost ckut, el s'a ridicat ash de sus, cum niciodatg, inainte nu mai fusese. Acesta este un fapt pozitiv. Acesta este un merit real pe care I). Strat, nu-1 are pang, acum! (Aplauze). Arata dar siD. Strat,casipredecesorii D-sale, ca se ail/ un deficit. Dar ce consecinte

5.8a trage D-lui din acest fapt,ce remediu propune la boala ce altii au cunoscut-o? Iii ce mod D. Strat sfatueste pe guverni pe Ca.merg ea sa," ridice creditul Statului? Aci este enorma diferentg, ce se 4116, intre D-lui si predecesoriiD-lui! Este dejh un ce prea gray,D-le Strat, ca D-voast5, and arMati cavem un deficit s6 aveti aerul, win sonic si prin cuvinte, de a face pe lume sg, creazl c`A,' D-voastrl ati fAcut ast6, descoperire, si cceilalti predecesori sau ministrii am ascuns 6.st adev6r.Intelegeti p-voastrl cam ce rol faceti D-voastrg fostilor ministri,i Camerilori Depu- tatilor, care au sprijinit acest guvern si 1-au ajutat In facerea bugetelor !Intelegeti dar de ce eu unul nu voiu primi niciodata acest rol,si de ce prin fapte ti-am probat cD-ta nu ai descoperit absolut nimic non. Ceeace trig este foarte gray,. D-le Strat, este remediul ce propuneti D-voastrg spre a vindech r'aul ce cu totii am cunoscut inaintea D-tale. Aci e chestiunea. Eu crez c v. voiu puteh probh,c prin aceea ce propuneti D-voasträ, nu numai a nu vom ridich creditul Statului, dar ch. vom sfArArnh creditul ce avemic ne vom ruinh! (Aplauze). Daa D. Lascar Catargi, o repet, voestesn-gi renege trecutul sAu; faa-o, liber este! Eu mentin

584 si nu reneg nici trecutul meu, nici al Camerilor trecute! (Aplauze). Sa-mi permitetidar,domnilor, sa Ira citez cateva pasage esentiale din situatiunilefinanciare anterioare,i yeti vedea, In fapt, c, toate ate am zis eu sunt fondate. In situatiunea financiara a D-lui Mavrogheni din 1873, iata cum D-lui a aratat deficitul anilor 1872 si 1873 : Astfel Domnilor Deputati, golul acestor doua nexercitiuri (1872 fi 1873) este tot acel cle peste 27.500.000 lei ce v'am denuntat catre finitul sesiunei trecute, qi pentru care retincinesc`ibine- yogi a aviza n sesiunea actuala. §i ministrul care denunta Camerei acest adevar pozitiv adaoga : Regret ca n'am fost in stare a va supune o situatiune mai favorabila". Ash dar vedeti, Domnilor Deputati, ca nu este D. Strat primul ministru care a aratat Ca- merei deficitul. Mai vedeti Inca ca minitrii dinaintea D-lui au expus acest adevar chiar cand nu placeh Camerei. D. Mavrogheni mai zicea,in expunerea sa din 1873 : Bugetul votatde Dv., pe anul 1874 este primul budget pealecarui evaluatiuni puton compta".

585

Insg D. Strat ne spune astki prin expunerea sa cg evalugrile din trecut au fost greqite, nefondate, fgrä baze sigure. Pe eine sg credem ?Faptele au probat eg miniqtrii predecesoriaiD-lui au ridicat creditul nostru, iar nu D-lui. Shvenim acum la expunerea financiarg din 1874, tot a D-lui Mavrogheni, prin care D-lui arat c bugetul acerui an se prezintg cu. un deficit san excedent de cheltueli de pesteeapte milioane lei. D. Mavrogheni adaogg indatg: Am fi dorit, D-lor Deputati, a vi-1 prezentet eu un rezultat mai satisfacator, neputand insa nici lath neprevazute la cheltueli toate obligafiunile ce iw impune stricta executare a legilorn vigoare, n,ici evaluet, resursele la sume mai mari deceit suntan incredintati ca ele ne pot produce, am elaborat bugeteleastfel precum neobliga spiritullegei corn ptabilitatei" . lug D. Strat ne spune cevalugrile din trecut au fost fgcute pe baze incerte,i expuse la fluctuatiunei la triste experiente. Insg este cunoscut cg D. Mavrogheni a fost primul ministru care a dgramat evalugrile exagerate. D-lui pe langg proiecte de resurse certe, ce a prezentat in anul 1874, precum a fost taxa asupra bguturilor spirtoase, ne spune In acea situa-

586 tiune din 1874 cgi D-lui a clutat tii bugetul ce a lucrat a nu prevedeetsurne fictivebazate pe sperante in care experienfa ne-a dovedit indestul ca am fost necontenit tinfelafi". Astfella finele expunerei sale a putut declarh c/: Deficitul de peste feapte milioane provine nu din marimea cheltuelilorci din deducerea resurselor cari au fost bazate pe valori exagerate" SA' ne mai spue dar, D. Strat, eD-lui corn- bate cel intaiu evalu/rile exagerate; c/ci aceasta s'a f/cut de predecesorii D-lui (Aplauze). Yin acurn la situatiuneafinancial./ a D-lui G. Cantacuzino pe anul 1875. D-lui ne declar/ Mai intaiu, la 30 Septembrie 1875, cA, veniturile implinite in realitate In cursul intreguluiexercitiu aufostin sum/ de peste 85 rnilioane. Va szic/ aceast/ sum/ de venituri de 85 rnilioane, nu estedescoperit/ de D. Strat; c/ci altii o g/siser/ inaintea D-lui. Dar ce este mai remarcabil este in remediu, in diferenta de sistem ce exist/ intre D. Strat si predecesorii D-sale. acesti predecesori, ca si D. Strat, au constatat deficituri; ins/ ei nu au admis ca sistern normal, ca un remediu permanent de a umpleh deficiturile bugetare prin imprumuturi (A plauze repetate).

587

D. Mavrogheni 'Incaprin expunerea sa din 1874 preocupandu se de bugetul din anul 1875, ziceh aceste cuvinte: La cheltuelile anului 1875 avenz de adaogat anuitatea caei ferate Pitefti-Vcirciorova,n suma de lei 5.487.750, care ne impune inzperioasa datorie de a avizet, de acum caile qimtjloacele cu care sa se acopere, pentru a nu mai fi exptqi i atunci la un nou deficit care sa se acopere prin imprumuturi". Aà dar,*Incadela 1874 se declaraca, nu trebuie sluam ca norma, de a acoperi deficiturile prin imprumuturi. D.ministruG.Cantacuzino,este imai categoric. In expunerea din 1875, vorbind de deficitul acelui an zicek : 86 speram a raw), sa-1 acoperim parte prin anulari de credite ce vor rameinea neintrebuinfate in urnza dispozitiunilor ce am luat la timp a face fi in acest an toate economiile posibile, fi parte prin sumele ce vom incasa inca pcina la finele acestui an din ramaqitele anilor trecuti". mai la vale,dupa ce D. Cantacuzino expune toata,veritatea,i cbudgetul pe 1876 este votat cu un deficit de aproape qapte milioane, adaoga, : Cand cunoaqtem exact situatiunea'incare

588 ne gdsim, ccinclordinea fi lumina domnefte in eomptabilitatea publica, ccind prin economii iar nu prin imprumuturi ne echilibram buclgetul... (Aplauze), cdnd clatoriile le pla'tim la cerere, putem fi pe cleplinisiguri cfinantele Romániei vor prospera". Aà dar nimic mai clar qi mai precis decal aceste cuvinte. Nu prin Imprumuturi, declarau predecesorii D-lui Strat, vom echilibrh bugetele, ci prin economii, prin resurse noi qi certe. Inexpunerea bugetuluirectificativpentru anul 1876, D. Cantacuzino repeth acum chteva luni numai §i aläturi de D. Lascar Catargiu, ace1ea0 principii. In acea expunere, duph ce D-lui constath iar4si ch budgetul pe 1876, s'a votat cu un deficit aproape de §apte milioane, adaogh: Guvernul, animat cai D-v., de aceiaqi dorinta,de a nu creet mari impozite sau a le mari pe cele in vigoare, fi mai putin inca noui imprumuturi, n'a putut recurge decdt tot la reducerea cheltuelilor,cel mai salutar mtjloc ce prudenta impune pentru a trece prin criza economica de care sufera tara de mai multi ani". aveh dreptate D. ministru Cantacuzinosh deh mai multa importanth econorniilorintr'un buget; chci to0financiarii,chci Casimir Perier a zis :cbaza creditului unui Stat este economia.

589

§i din aceasta guvernul dinaintea D-lui Strat nu Idceh numai o expresiune de dorintd platonicd, ci o realitate foarteimportantä, cazi iatd cum sfaqià D. Cantacuzino expunerea sa asupra budgetului rectificator pe 1876 : Astfel, D-lor deputaci, prin proiectul de lege ce vi se prezintei, vi se cere a reduce cheltuelile Statului cu suma de lei 6.019.000". 0 reducere, o economie de cincimilioane propusd de insu§i guvernul a se face asupra unui buget votat,ni se pare cd este o probd, foarte elocuentd de modul cum se intelegeh a se mic§ora, dacd nu a se acoperi deficitul. (A plauze). Am terminat astfel,D-lor, cutoat'd expunerea faptelor din care se probeazd cd D. Strat nu a descoperit nimie nou, si care erh sistemul predecesorilor sdi. Din actele ce s'au citit, din faptele expuse in toatd brutalitatea lor,se probeaz c predecesorii D-lui Strat nu urnflau veniturile, nu exa- gerau evaludrile, nu inscriau veniturifictive, nu ascundeau de loc deficiturile, §i cd au fost cei d'Antdi care le-au denuntat. Inspredecesorii D-lui Strat, aldturi cu D. L. Catargiu, nu erau de loc de opiniune a se alege imprumuturile ca un ce normal pentru a acoperi deficitele! Ei preferau econorniile Aceste sunt fapte pozitive,aceasta este un sistem constant, pe care 1-a urmat guvernul D-lui

590

Lascar Catargiu de egnd esteD-lui la putere, adieg si in timp de doi ani egt am avuti eu onoare a face parte din acest guvern, preeumqi in timp de doianimai inainte,pe dad eu Ii sustineamfgr a. a fi ministru,si-1sustinearncu toatg convinetiunea si lealitatea. Acuin acest sistem urmat de ministerul Ca- targi Ong la venirea D-lui Strat,fost-aeleel mai bun, eel mai perfect? Aceasta nu o puteam pretinde; dar, negresit eg este mai bun decgt alD-lui Strat, judeand dupg fapte. Tot deficitul nu am putut a-I acoperl;dar I-am putut imputingsi am anisprincipuleco- nomiei ca baza creditului Statului nostru. Prin aceasta am iridicat ereditul nostru la o ingltime cum nu mai fusese alta data. Pe sirnpla noastrg subscriere, fArg, amanet, fgrg ipoteck am putut gsi un imprumut de 29 milioane ki, cu o dobaudg de 5 la sutg si emisiunea de 65. Ne-am pus adick ca credit, in randul mai multor Staturi al cgror credit este bine stabilit. Ce faeeti D-v.? Ce face D. Strat ? Sg examingm. D. Strat a prezentat tgrei o situatiune. prin care declarg eg D-lui a descoperit uu deficit peste 28 milioane. Prea bine. Sg, 'Agin tifrele deoparte. Deficitul

591 existg,. Ce remediu propune D-lui casg, scApain de inconvenientele bugetare din trecut ? Remediul D-sale este coprins tn cele doug, sau trei proiecte de legi ce ne-a propus un imprumut consolidat de 30 milioane, cu o yenta, de 5 la sua,sicu un curs dupg, voiutg, spre a acoperi deficitul din 1875 qi 1876. Prin urmare, imprumutul cu rentg, este unicul mijloc ce ne propune spre a echilibrà bugetele. Este adevärat, cg, drept consolare, D-lui ne mai propune ca, dacg, nu va izbuti acel i'mprumut cu rentg, sg.-1 autorizAm a emite bonuri de tezaur, fara. limita de dobandä. Tatatoata sistemainteligentaqisavanta a D-lui Strat: a se imprumuth ventru a cheltul; si dacg,' imprumutul nu se va puteh face acmn cu rentg, se rnultumestei cu bonuri de tezaur, qi cu o datorie flotanta de 30 milioane. Jug pentruce se mu4umeste cu atat pentru moment ? Pentrucg, _la toamng are isg,'vie sg, ne cearg, datorie cu renta. Aceasta o spune curat art. 3 din proiectul D-lui Strat: Art. 3. Ministrul de finance va supune Cor- purilor Legiuitoare indatti dupti deschiderea sesiunei Mitoare (latoantn4), ciIe qi mijloacele pentru regularea acestui imprumut provizoriu. Care sunt aceste cal §i mijloace ? Imprumutul cu renta; adic6, deocatudatal D. Strat ar primi a

592 aveh 30 milioane chiar sub formh de datorie flotanth; chci la toatnnh va veni spropung Ada- nhrilor a consolidh aceasth datorie. Iath pentruce am zis,cu drept cuvânt, c. acesta este un imprumut cu douh, fete:dach nu se poate efectuh sub o fath,se va efectuh sub cealalth fath. Dar chiar acest imprumut sub douhfete, D. Strat ilface oarecum imposibil sub o fath; chci propune ch, dach se va emite renth pentru 30 milioane, aceste titluri de renth saibh ca garanfie speciala' proclusul monopolului tutunuiwi. Aàdar in ce consth remediul propus de D. Strat a se acoperi deficitul printr'un imprumut cu renth. sau cu bonuri de tezaur;§i dach va fi imprumutul cu renth, titlurile sale sh fie garantate prin venitul monopolului tutunului. Ia sexaminhm mai de aproape aceste remedii, aqh cum le-a propus D. Strat, care a acuzat pe predecesorii sal, care a declaratca, D-lui are un sistem, singurulin stare a aridichcreditul Statului. Ce se poate observh asupra remediilor sale ? Mai inthiu D. Stratpropune,prin cuvinte putin mägulitoare pentru noitoti, eh trebuie ca prin imprumuturi sh acoperim deficitul, adich D-lui face din imprumut o resursh nouh, un mijloc normal pentru a se acoperi deficitele.

593

Prea bine. Dar A nu uithmcaci avem douh feluri de Imprumuturi a emite: unul pentru deficitul bugetar, care duph D. Strat este de peste 28 milioane si care duph altii,este numai de opt milioane, de vreme ce restul este numai un gol din rhmasite;i altul este imprumutul de 42 i/2 milioane pentru drumul de fer Ploesti-Predeal. Va se zich ar fi in totul a se emite acum un imprumut, impArtit In douh naturi diverse, de peste 70 milioane efectiv. Dar un imprumut de peste 70 milioane efectiv, este un imprumut de peste 120 de milioane nominal. Apoi stiti Dv. ce va szich a se emite de Statul nostru deodath ash imprumut, care este mai cht venitul nostru pe un an ? Ar fi tocmai cum Franta, in timp de pace si in stare foarte normalh, ar emite un imprumut mai cht venitul Au, adich de trei miliarde! Intreb acum pe cei mai simpli sh'mi spunh dach D. Strat face un act de bun financiar de ane indemnh semitem deodath un asemenea colosalpentrunoi imprumut ? Si And voieste D-lui sfacem aceasta? Intr'un timp cand creditul nostru este slab, este sdruncinat. Nu vede D-lui ch cu aceasta ardhcea mai crudh lovire creditului ce mai avem? Mh mir cum prevederile D-lui Strat au putut sh-i permith ca sh vie a propune deodath ash mare imprumut! Numai sgomotul unei ash cereri a avut un rgu edsunet pe pietele Eu-

29008 38 594 ropei; §i la Paris qi la Berlin titlurile noastre an sehzut indath. Ce va fi ehnd se va §i efectuh emiterea acestui imprumut? Dar oricum arfi, cum propuneh D. Strat acest imprumut de 70 milioane? Ii propuneh cu douh feluri de titluri; titluri de imprumut cu renta, §i titluri de un imprumut cu obligatiuni amortizabile de drum de fer,i ambele aceste titluri diverse se emiteau deodath! Sh-rni permith D. Strat a-i spune caceasta este cea mai complecth erezie financiarg. Nu se pot emite doug, titluridiverse deodath; chei un fel de titluri trebuie sfach loc celuilalt;qi s'ar pune astfel o concurenth intre ambele titluri: ceeace ar face ea un fel de titluri ar cauzh sehderea celuilait. Mai inthiu D. Strat a propus c, dach nu va isbuti imprumutul en renth de 30 milioane sving a emite bonuri de tezaur. Apoi s'a gAndit D-lui ee insemneazh aceasta? Chnd imprumutul D-lui cu renth ar chdeh in strhingtate, bonurile D-lui de tezaur s'ar discredith intara, foarte mult,i va fi silit a OW dobanzile cele mai marl pentru a puteh plash aceste bonuri de tezaur. Apoi, vine 0 mai propune ea sh se emith deodath §i titluri de renth pentru 30 milioane §i obligatiuni de drumuri de fier pentru 42 milioane? Adich propune ea aeeste douh soiuri de titluri diverse sh-§i cauzeze reciproc schdere!

595

Aceasta nu s'a mai auzit! Numai daea atiface piste asemenea imprumuturi, unul duph altul, la epoce diverse, poate ciiati puteh rausi intru catvh; dar nu veti rausi niciodata cand yeti emite in acelas timp douà imprurnuturi diverse! Atka aveam sa, vl spun in privinta aceasta. Mai am acum sh' va, spun alteeva foarte important. D. Strat, in proiectul sari de renta perpetua pentru 30 milioane, propune, cum am mai spus dejh, ea titlurile acestei rente sa fie garantate prin monopolul tutunului. Aceasta inovatiune a D-lui Strat m'a minunat foarte mult! D-lui irni face semn ca, nu este o inovatiune. Da, li raspund, nu este o inovatiune in sensul aeesta eh' mai inainte, pe timpii cand creditul Staturilor nu erh bine stabilit, se obicinuih a se da garantii §ipentru imprumuturi perpetue (si aceste imprurnuturi se numeau in frantuzeste emprunt a fonds Operpgtuitg). Dar in timpii moderni aetuali, de eand creditul s'a desvoltat, asemenea imprumuturi nu se mai obicinuesc;i vedem ca, numai D. Strat a voit sa% le reinoiasca pentru noi, al earor credit este dejh stabilit. Ash dar,faptul este ea D. Strat prin pro- iectulsalt propuneh a asigurh prin0garant're

596 specialä noua rent5, a sa. Las And ins6 ca aceasta ar fi o nouh'erezie financiar5, modern6,11intreb pe D-lui, bare uitat-ach'noi mai avem dejh o renth' de 29 milioane, care nu are nici o garantie specialh? (Sgomot, senzatiune). Ce pozitiune ar face D-lui valorei rentei celei vechi ?

Acea rent6 este dejh sckuta,, i se negociaz6 cu 58 ori 59. Care ins6 va ft cursul ei cAnd ati veil Dv. qi ati arunch pe pietele stfaine oalth' renth cu o garantie specialh ? Nu vedeti ce s'ar intAtnplh ? Renta vechie, fa'rA,garantie, arfi ckut In- data jos. Renta nouh nu s'ar ft putut plash decAt tot sckuth, §i aceasta din cauza scklerii cursului, adich din cauza sckleriicreditului nostru. Fiind ins6 c6, renta cea noug ar aveh acea garantie ea nu ar fi intArziat a se urch, §i a se urch foa,rte mult; a§h 'Meat, child Statul nostru trebuia sh' inceapa a o arnortizà, ar fi cumOrat-o dupl piete, nu cu 56 ori 57 precum a vAndut-o, ci poate cu 70 ori 75. Dar eine erh sprofite de aceastà ari- dicare de 20 ori 25 la sut0 Negre§it cA, nu Sta- tul nostru, ci bancherii cari ar fi fácut emisiunea. (Aplauze frenetice). In altecuvinte, D-lor deputati, D. Strat ne propune o mäsurh de natur6, nu a ridich creditul nostru, cum zicea, ci a-1 lovi crud. Mai este si altcevh.

597

D. Strat vg, mai propuneh ca sa modifica0 un articol din legea construirei liniei ferate Plo- eti-Kronstadt din 22 Julie 1875 in sensul acesta ca emisiunea de 42 milioane so faca' D-lui fr ca s ise indice de Camera' nici un minimum de curs. Legea din 1875 cerea ca cursul acestor titluri sa fie de 91 cu dobanda de 7 la arta;eaci ma. era eursul rentei noastre Ia acea epoca. .D. Strat voie§te ca nici-un fel de curs sa nu i se mai indice de Camera',i caD-luis emita acest imprumut cu mice curs va binevol, fgra a mai trece prin Adunari. Apoi, D-lor,i pentru renta trecutg, care s'a votat in Martie 1875 s'a fixat un minimum de 60. Cum D. Strat pretinde acum sautorizam noi un imprumut de 42 milioane, care trebuie neaparat sa-1 facem, farg,nici-un curs indicat. Nici noi nu putem face aceasta;nici D-lui nu poate lua o asemenea rgspundere. Cad ce s'ar intampla daca emisiunea con- simOta de guvern arfiprea mica? D. Strat a prejudecat pana la un grad emisiunea titlurilor D-lui de renta perpetua pentru 30 milioane. D-lui, in adevar zice in expunerea sa, clntiu1 eupon al acestui imprumut va fi de 1.324.574 lei. M'am adresat catre un calculator sigur §i am cerut sa-mi arate care ar fi cursul emisiunei, daca cuponul pe 'ease luni pentru Un imprumut de 30

598 milioane 5 la sutg, este de 1.324.574 lei? Mi s'a calculat indat6 a acea emisiune ar fi de 56 fr. 60 centime. Ash am emite acum orentg, garantatg, cu 56 fr.60 centime, pe and prima renta, nega- rantatg,s'a emis cu 65. Ar fi un trist progres. Apoi un asemenea curs sazut al rentei ar influenth si asupra valoarei titlurilor de imprumut pentru drumul de fier. Si aceste titluri nu se pot emite cleat cu un curs echivalent cu renta! Ganditu-v'ati ing D-voastrg,ce pagubg, ati aduce Statului emitAnd astg,zi cu curs sazut at'atea titluri? Ash dar iatg pus in aplicare tot sistemul propus de D. Strat: a se acoperi deficitul cu imprumuturi; a se autorizh, a se emite, in timpii actuali, defavorabili creditului nostra, un imprumut de 72 si jumg,tate milioane; a se negotià acest imprumut mai de preferintg, prin contractare directa, fg,rg coneurentg, si f-arl a se indich macar un minimum al cursului emisiunei; a se pro pune deodatg pe piete doug imprumuturi diferite, cu doul feluri de titluri rivale, a se garanth in fine renta cea noug si a se isbi astfel renta cea veche pentru a se adgogh numai agiotagiul and va fi a se räscumpgrh titlurile rentei non.. Aceasta numiti D-voastrg, sistema unicil spre a ridia creditul nostru! Nu vg felicit. Aceasta este din contra

5 singurul mijloc spre a dhramh creditulnostru. (Aplauze prelungite). Vorbeste D.Strat de tristele experiente ale trecutului. Trecutul lush ne probeaz c creditul nostru a fost sus,si-mi pare rhu de a vedehett D. ministru Catargiu mi.-1 mai aphrh. Tocmai dach s'ar fi adoptat sistemuli ideile D--lui Strat ne-am fi expus pentru viitor la niste experiente, cari in adevár ar fi foarte triste. (Aplauze). Cum vedeti, D-lor, eu am pus chestiunea mai ales pe thramul practic, si am vhzut toate gra- Vele inconveniente ce prezinth sistemul D-lui Strat. Sh examinhin acum putin aceeasi chestiune si sub punctul de vedere stiintific. Bunul simt al fiechrui, al omului celui mai simplu, ne spune cimprumutul nu este un lucru bun; si eine se imprumuth neproductiv se shrhceste. Stiinta financiarl ne spune aceleasi lucruri. Ca s v probez aceasta, voiufisilitsinvoc cevh autorithtii. Nu iubese citatiunile, nici le fac des. Dar ele sunt necesarii in aceasth chestiune; chci altfel vh pot expune, nu opiniunea mea per- sona* care este angajath, prin discutiune, ci opiniunea altor mari autorithti, cari nu s'au ocupat de noi. Ash celebrul economist D. Joseph Gamier, In elementele sale de finance, vorbind de modul curn se acoperh deficitelebugetare,i arhtand eh,

600 guvernul uzeaza prea lesne de imprurnuturi spre a acoperi aceste deficituri, zice: Ca lea imprumuturilor este cea mai comodd, cea mai banald, aceea care se practicd de mult de cele mai multe guverne,aceea pe care le-o pavatuesc financiariicei mai vulgari.Ve- deti ce se petrecen oare-cari fari dupd fiecare schimbare deminister(calanoi).Ministrul finanfelor expune situaciunea,aratadeficitul, (tocmai ca D. Strat),i propune de a seim- prumuta, pentru a acoperi direct acestdeficit, ,.(tot ca D. Strat) care de obfte existd sub forma. de datorie fiotantd,qi careopoitrece de datorie consolidatd, (cum aresa,faca D. Strat la toamna). Apoi, acelaqi ministru creeaza un nou deficit, succesord sau iaraqi arata o noud datorie flotantd, care iar se consolideazd, ci afa mai incolo. V6intreb, D-lor, putea safie ceva care sa se aplice mai bine la cazul de fata? D. J. Gamier pare ca a scris tocmai pentru D. ministru Strat. (Ilaritate). Dar D-lui Strat nu-i plac cartile. D-lui ne-a spus ca nu iubqte teoriile, de0tiina finantelor decurge din teorii,i spre a face bune finante trebuie s tim a aplich teoriile cele mai bune. Dar fiindca D-lui Strat nu-i plac cartile §i peceice lescriu,s6-idamo akaautoritate,

601 srt-i opunem un ministru de finance, eel putin tot atat de mare ca iD-sa,sd-iopunem pe D. Gladstone, ministru de finante al Angliei in timpul resbelului Crimeei. Se ascuse in Camera comunelor a Angliei chestiunea daca' cheltuelile resbelului din Crimeea trebuiese acoperite prin impozite sau prin imprumuturi. Cu toate astea cei mai mari financiari recunosc c"a dac5,este vorba de a apa'rà patria, de a intreprinde un resbel de echilibru, impru- muturilesepot admite ca oresurs6legitim6 pentru ebeltueli. Ministrul ins6 Gladstone, inaintea Parlamen- tului, mi gusth mult aceastl opiniune;sichiar pentru cheltuelile unui resbel atat de popular ca cel din Crimeea el insisth la Parlament ca s'a nu acorde imprumuturi!... Iar D. Strat vg cere imprumut ipentru acoperirea unui deficit accidental din buget. (Aplauze). Iatin adev6r ce zicea D. Gladstone inaintea Camerei comunelor in sedinta din 6 Martie 1855. Cu sistema imprumuturilor,o natiune nu qtie in realitate ce face.Consecintele sunt amanate pentru viitor nedefinit.i cu toate acestea nu este oare just ca sa; cunoaftem pretul avan- tajelor cecautam, pentruca, precum se cuvine unor fiinteinteligenteirationahile, sa Nam asupra noastra sarcinan loc sa o lasam des-

602 cendentilor noftri A ceastä politicOeste justifl- catOi de cuvintele morale qi de cele economice". Aceasta opiniune a lui Gladstone nu a fost absolut urmata de Parlament; cu toate acestea Parlamentul a uzat putin de impozite noui, mai putin decht daca, Gladstone ar fi fost pentru imprumuturi. 0 parte din cheltuelile resbelului le-a acoperit prin impozite,i o alta parte prin imprumuturi. Apoi daca rninistrul englez a fost contra imprumuturilor chiar fiiind vorba de resbel, pentru ce D. Strat iie cere imprumut pentru a acoperi cheltuelile ordinare? Exemplul acesta al lui Glad- stone nu trebuie sá ne destepte? Nu stiti D-voastra Ca mice imprumut ne duce la noui impozite, ithud vom marl cu usurinta imprumuturile vom ajunge a exagerh qi adaosul impozitelor? De ce scomptativiitoruleuathta inlesnire? Ash ca, acum ni se ziee prin acestproiect : avem o datorie &math de 12 milioane, un de- ficitbugetar de 12 milioane pentru anul trecut si pentruca presupunem ca tot ash o-sA mearga si in anul viitor, co sa avem iar un asemenea deficit,va propunem cpentruacestedefieite presupuse, va propunem adica, ea pentru un deficit care cert se poate reduce la a 4-a parte si chiar la a 5-a parte, pentrueaaresa se in-

603 caseze siguricelelalte pgrti din venituri, vg, propunem ca acest deficit, care in cea mai mare parte are sg. fie acoperit prin veniturile ordinare s6-1acoperirn cu odatorieconsolidatg. Aceasta D-lor, nu este regulat, nu este practic. Child s'a discutat in 1874 de Adungri rentg pe care noi am emis'o dejh, eram ajunsi la ultima incercare, exam impinside o extremg necesitate de a acoperi niste datorii insemnate mostenite din trecut. Aceste datorii ale guvernelor trecute erau o nenorocird mo§tenire,§i eram si1i0 a ne imprumuth spre a plg'ti odatg, aceastg, datorie fgcutg de a1ii. Insg acea necesitate de atunci nu trebuie luatg de norma pentru totdeauna, ash incht mice deficitbugetarsg-1acoperim indatg cu renta, fgrg alta incercare! In datoria, consolidatg, din 1874, se aflau numai ca datorii din trecut suma de 17 milioane! Adgoga0 la aceastg sumg -tifrade 2 milioane ca dobandg; pune0 5 rnilioane deficitul pentru 1875, precum si 5 milioane pentni armata, siiata suma de 29 milioane. Eu mg mit. cum D.Strat propunea conso- lidarea datoriei flotante cu athta nepgsare! Dum- nealui face calculele sale ash cum sg scoatg,ca deficitul din 1875 este de 12 milioane. Presu- punem cg si anul 1876 are sg fie thu; nu admit nicio perspectivg, de imbungtgtire, si admit iarki un deficit de 12 milioane.Astfel incht ajunghnd

604 la suma de 30 milioa.ne, calculând chiar deficitele eventuale si necunoscute, propune Indats emitem renta,s consolidam iasth datorie! Lisa ash, 0 Smergem din renta inrenta, phnh ne vom infundh in niste datorii de unde sa, nu mai puternesi. Insa,repet aceasta erh o necesitate absoluta. Nu admiteti insa ash usurelane imprumuth pertru deficituri,evitati chiar datoriileflotante, caci ele due la datoriile consolidate. Tocmai aceasta a fost obiectiunea ce se faceh atunci la Adunarea si la Senat in contra acelei emisiuni de yenta! Ni se ziceh : nu emiteti math', nu faceti un asemenea pas;chici are sa se faca un obiceiu rau, si de acurn inainte rninitrii o sa vOpropuna renta spre a acoperi deficitele bugetare. La aceasta obiectiune eu raspundeam cá nu vom lash sa se stabileasca an ash obicei;si acum ma tiu de cuvAnt.D.Mavrogheni aras- puns aci D-lui Manu, Inca si mai viguros. lath' in adevar zisele D-lui Mavrogheni, care raspundeh D-lui Manu, in sedinta dela 5 Decern- brie 1874: Asemeneai D. _Mama vine fi opineaza pentru un impruniut dela creditul funciar. D-sa s'a ridicat in contra rentei, daca' mi-am dat bine seama, numaii numai dintr'un singur punct

)3d e. vedere ca acest sistem al rentei, care poate s'a

605 fie prea bun in alte taxi, ar fi cel mai nenorocit pentru noi, fiindca ar da guvernului inlesnirea de a abuzet qi de a echilibret totdeauna bugetul prin noui emisiuni de renta qi de a plat), pdna gi,impiegapii prin heirtie de renta, impuindu-le chiar, daca' ei nu ar voi-o! 111i se pare insa câ onor. D. Manu este in eroare andi face o spaima ctet de mare de renta,00ccind crede cã un guvern poate abuzet de acest sistem in asemenea mod. D-sa nu gi-a dat bine seama de situaCiunea lucrului ;yenta este un imprumut ca toate imprumuturile ; n'are alta naturd decdt cei in acest imprumut rambursarea capitalului ramdne facultativa: aceasta este toata deosebirea. Apoi and facem noi acest imprumut cu renta, prin o anume lege.,i and punem alaturi cu el o easel de amortizaciune bine organizatai cu totul separata in acciunea ei dc ministerul de finance, and legea oprefte orice rem,isiune de renta fara un proiect de lege care sa treaca ca fi aceasta prin toata filieralegis- lativa, cdnd se iau toate aceste masuri ce teama mai este? Este un lucru imposibil a se intdmpla ,.aceeace zice D. Manu. cu toate acestea s'a intAmplat!i cu toate acestea un an mai in urnia un succesor al D-lui Mavrogheni cere ca cu 0 rentiari s acopere

606 un deficit! Cam ram profet a fost D. Mavrogheni! Temerile D-lui Manu s'au realizat! (Aplauze). Sicvedeti ce mai zice mai lavale D. Ma- vrogheni, in acelaq cuvant raspunzAnd D-lui G. Vernescu, asupra oportunitatei emisiuneirentei. Iatä cuvintele D-lui Mavrogheni: D. Vernescu, mei intrerupe, zicándca, daca am aveai noi creclitul acelor State am emite renta! Am onoare a reispunde D-scde,cet daca am fi avut acest credit, pe care Il avem asteizi, atunci celnd am emis imprumutul domenial, v'uf fipropus renta; dar pentruca atuncitiam ct nu vom reueb, am recurs la imprumutul domenial. Asteizi sunt incredintat cei reufim fi de aceea

Pfveipropun renta. Aci prevederile D-lui Mavrogheni s'au realizat; cxci renta din 1875 a ra,usit a o emite peste a§teptarile noastre.Atunci inaltecuvinte,creditul nostru erh aqh de bine stabilit, inckt un guvern puteh sa, vie cn tot curagiul sa emit`a o renta. Astazi insa D. Strat poate face acelea0 declaratiuni ca D. Mavrogheni in 1874 ? Negre§itea, nu. Cum dar, dud creditul nostru este sdruncinat, propune a arunch pe pietele Europei o renta. de 30 milioane, bai un imprumut de drum de fier de 12 milioane! Dar a renuntat, ni se zice, la proiectele D-sale,

607

D-nealui s'a unit cu lucrarea comitetului de delegati. Ia s,' venim la aceas0, lucrare. Cum vedeti comitetul s'a impArtit in majoritate qi minoritate. Onor. D. ministru de finante, neputAnd face a se primi proieetele sale,declarg cq, se une§te cu proiectul majoriratei. Eu m'am cam mirat de aceasta;c6ci la prima vedere se pare a fi o deosebire intre sistemul propus de minister. Dar mi-am explicat luerul lesne, cAnd am auzit pe D. ministru declarând curatc6,,pentru moment, primeste bonurile de tezaur in sum5, de 16 milioane;eaci proiectul majoritMei nu preju- dec6 viitorul,§i va reveni la toamnä a regulà M- eru], adic A. a ne propune renta de 30 milioane. lath, adevärul curat s,il'amurit. VaskicA este numai o chestiune de cateva luni, D. Strat regu1eaz6 acum spre a slri mai bine la toamnA. Atunci vg, yeti intAlni cu datoria consolidat6; §i aceasta cu atat mai sigur eq, ministrul v'a spus-o de acum. Numai in modul acesta imi pot explich pentruce ministrul se unqte eu proiectul majoriatei. La aparentl pare cl amandoul ar propune mai acelaq lucru. In realitate insä proiectul majoriatei duce tocruai unde voie§te ministrul. SA comparäm in adev4r ambele proiecte, qi sq, vedem ce deosebire existg, intre dansele; astfel numai vom intelege pentruce se prefera, proiectul majoriatei.

608

Proiectul si aminoritáteisial majoritätei autoriz6 prin art. 1 emisiune de bonuri de tezaur pentru plata deficitului; cel d'intAiu admite suma de 16 milioane, cel de al doilea de 12 milioane. Ins6 principiul esteacelasi; nu diferenta de 4 milioane poate saducit neintelegerea. Art. 2 din proiectul majoritAtei vorbeste de termenii bonurilor de tezaur.Acest articoleste bun, si trebuie admissi in acela al minoritalei. Art. 4 si 5 dinproiectulmajoritätei sunt identice en art. 3 si 4 din proiectulminoritltei, siprescrie cum plata bonurilor de tezaur sä se facq, din imprumutul celor 42 milioane. Ash dar palA, aci nu este nici o deosebire intre ambele proiecte, si mintreb pentruce D. ministru un voieste sadmit6 pe al minoritAtei ? SA vedem diferenteleintre aceste proiectesi cauza repulsiunei D-lui ministru pentru minoritatea delegatilor. Art. 2 din proiectul acestora, care nu exist6 in acela alminoriatei,pune principiulca din cheltuelile votate pentru anul 1876 guvernul sg, faa, toate economiile posibile, spre a se contribui sicu aceasta la echilibrarea bugetului. Acesta este sensul pczitiv al art. 2, si redactiunea sa vitioasA nu trebuie svA facsa a nu admite acest sens, pe care vi 1-a declarati autorii proiectului, D-nii D. G-hica si G. Cantacuzino.

609

Eibine,pentruce D. ministru s'ar supara clack s'ar pune inteo lege acest principiu al econo- millor ? Cum! S'ar supara de aceasta tocmai D. ministru Strat pe care l'a numit ministrul econo- minor, D. Maiorescu, care se revoltase ash de crud contra D-lui Meitani,deunazi, pentruca D. Mei- tani sustinuse, ca multi alti economisti, c, pentru armata, la trebuinta se pot face si mai mari cheltueli deal eele 4 milioane! Ciudata logica aveti! (Aplauze). Principiul eeonomiei pus de minoritate nu poate jenh pe guvern.caci tot prin acelproiect ea va da credit de 12 milioane, icand dupa calculul D-lui Mavrogheni, deficitul Dv. nu este mai mare de 20 milioane, cu 12 milioane puteti face toate p1ile deocamdata. Asemenea sa ince- ta0, v. rog, de a zice ccu art. 2 se cere suprimarea, creditului de 4 milioane pentru armatura. Art. 2 insusi vd desmintire; caci el zice sa se margineasca acea cheltuiala numai in eomen- zile deja facute; in alte cuvinte acel credit de 4 milioane nu se anuleaza de loc, preeum s'a cautat a se insinuh, nu stim cu ce scop. Acel credit se poate cheltui in total, daca s'au facut deja comenzile cans. Ii absoarba. Daca 'MA toate comenzile nu s'a facut, sa se faca, zice minoritatea, cu acel credit ceeace se face en toate celelalte credite bugetare.

29006 39

610

§i adnotlm bine c'a,'aceasta nu a fost opiniunea nurnai a minorita,teidelegatilor ea a fost a unanirniatei lor, adic6 atAt a rnajoriatei cAtsi a minoritalei. Aceasta ne-o spune chiar D. raportor in raportulsari. Tata propriile sale cuvinte: Ac), este locul sa aduc la cunoginta D-voastra. D-lor deputati, ca,clupa propunerea D-lui G. Cantacuzino, care este fi aceea a sectiunei a VI-a, comitetul, n unanimitate, este de parere ca onor. Camera sa ceara dela guvern ca toata suma ce a mai ramas neintrebuintata din creditul mentionat de 4 milioane acordat pentru arnie, sa se amine, spre a se reduce cu atdt deficitul ce apasa asupra tezaurului public". Prin urmare unanimitatea comitetului, precum si guvernul care e de acord cu majoritatea sa au fost de opiniune ca s'a.se reduca din acel credit numai aceea ce va fi neIntrebuintat. Pentru ce acum s'o intoarca D-lor si saib6 aerul de a acuze,minoritatea ca numai ea a fost de asta opiniune, ba ca voieste sa suprirne acest credit ? Ce este aceasta rnanopera, ? (Aplauze). Noi, D-lor, spunem franc si leal ca voim sa se faca economii de catre guvern in toate ramurile adrninistratiunei, pentruca nu la toamna" D. ministru Strat sa vie en alta datorie sisg, ceara a oconsolida.Noi Alm ca este mai bine ca prin economii, iar nu prin imprurnuturi, sa, tinern

611 sus creditul Statului :acesta este sistemul nostru. (Aplauze). Dar, Domnilor, mai este ceva: asi voi sa stiu pentruce miuoritatea cere, in al doilea proiect, ca art. 6 din legea din 22 Julie 1875 pentru drumul de fer Predeal sse adaogeisa se inlocuiasel cu alt articol, adica ea cursul emisiunei titlurilor pentru imprumutul de 42 milioane, sa, se lase cu totul la discutiunea guvernuluii sa se suprime cursul de 91 fixat prin legea din 1875. Cum se poate ca majoritatea sdea o asemenea latitudine guvernului§isd-ipuie pe cap o asemenea raspundere? Caci vedeti, Domnilor,c majoritatea pretinde ca ministrul sa contraeteze un imprumut de 42 1/2 milioane cu mice emisiune, si cu (mice dobanda, fara a mai cere aprobarea Adunarilor! Sa-mi permita, a nu primi niciodata o asemenea dispozitiune. Negresit, Domnilor, ceu nu inteleg ea guvernul sa vie la Camera' cu o ocaziune de imprumut. Nu sunt de ideie ca in Camera sa se faca adjudicatiuni. Chiar in chestiunea liniei Pre- deal, eu ca ministru provizor, am prezentat tin proieet ha% nume de concesionar, care s'ai numit proiect tip" ; insa Camera 1-a respins, i s'a cerut sovenim cu o coneesiune.i astazi dar nu sunt de ideie a se aduce In Adunari o concesiune, ci numai eonditiunile noui de imprumut. Nu pot insa niciodataconsimti east dau o asernenea

612 oarM incredere unui ministru, dau carte alba sg,facA el imprurnutul cum va sti, f6r6st-iindic conditiunile. Aceasta nu o pot face! (Aplauze).i pentruce? Pentrucg omul spoatg ins,e1h. D. ministru de final* actual a vorbit intr'un mod parcg infai- libilitatea ar deveni un nou atribut al ministrului. Dar eu nu-I cred ash de infailibil, cu MAI mai mult cg eu tin minte cä D-Iui s'a in§elat cAnd, ea ministru, a centractat sub Vod6-Cuza, imprumutul Zarif; cand pentru un capital nerilspuns in* Statul se indatorh splAteascg dobAnzi mai multi ani. Acel imprumut s'a anulat mai tArziu; §i s'a criticat, toat6 lumea a fost in contra lui. De unde putem dar stic i acum D. ministru de finante se va inselh D. ministru de finance. D-ta§tii c6 atunci am voit sne B. Boerescu. Eu nu admit niciodath, eg, omul voieste sA, se insele; fiindcg acela care voieste a se inselh,el este care va sufericeldinthiu consecintele. (Aplauze). Cum voiti, Domnilor, ca SA' cred cit este bun lucru ca eu sit ing oblig catre Petread-ipl6tese dobAnzi mai multi ani pentru un capital pe care nu 1-am primit Inca! Aceast6 mare combinatiune v`a ma'rturisesc cg, flu intrg, in mintea mea! Dar imi yeti obiecta, cit valorile noastre sunt

On acum seazute, si ca o sa fie peste putinta a realizh un imprumut de 42 milioane, eu o dobAndA, de 7 la suta §i cu. emisiunea de 91. Se poate ea aceastasa, fie adevarat. Insa cum s'a zis§ide D. Manu, facut-ati mai inthiu incercarea? Nu se cuvine ea tara intreaga sa se adoarma numai pe simple supozitiuni,qibazata pe danselesa,deh carte alba unui ministru a face ce va vol. AO, dar faeeti mai Inthiu incereare; timp aveti 00, la Iulie; §i daca se va vedeh ca lucrul este imposibil,atunci veniti la Camera cu un proieet de de lege en alte conditiuni,§i Camera va vedeh. Aceasta voim noi; aceasta voieW minoritatea delegatilor. Ma mir dar pentruce insu§i guvernul nu se une§te cu aceastä ideie §i eu proiectul minoritAtei. Vedeti ca prin acel proiect se lasa la o parte consideratiunile politice, §i se da guvernului mijloaee de a indeplini obligatiunile sale; prin el i se acorda un imprumut, ise da dreptul de a emite bonuri de tezaur pentru 12 milioane cum se face in toate Staturile pentru a plati cea mai mare parte din datoria flotant6 pentru a intampinhtrebuintele tezaurului, care sufera de o jena momentana din cauza neincasarilor. Aceasta suma de 12 milioane este deajuns pentru a face fata la platile cele mai urgente. Dar sa presupunem ea nu ar fi sufieienta, §i ea guvernul va inthmpinh greutati si mai marl.

614

Ei bine, atunci guvernul va convoch extraordinar Adunarea,i Adunarea va avizh, va argth calle simijloacele ce se acord6 guvernului. De ceins6, D. Strat ne propune indatA',oriacum,orila toamn a.imprumutul consolidat de 30 milioane? De ce D-lui nu voie§te mai intaiu s6 epuizeze toate incereArile. A§h a acut D. Mavrogheni la 1874. Atunci s'a propus renta ca Ullmijloc extrem, §i dup6 multe incercAri s'a v/zut cg este peste pu- tintA a se plgtialtfeltoate datoriile din treeut, 17 milioane. Trebuie s6 alergthn cu multg, sfialrb la datoria consolidatrt, când e vorba nu de cheltueli productive, ci de acoperiri de deficite. De ce ins6 guvernul respinge principiul de economii care este bine a figurh intr'o lege ce are de scop special acoperirea deficitului? Economia, am zis,este baza cea mai sigurg a unor bune finante. De ce ministerul respinge principiul sub pretext cA, noi am voi s6 facem economii absurde. Cu sistemul de a reduce lucrul la absurd, nu se mai poate primi nici-o propunere ca bung,. Noi voim economii inteleptei posibile. Pentruce, repet, guvernul respinge principiul acesta? Minoritatea nu pretinde a se anulh, sau a se suprimh cele patru milioane pentru armatuea;v'orepet,ea cere ea din toate ramurile administratiunei sg se fac6 reduckiunile posibile, spre a se ajuth echili- brareabugetelor.§i D-voastrA, guvern sustineti

615 aceasta; pentruce dar nu perrniteti art. 2 si propuneti numai imprumutul? Aceasta a fAcut pe D. Cantacuzino szic cD-lui s'a retras ca ministru al economiilor, si D. Strat a venit ca ministru al imprumuturilor. Faptele justifichzisele. In desert D. Strat a vorbit de mumii si de strutul care isivara, capulin.nisip; chci cu asemenea glume nu s'a convins nimeni ch sistema imprumuturilor este mai bung decht a economiilor! (A plauze). Trebuie in finesh vh mai declar, cmi-a phrut prea rhu de a vedeh, pe D. presedinte al consiliuluicg a pus chestiunea pe un tg,ram ca cum fostii si colegi ar veni acum sh se contrazich spre a-1 combate. Din contra,D-lor, fostii D-lui colegi, eu si D. Cantacuzino, am luptati lupthm ca sh probhm ch bine a lucrat guvernul D-lui L. Catargiu in trecut,i cran face de si-a schimbat sistema dela venirea D-lui Strat la minister. D. L. Catargiu a vorbit de serviciile sale si de meritele guvernului shu din trecut. Dar eine ile-a thghduit ? Eu pot din contra sh adaog, eh' D-lui a vorbit numai de meritul de a fi ridicat creditul threi, lush mai sunti alte merite foarte incontestabile,care nu sepotuith.Ministerul D-lui L. Catargiu in timp de 5 ani aiexistentei sale a rezolvat cele mai grele chestiuni economice si politice, pentru cari va aveh o paging, frumoash

616 in istoria threi noastre. Ministerul acesta a sehpat Ora de chestiunea urâcioash a dtumului de fer ; si D. Catargiu stie eh atunci en nu eram la minister, si ca deputat 1-am ajutat pe cat am putut, in deslegarea acelei chestiuni;i D-lui stie la ate invective, pasiunii calomnii eram eu atunci expus. Dar atunci eram bun pentru D-lui, acum nu-i mai plae!Acest minister a mai fhent o reformh foarte utith legei penale, legei comunale, judetene. El a avut insemnatul merit de a incheih tractate de comert, ceeace-i va constitul un adevhrat titlu de glorie, etc. lath meritele guvernului de cinci ani al D-hii L. Catargiu. Prin urmare rhu face D-lui de crede ch am fi uitat acum aceste merite, sica, suntem adversarii sai. Noi nu-i suntem niei adversari, niciconeurenti. Dar sh nu se astepte a aflh In noi deck piste deputati luminatisiin- depeudenti. Noi dar ne contrazicem, iurmgm astAzi dupit aeeleasi principii ce am avut in trecut. D. L. Catargiu este care s'a schimbat, D-lui s'a desphrtit de noi, D-lui este care a phrasit sistemul pe care 1-a avut in trecut si eu care a putut dobandi atata merite. Noi voim ea sh se conduch tot ea in treeut; iD-lni este care se leaphdh de trecutulshu,i imbraliseaza o sistemä nouhsi periculoash. (A plauze). Negresit eh partidul conservator datoreste re-

617 eunVintk D-lui L. Catargiu pentruck D-lui a mentinut cu demnitatei tkrie in timp de 5 ani mandatul ce i-a ineredintat; dar qi D. L. Catargiu datoreqte a fimult recunosegtor partidului conservator,care 1-a pus in capul sku, O. care 1-a sustinut en vigoare istkruintk, in timp de 5 ani. Prin urmare recuno§tinta trebuie sk fie reciprock. D. L. Catargiu, nu a inventat partidul conservator; D-lui 1-a gasit existand,i acel partid 1-a adus la putere i1-a mentinut.ti datore§te dark recuno§tintä. Pentruce dar vine D.Strat,astazi,dupk, 5 ani, ine intreabk daenoi, care combatem schimbarea de sistemk a D-lui L. Catargiu, mai suntem partid conservator ? Adiek in alte euvinte, D. Strat se pune astkzi a da patente de conservator, §i ne spune ek top aceea cari sunt sustii- toriiimprumuturilor sunt conservatori,iaracei cari sunt pentru economiii contra imprumuturilor, 1111 sunt conservatori !(Aplauze). Ciudata, pretentiune!... (Intreruptiuni dupk banca ministerialk). Nu vk supgrati, Domnilor ministri.Adevkrul vk spun. Nu noi, apkrandu-ne, suntem violenti; D-voastrk ati fost violenti ;violenta a inceput dup6 bnci1e ministeriale: D-voastrk qi arniciiD-voastrk, au intrerupt cuehestiunile personale ! Dar sk venim la ehestiune.

618

Dumneata, D-le Catargiu, presedinte al consiliului, cupolitica D-talei en sistema care ai avut-o in timp de 5 ani, ai ridicat creditul tarei si ai rezolvat atatea difieulth4i,cunoi cestia de astazi ai luptat intrecuti ai dobandit meritele de cari am vorbit. Acum tot noi Itizicem: nu te schimbh, nu schimbh sistemul cu persoanele; mergi inainte cu acelas sistem pe calea cea veche, si atunci ne vom afih iarasi cu toii. Altfel te vei discredith,i ceva mai mult, iti vei pierde autoritatea morall. Nu noi ne vom desparti de D-ta, ci D-ta te vei desparti de noi! Acesta e ade- yam].i eu inteleg acest adevar in sensul acesta cdpartidulconservator nu esteincarnatintr'o persoana numai;aceasta ar fi chiar o slabiciune pentru acest partid,ar fi o mare fatalitate. Par- tidul dar conservator va exista, cu toate ca-1 va parasi D. L. Catargiu. Negresit ca prin dezertarea D-lui va face un mare rau nu numairei, dar si partidului conservator; negresit cindemnAnd Camera ca sa voteze asemenea imprumuturii sh adopte asemenea sisteme pentrucasa acoperedeficiturile,se va da lovire in prestigiul acestui partid. Dar in fine partidul va continua, sa existe cu toate greselele indivizilor,majoritätilor si ministrilor! (Aplauze). Partidul dar conservator nu se va pierde; dar, indeinnand pe deputati a voth ceeace le ce-

619 reti, le yeti face personal un mare rau; caci D-lor intorcandu-se intre alegatori D-lor, se vor convinge ensentimentul tarei este ea sa nu mai mergem pe calea imprumuturilor! (Aplauze). Noi cestilalti putem sramanem in minoritate; dar avem satisfacerea cne-am facut datoria siea' reprezintam adevaratele simtimante ale tarei. Conehid dar, D-lor deputati, rugandu-va sa votati luarea in consideratiune a proieetului minoritatei. Cand vom ajunge là discutiunea pe articole, voiu aveh onoarea a propune un amendament ea sa nu se deà carte alba, D-lui ministru de finante in ceeace priveste imprumutul de 42 milioane; ci ca acest imprumut ssteh in condi- legeidin 22 Julie 1875; si numai dupa noui incercari ministrul spoata veni la Camera spre a cere schimbare conditiunilor coprinse in lege, din Julie 1875. Astfel c, votând proiectul minoritatei, yeti da, pe de o parte, guvernului mijloacele de a in- tampina trebuintele urgente aletarei, iar pe de alta parte yeti proba csunteti pentru economii, casunteti contra imprumuturilor, ea prin urmare sunteti pentru a ridich cu adevarat creditul tarei! (Aplauze prelungitei repetate).

Sedinta seridic5.la 614 dup 5.amiaz`a,§icoa viitoare se anunt 5. pe a doua zi 26 Februarie.

Monitorul Oficial" No. 64 din 20 Martie/1 Aprilie 1876. Din nou proiectele de legi Strat Discutiunea asupra celor doug imprumuturi cerute de guvern continulnd si in sedinta din 26 Febr. 1876, Boerescu iea din nou cuvântul pentru a ráspunde D-lor Carp si Maiorescu si a da noiramuriri. B. Boerescu.D-lor deputa0, voiu cg.uth sa fin foarte scurtsivoiu evithpe cat putinta va fi, mice chestiune personalg. Dacg, voiu raspunde eateodath, la atacurile eari mi s'au faeut,o voiu face nu en scop de personalitate,ci numai ea sirnphi rectificare. Mai intaiu D-lor, am sa, observ D-lui Carp, eg in euvantarea D-lui, nu a stiut sa fie moderat nici eel putin atat eat a fost D. Maioreseu, ci a crezut eaiieste permis D-lui ase adresa s,i a raspunde deputatilor intr'un mod cu totul nepar- lamentar. Ii plang deasemenea procedare. Aceasta, nu numai cnu se face de un ministru, a careia

621 pozitiune Ii impune moderatiune, dar buna cuviinta cea mai elementara impune fiecarui deputat afi mai condescendent, mai urban in desbateri. Dach D. Carp afost violent si necuviincios,totistiu rdaceasta provine dinorbirea pasiunei sale de moment.Violentele D-sale nu m'au atins dar pe mine de loc ;1-a Injosit insh pe D-lui foarte mult, adich ele fac rgu numai aceluia dela care provin. Yin dar la chestiune. (Aplauze). Doinnilor, mi s'a facut imputare, cIn discutiunea de eri m'am ocupat prea mult de proiectele primitive ale D-Ini Strat, iar nu de proiectul majorithtei,lacare D-luia aderat si care este singur in discutiune. D. Maiorescu mi-a obiectat, ch D. Strat a renuntat la proiectele D- sale, de ce dar m'am mai ocupat de ele? De ce mai combat opiniunea anterioarg a D-lui Strat? Pentru ce din acele opiniuni voeseatrage concluziunein favoarea mea? Curios lucru! 'Mi pare ch D. Maio- rescuface mai mult ran D-lui Strat decAt mie. D-lui, vedeti, nu apara proiectele D-lui Strat, nu esustine de loc, spune numai eh D. Strat s'a lepadat de ele.Dar cefel?D. Strat este un om din. aceia cad renunta laopiniunile sale,la cel mai mic obstacol, usor ash de azi Ong maine?... Cum D. Maiorescu ne imputh eh este o gresealh din partea noastrg, dach am luat in serios opiniu - nile exprimate de un ministru, intr'un mod solemn,

622 in niste proiecte de legi, printr'o expunere de motive financiara ? (Aplauze). Ce fel ? Opiniunile D-lui Strat nu insernneaza, nimie pentru D. Maiorescu ?Tre- buesc ash nesocotite proiectele unui ministru de talia D-lui Strat? Eu, D-lor, nu pot impartasi aceasta apreciere a D-lui Maiorescu.Cat despre modul cum D-lui ne-a combatut, las la judecata D-v. sa vedeti dad, D. Maiorescuaprodus vreun argument contra mea. Daca D. Strat a renuntat ori nu la opiniunile D-sale de mai inainte, numai D-lui o poate declarh, D-lui nu are nevoie de advocati pentru a face asemenea declaratiune §i mai ales de advocati fara mandat. Cum ? D. Strat, ministru de finante, face o lunga expunere financiara, publica acea expunere, declara, in fata Orei ca, are un sistem, singur de natura, a ridich creditul t6rei, singurul care poate face ca A, nu se mai repete experientele triste din trecut, aplicacel sistem prindoua proiecte ale sale, si acum D. Maiorescu, procuratorul sau leaderul improvizat al guvernului, ne declara,ea toate acestea au fost un nimic, si ca D. Strat a renuntat la ideile sale anterioare ! Eu nu pot sa cred una ca aceasta! D. Strat este un om destul de experimentat §iluminat pentruca s lucreze ash usure. Cu aceasta s'ar condamna pe sine insusi.Gaud un ministru de finante ca D-sa face

623 o asemenea expunere demotive princarese acuza trecutul ;eand D-lui printr'un act scrissi publicat, declara Wei ea, in trecut au fost triste experiente,e bugetul a fost supus lafluetua- tiuni, el nu s'au prevazut resursecerte,nuse poate D-lui da inlaturii pretinde a nu diseuth ce a prezintat Adunarei, eacisimschimbat opiniunea! (Aplauze) Dacasi-asehimbat-o declaraea se retraeteaz i atunei vom vedeh. D. Maiorescu 'si aduce insa aminte e, inca dela inceputul cuvantului meu de eri, am spus pentruce eu sunt silit sa ma ocup deproiectele primiti ve ale D-lui Strat. Am aratatc D-sa a deelarat ca nu revoaca nimica din cele cuprinse in proiectele D-sale; cD-luin'avenitsa faca o mea culpa, n'a venit sa declare ca-siretrage expunerea D-sale de motive si sa considere cane- serisä expunerea sa care s'a publicat atat in Ora cat si in strainatate; D-lui nu ne-a marturisitel proiectul sau era nenemerit,ic pentru aceste toate euvinteil retrage si se uneste cu opiniunea majoritatei comitetului delegatilor.D.Strat din contra ne-a spuslamuritea primeste proiectul majoritatei numai ca un expedient, pentruea el nu prejudiea viitortd,i epanala toamna va vedea daca prevederilesale s'au realizatsan nu In privinta ramasitelor; en alte cuvinte la toamna vavenienacelasiimprumut care-I propune

624 astg-zi.Eibine,D-lor,oricine aude, nu poate sg inteleagg altfel aceste declaratiuni. Cum crede D. Maiorescu cD-lui le va puteh facesg disparg. Prin urmare, D-lor, D. Strat aintelesch mentine Intru toate sistemul sgu, sistemul Impru- muturilor pentru deficit; si ch' prin primirea opi- niuneimajorithtei,D-lui nurenunthlaacest sistem, cd-i prelungeste numai executarea pang la toamnh' ;aceastg opiniunea majoritgteinu este dar o piedicg pentru executarea sistemului sari. De ce insg ministrul nu voieste a se uni cu opiniuneaminoritgtei? Vom mai reveniasupra acesteichestiuni. Maiobserv Megeh' nu ni s'a rgspuns nimica la obiectiunile principale prin care am dovediterich.este incorect si fatal ea deficitul unui bugetsh,se acopere sistematicprin imprumuturi. V'am spus,D-lor, eri,pentruceministrul Catargi la 1874 a fost silit a recurgelarentg sprea plgti nistedatorii vechi, mostenitedin trecut, cari singure se urcau la 17 milioane. V'arn argtat cu ce precautiuni guvernul de atunci D. Mavroglieni in Camerg si eu in Senat am fgcut sh se voteze acea rentg, si cum am asigurat Corpurile Legiuitoarecg,nu seva abuzh de rentg, ch nu este pericol ca lafiecaredeficit sg ving guvernul a propune imprumuturi curenta;

625 am declarat susi tare ca' acesta ar fi un sistem foarteran. Eu, D-lor, 1mi menOn aceea§i opiniune, pe care nu mi-o pot schimbh dui-A cum D. Catargi i§i schimbg minitrii (Aplauze). D. Strat propune ast`d-zi aceea de care se temeh D. G. Manu la finele lui 1874. Eu il combat. D-lui nu renuntA, la sistemul sgu. In aparen0 atAt majoritatea cAtiminori- tatea delegaOlorpropun num" oemisiunede bonuridetezaur;carenu este un imprumut consolidat,cinumai un expedient, o operaOune de trezorerie, un uz de credit intr'un mod provizoriu.Chestiunean'arfi de loc de -cifre,dacq, trebuie s(him 12 sau 16 milioane.Chestiunea este de princip, de sistem; §i D. ministrn a declarat camerqine sistemul sau; §i cprimqte propunerea majoritatei numai ca un expedientprovizoriu. AO, dar, in realitate proiectul majoritatei nu este delocrespingerea sistemuluiD-luiministru, la care n'a renunOtde loe dupa cum pretinde D. Maiorescu. Din totalul acestor imprejurAdi §i desbateri re- zu1t6 dar ea'proiectul majoritatei insemneazA un expedient pentru moment de bonuri de tezaur §i admiterea imprumutului consolidatpestecgteva Proiectul minoriatei insemneaz6 respingerea sistemului de imprumut pentru acoperirea de de- ficiturisio emisiune provizorie de bonuri de te-

29006 40 626 zaur ar face fata la pliIe cele mai urgente. Sis- ternul acesta din urmh' este, dupa, mine, cel rationabil; celd'intaieste un sistem al risipitorilor. (Aplauze). 0 camera conservatoare nu trebuie sa-I primeasca.( A pl auze). Ati vazut casupra tifreideficitului sunt diverse opiniuni: unii zic ea' este de atata, altii zic ca se urea la alth tifra. Eu am lasat tifrele Ia o parte. M'am multumit pe insusi D. raportor care spune in raportul sau ca : deficitul singur pentru anul 1875 este de 5.289.200 lei". Mai aclaogand sisumele pentru Lernaitre ialticala treimi- lioane,ajungem la un deficitsigur, fara resurse prevazute, .de vreo opt milioane. Este dar un gol, este un deficit oarecarein buget.Trebuie sa se acopere. Propunern a se acoperi printeo inlesnire momentana, prinbonuri de tezaur; vom vedeh mai pe urrna ce e de facut; vom vedeh ce rarna- site vor intrh; vom uzh de toate mijloacele; si numai la o extremitate, la o nevoie imperioasa, s. alergarn la o masura extrema, laimprurnut. Ei bine, D-lor, cu ce m'a combatut D. Ma- iorescu ? Aceasta prudenth opiniune en ce a daramat-o D-sa, singurul orator, imi pare, care a aparat proiectul majoritatei ? Eu ma asteptam ca D-sa sa vie cu tifre, cuargurnente practicesi stiintifice, spre a probh inconvenientele proiectului

627 minoritatii.Insd n'am vdzut cd a fdeut aceasta. Eu am mai ardtat encdoud imprumuturi diverse nu se emit de un .guvern in acelasi timp. D. Carp se mdrgineste astdzi a ne spune care este diferenta intre imprumuturile contractate cu auto- rizatie pentru drumurile defer, i intre imprumuturile consolidate; sine aratd cfiecare din ele au eonditiuni cu totul diferite. Dar eine zice altfel ? AO este. Dar iardsi este foarte pozitiv c'd nu se remit deodatd cloud 'imprumuturi diverse, ci unul dupd altul, laintervalelungi. Intrebati pe toti bancherii, pe toti oamenii de finante, dacd se emit deodata doud naturidiferite de imprumuturi, itoti vd, vor rdspunde ca mine. Dar mi s'a obiectat cd D. Mavrogheni, care este un financiar consumat, a propus la delegati ca si cele 16 milioane sintre in imprumutul de 42 mi: lioane; sd se subscrie impreund. Negresit a avut dreptate D. ,MavrogheniOdatd ce admiteti sistema de imprumuturi,spre a echilibrh bugetele, apoi este logic sd addugati la imprumutul drumului de fer icele 16 milioane, cas faceti numai un singur imprumut, iar nu doul. Ideea D-lui Mavrogheni vine tocmai in sprijinulopi- niunei mele. D-lui v'a propus sfaceti un singur imprumut, iar nu doll/ diferite, cari isi von face concurentd. Imi pare rdu cd D. Maiorescu n'a inteles

628 aceasta. Asemenea D-lui nu m'a intelesSin'a putut sa-mi raspunza nimic la ceeace am zis en cnu trebuie ca renta propusa de D. Stratst fie garantata; eaci intaia renta din Paris nefiind garantata, renta de a doua, are sa facs scaza renta de intA,i;i Statul are snegocieze jos si renta de a doua. D. Maioreseu a avut insa mai mult zel de ct argumente spre a aparh proiectul guvernului, preeum vom vedeh aceastasi mai mult lavale. D-1rd, in loc sa-mi opuna argumenteifapte Ia cele zise eri de mine, s'a marginit a totrepeat astazi ccuvântul meu a fostplin de finete! Ce insemneaza aceasta? Ce vrea szica finete ? Inte- lege cu aceasta forta de argumente? Este probabil ca nu. Apoi atunci de ce nu ati venit en argumente mai tali ea sa rncombateti? Intelegeet ar fi fineta când am spus ceva neexact? IneA mai putin; cAci erh atunci mai simplu sa vina D-lui, cu cunostintele D-sale, san sprijinit pe alte auto- rit4i,sa ma eombat isd-mi arate neexactira- tile. InsA, n'a facut-o. Nu mi-a citat macar un singur economist care sa ziceá pentru plata deficitelor sau mai exact pentru intAmpi n area lipselor din tezaur, nu trebuie a se emile numai bonuri de tezaur, ei trebuie a se contracta, imprumuturi consolidate. Nimic din toate aceste nu faceti, ci va mul-

629 tumiti a sustine prin afirmhri simple un sistem vltAmAtor si ruingtor al creditului nostru. (Intre- ruperi, aplauze), Ba s'a zis chiar cD. Strat a descoperit deficite;i eh pentru acoperirea lor ne propune un imprumut. iD. ministru a adaogat cflu platind datoriile se turbura Ora. Ash este; dar eine se imprumuth trebuie sh-si intoarch bani Impru- mutati,sh-si adaoge la buget plata anuitatilor; siaceasta cam intereseaza pe contribuabili. Se zice eh D. Strat a descoperit deficite. D-lui nu a descoperit absolut nimic; toate tifrele D-lui le indi- caserä predecesorii D-lui, v'am citit eri actele D-lor Mavroghenii Cantaeuzino,i ati vhzut in modul cel mai lamurit ctoate tifrele si deficitele se in- dicase de D-lor. Ash dar D. Strat n'a descoperit nimicalt, deck sh povhtuiaseh guvernul D-lui Lascar Catargi el va merge mai bine, dach va adopth ca norma sistema imprumuturilor spre a Implinl deficitele. (Aplauze). 'nate aeestea nu se pot numi finete,i dach este vorba a definl argumentarile, mai exact cred, ea'ale D-lui Maiorescusepot numi subtilithti D-lui prin fraze frumoase, eloquente, prin cuvinte bine periate, pomhduite,diehisite, impodobite pe ici pe colo eu ceva chestiuni personale, crede eh a convins pe toti sic ne-a probat ch este bine a ne imprumuth, ca sh traim ! (Aplauze prelungite).

630

La acest ta blou se mai adaoga" in perspeetiv6 fericirea promisg de D. Strat, o fericire ce ne-o prezintg mai mult ca dorith decAt ca un ce efeetuat, ck"bugetul anului 1877 are sq, ni se prezinte la sfar0tu1 anului 1876 echilibrat, ba Inca redus in cheltueli cam la suma de 85 milioane. Va puteh tine aceastg promisiune D. Strat ? Cam imprudent angajament. Eu unul nu as,fi povg,tuit pe un ministru de finantes6,se lege astfel. CAci ce va face D-lui daca, evenimentele nu vor Ii favorabile, dacI adica,, nu se va puteh tine de cuvant ?i apoi,eineii dg, dreptul D-lui sq, scompteze astfel viitorul, care nu este al sgu ?i cum iarki pe o promisiune vagsd a unui viitor incert, voitisg,angajatipre- zentul in un a§a, mod de dezastruos,§isa' angajati pe deputati a vg voth imprumuturi ? D. Maiorescu combätandu-ma,, n'a probat nimic, nici in contra teoriilor expuse de mine, nici in contra inconvenientelor practice ce am ar6tat. D-sa a crezut cg, a isbutit dacA mi-a analizat cuvintelesi mi-a zis csunt cu finete. Ii opuni eu acum cA cuvintele sale sunt subtiliti,i cu aceasta n'am luminat pe nimeni, nici n'am cktigat. Un asemenea mod de argumentare mi-aduce foarte mult aminte lupteleretorilor din timpul decadentei elocintei elene;i acolo acei retori faceau numai lupte de

631 cuvintei puneau niste premise false spre a ajunge la conseciate si mai absurde! (Ilaritate). Dar sA, venim la proiectele majoritgteii minoritgtei,i apoi Ia concluziunile D-lui Maiorescu. Ce vedem sub punctul de vedere practic In cele douA proiecte prezentate unul de minoritate altul de majoritate ? Dacg este adevarat cg guvernul a renuntat, desi noi nu am vgzut aceasta la sistema de imprumuturi pentru acoperirea deficitelor; dacg este adevarat cg D. Catargi are sa, urmeze si in viitor sistemul din trecut, ca adicg sq. caute prin reduceri posibilesimoderate, sg echilibreze bugetele, intampine lipsele din tezaur nurnai cu bonuri de tezaur; si la caz numai de necesitate absolutg sà recurgg si la mijlocul extrem de imprumut; daeg toate acestea sunt adevgrate, de ce guvernul nu vine sg se inteleagg cu f101,isg fuziongm ambele proiecte ale minoritgtei si ale majoritgtei, ash cum sg fim cu totii multumiti ? Cgci, D-lor, ambele proiecte se servesc cu cuvintele de emisiune de bonuri de tezaur; adicg in ambele proiecte se acordg guvernului dreptul de a contracth o datoriefio- tan* i se dg mijloace de a plgti aceeace este mai urgent. De ce guvernul nu face aceasta ? De ce guvernul se tine de proiectul majoritgtei, care are sensul, ca'rui is'a atribuit caracterul de a consacrh sistemul imprumuturilor! De ce insusi guvernul nu

632 voieste a depgrth un ash sens, aparenta chiar iinui ash caracter ? Nu diferenta de tifre intre aceste doug, proiecte ii poate opri de a face ce zic en;12 milioane sunt prea destul spre a face plgtile cele mai urgente,i apoi asupra tifrei ne-am intelege lesne. Alte cauze sunt prin urmare care oprese pe guvern sadopte proiectul minoritgtei san sg-1 modifice chiar in parte. Carl pot fi acele cauze ? Am comparat ieri aceste doug proiecte, sg mai facem o repede recapitulare comparativg. Articolul intain este identic in ambele proiecte, afarg, de diferenta de tifre.Art. 2 din proiectul majoritgtei esteprea bun ; itrebuie adaos in proiectul minoritgtei. Art. 3 din proiectul majoritatei nu preaii inteleg. Iatce zice: Legea imprumuturilor provizorii din 9 Au- gust 1871 nu se va aplica,n privinra acestor bonuri". D. Ministru prin proiectul sgu primitiv mergeh si mai departe; cgci ziceh ca, acea lege din 1871 se abrogg. Redactiunea majoritgtei este ceva mai moderatg. Dar tot cere complicatinni. Intreb: toatà legea din 1871 nu se aplica, sau parti din acea lege, la bonurile de 16 milioane? In sine acea lege din 1871 este foarte bung. Ea s'a fgcut, spre a se pune un capAt abuzurilor

633 ce se feeen emisiunea de bonuri de tezaur. Din acel abuz rezulta crestere exagerata a datoriei ilo- tante; si in fapt se crth un alt buget alaturi cu cel votat de Camera'. De aceea, in 1871, Camera si guvern, preocupati de aceste inconveniente, au facut legea de care vorbim. In acea lege sunt mai multe par0 importante. Prin art.1se prescrie in mod pozitiv, ca pentru bonurile de tezaur sa nu se dth o dobanda mai mare de 10 la suta. Voiti sa nu aplicati nici acest articol, isa, emiteti bonuri de 16 milioane fara niciun maximum de dobanda, platind poate mai mult de 10 la suta, ? Pentru art. '2 la § 1, se prescrie ca bonurile de tezaur emise de ministru sa nu treaca peste suma de trei milioane. Acest paragraf este de fel abrogat prin legea de fata; caci ea prevede o emisiune de 16 ori de 12 milioane. Dara mai este la acest articoli un § 2 care zice ca, daca s'au emis bonuri de tezaur mai mult peste suma autorizata, 9tunci ministrul care a subscris contractul,i casierul care a subscris.bonul sunt v*, rcimd n raspunzatori soliclari ceitre imprumutatori".i se adaoga in § 3 ca ei pot fi urmariti direct inaintea tribunalelor ordinare fara alta a utorizare prealabi I a.

634

Ash dar vedetich.in acea lege s'a pus o sanctiune penalA contra ministrului ori casierului, cari ar abuzh prin o ernitere de bonuri peste suma autorizatA sau votatg prin o lege speeialA. Art. 6 al acestei legi se ocupg, de detentorii de bonuri. VA intreb acum: ce rAu vedeti D-voatrA ca smentineti si dispozitiunea de sanctiune penalA contra ministruluii easierului ? Prin aeeea sanctiune Camerae auvoitsg, circumscrie mai bine rAspunderea ministrilor. De ce dar ati voi sà o suprimati pentru Imprumutul acestaCe rAu poate face ministrului, care nu are neapArat, sA abuzeze intru nimic?i sub alti ministri a existat legea din 1871,si nici unul nu s'a gAsit nici mnilit, nici jenat printehnsa. Prin urmare, eu am sA propuneaacea lege sA continue a existh in pArtile sale esentiale sicari nu se contrazie eu legea de fata. tiu cA, art. 4 si 5 din proiectul majoritaiii care trateazA despre plata bonurilor de 16 milioane din imprumutul de 42 milioane, sunt identice in ambele proieete. Aceastg, dispozitiune este bung mai ales in sensul acesta ca, pentru plata bonurilor de tezaur ale nouei datorii flotante, guvernul nu are, cum se zice, sula in coaste; ci le va plAti treptat din acele sume ale drumului de fer Predeal, a cgrui platg, de atre stat are s6 se termine tocmai pe la 1878.

635

Ash dark, cum vedem, Ong aci,nu este nici un articol care sa fad, pe guvern a nu se uni en proiectul minoritatei. Articolul despre legea din August 1871 nu ereds constitue o pedica absoluta,§i credca,D-nii ministri ar gasi un mijloc de intelegere. Aiurea dart trebue scautam adevaratul motiv al neprimirei proectuluiminoritatii. Acest motiv trebue sa fie,in cea mai mare parte, in art. 2 al proiectului minoritatei. Acest articol s'a combatut mai cu seamA. El este prea important, sa-1 examinam. Mai intai un trebuesitdam multa importanta redactiunei acestui articol 2 al minoritatei. Am spus de eri ca el este eau redactat. Dart care este ideia esentiala ceel contine si la care noi tinem? Aceasta idee este ca el con- sacrit principiul economiilor,iprin urmare departeaza sistema imprumuturilor ca norma pentru acoperirea deficitelor. Aceasta idee o exprima acestarticol cand zice ca,spreaevith defieitul,sevorface toate economiile si reductiunile posibile In bugetul anului 1876. Cum au combatut acel articok D-nii ministri ori D. Maiorescu? D-lui ne spune ea el ar insemna ca Camera sa dea mandat sau delegatiune

636 guvernului, pentru ca sreduch cheltuelile modi- &and chiar legile organice. Dar pentru ce D-nul Maiorescu presupune tin lucru ath,t de absurd? Chad a vhzut D-lui una ca aceasta? D-luieste de mai inainte convins ch nu noi vom da odath guvernului o asemenea -putere, un asemenea manclat? Cheltueli create prin legi organice, tot prin legi numai se pot desfiinth. Prin urmare guvernul nu poate face aceasta prin puterea sa. Dar sunt sumalte cheltueli cari se pot reduce numai de chtre guvern ash cum a fh,cut elin timp de cinci ani,childreduceh, si anulh cu milioanele cheltueli sicredite autorizate de Came)* mai ales cheltuelile privitoare la material.Guvernul chiarinanul 1875 atacut economii decincimilioane,si le-apututface pentruch nu erauprevhzute pnin legiorganice. Un guvernnu poatecheltuiprinbuget mai mult decht is'a dat de Came* lush poate cheltui adesea mai puOn;ash, de exemplu, Camera I-a autorizatsa,zideasch o cazarmh, ori un spital. ei bine, ministrul nu zideste, pentruch nu are bani siva fi foarte corect. Ash am fhcut noi toi pe timpul economiilor siash am patut reduce din lougete sume cold- sale. Prin urmare aceste reductiuni nu sunt un ce peste putinch de a se face. Dar niseobiecteazh eh cum o spoath

637 guvernus fach elsingur aceastA, reductiune? Dar este, rhspundem noi, tocmai treaba guvernului ca s tie cereductiuni poate sfach. Noi deputatii nu putem sh insemnhm ceeace s'ar puteh, reducedintr'unbugetprezintat;apoibugetul rectificativ pe anul 1876, s'a votat odath. Cum ar mai puteh revenh din nou inaintea Adunhrei? Propunerea noastrh implich in sine lucrhri de amhnunte pe cari le poate face. Noi voim numai a se recunoaste principiul de economii;si acest principiu trebue pus tocmai inteo lege, care este menith de a acoperi deficitul. Cum dar aflai de prisos a se pune acest principiu, pe care toti economistii ii recunosc ca baza cea mai bung a finantelor, D-voastrh carevorbiti mereu de economie? De ce flu voiti sh se punl in lege acest principiu de economie, care nu vh impiedech, ca sitavetirecurssila bonurile de tezaur, când aveti lipse momentane. Am observatlogch D. Maiorescu se agath mai ales de cele patru milioane ale armhturei si lash' a se intelege cnoi am voi srevochm acest credit si eh risipa ar proveni mai ales dinspi-

.ritul de militarizm. Intreb insh pe D-nul Maiorescu de ce-si dh nevoia sh combath niste adversari ce nu existh? D-voastrh, D-lor, ati putut vedeh ch nu este nimenea dintre noicari sh voiasch a cerere-

638 vocarea acelui credit acordat D-lui ministru de rezbel,sicare estedeja sanctionat. Daca ar fi cineva ad care sg,' cearg, una ca aceasta, eu cred ctar face un act anticonstitutional ichiar ne- patriotic; caci nu numai s'ar lovi o lege votata, dar s'ar da loc la prea rele interpretatii in strainatate. Ash dar, nu dintrenoicestia, carinu combat militarizmul,se pot face asemenea propuneri. Apoi proiectul minoritatei e redactat ash cum sa, nu lase loc la nicio indoiala. In el se ziceca. economiile posibile se vor face intotbugetul; iar in ceeace priveste creditul de 4 milioane, nuinai intrucat nu se vor fi facut comenzi din acel credit. Asemenea reductiunis'au facuttotdeauna, chiar la ministerul de rezbel. In cei cinci ani, noi toti din minister am tinut sg, reducem, pe cat se va putea din cheltueli. Nu am redus insa,nimic in mod arbitrar si neconstitutional. Nu am facia ca D. Maiorescu, care vine,prin bugetulrecti- ficativ sa" reduca violand o lege organica'. Nu am facut una ca aceasta. (Aplauze). Prin urmare sa nu ni se zica ca autorizam pe cineva a viola legile organice; caci tocmai noi minoritatea am dezaprobat pe cei ce le-au violat! Sa, nu se mai caute a se mai recomanda uniisi altii cg, D-lor aparg,creclitulmilitaric noi 11 revocam; fiindca, am probat ca faptele Ii dezmint;

639 fiindca, in fine,aceasta imputare ar privii pe majoritatea delegatilor. In adevar, D-lor, v'am citit ieri raportul delegatilor din care se constataof totidelegatii,Inunanimitate, au decisacelasi lucru. Ce se mai alege dar de toate argumentarile ce D-nul Maiorescu trägeh din aceastg, acuzare ce faceh minoritatei delegatilor, când raportul D-lui raportor Cerchez declara' formalca, comitetul in unanimitate a fost de aceleasiopiniunii pentru creditul de 4 milioane ? Sau oare presupuneti cceeace s'a exprimat prin raport sa, nu fie tocmai ash, ? Negresit ea nu puteti pune la indoialg, veracitatea raportului. Apoi, ce insemneaza, epe deoparte, declarati prin raportul comitetuluic totidelegatiiaufost de aceiasi opiniune,i apoi in Adunare veniti si lasati a se intelege contrariul ?Vedeti, D-lor deputati, aceasta s'ar numi o adevarata fineta! (Aplauze). Dar este altceva si mai straniu! Pe deoparte, D. Maiorescu se pare infocat pentru a mentine creditul 'de patru milioane acordat D-lui ministru de rezbel,i apgrg, acest credit, nu in contra acelor care contesta tot ce se da pentruacelminister, ci in contra noastra, cari propunem economii posibile la toate ministerele. Dar pe dealtg,'parte tot D. Maiorescu ne spune ca, trebuie sa, reducern tot bugetul ministerului de rezbel,sicä pentru

640 aceasta se va reduce la toamna," armata dela 42 mii la 20 mii. Iatg perspectiva lingusitoare pentru D. ministru de rezbel! §i D-nul Maiorescu nu se multumeste cu ata,t. D-nealui ne spune ct trebuiesa combatem aceeace D-lui numeste militarizm. Ce o mai fiaceasta ? Ce intelege D. Maio- reset" en militarizm? Dae6 cu aceasta intelege spi- ritulmilitarcaretrebuies'a fie raspandit intre Români, eu \TA narturisese ea,' in loc de a-I corn- bate, asi face tot posibilul ca s6-1 propag cat rnai mult. Tot ceateanul slfiesoldat; aceasta este si bun si costA putin. Nu dar un ash militarizm, cal e exist6 si in alte ri mici cum Elvetia, trebuie combatem; ci cheltuelile de lux si inutile, cari s'ar face chiar cu ostirea. Ash dar sustinem militarizmul, dar combatem cheltuelile de lux: iatl ce facem noi partid6 adevgrat conservatoare. D-nul Maiorescu ne mai obieeteazde5, este peste putinta ea prinreduceris acoperimtot deficitul. Dar eine a pretins c6 totdeficitulsa se acopere numai prin reduceri? Nimenea.nupoate pretinde aceasta; cxei oricine ar fi la minister nu ar putea-o face. Ceeace cerem noi dela guvern este a face toate economiile posibile; adic6 a se tine de sistemul vechiu, practicat de D-nul Catargiu at'atea ani,i pe care asthzi D-sa ii abandoneazrt

641 pentru a se uni en noua directiune a D-lor Carp Strat. (Ilaritate). Cerem dela minister easq,fael reduceri in bugete de eke milioane va puteh, de 4, 5 ori 6; de a mai acoperi apoi deficitul prin intrAri din r6mPisite, prin creAri de noi resurse. Ne va ajuth poatei un timp mai favorabil; eg.ei in fine acea- kit ciza, nu poatesg, fie perpetu6; exportul Ii va luh zborul lui; productele ce umplu magaziele noastre, vor incepe a se vinde; oamenii vor egpg,th bani,si-sivor achith datoriele lor eAtre Stat. De ce sa," mai facem ash incerc6ri, ni-se va obieeth;eq,ciindefinit o s6 ajungem tot la, un imprumut consolidat, trebuie spresupunem toate relele, trebuie sh' presupunem ci anul acesta anul viitor aush.fiefoarte neproduetivi ? Dar, D-lor, sfacem mai intaitoate inceregrile posibile,i numai in caz de nereusitä, numai in caz de necesitate absolufa, salerg6m si la un impru- unit consolidat. SAvenim acum la un alt punct foarte important. Proiectul majoriatei pentru imprumutul de 16 milioane este insotit de un aldoilea proieet relativ la imprumutul de 42 milioane pentru linia Ploesti-Predeal. Prin acest proiect se propune a se suprimh art. 6 din legea drumului de fer din 22 Iulie 1875, precum si art. 3.

29006 41 642

Prin aceste articole se stipuleazg ca emisiunea irnprumutului de 24 milioanesg, se facg, numai cu cursul de 91 si 7 la sutg, dobandg. Ce propune majoritatea delegatilor prin al doilea proiect? Ea propune ca guvernul sg poatg, acordh imprlimutul cu mice ernisiune va fi; suprimA art. 6 din legea din 22 Julie 1875; silasg, cursul emisiunei la discretiunea guvernului fhrsaa-i fixh nici o margine. Ei bine, D-lor cleputati,en combgtand eri aceastg, propunere a majoritgtei, am zis cl ar fi rgui periculos, atg,t pentru guvern cati pentrn tarA, ea sA, se lase ministrului faeultatea absoluth de a fixh pretul emisiunei;i Intre alte argumente, am zis iaceastac guvernul se compune dill oameni,i cum oamenii nu sunt infailibili, ministrul poate sgresease, poate s6 se insele asupra pretului; si o asemenea gresealh' an aveh grele consecinte pentru finantele t6rei. Ca exernplu, am zis &A tot astfel s'a inselat D. Strat Mud a contraetat imprumutul Zarifi, care, duph mine, a fost foarte r6u. combinat. Asupra aeestui pullet D. Carp a fncglecat pe calul sau cel mare de bataie,i s'a adresat cgtre mine cu obicinuita sa elocintg, pe care, pentru demnitatea acestei Camere, nn voise o ealific.D. Strat s'a supgrat iD-lui,si mi-a obiectatcg, eu cunoscusem de mai inainte acel imprumut; eu i-am raspuris di nu-1" cunoscusem

643 dealt din gazete.Tar D. Carp, cu vioiciunea sa nervoasa, imi da ea dovada pe D. C. Negri. Sunt dator a va declara inegodatac6, nu aveam nici-o cunostinta despre imprumutul Zarifi; ean'am luat parte laacel imprumut,i nici ca puteam sa iau, de vreme ce nu eram la minister. Chiar de asi fi luat parte la dansul, nu era nimic de mirat ea, pentru acestfainatat de important, care se petrecea pe la1865, pe cand nu aveam destula experienta in materie de finance sma fi inselat. Ins v repetinch' odata, ca n'am euno- stiinta de acel imprumut decat din gazete. RAu dar au fost informatiD. Carp siD. Strat. Eu nu puteam sa ian parte la combinarea acelui imprumut, pentruca la 1865 nu eram la guvern, erarn, mi se pare,vice-preseclinte la consiliul de Stat. Insa toti stiu ca Principe le Cuza flu eonsulta consiliul de Stat in afacerile politice; consiliul de Stat se ocuph. numai de proiectele de legi organice. D. C. Negri era, pe la acea epoca, mi se pare, agent la Constantinopole. D-lui nu era fat/aci. A putut prea bine presupune, ea eu cunosteam imprumutul, fiinclea credea, cDomnul a consultat niconsiliul de Stat intr'o chestiune atat de importantg. Ash trebuia si fie, regulat vorbind. Insa nu a fosti iata cum insusi D. Negri a putut fi inselat. Dovada ca Domnitorul Cuza nu consulta, con-

644 siliul de Stat in foarte multe lucruri, este ca en am si dezaprobat multe lucruri rele, dupg mine, care se faceau farg stireaconsiliului de Stat.Si aceasta a si fost una din cauzele cari m'au fgcut sg si demisionez din consiliul de Stat. Cred ea' D. Strat s'a convins acum pe deplin cg, eu nu am cunoscut nimic din imprumutul Zarifi ; sicg, am fosti sunt in drept a dezaprobh. Sg nu cearg iarki dela mine ca eu sg-i dau carte albga scontracteze un imprumut de 42 milioane cum va voi,si cu mice pret. Niciodatg nu voi face eu ash lucruri. Eu i-am declaratsi am sg-i declar prin un amendament, ca D-lui sfaca mai inai incercari ca sg, vazg dacg poate plash imprumutul de 42 milioane in condiOunile legei din 22 Iuliu 1875, adica cu 7 la sutg, dobgndg cursul de 91. Dacg, dupa incercgrile fgcute, se va vedeh ca nu se poate; dacg se va probh crt cu acele condiVuni nu se poate contracth imprurnute, atunci guvernul va veal cu alte condiciuni, va veni cu Uflalt project de lege laCamera', spre a cere modificarea legei din Iuliu 1875, si Camera va apretuii va voth. Aceasta se cuvine a se face; iarsnu mi se ceath a da ministrului carte albg sg, faca el ce va vol. 0 asemenea carte alba' ar creh o thspun- dere prea grea pentru mine si nn rgu precedent pentru viitor. T imp pang laIuliu avem. Facqi

645 dar experientä, faceti ineercgri cum se obiciimese in asemenea cazuri; §i dupg o lung chernati iarg§i Camera ea sg decidg clar §i pozitiv si svg voteze alte conditiuni, dael cele din 1875 sunt prea grele. Nu cereti insg carte albg, nu cereti o asemenea putere discretionarg; ehei vg faceti rgu, §i D-v. §i Camerei. Cand vom veni la articole voiu aveh, onoare a vg propune amendamentul in sensul acesta. Prin el se inlesne§te guvernului mijloeul spre a plgti odatorie,careestedejhcontractatg;insgse impiedicg efectuareaunui imprumut pAgubitor. (Aplauze). Dupg ce I). Maiorescu s'a simtit slab in argumentele prin carish, dgrhme cele argtate de mine, a alergat la niste, a§h zise, strategeme personale, ca sg, poata, ch§tigh ceva, eel putin pe acest tgram. Nici aci nu cred ca, a fost mai norocit. D-lui a pus mâna dintre deputati, pe D. D. Aristid Pascal, Gh. Brgtianu, Meitani. A vorbit de D-lor a§h, ea cum ar veni in al doilea grad; pentrucg gradulinthiIIpgstreazgpentrualtii dintre poi.i aci dar ierarhie(11Asete §i Apla- uze). i in Comer/ D. Maiorescu vede deputatii boieri de intaiul fang §i de aldoilea rang: unii merg la mir iutgi §i alti yin mai in urmg, (ilaritate). Fie §i a§a! D. Maiorescu ne a§eazg,inierarhie dupg, cum ii place D-lui!.. Alth, datg a voit sg

646 sperie Adunarea cuministerulAristid Pascal ; acum aseazg pe D. Pascal in al doilea rand! Uitg D. Maiorescu un singur lucru; uitg cg, aci in Carnerg suntem toti egali,i ceicari vorbesc icei care nu vorbesc; icei pe cari D-lui ii pune de intgia categorie,i pe ceicafi Ii pune de a doua categorie... In realitate toi suntem de o singurg categorie, toti suntem reprezentanti ai tgrei! (Aplauze). Dar D. Maiorescu nu s'a multumit pe ierar- hiasa.D-lui a avut aerul de a trath pe altii ca mici,side a nu cunoaste bine pe ceitrei din deputati. Sg-mi permitg, atunci mie a-i spune ca,afarg cg acei trei deputati sunt absolut egalii D-sale,iimai adaugca:I). Aristid Pascal este un deputat mai vechiu poate deck D. Maiorescu ; D. Pascal a fost raportorul constituantei, la votarea Constitutiunei actuale, D-lui a fost unul din ceitreicolaboratori, impreung cu D. Carp, al unui jurnal, care a luptat pentru drepturile tgrii; in fine D-sa este un vechiu publicist, siare imi pare untitlu de stiintg superior titluiuiD-lui Maiorescu. (Aplauze). Ash dar ar fibine ca D. Maiorescu sa,fie mai modest cgud clasificg pe deputati dupg ierarhie. D. Gh. Brgtianu este asemenea cunoscutsi in streingtate si in targ ca orator si publicist. Se

647 poate ea D. loan Brhtiantr sh fie si mai cunoscut, insh cuvantul este prea simplu: D. Joan BrAtianu este mai in varsth ca nepotul shu D. Gh. Bra- tianu. Cht despre principii insh eu ered eq, acelea ale D. G. BrAtianu sunt mai de preferat deck ale unehiului shu; side aceea mai lesne putem conlucra, cu D. G. Brhtianu deck cu D. Joan Brhtianu. Apoi onor. D. Meitani, desi mai nou reprezentant al threi, mai este cunoseut pentru talentul, stiintai onorabilitatea sa. Ash dar aprecierile iintephturele personale ale D-lui Maiorescu n'au miesorat intru nimic nici valoarea, nici meritele persoanelor antipatice D-lui. Bine ar fi srenunte la acest sistem,de care a mai nzati althdath. A mai zis D-lui ea, Camera, votAnd pe D. &hi- loiu ea presedinte al shu, s'a pronuntat prin aceasta chiar, eh numai are ineredere personalh in D. D. Ghica.Chiar asa de ar fifost, ckeva voturi nu probau nimie contra valoarei i meritelor unui bärbat ca printul D. Ghica. Voieste insh D. Maio- reseu a uith un lucru: uitcprintul Ghieasi-a dat demisia dela presidentie, tocmai pentru ea sh nu secreadc, fheand opozitiune guvernului, este pentruca D-luisäfie chemat ea presedinte a formh alt cabinet. D. D. Ghica a voit scombath si mai fhrh

648 jeng proiectele de imprumuti sg nu-i se atribue cä aceasta provine mai mult din ambitia de a veni la minister!i cu toate acestea tot nu scapg de D. Maiorescu,careindirectiifaceaceleasi imputhri sinu admite ambitiuneadeagu- vernh cleat pentru D-lui ipentruaiD-lui. (Aplauze). A mai uitatinch'D. Maiorescu cD. D. Ghica a fost rugat sg-si reih locul in'a primit; sich de doug oni chiar in ziva alegerei a rugat in scris pe toti amicii shi cas'a nu-1 mai voteze pentru prezidentie, chei nu va mai primi. Aceastg dec1aratiune poate c`asi-aavut efectul s'au.Desi meritele D-lui BrAiloiu sunt necontestate,i ele au fost suficiente spre a-1 face sg se aleagg prevdinte, nu trebueiarhsi.shascundem caceste declaratiuni ale printului Ghica poate cg au contribuit a adgogh numhrul voturilor D-lui Brgiloiu. D. Maio- rescu a atins inch, niste chestiunisimai importante.D-lui v'a spus cg partidaconservatoare trebuesh,fiedisciplinatä; ch,eaavotatde- unäzi incredereaministruluiCatargiu, iasthzi trebuesg-ivoteze§iaceste proiecte.Dar cum intelegeD.Maiorescu disciplina in partida conservatoare?Ias v explicgmasupraacestui punct. Cum? Dupg D-lui partida conservatoare trebue sh fie ash de disciplinatg, cdach, odatil a votat incredere D-lui Catargiu,apoi este legath

649 en D-lui intru toatei pentru toateis6, aprobe pe oricine va chemh D-sa la minister §i mice va face ace§ti minktri din nou ven4i (ilaritate, aplauze). Sau, a avut cineva onoarea de a fi odata colegul D-lui Catargiu, apoi va trebui pentru toata viata sasfie supus D-luiCatargiu (aplauze)qi aceasta fara, paragrafie!Si saprobe si sa plece capul la mice proiecte va prezinth,laorice sisteme Ii va place D-lui Catargiu sschimbe dupa timpi!... (Ilaritate, aplauze). Va marturisesc, ca eu nu pot primi asemenea teorie, 0 nu cred cpartidul conservator sa fie a§h disciplinat! Ce ar "insemnh atunci acea disciplina ? Ar insemnh curata inregimentare! (Aplauze) Apoi inregimentarea nu este de natura, nici in obiceiul partidului conservator, este al altei partide. Eu unul nu am Intelesnici a ma inregimenta, fiindin partidul conservator,nici a renurrth la viitoarea independenth a persoanei mele primind a fi colegul D-lui L. Catargiu! Diseiplina simpla este buna,§i o admit pentru orice partid. Inre- gimentarea Tug este renuntarea la libertatea §i individualitatea sa. Eu însatiu,ca Mat eu cat simembrii partidei liberale-conservatoare I0 conserva §i cugetareai libertatea individuala; tocmai pentru aceesth mai ales imi place partidul aeésta. Inregimentarea se obicirme0e la partida opusa, la partida radicala. Poate sa fie buna pentru dAnsa

650 acea inregimentare, aeeasta priveste pe domnii din acea partidg. In partida conservatoare insgaexistat in totdeauna libertatea individualg. Aeolo nu sunt sefi sau soldati; sunt toti egali.Fiecare membru este 'Meg stgpan a se conduce dupg cum va voi. Prin urmare afirm sus si tare ca. inregirnentare, sau idisciplinareinsensul D-luiMaiorescu, nu existg inpartida conservatoare;sirgu face D-lui de a vol sg imiteze alte partide unde toti se miseg in sus sau in jos, dupg un mull al sefilor (A plauze). Acest sistem noi nu trebuie sg-1 lgudgm intre noi; cgci este stint cnoi voirn sà avem libertatea individualg;i prin urmare nu-1 vom puteh adopth. Ash dar D. Maiorescu s'a se adreseze numai la inteligenta membrilor partidei conservatoare, sg-i lurnineze asupra chestiunei,st-iconvingg. Pat/ ii va convinge, poate isbuti. Nu cred insg cva isbuti ehnd le va zice:Trebuie sa fifi disciplinati, sa votati cum yob' zicem noi; ati votat odatain- creclere D-lui Catargi, trebuiesa-i aproba0 tot ce va va cere n viitor fara limite!" Asta ar fi o tiranie absolutg! Asemenea is- b'anzi ar dezonorh o Camera! (Aplauze) Dar eel putin dacg D. Maiorescu s'arfimgrginit aci I Dar nu! D-lui a mers si mai departe. Sirntind toatg slh'bieiunea argumentelor en earl apgrh im-

651 prumuturile, a alergat la ultima sa armg, la obici- nuitele sale sperihtori. Mai intgiu D. Maiorescu, stiutor in cele mai misterioase, vine de ne anunth eh din acest pro- jectse face chestiune ministerialh! Dar de uncle are D-lui mandat de a face asernenea declarMiuni! Cum ?D. Maiorescu nu este ministru,i D-lui vine de ne spune ch se face chestieministerialg. Dard ministrii nu au spus una ca aceasta. Ce fel, D. Maioreseu ghiceste cugetul ministrilor spre a ne spune in locul D-lor aceea ce D-lor nu spun ? (Aplauze) ciudat rol Eu unul vg märturisesc ch. pentru prima oar/ va'd pe un deputat el duph banca sa pune chestiunea ministerialg, desi ministrul nu a pus-o! Dar nu stiu dach o vor pune-o;sichiar de o vor pune, pe noi a ceasta nu ne priveste. Presupumind dar ea' se pune, sau ch are sh se punh chestiunea ministerialh, D. Maiorescuvg, spune, tot in puterea omnistiintei sale, ch am sh viu eu la minister. Althdath v'a speriat cu D. Pascal cg,o sh, villa la minister. Acum vh sperie cu mine; si nu vh scoate inainte pe ali bhrbatiaiparti- dului conservator, cum Pr. D. G-hica, P. Mavro- gheni, D. G. Manu-, Cantacuzino,etc., ci numai pe mine.ti mulOmesc prea mult de aceasth onoare. lush mi se pare ch n'am fost tocmai ash rhu ministru, de vreme ce D. Maiorescu a consin4it a

652 sta cu mine coleg mai mult de un an ! (Aplauze). Sperietoarea D-sale nu este dar prea Apoi, D-lor, nu stiu pentru ce D-lui presupune ceufacaceeace fac numai spre a reveni la minister; cgci nu aveam deck sg stau la minister. D. Maioreseu sg, nu uite e6 atat eu cat si D. G-. Cantacuzino, nu am chzut din minister, ci ne-am retras de bung voie... (Aplauze),i trebuie sA constat aei e`a D. L. Catargiu a fgcut, ce este drept, tot ce a putut .spre a ne retine. Repet dar inch' odatg, ca A, se stie, noi nu suntem parapo- nisiti, noi nu am cgzut dinministerfgra,voia noastrg... (Aplauze iilaritate). Ash dar, D-lor, dacg ne-ar fi plgeut smergern pe drumul cel nou alministerului,dach am fi crezutcg acel drum este bun, am fi stat la minister, am fi urmat cu majoritateai cu D. Catargiu. Dar dad, acum chindu-mg, avoi s reintru in ministerul acesta, apoi afi apucat altg directiune,cgci cea care am luat-o nu este tocmai aceea care duce la minister! Este tocmai cea care ne depgrteazh de acest minister! Dar D. Maiorescu ne poate obiecth: Prea bine ; dar putefi forma un minister nou". Cu aceasta D-lui ar presupune cministerul ar face din chestiunea imprumutului chestiune ministeriall, C-um a pus-o D-lui, din autoritatea D-lui, trebuie sspergin. Ash D-lui ar povätui pemi- niqtrisg ne zicg :ori votati-mi 16 milioane bo-

653 nuH detezaur. cu oHce dolAnda voi voleu; precum si 42 si jumatate milioane, cu oHce curs §i cu oHce dobanda voi voi eu: ori demisionez!... Rau povatuitor ar fi D. Maiorescu. Numai inimicii unui minister i-ar da povata s facg,chestiune ministerialadintr'o ash chestiune, pentru imprumuturi in ash conditiuni! Dar sa, admitem c ministerul 1-a ascultat. Ei bine! se va face chestiune ministeriall si se va urmh conform uzului constitutional ! Ce nenerocire vede D. Maiorescu in aceasta! Ce sperietoare voieste D-lui sa ne faca cu aceasta! Din nenorocire insg, D-lui a mers si mai departe, §i ia un rol. D-lui vine si ne spune ce ar a veh, ce ar puteh sa se intAmple daca s'ar face chestiune ministeriala. V'a speriat deurrazi A D. Pascal poate ar forrnh un cabinet.Astgzi va sperie cu mine, cu D. Meitani en D. Dim. Mika. Trece apoi la o alta ipoteza. Ne spune ch poate D. C. Bozianu, sa fie chemat a formh ministerul.lush, nici cu aceasta nu se multumeste. D-lui a mers cu acuzarile pang acolo 'Meat ne-a spus c nici D. Bozianu nu este bun; fiindca este pentru militarizm. Iata, D-lor pe venerabi4u1 D. Bo- zianu, omul cel mai pacinieilinistit,iata-1in- cglecat pe cal si amenintand orientul cu resbel!... ( A plauze, ilari tate).

654

D. Maiorescu, cel pentru creditul militar,f5.- eand o crima celui ce ar fi pentru militarizm ! In fine acestea nefiindu-i destule, iata pe D-nul Maiorescu prezentandu-ne sperietoarea cea mare; poate sa fie chemat D. Ioan Bratianu, adica ro0i, a forrnh ministerul! Aceasta este a treia ipoteza a D-lui. D. I. Bratianu ne spune D-lui, marele distructor§ianarhist, poates'avilla la putere! Suntem pieduO! Dar sa incetam D-lor, en asemenea tactice simanopere! Lumea cunoa§te adevarul. Noi sa ne facern datoria daca ministerul are de gand s faca din aceasta chestiune ministeriala, trebuie sa o declare francamente, ca s tim qi noi ce avem de facut. D. Maiorescu sfaca bine a nu se mai ocuph de eine ar aveh sa se formeze un nou cabinet; cdci Domnitorul are dreptul intotdeauna saleaga intre Camera §i guvern, §i sa se adreseze la mice persoana va voi. Intreb numai pe D. Maiorescu, de ce, dupa trei ipoteze ale, sale, nu a pus si o a patra, aceea adica ta ministerul sa se ralieze cu opiniunea minoritatei? Aceea ar fi fost cea mai simpla, §i D. Maiorescu at; fi scapat de frica cvom veni noi laminister.Insa D. Maiorescu nu o face§i-§i are cuvintele sale. In realitate Ins/ nimic nu ar fi mai simplu ea aeeasta. Dach, ministerul arfifheut aceasta,

655 sub rezerva chiar de a rnodifich ceva articole din proiectul minorithtii, nu s'ar fi fheut nici-o diviziune in partidul conservator. Dach insh acum diviziunea seface, eauza este, nu persoanele, ci principiile. Este o chestiune de princip vitalca partidul conservator sh nu adopte, ea normh, ca prin imprumuturi sh se echilibreze bugetele ish se acopere deficitele. Dach D. L. Catargi abandonh acest principiu, siia o alth direetiune, liber es'ofach; aceasta 11 priveste personal; D-lui se desparte de partidul conservator care 1-a adus si 1-a mentinut laputere. Acest partid urmeazh totcalea cea veche, calea economiilor, cu care a triumfat athta timp. Noi propunem a dh ministrului bonuri de tezaur spre a-i inlesni pla,tile. Insh mentinem principiul in toath integritatea lui. Dach chiar creditul de 12 milioane nu s'ar ajunge, ce 1-ar opri ca sh convoace indath Camera extraordinar. D. Catargi a mers cinci ani cu Camera; de ce acum i-ar fi teamh sh o convoace din nou, dad ar aveh nevoe? (Aplauze). Noi suntem adevhrati amici ai D-lui L. Ca- targi; chci noiIipovhtuim sa, nu se arunce pe calea primejdioash a imprumuturilor! Noi continuhm afipartidul celvechiu,partidul liberal conservator, chci noi mentinem sistetnul cel vechiu §ilupthm contra sistemului celuinou, sistemul

656

Imprumuturilor, care este cel mai dezastruos pentru bugetuli creditul unui Stat !... Acest vechiu sistem, care ne-a ridicat creditul foarte sus, indemn'am noi, majoritatea acestei Adungri, ca s1-1 menting 0 inviitor! (Aplauze prelungitei repetite).

1877

42 29006

,.Monitorul Oficial" No. 100, din 3/15 Mai 1877. Convenfia cu Rusia referitoare la trecerea armatelor ruse prin Rom'ania. 'edinta de sears dela 17 Aprilie Romania incheiase en Rusia o conventie la 4/16 Aprilie 1877 care lash Iiberä trecerea armatelor rusesti prin Romania. Prin aceasth conventie Tarul se obligii a mentine si a face sa, se .respecte clrepturile politice ale Statului romecn precumi a menfinei apecra,integritatea actualei a Romaniei. Conventiunea conform unui articol final nu trebuia push in aplicare deck duph ce ar fi fost recunoscnth de Parlamentul roman §iratifi- cath de ambele particontractante. Rusia nn se -pule insh de aceasth indatorire chef desi conventia este recunoscuth de Parlament deabia la 17 Aprilie, armata rush insh trece Prutul in noaptea de 11 spre 12 Aprilie. Boerescu combate recanowerea acestei conventii fiindch, ar puteh sh fie interpretath ca o eificare a neutra- litkii garantate de tractatul dela Paris.

B. Boerescu.D-lor senatori! Cestiunea care se trateazA astazi este foarteimportant6, foarte grav6,§itrebuiesg,depgrt6rndindiscutiune,

660 precum au dat exemplu multi oratori, (nice spirit de pasiune sau de consideratiune personalg. Fie- care este fundat a crede ce este in adevg,r; si pot afirma, cg, sunt interpretul tutulor oratorilor, cand zic cg, nimänui nu-i trece prin Ond, ecelce ar fi de o altg, opiniune an tra,da tarasa.Aceasta este o cestiune de convinctiune.Fiecarecrede eitservg, tara sa in modul cel mai bun. Aga dar nu voiu vorbi preocupat de un spirit de persoane, nici nu voi acuza, pe cineva. Acea ce trebuie sg, punem ca conditiune este caindiscutiuneaaceastaspredomine numai ratiunea rece.Sunt cateodatg, momente cand entuziasmul, adicinima trebuiesg,ne inspire; insg, intr'o cestiune ca aceasta, un corp legiuitor trebuie s'a fie condus nu de entuziasmci de ratiunea cea rece. and avem a .face un pas ca cel de astazi, trebuie sne gandim si sg, cuget6m, daca, facem bine, si unde ne ducem ? Trebuiesit calculthn ce avem sg,cg,stigthnsice avemsg, pierdem,tocmai ca un comerciantcare'siface bilantul,spre a sti curn are s6-si,conducg intreprinderea. Pe de altg, parte iarg,si, nu trebuie sdepla- sgm cestiunea; fiindca,' atunci ne vom ocupa, de altceva, decal de ceeace este in cestiune,si suntem expusi a ne Insela in rezolutiunile ce vom lua..

Ash, de exemplu; vlzurg,ti cg, D. KogalniceanuEt

661 sustinutcg,armata noastrg,nueste tocmai o geandarmerie,ci o institutiune menitg a aparh tara idrepturile ei in contra unei invaziuni. Dar aeeasta este de netaggduit. Dreptul de a ne apgrh hotareleiiavem ea consecintgasuveranitgtei noastre i spre a exercith acest drept nu avem nevoecast incheigmconventiunea de MO ? Ce are a face dar misiunea armatei noastre cu conventiunea de fatg ? Aceasta este a se deplash chestiunea cand rational-xi astfel: 0 armata, strging intrg la noi, farg, voih noastrg; in contra ei nu ne putem opune; este oare mai bine a o lash sa, intre fgra, conventiune, fgra, a regulamenth acest fapt brut, Mil, a indulei relele ce le-ar produce fgrg a asigurh totdeodat iintegritatea teritoriului nostru ? Dar, D-lor sunt si eu de acord cu D. Kogglniceanu, ea, trebuie s. regulamentgm trecerea trupelor strgine pe la noi. Dar din aceasta rezultil ctrebue sa, incetam de a fi neutri? Nicidecum, caci putem face asemenea conventiuni,i sg continugm afi neutri ; s. continugm a mentine tratatul dinParis din 1856,care,dupg mine, a fost pang, acum,§i cred el va fi Inca, si in viitor un liman de scg- pare, un adapost sigur pentru nationalitatea noastrg. Dad, spre a micsoth relele unei invaziuni, suntem nevoiti a face o conventiune, aceastg nu trebuie sgne impiedice de a continua afineutri; egei

662 a tneeth de afineutri, a rupe insine neutralitatea ce avem este a ne expune Ia maripericole necunoscute, frmIcar astice avantaje am puteh astepth. Ash dar,Domnilor Senatori,sa lua,rn bine aminte a nu deplash cestiunea,a nu voth cu entuziasm o asà cestiune, ci a o studih cu seriozitate, cn sange rece pentruca s/' nu facem o gresealg de care amar vom plange mai thrziu. D. Kog/lniceanu, ministru de externe, ne-a arAtat exemple, cum p/rintii nostri aveau o politic/ de menagearc s't de interes cu diferite puteri, din care foarte mult a profitat tara.Este ade- v/rat. Dar tot aceiasi politic/ ar trebui sa con- tinuami .noi, in timpul defata", iatunci fie sigur D. ministru, cg, vom fi cutotli de acord. D-lui stie bine cg, politica p/rintilor nostri nu a fost o politic/ de provocare, brusa, si vio- lentl,din caresa.rezultedeodath o situatiune necunoscut6. Luati istoria de vedeti, de exemplu, cum in epoca resbelnic/, cand eram in necontenite resbele, strAbunii nostri erau aIiai, child cu unii cand cu altii din vecini, spre a combate un inamic, si numai astfel s'au strecurat fdr/ a se luh Ora cu sabia. De epoca fanariotilor nu mai vorbesc; c/ci acela a fost timpul de dolin si de amortire al nationalithtei RornAne. Dar dup/ aceast/ epoc/ politica noastr/ a fost o politic/ de echilibru ca szic astfel, adic/

663 ne-am ckutat numai interesul, neprovocAnd pe nimeni istand despre partea unde balanta se aplech mai mult. Aceasta este politica noastrk traditionall, indicatk chiar prin pozitiunea topografick si etnografick, a unei natiuni mici, pusk intre trei puteri mari, astfel noi ne-am tinut totdeauna cu individualitatea noastrk si nu ne-am absorbit in nimeni.Altfelde mult erarnsk perimi sk ne incorporkm tn unul dinputernicii nostrii veeini ( Aplauze). Strkmosiinostri,&Ili, a fimari diplomati, au stint a se feri de toate pericolele. Ei au primit binele oride unde-1 aflau; ei nu aveau strkinophobia ea o virtutesitivedem in legkturi ialiante, cand cu o putere cAnd cu alta,numai spre a sekpà existenta lorpolitick numai pentru a ne apkrh drepturile, pe cari ni le-au lksat mostenire. Aceastà politick tradiiona1 iadevkrat nationalk, urmAndu-se vank acum, sk vedem unde ne-a condus ea ? Ne-a eondus la tractatul dela Paris din 1856 si la conventiunea de 1858 prin care nise recunoaste existenta noastrk pohticL In aceste tractate internationale, pentru prima spark ni se recunose drepturile noastre politiee, pentru prima oaraEuropa, garanteazgexisteritaRo- rnaniei.Turcia, impreund cu noi seadmite ea fäcând parte din echilibrul European, si se de- clark neutralitatea Statului nostru. Este adevkrat

664 insa, ca, aceasta neutralitate, nu se garanteaza, in mod special,ci deodatai impreung cu aceia a imperiului otoman. De aceia D. Sturdza a fost prea corect, chnd a zis ca nu avem o garantie speciall pentru neutralitatea noastra; cad tocmai aceasta este o lacuna in tractatul din Paris, caci tocrnai pentru a aveh o neutralitate speciall, separata de a Turciei, am luptati vom lupth! Faptele au probat si Europa a intelesastazi, credem ca este o gresalai un pericol, a nu se face din nou o Belgie,si a fi absorbitiingarantia generala a Imperiului otoman. Numai Hind declarati noi stat neutru, separat s,igarantat special, putem a nu ne absorbi In mice alt stat si a deveni o conditiune de ordiue si de securitate in Orient. S. nu uitarn D-lor, ca Incinainte de anul 1848, tendintele politicei noastre nationale au con- sistat in a nu ne lash sa ne absorbim de nimeni. Daca, noi am combatut protectoratul exclusiv al Rnsiei, nu am facut-o pentruca am fost ingrati catre Rusia, caci noi am stint a recunoaste binefacerile ce ne-a facut, modul cum ea a desrobit tarmul nostru sthng al Dunarei, cum a pus stavila tu- turot violentelor si usurpatiunilor Turciei; ci pentru ca aceasta erh consecinta unui instinct natural de conservatiune alnationalitatei noastre. Inteo natiune acest instinct predomina ca si intr'un individ;

665

§i oricat de mare, puternicibinefacg.tor ar fi un veein simtimantul nostru de admiratiune §i grati- tudine nu poate merge panA a vol sá ne absorbim intr'insul (Aplauze). AO, dar, progresul real ce noi am facut dela 1856, este c6 intr'unact international incheiat atunci intre puterile mari Europene, s'a recunoscut existenta po1itic6aRomaniei. Garantia neutralithtei noastre de§i imperfeetl, insa,' este real6;caci, cand in art. 26 se zice eg,nicio puterearmata.' str6ina nu va pltrunde in Romania, aceasta este, ni sa pare, o neutralitatereala.Negre§it car fi fost mult mai bine ca garantia neutralitgtei noastre, sä fl fost specia16, adica, separatl de aceea a Tur- ciei. Ar fi fost in alte cuvinte, mult mai bine ea sq, se fi acut din Romania o adevgrat6 Belgie, dar dac6 aceasta nu s'a fAcut atunci, timpul nu este Inct trecut, se va face in viitor; §i pan6 atunci nu trebuie spierdem aceia ce am dobandit deja; nu trebuie adics facem fapte de acelea,cari compromit scopul la care tindem toti. 2+0. dnr, D-lor senatori, daeg veti consulta faptelei tratatul din Paris, v,g, yeti convingeca. In prezent, avem orealitate,posedgm garantia neutralitgtei noastre, garantia imperfecta, incom- plectg dacq, vreti, dar o garantie reath. Imi pare ins6 Om de a vedehcA, D. Ministru de externe nu crede eg, este realA; cAci D-lui, cu multa in-

666 tristare, am arltat c5, in expunerea sa de motive nu spune, carficerut dela Puteri rem- noas,terea neutralitAtei noastre. Dar a o cere, este a nu o vedeh; ins/ noi o avem anume specifi- catg. A o cere tot pe aceea, este a o negh, este a pune in chestiune chiar existenta nationalitalei noastre. Cum dar D-lor mini§tri, ziceti cati mers pe la cabinete §i ati cerut sne recunoasc6 neutralitatea, ca cum ati deduce din aceasta c, puterile nevoincl, ati fost siliti a incheih aceast5, conventiune? Apoi ce neutralitate aveau sne re- cunoascA puterile, cand erh deja recunoscua, macar in parte, prin tratatul dela Paris? Vedeti dar cum Dv. deplasati cestiunea, and läsati a se intelege c, daca'ati incheiat aceastl conventiune, a fost cnu ni s'a recunoscut neu- tralita tea.. . IlL Kogalniceanu, Ministru de externe. Ni- meni n'a zis-o! B. Boerescu.Imi parefoartebinecA, o negati. Dar dac6 s'ar schimbhiscrisele din expunerea de motive ar fii mai bine. Cand D-v. in art. 2 din Conventiune ati spus, c6, ni se ga- ranteaz1 in tegritatea teritoriului nostru, ati fAcut-o, ne-ati spus pentru a ne asigura contra atacurilor, la care poate fi expus un stat cenu-§i are asi- gurat6 neutralitatea.i aceastg neutralitate nu ne-a

667 fOst asiguratA,pentruca, '11100 D-v., iata, ce spuneti in expunerea de motive:7oate staruintele ce am pus pe lángmarile puteri pentru a se recunoaftei a setine sub scutul Europei neutralitatea teritoriului roman au ramas zadarnice". Vedeti dar. cg,literele scrise probeazt destul, cacele zise de mine sunt adevIrate. Prin urmare dar atisolicitat pe lârigpu- teri ca s6 se recunoascg neutralitatea... D. lilinistru de Externe. Am cerut dela Pu- teri neutralitatea. B. Boerescu. Apoi prea rtu ati fAcut sä cereti aceeace aveam. Trebuie s6 cugetati la ce vt expuneti, candavetiaerul de a vAindol, cá tratatul delaParis ne garanteazgneutralitatea. Altii snege aceasta dac6 vor; iar nu noi.Altii saving a viola neutralitatea pdm&ntului nostru; iar nu noi scontestarn puterea art. 26 din acel tratat din Paris care opre§te mice agresiune strdin6, mice intrare a unei armate strgine pe teritoriul nostru. Aceasta insemneazg, pentru noi in prezent ca si in trecut, cara noastrA este un Stat neutru; §i macar cgarantia acestei neutralitIti este imperfect`a, nu este mai putin adevgrat c toti pu- bliciqtii, ca §i toate guvernele Europei, ne-au considerat pang, acurn ca Stat neutru. Aceasta, pentru noi este un ce pretios; c6ci se aflAscrisintr'un act public European,i d'aciintelegeti pericolul

668 ce ar rezulth când noi insine am atuth s6 mic- sor6m oficialitatea acestui fapt. Importantafaptuluiacestuiaestesimai mare,cAndcugetämcgtotintratatuldin Paris s'a recunoscut pentru prima oara, ca faAnd parte din dreptul public European,siexistenta noastrpoIitic. Aceast'a recunoastere politicl a Statului nostru deveni si mai pozitiv6 cand dup6 doui ani, prin Conventimiea din Paris din 1858 se mentionh in art. 2 alacelei Conventiuni ye- chile noastre capitulatiuni alelui Mircea, Vlad, Bogdan, Petru Rams, acele capitulatiuni cari sunt baza, fundamentul autonomiei si existentei noastre politice. Da, D-lor, pentru prima oara, cand Ro- mania stA, pe pamant numai In acest act international, s'a acut anume mentiune is'a recunoscut de c6tre alte puteri vechile capitulatiuni ce noi am incheiat cu Sultanii imperiului otoman. Acestfapt este foartemare,foarteimportant, si nu trebuie a'l uith lesne. Cand dar o garantie realg,desi imperfecth, neutralitalei noastre, când o recunoasterefor- mala, a drepturilor noastre politicei istorice se aM intr'un act international ca tractatul din Paris, intelegeti D-lor, cu ce prude*, cu ce solicitudine trebuie s6-1 conservgan;intelegeti cl nu trebuie sg, ne dep6rtAin de dansul decat cAnd vom aveh

669 aproape certitudinea,c avem s6 dobAndim ceva sirnai bun. (Aplallze). Dar a observat D. Kogälniceanu cdesvol- tarea noastr/, cprogresul insemnat ce am fitcut tn ordinea politic/ precum Unirea, Domnul strain, nu le datorim tractatului din Paris, ci inteligentei noastre, activit/tei si fortei noastre vitale. S/-mi permit/ ins/ a-i observh §i eu c6, spre a dobandi tot acest avantaj, spre a implini acest mare act national, am urmat tot politica noastrl de echilibru si de moderatiune cauthnd sprijinul aprobarea tutulor puterilor garante. Astfel am f/cut cu indoita alegere a Domni- torului Cuza, cAnd am profitat de o lacunl a tractatului si a conventiunei din Paris, care prevedea efiecare principat saibl un Domn, ins/ care nu opreh ca Domnul ales intr'un Principat, sft poatlfialessi In cel/lah. De aceeainoi, foarte practici, am asteptat alegerea Domnului Mol- dovei, pentru ca sa-1 alegem sinoi.i imi aduc aminte cum Times marele jurnal englez, a declarat cg, infapt Rom Anilaunt corecti, de vreme ce tractatul si conventiunea din Paris, nu prev/zuse acest caz. Puterile au trebuit apoi, srecunoascl acest fapt si sä consacre apoisi unirea real/ a ambelor tgri. CAM in 1866 s'af/cut o revolutiune spre a stabilio monarhie ereditargprinodinastie

670 strsainA, aceasta nu erh un act de agresiune contra cuiva, sau de turburhri inOrient. De aceea si puterile garante, la care indath ne-am adresat spre a aprobh aceasth dorinth nationalh, exprirnath inch dela divanul ad-hoc, nu a inthrziat de a aprobh faptul nostru. Tot dar pe aceasth cale, pe care am mers mn trecut trebuie sh rnergem si in viitor. Statul nostru este neutru din cauza chiar a pozitiunei noastre topografice, din cauza interesului ce an puterileveeine,ea sh fimneutri,ea sh existäm canatiune. Ssimtim bine interesul ce au altii, ca noi sexistäm ca natiunei sfim neutri, ish nu ne temem de viitor, sfim chiar siguri, cvorn inthrifiinta, noastrh. Mat Tureia cht si Austria au interes de a aveh un Stat neutru intre dânselei Rusia, spre a evith o ciocnire care le poate fi vgthmaloare. Rusia are asemenea un interes legii,im ea sh aibh aceasth zonh, de liniste la fruntaria sa meridionalh; si ea protectoare sta- tornich a crestinilor din Orient, ea vede totdeauna cu ferieire un Stat crestin, desvoltandu-sei exia- thnd prosper. Alte Staturideclarate perpetuu neutrein Europa, oferl reale foloase pentru vecini, si de aceea toti le respecth neutralitatea lor, ash este au Belgiai en Elvetia. Belgia asezath intre Franta, Germania si Holanda formeazh o staviIpentru

671 apArarea fruntariilor celor mai slabe ale Frantei de Nord §i totdeodatA adAposteste fruntariile Ger- maniei de un atac al Frantei pe o lature nu ash de tare cum este in Coblenza si Maenza. Asemenea §iElvetia este un Stat neutru, care serveste de adApost si de contrabalantA intre trei maxi Staturi, Franta, Germania §i Italia. Tot astfel §i Rom &ilia prezintA, avantagii insemnate ea Stat neutru intre Turcia, Austria §i Rusia. Dacl vom sti a-i conservit §i a-i maxi acest caracter de interes, putem fi siguri cA Europa va eAuth totdeauna a-i asiguth si mai mult neutralitatea sa. SA nu ne amAgim de aparente, Domnilor, nicisg. ne facem iluziuni. Pozitiunea noastth ne indicA rolul ce avem la gurile Dungrei. S tim a pAstth acest rol. Pe cat noi vom §ti a da probe Europei cA. ne intelegem rolul si cA suntem consecinti cu misiunea noastrA, pe atat vom fi siguri de protectiunea si sprijinul ei. Altfel natiunemicA,pusA intretreimaxi imperii, putem fi absorbiti la cel dantAiu vânt. Starea de fatA este una din cele mai delicate si mai periculoase in acelasi timp. SA stilt afi cu tact si cu prude*. Cum trebue sA ne condu- cernin aste eircomstante? SA urmaxim politica noastth traditionall, politicA de echilibru si de in-

672 teres, iar nu politica de sentiment O. de entuziasm. Sa fim consecinti cu misiunea noastra in Orient. Numai astfel ne putem asigur ichiar tntrI viitorul nostru. Pozitiunea noastrapolitica'deastazi cum poate ea sg, inceteze? Poate sa inceteze prin faptul nostru sau prin faptele altora. Cu alte cuvinte tractatul dela Paris, se poate rupe, in ceeace ne prive§te, ori de altii, ori de noi; in asta alternativa ne afigm. Dacg, acest tractat de neutralitate ce el ne creiaza se sfasie de altii, mai tali deat noi,noi cel putin nu avern nicio raspundere. Dar daca, domnilor, noi inOne ii rupem, atunci faptul devine gray; atunci ne expunem la toate pericolele ce poate aduce un a0, fapt. Cand insg, am fipresupu§i, cAnd am lAsh A, se creaza citinsu§i noi violam neutralitatea ce 11 s'a impus? Fi-va oare and ne-am apara hotarele contra unei invaziuni straine? Nici de cum, Domnilor. 0 natiune neutra are dreptul §i datoria de a se aparà contra atacurilor dirt afara; nimeni nu poate imputh cit cu aceasta ea §i-a calcat neutralitatea. Ni s'ar puta iara§i obiecth, cit noi am calcat neutralitatea, pentruca un Stat mai mare a facut invaziune, farg, voia noastra pe pamantul nostru, cuin este in cazul de fatg, ? Nicidecum, D-lor. Acest fapt al violarei neutralitatei nu provine dela noi,ci dela altii.Noi

673 nu putem fi culpabili de ceeace au fhcut altii, sh nu ni se zich cum can phruta crede altiica dach armatele turcesti au trecut pe teritoriul nostril, cu aceasta am incetat Si noi de a fi neutri. Nici- decum. Chci repet, noi nu putem rhspunde decht de faptele noastre,iar nu de faptele altora,cari sunt o forth majorh pentru noi. Multe exemple justifich acest adevAr. Au mai fost ialte State neutre prin cari au trecut armate strhine,fh,ra, ca pentru aceasta sh se considere ch si-au pierdut nentralitatea. Elvetia,care in multe privinte searnanh cu noi, pe la anul 1815, si in tot timpul resbelelor republicei din 1789,a avut nenoroeirea de a fi drumul armatelor Frarrtei,Austriei,Rusiei, ba chiar si campul de bätae al acestor armate;i cu toate acestea Elvetiaa rhmas tot neutri prin artieolul final al tractatului din 1815 dela Viena, ea a fost declarath Stat independent siperpetuu neutru. Ba inch ce e mai mult, la 1803, primul consul,Bonaparte,sillpe Elvetia ca sh ineheie eu Franta un fel de traetat dealianth;insh acest tractat erh numai pentru o alianth defensivh; printr'insul se prevedeh §i se recunoasteh anume neutralitatea Elvetiei, mhrginindu-se numai Napoleon a recruth pe phmAntul Elvetiei 8.000 de soldati. Astfel si la 1815, chnd Elvetia duph invitarea si insistenta a patru mari puteri aliate, Rusia, Austria,

29006 43

674

Prusia si Anglia aderla coalitiunea lor,dupa intoareerealui Napoleon din Elba, nu Meñ alt decat si se declare si si se recunoasca neutralitatea sa, stipuland anume ca ease va m'argini a-eiaph'rehhotarelesi carmatele aliate sa nu treaca prin teritoriul sau deck cuautorizatiunea prea- labia a dietei.In ambele aceste cazuri,Elvetia nu se considerd c i-a rupt ea insasi neutralitatea sa; si in pacea definitivacese incheiä la Paris in Noemvrie in 1815,se recunoseit si se declara incaodata neutralitatea perpetug a Elvetiei. Trebue dar6i noi sa bagam foarte bine de seama, ea nu prin aceste conventiuni ee incheiam cu Rusia, sa sezica,orisase creaza, ea am rupt insinetractatuldin Paris si ne-am calcat neutralitatea.Privindtextul chiaralacestor conventiuni,opiniunea mea este ea nu se poate zice ca noi am &Meat neutralitatea noastra;caci nu rupem neutralitatea noiingi-ne,cand armatele rusesti, trecAnd pe teritoriul nostru,reglementam aceasta. treeere.Sne ferim insadeorice fapt, atat in prezent cAt§iin viitor,care s'ar putea interpreth maear ca o violare din parte-ne a neutralitatei noastre;sit ne ferim adica de pericolul care ne-ar expune de apierde o garantie colectiva a puterilor celor maxi,garantie pe care am dorit-o aata si pentru care am luptat 30 de ani ea so dobandim. (Aplauze).Caci, nu uitati,

675

D-lor, interpretareai judecarea faptelor noastre, daca, ele constitue sau nu o violare din parte-ne aneutralitatei noastre,nu depinde numai de o singur6 putere, ci de toate puterile earl au semnat tractatul de Paris,earl ne-au garantat neutralitatea. Inresbelulfranco-german din1870-71, guvernul ducatului Luxenburg,care este otara, declarara neuträ, fu acuzat, printr'o notA a comi- telui de Bismark din 3 Decemvrie 1870,cl nu observg, indestul datoriile ce-i impun neutralitatea. D. de Beust, cancelar al imperiului austriac, ap'arh" ducatul, Insiath' principiile de el stabilite i pe cari este bine a le cunoaste si noi prin scrisoarea sa din 22 Decemvrie acelas an : In puterea garantiei Europeane a acestei neutraliteifi, cercetareai apreciarea faptelor, cari pot sei con stituie din partea Statutui neutru o violare a neutraliteiceiicari 1--ar lips), de protectiunea si beneficiile acestei neutralitati se cuvine in principiu Puterilor semnatoare tractatului de neutralitate qi nu pot fi supuse deciziunei uneia din Puterile beligerante. Ash dar nu uitati, Domnilor, ch', sau in timpul resbelului, sau mai ales dup6 ce se va terminh resbelul, si la conferinta saula congresul ce se va adunh spre a se decide despre rezultatulres- belului,atunci are s6 se judece sisa, se aprecieze

676 nu de dare o Putere ci de catre toate, daca conduita noastra a fost corectä, daca suntem ori nu culpabili de ruperea neutralitätei. Prin urmare noi trebuie sne silim a placea si a fi aprobati; nu numai de catre o singura din puterile semuatoare tractatului de Paris, ci de catre toate puterile. Sa nu ne absorbim in nimeniis cautarn sprijinul nostru in toti; caci ash ne dicteaza situatiuneagi teresul nostru. Astfel dar fiind, vedeti D-lor, ct linia noastra de conduita este foarte simpla. Trebuie sne ferim de orice ar puteh sa se interpreteze ca un act din partea noastra de violarea neutralitatei; trebuiese ne ferim de orice ar puteh, pentru un moment sa ne ridice realitatea bunului prezent, avantagele ce le tragem din tractatul de Parissi conventiunea din 1858. Cu aceasta nu voiu sà inteleg cviitorul ne este inchis; cu aceasta nu va szica ca pe viitor nu putem face, la timp oportun, acte mai insemnate, pin can sputem ameliorh pozitiunea noastra creata prin tratatul din Paris prin care sa putem indrepthi complecth opera creatpnin acest act international. Negresit, D-thr, cviitorul ne ramâne deschis ineprejudecat. Insa spre a ne asigurh viitorul, trebuie sa nu slabim prezentul, trebuie, din contra, sa tinem din prezent tot ce are de bun si de conservat. A stazi am puteh noi castigh ceva

677

sigur pentru viitor, daca am viola neutralitatea, child am rupeInsi-netractatul dela Paris ? Nu cred ca a ajuns Inca momentul sprca face a$,h, calcule. Ar fi prea de timpuriu. Tot ce slim de pe acum este ca mai sunt pericolele unui resbel, Ia multe eventualitati ne expune el! Lesne votam intr'un moment de entuziasm, conventiuni ca cele de fata. De sigur Insa ea nu puteti de acum prevedea toate pericolele §i nenorocirile la care ne expune ruperea neutralitatei. Dar, D. Kogalniceanu a zis: Nu vecleti la ce inconvenient ne-ain expune Mad Rusia ar fi vic- torioastigEu nu vad ce pericole ar rezulta pentru noi din aceasta §i daca este vorba de apreciare personala, apoi aceste pericole ar putea existai mai maH iii caz cand Rusia ar fi Invinsa, caci am Im- parta0 soarta invinsului. Eu unul, D-lor, vg, maxturisesc sincer ca mi-e teama de toti vecinii mei prea mari, prea taxi; aceasta Ingrijire este prea legitima; caci o natiune,cat de mica vafi,mai bine voes,te a-§i conserva individualitatea ei, decat saaiba,gloria de aface parte dintr'un mare imperiu. Eu unul nu cred ca este bine ca o natiune mica sa se expuna la incertitudinele resbeluluiqi la pericolele ce el aduce, precum nici cbiar la capriciul unui mare aliat Invingator. Interesul nostru de moment ne indeamna sa evitam mice fapte, cari

678

ar putea, servi chiar de pretext spre a ni se im- putc noi ne-am caleat neutralitatea noasträ. SA nu ni se zica cprin conventiunea de fatd, Rusia ne-a asigurat integritatea teritoriului nostru. (Mei, Rusia, a declarat .sus§itare,catre toat6 Europa, ca, ea merge in Orient, nu ea safaca, conchiste, ci numai sacrificii;ca,o§tirilesale se bat, nu pentru nil interes a s'au personal, ci pentru un sentiment nobil qi cavaleresc, spre a imbunatati soarta cre§tinilor suferinzi sub jugul opresiunei! Mi se pare ca" deelaratiunea aceasta este macar tot ash de eficace, are tot atata putere ea §i cea facutl prin conventiunea cu noi. Aà dar nu avem §i nu putem avea, nici o temere pentru noi din partea Rusiei.Aceasta,puterenevarespecta,§ine va protege acum ea§ialtadata.Daca, Rusia a rupt astazitractatul din Paris,1-a rupt numai inceeace prive§tesoartacre§tinilor din Orient ; iarincelelalte pri,ilmen-tine §1-1respeeta credem. Ash,altedispozitiuni, din acesttractat precum cele relative la Romania, la Serbia, la libertatea navigatiunei Dunarei §i alte dispozitiuni de drept §i de navigatiune internationale, sunt §i raman, dupa cat vedem, in vigoare, cu modificg- rile se intelege, ce s'a adus tractatului din Paris, pentru Marea Neagra, prin tractatul din Londra din 1871. Pe .ce dar probabilithi, pe ce fapte s'ar in-

679

temeih guvernul nostru, cand ar face acte, carisa se interprete ca o rupere din parte-ne a neutralitatei ? Nu poate sa sustina, ca a fost indemnat,eh a fostincurajat,macar indirect,de alte puteri ca sa faca una ca aceasta. Cel putin eu nu am vazut nimic astfel din toata corespondenta secreta ce ni s'a citit. Am vazut din contra, ca ni se recomanda si de unii foarte expres a conservh neutralitatea ce avem. Mare imprudenta, grava raspundere am luh asupra-ne cand am face altfel! Pozitiunea noastra este foarte simpth. Nu avem deck so mentinem isstam In asteptare spre a mai vedeh. Nu avem noi a ne amestech in cestiunile vecinilor nostri puternici. Noi trebuie si prin fapte sprobam Europei cadevarat este principiul pe care 1-am anuntat totdeauna, cOrientul incepe dela malul drept al Dunarei; iar cmalul gang, malul nostril nu este Orient;ci este Ince- putul Occidentului. De ad i.rezu1t c cestiunea Orientului nu ne privestei cand acest colos, cam putred, ce se chiama imperial Otoman, ar cad* ruinele ce el ar produce, nu ar trebuls ne co- pleseasca, ci s'ar margini la malul drept al Du- narei. Foarte mult noi simpatizam cu fratii nostri crestini de peste Dunare; insa nu ne putem confundh cu dftnii, fiindca avem alta pozitiune, alte

680

traditiuni, altá misiune. Nu poate fiin realitate confuziune de politicq' qi de interese intre elementele de aci §i cele de peste Dunqre. Ni se pune cestiunea §ialtfel;nisezice: trece o armata strqing lanoi,iatg, un caz de fortq majora, ce sq. facem I"Negre§it,D-lor, cq nu putem sq ne opunem contra unei a§h forte majore. Dacq, eu a§ fi fost la guvern. eu m'a§ fi mqrginit a protesta.Guvernul actual mi se pare clin'a lacut-o, dar el ne spune eq a voit sä mic- §oreze nenorocirilecepoate aduce oinvaziune, IncheiAnd eonventiunile ce ne supune la aprobare. Ei bine, D-lor, in principiu nu vqd nici-un 'Au in faptul inchei6rei acestor Conventiuni. Poate eq, dacq en asiftfost chemat sinchein aceste Conventiuni, nu a§ fi prima multe dinclanzele ce ele conOn.Insq aceasta este o apreciare per- sonalq. Stiu co conventiune facutq orise prime§te,ori se respinge in total;c5, nu se poate modifica.. Principiul dar rqmane cä Conventiunea nu poate constitul o violare a principiului neutra- liattei. Inssa vg, propune D. Iepureanu, §i aceastq propunere este foarte legitirn,i cred ca, guvernul, &ea, vrea sq, aibe aproape unanimitatea acestei Adu- n6ri, ar trebui so primeasea D. Iepureanu vq. zice: SI declarqm mai intaiuc'a mentinem§i continuqm a mentine neutralitatea §i tractatul din Paris§is votqm apoi conventiunea cutotii".

681

Care este scopul acesteilegitime propuneri sau motiuni? Ar fi aceasta un scop de a exprimh neincrederea in guvern? Nu, D-lor. Nu putem sfacem o disputa',ministerialk dintr'o cestiune nationalk atftt de mare, atat de gravk, in care toti Romemii se intereseaz6 deopotrivg. Nu cu asemeni ocaziuni vom ckuth noi spropunem cestiuni de neincredere in minister!Cestiunea este mai presus de minister, ea este de o ordine superioark Noi voim ea Corpurile Legiuitoare sexprime sus itare ek voese neutralitateasimentinerea tractatulni de Paris. Nu uitati ck, pank acum tara nu este inck' angajatä Ong acum numai guvernul lucrati guvernul na angajeaz6 Ora pe cate vreme nu s'a exprimat Corpurile Legiuitoare,el nici nu poate viola neutralitatea pe Cat timp Ca- merai Senatul nu a participat la aceastkviolam. A§h dar ce vk propunem noi ? VA propunem o motiune care sk opreasek, Intr'o zi, nu numai o putere, ci pe toate puterile garante, de a puteh interpreth conventiunile de fatk, ea un fapt de violarea neutralitktei din partea noastrk. Pentruce nu ativote, o asemenea motiune, prin care s'ar declare, de Senat, ek mentine neu- tralitateai repera tractatul din Paris ? Pentruce guvernul nu s'ar nn cu o asemenea

682 motiune ?Daca guvernul este sineer icrede ct en adevarat, nu se calcä neutralitatea prin conventiunile de fata, pentruce nu ar consimtl si nu ar voth cu noi aceasta, motiune? Daca erede eon- trariul, cum presupune ca noi vom voth orbeste, si am face un act de violare a neutralitatei, fara macar sni se spuna? Eu indemn prea mult Senatul sa voteze o ash motiune, ipe guvern sa declare ea o primeste. Atunci am vota mai toti Con ventiunea si Senatul ar scaph de o greh raspundere pentru viitor. Caci pot deelarh aci fata cu totii, iinaintea natiunei, ca dela un capat al tarei pang la celálalt, toti sunt pentru neutralitate, toate clasele societatei comercianti, industriasi, proprietari saracii bogati, toti sunt pentru neutralitate! (Aplauze).

. N. Manolescu. Dar cand vor veni Turcii B. Boerescu. Dar de ne vor atach Turcii, va, repet Inca odatd, eand vom fi atacati pe pamantul nostru, suntem in drept, avem datoria sa ne aparam,s ne opunem cuarmele in mitini contra unui asemenea atac, si pentru aceasta nu avem trebuinta de nici o conventiune. §i ael sunt In aeord cu D. Kogalniceanu, eft armata noastra. nu este numai o geandarmerie ci si o institutiune care are misiunea de a aparh neutralitatea teritoriului nostril si drepturile tärei. De aceia o repet Inca' odata, ea nu este bine

683 adeplash cestiunea, ci sa o punem pe adevaratul ei tarAm. Noi smentinem aceeace avem,i sa asteptam evenimentele. Viitorul nu ne este inchis. Daca peste catva timp interesele noastre ne-ar povatui ca srupem neutralitatea, ei bine! o vom rupe, dar sa stim eel Min co rupem, ipentru ce o rupem. Sunt momente in viata unei natiuni cand §irevolutiunile pot fi necesarii. Poate dar, odata sa, fie neeesar sa esim din neutralitatea noastra, ei bine guvernul va veni atunci, franci ne va intrebh caci nu presupunem c guvernul actual va vol sa ia o asemenea raspundere fara invoireaCorpurilor legi uitoa re. Daca guvernul credeca,acest moment este ajuns, chiar acum svilla a ne-o spune francamente, ca s timi noi ce sa facem. Vom cum- pani toatesi vom vedeh, ce este mai bine,Aci sunt oameni lumina ci,invarsta,experimentati, earl nu trebue slucreze prin entuziasm,ciCU caleul,dupa ratiune; idupa ce vom judeea, binele §i raul in asemenea caz, noi vom fi in po- ziOune de a masura pericolele la care ne expunem qiavantagele ce avem sa castigam rupAnd sau men- -tinAnd tractatul din Paris. Vom putea cel putin a ne hotari in cunostinO, de lucruri. Putem chiar greseli sfacem; dar sa le facem macar ea oameni liberi, iar nu ca niste instrumente fara, cunostinta. (A plauze).

684

Ash, asi intelege de exemplu, daca,ati veni s,ine-ati spune franc casa,ne aliam cu Rusia, pentru emanciparea crestinilor din Orient. Ar fi o cauz6 mareata, si nobith si Rusia ne-ar trath atunci macar ca o putere egala cu dAnsa moralmente,si ar incheih cu noi un adevarat tractat intre doua natiunilibere.S'ar putehsa devenimvietima acestui devotament, dar am fi cel putin o victima constiincioasà. Inteleg ebiar o revolutiune interiora, inteleg a ne declarh independenti cacistiti, D-lor, ca am fost celd'intailalucru pentru absoluta noastra independentä,insa sub garantia puterilor Europeene, dar eel putin sa stim cu totii ca rupemneutralitatea itractatuldela Paris, pentru o idee mare, pentru o idee Marturisita§i recunoscuta ! Dar a ne sacrifich indirect si fara voia noastra, a ne expune la pericole necunoscute, fara a puteh aprecià avantagele in perspectiva, aceasta nu pot consilià Senatul sa ofilch. Conebid dar, D-lor Senatori,sirog pe guvern, sa declare ea voteaza,ea se uneste eu o motiune prin care Senatul declara, ca mentine nett- tralitateai crespecta traetatul din Paris. Atunci am vothsi noi aeeste conventiuni;altfel nu le vom voth. Cnd Corpurile Legiuitoare, care singure au dreptulase pronunth intr'un mod definitiv, In asemenea materie, ar veal s,i ar declarh in ac-

685 cord cu guvernul cg, mentin neutralitatea itrac- tatul din Paris,intelegeti D-lor,ca,nu se mai poate interpreth, a aceste conventiuni ar fi o violare a neutralitgleinoastre.Atunci guvernul ar rhmaneh liber de orice rg,spundere, atunci tara n'ar fi angajathsiviitorul ei ar filiber, i,intot cazul asigurat.Aceasta este adeva' ratul thram de discutat. SA nu se zich cg, :eine nu voteazg, ar fi cu Turcii, cdci atunci si a1ii ar rgspunde ceine voteazg, conventiunea este cu Rusii. Adevg,rul este citsuntem Romani, sica, numai interesul tgrei este care ne conduce in hothrirea ce avem a luh, Daeá ne consulth'm cutotii este ea sg, nu ne inselhm in aceastg, hotgrire. Vg, indemng,m dar,D-lor, inchodata,ea sh declarhm cu totii mentinerea neutralithtei noastre mai inainte de a se voth conventiunile. Cu modul acesta vom conservh bunurile prezentului vom feri Statul nostru de imensul pericol la care poatesa fie supus prin o hotg,rire precipitat i necugetath. (Aplauze).

Monitorul Oficial" No. 130 din 10/22 Innie 1877 Discurs pentru independenta Ronfaniei.

Diva conventia incheiata intre Rusiai Romania prin care armatele ruse puteau trece prin Romania, raz- boiul intre Rusi si Turd incepe la 12 Aprilie. Dom- nitorul Carol convoaca Corpurile legiuitoare, la 14 Aprilie siin mesaj spune cintre altele poate va fi nevoie ca tara sa-si apere cu sangele drepturile ei. Ctivintele acestea au gasit un rasunet adanc in parlament mai ales ca Turcia tocmai acum gasise momentul sa-si dea o constitutiune inscriind Romania ca o provincie privilegiatd, iar Dom- nul roman numit cap de provincie. La aceste necuviinte an raspnns tunurile române dela Calafat. Boerescu aproba atitudinea grivernului si a ministrului de ext erne Kogalniceanu. B. Boerescu.D-lor Senatori, intr'o cestiune a§à de grava' ca cea actualg, emcqiunea este legi- timilqi preocupAiunea fiecaruia dMtre noi este dictata de ins'aqi natura lucrurilor. Am inteles dar foarte bine pe D. Opran; mi-am explicat dar foarte

687 bine pe D. Opran; mi-am explicat emotiunea ce a simtit tratand aceast6 cestiune. Eu cred,D-Ior, cdpentru a procede regulat,as,a. a Adunareasi natiunea sa," fieoarecum sigureca drumul ce 81-1aleg, este cel mai bun, trebue nearArat sne aducem aminte de trecut,de istoria noastr6,si, examinand acel trecut, sa,-1 punien In fat6 cu prezentul isa. vedem ce deductiuni putem trage, ea sg, putem alege linia cea mai bung,.Tot deodata, alca'utam a examina daca" luptele ce tara intreprinde asthzi, daa, obstacolele ce ea are a dArama, sunt rezultatele intamplarei sau a unui sistem pre- conceputi stabilit de mai 'nainte.Astfel numai vom putea,sti dac6simijloacele ce vom intrebuinta, spre a dä.rama, acele obstacole, spre a face fat6 acelor dificultAi, sunt in proportiune,sunt de natura, a face fat5, dificultalilor ce avem sa in- tampinam. D-lor, acest trecut sa-1 examinam in putine cuvinte; fiindc, desi seurt in durata, el este plin de invAa'minte i putem lesne alege ceeace este mai esential. Din aceste invglAminte vom intelege mai bine pozitiunea tarei noastre,i, apretiand faptele recente aleprezentului dupa, norma ce culegem din trecut, putem judech fa'r5, preocupare de eine este la minister daeN, bine san ram este ceeace se face si ce trebue sg, facem. D-lor,s examinthn lucrurile in cruda lor

688 realitate, adica ash cum sunt; s6, le judech"m dup6 cum ni se prezin*i sa-mipermith' unii din oratorii can m'au precedat, sg, ered cg, nu fac bine de a rationh dupg ipoteza de a presupue adieg, cutare caz, de a se eritich in astg, ipotez6. Eu cred ctrebue sg, examinhm numai realitatea, egci numai atunci vom sti ce avem sg, facem pentru natiune cai pentru indivizi; eel mai bun criteriumdeconduitg, este de a astigh prezentul, de a merge in prezent pe un tArtun solid, pentru a se puteh astfel, in oarecare mod sigur, a se chstigh viitorul. D-lor,starea noastrpolitie actualg, consta" intr'aceasta, craporturile noastre cu Inalta Poartg,, eai en Puterile garante se af16 expuse si stabilite prin tractatul de Paris din 1856, ea si prin o conventiune posterioarg din 1858, care, desi mai ales se ocupa,"cupartea organiza'rei interioare a Romhniei, contine Ins i preseriptiuni de natura internationalg,. In alte euvinte, acest tractat din 1858 a stabilit pentru noi o stare de lucuri, desi imper- fectä, insg, expresi realA, din care rezu1th c suntem un Stat având o existent6 individuala" si special& care altfelintr'un mod general,faceparte dintr'un tot, imperiul otoman, de care insA rAmitne distinsi separat.Acel tots'a garantat intr'un mod expres si special; iar noi ne aflgm garantati intr'un mod indirectsiintratiastfel in dreptul public european. Incompleetg operg, este adevqrat;

689 gresith, Irish tot de utilitate realh; si de aceia eu nici cvoius facprocesul puterilor Europei, duph cum a fh,cut D. ministru al justitiei. Repet ch. opera erh incomplecth, imperfecth, eh ea nu co- respundeh chiar la seopul ce-0 propuneh Europa la 1856, ch se lhsh loc la interprethri gresite, pang a vol unii chiar a ne confundh cu celelalte provincii ale imperiuhu otoman. Cu toate astea, acest tractat,tot cuprinde un ce real :prin else garanteazh existenta politich a Statului Roman, prin el ne aphräm de orice invaziune strling, si nu se permite nimhnui, nici Inaltei Porti,a MAI* a atach teritoriul nostru, fhr h. o prealabilh intelegere intre P uteri :Apoi un alt fapt foarte important si foarte real este ch, in art. 2 din conventiunea din 1858 se face mentiune expresh si specialh despre vechile capitulatiuni ce avem incheiate cu Inalta Poart i caH formeazh baza drepturilori autonomiei romanc. i aci, D-lor, permiteti-mi o pa- rantezh, :atat tratatul dela Paris, cat si tractatele anterioare caH toate au fost privite atat de favorabil pentru nationalitatea noastrh, incepand dela tractatul dela Cainargi sicel dela Adrianopoli, nu au creat ceva absolut nou pentru noi,ci ne-au restituit macar inparte,aceeaceniserhpise, aceea ce se ailh, dejh in tractatele noastre strhmo- sesti. Tractatul dela 1856, ca si con ventia din 1858, au fAcut a ni se recunoastei garanth drepturile

29006 41 690 noastre suverane, ash dupa cum ele existau in prin cipiu, ash dupa cum rezultau din vechile noastre capitulatiuni pe earl strabunii no§trileincheiase dela secolul al 13-lea la al 16-lea cu vechii Sul- tani.Desi dar Europa nu a creat ceva absolut nou pentru noi, serviciul ce ne-a facut este foarte insemnat si real. Dand dar acest omagiu legitim,ne putem Intrebh, in treack, pentru ce motiv oare puterile ne-au facut acest bine? Este oare pentru un motiv de simtimant, de dragoste? Nu, D-lor; eu am mai zisi altadata ca' nu cred in politica de sentiment; in lume nu exista deck politica', de interes; aceea ce se chiama politica de sentiment, este o simpla iluziune. (Aplauze). Prin urmare, Europa Occidentala,ea si cea de Nord, ininteresul sau a lucrat,cand ne-a garantat existenta noastra nationaladesi in mod imperfect, dar real.Care era, acel interes al Eu- ropei? Acel interes era de a asigura pacea pe marginile Dunarei, de a pune o bariera intre puterile earl s'ar fi putut ciocni, de a stabill adica o conditiune de echilibru in orieraul Europei. Inalta Poarta, care a aderat la acest tractat din 1856 §i 1858, care l'asubscris, fost-a oare patrunsa de drepturile ce a recunoscut? Simtit-a ea interesele ce acel tractat Ii propunea a apara, scopul ce voià a atinge? Presumtiunea este ca a

691 stint toate acestea;caci,când Inalta Poarta la 1856 a consimtit a se garanth existenta politica a Principatelor Unite, negresit a stint, sau a trebuit sstie, caceste principate nu sunt vilaetul de la Rusciuk nici alt vilaet sau aka provincie imperiului otoman; credem Inca ca a trebuit sa stie, adica nu trebuesa, presupunem ca n'a stint, ca acel tratat aveh in vedere niste interese generale ale Europei,i chiar interese speciale ale Portei, ica toate puterile semnatare tratatului erau tinute a face sä se indestuleze acele interese. Logica, D-lor,i bunul sirnt, ne sileste sa presupunem elInalta Poarta a cunoscut si a voit toate acestea. Din nenorocire insa, realitatea nu corespunde cu aceasth% prescriptiune. §i am onoare, Domnilor, ava vorbi in cuno§tinta de cauza; va pot asi- gurcfaptele anterioare i prezente probeaza ca Inalta Poarta s'a abatut dela poziOunea ce, in raport cu noi,Iiera creata prin actele internationale din 1856 si 1858; qi cnici a inteles interesele cari erau mai mult in favoarea sa, stipulate prinaceleacteeuropene.Repet,Domnilor, ca vorbesc in cunostinta de cauza; caci am- trecut8i eu pe la Ministerul de Externe, dela 1873 pana la 1875 si am putut cunoaste fapte in timpul ministerului meu, si cari stiu cs'a continuat .si sub ceilali ministri, de natura' a va convinge de veritatea afirrnarei mele.

