DOCSLIB.ORG

Discursuri Politice

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Discursuri Politice B. BOERESCU DISCURSURI POLITICE . /1859 -1883 ti VOLUMUL II 1874-1883 BUCUR E*171 ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA. 1910 1874 29 116 1 I Monitorul Oficial" No. 14 din 18/30 Ianuarie 1874 Interpelarea lui Nic. lonescu In cestiunea drepturilor Wei de a trata Nicolae Ionescu, printio interpelare adresata minis- trului deexterneB.Boerescu revinela desbaterile urinate cu ocazia discutiei raspunsului la adresa Tronului si ridica din non cestiunea dreptuiuitarei de atratit. In sedinta din 12 Ianuarie 1874 interpelarealui N. Ionescu viind la ordina zilei,iiraspunde B. Boerescu, sustinand acela§ lucru ca in discursul precedent. B. Boerescu, ministru de Externe. D. Ionescu a anuntat o interpelare despre cum stau raportu- rilenoastre cu Ina lta Poarta. Am onoare a de- clara D-lui Ionescu ca nu voiu avea a raspunde nimic la interpelarea D-sale. Aceste chestiuni s'a discutat deja cu ocaziunea raspunsului la adresa tronului, am zis atunci tot ce aveam sa zic, §i astazi nu mai am nici sa mai adaog nici sa, scad ceva din ceace am zis atunci. Prin urmare declar ca, n'am a raspunde nimic la interpelarea D-lui Ionescu. 4 In urma interventieilui G. Brgtianu maiiea cuvântul din nou B. Boerescu. B. Boerescu, niinistru de Externe. Domnilor Deputa0, D. Brg,tianua veniten volubilitatea D-sale obiqnuit5,, in ajutorulD-luiIonescu§ia, a pus cestiunea pe th,thmul uneicestiuni de re- gulament, zicand cs'ar pretinde a se luh Camerei sau unui deputat dreptul de interpelare. Ei bine Domnilor, nimic nu e din toate acestea, nu e nici cestiune de regulament, nici de a se luh dreptul unui deputat de a face o interpelare, ci este vorba de o Inaltconvenienth' par1amtntar5, §i de un in- teres superior al tdrei. Cand D. Ioneseu a anur4at aceast6 interpelare, a zis: sne spun6 D. Ministru de externe cum stau relatiunile noastre cu Ina lta Poartii. Ei bine,fac apelsh'spuneti D-voastra. care ai fost prezin0 la discutiunea ce a avut loc cu ocaziunea rAspunsului la adresa rIll.OflUlUj dac6 D. Kogillniceanu nu a atins foarte adAnc aceastA cestiune, daca, cu acea ocaziune nu am rAspuns noi intr'un mod destul de complect. Prin urmare a veni acum dup a. douh' luni de zile, cu aceiasi cestiune, vrog sa credeti eaceasta nu ar fi in interesultàrei,fiindeq, asemeneacestiuni nu se disoutil de cke doini §i trei mi. Din asemenea pro- cedare nu vor trage profit nici Romanii nici filo- romanii, ci vor trage inamiciithrei. In tArile cele mai constitutionale,in parla- 5 mental Angliei, and vine un deputat din opozi- tiune tot ma de pronuntat ca D. lonescu, and vine qi precizearia un fapt, roagg, pe D. Ministru sa-i da cutare hartie relativa la acel fapt anume si cu toate aceste ministru adese-ori raspunde: nu pot sa dau acea hartie, nu pot sa rgspund asupra acelui fapt, §i toti tac fara a zice nicio vorbg, pentruca sunt cestiuni a§a de delicate, inat nu sufer sa fie puse in discutiune. Cu atat rnai mult nu putem primi §edinta secreta,caci nu avem nimie secret; sunt conveniente diplomaticecare trebuesc sa,se pgstreze!lira a le atinge,§i cu aceasta nu va s5 zic5, c5, este ceva vat5m5tor in- tereselor tarei.Fie sigur Onor D. Bratianu, a drapelul drepturilor si al nationalitatei noastre, il tinem §i noi tot a§a de bine ca§i and arfi D-lui la putere. Nu primim sedinta secreta, pentru a aceasta ar dh loc la banueli §i nu este nici un cuvant pentru care am puteh sa fiin banuiti. Dar la ce voe§te D. Brgtianu sa ajunga. Voe§te sa exprime neincredere in guvern? Dar cu ce ocaziune voe§te sa faca aceasta? D. Kogalniceanu a tratat aceastg, cestiune eu toga vigoarea