ISSN 1812-2566

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ)

Nr.4 (XXXIX), 2007

REVISTĂùTIINğIFICĂ TRIMESTRIALĂ

CHIùINĂU – 2007 MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.4 (XXXIX), 2007. - Chiúinău: CEP USM, 2007. – 188 p.

În acest număr al revistei sunt examinate diferite probleme ale vieĠii soci- al-politice din Republica Moldova: orientările migraĠioniste ale studenĠilor, riscul implicării copiilor în organizaĠii teroriste, instituĠionalizarea partidelor politice, alegerile primarului general al capitalei, medierea problemelor sociale, geneza societăĠii civile în Republica Moldova, diplomaĠia parlamentară a Republicii Moldova în contextul integrării europene, comuni- tatea moldovenilor din Portugalia, factorul uman ca factor de adaptare a mig- ranĠilor moldoveni, consolidarea securităĠii naĠionale a Moldovei úi colabora- rea cu NATO, informaĠii cu privire la susĠinerea tezelor de doctor / doctor habilitat în útiinĠe politice în anul 2007, etc. Materialele sînt adresate studenĠilor, profesorilor, celor, ce se interesează de útiinĠa politică contemporană.

COLEGIUL DE REDACğIE: doctor habilitat, profesor V.Moúneaga (redactor-úef); doctor habi- litat, profesor Gh.Rusnac (redactor-úef); doctor habilitat, profesor V.Saca (redactor-úef adjunct); doctor, conferenĠiar V.Cujbă; doc- tor habilitat, conferenĠiar V.Teosa; doctor, conferenĠiar V.Cobâú- neanu; doctor R.Rusu

Ideile úi opiniile expuse în materialele prezentate aparĠin autorilor úi nu reflectă neapărat punctul de vedere al colegiului de redacĠie

Articolele apar în redacĠia autorilor, sunt recenzate

versiunea electronică: http://www.usm.md/cercetare/moldoscop.asp

ISSN 1812-2566

© – Chiúinău, CE USM - 2007

2 S U M A R

Compartimentul SOCIOLOGIA POLITICĂ 7 Gorban A., Orientările migraĠioniste ale studenĠilor: aspecte 7 ğurcan V. motivaĠionale

ɆɚɪɝɚɪɢɧɬȺ., Ⱦɟɬɢɬɟɪɪɨɪɚ. Ɋɢɫɤɜɨɜɥɟɱɟɧɢɹɞɟɬɟɣɢɡɞɟɡ- 27 ɉɪɨɤɚɅ. ɢɧɬɟɝɪɢɪɨɜɚɧɧɵɯɫɟɦɟɣɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ ɜɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɭɸɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬ

Moraru V., Rolul instituĠionalizării partidelor în consolidarea 41 Enea V. democraĠiei

Moúneaga V., Alegerile primarului general al municipiului Chi- 51 Tanasă R., úinău (2007): strategiile úi tehnologiile electorale Rusnac Gh.

Popovici A. Strategiile úi tacticile candidaĠilor la funcĠia de 75 primar generel al municipiului Chiúinău: alegerile din 27 noiembrie úi 11 decembrie 2005

ɊɭɫɧɚɤȽ., ɑɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣɤɚɩɢɬɚɥɤɚɤɮɚɤɬɨɪɚɞɚɩɬɚɰɢɢ 86 Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɜɦɢɝɪɚɰɢɨɧɧɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢ: ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɟɦɢɝɪɚ- ɐɭɪɤɚɧȼ. ɧɬɵɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ (ɩɨɞɚɧɧɵɦɫɨɰɢ- ɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɨɩɪɨɫɨɜ)

Saca V. ReflecĠii asupra fenomenului puterii de stat: spe- 108 cificul Republicii Moldova

ğârdea B. Geneza societăĠii civile în Republica Moldova: mo- 116 delul discontinuu

Zubco A. Medierea problemelor sociale – un imperativ al 135 timpului

Compartimentul RELAğII INTERNAğIONALE 147 ColaĠchi A. DiplomaĠia parlamentară moldovenească în conte- 147 xtul integrării europene

Slobodeniuc G. Comunitatea moldovenilor din Portugalia: factor 155 extern al dezvoltării potenĠialului uman (rezulta- tele investigaĠiei în teren)

3 Varzari P., Consolidarea securităĠii naĠionale a Republicii 173 Varzari V. Moldova prin prisma colaborării cu organizaĠia Atlanticului de Nord

Compartimentul BIBLIOGLOBUS & INFO 188 Rusu R. Lista literaturii în domeniul útiinĠei politice (cule- 188 geri, monografii), apărute în Republica Moldova în anul 2007/d

Moúneaga V. InformaĠia privind susĠinerea tezelor de doctor / 188 doctor habilitat în útiinĠe politice în Consiliile úti- inĠifice specializate din Republica Moldova în anul 2007/d

4 SUMMARY

Chapter POLITICAL SOCIOLOGY 7 Gorban A., The students’s migrational orientations: motivati- 7 Turcan V. onal aspects

Margarint A., Children of terror. The risk of the inveiglement of 27 Proca L. the children from the noncomplete moldavian fa- milies in the terrorist activity

Moraru V., Party’s institutionalisation role in the process of 41 Enea V. democracy strengthening

Mosneaga V., Elections (in 2007) of the general mayor of the 51 Tanasa R., Chisinau: electoral strategies and technologies Rusnac Gh.

Popovici A. Strategies and tactics of the candidates for the ge- 75 neral mayor function of Chisinau: elections from 27 november and 11 december 2005

Rusnac Gh., Human capital as an adaptation factor in the mig- 86 Mosneaga V., ration situation: moldavian migrants with the high Turcan V. level of education (on the bases of sociological survey)

Saca V. Reflections on the state’s power phenomenon: the 108 peculiarities of the Republic of Moldova

Tirdea B. The civil society genesis of the Republic of Moldo- 116 va: the discontinuous model

Zubco A. Social problems’s mediation – a time’s imperative 135

Chapter INTERNATIONAL RELATIONS 147 Colatchi A. Moldavian parliamentary diplomacy in the euro- 147 pean integration context

Slobodeniuc G. Moldovans community in Portugal: external fac- 155 tor of human potential development (the results of the survey)

5 Varzari P., The Republic of Moldova national security conso- 173 Varzari V. lidation through the NATO co-operation

Chapter BIBLIOGLOBUS & INFO 188 Rusu R. Political Science Bibliography (publications, mo- 188 nographs), published in 2007/d

Moúneaga V. Information on the submission of dissertation for 188 PhD. and DSc. in Political Science at the Speciali- sed Scientific Councils in the Republic of Moldova in 2007/d

6 COMPARTIMENTUL SOCIOLOGIA POLITICĂ

ORIENTĂRILE MIGRAğIONISTE ALE STUDENğILOR: ASPECTE MOTIVAğIONALE1

Ana GORBAN Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative Laboratorul “Sociologia Politică” Colaborator útiinĠific

Valentin ğURCAN Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative Laboratorul “Sociologia Politică” ùef-laborator doctor în útiinĠe sociologice

L'article examine le problème des orientations migratoires des étudiants et en particulier les aspects de la motivation du procès donné. Dans le cadre d'un étude sociologique qualitative à la base des interviews de groupe on examine les facteurs attirant (qui se rapportent aux avantages du pays de la destination) et évinçant (qui se rapportent aux manques du pays de l'origine) de la migration, les orientations pour l'émigration, la migration temporaire ou le séjour dans la Moldova, les préférences de travail des étudiants à l'ét- ranger et dans le pays natal, les problèmes possibles à l'étranger, l'estima- tion du future de la Moldova et la représentation des étudiants sur le futur personnel. Ainsi, l'article représente l'image et l'analyse des opinions et des estimations des étudiants par rapport à la migration comme au phénomène et la description des orientations personnels et des motivations des étudiants dans le cadre du procès donné.

1 Recenzent – doctor în útiinĠe istorice, profesor Ion SANDU 7 Metodologia cercetării Cercetarea sociologică a fost organizată în luna mai, anul 2007. Au fost petrecute úase interviuri în grup între studenĠii FacultăĠii RelaĠii InternaĠiona- le, ùtiinĠe Politice úi Administrative a UniversităĠii de Stat din Moldova, spe- cialităĠile „Administrarea Publică” úi „Politologia”, anul IV. Studiul dat s-a conceput ca unul calitativ, adică scopul lui a rezidat în dezvăluirea, formula- rea úi descrirea unor opinii, estimări sau afirmaĠii privind problema enunĠată existente în cadrul categoriei sociale studiate. La cercetări calitative unitatea de analiză o constituie nu însăúi respondentul, ci o anumită teză exprimată de unul sau mai mulĠi respondenĠi. Totodată studiile calitative nu-úi propun ca scop identificarea cotei populaĠiei purtătoare a unei sau altei păreri în cadrul societăĠii sau a unei anumite categorii sociale. Ele sunt menite să abordeze problema în mod ilustrativ úi intepretativ apelând la o multitudine de naraĠi- uni despre dimensiunile problemei studiate2. Procedeul interogării în grup a permis obĠinerea unor informaĠii utile pri- vind orientările úi motivaĠia de migraĠie a studenĠilor, care ulterior ar putea fi structurate în cadrul unui chestionar úi măsurate în cadrul unei cercetări canti- tative, în special prin intermediul anchetei pe baza la un eúantion reprezenta- tiv. Astfel, studiul prezentat poate fi calificat ca unul ce are un scop explora- tor, adică de identificare a principalelor variabilelor problemei cercetate.

Orientările úi motivaĠia de a migra a) Factorii atractivi ai migraĠiei (care se referă la avantajele Ġării de desti- naĠie): - Referitor la migraĠia economică în calitate de factori atractivi apar în special aspectele ce Ġin de condiĠiile úi un nivel mai înalt de trai, posibilitatea reală de angajare în câmpul muncii; susĠinerea tinerilor specialiúti, a celor în- cepători, a familiei; condiĠiile, asigurarea úi remunerarea mai bună a muncii úi respectiv úansa de acumulare a unui capital úi iniĠierea ulterioară a unei afa- ceri în vederea asigurării unei baze materiale pentru propria existenĠă sau pe- ntru efectuarea investiĠiilor în Ġară fiind invocate exemple concrete de foúti migranĠi care au investit bani în republică, de exemplu în agricultură („în ul- timii ani, practic o mare parte din banii care s-au învertit la noi în Ġară sunt banii care vin de peste hotare, asta mult înseamnă pentru populaĠia care trăie- úte aici”). ùi chiar dacă migraĠia nu este binevenită, anume ea oferă posibili- tatea pentru un start bun. Unii studenĠi au accentuat faptul că în Ġările de des- tinaĠie, de regulă unele dezvoltate, sunt preĠuite calităĠile profesionale: „Dacă Húti un specialist, eúti solicitat úi eúti remunerat după meritul tău, există meri-

2 Chelcea S. Tehnici de cercetare sociologică. – Bucureúti: Editura SNSPA, 2001, p.127. 8 tocraĠia, puterea meritului”, „PoĠi să începi de la zero úi în perioada scurtă de timp după ce asimilezi limba, careva tradiĠii, te încadrezi cumva în câmpul cultural al europenilor, după asta începi să fii avansat, fiindcă ai posibilităĠi cu mult mai mari după ce te-ai deprins cu toate astea, evoluezi ierarhic”. Prin urmare anume mediul străin permite combinarea lucrului pentru câútig úi pen- tru plăcere, mai mulĠi studenĠi manifestând tendinĠa spre unele activităĠi care sunt „aproape de inimă” úi care să fie făcute „din plăcere”, „ca să-mi pun tot sufletul”, în special referindu-se la afacere proprie, însă toate acestea fiind mai greu de realizat în Moldova. - Acumularea experienĠei educaĠionale úi profesionale, obĠinerea unui stagiu în străinătate care apare sub două aspecte – a interesului personal (faci- litarea angajării în câmpul muncii în Moldova, deoarece „la noi în întreprin- derile din Ġară caută mai mult experienĠă, stagiu în străinătate”) úi a celui pub- lic (valorificarea ulterioară a experienĠei din străinătate în Moldova în vede- rea optimizării proceselor socio-economice din Ġară). Justificarea intenĠiilor migraĠioniste prin tendinĠa de obĠinere a experienĠei a fost calificată de unii studenĠi drept una inventată, „trasă de păr”, din cauza că motivul de căSătare a experienĠei este unul tipic pentru cei care vor să migreze, este o simplă inte- QĠie, care după o perioadă de aflare în străinătate se va transforma în tendinĠa de a rămâne peste hotare pe mai mult timp, mai ales că „nu ne aúteaptă ni- meni acolo să ne dea experienĠă”. În schimb s-a menĠionat că experienĠa poa- te fi căSătată oriunde, nu numai în străinătate, de exemplu în timpul studenĠi- mii prin activitatea de voluntar sau prin plecare peste hotare în timp de vară. StudenĠii cu tendinĠa de a pleca pentru experienĠă au interpretat la rândul Vău aceste idei ca optimiste úi naive, care vor suferi eúec odată ce vor apărea probleme în încercarea de a-úi aranja viaĠa în Moldova, cu atât mai mult că „din băncile universităĠii n-ai experienĠă”. În privinĠa acelor posibilităĠi de a acumula experienĠă care sunt în Moldova s-a menĠionat faptul că anume ex- perienĠa obĠinută în străinătate este „un punct forte în CV, este pusă la un ni- vel mai înalt” úi că sunt diferite oportunităĠi peste hotare cum ar fi oferirea stagierii la întreprinderi străine în timpul studiilor, gratis, cu condiĠia trecerii prin concurs. Totodată, mai mulĠi din acei studenĠi care vor să emigreze la studii sau pentru experienĠă profesională nu admit pentru ei migraĠia econo- mică, de muncă. Planurile de a migra cu scopul de a face studii în străinătate sunt condiĠi- onate de un caracter mai perfect al sistemului străin de învăĠământ, în special modalităĠi mai desăvârúite de predare, dotarea instituĠiilor de învăĠământ cu un echipament mai avansat (laboratoare, internet), punerea accentului pe pra- cticăúi nu pe teorie, un grad mai înalt de informare (inclusiv despre diferite concursuri úi granduri), ceea ce permite încadrarea în programe a mai multor

9 studenĠi, în Moldova accesul la granduri fiind limitat din cauza că sunt prea puĠine locuri bugetare la asemenea programe sau că ele sunt deja cumpărate ori nu se anunĠă în general despre ele. Trebuie de remarcat că aceste idei au fost exprimate de către acei studenĠi care recunosc că nu au încercat să obĠină finanĠare prin câútigarea unei burse sau a unui grand considerând că „nici n- are rost, parcă nu-i real”. Acest considerent a fost contrazis de alĠi studenĠi, în special de cei care nu intenĠionează să plece, prin referiri la cazuri reale de obĠinere a acestor locuri. - Schimbul cultural, de valori („să fii un om mult mai dezvoltat decât cum eúti la tine în Ġară”), îmbunăWăĠirea limbii, úansa de a căOători, de a vedea lumea, tendinĠa spre o mentalitate „cu mult mai dezvoltată”. Unii studenĠi au încercat să explice intenĠiile migraĠioniste prin tendinĠa úi chiar necesitatea biologică a omului spre ceva mai bun, spre perfecĠiune, prin libertatea de a alege cel mai bun loc pentru el necătând la faptul că „cât de bine locuieúte úi Fă i-ar fi suficient un anumit lucru, o anumită stare, el totuúi în orice moment doreúte ceva mai mult”. b) Factori repulsivi ai migraĠiei (care se referă la dezavantajele Ġării de origine): - Perspectivele economice úi profesionale proaste, mărimea mică a sala- riilor ceea ce impune corupĠie úi alte măsuri ilegale ca surse suplimentare de câútig, posibilităĠi slabe de iniĠiere a propriei afaceri (asemenea modalităĠi cum ar fi luarea unui credit de la bancă etc. fiind interpretate într-un mod sce- ptic, deoarece „nu e atât de uúor úi succesul nu-i garantat”), despreĠuirea cali- WăĠilor profesionale, lipsa de úanse reale de a-úi asigura un loc de trai. În privi- QĠa ipotecii úi altor tipuri de creditare unii studenĠi susĠin că au reuúit să facă calcule úi au ajuns la concluzia că cu un salariu de 2-3 mii de lei trebuiau trei vieĠi ca să achite o locuinĠă de 100 de mii de euro. Asemenea salarii care ar permite achitarea ipotecii există în viziunea studenĠilor numai la posturile de „miniútri sau preúedinĠi”, sau în cadrul activităĠii de business moútenite de că- tre un tânăr de la părinĠii săi, adică numai în acele cazuri când tinerii sunt aju- taĠi úi promovaĠi. MulĠi studenĠi fac referiri la situaĠia celor care au familie, copii, dar având salarii mizere nu pot să-i întreĠinăúi sunt nevoiĠi să plece în căutarea unor posibilităĠi mai bune de câútig. „Marea majoritate de studeĠi, părinĠii lor sunt plecaĠi peste hotare úi numai pe bază la asta ei învaĠă. Dar dacă ar lucra aici, chiar úi acelaúi medic, totdeauna, n-ar putea să întreĠină pe student. Bine, unul ca unul, dar sunt familii care au 3 copii, 4 copii, úi toĠi trebuie să înveĠe”. Ei consideră că importanĠi sunt banii, iar cei care afirmă că „pentru ei banii nu-s nimic” se înúeală. În calitate de argument se aduce exemplu de o femeie care a pierdut copilul din cauza că nu avea bani pentru operaĠie. Prin urmare,

10 migraĠiunea de muncă este privită ca o posibilitate de a face bani inclusiv pe- ntru asemenea cazuri de urgenĠăúi se ajunge la concluzia că „clar că trebuie Vă fii om, dar banii totuúi trebuie să fie”. În acelaúi timp studenĠii precizează că nu doresc milioane, însă apreciază situaĠia din Ġară real úi înĠeleg că ieúind de pe băncile universităĠii practic nu au nimic, nu au nici cu ce să se întreĠină: „Noi cu suma asta, care e acum un salariu, un începător cât are, 600-700 de lei de exemplu, nici chiria nu-i ajun- ge să plătească, nu mai vorbesc de întreĠinerea lui, el e tânăr, el are nevoie chiar úi de aceeúi distracĠie”. - SituaĠia politică „sumbră” din Ġară, un sistem birocratizat, caracterul imperfect al politicii în domeniul administraĠiei publice (punerea accentului numai pe dezvoltarea capitalei úi nu pe centre raioanale, unde câteodată lip- sesc condiĠii elementare de trai, de exemplu dotare cu apă, iar acele raioane care beneficiază de careva proiecte suferă din cauza corupĠiei úi a unei gestio- Qări nereuúite a mijloacelor financiare alocate), nerespectarea legilor, inegali- tatea în drepturi úi posibilităĠi pentru femei úi bărbaĠi, cultura politică subdez- voltată, caracterul patriarhal úi paternalist al societăĠii, mentalitatea învechită a populaĠiei. În acest context este demonstrativ faptul că majoritatea din studenĠi care intenĠionează să plece spun că migraĠia este ceva negativ úi în principiu ei sunt contra migraĠiei la general, însă sunt nevoiĠi să emigreze, migraĠia fiind o soluĠie în plan personal („desigur, dacă ar fi ceva úanse mai mari pentru a avea un salariu mai mare aici, practic toate persoanele s-ar stăriu să rămână pentru a-úi face o carieră cât de cât în plan profesional”, „nu trebuie numănui migraĠia asta, dar n-avem ce face”), ceea ce confirmă ideea susĠinută de mai mulĠi specialiúti în domeniu că factorii repulsivi de migraĠie sunt cu mult mai importanĠi în luarea deciziei de a pleca decât cei atractivi3.

Orientările úi motivaĠia de a rămâne în străinătate MotivaĠia de a rămâne în străinătate (inclusiv definitiv) este pusă în func- Ġie de patriotism faĠă de Ġara de origine, iar pe de altă parte de oferirea unor facilităĠi în Ġara recipientă cum ar fi asigurarea coúului minim de consum, asi- gurarea socială a muncii (pensie etc.), posibilitatea de a-úi crea sau de a-úi aduce familia în străinătate, lipsa de presiuni din partea statului la desfăúura- rea activităĠii de muncă („ca să-mi pot să câútig existenĠa normal”), condiĠiile de trai, posibilitatea de a activa liber, echitabil faĠă de alĠi oameni. În această privinĠă sunt aduse exemple când persoanele care se află în străinătate timp

3ȻɪɢɬɜɢɧɚɂȻ. Ⱦɟɬɟɪɦɢɧɚɰɢɹɜɵɧɭɠɞɟɧɧɨɣɦɢɝɪɚɰɢɢɢɡɫɬɪɚɧɛɥɢɠɧɟɝɨɡɚɪɭɛɟɠɶɹ. – ɗɥɟɤɬɪɨɧɧɵɣ ɧɚɭɱɧɵɣ ɠɭɪɧɚɥ «ɂɫɫɥɟɞɨɜɚɧɨ ɜ Ɋɨɫɫɢɢ», http://zhurnal.ape.relarn.ru/articles/2005/115.pdf 11 de câĠiva ani revenind în Moldova nu pot sta aici nici câteva zile, spun că vor înapoi, nu în Italia de exemplu, dar „acasă”. Perspectivele stabilirii definitive în străinătate sunt de asemenea valorifi- cate în funcĠie de unele aspecte de ordin administrativ, úi anume posibilitatea de a obĠine cetăĠenia Ġării recipiente, aceasta fiind apreciată ca una reală, însă asociată cu mai multe probleme cum ar fi necesitatea legalizării úederii, pent- ru ce se cere o perioadă de aflare în Ġara străină (în special în SUA), timp de care emigrantul nu are aceleaúi drepturi ca úi autohtonii, nu are posibilitate să lucreze după specialitate úi este nevoit să facă munca la negru. Ca o metodă de a rămâne a fost menĠionată posibilitatea de a se căVători cu un autohton, practicată de unii emigranĠi, însă aceasta fiind inadmisibilă pentru unii respo- ndenĠi care nu manifestă tendinĠa de a se stabili definitiv în străinătate. Pe de altă parte, ei menĠionează despre existenĠa unor programe de plecare în SUA pe o perioadă mai mare de timp – 3 ani în comparaĠie cu 4 luni oferite de pro- gramul „Work and Travel” – însă deúi acestea sunt apreciate ca unele intere- sante, totuúi sunt privite de cei care vor săúi aranjeze viaĠa în Moldova ca o simplă posibilitate de a acumula un capital în străinătate úi de a iniĠia o aface- re în Ġara de origine úi nu ca o cale de emigrare definitivă. În mare parte intenĠia de a reveni sau de a rămâne în străinătate se încear- Fă a fi explicată prin mentalitatea moldovenilor descrisă de către studenĠi prin modelarea procesului migraĠionist: „Moldovenii vin din Italia, în primul an cumpăUă măúinăúi garaj, în al doilea altă măúină, că ceea a ruginit, în al trei- lea an îmbracă casa, dacă n-au casă o cumpăUă, lasă casa, se duc înapoi în Ita- lia, vin înapoi, casa, două maúini în garaj, se mai duc înapoi să lucreze, pentru copil că nu are vilă mică, înapoi în Italia pentru copil úi toată viaĠa te-ai dus, ai venit cu bani, cu banii ăútia ai să fac ceva, ai să te duci după asta să târâi de la piaĠă sau să te chinui, dar vezi că acolo mult mai uúor ies banii, pentru ce Vă te chinui aici, să faci, tu te duci înapoi pentru că acolo e mai simplu...” StudenĠii s-au referit la anumite cazuri când unii moldoveni în tendinĠa lor nu atât de a beneficia de avantajele unei Ġări străine, ci anume de a pleca din Moldova rămân în organizaĠii care se ocupă cu adăpostirea emigranĠilor sau în biserici, măQăstiri, stau úi trăiesc acolo: „O cunoscută de-a mea a ple- cat în Italia prin viză falsă, trebuia să lucreze dănsătoare, a ajuns úi la vamă îi mai au trebuit banii care i-a luat din buzunar ca să treacă mai repede vama. Ajunge în Italia, era noapte, ploua, nu mai avea bani ca să sune, nimeni nu-i Dútepta, a plecat aúa – o să meargă sau nu. Era nevoită să se adreseze pentru ajutor...” În general, mulĠi studenĠi manifestă intenĠia de a se stabili cu traiul peste hotare, în cazul în care vor avea asemenea posibilitate sunt gata să profite de ea: „Să am posibilitate să mă angajez úi să fie totul bine acolo, nu să muncesc

12 la negru sau chestii de genul ăsta, asta-i în ultima instanĠă, să am posibilitate, Vă mi se ofere un cadru legal eu mă duc, îmi iau toată familia úi mă duc”.

Orientările úi motivaĠia de a se întoarce în Moldova MotivaĠia de a se întoarce în Moldova Ġine de aprecierea negativă a pers- pectivelor de angajare după specialitate pe piaĠa străină de muncă, în special de acei studenĠi care au experienĠă de migraĠie úi care manifestă un spirit cri- tic în această privinĠă, invocând faptul că „am văzut ceea ce se întâmplă aco- lo, de fapt au oamenii lor bine pregătiĠi úi în funcĠiile de bază oricum ei pro- movează oamenii lor, au mai multe drepturi ca emigranĠii, oricât de bun n-ai fi”, „nimeni nu ne aúteaptă pe noi, moldovenii, peste hotare pentru a ne primi úi a ne privi cu condiĠii bune de viaĠă. Putem deveni forĠă de prestare de mun- Fă, putem lucra la negru, dar să ne dezvoltăm un business sau a ne face carie- Uă bună în viaĠă nu este posibil”. Un alt factor care condiĠionează tendinĠa de a se întoarce în Ġara de origi- ne Ġine de diferenĠă de cultură, de valori, de mentalitate, atitudine diferită faĠă de emigranĠi în mediu străin în comparaĠie cu autohtoni. Încă un motiv de re- venire în Moldova se referă la dorul de patrie, dorinĠa de a trăi în Ġara de ori- gine, migraĠia temporară fiind tratată în acest caz ca o úansă „de a încerca de a trăi bine úi de a face pe alĠii la rândul lor să trăiască bine în locul în care sunt predestinaĠi să trăiască”, „eu niciodată nu mi-aú schimba Ġara mea pe altă Ġară, fie măcar împrejurată cu aur. Moldova e a mea úi eu am să mă întorc tot aici úi aici cred că am să mor”. Aceúti studenĠi cred că o perioadă de exemplu de cinci ani este suficientă ca „să te saturi de migraĠie úi de muncă”, după ce ar fi o bucurie de revenit úi de stat în Ġara de origine. Un asemenea dor de casă este considerat de acei studenĠi care sunt fermi în intenĠia lor de a pleca unul nesemnificativ, iar pe de altă parte justificat, cu atât mai mult că copiii emigranĠilor nu îl resimt úi în schimb vor avea un vii- tor asigurat. Referitor la acele exemple când migranĠii revin în Ġarăúi în pofi- da unei situaĠii grave în Moldova susĠin că „acasă ca nicăieri”, aceúti studenĠi invocă că o asemenea satisfacĠie devine posibilă odată ce persoana este asigu- rată material după o perioadă de aflare în străinătate úi poate săúi permită „luxul de a respira aerul patriei”. Însă odată ce după revenire banii se termină, oamenii sunt nevoiĠi să se ducă înapoi pentru că „dau de gustul banului, útiu Fă se face mai bine acolo úi oricum o să vrea iarăúi să plece făUă a aduce nici un beneficiu”. DorinĠa reală de a rămâne ulterior în Moldova ar fi condiĠiona- Wă după părerea acestor studenĠi de oferirea locurilor de muncă, majorarea sa- lariilor úi de alte măsuri de îmbunăWăĠire a nivelului de trai în Ġară („Dacă n-o Vă fie aceste lucruri, toĠi o să plece cum au plecat úi pleacă”).