692 Nu am nevoie a merge mai inainte de ministerul men; este destul a ma opri la faptele posibile ce am eunoscut insu-mi. Ina lta Poarta, in toate actele sale, acte ofieiale, eu noi, in corespondenta sa cu noi, in convorbirile mini§trilor sal cu agentul nostru, ca §i cu principalii diplomati straini, afecta. de a nu recunomte existenta §i veracitatea acestor acte strabune cariconstituiese baza nationalitatei noastre, autonomiei §i suveranitatei noastre. Mini- §tri salne considerau ca victima uneiiluziuni, cand le vorbeam de capitulatiunile, invirtutea carora ne-am legat eu imperiul otoman. De aci urmh neaparat ca,indiseuVunile ce se ridicau intre noi §i sublima Poarta, asupra unor cestiuni §i dificultati practice, guvernul otoman Ina tonul ce-lintrebuinteaza numai en guvernantii dintr'o provincie a imperului qi numai, de eatre suveranul de care depindea, ni§te supu§i. §i numele de Romeinia §i se contesta, de§1 toate puterile garante ne recuno§teau aeest nume. Dar singura Inalta Poarta, credeaca calitatea sa de putere suzerana1idadea, dreptul peste toti ceilalti a se opinti casa,ne liege§i numele parintilorno§tri,§inumele nostru din limba noastral... (Aplauze). Cand prin corespondentele privitoare la dificultatile pentru interesele supu§ilor romani, agentul nostru sustinea Maga ministerul Portei aeeste interese, dosarele ministerului nostru de externe sunt

693 de fath spre a vh prob cceeace preocuph mai mult pe ministrii din Constantinopoli, in notele lor chtre agentul nostru, erh, de a nu se mai servi cu termenul de supufi, rometni; chci,ise observh supusi români nu existl, de vreme ee acestia sunt supusi otomani! §i aceasth discutiune sau cearth semnificativh a mers pana, acolo,Incat eancelaria ministerului de externe otoman nici nu mai dhdeh curs, in timp de mai multe luni,notelor agentului nostru, ia cari se coprindeh acest nume de supusi romani. Dach erh vorba de crime shvarsite pe teritoriul otoman, i dach autorii erimei fugeau pe teritoriul roman, guvernul otoman ghsea, ch este prea simplu ca sh ne ceard, a predh pe acei de- liquenti si se mirh prea mult cand Ii faspundeam ca. aceasta nu 0 putem face, pentru cuvantulea nu existh, o conventiune de extraditiune intre noi si Ina lta Poarth. §i pentru ce oare Ina lta Poarth se mirh, atata? Pen tru cuvantul eh ea se credeh in drept de a judech si a pedepsi chiar pe un supus roman, care credeh car fi comis pe phmantul nostru o crimh contra unui supus otoman ; pentru euvantul ch nu se jenh de a declarh pe fath cun tribunal turcesc este foarte competinte a judech o crimh comish pe phmantul romanese,sivice-versa. Ce deosebire ar puteh fi intre tribunalul dela Rusciuk

694 siceldela Galati? Pang si mai deunazi, afirmg aceasta pretentiune, sub ministerul actual. Chiar pe agentul nostru dela Constantinopoli Inalta Poarta, nu-1 recunoaste in realitate ca bu- curAndu-se de privilegiilei imunitatile unui reprezentant. Desi chiar numele turcesc de caponchi- haga este equivalent cu acel de insarcinat de afa- eeri (charge d'affaires), desi un ash reprezentant are o pozitiune determinata, in dreptul public Eu- ropean, desi Inca prin tratatul dela Kuciuc Kai- nargi i s'a recunoseut acest caracter, Ina lta Poartg nu a voit niciodata nici a-1 recunoaste nici a-1 trath ea reprezentantul unui Stat suveran, avAnd pre- rogativele ce-i acordh dreptul gintilor, ciabih ii trath ea pe un strain de distinctiuue. Prezenta agentilor nostri se pareh el o jenh prea mult. A trecut timp mult,i s'a urmat lunga corespondenta, pang sa,primeaseg guvernul otoman ca sa numim un simplu agent comercial la Tulcea, spre a protege interesele de acolo ale supusilor nostri; caci, de vreme ce erau autoritäti musulmane, ce mai trebuiau si agenti români? Child insg Ina lta Poarta, voi, oda* saseze agenti ai sai comerciali in tot lungul oraselor noastre dela Dun axe, aflh prea natural cà numai agentul sgu din Braila sa cearg aprobarea unor ash agenti. Se intelege ca am raspuns ce se cuvine el am observat acelui domn agent ea aceasta nu

695 este treaba D-sale,i c numai ministrul afacerilor straine dela Constantinopoli poate cere o ash autorizare dela guvernul nostru (Aplauze prelungite). Negresit cministrul Portei nici ea, mai cerii aceasta autorizare. Poate ea a facut-o fiindca si noi am cerut a aseza, in acelas timp, agentii ro- math, In toate orasele turcesti dealungul Dunarei. Cateodata nainistrii Inaltei Porti sinatiau trebuinta a se adresh direct catre guvernul roman. Credeti eei proeedau ea catre guvernul unui Stat liberi autonom? Nu; ci vizirul se credeh in drept a puteh pentru cestiuni de afacerii interese, adesea scrisori personale catre suveranul nostru. Eu unul nici ca am putut tolerh una ea aceasta.Si cand la Constantinopoli s'a exprimat intentiunea de a se trimite o ash scrisoare, am facutsa,se s,tie prin agentul nostru cscrisoarea se va intoarce inapoi, nedesigilata (Aprob6ri, aplauze). Toate aceste fapte Domnilor,i alte asemenea sunt exacte, sunt pozitive;leputeti constata la ministerul nostru de externe. Ce probeaza ele? Ele probeaza mai vartos ca Ina lta Poarta, a voit totdeauna a trata Romania ea pro vincie a sa, ea o tara, supusa ei! Aceasta intelege ea cand, la mice ocaziune, si de nenumarate ori, ne tot repeta, ca Romania face parte integranta, chiar din Imperiul Otoman. Dar oare, a face parte chiar din Imperiul Otoman,

696 va sg zia, a fi o provincie a Imperiului Otoman? cum s'ar puteh rationh in acest mod? Sg admitem expresiunea aceasta ;insea nu poate aveh acest sens ce i-a dat Puterile cari au pus-o in tratatul de Paris, cleat numai in raport cu garantia colec- tivg europeang, adia eg facem inoi parte din garantia ce Europa a acordat Imperiului Otoman. Astfel ar fi a presupune cputerile cele mari ar fi voit a se contrazice. Ash dar, Domnilor, acestea fiind faptele pozitive ale Portei in raport cu noi, intrebgm dacg ele corespund eu drepturile noastre, pe cari tot Malta Poartg le-a recunoscut and a subscris tractatul din Paris? Negresit eg nu. Dar atunci datu-si-a bine seama Inalta Poartg de pericolele la cari ex- puneh Europa Orientalg, and maltrath astfel un popor liber? Nu cred, Domnilor,ch dat astg seamg, cäci, cutez a zice, este mult timp de and s'a stins neamul adevgratilor oameni de Stat din Turcia! (Aplauze). Daa Inalta Poartg ar fi cugetat cat de putin, sisi-ar fi adus aminte de trecut, ar fi incetat eel putin de a afecth, in note sau in eonvorbiri politice, a nu cunoaste, ctaggduieste existentacapi-. tulatiunilor noastre. Cgci arfivgzut cäinsgsi faptele sale pot veni sa dea desmintire unei asemenea asertiuni. Aceste fapte exisand, nici c i se poate macar scuzh ignoranta;ele pot chiar

097 probh opremeditatiune denaturàa-iagravh rhspunderea. Ash, de exemplu; chiar in tractatul dela Adria- nopoli din 1829, gäsim in art.5,urmAtoarea dispozitiune : Principateie MoldovaiValachia pund,91- du-se printr'o capitulatiune sub suzeranitatea In- naltei Porti, etc.,i vor conservet toateprivile- guile qi imunitatile ce le-au fost acordate sau prin eapitulatiunile lor, etc". Ash dar duph o lungh epoch, in tractatul din Adrianopoli se mentioneazh, intr'un mod generic el poi ne-am legat en Poarta printr'o capitulatiune. Inalta Poarth a stint negresit ce a fácut chnd la acest an 1829, a subscris ch noi ne-am legat en dânsa prin eapitulatiuni anterioare;altfel nu ar fi stint ee subserie. Guvernul englezphrii atunci ch se indoeste de acest adevhr, si cerii ex- plichri, in privinta Principatelor dela guvernul rusese. Acest guvern iiräspunse, prin o noth din 21 Ianuarie 1830 a D-lui de Nesselrode, adresath ehtre ambasadorul shu din Londra, principelui de Lienden, cen adevhrat drepturile i privilegiile Pricipatelor decury din conventiunile ce de auin- theiat cu lnalta Poarta. Ash dar Ineodath Ru- sia a afirmat Ia acea epoch existenta capitulatiunilor romftne, iInalta Poarth nu a protestat. Mai thrziu, in timpii din urmh, la conferinta

698- din Viena, in sedinta sa din 19 Martie 1855, in protocolul No. 3, asupra propunerei baronului de Prokesch se constath ccapitulatiunile s'au recunoscut ca .baza drepturilor Principatelorica, in virtutea acestei capitulatiuni Principatele continua a fi legate cu Ina lta Poarta. Reprezentantul Portei in aceasta conferinta nu a protestati nu a fäcut nici un fel de rezerva. Apoi inteo alta conferinta din Constantinopole in 1856 tinute intre patrn Puteri, Malta Poarta subscrise un proiect de conventiune, care desi a ramas neaplicabila, din cauza ca, nu s'a ratificat, cuprindeh un art. 1, redaetat chiar in acesti termeni: Poarta confirma din nou privilegiilei imuni- ta'file, de cari principatele Moldovei fi V alahia s'au bucurat sub suveranitatea sa, din timpul capitulaciunilor cari le-au fost acordate de ASul- tanii Baizit Ii Mahomet II". Acise mentioneaza numai doi sultani,din cei patrucari stintmentionati si in art. 2 din conventiunea de Paris din 1858. Insa oricum ar fi, acest fapt pozitiv probeaza ea si cel precedent c5, Inalta Poarta,siinaltact deckceldin 1858, a subscris si recunoscut ea In adevar exista, intre noii dansa niste capitulatiuni earl constituesc bazanationalitateinoastre, arelatiunilor noastre cu dansa si in virtutea earora suntem legati imprenna de mai multi secoli. De ce dar tot aceiasi

699 putere straina a negh, existenta lor, a se indol de origina lor, si a ne considera in drepti in fapt ca o provincie a imperiului sau? Ash dar, din faptul ca tratatul din Paris a facut o opera incomp1ecti imperfecta, din faptul si mai insemnat cInalta Poarta neaga si nu recunoaste adevarata origina a legaturei noastre cu d'ansa, rezulta pentru noi un indoit pericol: Pericolul rezultand din tratatul din Paris care ne-a recunoscut o semi independen i o semi-suveranitate, ash cum sä dea loc la multe discutiuni si la intrepretatiuni contradictorii;pericolul provenind dela Inalta Poarta, care necontenit amenin, umilestei tulbura inonoarea sa proprie si in drepturilesale un popor liber, un suveran, care nu este nici instrumentul, nici supusul s6u. Era dar un ce legitim si natural pentru tot Romanul ea sa se preocupe de viitor si de inläturarea acestor pericole. Aci nu mai era vorba de a se critich niste faptefiiraefecte,nici a se indestula o vanitate desarta; era vorba de a se cauta niste remedii la uu rau real;era vorba de a se corecta o opera imperfecta. Nu ne este numai destul a se afirma ca numai noi singuri, cum a zis D. Carnpineami) am lucrat,spre a se complecta, chiarfara voia marilor Puteri, opera lor din anul 1856 si 1858. Aceste puteri nu au cunoscut destul, la acele epoce,

700 pozitiunea noastrA §i toate difieultAtile ce erau a se ivi in viitor. Noi ne-am silit nu contra vointei lor, ci a dobAndi aceastA vointA spre a se atinge §i mai bine scopul ce ele Ii propusese a se atinge pe Dunare. SA nu uitam Domnilor cpozitiunea noastrA, cinteresele noastre nu sant absolut independente de acelea ale Europei. Nu trebuie dar nici sA ne separlm, nici sne izolAm de Europa: nu trebue mai ales sA ne punem in pozitiune de a jicni intereseleacestor Puteri; eAci atunci am risch prea mult. Din contra trebue sA, ne silima pune interesele noastreinarmonie cu interesele Europei. (Aplauze). Aci, Domnilor, este locul ea svorbese putin qi de mine, spre a puteh rAspunde observatiunilor fácute de D. Iepureanu care a zis cD-luii amicii D-lui au combAtut in trecut, si au luptat contra politicei exterioare a guvenuluiCatargi, pe care a numit-o politica aventuroasa,i pe care am avut onoare a o conduce eu, ea ministru al afacerilor strAine din acel cabinet. Voiu rationh, Domnilor, cu eel mai mare sAnge receicu impartialitate;cAci trebuiesA, expun §i sA justific acel trecut, care se leagA atAt en prezentul i en care chiar se poate explich, panA la un punet,politicaactuall. DacA acea politicA a guvernului precedent ar fi fost aventu- roasA, cum o nume§te D. Iepureanu, apoi desigur

701

si politica de asazi ar fi fost aventuroasg. Mg, Domnilor, v/ pot declara franc, el acea politic/ a fost adevArat national/ §i prev/z/toare, si prin urmare, §i politica de ast/zi, condusl in conditiunile celei de atunci, nu poate if decat tot bun/ si national/. Se poate ins/ ca D. Iepureanu sfi calificat luerul, luandu-se mai ales dui)/ aparente, sine- cunoscand bine fondul lucrurilor, intentiunea, scopul propus. S. desvelim ins/ ast/zi mai pe fat/aceeace a1tklat6 nu se putea Inc/ cunoaste in destul si vorn putea apreciai judech mai bine atat trecutul cat iprezentul. V'am spus, Domnilor, cum tractatul din Paris crease pentru noi o stare de lucruri incomplect/, Puterile Ii propusese atunci aface ca Statul nostru s/ aib/ atunci ofi.in,o individualitate proprie, o neutralitate real/. Ins/ amestecara garantia pentru noi cu aceea a Turciei; ne f/curl adics fim intrati sau absorbiti in garantia general/ a imPeriului otornan. Atunci individualitatea noastrg nu se maidistinse,pozitiunea noastrg rImase nu bine definit/,siavantagele neutralitatei dispgrur/. Puterile nu mai puteau sa' ajung/ pe deplin scopul lor, decat declarandu-ne Statul nostru independinte, sub garantia speciald a puterilor.Atunci am fi fost pentru Orient, aceeace

702 este Belgia in Occident; atunci am fi putut aveh o adevAratA neutralitate perpetuA..Puterile ins6 au reculat poate Inaintea unui sistem atk de radical; culeg insl astAzi fructele temerei lor. 4 SA nu mi se zicl cA si astAzi suntem independenti; fiindc6 nu avem independenta perfectA de fapt. Sub punctul de vedere al autonomiei interioare, pot zice ea suntem mai absolut independenti; insA ne lipseste exercitiul suveranitAtei exterioare; si de aci rezultA cA. nu suntem independenti perfect, dreptul nostru public nu este recunoscut ca admis in echilibrul european,i Statul roman nu este admis in concertul european ca distins de Imperiul otoman. SA nu ne ascundem darA realitateasisä spunem lucrurile cum sunt. Si cand zic cA suveranitatea noastrA internA este cam absoluti pe täramul practic fiti siguri cA nu am exagerat nimic. Caci, dacA asifivoit a fi mai riguros,v'asifi spus cpân i aceastA suveranitate internA nu ni se recunoaste in fapt de cAtre Ina lta PoartA. V'am spus cum ea pretinde cA nu existA o jurisdictiune a noastrA sepa- ratA de aceia a Turciei. Dar a fost cevasi mai gray. Ina lta PoartA ne-a contestat iaceiace se chiarnA suveranitatea teritoria16; cazi, acum cativo, ani,cand eram in minister la afacerile streine, tii ca, erh vorba de a se face niste lucrAri spre

703 a se liberh trecerea pe Dunare lalocul numit Porti le de Fer. Ei bine,Inalta Poarta a ridicat pretentiuni cnumai ea poate autorizh lucrarile acestea, cari erau sa se faca despre tarmul nostru §i servindu-se de teritoriul roman; §ic nici nu era nevoie de consirntimantul guvernului roman. Se intelege cs'a raspuns ce se cuvenehsiad s'au respins asemenea pretentiuni absurde. (Aplauze). Intelegeti 'Insa semnificarea lor? Aceasta In- seamncPoarta erh stapana chiar pe teritoruil nostru cä ea putea ordona la noi ceeace voih. Uncle mai erh atunci suveranitatea noastra terito- riala? Pe baza unei asemeneapretentiuni,cre- zandu-se stapana pe pamantul nostru, ea a putut odinioara dispunei coda, Bucovina §i Basarabia. §tim oare uncle s'arfioprit, siunde s'aropri consecintele unei ash pretentiuni? Vedeti dar Domnilor, c, daca' chiar suveranitatea teritoriall si independenta noastra interioara ni s'a contestat, cum va mai inchipuiti ca suveranitatea noasra externa ar existhInfapt! A§h dar spre a puteh fi cu adevarat un stat neutru, trebuih mai intaiu sa avem o independenta per- fee* nu numai de drept, dar §i de fapt, nu numai interna, dar iexterna. Perioolele cari se evitau prin o a§h neutralitate, pe can numai un stat independent o poate aveh, erau foarte grave pentrunoi in particular

704 nu nmnai din cauza luptelor ce se puteau incinge pe p6mAntul nostru intre puternicii nostri veeini, ci spre a ne pune laadhpost de sguduirea si ruina ce ne-ar cauz h. cand s'ar intampla sh eadh acest colos ce se numeste Imperiu1 otoman; ci in, toate cazurile, spre a nu mai fi, noi natiune junh, lipiti de un corp pe care multi 11 declarh de bolnav,i inch' bolnav de o boalh' contagioash care ne-ar puteh molipsi si consuma Impreung en el. (Aplauze). Intelegeti dar, Domnilor, cum eu convins de aceste marl pericole si de existenta singarului remedi posibil, am dat inch dela 1870, cel inaiu stright de alarml,si am saris intre altele, urmhtoarele randuri in ziarul Pressct, No. 211, din acel an: Puterile garante nu pot deceit sa continue operalor,din1856,spre aoperfectionet. Ele vor cd'utet sa fondeze, la portileOrientului, o stare de lucruri, fi mai forte fi mai stabild decat in trecut, f isti pund aceste populatiuni, atat de apte pentru civilizatiune, in pozifiune f i mai avantagioasa spre a se desvoltet f i prospera. Prin ce mijloc inset diplomatia ar puteet reu0 sa ajunga la acest scop? Acest mijloc este unul, unul singur :este a face din Romania in Orient, aceeace este Belgia in Occident. Este a face din Romania un regat inde-

705 pendent, sub dinastia lui Carol de Hohenzolern, garanfia Puterilor celor marl, din Europa. Noi discutam cestiunea lamurit, fara fara cdrtiri: Independenta Romdniei, a ambelor principate actuale, sub forma de regat, este singura solutiune posibila, prin care sesa- tisfac toate interesele; interese de echilibru,interese de securitate pentru imperial Otoman, interese de creVinatate, interese civilizatoare.. ." pentruca sa probez atunci, cum probez qi astazi, ca aceasta solutiune nu esterezultatul unei vanitati seci, ci efectul unor interese practice, nu numai pentru noi, dari pentru celelalte puteri, iata ce mai ziceam : Cd ncl noi vorbim de indepenclenta Romd- niei, ccind faceam din aceasta idee un simbol al convincfiunilor noastre,i un drapel al credintei noastre, nimeni nu ne poate taxa nici de derna- yogi, nici de iluzionari, nici de turburatori ai Orientului. Din contra,oricine intelege ca noi consiliemisusfinem aceasta singura solutiune realizabila,n interesal chiar al puterilor celor mai conservatoare,n interesul principiului de ordine, n interesul echilibrului din Orient, in interesul, in fine, nu numai al Romainiei, darsi cd Imperiului Otoman. Toate aceste interese se satisfac prin inde-

29006 45 706

pendentaRonviniei, i, de aceea credem ca aceasta solutiune este posibila qi realizabild. Europa a voit la 1856 sa creeze din Ro- mania un Bulevarcl la Portile Orientului, o linie interinediara, un teritoriu neutru intre mai multe imperil,diverse,ce s'ar putea ciocni. Dar acest scop este pe jumatate atins, pe cat timp Roma- nia va avea actuala sa semi-independenta, va fi semi-suverana, dupd cum onumescpublicistii. Cand un conflict s'ar nafte intre vecini, teritoriul Romaniei risca ( vede0D-lor,e6 am fost profet ) de a nu fi respectat.Caci Inalta Poarta tine una cRomania face parte integranta din imperiul sau; dar and acest imperiu este in rezbel cu cineva (Intoemai cum este astIzi ) Romania nu poate fiteritoriu neutru de vreme ce este parte integranta, de vreme ce nu este absolut independenta. Unde mai estelinia neutra ce Europa crezuse ca pusese la Portile Orientului? Daca Belgia nu era indepenclenta, daca faceai ea parte integranta din Prusia sau din Franca, teritoriul sclu ar fi fost oare respectat, iiar fi putut da atatea servicii ambilor belige- ranti? Numai prin indepenclenta Romaniei se va putea atinge pe deplin scopul cand Puterile au garantat autonomia roman& Romania, creat regat independent ca§i

707

Belgia, ardeceit),unstategalutil pentru top', vecinii. Acest regat, pus sub garantia colectiva a puterilor celemari, va avea o existenta asigurata cai Belgia,itop, vor fi clatori a-1 respecta. Turcia va afla mult mai conform cu interesele sale a avea inaintea sa un paravan, un stat cu adevd rat neutru, peste care nu va putea nimeni sa treaca spre a o ataca. Rusia nu-fi va putea desminti politica sa traditionala de a ajuta toateaspiratiunilelegitimealecreftinilordin Orient. Austria fi Ungaria voraflamai avantagios pentru siguranta lor de a se creia un stat intre deinselei celelaltecloud imperiuri. Anglia va contribui, totdeauna a ajuta totce poate garanta pacea in Orient. Franca, Italia, Prusia, vor continua a ne fi tot atdt de favorabile ca ci in trecut. Cine clan s'ar putea opune rational la realizarea acestei mari, idei? Nimeni cralem; caci nici un interes legitim nu s'ar vatania. Jar Romdnia ar eq), dintr'o stare anormala, falqeinesigura. Va cdstiga prin desvoltarea tuturor resurselor sale. Va deven), forte prim, scutul neutralitatei sale fi prin puterea ce-i va da prestigiul nouei sale pozitiuni..." Din aceste citatiuni poate vedeh D.Iepu- reanu, crt aceasta, covinctiune a mea era, veche, §i

708 eh' nu dateazh numai dela ministerul meu din 1873. D-lui se mai poate convinge, duph, cum credc& s'au convins mai toti subscriitorii acelei profesiui de credinta pe care am citat'o, cà aceasta nu erh de loc o politica aventuroasa. Oare politica aventuroasa era aceea de a se lucra pentru ca sa se faca din Romania, un stat adevarat neutru perpetuu, care ar fi devenit o conditiune de ordine si de pace in Orient ? Oare aventuri fáceau aceia cari voiau independenta Romaniei, sub garantia Mgt a Pute- riloreuropene? Nu, D-lor, aceea erh opolitica serioasa, pozitiva, pacifica asiguratoare pentru toti (Aplauze). §i cum a cautat acel guvern din care faceam parte en, care nu ma sfilesc a luhintruaceasta. toata raspunderea numai asupra mea, cum am cautat sh.aplichm, srealizam aceasta,politica ?Asvar- litu-ne-am in aventuri ? Ori cautat-am sa turburam pacea In Orient ? Nici de cum. Ci am cautat prin persuasiune, prin propagare, prin fapte reale,sa realizam independenta ineutralitatea dupa care aspi ram. Erh nevoie insa, mai intaiu, a se proclamh ideea, a se asvarli pe pamant semanta. Ai vazut cum ideea se emise Inca din 1870. Ea aveh a se raspandi, a se Infiltra treptat, a coprinde gradat, spiritele si inimile. Ii trebuih mai multi ani pentru aceasta. Anii au trecut, i sunt fericit de a vedeh

709 ea"efectul asteptat s'a produs. Samanta a cazut pe pamânt bun; ea a prins rädacini,i, bine cul- tivata a prosperat is'a marit planta. Cu eata mu4umire si cat mfelicit de a vedea aeum eate brate puternice cate inteligente distinse grabesc coacerea spre a o putea secera! Ideea dar odata emis iplanul fixat,ce trebuia sa facem, Domnilor ? Trebuia, in fapt, sa incepem a exercith drepturile ce numai un stat absolut independent le poate aveai aplich. Atunci independenta generath. a statului putee, mai lesne a se Intelege si a se recunoaste. Astfel trebuie, Domnilor, sjudecati faptul incheierei tractatului nostru de comert cu Austro- Ungaria. Unii, sub punctul de vedere economic, altii,sub alte puncturi tie vedere, mult au zis§i au criticat contra acestui tractat. Eu unul, Dom- nilor, va marturisesc aci l'Amuriti simplu, c, ca ministru de externe, ceeace mg preocuph mai ales in acest tractat, cu o durata limitatg., era partea sa politica, era insemnatatea sa politick era ca o mare putere europeana' consimti a reounoaste si a practich cu noi exercitiul unui drept de stat suveran. Acest mare si colosal interes ma preocupà pe mine restului ii dam o importanta secundara. Pe cat timp drepturile noastre suverane stau in stare de abstractiune, de teorie, numai ea niste afirmari dogmatice, ale noastre, prea putin Ii 'Ash

710

Inaltei Porti. Puteam noi sg ne afirmdm cat voiam suverani; dupg &Ansa, tara noastra er a. o provincie si Domnul nostru un fel de pas/ mai mare. Pe cat lucrurile stau ash Ina ltaPoarth' erh si fgrd grijg. Chnd ins/ eavgziicd,lucrurile au sg se schimbe; cand simtl enoi avem s i apliegm drepturile ee afirmgm; dud intelese cd, incepem a practica cel mai insemnat drept suveran ce-1 are un stat liber, dreptul de a tracth,o !atunci lucrurile se schimbard. Atunci Inalta Poartg se ingriji, se miscg, se turbur i trimise pe la reprezentantii sli de Mug/ Puteri cireularea secret/ din 24 Septembrie 1873. Acest act este inceputul unei lupte, in care victoria a fost pentru noi; meritsvi-1 aduceti am inte. In circulara sa ministrul de externe Rachid, Ii propusese de a combate dreptul Romftnilor de a tracth direct cu alteputeri, si a al./0, agentilor si pe Mug/ eurtile strgine, c pozitiunea noastra politic/ este ash cd, numai Turcia are dreptul de a tracth pentru noi, iapoi adaogd, Autonomia acestor tari find astfel determinata, nici ca Inca ramane indoiala asupra cestiunei de a se qti daca guvernul lor are dreptul de a tracta direct cu puterile straine. Cu toate acestea unele din aceste puteri at incheiat deja afa fel

711 de conventiuni. Inset astet stare de lucruri, care nu este clecdt o violare de drepturi si de prero- gative, a desteptatserioasa atentiune a Inaltei Porti. Pe de alta parte fiindca asemenea infractiuni a conditiunilor autonomiei Principatelor ar puteet intr'o zi sa vateme chiar interesele celor de al treileai sa motiveze reclamatiuni, guvernul imperiali face datorie de a face chiar de acum rezervele sale forniale, contra orictirui act avdnd un caracterinternational, emandnd dela aceste Principate". Intreb pe Onor D. Iepureanu, intreb oricare din semnatorii aceleiprofesiuni de credinta care am citit-o,daca arfiputut vreunul din D-lor taceh, cand arfiluat cunVinta de acest act, pe care Inalta Poarta 1-atrirnis la toate Puterile ? Ar fi putut vreunul din D-lor confirmh, nuicar prin tacere aceasta, denegare formala, care se faceh unuia din cele mai importante drepturi ale noastre ? Negre0t ca nu. Ei bine, si en tot a§h am facut; sieu trebuih Inca 0 mai mult sfac aceasta, fiindcv marturisesci declaraci susqi tare, clopiniunea mea, ca convinctinnea mea cea mai intirna, ca ideea mea fixai permanenta, ca scopul ce voiam a atinge qi a realizà, a fostqi este de a vedea Romania devenita stat independent absolut, sub garantia Puterilor Europeene. (Aplauze entu- siaste).

712

Intelegeti dar, Domnilor, ca, mai mult cleat oricine, nu trebuia sa' negligez nimic care ne apropia de realizarea acestei mari §i sfinte idei! Exerci- tarea dreptului de a tracta, era un mijloc atat de insemnat spre a se afirma suveranitatea noastra qi a ne prepara taramul independentei noastre! Acestea vi le mIrturisesc in toata libertatea; caci,astrtzi,ca senator, nu mai sunt supus Ia reticentile unui ministru. 4a, dar am facut §i eri, aceeace an fi fácut orieare din Dv., adia, indata ce am putut isbuti ca sa pun maim pe circulara seereCa a ui Rachid din 24 Septemvrie 1873, am raspuns §i en §i am protestat indata contra acelui act, prin o circulara a mea, din 2 Noemvrie 1873 adresata catre toti agentii puterilor garante aflati in Bucureti. Protestul acesta, circulara mea esteoficiala, §ipe fata; ea afirma qi declara neindoios, enumai capitulatiunile noastre cele vechi, sunt baza autonomiei qi legaturilor noastre cu Inalta Poarta; §i eaprintr'insele nu renuntam la dreptul nostru de a tracta direct,precum lanici un alt drept de suveranitate. in virtutea acestor vechi capitulaciuni, ziceam 'bare altele, pe earl actele internationale dela 1856 qi 1858 le-au confir mat din nou, Romania are pe deplin toate drepturile suverane ce poseda un Stat autonom."

713

Apoi, dupa'ce probam ea am si exercitat necontenit, pang in timpii din urmä, dreptul de a tracth direct cu alte puteri, sfarseam cu aceste cuvinte: Prin urmare, D-le aginte,n fata dene- gatiunei formate feicute de Malta Poarta in circulara sa din 24 Septemvrie, era de datoria guvernului romin, deallface i el rezervele sale contra oricti rei violatiuni eventuale; de a afirma existenta drepturilor autonome ale Romciniei, care se incearca a ni se contesta; si a declara in ace- lai timp, ca, ca fi n trecut, toate interesele noastre internationale vor fi regulate direct numai de guvernul roman" ! Un ministru roman nu puteh zice mai plqin, and un guvern strain, atach drepturile Wei sale. (A plauze). Am fost insa, o stiu, criticat eateodata pentru aeeastaatitudine a mea ea ministru. Insa, in note, ea si in discuOunile Adunärilor, am tinut acelas limbagiu. Nu se poate zice ca nu mi se eunose ideile. Ash, and intr'o§edint6 a Camerei dela 23 Noemvrie 1873, eram interpelat asupra eircularei guvernuluiotoman,iatace raspundeam,intre multe altele: Tratatele find baza raporturilor noastre cu Turcia, noi nu cunoastem alta,legalitate deceit

714 aceea rezultdnd din acele tratate;i vom protestà fi nu vom tolera nici un act care ar constitul o impietare asupra drepturilor noastre." Siapoi mai lavale spre a probh cat guvernul nostru tinehlagarantia puterilor Euro- peene, ad6ogam: Aceasta garanfie este pentru noi scutul cel mai forte; 'in deqert au cautat unii sci insinuecd, guvernul nostru nu ar fine la conservarea acestei garonfii. Guvernul are, din contra, convictiunea cea mai intima ca garantia colectiva a puterilor este si va fi totdeauna scutul cel mai forte al na- tionalitafei noastre, qi cel ea va fitotdeauna tot atdt de necesard pentru 1?omdnia, cum este pentru Belgia qi Grecia." EibineDomnilor,din toateacestea, eine flu vede c6aceast6politicA, nu numai c6 nu este aventuroasd, dar este cea mai conservatoare, cea mai inteleapt6, cea mai moderat6 ? Sunt sigur c6 si D. Epureanu este convins de acest adevAr. A trebuit ins6 scaexpun chiar faptele mele, spre a v6 aprobh cl voiescsi sustinastazitot ceeace am voit si am sustinut dela 1870 si 1873, sispre a v6 . convinge c, dac6 aparantele an putut insele pe cineva,realitateains6 trebuie sa' v6 eonvinge i atunci, eai acum nu inteleg a m6 arunch inaventuri,ci a urmh o politic6 inteleapt6 si nationa16.

715

Aà dar, Domnilor, iatn pozitiunea noastrn: Pe de o parte Ina lta Poartn tratand In fapt Ro- mania ea o provincie a sa turceascn,§i jicnind astfel nu numai drepturile noastre politice, dar §i intereselenoastre economicesialteinterese de ordine foarte pozitivn qi practien; pe de alta, parte o asemenea tractareiimpietarefiind in contra- dietiune chiar eu tractatul din Paris si cu capitu- laiunilenoastre,se intelege dar en o a§a pozitiune euprinde elemente de perturbatiune permanentn in Romania, ea §i in tot Orientul dela Dundre. Ce este dar de fneut ? Trebuie oare sn stnm, eu bratele incruci§ate, intr'o stare care ,,tirn eh are s6 sfareasca,' prin a ne ruina, a ne perde ?Trebuie sne temem de necunoscut, Orin a-i preferi rnul vnzut ? Este libera, Inalta Poart ssta'rueascA a nu i§i intelege propriile sale interese; obiceiul oriental al acesteiPuteri o face sn se multumeasen pe vorba inganfatn §i pe ilusiuni, ca pretinsa sa suveranitate pe pnmantul nostru, pana inmomentul cand a §i *Ins pericolul, §i cand este prea tarziu a-I evita. Dar noi trebuie sn o imitnm ? Cred en nu. Este o nenorocire pe Inalta Poartn, ca, ea nu se deteaptla timp,I nu §tiu dael este de§tep- tatn pang, in momentul de fatn;orbirea sa este proverbialn;i aceasta provine, o mai repet, ea, de mult aceasta Putere nu mai are oameni de Stat

716 care sa inteleaga, adevaratele saleinterese.Dar aceasta trebuiesne faca a cugeth 0 mai mult la apararea intereselor noastre. Pericolul, mteptat de toti,afara poate de Inalta Poarta',, se ivi. 0§tirile Rusesti intrara in Ro- mania, 0 resbelul se declara de Rusia contra Turciei. Ce facii Ina lta Poarta eatre noi ? Ea continua a se preocuph tot de ideea sa favorita, de a ne trath ea provincie a ei. Se supara §i ne denunta Europei, ea viola- toride nu.tiucedrepturi -pentruca, conform drepturilornoastredeatrath,atrebuitsa incheiarncu Rusia conventiunea pentruregle- mentarea treeerei armatelor sale pe la noi. Apoi suspencla pe agentul nostru dela Cons- tantinopole, in mod necuviincios contra uzului international, dupa cum se urmeaz/ en totirepre- zentantii earl au un caracter international, mh ca agentul roman s'a suspendat, adica i s'a luat functiunea, dupa cum s'ar fi luat unui functionar turc. Si aceasta noua violare qi provoeare, pentru ce o face Inalta Poarta, ? Pentruca a apreciat numai &Ansa singura, c conventiunea noastra en Rusia constitue o rupere a neutralitatei noastre. Am spus opiniunea mea, apretiarea mea asupra conventiunii; am spus ca ea in sine nu cuprinde o rupere a neutralitatei noastre, ci alte fapte posterioare pot constitui aceasta. Dael eu nu am votat acea conven-

717

thine, a fost pentru o cestiune de forma, pentruca voiam ea, mai Inainte de a o primi, Senatul sa declare ca mentine neutralitatea. Sunt dar foarte impartial spre a o judech. Cum insa Inalta Poarta judecand-o singurd, fara a cerei astepth opiniunea si a puterilor garante vine deodatA si iarti fara prealabila intelegere, cu acele Puteri, ne ataca teritoriuli orasele noastre in mod bruse si barbar ? (Aplauze). Oare In legalitate esteInalta Poarta cand procede astfel ? &are macar conform cu uzul dreptului gintilor lucreazPi, ea ? Nu, Domnilor, violenta sa va merge pana acolo, ca armatele sale ne ataca,fara macar o prealabila declarare deresbel.Dar, estepozitiv Domnilor, cfara sa fimIiiresbel en Poarta, Poarta ne ataca fära veste, fara macar a ne de- dark resbeL Ea s'a multumit numai a trimite la 2 Mai o circulara pe la agentii sai din strainatate pe care am citit-o numai in gazete, si in care circulara ne trateaza ca pe niste supusi resbeli. Tot aceiasi pasinne, tot aceiasi idee fixa. Acea circulara insa nu este o declararede resbel. Poarta face numai cunoscut celorlalte Puteri ea Romania se afla sub presiunea unei ocupatiuni straine.i aceasta declaratiune, pentru ce o face ? 0 face numai ca o rezerva spre a puteh conchide

718 ca sub influenta acesteipresiuni,orice acte va face tara, vor fi nule; adica dupa acum a prevazut Poarta, cavem s. facem acte care sa, nu-i placa si dupa cum ia precantiunicontraacelor acte declarandu-le de mai inainte nule! (Aplauze). Vane precautiuni! Ca'ci pe cat timp Poarta va starui in gresita sa politica, trebuie sl se supuna la consecintele fatale ce are sa aduca o asemenea politica! Chiar in ora din urma a pericolului Ina lta Poarta continua a avea tot preocupatiunea sa, tot ideea sa fixi permanenta care o urmareste de atatia ani intr'un mod foarte cerbicos, de a ne trat a. ca supusi otornani. Caci, iata intre altele ce zice ea catre agentii sai din strainatate: Malta Poarta a adresat din nou inzilele din urmti, guvernului Princiar, invitarea oficiala de a-gi un forfele cu ale sale pentru a conjurA pericolul comun." Pentruceoare guvernul otoman numeste comun pericolul declararei resbelului din partea Rusiei? Rusia a declarat resbel Turciei, nusi Romaniei. Raspunsul este simplu, pentruca si Ro- mania este provincie a Imperiului otoman; si pericolul unuia este si a celuilalt. lag ceva si mai gray si mai important este partea finala a acestei circuläri din 2 Mai. In aceasta parte, Poarta ia rolul de adevarat stapan si face guvernului nostru

710 roman irnputArii aeuzatiuni ee numai un suveran poate face supusului sau. Ascultati §i yeti vedeh. Ministrul otoman, vorbind despre incheerea conventiunei cu Rusia, zice, in acea circulara: Guvernul (roman) uitandu-qi toate datoriile, n'a ezitat a contracta cu strainii randueli netagaduite, avand scopul de a facilita invasiunea Imperiului,tradcind in acelq timp interesul tarei, increderea guvernului suzeran, isperantele ce intreaga Europa fundase pe institutiunile Prin- cipatelor Unite, etc." Aà dar Inalta Poarta, sau mai bine guvernul unei ri straine, Ii permite de a mustrà guvernul nostru, de a-I trath ca tradator catre tara, ba §i catre acel guvern strain! Aceasta este mai mult decat o gre§ala, este o aberatiune! icii unul, ca Roman, m'am aflat indignat, revoltat contra unei asemenea cutezante! (Aplauze). Oricare ar fi guvernul nostru, chiar gre§eli chiar crime de ar comae el, nu este treaba strainului; este treaba Camerilor, este treaba Domni- torului ea arate ea sa-i indrepteze aceasta gre§ala. In fata strainului incalcator,tot.' Roma- nii suntem datori a sustine guvernul nostru national! (Aplauze). Cand dar Turcia se poarta astfel catre noi, cand ea se apara dintractateqidin drepturile

720 stipulate, intreb: eine este afard din legalitate, noi sau sublima Poartg, ? Cine poate szich' cg, este in legalitate: acela care se pune in contradictiune cu tractatele, sau acela care estefidellor ? Noi ne tinem inlimitele tractatelor; Poarta invoaca, pretinde drepturi peste tractate; ash dar este afara din legal itate. lush' se naste temerea cnoi ne-amaIicu Rusia spre a ne apArh. Inalta PoartA presupune c6 ne-am fi aliat cu Rusii. Altii ar puteh presupune ch ne-am alih cu Austriacii. D. Pera Opran are cuvintele D-lui ca A, se teamq de Rusi; la altiipoate sl nu placg, alianta cu Austria, cu Anglia, cu Franta. Ce fac toate aceste presupuneri de aliantä? Cestiunea nu este aceasta. Cestiunea este alta; cestiunea este aceasta:Statul roman care are o pozitiune legal, niste raporturi cu d'ansa rezul- tAnd din tractate, cAnd aceste raporturi suntcal- cate de Inalta Poart6, cand aceastA chicare este pozitiv6i flagrant6, cAnd Poarta ese din legalitate, ne atac ine ma1trateaz6 ca o provincie invins5, contra tuturor stipulatiunilor din tractatul de Paris, si din vechile capitulatiuni,are ori nu dreptul de a se ap6rh si de a se alià en oricine, spre a-si apIrà drepturilei nationalitatea sa? CAM InaltaPoart6,contra dreptului gintilor,contra uzului international, Ii permite de a atachsi

721 jefulorasei porturi deEcoperite, frsh fie declaratie de rezbel avem sau nu dreptul, nu numai a respinge forta cu forta, dar si de a ne aphrh pentru viitor, si a luh mäsuri pentru a ne asigurh viitorul? Da, rhspundem, avem acest drept, §iduph legea tractatelor, iduph legile divine! (A plauze prelungite). Da, repet, avem dreptul de a ne aphrh in prezent,siaceasta inlimitele necesithtei; avem inch' dreptul de a ne asigurh viitorul, spre a nu se mai repeth asemenea violente,si aceasth asigurare a viitorului nu se poate face in alt chip, deck lucrand cu totiiicu intelepciune, spre a serealizh independentaRomaniei, sub garantia Europei. (Aplauze). V a veni o zi, sunt sigur, chiar cand Inalta Poarth se va convinge ca,aceasth solutiune este chiar in interesul shu! Dea Dumnezeu A nu fie prea tarziu pentru dansa! Ori cum va fi insh, va veni o zi, cand Inalta Poarth va intelege csu- zeranitatea sa nominalh, este o iluziune, este chiar o napaste, care-i dh mai multh grijg, care-i cau- zeazh ocaziuni de atacuri perpetue;i,ch Ro- manialiberh,garantath de puteri, iadevArat neutrh, ii va fi de un mare folos,i va constitul pentru &Ansa o bariera, excelenth! Sub toate celelalte raporturi Inalta Poarth va trage mai multe foloase; chci ea va puteh atunci incheih cu noi

29006 46

722 tractate comerciale, tractate de extraditiuni, con- sulare, judiciare, ialtele asemenea. Negresitca din aceste tractate va trage mai multe avantage practice decat acelea care le are astazi,sau mai bine deck starea comerciala care nu produce deck nemultumirii pericole reciproce. Asteptand insa, aceasta zi de lumina pentru Inalta Poarta, noi nu putem stà in amortire. In- nalta Poarta se va lumina, dar poate ca, nu se va lumina. Noi nii putem fi supusi la asemenea incertitudini; noi trebuie sne ocupam de realitatea de astazi. Trebuintele de astazicer ca noi sitne aparam contra atacurilor, sa respingem forta prin fort-a. Situatiunea actual/ ne dieteaza, ca flu putem fi ista indiferenti, cu rnainileinsan, cand Inalta Poarta, ne ataca, fära sne vesteasca, far§ adne intrebe macar, fara a intraincores- pondenta cu guvernul nostru, spre a sti daea ra- manem sau nu neutri, fara, infine,sa seinte- leaga cu Puterile garante, isa le ceara autorizarea prealabila, dupa cum o obliga tractatul din Paris. Datoria noastra, dreptul nostru, onoarea noastra ne obligde a ne apara contra acelora cari, dela adapostul forturilorlor,ataca orasele noastre deschise. (Aplauze.) Nu noi suntem provocatorii. Prin incheierea conventiunei pentru trecerea ostirilorrusesti, noi nu am deelarat rezbel Portei, nici am rupt neu-

723 tralitatea, sau am violat tractatul din Paris;ci, cedgmd. unei forte majore, am cg,utat smic§orgm relele ce aduce cu sine o invaziune. Când Ins6 am inceput a ne apark ?Atuncinumai, cand Poarta ne-a atacat. Insg, o asemenea apg,rare este legitirnd, §i naturalä. Ea poate chiar merge pang,' a kgitimh o aIiant. Insg, sunt aliante §i aliante; enintelegc pentrunoinupoatefinece- sang, deck o aliantl de apgrare, o aliantg defensivg,. Cine ne-ar putea, acuzh, cand, spre a ne aparà contra atacurilorPortei, vom fisilitia con tractà o asernenea aliantg, ? Calitatea de Stat neutru nu ne impiedieg, la aceasta. Au foststa- turi neutre cani au incheiat aliante defensive fang, a-si compromite pentru aceasta viitorul.Astfel a fost Elvetia, care la 1803 a contractat oalianta defensivg,' cu consulul Bonaparte, §i care la 1815 contractat tot un fel de alian0 defensivg, cu cele patru puteri coalizate contra Frantei icu toate acestea Elvetia nu s'a condamnat §i neutralitatea ea qi independenta sa, s'a recunoscut formal prin tractatul de pace ulterioara,. Ash§i pentru noi, c.onsecinta dreptului nostru de aparare este cg,, intr'un caz dat, §i cand tnebuinta an cene, putem sg, Incheigm chiar oaliantg,defensivg pentru apg,rarea drepturilor si teritoriului nostru. Insg, s'a nu uita'm ctrebuie sg, procedgm cu

724 mult tact si prude*. Nu numai prezentul, dar viitorul nostru este in joc. Preocupati de prezent sa nu neglijam nici viitorul. Suntem datori a castigh prezentul; dar trebuie tot deodata, sne preparam viitorul. Child D. Iepureanu propune ea sa exprimarn numai Incredereinguvern,c va apara bine intereselein jocsipentrurestsa,ne referim la raspunsul ce a dat Senatul mesagiului Tro- nului, imi pare ea D. Iepureanu propune ceva numai pentru prezent, propunerea aceastaar fi evaziva; caci alta a fost situatiunea dud en mesagiul Tronului si alta este astazi; inicica s'ar raspundelapozitiune,la dificultatilecesunt actual in joc. Prin urmare noi Senatul, suntem datori apro- band fapta guvernului de a apara tara contra atacurilor ce is'a adus, de a-i desemnh linia de conduita ce dupa noi,estecea mai buna de a se urmh pentru viitor. La acest dublu scop raspunde motiunea pro- pug de Pr. D. Ghica, si de aceea sustinieu, en toata, convietiunea acea motiune. Sensul acestei notiuni este acela care 1-am expus dejh. Pentru prezent recunoastem cagre- siunea, ea, atacul a venit din partea Turciei;si erh de datoria guvernului, era de demnitatea Wei de a ne apara. Bine dar a procedat guvernul.

725

Interesele sau trebuintele acesteiaphrhri, ne pot duce panIa o alianth. 0 putern face. Insh aliantatrebuie shfie numai defensivh,chei o alianthofensivh.ar presupune trecerea noastrá peste Dunhre,ar insemnh amesteculintereselor noastre cu acelea ale popoarelor de peste Dunhre. Insh noi nu avem nimic a face poste Dunhre. Alte populatiuni, alte interese,alte drepturi, alte suveniri, alto sirnpatii sunt acolo. Noi nu avem a face cu dansele. Simpatiile noastre le au; dar suntandistinside popoarele depeste Dungre, pentruch interesele noastre sunt cu totul distinse de ale populatiunilor de peste Dunhre. Ces dar repet, nevoe am aveh, sne confundlm In ni§te complicatiuni cari nu ne privesc?i tocmai pentruch suntan un popor particular§ideosebit de celelalte din Orient. Europa are interes a creh un stat neutru, distins, care sh poath tine echilibru intre alte natiuni de origine §.1 cu interese diferite. SI nu pierdem acest caracter particular ce prezinarn. A§h dar, prin motiunea d-lui D. Ghica nici se comprornit interesele noastre, nici se prejudech viitorul. Prin ea se scaph, nu numai fondul ces- tiunilorinlitigiu,dar§iforma,care ocuph atht pe D. Opran. Eu credeh,cu aceasth motiune se inlAturl preocuphrile legitime, ale D-sale chci, D-lui zieeca-i e teama de o alianth cu Rusia

726 sicd, dacd s'a votat conventiunea, cel putin st se scape forma, sd nu se voteze motiunea de astazi. hist din cloud lucruri unul :dacd D. Opran crede cconventiunea contine aliante cu Rusia, de ce a votat-o; cdci atunci a votat §i fond §i formd. Dacd acea conventiune nu contine o aliantd, poate voth motiunea de fatd; cdci sensul ei este ed nu presupune nici-o aliantd,i cand ar fi aliantd, ar fi numai defensivd, ceeace nu ar prezenth pericole. Dar de la prezent trecem la preocupdrile ce ne inspird viitorul, afldm a prea bine se ziee in motiune, cd' trebuie sd se caute a se bine defini pozitiunea tdrei noastre. Cdci, D-lor din cate am expus mai inaintev'ati putut convinge ed mai toate nenorocirile au venit la noi din cauza lipsei uneidefinitiuniexacte apozitiunei creatd prin trectatul din Paris. Nu. intelegem a rupe acest tractat; motiunea Ii mentioneazd anume §i cand printr'insa se zice c. contdm pe sprijinul puterilor garante spre a ajunge la solutiunea dorita, a viitorului nostru, aceasta Insemneazc inem la garantia europeand, cd intelegem ea Statul roman sd se sprijine §i in viitor pe aceastd garantie,cii nu voim in fine, sd rupem legdturilei interesele ce avem cu puterile mari europene. Se aratd numai clvoim sd complectdm,s perfectiondm opera tractatului din Paris. In partile sale, pe cari evenimentele au probat cat sunt de imperfeete; cd

727 voim a face din Romania un Stat care sa fie tot Mat de respectat cum este Belgia chiar cand se afla un resbel intre puternicii saivecini, Franta si G-ermania; cum este mica Elvetia, care a ramas existnd i in urma marilor resbele ale republicei franceze. Acestea coprinde motiunea, siIn acest sens o votez eu. Conchid dar ca, in fata unui pericol iminent si mare ca cel actual, pe cat timp Turcia persista a nu recunoaste drepturilei independenta noastra cum rezulta din tractatul dela Paris si din capitulatiunile noaste; pe cat timp Turcia prin faptul sau de a ne trata, ca pe o provincie a sa; a esit afara din tractate si din kgalitate; pe cat timp violentai provocarea din partea Turciei a legi- timat dreptul nostru de a ne apara, en armele in mama, eu unul sustin si aprob ca bine si patriotic a facut guvernul de a respingeatacul si de a apa,ra, tara! (Aplauze prelungite). Continuand ipe viitor aceiasicale, el nu trebuie Insa sa neglije de a prepara viitorul, de a face,adica, sa, se creeze o stare de lucruri care ohne fereasca pe viitor deasemenea pericol. Am zis-o de mai multe ori,viitorulnostril nu poate fi decat independenta Romaniei sub garantia puterilor Europeene. (Aplauze). Catre acest viitor trebuie stindem cuto0i;

728 si, spre a ajunge acolo, guvernul trebuie s6 prepare calea. SA% facl a se dep`arth orice bnu1i, cd devenind independenti, ne-am absorbi in cutare putere. Romanii nu voiesc a se absorbi in nimeni; ei voiesc din contra, ca taxa lor s6 fie egal utill tutulor, voiesc ca scorespundA la scopul ce-1 au puterile in Orient, §i sconcureze in acord §i cu sprijinultnarilor Puteri.Aceasta vor Românii, aceasta trebuie svrea guvernul lor,Caci numai a0, vor puteh inlIturh pericolele ce-i amenintA. Independenta dar a Romaniei insemneaz6 in- farirea nationalit6tei romkne, cu propria sa individualitate; insemneaea moderatiunea, ordinea, pacea, progresub civilizatiunea la portile Orientului. Este o iiobi1 i frumoas6 actilme ce noi in- dicqm guvenului pentru viitor. (Aplauze prelungite irepetate).

III

Monitortil Oficiad" No. 134 din 15/27 Iunie 1877 Lege pentru ofiterii rom'ani cari au servit in armate straine Art. 1.--In timp de resbel oficerii deori- gina, romana, earl au servit in armate regulate straine, se pot admite in armata romcina fi a doband), prin aceasta chiar, Jr tialta' formalitate, recunoaqtereaclreptuluilor de cetqeni romcini, destul numai sa declare ca renunfd, la orice protectiune streinei. Ei von puteet fi admiqi cu gradulivechi- mea dobdndite n armata in care au servit, pro- &Ind prin acte autentice, atat acel grad, catsi o bund conduitti. Ei se vor bucurai de dreptul la pensiune dupa legile romane. Art.2. Orice dispozitiuni contrarii legei delap,sunti ramcin desfiintate. Aceasta lege s'a votat de Aclunarea Depu-

730 tatilor infedinta,dela7 Maiu 1877,qis'a acloptat cu majoritate de patruzecii noua' voturi, contra unsprezece, findiapte abOneri.

Pre§edinte, C. A. Rosetti Seeretar, G. Tacu (L. S. A. D.)

Discutiunea generala find desehisa. B. Boerescu sustine ea recunoasterea cetateniei unor asemenea ofiteri sase facape caleindividualaconform art.9 din constitutie.

B. Boerescu.Dornnilor,trebuintala care corespunde acest proiect de lege o admit si eu. Cred cA, este bine,este trebuitorifolositor pentru armat a. ea sA, poat6 aveh ofiteri superiori care sl aducg, contigentul lor de capacitate; si este natural ca ofiterii de origing, romang can l.auservit in armate str6ine sri,fie admisi in armata noasträ cu graduli vechimea ce au avut-o in acele armate. Sunt insa'in contra modului de redactiune care s'a dat acestui proiect de lege. Acest proiect de lege astfel zedactat prezintg dotia, inconveniente; unul constitutional ialtul de o naturg, numai politicg,. In convenientulconstitutionalesteca,'prin acest proiect de lege se creaz6, un mod de natura- lizarepentru Românii din altep6rti in contra

731 prescriptiunilor art. 9 din constitt4iune care zice cg : Art. 9. Roincinul din orice &at, Ara, privire catre locul nafterii sale dovedind lepadarea sa de protectiunect straina, poate dobeindi de 'indata exercitarea cirepturilor politice prin nit vot al Corpurilor Legiuitoare". Aceasta presupune neapgrat cg, are sa, fie vot separat, personal pentru fiecare. Aceasta s'a pästrat de dad este constituOunea dela 1866. Oricare ar fi RornAnul din alte ri, trebuie sg, fie supus la un vot special al Senatului. Cum am puteh noi,oricat de mare arfi trebuinta, sg. modificgln acest articol ? Trebuie s. elimingm acest inconvenient ?Trebuie. Al doilea este ea' se dg, ministrului de resbel un drept de a face el singur cum va voi,i pentru aceasta trebuie sg,ne ingrijim. Nu este vorba despre ministrul de asta'zi in care avem toata' increderea, dar legile se fac pentruviitor,aceasta este o lege care poate sg, dureze mai mult timp; i merg mai departegi zic, un stiu pentru ce asi mgrgini numai in timp de resbel si nu in timp de pace ? A admite Parg aceasta' lirnit6;insg,, in modul cum zice artieolul dim proiect,ministrul de resbel poate sg, admitg." un numg,r necunoscut de ofiOri,fg,rg, sg, mai cearti concluziunea Camerei. Va sg, zicg, depinde numai de ministru de a admite in armatg, si a naturalizh pe eine ii place numai printr'un decret, qi aceasta,

732 dupt mine, este o anomalie, si nu este bine st se fact, fiindct, dach astazi avern increderea in ministru, nu stim eine poate veni maine sau poimhine la ministerul de resbel,i sh dea aceste favori oricui si nelimitat, cred cnu-i bine. Ce se face in toate pärtile chiamt lege asemenea cazuri? Se face aceeace se I umei in personalt,, pentruct sunt legi generale si legi personale; se face dar lege personalt,pentru cutare sau cutare individ; adict ori de chte ori ministrul deresbelsimte trebuinth si se va ivi ocazia de a putes admitt vre-un ofiter care a servit in vre-o armatt straint. 0 are valoare mili- tart, vine cu o lege personalt ;i aceasta este avantagios si din alt punct de vedere, ct, eonditiunile de admitere pot fi diferite, unii pot fi prilniti cu unele conditiuni, si altiieu altele. Prin urmare, cum se procedeazt, de sunt acum chtiva ani, si la noi in asemenea cazuri ? Se fac legi speeiale, personale. Ce ar puteh dar st. se punt in aceasth lege ? Ar trebul, dupt mine, st se fact, astfel ca stcorespundt si trebuintei, ist nu se calce nici legea fundamentall; an trebul,zic,s zicem el ministrul de resbel are dreptul ca, prin legi speciale si personale, sh primeasch in serviciul armatei romane ofiteri romhni cafi au servit in arrnatele strhine, cu gradul si vechimea care a av ut-o acolo, adict favorul aceasta st se dea prin lege personalt; totdeodatt, trebuie st se punt In lege, et

733 trebuie s'a se treacg acei ofiteri, in privinta natu- ralizatiei,prinfilieraprevAzutá de constitutiune. Ash cred eu c5.estebine: Dacl credeti ins'ael articolul 9 al constitutiunei se poate modifich prin aceast6 lege, atunci este alteeva; dar eu credeft, dupA constitutiune, nu putem admite un Roman din alt6, tar'a deck printr'un anume vot, prin o lege personal-a.lath, in ce sens cred ca' se poate modifich acest proiect; si astfel modificat credea corespunde atat la trebuinta, cat si spre a in16tura, inconvenientul, atat constitutionalcat si practic, care il prezintA cazul de fat6. Ministrul de externe luand cuvintul räspunde din non B. Boerescu. B. Boerescu. D. ministru de externe face rAu de pune cestiunea astfel, ca cum noi am fi contra principiului de a primiofiteri,despre care este vorba, in armata roman'a, face r6u, fiindea nu este exact aceasta. Nu suntem contra, suntem pentru a se admite ofiteri romani din alte armate in armata roman6, cunoastem inoi ca si D-sa trebuinta aceasta, prin urmare nu inteleg pentru ce face niste cestiuni care nu'si au locul. Nu este vorba despre aceasta, este vorba numai de modul admitereigi mijloculcare11 propun eu este tot atat la trebuint`a cai cel coprins In proiectul de lege, numai este mai regulat, mai legal cum zic eu sfacem. Face asemenea rgu samestece cestiunea per-

734 sonalgi a avut rolul de a ma pune pe mine in contradictie, zicAnd eg ceeace fac astgzi ca senator, nu am &cut când eram ministru. Se inqalg atunci ca §i astgzi §i totdeauna n'ain inteles altfel decgt ca sg se facg conform en art. 9 din constitutiune; dar D-v. nu voiti sg respectati art. 9 din constitutiune, sau primiti interpretatia §i argumentatia malitioasg a D-lui Giani. Prin urmare iatce am onoare sg declar, cg in 1867 credeam ea§iacum in art. 9 din constitutiune. Atunci a fost un proiect al D-lui Bra- tianu,erg olegepersonalg,§i anume pentru D. Ursu, §i nu altul, §i fiindcg au fost oarecare dificultgti,acel proiect s'a retras. Ond eram impreung la guvern si am voit sadmitem pe acei ofiteri, an fost,§titi, difieuIti,i am renuntat; oare atunci, pentru D. Ursus,i Doda nu erau legi personale ? Prin urmare, vedeti, nu sunt in contradictie, zic insg emijlocul care-I propun este mai practic, mai constitutional.i guvernul vrea sg primeaseg proiectul säu, se poate, eine va vreii va primi, dar repetmijloculpe care 11 propune nu este coreet. Ei bine, ce ni se zice? Ai proelamat independenta, trebue sne dati mijloaee de a o sustine. Dar, Dior, eine zice altfel? Dar D-v. cereti ca numai pentru aceasta cg, s'a fAcut un fapt, sg, votgm noi orice legi ne yeti prezenth! Dar dacg mijloacele care le cereti ni se pare noug eá sunt rele, cg nu eorespund la scopul

735 pentru care nise ceresic sunt alte mijloace mai bune, oare nu trebuesit avem libertatea de a le discuth, de a le revizul, sau ale modifich? Vrea sa zica,cit pentru aceea ca Corpurile legiuitoare au admis faptul de resbel, de aci ar rezulth ca ()rice ne va cere guvernul, trebue votam intocmai, fie legi militare, fie legi financiare, si in fine, impozite si tot felul de imprumuturi ! Aceasta mi se pare ca an fi a ni se cere prea mutt sia ni se micsorh dreptul de Corp legiuitor. Acum D-v. ziceticitceeace am propus eu este un mod indirect de a respinge legea si ca nu Ira dam rnijloace,fiindca nu admitem absolut o cerere in forma cum o cereti D-v. Mi se pare ca este o greOta' consecint6,care atitras-o de aci; pentruca mijloacele cele propunem noi nu sunt Ia contradictiune cu votul care s'a dat pentru independenta si resbel; caci,Domnilor,n ce guvernul se jeneaza siincese poate Impiedich sit vie oricand va vol cu un proiect de lege in care sa rnenOoneze 10, 15 sau 100 de persoane anume cu gradul si vechimea cu care urmeaza a se naturalizh si a se admite in armata noastra? Ei bine, cum se poate altfel? Vreti D-v. sa se dea Un vot pe necunoscute i vreti D-v. sa votam noi admiterea unei naturalizatiuni pe necunoscute, zicAnd ca se recunoaste naturalizarea unor persoane pe care nu le stim si nu le vedem? Apoi, D-lor, unde

736 s'a mai auzit asemenea doctrine, ca naturalizatiu- nile s6 se deh pe necunoscute? Al. Giani. Nu e a§h. B. Boerescu. Este slab D. Giani, fiindca', intrerupe, daca ar fi forte, ar taceh. D-sa a vorbit de art. 9, zice ca' trebuie sg se lepede de protec- tiunii cacesta e destul;dar a uitat sarsitul care zice ca' poate dobándi de indatti exercitarea drepturilor politice prin un vot al corpurilor legiuitoare". Apoi nu intelege D-sa, cand e vorba de rdeu- noasterea nationalitAtei ce trebue sa, se numeasa. individ? Cum ati facut de cand existg, Senatul ? Si unde ati auzit de cand sunteti ea s5, se dea un vot de naturalizare pe necunoscute? Indata ce legea zice vot,vrea s6zic'd fiecare individ implie6 tin vot; rea sau bung, e constitutiunea nu e vina mea; nuetreaba noastra a ocritich,nu e timpul a modifich o lege fondarnenta16. Ash dar, pentrua prin art. 9 sunteti tinuti ea sveniti cu legi personale: Mei unde e rgul, de uncle deduce D. Ko- g6lniceanu cdaca, s'ar veni en legi speciale pentru naturalizatiuni, nu s'ar satisface trebuintele armatei §ii-am jenh mijloacele D-sale de apgrare ? Nu are decht sA, vie cand va vrea en asemneea legi, Senatul ca iAdunarea estela dispozitiunea D-sale in permanent6 sau s6 fie chemate orideate ori va fi trebuint6. Dar nu vedeti D-v, eq, ar fi in-

737 convenientul cel mai mare, cand s'ar voth legi care sunt in patenta contradictiune cu constitutiunea? Insa and se vine cu o lege personalA, Camera si Senatul vede daca, implineste toate conditiunilei o voteaza. Cxci, Domnilor, Senatulsi Camera trebuie s'a stie cfiecare din acei ofiteri este sau nu Ro- man. lat. pentruce s'a ceruts veniti cu legi speciale; totdeauna ask s'a urmat, a venit guvernul cu proiecte an ume. Si voiti D-v. smodifi- ca0 acum art. 9 din Constitutie cu ocazia acestui proiect? Aceasta modificare nu este regulata. Apoi, Domnilor, Onor. D. Kog6Iniceanu a aratat ca n'ar prezenta acest proiect inconvenientul pentru armata. Si cum a argumentat? A argumentat invocand ceeace ar face D-lui personal. Dar se prinde D-lui cacest proiect va fi numai pentru acest moment? M. Kogtilniceanu, nrinistru. de externe. MO- giniti-I numai pentru resbelul de fata. B. Boerescu. Pentru ce numai pentru resbelul defata. Eu voiufaceolegesipentrualte eventualitali; venind cu proiecte nominale, votand pentrufiecaremilitarinpartevomapreciA. Altfel poate un ministru de resbel svina' cu 100 ofitericari nu sunt Romani sisa-inatu- ralizeze.Nisezice,ativotat independenta, dati mijloace sl o sustinem. Nu stim daca Se-

29006 47

738 natulpoates dea un asemeneavot.Fiindcg am votat pentru independentg, suntem tinutisg violthn Constitutiunea; dacg, intelegetiD-v.,astfel lucrul, atunci este altg socotealg; votand independenta, noi n'am inteles aceasta; desi sunt foarte vechin partizan al ideiei de inclependenta, dar nu sunt din seoala acelora earl admit maxima scopul scuth, mifloacele". Primind acest proiect fgrg nici o modificare oare n'ar face rlu ostirei ? Cum ar practich D. Ministru, legea ti'ar face niei un rgu, dar venind altii,pot aduce ofiterii din altg parte, sl se treael inaintea ofiterilor nostri, siaceasta nu arfi un fapt tocmai incurajator pentru acesti ofiteri. Dar ni se zice c Uflilvor muri in rezbel,ialtii se vor inainta; aceasta nn este o Ineurajare, nefiind nici regula noanalg. Veniti en proiecte de legi in care, sg arltati numele ofiterului icalitgtile lui,si desigur el se vor voth; odatI ce se vor voth proiectele,yeti trata, en dansii. Dupg sistema D-voastrg chiar, nu putetish admiteti ofiterii, mai inainte de a vg inteiege cu dansiisinicivorvenicontravointeiguver- nului dela care depinde; siID. Kogglniceanu stie ch.dificultatea atunei elnd la 1869 eram la minister, era eg n'a voit sg primeasel guvernul de care depindek acei ofiteri. Negresit cdacI arfiun

739 guvern amic, nu se poate primi ofiterii fr voih lui ;contrariul se face intre guvernele ne amice; nu poate D. Ministru de Externe A primeasca ofiteriidinAustria,nicidin Rusia, in ostirea noastra, fara eonsimtimantul guvernului respeetiv ; cu atkt mai mult ea se cere probe autentice de buna purtare si de grad. Primirea acestorofiteri dar nu se face pe sub ascuns, eitratezi eu ofiterii, iodata lucrulfinit,in 24 ore trece In Camera si in Senat. Vedeti ca, aci nu este nimeni in contra principiului de a se lua, asemenea masuri. Concbid Domnilor,i zic cdaca nu se va primi de guvern amendamentul propus de mine, atunci trebue srespingem purisimplu luarea in consideratiune a acestei legi, ramAnand ea guvernul sa vina eu proecte speciale, in modul cum am aratat,i astfel s'ar intampinh sitrebuintele armatei iechitatea idispozitiile Constitutionale.

Olonitorul Oficial" No. 139 din 21 Iunief3 Julie 1877 Raport asupra proiectului pentru emisiune de scrisuri de Stat in suma de 30.000.000 lei

In n umele rnajoritatei d el egatilor secti unilor Sena- tului B. Boerescu citeste raportul referitor la proiectul de lege pentru emisiunea de scrisuri de stat in suma de 30.000.000 Raportul acesta care este protivnic legei prezentata de guvern §i votata de camera il publicam mai jos.

Domnilor Se natori,

Crizaeconomicl care bantueara de mai mu10 ani, dificultätile ce tezaurul a incercat In Incagrilei perceperile sale din cauza zdruncina,- rei creditului public,qiechilibrul nostru financiar, precum §i adaosul de cheltueli, atAt de indispensabile pecftt§ide neprevgzute,justific5, preocuparea noastr6 a tuturori egitimeaz 6 cererea guvernului Ca, prin acordarea unui credit de 30

741

milioane lei, sk i se dek mijloace de a face fatk la trebuintele existente §i de a i se inlesni operatiunile de tezaur. In fata unor cestiuni financiare de o ordine superioark, cari au un efect nu numai indirect, dar direct §i imediat, asupra stkrei noastre economice §i politice, nu trebuie sfim absorbiti nici de consideratiuni de persoane;ci,totiunii, ad ckutkm a da cea mai bunk solutiune posibilk unor interese Mat de grave §i de multiple. 'Jack timpii" ar fi normali, clack nu ar existh lipsa de credit, care este efectul anomaliei timpului, negre§it cmijlocul cel mai simplu§i mai natural de a realiza, creditul de 80.000.000 ar fi de a acordh guvernului dreptul de a se imprumuth cu aceastk, sumk. Insk este cunoscut cun imprumut astazi este imposibil,chiar de 1-am admite in conditiunile cele mai apasktoare. Cu toateacesteanecesitktile timpului con- tinuk, a fitot atat de reale§ide urgente; ele cresc chiar prin neputinta de a lesatisface. Cre- ditorii Statului suferk prin Intarzierea plktei crean- telor lor,§i, cu cat Statul va Inthrziai executh angajamentele sale, pe atat creditul sku va slkbi, va dispare ehiar. In finante, mai mult decAt oriunde, prezentul esteviitorul ;clackStatulnu plkte§teastazi,

742 cum va plhti maine? Dach nu qtim a ne mentine creditul in prezent, cum o sh-1 avem Inviitor? Adevgratul insh credit al unui Stat consth in a-si respecth angajamentele sale, a face dar ca guvernul sh fie in stare a plati unde estedator,este a-imentinecreditulinprezent,estea-iasigurh creditul Inviitor. A-i da mijloace ca,in limite stricte, sa poata indestulh numeroasele trebuinte existente, este o consecinth logich a recunoasterei acestor trebuinte de chtre noi toti, este chiar a evith o mai mare risiph, o mai mare cheltuialh' in viitor. Pe cat timp lush golurileinevoile tezaurului sunt pozitive, pe cat timpnfl imprumut direct si imediat nu se poate contracth, eealta, resursh ne ramane decht aceea de a uzh de titluri fiduciare? lush uzul unor asemenea titluri poate deveni un mijloc cu atat mai periculos, cutilitatea lor momentana estefoarteatragatoare. I TJn guvern prudent, oamenicari nu intelega compromite viitorul pentru niste avantage sau usuthri ale prezentului, trebuie suzeze cu multh moderatiune de acest mijloc, sprocedeze cu mult tact siin- telepciune, si sh caute ea puterea titlurilor fiduciare shrezulte din creditul ge ele vorqtisa, inspire, iar nu din o declaratiune arbitrath a legiuitorului.

743

In principiu daea trebuie sa recunoastem ea pentru creditul de 30 milioane de care guvernul are neaparata nevoe, trebuie sa i se acorde dreptul de a emite niste titluri cu adevarat fiduciare, cari stpoata insa circulis poata adica servi de un agent. de sehimb, cu care guvernul spoataplati, atpoata face toate tranzactiunile sale. De ce natura trebuie sa fie aceste titluri? Ce conditiuni esentiale trebuie sa uneasca ele spre a indeplini seopul pentru care stint destinate? Iat cestiunea ce a preocupat mai ales pe comitetul D-voastra. Daca ne-am propane ea, printitlurile fidu- dare, sa cream o resursa direeta ifixa, spre a pune echifibrul intre veniturisicheltueli;arfi sa Itiam umbra drept realitate;i de§i poate am usurh prezentul, arfis compromitem viitorul,§iat dam loe la niste pierderiiperturbatiuni economice, din teari anevoe am mai putehe§1. Nu insa de o resursa direCt ifixa'este vorba.Nici chiar de o reorganizare financiara, de un sistem bugetar financiar destinat a realizh noui economii si a creih noui resurse de venituri, suntem noi chiernati a ne ocuph astazi. Nimic, negresit, nu impiedica, pe guvern ca, ehiar in li- mitelecheltuelilor votate astaziprin buget,at realizezeialte economii posibile; nimic nu se opune ca, fiind posibil, el sa propuna Adunarilor

744 ceva noui resurse de venituri directe si fixe: comitetul roagh chiar cu dinadinsul guvernului ea sh se preocupe de ambele aceste mijloace financiare, earl singure pot produce acel echilibru solid atAt de dorit in bugetul Statului nostru. Astäzi estevorba de ase aflh numai un simplu expedient, care, pentru un timp anume determinat, spoath procurh puterii executive mijloacele de a neutralizh, macar inparte, efectele crizei economice de care suferim, atht pentru a indestulh trebuintele urgente existente cht si pentru a face onoare angajamentelor sale. Dach iaräsi am creihnista titluri,cari,pentru acireulh, le-am impune un curs fortat pentru toti: dach nu le-am retrage.din circulatiune, prin rambursare la o epoch, fix6 anume indicath; daea, nu am oferi posesorilor lor un interes care sh motiveze dorinta de a le posedh;i daeh nu le-am garanth prin o valoare sigura,realizabill la un timp hothrit siin mod independent am expune asemenea titluri la o depreciare din ce in ce ereschndh, am da creditului statului, in prezentsiIn viitor,o crudh lovire, am cauzh o perturbatiune inevitabill in transactiunile partieularei o erestere exagerath in pretul tutulor proiectelor, am oferi, infine, guvernului bartia-monedh, sau mai bine niste titluri, cu o valoare factice si iluzorie, destinate a se deprecih si A nu corespunde de loc la seopul ce ne propunem.

745

Ce dar conditiuni ar trebui sà unease/ niste titluri fiduciarii spre a nu da loc la inconvenientele ce aratarIm ? Din cele expuse in scurt, se pot vedeh aceste conditiuni. Aceste titluri ar trebui, repet/m sa, aiba, caracterul unui expedient provizoriu, unei inlesniri de tezaur pentru un timp maxginit; cursul lor s/ nu fie impus in tranzactiunile private ci sa, se lase ca numai prin creditul lor mercantil sa, se admit/ in acestetranzactiuni;un interes.un benificiu oareeare sa, se asigure acelora caH le vor posedh in momentul räseumpArarei ion de catre Stat; acest moment trebuie sa,'fie fix si precizat ash incatsA se stie in mod pozitiv, ccel mult pan/ la cutare epoc6, ,toate aceste titluri se vor retrage din eirculatiune, schimbandu-se atunci valoarea lor fiduciar/ contra unei valori reale si precise; in fine o garantie special/ si real/ trebuie sasigure pe posesorii acestor titluri ca, au sfie rambursati, de valoarea nominal/ a titlului lor ca si de beneficiile ce a produs aceast/ valoare, in mod sigur siin- dependent chiar de vointa guvernului. Iat/, in scurt caracterele generale si esentiale earl s'au crezut e/ ar trebui sunease/ niste titluri en adevaxat, fiduciarii, cu adevaxat adicl a inspirh incredere, si cari, pan/ la un punct oarecare, sa, poata, indeplini serviciul monetei, fAra ins/

746 afi hartie monedg,. Alte dispositiuni,specialesi secundare se pot prescrie spre a mentine pe cat mai mult, valoarea acestor titluri in timpuleir- culatiunei lor. Intelegeti dar, Domnilor senatori, eg, conside- randu-se cestiunea sub acest punct de vedere, comitetul delegatilor D-v., nu a putut primi proiectul presentat de guvern acestui onor. Senat. Majoritatea acestui comitet compusa din Prin- cipele Dimitrie Ghica, D. AL Giani si subsemnatul in unirei in perfect acord eu D. ministru de finante, a lucratsi are onoare ava,prezenth in sensul ideilori principiilor expuse mai sus,alg,- turatul proiect de lege. D. Dimitrie Sturza nu a crezut a putgsl seuneascg, cuproieetulmajoritäteidelegatilor. D-lui a mentinut si a propus un proieet, pe care 1-a redactat si 1-a formulat in parte, si prin care se acorda guvernului dreptul de a se imprumuth prin creditul funciar rural, en o dublg, ipotecg, suma de 30 milioanelei;acest imprumut s'ar realiza, neapg,rat atunci cand s'ar compth de catre particulari niste ob1igaiuni, cari s'ar erg asupra scrisurilor funciare date de creditul funciar si depuse cu garantia obligatiunilor. Acest sistem s'a parut majorita.tei delegatilor ct nu este practic, nici realizabil; ca arfiprea costisitor pentru Stat;i c, prin urmare, nu poate

747 eorespunde la scopul propus; de aceea nu 1-am putut adopth Al eincelea delegat D.Camarg§escu,afor- mulat asemenea un proiectatD-sale. In sistemuli cu proiectul ce majoritatea delegatilor are onoare a vg, propune, credem eh se inlalurg, mai toate inconvenientele ce in alte Sta- turi au adus alte valori fiduciare destinate a circulh. Ni pretindem, Domnilor Senatori, a vä pre- zentUn ce perfect; perfectiunea sau binele absolut nu poate existh in cazul de fata,, mai ales in imprejurgrile,inconditiunile de credit in care ne aflam noi. Nu este §i nu poate fi vorba decht de un bine relativ, qiaceastg,calitate credem c o posedh proiectul nostru. -Numele ce am dat titlurilor fiduciarii ce propunem este acela de scrisuri de Stat.El nu se confunda, -cu nici un nume al titlurilor de ereante de Stat existente, §i nu va da loe pe viitorla vreo confuziune cu biletele de banch de scompt §i de circulatiune, ce trebuie ssperthn §i sh dorim eh' nu va inthrzià a se infiinth. Aceste titluri sunt un fel de creante asupra Statului, can't producand un folos oarecare, au sh fierambursabile intr'untimp determinat. Baza credit ului Mr, motivul increderei ce ele trebuie sh inspire spre a cii!culh, constg, in imobilele de o in- doith valoare, ce Statul ipoteeeazh in favoarea lor

748 s,ipentrusiguranta posesorilor lor.Prinaceste scrisuri se pune,ca sziea§h, in eirculatiune aceste imobile earl, astfel se mobileaza in portiuni mici, numai pentru un timp fix§i determinat. Cand lug acest timp ajunge, cand, adica, expith terminul scadentei acestor eremite, toti aceiacari poseda aceste titluri, toti ace§ti creditori ipotecari ai Statului an dreptul de a lua o parte, propor- iona1en valoarea titlurilor lor, in imobilele cari le serveau drept asigurare. Rambursarea adica, a acestoreremite se face de eatre Stat in natuth; retragerea lor din eirculatiune se efectueaza prin vinderea mosiilor ipotecate al caror pret se plateste numai en aceste scrisori de Stat. Toata dar, increderea ce trebuie sainspire aceste titluri depinde dela veracitatea ipotecei,,dela siguranta ea' acea ipoteca are, cu adevarat, sa se vanza spre a se plati scrisurile, §i Ca, cu adevarat aceste scrisuri au sa, fie toate retrase din eirculatiune Oa, la epoca scadentei lot% , Aci eracheia;acitrebuiascautam so- utiunea. Nu era destul ea ipoteca Sa fie dubla; marimea ipotecei nu exercita o insemnata influenta cand este vorba de titluri deasemenea natura. Nu era destul ea ipoteca stV fie speciala, ea inscriptiuneaeisa se faca pentru fiecare imobil ci anume pentru garantareaserisurilor de Stat.

749

Negresit, aceastg specializare, ca st zicem ash,a ipotecei, are o mare importaatg; insg, repetim nu erh suficientg. Aceia ce preocupg mai ales pe posesoriiti- tlurilor fiduciarii, ipotecarii este chestiunea relativg la executarea ipotecei. Se va vinde ipoteca la termenul fixat? Dar dacg debitorul, care, este Statul nu va voi sg o vAnzg? Cum creditorii,adiel, publicul,1'1 vor sill sl vânza, ? Iatg mai ales ces- tiunilece-si pune creditul public, And se af15, in fata acestor titluri.Incertitudinea executgrei,temerea necunoscutului acestea mai ales depreciazg valoarea in conditiune a titlurilor fiduciarii. Cum propunem a se evith acest mare inconvenient ? Cum sa, se depArteze aceastg incertitudine, aceastg temere ? Mai, intaiu timpul fixat pentru circulatiunea acestor scrisuri 1-am pus cel mai scurtposibil, numai de trei ani. Ziva &and trebuie sg se inceapg vinderea ipotecelor, i când urmeazg a se retrage din circulatiune toate aceste scrisuri este la 1 Iuliu 1880. Acest punct este foarte important. Pe cat un titlu de creantg ipotecarg va aveh un termen lung, pe atat creditul sgu este mai mic. Titlurile mai ales destinate a circula arfiexpusela o depreciare sigurg dacg s'arstic trebuese prea multi ani pang ce, posesorul lor sg poatg aveh, in schimbul lor o yaloare realg si intrinsecg. Terme-

750 nul de treiani DU este destul de lung spre a prezinth acest inconvenient, si apoi vom vedeh ch, chiar in curgerea acestor trei ani inch se ianrn- sun cum sa se mentinh valoarea acestor scrisuri. 0 altä masura qi mai importanta, este ea, un comitet special este insarcinat cu privighereasi controlarea emishmei scrisurilori constituirei ipotecelor, cu conservarea actelor de ipoteci, in timpul cuvenit. Acest comitet se propune ash incht sh fie independent de ministrul de finante. Acest ministru face in adevhr parte dincornitet,Iiprezideazh' chiar; insh comitetul nu este ales de ministru, este independent de ministru, are propria sa initiativh, isi are atributiuni indicate de legi,i lucreazh ca un corp cu o anume misiune.Comitetul acesta reprezinth oricum pe posesorii de scrisuri, pe acesti creditoriai Statului. In raport cu publicul care posedh scrisuri,ministruldefinante CUadmi- nistratiunea domenielor reprezinth pe proprietar, pe imprumutat; iarcomitetul special, reprezinth pe posesorii de titluri sau pe imprumuthtori. Comitetul acesta conservä dar actele de ipo- tecA, care asigurh pe posesorii de titluri; prin el si in fata lui numai, se fac vinderile rnosiilor ipotecate; numai luii se trimite scrisurile trase din circulatiune, numai el anu1eaz i arde aceste seri- suri, si numai drip/ constatareaiprovocarea sa se sterg ipotecele, in proportiune cu valoarea seri-

751

surilor anulate, dupmoii1e raimase neviandute. Cnd termenul dela1Julie 1880 ajunge, comitetul special are dreptul, MIA a aveh trebuinta de autorizarea ministrului sau a alt cuiva, ca sa Inceapg punerea in vânzare a ipotecelor. Nu depinde de ministru, nu depinde de nici-o altaautoritate ca sg, opreasca, ca sa amane, ca sg, prelungeasca, acest termen. Odata scadenta acestor fel de creante ajunsg,, comitetul anuntg vanzarea imobilelor, care se efectueaza, inaintea sa, la localul resedintei sale, dupa niste forme speciale si mult mai expeditive deck ale dreptului comun. Cu modul acesta putetiintelege,Domnilor Senatori, cinconvenientul principal, care rezultg, din incertitudinea si temerea neexecutarei ipotecei la scadenta, piere, iaceste scrisuri pot aveh astfel creditul ce inspira mice creanta, ipotecara, subscrisa si de un debitor solvabil. Ceva mai mult. Pentru a asigurh si mai bine valoarea In circulatiune a acestor scrisurii pentru a departh si mai malt dela ansele orice asemanare cu hartia-moneda, propunem ca, la rambursarea ion, aceste scrisuri sa fie primite de Stat cu o valoare de 10 la sutg, mai mult pentru valoarea

lor nominala. . Ash, numai ca,intot timpul circulatiunei lor, Statuli toate clasele publice von primi seri- surile cu valoarea lor nomiva1, Meg a admite nici

752 un fel de schdere; ba inch; cand el se vor retrage din circulatiune, cand cu ele se vor cumphrh mo0i de ale Statului, Statul le va primi en zece mai mult peste valoarea lor; a§h ineat cel ce ar aveh in titluri 10 mii lei posedh in realitate un capital de 11 mii leii poate cumphrh dela Stat o mo0e pentru acest pret. Aceasth cretere de 10 la suth mai mult fhrh a fi o mare sarcine pentru Stat, constitue un legitim beneficiu ce fiecare posesor 11 are in perspectivh; asupra acestei diferente in mai mult peste valoarea emisiunei ee vor face mai ales speculatiunile;§i§timch,in materie de efecte publiee, speculatiunea devine o conditiune excelenth a creditului lor. Scrisurile de stat find altfelconstituite,§i in conditiuni de a inspirh o adevhrath incredere, intelegeti, Domnilor senatori, eh am putut a le da un curs obligatoriu numai in ceeace prive§te pe Stat, eh am putut adich admite aceasth singurh diferenth esentialh ce existh intre dansele §i titlurile de obligatiuni. Acest caracter de curs semiobligatoriu, acest drept ce dhm numai Statului de a impune seri- surile sale, de a le da in plata tuturor obligatiunilor sale in tarh nu este de naturh a aduce perturbatiuni serioase in interesele economice, nici ale Statului nicialeparticularilor.Cheiaceste perturbatiuni s'ar na§te atunci cand aceste titluri

753

nu ar inspith incredere, cand nu ar avea, o va- Mare sigurg. Am v6zut Inscele sunt formate in conditiuni de a inspith incredere. Cum dar ar suferi ceice le-ar posedh,chiarcAndIis'arimpuue primirea lor ? Cursullor introparticulari nu s'a impus tocmai spre a li se asiguth si mai bine circulatia lor mercantilg in finance,trebuiesrtne temem mai ales de efectele indirecte ce poate produce o ingsurg 1uat6;cgci acelea sunt mai anevoie de prev6zut, deck efecteledirecte. Dacg cursul lor s'a declarat obligatoriu 'infavoarea Statului, este egaceasta se compune prin obligatiunea ce se impune Statului icaselor publice de a primi al pari tot aceleasi scrisuri; este, mai ales, pentruca. acest expedient financiar s'a creat tocmai pentru a veni in ajutorul Statului,ia-ida, pentru un timp mArginit, un mijloc de schimb eficace in tranzactiunile sale. Inck priveste tranzactiunile dintre particulari, asigurgrile cu caH am inconjurat aceste seri- suH, perspectivabeneficiului pestevaloarealor nominall, stimulentul speculatiunilor ce au a se face asupra valoreilor,Intro aceeace au sg, pH- meascA dela Stat,i a ceeace au s6 plateascg, Statului sunt, credem, atkea motive pentruca s6, provoace circularea liberl a acestor scrisuri intre particulari.

29006 48

754

Tot pentru inlesnirea acestei circulatiuni intre particulari, tot pentru ca sg se asigure mentinerea valoarei scrisurilor chiar in timpul celor trei ani, se propune in proieet ca, cu incepere dupg zece luni, dela data promulggrei legei,comitetul special al scrisurilor sg fie in drept a deliberh eu ministrul de .finante§ia hotgri de vafitre- buintg, sg scoaat in vanzare unul sau mai multe din imobilele ipotecate scrisurilor. Plata pretului acestor imobile se .va face numai inscrisuri de Stat, socotite cu 10 la sutg peste valoarea lor; iar scrisurile astfel adunate se vor anulh. A§h, dupg un interval de cAteva luni, de se va aprecih cg, timpul incepe a fi mai favorabil pentru credit,qidacg totdeodatg se va simti trebuintg a se ridich valoarea scrisurilor in eirculatiune, comitetul special va fi in drept a pune in vânzare oparte din imobilele ipotecare. Inte legetibine, Domnilor, cg valoarea scrisurilor se va urea indata ce o parte din ele se vor retrage, indatg ce pretul acestor vanzgri se va plgti numai in seri- suri, cu valoarea lor intreagg, ba inca §i cu zece la sutg mai sus. Aceastg operatiune care este lgsatg cu totul in facultatea comitetului special, se poate repeth de mai multe ori, in cursul celor trei ani,iva aveh o insemnatg influentä asupra mentinerei valorei scrisurilor.

755

Nu putin va con tribui la mentinerea acestui curs §i dreptul ce se dg,particularilor,detentori de scrisuri, de a le schimbh dela Stat, pe valorea lor nominalg,, sau contra biletelor de band, nationalg., sau contra atator titluri de creantg, asupra sa ce Statul ar posedh. Cu aceasta se va mentine tnc io bung, balantg, intreacestescrisuri§i alte diverse efecte publice. Din aceasta, expunere sumarg, a principalelor dispozitiuni ale proiectului ce avem onoare a v prezenth, v'ati putut convinge, D-lor senatori,et titlurile ce vrt propunem a adopth nu pot fi expuse a aduce cu sine inconvenientele §i perturba- Ounile economice de cari am vorbit,icg, numai in acest mod putem procurh puterei executive un mijloc de schimb eficace, o valoare in circulatiune en care guvernul sl se ajute macar in parte, spre a rg,spunde, in greaua situatiune in care ne aflgan la urgentelei numeroasele trebuinte pe care le simtim toti.

Monitorul Oficial" No. 269/1877 Discurs ref eritor la mesagiql tronului. Sedinta dela 26 Noembrie

In numele minoritittiiconservatoare din senat B. Boerescu pronuntá un memorabil discurs in discutia faspunsului la mesajul tronului. Boerescu se ridicá peste interesele de partid qi are in vedere interesele superioare ale tárei. De aceia in loc de a acuzb, pe liberali vorbe§te cu entusiasm de ideia scumpti, lui indepenc1en4a carei fl neutralitatea Romeiniei. B. Boerescu. Domnilor, dacg, iau cuvintul in aceasth discuOune generalg, asupra raspunsului la mesagiul tronului, o fac nu spre a WO pasiuni, nici a sth,bi incht va puterea guvernului sau a majorithtei care 11 suacine. Eu nu am a mg, preocuph nici de cestiunea ministerialg, nici de bil de Indemnitate, nici de vot de blam. Nu inteo pozi- Oune ca cea de asazi, nu in niqte imprejurg,ri a§h de grave, ar puteh fivorba deasemenea cestiuni

757 credc i D-voastrg, D-nilor senatori, eai guvernul, yeti recutwaste, t avem atat pAtriotism, si noi ceitia din minoritate spreAsti sne tineth la nivelul gravitItei imprejurgrilor in care tie aflgm. Avem astgzi, D-nilor senatori, ceva, mai preStis cleat rgspunderea ministerialg, aveni interesulge- neralt1tgrei,egoi estevorbd, de soarta si de viitorultgrei,estevorba poate de nationalitatea romang. Apoi nu cred eg, infata, unor ash interese, ar fi politic, ar fi, pot sg, adaog, acum pentru o reprezentatiune nationalg, ea sa stea mut6,§i sl nu se pronunte asupra unor ash cestiuni superioare, care Bunt mai presus de micile considera- tiunide cabinet si de partide.Puteti fi dar toti linistiti,D-nii din majoritate sau din minister el nu am sg provoc nici o discutiune oragioasg, cAnd de mai inaintevg, anunt cg am sg vorbesc in contra Mesagiului Tronului. Despre acest mesagiu am sg zic numai cateva euvintei s6, constat mai ales lipsele lui, apoi am sg, mg pun pe un targm superior, pe tgrAmul po1itici noastre nationale, care nu poate cauzh, nici diverge*, nici pasiuni. Domnilor, cum a zis Onor. D. Carp, vg repet§i en, cg odatg, pe an au Corpurile Legiuitoare prilejul de a se pune in contact direct cu Capul Statului spre a ii puteh spune pgsurile tgrei. Dar cum ii vor spune aceste pgsuri, dacg capul Statului nu

758 le va expune si el starea rei. De aceea si art. 95 din constitutiune zice anume ca,la cleschiclerea sesiunei se va expune reprezentatiuneinationale, starea prei. Att teoria constitutionalg, cati uzul constitutional, urmat lanoi, iin toate statele constitutionale au fgcut sa, se admitä cun mesagiu de deschiderea Camerilor trebuie scoprind6 o expunere generala, de toate interesele principale ale tarei,iar nu un raport special asupra unui fapt izolat numai, care sa," ceariaräi un raspuns tot a tat de restrans si see. Prin urmare chiar in starea ordinarg a lucrurilor, ne-am obisnuiti noi a vedea, de cand avem regim constitutional,cguvernul veneh prin Mesagiul Tronului, sne expuna, mai mult ofi mai putin bine,intreaga stare a tgrei, adic: re1aiuni1e, raporturile noastre cu celelalte puteri, starea financiarg, starea administrativg, nevoile, pasurile tdrei, etc. Apoi, dac a. aceasta se fgcea, in timpii ordinari ai nostri, cu atat mai mult, noi si toata, tara ne asteptgm A, se fac imai mult inacesti timp extraordinarii anorrnali. Insa, deceptiunea ne fu mare! Nimic din toate acestea nu seacir. Mesagiul din anul acesta a fost mai scurt mai sec, mai incomplect, deck toate mesagiile din alti ani. D. Ministru de externe ne spune adineaurieS aceasta a facut-o, pentrued trebuie sg, fie discreti,

759 discretia le-a impus a nu ne vorbi de starea threi cum voie§te art. 95 din constitutiunei uzul constitutional. Se pcate, insh eu nu pot decal, sa arht regretele mele, ca mandatar al threi, pentru aceastg thcere din partea puterei executive. Este ceva dureros ca,Innisteeircumstaateatatde extraordinare, noi A, nu stim nimic despre afacerile tgrei,i s6 se pretind6 a ne mulAumi cu un mesagiu atat de laconic! Cxci ce este acest mesagiu mai mult decht un simplu raport militar despre gloria ce bravura armatei a fhcut scapete peste Dungre.? Dar atht erh destul ? Cum ? Intr'o situatiune atht de grava, ea cea actual6, guvernul nu a simOt trebuinta scomunice nimic alt,sA, nu cearg nimic, s'a nu se inspire cu nimic dela mandatarii natiunei ? Ce sens mai are atunci chemarea acestor mandatari! Cand la Aprilie trecut guvernul a grhbit alegerile pentru acest Senat cand s'au scurtat terme- nele legate, din cauza resbelului care erh iminent, iath ce spuneh D. preedinte alconsiliului prin raportul shu chtre Domnitor din 3 Aprilie trecut: Resbelul este iminent, un resbel care ameninta neutralitatea noastra', pentru a careia men- tinere, Romtinia, in timp de aproape un an, a facut atcitea Situafiunea politic1, devenind astfel din ce

760 in ce mai ingrijitoare, ea poate trece prin faze neprevazutei necalculate. In fata acestor imprejurari critice, guvernul nu poate si nu se cuvine sa aleagaisa hota rased, delasineliniade urmare ce va fi a se adopta. Este dar bine, este constitutional, este imperios cerut de forta lucrurilor ca,nmomentele supreme actuale, puterea executivan eleaproape fi continua constituire,n intima intdegerecu graiul natiunei,reprezintat prin legiuitelesale Corpuri Legiuitoare. Noi consilierii Tronului nu trebuie a lua, asupra-ne de a adoptet singuri definitiverezolu- tiuni in vederea unui viitorbilde indemnitate, caci ac), nu se atinge numai de necesitatiadmi- nistrative, de cazuri urgente de un ordin secundar se atinge de interesele vitale, de interese mari nationale, uncle insasi sant are dreptul sidatoria de all zice hotaritorul sau cuvánt !" Intelegeti, Domnilor, eat de juste §i de fondate au fost toate acele argumente. Intreb numai pe guvern :situatiunea de astAzi nu este oare atht de gravg ineat ministrul sg creazc trebuie a fi indepling eongläsuire eu Corpurile Legiuitoare. Corpurile Legiuitoare au devenit oare astAzi nu- maiunbirou de inregistrare al unor fapte implinite ? Intreb :astgzi imprejurgrile s'au u§urat Mat 'Meat ministrul spoatg zice cpoate A meargg,

761. singur inainte, rezervanduli numai a cere un bil de indemnitate mai tarziu ? Eu until cred ea, Irn. prejurgrile astgzi sunti mai grave, 0 cg. rgspunderea ministerului astazi Amble tot atett de mare cum era la Aprilie. IDe aceia, eu,i eu mine Ora intreagg se a§tepth ca ministerul sg, fie mai explicit In mesagiu, ea guvernul sg caute a se inspirh astgzi 0 mai mult dela Corpurile Legiuitoare, ex- punandu-le stareatgreii artndu-1In marginile negre§it a diseretiuneidiplotnatieed care D. ministru de externe a vorbit, care este linia de conduita, dietata de simtul tgrei, pe care el trebuie sa,meargg, spre a nu angaja astfel singur viitorul §i soarta acesteiMri. Cand LD.ministru de externe a spus, rhs- punzand D-lui Carp,cg,alta era situatiunea la Aprilie, cand D-lui credeh eg, nu va trece Du- ngrea, §i eg, alta era ea in momentul cand a trecut'o, poate sg, aibe dreptate. Insg astg situatiune a devenit§i mai gravg prin trecerea Dungrei,§i va,mgrturisesc cg m'am mirat §i mg mir mult cum ministerulaluato asemenea rgspundere asuprg'§i, hotgrand el singur a trece Dungreafl Oare chiar admithnd cg nu puteh sa a§tepte convocarea Camerilor, sure a trece Dungrea, nu trebue sg'i spunem noi astgzi in aceastg, aflunare, cg, ar fi fost 0 mai prudent, §i mai constitutional ea 86 fi convoeat corpurile legiuitoare totdeodatg, cu tre-

762 cerea armatei peste Dunare spre a le expune nevoile ce a avut de a trece Dunarea,i spre a cere caeles legitimeze aceasta treeere ? Nu diseut astazi daca bine sau rhu a facut ministerul de a trecut Dunarea, admit chiar spre a-i fi plaeut,ch bine a facut, cpentru binele tarei, a trecut Du- narea. Dar regulat este, constitutional este ea asemenea fapt gray sa se hotareasca numai de guvern, ba Inca sa se caute a se consfinti acest fapt, prin tacerea D-lor, iar nu prin voturi exprese ale D-voastra ? Bine este sa se consfinteasca asemenea precedent ? Bine este ea puterea executiva singura sa se faca apreciatoarea in luarea unor hotariri de asemenea importanta,sjoace astfel la 1101700 soarta tarei,i numai dupa opt luni svina innaintea corpurilor legiuitoarei sa le zieg: S'a facut! Acum tacefil" Cel putin ea precedent, asemenea fapt ar fi periculos si fatal! Caci, aceea ce astazis'arfacespre bine, maine s'ar face spre rau,inoi nu am mai aveh, un regim constitutional. Mesagiul care, precum am zis, este numai un raport militar,sia propus mai ales a ne vorbi de bravura armatei noastre si de gloria cu care s'a aeoperit. Dar eine s'a Indoit de aceasta ? Ni- meni. Bine este ea si rnesagdrul a facut, ea toata natiunea, acest omagiu armatei noastre. Insa aeeasta nu era destul, trebuiasi puteh sa vorbeasca de

763 toatg stareatgrei,sg, ne arate, Cu toatg rezerva ce'i impuneh discretiunea diplomaticg,,cafi sunt nevoile iàrei, sacrificiile ce au sg i se mai cearg, directiuneapoliticgce iar puteg da guvernului, pentrucasg,stim inoi unde ne aflgmi unde mergem,i pentruca sg, Ineleagi guvernul care estesimtultgrei.S'a mgrginitmesagiul a ne spunecg,succesele trecutereclamg, alte succese vi itoare. Prea bine! Ash trebue sg,fie, dar pang unde ausg, meargg sacrificilleviitoare,fgrg,cari nu putem aveg succese? Tgcere absolutg, nu ni se spune nimic. Ni se mai zice Inca, in treacgt, cg, la Plevna suntem tot in pozitiune de apgrare. Nu este timpul astgzi de a discuth nici asta. cestiune. Dar sg ad- rnitem cash este si la Plevna, facem tot resbel defensiv. Insg cestiunea prea delicatg, care rgmaneh a sesti,estede a sesticandsi cumres- belul va incethde afi defensiv iva deveni ofensivofi de agresiune. Nu simte guvernul cg nu este tot una pozitiunea noastrg, dacg, ne vorn tine in limita defensei,saudacg, vom cgdeg in agresiune. Ei bine, nu a simtit guvernul de loc trebuinta de a ne consu1t 1 pe noi de a-i rgspunde, pAng undei Ong in ce moment resbelul va numai de apgrare? Resbelul este astgzi de apgrare la Plevna, dar dincolo de Plevna; dar peste otuna,

764 dar postease luni, poste un an? Mimic nu ni se cerO a vorbi. Se mai einite in mesagiu speranta cà, dupg eglcarea Plevriei, van avth pacea. SI avern aceastg operantg! Sg dth D-zeucg, avem pacea eat mai curand! Insg, aceasta estecisirnplg sperantg. Dar &Leg, aceasta sperantg nil s'ar realizg.Si,D-lor, aceasta sg nu no mire, cgei pacea nil depinde de noi,pacea nu ne puteg e0 dela Plevna, deck daca, Rusia va crede cg. poato face aceasta. CAci, D-lor, sg, nu uitArn cg, marele Imperiu alRusiei impus o frumoas imare misiune in acest resbel,§i pang nu-0 va implini aceastg misiune, san nu va crede e i-a indeplinit scopul, negre0t eg nu va face pace. Sg nu avem presumptiunea a ne pune pe aceia0 linie cu Eusia. Dacg Rusiei Ii va conveni, se va face pace, dacg nu, nu se va face, 0 in caz dar and nu se va face pace dupg Plevna, cand speranta noastra, nu se va realiza, atunci revine iarg0 eestiunea :pang unde avemsg impingern sacriflciile?, .. Dacg pacea nu se va face dupg Plevna, ce avem noi sg facem ? Avem sg mergem §i dineolo de Plevna ? Si pang unde ? cat timp? Niglio din toate acestea nu a ggsit guvernul de cuviintg, eg, trebue sa, afle dela mandatarii natiunei! Dacg a fleut aceasta spre a se restrange in discretiunea diplornaticg de care vorbeg. D. ministru de externe, vg rngrturisese cg impinge prea departe

765 diplomatia, exci §tie ed poste consideratimoile diplomatice, sunt cestiunile pationale eari au preferinta, ba o cestiune nationa1 4 de un mare intores general ea sl se stie pang unde natiunea voeste a merge eu sacrificiile i0116 la climith are A, se opreascl resbelul ce s'a intreprins. V'ana declarat dela inceput cnu-mi propun,nici nu am elementele necesare ca sa," studiez intinderea r6spun- derei ministeriale. Nu am voit s6 fac §i nu -fac deat sa, constat lacunele oe se afla',in acest mesagiu,§icg,el nu corespunde cu gravitatea imprejurgrilor, nici este conform cu prescrierile art. 95 din Constitutiune.Prin prmare cestiunea de rAs- pundere rninisteria16,care ar decurge din toate faptele indeplinite, am socotit cu mai multi amici politici din acest Senat, cä este bine§ipatriotic a o suspenda pentru alt timp. Nu este dar vorba acum de cestiune minis- terialA; nu renunt6m la dansa; Ins6 Q suspendam pentru un timp mai oportun,cand atunei vom exarninh toate aceste diferito chestiuni, dac4,adieä, guvernul a fost in adevar autorizat de Corpurile Legiuitoare ca streacl Dungrea§i daeg neavAnd aceastg autorizare prealabill, este bine a se admite ca siea pe rlspunderea sa un aot de at4t de mare important6; dael bine sau rgu a procedat guvernul de atrece toat6 o§tirea romana peste Dungre, fgrá a 14sh inapoi o rezerv6 pentru paza

766 tàreiqilmplinirealipsurilor,etc.Toate aceste chestiuni,carise leaga, cu rAspunderea ministe- riath,,le vom examinh, repet, la o alt6 epoc6. Pentru moment dar, nu poate fi vorbanici de bil de indemnitate, nici de un vot de blam nici de un vot de neincredere. Asemenea voturi nu ne-ar avansh oare ? Avem qinoi, ce§tia din opozitiune destul patriotism ca sintelegem delicateta pozitiunei, §i inconvenientele unor asemenea voturi. Situatiunea este creat6; faptele sunt indeplinite. Noi nu le mai putem schimbh. G-uvernul a luat singur, §iperAspunderea sa,aceastrt cale. 11fearg6 inainte, s6-1 lsm so sfar§eascg,. Si nu numai cg nu trebuie sg, facem nimic spre a-1 irn- piedich, ba Inctrebuie sä-i uram bun succes. Ca,ciinfineDomnilor, care a fost scopul nostru al tuturor ? Scopul a fost ca sdobandim independenta nationalitätei noastre, In cele mai bune conditiuni. Ei bine, deh D-zeu ca sä ajungem la acest scop pe drumul ce a apucat guvernul. Noi am fi crezut alt drum mai bun. Guvernul a luat a1t1 cale. Dar scopul fiind acelaq, tinta fiind aceia0 reu§ita ne intereseazg pe toti deopotriv6. Toti avem sa' ne bucur6m deopotrivg de fructele acestei reu§ite. Iar daca, guvernul nu va reu§1 nenorocirea sa va fi mai ales, nenorocirea noastrA, a tutulor;i atunci vintreblacene-ar servi un vot de blam ce i-am da ? Trist i mica con-

767 solatiune cu marile nenorociri isacrificii la cari ne-am fi expus. Este dar foarte natural si simplu ca cestiunea raspunderei ministeriale, s'o amanam pentra un timp mai oportun, dupa trecereafur- tunei, cand vom vedeh cerul mai senin, atunci vom putea discuth mai linistitiifr asemenea temeri! Odata dar ce am terminat astfel cu aceasta parte a discutiunei,neplacuta sipentrunoi, mai ales pentru aceia cari se multumesc cu faptele indeplinite sa trecem la o alta ordine de idei superioare unde sper ca vom fi mai mult de acord, siunde poate ar fi unanimitate chiarde vederi. In adevar, Domnilor, mai presus de consideratiuni de partid, si de minister, nu sunt oare niste interese superioare, cari se leaga si deriva din ceeace am numiti numim principiile politicei noastre nationale? Suntem in niste vremi critice;rareori Romania a putut fi intr'o pozitiune mai delicata. Este dar, de datorianoastra a ficu multa atentiune ca sa nu facem greseli de acelea. can, pe lang6 ca an perde prezentul, ne-ar compromite viitorul. De aceste principii alepoliticeinoastre nationale am acum sa vvorbese. Este neaparat, in aceasta reprezentatiune a tarei, in acest Senat, Corp rece si matur, care nu ia hotariri numai dupa. entuziasmul de moment, ci dupa o lungi serioasa

768 cugetare sk se exprime barem de unii din noi, clack nu de toti, in ce consta, politica noastrk nationall strkveche, despre care in mesagiu nu s'a gäsit de cuviintk a, se zice nici un cuvant. Rezultatele practice ale unei asemenea expunerii afirmkri, sunt mai mari cleat s'ar crede de unii. intaia chestiune care prezintk, sau mai bine zicand, inthia conditiune esentialk a politicei noastre nationale, este aceia a misiunei noastre pe marginile Dunkrei. In- telegem noi a schimbh misiunea ce, toti am inteles ea avern pe marginea Dunkrei ? Pe cat stim fiecare din D-voastrk Romanii inteleg a consorv i pe viitor tot misiunea politick ce ei au recunoscut in trecut ck au. Prin urmare este de realk necesitate a se 01 si se dec1arcRomanii au de politicka luera, acum si la pacea viitoare, cum eisk mentinkci s.consolideze pozitiunea sau misiunea politick care ii s'a creat prin congresul din Paris dela 1856. Care este aceastk pozitiune ?Printr'insanoi intelegem a ne mentine individualitatea proprie a statului Roman, neabsoxbiti distinctk de celelalte nationalitkti diverse care ne inconjoark. Europa, la. 1856, avoits fack din noi un bulevard, un pullet de echilibru la Dunkrea de jos,la marginile Europei occidentale. Aceastk pozitiune, care ne-o da natura lucrurilor,i pe care ne-a recunoscut'o, cele mai mari puteri ale Europei, negresit

769

ea erh buna; si nu trehuie so pierdem; nici ca presupuncuiva, asemenea intentiune. Am vazut chiar eu multumire cD-nul Ministru de externe a deelarat alaltaieri la Camera, ea tractatulde Paris tot exista pentru noi desi tot D-lui zi- sese,asta-primarara, chnd cu conventiuneacu Rusia, ca acel tractat nu mai exista. Va sa zica siD-nul Ministru de externe intelege a conservh pozitiunea ce ni s'a ereat la 1856. Aceasta nu este opiniunea, sau aspiratiunea unui partid, cum vedeti aceasta este o dorinta a natiunei, a tutulor bar- batilor politici eari se ocupa de dreptul politic al tarei noastre; acesta este In fine un elemental politicei noastre nationale. Ca sa vdau Inca o prolog de acest adevar si ea S. plac poatei guvernului. n'am decatsg citese, in sprijinul acesteiopiniuni, cele scrise de D. Ioan Bratianu, Inca' dela 1857, intr'o brosura a sa din Paris, intitulata: Mgmoire sur la situation de la Moldo -Valachie depuisletraitgde Paris. lath' ce ziceh D-lui, cu drept euvant,In aceasta brosura:,Al doilea act alcongresului din Paris fitde a declara necesitatea de a se a ridica vechiul Bulevard al Europei pe Dunare facdnd in Moldo-Romdnia un stat constituit forte. Aceasta idee de a forma, un stat Roman unind amdndoua, Principatele a lost o preocupare constang a puterilor occiclentale" .

29006 49

770

Asa, day, vointa sidorinta ce exprim de a continua cu totii a mentine pozitiuneasisitua- tiunea care ni s'a creat la 1856, este vointa si dorinta dictate de inima si de ratiunea tutuloy Ro- mAnilor; este prin urmare o politicAnationala," si uuanima, acestei tAri. Apoi, in imprejurgri ash 'de grozave, ea eele de astki, eand s'arputea des- natura, §i interpreth altfel sentimentele noastre, ca siconditiunile esentialeale politiceinoastre nationale, era prudent, era,util, era, practic,ca sa," faca' vorba de aceasta inmesagiul Domnese, si daca", aceast6,vorbA, nu s'a fAcut trebuie s'o facem noi. Insaceasta nu este destul. Imprejuraxile in cari ne afina; trebuinteleprezentului, ea si ale viitorului, ne mai impun, ne mai dicteaz5, a mai declara, a mai afirma §i alte principii si alte conditiuni esentiale ale politicei noastre nationale. Am zis ctrebuie s'a pastrthn 'pozitiunea de bulevard si destat cu o individualitate proprie separatg, de a altor neutralitali, ce m s'arecunoscut de puterile garante la 1856. Ing, este In politica noastrg, nationala, ea sg, mai facemsi altceva, sg, facem ea acest bulevard sg, corespundg In adevAr la scopul propus, adic sg,constituim o garantie de ordine, de liniste, side sigurant6 pe marginea Dun6rei, pentrutotivecinii, sisO nu ne lAsAmnicisi1 fim absorbiti,nicis ne

771 arnestec6m incerturile nici-unuia din puternicii nostri vecini. In adevgr, Domnilor, suntem un stat prea mic, pentrucasa,putemnoi,chiar cu irnense sacrificii, sl jucgm un rol insemnat incerturile celormari, idacl am face-o, risc6mca,noi fiind prea midi, iceimari prea marl,sA ne stoarcem prinsacrificii, ba poate .sa, ne iab- sorbim. Askdar, dacg voimafibulevardulce marile Puteri au volt sd facg dinnoi,sg,fim totdeauna o garantie de pace si de ordine pentru toti vecinii. Altfel aceleasi puteri ar zice cl nu putem fi aceeace ele au voit s6 fim. Pentru acest adevdr, Domnllor, am s6 aduc in sprijin o autoritate, pe care iar6si nu o puteti contestà, pe vice-presedinte1e nostru, pe D. Dim. BrItianu care intr'o recentà brosur6 a sa:0 datorie de conftiinta catre taxa meet' iatä ce ne spune intr'un mod foarte judicios: Astazi ca evenimentele ne-au dat ocaziunea sa manifestant intr'un mod mai accentuat sentintele noastre, safimbine atenti; caci Europa defl pastreaza inca o tacere absoluta n privinta noastra, ne unnarefte toate mirarile de aproape, ci daca ale noastre zise qi acte, ar face-o set creada Ca nu mai suntent aceeace ea se astepta sa ga- seasca n noi, ctt nu suntem deccit sateliii unei

772 planete care nu esteea, atunci clesigur pentru deinsa nu am mai aveet ratiune de afi". Ca Europa sti se intereseze de soarta noastrd, acum mai mult decdt oriccincl, trebuie sd facem tot ce ne va stet prin putinfd, pentru a-i probd, pentru a o convinge, ca suntem fi vOM, fiaceea, ce am fost totcleauna, cd suntern noiinql-ne, qicd, acorddndu-ne un sprijin eficaciu la regularea ce va urmd prezentul resbel, vom deveni in realitate bulevardul doriti proiectat de ddnsa". Vedeti, Domnilor, ceu nu am facut decat saexprim mai slab ideile emise, cu atata putere, de vice-presedintele acestui Senat. Este dar evident ca dacg noi am risch ca O., nu ne tinem pozitiunea noastrA de bulevard, deordinesidepace,pe marginea Dunlrei si nu ne vom silla int/ri chiar acest bulevard prin o atitudine prudent6side rezerva,ne-am pierde situatiuneace nis'a creat de PuteriIa 1856. D-nul ministru de externe insusi a zis,cu drept cuvant, c6. asteapta la epoca pacei, a aveh. sprijinul Europei. Apoi trebuie sq, ne gandim depe acum ca sO, lucrAm ash,noitoti, Camera si Guvern, cum sa, merit'am sprijinul Europei, car& va vedeccorespundem scopului cesi-apropus. ea, si c6 poate face din noi unstat separatsi independent. Atunci numai vorn putehfisiguri

773

dobAndim ceva mai bun decAt ceeace avem, cand acel bun vaficonsacrat prin un alt act international,care vaInlocuIactuldela Paris din 1856. Este dar de un interes elementar pentru noi, de a nu considerh, in ceeace privete, ca sfkiat tractatul din Paris, pang, ce el nu va fi rampla- sat,printr'unnou act international. Trebuiesa, impingem prudenta noastth Vang, acolo, incat nici calittile noastre sg, nu le lagm a fi interpretate in contra noastra. AO, de exemplu, toti aure- cunoscut, cu drept cuvânt, byavura armatei noastre; Instrebuie st problm caceast/ bravuth chiar nu o vom intrebuinthdecAt numai pentru indeplinirea misiunei ce are armata noastth de a a Ora, hotarele i drepturiletrei,caci aceasta ap6rare intth in dreptul ce are fiecare stat de a existà. Prin urmare, iarki cu drept cuvant,zice I). Dim. Bratianu in bropra sa: Bravura armatei noastre, acum probatei, care este o frumoaset fisalutareirecomandatiune pentru noi n ochii Euro- pei, pe cat tiny va fi intrebuintata la apararea T rei, daca ar servi planurile cuteirui sau cutärui Pu- teri in afara, ea ar deveni un obiect de neincredere qi neliniste pentru Europa". Din toate acestea rezultA, Domnilor, ca,este iarki un principiuesential alpoliticei noastre

774 nationale, care ar trebui afirmat ideclarat, de care cu regret yhd eh nu se face nici-o men- tinne in mesagiul Domnesc, eh, noi vom chuth fi totdeauna pe marginele Dunhrei de jos, o sen- tineth, de ordine, de pace, de stabilitate pentru toti yecinii nostri,i ch nu ne vorn amestech in certurile niei unuiadintr'ingii. Numai cu aceasth, conditiune vom puteh in- spirà deopotrivh incredere tutulor. Altfel, vedeti ce s'ar puteh intamplA. Dach noi am deveniin- strumentele, chnd uneia, chnd alteia din Puteri, chiar aceea, care ar ft multumith, prin serviciile ce i-am aduce astki, are sh fie ingrijith ch, maine, am puteh da aceleasi servicii alteiputeri, inain- teasa. Chci dach micile noastre forte, le-am intrebuinth pentruserviciilealtora,sinu numai pentru ale noastre proprii, de ce oare nu am lucrh astAzi infavoareacuthrei Puteri, maine infavoarea altei Puteri opuse celeidintai? TJnde am ajunge atunci?i la cate pericole nu ne-am expune? Dach, de exemplu, asthzi am deveni instrumentul Austriei contra Rusiei, de ce maine, duph chtiva ani, nu am deveni al Rusiei, contra Aus- triei. lath, dar ce pericole ar rezulth cand ne-am amestech in cestiunile vecinilor nostri. Rischmsh nemultumim si sh inspirthn neincredere chiar aceluia pe care-1 servimchcieine se poate prinde eu viitorul, eine poate chezhsul c un alt guvern.

775 dupd, cativa ani, nu s'arface instrumentul unei altePuteri ? Ash dar este in interesul chiar al tuturor marilor Puteri vecine ea sa vada innoi o mica na-Oune 1iber, dar prudentg, care sa inspire o egala incredere de liniste§ide siguranta pentru tati,si care sa nu se amestece in certurile celor maxi. Un alt principiu, care joaca un rol prea important §i de actualitate in politica noastra nationala §icare este strans legat cu imprejurarile de astäzi, este eestiunea independentei noastre. Noi toti am proclamat aceasta independenta, si o vom mentine cu toata puterea convinqiunei noastre, fiind gata a o aparà en pretul a tot felul de sacrificii. Este insa important a se§ti§i a se declard lamurit ce am eugetat noi §i ce ne-am propus cand am proclamat aceasta independenta ; ch'ei imi este teama, ea nu evenimentele actuale stfaca a seinterpreth ram cugetul§iscopul nostru. Este Out §i probat prin acte, ea proclamarea independentei nu a fost la noi opera improvizath, facuta sub impresiunea unui moment de entuziasm. Sant ani IndelungAi de cand se luereaza, in Ro- mania spre a se ajunge la aeeasta independenta. Proclamarea dar a ei nu a fostcleat rezultatul final al unei luerari lungi, decat cea din urma fazd a desvoltarei autonomiei noastre, care derivd din vechile capitulatiuni romane, recunos-

776 cute la 1858 de Puterile europene. Independenta este sigilul autonomiei noastre, ca szic ash, este ma,sura cea mai conservatoare care seputea, lua, spre a se apa,r a.aceasta autonomie de pericolele multiple la care era expusa., si de uzurpatiile de care suferise in trecut. Cand noi proclamaram astavara independenta, &and, adicg, noi ceruram ca sa.se recunoasca,§i in dreptul public eufopean ceeaceexista.,dupa, noi, in dreptul nostru public rezultand din capitulatiuni, nu am facut nici act de rebeli, nici act de turburatori. Nu putem face prin aceasta act de rebeli, caci nu avern contra cui a ne revoltà. Se revolt6 numai supusii si se revolla contra suveranului Mr. Apoi, dupa tractat,nicinoi nu eram supusii Sultanului, nici Sultanul suveranul nostru. Ba nici ca vasalii catre suveran nu am facut act de rebeli,61,6 astazieste cunoscut§i probat cterrnenii de vasalisisuzerani .nu se potrivese deloc cu relatiunile ce existau intre noi si onor. Poart. Mi-a parut rau de a vedeh el in mesajul Tronului s'a strecurat, din gresala, sau nebagare de seama negresit, cuvantul de vasalitate. Nu noi, dupa, tratat, am fost vasali Portei, nici Sultanul a fost suveranul nostru. Dece dar intr'unact. oficialla Mesagiul s'astrecurat un termen atAt de impropriu ? Nu voius va"ostenesc spre ava,' aduce

777 probe de veritatea asertiunei mele. Mg multumese numai a vg cith putine randuri din bro§ura aetualului preedinte de consiliu, D. Ion Brgtianu, spre a vg, convinge cat de impropriu este termenul de vasali, §i cum, dupg, capitulatiunile noastre tara noastrg era in drept, independentg,§isuverang, iatg, cuvantul D-lui Ioan Brgtianu din 1857: Acest vechiu tractat constata, cu tot limba- jul maret al Sultantdui din acea epoca, ca prim- cipatele nu s'au despuiat de loc in favoarea Por- tei de drepturile lor de Stat independentqi,suveran. Chiar Sultanul declara formal in acest tractat, mai ales in ceeace privefte Moldova, a sunt çri libere fi independente". Vedeti dar, Domnilor, ceu nu fac astgzi decatsg, probez cu insu§iD.I.Brgtianudin 1857, ea, cuvintele D-lui din Mesagiul din 1877 un sunt exacte. AO, dar, in drept,i dupg tractatul .nostru, am avut independenta. Aceasta am zis-oi eu prin scrierile ,mele incg, dela 1856; a zis-o D. Brgtianu la 1857; au zis-onecontenit totipublicând de atunei. Dar trebuig ea acea independentg sg, fie reeunoscutg, de celelalte Puteri, trebuig adicg ca sg, intre in dreptul public european, trebuià in alt cuvânt, scomplectgm opera inceputa la Paris in 1856. Aceasta am fgcut-o proclamg,nd independenta, ea nu este dar decg.t o desvoltare, o confirmare a

7 78 a autonomiei noastre; este un acord ce am voit sl stabilim intro fapt idrept. ifiindea in treeut acest acord nu existA, si din cauza pozitiunei noastre exterioare, nedefiniti incert6, rezulth multe per-- cole pentrunoi, am cäutat sseApaim de acele pericole, st ne conservArn, proclamand independenta, ea este darj mAsura cea mai conservatoare ce s'a putut lua de o natiune. Otnd dar noi zicem ct nu ne vorn mai intoarce la trecut, intelegem, nu la trecutul vasalittitei (cati vasalitate, dupa' uoi, nu a existat), ci la timpul de abuzuri si de nesocotintà. Ash dar faptul declara'rei independentei noastre, nu este un fapt de rebeli; ci un fapt care derivA, din pozitiunea noastrA politickanterioarA, un fapt de conservare contra atacurilor si pericolelortrecute.Declararea independentei noastre, nu a putut si flupoate prin urmare fi considerata, de un fapt de turburgtoriji de ingrijire pentru altii, egei odatil -co declaratiunea independentei este o ma'surA de conservare, spre se II-ill-tura pericole nenumarate la care eram expusi, se Mtelege caceasta nu este act de turburAtori, care s6 aducg nelinistealtora.Apoi, trebuieid mai adaog cne era teama, ea,din eauzaleg- tunilor cu Poarta, sa fim expusi sila pericolul daxamärei aeestui mare colos pentru noi, natiune jun i mi, dar plinri, de aetivitate si de viat6, Prin urmare, preocupati de toate aceste tre-

770 buinte aleconservareinoastre, a trebuit sa ne declaram odata independenti de fapt,dupa, cum eram de drept dupa capitulatiuni,i sq. rugam pe Puterile europeene sa ne recunoasca, aceastainde- penden, sa, o admita, in dreptul public european. Sa nu se creaza ca este de prisos a se rea- minti astazi, toate acestea, a se declara ca independenta noastth nu a fost rezultatul unei impresiuni momentane,i ca ea este o masuth de simpla conservare; este bine,esteutilca in reprezenta- tiuneanationala sä se repete necontenit,aceste adevaruri,caciimprejurarileactuale potfide natuth a se interpreth rau cugetuli scopul celor ce au proclamat independenta. Ash nu este bine a se credo ccauza directa, a proclamarei independentei a fost resbelul actual, independenta se proclama, se efectua qi fara, acest resbel. Ideia aceasta data de mult timp se urmarea viguros pe calea diplomatica. Sit nu mai vorbesc personal de mine, care inca dela 1856 printr'un memoriu cunoscut, am propus a se declara independenta absoluta, ca singurul mijloc de netuth a garanth nationalitatea noastra, si a e'reh un bule- yard solid pe Dunare; dar mai incoace, dela 1870 la 1873, aceasta idee a fost tinta si preocuparea permanenta a oamenilor no§tri de Stat, si s'a lucrat necontenit pentrurealizarea ei. Aceastarealizare erà dar o simplcestiune de timp §i ea era sa se

780 implineasca, mai curand sau mai tarziu. Insusi D. Dimitrie Bratianu, care a fost in misiune la Constan- tinopole, au pututvedea, mai multi oarneni de Stat, si prin urmare a putut mai bine sa cunoasca aceasta, constata acest adevar in brosura D-sale, iata ce zice D-lui: Inclepenclenta Romciniei,i fard acest. resbel n'ar fi intcirziat de a se realiza; chiar oamenii de Stat ai Iurciei in, mare parte, incepusera a o consiclera, ca o necesitate la care nu se mai pute4 sustrage. .Resbelul nu a fticut altceva deccit a apropih, a ei realizare, a face dintr'insa o actualitate". Aceasta este foarte aclevarat. Resbelul actual nu a facutaltceva decat de a precipita aceia ce trebuia neaparat sa se faca",pe calea diploma- tied,pecaleanaturalaalucthrilor.Indepen- denta era o consecinta a pozitiuneinoastre,era Mag.onecesitate care se impung dediversele interese ale Puterilor Europene pe margiuile Du- narei. Este dar bine si exact a se declara si a se afirma ea aceasta independenta nu a fost provo- catA, ci numai precipitatä de resbelul actual; ca noi nu am proclamat'o pentruca ne-am entuziasmat intr'un moment dat, cipentruca ea a fost rezultatul, consecinta naturala a unor lucthri anterioare, care trebuia, mai curand sau mai tarziu siasa,

781 la lumina oda*sica, daca s'a produs acum, cauza a fost mai ales insusi faptul Turciei, care a rupt insasi legaturile ce ne unea en dansa. Odata ce dar se va declare, si se va afirmh aceasta si se va specifich astfel lamurit care a fost cugetul iscopul nostru, caci am proclamat independenta tarei noastre, trebuie apoi sa mai afi mail] §i altaconditiuneesentialdapoliticeinoastre nationale, adica cum, in ce mod intelegem noi ea guvern si adunare sa lucreze pentru a face sa se recunoasca de catre Europa independenta ce am proclamat. Voim independenta, prea bine. Irish' cum voim a se recunoaste ea? 0 voim oricum, eu mice chip, in mice conditiuni? Negresit ca nu. Apoi atunci, nu este bine ca, cu aceasta ocaziune sa declaram clar si categoric, cum intelege Romania a face sd se recunoasca independenta ei ? Cum voeste ea ea lucrarile noastre, guvern si Adunari,sdse divi- zeze spre a atinge acelasi scop! Daca prin independenta Romaniei am inteles ea sa ia o mdsura de conservare sprea-§iscaph nationalitatea si a garanth toate interesele earl se fntalnese pe marginile Dunarei de jos,este ca au fost totodata de idee ea aceasta independenta safie garantata de Puterile cele maxi ale Europei,i ca Statul lor sa fiedeclarat perpetuu neutru.Independenta dar garantatacolectiv i neutralitatearecunoscuta;

782 iath idei care se leaga impreuna; desparte una din aceste idei§ivei avea un ce care nu mai este conform cu dorintele nationale, care nu mai repre- zintil vointa ipolitica nationala. In modul acesta numai se explica pentruce Romanii au zis totdea- mm sasefaca din Romania oalta Belgia in Qrient. Aceasta noug Belgia, care trebue, ca vechia Belgiä, sa fie declarata neutraqicolectiv garan- tatA, are sa se creeze,nu numai de una sau de doug Puteri, ci de toate Puterile cele marl ale Eu- ropei, intr'un areopag al päcei. CAci aci nu va fi vorba numai de interesele Turciei, ci de Puteri europene,se intelege dar,cit§icestiunea aceasta trebuie sa se reguleze §i sa se desbata intru toate aceste diverse puteri. Prin urmare, toti trebuesit lucrthn,a§a incatsitne asigurAm bunavoin0 a tuturor acestor Puteri itrebue sa tragem linia de conduita guvernului a§h, cum el sa stie cdorim voim ca independenta noastra sa fie, nu numai recunoscuta, dar §i garantata, impreuuà cu neutralitatea de toate puterile cele maxi ale Europei. Aceasta garantie co1ectivi aceasta neutralitate, nu poate sa intampine marl dificultati, caci atat garantia cat qi neutralitatea, sunt coprinse deja in principiu, in tractatul dela Paris, In conventiunea din 1858, in art 2,se recunoaqte vechiile noastre capitula. iunicu Imperiul otoman. Insa in art. 22 din TractatuldeParis,din 1856,se recunoscuse

783 autonomia Rornaniei bazata peaceste capitulatiuni, sa se garanteze aceusta autonomie, iar prin art. 27 al acelui tractatse recunoseuse neutrali- tateanoastra. isobservati,D-lor,ctatat autonomia ei cat si neutralitatea noastra, erau ga- rantatedeosebitdegarantiaacordataTurciei, fiindca, prin art. 7 se garanta numai independenta siintegritatea Turciei (iar nu,s,ineutralitatea ei, dupa cum, cu eroare, afirmase odata, D. ministru de externe) in vreme ce noi prin alte dispozitiuni speciale, ni se garanteaza s,i neutralitatea.Ceeace avem de comun eu Turcia, in tractatul de Paris, este ea' am fost admisi deodata cu dansa, a face parte din dreptul public european; pentru rest, dispozitiunile privitoare la noi sunt speciale pentru noi numai. In* repet, tractatul de Paris a admis numai in principin,siin mod imperfect siineomplect, garantia colectiva pentru noii neutralitatea. Acum voim a complecta a perfeeth aceasta opera; voim ea garantie, eai neutralitatea, pentru noi, sa fie cu totul specialit si deosebita de aeeia a Tureiei. Atingereaacestuiscop se poate face mai lesne, odata ce principiul a fost admis. Apoi trebuiesa mai comptam si pe interesele ce au Puterile spre a stabillostare de lucrurisolid isigura pe Dunare. Interesul face mult in politica; eaci in poli-

784 tich nu existh sentimente; interesele varii 0 multiple pe Dunhre ale tutulor Puterilor Europene cer ca sh se infiinteze aci un Stat neutru, garantat de toti, este multh probabilitate cvom atinge mai lesne acest seop al nostru. AO [Tar, trebuie sh luerhm a§h cum shIn- tretinern aceste interese;§i, in rezumat, trebuie sh probilm prin fapte §i prin envinte, ch' intelegem a phstrh situatiunea ce Puterile au voit savem pe marginile Dunhrei; a nu voim a ne absorbi in nicio putere;eh nu voim a deveni instrumentul nimului; ch independenta proclamat,h de noi n'a fostnici efeetuluneiiritatiuniresbelnice,nici unui act de rebeli ori turburhtori, ei,de0 poate precipitathnumai de resbelul actual; ea a fost efectul unei vechi dorinti nationale, §i a unor lu- cräri anterloare nemerite qi pozitive: §i ch, in fine, Românii, doresc a dobandi recunomterea independentei deodath en garantarea neutralithtei perpetue a Romaniei. Acum, Domnilor, ch am sfailit eu expunerea prineipiilor politicei noastre nationale, trebuie st repet regretul meu eh, nu am vdzut de Joe atinse aceste cestiuni in Mesagiul Domnesc, §i nici maear aluziune nu s'a Rent la ansele. Din ce cauz6 ar proveni aceasth rezervh absoluth? Aceasth thcere este efectul numai al acelei mari discretmni diplomatice de care ne vorbeh D. Ministru de externe?

785

S'au facut la guvernul aceasta dintr'un sentiment care poate Ii 1ndabi1, acela d'a luh asupra-si toata raspunderea viitoruluispre a rezervh Camerilor tarei o pozitiune mai usoara in caz de neizbanda ? Acest sentiment ar puteh fi 1udabi1, repet,insa eu niciodata nu as admite faptul, fiind prea periculos pentru Ora. Nestiind dar care poate fi cauza tacerei care observa mesagiulinprivintapoliticeinoastre nationale, datoria mandatarilor tarei este de a de- clath sus si tare, in fata Suveranului, in fata natiunei, in fata Europei, care ne .asculta si la care ne vom adresh dupa cum ne declara chiar D. Mi- nistru de externe care este politica noastra, singura nationath,,dupa careestedator a merge guvernul. Daca nici in momente ash de solemne, dac nici in irnprejurari ash de grave ea cele de astazi, cand este in joc soarta si viitorul nostru, cand dupa, cum vom stl sä lueram, putem fi scapati sau pier- cluti, nu am sti sau nu am vois expunem ce voim si cum voim smergem, apoi nu stim cand va mai fi ocaziunea cea de astazi, team/ imi este sa nu ni se raspunza, apoi fatalul cuvant : prea tdrziu" . De aceea si eu ca mandatar, care reprezentand nu numai un colegiu, ci natiunea intreaga am expus, earl sunt principiile politicei natiunei mele, i fiindc h.aeeastacestiune eth prea mare

29006 50

786 nu am putut luh asupra-mi ca sformulez numai eu singur aceste conditiuni esentiale din care se compune acea politica a noastra nationala, qi. care trebuie sa se declare in fata evenimentelor de fata; ci m'am consultat cu mai multi amici din partida conservatoare, care se poate aflh in minoritate aci in Senat, insa, care este in mare majoritate in taxa. Ne-am consultat dar impreuna cu Printul Dimi- trie Ghica, cu D. G. Cantacuzino, cu D. P. Carp, cu D. Al. Orascu iautorizat de acesti amici, in numele partidului ce reprezintam, v'am expus in ce consta politica noastra naiona1i traditionala. Totodata DomnilorSenatori, fiindeaprin- cipiile in care se rezumeaza aceasta,politica nationala, se declara, in numele unui partidsiea fiind principiile natiunei intregi, nu se puteh face formularea lor la nesiguranta improvizatiunei sau la neexactitatile ce se pot strecurh in redactarea pro- eeselor verbale. De aceea le-am redactat inscris, tot impreuna cu D-nii Senatori ce v'am mentionat, si am format astfel un program in scris, pe care voiu aveh onoarea a-I citi, autorizat de gnu- pul amicilor mei politici. Aceasta expunerei aflr- mare seri* a politicei noastre uationale, necesara a se cunoaste in timpiiprezenti,este nu numai o programa politica a partidului conservator cu toate nuantele sale, este credem noi expunerea fi- delasirezumata,a politicei natiunei intregi, si

787 dup6 care ar trebui sne conducem cu toii, spre a puteh atinge scopul dorit de tot Romanut. Iatprogramul partidului conservator intreg, pe care am onoarea a-1 cal in numele amicilor politici din acest Senat, cari m'au autorizat pentru aceasta : Exprimdncl, caintreaga nafiune, simtimintele noastre de admirafiune i de iubire pentru armata romdnaiviteazuleifef, Domnitorul nostru, cari s'au acoperit de glorie pe cdmpul de bataie, este totdeodata de datoria unor reprezentanti ai Wei de a expune catre Suveranul lor im nifte imprejurari atdt de grave ca cele de astazi, adevaratele sentimente ale natiunei'inpri- vinfa politicei, de o ordine superioara, ce trebue sa se findi de care puterea executiva trebuie sa se inspire, atdt pentru prezent cdtfi pentru timpul cand are sa se -decicla pozifiunea interna- tionalet a farei noastre. ;,Fiindca, 'in ceeace privelte actelei purtarea guverwalui actual,cliscutiunea ar tinde sa probeze ea guvernul, fara autorizarea prealabila a Corpurilor Legiuitoare, fi contra chiar a voturilor exprimate de aceste Corpuri, a angajat tam intr'un resbel ofensiv de atdta gravitate, ar putea, fi imputatà ca' de naturet a aduce turburare in, spirital bravei noastre armate,care are de datorie a se bate cu inima inorice resbel ar fi

788 implicata, sau de natura a aduce diviziuniqi, slabiciuni interioare, prea fatale 'in circumstantele de fara, credem ca este o procedare de buni Ro- mani de a suspenclà, precum facem, orice asemenea discutiune, pentru un cdt ti9np mai oportum cand atunci vom examina cu toçi intindereaqi consecinfele acestei ra spunderi ministeriale. In ceeace priveste insei cestiunea de o ordine curat politica care nu se leaga cu raspunderea ministeriala pentru trecut, n ceeace privefteUnite de conduita politica ce trPbuie a se insenina, puterei executive, mandatarii natiunei au astazi imperioasa datorie de a expune Saveranului tarei acea politica, de a indicet guvernului sau acea linie de conduita. Aceasta politica, care nu este numai a marelui partid conservator din fara cu toate nuantele sale, ci a Wei intregi, eaci ea este nationall si tnadiionaln acelaqi timp, consta in a se cunoafte qi a se declare t: Ca Romania, caStat distinctfi omogen pe malul stang al Dunarei, continua caci n trecut, a vos aiba individualitatea sa proprie, neabsorbitaciseparata de toatecelelalte- nationalitati ce o inconjoara de o alta origin& ca dcinsa, isa formeze astfel bulevardul qi punctul de echilibru ce marile puteri au volt sa stabileasca prin congresul din Paris dela 1856

789

O egal, recunoscatoarei respectuoasa catre toate puterile, cari i-au garantat nationalitatea, Romania nu a;triplesi nu va intelegeca sinztimantul acestei recunoginte sa mearga pdna a o face sa piarcla conftiinta clatoriei ce are de a forma o egala sentinela de ordine, de stabilitate fi de sigurança pentru toate Puterile vecine fi de a nu se amesteca, n cestiunele nici uneia din ele; Ca, dacri Rontelnii au voit de ani indelttn- gatii voiesc tot cu aceeasi staruinfa independenta politica absoluta a statului ioni daca ei sunti vor fi gatct a apara, cu sdngele qi cu averea lor aceasta inclependenfa, fara a se mai puteet vreodataintoarcela timpii deviolare fi de nesocotinta a autonomiei care deriva din vechile lor capitulafiuni, aceasta au facut-oi o Jac spre a scapet pameintuli nafionalitatea lor de sguduirile perioclice Ide pericolele lacari erau expuse, yi de a cooperet astfeliinsi-le ca hotarul Occidentului, care se incepe dela malul stang al Dunarei, sa devina in realitate un punct solid al orclinei§ial echilibrului politic in orientul Europei; In asernenea conclitiunii condusi de aceste principii,Ro»thnii spera qi, au credinfa ctt, lu- crcind guvernuli delegafii lor din Adunari, vont isbutl ca, 'in viitorul areopag al pacei, puterile

790

europene sti recunoasca inclependenta acestui nou stat creftin, acestei noua Belgie in Orient, qi sa-i acorcle, in acelcifitimp, o neutralitate perpetua sio garantie colectiva', admisa deja in principia la 1856i consiliate a se complectà astazi de catre chiar interesele speciale ale fiecareia". Aceste principii fundamentale ale politicei noastre nationale, le declaram fi le afirmam noi, innumele portidului conservator, in numele tarei intregi, asttizi,n momente atdt de solemne,iin faça imprejurarilor cari au sa decida de soarta i deviitorul Romdniei".

1878

Monitorul Oficial No. 27 din 4/16 Februarie 1878. Crellite pentru trimi§ii no§trii extraordinari

Fiinda.România se proclamase independenth,la 10 Mai 1877 si astepth ea Europa sä-i recunoasa independenta B. Boerescu sustine ca guvernul sä cearà creditele necesare pentru trimiii nostriextraordinari pe langa tárile staine. Acesti trimii vor ráspunde la noua situatiune a Rornâniei, iar and Europa va recunoasteofi- cialindependenta noasta guvernul s'a," vie cu o lege specialgcare a lArnureasa drepturilei lndatoririle trimisilor nostri extraordinari. B. Boerescu. Domnilor Senatori, dreptul de reprezentatiune a unei taxi este un drept foarte insemnat, este exercitiul celei mai insemnate pArti a suveranit6tei unei natiuni, este ce se chiamA suveranitatea nationald. Prin urmare mice Stat care este suveran sau aspira, de a fi suveran, poate s'a" se puna, pe acest ta.ram, dael nu este incg, adrnis in dreptul public al Europei. Utilitatea dar a acestui drept este recunoseuta" in toate pri1e, ide noi toti; cu toate acestea voiu avea onoare a vorbi

794 contra acestui proiect de lege, toemai in interesul acestui principiu important i voiu rugA pe Senat sanu-1 primeascg. Cgci, Domnilor, pentru noi Ro- mânii desi erh un principiu de a aveh reprezentanti in strgingtate chiar Inainte de proclamarea independentei; desi acestia au existat chiar in timpii child acel drept nu erh Meg, regul at, când reprezentantii nostri nu erau recunoscuti de Puteri in mod oficial, cii toate acestea noi tot n'am incetat de a mentine dreptul nostru de reprezentatiune a-I exercith desvoltandu-I treptat. Apoi daeg inacele timpuri,inainte de a ne fiproclamat absolut independenti, am lucrat continuu spre a ne afirmh si exercith acest drept de suveranitate, cu cat mai mult ar trebui A lu- crgm ash astazi cand ne-am declarat Stat independent si and asteptgm a ne vedeh astfel recunoscuti de toatg Europa. Ei bine, proiectul ce ni se prezintg astgzi de a merge tot in vechiul fggas cu reprezentatiunea noastrg in strgingtate, nu mi se pare cg .corespunde la scopul ce trebuie surmgm cu totii, adicg de a face ca suveranitatea noastrg A, nu mai rgmae un principiu iun drept recunoscut numai intre noi,ci A,fie recunoscut si de Puterii sintre astfel In dreptul public european. Inca din timpul de când putem dath reinvierea noastrg nationalg, adicg dela 1858 Incoa, s'a cgutat

795 totdeauna de a aveh reprezentanti,dacl nu oficiali, cel putin oficiosi,ca printr'aceasta A fie o afirmare tacit6 a recunoasterei noastre de a aveh o reprezentatiune,i pe de altA parte de a puteh satisface diverse trebuinte. Ash dar s'a voit A se alieze aceste dou'a trebuinte, pe deoparte recunoasterea dreptului nostru de reprezentatiune,i pe de altg satisfacerea unor necesit'ati, acelea spre exemplu de a ap6rh diferitele noastre interese. Aceasta a fost motivul atunci pentrucare s'a gAsit un termen mediu; acela de a se face o reprezentatiune oficioaA, reprezentatiune prin care s'a creat uzuri diplomatice: Aceasta era pozitiunea acestorreprezentatiuni:astfel a fost la Constan- tinopole, si in celelalte State; caracterul Au nu erh bine recunoseut. Acesta esteveritatea,pot A o declar acum f6r6 nici un inconvenient;si dacA, reprezentatiunea noastrA puteh A raspund6 la misiunea sa, aceasta erh mai mult prin importanta persoanelor ce ne reprezentau. Aceasta este faptul, aceasta era starea agentilor nostri,i astfel mini- sterulde externe printr'o lege posterioar6 a determinat num6rul lor,Osind deja existenta lor; prin urmare a venit numai sconsacre faptul, A stabileascAagentiiletrebuincioase, nu i-a putut tnscalifich cu alt nume de cum i-a gsit, nume ce in congresul dela Viena dela 1814 si in trac-

796 tatul dela Aix-la-Chapelle nu existg,, nu se vede prin arhivele diplomatice. Numele de agent diplomatic nu este cleat o numire genericg,aceasta calificare nu insemneaza un reprezentant recunoscut oficial;aceasta,denumire nu-i da o calitate, o pozitiune in drepturile diplomatice din Europa. Aceastg, denumire, D-lor, era recunoscuta in corespondenta diplomatica,astfeleracel putin and am a vut onoare de a fi la ministerul de externe. Din complezenta insáincorespondenta se dada agentilornostrinumele deminiqtri de chargé d'affaires.Prin urmare credca.sunteti convinsi cg, nici cu numele nici cu faptul reprezentantii nostri nu aveau caracterul de reprezentanti ai uqui Stat care are depling suveranitate. Prin legea dela 26 Fevruarie anul trecut s'a suprimat agentiile dela Belgrad, Roma, Petersburg si Londra; mie unul mi-a parut rail de aceasta. Mai cu seamc ara are trebuintg de lucru si de lupta Ong, sa ajunga aveh o pozitiune certa in concertul european. Acum vine I). ministru de externei ne propune ca articolele care s'asuprimat atunci din legeaorganica a ministerului de externe,sg, se restabileascg; cu alte cuvinte ne cere sa ne punem iu pozitiunea avuta inainte de reformarea acestei legi. Eu, Domnilor, inteleg ca, pang, la recunoas-

797 terea independentei noastre de catre Puteri, sa mentinem starea de lucruri existena; cu toate.c5, trebuie sa spun ca corecta.nu este nici aceasta stare;si daca ar fi sa imitthn ce au facut alte State cand se aflau in pozitiunea in care ne afiam noi astazi, ar trebui snumai avem nici pe ceilalti reprezentanti in strainatate in pozitiunea falsa de azi, ci numai ni§te garanti sau trimki cu misiune extraordinar& Sa nu venim tocmai azi sa dam un caracter de reprezentanti permanenti, acelora a caror pozitiune continua a fi anormala qi pot adaogh chiar umilitoare! Pentruca sa-mi permita D. ministru a-i spune, cumilitoare este pozitiunea unui agent, ea,nd nu figureaza, intre diplomatii altor State. Si daca am lasat a continuh in trecut aceasta stare de lucruri, sa nu uitam ca, dela epoca desfiintarei acelor articole din lege §i pana in momentul cnd se cere reinfiiintarea lor, s'a petrecut un fapt foarte important. Care este acel fapt ? Este proclamarea independenfei, careia trebuie sa-i dam toata seriozitatea ce meritä, mentinand-o cu energie,i respec- tând-o, ca o'declaratiune a Corpurilor Legiuitoare. Ashdar cand am declarat in fata Europeiel suntem un Stat suveran §i independent, prin urmare nu mai putem gera afacerile noastre in strainatate prin agenti permanenti, deck numai atunci cand vor aveh o pozitiune stabilita prin o lege dupa dreptul gintilor.

'798

Cum am puteh sg venim azi a cere prin o lege sg ne reintoorcem la acea stare anormalg? Aceastg, cestiune, am vgzut din desbaterile ee am citit, s'a ridicat si in Camera si a produs o mare ezitaOune, ceeaee a Pacut pe D. ministru de culte, care atunci reprezenta pe D. ministru de externe,s declare cá are dreptateoratorulcareprezentase tocmai observatiunile ce le-am fgcuti eu acuma,sicg ministerul nu One la acest proiect, ci, dacg voieste Camera, il poate Inlocul en un credit.' Arenitii cereti un credit pentru trimiterea unei misiuni extraordinare, dar nu veniti sg, cereti reInfiintarea de reprezentanti permanenti in conditiunile de pang. acum. Eu cred cg, ar ft o. mare greal s votgm aceastg lege. Iatcguvernul ar trimite o persoang sub nume de agent diplomatic. Agent diplomatic nu insenmeadt nimic. Ce arfiel ? Ce numire is'ar puteg da ? Ambasador, ministru plenipotentiar, consul, ce ar fi? Agent diplomatic este total si nu este nimic. Pang acum in lumea ofi- cialg, aceastg, denumire insemneazg, nimic, nu defineste nimie. Iatg, am trimite astdzi pe un agent cu seri- suride el-ea*, cucaracterul de reprezentanti permanenti; ce nume ii s'ar da in virtutea acesteilegi?Apoi aceastg lege creazg agenti farg nume si nerecunoseuti de reprezentanti oficiali pe

799 langaacele cabinete. Ar eontinuh dar aavea acest caracter nedeterminat, fara nume, nerecu- noscutiIn lumea oficiall;siaceasta când?... Acum dud ne-am declarat indepondenfa, cand ne afirmam in fata Europei csuntem suverani! Rana ni se va recunoaste snveranitatea oficial, na putem aveh reprezentanti oficiali; iatunci Inca vom trimite numai pe langa acele guverne care ne vor recunoaste suveranitatea oficial si caracterul acelor reprezentanti.i noul ne v a ramanea In urma sa dam numirea pe careN OMvol. Negresit c vom imith pe statelemici ca Grecia iBelgia si nu vom creh ambasadori cari se trimit numai de statele maxi si costa cheltueli multe; dar vom creh o alta serie de reprezentanti cari vor costa mai putini bani. PanCatunci insa, nu putem face nimic. Ce sfacem insa in momentul de fata? Am spus D-lui ministru de externe, daca voiti sa fiti corecti cu noua faza a lucrurilor, nici acesti agenti cari sunt in fiinta, nu sunt la locul lor, nu suit corectiiar fitrebuit retraga sub diferite numiri de concediuialtele, ca sramaie numai agenti de a faceri, pentruca este o pozitiune false cand o tara se declara independent iguvernul continua de a urma cu reprezentanti pe langa un guvern care nu-i cunoaste de reprezentanti cu caracter diplomatic si oficial. Apoi nu vedeti ca expuneti Ia umilinta nu

800 numal pe persoana care este acreditata, dari pe Ora?! Mi se va rqspunde, dar ce facem in fata ne- cesitfitei, avem trebuintfi, ea tara sa fie reprezentata. Ad previn obiectiunea recunoscand ctre- buintele sunt aqh de insemnate, mai mult poate ca niciodata, tara are nevoie sa fie reprezentata instrainqtate pentrucasaseapereinteresele tarei qi sä ajungem la scopul pe care-I dorim cu totii,adica, sa fie recunoscuth, independenta noastrq, exercitiul suveranitfitei noastre in tern ationale,apoi pentru aceasta trebuie sq creati trimisiextraor- dinari, cari nu au caracterul permanent. Faptul nu-1 contest, exista trebuinta; insa modul cum se executa aceasth, trebuinta este necorect Be aceia m'am mirat cand am vfizut ca se cere srestabilim agentii la Roma, la Petersburg silaBe lgrad,pe &and nu suntern Incarecu- noscuticasuveranidenicioputereinmod formal. Ei bine OA, atunci trebuie strimitemtri- mi§iextraordinari care sq meargfi cu un caracter provizoriu, cu o misiune ad-hoc, 0 care vor aduce servicii fara insa, a aduce nicio vfitamare, caci misiunea trimisuluiextraordinar,poatest tie cat de lung, MA, jena, de oarece avand un caracter provizoriu, pozitiunea hii este mult mai faciht pe langa curtile pe langa care esteacre-

801 ditat; isa, fie trimis acolo unde sa, fiecertca, nu va fi bine primit. Agentii cari au un caraeter permanent in conditiunea de pana acum, jeneaza foarte mult nu numai pe guvernul care-i trimite, dar produce difiicultati chiar pentru guvernul pe lng cari sunt acreditati acesti agenti diplomatiei; exci pe deoparte acea putere arvreh,safiebine eu noi, pe de alta se teme de ceilalti reprezentanti diplomatici,cari cand vad caintre dansii este o persoana profana, care n'are un caracter bine stabilit, fac observatiuni. Nu vedeti oare cat ran facetisila inconvenientele la can l. datiloc, cand trimiteti ea un reprezentant permanent pe o persoang care nu poate sa' aib6 Inca calitatatea de agent permanent admis in mod oficial, inainte de a ni se recunoaste independenta ? Lucrul sepoate indrepta,necesitatea momentului se poate satisface;n'are decat sa vie guvernul sa ceara un credit cu o lege specialasi cred c i Senatul si Camera vor fi unanime ca sa voteze, ftindenu poate sa se contesteze guvernului necesitatea de a se trimite reprezentanti extraordinari. Rog dar sa se margineasca guvernul numai ad. Odata ce independenta vafirecunoseuta, odata ce vom avea, un loe intre natiunile euro-

29006 51

802 pene, atunci guvernul va veni eu o lege in care sg se 1rnureasc isg, fie spusa, pozitiunea, drepturile cai obligatiunea reprezentantilor nostri in strgingtate, o lege In care sg se vorbeaseg si de numele care trebuie sg lise deh; iatunci ,reprezentantii nostri se vor prezenta, cu o pozitiune bine definitä in straingtate.Pentru aeeste considerantesi numai din acest pullet de vedere cred ca'este bine sa, nu vothm aceasth lege ce se prezinthazi, struggrn pe D. ministru ea sg vie eu o lege de credit extraordinar ca A, se"infiintezenistetri- misiextraordinari care sg räspundg' la necesitg- tile timpului.

La raspansul ministrului de externe, B. Boerescu replica in modal urmator: B. Boerescu. Nu inteleg, Domnilor, pentru ceD. ministru tine atht de mult s se voteze aceastg lege, când toti cari au vorbit contra,si chiar,nu-ithgaduim necesitateadeatrimite reprezentanti in straingtate, si afirmgm eg nu poate sg, se tagaduiascg fondurile ea sg se indeplineaseg aceastg necesitate. D-lui, zice cg cautam ceartg; cg, am eauth conflict cu Camera; en nu primesc aceasta, ar fi fau ca orideefteorivineobservatiunea unuise nator asupra ei A sezie'dc6,cauth,ceartà,cg, cauth conflict cu Camera. Atunci din Senat ar

803 trebuishsefach un automat,sh nu se tragh deck fiselele pe unde are a merge spre a aprobh fhrl a se desbate serios un proiect. Dar Senatul este uncorp matur, itrebuies apese mult inechilibrulConstitutional;o zicaceastasi pentru :convinctiunea cu care sustin institutiunea Senatului,sipe care am sustinut-oinch dela 1866. Noi suntemdatori sh, prezenthmtoate observatiunile asupra legei iSenatul va face ce va voi. In aceasth lege este o cestiune de principiu foarte insemnath care mh face sh rog pe D. ministru ca so inlhture si sh fie sigur ch nu este nici conflict, nici cearth, este expunerea unor principii cari nu le thga,duiti. Svothm legea, chei rhspunde la o necesitate urgenth; de multe ori vine nevoia, child se cere sacrificiucbiar de principiu, ca sindeplinim o trebuinth urgenth, dar chnd se poate indeplinl pecale normalh nu este rnai de preferat aceasth cale ?iSenatul nu este bine sh, dea exemple de a se face mai bine un lucru normal ? D. ministru a zis: atunci trimiteti trimisi, si-i va primi fiecare putere cum va binevol. Eu marturisesc ch nu doresci Senatul impreunh cu mine nu poate sh, doreascc aceastä pozitiune anor- niai areprezentantilor nostrish, mai continue; nu trebuie spunem in pozitiune ca trimisii nostri

804 sh mai fie primiti cum vor binevoi puterile; aceasta insemneazh eh nu am luat insuqi in seriosincle- penclenta! Aceasta a putut sh fie pe când nu aveam o pozitiune fixh §i determinath. Ceeace a spusft Koghlniceanu ch la Viena agentul nostru avea o pozitiune, este foarte adevarat; la Viena afost rhposatul Costa-Foru. Bine primit qiaceasth pozitiune avantagioash a continuati pentru D. Bh- lheeanu. Este foarte adevArat ceeace a zis D. Koghl- niceanu de rhposatul Costa-Foru. Rhposatul Costa- Foru primeh regulamentele de ceremonii oficiale intoemai ea §i ceilalti agenti, primeh hartiile nume- rotateqicu numele de agent, iinceremoniile oficiale erh introdus in saloanele unde erau reprezentanti streini. Toate acesteasunt adevhrate §i, intrucht pot zice imi primiam §ieu phrticicai de glorie ea ministrude externe. Dar aceasta erh numai o toleranth pentru guvernul nostru §i nimic mai mult. Noi asthzi, eel putininfatastráinilor, nu trebuie salerghm duph toleranth §i bunhvointh. Aceasta joach un mare rol in diplomatie. Nu sunt cestiuni interne unde sfacem duph vointa noastrl chiar cuvantul de consul m'am silit sh-1 introduc dar n'a fost posibil. Prin urmare, Domnilor, vedeti eunele gu-

805 verne primih pe agenti nostriifoarte bine; ii ase- mgna cu agentii oficiali, dar aceasta erh numai o iluziune nu erau recunoscuti. S'a zis el aceastg lege nu este in contrazicere, cu noua pozitiune ce si-a creat Romania,si cg putem continuasi aziatrimite agenti in baza dispozitiilor ei. S6 mg erte;dincontra,aceastg lege este facutg, intiun timp cand nu rupsesem leggturile noastrecu Poarta. CMar cuvinteledin lege, chiar modul de a nu boteza pe reprezentanti in strgingtate, insernneazg ch' legea a lgsat cuvinte vage. D. ministru va sti cg cuvantul de ageut diplomatic nu figureazg nicgieri inteuri mod categoric, dar este uz, iacest uz a fgcut ca unii din reprezentanti la noi, precum este acel al Frantei s6 aib i euvântul diplomatic la titlul lor, pentru ca sg, nu se creadá cg este consul comercial. Aceasta este un termen recunoscut numai de uz. Cuvantul de diplomat nu figureazg la nici un tratat nici in acel dela 1818, niciniclieri. Iatg, pentruce legea din 1875, nici nu i-a botezat, a läsat un nurne generic,pentrucg dacg ii boteza, risch sg nu fie recunoseuti. Apoi, dacg este ash, atunci de ce ne punem in aceiasi pozitiune ? Observati c, fgeand aceasta, aprobgm o greutate care si-o creazg guvernul Insu, pentrucg D-voastrg oricum veti pofti, numiii trim4i, nu-

806 mitii a genti, nu yeti puteh in virtutea acestei legi sa le dap o pozitiune normala. Aceasta lege se stie Cerh facuta pentru un timp cAnd nu aveam recunoscuti agentiinostrii, si primind aceasta lege, le v eti da acela§ caracter. Apoi nu vedetiince pozitie puneti pe agentii no§trii ?... Manolescu. Acum sunt recunoscuti ?... B. Boerescu. Mopresc s n inteleg cu D. Manolescu, binevoiti a ne explich D-le Mano- lescu, ce voiti A, rnintrebati. 31anolescu. Agentii nostri suntrecunoscuti astazi ?... B. Boerescu. Imi pare ran eh' nu am inteles. Adineauri am spus ca agentii diplomatici ai nostril nu sunt recunoscuti intr'un mod oficial,si dacai vom vreh, sfim corecti, trebuiesa'ichemam in- napoi, pentruca a§a se face, pentru demnitatea chiar a statului, in asemenea Imprejurgri. Astfel a fäcut Italia Cand erh recunoscuta ca regat a chernat pe top reprezentantii sai inapoi. Apoi, noi, prin aceasta lege ce ni se cere azi, facem amintirea trecutului si ne dam o desmintire in fata Europei. Faptul acestaestenecorect.Se va zice despre noi,nO suntem niste oameni care astazi fac unai maine alta,sinoi,trebuies inem compt de faptele noastrei slucram cu seriozitate. Domnilor, en preyed alta dificultate materiala.

807

Inthiu aveti A inampinati mai multe dificultati pentru a gg,s1un bun agent deck un tramis extraordinar'.Trmiii extraordinari sunt prov zoriii eu mult mai degajati, mai liberi in sarcina lor. Intre trAmisii extraordinarii guvern nu se creiaz g. acea pozitiune de functionar care este intre agentul diplomatici guvern, prin urmare, cercul adevsarat al raporturilor intre tramisul extra- ordinarciguvern este mult mai restthns deck intro acestai celglalt agent; aceasta este pozitiv; natura lucrului este astfel. Pe lang'a aceasta yeti creh o usurintg, si guvernului pe lângg, care iitrimitetipentrucg, trimisul extraordinar esteIntr'opozitiune oarecum mai izo1at i poate fi prirnit mai bine qi MIA' inconvenient. Dovadg, despre aceasta este, cum D. ministru ne-a afirmat-o aei, .pozitia D-lui 136lAceanu care a fost tramis extraordinar la Roma nnde a avut o pozitie oficia16,tthmitetiinsg, maine un agent diplomatic si s. vedem tot ash va fi ? Ii va recunoaste incalitatea sa oficial ? Nu, D-lor,si o zicaceasta negresit, pentru moment, pang, la recunoastereaindependentei.Forma de trimis extraordinar" a fost tractat pe picior de egalitate, precum afirmg, D. ministrueh's'apetrecutla Roma. Apoi dacg, aceasta este ash, si ash este de ce dar A nu aveti extraordinari" pe care sIi puteti pune in pozitiune de egalitate, in ele-

808 mentul cel mai Intins ?Si pe urma,s va mai spun si altceva,estesi o cestiune financiara de mare importantä. SImi permiteti sva spun ca mijloaceledin budgetul nostru un cred safie suficiente in acest timp de mari greutati; si D. ministru ori acum ori mai thrziu, o saiba nevoie sa ceara la Camera mijloace pentru a ne aparh pe taramul diplomatic; si Camera negresit va da mijloace. Apoi avem deja un agent diplomatic extraordinar pe D. general Ion Ghica In Peters- burg. Se vq, zice cD-lui aveh salariu; dar iata un agent diplomatic extraordinar care poate lucrh mai bine si mai degajat. Prin urmare vedeti cnecorectitudinea acestei legi de azi are o importanta practia, foarte mare, este ca nu trebuie sne expunem la o contradictiune care sa faca a slabimijloacele guvernului; 8ipentru aceste cuvinte eu cred ca, este bine a se inlaturh aceasta lege, si mai thrziu sa vie guvernul sindeplineasca legitimitatea dorintei noastre in privinta reprezentatiunei noastre In strainatate conform nouei pozitiuni a tarei.

Monitorul Oficial" No. 273 din 9/21 Decemvrie 1878. Naturalizarea sträinitor de orice rit

Vorbindn numele opozitiuniiconservatoare la diseutiunea rAspunsului la mesagiul tronului B. Boeresen sustine crestrietiunea impus`a sträinilor de rit neerestin de art. 7 din constitutiune in privinta naturaligrii sa" di spará. B. Boerescu. D-lor senatori, in aceastd discutiune asupra proiectului de rdspuns la Mesagiul Tronului, au luat cuvAutul mai multi D-ni senatori, unii din D-lor au atins cestiuni cari privese pe minister,altiiau vorbit mai special nurnai asupra adresei. Eu voiu rdspunde numai la cele zise asupra proiectului nostru de adresd; cdci cea ce se raporteazd la minister nu Ind privesc pe mine ca membru din opozitiune, care nu poate fi apdrd- torul faptelor guvernului. D-nii minitrii sunt fatd; D-lor sunt mai in pozitiune §i mai competinti de a rdspunde;potfiapoialti D-ni senatori din majoritate, cari pot apdra, ministerul, de vor vol.

810

Voi cduth dar a fi scurt, §i, ca membru al minoritatei, cdruia is'a facut onoarea dezkfi ales in aceastd. comisiune, voiu rdspunde numai la ceeace priveste lucrarea acestei comisiuni. S'a examinat sau s'a criticat natura acestei adrese precurn idiferitele eipdrti.Natura ei, caracterul ei general, a fost criticatd din mai multe puncte de vedere de cdtre D-ni senatori, cari au vorbit inaintea mea. Onor. D. Iepureanu, a zis caceastd, adresd este echivocd, cd, n'are nimic Precis si determinat, cd este in fine un program ministerial. D. Strat a spus din contra, ca ea nu este o programa', ori o adresd ministeriald, cd, nu este nicio parafrasd, ei un act politic,si a addogat Inc cacel act poate fiprivit ca de o politic superioard, care altfelse explicd in timpii siin circumstantele de astdzi. Noi din comisiune nu putem cleats zicem cd D. Strat are dreptate. Adevdrat este ea' intentiunea comisiunei a fost de a nu face dinaceastd adresd un act ministerial, cum zice D. Iepureanu, sub nici un punct de vedere, nici un act aprobator sau deza.probator actelor trecuteale guvernului,politiceisale trecute ci unui act curat politic,chiar de politica' superioard,, cum a zis Ds Strat,adicd de o politic generaldsinationald,care este mai presus de politica ministerial&

811

Faptele trecute, politica trecuta a ministerului este de domeniul istoriei,ministerul acesta §i eel precedent are a raspunde de dansa, a o apthA §i a ti da seama. Noi dincomisiune, din aceasta comisitme, care este compus6, in mare parte, din membrii majoritalei acestui Senat, §i din care numai eu sunt e§itdin minoritate, am tras o linie de demarcaOune intre trecut §i prezent,i ne-am ocupat,repet, numai de politicagenerala, care este mai presus de cestiunea ministerialg. Pentru aceasta nu am decAtsa' exprim fe1icitrile mele a-tat membrilor comisiunei din majoritate, earl an §tiut sa se pun6 pe acest tarAminalt,cat§i guvernului, care s'aunit en noii a primit un asemenea proiect de adres'a curat politic. Am cautat dar, si nu am gasit, unde sunt acele pa'rti din adresa noastrà, din care a putut D. Manolache Kostachesa,conchidaeä aceasta adresa' ar fi un program ministerial, ba Incc6, printr'insa mi s'ar oferi mijlocul mie anume, de §i D-lui a avut delicate-taanti-mi prommth numele ca sintru in majoritatea acestui Senat §ide aci pe fotoliul ministrului de externe. Aceasta este o simpla' presupunere a D-lui: caci D. Mano- lache Kostache qtie prea bine ca eu nu pot fi so- licitator de minister, §i caud voiu veni la minister, voiu intra pe u§a cea mare, iar nu pe fereastra.SJ aceasta chiar o voiu face numai atunci cand voi

812 erede c, prinprezentamea,intr'un minister, prin consiliile mele, prin conlucrarea mea, voiu putek aduce un bine tarei.Atunci, de sigur D. Iepureanu, ca nu m'al teme nici de critici, nici de presupuneri,nici de insinuari; ci imi voiu face datori a. Fie insa, siguri D-nii oratori, cari m'au precedat, ceu voiusti a apreciagi a judech en sAnge rece care este datoria mea, qi ca, voiu sti a nu alunech pe taramul pe care crede D-lor a ma, atrage. Chiar daca ar fi a se admite posibilitatea prezentei mele pe viitor in acest minister ce s'ar explichtotcelputin cum se explicaprezente D-lui Sturdza, tot cum s'ar fiexplicatprezenta D-lui Yernescu, care era pe aproape a intra in minister, tot ca prezenta a altor din senatori si deputati can an criticat ca si mine politica trecuta' a acestui guvern icari acum pot conluera cu dânsul. Pentruce ? Pentruca situatiunea s'a schimbat; pentruca trecutul s'a inchis; pentruca o alta noua. era Incepe; pentruca, pentru aceastä mare importanta, era, trebuie sa se imagineze o noua politica., o a1t activitate; ipe acest noutaram, mai multi barbati mai multepartide,separate odataprin vederile§iactiunealor, îi pot da mana si se pot uni ca sa conlucreze, impreuná. Asemenea uniri s'a vazut adesea Ia noi, ca si aiurea,i au dat de multe ori rezultate salu-

813 tarii.Cateodata chiar,aceste uniri se fac intre elemente eterogene, in persoane cu principii opuse, si atunci ele se numesc coaliOuni mostruoase, cum, bungoara,s'anumitlanoicoaliOuneadela 1VIazar-Pasa. Ace le uniri, pe cari D. Iepureanule-a practicat,seformeaza numai cu un expedient, pentru un seop determinat, cand seopul acela se atinge, unirea se desface,i elementele eterogene, can se gruposera, se despart din nou, spre a se combatei distruge. Cu toate astea, insa si aceste uniri, repet, pot adesea dà bune rezultate pentru scopul ee s'a propus. Nu este tot ash cu unirele ce se face intre elemente, cari nu sunt eterogene, ci numai diverse,ci mai multe ea nuante ale acelorasi principii; aceste uniri se numesc aliante; ele nu sunt trecatoare, numai ca expedient, nu sunt numai limitate pentru un scop izolat; ele pot fi durabile, pot fi intinse in actiune si rezultatele lor pot fi mult mai generale si mai bine facatoare pentru interesele publice. Sa nu se mire, dar, D. Iepureanu, dacg fiecare'§ipot aveh modul sau de a judech asupra unirilor ce se pot face intro partidele unei Sa inlaturam dar eestiunile de persoane si de partide, si sne punem numai pe taramul adresei, sa examinam caracterul salt.Ce trebuie sfad. comisiunea insareinata en redactarea acestei adrese ? Sa fac g. o parafrazg, a mesagiului Tronului ?Dal

814 atunci membrii comisiunei nu mai putehfide acord cu dnii. Sa facem o adresa de curtenie in doug-trei randuri? Sa zicem adica Mariei Sale; Sa, traiasca IJ1Oria Ta ; avemi noi set we facem clatoria cat se va puteet mai bine ?" Dar o asemenea adresg ar fi fost prea laconica, ar fifost prea staba, prea rece, prea malt nepotrivita, cu importanta situatiuneii cu ginggsia even imentelor. Aceasta situatiune, aceste evenimente ne coman- dau sfacern ceva mai mult, sfacem o adevgrata, adresa politica, Para a fi ministeriala. Aceasta am si facut si cum am fi putut face altfel, fr a calch chiar demnitatea noastra ? Senatul acesta este in cea din urmg a sa sesiune itotdeodata, in cead'intaisesiune a Statului Roman recanos- cut independent.AcelasiSenat este precursorul Camerilor de revizuire;elare sa inlesneascgsl prepare oarecum premiul acelor lucrari,i avand o pozitiune atat de inaltg, avand o datorie atat de insemnatg ati fi crezut ca este demn, ca este bine, ca in ultimul sau cuvant catre suveran, Senatulsit se serveasca numai cu niste formule de o politete banala, ori sa taca, asupra chestiunilor i atitudinei sale politice? Nu numai Caceasta ar fi fost putin demn, dar s'ar fi putut taxi de o raceala calculata (Aplauze). Daca s'a putut face altfel, daca, prin acest proiect, ne-am ridicat, cred eu, la inaltimea mi-

815 siunei noastre, faciind o adresa politica iar Iu ministeriall trebuie cu totii sa dam preferinta acelei sisteme,is eonstatam meritul majoritatei din comisiune, care, daca voia putem face si o adresa, ministeriala, caci numarul era cu dansa. Astfel comisiunea D-voastra a inlaturat,a lasat la oparte faptele guvernului, pentru care el are raspunderea,iasupra carora putem reveni oricand prin cale de interpelatiuni, si a cautat a se trage in cateva cuvinte, principalele jaloane ale politicei viitorului. Astfel c, printr'aceasta, n'am legat cu nimie minoritatea acestui Senat, din care am onoare a face si en parte, desi D. lepureanu mi-a zis ea acum sunt primit in majoritate;si desi eu voiu fiincantat dacen adevarat voiu puteh sa fac parte din majoritate; eaci eu unul niciodata nu am facut opozitiune sistematica. Prin urmare sub forma de interpelatiuni pentru faptele guvernului, fiecare din noi va fi libersfaca a se da oricate voturi de blamuri se vor puteh, eaci tineti minte,Ind,inIanuariu trecut, cand am votat motiunea pentru integritatea teritoriului, precum 0 mai arziu cand am votat motiunea in privinta eonvocarei Constituantei, primul ministru a zis, vorbindu-se despre faptele trecute ale ministerului, c D-nii ministri iau asupra-le raspunderea faptelor P-lor,i cD-lor vor fi gata, impreuna cu D. Kogalnieeanu, care este acum intre

816 noi, a raspunde oricand ii s'ar cere socoteala de acele fapte. In aceasta adresa insa nu se vorbeste nici un singur cuvant despre acele fapte,iva, marturisesc ca nu inteleg Inca cumi pentru ce s'ar critich aceasta adresa sub acest punct de vedere. Prezentul ne ofera o situatiune noug : aceasta situa.tiune este cu totul alta decht a fost vre-o- data in istoria noastra. Niciodata in adevar Sta- tul roman n'afostabsolut suveran,adica, nu nurnai in ceeace priveste raporturile sale interioare, dar si in ceeace priveste raporturile sale cu celelalte state. Astazi el este suveran,i In drept si in fapt, sub ambele aceste doua raporturi. Aceasta noua pozitiune, cere o noupolitic,i Senatul este in drept si are datoria a indica aceasta noua poIitic rnacar in esenta sa, in primele sale urme; cu modul acesta noi Senatul inclicam guvernului iurrna- silor nostri prin niste semne oricat de rani,un fel de traseu al drumului ce noi credem ca este bun a se urma pentru o noua politica a noului Stat roman. Nu trebuie deci sconfundam prezentul cu trecutul, si sne inomolim astfel in fagasul trecutului, in rutinai prejudecatile sale, incatsa nu mai putem cunoaste drumul viitorului. Sa stim a deosebi trecutul de prezent, spre a putea en- noaste exigenteleviitorului.Daca vom face ca.