talentuluiD-sale,§i D. Bratianu nu are decat saieh din rgspunsul nostru de atunci elementele din care ar crede a poate formh o motiune motivata de neincredere in guvern, si de§i cam tarziu, dupa doua luni, sa o 6 inatiqeze Camerei. Dar noi nu putem pune asazi din nou in discutiune aceasM cestiune,pentruca. aceasta ar fi din partea noastrg, un act de impru- dentg, §i guvernul roagg pe Camera,' care§-tie a aprecih interesele t6rii, A nu intre in o discutiune ca aceasta pentru cg, nu este oportung,. lath% ce am avut A zic in aceasta, privintg. si onor. majoritate este liberg, sg, facA ce va vol. II Monitorul Oficial din 19/31 Ianuarie 1874 No. 15. Din nou politica externd a guvernului In thie Lasear Catargiu, presedinte al Consiliului deministri cedândstgruintelor deputatilor Manolaki Kostakii Mih. KogAlniceanu,i repetând cguvernul nu are nimic de adAugat la ceeace a zis in discutia fa's- punsului la discursul Tronului, spune c'n."dacasi in urma acestei deelaratiuni N. Ionescu tot voeste sä mai revina' in aceastg, cestiune, guvernul fi va asculth rezervându-si dreptul de a vedeh dacg are sau nu a'i rgspunde cevh. N. Ionescui desvolt5, atunci interpretarea, la care firAspunde B. Boerescu sustinândc RomAnia are dreptul de a face conventiuni cu puterile strgine con- form vechilor tractate. B. Boerescu, Ministru de Externe. Domnilor, repet D-lui Ionescu, aceia ce i-am zis la inceput, ea' adicg nu am sa raspund nimic la interpelarea D-sale. Am declarat aceasta mai inainte de a-§i dez- volta D-lui interpelarea sa, fiindcgprevgzusem, dupg modul cum a fost enuntatg, ca nu are sa fie cleat repetirea celor zise cu ocaziunea discutiunei 8 raspunsului la adresa tronului, and D-1 Kogalni- ceanu si D. G-. Bratianu, au atins aceiasi cestiune. D. Ionescu nu face decat so releveze din nou, Insa en mai putin talent si mult mai incureata cleat o pusese predecesorul D-lui. Forma chiar cum o dezvolta, fit gat de slaba si de inganata, incat se simti slabiciunea fondului eauzei si a pozitiunei grele si ingrate ce avn oratorul ce apara, o asa cauza. N'am deci a raspunde nirnie.Cu ocaziunea adresei tronului mi s'a facut tot aeeleasi imputari, s'au reprodus absolut aceleasi idei ca astazi. Acea discutiune nu a fost vaga, cum pretinde D. lonescu, asa incat sa zica D-lui cevitam pe cea de astazi, sau cne punem la spatele tronului. A fost ca o interpelare tot atat de expresa ea cea de astazi; siD-v tot tineti minte ca D. Kogalniceanu, a si facut o motiune, a formulat o propunere, care deza- proba politica exterioara a guvernului, dar care s'a respins de Camera mai in unanimitate. Astazi s'a reprodus de D. Ionescu, absolut aeeleasi imputari, zise numai cu si mai putin talent. Noi nu mai avem a mai raspunde nirnie, eaci am mai raspuns odata. A ne mai repeth nu ar fi nici de bun gust, nici oportun, nici mai ales folositor Ora Asa dar cel mai demn si mai patriotic ras- puns ce putem opune la zisele D-lui Ionescu este o absoluta tacere! 9 Cand am rgspuns D-lui Kogglniceanu, acum aproape doug luni, am rezurnat politica noastrg ex- terioarg pe aceste doug idei :cea este o politicg de pacei de ordine pentru Orient, §i cg aceastg politica' este bazatg pe legalitatea ce rezultg din tractate. Acela§i adevAr existg totdeauna. Noi in- telegem a mentine qi a respecth in toate partile lor vechile noastre traetate, despre care D. Ionescu, ati vgzut cu cgtg injosire §i putin respect a vorbit. Dar, din nenorocire, D. Ionescu reprezintg o infima," minoritate, putem zice cg se reprezintg numai pe sine0 cand se exprimg §i maltrateazg astfel nis,te acte de secoli ale strgbunilorno§trii, pe earl se bazeazg autonomia, independenta Wei noastre. am mai adgogat inch, cand s'a mai tratat