13 Referitor la acele soluĠii care ar permite stimularea reîntoarcerii migran- Ġilor în Ġară sunt propuse anumite legi care să interzică de a sta în străinătate o perioadă mai mult de doi ani sau chiar mai puĠin. Însă unii studenĠi consideră Fă o asemenea soluĠie nu va avea efecte, deoarece acele persoane care se află ilegal în străinătate nu vor putea să fie trimise înapoi nefiind chiar înregistrate úi „o să continuie să rămână aúa cum au rămas”. În cazul intenĠiei de a rămâne sau de a reveni în Moldova după opinia unor studenĠi ar fi important să fie depuse toate eforturile pentru a-úi aranja viaĠa în Ġară. În caz contrar, „numai aúa să vehiculăm diferite vorbe, să nu fa- cem nimic úi să plecăm de altfel peste hotare úi după ceea să ne gândim: poa- te venim înapoi în Republica Moldova să facem ceva – asta-i ceva o prostie. Trebuie de aici de făcut ceva ca ulterior dacă ai dorinĠa – pleacă peste hotare, dar oricum să investeúti pentru Moldova, însă la început trebuie să faci o bază ca uúor să te poĠi afirma”. În loc ca să aúteptăm să se schimbe ceva se propu- ne ca să facem noi ca anume să se schimbe.

MotivaĠia de a rămâne în Moldova DorinĠa de a rămâne în Moldova este condiĠionată în mare parte de stări de spirit patriotice, de conútientizarea necesităĠii unei contribuĠii personale la dezvoltarea Ġării care are nevoie „de tineri specialiúti, de oameni cu iniĠiative, cu speranĠe care să poată să scoatăĠara din impas”, de ideea că criza nu va di- spare singură, iar în realitate mai mulĠi oameni dau prioritate eu-lui propriu, familiei sale úi când pleacă nu se mai gândesc la binele Ġării úi a întregii popu- laĠii, fiind formulate anumite întrebări retorice: „Cine o să rămână atunci în Ġară? Cine va salva Ġara? De ce învăĠăm atunci atâĠia ani la universitate?”. Asemenea idei sunt calificate de cei care au intenĠia fermă de a pleca în străi- Qătate ca unele naive, care îúi vor demonstra neeficienĠă deja peste câĠiva ani. IntenĠia de a rămâne în Ġară este determinată la unii studenĠi de credinĠa în viitorul prosper al Moldovei, mai ales nefiind admisiblă migraĠia de mun- Fă, în special pentru acei studenĠi care s-au confruntat cu munca la negru la străini chiar în Moldova úi tind spre o muncă pe care „să o facă din toată ini- ma úi nu pur úi simplu de nevoie”. Totodată, având chiar anterior posibilităĠi reale de a pleca în străinătate la studii, aceúti studenĠi au refuzat din cauza unor condiĠii neacceptabile pentru ei, în pofida faptului că au dorit mult să plece, manifestând acum o satisfacĠie faĠă de faptul că au rămas în Moldova, în mediu propriu. Munca la negru este considerată drept o josnicie, mai ales în privinĠa oamenilor cu studii sau cu funcĠii de stat. Unii studenĠi care nu sunt adepĠi ai emigrării peste hotare afirmă că au înĠeles úi útiu cazuri reale care demonstrează că „într-adevăr úi în Republica Moldova poĠi trăi destul de decent”, că la mai multe structuri, mai ales priva-

14 te, este posibil de a se angaja la muncă anume prin cunoútinĠe úi capacităĠi proprii, iar în cazul de excepĠie se poate de supravieĠuit cel puĠin din careva câútiguri ilegale. O asemenea problemă acută ca problema locuinĠei poate fi rezolvată prin intermediul ipotecii, iar mai multe obiecte de uz casnic pot fi luate prin credit, faptul confrimat prin experienĠa proprie a unor studenĠi. Ei susĠin că se poate de găsit un loc de muncă remunerat la nivelul câútigului din străinătate, nu numaidecât în sfera de business, chiar în sfera bugetară, numai trebuie să fie dorinĠă de a-l găsi. Concluzia în acest sens este că odată ce ace- astă dorinĠă lipseúte, migraĠia nu ar fi o soluĠie, deoarece „care nu poate să lu- creze în Ġară, nu lucrează nici acolo”. Pentru iniĠierea unei activităĠi reuúite de muncă nu este obligatorie asistenĠa cuiva sau o anumită bază, numai „să pui capul în miúcare”, să faci studii, să munceúti mult. Prin urmare, se menĠionea- ]ă că nu trebuie niciodată de lăsat mâinile jos úi de spus că nu mai avem pu- tere: „Într-adevăr, viaĠa asta-i luptă, dacă n-ai să lupĠi, n-ai nici o úansă să su- pravieĠuieúti”. Sunt studenĠi care afirmă că nu au necesităĠi materiale „de mii de lei”, ci unele minime, ei cred că „până la urmă nu banii contează”, că problema tine- retului, a absolvenĠilor rezidă în faptul că „ei doresc după absolvire să aibă salarii de milioane úi posturi cât mai înalte, ceea ce desigur nu este posibil. Trebuie să creútem pas cu pas, încet cu încet”. Se aduce exemplul Uniunii So- vietice úi în special mărimea salariilor de atunci: „Oricare perioadă nu ar fi, noi putem să ne adaptăm. Tot încet se face, nu tot odată”. Cu toate acestea unii din aceúti studenĠi sunt sceptici în privinĠa celor ce vor să facă o bază materială în străinătate úi să revină în Moldova, punând sub îndoială cât însăúi faptul reîntoarcerii migranĠilor în Ġară („ei se îmbolnă- vesc de toate frumuseĠele pe care le văd acolo, de toate serviciile de care dis- pun úi nu se mai pot adapta la modul de viaĠă de la noi din Ġară”, „oamenii se uită prea mult la televizor, văd prea multe úi vor prea multe”), atât úi intenĠia acestora de a face ceva aici. Un alt argument în critica planurilor de a investi banii câútigaĠi în străinătate în Moldova se rezumă la faptul că „marea majori- tate a celor care vin de peste hotare nu reuúesc să investească aceúti bani, deo- arece ei vin bolnavi úi acolo unde ei au fost nimeni nu i-a aúteptat, nimeni nu i-a pus la o slujbă pentru a semna doar hârtii, au făcut un lucru mult mai greu. Ei vin în Ġarăúi nu toĠi sunt oameni.” Chiar dacă unii studenĠi au planuri de a lucra în străinătate o anumită perioadă de timp úi de a reveni în Moldova pen- tru a lucra după specialitate, ei au puĠine úanse să fie primiĠi la serviciu după expirarea unui termen de câĠiva ani de la absolvirea universităĠii, neavând nici experienĠă, nici stagiu. Cei care emigrează pentru a câútiga ceva bani sunt trataĠi ca cei sortiĠi re- venirii permanente în străinătate: „Noi plecăm peste hotare, trebuie să stăm

15 acolo jumate de an, muncim úi banii ceia când venim înapoi iarăúi îi cheltuim úi iar ne ducem. Este evident că fiecare care pleacă peste hotare după ce vine în Moldova cu bani, el nu face nici o afacere, asta vreo 2-3 % care se ocupă cu chestia asta. AlĠii tot cheltuie pe loc, úi după ceea iarăúi se duc úi este aúa un cerc închis, nu că închis, nici nu putem spune că-i închis, că el la un mo- ment dat se întrerupe, dacă de exemplu eúti de-acum bătrân úi nu poĠi face ni- mic...” Referitor la motivaĠia de a rămâne în Ġară se mai invocă ideea că fericirea înseamnă „să te simĠi fericit aúa cum eúti tu, adică că întotdeauna o să fie un om mai bogat ca tine úi mai sărac, întotdeauna o să fie persoane mult mai in- teligente úi mai puĠin inteligente, însă tu trebuie să fii fericit în pielea ta úi să încerci mereu ca să tinzi spre ceva mai bine, ca să te perfecĠionezi”. Un alt argument în justificarea poziĠiei respective se rezumă la imposibi- litatea de a influenĠa procesul politic în cazul plecării din Ġară, în special de a participa la alegeri, úi chiar dacă migranĠii vor reveni „cu zeci mii de dolari” nu vor putea să-i investească în propria afacere din cauza unor eventuale pre- siuni úi constrângeri din partea puterii alese făUă participarea lor. Posibilitatea de a vota la ambasadă este privită într-un mod critic, mai ales în cazul aflării ilegale în străinătate – cu toate că studenĠii susĠin că emigranĠii ilegali au ac- ces la ambasadă, totuúi aceútia se tem de a ieúi de la locul lor de muncă, de a se deplasa prin oraú. PopulaĠia care pleacă la muncă în străinătate practic se izolează de Ġara de origine úi de baútinaúii săi, nu este informată de situaĠia politicăúi socio- economică din Ġară neavând acces la mass-media, la surse alternative de info- rmare, inclusiv la internet, ideea fiind că „realitatea o vezi atunci când trăieúti anume în acest mediu”. La remarca că mulĠi cetăĠeni moldoveni chiar aflân- du-se în Ġară nu se interesează de politică, dar cei care au studii úi în străinăta- te se vor informa, se afirmă că la activitatea de muncă în mediu străin rar când cineva tinde spre a se informa despre situaĠia din Ġara de origine având alte probleme acolo. Chiar dacă migranĠii telefonează acasă, se interesează numai de chestii familiale úi nu de situaĠia politică, mai ales că „când ajung acolo, toĠi se uităúi de Ġarăúi de tot”. Unii studenĠi declară că pentru ei plecarea în străinătate reprezintă ultima úansăúi că ei se vor strădui să facă tot posibilul pe loc, cu toate că condiĠiile în Moldova sunt în acest sens destul de nefavorabile. SituaĠia în care ar putea Vă fie luată o asemenea decizie ar fi o deziluzie materială sau responsabilita- tea faĠă de familie făUă posibilitatea de a o realiza în Moldova. Totodată, ei califică planurile altora care la fel intenĠionează să rămână în Ġară ca abstrac- te, iluzorii, úi sunt convinúi în faptul că aceste persoane cu totul că se pronun- Ġă contra migraĠiei nu recunosc că sunt gata să plece, nu întreprind nimic ca

16 deja de-acum săúi aranjeze viaĠa úi să nu fie ulterior nevoiĠi să migreze după ce nu vor mai putea să trăiască din banii părinĠilor. Trebuie de remarcat aici Fă acei studenĠi care exprimă asemenea idei afirmă că ei deja la moment sunt independenĠi din punct de vedere financiar úi cunosc mai multe exemple de persoane care la fel se întreĠin singuri, úi că anume capacitatea de a-úi aranja viaĠa nu la nivelul unor planuri ambigui pe viitor, ci la nivelul unor acĠiuni concrete în prezent ar fi o manifestare cea mai adecvată a intenĠiei de a rămâ- ne în Ġară. Ataúamentul faĠă de familie sau nedorinĠa de a-úi destrăma familia, de a- úi lăsa copiii pentru grija cuiva tot ar fi un motiv care condiĠionează dorinĠa de a rămâne în Ġara de origine. „Am foarte multe mătuúi care úi-au destrămat úi familiile úi absolut tot úi ele trăiesc cu ziua de azi, ele nu útiu ce o să fie mâine, psihologic li este foarte greu, mult mai greu, ca un conflict închis, cum trăiau în republică, nu aveau bani, dar erau, spun că erau mai fericite”. În acest caz unii studenĠi se implică cu ideea că familia trebuie să fie creată nu chiar la 20 de ani, deoarece pe urmă apare problema întreĠinerii ei, care la râ- ndul său impune necesitatea plecării în străinătate la muncă. Ei susĠin că tre- buie „să ne gândim mai întâi la noi, că noi nu trăim pentru noi, dar trăim pen- tru copii, trăim pentru familie”.

Orientările de muncă a) Orientările de muncă în străinătate se rezumă în general la „ceva avantajos, profitabil” úi se află într-o strânsă corelaĠie cu intenĠiile migraĠioni- ste ale studenĠilor. Astfel, cei care admit probabilitatea stabilirii definitive în străinătate preferă unele profesii (de exemplu, agent comercial) care i-ar per- mite să analizeze mai profund condiĠiile de trai úi perspectivele oferite de că- tre statul respectiv, în special prin interacĠiuni cu diferiĠi oameni, cu diferit ni- vel de cultură, inclusiv cea politică, cu depistarea mentalităĠii úi preferinĠelor lor în vederea unei integrări mai uúoare în comunitatea recipientă. În privinĠa activităĠilor de muncă acceptabile úi inacceptabile, majoritatea studenĠilor susĠin ideea că este totuúi o limită în acceptarea unor sau altor lo- curi de muncă, însă aceasta fiind diferită în funcĠie de personalitatea omului. StudenĠii invocă faptul că deseori este acceptatăúi munca la negru („ai să luc- rezi acolo orice, numai să ai bani”, „dacă ai plătit vreo 3-4 mii ca să ajungi în Ġara ceea, ai împrumutat, atunci nu se mai gândeúte unde să lucrezi”) în dife- rite domenii (de exemplu, construcĠii) cu remunerare înaltă („un cunoscut de- al meu lucrează la construcĠii úi nu construieúte, nu ridică pereĠi, pur úi simplu spală geamuri, face ordine în camera dată. Asta-i un lucru foarte murdar úi are un salariu pe care nu visează nimeni de aici - 1000 de euro pe săptămână toĠi îs bani”), însă mai sunt studenĠi care afirmă că nici într-un caz nu ar acce-

17 pta aúa ceva, explicând aceasta prin chestii de demnitate, stimă de sine, unii având chiar experienĠă în acest sens úi preferând să facă ceva din plăcere úi nu din nevoie. Unii studenĠi nu au putut să răspundă la această întrebare, deo- arece nu au asemenea nevoi, nu au familii ca să aprecieze real relaĠia între munca necalificatăúi acele necesităĠi care pot fi satisfăcute prin intermediul acesteia. Totuúi, neavând asemenea probleme serioase aceúti studenĠi invocă asemenea idei cum ar fi „mie mi se pare că nu trebuie aúa mulĠi bani ca eu să Pă duc să lucrez în Italia”, în special la munca de genul „să ai grijă de un băt- rân”, în timp ce persoanele mai în vârstă, părinĠii sunt consideraĠi cei care pot accepta úi acceptă aúa ceva. Unele considerente ce Ġin de inadmisibilitatea muncii la negru au fost cri- ticate din motivul că „în Ġările străine cred că nu există demnitatea”, „când n- o să ai de lucru úi n-o să ai ce mânca, oricum ai să fii nevoit să te duci să mu- nceúti ceea ce îĠi propune”, „în orice domeniu, numai să iasă bani, oricum nu te cunoaúte nimeni în străinătate, nu te aúteaptă nimeni”. Probabilitatea de a face munca la negru este apreciată ca una mai înaltă în cazul emigrării ile- gale, locurile avantajoase de muncă fiind destinate persoanelor plecate legal sau celor care trăiesc permanent pe teritoriu străin, au contract de muncă. Problema în general este privită ca una care consistă în lipsa de posibilitatea de a alege locul de muncă, în acceptarea unor activităĠi chiar periculoase (de exemplu, în mine), unde nu se duc să lucreze autohtonii. În cazul migraĠiei temporare se recunoaúte imposibilitatea angajării pe profesie, posibilitatea reală de angajare fiind doar munca necalificată („dacă ai capacitatea să repari frigidere etc., fii sigur că te angajezi, însă ilegal, să fo- loseúti cunoútinĠele pe care le ai, altă posibilitate n-ai cum să te angajezi în străinătate”), însă este evident că nimeni din studenĠi „n-a visat la aúa ceva”. Tot aici a fost exprimată părerea confirmată prin anumite exemple că există totuúi posibilitatea reală de recalificare peste hotare după o anumită perioadă de aflare acolo úi de angajare pe profesie, de exemplu în cazul inginerilor sau medicilor, însă aceasta necesită mai mult timp úi mai multe eforturi. Referitor la angajare după specialitatea „AdministraĠia Publică” s-a menĠionat numai despre cazuri când absolvenĠii facultăĠii au făcut masteratul în străinătate pe specialitate úi au avut astfel posibilitatea de a munci în domeniu peste hotare având perspective reale să fie primiĠi la serviciu. În alte cazuri activitatea în domeniul dat este apreciată ca fiind inaccesibilă pentru absolvenĠii moldo- veni, din motivul că cerinĠele faĠă de asemenea specialiúti în străinătate sunt cu totul diferite decât în Moldova. b) Orientările de muncă în Moldova se rezumă la funcĠiile de serviciu úi remunerare „cât mai bune”. Totodată, mai mulĠi studenĠi manifestă tendinĠa spre unele activităĠi care sunt „aproape de inimă” úi care să fie făcute „din

18 plăcere”, „ca să-mi pun tot sufletul”, în special referindu-se la afacere prop- rie, însă aceasta fiind mai greu de realizat în Moldova. Mai mulĠi studenĠi manifestă anumite orientări spre muncă calificată, du- Să specialitate. Au fost relatate asemenea exemple, când rudele unor studenĠi vúi asigurau existenĠa pe baza la gospodărie proprie, însă acestea au fost inter- pretate ca necorespunzătoare nivelului de studii úi tendinĠelor de muncă („N- am învăĠat cinci ani ca să cresc vaci”). În străinătate acest lucru ar fi acceptat anume din cauza diferenĠei de venit: „aici îl faci cu bănuĠi, dar acolo îl faci cu dolari”.

Probleme în străinătate Acei studenĠi care admit posibilitatea plecării lor peste hotare neavând experienĠă de migrant recunosc probabilitatea apariĠiei mai multor probleme de diferit gen cât la etapa organizării migraĠiei, atât în străinătate. Se recunoa- úte astfel probabilitatea apariĠiei unor probleme de drept, care pot fi rezolvate la rândul său prin intermediul ambasadei. Însă unii studenĠi care au deja expe- rienĠă migraĠionistă precizează aici că problemele cu ambasadă apar chiar în Moldova (acestea la rândul său fiind rezolvate de firma intermediară în orga- nizarea plecării) úi nu în Ġara de destinaĠie, de exemplu SUA, unde serviciile respective pentru emigranĠi se regăsesc în orice oraú, „sistemul lor de admini- strare publică sau evidenĠa imigranĠilor e reuúit, e accesibil úi chiar îs foarte multe avantaje pentru imigranĠi, că se oferă acolo un bonus la preĠul perfectă- rii actelor, se eliberează de obicei în regim de urgenĠă”. Problemele cu autori- WăĠile Ġării recipiente sunt condiĠionate în mare parte de încălcarea regimului migraĠionist, în special aflare ilegală în străinătate. Din experienĠa proprie de migrant úi din exemplele cunoscute de studenĠi se deduce o asemenea problemă ca úocul cultural, diferenĠa în modul de a gâ- ndi, de a judeca, populaĠia de acolo fiind apreciată ca mai liberă în exprima- rea opiniei proprii ceea ce provoacă unele complexe la imigranĠi: „Mergi pe stradă, te uiĠi cum se îmbracă ei, stai la masă, te uiĠi cum mănâncă ei úi rămâi câteodatăúocat de faptul că ei îúi permit multe eschivări de la bunele maniere care noi le considerăm chiar grave. Ei fac liber lucrul acesta, n-au complexe, nu-s complexaĠi úi credem că ei sunt atât de liberi úi noi avem toate barierele ăstea, chiar că te simĠi complexat úi te simĠi rămas în urmă”. Aprecierea posibilităĠii declanúării unor conflicte în străinătate cu popu- laĠia autohtonă este făcută în funcĠie de diferenĠa de cultură, în viziuni asupra vieĠii fiind accentuată o probabilitate mare de ciocniri dintre interese, rase, re- ligii: „De exemplu, tu eúti de naĠionalitate moldovan, tu pleci în străinătate, în oricare Ġară, în Ucraina de exemplu. Ei încep acolo să facă glumă pe seama moldovenilor, să râdă de ei. Apoi tu ai să stai úi ai să te uiĠi cum el îúi bate joc

19 de exemplu de tine? De aici poate să apară acest conflict.”. În acest context studenĠii care se pronunĠă împotriva migraĠiei precizează că o asemenea situ- DĠie cu toate că este posibilă este inacceptabilă: „Pleci într-o Ġară străinăúi nu ar fi bine să faci probleme acolo. În primul rând faĠa Ġării din care vii, trebuie Vă nu rămână murdară”. Chiar dacă există diferenĠa de opinii, spun studenĠii, în străinătate se duce nu pentru demonstrarea opiniilor proprii, iar migranĠii din contra fac tot posibilul ca să evite orice conflict. Cu atât mai mult, opinii- le tale nu le poĠi exprima, deoarece nu eúti ascultat de nimeni. Problema adaptării psihologice în mediu străin este apreciată în mod di- ferit. Unii studenĠi recunosc gravitatea acesteia chiar reieúind din sentimentul de străin la momentul venirii în Chiúinău, oraú străin pentru ei, unde i-a fost foarte greu la început. Referitor la mediu străin, ei nu pot săúi imagineze toa- Wă seriozitatea unei asemenea adaptări prevăzând imposibilitatea de a comuni- ca cu familia când doresc ei sau să vorbească limba lor. În acest context se aduc exemple care dovedesc seriozitatea unei asemenea probleme cum ar fi un spectacol, unde s-a arătat un bărbat care avea o familie úi copil mic úi care a plecat în Italia fiind bolnav úi având nevoie de mulĠi bani pentru medicame- nte. În Italia avea grijă de un bătrân care era mintal bolnav úi până la urmă Eătrânul avea grijă de acest migrant bolnav, care ulterior a murit, după ce s-a arătat cum vine fiul lui de acum mare în Italia úi îl caută pe tatăl lui. Aici mai mulĠi studenĠi care au fost prezenĠi la acest spectacol au menĠionat că „atunci nimeni nu vroia să se ducă în străinătate”. Un alt exemplu care mizează pe aspectul afectiv a motivaĠiei de a rămâne în Moldova a fost un articol unde un student intervievează câĠiva studenĠi ca- re se află în străinătate úi îi întreabă despre migraĠia în genere. Aceútia menĠi- onează că „nici acasă nu-i casa mea, nici acolo nu-i casa mea”, nici acolo fii- ndcă nimeni nu-i aúteaptă, nici aici că statul nu-i acordă nici o perspectivă. Totuúi mai mulĠi studenĠi sunt de părere că trecerea peste discordanĠă psihologică depinde de educaĠie, cultură de acasă: „Sunt unii studenĠi pe care nu-i interesează să plece acasă sau pleacă din când în când, dar sunt alĠii care sunt foarte ataúDĠi anume faĠă de casa lor, părinĠii lor úi nu pot să se îndepărte- ze la o distanĠă mai mare faĠă de casă, faĠă de cei dragi”. SituaĠia în care un eventual migrant are pe cineva din rude peste hotare este privită ca una ce fa- cilitează însăúi luarea deciziei de a pleca úi depăúirea ulterioară a crizei psiho- logice, emoĠionale de către migrant. Pe de altă parte, odată ce aflarea în străi- Qătate durează mai mult, relaĠiile între membrii de familie se distanĠează, fie- care deja creându-úi „lumea lui”, o ambianĠă care îl cheamă, ceea ce atenuea- ]ă după opinia unor studenĠi problema ataúamentului faĠă de casăúi familie. Mai ales că „cu salariile care dau ei foarte repede te integrezi”, dar úi moldo- venii unde nu ar fi „se adaptează la toate”.