817

D. Voinov, sg transformgm sensul acestei adrese, pentrucg am crede cprezentul este una cu trecutul, 4 siguri cg, nu vor puteh, ggsi adevgrata politicg a viitorului, caci am voi a cre a.aceastg, politicdupg ideiatrecutului. Dar ideile aceste nu se mai potrivesc cu starea actuala incare ne Agin. Talia noastrg a crescut,i haina cea veche nu se mai potrive§te pe talia cea noug. Tot cu ideile, tot cu prejudecgrile,tot cu pasiunile trecutului, strâmbe islabe,voiti sg mergeti§iin viitor?Faceti-o dacg vg place, dacg vaplace majoritgtei acestui Senat; incg rgu yetifaceqi mare eroare va comite acest Corp, else va cgi odat a. deasemenea eroare! Dar sg trecem acum la criticile ce s'au adresat diferitelor parti din aceasta, adresg. Ce obiectiuni s'au fgcut, contra paragrafelor, din aceastg adresg? Dacg ele sunt fondate, dacg echivochitgti sau neintelegeri existg chiar, suntem gata a face indreptgrile cuvenite. Dacg ele nu arfifondate, daca D-nii oratori s'au in§elat asupra sensului §i scopului unor WO din aceastg adresg, suntsi- gur cvor renunth la criticaD-lor. Trei pri mai importante coprinde aceasth" adres6 :la 'inceputul säu se aduce omagiu bravurei armatei §i capului ei, cgrora mai ales le datorim dolAndirea independentei noastre politice §i nationale. Imi pare cg acest adevgr este necontestat, iprin urmare

290 6 52 818

omagiul meritat. Cum Senatul s'ar fiputut des- Orti, s'ar fi putut dizolvh§i merge fiecare din noi inaintea alegAtorilor no§tri, fdr-a ca sa, consta- thin cui mai ales datorim recunoas,terea independentei pe care totnoi am proclamat-o? niei nu uitati D-lor senatori, D-v.atiproclamat aceast'a independent6, mai inainte ea Europa s'ane-o re- ennoaseg; 0 am proelamat-o ea un drept al nostru, ea o consecintA, a tractatelor noastre vechi, ea realizarea unei dorinti nationale, ea efectul operei nu nurnai a generatiunei noastre ci a tuturor generatiu- nilor trecute.i eand acest fapt al nostru s'a consacrat si s'a reeunoseut de puterile Europei, am puteh noi s tg.cem is ne oferim omagiele noastre acelora, cari mai mult decAt oricine an contribuit la consacrarea ila reennoa§terea acestui fapt? Dar, aceasta ar fifostD-lor,incontradic- tiune cu ceeaee a fácut Senatul mai inainte, aceasta ar fi seramat mult chiar cu o ingratitudine. apoi, dae/ mi s'a fácutirnie onoare de a fi numit membru incomisiune, eu mai mult cleat oricine altul, nu puteam sA tac is rutlaud faptul, §is'a," nu constat importanta sa; cxei D-v. stiti c6independenta noastrA a fost visul men de aur; di ea a fosttintaintregei mele activitAti, §icg, am contribuit si eu eu ceva la dobAndirea ei. Dar spreasemic§ora poate insemng,tatea faptului, D. M. Kostaki, mi-a obiectat caceasta'

819 independenta de astazi,nu este aceea pe care o doream eu, pe care o doream toti. A5a este, adevarat este, ea eu ca tati Romanii, doriam a aveh independenta cu neutralitatea garantata, de Pute- rile europene. Nu am putut dobandi acum toate acestea: adica MI am dobandit binele in intregul sAu, dar am dobandit binele cel mai esential, cel mai capital, independenta; nu trebuie sa nu re- eunoastem importanta sivaloareaacestuibine, acest mare principiu, din cauza lipsei accesorilor lui. Prin el Statul roman poate sa intre in familia europeana,s tim a lucrh ea sa dobandim gi restul. Este dar de datoria Senatului a recunomte acestbine,5ia declarh, Mariei Sale multumirea §irecuno5tinta noastra;i totdeodata sne punem pe cale de a face ca sA," dobandim cu timpulin- dependenta,as,h,precum am dorit'o noi 5,itoatá natiunea. Pot A, mai adaog, dupa cum v'a spus onor. D. Sturdza, c6, prin tratatul din Berlin, avem chiar o garantie tacit6 a existentei statului roman independent; caci acea independenta ereatA si re- eunoseut6 prin acel tratat, este oarecum garantatà de marile Puteri cari au subscris acel act international. Caci daca acele Puteri conduse, nu de o politica de sentiment, ci de o politica de interese, an declarat statul roman independent, este ca au avut interes aoface,sicomitele Andrassy, ne spunea deunazi, in adunarea delegatilor cum inte-

820 lege Austria acel interes. Prin urmare, cand una din acele Puteri, ar atinge acele interese, atingand independenta noastra, celelalte puteri se pot opune de vreme ce interesele lor, desi diverse sunt solidare. Credeti insa, precum cred ieu,c aceastd garantie tacita nu este suficienta, ca% avem nevoie de ceva mai mult, ei bine! sa, caztam prin faptele noastre, pe viitor, a dobandi ceva mai mult. Iat6 pentruce, prin adresa noastra vi se spune ca aceasta independenta nu este'Incaconsolidata cà trebuie sa o punem in conditiuni de acelea ca sa o ferim de mice pericole,i sa tragem din ea foloasele ce ne poate procurh noua noastra situatiune. Ash, dar, Domnilor, desi am dobandit binele cel mai mare, sa nu credern e, acum fiind independenti, numai avem a face nimic iputem sa dormim. Din contra, tocmai acum trebuie sa lucram, mai mult pentru a consolidh acea independenta. Dar cum avem sa Imam ? Ei bine vom lucrh cum zice adresa; vom cauth ca prin acte prin fapte, sa inspiram incredere, inlauntrui inafara, sisa angajam cat mai mult la noiinteresele generale europene. Din aceste interese, acele de o orcline financiarai economica sunt din cele mai eficace. S'a zis, Dior, adesea irepeti eu cu altii, ca independenta, pe cat este de bung, pe atk Ii are si pericole inerente naturei sale. Un stat independent este intr'o stare mai periculoasa deck

821 unul dependent;noi,ca stat mic, minor lAng, erau altii raspunzg,tori pentru noi. Altii regulau destinatiunile noastrei pentru ei se evitau consecintele greplilor noastre. Acum insg, nu este tot a0: deveniti majori, suntem responsabili de actiunile noastre; nu mai este un altul caresg, rgspunzg, de noi; consecintele greqalilor noastre vor apash numai asupra noastrl. Iatpentruce, in proiectul nostru v'am zis: luati seama, ingrijiti-vA,sg, consolidgm independenta noastra; stim a ne feri de pericolele ce o pot ameninth! Am vorbit idespre Dobrogea. Ce am zis despre aceastä noug, provincie ? Am zis numai c. populatiuthle ei au dreptate and nu vgd in drapelul Romaniei un drape] de cucerire, ci un pre- cursor alcivilizatiunei,o garantie de ordine§i prosperitate. Nu sunteti unanimi spre a recunoa0e acest adev6r ? De unde D. Iepureanu a scos cnoi am pre- judea in cevahotg,ririle Camerilor de revizuire in privinta acestei provincii. Ce ? ideile coprinse in proiectul nostru pot vreodaafi desmintite! Nu este adevgratc po- pulatiunea Dobrogei a primit foarte bine armata romang,? Ce! trupele noastre nu sunt un pre- cursor al civilizatiunei, o garantie de ordine in acea

822 localitate? Dar atunci ce sunt, sunt ele un pre- cursor al barbariei,o cauz6 de dezordinesi de mizerie? In ce dar aceste adev6ruri ar prejudech Intru ceva hotnirea Constituantei relativ la Do- brogea ? D. Iepureanu ne mai imputA,cA nu am mai zis nimic de pierderea Basarabiei, de sacrificiile ce am fácut in resbelul trecut. Dar D-le, re- petirile, inatAturile sunt adesea nu numai de rAu gust, dari imprudente. Tineti minte c, in dou5, ocaziuni, am mai vorbit de mentinerea integritätei teritoriului si de durerea noastrA pentru pierderea Basarabiei, ca si de saerificiile ce am Pacut. Pentru ce am mai vorbi incAodafil ? Cand en motiunea din 26 Ianuarie trecut, Senatul a arltat cum tara si-a indeplinit angajamentele sate din Conventiunea dela 4 Aprilie, a amintit sacrificiile ce a fäcut, si a exprimat speranta ci se va conservh integritatea teritoriului gu. Dar, din nenorocire, sperantele noastre nu s'au realizat,i Basaraaia fa pierdutá pentru noi. Cand, mai tarziu,ni se comunicA tractatul din Berlin, tineti minte ea Senatul votä o aIt mu- Oune prin care isi exprimg, malmirea ce sim0 tara pentru dureroasele sacrificii ce puterile europene Ii impusei Msh a ni se luà Basarabia. Cum si pentru ce Senatul ar mai reveni asta,zi asupra acestui dureros subject ? In dou6 eanduri reprezentatia national'asi-a

823 exprimat speranta, ea i durerea sa inprivinta teritoriului Bornâniei; a mai reveni si a treia oara ar fi iinutil si de rau gust. Ba pot zice cadresa mai vorbesteInca odata de sacrificiile ce a costat pe Romani resbelul trecut, insa vorbeste in mod incidental, sinumai in treacat, adica numai la finele adresei cand zicem ea Romanii vor sti a luerh pe timp de pace cu aceiasi valoare si demnitate cu care au stint sa", sufere sacriaciile pe timp de resbel. Aceasta am crezut-o destul;de oarece noi credem ea deslipirea Basarabiei, find un fapt dejh terminat, elramâne numai In domeniul istoriei. Orede oare D. Iepureanu cnoi am prejudech hotarirea Coustituantei relativa la Dobrogea, numai pentruca vorbim de prezenta ostireinoastre in acea tara, ? Dar aceasta s'a facut conform votului anterior al acestui Senat. Ba inca imi amintesec6 D. Iepureanu, care faceh parte din comisiunea care a redaetat atunei acea motiune, admite i D-lui ca noi sa anexam Dobrogea; s'a deosebit insa de noi numai intr'un singur punct,intr'aceastaci D-luivoih ca ocuparea sa se faca dupa ce vorn fi somati de catre Puteri. Aceasta a fost singura diferenta care a fost intre majoritatea comisiunei iD-ta;sinoi am crezut ca suntem in destul de somati prin tractatul de Berlin, si nu mai era nevoie de o alta

824 somatiune. A dar,aceastg simplg ocupare a Dobrogei de cgtre o§tirea noastrg, insus,i D. Iepu- reanu credegatunci cg nu prejudecg hotgrirea Constituantei; apoi tot astfel trebuie sg, creazgqi astäzi. D-lui §tie prea bine cg totdeauna s'a declarat adcluarea in posesiune a Dobrogei este numai provizoriu,i Ong ce camerile de revizuire se vor pronunth definitiv. Libere vor fiele a se pronunth cum vor vol, a anexh ori nu Dobrogea. Dacgvoiuavegonoareaaface parte§ieu, din ele, voiu sustine anexarea.Altii pot sustine contrariul; si liberg va fi Constituanta sl zicg: nu voiu sg anexez Dobrogea, adicg ca Dobrogea sä ramaie res h,ulius" sau care va apartine altora, sau nu tocmai celor ce ne-ar place noug. Liberg va fisa, facg §i aceasta; noi nu prejudecgm nimic, dupg cum nu prejudecgm hotgri- rile sale nici in cestiunea Evreilor,nici intoate celelalte cestiuni privitoare la noi coprinse in tractatul de Berlin. Inlirnitele competenteilor,§i in marginea articolelor supuse spre revizuire, Came- rile de revizuire,dupg opiniunea mea, sunt absolut libere sg lucrezesisg hotgrascg cum vor crede ele rnai bine. Eu merg pang acrede cg aceste Camere pot zice, in mod general, cg nu recunosc, cg nu se supun tractatului din Berlin, cg se opun lui, cvor chiar sia inapoi Basarabia. Va rgmâne nurnai sg se vadg dacg vor aveg §i

825 destula putere armatg, ca sa-si meriting hotArt- rea bor. Vede dar D. Iepureanu ca. nu cugetgm nici cum a contesth omnipotenta Carnerilor de revizuire. Spe- ram numai cele vor sti a nu abuza, de (Musa. Vedeti dar D-lor, d temerea D-lui Iepureanu nu este fondatg pe nimic. Precum in motiunea votatg in urma de Senat nu s'a prejudecat hotg- rarea Constituantei, asemenea nu se preluded nici prin aceastg adres1 ci, precum mai toti, chiar D. Iepureanu care a diferit in prea putin lucru de majoritate, am votat atunci acea motiune, asemeneai astAzi sne unim cu totii spre a voth un act, care este mai presus de consideratiuni de persoane si de partide, si care are in vedere numai interesele generale ale natiunei. (Aplauze). Aeum, D-lor, sg, mai vedem ce altecritice s'au mai adresat acestui proiect de adresa? Dupg ce in partea a doua, el a tratat despre consoli- darea independentei noastre vine la partea a treia, care se referg la modul nostru de a lucrh pentru ea sq. inlesnim lucrarea iconvocarea Camerilor de revizuire. Aci se vorbeste sau se promite activitatea si bunavointg a noastrg, spre a examinh cat mai curand si cu maturitate, toate proiectele de legii masurile ce guvernul va crede eg sunt mai urgente si mai neaparate, a ne prezinth; eaci adaoggm noi, numai vom puteh a ne conformh

826

eu votnl anterioralSenatului,prin care acest Senat a hotarit ca eel mult intreiluni alese- siunei actuale, sa se convoace Camerele de revizuire. Este ceva ran de a se ziee aeeasta ? Credem ea un Senat era, dator sa aminteasca aeest vot anterior al sau, vot care constituie un angajament pentru noi, ea ipentru guvern, de a nu prelungi aceasta sesiune peste treiluni; de aceea ipromitem cvom da tot concursuls,i vom pane toata activitatea intru examinarea proiee- telor de legi, pentruca astfel sa se poata convoea Constituanta in termenul aratat deja. Aeestea suat, D-lor, toate parcile din adresa noastra. Ai vazut ea D. Iepureanu easiceilalli D-nioratori, nu au putut sa le combata eunimic. Stim Inca ea D. lepureanu ne-a mai imputat, in mod generos, ca de ce nu ne-am exprilnat opiniunea asupra diferitelorproiecte de eari se vorbe§te in mesagiu. Dar ce nevoie era,§i cum s'ar fi putut face una ea aceasta? In mesagiu se vorbe§te, In adevar, de multe proiecte, de un proiect de lege comunal, de un proieet de inamovi- bilitatea magistratilor, de un altul pentru reorganizarea armatei, etc., pe cari guvernul an voi sa le supuna adunarei in aceasta sesiune.Noi, in adresa, am zis numai ca le vom examinh pe toate eu maturitate. Ce alt putem zice? Era oare loe intr'un raspuns la mesagiul Tronului, sapre-

827 ciem, sne pronunthm asupra aeestor proiecte? cum eram si vorbirn? Trebuie eel puOnsl vedem aceste proiecte, icas vorbirn de ele, trebuie lush sh le citim,s le studiem, sh des- chidem adich o discuOune generalh asuprafiech- ruia in parte! Apoi s'a mai fácut vreodath o ash, lucrare tnvre-un rAspuns la mesagiul Tronului? dach am fi vorbit si am fiapreciat proiectele mentionate in mesagiu, de ce nu am fi vorbit de altele de cari mesagiul nu zice nimic? Ash, de ce nu ar fivenitinsusiD. Iepureanu shcearh,a vorbidespremodificarea legeielectorale?Apoi aceasta nu s'ar fi &cut Mrá discutiune chei eu sunt de opiniunea D-lui Iepureanu, lush cred bune modifichrile ce voeste D-lui a face acelei legi. lath dar discuciunile lungi numai asupra acestui subiect; estefoarte destulh fraza noastrh eh,adich vom examinh cu maturitate toate proiectele cenise vor prezenth... 111anolachi Kostachi. Ai zis cá vom da coneursul... B. Boerescit. Da, vom da concursul spre a lucrà cu to0i cat mai bine si mai repede. Acel concurs sper c ni-1 va da insusi D. Ma- nolachi Kostachi, chci D-lui ca membru activ inteligent din dreapta, are cel mai mare interes ea Constituanta sh fie convocath cat mai curand, rumai prin concursul nostru al tuturor, de toate

828 partidele, se poate obtine un ash rezultat. Convo- carea neinthrziaM a Camerilor de revizuire este o garantie mare pentru noi toti, pentru interesele nu numai ale partidului din stanga, dar si al tuturor celorlalte partide, ichiar pentru grupurile ash numite de D. Vioreanu. Cum dar vom da eoncursul nostru. Negresit eh' primindu-i sau respingandu-i proiectele sale, dupg ce le vor exam inh cu toatA ra.ceala imaturitatea. De ce preocupg pe D. Iepureanu acest cuv"ant de concurs, ce 1-am pus in adresa noastrl? Cu- vântul concurs, nu insemneazg cvom primitot ce va spune guvernul. Comisiunea D-v., n'a putut sä zic a. un asemenea lucru. Ea a vorbit numai de un concurs, luminat si independent, care se poate totdeauna promite de aceia can nu voiese a aveh in vedere decal binele public. Tocmai aceasta face cg, rAspunsul nostru nu prejuclecg nimic, ca, este, putern zice, fgrA, culoare po1itic6, in sensul acesta c5, nu este nici ministerial, nici de opozitiune. Prin el se recomandä numai acea inaltepo- litica, de care trebuie sa fie animat un ash mator Corp al Statului. A$ h am crezut unii ca trebuie sa vorbeaseä Senatul, inultima sa sesiune, eu capul Statului, din aceste am vAzut noi ca trebuie sa rezulte demnitatea, iar nu din intorsaturi de fraze din idei banale qi seci.

829

A trebuit, repetgm, sg, fac eu mentiune de ce am dobandit prin bravura ostirei noastre, prin acea a sefului ei impreung, 0 a trebuit apoi sg con- statgm cg, independenta nu este suficientg, ca, ea trebuie sg, fie consolidatg, §i cconsolidarea ei nu se poate face prin faptele noastre. Atunci numai, am zice noi, Europa va vedeh In RomAnia independentg, o garantie de ordine§i de stabilitate in Orient. Am adgogat c aceastg consolidare o vom dolAndi prin fapte numai prin diversele noastre legii institutiuni,ce vom era prin tractatulnostru politic, prinacordul ce ar trebui sg domneasca, intre noi, prin infranarea pa- siunilori inlgturarea consideratiunilor secundare, prin aridicarea noastrg peste spiritul §i interesele (le partidg. Numai ash vom ajunge a fi 0 in fapt o natiune mare§iindependentg. A ltfelne vom intoarce, ne vom amei. ne vom slgbi intr'o sferg, mica si ingratg §i vom fini poate prin a neasfi- x-ih,a peri. (Aplauze). Cum dar I). Voinov vine §i aruncg aceastg frazg, cam cutezgtoare, caceastg adresg, nu ar fi demng? Gray cuvant, care nu se aruncg cu inlesnire de cei ce-i sirnt semnificarea! Vgd cg D. Voi- nor protestg, cg nu ar fi cugetat sdea cuvantului sgu sensul uzual. Iar bine! Acest cuvAnt nu s'ar aplich atunci asupra intregei adrese, opera a unei comisiuni de 5 persoane, dintre cari mai tati sunt

830 din aceasta majoritate; dar s'ar aplich in tot cazul, asupra unei pgrti dintr'insa care arfiacea parte? Fi-va acea re1ativIa armata noastrg, prin care sg, facg laude acestei armate? Dacg ar fi aceasta, MA, imputarea ar fi ne- dreaptg; cxci laudele ce noi adresgm armatei sunt justesibine meritate.Orice Roman, de oricare partidg ar fi,este dator sg laude armata noastrg, pentru bravura si disciplina, de care a dat probe pe campul de bgtaie; va fi dator insg sg, constate ea datorim independenta noastra, armatei i efului ei suprern. Aceasta este veritatea absolutg. Sg presupunem ch. am fi avut nenorocireasa nu vedem armata noastrg, acoperitg, cu glorie pe campul de rezbel, ci bgtutg, ci gonitg; consultati constiinta D-v., si spuneti, dacg in ash, cauzg Eu- ropane-arflrecunoscut independenta noastrg ? Dacg atunci DU s'ar fi cauzat poate o altg combinatiune care sg satisfacg, interesele Europei, dupg cum a satisfgcut combinatiunea cu independenta noastrg? Nu numai dar eh' erh demn, dar ne era impus ca datorie sg recunoastem ccel dintaiu titlula recunostinta noastrg, pentru dobandirea independentei, il are armata noastrg. Cu acestea nu va sa, zicg cäi noi,cestilalti, nu avern un merit si un titlu pentru dobandirea acestui mare bine. Da il avem acum cu totii;si

831 vedeti ca' adresa noastra face parte pentru aceasta intregei generatiuni prezente. A dic i Xdunärilor actualei guvernului,i tutulor Romanilor cati au contribuiti an lucrat pentru a se atinge un ash mare scop. Aceasta mi se pare activdijust,i demnä. D. Voinov insa, vkand ctaramul pe care se pusese era cam alunecos, a redus toath critica sala paragrafulrelativlaevrei.D-lui nu s'a multiunit numai a critich forma sub care adresa se exprima pentru Israeliti si a prezenta alta, forma. care sa-i convinA mai bine, ci D-lui a tratat pot zice, cestiunea in sine, aridicand-o la inaltimea unei doctrine, tratand-o caex professo,qi exprimandu-si toate convinctiunile sale in aceasta cestiune. Ba Inca, D. Strat exprima pa'rerea sa de ran cri comisiunea a tratat sau rezolvat aceasta cestiune aEvreilor fara macar sa fi pus intr'insaSiun Moldovean, care cunoaste mai bine aceasta cestiune &cat noi Muntenii. Mai inthiu vtmarturisesc Domnilor, Intris- tarea mea de a vedeh, ca chiar prin I). Strat acest spirit de provincialism ia o intindere atat de mare. Pana acum auzeam vorbindu-se ca numai in ministere trebuie sg fie §i Moldovean, unii critica aceasta pretentiune. Astazi insa se pretinde ca si ln comisiunile Adunarilor sa se faca aceasta diseutiune de noldovean si de Muntean. Maine altii

832 vor pretinde negresit ca sä se distingg, romanii si in Olteni pentrucai acestia sfacg, parte din ministere si din comisiuni. Unde am ajunge,repet, cu acest spirit de provincialism ? Elsa, iatcmi se spune c6, din intgmplare, s'ar fi propus D-lui Voinov ca sh"facg. parte din comisiunea aceastai cD-lui nu a primit; nu cred negresit ca, a facut-o pentru a-i Yeni mai comod ca sà critice egei, dupg, cum zice proverbul, critica este lesne, arta estedificila, ! Dar oricum ar fi,sg, vedem dacg, eriticaf6- cutg, de 1). Voinov, paragrafului din adresl, relativ la art. 7 din Constitutiune,se adreseazg,' la aceastg, adresä,la noi, comisiunea de rgspuns la mesagiul Tronului,sau chiar la acestMesagiu, contrasemnat de ministri ! Este evident ea' D. Voinov s'a gresit la adreg. In ardoarea sa juvenilg. D. Voinov a criticat mesagiul, in loc sg, critice adresa. D-luiauitatsevede,c mesagiul Dom- nese in privinta acestei chestiuni, zice ash: Astfel pe calea constitutionala D-v. yeti pune tam, in pozifiune de a corespuncle laaqteptarile Europei, la interesul moral care inqiqi au de a face sa dispara din Constitufiunea noastra' principiul,ne mai potrivit cu luminile secolului, acel al neegalitatei politice pentru cauza de religiune". D. Voinov. iD-v. ati zis amin.

833

B.Boerescu.ImpacientaD-talejuvenil§ merge pang a credecg,noi am zis aceea ce nu am zis; dar vvoiu lumina,. Fiti siguri eg nu mg yeti deseurajal Noi nu am zis nimic despre neegalitatea po- litieitpentru cauzg de religiune, noi am fost mai scurti, mai laconici, am zis numai eg art. 7 din Constitutiune, care nu mai este de acord cu principiilei luminile secolului, va treblib sa dispara" Iatg tot ce am zis. De ee voiti a ne face sg zicem mai mult deck am zis ? Noi nu am zisnici un cuvant despre religiune,i prin urmare nu am putut afirmh nimic despre pretinsele persecutiuni religioase ce au putut existh la noi. De ce§i-adat dar D. Voinov osteneala ea s'a cornbatg o tezg pe cari noi nu am sustinut-o? Argumentele D-lui nu pot aveh efeet aiei, ele pot fi bune pentru a chstigh o efemerg popularitate, pentru servi de drapel in luptele electorale. Dar aci in mijlocul D-v. ele nu pot produce nici un efect. Mi-am dat numai o simplg opiniune cg art. 7 din Constitutiune va trebui sdisparg;i nimeni altul nu-1 va putea, sterge deck Camerile de revizuire; egei numai ele au sä termine intr'un mod definitiv, totceea-ce noi am incept. Cu aceasta credem ea' noi am exprimat simtimantulsicre- dinta Senatului intreg; egt despre opiniunea per-

53 29006 834 sonall a fieegruia din noii eu credi sustin el la noi nu a existat niciodatl perseeutiuni religioase. Dael in privinta Israelitilor a existat o neegali- tate, aceasta nu a provenit din cauza religiunei, ci din alte cauze de ordine curat soeiali econo- nomiel,sau din cauza politicei, dup/ cum a fost inegalitatea pentru Musulmani. Totdeodatl ins/ trebue sadlogl'm ea, dael aceastl inegalitate pre- vlzutsa in art. 7 din Constitutiune, a avut ratiunea sa de a fi,zic cauza situatiuneinoastre politiee din 1866, astlzi situatiunea s'a schimbat, nu mai este aceeasi, si art. 7 poate prea bine sdisparl, c/ci, astfel, el nu este potrivit nici cu principiile, niei cu luminele seeolului,sper5In dar ci Ca- merile de revizuire vor aprecil luminele ea noi, si el vor sterge paragraful al 2-lea din art. 7, pu- tând astlziconciliinteresele noastre socialesi economiee cu lumineleiprincipiile secolului. Cu modul acesta Constitutiunea noastrl se va revizul astfel cum sl nu se mai facl nici-o deosebire intre str/ini, de ofice religiune an fi; ash inelt vor fl deopotrivl tratati si strlinii de rit crestini cei de fit israelit icei de nit mahometan,i eredin- ciosii lui Zoroastru, lui Confucius, etc. SA' se inceteze dar de a se mai face o trista arml din aceste zise ale comisiunei, si de a se in- sinuc noi am denuntat strinilor, sau i-am in- dreptlti sl creazg, eg, la noi a fost persecutiune

835 religioasg.. Este cunoscut ea, asemenea persecutiuni nu au fost; dar inegaliti, intre strginii de diferite rituri, am avut, impuse noug, din diferite cauze de o orc1inpolitic i economicl. Ash Meg, prin tratatele cu Turcia din seeolul XIV Ona la al XVI, s'a impus mai multe restrictiuni Musulma- nilor, cum,adieg,,sg, nu aibg, dreptul de a aveh geamii in tara noastrg, de a se stabili, de a eum- parh imobile,etc., pe cand alti strgini, de alte rituri, aveau acele drepturi. Aste restrictiuni s'au putut facesipentruIsraeliti. Nu cred ea D. Voinov sft zis c, aceste restrietiuni trebuie men- tinutei astki. Tot D-Iui, ea si D. Strat, erede cg, paragraful care prevede, si in care se vorbeste de Inlgturarea consideratiunilor secundare, de infranarea pasiunilor si invingerea prejudecItilor, s'ar referi la eestiunea Israelitilor,i cg am subintelege cu aceste expresiuni eg pang, acum au fost pasiunii prejudecg,ti la noi. Räii inteles dau D-Ior acestor fraze inofensive. Ele se raporteazg, la modul general cum Senatul isi propune de a luerh spre a atinge scopul salt, acela de a inlesni 1ucrri1e Constituantei, el promite pur si simplu ct va luerh farg, pasiune, arg, spirit de partid,fArd prejudec4i, nu numai in cestiunea Israe1iiIor, ci in toate cestiunile ce vor fiIn eompetinta sa. Ei binevg, Intreb pe Dv.,

836

ceivechi parlamentari, cum intelegeti a lucrà ? Intelegeti a lucra, animati de pasiuni, inspirati de prejudecati ? Aati vol Dv. sa voteze Senatul ? Negre0t ca, nu. §i cAnd D. Voinov ar zice altfel, atuncim'arsillsa,credc rau consilier ar fi pentru oamenii si politici, eä rau diplomat ar fi, dna, cerul ar face ca sa conduci D-lui vreodata, politica acestei Ori! Fiindcadar nimeni nu poate cutezh de a lucrà altfel in acest Senat, decat arat'am noiin adresa, nutim pentruce DU am zice-oi nu am adaogh astfel incredereai mai mare ce trebuieoft aibe marele Puteri europene inlucrarile noastre viitoare. Paragraful acesta este, in orice caz, inofensiv, 0 se aplica, repet, nu esclusiv Ia cestiunea Israe- litilor,ci la toate actele. D.Strat ar fivoit sa, nu ne pronuntAmeA art. 7 din Constitutiune este bine a dispare. Dar cum ar fi trebuit sne pronuntdm ? Faptul pozitiv este ca acest articol contine o inegalitate in privinta strainilorderitmozaic. Articolul o spune expres. Am aratat motivele cari au facut pe legiuitorul din 1866 sa,tnscrie in pactul nostrufun- damental aceasta. inegalitate.Aceste motive, am zis, an fost de o ordine socia1 ieconomica. Ele au putut fijustificate prin rnultimea Israelitilor

837 din Moldova, prin putina lor culturg, prin piedicile de tot felul ce incercam, din cauza raporturilor noastre cu Ina lta Poart6, oricAnd voiam a aplich diverselegi de politie administrativl sau financiard. Aceste motive m'au facuti pe mine, la minister, a cere si a dobftndi prin conventiunea noas- trà comerciaR cu Austria, orecarirestrictiuniin privinta Israelitilor;i and en am fAcut aceasta, care nu sunt evreofag, D. VoMov intelege bine eh' am recunoscut,i eu inconvenientele de cari vorbese. Eu stiam &ate dificultAi ne-au creat in Con- stantinopole, la Londra si mai pretutindenea aplicarea legei spirtuoaselor si prin urmare nu puteam dori repetirea acelorasi dificulati. Dar ast6zichild suntem independenti, and avem o pozitie po1itic6 bine definitft, aceleasi inconvenient nu se mai poate prezinth astazi, suntem liberi a face legi de politie si administratie, aplicabile la totistrftiniiffteg deosebirei numai suntem expusi a ni se mai creft,dificultfttiledin tree u t. Astdzi dar, ne mai existftnd aceeasi situatiune nu mai pot fi aceleasi motive, si prin urmare inegalitatea coping in art. 7 din Constitutiune nu ar mai aveh nici un cuvant de afi, va trebui sft disparA Inte lege dar D. Strat, ch" adresa ca rdspuns

838 la mesagiu, nu puteh zice decat ceeace a zissi mesagiul, fie sub orice formg; adica art. 7 va trebui sa disparg. Aceasta, Domnilor, va trebui cu mat mai mult a sedeclarh limpedeifgrg echivoc, ct D-v.stiticgdesiindependenti,dar relatiunile noastre diplomatice nu sunt restabilite cu toate Puterile,i cá avem marl inumeroase interese ea aceste relatiuni sa, se restabileasca, cat mai curand. Nu cred dar ca D. Voinovi Strat vor vol A, nu se zieg nimic, vor vol sa se suprime de tot acest paragraf; exei atunei yeti da cuva,nt a se face sg se suprime art.7 din Constitutiune,ti D-v. stitic aceasta este o conditiune a recunoasterei independentei noastre s,irestabilirei relatiunilor noastre cu celelalte puteri europene. Cat despre mine va declar cg eu, unul nu voiu primi ca sg nu se zicg In adresg cg art. 7 are safie suprimat. Onor.Senat va zice cum va voi. Incheiu D-lor, zicand c, pe cat timp prin aceastg adresg nu se prejudeca nicio hotarire a Camerilor de revizuire; pe cat timp imputarile ca noi am afirmh sau am lash sa, se inteleaga, ca, am avut persecutari religioase sunt cu tutuliluzorii; pe cat timp ceeace zicem despre suprimarea art. 7 din Constitutiune estebazat pe noua situatiune politica ce avem, si pe dreptul inalterabil de a face

839

§i aplich legi de politie§iadministratie latoti str6inii, fAr/ :afi jenati de interventiuni str6ine ca pan'a acum. Este clar c5, D-v. puteti privi aceastl adres6 cum s'a redactat de un comitet compus de unii membrii din opozitiune, cat qidin membrii din majoritate.i numai cu aceasta, D-lor senatori, fiti siguri c5, yeti servi interesele generale ale t6rei, afarl din orice consideratiuni de persoane, de particle !(Aplauze).

Ora fiind inaintata D. Pre§edinte consulta Senatul clack' voe§te a prelungl qedinta qi se hotäralte a se ri- dichi a se continua adouazi 6 Decembrie, fiind inscrili pentru a vorbl mai multi D-ni senatori. Sedinta se ridica la 5 ore §i jumatate, anuntan- du-se cea viitoare pentru adouazi.

1879

Monitorul Oficial No. 158 din 12/24 Iu lie 1879.

Programul ministerului de alianta din 11 lulie 1879

Fata de grava situatiune in care se gaga tara, in 'Irma hotarirei imperioase de a sa da o solutiune definitiva cestiunilor religioase in toate statelecari, cu te- mein sau fara temeiu se priviau ea parti integrante din Imperul otoman, solutiune careia in tara pareau a ise opune greutati neinvinse, ministrul loan C. Bra- tianu a fost nevoit sdemisioneze. M. S. Domnul apre- ciand pericolele unor noi alegeri in agitarile prin cari trecea tara a crezut a este mai bine sa roage pe I. C. Bratianu sformeze noul cabinet, racand apel la barbatii patrioti din partidul Centru" de curand format de a se alià intr'un nou Cabinet care s'a aplaneze greutatile mari in cari se afla tar& Partidul Centru" ascultand numai vocea patriotismului,i fara a renunta laprin- cipiile fundamentale, caH formau baza existentei sale a ascultat apelul Mariei Sale §i a delegat pe N. Kretu- leseui B. Boereseu de a form& cu I. C. Bratilnu un minister de alianta pentru scopul anume difinit de a rezolva gravelecestiunipendinte in urma razboiului ruso-romano-turc. lath' programul en care noul guvern s'a prezintat inaintea corpurilor legiuitoare:

844

Domnilor senatori, Domnilor deputati,

In urma retragerei guvernului trecut,noul minister, care se prezint6 asth'zi inaintea D-voastre, desi compus din nuante diverse, este unit in ceeace priveste principiile generale,si mai cu seam6 in actiunea ceruth," de situatiunea actual'a si de ma,- rimea dificultMilor prezinte. Timpii sunt grei, D-lor senatori,Domnilor deputati, din cei mai grei prin cari a trecut tara noastr6 vreodat6. Am 1Asat mice spirit de partid, ()ricereminiscence,si ne-am dat mana cutoti dupg, cum am fkut ialtadata inalti timpi grei, dupl cum adesea fAceau ipririii nostri, c6ci numai ash vom puteh ap6rh interesele cele mai scumpe si mai legitime ale Patriei noastre. Nu In contra curentului, rational si just, al ideilor tgrii in priviata solutiunii la ordinea zilei, nici in contra ingrijirilor legitime ce ea a provocat, venim noi a ne constitui ca nou guvern. Aceleasi idei, cai aceleasi ingrijiri, le impartglim si noi deopotriva cu D-voastrA, cu natiunea intreaga,. Tara, prin fostele AdunAri, si prin mai una- nirnitatea sectiunilor actualelor Adun'gri, a declarat solemn si pozitiv, cvoeste a se conforma, tractatului dinBerlin,si a revizul art. 7 din Consti-

845 tutiune,iguvernul D-voastrO crede cd aceasta este calea cea mai nemeritd spre a inlAturadid- cultatileprezentesi a face fdrd inconvenient, sd intre in dreptul nostru public principiul cdiferenta de religiune nu constitue opiedicd pentru dobandirea si exercitarea drepturilor civilei politice. Astfel, guvernul d-voastre, intgrit prin aceastl vointd expresd a natiunii va fi. pus in pozitiune spre a asigurh Puterile semn6toare tractatului din Berlin ca, natiunea roma* nu intelege a opune, nicio contrazicere, sau a inldturà principiul cu- prins in aceltractat,relativ la revizuirea art. 7 din Constitutiune. Singura ingrijire legitimdartdrei intregi, este de o ordine interioard, ce se refer a. numai la interesele noastre nationale ieconomice, cari cer a fi aph"rate cand se va efectua acea revizuire. De aceea, D-lor senatori, D-lor deputati, guvernul D-voastre crede a corespunde mat la cerintele diplomatiei europene, cat si Ia preocupdrile legitime ale tdrei, And pe langa recunoasterea principiului egalitdtii religioase i1iberthii cultelor, el va ad- mitesiva sustine, pentru revizuirea art. 7, in partea relativalainteresele noastre interioare, o solutiune bazatd, pe principiul naturalizarii indi- rid uale, care exclude (vice categorii, precum pe restrictiuni speciale pentru dobandirea proprie- tdtii rurale.

846

Aceste simple afirmatiuni ale noastre, peste putin 'au a se traduce in fapte ;i atunci D-voastre yetifi ceidin-0'i in pozitiune de a aprecia daca am stiut a corespunde la asteptarile D-voastre, la trebuintele Speram, D-lorsenatori, D-lor deputati,ca Ong atunci, expunerea aceasta, simpla, dar precisa, a politiciinoastre, va fi de natura a linisti spiritele si a domoll ingrijirile. Laaceastaopera comptam peconcursul D-voastre, care eredem ca nu ne va lipsi niciodata, caci opera ce intreprindem, nu este a unui partid, a unei culori politice oare care, ci a tarii intregi, al carei bine toti Il dorirn,ale earei interese toti le aparam. Prerdintele Consiliului mi nitrilor, ministrul lucrarilor publice ai ad-interim la finante, I. C. Brettianu. Ministrul de interne, IT KoOlniceanu. Ministrul cultelor §ialinstructianii publice, N. Cretulescu. Ministrul afacerilor straine, B. Boerescu. Ministrul de resbel, colonel D. Leca. Ministrul justitiei, Anastasie Stolojan.

In urma citirei acestui program, sesiunea extraor- dinark a Corpurilor legiuitoare s'a amânat pentru o lunk prin urmktorul mesagiu Domnesc. In acest interval ministrul de externe,B. Boerescu §i-a implinit misiunea di plomatick pe lank Cabinetele Europeene in chestiunea art. 7.

847

Domnilor senatori, Domnilor cleputati, Revizuirea art. 7 din Constitutiune preocupd Romania intreaga ; ea trebuie a preocupet incd mai mult pe guvern. Spre a cunoaqte fazele prin care aceastd chestiune a trecut, atdt in deafard cdti nduntru noui miniqtri, au dard trebuinta' de un oarecare tiny. D-voastra asemenea cunoscdnd acum mai deaproape dificultatilece inconjoard chestiunea, simtiti negrefitnecesitateade a vd pune in de noui comunicaliuni cu alegátorii D-voastra, cu tara,i aceasta inainte de a procede. la rezolvarea definitivd a chestiunei. In acest interval, guvernul mot va puteet aduce la cunoftinta marilor Puteri Europene hotdrirea natiunei de a admite inle- gislatiuitea sa principiul proclamat de art. 44 din tractatul de Berlin, dard totodatd qi ingrijirile ei qimarea datorie ce avem de a garantaiinte- resele nationcde 0 economice,cari trebuie sd fie sacre pentru orice stat pentru orice popor. In urma raportului consiliului meu de mi- niftri sub No. 441, 0 pe puterea art. 95 din Constitutiune, Eu dard amdn sesiunea extraordinard a Camerilor pe termen de o luna, cu incepere de astdzi. Carol Dat in Bueurqti, la 11 Iulie 1879.

Monitorul Oficial" No. 202 din 6/18 Septembrie 1879. Revizuirea art. 7 din Constitutiune Dupa intoarcerea din calatoria diplomatica a ministrului de externe, B. Boerescu, se deschid camerile, in- cepandu-se discutia proiectului de modificare a art. 7 din Constitutiune, prezentat din initiativa parlamentarli, precum si un contra proiect prezentat de minoritatea comitetului delegatilor. Se mai prezintai o motiune prin care se declara ca, nu trebuie sa se revizuiasea art. 7 din Con- stitutiune. In sedinta din 4 Sept. vorbese N. Blaremberg si B. Conta. A doua zi continua sa vorbeasca V. Conta siapoi incepe sa vorbeasca d. T. Maiorescu, propunand ainânarea desbaterilor, pana and va venl guvernul ea un proiect aT sail. In acelas timp d. T. Maiorescucri- tich intrarea in minister a lui Kogálniceanu, Kretulescu si B. Boerescu. Dupa o replica a liii Ioan Câmpineanu, N. Kretulescu, ia euvantul B. Boerescu. B. Boerescu, ministru de externe. D-lor deputati, eine cunoaste pe D. Maiorescu, ca vechiu parlamentar, cu talentul D-sale distins, cu puterea sa de rationament, a trebuit sa se mire de a vedea, ed,dupA, ce vorbese doui oratori, nu qtiu cum sd-i

849

numesc, amici san adversari politici ai D-sale, cu talentul si cunostintele ce le cunoastem toti D-lor Blaremberg iConta, tocmai la mijlocul discutiunei, D-sa vine si pune chestiunea de amAnare. Nu stiu daeg regulamentul Camerei permite ca In mijlocul unei discutiuni, dupg placul fie-cui, poate oricine sä intrerupg oricând discutiunea prin chestiuni incidentale de amanare mai mult sau mai putin fgrg,loc; dar eu cred, edael nu regulamentul, eel putin consideratiuni de colegialitate ar fi trebuit sg facg pe D. Maioreseu, a nu pune astfel, fArä Mei un motiv, chestiunea de amgnare. Pentruce D. Maiorescu a in ventat chestiunea de amanare? Care sg fifost mobilul care sg-1 fi indemnat pe D-sa, vechiu parlamentar, care trebuie sg simtg toate inconvenientele ce ar rezulth din procedura propusg, de D-sa, dacg s'ar admite, care sg-i fi fost motivul de a propune amânarea? In- tentiuneasas'avdzut dupg putinedesvoltgri ce adatideeiD-sale:D-1Maioreseua voit desvolte ideile D-sale, opiniunea D-sale, in chestiune, sg spuná in ce mod intelege D-sa aceastg chestiune, si desvoltat ideile ash 'Meat sg placg si colegiului electoral, care 1-a ales, sicgtre care se zice eg, a luat oarecare angajamente in aceastg chestiune, precumi pe de altg parte ea sg fie in acord ien opiniunile D-sale anterioare, in pri- vintaEvreilor,opiniune diametralernente opusg

51 2C1,105 850 cu ceeace D-sa voeste sa parcsustine astazi. D. Maioreseu astfel, prin desvoltarile sale a aratat eaaveh doul scopuriun scop fi i un scop ascuns. Ca un zeu mitologic, D. Maiorescu a avut un cap cu doul fete: pe o fata s'aaratat mare patriot, sustinand opiniunea majoritatei; pe de alta s'a aratat Evreofil, ceeace a fost toata viata D-sale si in toate ocaziunile pana astazi; astfel ca D. Maio- rescu,in cuvantarea D-sale, a avut argumente pentru toate gusturile. Pentru gustul ebreofobilor, s'a aratat sustinatorul opiniunei majoritatei; pentru gustul evreofililor, a vorbit in doi peri, avand la spatele D-sale toate scrierile ce a facut asupra chestiunei, care adunate la un loc ar face multe volume princare D-sa s'a aratat apa'ratorul cel mai infocat al Evreilor. (Aplauze). TJn alt scop al discursuluiD-lui Maioreseu a fost ca sa ia in parte pe &care din membrii acestui cabinet, sa ne ia cu alte cuvinte pe rand la rafuiala, si a calla prin cunoscutul sau talent, a lie desbina,silindu-se a aduce in mintea fiecaruia din noi reminiscente care spera D-sa ca ar puteh sne desuneasci sa aduca slabiciunea in actiunea aeestui guvern. La aceastaara'spuns D. ministru de instructiunesi nu voiu adaogh nimic pe langa cele zise de D-sa. TJnalt scop ad D-lui Maiorescu a fost casg, pozeze in profet, facand intre altele, oarecare pro-

851 fetii asupra liniteipublice;dar asupra acestor profetii va easpunde D. ministru de interne. Viu acum la mobilul aparent al discursului D-lui Maioreseu :ama,narea. AnAnarea pentruce? Pentru ea noi guvernul svenim sq, tAlem pofta, cum se zice comitetului delegatilor de a mai discuth proiectul s6u;sg,le zicem: nu mai vorbiti In zadar asupra proiectului D-voastrA, venim noi en altproiect. D. Maiorescu uita, lesne trecutul, a uitat un trecut cu totul recent, D-sale Ii lipseqte memoria cand voie§te, a uitat cazi este pe aceastA, banc6 un guvern nou, de curand venit,i OA acuma cAtva timp a fost un alt guvern. A uitat ca" guvernul trecut a l'asatrezolvarea chestiunei cu totul la initiativa Adunärei, cAdunarea §i-a f-acut in majoritate proiectulsa'uc guvernul a deelarat ca nu e de acord cu acea opiniune,i cg chestiunea a eaanas In suspensiune, proiectul ma- joritätei delegatilor a fost dup6 aceasta tipa,ritsi irnOrtit D-lor deputati. Ei bine, erede D. Maio- rescu, vechiu parlamentar, c6 acest proiect, care a trecut prin toat4filiera regulamentarA, poate fi deodatl scos din discutiune, inlalurat, pentru ea guvernul svincu programul slu? Si in privinta programului nostru fie pe pace D. Maiorescu,ca se va asigura, cat de curand crt nu suntem astdzi in contradictiune cu programul ce am avut la venirea noastr6 la guvern. Dar cum D-sa poate pre-

852

tinde ca guvernul sA taie o discutiune inceputA de CarnerA, spre a substitui un nou proiect celui ce se discutA? Cum ar puteh guvernul, färA a comite un act arbitrariu, s'a se pronunte pentru retragerea din discutiune a unui proiect emanat din initiativa Camereii asupra elruia nu s'a pronuntat incA? Ar fi fost o ciudatA pretentiune din partea guvernului ea sA zicA, AdunArei, cA nu trebue sA se pronunte asupra proiectului delegaOlor, isa, cearl inlAturarea unui proiect de lege care nu era al sAu, siaoeasta mai cu seam6 dupg douA zile de discutiune. Dar D. Maiorescu incepe dup6 aceasta un sir de ipoteze, face procesul intentiunilor, face proce- sulnecunoscutului,inchipuindu-siniste inamici uriasi in contra earora ridicA arma sicare,ca inamiciinchipuiti,cad in vhnt inaintea atacului D-sale (Aplauze). Onor.D. Maiorescutintrebuiasa,piardA pacienta abia la ineeputul discutiunei. Au vorbit D. Blaremberg siD. Conta, doi oratoridistin§i. D. Blaremberg ne-a vorbit asupra suveranitAtei eitând pasage din multi autori. In privinta aceasta suntem cu totii de acord, fiindel tc4i autorii sunt de acord inteorie; dar aplicatiuneaprincipiilor nu prea este totdeauna de acord en teoria,sabia nu prea estede acordcu togaintotdeauna. (Aplanze).

853

D. Conta, cu autoritatea D-sale recunoscuth, ne-a facut un curs de istorie dogmatich, ariitandu-ne superioritatea Evangheliei asupra Talmudului. In privinta Talmuduluiarputehs/-irhspundl D. Maioreseu, ea mai competinte. (Mare ilaritate, A plauze). Dar guvernul ce avesrhspundh la aceste discursuri ? Nirnic alt deck ch a admirat impreunh enD-voastrh toti,talentul i eruditiunea aacestor distinsioratori.De aceea am zisca D. Maiorescu trebuià sh aibh pacienth, flindci noi avem sh vorbirn asupra acesteichestiuni, in privinta chreia trebuie sá recurroastem, spre onoarea natiunei noastre, ctoti suntem de acord asupra fondului,i diferenta intre noi nu este deck in ceeace priveste procedura, aà luck sl fie pe cht se poate in acord §i cu dorintele Puterilor europene, fiindch aceasta este o chestiune internationalh. Eu vvoi spune la timp ceeace stiu despre exterior si ceeace ar puteh sq. aduch, complicatiuni mai dificile pentru noi deck rezolvarea chestiunei Evreilor; dar easifiecare din eolegii mei, eari vor vorbi in aceasta chestiune, nu vh. voi face discursurilungi,eiinputinecuvinte v voi da lhmuririle ce voi crede ch trebuie a vpune in vedere spre a ajunge Ia cea mai bunh solutiune ce e eu putinth a se da chestiunei. De ce dar atka itnpacientA ? De ce atkea presupuneri,c6

854 guvernul nu are majoritate, eg, nu are 2 treimi, c6, prin urmare, nu are s6 se revizuiased Consti- tutiunea, eh' guvernul se pune in contradictiune cu programul suialtele ? DupA aceea,D. Maiorescu iainpartepe fiecare ministru si Intreab c pentruce D. Leca a inlocuit pe D. Dabija ?Pentruce eu stau aldturi cu D. Stolojan ? La aceste intretdri v'a ra's- puns D. Chmpineanu, foarte cu mult spirit. Sun- tem si noi alhturi, cum sunteti si Dv. alhturi cu D. Ionescu, cu care v'atisfasiat pang alalthieri. Vedeti cv iau pe partea aceea unde ati fost favorabil proiectului,(ilaritate), fiindch ati vorbit pentru toate gustu rile, ea sh' multumitii pe unii sipe altii; ati fost foarte dibaci. Ei bine, nu pentru intaia oarh, am fheut aceasta, de a ne da mana unii cu altii pentru binele t6reii vdeclar co vom face si de aci inainte, dach va fi nevoe, cAci aceasta o facem ori- Pand este vorba de o afirmare, de o schpare a threi dintr'o nevoe. AO au fácut phrintii nostri, strabunii nostri, ash facemi noi, ne dgm totdeauna maim,ne uithm rancunele personale pentru ea sh" se6p6m Ora noastrh. (Aplauze prelungite). Aceasta am flcut-o la 1859, la 1866 si deunAzi in Senat, impreuna, cu D. Kretulescu si cu mai multi cand am votat biletele ipoteeare,ioridecAteori a fost vorba de binele threi. Ash inteleg eu opozitiunea.

855

Da,ati aveh dreptate sg ne criticati cand n'am face aceastg. unire pentru un scop de afirmare §i de el'adire(Aplauze),ci pentru negarei pentru dgramare (Aplauze).i D-voastrg ne criticati pentru aceasta, ne imputati cIn aceste imprejurgri grele nu tinem la mici certe personale mai mult decat la intereseletgrei!(Aplauze). Dar aceasta nu trebuie sg vg surprinda, exci tot trecutul nostru a fost astfel 0 tot astfel vom fi,tot astfel vom face §i in viitor. Ne-am unit,flindeltoti avem acelaqscop, binele tdrei; toti avem ace1ea0 principii liberale §i nu diferirn decat eg uneori suntem unii mai moderati sl altii mai radicali. Dar de ce se mirg D. Maiorescu de unirea dintre noi, cand D-sa este astgzi alaturi en D.Ionescu, cu care pang ieri se sfa0a, Mat de crancen ? Ce se mirg de D. Kogglniceanu cg,stg algturi cu D. Leca, cand 0 D. Lascar Catargiu a stat .algturea cu generalul Florescu ? (Aplauze). Dacg D-voastrg v'atiunit casdaramati, ca sg rasturnati guvernul, presupuind cg, ati reu- 0t, se na§te intrebarea, puteti oare forma un minister? Aveti doug, treimi D-voastra? Negre0t el nu. Ati vorbit deliniqte, de ordinea publicgsi de disolvare,§ine-ati zis: credeti el yeti putea, mentine lini§tea in caz cle dizolvare? V marturisesc eg m'arn mirat foarte mult cand am auzit pe D.Maiorescu vorbind de dizolvare. De unde ati

856 luat aceasta,side unde presupuneti ca dacA se va face dizolvare are sa, se nasca dezordini ? Ei bine, am sa va fac oarecari revelatiuni, cari sunt perm ise. Am auzit, D-lor, vorbindu-se si in strainAtate de turburari, am auzit la Roma pronuntAndu-se, in tre allele, si cuvantul de niticel". Dar stiti de catre eine? De rnembrii alianteiizraelite. 0 declar aceasta inpublic, pentruca nu mi-e teama ca am sa fiu dezmintit. Doui membrii ai aliantei izraelite la Paris, si un altul la Roma, mi-au zis, ca, au sa fie turburarii maceluri, i aceste cuvinte de dezordinii turburari le aud astazi si dela D. Maiorescu! Vedeti, D-lor, cht de adevarat este ca extremele se ating... (Mare ilaritate, aplauze). SA nu se mire D. Maiorescu ca guvernul nu a luat cuvantul phna acum; noi nu avem nici un scop decat acela de a luminh pe onorabila Camera. Si asigur pe D. Maiorescu ca ar fi fost bine sa nu ne atace, §i sa nu caute spue zizaniaintre noi,caci onorabila Camera, care pune atata seriozitate asupra acestei chestiuni, nu va da crezamant ziselor D-sale,sinu va pune chestiunea pe un asemenea taram. Daca D-sa aveh putina rabdare, ar fi vazut ca, inainte de a se Inchide discutiunea, noi vom veni ivom arath onorabilei Camere ceeace credem ca este de facut in aceasta chestiune. ( A plauze).

III

Monitorul Oficial" No. 206 din 12/24 Septernvrie 1879. Revizuirea art. 7 din Constitutiune

Desbaterile incepute in sedintadin 4 Septemvrie 1879s'aucontinuat, cu toata, propunerea de ama.nare, in sedintele din 5, 6, 7 si 10 Septembrie referitor la proiectul de revizuire a art. 7 din Constitutie prezentat din initiativg parlamentard, de V. Conta in numele majoriatei delegatilor. Dup`a ce au vorbit N. lonescu, D. P. Carp, Kogalniceanu, N. Blaremberg, Vernescu, D. Maio- rescu s. a., a luat cuvântul in sedinta din 10 Septemvrie B. Boerescu. B. Boerescu, ministru. de externe. D-lor deputati, s'a imputat guvernului,§is'astäruit ca s6, prezint6m proiectul in privinta revizuirei art. 7, san sg, vorbim asupra proiectuluidelegatilor. Impacienta de a a§tepth proiectul guvernului este legitim6; fiindeg, chestiimea este foarte gravg; 1ns6 tocmai din cauza gravitItei ei, mi se pare cl trebue sä fim foarte corecti, atat din punctul de vedere al uzurilor constitutionale, cat §i dinacel al regulamentului Camerei; din care urmeaza, ca,

858 nu se poate ca un proiect din parte-ne sh, se prezinte, pang, nu se va regulh soarta proiectului care este deja tn discutiune; eh' nu se poate asupra uneia §iaceleiasi chestiuni, sa fie doul proiecte, doul rftnduri de delegati, doi raportori, dupa cum s'a observat, cu drept cuvant, de unii din D-nii oratori; in privinta vorbirei noastre a trebuit asemenea sa tacem pang, astazi; &lei, inrealitate, am thcut, intr'un sens strict al cuvantului; caci daca am vorbit cftte-ceva,afost numai in chestiune personala; a trebuit sraspundem la niste atacuri ce ni s'au facut, nu numai cuviolenta, dar pe nedrept; era drept legitim de aparare.Asupra fondului, insa a trebuit sa vedem mai intai ce cuvinte desvoltatoare ne dau autorii chiar, nhsca- torii acestui proiect, iapoi sa vorbeascasigu- vernul. Insa ce fenomen am vazut ? Am vazut pe D. Conta, Blarembergi Tetcanu vorbind contra revizuirei. Prin urmare contra lucrarei majoritatei delegatilor, pe care unul din oratori, D. Tetcanu, rnergeh pftna a-1 califich de evreesc. D. Conta, raportorul majoritatei delegatilor, combate revizuirea,i apoi tot D-lui subscrie proiectul revizuirei ca raportor. Ceilalti oratori cari au mai vorbit, n'au facut deck chestiuni personale, a caror impresiunepe- nibiIcontinuai pang azi. Jar in fondul tuturor acestora era ascunsa chestiunea, marturisita chiar

859 de unii din D-lor, chestiunea ministeriala. Numai astAzi se poate zice cdiscutiunea a luat un caracter mai calm; cu toate astea natura sa nu s'a schimbat, caci, desi mai subtil, D. Maiorescu, ia conservat in fond tot caracterul sau de chestiune ministeriala, dupa, cum vg, veti convinge. Dar, D-lor, pentru o ehestiune asa de grava, nu numai ctrebue s depärtam price consideratie de minister 0 de cabinet, dar v6, marturisesc ca chiar limbagiul, nu numai violent, dar deelamator, ar trebul inlaturat, Cei astki nu mai este la modg, ceeace era acuma 30 de ani, de a se vorbl cu fraze declamatorii si pompoase, ci in mod naturali simplu, mai ales intr'o chestiune, care din natura sa este internationala, §i care cere nu numai mutt calm, dar un rationament solid pentru ca nu frumusetea formelorsne fac s pierdern din vedere veritatea fondului. Dela mine va, rog, D-lor, sa nu asteptati nici declamatiuni,niciapeluribanale la patriotism; caci ma tern sa nu alunee, pe acel povarnis periculos al popularitatei, pe care vad ca a inceput saalunecechiar D. Maiorescu.Sunt chestiuni, D-lor, cu care se pot lesne dobandi o popularitate de moment;Insa, mai tarziu toti aceea cari au inaltat pe un oratorsi i-aupus cununi de lauri,a dona ziiipot decreta, spanzuratoarea,

860 caci a doua zis'auputut convinge eavorbele sale au fost amagitoare! (Aplauze). D. Maiorescu a avut in toata viata D-sale, aerul unui om linititi moderat; si astazi 11 vedern cne vorbeste de popularitatesi face apo- logia adagiului: Vox populi vox Dei".Ce o mai fi si asta, se poate intrebh oricine? Dar, D-lor deputati,sunteti oameni politici;sunteti siliti a fi cu asta chestiune mai ales oameni politici. A poi, daca va yeti preocuph numai de popularitate nu vedeti cputeti fi in pericol d'a apuch pe un drum gresit? D-lor, v'am promis ca am sa m ocup uumai de chestiune in sine, si in special cum sta ea sub punctul de vedere international,este de datoria mea de a va expune starea exterioara a acestei chestiuni, pe care D-v. o cunoasteti dupa cele ce v'am citit In o sedinta secreta, dar care in limitele posibilului, trebuesa. se cunoascasi de natiune. Mai inainte insa de a ajunge la aceasta parte, sunt dator a restabili adevarul asupra unor fapte, care îini sunt personale, dar pe care D. Ionescu le-a desnaturat, icaripot influenth asupra im- presiunilor ce au sa produca aratärile mele sau asupra deciziunei ce yeti luh. Ati observat, D-lor, cafara de oratorii cari an vorbit contra oricarei revizuiri, au fosti oratori in sedintele trecute, cari anvorbit, nu mkt

861 pentru proiectul D-lor, cat contra persoanelor mini§trilor. D-lor i§i impartise rolurile. D. lonesen, mi-a facut onoarea de a se ocuph numai de mine, D. Vernescu a inhatat pe D. Kogalniceanu,si D-lui Maiorescu i s'a impus a lovi mai ales pe D. Carp, pentru ca s vedem 0 la noi, descendentii Romanilor, repetindu-se istoria lui Cezar cu Bru- tus!..(ilaritate). D. Ionescu, temAndu-se poate, o repet, de impresiunea ce ar produce comunicarile ce asi putea face en Camerei, a crezut cin pune in contradictiune cu mine insuqi, in vocand o veche istorie a convorbirei mele din anul 1869, enlord Cla- rendon la Londra, convorbire in care eu a§ifi promis emanciparea Evreilor. De uncle D. lonescu pare ca, v'ar zice, c iastazi, nu pot face decat acela§ lucru. Vedeti citactica este dibace! Va marturisese ca am intrerupt pe D. Ionescu, crezand eD-lui citeaza acea pretinsa convorbire dintr'o carte evre- iasea, pe care o §tiam. Dar vad ca D-lui spune ca a citit o depeqe a Lordului Clarendon din cartea albastra a Angliei. Insa intreruptia mea tot continua a fi fundata; caci sensul §i concluzia ce a scos D. Ionescu din acea convorbire se afla 0 in cartea de care vorbesc, ea este intitulata: La situation des Israelites en Turquie,en Serbie et en Roumanie, Isidore Loeb par 1877".

862

In aceasta, carte se aft coprinse diferite acte si cuvinte ale oamenilor nos,tri politici, intre cari figurezieu. D. Ionescu, ca om politic cunoscut, ti are si D-lui partea sa, si este trecut ca un om ceaprocurat argumente in favoarea Evreilor ! (ilaritate). In adevgr Osim la pag. 335,ca'se reProduc niste cuvinte din Senat,dela 16 Mai 1866, ale D-lui Ionescu, care luase la rguialg, pe D. BrAtianu, fiindcg ar fi gonit pe Evrei din Mol- dova sub cuvant de vagabonzi. Iataceste cuvinte adresate D-lui BrAtianu : ,D. Ionescu. Ce!Maiai Inca curajul sa vorbefti de vagabonzi, dupa ce ca este constatat ca ai expulzat 500 de evrei din cari 200 indigeni ; (Aplauze) Eu citesc, nu comentez...Ei! D-le ministru avem destul cu ranile cari le-ai facut... AdicA,cg, igonirea Evreilor era o

17alt6 rana pentru D. Ionescu... am tacutph avut rabdare, insa acei timpi au trecut ; avem sa vorbimii sa va cerem socoteala de purtarea D-tale etc." Intelegeti, D-lor cg, era liber autorul acestei carti, sit tragg, orice concluziuni voià din cuvintele siactele bgrbatilor nostri politici, ba inc5, s6 le si exagereze sensul. Aceasta a putut face pentru mine, ca si pentru D. Ionescu. Sit viu dar la fapte. Este adev6rat cA In anul 1869, Octombrie, am fost la Londra, si c6 am avut o convorbire

863 cu Lordul Clarendon. Trebuie Inss restabilesc adevhrul, fiindch vhd eh este o tactich, acum ea §i altadath, ea sh se altereze acest adevhr. Ce a voit D. Ionescu sh. probeze eu arlthrile D-sale! A voitoare s v probeze eh la 1869 am avut idei mai avansate deck asthzi in aceasth chestiune? Atunci II trirnitla anul 1864, cand s'adiscutat legea comunall §i cand eram alturi en D. Vernescu de opiniune, ca sadrnita, 4 categorii spre a se da drepturi municipale Evreilor §i ce a eqit de aci ? Duph cum zicehchiar acea lege comunalh, sh, facem o incercare ca sh se vadh dach Evreii se vor asimilh In modul acesta, pentru ea sh se vadh, mai thziu dach' se va puteh face mai mult.Ei bine,se pare ch experienta nu a isbutit. Vom vedea asthzi, la 1879, ce este de fheut. Ce e mai mult, s'a vhzut ch dela 1864, de cand s'a decretat codul civil, la a carui lucrare D. Ver- nescu fi D. Bosianu au luat partea cea mai importanta cad, eu nu am avut onoarea a colabora Ia aceasta opera a consiliului de Stat s' a vazut, zic, ch in urma art. 9 din acel cod, prin care se da drept Evreilor de a se naturalizhsi panä la 1866, cand ii s'a luat acel drept, n'a fost, duph cum §titi,o singurgcerere de naturalizaredin partea Evreilor: ceeace probeazh, eh Evreii nu simteau trebuinta si nu aveau dorinta de a fi Romani. D. T. 1Vaiorescu. Nu este exact. La 1865,

864

Decembrie s'a aplicat codul civilsi pangla 11 Februarie 1866 nu a fost decat olung. D. ministru de externe. Aceasta nu face nimic, cgci eu am vorbit de decretarea codicelui civil, care dath dela 1864, si in tot cazul, Evreii aveau drumul deschisca sgcearg naturalizareasi nu au fgcut-o. Iatg dar,o experientg de doug ori fgcutg; §iD-voastrg voitica omul sg nu invete nimic dintr'insa ? Curios lucru mi se pare D-lor cand aud pe multi, crezand cg-si fac un merit, dacg zic cg au fost constanti, cg nu si-au schimbat niciodatg opiniunile. Apoi oare experienta nu e nimic in lumea aceasta? Oare dificultali neprevgzutegi practica dezi nu poate argth cuiva cg, e gresit drumul pe care a apucat,i ctrebuesa-1schimbe? A sth tot pe loc, credeti cl ar fi un merit ? Eu o numese incgpgtanare. Acest adevgrIirecunose chiar din ai D-voastre. Vedeti pe D. Blaremberg cu catg franchetg a spus cg a avut altg, data idei in chestiunea ebreiascg foarte avansate,i cs'au schimbat mult astgzi. Apoi, cum D. Ionescu ggseste aceasta natural la D. Blarembergi ar ggsi-o nenaturali ran la mine? Dar insusi D. Maiorescu ale cgruiidei avansate inprivintaemancipgrei Israelitilorerau atAt de cunoscute pang eri,vine astgzi,i ne spune ca, mai ales in urma unei convorbiri ce zice eg, a avut-o alaltaeri cu mai multi

865 amici ai D-sale conservatori, si le-a schimbat, si a aderat la proiectul majoritatei delegatilor ! (Aplauze). Eu nu fac din aceasta o crima unui om politic. Acum intrucat ma priveste pe mine, de ce era vorba la 1864, si de ce este vorba astazi? La 1864 era vorba de un principiu in sine. Acelasi principiuil am siastazi icredcg,11 aveti D-voastra. Sunt convins ea, in principiu, ar fi o enormitate sfacem deosebire intre om i om, pentru ca fiecare se inching,la D-zeu, in felul sau. Am inceput dar la1864, prin a deschide Israelitilor drurnul drepturilor rnunicipale, pentru ca, asimilindu-se, sa poata ajunge treptat laasi- milarea, la emanciparea politica. Din experienta Ins/ s'a probatc aceasta asimilare este mai grea cleat se credea. Se va face astazi alta incercare. Pe Maga aceasta nu uitati, D-lor, ca in 1864, cand s'a facut legea comunala, era abia douianidelaunirea cu Moldova,si ffindea chestiunea israelita, cu drept cuvant, se ziee ca este mai ales o chestiune moldoveneasca, sica, interesele economieei nationale ce ea atinge, sunt mai ales in Moldova, nu trebuie sva mirati daca noi, cestia de dincoace de Milcov, cum sunt eu si D. Vernescu, nu puteam cunoaste Inca destal de bine dificultatile practice ce prezinta resolvarea aeesteichestiuni. Trebuia, cum am facut-ode atunci incoace, sa calatorim prin Moldova, sa vedem

29006 55

866

locurile cu ochiino§tri, pentru ca sa, cunoaltem mai bine lucrurile. Un om politic, repet, este dator sá apuce drumul pe care experienta i1-aaratat eq, este eel mai bun. De unde dar a putut conchide D. Ionescuca dela 1864 pana la 1869, experienta nu mi-a servit de nici un InvWmant, qi al ai fi venit deodattl, fársa fl fost vorba de resolvareachestiunei israelite, sprornit Lordului Clarendon emanciparea Evreilor? Sunt ceva fapte ale mele care sl justifice asemenea presupunere? Nici unul. Poate Lor- dul Clarendon sA, E conchis ce i-a pl/cut din con- versarea mea cu dansul, nu eu i-am redactat depe§ele, poate D. Green, reprezintantul englez din BucurWi, sq,fi tras concluziuni in favoarea ideilor sale personale, aceasta nu ma prive0e pe mine. D. Ionescu trebue sa-rni prezinte, nu afirma- rile altora, nici &liar ale D-sale,cifaptele mele personale. Dar iata, acele fapte, trebuie sle expun, cati prea mult se eRloateaza, aceasta, calatorie a mea din 1869 de amicii D-lui Ionescu, ba qi de un ziar al dumnealor. Mai intai, am onoare a vg. declara ca la 1869 eu n'am avut nici-o misiune oficialala Londra. Nu puteam dar sä tratez nimic, sg,rezolv nici-o chestiune.Insotiarn pur isimplu pe Maria Sa, in calatoria ce facea. Ajungand la Bruxelles, Maria

867 Sa imi da o scrisoare autografa pentru regina Angliei. Eu plec la Londrai Maria Sa la Paris unde aveam a ne intAlni. Ajungtmd la Londra, trebuih, dupa, eticheta curtei engleze, sdau seri- soarea prin ministrul de externe. Fui primit, cu multa afabilitate, de Lordul Clarendon, ministrul de externe. Dupa ce-mi implini misiunea remi- tându-i scrisoarea Mariei Sale, am vorbit neaparat asupra mai multor chestiuni atingatoare de tara noastra, si mai ales in urma intrebarilor ce mi le faceh ministrul englez. Ash am vorbit despre independenta, despre circulara D-lui Kogalniceanu, despre pretinsele persecutiuni religioase ce ar fi la noi,adica toemai de acelea pe cari D. Ionescu le imputh pe atunci in Senat D-lui Bratianu cu atka asprime. (Ilari- tate). Am mai vorbit si de jurisdictiunea consulara, si am vorbit mult despre dânsa. Insa, n'am facut guvernului nostru nici un raport despre toate acesteconvorbiri,pentruca, repet, nu avusesem nicio misiune oficiala, si nu aveam ce raportez. Acum, dupa cum ati va'zut, am raportat guvernului tot ce am facut si am vorbit incgldtoria din acest an. Pentruce ? Fiindca astazi am avut o misiune; iar in 1869 nu avusesem nici una. Intorcandu-ma ins/ inari vazand ca con- vorbirilor mole din Londra, li se da o interpretare si un sens gresit,i ca se cauth chiar a se pune

868

desbinare cu aceasta intre mine si D. Kog6Iniceanu, am crezut de cuviint6, dupg cererea chiar a D-lui Kogalniceanu, ca sfac 1113 raport cgtre presedintele consiliului, sisasiexpun in scurt, conversatiunea mea intreagl cu Lordul Clarendon. Ceva si mai mult. Mi s'a fcut asupra acestui subiect chiar o interpelare in Camera,asa, ca, am putut, pe cat cuviinta permiteh, s6 exprim chiar in public aceeace afirmaseminraport,sisa"punastfel controlul afirm-drilor mele chiar cabinetului englez. Astazivoitis'omai facine/odatl ?o fac cu pl6cere. Repet incaodaa, nu m6 priveste pe mine cum Lordul Clarendon m'a inteles si cum a comunicat impresiunea sa D-lui Green. Priveste asemenea pe D. Green modul aprecierilor sale. Ceeace este pozitiv si exact este cfil, in intrevederea ce am avut onoare s6, am la aceea epoca cu Lordul Cla- rendon, am vorbit asupra tutulor chestiunilor in modul cum se AA' descris in raportul meu din 22 Mai 1869. Svg, citesc cateva pasage numai din acel raport: Am inceput conversatiunea asupra suprimarei regimului consular... I-am expus toate argument& asupra, suprimarei acestui regim anorm92, care a fostcreat pentrufarilemusulmane, nu pentru o can't, creftina,etc". Pot dar 1initi pe D. Ionescu. Am vorbit

869 despre independenta Wei; Inspentru a se suprima recrimul consular. Tot asupra unei conventiuni relativ6 la regimul consular, pot linisti pe D. Ionescu. S urmez mai inainte: Lord Clarendon, mi-a vorbit apoi asupra chestiunei Evreilor; mi-a spus cd guvernul englez vede cu mdhnire ca persecutiunile contra lor tot sa, urineaza; ca,aceasta constitue pentru noi o mare piedeca la solutiunea chestiunilor ce ne intereseaza; caci aec zice opiniunea publica contra noastra qi guvernul englez trebuie sa tina compt de aceasta opiniune. Am raspuns nobilului Lord ca sunt confuz chiar de a raspunde la ace«,sta chestiune; ca este general, cunoscut ca nicioclata la noi nu au fost persecutiuni religioase; ca tara noastre este cea mai toleranta ci cea mai ospatara; ca, chiar sub guvernul trecut (guvernul D-lui I. Br6tianu) per- secutiunireligioase nu au existat,fiea,in urma unei circulari, nedibace poate, a unui ministru, agentii secundari au comis mai multe excese zel". Iatd-lor, tot ce am zis despre Evrei, chiar in privinta d-lui BrItianu, care era in opozitiune cu noi atunci, qi pe care 1-am ap'grat contra imput'arii ce i se fAcea.'Mi-am permis numai de a zice eäcirculara sa a pututfinedibacesi atat

870 tot. Aceasta poate supgra pe d. Ionescu, care il critich in Senat cu atata amg,ra.ciune chiar despre astg, circularg,? (Aplauze). Mi-a mai vorbit ministrul englez qi despre o altg, circulara a colegului meu de atnnci la interne, D. KoggIniceanu, relativg, tot la Evrei. Iatg. cum: Illinistrul mi-a mai mentionat despre circulara ministrului nostru de interne, ca cum ar constitui un act de persecutare contra Evreilor, gonindu-i din sateqireduccinclu-i in starede paria; caeste informatea,o suma de familii sunt astf el gonite, §i ca chiar acum sunt acte re- gretabile ce se urmeaza. Am avut onoarea a observa, nobilului Lord ca sunt Evrei interesati, in Principate qi mai ales in Viena, cari raspcindesc nifte neadevaruri ce pot infeletreligiunea Exce- lentei Sale; ca circulara colegului mei dela interne se refera mai ales la executarea legii in ceeace priveqte caminele din sate; ea, aceasta lege e exe- cutata atat in privinta creqtinilor cat qi a Evreilor ; ca au putut fi doi sau trei impiegati, cari inte- leseseretuaceasta circulara,icari au putut comite ceva excese de zel, acestea se pot intamplet in mice Stat; ca,chiar aceste excese,cu totul izolatei neinsemnate, se pot explicet prin aceasta ca ministrul titular, care cledese circulara, numai era in tara, spre a-i aratet sensul fi se afia in strainatate, dar ca eu care l-am suplinit, inclata

871 ce am afiatacel fapt, am dat o circulara. prin care explicam sensul circularii colegului men, afet in cat apoi nici o neinfelegere nu a mai avut loc panel astazi, etc". In fine, D-lor deputati, pe aeest tArhm ministrul englez, m'a intrebat de mai multeori dael persecutiuni religioase vor mai fi la noi. Eu i-am rgspuns necontenit, cá asemenea persecirtiuni, nici n'au existat nici ch' pot existh la noi. Ce lucru ran poate vedeh D. lonescu in toate acestea? Permiteti-mi chiar o digresiune; en cred ca intre noi ne putem certh oare cum, dar in fata §iinainteastrainilor nu putemsh'ne sf4iem. (Aplauze). Iata pentru ce am pututvorbi acum DU numai contra circularii colegului meu, dar nici chiar contra acelei a predecesorului men, D. I. Bratianu. S. lini§tescinsg, pe D. Ioneseu intr'un mod §i mai pozitiv. La 1873, pe cand eram la ministerul de externe, a fost vorba iar4 de chestiunea Evreilor; pot zice eä erh oarecum atunci vorba de un fel de solutiune a acestei chestiuni, nu insä inaintea Adunarilor noastre ce avem, ci in raport numai cu strainii, tot cu cabinetul englez. D. Green, ale ca'rui aprecieri D. Ionescu \rad c5, le considera atat

872

de mult, era consulenglezIanoi. Acest repre- sentant ti are,reputa0a, ideilesi simpatiile sale personale. La 28 Aprilie 1873, D-lui trimisese o notg, cg,tre Lord Grandville, ministrul sg,u de externe, prin care Ii expune diferitele persecutiuni ce ar fi suferind Evreii la noi, ministrul ii raspunde prin o notg,, din 23 Main 1873, care conOnea un ade-

varat act de acuzatiune in contra Rom'aniei,8i pe care il autoriz s mi-o lase in copie, sg, vg, citesc numai introductinnea acestei note si veti inOlege restul... Ministrul zicea agentului sg,u: Domnul meu, Reese din depeqa D-tale din 28 Aprilie ci 23, ea Evreii 1n principate, pe lcingd maltratarile accidentale la cari sunt expufi prin ra' sculetrile periodice ale populatiei, sunt inca expuqi la per- secutiani sistematice rezultdnd din regulamentele legislative fi din actele oficiale ale guvernului; cä su,nt strageinifi, veitdmafiieXpuqi, la nedrepta- tiri, th sunt excluqi din privilegiile garantate populatiunei in general, fic sunt expusi la pedepse speciale, etc". Vo4i sg, mergem mai departe? Ar fi de prisos, D-lor; cg,ci restul acestei note, destul de lung, nu face deck sg, continue pe aeelasi ton, spre a proba aceiasitezh. Am raspuns la aceastI notg, prin o alta a

873 mea din 2/14 Iunie 1873, care se aft totin cartea englez§, unde D. Ionescu a cititcele in contra noastr6. In capul Aspunsului meu am declarat mai intgi eaceasta este o chestiune interioarl, in care nu se pot amestecstrinii,iat a. cuvintele mele: Aceasta depefe are de obiect o chestiune de adininistrafiune interioara...Exc. .8a recunoafte cu noi ca, a face imputari cu ocaziunea unor afet japte ar fi sa intervina in afacerile noastre interioare, ar fi sa voiasca a paralizeti a anihila efectul legilorii regulamentelor noastre, etc.". apoi, mai la vale zicearn: Odatti ca am jacut aceasta rezerva a clreptului nostru, pot sa vti (tau, sub titlu de informaciuni, explicatiuni asupra faptelor continutein depefa Exc. Sale D. ministru". apoi continuai bazat pe acteifapte, a combate toate punetele de acuzatiune ale ministrului englez. Iar in ceeace prive§te solutiunea chestiunei israelite in partea sa practic5,,iatA eum o consi- derarn eu chiar dela 1873: Presupun, D-le agent, ca iii timpul lungei D-tale qederi, in Romania, ai avut ocaziune sa te convingica. aceeacese numefte la noi chestiune evreiasca,e ocestie curat socialai economica, care exclude orice idee de per- secufiune religioasa". apoi mai la vale adaogam c aceast6 ches-

874 tiune trebuie lasat6 a se deslegh prin targ,si de atre tar6 gradat. (Aplauze). Vedeti dar, D-lor, eg, mi-a fost foarte usor ea prin acte, nu prin vorbe sv`a probez copi- niunea de astAzi, o am ineg, dela 1873; si c6, in principiu, nu ar trebui ea D. Ionescus'afiede alt sistem ;stA incetAm dar cu bnue1i1ei cu in- sinugrileis vedem ce este bine de fkut. Suntem de acord, cred eu, in principiu; di- ferim numai asupra modului de a-1aplich. De aceasta mg, voiu ocupk. Mt voiu mArgini, D-lor, a \TA expune inconvenientele,denatura, diplomaticl, a proiectului majoritAteidelegatilor, farA," sa"prejudec aceeace avem szicem inprivinta proiectului nostru ce avem a prezinta. Este un tractat, care cuprinde o c1auz6 prin art. 44 cu care suntem chemati a ne conformh. Europa, adic5, mai toate Puterile semn6toare acelui tractat cere dela noi s'a" primim principiul inseris in art. 44 si s6-1 executgm. Mud D. N. Blarenberg a zis cA, Europa ar cere dela noi ea, sau smurim sau sa, ne evreim nu este exact. Eu pot declarh c, niegieriuncle am fost, nu am vAzut formulandu-se o asemenea cerere. Europa nu ne core nici sne evreim ñici slne sinucidem. Este o diferentg, o contestatiune in privinta modului de exeeutare a principiului.

875

Ramane la intelepciunea noastra a stis esim dintr'o pozitiune difici1, ash incats ne conti- nuam si a tral si a fi Romani. Pot adaogh Inca ca, la toate Puterile ce am avut onoarea de a vizith, am gasit cele mai bune si mai binevoitoare sentimente pentru Romania, si cpretutindeneava, declar,in modul cel mai franc si mai pozitiv, am vazut dorinta cea mai simtita' de a vedeh Romania prosperand §i de a ft recunoscuta cat mai curand. Prin urmare, v. rog sa departati mice idee ca' intre marile Puteri ar fi vre-unspiritdeostilitatesau de rea-voinO% contra noastra; din contra pot zice ca de noi mai mult depinde ca Romania saiblocul ceise cuvine, intre familiile europene. Aceasta,D-lor, provine, nu numai dintr'un simtimant de simpatie, dar si din un interes politic; caciStatul nostru,desi mic, îi are importanta sa prin pozitiunea sa geografica, prin avutia pamantului sau, pnin aptitudinea sa spre civilizatiune. Acum vine intrebarea. Acest art. 44 din tractat are asupra noastra putere obligatoare? Multe teorii s'au facut asupra acestei chestiuni. D. Maiorescu recunoaste puterea obligatoare, D. Contaialtii nu sunt tocmai de aceeasi idee, D. Vernescu, care ar fi trebuit sa fie mai cunos- cator in dreptul international, pretinde ctractatul este un act international, si prin unnare obli-

876 gatoriu, dar cg chestunea jidoveasca nu ar fiin- ternational6. V/ marturisese ca nu prea am inteles, cum, ce scop ar aveh toate aceste teorii, §i m'am mirat mult mai ales de aceea a D-lui Ver- nescu. Apoi art. 44 este sau nu .coprins In tractatul dela Berlin? Daca, tractatul este act international, cum art. 44 singur nu ar fi international? De ce se ocupa insa acest articol? De chestiunea israelita, evident: Neaparat dar casichestiunea israelita, este, vrand noi ori neveand, o chestiune international& De ce voiti ca sa ne ascundem ade- vArul,§.1s ne ratkim pe noi,i cu noi natiunea in treaga ? Acesta este crudul adevar, nu-1 ocoliti, ca el nu piere. Puteti dar face orice teorii yeti vol, realitatea rarnAne; si daca nu v./ dati seama de dansa, ne vom expune la pericole cari ne-ar lovi arnar. SIh/g2a'm bine de seama, D-lor, la ceeace facern; sgprivim raul in fatà, sisI-icautAm remediul, nu vA luati dupa teoriile D-lui Vernescu, cari pot sa fie foarte sentimentale, dar cari 'Imam tot teorii, Jame, poate, in domeniul lucrurilor abstracte, dar in domeniul practic poate periculoase. Vedeti ipotezele comode ce face D. Vernescu; D-lui zice cPuterile, prin art. 41, ne-ar fi facut o simplA propunere, sau cum se zice la tribunal, o policitatie;adicg, ca ne-arfi zis: voiti Roma- nilor aceea ce vpropun en? Daca voiti sa pri-

877 miti vrecunose; dad, nu voiti, art. 44 vara- mane literh moarth. Frumoash iluziune. 0 admir arg,svoesc a o aveh. Dar a§h sh fie? D. Ver- neseu, nu ar fi avut trebuinth ea guvernul, care este singur in pozitiune a cunomte simtimantul Puterilor,sa-iarate cipoteza D-sale este cu totul fantastich;bunulsimtal D-luiera, destul spunA aceasta. Dach lucrul ar fi fost cum II crede D-lui, ch art. 44 contine numai o propunere, fie sigur ca eu unul a§i fi fost alaturi cu D. Conta §i cu D. Tetcanui a§i ft zis: Nu pot acum set revizuesc art. 7, o voiu face mai teirziu". Dar nu este a§a din nenorocire. Puterile au luat o dispozitiune prea concreth,§i pe care o putem refuzh dach voim sh ne expunem la cele mai mari pericole, dar al eàrui caracter international in de§ert am chuth sa-1 contestgm. D. Vernescu merge inch cu o alth teorie, opush celei de inthi, hick declarh asthprocedare a Puterilor a fostchiar prea corecta. Dach D-lui crede c Puterile au fost foarte corecte,cand an facut acel art. 44,adich child au regulatochestiune interioarh a unui popor liber, fara mhcar a-1 consul* nu eu, ministru de externe,il potcritich;iiintreb insh, nu care cumva §iaceasta idee a D-lui ar fi o policitare chtre Puteri? (ilaritate). Pare ch are aerul de a fi a§h. Atat mai bine dach, cu atat, D-lui ar indestulh pe Puteri. lJnii lush cer §i executarea, in prae-

878

tied, a principiuluidin art. 44,altii,si printre clAn§ii istreinii, au fost de o alta idee, au crezut ea ar fi fost mai lesne,i ceva mai corect, daca s'ar fi permis a se asculth si natiunea, mai inainte de a se decide de un interes kat de vital pentru dAnsa (aplauze). Dar aceasta nu s'a facut;i noi ne aflam in fata unei dispozitiuni, cu care suntern chemati a ne conforrnh, sub riziculi pericolul nostru. Ne aflam astfel intr'o pozitiune foarte dificila, nu numai noi, dar pot zicei Puterile; caci si dansele dorese ca sesim cat mai iute din aceste dificultati. D. Maiorescu recunoaste puterea obligatorie a tractatului. Bine face; caci D-lui este destul de inteligent ca sa nu cunoasca aceasta, contra chiar a colegilor D-sale care o contesta. Bine face; caci aci este veritatea. In desert yin D-nii Blaremberg si D. Conta, sa probeze, cu dreptul international in lama, eu publicisti insernnati, care este natura independentei unui Stat, in ce conga, suveranitatea sa, cum nu este permis altora sa se amestice in trebile sale, 'In chestiunile interioare. Ash este D-lor, insa din nenorocire faptele au venit adesea sa des- minta aceste teorii. Independenta interioara,aunui Stat adeseoris'a intamplat ssufere din cauza unei interventiuni exterioare. D. Blaremberg, insu0 a trebuitsa,admita, interventiunea,siaceasta a

879 recunoscut-o, impreuna cualtipublici§ti, In caz eand ea ar fi ceruta de o cauza de umanitate. Dar eine are A, judece,sa, declare ea este cauza, de umanitate! Aci este ehestiunea. Bine este, prudent este, ea noi Romhnii, care acum esim cu viata noua a independentei, care aspirarn sfirn admisi in concertul statelor Europene, sa läsam altora sinterprete, dug, in eazul acesta, este caz sau nu de umanitate? Eu n'am fost pentru altceva in strh'inatate cleat numai pentruca sa expun situatiunea, nevoilor noastre,is vedem care este curentul ideilor in diplomatia europeana, care este adevarul, in eruda lui realitate.Ei bine, din nenorocire, am constatat ca in strainatate ehestiunea aceasta a Israelitilor se considera ca o cauza de umanitate. Credeti-ma, D-lor, am expus, am demonstrat, macar ca n'am avut alaturea pe D. Io- nescu§i Vernescu, ea sa ma inspire, ca ael nu este o eauz5 de umanitate, dar n'am isbutit. Ei bine, daca Europa considera luerul altfel, prudent este sa ne expunem la o interpretare oficiala a sa, chnd §tim c6 va fi contra noastra? Onor.D. Blaremberg a adaogat, ea nu ne vom expune la nimic, daca Europa nu ne va recunoaste; tot raul, dupa D-Iui, ar fi ca am aveh coroana Domneasca, stralucita, magnifica,al lui tefan cel Mare §i Mihai Viteazul,in locul unei coroane regale, 0 ca atht va fitot.

880

D. Tetcanu, fidel interpret al D-lui Blarem- berg, a repetat aceiasi idee. Dar, mai intaiu, D-lor, D-voastrg stititoti enaceasta este o supozitiune gratuitg §i malitioasa; fac apel la toti acei care au avut onoare sg, fie consilierii Mariei Sale,sg spung dacg Maria Sa este om care sa sacrifice vreodatg un interes national; pentru o chestiune de vanitate? (Aplauze) §idaca interesele Sale nu sunt absolut identice§i strans legate cu interesele tgrei. (Aplauze). Dar, iata Elvetia, ne-a spus D. Blaremberg, o ditnsa n'a fost recunoscuta mai mult timp, si deabia pun tractatul dela Vestfalia s'a recunoscut. Dar acest exemplu este prea departat,caci acel tractat din Vestfalia dateaza din 1648. Apoi, prin acel tractats'arecunoscut nu numai Elvetia dar si Tgri le de jos, si aceasta recunoastere s'a fgcut in urma unei revolutiuni in Elvetia si in Ithile de jos. Prin urmare, analogia cu noi nu este tocmai nemerita. Apoi, a uitat D. Blaremberg, ctocmai acel tractat mai admisese si un alt caz de interventii, acela provenit dintr'un interes de echilibru Eu- ropean,sicnemuritorul Fenelon, in cartea sa pentru educatiunea ducelui de Burgundia., probeazg legitimitatea acestei noui cauze de interventiuni. Ash dar,chiar de ne-am opri la tractatul din Vestfalia, iata, admise doua cauze de inter-

881 ventiuni in afacerile unui Stat independent, acela al umanitgtei siacelaal interesului echilibrului. Prudent este,repet, sh ne expunem la una din doug? A fi nerecunoscuti nu este nici un rgu, ne-au spusialtii din opozitiune. Ash sg fie? S. lgsgm la o parte solidaritatea care existg intre State le europene si care nu se creazg, cleat prin relat'iuni ileghturi de interes material, care sdformeazg intre dansele numai prin raporturi amicale de reciprocitate. Dar toi intelegeticat de periculos este ca un Stat, mai ales un Stat mic ca al nostru, sg nu intre in o ash solidaritate si srgmang izolat, prin nerecunoasterea sa, in mijlocul Statelor europene.Intelegeti dar bine cg recunoasterea unui Stat nu este numat o singurg gloriolg, dupg cmn o numeh D. Vernescu, in limbagiul sgu poetic. Ce, ash ar considerh D. Vernescu recunoasterea, o g1oriol, cand ar fi chemat sconducg in locul nostru, soarta acestei tgri? Ash de indiferent ar fi D-lui de recunoasterea sau nerecunoasterea independentei noastre? Tristg perspectivg am aveh de ani se apgrh interesele! Puting garantie arfi pentru un Stat nou, esit abia de alaltgeri dintr'o pozitiune nedefinitg? Da,D-lor, pozitiune nedefinitg aveh Statul nostru, pe cand ne aflam sub Imperial Otoman; aceasta am sustinut-ointr'o

29006 56

882 opera ce am imprimat inca, din 1856 asupra tractatului din Paris. Nu ni sedefinise pozitiunea prin acel tractat, sidin aceasta rezulth pericole pentru noi si de aceea, inca, de atunei, cereamsi sustinearn independentata'reinoastre.Siastazi, D. Vernescu,casiD. Blaremberg, vin, dupa atatia ani, isustin ca nu ar fi periculos ca pozitia Statului nostru sa continue a fi tot nedefinitä, si ea sa, stam nerecunoscuti si neadmisi intre statele europene? 0 voce. Da, fara jidani D. ministrucleexterne. and yetivedeh proiectul nostru, vL yeti convinge cnimeni flu da tara Jidanilori caceasta temere este osimpll tacticg a D-lui Vernescu, si a altora cari vor st vainspaimante, presupunand altora idei pe cari nu le au. Ca sa reviu dar la chestiune atrag atentiunea onor.Adunitiri asupra unui fapt important. Ro- mania nu mai este astki, ca mai inainte, un stat care sa' nu aiba o politica exterioara, un stat care sa raspunda altii pentru dansul. Mai inainte Turcia raspundeh pentru noi de tot ce faceam, si ea puteh platii pericolele noastre. Romania astazi, din norocire, este un stat caruia i se impune a aveho politica a sa, iasta politica trebuie sa fie inte- 1igent icorecta. Daca astazi vom face greseli, noi vom suferl, noi le vom plati nu altii, ca alta

883 data. Pentru aeeasta trebuie sg ne invatam, cu voie, frvoie a auzi adevgrurile in toatg realitatea lor, chiar And nu ne plae, si a nu ne conduce, ea eopiii, dupg fraze frumoasei deelama- torii,cari ne pot expune a ne pierde. Cari dar ar fi perieolele nerecunoasterei ? Ele ar fi de doug fel u ri : Unele mai depgrtate, mai eventuale, dar tot posibile, ialtele mai apropiate poate, eventuale neapgrat, dar mai posibile. Ca sa va vorbesc de aceste din urma, va aduceti aminte, D-lor, din citirea a etelor in sedintg secreta, ce mi-a spus unul din cei mai insemnati diplomati, ai unui mare stat european, despre posibilitatea unui nou congres european. D. Ioneseu poate fi sigur ea acest diplomat vorbeh eu autoritatea pozitiuneisale,egei, mice a pututzice D-lui despre oamenii de stat cu cari am vorbit in straingtate, il pot incredinth ca am vorbit pretutindeni, 0 am fost primit cu cea mai mare afabilitate, de eatre cei d'intgiu ministri ai statelor, de cgtre aceia in fine, cari conduc destinele Eu- ropei. Dar, este adevarat, c am convorbit numai en dânii, dupg cum se obisnuieste in asemenea cazuri; in scris, zapis nu am luat, dupg cum imi zieeh D. Ioneseu el trebuie sfac; caci asemenea negocieri se fac numai prin convorbiri,i daca D. Ionescu crede altfel, imi pare ran el nu cu-

884 noaste ph,n5, intr'atht uzurile diplomatiei;i atunci nu mh mir dach pe D-lui, ca ministru da externe, va fi ascultat un fost agent al shu la Roma, care a fost expusi cu dansul pe ministrul shu, la o necorectitudine si o umilinth cum rare ori s'a mai vhzut! (Sgomot). Zic day,ea,' unul din cei mai insemnati di- plomatiai Europei, imi observcdaeh nu am puteh sh, ne temem de un resbel viitor, care poate sh fieposibil, lush pe caretotivor ehuth sh-1 evite, mai mult ne putem teme de un viitor congres, care ar fi mai posibil, dach ne-ar ghsi recunoscuti sicu chestiunea israelith nerezolvath. Stiam D-lor, caacele cuvinte zise de un om important, ii au greutatea bor. Ath cugetat ine gandim cu totii, ee ar hisemnh ele? Apoi, D-lor, sobservhm putin. Ce vedem ? Executatu-s'a tractatul de Berlin in toate phrtile sale ? Nu toemai, chei mai sunt chestiuni pendinte, Can ar puteh da loe la viitoare trathri. Ash, chestiunea fruntariilor Greciei nu este inch rezolvath. Ash,chestiunea Arabtabiei sth Inca in suspensiune. Apoi mai pot fisi alte dificulthtii complicatiuni ce s'ar ivi cu chestiunea Rumeliei iBulgariei. Oare dach una singura din aceste chestiuni ar face sh, se provoace un congres, nu prevedeti D-voastre ce pericolteribil arfi pentru noi dach ar ghsi Statul Romhn nerecunoscut si chestiunea Evreilor

885 nerezolvata ? Cine ne garanteaza atunci ca nu s'ar rezolvh de congres chestiunea Evreilor, ash cum sa nu ne plaa noua si cum sne pericliteze toate interesele noastre ? Ce s'ar mai face,intr'o asemenea eventualitate, cu popularitatea acelora cari vedem astazi calearga dupa ansa ? N'ar fi oare tara in drept sa ne zia: atifost la dirmafarii, adicin guvern onin Aduntiri, trebuia, scu- noafteti cUspozitiunile diplomatiei Europene, cum nu v'ati, ga'ndit la pericolele ce ne ameninta qi nu ati luat mtisuri ca sä evitati?"(Aplauze). Care din D-voastra ar puteh astäzi, leal iserios,sa, vina inaintea tariiisg-si zia: nu vtitemeti, un viitor congres eventual n'are sfacet mimic rtiu pentru noi!". Daca un asemenea curagiu 11 are D. Ver- nescu, saualteinevadinopozitiune,faca o ash declaratiune; noi nu vom luh o asemenea teribila raspundere. De eventualitatea unui resbel posibil, e de prisos a mai vorbi; aci totiintelegeti ce mare pericol ,rarfi pentru noi, and un ash resbel ne-ar gasi necunoseuti. Nu zic a am cuvinte de acrede la un asemenea resbel. Nu pentru aceasta am sondat eu opiniunea cabinetelor iopiniunea publica, in repedele men parcurs de peste cinci saptamani pe la puterile semnatoare tractatului din Berlin, eu m'am ocupat numai de a expune nevoile tarii, de a aduce o intelegere intre noi§i

886

Puteri, de a apgai drepturileiintereseleOrli, de a vedeh in fine ce cred autorii art. 44 asupra sensului §i aplicArii lui. Cu toate astea D-voastre vedeti ca §i mine, prin ziarelestr6ine, ca, este o preocupare, o inchietudine dac6 s'ar schimbh re- existente asazi intre State le Europene, dacA in locul aliantei celor trei imOrati, s'ar substitui alianta celor doi imp6rati. Dac6 una ca aceasta s'ar puteh intAmplh, daca' alte neintelegeri s'ar ivi, dac`a ocuparea Nov i- Bazarului ar da loc la alte dificultAti, acum ne- prevAzute, nu vedeti D-voastr6 cg, ar puteh rezulta o ciocnire, mai mult sau mai putin departat0 AT6 intreb incAodatg, intr'o asemenea eventualitate, care in lucrurile omeneV poate fi posi- bilA, bine ar fi ca noi s6 fim necunoscuti de Eu- ropa §i cu chestiunea Evreilor nerezolvaa? Cel mai elementar simt de prudent'a§i de prevedere, ne zice, nu! Prin urmare, D-lor, chestiunea recunoalterei nu este o simpll glorio16, nu este o chestiune de vanitate. A fi recunoscuti este in fapt, a ne pune in relatiuni cu toate statele din Europa, este a ne legh cu ele prin interese economice materiale, prin tratate de comerciu ialtele, este, intr'un cuvânt, acea solidaritate de care am vorbit; c6ci astazi interesele materialei economice, sunt acelea cari

887 formeaza, intre popoare o solidaritate mult mai tare decat acea a tractatelor chiar. Nerecunoasterea unui stat, mic al nostru pus intre alte state mari, va sa zica a fi expus caad vaza, soarta sa pusa,in joc oridecateori aceasta s'ar cere de interesele diplomatiei; nerecunoasterea; pe cand chestiunea israelita an fi nerezolvata, an fi cel putin a vedeh aceasta, chestiune rezolvata de streini, in mod negresit mai putin bun decat s'ar face de noi Romanii!

Ash dar, D-lor, Dv., ca i fostele Adunari, ati recunoscut, ea trebue sne conformam tratatului din Berlin si srevizuim art. 7; numai cativa dintre noi sunt de o opiniune contrarie. Trebne dar sfacem revizuirea cum sa, devina,real& Cum insa s'o facem? Ad e chestiunea. SIincetam, D-lor, de a imith, pe Grecii din Bizantin, cari se certau intre clânii pe cuvinte de teologie, pe când inirnicul eth laportile cetatei? (Aplauze). De ce venirnsh'ne acuzAm reciproc, shne pretindem castfel sau astfel interpreteaza, Puterile tractatul dela Berlin? Eu ca ministru de externe, sunt dator a vA, arath adevarul, ash cum sg--1cunoasca, tara intreaga, si cum sa pot fi controlat chiar de diplomatia strginA, a vspune adica cum mai toate puterile din Europa, voiesc a interveni in tractatul de Berlin. Ele Ii interpreteaza altfel de cum faceD. Vernescu, D. Maiorescu,

888

D. Blaremberg. A noastea estevina? De ce va legati de noi, daca, la Paris, la Viena, la Berlin, la Roma, la Londra, se interpreta tractatuldela Berlin ash cum nu Ira place D-voastra? Credeti Dy., onor. D-ni, ca, n'am intrebuintat toate mijloacele posibile, pentru a convMge de contrariu pe puteri?Aceasta arfi permis so creada aceia cari n'au fost initiai in modul meu de a procede, cari n'au citit hici memoriul,nici raporturile mele. Insà D-voastra care ati fost initiai Iii toate, cum puteti sva mai indoiti? Ca sa nu dau loc la nici un echivoc, la nici-o rea interpretare, am rezumat chiar toate convorbirile mele din strainatate, toate apararile mele pentru interesele rei, intr'un scurt memoriu, pe care 1-am publicat la Paris, si I-am trimes la toate cabinetele, la toate ziarele. D-voastra, a trebuitsa-1cititi.Aceasta am fAcut-o,D-lor, fiindca am vazut cat mi se schilnbau cuvintele si ideile, mai ales de publicisti si cum fiecare le interpreth dupa placul sau ;apoi m'am convins ca era util cai diplomaii, cu earl avusesem onoarea a vorbi, simtiau trebuinta a aveh stranse la un loc toate consideratiunile expuse de mine asupra chestiunei. Am Rent toate acestea, am combatut toate erorile,toate aprecierilenefavorabile not* am cautat sa se dea tractatului interpretarea cea mai favorabila noua.

889

Dar n'am isbutit, diplomatii an staruit in aprecierile lor In privintatractatului. A noastra este vina? Vedeti insu§i Dv., ca argumentele ce eu am prezentat Puterilor in favoarea cauzei noastre., par a fi gat de bune, incat unii din D-nii oratori ai opozitinnei, cum este D. Maiorescu §i altii, an adoptat multe dintr'insele, 'MA pentru a ma corn- bate pe mine! (Ilaritate). Sa nu va mirati de aceasta; eaci, in aceasta chestiune s'a vazut acest curios fenomen, calianta israelita continua a-mi combate memoriul,§ipe mine ca inamic al Evreilor,pe child opozitiunea de aci ia argumentele din memoriu §i mi le opune nsie,ca cum a§i fiprea amic Ovreilor! (Ila- ritate). Ce probeaza aceasta? Probeaza csunt in adevar §i nimic mai mult. Memoriul meu constata. D-lor, ea am invocat inaintea streinilor tot ce se putea invock in fa- voareatsarei. Am aratat,tocmai cumdore§te D. Maiorescu, ca puterile au admis numai un principiu in art. 44, qi nici-o dispozitiune pentru exe- cutarealui; am invocat caproba,inainte de P. Maiorescu, tocmai amendamentul D-lui conte de Launay. Iata ce puteti cetila pag. 1din memoriu : Ne rametne sä introducem in constituriunea principatului numai principiul expres prin intecia

890 conditiune ceeace Romdniii propun a face, substi- tuind art. 7, un text care ar declara formal ca deosebirea de religiune nu va constittet pentru niineni in Romania o piecleca pentru clobandireai exercifiul drepturilor politicei civile". Este cineva in drept sa ceara, mai mult? 73 Nu, caci Puterile n'au cerut mai mult prin tractatul din Berlin; nu, caci aplicaria unui principiu inscris intr' o constitutiune se face prin legi organice exterioare acelei constituriuni". Vedeti dar, D-lor, din opozitiune, ca, eu am expus aceleasi lucruri Inaintea D-v. tutulor ! Voiti acum sv convingeti e i proba cu D. de Launay,invocatg, de D. Maiorescu, este expusa de mine inaintea D-lui ? Cititi mai la vale tot la pag. 7 din memoriu: Proba ca Puterile n'au pretins sa ceara mai mult Romdnilor, se afla chiar protocoalele tractatului din Berlin. In adevar, in fediqa din 10 Julie 1878, protocolul 17, D. Desprez, care facea parte din comisiunea de redactiune, recunoaqte,prezentcindCongresuluitextulc)trese citeqte in art. 44, ca situatiunea Evreilor in Ro- mania este nedeterminata sub punctul de vedere al nationalitarei.Deci D. Desprez a vetzut prea bine ea, nationalitatea Evreilor in Romania este in chestiune, de oarece constata ca este nedeterminata". Al doilea plenipotent al Italiei,comitele de

891

Launay, simtind dificulatile cari vor e§1 din ast5, situatiune, propune de a le rezolvh radical, adoptftnd formula care ar deelarh ca _brae litii in Ro- mania, pe cat nu apartin unei nationalitali strdine, dobandesc de drept nationalitatea romand". Era a se fixec moclul de aplicare al principiului anuntat in art. 44. Congresul, din fericire pentru Romania, a refuzat sa intre pe aceasta cale, care singura ducal, la o solutiunei principele Bismarck arc:U(2nd inconvenientele cari ar ftde a se moclifica, rezolutiunile deja adoptate, el adaoga aceasta frasd remarcabild : Este necesar ca congresul sä se opung la (nice incercare de a reveni asupra fondului". Ei bine'D-lor, vg intreb pe eine voiti sg, convertiti ? Pe noi ? Apoi noi suntem convertiti inaintea Dv. Voitis convertiti pe Europa ? 0 ! atuncea se schimbg chestiunea; atunci sg ving la putere D-nii Vernescu, Ioneseu, Maiorescu, Bla- remberg qi altii, pentruea D-lor sg-§i ia misiunea a convinge Europa, §i a o face saii schimbe pgrerea. Aceasta, in alte cuvinte, ar fi o simplg chestiune ministerialg.Insg, pang atunci, am onoare a vg deelath cg Europa,eq. mai toate Puterile, un dau art. 44 sensul pe care 11. dati Dv. Guyer- nul Italiei are o opiniune a sa izolatg,interpre- teazg cevaaltfeltractatul,insg,iarg§inu ea voastrl.

892

0 voce. Dar cum 1-a interpretat ? B. Boerescu, ntinistru de externe. La interpretat a§h cum vl voi spune clad voi vorbi asupra proiectului ce avem sv presintamnoi. Pâng atunci, permiteti-mi a vA, repeth c5, mai toate puterile, semnatare traetatului dela Berlin, au interpretat art. 44, in sens opus D-voastra,, §i ofcer ea pe lang6 principiul eoprins in art. 4 4, efregulam §i executarea lui, san un inceput real de executare. Aeum v'k" intreb pe Dv. toti, ce este de fAcut ? (intreruperi). In fata unei asemenea situatiuni nu pot fi cleat doug procedari: on s6 nu admitem nicio revizuire; (intreruperi),i eu inteleg pe aceia can sustin aceasta procedare care zic c'a" nu voiese sarevizuimnimic;pentrucuvintelepe care le dau D-lor, ex punAndu-ne negre§itla pericolele unei asemenea procedari; sau daca" voirn a revizul, trebuie sadopam un mod de revizuire,ceeace ar face, posibil6, dae6 nu sigur, o intelegere cu puterile. Dar care este procedarea revizionitilor din opozitiune ea D-nii Verneseu Ioneseu, Maiorescu §ialtii.D-lor, admit reviziurea, ing in mod a§h, cum Oiu, ine6 dela inceput, eh' nu se poate admite de P uteri, in mod absolut. Aceasta, s6-mi permiteti a aprecià, cä nu este un sistem serios.

893

D. Ionescu ne-a spus erevizuirea trebuie sa se faca, de acord cu Domnul. Ash este; pentruca Domnul, adica guvernul sau, care este in relatiuni directe cu Puterile straine, pot sti daca eutare mod de revizuire, poate in uncle cazuri, sa ne ereeze ori nu conflict cu alte puteri. Ei bine, guvernul va spune ceeace v'a spus, cadica. proiectul Dv. nu poate aveh cea mai mica sang de a fi agreat de Puteri atunci de ce-1 ;nal mentineti! De ce voiti a face un ce imposibil, irealizabil? tia, intreb, ce fel de revizuire voiti sa faMi D-v. ? Vo4i ca revizuirea D-v. sa fie o abstractiune, sa fie o opera' neprimita de nicio putere, o operacaresa nu aduca, dupa sine recunoasterea independentei noastre? Atunci declarAi-o curat ;insa en tot va voi spune ea Puterile considera opera D-voasira ca o desfidere. Ati dori poates sa va vorbim cum va place? Dar v'am IneIà. Noi suntem numai niste rapor- tatori ;vraportam exact ceeace am vazut si am auzit, eu nu judec dac dreapta san nedreapta este opiniunea eabinetelor. Adevarul insa este ea proiectul majoritatei comitetului de delegati, cunoscut deja In strainatate de mult, de vre-o trei luni, este apreciati considerat ca o desfidere data, Europei. Nu noi ii taxam de desfidere; Europa il considera astfel. A noastra este vina ? Odata insa ce lucrul este astfel, desfideti D-v. Europa daca IA place;

894 noi nu o putem face. Veniti cu noi, a zis D. Ma- iorescu guvernului, veniti cu majoritatea; adopthci proiectulei. isg,incercgm cu totiia con verti Europa. Este aceasta serios qi sincer ? Nu poatefi.D. Maiorescu a exprimat, cu multh art ifineth,aceeacelAsase a se vedeh, altiiinaintea D-lui, adich :Plecati D-v. casti venim noi!" Tot chestiune de minister,D-lor, si nimic mai mult. (Aplauze). AtAt numai, ch D. Ma- iorescu a impodobit dorinta D-lui cu mai multe vorbe frumoase. C6ci, D-lor, odath ce noi am incercat, stim, qivg, repetäm aceeace am va,zut si am auzit, cum ni s'ar zice serios ca sh adopthm proiectul D-v. sh mergem a-I sustine in sträin6tate! Cum ar puteh D. Maiorescush-siimagineze cnoi am ft gat de simpli, ca sh Iuhm in serios invitarea D-lui ? Noi v'am zis si repet6m ch nu vom luh rhspunderea de ceeace s'ar IntAmplà de rhu Orei, chnd ea s'ar uni cu un proiect inacceptabil si pe care Europa il considerh ca o desfidere.D-v. singuri ai puteh luh rhspunderea complicgrilor si a pericolelor cari ar rezulth din acestfapt.Cel mai simplu lucru ar fi fost ca sg, se fi declarat si pe fa0 ch D. Maiorescu se uneste cu D-nii N. To- nescu, Conta, Vernescu, Blarembergialtii,eä formeazh impreung 0 coalitiune, spre a lua admi-

895 nistratiunea Wei in locul nostrusi a merge inainte pe aeest periculos drum... D. N. lonescu. Destul este o fuziune! (In- t rer u peri). D. ministru de externe. 0 aveti dejh fhcuth §iD-v. ;lush coalitiunea -,saufuziunea .D-v.ii propune de a aduce cele mai marl confuziuni prin perzistenta intr'un proiect, pe care, repet, Europa, cu drept sau pe nedrept, 11 considerh cu totul contrariu spiritului tractatului din Berlin. (Intreruperi). Eu, D-lor, mi-am fhcut datoria;v'am spus adevhrul intocmai preeum este. D-v., yeti face ce yeti voi. Daea' umblati duph o popularitate efe- merh, eu va" declar ch, mai presus de dansa, este dreptatea, este opiniunea publich.i sunt sigur a., chnd dreptatea, ehnd adevhrul von fi cunoscute, cu noi o fii popularitatea ;Irish cea adevhrath, cea lutninath, aceia care trheste peste pasiunile zilei. Ca sh sarsese, D-lor, mai adaog, ccht despre guvern, care a laat in unanimitate §i in eel mai perfect acord in aceasth chestiune, am fifericiti ca sh se poath face revizuirea cu cat mai putine sserificii, eu unul poate casi fi fost chiar pentru nerevizuire. Dar nu se poate; exigentele diplomatice sunt mai mari cleat voim noi. Trebuie stinem socotealh de dansele; exci altfel, rischm ca sacrificiile sh fie mult mai man l.pe viitor. Guvernul, tinand socotealh de aceste exigente,

896 ea si de interesele legitime ale tarei, vva prezenth un proiect care sa poata a leconcilià pe amandouä. Vi-1 vom prezinth, indata ce ve-ti inlaturh pe al delegatilor;i va rugam sa-1inla- turati, caci este cel mai periculos, cel mai vatamator pentru Ora. (Intreruperi). Dar Inca nu cunoasteti acest proiect decht dupg cele cuprinse in memoriu. Aceste insa nu a impiedicat pe D. Vernescu sfacà suma de ipoteze, spropuncacel proiect necunoscut contine emanciparea Evreilor, si pe acest tarim punandu-se, 1-a combatut din toate fortele sale. Insa victoria D-lui erh lesne: fiindca nu aveh eu eine sa, se bata. In proiectul nostru nu se aila nicio dispozitiunecaresa,coprinza emancipare, sau chiar categorii, cum le intelege D. Vernescu. Cum dar, pe ipoteze, condamna D-lui o opera ce nu i s'a infatisat ? Dar ceva mai mult, D. Vernescu, cunoaste esenta proiectului nostru, caci sehita sa se afla in memoriu; D-lui dar stie, dupa memoriui dupa, corespondenta ceis'a citit,ca, guvernul nu va vt'a propune emanciparea Evreilor. Cum dar ne irnputa, un fapt, pe care 11 stih neadevarat ? Noi mai repetam acestei onor. Adu- nari, ca sa, nu aiba grije; cad noi nu-i vom cere nici emanciparea, nici categoriile D-lui Vernescu. A trebuit sa preferim spre a va prezenth acea so-

897 lutiune,care credem cg, va impg,ch toate intere- selecontradictorii. Dad, cumva proiectul se va vota de Dv., spergm cIra puteh aveh perspectiva de a fiprimit. Voci. A !. va sgzicg nu este nici acela sigur cg va rgus,1? D. ministru deexterne.Dacg Dv. sunteti siguri cg proiectul Dv. va fi primit de Europa, nu qtiu de ce mai pierdeti timpul §i nu cacti sit veniti inlocul nostru. Cand insg este pozitiv cg, proiectul Dv. este inacceptabil, mi se pare cg este elementar casa, preferiti pe al nostru, cgci dad, nu are siguranta cg, va fiacceptat, are sansa de afi,acceptabil. Acest caracter al s'au va deveni §i mai pronuntat, cand ne-am uni cu totii impreung spre a-1 sustine! (Aplauze prelungite).

Dupa aeest discurs al lui B. Boerescu, discutiunea continua §i in zilele urmMoare. In §edinta din 10 Sept. d. T. Maiorescu roste§te din non un important discurs tot in sensul primului saudiscurs, dar mai desvoltat, combatand dreptul Puterilor de a cere tarei solutiuni privitoare la cestiunile interioare ale tarei. Pentru sustinerea acestei teze D. T. Maiorescu face pe scurt istoricul cererilor formulate de ambele principate Moldova §i Muntenia in divanurile ad-hoc, pomene§te de propunerea Mouth' de Principele Dim. Ghika qiadroish de divan ul ad-hoc din Bucuresti cpentru reorganizarea interna nu trebuie sa se exprime Puterilor nici o dorinta, de oarece aceasta reorganizare trebuie A, se faca,' numai de adunarile legislative ale noastre.

29006 57 898

ContinuAnd apoi cu expunerea evenimentelor de atnnci, D. T. Maiorescu zice: Domnilor, Romania, n primul moment a primit Conventiunea de fundament alnouluiStat dei nu ne tusesera acordate toate cerintele noastre nici macar unirea definitiva. Totusi s'a prima Gonventiunea, caci s'a introclus comisia centralais'au inceput set se faca, lucrarile n sensul Constitutiunei.Inca prin faptul patrioticintelept alalegereiPrincipelui Cuza in amandoua Wile, am realizat noiinei-nenumirea de fapt. La acest fapt a contribuit multelocuenta unui tanar cleputat de atunci, a actualului ministru de Ex- terne, D. Basile Boerescu. §i tot continuand astfel, D.Maiorescu voiWeSb dernonstrezeechiar textul tractatului din Berlin, nu face decAts'a continue§i s. complecteze tractatul din Paris dela1856, care nu se ocuph cu cestiunileinte- rioare alePrincipatelor,§ieonchidec`aeste absolut treaba tgrei, al% a se preocuph de exterior,de a(là solutiunea ce ti va conveni cestiunei israelite. In §edinta din 11 Septemvrie, dupä ce mai vorbesc N. Ionescu, Sihleanu i Pre§edintele Consilinlui, I. C. Brgtiann, se inchide discutiunea §i punAndu-se la vot 1 llama in consideratie a propunerei de revizuire, se respinge en 102 votnri contra 28. Se pune apoi la vot luarea in considerare a proiectului Comitetului §i se cc respinge 75 voturi contra 53.

Monitorul Oficial" No. 223 gi 224 din 3/4 Octoinbrie 1879. Revizuirea art. 7 din Constitutiune. Dupa, ce in sedinta din 11 Septemvrie proiect41 din initiativa parlamentara pentru revizuirea art. 7 din Constitutie prezentat de majoritatea comitetului delegatilor a fost respins de Camera, guvernul, in sedinta urmatoare din 12 Sept.1879, a prezentat prin orga- nulministruluisaude externe, un nou proiectde lege insotitde o expunere de motive senanata de L. Boerescu. Conform regulamentului, proiectul guvernuluis'a trimis in studiul sectiunilor, de uncle s'a adus in se- dintapublica de D. Giani, raportorul Comitetului delegatilor, in sedinta din 22Sept,cu o singura modificare in ce priveste dreptul de a cainpärivii, care, prin proiectul guvernului se acorda strainilor, dar pe care comitetul delegatilor l'a suprimat Desbaterile acestui project s'au inceput in sedinta din 26 Sept. si s'au urmat cu foarte multa pasiune in in acea edin icele urmatoare. Proiectul de revizuire trebuind sa se voteze cu o majoritate de 2/3 sfor- tarile opozitiunei tindeau sa faca imposibila obtinerea acestei majoritati, pentruca inneputinta,' dupa pare- rea unora, de a disolvh Camerile de revizuireminis- tern!sa fie nevoit a demisionh.

900

Pentru a se exercith o presiune asupra Camerilor s'au facut agitatiuni in toate unghiurilerei, agitatiuni al caror rezultat au fost petitiuni imprimate coprinzand acelasi text si adresate dintr'o rnultime de judge dep.- tatilor. M. Koralniceanu, ministru de interne, constata acest fapt in sedinta din 27 Sept. a Catnerei Deputatilor,si spune ctie de unde pureed aceste agitari ic guvernul va sti ce trebuie sfad,. In urma celor zise de M. Kogalniceanu, ia en-van- tulAlexandru Lahovaripentru a apara dreptul de petitiune. Intre altele D-sa zice: D-lor, vorbeam acum de dreptul de petifiunegi mi se pare ca sunt in cestiune aducand aminte de petitiuni faimoase1), cari au deschis cariera brilianta unora din aceia cari le-au subscrisi chiar earl le-au purtat. D. Boierescu era ministru atunci, tot ministru de externe pe aceeasi banca, Wei nefiind inconjurat in mod osa de stralucit ca astazi, D-sa avea atunci un obiceiu din cele mai triste. In fiecare dimineataba geh un pumnat in pantecele Romanieii apoi tara pe aceeas Romanic la picioarele D-lui Andrassy. Acestea erau expresiunile cuvenite in toate petitiunile cari atunci s'au caresat la minister, la Camera si chiar pana la trcptele Trona- lui; sinici unul din niembrii acelui guvern, care-1 numiti gunern reacfionar, nici chiar din acea Camera asupra ca'reia se revarsa oprobiuli nedreptatea nu s'a sculat ca sa reclame pedepsirea acelor agenfi cari agi- tau tam A lasat ca istoria nepartinitoare sa fie ju- decatoare in aceastei cestiune,i v'a la sat pe D-v. chiar sa voidati o flagranta desmintire, chemandn scinul D-v. pe acel ministru care a subsemnat acea Conven- tiune. plauze). Discutiudile continua foarte arzatoare si in mijlocul acestei lupte inversunate vorbeste in sedinta din1 Octombrie 1879 B. Boerescu.

') Aluzie la petitiunile venite dupX indernnul partidului liberal in 1875 contra ineheerei Convergiei comerciale eu AustroUngaria.

901

B. Boereseu, ministru de externe. D-lor deputati, din discutiunile urmate, de catreD-nii oratori, cari au criticat sau atacat proiectul guvernului din modul pasionat cu care D-lor au facut aceasta,dinrelele mari ce.D-lor au aratat ea produce acest proiect pentru WA, sidin natura jielementele ce ni s'au spus ca el ar contine, ar fi in drept oricine sa se intrebe, D-lor deputati, dad, vorba. serios a putut safie,de proiectul prezentat de guvern sau de un alt proieet care ar fi o productiune a imaginatiunei D-lor oratori; dad, de dispozitiunilepozitive,dare, precise ale unui proiect formulat, imprimat icunoscut de toata tara, a putut fi vorba, sau de niste combinatiuni altele, necunoscute si neformulate, care nu se afla prezentate, nici sustinute de guvern! Intr'un cuvânt,. D-lor deputati,fiindca este vorba de un rau, de o boala constatata,recunoscuta de toti,sial cgrei remediutoti trebue sa-1 cautam cu sange rece, cu impartialitate, suntem in drept, Chip/ cke am auzit, sne intrebam, daca remediul acesta a fost preocuparea generala a oratorilor care au atacat proectulguvernului,san poate, mostenirea bolnavului, pe care millIIcre- dean in pericol de a se duce. D-lor deputati, trebue srepunem chestimiea pe adevaratul ei taram, i sa-mi permiteti a veni inaintea D-voastra", a Wei si a Europei, pot adaogh,

902 pentru a desvolth iexplich, in putine euvinte, insh in conformitate cu mhrimea subiectului, care sunt elementele adevhrate ce contine acest proiect, care este scopul la care el tinde, si cum el, fArh a contrazice tractatul dela Berlin, poate satisface §itrebuinteleth'rei,necontinând niciunul din relele, din pericolele ce is'au presupus de opozitiune. In alte cuvinte,s ridichm chestiunea pe adevhratul ei thehm, in modul eel mai simplugi mai natural. Care este acest mod? Sh Incep cu prokramul acestui minister, prezentat D-voastrh la Iu liu trecut. Intr'unul din pasagele sale esentiale acest program ziceh, relativ Ia chestiunea de fath: De aceea, D-lor deputati guvernul D-voastra crede a corespunde atdt la cerintele diplomatiei europene, cdti la preocuparile legitime ale tarei, cdnd, pe lainga recunoaqterea principiului egalitatei religioasei libertatei cultelor, el va admite va sustine, pentru revizuirea art. 7, in partea relativa la interesele noastre interioare, o solutiune bazata pe principiul naturalizarei inclividuala, care exclude orice categorii, precumi pe restrictiuni speciale pentru dobdndirea proprietatei rurcile". Acum chestiunea este de a se stie, dach guvernul actual s'a temut de angajamentul An; dacA, prezentand acestei Adunari o solutiune, ea este

903 bazat'a pe naturalizarea individual6 care exclude oHce categorie. D-voastr6§titi,D-lor, ca de mult Inca' s'a ca'utat, atat in aceastg, Adunare cat si afarl din Adunare, a se imputh guvernului cia caleat programul s6u, ca.el a promis o solutiunesi a venit cu alta. 0 asemenea imputare este gravA, cand ea se face, trebue sa fie un lucru vadit, ceva probe sigure, certe, neindoioase. Lucrul arfi nu numai nedibaciu, dari putin onest, c6ci nu uitati ca, este o maxima constanta conoareai lealitatea trebue sa existe un numai in viata privat6 a unui om, dar si in viata sa publica. Apoi nu ar fi Un lucru leal si onorabil, ca einevasq, promita una si in realitate sfac'a alta? and dar, "nu unui individ ci unui guvern se face o asemenea grava imputare, care ar atinge moralitatea sa, an trebui admi se (lea date pozitive, iarntt presumptiuni, iar nu supozitiuni, iar mu interKetarisilite, mai Inuit sau mai putin judaice,iar nu eoncluziuni scoase din fraze trunchiate, din cetiri de articole incomplecte, ba chiarsidinarticole inventate! Acestea pot fibune ca o tactica pentru un moment, dar indata si iute se pot distruge prin res- tabilirea adevarului! A fi onest si leal in politica sa este pentru guvernul roman, nu numai o euviin0 ce i se impune de moralá, ci o necesitate a pozitiunei sale,

904 cOci suntem la inceputuluneierenoi.Pentru inthia oara. Romania are o politica nationalO, care se poate afirma, in Europa. SA dam dela inceputul acestei politice o reputatiune de onestitate si de lealitate. SA nu lAsOm a se presupune macar cA, intr'o chestiune internationalO, un guvern roman ar fi capabil de a promite una si de a face alta. DacO astazi minoritatea ar zice aceasta contra ma- joritAtei, ar fii aceasta in drept, cand maine ar fiminoritate,sa zieä acelas lucru contra nouei majoritOti. Ash incat ar sfarsi streinii a crede cA guvernele acestei tOri, nu mai potficrezute, ne mai avand drept la stima iincrederea bor. Am lovi astfel, D-lor, in prestigiul ce trebuie sA aiba guvernul unei th'ri libere,in intereseletOrei din- afarO! (Aplauze). Din contrO,D-lor,sa stabilim ca dogma intre noi, de (nicepartid amfi,ca guvernultOrei noastre, in noua sfera ce se deschide activitOtei sale, trebue sa aibA o politicO onestailealä, ca Europa poate compth pe lealitateasiones- titatea unui guvern roman, fie eldin ()rice par- tidA! (Aplauze). Intelegeti scum, D-Ior,ea, fiind noi pentru trn asemenea sistem, guvernul nostru trebuih a fi fidelangaja.nentului luat In fata natiunei, i cO proiectul ce amprezentat D-voastrO nu puteh fi bazat decat pe naturalizarea individuala, care ex-

905 elude orice categorii. iaceasta,D-lor, am mai faeut-o, nu pentru a satisface ambitiunile ori opiniunile noastre particulare. Fiecare din noi Ii poate aveh ideile sale particulare. Insa, ea membrii ai guvernului, noi am lucrat acest proiect ea mandatari ai natiunei, am cautats va propunem, aceea ce cunoa§tem ea natiunea voeste§ipoate sdea. Nu ni se poate opune cnoi nu putem sti aceasta; fiindea, chnd am venit la guvern,se facuse deja mai multe experiente; tara le manifestase dejh; curentul opiniunei publice se stabilise in fapt, §i acest curent nu erh expresiunea unui capriciu, unei ireverente catre puteri;elIi aveh sorginteasainni§te nevoi, in niste necesitatireale aletarei, de care guvernultrei, ca §i alte guverne sträine, trebuie sa tina, seama. A trebuit dar ea noi, guvernul tarei, sfim organ alvointeiei,si sa clutam a combina un proiect care, fidela expresiune a dorintei tarei, sa caute a concilih cerintele diplomatiei eu trebuintele legitime ale natiunei. Imi propun dar,D-lor deputati, a demonstrh, cu fapte pozitive §i cu datine certe, cproiectul nostru este in adevar o solutiune care e bazata, pe naturalizarea individuala, care exclude mice categorii, §i ea, tot deodatä, el este in conformitate cu cerintele Europei,sinu jigne§te niciunul din acele interese ale tarei, care

906 sunt sorginteai conditinnea esentiala a desvoltarei siprosperarii oricarei natiuni. Faeand aceste desvoltari, imi yeti permite la urma a raspunde si la principalele obiectiuni facute in contra acestui proiect, atat in tara cat si afara din Ora. D-lor deputati, cand ni s'a comunicat, tractatul din Berlin, D-voastra, tineti minte cnatiunea a fost consultata,icä. fostele Adunari s'au pronuntat inunanimitate c recunosc tractatul din Berlin, si ca este loc la revizuirea art.7. Iata un fapt pozitiv; va szica, vointa natiunei a fost solemn manifestata de a se recunoaste tractatul de Berlin, si de a se revizul art. 7. Trebue acum ca politicanoastra,sa fie in acord en aceasta vointa. Dupa cum am avut onoarea a v6 spunesi In randul trecut,pozitiunea ce avem astazi ne sileste a avea o politica nationala. Insa o asemenea politica trebuie sa fie de aceeasi natura, adica sauneasea conditiunile esentiale ale politicei generale europene. Caei de oarece aspiram a intra in familia europeana, de oarecesipolitica noastra vafi europeana, trebuie so punem la nivelul acelei politice, afara numai daca nu am preferi sa traim ea o natiune izolata,deslipita, de celelalte State, sau alipita, ea satelitii, Ia una sau alte doua Puteri, ceeace ar echivalh au a ne anihilh,ori a

907 ne pierde cu desavansire. Dar aceasta stiuca,nimeni nu dorii iun orator al opozitiunei, din minoritate, va expus avantagele recunoastereiin- dependentei, ca ipericolele izolarei noastre. Astfel dar fiind,politica noastra nationala, care, repet, trebue sa,fie de aceiasi naturasi la acelasi nivel cu politica general/ europeana, ne invata, ca este un principiu, generalmente admis, caun tractat nu se poate primi numai in parte, nu se poate alege eeeace ne place si lepadh aceeace nu ne place; un tractat este primit sau lepadat in totalitatea lui; o natiune este libera de a nu adera, de a nu se supune la -an tractat, mai ales cand ea poate sprijini cu puterea refuzul sau. Dar and ea admite un tractat, dupa cum 1-a admis natiunea roma* in mod atat de solemn,ea Ii admite in intregul Au. iar nu numai in parte. Ca 1-a admis In intregul sautractatul din Berlin, aceasta am si probat-o, D-nii mei, caci am lasat a se executh partea cea mai importanta, dar cea mai dureroasa pentru noi, deslipirea Basarabiei! Daca natiunea roman/ nu ar fi inteles a primi tractatul de Berlin in toate partite lui, ea s'ar fi expus negresit tocmai la executarea acesteiparti a tractatului. Insa nu a facut-o, si a voit a evith orice conflict en Europa. Cum, acum credeti,ca pentru art. 44 din acel tractat, ea an vol a provoch, a dorl un ash conflict? Daca ar fi voit-o an

908 fi zis cnu prime§te tractatul de Berlin. Cand insa aceasta n'a zis, cand fortele Adun5rei, ea §i Dv. ati deelarat ea trebue a se revizui art. 7, s'a inteles negresit caceasta revizuire a se face astfel cum sa'fie posibilitate de intelegere, de acord lntre noi §i puterile semnatoare tractatului. Eu afirm ca aceasta afost§ieste vointa napunei. S'a abuzat in adevar cam mult de numele natiunei. D-nii oratori din minoritate necontenit ne spun cA," D-lor reprezintA natiunea, ea vointa natiunei este de a intelege tractatul din Berlin a§h cum inteleg D-lor lucrurile. Sa"-mi permith ing a contesth aprecierilor D-lor, §i a invoch §i noi vointa natiunei, insä bazat pe probe materiale §i pozitive, cari sunt in favoarea sistemului nostru. In adevar fostele Adunk"ri au declarat, in unanimitate, repet, c.primesc tractatul din Berlin. Aceasta este, am zis, proba materiala, cea mai pozitiva, cele au indatorat pe guvern slucreze astfel cum sa,fie in buna intelegerile cu puterile semnatari tractatului, §i cum, tot intr'un timp, A, nu se jigneasca interesele cele mai vitale ale natiunei. Camerele actuale au facut ceva qi mai mult decat a repeth aceea§i vointA. In sanul lor s'a produs opiniunea ca sa nu se revizuiasea art. 7; nu: mai 28 dintre D-v. adica o mica minoritate, at,i fost de aceastä opiniune; mai trei din patru parti

909 dintre D-voastrg, ati declarat ct voiti revizuirea; atirespins chiar proiectul majoritglei fostilor delegati. Ce insemneazg, toate aceste voturi deal cg voiti a se face revizuirea in acord cu puterile semnatare tractatului din Berlin ?Prin urmare, dar, diferenta ea si discutiunea intre noi, ar fi numai asupra modului de a ne conformh vointei nationale, exprimate de mai multeori intr'un mod ash de pozitiv, atat de Adungrile dizolvate, cAt si de Camera actualg. Prin urmare vedeticg,are date sigure guvernul cand vg declarg cg natinnea, mai in unanimitate, s'a pronuntat pentru a ne conformh tractatului,oricate greutäti ne-ar aduee el,suntem Meg In drept a adlogh c i noi, ea guvern, si D-v. ca reprezentanti, trebuie s. fim oameni de Stat, adicg, sg, egutgm cum sg. ne conformam tractatului ash inct sg ne punem in acord cu Puterile semnatare, fArg insg a jignli nesocoti interesele legitime ale Orei.Sg, procedgm atunci treptat, sg, ne dgm adicg, mai intai, bine seamg ce este acel tractat, cu alte cuvinte, cari sunt cerintele diplomatiei europene; sg vedem apoi caristint interesele legitime ale tgrei de care trebuie sg ne ingrijim. Guvernul are cuvinte a credo cg prin proiectul sgu,s'ar puteh aduce conciliarea intre eerintele diplomatiei europenei intre adevgratele trebuinte

910 ale Igrei.exci,D-lor, sg nu uitati acest dublu earacter, care trebuie sä aibg un asemenea proiect. El trebue neapgrat scorespund l cu cerintele diplomatiei europenei cu apgrarea intereselor natiunei.Astfel arfi un rgu proiect. Sg nu uitati beg cg acest proiect trateazg o eestiune de naturd internationalg. Sg, nu ne facem iluziuni despre aceasta. Acl nu e vorba numai de o chestiune interioarg nelegatg de interese exterioare, asupra cgreia guvernul sau D-v. puteti intinde ori restrknge. Nu veniti dar in desert a acurzh guvernul cg, nu consimte la cutare ofi cutare dispozitiuni; nu depinde de ansul a cousin* ofi a nu consimti, el trebue srt, ne spung numai aceeace crede cpoate sau nu poate fi admis in afarg. Ash merge D-lor, cu chestiunile internationale, cu tranzactiunile, cu compromisurile de felulproiectului acestuia, care are apoi a fi obiectul a unei negocieri exterioare. Cand aveti in vedere un proiect ca acesta, un fel de compromis international, vg repet, cgutati numai binele posibil. Nu cgutati binele absolut, fiindcg nimeni nu vi-1 poateda,nici guvernul actual, nici oricare alt guvern; cgci dad, vi 1-ar fi putut da, vi 1-arifi prezentat dejh.Atunci mai bine inergeti cu nerevizionistiicafi spun curatca nfl voesc revizuirea,i cg' nu tin seamg de diplomatia europeang, ea si de nevoile tgrei, isg, propuneti Adungrilor, nu proiectul D-v. de ieri, ci un altul

911 poate mai greu cleat alnostru. Am vorbit de indoita conditiune ce trebuie sg, intruneaseg acest proieet. Svg, dgm dar seama cari sunt cerintele di plom atiei. Spre a vg lthnuri asupra acestui punet important sg lugm tractatul din Berlin;sg vedem ce ne ziceart. 44, ce ne spun protocoalele; si apoi guvernul ne va comunich si el ceeace a aflat siel,cand, win mine, s'a pus in relatiuni en puterile semngtoare, dupg cum vi s'a anuntat cAnd astg-varg s'a prorogat aceste Adungri. Sg cairnart. 44 din tractatul dela Berlin. Acest articol coprinde trei parti, sau trei paragrafe, ceeace 1'0 are importanta sa. Inthia parte, intaiul paragraf sung astfel: Art. 44. In Romdnia deosebirea de credintei religioasa fi de confesiuni nu va puteet fi opusa nimeinui ca un motiv de excluziune sau de incapacitate in ceeace priveste bucurarea drepturilor civilei politice, admisiunea la afacerile publice, ittfunctiuni sila onoruri, sau la exercitiul diferitelor profesiuniiindustrii,in orice localitate arfi". Acest paragraf, dupg cum vedeti,estepri- vitoy la .egalita tea politica, sieivilg. Trecem la al doilea paragraf care zice: Libertatea fi politicaexterioarti a tutulor cultelor vor fiasigurate tutulor locuitorilor Sta-

912 tului roman, precumi strainilori nici o piedica nu se va acluce sau organizarii ierarhice a clife- ritelor comunitati, sau raporturilor lor cuqefii lor spirituali". Aceasta,parte coprindelibertateacultelor. Tree acum la al treilea paragraf care se raportg,' la egalitatea cu care trebuie sse trateze toti strginii fg,r1 deosebire de religiune. Nationaliituturor Puterilor,comerciantii sau alØi, vor fi tratati in Romania fara cleose- bire de religiune, pe piciorul unei perfecte ega- litati". Ashdar acestetrei paragrafe se ocupg: eel intai de egalitatea civilgi politica:cel de al doilea de garantia 1ibertii cultelor ;cel de al treilea de egalitatea tratgrei tutulor strginilor. Toti stim ins6 cg cele doug, din urmg, paragrafe existä dejh in Constitutiuneanoastrh,inart.11 0 21; win urmare nu mai este nevoe de revizuirea Constitu- tiunii noastre asupra acestor doug puncte.Ash art. 11 din Constitutiunea noastrg, zice: Toti,strainii aflatori pe pamcintul Roma- niei, se bucura de protecfiunea data de lege per- soanelori averilor in general". Each dar totisträiniitratati de noi pe pi- ciorulcelei mai perfecteegalitgti.Art. 21 este relati* la libertatea cultelor: el zice: Libertatea conqtiinteiesteabsoluta. Liber-

913 tatea tutulor cultelor este garantata, intrucdt inset' celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunele moravuri. Aste cloud libertati existand astfel ifiind deja garantate prin Constitutiune, nu ne ramâne a ne ocuph deck de inthia parte a art. 44, relativa la egalitatea politica 0 civil/. Aceasta egalitate nu exista in Constitutiune din cauza art.7. El contine o piedica pentru naturalizatiunea celor de rit necrestin; Congresul din Berlin cere ea sa suprimam aceasta distinctiune religioasa. Ce a inteles puterile en aceasta? SA ne dam bine seama de aceasta D-lor, qi daca yetivol a ma combate, dupa cum ma aqtept, sA nu o faceti numai cu vorbei cu fraze, de altmintrelea foarte practice, foarte de respectat, dar care nu provin deck, sau dintr'un entuziasm juvenil din partea eelor novici, sau dintr'un calcul mai mult sau mai putin bine combinat, sau din nepricepere, ori din ratacire,ci sa ma combata, cei ce voesc a face, eu actei cu datine pozitive. Eu pe acest tarhm ma pun a examinh chestiunea. Eu an curagiul a privi dificultatea in fata; a nu o ocoli, §i a va spune adevarul, chiar child nu va va placeh; caci a§h cred eu ca trebuie sa se urmeze cu o Adunare grava §i serioasa ca a D-voastra. Ash dar, D-lor,sa ne dam bine seama de

20760 58

914 ceeace au inteles Puterile semn'atoare cu acest paragraf. Aceasta este cea din taieonditiune casa, evitAm de afi in neintelegere cu Puterile europene, cu cari avem eel mai mare interes a fiin cele mai bune relatiuni, dup'a cum insu§i P. Io- nescu v'a dernonstrat in rândul trecut, arätându-vg, avantagele ce noi,natiune mica, am puteh trage din buna armonie incare vom sta cu Puterile europene. Pentru a ajungela a0 scop, trebue mai intai sa-mi permiteti a va eeti din protocoalele congresului partea relativa la aceste punete, s6, ne reamimtim astfel eel mai important dintre elementele eari va pot luminh. Iata, D-lor, ce se zice in protoeolul al 10-lea al sedintei dela 1 Iu lie 1878, in privinta aeestui principiu din art. 44 : Principele de Bismark observa ca este vorba de a sefti daca puterile infelegsctrecunoasca independenfa Romaniei". Altqa sa serenisima aduce aminte ea in 1856, unirea Principatelor nu fusese camisa; dar ca de atunci situaciunea s'a schimbat, caci Valahia si.11Ioldova s'au format intr'un singur Stat; mai m tate Puteri au recunoscut aceasta stare de lucruri incheind en Romania convenfinni comerciale. Cu toateacestea, Europa singura are dreptulsti sanctionezeindepenclenta;eatrebuie dar a se

915 intreba, sub ceconclitiuni va lua aceasta importanta cleciziunei claca ea intelege ca conclitiunile sa fie aceleaqi ca cele stabilitede congres pentru Serbia. D. Waddington declard ca, fideli principiilor care s'au inspirat kina acum, plenipotentiarii Franciei cer ca congresul sa puna (pose) independentei Románia aceleaqi conditiuni ca inde- penclentei Serbe.. Ex. Sa nu-i ascunde clificultatile locale care exist n Romdnia, dar, dupa ce a examinat cu maturitate argumentele care se pot aduce intr'un sensintr'altul,plenipotentiarii Franciei an judecat preferabil de a nu se departa dela marea regula a egalitacei dreptwrilor qi a libertateicultelor.Este apoi dificil ca guvernul roman sa respinga, dupa teritoriul sau, principiul aclmis n Turda pentru chiar supuqii sai. Ex. Sa crede ca nu trebuie a qovai,ica Romdnia, cerancl sa intre n marea familie europeana, Ire- buie sa primeasca sarcinileichiar neplacerile situatiunei de care doreste a beneficia,i ca nu se va gasi mult timp o ocaziune atat de solemna ci deciziva de a afirma din nou principiile care lac onoarea i siguranta natiunilor civilizate. Cat despre dificultatilelocale intdi D. plenipotentiar al Franciei crede ca vor fi mai lesne invinse, cdnd aceste principii vor fi recunoscute in Romania cdnd neamul evreesc vati ca nu are a mai aqtepta

916 decat dela propriile salesilinfe ci dela solidaritatea intereselor sale cu acelea ale populafiunilor indigene. D. Waddington termina sta'ruind ca ace- leaiconditiunide ordine politica fi religioasa, aratate pentru Serbia, sa fie egal impusei Sta- tului roman, Prinful Bismark, faccincl aluzie la principiile de drept public in vigoare dupa constitufiunea Imperiului german fi la interesul ce are opiniunea publica ca aceleafi, principu urinate in politicainterioara saseaplicefila politica straina, declara ca seasociaza, in numele Ger- maniei, la propunerea franceza. 9 Comitele Andrassyaclerala propunerea franceza. Lord Beaeonsfleld zice cacla o complecta adeziune, Amñ numele guvernului englez, propunerei franceze. Ex. Sa nu poate sa presupuna un singur moment ca congresul va recunoage independenfa Romaniei fara aceaSta condifiune. Plenipotenfiarii italieni fac aceiafi decla- rafiu n e. Prinful Gortcialeoff, referindu-se la expresiunile czt Cares'amotivat propunerea franceza qi care dau eea mai mare intinclere libertafii religioase, se unefte cu totul la aceasta propunere. Comitele Schouvalow aclaoga ca adeziunea Rusiei la independenfa este eu toate acestea supusa

917 acceptarei de catre Romania a retroceclarei recta- mata de guvernul rusesc. Plenipotentiarii otomani nu ridica nici-o obiectiune contra principiilor prezintati de plenipotentiarii francezi. preqedintele constata cd congresul este unamm a nu acorda indepenclenta Romaniei decat cu aceleaqi conditiuni puse Serbiei". Prin urmare, dar vedeti, D-lor, di nu poate fi IndoiaIasupra modului de a veda al Puterilor in ceeace privesteegalitatea de drepturicivile politice. Spre a v6 arath insl, cum noi, de acum inainte, suntem singuri rg.spunzItori de faptele de greselele noastre, cand am aprecià räu aceste vederi,vg, mai pot ceticeeace la fineleacelei sedinte,adgogh comitele Andrassy, vorbind de Montenegru,sidePrincipatele declarate independente. 1at6 cuvintele sale semnificative: Ex. Sa adaoga ca este de un interes general ca statele recunoscute indepenclente sa fle sta- pane pe destinelelor,cisa afle a vietui prin propria lor via fa. Numai dobandind convinctiunea ca ele sunt responsabile de politica lor,i etc vor culege fructele bunelor reldtiuni precumi ca se vor supune consecuintelor unor rele raporturi, va putea, acest Stat, cauti Statele limitrofe, avea ga- rancia a unei convietuiri posibile".

918

Cu drept cuvânt plenipotentiarulAustriei, care erh unul din eei mai favorabili pentru noi, ne aduce aminte, cea Stat independent, avem raspunderea faptelor noastre, §ich ne vom bucura, de rezultatele bunelor raporturi sau vom. suferl consecintele cele rele, duph cum vom Oi a urmh o po1iticbuna sau rea. Acum nu mai este altul rhspungtor pentru noi, duph cum erh la 1856, child ne afiam in leghturi de vasalitate cu Turcia. De asthzi inainte suntem singuri responsabili de faptele noastre iaceasta, responsabilitate are mare greutatei mari pericole. Trebuie dar ca in chestiuni internationale s procedhm eu mult tact, cu multh judecath,i sh ne ferim a trath asemenea materii en pasiune, ofi sh se fach din ele chestiuni ministeriale. Preocupatiunea noastrhprincipalh trebuesh fie de astAzi, de a o rezolvh a§a, cum sa, imphcam gicerintele Europeii interesele legitime ale threi. Ai vazut din citirea protocolului, cPuterile au fost unanime in a deelarh in mod pozitiv, ea' independentei Romaniei ise va impune conditiunea adopthrei principiului de egalitatea drepturilor civile qi politice, coprinsh in art. 41. Ne rhmane acum a §ti ce intindere au inteles Puterile a da acestui articol. De noi depinde oare a da aceastä interpretare?

919

Dar noi nu vedeti cg avem judecgtori in propria noastrg cauzg? Negre§it cmice Roman are sa, deh interpretarea cea mai favorabilg tgrei.Insg cand este vorba, de a se executh un tractat, este un uz admisi un ce elementar, ca sg se adreseze chiar la antorii tractatului, spre a se §ti ceinteles,ce intindere au dat cutgrei oricutgrei dispozitiuni din tractat? Dar la acest uz, este a se mai adgogh un altul, acela care reese din natura lucrurilor; adicg, pentru cel ce are sg execute este limita posibilului. Trebuie dar pe deoparte svedem ce au inteles Puterile cu art. 44 si apoi §i marile Puteri trebuie seunoascg care este lirnita posibilului la noi. Cu modul acesta nu mai se poate ajunge la o intelegere, 0 laevitarea extretnei desperate, ca numai este de facut nimica, intample-se mice ce se va intamplà. Trebuie dar st vedem, este oare un mijloc de conciliare ? Este vreun mijloc de tran- sigere? Se poate ggsi un modus vivendi aqh incat sg respectgm §i sg executgm tractatul dela Berlin, sitotdeodatg sg nu distrugem,sg, nu lovim in interesele celemai legitime icele mai naturale ale Romaniei ? D-lor, cand guvernul,m'a insgrcinat svi- zitez toate Puterile semnatare tractatului, a fost spre a vedeh incgodatg care este intelesul ce puterile dau acestuiarticol,§i cum se poate aflà mijlocul de intelegere. Se cam §tih dejh vederile

920

Puterilor in aceast6 chestiune, Mei ea nu se prezintl pentru intaia oarg, fusese dejk negocieri, corespondente, inaintea mea, iaceastA onor. Adu- nare se ocupase deja cu formularea proiectului san de initiativ6. Cu toate acestea am crezutcA,este bine sa" vedem lucrurile mai deaproape sis ne dam bine seama de starea lor, ascultandi tratand direct chiar en autorii tractatului. Toti aveau interes ca sa, se faca, luming, cat mai complecta In aceasta' chestiune. Am avut deci onoarea a convorbi cu toti ininitrii, cutoti oamenii de Stat, cari conduc destinele fiec6rui dinstatele caH au participat la tractat. Sunt dator a ara.ta in public rezumatul cunostiintelor ce am cules. Si D-voastrA intelegeti bine cA, cand eu, ca ministru din afarq-, voi ar6th ceeace am aflat, inaintea acestei Camere si in fata Europei, nu pot fi decat, in modul eel mai scrupulos, conform cu adevgrul. Negresitch multe reticente imi sunt impuse din cauza caracterului meu de ministru, fug concluziunea final'a sirezumath, a tratarilor mele diplomatice, este de datoria mea chiar a o arata Varei ! Ei bine, aceast6 concluziune a fost dt, toate puterile mi-au declarat dOtrebue sne conformAm tractatului din Berlin ; si mai toate puterile mi-an ar6tat ea, art. 44 din tractat eoprinde nu numai un principiu abstract, cii aplicarea, executiunea acestui principiu. Fiecare din Puteri a avut, negresit, modal Au particular

921 de a se exprimh, unele icele mai multe, auin- teleseh'art.44 coprinde insine aplicarea sa; altele ar puteh vedeh, intr'un mod de aplicare prescris printr'un proiect al nostru, o restrictiune a principiului din articolul 44,§is'ar teme ea acea restrictiune sg, nu fieintarpretath ea anihi- larea chiar a principiului. Ins, repet, toate acestea sunt mai mult moduri de a se exprimh asupra continutului art. 44, 0 concluziunea finalg, 0 con- cretg,, modul de a vedeh al tutulor Puterilor afarg, de Rusia, despre care voi vorbi indata, este a art. 44 nu contine numai un principiu abstract, nu este numai o enunciare de principiu, ei contine §iaplicatiunea acelui principiu. Astfel find lucrurile, ce aveam alt de fácut cleat a mg,'preocuph de intinderea ce trebue a se da acestei aplieatiuni? Aei veneau dificulthtile noastre interioare§i intereselesocialeieeonomice, aci erh vorba de limita posibilului. Singurg, Rusia a diferit oareeum de celealte P uteri semnatare. Ing cum? Sg, nu ne facem iluziuni;sg, restabilesc adevg,rul aicea cum este ch guvernul Rusiei se aflg, in adevgx tntr'o pozitiune exceptionala, decAt eelelalte Puteri, in aceastä chestiune a Israelitilor. Acest guvern cunoa0e mai bine cleat celelalte chestiunea Evreilor dela noi, nu seamana, deloc cu cei din Franta, din Anglia, din Germania. De aeeea era natural ea guvernul

922

Rusiei scunoascg chestiunea mai bine deat toti sisg, nu facg, dificultgti asupra intinderei aplicgrei principiului din art. 44. Insg sg-mi permiteti, D-lor,de a indrepth eroareace mi s'apgrut cg, au comis uniidin D-voasträ egad in discutiunea proiectului cazut din data trecutg a avut aerul a,crede cRusia s'ar despgrti de celelalte puteri, in executarea tractatului din Berlin si cg astfel noi am puteh a nu ne conformh acestui tractat. Aceasta este o adevgratg eroare, vrepet, cum chiar s'ar puteh presupune co mare Putere ca Rusia, nu ar fi de acord cu celelalte la subscris? Dar sunt dator a vg, argth consiliile ce mi s'au dat la Petersburg de guvernulrus,care, repet incgodatg, este altfel cel mai dezinteresat in chestiune. Mi s'a zis cg guvernul rus, cutoatg a sa bungvointg, nu poate luh nicio initiativg, nu poate a se a vansh in aceatg chestiune; cg pozitiunea sa estedelicatgtocmai pentrucgsi in Rusia existg acelas rgu, ca si la noi. Prin urmare m'a satuit a cguth sg ne intelegem cu Puterile, si in tot cazul a executh tractatul dela Berlin. Repet, nu putea, Rusia, o putere a-Mt de mare, semnatoare a tractatului dela Berlin, sg ne deh al te povete, decgt acelea care mi le-a dat. Acesta este adevgrul curat sg nu ne facem

923 iluziuni, caci iluziunile in asemenea materii sunt prea, periculoase, astfel incat pot afirrn ctoate Puterile, in unanimitate ne-au recomandat a ne conforma tractatului din Berlin. Vomti dar acum ce inteles dau toate Pu- terileafara de Rusia, a carei rezerva v'am explicat art. 44 din tractat. Ce ne mai raman dar de facut? Ramâne a ne ocuph numai de executiunea, numai de aplicatiunea art. 44. Prin urmare un proiect de revizuire trebuie s'a" coprinda do-LaOrti:partea intaia care va contine enunciarea principiului,francasileala;a doua parte, care se refer6 la aplicarea principiului. In privinta enuncierei principiului, noi am declarat, iii proiectul nostru, si am declarat-o, cred en in conformitate cu vointa intregei natiuni, cdeosebirea de credinta religioasa nu constituie o piedica pentru dobandirea si executarea drepturilor civile si politice. Aceasta este chiar o consecinta a libertatei cultelor si a tolerantei religioase existente de fapt in tara noastr6, care, atat prin traditiunile ei, catiprin caracterul locutorilor sai,a fost totdeauna tara cea mai toleranta din lume. Acum insa ca Statul romanesc voieste sa intre in randul natiunilor liberei independente ale Europei, trebuie sá inscrie si in constitutia sa egalitatea,childsi politica, adica,principiul care domneste in toate

924

statele Eurepei,i dup l. care diferenta de religiune nu mai poate sconstituie un obstacol pentru do- bAndireai exereitarea drepturilor civilei politice. Vine ins a.partea a doua, aceia a aplicarei acestui principiu, aceia a intinderei ce pentru acum puteam dh acesteiaplicari. Ad mvoiu incerch sa demonstru acestei onor. Adunariisconving, ma lingusesc a erede, si pe Puterile Europei, care ne asculta in acest moment, ca putem, prin o aplicare moderath,at fim in conformitate cu cerintele diplomatiei euro- . pene, respectand i neatachnd totdeodata, interesele cele mai legitime ale tarei, de care noi, ca Europa care ne voeste binele, trebue s inem seama'. In ceeace priveste partea inthia a proieetului, care confine formularea principiuluicoprinsin art.44, nu cred ea ni se potface critice sau obiectiuni fonclate. Am admis acest principiuin mod absolut, far/ margini, far/ restrictiuni, si vrugami pe D-voastra sa-1 primiti cum vi-1 propunem. In adevar, D-lor, este sau nu la noi cies- tiunea Ovreilor o chestiunereligioasa? Nu, ati raspuns D-voastra,toti;ea, este, puni simplu, o chestiunesociala ieconomica. Vasazica religiunea, pentru Evrei, ea si pentruoricare alt strain de mice religiune, nu poate fi o piedica la dobandirea si exercitarea drepturilor civile si po-

925 litice; atunei sa, o declaram curat. Eu unul m'am mirat, pentruce D-voastra, dinopozitiune nu ati declarat el vl uniti cu noii primiti principiul inscris de guvern in capul proiectului slu? Onor. D.Conta,desinerevizionist,ins6,1n comitetul nostru de delegati, a primit si a votat acest principiu. De ceialti membri din opozitiune nu fac tot ash? Ba Inca vg marturisese el mirarea mea a fost mare cand in proiectul opozitiunei care a elzut la vot zilele trecute, nu am vlzut formulandu-se special principiul egalitätei civilei politice, cum facem noi. Nici un orator al opozitiunei,cari au cornbatut proieetul nostru, nu a declarat ca se uneste cu principiul inscris in cap. Ceva mai mult D. Io- nescu, a declarat el primeste unele paragrafe din proiectul nostru; insl nu a zis nimic in privinta principiului. D. Marzescu a citat ehiar paragraful care eontine acel principiu, ea cum dintr'insul ar rezulth emanciparea Evreilor. Dar sa ne intelegem, putin pentru moment, asupra acestui euvent de emancipare. De ce ernancipare a voit D-nul Mar- zescu svorbeasel aci ? De ernancipareareligioasa, in senzul acesta ea,noi admitem egalitatea religioasa ? Aceasta emancipare o admit si o sustin si vaadaog, coridecateori in strlinatate mi se impute c noi n'am intelege sa recunoastem egalitate religioasa tutulor cultelor, eu am protestat cu

926 thrie,declarand ca natiunea nu intelege a jenh intru ceva libertateacultelor, sau a admite in- egalithti intre oameni din cauza de religiune. Cred, am fost in drept §i am exprimat simtlinantele threi când am &cut asemenea declaratiuni. (Aplauze). Sunt sigur ehti D-nii din opozitiune sunt de ace- iaiidee;sunt sigur eai D-lor admit principiul egalithteicivile ipolitice. De ce atunci sa nu-1 inscrie franc in capul Constitutiunei, de ce sa nu se ex prime limpede §i leal; dece reticente, de ce lash loc la interprethri ila indoeli imprudente? 0 consecint6 practich aintroducerei acestui principiu, pe care guvernul 1-a pus in capul proiectului sau, este, eh toate diferintele sau piedicile, cari existau in legile noastre anterioare, in privinta dobandirei sau exercitarei drepturilor civile politice, cad, chnd o dispozitiune constitutionala prescrie ca religiunea nu mai poate fi o piedica, cauzà de inegalitate, prin aceasta chiar se abrogh toate dispozitiunile contrarii continute de legile anterioare, Aceast6 insa nu va sh zich eh nu putem face alte legi conservatoare san prezervatoare, de tot felul,i pentru Romani 0 pentrustraini; dar prin aceste legi nu se mai poate admite vreo inegalitate, vreo inferioritate,sau vreo deosebire, bazate pe diferinte de religiune. Aceasta trebuie s'o stirn pozitivi lamurit. A nu formula principiul cel nou din art. 44,

927

este a lgsh loclabgnuelica. am mai introduce diferinte, bazate pe religiune. De aeeea o impru- dentgfaceopozitiunea cg nu se unWe eu noi asupra prineipiului, ea care declarg ash de des ca, chestiunea israelitg nu este religioasg. Noi nu ne jengm a declarg cg principiul acestei egalitgti ii primim franc, absolut, MIA rezervg.Dacg D. Mgrzescu vedeIntr'aceasta un proiect de einancipare, ei bine, repet: suntem pentru o aqh emancipare. Spung D-lui cg este contra; spung cg religiunea mai poate constitui o diferentg intre persoane,fie ele strgine sau romane! Lisa, nu cred cg voiti una ca aceasta. Atunci sunteti cu noi pentru emancipare. Intelegetiiarasi ca. voiti a: mai conserVa, ceva din dispozitiunile legilor anterioare, can prescriau diferente cu drepturi din cauzg de religiune? Declarati aceasta; cgei noi ne declargm el nu voim una ea aceasta. Dac Ins ne-atispus cg proiectulnostru este bazat pe emancipare, iar ml pe naturalizare, ati Inteles numai modnl de aplicare al principiului din art. 44,va, voiu probh peste putincA.tvg, Inselati,§i. numai acela ce nu va vol sg" vadg nu va vedeh, numai acela ce nu va voi saudg nu va intelege Astfel dar, D-lor, In partea sa, intgi proieetul nostru, este in perfectg conformitate cu art, 44 din tractatul dela Berlin.