aceastg cestiune de Camera', cg, pe l'angg politica noastrg exterioarg bazatg, pe legalitateatractatelor, mai aplicgm si politica interioarg de progres §i de or- dine in acelas timp. Aceastg, politicg care singura, poate aduce pu- terea tgrei in intrui in afarg, bazatg totdeauna pe legalitate, constitue dubla fortg a acestui guvern. §i D-voastrg ati afirmat aceasta impreung cu noi §i Camera tgrei a consacrat acest sistem, and un vot mai unanim acum cgteva sgptämâni, prin care aproba politica exterioarg a guvernului nostru. Astgzi nu am a adgogg nimic, nici a suprimg nimic la cele zise de mine in §edinta dela 22 si 23 10 Noemvre trecut.Deci nimic nu am a mai rAs- punde. Vine ing D. Ionescu, si atacg, un singur punct de care nu vorbise D. Kogainiceanu; dezaprol4 aclicánota mea dela 9Noemvre prin care am ap6rat si am sustinut dreptul 'Wei de a inchea tractate cu alte puteri. Voiu fa'spunde numai cateva euvinte asupra acestui subiect; ca'ci na voiu urma pe D. Ionescu, in lungul dedal al incurcatei D-sale elocinte, prin care se sill in tot felul sdenatureze acea notk s'o facl a vorbi aceea ce nu vorbeste, si A a facg a cuprinde aeeea ce nu contine. Dar subiectul acelei note este foarte simplu, Domnilor. Ea contine numai expunerea dreptului ce are Ora de a incheia tractatei conventiuni en alte puteri stAine. Acest drept rezulth, din tracta- tele noastre;este o consecuenta naturalg a auto- nomiei noastre, asa cum ea este garantath, de pu- terile mari europene, garantii la cari tinem si la cari in veci vom tine. Acea notA, a fost o afirmatiune so1emn6, in form6 oficialk Infatanegatiunei formulatä in contra acestui drept. Era de datoria ministerului, era de datoria unui bun Roman s'a, vin6is'a% apere un drept autonom al t6rei sale, cand acel drept se nega de altii intr'un mod atat de pozitiv (aplauze). Voeste D.Ionescu A ma blameze pentru II- aceastá aparare iafirmare a drepturilor trei mele? Sa ma blameze! Eu voiu primii voiu purth cu mandriei cu fala un asemenea blam (aplauze prelungite).
Load more

  1507
Copy Link
Recommended publications
  • A Short Presentation of the History of Legal Education in Romania
    MISCELLANEA HISTORICO-IURIDICA TOM XIII, z. 1 ROK 2014 Laura Magdalena Trocan University “Constantin Brancusi” of Tˆargu-Jiu e-mail: [email protected] phone: +40 025 321 4307 DOI: 10.15290/mhi.2014.13.01.10 A short presentation of the history of legal education in Romania SUMMARY A short presentation of the history of legal education in Romania In Romania, the history of legal education dates from ancient times. The historical records show that legal education had appeared on the territory of countries that have later entered into the composition of the Romanian State, after enactment of the first written laws (pravile – or codices), and long before the enactment of legal codes on branches of activity. Thus, the preliminary of legal education in the Romanian countries can be traced back to the practice of writing laws (pravila – or codex) that emerged in the 17th century: in Walachia this was the Govora Code of 1640 and the Matei Basarab’s Code (also known as the reshaping of laws) in 1652: in Moldavia it was the Vasile Lupu Code (also known as the Romanian book of learning) of 1646. However, there are historians who claim that since 1400, an Academy of law or, at least, a course in law, would have been organized at the School of Alexander the Good in Suceava. The first educational institutions were established in monasteries and churches and teachers had a western and Byzantine educational background. In Moldavia in 1648, during the reign of Vasili Lupu, the Great Princely School was founded at Trei Ierarhi Monastry in Iasi.