20 A mai fost exprimată părerea că problema migraĠionistă nu ar fi atât de gravă din punct de vedere afectiv, dacă persoanele plecate ar fi legalizate, ce- ea ce i-ar permite să revină în Ġară făUă teama să fie penalizate úi să piardă po- sibilitatea să mai plece în străinătate, iar transportul dintr-o Ġară în alta ar fi mai accesibil. Anume din motivul că migranĠii se confruntă cu asemenea pie- dici apare distanĠa între ei úi familia lor, „ei doar se telefonează”, fiind preze- ntat un exemplu când o persoană care timp de úapte ani a plecat úi se află în străinătate ilegal nu poate să revină în Ġară, ceea ce duce la dezmembrarea fa- miliei. Însăúi ideea de existenĠă a cărorva bariere sau de necesitatea încadrării în câmpul cultural străin este considerată de unii studenĠi o idee proprie unei mentalităĠi învechite. Această barieră este apreciată ca una de ordin psiholo- gic úi la nivelul de anumite complexe pe care le au moldovenii, în primul rând cel al inferiorităĠii. Aceúti studenĠi cred că el poate fi depăúit foarte uúor timp de câteva luni, iar dacă „nu-l poĠi depăúi, te-ai dus la un psiholog, ai plă- tit acolo careva bani úi vezi cum te încadrezi după asta în societate. Nu-i aúa problematic, mai ales când ai să vezi că ai bani úi ai să vezi ce fire emancipa- Wă ai să fii”. Argumentul principal în acest sens este că cu toate că există ase- menea probleme, în străinătate se duce anume pentru depăúirea oricăror prob- leme úi bariere. Referitor la probabilitatea discriminării úi constrângerii la muncă sunt studenĠi care susĠin că „de-acum nu-i discriminare” úi în mai multe cazuri „se poartă foarte frumos cu imigranĠi”, în special pentru cetăĠenii de tip european, grupurile de risc în această privinĠă constituind anume persoanele de origine musulmanăúi persoanele de altă culoare a pielii („de exemplu un student a fost la masterat în FranĠa. Acolo n-are nimeni cu nimeni treaba. El lucrează, nu este discriminat, dar chiar între ei, colegii de lucru, nu discutau, făceau tre- aba úi atât”), însă majoritatea studenĠilor menĠionează totuúi că odată ce ase- menea lucruri nu sunt admisibile, totuúi sunt posibile úi se pot întâmpla („ni- mic nu-i asigurat în viaĠă). Ei admit probabilitatea discriminării din partea autorităĠilor úi a populaĠiei autohtone referindu-se tot la exemple úi Ġări conc- rete („Cunosc caz când un cunoscut a emigrat în Germania úi a lucrat acolo. Toată populaĠia din mediu, erau mai mulĠi germani, foarte mult îl discrimi- nau. RelaĠiile au început să se reglementeze între ei după ce s-a căVătorit cu o germancă”). Unii studenĠi sunt de părerea că unele popoare sunt chiar naĠio- naliste úi discriminează în special populaĠia care lucrează la negru, aceúti oa- meni fiind consideraĠi un nimeni în Ġara recipientăúi „obijduiĠi din toate pun- ctele de vedere”. Cunoscând chiar exemple reale de constrângere la muncă studenĠii cu planuri de a emigra susĠin că principalul să nu fie admisă modalitatea de a

21 pleca ilegal prin intermediul unor persoane necunoscute, ceea ce măreúte con- siderabil probabilitatea încalcării drepturilor de muncă în străinătate. Privind formele de discriminare sunt menĠionate salarii mai mici, atenta- te fizice, atentarea la săQătatea psihică a angajatului, un acces redus sau lipsă de acces la servicii de săQătate úi alte servicii sociale, în special în cazul află- rii ilegale în străinătate („oricum ei sunt oameni” úi contraargumentul - „dar statul suportă mai multe cheltuieli. Mai ales dacă vin părinĠii cu copii, statul trebuie să aibă grijă de copii, să-i educe, alte cheltuieli”). StudenĠii au încer- cat să explice aceste manifestări de discriminare prin faptul că „emigrează fo- arte mulĠi în Ġara dată, scad salariile, apare concurenĠa între persoanele care sunt de aici úi care sunt de acolo úi scade nivelul salariului, creúte numărul populaĠiei, aglomeraĠie”. Unii studenĠi pun întrebarea de ce totuúi moldovenii acceptă aceeaúi discriminare la remunerarea muncii („ce ei sunt mai mari ca noi?”) cu toate că au contract de muncăúi sunt legal veniĠi, la ce alĠii menĠio- nează că în schimb se plăteúte cu mult mai mult decât la noi în Ġară, de aceea chestia dată este acceptată. O soluĠie în depăúirea efectelor negative de ordin afectiv a discriminării imigranĠilor, ceea ce poate să-i susĠină într-un mediu străin ar fi în viziunea unor studenĠi ideea că „lucrez azi, mai lucrez úi mâine úi pe urmă plec acasă úi eu cu banii ăútia am să fac ceva”. Tot aici se precizează că în acest caz se cere totuúi o atitudine realistă faĠă de perspectivele proprii de revenire în Ġară úi de plecare repetată în străinătate în vederea angajării legale la un serviciu mai bun, deoarece „sunt foarte multe cazuri úi e un pericol destul de mare când oamenii pleacă cu ochii închiúi úi nu útiu unde mor, ce fac cu ideea că o Vă facă bani úi o să se întoarcă. Sunt multe persoane care nu se mai întorc”. Totodată, în analiza propriilor planuri migraĠioniste aceúti studenĠi manifestă speranĠa că nu se vor confrunta cu aúa ceva úi vor reuúi să revină în Moldova úi pe urmă în caz de necesitate iarăúi să plece peste hotare. Într-o situaĠie în care studenĠii ca potenĠiali migranĠi ar deveni obiectul discriminării în străQătate, ei susĠin că dacă s-ar afla ilegal n-ar putea să se ad- reseze nicăieri, chiar dacă sunt oficii speciale care se ocupă cu migranĠii, deo- arece „toĠi se tem să se ducă acolo ca să nu-i trimită acasă”, câteodată inclu- siv cei care se află peste hotare legal („frică că oricum o să găsească ceva ce nu-i bine úi să nu fie deportaĠi”). Unii studenĠi chiar susĠin că au fost în situaĠie similară, fiind încă minori úi aflându-se peste hotare ilegal, au avut probleme úi au fost nevoiĠi să lase tot úi să plece neavând posibilitatea să se adreseze autorităĠilor. Concluzia în acest caz a fost că „trebuie să te duci legal ca săĠi aperi drepturile, ca să pro- fiĠi de toate beneficiile úi asistenĠa acordată din partea comunităĠii recipiente”.

22 În privinĠa tratării moldovenilor de către populaĠia Ġărilor recipiente stu- denĠii pe baza la unele exemple susĠin că marea parte a cetăĠenilor străini care intră în contact cu cetăĠenii moldoveni úi-au format o părere negativă despre ei din motivul că persoanele din Moldova se duc nu ca specialiúti să lucreze la un lucru cât de cât mai prestigios, dar oricum sunt consideraĠi acolo ca o forĠă de muncă ieftină, sunt exploataĠi fiind priviĠi ca cetăĠeni nedemni în co- mparaĠie cu populaĠia autohtonă, care câteodată nici nu útie unde se află Mol- dova. Imaginea moldovenilor în străinătate mai este defavorizată din cauza românilor úi romilor, care sunt priviĠi de populaĠia de acolo într-un mod des- tul de ostil (de exemplu, ca potenĠiali hoĠi), iar moldovenii care vorbesc ace- eaúi limbă suferă de la aceasta. Referitor la traficul de fiinĠe umane úi probabilitatea de a deveni victima acestui fenomen studenĠii ca eventuali migranĠi nu admit că pot fi traficaĠi din cauza că dispun de un anumit nivel de inteligenĠăúi nu vor nimeri într-o ase- menea situaĠie, pe când există problema unei informări insuficiente în socie- tate pe această problemă, în special la oameni din mediu rural, cărora „dacă li-au propus că iată ai să ai mulĠi bani, ei nu se mai gândesc la alte consecin- Ġe”, mai ales că „tot timpul omul zice: cu mine aúa ceva nu se poate întâmp- la”, iar în calitate de intermediari ai unei asemenea migraĠii se prezintă oame- nii cunoscuĠi, în care potenĠialul migrant are încredere. Un factor de îngrijora- re slabă faĠă de traficul de fiinĠe umane ar fi úi scăderea valului informaĠional privind cazuri înregistrate de trafic. În ceea ce Ġine de informare privind organizarea migraĠiei úi condiĠiile din Ġara recipientă studenĠii susĠin că aceasta depinde de planurile úi intenĠiile de a migra, însăúi de dorinĠa individului de a fi informat, ceea ce este accesi- bil, de exemplu prin internet („săútim precis că iată plecăm într-o Ġară, poate ne informam mai concret”, „calitatea informaĠiei depinde de implicarea indi- vidului în asilimarea acesteia”). În general acei studenĠi care au planuri ferme de a emigra temporar sau definitiv afirmă că sunt gata de a confrunta acele eventuale probleme care pot apărea într-un mediu străin, cu atât mai mult căútiu precis că dacă ar rămânea în Moldova pe această perioadă de timp, nu mai puĠine probleme ar avea. Re- spectiv ei aleg să confrunte acele probleme în străinătate ceea ce este justifi- cat din cauza acelor beneficii care le aduce migraĠia. Însă o asemenea intenĠie fermă de a confrunta problemele se observă în special la acei studenĠi care nu útiu în ce de fapt ar consista aceste probleme, având reprezentări destul de ambigui despre ele. AlĠi studenĠi din această categorie susĠin că, de regulă, „persoanele care pleacă sunt pregătite pentru probleme, ei útiu precis la ce merg, ei útiu că eu o să mă duc, o să-mi fie greu, eu poate n-o să am ce mân- ca, unde dormi, îmbrăca úi tot aúa, însă sunt pregătite pentru aúa chestii”.

23

Aprecierea viitorului Republicii Moldova De regulă, studenĠii care nu au planuri să emigreze sau admit numai mig- raĠia temporară manifestă un anumit optimism în estimarea perspectivelor Republicii Moldova úi cred în viitorul prosper al Ġării, iar acea stagnare care se observă la moment este privită de ei ca una aparentă care presupune că re- zultatele progresului se vor evidenĠia mai târziu. Moldova este văzută ca o Ġa- Uă care „are úanse” úi în care „merită să investim”, se înregistrează dezvol- tarea antreprenoriatului, majorarea salariilor. Progresul Moldovei mai este pronosticat în funcĠie de revenire a mai multor cetăĠeni din străinătate úi inve- stirea de către aceútia în economia naĠională prin iniĠierea propriilor afaceri. AlĠii cred că Moldova la fel va progresa, însă mai greu din cauza exodu- lui populaĠiei peste hotare, a celor care ar putea să schimbe ceva în Ġară. Drept urmare a migraĠiei masive este scăderea natalităĠii din cauza că mai mulĠi se stabilesc cu traiul în străinătate úi nasc acolo. Acei studenĠi care tind să plece manifestând chiar intenĠia de a se stabili definitiv în străinătate cred că în viitorul apropiat în Moldova va exista stag- nare în toate domeniile – economic, politic úi social. Ei susĠin că în cazul în care ritmurile depopulării Ġării se vor păstra nu va fi nici un progres într-o Ġară lipsită de resursele strategice de dezvoltare: capitalul uman. Se aduc aseme- nea date cum ar fi rezultatele unor studii efectuate de către instituĠii din străi- Qătate, care prognozează că pe parcurs a aproximativ 50 de ani în Republica Moldova circa 60% din populaĠie vor fi plecaĠi peste hotare, adică după studi- ul realizat Ġara este sortită îmbătrănirii generaĠiei odată ce toĠi tinerii vor ple- ca. Mai mulĠi studenĠi declară că viitorul Republicii Moldova depinde de re- zultatele următoarelor alegeri, de venire la putere a unei generaĠii noi.

Reprezentări despre viitorul propriu Majoritatea studenĠilor se văd peste 10 ani în Moldova (chiar în localita- tea de origine sau în primul rând acolo úi nu în capitală) în diferite domenii de activitate, mai mult pe specialitate. Mai mulĠi studenĠi exprimă ambiĠii úi aú- teptări la „funcĠii cele mai înalte” dorind să fie mândri de realizările proprii (parlamentul, guvernul, consilii locale, primării), însă se admit úi funcĠii mai inferioare, cum ar fi „simplă secretară cu studii superioare úi cu un venit bun, fiind realizată din punct de vedere material, locuinĠă, familia cu copii”. Unii având experienĠă în careva domenii, de exemplu turismul, vor să continuie pe viitor activitatea în sfera respectivă care i-a provocat interesul úi care este so- licitată în Moldova, sau la o întreprindere ca manageri să acumuleze careva experienĠă pentru afacere proprie. Majoritatea din ei sunt de părerea că cel

24 mai principal lucru este dorinĠa de a lucra care permite de a ajunge la ceva mai bun. Asemenea studenĠi hotărâtori în intenĠia de a-úi aranja viaĠa în Ġara de origine prezintă unele maxime, principii de viaĠă care redau acest spirit ac- tivist: „Fii cel mai bun, oricine n-ai fi”, „Luptăúi o să obĠii ceea ce doreúti”, „Făúi ai să ai”, „Încet, dar sigur”, „Viitorul depinde doar de noi”, „Să nu spui niciodată nu pentru că dacă vrei mult, atunci se va îndeplini”, „Ceea ce poĠi face azi, nu lăsa pentru mâine”, „Gândeúte bine úi apoi porneúte-te”, „Cunoa- úte úi aplică în sens nu numai teoretic, dar să realizezi ceva úi practic”. Sunt studenĠi care nu au reprezentări clare despre viitorul său, limitându- se la unele consideraĠiuni de ordin general cum ar fi tendinĠa sinceră de a trăi mai bine în Ġara de origine, se văd cu o familie frumoasă, cu un loc de trai cât de cât decent („cred că tot o să fie bine aúa cum îmi doresc”) pentru ce ar tre- bui să se străduie să facă tot posibilul úi să realizeze aceste obiective, în func- Ġie de asemenea maxime ca „Fiecare spre ce tinde, în final aceea úi va obĠi- ne”, „Bate úi îĠi va deschide”. Acei studenĠi care au planuri de a se stabili definitiv în străinătate se văd peste 10 ani „undeva departe”, cu totul că recunosc că vor fi nevoiĠi să treacă peste multe greutăĠi, însă sunt gata să le înfrunte. TendinĠa dată corelează cu maxima prezentată de ei  „Prin greutăĠi spre stele”.

Concluzii Studiul realizat a permis identificarea principalelor variabile ale proble- mei migraĠioniste úi în special a aspectelor motivaĠionale ale acesteia: 1) Factorii atractivi ai migraĠiei (care se referă la avantajele Ġării de desti- naĠie) sunt condiĠiile úi un nivel mai înalt de trai, posibilitatea reală de angaja- re în câmpul muncii, susĠinerea tinerilor specialiúti úi a familiei, acumularea experienĠei educaĠionale úi profesionale, obĠinerea unui stagiu în străinătate, schimbul cultural. 2) Factorii repulsivi ai migraĠiei (care se referă la dezavantajele Ġării de origine) sunt perspectivele economice úi profesionale slabe, mărimea mică a salariilor, despreĠuirea calităĠilor profesionale, lipsa de úanse reale de a-úi asi- gura un loc de trai, problemele politice úi de drept. 3) MotivaĠia de a rămâne în străinătate este legată în mare parte de posi- bilitatea de a beneficia pe deplin de toate condiĠiile modului străin de trai, motivaĠia de a se întoarce în Moldova – de lipsa de perspective de a se angaja după specialitate în străinătate, diferenĠa culturalăúi de mentalitate între mol- doveni úi străini, dorul de patrie úi dorinĠa de a trăi în Ġara de origine, moti- vaĠia de a rămâne în Moldova – de tendinĠe patriotice úi civice, dorinĠa de a contribui personal la dezvoltarea Ġării, credinĠa în viitorul prosper al Moldo- vei, prioritatea valorilor spirituale úi nu materiale, convingerea în posibilitatea

25 de a duce un trai decent úi în Moldova, dorinĠa de a participa la procesul poli- tic din Ġară (în special la alegeri), ataúamentul faĠă de familie, nedorinĠa de a face muncă la negru sau de a fi discriminat în străinătate. 4) Orientările de muncă în străinătate sunt corelate cu obiectivul obĠinerii unor beneficii materiale maxime de la activitatea de muncă, de regulă nu du- Să specialitate, fiind acceptatăúi munca „la negru”, iar orientările de muncă în Moldova presupun tendinĠe spre posturi înalte după specialitate cu remune- rare înaltă, principalul criteriu în acest sens fiind munca nu din nevoie, ci pe- ntru satisfacĠie profesională. 5) Probleme care pot apărea în străinătate sunt multiple úi diverse: de drept úi legalizare, úocul cultural úi respectiv problema adaptării psihologice în mediu străin, discriminare úi constrângere la muncă (salarii mai mici, aten- tate fizice, atentarea la săQătatea psihică a angajatului, un acces redus sau lip- Vă de acces la servicii de săQătate úi alte servicii sociale, în special în cazul af- Oării ilegale în străinătate), conflicte de interese între imigranĠi úi populaĠie străină, un nivel redus de informare privind migraĠie.

Bibliografie Arhiva înregistrărilor audio a interviurilor în grup cu studenĠii FRIùPA, USM, an.IV, specialităĠile „Administrarea Publică” úi „Politologia”. Chelcea S. Tehnici de cercetare sociologică. – Bucureúti: Editura SNSPA, 2001. ȻɪɢɬɜɢɧɚɂȻ. Ⱦɟɬɟɪɦɢɧɚɰɢɹɜɵɧɭɠɞɟɧɧɨɣɦɢɝɪɚɰɢɢɢɡɫɬɪɚɧɛɥɢɠɧɟ- ɝɨɡɚɪɭɛɟɠɶɹ. – ɗɥɟɤɬɪɨɧɧɵɣɧɚɭɱɧɵɣɠɭɪɧɚɥ «ɂɫɫɥɟɞɨɜɚɧɨɜɊɨɫ- ɫɢɢ», http://zhurnal.ape.relarn.ru/articles/2005/115.pdf.

Prezentat la redacĠie la 12 noiembrie 2007

26 ȾȿɌɂɌȿɊɊɈɊȺ. ɊɂɋɄȼɈȼɅȿɑȿɇɂəȾȿɌȿɃɂɁ ȾȿɁɂɇɌȿȽɊɂɊɈȼȺɇɇɕɏɋȿɆȿɃɊȿɋɉɍȻɅɂɄɂ ɆɈɅȾɈȼȺȼɌȿɊɊɈɊɂɋɌɂɑȿɋɄɍɘ ȾȿəɌȿɅɖɇɈɋɌɖ4

ȺɧɧɚɆȺɊȽȺɊɂɇɌ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ ɆɨɥɞɚɜɫɤɢɣȽɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɣɍɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ ɮɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ ɤɚɮɟɞɪɚɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɢɢɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨɜɨɫɩɢɬɚɧɢɹ ɫɬɚɪɲɢɣɩɪɟɩɨɞɚɜɚɬɟɥɶ, ɞɨɤɬɨɪɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɧɚɭɤ

ɅɸɞɦɢɥɚɉɊɈɄȺ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ ɆɨɥɞɚɜɫɤɢɣȽɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɣɍɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ Ɏɚɤɭɥɶɬɟɬɢɫɬɨɪɢɢɢɩɫɢɯɨɥɨɝɢɢ ɤɚɮɟɞɪɚɩɫɢɯɨɥɨɝɢɢ ɩɪɟɩɨɞɚɜɚɬɟɥɶ, ɦɚɝɢɫɬɪɩɫɢɯɨɥɨɝɢɢ

This article examines the interdependence of the terrorism’s phenomena and the children from separate families of the Republic of Moldova. The special literature marks out on the base of various criteria different catego- ries of the children from risk group. We propose the object of research psy- chological peculiarity of the children from incomplete family or in its ab- sence for reason departure of the parents in the search of a job in other coun- try. Up to recent time such kids was not examine as unfortunate thereby this category of children felled out from the attention area of the researcher. Such attitude towards this category of children is explained by interpretations of their as financial successful at the same time is losing sight of psychological specificity their existence. Required for nobody leaved without parent’s pro- tection children appeared as and ideal work material for different kinds of criminal grouping including terrorist groups. Meanwhile now already grow up new generation with other world’s vi- sion and qualitative new aim and value system. Today’s positions of these children in terror’s and violence’s time require appropriate and opportune

4 Recenzent – doctor în útiinĠe politice Ruslan TANASĂ 27 analysis and elaboration a number of preventive measure of correction as in- appropriate conduct as well as manipulation influence to children’s mind.

Articolul în cauză examinează interdependenĠa dintre fenomenul teroris- mului úi copiii din familiile separate din Republica Moldova. Literatura de specialitate evidenĠiază diferite categorii de copii din grupurile de risc reie- úind dintr-un criteriu sau altul. Noi propunem, în calitate de obiect de cerce- tare, particularităĠile psihologice ale copiilor ce trăiesc în familii incomplete sau în lipsa ei, din cauza plecării părinĠilor peste hotare după câútig. Până nu demult, aceúti copii nu erau priviĠi drept copii din familii social vulnerabi- le, respectiv, această categorie de copii nu intra în vizorul cercetătorilor. Ati- tudinea dată faĠă de aceúti copii se explică prin interpretarea familiei în cau- ]ă ca una financiar stabilă, dar se ignora specificul psihologic al existenĠei lor. Copii de care nu-úi aduce aminte nimeni, lăsaĠi făUă protecĠia familiei sunt un material popice de lucru pentru diferite grupări criminale inclusiv úi teroriste. În Republica Moldova deja a crescut o generaĠie nouă cu o altă viziune asupra lumii, cu repere calitativ noi úi cu un alt sistem de valori. SituaĠia de azi a acestor copii din timpul teroarei úi violenĠei necesită o analiză adecvată úi oportună precum úi elaborarea unui úir de măsuri profilaxie úi corecĠie atât a conduitei deviante cât úi influenĠei manipulative asupra psihicului co- pilului.

©ȼɫɟɫɜɹɡɚɧɨɫɨɜɫɟɦ» Ʌɟɨɧɚɪɞɨɞɚȼɢɧɱɢ

ȼɟɥɢɤɢɣ ɭɱɟɧɵɣ Ʌɟɨɧɚɪɞɨ ɞɚ ȼɢɧɱɢ ɫɜɨɢɦ ɢɡɪɟɱɟɧɢɟɦ ɩɪɢɡɵɜɚɟɬ ɧɚɫɤɝɥɭɛɨɤɨɦɭɨɫɨɡɧɚɧɢɸɜɡɚɢɦɨɫɜɹɡɢɜɫɟɯɜɟɳɟɣɢɹɜɥɟɧɢɣɜɦɢɪɟ. Ⱥɝɝɪɚɜɚɰɢɹɨɬɧɨɲɟɧɢɣɦɟɠɞɭɨɬɞɟɥɶɧɵɦɢɝɪɭɩɩɚɦɢɢɰɟɥɵɦɢɧɚɪɨɞɚ- ɦɢ, ɪɨɫɬ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɣ ɚɝɪɟɫɫɢɢ ɧɟ ɦɨɠɟɬ ɧɟ ɡɚɬɪɨɧɭɬɶ ɩɨɞɪɚɫɬɚɸɳɟɟ ɩɨɤɨɥɟɧɢɟ ɥɸɞɟɣ, ɧɚɩɪɨɬɢɜ, ɷɬɨ ɞɟɫɬɪɭɤɬɢɜɧɨɟ ɜɥɢɹɧɢɟ ɮɨɪɦɢɪɭɟɬ ɭ ɧɢɯɧɨɜɭɸɩɫɢɯɨɥɨɝɢɸ, ɜɤɨɬɨɪɨɣɞɨɦɢɧɚɧɬɨɣɹɜɥɹɟɬɫɹɦɵɫɥɶ «ɜɵɠɢ- ɜɚɟɬɫɢɥɶɧɟɣɲɢɣ». Ɍɚɤɤɚɤɜɫɟɦɵɩɪɨɠɢɜɚɟɦɧɚɨɞɧɨɣɩɥɚɧɟɬɟ, ɢɦɹɤɨ- ɬɨɪɨɣ – Ɂɟɦɥɹ, ɬɨɥɸɛɵɟɧɚɲɢɞɟɣɫɬɜɢɹ, ɬɚɤɢɥɢɢɧɚɱɟ, ɨɬɪɚɠɚɸɬɫɹɧɚ ɧɚɲɢɯɞɟɬɹɯ, ɫɨɡɞɚɜɚɹɢɯɛɭɞɭɳɟɟɠɢɡɧɟɧɧɨɟɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɨ. Ⱥɤɬɵɬɟɪɪɨɪɚɢɧɚɫɢɥɢɹɡɚɯɥɟɫɬɧɭɥɢɜɟɫɶɦɢɪ, ɡɚɯɜɚɬɡɚɥɨɠɧɢɤɨɜɢ ɦɟɠɷɬɧɢɱɟɫɤɢɟ ɤɪɨɜɨɩɪɨɥɢɬɢɹ ɫɬɚɥɢ ɞɥɹ ɫɨɡɧɚɧɢɹ ɨɛɵɜɚɬɟɥɹ ɱɟɦɬɨ ɩɪɢɜɵɱɧɵɦ, ɷɬɚɤɨɣ ɩɢɤɚɧɬɧɨɣ ɡɚɤɭɫɤɨɣ ɤ ɪɭɬɢɧɧɵɦ ɫɨɛɵɬɢɹɦ. Ɂɥɨɣ ɲɭɬɤɨɣ, ɤɨɬɨɪɚɹɩɨɩɪɢɧɰɢɩɭɛɭɦɟɪɚɧɝɚɨɛɹɡɚɬɟɥɶɧɨɜɟɪɧɟɬɫɹɤɧɚɦ, ɧɨ ɭɠɟɤɚɱɟɫɬɜɟɧɧɨɢɧɵɦɢɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɹɦɢ, ɹɜɥɹɟɬɫɹɜɨɜɥɟɱɟɧɢɟɜɜɨɟɧɧɵɟ, ɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟ ɞɟɣɫɬɜɢɹ ɞɟɬɟɣ, ɩɨ ɩɪɢɱɢɧɟ ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɟɣ ɞɟɬɫɤɨɣ