928

Dacg am pus cuvantul dobandire in proiectul nostru, ceeace a criticatD. Marzescu, si nu ne-am marginit in cuvantul exercitare, cauza este cg aceasta erh conform cu sistemul adoptat de noi, acela al naturalizgrei, iar nu al emancipgrei. Trebuie. D-lor, stim a ne familiarizh putin cu termenii stiintei internationale; si sg nu ne lugm numai dupg, fraze retoricei pompoase. Dael am fi adoptat sistemul emanciparei Evreilor, fie absolut, fie pe categorii, dupg cum ne presupune opozitiunea, atunci nu am fi mai pus cuvantul dobandire, pentrucg emanciparea presupuneh un drept preexistent; noi insa nu am admis acel drept preexistent,si de aceea a trebuitsg vorbim de dobandire de drepturi. Naturalizarea nu presupune preexistare de drepturi; de aceea printr'insa se dobanclesc drepturile §iceice ledobandesc,lesiexercitg. Acestea, D-lor, nu le spun numai astgzi; ele sunt tot ash spuse de mine ministrilor streini cu cari am avut onoarea svorbese, dupg cum se af16, constatat in memoriul care contine rezurnatul tutulor argumentelor cu earl am apgrat interesele tgrei in strai- nätate. In acest memoriu se aflg constatat cnoi am declarat cnatiunea nu poate admite alt sistein pentru aplicarea principiului din art. 44, decat acela al naturalizgrei individuale. Opozitiunea Insä voieste cu (nice presne zica cg noi am sustinut

929 sistemul emancip6rei pe categorii, cAci, repet Inc/ oda* presupun un drept preexistent. Ins6 faptele yin de probeazA c`a noi am comb6tut emanciparea aceasta, prin cele mai tali 0 mai juste argumente. Intl de exemplu ce zic in mernoriu la pag. 16 : Cu modul acesta numai faptul real al asi- milarei,iar nu vreun clrept preexistent dobandit sau orclonat va justificetefectulretroactivdat principiului naturalizarei fara deosebire de religiune. Acest mod de a proceda,in armonie cu noul principiual egalitatei religioase puseiin art. 7, are insci, pentru Romani avantagiul important de a-iadelpost), contra pericolului unei prea repedei prea mare infuziuni de elemente etero gene. Acest pericol de care greui dau seama, cei ce nu cunosc Romania, este cuvdntul principal al repulsiunei neinvinsd, si pot zice mai unanimei, ce Romania aratei in contra aceeace chiama sistemul categoriilor". Astfel dar, find clan probat eaci casi in strain6tate guvernul- nostru a susOnut numai sistemul naturalizgrei individuale frcategorii ca impus admisibil inOr`a, ar trebui sg, formulgin principiul coprins inart. 44 in modul cel mai corect, ish.zicem cdiferinta de religiune nu mai constitue o piecliepentru dobandirea si exer-

59 29006 930 citarea drepturilor civilei politico. De celelalte douh paragrafe din art. 44 nu am mai vorbit de loc In proiect,ch,ci duph cum am argtat deja, atht libertatea cultelor cht iegalitatea trathrei streinilor, fArd deosebire de religiune erau deja coprinse in Constitutiunea noastrh. M'am mirat numai de D. Marzescu, child 1-am auzit eh art. nostru 21 din Constitutiune nu ar fi destul in acord cu paragraful al doilea din art. 44 din tractatul dela Berlin; c6, adich, acest art. 21 nu ar fi suficient,i eh ar puteh da lee la dificultdtisi la neintelegeriviitoare 'intronoisi Puterile strhine; chci s'ar puteh crede cparagra- fulal doilea dinart. 44, zicand cniciopie- died nu se va puteh pune sau la organizarea erarchich a diferitelorcomunitati,sau la raporturile lor cu sefiilor spirituali si art. nostru 21 nevorbind de aceastas'arputehivi acele piedici.Insh,D-lor,art.21 este foarte lhmurit el garanteazh libertatea tutulor eultelor,i prin aceasta se intelegei respectul erarchiei sau raporturilor spirituale cu sefii lor spirituali. Numai un Romhn nu ar trebui st arate indoeli asupra acestui punct. VIdeclar ch instrdinhtatenicio persoand, din himea diplomatich nu mi-a fdeut obiectiuni asupra art. 21. Mi s'a fhcut o ash obiectiune ca a D-lui Marzescu, numai la Roma, insh ea mi proveneh

931 dela un barbat politic, ei din partea unui membru al aliantei israelite. (Aplauze). Ace lasingurmi-a flcut aceiasi obiectiune in contra art.21,eleistih toate articolele din Constitutiunea noasträ, el numai mi-a zis el art. 21 nu ar fi indestulltor ea sg, se respecte organizarea erarchicl, de care se vorbeste. Eu *trig i-am rgspuns cD-lui nu trebuie sinteleagg, ca co- munitltile religioase spretindl a formh la noi stat in stat, ash incht sg, se poate exclude dreptul de priveghere si de control al Statului, pe care il are ()rice stat autonorn, chiar asupra organizgrei erar- .chice a cultelor §i a raportului lor eu sefii spin-- tuali, cci atunci cum Statul an priveghih sl nu se compromitl ordinea publicg, §i bunele moravuri ? Fieeare cult este libera-liorganizh erarchia sa .cum va voi, dar dreptul statului de a controlhsi priveghih prin legi speciale organice, este tot atat de necontestat. Nu trebuie dar ca D. karzescu, sl se indoeascg, ing,car de acest dreptal Statului; Statul va aveh dreptul, pe viitor, prin legiinte- rioare, a regulh modul autoriz6rei functionlrii ra- binilor sialte asernenea mäsuri pentru practica exterioarl a cultelor, in marginea cat sä nu atinga, libertatea care este garantatl §i cultului Izraelitilor. Apresupune, cum face D. Marzescu, calte Pu- -teri ar aveh dreptul sa, interving, in asemenea chestiuni seeundare interioare, este a presupune cl are

932 s6 se nege complecta autonomie a Statului roman, §i atunci ar fi In deert a ne mai ocuph deasemenea chestiuni. Dificultatea dar prevAzutS de D. Marzescu, mi separeca.este cu totul gratuitS. Este dar complectai suficienth, formularea principiului din art. 44, a§h cum am fScut-o noi. Sane ocupam acum mai indetaliu de expii- carea acestui principiu. Am zis ch,aci staudifi- cultAtile cele mari; aci sunt stancile de cari cats sa §tim a feri vasul Statului, ca sh," nu se scu- funde. Erau douS sisteme de vedere, cand a fost vorba de aplicarea principiului din art. 44; acel al emaniciparei §i acel al naturalizSrei. Numai vorbesc de sistemul nerevizioni§tilor, cAci acela e negaOunea orichrui interes de aplicare. Trebuie dar a nO pronunth intre cele douS sisteme. Sistema emaniciparei seprezinth iarki sub douS forme: sub forma unei emaniciphri largi a tutur IsraeliOlor nesupu§i strainiisistema mai restrans6, prin categorii. Comitetul aliantei israelite al cSrei proiect ii am aci, mergeh pana a cere emaniciparea chiar a Ebreilor supu0 straini, indestul numai sfifost nascuO in WA. Dupa unele din ultimele paragrafe ale acestui proiect, se dedeh dreptuli Ebreilor strhini,

933 näscuti in Ora, de a opth pentru nationalitatea romana, si a face aceasta exceptiune printr'o simpla declaratiune la municipalitatea 1oca1. Acest scop urmareste In realitate alianta Israeli* si este bine a se sti aceasta atat de tara cat si de Europa. Insa trebuie sa adaugam cnicäeri nu s'au luat inscris aceasta petitiune extravaganta a aliantei Israelite. Ideea n'a avut nici un ecou in lumea diplomatica. Aà dar, serios vorbind, a fost vorba nmnai de o emanicipare pe categorii,si de o naturali- zareindividuala. Ca mandatar altarei,reprezentandideile natiunei, eu n'am putut a ma pronunth in strainatate deck pentru sistemul naturalizarei, ca mod de aplicare al principiului din art. 44. Am expus, faxl nicio exagerare, nevoile Orei, trebuiacele ei economice, §i poziOunea sa excep- tionalit. Am aratat cum, in chestiunea Ebreilor, tara se aft' in pozitiunea a nu puteh executh principiul din art. 44 decât en timpuligradat, iar nu in masei deodata. Elementul acestaIsraelit este atat de numeros la noi, si a stat prea mult izolat, pentruca o natiune mica, ea a noastra, sa poata deodata a introduce in viata sa politica si a adopth un ash mare element eterogen, care nu este Inca destul de asimilat. A trebuit dar s6 ark Puterilor ea natiunea romana, cu tot respectul ee

934 are pentru dAnsele, cu toatl dorinta cea mai sin- cer6 de a le aveh recunoasterea, iieste peste pu- tintl de a puteh rezolvi chestiunea pe baza eman- cipArei,fie general* fie pe categorii.Prin urmare, am zis, cl singurul mijloc ce are guvernul spre a executh principiul admis siadoptat este de a-i face aplicarea, pe baza naturalizArei individuale, primind pentruca s`a deh o si mai mare garantie despre lealitatea cu care se adoptA principiul din art. 44, de a face o aplicare imediatA a acestui principiu asupra acelor Israeliti supusi romAni, cari s'ar Os), asimilati. Aceasta am fAcut, D-nii mei, si nimic mai mult ; cAci a se fi mai incercat cineva a face pe Puteri sA InteleagA art. 44 altfel de cum 1-a inteles, erh im- pOsibil si timp pierdut. Erh destul a ne inte1ege asupra modului de aplicare a acestui articol. Din aceastA scurtA expunere D-v. vedeti, D-lor deputati, ca, mai inainte de a plech eu, guvernul nostru aveh dejh format bazele prOiectului ce v'a prezentat astAzi. D. Ionescu a cAutat sa insinueze ea acest proiect 1-am fi lucrat dupg, instructiunile ce pH- misem de afarA, si crt, pe urmA, am ficAlcatsi acele instructiuni. SA fi zis aceasta un novice, un nou parlamentar, nu m'asi fi mirat. Dar mA, mir cA aceasta se zice de un vechiu parlamentar, de un fost ministru ca D. Ioneseu.

935

D-lui stie cg eu nu puteam vorbi cleat conform cu instructiunile ce aveam din tara, si aceste instructiuni se m6rgineau cbiar in bazele proiectului convenit deja intre noi. Aceste baze se aflg, toate trecute In memoriul meu; else afigin actele diplomatice ce am avut onoarea a vg, citi 3 ore in sedinta secretg,, acte cari intr'o zi au sg, vadg, lumina si din cari urmasii nostri ca icontimpo- ranii au kg, vadd dacg, am apg,rat drepturile tgrei cu putereai convinctiunea unui om de bung, cre- dintg, care are constiinta datoriei sale. Apoi cand D. Ionescu cunoaste toate acestea, cum mai face insinugrile ce ati auzit? Bazele proiectului sunt coprinse in memoriu iele sunt formulate mai inaintea plecgrei mele, si tot ash cum le vedeti in proiectul ce v'am prezentat. Ash dar instructiunile, dupg: can am lucrat in straingtate, erau date numai din targ,; eaci noi cunoastem deja vointai putinta natiuneii mer- geam numai st expun in sträing,tate aceia ce natiunea poate da, Iimita posibilului. Mai trebuia Inc a.sasigurg,m pe Puteri ca' cu aeeasta natiunea nu intelege a viola art. 44 nici a se depgrta, dela respectul datorit Puterilor semnatoare, ci cautg, numai a implch interese legitime ale sale cu cerintele diplomatice. Spre a vg, proba cele ce afirm, sg,-mi per-

936 miteti a cetiIncceva din memoriu. La pagina 16 zic : Prin masurile ce el arata, guvernul se crede in pozitiune a rezolva toate dificultatile situatiunei ce i s'au facut. Pentru viitor acestedificultati nu vor mai exista; aplicarea larga, complecta, fara rezerva, a principiului egalitatei religioase prin naturalizarea individuctla, numai lasa nicio indoiala intr'aceasta. Pentru trecut, guvernul voind sa dea proba, clespre bunavointa§i,lealitateasa, va propune Camerilor de a acorcla imediati fara, stagiu, calitatea de cetateni acelora din Israeliti supuqi, romcini, can, vor fi dat probe de asimilare ea cei alti, locuitori. Conditiunea social, starea de eul- turd intelectuala,serviciiledate,vor fi luate in considerare spre a stabili lista acelor Evrei qi vor deveni atatea motive de presumptiune ca, asimilarea este indestulatoare, pentruca naturalizarea sa se poata pronunta fartt pericol". §imai la vale, dupa' ce constatarn repulziu- nile ce au RomAnii pentru categorii, adfloggm : Cu sistemul listelor nu numai principiul inscris in art. 44 va fi respectat, dar incai va prim), o aplicare imediat". §ipentruca Europa s6 cunoascl mai bine bazele proiectului nostru, rezumam astfelaceste baze, la pag. 19 :

937

Ptr,tile esentiale ale proiectului guvernului roman .se pot rezumet afet: afirmarea in Consti- tutiune a principiului egalitatei credintelor din punctul de vedere civil si politic: Aplicarea acelui princtpiu pentru viitor prin naturalizarea individualai pentru trecut, prin naturaizarea imediata, asupra propunerei guvernului in favoarea acelor Evrei supusi romdni, care ar putea sti fie considerati ca asimilafi cu nafiu- nea a ceirei vicifei politica va impart*" . Vedeti dar, D-lor, cnoi am fost foarte corecti,noi am declarat Europei franc ileal,eh sistemul emanciparii este imposibil,i eg, nu putem merge cleat eu acela al naturalizarii. De ce opozitiunea voies,te sä ne faca a vorbi altfel decat am vorbit ? Dar sa ne ocupäm, D-lor, de fiecare paragraf dia acest nou art.7eari sunt toaterelative la aplicarea principiului art. 44. Din examinarea lor ne vom con vinge, cfiecare din ele nu coprinde nimic contrariu tractatului din Berlin,§i ca, In acelaq timp, nu se atinge nici se ataca interesul legitim al tarn. Daca vre-o contrazicere en tractatul yeti vedeh, sau daca vre-o atingere a intereselor Orli yeti observh, va rog saratatiisprobati asemenea ineonveniente i noi vom fi gata a priml sa se indrepteze acea gres,ala. Sa ineepem cu paragraful intai alaplicarii principiului emaneipat

938 in capularticolului. Prinelse dee1ar etoti strginii, de mice religiune, se pot naturaliza si ch aceiasi nationalizare se poate cere si de aceia care se numese supusi romani, fhrg, insg, a fi cethteni. D-lor, mai inainte de a verri la obiectiunile caH s'au adus acestuicuvant, de supus roman, sh intreb: ce se poate irnputh acestui paragraf; esteeloare contrariu tractatului din Berlin, ori constitue vreo amenintare pentru viitorul nostru? Nu o cred; chci naturalizarea individualh ati pH- mit-o cutotisicred ch o yeti respinge numai fiindcg, se propune duph aceasth banch. Mie imi place a crede ch,in aceastgchestiunecel putin toti facem abstractiune de chestiunea ministerialh; nu facem dar decht a ne confirma vointei tgrii cancl adopthm sistemul naturalizhrii pentru aplicarea principiului din art. 44. S'a afirmat insh, arA, a se proba, eproiectul nostru nu contine emanciparea pe categorii. Cum insh poate fi aceasta, cand proectul se exprimh altfel, cand memoriul constath contrariul cand toate raporturile mele dinstraln'atate probeazg, eh, am combhtut categoriile ? Ce se intelege prin emanciparea pe categorii? Sitne dgan binesearna de cuvantisgvorbim ca oarneni destiinth, ca oameni de Stat. Eman- cipareaeste acel act allegiuitorului, in care se inscria niste cause permanente, al chror efecte se

939 produc siinprezent,sipeviitor, in favoarea unor indivizi cari dobandese sau exerciteazh niste drepturifhrh a mai aveh nevoe de votul Came- rilor. Acesta este intelesul exact si juridic al en- vântului. Acei din D-voastre cari se indoese sau cari n'au citit multe cri, n'au deck sh deschida. eel inthi dictionar spre a aflh aceasth semnificare. Ash dar atunci se poate zice eh este emancipare cand in lege se zice ccutare indivizi cari sunt in cutare eonditiuni, spre exemplu ch au scris cutare ch'rti, sau ch au cutare grade academice, sau cau servit in armath, vor fi declarati si vor exercith drepturile de cethteni români, Ihrh ca individul sh mai fie. supus vreunui vot. Aceasta este elementari fr contestatiune. Astfel s'a pro- eedat la noi cand, la 1857, s'au emancipat A r- menii, cand adich's'adeclarat cintre crestini diferenta de secte crestine nu mai constitue o ne- egalitate, atunci toti Armenii s'au inscris in listele electoralei an votat, fhrh, ca vreunul dineish, fifost supus votului Adunhrei. Astfel s'a procedat in toath Europa, in diferitele epoce de eman- cipgri.Ash au fost de exemplu in secolele treeute cand, inthrile protestante, s'au emancipat cato- licii and in Wile catolice, s'au emancipat protes- tantii, cand, in mai toate State le s'au emancipat Evreii. Pretutindeni s'adeclarat, purisimplu, nurnai cauza care produceh ernanciparea, iar efec-

940 tele s'au produs de sine §i permanente. Aceasta este emanciparea cu sau fg,r6 categorii. Uncle vedeti ceva astfel in proiectul nostru? SA-mi permiteti dar a vh spune eh, child aud ca, se imputg, proiectului nostru ccontine sistema emanciphrei, mi se pare eh se face o ghim, sau cg,cel putin, este o simplh tactieg, spre a puteh face sa. cada, proiectul, atraghnd chteva voturi; atat numai ch sunt §i altii gata de a thspunde, 0 a combate asemenea mijloace,i atunci adevArul nu inthrziazg, a se face cunoscut mai bine §i cei rd- tgciti a veni la cuno0inth. Acest adevgr este eg, credem cnumai prin naturalizarea individualh putem aplich. principiul, continut inart.44. Suntem foarte convin0 ca este de un mare interes al natiunei, ca sfuzio- ngm in masa natiunei toate elernentele diverse care nu au la noi o nationalitate determinata.. Elemen- tul israelit este cel mai numeros din aceste elemente;qi §timcg,interesele noastre nationale econornice cer ea sa, fuziongm acest element. Dar fuziunea aceasta trebue sh se fach en timpul, incet, treptat. Ea nu se poate face spontaneui deodatä; este trebuinth de tirnp, pentruca, incetul eu ineetul, Israelitii sa, se poatg, asimilh cu natiunea, prin edu- eatiune, prineo1i, prin moravuri,i cu cht ei se vor asimilh, pe atat se vor naturalizh, panh chnd in fine vor fitoti asimilati. Sistemul de naturali-

941 za0une nu trebue dar a fi privit de Puteri Ca un mijloc de a inlgturh aplicarea principiului, cica un mod practic de a o face sigur iconstanta,. Dacq, am procede cu precipitare, admitând sisternul emancipärei, s'ar aduce o ash de mare perturbarein relatiunile noastre sociale, hick ar fipericolea peste putins fim silii a reveni asupra mburei. Când cineva se isbeste de difieul- 04i invincibile, trebuie scedeze. Aceasta s'a intamplat si in alte t6ri. Nu uitati cg, au fost State care au procedat in chestiunea israelith cu oarecare precipitare, si au fost silite srevin5, asupra mA,- surilor largi spre a le mai restrange. Aceasta s'a intamplat Angliei la 1754; tot asa. s'a intamplat Franeiei in 1808, cand Napoleon a trebuit sg, re- yin/ asupra mitsurilor prea largi, ce se prescrisese in favoarea Evreilor; tot ash a fost in Prusia dupA edictul din 1812, cAnd s'a mai restrâns din drepturile acordate prin acel edict; si ash in toate Sta- tele cari au procedat cu precipitare. NeapArat dar ca' noi, avand inaiatea noastrA, ash exemple, suntem si mai indrept a fi cumh- sur6, mai ales ca, la noi Israelitii sunt mai numerosi ca oriunde. Prin urmare,fuziunea elementuluiIsraelit trebue s6, se fac6 treptat, adicl pre cAt se va face siasirnilarea sa. Trebuie s16sAmi timpulsh-si faa, opera sa.

942

Eu m6 lingusese a crede, D4or deputati, c6 Puterile au inteles aceast6 necesitate de a ne aeordh timpul. Dar cum? Aceastaesteochestiuneinch pendinte. Am zis c6 naturalizatiunea individua1 6 se poate cere si acelora cari sunt supusi, f6r6 a fi cethteni romhni. Acest termen, de supusi romini, pare c6 a displäcut la multi din oratoriiopozitiunei. Ba unii chiar au mers 0116 a presupune e6 prin el s'ar intelege cethteni romhni, sau c6 ar contine sistemul emancip6rei. Cand ar sti ce imprudent6 fac child combat acest termen !Dar voiuvorbi de aceasta mai thrziu. Pentru moment, v6 pot probh, cu fapte, nu cu vorbe, eä de este o dorint6 mai mare pe care o are aliantaIsrae1it6,care in aceastà chestiune 1uereaz6 mai mult pentru o g1orio16 personal6, si nu atht contra t6rei cht contra chiar a Israelitilor dela noi ;cea mai mare, zic, dorint6, pe care o are acea a1iant6, ar fi ca s6 declarati c6 toti Evreii dela noi sunt str6ini. De aceea am zis c6 mare gre- sea1 6 faceti child,in contra faptuluisia yen-- t6tei istoriee, pretindeti c6 top Evreii sunt supu§i str6ini. Eu unul am comb6tut,in str6in6tate, en franchet6 ideia sau mai bine dorinta aliantei, ea

943 sadeclaram petotiIsraelitiidela noi,straini. Straini sunt aceia can i.seafia sub o protectiune strait* can i. au o nationalitate straing.. De aceia din Evrei cari nu au nici protectiune, nici nationalitate straina,ce sunt ei ?Iata ce am raspuns in memoriu la pag. 19 : Setmer gem inaintea unei obiecfiuni, Evreii, care nu vor obtine imediat naturalizarea, vor fi ei strdini :2 Nu, ei vor rdmined aceeace au fost totdeauna, supuqi, romdni, etc.". Cine dar ne combate cuvantul de supus roman sunt strainii, este alianta Israelita care pretinde ek"Evreii sunt in drept eetateni,§i nu an trebui sfim noi Romanii. Noi admitem la naturalizare pe straini casi pe supusii romani,Paradeosebire de religiune. Daca, Evreii, nu au fost nici in fapt, nici in drept, vreodata la noi cetateni, ei numai supusi, aceasta nu este vinanoastra, nu este vina generatiunei actuale, este un faptistoricpozitiv inecontes- tabil. De aceasta veritate trebuie sa ne silim cu totii a con vinge diplomatia europeana. Nu noi am creataceastgstare de lucruri. Nu generatiunea actuala trebuie sa fie raspunza- toare de o stare de lucruri,pe care am gäsit-o ,reat'adesecole. En necontenit am raspuns in sträinatateca ranni se imputa noug ca am fi .creat dificultatile actuale, pe cand noi le-am gäsit

944 create, qi voim numai a lerezolvh odath. Atat numai cerem, ea rezolv areadificultatilor, create, repet, de alte generatiunish' nu ni se pretinza a le rezolvh deodata,ci treptat; eaci, D-lor, la un bolnav chiar otrava data in proportiuni mici este salutara, pe eand data in doze marl este o cauza de moarte, a0 0 in politica,remediile prea repezi qi radicalepot produce comotiuni mortali. Apoi pe Evrei cum i-am gasit noi? Noi am gasit EvreistrainiiEvrei supusi rei, adica supu0 Domnului, supu0 legilortareii purtand sarcinele ei ea §i locuitorii. Aceasta este faptul material...Oitii regulamentul organic,cititi colec- tiunea legilor Moldovei, iyeti vedeh acest ade- val., yeti vedecEvreii nesupu0 straini sh'un- mese des Ovrei pamanteni. lush toate legile vechi, din cea mai mare antichitate, probeaza iara0ea niciodata nu am avut Evrei cetateni. Niciodata ei n'au exercitat drepturile politice; siaceasta a fost unul din cuvintele cele mai puternice cu care am combatut categoriile; caci categoriile presupun un drept preexistent, qi noi nu putem presupune acest drept, cand el nu a exista t niciodata. Apoi, D-lor, odata acest fapt stabilit, numele este indiferent;nu le.place unora din D-voastra, numele de supus Roman, gsii un altul; cestiunea este de a se constath faptul; numele nu face nimic.

945

Nu puteti insa voi, nu trebuie svoiti sa declarati ctoti Evreii sunt straini, caci trebuie sa dam cuvantului sensul sau technici practic; un strain nu are statul personal decAt al tarei aceleia de care atarna; un strain nu este supus la ser- v iciul militar si nu poarta, o sunfa de alte sarcini. Aveti oareinteres Ca sa creati din Evrei o asemenea clasaprivilegiata? i credeti caaceasta a fi o masura care sa imputineze numarul lor? Din contra, ati face ca ei sá navaleasca de pretutindeni si astfel v'ati pune in contradictiune cu istoria, i ati lipsi scopului ce vpropuneti. Proba cnumele este indiferent, este ca, daca yeti citi legea comunala din 1864 Aprilie 1, yeti gasi ca in art. 26, Evreii sunt numiti Isdraelifi paandnteni". Iata dar o calificatiune coprinsa intr'o lege la care am luat multi. din noi parte, si legea aceea emancipa pe Evrei pentru drepturile comunale, prin patru adevarate categorii: D. Vernescu a votat acel articol impreuna en mine. Dar sa merg mai departe;sa iaumartor pe D. Mftrzescu. D-lui totusi, impreuna cualtii cari combat astazicalificatiunea noastra ca prea radicala, a facut parte in anul trecut din comisiunea de initiativa parlamentara,siinproectul la care D-lui a fost raportor, zice chiar asa prin raportul sau: N'a existati nuexista,"ntura Israelifi ronidni; ci Israeliti indigeni..." (Ilaritate).

2900G 60 940

Ash legea din 1864, numeste pe acesti Israe- liti pArnAnteni, D. MArzescu Iinumeste indigeni. Apoi de ce sI nu ne fie si noua permis ca A, le dthn un alt nume, pe careIl credem mai exact, fiindea este mai conform cu datinele istorice, acela de supusi români? Insusi I). Ionescu, cand a vorbit asupra proiectului opozitiunei care s'a respins, ne-a citit pe Cantemir, iati vzut ea'Cantemir numeste pe acesti Ebrei, suditi, adia, supusi. Este o nenorocire pentru D. Ionescuca,a fg.cut acele citatiuni mai inainte de a fi prezentat noi proiectul nostril; ca'ciatunci ar fivAzut eh' si noi ne servim tocmai cu acest termen de supusi; si de sigur cg s'ar fi dispensat de a ne face acele citatiuni. A cAutat Ins&eri s6secombat'a pe sine, si a sustine cit Suditii mi erau supusi s'au. cit supusii nu erau tot una cu Suditii. Cam greu lucru Insit,toate dictionarelespun ea cuvântul italian Suditta in sem neazA curat sisi mplu supus. Nu cred cl a convins pe cineva D. Ionescu cu combaterea sa. Dar ne-a spus D-lui, cit Evreii erau supusi, suditii Domnului negresit;aceasta o stim si noi; cAci pe atunci Domnul reprezenthsuveranitatea nationalq,i dud Cantemir spune cit erau Evrei supusi Domnului, estec5,erau supusi natiunei. Ne pare dar rAu de a vedeh cg, D. Ionescu vine

947 astazi sa conteste un adevar istoricaratatchiar de D-lui deunazi! (Aplauze). AO mai intelegeincatemerea unora din D-voastra, ca acest cuvant de supus roman sa nu fie echivoe, dael ar fielsingur, daca in proiect nu s'ar adaoga cuvintele: Pra a fi cettiteni. Mud insa proiectul zice chiar ash; acelasi clrept se dd qi acelora cari, fdrd a fi cetdreni, se afld supufi, ronuini" ; cum mai poate ramânea vre-o indoiala in spiritul cuiva ? Oare, serios, de buna credinta ar mai putea cinevas zic c acest cuvant de supus roman ascunde o eategorie ? Sa-mi perrniteti a nu crede serioasa niciaceasta obiectiune. Cititiproieetul cum este; qi lasati strania procalare de a cal legea §i de a o face sa vorbeasca altfel de cum e scrisa. Prin urmare, este un fapt constant ifoarte vechilanoi,caseafla, oameni cu nationalitatea nedeterrninata, pe careiiputeti numi cum yeti v ol. Trebuie s titiD-lorc eu i-a0 fi putut numi qi Romanii pamanteni,i nationali, farg, a avea temere ca cu aceasta ei ar fi cetateni. In toate Statele au fost Si sunt indivizi cu asemenea nationalitate, necunoscuta sau nedeterminata. Poatefieinevanationalsau Roman,ori Francez, fara a fi cetatean. Trebuie sineepern a ne invata en asemenea nuante. A putem zice chiar

948

04unii Evrei sunt Romani Parg, ca cu aceastaSA. credeti el ei sunt icethteni. Vitaduc pentru aceasta a seriere recenth, pe care am sh vh o citez de mai multe on a unui nou publicist. D. Cogordan, atasatla ministerul de externe din Franta, care a saris o operh insemnath asupra nationalithtei dinpunctul de vedere al raportului international. Acest autor zice (pag. 6): Se numefte in general cetafean acel national care are toate drepturile. N trebide a se confundec, pi.ecum se lace prea des aceqti doi termeni. In adeveir oriceTuttio- nal nu esteceteitean,de0 tot ceteiceanul este nafional". Siinadevar D-lor,femeile,copii,minorii, interzisii sunt Romani de natiune, dan nu sunt cethteni. Ash ipe Evrei nesupusi straini se pot nnmi phmanteni, cum s'au numit la 1864,sat' indigeni, duph cum i-a numit D. Marzescu, sau supusi romani, dupa cum i-am numit noi; insh ei nu sunt cetateni fiindch nu au totalitatea drepturilor, sant,inalte cuvinte persoane cu nationalitate nedeterminate. Am ziscaasemenea persoane nu se all.6 numai lanoi ca ele s'au aflat si se afli Inlte State. Din modul cumi alte State au admis ca Sfach a se fuzionh acele persoane in masa natiunei,ne vorn convinge si mai mult ctmodul admis de noi prin proiect pentru acesti supusi Romani s'a, mai practicat si de alte State,

949 siea' nu i se poate impurk c6 ar fi nepractic sau contrariu tractatului din Berlin. In adevär, in mai multe State ale Europei,si mai ales in Francia, in Germania, in Elvetia, se aflau sume de locuitori, care nu aveau nicio nationalitate, care eran adicA cu o nationalitate nede- terminatA. Acesta era lucru neplacut pentru acele State, dupa, cum neplacut este si la noi. Cei mai multi din asemenea oameni la noi sunt Israeliti, dar pot fialtii si de alte religiuni; de aceea ne-ami ferit In proiect de a vorbi de Israeliti, ci vorbim numai de supusi, de mice religiune si origine arfi. Se pare c6 num6ru1 unor ash persoane, Ince- puse a deveni insemnat in Francia, de vreme ce legiuitorul s'a gandit Ia modul cum ele au sä se fuzioneze in masa natinnei, iaceastl fuzionare abia s'a fácut prin legea din 7 Fevruarie 1851, si prin cea din 16 Decemyrie 1876. Aceste persoane se trAgeau dinsträini care erau de generatiuni ia Franta, si care nu mai aveau nici nationalitatea de origin6, nici pe cea francez6; erau dar arA nationalitate, f`arg, adica a fi cetatenii nici unui Stat, tocmai cum sunt la noi Evreii nesupusi straini. lath, cum atasatul delaministerul afacerilor straine din Franta se exprima asupra lor; Ei traiesc linistit in tara in care le da ospi-

950 talitatea, se inangesci nicaieri nu sunt supufi ict sarcinile nationale". La noi este aceasth deosebire, ch Evreii supusi romAni sunt supnsi la sarcinile nationale. Ce s'a &cut tnsinFranta siin celelalte thricu asemenea indivizi!S'a recunoscut mai inthi ch nu este bine pentru un stat sit aibh multi locuitori fhrh, patrie determinath, adich fhrh, nicio nationalitate. Statul are interes sitfuzioneze toate elementele care '1 compun, si sh lege, prin asimilare, o solidaritate intre toti membrii siti. Aceasth veritate este recunoscuth in parte si admish chiar de regulamentulorganic,contra chruia s'auzis atatea, dar care aveh 'mike lucruri bune. Ei bine, cititi art. 91, 93, 108 si altele,i yeti vedeh cum legiuitorul din 1830 a chutat sh,contopeasch in masa natiunei acele populatiunipribege san farh nationalitate, cari se ghseau pe la tara si prin orase. A venit dar legiuitorul francez abih in 1851 sit deslege aceasth chestiune acelor cu nationalitatea nedeterminath. Cum a procedat? A procedat treptat; prin legea din 7 Fevruarie 1851, a decis ca la a doua generatiune nasterea in Franta va atrage ipso-factocalitateadecethteni francezi. Acelas lucrus'arepetatcu un pas mai mult inainte,prim legea din 1874. In alat cuvinte, in Franta s'adeciscitcopiistrhinilor nhscutiin Franta din parinti nhscuti acolo_ icarin'aut o

051 nationalitate determinata, devin de drept cetAteni francezi, afard numai dacg nu Vor proba cd au o altg nationalitate. Astfelcd,nu neconditionalsi in mase s'a fuzionat in Franta acest element eterogen, ci prin nastere de doug generatiuni,desi prin beneficiul unui fel de prescriptiuni. Cu aceastd ocaziune, D. MArzeseu, a comis o eroare, cdci, combatand proiectul nostru, care nu admite cdnationalitatease poate dobAndi prin prescriptiuni,a narat cum celebrul jurisconsult Demolombe ar fi fost de o alta opiniune. Insd a comis ogreseald, involuntarg,c iDemolombe este tocmai pentru sistemul nostru. In Franta aceasta chestiune fusese mult timp obiectul controverselor, schimbgrilor in doctrind si in jurisprudentd; era o mare discutiune dacd acei streinifArd nationalitate determinata, puteau sau nu deveni Francezi prin prescriptiune, adicg prin o lungd posesiune de Stat. TJnii sustineau afirmativa, altii negativa, intre acesti din uring era, si Demolombe. J.urisprudenta asemenea a variat. Dar in fine a triumfat opiniunea acelora cari admiteau prescriptiunea din 1851 si din 1874, a admis, cum am zis, cg la a doua generatiune fii, celui fdrd, nationalitate,devin dedreptcetilteni francezi, adicd cg se confundd in masa natiunei.

952

In Germania,asemenea persoane se numese ea si in Elvetia.heimatlos, fgrg, patrie.In anul 1851 Iunie,s'a fácut o conventiune intretoate State le confederatiunei germane, prin care se sti- puleazcfiecare guvern va acordh naturalizarea oriehrei persoane, a earei nationalitate streinä nu va puteh fistabilita. Asa, ch. Germania, a rezolvat chestiunea,care infondeste identich eu a noastrà, prin sistema n aturalizgreiindividuale. In Elvetia,numarul unor ash indivizi faira patrie erh prea mare phnh la 1848. In acest an o dispozitiuneconstitutionalh aregulatea to0 acestiindivizisa seimparta,Intre cantoane de chtre guvernul federal si sh se incorporeze in comune,fuzionandu-seastfelcunatiuneaelve- tianh. Cand dar vedem c i alte State europene an .avut asemenea indivizi, %eh nationalitate,de ce sh se mire cineva cä Evreii an fost si sunt la noi farh nationalitate determinata.Insusi D. Desprez insedintacongresuluidela10Iulie,cands'a produs amendamentul D-lui Launay, a declarat ca situatiuneaEvreilor in Romania, in ceeace priveste nationalitatea lor, este nedeterminata. Faptul dar este pozitiv si necontestat. Dar duph cum in Franta, in Elvetia, in Ger- mania s'auluatmhsuri spre a face sh inceteze asemenea stare de lucruri,aeeleasi masuri se pot

953 luh si la noi, earl inoi suntem interesati a fuzionh in natiune asemenea elemente eterogene. Insh cum s'o facem, prin ce pijloace ? Prin naturalizarea individualg,zicem noi,adichprin aceiasi masurg, admishsi de State le germane in 1851. Duph cum ea a putut fi eficace la Germani, de ce nu ar fi ila noi ? S'a obiectat apoi de opozitiune pentru ce nu am pus in proiectul nostru tot sistemul naturalizgrei,i anume durata stagiului. Mai intai observgm cg, chestiunea de redactiune este adesea chestiune de metoda personala a redactorului. Sunt persoane care cred ca se poate intr'o Constitutiune inscrie amAnunte ca acestea: ch se dh, jalba la domnie, ch se inregistreaza acea jail* ch sface cutare expertizh §i alte asemenea forme de procedura. Chestiunea de gust si de is- tetime a redactorilor, repet. Altii cred ca asemenea dispozitiuni nu se pun niciodath in legea funda- mentalh a tgrei, ci numai dispozitiuni principale siesentiale.Ash,spre a vorbide naturalizare, partile ei esentiale sunt: dach se dg, prin lege ori pun decret, dach are un stagiui dach snnt dispense de stagiu. Aceste phrti esentiale san fundamentale se aft' sau nu in proiectul nostru? Acest proiect ne spune ca naturalizarea se acordh pria o lege specialhsiindividualg.Dar child se vorbeste de lege, ce mai este nevoe a se spune cum

054 se face legea? CA se ditpetitiela Donm, c'a," se voteazg, cA, se promulgV Toate aceste formalithti se stiu. Singurul cuvant de lege le coprinde san le presupune pe toate. El mai presupune ctrebue 86 mai fie §icooperareaputerei executive, adicA tutulor factorilor cari conlucrà la formarea unei legi obligatorii. De ce dar s'ar mai pomeni intr'o Constitu- tiune formele sau mecanismul formArei unei legi ? Redactiunea dar a noastrg este complectii si corectA. Proiectulcontineideeac naturalizarea se cid dupA, un stagiu, de vremece vorbeste de dis- pensA de stagiu. Ins'ani s'a imputat c5, nu contine idurata stagiului. Da, este adevArat, nu am pus duratastagiului.Pentruce? Pentruc, mai IntA dadt punem duratastagiului, trebuies5, trecemin Constittytiune itoate cazurile de dis- pens& de stagiu ;cei, c'and in Constitutiune s'ar Iivorbit de stagiu, ftIrsä se aratei dispensele, nu arfimaipututftnicionaturalizareftr stm,riu, ceeace ar fifost absurd si contrarin tutulor legislatiunilor din lume. Apoi, durata stagiului de 10ani esteco- prinsil in condica civia, de ce so mai repeta'm in constitutiune? Aceasta arflprodus o rea impresiune in afariti ne-ar fi mai mqritdificultátile. AstfIzi in toate statele Europei, naturalizarea se face Cu mare inlesnire. Mai pretutindenea du-

955 rata stagiului este moarta, si naturalizarea se dh de puterea exeeutiva. Numai in Belgia si in Italia ea se da de puterea legiuitoare. In Anglia, ehiar, adevarata naturalizare se da, dela 1870, de secre- tarul de Stat. In Franta, astazi stagiul este redus numai la trei ani, dupa legea din 29 lunie 1867, care este astazi in vigoare, iar nu dupa legeadin 1849, pe care D.Marzeseu oeredeh inca invigoare. D-sa s'a inselat iaci. Acea lege din 1849, De- cembrie 3, a fost odata in vigoarei duph dansa stagiul erh de cinei ani.Insa aeon lege nu mai exista, si este inlocuita en cea din 29 Iu lie 1867. Rau dar D. 111Arzescu a invocat o lege din Franta, care nu mai existit Dar multe deasemenea erori i s'a inthmplat a comae in euvantarea D-sale. Ash de exemplu, D-lui a mai lasat a se credee proieetul D-lui Thiers pentru convocarea decretului de emanciparea Israelitilor din Algeria, nu arfi fost respins de Camera franceza. Insa eu, D-lor, am onoare a va declar c proieetul D-lui Thiers din 1871 Iu lie 21, a fost respins de Camera, astfelca'decretul D-lui Cremieux dela Tour, din1870, a rhmas eu putere de lege siEvreii indigeni din Algeria au fost si sunt emancipati. Intelegeti dar lesne, D-lor, castazi termenul stagiului find ash de scurt intoata Europa, a

956 vorbi in Constitutiune delungul nostru stagiu de 10 ani, ar fi a produce gratuit o foarte rea impresiune. SA la'sam dar acest stagiu a se regulh de legea civilA,i sA nu-1 punem intr'o lege consti- tutionalä. Dadi Dv., voiti serios eatoatA legea natu- ralizArii sfie coprinsiiinConstitutiune,atunci nu faeeti nfl ce necomplect, cum erh proectul opozitiunei. Atunci puneti tot ce trebue in o ash lege; sifiti siguri cA sunt suin a. de dispozitiunifoarte importante cari trebue sa se afiein o asa lege; puteti aveh un proiect de eelputin 30-40 de articole. SA le inscrie atunci pe toate D-nii din opozitiune; de ce se opresc in drum? Noi InsA nu &Intern de acest sistem. Noi nu punem inConstitutiunilegiorganice; ilegea naturalizArei este o lege organicá.M'ammultumit a. Pune Iiiproiectulnostru pArtileesentiale ale acestei legi, care trebue apoi sa, se facA in urmä, cu toate amAnuntele. Ne intrebAm acum: acest paragraf int Ai coprinde elceva contrariu tractatului dinBerlin, san jieneste in ceva interesele tArei? Tractatul dela Berlin nu coprinde nimic in privinta modului aplicArei principiuluiegalitatei civile sipolitice din art.44. Astfel cA natiunea este in drept a adopth ca mod de aplicare sisterna naturalizArii; cAciaceastA, sistemA rAspunde mai

. 957 bine l nevoilei diticultatile sale interioare, aceasta sistema, este mai potrivita pentru fuzionarea unui element atet de putin asimilat ea acela al Evreilor. Odati ce aplicarea prin aceasta sistema este reala sieficace, credem ea ne conformam cerintelor diplomatiei si tractatului. CAt despre interesele tärei,economice ina- tionale,este mai mult decAt evident ca nu se jicnesc intru nimic prin sistemul naturalizarei in- d ivid uale. Aceasta an recunoscut-o si au declarat-o totdeauna membrii dinopozitiune; si nu credemea astazi sa-sifi schimbat ideea, numai fiindca acest proiect provine delanoi, nu dela D-lor,numai fiindca sunt cutare persoanene bancile ministeriale, iar nu cutare altele! Putern dar fi siguri de concursul D-lor, cel putin asupraadoptarei sistemului. Acest sistem are acest bun ca' nu se introduc deodata infa- milia cetateniei române elemente considerabile ne- pregatite de ajuns i earl ar paralize,ar opri miscarea vitai i economica, a natiunei, i-ar stinge chiar sorgintea productiuneii avutiei sale. Mild insa timp acestor elemente de a le prepare, si asi- mile, fuziunea lor cu noi se vaface treptatsi fara zguduire. Este sistemul cel mai practic, cel mai potrivit cu interesele icircumstantele locale. Iata, dar, D-lor,pentru ce am sustinutsi

958 sustinem acest sistem de aplicare, cAci dupl toate cele eunoseute pAn'a aci,este singurulcares'a prilnit de natiune. SA, trecem acum la cellalt paragraf. (edint,a se suspend5. pentru 10 minute).

Monitorul Oficial No. 221 din 4 Octombrie 1879.

Referitor laparagrafele art. 7 din Constitutiune intAi,B. Boerescist (15. oarecari explicatiuni.

D. ministru de externe. D-lor deputati,st-mi permiteti a mai adAogh ceva in privinta paragrafului intaiu,aIra, aduce adica' Inco probl naturalizarea individualii este un mijloc efieace spre a fuziorrh intr'o natiune elemente eterogene, eari au trebuint6 de asimilare. Adopthnd s,inoiacest mijloc pentru aplicarea principiului din art. 44, nu facem decht s6 imita'm alte natiuni mai maxi, sis6 ne conform6m astfel unui uz deja incercat. Acest exemplu, acest uz am aratat deja, ca, a existat in Germania. Ace la0 exemplu 11 gAsim in Franta en Algeria. In Algeria existA douA feluri de oameni cari se pot naturalizh: Musulmanii §i streinii. Musul- manii sunt supu0 francezi, fAril sfie cetAteni, tot a§a cum sunt §i la noiIzraelitii.

960

In 1865, un Senatus-Consultus s'a marginit a declarh Francezi pe Musulmani ea si pe brae- liti,fa'rh sh fie cethteni; aceasta este o probh mai mult cpoate fi cineva Roman san supus roman, MIA sh fie si cetätean, ic numai prin naturalizare individualh poate deveni cethtean. Vh aduc pentru aceasta tot pe autorul francez 'pe care 1-an) citat. lath ce zice el (pag. 123): Trebuie st distrugem in Algeria (butt clase de indivizi, earl pot sci obtina naturalizarea: .211u- stamanii,deelarati prin Sen.-COn. din 1865 fr an- eezi dar nu cetateniistreinii creftini'. Adaog ch, prin acelasi Senatus-Consultus din 1865, Evreii erau asimilati en Musulmanii, adich erau Francezi, fhrh a fi cetäteni. Autorul nostru mai adaugh: Fara a fi cetarean francez... Musulmanul nasent in Algeria, poate st faca parte, sub oare- earl condiciuni qioarecari rezerve din armata francezei de useati de apt ". Ash dar se poate pica bine ca cineva sh. ser- veasch in armath, ca supus numai al unei natiuni qifárh a ficethtean. Nu ni se mai poate imputh dar noucEvreii sunt supusi la recrutare, Mfg a fi cethteni. leeasth se face chiarsiInBelgia in privinta celor ce nu au o nationalitate determinath. Tot Senatus-Consultus din 1865 a regulat in

961

Franta modul de a se naturaliza indigenii, can sunt supusi Para' a fi cetateni francezi. De ce nu ne-ar fi permis s. imitrni noi acel Senatus-Consultus din 1865 ? In privinta Israelitilor indigeni din Algeria, stim ea' un decret al guvernului apa'rarei nationale, din 24 Octombrie 1870, i-a declarat pe totice- tateni francezi. Acest decret a produs efecte neplacute pentru Franta, din cauza poate a repeziciunei cu care s'a facut; el a fost urmat in anul urmator de niste revolte in Algeria, caH s'au inabusit prin sacrifieii. Decretul ins/ s'a executat. In 1851 guvernul D-lui Thiers a prezentat un proiect prin care se cereh abrogarea acelui decret, ins/ acest proiect a eazut in Anal reprezentatiunei nationalei astki Israelitiiindigeni din Algeria suntcetateni, iar Musulmanii devin Francezi prin naturalizare. Prin urmare sistemul de naturalizare individual/ pentru fuzionarea unor elementeneasimilate,se poate aplich si la noi, dup/ cum il aplica Franta in Al- geria pentru Musulmani, färsni se aduca imputari ca nu am aplich principiul coprins in art. 44. Acum treelaal2 paragraf din proieetul nostrui voi cutsfiu cat se poate mai seurt. Acest paragraf, coprinde o restrietiune la dreptul de a dobandi proprietAti rurale, si face din dreptul de proprietate rural/ un drept politic.

26006 61

962

Trebuie smexplic, c, eand in paragraful acesta se zice ea numai cetatenii romani au dreptul addobandeasca imobile rurale, nu seintelegeca se exclud persoanele cari sunt de nationalitate ro- rnana, fará afi cetateni romani, cum sunt de exemplu femeile, minorii, 0 femee roma,* un minor, un interzis roman de sunt de nationalitate romana macar ca nu au drepturi politice,eipot avehi dobandi imobile rurale.Vorba de cetatean roman in paragraful nostru, este zisa numai ca opusa acelora ee nu sunt de nationalitate romana. cum sunt strghii sau supusii romani. Pe de alta parte guvernul a consimtit a seoate viile din paragraful primitiv, fiindea poate cs'ar fiinteles iviileafara din ora iintentiunea noastra find numai viile ee puteau fi prin unele orase, euvantul de locuriin orase, nu s'a pärut suficient;eaciacestelocuri pot fiplantate sau neplantate, destul ca ele sg, faca parte din raionul orasului. Dispozitiunea de a se face din dobandirea proprietatei rurale un drept politic nu poate sa fie considerata ea o restrietiune care arfiin dezacord cu ideile moderne, fiindea sunt de multe ori oa.recare imprejurari sau necesitati locale, earl fac pe un legiuitor sä admit g. ceva restrictiuni la un principiu general: starea noastra economica este as'a

963 caproprietatea are Inca, nevoie a flprotejata,si fiindca la noi proprietatea rurala este legala cu drepturile politice, se inteleg §i mai bine masurile de protectiune ce i se acorda. Apoi lipsa de institute de credit si scumpetea capitalurilor fac si mai mult simtite nevoile acestei proprietati.Res- trictiunea aceasta este dar o simpla rnäsura de conservare si de protectiune. Apoi, D-lor, nu numai la noi streinii, nu ar avea, dreptul sa dobandeasca imobile rurale; aceasta exista si in luminatai bogataAug lie. In Anglia, pana la 1870, naturalizatiunea se dedea cu multa dificultate de catre parlament; un bil din 1870, a facut ca ea sa se acorde mai lesne sipânla un punct de catre puterea executiva. Dar, pe lângnaturalizare, Englezii mai au jurnatate de naturalizare, un fel de mica natura- lizatie, care se numeste Denisatie. Ei bine, numai streinii can, capata denisa0a au dreptul de a cumpara imobile; ceilaltistraini nu au acest drept. A.ceasta restrictiune se poate da §i mai mult la noi, cari suntem o natiune mica, lara institute de credit, §i la cari proprietatea rurala are nevoie de mai multa protectiune, spre a o face sa ramana, pe cat se va putea,in mana Romani lor. In ceeace priveste paragraful III, relativ la Do- brogea, s'a criticat din mai multe puncte de vedere.

964

Mai intaiu s'a zis ch Camera aceasta nu ar fi competenth a se ocuph de Dobrogea. Pentru ce? Pentruch fostele Adungri nu a indicat pentru revizuire decat art. 7 §ieh' acest articol nu se poate referila Dobrogea. S'a mai adhogat eh in acest articol s'ar coprinde o dispozitiune care ar paralizh restrictiunea ce s'a fhcut pentru proprietatea ruralh. D-lor sh-mi permiteti a va, spune, in putine cuvinte, cat aceste imputhri sunt nefundate. Mai intai in privinta competintei. Sg, ne intelegem de ce este vorba! Este vorba de a se determinh regimul special care trebuie sh se prescrie pentru Dobrogea? Dach ar fiaceasta, in adevgr Camera actuald nu arficompetinte, fiindcg, ar trece peste art. 7, §i ea nu poate sh faca aceasta. Eu am fost unul din aceia cari, ca minoritate in Senat, am propus sh se indicei alte articole din Constitutie pentru revizuire, intre cari era, §.1 unul pentru Dobrogea. Dad, ni se primeh propunerea, am fi fost astki competinti a regulhqiregimul acestei provincii. Insh propunerea mea a ckut;§i noi nu mai avem alth cornpetiath. Este dar numai art. 7 de revizuit. Dar care este competinta Camerei in revizuire a art. 7? Aceasta, competinth este de a se ocuph de egalitatea drepturilor civilei politice, fr distinctiune religioash; de a se ocuph de dobAndireasi exercitarea drepturilor politice icivile;in alte

965 cuvinte, competinta actualei Camere este de a regulh tot ee se leagh si derivh din principiul nationali- 0.16. Ce facem noi insh mai mult decal atAt in § 3 ? Aci sezice ctotiloeuitoriiDobrogei se bucura, de o egalitate de drepturi, MA, deosebire de religiune; si era, neaphrat szicem aceasta, chei multe si diverse religiuni sthrit in Dobrogea. Mai observ acum cinsusi guvernul a COD- sim.cit ea delegatii ssuprime cuvintele de parte integrantti a Roindniei, earl, erau proiectul primitiv. Nu eh prin aceasth suprimare ar rezulth vre-o in- doealh despre ferma vointh a natiunei de a considerh Dobrogea ca parte integranth a Romaniei; nu faptul este pozitiv, cnapunea dejh s'apro- nuntat, cprimeste Dobrogea ca o parte a sa integranth. Aceasth vointh a sa rezulth din voturile anterioare ale Corpurilor legiuitoare,rezulth din rnotiunea fostei Adunhri, din motitmea ehiar a Se- natului, care nu contrarià pe a Camerei, si in puterea chrora guvernul a ocupat sia organizat Dobrogea. Ash dar, dach noi am consimP ca sh se scoath euvintele de parte integranth, este pentruch cuvintele de anexare si de provincie, cari au rhmas, sunt eebivalente, sunt suficiente spre a arhthel Dobrogea face parte integrantil din Rom'Ania, ash, dar faptul fiind stabilit mai de inainte, noi ne-am multiunit a-I mai constath odath, sub forma ce vedeti.

966 cum, D-lor, ar putea fi altfel? Cum credeti D-voastra ca Camerile trecute ar fi autorizat pe guvern sia Dobrogea, sa, o ocupe militares,te, sa o organizeze cu regulamente §i cu decrete cari sa, aiba, putere de legi, daca nu 1nte1egeam ca Do- brogea se prime§te de Romania in mod definitiv §i ea parte a sa integranta? Ce! provizoriu ar voi unii din opozitiune s inem Dobrogea, ipang ala§teptamane-ocere ori a ne-o lua altii? (Aplauze). Nu noi am cerut aceasta provincie; day, daca ni s'a dat, o tinem, §i o vom tine totdeauna (aplauze). Noi nu am primit-o ca schimb pentru Basayabia, dar am primit-oi o tinem ca un just echivalent, ea un rezultat datorit bravurei o§tirei noastre, sacrificiilor de tot felul ce am facut in resbelul trecut (aplauze).i am veni tot noi astazi ea sa punem inbanuiala caracteruldefinital posesiuneiacesteiprovineii?Ces'arintampla CU aceasta ? Nu va, temeti ealtii ar putea, sa pue in banuiala chiar legitimitatea posesiuneiei, §i D-voastra leati procura cuvintei argumente? Insa, D-lor, eu sunt sigur Cnimeni din noi nu pune in indoiall vointa naOunei de a dqine definitiv aceasta provineie. Aà dar, faptul existent este pozitiv ca Do- brogea face parte integranta din Romania, §i, numai spre a nu da naqtere la alte interpretari, am consimtit a se formula astfel constatarea aceluiaqi fapt.

967

Odatt dar ce era vorba de o provincie din nou anexatt, bine era, prudent era Ca, cu ocaziunea revizuirei art. 7, sa, nu se zict nimica despre egalitatea de drepturi 0 de datorii ce trebue sg,existe in acea provincie, arg deosebire de religiune? Oare ar fi fost intelept a se lash st se legitimeze blnuiala, care se ivise deja la Congre- sul din Berlin, ct diferenta de religiune aresa, continue in privinta Dobrogei, qiet'necre§tinii, adict Musulmanii, phnt atunci cettteni otomani, au A, fie intr'o pozitiune de inferioritate in raport en cre§tinii.Nici umbrt de indoialt nu trebuih läsatt, in o a§h chestiune importantl, §i de aceea §i § 3 trebuih st se exprime cum a fteut-o. Mai este o alit consideratiune, de o mare insemna'tate, care ne impune inserarea acestui § 3. In adevax, D-lor, Dobrogea este o provincie cedatt sau anexatt Romhniei. Este Insan principiu elementar §i nediseu- tabil in dreptul internationa1 universal, formulat gisustinut de totipublici§tii,ct anexarea unei taxi atrage cu sine asimilarea sau nationalizarea locuitorilor anexati cu cei anexatori. Aceasta este o consecintt pozitivá, logict de drept a anextrei, product-se anexarea prin con- chistt, product-se prin cesiune. Loeuitorii anexati sunt imediat asirni1ai §i devin cettteni ai Statului cuceritor sau care i-a prima ea cesiune.

968

Acest principiu, D-lor, existg si este aplieat indreptul gintilor,din timpurile moderne, fgrl discutiune. Iota cum il formuleazg, autorul pe care 1-am citat deja, (p. 297): Este o consecinta or- dinarti a conchistei, cä locuitorii peinidntuli cucerit iau nationalitatea invingatorului". i apoi, ca sa, nu credeti cà aceasta se apIieg numai cand este vorba de conchist`a eu armele, iata ce zice mai la vale si in caz de cesiune, cum este cazul la noi : Rezultatul obicinuit al cesiunei unui teritoriu este de a face set treaccl locuitorii trtrei eedate n su- punerea invingatorului,i prin urmare de a atrage pentru ddnfii o schimbare de nationalitate" . Prin urmare, odatg ce Dobrogea ne-a fost cedatg, odatA ce (lama s'aprimit de noi,si s'a primit in mod de a o posedà definitiv, ca o ade- vIratA, anexare,si ea anexare datorit'd noud, sau ea o justä recompensg a sacrificiilor ce am fiteut inresbelul trecut,locuitorii din Dobrogea,toti fosti cetlteni otomani, de oarece existh o Consti- tutinne acolo, la acea epocg, ar fi devenit de drept cetateni români, ar fi intrat de drept in regimul nostru constitutional, cu toate drepturile politice de cetAteni romani, dadi nu am fi zis nimica despre dangilIata ce s'ar fi intamplat dae6 noi nu am zice in § 3,c6 pentru Dobrogea va existh un regim special prescris de Corpurile Legiuitoare. Dae6 nu yeti zice aceasta, locuitorii Dobrogei,

969 repet, vor deveni de drept cethteni,§i in deqert veti chuth D-voastra, sh trArniteti pe oricine, eu oricat de mare talent, dincolo de frontierh, spre a probh contrariul, spre a demonstrh c Dobrogea de0 cedath, insh locuitorii ei nu sunt cethteni,ca .nirneni nu vh va crede. Credeti insh, ch este bine, ch se poate ea Do- brogenii, foqtii supu0 otomani, sa, devinh deodath cethteni romani in puterea §i prin faptul anexhrei? Daca o credeti, suprimati § 3.Insh noi nu o credem, noi suntem convin0 ch Dobrogea are inch nevoie de un regim special, ch populatiunile ei nu sunt inch preghtite pentru regimul constitutional; ctrebue, prin mhsuri intelepte §i gra- date,sh ajungem la asimilarea cornplecth 0 la acordarea drepturilor de eethtenie.Pang, atunci, Dobrogenii vor fi numai Romani, adich de nationalitate romanh, dar nu cethteniromani: lath pentruce proiectul zice cIn Dobrogea va fi un regim special. Locuitorii eivor aveh intre dan0i aceleali drepturi idatorii, fárh deosebire de religiune, toti vor fi tratati deopotrivh, insh in conformitatea regimului special, en regimul mai patriarchal, ce se va prescrie pentru aeea provincie, de chtre corpurile legiuitoare. Religiunea nu are sh fie in Do- brogea, dui)/ cum nu va finici in Romania de dincoace de Dun/re, o eauz/ de inferioritate pentru

970 nimeni. Regimul specialal acelei provincii va fi numai provizoriu§i potrivitcutrebuintele, cu gradul de cultura, cu nevoile acelei tari. Vom face adica §i noi pentru Dobrogea aceeace face Franta pentru Algeria de atata suing de ani. Vedeti dar, D-lor deputati,c erh natural, ea revizuind art 7 care trateaza despre egalitatea drepturilor civile §i politice, sdeclaram ca acela§i principiu se aplica §i in Dobrogea, §i eaeolo toti locuitorii vor fi tratati deopotriva, de§i ei nu vor fi Inca cetateni romani, §i vor fi supu§i unui regim special.Acest regim special, nu noi II in- dicam,eaci nu suntem competinti pentru aceasta; Iivor indich Inca,§i II vor reglemena Camerile ordinare, dupa maturile studii qi expertize ce vor face pentru aceasta, a§h Meat sa se poata prescrie pentru aceasta provincie nu regim potrivit cu eul- tura §i nevoile ei,§i mai ales cu cerintele diverselor secte religioase ce exista in acea tara. Prin urmare odata ce este stabilit ea locuitorii Dobrogei nu sunt deocamdata cetateni, ci numai Romani, in sensul §tiintific §i international al cuvantului, apoi ei, cu atat mai malt cuvant, nu ar puteh aveh §iexercith drepturile pulitice in Romania de dincoace de Dunare. Cum dar Domnii uratori din opozitiune an presupus ccei din Dobrogea ar puteh veni §i cumparh imobile rurale in Romania de aci! Nu,

971 nu pot face aceasta, fiindcg, numai cetatenii Romani pot dobandi asemenea imobile, iDobrogenii de mice origin ireligiune ar fi, nu sunt cetateni Romani. S'a mai obiectatInca, ca,de ce,prin acest paragraf, se zice c, restrictiunea relativala dobandirea proprietatilor rurale nu se aplica si in Dobrogea. Unii din Domnii oratori an exprimat dorinta ca aceeasi restrictiune, care se aplica in Ro- mania, sa se aplice si inDobrogea. Dar aceasta ar fisi absurd, si imposibil. In Dobrogea nevoile necesitatile nu sunt aceleasi cain Romania. Fiecare din D-voastra,dacg,voitiafisinceri, trebue smarturisiti ca, cand ati cugetat la res- triqiunea pentru proprietate, ai avut in vedere numai Romania si de loc Dobrogea. Aceasta provincie este cu totulin alte conditiuni socialei economice. Acolo exista o diver- sitate complecta de neamuri si de religiuni, acolo nu existaniciunitate de rasa, nici unitate de limba; chiar proprietatea privata rurala,este de creat in acea localitate. Ar fidar un ce absurd si imposibil ca restrictiunea, adusa la dreptul de a dobandi proprietati rurale in Romania, sa se aplice si in Dobrogea. Dar cum? Noi am declarat mai sus ca, numai cetatenii Romaniei, au dreptul de a dobandi proprietati rurale; dar in Dobrogea nici nu exista cetateni romani; prin urmare in

972

Dobrogea nimeni din lucrgtorii acelei tgri nu ar ar aveh dreptul sdobandeascg imobile rurale! Pentru a dobandi ash imobile un locuitor din Do- brogea ar trebui sg se naturalizeze cetgtean roman mai inthiu;cxci deocamdatg, numai prinnatu- ralizare un dobrogean ar deveni un cetgtean, dupg cum Musulmanii din Algeria numai prin naturalizare pot deveni ceateni francezi. Vedeti insg, D-lor, la ce absurditate ne-ar duce aplicarea restrictiunei acesteia si pentru Dobrogea. Inconvenientele economice, ce ar rezulth din aceasta pentru acea targ, ar fi si mai dezastruoase. 0 ash, restrictiune ar face, dupg cum am zis, el proprietatearuralfaprivatgsg, nu poat6 existà acolo. Ce este insa, mai necesar unui popor. pentru prosperarea sa cleat infiintarea si desvoltarea proprietgtei private? Cugetati apoi la viitor;cugetaticg,Dobro- gea este o targ mai pustie,i cg, are nevoie de a se coloniza, cat mai mult,i cat mai iute. Apoi cea d'intai masurg de luat spre a se populà icolo- niza, o targ, este de a cregsiface posibilg dobandirea de pgmanturi. Cand insg D-v. ati pune piedici pentru aceasta,iati face si in Dobrogea un dreptpolitic dinproprietatea ruralg nu ye- deticg,atioprit indatg colonizarea aceleitgri ! Dar bine, prudent, politic si prevkgtor ar fi de a face una ca aceasta?

973

Sh.tinem D-lor, .Dobrogea iso tinem ca o provincie anexata, definitiv;mns s o tinem in conditiuni a prosperh si de a o desvolth, de a o imbunatatia. Aceasta, anexare morala, care va atrage stima si iubirea locuitorilor ei,vafi mai solida cleat anexarea politic& (Aplauze). Intelegeti, dar D-lor,e acest paragraf relativla Dobrogea este prea necesar, sub toate punctele de vedere,i trebuie mentinut. Au mai exprimatunii,intreacat,temerea ca in asemenea caz Evreii din Romania au sa mearg scumpere propriet4 In Dobrogea. Ei, i va pare rau:Negresit cEvreii,ca oricine, vor aveh drepturi a se asezh si a cumparh patnanturi in Dobrogea. Ce? D-nii din opozitiune atat tiu la Evreii dela noi incatleeste teama ca nu cumva sase duca in Dobrogea ? (Ilaritate). Dar duca-se, D-lor, cat mai multi din Moldova M Dobrogea! Atat mai bine! (Aplauze). Ash dar, D-lor, ar fi o neprevedere de copil, ca, nevorbind nimic de Dobrogea so lasam expusa la atatea eventualitati si la a-a-tea rele consecinte. In privinta paragrafului 4, din proiect, s'au ivit niste obiectiuni, atat de putin intemeiate, incat nu le pot interpreth altfel, deck ca provenind din o simpla neintelegere. Acest paragraf D-lor, este unul din cele mai bune; si-mi p'rea, curios de a vedeh ca

974 tocmai el se critica! Dar ce cuprinde el? El zice ca indivizii nascutii crescuti in Romania, pang la majoritate, si cari nu se vor fi bucurat de vre-o protectiune straina, sa nu poata dobandi naturalizarea deck prin votul Adunarilor, desi cudis- pensä de stagiu. Ati uitat insa, D-voastra, art. 8 din codul civil? Daca1-atiuitat sa-mi dativoie savi-1 aduc aminte. Acel art.8zice: V eri-ce inclividn'ascuti crescut in Romania panel la majoritate, qi care nu se va fi bucurat nicioclata de vre-o protecfiune straina, va putea reclama calitatea de Roman n cursul unui an dupd majoritate." Va szica, dupa acest art. 8, veri-ce individ strain, va finascutsicrescut"inRomania, poate reclama, calitatea sa de cetatean, ice este aceasta reclamatiune? Este dreptuldeoptiune, adiecindividul nu are deck sgi se adreseze la primarie, spre a dovedi faptul nastereisale pe pamantul Romaniei, pentru ca de drept sa devina cetatean in Romania, f6r6 sa mai fie supus vo- t u ui Camerei. Acest drept de optiune nu-I aveauIsraelitii, In adevar; caci, dupa art. 9, se zice cacei cari nu sunt deck crestini nu pot dobandi calitatea de cetateanroman, deck dupa art.16, adica dupa naturalizare. Ins/ aceasta distinctiune de religiune nu se mai poate rnentine, dupa. suprima-

975 rea art. 7 din Constitutiune.Prin urmare, dach nu s'ar modifich art.8,din cod.civ.ar urmh caEvreii, considerati ca strhini,ar aveh §iei dreptul de optiune duph articolul 8. Aceasta voiti D-voastrh? Dach ovoitisuprimatiqi§ 4 din proiectul nostru. Dach nu o voiti, apoi mentineti § 4, care modifich art. 8 din codul civil. Prin § 4 noi am modifieat, repet,art.8 ; chci am supus pe toti streiuii, nhscutii crescuti in tarl, lavotarea Adunhrilor. Dreptul de optiune numai existh; in locul lui am pus totna- turalizarea individuala. Dach Adunhrile vor vol sh naturalizeze pe asemenea indivizi, Ii vor admite ea cethteni prin vot,dispensandu-i ins, atunci de stagiu. Dach nu vor vol, vor respinge cererea lor de naturalizare, §i atunci numai poate fi vorba de dispensh de stagiu. Cum dar,i prin ce forth de argumentare, ni s'a putut zice, eh prin acest paragraf, s'ar introduce toti Evreii la cethtenie? Ch s'ar deschide u§ile tutulor Evreilor spre a deveni cethteni Romani? Curios fenomen,D-lor! Proiectul acestaa avut norocirea sau o nenorocire, de a fi combhtut §i de alianta Israelith §i de Evreofagi! Pe eine sh credem? Iath o noug probh, acest paragraf, care este cel mai bun §i mai logic§i pe care il combat, deopotrivh ambele extreme.

976

Noi,insa, guvernul, a trebuitsa.-1 punem, fiindcg el era o consecintg logica a sistemului ce noi am preferit. In adevar, v'am spus cdoug sisteme erau in prezentg pen tru aplicarea principiului din art. 44. Sistemul emancipariiiacela ad naturaliza- tiunii individuale. Odatg ce ne-am pronuntat pentru naturalizareaindividualà, numai putem admite niciun caz de emancipare permanenta. Dach faptului nasterei am ki dat privilegiul optiunei, atunci, atat in prezent cat si in viitor, toti evreii nascuti si crescuti in Ora, farg a fi fost supu0 sträini, ar fi avut, prin optiune, putinta de a deveni de drept cetgteni, farg altvot al tgrii. In alte cuvinte am fiadmis o categorie, o cauza permanenta de emancipare. Dar noi n'am prima emanciparea pe categorii, sia trebuit sa modificami acest art. 8, care nu mai era in acord cu sistemul adoptat de noi. Pe de alta parte, aceasta categorie ar fi fost cea mai intinsa,cea mai periculoasa; caci ar fi i.ntrodus deodata in nationalitatea romang un prea mare numar de evrei, incg neasimilati, Inca nu destul de pregatiti spre a deveni cetgteni. Ash dar vedeti cat este de nedreapta, opozitiunea,caci ea criticg toemai dispozitiunea, care este o consacrare a principiului naturalizarii, care contine cea mai insemnatg garantie a intereselor

977

0 a nationalitatilor rornane. Adaog aeuma c daca guvernul §ieornitetuldelegatilor, au consimtit ea sa adaoge anul de majoritate ianul dela promulgarea legei,care nu se aflIn proiectul sAu primitiv, aceasta a facut-o dintr'un spirit de eon- ciliatiune, qi apoi, pentruca in fapt, aceasta modificare este inofensiva. De0 s'ar pareh, In adevar, ca prin adaosul anului dupa dreptul de optiune §i majoritateoridela promulgare,care nu erh dupd acest articol, Inproiectul guvernului,s'ar fi ingreunat pozitiunea acestor straini, ins/ in realitate aceasta ingreunare nu exista',caci,dupa legea ordinara de naturalizare, sunt o suma de eazuri de dispense, qi daca Adunarile vor fi dispuse aacorda dispense unui strain, ele o pot face la ()rice epoca ar cere acel strain naturalizarea dela Adunari. Cand insa, Camera nu ar vol sa acorde acele drepturi, ea va respirige insa0 naturalizarea, sau va. cere ea strainul A, nu pretinda naturalizarea ea naseut in tail, ei pur §i simplu, atunci Camera Ii va aeordh naturalizarea cu stagiu. Esential era, dar ea sa modificam dreptul de optiune, care nu se mai acordh cu sistemul nostru, §i daea, nu faceam aceasta modificare, adiel daca nu puneam § 4, atunci erhs vedeti eritice atacuri din partea opozitiunii! Vin acum la cel din urma paragraf, la aeela

29006 62 978

care se raportg la efectul retroactiv al principiului de naturalizare, adieg la imediata aplicare a principiului in favoarea unui numgr de supusi romani, Israeliti, pe cari noi i-am crezut asimilati. Acest articolera,negresitceldestinat a fi mai tare atacat de .cgtre acei onorabili domni din opozitiune, cari zic evor sfad, sg, disparg art. 7

din Constitutiune, insg cari '11 fac sg, disparg ash, cafi fac a se revizul Constitutiunea ash !neat sit flu ajungem la nici un rezultat, adicg sa" nu ajungem la intelegere cu Puterile semnatare tractatului din Berlin. Ne-a opus mai intai D. Marzescu, numgrul eel mic, de 1.000 persoane, din liste. Cu un ash mic numgr, ne-a zis D-lui, credeti c§, o smul- tumiti pe Puteri ? Imi pare rgu caceast§, obiectiune sg o aud dela un represintant roman; cgci ea ni se *tense dejh tocmai de strain, de membrii

aliantei israelite !..De aceea eu voi fi silit sg rgspund atat D-lui Marzescu, de aci,cat icelor afarg din targ. (Aplauze). Alianta a declarat cacest numgr de 1.000 esteridicol ;D.Marzescu iinumeste prea mic. D-lui este mai cuviincios. Insa, D-lor, sl nu uitgm cit numgrul este indiferent, Nu este vina noastrg dacg numgrul este mic;el puteh fi mai mic ori mai mare; noi propunem a se naturalizh numai pe cei ce i-am aflat asimilati. Nici noi, nici Pu-

979 terile cred eu, nu ne ocupgm de numAr. Trebuie shne ocuphm numai de sistem, de principiu. .. Aud zicandu-se cg, toti suntem pentru acela sistem. Se poate. Adaog numai cdiferenta este insh' ch Dv. vreti o revizuire, care sh nu fie prirnith de Puteri, iar noi voim o revizuire real& (Aplauze). Prin urmare, snumai insistAm asupra nu- mhrului, chci Camera este liberl a face indrepthri §i modifichri la liste;acestapoate fioricare,sq. vedem care este sistemul, care este principiul ? Sistemul, principiul, duph care ne-am condus, este acesta. Vpropunem la naturalizare,prin aceste liste, numai pe acei supu0 romAni, de mice religiune, pe care noi Ii credern asirnilati, numgrul lor esteindiferent;v prezinthm 1.000,puteti pune 800, 2.000 sau 3.000,caei listele pot sh" fie gre0te, poate cfigureaza, intr'insele persoane earl nu sunt asirnilate, sau poate eh s'au omis multi; cantrebuiau rnscri0. Vedeti, exarninatigi indreptati; noi nu vg, d5m liste ca un ce perfect; le puteti perfecta Dv. Astfel ccalitatea listeieste o ebestiune cu totul relativá §isecundarg. Chiar acest mijloc ce aveti de a indrepth lista este o prob6 c6, ea nu constituie o categorie. Dacl ar fi categorie, nu ati mai aveh llsta, si nu ati mai puteh indrepth nimic; chci repet, când e vorba de emancipare, persoanele nu se mai pun la vot.

980

Ash chnd, in anul 1864, s'a facut legea comunala, care, inart.26, cuprindeh niste categorii de emancipare pentru drepturile comunale, nicicl s'a fhcut liste de Evrei; nazi cei aflati in una din acele categorii aveau ipso jure drepturile comunale. S'a votat, ca orice emancipare, numai cauzele, etéctele se produceau de sine in raport cu indivizii. Listele care va prezentam noi sunt naturalizhri individuale;siluateinbloc,ele constituiesc o imediata aplicare a principiului din art. 44. In adevar, D-lor, vaduceti aminte cv'am spus cputerileeuropene, ingeneral,vadin art. 44. nu numai un principiu, cii aplicarea lui;i cnoi tratarn cu Puterile numai in privinta intinderei acestei aplicri. Aceasta discutiune este Inca pendinte intre noi §i Puterile europene. Pentruca noi sa putem probh puterilor lealitatea si bunacredinth a natiunei, cand ea declara caprimestetractatul din Berlinsica,adopta principiul din art. 44, am voit sfacem o aplicare imediata, desi partiala, un inceput de executare al acestui principiu. Insa aceasta nu o putem face decal in limita posibilului;i aceasta un din vre-o rea vointa, ci din cauza necesitatilorlocale, din cauza circumstantelor independente de vointa noa- stA. Iata toata semnificarea listelor. Ni se poate insa imputh ca prin aceste liste, prin aceasta aplicare imediata a principiului, noi

981 ne-am depArtat dela sistemul adoptat, dela sistemul naturalizArei individuale ? Dar sA, raVonlm pe date certe, iarA, nu numai pe euvinte. Ce se nume§te oare naturalizare? Cari sunt conditiunile esenOale ale sistemului ce se chiamA naturalizare? De esenta naturalizArei este ea natu- ralizatul sa, fie declarat astfel de Camere, sau chiar de puterea executivA, ica sexiste un acord de vointe, de consimtimante intre cel ce cere§icel ce d. naturalizarea. Publicistul recent pe care vi 1-am mai citat, se exprimA astfel spre a caracterizh acest act al naturalizArei. El zice: Naturalizarea ia din ce in ce fornia unui contract intre streini ciStatul cu care el voeqte a se asocia. Prin urmare, ca ea sa fie acordata, trebue concursul a doua vointe". Aà dar, este pozitiv c i naturalizarea este un fel de contract,care se formeaza, princloud vointe, intocmai ca un contract ordinar. Apoi, D-lor, child un contract se zice cA este perfect? Atunci child devine executoriu qi obligatoriu pentru pArti. Ca sA, devinA lnsA astfel,trebuesa,existe concordant6 intre cele douA, con- senti men te. SA aplicAm acest principiu la § 5 din proiect; sA vedem dad, prin liste el se violeazA. S'a zis si se repetA el lista noastrA, coprinde o emancipare pe categorii. Noi rAspundem a, ea

982 contine o naturalizare pe categorii. Dar ce sunt aceste categorii! Ele nu sunt cauze permanente de emancipare; ele sunt numai piste calitati dupa cari am ales persoanelei earl aveau In favoare-le prezumptiunea de asimilare. Aceste persoane sunt supuse votului Adunarei, sunt adicanaturalizate,ele nu devin de drept cetateni, dupa cum se intampla cand sunt eman- cipate dupa categorii. Ash dar guvernul, care propune naturalizarea, care este. una din partile contractului de care am vorbit, afacutalegereapersoanelor dupa categorii, adica dupa calitatile persoanelor propuse a se naturaliza. Cutare persoana, supus roman, a servit .in artnata, cutare alta a facut studii, cutare face comerciu, cutare a scris carti, etc. Din aceste calitati s'a putut creea prezumtiunea cpersoana este asimilata, i vise propune ao naturaliza daca yeti .vol. Nu va sa zica Irma ca toate persoanele cari au aceleasi ca1it4i, trebuese a fi naturalizate, caci nu toate .sunt asimilate. Din aceleasi categorii s'au luat numai cele ee s'au crezut asi- inflate. edeti ceva pang aci caresa fie in contra- d ictiu ne cu elementele esentiale ale naturalizatiunei? A bsolut nimic. Dar ne-a zis D. Marzescu:fiindca se pre- zititäocolecti vitate,adica mai multiindivizi

983 deodath pe aceiasi 1ist, aceasta insernneaza, ernancipare. D-lui comite o mare erezie stiintifichchild sus.cine aceasta. Naturalizarea se poate da deodath la mai rnuAi indivizi, Ihr5, ca pentru aeeasta sg-si piardh caracterul shu. In destul numai ca actul s'g,aibh caracterul de contract, si ca Adungrile sh poath admite pe uniii respinge pe a1ii. Proba despre aceasta vh voi da o lege dinBelgia,din 27 Septembrie 1835,invigoare iasthzi, care, prin art. 3, zice chiar ash: Admiterea mai multor straini la naturalizarea ordinard va puteA fi pronunfata prin o singurdispozifiune". Ash dar colectivitatea nu &Jima,* esenta actului de naturalizare. Prin o singurh lege se poate acordh naturalizarea la mai multe persoane. Dar ui s'a imputat iarbitraritatea, eä am ales pe eine am voit duph capriciu. Ei, D-lor !Indath ee nu se admite emanciparea, nimeni nu poate schph de aceastg, critich. Dar mi se pare cg, am fi fost si mai mult expusi la dhnsa, dach am fipropus naturalizarea fhrh categorii. Cel putin prin categoriile, prin ce am indicat, arbitrarulacesta a fost mai mic; eroriau putut fi :n'aveti deck a le indrepth. A rbitrar Insh nu a fost:fantazie,si mai putin. Critica D-voastra, este dar prea severh.

984

Vine ins/ obiectiunea cea mare, aceea el nu exist/ consimtamIntulcelui ce capAtA,naturalizarea. Iat5., ni se spune, c/ nu este contract: iat/ c/ impuneti naturalizarea celui ce,poate, cnu voieste; iatl o real/ emancipare. R/spunsnl ne este lesne. Am zis,D-lor,c naturalizarea,ca mice contract, atunci esteperfect, cAnd ce unesc ambele consimt/mInte, cand naturalizarea se consider/ca perfectI:atuncicAnd se vor combinh ambele consimt/mInte, al Carnerei ce d§, naturalizarea, si a acelui care o primeste. Atunei numai eel naturalizat ti exereitl drepturile sale de cet/- tean. Pang atunci este un simplu proiect de naturalizare,i nimic mai mult. Facern noi prin paragraful acesta ceva contrariu acestui caracter esentialalnaturalizärei ? Naturalizarea aceasta prin liste devine ea perfect/ mai inainte de a se combinh cele doll/ vointe? Dac/ nu ar fifost partea a doua din § 5, opozitiunea ar fi avut dreptate. Uit/ Ins/ aceastl parte. SI vedem ce zice ea: Acei clintre ddncii, (dintre cei cuprinsi in liste si votati) earl in timp de un an dela aceasta admitere ca cetäteni, nu vor reclama diploma de indigenat, vor pierde drepturile ce li se acorda". Iatdar i consimt/mAntul celeilalteprtrti. numai cand el va existà, contractul va deveni

985 perfect, adica eel ce va fi luat diploma de indigenat va exercita drepturile de cetatean. Cum vedeti dar, 1)-Ior, cererea celui naturalizat, In loe svina inainte,vine in urma. Este o simplexceptiune ce propunem la o regula de procedura ordinara. Dupa procedura ordinara, cel ce voieste a fi naturalizat,formeaza inthicererea, iStabil o acorda oH o refuza.Noi propunem, ca pentru acest caz extraordinar,i numai pentru asta una singura data, Statul sa ia initiativa; far cel ce voieste a ficetatean sa formuleze cererea in urma. Abatere dela natura actului de naturalizare nu este, exceptiune laregula de procedura este. Aci este toga chestiunea. Prin urrnare, Ong, sa se arate consimtamantul partei celeilalte, listele votate de D-voastra vor sth in stare de proiect,incht pentru exercitiul drepturilor indivizilor, in cazul chnd cei coprinsi inteinsa vor reclarnh diplome, adica vor exprimh vointa de a deveni cetateni, atunci contractul se complecteaza qi devine obligator pentru ambele pri. Numai prin indeplinirea acestei conditiuni, cei coprinsi in liste vor puteh exercith drepturile lor politice. Cum dar s'ar puteh imputh acestuiproiect ea el impune eetMenia unor oameni eari nu vor de dânsa? Neintemeiata esteaceasta imputare, de vreme ce nici unul din ceicoprinsiin liste nu vor puteh

986 deveni cetateni, decat in urma cererei pe care o vor face, pentru reclamarea diplornei. Dar pentruce aceasta initiativadinpartea guvernului, ni seobiecta? Pentruce aceasta exceptiune la dreptul comun? Pentruch, trebuie sh mhrturisim franc§i leal,trebuiesg, tinem seama dedificultatilediplomaticepentruch trebuiest facem ocesiune spre a ajunge la o intelegere. G-uvernul, in fata dificultatilor exterioare ce s'au ridicat in aceasta chestiune, in fata pericolelor mari la care s'ar expune taxa, stand in neintelegere cu Puterile europene, a crezut eh nu vpropune un sacrificiu imens, cerand a se face o exceptiune de procedural Gaud ati auzit pe insu§i D. Ionescu, prin o cuvantare, lung cugetata, de sigur, dupg, cum trebuie safie a unui om ca D-lui, care a fost ministrude externe§i care a§teapta poate inch sh mai fie,ca.vine §i va expune care este binele unei recunoa§teri a Statului nostru de catre alte Puteri, §i catepericole ar rezulth din nere- cunoa§terea lui, nu v'ati gandit oare, c, spre a inlaturh a§h pericole, merithsg, facem ceva concesiuni? Pentru D-zeu,D-lor, apelez la. patriotismul D-v., sacrificati o forma de procedura, pentru ca sg, ajungem la binele indicat de D. Ionescu, de a fi recunoscuti de Europa.§i a puteh astfeloft ne punem in lini§te pe lucru, pentru intarirea natiunei noastre! (Aplauze). Cum! -Voiti D-voastrh,

987 pentru a nu schimbh o singura data o forma, de procedura, sä läsati soarta tarei expusa la pericolele pe cari insilele vedeti si nu le tagaduiti ? Mi-asiexplich eel _putin rigurozitatea opozitianei atunci chnd ar fi vorba de sacrificarea unui principiu! Dar de nici un principiu nu este vorba, ei numai de o coneesiune pentru forma, de procedura;i D voastra Inca,ati ezith de a voth o asemenea concesiune si a scaph tara de perieolele ce o ameninta ? Nu numai formele, dar si prin- cipiilesacrifica un popor,chnd estevarba de conservarea sa! CAnd Franta a fost consiliata de D. Thiers, ca sa sacrifice douh provincii, pentru ascaph patria, erh si el combatut de cei ce stri- gau guerre a outrance;- dar Franta 1-a ascultat; a sacrificat, nu .numai un principiu, ci doua provincii; icu toate, astea Franta a declarat cacel om mare si luminat a binemeritat dela patrie! (Aplauze). N.Blarenberg.Baionetelegermane erau InFranta atunci! D. ministru de externe. Da, Franta era arne- nintata. de baionetele germane; dar mai erh ame- nintata si de intransigenti si de nerevizionistiisal... (A.plauze, ilaritate). Franta aveh contraeibaionetele germane; dan noi ne punem in pozitiune a aveh toata Eu- ropa in contra noastra;i pe chnd Franta a sa-

988 erificat doua provincii ea sa scapa de Germani, D-v. nu voiti sasacrifieati nu o provincie, ci o forma de procedura !(Aplauze).i D-voastra Inca ezitati 1 (Aplauze frenetice). D-lor,aduceti-va, aminte ca, nu avem a ne lupth en o simplchestiune interioarl avem a ne lupth en tot felul de dificultäti si de adversari din afara. Sa firnprudentii sa nu dam in cursa! Cunoasteti o scrisoare a D-lui Cremieux, care estepresedintele aliantei Israelite, un barbat cu multa influenta in Franta, un eminent jurisconsult. Ei bine.D. Cremieux a protestat zilele acestea, printr'o scrisoare, publicata prinziar, in contra proieetului nostrusi a protestat cu aceiasi furie ea si D-voastrá, din opozitiune. Lucru minunat de a se vedeh aeeast/ eoineidentl intre scrisoarea D-lui Cremieux si intre opozitiunea noastra. (Aplauze). Insa, fiecare ii are punctul sau de vedere particular. Opozitiunea ne irnputcproiectul nostru este o emancipare, pe cand D. Cremieux ne denunta Europei, efacem un proces de naturalizare si cvoim sa inselam Europa cu o mie de Evrei spre a apash,zice D-sa, alti 260.000: iata cuvintele sale : S'a constituitn Romcinia un minister de coalitiune intre diferite particle, spre a ajunge la o lege care supune la naturalizare inclividuald chiar pe Israelifii coprinqi in categorii, icare pro-

989 pune Camerei de a naturaliza imediat qi prin exceptiune vreo mie de indivizi, a caror listaeste anexata la proiectul de lege. Nu este aceasta chiar supresiunea categoriilor 6.2Israelitii cari sunt coprinfi in lista raman supufi, cagi ceilalti bunului plac al Camerei qi al guvernului". §i mai la vale continua: Guvernul nu a imaginat ceva mai bine, de cat a clespuia pe .Israelitii de drepturile alipite indigenatului, supuindu-i pe tori, ca pe straini, la obligatiunea naturalizarei inclividuale". §i in fine mai adaoga: Naturalizarea data imecliat lao mie de Israeliti este inchipuita numai pentru a se ascunde agravarea soartei comune a 260.000 Israelitii din Romania, etc". Cum vedeti, D-lor preqedintele Aliantei Israe- lite,care este un mare jurisconsult,protesteaza contra proieetului nostru, fiindea el contine sistemul naturalizarei individuale!i D-nii din opozitiune voiese mereu et, suAira cá el aeorda emanciparea ! Dar atunci D. Crèmieux nu ar fi protestat. Raspund insa aliantei Israelite ca noi nici apasam, nicieautam a apash pe Izrae1ii, dupa cum nu am invlat, nici voim sin§elam Puterile europene.Noi am expus, franc§i leal,tutulor Puterilor, cexecutam cu fidelitate prineipiul pus

990 in art. 44 din tractatul de Berlin, dar caceasth executare nu o putem facecleat prin sistemul naturalizhrei individuale. Ca sh dhin o probh despre sineeritatea §i lealitatea noastrh, am deelarat Pu- terilorc voim sh facem o imediath aplicare a acelui principiu, propunamd indath Adunhrilor a naturalizh pe toti Izraelitii, supu0 români pe cari Ii vomgasiasimilati. Chtdespre ceilaltiIsraeliticarinuvor fi acum naturalizati,ei vor rhmhneh sub dreptul omenesci drumul le va fi deschis sh se natura- lizezetreptat,pe cht se vorasimilhcu restul natiunei. Ce alt mai franc, mai leali mai putin as- cans decht aceasth procedare!&Eau-0, Israelith, insh, nu se multume§te; ea urmgreqte in realitate alt seop, emanciparea 'ehiar a supus,ilor strhini. Nici un alt sistem nu o va rnultumi. Care mai poatefiultima sa speranth? Sh citese eateva rhnduri din organele sale qi o yeti aflh. Alianta are un fel de monitor, numit : Ar- chives Israglites". Iath ce zice inacest organ, in nuumhrul shu, din 11 Septemvrie treeut : Listele nominale, pe cari D. Boerescu ne spune n memoriul sciu ca are sa le prezinte Adu- narilor spre a declarec Romani pe cei coprinqi intrinsele, vor fi respinse de Adunari!" (Ilaritate). §i mai la vale, in acelmi ziar, se emite spe-

991 rants, ea sa declaram pe toti Evreiistr6ini, iat5. cuvintele: Va urma eIsraelitii, find top;declarati strdini, aceia cari nu se bucurd, de o protectiune strdind, cari nu au papporturi,i cari, sunt supufi romcini, vor putea fi considerati vagabonzi gonifi din tard, aruncari n Duneire, in Prut etc". §iapoi continua a face apel la toti Evreii din Europa, spre a veni in ajutorul nenorocitilor lor coreligionari din Romania. Vedeti dar,D-lor, sperantele Aliantei Israe- lite; vedeti cafi sunt faptele cari i-ar veni la sa- cotea16: faptul de a se respinge listele, faptul de a se declara toti Evreii straini. Ei bine, repet, a cunoaste aceasta, spre a nu cädea in cursa. Merg mai departe. Am aci un alt numar din Archivele Israelite, numärul din 18 Septemvrie. Iatce mai citim intrInsul: D. Boerescu va prezenta proiectul fi lista nominald promisd, dar garantez ccorpurile legiuitoare actuale nu-i vor da decdt suprimarea art. 7 fi adoptiunea principiului cerut de textul precis al tractatuluide Berlin.Listaiva fi refuzatd absolut". Speranta de refuzul listei cre§te dar necontenit pentru alianta. Aceasta speranta insa merge §i mai departe,

992 cAci iatä ce zice mai la vale acest ziar, in acela§i num6r: 11 la (Wept ca D. Boerescu sit primeascei dela Adundri un vot de blam, pentructi, a propus cabine-' telor pe cari le-a vizitat listele nominale i pentru ctl a promis de a prezenta un project de lege in acest sens". Realizeaz6-se §iaceasta sperant6 a Monito- rului aliantei? (Ilaritate). In fine,D-lor deputati, aceemi sperantg, o vAd reproducandu-se intr'un alt ziar evreesc dela noi, care este un echou, o coditA a Monitorului aliantei. Este curios a va, citl cateva randuri din acest ziar, numit Fraternitatea. (Intreruperi) D. Preqedinte. Dece v§, sup6rati cAnd auziti actele aliantei Israelite... (Aplauze, ilaritate). D. ministru de externe. In adevär acest ziar, in num6ruI sgu de a1alt6eri, 28 Septemvrie, dupg. ce exprim6 acelemi critici, aceleaqi injurii, aceleaqi sperante, ea §i con fratiis1idin afar6, conchide prin un curios apel sauslat adresat opozitiunei din Camera,. Iatpropriele sale cuvinte: Ceeace privefte pe Camera, farel de a mai cercetà diferitele puncte. de vedere, rugm pe deputatii opozifiunei srespinga proiectul guvernului. (Ilaritate,aplauze) deoarece preferim a ramdnea, streini nedreptdriti n fara unde suntem neiscutii crescuti, etc".

993 Aà dar ultima sperantl a Aliantei Israelite este respingerea tractatului de c/tre Camera!... Se va implini? Vedeti dar,D-nii mei, cg str/inii nu s'au in§elat deloc asupra caracterului proiectului nostru. Ei Ii atac6, ii critic/, dar nu il desnatureazá, spun aceeace este, cl este adiel sistemul naturalizIrei individuale. De ce nu. face §i opozitiunea tot a0? De ce persist/ a ne atribui un proiect ce nu am depus,a vedeh emanciparea, acolo unde este naturalizarea ? Curios §i misterios fenomen, D-lor deputati! Iat un proiectsarisiimprimat,in care se trateaz/ numai de naturalizare; un ministru un reprezentantal puterei noastre executive, merge la toate cabinetele europene, qi in numele guvernului declarà, c§, tara nu poate primi alt sistem de aplicare la art. 44,de at acela alnaturaliz/- rei, care exclude categoriile emancipArei; acest fapt, aeeste negocieri se constat/ pe larg intr'un memoriu imprimat§i in voluminoase raporturi pe carile-atiauzit,i cu toate astea opozitiunea tine una cnoi nu voim naturalizare, ei emancipare? Acest fenomen nu mi-1 pot explicit! Crede cel putinopozitiunea cnoi,din ne- qtiintA, am inserat in vre-un paragraf ceva care ar fi o emancipare, sA ne demonstre, sä ne con- vinga',i noi suntem gata a indrepth.

29006 63 994

Nu voie§te Inss facg nici aceasta. Imi mai rImarre a rIspunde la o observare a D-lui Ionescu. D-sa insu0 nela spus car admite o categorie, aceea a militarilor cari au luat parte laresbel.Prehbine,dar cum se impaca D-lui atunci cu D. Codrescu,care ne-a spus c6 Evrei sunt adrni0 a servi in armatä ca pedeaps6; §i prin urmare tot ea pedeaps/ au fost pe campul de resbel ?(Ilaritate). Nu simN contradic- -ciunea care existg, Intre amândoi oratorii din opozitiune ? Cum ? D. Ionescu da' un omagiu faptului acelor Evrei, earl s'auluptat,iar D. Codrescu spune caceasta era o pedeaps6; D-lui face din faptul de a servi In armatg, care pretutindenea este un drepti o onoare, un ce de pedeapsh"§i de urnilirel Mam6rginese aci, c6ci numai pasiunea poate sA, inspire aserneneaidei! La alte obiectiuni, cari nu se refer/ la proiectul nostru, nu mai rgspund. Cum a0 puteh apgrà un proiect care nu existà., nkte articolei dispoziOuni eari s'au ereat de eei ce le critiel! Eu, D-lor, cred c RM pus chestiunea pe adevgratul arim;Ili Wept ea D-nii oratori cari vor vorbi, mai cu seam/ oamenii de legi din aceastl Camerg, §i care sunt din opoziOune, sA via, a ma, combate tot pe acesttãrim, adicA pe t/rimulproiectuluinostru, nu pe al proiectului inventat de D-lor, pe tArimulfaptelor qi al drep-

995 tului, iar nu pe acela al frazelori declamatiunilor. Dacg D-lor ne vor luminh,atat mai bine, vom fi gata a indrepth mice greplg.. Dar mai toti ati votat eltrebuie revizuirea constitutiunei. De ce atunci nu voiti macar sg luati in consideratiune proiectul de revizuire care coprinde, repet, naturalizarea iar nu emanciparea ? La articole, la panagrafe,acolo unde yeti crede cexist/ emancipare, yeti propune arnendamente, inoi,lumi- nandu-ne; vorn veni, franc §ileal, a indrepth, a primi orice bun amendament. Astfel am procedat in sgnul delegatilor, cand s'a modificat mice dispozitiuni, cari nu erau dare, oni pgreau indoioase. De ce nu face astfeli opozitiunea ? Dar, D-v., vg mgrginiti numai a cri- tick, voiti sg respingeti dela inceput proiectul. Ei! dar unde aveti sh" ajungeti ? La nerevizuire neapgrat; aci, cazand proiectul guvernulni, nu ar mai rgananehnimicainloc.Vasgzicg concluziunea acestui vet ar fi eg nu se revizue0e art. 7. (Pro- testgri). De ce protestati ? Este un singur proieet in discutiune; minoritatea delegatilor nu a prezentat un contra proiect.Deci, cgzand singurul proiect, care existg, nu se admite revizuirea ? Apoi aceasta este conform cu vointa natiunei! Apoi cand tara,prin doug adungri precedente, 0 prin mai unanimitatea Camerei actuale,

996 a votat ctrebuie a se face revizuire, nu proce- dati D-voastrg, contra simtimantuluithrei, cand nu voiti nici a indrepth un proiect de revizuire ? apoi ce fel de revizuire a voit tam? Ea a inteles o revizuire reaIi revizuirea realg, este numai aceea care va fi §i cu intelegerea Puterilor strgine. AO, a voit tara, chnd a declarat cprimeqte frac._ tatul din Berlin. Ei bine, noi,guvernul, vdeclargm ch numai acest proiect poate aveh qansa de a fi prima de Europa. Pe ce vg,bazati D-v. spre a crede cveti aduce acest acord dorit, in alt mod ? Conclud darizic ca a serespinge acest proiect este a se respinge revizuirea constitutiunei, este a ne pune in conflict cu toate Puterile europene, este a lucrh contra vointeii simthmântului national, solemn manifestat. Ce este mai mult, am fi, din nenorocire §i fhrg, voia noastrh, in acord numai cu Aliantaisrae- litl,adich cu acei Israeli(' din strhing,tate cari fac atata rhu, nu numai threi noastre, dar qi coreli- gionarilor bor. Nu cred ins/ ch este bine a fi astfel izolati, gia ne expune prin nerevizuire, la cele mai grave compqcatiuni qi dificulati exterioare, §i mai alea la o solutiune care ne-ar fi mult mai nefavorabilh cleat am crede noi.

997

De aceea, D-lor, mg adresez mai ales acelora din D-voastrg, care se ingrijese de boala bolnavului, iar nu de mostenirea lui, si fi rog sg cugete Ia toate aceste pericole, la remediul de care avem nevoie, si sg, nu se arunce pe ci necunoscute, cari ne pot duce la peire. SI cgutäm, D-lor, cu totii remediul, isg, avem in vedere numai bineletgrei. Sg ne ferim mai ales de a ne face piedestal, de a servi de piog acelora cari se preocupg, numai de ambitiuni personale, si care nu pot fi deck putini la numgr; cgci din 50 persoane din care se zice cg se corn- pune opozitiunea, numai seapte pot ocupg locuri de ministri. SegutAna cu totii a scgpg, Ora din situatiunea dificilgincare se MIA, isg nu o ingreungm mai mult; cad; altfel un am raspunde la mandatul silaincrederea ce ne-a dat tara. (Aplailze prelungite,).

Desbaterile au mai continuat si in zilele de 2si 3 Octomvrie, cu aceeasi inversunare, care nu ducea,la nici un rezultat. Comitetul delegatilor atunci, de acord cu guvernul, a reluat in studiu proiectuli,inând seamii de toate opiniunile cari s'au emis, a introdus modificAri diferite in proiect, si tot in intelegere cu guvernul i-a dat redactiunea sub care figureaza actualul art. 7 din Con- stitutidne,il'a adus in dasbaterea Camerei, in sedinta din 8 Octomvrie 1879. Proiectul astfel modificat s'a luat in consideraOune cu 136 voturi, contra 5,si anume N. Blaremberg, T. Calimachi, C. Dimitrescu, E. Gherghel si D. Th. Rosetti.

998

S'au abtinut Bobeiea §i D. P. Carp. Dupg, o scurfa diseutie pe artieole s'a votat proieetul in total eu 132 voturi contra 9§ieele2 abtineri de mai sus.

1880

Monitorul Oficial" No. 12 din 1880. Cestiunea fascumpfirfirii drumurilor de fer Guvernul liberal depusese un proect de lege care regulà printr'o conventie cestiunea drumurilor de fer. N. Ionescu in nurnele minoritgtii cereit sh,' nu se voteze aceasta, conventie cácieste contrarie intereselortarii. B. Boerescu apàrá proectul guvernului probind cu acte autentice a de rhscumpärarea drumurilor de fer atarnii. nu numaiviitorul economic al täriicisi eel politic fiindca Franta, Germania si Anglia numai ash, ne vor rectmoaste independent& B. Boerescu, ministru de externe. SA-mi permitei, D-lor deputa-0, a restabill adeVarul a catorva fapte enunciate de D. Ionescu,. si a vl expune putinele consideratiuni numai din punctul de vedere diplomatic sau politic; cAci sub punctul de vedere financiar saueconomic,de care D. Ionescu a vorbit prea puOn, fiind si putin competinte, ii va rAspunde D. ministru de finante.

1002

Ati observat, Domnilor, cu aceastg ocaziune, in fenomen, adid ca.D. Ionescu, in discursul sgu, a avut aerul de a se face apgrAtorul gratuit al majoritätei,in ceeacepriveste amendamentul votat deja de aceastg, Adunare, de unde ar trebui sg se presupung, cg, dad ar fiposibil, ea acel arnendament sg reving intreg la locul sgu, D-lui ar voth conventiunea de fatg. Lisa, D-lui in con- cluziunilesalefinale,siprivindcestiuneadin punctul de vedere al totalitgteiei, s'a pronuntat in contra conventiunei in oHi ce caz. Ai vgzut cg, s'a lgsat toatg libertatea de a vorbi nu nurnai asupra amendamentelor Senatului,ei asupra pro- iectuluiintreg.Sibine s'afgcut;cg D-lui a putut 16,sh sg se vazg d chiar dad s'ar puteh restabill proiectul cum 11 votase deja aceastg Ca- merg, D-lui tot ar fi in contra lui. Cestiunea dar rgrnâne intreagg,de a se sti dacg este bine sau nu,ea Camera sg primeascg sau sä respingg proiectul. SA. restabilim trig adevgrul asupra unor fapte avansate de D. Ionescu, pentru ca Camera si taxa intreagg sg-si poatg da seama dad bine sau rgu ar face de a urma consiliile D-lui N. Ionescu. ai inthi, D. Ionescu, a afirmat cg s'ar face o ces iune internationalg numai din rnutarea se- diului scaunului societgtii dela Berlin la Bucuresti, sid recunoasterea libertgteistginsuspensiune

1003

numai din cauza acestei mutari de scaun ;apoi D-lui a adaugat, dupa cuno§tintele juridice,pe care zice ca. le a dobandit spontaneu qi prin intentiune, din cartile pe care le-ar fi citit in limba D-sale germana, cscaunul societätei este la Ger7 mani, o cestiune secundara, i ca de aceea nici nu intelege cum aceasta cestiune a scaunului socie- 016 ar puteh fi cauza dificnitatilor situatiei, phna in punctul de a nu ne putehintelege cu partea cealalta. Da,Domnilor deputa0,toate acesteasunt ni0e simpleasertiunialeD-lui lonescu.D-lni s'ar convinge de contrariu, cAnd arfiin locul nostru, cand ar aveh la dispozitie dosarele ministerului de externe, in care-I previn ca se conserva nu numai corespondenta oficiath,, dar§icea secreta; cDomnilor, secreteleacestuiStat nu se pot dh inpublic numai din cauza cuviintelor diplomatice, altfel nu am ro§I de loc de aceste secrete, ne-am puteh poate fall cu ansele, odata ce ele nu contin nimic nici contra intereselor nici contra con§tiintei noastre. Ei bine, chnd D-lui ar cunoate aceste corespondente, sau daca ar fi voit sa leceara a lecunoa§teinparte,ar fi vazut ca' aceste fapte nu sunt a§h cum le afirrna D-sa. Apoi cum un deputat de valoarea D-lui care a avut i insemnata onoare de a ocuph fotoliul deministrualafacerilor straine,se expune a

1004 afirmh intr'o cestiune internationaldatat de deli- catl,ni§tefapte de atata importantä,fara mai inainte a cauth sa se informeze de adevar ? Eu ai fifostgata a pune ladispozitiunea D-sale toatedosarele ministerului, caci am 0 citit,In sectiunile unite ale Senatului corespondenta noastra secret/ in cestiunea r/scumpdrarei acesteia.D-nul Ionescu §tih aceasta,i cu toate acestea n'avoit a se luminh.Fi-va oare pentruca,voih ase servi de necunoscut spre a puteh justifich modul cum a cautat sintunece con vinctiunea minoritatii ca §i a majoritatii ? Apoi Domnilor, se qtie cgaceasta convinctiune este un contract bilateral. Orice, insa,contract bilateral,afard nurnai dad, qtiintadreptuluiaD-luiIonescu,inspir ata spontaneu §iprin intentiune,nu arzice altfel, constituie un intreg, un total,care nu se poate nici admite nici modifich deal prin consimtimantul ambelor p/rti. Se poate cacest consimtimant sa nu se intalneasca,saa asupra intregului contract sau asupra uneipartidintransul,ei bine atunci conventiunea nu se face. Ea ins/ care este un intreg, nu se poate desp/r0 spre a se sustine ca.exist/ Th cutare puncte dar ea nu exista, in site Puncte. Ea exist/ sau nu exista intotali- tatea sa. Alt dar in cazul de fata (laza D. Ionescu consulth corespondenta noastra arfi vazutca, nu

1005 din stramutarea scaunului societatiise face ces- tiuneinternationala,cipentruca cuocaziunea acelei cestiuni, ar cadeh toata, conventiunea, adica ca nu s'ar putehrestabiliintelegere Intre noisi societate spre a rezolvh odata cestiunea acestor drumuri de fer. D-1 Ionescu s'arfi convins astfel din citirea corespondentei noastre,cceeace tine in suspensiune recunoaqterea independentei,qi ce este mai mult aceea ce poate dh naqtere la multe dificultati qi pericole pentruviitor,nu este cestiunea pe care D-lui o nume§te secundara,, a transferarei scaunului societatei, ci pentruca din cauza acesteitransferari,oriceintelegereIntreStatul nostru qi societate devine imposibila. Negre0t eliber este D-nul Ionescu svada lucrurilealtfel, isäse propung D-lui a luh asupra-1 aceste dificultatii aceste pericole. Aceasta, este treaba D-lui nu a noastra. Inspusa, cestiunea numai pe tarimul practicei actuale,D. Ionescu arfivazut cpartea cealaltà contractanta, careia nu putem st-i facem legi,pentruca ea este stpn a1i apreeih interesele sale, nu a voit sä consimta, la toate amendamentele propuse de camera cinumai la unele dintransele. Ce putem face noi? Daca, D. Ionescu cu limba sa cea frurnoas i cu frazele sale so- nore,ar fifost lng ceidela Berlin,le-arfi 'Mors convinctiunea,poate ci-arfifacutsl

1006 vada in cestiunea transferarei imediata a scaunului societateiocestiune secundara. Noi insa nu am putut aveh fericirea sa schimbam aceste convinctiuni. Partea cealalta contractanta, fara consimtimantul careia nu se puteh modifich un contract bilateral, a perzistat sa nu primeasca o parte din amendamentele Camerei, 0 din aceasta urmeaza ea conventiunea riLu poate fi primita, sau respinsa decal in totalitatea ei. Sayin acum laun altfapt enuntat de D. Ionescu.D-lui a zis ca guvernul a aderat la amendamentele Carnerei, qi ea pe urma tot el vine qi declara ca Camera trebuie sa renunte la unele din ele.SI restabilim insa,Domnilor, iacest fapt cum este.Sa-mi permiteti a aduce aminte majoritatei ca 0 minoritatei, cum s'au petrecut lucrurile, guvernul nu a aderat, pur §i simplu la amendamentul Camerei din Noemvrie trecut, dupa cum voie0e a afirmh D. Ionescu. Declaratiunea D-lui ministru de finante in aceasta cestiune, in qedinta din 27 Noemvrie, se afia trecuta in Monitorul Oficial din 4 Decemvrie 1879, No. 273. Iata propriile cuvinte ale ministrului in pH- vinta amendamentelor Carnerei: D-lor deputati, cu toate cd amendamentele ca91 e s'au fti cut aduc schimbari insemnate in con-

1007 ventiune, gwvernul se vaincercetcaelesa, fie primite de representanfii societatei". Siin adevar, Domnilor, nici nu puteh guvernul sfaca alta declaratiune, caci noi nu cunoastem stiintaspeciall a D-lui lonescu,dupg,care un contract bilateral s'ar puteh schimbh nurnai prin vointa unei partiiarg, consimtimantul celeilalte parti. Noi stiam cg, contractul ebilateral§ieg, astfel guvernul erh nurnai un intermediar 'intro Camera,sicealaltaparte contractanta pentruca sa-ipropuna acestia isa susting,modificarile dorite de Camera, si daca le-ar fi prirnit pe toate ar fi fost fericits fac6astfela se rnodifich contractul. S'a primit insa numai parte din modificari, si pe acestea vi leprezinta. Ai intelege sa ne ft imputat D. Ionescu, ca nu ne-am dat toate silintele ca sa obtinem toate modificarile dorite de Adunare, dar atunci ar ft vazut in corespondenta ce s'a urmat, ca noi ne-ain silit sa, obtinem toate arnendamentele; dar ca nu am putut obtine deck parte din ele, si o parte foarte insemnata, foarte avantagioasa. Acum, dad, pentru partea care nu s'aprimit,ati voisarespingeti toata conventiunea,aceasta estealtceva.D-voastra aveti sa' apreciati dacabine sau ramatifacetarii cu aceasta. Vt previu numai el, daca cestiunea strAmu- tgrei imediata a scaunului societatei a fostcauza

1008 neintelegerii pentru amendamentele acestei Adunari aceasta n'a venit nici din vreo rea vointa a partei celeilalte,nicidin vreo conventiune misterioasa pentruca acest scaun sa nu se poata stramuth, nicifiindca,dui)/ cartile citate de D. Ionescu, scaunul unui societati ar aveh o importanta secundara in Germania; ci pe cat §tim noi din acte §i corespondente, pentruca partea cealalta, reprezentatiunea societäteiVorstandul de care vorbeh I). Ionescu, nu a voit sia asupra-§i raspunderea initiativei de a propune ea schimbarea scaunului societatii din Berlin la Bucure§ti, mai inainte de a se executh conventiunea; a voit in alte cuvinte ca directiunea princiara, ca guvernul roman, sa faca aceasta propunere la a doua adunare gene- rata, unde el va aveh majoritatea, §i dupa, ce va executh conventiunea. Nu dar importanta secliului ci motivul raspunderei catre actionarii sau deten- toriide obligatiuni,a facut peVorstand din Berlin,sa nu adere la modificarea propusa de Camera laart.28.Acesta este faptulreal§i pozitiv, iar nu acela cum voim sni-1 inchpuim noi dupa trebuintacauzeice voim sa speram. Astfel castazi avem sau sá primim sau sa lepa- dam conventiunea in totalitatea sa.Ce mai urn- blam cu subtilitati. Faptul brut§i material este ca o conventiune nu se poate adopth decat cum ea s'a comsimtit §i de cealalta parte.

1009

D. loneseu,a mai enuntat§iun altfapt important, A avut aerul a ne imputh ca noi am fidatacesteicestiuni un caracterdiplomatic, pentru aceeaD-lui a§i zisla sfar§it ca sain- lturàm cestiunea dupa tarimul diplomatic, §isfi ne ocupam numai de natura sa adevarata, luerand a§a cum Europa sa ne recunoasca mai intai independenta, i poi vom trath§i eu societatea cailor ferate, peutru rezolvarea acesteicestiuni a rescupararei. In alte cuvinte, D. Ionescu, are aerul a crecle ca, non/ ne-ar fi fost cu putiuta a dol3andi binele absolut, iea cu toate acestea nu am voit sä-1 dobandim. Dar,D-lor, am fifostcei maifericiti cu toti ea maiintai,toateputerile Europei sne fi recunoscut,i apoi sa ne fi ocupat eu cestiunea drumurilor de fer. Dar daca lucrurile nu 4u fost a§a, a noastra este vina? Noi, ce§tiadinguvern, dispunem de vointa §i socotinta cabinetelor europene? Daea ele nu au voit cum dore§te D. Ionescu,noi suntem vinovati? iputem noiava'ascunde aceasta? Admite D. Ionescu car fi fost constitutional si corect, ea noi guvernul, sva declaram altceva deck adevärul ? Adevarul este ca trei mari puteri nu voiesc a ne recunoa§te mai Inainte de a se termina ces-

29006 64

1010 tiunea aceasta a drumurilor de fer.Crede oare D. Ionescu,cg, dacg ar fi D-sa la putere, ar fi fost mai norocit, si ar fi schimbat situatiunea ash Meat sg piarg angajamentele luate de malt intre eele patru mari Puteri, de a nu sedespgrti in cestiunea aceasta ? Ii fac complimentul men dacg crede ert aceasta, situatiune s'ar fi evaporat numai prin prestigiul prezentei D-sale la guvern! ti asigur Inscs'ar inselh;I c lucrurile ar firä- mas tot cum existg! Insg d-sa adaugg: Tata cd ne-a recunoscut. patru mari Puteri; ne-a recunoscut majoritatea fi mai rangine numai minoritatea Puterilor". Insg tot Dumnealui vine indatg si recunoaste cg aceastg minoritate este reprezentata prin eele mai mari Puteri; si mai recunoasteca este just/ si realg eghemonia Germaniei, care este astgziintgia Puteredin Europa. Dar care este atunei coneluziunea D-sale ? Concluziunea este ca sg läpgdgm aceastg conventiune, adicg, sg nu nem soeotealg de acea minoritate, pe care tot D-lui o recunoaste ea compusg din cele mai mail Pu- teri, is continugm a sth cu dgnsa in relatiuni anormale. ExistIogicintre premise§iconclu- ziune ? ID. Toneseu induleeste Ins/ luerurile zicand ea di, astepam mai intai ea toate Puterile sne recunoascg. Ei bine,D-Ior, repet, am fi cei mai fericiti dug lucrurile s'ar puteh Intamplh ash; eu asi adaugh Inca ea, asi eedà locul meu D-lui To-

1011 nescu sauoric/rui altuia,indatl ce a§i§ti cl una ea aceasta ar fiposibil, eand ar veni acela la minister.Dar cruda realitate este altfel. Eu insl vl declar in mod oficial,i baAndu-ml pe acte, cl lucrurile nu pot merge cum vi le prezintä D. Ionescu. Este un ce cunoseut el celetreimari Puterii anume Germania, Pranta §i Anglia, nu ne vor recunoa§te deck deodatl,§ic nici una din ele nu se va desplr0 de celelalte patil nu vonnrezolvhcestiuneapendintl a drumului de fer. Ne-au recunoscut patru mari Puteri §i le san- tem foarte recunosatori pentru aceasta. Cu to0i am si4t cea mai mare bucurie cand Italia ne recunosciideungzi.InslItalia recunoselndu-ne nu a incetat a interveni§i a ne indemnh ea sl regul/m aceastäsitua0e anormall a drumurilor de fer. Nu este o singurl Putere in Europa care .56nu ne facl acela§i indemn; eci fiecare din Pu- teri cunoa§te caceastl cestiune a drumurilor de fer contine in sine1113 sambure de discordie, sau mai binegermine de pericolefoarte insemnate pentru noi mai ales in inprejur/rile care se pot ivi In Europa! Sg mai adaog qialtceva; presu- punAnd el, am asculth pe D-nul Ionescu §i cne am pune in poziOune de nel*legere cu Germa- nia, oare-arrlspundeD-lui ea, celelaltePuteri, care ne-au recunoscut dejh, vor continua aveh en noi acela§i relaciuni normale ea cele de astlzi,

1012 sica, ar mentineh pe reprezentantii lor de azi? Eu unul nu pot garanth aceasta, si nu potsti daca. Italia, dael Austria,ar mai continua, sa aiba, ministri plenipotentiari in Romania. S'au vazut sise vad adesea eazuri cand un Stat ar6 a rumpe de tot cu un altul, ii retrage reprezentantul, sau intr'un mod, daca nu tocmai oficial, dar de fapt. D. Io- nescu poate garanth ca, nu s'ar intamplà una ea aceasta? Negresit ca, nu. Apoi atunci in ce pozitiune am mai fi noi? Am fi inpozitiunea aceea, platonica, de a fi recunoscuti de majoritatea Pu- terilor, insa de a mi aveh relatiuni normale si permanente eu nici una. In alte euvinte, am fi Stat independent in adevar, dar ami fiintr'o pozitiune atat de precath, incat am fi expusi sa fim inghititi de toate acele varteje la care este expus un Stat mic care nu se afla in legatuth en alt Stat. Apoi, Dior asemenea pericole nu se ocolesc prin fraze pompoase, nici prin apeluri la patriotism cum face II lonescu. Putem fi noi intro noi, foarte patriuti, insa, cand un thu se iveste sau ne ameninta, trebuie sa,-1 combatem ea sa-Ievitarn, prin mijloace practice si pozitive, iar nu prin declamatiuni. Pe langa fapte enuntate,D. Ioneseu a facut si mai mnite insinuatiuni malitioase. Le viu relevhi pe acestea. D-lui a declarat intr'un mod foarte dibaci,i ea si cum ar rezolvh o difieultate de fapt cD-lui numara milioanelesft

1013 dam milioane.ba inca a pronuntat si cilvantul dar" insash'scapamdemnitatea,interesele Orei!.. D-lor cand vi se va vorbi mai pe largtie partea financiarai economica a conventiei,-yeti vedeh, diva cum ati vazut deja ca nu 0 vorba de sacrificii de milioane, nid de dartiri a se face cuiva; este vorba de regularea simpla a unei situatiuni nortuale, si de o regulare facuta foarte inavantagiul nogtru,i f6r1 niciurl sacrificiu. Aecasta arionialie exista in raport cu Ger- mania, in Sensul acesta ca guvernul german, angajat la noi este expus la toate complicatiunile earl se nase din acel tnare capital angajat inteo tar6straina. In raport cu Romania, anomalia exista in sensul acesta, a, nu suntem stapani la noi in casa, ca hervUl vital al tärei, cUm este acea mare reea de drum de fier,se MI6 sub o directinne, sub o intluerrt6straitia de noi asupra cAreia nu avern nici o autoritate directA. Este astazi recunoscut cä drumurile de fier cotAin in sine Solu- tiunile a o Suma de cestiuni politice si sociale; aceste drumuri de fier nu le administram, nu le exploatam loi. Adeasta este o anomalie care ne expune la mii de dificultati si de pericole sl poate dh nastere la surna de ciocniri intre interesele opuse ale actionarilor germani si ale statului Roman. Trebuie dar sfaceni a ineeth anomalia si a

1014 depArth dificu 1tti le, neintelegerile,pericolele. Ve- detidar, Domnilor, la ce se reduceinsinuaxile D-lui Ionescu despre sacrificiurile de milioane §i despre darurile a se imparti. Yin acurnla cealalt/ insinuatie a d-lui Io- nescu, c. noi am fi fa,cut a se dh caracter international acestei cestiuni, de unde a volt D-luisg conclud/ c6 am puteh inlAturh acest caractersi atunci am rezolvh cestiunea mai lesne §i mai in avantagiul ; D-nul Ionescu a mai ad'augatel opinia public/ dela noi nici nu cunoaqte cum qi ce fel chestiunea aceasta ar fi dip1omatic i international/. Aceasta, insinuatiune o pot combate in doug moduri : Mai intal vaduceti aminte c, child aceasta conventiune s'a discutat acum o lung in aceast/ Adunare, D. Maiorescu, oratorul minorithitei a imputat guvernului ca. a prezentat Camerei aceastá cestiune, ca o cestiune de drept privat, de vreme ce, prin natura sa ea este de drept international. Atunci en i-am r/spuns: dh, e adevgratc cestiunea e international/ in ceeace privete guvernul german, fiindc/ un mare capital german este angajat In drumurile noastre de fer; §i am adgogat atunci c/ (nice guvern proteje interesele supuOlor sal anagajate in alt Stati am adus de exemplu pe ImpAratul Napoleon qi guvernul francez, cari

1015 au iutervenit pentru protejearea intereselorD-lui Godilloti Lemaitre. Insa in ceeace ne priveste pe noi, am spus in acea sedinta ccestiunea este numai interioara eipur economica si financiara. Din acest punct de vedere numai discutasern noi cestiunea in Ada- pare, fara insa a face sa inceteze pentru aceasta caracterul ei international. Nu dar de noi, nu de guvern, nu de majoritate sau de minoritate depinde eaaceastaces- tiune saibai un caracter international. De aceea si D. Maiorescu in randul trecut a zis, contrariu de ceeace afirma azi D. Ioneseu, ca din natura sa cestiunea este internationall. Din acest punct de vedere, purAndu-se guvernul german, cai actionarii germani au declarat ca considera cestiunea eainternationala, si a si trimis o nota explicativa la alte Puteri, in privinta acestei cestiuni. Nu mai poate fi indoiala asupra caracterului international si diplomatic al cestiunei. Dar de astazi numai aceastá cestiune a devenit internationala ? Ash a volt sa insinuie D. Io- nescu. Lesne insa-i pot probh contrariul si sub acest punct de vedere. Caracterul international si diplomatic al cestiunei a existat Inca din 1875. Guvernul actual, nu putea dar si mosteneasca deck ceeace a gäsit.

1016

De ce dar, ne vorbeste D. Ionescu de presiunea din afar/ ce s'ar exereith asupta noastra. De ce Are aerul a denuntà tärei cguvernul i adunarile luereaza sub presiunea unor ash presiuni sau arnenintari ? 0 presiune cum intelege D. Ionescu, nu existä preeum nu a existat nici in1875, caei nimeni nu ne pune sula in coaste ea sa votam in favoarea acestei conventiurti.i Camera si guver- nilsuntliberi a primi sau a respinge aceasta con- veutiune; lug §iunii ialtil vor trebuiiarlgi, Inlaturand declaratiile ipresupunerile gratuite, sa puna in balanta relele sau avantajele votului lor, sisa chibzuiasca cu niaturitate ieu sange rece, daca este mai util si mai patriotic a respinge sau a primi aceasta conventiune. Iata cestiunea in toata sirnplitatea ei. Am Elq,va, dovedesc foarte seurt ccaracterul diplomatic al eestiunei tut exista de azi,ei Inca dela1875. Trei acte numal am sva eitesc din dosarul din1875. Voiuciti numai ceeace se refera la partea politica sau o scrisoare a D-lui Maiorescu dela5 August1875,eand D-sa se afla, in minister §i era din intamplare la Berlin. Acolo fiind era natural a vorbi despre cestiunea drumurilor de fer,atat cu guvernul german cati cu membrii consiliului de admlnistratie. Asupra acestuisubiect trimite dar o scrisoare D-lui Lascar Catargiu.

1017

Iatce scrie D-lui la luceputul acelei scrisori: D.D. BulöwiRadovici mi-au spus in rezumat urmatoarele: Solutiunea data de Camera dinB ucurefti a fost privita la Berlin ca o respingere a cererei societtitei. Dac'a (precurn asiguram eu) aceasta nu este intentia guvernului roman, 0 daca din contra noi suntem hotarifi a ne intelege eu societatea, guvernul german ar fi foarte multumit 0 am dobancli din nou putinta cle a merge cu Aus- tria 0 Rusia pe cale favorabila Romaniei. In deosebi Germania era decisa a termina panel la toamnd cu Romania conventiunile consulara 0 comerciala 0 a leexpune Reichstagului in chiar sesiunea viitoare. Daca insa cestiunea drumului de fer rarnane nehotarita, atunci Germania este silita a intrerupe orice acciune .favorabila pentru Caci invitatia intretinuta de posesorii actiu- nilor Strusberg este .aqa de mare incat, cu cestiunea drumului de fer nerezolvata, guvernul german ar ga s'in Reischtag oviolenta opozifiein contra politicei sale orientale, i-ar aduce lucruri nepla cute 0 s'ar expune a vedea respinse con- venriunile consulara qi comerciald ce le-ar fiIn- cheiat cu noi. Aà dar o conditie sine qua ton pentruca guvernul german sa continuie a merge impreuna cu Rusia 0 Austria in favoarea noastra

1018 este astazi aranjarea gu,vernului roman cu societatea acfionarilor". Iat/ dar,cg.,D. Maiorescu, un atnic al Dv. care inca din 1875 a fdeut cunoscut guvernului sgu cg, ast6 chestiune este si dip1ornatic i foarte delicat6. 176 dau acum o autoritate pe care nu 0 puteti deck admite. 17-5, dau o notA a D-lui Las- car Catargiu din 8Noemvrie1875,stilvechi, adresatl agentului nostru din Berlin,princare descrie intrevederea si cuvintele ce ile-a adresat reprezentantului Germaniei din Bucuresti,in cestiunea drumurilor de fer. Iat6 cuvintele din scrisoarea D-lui Lascar Ca- targiu : Ouvernul imperial, pe langa care sunteti acreclitat, a exprimat din nou printr'o notaci- ao ministerului dorinfa sa de a vedea odata tran- fatedificultafile pendinte intre societateinoi. Cu ocaziunea citirei acestei note, D. consul general a exprimat inca odata indiferenra guvernului imperial in privinta modului solutiunei ce s'ar da. A insistat insa, intr'un mod semnificativ, asupra necesitafei in care se afla guvernul imperial de a cere o solutie care sa satisfaca numeroase interese germane angajate intr'aceasta afacereqi asupra urgenfei deI se (la o alta solutie oarecare". Vedeti dar cinsusi presedintele consiliului

1019 informeazg pe reprezentantul nostru din Berlin, eg intr'un mod semnificativ guvernul german tine ea sg, se termine cu aceastg chestiune, care putea invenina bunele relatiuni dintre doug, State, cari aveau interes de a le tine cat mai bune. Cat despre sensul cuvintelor, in mod semnificativ, cu care s'a servit reprezentantul germaniei, cand vorbea cu presedintele consiliului, 11 intelegem mai bine dinteo depese,ce peste o lung, agentul nostru din Berlin o trimite ministrului sgu : lath, in adevgr depesa, din 12 Decemvrie 1875, ce se trimite din Berlin D-lui Lascar Catargiu : Halow,mi-a vorbit astazi de chestiunea rescum- pareirei,intr'un mod prea delicati prea fin mi-a declarat cva fi ruptura complecta intre Germania finoi,claca un aranjament nu va avea loc" In urma citirei aeestor trei acte, mai poate fi indoialg cg cestiunea a avut caracter diplomatic, iar nu numai eomercial Inca dela nastera sa, incg din 1875. Astfel D. Ionescu nu mai poate astazifi M drept a afirma ca guvernul actual a dat cestiunei caracterul sgu diplomatic. Faptele i caracterele 11 desmint. Rarnane insg D-lui in drept a ne imputa ca am deslegat in ran cestiunea. Puteti discuta, despre aceasta, si s'a discutat mult. Cat insg despre na-

1020 tura diplomatica iinternaiona1a cestitmeiy ea existg prin sine Insasi; ea a avut aceiasinatura Inca dela nastereaei,Inca din 1875 si numai amicii guvernului de atunci nu pot negh aceasta. Numai D. Ionescu este in drept a negh iaceste fapte; cad D-lui a combatut toate guvernele, D-lui este dupe cum se stie,reprezentantul negatitmei universale. Este dar pozitiv ea cestiunea are azi in caracter international; nu depindeh de noi a nu se considerh astfella Berlin.De natura sa diplornatica Inca din 1875; efectele acestei naturi nu puteau Inceth deck prin tntelegerea ce ar in- tervetil intre guverni societate. Aceasta Intelegere nu s'aputut efectuh la1875.Astazi suntem ajunsi aproape la o ash Iritelegere; si tarftmul pe care s'ar euveni sa discutati arfi numai cel financiar si economic. In loc de a se troth cestitmea pe acest tartm, sinumai in raport cu arnendamentele admise de Senat; s'au repetit toate criticelein potriva In- tregei conventiuni,denaturandu-se toatefaptele pentru a se conclude la respingerea conventiunei si la faptul de a face ea majoritatea sa se eon- trazica eu votul sail anterior. Spre a terminh va mai amintese, Domnilor, el D. Ionescu. a flent apel sila Domnitor spre a-1face sa intervina intrenoi cas respingd aceastii,conventiune. Nu voescsacritic apelul

1021 acestaalD-lui Ionescu, sub punctul de vedere constitutional,nici sg examinez dacg el contine vreo insinuaOune ma1iioasi seamgng cu celelalte argumentgri ale D-sale, SA, lugm el acest apel ar fi sincer. SA, admit cg este regulat ieg se im- pacg cerintele constitutionale facand apel la Dom- nitor In cestiunile ce se discutg in parlament, In mice caz, trebue sg recunoastem cg, intr'un Stat constitutional, raspunclerea nu poate privi pe Ca- pul Statului, ci numai pe Ministrii, numai pe ma- joritgtile parlamentare. FA& 'and insg abstractiune detoateacestea, presupunand pentru un moment cg Domnitorul ar fi aplecat sg asculte apelul D-lui Ioneseu, insg ne putem intreb4 dacg bine ar face Domnitorul sg ne indemne a respinge aceastA, conventiune. Eu, nnul, ered D-lor ceu asemenea respin- gene s'ar faceeel mai mare rgu tgreiacesteia. Neputandu-se stabili intelegereintre noii societate am rAmânea expusi la conflicte, numeroase§i periculoase, am sta,incg nerecunoseuti ea Stat, am fi prin urmare expusi la toate pericolele earl pot decurge din o asemenea stare de lucruri;§i aceste pericole pot fi eu atAt mai grave, cu cat evenimentele se pot complic4 mai mult. Cum dar D. Ioneseu ar putea credo un singur moment, cA,'inatiune, aflatg in o a§4 pozitiune, ar fi in siguranta si nu ar aveg s e teamg de nimic?

1022

,tiu cadeseai apa turbure poate conveni unora, dar desigur c aceasta nu poate conveni la cei mai multi. Politica celor mai multi, politica natiunei intregi, din vechime, este a nu se lhsh, sh ni se turbure apa de nimeni, este a nu ne expune la pericole ce se pot evith, este de a nu ne ab- sorbiin nimenea;infinea aplich politica de echilibru. Tot o chestiune economic i financiarh ar fi fost un act mai patriotic din partea D-lui Ionescu, a ne luminh pe noi totisi a luminh cu noi§i Tronul, si a arhth carisunt relelefinanciare ce contine aceasth conventiune. D-lui Ing nu e om de cifre,sia rationat numai ca membru din opozitie, a fhcut adich po- litichnumai acolo unde trebuihs6,fach numai cifre. In alte cuvinte, spiritul de partidh l'a pre- dominat, i numai prinacesistimulent vh in- deamnhi peD-voastr s votati ea D-lui,si numai sub ash preocupare a fhcutiapelul shu la Domnitor. Astfel fiind ehestiunea, stiti dar cum cred eu ch ar rhspunde Domnitorul, ale chrui sentimente patrioticei inim6 romkneasea, o eunomteti toti? Eu cred cDomnitorul ar rhspunde la acest apel cu vorbeleregeluiLeopold IalBelgiei.Acest bun rege se aflh la inceputul domniei sale inteo pozitiune cam analoagh cu a noastrh, se afih, adich

1023 si in Belgia drumuri de fier, in mhini de societati straine: se &Alta dar si in Belgia ca acele drumuri de fer sa, se reseumpere is'a,via, in pozitiunea Statului. De atunci lumea a mai fAcut progres, caci in State le europene deazi nu se multumesc numai de a emanciph drumurile de fer de socie- t5,0 str/ine, dar chiar de societ/0 indigene.A. se sustine contrariulesteastAzia enunth o erezie economic/ si politicadincele mai monstruoase. De aceea Leopold I alBelgiei in faladifi- cult/01ov care se iveausi inBelgiain privir4a acesteidesrobiri atareisalede sub societAile straine, zieek aceste ouvinte: In situariunea in care se allaBelgia cu clrumurilesalede fer, oflate in mdini straine, daca n'afi fi rege al Bel- giei, ai vreers fiudirector al drunturilor de fer".i dreptate aveh, D-lor, acest IWlept rege; caci in fapt. nu regele, ci directorul cailor ferate era suveranul drumurilor de fer iputeh dispune de ele. Sa nuseindoiasca dar D. Ionescu,ca, Domnitorul nostru care a dat a-a-tea probe de in- telepeiune si patriotism, i-ar raspunde tot cuen- iiintele regelui Leopold. Acesta este si mai imperios cerut azi, cancl vom aveh o pozitiune de Stat independent.Toe- mai fiindca nu mai voim a fivasalii nimanuia, nici ai Rusiei, nici ai Turciei, nici ai Germaniei, nici ai Austriei, tocmai de aceea voirn sa, eman-

1024 cipm qi drumurile de fier,i voim Inca ca aceastA emancipare economica sl fie tot a§h, de realA ea §icea politica. (Aplauze). SA nu mai villa D. Ionescu a regreth, timpul chnd eram vasali ai Turciei; cAci daca, dupa cum zicehD-lui, atunci nu nisecerehnimic,rAs- punsul este pentruca, nu aveam nimic. Noi atunci,intrenoi, ne consideram,este adevarat,ea suverani§iautonomi,invirtutea drepturilor itractaturilornoastrevechi,Insa Europa nu ne considerh deck ca vasali ai Turciei. Dar astAzi,daca suntem independenti, nu voim sA,' creem un alt vaselagiu, mult mai per-- culos decAt acelea al Turciei, vaselagiul sau robia unei societAtistrAine care ar tine nervul nostru vital §i ne-ar guvernh prin exploatarea drumurilor noastre de fier. Atunci in adevar nu am mai fi Stat independent,atunci independenta noastrA ar fi o minciunA, cAci repet am fi vasali acelora earl dispun de instrumentul cel mai puternic al actiunei 0 al prosperarii noastre. (Aplauze) SA nu ezite dar onor. majoritate nici un moment de a acordh tArei aceasta emancipare a ei economica ipolitic i sA fie sigura cA, genera- iuiiileviitoare,casicea prezenta, o vor bine cuvânth,i o vor bine cuvhnth mai ales cAnd se vor vedeh efectele binefacatoare ale aplicarii gra- data a acestei conventiuni, §i marea desvoliare ce

1025 ea va provoch inm*area noastrg economic6. (Aplauze). Nu ezita0, dar, §i admiteti proiectul cu con §tiinta impAcat'a. (Aplauze).

29006 65

Monitorul Oficial" No. 18 din 1880. Clauza natiunii celei mai favorizate. B. Boerescu easpunde in numele guvernului lui G. Vernescucg, in conformitate cu conventia incheiatg en Austro-Ungaria in 1875 produsele sohiluii industriei rom.âne se vor bucurh and vor fi importate in Austria de clauza natiunii celei mai favorizate. In al doilea rand Austro-Ungaria poate luh mice ufasuri sanitare in privino, importatelor dela noi &delaceasta este o cestiune de politie sanitarà intern.a. B. Boerescu, ministru de externe. Opiniunile D-Iui Vernescu sunt ash de dephrtate de uzurile dreptului international incht asi face o erezie foarte mare dach1-a§iurmh. Mai Inthi, in privinta tarifului, D-nul Vernescu, a fheut o teorie pe care vh mhrturiseasc eh nu o inteleg. D-sale i se pare ch invirtutea conventiunei noastre en Austria am aveh dreptulla o tarifh filch care ar fi existat in minutul child s'a

1027

&cut convenOunea din 1875qi pe care Austria n'ar puteh-o schimbh fix/ voia noastrh,1 dach aceasta ar fi pentru Austria, ar fi pentru noi, i;ine inteles. APoi, D-lor, permiteti-mi s v dau citire art.7 din conventiune care zice:Vor fi supuse productele soiutuii ndustriei romone care vor fi importate 4,n monarchia Austro-Unyara care sunt destinate pentru consumatiune, sau pentru tintrepozit sau pentru reexportafiune, sau pentru tranzit vor supuse 4colo acelwiafi tratament fi nu vor fi pasibile de drepturi nicimairide- mite,nici altele dee& productele nariunei celei mai favorizate". D-lor, rn'am ocupat si eu cu cestiunea trata- mentelor internationale, dar dach va trebUi sian lectiuni dela oamenispeciali, de sigur ch nu inh voi adresh la b. Vernescu, fiindch nu e tractat in lume care sh se poata explich astfel cum D-sa voieste sA explice aceastk conentiune. Spresu- punem catunCi cancl am fhcui tractatul cu Austria, am fi g6sit taxa de 5tranci. pup6aceea vine tractatul cu Germania uncle sefixeaz6, un tarif mai reclus. Noi atunci aveam dreptulsa, zicem: conventiutneanoastrg, ne (IA dreptul de a profith deavantajelenatiunei' celei mai farorcizate,.' si fiindch Germania plktete mai putin, sh plhtlmfi noi totathta. Dupg' un an 'vinealttractat cu Italia, care ar A redus' 'taxa th Alai jos sioi am

1026 fi avuti atunci dreptul scerem acelasi avantaj. Prin urmare, dach acel tarif ar fi fost uniform, vedeti ch in multe cazuri s'ar fi putut intoarce in defavoarea noastrh. Ce se intampla insh azi, se intampla cum am spus qi repet, eh dela Iu lie 1879 a incetat tractatul cu Germania; atunci eel dinthi lueru al nostru a fost sh vedem e vre-o natiune pentru care tarifulshfie mai mic decht tariful general al Austro-Ungariei, inefiindniciuna, fiindch toate plhtesc ea si noi doi fiorini de argint pentru un pore, a trebuitsit ne supunem §i noi la acest tarif, care e general pentru toate thrile. Asthzi nu existh insh nici un tractat incheiat de Austria cu un altStat in aceasta privinta. Maine, insh, dach se va ineheih un asemenea traetat, IndatIi vom invoch inoi in favoarea noastrh, §ivom plhtii noi ca Statul cu care Austria va ineheiaaceltractat.Pang atunci avem tariful general duph care trebuie splhtim,i duph acela §i platimAici nici nu mai este umbra de indoialh eh, ash trebuie sh se urmeze. Mare este taxa ce se ia acum in Austria pentru aceste vite, o recunosc; dar este treaba Austriei de-asi pune asernenea taxe cum crede de interesul ei, noi nu putem interveni in afacerile sale,ea sh-i impunem eeva in privinta aceasta, si trebuie saastepthm momentul cand se va incheih vr'un tractat cu alth tarh, ea se ne folosim de avanta-

1029 jelece s'or dh prin acel tractat natiunei cu care va fi incheiat. Tree la o doua cestiune. D-nul Vernescu a zis ca Austria ar puteh saia mice mäsurisanitare inprivinta vitelor importate dela noi, chnd ar constath c. ar fi epizootia la noi, in acele vite, iar nu ash dupa bunul shu plac. Dar, D-lor, aceasta este o cestiune care trebuie lasata la judecata oamenilor de stinth §i oamenilor practici; pentruca, mie imi pare ca, se poate preh, bine ca in tara de pro- venienthsq, nu fie epizootie, §i cutoate acestea trecem din acea tara in o. Ora vecinh o singura via bolnava, aceea sh, Ihteasch boala acolo qish" aduch o epidemie mare. Este dreptul fiecarei ta'ri de asi regulh politia ei sanitara dupa cum intelege ea; §i aceasta este atht de adev6rat, trick se §tie ch toate State le, au absolut dreptul ca ori cand cred de cuviinth pot sh ia (nicemasurivoiese pentru apararea sanaatei publice. Ash de exemplu, asupra cazului aratat de D-nul Aurelian, ch se introducla noi Ninuriungurestifalsificate,noi nu avern decat a pune oameni experti la vhmile noastre, cansanalizeze acele vinuri, caH odata gasitefalsificate,se pot confisch,fth cea mai mic'a obiectiune din partea Statului de provenienth. Dar dach noi nu avem chimi§ti necesari, care 0 faca analiza acelor vinuri, vina de sigur cg nu este a Austriei sau a Ungariei. Dreptul de-a face politia

1030 noastr6 sanitarg cum inte1egem noi, 11 avem prin art. 5 din conventiune, 0 nu eamhne decat sä11 exercitAm. Cred c, arfiinutil a mai continua, discutiunea aceasta, noi vom uringri cu toatA, atentiunea cestiunea, §i vom càuth ca aplicatiuneasit fie cAt mai multndiilcit I uoarg, pentru a nu se aduce valamarecomertului nostru de vite cu Austria.

III

Monitorul Oficial No. 34 din 1880. Naturalizarea lui Daniel. Senatorul Pruncu combáteh cu inverqunare naturalizarea Evreului Daniel. B. Boeresen o sustineà spu- Wand cfi cererea de naturalizare al lui Daniel en conformitate en previziunile art.7 din constitutiune care acordfi naturalizarea cu dispensfi de stagiu acelor stráini cari au creat industriiutile sau au stabilit case mari de comert n tara. Mai adaugh B. Boerescuca," erh in interesul tfirii a se voth aceastá naturalizare eficinoi am pi oinis Europei de a face o sincerá aplicatiune a art. 7 din constitutiune. B. Boerescu terminfi spunfind ch Daniel merith, impfimântenireaefici este nfiscut taxa% §i a infiintat cea mai veche bancfi din Moldova. B. Boerescu ministru de externe. Aci este vorba de executarea unei legi,i executarea unei legiatunci este leal ifide15, cand se face abstractiune de persoane si de consideratiuni, de simpatii iantipatii personale. Onor D. Pruncu a voit sdovedeascA cA, mai Intâi aceasth, naturalizare a D-lui Daniel nu este

1032 conforrna art. 7 § II si a prezentat o alma de consideratiuni de ordine morala din care D-sa a volt straga concluziuneaeg,D. Daniel nu ar aveh sentimenteromânesti, i prin urmare DU trebuie sä-1 naturalizam. Se vedem daca punctul acestaeste conform legei, idaca punctul al 2 este bazat pe fapte pozitive care se pot imputh D-lui Daniel, sau daca suntnurnainistesimple afirmatiuni aleD-lui Pruncu, pe care vedem ea le combate alte persoane depeste Milcovtotatatdecompetinte ca D-sa. SAvedem, prinurmare, daca concluziunile trase din aceste fapte sunt exacte sau de natura a face pe Senat sa se departeze de dreptate si legalitate. D-lor, legea de naturalizatiune, prinart. 7 prevede intre dispensatisi de aceea cari vor fi adus in WI industrii utile sau vor fi fondat stabilimente marl de comert; iapoi vine § 2, litera b, care se rapoarta la aceea care merita dispensa fiindca sunt näsc0 intang. In § I, prin urmare, este vorba de un strain care a fost strain pang, la naturalizare, si care se admite cu dispense chnd a adus inara industrii utile sau a stabilit case marl de comert. Domnul Daniel esteinunul din aceste doug cazuri de dispensa.Si aci venimlapartealegalä.Apoi,

1033

D-lor,vineaziUn caz denaturalizareal persoanei pe care in&Isi D-nu Pruncu, reeunoaste eh' este eel mai insemnat comerciant din Iasi; recunoaste cg, a fgcut corner i industrie agricold, arg- tand cA a avut si are mosii de sutimi de mii de galbeni in exploatare; i precum s'a spus in see- tiunea dincare faci eu parte,este principalul arendaalprincipelui MihailSturza. Apoi este totdeodath i bancher, având o insemnaM cas'a de credit in Iasi.Side-i vom daatata importantg,' eatg, i-a dat D-nul Pruncu, este o persoang, cu foarte mare greutate iithluentg,' asupra pietei Moldovei. D. Pruncu a zis desi nu ne,a,probat aceasta, eg, in 1866 cAnd s'aflcut apel, la un imprumut de 30 milioane,D.Daniel ar fi influentati impiedecat pe toti Israelitii din Mol- dova ca sa' nu subscrie nici un ban la imprumut. Prin urmare este vorba de un om cu mare influenta. Este vorba de unul din eei mai insemnati agricultori,de un om avut care arecea mai veche eas6 debaileddestuldeinsemnatg. voiti strespingeti un asemenea om,voiti sg sustineticg, nuintra'incategoriaart.7din lege, cg, nu intrg, in prevederile legei pentru a merita dispensa de stagiu? Voeste D. Pruneu a nu clash pe acest om thci intre comercianti, nici 'intro industriasi si a ne face sg, eredem aceasta? Apoi daeg voeste a ne face ea admitem una ea aceasta,

1034 ne crede D. Pruneu, prea naivi !Ar fi ea atunci cand va zice D-nul Pruncu ctrebuie svotAm, srtvotám,i cAnd va zice nu, sA, respingem o naturalizare! Dar dacg maine sau poimAine va veni un comerciant Israelit mai necunoscut, Mr . milioane sau sutimi de mii lei avere,i ar cere impgmAn- tenirea bazAndu-se pe litera a din § II a art. 7, ar trebuisA-1admitem cu dispeng de stagiu, cu toate cA, ar fimult mai pre jos ca pozitiune sociald,eu comerciul sau en industria agricolg. Iar cel dintAi, D. Daniel, baneher din Iasi, unul din eei mai insemnaii agricultori nu intrA, in catego- ria aceasta! Aceasta nu mai este nici sofismg, ci este ceea ce numeau Elinii ritori adicg de a scoate cu cles- tele consecintele. Prin urmare este incontestabil enici argu- thentul D-lui Pruncu cä nu eunoaste de fel pe D. Daniel desiii eriticash de mult, nici apre- cierilesale critice despre averea icomertul de banea acelei case; nici aprecierile sale juridice DU pot s§, devin'a litera legei. Ce ar rezulth clack s'ar admite teoria D-lui Pruncu ? Ar rezulth aceasta o spui ca membru al guvernului ica ap6rAtoralaplicArei scrise a legii,ar rezulth car puteh, urmAndu-se nim asernenea sistem, sA fie acuzat Senatul, acest matur corp al statului, care interpreteazA legile in mod ash

1035

ca. lefaceiluzorii §i ca nu vreh sa le aplice c'and noi§titica., am promis in fata Europei intregi ca vom face o aplicare sincera§i leala a art.7. A venidar un senator§i a fagadui ca o persoana in conditiunile D-lui Daniel, nu intra in prevederea §IIal.art. 7,§i ca, nu merit/ dispensa de stagiu este a tagadul evidenta unei legi atat de dare. Apoi cum risca D. Pruncu, a mai avansh §i fapte atat de mult contrarii adevarului, ca acela ca este supus strain, cand este un act pozitiv din 17 Decemvrie 1879 care arata lepadarea D-lui Daniel de protectiune. Apoi negre§it eh'estestrain pang, nu'l yeti voth, va fi strain §i dupa votul D-voastra, pang nu se va promulgh legea 0 nu va lila diploma. Dar a zice ca nu s'a lepadat de protectiunea straina 0 a avansh, din propria sa autoritate, un fapt contra autoritatei unuiact,va marturisesc ca nu pot sa inteleg asemenea rationament. Cand dar cineva vine cu asemenea afirmatiuni contrarii adevarului, §i cand totodata spune singur ca nu cunoa§te pe D. Daniel, oricine are dreptul sa se indoiasca de toate faptele 0 criticele avansate de D-sa ad. D-nul Pruncu vine la fapte de o ordine morala. E! Cat de grele sunt aprecierele in materie de persoane. Poate oare acela§ om sa placa la

1036 toata lurnea ? La unii naste antipatie din sistem incontraIsraeli -Won Dar poate safiela a4ii sicalcule care creaza aceste antipatii, si cu ocaziunea art.7 am vazut aceste pasiuni nu intre Romani ci chiar intre Israel 4i. Am vazut Israeli0 alergand ca sa nu ceara sau sa nu se naturalizeze cutare Israelit. Pentruce ? Nu stiu.Pe cat timp casa Daniel este mare si bogata, oare nu vafiavand rivali, iunii din noi nu zic de D-nul Pruncu nu ar putehfi victima manoperilor acestor rivali ? Am vazut eu Un bancher facandu-si un merit ca este supus austriac.Aceluia poate i-ar pareh rau sa vada pe 1)-1 Daniel ca este Roman si are o poziOune mai favorabila, iar vol sa rarna'm tot ca dansul strain.Se poate intamplh si asemenea intrigi. Nu intru in asemenea calcule, nici in con- siderMiuni de ordine morald. Trebuie smergem Cu sange reee; sa vedem cu ce putem constath ca D. Daniel este o oroare! O. vom introduce un verme destructorin sanul nostru declarAnd cetatean pe D. Daniel! Suntem liberisd nuprirnimnatura1iz4a, dar nu pe considerante ca acelea ce s'au invocat de D-nul Pruncu, care nu sunt bazate nici pe lege, nici pe adevar. Legea prevede cazurile de dispensa de stagiu, si D. Daniel intra in prevederea legei § II lit. a

1037

§1 h. A face un motiv de respingere din cauzg eà are 10 sau mai multe milioane, alegand in mod nefundat cs'arfiruinat cutare persoang din cauza acestei case, mi se pare ea nu este o argumentare serioasa. iiapoi de unde§tie D. Pruncu ca casa Daniel are 10 milioane ? Oare le-a numarat? Am intrebat si eu oamenii care cred cg-1 cunosc mai bine pe D.Daniel, senatori de peste Milcov, si spun ca are mai putin. Dar cu cat ar avea mai mare avere, atat mai bine; trebuie sa ne bucuram fiindcd o tara cu cat va avemai mari capita- listi, cu atat este mai bine, pentruca atunci banii sunt mai eftini§i industria poate trage folos si tara poate prosperh. Eu prefer egalitatea in fonduri si prosperitate, decat in saracie. Am intrebati eu oameni care cunose aceasta familie, §i pot cith chiar nume proprii, pe D. Co- lonel Dabija, §i mi s'a spus ca nu e probabil sa, aiba casa Daniel mai mult de trei milioane. Dar setzicem ca.are 10 ilioane. Apoi, aceasta este o crima? Este un motiv de respingere dela cetg- tenie pentruca are atata avere§ipentruca, este bancher ? Apoi daca este a§h pentru ce Ii a-ti dat naturalizatiunea lui Hilel ? Tot a§a are si Halfon o cask de band, §iis'a dat indigenatul cu dispensa de stagiu. Pentruce pentru Halfonii §i Hi- leli din Ia§i sa se dea ?Acei carenu-icunosc

1038 au luat informatii si au toatl stima pentru casa

Tar dac6 a fi milionar este un motiv de respingere atunci puneti in lege un articol: 6 nu se naturalizeze acela care are averea aceasta, sau care are o cash de comert,sidacA, este a0, atunci de ce sä se zicg aceasta numai pentru cel care are o astfel de cash de comert si nu pentru arendasi ? De ce nu si pentru proprietarii aceia cant exploa- teazä mosia si munca täranului ? Se zice caeste chestie de apreciare. Ia s vedem, nu este si aceasa cestiune de apreciare ? Apoi, Domnilor unde men- gem au asemenea sistern ? Mai vine D. Pruncu si zice cD-nul Daniel nu stie româneste.i despre astaiar am intrebati mi s'a spus c tie;si intr'adev6r am vorbiti eu cu D. Daniel fiul, care esteaicisi am vg,zut c6 vorbeste romAneste, e adevaxat cn accent, dar vorbeste destul de bine .romAneste;i atunci am zis D-lui Pruncu cvon- beste cu accent, cuvant de care D-lui fäcut ash caz mare. Apoi care e scopul la care ne propunem de a ajunge? Chiar dacA, ar fi ash:Scopul este sh-i asimillmpe Israeliti,sh-iapropiem de RomAni, sh-ifacem spiard6 accentuli sentimentele care nu le au românesti. A intrat D. Pruncu pAng si in detaliile cele , maiInici,pangsi inprivinta imbr6c6minteisi a zis cD. Daniel nu are sentimente romAmesti

1039 pentrucg nu e imbrgeat cu hainele noastre. A mai zis cg nu primeste in cantor pe un Israelit care arfiimbrgeat cu haine europene, pe când noi vedem chiar pe fiul D-lui Daniel imbrAcat ea noi. D-lor aceasta este ocestie care nu meritg rdspuns, pentrucg stiti foarte bine o asemenea. ar- gurnenta0e ce importantg are? A mai zis D-nul Pruncu cg la 1866, nu a contribuit la un imprumut national. D-lori aceasta mi se pare cl e o observatiune curioasg, pentrueg in ce timpi s'a fgeut apel pentru acest imprumut ? Era o revolutiune, se cerea sg se facg un imprumut intr'o epocA ca,nd nu stiu eine 1-ar fi fácut, egei eine ar fi dat bani in asemenea irnprejuvgri ? Pe atunei nu erau titluri de ale Statului, erau mi se pare numai bonurile ruralei nu stiu care ineg, si ereditul era prea mgrginit. Lumea nu era deprinsg cu asemenea imprumuturii cu atat mai putin, in un timp de re- volutie, cand stiu cg capitalurile se ascund natu- ralmente. S'a zis cg, nu s'a putut acoperi acel imprumut desi mic, din cauzg eg Fvreii din Iasi nu ar fi subseris. Dar de ce nu au subscris erestinii ? Dacg a rgmas neacoperit imprumutul este vina noastrg a tuturor Romanilor crestini. §i dacg n'au subscris, este oare pentrucg Romanii n'au sentirnente pentru tara lor ? Nu Domnilor, este pentrueg au

1040 avut teama. Nu intru in consideratiuni pentru ce n'a subscris Daniel, nu este treaba mea pentru a scruth inimasisentimentele nimanui. Dar voi spune D-lui Pruncu c, cand armata aliata a intrat inParis la 1814, bursa si-aridicat cursul. Er a.oare aceastalipsa de patriotizm ? Nu D-lor. Banii nu au patrie. Ei se arata eu inles- Hire in timp de pace, iar in timp de criza si re- volutie nu este de mirare ca sa se ascund isa se refuze asemenea imprumuturi. Afara' de aceasta argumentui personal, earl. 1-a dat D-nul Pruncu contra D-lui Daniel, a fost combatut de D-nul General Cernat, care a spus un fapt pozitiv tot din 1866 cand casa Daniel a facut o oferta de 10 mii galbeni pentru armata, inteun mod foarte generos si intr'un timp ash de critic.EiD-lor,care este concluziunea la toate .acestea ? pricine intelege ca eaestefavorabila D-lui Daniel. Am intrebatpe oamenitotdin Moldova, pe oameni tot atat de onorabili ea si D-nul Pruncu,i eu tot atata autoritate ea §i D-lui, va declar el in general am auzit vorbindu-se foarte bine de acest orn, zicAndu-se ca este foarte onorabil si ccasa sa a adus serviciisocietatei. D-nul Pruncu care estede dincolo de Milcov,trebuie screazg, §i pe ceilalti ai D-sale care declarcà easa Daniel este o casa foarte onorabill. Prin urmare daca am admite conclu-

1041 ziunile D-lui Pruncu, riseam nu de a dovedi nero- mAnismul D-lui Daniel, ci de a-1 face victirna unor persecutiuni, cari pot sa' fie purcese sau din rivIi- tate de meserie a altor persoane, sau din alte cauze. Ce a mai zis D-nul Pruncu ? Daca' yeti da naturalizarea acestui om care estetiranul Ora- nilor de pe rnoiile ce le are in arenda, gi unde nu permite niciqcoli,atunci acest om care are 300.000 galbeni in ipoteci, are sa ia acele moqii pe seama sa". Mai inthi nu stiu daca aceasta cifra va fi tot ash de exacta ea cele 10 rnilioane si ma inscriu in dubiu si asupra acesteia. Dar care este ipoteza ? Ca Daniel tinde de a dobhndimoaii. Apoi, D-lor, serios este acest argument ca sa presupunem pe acest om ca un tiran al taranilor si ea sub ansul nu sepermit scoli ? Dar Onor. Printul Sturza este adi ar spune daca ar fi ash. Dar sa zice car voi sa cumpere moii. Apoi, ce 11 impiedech ? Socotiti ea Evreii cari au venit sa cumpere mosii nu au putut cumparh ? Dar poate mai intai cumparh prinIsraeliticari sunt deja naturalizati si chiar prin crestini. Cunoastem Evrei earl au mosii si este laudabil, si am aveh bucuria ea ei sá cumpereisa, cultive pamantul. Dar nu cumpara, pentruca ei profita mai mult dela bani. Chiar Hilel care a avut mosii le-a vandut, ea sa faca bani fiindea produe mai mult. Si daca ar fi ea din aceasta sa' scoatem inductiunea, ea, numai

29006 66

1042 acele care este proprietar bun merit& a fi Roman, apoi unde vom merge cu asemenea teorie ? D-lor, legea este pozitivai c1ar6 in aceasta cestiune, §i cazulacesta de indigenatintrA inpreviziunile legei.Omul acesta a declarat§ia dovedit indepline§te aceste conditiuni cerute de lege. Cat pentru consideratiunile de ordine mora16, de care s'a vorbit, nu pot fi decat supozitiuni sau exageratii, §i din ele nu poate srezulte negreOt o incapacitate. Si nu cred cg ar fi prudent §i in interesultAreicas respingem pe un om care joacl un rol at& de considerabil in Moldova, care are o stare de zece milioane dupq cum se zice §i care insist6 a cere dreptul de ceatenie, ca'ci un asemenea om putem s6-1 facem inimic al Orei,si nu credce bine a inmul0 inimicii,nici a da anne acelora care au calominat .tara de intolerantA. Noi trebuie sg, dramatn asemenea asertiuni, §i de aceea sub toateprivirile, §i sub toate considera- Ounile cred cq, Onor. Senat va face bine A. acorde naturalizarea acestui Israelit.

Monitorul Oficial" No. 39 din 1880. Naturalizarea strainilor. Din discursul de mai jos se poate vedeh judecata solid i spiritul cumpánit al lui B. Boerescu. El erh un partizan sincer al aplicàriiart. 7 din constitutiune ask cum fusese modificat in 1879, de aceia rAspunzind senatorilor Nicorescu1i Codrescu sustine Ca oridechteori este vorba de un str5in care merita sfie naturalizat pasiunilei patriotismul sgu inteles trebue sinceteze. B. Boerescu, ministru de externe. Am avut euvantul tocmai pentru motivele invocate de ono- rabilulpreopinent, adica pentru respectullegei. Va marturisesc ca. am cautat sa ma luminez din diseutiunea facuta de D. Codrescu iNico- reseu daea, acest individ se afla in conditiuni ash in eatiifacineapabil de adobandi cetatenia romana, sau daca Bunt niste conditiuni de ordine morala cari ar puteh face pe Camera svoteze in contra. Ei bine, eu n'am vazut probe palpabile

1044 care sa,tie contra acestei persoane. Nu perdeti din vedere, D-lor eh'chestiunile de naturalizare sunt foarte delicate; nu uitati._ ca in toatelocalitätile pot sa existe pasiuni intreoameni,siasemenea pasiunipotsitexistesiintreIsraelitiprecurn exista si intre Romani. Prin urmare, in asemenea chestiuni Camera trebuie sa se puie mai presus de pasiunile din localitatei sa caute a vedea, numai daca din actele produse rezulta consideratiuni de natura juridic i morala, care A, faca pe Camera a respinge indigenatul. Onor D. Nicorescu a zis : eu respectlegea sirn su punei.Apoi ai voi sitstiu daca poate zice dincontra. A se supune cineva legilor tarei, nu este o virtute, e o datorie care intra in regula comuna. In* D-lor, pentruca vorbim de pasiunile, de slabiciunile omenesti, trebuie sa recunoastem ea atunci cand e vorba de interpretarea unei legi, altfel o explica acel care a votat eu inimai en sufletul pentru acea lege, si altfel acela care a votat contraei,sicare o respect& pentruca e silits'orespecte.Prin urmare cand vorbim derespectullegei,nu trebue sapier- dem din vedere spiritul ce a animat pe Camera' pe tara intreaga cand a facut revizuirea Con- stitutiei, icutez a zice ca acest punct a fost una din consideratiunilece Puterile au pus in nota identica adresata, guvernului in chestiunea rem- noasterei independentei, prin care nota manifesta

1045 incredereacdtre guvernulroman,ea'va aplich art. 7 din Oonstitutiune in spiritul tractatului dela Berlin...(intreruperi). Dar, D-lor sd 'Agin aceastd teorie generalg §is venim la consideratiunile de ordine moralA ce s'au adus in aceastä Adunare in contra acestei cereri de indigenat? Eibine,caresuntconsideratiunile morale aduse contra acestui indigenat? Mai inta,i, ati vdzut, D-lor, cadineauri s'a fAcut o contestatiune; a venit un domn deputati a citit o sentintd prin care se afirmd o condamnare in contra unui om, iati vgzut cii dad, unartimitate Camera a cerut sg, se suspende votareaacelui indigenat. Dar care este consideratiunea de ordine morald adusd in chestiunea de fatd! S'a vorbit de niste turburdri, de un regretabil incidentivitlaRarlad, and s'a aruncat asupra publicului cu apd fiartd, din care cauzd s'a ndscut turburri;i un alt D. Deputat ne-a vorbit despre o casd cu banii despre felurite bdnueli ce s'arfirdspandit cu acea ocaziune. D-lor, toate aceste chestiuni, sunt chestiuni de apreciere si mai cu seamd ehestiuni eutotul locale. Incatprivesteacea sentintä care se ziceel ar fi adus arestareaacestui individ, in adevdr el afost in inchisoare preventivd insd a fost liberat imediat dupd cloud ore.

1046

Ei bine aeest arest preventiv constitue o incapacitate? Mie mi se pare ca, nn, pentruca daca un procuror banueste un moment pe un individ oarecare ordona, depunerea acelui individ iapoi dupa ce se convinge cindividul este inocent,Iilibe- reaza pedata,acest arest nu poate constitui o degradare pentru acel individ. Dar ce mai este? Onor. D. Nicorescu ne-a spus cpetitionarul se muta din oras in oras si ea prin urinare trebuie sa fie considerat ea strain. Dar oare unde e scris c, miscarea frecuenta sau chiar perpetua a unui om constituie o necapacitate, si c acel om nu merita sa obting naturalizatiunea? (Baritate). Apoi va intreb pe mu10 din D-voastra care sedeti in Bucuresti si care aveti domiciliul D-voastra, intr'o alta parte a tarei, ea de exemplu Onor. D. Fleva, care locueste in Bucurestisisealege ea deputatinorasulRAmnieu-Saratoarepentru aceasta miscare perpetua a D-lui Fleva, ar trebui ca noisa-Iconsideram ca incapabil de a fi deputat? Astfel, D-lor nici acest argument nu poate fi considerat ea fundat, precum niciargumentul acela pe care 1-a invocat Onor.D. Nicorescu cindi vidulin chestiune nu face comertu1 cu game despre care se vorbeste Incertificatul primariei. D-Ior deputati, imi yeti permite s vadue un exemplu foarte recent. S'a votat mai deunazi de Adunare indigenatul

1047

unui Domn Daniel, §i aeea lege de indigenat s'a dus la Senat §iacolo cu ocaziunea aceluiindi- genat, s'a deschis o discutiune care a durat mai multe ore. La acea discutiune au luat parte mai multi onorabili ifoarte stimabili Domni Senatori,§i unii din D-lor au atribuit acelui Domn Daniel cg, ar fi comis ni§te fapte de o naturg astfelincat ar fi meritatsa,fie spanzurat ;iaraltiidomni Senatori au combgtut cele zise de preopinenti §i an lgudat pe D. Daniel intr'un mod astfelineat oricine i-ar fi auzit vorbind nuputea, sg, nu voteze pentru indigenatul sgu. Ei bine, in fata, unor asemenea afirmatiuni, unom neutru negre0t cl nu poate sg facg altfel decat sg, nu creadg nici pe uniinicipe altii,ci sit se uite la actele prezentate de comisiune, sg, le cereeteze qi apoi dacg se convinge, c meritgsg, fie naturalizat posesorele acelor acte, sg dea votul sgu pentru, sau dacg vede din acte cg, nu meritg, atunci sg voteze contra. AO, a 0 procedat Senatul, 0 bine a fgcut, fiindcg consideratiunile de ordine moralg, sunt foarte delicate qi de aceea, noi trebuie mai intaiu de toate sg, avem in vedere, thate aetele care constituie ade- vAratele probe dupg care ne putem forma convinetiunea. Acum viu,D-lor,la oalta,chestiune.S'a

1048 zisc parintelepetitionaruluiarfifost supus strain. Dar eu va intreb oarelui, petitionarului, ii incumbh s vinà. is va aduca probe negative? Eu cred ea nu, si este dator sä aduca probe atirmative, iacela care crede caacele probe nu sunt bune nu are cleat sa aduca probe negative, contrarieprobelor afirmative, iatuncinoi nu avem deck sa le punem infatai sa le examinam. Astfel find va intreb: cand vine petitionaruj siva infatiseaza un act Inca' din 1799 prin care se constata ca aceasta familie este supusa legilor romane, si ca are oarecare imobile in ar 8i apoiva, prezintai chitantele Inca din 1871 prin care probeaza ca a plata impozitele ca (nice contribuabil indigen de unde gäsitiD-voastra ca este supus strain ? Prin ce combateti probele aduse de dânsul? Se zice ca printr'o sentinta se coustataca este supus strain. D-lor, avem doua acte: unul este clari pozitiv, este un act din 1879; celalt este un act din care se constata ca, ar fifost supus strain. Sa nu uitatiD-lor, cum a fostla noi in vechime. Sa nu mergeti pana acolo de atrath chestiunea Intiun mod judaic. La noi a fost doua, ordine de supusi straini: unii supusi propriu zisi, cari apartineau unei nationalitati; altii erau acei a care se numeau protejati straini.Intot Orientul exista aceste doua categoriide supusistraini

1049 protejati straini. Acest inconvenientexista pang astazi, si de aciinainteavern sa, regulamehes- tiunea aceasta, ea noi nu eunoastem protejati straini, ci numai supusi straini. Apoi. protejatistrainiaufost chiar multi Romani. AO uitat timpurile'trecute, cand din cauza legilorearlprevedeau oarecari privilegii,chiar Rornanii neaosi erau silitis aiba o protectiune strilina? Ei erau protejati straini fara sa fie supusi stritini ifara ca aceastasa leridicenationali- tatea lor de Romani. Apoi protejati straini au fost barbati marcanti ai rei,i mi se spune ca erau unii iclintreDomnii Deputati. A fiprotejat al unei Pateri nu va szica a renunth la nationalitatea sa, nu va sá zicA a fi de alta nationalitate. Ei bine,cancl este un act autentic prin care se constata ea afost sups roman,sicandse zice prin certificatul dat de grefier numai ash, ca este supus strain, dar faraA,sespecifice daca este protejat sau supus strain, pentru mineuntil. nu esteIndoiathctactul autentic trebuie a ramaneh in vigoare si a nu puteh fi claramat decat printr'un alt act, iar nu cu simple argumente,si de aceea Camera at'at din punctuldevedere al ordinei morale eat si din acelaallegalitatii, nu poate deck a primi acest proieet de lege.