    [Show full text]
  • Downloaded from Brill.Com10/01/2021 10:26:07AM Via Free Access the Lower Danube and Romanian Nation-Making 229 of Europe’
    Chapter 8 The Lower Danube and Romanian Nation-Making We accept the strictest regulations designed to ensure freedom for all flags, we accept the most rigorous control for the application of these regulations, but we want to see that in Romanian waters these regulations are applied by Romanian authorities. King CHARLES I of Romania, 1881 ∵ 1 An Invitation to Transnational Expert Cooperation On 17 September 1883, Friedrich Martens, an Estonian-born diplomat and law professor, better known as the editor of a large collection of Russian diplo- matic documents and as an active supporter of international arbitration and conciliation, sent a letter to Alphonse Rivier, the Swiss scholar who at the time served as secretary general of the Institute of International Law (IIL). The or- ganisation had been founded a decade earlier in Ghent (Belgium) by several dozen legal scholars who aimed ‘to contribute to the progress of international law and become the legal conscience of the civilised world’.1 Martens’ missive, published in the Institute’s journal, Revue de droit international et de législation comparée, was an appeal for the IIL to get involved, according to its status, in settling the juridical principles ‘upon which the international regulation of navigable rivers accessible to all nations should be based’. Such a normative work would render ‘a great service both to the practice and to the science of international law’, given the ‘exceptional importance’ that the navigation of international rivers enjoyed at the time.2 Martens bolstered his intellectual endeavour with references to the devia- tions from the legal principles proclaimed in 1815 as part of the ‘public law 1 Martti Koskenniemi, The Gentle Civilizer of Nations: The Rise and Fall of International Law 1870–1960 (Cambridge 2001), 41.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Inventar Fond Kogalniceanu REGISTRU-1
    Arhiva Istorică Fond KOGĂLNICEANU Nr. Date extreme Număr Nr. Locul de Nr. Inv. / Cota Titlul documentului/ Conţinutul pe scurt al dosarului ale documen Crt. emitere File Dosar documentului te Acte diverse (cerere, procese verbale) în legătură cu Mircurea Ciuc, Miercurea- 1 1 AIFKI/1 1937 - 1938 6 5 Tuşnad Ciuc "Bugetul general al administraţiei comunale pe anul financiar 1937 - 2 2 AIFKI/2 1937 - 1938 56 1 1938. Ministerul de Interne". Acte diferite (cereri, decizii, corespondenţă, procese - verbale, ş.a.) ale 3 3 AIFKI/3 1937 - 1939 Jud.Ciuc 98 90 primăriei Tuşnad Băi. Acte vânzare - cumpărare a unor terenuri dobrogene din Taslageacul- 1879 - 1936 Mare. 1879 - 1880 (f. 9 - 14) Contract de arendare şi act de vânzare semnate de Ion M. Kogălniceanu. 1890; 1892 referitoare la moşia Tetlageac din plasa 1879 - 1936 Mangalia, jud. Constanţa (f. 1 - 2). Testament al lui Dimitrie G. Miclescu - 3 mai 1927 (f. 17). 1879 - 1936 44 AIFK I/4 Documente M. I. Kogălniceanu din anii 1929 - 1936. Corespondenţă 127120 primită de la diverse persoane şi instituţii: Banca Dorohoiului, Banca de Credit Român, "Chemix", Banca Rahova - Bragadiru, Fundaţia Culturală 1879 - 1936 Regală, invitaţie la campionatul de hochei (şi programul acestuia); acte diverse (chitanţe, avizuri, meniuri ş.a.). Exemplar din ziarul "Neamul românesc" (nr. 168, 4 aug. 1935) şi 1879 - 1936 fragment din "Adevărul literar şi artistic" (6 oct. 1935). Acte ale Fundaţiei Culturale Mihail Kogălniceanu: cereri în legătură cu 5 5 AIFKI/5 1945 9 6 imobilul din şos. Kisseleff. Înştiinţări ale Băncii Naţionale în legătură cu fondul "Fundaţiei Culturale 6 6 AIFKI/6 1942; 1945 Bucuresti 2 2 Mihail Kogălniceanu".