28 ɩɫɢɯɢɤɢ, ɧɟɡɪɟɥɨɫɬɢ, ɧɚɢɜɧɨɫɬɢ, ɜɟɪɵɜɨɜɡɪɨɫɥɵɯ. Ɍɚɤɚɹɫɤɥɨɧɧɨɫɬɶɤ ɷɤɫɩɥɭɚɬɚɰɢɢɜɫɜɨɢɯɰɟɥɹɯɞɟɬɟɣɧɚɢɛɨɥɟɟɯɚɪɚɤɬɟɪɧɚɞɥɹɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢ- ɱɟɫɤɢɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ. ɑɟɦɠɟɩɪɢɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɵɞɟɬɢɢɩɨɞɪɨɫɬɤɢɞɥɹɩɨɫɥɟɞɧɢɯ? ɍɠɟɫɚɦɨ ɨɡɧɚɤɨɦɥɟɧɢɟ ɫ ɨɫɧɨɜɧɵɦɢ ɰɟɥɹɦɢ ɢ ɡɚɞɚɱɚɦɢ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɫɬɚɜɹɬ ɩɟɪɟɞ ɫɨɛɨɣ ɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢ, ɩɨɡɜɨɥɹɸɬ ɧɚɦ ɫɞɟɥɚɬɶ ɧɟɤɨɬɨ- ɪɵɟɜɵɜɨɞɵ. ȼɨɬɥɢɲɶɧɟɤɨɬɨɪɵɟ, ɧɚɢɛɨɥɟɟɨɛɳɢɟɢɡɧɢɯ: ɧɚɫɢɥɶɫɬɜɟɧ- ɧɵɟɞɟɣɫɬɜɢɹ (ɩɪɟɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɪɚɡɪɭɲɟɧɢɹ, ɡɚɯɜɚɬɡɚɥɨɠɧɢɤɨɜ, ɭɛɢɣɫɬɜɚ ɢɞɪ.) ɫɰɟɥɶɸɭɫɬɪɚɲɟɧɢɹ, ɩɨɞɚɜɥɟɧɢɹɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɪɨɬɢɜɧɢɤɨɜ, ɤɨɧ- ɤɭɪɟɧɬɨɜ, ɧɚɜɹɡɵɜɚɧɢɹɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɣɥɢɧɢɢɩɨɜɟɞɟɧɢɹɢɬ. ɞ. ɇɨɬɨɝɞɚɜɨɡɧɢɤɚɟɬɞɪɭɝɨɣɜɨɩɪɨɫ – ɤɚɤɨɝɨɪɨɞɚɞɟɬɢɧɚɢɛɨɥɟɟɭɫɬ- ɪɚɢɜɚɸɬ ɬɪɟɛɨɜɚɧɢɹɦ ɞɚɧɧɵɯ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ? Ʉɚɤɢɦ ɭɫɥɨɜɢɹɦ ɞɨɥɠɧɵ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɨɜɚɬɶɛɭɞɭɳɢɟɫɚɦɨɭɛɢɣɰɵɫɦɟɪɬɧɢɤɢ? Ɂɚɱɚɫɬɭɸ, ɜɨɛɳɟɫɬ- ɜɟɧɧɨɦɫɨɡɧɚɧɢɢɩɟɪɜɨɣɚɫɫɨɰɢɚɰɢɟɣɧɚɫɥɨɜɨ «ɲɚɯɢɞ» ɹɜɥɹɸɬɫɹɫɥɨɜɚ ©ɩɫɢɯɢɱɟɫɤɢ ɛɨɥɶɧɨɣ» ɢɥɢ «ɩɫɢɯɨɩɚɬ». Ɉɞɧɚɤɨ ɞɚɧɧɵɟ ɤɚɬɟɝɨɪɢɢ ɢɧ- ɞɢɜɢɞɨɜɯɨɬɶɢɜɫɬɪɟɱɚɸɬɫɹɜɪɹɞɚɯɬɟɪɪɨɪɢɫɬɨɜ, ɧɨɜɫɟɠɟɜɧɚɢɛɨɥɟɟ ɦɟɧɶɲɟɦɫɨɨɬɧɨɲɟɧɢɢ, ɩɨɫɤɨɥɶɤɭɢɦɢɜɟɫɶɦɚɫɥɨɠɧɨɭɩɪɚɜɥɹɬɶɢɩɨɞ- ɱɢɧɹɬɶɩɨɫɬɚɜɥɟɧɧɵɦɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɟɣɰɟɥɹɦ. Ɉɫɧɨɜɧɨɣɤɨɧɬɢɧɝɟɧɬɬɟɪɪɨ- ɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢ ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɬ ɥɸɞɢ ɫ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɦɢ ɩɫɢɯɨɥɨ- ɝɢɱɟɫɤɢɦɢɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɹɦɢɤɚɤɬɨ: - ɪɟɥɢɝɢɨɡɧɵɟɢ / ɢɥɢɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟɭɛɟɠɞɟɧɢɹ; - ɜɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɥɢɱɧɨɫɬɧɨɣɬɪɟɜɨɠɧɨɫɬɢ; - ɜɵɪɚɠɟɧɧɚɹɚɝɪɟɫɫɢɹɤɚɤɩɨɨɬɧɨɲɟɧɢɸɤɞɪɭɝɢɦ, ɬɚɤɢɤɫɟɛɟ; - ɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɹɩɟɪɟɧɟɫɟɧɧɨɝɨɧɚɫɢɥɢɹ, ɱɚɳɟɜɞɟɬɫɬɜɟɢɬɞ.; - ɩɪɢɧɚɞɥɟɠɧɨɫɬɶɤɤɚɤɨɣɥɢɛɨɝɪɭɩɩɟɪɢɫɤɚ, ɱɚɳɟɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨ- ɧɨɦɢɱɟɫɤɨɝɨɯɚɪɚɤɬɟɪɚ. ȼɫɟɦ ɷɬɢɦ ɤɪɢɬɟɪɢɹɦ ɱɚɫɬɨ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɭɸɬ ɢɦɟɧɧɨ ɞɟɬɢ, ɨɫɨɛɟɧɧɨ ɢɡɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɧɟɛɥɚɝɨɩɨɥɭɱɧɵɯɪɟɝɢɨɧɨɜɢɫɬɪɚɧ. Ɉɬɞɟɥɶɧɵɦ ɮɚɤɬɨɪɨɦ, ɤɨɬɨɪɨɦɭ ɫɥɟɞɭɟɬ ɭɞɟɥɢɬɶ ɨɫɨɛɨɟ ɜɧɢɦɚɧɢɟ, ɹɜɥɹɟɬɫɹɡɚɛɪɨɲɟɧɧɨɫɬɶɢɛɟɡɧɚɞɡɨɪɧɨɫɬɶɛɨɥɶɲɨɝɨɤɨɥɢɱɟɫɬɜɚɞɟɬɟɣɢ ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ. Ɏɚɤɬɢɱɟɫɤɢ, ɧɚɪɭɲɚɹɨɫɧɨɜɧɵɟɠɢɡɧɟɧɧɵɟɩɨɬɪɟɛɧɨɫɬɢɞɟ- ɬɟɣ, ɤɨɬɨɪɵɟɛɭɞɭɬɪɚɫɫɦɨɬɪɟɧɵɞɚɥɟɟ, ɨɛɳɟɫɬɜɨɫɚɦɨɝɨɬɨɜɢɬɩɨɬɟɧɰɢ- ɚɥɶɧɵɯɬɟɪɪɨɪɢɫɬɨɜɭɛɢɣɰɞɥɹɤɪɢɦɢɧɚɥɶɧɵɯɷɤɫɬɪɟɦɢɫɬɫɤɢɯɨɪɝɚɧɢɡɚ- ɰɢɣ. ɂɦɟɧɧɨɬɚɦɧɢɤɨɦɭɧɟɧɭɠɧɵɟ, ɨɧɢɧɚɣɞɭɬɜɫɟɬɨ, ɱɟɝɨɨɧɢɛɵɥɢ ɥɢɲɟɧɵɜɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶɜɫɟɦɶɟ, ɚɡɚɬɟɦɢɜɫɨɰɢɭɦɟ: ɤɪɨɜɢɩɪɨɩɢɬɚ- ɧɢɟ, ɝɪɭɩɩɨɜɨɟɩɪɢɡɧɚɧɢɟ, ɫɨɪɚɬɧɢɤɨɜ, ɰɟɥɢɜɠɢɡɧɢ, ɩɭɫɬɶɢɚɧɬɢɫɨɰɢ- ɚɥɶɧɵɟ. ɋɨɜɫɟɦɧɟɦɧɨɝɨɧɭɠɧɨɱɬɨɛɵɩɪɢɜɥɟɱɶɬɚɤɢɯɞɟɬɟɣɜɫɜɨɢɪɹɞɵ – ɧɟɦɧɨɝɨɦɚɧɢɩɭɥɹɰɢɢ (ɭɱɟɬɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɟɣɫɨɫɬɚɜɥɹ- ɟɬɫɢɥɶɧɭɸɫɬɨɪɨɧɭɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ) ɢɫɭɪɪɨɝɚɬɧɟɞɨɫɬɚ- ɸɳɟɣɫɟɦɶɢ.

29 Ɍɪɚɝɟɞɢɹ Ɇɨɥɞɨɜɵ ɧɚɲɢɯ ɞɧɟɣ ɡɚɤɥɸɱɚɟɬɫɹ ɜ ɤɚɬɚɫɬɪɨɮɢɱɟɫɤɨɦ ɪɨɫɬɟ ɛɟɫɩɪɢɡɨɪɧɵɯ ɞɟɬɟɣ, ɫɪɟɞɢ ɤɨɬɨɪɵɯ ɭɜɟɥɢɱɢɜɚɟɬɫɹ ɱɢɫɥɨ ɞɟɬɟɣ, ɨɫɬɚɜɥɟɧɧɵɯ ɪɨɞɢɬɟɥɹɦɢ ɧɚ ɩɨɩɟɱɟɧɢɢ ɪɨɞɫɬɜɟɧɧɢɤɨɜ ɥɢɛɨ ɡɧɚɤɨɦɵɯ ɥɢɰ. ɄɪɢɬɢɱɟɫɤɚɹɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɚɹɫɢɬɭɚɰɢɹɬɨɥɤɚɟɬɦɧɨɝɢɯɧɚɲɢɯɫɨRɬɟ- ɱɟɫɬɜɟɧɧɢɤɨɜ ɢɫɤɚɬɶ ɫɱɚɫɬɶɹɢɪɚɛɨɬɵɡɚɪɭɛɟɠɨɦ. ɉɪɢɷɬɨɦ ɧɟɩɪɨɞɭ- ɦɚɧɧɚɹɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɩɨɥɢɬɢɤɚɆɨɥɞɨɜɵɧɟɩɪɟɞɥɚɝɚɟɬɧɢɤɚɤɢɯɦɟɯɚɧɢɡ- ɦɨɜ ɩɪɨɬɟɤɰɢɢ ɞɟɬɟɣ, ɪɨɞɢɬɟɥɢ ɤɨɬɨɪɵɯ ɧɚɯɨɞɹɬɫɹ (ɱɚɳɟ ɧɟɥɟɝɚɥɶɧɨ) ɜɧɟɩɪɟɞɟɥɨɜɧɚɲɟɣɫɬɪɚɧɵ. ȼɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɬɚɤɢɟɞɟɬɢ ɨɫɬɚɸɬɫɹɧɚɟɞɢɧɟ ɫɨɫɜɨɢɦɢɨɬɧɸɞɶɧɟɞɟɬɫɤɢɦɢɩɪɨɛɥɟɦɚɦɢ, ɛɟɡɤɚɤɨɣɥɢɛɨɩɪɨɮɟɫɫɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɣɩɨɞɞɟɪɠɤɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɢɨɛɳɟɫɬɜɚ. ɂɬɨɝɨɦ ɬɚɤɨɣ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɤɨɦɩɥɟɤɫ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɩɪɨɛ- ɥɟɦɞɟɬɫɤɨɣɞɭɲɢɢɩɨɜɵɲɟɧɧɵɣɪɢɫɤɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɞɟɡɚɞɚɩɬɚɰɢɢɢɩɨɹ- ɜɥɟɧɢɹɞɟɜɢɚɧɬɧɨɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹ. Ɍɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɞɟɬɢɢɡɫɟɦɟɣ, ɝɞɟɨɞɢɧ ɢɥɢɨɛɚɪɨɞɢɬɟɥɹɧɚɯɨɞɹɬɫɹɧɚɡɚɪɚɛɨɬɤɚɯɡɚɪɭɛɟɠɨɦ, ɜɜɢɞɭɫɩɟɰɢɮɢɤɢ ɫɥɨɠɢɜɲɟɣɫɹɫɢɬɭɚɰɢɢɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɸɬɩɨɬɟɧɰɢɚɥɶɧɵɣɦɚɬɟɪɢɚɥɞɥɹɜɵ- ɲɟɧɚɡɜɚɧɧɵɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ. ȼɫɟɨɫɬɚɥɶɧɨɟ - ɥɢɲɶɜɨɩɪɨɫɜɪɟɦɟɧɢɢɨɛɫ- ɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜ. Ⱦɥɹɛɨɥɶɲɟɝɨɩɨɧɢɦɚɧɢɹɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɟɣɜɥɢɹɧɢɹɬɟɪɪɨɪɚɧɚɩɫɢɯɢɤɭ ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ ɢɡ ɝɪɭɩɩɵ ɪɢɫɤɚ, ɧɚɦ ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨ ɩɨɞɪɨɛɧɨ ɪɚɫɫɦɨɬɪɟɬɶ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟ ɚɫɩɟɤɬɵ ɬɟɪɪɨɪɢɡɦɚ, ɚ ɬɚɤɠɟ ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɢ ɥɢɱɧɨɫɬɢ ɬɟɪɪɨɪɢɫɬɚɲɚɯɢɞɚ. Ɋɨɫɫɢɣɫɤɢɣɗɧɰɢɤɥɨɩɟɞɢɱɟɫɤɢɣɫɥɨɜɚɪɶ" ɞɚɟɬɫɥɟɞɭɸɳɟɟɨɩɪɟɞɟ- ɥɟɧɢɟ ɬɟɪɪɨɪɢɡɦɚ: «ɬɟɪɪɨғɪ, ɬɟɪɪɨɪɢɡɦ (ɥɚɬ. terror — ɫɬɪɚɯ, ɭɠɚɫ), ɧɚ- ɫɢɥɶɫɬɜɟɧɧɵɟ ɞɟɣɫɬɜɢɹ (ɩɪɟɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɪɚɡɪɭɲɟɧɢɹ, ɡɚɯɜɚɬ ɡɚɥɨɠɧɢ- ɤɨɜ, ɭɛɢɣɫɬɜɚɢɞɪ.) ɫɰɟɥɶɸɭɫɬɪɚɲɟɧɢɹ, ɩɨɞɚɜɥɟɧɢɹɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɪɨ- ɬɢɜɧɢɤɨɜ, ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ, ɧɚɜɹɡɵɜɚɧɢɹ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɣ ɥɢɧɢɢ ɩɨɜɟɞɟɧɢɹ. Ɋɚɡɥɢɱɚɸɬ ɢɧɞɢɜɢɞɭɚɥɶɧɵɣ ɢ ɝɪɭɩɩɨɜɨɣ ɬɟɪɪɨɪ (ɧɚɩɪɢɦɟɪ, ɞɟɣɫɬɜɢɹ ɷɤɫɬɪɟɦɢɫɬɫɤɢɯ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɝɪɭɩɩɢɪɨɜɨɤ) ɢ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɣ ɬɟɪɪɨɪ ɪɟɩɪɟɫɫɢɢɞɢɤɬɚɬɨɪɫɤɢɯɢɬɨɬɚɥɢɬɚɪɧɵɯɪɟɠɢɦɨɜ). ȼ 70-90-ɯɝɝ. XX ɜ. ɩɨɥɭɱɢɥ ɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɟɧɢɟ ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɣ ɬɟɪ- ɪɨɪ (ɭɛɢɣɫɬɜɚ ɢɥɢ ɩɨɯɢɳɟɧɢɟ ɝɥɚɜ ɢɧɨɫɬɪɚɧɧɵɯ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ ɢ ɩɪɚɜɢ- ɬɟɥɶɫɬɜ, ɢɯ ɞɢɩɥɨɦɚɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣ, ɜɡɪɵɜɵ ɩɨɦɟɳɟɧɢɣ ɩɨ- ɫɨɥɶɫɬɜ, ɦɢɫɫɢɣ, ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ, ɜɡɪɵɜɵ ɜ ɚɷɪɨɩɨɪɬɚɯ ɢ ɧɚɜɨɤɡɚɥɚɯ, ɭɝɨɧɜɨɡɞɭɲɧɵɯɫɭɞɨɜ). ȼɫɜɹɡɢɫɷɬɢɦɩɪɢɧɹɬɵɦɧɨɝɨɫɬɨ- ɪɨɧɧɢɟɤɨɧɜɟɧɰɢɢɢɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɵɟɚɤɬɵɜɨɦɧɨɝɢɯɫɬɪɚɧɚɯɩɨɭɫɢɥɟ- ɧɢɸɛɨɪɶɛɵɫɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɦɬɟɪɪɨɪɨɦ». Ʉɚɤɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬɨɩɵɬ, ɛɨɪɶɛɚɫɬɟɪɪɨɪɢɡɦɨɦɱɪɟɡɜɵɱɚɣɧɨɫɥɨɠɧɚ - ɜɨ ɦɧɨɝɨɦ ɷɬɨ ɨɛɴɹɫɧɹɟɬɫɹ ɤɨɫɧɨɫɬɶɸ ɜɡɝɥɹɞɨɜ ɬɟɯ, ɤɬɨ ɡɚɧɹɬ ɬɚɤɨɣ ɛɨɪɶɛɨɣ. Ɍɟɪɪɨɪɢɫɬɨɜɦɨɠɧɨɧɟɧɚɜɢɞɟɬɶ, ɧɨɢɯɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɩɨɧɢɦɚɬɶ; ɜ ɧɢɯɫɥɟɞɭɟɬɜɢɞɟɬɶɧɟɨɞɟɪɠɢɦɵɯɦɨɧɫɬɪɨɜ, ɧɨɥɸɞɟɣ, ɢɫɩɨɜɟɞɭɸɳɢɯ

30 ɢɧɭɸ, ɱɟɦɩɪɢɧɹɬɨɭɧɚɫ, ɬɨɱɤɭɡɪɟɧɢɹ, ɩɨɞɪɭɝɨɦɭɜɨɫɩɢɬɚɧɧɵɯ, ɫɞɪɭ- ɝɨɣɢɟɪɚɪɯɢɟɣɰɟɧɧɨɫɬɟɣ. ɋɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɨɫɩɫɢɯɨɥɨɝɚɦɢ, ɫɨɰɢɨɥɨɝɚɦɢ, ɚɧɬɪɨɩɨɥɨɝɚɦɢɡɞɟɫɶɤɪɚɣɧɟɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨ, ɢɛɨɞɚɠɟɫɚɦɵɟɷɮɮɟɤɬɢɜɧɵɟ ɜɨɟɧɧɵɟɚɤɰɢɢɢɝɪɚɸɬɫɤɨɪɟɟɧɚɪɭɤɭɬɟɪɪɨɪɢɫɬɚɦ, ɱɟɦɩɨɞɚɜɥɹɸɬɧɟɡ- ɪɢɦɵɣɞɠɢɯɚɞ. ɇɚɦ ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨ ɜɵɹɫɧɢɬɶ, ɱɬɨ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɣ ɛɚɡɨɣ ɜ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢ ɥɢɱɧɨɫɬɢ ɬɟɪɪɨɪɢɫɬɚɫɦɟɪɬɧɢɤɚ. ɂɫɫɥɟɞɨɜɚɬɟɥɶ ɩɫɢɯɨ- ɥɨɝɢɢɬɟɪɪɨɪɢɡɦɚ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪɘȺɧɬɨɧɹɧ5ɜɫɜɨɟɦɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɢɩɫɢɯɨ- ɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɮɟɧɨɦɟɧɚɬɟɪɪɨɪɢɫɬɚɫɦɟɪɬɧɢɤɚɢɞɟɧɬɢɮɢɰɢɪɭɟɬɜɥɢɱɧɨɫ- ɬɢɩɨɫɥɟɞɧɟɝɨɫɬɪɟɦɥɟɧɢɟɤɫɦɟɪɬɢ, ɫɜɨɟɣɢɥɢɱɭɠɨɣ. Ⱥɜɬɨɪɨɛɴɹɫɧɹɟɬ ɷɬɨɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɬɪɟɜɨɠɧɨɫɬɢɭɞɚɧɧɵɯɢɧɞɢɜɢɞɨɜ. ȼ ɨɬɥɢɱɢɟɨɬɫɬɪɚɯɚ, ɜɵɡɵɜɚɟɦɨɝɨɤɨɧɤɪɟɬɧɨɣɩɪɢɱɢɧɨɣ, ɬɪɟɜɨɝɚ - ɷɬɨɨɳɭɳɟɧɢɟɧɟɨɫɨɡɧɚɧɧɨɝɨɛɟɫɩɨɤɨɣɫɬɜɚɫɭɫɬɚɧɨɜɤɨɣɧɚɩɨɢɫɤɩɪɢ- ɱɢɧɵ. ɋɤɥɨɧɧɨɫɬɶ ɤ ɩɨɫɬɨɹɧɧɨɦɭ ɨɳɭɳɟɧɢɸ ɬɪɟɜɨɝɢ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɨɛɵɱɧɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɦ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɣ ɬɪɚɜɦɵ, ɩɨɥɭɱɟɧɧɨɣ ɜ ɞɟɬɫɬɜɟ. Ɋɟɛɟɧɨɤ ɧɟ ɨɫɨɡɧɚɟɬ ɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɣ ɥɢɱɧɨɫɬɢ, ɧɟ ɨɬɞɟɥɹɟɬ ɫɟɛɹ ɨɬ ɨɤɪɭɠɚɸɳɟɝɨ ɦɢɪɚ ɢ ɥɸɛɨɟ ɛɟɫɩɨɤɨɣɫɬɜɨ ɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɹɟɬ ɧɚ ɜɫɟ, ɱɬɨ ɟɝɨ ɨɤɪɭɠɚɟɬ. ȿɫɥɢɩɪɢɷɬɨɦɨɧɧɟɩɨɥɭɱɚɟɬɩɨɦɨɳɢɜɚɞɚɩɬɚɰɢɢɤɧɨɜɵɦɭɫɥɨɜɢɹɦ, ɬɨ ɫɤɥɨɧɧɨɫɬɶ ɤ ɨɳɭɳɟɧɢɸ ɩɨɫɬɨɹɧɧɨɣ ɭɝɪɨɡɵ ɦɨɠɟɬ ɡɚɤɪɟɩɢɬɶɫɹ ɧɚ ɜɫɸɠɢɡɧɶ. Ɍɨɝɞɚɤɚɤɚɝɪɟɫɫɢɹ - ɩɪɢɪɨɞɧɵɣɢɧɫɬɪɭɦɟɧɬɡɚɳɢɬɵ. ɋɚɦɨɭ- ɛɢɣɫɬɜɨ - ɬɚɠɟɚɝɪɟɫɫɢɹ, ɬɨɥɶɤɨɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɚɹɩɪɨɬɢɜɫɚɦɨɝɨɫɟɛɹ, ɢɧɢ- ɱɟɝɨ ɭɞɢɜɢɬɟɥɶɧɨɝɨ, ɱɬɨ ɱɟɥɨɜɟɤ ɫ ɜɵɫɨɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦ ɚɝɪɟɫɫɢɜɧɨɫɬɢ ɝɨ- ɬɨɜɭɛɢɬɶɢɫɟɛɹ, ɢɞɪɭɝɢɯ. Ʌɢɱɧɨɫɬɧɵɟɯɚɪɚɤɬɟɪɢɫɬɢɤɢɬɚɤɢɯɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɤɚɤɧɟɥɶɡɹɩɪɢɟɦɥɟ- ɦɵɞɥɹɪɚɡɥɢɱɧɵɯɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ. Ʉɚɤɢɟɟɳɟɨɫɨɛɟɧɧɨ- ɫɬɢ ɸɧɨɲɟɫɤɨɝɨɯɚɪɚɤɬɟɪɚɨɩɪɟɞɟɥɹɸɬɫɤɥɨɧɧɨɫɬɶ ɤ ɫɭɢɰɢɞɭ, ɜɟɞɶ ɧɟ- ɪɟɞɤɨɜɪɨɥɢɬɟɪɪɨɪɢɫɬɨɜɫɚɦɨɭɛɢɣɰɜɵɫɬɭɩɚɸɬɩɨɞɪɨɫɬɤɢ? ɗɬɨɜɪɟɦɹ ɚɤɬɢɜɧɨɣɫɨɰɢɚɥɢɡɚɰɢɢɪɟɛɟɧɤɚɢɫɜɹɡɚɧɧɵɯɫɷɬɢɦɪɚɡɨɱɚɪɨɜɚɧɢɣ. Ɋɚ- ɡɨɱɚɪɨɜɚɧɢɹɜɫɨɱɟɬɚɧɢɢɫɸɧɨɲɟɫɤɢɦɦɚɤɫɢɦɚɥɢɡɦɨɦ, ɤɨɝɞɚɧɟɭɞɚɱɚ ɜɨɫɩɪɢɧɢɦɚɟɬɫɹɤɚɤɤɪɚɯɜɫɟɝɨ, ɦɨɝɭɬɬɨɥɤɧɭɬɶɩɨɞɪɨɫɬɤɚɤɚɭɬɨɚɝɪɟɫ- ɫɢɢ - ɫɚɦɨɭɛɢɣɫɬɜɭ. ȼɫɪɟɞɟɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɜɵɫɨɤɢɢɧɬɟɪɟɫɤɫɦɟɪɬɢ, ɫɱɟɦ ɫɜɹɡɚɧɨ, ɧɚɩɪɢɦɟɪ, ɠɟɫɬɨɤɨɟɨɛɪɚɳɟɧɢɟɫɠɢɜɨɬɧɵɦɢ. ɎȻɊɭɫɬɚɧɨɜɢɥɨ, ɱɬɨ 52% ɢɧɰɢɞɟɧɬɨɜɫɡɚɯɜɚɬɨɦɥɸɞɟɣɩɪɨɬɟɤɚɟɬɫ ɬɢɩɨɦ, ɨɛɨɡɧɚɱɟɧɧɵɦ ɤɚɤ «ɦɟɧɬɚɥɶɧɨɟ ɪɚɫɫɬɪɨɣɫɬɜɨ», ɤɨɬɨɪɵɣ ɦɨɠɧɨ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɶɜɜɢɞɟɫɥɟɞɭɸɳɢɯɤɚɬɟɝɨɪɢɣ: 1. ɩɚɪɚɧɨɢɞɚɥɶɧɚɹɥɢɱɧɨɫɬɶ; 2. ɞɟɩɪɟɫɫɢɜɧɚɹɥɢɱɧɨɫɬɶ; 3. ɚɧɬɢɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɥɢɱɧɨɫɬɶ;

5 www.psychology.nm.ru 31 4. ɧɟɚɞɟɤɜɚɬɧɚɹɥɢɱɧɨɫɬɶ. ȼɫɟɝɞɚɥɢɪɟɱɶɢɞɟɬɨɛɢɧɞɢɜɢɞɚɯɫɩɫɢɯɢɱɟɫɤɢɦɢɚɧɨɦɚɥɢɹɦɢɢɥɢ ɜɫɟɠɟɫɭɳɟɫɬɜɭɸɬɢɜɧɟɲɧɢɟɮɚɤɬɨɪɵ, ɜɥɢɹɸɳɢɟɧɚɪɚɡɜɢɬɢɟɬɟɪɪɨɪɢ- ɫɬɢɱɟɫɤɢɯɧɚɤɥɨɧɧɨɫɬɟɣ? ȼɫɟ ɧɚɱɢɧɚɟɬɫɹ ɫɨ ɫɜɟɪɯɠɟɫɬɤɨɣ ɫɜɹɡɢ ɫ ɦɚɬɟɪɶɸ. Ɇɚɬɶ - ɷɬɨ ɧɟ ɬɨɥɶɤɨɠɟɧɳɢɧɚ, ɤɨɬɨɪɚɹɜɫɤɨɪɦɢɥɚ, ɧɨɢȼɟɥɢɤɚɹɆɚɬɶ, ɜɨɩɥɨɳɟɧɧɚɹ ɜɨɦɧɨɠɟɫɬɜɟɫɢɦɜɨɥɨɜ — ɜɡɟɦɥɟ, ɜɪɨɞɟ, ɜɩɚɪɬɢɢ. ɉɨɤɚɪɟɛɟɧɨɤɦɚɥ, ɦɚɬɶɜɨɫɩɪɢɧɢɦɚɟɬɫɹɢɦɤɚɤɦɨɝɭɳɟɫɬɜɟɧɧɚɹɡɚɳɢɳɚɸɳɚɹɢɨɛɟɫɩɟɱɢ- ɜɚɸɳɚɹɫɢɥɚ. ɉɨɡɠɟɦɚɬɶɤɚɤɥɢɱɧɨɫɬɶɱɚɫɬɨɡɚɦɟɳɚɟɬɫɹɫɟɦɶɟɣ, ɪɨɞɨɦ, ɫɨɩɥɟɦɟɧɧɢɤɚɦɢ. ȼɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦɪɚɡɦɟɪɵɝɪɭɩɩɵ ɭɜɟɥɢɱɢɜɚɸɬɫɹ, ɬɨɝɞɚ ɪɚɫɚ, ɪɟɥɢɝɢɹɢɥɢɩɚɪɬɢɹɫɬɚɧɨɜɹɬɫɹ "ɦɚɬɟɪɹɦɢ" - ɝɚɪɚɧɬɚɦɢɡɚɳɢɬɵɢ ɥɸɛɜɢ. Ɇɥɚɞɟɧɟɰɧɚɯɨɞɢɬɫɹɫɦɚɬɟɪɶɸɜɫɨɫɬɨɹɧɢɢɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɫɢɦ- ɛɢɨɡɚ - ɟɞɢɧɫɬɜɚ, ɩɪɟɞɲɟɫɬɜɭɸɳɟɝɨ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɸ ɥɢɱɧɨɝɨ ɫɨɡɧɚɧɢɹ ɪɟɛɟɧɤɚ. ȿɫɥɢɜɷɬɨɬɩɟɪɢɨɞɩɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶɪɟɛɟɧɤɚɜɦɚɬɟɪɢɧɫɤɨɣɥɸɛɜɢ ɢɡɚɳɢɬɟɧɟɭɞɨɜɥɟɬɜɨɪɹɟɬɫɹ, ɬɨɜɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɢɬɚɤɨɝɨɱɟɥɨɜɟɤɚɨɛɵɱɧɨ ɨɬɥɢɱɚɟɬɩɨɜɵɲɟɧɧɚɹɬɪɟɜɨɠɧɨɫɬɶ, ɞɨɯɨɞɹɳɚɹɞɨɫɬɪɚɯɚɫɦɟɪɬɢ. Ɉɧɧɟ- ɨɫɨɡɧɚɧɧɨɫɬɪɟɦɢɬɫɹ ɜɟɪɧɭɬɶɫɹ ɤ ɦɚɬɟɪɢ, ɩɨɬɟɪɹɬɶ ɫɜɨɸ ɢɧɞɢɜɢɞɭɚɥɶ- ɧɨɫɬɶɜɟɞɢɧɫɬɜɟɫɧɟɣɢɨɛɟɫɩɟɱɢɬɶɫɟɛɟ, ɬɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɶ. ɇɟɧɨɪɦɚɥɶɧɚɹɫɢɦɛɢɨɬɢɱɟɫɤɚɹɫɜɹɡɶɫɦɚɬɟɪɶɸɚɤɬɢɜɧɨɫɬɢɦɭɥɢɪɭ- ɟɬɩɪɟɫɬɭɩɧɨɟɩɨɜɟɞɟɧɢɟ - ɬɚɤɢɟɥɸɞɢɧɟɫɩɨɫɨɛɧɵɧɚɚɜɬɨɧɨɦɧɨɟɫɭɳɟ- ɫɬɜɨɜɚɧɢɟ, ɧɟɜɫɨɫɬɨɹɧɢɢɧɟɫɬɢɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶ, ɩɪɢɧɢɦɚɬɶɫɚɦɨɫɬɨɹ- ɬɟɥɶɧɵɟɪɟɲɟɧɢɹ. ɀɟɫɬɤɚɹ ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɹ ɧɚɨɛɪɚɡȼɟɥɢɤɨɣɆɚɬɟɪɢ, ɜɨɩ- ɥɨɳɟɧɧɨɣ ɜ ɪɨɞɟ, ɪɚɫɟ ɢɥɢ ɪɟɥɢɝɢɢ, ɫɬɨɥɶ ɠɟ ɨɩɚɫɧɚ, ɤɚɤ ɢ ɩɨɞɨɛɧɚɹ ɫɜɹɡɶɫɪɟɚɥɶɧɨɣɦɚɬɟɪɶɸ. Ɍɚɤɨɣɱɟɥɨɜɟɤɫɥɟɩɢɝɥɭɯ. ɋɨɥɢɞɚɪɧɨɫɬɶ ɭ ɧɟɝɨɜɵɡɨɜɟɬɬɨɥɶɤɨɬɨ, ɱɬɨɫɱɢɬɚɟɬɫɹɰɟɧɧɵɦɜɫɨɨɛɳɟɫɬɜɟ, ɤɤɨɬɨɪɨɦɭ ɨɧɫɟɛɹɩɪɢɱɢɫɥɹɟɬ. Ƚɪɭɩɩɢɪɨɜɤɚ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɢɥɢ ɪɟɥɢɝɢɨɡɧɵɯ ɟɞɢɧɨɦɵɲɥɟɧɧɢɤɨɜ, ɩɚɬɪɢɨɬɨɜ ɢɥɢ ɧɚɰɢɨɧɚɥɢɫɬɨɜ ɫɨɫɬɨɢɬ ɢɡ ɨɞɢɧɨɤɢɯ ɢ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢ ɫɥɚɛɵɯɥɸɞɟɣ, ɤɨɬɨɪɵɟɱɭɜɫɬɜɭɸɬɫɟɛɹɡɚɳɢɳɟɧɧɵɦɢɬɨɥɶɤɨɜɨɛɧɢɦ- ɤɭɫɞɪɭɝɢɦɢɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɹɦɢɝɪɭɩɩɵ. ɗɬɨɢɧɮɚɧɬɢɥɶɧɵɟɥɢɱɧɨɫɬɢ, ɡɚ- ɫɬɪɹɜɲɢɟɜɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɦɪɚɡɜɢɬɢɢɧɚɪɭɛɟɠɟ 5-7 ɥɟɬ. ɉɨɞɨɛɧɚɹɢɧ- ɮɚɧɬɢɥɶɧɨɫɬɶɨɩɚɫɧɚ - ɧɟɨɫɨɡɧɚɜɚɟɦɚɹɭɝɪɨɡɚɨɫɬɚɬɶɫɹ ɨɞɢɧɧɚɨɞɢɧ ɫ ɦɢɪɨɦɞɟɥɚɟɬɢɯɚɝɪɟɫɫɢɜɧɵɦɢ. ɉɫɢɯɨɞɢɧɚɦɢɤɚ ɪɢɬɭɚɥɶɧɨɝɨ ɫɚɦɨɭɛɢɣɫɬɜɚ ɢɥɢ ɚɧɚɥɨɝɢɱɧɨɝɨ ɚɤɬɚ ɫɚɦɨɩɨɠɟɪɬɜɨɜɚɧɢɹ ɫɜɹɡɚɧɚ ɫ ɨɞɧɨɣ ɢɡ ɨɫɧɨɜɧɵɯ ɞɨɦɢɧɚɧɬ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫ- ɤɨɣɩɫɢɯɢɤɢ, ɢɡɜɟɫɬɧɨɣɜɩɫɢɯɨɚɧɚɥɢɡɟɤɚɤ "ɦɨɪɬɢɞɨ" - "ɫɬɪɟɦɥɟɧɢɟ ɤ ɫɦɟɪɬɢ". ɇɚɪɹɞɭɫɨɛɳɟɢɡɜɟɫɬɧɵɦɥɢɛɢɞɨɦɨɪɬɢɞɨɧɟɡɪɢɦɨɨɩɪɟɞɟɥɹɟɬ ɥɢɧɢɸɧɚɲɟɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹ, ɯɨɬɹɩɪɨɹɜɥɟɧɢɹɟɝɨɧɟɫɬɨɥɶɡɚɦɟɬɧɵ. ɗɤɫɬ- ɪɟɦɚɥɶɧɵɟ ɜɢɞɵ ɫɩɨɪɬɚ ɢ ɪɚɡɜɥɟɱɟɧɢɣ, ɷɤɫɬɪɟɦɚɥɶɧɵɟ ɩɪɨɮɟɫɫɢɢ, ɡɚ-

32 ɩɨɣɧɨɟɩɶɹɧɫɬɜɨɢɧɚɪɤɨɬɢɱɟɫɤɚɹɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɶ, ɞɟɩɪɟɫɫɢɢɥɸɛɨɝɨɜɢɞɚ ɢɬɟɱɟɧɢɹ, ɚɧɨɪɟɤɫɢɹ (ɛɨɥɟɡɧɟɧɧɨɟɫɬɪɟɦɥɟɧɢɟɩɨɯɭɞɟɬɶ) - ɜɨɬɧɟɤɨɬɨ- ɪɵɟɬɢɩɢɱɧɵɟɩɪɨɹɜɥɟɧɢɹɦɨɪɬɢɞɨ. ȼɰɟɥɨɦɠɟ ɟɟɦɨɠɧɨɨɩɢɫɚɬɶɤɚɤ ɩɨɞɚɜɥɟɧɧɭɸ, ɡɚɦɚɫɤɢɪɨɜɚɧɧɭɸɢɥɢɨɬɤɪɵɬɭɸɚɭɬɨɚɝɪɟɫɫɢɸɤɨɬɨɪɚɹɧɟ ɢɦɟɟɬɥɨɝɢɱɟɫɤɢɨɛɴɹɫɧɢɦɵɯɩɪɢɱɢɧɢɪɟɚɥɢɡɭɟɬɫɹɪɚɡɥɢɱɧɵɦɢɫɩɨɫɨ- ɛɚɦɢ. Ⱥɭɬɨɚɝɪɟɫɫɢɹ ɦɨɠɟɬ ɜɵɪɚɠɚɬɶɫɹ ɬɚɤɠɟ ɜ ɫɬɪɟɦɥɟɧɢɢ ɤ ɫɬɪɚɞɚ- ɧɢɸ, ɤɫɚɦɨɢɫɬɹɡɚɧɢɸɢɥɢ - ɩɚɪɚɞɨɤɫɚɥɶɧɨ - ɤɢɫɬɹɡɚɧɢɸɞɪɭɝɢɯ. ɂɧɨɝɞɚ ɜɨɥɧɚ ɦɨɪɬɢɞɨɧɚɤɪɵɜɚɟɬ ɰɟɥɵɟ ɫɥɨɢ ɨɛɳɟɫɬɜɚ: ɜɫɩɨɦɧɢɦ ɞɜɢɠɟɧɢɟ ɮɥɚɝɟɥɥɚɧɬɨɜɫɚɦɨɛɢɱɟɜɚɬɟɥɟɣ ɜ ɫɪɟɞɧɟɜɟɤɨɜɨɣ ȿɜɪɨɩɟ ɢɥɢ ɟɜɪɨɩɟɣɫɤɢɣɤɭɥɶɬɞɭɷɥɟɣ, ɤɨɝɞɚɚɪɢɫɬɨɤɪɚɬɵɜɛɭɤɜɚɥɶɧɨɦɫɦɵɫɥɟɢɫɬ- ɪɟɛɥɹɥɢɞɪɭɝɞɪɭɝɚɩɨɧɢɱɬɨɠɧɵɦɩɨɜɨɞɚɦ. ɂɞɟɚɥɶɧɵɣɩɪɢɦɟɪɦɵɧɚ- ɯɨɞɢɦɜɢɫɬɨɪɢɢəɩɨɧɢɢɫɟɟɫɚɦɭɪɚɣɫɤɢɦɤɭɥɶɬɨɦɫɷɩɩɭɤɭ: ɜɧɟɤɨɬɨ- ɪɵɟ ɷɩɨɯɢ ɫɚɦɨɭɛɢɣɫɬɜɚ ɫɚɦɭɪɚɟɜ ɢ ɢɯ ɫɥɭɝ ɭɧɨɫɢɥɢ ɛɨɥɶɲɟ ɠɢɡɧɟɣ, ɱɟɦɪɟɚɥɶɧɵɟɜɨɣɧɵ. ɉɨɞɨɛɧɵɟɜɫɩɥɟɫɤɢɤɨɪɪɟɫɩɨɧɞɢɪɭɸɬɫ ɩɟɪɢɨɞɚ- ɦɢɩɚɫɫɢɨɧɚɪɧɨɣɚɤɬɢɜɧɨɫɬɢɷɬɧɨɫɨɜ, ɤɨɝɞɚɤɨɥɥɟɤɬɢɜɧɨɟɛɟɫɫɨɡɧɚɬɟɥɶ- ɧɨɟɫɬɚɧɨɜɢɬɫɹɥɚɛɢɥɶɧɵɦɢɜɵɯɨɞɢɬɧɚɩɨɜɟɪɯɧɨɫɬɶɩɨɞɚɜɥɟɧɧɵɣɦɚ- ɬɟɪɢɚɥ. ɗɬɢɦɦɨɠɧɨɨɛɴɹɫɧɢɬɶɢɧɵɧɟɲɧɢɣɜɫɩɥɟɫɤɚɤɬɢɜɧɨɫɬɢɫɦɟɪɬ- ɧɢɤɨɜɲɚɯɢɞɨɜ: ɫɚɦɨɭɛɢɣɫɬɜɨ ɫɞɟɥɚɥɨɫɶ ɜ ɢɡɜɟɫɬɧɨɣ ɦɟɪɟ "ɦɨɞɧɵɦ"; ɧɚɩɪɹɠɟɧɧɨɟ ɩɟɪɟɠɢɜɚɧɢɟ ɛɥɢɡɨɫɬɢ ɤ ɫɦɟɪɬɢ, ɷɤɫɬɚɡɚ ɫɬɪɚɞɚɧɢɹ ɢ ɢɫ- ɫɬɭɩɥɟɧɧɨɣ ɜɟɪɵ ɫɦɟɲɢɜɚɸɬɫɹ ɜ ɧɟɤɢɣ ɧɚɪɤɨɬɢɱɟɫɤɢɣ ɤɨɤɬɟɣɥɶ, ɫɦɭ- ɳɚɸɳɢɣɭɦɵ. Ɍɚɤɠɟ ɫɟɪɶɟɡɧɨɣ ɩɪɨɛɥɟɦɨɣ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɟ ɩɨɤɚɡɚ ɋɆɂɚɤ- ɬɨɜɧɚɫɢɥɢɹ ɧɚɧɟɫɬɚɛɢɥɶɧɵɯɢɧɞɢɜɢɞɨɜ, ɢɜ ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɢ ɧɚɧɟɨɤɪɟɩ- ɲɭɸɩɫɢɯɢɤɭɧɚɲɢɯɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ. ɀɭɬɤɢɟɤɚɞɪɵɨɦɧɨɝɨɱɢɫɥɟɧɧɵɯɠɟɪ- ɬɜɚɯɞɟɣɫɬɜɭɸɬɧɚɡɪɢɬɟɥɟɣɜɨɡɛɭɠɞɚɸɳɟ, ɨɫɨɛɟɧɧɨɧɚɬɟɯ, ɤɬɨɫɤɥɨɧɟɧ ɤɠɟɫɬɨɤɨɫɬɢɢɩɪɟɫɬɭɩɥɟɧɢɹɦ, ɩɨɫɭɬɢ, ɩɨɞɬɚɥɤɢɜɚɸɳɢɟɢɯɤɨɩɪɟɞɟ- ɥɟɧɧɵɦɞɟɣɫɬɜɢɹɦ. ɇɟɫɥɭɱɚɣɧɨɜɫɟɬɟɪɪɨɪɢɫɬɵɜɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶɬɪɟ- ɛɭɸɬɩɪɢɝɥɚɫɢɬɶɠɭɪɧɚɥɢɫɬɨɜɢɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣɜɥɚɫɬɟɣ, ɬɚɤɤɚɤɛɨɥɶ- ɲɢɧɫɬɜɭɢɡɧɢɯɯɨɱɟɬɫɹɫɬɚɬɶɝɟɪɨɟɦɠɭɪɧɚɥɶɧɨɣɫɬɚɬɶɢɢɥɢɬɟɥɟɪɟɩɨɪ- ɬɚɠɚ. Ɇɵɪɚɫɫɦɨɬɪɟɥɢɥɢɲɶɧɚɢɛɨɥɟɟɢɡɭɱɟɧɧɵɟɮɚɤɬɨɪɵɫɨɰɢɚɥɶɧɨɝɨɢ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɩɨɪɹɞɤɚ, ɤɨɬɨɪɵɟɫɩɨɫɨɛɫɬɜɭɸɬɪɚɡɜɢɬɢɸɢɨɮɨɪɦɥɟ- ɧɢɸɩɚɬɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɥɢɱɧɨɫɬɧɵɯɱɟɪɬɬɟɪɪɨɪɢɫɬɚ. ɇɟɨɛɯɨɞɢɦɨɫɬɶɩɨɞ- ɪɨɛɧɨɝɨɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɚɧɚɥɢɡɚɜɵɬɟɤɚɟɬɢɡɡɧɚɧɢɹɬɟɯɥɢɱɧɨɫɬɧɵɯ ɤɚɱɟɫɬɜ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɚɢɛɨɥɟɟɜɨɫɬɪɟɛɨɜɚɧɵɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɦɢɨɪɝɚɧɢɡɚ- ɰɢɹɦɢ, ɢɤɚɤɫɥɟɞɫɬɜɢɟ, ɹɜɥɹɸɬɫɹɤɪɢɬɟɪɢɹɦɢɞɥɹɨɬɛɨɪɚɪɟɤɪɭɬɨɜɜ ɫɜɨɢɪɹɞɵɢɡɱɢɫɥɚɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ. ɉɨɫɥɟɞɧɢɟ ɞɟɫɹɬɢɥɟɬɢɟ ɏɏ ɜɟɤɚ ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɡɭɟɬɫɹ ɦɚɫɫɨɜɨɣ ɦɢɝɪɚ- ɰɢɟɣɝɪɚɠɞɚɧɛɵɜɲɟɝɨɋɨɜɟɬɫɤɨɝɨɋɨɸɡɚɧɚɡɚɪɚɛɨɬɤɢɜɛɵɜɲɢɟɞɚ ɷɬɨɝɨ ɧɟɞɨɫɬɭɩɧɵɟ ɫɬɪɚɧɵ ɢ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɢ. ȼ ɩɨɢɫɤɚɯ ɥɭɱɲɟɣ ɠɢɡɧɢ ɢ

33 ɫɪɟɞɫɬɜɞɥɹɩɪɨɠɢɜɚɧɢɹɦɧɨɝɢɟɫɟɦɶɢɛɵɥɢɩɪɢɧɟɫɟɧɵɜɠɟɪɬɜɭ. Ɋɟɫɩɭ- ɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚɧɚɯɨɞɢɬɫɹɜɱɢɫɥɟɩɟɪɜɵɯɛɵɜɲɢɯɫɨɜɟɬɫɤɢɯɪɟɫɩɭɛɥɢɤ, ɧɚɢɛɨɥɟɟɡɚɬɪɨɧɭɬɵɯɦɚɫɫɨɜɵɦ, ɩɪɟɢɦɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɧɟɥɟɝɚɥɶɧɵɦɨɬɴɟɡ- ɞɨɦɝɪɚɠɞɚɧɡɚɪɭɛɟɠ. Ȼɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨɫɟɦɟɣɩɪɢɷɬɨɦɩɨɫɬɟɩɟɧɧɨɪɚɫɩɚ- ɞɚɟɬɫɹ ɜɜɢɞɭɞɥɢɬɟɥɶɧɨɣɪɚɡɥɭɤɢ ɢ ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɹ ɩɪɟɠɧɟɝɨ ɩɚɪɬɧɟɪɚ. ɇɨ ɩɪɢɷɬɨɦɟɫɥɢɛɵɜɲɢɟɫɭɩɪɭɝɢɧɚɲɥɢɫɟɛɟɧɨɜɨɝɨɩɚɪɬɧɟɪɚɞɥɹɠɢɡɧɢ, ɬɨɨɱɭɜɫɬɜɚɯɢɫɭɞɶɛɟɞɟɬɟɣɢɡɞɚɧɧɵɯɫɟɦɟɣɦɚɥɨɤɬɨɡɚɞɭɦɵɜɚɥɫɹ. ɋɨɝɥɚɫɧɨɞɚɧɧɵɦɆɢɧɢɫɬɟɪɫɬɜɚɈɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɆɨɥɞɨɜɵ, 23 ɬɵɫɹɱɢ ɞɟɬɟɣɲɤɨɥɶɧɨɝɨɜɨɡɪɚɫɬɚɩɪɨɠɢɜɚɸɬɛɟɡɨɛɨɢɯɪɨɞɢɬɟɥɟɣ, ɛɭɞɭɱɢɨɫ- ɬɚɜɥɟɧɧɵɦɢ ɩɨɞɧɚɛɥɸɞɟɧɢɟɦ ɫɬɚɪɲɢɯ ɛɪɚɬɶɟɜ, ɛɚɛɭɲɟɤɞɟɞɭɲɟɤ ɢɥɢ ɞɪɭɝɢɯ ɪɨɞɫɬɜɟɧɧɢɤɨɜ. ɇɟɬ ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɫɬɢ ɝɨɜɨɪɢɬɶ ɨ ɧɟɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢ ɡɚɦɟɧɢɬɶ ɪɨɞɢɬɟɥɶɫɤɭɸ ɥɸɛɨɜɶ ɢ ɡɚɛɨɬɭ, ɨ ɜɚɠɧɨɫɬɢ ɫɜɨɟɜɪɟɦɟɧɧɨɝɨ ɫɨɜɟɬɚɢɩɨɞɞɟɪɠɤɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɪɨɞɢɬɟɥɟɣɞɥɹɫɬɚɧɨɜɥɟɧɢɹɢɝɚɪɦɨɧɢɱ- ɧɨɝɨɪɚɡɜɢɬɢɹɥɢɱɧɨɫɬɢɪɟɛɟɧɤɚ. Ɇɨɞɟɥɶ ɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɢɹ ɜ ɫɟɦɶɟ, ɟɟ ɚɮɮɟɤɬɢɜɧɨɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɵɣ ɤɥɢɦɚɬ, ɚɬɚɤɠɟɫɨɰɢɚɥɶɧɨɤɭɥɶɬɭɪɧɚɹɫɬɪɭɤɬɭɪɚɜɫɭɦɦɟɫɩɨɫɨɛɫɬɜɭɸɬ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣ ɢɧɬɟɝɪɚɰɢɢ ɞɟɬɟɣ ɢ ɜɵɪɚɛɨɬɤɟ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɩɪɢɟɦɥɟɦɵɯɦɨ- ɞɟɥɟɣ ɩɨɜɟɞɟɧɢɹ ɩɨɫɥɟɞɧɢɯ. ȼɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɭɹ ɫɨ ɫɜɨɢɦɢ ɪɨɞɢɬɟɥɹɦɢ, ɛɪɚɬɶɹɦɢɢɫɟɫɬɪɚɦɢ, ɪɟɛɟɧɨɤɩɨɡɧɚɟɬɢɨɰɟɧɢɜɚɟɬɫɟɛɹ. ȻɪɚɫɟɥɬɨɧɢȽɪɢɧɫɩɟɧ6ɜɵɞɟɥɹɸɬɫɥɟɞɭɸɳɢɟɩɨɬɪɟɛɧɨɫɬɢɪɟɛɟɧɤɚ, ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɵɟɞɥɹɟɝɨɧɨɪɦɚɥɶɧɨɝɨɪɚɡɜɢɬɢɹ: - ɉɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶɜɬɟɩɥɵɯ, ɛɥɢɡɤɢɯ, ɫɬɚɛɢɥɶɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɹɯ; - ɉɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶɜɮɢɡɢɱɟɫɤɨɣɡɚɳɢɬɟ, ɜɚɞɟɤɜɚɬɧɵɯɢɭɫɬɨɣɱɢɜɵɯɠɢ- ɡɧɟɧɧɵɯɭɫɥɨɜɢɹɯ; - ɉɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶ ɜ ɡɧɚɧɢɹɯ, ɨɩɵɬɟ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ ɜɨɡɪɚɫɬɭ ɢ ɭɪɨɜɧɸ ɪɚɡɜɢɬɢɹɪɟɛɟɧɤɚ; - ɉɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶ ɜ ɚɞɟɤɜɚɬɧɵɯ ɨɝɪɚɧɢɱɟɧɢɹɯ, ɫɬɪɭɤɬɭɪɢɪɨɜɚɧɧɨɫɬɢ ɩɨɜɫɟɞɧɟɜɧɨɣɠɢɡɧɢ, ɚɬɚɤɠɟɨɛɹɡɚɧɧɨɫɬɹɯɫɨɝɥɚɫɧɨɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɹɦɪɟ- ɛɟɧɤɚ; - ɉɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶɜɩɪɢɡɧɚɧɢɢɢɧɞɢɜɢɞɭɚɥɶɧɨɫɬɢ, ɧɚɥɢɱɢɹɱɚɫɬɧɵɯɢɧ- ɬɟɪɟɫɨɜ; - ɉɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶ ɩɪɨɠɢɜɚɧɢɹ ɜ ɫɬɚɛɢɥɶɧɨɦ ɨɛɳɟɫɬɜɟ, ɜ ɩɨɥɭɱɟɧɢɢ ɩɨɞɞɟɪɠɤɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɩɨɫɥɟɞɧɟɝɨ. Ⱥɬɦɨɫɮɟɪɚ ɪɚɡɨɛɳɟɧɧɨɣ ɫɟɦɶɢ ɫɬɚɜɢɬ ɩɨɞ ɫɨɦɧɟɧɢɟ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ ɚɞɟɤɜɚɬɧɨɝɨ ɭɞɨɜɥɟɬɜɨɪɟɧɢɹ ɜɵɲɟɩɟɪɟɱɢɫɥɟɧɧɵɯ ɩɨɬɪɟɛɧɨɫɬɟɣ, ɛɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨɢɡɧɢɯɧɟɪɟɚɥɢɡɭɸɬɫɹɜɨɜɫɟ. ȼɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ, ɬɚɤɠɟɤɚɤɜɍɤɪɚɢɧɟɢɜɊɭɦɵɧɢɢɦɵɜɵɞɟ- ɥɹɟɦ ɧɨɜɭɸ ɤɚɬɟɝɨɪɢɸ ɞɟɬɟɣ – ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨ ɩɨɤɢɧɭɬɵɟ ɢ ɡɚɛɪɨɲɟɧ-