Monitorul Oficial" No. 72 din 1880 Proectul de lege pentru Infiintarea unei band nationale.

B. Boerescu erk un partizan convins'al institutelor de credit. In 1873 sustinuse infiintarea unui credit funciar rural, ale caruia roade s'au vazut repede. Prin proiectul de lege de fata Boerescu Ii desavarmte opera sustinând crearea unei banci nationale al cáreia rol se §tie cat de iusemnat a fost caci a starpit camatäriai a scapat pe negustori din ghiarele bancherilor straini. Totu§i proiectul acesta a intampinat multe dificultati §i cei mai influenti barbati politici impreung cu cei mai buni financiari ai tarii 1-au combrEaut. D-nii general G. IVIanu§i Th. Ro- setti,raposatii M. Ghermani I. Câmpinepnu q.a., erau adversari hotaritiaiacesteilegi spunand intre altele ea nu vad oportunitatea unui asemenea proiect de lege §i ea Romanii ar fi contra titlurilor fiduciare. Un altpunct important asupra caruia discutia a fostfurtunoasa a fost sa, se qtie dad. banca trebuikeh fieo institutie de stat ca bancile din Franta, Anglia, State le-1.1"nite sau pusa numai sub controlul statului ca banca dinBelgia. Boerescu sustineh aceasta din urma, modalitate argamentanduli pkrerea cdac . banca ar fi a statului oridecateori acesta ar avek nevoie ar fi ispitit

1051

AlivAre mânele inrazile lAncii. In fine punctul de vedere allui Boerescu §i al guvernului are majoritate giproiectul de lege e votat. B. Boerescu ministru de externe. D-lor sunt silit si-au cuvAntul in discutiunea general6; cAci nu pot lAsh ará räspuns oarecare teorii emise de onor. D. Teodor Rosetti, in qedinta de ell. D-sa care este un om competinte §i cu voce autorizatl, a expus eri mai multe argumente pnin caH a voit sä probeze cnecesitatea bgncei nu este simtitg la noi,ic6, daca, o banc6 s'arinfiinth acum la noi ea ar fi expus6 la perturbatiuni 0 la cädere. Asemenea argumente meritg, a ficomb6tute, cel putin cele mai principale. Incep dar prin sfa,r0tu1 arguMentatiunei D-sale. D-sa ne-a imputat intre altele, cproiectul nostru este copiat dup6 legea b6ncei Belgiei, 0 a criticat tendinta ce avem de a transplanth cu inlesnirei cu u§urint6 institutiunile din alte OH. Se poate, D-lor,ca, in alte materii,aceast6observatiune a D-lui Rosetti s6 fie fundatl; însIn materii de finante mi se pare elinovatiilearfifoartepericuloase.Tocmai D. Teodor Rosetti, care §tie c6. taxa noastr6 este a0, de putinobiqnuit5,cuinstitutiile decredit, 0 care merge pAng a credecg,ea are aversiune chiar pentru circulareatitlurilorfiduciare,tocmai D-lui, ar trebui sA nu ne povA4uiasc5, ca sà inovgm in materie de finante,s5,- nu pretin-

1052 dem a inventhosistemlde banca,altfelde cum se practic6 in tarile cele mai inaintate. Cand am face una ca aceasta, ar fi nu un act de curaj, din partea noastrA, ci o imprudent6 din cele mai periculoase.Da, 0-lor, esteadeva,rat el am luat ca baza, a organizAxeiacesteiMnci, banca din Belgia; inegresit Cai pentru elaborarea sta- tutelor vom luà cabaz'a"totstatutelebancei Belgiei. Numai inceeace priveste constituirea capitalului, la care am fficutsaparticipe iStatul, am Imprumutat si din banca Germaniei, din Ber- lin. Toata,Insa, organizatiabancei noastre este ca cea dinBelgia.Astfel cdesi propunemca Statul sa participe cu a treiaparte laformarea capitatului, banca ramAne foarte independenta de Stat in mecanismul ei;ea estela noi ca si in Be lgia, o institutiune de comertsi de industrii, iar nu o banca. de Stat; se afla numai sub pri- veghereai controlul Statului. Nu modul cum se formeaza capitalulsat], face ca banca sa fiebancä de Stat, ci alte conditiuniale mecanismuluifunctionariiei.Banca Franteisia Angliei estesio banc6 de Stat, macar cg, Statul nu a contribuit cu formarea capitalului ei. Noi ins6 nu am luat de model aceste bänci, ci pe aceea a Belgiei,cácinis'aparut ea sis-

1053 temul acesteia este cel mai preferabil, cel mai prudent si eel mai nou, care prezintA mai multg, siguranta. Dela 1850 de d,nd s'a fondat banca Belgiei, ea a dat cele mai str6lucite rezultate; si aceasta constitue o proba pentru calitatea sisternului. Dad, si dup6 acest sistem, Statul intervine, el o face numai ca s6, controleze, fArà a jerth, independenta bAncei, fg,rg, a se pune inlupta'sia paralizh interesele private ale co- mertuluisialeindustriei. Au fost ialte mult mai inaintate dedt noi,C51.iau luat de model sistemul ba,ncei din Belgia; de ce oare n'am face sinoi aceasta? Olanda la 1864, si-a recon- stituit banca din Amsterdam, luand drept model legea bncii Belgiei din 1850. lath' cuvintele ministrului de finarie din Olanda, D. Betz, in Par- lament : Dac se va cauta a se califica cu un nume strain sistemul adoptat de guvern, s'ar apropia de adevar cdnd s'ar zice ca, pe &Ind sistemele fron- ceze, scorianei americane, au fost departate, s'a ales din contra sistemulbelgian". iOlanda a adoptat acest sistem lafa modificaOuni esentiale. Iat5,ce afa,cuto.carg, care a infiintat o band, a c6rei emiteri de titluri fiduciare, a trecut peste 360 rnilioane. Am fi prea dificili, dad, noi am crede cfacem mai bine, neurmAnd asemenea exemple. Acum svedem pe ce .cuvinte s'a intemeiat D. T. Rosetti,spre a probhca, nu este necesar sau oportun a se InfiinO, si la noi o band,.

1054

D-lui ne-a spus ee este drept, a nu vorbeste pentru Senat; caci aveh siguranta ca nu va schimbh convinctiunea nimanui din D-nii senatori. Pentru eine dar a vorbit? A vorbit pentru Ora, a vorbit sprea-§iindeplini o datorie a constiintei. Tot pentru Ora, totpentru satisfacerea constiintei, ma voiu incerch a raspundeieu. Dar sa, observamea', D. Rosetti, a invocat, mai ales,consideratiuni de fapt, D-lui, nus'a pus pe taramul principiilor, spre a sustine ca nu este necesitate, ea nu este oportunitate a se infiinth o banca la noi. Sa vedem insa daca aceste consideratiuni de fapt sunt fondate. D. Rosetti, ne-a spus mai intai,tf.a la noi ar existh o a versiune asupra circulatiuniifiduciare: ash sa fie? Imi pare ca consultAnd faptele, afiam ca aceasta aversiune nu exista. Sa stabilim mai inainte ce intelegem prin eirculatiunea fiduciara. Unei ash circulatiuni trebue sa dam sensul eel mai larg. Prin titlu fiduciar, in acest sens, se intelege mice act, care devine un mijloc de schimb Rau de scompt, macar cà nu are o valoare intrinseca, propriu zisa. Moneda de aur sau de argint este nu numai un instrument de schimb, ci io marfa care are o valoare intrinseca. Nu este tot asemenea cu un efect de comert sau un efect public, care circula fara sa aiba o

1055 valoare intrinsecd,ci numai din eauza increderei ce inspird fiind expresiunea unei transactiuni, unei eremite reale. Aceasta eonstitue circulatiunea fidu- ciard, iat5. sensul. La noi existd deja, Inc a. de multi ani aceastd eirculatimme, dupd cum a spus-o ionor.D. Ghika. Avem de cativa ani,bilete ipotecare,a cdror emisiune de 22 0 23 milioane, a isbutit foarte bine.Ele eirculd fdrd nici o scddere;ei acest fapt a desmintit temerile altor persoane care vedeau ed ausdsufereo scddere. Imi pare ed aceasta constitue o probd in favoarea acestei eir- culatiuni fiduciare. Mai avem apoi scrisurile funciare ale unuiinstitut, abià infiintat la 1873, qi ce sunt ele alta daed nu tot titluri fiduciare? Ei bine, dupd darea de seamd de deunazi a Credi- tului funciar anual, aceste titluri sunt emise in sumd; de vreo 54 milioane franci, din care 51 milioane sunt in circulatie.Facilitatea cu care eirculd,i increderea ceele inspird sunt cunoscute de toti. Iatd dar qi acest insemnat fapt de naturd a probh caversiune nu exist/ la noi in contra cir- culatieifiduciare. De ce oare biletele de baned nu ar eircula eu acciaj inlesnire cu aceia0 incredere eabileteleipotecare,ea scrisurilefun- ciare ? Svedem dar pe ces'ar bag temerea D-lui Rosetti cand este vorba de biletele de bailed,

1056 de banknote, cum le nurneste D-lui ? Aci se afla consideratiunea D-lui cea mai importanta. Bazaacestei consideratiuni se afla in aceea ce a zisD. Rosetti, cbiletele de banc6 reprezinta o tranzaqiune. Aceasta idee este adevarata, desi formulareaeinu estetocrnaiexacta: 61'6 biletele de banca nu reprezinta o transactiune, ci ele devin un instrument de schimb al valorilor comerciale, care reprezinth o transactiune, o mar,fa, o creantareala".Ori cum insa ar fi, D. Rosetti, adauga cu drept cuvant, ca garantia unei banci exista, nu atat in capitalul sh'u, cat in portofoliul sau. Dar portofoliul se formeaza prin efectelece scompteaza eubiletele sale. Insa efecte, cari reprezinta transactiuni, sunt mai ales cele comerciale §icele industriale. CtInd asemenea transactiuni nu exista,nici efecte nu exista;niciscompturi nu se pot. face, nici bilete de banca nu pot, prin urmare, circulh, La noi, conchide D. Rosetti, industrie nu avem; deci nici alimentarea cea mai principala a bäncei nu poateexistà.La noi, ne spune D-lui, exista numai industria agricola. Dar aceasta industrie nu cla nasterelamulteefecte care se pot scompth, la banca. Prin urmare, zice D-lui, portofoliul bancei va fi in pericol de a fi same, de aci urmeazac i circulatiabiletelorsalevafifoarteslaba.D.

1057

Rosetti mai prevede Inca si un altpericol, acela ofttitlurile portofoliului sa nu fie nici sigure, nici lesne de realizat.Caci, ne zice D-lui, rezuhatele industriei agricole sunt mai adesea nesigure, mult aventuroase. Deci icreantele care se vor baza, pe dansele, vor fi atat de nesigure si de incerte. Astfeldar,dupaprevederile d-lui Rosetti, portofoliul bancei noastre este arnenintat a fi same inesigur. S.vedern daca aceste prevederii temeri pot fi fundate. Recunose ieu ca industria noastra nu exista; ea abia se naste. Poate fi aceasta un cuvant de a nu fonda banca ? Ael irni puteti permite siau un exemplu din drumurile de fer. Dach' am judecat dupa, miscarea de transport ce exista in tara' dud am construit drumuri le de fer, nu am fi facut nici pana azi aceste drumuri ; caci ni s'arfizis : cum sa" forinati aceste puternice mijloace de transport, cdnd nu aveci, ce transporta,"? §iaceasta obiectiune s'ai facut de unii, acum cativa ani. Am infintat lug drumurile de fer si legea economica, care este tot ash de constanta ca 0icea fizica si a produsefectelesale.Obiectele transportabiles'au inmulfrt, in raport direct, cu cresterea mijloacelor de transport. Indata ce s'au creat mijloace de transport, au esit la luminasi productei marfuri si persoane de transportat.

29006 67 1058

Acea§i lege economica prezideaza §.1 la efectele produse de infintarea unei banci. S inmultim capitalurile, sa le ieftinim, mai ales, sa le procuram cu inlesnire producatorilor, smarim schimburile, qi industria se va na§te, §i comertul se va desvoltà, efectele de scompt se vor ivi §i biletele vor circula CU incredere.Altfeltotul va continua sa stea in amortirea cea de"astazi. Comertul §i industria noastra sunt astazi in pruncie; dar tot in pruncie vor sta Inca zecimi de ani, daca vom continua sa gam in conditiunile cari constituesc aceasta" pruneie economid, a natiunei. Toti §tim, toti declaram, ca capitalurile la noi sunt prea scumpe, cdobanda e prea mare. Cum voiti atunci ca cu capitaluri putine §i scumpe sh fondam industrii nationale §i sa desvoltam comertul? Cel ce are un capital disponibil II da mai bine cu imprumut sau iiplaseaza in fonduri publice, §i beneficile sale vor fi mari §i mai sigure. Este dar qi nevoe §i urgent/ ca sinfintam o banca de scout §i de circulatiune;caci numai printeinsa vom mnmu1Ii efteni capitalurile, care atunci vor putea merge a se da industriei, comertului, agriculturei. Atunci ace§ti agenti productivi vor putea gasi capitaluri eftine qi vor putea creea valorile careconstitue §imarescactiunilebancei. Aceia ce poate face o banca publica nupoate face un institut privat. Capitalistul nici nu cunomte,

1059 nici nu are incredere poate intr'un bancher privat ca depuna capitalul sau, pentru ca s devina pro- ductibil. Apoi chiar daca i 1-ar depune, bancherul privat nu poate sa-1 faca a circulh far/ garantia i subscrierea sa personala, fara o serie de giruri sau rAspun- deri succesivei solidarii, care sunt, pe atat de garantate cati greu de efectuat. La banca publica de scompt aceste dificultati nu exista ; garantia capitalului ce se depune la banei ese in circulatiune, rezulta numai din increderea ce inspira, banca, din puterea colec- tivitatei ce formeaza capital ul sau, din controlul real §i serios care exerciteaza Statul asupra operatiunilor sale. Tata, mai ales, cauzele pentru care o band, publica de scompt poate aduce cele mai mari servicii industriei §i comertului ; iata pentruce printr'insa transactiunile ischimburile se inmultesc atat in cat toata lurnea profita, §i chiar bancherii privati vad in banca nu intermediar din cei mai utili, §i un agent putinte al operatiunilor bor. De ce ne-am teme cbanca nu ar puteh sà plaseze biletele sale In valori industriale sau comerciale ? Daca schimburile, qioperatiunile comerciale vor cre§te prin eapitalurile ce procura banca, acele valori se vor prezenth la scompt qi prin scompt biletele bancei, se vor pune incirculatiune. A el am nevoe de o mica explicatiune, care mi se pare ca nu s'a dat (le D. Rosetti.

1.060

Banca nu creazg valori; biletele sale nu sunt decat un instrument de schimb asupra unei valori comerciale sau industriale. Ele, prin sine in- 85,0, nu au nici-o valoare, ci sunt numai un instrument de scompt al unei valori reale deja existente. Prin urmare acestebilete nu sunt ni§te valori noi mai multe de cat cele vechi, insg ele pro- voacl numai crearea unei valori industriale§i comerciale. Biletele de bancA nu sunt iari o Mrtie mo- net6, ei un titlufiduciar, care ca instrument inlesne§te si inmulfe§te schimburile, aceasta probeaz1 cOsau inmulfit §i operafiunile comerciale,i atunci se infelege cl se poate inavufl §i portofoliul: care nu face deck reprezint6 ni§te valori reale existente, Se poate, neapArat, ca circularea biletelor de bancl la inceput sa" fle modest6, in mai mici pro- porfiuni decat se prevede in lege, insg, pe cat operafiunile comerciale vor cre§te, pe atat §i circularea biletelor va fi mai mare. Dar intoate cazurile, ernisiunea biletelor are o margine peste care nu pot trece, oricat legea ar declarà contrariu. Aceast5, margine, le este impusa prin trebuinfele schimbului, prin cantitatea numerariului din far5, ce el depla- seaza, cand el ia locul. Cat s'ar emite mai multe bilete, circularea lor s'ar opri, intocmai cum s'ar v6rsa un pahar cu apa, In care am pune mai multh. apà decat poate confine.

1061.

Nu va fie dar teama de ernisiunea prea mare a hiletelor. Odatce ele nu au curs fortaticirculatiunea lor va fi bazatq numai pe incredere, fiti siguri ea vor eircula numai acelea care vor inspirà incredere sivor fi cerute de trebuintele publice. Aceasta ernisiune insa nu poate creste cleat treptati moderat. In Belgia, de exemplu, de unde am luat modelul acestei banci, la anul 1850 cand s'a infiintat banca, si care avea un capital de 25 milioane, stiti ate bilete de banca a putut emite in anul intAi ? Numai 20 de milioane. Insain anul al doilea schimburile se inmultise dejaibiletele puse in circulatie se urcara deja la 45 milioane; in anul al treilea circularea biletelor a treeut peste 60 milioane; ashca'pana la anul 1872 aeeiasi circulatiune a trPcut peste 243 milioane, pe cand capitalul ei, la acea epoca era numai de 50 milioane. In Olanda, a carei band era luata dupa mo- delui celei din Belgia, biletele in circulatiune treceau la acea epod peste suma de 360 milioane. Ash dar, D-lor, vedeti ca. temerea eq. n'o sa fie alimentata banea este neinternieata, eaci alimentarea unei banci se creaza prin chiar infiintarea ei. La inceput aceasta alimen tare poate fi mica, insa ea va creste cu timpul si in raport en prosperitatea economic:a a tarei. A adaugat insa D-nul Rosetti cq, asteptand

1062 aceastg, prosperitate, banca va puteh fi expusä la zguduiri de acelea care pot lovi ereditul public ca si cel privati aceste zguduiri pot rezulth, a zis D-lui, din aceasta mai ales ch titlurile cari formeazg, portofoliul, reprezentand mai ales operatiuni agrieole ele nu sunt sigure, nicilesne de realizat §ibanca va puteh fi expusg, adesea, din as-0, cauza,, la crize simtitoare. A uitat insh D. Rosetti,praetica bhncilor. In efectele de eomert care se scompteazh la ban* D-lui a uitat ch se cere doug, sau trei subscrieri solide; ash ch dach una ar fi nesolvabilh, vara- manea o alta bung,. A mai uitat D. Rosesttiat in acest efect nu se cauth nicise cere,a se sti cauza obligatiunei, adieh de unde provine creanta, din operatiuni agricole sau din altele. Ceeace se cere este numai semnhturi solide. Astfel cg, avAnd asemenea subscrieri, banca nu este expusg, la pericolele de care se terne D. Rosetti. Pericol dach poate fi, va rezulth din o stare generalh a creditului, din o stare de lucruri care va zgudui,tot creditul public si privat, si care nu sth in mAna nimhnui de a'l evith. Mai stiti, D-lor, care ar maifiialt pericol,si de aceasta nu vh vorbesc ca ministru, chci ministru azi sunt, maine nu sunt, ci vd vorbese ea Roman, pericolul eel mai real pentru o banca publicg, de scompt este acela când guvernul

1063 ar puteh aveh mana prea liberh in lhzile lohncei; este acela chnd acest institut nu ar fi destul de independent in manipulareaqi conducerea afacerilor sale; cand adich ar inceth a fi un institut de industriei de cornert, spre a deveni mai mult un institut o banch de Stat. Tat/ de ce ar trebui sh ne temem toti, iath de ceeaces'a temut guvernul.Aceeace a adus ruinaisguduirea, de care vorbeh Onor. D. T. Rosetti, nu au fost cauzele arhtate de D-lui ci au fost pericolele arhtate de mine; acele bhnci au cauzatori au produs crize,in care Statul aveh prea mult la dispozitiunea sa fondurile bhncei. Da, teribile zguduituri s'au produs in State le a chror guverne puteau ha cu comoditate capitalul bhncei, sub formh de imprumut sau altfel; §iaceeace se luh odath nu se mai puteh Intoarce lesne. IntelegetiD-voastrh,c un guvern,fiind intr'un moment de nevoi, de dificulthti financiare, cu greu rezista,la ispita de a luh banii bhncei, chnd ace§tia ar fi lesne de luat. Tentatiunea in adevhr ar fi prea mare; 0 ar trebul o mare dozh de virtute ca spoath sh-i reziste. Aceste zguduiri s'au intâmplat in Franta in Anglia, precum §i insh din alte cauze in Statele Unite. Sipentruce aceasta? Pentruch guvernele puteau prea cu inlesnire sdispunh de fondurile bäncei.

1064

Dacg, in proectul nostru,vedeti undeva cl aceasta existg, vg rog a nu ne argth;si eu vg declar innumele. guvernului,Ca mg unesc cu D-voastra pentru indreptarea legei. Insa, vrepet nu yeti gasi acest defect; cgci legea Belgiei dupe care s'a lucrat proectul nostru, a fost in contra sistemului altor banci, care nu sunti banci de Stat. Noi am preferit sistemul acesta belgian, in contra sistemului englez, francez san scotian. In Belgia, banca nu este si banca de Stat,de vreme ce in Franta si in Anglia, banca este un institut de industrie si comert, dar pang la un punct oarecare, este si bancg de Stat. Insg noug ne-a fost teamg de aceasta, nu am voit ca guvernulsg poatg pune mhna inlgzile bgncei. Banca noastrg nu va fi de loc bancg de Stat, ci numai institut comercialsi industrial, asupra .cgreia Statul va aveh numai controlul. 0 asemenea bancg nu inteleg cum ar per- turbh cmditul public? Cgci ea nu va puteh impune biletele sale a circulh, dacg ele nu vor aveh credit. Child ele nu vor aveh acest credit vor sth pe loc; caci nu este vorba de curs fortat, ci numai de curs liber, lasat pe incredere. Ce ran ar puteh reAulth de aci? Daca, banca ar a veh perdere, aceste perderi ar privi pe societate, pe actionari, iar nu pe public.

1065

Dividendul actionarilor arfimic sau nul; iata, totul. Negresit caceasta perdere arfio nenorocire, dar nu o nenorocire de acelea care sa, isbeasca, creditul public sau chiar al bancei; o banca, care este, si o societate comerciala, nu perde creditul prin aceasta: ca nu va da dividende intr'unul sau mai multi ani. Creditul unei societati comerciale poate fi prea bun, macar ca nu va da dividende in cativa ani, din cauza uneicrize generale san unei perderi partiale. Nu vad dar, cum en acest sistern, s'ar putea,produce pericole decareseteme.Onor. D. T. Rosetti. Temerea D-sale este curat imagi- para. 0 altä obiectiune, adusa de D. Rosetti proiectului de lege,se raporteaza la articolul trap- zitoriu. D-sa DU a spus cbanca thnd datoare a retrage biletele ipotecare si in locul lor a elnite bilete de banca, arfi expusa a vedea, ramase in casa sa biletele ipotecare, fax/ ca ele spoata, fi transformate in numerariu. In alte cuvinte, a zis D. Rosetti, aceasta ar fi un imprumut facut Sta- tului,i cand Statulse irnprumuta, dela banca nu mai plateste. Aceasta poate safie adevarat pentru State lecare fac bancruta sau cand este vorba de adevarate imprurnuturi ce Statul face la banca, fara, nicio garantie. MA, aici este una ca aceasta?

1060

Articolul nostril tranzitoriu dec1arc banea va retrage din circulatiune biletele ipotecare, pe care le va inlocul eu bilete de banck in propor- Oune cu cat cele din taiu vor intra in casele sale sicbiletele salese vor plätiinnumerar, in schimb de bilete ipotecare, in proportiune cu vanzarea imobililor domeniale, care servk de garantia ' biletelor ipotecare. Uncle vede D. Rosetti, pericolele sau incon venientele ce ar rezulta din aceasta? Cat pentru posesorii biletelor ipotecare, ei nu pierd nimic clack vor consim0 sk schimbe biletele ipotecare in contra biletelor de banck, ckci ambele le vor prezinta aceiasi garantie. Dack ei insk vor preferi a 'Astra biletele ipotecare, n'au deeat s'o fa* nimeni nu-i poate sill a lua in locu-le bilete de banck. Dar pentru banek poate fi oare vreun pericol real? D. Rosetti a afirmat numai ek biletele ipotecare ce ea va avea, n'au sä mai fie pla,- tite de cAtre Stat.i pentruce ? Pentruck ash s'a intamplat si in alte pkrti. Insk, Domnilor, am avut onoarea a và spune ca. cauzele cari au fleutce, in alte orti báncile au suferitcrize crude, au fost mai ales pentruck capitalul lor era prea mult la dispozitiunea guvernelor, pentruck Statul put* cu inlesnire, sk punk mana in casa bkncei. Dar c6,la formarea unei bnci, s'au luat mksuri ca sk se unifice titlurile fiduciare aflate in eireulatie,

1067 aceasta s'a feicut pretutindeni si nu se vede a fi produs pagubd, undeva.Belgiainsd,careeste Statul cel mai prudent in privinta bdncilor, a fdcut si ea a se unified prin bancd titlurile sale fiduciare. Si bled cum? La 1850 cAnd s'a infiintat banca sa, Belgia aved bilete cu curs fortat, si tot a obligat pe bailed a le schimbh prin biletele sale cu curs liber. Astfel banca a trebuit sd schimbe 54 milioane bilete cn curs fortat, prin alte atAtea cu curs liber. Cititi art. 26 din legea Belgiei din 1850 si veti vedeh cd zice: Banat va retrage din circu- lafiune biletele aviind curs fortat. Pind la plata integrald a creantei, reztatecnd din aceasta' retragere, guvernul va putea, sd, autorize pe bancd, sau sd uzeze de propriile sale bilete,sau set le inlocuiascd, prin propriile sale bilete, cu caracter lumoneta legald. Suma acestor emisiuni nu va putea, nici intr'un caz streacd peste suma biletelor retrase fi neplatite. Afteptiind aceasta plata, drepturile, garan- privilegiile fi ipotecile constituite prin legea din 20 Martie fi 22 Mai 1848, vor continua sd existe". Cum vedeti,Domnilor, mai acelea0 dispozitiuniale legeiBelgiei s'au transplantant si la noi, insd in mod mai usor pentru banca noasträ. Biletele cu curs fortat s'au retras treptat in Belgia.

1068

Tot ash se vor retrage si la noi biletele ipotecarii. Garantiile noastre se vor realizh, sperarn,simai bine dechtinBelgia, findreale, mai precise. D-voastra' stiti cbiletele noastre ipotecare, au o garantie din cele mai sigure, ipoteca lor nu este generala, sat' nominala, ea este precisa, este reala, si se specifica anume domeniile Statului afectate lor ca garantie. Prin urmare nici sub acest punct de vedere D. Rosetti nu poate sinaugureze nimic fan in contra renteibancei. iaceasta,ternere a D-lui dispare ca icelelalte. Astfel dar, Domnilor senatori; pot deacum conchide, afara de celece voiu aveh sa mai zic chnd vom trece la articole, ctoate observatiunile generale prezentate de D. Rosetti, prin care a vrut sd probeze eg nu exista, necesitatea,nici oportunitatea a se fondh o banca, fiind fondate mai ales pe consideratiuni de fapte, toate faptele probeaza, din contra, ca trebue sh" fondam banca si ctaceasta banca are toate sansele de a isbutini de a aduce cele mai mari serviciiindustrieisi cornertului. Eu vmarturisesc cdaca regret ceva, este ea o asemenea banca nu s'a infiintat de mai in- nainte,de acum c'ativaani;cacirezultateleei folositoare erau deja sg fie simtite. De altfel, epoca thfiintarei ei in prezent este foarte oportung caci

1069 creditul Statului este bine stabilit,i operaOunile bdncei au sd se faca cu inlesnire,i foloasele ce va produce au sa, se simtd imediat. Atunci en totii, impreund §i cuD. T. Rosetti, avem sne feli- eitdm de instituirea unei bdnei,careeste condi- -tiunea prealabild a oricdrei reformei imbundtd- tiri economice generale. (A plauze). (Se pune la vot luarea in consideratiune a proectului de lege §i se prime§te de Senat,apoi incepe discutiune pe articole).

B. Boerescu, ministru de externe. Credeticg am aderatlatoate amendamentele comitetului? Nu, cdci la unele am aderat, la unele nu. Eu cred 61 este mai regulat sd se citeasa proiectul adus de guvern,i cdnd sunt modificd'ri propuse de comitetul delegatilor,ele se vor propune ca amendamente. Ar fiin contra uzuluigi a regularnentului, a se citi numai proiectul comitetului.Oitii dar,proiectulcares'a depus de guvern,i caud sunt amendamente la care guvernul aderd, acelea se vor pune in locul articolului primitiv. (Vorbesc: D. Ghica, R. Leca, M. Ghermani, Cam- pineanu, General Manu ...) Eu nu am putut a ma uni cu amendamentul D-lui General Manu, i 1-am combdtut. Trebuie s. stiO D-lor cd, in constituirea unei banei sunt doud

1070 feluri de interese: interesele actionarilori interesele publicului. (And interesul public nu se vatama, vom protege interesul actionarilor.C'and insa in- teresulpublicestein contrazicere cu acela al actionarilor, vom prefera pe cel dintai. Aci am crezut ca nu se vatama interesulpublic,§i de aceea sustinem interesul actionarilor. S'a zis casase iadin fondulacestade rezerva, pentru a implinl dividentul actionarilor, numai atunei And rezerva va fi mult mai mare. Insa nu vad cuvantul pentruce.In fapt chiar, pericolulnu va existk,cAciestede sperat ca banca, care are dreptul a emite bilete de banca de trei ori rezerva sa metalica,s aiba §i bone- ficii mari, apoi nu este bine ca dela inceputsa se zica inlege ca s'arputea aveh un divident mai mie, pentruca atunci s'arputea,aduce dificultati la formarea hancei. Noi, Domnilor, am urmat dupa legea bancei Angliei, unde se dispune tot ca in articolul qease, §i pentruacestecuvinte am crezutcg nu este bine A, aderam la amendarnentul D-lui General Manu. La discutie pe articole mai vorbesc: M. Ghermani, I. CtImpineanu, ministru de finante, G. Leca, apoi ia din nou cuvantul B. Boerescu). B.Boerescu, minitru deexterne.Infie- care tara sunt ni§te circumstante locale de care

1071 trebuie sg tinem compt in practica vietei. D. M. Ghermani ne intreabg pentru ce am hat de model banca Belgiei sinu a Frantei? Rg,spunsul este foarte simplu, fiindcg Belgia e stat mic cai noi §i mi se pare eh'a nemerit mai bine cu banca sa decat Franta. Este foarte adevgrat,c banca Frantei face afaceri maH, dar istatul, darsi industriai comertul Frantei sunt mai mari decht in Belgia. Sg, nu uitaminsg, cg, banca Frantei a mers pipgind mult timp, a trecut prin grele ineeregri, a incercat mari crize, ceeace nu s'a inamplat in Belgia. In Franta fixitatea scomptului a durat un lung timp de 22 ani. A trebuit ca practica sà probeze cg,esteo ideegresitg,de ase limith scomptul, pentruca legiuitorul francez srenunte la dAnsul. Ar trebui oare strecerni noi prin aceleasi inceregri. Belgia a profitat de experienta altor State si a adoptat un sistem de bancg, mai perfect. Noi Românii nu trebue sg, ne lugm dupg, .scoala cea mai mud is profitgm de experientele popoarelor vechi ?Apoi, nu trebue sg, tinem compt si de imprejurgrile noastre locale? Negresit ct da. Scomptul la noieprea mare, deprinderile comerciantilor nostrieste inch', de a-I tineh, sus. Nu trebue sg facem totul spre a combate ash, deprinderi ? Sg, vorbim mai inthi de Belgia.In aceastl

1072

Ora scomptul astaziesternArginit de lege la 5 la sutA;ce vatrece pesteastA suma se ia in folosulStatului. Tot ash, erasiprin legea din 1865, cAnd scomptul era limitat la 6 la sutA. Pentru ce a facut aceasta legiuitorul belgian? Fosta-a pentru o dorintA decAstig din partea Statului, cum sustine D. Ghermani saupentru alt scop mai general, mai moral? SA luAm expunerea de motive, a celebrului ministru de finante belgian, D. Malou, din 27 Februarie 1872, sisa, vedem ce ne spune el. lath propriile sale cuvinte: Legiuitorul nu a voit in 1865 sa' produca Un venit; el a voit dupa cum trebue sa voiasca astazi, a creea un obstacol la riclicarea scomptului (a dobcinzei) cáncl aceasta riclicare nu va fi de strict4 necesitate; sau mai bine a avut in vedere de a amelioara, pozifiunea beincei in timp de crizd, sau a degagia, de oriceba'nuialti din partea opinieipublice.Comerfuliindustria, aind ridicarea grabnica qi inseninatä a scomptului vine s turbure conibinafiunile lor, sau sc leopreasal activitatea, sunt clispusenatural a crede cbanca lucreaza dintr'un calcul interesat, spre a crege beneficiile sale in paguba lor,pe cancl ea nu face dealt a fi prudentel, rezervata supusei puterei unor fapte cunoscute numai de ea. A dezintereset banca in riclicarea scompturilor,

1073 este a o liberà de acestedificultatii a-i da un serviciu prea real". Vedeticecuvinte prudentesiintemeiate Adesea consiliul de administratiune al unei bgnci este silitde imprejurgrisg,ridice scomptul. De aceea, foarte fgra, cuvant pretindeh legea francezg, pang la 1857, sh"Ong, scomptullao cifrg, de- terminatg,fgrg,sg, se poatgurch.Dar aceastg urcare este adesea sill* Anglia chiar s'a vgzut urchnd scomptul la 8, la 9 si 10 la sutg.lush' atuncis'arputehbanui cgbancaface aceasta numai pentru casgprofite mai multnumai pentrucasg-0mgreascgdividendele.Vedeti de ad chtg turburare in comert, cgte bgnueli, cte desconsideratiuni pentru bancg? De aceea cu drept cuvant, ministrul Malou, s'a preocupat de opinia publicg aceastg,si a zis cg, banca trebue sg fie sustrasg dela o bgnuialg, carei-ar atinge reputatiunea de care trebuesg, se bucure,si increderea ce trebue FA inspire. Nu se puteh ins ajunge la un ash rezultat decgt dezinteresAnd banca de prisosul scomptului peste un maximum fix. Apoi, D-lor, dac g. asemenea preocupgri s'au produs in Belgia,uncle cunostintele ipractica financiarg, sunt atht de intinse, unde se a£11 athtia oameni de finante Insemnati, cum sg nu se producg, lanoi, unde dupg, cum ziceh Napoleon I

29006 68

1074 la 1803, cand se formase banca Frantei, case- menea oameni sunt a se creeh. Daca in Franca la 1803, Napoleon ziceacA nu are oameni de finantei prin urmare,i nici obiceiurifinanciare,Imi pareeg, amfiputin modesti daca ne-am inchipul ca la 1880 suntem noi mai mult de ce era Franta la 1803. Nu, nu a vem oameni de finante,nici inteligentai uzurile financiare, suntem Inca prea tineri. La noi deprinderea creditului nostru este ca scomptul sa fie mai sus de 7 la suta; prin urmare ispite pentru consiliul .de administratie al bancei an sa fie foarte ruulte ca s, ridiee cu inlesnire, si poate fara nevoie, scomptul peste 7 la suta. Mai estesio alta rea deprindere de care vorbea colegul meu dela finante, deprinderea ca comertul, care nu este la noi destul de desvoltat, sa caute la noi beneficiile in scumpetea operatiunilor, iar nu in multimea lor. iaceasta este iar4 o deprindere. Trebue sa facem la comertul sa in- eleag c cele mai maribeneficiirezulta din multimea iar nu din scumpetea afacerilor. Sne silim dar a risipi toate aceste banueli. JIL Ghermani. Dar banuiala' contrarie? B. Boerescu. )3anuiala' contrarie...Adica crede D. Ghermani cadministratorii bancei vor preferi sfad, afaceri,chiar nesigure, chiar en

1075 risiculde apierde numai castatulsd nu ia diferentd peste 7 la sutd? Eu nu pot crede la o asemenea incdpdtdnare ce nu este naturald. Cnd scomptul arfide sine sus,banca ar pierde in alte relatiuni ce ar aveh ea, dacd ar face numai cu un scompt mai ieftin. Sau am puteh sd presupunem oare ed ea ar cduths fad, athtea de multe scompturi ineat nu ar mai &dila niei siguranta subscrierilori s'ar expune la risieulpier- derilor, numai ea sdfacd, sicane Statului isq, ia un beneficiu eventual ! M. Ghermani. Aceasta nu se poate face. B. Boerescu. De ce sd nu presupunem cd s'ar puteh face ? Si de ce nu am opune bdnuiald pentru bdnuiald, ? Daed D-voastra, presupuneti niste administratori rdi, de ce nu i-asi presupunei eu Caei ar cauth sd facd mai multe afaceri, fara s6, caute mult la soliditatea subscrierilor, chiar când scomptul ar fi ridicat ? Spresupunem in adevär eascomptul pe piata este de 10 si 12 la sutd; banca s'arrnultuml a scompth numai cu 9 sau 10 la sut6; ea ar atrage astfel mai tot scomptul, ar face un monopol. Ea atunci si-ar zice: Statul cdstigd ce trece peste 7lasutd, ins6 eu c4tig multimea afacerilor de scompt ce fac pAnd la 7 la sutd. Insd toate aeestea sunt presupuneri gratuite, ele nu se pot intamplh.i in tot cazul avem privegherea guvernului pentru ca operatiunile sd,'

1076 sefac6regulat,s6 nuteintample asemenea lueruri. Cu minteifoarte prudent, am zis noi, ca §i cei din Belgia, eh' daca, scomptul va trece peste 7 la sut6, diferenta sg,fie a guvernului. AceastA ridicare de scompt, suntem siguri en modul acesta, c6, se va face numai cand va fi o adevgratI necesitate. Aci, D-lor, cum vedeti erau in joe interesele actionarilorin lupt6 cu interesele publicului.A. trebuit neaparat spreferim pe aceste din urm6. In Franta, chiar, la 1857, s'au luat acelea0 precautiuni. P6n6 la acel an banca nu puteh s. ridice scomptul peste 6 la sut6. La 1857 s'alit- sat libertatebAncei aridica,scomptul cat v oih. Ins6 diferenta peste 6 la sut6,s'a hotgrit a se vgrsh la fondul de rezerv6. Motivele legiuitorului francez au fost tot acelea ale legiuitorului belgian. Sg, eit6m spre a prob& aceasta, cuvintele unuia din cei mai mari economi0i ai Frantei, ale D-lui Walocoski, din opera sa Question des banques. Iata, ce zice el vorbind de legea din 1857: Sdnu vorbim, despre beneficiul suplimentar de care banca ar fi lacomd, i care ar face-o sd treacd, feirei necesitate, lim,ita interesului legal. Sd uitd, formuldndu-se aceastd imputare,cd diviclendul actionarilor nu profitd de loc de aceastä parte

1077

scomptului; ea estevarsata la rezerva. In loc de a marl cifra venitului a se imparfi; eail inicforeaza; cola ridicarea dobcindei are de scop a infretna, spiritul de speculafiune, qi prin urmare de a impufina masa biletelor prezintate la scompt". At dar In orice sistem a-tiadopth, fiecare legiuitor a Caatat sA nu creascg dividentul actionarilor prin diferintascomptului peste o cifrg oarecare de 6 ori 7la sutà.Dividentele pot -fi foarte maxi de10, 15 §i 20 la sutA, Ins mg.rimea lor va provenl din multirnea iar nu din scumpetea scompturilor. D. Ghermani ne zice ca sA irnitgrn in6car pe Franta, spunem diferenta la rezervA. Nu credem acest sistem cel mai bun, nici cel mai practic. Mai intai pentruce oare noi Românii, n'am Vol ca Statul chiar saib6 acest mic beneficiu ? Belgia este mai bogat6 deck noi;veniturile sale, comertul sAu, industria sa, sunt mai mail ca ale noastre, qi cu toate astea ea nu a clespretuit acest beneficiu. Dece noi am face altfel ? SO v6,citesc cuvintele ministrului Malou din expunerea sa de motive la legea din 1872, qi s6 vedeti cu grije, cu ce exactitate citeaza, cifrele sumei ce a produs acest venit. Iat5, aceste cuvinte: Legea din 5 Mai 1850 (Art. 7) in consicle- rarea avantagelor cu care ea data institufiunea

1078 cea noud atunci, a rezerv d tezaurului public o parte egald cu o a feasea parte din beneficiile peste 6 la surd: Dela 1852 la 1871 inclusiv, aceastd parte de beneficii a proclus 7 .218.109 fr ; pentru cea din urmd perioadd de ani 2.116.317 fr ; adicd Iatermen de mijloc, 423 .265 fr ; pentru exerci- fiune 1871, 737.009 fr". Apoi de ce nu ne permite D. Ghermani,sA fim mai putin generosi andestevorba de un venit pe care alte State nu-1 despretuese ? Oare vatama lucrul public acest venit ? Nici de cum. Din contra, el serveste interesul public. Cu toateacestea, repet, nu beneficiul acesta neinsemnat al Statului, ne-a preocupat pe noi, ci interesele legitime ale publicului. Apoi,* daca prinsistemulbelgian,urcarea scomptului seface numai cand este o necesitate absoluta, ramaind actionarii cu totul dezinteresati, imi pare ca nu este tocmai ash si cand diferenta peste 7 la suta, ar merge la fondul de rezerva. Motivul este ca cu cat se va puteh complecth rezerva mai curand, cu atat di videndele vor creste mai lesne. MA pot da.r teme, cconsiliului de administratie, ar puteh sa'-iplaca a urch de multe ori scomptul, pentru ca complectand mai iute rezerva, sa mareasca beneficiile actionarilor, ipoate sa-i mareascai propriile lor tantieme.

1079 Eu unul, ca 0 guvernul, preferim ca sa nu existe nici unele din aste ispite, 0 ca dobanda sa poata, fi cat mai mica'. . lath, pentru ce am dat preferinta sistemului belgian. Va rog dar a voth articolul ma cum 1.-a prezentat guvernul s,i cu redactiunea mai exacta dupa legea be1giana, a§à cum s'a formulat in comitetul delegatilor.

,,Monitorul Oficial" No. 72, din 27 Martie 1880

Discutiunea bugetului ministerului de interne.

In diseutiunea bugetuluiministerului de externe, N. Ionescu se folosagte de acest prilej pentru a intreba guvernul dad, politica externa a tarii e in acord cu sentimentele natiunii. Boerescu raspunde in numele guvernului ea Europa ne-a recunoscut independenta §i ea', Ro- mania tinde a deveni un element de pace §.1 de civilizatiune in Orient. Aceasta-i politica guvernului §i Boe- rescu adauga ea este ferieit caceastä politica e in acord cu sentimentele natiuniifiindca Camera a aprobat-o. B. Boerescu, ministru de externe. D. Ionescu, a intrebat pe guvern, care este situatiunea noastra diplomatica exterioara ? Ce directiune are politica noastra?i dad, in adevar aceasta directiune politica este in acord cu sentimentelenatiunei,exprimate prin Corpurile legiuitoare; voi aveh onoarea a raspunde in putine euvinte la acesteintrebari. Situatia noastra diplomatica-exterioara, o cunoa§teti cu totii, aceasta numai e un lucru care poate fi din nou afirmat dinaintea Camerei, caci el este

1081 dejh afirmat destul de tare prin faptul recunoas- tereiindependenteiRomkniei de chtre toate puterile europene, care au legat cu noiaceleasi re- latiuninormale care se afllintre celelalteState libere ale Europei. Afard de aceasta, D-lor, mai pot adhughcg am inceput a legh interesele noastre comerciale si economice cu acelea ale altor State europene, prin diferite acte internationale. Chiar astgzi, ati vhzut eg, am prezentat Onor. Adunhri un proiect de lege prin care se inchee intre noi si Anglia un tratat de comert. D-voastrh, D-lor, trebue sh stiti casthzi, in secolul acesta de pozitivism leghturile comer- cialei economice sunt cele mai tari leghturi cu care se pot lega natiunile. Un Stat mic cu gat mai mult este garantat, intr'un mod eficace, in independenta si prosperitatea sa, cu cat el stiea-si legh interesele sale economice cu aceleaale Sta- telor marl, de cari pang, la oarecare punct, atarnh siexistenta sa. A cestea am avut de zis pentru prima parte a intrebArii D-lui Ionescu. Acum viu la partea a doua, la aceea ce D-lui numeste directiunea politicei noastre. Asupra acestei phrti, tot ce pot zice este ch Romania, Stat mic, din nou nascut, si care numai de ieri face parte din State le independente ale Europei, se bucurh dejh

1082 de incredere,§i pot sk adaug de stirna tuturor Statelordin Europa, cu care se aft, in cele mai bune relatiuni.i nu cred,D-lor, crndepkrtez de limitele modestiei cand afirm c aceastkin- credere, aceastk stimk, provine. din cauza directi anei noastre politice. Se indoe§te oare D-nul Ionescu, caceastk directiune a fost §i este in perfect acord cu sentimentele Camerei, cu vointa natiunei ? Nu cred; eAci mci un fapt nu a mentionat D-lui, din care s'ar na§te o indoial5 mkcar asupra acestui punct. Avem, pentru probarea aceasta, mai intdiu prograrnul nostru politic, Ina, dela venirea noastra, la minister, §i care a fost aprobat de ambele Cor- puri legiuitoare; mai avem rkspunsul la discursul Tronului, care a confirmat directiunea noastra politick; urmeazg apoi nurneroase fapte, pe care le cunoa§te aceastk Camera, §i pe care D-voastra, toti .1e-ao a pl audat. Oare toate acestea nu constituiesc expresiunea aprobkrii directiunei noastre politice, a guvernului actual de cktre aceasta, Camera? G-uvernul este astfel in perfect acord cu sentimentele natiunei in ceeace prive§te directiunea sa politick; el este §i a fost sustinut de ambele Corpuri Legiuitoare. Nu exigtk dar nici-o deosebire intre guvern §i reprezentatiunea nationalk, in ceeace se atinge de unitatea politicei sale. 'LIMO toti in gu-

1.083 vern, politica guvernului find unai numai una, aceaunitate existksi in raporturile noastre en Corpurile noastre Legiuitoare.. M'ati putek acum intrebh care este baza acestei directiuni ? Vg pot rgspunde intr'un cuvant :politica noastrgeste o simplg politick adevaratksi eminamente romneasc i nationala (Aplauze). In directareapoliticei noastre noi egut'am a fi bine cu toate Puterile, a nu De face instrumentul nici unei Puteri, a nu ne absorbi, adieg in nimeni, in a apgra, intotdeauna interesele politicei econo- miceale Wei, in fatatuturor si inpotriva ori- ekruia. (Aplauze). De aci rezulthc noiinspirgm, o pot zice fkrg prezumtiune, o egalgineredere tuturor Pu- terilor. Cgei odata ce nu ne absorbim in nimeni, odatä ce nu ne facem instrurnentul nirngnui :prin aceasta chiar inspiram incredere tuturor,egei nu ne facem o cauzg de neliniste si de turburare pentru nimeni; inoul Stat roman, ea Stat liberi independent,in OrientulEuropei, devine o condi- Oune de ordin si de eivilizatie pentru acel Orient. (Aplauze). Acum daca faptele guvernului nostru ar fi fost in contradictie eu aceastg politica,clack' ele arfifost de eriticat,negresit el s'ar fi produs inaintea Camerei interpelari, si s'ar fi putut face luminA.

1084

Insg, asemenea interpelari nu s'au produs;si presumtiunea este cg, faptele au fost in acord cu cuvintele. Dar, cg, ar fi fost mai binesg.fi avut pu- b1ieat i corespondenta guvernului,i aceea ce se numeste cartea verde, sunti eu de aceastg, idee. Dar, intkzierea publiegrei acestei cgxti, provine dupg, cum am mai spus deungzi cand am rgspuns la o interpelare tot asupra acestei cestiuni, din natura lucrurilor chiar. Recunoasterea independentei abia s'a terminat de putin timp.Cestiunile diverse care au trebuit sg, le rezol vg,m, s'au terminat de putin timp; mai sunt Inccevacestiuni de rezolvat. Prin urmare nu se puteh publich corespondenta deck dupg. terminarea tuturor acestor cestiuni. Sper insä ca, o voi puteh publich peste putin. In minister a si inceput lucrarea pentru aceasta. Sper eh' peste putin voifiin pozitie a publich toate actele cke se pot cunoaste de public. D-lor, deputati, si fg,rl a trece cu aceasta peste limita modestiei, cred cguvernul va aveh chiar a se l'audh, cAnd se va comunich co- respondentasa,de modul cum a sustinut el sg, apere sis susting, drepturile iintereseletgrei. Rezultatelece am obtinut,an probataceasta. (Aplauze).

Voci: Inchiderea discutiei.

1085

Referitor la bugetul ministerului de interne Boe- rescu dft urnigtoarele Parauriri:

B. Boerescu.D-lor, deputati,vedeticg,se scade 50.000 de franci numai pentru consideratiuni de venit bugetar, consideratiuni pe cari, de a ltfel le inteleg, insg, trebue sq, vg declar, ca suma de 150.000 este peste putinta, a fi suficienta. Mi- nisterul are o sumg de cheltuelidiplomatice care sunt foarte necesare. Nu uitati mai ales, ca pe cand aveam inanul trecut 200.000 leipentru asemenea cheltueli, n'aveam deck 7 agenti in strli- nkate; acum avem 16 si la fiecare din acesti reprezentanti exteriori,se faccheltueli,si la mai multi din ei trebuie svenim in ajutor pentru cheltueli de transport, instalarei altele, care nu sunt prevazute inbuget,astfel Inca estepeste pu- tint6 sa ajunga aceasth, sumg. StiO eg, anul trecut and aveam 200.000 franci, dincauza misiunei cialtor calkorii fdeute cu ocazia recunoasterii in- dependentii, vi s'a mai cerut un credit de 41.000 francii chiar pot sa va comunic ea s'a impietat asupra anului 1880 cu 20.000 franci,astfel ca sporul e de 61.000 franci, peste ceeace se dedese prin buget. Prin urmare cred ca tifra de 150.000 franci nu este de ajuns pentru anul acesta. Acum in privinta modului cum am concilia trebuinta echilibrarii bugetului cu trebuinta nea-

1086 pgrafa a acestor cheltueli, eu cred cs'ar puteh dacd ideea mea ar fi aprobatd de D-voastre,sa luati din fondul de un milionpentru cheltueli extraordinare, sluati 150.000 fr. spre ai add-11ga la cei150.000. Eu ai crede ce de preferat forma aceasta decAt a sill pe guvern svinl in urnil cu cereri de credite suplimentare. Pe altd parte, nici bugetul Statului nu se ingreuiazd cu modul cev propun. La cap. V, D. Boerescu cere ca In comisiunea Eu- ropeang a Dunárii, atributiunile de delegat al RomAniei sa se deà unui comisar special. B. Boerescu, ministrucleexterne. Nu md pot uni cu amendamentul propus sivd rog sh nu-1 primiti. Pozitiunea noastrà este cu totul alta azi de cum era inainte, child prefectul erh comisari aveh o di u rnd. Mai inainte noi nu eram reprezentati in Co- misiunea dundreand, cici nu awn recunoscuti independenti iTurcia ne reprezenthi pe noiD. Nicu Catargiuera,numai comisar alPrutului, astdziin urma tratatuluide Berlinnoi avem dreptul a fi reprezentati in comisiune. oate Pu- terile au trimes oameni speciali, Anglia a trimes un colonel, Franta trimete un om de importantd; cel care a fost pand acum este numit director la externe din Franta, prin urmare vedeti cd se do.

1087 o mare importanta acestei comisiuni, caci clack' nu s'ar fi dat, atunci s'ar fi lgsat aceasta insarcinare consulilor din Galati. Ceva mai mult: acea comisiune se aduna numai de doug ori pe an, are insa este un comitet executiv perinanent,i comisarul nostru face parte din acel cornitet;sunt o multime de cestiuni comerciale pe care are sa le rezolve acest cotnitet si daca noi nu am fibine reprezentati, atunci comertul nostru va putea suferi pagube insemnate. De aceea, eu cred ca. nu este bine sa lasam aceasta sarcing prefectului,care este expus flue- tuatilor politice, si care astazi este si maine numai este acolo, ci trebue insarcinat un om care sä aiba perspectiva de a sta mai mult timp. Noi trebues avem un comisar care sa fie initiat in aceste lucrari,care sa continue a aveh traditiile comisiunei europene. Veniti la ministerul de externe, vedeti cate cestiuni importante se trateaza de aceasta comisiune, cestiuni care nu sunt Inca rezolvate; siD-voastre voiti sdgm prefectului atributiuni care adesea sunt in contradictie cu indatoririle unui prefect? Prefectul nu poate fi0i comisar. A0b dar, Ira rog, fiindca si suma e foarte modestg, sa binevoiti a respinge amendarnentul. Nu uitati cg, originea acestei comisiuni se afia, in conventiunea dela 4 Aprilie, ineheiata, intre guvernul rusi guvernul roman.

1088

In aceasta conventiune se seificet pagubele oeazionate de trecerea armatelor rusesti prin Romania, sa se constate prin acte 0 de catre comisarii generali numiti de ambele oro contractante. S'a instituit comisiuni mixte care A pro- ceada la constatarea acelor pagube, s'a.Mcut di- feriteluerariprinjudete,sidupa terminarea razboiului toate acele lucrari qi acte s'au concentrat in Capitala pentru ca comisarii sa le examineze§i sa se pronunte asupra despagubirilor ce an sa, fie pth,tite de catre guvernul rus. Ce s'a, intamplat insä. ? S'a intamplat ea s'a nascut o vie diseutie intre comisarii ru0i guvernul roman, in privinta, modului de a interpreth conventiunea, si in aceasta, discirtiune a intervenit iguvernul rus prin instructiunile date comisarului sau, astfel ineat din cauza aceleidiseutiuni s'a oprit lucrarea. comisa- rilorgenerali, ashca lucrareacontinua nurnai pentru constatari locale asupra pagubelor cauzate, pagube in carei guvernul roman ar aveh de re- clamat mai multe milioane. Ei bine, in mijlocul acestor contestatiuni ridicate de catre reprezentantul guvernului rusesc, comisarul ne-adeclarat de mai multe ori ca se retragei pleaca in Rusia, ica eine are vre-o pretentiune n'are decat sd mearga in Rusia ea A se judece. In aceasta stare am gasit cestiunea cand am

1089 venit la minister, si numai dupa mai multe tra- tAri am ajuns infine,sa stabilim o intelegere asupra interpretArei conventiunei,si am zis: din aceste sume deconstatari, care sunt acelea pe care nu le contestati si care sunt acelea pe care le contestati ? Cel putin incepeti spltii pe acelea care sunt necontestate. Am admis acest sistem, specificand constatarilesi am zis ca acelea care vor fi recunoscute de bune, A. se treaca intr'un tablou is ineeapa imediat plata, rezervand dreptul comisarului rus ca, dinpreuna cu comisarul nostru, sarate ce neregu1arit0 s'au produs in aceleconstatari,pentruca, daca, vor fi neregula- ritati sau fraude, atunci negresit ea nu guvernul roman va fi acela sa sprijine frauda, nid i.in favoarea sa, nici in favoarea altora. Aci s'a oprit lucrul,adica a se incepe imediat plata constatarilor necontestate si a se revedeh din nou de catre o comisiune mixta, constatarile contestate. Negre- sit dar, ceomisarul roman trebuie sa fie acolo spre a aparà interesele locale si ale particularilor oricand vor fiatacate pe nedrept.Aceasta procedura, este admisa intre ambii comisari si apro- bath, de guvern. Comisarul rus a cerut concediu dela guvernul sau erau atunci sarbatorile Craciunului ea sa se duck pentru interese de familie, si a spus ca pana se va intoarce are sa lucreze cancelaria sa,

29096 69

1090 precum lucreazg §i cancelaria comisarului roman, pentru a constath toate daunele, cArora le va da cursconformprocesului-verbal incheiatindatA, dup6 intoarcerea comisarului rus. RAmane ca chiar daunele care nuse vor puteh constath spoatA provoch o nou'a constatare,pentruca, nu esteprescriptiune pentru acei care n'au apucat Inca s6-§i formuleze reclamatiu- nile lor. Ad stA cestiunea, comisarul rus a plecat, §i se spers vinA, chiar en fonduri dela Pe- tersburg, ca sä inceapl Nu este mult timp de cand am primit dela ministrulnostrudin Petersburg invitare case. arAtAm In ce consistA, la catA sumg se urcA pagubele suferite de Statul nostru,i i-am dat aceste ThmurirL Comisarulse va reintoarce §i toate lucearile le va gAsi gata,pentrucA lucrArile sunt foarte multiple, §i dosarele sunt foarte numeroase §i s'a lucrat foarte mult. Acum, D-lor, ce este de fAcut ? Ca sa" impunern guvernului rus o altà pro- cedurA, vl afirm cA guvernul rus nu o prime§te; aceasta v'o pot declarh in mod formal. Vasa zica, la ce se va ajunge ? SA plece comisarul rus ? Va plech, dar ce se va face cu pagubile suferite de particulari,§.1 ce se va face cu pagubele suferite de Stat ? Atunci nu vom dadrept comi-

1091 sarului rus sg, zich:nurnai voiti sh urmati duph conventiune, eu mg, due ? Dar odath ce s'a stabilit intelegerea dupg, un an de zile intre comisarul rus si al nostru; odata ce procedura s'astabilit si nu are decht surmeze ca sajungh la un sfarsitbun; bine ar fi sh incethm, sintrerupem aceastg, lucrare, tocmai in momentul când erh sh producg, efectele sale ? Pe de altgparte este un tractat cu un guvern straini trebuie sne tinem in pozitiunea aceea ca sfacemi pe acel guvern ca shse con formeze acelui tractat. Onor. D. Fleva, zice cprea multg, leafh se plhteste. Nu uitati tnscaceasta nu este o tune- tiune,cieste o misiuneimisiunile se plhtese dupg, importanta ofnului. Ghsese persoane qien 300 de franci pe lung, dar nu pot sh numesc asemenea persoane;i apoi la misiuni se dau diurne foarte mari sunt misiuni unde s'au dat chte 2.000 si 3.000 de franci pe lung,. Dach n'a produs inch nimica Ong, aeum, este ch afostodiscutiuneasupraprocedurei. Acum dupg ce s'a regulat procedura, care vg, dg. o probc. comisarul nostru a lucrat in destul, si a produs rezultate care sunt foarte insemnate, voiti D-v. sh aduceti o intrerupere in luerhri ash incht child va veni comisarul rus, principele Obi- husky, care este una din persoanele cele mai con-

1092 siderabile ale Rusiei, sa se iveasca o impedicare? Cad negre0t, cdaca nu veti da guvernului rnijloace spoata numi un om de oarecare insem- natateatunci toate lucrarile se vor paraliza; §i eine va pierde? Neaparat cnoi vom pierde, pentru ca,sunt in joe interese insemnate ale particularilor §i ale Statului. Acest comisar, mai inainte a avut diurna de 2.500 franci; apoi s'a redus la 2.000§i acum comisiabugetara a propus1.500,la care am aderati en. D. Fleva, m intreaba, cat va tinea ? Apoi putem noi spunem conditiuni guvernului rus,so zicem cOra in luna cutare tinem comisarul §i mai mult nu ? Se poate aceasta ? Negre0t ca nu. Dar are sa, fie o limitin marginileposibilului. Avern speranta eguvernul rusese in urina constatarilor facute §i celor ce se vor face, avem speranta §i chiar increderea ca, are sa execute, cu religiozitate obligatiunile sale,plätind despagubirile §i atunci dela sine comisariatul are sl inceteze,§i credem ca, anul acesta va fi cel din urma. (Mei or sa, executa procedura adoptata, de ambii cornisari, qi atunci are sa se termine lucrul,ori nu se executa, §i despre aceasta nu am nici un motiv sma tem, 0 atunci iara0 are sa inceteze. Oricum,D-lor,aceastadiurnaeste foarte modesta, §i vrog so primiti.

VII

Monitorul Oficial" No. 76 din 1880. Discurs privitor la rezerva metalica a bfincii nationale B. Boerescu are prilegiul sa-si arate intinsele lui cunostinte financiare can(' s'a discutat cestiunea rezervei metalice a bancei. In prirnul rand el cauta sä stabileasca o diferenca, intre rezerva metalica a unei bancisi etalonul ei monetar. Rezerva metalica a unei banci trebuese fie in ambele metaluri, zice Boeresen, inteineiamdu-si afirmatiunea pe argumente serioase. Daca rezerva meta- lickar trebui sa fie numai in aur nu s'ar putea grisi subscriitori români nici pentru prima miz6,' de 12 mi- lipane,eaci,continua Boerescu,atrrul nu ne vine in tara deck din exportul cerealelor pe care II dam inapoi platinddatoria publica i importand marfuri straine. Deci in cazul acesta strainii ar fi principalii subscriitori si nici macar depozite nus'ar putea primi deck tot nurnai in aur. Pentru aceste motive Boereseu crede ca este bine ea rezerva metalica sa fie in ambele metale. B. Boerescu, ministru de externe. Din aceasta vedeti, Domnilor senatori,cestiuneaestefoarte del icat6, foarte importantg.Delicateteaei rezu1t6

1094 din aceasta egare un aspect,la intaia privire am/gitor; ea se arat/ sub un aspect foarte str/- lucitor: este vorba de aur. Oricine este preocupat §idoritor de prosperareabAncei, poatefilesne ametit de un ash aspect. De ce banca sa, nu aibg numai aur? Cestiunea este apoi importantg,i eu unul am depling convinctiune, dupg ce am studiat bine lucrurile si am luat toate informatiunile, mai ales de ceeace se petrece sila alte bnci,cä prosperitatea unei bgnei depinde toemai de aceast/ cestiune. IVIai intai bunul simt ne spune cl a regulh etalonulmonetei,cas5, fienumai de aur,si aceasta in raport cu banca, adieg a pune toate dificulfatile ce contine solutiunea acestei cestiuni, numai pe spinarea bgncei, este a comite eea mai mare gresealg,este avois paralizam banca dela nasterea ei. Saration/m putin, Domnilor;voi c/uth s. fiu scurt, precis si eat mai practic. Voi consider/ cestiuneasivoi r/spunde la obiectiunileces'auridicat,mai 'Mai dintr'un punct de vedere general, apoi voi trath-o si din punctul de vedere local. Din punctul de vedere general, incep a va, pune chestiunea care v'a spus-o colegul meu dela lucrgrile publice:oareast/zi suntem chemati a discuth chestiunea etalonului, dacg adicg trebuie sg

1095 adoptgm ca monetg legalg numai un metal san ambele metale pretioase ?Dacg aceasta ar fi in cestiune,'rni-asidai eu opinia. Insg v'a§i spune de mai inainte eg aceastg cestiune a fost §i este discutatg in toatg Europa, cg sunt publici§ti, sunt economisti foarte mari, de opiniuni diverse. §i am aici, probe despreaceast`a, ieh'multisi man economisti, ie6 mai toti oamenii practici sunt in contra etalonului unic de aur, §i preferg ambele metaluri. §tiu cexistä mult un prejuditiueä mai top economistii ar fi pentru unicul etalon de aur. Aceastgesteo mare greseaI6.ra potprobh aceastg prin unul din marii economis,ti ai Frantei, care a scrisun tratatspecial asupra auruluisi argintului, D. Wolowski, care este contra etalonuluiunie.Iat propriilesalecuvinte asupra acelui prejuditiu eronat : Trebuie sá seinnaltim eroarea acelora care au prezentat pe totieconomiftii ca partizani ai etalonului unic de aur. Acesteiasertiuni asar- cloase li sedet negarea cea mai decisiva. Rau, Prince-Smith, de Laveley, Perin, Stanley-Yevons, Ernest Seycl,comtele Schlapis,Wolfgang Eras, Max Wirth, Leon Say, E. Wiss, Cernuschi, de Lctvergue, Courcelle-Sevenil qi alti multi s'au pronuntat in sensul doctrinei contrarii, pe care am,

1096 aparat-o cu perseverenta,i care reunefte asentimentul mai unanin al oamenilor practici". Daca ar fi in cestiune discutiunea etalonului v'asi mai arath ca, cand, la 1870 a fost in Ger- mania,indiscutiunechestiuneaetalonului,in sanul acelui congres de economisti man, s'a facut felicitari publice D-lui Wolowski pentruca a fost in contra etalonuluiunic de aur, pe care-1 sustineti D-voastra. Ash dar,cestiunea insine nueste ash de usoara ;ea merita o mare discutiune, inat'iunile cele mai inaintate ale Europei nu au rezolvat-o Inca pang,azi ! inoicestiadela Dunare, am rezolva-o pe pripite?.. Rau face danonor. preo- pinent de confunda cestiunea bancei, cu cestiu- neaetalonuluisiInca o confunda vorbind de rezerva metalic a. a bancei. Nu este vorba astazi de a trath care din cloud etaloane sase adopte, pentru comertul tarei in general si nu pricep cum, fiind vorba de banca sa declaram ca numai aurul va fi moneta de etalon ! Eug. Statescu. Nici aceia care sunt pentru aur nu pun cestiunea astfel. B. Boerescu.Atat mai binesarezervam cestiunea aceasta pentru alta epoca. Daca D-v. ziceti ca nu voiti sa facet; din aur etalonul unic; nici noi nu declaram argintul ea etalon. Moneta bancei vafide ambele metale, cum si aceea a

1097 publicului. Ceeace vrem este ca nu prin solutiunea acesteicestiunisg,paralizamactivitateabancei. Viu la D. T. Rosetti; D-lui a definit foarte bine rezerva bancei, zichnd ea ea este garantiacircu- lgreifiduciare, adicg a biletelor puse incirculatiune... Ash este; exacta definitiune; dar tineti-vg de consecinteleei.Dad, rezerva metalicg este o garantie, ce vpreocupg inlesnirea transportului a monetelor din care se compune ea? Nu pentru acest scop se cere o rezervg metalicg. Este pozitiv cliaceastg, rezervg, este numai o garanti,3 adica, cg mai ales din cauza aceste garantii se face cg biletele de bancg circulg cu abunden i incredere. De ce dar vorbiti dac g. rezerva trebuie sfie inaur sau inargint, când ar trebui sg vorbiti numai de ingsurile de sigurantg ale garantiei? Tran- sportul manual al monetelor nu joacg un rol ash de mare in comert, precum s'ar crede. Astgzi cele mai mari operatiunide schimb comercial se fac mai fgra circulatiunea a metalului pretios. In statele mari comerciale, operatiuni de miliarde se fac fgrg ajutorul monetei. In Londra in localul ce se numeste learing house, comptorii de compensatiuni s'au tacut operatiuni numai intr'un an de 25 miliarde, intrebuinthndu-se abia chteva milioane de bilete de banc inici tocmai un milion de aur. Ash dar cestiunea circulatiunei sau transpor-

1098

tului metalie este cu totuldiferita de cestiunea. rezervei metalice a une banci de scompt. Nu eon- fundati dotra lucruri de o rnaterie diferita. Daca rezerva metalica a bancei va fi sigura, prea putin ne pasa daca ea este in aur sau in argint, indestul este ea ea sa fiemetalica, compuse din metale pretioase adevaratei având curs pe piata.S'a avut aerul de a ni se imputh ca noi am própune etalonul de argintic rezerva sa fie numai din acest metal. Dar unde ati vazut aceasta scris in proiect? Sni se arate§io vorn sterge. Ceeace cerem, mai repet, este sa nu confun- dam cestiunea etalonului cu cestiunea rezervei metalice. Apoi D-lor, imi pare prudent sa mai luarn exemplu sidela baneile din Europa.Intoate bancile europene, afarh' de aceea a Angliei, rezerva este compusa din aur si din argint. Etalonul general de aur, ca moneta, egala pentru toate s'a adoptat de eurhnd numai inG-ermania. Dar rezerva bancei nu are a face cu etalonul.In Ger- mania, undo etalonul este de aur, nu stiu daca si rezerva bancei este numai de aur,stiu lush ea, Anglia nu are etalon de aur, dar banca esteti- nut/ a aveh rezerva sa numai in aur. Vi se propune a lua, de exemplu, cu orice pret, nurnai pe Anglia, si a lash deoparte pe celelalte State. Dar ia sa vedem etalonul de aur este vre-

1099 un mare bine pentru banca Angliei ? Pentru Ger- mania nu putem Inca sti daea etalonul german de aur ce ea a adoptat, va face. bine comertului, caci sunt putini ani de chnd ea a adoptat acest etalon, si nu se poate Inc a. bine cunoaste efectele ee aceastá masura, va fi produs. Dar voi raspunde D-lui Rosetti numai in ceeace pri veste Anglia, unde rezerva bancei este numai in aur. Mai inthi, d-lor, trebuie sa stiti ca. Anglia a adoptat aceasta masura, ea banca sa sa-si facg, toate operatiunile in monetA, de aur, numai dela anul 1816. Inainte in timp de 400 de ani, banca operh cu ambele monete de aur §ide argint. §i stiO pentruce la 1816, a adoptat pentru bancA, numai monete de aur ? Pentruca sopreasea, en aceasta exportul argintului. S'a faeut insa ceva mai mult pentru a se atinge acest scop; s'a dat tot atunei monetei de argint, o valoare nomina1 a. ceva mai mare cleat valoarea sa intrinseca. Astfel cargintul nu mai puteh sa, se transporte in afara, neputand eirculh cu valoarea sa nominala deck in Anglia. In timpul razboaelor dintre Anglia si Repu- blica sau Imperiul Frantei se intAmplà, cindata ce moneta de argint eseh din fabrica de moneta, plech in colonii sau in alte taxi? guvernul englez a voit sopreasca aceasta, si la 1816 a venit cu

1100 o lege, prin care s'a declarat cbanca sà lucreze nurnai cu aurul, si i-a mgrit valoarea nominald a argintului. De ce vpreocupati, D-lor, astazi ? Ati vol ca rezerva b6ncei sg, fie numai in aur, siati vol ca aurul sg nu se exporteze ? Apoi dupA, sistema ce propuneti a se adoptà, ati ajunge la un scop tocmai contrariu de ceeace voiti, ch'ci faceti totul ea sa, goniti aurul din targ. Aceasta o voiti ?.. spuneti-o curat. Mai inthl voiti s, stiti dac6 rn6sura D-voastrl a f6cut un bine tanceiAngliei ? Vvoi da opiniunea unni easier general al bancei Angliei, D. Haggard, ra- portatl de D. Wolowsky, in opera sa de care am vorbit. Iatcuvintele D-lui Wolowsky: Mai este 0 parte a cestiunei, pe care o indica m numai dar a cdrii importanfd este mare. Oameni bine puqi ca stt juclece, intre alcii D. Hag- gard, easier al bawd Angliei, s'a pldns de mai multe ori cd argintul nu mai circulet la acea bawd, cleopotrivacu aurul. Cu ambele metaluri pretioase pentru pläi, rezerva bancilor rezistd mai bine, ea:este mai pufin expusd la variafii repezi qi extreme ale scomptului, care se ntanifesta mai ales acolo uncle aurul dornineaza singur, sau and dobcindeste un rol preponclerent, dupa cum aceasta s'a intdmplat in Franca de vre-o zece ani".

1101

Vedeti, D-lor, comul cel mai practic, pus in pozitiunea cea mai bung de a cunoaste toate manipulatiunile bgncei Angliei, chiar casierul acestei bgnci, ne spune cg rezerva metalicg a bgncei este expusg mutt la variatiuni subtile ale scomptului; cg ateastg rezerva nu poate rezisth, adicg cg aurul din care se compune, fuge eninlesnire;inalte cuvinte, ea, nu este bine ca rezerva bancei sa lie numai in aur, icar fi fost mai bine ca banca adpoatg opera cu ambele metaluri,cari an valoarea, si Dv. ativos imitati tocmai aceasta, gresalg? Despre banca Germaniei nu ni se spune dacg si ea nu poate opera decat in aur;i pe cat stiu aceasta nu existä, macar eh' Statul a adoptat etalonul de aur. Amu ce trebuie sg facem noi? Sg nu pre- judeegm cestiunea etalonului;stlasam ea banca sg opereze cu ambele metaluri; ea in aceste operatiuni ale ei, nu prejudeca intru nimie cestiunea etalonului; ea este rezervatg viitorului. Vom vedea la timp daca este bine sau nu a adopth un etalon, sau ambele etalonuri. PAng atunci läsati banca sg opereze ca orisice alt comert, cu moneta avgnd curs in tug. Ne-a mai spus D. Epureanu, sau D. Rosetti, cg Germania, adoptând etalonul de aur, a faeut

1102 ca aurul sq, se conserve in Stat. Dar s'a uitatcl Germania nu se potriveste de loc eu noi; cqei ea are o industrie nationalq,foarte insemnatA, care face, c5, Germanii nu au nevoie de importatiune ea noi ieq, exporteaz i manufactura. Noi Insexportqm nurnai grâne, pentru care primim aur; insq, importqm mu1t6 industrie pe care nu o avem, pentru care trimitem aurul inapoi. Când exportul este mai mic in raport cu mArfu- rile ce introducem din strAinItate, i pe care, repet, -e p1tim numai in aur, atunci este lipsq, de aur siaurul se cumpArl mai scump. CAnd exportul este mai mare, aurul se eftineste iagiuleste mai mic. Acest fenomen existq, in Germania, pentruca s6 se poatl face comparatiune intro easinoi ? Nici decum. De ce atunci faceti comparatii intre lucruri care nu se potrivesc ? IatA,darD-lor,consideratiunile mai mult generale, ce am voit sa, fac asupra materiei. Sg.viu acum laconsideratiuni de o ordine mai concretl, mai localä. Sub acest raport, am avut onoare a v`a mai declarh cq, nu intelegem de loc ca banea noastrA eq. constituie un fel de premiu argintului, sq, prepare oarecum arimul pentru etalonul de argint, dupq, cum s'a avut aerul a ni se imputh. Dacl yeti vedea, Dv. undeva aceasta in proiect, vq, rog

1103 sh ni-1 arhtatii eu voi indrepth. Dar vi se propune ca banca sopereze eu aurul. Prea bine, insh intreb pe onorabilii preopinenti, unde vor gäsi D-lor in Ora' athta aur incht sformeze mai inthi prima mizh de 1 2 milioane? De unde ar luh athta aur, dach el nu va exista ? Noi mine de aur nu avem; singurul mijloe de a ni-1 procurh este exportul, adich chnd recolta este bunh, atunci si granele se vandi aurul intrh in tarl. Proportiunea aurului CU argintul, precum si proportiunea ce se aflh'intre aeeste metalesi mArfuri, depinde de conditiunile recoltei si ale exportului, adic6 de legea nestrhmutath a ofertei§i a cererei. Efectele acestei legi nu le yeti schimbh dar prin legea Mncei sau prin natura rezervei metalice. Fenomenele sehimbului si ale productiunei se impuni guverneloriCameriloribhncilor. Ash dar operatiunile bhncei fiind a seface numai in aur, aural va deveni cu atat mai rar si mai scump. Acest efect se va produce mai inthi prin rezerva metalich de aur, care va sthinchis in casele baucei si nu va circulh. Apoi mai uitati catoate anuithtile ee Statul are a plhti Instral- nMate se fac in aur; toatepltilecomertului nostru cu strh'in'atatea, se fae tot in aur, iath dar o surnh de portideschise prin care ese aurul din Ora. De unde dar osh-1mai puneti la banch? El va devenii rari scump.

1104

Dar se zice eä creditul financiar,i alte stabil i- Tnente, Ii fac operatiunile numai in aur; insa D-lor stiO ca natura operatiunilor bancei de scornpt sieireu- latiune sunt al tele deeat acelea ale creditului funciar. Metalurile la banca trebuie sa, eircule mai iute decat in alte stabilimente. Cine plateste la creditul funeiar, trebuie s'o faca in aur. Intreba0 insa pe acei earl platese,eatiicosta aurul? Mud proprietarul imprumutat, care primeste arenda sa in argint, plateste creditului in aur, IntrebA1-1 cat 11 costa agiul, ee 1-acostat ea spoata,pla'ti eu- ponul ? Acest agiucade cum vedei in sareina, nu a creditului funciar, ei a acelora care au sa, plateasca lui. Caei aurul este si el o marfa, care se vinde pe piqa, eatoatemarfurile.Cine dar va fi acela care va vol sa cumpere aceasta marfa seumpa, numai ea sh' alba aface cu banca? El se va lipsi de aceastai va merge in plata', la alti bancheri, care nu-i impun acest saerificiu. Pentru ava,athta,lace consecinte poate aduce sistemaadoptareiauruluisiararitritei sale, nu am deck sv citescniste importante cuvinte cuprinse inteun memoriu al D-lui Wo- losuky din 1867, asupra etalonului : A acloptà, un sigur metal, aurul, escluztind pe celelalte,este. nu nuntai ca cum s'ar inchide toate minele de argint, ci inca cum s'ar suprima, sub alt punct de vedere, munca secolilor.

1105

Se evalueaza sunia totala a nietalelor pretioase la 50 miliarde, din care jumatate n aur i jumatate in argint. Duca dintr'otrasurti, de condei s'ar suprima unul din cele doua metaluri din serviciul monetar, prin acest fapt s'ar "indol cererea celuilalt metal. Extragerea inetalului nu ar mai fi de ajuns, de uncle ar urma o scumpete a aurului ci o turburare in toate tranzactiunile in paguba tuturor debitorilor". Da, D-lor, aceasta,' turburare in tranzactiuni, afarq, de seumpetea aurului, va fi foarte realg, la noi, Cand banca s'ar sustrage dela regimul comun, sis'ar pune sub regimul exceptional, sub regimul etalonului unic, cum nu este la nici un comerciant. Mai este D-lori o alt6 observarelocala. V'a spus adinesora, D. Presedinte al Consiliului, ea" aceast'a cestiune a etalonului nici nu este incA rezolvat6 in Franta, in Italia,in Belgia, in cele inai multeta'ricomercialeale Europei; si dupe cum am mai zis ar fi straniu ca noi, dup6 main!, Dâmbovitei siat Dunsa'rei,sävenirndeodath, si o rezolvtim in direct 0 pe tkute numai pentru bancl. Ce ru oare v'a f6cut banea pentrucasa o legati si so puneti astfel intr'un cerc de fer! Curn o sfacii ea s6, iasq, din acest cerc ? La noi mina de aur este exportul; banca cu biletele sale, nu creaea valori, nici fabric.6 aur. Biletele de banc6 nu sunt dec"at un mijloc de scbimb si de seompt

20006 70

1106 pentru altetitluri reprezentind dejh o valoare, o creanth realä. Nu eredeti dar,eh vh, imboghtiti, dach ereatibilete de banch. Avutia rezulth din circulatia valorilor, dejh existente, ca acele bilete puse in eirculatie. Dach nu vor fi valori, nici bilete nu pot eircula. Puterea magich de a ereia, din nimic, valori, nu o poate aveh nimeni,afarg numai de cei ee fac minuni,sau de D-zeu care a creat ceruli phrnAntul din nimic. Ash dar, banca find tinuta, a opera, numai cu aur, afacerile sale vor fi putine, dupa, cum si putin va fi auruli duph cum scump va fi acel aur. Ea nu va puteh emite bilete decht incer- eul acestor afaceri, duph ale cereri i se vor face, dupe ate scompturi va opera. Ceva mai mult. Bine, rhu, banca s'a constituit. Ea are dreptul a primi depozite. Dar insh opriO, ca acele depozite sh se fachsi in argint. Vasã zich desi eunoastem utilitatea bhneei, des,i stiu ch intr'adevhr o touch este a, b, c, al orichrii reforme econornice, însi-se impune dela inceput ca incassa sa metalich sh nu fie compush si din depozite de argint,cinurnai de aur. Va sh zica depuneri voluntarii la banch nu pot fi Iargint. Apoi, duph' bunul sirn, ne inehipuirn noi, de aci din tara romaneasch, el au kt fie oameni, cari sh rneargh in thrg sh-si schimbe argintul lor in aur, spla- teasch un agiu foarte scump poate, numai pentru

1107 ferieirea ea s6 mearg6, apoi la banal sprea-1 depune acolo? Mare minune! In fapt Insva fi eä depunerile la banc6 mai le opriti; pentrue/ in realitate nimeni nu va merge sacumpere aur pentruca s6-1 depuie labancä.. Ash toat5, incassa san rezerva metalic6,, se va compune in .realitate numai de capitalulbAnocei, cci depozitele vor deveni o iluziune. Insl, gAnditi D-lor edcu aceasta paralizati mai toatA, actiunea bAncei Inca, dela infiintarea ei; cAci puterea cea mare a unei bänei constg, mai ales in depozitele ei. SOvedem Ins daca,"chiar capitalulba'neei nu se va forma dificil. Yor fi in adevAr subscrieri publice, pentruca sA,se aeopere acest capitalsi tendinta noastth va trebui sg, fie ea aceste capi- tate sa,'fie cat se poate nationale, mai cu seamg capitalurile cele mici. Apoi cum o sg. se g6seasc6 la noi in tath 12 milioane in aur? Aceasta s'ar putea, face dacq, acela, care ar subscrie o aetiune ar cump5,th bucg,ti de aur ea sg, plateasc5, cu ele; va szic6 presupuneti c toti subscriitorii vor vol sq,faca,' un sacrificiu spre a forma capitalul. Dar in asernenea eaz agiul aurului va fi urcat in pro- porti une cu cererea. Apoi aceastä cerere va mai creste prinpl- i1e ee au A, se fac5, in stthingtate. Agiul dar va fi cu mat mai scump. Ce va maifica'nd aurul se va mai eaath spre a sefacesidepozitele in

1108 aur.Aeest depozitconstituiemaialesmarele capital, garantia cea mare, in urma egreia banca va puteg emite biletelesale.Prin amendamentul comitetului opriti insg depozitul mai cu desavar- sire; mai faceti foarte dificilg subscrierea sau acoperirea capitalului bncei,i aceasta o faceti mai alespentru Romani, si inlesniti subscrierea eapi- talistitor strgini; caci acestia pot mai cu inlesnire sa acopere capitalul bancei in aur deck Romanii. Formarea capitaluluieasioperatiunile bäncei, sunt dar foarte dificile! Din aceasta ar urmg ea operatiunile bancei au sa se facg in mici propor- Ouni. Cei ee vor aveg nevoie sa, faca operatiuni, vor preferi a merge la bancherii privati, can fac scomptul si in argint, ca si in aur, decat smeargg la ban* unde vor trebul sa, eumpere aurisg plateaseg un agiu scump! Aceasta poate sa convie bancherilor privati; nu asigurati lug prosperitatea bancei, nicirdspundeti la asteptarile publicului. SIvenirn acum si la un alt inconvenient practic. Suntern in tara romneasc i tim cum se petrec luerurile in practicg. Vo4i sg faceti ea banca sg opereze numai cu aurul. Prea bine. Dar nu va temeti eg imprejurul bancei sg nu se formeze niste combinatiuni, niste speculatiuni asupra agiului aurului? Tata, aceste speculatiuni, incassa metalicaa bancei este numai in aur; biletele de banca sunt de 3 ori mai mari cleat incassa metalica, insa o

1109 atreia parte banca o va tine in aur.Presupu- neti acum ceineva va avest faca o plata in strainatate;iiva trebui aur, ins/ nu are aur. Daca ar aveh bilete de banca le-ar schimbh la banc i ar area aur, insa n'are bilete. Merge atunei la acei speeulatori care exista imprejurul bancei, la culisieri, cum se numese In Franta, si le spune cIi trebuie aur ea sa, plateasca instrai- natate. Acei speculatori, dupa ce se Invoiese en dansul asupra agiului, scot biletele ce au in por- tofoliui merg la banca eas ia aur pe ele. Acest aur ii se da gratis; si ei iivand cu pret bunieel. Iath dar Inca un mijloc sigur de a scapit banca de aur. Dar cu aeest sistem nu mentineti aurul;pe cand prin sistemul ambelor metaluri yeti isbuti a pastrà aurul si a goni argintul. Ni se mai spune ea, prin sistemul nostru se dd. o prima argintului,i s'ar marl prima aurului! Dar cum s'ar face aceasta ? Nimie in proiect nu justifica aceasta banuiala.Noi v'am expus, din contra, faptepozitive.V'am probatc mariti agiul aurului, ca asigurati exportarea lui, icit sustragetidincireulatiune sume care formeaza numai in aur rezervarnetalica. Vi s'amai demonstrat ca, nu puteti sa, opriti aurul de a merge in strainatate, atat prin pth4ile ce face guvernul in altetaxi,cat iprin pthi1e comerciantilor. V'am mai expus c aurul este o marfa, ea toate

1110 mhrfile, i h, cu cat vafi mai mult cerut cu atat va fi mai scump; in vreme ce dach banca va avei auri arghit, echilibrulse va stabili mai lesne,sicapitalul bhneei va fimai mare. Dar cu cat acest capital va fi mai mare, cu atata va fi mai mare bileteleincirculatiune. Atunci argintul nu ar puteh fi atat de mare;si tot comertul va castigh. Conchid, D-lor, eh, nu trebue sh, confundaticestiuneaetalonuluicu aceea a rezervei bhneei, eh, nu trebue sh,prejudeeati cestiunea etalonuluiunie, pentru viitor, ieh ca unii ce venimin urma ahor natiuni,este mai bine sh urmgm exemplul celor mai multe natiuni din Europa. Sh facem dar ea banca noastrh s. functioneze ash cum vi se propune de guvern;si duph ce vom Tedeh efectele ce ea va produce, duph catva timp, vom vedeh, dach are defecte dach, va aveh nevoe sh-i facem ceva modifichri. (Aplauze).'

VIII

Monitorul Oficial" No. 85 din 1880. Demisiunea in corpore a magistratilor tribunalului Ia§i Mai multi deputati in frunte en Ciupercescu in- terpelaserä guvernul in privinta demisiunei in corpore a magistratilor tribunaluluiIai. Ace§tia se crezuserA nedreptAtitiindrepturile lor prin numirea lui Simio- nescu ea prim-pre§edinte al tribunalului Ia§i §i a liii Sion Gherea ea pre§edinte al aceluia§ tribunal. B. Boe- rescu raspunde in local ministrului de justitie A. Sto- lojan eh' magistratii mai sus numiti implineau conditiunile legale pentru afinumiti §ieg, magistratii dela Ia§i prin demisiunea lor n corpore an calcat legea fa.p- tuind delictul de deneyare de dreptate.

B.. Boerescu, ministru de externe. D-lor deputati, voiu fi scurt s,i nu voiu intra, in amAnun- tele in care a intrat D-1 interpelator; voiu vorbi numai asupra catorva fapte mai esentia1e pe care D-sa le-amentionat;caci cand e vorba despre numiri Inmagistraturil§i se aduc interpe16ri in Camerh, aceasta numai atunci sA aibun efect

1112 practic cand se va arAtheh' guvernul a lucrat contra legei. Merg mai departe: chnd e vorba chiar de o demisiune pe care ar fi prirnit-o guvernul, incA s'ar puteh face interpelAri, child acea demisiune s'arfimotivatpe aceeacg,ministrul a cerut unui magistrat sA facg, un act contrariu legei sielnu s'a supus si demisioneazg.Negresitcd atunci rdspunderea e a ministrului. In cazul de fata 'lush nu este nimic din toate acestea, ash incht cestiunea aceasta este o cestiune cu totul 1ocaIsi pot sq, adaug personala. Am aci notele pe care mi le-a dat D. Sto- lojan, ministru de justitie, care este bolnav,si vit -pot spune cum st6 cestiunea in sine. A fost vorba. D-lor, de numirea unor magistrati la tribunalul de Iasi; s'a numit rnai inthiu Un primprocuror, si dupI chtva timp primul presedinte si un presedinte de sectiune. La numirea primului presedinteshadat demisiunea tot tribunalul, D. ministru al justitiei i-a rugat intot chipul retrage demisiunea. Acei magistrati au perzistat insg,in demisiunea lor. si au f6cut ceva rnai mult: au acut o abatere dela lege, care-i supune la o pedeaps6 disci- plinarg, c6ci mai multe zile au refuzat de a ju- deckproceselependinte,astfelincht justitiabilii au suferit inthrzierea. Apoi, D-lor,este aici un motiv legal de demisiune. Demisiunea este moti-

1113 vatA, zicAnd cprin numirea D-lui Simionescu a altora ei se cred lAsati in drepturile lori eA s'au numit strAini la tribunal. D-lor, noi trebuie svorbim pe ta.rimul legei sA ne intrebAm: in ce chip sunt drepturile dobAn- dite canii s'au vAtAmat ? D. interpelator a zis cA faptul demisionArei acestor magistrati a produs o emotiune, nu numai ia Iai, dar in toatA tam. Ei bine, noi care suntem Ia guvern si care suntem in pozitiune a cunoaste mai bine emotiunile cari se produc in tarl, putem sl vA incredintAm caceastA demisiune n'a produs nici o emotiuneintarA,cinumai inoarecare cercuri restrAnsedin Iasi,negresit iintre acei demisionati si poate intre unii din D-nii advocati. Sunt D-lor emotiuniiemotiuni;sunt emotinni de fantezie si de capriciu, si sunt allelecari au o bazA. Ei bine, faptul acesteidernisionAri puteh el oaresA serteascA de bazA, la vreo emotiune? Nu; si de aceia n'a putut s'a strabatl mai departe decAt in cercul acela uncle s'a produs. Acum svedem ce fapte s'au petrecut, fiindc6 D. interpelator a pretins cA D. Ministru a lucrat incontralegei.SA vedem dacl sunt drepturi lasate, cAci cat pentru cuvAntul de strain,acesta este un cuvAnt curioscAci nu s'apututin- telege prinacest cuvAnt pe sträinii de nationalitate, ci s'a inteles pe strainii de judet, de acea

1114 localitate. Cu alte cuvinte, magistratii din Iasi ea si D. interpelator, voiesc sstabileasca, doctrina ea in Iasi sA nu se mai numease6 alti Romani decal acei din localitate. Apoi atunci,fiecare oras ar veni sa, facä aceastä pretentie. D. Ciupercescu. Ei an Meat aluziune la D. Simionescu care este Roman din Transilvania, ac6rui calitate nu este recunoscutil prin o lege. B. Boerescu. Apoi, D-lor, presumptiunea este eg un om insuseste calitatilecerute si acela care le contesta trebuie sa dovedeasca. Ash intre magistratii dela Iasi este si un Domn Fleische, care se zice el nu stie bine romaneste, dar care poate sa fie Roman.

. Acestea sunt.calitgti pe care nu le poate eunoaste Ministrul pan6 nu ise InfAtiseaza, o probg, cAci poate A, fie un minor pe care.sA-1 ia drept major altele... In tot cazul, aici nu poatefivorba .decat de judet; cualte cuvintecteceministrul saia magistratii din alte localit6tii sa-i numeaseg la Iasi? Ciupercescu. Nu este aceasta. B. Boerescu. Apoi atunci ce imputati acestor numiri? In ce ministrul a csalcatlegea, daega numit pe D.Simionescu prim-presedinte laacel tribunal? El aretitlulde doctor in drept dela facultatea din Toulouze, etatea asemenea o are. In cat priveste art. 9 din legea organizatiunei jude-

1115 chtoresti, nu poate aibh aplicatiunea in cazul de fath, fiindeti.D:Simionescu a venit caprese- dinte dela Tribunalul Tutova 5,i a trecut ca primpresedinte la Iasi, ceeace este totpresedinte chci titlulde primpresedinte nu este deck un titlu de ierarchie si are numai 100 leivechi pe Iun mai mult pentru cheltueli de reprezentare; prin urmare nu a fost vorba de o inaintare ci de o transferare. Ash dar, toath chestiunea se reduce la acele critice,ch' lucreazh, prea lute, eh jildech prea multe procese etc.Apoi,D-lor,in materie de procese poate sh se udecei putine si.multe; stint procese care pot s inchte 2 si 3 zileialtele care sh se poath judech eke 20. si30 pezi.Aceasta dar nu poate fi o critich Intemeiatk'; §i apoi nu uita0 elsnnt procese rurale foarte numeroase ifoarte scurte. Dar, clack' s'ar puteh face ocriticilin general, ar fi ch tribunalelenoastre lucreazh prea incet,i dach se zice de cineva eh lucreazg,iute, aceasta mi se pare cg,poate s6,fie mai mult o laudh deck o critich si D. Ciupercescu, apreciazh caacel magistrat ar lucrh rhu. Aceasth apreciere insä cade numai sub re- sortul curtei de apel i curteide casatiune; nu putem noiaicifiecareinparte, mai cu sea.ma când s'ar inthmplh sh fim iadvocati, nu putem

1116 sa apreciem ca cutare magistrati lucreaza bine sau Mu; aceasta nu este treaba. noastM. Daca este vorba deaprecieri, apoiiaca, am aci notele scrise ale D-lui Stolojan,care iata ce zice: chiar D. Manolache Costache m'a inkimpinat in gara Tecuci cu urmatoarele cuvinte: Te felicit D-le Stolojan pentru prerdintele ce ne-aitrims's, harnic om,e ;iD-nul Chenciu inizicea: an auzit ci pe stiteni binecurankindu-l. Ami raportul delegatului ministerului, justitiei, care a facut re- rizia tribunalului fi in care imi relateaza ceeace lucrase D. Simionescu in ti nipde catera luni". Prin urmare vedetic ministrul a fostin toate regulele, caci de-unclevoiti Dv. casih ministerul informatiuni, decat dela persoane mar- cante cum este D.Manolache Costache, cum este (mon. D. Chenciu,sidinraporturile delegatului ministerului, despre calitatile magistratilor pe care-i nume§te? Vedeti darea'ministruls'a condus foarte bine când a avut invedere faptele§ilucrärile fiecarui magistrat. Dar acum ce se zice de D. Simionescu? Se zice ca D. Simionescu era pre§edinte, insa ca era alt pre§edinte mai vechiu in localitate,care aveh dupa lege dreptul Ia inaintare.Eibine, sa-mi permiteti a va spune ea vechimea nu este un (Inept dobilndit pentru inaintare;poate safielin um-

1117 gistrat mai vechi,§iun ministru de justitiesg inainteze pe un altul mai nou, fiindeg sunt o sumg de alte consideratiuni cari pot sg ving in favoarea acestuiai acel mai vechi nu are drept sridice ca ar gument legal pentru inaintarea vechialeii sg critiee actele ministrului justitiei. In privinta D-lui Gherei,D. Ciupercescu spussi maiputin,cAcia spus cl a inaintat prea repedei cg este prea putin timp de cAnd avenit in targ. Este o nenorocire la noi in targ citgeneratiunea noug inainteazg repede. Ash este pozitiunea, avem lipsgde oameni, eu cunostinte si nu vedem magistrati albindin graduldintai, cum este inaltetgri;dar aceasta va veil cu timpul. De aceea s'a vgzut tineri dupg efttva timp trecând repede chiar membrii Ia curie. Chestinne de incredere si de capacitate. Eu gäsese cg D. Sion Gherei a venit in tang la 1878 Noemvrie, eg a fost numit supleant la tribunalul de Ilfov, cg pe urmg, a fost la Bacilli, la Neamtu, si in fine prim-procuror la Iai. Ei bine, inaintarea la presedinte poate fi consideratg ca o inaintare contrarie art. 9, fiindeg nu are trei ani de serviciu? Apoi adue atunei.D-luiinter- pelator art. 76 din legea organizgrei judecgtoresti care zice cg, procurorii genera au acelasi rang ea presedintii de curte, si primproeurorii de tribunal, au acelasi rang ea, presedintii de tribunal. A trecut

1118 dar I). Sion Intr'o pozitie care o aveh mai inainte, prin urmare nU este inaintare. Insl D-sa zice acum el nu are vhrsta. Aceasta este o simpLa afirmatie; dacA voiti sA probati cA DU are vhrsta, nu aveti deck sA o faceti,si atunci voi cere demisiunea. VA mArtu- risese c. i mie, cand eram ministru de justitie in 1862 sau 1864, mi s'a inthmplatsA, numese un thnAr care era cam bArbos, dar care nu aveh vhrsta, sichilds'adovedit cä nu aveh vhrsta, i-am cerut demisiunea. PADA insA nu se va dovedi cu actele stArei eivile, nU se poate tine seam6 numai de o simplA afirmare, cAci aceasta nu este de-ajuns. Dar vi se pare ea, este thnAr? Ei bine, stint multi oameni eari sunt inaintati in varsta,i cu toate acestea se partineri; stiti proverbul: viabia pui. Sunt oameni care sunt in vhrstA de 30 anisi se par cnu au deck 20 san 21 de ani. Poate. c§i D. Sion are privilegiul acesta. Astfel dar, D-lor deputati,vedeti cA interpelarea aceasta in realitate se reduce la aceeaca de ce D. Ministru de justitie, nu adat indestu- lare acestor Domni magistrati. Apoi acesti Domni magistrati s'au pus in poziOune a§h incht indes- tularea aceasta arfiinsemnat,ca ministrulde justitie, chnd face o numire, sA caute snumeascA

1119 pe unul din judecatoriiaceluiasi tribunal, sau dintre locali, ceeace ay fifost a creih un sistem de numire in justitie, care sa fie un privilegiu, si acest privilegiu trebuih sA, se acorde tuturor tribunalelor din Ora. Ei bine, aceasta, D. Ministru de justitie, nu puteh s'o faca. Din contra, din interpelare se do- vedeste ca foarte rau au facut magistratii de au demisionat pentru un lucru pentru care nu trebuih sademisioneze.Ne-a parut rau de demisiunile D-lor, esteadevarat,fiindca eram informati ca sunt buni magistrati, insa totdeodata pot sa. adaug ca. serviciul cam sufereh oarecum!Astfel dupa raportul ce avem delanoul presedinte, vedem ca sunt procese corectionale amanate din Decernvrie, si se puneh numai chte 10 procese pe zi. Rau faceau D-nii magistrati ca udecau aa putin amhnau procesele corectionale pentru un timP ash de lung. Apoi tulelile nu aveau registre... D. Ciupercescu. Vor fi ars child aars pa- latul administrativ (intreperi). B. Boerescu. Conchid, D-lor, zicand ca, D. ministru de justitie, afacut aceste numiri conform cu legea,i daca a fost undeva o neregularitate, a fost din partea acelor Domni magistrati demisionati, cari n'au continuat a dh justitiei 'Ana ce ministrul va avizà, ceeace constitnie o denegare de

1120 justi0e,§ilegea zice ct magistratul carecalet datoria sa, se expune la pedepse disciplinare. Eu vg,mgrturisesc c6 nu §tiu chnd acWi foOi magistrati s'ar dh in judecat6 pentru denegare de justitie,daa, ar sca,ph nepedepsiti, cAci dacA in asemenea caz nu s'ar pedepsi un magistrat apoi atunci nu §tiu in ce caz ar putehsh'fie pedepsit.

Monitorul Oficial" No. 87 din 1880.

Guvernul de aliantd din 11 Iuniu 1879.

D. N. Fleva adresase o interpelare guvernului intreband care este rostul lui B. Boerescu in guvernul liberal. Boerescu räspunde clari cu mult bun simt ex- plicându-si prezenta in gaveraul liberal. Avand in vedere gravele iruprejuiári prin care treceh taxa: rkboiul, independenta, cestiunea Israelith, se Meuse in 1879 Iunie 11 un guvern de aliantá din care fáceh parte si Boerescu. Imprejurgrile erau ash de grele incAt toti lArbatii politici din toate partidele trebuiausb-oidea maim pentru a lucra, la binele Ora. Aceasta-i explicatiunea guvernului de fuziune din 1879.

B. Boerescu, ministru de externe. Sunt foarte recunoseator D-lui Fleva, pentruea a pus cestiunea, intr'un mod clar, qi e bine ea la finitur sesiunei qila inceputul unei noui perioade a activiatii guvernului actual, eestiunea sg, fie rezolvatAfiindeg, poz4iuni1e echivoce sunt cele mai rele; §i v6 m/r- turisese ceu unul, pe socoteala mea, nu pot su-

29006 71

1122 feri o pozitiune echivoca. De aceea a trebuit sd-mi iau ipartea mea din cuvintele zise de D. Fleva, fiinda D-sa a facut in putine cuvinte istoricul acestui guvern. D-lor deputati, cand s'a format acest guvern la 11 Iunie anul trecut, prin programul sau v'a declarat ca este un minister de fuziune: and zice cineva fuziune nu trebue sa se inteleagacoalitiune,fiinda,"e ceva cutotul diferit; prin fuziune se intelege o intrunire a unor forte convergente, forte care trebue sa,fie identice in natura lor spre a produce un rezultat bun, caci altminterea n'ar produce deat paralizie. C'and se combina, ca in chimie, doua elemente din care sa, iasa o forta, rezultatul vafibun. Cand .s'a format ministerul local, in fata evenementelor celor grave si insemnate prin care a trecut aceasta,t,arg, s'au intrunit puteri identice in natura lor, din diferite nuante, si aceste puteri si-au dat nurnele de minister de fuziune, adica, si-au zis:s ne dam mama cu totii noi care prin natura noastrA putem lucra, impreung ca s. producem un rezultat bun. Acest rezultat fosta ash, precum 1-a sperat? Mi se pare a .evenimentele si faptele au probat cash a fost, astfel inat nu avem deal sne laudäm de concursul ce ne-a dat aceasta Adunare, precum nici Adunarea nu poate se planga de noi. In acest mod am terminat prima perioada, pe care asi puteh-o numi perioada po1itic,i dupa cum

1123 zicehD.Fleva,acum se incepe perioada organizarii. Acum, D-lor, lucrurile sunt foarte lamurite. In perioada dintaiu ministerul §i-a avut misiunea sa, sarcina sa, a lucrat cum a crezut ca este datoria lui slucrezei a produs un rezultat care s'a dovedit ca a fost bun pentru tara. D. Pre§edinte al Consiliului, a zis, cu drept cuvânt,ca,ministerul se poate modifich in persoane, dar Ii va conservh caracterul. Acum gäsiti D-voastra ea este ran ea for- -tele acestea sa fie intrunite? In acest caz, eu sunt eeldintaiu care s rn retrag, cci eu am fost unul din acei care am constituit o nuanVa in acest minister, fiindca altfel ministerul n'ar fi avut euvAnt sa se zica de fuziune. Pana acum aceasta fuziune, .aceastä lucrare a noastrA, in comun, a produs efectele sale bune; direcOunea data politicei noastre de guvernul actual a fost bOna, iin privinta aceasta lucrul se poate judech dupa rezultatele ce le-aprodus.Acesterezultatele cunomtetitoti D-voastra. Acum intraiu in a doua perioada, in perioada organizaiunei noastre interioare; cercul activitMei guvernului inaceasta perioada va fi mult mai restrans,i poate mult mai imediat folositor Orei. Eu, cat pentru bine,va,' declar cu francbeta, ca-mi pare foarte bine a s'a pus aceasta cestiune astazi,

1124 chadunarea voeste a sticare sunt opiniunile noastre, asupra tintei ce trebue a avea aetivitatea unora din noi In perioada de organizatie in care intrgm; pentrucg e bine a se sti,acum la finele sesiunei, mai cu seamg, dael Onor. Adunare crede ea' este in folosul tgrei ea unii din noi sg continue de a fila guvern sau nu. Pentru mine daeg Adu- narea va gäsi cg in situatia de azi, nu mai pot face parte din guvern, sunt gata a mg retrage; daciari, va ggsi eg este bine si folositor ca fuziunea fgeutg sg continue a existh in guvern, voiu continua, si voiu fi fericit a continua sa, con- tribuese cu puterile mele Ia binele public. D-voastra, nu ati uitat eg mai zilele trecute s'a dat un vot, nu de o mare insemngtate, dar pe care eu 1-am luat ca semn el nu asi fi agreat de majoritate, si imediat am fost gata a mg retra ge dela guvern . Mi s'a incredintat insg, indatg, cvotul acela n'afost nicidecum dat ea semn de neincredere egtre mine, dupg cum ii luasem eu si am revenit. Sunt dari acum gata a urma sentimentele Adungrei in privinta mea. Dacg aceste sentimente sunt a se preface fuziunea fäcutg, a seschimbh unele din persoanele acestui minister, Intre care asi fii eu, continuand de a fi recunosegtor Adu- ngrei de increderea ce mi-a acordat pang a fi,si reeunosegtor Onor. mei colegi,de a egror bung-

1125 vointa nu am avut deck sa ma laud in tot timpul ck am lucrat alaturi en D-lor, ma voiu retrage. Alta profesiune de credinO, nu pot A, va fae acum. Profesiunea mea de credinta sunt faptele mele si trecutul meu. Profesiunea mea de eredin0 am facut-o dejh inSenat,ea opoziOuneerh mult mai comod pentru mine, a face aceasta atunci mi-am faeut-o cu ocazia legeibiletelor ipotecare, eand am dat coneursul meu guvernului pentru creearea acelor bilete. Am fost criticat de multi pentru aceea, eu am erezut bine a arath motivele pentru care o faceam, fAceam adiea o profesiune de credinta. D-lor, sunt liberal, dar cu convinc4iunile mele, eu temperamentul meu, eum ziceh D. prim-ministru. A§hdar dad, Onor. Camera, crede cfuziunea dela 11 Iunie 1879, trebue a dispare, eu voiu fi cel din-Wu a ma retrage.

Monitorul oficia1"No. 27 din 1880 Discurs referitor la mo§tenirea prezumtiv'a a tronului.

N. Ionescu si N. Blaremberg, erau nemultumiti en proiectul de ráspuns la inesagiul Tronului relativ la paragraful eaH vorbeh de mostenirea tronului. B. Boe- rescu care erh un partizan sincer a dinastiei si al eons- titutiunii, rh'spunde cprin paragraful incrirninat din proieetul de raspans la 111esagiul Tronului,seirnpli- neste dorinta cea mai vie a constituantei dela1866: o dinastie stabilg.Pentrue'a regele nu a avut noroculse aibá mostenitori direeti, nu este bine ea tronulst 11- mâng multg, vrerne vacant si conform art. 83 din eons- titutiunes'a proelamat mostenitor prezumptiv al tronului principele Ferdinand. B. Boerescu, ministru de externe. M simt dator a r6spunde la cateva observatiuni esentiale -acute acestui proiect de rAspuns Ia Mesagiul Tro- nului. Sau mai ales acest rAspuns in scopul de a luminapoate pe aceea care sunt contra acestui

1127 proiect, §i caresper a veni Cu noi, cand se vor convinge de adevhr. Mai In-0i repet, §i asth'zi ea siieri, cacest rhspuns nu atinge de loc pe guvern, nu coprinde nici aprobarea, nici dezaprobarea actelor guvernului; in caz cand ar fi vreun paragraf care ar contine a§h ceva, vom conveni chiar noi sh fie imediat modificat. Trechnd acum la diferitele orti ce compun acest rhspuns, voi face qi eu ceeace a fheut §i D. Marzescu, adich nu mh voi ocuph de observatiunileabstracte, prin care s'a chutat mai mult a se exprima dorinte, cari formeazA poate un program politic. Voiu rhspunde numai la Or- tile esentiale ale observatiunilor relative la rdspuns. Aceste phrti sunk douhunele relative la mo§tenirea Tronului §i altele relative la aceea ce D. Bla- remberg §i D. II.Isvoranu, au zis asupra poll- ticei guvernului. In ceeace prive§te observatiunile relative la cele dintalu, oratorii din opozitie s'au mhrginit la niste generalithtinesesisabile, cas zic a§h, care nu se pot apuch §i care prin urmare nu pot a ne interesh. Le las dar deoparte. In privinta mostenirei Tronului, am putine de zisincombaterea celor sustinute de D. Io- nescu, chci sarcina mi s'a u§urat foarte mult prin cele zise de D. Marzescu.

1128 ha mai intliu o observare generalg in discutiunea acestei cestiuni. D. Blaremberg a zis cg nu voteazg, aceastA parte a rgspunsuluiladiscursul Tronului,cgci D-Iui Ii rezervg a se ocuph de aceastg, cestiune c&nd va veni guvernul sit o prezinteze in Camerg intr'un mod concreti constitutional. Cu alte cuvinte D. Blaremberg, inlgtureazit cestiunea, nu voeste sa se pronunte asuprg,-i, o evitg. lJn alt orator, imi pare D. Vizanti, a zis cit in partea relativg la mostenirea Tronului, D-lui nu vedeg,nimic de criticat; .dar nu a spus nici cg, o adopteazg. Deci iariti o evitg,. D-nul Ionescu ne spune totcit nu voteazg, aceasU cestiune, fiindcg nu se aft in fata unei legi venit6 in mod regulat. A stfel cit o parte din opozitiune a eliminat cestiunea, a cAutat a o mina* sau mai bine a o inlAturh,citcitiàca, ea nu mai putea, g se prezinte vreodatt inaintea acestei adungri. VI lassg,int,elegetice insemneazg, aceastg, eliminare sistematicg. Spre a aspunde acum la pretextele acestei elimingri, nu voi incerch a vg demonstrà ea guvernuli comisiunea de rgspuns, au procedat cu totul in acord cu constitutia mast* si cg faptul acesta nu este nimic alt deck o dare in constiintg

1129 egtre reprezentatiunea nationala, Camera, si Senat, despre executarea uneipgrtidinconstitutiunea noastrg relativa,la rnostenirea tronului, executare in forma cea mai severg, in forma engleza, pe care o afectioneazg atgt D. Ionescu. In adevgrD-lor, D. Ionescustie prea bine el Camera, orieht de suverang ar fl, este limitata in suveranitatea sa, §i ca ea nu poate lucrh deck in limitele competintei sale indicate de Constitu- tiune. Ce a voit Constituanta in 1866 ? A voit sg se ajungg lastabilitateprintr'o Domnie ereditarg, adicg printr'o dinastie. Aceastg vointa, expresia fidelg a vointei natiunei, a fost ash de puternieg §i s'a impus atat de mult, incat cbiaraceicanaveau o convinctiunecontrarie, precum a fost si D. Ionescu, au fost siliti a se supune eisi a voth Constitutiunea, adicg aufost siliti sg faca, omagiu vointei nationale isa renunte la ideile lor personale. Pentru ce am zis ieri cg epoca de astki este solemng? Pentruca, creigm o alta, ordine de lucruri deck cea creata, in 1866 ? Nu; ci pentruca azi se executg, se indepline§te, aceeace a prescris adunarea constituantg din 1866. La 1866 tara, pe drept sau pe nedrept, a voit slstabileascgsila noi o dinastie. Dar eel mai esential lueru pentru un ash scop,este de a se

1130 regula cestiunea mostenirei la Tron. Ca sa va, spun un exemplu adus adineauri de D. Ionescu, imparatul Napoleon III, a carui memorie vafitot- deauna simpatic ivenerata, la noi, indata ce s'a numit imparat, cel dinttliu act al sau a fost de a numi mostenitor prezumptiv pe principele Ludovic, varul sau. Mai in urma a avut copil, si mostenirea prezumptiva cazut,caci de aceea se nu- mestei prezumptiva. Cand mostenitorul direct vine, atunci eel prezumptiv inceteaza. CUM am putea poi pretinde sfundam o dinastie, dad, mostenirea la tron nu esteregulata. Daca am fi avut norocirea sa avem mostenitori directi, numai aveam nevoe sne ocupam de aceasta cestiune. Dar, nu avem inca mostenitori directi. A poi prudent, este atunci pentru noi, naOunea romAna, care a voit cu atata insistenta si cu atAta dreptate sa aiba, o dinastie, ca sa nu indeplinim prevederile constituOuneisisa, nu fixam ereditatea in linie colaterala? Bine este sa mai stam mult timp expusi la pericolele care ne-ar aduce un viitor nesigur ? Eu am sadaug D-lui Ionescu, ca daca D-lui ar fi in drept sne critice, ar fi ca, am lasat Inca pang acuma aceasta, cestiune neregulata. iin asta, cri- tied ar trebulsa-si ia si D-sa mica sa parte la responsabilitate, cacii D-sa a fost ministru de externe,si nu a grabit regulareaacestei grave

1131 cestiuni. Ce s'ar int/mplh in adevhr dach' nenoroeirea ar fi sh avem o vacant/ de Tron, Mr/ ca mostenitorulst fifostconcret i constitutional desemnat, cum voih D. Blaremberg,i tocmai cum facem noi astki? Dar stiti ch, vacantele la tron, nu se pot prehmgi mult f/r/ grave perieole;i aceste pericole pot fi si mai grave pentru noi Romanii. Constitutiunea noastrl, dar, a prev/zut cazul si noi nu facem, ea guvern, deal sv/ arhtäna qfts a indeplinit prescriptiunile constitutiei. Prin urmare, D. Ioneseu, vede cad nu poate fi vorba nici de proiect de lege, nici de rezolutiune, si ce e mai mult, nici chiar de vot. Sh ne aducem aminte D-lor, de dispozitiunile constitutiunei asupra aeestui subject. Ea prevede trei cazuri: acela al mostenirei directe, acela almostenireicolaterale si acelaalvacantei de ambele acesteiHMI Mostenirea direct/ se reguleaa de art. 82 in linja coboritorilor directi ai M. S. Carol I de Ho- henzollern, prin ordine de primogenitur i cu excluderea femeilor.Acesti coboratorizice art. 82 sinumai acestiavor fi crescuti in religiunea or- todox/ a threi. Prin urmare mice aluziune mali- tioag, suscitath de D. Ionescu, nu poate prinde loc, chci aceasth dispozitiune este push in articolul care trateazh, de mostenitorii directi ai suveranului nostru.

1132

Art. 8 3 al Constitutiunei reguleaza celelalte doug cazuri ;acela almostenirei colaterale si al vacantei Tronului. Suntem astazi in eazul mostenirei colaterale. Dad, din nenorocire, preeum s'a intAmplat Ong acutn, nu vor fi mostenitoridirecti,atunci Constitutiunea prescrie ea mostenirea Tronului sa fie la fratii M. S. si la coboritorii lor.Astfelea toti acesti principi de Hohenzollern constituefa- miliadomnitoare a RomAniei, dinastia României; Aci toti se declaraapti iaccesibilila tronul Romaniei. Este trebuinta pentru aceasta de un alt vot, de o alta lege, dupa, cum va, propune D. Ionescu siamiciiPsai.Nici de cum, caci ivot si lege exista, : un voti o lege, data si dietata de constituanta. Nu o Camera ordinara le-ar puteh shimbh. Constitutiunea ne spune cnumai And toti printii de Hohenzollern in linia colaterala ar refuzh sau And niciunul nu ar existh, numai atunci Tronul va fi vacant, Iata textul acestui paragraf din art. 83: dactl niciunul dintre fratii saucoboritorii lor nu s'ar mai qusn via çI sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea num), succesorul &Yu dintr'o familie suverana din Europa cu primirea reprezentatiunei nationale, data in forma prescrisa de art. 84". Deci primirea reprezentatiunei nationale, adica

1133 votul de care vorbeste.D. Ionescu, se dk numai atunci c&nd fratiii coboritorii lor nu vor vol or nu vor putek a prhnimostenirea la Tron. Dar suntem noi in cazul acesta? Nu. De ce atunci vorbiti de vot? Caci chiar in caz de vacanta de. am fi, nu aceasta Camera cum este constituita ar puteh voth, ci o constituanta cum prescrie art. 84. Vedeti insk D-lor,ckt de prevazator si in- grijat a fost legiuitorul din1866.El avoit, pentru binelei fericirea Romkniei, ca vacanta la Tron so faca eat mai imposibila; caci va trebui ca toti fratii Domnitorului, toti coboritorii lor si nu voiasck saus ratpoataprimimostenirea, pentru ca Tronul sramAna vacant si savem recurs la adoptiune. 0 asemenea insk eventualitate greu se poate IntAmplk. In ce caz dar, ne afikm noi astAzi? Ne afikm in cazul paragrafului ineai din art. 83, adick al liniei colaterale. 1V1ostenirea Tronului 8'a regulat in astk linie tocmai cum o prevede acest articol. Ce face dar guvernul? Comunick reprezentatiunei nationale cä mostenirea prezumptivk s'a regulat conform Con- stitutiunei, eadick toti membri majori din linia colateralä, conshntsiprimese afiaccesibili la Tronul Romaniai si cfratele cel mai mare, Prin- cipele Leopold renuntând Alan mostenitorico- boritorii ski, pang acum hick minori.

1134

Aceasta este o sirnpth incunostiintare ce facem Camerei side care Camera trebuie sia act si nimic mai mult. Aceasta procedare estetot ce poate fi mai constitutional,totce poatefimai concret, cum cerea D. Blaremberg. Ea este concreta pentrued se desemneaza anume mostenitori si se declard adesiunea familiei princiare si renuntarea prineipelui Leopold. Este constitutionala, caci Adunarile Le- giuitoare trebuia, s'o cunoascai sa ia act de comunicarea noastra. D. Ionescu s'a incercatsga- dilecoardelesimtibilealeconstitutionalizmului, dar insinuaiulc constitutiunea noastra nu are nevoie de consimtamantul altora spre a exista. Fi- netea e prea transparenta spre a nu fi vAzuta. Nu de validitatea Constitutiunei poate fi vorba, ei de complectarea unui consimtdmilnt spre a fl obligator. Numai natiunea romând declarase pana la 21 Octomvrie trecut ca familia de Hohenzollern in linie colaterala este accesibild la Tron; din partea acestei ilustre familii nu era Inca nici-o declaratiune ca primeste aceastaoferire. Acum numai, prin actele ce ni s'a citat, se declard a sa primire, a sa adesiune, care esteatat de placuta pentru noi si data In termeni atat de nobili, atat de magulitori pentru natiunea romând (Aplauze). Acum numai dela Octomvrie incoace, stim cu totii cd, mostenirea prezumptiva este primita In linia cola-

1135 terall a SuVeranului nostru, si cfii fratelui su celui mai mare sunt mostenitori actuali, cand, din nenorocire Tronul ar fi vacant. D. Ioneseu trebuie sg,stie eg in dreptul international, ca si in eel privat nu se poate face un pact prin o singurg vointa, ci el trebuiese douä vointe. Astki le avem. Ar crale oare D. Ioneseu, cl ar fi destul, de exemplu s. declarlm noi de aci mostenitoare a Tronului Romaniei familia impl- ratuluil3raziliei,pentru ca aceastg, familie s i fie obligatg a se sui pe tron in caz de vacantl? Negresit cl nu. Va mai trebuii adesiunea acestei familii. Aceasta s'a flout astAzi cu familia Princiarä de Hohenzollern.Legiuitorii din 1866 au stint foarte bine acest principiu elernentar. De aceea au sizis in § 2 din art. 83 el fratii Mriei Sale, pot declarg de mai inainte el nu primesc Tronul. Pot dari declarg de mai inainte eg, primesc Tronul. Cu modul acesta leginitorul din 1876 a voit ea s5stie de mai inainte eine are s6 fie rnostenitorul Tronului. El nu a voit sg se lase in incertitudine siinasteptare o cestiune atat de gravg. El a stint ce periculos este pentru o natiune a stà cu tronulvacant mai milt timp. Noi cutotii: ne aducem aminte din 1866 prin ce peripetiii pericole a trecut Statul Roman, pang ce s'a gäsit un june principe animat de sentimente nobile§i

1136 cavaleresti, care sh primeasch a se sulpe tronul Romaniei. Itim cum erau expusi la pericolele unui rhzboi civil dinauntru si la atacuri din afarh care ar fi putut sh fac sdisparh Statul Roman. Ei bine s'a chutat a nu se mai repeta acel pericol, acele zdruncinhri. S'a chutat a nu mai fi interegnuri, a nu maifidistal* intre vacanta Tronuluii ocuparea lui. Prin art. 83 s'aatins acest scop. Ati voi acurn sh-1 paralizati? Nu puteti. Noi vspunem numai atat: Art. 83 din, Constitatiune se afla executat'. Aceasta este destul. Din norocire familia dinastiei romane, adich principii din linia colateralit sunt numerosi,i Tronul nu va rhmanea niciodath vacant.Acestiprincipi au declarateh primeseisubscriu art. 83 formulat in 1866. Dinastia romanh este astfel con-- stituithi inthrith. Dach guvernul a depus aceste importante acte pe biuroul Camerei, a fa.cut-o pentru ca Adunarea slcunoasch ch s'a indeplinit dispozitiunile art. 83. gish ia act de aceasta, dupa, cum a luati SenatuL Actele vor rh'maneh apoi in Archiva Adunhrei se vor trece in protocoalele ei. Dar ni se va obiecta, eh ce nevoe era ca Ca- mefa sh ia act de dansele ? Nevoia erh aceasta. Era mai Mai nevoia unei exiginte curat constitutionale. Nu ar fi Lost conform nici cu drepturile Adung- rilor, nici cu respectul ce le datoram, ca un ase-

1137 menea act important sA. se reguleze numai de guvern, in täcere fAr'a a se comunich m6car Aduna- rilor legiuitoare. Gaud astfel am fi urmat, eel dintai care ne-ar fiatacat eu drept euvant, ar fifost tocmai D. N. Ionescu. Dar este ceva mai mult : nevoia de care vorbeam rezulta sidin aceasta,e s'ar fiputut ea regularea succesiunei s6 nu fie corecta,; sA, nu se faca adica in perfect acord cu prescriptiunile constitutiunei. Presupuneti cs'ar fi desemnat ca mostenitor colateralopersoana, care n'ar fiputut veni la Tron in primul rand ;presupuneti cs'ar fi declarat ea suecesor fiul princepelui Leopold, arg, ca principele Leopold sa declare cl renuntl. Ei bine, atunci Camera ar fi zis : nu pot lua, act de aceastei regulare, cdci nu este in acord cu art. 83. Vedeti dar, d-lor, cluarea de act din partea ll-v., este un ce constitutional si pozitiv ; nu este numai o abstractiune. In aceste conditiuni facut-a,regularea succesiunei Tronului, este contrariu de ceeace a afirmat D. Ionescu, valabi1 i constitutionala,legath,si perfecta, pentru prezent, cai pentru viitor. Dacg, aceasta regulare nu o gasiti in acord cu art. 83, veti ziee : nu luetat act". Dadi o gäsiti conforia, cu acelarticolvetizice, cum a zis comisiunea : lueint act" §i totul este terminat far5, a fi nevoe nici de lege, nici de rezolutiuni, nici de vreun alt vot.

72 29006 1138

Astfel D-lor, cred cg toti v'ati convins c suntem in regula, §i nu ered sa mai preocupe pe cineva vreun scrupul constitutional. M.a§tept a vedeh cchiar D. Ionescu, con- vertit in 1866 dela ideile sale de mai inainte pentru domnia pgmanteang qi pentru republicg, ca persistg qi astgzi in convertirea sa,§i Cvoeste a executh, a implini aconsolida,aceeace insu§i ca membru al constituantei, a votat la 1866, ceiace ar fi continuarea unei opere incepute. Este adevgrat ca. ideile D-sale asupra monarhiei, la care se convertise in 1866 sunt cam curioase. II vgzurgti ce laude fgcñ regimului repu- blican, qi cum tratg monarchiile. Dar asta tot mai trece;d-lui insä mai adaus :republica poate fi pentru maine; astetzi sunt monarchic". In alte cuvinte, s avem monarchie azi dar maine ne putem a-- tepth la republicg (Ilaritate). Ei bine, natiunea nu a inteles la 1866i nu intelege nici astgzi a fimonarhica, ca D. Ionescu! Ea a voit si Noeqte sg fie monarhie constitutionalg pentru prezent qi viitor, qi de aceea a voit sia toate garantiile cum sg asigure in limitele puterei omeneqti durata acestui regim. Si aceasta a facut-o condusg nu de sentimentalism, ci de ratiune. Ea §tia din experientg, cpe cat nestabilitatea in carma Statului va fi mai mare la noi, pe atat pericolele ce ne vor arneninta vor fi mai numeroase. Din

1139 cauza nestabiliatei sistemuluieleetiv, Po Ionia a ajuns in starea de desmembrarea in care seaf16 azi, iar nu numai din cauzele arAtate de D. Ioneseu. Aceste cauze secundare au provenit tocmai din cauza primal* din 1ips6 aclicI de ereditatea Tronului. Cu incetul aceastg cauzl primordia1 6 a dat nastere la altele multe, si Po Ionia a ajuns unde o vedem. §tim si noi din trecut cte nenorociri am Aft din sistemul electiv. Numai voim, Ca noi Stat mic, pe marginea Dungrei, inconjurati de monarhii mani puternice, sA, mai firn expusi la zdruncingrile pentru domnie. De aceea multi au saerificat sincer convinctiuni personale ea sl ia garantii contra unor ash zguduiri pnin fondarea unei monarhiiconstitutionale ereditare. Astfel ne-am garantat cu totii in contra a mii de pericole grave. Bune pot fi multe idei abstracte, dar ele nu se pot aplich pretutindenea cu folos. Romanii, in 1866, au voit cu atata perseve- ren0'siunanimitate monarhia ereditar6,in cat chiar D. Ionescu, s'a f5,cut ecoul, dar ecoul natiunei intregi, pronuntAndu-se el recunoaste, cä i-a act de modul regulat cum s'aexecutat aceastg dispozitiune a constitutiunei. S6 mai adaug acum, D-lor, cateva cuvinte, despre aceeace s'a zis asupra politicei noastre ex-

1140

terioare. Toatl critica asupra ei s'a mArginit in ceeace a zis D. Blaremberg, cg, aceasta, politic/ este obscurd, §i in ceeace a zis D. N. Isvoranu, ch" ea este disimulata, aceasta este o cestiune de apreciere. Se poate, cg, D. Blaremberg, al cgrui program, iar nu contra proect cum s'a zis, 1-ati auzit, c, cand va fi ministru de externe, spractice o politic/ ex- ternA, nu §tim cum ai numi-o, o politic/ neobscurg, adicg, poate o politic/ acutg, cu darabana. Ar fi§i aceasta un sistem, se poate asemenea cai D. Isvoranu, sit fie pentru o po1itic, arg. nici o reticentA, ba ce e mai mult, s/ nu faca, nici nn act de politicg, Mr/ mai 'Mai, dupg, cum a sustinut D7lui, sg,ving in Camel./ sg, discute actul, sg, cearg, deslegare de urmare! §i aceasta ar fi un sistem. A§i nigh ins/ pe d-lor amandoi sg,-mi citeze o singurg, targ, unde sepracticl in a§h mod politica exterioar/ ? Eu insg, o intelegaltfel :'Linteleg c malln. sub controlul permanent al Camerei, care este in drepta-micere socotealg, de .toate actele mele ca ministru, D. Vizanti a mai adugai cg, &A, cestiunea libert/tei navigatiunei pe Dungxe se va regulh cum am condus eu cestiunea Israelitg,, apoi puting, bun/ sperantá va aveh. Se poate, Ins/ trebuih sa, pre- cizeze mai bine imputarea. Dar se vede cD-sa

1141 nu a citit Cartea Verde, ce am impArtit zilele acesetea ; citci claclar ficitit-o, ar fi vkut actele meleM ar fi apretiat mai bine cum am lucrat; ar mai fi vAzut cg guvernul a contribuit mult la o solutiune pe care ati votat-o cutotiiin unanimitatei c6 a fostdestul de fericit ca 0 Europa sl se mul- tumeascI qi sne recunoascl ca Stat independent. Sfar§esc dar D-Ior, rugndu-v s luati cu totii in consideratiune acest proect de r6spuns, care este in acord cu constitutiunea icontine expresiunea vointeiärei intregi. (Aplauze).

Monitorul Oficial" No. 284 din 1880 Modificarea articolului 409 din procedurd civild

Art. 409 din proceduracivila,' spune c. lefileei pensiunile functionarilor civili §i dela persoane juridice nu se vor puteh urmgri deck pAn 5.la a treia parte and este vorba de datorii atre stat sau particulari sau de penalitate prevàzuta de legi §i IAA, la jumgtate and este vorba de intretinerea copiilor §i a sotiei. La acest articol D. P. G-ràdi§teanu propune, având in vedere c. foarte multi functionari §i pensionari i§i vanduserg leafa oH pensiunea la am6tari, o modificare insensul ca lefilei pensiunile funqionarilor civili,eclesiasticiSi militari precumsi,recompensele nafionalei salariile cu ziva, snu poatei, fi urmeirite niciodatei si ca legea sei se intindei chiar asupra acelora cari au dobeindit drepturi prin titturi anterioare sau poate in execu- tiunepica legea sc aibei putere retroactivei. B. Boerescu combate aceastá modificare, spunAnd a se love§te in creditul personal §i combate mai ales puterea retroactivg a acestei modifiari. Boerescu adaugA ertintelege retroaetivitatea and arfivorba de un interes public, cum a fost de ex. and s'adesfiintat clam §i robia, care a lovitin drepturi a§tigate, insg atunci Vaguba§ii au fost ra'scumpärati.

1143

Clasa baneherilor si a amatarilor va disparek nu prinaceasra modifieare,ciinfiintându-seinstitute de credit si b6nci nationak. Boerescu terminá spunândea numai in chipul acesta capitalul se va inmu1ii iefteni iar dotanda se va micsork.

B. Boerescu, ministru de externe. Este vorba dupa cum am mai spus de o propunere de mi proiect de lege, provenit dininitiativa Senatului. VA declar, si repet ceeace am spus adineaori, ca respectam in toata intregimea sa dreptul de initiativa cearefiecaredincorpurilelegiuitoare; insa in acelas timp v'am spus,sio mai repet, ca este si de datoria guvernului de asi arata opinia sa, in alte cuvinte, de a atrage atentiunea Cor- pului Legiuitor, dela care a provenitinitiativa asupra partilor, asupra clrora el credeca, sunt gresele,c poate adicA se inseala. Este dator a face aceasta pentru doua considerante: intai pentru ca corpul care a luat initiativa, majoritate a carei expresiune este guvernul, sA nu fie expus a face vre-o greseall de care s'ar puteh cal mai tArziu; si aldoilea considerant,este ca guvernulsa-si acopere raspunderea sa, ca in caz cand atentiunea ce a atras IIU ar produce efect, sa nu fie o surprindere faptulca nu va fiputut sanctiona§i promulga acel proiect. Guvernul,in adevar nu poateiarasi juch. rolul de un simplu curier care sA duca legile dela.

1144 un Corp la celalt Corp ail §tiint'a §i farl vointA. El este un curier; ing un curier cu §tiintA §i cu voint6, care trebuie sl ailA o opinie asupra naturei §i scopului proiectului. Este dar,D-lor, de datoria noastrg, a v5, atrage atentia acestui proiect de lege, §i a vg semnalh p6rtile pe care noi le credem cl ar fivit'ioase; iar onor. Senat va face ce va crede de cuvint6, judechnd §i luand act de observatiunile noastre asupra proiectului. S'a prezentat acest proiect de lege ca modi- ficator art. 409 dinproceduracivi16;cel mai simplu lucru este mai inthi sA vedem ce zice art. 409 §i apoi ce modificgri i se propun. Iatt textul art. 409 din procedurl: Art. 409. Pensiunile de retragere qi lefile tuturor impiegatilor pleititidin tezaurul public, sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, nu se vor putea urmeiri 0 popri deccit pentru o a treia parte pentru datorii catre Stat sau particulari,ori in caz de penalitate prevazutd de legi; iar pentru intretinerea legiti- meisofiefi.pentru cregerea copiilor peinet la jumettate". Iat6 ni§te dispozitiunipozitive,§iIlmurite; legea in vigoare ne spune el pensiunile qilefile impiegatilor nu se pot urinAri deck pe a treia parte, iar celelalte doug pIrti nu se pot urmari. De aceasta dar doul p6rti impiegatul nu

1145 poate dispune. iar pe a treia parte el eth stapan a dispune cum voih. Sanctiunea acesteidispozitiuni se afläin articolul urmhtor,art. 410 care zice: Va fi nula orice urindrire lacuta in contra dispozifiunilor acestei sanctiuni. Deci legea in vigoare decarc isbeste de nulitate numaiurrnh- ririle &cute peste a treiaparte a pensiunei ori lefei;iar urmhrirea pe a traia parte erh legal& sivalabilh. Ce modifichri se propun acum a se aduce la aceasth lege? SA le vedem, sh caut a vh atrage atentiunea asupra unor phrti; 16sAndu-vh, a judech dach ele sunt in acord cu principiile societhtei moderne, dach ele nu sunt chiar in contra intereselor pensionarilor si functionarilor. Veti judech dach unele din aceste modifichri nu constituesc mai mult o iluzie,un miragiu momentan, care poatelingusipe uniidinceiinteresati, iar nu o adevhrath aphrare a intereselor lor. In adevhr, D-lor, se propune pnin acest proiect ca nu numai pensiunile silefile impiegatilor sh nu mai poathfiurmgrite, darsirecompensele nationale, dar isalariul celor 0160 cu ziva; si aceasta nu numai pentrucivilidar ipentru militari. Se mai adaugh ca ele sh nu poate fi nu numai urmhrite, dar nici cedate, adich nici van- dute. Se declarh, apoi cele sh nu poathfi urmhrite si cedate nici chiar in virtute de titluri

1146 anterioare sau puse in executiune".Astfelcrt legea de procedurh civilh,din Septembrie 1865, a vorbit numai pentru viitor,i puterea ei incepeh din mornentul prornulghrei sale, iar legii celei noug ise dh un efect retroactiv care anuleag chiar titlurile anterioareei,chiar pe acele care se aflA puse dejh in executiune. Pe de alth parte legea de procedurcivith,zicec urmIrirea pentru o a treia parte poate a se face pentru datorii chtre Stat saui chtre particulari. Proiectul dh acest drept numai Statului; si Inch nu pentru tot felul de creante ce Statul ar aveh asupra pensionaruluisaufunctionarul,ci numai pentru acele eremite ce ar proveni din exercitiul functiunei. Ash incht dach Statul ar aveh o creanth care sh proving din o alth cauz6 decat aceea a exercitiului functiunei, nu va puteh urrnhri pe pensionar sau functionar nici pe a treia parte a pensiunei sau lefei. Speriat insusi D. Raportor de efectele retroactivithtiisale, adaugh, in un al doilea paragraf alproiectului, caceia chrora Ii s'au cedat pensiuni inainte de prornulgarea acestei legise vor puteh desphgubi prin justitie, in marginile unei treirni a pensiunei, de restul capitalului numhrat; 'insh numai dach vor probc sumele din pensiuni primite de ansii, nu i-au desphgubit. In alte cuvinte, aceasth indulcire a retroacti- vithtii se face numai pentru creditorii pensionarilor

11,47 nu si pentru aceia ai impiegatilor; acestia vorr- mne icu banii dati,sicu actul de creantg, anulat. ichiar pentru cei dintai li se cer probe in justitie pentru capitalul num6rat, ea si pentru cel primit de ei, ceeace e foarte greu de fäcut. In fine, pentru viitor, proiectul voeste a mai indulci prohibitiunilesale,dispunftnd ea pensionari, ea siirnpiegaii, sh-sipoat/ cedà pensiunea sau leafa, insa, numai odata pe an, pentru eeeace lisecuvine, pe termen de treiluni numai, aceastg cedare sä o fad, egtre cutare persoane, adiat numai c6tre easele de economii sau societati economice, ieu dobanda legalä. Astfel cg. daai, ei ar aveh trebuintl si a doua oarlintr'un an, sau dacti ease de economii nu ar existA, or nu ar vol sA, le dea bani, s6 fie lipsiti de suma de care ar aveh nevoe. Aceste sunt, D-lor,modificA,rile care se propun a se face la legea existenth. Acuma sunt dator a vA, atrage atentiunea asupra unor inconvenientececred at prezint6 aceste modificri; caei prin ele eredem cg, se atinge ereditul public, eredem eI se atinge si se vatama interesele, casionoarea pensionarilorsifunctio- narilor publici. Spre a vg, exprime, ck mai clar si mai scurt opinia noastrg voiu impárti discutia in dou6: in ceeace priveste efectul retroactiv ce se propune a

1148 se da legii ;siin ceeaee priveste m6suri1e ce se propun pentru viitor. In ceeace priveste efectul retroactiviatii,. este Un principiu foarte gray, pe care legiuitorul foarte rar 1 intrebuinteaza.;eg.ci gray lueru este ea legiuitorul sordone,flunumai pentm viitor, dar sipentru trecut. Intelegeti,D-lor,ce hicru grayeste. ea legiuitorul sä declare, ca, actele care se vor fi fleut sublegea trecuth, de c6tre pensionari, de chtre tot felul de impiegati, de c6tre chiar cei ce luereazg cuziva,sicare sunt pItii din casele publice sau din ale persoanelor juridice,s'a' se declare nulei fArl efect. Aceasta ne spune proiectul cand zice nu se pot cedh particularilor nici urmAri de c6tredansii pensiunile saulefile, chiar când ar fi: in virtute de tiauri anterioare sau puse inexecutiune",adicä aceasta nu numai cand ter- menuexigibilith4i, creantei ajunge sub legea cea noug, dar chiar and a ajuns sub legea veche, chiar cAnd urmgrirea, executiunea se incepuse, lush nu se terminase. GAnditu-v'ati D-lor, la gravitateaunei asemenea dispozitiuni ? Trebue s v gauditisi sh nu perdeti din vedere conseeintele sale periculoase. D. Grldisteanu in expunerea sa de motive, pe cAt am putut intelege din multimea frazelor patetice, s'a silit a dovedi clegiuitorul are uneori

1149 dreptulde a ordonh ca o lege, sa aiba efect retroactiv. Neaparat ca-1 are; eine tagadue§te aceasta? Ba ce e mai mult, pot sa mai adaug clegiuitorul are dreptul de a face si marl nedreptati; va fi atunei treaba generatiunii prezente a-1 blestemh, §i acelei viitoare de a-1 critieh. Admit dar ca, legiuitorul are dreptul de a decreth legi cu efect retroactiv. Mai admit cu D. Gradi§teanu, ca, data in art.1 din codicile civile se zice elegea dispune numaipentru.viitor§in'areefectretroactiv, aceasta este la adresa magistratului, iar nu a legiuitorului, pentru ca astfelmagistratul s.respecte acele drepturi eari au intrat in patrimoniul unui orn. Da, zic cu D. Gradi§teanu, este adevarat ca nu e Kris in Constitutiune cCorpurile Legiui- toare nu pot face legi cu efect retroactiv, aceasta nu puteh Constitutiunea so zica, inici nu trebuih sa, o zica. Repet dar azi ceea ce am zis anul trecut, clegiuitorul este in drept a decreth cgte- odatalegi cu efectretroactiv. lug dud ? Ina cum ? Aceasta este cestiunea; ael trebuih D. raportor sl fie mai explicit. Cum !lesne lucru credeti ca este ea sa fae eu astazi o conventiune sub imperiul legei actuale, care o permite,i maine sa vie legiuitorul s faA o alta, legei sa declare ca ceeace am faeut este de nul efeet. jc efectele conventiunei mele dis-

1150 par ? Mgrturisesti ct ordinea socialg s'ar aflh mult zd run einatà. D. Grädisteanu. crede a mg, combate citindu-mi cuvintele mele din anul trecut, relative la proiectul asupra clauzei penale. De ce ins6 nu a citit totceeace am zissi a luat numai cAte-ofrazg, ? Daeg arficitit mai mult arfiväzutc5,en astki sunt in absolut acord en ceeace am zis anul trecut.S 1u5an Monitorul. Eu eram ca raportor la proiectul de lege pentru clauza penala. Atunei indata du pa, citirea raportului, regre- tatuli ilustrul nostru coleg, M. C. Iepureanu, mi-a observat c6 este gray lucru a da efeetretroactiv unei legi. Iat6 propriile sale cuvinte: Mai intdi cleclar ca' n'am fostci nu sant inpozitiune de a impune cu clauze penale, .poate mi s'au impus mie; dar intreb: daca aceasta modificare introdusa de comitet, cum a se anuleaza o clauza penala inscrisa intr'o convenfiune, oricare an fi data ei. nu intelege cumva D. Rapor- tor cum ca s'ar da legei o putere retroactiva In asemenea caz intelegeti D-v. Ca atitori un principiufundamentalaltransactiunilor, nu a uneitransactiuni frauduloase,cia unei transactiunicare s'a facut subscutul unei legi existente...Prin urmare mie, mi se pare ca

1151 ar fi un principiu foarte periculos care s'ar introduce in legislatiunea noastra daca am da, intr'un caz special, mai vdrtos n materie de credit public, putere retroactiva unei le gi, fi am armlet noi "infine dispozitiunile unor contracte". Eu am rAspuns atunciD-lui Iepureanuci sunt in acord cu D-sa asupra acestui princip, dar cg nu se caleg in acel proieet de lege principiul, nici se turbur6 ordinea socia1 6 §i interesele publice; legiuitorul am zis eu, are dreptul chteodatil a da unei legi efect retroactiv; insPi, am adlugat: insa' trebuie sa o zica anume". Tocmai de mem se supuneau Senatului sa hotarasca, dacci trebuie. sa dam acesteilegi putere retroactiva in privinta acelor contracte care vor' fi fost facute inainte de promulgarea acestei legi, insa a caror exigibilitate qi, executore a clauzei penale au sa aiba locn urma acestei pro- mulgari". De ce nu a citit §iaceste randuri D. Grä- diqteanu ? Pe dealtaparte sA, nu uitati ea' numai in dou'a contracte, in imprumuturi 0 in contracte de lu- crAri agrieole, am admis anularea clauzei penale ca imorall. Nu ing intotfelul de contracte; &del clauza penall poate existh qiinalte multe contracte,§ilegeaca §i morala nulecon- damn& In toate aceste contracte clauza penalg,

1152

am lhsat-o sexiste neatinsh, am anulat-o numai in cele douh contracte de earl am vorbit. lath ce zicem in adevhr insedinta dela 24 Ianuarie 1879: sei seobserve bine ca, noi am limitat cazurile ctind clauza penala se poate anula, n'am anulat aceasta'clauza in mod absolut, in orice fel de contract, cum era in proiectul Ca- merei, care mi se parea ca mergea, prea departe, prohibind clauza penala in mice fel de contradte fara distinctiune. 17oi am fost mai moderati; am limitat anularea clauzei penale numai in contracte de imprumuturi fi in acelea pentru prestatiuni in natura, adica pentru lucrari agricole. In asemenea acte am crezut noi ca clauza penala are un caracter, o nuanta de moralitate, pe care legiuitorul este in drept ci poate prea bine sa o loveasca". Ash dar inSenat, am modificat cutotul proiectul Camerei care mergth prea departe cu retroactivitatea legei.i cum, in ce mod aim admis chiar acea retroactivitate limitath ? lath ce ziceam mai la vale, tot in acea §e- di n t a, : am socotit di este drepti logic ca, pentru acele contracte de imprumut, care yin a se executa fiindca le-a ajuns tennenul in urma promulgarei legeiacestia, sa se anuleze dintr'insele aceeace constitue clauza penala".

1153

Astfel cerh vorba de a se anulh, nurnai o creant6, a cgrei nWere chiar, se iveh, sub legea nou; cäci crean0 rezultand din clauza penalä, luh nWere numai dupg ajungereatermenului creanteiprincipale qi acest termen ajungand sub legea noua',creanta din clauza penal6 se nästeh, tot sub acea lege;incat riguros vorbind, nu erh vorba de o reall retroactivitate. La indoielile ins6 ce exprimh regretatul D. Strat, cprinlegeanoastrls'arlovipoate in drepturile dobandite, eu i-am mai explicat in modul urmgtor: Am observat ca s'ar fi nascut in spiritul unora din D-nii senatori, indoialan privinfa redactiunei art. 1 din proiect, ca cum adica din acel articol, ar puteec rezulta ca efectul retroactiv al legei ar merge pdna a atinge qi drepturi clobdn- dite. Ni s'a zis de ex., ca daca ar fi o urmarire inceputa' asupra unui act de imprumut, facut sub legea veche, s'ar opri ori rasturna urmarirea care se termina sub legea noua Niciodata! am raspuns inca aind vorbii adineaori; caci daca urmarirea s'a inceput este ca creanta cu toate accesoriile ei, devenise exigibila sub legea veche; sub legea noua se face numai lichidarea acelei creante. In vreme ce prin art. 1, noi nu am voit sa vorbim decdt de creanfele a caror termen, a caror exigibilitate este sub legea cea noua".

73 29006 1154

Intelegeti acum, D-lor,ce mare e diferenta intre ceeace am fheut eu la 1879 0 aceeacevS propune D. Grhdi§teanu sfaceti astgzi ? Nici un drept dobandit nu se puteh atinge prin modul cum am fheut eu a se anulh clauza penalh. §i iath, mai in scurt cum explic eu aceasta: -,,Nagereaacesteicreante (ceadin clauza penalh) implinirea acestei penalitati prevazurd de parfi, s'ar face numai pe timpul ceind legea de Ma ar fi obligatorie. Ei bine aceastd lege impie- decdncl nagerea unei asemenea creanfe, anuldncl o a fa clauzei penald, ea nu atinge intru nimic drepturi ce s'au dobdndit, ci oprege numai drepturi ce s'ar puteet nage". aceastg, explicare erh mai simplg, 0 mai naturalh. Creanta din clauza penalh cand incepe sh-0 ia nastere ? Cand ajunge termenul, adich in momentul exigibi1itei creantei principale. Mud eu zic in actul de imprumut, cg-ti dau 1000 lei, cu imprumutare, §idach nu-mi veiplhti la 10 Ianuarie 1881, ai sh-mi p1ate0i cutare sumg ca clauzg,penalh,s intelege ch trebuie s a§tept termenul de 10 Ianuarie,pentru ca creanta cea alth din clauzh penalg, sh se poath na0e. Dacg, la 10 Ianuarie imi vei plgti, creanta din clauza penalh' nici cs'a näscut; dach nu-mi vei pthtI,atunci ea ia nastere. Aà dar legea ain 1879 este foarte corecth.

1155

Ea a zis dac a. termenul creantei principale sosise sub legea cea veche, acea crean0 intrase in patrimoniul creditorului, er a. un drept dobandit; §i legiuitorul trebuihsh-1respecte. Gaud insg, creanta nu ajunseseIatermen pe cands'a promulgat legea cea noug, puteh zice creditorulcg,'el avusese Un drept dobAndit? Nici de cum; eg,ci el tre- buià mai intaiu sa§tepte termenul. Ce avusese dar? Avusese o simpIespectativg,, §i D-v. §titi cg, asupra espectativelor retroactivitatea se poate declara. Aceea ins6 ce vi se propune azi,este cu totul alteeva. Ast'dzi vi se propune cg,mice act de ceziune a unei lefisau pensiuni fAcutg cgAre un particular, fgcutg, inaintea promulggrei acestei legi, si sub imperiul unei legi care permita asemenea cesiune,sg,fienul, chiar dacg, termenul creantei ajunsese, chiar dad, se incepuse executarea, chiar daca, creanta va fi consfintitg printr'o sentintg, judecg,toreascg. Numai statul se excepteazg, §i aceasta cand creanta sa va proveni din exercitiul functiunei; a§a, cg, daca, cineva arfidator cgtre stat, ca arenda§ sau ca antreprenor, Statul nu-1 poate uringri pentru ca§turi1e sau sumele da- torite pe leafa sau pensiunea sa; cgci aceastg, datorie nu provine din exercitiul functiunei. Credeti, D-lor, cg, poate fi ceva mai nedrept, mai arbitrar, §i permiteti-mi expresiunea mai temerar dealt aceasta? Am studiat §.1 en putin

1156 legile; eunosc cAtva jurisprundenta altor tAri; dar afarà de timpii anormali, de timpii de friguri ale societAtei, eu n'am vAzut nicAieri sA,se dea unei legi un ash efect retroactiv, care sA isbeascA in drepturile cele mai dobAndite: inacelea care au intrat in patrimonul unui om. Multe considera- -tiuni umanitare ipatetice puteti aveh; dar pe mine asemenea procedAri mA sperie; cAci nu stiu cAnd o SA se opreaseA. SA merg, D-lor, mai departe; reeunose cA sunt cazuri cAnd legiuitorul aveh nu numai dreptul de a dh unei legi un efect retroactiv, dar chiar de a lovi in drepturi dobAndite. Da sunt in viata natiunilor sia Corpurilor Legiuitoare ocaziuni solemnegi grave cand poate sh' se ordone asemenea mAsuri. Dar din fericire sunt foarte putine. La noi in tara romAneascA, nu uunoastem decAt dou6 asemenea ocaziuni cAnd s'au fAeut legi cu efectretroactiv, cari sA, loveaseN, chiar In drepturile do- bAndite: una afost cAnd cu doborirea sclaviei, sau desrobirea tiganilor;i alta cAnd cu rAscum- pArarea clAcei; eea d'intAi sub VodA, Stirbei; cea de a doua sub Vodl Cuza. Proprietarii aveau in adevAr drepturi dobAndite asupra tiganilor si dac. ar fifostsh'se respeete aeele drepturi absolut, cei in viatA, sclavi nu se puteau liberh decAt en moartea, numai cei nascuti dela promulgarea legei ar fi fost liberi cu adevArat.

1157

Insa morala publica,interesulsocial,erau atat de atinse,i ofensate, incat legiuitorul a trebuit sa declare pe totiliberi.Insa chiar aci a fost o limita; caci nimic in lume nu este absolut; afara de cei ce voiesc sa fielegiuitoricapriciosi §iarbitrari cum s'a vazut in Franta in timpul teroarei. A fost dar o Erni* limita a fostdes- robirea. Si Voda Stirbei ash a facut: a desrobit Tiganii; a atins un drept dobandit, care intrase In patrimoniul celui ce-1 pose* insa, s'audes- pagubit de stat pagubele ce Ii s'au cauzat. Tot astfel a fosti cu rascumpararea clacei. Si aci era im drept dobandit pentru proprietari in privinta muncei sau clacei sateanului; caci dupa ideea ce totdeauna am avut in aceasta cestiune, nu proprietatea §i-a rascumparat taranul ci claca sa, servitutea la care era, supus; proprietarul avea un drept dobandit asupra acestei munci. Legea din 1864 ata.ch acest drept dobandit, insa tot prin acea lege is'a datidespagubire. Aceasta vreti sa faceti si Dv. azi ? Faceti-o desi un ered cit interesul public sa fie ash de mare, ea, morala sociala, sa fie ash de ofensata cum a fost cand cu doborirea sclaviei rascumpararea clitcei.Insa atunci nu cautati ea prinpatetism s,i prin sentimentalism saatrageti pe Senat dupa, ealea justului si onestului; ci propuneti despagubirea ce voiti sa dati. Spune-ti ere-

1158 ditorilor cdrora le luati ceva din patrimoniul ca au sg, fie despagubiti. Faceti adica ce a facut Voda Stirbei i Voda-Cuza.Astfel am progresat noi ca la 1880, sa venim ad, atacgm o avere, ad lugm un ce care, pe drept ori nedrept, intrase in patrimoniul unui om, lana macar sa-1 despagubim, dupa cum se facuse pe la 1850 si 1864 ? Negre§it etconsideratiuni morale pot fi multe qi di mare dreptate sa aiba D. Gradi§teanu, dupa cum §i mai mare dreptate aveau cei ce atacau sclavia, dar cu toate astea,nimic nu se ia din averea cuiva fara despagubiri. Ne-a zis D. Gradi§teanu ca nu se afla scris in Constitutiune clegiuitorul sa nu poatd face legi retroactive. Este adevarat, insa, se atla in Con- stitutiune art.17,care zice ca con fiscarea este oprita; §i intreb clad iei unui orn averea sa fdrd despagubire, nu este o con fiscare ? Mai este§i art. 19 in Constitutie care zice ca expropriaiiile pentru cauza de utilitate publica sc vor face numai dupa o justa §i prealabila, despagubire. Apoi intreb iara§i; child iei din averea cuiva fara a-I despagubl, nu seaman/ aceasta §i cu o expropriere fara prealabila indemnizatiune? 0 asemenea lege ar risch dar sä fie qi o lege neconstitutionala. Daca ma yeti intrebh, cum ar fi aici un drept dobandit, va voiu raspunde prin chiar redactiunea proiectului. Acest proiect ne spune ca se anuleaza

1159 titlurile decesiuni,chiar dacA suntanterioare acestei legi, chiar dacA, sunt puse in executiune. A§A, a cumpArat cineva opensinne,sau leafa unui functionar cu cAteva zile ori luni Inainte de promulgarea acesteilegi;termenul a ajunsqi creanta a devenit exigibil6; atunci a§i inceput urm Arirea. Proiectul Insne spune cA acel titlu devine nul. Ins A. creanta odath, exigibilä., a intrat in pa- trirnoniul ereditorului,§i nu yeti gAsi un singur jurisconsult, care sA zicA csa o creantA care a ajuns la termen nu face parte din patrimoniul creditorului, cA nu trece larno§tenitorul lui. Apoi cum Ii luati astA creantA, cum IIexpropiati de ansa fArl despAgubire. D. GrAditeanu, temandu-se Insu§i de efectele propunerei sale, care trece peste marginile impuse de ratiune, cautá a le mai indulci, admitAnd clpensiunile de retragere ea qi lefurile, se pot vinde de titulari, intr'un an oda* §i pe termen de trei luni. VA intreb atunci, ori se tine absolut la Fin- eipiul ce se propune, ori se lasq. libertateatranzactiunilor. Ing a vi se propune o asemenea abatere dela principiul dreptului absolut, mi se pare cA se face o concesiune, care nu poate aveh nici o utilitate practicA. CAci de ce sA se permita' cedarea odatA pe an? De ce nu de doua,, de trei ori pe an? De uncle s poatg,§tica un tat5,

110 de famine, saibg, nevoe s cedeze leafa sa numai odatg pe an ? Dar dacg peste cateva zile moare ne- vasta oni copilul, in'are cu ce sg-i inmorman- teze? Dacg an voi sg, facg un imprumut spre asi mgrith o fatd,sau spre a-si stabil) un fiu? Nu poate sg-si mai cedeze leafa ori pensiunea; cgci o cedase cu cateva zile mai inainte. Unde este logica,uncle este ratiunea? Unde este protectiunea ce voitis dati functionarului oni pensionarului ? iinfine chiar odatg, pe an dadt-ipermiteti a cedà leafaOT1pensiunea,i irn- puneti ca sg, se adreseze numai la o societate eco- nornicg, sau la o ca.sd de economii. Dar daca,' nu vor fi ash case acolo unde se af16 el? Dar sl presupunem cg, se alig. Catg ca un p6rinte de familie care este functionar, militar onipensionar i cAruia pe an i-a permis epitropul s6u universal,en-0icedeze leafa ori pensiunea, sg,mearga, la o cas1 de economii, a cgrei dobândnu trece peste cea legalg, adicg, peste 100/0sisg intre in tractare. Insg vecinul acelei case, sau un amic ii propune sg-i dea bani cu 8°/(1.Bietul orn nu poate prim), cgci epitropul general i-a impus ca strateze numai cu casa de economie. Just si protector sistern este acesta ? Dar dad, casa de economie va zice cg nu are bani, cg, nu va vol dea bani? Ce va face atunci nenoro-

1161 citul D-voastra protejat ? La nimeni altul nu se va puteh adresh, caci D-v. iati taiat totcreditul, siiati impus cu eine A, traeteze! Doamne fereste de ash protectiune. Astfel eg, vedeti, ca dupa ce dati o lovire unui mare princip social, mai loviti siereditul personalal functionarilor si pensionarilor, perturbAnd in acelasi timp si creditul public, prin anularea unor conventiuni valabil si legal incheiate. Prin urmare, D-lor senatori, ea sä rezumam repet cit nu este just, nu este conform cu prin- cipiilefundamentale aleuneisocietäti,nici cu interesul public ca D-v. corp matur, sa votati azi o asemenea lege euefetretroactiv.Ceice au incheiatconventiunile de imprumut sau de ceziuni, au luerat ea niste oameni majori, capa- bilide acontractàsi au contractatinvir- tutea unei legi exprese;exci art. 410 din codul de procedura, ziee ea vorfi nule numai urma- ririle care tree peste a treia parte. Cum ar puteh peste cativa ani,legiuitorul sa vina sa declare toate conventiunilesiurmari- rile nule fara nici-o despggubire? Aceasta s'ar numi confiscare sau expropriere farg, prealabilg indem- nizare;aceeace Constitutiaopreste.Cu aceastg, s'ar ataca, chiar onorabilitatea celui ce a contractat.Caci is'ar presupune ca voeste a retine si

1162 banii ce a luatsi a anulh contractul in virtutea caruia i-a luat. Cu aceasta s'ar decimh creditul personal al unei clase intregi de oameni, si s'ar zgudul chiar creditul public. Vi s'a spus car fi 380 pensionari, cari si-au cedat pensiunile,se poate; dar cunoasteti D-v., stitiin toat arcati sunt toti pensionarii cari si-au cedat pensiunea si mai ales catifunctionaridintará au incheiat asemenea contracte de cesiune? Bac/ nu i-ati calculat, cum veniti numai in puterea suveranitatei D-v si declarati nule, alte sute ori mii de contracte? Cel putin lasati ca justitiasa se pronunte, cftnd asernenea cestiuni vor veni inaintea sa.In- susi D. Gthdisteanu ne spunec ash contracte trebuie sa anuleze;caci partea ce nu se puteh urmari, nu se puteh nici cedh; a adaugat ca tot in sensul acesta estesi jurisprudenta. Preabine; poate cash safie jurisprudenta;des.1 eu stiu ca a fostialtfel, dar lasati atunci ca tot juris- prude* sasecontinue;lasatica justitiasa- interpreteze legea existenta, si sa se pronunte cand si cum trebue sa se anuleze asemenea acte. Nu veniti prin puterea ce avetis decretati nulitatiD-v.legiuitorii, isa aduceti asemenea grave perturbatiuni in interese privatesis rasturnati un principiu care formeaza, baza existentei societatilor.

1163

Inflhcitrate iteribilefilipice a fhcut D. raportor in contra urmhrilor; ba inch a avut aerul de a insinuac aceiacare vor fi contra proectului D-sale,stint protectorii uzurarilor fPe noi nu ne pot atinge asemenea ,insinuhri,chci nu avem obiceiul a aveh daraveri cu uzurarii. Vedeti -eh combatem fhth temere proiectul D-lui. Noi ne ocuphm de justitie nurnai,si de principiile care constituese baza societhtei; ne preocuphm inch de respectulcetrebueshinspirelucthrile acestui Senat. Noi vhdeclathrnfhth sfialh: nu creati asemenea precedente,chci nu stitiunde shvd opriti; nu stiti dach odath ce yetitrage o asemenea brazda, sh nu vinh duph chtiva ani altii cares 0 urmeze,sicare sh invoace alte consideratiuni tot atat de umanitare si patetice, spre a anulh alte drepturi dobAnditesitotfárh desphgubire. VIrepet, D-lor, nu cunose exemple in alte tshri, afath de timp de friguri, de asemenea pro- cedhri. La noi chiar desfiintarearobiei,desfiintarea clacei s'aufhcut prin desphgubire, ash ch principiul a rhmas respectat. Chnd anul trecut fhceam legea asupra clauzei penale, nu am atins drepturi dobandite; chci s'a anulat drepturi, a chror nastere incepeh sub legea cea noug, pe care ea le opreh de a se naste, declathndu-le imorale. Pentru prima oath se iveste pretentiunea de a se declarh

1164 un drept dobandit desfiintat, Trinteo simplg, retroactivitate a unei legi,fgra. despggubire. Dea Domnul ca la noi sg, nu se vazg, asernenea inventiuni.Dacg, aceasta, nenorocitä inventiune s'ar in- tarnp16, la noi, intreb eine va mai puteh fi sigur pe ce are? Eu astlzi inchei un contract, permis de lege, invirtutea cg,ruia angajez starea mea, san o parte dintr'insa.eine mva garanthcg, acestcontractestevalabil ?Cg,cimaine o lege noug,' va veni, cu efect retroactivsiIiva declara, nul? Legile existente ca si efectele ce ele au.produs se respectl de toate popoarele din lume. 0 lege noug, trebue sdispung, numai pentru viitor si sg, lase intacte efectele ce legea veche a produs, in pri- virea mai ales a efectelor private; sau ca,nd ele se ating se face in modul cum am ar6tat mai sus. Voiti Inssä facem ceva pentru viitor, drurnul ne este deschis; putem chibzul cu toii, vom cAuta dispozitiuni maieficace, decAtcelecoprinsein art. 409 din procedura civilg,. Insg, si atunci sfim cu multà prudentI, cu mult sAnge rece, mai ales in privinta functionarilor, pentruca sg, nu prescriem vre-o mäsura, care sa, treacg, peste scopul ce ne propunem a ajunge. Trebue sg, stim a tine linrita cuvenitl, pentru ca nu, in loc de dreptate, sã ajungern la nedreptate, pentru ca nu in loc de protectiune sg, provoch'm desavantaje.