    [Show full text]
  • On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19Th Century1 Roxana Patraș
    On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19th Century1 Roxana Patraș Abstract: The present paper explores diffident and dissident practices reflected by the political talk at the end of the 19th-century in Romania. Relying on Jacques Rancière’s theories on the ‘aesthetic regime of politics,’ the introduction sketches a historical frame and proposes a focus change: the relation between ‘politics’ and ‘aesthetics’ does not stand on a set of literary cases, but on political scripts as such. Thus, the hypotheses investigated by the next three parts can be formulated as follows: 1. though determined by an ideological direction (Conservative or Liberal), the political speech still preserves his tendency towards aesthetic autonomy. 2. oratorical merits (hinting at aesthetic autonomy) can turn into practices of political autonomy, diffidence and, then, dissidence. Methodologically, two types of aesthetic practices organize the chosen materials; both the diffident script and the theatre of dissidence help us to perceive how the philosophical and moral meaning of these practices could change into an ideology of dissidence. The formalization of diffident practices, their conversion to outspoken dissidence, also corresponds to the symmetrical symptom of unlimited authority; when old- time politicians warned on ‘Caesarism,’ ‘Vizierate,’ ‘Despotism,’ ‘Omnipotence’ or ‘Tyranny,’ the Romanian society had already been training for a long experience of ‘dictatorship.’ Keywords: diffident practices, dissidence, historical party, dictatorship, political speech I. An Introduction to the Context and a Pair of Hypotheses The political oratory delivered within the Romanian Parliament and its premises (political clubs, electoral meetings) in the second half of the 19th century can be organized thematically into several polemical nuclei, which reflect not only the process of modernization underwent by state institutions, but also a particular transition from political thinking to political talk.
    [Show full text]
  • A Short Presentation of the History of Legal Education in Romania
    MISCELLANEA HISTORICO-IURIDICA TOM XIII, z. 1 ROK 2014 Laura Magdalena Trocan University “Constantin Brancusi” of Tˆargu-Jiu e-mail: [email protected] phone: +40 025 321 4307 DOI: 10.15290/mhi.2014.13.01.10 A short presentation of the history of legal education in Romania SUMMARY A short presentation of the history of legal education in Romania In Romania, the history of legal education dates from ancient times. The historical records show that legal education had appeared on the territory of countries that have later entered into the composition of the Romanian State, after enactment of the first written laws (pravile – or codices), and long before the enactment of legal codes on branches of activity. Thus, the preliminary of legal education in the Romanian countries can be traced back to the practice of writing laws (pravila – or codex) that emerged in the 17th century: in Walachia this was the Govora Code of 1640 and the Matei Basarab’s Code (also known as the reshaping of laws) in 1652: in Moldavia it was the Vasile Lupu Code (also known as the Romanian book of learning) of 1646. However, there are historians who claim that since 1400, an Academy of law or, at least, a course in law, would have been organized at the School of Alexander the Good in Suceava. The first educational institutions were established in monasteries and churches and teachers had a western and Byzantine educational background. In Moldavia in 1648, during the reign of Vasili Lupu, the Great Princely School was founded at Trei Ierarhi Monastry in Iasi.