6 Muntean Ⱥ. Violenta in familie. Aspecte psihosociale. - Iasi: Polirom, 2003. 34 ɧɵɟ, ɪɨɞɢɬɟɥɢɤɨɬɨɪɵɯɧɚɯɨɞɹɬɫɹɧɚɡɚɪɚɛɨɬɤɚɯɡɚɝɪɚɧɢɰɟɣ. ɉɪɢ ɥɭɱ- ɲɟɣ ɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɣ ɨɛɟɫɩɟɱɟɧɧɨɫɬɢ, ɬɚɤɢɟ ɞɟɬɢ ɩɨɞɱɚɫ ɥɢɲɟɧɵ ɪɨɞɢ- ɬɟɥɶɫɤɨɣ ɥɸɛɜɢ, ɱɬɨ ɜ ɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦ ɫɤɚɡɵɜɚɟɬɫɹ ɧɚ ɥɢɱɧɨɫɬɧɨɦ ɪɚɡɜɢ- ɬɢɢ. Ɏɚɤɬɢɱɟɫɤɢ, ɬɚɤɢɟɞɟɬɢɩɟɪɟɠɢɜɚɸɬɫɢɥɶɧɭɸɩɫɢɯɢɱɟɫɤɭɸɬɪɚɜɦɭ, ɤɨɬɨɪɚɹɭɫɭɝɭɛɥɹɟɬɫɹ, ɟɫɥɢɨɧɢɧɟɩɨɥɭɱɚɸɬɧɢɤɚɤɢɯɧɨɜɨɫɬɟɣɨɬɪɨɞɢ- ɬɟɥɟɣɢɧɟɩɨɞɞɟɪɠɢɜɚɸɬɤɨɧɬɚɤɬɚɫɧɢɦɢ. Ⱦɟɬɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɟɩɨɥɭɱɚɸɬɧɢɤɚɤɢɯɜɟɫɬɟɣɨɬɪɨɞɢɬɟɥɟɣɢɨɳɭɳɚ- ɸɬ ɫɟɛɹ ɛɪɨɲɟɧɧɵɦɢ, ɨɬɥɢɱɚɸɬɫɹ ɫɥɟɞɭɸɳɢɦɢ ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɫɬɢɤɚɦɢ: ɦɟɧɶɲɟɨɛɳɚɸɬɫɹɫɨɫɜɟɪɫɬɧɢɤɚɦɢ; ɜɵɪɚɠɚɸɬɫɜɨɸɹɪɨɫɬɶɢɡɥɨɫɬɶɨɬ- ɤɪɵɬɨ; ɢɫɩɵɬɵɜɚɸɬ ɩɨɫɬɨɹɧɧɨɟɱɭɜɫɬɜɨ ɭɬɪɚɬɵɢɞɭɲɟɜɧɨɣɛɨɥɢ; ɩɨɫ- ɬɨɹɧɧɨɬɪɟɜɨɠɧɵ, ɢɫɩɵɬɵɜɚɸɬɞɜɨɣɫɬɜɟɧɧɵɟɱɭɜɫɬɜɚɩɨ ɨɬɧɨɲɟɧɢɸɤ ɫɟɛɟɢɤɦɢɪɭ. Ɇɟɠɞɭɬɟɦɭɧɚɫɭɠɟɫɟɣɱɚɫɩɨɞɪɚɫɬɚɟɬɧɨɜɨɟɩɨɤɨɥɟɧɢɟɫɢɧɵɦɜɢ- ɞɟɧɶɟɦɧɚɦɢɪ, ɤɚɱɟɫɬɜɟɧɧɨɧɨɜɵɦɢɭɫɬɚɧɨɜɤɚɦɢɢɫɢɫɬɟɦɨɣɰɟɧɧɨɫɬɟɣ. ɉɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬ, ɱɬɨɞɟɬɢ, ɜɵɪɨɫɲɢɟɜɧɟɫɟ- ɦɶɢɢɪɨɞɢɬɟɥɶɫɤɨɣɩɨɞɞɟɪɠɤɢ, ɢɡɧɚɱɚɥɶɧɨɛɨɥɟɟɬɪɟɜɨɠɧɵɢɧɟɭɜɟɪɟ- ɧɧɵɜɫɟɛɟ, ɧɟɠɟɥɢɢɯɫɜɟɪɫɬɧɢɤɢɢɡɛɥɚɝɨɩɨɥɭɱɧɵɯɫɟɦɟɣ, ɦɨɝɭɬɫɬɪɚ- ɞɚɬɶɯɪɨɧɢɱɟɫɤɢɦɢɞɟɩɪɟɫɫɢɹɦɢ, ɨɬɧɨɫɹɬɫɹɫɧɟɞɨɜɟɪɢɟɦɤɨɛɳɟɫɬɜɭɢ ɧɟɜɢɞɹɬɧɢɤɚɤɨɣɰɟɧɧɨɫɬɢɜɫɟɦɶɟ, ɩɨɫɤɨɥɶɤɭɧɟɜɫɨɫɬɨɹɧɢɢɧɚɥɚɞɢɬɶ ɚɞɟɤɜɚɬɧɵɟɩɚɪɬɧɟɪɫɤɢɟɜɡɚɢɦɨɨɬɧɨɲɟɧɢɹ. Ɍɚɤɢɦɞɟɬɹɦɫɜɨɣɫɬɜɟɧɧɚɛɨɥɶɲɚɹɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɶɢɜɧɭɲɚɟɦɨɫɬɶɜɜɢ- ɞɭɢɯɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɣɧɟɡɪɟɥɨɫɬɢɢɧɟɫɬɚɛɢɥɶɧɨɫɬɢɜɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɢɹɯ, ɜɟɥɢɤɪɢɫɤɜɫɬɭɩɥɟɧɢɹɜɪɚɡɥɢɱɧɵɟɚɧɬɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɟɝɪɭɩɩɢɪɨɜɤɢɢɦɚ- ɧɢɮɟɫɬɚɰɢɢ ɞɟɜɢɚɧɬɧɨɝɨ ɩɨɜɟɞɟɧɢɹ. ɍ ɞɟɬɟɣ ɢɡ ɪɚɡɨɛɳɟɧɧɵɯ ɫɟɦɟɣ ɩɪɢɫɭɬɫɬɜɭɟɬɬɚɤɠɟɪɢɫɤɧɟɚɞɟɤɜɚɬɧɨɝɨɢɧɟɨɝɪɚɧɢɱɟɧɧɨɝɨɞɨɫɬɭɩɚɢɫ- ɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɹɞɟɧɟɠɧɵɯ ɫɭɦɦ. Ɍɚɤɨɝɨɪɨɞɚɪɢɫɤɡɚɤɥɸɱɚɟɬɫɹɜ ɩɪɟɠɞɟ- ɜɪɟɦɟɧɧɵɯɩɨɥɧɨɦɨɱɢɹɯ, ɩɨɞɦɟɧɟɥɢɱɧɨɫɬɧɵɯɜɡɚɢɦɨɨɬɧɨɲɟɧɢɣɫɷɦɨ- ɰɢɨɧɚɥɶɧɨɡɧɚɱɢɦɵɦɢɥɸɞɶɦɢ - ɪɨɞɢɬɟɥɹɦɢɮɢɧɚɧɫɨɜɵɦɢɫɨɝɥɚɲɟɧɢɹ- ɦɢ. ȼ ɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦ ɬɚɤɢɟ ɢɫɤɚɠɟɧɧɵɟ ɨɬɧɨɲɟɧɢɹ ɩɟɪɟɧɨɫɹɬɫɹ ɩɨɞɪɨɫɬ- ɤɨɦ ɧɚ ɜɫɟ ɟɝɨ ɫɨɰɢɚɥɶɧɵɟ ɤɨɧɬɚɤɬɵ ɫɨ ɫɜɟɪɫɬɧɢɤɚɦɢ, ɫɨ ɜɡɪɨɫɥɵɦɢ. Ɍɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɞɥɹɩɨɞɪɨɫɬɤɚɟɞɢɧɨɣɦɟɪɨɣɨɰɟɧɢɜɚɧɢɹɫɬɚɧɨɜɹɬɫɹɦɚ- ɬɟɪɢɚɥɶɧɵɟɰɟɧɧɨɫɬɢ, ɨɧɫɬɪɟɦɢɬɫɹɢɡɥɸɛɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢɢɡɜɥɟɱɶɜɵɝɨɞɭ, ɩɪɢɧɢɦɚɹɪɚɡɥɢɱɧɵɟɩɪɟɞɥɨɠɟɧɢɹɛɟɡɚɧɚɥɢɡɚɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɣɞɥɹ ɧɟɝɨɢ ɨɛɳɟɫɬɜɚɜɰɟɥɨɦ. ɇɟɛɭɞɟɦɡɚɛɵɜɚɬɶɢɨɫɥɨɠɧɵɯɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɹɯɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɨɝɨɩɟɪɢɨɞɚ. ɂɥɥɸɫɬɪɚɰɢɟɣ ɫɟɧɡɢɬɢɜɧɨɫɬɢ ɞɚɧɧɨɝɨ ɜɨɡɪɚɫɬɧɨɝɨ ɩɟɪɢɨɞɚ, ɤɚɤ ɢ ɩɨɜɵɲɟɧɧɨɣɫɤɥɨɧɧɨɫɬɢɤɩɪɚɜɨɧɚɪɭɲɟɧɢɹɦɹɜɥɹɸɬɫɹɫɥɟɞɭɸɳɢɟɫɬɚ- ɬɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟɞɚɧɧɵɟ:

35

Ɍɚɛɥɢɰɚ. Ⱦɢɧɚɦɢɤɚ ɢɧɞɢɜɢɞɨɜ, ɫɨɜɟɪɲɢɜɲɢɯ ɩɪɚɜɨɧɚɪɭɲɟɧɢɹ: ɧɟɫɨɜɟɪɲɟɧɧɨɥɟɬɧɢɟ7 (1996-2000) ɝɨɞ Ʉɨɥɢɱɟɫɬɜɨɩɪɚɜɨɧɚɪɭɲɢɬɟɥɟɣ 1996 2193 1997 2330 1998 2442 1999 2520 2000 3032

Ɋɨɫɬ ɩɪɟɫɬɭɩɧɨɫɬɢ ɫɪɟɞɢ ɞɚɧɧɨɣɝɪɭɩɩɵ ɪɢɫɤɚ ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ ɦɵ ɦɨ- ɠɟɦ ɨɛɴɹɫɧɢɬɶ ɫ ɩɨɡɢɰɢɢ əɤɨɧɰɟɩɰɢɢ. ɄɊɨɞɠɟɪɫ, ɨɞɢɧ ɢɡ ɧɚɢɛɨɥɟɟ ɢɡɜɟɫɬɧɵɯɩɫɢɯɨɥɨɝɨɜ XX ɜɟɤɚ, ɨɫɧɨɜɚɬɟɥɶ «ɬɟɨɪɢɢə», ɪɚɫɫɦɚɬɪɢɜɚɟɬ əɤɨɧɰɟɩɰɢɸɤɚɤɤɨɧɰɟɩɰɢɸɱɟɥɨɜɟɤɚɨɬɨɦ, ɤɚɤɨɜɨɧ8. ȼɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢəɤɨɧɰɟɩɰɢɢɪɟɛɟɧɤɚɫɟɦɶɹɢɝɪɚɟɬɪɟɲɚɸɳɟɟɡɧɚ- ɱɟɧɢɟ, ɬɚɤɤɚɤɞɚɧɧɚɹɤɨɧɰɟɩɰɢɹɫɤɥɚɞɵɜɚɟɬɫɹɜɩɪɨɰɟɫɫɟɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬ- ɜɢɹɪɟɛɟɧɤɚɫɨɡɧɚɱɢɦɵɦɢɥɸɞɶɦɢ, ɤɚɤɢɦɢɢɹɜɥɹɸɬɫɹɞɥɹɧɟɝɨɪɨɞɢɬɟ- ɥɢ. Ʉɚɤɫɥɟɞɫɬɜɢɟ, ɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨɞɟɬɟɣɢɡɫɟɦɟɣ, ɜɤɨɬɨɪɵɯɪɨɞɢɬɟɥɢɪɚ- ɛɨɬɚɸɬ ɜɞɚɥɢ ɨɬ ɧɢɯ, ɜ ɫɢɥɭ ɬɟɯ ɢɥɢ ɢɧɵɯ ɥɢɱɧɨɫɬɧɵɯ ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɟɣ, ɧɚɱɢɧɚɸɬɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɨɜɚɬɶɚɮɮɟɤɬɢɜɧɵɟ, ɤɨɝɧɢɬɢɜɧɵɟɢɩɨɜɟɞɟɧɱɟɫɤɢɟ ɧɚɪɭɲɟɧɢɹ.

20,30% 46,80% 32,90%

ɉəɄ ɇəɄ ɈəɄ

ȼɵɲɟɩɪɢɜɟɞɟɧɵɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ «əɤɨɧɰɟɩɰɢɢ» ɩɨɞɪɨɫɬ- ɤɨɜɢɡɪɚɡɨɛɳɟɧɧɵɯɫɟɦɟɣ, ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɨɟȼȽɨɧɰɚ.9 Ɋɚɫɫɦɨɬɪɢɦɩɨɥɭɱɟɧɧɵɟɞɚɧɧɵɟɛɨɥɟɟɞɟɬɚɥɶɧɨ. 46,80% ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ ɨɛɥɚɞɚɸɬɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɨɣ «əɤɨɧɰɟɩɰɢɟɣ» (ɉəɄ), 32,90% ɢɡɢɫɫɥɟɞɭɟ- ɦɵɯ ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɡɭɸɬ ɫɜɨɸ «əɤɨɧɰɟɩɰɢɸ» ɤɚɤ ɧɟɩɨɥɧɭɸ (ɇəɄ) ɢ

7 Republica Moldova in cifre. Culegere succintă de informatii statistice 2000, - Chiúinău: Statis- tica, 2001. 8 ɏɶɟɥɥɅ., ɁɢɝɥɟɪȾ. Ɍɟɨɪɢɢɥɢɱɧɨɫɬ. - ɋɚɧɤɬɉɟɬɟɪɛɭɪɝ: ɉɢɬɟɪ, 2001, ɫ.571. 9 Dezvoltarea psihosocială a copiilor in familiile dezintegrate din Republica Moldova: cercetari si concluzii. – Chiúină: Pro Didactica, 2004. 36 20,30% ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɜɢɞɹɬɫɜɨɸ «əɤɨɧɰɟɩɰɢɸ» ɜɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɨɦɚɫɩɟɤ- ɬɟ (ɈəɄ). Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵɷɬɨɝɨɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬ ɧɚɦ ɫɥɨɠɧɨɫɬɶ ɢ ɤɨɧɮɥɢɤɬɧɨɫɬɶ ɜɧɭɬɪɟɧɧɟɝɨ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨ ɦɢɪɚ ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɨɝɨɩɟɪɢɨɞɚɠɢɡɧɢɢ, ɜɱɚɫɬɧɨɫɬɢ, ɫɢɝɧɚɥɢɡɢɪɭɸɬɨɩɪɟɨɛɥɚ- ɞɚɧɢɢɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɨɣ «əɤɨɧɰɟɩɰɢɢ» ɭɞɟɬɟɣɢɡɞɟɡɢɧɬɟɝɪɢɪɨɜɚɧɧɵɯ ɫɟɦɟɣ. Ɍɚɤɨɟɩɨɥɨɠɟɧɢɟɜɟɳɟɣɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɭɟɬɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɹɦɠɢɡɧɢɞɚɧɧɵɯ ɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ, ɚɢɦɟɧɧɨ – ɩɨɥɧɨɟɢɥɢɱɚɫɬɢɱɧɨɟɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɪɨɞɢɬɟɥɶɫɤɨɣ ɫɟɦɶɢɩɪɢɜɟɞɭɳɟɣɪɨɥɢɩɨɫɥɟɞɧɟɣɜɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢɤɨɧɰɟɩɰɢɢɨɫɜɨɟɣ ɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɣ ɥɢɱɧɨɫɬɢ. Ɇɨɠɧɨ ɫɤɚɡɚɬɶ, ɱɬɨ ɡɞɟɫɶ ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ ɛɚɡɨɜɚɹ ɬɪɚɜɦɚɬɢɡɚɰɢɹɥɢɱɧɨɫɬɢɩɨɞɪɨɫɬɤɚ, ɤɨɬɨɪɚɹɹɜɥɹɟɬɫɹɮɭɧɞɚɦɟɧɬɨɦɞɥɹ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɩɨɫɥɟɞɭɸɳɢɯ ɧɟɝɚɬɢɜɧɵɯ ɹɜɥɟɧɢɣ ɢ ɦɚɧɢɮɟɫɬɚɰɢɣ ɩɨ- ɜɟɞɟɧɢɹ. ȼɷɬɨɦɪɚɡɞɟɥɟɧɚɲɟɣɫɬɚɬɶɢɦɵɩɨɫɬɚɪɚɟɦɫɹɩɨɛɥɢɠɟɩɨɡɧɚɤɨɦɢɬɶ- ɫɹɫɧɚɢɛɨɥɟɟɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɟɧɧɵɦɢɜɢɞɚɦɢɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɢɦɚɧɢɩɭɥɹɰɢɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɬɚɤɠɟɢɫɩɨɥɶɡɭɸɬɫɹɪɚɡɥɢɱɧɵɦɢɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɦɢɨɪɝɚɧɢɡɚ- ɰɢɹɦɢɞɥɹɩɪɢɜɥɟɱɟɧɢɹɜɫɜɨɢɪɹɞɵɞɟɬɟɣɢɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ. Ɋɚɫɫɦɨɬɪɟɧɢɟɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɧɚɩɫɢɯɢɤɭɢɦɚɧɢɩɭɥɹɰɢɢɫɨɡɧɚɧɢɟɦɦɵ ɦɨɠɟɦɧɚɱɚɬɶɫɨɫɥɟɞɭɸɳɢɯɫɥɨɜɇɋɅɟɨɧɨɜɚ: «ɂɧɮɨɪɦɚɰɢɹɤɚɤɧɢɤɨ- ɝɞɚ, ɫɬɚɥɚ ɢɧɫɬɪɭɦɟɧɬɨɦ ɜɥɚɫɬɢ. Ʉɨɝɞɚ ɛɵɥɚ ɨɛɧɚɪɭɠɟɧɚ ɜɨɫɩɪɢɢɦɱɢ- ɜɨɫɬɶɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɣɩɫɢɯɢɤɢɤɜɧɭɲɟɧɢɸ, ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɹɜɮɨɪɦɟɩɪɨɩɚɝɚ- ɧɞɵɢɚɝɢɬɚɰɢɢɫɬɚɥɚɝɥɚɜɧɵɦɪɵɱɚɝɨɦɭɩɪɚɜɥɟɧɢɹɥɸɞɶɦɢ. Ɉɧɚɩɨɫɬɟ- ɩɟɧɧɨɡɚɦɟɧɢɥɚɫɨɛɨɣɝɪɭɛɭɸɫɢɥɭ, ɧɚɫɢɥɢɟ, ɤɨɬɨɪɨɟɞɨɥɝɨɟɜɪɟɦɹɫɱɢ- ɬɚɥɢɫɶɟɞɢɧɫɬɜɟɧɧɵɦɢɧɟɩɪɟɦɟɧɧɵɦɨɪɭɞɢɟɦɭɩɪɚɜɥɟɧɢɹ»10. ɉɪɢɷɬɨɦɨɫɨɛɨɣɩɨɩɭɥɹɪɧɨɫɬɶɸɩɨɥɶɡɭɸɬɫɹɧɟɬɨɥɶɤɨɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶ- ɧɵɟɫɨɨɛɳɟɧɢɹ, ɧɨɢɫɨɨɛɳɟɧɢɹɪɚɡɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɨɝɨɯɚɪɚɤɬɟɪɚ. ȼɧɢɯ, ɤɚɤ ɩɪɚɜɢɥɨ, ɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɚɹ ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɳɚɹ ɜɵɪɚɠɟɧɚ ɬɨɥɶɤɨ ɧɚ ɜɬɨɪɨɦ ɩɥɚɧɟ. ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɭɪɨɜɟɧɶɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɩɨɞɨɛɧɨɝɨɫɨɨɛɳɟɧɢɹɜɨɡ- ɪɚɫɬɚɟɬ, ɩɨɫɤɨɥɶɤɭɨɧɨɫɬɚɧɨɜɢɬɫɹ «ɧɟɨɬɜɟɱɚɟɦɵɦ». Ɇɵɥɟɝɤɨɪɟɚɝɢɪɭ- ɟɦɧɚɩɪɹɦɵɟɦɟɬɨɞɵɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹ, ɫɤɨɫɜɟɧɧɵɦɢɷɬɨɫɞɟɥɚɬɶɬɪɭɞɧɟɟ. ȼɢɞɟɚɥɟɦɟɬɨɞɵɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɞɨɥɠɧɵɫɬɪɟɦɢɬɶɫɹɤɬɨɦɭ, ɱɬɨɛɵɪɟɡ- ɤɨ ɫɧɢɡɢɬɶɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɫɬɶɪɟɲɟɧɢɹ ɨɛɴɟɤɬɚ. ɗɬɨɞɟɥɚɟɬɫɹɥɢɛɨɩɭɬɟɦ ɩɨɞɤɥɸɱɟɧɢɹɤɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣɫɮɟɪɟ, ɥɢɛɨɫɬɪɟɦɥɟɧɢɟɦɜɵɜɟɫɬɢɱɟɥɨ- ɜɟɤɚɧɚɚɜɬɨɦɚɬɢɡɦɟɝɨɪɟɚɤɰɢɣ, ɤɨɝɞɚɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɚɹɫɮɟɪɚɭɠɟɨɬɤɥɸ- ɱɟɧɚ, ɧɨɭɠɟɩɨɞɪɭɝɨɣɩɪɢɱɢɧɟ. ɉɪɢ ɚɧɚɥɢɡɟɪɚɛɨɬɩɨɦɚɧɢɩɭɥɹɰɢɢɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɦɫɨɡɧɚɧɢɟɦɜɵɹɫ- ɧɹɟɬɫɹ, ɱɬɨ ɯɚɪɚɤɬɟɪɧɵɦ ɞɥɹɜɫɟɯ ɬɨɬɚɥɢɬɚɪɧɵɯɫɟɤɬ ɜ ɩɪɨɰɟɫɫɟ «ɩɪɨ- ɦɵɜɚɧɢɹɦɨɡɝɨɜ» ɹɜɥɹɟɬɫɹɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɫɬɶ «ɜɵɤɥɸɱɟɧɢɟ» ɞɪɭɝɢɯɢɫɬɨɱ-

10Ʌɟɨɧɨɜɇɋ. ɂɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧɧɨɚɧɚɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɪɚɛɨɬɚɜɡɚɝɪɚɧɭɱɟɪɟɠɞɟɧɢɹɯ. - Ɇɨɫɤɜɚ: ɇɚɭɤɚ, 1996, c.6. 37 ɧɢɤɨɜɜɥɢɹɧɢɹɧɚɨɛɴɟɤɬ, ɬɚɤɢɯɤɚɤɫɟɦɶɹɢɥɢɞɪɭɡɶɹ. ȼɫɥɭɱɚɟɫɩɨɞɪɨ- ɫɬɤɚɦɢ ɢɡ ɧɟɛɥɚɝɨɩɨɥɭɱɧɵɯ ɫɟɦɟɣ, ɭ ɤɨɬɨɪɵɯ ɨɬɧɨɲɟɧɢɹ ɫ ɪɨɞɢɬɟɥɶɫ- ɤɨɣɫɟɦɶɟɣɢɧɚɥɚɠɢɜɚɧɢɟɚɞɟɤɜɚɬɧɵɯɤɨɧɬɚɤɬɨɜɫɨɫɜɟɪɫɬɧɢɤɚɦɢɨɫɬɚ- ɜɥɹɸɬɠɟɥɚɬɶɥɭɱɲɟɝɨ, ɦɚɧɢɩɭɥɹɬɨɪɚɦɩɪɟɞɨɫɬɚɜɥɹɟɬɫɹɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɚɹ ɩɨɱɜɚ ɞɥɹ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ. ɂɦ ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨ ɩɪɢɥɨɠɢɬɶ ɦɢɧɢɦɭɦ ɭɫɢɥɢɣ ɞɥɹɩɫɟɜɞɨɤɨɦɩɟɧɫɚɰɢɢɞɟɮɢɰɢɬɚɪɧɵɯɫɮɟɪɨɬɧɨɲɟɧɢɣɞɚɧɧɵɯɩɨɞɪɨɫ- ɬɤɨɜ. Ɍɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢɪɚɛɨɬɚɸɬɩɨɞɨɛɧɵɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɫɨɡ- ɞɚɜɚɹɞɥɹɠɚɠɞɭɳɢɯ ɥɸɛɜɢɢ ɩɪɢɡɧɚɧɢɹɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɢɦɢɬɚɰɢɸɫɟɦɶɢ, ɝɪɭɩɩɵ ɞɪɭɡɟɣ, ɨɞɧɨɜɪɟɦɟɧɧɨ ɭɫɢɥɢɜɚɹ ɭɩɨɫɥɟɞɧɢɯ ɧɟɝɚɬɢɜɧɵɣɨɛɪɚɡ ɪɟɚɥɶɧɨɣɫɟɦɶɢɢɩɪɟɠɧɢɯɞɪɭɡɟɣ. Ʉɚɤɢɦɠɟɨɛɪɚɡɨɦɩɪɨɢɡɜɨɞɹɬɫɹɬɚɤɢɟɬɪɚɧɫɮɨɪɦɚɰɢɢɜɩɫɢɯɢɤɟɩɨ- ɞɪɨɫɬɤɨɜ? ȾɠȻɪɚɭɧɜɵɞɟɥɹɟɬ ɫɥɟɞɭɸɳɢɟɷɬɚɩɵɬɟɯɧɢɤɢ «ɩɪɨɦɵɜɚɧɢɟ ɦɨɡɝɨɜ»:

ɋɧɹɬɢɟɢɞɟɧɬɢɱɧɨɫɬɢ ɉɨɞɬɚɥɤɢɜɚɧɢɟɤɩɪɢɡɧɚɧɢɸ ɍɫɬɚɧɨɜɥɟɧɢɟɜɢɧɵ Ʉɚɧɚɥɢɡɚɰɢɹɜɢɧɵ ɋɚɦɨɩɨɞɚɜɥɟɧɢɟ Ʌɨɝɢɱɟɫɤɨɟɪɚɡɜɟɧɱɚɧɢɟ Ɍɨɬɚɥɶɧɵɣɤɨɧɮɥɢɤɬ ɉɪɨɝɪɟɫɫɢɝɚɪɦɨɧɢɹ Ɇɹɝɤɨɫɬɶɢɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ Ɉɤɨɧɱɚɬɟɥɶɧɨɟɩɪɢɡɧɚɧɢɟɢɡɚɤɪɟɩɥɟɧɢɟ

Ɉɫɧɨɜɨɣɬɚɤɨɝɨɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɩɪɢɡɧɚɟɬɫɹɩɪɨɧɢɤɧɨɜɟɧɢɟɩɫɢɯɨɥɨɝɢ- ɱɟɫɤɢɯɫɢɥɨɤɪɭɠɚɸɳɟɣɫɪɟɞɵɜɨɜɧɭɬɪɟɧɧɢɟɷɦɨɰɢɢɢɧɞɢɜɢɞɚ. Ʉɚɤɜ ɥɸɛɨɣ ɬɨɬɚɥɢɬɚɪɧɨɣ ɫɟɤɬɟ, ɱɟɥɨɜɟɤ ɩɨɫɬɟɩɟɧɧɨ ɥɢɲɚɟɬɫɹ ɫɜɨɟɝɨ «ɹ». ɉɪɨɢɫɯɨɞɢɬɫɦɟɧɚɢɞɟɧɬɢɱɧɨɫɬɢ, ɤɨɬɨɪɚɹɧɚɱɢɧɚɟɬɫɹɫɬɨɝɨ, ɱɬɨɤɢɧɞɢ- ɜɢɞɭɨɛɪɚɳɚɸɬɫɹɧɟɩɨɢɦɟɧɢ, ɚɩɨɧɨɦɟɪɭɥɢɛɨɩɪɨɡɜɢɳɭ. ɑɟɥɨɜɟɤ ɩɪɟɜɪɚɳɚɟɬɫɹɜɪɟɛɟɧɤɚɫɟɝɨɫɢɥɶɧɨɣɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɶɸɨɬɨɤɪɭɠɟɧɢɹ. ȼɨɡ- ɜɪɚɳɟɧɢɟɤɫɬɚɬɭɫɭɪɟɛɟɧɤɚɨɛɥɟɝɱɚɟɬɜɜɟɞɟɧɢɟɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɰɟɧɧɨɫ- ɬɟɣ. ȿɫɥɢɦɵɜɫɩɨɦɧɢɦ, ɱɬɨɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɭɞɟɬɟɣɢɡɪɚɡɨɛɳɟɧɧɵɯɫɟɦɟɣ ɫɜɨɣɫɬɜɟɧɧɚɧɚɪɭɲɟɧɧɚɹ «əɤɨɧɰɟɩɰɢɹ» ɱɬɨ, ɜɫɜɨɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɫɩɨɫɨɛɫɬ- ɜɭɟɬɜɨɡɧɢɤɧɨɜɟɧɢɸɬɚɤɢɯ ɧɟɝɚɬɢɜɧɵɯɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɟɣ, ɤɚɤɧɟɭɜɟɪɟɧɧɨɫɬɶɜɫɟɛɟ, ɬɪɟɜɨɠɧɨɫɬɶ, ɚɝɪɟɫɫɢɹɢɚɭɬɨɚɝɪɟɫɫɢɹ, ɩɨɞɜɟ- ɪɠɟɧɧɨɫɬɶɱɭɠɨɦɭɦɧɟɧɢɸ, ɬɨɨɬɩɚɞɚɟɬɜɨɩɪɨɫɨɫɬɟɩɟɧɢɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɫ- ɬɢɬɚɤɨɝɨɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɧɚɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ. Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɟɣ ɞɟɬɟɣ ɢɡ ɞɟɡɢɧɬɟɝɪɢɪɨɜɚɧɧɵɯ ɫɟɦɟɣ ɜ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɣ ɥɢɬɟɪɚɬɭɪɟ ɩɨɡɜɨɥɹɸɬ ɧɚɦ ɩɨɫɬɚɜɢɬɶɜɨɩɪɨɫɨɫɬɟɩɟɧɢɪɢɫɤɚɞɥɹɬɚɤɢɯɞɟɬɟɣɩɨɞɩɚɞɚɧɢɹɩɨɞɜɥɢɹ- ɧɢɟɪɚɡɥɢɱɧɵɯɷɤɫɬɪɟɦɢɫɬɫɤɢɯɢɤɪɢɦɢɧɚɥɶɧɵɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ. ɉɪɨɜɟɞɟ- ɧɧɵɣɧɚɦɢɚɧɚɥɢɡɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɭɟɬɤɨɧɤɨɪɞɚɧɬɧɨɫɬɶɭɫɥɨɜɢɣɪɚɡɜɢɬɢɹɢ ɥɢɱɧɨɫɬɧɨɝɨɩɨɪɬɪɟɬɚɬɚɤɢɯɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜ, ɫɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵ, ɢɤɪɢɬɟɪɢɟɜ,