1165

Cestiunea este delicat6, D-lor,i pentru viitor, eu unul ru'atem cdacA, am opri intr'un mod prea absolut cedarea pensiunilor si a lefilor functionarilor, s6 nu facem a le dgrAma, cu totul creditul;sq, nu avem aerul de a pune peacesti oameni sub tutelg. Eu nu sunt de ideia D-lui Bozianu si a D-lui GrIdisteanu, cleafa si pensiunea nu sunt o avere ca oricare alta.AceastA doctring nu mi se pare tocmai favorabilAacelora pe earl D-lor pretind a-i protege. Adversarii pensiunilor sustineau odath, cg pensiunea nu era, o avere a lor, ci un fel de recom- peng, de gratificare a Statului. Eu am fost§i sunt de opinie contrafq. Eu cred ca, pensiunea ca §ileafa functionarilor, este o avere a lor ca oricare alta, cilstigatA, prin muncai serviciile ce au ad us Statului. Cum ? Un om care serveste intr'ocas6 de comert,la o societateprivatg, un lucrg,tor, un ceasornicar, un cismar, prin munca lor, prin serviciile lor, castiga, o p1at6, a c6reia proprietate nu i se contestl. Si un om care munceste si serveste Statului, in timp de 20 sau 30 ani,i lasg, chiar o retinere ce is'a facut, nu ar aveh drept a i se plAti timpul si munca sa, si acea plaa nu ar constitui pentru el o proprietate ca oricare alta ? .Dar munca sa nu i-a produs acelasi beneficiu,

1166 aceias,i rasplata cum produce aceluia care luereazh phmantul, care munce0e intr'o cash de industrie sau de comert? Odath dar ce eu admitca,pensiunea sau leafa este echivalentul muncei unui om, ea este proprietatea sa, ea oricare alth avere, si de aci se impune ch si asth proprietate trebue sh fie res- pectath ca oni ce alth avere. Pensiunea nu este o gratificare, eram szic nu este o mila ce Statul facepensionarului,ea reprezinta, renta unui capital acumulat ce pensio- narui a depus in maim Statului, 0 care provine din serviciile sale trecute. Un functionar, probi onest, lucreaza, pentru Stat, nu numai spre a existh in prezent, ci pentru a asigurh si in viitor existenta sa 0 a familiei sale. Presupuneti un om care se ocupa, cu un comert, careare o prufesiuneliberh, munca sa ii Procurh un capital, din care traelte In prezent din care cumphrh o mosie pentru existenta sa viitoare. Dach acelasi om ar fi functionar,el mun- .ceste 20 ori 30 ani pentru Stat; plata luieste modesta, incat abia poate tral; nu poate economisi nimic. Insh in schimb Statul a strans pentru dansul; adie6 serviciile sale au acumulat un capital fictiv, a chrui renth se plateste la bhtranete ca pensiune. lath .singurul mijloc logic si onorabil de a

1167 explieh pensiunea. Altfel s'ar umill pensionarul §i s'ar descurajh functionarul prob §i onest, caruia i s'ar indicalt mijloc neonest a-§iasigurh viitorul existentei sale §i a familiei sale. Din 1st punct de vedere privite lucrurile, va atrag numai atentiunea ca sva ganditi Okla la ce punct trebue srespectati libertatea transactiunilor, ca s,i dreptulproprietatei. Mi s'acitat exemple din Franta. AO, este. Dar in Franta s'a dispus numai pentru viitor, nu §i pentru trecut. ramane la D-v. sjudecati daca, trebue si este bine sa declaram inalienabilitatea intregeilefi qi apensiunei. Oricum ins'a ar fi dispunem numai pentru viitor, cum a facut qi Franta care en toate acestea,se afià in timp de mari agitatiuni politice. Eu in tot eazul cred ca, nu este bine sa max- ginim prea mult libertatea ornului de a trath, chiar pe leafa sa.Ougetati D-lor,c daca, intre functionari, yeti numarh qi pe aceia ai judetelor, ai comunelor §i pe militari, yeti ajunge la un numar mare, mai sus poate de 150.000. Apoi bine ar fi ea un numgr atat de mare de persoane sa le punem in imposibilitate de a trath pe leafa lor, chiar in cazuri de cele mai marl nevoi §itrebuinte urgente ? Mi s'a obiectat el cum functionarular dispune -de leafa sa viitoare, pe care Inca,' nu o dobandise! Si de ce nu? Dar oare acela care are

1168 un lucru in uzufruct, nu poate vinde fructele viitoare ale lucrului sgu ? Negresit cd da. Depinde numai de acela ce cumpdth, si sansele viitorului, de a se expune la acele same. Cand eu dispun de leafa mea viitoare, nu dispun cleat de aceea ce asi avea sg iau; si acela care cumparg se expune la alect, la sansa de a nu luh nimic dacg asi muri! Vedeti, dar D-lor, cg recunoscgien ca,trebue sg se facg ceva pentru viitor in astd cestiune, v'am atras numai atentiunea asupra unor consideratiuni practice, de o importantg reald; v'am atras mai ales atentiunea asupra proiectului de fatd spre a nu-1 adopth,fiindpericulos pentru societatei desavantagiosi umilitor pentru pensionari ifunctionari. D. Gthdisteanu ne-a mai spus ca D-lui cunoaste nun-igrul uzurarilor, cari speculeazg cu pensiunile,i ca, numgrul lor an fi de 32 In Bucuresti. Prea bine. D-lor intreb mai Intai, ce se intelege prin vorba de uzurari ? Cine sunt uzurarii ? Cei ce iau dolAndg mai mult de 10 la sutd, ? Dar nu este oare vina noastth cam a tuturor, cg dobAnzile la noi au fost si sunt atat de mari ? Dacd dobanzi mari, dacd uzurari pot fi In aceastg targ, cauza este el ne-a lipsit remediul contra acestui rdu; sg facem institutiuni de credit, si capitalurile se vor eftini,i uzurarii vor peri. Au Inceput si la noi asemenea institu-

1169 tiuni; sg le a§teptgm efectul. Pang atunci voiti, sa numim uzurari pe toti chti iau dobanda mai mare de 10°/o. Prea bine; ei sunt 32 in Bucure§ti, ne spuse D. GrAdi§teanu. Dar pensionari cu pensiunile cedatene-a spus D-lui ctreepeste 300. Ei bine,toti aceqtipensionari, an tractat numai cu uzurari ? Dar dacg nu ar fi toti uzurari, dacg ar fi§i oameni onorabili, bine este, drept este ca sg pedepsim §i pe ace§tia din cauza uzurarilor ? Bine este, logici onest este ca un functionar sau un pensionar care a luat bani faxguzura, dela un om caritabil, §ionorabil, vanzanduli pensia ori leafa,in limitelelegei, spre mgrith o fatg, spre a-§i cguth femeia,ori copilul bolnav, sg se declare deodata, ca, a fost incapabil de a face un asemenea act, qi sg i-se ordone de a anulh actul, oprind qi banii care i-a primit ? De ce sg sufere una ea aceasta ambele pgrti contractante, din cauza unor altora,care arfi abuzat de pozitiunea pensionarului sau de dreptul ce-i da legea ? Voiti sg loviti pe uzurari. Loviti-i; ns numai pe ei,nu si pe ceiinocenti;cgci crudlueru esteasepedepsIuninocent;euprefersg scape 10 culpabili,decat sg se pedepseascg un inocent. Exista, un rgu; IIrecunoa§tem cu totii; voim sscgpgm de dansul. Sg cgutgm remediul; sg ne chibzuim cu totii;iar nu sg procedam In

29006 74 1170 mod atAt de precipitati prin surprindere. Proiectul a se face s6 aibä in vedereregulareaviitorului giaceasta chiar en m6surài prude* spre a nu inrlutati poate mai mult pozitiunea celor ce voirn eu toti sd-i protejem. MIsura infinece ne dicteaz6 ratiuneasi dreptatea este, cum am zis a inlAturà funestul efect retroactiv ce ne propune proiectul, si a ne mArgini a regulh viitorul conform cu interesele speciale alefunctionarilor ipensionarilor icu interesele generale ale societ64ei si ale Statului. Astfel guvernulti-aindeplinit datoria de a atrageatentiunea onor.Senat, care va procede astfel cumva crede mai bine. In urma envântArilor luiC. Bozianu, D. Giani, B. Boerescu sustine din non vechiul articol 409 din proc. eivi1 i combate proiectul de lege al D-lui P. G-radisteann en efect retroactiv in ce priveste pe aceia can Ii cedeazA pensiunea sau leafa bor.

B. Boerescu. Dou6 cuvinte voi s r6spund Onor. D. raportor.D-sa n'a intelesbine pe Ii.Giani, ca,ndavorbitdelegeainterpretativ6.D-nul Giani a zis caceasta nu e o lege interpretativà, ci o lege creatoare; o lege care creaz6 o i ncapaci tate in privinta unor persoane pentru viitoriceeace e mai gray, dq, legii un efectretroactiv.Pedealra parte dac6 s'a citat regulamentul casei pensiunilor stiti in ce scop vis'a citat ? Negresit cä regula-

1171. mentul nu este o lege, dar nu este mai putin nklevärat ca regulamentul este executiunea legei ca prin regulament se arata In cazul acesta sensul ce a intelesinsusipensionarii sa dea legei pen- si unilor . Apoi D-lor, chnd in art. 28 al regulamentului pensiunilor,care se ap1ici 'Ana astazi, insu§i pensionarii recunose cpensionarul prin procura ce o d, sau prin deosebit inscris poate scedeze sau sh v anda pensiunea sa, ce dovada poate fi mai Iainuritcinsusi pensionarii au recunoscut sensul legei,eh' au dreptul scedezeisvanza pensia ? Mai poate fi Incloia1asupra intentiunei comitetului pensiunilori a pensionarilor cand este inscris acest drept in regulament ? Va sa, zica este cel putin incontestabil cei recunose dreptul de a puteh cedh qivinde pensiunea. Pe de alta parte este procedura eivila care spune ea de a treia parte poate sdispuna pensionarul §i eh' urrnaririle se pot face pe a treia parte. Cum veniti acum D-voastra prin o lege creatoare, §i nu numai cinterziceti dreptul de a puteh vinde sau cedh pensiunea pe viitor, dar declarati nule toate ceziunile qi chiar creantele puse dejh in executiune, in virtute de titluri executorii. Daca, nici aceasta nu este o expropiare fara despagubiresi chiar o confiscare, nu ,tiu ce ar puteh fi. Onor. D. raportor aseamana recompensele na-

1172 tionale cu pensiunile. Apoi D-lor recompensa na tionalg, nu este pensiune. Pensiunea consistg in rgsplata serviciilor aduse de chtre sun functionar in timp de mai multi ani Statului,i cgruia i s'a fg,cuti retineri; pe child recompensa, duph cum o argt a. chiar numele ei, este data pentru meritele personale ale unui om, independent de serviciile lAcute Statului. Child se acordh recompensa nationalg,, este de obicei de a se ziee in proect cva fi necesibi1 ineuring"ribilA. Prin urmare cei de al treilea au stint cn'o pot atach. Cum veniti dar D-voastrg, sh asem6nati pen- siunilo cu recompensele nationale ? D-voastrg, mai spuneti cacele contracte sunt nule, §i persoanele ce au dat bani au sg,-i piarea, fiindcg, ash voim noi legiutorii. Dacg, aceasta nu se poate numi expropriere fg,ra. indemnisatie, nu §tiu ce alt nume i s'ar puteh ggsl. D-lor, onor D. raportor, fiind inpedicat singur de obstacolul ce-i impune simtimhntul de echitate a voit ssusting, oh nu se anuleazg, conventiunile. Dar ce se face ? Ziceti ch. se poate urmg,r1 pe altg, avere ce va mai aveh. D. Raportor.i pe a treia parte, dacg vor probh cg. nu se va fi despägubit. B. Boerescu. Aceastg, prob6 este aproape im- posibilä, fiindcg, sItie cum se fac asemenea acte (Ilaritate).

11.73

D-lor, in materie civith, ca si in materie cri- minalh este mai preferabil sh scape 10 culpabili deeht sh se condamne un inocent. Apoi D-lor pentru 32 de uzurari eunoseuti de D. Raportor, voiti sh atacatiipe oamenii de bunh credinth care au dat eu Imprumut banii lor&rd.sh fie uzurari ? Ai gasit pe uzurari, dar nu credetic poate sh existe iereditori oneqti cari au inlesnit pe unii pensionari §i functionari la nevoile lor, §i voiti sä le anulati actelei acestora ? D. Raportor. Aceia pot probh B. Boerescu. Faceti bunhtatei nu schimbati textul ce ati scris, sau dach nu este bun mo- dificati-1, fiindch in art. I D-v.ziceti eanulati conventiunile fgra, distinctiunei dach le declarati nule, pe eebail% are sh mai urmhreasch ? D-v zieeti cehiar actele anterioare sau puse in executare, sh se anuleze,§iceeace este mai curios veniti printr'o legei därhmati autoritatea lucrului judecat, anulati chiar sentinte judechtoresti cari au rhinas definitive §i sunt in curs de executare, qi veniti printr'o lege de anulati efectele acelor sentinte declarandu-le nulei neavenite ! !. Apoi dad, nici aceasta nu este o lege e§ith din sfera mhsurilor intelepte, nu §tiu ce ar fi. Nu vhd ce garantie dati creditorilor ch peste o lung sau un an, nu an veni un alt legiuitor care ar anulh alte eonventiuni fheute pentru alth

1174 avere, precum D-v. faceti azi pentru cea provenith . din pensiuni ? D-lor,guvernulesteindiferentInceeeace priveqte acest proiect de lege, puteti A votati cum voiti. A fost insa de datoria sa A va atraga atentiunea; §i repet ceeace am zisla inceput, A am voit A arAtam mai inthi luminile noastre §i al doilea A guvernul are un rol activ prin ducerea legei la Camera §i promulgare, §i. And guvernul nu-1 gaseqte just este in drept A nu-1 promulge. Am auzit A se cere inchiderea discutiunei spre a voth; ,dar e bine,repet, sane chibzuim matur, A vedem ce este de facut §.1 este ceva de facut caci daca se va voth acest proiect aA cum este, risAm A avem un proiect platonic. DaA ne-atifichemat in comitetuldelegatilor, poate o intelegere intre noi ar fi avut loc, §i am fi facut o lege mai dreapta §i. mai practica. Nu este dar bine A va grabiti, Aci risAm cu totii sa vedem un proiect platonic, neaplicabil.

(Senatul a primit proiectul!!)

XII

Monitorul Oficial" No. 286 din 1880. Conventia cu Italia Proectul de lege pentru incheerea unei conventiuni cu Italia erh cu violencombatut de opozitiune in. cap cu G. Marzescu si Al. Lahovari. B. Boerescu aphrh acest proect de lege spunand catat marfurile romane tu Italia cat si cele italiene in Romania se vor bucura de clauza natiunii celei mai favorizate. Suntem cu atat mai mult datori a incheià aceasth conventie cu Italia, spunea Boerescu,"cu cat prima tarh care a tratat cu noi ca dela Suveran la Suveran Inainte chiar ca sni se fi recunoscut independents, a fost Italia. B. Boerescu, ministru de externe. Am lateles pe D. Lahovari ca ipe D. Codrescu,c prin motivele ce au invocat, au voit säajunga,' la un scop hoarit, ce-1 are oricine din opozi0e.D-lor, trebue Ins. sg, latelegem, asemenea, cq.i noi vom cAuth sdesvgluim scopul is6 le analizam motivele pentru ca nu Onor.aceasta, Adunare,sl respingA aceastl conventiune, idacA,este drept §i logic a se face.

1176

D. Marzescu mi-a adresat numai ni§te intrebari la care trebue sra,spund, spre a luminh pe D-lui qiCamera. D-loraceasta,conventiune a fost Incheiata precum s'aspus la 23 Martie 1878, de catre D. Kogalniceanu. Pentru prima oara,este adevarat, Italia a consimtit, mai inainte chiar de a fi noi independenti, de a tracth cu noi ca un Stat liber, adicg, de a se incheih conventiunea in numele Suveranilor, dupa, cum se face in State le independente. Se poate ca aceastg,partemorala,,pentru Onor. D. Lahovari, sa nu aiba, nici-o importanta; pentru mine §i ered pentru D-voastra toti, aceasta, procedare este in adevar de o semnificare reala. Dar sa,lasg,m deocamdata, aceasta,parte,§i sa, venim la conventiune in sine. Spusei adineauriD-luiMarzescu ca,acest tractat, ca mai toate asemenea tractate, se copiazA, unele dupg,allele. Cknd un Stat are un tractat incheiat cu altStat el Iicopiaza cand voeqte a mai tracth cu un atreilea Stat. De aceea se §i vede ca mai toate tractatele internationale seaman/ unele cu altele. Noi astazi nu mai suntem la Inceputul vietei noastre politice. Sunt dejh mai multe traetate incheiate intre intre Romania qi alteState. Avem 6 tractate,din care 5 sunt in vigoare;i toate

1177 sunt tractatede comert;eleexpira ladiferite epoce, din care cel mai departat este la 1890. Prin urmare am o baza sigura chnd am onoare a vspune cg, conventiunea prezenth, nu este decht o copie dupe alte conventiuni dejh incheiate si in vigoare. Intrebarea dar atunci ar fi, pentruce aceasta, onor.Camera',care a binevoits voteze toate celelaltetraetate,ar refuzh sa voteze numai pe aceasta? Tot aceastaCamera, este care a votat cinci alte tractate; tot ea este care a admis cutare principiu in tractatul de comert incheiat cu cutare alt6 Putere. Pentru ceazi ar refuzhsaadmita acelasi principiu, sa' voteze aceiasi conventiune co- piata dupa o alta dejhvotata ? Nu s'ar puteh explich acest fenomen decht zichndu-se catunci a fost cu cutare Putere, si acum cu cutare alta; elatunci s'a incheiat tractatul de eutare ministru si acum de cutare. Opozitiunea dar intelege prea bine, ca in asemenea caz oricine ar zice ca Adu- narea nu admite acesttractat, nu pentruc6 nu-i convine cutaredispozitiuni pe care ea le votase dejh de mai multe ori,ci pentrucflu voaste sa se lege cu cutare Stat, sau ceeace este mai probabil, pentruca nu-i convine ea tractatulstl,fie incheiat ori ratificat de cutare ministru. Atat numai asupra scopului; svorbim acum de mijloace. Aceste mijloace ale opozitiunei sunt foarte

1178 slabe,i lesne se pot rasturnh. V a voi probh peste putin, in ce consta aceastaslabiciune, iv voi demonstrà cnoi am lucrat en totul Iii vederile Adunarei, cand am consimtit a incheia asemenea conventiuni. Mai inainte insa va raspund laintrebarile onor. D. Marzeseu, cari inteadevar merita explicatiuni. D. Mkzescu mai intaiu a pus intrebarea, daca clauza din art. 13: cg, se acorda Italiei, pentru intrarea iiesirea marfurilor, taxele natiunei celei mai favorizate, nu este deck o simpla forma vaga sinedefinitiva, fara nici un sens bine determinat, s1daca nu ar fi fost bine sa, se puna, ceva mai determi nat. Mi se pare D-lor, ca, cand acest articol 13, zice curatca,marfurileiproduseleitalienein Romania si produsele rornane in Italia nu vorp1611, la intrare si esire, deck aceleasi taxe pe care le plateste orice alta natiune mai favorizata, este un ce foarte precis si determinat. Aceasta nu este o simpla formula platonica; este tot ce se poate fi mai concret, este ca fiecare natiune stipuleaza sa nu plateasca pentru productele sale alte drepturi mai mari deck o alta natiune.D-voastra mai aveti unalttractat,pe care 1-ati votatsi care a servit de norma acestui tractat,este acela "incheiat cu Rusia la 15 (27) Martie 1876.

1179

Ei bine, acest tractat cuprinde tot in art.13, o dispoz4iune absolut identica cu aceasta din tractatul Italiei.Pentru ce acolo aceiasi dispoziOune ar fi fost buna,i aci ar fi rea ? Ce e mai mult pot sa adaug c6 acest art. 13 este redactat identic in toate tractatele de comert din Europa. Nu stiu daca am gasit o alta, redactiune mai nemerita decat aceasta. Mi se pare ca, D. Parzescu, citind un die- cionar diplomatic a confundat aceiasi dispozitiune relativ la consul cu aceea relativ la comert. Pen- tru consuli sunti eu de acord cu D-lui, cei vor fi tratati ca ai natiunilor celor mai favorizate, este un ce vag qi nedeterminat. Pentru ce ? fiindca, imunitatileiprivilegiilece trebue a se acordh, consulilor nu sunt nici pa,naastazibine deter-. minate in dreptul public european. Astfel cà, când se zice cvor fl tracta0 ca ai natiunilor celor mai favorizate, nu prea se stie ce se in-telege cu aceasta. Card insa este vorba de comert este cu totul altfel. Ad se "tie pozitiv ce insemneaza aceasta clauza; se Ole cdaca cutare naOune plateste 5 franci pentru o arta de kgr. §inatiunea mea va plati tot 5 franci. Ce poate B. mai pozitiv decat aceasta ? D-nul Marzescu a mai observat ea in articolul 19 al conventiunei se zice ca: cele cloud cinalte pärti contractante ii rezerva. dreptul de a intro-

1180 duce mai tdrziu qin comun acordn aceasta ,covvenfiune modificarile care se vor socoti conform, CLtspirituli cu principiile salo, qi a ctiror oportunitate va fi demonstratcl, prin expereintd". Si s'a intrebat dach se intelege a se modifich conventiunea Para' interventiunea Corpurilor Legiui- toare. Aceasta D-lor, ar reveni a se intrebh, daca' guvernul ar puteh tracth flrh intervenirea §i a Corpurilor Legiuitoare? Negre§it cdach noi am face aceasta, actul ce s'ar incheih ar fi nul. Fiecare guvern nu poate lucrh cleat in limitele puterilor sale. El negociazh mai intai cu guvernele strhine, §iin urma prezinth Corpurilor Legiuitoare tractatele ce a incheiat, spre a fiaprobat. Se intelege, (lax, ci modifichrile posterioare, dictate de experienth vorfiasemenea supuse Camerilor. Prin urmare asupra acestui punct nu poate finicio umbra de banuiala. D-nul MArzescu citand art. 18, din tractat s'a intrebat de ce el vorbe§te de consuli, viceconsuli, agentii consulului §i dach ace§ti agenti se pot numi §i dintre strhini! La aceasta am onoare a raspunde ca sh nu uitati cit acest tractat a fost incheiat de peste 2 ani, adich la Martie 1878, chnd nu era inch vorba de o conventiune consularl cu Italia. Erh Irish necesar, sit se vorbeasch intransul qi de consuli; caci acest tractat nu erh numai de comert,el era §ide navigatiune,§i tii ce rol important joach consulii din porturi pentru navi-

118i gatiune. Tractatul a trebuit dar spunk principiul, ca fiecareStat are dreptul a numi consuliori agenti consulari in porturile sau oraseleceluilalt Stat, pentru ca astfel marina sa cornercialk sk aibk protectiunea cuvenitk. Nu prea am inteles bine insk, ce a voit sk zick D. Marzescu, cand a vorbit de agenti consulari, clack ei pot fi strkini. Dack a vorbit de consuli strainiasezati lanoi,einegresit ck pot fi strkini, dupk cum pot fii pa,manteni. Asemenea pot fi iagenti consulari. Dack a vorbit de consuli ce noi putem numi in alte State, acestia iarksi pot fi numiti dintre Romani, cai dintre strkini, precum si agentii consulari. Insk cand sunt functionari, cand sunt, cum se zice, de ca.rierh' titi,nu se pot numi deck dintre Romani. Dack insk sunt numai onorifici,de a doua, categoric, dup6 cum se ziceinlege i acestia sunt cei mai multi avem spunern mai ales dintre straini; asezati in localitate, acestia nu se pot clash intre functionari. Vin acum la o cestiune mai importantk, aceea care este coprinsk in art. 9 care vorbeste de cabotagiu. Iatk ce zice acest articol: Art. 9. ,,Dispo- ziiunileacestuitractat nu sunt nici cum aplicabile la navigafiunea pe lánga ?nal, sau cabotagiu, carereitncineexclusivrezervatel,in fiecaredin ambeleIri, pavilionului national. Cu toate acestea

1182 navele romeine ci italiene vor puteit trece dintr'un port al unuia din ambele State, in unul sau mai multe porturi ale aceluiafi Stat, sau pentru a depune In totul, sau 'in parte, incarcamdntul lor aclus din strainatate, sau pentru a compune ori complecta incardimantut lor. Este bine inteles cä dispozitiunile acestui articol nu deroaga intru nimic la principiile admise de congresul din Viena qi inserat prin tractatul din Paris, in privinta fluviilor care separ sau traver- seaza mai multe State".D-nul Marzescu, se intreaba, ce oare a avut guvernul in vedere, and a stipulat acest articol ?i dact acestarticol nu ar indich eurentul dupa care s'ar conduce guvernul, in privinta libertatei navigatiunei Dunarei ? Daca in alte cuvinte am sustine noi, la Galati, unde se reglementeaza astazi cestiunea liberei navigatiune a Dunarei, sistemul micului cabotagiu. Cred di pot raspunde limpedela aceasta intrebare, mai IntAi prin niqte date de cronologie, apoi prin faptele existente. Ca cronologie, am onoare sraspund cacest articol, se afla inscris intr'un act care s'a incheiat la 11/23 Martie 1877, adica, nu de mine,nici intr'o epoca cand era cestiunea de regulamentarea navigatiunei pe Duntre. Prin urmare, autorii acestui traetat nu au putut sa se preocupe de aceeace avea Ba fact comisiunea europeana dela Galati de astazi

1183

Apoi tot ea argument cronologic, mai aduc aminte eh'acest articol 9 este eopiatidentic§i literar dupg, alte traetate ce aveam dejh incheiate cu alte State,i anume (NO art. 8 din tractatul cu Ru- sia din Martie 1876. Cedti acest art. 8 §i-1 yeti vedeh absolut identic cuart. 9 din tractatul en Italia. Dar nici in anul 1876. cei ce a1 tractat cu Rusia, nu au putut aveh in vedere cestiunea re- gulamenthrei navigatiunei Dungrei. Astfel dar, nici din tractatul actual din 1878, nici din eel din 1876, nu a putut sg, secreeze acel curent al vederilor guvernului actual, de care vorbih D. Marzescu. Ce a putut dar fi ? Care este scopul acestui art. 9 ? Acest articol se aflg, D-lor, mai in toate tractatele,incheiate intre State ce au porturi. El vorbe0e de cabotagiu; dar duph cum v'a spus §i D. raportator,este cabotagiul de mare, qi cabotagiul de fluviu. Pentru cabotagiul de mare nu poate fi discutinne;chei aceasta apartine regulat pavilion-01mi national. cat despre cabotagiul raurilor, uzul cai dreptul conventional, au diferit. In privinta Dunhrei, tractatul din Paris se pronunth a§h, cum se poate presupune, clibertatea navigatiunei sale, exclude orice cabotagiu. D. Marzescu, intelege foarte bine rezerva ce ne este impush, cand vorbim de aceasth cestiune,

1184 pentru cuvantul ca aceastg cestiune este pendinte inaintea comisiunei dela Galati. Cu toate acestea, putem spune cg interesul nostru, este de a respeeth dupg cum zice art. 9 din acest traetat, §i toate celelaltetraetate,toate dispozitiunile internationale care consacrg libertatea Dungrei. Nimeni din noi nu intelege, cg nici chiar prin cabotagiul eel mic s. rästrangem intruceva libertatea navigatiunei pe Dungre. Cu cat acest fluviu va fi mai liber, pe Math, va fi mai international §i interesul nostru este sg fie eat mai international. (Aplauze). Nu cred, dar cg comit o indiscretie cu toafg, rezerva, ce mi-o impune o cestiune pendinte, and voi zice cfiecare din noi poate sg aibg ideile sale personale asupra cabotagiului.i eu am pe ale mele, §i din punctul de vedere teoretic,cred cg, micul cabotagiu nu este in contrazicere eu libertatea fluvialg; ci din punctul de vedere practic, §tiu cg sunt rauri internationale libere, unde exist& micul cabotagiu in favoarea riveranilor. Dar pe Dungre sg avem in vedere poziOunea lucrurilor §i dificultA,tile locale, §i fiecare din noi trebuie sg in- lgture cateodatg, ideile salepersonale.Este tractatul din Paris, egruia ise poate da o largg in- terpretatie;este pericolul de a se crede, eg, prin micul cabotagiu, s'ar luera, contra libertgtei navigatiunei, §i de a trece ea inimici ai unei libertgti

1185 ce dorim, ba da a rhiraneh poate §i izolati in opiniuni. De aceearepet, eh nu cred a fiindiscret spunndu-v eguvernul D-v., a sustinut la Ga- lati, prin comertulshu, libertatea cea mai cornplecth pe Dunhre, fhrl restrietiune,i fhrg, a vorbi macar de cabotagiu. lath D-lor, toate explicatiunile ce aveamsl dau D-lui Marzeseu; sunt sigur cD-sa este acum 1initit §iv a voth fhrh sfiala aceasth conventiune. Sh tree acum la D-nii oratori din opozitiune, la D-nii Lahovari §i Codrescu, ale chror mijloace, spre a ajunge la scopul D-lor, trebuesc examinate bine, ca sti,nu se iqele judecata unora. Unele din argumentele D-lor au fost captioase, asupra acestora voi sthrui mai mult. Iii privinta laceeace an zisD-lor,eaci este mai rnult o cestiune de forma' qi de eticheth, decht de fond, putine am de zis. D-lor, nu voesc formh, nu voesc eticheth; chei de ele, puteam sne preocuphrn cand nu eram independenti, dar de acum putem sle trecem en vederea. Asthzi, ne zic, suntem independenti §i trebuie ohne purthrn ca negustorii cand este vorba de interese pozitive. Prea bine, sh admit 0 eu aceasta, tactich,ea ministrudin afarh sunt dator ava, spune ch forma joach inch un mare rol in lume, 0 csunt§ialte naiuni independente, suntqi

29006 75

1186 alti ministri cum vg voiu proba, numai decgt cari tin socotealg si de partea moralg si de formg, cand tracteazen alte natiuni, exci a tine sow- tealg de partea morala, a unei cestiuni, nu vasit zicg de loc a neglija, fondul, Dar sg vorbim negustoreste: sg vedem dacg tractatul nostru nu corespunde lainteresele ne- gustoresti. Tinetiminte D-lor, cg existg la noi o lege din 1878, Julie 22, ale cgrei dispozitiuni in art. 2, sunt urmgtoarele: Tarile ale carora guverne au subscris deja convenfiuni cu guvernul roman, sau care vor incepe negocieri pentru incheeri de atari convenfiuni, vor beneficia de indata de avantajele Statului celui mai favorizat". Vasgzicg legiuitorul aceastg onor. Camerg a declarat el nu numai statele care vor ti incheiat, dariacelea chiar care vor incepe negocieri cu Romania ea sg incheie conventiuni, se vor bucura, de avantajele natiunilor celor mai favorizate. Mai intfiiu,permiteti o reflexiune: cand eu ministru constitutional,care tinsg merg in an- monie cu vederile Camerilor,vgd cgla1878 se voteazg olege,care indeamng pe alte Puteri sg tracteze cu noi, nu rninspir oare de chiar vointa Adungrilor, cand caut a regula prin tractate, interesele comerciale ale tgrei ? De vreme ce

1187

Camera astazi a acordat si celui ce a inceput negocierile, avantagiile natiunei celei mai favorizate, nu trebuie sa, se acorde aceleasi avantagii acelora care au terminat aceste negocierisi au Incheiat tractate en noi ? Pentru acest motiv s'au Incheiat conventiuni cu Elvetia, en Germania, cu Anglia, cu Rusia, cu Greeia. De ce ati face exceptie en Italia ? Sunt alte state cu earl s'au inceput negocieri cari nu s'au terminatInca.AstfelesteFranta, care nu din rea vointa ci din alte inprejuräri, din cauza neregularei inca, a tarifelor sale, prin o lege generalii, nu a subscris o conventiune cu noi. Ce se Intampla Insa ? Se Intampla pentru ea sa, vorbim negustoreste, ca dam fara sluam nimic. Adiea statele cu care s'au inceput numai negocieri, insacare au ramas neterminate beneficiaza in tara noastra de tariful natiunei celei mai favorizate, in vreme ce noi nu avem aceleasi avantagii la dansele. Productele noastre, exportate in aeele ri, sunt supuse tarifuluigeneral. In alte cuvinte nu avem reeiprocitate. D. Codrescu spunea adineauri eeuvantul de reciprocitate este o simplafraza,care nu arenici-o valoare Pentru intaia oara o and aceasta.Pentru prima oara, ni se spune c, cand unui stat ise acordä avantagiile naOunei celei mai favorizate,aceasta este o simplafraza, lipsita de mice valoare. Dar

1188 cum D-lor! Gaud comereiantul nostru va pretinde In Italia, dupa, ce vom aveh acest tractat de co- mat, ca marfaiimportatul acolos p16teascA cea mai mica tax6, care arpinti-oalt stat, aceasta ar fi un ce Para' valoarereall!S uärn de ex. pc Belgia cu care nu avem tractat. Produsele noastre agricole,cerealele noastre trebuie sp1Ateasc6 cu drept dup`a tariful vamal. Cand insá vom incheih conventiunea pe care am depus-o eri pe acest biurou, aceste producte vor fi scutite de ofice taxe. Acesta nu este un avantagiu negustorese ? Ei D-lor !Dac6 D-nii Lahovary Codrescu nu vorbese numai din spirit de opozitie, sg, ving. cel putin cu probe, cu exemple palpabile, spre a ne convinge cg, cand se acord6 unei na- tiunitratamentul natiuneicelei mai favorizate, aceasta este o simpth fraz6, fArg, fond material. Realitatea insa," a faptelor vprobeaza, ca, reciprocitatea in relatiuni de interese economice intre natiuni,estebazatA, numai pnin un schimb de c'a§tiguri. Chiar pentru aceea din D-v. cari cred c5. este un mare folos pentru o natiune dea m6ri tariful s6u ,:amal la granO, totu§i aceast'a reciprocitate va fi avantagioas6 a se stipulà. Cg.ci D-lor, nu uitatieh D-nii preopinenti v'au vorbit de avantagiile ce noi d6m Italiei,ca cum Italia nu ne-ar da §i ea in schimb alteavantagii; ca cum numai Italia ar

1189 trage beneficii dinacesttractat,iar noi nu am trage alteavantagiipentruproductiile noastre exportate pentru Italia; ca cum un tractat de co- mut s'ar ocuph numai de tarife,iar nu si de multe alte dispoziOuni egal avantagioase comertului. S6 nu se uite dar cacest tractat este bazat pe reciprocitatea cea mai perfect6. Ea este o conditiune esential6 a sa. Printransa se face cg, ne- gustorestevorbind,d5ancu omana,§iladn cu alta. Viu, D-lor, la argumentul celmai mare al contradictorilor no§tri, la acela, cA la 1886 expirI conventiunea cu Austria §i cg, daca' noi incheiern aceast6 conventiune cu Italia, care expirg, in 1890, vomfiinpozitiune mai rea deck dad, acest tractat ar fiexpirat tot la 1886. Mai intai trebue sl §tim dac5, este adevArat ceeace a zis D.Codrescu, cg, toate conventiunile noastre expirg, cam pe la 1886. Voi examinh apoi dacá este adevArat in fapt cpozitiunea noastrA ar fi mai rea dad, acest tractat cu Italia nu ar expira, tot la 1886. D-lor, dac a. ar fiadevarat aceeace este ab- surdi nesutenabil c6, de§i termenul unui tractat expir6, de§i tractatul nurnai exist, insanexele, suplimentele sale continua, apoi acest rgu s'a produs dej is'a produs, imi pare chiar cu votul Codrescu.

1190

In adevAr, ca sg vedem datele traetatelor existente is vedem daca, ele expirg cum azis D. Codrescu, cam pe la 1886. Traetatul cu Austria expirg la 10 Mai 1886; eel eu Rusia la 20 Oetombre 1886; acela cu Grecia, care este incheiat pe 7 ani cgci tractatele se obicinuesc a se incheià pe mai multi, ori pe mai putini ani expirg la 13 Aprilie 1887, adieg trece peste anul 1886. Vine apoi tractatul cu Anglia; acel tractat este eel intai pe care noil-am incheiat ca stat independent; si nu stiu cmn D. Codrescu a comis o eroare cro- nologicg atat de vädifa, zieand ctractatul eu Italia este cel IntE ee noi am incheiat ea Stat independent. Nu, asemenea tractateste acel cu Anglia, incheiat la 24 Martie 1880, pe cand independenta s'areeunoseut de toateputerile europene la 8 Fevruarie 1880. Ei bine,acest tractat pe care D. Codrescu 1-a votat,i asupra ciiruia nu stiu s6 fi dizut urgia D-lui Lahovari, expirg la 3 Iunie 1890. Mai este D-lor, Inetractatul eu G-ermania, pe care nil eu, ei alte persoane foarte autorizate, 1-au Incheiat la Berlin, la 14 Noembrie 1877, pe un termen de 1,0 ani.Acest tractat nu s'a votat Inca in Ger- mania, tot din cauz c. cestiunea tarifelor nu s'a regulat Inca prin legile locale; el insg poate fi vo tat dintr'o zi 1ntr'alta;i dacg D. Lahovari ar .veni

1191 la putere nu-1 varatifich, dupg cum ne spuse. Ins6-1 previn cia un angajament cam cutezgtor pe care nu stiu daeg-1 va puteh tine ca ministru; cgci a nu ratifich un tractat adrnis de A dungri, este un ce gray, si nu tocmai admis in uzurile internationale. Nu stiu dar, zgu, dacg D. Lahovary, care poate fi un viitor ministru, nu a fost un imprudent cand emite asemenea angajarnente! Ori cum insg, ar fi tractatul nostru cu Germania este votat de aceastg, onor. Adunare, idacg, am presupune ch el s'ar ratifich in anul viitor 1881, durata sa va fi pang In anul 1891. Negocierile acestui tractat le-a InceputInsu-si D. N. Ioneseu, ministru de externe de atunci,si le-a terminat D. Kogalniceanu care 1-ai subscris, Tocmai prin acest tractat sau fgcut cele mai insemnate modificgri la tariful conventional cu Aus- tria, si s'au alipit ea anexe pe laugh tractat. De ce dar atirefuzh acum tractatul cu Italia, care contine numai doug mici modificgri la tarife. Uând dar, sunt alte tractate in vigoare, cari expirg la 1890 si 1891, Iamb pentruce numai cu Italia ati refuzh sg, votatitractatele ? Aceasta n'ar insemnh pentrucg, nu voiti sg,tratati cu Ita- lia, sau pentru un motiv ad hominem, din cauza ministrului care 1-a subscris ? Cestiunea tarifului flu trebue si nu poatesl

1192 vh ingrijeasch.V'arn spus si repet eh guvernul actual afa'cutca sh nu se admith un alttarif aditional pe langh acela cu Austria. Sunt dar mici schderi de orez si mhrgelei nimic mai mult. Altfel acordlm Italiei aceeace are si azi; pozitiunea natiunei cele mai favorizate. Putetiaft-irefuzati aceasth pozitiune ? Nu, chci o are. De ce atunciA', nu inscrieti intr'un tractat care admite reciprocitatea? Am admis in adevhr douh mici schzaminte de obiecte care nu se produc la noi. Apoi este un principiu economic, general admis,c printractate nu se protejeazh,industriele care nu sunt inch nhscute, ci mai ales acelea care sunt dejh nhscute. Cu atht mai mult se protejeazh acelea care nu se pot naste mai niciodatä, sau foarte thrziu cum este la noi orezul si industria mhrgelelor. Si apoi In schimb de ash schderi primim reciprocitatea. In toath insh durata tractatelor care va fi pozitia phrtilor ?Si una si alta se vor bucurh de avantagiele acordate natiunei cele mai favorizath. Ca vh invoachItalia la noi ? V invoach avantagiile acordate Angliei, sau G-ermaniei, sau Austriei. Irish phnh and ? PALA c'and tractatul cu An- glia,ori cu Austria ori cu Germania vor fi in vigoare. Cand tractatul cu Austria va expirh, el va 1nceth in total, cu toate anexele sale de tarife, si Italia nu va mai puteh invoch avantagiile din aceste tarife. Va invoch numai avantagiile din alte

1193

tractate ce continua a fi in vigoare, sau din alte tractate ce vom Incheih pe viitor, pana la expirarea termenului din 1890 ori 1891. Aceasta este atat de elementar si de pozitiv, incht nici ea merita a se mai discuth. Imi pare rau numai de a vedeh ea, D. La- hovari si D. Codrescu se silese a inventh obiectiunile ce guvernul austriacne-ar puteh face and se va expirh termenul conventiunei sale cu noi. Eu cred Insa, cguvernul austriac nu va cauth macar a produce obiectiuni contra unui ash adevar. Cand la 1886 va expirh tractatul nostru cu acest imperiu, ambele parti vor cauth sa se tnteleaga; daca intelegerea se va face, se va incheih un alt tractat; daca nu vom ramaneh cum stain i cu alte state, cu cari nu avem tractatul de comert. SI nu se mai preocupe dar D. Codrescu cu "Ingrijirea dificultatilor la can an putem fi expus'i la expirarea tractatului cu Austria.Prea intinse prevederi are D-lui, prea de timpuriu se gandeste de ceeace are sa se Intample guvernului peste sase ani ! Ce lueru vede D-lui la 1886 ? Azi traetatul comercial cu Austria esteinvigoare,stipulatiunile coprinse intr'insul sunt obligatorii pentru amandoul partile. La 1886 acest tractat va inceth de a fi obligatoriu, el va expirh definitiv. Daca gu- vernulsi Camera se vor invol cu Austria, vor

1194

Incheih o alth convent-lune, sau vor prelungi pe cea actualh, sau o vor modifich. Dach nu, vom rhmaneh .repet, fhra. tractat. Ce lucru ash de teribil va fi aceasta ? Situatiunea guvernului dela 1886 vafi absolut 1iber, pentru ca sh fact aceia ce va crede mai folositor pentru tarh. De unde stitiD-v.cl incheind azi tractatul cu Italia, vom face o situa- Oune maidificila, guvernului din 1886.i apoi oricine poate vorbi in contra tractatului cu Aus- tria,afarh de mine side D. Lahovari; chci eu sunt acela care a incheiat acel tractat; si am crezut 11cred ch bine am fAcut. Faptele si timpul vor probh aceasta. Dar in fine cftnd e vorba de a judech eu nu zic nimic;chci suntparte in cauz6si nu potfi parte si judechtor In acelas timp. Tot asth situatiune o are si D. Lahovari, care a fhcut parte din guvernul care a negociat si a admis acel tractat. D-lui ar trebui sIaibh mai multh rezervh cftnd vorbeste de acel tractat;i sh fie alhturi cu mine când vorbesc de tractatul cu Austria. Tot aceiasi rezervh, cred eu D-lui ca om politic,putând a fi chemat in minister, sh observe si sA nu se prommIe cu atata hothrire In cestiuni de viitor atat de insemnate pe thrimul economic ,chci este cel putin o mare imprude* de a sustine, cum a sustinutD-lui,ea, nu este de ideea ca sh se incheie tractate de coin err

1195

Al. Lahovari. Imi puneti in gull, lucruri pe care nu le-am zis. N'am zis aceasta. B.Boerescu. Mat mai bine dad, D-ta Ii iei seamA, §i retractez ceeace ai zis; dei tot ar fi straniu sg, zici ea' nu este bine a se incheea tractate de comert, pe eand D-ta ea ministru ai incheiat asemenea tractate. (Aplauze). Spre a sfar§1, zie D-lor, c i partearnorald, de care D. Lahovari si Codreseu nu voiesc a tine seamg,, joad, un roln tractgrile dintre natiuni. Negre§it eg prin acest rol nu trebuie sg, se sacrifice interesele pozitive. Insg, pe catg, vreme aceste interese se satisfae, se tine socotealg, §i de partea moralg,. AO, prin tractatul nostru cu Italia, pe cat timpi toate interesele noastre economice sunt satisf-deute, suntem fericiti, ca Romani, eg, am putut ineheia, un asemenea tractat cu Italia, care a fost prima Putere, care mai inainte chiar de afi recunoscuti independenti, a primitdea tracth en noi dela suveran la suveran, ca cu o putere absolut liberg,; suntem fericiti de a traeth cu Italia, aceastg, natiune surorg, §i amicg,, care a fost cea dinthi dintre Puterile mari, care ne-arecunoseut independenta si al egrui act de recunoa§tere§titi ce entuziasm a provoeat cand vi 1-am anuntat dela. aceastg, tribung,. (Aplauze). §i am veni tot noi asthzi sg, nu voim a inehea un tractat de comert cu aceastg singuraticg, natiune ?

1.196

Aceasth parte morald a cestiuneis'ainteles tot astfel,i de ilustrul bhrbat de stat, D. Carioli, ,care conduce politica Italiei. lath propriile cuvinte cu care acest ministru Incheie expunerea sa de motive la tractatul acesta de comert, care s'a votat mai in unanimitate de ambele Adungri ale Italiei :

11Prin urmare aceasta' convenriune sau din cauza semnificariunei sale morale, sau din cauza relariunilor de trafic ce eaA destinata sa provoace intre Italia §i, Romania, devenita' independenta, va avea, clrept efect sstrdn ga din ce in ce mai mult le gaturile de veche qi tare simpatie intre aceste cloud popoare de aceiafi origina, intr'un moment in care relariunile economice ft*,comerciale constituesc o parte mare in viitorul politic al nariunilor". (Aplauze). Conchid dar qi eu zicand, ca Romani, trebuie shne eredem fericiti, cà, fhcand sh se combineqi interesele economice, ale ambelor pri contractante am putut incheih acest contract, cu sora noastrh de sange, cu marele regat al Italiei, cu fratii noWii de pe marginile Tibrului. (Aplauze).

XIII

Monitorul Oficial" No. 288 din 1880. Din nou conventia cu Italia.

La Senat ca §i la Camera, B. Boereseu apara proectul depus de guvern pentru incheierea unei conventii cu Italia. Conventia aceasta find la fel cu conventiilencIie- iate eu celelalte state ar fi absurd sa se refuze Italiei ceiace s'a acordat Austriei, Rusiei, Angliei. Cat va dura aceasta conventiune fiecare din partile contractante, adic atat Romania cat §i Italia se vor bucura pe teritoriul celeilalte tari, de avaatagiile natiunei celei mai favorizate.

B. Boerescu, ministru cle externe. Socotese de- datoria mea a da onor.Senat§iinqedintd publied, dupd, cum am fdeut in see-tiuni, oarecari expliedri asupra naturei acestei. convenOuni §i asupra unor indoeli ce am observat cexistg, In spiritul unora din D-nii Senatori. Dv. §t4iD-lor, cd este un uz general cd, and un stat are dejhtractate incheiate en alte state,sg, copieze pe cele In vigoare, and voie§te

1198

saincheie acelasi tractat cu alt stat. Ash s'a urmat .0 in cazul de fath.Noi avem dejh tractate de comert incheiate cu Austria, cu Rusia, cu Anglia, §ialtestate ale chrora dispozitiuni seamänh unele cu altele si sunt in general mai identice. Dac4 astazi vi se prezinta, un tractat de comer(

. in vigoare. Spre a ne da o probh palpabi16 despre aceasta, sacompar6m redactiuneaarticoluluinostru,cu .aceia a art. 13 din tractatul cu Rusia, care v'am .spus e6 a servit de model tractatului de fath.

1199

lath cum se exprirnh art.13, din tractatul cu Italia: Art. 13. :111-drfurile de orice naturd, pro- clusele industriei sau a solului unuia din ambele state, cari pot sau vor putea fi legal importate Am celdlalt, sau a fi exportate, fle pe uscat, fie pe apti, nu vor fi supuse la niciun drept de intrare sau de iefire, altul decdt acela ce vor avea, a plan produsele similare a oricarei alte nafiuni strdine, cea mai favorizatd". Guvernul roman se angajeazh a rnicsorh drepturile de intrare, earl dnph tarifa] hothrit la Viena, de chtre comisiunea mixth, conform art. 9din conventiunea incheiath intre Romania si Austro- TJngaria la 22 Iunie 1875, sunt impuse actualmente produselor urmhtoarei anume: I. NO. 62, ore; dela franci 3.15, suta de chil. la franci 2.50 ; II.Obiectele de sada' coloratet,n forma' de mdrgdritare falqe, din orgeane falfei jeuri falfe, articole numite n romdnefte mdrgele (mhrgele co- lorate si negre). Aceste obiecte adtiugate in tarif sub No. 506 bis, vorplatidreptul de 38 franci suta chil. Ash, dar, este clar ch Italia va aveh dreptul oninvoace tratamentul natiunei celei mai favorizate. Nu se creiazh alth exceptiune pentru dansa,

1200 decht aceea a unei midi mic§or6ri de tax6 pentru orez, §i pentru margele. S6 vedeti acumi redactiunea art. 13 al tractatului cu Rusia, incheiat la 15(27) Martie 1876, siveti vedeh c5, este aceia0 redactiune. Iata, in adev6r acest text : Art. 13. Marfurile de orice natura, produse ale industriei sau solului unuia din ambele State, cari pot sau vor putea, filegal importate

Am celalalt, sau a fi exportate, fie pe uscat, fie pe apa, nu vor fi supuse la niciun drept de intrare sau de efire,altele decdt acelea ce vor avea,a, plan productele similare oricarei alte naiuni straine, cea mai favorizata". Vedeti,dar, D-lor, eambele acestedou'a redactiuni sunt absolut identicei uniforme. Ce rezu1t6 dintrinsele ?care este efectul lor practic ? Rezult6 cg. fiecare din pArtile contractante au dreptul, pe timpul duratei conventiunei, s ceara, a fi tractat6 pe teritoriul celelalte tgri, in acelemi conditiuni, cum ar fi tractath, a1t6 natiune ce ar aveh tractatul, cel mai favorabil §i in special tarifele cele mai avantagioase. A§h de exemplu, la noi Austria are incheiat tractatul eel mai vechi, §i care coprinde afarl de putine exceptiuni, tarifele cele mai favorabile. Italia ca §i Rusia au s6 invoace beneficiul acelor tarife.

1201

Insh phnh, cAnd? Panh ce §i Austria se va bucurh de aceasth favoare, adich phnh, in 1886. Chci intelegeti, D-lor,c ar ficurios lucru de a crede ch. un stat ar puteh invoch avantagiile unui alt stat, pe chnd acest din urmh stat nu le va mai puteh invoch el insu§i. A invoch avantagiile unui statfavorizat este a se cere sh se bucure de avantagiile ce aceststatle posedh in virtutea unui tractat. PAn g. cand insh el posedh aceste avantagii ? Negre§it eh p6nh, chnd tractatul shu va fi in vigoare, adich pAnh la expirarea termenului shu. Din momentul ce acest termen expirg, Inceteazh §i avantagiele ce i se acordau. Cum, dar, un alt stat ar puteh invoch ni§te favoruri, pe care statul fost favorizat nu le-ar mai puteh invoch? Aceasta ar fi o anomalie nernai auzith. Astfel, in chestiunea defath,chnd Austria va inceth la 1886 de-a mai fi o Putere favorizath prin tractatul shu nicio alth putere nu va mai puteh invoch favorilece i se acordase prin acel tractat. Ar fi in adevax un ce stra§nici nemai auzit, ca sh vinh de ex :Italiaori Rusia §is, zich pretind ca splhtesc cutare tarifh schzuth ce avusese Austria printractatul shu de§i Austria nu mai poate pretinde acel tarif, tractatul shu fiind expirat.

26006 76

1202

0 asemenea chestiune,D-lor,este atat de clara, incat nici nu sufera discutiune. Daeit eu v'am dataceste explicatiuni este pentruea este mai de preferit sa nu existe nici umbra de indoiala In unii din Dv. Tot dinasta eauza am consinitit ca§i D. raportor sinserie aceia§i ideie in raportul sau. D-lui constata acest adevar patent ea Italia, ca §i alte state, care au ineheiat conventiuni anterioare,sevor bucurhde avantagiilece sunt acordate prin tractatele in vigoare oricarei alte natiuni mai favorizate, ash ea, dad, tractatul uneia expira, preeum estetractatul cuAustria, care expira la 1886, Italia, ea §istatele dinainteaei, se vor bucurh numai de avantagiile ce suntco- prinse in tractatulsitu,sau inaltetractate en alte natiuni, ale caror termene nu vor fi expirat. Aceste explicari, D-lor, sunt in perfect acord cu textul tractatului; niciodata guvernul sau Cor- purile legiuitoare nu s'au putut macar gandici stipulatiunile sau favorile aeordate printr'un tractat, ar puteh durh, in interesulaltora,qi peste expirarea termenului aeelui tractat.Daca, atilash sa se bnuiasceasemenea inteles 1-ar aveh acest art. 13 din tractatul cu Italia,ce s'ar face cu alte tractate anterioare si in vigoare, earl au articol identic redactat ea acest articol 13? Atunci pare ea s'ar puteh pretinde, ca acele Puteri, cum

1203 este de ex. Anglia, al cgrei tractat dureazg, Ong, la 1890, ar puteh invoch tarifele cu Austria 0 dupg. anul 1886? Aceasta insg, nu a a fost 0 nu puteh fi in intentiunea pg,rtilor contractante. Nici Italia, nici Anglia, niciRusia, niciuna din Puterile cu care am tractat, nu pot sl invoace acceace nu li s'a acordat. Aceiasi pozitiune avemti noi in aceste ta,ri ! Litera,textultractatelor,logica, dreptatea, ratiunea, uzul general admis intre natiuni, toate probeazclucrurile sunt a$, cum le Arm eu. Odatl co guvernul s'aexplicat intr'un mod atAt de clar si de categoric; cred el a pierit mice indoialg. din spiriteleD-lor. Pot acum szic cateva cuvinte asupra art. 9 din tractat, care vorbeste de cabotagiu. Prin acest articol se zice ea,cabotagiul este rezervat pavilionului national; §iapoi lafine se adaugg, crt, cu aceasta, nu.se deroagg, la principiile de libertate a naviggrei pe fluviu, admise la Congresul din Viena din 1815. Sa nu se creadl, 1)-1or,cg, prin aceasta s'ar aduce vre-o restituire libertg,tei naviggrei pe Dungxe, oH s'ar contrazice principiul pus mai susal cabotagiului. Ambele aceste principii se conciliazà dad, ne vom aminti cg sunt doug,' feluri de cabotage: pe mare §i pefluviu.Cabotagiul pe mare esteal

1204 tarilor marginae, §i de aceasta vorbeqte inceputul art.9. Cat despre cabotagiul fluvial, este regulat pentru Dunare, la noi, prin tractatul de Paris, 0 dupa principiile celui dela Viena din 1815. Re- gularea libertatei de navigare este chiar acum pendinte inaintea comisiunei internationale dela Galati. Noi ca guvern avem A, respectam principiile tractatelor fiind convin0 ca interesul nostru este ca Dunarea sa fie cat mai libera 0 navigatiunea A. aiba caracterul cat mai international. Iata D-lor, explicarile de ordine comerciala 0 economica, ce am crezut de trebuinta a va da. Pe langa aceste consideratiuni,cari ne indeamna a incheia acest tractat en Italia, mai sunt 0 altele, ca de ordine morala. Cea mai principala este aceea ca ne simtim cu totii fericiti de a putea incheia acest prim tractat cu Italia, sora noastra prin sange 0 simpatii, care mai inainte de oricine altul, a consimtit a incheia acest act international, In numele chiar al Suveranilor,i mai inainte ca independeata noastra,safie formal recunoscuta. (Aplauze). Prin votarea acestui tractat, admis qi ieri la Camera, cu oa§a, de impozanta majoritate, va putea raspunde §i Senatul la cuvintele amicale 0 atat de lingqitoare pentru Romani, carise afla in expunerea de motive,cemarele cetateance conduce destinele Italiei,D. ministruCarioli,a

1205 prezintat reprezentatiunei Italiei, care qi dânsa s'a grgbit, cu entuziasm pot zice, a adopth acest tractat, care corespunde 0 indestuleazginterese reale ale fiecgrei .tgri 0 este destinat a inmultI relaOunile de schimb intre aceste doug popoare, care au stat prea mult izolate unul de altul. (Aplauze).

(Se primeqte proiectul de lege)

1881

Monitorul Oficial" No. 23 din 1881. Convenfia consularä cu Italia Senatorii Maniu qi Codrescu combgteau aceasta conventie pe care o apgrà Boerescu artrand A este prima conventie consular5, pe care o incheiem ea stat liber cu una din puterile semnatare ale tractatuluidin Berlin. Prin aceasfa conventie se reguleaia, spune Boerescu, raporturile consulilor ambelor tali contractante. B. Boereseu, ministru de externe. Cred ea toate aceste nedumeririsi cereri de explieäri din partea mai multor Domni deputati provin din aeeea el pentru prima oara seprezintl, la noi o conventiune de stabilire.Prin urmare sunt dator sl va dau explicatiuni si Bunt eonvins el atunci cu totii yeti voth acest tractat. Domnilor, precum am avut onoare sa va spun In sedinta de eri, acest tractat are pentru noi, afarl de avantagiul e/ este primul traetat pe care Ii facem ea Stat liber si independent cu una

1210 din puterile care au luat parte latractatul din Berlin, dar mai are qi avantagiul nu numai de ordine civi1, ci si de ordine politia, de a corespunde la cele continute in art. 49 din tractatul dela Berlin. Este adevhrat a am incheiat dejh un tractat en Elvetia, dar Elvetia nu este una din puterile care au luat parte in congresul dela Berlin, 0 Italia a fost cea dintaiu din Puterile cele mari care aincheiat o conventiune de extrhdare cu Statul Roman, si .care iarhsi cea dintaiu vine sh inchee qi aceasth conventiune consular& Domnilor, inch dela inceput i dup h. modul cum s'a pus cestiunea de chtre Onor. D. Codresen Maniu, s'ar phreh ch'prin conventiunea de fath't s'ar regulh cum au sh se stabileasa Italienii in Romania. Dar nu este de loc aceasth ideie, pentruch acest euvant de stabilire, nu insemneazh aici ceeitce Msemneaz& in sensul juridic. Nu, Domnilor, prin acest cuvatit de stabilire se Ince lege a se fixeath OfirOcare regule ,san raporturi de drept privat eetticenilor-dintr'oar and sant intr'althOrit. - - Prin acest tractat se reguleath mai intaiu raporturile consulilor pe teritorinl ambelor phrti, si apoi se reguleaza intereseleomerciah icele private ale supusilor ambelor State contractantee

1211 Precum dar vede0, acest tractat reguleaa poziOunea consularg, si in acelas timpi interesele de comerc. Uneori sfee niste asemenea conventiuni de stabilire, flrg, ca in acelas timp sgfie vorba si de consuli; precum de ex. intre Italia si Franca, s'afgcut o conventiune comercialg cu aceea de fixarea tarifelor vamale. De aceca,sa, nu altergm semnifieareacea. adevgratg, a euvantului de stabilire,care este un euvturttehniesi aca.'ruisemnificare am avut onoare sg, v'o Spun. Acum Domnilor, acestea zise, voiu aveh onoare sg rgspund la obiectiile ridicate de Domni Codrescu, Maniu si Bglaneseu,i voiu incepe mai inaiuthi

D.Codrescu. . D-sa a crezutcg, din textulart. 1, rezula ca. noi ne-ain legat mfiinile, sau eg, am prejudecat viitoarele legi de stabilirea strginilor inar i cit de' aiei ar rezulth ca., Italia ar puteh invoch oarecare privilegiii drepturi in România,eg. pozi- Ounea Italienilor. ar puteh fi alta decftt a ce1or1a10 strgini. Domnilor,vg,voiu_ dovedieg,toateaceste temeri nu au nici Un temei,i cele nu sunt dead niste aprecieri gresite. Pe ce s'a bazat Onor. D. Codrescu? Pe .acest paragraf din art. 1 care zice:

1212

Cetatenii fiecarui din cele doua State, caqi jamiliile lor, daca se vor conform% cu legile tarei, vor puteet liberi sa thlatoreasca, sa petreacai sa se stabileasca In orice parte a teritoriului, fdra ca in ceeace privefte pafapoartelei permisele de petrecere qi autorizare deit-ri,exercitet profesiunea, sa nu fie supufi la nici-o taxa, sarcina sau con- diçiunialleledealt acelea la cari sunt supufift cetelfenii f ti,rei". Din aceasta, a tras D-sa c6, am prejudech legea viitoare de domiciliu. Si apoi din paragraful final, D. Codrescu deduce cg, noi nu vom mai puteh infiinth nici un monopol,i m mir cg nu avorbitqidespre monopolul tutunuluii acela aI s6rei. Ei bine toate acestea nu sunt deck ni§tesir- poziiuni care n'au nici cel mai mic temeiu. Noi nu am Rtcut decat ceeace au acut alte State cu mai mult1 experient6 decat noi,cäci am crezut crt, este mai bine sa, ne rezemitm pe experienta lor decat sinvent/m noi. Astfel toate articolele din acest tractat sunt copiate du0, alte conventiuni, precum este conventiunea incheiatit intre Franta qiRusia in anul 1874, qi cateva articole din conventiunea incheiata, intre Italia§i Belgia. Vedeti oftvA spun qi sorgintea,i pot spune cg, aceast6 conventiune este §i mai perfeeth in eeeace priveqte redactiunea. Prin urmare dac/ acest articol ar fi

1213 avut acest sens. abstractiune achnd de noi, cum am admite ca un Stat sg vie sh se lege, §i limiteze puterea sa de a legiferh pentru viitor? Dacg noi am renunth la suveranitatea noastrg prin aceastg converrtiune, atunci va s zieg,Italia ar urm s renunte la suveranitateasa. Dar cum am puteh noi admite aceasta in abstract? Viu mai intaiu la redactiunea artieolului §i pe urmg laaltemotivecari pot convinge pe I). Codrescu. Ei bine, redactiunea nu dg loc la nicio indoialg; cand zice cceatenii fiecgrui Stat vor puteh sg, se stabileaseg, sg locuiasch, spetreacg dacg se vor conformh legilor tgrei. Aceasta o zice in mod general §i fgrg limitg,adicg conform legilor atat celor prezente cat §i celor viitoare. Cand atifi vgzut vreun articol care sg arate conditiunile de stabilire, §i sg zicg cg nurnai cu cerintele legilor actuale in vigoare, atunci in adevgr eram legati; dar cand se Intrebuinteazg ace§ti termeni generaliqifgrg nicio 1imit, intreb pe D. Co- drescu dael se mai poate sustine cg noi ne-am legat in ceva mainile? Astgzi natiunile sunt legate prin interese reciproce, nu trgim in timpul evului mediu and nu erau mai de loc relatiuniintre natiuni. Cand dar sezice cstabilirease va face conform legilor tärei, negre§it cg se intelege toate legile, legi relative la politie, la domiciliu, la sue-

12 14 ocesiune, la toate. i pentruce rade D. Codrescu ? Sa-mi permita D-sa sa-i spun c eu sunt mai forte cleat D-sa, atat in stiinta dreptului international cat si a uzurilor acestui drept. Nu yetigAsi in toath, lumea Q conventiune cum propune D-sa, caei nu stiu cum o propune, afar/ numai daca, D-sa, Ca membru din opozitiune, nu voieste ea guvernul acesta sa se lege cu alte guverne, atunci asi intelege. Dar sa luam un exemplu. Dad, noi am aveh o lege care ineuviinteaza majoratul idaca vine in urma o lege care proibeste majoratuli admite egalitatea erezilorlasuecesiunea defunctului ar putee, oare in virtutea acestuiarticol, sa vie un strain si sa invoace aplicarea majoratului in Ro- mania ? Nu, macar ea majoratul ar fi existat card s'a incbeiat conventiunea. Ash dar, cercul acestei conventiuni este mult mai Intins; prevede oricefel de legi in general, precum :lege de domieiliu, de politie, de ordine publica. Cu alte cuvinte dreptul nostru nu este marginit intru nimic. G. Vernescu. Nici chiar de a face alte conditiuni strainilor ? B. Boerescu. Nici un fel de conditiuni. o voce: Dar pentru Romani ? B. Boerescu. Romanul are acest drept. Stabilireadomiciliuluiestepentrustraini.

1215 Zieem d dreptul nostru nu este m6rginit. Dar dad, recunomtem egalitatea thtre straini, nu putem pe Italieni de alta parte s6-i punem Inteo pozitiune inegalg fa0 ciipamanteni, nu le putem cere taxe comerciale mai mari cleat p`amantenilor. Acestea sunt principiile generale care se obi§nuesc a se observh,§ila aceasta face aluziune paragraful din urma cand vorbe§te de favori §i Legea nu vrea screieze avantagii individuale care sa nu fie acordate §i Italienilor.. Nimic mai mull decat aceasta. Domnilor, và repet, acest pasagiu se aft, in toate conventiunile el nu prejudeca intru nimie legileviitoare, mentine numai o egalitate intro Italieni§i Romani, nimic mai mult, nimic mai putin. Apoi D-lor, daca ar fi adevhate deductiunile D-lui Codrescu, aceasta ar fi cu desavar§ire scopului ce D-sa urm6reqte, c6ci scopul D-lui, este de a se face ingr'adiri contra sträinilor. Ei bine, pentru ca D. Codrescu sajungl lascopul D-sale, nu trebue sdeh articolului din tractat asemenea in- terpretatiuni,§isg, 1111-1deh un alt sens decat acela pe care il are, caci atunei, singur D-sa, ar face un ce contra scopului D-sale, qi cu atht mai mult ar face aceasta, deoarece acest articoleste votat dep, in conventiunea comerciall, incheiata intre Romania §i Anglia, 1ntre Romania §i Rusia,

1216 gi mai in toate celelalte conventiuni.i ca prat, despre aceasta n'am decat a vt citi primul articol din conventiunea cu Anglia, in privinta stabilirei domiciliului: Sitpvii englezi §i, romdni, vor putea reciproc, conform legilor tdrei, sd caldtoreascd, sd petreacd,, sa se stabileascd,etc.", qi tot asemenea este un articol identic 0 in prezenta privilegiilor. Va szict, acest articol este votat deja, in celelalte conventiuni comerciale. Ei bine de ce nu s'a ridicat D. Codrescu atunci, st fact aceastt obiectiune? Pentruce nu s'a ridicat atunci cas de§- tepte ,°peOnor. Camert asupra acestuipericol? De ce veniti acum, bazat pe o simplt supozitiune, care nu poate st intre in mintea guvernului Ita- lian? Vedeti dar D-lor,c aceasta este o peri- culoast interpretatiune, care sunt sigur et niciodatt guvernul Italian nu va puteh st invoace o asemenea doctring extraordinart. Acum viu la D. Maniu. D. Maniu a ziscar trebui st se fact un protocol in privinta domiciliului. A fost vorba in adevAr,in comitetuldelegatilor,de protocol in ceeace prive§te prescriptiunile art. 1 5 din conven- tiuneacomercialt;dar in privinta domiciliului n'a fost vorba de protocol, qi nici nu e nevoie de protocol, ct,ci eu ca ministru de externe, nu admit o asemenea interpretare; pentruct an fi nu numai tot ce este mai judaic, dar ar fi chiar in contra

1217

sensului §i literei art.1, care avazg principiul cg Italienii stabilii pe teritoriul roman, vor fi supuqi legilor tgrei.OredetiD-voastrg, cg fatg cu un asemenea text precis, ar putea sl ving Rusia, En- glitera, sau oricare alt Stat sg invoace un ce in contra legilor tgrei? Asemeneai noi n'arn putea invoch nimic in contra legilor ruse, engleze, italiene. Dar D. BgIgnescu, a ridicat o obiectiune, care trebuie sa se explice; in privinta art. 3, de ce decla- ratiuneafinalg nu mentioneazg §i despre art. 3 ? Nu mentioneazg D-lor, fiindcg era, de prisos. Articolul 1 este baza fundamentalg; pentrucg art. 1 spune in principiu cg Romanii §i Italienii vor fi tractati in privinta persoaneii bunurilor lor, pe acelaqipicior ea cetAtenii romani §iitalieni;§i pentru ea sg nu se dea o gre§itg interpretare in privinta achizitiunei bunurilor rurale, de aceea am crezut de cuvintg sg se facg protocolul explicativ dela sfar§it, eg nu se atinge intr'un nimic paragraful 5 dela art. 7, dinconstitutiunea noastrg. Prin urmare nu mai era atunci trebuintg sg se mentionezedespreachizitiuneabunurilor,cand conditiunea primordialg de capacitate o declarasem mai sus, era de prisossIt o mai repeti acolo. Prin urmare oricarearfi modul de achizitiune pentru Italieni, el nu se poate executa cleat in limiteleconstitutiunei,in limiteleart.7. Dacg

29006 77

1218 lucrul s'ar fi repetit, am fi avut aerul sslAbim ceeace a§ezasern mai sus. Orice tarh d-lor,i§i conservh' dreptul de a legiferh in privinta capacithtei strainilor de a cumpiirh imobile, §i dreptul de a dobAndi imobile la noi, se exercithinlimitele constitutiunei art. 7, astfelincat onor. Adunare, cn toath siguranta, poate voth aceasta, conventiune, care nu restrânge intr'un nirnic dreptul ta,rei, nici inhuntru nici in afarg. Dar cuviintul de stabilire se reguleazh de codicele civile; stintdispozitiunirelative la mostenire, executarea sentintelor, la navigatiunea comercialh. Toate acestea nu se leagh cu conditiunile de stabilire pentru domiciliu, care face obiectul legei speciale. De aceea, repet, D-v.puteti voth frnici un pericol aceasth' conventiune.

(Admaarea a adoptat proectul de lege).

Monitorul Oficial" No. 30 din 8 Februarie 1881 Din nou modificarea art. 409 din procedura civilä

In Camerh propunerea de modificare a art. 409 din proc. civilh dnastere la lungi discutiunisiG. Yer- nescu se incearch sh dovedeasch cntrecele sustinute de Boerescu la Senatintre cele ce sustine la Camerh este o contradictie. Boerescu repli cit victorios cit aeeai lucru I-a sustinut si la Senat ca si la Camerh: ca modificarea acestui articol sh nu aibh putere retroactiva. Este in folosul functionarilor si al pensionarilor, continua Boe- rescu, ca remuneratiunea lor sit poath fi urmarith phnit la a treia parte pentru datorii fath de Stat precumi pentru creantele privilegiate coprinse inart.1.790 cod. civil ; phnh la a patra parte pentru datoriilemilitarilor phnh la jum.htate pentru intretinerea copiilori a sotiei.

B. Boerescu, ininistru de externe. In cuvân- tarea sa, D. Vernescu, a ca'utat sa," aerediteze ideea cit intre mernbrii cabinetului n'ar fi irqelegerein privina acestui proiect de lege, sau cel putin, cit D. pres,edinte al consiliului arfide alt6pa'rere

1220 deal a doi din cokgii säi cari au vorbit in Senat in aceastl cestiune. TJn singur euvant am A, räspund la aceasta. Daa neintelegere ar fi fost intre unii din membrii cabinetuluisiD. presedintealconsiliului, lucrul arfi urmat natural,casa,nu mai fim .astki impreung pe aceste banci. Despgrtirea s'ar fi f6cut cel putin cu mine, pe fi ileal. Tre- cutul meu este cel putin o garantie cash s'ar fi urmat. Acest guvern ieu sunt intre cei mai vechi din membrii si, a trecut prin incerari foarte grele; aduceti-v1 aminte, cum acum aproape doi ani, am avut mani grele lupte nu intre noi de aici, aci acestea se pot mai lesne impa'a usor, ci cu strinii, cu mai toat'a Europa, sicu toate acestea, am putut trece prin toate aceste lupte, in cel mai perfect acord, in cea mai stransl armonie, si pentru ce? pentrua necontenit am fost condusi de un sentiment de onoare, defrancheta,' si de lealitate intre noi toti membrii acestui guvern. Apoi acum ar putehs'a,' se urmeze altfel ? Nu. Mud dar, oneintelegerearfiintrenoi, aceasta s'ar declarà pe fat6, intr'un mod foarte francsi leal, iar nu piezis ash, cum o presupune D. Vernescu. Prin urmare insinuatiunile D-lui Ver- nescu, nu pot produce nici un efect; aci din trecut se poate deduce, a, nu in modul propus de D-sa, s'ar da pe fata neintelegerile ce ar existh

1221 intre noi. Chnd eles'ar ivi,totilevor §tila minut; chci repet incerchrile grele§idificulthtile acelor incerchri din trecut au creat intre noi o solidaritate care garanteazh corectitudinea§ilea- litateace vom aveh§iinviitorinrelatiunile noastre. Svedem acum dach D. Vernescu ais- butit smg pung pe mine §i pe pe D. Giani in contradictiune cu ceeace am vorbit§i am fhcut in Senat; sau dach noi prin amendamentele ce s'au propus de guvern la articolele proectului Senatului, ne-am pusincontrazicere cu ceea ce am sustinut la Senat. Dach D-lui ar fi probat aceasth contradictiune, ar fi fost mai fericit. G. Vernescu. Vom vedeh la amendamente. B. Boerescu. Prea bine, Irish eu voiu constath acum eh, D-lui s'a mhrginit numai a afirmh contradictiunea,fhrh a o probh; a crezut adicg eh,ca oracolul dela Delfi,este destul a afirmh pentruca toti sh'l creazh, pentruca toti sh se pros- terne.Insh noi ce§tia de asthzi nu mai admitem easimplele afirmhri constituie o autoritate, chiar cand ele ar fi fhcute de un leader ca D. Vernescu. Noi cerem probe pentru orice fapt. D. Vernescu puteh lesne aflh a§h probe In cuvintele mele §i ale D-lui Giani din Senat. De ce nu vi le-a citat ? Ne-ar fiputut pune a§h lesne in contradictiune ! Si atunci D-lui ar fl fost mai fericit a convinge

1222

§i pe altii! Sa iau, insa in loculD-lui,cuvintele din Senat, isva arat daca exista contrazicere; m.voiu margini insa numai in cuvantul pronuntat de mine. Am aci Monitorul sne dam seama, D-lor, in ce mod ai fi putut eu astazi s ma pun in contradictiune cu ceeace am vorbit ori am facut in Senat ?Intrei moduri numai: inthiul mod, daca la Senat eu qi D. Giani, am fi declarat ca raul,de care se ocupa acest proiect, nu exista, neexistAnd raul, nu erh nevoie nici de remediu; al donee. mod, dacrt admitand ea recunoa§tem raul, am fi propus la Senat ni§te remedii, adica ni§te amendamente, care ar fi in contradictiune cu amendamentele ce am propus astazi; in fine, al treilea mod de contradictiune ar fi chnd asupra cestiunilor de principiu, pe care le-am discutat la Senat, am veni astazisa,vorbim, sau sa lucrm contrariu de ceeace am zis oH am facut acolo, adica in alte cuvinte, daca efectul retroactiv, pe care l'am combatut la Senat cn toata puterea convinctiunei, am venit astaziellrecunoastem sisaladmitem. Daca, una din aceste trei ipoteze ar existh, atunci ar aveh dreptul D. Vernescu sa sustieci ne-am contrazis. Daca 'Insa voi proba ca nu exista, afirmarea D-sale la ce se reduce ? Sluam dar faptele. Ouvintele noastre, lucrarile senatului, sunt imprirnate.Pozitiunea mea estefoarte comoda, mult mai comoda decht a D-lui Vernescu. Am

1223 inaintea mea cuvantul ce am pronuntat Ia Senat in zina de 15 Decembrie. Dar qtiticum s'au urmat lucrurile;acest Proiect a e§itdin initiativa unuia din D-nii senatori. El s'a discutat in seetiuni, §i intre delegati, farg ca sa se fi ehemat vre-un ministru spre da opiniunea. Nu §tiam nimic despre dansul. In ziva cand s'a pus la ordine in§edint5,publica, eu §i D. Giani, care ne aflam in taxa, am cerut ea sa se amane,spre a ne chibzul cu totii.Se- natul nu a admis amanarea, insa D-lor, guvernul are qi el un rol in confectiunea legilor.Negresit ca este necontestat dreptul de initiativa al fiecgrui deputat ori senator: insa este necontestabil §i rolul guvernului,care are sg, sanctioneze, spromulge sa aplice legea. Trebue dar saiba §iel o opiniune cand este vorba de un proiect care e din initiativa parlamentara,cactisa admiteti ca nu se poate supune unui guvern o lege, pe care el o crede rea; in a§a caz nu i-ar rämanea deck s3-3idea demisiunea. Ca sa se evite dar, asemenea confliete posibile §i naturale,este elementar ca sa se consulte macariguvernul cand se propune un proiect din initiativa parlamentara, pentru ea sa se in- cerce m6car de a stabili o intelegere intre guvern majoritate. In cazul de fata nu s'a urmat astfel;

1224 onor. Senat a gasit de cuviinta a nu amana §i a continua discuOunea. Atunci am fost nevoiti a ne expune obser- vatiile, pe care eu si D-nul G-iani le-am crezut de cuviinta a face asupra proiectului. Majoritatea insa n'a crezut de euviinta a tine seama de observa- iiJenoastre,i proiectul s'a votat astfel cum 11 vedeti ca s'a adus aci. Acum voi sintreb daca, cu ocaziunea acelor observatiuni, am declarat oare noi ca nu exista rhul,pe care proiectul voia a-I remedia? Nici de cum.Iatapropriile mele vorbe delaincheierea cuvantului meu din acea sedinta: Exista un Mu;l cunoaftem cu tool, voim sa scapam de dainsul. Sti cauttim remediul; set ne chibzuim cu toii, iar nu sti proceclam in mod ataat de precipitati prin surprindere. Proectul ce vom face sa aiba in veclereregulareaviito- rului,i aceasta chiar cu masura i prudenra spre a nu inrauteit),poate mai mult pozifiunea celor ce voim cu tocii sa-i protegem". Vedeti dar D-lor, cpe cand unii din D-v. zic astdzi ad i.el rtiul nu existl, de vreme ce nu voesc a propune nici-o modificare la legea din procedura civith, noi miniqtrii, in senat am declarat c6,recunoa§tem cu totii craul exista, §i el atlt pensionarii eat qi functionarii, au nevoe A, le venim in ajutor, ca merita a-i proteja; ins/ achiugärn el

1225 acel proiect nu credeam ca este bun §i eg va remedih raul. Intreblin pe D. Vernescu,contrazicere este, dacg noi recunoscand el existg un ran, venim astgzi cu amendamente pe care Je credem ca este un remediu spre a lecui 1.1111 deck proiectul votat de Senat ? D. Chitu mi-a qurat foarte mult sarcina de a va demonstrh ca remediul nostru este mai bun deck a.1 Senatului. Trechnd acum la cazul dacg, noi am propus vreun amendament in Senat, lesne vá puteti eonvinge din Monitor ca nu existg, noi nu am propus amendamentul §iSenatul a votat proiectul-Fara, nicio modificare. Mai rthnâne D-lor, ipoteza de a treia dacg noi nu am veni astgzi sg sustinem un principiu adicg efectul retroactiv, pe care 1-am combgtut la Senat. Asupra acestui punct onor.D. Vernescu s'a pgrut a inzisth mai mult. Dar vg declar D-lor, de Indat c sunt §i astaziin contra proiectului Senatului, in contra efectului sgu retroactiv, dupg cum am mai spus qi in Senat. Nu am a schimbh nimic din cele ce am zis Ia Senat. Astgzi ea gi atunei repetcg 0- sese acest proieet ram combinat, periculos pentru functionari, pentru pensionariichiar pentru societatea intreagg. Acest proect, am zis la Senat, are doug parti :o parte care reguleaa viitorul ; o alta care se ocupg de trecut.

1226

Pentru partea viitorului am inzistat mai pu-cin. De partea trecutului m'am ocupat mai mult; pe aceea, efectul retroactiv, 1-am combatut la Senat, aceea combat §i ad. Efectul retroactiv al proiectului, erh pericolul cel mare, si acela m'a inspaimhntati m'a preo- eupat mai mult. Acest pericol 1-am semnalat noi Senatului qi i-am zis sa nu voteze o lege de natura ce aduce o teribila lovitura tuturor relaciu- nilor noastre sociale, un discredit guvernului qi un mare rau chiarpensionarilor,funqionarilor, militarilor pe care-0 propune a-i proteje. Ce venim noisa facem astazi in Camera ? Venim sa cunoa0em bunatatea proiectului Sena- tului qi sa adoptam efectul sau retroactiv ? Nu; venim samelioram acel proiect; venim prin amendamentele ce propunem, sa Inlaturam efectulre- troactiv, §isfacem o simpla lege interpretativa. Vedeti dar D-lor, ca nici o contradictiune nu exista innicio ipoteza,in ceeace am zis si am facut eu §i D. Giani la Senat, iceeace zicem §i facem astazi. Suntem din contra consecinti cu noi in0ne. Am auzit pe unii din oratorii ce m'au precedat§ichiar D. Raportor s'a silit a demons trh aceasta ca cu proiectul Senatului pe care altii Ii recomanda a-I voth intocmai, ca nu ar exista efect retroactiv. Aceasta s'a afirmat §i la Senat.i sunt

1227 sigur ca daca Senatuln.0s'arfi grabit a voth acest proiect, s'ar fi convins lesne ca el prescrie cel mai absolut efectretroactiv,§i ea nu ar fi votat atunci un proiect care atinge niqte drepturi aqh de sacre. Pentru a va, convinge de aceasta, sa, ne urcam putin la originaacestui proiect,s vedem cum erh redactat de autorul sau, de D. P. Graditeanu, §i veivedeh ca, aceia§i idee predomina §i in modificarea ce is'a dat de comitetul la care a fost trimis iin care seafla qi D. Gradisteanu. Pro- iectul primitiv al D-lui Gradi0eanu (la care nu erh subscris D. Colonel Lecca, dupa cum din eroare a zis D. Eliad) erh, redactat astfel: Pensiunile de retragere, recompensele nationalei remunerarile mensuale sau zilnice ale ecleziasticilor, militarilor, impiegatilor in genere #tuturor celor pltii etc luna, sau ziva din tezaurul public sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, nu se poate nici ceda, nici urmeirl, fie chiar In virtute de titluri anterioare sau puse in execufiune.deceit pdna la a treime pentru datorii cettre Stat, provenind din exercifiul functiunei, ori in caz de penalitate prevazutd, de lege, fi panti la jumeitate pentru intretinerea legiuitei sofa gi crefterea copiilor". Iata tot proiectul qi nimic mai mult. Astfel ca, dupa, cum vedeti, sa propuneh eel

1228 mai teribil efect retroactiv, anulandu-se toate hothririle judechtoresti neexecutate inch, toate urmh- ririle anterioare. dejh incepute, toate actele si titlurile anterioareacestei legi provenite dela pensionari, functionari, ecleziastici, militari, ba si dela lucrätorii cu zivaplhtiti din casele publice, ori ale impiegatilor dela societhtile comerciale. S'a imbunhthtit oareaceasth, ma'surh, unich in felul shu, in comitetul numit de Senat spre a studih propunerea D-lui Gra'disteanu ? Imbunhthtirea este coprinsh in proiectui cum vi s'a adus D-voastrh. Ea se aft% intr'un al doilea paragraf care s'a adaos la propunerea D-lui Gra', disteanu.Dar aceasta, imbunhatire este iluzorie, cu totul inexistenth, nu aveti deck sh cititi bine. In adevar, inthiul paragraf, care a rhmas cum 1-a redactatI).Grhplisteanu,trateazh de pensionarii de cei cu recompense nationale, de ecleziastici, de militari, de toti impiegatii Statului, judetelor, comunelor si tuturor fiintelor juridice, de chiar lu- crkorii cu ziva ai acelor fiinte,s,ida, legei efect retroactiv in favoarea lor. De eine inst vorbeste paragraful douh, al pro-

. iectului, care are aerul de a indulci consecintele acestui zdruncinhtor efect retroactiv ? Numai de pensionari. Numai de aceea care ar fi cumphrat pensiuni. Numai acei curnphrkori

1229 vor aveh dreptul, s6 se desplgubeascl pe o a treia parte din pensiune. Dar cesionarii de lefi, de remunerári ale impiegatilor, militarilor, edeziasticilor, de salarii ale luerAtorilor cu ziva? Acestia nu vor mai luh nimic,. chiar de vor aveh sentinte definitive; iarcei ce le-au vandut leafa ori salariul, vor aveh dreptulsg anuleze si titluli s in i banii ce vor fi primit. Ash dar vedeti cpretinsa indulcire a efec- tuluiretroactiv, este numai pentru cesionarii de pensiuni, iar nu si pentru alti cesionari. Zic Tug eiiindulcirea este preting, in fapt nici acesti cesionari nu au dreptul a urm6r1 a treia parte din pensiune,ca'ciproiectul ziceeg: cesionarii de pensiuni cu titlu anterior legei vor puteet obfine dela justifie,pe a treia parte a pensiunei, des- peigubirea de restul capitalului numarat cu a lui dobanda legalei". Va s. zic, acesti cesionari au numai dreptul a merge la judecatg, spre a dovedi ei,afarg de titlulce au la mAng, cati bani an numArat, pentru a li se acordh desp6gubire. Aceeace in fapt va szict enici lor nu ii se acorda." vre-un drept sprea1iluh msacar inapoi banii ce pensionarul a primit. Cu altecuvinte, proiectuls'a mentinut de Senat,infondulsthitash cum se redactase de D. Grädisteann la inceput, adic6 cu cel mai a b- solut efe.ct retroactiv, ce s'a väzut vreodatl.

1230 Aceasta m'a facut pe mine si pe onor. meu .coleg D. Giani, sspunern ih Senat cacest pro- iecteste foarte periculos; de aceea am cerut sa nu se confunde doul ordine de idei cu totul diferite: regularea trecutului si regularea viitorului. Aceasta, am zis noi este nu numai periculos,este chiar vatamator intereselor Statului, atat inauntru cAti pentru relatiunile sale cu stedinAtatea. Am crezut D-lor, icred casernenea masuri sunt de natura" a aduce o perturbatie foarte mare in toate relatiunile, in toate transactiunile noastre de ordine civila ifinanciara. idaca voiti a aveh, ministri ca stinala aceste intereseirelatiuni,care A, conserve intact prestigiul Corpurilor Legiuitoare, si mai ales increderea de care taxa noastra se bucura in strAinätate, astazi cand renta s'aridicat la 850/o, trebuie ca D-v. sa le cereti, sa le impuneti a va preveni de pericole care pot compromite aceste bunuri ce avem; guvernul nu numai c.va previne, el face mai mult: vprezinta amendamente care constituese un remediu real si nepe- riculos pentru räul ce a recunoscut ca exista. Voiu avea onoarea a va vorbi indata ceva sidespre acest amendament. Pentru moment v5, fac numai atetAi cdaca en am diferit in ceva de ceeace am zis in Senat, cu ceeace am facut la Camera, este numai in privinta interpretareiart. 409 din procedura.

1231

In adevlr, stim eu totii eä in privinta inter- pretaxei acestui artieol existA diverge* in jurisprundenta noastr6, c5, este al:lie/ o cestiune controversath, dac`a pensionarii sau functionarii aveau dreptul s6, cedeze tot,sau nurnai o treime din leafa lor. Am recunoseut si eu in Senat aceastl controvers6;si am opinat ca controversasq,o rezolve tot jurisprundenta. Iatá cuvintele mele: Leisati ca tot jurispruclenta sti se continue; lasafi ca justitia sá interpreteze legea existenta, sti, se pronunte cand fi cum sei se anuleze asemenea a cte." In alte cuvinte mg, refereamIa aceeace se clriamAinterpretareajuridica,.Ce fac astdzila Camera? Propun interpretarea legislativA. Iattoatg diferenta,suntin adevär,doua,mijloace de a tgih controversele in materie de legi, mai eu seamA controversele ean l.se rapoartA, la numeroase interese sociale;mijlocul interpret6rei legei indoioase sau obscure prin jurisprudentA, icelui prin interpretarea legislativg. Daca' eu ca membru al guvernului, care trebuie sam in vedere toate interesele sociale de diferite naturi, am primit in intelegere cu colegii mei, ea sg, desleg controversa prin interpretare legislativg, &eat prin cea juridicl cum o propuse- sem. la Senat, nu cred c6 am Mout o concluziune de naturl a fi supusl unei juste critici. D-voastrA

1232 chiar, Domni deputati, fiecare din D-v., este presupus nu numai jurist, dari om de stat,i om politic, care trebuie sg,aibg., in vedere toate interesele practice alesocietg,tei,siD-v., trebuiesg, clutati, peIhuglrespectarea principiilor,i remediile practice caH pot aduce lecuirea unui thu ce ati recunoaste. Aceasta facem sinoi ca guvern; aceasta fac ieu ca ministru. Cnd, inaintea Se- natului, am recunoscut cthul exist6, poate cineva sd-mi impute cA," pg,cgtuiese dacg, admit interpretarea 1egis1ativ, pentru a curmg, deodata, posibilitatea de controversg,sia nu se mai prelungi di vergenta care exista intre curtea dela Iasii cea dela Bucuresti? Dacg, insg, aceasta nu mi se poate imputà, D. Ggmescu ggseste alte orifice.D-luicritic a.pe presedintele consiliului cAnd a zis c amendamentele prezentate de noi au acelasi fond cu proiectul Senatului,icg, difeth numai in formg,. D-lor, aceasta criticg, este specioag. Oki totul depinde de sensul ce da'm euvin- telor de fond si de forma,. Aceste cuvinte sunt foarte elastice; ifiecare le poate da un sens mai larg si mai restrams, dupa, vointa. Ce intelegem cufond! Ce intelegem cuforma! DupA mine fondul este esenta lucrului, cuprin-

1233 sulobiectului. Forma este modalitatea.Ambele proectei dupg, mine, au acelasi fond, desi o altg form`d. Noi la Senat, am recunoscut ca, ru1 existg,si c6,legea actual trebue modificatg, apre a remedih räul. Ambele proecte Ii propun dar acelasi scop, au acelasi fond. Noi am mai recunoscut la Senat cg,art.409, nu este destul de eficace pentru a remedih rani existent. Iatg. propriile mele cuvinte : ,Putem chibzul cu tori, vom cduta, dispozifiuni mai eficace decdt cele coprinse in art.409 . din pr. civ." Prin urmare acelas fond, acelasiobiect Ii propune a aveh amendamentele noastre, casi proectul Senatului. Apoi prin proectul Senatului s'a pretins asetnenea cd seinterpreth, pentru trecutacestart. 409, guvernul propune iari o interpretare. i acest fond este identic. Diferenta este dar in modalitate,in forml. Modelul cum noi propunem a se ajunge la scopul comun ambelor proecte,estediferit de acela al Senatului. D-nul Chitu v'a arltat cum modalitatea, forma noastrg., este mai bung,, mai corectg,, mai practia. cleat aceea a Senatului. Mie imi rg,man putine de zis. Prin amendamentele noastre cred ca, In unele privinti suntem mai radicali decAt Senatul; cgci noi oprim pe viitor cu totul cesiunile de lefuri,

20760 78

1234 de pensiuni, iautorizamnumai urmaririlepe o parte din aceste remunerari, in cazuri anume determinate. Astfel asigurthn existents, acestor persoane, flra insa a lovi prea mult in creditul lor, dupa cum face proectul Gradisteanu. Spre acest scop amendamentul zice c, desi aceste persoane nu pot cedh remunerarea lor, in total nici in parte; insa se pot urmari o treime pentru datorii eatre Stat, nu numai acelea care provin din exercitiu1 functiuneilor, cisipentru altedatorii, pentru despagubirile la care poate aveh drept oricine din cauza unei crime sau delict, creantele privilegiate coprinse in art. 1730 din codulcivil, o a patra parte pentru datoriile militarilor, asupra carora cu drept cuvant a voit D. ministru de rasboi, spre a nu fi expusi militarii, mai ales cand se afla in judete si in strainatate, a nu gasi nici locuintasi nici chiar nutriment; insa, aceasta urmarire de a patra parte trebue A, se faca, cu incuviintarea ministrului de razboi, spre a se controlh mai bine conduita militarilor. 0 jumatate din pensiune sau remunerare se mai poate urmari pentru plata dotei legiuitei sotiiialimentele acordate de lege sotiei §i copiilor. Toate aceste exceptiuni sunt prevazute in interesul chiar al pensionarilor si functionarilor, militarilor, eclesiasticilor, spre a nu-i expune a pierde tot creditul si a fi expusi a nu rnai gäsi nici alimente.

1.25

Acum nepoate. obieethcinevaeg aceastg oprire de cesiune pentru viitor esteo adevgratg, lovire in dreptul de proprietate a lefei sau pensiunei, este contrarg principielor rizuroase de drept. A$ h este; si riguros vorbind, sunti eu de opiniunea D-lui C. Boereseui Verneseu, Cad en credcgleafaipensiuneaeste o adeväratg proprietate, ea orieare alta. Aci difer, in teorie, de D-nul prim-miriistru care a spus cl D-lui nu crede caceasta este o proprietate ca oricare alta. Dar de ce v'ati mirhca,eu inteoriedifer de I). prim-ministru, care nu este un om de drept, când vedem caceasa diferentg de ideiexistg, chiar Intrlegiti, chiar intre oameni caH au titluri academice de doctori in drept. Diferenta, insg, repet, este numai in teorie, cgci in ceeace priveste practica, ne afigm de acord asupra aceluiasi rezultat. Ash dar cei ce sunt de teoria mea, pot incg obiecth; dacg leafa sau pensiunea este o proprietate, de ce sg, ziceti ea sg, nu se vanza? Intreb en pe cei ce nu fac obiectiunea :dacg, mentineti art. 409 a'ctual,i1credetibun, pentru ce nu criticati partea din acel articol care zice cdoug, treimi nu se pot urmgri ?Aceste doug treimi nu suntiele proprietatea functionarilor ori pensionarului ? De ce li se interzice dreptul de a lgsh sg, se urmgreascg, si drept unde de a le cedh? De ee, cei de o opinie Opusa, amendamentului nostru

1236 nu propun modificarea art. 409 actual,insens ca pensionarul§ifunctionaruls poatg, dispune liber de intreaga pensiune sau leafa sa ? Mai intreb inca ceva; legislatoriifrancezi can an dat probe mart .de respectul proprietatei, incat ati vazut c. chiar in vreme de friguri politice, au manifestat acest respect, au dispus cu toate acestea, cg, intregi remunerariele nu se pot alienh. Aceasta ar fi, riguros vorbind, in Contra pre- supusului abstract al proprietgtei; dar legiuitorul francez nu a ezitat §i a pus o mare limita acestui princi piu. Care a pututfimotivul sàu,precum asemenea care este motivul cnici la noi nimeni nu propune a suprimg, restrictiunea coprinsa in actualul art. 409 din proced. civila' ? Motivul este unul §i ace1a0; motivul este a legiuitorul ca qi guvernul, este dator a aveh in vedere interesele de diferite ordine, a se preocupg, §i de interesele materiale ale omenirei, 0 de aceea cateodata estesilit a face exceptiuni la un principiu riguros. Numai astfel se pot explich exceptiunile sau restrictiunile ce se impun la dreptul de proprietate ce functionarul sau pensionarul are pe leafa ori pensiunea sa. Daca, vedem ca asemenea exceptiuni §i restrictiuni, in margini rationabile s'au admis de alte legislatiunistraine, demne de tot respectul, de ce sa nu le admitem inoi inace1ea0 margini ?

1237

Acestea aveam sgzic in ceeace priveste partea modificatoare la art. 409 din amendamentul nostru. In ceeace priveste partea interpretativa, insusi D. Vernescu a recunoscut co lege interpretativa este aceea carearata ca partile rau au inteles cutare articol,din o lege, sau ca nu au inteles de loc. Venim dari noi si prin o lege, dam acelui articol adeväratul lui sens, adoptam adica una din opiniile controversei,i declaram csensul legei este ca, partile n'au putut ciimpara si vinde deck a treia parte din leala sau pensiune. In alte envinte,legislatorul declara, ca vointa pa'rtilor,ca putereacontractelor nu au putut fialta deck aceea de a se cedi urrnari numai a treia parte din pensiune sau leafg. Cesiunea ramgna valabilg facuta Inaintea promulgarei legeiinterpretative; insa pentru executarea ei, pentru urma'rirea la care dà drept, se tae controversa, sise specifica ca aceasta executare,aceastaurmarire nu se poate continuasicomplecta deck pe a treia parte. Cu toateacestea D. Vernescu, zice ca si in aceasta este un efect retroactiv. Apoi atunci, D-lor, legiuitorul n'ar mai putea face nici-o lege interpretativa. Cad riguros vorbind, in mice lege interpretativa, se afig un efect retroactiv. Ara aduceti aminte de legea interpretativa asupra clauzei penale. Mud acea lege a venit in Senat, eu faceam parte din opozitiune, si en toate acestea am mo-

1238 dificat proiectulCamerei, In acord en guvernul. Ce s'a fleut prin acea lege modificath ? S'a declarat precum §titi,eh, din toate creantele, a chror exigibilitate va ajunge duph promulgarea legei interpretative, se va anulh aceeace va existh ea clauzl penalh. Ins/ §i atunci ca §i acum, mi s'a obieclat, cacea interpretare contine un efect retroactiv. Am rhspuns cä acest efect nu existà, consideratiuni de moralitate ne impun de a-1 adopth,. Asemenea rhspund iastdzi,i acum pot rUpunde, ch in cazul de fath, se aflA in joe nu numai consideratiuni de moralitate, ei multeivarii consideratiuni de interese publice ale Statului. Astfel cifArgi, nicio scrupulh de con§tiinth, puteti adopth interpretarea moderath qi limitath cum o da'm noi art. 409 din pr. civilh. In rezumat, D-lor deputati, adoptAnd amendamentele ce vh propune guvernul, D-v., puteti remedia un rhu existent, fhrh sh violati niciun principiu de drept strict, fhrh, svhamati nki un mare interessocial. Pot adhugh ehiar, cD-v. atunci, yeti lucra aqh ca sconservati prestigiul §i autoritatea moralh a Corpurilor Legiuitoare,§i cum stpuneti pe guvern in pozitiune de a puteh exe- euth legea ce a-ti voth. Insh pentru ca sh ajungeti la acest rezultat, pentru ea amendamentele propuse de guvern,sh

1239 se poatA voth este de nevoe, D-Ior deputati,sN. hiati inconsideratiune proiectulvotat de Senat. Numai din 6st punct de vedere vA cerem luarea in considerare;eaci oc1at6acest proiect luat in considerare, vg vom rugh ea A, primiti, Inlocul dispozitiunilor votate de Senat, amendamentele ce am avut onoarea a v5, propune. (Aplauze).

III

Monitorul Oficial" No. 44 din 25 Fevruarie 1881. Libertatea navigatiunii pe Dundre

De Dunare, spune B. Boerescu, se leaga pentru noi nu numai interese comerciale si economice cii interese politice prob c multa vreme tara noastra s'a numit Principatele Danubiene. La interpelarea lui N. Ionescu relativa la navigatiunea pe Dunáre, B. Boerescu, spune Ca va fi foarte discret caci aceasta cestiune este inca pendinte. In tot cazul ea va fi rezolvata th sensul congresului din Viena din 1815-si tractatului din Paris din 1856 cari prociama principiulcanavigatiuneapeiluviileinternationale trebuie lasata libera tuturor natiunilor. Cestiunea navigatiunii pe Dunare Y a fi rezolvata conform principiului de mai sus consacrat si de congresul din Berlin din 1879, guvernul va cauta, spune B. Boerescu, sa lucreze ash ca niciunul din membrii cotnisiuriii europene dela Galati sä nu aiba o putere absorbant i ca navigatiunea pe Dunare sa fie libera pentru toti.

B. Boerescu, ministru de externe. Cai D-nul interpelator,qipot s6 adaug c5, mai inainte de D. interpelator, guvernul a declarat in aceastA Onor.

1241

Adunare care cunoaste marele interese pe care le are Romania. Spre a va, probh aceasta, n'am decat sa va, amintesc pasagiul din Mesagiul de deschiderea Adu- nhrilor dela 15 Noembrie, de care v'a vorbit si D. Ionescu, relativ la cestiunea Dunhrei.tiu astfel, D-lor,c interese, nu numai comerciale dar§i de naturh' politich, se agitrt pe DurAre; si probh ch aceste interese sunti politice, este chiar numele ce tara noastrii purth mai inainte, de Principate Dun6rene; astfel caceste interese seidentifich chiar atilt cu importanta Romaniei cat si cu fiinta ei ca Stat suveran 1ntre alte State libere. Acum in privinta cestiunei reglemenarei liberthtei de navigatiune pc Dunhre, I). lonescu, a recunoscut insusi caceasta, cestiune, este pendinte,§i a adhugat cu drept cuvant, c o discutie mai intinsh poate shcotnpromith saushfacl mai dificile tracthrile diplomatice asupra acestei cestiuni. Apoi D. Ionescu trebuie sh mai stie, ca fost ministru de externei ea om de Stat, cnu numai State le cele mici, dar si guvernele Statelor celor mari din Europa, sunt silite a declarh inaintea parlatnen- telor, &and se ivesc asemenea interpelatiuni, ch nu pot comunich documentele relative la o cestiune sau Aspunde asupra unei cestiuni inch pendinte; si dach D. Ionescu a mai adaugat, en drept cuvant, elnoi, ea Stat nou, trebuie sfirn totdeauna leali

1242

gicorecti in procedhrile noastre diplomatice, sa-Mi permita a-1intrebh dacg, nu trebuie savem qi calitatea discretiunei,care este indispensabilg,§i care de multe ori contribue la reu0rea unor- nego- tieri ? 0 asemenea discretiune, D-nii mei, se impune-- adesea membrilordinopozitie,macarcatact politic; chci dach opozitia vine la putere inainte de a se rezolvh cestiunea pendinte, iar fi prea greu a ajunge la cavil dacg ea ar fi prejudecati s'ar fiangajat prea mult "ca opozitiune. Pentru un guvern insh, discretiunea nu mai este un simplu tact, este o necesitate care i se impune de datoria sa. Aà dar, sh nu se aqtepte D-nul Ionescu la vreo lung/ expunere din partea mea, sau la vre-o depunere de acte. Aceasta,cu atht mai mult,eq, D-sa se pare a cunoaqte cestiunea. pe cht ea se poate asthzi cunoaqte.D-lui in adevhr v'a expus multe din fazele cestiunei, dupg, cele ce a citit prin ziare,dupg, chiar publicarea in parte din protocoalele comisiunei Europene din Galati din timpul sesiuneitrecute,fgcute de mai multe ziare din strhing.tate. *tie dar mai toate ce se potqti ;§i astfel rhspunsul meu catg, s6 fie foarte scurt, atat din cauza aceasta,cat §i din cauzc cestiunea fiind pendinte, imi impune a fi discret. In adevhr, ce a vhzut D-lui din publicatiunile fäcute pnin ziare ? A putut vedeh neaphratel guvernul, pe tot tinrapulsesiunei trecute a comi-

1243 siunei din Galati, s'a tinut pe terenul deja indicat de Mesagiul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare dela 15 Noembrie, adica' a ap6ra, interesele Romanei de pe Dunare, in conformitate ipe baza tractatelor existente si a principiului libertatei de navigatiune. D-voastrl ati vlzut cg D. Ionescu, n'a, invocat o singmA faptg, un singur cuvant, din care sa se bAnuiasc6 cguvernul s'ar fi depArtat, sau s'ar fi contrazis cu. ceeace a zis prin Mesagiul de deschidere. Nu cred c, credinta D-lui lonescu s'ar fis15:bitcand v'a exprimat o indoiala, dacA delegatul nostrn dela Galati ar fi lucrat conform cu instructiunile date; caci D-lui stie c un delegat se expune a fi dezavuat, dac6 lucreaza altfel cleat ise dA instructiuni; ins6 cand delegatul a zis cg vorbeste in numele su personal, aceasta insem neaz g. in ceeace prives,te forma, in ceeace priveste modul de a se exprima si de a argumenta. Aceasta este ceva personal al sau, cAci guvernul nu-i poate dicta si modul de a vorbl si de tracta am6nuntele. In ceeace privesteinsA,fondul, un delegat este dator a se conformà instructiunilor ce are. Daca, dar in prima faz5, a negotierilor aeestei cestiuni, guvernul a stint a apAra bine interesele tarei,acest trecut al sgm trebue svg, fie o garantie, ca tot asa, va urmai pe viitor, cadic6 nu se va departh de baza indicat6 prin Mesagiu,

1244 de a aparh intereseletarei in acord cu tractatele CU principiul libertateii navigatiunei. Aceeace a zis D. Ionescu este adevarat, adica, ertcredearn ca chestiunea regularnentarei navigatiunei pe Dunare se va terminh in sesiunea trecuta a eomisiunei din Galati. Insa nu s'a terminat; poate ca aceasta a fost un ran, dar poate ca a fostsi un bine. A fost poate un bine caci s'a limpezit mai bine terenul, s'au cunoscut mai clar opiniunile, is'a putut vedeh cum apreciaza cestiunea icelelaltestate care sunt egal interesate pe Dunare. Zic D-lor, cinteresele tuturor puterilor sunt egale pe Dunare, caci nu trebuesa uitam cDunareaeste un fluviu international, este o cale internationala, care apartine tuturor si nimanui in parte;si aceasta nu de acum ci dela congresul dela Paris din 1856, care a hotarit cacest fiuviu este international si cprin- cipelelibereinavigatiunialeactuluifinal dela congresul din Viena din1815, sa seaplicesi Dunarei. Congresul din Berlin dela 1878 n'a facut decat sa consacre aceasta.Mai pot Inca explich neterminarea luerarei comisiunei din Galati in sesiunea trecuta,prin aceasta, ctrebuih sstabileasca o baza certa pentru elaborarea regularnentului de navigatiune, de politie fiuviala si de supraveghere pe Dunarea de jos, ce cornisiunea trebuih sa faca dupa art. 55 al tractatului din Berlin

1245-

Panaatunci aeeea baza eraanteproiectul, luerat mai dinainte de 3 delegati,alAustriei al Italiei si al Germaniei; ins/ acel anteproiect find inlAturat, trebue sg,se formeze o noug, baza,si studiul facut in sesiunea trecuta constitue baza pentru lucrarea definitiva ce speram cg, are sg, se faca, in viitoarea sesiune dela Aprilie. Insa, D-lor, vedeti czic speram, caci guvernul nii poate promite si faptul altora. Noi dorim numai prea mult- ea in viitoarea sesiunes'a se termine regulamentul de navigatiune. In privinta atitudinei noastre in sesiunea de studii a eomisiunei din Galati, D. Ionescu o en- noaste prea bine,de vreme ee ne-a spus ea, a citit protocoalele. Am avut inoi, ca parte foarte interesatà in cestiune, opiniunea noastra',a.precie- rea noastra, asupra sensuluitractatului ce comisiunea era chemata a executh. Am opinat, am apreciati noi csensul tractatului din Berlin, este ea comisiunea europeana din Galati, sa-si intinza atributiunile pana la Portile de fier;astfel am crezut noi iastfel s'a pronuntat delegatul nostru. Insg, din nenorocire,trebues va spun,si nu cred ccomit o indiscretiune, am ramas singuri deaceastg: opiniune,cad dacadelegatul Bulgariei a admis aceasta opiniune in prineipiu, a preferateaconcluziune formarea unei comisiuni riverane, compusa din trei delegati riverani

1246

Am diferit astfel de opinia mai tuturor au- torilorsisubscriitorilortractatuluidinBerlin, can s'au pronuntat pentru formarea unei comisiuni mixte,i admiterea Austriei ca putere rive- rant pe Dun/rea de jos. Astfel s'a inchis sesiunea trecut/ a comisiunei europene. Negocirile au continuat si sunti ast/zi pendinte; toate P uterile, reprezentate in comisiune, au exprimat dorinta de a se ajunge la o intele- gore comunl, care A, poath concilih toate interesele de acest feliu, cad repet, Dunärea este a tuturor, fara, a fi a nirnanui. Guvernul nostru, din parte-i, nu poate fianirnat decal de aceiasidorintä,si va contribul din toate puterile,i pe cat Ii va fi cu putint6, ca A, se ajung/ la o ash, intelegere comunh.Va fi fericit cand se va aflà o solutiune care A, concilieze toate interesele. 0 ash solutiune va uni doll/ elemente esentiale, primordiale: acela care rezult6dinspiritul i literatractatelor ce cOmisiunea din Galati este cheruata, a executh, de a nu se da nici unei puteri o influent/ absorbant/ pe DunAre; cel/lalt element esential este acela, ca libertatea de navigatiune pe Dun/re sg, fie egall .pentru toti si in folosul egal al tuturora, si pentru aceasta existenta comisiunei europene dela Galati trebue A fie onecesitate,care A nu poath dispare, trebue A fieo consecint6,ogarantiea principiului chiar de libertate atlmis pentru navi-

1247 gatiunea DunArei. CAnd o solutiune se va prezinth, care sA nneascA aceste doug elemente esentiale, credena eh' va aduce intelegerea comunA, §i vom fifericiti a o admite; eAci interesele tuturor in general, si ale RomAniei in parte, vor fi apg- rate si asigurate, chnd nimeni nu va aveh o in- fluent6 absorbana pe Dungre,si chnd libertatea navigatiunei ei ya fiegall pentru toti prin pre- zentai cooperarea comisiunei europene la Galati. .Poate, darfi sigur onor. D. lonescu, casi onor. Adunare, cguvernul pAtruns cum este de marele interese române ce sunt pe Dunare, acest nerv vital al comertului nostru, va sti A. le apere si sA le sustinA cu patriotism, cu tact §i cu prevedere. (A pl au ze). SA nu se teamA D. Ioneseu, eg vom sacrifich vreunuldinacesteinteresecomerciale,pentru vre-un interes politic.Nici cA existA pe DunAre interese politice, ash cum le presupune D. Ionescu, de naturA aficompensate de interesele comerciale. Dar chiar de ar existh,D-lui stie bine ca, asemenea saerifieiinici eI secer,nicic s'ar face. (Aplauze). Sfarsesc D-lor, prin a vA repeth, cA guvernul va continuh, ea si intrecut, a sustineinteresele noastre comerciale pe Dungre,sia contribui pe cht va depinde de ansul, la realizarea unei in- telegericomune, de naturg a nu vAtAinh intru

1248 nimic acele interese. si care 1-ar pune in pozitiunea favorabi1 6 de a nu fi in minoritate. VI rog ins/ s6 mi-mi cereti a v6 face o mai 1ung6 expunere, cgpi aceast/ nu se poate intr'o cestiune care este Mel pendinte. Jar de documente, D. To- nescu, sa. nu se astepte niciodat6 la prea multe, c6ciintract6ri deasemenea naturg documentele nu pot fi numeroase. Este destul numai, cred a asigurh pe onor. Adunare ea s'aastepte cu ineredere terminarea unor 1ucr6ri,de natur5, a fi in acord, cu interesele noastrecomerciale,sia realizhsalutariulprincipiuallibertatei navigatiunei pe Dungre. (Aplauze).

Monitorul Oficial" No. 60 din 15 Martie 188 1. Proclamarea regatului.

Din initiativá parlamentarg, se depusese un proect de lege care inAltA România la rangul de regat.Boe- rescu in numele guvernului se asociazg, la acest proect de lege adaugg,nd cg, Rom&nia si-a astigat independenta si regalitatea gratie eroilor morti pe campiile Bulgariei. Unirea principatelor §i independenta este desAvarsitg, prin proclamarea Romaniei la rangul de regat. Ronnânia ca regat, terming, Boerescu, va aveg, acelasi program si aceleasi aspiratiuni :de a fi in bune relatiuni cu toate statele§i de a fi un element de ordine si de progres inOrient.

B. Boerescu, ministru de externe. Guvernul D-voastrg, unindu-se si el cu acest proect de lege ce ati luat initiativa a propune, nu face deck sg urmeze impulsiunile inimei sale, cai impulsiunea natiunei sale. Care sunt impulsiunile inirnei noastre, fiecare din Dv. o sirnte; acei cari au vorbit le-au expus cu elocinta, §i fiecaredin noi, membri ai guvernului, ea RomAni, nu poate sg aibg deck acelemi simtimante.

29006 79

1250

A. le repetiarfi de prisos; Dv. le-ati exprimat ash de bine incht noi, ea Romani iiu putem decht sd ne asociem cu dhnsele. Imi propun day a ziee chteva cuvinte in privinta numai aceia ce ratiunea noastrd nearatd,in aceastd mare cestiune, in care inirnase poateafla in acord eu rati unea. D-lor, aetul care se sdvarseste astdzi este un act mare, care va ocuph un loc insemnat in istoria noastrd. El era, dejd dictat de mult prin simtimintele tuturor Romhnilor;elera, impus prin eerintele opinieipublice, atat de tare.Incht ne-a trebuit rnultd 'putere de vointd, mai ales noud din guvern. cari din cauza pozitiunei noastre, suntern tinuti a fi mai reei, pentru ca smoderdm elanul natiunei, sisd inthrziem transformarealuiinfapt.Astdzi ins/ Dv. stiti cd, nu am mai putut rezista. Camera in fata circumstantelor existente si tinand socoteald de faptele interioare, a luat initiativa si a propus aeest proect de lege,la care guvernul aderd,si cu care se uneste. Dar sd vedem acurn D-lor, in ce oare acest act ar aveà ceva de anormal, sau cum ar putea el provoch oarecare motive de neincredere din partea altor state? Anormal nimic nu poate contine acest act; pot chiar sadaug färd a trece de prea curagios, ed

1251 anormal era, aceeace exista pana astazi(aplauze) cum existam inainte. Da D-lor, Romania gratie vitejieifiilorei, grape luptelorglorioasece a avut pe campiile Bulgariei,si-adobandit prin sangelesivaloarea sa un rang, si o pozitiune onorabila intre popoarele civilizate ale Europei. Noua ne datorim aceasta pozipune; caci ea este fructul os,tenilor i sacrificiilor noastre (aplauze). Dar odata ce Romania deveni independenta prin ea insgsi, i odata ce aceasta independentà fu recunoscuta de toate puterile Europei, cari apre- eiard astfel cacest stat nou merifa toaa increderea, care fu locul sau, rangul ce noi tineam in ierarhia statelor independente ale Europei? Loc sau rang de Principat! Dar pentruce Principat? Sunt state in Europa de o importanta mult mai secondara deck Romania, unele can sunt mult rnai mici deck noi, atat sub raportul Intin- derei, cat si sub acela alpopulatiuneisi al son- gintelor de avutie,i cu toate acestea, acele state se numesc Regate, au o pozipune definitä, un nume propriu de ierarhie, admis in vocabularul etichetei diplomatiei europene. Numele nostru de Principat pe care-I purtam pAn6 acuma, era el oare bine definit iin acord cu pozitiuneaI cu valoarea statului nostru? Nu,

1252

D-lor, si de aceea am zisca ceeace existh pant acum, erh o anomalie. (Aplauze prelungite). Dar aceasta anomalie puteh ea sa, durezein- definit? Nu. Dupa cum pozitiunea noastra politica s'a bine definit,prin proclamarea independentei, trebuia inteo bung zis definim inumele si rangul ce are statul nostru prin aeea pozitiune. Aceasta se face astAzi. Aduceti-va aminte D-lor, cum mersul statului nostru s'afacut treptat. La 1859 .am efectuat unirea ambelor Principate, cati din noi am avut norocirea a contribui la acea mare opera, a ne afih pe scena po1itic, dud s'asavarsit unirea, acea prima baza a noului stat Roman, nu putem decat sa fim cei mai fericiti, cand vedem castazi acea opera se termina si se incoroneaza. (Aplauze). Timpul veni apoi ca prin vitejia fiilor nostrii pe campul de batae, svedem independenta statului nostru recunoscuta, de toate puterile straine. Prin aceasta independenta, ni se defini pozitiunea noastra de stat. Repet D-bor, caceasta pozitiune ni s'a definit;caci"Ana la recunoastereaindependentei, pozitiunea Romaniei erh in adevar nedefinita. Eram noi stat adevarat independent? Nu sestia bine. Eram noi cu adevarat statvasal?Nici asta nu se stih. §iatat e depozitiv ca situatiunea noastra

1253 era confuzg, eadesea vedeam distinsipublieiqti, zicand ea, Romania erh suzerang a Inaltei Porti. Odatg, insg ce aceastg, confuziune incetg,si pozitiunea noastrg politicg seafla, bine definitg prin independenta noastrg; era o consecintI naturalg ea §inumele statului nostru, eai titlul suveranului sgu, sg, fie tot ash, de bine definit si in acord cu pozitiunea noastrg politicg. Acest nume, acest titlu, este acela de Regat si Rege. Natiunea ai cgrei reprezentanti sunteti, fácea aceastg solernng declaratiune,i guvernul nu poate fi decat in unirei un ecou al vointei nationale. (Aplauze). SIvedem acum cel putin dacg acest nume de regat, dacg acest titlu de rege pe care natiunea, intr'un mod atat de unanim, ii dg Suveranului Mostenitorilor sgi, contine in sine o inovatiune de naturg a schimbh, a alteraintrucatva raporturile statului nostru cu alte state, or a turbura armonia, bunaintelegere ce avem cu acele state, ori a micsora increderea ce ele au avut pang acum n statul roman ? Dar D-lor, Suveranul nostru pang acum se numea Doran. lug ce va sg' zicg. Domn, dacg nu Suveran? In loc de a zice Suveranul Romanilor, ziceau numai Doirniu Romanilor. La noisemnifiearea cuvantului Domn este curat lating:el derivg dela Romani din vorba

1254 dominus,qilalatinidominus Insemng,stapan, suveran, Insemnh mai tgrziui imparat. De aceea, si la noi Domnii In vechime,se numeau steipa- nitori, dupg, cum cu drept cuvant a observat D. Chitu. Cand an Inceput a se ivi termenii moderni pe Domn Ii numeau adesea principe, cuvânt care nu existg, in limba noastra veche. Acum pe Domn, adica pe Suveran, 11 numim Rege, pentruca acesta este numele proprin al ierar- hiei diplomatice, pentruca acest titlu se cuvine a purtà Suveranul nostru, Domnul nostru, pentruca acest titlu se impune Lui prin natura lucrurilor, prin intindereaqivaloarea statului nostru, prin importanta sa politica si economica. (Aplauze). Dacä land astazi un nume1iun titlu precis sibine definit, care este o consecinta logica a recunoasterei independentei noastre, urmam totdeodatg, o impulsiune a inimei noastre, aceasta este o armonie fericita de care se cuvine a se tine compt unei natiuni, ce a stint a uni simtimantul inimei cu vocea ratiunei. Si child astazi indeplinim cea mai vie si mai ardinte dorinta a oricarui Romrtn, in momentul cand vvorbesc si cand Adunarea face acest mare act, sunt sigur csufletele eroilor dela Plevna tresar de fericire inregiunile sfinte unde se aflg. (Aplauze prelungitei repetate). Con- sultand insa nu numai acea ratiune a diplomatiei, ma, tntreb: In ce schimbarea aceasta de nume ar

1255 puteh dh na§tere Ia o umbra chiar de neineredere in Romania?.. Mai intai Romania ca stat independent,ea consecinta asuveranitateisale,poatesa-sidea mice nume va voi. Aceasta opracticatoatestatelemoderne, exemplele sunt numeroase, §i nimeni nu le-a contestat aeest drept, dupa cum sunt sigur, ea nu se va contesth nici noua. (Aplauze). Dar abstractiune facand de dreptul insine, la noi mai suntialte consideratiuni pentru care sehimbarea numelui nu trebue sprovoace neincredere sau temeri. Prima eonsiderMiune este precum am zis, ea titlul de Rege al Romaniei nu este decat continuarea aeeleiasi suveranitati. Regele este in mod mai precis, mai exact si maibine definit,aceea ce erh Domnul Romaniei, in mod vag §i nedeterminat. Nici dreptul, nici exerciOul dreptului, nu se adauga, nu desere§te. 0 alta consideratiune este ca regatul nostru nu aduce en sinedificultalieariar rezulth din modificari de fruntarii sau intinderideteritorii. Romania Regat, continua a fi in ace1ea0 Ii- mite, cu acelea§iintinderi de teritoriu,ea i in treeut. Mai adaug Inca d-lor: la noi Regatul nu are tradiOuni, pentru ea sa poata aise presupune

1256 oarecari aspiratiuni, pentru ea A. se creada cpoate incurajh tendinte ingrijitoare pentru a1ii. Romania Regat, continua traditiile Romaniei, Domniat ori Principat; nu are alte aspiratiuni, nici va incurajh tendinte vatamatoare altora. Astfel cRomania Regat, nu este deck tot Romania de mai inainte; nu are nici alte aspiratiuni, nici alt program. Aspiratiunile ea i programul Regatului roman, vor fi ca si mai 'nainte, de a se aflà in cele mai bune relatiuni cu toate Puterile,side a urrnh calea cea mare a natiunilorcivilizate.(Aplauze). Pe langa aceste explicatiunice ea ministru de externe eram dator sadau, mai pot adaugh ca proclamarea regalitatii, ea regularea aeestei consecinti a independentei noastre, c aceasta intarire aprincipiului monarhiei noastre ereditare, constitue o garantie mai mult, ce noi oferim pentru stabilitatei ordine pe DunArea de jos. De aceea eu ma lingusesc a crede cputerile Europei, vor privl cu bucurie aceasta nona garantie, acest omagiu dat principiului autoritatei, pe care le ofera Românii cu o tarie de voin i cu o unanirnitate, pe care ei de mai multeori aa aratat-o pentru faptele cele mari. (Aplauze). Sunt sigur, in orice caz, cmarile Puteri europene, nu vor da o rea interpretare acestui mare act de astki al poporului roman. (Aplauze prelungite).

Monitorul Oficial" No. 140 din 24 Mai 1881

lar cestiunea IL

Congresul din Berlin din 1879 consfintiseprinci- piul libertatii de navigatiune pe fluviile internationale proclarnat de congresul din Viena din 1815 si de congresul din Paris din 1856, instituind o comisiune permanena a Puterilor europene laGalati care sä garanteze sisa supravegheze libera navigatiune pe Dunare. De aceia Boe- reseu, duo', cum reese din discursul ce publicam mai jos, era in contra orichrei alte comisiuni independente de cea din Galati care ar fi putut sfunctioneze idupa expirarea rnandatului acesteia. Boerescu ar fi admis o asemenea comisie fie chiar sub presidentia Austriei si corn- pusa' din statele suverane: Romania, Serbia, Bulgaria cu conditia ca o asemenea coinisiune sä fie o .emanatiune directa a comisiunei dela Galati §i ca hotaririle eiin cestiune de administratiesa'fie expuse apelului comi- sinnei din Galati

B.Boerescu,.Suntfericit, Domnilor Sena- tori,c`a onor D. interpelator mi-a dat ocaziune a vorbi ieu In aceast1 cestiune; sunt recunosca.tor D-lui prim-ministru de astAzi c'd a cerut ea noi

1258 fo§tii mini§trii saratam ceeace §tim in aceasta mare cestiune a Dunarei. D-lor Senatori, aceasta cestiune este in adevar importanta; preocuparea dar a -carei este foarte fondata, este legitirna. Dar pe cat este de legitima aceasta preocupare, pe atat pot A, va adaog, este de ran gusti imprudent modul vehement ea /sa nu zic calomnios, cu care unii aft crezut ca trebuie sa atace guvernul trecut, atribuindu-i tot felul de rele intenOuni, pe cand actepozitive, ba §i publice sunt fa.ä spre a-i combate, spre a risipi ni§te zgomote mal4ioase §i atat de ptAin fondate.85 convenim cel puOn, ea este mare imprudenta a acelor care au provocat o asemenea agitatiune. Vedem in adevar, de cateva zile, cunii, altii ataca pe fostul guvern prin tot felul de presupuneri, nu mai putin patriotice, dari puOn demne de guvernul unei ri libere,i afirma fara jena, ca guvernul tre- cutarficompromis cestiuneaDunarei. arfi luat angajamente arfidat promisiuni in vata- marea intereselor tarei icontrarii tractatului din Berlin. Unii, spre a raspandicu mai mult succes aeeste zgomote, sau mai bine zis aeeste calomnii, s'au transformat chiar in animale, in delfini bor- tosi §i nesatioqi, care nesaturati de prazile ce au pescuit pretutindeni, au cautat sa turbure §i apele Dunarei spre a mai gasi §i alte prade;insa vor

125g afih, sunt sigur numai o mocirlg, in care ingmo- lindu-se, nu vor mai sti cum sg,ias1 (Aplauze). Eu Ins, D-lor, numai din cauza legitimei preocupg,ri atg,reiinaceastg, cestiune si numai pentru easg,spulber zgomotele rg,utg.cioase, im- prktiate de fauvoitori,mg, simt dator §ifericit ea svà vorbesc spre a restabili adevgrul. Despre aeuza0unii calomnii nu mg, ingrijesc;cg,ci guvernul trecut din care-am avut onoare a face §i eu parte, este *lit in contra a orieg,rei calomnii; otelit si la adgpost de mice bAnuiala trebuie sg se eonsidere un guvern care a treeut prin grelele imprejur6ri ce a percurs el, care a putut sit deslege cestiunile cele mai grele, ce a avut vreodatl tara,precum cestiuneaisraelitg, acea a rgscum- pthArei drumurilor de fer, cestiunea independentei, a regalitglei etc... Ei bine, un asemenea guvern, este in adevax otelit, este in adevAr laadgpostul oric6rei calomnii, oricgrei bnue1i. idaeg, in cestiunea israelitg,, in eestiunea drumurilor de fer,el a probat, prin fapt si in contra tuturor afirma- filor contrarii eg, a lucrat onest, patriotic sicon- form intereselor Orei cum arputea,fi altfel in cestiuneaDungrei ? (aplauze).

Sfiviu dar laaceastA cestiune a DungreiI Aci, desi imi sunt impuse oarecari reticente indispensabile, ea fost ministrui ea amie al; vernului actual,voiputeàfimaiexplicit subt

4260 alte raporturi;chcisunt fapte care astäzi sunt oarecum la domeniul public,§iasupra lor pot vorbi ceva mai pe larg. Vh aduceti in adevax aminte, D-lor, cpentru executarea articolului 55, din tractatul dela Berlin, comisiunea europeanh-dunIreand, erh datoare s6 fach un regulament, numit de navigatiune, de politie qi de supraveghere. Ca sa, se elaboreze acest regulament, inch dela 17 Decembrie 1879, s'a decis de chtre comisiunea europeang, In unanimitate, dupa propunerea Fran- tei, ca sh se numeasch un comitet spre a redacth un proect, care sh serve de baza,discutiunilor, pentru formarea regulamentului. Duph propunerea Angliei acest comitet s'a format din delegatii Aus- triei, Germaniei iItaliei. Acel comitet a lucrat un proect de regula- meat, pe care sub numele de ante-proect (avant- projet) I-aprezentat comisiunei europene tocmai In sesiunea de primhvarh a anului 1880, in Mai. Acest proect insá nu a fost comunicat de mai inainte §i guvernelor respective, pentru casI-I eunoasch §i sa,-1 studieze; astfel eh cestiunea a fost amMiatA, is'a hothrat ea in sesiunea viitoare de Warm* dela Noembrie 1880, intreaga comisiune european6, iar nu un comitet als6u, svadiscute §i sapunh bazele dupA care erh sh se fach acel regulament.

1261

Aceasta a fost totdeaunai dorinta Romhniei; si conform instruetiunilor ce aveh, a opiniat delegatul nostru ea bazele viitorului regulament sa se formuleze de intreaga comisiune europeana. Lieest studiu preliminar s'a si acut in adevar, in sesiunea din toamna trecuta dela 15 Noem- vrie 1880. Noi guvernul am cunoscut astfel ante-proectul lucrat de comitetul de trei, numai in luna lui Mai 1879. Pan6 la luna lui Noemvrie viitor aveam astfel timp ca sstudiem acel anteproect,sä ne dam seama de ce elcontine, sne tragem linia noastra, de conduita, i sa, vedem cefelde instructiuni avem sa dam delegatului nostru. Pentru aceasta a trebuit mai intai, sne darn bine seama de sensul, si de scopul tractatului din Berlin, a dispoziciunilor salerelativela Dun 6re, pentru ca nu cumva sa, facem ceva contra sensului spiritului acelui tractat, contra scopului ceel voih a atinge. Vedem ea, se pretinde de unii cnoi nu am. fi studiat, nu am fi cunoscut destul de bine anteproectul celor trei delegati ;si mai ales ca, nu am cautat a ne informa, earl suntvederileialtor agenti ai nostri,cari sunt aprecierile asupra lui siasupra altor cabinete din Europa. A se r5spAndi asemenea zgomote i insinugri, permitei aceasth, parantezá, de aceia care nu erau_

1262

In secretul lucrArilor noastre, nu mg mir; cAci ei necunoscAnd lucrArile ministerului, seputeauIn- eà; qi apoi pentru prima oarl RomAnia luh parte oficiall la o luerareinternationald,ipentru cei neobi§nuiti cu asemenealucräridiplomatice, nu este de mirare a se impacienta§ia presupune toate relele pang ce acea lucraredevine de domeniul public. Mirarea mea este insA mare, §i poate deveni impresiunea unei indignatiuni legitime, and asemenea zgomote §i insinuAri se raspAndesc tocmai de aceia, cancunosc secretul IucrArilor noastre, .0 call trebue sA fie deprin0 cu exigintele §i reticentele diplomatice. DacA guvernul Dv., a studiat sau nu anteproectul, veti judech dupg cele ce voi avea onoarea nsva relath mai in urmii. VA pot ins6 arata indatA cA, pe cAnd studiam acest act, am cAutat toate elementele, de oriunde venea §i am provocat de pretutindeni lumini, spre a completh studiile §i a ne face o ideie exacta, §i justA asupra ceeace avem de %cut. A§h am cAutat maiintAi,A. am ideile§i afectiunile, asupra ante-proectului, a delegatului nostru dela Galati, care era in mai bung, pozi- thine cleat oricine, spre a ne face observatiuni -asupra acestui important subject. AO, Inca dela 8 0 11 Iunie 1880, comisarul san delegatul nostru

1263 dela Galati, ne-a tramis sub forma de memorii, observatiunile sale asupra ante-proectului. Poate ca nu ne-am unit cu toate concluziunile delegatului nostru, insa multe erau fundate, §i pentruca eautam pentru un moment, a strange toate luminile, am §i comunicat memoriile sale, §i am cerutobservatiuniletuturor reprezentantilor nostridin strginatate, prin o circular-a data din 23 Iunie 1880 cu No. 10.549. Imi pare ca, nu am pierdut timpul, pe la ju- matatea lui Mai 1880, am cunoscut anteproectul, §i la 23 Iunie am si cerut opiniunea tuturor acelora cari mi-o puteh da cu folos. Nu toti mi-au raspuns. Dar unii mi-au raspuns prin notesi memorii, continuand sisteme si idei cari acceptabile cari neacceptabile. Noi 'insa cari eram la centru, §i cari cunosteam lucrurile mai bine, apreciami puteam alege. Indestul cnimenea nu ne puteh legh, indestulca am apreciat gravitatea cestiunei, §i a am cautat a ne inconjurh de toate luminile trebuincioase in asemenea lucrare. In alte cuvinte, imitam albina care culege dupa toate plantele numai sucul necesar pentru cladirea edificiului sau. Am cules §i noi ceeace ni s'a parut mai bun §i am lasat la oparte tot ceeace nise pareh maigresit,impracticabil sau imprudent.

1264

Totodath D-lor,pe când noi ne aflamin studiul acestui anteproiect, am mai vhzut cu fericire, ch aceasth cestiune a Dunhrei a inceput sä preocupe §i opinia publich din Europa, astfel inch din luna August 1880 a inceput a apare bropri §i memorii in diferitele capitale mari ale Europei, §i mai toath, ziaristica europeanh a inceput a se ocuph deaceasthcestiune,pana,atunci Mat de necunoscuth in sträinAtate,si aceasta in mod favorabil pentru Romania. 0 asemenea agitatiune ai opiniei publice din Europa, nu putehficleat plgcuthqiincurajh- toare pentru Romania, chci agitatiunea se produceh in sensul respecarei tractatului din Berlin,§ia garantiei ce trebue sh se dea liberthtei navigatiunei qi a diverselor in terese ce sunt pe Dunhre. Cu modul acesta ne-am aflat in pozitiune a cunoa§te binecestiunea§ide a ne trage linia noastrh, de conduith. Care a fost deciaprecierea noastrh, care a fost linia de conduith a guvernului trecut? Asthzi vi le pot spune, D-lor, chci multe din fapte sunt de domeniul public, qi nu pot vh,thmh negotierile pendinte. Am voit in scurt a vh, da seama de scopul esential §i finalaltractatului delaBerlin,prin articolele sale dela 52-55, inprivinta Dunhrei. Acest scop este destul de clan indicat pnin art. 12, care se expritna, chiar a§h, la inceputul shu:

1265 Spre a se crege garantiile asigurate liber- telfei de navigafiune pe Dunare, recunoscuta ca find de interes european, n altepolrfi contractante, etc. . Va szic Insi puterile europene declara citelesi-aupropus amarl, a intariaceiace a facutcongresul dinParis dela 1856,adica de a asigura mai mult libertatea navigatiuneipe Dunare; totdeodata elerepera aceiace an ziala Paris in 1856 ca libertatea de navigatiune pe acest fluviu este de interes public european. lath scopul; iistim acum. Prin ce mod insa tractatul dela Berlin a voit s'aajunga acest scop? Printr'un singur mod, prin instituirea unei cornisiunieuropene permanente laGalati,care prin actiunea sa constant i reala,s garanteze interesele tuturor prinasigurarea libertatei navigatiunei pe Dunare. Odata dar ce ne-am dat bine seama de scop, si de modul cum A, se atinga acest scop,linia noastra de conduita, era de fel bug, trebuia, sa ne tinem straits de litera tractatului din Berlin, si shdepartam orice,care ar puteh altera scopul, sau paraliza mijloacek. Taramul nostru era astfel, pe atat de solid, pe cat si natural. Totdeodata aceasta linie de conduitaera, in

29006 80

1266 acord cu toate interesele noastre speciale pe Dundre, pe acest mare fluviuinternational;caei eu eat Dunärea va fi mai libera cu atat interesele noastre de consumatiune §i productiune vorfi mai satis- faeute, era, in aeord cu interesele generale ale tuturor; eaci cu cat Dunarea nu vafiabsorbita prin influenta preponderenta a unei singure Puteri, CU atat va fi mai asigurat traficul tuturor Puterilor. Ceva qimai mult, Romania erainteresata ca una ce poseda eel mai lung tarm pe Dunarea de jos, nu numai ea pentru dansa acestfluvin este nervul sau vital, plamanul prin care respira catre mare, si ocean, dar pentruca inca-i sade bine ca stat nou §i june care acum intra in viata po- utica europeana, care acum sta pentru prima oara In rand la masa verde a diplomatiei en alte Puteri mari, sá deao proba de respectulsau pentru mentinerea si stricta aplicare a tractatelor. (Aplauze). Ash dar am tinut§itrebuie sa tinem la pescriptiunile esentiale ale tractatuluidin Berlin, ea §i la modalitatea aplicarei acestor pescriptiuni. Mentinerea dar si actiunea eonstanta a Comi- siunei Europene dela Galati, era dupa noi o con- ditiuneesentiala a libertatei de navigatiune pe Dunare. Orice ar tinde sa se substitue acestei comisiuni, mice masura, prin care incetandintr'un timp dat comisiunea europeana, ar inlocui-o cu o

1267 altdautoritate, cu o altd,colectivitate, arfiin contra tractatului dela Berlin, in contra litereisi spiritului sdu, in contra mai cu seamd, a scopului ce si-a propus. Iatd punctul esential, iata nodul acestei cestiuni. Prea putin ne pasd noud despre mecanismul sau procedura cum comisiunea europeandsi-ar exercia atributiunile sale, si-ar indeplini misiunea sa; ea poate sfunctioneze direct sau prin mandatari; aceasta este o cestiune secundard. Ceeace ne pasd noud, si ceeace trebuie sd, ne preocupe, este cd nu, pe Ung a.comisiunea europeand, sd,se constitue o altd,institutiune, o altd, autoritate independentd, care sd nu derive dintr'insa, care sd nu fie o emanatiune a ei,si care sd, poatd existh i fdrd, comisiunea europeand, ba sd o poat d.siinlocul când va inceth ansa. Atunci nu am mai aved garantiile ce ne prezintd, colectivitatea tuturor Puterilor. Sd, nu uitati In adevdrD-lor, cd la 1883, comisiunea europeand dela Galati, are trebuintd de un1t mandat;i cä Puterile Europene au sd se adune la. 1882, in consecintd, spre a decide cum zice art. 54, despre prelungirea puterilor ei sau despre modificdrile ce ar vols introducd. Prin urmare, guvernul dar a crezut, cd, ar fi periculoasd ideea coprinsd inanteproectul celor treidelegati, de a se institui o comisiune de patru delegati,

1268 allturi cu comisiunea european6,independenth, ebiar §i deosebit6 de cea dela Galati; c6ci atunci nu s'ar putea§tidac6, dup6 expirarea mandatului comisiunei europene, acea comisiune restrans6 nu ar inlocui-o sau nu ar continua s6 existe de sine. Libertatea Dun6rei nu ar mai fi atunci ga- rantatà de toate Puterile, ci numai de cele afiate in comisiune; ceeace ni s'a pArut cl nu ar fi conform cu traetatul de Berlin. Iat6 pentru ce D-lor, guvernul Dv. a crezut de euviinth a nu putea adera la aceast6 comisiune de patru. Num 6ru1 membrilor din care acea comisiune arficompus6, 1-am crezut cu totul indiferent. Era vorba de o comisiune numit6 mixt6, qi compus6 din 4 membri, fievorba de o a1t6 comisiune, pe care altii au propus-o qi au numit-o riveran6, compus6 din trei membri: ai Romaniei, ai Bulgariei qi ai Serbiei; lucrul este cu totul indiferent pentru noi, c6ci este acelmi lucru. Aceea ce este esential, este c6 nu o autoritate alta, cleat cea prev6zut6 prin tractatul dela Berlin, cu o existenth proprie §i independent6, s6 fie creat6 ablturi cu comisiunea european6; cei o repet,forta lu- ethrilor qi efectul timpului va face ea aceast6 autoritate,s in1ocuiasc6,s6 excluda comisiunea eu- ropean6. Noi day am sthruit a crede qi coutinama.

1269 aveh aceastg, credintl cI numai comisiunea europeang, este in conditiuni de a garanth libertatea navigatiunei pe Dung,rea de jos, §ide a protege astfelinteresele multiple ce sunt pe acest fluviu. Ratiunea moralg, a acestei credinte se afll in aceasta el nu trebue sg, uitg,m cq, Dung,rea ea fluviu international, ca cale de comunicatiune, este a tuturor si a nimg,nui. Tot astfel am inteles sensul acestor cuvinte ce am pronuntat in §edinta Camerei dela 24 Februarie trecut,cand am rg,spuns la o interpelare a D-lui Ionescu, §i atunci ea §i azi zic ct Dung,rea ea cale de eirculatie, e o proprietate comung, internationalg,. Ca teritoriu, ca fund, ea este a noastrg,, cAci hotarele noastre merg pang, la talvegul ei. Insg, noi vorbim de Dmare ea fluviu, §i(Jack' ea fluviu, ea este a tuturor, paza ei, garantia libertgtei ei trebuesc incredintate tuturor iar nu numai cAtorva; motivul dar moral care ne-a Rent a tine la conservarea comisiunei europene este tot atat de fondat, cai motivul politic. Aà dar intaia apreciere a noastrg,,ce am tras din studiul tractatului din Berlin, §i al anteproectului celor trei delegati,a fosteg, existenta §iactiunea comisiunei europene trebue mentinutg a§h, prin regulamentele ce s'ar face, cum o alta autoritate sau colectivitate independentg, de dansa, sl nu se poatg, creh spre a absorbi, paralizh sau inlocui.

1270

Un alt element esential ce am aflat din studiul anteproectului, o altd baz/ a conduitei noastre politice, a fost aceea eprincipiul liberatei Davi- gatiunei fluviale pe Dun/rea de jos, trebuia recunoseut irepetat in noul regulament relativla navigare, politie §i supravegherea Dun/mi. Am fost dar de opiniune eq, conform tractatului din Berlin, conform celui din Paris,sa se recunoase/ acest principiu, de care nu se fdeea, nici-o mentiune in anteproect. Mai era inc./ un alt principiuesential care trebue sne preocupe in special pe noi Romanii, era acela al drepturilor ce deeurg din suveranitatea teritoriall a tdrilor mArgina§e. Este adevarat c/ art. 53al tractatului din Berlin, spune c6 comisiunea european/ dela Galati are o complect/ independent/ in raport cu autoritatea teritoria16. Dar mai este §i un alt principiu de sine existent,sipe care nimenea nu-1 .poate negh, ctrebue a se respecta drepturile care decurg pentru State leriverane din aplicarea suveranit/tiiteritoriale.Ce trebuiaatuneifdeut? Trebuia ea prin regulamentul de care este vorba, sg, se ia m/suri a§a, ea absoluta independent/ a comisiunei europene, s/ se coneilieze cu respectarea suveranit/tii teritoriale, adie/ ea atributiunile comisiunei europene sl se exerciteze a§a cum sa' nu impiedice, niciscontrazia, drepturile care rees

1271 pentru un Stat riveran din exercitiu1 suveranitätii sale teritoriale. Aceasta, suveranitate exista, am zis, phnala talvegul fluviultri. [Ina' la aceasta fruntarie trebuia dar a se distinge bine aceea ce constitue drepturile cornisiunei europene, absolut independenta, pe caleafluvia16, pe calea internationala comuna' tuturor, de drepturile de suveranitate ale statului riveran, singur proprietar pe aceasta parte a pamantului sau,si respectarea acestui principiu 1-am recornandat delegatului nostru. Astfel D-lor, v'am rezumat in putine cuvinte, sistema ce noi am adoptat, in urma studii1or ce noi am facut anteproectului lucrat de comisiunea de trei.Intimpulacesta se apropie epoca de 15 Noembrie 1880, and comisiunea europeana trebuià sa se adune spre a face studiile preparatorii si a stabili bazele noi ale regulamentului definitiv. A trebuit dar sdam delegatului nostru din comisiunea dunareana, instructiuni conform cu sistema ce adoptasem. Multe s'au zis §is'au soptit qi in privinta acestor instructiuni. S'a sustinut de unii prin jurnale, ba chiar altiiau vorbit si in Camera, cdelegatul nostru ar fi lucrat fara instructiuni, sau in contra instrucOunilor ce avea, oric6,daca a zis ceva bun,peicipe colea, a facut-o numai din propria sa inspiratiei pe raspunderea sa personala.

1272

Naivi sunt cei ce au putut crede aceasta. Eu sunt sigur cnici un om serios nu pOate admite un singur moment, ch un delegat, cun reprezentant oarecare ar puteh lucrà flrh instructiuni, sau in contra instructiunilor sale. Chci se stie ar puteh fi revocat indath. Totul ce ar preinthm- pink aceasta ar fi ca singur sh se retragh când nu i-ar plhceh instructiunile ce i se dh. Prin urmare dar, eu am dat instructiuni delegatului nostru dela Galati, in acele instructiuni s'au dat inscris, clare, precise, categorice, si neechi- voce, ash cum se vhd prin actul dela 1 Noembrie 1880, sub No. 18.646. Aceste instructiuni s'au dat de guvernul trecut, indeplinh cunostinta de cauzi duph mature studii esite din deliberatiunea intregului cabinet, ash cum trebue sh se urmeze intr'un guvern, intre membrii chruia existh o perfecth intelegere, io deplinh rhspundere si solidaritate. Am spus inacele instructiuni comisanilui nostru ctrebuie sh se pronunte issusting cea mai largh si mai deplinh libertate de navigatiune pe Durare, chutand a o defini in morlul cel mai cornplect. I-am prescris c5, are shsetinh strans legat de literasispiritul tractatului de Berlin, pronuntându-se in contra orichrui sistem, orichrei solutiuni care s'ar phreh contrarii aceluitractat, sau care ar impiedich, ori paralizh scopul ce si-au

1273 propus cei ce subscris,acela de a garanta libertatea navigatiunei pe Dung.re, in favoarea tuturor §i in dauna nimg,nui. De ad i. urmacal,' delegatul nostru nu putea, admite niciun fel de institutiune sau autoritate, ereataindependent al- turea cu cornisiunea europeang,§itn conditiuni de a o putea, inlocui la timp. De aci Irma, iarki, ea,dupg sisterna noastrà, nu putea, Ii vorba niei de pre§edinti nici de vreun vot preponderent care ar fi aplecat balanta spre unii indefavoarea celorlalti. Aceste instructiunile am inaintea D-lor, §i concursul nostru a luerat §i a vorbit dupg, cum Ii dictau ele. AstAzi pot vorbi de dânsele, §i continutul lor se poate veriaa; egzi ele sunt repro- duse prin voturile eornisarului nostru,in protocoalele comisiunei dela Galati, cari sunt imprimate §i publicate. Mad astazi aceste protocoale se en- nose, §i eand, din ele sevefle atitudinea guver- nuluitrecut,apoi ceice au vorbit contralui, ori au insinuat totfelul de sgornoterdu voitoare, etc., sau c5, nu au cititacele protocoale, sau eg, cunoscAndu-le au tinut ea cu precugetare, sa,am'ageasa, opiniunea public, Ins asernenea amg,giri, tin nurnai cateva ore,sau catevazile, adieg, numai Ong, &and svorbeascg, aceia cari posed vtritatea. Acum spre a termina cu aceastg, fazg, a ehes-

1274 tiunei, trebuie sa, mai adaug ca lucrarile facute de comisiunea europeana in sesiunea sa dela Noem- vrie 1880, §i care s'a inchis la inceputul lui Ia- nuarie 1881, au fost considerate numai ca studii, numai ea un schimb de idei intre delegati, §i cari Till angajau de loc h/rtiile guvernelor kr. Inc/t, riguros vorbind, guvernul nostru nu este angajat nici cu aceeace s'a facut in sesiunea de toamna a anului 1880. Aceasta, natura a luerarilor comisiunei din Noenavrie trecut, este recunoscuta qi declarata de chiar delegatii ce com pun comisiunea dela Galati, prin intAiul protocol al edintelor lor. La finele rezumatului deliberatiunilor cornisiunei din acea sesiune,facut acel rezurnat de secreta- rul comisiunei europene, §iintitulat rezumat de stucliu preparatoriu al cornisiunei n a doua sesiune a anului 1880, cu asistenfa delegatilor Ser- bieii Bulgariei" se afia, la fine o rezerva, generala.Aceasta rezerva general/ esteastfel redactat/: deliberatiunea rezumata mai sus s'a facut ca un simplu studiu, spre a permite delegatilor sd-pischimbe icleilelor, fara a angaja, rezolu- (iunile /or". Aà dar, este bine stabilit, cä aceste studii au un caracter personal, in raport cu fiecare delegat, in sensul acesta ca el nu len/ pe guverne, in sensulacesta ca, el consider/ mai muit ca, un schimb de idei intre delegati,

i275

S6 nu cralem ins, cg, in fapt fiecare delegat nu aveh instructiunile dela guvernul slu, c6, el nu a lucrat dui)/ acele instruqiuni. Ins/ fiind vorba de o lucrare preparatorie, fiecare delegat Ii avth modul sam personal de a se exprimh;§ifiecare guvern a preferit mai bine sä considere acele studii ca personale ale delegaVlor, sprea-§irezervh mai mult libertatea acOunei sale. Aceasta ne-o spune, in alte cuvinte, rezerva pe care v'am citit-o dela finele rezumatului. Guvernul Austro-Ungar explic/ 0 mai bine acestor studii,intr'ocircular/ a sa dela 9 Fe- bruarie 1881, zice chiar a§h: este foarte aclevarat caaceste deliberatiuniofera numai un caracter de opiniuni personale; insa el lasa s`a se vada', mai mult sau mai putin punctul de vedere sub care diferitele guverne privesc cestiunea". Voiu mai reveni asupra acestei eirculgri. Ins/ iata, pentru moment din ce pullet de vederes'a zis ca opiniunile delega0or le-au fost personale. SIpoata angajh rezoluOunea guvernului s/u. i aceasta se prevede in protocolul No. 1 la fila 9. §i pentru aceasta intr'o circular/ a guvernului Austriei, despre care voi vorbi mai in urma", se zice iar10 eg opiniile personale, nu pot angajh intru nimic. Unii au crezut cA, pot face 0 din aceasta un joc de cuvinte imputand guvernului treeut cn'a

1276 avut meritulnici a catorva bune cuvinte ori a opiniei emise de delegatul nostru la Dunäre; caci acestea erau opiniile sale personale. Acum puteti intelegeD-lor,ce sens are cuvintul opinie per- sonata. Da, comisarul nostru a avut opiniile sale personale, ash cum le-au avut si toti ceilalti comisari, adich conform cu instructiunile, si in modul cum a decis comisiunea europeana, din cea dintai sedinta, a sa din toamna trecuta, ash adich ch guvernul sh ramanh liber in rezolutiuneasa. Am terminat astfel, D-lor, cu intaia fazaa cestiunei,adich eu atitudinea noastrh pe timpul studiilor Acute la G-alati in sesiunea din toamna treeuth. Tree acum la a doua fazh, adich la aceea ce a Aeut guvernul trecut, dela Ianuarie, child s'a inchis sesiunea de toarnnA, pana la Aprilie trecut, cand era sh se deschidh sesiunea actualh a comisiunei Dunarene, spre alucra, regulamentul, pe baza studiilor deja facute.Care a fost atitudinea guvernului :inintervalul de aceste ckeva luni ? Schimbatu-si-a deci opiniunea ceo avea in timpul sesiunei de toamnh ? Ajuns-a el la o alth con vinctiune ? VA, pot declara de inclath, si grosso modo eguvernul trecut a continuat si in acest interval, a avea aceleasiidei, aceiasi convinctiune caqi in timpul sesiunei de toamng, cä el in tot acest interval n'a Acut nici un act, n'a luat nici un fel de angajament,care sh lege, saush impiedice

1277 actiunea guvernului actual, spre a adopth solutiunea care i se va WA mai bunk. Am continuat, in alte cuvinte, agiunea noastrk din trecut, si am ekutat sk asigurkm, pentru noua sesiune de primkvark, isbutirea sistemei care dela ineeput ni s'a pkrut cea mai bunk, spre a asiguth libertatea Dunkrei si a executhfidel art. 55 din tractat. Insk un element nou s'a adkugat la actiunea noastrk, in aceasta a doua faza a cestiunei. Acest element erau noile lumini,noile inykOminte ce trebuih sk tragem din luerkrile, din studiile fkeute in s'nul comisiunei europene, pe timpul sesiunei sale din toamna trecutk. A trebuit dar sink pun a studià cu aterqiune protocoalele comisiunei europene ;a trebuit astfel sk ne dkin bine seama de opiniunilei atitudinea fieckrei Puteri, sobservkm gruparea lor, sk vedem care eth asemknarea sau diverginta dintre dânsele, si sk aprecikm cum ar fi atitudinea si linia de conduitk ee ar trebui sk ia Romknia in aceastk noul fazk a cestiunei. Dupl cum am avut onoare a vk spune, nu am erezut vedeh din acest studiu nimic care sk ne schimbe eon vinctiunile, nimic care sk ne probeze a am fi fost gresiti. Astfel am ykut ca s'a produs In sanul comisiunei ideia ea sk se institue o comisiune mixtk de patru, en yot preponderant 0 presedintelui; am vkzut ck delegatul Bulgariei a pro-

1278 dus ideia ea sg,se institue o comisiune riverang, de trei. Insh pe cht timp aceste eomisiuni ar fi avut o existenth proprie si independentg, de cornisiunea europeanh, aceasta constituih dupg noi, o abatere dela tractatrd din Berlin, ero vhthmare, o imputinare a liberthtei de navigatiune.Aceiasi eredinth, aceiasi apeciare ni s'a phrut, din studiile protocoalelor,ehse imparthsestede maitoate eelelalte State reprezintate in gnu] comisiunei europene;cgci maitoate auchutatprindiferite mijloace, a dephrth conditiunile care dau unor ash comisiuni un caracter de independendintg, un caracter de institutiuni. Bine dar si prudent am fgcutnoi de a nu aderh, la o ash comisiune fie compusg, de patru, fie compush de treimembri,chci na numai eh prin aceasta ne-am fi abhtut dela tractat, ba am fi dat loc si la vorbe, si la lohnueli:s'ar fi zis, dach primeam cornisiunea mixth de 4, ch sacri- &gm Dung,rea Austriei; dach primeam comisiunea riverang, detrei,ch o sacricrearnRusiei;sich astfel sacrifichm interese speciale, fie aceste interese el-liar ale noastre. Noi insh, care voim a ne tine de tractat, noi -care intelegem cDungsea, ea fluviu international este al nimg,nuisi al tuturor, noi care suntem -convinsi ch prin actiuneai prezenta tuturor Pu- terilor pe Dunhrea-de-jos, se impacrt toate inte-

1279 resele si se echilibreazh toate influetAele, noi care ne propuneam, a respecth egal ipe Rusia si pe Austria, dar a nu admite o influenth absoluth pe Dunhre nici a uneia, nici a alteia, noi earl in alte cuvinte, voim a respecta egalinteresele tuturor Puterilor, era natural ea sh nu ne aruncrtm intr'un sistem, care ne-ar fi dephrtat dela acest scop,si care an fi dat loc la legitime bhnueli. Am mai observatIrish,din studiul ce am fAcut protocoalelor i altceva. Am obsevat ch do- rirqa tuturor Puterilor era de a se ajunge la o intelegere comunh, de a se ghsi o soluOune care, fárA, sá se dephrteze dela tractat,srt impace toate interesele ish unease/ toate voturile. Protocoalele ne-au mai arhtat Inc c toate statele afarh de noi care ne abtineam odat6 ce nu am admis comisiunea mixta au recunoscut Austriei interesele ce are pe Dunhre, si sub acest titlu dreptul de a figura in o ash comisiune; citdach o comisiuneoarecare s'ar admite, incercarea de a inlhtura pe Austria, arfizadarnich. De aceea si delegatul Bulgariei a fost singur de opinia sa. Singuri am rImas inoi de opiniunea child am propus ca atribuOunile comisiunei europene sh se intindh phnh la PorOle defier.Niciun alt delegat nu a sustinut aceasth propunere. Chiar delegatul Bulgariei a sfarsit pin a fi de opinie

1280 contrarie, cici el a primit comisiunea mixtd, 'MA dacd va fi compusd numai de trei membri, adicd cu excluderea Austriei. Cand toate aceste observatiuni le-am cules din studiul protocoalelor, ne-am intrebat cetrebuefdcut,ce incercdris intreprindem, spre a epuizh toate mijloacele, mai inainte de a riscA srdmanem izolati? Tineti minte ca, am zis dela inceput cprea putin ne pasd de modul cum comisiunea europeand dela Galati ii exerciteazg atributiunile sale; ea le poate exercith direct, le poate exercith indirect prin mandatari.Esentialuleste ca comisiunea european s existe ca o putere dela care sd, derive actiunea. Ond mandatele inceteazd piece §i mandatarul. Puterea §i drepturile mandatarului sunt numai acelea pe care ile -cedeazd mandantele. Prin urmare totinurma studiilorproto- coalelor ne-am zis: dacd ne-am pune in pozitiune de a contesth cornisiunei europene dreptul de a exercithparte dinatributiunile saleprin mandatari, prin o comisiune speciald pe care i-au constituit-o ca mandatarul sdu, nu numai cd am risch de a rdmhnea, din nou singuri de opiniune, dar ne-am pune pe un tArim slab, cAci ni s'ar opune dreptul natural ce-1 are oricine de a se exeraità direct sau prin mandatari unele drapturi ale sale; Cj ni s'ar spune poatei unele dispozifiuni ale ractatului din Paris Inca in vigoare asupra aces-

U81 tei naturi. In mice caz ne-am angajh intr'o eon- troversh periculuash, indath ce am parhsi thrhmul solid al principiilor rezulthnd din tractate. Acest Warn solidaltractatelor, ne-am zis noi, este acela ea sh, nu se creieze, alhturi cu comisiunea europeanh, oautoritate, 0 institutiune alta, cu o existenth independenth caresq.poath absorbi sau inlocul comisiunea europeang. Va vol lush aceasth comisiune, vor voi Puterile cele mai dephrtete, desi interesateincestiune, ca Franta, Anglia, Italia,sh constituie niste mandatari,sit creieze o comisiune speeialh, care shfieo emanatiune, o delegatiune a comisiunei europene, spre a exercith parte din atributiunile sale, aceasta putin ne-a ph'sh nouh. Aceeace ne-ar interesh pe noi ar fi ea acea cornisiune specialh, sh nu aibh o existenth' proprie, ash incht spoata inlocul comisiunea dela Galati. Chnd insh comisiunea specialh arfisubordonathcelei dela Galati, cand nici unul din membrii shi nu ar aveh pozitiunea exceptionalài preponderenth, &And cate 4 membrii egali, cand toate hothrarile lor arfisupuse apelului comisiunei europene, cand eu modul acesta, existenta acelei comisiuni va durh numai cat a aceleia dela Galati, si i-ar fi imposibil de a functionh chnd ar inceth comisiunea europeanh !o ! atunci intelegeti D-lor, ccestiunea este schimbath cu totul, ic noi am puteh primi o asemenea

20006 81

1282 eomisiune, frs ne abatem intru nimic de tractatul din Berlin, fara sa ne contrazicem in nimic cu ceeace am facut in sesiunea din toamna trecuta. In ipoteza aceasta' cestiunea prezidenOei nu mai are nicio importanta, caci odata ce presedintele nu mai are nieiun privilegiu, nicio preroga- tiva preponderanta, alegerea sa este numai o ces- fiune de curtenie, de politetä. Aceste sunt invnamintele, acestea sunt re- fleetiunile ce noi am facut dupa ce am citit am studiat protocoalele de celepetrecute in sesiunea din toamna trecuta comisiei europene. Mai avearn cateva luni pana, la seziunea actuala dela 1 A prilie 1881. Trebuia dar a lucra ceva cum sa, prepararn tilramul pentru aceasta se- shine,in care nu era sa sefaca numai studii, ei avea, sa se voteze regulamentul definitiv. Dar spre a lucrabinesiin acestinterval,trebuia, precum faeusem inaintea sesiunei din toamna trecuta, spipäim taramul, sa sondam, seunoastem dispoziOile sau apre0erilei altorPuteri asupra studiilor din toamna anului 1880. Dupa, cum se obieinueste in toate tractarile care precedeaza incheiereaunui actdiplomatic, am avut *Inca multe convorbiri cu diferiti repre- zentan0 ai Puterilor straine dela noi. Totdeauna am declarat fiecaruia ca nu putem admite votul preponderent cu niciun pret, nici crearea unei co-

12 a3 misiuni care sq,inläture,ori sk absoarbk pe cea europeank; dar ca, suntern si noi dispu0i doritori Ca toatestatele, a facilith si a ajunge la o trite- legere comunk. Trebuia Inssdkin si ceva probe de acest spirit de conciliare. Aceasta trebuia s'o facem cu atat mai mult c. guvernul Austro-Ungar ne-a devansat. Prin o circulark a sa din 9 Februarie 1881, pe care a adresat-o Puterilor reprezintate in comisiunea dela Galati, si prin urmare ne-a adresat-o inouä, acest guvern, expunand celepetrecute in sesiunea de toamnk dela 15 Nembrie a comisiunei din Galati, aratk concesiunile ce este dispus a face spre a se ajunge la o intelegere co- munä. Ash, se aratk ck,seprimeste a defini in regulament libertatea de navigaOune pe Dunkre, ash cum a propus-o Franta si Anglia, si care in adevkr erh bunk. Se admite aceeace este si mai important ca durata cornisiunei mixte skfielimitatk cat durata comisiunei europene. 'frisk guvernul vecin stkrue in infiintarea co- misiuneimixte depatru,desiaduceoarecare modifickri in functionareasa. Aceste modifickri constau intr'aceasta, cadmite in principiu dreptul de apellacornisiunea dinGalati,insk numai pentrucestiunile de principiu, asupra ckrora ho-

1284 tarIriletrebue sa se ia cu unanimitate. Pentru cestiunile administrative, simpla majoritate va fi suficienta, si and va fi paritate de voturi, votul preedintelui sa fie preponderent. , Cknd noi am citit aceasta circulara, am facut aceasta reflexiune:cestiunile de principiu pe Du- nare sunt foarte putine, cestiunile administrative sunt, dincontra foarte multe. Mai_ toate cestiunile [la navigatie qi de politie fluviala sunt administrative; nu §tiu daca, una sau doul la sutä ar fi de principiu. Sa mai adaugam Inscguvernul austriac pretinde cainsl-sicomisiunea mixtasá determine,prin regulamentul sauinterior,care sunt cestiunile administrative si care de principiu; §ine vom convinge lesne ca mai toate cestiunile, cu care ya aveh a se ocuph comisiunea mixta, vor fi de administratie. Astfel ca, in fapt vocea preponderenta a pre- sedintelor are sahotarasca asupra mai tuturor cestiunilor de navigatie §i de politie pe Dunare. Cel putin dreptul de apel admis pentru cestiunile deprincipiu,imp1ic dependinta,subordonatia acestei comisiuni la aceea din Galati. Nici aceasta nu va aveh loc, in fapt cel putin; si de aceea intelegem pentru ce circulara austriaca vorbe§te de oarecare independenta a acestei comisiuni mixte, §i ca ea este subordinata numai in oarecari cazuri comisiunei din Galati. In realitate ar fi ca ea va

1285 existh mai absolut independentg, si nu `arfi rnai in nimic subordinath celei din Galati.i aceasta pentru ce ?Pentru unicul cuvAnteg,mai toate eestiunilede care va aveh a se ocu'ph, vor fi de administratie, adich' hotgrite fgrg apeli prin votul preponderent al presedintelui. De aci ar urmh in fapt, caceasth omisiune mixtg, putand functionh desinesii fgrg cooperarea eomisiunei europene, ea S'ar puteh substitui acestei din urmg, cAnd ar inceth la 1883, pentru -6, la 1882 una din Puteri n'a mai voit sh con- simth la continuarea mandatului shu! Urmand dar refiexiunile ee ne-am acut dupg studiele protocoalelor, eu observatiunile asupra notei circulare, a guvernului austriac, am rgspuns acelora eu care am putut vorbi,i reprezentantului AuS- -triei, intrealtii,eh spre a da probh de spiritul nostru de conciliare, am puteh primi inoi infiintarea unei comisiuni speciale,insg nu cum o propune Austria, ei numai ca o delegatiune a comisiunei europene, fgrg,vot preponderent pentru presedinte, care am primi sh fiedelegatul Aus- triei,i dreptul de apel la cornisiunea europeang, arg deosebire intre cestiunile de principiu si de administratie. Aceste comisiuni, care sunt de forma, am spus-o eurat, lefacem spre a ne conformh si noi cu dorinta exprimatg de Europa intreagg spre a ajunge la o intelegere;insg nu ne putem

4286 dephrth de litera tractatului din Berlin, §i nu putem face un act care ni se pare contrar liberthtei de navigatiune pe Dunare §ivhtamator intereselor noastre legitime. Acestea numai le-am spus noi, in mod numai verbal, repet ins/ cu francheta §i lealitatea care se cuvine unui guvern, mai ales al unui Stat mic. In scris insa nu am raspuns Inca la circulara Austriei din 9 Februarie;pentru ca acel rapuns nu puteh fi cleat negativ §1 evitam de a da un raspuns negativ mai inainte de a face toate in- cercarile pentru o intelegere. Astfel cestiunea am lasat-opendinte, §i n'am putut Inca fi destul de fericiti ca sa, ajungem la o intelegere comuna, pe tarhm de concesiuni de forma', cari phstiAnd intact fondul, §i mentinand intreg tractatul,sh impace §i sh garanteze toate interesele. SA speram cne- gocierile de intelegere, incepute de noi, se vor terminh cu succes, spre multumirea tuturor. Totdeodata, pentru ea sa ne dam i mai bine seama de ceeace ar trebui sh, facem, am clutat mai inainte de a fivorba ca sa raspundem in scris lacirculara Austriei,din 9 Februarie, sa ne informam ce impresiune a produs ea §i ce ras- punsuri a provocat dela alte cabinete. In acest scop am §i adresat reprezentantilor no§tridin strainatate la 26 Februarie 1881 qi la 1 Martie 1881 sub No. 3.897 o circularA. confi-

1287 dentialh prin care le ceream sprezinte cugethrile guvernului pe lângh care erauacreditati, 0 tot- deodatii informam in ce mod §i cu ce conditiuni am primi§inoi intelegerea, adichch. am primio comisiune speciall care ar fi o delegatiune a comisiei din Galati, §i cu pre§edintia Aus- triei, dach §i aceasta putere ar renunth la votul preponderent, §i ar consim0 catoatehothririle acelei comisiuni speciale sh, fie apelabile la comisiunea dela Galati, farä deosebire intrechestiile de principiui cele administrative. Am chutat astfel sh sondhm §i spreparhm thrhmul, pentru toate eventualitatile, mai inainte de a luh o hothrire definitivd. Aci am Ihsat cestiunea and ne-am retras dela guvern. Nu primisem inch rhspunsuri la cele doug circuläriadresate numaireprezentantilor no§tri. Aceasta a fost D-Ior senatori, toata lucrarea guvernului nostru. Nici am angajat, nici am promis ceva; i dinnefericire negocierile noastre nu se terminase. In sesiunea de asth toamnh, am dat, cum ativhzutinstructiunilecelemai dare qimai precise delegatului nostru. Duph ce am vhzut opiniunile emise de toate Puterile, in acea sesiune, am chutat §i noi a negocià verbal, spre a ajunge la o intelegere;insh numai pe baza respecthrei tractatului delaBerlin, 0 a garantiei respecthrei

1288 libertg,teide navigatiune, sifgrg,' a slgbi intruceva siguranta existentei comisiunei europene. Eu unul ca Romga, ea cetg,tean al noului Regat roman,asi dori ea aceasta primg,actiune diplomaticg,a Regatuluinostrus izbuteasc-a; dorese si urez ca uringtorii nostri sg, dobandeasca, acest rezultat. Este 'Ina, timpul ca ,s6-1dobgm- deascg,; este incg, timpul ea in sesiunea actua1 g. a comisiuneieuropene, säse poatà dobandl acea solutiune, care s'ar puteh primi de toti si care ar puteh coneilià toateinteresele.Caracterele acestei solut'iuni le-am al-Mat pe larg mai sus, si le-am expns mai strAns, incg, in sedinta Camerei dela 24 Februarie cAnd am rgspunsla interpelarea D-lui Ionescu. lath, cum defineam acea solutiune: 0 aet solutiune vaun),douet elemente esentiale, primordiale, acelea care rezultet din spiritul litera tractatelor ce comisiunea din Galati este chematei a executà, de a nu se da nici unei Pu- teri o influenta absolutet pe Duntire; celeilalt element esential este acela ca libertatea de navigatiune pe Dunare, set fie egalet pentru toti qi in folosul egal nl tuturor ;i pentru aceasta existenta comisiunei europene dela Galati trebuie set fie o necesitate care s`a nu poate dispare;trebuie set fie o consecinta, o garanfie a principiului chiar de libertate admis pentru navigatiunea Dunetrei".