    [Show full text]
  • Etre Macrogheni's Resignation from the Lascăr Catargiu Government
    JOURNAL of Humanities, Culture and Social Sciences, Vol. 3, No. 1, 2016 ISSN 2393 – 5960; ISSN – L 2393-5960, pp. 85-96 etre Macrogheni’s resignation from the Lascăr Catargiu Government (1875) P Alexandru Ionicescu, Ph.D.c. Faculty of Social Sciences, University of Craiova & “Alexandru și Aristia Aman” County Library Romania [email protected] Abstract A large number of financial and economic initiatives and reforms are closely connected to the name of Petre Mavrogheni, a highly competent and capable statesman of modern Romania. Minister of Finance in several governments, both before the reign of Cuza and during his mandate, and subsequently, during the long governance of Carol I, Petre Mavrogheni was appreciated both by his opponents and by those sharing the same political views. Finance portfolio minister under the first great Conservative government of modern era (1871-1876), Peter Mavrogheni resigned in early 1875 owing to the outbreak of a legal-diplomatic scandal in Vienna. The name of the Romanian Minister was mentioned in the legal action taking place in the capital of the AustroHungarian Empire, being connected to perfecting some onerous businesses. Although supported by an important part of government colleagues and despite the fact his innocence was, eventually, recognized, Petre Mavrogheni left the government, never to occupy this position in any of the next governments. Key words: Petre Mavrogheni, resignation, Conservative Party, monarchy. Although acknowledged, retrospectively, for the abilities manifested in the administrative matters, the unyielding and hermetical manner applied by the conservators in the affairs of the government generated exasperation among the liberal politicians as they maintained to powerfor no less than five years.
    [Show full text]
  • Memorial 1989
    MEMORIALUL REVOLUŢIEI 16-22 DECEMBRIE 1989 CENTRUL NAŢIONAL DE DOCUMENTARE, CERCETARE ŞI INFORMARE PUBLICĂ DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 MEMORIAL 1989 Buletin ştiinţific şi de informare 2 (20) / 2017 Timişoara Colegiul de redacţie: Redactor şef: Gino Rado (Revoluţie) Secretar general de redacţie: Lucian-Vasile Szabo Redactori: Adina Hornea Abruda (Viaţa ştiinţifică) Simona Mocioalcă (Evenimente) Cristina Tudor (Comunism) Tehnoredactare: Gino Rado Corectură: Adina Hornea Abruda Ilustrația copertei: VICTOR GINGIU, ,,Revoluționari”, pictură expusă în anul 2009 la expoziția aniversară ,,20 de ani de la revoluţia română comemorată de artişti plastici timişoreni” Design copertă: Traian Abruda Consiliul consultativ: Ioana Boca – Fundaţia Academia Civică – Bucureşti, Viorel Marineasa – Universitatea de Vest din Timişoara, Stelian Mândruţ – Academia Română, filiala Cluj-Napoca, Silviu B. Moldovan – CNSAS – Bucureşti, Bogdan Murgescu – Universitatea din Bucureşti, Victor Neumann – Universitatea de Vest din Timişoara, Daniel Vighi – Universitatea de Vest din Timişoara, Smaranda Vultur – Universitatea de Vest din Timişoara ISSN: 1843-309X CUPRINS Cuvânt către cititor ………………………………………………………. 9 Foreword ………………………………………………………………... 10 STUDII Lucian-Vasile Szabo, Presa în Revoluție: de la „Drapelul roșu” la „Luptătorul bănățean” ..............................................................................11 Cristina Tudor, Cronologia evenimentelor anului 1990 din Timișoara........26 Eusebiu Narai, Un vis împlinit: aderarea României la Uniunea Europeană
    [Show full text]
  • Scurte Note Cu Privire La Cenzura Din Ţara Românească
    www.ssoar.info Scurte note cu privire la cenzura din Ţara Românească: Două episoade din biografia lui Constantin N. Brăiloiu (1849-1850, 1858) Vlad, Laurențiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2002). Scurte note cu privire la cenzura din Ţara Românească: Două episoade din biografia lui Constantin N. Brăiloiu (1849-1850, 1858). Annals of the University of Bucharest / Political science series, 4, 33-42. https://nbn- resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-381035 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de SCURTE NOTE CU PRIVIRE LA CENZURA DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ. DOUĂ EPISOADE DIN BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN N. BRĂILOIU (1849-1850, 1858) LAURENŢIU VLAD 1. Despre instituţia cenzurii în Ţara Românească (1833-1862) În istoriografia română, studiul asupra instituţiei cenzurii a fost iniţiat cu aproape o sută de ani în urmă. Nu este locul acum să facem un inventar complet al acestor demersuri, astfel că ne vom mulţumi doar cu o seamă de exemplificări. În primul rând, amintim consistentul studiu al lui Radu Rosetti, dedicat instituţiei cenzoriale, precum şi legislaţiei de profil din Moldova anilor 1830-1860, demers publicat de autor în primul deceniu al veacului trecut în Analele Academiei Române (2, 29, 7-9, 1906-1907, pp.