38 ɩɪɟɞɴɹɜɥɹɟɦɵɯ ɚɧɬɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɦɢ ɝɪɭɩɩɚɦɢ, ɫ ɞɪɭɝɨɣɫɬɨɪɨɧɵ. ɋɬɚɧɨ- ɜɢɬɫɹɨɱɟɜɢɞɧɵɦɩɨɜɵɲɟɧɧɵɣɪɢɫɤɜɫɬɭɩɥɟɧɢɹɬɚɤɢɯɩɨɞɪɨɫɬɤɨɜɜɪɚɡ- ɥɢɱɧɵɟ ɬɟɪɪɨɪɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢ, ɢɫɯɨɞɹ ɢɡ ɢɯ ɥɢɱɧɨɫɬɧɵɯ ɩɪɟ- ɞɢɫɩɨɡɢɰɢɣ. Ⱦɚɧɧɨɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɟɫɜɨɟɣɢɬɨɝɨɜɨɣɰɟɥɶɸɫɬɚɜɢɬɩɨɫɬɚɧɨɜɤɭɜɨɩ- ɪɨɫɚɨɩɨɥɨɠɟɧɢɢɞɟɬɟɣɜɫɨɜɪɟɦɟɧɧɨɦɜɪɟɦɟɧɢɬɟɪɪɨɪɚɢɚɝɪɟɫɫɢɢ. ȼɨ- ɡɧɢɤɚɟɬɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɫɬɶɜɵɪɚɛɨɬɤɢɪɹɞɚɪɟɤɨɦɟɧɞɚɰɢɣɩɨɡɚɳɢɬɟɢɩɪɨ- ɮɢɥɚɤɬɢɤɟɞɟɬɟɣɨɬɦɚɧɢɩɭɥɹɬɢɜɧɨɝɨɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹ. ɂɟɫɥɢɨɬɧɨɫɢɬɟɥɶɧɨ ɦɟɪɩɨɡɚɳɢɬɟ ɨɬɬɟɪɪɨɪɢɡɦɚɢɷɤɫɬɪɟɦɢɡɦɚɪɚɡɪɚɛɚɬɵɜɚɟɬɫɹɢɩɪɢɧɢ- ɦɚɟɬɫɹɰɟɥɵɣɪɹɞɞɨɤɭɦɟɧɬɨɜɢɡɚɤɨɧɨɜ, ɬɨɫɩɪɨɬɟɤɰɢɟɣɧɚɢɛɨɥɟɟɧɟɡɚ- ɳɢɳɟɧɧɵɯɫɥɨɟɜɨɛɳɟɫɬɜɚ, ɢɜɱɚɫɬɧɨɫɬɢɞɟɬɟɣɢɡɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɯɫɟ- ɦɟɣ, ɞɟɥɚɨɛɫɬɨɹɬɧɚɦɧɨɝɨɯɭɠɟ. ɇɢɠɟɩɪɟɞɥɚɝɚɸɬɫɹɧɟɤɨɬɨɪɵɟɪɟɤɨɦɟɧɞɚɰɢɢɞɥɹɭɥɭɱɲɟɧɢɹɩɨɥɨ- ɠɟɧɢɹ ɞɟɬɟɣ ɢɡ ɪɚɡɨɛɳɟɧɧɵɯ ɫɟɦɟɣ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɩɨɡɜɨɥɹɬ ɩɪɟɞɨɬɜɪɚɬɢɬɶ ɩɨɩɚɞɚɧɢɟɢɯɜɪɚɡɥɢɱɧɵɟɚɧɬɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɟɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢ11. x Ɋɚɡɪɚɛɨɬɤɚɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɢɩɨɩɪɟɞɨɬɜɪɚɳɟɧɢɸɦɚɫɫ- ɫɨɜɨɣɦɢɝɪɚɰɢɢɧɚɫɟɥɟɧɢɹ; x ɋɨɡɞɚɧɢɟɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹɩɨɩɪɨɛɥɟɦɚɦɫɨɛɥɸɞɟɧɢɹɩɪɚɜ ɪɟɛɟɧɤɚɢɫɟɦɶɢɫɩɨɦɨɳɶɸɫɪɟɞɫɬɜɦɚɫɫɨɜɨɣɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢ; x ɉɪɨɜɟɞɟɧɢɟɫɬɪɚɬɟɝɢɢɩɨɞɞɟɪɠɤɢɫɟɦɶɢ; x ɋɨɡɞɚɧɢɟɩɪɢɪɚɣɨɧɧɵɯɨɬɞɟɥɚɯɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ, ɦɨɥɨɞɟɠɢɢɫɩɨɪɬɚ ɛɚɡɞɚɧɧɵɯɨɞɟɬɹɯ, ɨɞɢɧɢɥɢɨɛɚɪɨɞɢɬɟɥɹɤɨɬɨɪɵɯɭɟɯɚɥɢɡɚɝɪɚɧɢɰɭ; x ɋɨɡɞɚɧɢɟɨɫɨɛɵɯɫɥɭɠɛɩɨɞɞɟɪɠɤɢɞɟɬɟɣ; x ɋɨɡɞɚɧɢɟɪɟɚɛɢɥɢɬɚɰɢɨɧɧɵɯɰɟɧɬɪɨɜɞɥɹɞɟɬɟɣɢɪɨɞɢɬɟɥɟɣ; ɉɨɦɢɦɨɞɚɧɧɵɯɪɟɤɨɦɟɧɞɚɰɢɣɨɬɧɨɫɢɬɟɥɶɧɨɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɩɨɞɞɟɪɠ- ɤɢɞɟɬɟɣɢɡɤɪɢɡɢɫɧɵɯɫɟɦɟɣ, ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɵɬɚɤɠɟ: x Ɋɚɡɜɢɬɢɟɭɞɟɬɟɣɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɢɤɪɢɬɢɱɟɫɤɢɨɬɧɨɫɢɬɶɫɹɤɪɚɡɥɢɱɧɨɣ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢɢɩɪɟɞɥɨɠɟɧɢɹɦ, ɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɬɶɱɭɠɨɦɭɜɥɢɹɧɢɸ; x ɋɨɡɞɚɧɢɟɧɚɭɪɨɜɧɟɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɦɟɪɩɨɩɪɨɮɢɥɚɤɬɢɤɟɦɚɧɢɩɭɥɹ- ɰɢɢɫɨɡɧɚɧɢɟɦɩɨɫɪɟɞɫɬɜɨɦɋɆɂ; ȿɫɥɢɦɵ ɜɫɩɨɦɧɢɦɞɪɟɜɧɟɟɢɡɪɟɱɟɧɢɟ «ɞɟɬɢ – ɷɬɨɧɚɲɟɛɭɞɭɳɟɟ», ɬɨ ɜɨɩɪɨɫ ɡɚɳɢɬɵ ɩɨɞɪɚɫɬɚɸɳɟɝɨ ɩɨɤɨɥɟɧɢɹ ɫɬɚɧɨɜɢɬɫɹ ɜɟɫɶɦɚ ɚɤɬɭ- ɚɥɶɧɵɦɞɥɹɜɫɟɝɨɱɟɥɨɜɟɱɟɫɬɜɚ. Ɉɛɳɟɫɬɜɨɞɨɥɠɧɨɛɵɬɶɛɨɥɟɟɱɭɜɫɬɜɢ- ɬɟɥɶɧɵɦ ɤ ɩɪɨɛɥɟɦɚɦ ɞɟɬɫɬɜɚ ɢ ɪɚɫɫɦɚɬɪɢɜɚɬɶ ɩɟɪɫɩɟɤɬɢɜɵ ɪɚɡɜɢɬɢɹ ɞɟɬɟɣɜɤɨɧɬɟɤɫɬɟɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɯɫɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɫɨɛɵɬɢɣɜɦɢ- ɪɟ, ɢɛɨɢɫɬɢɧɧɨɢɡɪɟɱɟɧɢɟ: «ɱɬɨɩɨɫɟɟɲɶ, ɬɨɢɩɨɠɧɟɲɶ».

11Ɋɟɤɨɦɟɧɞɚɰɢɢɤɨɧɮɟɪɟɧɰɢɢ «ɉɫɢɯɨɫɨɰɢɚɥɶɧɨɟɪɚɡɜɢɬɢɟɞɟɬɟɣɜɤɪɢɡɢɫɧɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢɜ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ», 30 ɫɟɧɬɹɛɪɹ 2004. 39 Ȼɢɛɥɢɨɝɪɚɮɢɹ: Dezvoltarea psihosocială a copiilor in familiile dezintegrate din Republica Moldova: cercetări si concluzii, - Chiúinău: Pro Didactica, 2004. Muntean A. Violenta in familie. – Iasi: Polirom, 2003. Republica Moldova în cifre. Culegere succintă de informaĠii statistice 2000. - Chiúinău: Statistica, 2001. www.psychology.nm.ru Ʌɟɨɧɨɜ ɇɋ. ɂɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧɧɨɚɧɚɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹ ɪɚɛɨɬɚ ɜ ɡɚɝɪɚɧɭɱɟɪɟɠɞɟ- ɧɢɹɯ. - Ɇɨɫɤɜɚ: ɇɚɭɤɚ, 1996. ɉɨɱɟɩɰɨɜ Ƚ. Ʉɨɦɦɭɧɢɤɚɬɢɜɧɵɟ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ ɞɜɚɞɰɚɬɨɝɨ ɜɟɤɚ. - Ɇɨɫɤɜɚ: Ɋɟɮɥɜɚɥ, 2001. Postolachi V., Poalelungi O., Moúneaga V., GonĠa V. Republica Moldova – problemele migraĠiei. / Coord. P.Chiriac. – Chiúinău, Institutul muncii al sindicatelor din Republica Moldova, 2007. ɏɶɟɥɥɅ., ɁɢɝɥɟɪȾ. Ɍɟɨɪɢɢɥɢɱɧɨɫɬɢ. - ɋɚɧɤɬɉɟɬɟɪɛɭɪɝ: ɉɢɬɟɪ, 2001.

ɉɨɫɬɭɩɢɥɚɜɪɟɞɚɤɰɢɸ 12 ɧɨɹɛɪɹ 2007 ɝɨɞɚ

40 ROLUL INSTITUğIONALIZĂRII PARTIDELOR ÎN CONSOLIDAREA DEMOCRAğIEI12

Victor MORARU Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Jurnalism úi ùtiinĠe ale Comunicării Catedra de Jurnalism doctor habilitat în útiinĠe politice, profesor

Viorel ENEA Republica Moldova, Chiúinău Academia de ùtiinĠe a Republicii Moldova Institutul de Filozofie, Sociologie úi ùtiinĠe Politice, Doctorand

Political parties and multi-party systems are constituent elements of con- temporary representative democracy. Moreover, the political parties play a pivotal role by mobilizing citizens to participate in the political process and are the linkage-making institutions between political leadership and voters, political elite and civil society, the rulers and the ruled in all representative democracies. Contemporary transitions from authoritarian rule to democra- cy in many ways represent institutionalization and consolidation of parties. However, the post-communist polities are characterized as taking an anti- party stance, political parties as lacking responsiveness and accountability, party systems as being unconsolidated. The article tries to analyze the problem of the institutionalization of the political parties in new democracies. The authors examine the criteria to de- termine levels of parties institutionalization and indicate the impact of the de- gree of parties institutionalization on democratic consolidation. Their attenti- on is paid on some of such important aspects of process of institutionaliza- tion. The tendencies that have been manifested in the contemporary party sy- stems and their way of evolution that are shaping up, can stand for a starting point in the process of evaluation regarding the place and the role of the po- litical parties in the contemporary society. Along each listed indicator there are negative and positive examples. The party making phenomena as the exp-

12 Recenzent – doctor în útiinĠe politice, conferenĠiar Mihai LESCU 41 ression of the political and democratic pluralism is studying with changing the accent from the everyday reality to the perspectives.

Una din trăVăturile cele mai relevante ale procesului de democratizare a societăĠii rezidă în reafirmarea politicii în viaĠa cotidiană, în redescoperirea ei de către cetăĠeanul de rînd. Odată cu revirimentul societăĠii moldoveneúti pe calea transformărilor democratice, lansate la sfîrúitul secolului trecut, terme- nul “politică” a devenit, pentru prima dată în memoria úi conútiinĠa cîtorva generaĠii, o realitate palpabilă, omniprezentăúi de-a dreptul antrenantă, plasa- Wă în coordonatele unei receptări potenĠial plenare úi susceptibilă de asigura- rea pentru om a condiĠiilor de socializare supremă care-i imprimă cu adevărat calitatea de cetăĠean, cu asumarea obligaĠiilor úi acordarea drepturilor ineren- te. DispariĠia barajelor pentru intrare în competitivitate politică a deschis ca- lea noilor subiecĠi politici (partide, miúFări, grupuri, politicieni) care, refuzînd vechiul úi în dorinĠa de afirmare a noului, s-au încadrat în procesul de edifica- re a noii politici. În Republica Moldova, ca de altfel úi în alte Ġări postcomu- niste, politica (înĠeleasă, conform unei definiĠii, ca "totalitate a activităĠilor conflictuale úi de cooperare în cadrul societăĠii úi între societăĠi, prin interme- diul cărora umanitatea ajunge să organizeze utilizarea, producerea úi distribu- irea resurselor umane, naturale úi de alt ordin în procesul producerii úi repro- ducerii vieĠii sale biologice úi sociale; aceste activităĠi nu apar niciodată izola- te de alte aspecte ale vieĠii sociale, private ori publice, ele influenĠează plenar úi reflectă alocarea puterii úi modelele decizionale, structura organizării soci- ale úi sistemele culturale úi ideologice ale societăĠii sau ale grupurilor din ca- drul ei"13) a început într-adevăr să constituie un platou de întîlnire úi de conf- runtare a diverselor interese, de manifestare a liderilor úi a partidelor contra- puse, acĠionînd într-un sistem complex úi multiarticulat. Complexitatea reală a unei deveniri democratice, marcată de contradicĠii úi generatoare de multiple întrebări, determină imperativul efectuării unor analize pertinente a fenomenului politic actual. În condiĠiile în care sporeúte simĠitor necesitatea cunoaúterii exacte úi plauzibile a proceselor politice úi a forĠelor implicate în ele, a pătrunderii mecanismelor politice úi a procedeelor menite să le optimizeze, útiinĠei politice îi revine (prin efortul conjugat cu cel al altor sectoare disciplinare ale útiinĠelor sociale) sarcina evidenĠierii tendin- Ġelor ce se manifestă în dinamica politică, a dezvăluirii esenĠei transformărilor înregistrate, a elucidării problemelor emergente. Politologii nord-americani J.Manheim úi R.Rich, indicînd punctele de reper ale metodologiei cercetării politologice, au avertizat asupra necesităĠii de a dezvolta "capacitatea conside-

13 Leftwich A. Politics: People, Resource and Power. // Leftwich A. (ed.). What is Politics? The Activity and Its Study. – Oxford: Blackwell, 1984, pp.64-65. 42 Uării opiniei publice, a intereselor diverselor grupuri úi forĠe sociale, pentru a contribui la elaborarea unei politici echilibrate úi multilaterale. Trebuie – au accentuat autorii studiului, - să pătrundem legităĠile apariĠiei úi extinderii miú- Fărilor de masă, să cunoaútem mecanismele interacĠiunii lor cu instituĠiile pu- terii. Trebuie să acordăm o atenĠie deosebită studierii elitelor politice úi gru- purilor specifice care influenĠează în cea mai mare măsură asupra adoptării deciziilor"14. Tocmai în acest context apare justificată atenĠia, acordată de cer- cetătorii autohtoni analizei úi diagnosticării tendinĠelor ce caracterizează pro- cesul politic, în special problemei devenirii úi afirmării partidelor politice. Un atare interes îúi găseúte o justificare firească: partidele politice repre- zintă un atribut inerent al societăĠii bazate pe principiile democratice. După cum indica, cu peste úaptezeci de ani în urmă, filozoful úi politologul P.Negu- lescu, „Naúterea partidelor politice a răspuns unei necesităĠi imperioase a re- gimului reprezentativ. Odată apărute, ele au devenit organe esenĠiale ale vie- Ġii...”15. Prin însăúi natura sa, democraĠia reprezentativă nu poate funcĠiona IăUă de partide politice, întrucît tocmai ele „îúi asumă rolul de mediatori în ca- drul relaĠiilor societăĠii cu puterea, de interpreĠi ai discursului public, constitu- ind, prin intervenĠia în sfera politică, un mijloc de construire a consensului”16. Astfel, aprecierea pozitivă a partidelor provine din faptul atribuirii acestora unui rol de verigă de legătură dintre societatea civilăúi stat, ceea ce úi l-a úi determinat pe renumitul politolog francez M.Duverger să interpreteze partide- le drept un atribut al democraĠiei17. Interpretările ulterioare au fortificat această convingere, devenită, practic, unanim recunoscută. După cum menĠiona cu destul categorism A.Renney „democraĠia contemporană poate fi înĠeleasă doar într-o exprimare partidi- Fă”18, iar un alt autor, E.E.Schattschneider, afirma, de pe aceleaúi poziĠii, că „democraĠia modernă este de neconceput în alĠi termeni decît cei partidici”19. Fireúte, interpretarea rolului partidelor nu a fost úi nici nu este univocă. E cunoscută în acest sens afirmaĠia lui A. de Tocqueville, prin care partidele erau calificate drept “un rău, propriu guvernării democratice”20. De remarcat,

14 Ɇɚɧɝɟɣɦ ȾɠȻ., Ɋɢɱ ɊɄ. ɉɨɥɢɬɨɥɨɝɢɹ. Ɇɟɬɨɞɵ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ. – Ɇɨɫɤɜɚ: ȼɟɫɶ ɦɢɪ, 1999, c.4. 15 Negulescu P. Partidele politice. Ed. II-a. – Bucureúti: Garamond, 1994, p.53. 16 Iaccarino L. Società civile: gruppi politici e produzione culturale. // http://lucioiaccarino.blog.espresso.repubblica.it/napoli/societ_civile_gruppi_poli.html. 17 Cfr.: Duverger M. Les partis politiques. – Paris: Arman Colin, 1967, p.468. 18 Renney A. Governing of Men. - Manchester: Manchester University Press, 1989, p.312. 19 Cit. după: Volcansek M.L. I partiti politici nell’era del dopo guerra fredda. // Mongardini C., Ammassari G.P. (coord.). Crisi e trasformazione della rappresentanza nell’Europa moderna. – Roma: La Goliardica, 1994, p.107. 20 Cit. după: Ʉɚɫɩɷɋɂ. ɐɟɧɬɪɢɜɟɪɬɢɤɚɥɶ: ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɩɪɢɪɨɞɚɩɭɬɢɧɫɤɨɝɨɩɪɟɡɢɞɟɧ- ɬɫɬɜɚ. // ɉɨɥɢɬɢɹ (Ɇɨɫɤɜɚ), 2001-2002, ʋ4, c.14. 43 oricum, că existenĠa partidelor a fost úi în cazul dat privită drept un element inerent al orînduirii democratice, resursele funcĠionării úi avansării democra- Ġiei rezidînd tocmai în contextul formării úi afirmării partidelor politice. În co- ndiĠiile contemporane, partidele se manifestă plenar în calitate de institute de mediere politică, articulînd demersul politic úi interesele grupurilor sociale, iar funcĠionarea lor plenară reprezintă o premisă necesară a stabilităĠii siste- mului social. Este relevant faptul că politologii contemporani accentuează drept condi- Ġii indispensabile ale stabilităĠii politice două elemente definitorii: extinderea participării politice úi instituĠionalizarea partidelor21. O atît de ponderabilă se- mnificaĠie, atribuită fenomenului instituĠionalizării partidelor, poate fi expli- cată prin cel puĠin cîteva motive: în primul rînd, configurarea (sau reconfigu- rarea) unui sistem partidic reprezintă un element central, foarte vizibil úi rezo- nant al procesului de tranziĠie democratică în plină desfăúurare în Ġările ex-so- cialiste. În al doilea rînd, valabilitatea tezei enunĠate este confirmată de expe- rienĠa democratică a Ġărilor lumii. În cel de-al treilea rînd, evoluĠia úi caracte- rul partidelor, capacitatea lor organizaĠională constituie un barometru indispe- nsabil al tendinĠelor înregistrate în societate, contribuie la înĠegelerea úi evalu- area gradului de progres al procesului de democratizare. În calitatea lor de protagoniúti ai dezvoltării democratice, partidele politice se manifestă drept vehicule ale perspectivelor pe care úi le trasează societatea căreia-i aparĠin. Regulile jocului democratic impun partidele - actorii principali ai arenei politice - să se conformeze logicii competitivităĠii, adică acceptării normelor úi procedurilor democratice úi a principiului pluralismului politic în cadrul atît al aspiraĠiei de a-úi cîútiga dreptul la reprezentarea unor interese sociale speci- fice úi la asentimentul segmentelor relevante ale societăĠii civile, cît úi al ten- tativei de a se plasa, în definitiv, în postura de factor dinamic al evoluĠiei Ġării. Nu întîmplător, conceptul instituĠionalizării partidelor apare examinat în lite- ratura politologică în contextul noĠiunilor de „schimbare”, „modernizare” úi, lucru cel mai important, în legătură directă cu noĠiunea de „dezvoltare politi- Fă”22. Conceptul instituĠionalizării, utilizat la timpul său de S.Huntington23, a fost aplicat pe larg fenomenului organizaĠiilor partidice. În mod tradiĠional, prin instituĠionalizarea partidelor politice este înĠeles procesul, prin interme- diul căruia partidele se consolideazăúi se perpetuează în timp. De menĠionat, Fă instituĠionalizarea partidelor poate fi abordată nu doar ca un proces, fiind,

21 Cfr.: Grilli di Cortona P. Il cambiamento politico in Italia. – Roma: Carocci, 2007, p.23. 22 Cfr.: Fisichella D. ùtiinĠa politică. Probleme, concepte, teorii. – Iaúi: Polirom, 2007, pp.108- 110. 23 Cfr.: Huntington S.P. Ordinea politică a societăĠilor în schimbare. - Iaúi: Polirom, 1999. 44 concomitent, úi o stare (calitate). În acest sens, instituĠionalizarea poate fi de- finită drept gradul de prezenĠă (materializare, reprezentare) a partidului în co- QútiinĠa socială. În viziunea, deja consacrată, a cercetătorului italian A.Pane- bianco, instituĠionalizarea este modul prin care o organizaĠie obĠine consiste- QĠăúi încorporează valorile úi obiectivele fondatorilor: instituĠionalizarea poa- te fi considerată produsă atunci cînd „pentru mai mulĠi, „binele” organizaĠiei tinde să coincidă cu scopurile acesteia”, úi organizaĠia devine ea însăúi „un scop” pentru o mare parte dintre aderenĠi, acumulînd în acest fel valori”24. Faptul că partudul „acumulează valori úi stabilitate”25, adică se instituĠionali- zează, comportă realizarea capacităĠii de a supravietui fondatorilor, de a se manifesta drept o forĠă semnificativă, persistînd chiar úi în cazul schimbării liderilor săi. S.Huntington a evidenĠiat patru elemente determinante ale nive- lului de instituĠionalizare a sistemelor (implicit – partidelor) politice: adapta- bilitatea, complexitatea (profunzimea organizaĠională) autonomia úi coerenĠa (coeziunea) organizaĠiilor úi procedurilor sale. Durata temporală a unei orga- nizaĠii, conform aceluiaúi autor, este criteriul principal pentru a estima nivelul de flexibilitate / rigiditate al acesteia, deci a nivelului atins de instituĠionaliza- re. În această ordine de idei, cu cît este mai flexibilă o organizaĠie, în cazul de faĠă – un partid, cu atît este mai instituĠionalizat în raport cu unul cu caracter rigid; un partid care se menĠine mai mult timp este mai flexibil, prin urmare, mai instituĠionalizat. Fireúte, avansarea instituĠionalizării unui partid depinde de factori multipli, cum ar fi gradul de identificare a aderenĠilor úi a liderilor cu partidul respectiv, de loialitate faĠă de partid, manifestată de activistii săi, caracterul idealurilor promovate úi al obiectivelor fundamentale si colaterale trasate, stabilirea unor raporturi consistente cu organizaĠii social-economice, gen sindicate, ú. a. Dinamica instituĠionalizării unui partid oferă posibilitatea relevării a do- Xă procese esenĠiale: dezvoltarea intereselor, orientate spre menĠinerea úi ex- tinderea partidului; amplificarea loialităĠilor organizaĠionale difuze. Calea spre instituĠionalizare este marcată, în viziunea politologului L.Morlino, de constituirea de către partid a unei structuri extra-parlamentare, de exercitarea controlului prin intermediul prezenĠei în parlament, precum úi de instituirea unei anumite forme de finanĠare publică26. Este evident că procesul instituĠio- nalizării partidelor se produce într-un determinat context. Pentru S.Mainwa- ring, de exemplu, sînt importante următoarele dimensiuni ale instituĠionaliză- rii: existenĠa în cadrul sistemului partidic a modelelor caracterizate printr-o