1289

Cand o asemenea solutinne s'ar putea, invoi pentru toate partile, guvernul nostru va trebui sg se felicite, caci fla a rumpe cu nimeni, va isbuti # facq sg se satisfaca interesele ce Romania si toate State le an pe Dunare, respectandu-se inacelasi timp tractatul dela Berlin, si facandu-se satinga. scopul ce Puterile si-au propussubscriind acel tractat. (Aplauze).

Dupg ee mai vorbese D. P. Grädi§teanu §i D. Th. Rosetti räspunde din nou B. Boerescu.

B. Boerescu: D-lor Senatori, voi sa mai adaug doua cuvinte, pe MAIO cele zise de D. Brgtianu, spre a raspunde Onor. D. Rosetti la cele ce a zis ca ar il o lacuna, din parte-mi in lipsa de raspuns la circulara austriaca din 9 Februarie trecut. V'am spus D-lor, cacea circulara,' se adresase la toate guvernele reprezentate in comisiunea europeana din Galati. Bine era, ca, en sa mg grabesc a raspunde ? Imi pare ca datoria mea ca ministru de externe era, sa, nu ma grabesc si sg astept mai intai, sg vedem ce fac ceilalti, cei mai vechi, cei mai mari ai nostri. Pana &and am esit din minister, niciunuldin reprezentatii nostri nu-mi raspunse la circularele mele;caci nu stiau se vede, daca guvernul local raspunsese sau nu. Numai ministrul nostru dela Londra, imi (Muse ceva informatiuni asupra aprecierilor guvernului englez; dar si acestea

1290 erau incomplecte, 0 nu destul de categorice. Din Franta nu am putut aveh incg,nicio inforrnatiune precisg,. Ce erh de f-acut atunci ? Pozitiunea unui ministru de externe este astsazi la noi foarte delica* un pas grgbit ne poate arunch in mari complicatiuni. Trebuia ssondez, bine tArilmul, mai inainte de a mg, grabi srgs- pund. Erh dar de o elementarg, prude* ca sg, mai a0ept. Mai erh §i un alt rnoticri mai gray, care ne impuneh a nu rgspunde cu precipitatiune. Nimic, cum am mai zis, nu ne convinseseca eram gre0ti and declararn cg, nu putem adera la crearea unei cornisiunei care sg, fie independintg, de comisiunea dela Galati,i pe care sa o poatg absorbi, Dar fiindeci o asemenea comisiune continuA a fi coprinsA §ipropunerea de intelegere ce ne oferea, Austria, rgspunsul nostru dacg,' s'ar fi dat scris, la circularea sa, ar fi trebuit sg, fie negativ. Dar trebuih sg, sleim toate celelalte rnijloace de intelegere, mai inainte de a ajunge la acest rAspuns negativ. Noi §tim ce gravitateare un asemenea ra's- puns;tiam incg, la ce pericole ne-ar expune izolarea in cazul acesta. Da, qi izo1ai putem rAmAneh; dar aceastatrebuie sg, fie un caz extrem,i trebuih sa'fi dat probe cg, am incercat totul casg,-1 evit6m. Nu puteam dar 0 nu erh prudent ca sA

1291 raspundem printr'un refuz la o propunere de intelegere; daca, izolati ar fi fost sramanem, fiindert ni s'ar fi cerut un sacrificiu ce nu puteam face, am fi ramasi izolati;ins/ eugetati bine, ar fi fost o nenorocire, easa, ramanemizolati,adica noi singuri in fata Europei intregi, noi cu 0 opiniune in fata tuturor Puterilorcari arfi avut o aka, opiniune. Neplacuta si perieuloasa pozitiune pentru mice Stat, mai ales noi Romanii care formam un Stat june la marginile Europei orientale, si pe cand eel din urral cuvant nu s'a zis in cestiunea acestui Orient, si D-zeu stie ce eventualitati ne mai rezerva viitorul ei! Ei D-lor, trebuie sà ne gandim de zece ori nu odata, mai inainte de a face un pas, care ne-ar duce la ash pozitiune. De aceea D-lor, nu ne-am grabit, si nu am raspuns. Am cautat din contra a negocih, a convorbi, a convinge, a precizh bine puncturile care ar puteh servi de bath uneiinte- legeri,si am asteptat si am sperat aceasta intelegere, precum o sper Inca. Este adevarat cnimic oficial nu s'a facat;toate aceste tract6ri an fost verbaleioficioase si pentruca discutiunea sa fie mai precisi intelegerea mai facila, am insemnat chiar pe hartie punctele care faceau obiectul discutiunilor si care puteau servi de baza intelegerii. Asta procedare am avut-o si in cestiunea israelita; cand am avut onoare a vizith diferitele guverne ale

.1292

Europei; -am insemnat un rezurnat de cAteva punete dupA cum ai putut vedel in Cartea verde despre bazele cum avem noi de gand srezolvhm cestiuneaisraelith.Acesta este un mijloc foarte comod de a precish §i a inlesninegocierile. Tot prin Un asemenea pro memoriu am indicat reprezentantului Austriei puncteleasupral chrora s'ar putehstabiliintelegerea.Aceste puncte,bazele solutiunei acceptabile, am avut onoare a vile expune pe larg, duph cum le-am expus mai scurt Camerei Inca dela 24 Februarie treeut. Noi am erezuti credem in con§tiin-V, e6, o asernenea solutiune poate fi primita de toti, caci salveaza toate interesele. In aceasta credinth,i pentru a sonda thramul, am adresat reprezentantilor nostri din strainatate cele doua circula'xi,de care v'am vorbit. Voiam sa§tiu dach bazele pe canasezam noi intelegerea, se recunosc de bune, sau sunt expuse la ceva obiectiuni serioase. Na am primitnicio cnitica. Este'MA,adevärat ca §i aceste circulhri singurele acte ce exista scrise in aceasta a douà faza a cestiunei sunt nurnai confidentiale, destinate numai pentruuzul personal al reprezentantilor, si fárh autorizatiunea ea sa dea ori sa lase côpii. Ceream numai a cunoa§te opiniunea guvernului local asupra circulareiguvernului austriac, ca §i asupra sistemului nostru de intelegere. Ash

12g3 de ex. in eirculara dela 26 Februarie (10 Martie) iatg ce ziceam : Mai inainte de a formula un rdspuns, (la circulara aUstriacd) guvernul princiar ar dor), sa cunoascd simimántelei dispozitiunile guvernului pe kingd care este acreclitat" etc. apoi inai la vale vorbind de modul cum am consimti noi la o intelegere, ziceam : Dar faccind aceastd concesiune ne propunem ca scop exclusiv, de a face indispensabild existenta comisiunei europene, fi de a asigura prin cola- boratiunea sa,1aafacerile navigatiei, garanfia cea mai reald a libertatei acestei navigatiuni. Sub aceste conditiuni, concesiunile noastre ar fi mai mult de forma', fi prezenfa cafi colaboratia comisiunei europene ar face imposibila orice influent a' absorbantd a unei singure Puteri. Acesta este in definitiv motivul rezistentei noastre. actuale. Am ardtat deja aceste conditiuniale ade- siunei noastre prin declaratiunile mele delatri- buna Camerei inedinta dela 24 curent, etc." Nirnic nu puteh fi mai patriotic decat aceste cuvinte, pe care le spuneam in confiden0 reprezentantilor nostri, dar pe care le spusesem in public dela tribuna Adudarei,i adunarea le-a aprobat,. trecând la ordineazilei. Ca s6 nu se poaM ins6 la'sh indoeli, asupra sensului acestei circulgri, am mai trimis dupa. 3 zile, la 1 Martie 1881, o altg.

1294 circulath reprezentarrtilor nostri, in care le mai ex- plicArneh:noi am fi dispusi sd primim o comisiune mixtd, sub presedinta Austriei,inset numai sub cloud conditiuni: ca aceastd comisiune mixtd sd fie subordinatdcelei din Galati; si al doilea ca pentru toate cestiunile de principiu sau de administratie sd facd apel la comisiunea din Galati, saula un comitetesit dinscinul say,. Astf el, orice intelegere ar fi imposibild, etc.". Vedeti dar D-lor senatori, ca, acelasi limbagiu am -tinut si verbal si scris, si public, si confiden- -Oal. Bazele erau aceleasi: cAci principiul era acelasi : respectarea tractatului din Berlin, neacordarea pentru nici-o putere a unei influerIe absorbante, mentinerea cornisiunei europene in dep1in6tatea drepturilor saIeputand numai a le exercith direct sau prin mandatari. Cand dar incercam in modul acesta, a ajunge Ia o i*legere, era logic si leal ca sA, nu ne gthbim a raspunde prin un refuz lacircularaAustriei, si sm6rim astfelrizicul de a thmAneaizolati. A mai adaos D. Rosetti cnethspunsul nostru s'ar fi putut lila la o consimtire la celepropuse de Austria princircularasadin 9 Februarie. Aceasta nu se putea intAmpla in ca.zul de fa0. C`aci opiniunea noastth formall era deja cunos- cut6 prin opiniunile si voturile delegatului nostru dela Galati, care lucrase conform cu instructiunile

1295 sale. Aceea era epocanegocierilor pentru o intelegere comun'a.Austria Meuse intaiu propunerile sale, §i aratA concesiunile ce faicuse.Aceste propuneri nu puteau fi considerate ca primite de noi cleat atunci andi noi am fi aspuns oficial. Insa reprezentantul Austriei cunostea, din conver- satiuni, opiniunea noastril §i bazele pe care noi consimteam a trath pentru o intelegere. Orice confuziune ar fi fost darimposibilq. Sunt incredintat§isa"sperarnc guvernul actual va continua acela§i drum,ica, va fi mai norocit spre a izbuti sjunga la acea solutiune cu care s'ar impAch toate interesele. T61.amul este, cum ati yLut, eu totul liber; cestiunea nu estenici compromisa, nici angajatà. Ea rainane intacta, a0, cum a e§it dupa",studiile fa.cute de asta,' toamn6 in cornisiunea europeang. Daca, s'au fAcut negocieri verbale, fitrA a se angaja nirnic, aceasta este o inlesnire mai mult pentru a se ajunge la solutiunea care sl satisfaa toate cerintele.

Desbaterile Corpurilor legMitoare, No. 11 din 3 Deeemvrie 1881. Din nou cestiunea DunArei. Senatorii opozanti ca D. Th. Rosetti ea rkposatii Voinov i endrea erau contra proiectului de rAsplins la mesagiultronului, la paragraful care vorbik de libera navigatiune pe Dungre. B. Boerescu le ráspunde eg, Senatul trebuie sä aibincredere in guvern care va auth srezolve aceastg cestiune in conformitate cu congresul din Berlin §i en intereseletarii. El sustine din nou punctul sAu de vedere cá Dungrea find un fluviu international §i nervul vital al tArii,navigatiunea trebuie l'asatg. liberh. B. Boerescu, ministru de externe. Dac6-mi permit, D-lor senatori,s va, intretin Ateva momente in aceastl discutiune, este ea' sunt provocat prin temerea care a arätat-o unii din D-nii Sena- tori, cum cA in r/spunsul acesta redactat de comisiune, s'aracoperl poate oarecari easpunderi, s'ar da oarecare bil de indemnitate,§i fiinda, eu am avut onoare a face parte din guvern ca

1297 ministru de externe,i inch dela inceputul acestei cestiuni a Dunarei, negresitc aluziunea a fost facuth la mine, ca unul ce am luat cea mai mare parte in aceste lucthri. Eu nici minlatur,niei mh tem de aceastaraspundere;tin numai s. linistesc pe acei dornni senatori,i sh le domolesc temeri le. Se vor convinge insile cun asemenea inteles nu existh, nicipoate existh in raspunsul la Mesagiul Tronului;i dach ar existh, pot fi D-lor siguri, ca, eu asi fi cel dintai care as protesth,§i care m'asi pune alaturi cu D. Voinai D. Sen- drea spre a cere modificarea redactiunei, ca unul ce sunt convinscnicilogica,nici demnitatea nu permite a se acoperi in ash mod responsa- bilitateaguvernului si aministrilor de externe, care au luat parte la niste luerari atht de importante. Eroarea aceasta provine mai ales din cauzg ca D. Voinov i endrea, auuitat oarecare fapte din trecut, istarea incare se aflh cestiunea ce di scu thm. In adevhr, Domnilor senatori, mai multi din preopinenti au vorbit de importanta pe care o are un raspuns la Mesagiul Tronului si au considerat-o mai ales dupa forma ce se da acelui thspuns, adich dach se face sub forma, de osimpla perifrazh, adich de un simplu act de curtenie, sau sub forma de un act ministerial, sau politic. S'a

29006 82 1298 uitat insa, imi pare, a se adaugh craspunsul, de astazi este, sub mice forma ar fi,foarte important, din eauza cestiunei Dungrei. Si §titi din ce rezulta aceasta importanta, aceasta delicatete, ca s ziea§a, acestiunei ?Ea rezultg numai dintr'aceast c cestiuneaeste pendinte,§i este un ce foarte important, foarte delicat a se vorbi de Adunare, de o cestiuneinternationalgInca pendinte: trebue sa avem toti mult tact, multa prudenta, multa prevedere pentru ea SA vorbim a§g, cum nici sg prejudecam, nici sà marim dificultatile solutiunei; am pune atunci pe guvern intr'o pozitiune foarte dificila. De aceea, cum ati vazut, a trebuit ca guvernul sg declare comisiunei Adunarei cu foarte mult euvant ca nu poate Inca sa-i comunice actele diplomatice; §i aceasta numai pentru cuvantule cestiuneaeste Inca pendinte;aceeace comisinneaeamereiainteles prea bine. Intelegeti dar, Domnilor senatori, c i noi pentru acelea§i consideratiuni,trebue sa fim eu mult tact, eu multa prudenta intr'o cestiune in care §iintereseletarei sunt in joc§i acelea ale mai tuturor Statelor din Europa. Spre a face un asemenea raspuns, comisiunea Dv. v'a prezentat un proiect. Nu sunt toti multumiti de dansul, unii asupra formei de redactiune,altiiimi pare chiar asupra fondului. Dupa cum vedeti dar, chiar cei ce nu sunt multumiti cu acest raspuns, nu

1299 sunt tocmai de acord intre D-lor. AO D. Th. Ro- setti in numele opozitiei conservatoare declarg, cg, se abtine de a se ocupg, de aceastacestiune, din cauza ca nu este momentul oportun. D-nii Voinoviendrea nu aprobg, redactiunea, de0 aprobg, fondul;qiar propune o alta redactiune asupra eestiuneiDunarei. Ceeace in- sernneazäc D-lor suntceimai apropiati de majoritate; principele Gr. Stourza nu admite, dupg, cum ati vazut, asupra acestei cestiuni, nici forma nici fondul. SA% zic ieu cateva cuvinte asupra acestor opiniuni ee s'au manifestat intre Dv. Despre ati- tudineaD-luiRosetti, n'am a zice mai nimic; caci D-lui n'a emis o opinine, ci a facut cunoscut atitudinea, tactul partidei D-sale in Senat. Cestiune de apreciere ide tactica de partid. Eu nu mg, lingu§esc cred ca D. Voinov, cOng,' la fine, vom puteg, face noi,ca D. Rosetti, impreuna cu amicii D-sale sg,-sischimbe o tactieg,. o hotarire ce D-nealor au luat-o de mai inaintesi sitvoteze sau sdiscute macar pasagiul relativ lii chestia Dunarei. Eu unul nu-mi pot face o asemenea iluziune. rad numai atat itragacest invaAamAnt dindeclaratiuneaD-Iui Rosetti.Imi zic numai dacg, un partid din acest Senat merge en tactul sau tactica OM a the* pang, a se abOne s'a"vorbeascaintr'ocestiuneca aceia a

1300

Dungrei, ia5i phstrh o absoluth rezervh, cu atAt mai mult cei ce vorbesc,majoritatea, trebue sh ine1eagctrebue s'o fach cu tact 5,i multh prudent& Dach bine sau rhu,patriotic sau nu, fae membrii dinopozitiuneaconservatoare de afi adoptat aceasth tactich,estealtceva. ieu cred ch nu se cuvine unui partid serios politic, sh no zich nimic in a$, cestiune. lush sunt convins c. cu tot apelulsincer ce-a fhcut D. Voinov, D. Rosetti nu va puteh schimbh o hothrireluath in comun de o partidh. Sh ne multumim a nu face, §inoi o eroare in sens contrariu. Viu acum la. preocuparile D-lor Voinov 5i endreai mh voi silla-ilini§ti. D-lor cred chin modul cum este redactat Mesagiul din rhspuns relativ la Dunhre, s'ar puteh presupune ch se da, guvernului un bil de indemnitate, sau cs'ar aprobh tot ce s'a &cut dela ineeput in aceasthcestiune,iar pe de alth parte D-lor mai cred c acest pasagiu nu este destul de accentuat. Dach va inceth ambele aceste preocupatiuni, eu cred ch D-nii Voinov qiendrea vor voth CU noi rhspunsul, ehei D-lor Bunt cei mai apropriati de majoritate. Ce a inteles in adevhr D. V oinov când a vorbit de bil de indemnitate? Nu putehfi vorba de un bil de indern- nitate cese dh unui ministrucare aviolat o lege. Chci aci nu poate fi vorba de o violare de

1301 legepentrucare Camerasa,zicaministrului : te iert". Nu poate fidar vorba cleat de niste gresale, de nisteurrn6rirelealeunui ministru ori guvern, pentru care s'ar zice cl se da"bil de indemnitate pentru a uità,pentru a numai imputh acele gresele,acelerele urmäri, iaceasta ar fi adev6rat, nu numai pentru trecut, darsi pentru viitor, adie6 D. Voinov crede cSenatul ar zice prin acest mesagiu cap6r1, de pe mum pe guvern, de toategresalele saurelele urmAri trecute posibili viitoare! Ash este ?ash anfiposibil s§, fie ?Incftt pentru trecut, D-nii Voinov i endrea au uitat c6 in luna lui Mai, anul acesta sub ministerul D-lui Dim. Brgtianu, s'aPacut o interpelare In senat de &Are D. P. Gr6disteanu, incestiunea Dural-6,i ckteva zile mai in urrn a. aceiasi interpelare s'a fAcut si in Camera'. In Senat,atat eu fostul ministru de externe,cat si D. I. BrAtianu fostul presedinte al consiliulni, eram pe banca de senatori,i pnin urmare mailiberi,mai comozi in expliegrile ce putearn da, desi retinuti tot prin reticentele ce ne impuna o cestiune Mat pendinte. Totusi am putut fi mai expliciti am putut chiar expune continutul mai multor importante acte nu de natura de care se teme D. Voinovadic6 co- > respondent6 cu guvernele straine,c6ci asemenea acte nu exist6.

1302

Guvernui nostru nu putuse Inca sa intre in corespondentA cu guvernele straine asupra solutiunei eestiunei, cci spre a se ajunge acolo,trebuiau Inca lucrAri preparatoriii asemenea luer6ri Inca nu se terminase. Nu puteh dar fi vorba de cat de acte oficiale sau eonfidentiale eatre comisarul nostru din Comisiunea Europeana dela Ga- lati sau eatre reprezentantul nostru din strlinAtate. Acte sau angajamente catre guvernele strAine, de care le place unora a vorbi, nici nu exisa, nici nu puteh existh in dosarul nostru. Am facut dar cunoscut atunci Senatului esenta actelor existente en comisarul nostru dela Galati §i cu reprezentantii nostri din strainatate. Astfel am inceput prin a expunepar- i1e esentiale din instructiunile node dela1 No- embrie1880, date comisarului nostrucares'a conformat eu ele dupa cum probeaza procesele- verbale imprimate ale comisiunei din Galati. Am expus apoi continutul unor note idepe0 confidentiale catre reprezentantii nostri din sträingtate eu data din Februarie §i din Martie 1881. Aceste note erau provoeate prin o circulara dela 9 Fe- bruarie1881aguverriuluiaustriac,trimeasa tuturor celorlalte P uteri§icomunicatasinouA prin care Austria propuneh diferite concesiuni §i modificari ce facea la anteproect. Am expus dar esenta tuturor acestoracte, 0 am argtat linia noasta de conduita incestiu-

1303 nea Dunarei.D. Bratianu,fostul meu colegsi presedinte a luat euvantul la r'andul sau si a expus si a confirmat aceleasi adevaruri ce am ara.- tat eu. Caci, D-lor, fie zis in parenteza', in aceasta cestiune a Dunarei,easiintoatecestiunile a existat eel mai perfect acordi prin urmare cea mai deplina solidaritate, intre toV colegii din acel guvern. Si nu nurnai aceasta importanta cestiune a Dunarei, dar toatecestiunile,chiar cele mai mici, se tractau totdeauna inarmonie,siin o deplina intelegere comuna intre to0 eolegii. Ce a facut Senatul? Nici unul din membrii opoziOunei nu ne-a aprobat. Chiar D. Theodor Rosetti a ramas multurnit si n'a avut alt a opune deck el in eele expuse de mine arfiexistat o criticasub forma de lapsus (expresiuneaD-sale proprie), ca adica la ce nu am raspuns la nota Austriei din9 Februarie 1881. La aceasta observatiune m'ami grabit a raspunde cnoi am erezut ea nu era prudent a raspunde lao nota deconciliare,de vreme ce nu putearn crede de admisibile bazele acelei comune IneIegeri. Trebue mai intai sa gasim alte baze, admisibile de catre to0 pentruca apoi sa vedem daca, pe acele baze, putem negociai ne putem irrtelege. Pre cat insa aceste baze nu erau Incastabilite,nu credeam prudent a raspunde la nota Austriaca din 9 Fe- bruarie. Iata dar singura critica a D-lui T. Rosetti,

1304 o critich de lapsus, cum vedeti. Iar Senatul, mai in unanimitate imi pare, a trecut la ordinea zilei. Chiar D. presedintealconsiliului,D.Dimitrie Brhtianu, a declarat chsiD-lui stiech nu este niciun angajament luat, cg suntemliberi de a deslegh cestiunea cum vomvol, dar ch nu stih ce se va fitratat verbal de ministriioni repre- zentantiinostri din strhinhtate; adice, in alt cuvant duph ceiacevede din dosar lucrul este bine condus si regulat. La Camerh aceiasiinterpelaties'a discutat cu ceva mai multh vehementh, ca una ce este mai jung; insg rezultatul a fost acelasi, adich trecerea la ordinea zilei. Ash dar, dach ar fish, privim lucrurile sub aspectul formelor,asi puteh ziceD-lui Voinov, eg bilul de indemnitate s'a si dat de vreme ee ambele Corpuri Legiuitoare au trecut la ordinea zilei. Se poate insh zice cu aceasta cCorpurile Legiuitoare si-au inchis drumul pentru viitor? Nicidecum, D-lor, adhogati inch, enici eu, sisunt sigur niciministerul, nu am voi a ne acoperi raspunderea punându-ne la umbra unor forme. Trecutul vàva rhmaneh dar totdeauna deschis; 11 yeti puteh controlh orichnd,si vom primi rhspunderea. Cht despre viitor, cum credeh Voinov cd, prin acest rhspuns, Senatul an renunth la dreptul

1305 sau de control? Dar chestiunea este 'Inca nerezolvata. Cum Senatul, cum Camera ar declarh de astazi cministerul este absolvat de ceiace are sa fad, inviitor? Dar aceasta arfiabuziv, ar fi imposibil chiar. Chestiunea este Insa pendintä, repet; nu sestie cum are sa serezolve. Numai dupa ce se va rezolvh se va vedeh dad, ministerul bine ori rail a lucrat,i atunci va fi raspunzator de actele sale. Dar aceste acte Inca nu s'au produs; si D. Voinov ar erede ea Senatul le-ar aprobh mai inainte de a le eunoaste?! Sh fie linistitdar D. Voinov, cu atat mai ult ca oricare ar fi numarul, ministrul de externe care se schimbh in acelasicabinet, rhspunderea rhmane aceiasisi duph acelasi timp. D-lui a zis eh s'au schimbat ministrii de externe in cabinetul D-lui Ion Brätianu. Ash este, dar dreptul de control; nu este micsorat prin aceasta, eh solidaritatea ministerialh intr'un guvern constitutional, face ch pe cat timp eticheta ministeriala rámane aceiasi, si politicaeste aceiasi,iAdunarile Legiuitoare exereita aeelasi drept de control asupra Cabinetului. Prin urmare D. Voinov n'are sa se teama, tá s'a micsorat dreptul sail de control ea senator, pentru cuvantul ca au fost mai multi ministrii de externe. Numai cand firma cabinetului s'ar schimbA, atunci acest controlse va exercith asupra altui cabinet pentru faptele lui.

1306

SA mai vedem acum pentru ce D-nii Voinov qi endrea nu se multumesc pe redactia putin ac- centuatA a comisiunei. D-lor ar voi ca printrAnsa sg, se zicA cA sA ia act de cele cuprinse in Me- sagiu. Dar ce szice in realitate mai mult decAt atAt? Are aerul, insA, D. Voinov de a mai sustine c6, Mesagiul vorbeqte de viitor iar nu qi de trecut; adicA cu alt cuvAnt eg deql in trecut s'a putut urmh rthi, ins6 pe viitor are sA se urmeze bine. Aceasta ar fi o insinuatiune bunA, de exploatat numai ca om de opozitiune; pre cAt insl se va considerh numai justitia qi ratiunea, se va vedeh adctrecutuliviitorul sunt legate impreunä, de vreme ce avem ace1a0 guvern; cAci daca mei guvern ar fi urmat rAu in trecut, s'ar fi angajat adica,dup6 cum zice opozitiunea, cum ar puteh tot el urmh bine in viitor? Aceasta i-ar fl imposibil. Obstacolele ce §i le-ar fi pus in trecut, 1-ar impiedich de a urmh bine in viitor. CAnd dar un guvern ne afirmA in mod solemn, printr'unact ca Mesagiul Tronului,ca, a lucrat conform drepturilor §i intereselorrei1 trebue s6-1 credem ea, ash s'a urmat in trecut, cava urmh, pe viitor,i s6-1 credem pe cuvAnt, cel putin deo- camdath ipang la proba contrarie.Cel putin acesta este uzul constitutional in toate riie libere, cand e vorba de o cestiune pendinte. Ce raspunde Senatul la aceastA afirmare a

1307

Mesagiului? Raspunde ca a vtizut cguvernul a urmat a lucrh in cestiunea Dungrei, conform drepturilori intereselortarei. Dar de unde a vgzut el aceasta? A vazut din axaminarea sau citireaactelor diplomatice ce i s'au prezentat? Negre0t el nu; egei aceste acte nu i s'a dat. A vgzut dor din eeeace is'a spus de guvern, adicg din Mesagiu. De aceea Senatul i adaugg ca. are incredere, eg se va urmh 0 in viitor, ea 0 in trecut. Iatg dar ca in realitate, raspunsul coque toemai ideea ce doreh, D. V oinov. De ce atunci s'ar mai ridich o cestiune de formg, destil, cand fondul este acelmi? Nu mg indoese darc iD-lui va vothacestpasagiu ca noi toti.Cat pentru Printul Gr. Sturza este alteeva. Pe D-lui 1-a0 intelege a nu-I voth, dupg cum nu-I va voth nici I). T. Rosetti. Pr. Sturza ridico cestiune mai gravd. D-lui a spus cg estedeideea nuserecunoa§te ori admite supravegherea de egtre Puterile Europene a libertateide navigatiune pe Dungre. Este o idee ea alta. Insa uita D. Sturza,cg.aeest drept desupraveghere dateomisiuneieuropenedela Galati, este inscris chiar in tratatul dela Berlin art. 55. Cand dar noi am fiin contra acestui drept, am e0 din tractati ne-am pune, in conflict cu toate Puterile ce I-au subscris. Nu aceasta

1308 negresit doreste Pr. Sturza.Mai este mns ialt- eeva, D-lor, chiar când acest drept flu ar fi scris in tratat,noi Rom /Ili,ar trebuisä-1 invent/m. C/ci el ne-ar fi dictat de interesele economice cele maivitaleale Romaniei.Noi Romkni, numai atunci putem fisiguri cDunarea va fi in ade- v/r liberà, cand aceast/ libertate va ft garantat6, supraveghiath, de toate Puterile.Altfel ar fi pe- ricolca o putere orialtas aibg o influent/ absorbant/ pe Dun 6re; iatunci libertatea navigatiunei ei nu ar mai exista de fapt.Dv. stip e./ Dun Area este un fluviu international, cum este Rinul, Elba si alte fluvii europene.Noi voimsá fie libel./intocmaieaacelefluvii.Pentru noi aceastg libertate ne este cu at/t mai pretioas/, ea, Dun/ma esteprincipalulnostrunervvital, din care decurge viataiabondenta;fgt./libertatea acestui nerv, noi suntem expusi a rAmanea asficsiati sau amortiti. Cu ce alt Ins/ am tinevigoarea siactivi- tatea de circulatie a acestui nerv vital,daca, nu prin aeeea supravegherea a intregei Europe care nu las/ a se astuph aceast5, cale respiratoare. Vedeti dar, D-lor, c/, chiar de nu ar fi vorba de un drept in scris intr'un traetat,Ins/ tot interesele noastre ne indeamnä srecunoastem sg, mentinem acest drept, care este si al Puterilor semnatare traetului si al nostru. In scurt, vedem

1309 ehobiectiuniile aridicate asupra redactiunei unor phrti din acest egspuns nu sunt intemeiate; cei ce au flcut aceste enitice, pot voth proectul far& grije; chciel nu justifichternerileD-lor.Dac5. D. T. Rosetti nu le poate voth, nurnai ea tactieg de partidg, aceasa nu se poate discuth;egeie treaba fiechrei partide a adopth tactica ce va vol. Dae6 PrintulSturzaaridicAobiectiuni asupra fondului, emite ate o apreciere a D-lui, pe care eu o glsesei neIntemeiathi periculoag. Senatul va face bine a voth un rhspuns care s6 nu ereezenoidifieu1t6ti guvernului §i nou6 tuturora, intr'o cestiune atht de importantA,insa, care trebue condusl en mult tact §i prudent-a.

-V II

DesbaterileCorpurilor legiuitoare No, 20 din15 Deeembrie 1881 Cestiunea Kalimachi-Catargiu Kalimachi Catargiu fost ministru plenipotentiar la Londra find revocat din functiune de ministrul de externe de atunci Eugeniu StAteseu comisese indiscretiuni de a da publicithtei niste acte diplomatiee pe cari le avusese in calitatea-i de ministru. Senatorul C. Grádisteanu adreseazh guvernului o interpelare intr'aceasth cestiune la care rkspunde si Boe- rescu ca fostministru de externe. Boerescu vestejeste purtarea lui Kalimachi Catargiu spunAnd ch aceasth indiscretiune arath ch bine a fkeut Eugenin Sthteseu de 1-a revocat din functia de ministru chci un mu care este in stare sh publice piste aetediplornatice secrete este nedemn de a ocuph functiunea de ministru. Boereseu aprobh revocarea lui Kalirnachi Catargiu fiindch acesta in contra instructiunilor guvernului care recomandk sh nu se atace nicio putere remisese Angliei referitor la cestiunea Dunhrei, in calitatea-i de ministru un memoriu violent contra Austriei. Boereseu este de parere ch ministrii din strhinatate trebuiesase confor- meze instructiunilor ce primese dela guvernul lor;chci intr'altfel in loe sa avem o singurä directie inpolitica externa am aveh athtea directii cati ministriiinstrhi-

1311 natate am aveh. Pe deasupra Boerescu credeca.este bine ca afacerea aceasta sa fie data §i pe mana justitiei pentruca strainatatea svada cindiscretiunea lui Kali- machi Catargiu este o exceptiune.

B. Boerescu.Fiindca in nenorocita publicatie a D-lui Kalimachi Catargiu se reproduc niste acte care ma privese personal, ca fost ministru de externe, arfiputut poate sa se creada cg, au am sa iau ieu parte la discuOunea ridicata de D. interpelant Gradisteanu. Insa D-lor senatori, eu cred cdaca asi tace, asi lipsi unei datorii ce am catre onor. Senat, catre mine insumi, catre'lard. Am dar sa vorbesc, si am sa vorbesc cu toata francheta, mai alesin scop de a vede a. ce inva- tarnintese pot trage din faptul acesta al D-lui Kalimachi Catargiu. Fiti siguri ea aceste invataminte pot fi foarte folositoare pentru atitudineai conducerea viitoare a junei di olomatii. Nu sunt de loc jenat de a vorbl in aceasta ocaziune, desi este cestiune si de mine,caci D-v. toti simtiti,caci in Adunarea Deputatilor s'a declarat ieri anume ca aceasta cestiune de guver- namant care intereseaza nu numai pe guvernul actual, ei toate guvernele interioare, de vreme ce uici unui stat liberi organizat nu-i poate placeh, nu-i poate conveni, ca un fast reprezentant al

1312 sau politic, ea un fost ministru plenipotentiarsg-si Insuseasca actele, cari sunt alstatului, isadi- vulge secrete de stat, cari se pot discredith §ivá- ttmin strainatate. Daca dar o asemene cestiune este mai presus de mice partid, cu Mat este mai presus de mice individ. Prin urmare. in consideratiuni individuale m'ar jenai m'ar opri de a-mi face datoria, 0 de a exprima franc aceeace §tiu aceeace cuget. Pe langa aceasta, chiar daca ar fi sma cobor pe tarimul strimtalindividuali- tatilor, incat ati vazut aceicari au cititpubli- carea, sau yeti vedea, din putinele ce voiu spune asupra acestuipunet, ea in loc sfiu maniat, atat eu eat 0 D. I Bratianu, nu putemfi decat recunoseitori D-lui Kalimachi Catargiu; eaci D-lui fara voia-i, ne-a facutbine,inlocs ne faca ru prin bropra D-lui;ica actele pe carile publica ne onoreaza, in locs ne defaime. Insa repet, nu pe acest tarim am s m pui, voi sa aridic cestiunea la o inaltime mai mare; voi in fata Senatului sexpun natura faptului qi strag dintransul invatamintele, principiile care servesc de normA junei noastre diplomatii, pentruca sa se §tie : ca ele se admit 0 se adopt de acest matur Corp, prin aprobarea ce va da ziselor mele §i prin neemiterea. altor doctrine contrarii. In adevar D-lor senatori, sa nu uitam, ca diplomatia noastra este abia nascanda, sa nu uitam

1313 ci abia de eri avem o adevgrath politich exterioarh, suntem inoi chemati a luh parte indi- plomatia international; dach dela inceputul ca- rierei noastre diplomatice, am luh rele apuckuri si am face fapte de destrhbhlare iindiscretiune care sg ne discrediteze pe langh alte cabinete, in- telegetipreabine D-lor, eh in putin timp am ajunge acolo incat, cand un agent diplomatic al nostru s'ar duce sh vadg, sh convorbeasch cu un ministru de externe al unui stat strein, acesta ar trebui scugete de zece ori mai inainte de a vorbi ceva, ar trebui sh-si strngtoatehârtiile dupg, mash, stiind creprezentantiinostri au nhravul de a divulgh tot, de a publich tot,'indath ce se vor nechji. Apoi reprezentanti diplomatici am mai aveh noi ?... Asemenea apuchturi de indiscretiune ar pune dar pe agent'ii nostri diplomatici in imposibilitate de a aphrh, de a sustine interesele threi in strgi- nkate! Dach apoi ati mai adgugh eh,fiecare din reprezentantii nostri in strhinhtate, an vol saibh opolitich o phrere chiar a sa personalg, care uneori ar fi alta deck aceea a ministrului dela centru, aceluia care singur e in dreptsiin putinta de a dirige, de a conduce politica exterioarh a threi,si de a da instructiuni reprezentantilor ei din afarl; dach unul sau fiecare din acestire- prezentanti, ar vol ca toti acestia sh fach a pre-

29006 83

1314 dorninh politica lor personall, sh se impunh ei ministrului seeretar de stat, sh-I dirige ei, inlhture instructiunile lui. ish-idea eiinstruetinni, Sbia ei initiativa unei actiuni, unei directiuni, proprii a lor, ialta decht aeeea data din tará: spuneti, D-lor, dach aceasta s'ar mai numi reprezentatiune exterioark daeen asemenea sistern am mai fonda noi o diplomatie românh Nu D-lor; cu asemenea doctrine, cu asemenea sistem,eu apuchturile de divulghri de secrete si acte diplomatice, pe deoparte, si cu pretentiunea, etcun agent diplomatic sh-si imprime guvernului central personalitatea sa, politica sa proprie, nu putern aveh diplomatie; si ceeace ar fi mai bine, ceeace ar fi de doritsi chiar eu ai luh initiativa pentru aceastaar fi ca ssuprimhm reprezentatiunea noastrh exterioarh;chci eu asemenea sistem, ash reprezentanti nu numai ch nu facem nieiun bine threi,darIi facem mai mult rhu. (Aplauze). Shviu si la cazul special al acestei interpelatiuni. Eu cunosc personal dernult pe D. K. Ca- targiu, I-am ghsit vechiu in cariera diplomatich; eram obicinuit a-1 stima sia-I bine aprecih. De aceea eu unul nu 1-asifi erezut niciodath capabil de a face un act ca cel despre care e vorba. Pot adhogh, iv mhrturisese sincer, cpe cat euII cunosteam, asififost in stare shfac prinsoarea

1315 cea mai mare ca omul acesta ar fl incapabil sä faca acte pe care D. G-radiOeanu, a fost in drept sg le numeascg: acte de felonie" Dar ce sfac D-lor, dacg rn'aqifi prins a§ifi perdut!M'a§ifi in§elat, cum vedeti... Caci cum eram eu sa pre- vaz el D. K. Catargiu aresali piarza mintile pang acolo, sau sa asculte poate rele consilii §ish urmeze uricioasa impulsiune, Meat sa faca un act pe care nici un om cuminte,nici un om onest nu il poate aprobh. Dar actul s'a %cut. Prea bine, este in drept eineva, a se intrebh: pentruce? care a fost mobilul, care a fost scopul ce D. Catargiu §i-a propus a atinge prin aceasta publicatiune ? S'a zisc poate sa fie un simtimInt de rgzbunare, de o satisfacOune personalg in urma unei mâniiatatatg. Prea bine, sa admitem §i aceasta. SI admitem caun orn politic, un baxbat de stat, este permis de a pune simtimIntul ureiirazbungrei personale, mai presus de datoria sa de onoare, mai presus de obligatiunile ce i-au impus Malta sa pozitiune ce ocupg sau a ocupat. A voit darsg-qirazbune D. Kalimachi Ca- targiu prin publicarea sa! Dar in contra cui ? In contra D-lui ministru de externe actual, neapgrat. ipentru ce? Pentru ca. D. Stgtescu a revocat pe 1). Catargiu. Aceasta a presupus-o multi ; aceasta a crezut-o multi. Dar atuncisg egutam inpu-

1316

blicatiaD-lui Catargiu, A vedem unde se aft. rlzbunarea in contra D-lui Stg,teseu? 0 egutg,rn qi nu o ggsim niciri. Nici o vorbl nicgiri de D. Stg,- tescu; nici un act al D-lui Statescu. Dar un alt fenomen cu totul curios a produa aceastg, publicatiune. Pang, la aparitia ei multi nu aprobau qi mai toti nu intelegeau publicarea referatului prin care D. StAtescu revoch pe D. Cali- machi ea ministru plenipotentiar. Aceastg, publicatiune a produs fenomenul nea§teptat de D. Ca- limachi, cs'a uitat publicarea referatului qis'a zis cg. dreptate a avut D. Ministru, de a publieat referatul, de vremece D. Kalimachi Catargiu, vine insu§i prin aceastg, faptg, a indiscretiunei sale, a probh cg, erg, nedemn a ocuph pozitiunea ce aveh. Räzbunare dar in contra D-lui StAtescu din partea D-lui Kalimachi nu este §i nu a putut fi. Atunci in contra cui a putut fi aceastg, rg,z- bunare ? In contra mea ea fost ministru de externe ? In contra D-lui I. BrItianu ea pre§edinte al consiliului ? Se poate; exci D. Kalimachi Ca- targiu zice in introcluctiunea sa, cprin publics- tiunea sa, are A se vazg, eine a fost aeela care nu a al:drat drepturile tg,rei,care aparalizat orice actiuni in acest sens. Va A zicg nu D-lui, ci eu, ei D. I Brglianu nu a apg,rat drepturile ta'rei §i am paralizat mice actiune in acest sens. Aceasta reese oare din actele-

1317 noastre ce D-lui publica, intr'un mod Mgt de putin corect ? Astazi au citit toti aceste acte§is'aucon- vins di, de loc nu ese aceeace doreh D. Catargiu; ca din contra, ele probeaza ca politica noastra a fost atAt de corecta §i prudenta, incat §i eu §i D. I. Bra- tianu, nu putem fi deck recunoscatori pentru indiscretiunea ce a comis. S'a vazut din acele acte caparam libertatea Dunarei, dar cd-i recomandam afi cu tact, cu prudenta, CU circumspectiune a nu prejudech nimic §i mai ales a nu atach nici o Putere, in sustinerea ce va face libertätei de navigatiune. D. I.Bra- tianu trebuie sa fie §i mai recunoscator D-lui Ka- lim.achi, pentruca-ipublica depe§a sa cifrata dela 1Septemvrie princare-iziceh ca-i pare raucit a dat acel memoriu sau notita guvernului englez fiindca ar fi trebuit s tearga, pasagiul cu tonul violent In contra Austriei.i cand se da, aceasta pefata ?Tocmai in mornentele and guvernul austro-ungar irnputa, D-luiI. Bratianu, car fi avut intentiunea de a-1ofensh.D.Bratianuii poate raspunde chiar cu depe§a adresata D-lui Ka- lirnachi inc6 din Septembrie. A§h dar contra mea razbunare DU a putut fi, chci D. Calimachi publica actele unei politice pe care eu nu am ascuns-o niciodata, §i care era in acord cu toatefaptele guvernului dincare

1318 faceam parte; contra D-lui I. Bratianu razbunare flupoatefi,fiindca-i recornandh aceiasi politica §i-i publica acte care-i sunt favorabile si de care se poate onorh. In contra cui dargi-arazbunat D. Calimachi? In contra D-lui Insusi,§i nimic mai mult. Din actele publicate de D-lui, din memoriul nevazut gineaprobat mai inainte de guvernul nostru, dat de D-lui ministrului englez, se probeaza ca D-lui nu s'a conformat instructiunilor ce primise dela guvernul sau, ca D-lui a voit sdeh instructiuni guvernului sau, iscreeze o linie de conduita ce erh a sa proprie,sic remite unui guvern strain un memoriu sau notita a sa proprie, ne- aprobata prealabil de guvernul säu. Ce Rita scuzhre mai grava se poate face unui reprezentant diplomatic, cleat aceea ce D. Calimachi §i-o face singur? Sgstudieze cineva datele si continutul acestor acte spre a intelege gray itatea acestor acuzari. Se va vedeh ca abih peste o lunai jumatate D. Calimachi raspunde la intaia comunicare ce i s'a facut de ministerul de externe, in privinta cestiunei Dunärei.i atunci cum raspunde? Raspunde ereand Dlni o directiune a sa proprie, independenta de cea data de guvernul sau. Pe cand i se recornanda cea mai mare circunspectiune, ca an trebue prin acel memoriu ce-si propuneh a emite guvernului englez, a atachnicioalta Putere, pe

1319 chnd prgedintele consiliului ii zice anume capo- utica noasta este numai defensiv, iarnici cum ofensiva, ce face D. Calimachi Catargiu? D-lui ia o atitudine ofensiva,D-Iuisubstitue politica sa personala' politicei generale a guvernului, si remite un memoriu en ton violent in contra Austriei. cand remite acest memoriu? In urma acestor re- comandari, in ziva chiar de 26 August, adica in ziva childi anunta pe guvernul sau ca a remis memoriul, pe care ni-1 comunica in copie,ichild nu mai erh timp de indreptare. Si inca D-lui ne spune ca pleaca la bai. Procedareregulataesteaceasta? Nu este aceasta din contra cea mai grava acuzare ce tin agent diplomatic ti face sie0? Si de uncle stim chiar cd acest memoriu, aceastd notitd nu s'a dat ministrului englez, mai inainte chiar de data chnd zice c. s'a dat, adica fara a mai astepth instructiuni,sinumai dupe propria inspiratie a D-lui agent diplomatic, care pretindeh, cum a0 vazut, sa-si impund politica sa personala guvernului central? Se poatei aceasta;eaci memoriul D-sale nu are data, il'a putut da child a voit. In asemenea caz faptul ar fi i mai grayiculpa §i mai mare. Este dar constatat D-lor, erdzbunarea nu a pututfiscopul D-lui Calimachi; caci din actele ce publica rezulta ca nu puteh sa-si ras-

1320 bune contra nimanui, de vreme ce nu puteh lovi pe nimeni deck pe sine insu§i. De o satisfactiune pur personall iara0flu poate fi vorba. Caci ce satisfactiune ar fi putut sa-§i deh D. Calimachi? Aceea ca a lucrat bine in cestiunea Dunarei? Dar cihe oare l'a atacatca ar fi lucrat, in orisice fel,in aceasta cestiune. Absolut nimeni. In referat D-lui ministru Statescu nici vorba nu este despre Dunare. Cum dar ar fi raspuns la o imputare ce nimeni nu i-a facut? Din contra putem zice,ca' din actele publicate D. Calimachi Catargiu a probat singur ca ran a lucrat incestiunea Dunarei, fiindea §i-a permis a lucrh in contra instructiunilor guvernului Au, fiindca in puOnul ce a lucrat, a procedat altfel de cum i-a zis guvernul Au. Daca aceasta satisfaqiune a vrut s'oaiba, a capatat-o. Asà dar D-lor Senatori,dintoateacestea vede0 ca faptulD-lui C. Catargiu nu se poate explich altfel deck ca un act de rat6cire, ale carui consecinte nu au putut lovi deck pe sine insu§i. Sa vedem acurn,D-Ior, 0 A se pronunte Senatul inprivinta acestui sistem aldiplornatiei noastre näschnde, dat pe fa-tade D. Calirnachi Catargiu, adica dadi acest sistem trebue a servi de norma acestei diplomaiiii. Pot A vorbese astazi fara jena; caci nu mai sunt ministru, §i pot sa

1321 va spun ce am vazuti eu cat am fost ministru de externe. Da, sunt uniidin reprezentantiino§trii din afara, care pretinde cpersonalitatea D-lor e aqh de mare incat sconduca D-lor politica exterioara atarei,isa, nu se conforme instructiunilor ce le dau guvernul central; dacäinstructiunile,daca politica guvernului central nu le place, D-lor nu se retrag, i continua a sthlaJoe,paralizand actiunea guvernului sau lucrand chiar in contra lui. Reprezentanti ai tarei se mai pot numl ace§tia? Da D-lor, din nenorocire, am vazut aceasta atat eu cat §i precedesorii mei. Am vazut pe unii din reprezentantii no§tri, voind sa dea ei instructiuni ministrului de externe, voind screeze ei o politica speciala a D-lor,i servindu-se de o forma care erh aeeea a unei impuneri. Apoi atunci sa refiecta putin. Rolurile ar fi schimbate,neaparat. Politica noastradin afara s'ar conduce de unii din reprezentantii noqtrii din strainatate. Dar de ce de unii §i nu de toti? Avern vre-o 7 mini§trii plenipotentiari. Daca yeti numarh qipe ministru de externe, am aveh cel putin 8 politice exterioare! Dar aceasta ar fi cu putinta? Nu ar fi chiar ridicul? Fiecare ministru plenipo- tentior cunoa§te numai ceeace se petrece intara unde este acreditat. Numai ministrul dela centru qtietot ce se petrecein fiecare din ta rile unde

1322

suntem reprezentati; numai el cunoa§te nevoile din iatru, §i este expus controlului Adunsarilor. Toata, politica exterioarg trebue concentratg, in mainile sale,adica,ale guvernului central,§ielare sa% indice calea de urmat a tuturor reprezentantilor sal.Aceastaestelogica aceastaestedreptatea, aceasta se urrneazg, in toate statele din lume. Dad, la noi intarg, sunt unii oameni atat de mari, tack sg, nu inteleagg, asemenea adevgruri elementare qis, creazg,'cg,'semic§orez urmand instructiunile guvernului central, nu au deck sg, se retragg,, sau sg, stea acasg,, sau sg, vira acis5 faca, opozitiune; iar nu sg, vateme interesele threi prin o conduitg, atat de incorectg,. Ei D-lor! Pentru casg,vedeti cat de copi- lg,re§ti sunt asemenea pretentiuni,§i de incorectg, conduitg, unor a§a, diplomati ai no§tri, sg, vg, dau un exemplu ce'l cunosc personal. Mg, aflam acum cativa ani intr'o mare ca- pitalg,,§i vorbeam cu un ambasador, o persoang, ilustrd intaxa sa,imbatranit in afaceri,§i pot saadaug acoperit cu glori.Vorbirea era asupra unei cestiuni politice dela noi. Ambasadorul imi spuse cg,are §iel o solutiune, pe care o crede foarte bung,. Voii s'o §tiu §i eu, insg, imi fu peste putintg, a mi se comunich. ititi D-lor pentruce arnbasadorul acesta nu a voitsd-mispung, solutiunea sa? Iatg, propriile sale cuvinte:

1323

Nu pot sti-fi spun soluriunea mea, fiindcd nutiu dacd o aprob i guvernul meu central. Dacd spune-o iatd ce s'ar putea, intampla: D-v. guvernul roman, poate cai gdsi-o bundiafi,aclopta-o. Dar dacd, guvernul meu nu ar aproba-o ; dacd ;Inca el mi-ar da instructiuni ca scl-o combat, eu ca reprezentant al sdu va trebul acticd sd-mi combat propria mea opiniune. Insd o voi face, cdci eu sunt dator a ma conforma in- strucfiunilor guvernului meu. Insd D-ta personal, guvernul D-tale yetiti cei-mi combat propria mea opiniune;i aceasta-ti, marturisesc ma va jena". Acestea sunt D-lor, chiar cuvintele acestui am- basaclor; le-arn inteles, le-arn respectat §i nu am mai insistat. §titi D-lor, eine erh acel ambasador, al chrui nume nu-I pot spune? Erh un insemnat bhrbat de stat, aparcinand unui partid en totul contrariu de cat eel dela putere? El era un extrern conservator, pe când guvernul sAu erh foarte. liberal; chei politica exterioarh a unei ri, fiind de ob§te aceia§i ori care an fipartida dela guvern, de multe oni vedem in Ori constitutionale eh reprezentantii din sträinglate rhman acea0,de§i apartin altor partide contrariicelei dela guvern. Ceva mai mult acest ambasador aveh o mare pozitiune in -taxa sa o insemnata valoare personalh, aveh chiar leghturi de sange en familia regall din taxa sa.i en toate

1324 acestea un asemenea barbat irnbatranit in afaceri, ilustru sub mai multe puncturi de vedere, nu credea ca se mic§oreaza spunandu-mi, mie un strain, nu numai ea urmeaza instructiunile guvernului sau, ba ca §i renunta Ia opiniunea sa personala, §i chiar o combate cand guvernul sau va aye& o alta.§'i la noi Stat june, abia nascut de eri, ar pretinde novicii no§tri diplomati ea sa canduca D-lorpo- utica centrald a tarei, uniidela Paris, altii dela Londra, altii din Viena, alii numai §tiu de uncle. Ar pretinde ea sa se sustraga dela directiunea ce lise da dela centru, sinlature ehiar instruc- iuniIece primesc. Ar pretinde, in fine, ca sunt prea mari in fetacu un ministru secretar de Stat, ce 1-ar gasi prea mic. Aceasta ar fi o curata aberatiune. Aceasta ar fi chiar negatiunea reprezentatiunei noastre, §i aceasta negatiune ar duce intr'o zi la suprimarea ei. (Aplauze). Dad, D-lor, am tinut sa iau euvantul in aceasta chestiune, a fost mai ales spre a relevài a corn- bate aceste tendinte §irele apuelturi ce se vad cateodata in diplomatia noastra, a fosi pentru ea in fatarei, Senatul safirme §i sconstate sistemul diplomatieinoastre, conditiunile ce au sa urmeze aceia ce voesc sä reprezinte tara in strainatate. Cei ce cred ca pot sa le adopte, n'au decat sá ocupe aceasta inalta pozitiune.

1325

Cei care nu aprobd sistema §i nu adoptd conditiunile, cei care se cred prea marl pentru a urnth, instructiunile unui guvern, n'au cum am mai zis, deek sqstea acasä, §isd-si conserve opiniunile personale. Acum D-lor, dupd ce am stabilit ei diplomatia noastrd nu poate sa, existe §i sdea servicii tdrei deck in modul i dupd prineipiile adoptate in toatd lumea, sd revenim la faptul D-lui Kali- machi-Catargiu sub un alt pullet de vedere. Acest fapt a fost dezaprobat de toatd lumea la noi, fdrd deosebire de partidd. Nimeni absolut nimeni pang acuma, nu 1-a apdrat, nu 1-a aprobat. Destul insa, ar finumai aceastd dezaprobare abstractd? Oare acestfapt, reprobat eu atAta unanimitate, nu cade in prevederile unei legi represive? Si dacd o asemenea lege existd', sau este bdnuiald numai eexistd, nu se cuvine oare ea §i justitia sd se pronunte? Cred §i eu D-lor, cd este bine, cd, este logic, este cuviincios ca, nu numai noi Senatul, nu numai noi Camera sd reprobeze cum meritd un afapt, dari justitia la rdndul ei, sd se pronunte.Daca, faptul acesta al insu§irei de aete publice, al violdrei de secrete, este un fapt imoral §i reaprobat de toti, de ce §i justitia nu s'ar pronunth tot astfel ? Este bine sa, se creazd in strdindtate cd pentru asemenea fapte

1326 justitia la noi este dezarmatg ? C6 legile noastre nu au prevgzut nimic spre a le pedepsi ? DAndu-se faptul In mAna justitie s'ar da, mai intai un ornagiu moralei publice,iar pe de alta parte s'artgià oarecum plgcerea acelora can i.ar vol sg imiteze pe D. Kalimachi i sg mai cerceth asernenea fapte. Adaug Inca cg lumea strging diplomaticg ar vedeh intr'aceasta o sigurantg cg aceastg indiscretiune constitue o exceptiune, care nu se va mai repeth. Cugetati cu adevgr D-lor Senatori, efaptul acesta al D-lui Catargiu face o pozitiune nepläcutd tuturor reprezentantilor no§tri. Nu este insg drept ca cei buni sg, sufere pentru unul rgu. Diplomatia europeang este bine a cunoa§te eaceastg fapta, a D-lui Catargiu, a unui oinraTaciteste eu totul izolatg, este o exceptiune §i cg nu trebuie dintrAnsa sg se conchidg ceva nefavorabil corpului nostru diplomatic. Probg eg aceastg fapta este o neno- rocitgexceptiune,esteindignarea, dezaprobarea spontanee iunanimg ce a produs in toatg tara, dela cel mai mic Ong la cel mai mare. Mud §i justitia va fi chematg ase pronunth asupra sa, ea nu va fi decgt un fidel ecoual acestei repro- bari universale. Dar dacg se va intamplh ca justitia sgPitcondamne, ar puteh obiecth unii? La aceasta voi räspunde cu D. Gra,diteanu cg aci nu este vorba clacg justitia va pedepsi ori nu; ea

1327 este 1ibers, faca,ce va vol.Cestiuneaeste ea faptul fiind de naturg, represibilg trebuie ca ustitia A, fie provocatg, spre a se pronunth. Treaba justitiei va fi apoi svadl dacg este sau nu o lege care sá pedepseaseg, asemenea fapte.A.ivgzut cvi s'a citat mai multe articole din codicile penale; vi s'a citatintrealtelesiart.305, care zicecd, price persoan6 care are profesiunea a fipgstrg,- toare de secrete,va divulge acelesecrete, se va pedepsi euinchisoare dela o 1un6 la sease luni. Termenii acestui articol sunt foarte generali, si se va apecih dac g. iun agent diplomatic nu este -(inut a 'Astr a. secretele si a nu le divulge. Dar in fine aceasta este treaba justitiei; ea va vedeh daeg poate ori nu pronunth o pedeapg. in tot cazul, c'aud tribunalul nu ar pronu*, o pedeapsa, aceasta ar face-o nutnai pentrucg, flu ar aveh un text de lege,adica, ar absolve pe inculpat. Inset D-v., stiOcg, absolvarea este condamnarea sa morald, si pentru mine unul aceastrt condamnare ar fi suficientg,.Cgei despre achitare en nu m'a'tern,D-lor. Nu credcg,s'ar gäsi un tribunal in targ., care in fata reprobdrei unanime a tgrei, in fatabrutalitAiifaptului sachite pe inculpat, sg, declare in alte cuvinte, eh' faptul sgu este moral, este corect. Nu cred aceasta. Nu cred mai ales eand se va observ e aceastg, publica- Oune, eg aceast6 indiscrqiune se face asupra unei

1328

cestiunii, care este inch, pendinte. Irish dach aceasta, cestiune va fi fost terrninath, cum este faimoasa cestiune a Evreilor, s'ar fi putut cel putin pretesth elindiscretiunea nu mai .puteh vgthmh sau compromite solutiunea. Dar cand cestiunea Durthrei este inch nerezolvath, §i child un fost agent diplomatic publich acteirelatiunioficiale§i secrete, de naturg a puteh compromite, nuindivizi§i rnini§tri,ci insh§iinteresele rii, Insäsi o bung. solutiune a cestiunei, credeti D-v., ch s'ar ghsi la noi o autoritate judechtoreasch, care sh zich: Nu, acest fapt nu poate vätmà interesele Wei, nu, poate con' promite cestiunea, nici discredit& diplo- macia noastra! Nu, faptul este bun,este corect, este moral, este. obicinuit. Achit pe inculpat".Eu nu cred, repet, una ca aceasta. Cel mult nu va puteh fi decht o absolvare,§iabsolvarea,repet, este tot o reprobare. Aceasta reprobare ar fi atunci suficienth. Nu uitati apoi, D-lor, la exemplul ce trebue sà dam, pentru a se evith asemenea scandale pe viitor. Avem mai multi reprezentanti in strhingtate, se poate intAmplh ca guvernuls revoace unul, ceeace esteun lucrurar. Se poate intamplh ca unul sh-§i dea demisiunea suphrat, aceeace poatefi mai des. Cath darc ministrucel revocat sau demisionat, a doua zi duph retragerea sa, screadh in

1329 drept a publich acteoficiale, duph care a tinut côpii, sau secretele ce a putut cunoaste,chei nu este stat in lume care sh nu-si aibh secretele sale, secrete, din care unele nu se divulgh niciodath, din care altele se divulga, numai duph ce cestiunea s'a rezolvat. Uncle am merge cand asemenea divulgari s'ar generalizh sau s'ar consacrh ? Am ajunge ca toath lumea diplomatich strhing sh se fereasPh de agentii nostri, §i ca interesele noastre sh se com- promith. Si de ce numai minitrii nostri plenipotentiari ar face asemenea divulghri? De ce nu si niinitrii secretari de Stat ?lath, un ash ministru care se cearth cucolegii si. sau chruia parlamentul Ii dh un blam,i iese supärat din minister. El a doua zipublich actele ce are sau secretele ce cunoaste. Oare faptul acesta nu trebue prein- tarnpinat, reprobat sau in cele din urmh. pedepsit? S'a zis cá guvernul are sh aduch o lege pentru aceasta. Este neaphrath o asemenea lege, si sper eh' guvernul ne-o va prezinth cat mai curAnd. Dar o ash lege va statuh numai pentru viitor, lush pentru trecut, pentru timpul de astki, legile noastre nu au prevkut oare nirnic asupra acestui pullet ? Nu au dat nici un mijloc spre a ne aphrh interesele threi in contra unor ash abuzivi ?Justitia numai are sh se pronunte asupra acestei cestiuni. Lhsati ei drumul liber ;chiar cand va pronunth absolvirea, repet, va vestejl eel putin faptul. Dach nu yeti deschide

29006 S t

1330 dui)/ acum drumul justitiei, eu ma, tem qi de alt ceva. Ma tem ca brosuri ca aceea a D-lui Kali- machi Catargiu, aparute in realitate sub imperiul legiinoi, vor purta, o data anterioarg, acelei legi, spre a se pune astfel la adapostul oricarei urmariri. Cugetati,D-lor, suntem lainceputul vietii noastre diplomatice; noi trebue sa arg,tam,prin toate mijloacele,desaprobarea, indignarea ce a produs o asemenea publicare; o divulgare a seeretelor de Stat asupra unei chestiuni pendinte. Trebue totdeodata sa intrebuintam toate mijloacele practice spre a preveni repetirea unor asemenea fapte. Cu modul acesta am relevh creditul diplomatiei noastre, am apara, demnitatea corpului nostru diplomatic, si am feriinteresele Statului nostru de ()rice indiscretiune care le-ar puteh vMania,. Noi, Senatul, nu facem nimic alt cleat sa exprimam din toate puterile desaprobarea si indignarea ce ne-a produs faptul D-lui Kalimachi Catargiu,sitotdeodatas atragematentiunea D-lui ministru de justitie pentru ca D-lui svada dad, nu este loc a provoca, actiunea publica, pentru ca justitia sä se pronunte, cum va vol ea, asupra cazului. Urn And astfel noi, Senatul, suntem cel mai fidel ecou al reprobatiunei generale ce acest fapt a produs in toata tara. Si cand, pe bang. acestea rugam pe guvern

1331 ea sl ne prezinte cat mai curand un proiect de lege, care s5, fie mai precis, mai complect §i mai sever decat codicile penal actual, este c5, voim ca pe viitor sq, se poatA, intr'un mod mai eficace, a se preveni §i a se pedepsi asemenea fapte repro- bate de morala §i lovitoare intereselor generale ale Iärii. (A plauze).

1882

Desbaterne corpurilor legiuitoare No. 31 din 19 Ianuarie 1882 Raspuns lui M. Kogalniceanu referitor la cestiunea Dundrei.

M. Kogalniceanu acuzase In Camera,' pe fostul ministrn de externe B. Boerescu c compromisese cestiunea Dungreii cnu-i luase in searna memoriile referitoare la aceasta afacere pe cari le trimisese dela Paris unde era ministru. Mai adaoga, Inca ca la ministerul de externe se facusera falsificari §i ca se suprimasera parti intregi din proiectul de acTrte Verde care continea actele diplomatice ale cestiunei Dunarei dintre. Septemvrie 1877§i Septemvrie 1878 pe and interpelatorul fusese ministru de externe. La prima acuzatiune Boerescu raspunde ca politica externa a unei tari pentru a fi unitate de directiune se conduce dela centru §i cministrul de externe nu este dator sä ia un seama memoriile mini§trilor plenipotentiari. In ce prive§te a doua acuzatiune Boerescu urmand lui Kogálniceanu laministerul de externe a trebuit sa revoace §i ssuprime unele acte diplomatice din proectul de Carte Verde pentru a evith unele in- eurcaturi cans'arfiputut na§te mai ales cà de abia eliserA,m dinteun conflict cu Rasia §i cu Turcia.

.B.Boerescu. Cer permisiunea D-v., D-lor Senatori, i rog pe onor guvern, ea s6. binevoiti

1336 a mg asculth asupra unor explicatiuni, ce mg cred dator a da in privinta unor alegatiuni exprimate in sedinta Camerei din 12 Ianuarie curent de care D. deputat Kogglniceanu. Ace lealegatiuni dacg ar fi adevgrate, ar constitui o defaimg gravg asupra ministerului din afarg; exci ar fi de naturg a face sg, piarzg orice prestigiu acel minister, a facedi dispargorice incredere ce se cuvine sg inspire actele ce publicg acel minister. Acestaestemobilul,aceastaestesingura cauzg care mg face sg vorbese. Pot inca sadaog ett sunt cu atat mai mult dator sdau aceste explicatiuni, cg-mi pare,cg eu sunt inpozitiune mai bine deal oricine altul a eunoaste adevgrul. Siaceasta, D-lor senatori, nu este o presumptiune desartg din parte-mi, ci provine pentrucg eu cunosc mai bine deca orieine amgnuntele incidentului de care a vorbit D. Kogglniceanu si au trecut pe sub ochii mei, ea ministru, actele mentionate de D-lui. Nu uitati ins/ D-lor Senatori, eg am zis dela inceput cg alegatiunile D-lui Kogglniceanu constitue o defaimg pentru ministerul de externe, iar nu o defaimg mie personal, desi actele la care D-lui se referg s'au petrecut in timpul când aveam onoare a fi in capul ministerului de externe, sub guvernul D-lui I. Brgtianu. Nu voiesc cu toate acesteasg. consider aceasta ea o defaimg pentru mine, si prin urmare nu asi fi rgspuns de loc la atacurile D-lui

1337

Kogalniceanu contra mea; pentruce? Pentruca Domnii mei, sunt unii oamenicari au izbutit sa poata ajunge a atach, a insulth, a calomnia chiar avand privilegiul de a nu mai rani, de a nu mai ofensh pe nimeni, iprin urmare de a nu mai primi alt raspuns decat tacerea. §i aceasta tacere, aceasta indiferenta pe care nu o calific, nu este oare destul in asemenea cazurii pentru as,a, soi de atacuri? Negre0t D-lor, caci iata niste acuzatiuni ca cele produse deunazi in Camera! de acel D. orator. Daca ar 11 vorba sa consideram lucrul numai sub punctul de vedere al persoanei atacate sau caloni- niate,pentru &Ansa tacerea este suficienta;caci peste putin au sa se dea pe fat/ actele, care au sitspulbere, sdarame toate acele atacuri. Daca pentru cateva zile, pentru un moment, acele atacuri,acele calomnii pot, sub punctul de vedere personal, repet, sproduca o derma impresiune, ea are sa, dispara peste 0 mai putine zile, indata ce adevarul se va vedea 0 au sit zdrobeasca pe cel ce le-a produs. Voitis vdau in asta ordine de idei, cateva exemple din chiar cele petrecute in sedinta Camerei de deunazi ? SI alegem numai doua. D. Kogalniceanu vorbind despre cestiunea Ba- sarabiei, acuza de tradare pe D. I. Bratiann, fostul sau coleg, fostul sau preedinte de consiliu, cu

1338 care a lucrat impreung qi cu care a luat parte la toate lucrArile relative la Basarabia. D-lui spune, c6 cuno§teh inertinaintea razboiului cum ca cedarea Basarabiei fusese regulatai consimtita la Reichstad, ca ineuno0iintasedespre aceastape D. Bratianu inainte de a trece Dunarea. De uncle rezulta, c5, D. Bratianu, neascultandu-I, nu a fAcut nimica ea sg, scape Basarabia, ba el, poate a coo- perat la darea Basarabiei nu qtim daca erh§i en participarea D-lui KogAlniceanu. WA propriile cuvinte ale D-lui Kogalniceanu a§h precum le gasese in Monitor: D. Bratianu a giut dela mine ea' incd inaintea rtizboiului aceasta cestiune fusese regulata la Reichstadt. Dus la Vienaeu am fost in pozitiune de a cunoafte chiar coprin- dereacelorce hot arise la Reichstaclt.Depeple mele din Viena au incunoftiintat despre aceasta pe D. Breitianu,incei inaintea trecerei Dunarei de ceitre armata rovidne. Vedeti I). Kogalniceanu pronunt'd aceste cuvinte la 12 Ianurie 1882, atunci D-lui ne afirmg, ct incA, inaintea razboiului cuno§teh cuprinderea actului dela Reiehstadtpentru pierderea Basara- biei, §icg, 1-a facut cunoscutqiD-lui Brätianu. Dar D. Bratianu, ava trebuint6 a se apara, contra acestor rautacioase afirrnari ale fostului sau coleg? Nu; din mai multe puncturi de vedere; nu qi dinalt punct de vedere specialacelaal

1339* existentei acelor din dosarele ministerului de externe imprimat chiar inproiectul de CarteVerdea..

D-lui Kogalniceanu. In adevhr ce ghsim in aceasth. curioash colectiune? Ghsirn niste acte cari fac sq, cadh toath masura alegatiunilori atacurilor contra D-lui I. Bra- tianu. Gasimintrealteleodepesecifrath, ding 18 (30) Noemvrie 1877 prin care D. Bhlaceana raspunde din Viena D-lui Kogalniceanu ch, la intrebarea ce i-a fhcut de a se asigurh dach este adevarat ca la Reichstadt, Austria a promis Rusiei redarea Basarabiei, D. Balaceanu raspunde ca este in masura de a-i spune ct nu este nimic adevarat, si ch chiar printul Gortchacow ii poate confirmh aceasta. Unde estedarstiintacea mare ce astazi D. Kogalniceanu spune cà aveh de mai inainte despreaceasta,când la Noernvrie 1877, D-Iui cauta a se asigurh la Viena? §i ce raspuncle D. Kogalniceanu la aceasta depese a D-lui Bäläceanu? Ii raspunde a doua zica-iva trimite arnanunte prinD. Steriade, noul secretar la Viena. In adevar ghsirn ca acea notita scrisa se incepe chiar cu cuvintele urnatoare: Toate proba- bilitaçilesuntett Rusia va reclamet retrocedarea Basarabiei. (Toutes les probabilitgs sont que la Russie va rgclamer la rgtrocession de lct Bessarabie).

1340

Vedeti dar,D-lor, unde eth D. Kogalni- ceanu la 1877; vorbea, atunci numai de proba- biliteqi qi astazi la 1882, ne spune c,tia chiar coprinsul actului dela Reichstadt; mai apoi indeamna pe D. Balleeanu ssondeze confidential taramul la Viena, spre a cunoa§te modul de a vedea al Cabinetului austriac in aceasta cestiune. Judecati dad, se mai potrivesc acestea cu cele afirmate astazi. Judecati dacä eth in dreptID. Kogalni- ceanu, daca era cuviincios§ipatriotic sa acuze in modul cum a facut pe un fost colegal sau, pentru un act la care lnsuqi a conlucrat,§iin care o crima daca ar fi existat.eel putin arfi fost iD-lui complice la acea crima. Dar aceasta cestiune personala nu a putut atinge pe D. Bra- tianu, eaci actele aveau sving indata sa des- minta acuzarile. SOvenim la o alta,cestiune personala, care ma priveqte qi pe mine. D-1 Kogalniceanu a spus In Camera cD-lui, ea reprezentant la Paris, a trimis guvernului sau un memoriu incestiunea Dunarei; §i ne acuzcnoi guvernul, nu am voit sane luminam qi sa urmain linia trasa de acel memoriu, ca astfel am compromis, am tradat poate qi Dunarea; ba Inca D-lui a adaugat ca,din cauza acestui memoriu s'ar fiqi Inceput persecutiuni in contra-i. Jatpropriele sale cuvinte cum sunt treeute in Monitor": Am adresat dar un

1341

raport detaliat despre cestiunea Duntirei.)91., de- aci au inceput toateatacurileitoate fulgerile- 'in contra mea". Din partea cui aceste atacuri, aceste fulgere? Din partea mea, negresit, mai mult deck din partea D-lui Bratianu, presedintele consiliului. Am trig nevoie s ma apar ? Nicidecum. §i pentruce ? Pen- truca am zis, lovirile venite dela D. Kogalniceanu sunt inofensive. §i apoi viitorii ministrii de externe, cei ce au sa faca istorie, au sa consulte dosarele- rninisterului de externe,si au sa vada aete ear& vor risipi toate aceste acuzari. Are sa se vaza ca D. Kogalniceanu ne-a trimis din Paris, nu un me- tuoriu, ci doua, din care cel din urma tiparit, ii aceasta fara o intelegere prealabila cu guvernul sau, fara stireai consimtimantul guvernului D. Kogalniceanu care era la Paris, cum nu puteh cunoaste toate imprejurarile pe care le cunostea guvernul central, care era tinut a se conforma instructiunilor aeestui guvern, voia sia initiativa sisa dea D-lui instructiuni guvernului,sa-iarate- D-lui linia de conduita in aceasta cestiune. Dar de undo puteh sti cacea linie de conduita, ea aeea atitudine, ca acea procedare conveneai guvernului sau ? Memoriul eelscris,trimes, repet, din Paris, fara a fi fost cerut,raci in intelegere- eu guvernul din Bucuresti, era in forma cea mai violentaSiconstituia un rechizitor in forma, In

1342

-contra unei mari Puteri. In acest mod credea D. Ko- galniceanu ctrebuie a se trata cestiunea Dunarei? Intreb, care guvern cuminte, ori cu putin bun shut ar fi consimtit sa trateze astfel o ash cestiunehi slscornpromit is pericliteze astfel inrealitate interesele tarei? De cand oare interesele internatio- pale se apara atacand sau insultand alte Puteri ? 111'am multumit dar a citi primul memoriu, fara -a putea adopth procedura sa, nici urma consiliile sale. Ne-a trimis mai tarziu D. Kogalniceanu un aIt memoriu din Paris, imprirnat iimpärtit de D-lui tot arg, §tirea ifka, o intelegere prealabilA -cu guvernul central. S'a multumit D. Kogalniceanu, de a insoti acest at doilea memoriu de o nota a .sa, prin care zicea ca a dat deja acest memoriu .ministrului de externe al Frantei, presedintelui Ca- merei, care era 1). Gambetta, si printului Orlow, .ambasadorului Rusiei. Nu am putut intelege pentruce si printul Orlow? Ce avea aface ambasadorul Rusiei cu acest memoriu ? Oricum ar fi acest al -doilea memoriu, era mai simplu, mai inofensiv. Luminile ce elne aducea,le posedam insa de mult,i actiunea noastra politica era deja destul de activa si aqh cum cerea interesele tarei. Intreb numai, inteo cestiune internationala atat de importanta, ca aceea a Dunarei, care era pendinte, care se trata, cuviinciossi logic era ca Junreprezentant al tarei din o capitala oarecare,

1343 sg,facg memorii, 0, le imprime, sle distribuie, sA tragl el singur o linie de conduita, acuzand sau insultând alte puteri mari,flr5.stirea,fATA consimtimantul, flrä ii-qelegerea guvernului s'Au ? Am rAspuns dar, ca ministru de externe, D-lui Kogainiceanu, prin depesa pe care insusi a citit-o in adunarea deputatilor, i-am r6spuns in mod demn si foarte moderat, ci eu icolegii mei am fost surprinsi c6, face memorii frautorizare preala- bird fq,r1 a consulth guvernul,i i-am adg,ogat ct politica românIi primeste directiunea din Bucu- resti, nu din Paris. Un asemenea rIspuns, il numeste D. KogAlniceanu un inceput de atacurisi fulgere ? Nu sti u ce i-ar fi acut dad, ar lifost reprezentantul unei alte Puteri! Pe mine insä rm m'a atins de loc atacul D-lui personal in cestiunea Dunärei; c/ci actele din dosar probeaz ieu o declar sus si tare,c5., mg, f6lesc a nu am urmat direcOunea ce voih sdea D-lui acesteicestiuni. SI viu Ins/ acum la alegatiile D-lui Kogg- niceanu, care ar constitul o defaimg, ministrului nostru de externe,daca, arfifondate. Aci este vorba de prestigiul unei autoritIti, de prestigiul ministrului de externe al RomAniei. Sunt dator a vorbi si a aplrh acest prestigiu. D. Kogglniceanu a avut curagiul de a declarh inaintea AdunIrei deputatilor, diin ministerul de externe se fac falsificAri in actele publice!...

1344

A! D-lor o asemenea alegatiune este un ce gray ! Aceasta treee peste 1irnitee ori caror con- sideratiunipersonale.Nu-mi estepermis de a aca, mai ales child ea fost ministru de externe, sunt in pozitie de a face sa triumfe adevarul. Ar fi sa coma o gre§eall catre Ora, ar fi snesocotese inalta pozitiune ce am ocupat, daca puthnd probh contrariul a§ lash, sase creada ea in ministerul de externe al noului Regat al Romhniei se comit fal§uri. D. Pre§edinte aconsiliului a raspuns in Camera §i a respins eu indignatiune acuzarea de fal§ificatori ce ni sefaeeh de catre fostul D-lui §i al meu coleg. Dar D. Pre§dinte alConsiliului nu puteh cunoa§te amanuntele, nu avusese timp a citi actele spre a capath probe materiale cares5sfarâme aceasta odioasa calomnie. Eu ea fost ministru de externe, sub care s'au petrecut aceste acte, eu cunosc amanuntele §i am avut timp sa citesc actele, pentruca in cea dinthi §edinta a Senatului, sa dan probe §i explicatiuni spre a restabill adevärul §i a conservh prestigiul §i increderea ce trebue A, inspire ministrul nostru de externe. lath, mai inthi, D-lor, in ce termeni D. Ko- galniceanu a produs grava sa acuzatiune inaintea Adunarei, in §edinta dela 12 curent.

1345 Vorbind de unproect imprimat de Carte verderelativg,lacesiuneaBasarabiei,pecare D. Kogghiceanu ar fivg,zut-o nu 5tiu unde 5,i spunande multe acteerauscoasedintrânsa, D-lui adaugg,: Ceva mai mult, am vdzut acte oficiale, purtdnd semnatura mea,din cari era16 scoase perioade intregii puse altele, purteindfi aceastea tot semnatura mea. (Murmure). Am vazut aceastafrog sti se noteze bine cet am vtizut acte cari purtau semna tura mea,cicari coprindeau etc totul altceva deceit ceeace ant scris en". A5a,dar, D. KogAlniceanu, om matur, fost ministru de externe, fost coleg al D-lui Brg,tianu, acum in opozitiune pentru cuvintele ce va fi avand, vine 5i declarg, iftaintea reprezentantilortgrei,cg, in actele sale ca ministru de externe, s'ar fi pus fraze straine,cari nu erau alesale, qi care coprindeau altceva decdt ce scrisese D-lui! Aceasta ar ficel mai formalfa1 5 in actepublice. Am onoareften tot in fata ta'reiqi a reprezentantilor ei, dela indltimea acestei tribune, intemeiat pe acte 5i pe fapte, sg, dau cea mai formalg, 5i mai cornplect`a desmintire alegatiunilor D-lui Kogglniceanu 5i acuzatiunea D-sale de fal5 sg, o deglar cu totul neintemeiatg, 5i contrarie adevg,rului. (Aplauze prelungite). Ei D-lor, dacg, o pasiune mie, dacg, un sim- tirnânt de mesching rgzbunare, poate, a putut face

29007 85

1346 pe un batran om de Stat ca D. Kogalniceanu sa-0 uite pang acolo datoriace-i impuneh caracterul sau, pozitiunea sa, Meat sformuleze asemeni acuzatiuni,atat mai thu pentru D-sa, caci datoria ce ien am egtre tar6, imi impune obligatiunea de a respinge asemeneaa cuzatiuni, qi de a expune in public pe ce m intemeiezspre a deelarhc6 nu este exact, ca nu este adevarat ca s'au substituit altefraze in locul acelor ce s'au scos din actele qi depeOle coprinse inproiectuldes. Carte verde care seraporta la guvernul D-lui Kogal- niceanu. lathfaptele, iatactele pe care ma interneiez. Cand am venit la ministerul de externe, am gAsit un proiect tiParit de Carte Verde, euprinzand actele diplomatice din timpul D-lui Kogalniceanu, sdica dela Septembrie 1877 pana la Septembrie 1878. Aceste acte le-am gasit tiparite, insa nelegate s4i se intelege nici distribuite Corpurilor Legiuitoare. Urmand traditiunilor qi legilor constitutionale, venise timpul ca sa ma gandesc a tipari 0 a distribui Adunarilori eu Cartea mea cea Verde, adica actele dela Septembrie 1878 papa la Iulie 1880. Ins'a aceasta,carte a mea trebuih sa fie precedata de Cartea Verde a D-lui Kogalniceanu, caci altfel ar fi existat o lacuna. Fiindca dar D. Kogalniceanu, nuli impartisecartea D-lui, trebuih sma On- desc a o impartl eu Corpurilor Legiuitoare. Dar

1347 oridechteori un ministru din afara,' imparte o Carte Verde,ia asuprIli rhspunderea, dach nu a tuturor faptelor, dar a tuturor dificultätilor la care ar da loc imphrtirea acelei Ori Verzi. Trebuia dar s eitese§is revhd actele imprimate de D. Koghlniceanu. Pe de alth parte, a trebuit sh am in vedere situatiuuea politica, a thrii. Eram abia e§iti dintr'un rhzboiu atht de serios. Independenta nu era inch recunoscuth; Regatul nu fusese proelamat. Reminiscentele luptelor noastre exterioare erau inch proaspete. Urmele ce lhsase aceste lupte erau prea sensibile §i lesne puteau degenera a fi dureroase. Trebuia schuthm a le alina, a le indulci, a face pe cht s'ar putea a se uith trecutul. Mai mult decht orichndtrebuia a menaja toate Puterile strhine, a le atrage inerederea, fhrh a compromite niciun interesal nostru. Lueru nu era eomod. Trebuia a proceda cu mult tact. Dach cu u§urinth, am fi procedat la distri- buirea Chrtei Verzi a D-lui Koghlniceanu, care nu mai era laminister, pe eine ar fi privitdificul- neplheerile la cari ar fi dat naltere aceasth distribuire ? Negre§it pe guvernul, pe ministrul de externe care public i imphrtea acea carte. Eu ca ministru,dinafar/ eram datorsh prevhd difieulthtile §i sh le preintrampin. Un ministru dinafarh trebue seaute a menaja cele mai bune relatiuni, cu. Puterile strhine, aphrand

1348

§isustinand Triacelasi timp, repet, interesele tarei sale.El cauta sa previna, pe cat poate,dificultatile si conflictele exterioare; and ele yin, el lupta cu colegii si spre a le potoll sau invinge; "insa mai Inainte el este dator a le preyed* a le evith pe cat poate. Aceasta trebue sa faca el in cercul atributiunilor sale, dupa cum face fiecare din ceilalti colegi ai sai, In alte eercuri de atributiuni. A trebuit dar scitescis revAd proiectul de Carte Verde al D-lui Kogalniceanu, care se pu- Mica sub mine si pe care eram s'o dau eu in public. Este adevarat a aceasta Carte nu contineh acte de ale mele; dar repet, eu luam raspunderea morala, a publicareisi trebuih s'o revadsi s'a revizuesc, svad daca ea contine acte, careasifi crezut eu de natura a provoch oarecari dificultati exterioare. Am citit-o iva marturisesc a am rämas uimit de suing, de acte ce eu am crezut ca ar fi foarte imprudent de a fi publicate in Cartect Verde. Sunt D-lor, chiar state foarte mariivechi, care nu publica tot felulde acte in cartile lor; ele publica aceeace se poate; stint sum/ de acte mai ales de natura confidenOala, dintre ministerul de externei reprezentantii Statului cu strainatatea, care nu vad lumina. Eu am vazut din contra multe deasemenea actecoprinse in proiectul D-lui Ko-

1340 gálniceanu. Nu am avut dar curajul de a distribui o asemenenea Carte Verde, si a trebuit scomunic aceasta colegilor mei sipresedintelui consiliului. D-lor mi-au zis: citeqtei suprima. Am reluat lucrul mai deaproape cu presedintele consiliului si-am stabilit planul de revizuire. Am recitittotul si-am oprimat din proectul D-lui Koghlniceanu tot ce mi s'a phrut ctrebuie suprimat. Am suprimat ceva acte si depesi de ale D-lui Kogalniceanu,lush' am suprimatsimai multe actei depesi confidentiale ale reprezentan- Vor nostri din afar& Ereau intre aceste depesi note care ar fi falcut poziOunea unui reprezentant al nostru imposibila pe lAnga guvernul uncle ereh creditat. Ar fi trebuit spiece deacolo. Caci lute- legeti, D-lor, sunt lucruri confidenOale pe care un agent le spune numai guvernului sau, insh pe care le-ar fi tacut, dach stih eh au sh se cunoasca in public. Aceasta este si mai adevarat cand evenimentele suntrecente.Noi abiaesisemdin un conflict gray cu Turcia; cu Rusia avusesem dizi- dente de-o reminiscenth amara, si-ar fi fost foarte imprudenti inoportun sa mai redestepam memo- riilei sh mai inveninhm suvenirile. A trebuit dar sh suprim, si am suprimat multe din depesilesi din notele D-lui ministru Kogalniceanu. Pe cht timp D-lui nu publicase o Carte Verde, pe cat timp trebuià s'o imprim is'o distribui eu, am %cut

4350 aceiace se face de toti minktrii de externe, adicA am revAzut actele a se publich qi am revAzut din ele numai ceiace am apreciat eu cA se poate pu- Mich. Se poate ca apreciarea mea sl fi fost rea; InsA numai eu eream in drept a o face §i-am fAcut-o. Astfel am suprimat cele mai multe din actele reprezentantilor no§tri din streingtate, earl eu am crezut ca, ar puteh compromite pe ace§ti reprezentanti pe lângA guvernele unde ei ereau acreditati. Din actele D-lui KogAlniceanu am suprimat trei categorii; unele pe care le-am crezut compromitA- toare sau indiscrete;altele, pe care le-am crezut prea neinsemnate,altelecari rapeau inutil cele cuprinseinalte note mai desvoltate.Rana'§i scrisori anonime publicase D-nul KogAlniceanu in proectul sAu de Carte Verde; se "'lite lege cA' le-am suprimat din proectul meu. De ce se plAnge acum D-nul KogAlniceanu ? Be ce ne acuzl pe mine §i pe D-nul Bratianu ? CA am suprimat acte§itelegrame din proectul sAu de Carte Verde pe anul 1877 si 1878 ? DacA D-sa s'arfimArginit aci,räspunsul meu ar fifost foarte simplu. Da, negre§it, Ii rAs- pundeam, am suprimat mai multe depqi §i acte din timpul ministerului D-tale, am suprimat unele paragrafe din actele ce am publicat; cAci acesta erehdreptul §.1 datoria mea; cAcia§A,factoti minktrii de externe cAnd fac asemenea publicAri;

1351 caci a§a ai flicuti D-ta cand ai compus proectul D-tale.Daca terminai idai in public singur aceasta Carte Verde, eu nu aveam nimic de facut. Pe cAt timp insa aceasta a ramas pe seama mea, am facut ceeace eream in drept a face. Aà dar, sa fie bine stabilit: din proectul ce formasem pentru Cartea verde a D-lui Kogalni- ceanu, coprinzand actele dela Septembrie 1877 Sna la Septembrie 1878, am scos, am suprimat mai multe note 0 depe§i, mai multe perioade intregi, cum a zis D-lui in Camera, chiar din actele ce in- primasem; cad aceasta erg dreptul meu; cad aceasta o fa'cusem chiar in Cartea mea cea Verde, continAnd actele dela Septembrie 1878 pAna la Iu lie 1880 §i pe care am 0 impartit-o Adunari- lor; cad a§a,se urmeaza de WO mini§trii din toate riIe. D. Kogalniceanu merge insa 0 mai departe. D-lui cuteaza a afirma inaintea Camerei,ea,in locul paragrafelor suprimate s'au pus altele cu- prinvind chiar cu totul altceva dealt ceiace seri- sese. Aceasta ar fi un fal§§i eu iidau cea mai absoluta desmintire pentru o asemenea calomnie adusa ministerului. Notati D-lor ca aci este vorba de doua proecte de carti, din care niciunul nu vi sa impartit. Un proect era facut de D-lui ialtul de mine. D-voastra insa nu puteti vedea pe nici unul pAna

1352 acum; ramane numaisa, vh dan eu date sigure pentru a vg, convinge cht de calomnioase sunt aser- tiunile D-lui Kogalniceanu. In adevhr, D. Koghlniceanu imprimase, in editiunea sa, vre-o 151 notesi depesi ale D-sale proprii. Din acestea eu am suprimat cutotul vre-o 42 buchti, pe care le credem, am zis, sat' compromithtoare, sau inutile,sau de preh mici detaliuri, precum concediii altele. A m lh'sat dar, in editiunea mea, in proectul men, peste 109 buchti si pe cele mai importante din actele proprii ale D-lui Koghlniceanu. Oath sh mai adaog ch din actelesi.depesile ce s'au suprimat, fie chiar din cele provenite dela reprezentantii nostrii, nu este mai niciuna de un interes mai insemnat pentru tarh. Sunt mai toate de naturh preh mult confidentialh sau de preh putin interes. Cum voiti D-voastrh sh se publice raporturi ale agentilor nostrii din strhinItate, can l.le-a trimis numai pentru uzul ministruluilor, icare, dach arfi cunoscute, le-ar face o pozitiune dificilg,dach nu imposibilh in tara uncle seafià. Cum voiti sh se publice acte care ar ingspri re- latiile noastre cu ale Puterii fhrh a aveh nici un alt folos practic? Am flcut dar, repet, aceia ce facialtimi- nistriidin toate thrile constitutionale; 0 nu cred

1353 a fifost exagerat, cand din 151 acte ale D-lui Kogalnieeanu am suprimat nurnai vre-o 42. Acestea sunt suprimari de acte intregi. Sunt acumi alto suprimari, ce am faeut din unele paragrafe din notele D-lui Kogalniceanu ce imprimasem in editiunea mea. Chiar in editiunea, in proectul D-lui se vad note din care sunt suprimate eke unul, doui trei paragrafe. Ace las drept l'aveam si eu. Dupe cum se face cu toate asemenea carti diplomatice, am suprimat ieu, pe ici pe colo, chte un paragraf din actele ce-mi propuneam sa public eu. Dar a se suprimh un paragraf nu va szica, a se inlocul cu altul. Suprimari de acte ea si de paragrafe, s'au facut in eartea care sta, Inca' Ong, astazi in stare de proect. Insa adaose, insa inlocuiri cu vorbe ori fraze, care sa cuprinda alteeva de ceeace scrisese autorul, nu s'a facut absolut nici una, icel ce zicealtfel, spune un sfruntat neadevar. (Apl au ze). Daca a suprimh dintr'un act un paragraf ar fi o falsificare,atunei intoatecartile verziori albastre din lume arfinumai falsificari;caci aceasta se fve in toate aceste carti;atunci cel dinthifalsificatorarfiD. Kogalniceanu,caci insusi D-lui in actele care le pusese in Cartea sa Verde, se vad suing de suprimari de paragrafe, insemnate prin mai multe puncturi.

1354

Se va calla Insodat a. in proectul de carte verde ce imprimasem, §i se va vedeh ca nu exista inlocuiri de fraze in locul frazelor suprimate. 0 asemenea bag acuzare este demna numai de cei ce sunt capabili de a puteh deveni falsificatori. Cat in adevar sunt actele D-lui Kogalniceanu coprinse in proectul men de Carte Verde, din care am scos cate un paragraf sau doug? Vre-o qase, imi pare, §i chiar din aceste note, paragrafele suprimate nu au raport la vr'un in- teresaltarei, oH la vre-o cestiune de drept, ci cuprindeau indiscretiuniori imprude* diplomatice, adesea §i de eticheta. Aa. clinteo not6 dela 11 (23) Ianuarie 1878 adresata de D. Kogalniceanu catre D. Baron Stuart, agentul diplomatic al Rusiei, s'asuprimat paragraful altreilea,sis'a legat continuarea ideii din primele paragrafe cu paragraful al patrulea. In paragraful suprimat se vorba de motivele rasboiuluice Romania a intreprins in contra Turciei;se mai vorbea§i de oarecare incidente trecute §i neplacute cu Rusia. Am crezut capublicarea acestui paragrat este inuti1 i imprudenta,i l'am suprimat. Cat despre celelalte paragrafe s'au suprimat intregi §i hatacte. I. Radu. Uncle este acea Carte Verde. B. Boerescu. Intrebati pe D. Kogalniceann". I. Radu. D-ta crezica ai suprimat bine; sä vedem §i noi daca bine ai suprimat.

1355

B. Boerescu. Aeeasta este o cestiune de apreciere;D-ta trebui s tiidacg, D. Kogalniceanu apreciazg, altfel. Intr'o depesecifratg, a D-lui Kogg,lniceanu cgtre trimisul nostru din Petersburg, en data din 15/27 Ianuarie 1878, pe langg paragraful I suprimat de D. Kogg,lnieeanu, am mai suprimat si eu cele intai doug paragrafe, exci nu mi s'a pgrut prudent si cuviincios a se publiea, continutul lor. Dintr'o lungg, notg, a D-lui ministru de externe dare trimisul nostru extraordinar din Peters- burg, cu data de 8/20 Martie 1878, am suprimat paragraful dintai, in care se vorbea, de ImpAratul Rusiei B. Boerescu. Printr'o alta lungg, notI con- fidentialg., din 10/22 Martie 1878, trimisg, de D. Kogllniceanu eg,tre reprezentantul nostru din Peters- burg, am suprimat paragrafele intaii doug,; egci era, ca un fel de introduetiune inutila' care coprindea fraze ce se puteau eonsidera ea blesante pentru Rusia. Suprirnarea acestor paragrafe nu slgbea, intru nimie puterea celorlalte paragrafe relative la apararea drepturilor tarei pe datine istorice. Pe de altg, parte, aceasta era o nota confi- dentialg, numai, pe care nu era ins`arcinat trimisul nostru a la'sa in copie la ministerul rusese; ii procura numai lui argumente spre a apgra interesele tgrei.

1.356

Intreb pentru ce atunci s'ar fipublicat in Cartea Verde acele paragrafe din care guvernul rus se puteh crede ofensat ? Aceasta nu ar fi creat difi- cultgi guvernului, care le-ar fi dat publicitAtei ? Mai este o alt/ depese cifratil din 22/3 April 1878, adresatg, tot cltre trimisul extraordinar din Petersburg, pe când I). presedinte al Consiliului lipseh din tara. Dintr'aceasta D. KogAlniceanu, suprimase in proectul s6u douA, paragrafe; am suprimat si eu altedou.a,paragrafefinale,care contineau idei §i fraze imprudente §iconsideratiuni personale ale ministrului. Mai este o depese cifrath, din 7/19 April 1878 cUre trimisul nostru din Petersburg, din care am suprimat paragraful final, care contineh niste amenintari, imprudente dup5, mine, de§i depe§a, nu era, destinat'a a fi lAsag in copie guvernului rus. Acestea sunt, D-lor, toate notele §idepe§ele din care s'au suprimat cate un paragraf ori dou6, AA' a sesubstituinicioa1t5,fraz6,,nicioalta idee in locul celor suprimate. Din 151 articole §i depesi am suprimat vre-o 42, fg,rA, a se alterh, nici schirnbh intru nimic cele ce au rg,mas. Acest fapt in limbagiul D-lui Kogälniceanu se numeste falsificare? Nici chiar un incep`ator in cariera diplomatiei, nu poate sustine una ca aceasta. Pot ada'ogh incg, D-lor, mai inainte de a sfarsi, cd,chiar cu suprimAxile ce am fcicut, Ina, se pare

1857 ca" mai trebuih a face, de vrerne ce nici Ong, astki cartea verde a D-lui KogAlniceanu nu s'a putut irnpa'.41, ea sta tot in stare de proect. Si imi pareeg, dreptate au cei ce n'o impart; cxci un guvern trebue sg fie prudent qi prey6z6tor; sä nu desfidI lumea inutil §ist creeze conflicte internationale- gratu ite. De ce dar are aerul D. KoggIniceanu de a se plAnge contra mea ? §i proectul slu de Carte Verde si proectul meu stau tot in stare de proect_ Dacg proectul meu nu s'apublicat, nici s'a impartit, in ce-1 atinge suprim6rile ce am facut ? S. a§tepte epoca c'and spublice actele sale cum va vol, dacg, va crede ca. va puteh. Ins, cand D-lui,. un fost ministru de externe, merge cu cutezanta parCa, a acuzao autoritate a tareisaleea'face- faNuri, ca' schimbl actele, csubstitue altele in locul celor suprimate, atunci chestiunea cum am zislaineeput, nu mai este o plAngere,este o, defAimare, este o denigrare contra unei institutiuni a t'Arei sale. Când asemenea alegatiuni se arunc`a dela tribuna Reprezentatiunei nationale, intreb ce incredere se va mai da in tug qi in strginatate la actele publicate de guvernul tgrei ? Aceste acte, lucrarile ministerului de externe, sunt publice, sunt ale Varei;ele privesc guvernul rei,iar nu pe- cutare ministru in special. De aceea eu am crezut de datoria mea, ca

1358 fost rninistru, care cunosc faptele, sprotestez in fata tArei contra alegatiunilor D-lui Kogllniceanu, sa.probez eneIntemeiath iinjusta a fost de- fAimarea sa (Aplauze). Aceaste ofac nu ininteresul guvernului actual, nu ininteresul cuarui fostori prezent ministru, ci in interesul nostru tuturor, in interesul Statuluinostru, a clrui incredere §irespectare trebuie ssustiuem cu to0i. Abia incepem viata noasträ politic, suntem Inca un regat june si actele noastre de pang acum au fost astfel cum sa inspire incredere in strainatate. Desi sfera noastra de actiune este mid, am lucrat insa cu curaj, cu dernnitateci cu onestitate. SA nu ne defaimarn noi Inine, sa nu ne or- beasd pasiunile de partid si de nil personale pang a atinge prestigiuli increderea ce trebuie sa inspire strlinatAtei autoritalile noastre.

Desbaterile corpurilor legiuitoare No. 60 din 28 Fevruarie 1882 Proiect de lege ref eritor la divulgarea actelor diplomatice secrete. Guvernul depusese un proiect de lege contra acelora earl ar fi divulgat acte diplomatice secrete. Opo- zitia combäteh acest proiect de lege fiindc5, el restrânge libertatea individuall. Boerescu rgspunde cinteresul statului trebuie saibpreadere. B. Boerescu.D-lor senatori, ma mir cum D. Gr. Sturzaombate acest proect §i vzice ca are sa. propue un amendament tn sensul cum 1-a aratat D-sa. D.Sturzaesteun om cu experienta, cu autoritate §i prin urmare trebue sa inteleaga foarte bine inconvenientele cele grave la care legea actuala ti propune a face stavila. Afara de aceasta dupa cele ce a zis, D-sa inprincipiu nu poate sa fie deck de acord cu noi WO, ca divulgarile actelor publice, earl prin natura lor sunt secrete

1360 fac un r/u intereselor interioare §i exterioare ale Orii. Mai toate statele din Europa au autat sA pun/ stavil/ unor di vulg/ri cari s'ar face de acele persoane cari au putut ocupa, pozitiuni inalte, divulg/ri provocate, sau din ur/ personalg, sau din imtealà.Principiuldar estenet/gAduit§i onor. D. Sturza nu poate deck s6 fie de acord cu noi. Dar D-sa vine s/ propue o indreptare in lege cari dac/ s'ar primi de onor Senat,toatl impor- tarita acesteilegiar inceth§iscopul ceea propune aatinges'arzdrobicu des/var§ire. Poate sg, fie foart/ bun/ aceast/ rnAsur/ penal/, ce se ia prin lege, zice D-sa, dar urmärirea acestor divulg/ri sq. existe numai in ceeace prive§te cestiunile penclinte;ca,ciindat/cesepublic/ Cartea Verde cestiunea nu mai este pendinte, urm/rirea nu mai are ratiunea de a fi dat/ ceeace zice onor. D. Sturza. Ei bine, o asemenea propunere ar zdrobi cu des/N/1-0re scopul legii,pentrucg de§1 s6, public/ CarteaVerde, ins/cestiunilefiind pendinte de Stat, se poate foarte bine, ca o parte dintr'insele sa fie rezolvate §i publicate, pe când o alt/ parte s5,fie nerezolvat/ qi nepublicatä in Cartea Verde; §i poate guvernul saibg motivefoarte grave pentruca sA nu le publice §i pe acestea. Ei bine, ce s'ar face in asemenea caz când cineva va publich anticipatacele acte cari Inc/

1361 sunt pendinte de Stat §i puse sub cel mai strict secret ? De acceasg, nu fie permis a divulgh ni§te acte relative la o cestiune coprinsä in Co.rtea Verde, dar pe care guvernul a crezut ca, este in interesul tarei si al bunelor relatiuni cu celelalte state de a nu le publich. Si cu mat mai mult trebuie sa se opreasca, aceasta, cu cat fiecare guvern este dator asi rezerva aprecierile pn Ia ce punct trebuie spublice actele in Cartea Verde. Cgci precum §titi nu toate actele se publicg,in Cartea Verde, sunt o sumg, de acte cari ramân de o naturA cu totul confi- dentialg, si care nu se public, sunt altele care se publica in parte. Si chiar persoane care s'au plans ea'alti ministrii le-au scos ceva din actele lor, insgsi acele persoane cand au publicat asemenea acte au scos paragrafe intregi din actele altora. Oaci dacg, ar fi lgsat aprecierea unei asemenea publicatiuni de acte, nu ministrului care e raspunzator de publicaresi care are misiunea de a tine tara in bune raporturi cu straing,tatea,cipersoanelor can an fost ministrii, dar care nu mai sunt, si ale cg,ror mobiluri si posesii, unii poate sg, le ducg, la imprudenta, atunci ce s'ar intampla §i cum ar mai rg,spunde ministrul de externe de inconvenientele ce ar rezulth din asemenea confuziunii indiscretiuni? Dacg, un fost ministru de externe sau mi-

29006 86

1362 nistru plenipotentiar ar aveh. elaprecierea si ar zice: s'a publicat Cartea Verde, dar eu amcopie dupg alte acte pe care ministrul actual nu le-a publicat, le public eu. Ei bine, undo am merge pe aceastg cale ?In ce pozitiune s'ar gäsi guvernul, si care stat ar mai voi sä stea la vorba cu noi? De aceea zic c?a, ori se admite acest proiect de lege as,a, cum este, ori de unde nu, mai bine sg nu mai faceti nicio lege s,isg, ziceti eh noi Statul romancare acumintrgm inconcertul statelor europene, nu avem secrete pentru nimeni siprin urmare putem publichtoate actelediplomatice, toate corespondentele iconvorbirile confidentiale oricat ar jigni aceastg publicare interesele Vtrei si bunele noastre relatiuni cu statele strgine. Atunci rezultatul ar fi o sfidare generaläa regulelor si convenientelor internationale, iar pentru agentiisi ministrii nostridin strgingtate o neincredere absolutg' din partea guvernelor europene. Atunci fiecare stat ar sticg, dadt' are aface cu un om politic al Romaniei, fie recunoscut sau nerecunoscut de guvern, este supus de a i se vedek actele toate publicatei aceasta nu poate sa, convie intereselor statelor europene. Prin urmare cred cg este en totuI nefundat amendamentul san modificarea propusg de D. senator Grigore Sturza in privinta aceasta; caci atunci ar trebul smergeti mai departe. Dacg ati volsg, faceti aceastg ex-

1363

,ceptiune la regula generala, pentru ce s'ar permite publicatiunea tuturor actelor diplomatice numai In .cazul &Ind cestiunea inceteazg de a fi pendinte numai in cazul dud se publica Cartea Verde, §i na am merge si mai departe si nu am zice:ca .atunci and asupra unei cestiuni, pendinte sau nependinte s'a publicat prin indiscretiune de catre o persoang oarecare, acte diplomatice, sa, fie permis eialtor persoane de a publich alte acte spre a se aparh si a restabill adevarul. Daca am admite o asemenea libertatesi in- trecere in indiscretiuni mi se pare ca ar fi drept sa, se permith tuturor aceasta. Zic aceasta casá raspund la aluziunile ce le-a fgcut D. Sturza despre piste publicatiuni recente. Teri, nu mai departe, s'a publicat de dare D. Kogglniceanu, care a fost ministru de externeiministm plenipotentiar la Paris, o brosurg In care comite indiscretiunea de odivulgh mai multe acte diplomatice, privitoare la chestiunea pendinte§i unde-mi face deosebita onoare de a mg atach personal pe mine care am fost in relatiuni cu D-sa ca ministru de externe. Atunci dad, va puneti pe acest taram, mi se pare ehacelacare aveh drept mai legitim Ia nsemenea publicatiune ai fi en cel atacat,casn public si eu actele carile posed si sathtade- nral... Lascar ,Catargiu. De ce nu le publicati?

1364

B. Boeresca.D.Catargiu imi zice ca de ce nu le public. Nu le public fiindea sunt din aceiasi scoala cu D-sa, adica a respectarii ordinii cilegalitatii;i mi se pare cacomite un act de perturbatitmeiincorectitudine,daca as face aceasta publicatiune. Apoi D. Kogalniceanu a publicat numai ceeace i-a venit la socotealä, adica parte din actele earl le-a avut, ceeace ma facesa amintesc cuvantul unui mare diplomat care a zis: da-mi o fraza a unui om ea sa-1spcinzur !" Dar daea apub1ic i eu alte acte, In totalul lor, s'ar constath din contra, ea nu exista niciun fel de angajament in chestiunea Dunarei, ca guvernul s'a purtat ca mice bun Roman, ca nu este absolut nimie compromis, ea s'au facut oarecare demersuri preliminare, oarecare sondari de taram earl se fac In orieare chestitme politica. Daca ne-am coborl pe taramul indiscretiunilor pe care s'a coborit D. Kogalniceanu, ipe care ne indeamna sa ne coborim si D. Lascar Catargiu, ne-ar fi lesne snimieim acuzatiunileisresta- bilim adevarul. Bine Mg ar fi sa se faca aceasta indiscretiune? Nu ar fi bine, de aceea vin la concluziesi zic: este opinia publica si dreptatea generala care are sa judece mai tarziu; putina pacienta, voi astepth dud va veal timpul sa sepublice Cartea Verde, §imai nerabdator de a se p4ib1ichCartea

1365

Verde sunt eu, fiindch stiu cum s'au petrecut faptele, cunose actele si and se vor publich intr'o zi toate acele acte, din care cele mai multe se pot publich asupra cestiunei Dunhrei, atunci se va vedeh cat de corect, cat de politic a lucrat guvernul roman, sicat de n4ondate dach nu calomnioase, sunt acele publicatiuni. Mg refer dar la acel judechtor suprem la care s'a referiti D. Gr. Sturza. S'a vorbit de restrictiunea liberth'tei. In ce insh, impunandu-ne en totii aceasta, rezervh destul de logich, s'ar chlch libertatea deputatului, sau libertatea presei, sau libertatea cuvantului ? In ce se aduce o restrictiune acestor libertäti,cand se opreste prin aceasth lege divulgarea actelor diplomatice, ceeace este impus In toate statele constitutionale ? Oare aceste liberthti nu existh in Englitera, tara cea mai constitutionalh ?Si cuii-atrecut acolo prin minte sh strige,eh se restrangliber- täilefiindcanu este permis oricui sh divulge si publice, fr voia guvernului actele diplomatice? Oare nu are libertatea cuvantului fiecare senator sau deputat a interpelh pe guvern asupra purthrei sale in o cestiune diplomatich ? Oare guvernul nu este siel in drept szich: nu pot sh rhspund asupra acestei cestiuni fiindch este pendinte si asi compromite-o? Nu puteti th- gadul acest drept, si ash se urrneazh pretutindeni

1366

Darpentruomai bunh 1umin iconvingere oare n'are dreptul parlarnentul sh trimith comisiuni de confienta care sh vazh actele §i dosarele, §i fhrh a divulgh acele acte,shvish zich' : am vgzut, am examinat qi am ghsit san nu am gasit niciun act compromithtor In cestiune? Prin acestproect delege nu serestrang ci se aduce un frau indiscretiunilor §i divulgarei actelordiplomatice,se opre§te eeeace D. raportor nume§te, cu drept cuvant, un abuz deconfientet,ne permitand shsepublice acte diplomaticefirautorizarea guveraului.Aceste actediplomatice nu sunt proprietateaniciunui ministru, ele sh referhla un interespublic, ele stint proprietatea statului. Nu este permis, nu este drept ca acela, care a avut onoare de a ocuph o functinne InaItca aceea de ministrusauministru plenipotentiar sh vie in urms fach un abuz din secretele ce i s'au incredintat ;legea aceasth vine sh pedep- seasch asemenea abus §i sdea satisfacere unui interes al threi. De aceea cred ch este bine sh votdm legea astfel, cum s'a votat de Camera Deputatilor. Mai multi senatori ea Printul Gr. Sturza, Lasear Catargiu, D. P. GrAdisteanu §i D. Th. Rosetti erau de pgrere cà un fost ministru plenipotentiar poate publich acte diplomatice fárg autorizarea guvernului. Boeresen eombate din nou aceastg, Orere.

1367

B. Boerescu:D-lor, iaueuvântuleasg adaug cilteva ideii argumeute pentru a demonstrh ca nu trebue primit .acest amendment. D-lor, nu inteleg ca sa se faca aceasta discutinne peta'rftmul pe cares'apus cestiunea. Legea aceasta nu opreste in mod absolut publicarea actelordiplomatice,ea zice: nu se poate face tarti autorizarea guvernului. Lascar Catargiu: Nu este tot una? B. Boerescu: Dar atunci eine poate fi apre- ciatoruldact un document estesau nu per-- culos de a se publich? Pe ce temei am puteh zice c6 este periculos sau nusi eine va mai fi Aspunzator daca s'ar lash Ia apreciarea fiecsaruia. D-lor,aprecierea guvernuluiinpublicarea actelor diplomatice, cari sunt proprietatea Statului, este un principiudin cele mai netagaduite, care este admisi recunoscut in toate statele;i m'am mirat foarte mult de onorabilul D. Catargiu, om de legalitate si ordine,ca, a pus in dubiu apre- eierea guvernului in aceastA materie. Actele diplomatice pe care le publica un fost ministru de externe sau un fost ministru plenipotentiar, ale sale sunt ? Nu, D-lor,ele sunt proprietatea Statului §i Trin urmare publicarea lor nu se poate face mai inainte, ea guvernul care are räspunderea pu- bliearii, sa vada daca este oportuna san nu aceasta publicare. Apoi,D-lor,ebiar la administratia do-

1368 meniilor nu se permite comunicarea de documente partilor interesante spre a intenth procese Statului. Apoi nu vedeti D-voastrg, cdacg s'ar respinge acest proiect de lege s'ar admite ein ceeace priveste actele diplomatice, can intereseazg, nu- pro- prietatea Statului ci mosia comunq, -ara intreagl, elaeele aete se pot sustrage, fled nicio pedeapsg si cfostiiministrii au dreptul sfacg, aceasta sustractiune ? Apoi astfel voiti D-voastrg sg apgrati acest principiu de proprietate in ceeacepriveste documentele diplomatice, care sunt si mai importante cleat actele privitoare la un imobil oarecare? Cum ? Nu am dreptul sg mg ating de mosia Sta- tului, 0 de actele relative la ansa cu forta sau violentg, dar am dreptul insg, intr'un mod indirect, neechitabil si fgrg voia guvernului sg iauniste acte care sunt ale sale si sg le public pentru cu- vAntul csunt diplomaticei cg se reter l. la mosia comung, la tara intreagg ? Contrazicereai rät6- eirea sunt prea evidente ca sa, mai fie trebuintg de demonstratie. Iatdar de ce zic cvreau sg se respecte dreptul de proprietate in toatg puterea sa. Dar cu aceasta nu vreauszie el un ministru nu are drept sfacgaprecieri personale asupra vietei sale politice; liber este sa scrie istoria cum va voi; liber este sg zicg, ca cutare fapt s'a condus in cutare mod, dar nu este liber sa publice

1369 actele, documentele Statului, numerotate pen tru cd. acele acte nu sunt ale lui. Când un agent diplomatic trimite un rdspuns la ministrul de externe, §i and rninistrul de externe trimite acelui agent instructiuni sau note, aceleacte nu sunt proprietatea acelui diplomat sau ministru de externe ci sunt proprietatea Sta- tului qi de aceastd, proprietate nu are drept nimeni sd se atingd fr scomitd un act de sustractiune §i fdrd sd fie pedepsit. Se poate ca cu toatd pedeapsa legei,sd, se sustragd acte diplomatice, dar cel putin sd se dea o garantie c'd este o lege care pedepse§te asemenea fapte. Codul penal prevede pedepse pentru acei ce comit sustrageri de acte,furturi qi alte fapte, §i cu toate acestea asemenea fapte tot se comit. Tot asemenea §i faptul de sustractiune de acte diplo- rnatiee se va puta, comite §i in urma promulgárei acesteilegi, dar sd, fiecel putin o lege care sa, pedepseascd asemenea fapte. Aà dar nu este de loc intemeiat .D. Gr. Sturza când zice cd, se face lumind publiandu-se actele diplomatice sustrase. Lumind se face in modul cum se urmeazd in toate State le din Europa: prin publicarea Carta Verzi.i chiar Cartea Verde and se publicd, trebue mai intai sd se vadd bine dacd nu se divulgd vreun document care ar putes compPomitd inte-

1370 resole- Statului.i apreciarea aceasta o are guvernul pe raspunderea caruia se face publicatiunea. Pot D-lor, s. -14 dau un exemplu : La noi pana astitizi in mornentul cAnd va vor- loose, Cartea Verde din 1879-1880 nu s'a publicat. S'a facut vorba in Camera, §i in Senat despre acea Carte Verde insa ea nu exista. Zie ea nu exista fiindca nu se poate distribui Carnerei §i Senatului. Sipentru ce ? Pentru ca, cu toate ca mai multe din actele diplomatice s'au inlaturat spre a nu fi date publicitatei, dar tot au mai ramas unele acte de natura a compromite interesele noastre ca Stat, daca s'ar publich, §i de aceea s'a crezut prudent a nu se distribui Inca Cartea Verde. Chiar D-v. nu puteti incuviintà sa, se faca o asemenea publicatiune cand guvernulVS,spune ca, nu este oportuna. §i cu atat mai putin credrg nu yeti aprobh ni§te publicatiuni piezi§e, care ar vqtania interesele irelatiunile Statului nostru. Daca ar fi permis ori earuifost ministru, pentru diferite mobiluri, sadivulge actele diplomatice, aceasta ar fi o anarchie. §i lucrul este cu atat mai gray ettnd cestiunea este pendinte. Prin legea de fata se recunosc legitime publicatiunile ce se fac prin Cartea Verde! Acea publicatiune nuhrai guvernul este in drept a o face,

1371 Legea opreste abuzurile ce se pot facecu publicatiuni indiscrete. Dar cand mai ales o cestiune este inca pendinte, cum este aceea a Dunarei, care dela 1879, vedeti cInca nu s'a terminati când guvernul a ghsit ch ar fi imprudent de a se distribui Gartea Verde, ati vol pare D-v. prin respingerea san modificarea acestei legi sincurajati pe niste persoane particulare, fosti ministrii, casit fach asemenea divulgAri §i publicatiuni indiscrete ? Dar chiar epoca de and inceteazh o cestiune de a fi pendinte, este dificil de a se fixh, si asupra acestui punct guvernul are drept de apreciare. lath, o cestiune care e rezolvata;cestiunea, Basarahiei. Ei bine, eu care cunosc corespondenta §iactele in aceasth afacere, vg declar, ca inch este prea de timpuriu de a se publich; fiindch sunt acolo acte de o naturh care ne-ar compromite pozitiunea §i relatiunile cu alte Puteri streine. Onor. D. ea- targin a zis :si D. Boerescu a vorbiti s'a aphrat hi cestiunea Dunhrei. Negresit, chei toti au dreptul acesta; insa sa se apere in marginile care nu coin- promit o cestiune care este inch, pendinte §i fAra a publich acte de acelea care pot sh modifice si sa vatame mersul regulat al negocierilor si relatiunilor cu alte State. De aceea vrog a crede ch e foarte pericoloasa ideea pe care o sustin cei ce vor amânarea sau modificarea acestei legi. Chnd va veni Onor. D.Catargiu in capul

1372 guvernului, ea conservator11 asigur ca va vedeh singur ch nu se pot publich toate actele diplomatice. Au fost acte din trecut chiar, caH au trebuit suprimate din proectul de Cartea Verde dela 1879-1880, pentruch nu se puteh altfel. Nu e Stat in lume care sh nu-si aibg, secretele sale; tot asemeneai Statul nostru. Astfel dar D-lor,vg, rog sh votati aceasth lege,sirog pe D. Grig.Sturza,sh-siretragh arnendamentul, fiindch arfifgrh folosi chiar periculos pentru tara intreagd.

III

Desbaterile Corpurilor legiuitoare No. 67, din 3 Martie 1882 Rdscumpärarea liniei Cernavoda Constanta.

Opozitia erh contra acestui proiect de lege spunand cg rhscumpgrarea acestei liniiva costa multi nu va aduce nici un folos statului. Boerescu sustine proiectul gavernnlui sprijinindu-sii pgrerea cu argumente serioase. Produsele noastre vor easi un servicin eftin si lesnicios gratie acestei linii care duce la un port pe mare ash de insemnat iaprodusele strhine cari merg in Orient vor preferl aceasth, cale. Pe la Dunhrei Constanta este drumul eel mai repede si eel mai lesnicios intre Orient siOccident. Rhscumparandu-se din mainilestrginilor aceasth linie, porurile de pe Dungre si in special Braila si Galati se vor folosi de miscarea comercialh care va deveni mai activg caci mat mgrfurile noastre caticele straineearl se scurg in Orient vor alege aceasta cale. Pentru aceste motive Boerescu este de pgrere ea aceasta linie sh fie luatg din mama sträinilor.

B. Boerescu.D-Ior Senatori am inteles pe D. T. Rosetti ea a comb'Atut acest proectqi ea are sg voteze contra lulrii lui in consideratiune. Aceasta mi se pare natural din parte-i, D-lui face

1374

parte din opozitie. Este cestiunea de un drum de fier de mai multe milioane, .5,iopozitia nu este fcutst ia rgspunderea unor acte al eiror rezultat nu se poate 5ti iconstath de mai inainte in mod destul de precis 5inici sä ajute pe majoritate 5i pe guvern de a face fapte carestint in folosul tärei. Opozitiunea zice: rnrezerv cAnd voiu fi eu Ia guvern sfac fapte bune iar când sunt in opo-

zitie n'am st ajut guvernul isa.-i inlesnesc pozitia. Aceste idei rees din modul cum a comMtut D. T. Rosetti pe guvern. Argumentatiunile D-sale sunt prea silite, cAei greu se poate sustine ca, nu este de folos a unii cäile noastre ferate cu 111area- N eagra! D. T. Rosetti a vorbit insa ca membru al opozitiei 5i 1-am inteles din acest pullet de vedere. Dar va marturisese ct n'amintelespe Onor. I).Pira membru almajoritAtii,nici motivele D-sale.I),T. Rosetti zice car fide dorit un port la Marea-Neagra dar cg nu este timpul srt se faea acum, ea se va puteh face mai rarziu a5teptând poate sa-1 fac6 D-saD. Pi5ca InsA eare este din majoritate ipentru guvern este in eontra legii i pentru ce? pentruca,s'a modificat proectul Camereil Noi avem dreptul a mod ifich uti proect de lege in tottal sau in parte 5i modifiearea pe care v'o propun eu este numaipartiialit

1375

Voiu zice c'Ateva cuvinte asupra celor spuse de D. T. Rosettii D. P*a. D. T. Rosetti a criticat aceasta lege din trei puncte de vedere:1-iu din punctul de vedere al rentabilitatii drumului de fier; al 2-lea din punctul de vedere alnematuritatii chestiunei;al3-lea din punctul de vedere tehnic. In cele din urma a vorbit §i de punctul de vedere juridic. D. T. Rosetti ne-a spus cnoi ne in§elam asupra calculului cg, odatg, legata cu reteaua noastra de cai ferate, ren- tabilitatealiniei CernavodaConstanta ca§ia celorlalte linii are sa creasca in proportiune. D-lor, sunt sigur ea D. ministru de lucrgri publice vva da explicatiuni mai precise asupra acestei cestiuni. Sa-mi permiteti Ins s va spui numai un singur lucru, cg, dad)", am merge numai dupa astfel de calcule, vmgrturisese cg, n'am fi facuti n'am mai face nici un drum de fer. nu stiu in ce stare am fi rams noi fata cu eele- bite taxi civilizate,i daca productivitatea §i comertul tarei noastre ar fi luat proportiile care le-a luat, daca nu am fi avut reteaua noastra de linii ferate, cu care azi reclama a se legh §i acele judete pe unde nu existh, drum de fer.Dacg, este nn adevar in vorba Romaneascg, ea, chiria defteaptä pe chirigiu,este in cestiunea drumurilor de fer. Deschideti cai de comunicatie §i yeti vedea crescand ,s,ansa de productiune, nu numai acolo unde exista

1376 productiunea, dari chiar in locurile sterpe care vor deveni productive. Argumentul acesta de ne- productiune a liniilor ferates'a adus sitn alte ocaziuni si daca ne-amfiluat dupa acele argumente, n'am fi avut nici aceste drumuri de fer care le avem si am fi eamas foarte inapoi. imi aduc aminte mai cuseama". Ate s'au zis in Camera in privinta liniei PloestiPredeal, cal nu aresg, proclucg, nimic si eke altele. Ce e drept, productiunea ei dac6 nu este mult insemnatg, dar este mult mai mare cleat se astepth. D-lor, chiar dacl productivitatea ar fi mai mica, speranta care au avut-o acei ce au facut aceasta linie ferata, a fost cg, aceasta productivitate nu va stag* ea are sa creasca cu timpul. Daca' foloasele acum vor fiputine, si generatia viitoare va participh Ia sacrificiile ce face generatia prezentg,,aceasta estesidreptsina- tural,caci generatia viitoare va trage foloasele cele mai mari din drumurile de fer. chiar dacg, ar venisacrificiile Ong: la a treia generatie, Inca este un cuvântsg,se facg, drumurile de fer, pentruca, va aduce foloase foarte mari mai ales in viitor. D. Rosetti crede ca aceastg, linie dela Cerna-Vod6 la Constanta nu este ren- tabilä, ica nu trebue s'o cumparthn. D-lor, este aproape de mintea omului elinia CernavodaConstanta are sa' se imbunatäteasca, qi

1377 are sa-i ereasca activitatea daca se va face un pod peste Dunare, 0 seA va lega cu liniile din tara. A nu recunoa§te aceasta,este a negh, este a inchide ochii la lumina zilei. Eu zie ceva mai mult ca nu numai productele noastre vor gäsi unserviciurepede§i eftin pe acea linie care duce la un port a0, de bun, dar chiar §i productele streine, care ar trece prin tara noastra in Orient, se vor inmulIi vor preferi calea aceasta; aqh incat chiar venitul liniilor noastre actuale are sa.creasca. Legarea a 600 kilometri linii ferate din tara en portul Con- stanta, iservind de comunicatie in Occident §i Orient, nu ne da dreptul a zice ea va sporl tra- ficu1'0 va marl rentabilitatea tuturor liniilor noastre? D-lor, credeti ea nedescoperind noi asemenea locuri de scurgere pentru productele noastre spre Orient 0 a§teptand noi Inca mult, nu §tiu care epoca mai oportuna, lumea cealalta va facetot ea noi, ne va imith in contemplarea noastra pasiva 0 nu ne va apnea inainte? Sau voitisa facem ceeace rezulta, din spusele D-lui Pi§ca, ea acele pasari din pustule Africei care aseund capul in nisip spre a scapa de vre-un pericol? Daca ne vom ascunde noi capul, erede D. Pi§ca ca nu ne vede nimeni ce facem ?Vecinii merg inainteicand nu yeti lega D-voastra reteaua cailor noastre ferate cu Orientul, le vor legaltii

2900G 87

1378

pe ale lor;i atunci noi vorn ramanea ca o oath; in mijlocul unei pustii izolatie lumea comerciala si de cane cele mari dintre Occident si Orient. D-lor, n'am nevoie sva' spun daca merg pe calcul pozitiv, caci nimeni nu poate merge pe calcul pozitiv in privinta veniturilor care are s6 dea aceste linii ferate. Destul este insä ca facandu-se acest drum direct 0 permanent, venitul tuturor liniilor noastre are A, fie mult mai mare deck astazisi are A, creasca necontenit pe viitor;adica are sa fie pentru urmasii nostri o compensatie mult mai mare pentru sacrificiile ce vor face ei pentru plata acestui drum de fier. Inchipuiti-va numai cat are st creasca venitul liniilor acestea in proportie, cand cele mai multe producte din tara,gichiar din tarile vecine se vor transporth peaici directla portul Constanta. Am avut onoare sva aratcifre luate din raportul comisiunei europene din Galati,care nu are niciun interes in cauza, si din contra i-ar placeh ca acele porturi sa fie in concurenta cu Dunarea, si din acele cifre se vede cat de mult a crescut productivitatea iexportul la noi. Ei bine,este pozitiv, ca transportul nostru se mareste in proportiuni colosale cu inlesnirea care se da exportatiunii; pe cat cererile vor fi mai mari, pe atat produe- tivaile vor fi mai mani prin urmare si produsul liniilor ferate va creste. Daca astazi, fara- aceasta

1379 legAturg, exportul se face in cutare conditiuni, de ,exemplu de 10 si 15, dar cAnd se va inlesni transportul ? Atunci de singur se vor face in propor- -tiuni de 20 si 30. Prin urmare dar, se poate foarte bine ca si miscarea porturilor de pe Dun6re sa .existe Si CU toate acestea sa. fie o foarte mare mic- -care si pe liniile ferate si in portul dela Constanta. Afard de aceasta nu uitati cd existd comertul nde cabotagiu in toate porturile DunArii si care nu ,e in legAturd cu linia feratd. Nu uitati ci dealungul DunArei poate sd fie producte spre a se incArcai aduce unele la Cerna- vodd ca sä meargA direct la portul Constanta .ulteleearl vor continua calea pe apd spre a merge la destinatiunea lor pe mare. Nu uitati cpoate sd fie alte producte mai in jos de Cernavodd care sA aibd mai mult interes, pentru diferite motive, de a merge deadreptul spre mare. Prin urmare miscarea pe Dundre va con- dari miscarea pe liniiie noastre ferate se va mdri foarte mult and ele vor fi legate direct cu portul Constant& Cititi,incdodat6repet,raportul comisiunei .europene, siveti vedea ctermenul de mijloc in timp de un an este de 4 luni in care Dundrea sta. inchisà. Ei bine, in acest termen, miscarea nu wa fi deck pe linia ferath, de oarece exportul pe

1380 gurile Dunarei nu se poate face, cum se intAmplii astazi. Mai este si o perspeetivA in viitor, Dar D. Ro- setti zice: Ce va, faceti iluziuni pana acolo incat saeredeti ea tara noastra va fi inviitor drumul Indiei in ceiace priveste transportul acestui mare comerein international intre batrana Europa si Asia centrala Ei, D-lor, eu n'am luat asupra-mi aceastil idee din raport, ea povestitil dela mine; eu am citat numai piste eestiuni de economie ale unor straini, foarte maxi economisti can an aratat posibilitatea de a se face alte drumuri de fier de o. mai mare importanta intre Marea-Neagra icen- trul Asiei, si care s'au exprimatcit drumul eel mai scurt si eel mai avantagios al acestorlinii nu poate fi deck pe la noi.§iD-voastra, D-le Rosetti, luati aeeasta drept o utopie ?§i mergeti en neincrederea in viitor "'Ana a gasi de az motive spre a sta pe loc si a nu face nimic pentru legatura directa a liniilor noastre en portul Constanta? Ei bine, au fost geniuri mari cari au luat realitatea drept o iluziune si in urma% s'ava.zutcat s'au inselat! Mar Napoleon I,cu eapul lui cel mare a luat inventiunea vaporului drept o utopie; §i in urma a vazut ea aceasta inventiune a devenit o realitate! Ei bine, de ce sa nu credem Si noi ca aceasta

1381 linie care ne va duce direct la Marea-Neagra, pe laugh' avantagiile mai apropiate ce iie va aduce, poate mai thrziu dupl un timp mai indelungat sl devina, si o inlesnire a tranzitului dintre Occident si Orient ? V/ pot asigurh cdaea, nu vom face noi aceasta, cale de tranzit, pe la noi, se vor gäsi altii care s'o facà prin altl parte, ocolindtara noastra;i atunci cand vom vedeh pe veeinii nostri facând porturi la Marea-Neagr iatraghnd comertul pe la dansii, noi vom ra,mane in beatitu- dinea unei admiratiunii vom culege fructele amari ale unei temeri exagerate! Iata, dar ce aveam de zis in privinta productivitatii liniei Cernavodl-Con- stanta legatl cu reteaua noastrde ci feratesi ce avantage putem aveh cand vom legh tara direct cu Marea-Neagra. In privinta studiilor cestitmei acestia, pe care D. T. Rosetti nu legaseste destul de pozitive, destul de mature ea sl facem aceastl leglturl cu Constanta, ni se obiecteaza el ar trebui mai intai sa" avem un pod peste Dunare, si in privinta acestui pod trebue stim de mai inainte en ce pret s'ar puteh face,ash incat sl serve drumurile de fier si sa nu se opreasel nici navigatiunea pe Dunare. Voi rlspunde D-lui Rosetti ctoate acestea an sa vie mai thrziu in mod mai precis. Acum iie ocupam numai de cumpararea liniei eernavoda- Constanta si de portul dela Marea Neagra. Apoi,

1382

D-lor, fara, cumpararea acestei linii, fara ea aceasta linie A,fie a Romaniei, vputeti D-voastra inchipui posibilitateafacerei unui pod pe Dunrtre? Puteti sfaceti acest pod peste Dunare mai inainte de a aveh linia cealalta care duce la Mare si care duce azi streinilori chnd acei streini ar aveh un pod pe Dunäre si o jonctiune culiniile noastre, ne-ar mai vinde ei cu acest pret drumul lor? Child va venicestiunea podului, ministrul va veni cu toate studiile necesare pentru a va arAth atht costul chti posibilitatea executarii sale. Dupa cum puteti vedeh clucrul nu este ash de imposibil incat sa se poata presupune cva trebuisutirni de milioane pentru acest pod! Deja, sunt calcule facute despre posibilitatea executarii podului sustinandu-se chiar ch. aci la Cernavoda ar fi locul cel mai nemerit unde s'ar puteh face un pod mai solid si mai putin costisitor. Mai zice D. T. Rosetti : Mar- turisesc ca daca ar fi vorba sa cheltuim optzeci de milioane mai bine le-am cheltui de a face Du- narea mai navigabila decdt cum este". Ei bine, aceasta e o idee a D-sale, si cu toate acestea ati vazut ca nu prea contesta utilitatea acestui pod, cicauta numai samâne aplicarea acestui lucru, si in ce mod ar imbunatati D-sa navigatiunea Dunarei cu cele 80 de milioane? Mai intaiu navigabilitateaei nu are nevoe de imbu- natatire.Voeste D-lui poate sa facem o marina

1383

comercialh. Apoi o marina' comerciala nu o face guvernulciparticularii ;ceeace poate face guvernul, este sh incurajezeaceasta marina roma,- neaseL_ Cu toateacesteapoates existe toate marinele§itoate imbunäthtirile navigabile; dar mersul natural al lucrului poate sa se opreasca en oricate milioane ar voi scheltuiasch D. T. Ro- setti ? Poate D-sa sa opreasch Dunarea sit nu in- gliqe ? Poate face D-sa ca navigabilitateaei sh nu fie oprita mai multe luni In cursul anului. Poate D-sa face ea transportul marfurilor sa nu coste mult mai mult mergAnd pe la Sulina in Marea Neagrg, decht ceeace ar costh achndu-se o linie directa la Constanta? Apoi chnd comisiunea europeanh ne spuneca duph toate imbunathtirile acute la Sulina, cari sant foarte marl, foarte reale, §i en toate acestea sunt sute de corabii care pe fiecare an sunt silite sh nu poath merge direct in mare, ei sh se opreasa la Sulina,s descarceis incarce, mi se pare ca acest singur lucru an fi un motiv indestulätor ea sa se vada eavantagiile drumului de fier care duce direct la Mare, sunt mai superioare decht ale navigaOunei pe Dunare.Comisiunea europeanh spune ch in 1876, au fost 340 de corabii, care a inearcat in Sulina, adich producte aduse din porturile noastre au fost deschrcate aeolo. Acest

. numhr s'a miewrat in anii urmhtori, dar totuqi

1384 nu a fost numar insemnat, caci in anul 1877, au fost 128 corabii can an ineareat in Sulina, si in 1878 au fost 138 de corabii. Astfel incat se cal- cueazc termenul de mijloc in timp de 6 ani a fost peste 181.000 tone de producte, care sunt silite pe fiecare an a incarch si descarch si a trece astfel prin patru si cincimanipulatiuni pana, sa ajunga la destinatie. Intelegeti eat costa oare aceste manipulatiuni icat se adauga la costul productelor. Ajunse in port produsele se descarca,i platese inmagazinatul; apoi se incare pe corabie se adue laSalina,plkindtransportul.Aci se desearc sise pun inaltecorabii, platind astfel cuirie de transport, inmagazinare, asigurare, taxa dela Sulina,etc.Toate acestea sunt in desavan- tajul trei, fiindea crescand pretul productelor nu poate sa, susting concurenta en alte tari uncle desvoltarea culturei este mai mare ea la noi, si au mai multe inlesniri de transport, in cat ii da mana producatorului din acele parti sa vanza mai eftin deck produeatorii nostri, cari n'aii aceste inlesniri. Trebue dar sa scoatem comertul nostru agricol din aceasta pozitiune ingratti sa-1 punem in pozitiune sa, poath, One coneurent6 en alte state, celputin in p arteatransportului daca nusimA, calitatea productelor. Dar tendinta noastra trebue sa fie a anieliorh

1385 agricultura noastra si in calitate,ca'ci in aceasta nu suntem intre cei dintai. D. Rosetti s'a ocupat si de partea juridica a cestiunei si a aratat indoeli. D-sa zice ca, este destul de sigur ccumpararea aceasta nu ne expune la inconvenientele care le-am incercat in alte concesiuni de drum de fer. Eu cred ctoate precautiunile posibile s'au luat; in dosarele ministerului am vazut toate consultatiile juristilor din Londra, nu ale D-lui Giani; niciunul din Romani nu poate alia ra'spunderea ca sa zica am mersi am constatat c6 este bine. D. D. Giani s'a dus purei simplui prin ajutorul legafiei noastre dela Londra s'a pus in relatiune cuSolicitoralcaseiregale, Para mijlocirea cäruia advocatii nu pot sa-si dea consultatiunea lor. Tati acesti legisti Englezi care au fost consultati, au vAzut conditinuile si au zis ccumpä- rarea se poate face in mod perfect si far`a sa fie expus guvernul roman la vre-o actiune din partea societAei, san din alta parte. S'a mai vAzut Inca cä nu este nicio ipotecp linia Cernavoda-Cons- tanta san pe port.

Formele care le spune D. Rosetti, 111.1 sunt formele care ne pot apara; formele care are sa facil D. ministru de lucräri publice sunt date de legistii englezi,in Con formitate cu legea engleza; si singurul lucru ce mai ramâne este ca D.ministru,

1386 mai inainte de a face subscrierea actului, sL cer- ceteze si la Constantinopole, precum si la Cons- tanta la tribunal ea sa ia certificat, ea snu fie acolo vreo ipoteca care nu este in Londra. Afara de acest punct, toate constatarile, asi- gurarile si formele actelor neeesare sunt facute§i pregatite prin legisti competinti; raportul solicita- torului si acele acte sunt traduse in frantuzeste §i adeverite de legatinnea noastra. Nu se poate luh mai multe precautiuni decgt acestea, toate precautiunile sunt luate, si vanzarea are sa se faca perfecta 0 in con formitate cu legea engleza.Prin urmare dar, vedeti D-lor Senatori, citpreocupatiunea D-lui Rosetti nu este cleat o indoiald.D-lui se indoeste de proprietatea liniei, se indoeste de seriozitateastucliului facut, se indoeste de studiu din puncul de vedere legal. Dar D-lui inteleg ea o face din punctul de vedere al opozitiei. D. Pisca vine §i zice ca, este cestiune de procedura, cacesta este alt proeet. Cum este alt proect ?Este acel proect adus de guvern; nu aveti deck sa cititi proectul si yeti vedeh cproectul primitiv al guvernului s'a modificat in redactiunea lui la Camera, dandu-i-se o redactiunea mai buna. Dar s'a facut un amendament la acest proect sehimbAndu-se cifra; de uncle Camera da 12 milioane, noi venim la cifra invoita

1387 intre ambele parti contractante, pentru ct guvernul en toate silintele ee§i-adat, nu a putut obtine dela concesionari un pret mai saint. nu inteleg ca intr'o vanzare de buna' voe sa" pretindg, o CamerA ca simpunA vAnzAtorului un pret, fAr A. consimtiniântul sau. Prin urmare cestiunea se reduce astfel :este bine sau nu ca sa eumpar6m linia ? Dael nu este bine s6 respingem linia, dad, este bine, atunci sa dam suma en care s'au invoit ambele parti. Pentru ce am pune acum In eestiune o nou'l linie de drum de fer la Mangalia, dacg, ea nu ofera avantajele pe care le ofera linia Constanta ? Voim oare ssperiem pe Companie ? Nu speriem insa pe nimeni. Guvernul a studiat cestiunea, a incercat, s'atoemit, s'a invoit, si a declarat chiar la Camer6 ca nu poate sa do- b5ndeasca absolut nicioreducere din sum, con- venita. Daca vi se pare ce scumpa atunci nu aveti deck srespingeti proectul. Dar sa vedem bine,este posibil sa sefacg, o linienoug, de drum de fer ? Linia dela Man- gala poate sa serve numai ca o tactick deeat aceasta ideeqi-afacut timpul, s'a terminat en ea, si nu se mai poate zice c6, este posibila. D. Pisea ziee: eu admit foloasele unui port laMarea-Neagea,insa, pentru aceasta nu avem deeat sfacem o linie paralela cu aeeea a emu-

1388 paniei dela Cernavodg Constanta. Dar linie para- lelg nu ne este permis -sa facem, fiind prohibit aceasta win concesiunea din 1857. Avem dreptul sg facem aka,linie dela Dungre la un port al Ngrei-Negre, poate aceasta a voitsg inteleagg D-sa. Si aceasta insa,nise contestg,desi farg euvant, desi sunt multe corespondente in minister Si ministrul v'a aratat In ceconsista, acele contestatiuni. Sg lgsgm insa aceasta la o parte; s'au facut studiii s'a dovedit ca este imposibilitate mate- teriala ca SA facemaceasta linie laMangalia,§i prin oricate sacrifice tot nu am putea ajunge la avantajele care le ofeth portul Constanta. Acolo este natura care a adus avantaje; poi putem ajuth natura, dar nu o putem suplini, nu putem schimba nicifundul mgrei la Mangalia,nici putem faca adaposturi cari nu exista, contra vgnturilor. Toti oamenii competinti zicc prin cgteva sacrificii Constanta aresa,devie cel mai bun si mai insemnat port de pe marea Neagrg, caci natura a inzestrat-o CIA pozitiuni proprii,pe care arta nu le poate suplini. Dar atunci ni se zice: ce se face en docurile dela Braila si Galati? De ce athtati athtea foloase care o sa, le aducg linia feratg dela Constanta la Oernavocli ice se face atunciporturile de pe Dungre?

1389

Ei,D-lor,fenomenul acesta s'a vazut in toate Wile; acolo unde s'au construit drumurile de fier, in anii dintai s'au ruinat birjarii si carutasii; IDA -cu timpul acei carutasi cari se ruinaserd s'au inavutit pentruel miscarea s'a tnmulit. SA nu va minati daca en drumurile acestea de fier, portu- rilenoastre de pe Dunare mai ales Galatul si Braila vor suferi momentan; caci se poate sa sufere ceva deocamdata, dar cu timpul poate sa fie mai mare miscarea lor comerciala caei miscarea generala va fi in proportiune atat de mare incat toate loca1iti1e sa aiba activitateaIon sigura permanenta. Cat despre pret, ct linia ar fiscumpa, este de prisos sva mai repet cele ce v'arn spus. Dar D. Pisca zice: de cessiano linie care sa ma coste en patru sau cinci milioane mai scamp decat linia ce am puteh face la Mangalia? Mai intai diferinta de cifre nu este de patru san cincimilioane,caci dupa studiile facute se zice ea este aproximativ. Inginerii singuri spun di acea linie costa 13.727.000 va szica diferinta an fi de doud milioane iceva. Chiar dupa aprecierea inginerilor en pericolile ce poate pnezinta linia noua, suma este aproximativa. Dar D. T. Rosetti a zis: nu stim ccapi- tabul companiei care a construit linia Cernavoda, Constanta, ar fi fost mai mare de 6 milioane,gi

1390 nu §tiu cum s'a Mcut cs'a ridicat la atata sunlit Dar oare s'aridicat capitalul? Aceste le gasesc iari intr'un act oficial al inginerilor no§trii cari au constatat cat costa linia Constanta Cernavoda. lata ce zice: Dupa cum yeti putea vedea, D-le ministru, estimatiunea noastra nu se departeaza tocniai mult de realitate, caci din o dare de seama a consiliului de administratie inaintea adunarei generale, qi de care am avut ocaziune a lua cunoftinta ,reese ca .sumele cheltuite de societate pentru toate lucrarile de orice natura nu a intrecut cifra totala de 744.155 livre sterlinje, adica 18.752.706 lei noi; procurata prin chferite emisiuni:

Actiuniordinare. , . .323.600 livre de preferenta. .150.000 idem, Primaemisiune de oblig.. 83.884 idem Emis.a doua de oblig..186.707 idem Total 744.155 livre

Cifra de 18.752.706leiinginerii no§trio reduc la 13.355.811 care zic ca valoreaza linia §i portul Constanta. Dar tot ace§ti ingineri adauga mai jos cit es- unea aceasta a lor este rezultatul unei aprecieri in bloc fi foarte aproximativa". Aà dar, D-Ior vedeti, ca cat pentru formarea

1391 capitalului companiei, s'a urmat mai multe scene, sic'a,' a fost constituit de mai multe ori. Acum D lor, sg, viu la cestiune, dad, trebuie ca cu o orl mai inainte sl cumpgrAm acest drum de fier. Va marturisese cg, dael vom 16sh sa treaca un an, poate ea,se vor nAri chiar pretentiunile companiei; iarinteresul nostru economic nu mai vorbesc decelpoliticesteash de mare, incat trebuie ca cu o orl mai inainte sa cautg.m a aveh aceasta linie in posesia noastra.

Debaterile Corpurilor legiuitoare No. 102 din 27 April 1882. Anteproectul legilor magistraturii, arciumelor la sate, tucmelilor agricole.

Senatorul Pera Opran §. a. credeau, caceste legi (lack' s'ar voth s'ar rasturnh edificiul nostril social. Boe- rescu de§1 e un partizan al stabilitatii§i al ordinei nu intelege insa, ca' sub pretextul acesta tara sä inteleneasca. El voia cinstitutile sa se schimbe nu la iuteala, ci treptat, incetul cu incetul avandu-se in vedere traditia acestei tari. In ce privqte primul proiect de lege al magistraturii guvernul era pentru electivitate, Boerescu pentru inamovibilitate pe care o mai sustinuse n deosebite rand uri cu toata caldura talentului saui cu solide argumente. Carciurnile la satese inmultisera in disproportie cu nmnarul locuitorilor de aceea guvernul prinal sax proiect de lege cauta sa stavileasca acest ra,u. Boerescu este si el pentru acest proiect de lege fiindca judecata lui cumpanita vedea relelecari decurg din imultirea peste rnasura a carciumilor la sate. ConstrAngerea con- porala care nu mai exista til materie civilai comerciala, ramasese insa in legea toemelilor agricole din 1872. Gu- vernul cerea desfiintarea ei §i gasise in Boerescu un aparator talentat. L. Catargiu, Voinov §. a. combateau acest

1393 proiect de lege spunând ca eatacii, libertatea tranzac- tiuniloristabileste un regim de exceptiune penult raporturile dintre Oran si proprietar care ar trebuii ele safieregulate totde dreptul comun. Aceasta lege, spline Boerescu, nu ataca libertatea tranzactilor fiindea tot proprietarul este liber pe proprietatea lui iinuncitorul pe munca sa hash' amelioreaza legea toemelilor agricole din 1872 desfiintând ca iinmaterie civi1,icorner- cialitconstrângereacorporala; stArpeste intr'un euvânt abu zuri le.

B. Boerescu.D-lorsenatori,voia da in adevär §i eu chteva explicdri asupra proectului de lege de care este sesizat astazi Senatul. D-lor senatori mai inainte de a vorbi asupal mecanismului intreg al prezentului proect de lege ni voi incerch a facesd,dispard oarecarepre- venOuni, oarecare preocupatiuni ivite atht in acest onor. Corp, cat si In Camera deputatilor, cum si afard din adundri, prin ziare cn ocaziunea acestui proect de lege.Aceste preventiuni, aceste temeri, aceste indointe,sunt atht de insemnate, incht ca sd le facem sd,piard," este nevoie a analiza, cestiunea mult mai calm §i cu shnge rece. Atunci numai ne vom puteh convinge daca acele temeri, acele indointe sunt sau nu fundate. Ati vdzut Dv. cd eni chiarD.Pera Opran, opersoanáatht de calmd, a venit cu convinctiunea cea mai sincerd si infidcarat deo temere extraordinard,s ne declare &à D-lui vede cd, se zgudue temeliile so-

20006 88

1394 eietii noastre, icg, din aceastg, zguduire nu se poate produce decat o cldere, o ruing, generall. Lucrul este in adevg,r gray, si cea dintgi intrebare ce trebues ne punem este de a sti de uncle s'a produs o asernenea spaima inspiritele unora din D-nii reprezentantiai tgrei; de unde sien ce ocaziune unele organe se fac ecoul acestei spaimei o räspAndesc in public? Cauza o stiu, caci ni s'a spus: spaima s'a na'scut izgomotul ei s'ar6spg,nditcu ocaziunea unor proecte de legi, relative latocmelileagricole,la carciumile din sate, la organizarea magistraturei. Eu D-lor, care mg pricep putin in legi,vg, m6rturisese cit am cititi eu toate aceste proecte de legi,si nu m'am speriatdeloc;c6cidarn v6zutinele nimic en care s'ar zgudui temelia Statuluii s'ar nimici principiile de libertate.Caci,D-lor, sieu tin mult la aceste principii,i flindcA cunosc in acelasi timp cg, libertkile nu se pot funda, cleat fiind aliate cu ordinea, reaping orice mgsuri earl. arficontrariiordinei,cg,cipninaceastg, an fi contrarii i liberthei. Insg, repet, am cetit, am studiat proectele de care am vorbit, si nu am vgzut cele ar fi rg,sturnAtoare ale ordinei sociale, cele ar contine acea schantee care va pune foe intregului edificiu social. Am vg,zut numai caceste proecte ti propun numai a rernedih un Am existent, cg, rgspund la o necesitate realg.Dar dacg,ele, in

1395 am'anuntelelor,rg.spundsaunu pe deplin la scopul ce si-au propus,daa, remediul este mai mult ori mai putin bun,aceast5, este oaltAces- tiune,este 0 cestiune de apreciere.Aceasta.ar reveni a se zice nu c6 aceste proecte sunt distruc- toare ordineisociale,cic suntprimitoare de modifica'ri, de amelioraxi. Distanta, cum vedeti, este mare, dela o afirmare la alta. Dar en asemenea reforme nu mai avem stabilitate, ne-a zis D. Opran, si aceast5, idee s'a repetat si de altii. Dar s6 ne Intelegem, D-lor.i eu tiu prea mult la stabilitate. Dar stabilitatea nu va s'A," siofiintelenire ;dar stabilitatea nu va szia, a nu mai merge inainte, a nu mai progresh! Ce facem noi de 20 de ani, decksa.tot mergern Thainte,s'a,tot progres'am, si Inca. cu o iuteath, ne auzita ?! Daca, ar fi adev5.rat ce ne zicea, D. Opran, ar fi trebuit ssa' fim siazi, unde erau acum 20 de ani, onsfin periti CU totul ! V'ati speriat de cele 3 proecte. S zicem cateva cuvinte asupra lor Proectul magistraturei este un simplu proect pentru o nou'a organizare a magistraturei române. Intre alte dispozitiuniale acestui proect este si aceia a electivitgtii magistratilor. Dar aceasta este una din Ortile acestei legi organice. Atunci cestiunea ce s'ar pune ar fi :care magistratura nu se poate

1396 organizh bine si frelectivitatea magistratilor ? Cestiune de discutat. Eu unul sunt in contra elec- tivitatii, sunt pentru inamovibilitate. Mn voi sill cand proectul va veni la Senat sn-1 modific in sensul aceasta. Yana' atunci insn nu mn sperii, nici strig en ediaciul social se zdruncinn! Ce voiti svn spun pentru proectul carciumilor din sate? Nu IA' aduceti aminte, WO Dv. en recunosteam cneste onenorocire,oadevaratn plagn, ccArciunnle s'au inmultit prea mult in comunale rurale? Ei bine, un ministru de interne selasn a enpnth si el o convictiune pe care o avem noitoti i propune un proect ea sn reme- dieze Ia un rnu recunoscut de toatit tam. Se va gnsi poate ct remediul nu este destul de puede, cn' mnsura nu ar fi destul de justn, destul de eficace.Preabine. Vom amendh, vom ameliorh proectul;cnci de aceia avem doun Cameri? ele modific.,amelioreazn proectele;nici un ministru nu poate pretinde en proectul snu este atilt de bun incAt sn nu mai aibn trebuintn de ameliornri. Ce sn zicem acum de proectul de tocmeli agricole ? Este cineva care nu a simtit trebuinta de a awe- liorh legea existentn asupra acestui materii ? Toti an simtit aceastn trebuintà. Dupn ate am vazut in discutiuneleurinate in Camern siinSenat, am constatat ctoti in unanimitate, afarn de eAteva exceptiuni au recu-

1397 noscut aceastá necesitate, icg nu a. fost nimeni wre st sustin6, cglegile din 1866 si din 1872, nu au trebuintg, de a fi modificate, de a fi ame liorate. Ce este dar de anormal si de mirat dacg, un ministru a recunoscut aceiasi trebuintg ea noi too, si dacq, dup6 un timp de 10 ani de experientg,, vine ca sne prezinte un nou proect de lege spre a modifich, spre a ameliorh, pe eel vechiu ? Dar ca orice operg, omeneasea, se poate ca acest proect sa, fie criticabil, A, fie supus la ame1ior6ri. Dar ce a cerut acel ministru mai mult deal sg-i indrept6m opera si so inbung,ta,tim ? Au venit insaltii si au obiectat ca nu avem nevoe de nici- o lege asupra acestei materii, ea sg, o ktsairi a se regula, de dreptul comun. Fondatg, poate fi aceasta obiectiune ? Cestinnea revine a se sti dacg, nu este mai bine a nu mai face nicio lege asupra .acestor. raporturi,i de ce nu este mai de preferat a abrogh pur isimplu legile din 1866 si din 1872 asupra toemelilor agricole, a nu pune nimic inlocu-le, decat ceeace unii numese dreptul comun. Mai inainte de a ne da seama de valoarea acestei obiectiuni, si de intelesul cuvântului drept comun, pe care multi'1repetg, farasa,-1inte- leagg,sg, vedem daca prin adoptarea uneilegi noui asupra toemelilor agricole, am zgudui in ceva stabilitatea in societate la care tine atat de mult

-1398

D-nul Opran, sau am provoeh alte necuviinte de cari se tern altii. Am demonstrat dejh cstabilitatea nu va sa zica intelenire;ic daca inprivinta tome- lilor agricole am face progrese naturale siratio- nabile, precum am facut intoate celelaltepri- vinte, aceasta nu va szica, eturburam in eeva ordinea socia16; aceasta va sit zied din contra'cq, ne conformam legilor naturale inaceastd ordine, cacontinuam si sub acest raport, desvoltarea puterilor noastre morale si economice. Nu este dar zguduirea ci intärirea noului nostru edificiuso- cial ce avem soperdm pin aceasta inteleapta ameliorare a unei legi atilt de.importante. Printul Gr.Sturza, care sustine luarea in considerare a acestui proiect, si care in cuviinta- rea D-sale, a emis multe idei bunei juste, dupa mine, Imi pare ca, a fost iD-lui preocupat de niste preventiuni, asupra cArora ma simt datora face oare2ari observatiuni. Ash printul Sturza, a zis,intreacat, ca aceasta lege este protectoare strainilor. Mie-mi pare, D-lor, ca aceasta nu este absolut exact. 0 asemenea lege nu este protectoare exclusiv numai unei clase, adica numai cultivatorilor midi:ea este protectoare agriculturei in general, sorgintei celei mai mari a avutiei noastre, si pentruca sa raspunda la a$ h scop, ea trebuie sa fie, dupa cum yeti vedeh din dispozitiu-

1399 nile ei egal proteetoare irnieului si marelui cul- tivator. lath dar o preventiune, o preocupare a printului Sturza inlhturatä. D-lui ne-a flcuteft vedem ch mai are o preocupare, de o ordine mai superioarh, mai generalh am puteh zice,care o raporteazla intreg regimul reprezentativ. D-lui diseutAnd acest punct, ne-a recomandat nouh, si guvernului in special ca sh nu facem legi numai spre a lingusi multimea; caci,a adaugat D-lui cu drept cuvhnt, un guvern este slab cand linguseste multimea, si nu poate dhinui dach va fi abandonat de partea cea culta, cea inteligenta a natiunei. ieine zice astfel? Dar a putut vedeh ceva in proiectul actual care sh aiba tendinta a lingusi multimea sia inlhturh clasa culta isiavuth? Nu cred;cAciatunciprintul Sturzanuarsustine in'ar recomandh acest proiect de lege. Dach dar este vorba numai de o teorie generala, atunci trebuie sase unease/ si D-lui cu mine spre a zice: dad, un guvern nu trebuie slinguseasch multimea, el nu poate iarhsi a protejh o singura clash, spre a deveni ab- sorbitoare dach nu asupritoare; el trebuie shfie egal just pentru toti; ifiindca nu el singur face legile, misiunea sa principala este de a fi un leal §ifidel aplicator al legilor,care,ca un gardian pus la un post de onoare luereaza, sub rhspun- dereai controlul puterei legiuitoare.