    [Show full text]
  • 9Th ISF, International Scientific FORUM, 23
    9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings PROCEEDINGS 9th INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM, ISF 2017 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings PROCEEDINGS 9th INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM, ISF 2017 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK European Scientific Institute, ESI (publishing) 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings Impressum Bibliographic information published by the National and University Library "St. Kliment Ohridski" in Skopje, Macedonia; detailed bibliographic data are available in the internet at http://www.nubsk.edu.mk/; CIP – 3(062) COBISS. MK-ID 106151434 Any brand names and product names mentioned in this book are subject to trademark, brand or patent protection and trademarks or registered trademarks of their respective holders. The use of brand names, product names, common names, trade names, product descriptions etc. even without a particular marking in this works is in no way to be construed to mean that such names may be regarded as unrestricted in respect of trademark and brand protection legislation and could thus be used by anyone. PROCEEDINGS: 9th International Scientific Forum, ISF 2017 (9, 2017; Cambridge) / 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November, University of Cambridge, UK European Scientific Institute, ESI, 2017. - (234 p.) : ilust. ; 21 cm Kocani, Republic of Macedonia Email: [email protected] Printed in Republic of Macedonia ISBN 978-608-4642-63-3 Copyright © 2017 by the authors, ESI and licensors All rights reserved.
    [Show full text]
  • Discursuri Parlamentare
    TITU MAIORESCU DISCURSURI PARLAMENTARE (' PRiVIR ASUPRA DEZYOLTARII POLITICE ARomiNIEI SUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) .1ti; qMINERVA», BUCURE*TI 1915 TITU MAIORESCU- DISCURSURI PARLAMENTARE CU PRIVIRI ASUPRA OEZVOLTARII POLITICE A ROPIANIEI BUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) *MINERVA*, BUCUREVII 1915 ix. SUB NOUL REGIM LIBERAL PRIMUL MINISTER STURDZA SI MINISTERUL AURELIAN. 4 OCTOMVRIE 1895 - 31 MARTIE 1897. Momentul, In care d. Dimitrie A. Sturdza se vede pentru IntAda data chemat sa. formeze guvernul, pare de o Insemnalate deosebitä nu numai pentru desvoltarea intern5 ci §i pentru cea extern& a regatului roman. Dupsa Indemnul §i prin declara,rile sta,ruitoare ale noului con- ducAtor, partidul national-liberal se InsArci- nase cu marile misiuni indicate, lasfargitul capitolului precedent :inpoliti caintern& cu repararea §i restabilirea pactului fundamental al Orli, pretins violat prin legea minelor d-lui Petre Carp ; in politica extern& cu Indreptarea situatiei RomAnilor din Ungaria printr'o stA- ruin tri. mai energicA (dad, nu prin interventie) pe langil guvernul statului vecin, fn deosebire 6 de atitudinea rezervath a fostului minister con- servator. Cabinetul Sturdza se Infiinteazh la 4 Oc- tomvrie astfel compus : Dimitrie A. Sturdza, prezident §i externe ; Euctp eniu Sthtescu, justitie ; Petru Poni, culte ; . General C. Budi§teanu, rhsboi ; Nicolae Fleva, interne; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante ; G. D. Pallade, dornenii ; C. I. Stoicescu, lucrhri publice. Cu o asemenea compunere guvernul erh o manifestare destul de puternich a partidului retntregit duph violenta desbinare dela 1888. Intrarea In minister a d-lor Fleva §i Pallade puteh trece drept semn al unirii desAvAr§ite, de§1 In deosebi cariera pripith1 a d-lui Pallade pricinuih oarecare surprindere, mai ales duph, impresia ce Meuse lupta sa In contra lui Ion Brhtianu asupra Camerei liberale dela 1887 (Vezi vol III, pag.
    [Show full text]