1400

Aceasta .fiind iii. adevgr natura§i misiunea unui guvern constitutional m'am Intrebat ce a voit sh" Inteleagg, printul Sturza, la eine a voit sh fach aluziune, ce temere, ce preocupatiune a fost din parte-a sa, eand deelarg dela tribunh, sub o formh spiritua1 i Inflorith cg.,,puterea o au cei seiraci cu duhul, ci mleidiosi in gide". Nu cred ca fost numai forma exterioarg, partea sa de spirit glumet, care a Inantat kat de mult pe printul Sturza, Meat sh emitg aceastg, idee ca o teoremg a guvernului constitutional. A fost negreit ceva serios in fond. Dar atunci mh intreb : nu cumva printul Sturza s'a inselat de epoce ? Nu cumva a fgcut un ana- cronism. Teorema D-lui poate fi adevrat iapnea- bilg, chteodath, intenn regim absolut, In regimul autoritar, autocratic; chei in acest regim este posibil ca acela care are mai. mult grumazul plecat, find chiar sgrac en duhul, sl complach unui singur suveran, §i seapete puterea. Dar un asemenea bind poate fi posibil mhear, intr'un'regim constitutional ? Chti suverani sunt In acest regim? Cam vre-o 300, irni pare numai Ia noi. Pasg dar sh-ti pleci grumazii laatAtia suverani. Oricht ar aveh cineva salele de mlhdioase, ca seomplach la atatia suverani, cari toti II con- troleazh, tot nu va puteh isbuti,i va isbuti namai

1401 sh moarh de sira spingrei (aplauze, ilaritate).In- cercat-a vreodath printul Sturza in asemenea luau? Nu .stiu dach D-lui a fost panh acum ministru constitutional... 0 voce. Nu. B. Boerescu: Ei bine,cilnd va fiministru va vedeh ch lucrul este imposibil. Tot ash este si pentru cei shraci en duhul. Asemenea ministrise pot gäsi inregiunile absolute. Dar intr'un regim parlamentar lucrul este iarhsi imposibil. Un ministru constitutional trebuie din contra A, fie ager la minte, chei el are sh-si dea socotealh, chtre multimea suveranilorshi,de toate faptele sale. El nu va schph de aceasta, chiar cand ar aveh marea majoritate, chiar cand ar fi chtre acesta cu grumazii plecati, ehci minoritatea, etci opozitia va fi in totdeauna, si D-voastrh stiti c<1 opozitia nu se lash a se induiosh Jesnesiea cere o severh socotealh ministrilor. Cum dar va puteh esi dintr'o opozitie ash de rea si a se sustine un ministru glue cu duhul ? Nu, repet; printul Sturza a fácut un ana- cronism;si-aadus aminte de regimul vechiu, pe care 1-a cunoscut mai mult, si a confundat epocile. Pentru timpii cei noui, in regimul constitutional, aceste temeri trebuie sh piari sh rämânh

Odatil clam ce am terminat cu examinarea tu-

1402 turor preventiunilori preocuparilor, de (nice na- turs vorbim Intr'un mod mai special de obiee- iunilecari s'au ridicat contra acestui proiect de tocmeli agricole. Cea mai insemnata obiectiune care s'a ridicat contra lui a fost cprin el s'ar atach libertatea de tranzactiuni, si el, in aceastg, materie, ar trebui, pur si simplu slasthu a se regull toate aceste raporturi intre cultivatori dupg, dreptul comun. Libertateatranzactiunilor!Dreptul comun! Iatniste frumoase expresiuni de tari unii se ina- moreaza si cred el li se fac apgratorii lor in contra lovirilor ce Ii s'ar da prin proectul actual! Ba am vazut persoane crezAnd de buna, credinta, in sinceritatea lor,ca.este ca un progres ideal,rezervat viitorului când toate raporturile intre cultivatori s'ar regulà numai dupg, dreptul comun! Dar sa,ne ocupam putin de realitatea lucrurilor. D. Voinov, care s'a facut in Senat aparatorul liberateitranzactiuniilor isustinatorulferbinte al dreptului comun, ea si amicii D-lui din Camera, sialte persoane,cari s'au servit de aceleas cuvinte si-au dat oare bine seama de semnificarea lor? Nu este destul, D-lor, a se arunch niste cuvinte a se intrebuinth cate-ovorbl sonora, a ne fermech de frumusetea ei,ti-azice: num gasit, ala trebuie sei, se urmeze" !

1403

Dar child analizam euvintele, cand ne dam seama bine de semnificarea lor qi de realitate faptelor, suntem siliti a inlaturh farmecul qi a vedeh mai lämurit! Aceastaesteadevarat,nu numaipentru D-nul Voinov, dar chiar §i pentru doui din delegatii sectiuniilor,D. Lascar Ciatargiu§iPr. tirbei, eari dupa cum voi probh prin raportul D-Ior, au aluncat putin pe povarni§ul D-lui Voinov, de0, pang in cele din urma, au mers de acord cu ceilalti delegatiqiau facut o lucrarecare inprineipiu este destul de moderna. Ineepand dar cu D. Voinov, Dv.ativazut ct D-lui nis'a prezentat ca singurul, ca adevaratul reprezentant al principiilori ideilor liberale, ca in asta calitate D-lui propune numai dreptul comun, care singur garanteaza libertatea tranzac- inn dor. Astfel, dar D-lui cere respingerea proectului actual, pe care ni 1-a aratat, intr'un mod ironic, ea estefructul unirei a don/ extreme, dreapta stânga. In ceeace prive0e ironia D-lui Voinov asupra unirei eelor doua, partide, euIiraspund ca0 vol s'o vad repetandu-se cat mai des;eaei nu Inteleg pentru ce, cand e vorba de a se face binele, nu 0-ar da mhna toate partidele, ori toti oamenii de bine,spre a conluerh impreund. Oarenu-si

1404 aduce -aminte D-nii Voinov ca mai toate faptele marl din aceasta tara,dela 1859 si pang acum, s'au realizat prin unirea dreptei cu stAnga ? A cils,tigat ori a pagubit tara prin aceasta ? a citstigat foarte mult, si nu avem decat sa ne felicitam. Este adevaratca partidul pe care uniiii numeso alnegatiunei, nu a produs nimic, nici izolat, nici unit cu altii; insg, aceasta e din cauza naturei sale care II duce totdeauna la zero, si nu este un cuvant ca si -alt partid sIT imiteze. Spre a ni se oferi dreptul comun ca norma, ni se vorbeste de libertatea conventiunilor, pe care D. Voinov crede ca. este jignitg, prin proectul actual, si o crede sincer de vreme ce a aratatcu atAta parere de rau ctocmai un guvern liberal, loveste in aceasta libertate. Dar eum se lovesteaceastA libertate D-lor ? Snne dam, repet, seama de realitatea lucrurilor. Si aci sa mi se permita a nfa ()mph §i de raportul delegatilor sectiunilor, caci am zis la inceputul acestui raport se vad emise de minoritatea comitetului, D. L. Catargiu si Pr. Stirbei, emit niste idei care Ona la un punct oarecare, se apropie de acelea ale D-Iui Voinov. In adevar, acestidoi domni delegati zic ci ar fi preferit ea sI nu fie o lege specialIn ceeace priveste regularea tocmelilor agricole, ci numai in ceeace priveste executarea Ion.

1405 Iata ce eitim in raport: Prima cestiunece s'a desbatut in comitet afost de a se ft), &Ica astazi mai este nevoe de o lege speciala pentru regularea tocmelilor agricole, sat daed, este. de ajuns de a lasa dreptul comun,n principlile sale de justifie qide lther- tate, acordat tuturor cetatenilor cari contracteaza, ramánand numcdn ceeaceprivefte executarea atelor conventiuni, a se creeanifte organe cari, pe ldnga cunoqtinta acestor afaceri speciale, sa fie totdeodata landenidna partilor", Prima, dar, intrebare care si-a pus minoritatea comitetuluieste, in esenttsa,identica en aceea care si-a pus D. Voinov. La aceasta prima intrebare, minoritatea comitetului ra'spunde ea si D. Voinov, adica crt nu trebue o legespeciala, pentru toemelile agricole. At At numai ca D. Voinov, nu primeste de loc o asemenea lege, de vreme ce minoritatea delegaOlor ar prilni-o numai pentru executarea contractelor. Tata. propriile euvinte din raport : Defectul, dar, capital al le gei (al proiectului a voit sa zica D. Raportor) este interventiunea puterei publicei pretentiunea ei de a detennina naturaiconditiiletocmelilor agricolecari, nu pot area altelimite decdt acelea ce rezultadin necesitatile variabile ale muncei, din legile stator-

1406 nicite ale economiei politice, find glut cccererea poferta sunt norma unic legitima a preturilor". Aici,dar,D.raportor crede cprintr'un proiect ca cel de care ne ocupam se reguleaza, naturai conditiunile contractelor agricole, adica ca legiuitorul sau o alta, putere public/ intervine, nu spre a enumera si a definiacest contract, ci spre a creia natura lor, iceeace ar fi mai gray a stipula conditiunile contractului in locul partilor. Pentru aceste motive minoritatea ar fi preferit o lege speciala numai pentru executare. Nicaeri insa

111.1se vad dispozitiuni care sa aiba, caracterul§i importanta ce le-o presupune D. raportor. Pe nedrept crede D-lui ea prin acest proiect s'ar atinge undeva principiile de justitie si de libertate. Aceste principiise respeeta intotproiectul. Era, astfel de prisos a mai emite dorinta ea raporturile dintre micul imarelecultivator sa se lase a se regula dupa dreptul comun. Alex. B. ,43tirbei. Raporturile numai in ceeace priveste incheri cu banii cu munca. B. Boerescu. Teoria D-voastra este generalä; nu faceti distinctiune in ceeace priveste formarea contractelor. Vuniti numai mai tarziu cu ceilalti delegati. Eu Insn oprese pentru un moment numai Ia aceasta prima parte a raportului, si intreb pe aceia care propun dreptul comun, pe aceia care-1

1407 dorese numai ca un ideal, si-au dat bine seama de ce va sä. zicg, drept comun? D-lor,tree sieu de legist, si m'am mirat mult când am vg,zut cg,te minuni se atribue acestui cuvant. Intr'un sensgeneral, dreptul cornun insemneazg, regulh generath, dela care se poate abate prin alte regule speciale, in orice fel de materie. Ash, de exem phi, existg, o lege generalg asupra organizgrei puterii armate; dad, vine apoi o lege asupra unei ramure speciale a artnatei, legea generalg, rg.mAne dreptul comun, iar legea specialg, este cea exceptionala, la dreptul comun. Ash in cazul de fatg,, dreptul comun intr'un sens general,este dreptul general care reguleaza, raporturile particularilor intre ; este, cum se ehiarng,, dreptul privat adicg, dreptul civilsi procedura sa. Celelalte legi, cum este dreptul comercial, sunt drepturi exceptionale in raport cu dreptul comun. Dar (lac/ intr'un stat sunt legi de drept comun, se intelege oare cg, Statul, cg, puterea Legiuitoare ii interzice dreptul de a facei legi speciale, care se pot numii legi exceptionale ? Nicklecum, egei intr'un statsunt multirne de raporturi cari au nevoie a se regulhprinlegispeciale, in care se coprinde atatea exceptiuni la dreptul comun, acIie la codul civil si la procedura civilg. Putem oare

1408 zice,cg, in asemenea legi speciale, principiile jus- titieii 1ibertii sunt atacate? Dar de nude s'ar scoate aceastg, teorie ? noi chiar avem o sum/ de legi speciale si n'am auzit 'Meg, pe nimeni sg, le taxeze car fi contra libertgtiii justitiei. Aceste legi speciale sunt de doug,feluri uncle relativelainstitute, altele relative la unele fractiuni din corpul socie- tajii.Avem de exemplu, legi speciale pentru bancg,' de scouti circulatie, pentru creditul funciar, pentru Casa de depuneri, etc., etc. Toate aceste legi sunt facute In favoarea unor institute,si cuprind o sum6 de derogatiunila dreptul comun; cgci a crezut legiuitorulea,'este necesar pentru incurajareai prosperarea acestor institute,sg facg,'acele derogatiuni. Trebue oare a se taxa acele legi ca injustei apgsgtoare? Mai sunt, cum zic, altolegi speciale,care se raportg, Ia persoane, adicg, la fractiunidin corpul social. Intre acestea putem enumgrit la noi,chiar legile toemelilor agricole din 1866 si 1872; cAci a crezut legiuitorul Ong acum craporturile dintre cultivatorii de parnant meritg o deosebitä atentiune siprotectiune a sa. Legiuitorul care a recunoscut aceastA necesitate, si a prescris aceste legi speciale, afost eel din thnpul partidului conservator. Oare aceste doug, legi speciale coprindeau dispozitiuni contrarii principiilor de justitieiliber-

1409 tate ?Cel putin conservatorii nu au zis-o pang acum, panh la raportul Printuluitirbei. Proba- tu-ni-sa mhear azi ch aceste douh legi din 1866 si 1872 si-au ajuns scopul, ch. nu mai este nevoie de dhnsele, ch starea thranului si a cultivatorului este atht de prosperh si de inaintath, incht numai este trebuinth de o lege protectoare ? Mi se pareeh' aceasth probh nu s'afhcut. De ce dar nu am continuh a ameliorh legile din 1866 si 1872 ? Mai avem inch o lege specialh derogatoare la dreptul comun foarte importanth, care reguleazh raporturile unei numeroase clase de cetäteni, unei clase produchtoare avutiei noastre publice, aceasta este legea comercialh. Tot codul nostril comercial este o lege exceptionalh la dreptul comun; c6ci legiuitorul cu drept cuvant a crezut,lanoi ca pretutindeni, ccomerciantii au nevoie de dispo- ziOuni, defavorii agentiispeciali,cari nu se acordh celorlalticetäteni; dach yeti cugeth la o singurh dispozitiune a acesteilegi,aceea a falimentelor, yeti vedeh cat e de gravh, derogatorie la dreptul comun, cat se pare a fi contraliber- tatii individualei cu toate astea toti o legitimeazh si o admit. In adevhr mice cethtean necomerciant este fiber a se ruinh cum va vol; creditorii lui se vor desphgubi de vor puteh, dach nu, vor rhmâneh

29006 89 1410 p6gubaqi; cu comerciantul nu este tot astfel; un comerciant de§1 este cu inini1e intregi,de§1este major, tug, cand IneeteazpthiIe,cand se rui- neaz6, este pus sub un fel de epitropie;i se ia toata starea din mAng, i se pecetlue§te magazia, hhrtiile §i marfurile, se declarg incapabil de a mai administrh, de a mai face unele acte ale vietei civile §i politice,devine infine un fel de minor, de interzis. Apoiceexceptiunemaiexorbitanta,dela dreptul comun deal aceasta ?i cu toate acestea nu am vilzut pân acum pe D. Voinov, sau pe altii care cer dreptul comun, c6 yin sl cornbath, legea falimentelor,sau legea coinercial6 care intreagA este o exceptiune dela dreptul comun. Necesitätile sociale, D-lor, sunt a§h de variate Inct pentru multe este nevoe a se face exceptiuni la dreptul comun; 'rezultatelepractice au probat el bine s'a fAcut. Dacl vom cluth exemple inalteta'ri, am g6s1alteexceptiuni deasemenea naturg. AO, in privinta fabricelor, g6sim multe legideasemenea naturA. AO de exemplu in Franta, repablica dela 1848, guvernul de atunci, prin decret, nu prin lege, a statuat orele de lucru ale lucr/torilor, §i a luat alte masuri pentru copiii care lucreaz/ in fabrici;mgsura ca lucr/toriis lucreze numai atatea ore in fabrici s'aconsiderat atk de obli-

1411 gatorie,that patronulcare o infrângese pedepse§te dela 5 rand, la 100 de franci. Apoi o asemenea mdsuras'arcalifichde D. Opran ca atentatoare la libertatea individuald, -dupa cum a calificat dispozitiunea ca dam 2 zile pe saptamand, Idsate dupa proiect in facultatea :sateanului, ar fi atentatoare a aceleias,i libertati. A. dar, D-lor,acesteiidei a dreptului comun ar fi bine sa-i dam importanta care are, este :uncuvant vag care in cazul de fata n'are loc. In principiu dar, se gäse§te necesar ca §i raporturile dintrecultivatorii de pämant A, fie la noifavorizate iincurajate pin o lege speciala. Gasiti §i D-v. necesar aceasta ? Da, credem mai toti.i experienta trecutului a probat ca dreptate au legile din trecut din 1866 qi1872, propuse chiar qi votate de partidulconservator, probeaza necesitatea unei legispeciale.Aceastanecesitate nu a Incetatprintransformareaconditiunei so- -ciale a sateanului.Ceva mai mult,eu cred ca -chiar cand conditiunea actuala a sateanului se va ameliord mult, tot'Inca mult timp va fi nevoie delegispecialepentruprotectiuneaindustriei agricole. De aceea am vazut cu placere ca §i minoritatea delegatilor n'a imphis consecintele doctrinei pana a respinge o lege speciala, §i pentru formarea contractelor agricole, ca n'afostradicala ca

1412

D. Voinov, ci s'a unit cu majoritatea spre a admite proectul atat pentru formarea tocmelelor agricole cati pentru executarea lor. Minoritateaerasilit/sa ajung/aci; caci odath,ce ea a admis o excepliunelaregularea raporturilor agricole, prin admiterea unei legi speciale pentru executäri, trebuiasadmit'a aceast& exceptiune si pentru formarea contractelor agricole Tata in adevär ce mai citim In raport: Ceeace estesingur legitim in actiunea guvernului in raporturile dintre proprietari ci mun- citori, este numai inlesnirile ce le poate oferla le da o mai mare extensiune prim, siMplificarea sieftinettatea in formele contractelor, cdti prin repeziciunea ci siguranta pentru ambele parti In modul execufiunei fi in cele din urma printr'o- justitie mai apropiata fi mai expeditivet ; dorinta dar ar fi fost ca proectul de lege set nu atingel intru nimic natura iconditiunile de libertate a tocnieliloragricole,cisei se .mtirgineasceinumai; intru a desemnet ci regulet organele chemate a in- lesn't executarea acestor tocmeli". Apoi D-lor, daca, D-1 raportor recunoaste ea legitim a se face o lege spre a se intinde rapor- turileintre agricultori,spre a se simplifica for- mole, spre a se efteni acele forme, nu vede cprin aceasta, chiar recunoaste necesitatea unei legi generale si pentru formarea contractelor iar nu numai

1413 pentru executarea lor ?Caci numai prin o lege generala se pot lua masuri ca sa, se intinda sau sa se inlesneascaraporturile intrecultivatori, ca sa se simplifice si eftineasca' preOrile. Este dar o mic a.contradictiune in raportulcomitetului. Pot Inca asiguth pe. D-nii delegati ca nu se aft' nimic in proiect care sa atinga naturai conditiunile de libertatea toemelilor agricole. Bine a facut dar comitetul de a primitacestproiectin toatepar- Oe sale. Caci in adevar, D-lor senatori, dad, cei doi delegati cred ca trebuie o lege pentru a se da o mai mare extensiune raporturilor dintre cultivatori, de ce doresc o simplificare in forme si efti- natate incheltuieli:D-lor admit implicit,prin aceasta, toate principiile cuprinse in proiectul actual. Aceasta Insemneazcatunci trebuie et se prevada principiile pe care sunt bazate contractele agricole, ca trebuie adica definite aceste contracte, ce pot interveni, intre cultivatorii marl Cu cei mici; ca trebuie sa se arate einesi cum au sa le autentifice. Daca pentru aceasta s'ar admite formele dela tribunalele ordinare, aceste forme sunt prea complicate si taxele sunt marl. Ce se va face mai mult prin acest proiect deck sa se simplifice formele, sa se eftineasca taxele pang, a le suprimh de tot ? Ce se face pentru executare mai mult

1414 decat a se opera repedei oportun ? Ash dar toate aceste cerinti se indeplinesc. TJnde se vede undeva inproiect, dupa cum sustineeidoi domnidelegati, ca.'se determina conditiuniletocmelilor ?Conditiuniletocmelilor afara de durata lor, depind numai de vointa par- §idaca, i-ar fivazut undeva un asemenea defect, de ce comitetul flu l'a senmalat, si nu l'a indreptat ? Nu vad asemenea nicairi in acest proiect ct administratiunea sau guvernul ar interveni intre proprietariicultivatori. Din contra, administratiunea este cu totul retrasa din asemenea relatiuni. Cand ni s'ar fi citit o asemenea dispozititme, atunci numai critica D-lui raportor ar fi fost fondata. D-lor, spre a va, proba ctemerea, c spaima cea mare ce s'a ardicat in contra acestui proiect, sunt nefondate, nu avem deck se facem un scurt paralelism intre proiectul actual si legile din 1866 si 1872. Cand yeti face aceasta comparatie vveti convinge ca este o mare asemanare intre dansele gi eeprin proiectul actual se aduce o imbunata- tire reala. Cu modul acestadaca criticile de principiu ce se aduc proiectului actual ar fi legitime, atunci ele ar trebui sa fieadresate ilegilor din 1866 si 1872, caci acestea sunt sorgintea si baza pro- ieaului de astazi.

1415

Dach minoritatea delegatilor crede cprin o lege de tocmeliagricole s'ar reglementa, exerci- ciul clreptuluide proprietate" §i s'ar reglementh iiiastfelde mod ineatsei, faca propridatea dependinta de acciunea uvernulai, qi sä falsifice chiar institutiunile politice" dupa, cum se exprimh D. raportor in raportulsau,atuncitrebuih sh eonchida, ca, inch dela 1866 s'ainceput una ea aceasta... Al. i4S'tirbei. AO este... B.Boerescu.Atunci trebuies constat ch D. Lascar Catargiui Principele§tirbei yin de declara cg, cele doug legi propuse de cel dintai la 1866i 1872 au avut de scop de a face proprietatea dependinth' de actiunea guvernului §i-a falsifich institut"thnile noastre politice. (Ilaritate). A§h sh fie !Mi se pare chpe nedrept se acuza, D. Lascar Catargiu;ehci eu nu cred ca legea din 1866 §i din 1872 shfiavut un asemenea indoit scop. Cel putin ar fi lucru straniu ca tocmai duph atatea ani, dupg, 1866 sh se faca o asemenea inputare de autoriichiartdacelei legi! Dar, nu D-lor, nu credeti D-v. ch D. Ca- targiu se acuzh serios; D-lui lovqte in legea din 1866 §i in cea dela1872, pentru a puteh lovi mai tare in proiectul actual. Atat §i nimic mai mult! (Ilaritate). Prin urmare, principiul liberthtei muncei, al

1416 tranzacOunilor si al exerciciului dreptului de proprietate,este pe deplin respectat in proiectul actual. Nici guvernul,nici administraOunea nu intervin in facerea si executarea tocmelilor agricole. Proprietarul Ii exerciteazgdreptul sgu de proprietate cum voieste;nimeni nu-i reglementeazg acest exerciciu, muncitorul asemenea este libera-gi pune condiOunile si preturilecari va voi. Dacg se iau oarecare mäsuri protectuare,aceastaeste spre a preveni abuzurile,siininteresul ambe lor parti. Dece dar sne creiem spaime i pericole acolo unde in adevgr nu existg ? Prin urmare, inprincipiu,aceastg lege Ii atinge scopul cegi-apropus. Dar, dacg in amgmuntele sale,ea va aveg defecte, nu avem decgt sg le indreptgm. Aceasta este misiunea si datoria noasträ. Insg, el ea este un progres, o arneliorare la legile existente aceasta este un adevIr de care lesne se poate convinge oricine va cornparg dispozitiunile Ion. Cele mai multe din dispozitiunile proectului actual sunt conforme, identice cu cele dinlegile din 1866 si 1872. Cititii v. yeti convinge. Dar cu toate astea nimeni n'a mai sustinut menOnerea acestor legi. Pentru ce ? Pentrucg aveau lacune care trebuiau implinite, pentrucg aveau defecte cari au dat loc la abuzuri, sau care nu se mai potriveau

1417 cu timpul in care tralm. Proectul actual implineste aceste goluri, indrepteazA aceste defecte. Principe le Sturza a zis, intre al tele ;cgci constrângerea cor- poralg, propriu zis: nu a existat niciodata la noi. Nominal exist6 la noi o lege de constrângere cor- porall incq, dela 1864, insl nu a fosti nu este obligatorie. Probabil dar cPrincipele Sturza a voit se zied,c6 prin proectul actual nu se mai permite execuOunea asupra persoanei, si numai asupra av erei . Aceasta este un mare si legitim progres. O proectul actual este in strAns6 legátura, cu legea dela 1872, §i cii el coprinde, numai niste modificgri niste amelior6ri pe care experienta a probat ciisunt necesarii, o spune, intr'un mod foarte simplu siclar,insusi autorul proectului, fostul ministru de interne D. C. A. Rosetti, iatA, ce zice D-lui, in expunerea sa de motive. Sunt aproape 10 ani de cd.nd s'a pus in aplicatiune legea pentru tocmelile agricole; o experienp destul de indelungata, a per mis atdt guvernului cdt fi particularilor dea seama despre lipsurile legii din 1872 etc." Bazat dar pe aceasta, experientg a trecutului, ministrul propune implinirea lipsurilor §i oarecare inbunItgtiri la legea cea veche. Astfel, dintre lucrgri agricole, se propune scoa terea unora care nu au caracteul unor adevarate

1418 toemeli agricole... Se specificg mai bine formele cu care se inregistreazg, sau se autentificg contractul agricol. hi privinta executiunei contradtelor, ea se face tot in mod derogatoriu la dreptul comun, ca si in legea precedentä, ing mai in acord cif spiritul secolului, adicnu asupra persoanei;. cgci ar fi lueru curios ea pe etind constrangerea asupra persoanei nu se aplicg la noi asupra ninagnui, in materie civilg ori cornercialg, sg se aplice numai asupra cultivatorilor, in materii de tocrneli agricole! Intreb dar, D-lor,incodatg, unde este reforma a.ceia radiealg Meat sne sp6imânte pe unii sisA declare de altii cg proprietarul este amenintat, cg se pune vrajbg intre mariii micii cultivatori?! De unde si in ce scop se creiazg aceste fantasme ? Repeti acum, daca, aceste imputgri arfi fundate, ele trebuesc sg se facg mai intAilegilor existente din 1866 si 1872. Dc ee, in adevAr tractan legile din 1866 si 1872 pentru lucrgrile agricole ? Prin ele se defineau ce este o rnuncg agricolg si se enumgrau apoi toemelile agricole. Iatg cum defineste munca agricolg legea din 1872, §. 3: Prin munca agricola se intelege acea munca pe carelocuitorii o fac pentru exploatarea pamantului". Legiuitorul de atunci, a venit apoi, conform

1419 eu aceastg definiSie, a enurngra, mai multe lucrari agricole. Legiuitorului de astdzi se propune ea, din acea enumdrare, sl scoatg cateva lucrgri care nu se par cg sunt de naturd agrieolg, cd nu sunt Inacorci eudefiniSiunea ce s'a dat lucrdriloragricole. Ce anornalie, ce act straniu, ce lucru inspdimântdtor poate vedeh. cineva in aceasta ? Sd discutdm §i sd ne lumingm, spre a vedea, &el propunerea este sau nu fondatg. Apoi, in legile din 1866 §i 1872, se trateazg ca §i in proectul actual, despre durata contractelor agricole cari o fixeazd la 5 ani, despre autoritatea comunald care sg legalizeze sau sinregis- treze contractele, despre juridicSiune §i execuSiune. Cea mai mare parte din aceste dispoziciuni se afl i in proectul actual. Natura dispoziSiunilor noi sau acelor modi- fiedtoare sunt ele de naturd a ne Ingriji? Dacg s'azis de exemplu cdoug zile pe sdptth-nand eultivatorul, avand a lucth propria-i culturd, sd, nu poatgfisilitaluera,pentru eelcare contractaseeste aceasta olovituritin libertatea lui?Nicideeurn, cdeidacglocuitorul, voe§te aluerh,liberestesdlucreze,silitnu poatefi;§iaceasta pentru a-iprotejd. numai recolta sa, iar nu pentru a luerh la altul, pentru a face corners cu aceastg muncd. Cu aceastä legea

1420 nici reguleaza cum are el sa lucreze nici face sa' intervina administratia in stipularea conditiunilor din contractul agricol; ci prescrie o masura protectoare pentru cultura micului proprietar. Poate iaras szica cineva ca. este dispozitiune rea,rasturnatoare societatii,aceia princarese modifica procedura executarii? Mie imi pare din contra ca modul cum se propune a se face executarea acum este mult mai rationabilasi mai practica, deck cea barbara din legea veche. Glarantii le cari se iau acum sunt mai pozitive ea in trecut. In vechile legi nu se fAceh destul de bine distinctiunea intre judecareai exeeutarea de luerari agricole, si nu se stih dna executarea prevede judecarea san dacA. trebuih mai inthiu judecarea si apoi executarea. Proectul actual este mult mai clar si o asemenea confuziune nu se poate ivi. Noua procedura este si mai simpla si mai expeditiva. Articolul 24 si 25 din proect, reguleaza exeeutarea, ele ne spun ea primarul executa indata contractul, ash cum estesiin cinci zile vinde averea debitorului. Iar despre articolul 32 contestatiunile provenite din tocrnelile agricole,se vor judech de catre tribunalele ordinare fara a se impiedich executarea, care in asemenea materii este totdeauna urgenta. Ce voiti mai mare protectiune, acordata aci proprietarilor marl?

1421

MArezum dar D-lor, in putine cuvinte,si zic cA dincAte am ivut onoarea a v6 expune, v'a0 putut convinge cprin proectul actual, nu se atacAniciun principiusocial, nu se zgudue niciobaza,asocietalei, nusedistruge niciun fel de libertate, nici se impedic6 exere4iu1 dreptului de proprietatei proprietarul ramble liber de a face ce -va voi cu proprietatea sa,i muncitorul e liber de a se invol cum va vol pe munca sa. Nu voeste un proprietars faclcontract agricol, liber este sh' exploateze piimantul san cum va vol, cu oamenii Si, cu argtqiisal, en vitele sale. Voete sa, inchee ash contracte, legea Ii vine in ajutor, inlesnindu-i formelei asigurandu-i executarea. Legea trebue insa sa protecteze egal pe ambele pArtisisa nu lase Joe Ia abuzuri si la asupriri. Dar aceasta nu vrea sa zica ca acest proect nu are nevoe de modificari. ieu cred ca sunt unele pärti ale sale earl trebuesc modificate. Dar vom veda aceasta ckid vom veni la votarea pe a rticole. Adunarea deputatilor a facut in adevAr multesibune modificari laproectulprimitiv. \Tom face si noi altele pe care le vom crede necesare. Para atunci ins/ trebue sa recunoastem ca principiile pe care este bazat acest proect sunt in acord cu libertätile omuluii cu drepturile pro- prietätei, totdeodatä trebue sa mai recunoastem cA,"

1422

acest proect r6spunde la o adev6rata' necesitate socialA,cici el protege sorgintea cea mai abun- dent/ a avutiei noastre nationale, agricultura,§i aceasta protectiune o acordA egal i sltenilor si proprietarilor,elcilegatesteans suntinteresele amandorora. Pentru aceste cuvinte, vrog D-lor Senatori, sg, lain in consideratie proectul, pentru ea apoi sl trecem la discutiunea pe articole, and ne vorn ocupa, de modificArile ce vor fi a se introduce. (Aplauze).

-V

DesbaterlleCorpurilor legiuitoare No. 107 din 2 Maiu 1882 Pentru a patra oarä cestiunea Dunitrei. Th. Rosetti contesta partidului liberal autoritatea morala de a deslega intr'un mod favorabil tarei cestiunea Dunarii, dupä cum in 1879 fusese neputincios de ase opune la retrocedarea Basarabiei. Boerescu raspunde cA, nu este nicio asem6nare intre cestiunea ainArei §i retrocedarea Basarabiei fiindca intr'acest din urma caz Romania a fost nevoit a. sa se su- punä hotarirllor unui congres la care nu area vot, pe and in cestiunea Dunarei, Romania i§i poate spuneqi ea cuvantul fiundca este §i ea reprezentata in comisiunea europeana dela Galati. B. Boerescu. D-lor senatori,intr'o cestiune atat de important6 ea eea actua16, §i in care votul Dv. care se va da va aveh o semnificatiune specia16, este bine, eredem, s6 ne d'ain bine seama de natura cestiunei pentruea astfel ivotul ce vom da sg fie in eunotinta' de cauzg. D-lor, D. P. Grädi§teanu a acut o interpe-

1424 lare intreband pe guvern ce opiniune are in privinta unei propuneri de solutiune a cestiunei Du- narei facuta de catre reprezentantul Frantei dela Galati, D. Barrere. Mi se pare c'o asemenea interpelare era foarte naturala intr'un regim constitutional; caci cand o chestiune atat de importanta se iveste, cand ea este aproape de solutiuneaso, este natural ca un membru din Corpurile legiuitoare sa intrebe pe guvern :ce gAnde§te asupra acelei chestiuni. 0 asemenea interpelare s'a anuntat deja §i la Camera. S'a pus dar la ordineazilei acea interpelare; s'a discutat ; mai multi membri din acest corp §i-au emis opiniunea, uniiintr'un mod mai infläcarat, altii mai rece. S'a facut insa apel ca szic a§a§i la minoritate, ca sa exprime §i &Ansa opiniunea sa; adica sa-§i arate ce vederi are, ce crede ea in privinta solutiunei propuse. Va aduceti aminte ca eri Onor. D. Lascar Catargiu,§efulpartiduluiconservator,a spus: D-lor, nu cunoaqtem actele, nu gim ce s'a lucrat in aceast6 cestiune; guvernul n'a voit Inca' 0 ne comunice actele. Ce ne cerefi opiniunea noastrt9 Nu suntem n pozitiune a vet spune ceva'. D. ministru de externe atunci a raspuns: Suntem gata sd vpunem actele la clispozitiune; nu aveti deceit 0 hoar* o fedinttisecretti spre a luetcunoq- tinttt de tot ce yeti .". D. Lascar Catargiu a fost, mi s'a parut mie,

1425 cam ambarasat de acest rgspuns; se vede cg," nu se astepth la dansul. A luat euvAntul a doua oarg, si a zis:,,D-lor,sti, va spun curat; eu n'am incredere in guvern;eu nu admit cacestiunea aceasta sa se rezolve de dcinsul in mod favorabil," Itunci adaug eu, eth de prisos a mai ft cerut comunicare de acte; crici cestiunea revine numai la aceia de incredere sau de nemncredere In guvern. Cu toateacesteas'atinut sedintasecretä asearg,; an fost chtiva prezenti si din opozitie desi mi se pare nu eram destul de multi ;imi pare chiar ca, D. T. Rosetti nu eth prezinte. T. Rosetti. Nu am fost. B.Boerescu. Estebineasesti.Deci asearg, s'a dat citire actelor cele mai importante, care se refereau la propunerea Barrere. S'a fácut chiar vorba, cu aceastdocazie. Dar stitiinsg,cg, nimeni dintre cei prezenti n'au luat cuvAntul ca sa arate eguvernul a comisgreseliin actele sale. Din opozitia conservatoare n'a vorbit nimenea. A putut insg sg, se creaza ca adouazi, ca astazi, aceasta opozitiune are sa-si exprime opiniunea sa Iiiedintg, publicaidupg, cum bine a observat D. ministru de externe ne asteptam ca D. L. Catargiu care a fostfatg, asearg,care a auzit citireaactelor,care prin urmare cunoa§te acum toatä conduita guvernului in aceste demer-

29006 90

1426 suri preliminare cari pierd totdeauna rezolvarea unei chestiuni de asemenea importarrtg sving si Aarate care este si opiniunea partidului D-sale, säne spung macar dael bine sau rgu a lucrat guvernul pang acum. D. L. Catargiu insg tace §i, in locul D-sale vine D. T. Rosetti, cu talentul D-sale obicinuit, spre a vorbi multe, fArg a ne spune nimic. Dacg en am tgcut pang acum, dacg incg nu am cerut cuvantul,este,vg mArturisesc, cg asteptarn pe D .Catargiu svorbeascg. Acum 'Msg. sunt silit svorbesc si fgeg a fi avut placerea a asculta pe D. Catargiu. Cat despre D. T. Rosetti, D-lui, fiindcg n'a fost aseang, an puteh niguros sg zicg: eu nu ftiu n'am vetzut; eu nu cunosc actele, flU cunosc conduita guvernului". Astfel ca tgramul discuOunei s'ar schimbh, s'ar puteh ggsi un alt mod mai dibaciu de a sediscuth, adicg de a se inlgturh cestiunea faptelor, care este bazata pe acte, spre a se pune numai cestiuneape neincredere.Acest tgrim este mai comod pentru opozitie, si pe dansul voieste sne pung §i D. T. Rosetti. Pentru D. L. Catargiu aceastg misiune ar fi fost mai grea astäzi. D-lui a auzit asearg con- Onutul actelorce dorea a cunoaste;D-lui n'a putut §i nu poate zice nimic contra Ion; cum dar puteh sg schimbe tgramul chestiunei. Pentru D.

1427

T. Rosetti luerulera, mai comod. Pentru D-lui nu a existat si nu exista aete; caei D-lui nule cunoaste continutul. D-Iui lasa dar la oparte ceia ce este in cestiunesi,generalizand lucrul, D-lui da o alta directiune chestiunei. D-lui zice: Aceastei cestiune s'a .conclus ru inca dela inceput aci amqicu partea mea, caci am fost ministru de externe, cdnd s'a deschis aceasta chestiune. Deci rau inceputa rau are sa meargai cu so- luciuneaei".Vedeti insa dibacia acestei procedari.Rationand astfel D. Rosetti se pune la adapostul oricarei desmintiri carii s'ar putea da prin actele ce s'au citit;i apoi modul sail de a critich 'este atat de general, atat de vag, ineat nu stiu daca eel mai mare diplomat din Europa ar putea scAph de asemenea loviri. Astfel D. Rosetti se multumeste a afirma ca, Inca dela ineeput, in ale d'intai aete ale sale guvernul n'a fost destul de categoric, a fäcut prea multe rezerve, n'a fostclan,n'a dat directiune a.eprezentatiunei sale exterioare:astfelea guvernul roman a lasat ea chestiunea sa se compromita. In alte cuvinte, neelaritate innote, rezerve in actiune, nedibacie in conduitA, lipsa de tactica, dubladirectiune in conducerea diplomatiei noastre, exterioare. Iata critica foarte eomoda, sonora, care presupune multe si nu angajaza la nimic. Ce arma mai usoara de manuit poate lua orice partid spre

1428 a lovi in adversariisal! Ce om in lume poate scaph de asemenea critici? Nimeni; caci niminea nu ar aveh ce raspunde. Mi-aduc aminte cand acurn vreun an am citit aci acte de ale mele diplomatice in aceasta chestiune a Duna'rei, ca D. T. Rosetti mi-a observat numai ca P-lui vede un lapsus, un gol, intransele.titi care erh acel lapsus? Golul erh ea nu ma grabisem a raspunde la o nota, austriaca din 1881 prin care Austria, sub. forma, de eirculara catre Puteri, propuneh niste concesiuni ce faceh la anteproiectul salt. D. T Ro- setti credeh ea noi am facut o grepla de a nu raspunde indata la acea eirculara. Noi am crezut elar fi fost o gresala de a raspunde indatagi astfel de a ne angaja mai inainte de a cunoaste simtimantul celorlalte Puteri. Noi credem ca este bung, tactica de a nu ne grabi in cestiuniinter- nationale de asemenea importanta, uncle sunt mai multe state interesate. Cum vedeti este o simplä chestiune de apreciere.Jar and criticase face CUM o formuleaza D. Rosetti, ea am lucrat ne- clar, neenergiei, cu prea multa rezerva, este mai putin cleat o apreciere, sunt ni§te simple asertiuni,la care nimic nu se poate raspunde. D. Ro- setti merge §i mai departe; D-lui admite §i o alta prevedere, tot in scopul de a justifich neincrederea, pe care D. Catargiu, cu fi'anche iobis- nuinta, a declarat-o mai limpede §ineted; D-Iui

1429 a mers phna a insinuh, cu arta D-sale specialä, ci chiar daca notelesiactele diplomatice arfi bune, de unde stie conversatiile ce-au putut aveh loc, intre minitrii romani cu diplomatiistraini, cà poate prinacesteconversatiis'auparalizat efectul notelor scrise, eadica s'au facut come- siuni, sau cel putin, a zis D. Rosetti,s'acreat o atmosfera ash cum A, se nasca, necesitatea care sa ne linpingä apoi laincheiereadefinitivaa unui act! 0! vedeti ce camp imens se poate astfel des, chide pentru orice orator al opozitiei, care voeste aplech urechia sa nevazuta la usa cabinetului unde vorbese diplornatii!Chiar valoareasi continutul actelor scrise cad in fata acestui fenomen supranatural! Aci, daca eineva ar volsa,raspunda, ras- punsal ar fi foarte simplu; caci, dupg cum a zis si D. ministru de externe adineauri, s'ar raspunde: Apoi &bid auzirati aseara clntr'un act diplomatic de mare importanfei,emanat dela un strein, se zice curatcisingura' Romania, dela inceput qipánd azi, n'a primit comisiunea mixtä, aet cum se propune, de ce mai venifi sa mai propunefi la indoiald, un adevar pe care oficialii recunosc chiar streinii? !-` apoi s'ar mai acllogh daca, asemenea comisiuni, angajamente tactice, oculte ar fi existat,

1430 fi cari n'ar puteet sci scape inteligentiii auzulai, de ce nu le invoaca strainii cari ar fi cei mai interesati a le invoced !" Ins1 D-lor, D-v. ea si D. Rosetti s,titi, el in realitate nimic din toate acestea nu existl. Ro- mAnia a luptat si lupt, pe tdrarnul dreptMei al tractatelor de a puteh ajunge la solutiunea cea mai favorabill tgrii !Dacl D. Rosetti a vorbit cum ati auzit,este numai ca safirme cl partidul conservator, reprezintat in Senat, nu are incredere in guvernul actual; a clutat totdeodata,sd evite a arlth cari sunt vederile aeestui partid in aceastl, cesti u ne. Prin urmare, dupl acest partid, rlu este guvernul actual ;sl se duel el spre a veni acei ce reprezintl aeelpartid. Vor deslegh atunci D-lor cestiunea DunArei, cum le va veni mai bine. Aceasta sinimie mai inult. (Aplauze).Prea bine dar s. vedern acurn care este pozitiunea majoritWi. Majoritatea este sau nu convinsl din cele ce a auzit aseard, cl bine ori rlu a lucrat guvernul in aceastl ehestiune? Na mindoieseel ea este convinsl eg bine a luerat, si el prin urmare bine va lucrh si in viitor. Aceastl convinctiune si sperantl sunt cu atat mai fondate cvedeti cinsl,si opozi0a, neavand ce sd-i impute, nu invoch nici- linact,niei-ofaptl, siestesilit/s alerge Ia supozitiii sa puna numai cestiunea de incredere.

1431

Onor. D. Rosetti combatAnd pe D. GrAdi§- teanu a .emis nisteprincipii,niste doctrine, din care multe sunt adevhrate, Insh sunt sau ru aplicate, sau unele se intorc incontra D-Ini. Sh-mi permith a le examinh si eu putin. D. Rosetti a zis co asemenea chestiune nu se rezolvh prin elanuri de patriotism, niei intr'un moment de entuziasm;cheiesteocestiune de naturen totul diplomatieä; ispre a o terminh bine, trebuie mult shnge reee, multh diplomatie, sau mai ales multh dibhcie. Ash este; foarte adevhrat a spus D. Rosetti; Insh nu aceasta cred en 11 Impiedichsh-sispun5 §iD-lui opinia asupra fond ul ui cestiunei. Adevgrat este §i duph mine eh cestiunile internationale deasemenea naturh, §i altele ea clan- sele, nu trebuiesc tratate numai din punct de vedere al patriotismului, nici sh se deeidl asupra lor prin entuziasm. Acest adevhr ni se impune §i mai mult nouh, tarh mich, abia de ieri independenth, abia de ieri en o politich exterioarh, tare trebuie sh luhm apuchturile §i deprinderile diplomatice, si sachibznim cu multh maturitate inainte de a decide; chci, astfel duph cum cu drept a zis D. T. Rosetti, amarh vafideceptiunea cand ne vom trezi cä hothrirea 1uatin momente de entuziasm a fost o iluzie, ori o gre§alh! iurate sunt aceste deceptii pentrunatiunile june si mici !Prudenta

1432 si calmul sunt cu atat mai necesare in cestiunile internationale, exei solutiunea lor nu depinde numai de noi, ei si de mai multe parçi interesate. Sä no intelegem ins6, caci desi recunoastem ca in asemenea chestiuni trebuie .luerat cu multa prudenta' si dibacie, cum a zis D-1 Rosetti, desi trebuie sa respectam si sit menajern iinteresele altora, insa nutrebuiesitsacrificam pe ale noastre. Limite pentru noi, ea si pentru altii, trebuiesa fie respectarea drepturiloriintereselor legitime ale fie- e`druia. §i fiindc6, in cazul de faVt, tocmai de o asemenea maiastril echilibrare este vorba, dreptate a avut D. Gradisteanu ca sa cearg,i opinia unui partid ca eel conservator. Avizurile, consiliile, opiniunile nu sunt deloc prea tarzie cum a avut aerul de a crede D. Ro- setti ;clei nu uitati,ca chestiunea nu este Inca rezolvata; ea este pendinta de doi ani si nu stiu eat va mai sta pendinta, nu ne aflthn inaintea unui fapt indeplinit, ce e mai mult, din actele di- plornatice ce ati vazuti acum ialta,data,v'ati convins cit guvernul este liber absolut, ca n'a luat eu nirneni nieiun fel de angajarnent, cA, a aparat totdeauna drepturile iintereseletarei. Este dar in pozitiune de a continua sl lucreze si de a ajunge sau de a luerasit ajunga la solutiunea cea mai bung. De ee partidul conservator tace si nu voieste situexprime opinia sa ?

1433

Cu gresall D. T. Rosetti a fa`cut asemniare intre aceast6 cestiune si aceia a predärei Basara- biei. Atunci D-v. stitica. noi nu mai puteam face nimic; cci faptul era indepliniti hot6rit printr'un tratat international. Erau Puterile cele man, earl intr'un congres unde noi nu aveam vot hotarise cedarea Basarabiei. Noi trebuia, san sne resem- närn. sau sg, ne luptam cu intreaga Europa. Ne-am resemnat, si tot ce am putut face a fost o pro- testaretacit6, a fostde a zice: Luati, voiau dtim nimic". Ad lucrul nu este de loc tot astfel. Aci cestiunea nu este hothrita', ea se trateaz6 intio adunare internationalg unde avem si noi un vot. Aci putem huh, putem vol. De ce D. Rosetti ne lipseste de concursul luminilor sale? Eu nu pretind ca D-lui om calm, ca (nice membru a-1 partidului conservator, s6 ving sá se pronunte cu entuziasmul cu care s'a pronuntat D. GrAdisteanu, pe care sa' -mi permitPi a-i spune c6 nu-1 aprob ci sA se pronunte cum face un om cu experientaD-lui. Ar puteh oare cineva sd-i imputeca'D-lui face o manifestare provenitg dintr'un elan de entuziasm patriotic, care ar putea compromite ches- thmea ? Nicidecum. Din eontrA opiniile partidului D-lui, and an fi identice ea ale noastre, ar fi de natura' a da o mare fortg morala guvernului in negocierile ceelare a mai continua. Guvernul

1434 nostru s'ar simtl mai forte fail, Indoial, cand ar puteh zice streinilor: nu pot face aceiace mi se cere, sau iatc ceiace pot ceclet; caci vedefi, ctL aceasta este opinia tuturor particlelor, dc orice culoare ar fl". Trebuie dar sa fie convins D. T. Rosettieg ceiace-1 face a nu se pronunth provine numai dintr'un simplu interes de partid. Deaceia D-lui a qi fost silit sa reduca cestiunea la proportiuni foarte mici, la aceia de o dibacie personala. Pe mine, pe D. Stätescu, nu ne-a gasit destul de dibaci. Nu va gasi pe nimeni altul, afath de par- tidulD-sale. Este dar ea i cum ne-arfizis: Cdnd guvernul actual se va duce de-acolo, DOM vent noi mai dibaci qi vom rezolvet cestiunea". Sit mi se permita Inca' a spune, ca. nu este bine, nu este patriotic a reduce aceasta cestiune la o cestiune de partid, de dibacie personala. Ces- tiunea este prea mare spre a fi legata de interese de partide.Oricine ar fi la guvern, acel guvern are trebuinta de fortele intrunite ale tuturor spre aputeh lupth cu dificultatile, cu pericolele de care este inconjurata, aceasta chestiune. Mai repet: mare va fi puterea morala a guvernului cand el, in negocierile lui, va arath ea reprezinta ideile §i sirntimintele natiunei intregi, fdra deosebire de partide! SI nu creada ins/ opozitia, sau poate qi unii din majoritate, ca guvernul pretinde ea sa i se

1435 arate si modul, sau conditiunile solutiunei,sisd, se intre in amdnuntele ei. Aceasta nu cred car cere-o guvernul, siritu .ar face and ar cere-o. El ar dori numai sd i se exprime numai niste principii generale, un cadru oarecare. Altfel lucrul ar fi imposibil ichiar periculos. Cestiunile internationale nu se rezolvd de Adu- ndri, ci cu eunostinta, cu asentimentul adundrilor. Astfel nici cs'ar puteh rezolvh. Ele nu sunt simple ci complexe,i adesea foarte complicate, cu lungi dificile negocieri diplomatice, cari sunt§i mai dificile and pdrtile interesate sunt numeroase. Prin urmare numai guvernul le poate trath si rezolvh. Trebuie dar sdi se lase destuld libertate de ac- Oune, daa se I'14elege,Adundrile legiuitoare au incredere inteinsul. Ash se urtneaza, in toate tàrile constitutionale. M'am mirat mult de onor. a rJ1Rosetti and intre alte motive, spre a critia guvemul, a spus, a el trebuie dela inceput sd vind inaintea Adu- ndrilor sit le arate In ce mod §i cum are sd, trateze chestiunea. Cum! admite D. Rosetti, un conservator ca D-sa, eCorpurile legiuitoare trebuie sd se transforme ila noi in fosta conventiune a Frantei din 1790, spre a administth en, spre a hotdri eu ce instructiuni au sd se dea reprezentantilor nostrii din stthindtate ? Lascar Catargiu. Ash cereti s'd se facd.

1436

B. Boerescu. Vinselati; nu cerem aceasta. Ati vgzut cl D. GrAdisteanu a fgcut o simplg interpelare, spre a intrebh pe guvern ce este hotgrit sg, faca, in chestiunea propunerii Barrerre; iar guvernul a räspuns intre altele, cgar dui sg,en- noascg, si el opiniunile diferitilor membri din aeest corp. Guvernul nu a cerut dar sg-i dati deslegare decum are sg, urmeze, el a voit sa se inspire de opiniunile D-voastrg; el a egutat printr'o unanimitate posibilg in ash cestiuni sdobandeascg acea putere moralg,... L.Catargiu.i noi nu vrem sg i-o dam... B. Boerescu. Lunn act de aceasta; egei insusi seful partidnlui conservator mgrturiseste cg preferg ea guvernul sg fie slab in tratarea unei cestiuni de ash mare interes pentru targ, numai pentru un meschin interes de partid, numai cgsit ajungg la putere! (Aplauze). Ash dar, eu nu inteleg räspunsul care 1-ar da Senatul, cand ar vol sg-1 dea, cleat In doug moduri: sau sg zicg guvernului a nu trath, a nu cguth sg, ajungg, la intelegere, a se pune adicg pe un tgrAm de non posumus papal, sau sg-i zicit de a continua, sg trateze cum a tratat, adicg bazat pe drepti pe tratat, sq, se sileaseg de a ajunge la o intelegere, fgrg. a se atinge suveranitatea teritorialg a tgrii, si interesele ei economice. Aeum, din actele ce vi sau cetit asearg, v'ati

1437 convins, sau nu,ca,bine a lucrat guvernul in trecut, inlimitile posibilului ? rati convins ori nu ca in toatetratarile sale,acest guvern dela inceput pana acum, a lucrat cu patriotizm i nte- ligenta, desi adesea seaflhinpozitiuniingrate Si dificile ? V'ati convins cchestiunea Dunärei ratnas intreaga si neprejudecata, i case poate continuh a se tracth conform dreptatilor iintere- selor tarii ? Daca v'ati con vins majoritatea cel putin de toate acestea, care poate fi rezultatul unei asemenea interpelarei ? Rezultatul, adica ceiace s'achstigat din aceasta interpelare,este dublu. In ceiace priveste opozitia conservatoare cred ca toti am dobilndit convinctiunea deplina caea, cirezerva opiniunile sale, numai din consideratiuni de interese de parti; ca sub cuyat de neincredere in partid se fereste macar dea-i da o forta morala spre a aparh aceasta cestiunesi a ajungela o "Ana solutiune. Ca astfelfiind, Dv.atiinteles toti ca opozitia ii rezerva un rol comod, desi cam egoist; ea pare ca izice: Dacd guvernul va compromite chestiunea, atdt mai rdu pentru dansul; dacti va reusi, imi va, parcel, ran dar nu vol zice nimic. Ati mai inteles neaparat ca prin tacerea sa de astazi, opozitia se rezerva pentru viitor. Daca guvernul va cadeasi ansa iiva luh locul pozitiunea savafimai comoda caci, pedeoparte, nu s'a pronuntat de loc

1438 si poate adopth mice solutiune; pedealtaparte a fa- cutdestulacritica guvernuluiactual, pentruca, la caz de nevoie, spoata zice: ,Ce era sti facern, ant facut cutare ori cutare comerciu, fiindcti cestiunea era compromisti, era angagatä de Boerescu qi Breitianu"1 (Ilaritate, Aplauze). Dar aceste finete,si stratageme de partid se inteleg lezne isadetera pe fata si mai bine cu ocaziunea acestei interpelari. In ceeace priveste insa majoritatea, rezultatul interpelarii care poate fi?Acela de a-i desemnh linia sa de conduita. Aceasta linieise indica de sine, prin reve- latiunile ce is'au fäcutde critre majoritate piin cetirea actelor pe care Inca nu le cunoaste. Daca din toate acestea v'aticonvins eA Au lucrat guvernul acesta, ea' nu a §tiut sapere bine interesele rii,declarati ca nu sunteti multumiti de explicatiunile date de ministru. Daca din contra aveti convinctiunea pe care o am si eu, ca nu este angajata, Ca cestiunea nu este corn pro- misa, ca guvernul a lucrat cu patriotizm, si cu dibacie chiar, atunci el are sa contiune tot ash si pe viitor, atunci ati fost multamiti pe explicatiu- pile date de minister, atunci aveti incredere in guvern, §i aceasta multumire iaceasta incredere o exprima majoritatea trecand puri simplu la ordinea zilei.

V I

Desbaterile Corpurilor legiuitoare No. 128 din Mai 1882.

Societatea de constructiuni.

Multi senatori acuzau guvernul cg.acordg privilegii si a creat un fel de monopol in favoarea societatii de constructiuni. Boerescu care era membru n consiliul de administratie al acestei societatii unul dintre ini- tiatorii miscàrii economicei financiare in tarA faspunde ea nu se acordA, niciun privilegiu sus ziseisocietAti, nici nu se creiazá n favoarea ei vreun monopol caci orideckeori statul are nevoe de vreo constructiune se pot prezinta lalicitatiuneorice societate fie nationara, fie strginA.

B. Boerescu. D-lorsenatori,imi pare rlu eh' discutiunea a luat o direetiune care nu trebuih sg,ise dea; trebue sl pástrhm cel putinintr'o cestiune economich. Angele rece care de multe ori ne lipsqte in cestiunile de persoane,i sl nu alu- nec6m dintr'o cestiune eeonomicl la o cestiune de persoane cum a fhcut D. Gr6di§teanui Ghermani. D-lor senatori,encare am fost unul dintre cei

1440 dintaiinitiatoriaimiscAreieconomiceintara aceasta, am fostceldintaicare am format o societate economidi siconsider aceasta ca un titlu de care m,a" onorez pot sa,va," spun eh' nu am fondat aceea societate ca strag vreun interes dintrinsa san Orti leonine, cum s,i-a permis D. GrAdisteanu a zice? Pot da cea mai formala,' absoluta% desmintire in privinta aceasta,i când D. Grädisteann vine si face asemenea afirmatiuni trebue A, se gandeaseg ce face dici en nu sunt in pozitia D-lui general SIguiceann ea sh nu pot sa maapar aci; en sunt aci de fatA,gi-ipot da desmintire. D-sa nu are decAtsciteasca, statutele,cari sunt legeasocietAtii,nuare decat s6 vadA statutele Dacia, §i se va convinge e1-a inselat acela care I-a informat cäci fondatorii societa,tii nu au alt drept deck acela ce toate socie- tätile anonime acord5, persoanelor care au format societatea, drept cari i1-an .rezervatceice au format societatea Nationala de asigurare, cagi aceia earl au tras drumul cel dintâi, cari au su- portatostenelele§i-aupus capitaluri insemnate pentru care 5, 6 ani n'au luat nimic. Nu aveti decat svedeti socotelilesoc. Dacia §i sceree- taioperatiunileei, Deaceea era bine sv ineti pe tara,mul economic sisa, nu alunecati pe alt argm. Acum reviula cestiuneain sine,§isl-mi

1441 permiteti sspui luerurile mai Iganurite. In pozitiunea mea, desi membru al societalii de construe- fiuni,imi estefoarte comod sh vorbesc, fiindcd nu este vorba de nicio protectiune aci, care sg, se acorde vreunei societhti. Este vorba de niste constructiuni de care are trebuintg, Statuli pentru care va tine licitatie. Apoi, D-lor, voiti svedeti mg,suri proteetoare de societhtiisg, stip cum alte natiuni proteje industriai comertul lor nhschnd? Vg, trimit la o legea veeinilor nostri,pe care am tradus-o, chei voiam srog pe guvern a o propune si la noi, o lege a unor veeini care se aseamgna eu noi In starea de civilizatie.SI vedeti Ungaria cum proteje comerciuli industria nationalh, is intelegep prin ce mAsuri protectoare o natiune ineepe sg, aiba o industrieiun comert. Dar repet: nu este vorba azi de aceasta, este cestiunea de eonstructiuni. Ce se imputg, acestei legi? Care este obiectul amendamentului? scopul iivoin vedeh care poate shfie in realitate ce se imputg, acestui proect? Se zice cä creiazg, monopol, eh opreste concurentai cg, se poate impune guvernului condipunifArg, ea el sh poatg, spune altele; aceasta a spus D. Grhdisteanu. Dar oare ash este? Pentru Dumnezeu!... Credeti cg, nu stim ce citim? Dar unde vedeti scris in lege aceasta?! titi din ce rezultg, toate aceste inductiuni? Rezultg,

29006 06

1442 din aceia cg se zice cpthiIe sg,'se fac iprin amortisment, si deci fiindca numai o societate de construcriuni, este care va putea coneuth in modul acesta, ea va impune condiOunile sale. Dar aceasta insernneazg, oare anuitateasi plata prin amortizment? Atunci, curn zicee,D. presedinte al consiliului, trebue sg, presupui ea nu cunoasteti partea practica! De sigur D. T. Rosetti cunoaste mecanismul financiar mai bine decat mine, ca sg, nu admitg, asemenea presupuneri. S'azis cuvantul de monopol. Dar stiO ct monopol inseamng, dreptul exclusiv ce se da unei clase, unui om san unei societMi de a exploate o industrie sau un comerc oarecare. Unde vedqi insa eh' se da prin lege acest monopol? Cand se dt o construccie vine guvernulizice: voiusg, dau o construc-cie de atatea milioane sidin doug, moduri de plata.,comptant, sau cu amortizment, prefer pe cel cu amortizment. Din ce elemente se compune acea apreciere a guvernului? Dansul va vedee, starea economicg in care se va afla tara. Ce inserimeaza, plata prin amortizment? Plata prin amortizment inseamng, o platg, intr'o durata oarecare de timp, si in durata aceasta are sg plateascg, interesele aeelui capital si o portiune dintthnsul. Deci acela care ia intreprinderea are sg, calculeze interesele capitalului ce-1 depune si portiunea prin careai'e sa se arnortizeze acel capital; pre-

1443 supuneti cg interesul este 5,capitalul de amortizare 2 si jum. Dar oare acesta este obiectul concurentii? Asupra interesuluiiamortizgrii capitaluluise face licitatie?Sit ne lAmurhn bine si sg vedeti el aceasta ne-ar induce in eroare. Dacg, am crede aceste vagi afirmatiuni, atunci, ar veni antreprenorul iarzicecitconeureazg asupra amortizgrii, adicg cg interesul sg, fie mai mic; dar aceasta nu poate formg obiectul concurentii. Ter- menul plitii iconditiunile se pun de practicg, se zicé chiar _inlege 25 anii sunttabele de amortizare in care se vede ce anuitate are sg se dea; luati tabelele de amortizare, sunt tipgrite in volume mari, i acolo numaidecat yeti vedh in 25 ani, cu 5 la sutg, eat esteanuitatea. AMOT- tizmentul dar nu face obiectul concurentei? Dar de vreme ce guvernul nu dg capitalulimediat, acela care imprumutg trebue sgia dobandg en amortiztnentul conform en tabelele de amortizment. Care este dar obiectul concurentei? Obiectul con- -eurenteieste asupra pretulni, devizulni,caIititei ciduratei constructiunei, egei o constructiune care sa face intr'un an este mai scumpg dectit aceia -care se face in doi sau in trei ani. latit obiectul .adevgrat al concurentii, este pretul, acela care lasa mai eftin a face constructiunea acela va fi preferat. eine va publich acele conditiuni, asupra carora seva faceconcurenta? Guvernul, cum facesi

1444 astgzi, va publich conditiunile,devizurile, pretut §i calitgtile materialului, §i asupra acestor obiecte fixei determinate se va face coneurenta. Ace la care da pret mai avantagios capgtd, intreprinderea; c6eieat pentru modalitatea plgtiieste cu totul deosebit. Conditiunile pe care le pune numai guvernul acestea sunt in realitate obiectul concurentii. Sa elimingm dar cestiunile de persoane, pentru ea" nu este bine a se face aceasta intr'o Camera. Dar se zice: Nu este concurentä, fiindcg este numai o societate, numai ea poate aveg capital §i credit, ca sa poatsdispue de 3-4 sau5 milioane§iprin urmare numai ea se poate prezinta la concurentg,qiar puteg impune conditiunile!... Apoi este destul a se afirma aceasta intr'un Corp matur, can(' faptele yin sl dezmintg aceastg afifinare? Dad, in proectul de lege s'ar fi zis el: concurenta nu va fi permisg decat Intre Romani, atunci arti a§a, flindcg este numai o singurg societate romang de constructiuni. Dar unde se zice aceasta? Cum au trecut D-nii Rosetti §i Grädisteanu peste acest punct important, cg nu se impiedica, societatile streine sd vie sa concureze? Am onoare sg. NT6 declar cau sl vie multi, qi am onoare s6,vg declar cg chiar cu aeeastl lege, ma, de putin este favorizatg societatea de construcciuni romang,

1445 pan g.ce va mai veniaceiacare ne-o prornite D. Gradi§teanu (rasete) Incat nu cred sa-§ifi facut iluziuni. Sunt §ialtii cari te Inteleg tot a§a, de bine D-le Gradi§teanu, cum intelegiqi D-ta pe altii. Dar cum zic'etica nu sunt societatistreine care sa concureze,i cum afirmati aceasta cand faptele va dezmint? Uitati oare lucrarile unde a coneurat societatea din Marsilia siunde n'a izbutit societatea romeind de construc- Ouni? Apoi credeti ctimpul va fia§a, de scurt ea sa nu vie sa concureze acea societate din Viena care a luat constructiunea palatului de aeolo cu 27 milioane fiorini? Mai este societatea de Franc- fort care cred ca o O. vie sl coneureze. §i credeti cgacele societati n'o sa aiba capitaluri? Aq puteh zicecBunt puternice pentruca le vine la socoteala sa plateasca plata cu amortizment. Apoi Onor. preopinenti pare ca nu cunosc mecanizmul amortizmentului, pentruca soeietatile acestea vor preferiacest mod de plata,fiinda, este guvernul care plate§te. Daca ar fi municipa- litateasau o institutiede binefacere, despitale etc., poate c. ar fi altfel, dar pentru Stat?... Oar nu qti.ti ctitlurile Statului pentru asemenea operatiuni, se da prin forma de obligatiuni, §i ca aceste obligatiuni ale Statului sa sconteaza la toate bancile din Europa ? Apoi cum se poate

14413 prevede c acele obligatiuni nu au A scadh, din valoarea lor ? Cum credeti dar ch nu vor fi concurenti din cauza pl4ii cu amortizment ? Dach ar fi vorba A se fach o lege protectoare, duph cum zice D. G-rädisteanu, eu asificerut unadevhrat monopol, c6cinumaiastfelvom puteh fonda noi societhti române de comerciu si industrie... P. Gr6diqteanu. De aceia am zis si eu de gre a gre. B. Boerescu. Aci nu este vorba de monopol, nu este vorba de a ingreuià pozitiunea concuren- Olor; prin urmare cum afirmati D-v. ch guvernul a inteles a ins,elh publicul, ch sub o formh de aph- rgtor al concurentii, ascunde o protectiune pentru o societate. De ce facetiasemenea afirmAri când realitatea este in contra D-voastrh ? Ziceti asemenea cvoiti a creia guvernului o pozitiune mai usoarh atunci can(' s'ar dispune a sefaceacesteconstructii numai prin comptant. Dar dach pozitiunea pietelor va fi ash inat A nu poath guvernula-§iprevedeh capitalul ? Clue poate A aibh prevederea ccreditul nu va fi ingreuiat pe pietele Europei, ash cum am avut de exemplu in anii trecuti cu 62 la suta renta,i atunci diferenta aceia A cauzeze o perdere enormh Statului ? Atunci dar intr'un asernenea caz trebue sausa, primim banii prea scump prin emisiunea rentei

1447 sau trebue sa renuntarn la acest mijloc, §i vom rarnane in stare de a nu puteh face fata angajamentului luat pentru plataacestor constructiuni. De ce dar voiti sinchideti drumul celalalt? De ce nu lasati ca dad, se va gasi mai avantagioasa prin anuittifi decAt prin comptant, A, se poate face ? Credeti D-v. ca plata prin anuitati intereseaza pe intreprinzatori? pe constructori? Prea putin le pasa lor daca plata se face comptant sau prin anuitafi; ei vor primi aceia0 valoareiintr'un modi intealtul, in proportiune se intelege cu lucrarile facute. Plata prin anuitate nu reprezinta nimic mai mult decat interesele qi amortizmentul.Prin urmare de ce voiti prin amortizmentul acesta a in- greuihpozitiunea guvernuhii infacereaacestor constructi uni ? D. Gradi0eanu zice: D-v. protejati societatile romane,i propune ea sa se faca plata nu numai cu bani dar fara concurenti chiar de gre a gre. Uncle vede D. Gradiqteanu acea mare protectiune in dispozitiunile acestei legi, afara, de inconvenientele ce am expus ? Mai intai ca de gre a gre, afara de inconvenientele care s'au semnalat dejh, apoi aceasta nu este un mod obi§nuit. Afara de. partea de arta de

1448

primul grad, nu se fac de gre a gre constructin- nile. Dar cum ? Se face concurenta lirnitata, adica guvernul, dupa ce face plan urilei devizurile, chiama cativa antreprenori serio0i intre dan§ii se face concurenta. Prin urmare sunt de opinie ca aman- doug amendamentele propuse säse suprime en desavar§ire, caci, daca s'ar primi un singur amendament,are sa se intoarea legea la Camera in ajunul finireisesiunei,§i la Camera' are sa fie discutii foarte mari,§i mai cu seama adversari foarte puternici in contra contractarii de gre a gre. Prin urmare acest proect astfel amendat, mergand la Camera, ar fi menit, sau de a cad* sau ceia ce este numai probabil, d'a se am'ana pentru sesiunea viitoare... Si pang lasesiunea viitoare poate sa se infiinteze societatile de constructiuni pe care ni k-a promis D. Gradi§teanu §i svilla la eoncurenta. (Ilaritate). Simi fie insa §i mie permis s m fac prooroe §i sn-i spui D-sale ct poate sä se infintezei una idoua' §i treisocietati,i sa fie sigur D-saca, nu vor scaph de concurenta strain ilor. Aceasta concurenta a strainilor este cauza ca societatea Dacia a perdut §iD'a prosperat. Prin urmare de concurentastrainilor nuyetiscaph nici en legea aceasta nici cu infiintarea denoi societati. Dad, credeti ea este trebuinta de construetiu-

1449 nile ce ni se arata prinlege,trebue atunci sa lapädati toate amendamentele care sunt propuse sisavotati legea ash cum a venit dela Camera, fiindca scopul amendamentelor este ca aceste constructiuni sa, se amane la calendelegrecesti (aprobari). Voci. Inchiderea discutiei.

Se pune la yet inchiderea discutiei si se primeste.

VII

Desbaterile Corpurilor legiuitoare No. 13 din 1882 Ráspuns la mesajul tronului.

Boerescu ca raportor raspunde acelora caH corn- bateau proiectul de rasp-ins almajorita-tii la mesajul tronului. In ce priveste politica externa, Romania este in bune relatiuni cu toate statelei vrea sa fie un element de ordine si de civilizatiune in Orient. In al doilea rand, Boerescu spune, cnoi Romanii am trecut de prima faza a regenerarii politicei ne aflam n faza a doua a regenerarii economice ifinanciare. Deaceea guvernul a anuntat in mesaj o serie de reforme caH tind la intarirea noastra economica ifinanciara: ea institutede credit, inmultirea cailor de comunicatiune, raspandirea instructiunii. B. Boerescu, raportor. D-lor Senatori, onor. D. Voinov, membru al comisiunei, v-a explicat intr'un mod foarteclar§iprecis,modul de a vedeh al comisiunei in ceeace privqte sistema de a se rgspunde la Mesagiul Tronului. Eu dar n'am

1451. fost decht executorul acestor vointe; am executat aceeace am fost insarcinat. Prin urmare, rog pe onor. D. S,;endrea, gnu faca in ceeace priveste fondul, sis- terne dupe care s'a redactat acest raspuns, o cestiune personala a mea, caci D-lui intelege prea bine, el sub acest punct de vedere eu n'am fost decat un executor al vointei comisiunei. In ceeace priveste Insl forma raspunsului, se intelege cpriveste totdeauna pe raportor,siea el este responsabil de ea. Acum ma simt dator a adàogi eu cateva explicatiuni pe langa cele expuse atht de bine de D. Voinov. D-lor, D. ,,endrea ne arata cSenatul fiind un corp atht de insenmat In Stat, vocea sa are o autoritate mare,si childel,odata pe an, vorbeste cu Corpul Statului, aceasta vorbä Ii are valoarea sa si este menita a exereith o influentl in tarA. Ash este, si ash trebuie sa fie, depinde numai de a se sti cum intelege fiecare modul, cum Se- natul are sa-si indeplineasca datoria ce-i impune inalta sa misiune, când e vorba de raspunsul säu la cuvântul Coroanei. Ash dupa unii, s'ar puteh crede ca este bine a se raspunde Capului Statului tratând qespre toate cestiunile, aratandu-i aprobarile sau dezaprobarile Senatului in raport cu guvernul, fiind, in alte envinte, o doleanta,, dupa altii s'ar crede ca este de

1452

preferit ea acel raspuns sa fie o simp1perifraza a Mesagiului, exclutzand mice ar fi lupta politica. Comisiunea D-voastra s'a pronuntat pentru perifraA. Inst iaceastaperifraza se poate face in diferite moduri. Ea poate fi foarte scurtai poate coprinde numai cateva euvinte de felicitari §i politete banale. Poate fi insa ceva mai lunga sicontine enuncieri de idei, de principii relative la interesele tarei. Comisiunea a crezut de euviinta, en ocaziunea actuala, a adopth aceasta din urma, forma. Am crezut D-lor Senatori, eSenatul a cruel voce ani zis eata saiba o influenta legitima in tara, ar face bine ea, prin raspunsul säusa in- latureze inteadevar mice cestiune care ar putea provoca o neunire intre membrii sai, Inssemita sicateva idei generale a caror explicare de utilitate practica poate aveh consimtimantul tuturor. Aceasta, mai adaog, s'a crezut cu kat mai necesar din cauza momentului in care ne aflarn, din cauza ca ne afilm in cea din urma sesiune a legislaturei. S'a crezut adiccar fiqi mai bine,i mai prudent, qi mai dernn pentru Senat, a carei expresiune era comisiunea, ca el vorbind cu Capul Statului, de0 in mod general, in ceeace prive0e puterea exeeutiva, carp este expresiunea majoritatei,sa desvolte tot pe tararnul generalitatilor toate cestiunile atinse, de care se vorbe0e 0 in Mesagiu. Am indicat astfel, in alte cuvinte am facut

1453 cunoscut natiunei calea pe care se Oa guvernul majoritatea, calea pe care guvernulimajori- tatea sunt hotarite sa mearga. Dar acum D. Sendrea imi zice: aceasta este o programa ministeriala. Da negresit,Ii raspund; esteo programasipentru ce nu? Este o programa a majovitatei acestui corp. Dar cand comisiunea, expresiunea majoritatei, desvolta aceasta programa,cfindmajoritatea o aproba, i&and guvernul o primeste, eadevineprograma guvernului,programa Senatului. Ce Incru straniu sianormal vede aciD.Sendrea? Este imi pare foarte regulat si constitutional ca, in ajunul unor alegeri generale, Senatuls arate tariicalea pe care el a mers, calea pe care are Inca a merge, principiile generale pe care le-a avut sile va avea in vedere. Aci nu este vorba nici de chestie de opozitie, nici de cestiune de partid, sau de incredere ori de neincredere in guvern. Ne-am marginit purI simplu a face o expunere mai deta- Hata de adevarul lucrurilor,de principiile dupa care guvernul si Senatul intelege sa se conduca§i dupa care s'au condus. Aceasta imi pareera,si necesar iutil. Tara trebuie scunoasca adevarul spre a se pronunta in viitoarele alegeri in conse- einta de cauza. Ce? crede D-nul Sendrea ca era, mai util, c era mai demn pentru Senat a vorbi in raspunsul sau despre niste modificari partiale facute In

1454 minister ori de administratia finantelor comunelorai judetelor? Dar ehiar aceasta cum era,s'o facem dacl guvernul 111.1 le-aatins in Mesagiusidaca ele nu s'au tratat mai inainte pe calea interpelarilor? Nu erau insa altecestiuni mult mai gave, la care era mai de preferit a raspunde pentru ca nu prin taceresa,se ereazac,amconsimtit. D-voastra, cu totiititi,i D-nul endrea, si majoritateai minoritatea, cacest corp, de a carui demnitate trebuie sa ne preocupam noi toti, s'a atacat in diverse ocaziunisisub diferite forme cu 'tot felul de acuzatiuni, este oare ram a corn- bate asemenea acuzatiuni manifesand la ocaziune ceeace este si ceeace crede?

. Ash, de exemplu, stiti ca s'a zis iorganele de publicitate o repeta pe fiecarezi,c relatiunile noastre cu Puterile straine nu sunt tocmai bune; san dad, cu unele sunt bune, aceasta provine din cauz c guvernullesacrificaintereselevitale ale tarei. Am fi putut noi tacea despre acest faptiii raspunsul nostru? itilcand am putea crede Doi cä cu aceasta ne-am disculphsiea' numai guvernul ar fi rmas lovit ? Nu, D-Ior, caci guvernul este,si trebuie sa fie expresiunea majoritatei. 0majoritate care an sustine un guvern, care ar trada ori ar neglija intereseleà.rei,ar fi tot atat de culpabild, easiacel guvern. Prin urmarea

1455 trebuiti noi in rAspunsul nostru slam act de declaratiunea guvernului pe care-o credem ade- vgratl pAnA la probe contrarii, isä expunem chiar principiiledup5,care s6 conduce politica noastrá exterioar6, si cg ea se maxgineste acum, odatcexistenta noastrl politica este bine deli- nitA, a al:ark a conservh ceeace avern dolAnclit sirecunoscut. DacA din partea intaia a rgspunsului, trecem la a doua, ce vedem ? Vedem ct constat6m, ceeace toti stim cacum am esit din prima perioada a regenerarei noastre nationale, adicA din perioada regenerareipoliticei c6 ne aflin intrati in perioada a doua, adica in perioada regenerArei noastre economice si a reformelor interioare. Oare nu suntem de acord toti cacesta este nfl adevn.? Ce-am fgcut in rAspuns deck sl expunem principiile dupa care mergern in aceasta a doua perioada si s6 ark6m reformele cele mai importante ce fac parte dintr'insele ? iaceasta erh mult si inutil ? Dar n'auzitiD-voastrA cum pe fiecare zi se mirth,' a se intunech opiniuneapu- blica,spuindu-se ct nici-o imbunki-itire economicA nu s'aflcut si nu se va face,ea'aceastl parte este cu totul uitaa sineglijat6, ctâ1hrii1e sunt Ia ordinea zilei, cfinantele, cä creditul este cAzut, c5, inrealitate suntem in falirnent,ins6 ascuns, deghizat, crnorala publia, este cu totul zdrun-

1456 einatl, ba cit si chiar cea religioas6 este in pericol, sialtele multe. Dar mai repeti acum, oare noi, majoritatea din care faci eu parte, nu am fi responsabilicu guvernul cand aceasta,stare de lucruri ar fi adevaratg, ? Nu mai este indoial6 D-lor eg, am firiti controlori, raj cenzori ai guvernului. Pentru ce atunci ai crede inutil ea majoritatea, dac6 nu unanimitatea Senatului sg, expung principiile economicei sociale dupg, care s'a condus si se va conduce, pentruc6 prin aceast6 simpl6 expunere sit lumineze opinia publieit si sit zdrobeasca calomnia ? Dacg aceast6 expunere se aprobA de unanimitatea Senatului, dac6 ea se primeste de guvern, (lac/ devine un crez politic al tutulor Romanilor, insemnAtatea ei devine si mai mare; cAci ne avem tras/ linia noastrI de conduitl cs6 stie in mod clarsicategoricprincipiilecare predoming in aceastA a doua perioada, a regenerarei noastre in care ne afliim deja intra0. Cine poate tAganui adevArurile emise in r6s- punsul nostru ? Este un adev6r net6g/duit c6 prosperarea finaMelor este punctul de plecare al ori- e/rei imbungt/tiri economice, si de aceast6 prosperare lu6m act dupg declaratiunile guvernuluisi dup6 faptul aridicArei creditului nostru public pe toate pietele. Fac parte Ing din aceste imbung- tMiri intgrireai dezvoltarea instituOilor de credit,

1457 care existau, creiarea din nou a celor ce nu existau, inmultirea egilorde eomunicatie, protejarea coi mertului §i. industriei nationale,etc. Apoi o natiune nu se poate desvolta, §i prosperh, dug nu se va intinde instructiunea public6,, dad, nu se va propaga, morala re1igioas6, daeg nu se va ajunge. astfel la o transformare a moravurilor,, la o ari- dicare a moralei publiee. Ce ? fiindea s'au mentionat toate aceste imbung,tatiri§i reforme, aceastainsemneaz5, eg, nu avem nimic,c'a," nu avem niciun institut de credit, nicio§osea,niCio§coa16,niciomoral6 ? Celo- girtar fi aceasta ? Mi-af face efeetul ea §i cum ar zice cineva: cand 'vorbiti eu Tronul sg, faceti din doua, lucruri una: sau sziceti guvernului, ea ni§te umili curtezani ai si, 'e5, el a realizat toate imbungtg,tirile imaginate, cä nu mai este nimic de acut, ctotul s'a sfar§it §i el Romania este un paradis; sau sa ziceti ctotul este rgu §i cnimic. nu s'a fgeut. Noi ins§, nu gustthn aceasa dilema. Noi credal' cs'au faeut multe bune, dar cg, mai avem §i. mai multe de facut. Noi zicem c, acunt mai ales, eg. acum suntem un Stat independent, un regat, cpozitiunea noastrl exterioar5, este definitg §i di nu avem deal a ne tine in defensiv6 spre a apara §i a conserva ceeace avem §i asleo veni astfel .un element .de ordinei .de progres in Europa, §i anurne la portile Orientului, acum mai

29000 92

1458 ales suntem In pozitiune a ne pune pe lucru in interior, a dobandi adevarata forta a Statelor moderne, prin munc, prin libertate, prin moralitate, aceasta nu va sà zicc pang acum nu am avut libertate, ori nu am muncit. Am avuti libertate si am muncit prea mult; insa constatam ca de acum inainte avem smuncim si mai mult, avem sa ne perfectionam mergand tot inainte cu ideile secolului, avem in fine sa intreprindem opera care are sa absoarba nu numai viata acestui minister dar a mai multor ministere, dar poate a maimultor generatii. Fiti pe pace! Are mult sramana de lucru copiilor, nepotilor si stranepotilor nostri! Sitne punem dar cu hotarirepe aceasta mare cale, si cat despre noi generatia actuallsit ne multamim cu meritul c'am fost aceia care am luat initiativa care am inceput aceasta mare opera. acest merit II vom Imparti cuto0i §i guver- rial§imajoritate §i minoritate. Vedeti dar, D-lor, cit D-nul Sendrea n'are dreptate a face din acest raspuns o chestiune perso- nail,ori o programa personall. Daca programa voeste a fi, apoi ea este a tuturor. Mud sit emit asemenea principii, cand s constata tints, la care voim sa ajungem mergand pe caleace este des- chisä, piere orice caracter de persoana sau de partid;i catdespre Mine ,nupot spune deck cá face onoare. Corpurilor legiuitoareiguvernului

1459 care recunosc asemeneaprincipii isd pun pe-o asemenea cale. Pe acest Warn, D-lor zenatori, toti Românii sepot intruni, toate fortele se pot alipl. Na cred, repet,sa, fie un singur senator care sa, contesteze adevärurile coprinse in acest rdspuns. Iatd-ne dar uniti, cel putin, pe tdratnulprincipiilor.Putem astfel noth acest rdspuns in unanimitate. Negresit libereste,precums'a zis,fiecare enator sd controleze pe guvern prin mijloacele in- terpeldrilor.Sfim insd uniti cu totii ednd vor- him en capul Statului. Si astddatd, in ajunul unor alegeri generale, noi am crezut cd este bine a nu ne mdrgini numai la o parafrazd de curtenie, ci a expune Su- veranului, ci a ardth natiunei principiile programu- ini nostru, nu numai alprezentului,darBi-al viitorului. Astfel natiunea va Ii pusd in mai bung pozitiune a judea, a se pronunth si-acere dela reprezentantii sdi ceiace va crede mai bine. Eu, D-lor, am convingerea cd tara simte ca noi; cprincipiile,cimbundtltirile si reformele expuse In. rdspunsul nostru, sunti cele dorite de .dânsa; ed. in alte cuvinte Senatul se face ecoul unui sentiment general al tdrei. Pe aceasta mai ales md bazez, cand eu ca D. Voinov, sper cd acest rdspuns se va vota, in unanimitate de cdtre D-voastra. toti. (Aplauze).

1883

Desbaterile Corpurilor Legiuitoare No. 52 din 1883. Revizuirea legei electorale. Proectul de revizuire al legei electorale starnise o furtuna mare in parlament. In Senat, Lascar Catargiu, send partidului conservator, era inpotriva acestui proect spunand ea el ataca proprietateai c. constitutiunea din 1866 fiind opera tuturor partidelor orice revizuire trebuie faeuta nu de un partid ci de un guvern de coalitiune. Prima obiectiuneestecombatuta de Boerescu,care arata ca proectul de revizuire nu ataca proprietatea cacii el imparte colegiile electorale in trei având in vedere tot deosebirea de interese ca i vechia lege electorala:cote gill intai al marilor proprietari, colegiul al doilea a/ orasenilor, colegiul III al micilor contribuabili. Este ade varat,continua Boerescu,ca constitutiunea din 1866. este opera tuturor partidelor; sa nu se uitelush Ca in 1866 abia esiseindintr'orevolutiune, ideci era neaparata nevoie de concursul ambelor partide; azi insa traim in vremuri nortnalei revizuirea legei electorale, poate fi facnta de guvernul numai al unui partid. B. Boerescu, raportor. D-lor, Senatori voi fi mai seurt, eg.ei onor D. Voinov mi-a inlesnit misiunea prin euvintele D-sale fundate§ielocinte.

1464

Apoi am sh rhspund D-lui Lascar Catargiutoc- mai ash cum doreste,adich numai Iatemerile, obiectiunile pe care D-sa le-a formulat. In adevhr, ce-a obiectat, ce temeri a formulat D. Lascar Catargiu relativ la revizuirea Constitu- tiunei ? D-lui a declarat, repetat mai inthi eh prin revizuirea ce are a se face Constitutiunei este amenintath proprietatea, se atach, proprietatea, si aceasta pentruch colegiultrail] actual, are sh. se mai mhreasch. D-lui a mai exprirnat temerea cä o s avem vot universal, ba eh este in pericol chiar existenta Senatului,pe care Constituanta11 va puteh desfiinth, duph cum va puteh eliminh chiar pe capii bisericei din Senat. Pentru D. Catargiu dar, revizuire va sh zichpericol de rästurnAri si necunoscutul cel mai de temut. Apoi, D-nii mei, asi puteh mai Intai rhspunde intr'un mod general la asemenea obiectiuni, la ash temeri, printeaceasta c, dach ar fi ca asemenea sistem sfhtuit de D. Catargiu s11 luhrn ca baza conduitei unui legiuitor si unui guvern, ar trebui shzicern ccamerile cele inai intelepte, guvernele cele mai prudente, ar fi acelea care nu s'ar misch, ar sth pe loc, chei oricine se misch, oricine lucreazh, shexpune la necunoscut si la pericol. De ce D-lui n'a presupus ch Camerile de revizuire an sh treach peste competinta lor ? Ce! Nu am vhzut Camere siguverne abuzhnd de autoritatea lor ?

1405

Aide atunci sl conchidl D. Catargiu, impreunl cu noi; ca niciodata sa nu convocam Camere de revizuire; caci ele pot sa revizuiasca ci alte puncte dee& cele indicate de noi, ca, ele, adica, pot viola Constitufia in virtutea careia exista". Ad logati aceast/ temere la cele enumerate de cltre D. Ca- targiu.

. Mai poate fi ialtele: aeeea de a cllchfie- care din noi toate declaratiunile formale si solenme pe care le facem inaintea tärei. AO, s'ar mai teme D. Catargiu el noitoti deputatii senatori care arätam care sunt opiniunilenoastre moderate, si cum vom lucrit ca sit revizuim Constitu0a, dad), vom fi aIei, cnoi to0 nu avem sq, neinem euvântul. Apoi CU asemenea temeri, cu asemeneabl- nueli putin blnuitoare pentru toti aceea cari si-au exprimat Inscris opinia lor is'au angajat pe onoarei constiintl a o respectà, cuacest nou sistem al D-lui Catargiu ajungem, drept incäodatl la politica fatalistl de a sta amortiti, de a nu ne mai misch, de a sta adicl pe loc! Dar rog acum pe D. L. Catargiu s niswat/ dintr'o nedume- rive, dacl a revizui Constitutia an fi un lucru atat de periculos si de tulburltor pentru Stat, ii !rare!) pe D-lui. care a fost unul dintrepriniiConsti- tutiunei A-111i spunk de ce oare Constitutia din 1866 a prima revizuirea? Ce! a voit sA ne in-

1466 tinzh o cursh. (Ilaritate). Negresit ch. nu. Motivul a fost eh, legiuitorii din 1866 au recunoscut eh Con- stitutiunea noastrh, este prefectibilh, adich nu este perfeeth, cpoate avea nevoie de ameliorhri ; eh poate aveh lipsuri, coprinde viciuri, care sh fach a fi supush la indrepthri, eh, in fine timpul iexpe- rienta pot sh &eh a cere ca sh se amelioreze. lath rnotivele, iath adevhrata cauzh pentrucare insusi textulConstitutiuneicoprinde un articol prin care se zice ch. ea poate fi supusa, revizuire. ltfoarte intelept,a luerat legiuitorulcanda prevhzut o asemeneadispozitiune, inu.1:s'a in- ganfat Ont intiatatapanh,cashcreadheq, opera sa e perfecth,scutith de mice ameliorare. Sunt thri unde nu existh o asemenea dispozitie prudenth, uncle Constitutiunea nu prevede modul cum acest pac fundamental se poate modifich pe c.ale legakt 1inItit i duph cum va dicta ratiunea qi experienta. Ei bine acolo foarte mult se repeth aceasth teaml, chci acolo pericolul este ca modifichrile sh nu se fach, in mod brusc, sprovoace adich starea de revolutiune. Ori cat de intelept si prevh- zator ar fi un legiuitor nu poate pretinde eh opera sa va indestulh toate nevoile, va rhspunde la toate cerintele chrora timpuli experienta vor da nastere. Ei bine, atunci acest tirnp,i aceasth experienth vor creia un curent atat de puternic, Mat cand ise va rezista, el va trece peste capul celor

1467 ce rezistl §i va puteh provoca, chiar aceiace am nutnit stare de revolutiune. Noi dar trebuie sl fim mandrii §i sne11u- dtin elConstitutiunea noastrl prevede modul legal cum ease poate ameliorh. icu toate acestea D.L. Catargiu neface o imputare el ne eon- formám Insi vointei legiuitorului(Aplauze). Dar sI ne coborim amyl pe tlrAmul concret al obiectiunilor §i temerilor D-lui Catargiu. D-lui ne spune c/ prin modificlrile ce voim etfacem legeielectorale amenintlm proprietatea §i colegiul I;si de aceia declarl cl ne va corn- bate strajnic qi csper c acest colegiu nu va tritnitereprezentanti insensulmodificlrilorce voim a face. Dar mai intai D-lui cunoa§te aceste modificari? Negre§it el nu. Apoi atunci de ce le con- damn /.mailnainte de alecunoa§te mlcar ? (Aplauze).PotInsl,eudupI cum aspus§i D. Voinescu sasigur pe D. Catargiu cl am fost mai prude* mai moderati de cum ne crede D-lui; potsl§tiuchiar cl ne-am Ingrijit, poate mai mult decAt D-lui, de necunoscutul de care a vorbit. De aceea deputatii §i senatorii, top câti voiam inprincipiurevizuirea,ne-amadunat de mai multe ori in reuniuni private §i-am discutat, §i-am hotarit intre noi chiar modul cum intelegem a modifich fiecare articol supus revizuirei.VA, pot

1468 incredinth -ca eu .unul, casi D. Voinov, am fost dintre cei mai dificili a primi bportunitatea red- zuirei;i chnd am primit-o a trebuit sa stiu cum are sa sefacit modificarile adica cum au sa le sustina isa le propage .aceia care noteaza azi ca deputati si senatori. Aceste adunari' erau private, precum am zis,caci nu puteau fi publice, Insaveau loc acilaSenat,fara discutiune de partide. Intr'una din acele sedinte eu am expus solutiunea ce intelesesema da fiecarui articol de revizuit, toemai ash dupa cum o doreste D. Ca- targiu. Insa aceasta aratare a solutiunei nu am aratat-osi nu o putem ardth oficialin sedinta publica, cAci atunci am esi din legalitate, de vreme ce dupa art. 129 din Constitutiune noi,Camera Senat, nu avem alt drept deeht acela de a arath anume articolele din Constitutiune, ce sunt a se supune revizuirei,iar nu. de a da si solutiunea, aceasta este misiunea camerilor de revizuire. Prin urmare nu putem noi, dupa cum cere D. Catargiu, a arathinpropunerea noastra de revizuire, ori intr'un alt act, cum intelegem noi a efectuh revizuirea. Tot am facut insa ceva si aceasta poate pe D. Catargiu. Mai inthi, din modul cum motivam noi fiecare articol de revizuit, se intelege destul de clar, des] in mod cu totul sumar, pe ce principiu voim noi a se bath, modificarea acelui

1469

articol. Apoi; am facut ceva mai mult, am luat angajament in particular, deputatii isenatorii, ca asupra fiecarui punct de revizuire, s dam cutare

§i cutare solwtiune. . Acest angajament, aceastadeclaratiune sc- lera* de0 private, s'au luat intiun act scris §i su bscris. In acel act am declarat, pe onoare qi constiinta, cacele solutiuni, invoite intre noi, avern sa lesustinemisa, le propagam§i in prest," §i in adunari publice, §i inaintea alegatorilor ca pro- fesie de credinta, qi in fine iinaintea camerilor de revizuire, de catre aceia cari vor aveh onoarea de a fi ale0. Credeti D-lor, ca va fi cineva dinceisub- scri0 in acestact; in acestact,care are sa se publice, care nu-0 va tinea angajamentul ? Aceasta nu se poate crede. Cuprinsul acestui act,solutiunile ce el contine, mai alescelerelativelalegeaelectorala, v'arn aratat ca le-am expus intr'o adunare privata aci, in care se aflau senatori §i deputati din toate partidele. D. Catargiu nu era prezinte; dar era reprezentat, pe cat qtiu, prin doi membrii din partidul D-sale: prin D. general Mann iprinci- pele Al.-41tirbei. Au mai fost §ialte adunari in cari s'a discutat oportunitatea revizuirei. Nici intr'unul, niciintealtul nu am vazut pe niciunul

1470 din membrii partidului conservator Itiâni1 cuvân- tul, qi fkand cea mai mic6 obiectiune, sau contra oportunitAii,sau contrasolutiunilor admise de noi. Apoi, atunci de ce vg plangeti ? De ce nu ,ati voit a discuth cu poi ? Cki nu putetipretinde ctrebuie sä ne supunem pe tkute laceeace voitiDumneavoastrA,sic volo, sicjubeo ! Gaud rnajoritatea §1 minoritatea au fost convocate de mai multe oriin adunhri private, cand acolo s'adiscutat pelarg oportunitatea, si s'a aAtat anurne pentru fiecare punct sohrtiunea ce credern mai bunk, de ce opozitiunea a tkutsi nu a zis niciun cuvântNoi pretindem isusti- nem eh soluOunele ce am subscris noi sunt toate bazate pe principii,de ratinne, ide o naturit foarte moderatg. Le-ati combhtut cineva din membrii opoziVunei ? Nu, .1 a se ziclle-atighsit bune. Chiar astazi, potadd.ogi,actul nostrusubscris stIncdeschis; rog pe D. Catargin §i pe amicii D-sale A-1 citeas4§idaclvon gAsica,au obiectiuni de fkut, sTe discutäm cu totiii avhnd dreptate vom cedh.Tar dacl vor gAsi ct actul este bun, CIsolutiunile ce contine sunt ratiónale 0 moderate, A-1 subscrie§i'D-lor,§i actul in intregul Au se va public& spre al cunoa§te tara latreagä.. . Catargiu. Da,Ong, la 36 lei.., B. Boerescu. veti vedeh c§, vePitul este rnult

1471 mai mare cacens,qinu in osedint6 oficiall putem spune tot ce cuprinde acel act. Ins a. vl pot asigurà ct colegiile bazate pe categorii de interese se mentin ca pan/. acum ;doarA, numai ca. se micsoreaza censul. Aceasta se simte chiar din motivele paragrafuluiIII din popu- nerea noastrl pentru revizuire. Can sunt in adevlr apoi bazele esentiale ale legei electorale? Aceste baze constl in distinctiunea pe interese, câei distinctiunea pe clase nimeni nu o mai sustine. Ei bine,noi opin/m ca aceeasi distinctiune pe interese sl se observe si in noua lege electoral/.Prin urmare vor fitreicolegiielectorate separate: Colegiul I va fi numai a proprietarilor rurali, cari vorfiadmisi cuUflcons mai mic, ash inck nu va mai Iicuvantca,acest colegiu sl se desparta In doul ca Ongt acum; colegiul II va fi ale oraselor, si in colegiul III vor intrh cei mai mici contribuabili,cari chiar vor voth mai ales prin vot indirect, adicl ruin delegati. Ash, eatht de putini suntem pentru votul universal incht peritru contribuabilii cei mai mici, admitem numai votul indirect. Ce se alege dan cu temerile D-vbastrl el ata- elm proprietatea, onc. voim a introduce votul universal, ? ! Dan acest, vot uhiversal, dui)/ mine si dup l. cum. am inteles chiar opiniunile din Ca-

1472 mer/ §i din Senat, ne este putin simpatic, fiindcg, elde§1 poatefi bun inteorie ins/ in practic/ trebue ea instructiuneasa. fie prea intins,i independenta de earacter prea format/ pentruca votul universal s/ rgspunz/ la scopul sg.0i s6 nu se facg, dintr'insul instrumentul tiraniei §i-aldernagogiei. WA, de ce nu-1 voim. Tin minte, D-lor, ca la 1879 când s'a propus revizuirea articolului7, eu in Senat, dup/ cum tinem minte cu totii am propus 8 articole a se revizui, fiindc6, prevedeam c/ constitutia are trebuint/ de multe modific/ri, care nu sufereau in- t/rziere. Ins/ numai eu am subscris acea propunere iar regretatul repauzat Manolache Costache, hni zise c6. ar subscriei D-lui propunerea mea, ins/ en conditiunea ca sl pun intre altele ire- vizuirea legii electorale. Eu iam rIspuns el nu primese conditia; c/ci D.. Iepureanu voià s/ res- trângl legea e1ectora16, iar mie, mi-e team/ el odat/ pus/ eonstituanta in alternativl, mai lesne poate ajunge la votul universal. Si aceasta, D-lor, este conform cu naturaIn- erurile: odath, ce o natiune dobAnde§te o sum/ _de drepturi, o suml de libert/ti,ea nu mai poate reculh; mai lesne se arunel in extrema opus/ de at A, vazA, restrAns oeiace a dobandit. Aahdar, Onand seam/ de acest spirit natural al omului, de acest mers al timpului, cdae/ ar

1473 veni o constituanta, careia si se cearg a restrange legea electorala, mai bine ar preferis adopte votul universal, ceiace pentru noi ar fiIusun pericol; vedeti dar D-lor, eaci foarte imprudenti an fost si sunt aceia care ar cugetsrestrangg un drept, sau niste libertati pe care le avem dejh dobandite: mergAnd astfel, omul ca inatiuniile au un instinct natural, nu de a retrogradh, ci de a merge inainte (Aplauze). Prudent dar, si logic este, ea sg ne unim en totii, spre a progresh si a intinde rationabil aceia ce avem restrause; Si aceasta ar trebui s'o facem chiar in interesul proprietarilor, chiar in interesul principiilor sangtoase de libertate si de ordine. In fata unor aete si unor solemne profesiuni de eredintä,eredeti D-voastr c o sirnp1afir- ma-tieaD-luiL. Catargiu sau altor amici ai D-Sale ar fi destul spre a sperih lumea, si a des- naturh adevarul? Nu D-lor, caci cuvintele noastre devin publice; cad actul subseris de noi are sä fie cunoscut de toatg sara;caciavern qi noisa mai vorbimsi sluminam, opinia publica. Cu- vintele noastre nu vor fi numai desarte, ci bazate pe acte, pe fapte. Vom spune si noi proprietarilor eg, nu numai nu le restrangem drepturile, cit nu-i coplesim en orasele, darle dam mai multe garantii, cactiIiinem separati de orase si de unde pana acum erau numai 20 ori 30 in colegiul lor,

29006 93

1474 vorfi 200 sau 300 ash ca sg, reziste mai bine infiuentii administrativesisdfie mai taliprin mdrimea numdrului. idupg, cum foarte adevärat a spus D. Voinov, proprietarul care *are o mie proprietate, de 2 fdlci de exemplu, este mai conservator,maiingrijitde proprietateasa, cleat marele proprietar. Interesele, dar, identice sunt grupate irnpreund pentru a rezisth si a se apdra, mai bine. Ce seface atunci cu imputarea ee mi se acluce cd atacgm proprietatea, cd restrAngem drepturile proprietarilor? Ce se mai aleged cu temerea D-lui Catargiu cg, hiar Senatul ar fi amenintat spiard, mai ales dacd se va intoarce D. C. A Rosetti? Si cum s'ar puted face una ea aceasta? Dar suprimarea Senatului esteea indicatd printre punetele de revizuire?Nu. Va sd zied D-voastrd ati presupune eCamerile de revizuire au sd-si calee mandatuli sdeving, revolutionare? Daeg, presupuneti aceasta, dad, vg puneti pe tdrâm de revolutiuni, atunci e altdsocoteald, in desert a mai vorbi impreund. Insd eu nu pot sd admit a aved presupunere; Carnerile de revizuire au sd lucreze separat i Oamer i Senat. Apoi cum eredeti cSenatul viitor are sg, voteze suprimarea sa neindicatd de noi? Aceasta nu sd poate adinite. Tot ash este si

1475 cuinsinuareaca,Pre latiipotfieliminatidin Senat. Numai in mod revolutionar s'ar puteh face una ca aceasta. Insa noi, Senatul, caci banueli nu am lasat sa existe asupra acestui punct caci in propunerea noastra pentru revizuire, nu am indicat artieolul 76, a se revizui in mod general,adica ambele sale paragrafe, dintie cari cele intai vorbesc de mostenitorul Tronului si cel de al doilea de episcopi;ci am ziscisindice la revizuire numai paragraful 1 al articolului 76; prin urmare paragr. 2, relativ la prelati ramane neatins: Cum an presupune dar D. Catargiu ca s'ar puteh modifich si paragr. 2 din articolul 76 ? Pre- supunand numai ca Constitutia si-arcalchatri- butiuniile sale! aceiace en nu pot admite. Ei, dacaeste vorba de presupuneri, atunci am merge §i mai departe, atunci am puteh vorbi si de presupunerile ce le-au citit pin gazete, pe care D-1 Catargiu nu le-a emis, dar la care mi s'a parut c'a facut aluziune. Ash au zis unele gazete caConstitutiuneadin1866, este pactul care-a intervenit intre Domnitori natiune; si ca sit se bage bine de seama a nu s5, rupe acest pact, acest contract;c6ci dar aci consecinta nu sa, arata destul de clara fara a se intelege insa natural ca,daca,se rupe contractul ambele parti -contractante r6nahn degajate, si Domnul n'ar mai fi atunci legat cu natiunea. Misiune malitioasa si

1476 presupunere, atat de absurdh -si nefundath,Meat nu poate provoch decht rhsul si nu poate fi luate in serios, nu mai putin nefondate sunt icelelalte alegatiuni aleD-lui Catargiuch Constitutiunea actualh dela 1860,- find o operit de tranzactiime dintre toate partidele,ea nu se poate modifich decht phrhsi de chtre toate partidele; ash ch a r trebui un guvern mixt spre a se provoch revizuirea ei. Dar sh ne intelegembine, D-lor, svorbitn mai inthi despre pactul dintrenatiunei capul Statului. Acest pact este Constitutia, duph cum aceasta exist6 in toate Statele constitutionale. Dar chnds revizueste aceasth Constitutie, se face o rupere a pactului ?Dar unde ati eitit D-voastrh una ca aceasta ? Faptulrevizuirei flu este cleat un fapt prevhzut prin acel pact, prim acea Constitutiune. Pe dânsa a jurat Domnitorul la 1866; la dansa a colaboratSi D-nul Lascar Catargiu. Irish in aceiasi Constitutiune D. Catargiu a inscrisarticolul 129 care prevedecazurile procedura revizuirei. A noastrh este vina daeh ne conformgm acesteidispozitiuni ?(Aplauze)S'ar imputh capului Statului,s'ar acuzh, guvernul Camerile car rupe pactul dela 1866, pentruch lash, mi. voesc sh modifice, onsamelioreze acel pact, conformandu-se calea regulath indicath de acel pact ? Da, Domnilor, si en admit ch, pot ft cazuri

1477 de rupere de pactintre un suveraninatiune. Insa, stiti cand ? Cand s'ar face o lovire de Stat, cand capul Statului ar rupe singur Constitutiunea si-ar da o alta dela dansul. Insg aceasta arfi iarasi o revolutiunei pe acest Wain nu ma pui, cu atat mai mult eh'eu sunt in contra tuturor revolutiuniilor, fie de jos, fie de sus. In ceeace priveste alegatiunea D-lui Catargiu c. Constitutiunea dela 1866, find opera tuturor partidelor, iarMi toate partidele o pot modifich sa-mi permita ai contesta logica concluziunilor sale. In adevgr, D-lor, sl nu uitgm ca la 1866 eseam dintr'o revolutiune siea, chiar acearevolutiune dura pânIa recunoasterea noului sef al Statului. de cgtre toate Puterile europene. E dar natural si logic ca, cand un Stat se afla in stare de revolutiune toti aceea cari au facut revolutiunea, sa-si dea mama impreung spre a se edifich aeeeace au destramat. Era dar logic la 1866 ca aceea care se coalizase din dreapta si din stanga, spre a rasturna pe Domnul Cluza, sasecoalizeze, spre a forma un guvern compus din D-nii Catargiu, Ro- setti, Bratianu ia1ii, pentru ea sa restabileaseg starea normala, sg,modifice ceeace daramaserg. D-lor, Ii dadusera,mama spre a rästurna, da- toriaD-lor era de a seunispre arestabill ordinea.Prin urmare era natural ca si Constitu- tiunea dela 1866, sa fie opera acesteicoalitiuni.

1478

Apoi azi suntem in situatiunea dela 1866 ? Nu, D-lor, azi suntem in timpuri normale si re- formlm Constitutiunea pe calea pe care ne-o in- dicchiar ea. Deci nu poate A, fie chestiune de coalizare ea cea din 1866, cxei nu am dIramat nimic spre a reedifich. Astlzi un poate fi eestiune, ea in (nice guvern parlamentar, deelt de. Incredere sau de neincredere in guverni ceeaee zice D. Catargiu nu insemneazl, alta de.;lt eg nu are incredere In guvern, fiindel presupune el guvernul actual aresa, intluenteze in alegerii ca sa," se due/ guvernul actual spre a veni guvernul D-lui. In alte cuvinte opozitiunea D-sale este numai o chestiune de incredere despre care nu am st zie nimic. Este dar bine a se sti de tarl, c dacl,D-nul Catargiu sopune la revizuire, el dael D-lui nu voeste a subscrie deelaratiunea noastrA cari coprinde solutiunile punctelor de revizuire, eauza nu este e6D-luivede vreun pericol pentru proprietate pentruel revizuirea se face sub un guvern care nu este acela al partidului D-sale. L. Catargiu. Cu 36 lei este dlrlmarea pro- 13Tietätei. B. Boerescu. Nu este dlramarea proprietltii si este inthirea eicci reduelnd censuli cerând un venit dela 800 la 600 lei, mlrim colegiul I

1479

intarim proprietatearealizandtotdeodata un progres care ni-1 impune spiritul timpului. Daca cu adevarat interesul ce preocupg, pe D-1L. Catargiueste acela aI proprietatei,este grijea ca libertatea sa nu deving licenta, poate fi linistit; caci ambele aceste interese vor ft aparate; poate fi iari sigur ca propaganda ce ne-o anunta astazi, nu va aveh rasunet in tara; caci vom sti si noi a o paralizh prin acte. L. Catargiu. Care propaganda ? B. Boerescu. Aceia cvoim vot universal. Aceasta propaganda a D-voastra -nu va rausi, fiindca vorn venii noi cu acte ca sa probam tarei, ca aceasta,' propaganda nu este decAt o simpl manopera electoralä. Vorn sti inoi a vorbi in public, prin gazete, inaintea alegatorilor, si lumina se va face. Lurnea ya sfarsi prin a ifft,elege si a se convinge clupta nu este de principii ci intre doua particle rivale. Opiniunea publica se va lumina ca opozitiunea urinal-este un simplu scop personal, acela de a ajunge la putere. Tara astfel va puteh udech in consecinta de cauza. Ea, care cunoaste trecutul si careisi va aduce aminte de imbunata,Orile ce a vazut realizate, va continuh, sunt sigur, va continua sa suAie pe aceia cari pot alia libertatea cu ordinea i progresul cu stabilitatea. (Aplauze).

1480

Dacg, nu voim tiranie, nu suntem nici pentru anarhie,i daca, iubim libertatea urgm demagogia. Daci D-voastrá aveti aceleasi simtiminte, suntem uniti pe acest tgram. Deosebirea, credern, va perzistà intre noi, in aceia cg, noi voim a tine seamsa de mersul timpului, cg, noi realizgan progresul treptat si rational, si nu ne expunem la eventualitg,ti necunoscute iperi- culoase. In alte cuvinte noi nu voim a rezistà en incgpManare unuicurent ce ne-ar puteh coplesi; dar iarg,si nu voim ca curentul sa," ne treacg, peste -cap sisne conducg, orbeste, ci noi voim sg, conducem, sdirectg,m in bine acest curent. A stfel find, numai noi vom puteh,maibinedecilt D-voastrg,realizhprogresul si face .binelet`drei. (A plauze prelungite). 1): prefedinte ridia §edinta.

Dezbaterile Corpiirilor Legiuitoare No. 64 din 1883 Din nou revizuirea legei electorale. Lascar Catargiu, General I. Em. Floreseu erau adversari hotgriti airevizuirei legei electorale prezen- tatá de partidul liberal sub cuvânt cguvernul printr'aceast'a revizuire tinde la desfiintarea colegiului I al marilor proprietari si la introducerea sufragiulniuni- versal. Teama opozitiuneiesteiluzorie, spune Boerescu, dci si proectul de revizuire imparte colegiile electorale tot dupg deosebirea de interese in trei,iarn ee pri- ve0e teama introducereisufragiuluiuniversal trebue fäcutá o deosebire intre dreptul de voteexercitiul aeestui drept. In teorie toti ceatenii an dreptul sk. voteze In practich,' insk exercitiul aftestui drept este limitat Ia eei mai culti, Ia cei mai avuti. Actualul proect de revizuire, spune Boerescu, res- peefa acest prineipiu insA ea un omagiu adus ideiloe timpului reduce censulalegkorilor colegiului Idela 1000 franci la 800 frauci. Proprietarii cei mari ar trebui scedeze, ar trebui silimite pe nobilii englezi,cariCasAndu-se:A' fie eon- vinsi de ideile timpului, au ajuns un factor important si respectat in tara lori sä nu fad. ea nobilii franeezi cari inapatinindu-se in susPnerea unor privilegiiIn- veehitei nepotrivite eu vremea au desrantuit marea revolutiune franced,.

1482

B. Boerescu. D-lor Senatori, daci este o chestiune care merita a fi discutata cu mai mult sange rece, cu mai mult calm sicu mai mult respect pentru opiniunea fiecarnia dintre noi, este neaparat cestiunea revizuirei Constitutiunei. Voi cauth sa ma' tin pe acest tarami, contrariu de ceeace a zis D. Gradisteann, voi pune ratiunea inain tea inimei; caci din nefericire, ash merg lucrurile intr'o societate; ratiunea trebuiese le condua, ea trebuie pusa inaintea inimei, atunci numai, suntem siguri a nu vom gresi. Dreptate a avut D. Grädisteanu and v'a spus aeu am fost unul din aceia care, din punct de vedere al oportunitatei, am fost cel mai dificil spre a admite revizuireasicontra oportunitateirevi- zuirei am fost nu numai eu, au fost principele Dimitrie Ghika, presedintele nostru, a lost mai unanimitatea Senatului, aci mai cu totii din majoritate, in adunarile private ce le-am avut aci eram contra opiniunei de a se revizul acum Con- stitutiunea. Repet cen personal am fost numai impotriva oportunitatei; caci in contra revizuirei in principiu nu am fost, si nu puteam fi, a la 1879 and s'a revizuit Constitutiunea, pentru cestiunea israelita, eu singur am facut o propunere, prin care ceream a se revizul opt puncte din Constitutiune. Eram dar, Ina deatunci un revizionistradical, fiindca

1483 imi ziceam cA, de vreme ce suntem siliti a revizul art. 7, de ce snu profitAm de ocaziune spre a revizuisialte articole din Constitutiune, dintre care unele erau indispensabile a se pune in acord cu pozitiunea pohtieä a Wei; altele erau nejusti- flcabile; altele ofereau contradictiuni, etc. Cu toate acestea am rámas singur de aceastl opiniune,si daca. Senatul nu s'a unit cu propunerea mea a fost numai de ternere ca nu cumva Camerile de revizuire, salunece spre a revizul, afard de cele opt articole, si altele; In alte cuvinte, tot curioasa temere ce s'a va'zuti acum cl am da AdunArile de revizuire prilejs5, 'se pun6 pe tAram revolutionar; cAci, D-lor, revolutionarg devine o CamerA care trece peste atribuOunile sale. Munäzi când am mai vorbit de acest incident, am spuscaintre cele 8 puncte din propunerea mea dela 1879, nu se Ohi punctul relativla legea electoralg;i pentruce aceasta? Pentruca ve- (learn pe atunci prin Corpurile legiuitoare ivindu-se o ideie care puteh da nastere la mari conflicte, la lupte mari, ideia de a restramge legea electora16. Aceastl ideie, stiti caveh ca champion mai forte, mai convins, mai inteligent, pe repausatulsire- gretatul nostru coleg Manolache Costake Iepureanu. Ii ziceam chiar D-sale: Mai bine sti nu revizuim legeaelectorala, cad D-voastretcivoi s'ores- trdngefi, dar qtifi, a in legile societatilor omenesti

1484 este ca o societate sa nu retrogradeze, ca un popor care a dobdndit un drept ori o libertate, sa nu mai dea inapoi aceeace a dobandit. 0 natiune, ca qi un om, cauta, prin natura sa, sa tot mearga inainte; nu este exemplu ca un popor Sd voiasca a merge de bunavoie inapoi, ori a pierde ceiace a dobandit. Daca, dar, D-voastra, aduogam re- gretatului D-lui Iepureanu, ai vo sa se restrdnga legea electorala, s'ar putea, produce efectul contrariu, incdt sa ajungem la votul universal,si fiindca eu sunt contra votului universal, sub punctul de vedere a-1 aplicatiunii sale in timpul deacum, prefer sa nu rcvizuiesc legea electorala, qi sa stam pe loc". IatA, D-lor, din ce pallet de vedere,i pentru singurul acest motiv, eu, la 1879, nu am cerut verificarea legei electorale. De atunci Inca mi-a fost teama de votul universal, adica de exercitiul aeestui vot a§a, cumil intelege D-1 Grädiqteanu. Oricum va fi, revenind la chestiunea oportunitatei de astazi, este adevarat, dura cum v'a spus D. Gradiqteanu, ca diferite considergiuni, atat interne, cat §i externe, a foSt ca atat en, cat §i marea majoritate a D-Ior Senatori, sa credem ea nu este oportun, ea revizuirea Constitutiunei sa sefacA acum. In alte cuvinte, D-lor, en am crezut ea nu potIna asupra-mi raspundereauneisituati un

1485 numai dupg simpla mea apreciere.Rgrameh a luming pe eeice puteau sa-§i ia rgspunderea, adica guvernul. Eu, simplu senator, afarg din guvern, nu puteam ca om liber §i amie inteligent §i sincer al guVernului, deck expun aprecierile mele, dificultatile pe care en le prevedeam. Aceasta am §i fgcut; insg am declarat totdeodata emajoritatea poate sg vada mai bine lucrurile, dud guvernul ne poate spune lucruri ce en mi pot§ti,§iel astfel en ma voi supune intr'adevar majoritätei. Aceasta s'a §i intamplat. In urma explicatiunilor date de guvern, tot in §edinte private, majoritatea Senatului a crezut ca nu mai trebuie a face din oportunitate o piedica pentru revizuire. WRID supus §i en majoritatei. Ramilneg insa pentru mine dies- tiunea revizuirei in principin. In alte cuvinte mai rarna'neg a se sti de catre cativa dintre noi, care facem parte din majoritatea acestui Senat, Ong unde avem de gand sg, mergem cu revizuirea, adieg cum intelegem noi sa se modifice articolele de revizuit ? Ce indicgm? Pot sg adaog farg indiscretiune eg chiar guvernul,D-nul pre§edinte al cabinetului, a declarat ca voieste §i D-lui a sti aceasta, mai inainte dea se hotari pentru revizuire. Si,in adevgr, D-lor, presupunetic ideia majoritätii arfivrut smearga pang la votul universal, cum il intelege D. Gradi§teanu. Ei bine,

1486 en atunci asififAcuttotceia .ce-amfgent la 1879, adicg nu a§i fi primit revizuirea legii electorale.§ideclarastAziincg mai mult,declar inaintea Senatului §i a tgrei, cdacg din nenorocire Camerile de revizuire viitoare ar intruni doug treimi de reprezentanti, care sgfie de opiniunea Gradisteanu, n privinta votului universal, sidacg voi face parte din acele Cameri, voi coin- bate din toate puterile revizuirea legeielectorale, adicg voicombate o reformg pe care, pentru arum, o gasesc foarte periauloasg pentru Ora mea. Gradifteanu.Nicien nucerastazi votul universal; dar nu voi sg merg deabusele; rezerv pentru viitor. B. Boerescu. Noi nu mergem deabuseleci mergem in picioare si cu fruntea sus; attit numai cg nu voim sä ne yunem pe un povarni§ periculos, dupg care putem alunech, asa, incat sa ne pomenim intr'o uratg prgpastie, in loc de un camp roditor, la care s6 a§teaptg D. Grádi§teanu. Am zis, D-lor, eg in intrunirile noastre pregAtitGare, pre§edintele consiliului era ca §i noi in mare indoialg desprerevizuire,si, ca si noi, a cerut si D-lui a qti pang uncle merg ideile majoritgtei din Senat si din Camerg. Negresit cg nu actualele ma- joritäti aveau sg-si mod ifice ConstituOunea, aceasta find treaba ConstituOunei. Dar infine dela en- noscut trebuie smergem la necunoscut, dacg cu-

1487 noscutul actual, adica majoritatile actuale, declara pe fata eum credele mai bine a se modifich Constitutia,este toata probabilitatea c i opera necunoscuta a Camerilor de reviztire sfie tot cam in acelasi sens. Iatpentru ce eu inull dintre noi am zis: cbiar oportung de-ar fi revizuirea, nu o putem primi pang, ce mai intai nu vom sti cum majo- ritätile inteleg a modifich Constitutia; ce sohitiune credele a dafieearuipunct indicata se revizui.

.-5;i D-1 presedMtealconsiliului s'a exprimat tot in acelasi sens. Am cautat atunci cu totii sa aflam inijiocul cum sa se realizeze aceasta dorinta a noastra si cum totdeodata O. se dea garantii morale ca cele botarite au sa se menting. S'a chibzuit dar ca sa se redacteze o declaratiune scrisa, in care sa se arate ce solutiune intelegern noi a da Iafiecarearticolindicat a se revizul; si ea aceasta declaratie sa fie subscrisasi publicata. Obiectiunea cea mai naturala ce s'a produs, (Ind s'a facut acest act, a fost aceia pe care a ridieat-o eriD. general Florescu, adica de a sa zice:.daca cei subscrisi in act nu se vor alege in Camerile de revizuire,negresitc opiniunea lor nu va puteh predominh, si ca acele Camere vor

1488 putth da mice solutiuni vorvol.Apoi D.general Floresen a mai lhsat inch a se bhnui,cli poate unii dintre cei subscrisi in act nu-si vor tine angajamentul. Apoi, D-nii mei, vg, rog sh-mi spuneti, dacq, en asemenea bhnueli, mai poate vreodath o adunare safle vreun mijlocspre a se garanth in contra uneimischriprecipitate,oriprearadi- cale ? Ce alt mijloc poate aveh o adunare, sprea model* spre a pune oarecare mhrgini in realizarea unei reforme,decht a face sh se angajeze in scris si pe onoare, membrii sii ce mai princi- pali, eh an sh,urmeze in cutare icutare mod. Si nu uitati ch acest angajament este luat, im- preunhi cu guvernul,i guvernul joach un mare rol in modificarea Constitutiunei; chci duph anti- colul 129 din Constitutiune, modificarea Consti- tutiunii in Camerile de revizuire, nu se poate face decht cand ele stint de acordi cu guvernul. Ast- fel ch guvernul in aceasth ocaziune nu are un rol pasivi nentru, ci un rol activ, un rol de agent CU vointh. Intelegeti dar, D-lor senatori, importanta unu ash angajament, sarisi subseris, care s'a publicat, dupg cum am promis dhunhzi D-lui Lascar Catargiu.i de eine este subscris un asemenea angajament? De chtre persoanele cele mai importante

1489

din partidul liberal, care se af16 in Camerh §iin Senat. Tata, ce zie ele in preambulul acestei declaratiuni subscrise in ziva de 22 Deeemvrie 1882. Declaramcacele mai bune solutiuni, modi- flearile pe care noi ne-am invoit a leconsideret ca cele mai bune a se face articolilor din Consti- tutiune, indicate pentru a se revizul,ftpe care declaram pe onoarei conftiinta, ca avemsale apara9n in public, sa le propagam, sa le sustinem inaintea alegatorilor nostrii fi la viitoarele adunari de revizuire, daca vom face parte dintrInsele sunt urmatoarele:" liTrmeazh apoi, asupra fiechrui articol de revizuit, solutiunea ce cunoa§teti. Ei bine, D-lor, vt maxturisesc, ar trebui s. avem o tristh, ideie despre omenire, §i putin respect pentrucolegii noqtrii, dach cineva din noi, ar puteh bhnui macar,csubscriind o asemenea declarMiune ar puta cineva sh-§i ia vorba tnapoL Da* dar, crede0ca i o declaratie, hrinntata tn mod ath,t de solemn, devenith publica, subscrisa de _mai toata majoHtatea qi luand chiar prin vor2 birea de'azi un caratter barecum oficial, n'ar pro- dtce niciunefect,apolnithic sigur nU ar mai mita face cinev'a. CUM 8'hr presupune, in adevär, cacel ce a subscrisi sa legat prin onoare, eh are sh vina inaintea alegatorilor sh profeseze tele

94 29006 1490

ee a subscris, ea aceleasi ideiare sa, le sustina inaintea Adunarilor de revizuire de va fi ales, are apoi semita alte idei, afara deck cele subscrise? Dar atunci are A. vinalteineva sa-i ziel in fata si in public: Nu te-ai tinut de cuvant; esti un om care n'ai nici onoare nici constiinta a. Eu unul nu pot presupune una ea aceasta cad orice om se presupune onorabil, precum in materie penala orice orn sepresupune inocent, cel putin pang, la proba contrarie. Paul atunci este o garantie realg, aceastA obligatiune, subscrisa de oamenii cei mai importanti din partidul liberal, sipoate ctiI). GrAdisteanu, daca nu era du in strainatate, ar fi subscris-o. Gradiqteanic.Nu, mi. B. Boerescu. A tat mai rau; in destul ea eu acest act si presedintele consiliului s'a asociat. D. ministru de justifie. A declarat ea adera. B. Boerescu. Asa, este, prin urmare, D. presedinte al consiliului, este legat in Camerile de revizuire; cum puteti dar a va indol cnici D-sa n'are sa se OA de aceasta declaratiune? Ce ramane atunci cu temerile exprimate de catre principele Sturdzasi D. General Floreseu? Ramane sd-rni permita a le spune, cD-lor fac din cestiunea de revizuire, dupa cum a zis a ministru al justitiei, o simpla arna electoralA. Dna, D-voastrA puneti la indoiala efectul tutulor preeautiuniilor, ce s'au

1491

luat pentru a se face modificarea Constitutiei, in limitele ratiunei si ale moderatiunei, este ca voiti .eu mice pret,s inetila indernhnä o arma' de partida, o arrna electorall. Sperietoarea, ch. eolegiul. Inthiu era sit fie desfiintat, nu este alta, o repet, deck o recomandare ce voiti sa va faceti inaintea ucestui colegiu. Inteleg arma, inteleg tactica: adesea partidele,inluptele lor electorale sa servese de semenea arme. Insa sa ne permitetiiIlona A, .cornbatern asemenea tactica, si svit luam. arma. In adevAr, D-lor, sit punem lucrurile pe un täram mai concreti sa examinam daca temerile, {lad, obiectiunile D-lor preopinenti sunt fundate. Citdespre ideile exprimate de 'catre D. P. Gra- ,disteanu v'am spus ca nu le impartasese. Daca voi aveh onoareafi ales in Camerile de revi- .-zuire,le voiu combate si acolo, mai ales dad, D-lui -an veni Si aeolo en ideia D-sale de vot universal. .S6 vedem insrt acum dach, modifichrile ce propunem noi sunt in ash fel incht sit nimiceasca colegiulI, si sa inlAture, dupe cum s'a zis, toata lumea culta giinteligenth de a patrunde'inParlament. Mai D-lor, sit distingern; In propunerea de revizuire sunt paragrafe, care in afara de legea electorala, sh refera laaltearticole din Constitntie. Acestea vad ea n'au intAmpinat mai nici-o obiec- -tiune din partea cuiva. Prin urmare. este logic de :a se concbide ca pe acestea qi opozitia le admite.

1492 Eu big unul v. declar c, toemai din aceste articole, eu am svpropun a sterge pe unul, adicg articolul 76 din Constitutie; motivul meu va ficg,acest articol care declarg, eine sunt -senatorii de drept, adiel Mostenitorul Tronului prelatii bisericii noastre, dup6 ce 1-am propus noi a se revizui numai inceiace prive§te pe Moste- nitorul Tronului, adia, paragraful I, la Camerrt s'avotat intreg, adic6 si paragraful II, ca cum ar fi fost vorba si de prelati. k4iti c5, nu aceasta a fost eugetul Camerei deputatilor; dar, pentruea sa. nu fie echivociastfel sdthn loc la presupuneri, car fi tendinta a se scoate prelatii din Senat, eel mai simplu luau este de a se sterge cu totulacest articol dintre cele ce au a se supune revizuirei;cu atat mai mult cdael cestiunea mostenitorului Tronului ares'asevoteze in Senat la 18 ani, ori la 25 ani, nu prezint6 in sine mult interes de prineipiu. Repet dar, D-lor, cà afarl de legea electoraI6,celelalte articole indicate la revizuire nu au intampinat nicioobiec- tiune.; insusi Principele Sturdza a declarat ea' se unqte pentru modifiearea acelor articole. Apoi atunci, D-lor, este destul ea un singur articol din ConstitutiesA, se gAseascl bun a se revizul, pentru ea sl se cheme Camerile de revi- iuire du atat Thai mult aceasta trebue sl se &zit efind Insii D-voaitM, recunoasteti cet aunt §i Alte

1493

articole cari trebuesc revizuite. De ce dar Onor. Principe le Sturdza zice ceu toate acestea va voth contra dacg nu se va suprimh revizuirea legei electorale? De ce D-lui nu zice din contra, cg va voth pentru revizuire, de vreme ce admite el sunt puncte de revizuit, dar cl va voth, in Camerile de revizuit,contra modificgreilegeielectorale? Aceasta ar filogic. Dar voiu mai reveni asupra acestui punct. Acurn sa" vedem dacg, dreptate are fie chiar contra revizuiri legii electorate, dacg, adica, modi- ficgrile propuse laaceast6 lege sunt astfel Meat sg-i nimiceasca, bazele ei, incitt sg loveaset in diferitele interese ce le apgrg. In alte cuvinte, sexamin6m :adevgrat este cg noi desfiintlm votarea pe categorii de interese? Adevgrat este cl prin modificarea ce noi propunern, introducem votuluniversal, nu deabu§ele, ci pe furi? Adevgrat mai este cg, facem o inov4e prin scrutinul pe liste ? Din toate aceste obiectiuni care s'au fAcut, permiteci-ne sg incep cu cel relativ la colegiul I, la colegiul maritor proprietari, din care §i eu,§i jumätatea acestui Senat facem parte. Oare, tocrnai noi, marii proprietari sg voim a desfiinth colegiul I ? Sg fie aceste o ternere serioasg, sau o simplg

1494 temere, nu de un smeu care ar manch foeei de o fantoml iluzorie ? Ia vedeti sA, nu ne infricosati cu niste pApusi care ar ft impodobite.numai eu haine de smeu. ? t SA examinAm. Mai intai votul universal al D-lui P. GrAdisteanu erede D-luicA,inprincipiu, e cineva contra ? Eu sunt pentru, si adaog ch'nu. este un singur senator, din dreapta sau din stAnga, care sg fie, ea principiu, contra votului universal. pentru ce ? Pentru cA' D-nul GrAdisteanu trebue eldisting6 intre. drept, ea vot universal, siintre exercitiul acestui drept. Ce este, ea drept, ca principiu, votul universal intr'un Stat ?Este ea toti cetAtenii din Stat sA ia parte la afacerile publice prin alegere de reprezentanti, care sadministreze sau sa controleze interesele Statului. Apoi intreb pe D. GrA,disteanu: este la noi un singur eetatean care sa,' nu ia parte la vot, afarA de aeeia pe care legea ii exclude ? Negresit cA nu. Acest drept ilare fiecare, inc6 din 1864, dela lovitura de Stat, in contra cAreia am fost, nu pentru el nu ave6.i multe lucruri bune, ci pentru cA, eu nu voi ea nici binele sá mie dea cu sila, eu forta brut/. Va suit ziel, in prineipiu, avem vatul universal. A! Dar cum se exercitA acest drept ? Aceasta este alteeva. V otul universal se exereitl sau direct, sau indirect. Acei dintre cetAteni care prezintA, oare

1495 care garantii,foarte modeste, nu imposibile, nici dificile, dar garantii morale, eg, au constiintg, de dreptul lor, eg,-1 pot exercitg, in cunostiintg, de cauza. aceia exercitg, dreptul lor in mod direct, adicg, aleg direct pe reprezentanti. Acei insa dintre cetAteni, care sunt mai putin culti, care nu prezintg, aceleasi garantii morale, au dreptul ca si ceidinti, insa el exercitg, indirect, prin delegatie, ei aleg numai pe delegati si delegatii aleg pe deputati. Pe eine dar voiti a sperih cu votul universal, pe care 11 avem dela 1864 si pe care dreapta §i stânga 1-au confirmat la 1876 ? Cat despre exercitiul acestui drept if mentinem, direct si indirect, tot cum 1-am gasit, tot cumniIaprescris insusiD-1 Lascar Ca- targiu la 1866. Dar vine acum D-1 Gradisteanu sine spune cg, D-lui doreste, ori sperg, ca si exer- eiiulacestuidrept sg, se facg,direct pentrutoti cetätenii, aceasta este o dorintg, o apreciere personalg, a D-lui. Dar nu veniti a generalizh lucrul, si cu vorbe mari a spera lumea. Nu ne imputati cvoim a introduce votul universal; eg,ei acest vot 1-am avut si-I avem siprin cooperarea opozitiei de astki. Dar nu puneti pe spinarea noastrg, ideile personale ale D-lui Gradisteanu, care crede ca,votul universal se poate exereith direct chiar de &dire oamenii care nu stiu citi si scrie. Noi suntemceidintai care combgtem aci,

1406

§1vom combate si in Camerile de revizuire ideile D-lui G-rddisteanu, cci Ii zicem siii vom zicecit acela care nu este in stare a aprecià un drept, va puteh face un uz fatal de acest drept cand II va exercith direct. Nu stiu dael D-I Gradisteanu a inteles el D-lui sperl numai, idoresc, ca, cat mai curand tot cetäteanul roman sl fie, destul de in- struit, destul de independent, ash ca sà poat6 exercith direct dreptul silt" de a voth. Daca aceasta a fost cugetarea D-Iui Gr/dis teanu sunt si eu alaturi cuD-Iui. Sile doresc mai mult ca orieine ea el vild si in fapt instructiunea publiel destul de r/span- dita, tuck fiecare cetltean, din orase sau sate,s'a fie in stare a aprecia valoarea dreptului sui a-1 exercita direct. Mi-e teama ins/. ea, D. Gr/disteanu 10 face iluziuni, mi-e teama cA numai termenul vietei sale care-i urez sl fie eat de lung/ dar termenul mai multor generatii va trece OW/ sd ajungem la acelfericitrezultat! Studiatiistoria altor neamuri si vedeti cat de incet se intinde instructiunea. Aceasta m'a fleutD-lor pe mine si pe cei subscrisi in declaratiune snu adtnitem Inca exer- citiuldirect, si pentru toti cetatenii, al dreptului de a vota cel putin paall cand instructiunea public/ nu va fi destulde real raspanditl ash eI fiecare cetltean, dela cel en opincl, panl la Domn

1497 sh aibh cunostinth de valoarea dreptului shu. Ash dar votul universul1-am avutinthiprin legea eleetoralh svotath la 1864. Exercitiul lui era, si in acea lege de douh feluri; direct si indirect. Cei ce votau direct se numeau aleghtori directi;ceice votau indirect se numeau aleghtori primari. Acesti aleghtori primari alegeau aleghtori directi de drept, alegeau pe delegati. Mai stitiInecprin acea lege WO aleghtorii erau imphrtiti in douh colegii: colegiul de oral si colegiul de judet. Va szich siaceasth lege admitea deosebirea de eolegii; insh pe o bag arbitrarh, ash ch. proprietatea mare nu era separath nicicum. Nu am scopul a vh, expune tot roecanizmul acestei legi, ei numai a relevh ch prin ea s'a introdus la noi justai rationabila re- formh6votului universai insh cu justul si ratio- nabilul exercitiu, de douh feluri, direct si indirect. Mai relevez Inch o particularitate a acestei legi din 1864,t prin articolul 12 a regulat pentru prima oarh aeeeace noi numim azi (nu stiu toemai de ce) .scrutimil pe lista'. Acest scrutin peliste, orii do listh,carini se imputh ea o inovatie a existat In totdea.una la noi si mod mai formal s'a regulat ce-i drept la 1864. De atunci a continuat sh existe Ora astazi. Acest euvând insernneag ch, dach un colegiu se imparte insecii,fiecare sectiune va voth lista intreagde reprezentanti ai

1498 colegiului, iar nu o parte proportionala din acea listn. Ash, daca Bucurestii au 6 deputati ialegn- torii sai se impart in 3 sectiuni. fiecaresectiune va voth nu pentru 2 deputati numai, ci pentru 6 deputati. Aceasta o spune expres articolul 12 din legea dela 1864; acestea rezulta, din legea electorala de azi,aceasta s'a praeticat In totdeauna la noi. De uncle s'a scos cg, noi am invocat ceva? N u vedeti cnoi facem proz6 de athtea ani, ca cel din eomedia lui Moliere, fAM s tim! Ati auzit euvhntul de scrutin de lista dela Gambetta, iv'ati speriat; frs vamintiti cä noi am avut Incrul mai inainte de a se ivien- vântul (ilaritate). Dar sa venim la chestiune. Votul universal ii avem dela, 1864. La 1866, child a venit Constituanta a dat ea ceva nou mentinAnd votul universal ? Nu; elei repet, ea a mentinut numai aceeacc exista deja, cad D-lor, vaduceti aminte ca am zis ca, cand o libertate, ori un drept, se da unui popor, ane- vole Ee mai iainapoi.Aceasta a justificat-o Ca- mera dela 1866, eaci ea n'a mai retras votul universal dat la 1864, ci 1-a confirmat din nou, re- gulând numai ahfel exercitiul acestui drept. Ash dar,pentru a veni- acum la legea electorala actuala, eea din Iulie 1866, ea repet a men-

1499

inut votul universal, a menOnut scrutinul de lista. cum era si mai inainte; in* in loc de doua co- legiielectorale a imparcit corpulelectoralin 4 colegii,bazate pe deosebirea de interes. Trei din aceste colegii voteaza direct, cel de al patrulea voteaza indirect, prin delegati. Acum sa, examinam, daca noi, care cerem revizuirea, schimbam bazele ese4a1e, fundamentale ale actualei legi electorale? Prin actuala lege electorala se zice ct colegiul I pentru Camera, este compus dintre alegatorii cari au un venit fonciar dela 300 galbeni in sus, colegiul al II este cornpus din alegatorii cari an un venit fonciar de 300 galbeni in jos pana la 100 galbeni; In colegiulal III intra totiaceiacare platese o dare de 18 lei siIiicolegiul al IV voteaza, prin delegatiune, oricine plateste o cat de mica dare catre Stat. Ce rezulta din toate acestea? Rezulta cdeosebirea intre colegii este flicuta pe ban de deosebire de interes: sunt interesele proprietatii funciare; ele au un colegiu deosebit. Sunt interesele oraselor; ele au alt colegiu iaci intra toata capacitatile, toate profesiunile libere cu dis- pens/ de cens. Stint interesele proprietatei funciare celei mai mici, si ale muncei siindustriei midi; acestea insa au un colegiu deosebit. Acestea sunt haze esenOale ale legei electorale. Pier ele, sau sa transformit ele, daca, cenzul actual sa mai rnicsoreaza, ash ca, din 4 colegii,

1500 sg, facem trei ? Negrqit ca' nu; pe ca't timp se va mentine deosebirea de colegiiideosebirea lor bazatg, pe interese distinctei identice. V'ar fi frica ea, prin mic§orarea censului s'ar introduce idei subversive, revolutionare ori socia7 liste in parlament ? Dar prince colegii s'ar introduce ele ? Prin cei ce voteazin colegiul al III ori al IV ? Dar aceqtia nu le-au introdus Onl azi; de ee le-ar introduce maine ? CAci, in fine, pentru aceste colegii nu propunem a se mic§orh censul pe viitor; censul rgmAne acelasi. V temeti elproprietarii fonciari rurali sa," aleaga, asemenea reprezentanti ? Aceasta nu este natural,§i apoi, aceasta s'ar puteh numai când colegiile rurale an fi ing,bu§ite de cele urbane, de argoveti. AO ins/ propunem noi a se face ? Dacg, am observh bine legea actualg, din 1866, vedem cg, ea violeazprincipiul deosebirei de interese. Ash, vedern cg,ea prescriecg, in colegiul I pentru Adunarea deputatilor iau parte toti eei ce au un venit fonciar de peste 300 galbeni, fie acest venit fonciar,urban ori rural;astfel cà un targovet, carenu are niciun venit rural,poate fi alegator pentru deputati ia Colegiul I al proprietarilor rurali. Prin urmare este un amestec de interese; cg.ci proprietarii de fonduri rurale se amestecg,' ivoteazg, ou proprietarii de fonduri urbane.

1501

Aceiasi confuziune exist6 si in alegerile pentru deputati, prin legeaactualà, ipentru colegiul al IL ifie de fonduri rurale, fie de fonduri urbane cari au venit fonciar intro 300si 100 galbeni.i de aci urmeadi, c Inmulte judete targo yeti i coplesesc pe alegittorii rurali. Aceast6confuziune de interese, logicl este ? conservatoare este? Este adev6rat c6, pentru alegerea senatorilor, aceiasi confuziune nu sa. mai face, eel putin pentru colegiul I. Aci deosebirea de interese se mentine de legea actual6, ea zice (art. 68) ca, nu pot intra, in colegiul I decAt nurnai proprietarii de fonduri rurale en venituri de peste 300 galbeni. Apoi vintreb, nu vedeti D-voastra, ct e o -anomalie cla colegiul I la Camera s6, se confunde interesele rurale cu interesele urbane ? Caci care este baza legeielectorale ? Ea este deosebirea de interese; ceiace este prea logic,prea bine.Dar de ce atunci se confund6 interesele rurale cu cele urbane, doua interese de-o natura neidentica, Dapg, propunereai declaratiunea nOastra acea confuzie -nu se mai face. Noi mentinem inipartima colegii- lor bazata, pe deosebirea de interese;adicä,§i trt oolegiul I si in colegiul 11, voteazd, numai cei en interese turale farh, a se amesiech cu cei do oraSe. §idacl propunem trei colegii, in loc de patru, nu

1502 estepentruca amestecthninteresele, i pentruca mic§orarn censul,singurul omagiu ce facem progresului ideilor timpului,in urmaaplieareiin timp de 16 ani a legei electorale actuale. Ni se poate oare face o imputare ea, pentru colegiul I, propunem ea numai proprietarii rurali sa,voteze, adica ca,aceeace legeaaetualadin 1866 face a. numai pentru Senat, noi cerem a se face §i pentru Camera? Nu credem ea opozitia st ne faca o asemenea imputare. Nis'arface,ins5,imputare c mic§oram censul, adiccpropunem ea alegatorii din colegiul I,sa aiba unvenit inproprietati rurale intre 600 si 800 franci. Dar, D-lor, aceasta reforma este foarte moderata §i ceruta de progresul ce natural am facut dela 1866i pana astazi. Nu uitati cprin legea din 1864, se cerea ca alegà- tonidirecti,adica §i aceia ai proprietatii marica aiba un venit de orice natura de 100 galbeni, a.dica1.100franci. Ce dar perturbatiune mare facem noi child cerem un venit, nu de mice naturd, ci nurnai rural, de 800 franci? Baza garantiei ee trebuieso avem in ye- dere este deosebirea de interese;i aceast6 deosebire o mentinem mai bine deck o mentine legea actual& Nu uitati tnccnoi mentinem ea eligi- biliiin Senat saiba un venit de 800 galbeni. Aà dar, nu temerea de desfiintarea colegiu-

1503 lui I, poate s'a preocupe legitim opozitia noastrA, ci temerea cacest guvern se va intAri, §i deci nu va veni dAnsa la putere. Acum in ceiace prives,te colegiul al II, aceia0 deosebire de interese se mentine,i nieiun tArgovet nu va voth intr'insul. Yor voth numai proprietarii rurali, can au un. venit mai mic de 800 de franci. Iar cat pentru ceilalti locuitori ai cornunelor rurale, cari nu au un venit rural, dar care vor plAtio dare cAtre Stat, vor alege delegati, §i ace§ti delegati vor voth, impreunA cu ceilalti alegAtori directi, in colegiul al II. InsA, dupg cum vedeti, acest colegiu este tot curat rural, el este o combinatiune intre actualul colegiualIf,pentruOamer iactualul colegiu al IV. Apoi, colegiul al III, dupl propunerea noastrA, este propriu colegiul oravlor, tot ea Oa, acum, care devine colegiul al II pentru Senat,i unde proprietarii rurali nu intervin de loc. Unde vedeti, D-lor, in toate acestea: cople§iri de colegii,desfiintAri de colegii, §i pericole pentru proprietatea ruralA? AceastA, proprietateare,sprease apArh, dou6, colegii pentru Camer6 §i un colegiu pentru Senat, cari are sa, dea doi Senatori. Dar credeti D-voastrccolegiul I, devenind mai numeros, prin adausul de proprietarirurali

1504

mai mici, are sh' fie mai putin gelos de interesul propriethtii? Vtne1ai, chciproprietarulmic, este cunoscut, c tine mai *inult la proprietate sa, dechtproprietarul mare.Fiti siguri eg, nu pro- rietarul mie va trimite ca deputat ori senator, un socialist un comunist. Este cunoscut eh cu mai multh Inlesnire ui proprietar mare face sacrificiul unei phrti din phmhntul shu, decht un proprietar mic, care este in stare sh omoare un om pen tfu o paling, de phmhnt. De capacithtii de oameni culti, ct o shrg- maul pe dinafarh, printul Sturza sh nu aibh grije, chci ei voteazh, WO in colegiul al III-lea, ieste cunoseut ch, de obOe orarle sustin aceste sthri de oameni §i le trimit in Adunhri. Dach acum mi-ati permite a rezumh §i a face o emu paratiune intre legea electorall actualh §i ceeace noi propunem,§titi uncle am ajunge ? Ati crede ch glumesc. Am ajunge a ne convinge ehlegea electoralä,cum o propunem noi,este mai conservatoare cleat legea actuall! Sg,luhm fapteleisvedeti dach rioi putém sperih lumea i dad, imputhrile D-Voastrd sunt foudate. Votul Universal 11 avem noi kM avail a inovh nimic. Exereitiul votului Universal se face -azi Isn doul

150.6 feluri :: direct §i' indirect:II mentinem 'acela§i; debi, cliinovgmnimic Corpul electoral este azi impg4t pe deosébire de interese: Mentinern acein0 itnpartire pe deosebire- de 'interese;. caci si dupg; propunerea noastrzi colegiile I.fsi al .doilea snnt-separatei reprezintl toate interesele iurale, de Orice categorii, trig numai interese. Turale.; , In. colegiul III, intrl comerciul, industria, toate inteligentele, toti acei oameni cari, ciim zice fl Gra- di§teann, pot -a .nn' aveh proprietate, dar au valoarea lor moralg, care este mai mult decgi.o proprietate.. Alerrtinern dar -toate deosebirile de interese eai iegea actualg: Ministru al justiciei.i colegiul al III-lea este intgrit cu proPrietatea urbaila dela colegiul II. B. Boerescu: AO este, cad cei cari an numat proprietate 'utbana nu mai 'voteazg ca Ong aeum cu ceice au proprietate rufalg: Cat despre serutinut de listg v'am spus cg, iarg§i nu inovärn acest serutin: 11- avem -I-am-avut de, vreMe In- del ungatg::; Nu; '§ti u..C1 e.ce leen i torulnosti-uislap servit de acestr -cuyght strgin. in legea..coMunaliti cei rioug.-Erà 'Mutt' Mai simplu .se zicà cd16)-3 ca.re seqi\rnea ice1uiai eolegiu'-voteazg :lista,-,intreagg a colegiului. Acesta este interesul'ohiar mai ratiOnal,' ett-mai: logic, cgei aitfel fiecaie see- tinneiartfi 'votat candida0i sgli1dit4rociditaie,-)

29006 95

1506 spiritul de clopotnitl s'ar. fiInthrit imai mult §i acest spirit ar fi acut sl se uite interesele generale.

- In ce dar eonStl inovatia rea1ce.propunem noi ? Tina singurl, ea_ constin aceasta el: propunem a se scldel censul. In fapt, dar,. aceeace frebuie sse. proclame §i sl se §tie de tarl, este criunii dintre D-nii senatori sau deputati, voiesc ea censul legei eleetorale actuale sl se mentie tot aela.iiai altii eked cg este logic', el este poate prudent, -el este mai ales conform cu dreptateaei en .spiritul timpului, ca. s/ se mai llrgeaseI acest cens.Astfel lumea dela noi va §ti ce eSte in discutie §i se va pronunth eel putin in cuno§tintl de eauzl.

. Vlzurttin, dar, singura 'inovatie ce noipro- punem la legea adtuall electotalI. 7 , . Amon, art,vedeinin:ee, legea electoraK idum o propunem noi esteb mai .conservatoare.deck. cea 4etual6:. ..! . : ,.' Este mai conservatoat-e:: pentrucl noi mi faeem ecinfuzie de 10031'00' Id eolegii, ei legea actuall, tin lu/in alegltorii din orit§e sl-i punem a Voteh ca cei .dela .cAmp, nici pe eel dela camp cu.. cei.. din Graqej; prin ,urrnare nu clAM .6cazie unora sl ab- sbarbl pc eeilalti: i _ . '.. . ) Este mai tonservattiape:: pentruckchip& hoi co:login]: I; }Atari' &flat, 'mut rural, 'ea kti 'pentrA

1507

Camera, va (la doi senatori; iar eolegiul ormului va da un senator. Astfel cSenatul care trebuie 81 fie un corp ponderator sau moderator, spre a mai domoli ardoarea Camerei de jos, 10 va puteh indeplini mai bine misinnea.. Elementul conservator al proprieatei rurale se va puteh astfel atirmh itr Senat mai -bine decht dupa legea electoral/ actuala. Chnd dar o reform/ se propune cu atata moderatiune,i se iau athtea garantii, se mai poate face din singura inovatiune, redueerea eensului, o sperietoare reala, caresft aibineonvenientele aratate de catre D. General Floreseu 0 de Printul Grigore Sturdza? D-lor; D. General Floreseu a zis: eu reforme D-voastrA faceti s/ piara independenth eolegiului I; Iar Printul Sturdza, a adaogat: voiti 81 in11,turati capacitateai elementele culte! S1 vedem. Ins/. realitatea, Da, eolegiul I este independent; dar Totfi colegil I care snu fie independente; dar mai pot fi ialto eolegii independente.. Aceasta depinde adesea de partidul care -este la putere. °and erau eonservatorii la putere, eolegiul care sl ziceh. atunci .e1 este eel mai in- -dependent, erh tolegiul -III; mai intotdeauna cc:14- legiul III a dat deputati din opozitie; opOzitia de atunci erh- :dar In drepti ric et eolegiul III este independent- Negre0t,- tolegiulI,&And - um guvern liberal este la putere, dit nal multe vbturi

1508 opozitiei liberale, des1elestecel mai numeros. Luati Bucurestii, Craiova, Iasiii alte orase mari, unde alegatorii sunt cu miile, si va veti convinge. Nu, dar,de numar depinde independenta unui colegiu.Putetiaveh un colegiu cu 10 alegatori sisa fie cel mai independent; s'a vazut adesea cole- giuri I foarte restthnse, si din nenorocire foarte... dependinte. Precums'avdzut asemenea colegii foarte nurneroase .sant mai intotdeauna foarte independente. Omul este dependinte din multe punete de vedere: este dependinte prin interesele sale, prin poftele sale, prin ambitiunea sa;este dependinte dupe cum ziceh D. Statescu din cauza legilor organice agricole,si a starei noastre agricole, din cauza a exploatarea pamantuluidepindeprea. mult de administratie,siestesilitagricultorul, care este si alegator, sa se conforme cu vointa ei.. Nu numärul face dependinta sau independenta colegiului ci independenta lor de caracter. Asemenea. nici avutia nu aduce independenta alegatorului; caci s'au vazut oamenii a vuti fiind foarte depen- dinti. Cultura noastra, are, incetul eu incetul sa se. intinza siea mai ales are saridice caracterele, spre a da individului acea independenta moralk, care este cea mai sigura garantie a unui colegiu. Prin urmare, independenta colegiuluiI.nu are nimie a face cu cresterea numarului de ale-. gatori din acel colegiu. Este din contra mai muttä.

1509

probahilitate ea, acest numar find mai mare, actiunea administratiunei va putea mai anevoie influentit. A ! daca am amestech colegiul I cu albastrimea din orase, precum se face astazi, aceasta ar fi altceva; atuncis'arafteritnatura acestui colegiu. Altfel eu nu inteleg cum credeti D-voastra cà acest colegiu s'ar 1116134 prin cresterea numarului alegatorilor. Inabusirea ar fi daca ar veni alegatorii cu interese altele, spre exemplu, alegatorii de orase peste alegatorii de camp, ea saziceti atunci ct orasele au inabusit eampul. Dar cand toti alegatorii au interese identice de aceiasi natura, cum ar mai fi vorba deilia.- busire ? Cum! daca un colegiu ar fi compus de 150 alegatori rurali, in loc de 30, credeti D-voastra ct ar alege mai lesne pe un- individ ce le-ar propune violarea proprietatii, ori impozite grele numai pe proprietate ? Dar atunci nu cunoasteti bine pe micul proprietar rural. Dar aceasta s'ar puteh spune cnd 100 de argoveti ar veil peste cei 50 rurali. Alt- felintereseletuturor .alegatorilorfiindidentice, exista, o solidaritate intredSn0il sifitisiguri ct proprietatea va fi mai bine apratde un numar mai mare de progrietari deck de un numar mai restrans. In privinta .temerei principelui Sturza, excluderea capacitatilorsielementelor culte, am mai

1510 vorbit adesea ca eaesteneintemeiata. Aci mai adaog ca mai intai acestea n'au A. fie excluse de catre proprietari;cáci ei au sa inteleaga ca este in interesul lor sl aleaga ca deputati pe cei mai capabill, pe eei mai luminati dintre eL Apoi dupa cum am mai zis si in urma reformei ce propunem noi, orasele au sa prefere, ca. si Pala acum pe oamenii cei mai cultisi mai independenti. Inacest scop am si mentinut toate seutirile de cens earl exista in legea actuala, pentm profesorimedici, fosti militari, preoti etc. Universitatile din Iasi si Bucuresti vor con- tintth,ca si pang acum a 1i representate aci. Din toate acestea v'ati putut,D-lor,indestul convinge cnici una dinbazelelegiielectorate nu se schimba prin modificarile ce propunem noi; ca nici o excludere nu se face, ca nici o perturbatie nu are sa se nascadin aceasta schimbare. Ca din contra am intarit ceva mai mutt principiile conservatoare pe carest5,asezatsisteinul nostru electoral. In privinta singurei inovatiuni ce propunea, largireavotului,eugetatiD-lorseriosi matur daca este bine a ne opune si-a nu tine searna de ideile timpului si deprogresele ce am realizat noi. Este imi pare o regula de prudenta, elementarii, ca, cand vedem ca incepe a se formà un curent pentru realizarea unei idei justificate, unui

1511 progresrational, in loe sitne punem in contra lui, este intelept sa ne punem in fruntea lui spre a-I dirijeh spre bine. Nu asteptati ea curentulsit devina. tare, EA ajunga ea sa zie ash, la use, caci atunci va fi poatetitrziu,atuneipoate cnu-I veti mai dirija, atunci periclitati de-a fi inghititi! (A plauze). Principele Sturza ne-a vorbit de istorie, st-i amintese putinistoria. Aristoeratia engleza exista de secoli. Va intrebcareatt element conservator in Europa s'a tinut mai bine deck acesta ? Si pentruce ?Pentruca acea aristocratic a stiut In totdeauna sa tie seama deideile i progresele timpului. Ea a stint nu numai a se regenerh, introducand neeontenit In sanul ei noi elemente vitale, dar in totdeauna &Ansa a dirijeat misearile morales dânsh a adoptat ideile cele bune ale timpului,prin.. transa s'arealizat reformele cele mai insemnate- De aceia aceasta,aristoeratie a traitsiare di traiasca mult. Principele Sturza insa se multumeste a filinistit contrasmeilor acelora care ma- nanca foe, ca D. Gradisteanu, si care nu euteaza sa-si ridice capul, nu numai pentru cuvantulcit se lovesc de noi astia de aci, gravii senatori care suntem fructul aetualului colegiu I siIf. Gr. Sturdza. Ash este. B. Boereseu: VI inselati cred eu! Atunci va

1512

Intreb pentruce oare alte clase conservatoare, din alte tári, mult mai conservatoare qimai bAtriine ea noi nu au putut sa reziste torentului progre- aului §i al democratieif? Cu toate acestea vointa nu le-au lipsit. Dar a trebuit sl cedeze §i cateodatà sa,fie zdrobite. Cugetati D-voastra, de ce aristocratiunea en- glezA nu a avut §i ea pe 1879 din Franta. De ce nu a venit §i ea sl renunte in .noaptea de 4 August caaristocratieafrancezAlaprivilegiile §i drepturile sale ? Pentni un cuvant prPa simplu : pentrucl ea a fost destul de inteligentA §i nu s'a tneAp6tanat szicA: sunt mare, sunt tare, nimeni nu mrt va puteh darâmh; ea nu a lAsat curentul sa. se rnAreascl, s'a pus din vreme in capul progresului, §i a realizat Insi progresele ce poporul doreh. Cand un curent se mAre§te devine un torent, giatunci nimeni nu ii mai poate rezisth; ba chiar poate sA Ii inghitA §i pe cei cari merg cu dAnsul. AO a AR aristocratiunea francezA la 1789 a a§teptat panA ce curentul a devenit torent,§i ea atunci a fost zdrobita de acel torent, cu toate nobilele sacrificii ce Meuse. SA venim dar cu totii D-le Sturza §i sl acor- dAm o reformg rationath, moderatA, cerutá de timp, prin intinderea votului ce propunem. SA nu as- tept6m ca curentul sA devina, torent; sA-1 dirigem

1513 inch dela nasterea lui. S. evithm ehiar lupta en zmeii, chci acea hipth este perieuloash pentru intreaga societate. Cu aceastaall vOiszie lush chnu vom aveh lupth. Von aveh lupth poate cu con- fratele nostru D. Gradisteanu, ialtiicaD-lui in viitharele adunäriderevizuire. Poate fiin lume vre-o reforma fthlupth? lush sunt convins ch D-nul Gradisteanu va ft mereu in minoritite,i apoi va astepth timpul and e vor puteh realizh iideile D-sale.D-lui crede ch acel timp vafiseurt; eu II cred prea lung. Dar oricum va fi, phnh svinh ace! timp, de ce sumn sper si eu et poate chiar D-sa se va convinge ce mai bine BA facem o aplicare nea- devIrath a votului universal, decat o aplicare ra- dicalhi preeipitall earl ne-ar duce la tiranie sau la demagogic.Noi nu nwrgera deabusele cum azis D-lui,ei mergem solid si ma felicit de a vedeh epartidul liberal a preferat acest sistem iMelepti sigur; se poate sh mergem incet,lush este,repet,solid; chi va piano va sano" ziee proverbul italian. Refonnele cari se fac en eu entuziasm sau numai cu inima, sunt adesea reform can pier totatht de iute cai entuziasmul care le-a produs. Nu ash reforme voim poi! Noi voim reforme meditate sicugetate cari sh fie bazate pe raOunei convinctiune si pe care

1514 o lunga experienta sa lefi justificattrebuinta. Ash este reforma ce o propunem. Ca nistetrite. leptilegiuitorinoi prevedem de departe un mic curent, ii intarnpinam dela nasterea lui,spre a-1 dirigeh spre bine, a-I face fructifer. .Sfarsesc, D-lor, spre a observa cit principele Sturza a zis cit daca nu se scoate din propunerea de revizuire articolele relevate Ia legea electorall, D-sa va voth contra revizuireal Dar de ce aceasta? Mai repet acurn ceeace am zis la inceput. D-sa este foarte inlogic, ins/ aci,sit-mi de'a voiesh-i spui, ca nu este consecinte cu premisele sale. Indata ce D-sa admite ca sunt articole din Constitutiune cari merita sa fie revizuite, logica cere ca sa voteze cu noi.Cat desprepartearelativa la legea electorala, pe care n'o admite, ei bine! Dacit va fi ales in Camerile de revizuire, o va combate; si daca in acele Camere va venl si D-nul Gradisteanu sit propuna votul D-sale universal it voi combate si eu alaturi cu principele Sturdza. De ce Insa vit dati inlaturi ? D-voastra, luptatoriageri, va este oare teama de lupta? Nu, o stiu. Veniti dar la lupta, si luptati pentru triumful revizuirei ash cum o intelegeti, iatunci, in Ca- merile de revizuire unde nu sunteti angajati sa sustineti toate ideile coprinse in declaratiunea noastra sunt sigur ca majoritatea va va da dreptate, acolo unde dreptate yeti aveh.

1515

Sfaxsesc, D-lor, repethnd inctodatc ideile majoritMei Senatului, ca si ale adunArei deputatilor, in privirqa revizuirei sunt din cele mai moderate, mai conservatoare bazate pe ratiune si pe o experient6 destul de lung/. Noi avem cuvantul de a credo clucrlm ca, niste buni legiuitori, dand ta,rei o reformg de care are nevoie,i luand toate precautiunile cum sa, se inchizdrumul la mice zguduiri, si cum reforma propus6 sl-si producl binele ei. (Aplauze prelungite).

TABLA DE MATERII.

1874. Pag. Interpelarea lui Nic. Ionescu in cestiunea drepturilor Wei de a truth 3 Din nou politica externA a guvernului 7 Proiectul de lege pentru modificAri la legea comunala 13 Din nou legea comunalA 20 Constituirea primului credit funciar roman 33 Bugetul ministerului de culte 40 Restaurarea monumentelor religioase ... 55 Gradatiunea profesorilor...... 61 Din nou gradatia profesorilor 69 Interpelarea lui Manolache Kostache 78 Proiectul de lege pentru reformareai complectarea unor articole din codul penal 86 Proiectul de lege pentru modificarea legei timbrului 133 Raportul jonctiunii liniilor ferate romane cu cele Aus- tro-Ungare 146 Jonctiunile cAilor ferate-romane cu Austro-Ungaria 162

, 71 A . 182 1875 Proiectul de lege pentru un imprumut de 19.000.000 lei in rentA de 5Vo 211 Interpelarea senatorului Des liu relativA la Portile-de-Fer 266

1518

Pag.

Bugetul ministerului de externe .... . 274 Concesiunea cailor ferate Ploesti-Predeal si Adjud-Ocna 282 Din nou concesiunea cailor ferate 302 Adresa de raspuns la rnesagiul tronului 333 Conventia comerciala cu Austro-Ungaria 382 a 404 Din nou conventia cu Austro-Ungaria.... 431 a a a 473 _ 1876

Proiectul de legeal instructiunii publice . .. . 491 Din nou proiectul de lege al itistructiunii publice . . 521

, a 7, 1, 7, , 525

a , I? 7. " , 547 Proiectele de legi Strat 571 Din nou proiectele de legi Strat 620 .1877 Conventia Cu Rusia referitoare la trecerea armatelot ruse prin Romania 639 DiScurs pentru independenta Romaniei 686 Lege pentru ofiteriirOrnatii Care au servit ln armate Straine , . 729 Raport asupra proiectultii pentru emisiune de scrisuri de Stat in "suma de 30.000.000 lei 740 bisCurrekerltor la Inegaglul tfonului.. ... 756 .1878 Crédite pentru trimiqii notri exraordinari 793 Naturalizarea strAinilor de orice nit 809 1879 _ Ptogramul ministerului de alianta din 11 Julie 1879 .". 843 Rdvizttinla art. 7 din Constitutiune ... . 848

1519

Pag. Revizuirea art. 7 din Constitutiune ...... 857 ft t7 'I 899 Explicatiuni referitoare la paragrafele 7 din constitutiune 959 1880

Cestiunea rdscumpdrdrii drumurilor de fier. . . . 1001 Clauza natiunei celei mai favorizate . . 1026 Naturalizarea lui Daniel 1031 Naturalizarea strAinilor 1043 Proiectul de lege pentru infiintarea unei bAnci nationale 1050 Discutiunea bugetului ministerului de interne . . .. 1080 Discurs privitor la rezerva metalied a bAncii Nationale1093

Demisiunea in corpore a magistratilor din Iasi . . .. 1111 Guvernul de aliantA din 11 lunie 1879 ...... 1121 Discurs referitor la mostenirea prezumtivd a tronului1126 Modificarea art. 409 din procedura civilA 1142 Conventia cu Italia 1175 Din nou conventia cu Italia . 1197 1881

Conventia consulard cu Italia . 1209 Din nou modificarea art. 409 din procedura civilà 1219 Libertatea navigatiunii pe Dundre 1240 Proclamarea regatului 1249 Iar cestiunea Dunari 1257 Din nou cestiunea Dundrii 1296 Cestiunea Kalimachi-Catargiu 1310 1882 RAspuns lui M. Kogálniceanu referitor la cestiunea DunArii 1335 Proiect de lege referitor la divulgarea actelor diplomatice secrete 1359 RascumpArarea liniei CernavodaConstanta 1373

1520

Pag. Anteproiectul legilor magistraturei, arciumelor la sate, tocmelilor agricole 1392 Pentru a patra oarà cestiunea DunArii 1423 Societatea de costrucOuni 1439 Rãspunsul la mesagiul tronului . .... 1450 1883

Revizuirea legei electorale 1463 Din nou cestiunea legei electorale 1481