24 Cfr.: Panebianco A. Modelli di partito. Organizzazione e potere nei partiti politici. – Bologna: Mulino, 1982, p.110. 25 Huntington S.P. Ordinea politică a societăĠilor în schimbare. - Iaúi: Polirom, 1999, p.20. 26 Morlino L. Democrazie e democratizzazione. – Bologna: Il Mulino, 2003, p.169. 45 anumită regularitate úi continuitate; înrăGăcinarea puternică în Ġesutul social; acceptarea legitimităĠii partidelor de către cetăĠeni úi alĠi actori sociali; ramifi- carea organizării partidului (un partid care funcĠionează în baza unei structuri capilare este mai instituĠionalizat decît un partid, bazat pe personalitatea lide- rului)27. De altfel, tocmai prezenĠa în cadrul partidului a liderului charismatic este considerată de mai mulĠi cercetători un factor defavorabil instituĠionalizării, întrucît ideea principală a conceptului instituĠionalizării este ideea partidului ca structură politică independentăúi capabilă să reziste în timp, indiferent de incidenĠa elementeleor conjuncturale. Existăúi alĠi factori ce pot împiedica procesul fortificării, datoraĠi, în special, modelului originar care condiĠionea- ]ă apariĠia úi evoluĠia partidului, de exemplu, prevalenĠa în cadrul dihotomiei penetrare / difuzare a impulsului organizaĠional, generat din periferii, de or- ganizaĠiile locale, úi nu din centru; provenienĠa legitimării – în baza proprii- lor resurse ori în baza unei sponsorizări externe (datorată grupurilor care au precedat constituirea partidului)28. În context, de menĠionat opinia susĠinută pe larg în literatura de specialitate că sporirea úanselor unei instituĠionalizări reuúite pentru un partid nou-format depinde, în special, de apariĠia concomi- tent cu organizarea primelor alehgeri libere, sistemul electoral proporĠional, suportul avut într-un grup social organizat, succesul electoral iniĠial29. Ansamblul unor astfel de caracteristici determină particularităĠile institu- Ġionalizării partidului – în funcĠie de ponderea factorilor numiĠi, ea poate fi puternică ori slabă. În fond, estimarea gradului de instituĠionalizare se efectu- ează în baza cîtorva indicatori: durata existenĠei partidului, stabilitatea (Ġinînd cont de eventualele scindări sau fuziuni), volatilitatea electoratului, permane- QĠa prezenĠei în organismul legislativ. În cadrul unei abordări mai complexe, pot fi luaĠi în considerare úi gradul de autonomie a partidului în raport cu me- diul care l-a generat, gradul de interdependenĠă a păUĠilor componente (nive- lul autonomiei acceptat pentru subdiviziunile periferice). În definitiv, perfor- manĠa instituĠionalizării unui partid poate fi constatată, după cum susĠin cer- cetătorii R.Rose úi T.T.Mackie, doar în cazul în care se atestă „participarea

27 Cfr.: Mainwaring S. Party System in the Third Wave. // www.muse.jhu.edu/journals/journal_ of_democracy/v009/9.3mainwaring.html. 28 Cfr.: Panebianco A. Modelli di partito. Organizzazione e potere nei partiti politici. – Bologna: Mulino, 1982. 29 Cfr.: Ɂɚɛɚɟɜ ɂ. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹ ɩɚɪɬɢɹ. ɉɨɥɟ ɞɥɹ ɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹ. ɉɨɧɹɬɢɟ. ɂɫɬɨɪɢɹ ɢɡɭɱɟɧɢɹ. ȼɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ ɩɨɫɬɪɨɟɧɢɹ ɜ Ɋɨɫɫɢɢ. // http://www.rifat.ru/images/data/rifat/library/doc/8831/Zabaev_Politicheskie_partii.doc. 46 partidului la mai mult de trei alegeri politice”30. În accepĠia, destul de rezona- bilă, a acestor autori, dacă unui partid nu-i reuúHúte să obĠină un astfel de re- zultat, el nu poate fi considerat drept consolidat, este efemer. Efectuînd anali- za evoluĠiei a 369 de partide din 19 Ġări, în perioada de la primele alegeri li- bere organizate pînă în anul 1983, cu atenĠia focalizată asupra partidelor care s-au manifestat în cadrul a minimum unui scrutin, cu scorul electoral de cel puĠin 1% din votul electoratului, autorii sus-menĠionaĠi au formulat concluzia Fă dreptul la instituĠionalizare s-a confirmat doar pentru ceva mai mult de ju- Pătate din partidele examinate. Putem deduce, din această experienĠă, că ar fi prematur ca după doar cîteva cicluri electorale, desfăúurate în condiĠii democ- ratice, să se pretindă apariĠia unui sistem partidic consolidat. Cu alte cuvinte, procesul de instituĠionalizare reprezintă un examen per- manent, extrem de serios pentru partidele politice, mai ales în cadrul unei so- cietăĠi de tranziĠie, în care constituirea sistemului partidic parcurge un itinerar sinuos. Nu întîmplător, majoritatea cercetătorilor, preocupaĠi de analiza spaĠi- ului politic, manifestă destulă precauĠie în atribuirea partidelor politice, apă- rute în Ġările postcomuniste, a calificativului ”instituĠionalizat”. RealităĠile politice determină, mai degrabă, frecvenĠa constatărilor fragilităĠii sistemelor partidice úi a persistenĠei ecuaĠiilor cu mai multe necunoscute în cadrul noi- lor construcĠii politice. Aplicarea unor sau altor criterii, utilizate în stabilirea gradului de institu- Ġionalizare a unui partid, poate oferi tablouri diverse, neunivoce. Astfel, con- form unui criteriu, partidul poate fi considerat instituĠionalizat, însă examina- rea din perspectiva altor criterii s-ar putea să-i dezvăluie insuficienĠa instituĠi- onală. Tocmai de aceea, politologii ucraineni sînt înclinaĠi a considera drept instituĠionalizate (din punctul de vedere a longevităĠii) doar două partide, iar considerarea performanĠelor electorale, de exemplu, le permite a majora lista pînă la cinci partide31. Îngrijorările marchează interpretările procesului de instituĠionalizare a partidelor în FederaĠia Rusă. Nici unul din actualele partide politice ale Ru- siei, susĠineau cercetătorii acum cîĠiva ani, dar úi mai recent, nu este instituĠi- onalizat, în sensul strict sl cuvîntului, iar nivelul de instituĠionalizare, atins de fiecare dintre ele, este foarte diferit32. Este evident, notează cercetătorul mos- covit V.Bianchi, că exponenĠii acelor idei care au intrat în confruntare de la

30 Cit. după: Ɏɟɫɟɧɤɨ ȼȼ. ȼɨɡɞɟɣɫɬɜɢɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɫɢɫɬɟɦɵ ɧɚ ɪɨɥɶ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɚɪɬɢɣ ɜ ɪɚɡɜɢɬɢɢ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ ɜ ɍɤɪɚɢɧɟ. // http://democracy.kiev.ua/publications/collections/conference_2000/section_5/Fesenko.pdf. 31 ibidem. 32ȽɨɥɨɫɨɜȽȼ. ɗɥɢɬɵ, ɨɛɳɟɪɨɫɫɢɣɫɤɢɟɩɚɪɬɢɢ, ɦɟɫɬɧɵɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟɫɢɫɬɟɦɵ. // Ɉɛ- ɳɟɫɬɜɟɧɧɵɟɧɚɭɤɢɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɨɫɬɶ, 2000, N3, c.60. 47 începutul anilor nouăzeci aúa úi n-au creat structuri partidice reale. Partidele sînt concepute tot mai mult ca „PR-proiecte”, „maúini de vot”33. Se constată Fă tendinĠele din construcĠia de partid din ultimul timp denotă cu precădere nu atît un proces de articulare a forĠelor în apărarea anumitor interese ori, cel puĠin, pentru exprimarea unor valori ideologice, cît, mai ales, un proces de creare a unor formaĠiuni „de ordin virtual”. Unicele partide care úi-au păstrat reprezentarea în parlament, începînd cu anul 1993, sînt Partidul comunist din FederaĠia Rusăúi Partidul liberal-democrat din Rusia, dar úi acestora le sînt proprii destule vulnerabilităĠi sub aspectul instituĠionalizării. Cele mai efemere formaĠiuni politice se dovedesc a fi, astfel, în condiĠiile exploatării colosale a factorului resurselor administrative în realizarea practi- cilor democraĠiei competitive, aúa-numitele „partide ale puterii”, care se subs- tituiau în mod succesiv, făUă a participa mai mult decît o dată la alegerile po- litice generale („Vîbor Rossii”, „Naú dom – Rossia”, „Edinstvo” úi „Otecest- vo”, „Edinaya Rossia”). Rămîne de văzut, dacă partidului „Edinaya Rossia”, creditată în prezent cu úansele indiscutabile de izbîndă în alegerile anunĠate, îi va reuúi – într-un anumit interval de timp – să se fortifice sub aspect institu- Ġional úi să săúi transforme statutul de „partid al puterii” în cel de respectabi- lul „partid de guvernare”. ùi în acest caz însă, ca úi în multe altele, extrem de evidente, este prezent factorul personalizării excesive, recunoscut în experie- QĠa politică drept un impediment al procesului instituĠionalizării. Din cauza fragilităĠii instituĠionale a partidelor, puterea politică devine extrem de perso- nalizată, electoratul manifestîndu-úi opĠiuniea politică în baza ataúamentului faĠă de personalitatea liderului úi nu a programului promovat de organizaĠia politică, partidele fiind receptate doar ca „sateliĠi ai liderilor”. fapt ce genere- ază reale pericole pentru avansarea democraĠiei: vulnerabilizarea participării úi îndepărtarea cetăĠenilor de la procesul politic, proliferarea demersului po- pulist34. Destul scepticism úi exprimare a incertitudinilor privind stabilitatea parti- delor politice manifestăúi analiútii politici români35. De fapt, instituĠionaliza- rea partidelor se dovedeúte a fi destul de dificilă în, practic, toate Ġările post- comuniste. Astfel, în Polonia, în perioada ce a urmat „revoluĠiei de catifea” din 1989, nici o majoritate parlamentară, în urma alegerilor succesive nu úi-a

33 Ȼɢɚɧɤɢ ȼ. ɉɪɚɤɬɢɤɚ ɢ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɹ ɪɟɝɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨ ɩɚɪɬɫɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. // http://bianki.ru/book1/book02.html. 34 Cfr.: Moraru V. Mass media vs politica. – Chiúinău: USM, 2001, pp.173-180. 35 Cfr.: Gheorghe C. De ce mor partidele? // http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=4143; Radu A. Ce fel de sistem par- tidist? // Sfera politicii, 2005, nr.116-117, pp.4-7; Nazare V. Opinii privind comportamentul organizaĠional úi legile evoluĠiei partidelor politice. // http://www.sferapoliticii.ro/sfera/120- 121-122/art11-nazare.html. 48 menĠinut supremaĠia. Cele mai reprezentative, pentru moment, partide - „Pla- tforma civică” úi „Lege úi Dreptate” – s-au constituit abia în anul 2001. Altfel spus, procesul de instituĠionalizare a partidelor se aflăúi aici în etapa incipie- ntă. În anul 1989, „Solidaritatea” a avut la alegeri un succes răsunător, însă, după cum au arătat úi alegerile parlamentare din 1991, marcate printr-o dispe- rsare politică extremă (în cadrul alegerilor din 1991, parlamentul polonez a fost „cucerit” de circa treizeci de partide úi grupuri), ambele situaĠii mărturi- seau mai degrabă despre dispoziĠia generală radicalizată a electoratului, decît despre o cît de mică instituĠionalizare politică. Nici experienĠa politică a Republicii Moldova nu oferă date care ar atesta o corespundere cuvenită a partidelor politice criteriilor instituĠionalizării împ- linite. În viziunea lui I.Bucătaru, autorul unui studiu în problema dată, cele mai instituĠionalizate formaĠiuni politice aici sînt Partidul Comuniútilor din Republica Moldova, Partidul Popular Creútin-Democrat, Partidul Democrat úi Partidul Social-Democrat36. Fireúte, în cazul fiecăruia dintre aceste partide (úi cu atît mai mult, în cazul celorlalte partide de pe eúichierul politic moldove- nesc) pot fi constatate aspecte de neadecvare la realitate, fapt care diminuează simĠitor efortul depus în vedera afirmării plenare pe scena politică. De remarcat că fructificarea acestui efort – o misiune majorăúi imperioa- Vă pentru elitele politice – trebuie să se producă în condiĠiile úi în pofida unei scăderi relevante a încrederii populaĠiei în partidele politice, confirmate de sondajele de opinie, a apatiei politice, a confruntării cu fenomenul amplifică- rii úi contrapuneii partidelor a unor miúFări sociale úi grupuri de interese insti- tuĠionalizate sub aspect politic, manifestării în practica electorală a “defectu- lui de coaliĠie”, impactului malefic al „politicii de culoare” úi al „relaĠiilor cli- entelare”, toate acestea reducînd substanĠial din potenĠialul democratizator al instituĠionalizării partidelor politice – aspectul, poate, cel mai esenĠial al actu- alului proces politic.

Bibliografie Bucătaru I. InstituĠionalizarea partidelor politice din Republica Moldova. Autoreferatul tezei de doctor în útiinĠe politice. - Chiúinău: USM, 2005. Duverger M. Les partis politiques. – Paris: Arman Colin, 1967. Fisichella D. ùtiinĠa politică. Probleme, concepte, teorii. – Iaúi: Polirom, 2007. Grilli di Cortona P. Il cambiamento politico in Italia. – Roma: Carocci, 2007. Huntington S.P. Ordinea politică a societăĠilor în schimbare. - Iaúi: Polirom, 1999.

36 Bucătaru I. InstituĠionalizarea partidelor politice din Republica Moldova. Autoreferatul tezei de doctor în útiinĠe politice. - Chiúinău: USM, 2005, p.13. 49 Mainwaring S. Party System in the Third Wave. // muse.jhu.edu/journals/journal_ of_democracy/v009/9.3mainwaring.html. Moraru V. Mass media vs politica. – Chiúinău: USM, 2001. Morlino L. Democrazie e democratizzazione. – Bologna: Il Mulino, 2003. Nazare V. Opinii privind comportamentul organizaĠional úi legile evoluĠiei partidelor politice. // http://www.sferapoliticii.ro/sfera/120-121- 122/art11-nazare.html. Negulescu P. Partidele politice. Ed. II-a. – Bucureúti: Garamond, 1994. Panebianco A. Modelli di partito. Organizzazione e potere nei partiti politici. – Bologna: Mulino, 1982. Radu A. Ce fel de sistem partidist? // Sfera politicii, 2005, N116-117, pp.4-7. Voicu G. Pluripartidismul. O teorie a democraĠiei. – Bucureúti: Editura All, 1998. Ȼɢɚɧɤɢ ȼ. ɉɪɚɤɬɢɤɚ ɢ ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɹ ɪɟɝɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨ ɩɚɪɬɫɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. // http://bianki.ru/book1/book02.html. Ƚɨɥɨɫɨɜ Ƚȼ. ɗɥɢɬɵ, ɨɛɳɟɪɨɫɫɢɣɫɤɢɟ ɩɚɪɬɢɢ, ɦɟɫɬɧɵɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟ ɫɢɫɬɟɦɵ. // Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɵɟɧɚɭɤɢɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɨɫɬɶ, 2000, N3, c.51-74. Ʉɚɫɩɷɋ. ɂ. ɐɟɧɬɪ ɢɜɟɪɬɢɤɚɥɶ: ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɩɪɢɪɨɞɚɩɭɬɢɧɫɤɨɝɨɩɪɟ- ɡɢɞɟɧɬɫɬɜɚ. // ɉɨɥɢɬɢɹ, 2001, ʋ4, c.5-24. ɆɚɧɝɟɣɦȾɠȻ., ɊɢɱɊɄ. ɉɨɥɢɬɨɥɨɝɢɹ. Ɇɟɬɨɞɵɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ. – Ɇɨɫɤ- ɜɚ: ȼɟɫɶɦɢɪ, 1999. Ɏɟɫɟɧɤɨ ȼȼ. ȼɨɡɞɟɣɫɬɜɢɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɫɢɫɬɟɦɵ ɧɚ ɪɨɥɶ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɢɯ ɩɚɪɬɢɣ ɜ ɪɚɡɜɢɬɢɢ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ ɜ ɍɤɪɚɢɧɟ. // http://democracy.kiev.ua/publications/collections/conference_2000/secti on_5/Fesenko.pdf.

Prezentat la redacĠie la 20 septembrie 2007

50 ALEGERILE PRIMARULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIùINĂU (2007): STRATEGIILE ùI TEHNOLOGIILE ELECTORALE37

Valeriu MOùNEAGA Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative, Catedra ùtiinĠe Politice úi EducaĠie Civică ùef-catedră, profesor, Doctor habilitat în útiinĠe politice, „Om Emerit”

Ruslan TANASĂ Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative, Catedra ùtiinĠe Politice úi EducaĠie Civică Doctor în útiinĠe politice, lector superior

Gheorghe RUSNAC Republica Moldova, Chiúinău, Universitatea de Stat din Moldova doctor habilitat în útiinĠe istorice, profesor, rector academician al Academiei de ùtiinĠe a Moldovei

This article examines the electoral strategies and tactics utilised by the political actors at the local elections (the election of the mary of the Chisi- nau) in 2007. The authors have examined the peculiarities, the normativ-judi- cial basis of these elections in 2007, have described the results of its, and the causes which influences these results. The main conclusions related that the elections in 2007 have some positive effects in the spirit of the law, have con- solidated the processes and democratical aspirations of the Republic of Mol- dova population. The elections of the mary of the Chisinau (2007) have some

37 Recenzent – doctor în útiinĠe politice, conferenĠiar Cezar MÎNĂSCURTĂ 51 peculiarities influenced by the events from 2005 when the local elections of the mary took 8 months, 4 tentatives. Due to the municipal electorat absente- ism, these tentatives failed. The tentative to elect the mary in 2007 was succe- sefully. This was the second peculiarity, the third: the general mary repre- sents the oposition party, the party which is not so important in the country and have no representation in parliament like the Communist Party, the Po- pular Christian Democratic Party, Democratical Party, etc. The fourth: the mary represents the youth political generation without any political or admi- nistrative experience. The authors tried to described the technologies and strategies of the ele- ctoral candidates, to create a general copmlete vision about the local electi- ons in Chisinau, to relate about the large spectrum of the strategies and teh- nics used. The paper reflects the complexity and the controverse character of the electoral process.

1. PARTICULARITĂğILE ALEGERILOR PRIMARULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIùINĂU DIN 2007 Alegerile locale din Republica Moldova prin faptul că se desfăúoară cu aproximativ doi ani înainte de cele parlamentare (care vor avea loc în iarna - primăvara 2009) reprezintă o repetiĠie generală pentru scrutinul parlamentar. Aceste alegeri permit partidelor politice de a testa piaĠa politică, de a aproba mesajul úi problematica, de a-úi câútiga simpatizanĠii cu care se va merge la alegerile din 2009. Miza partidelor politice în alegerile locale din 2007 este dublă: 1) O pre- Jătire úi o încercare a forĠelor pentru alegerile parlamentare. 2) În dependenĠă de rezultatele alegerilor se vor constitui blocurile electorale din parlamentara 2009 úi se vor negocia locurile în listele de candidaĠi la funcĠia de deputat. Problema pe care trebuie să o soluĠioneze partidele politice pentru a asi- gura o prestaĠie bună la viitoarele alegeri parlamentare este menĠinerea în co- ntinuare a acestor lideri úi activiúti în rândurile sale. Această sarcină nu este una uúoară, reieúind din experienĠa Republicii Moldova. Activismul, doar ele- ctoral al partidelor politice, ineficienĠa guvernării, necunoaúterea principiilor manageriale de către liderii de partid sunt factori care fac dificilă menĠinerea membrilor în rândurile partidului. Mai mult ca aceúti factori, distructiv influenĠează coeziunea partidului lip- sa unor principii teoretice, ideologice bine definite, iar pentru câteva partide politice contradicĠia apărută dintre principiile úi valorile acestora úi comporta- mentul lor politic. Partidul politic semnifică un devotament din partea memb- rilor săi. Devotamentul se poate manifesta faĠă de o persoană, dar ea trebuie

52 Vă fie harismatică. Mult mai uúor este manifestarea existenĠa devotamentului faĠă de anumite principii, valori etc. printr-un cuvânt ideologii. În Republica Moldova una din principalele probleme ale partidelor este li- psa stimei faĠă de om. Pentru majoritatea dintre aceste partide omul nu există, este doar alegătorul. Nu degeaba Republica Moldova în viitorul apropiat se va confrunta cu o acută criză demografică. Alegerile locale 2007 se caracterizează prin anumite particularităĠi în ra- port cu alegerile parlamentare. Ele, în primul rând, sunt alegeri în care concu- rează liderii locali. Acest fapt presupune negocieri intense între partide úi li- derii raionali úi locali. Rolul principal este jucat de relaĠiile interumane, de atitudinile politice ale liderului regional sau local, de capacitatea de negociere a ambilor actori úi de imaginea úi reputaĠia partidului. În alegerile locale se constituie 3 instituĠii ale administraĠiei publice locale – consiliul local, consiliul raional úi primarul, în municipii – 2 instituĠii: con- siliul municipal úi primarul. În suburbii alegătorii aleg, plus la instituĠiile mu- nicipale, úi pe cele locale. Astfel alegătorii vor avea respectiv trei, douăúi pa- tru buletine de vot. Aceasta semnifică existenĠei unii relaĠii dintre votul pen- tru primar úi cel pentru consilii. Votul pentru partid nu este exclus în alegerile locale, după pondere el contează mult. În alegerile locale, ca úi în cele parlamentare, pot reuúi doar partidele care dispun de organizaĠii raionale úi locale puternice. ExistenĠa unei echipe sau a câtorva oameni întro localitate nu semnificăúi poziĠii solide a partidului în aceasta, dar úi vici-versa este valabilă. Alegătorii susĠin partidele úi candidaĠii care îi reprezintă cel mai bine, indiferent de afirmaĠiile verbale referitor la su- VĠinerea unuia sau altui concurent electoral. Aprecierea la nivelul Republicii Moldova a numărului organizaĠiilor raionale úi locale a fiecărui partid politic úi calitatea acestora este imposibil de realizat. Alegerile locale reprezintă o încercare pentru organizaĠiile teritoriale ale partidelor. În comparaĠie cu alegerile parlamentare, ele trebuie să rezolve o serie de probleme în mod independent, făUă a miza pe suportul centrului. Alegerile Primarului General al municipiului Chiúinău se deosebesc de alegerile din alte localităĠi prin cîteva particularităĠi. Una din principalele co- nstă în miza acestora. FuncĠia de Primar General al municipiului Chiúinău es- te una politicăúi este o poziĠie excelentă de pornire pentru politicieni. Por- nind de la aceasta Indiferent de prestaĠia în alte localităĠi a Moldovei, parti- dele vor depune tot efortul pentru a fi prezenĠi în capitală. Aceasta este sem- nificativ mai ales pentru partidele mici, nerelavante, pentru cele recent forma- te úi care au nevoie de o ocazie ca să se facă auzite. Printre acestea se număUă Partidul Social Liberal (PSL), Partidul NaĠional Liberal (PNL), Partidul Libe- ral (PL), Partidul „AcĠiunea Europeană”, Partidul Popular Republican (PPR),

53 Miúcarea social-politică Republicană „Ravnopravie”, Partidul Socialist din Moldova, Partidul Socialiútilor din Republica Moldova etc. partide care, fie din incapacitate, fie din lipsa de timp, nu dispun de structuri de partid serioa- se în teritoriu. Respectiv ei îúi vor concentra atenĠia asupra municipiului Chi- úinău sau / úi asupra raioanelor úi localităĠilor, de altfel puĠine la număr, în ca- re dispun de organizaĠii locale úi teritoriale. În mare parte ei, în aceste loca- lităĠi, vor dispune de candidaĠi la funcĠia de primar. Aceste alegeri vor fi, pen- tru unele dintre ele, în special pentru cele de dreapta, o ocazie pentru a se lan- sa la nivelul întregii Ġări. Multe dintre ele, la sigur, nu vor dispune de resurse- le, inclusiv úi intelectuale, respective, úi nu vor reuúi să se facă cunoscute úi Văúi îmbunăWăĠească imaginea. $úadar, în alegerile locale din 2007 principalii concurenĠi electorali au fost PCRM, AMN, PPCD, PD, PDS care vor lupta pentru un scor bun. PNL, PSL, PPR úi alte câteva urmau ca la aceste alegeri să demonstreze vivacitatea sa. O altă caracteristică a alegerilor din Chiúinău se reduce la inexistenĠa unui candidat care ar fi în stare să câútige detaúat úi din primul tur alegerile. Acea- stă situaĠie s-a creat relativ cu puĠin timp înainte de alegeri prin înlăturarea primarului interimar V.Ursu din Primărie. Comportamentul PCRM înainte de alegerile locale este, cel puĠin, straniu. V.Ursu, ex-primarul interimar al municipiului era bine cunoscut úi dispunea de o imagine pozitivă. Prin prestaĠia sa a reuúit să devină simpatic unei mari SăUĠi din chiúinăueni. Numirea lui în funcĠia de Ministru al transporturilor úi gospodăriei drumurilor îl scoate din potenĠialii candidaĠi la funcĠia de primar general. Succesorul primarului interimar, Veaceslav Iordan nu dispune de un potenĠial pentru a deveni candidat, cel puĠin, la acelaúi nivel ca úi V.Ursu. Se prognoza că înaintarea lui ca candidat va duce la repetarea situaĠiei din 2003 sau la o situaĠie úi mai gravă. În acest context, în alegerile din capitala Moldovei rolul principal l-a jucat profesionismul realizării campaniei electorale. Acesta constituie o altă parti- cularitate a alegerilor Primarului General al municipiului Chiúinău. Majorita- tea candidaĠilor intuiau posibilitatea trecerii lor în turul doi al scrutinului. Un rol important în alegerilor municipale l-au jucat dezbaterile electora- le.38 PrestaĠia personală a candidaĠilor în cadrul dezbaterilor electorale a jucat rolul cel mai important în cristalizarea deciziilor de vot.39 Amploarea dezba- terile electorale în pofida faptului că a fost supranumite „televictorine” au re-

38 Posturile naĠionale de radio úi TV vor realiza dezbateri electorale úase zile pe săptămână. // www.info-prim.md (Consultat pe 10 mai 2007) 39 Vezi: Munteanu I. 10 politicieni în scrutinul local din iunie 2007: Studii de campanie electora- Oă în Republica Moldova. – Chiúinău: Cartier, 2007. 54 prezentat o noutate plăcută pentru Republica Moldova. Anterior, dezbaterile electorale se utilizau fragmentar úi reprezentau un element neesenĠial al cam- paniei electorale.40 Dezbaterile electorale au fost organizate de toate instituĠiile mass-media electronice – posturile de radio úi cele de televiziune. Printre acestea cele mai spectaculoase dezbateri pentru electoratului Chiúinăului au fost organizate de PRO-TV. IniĠial acest post de televiziune intenĠiona să înceapă dezbaterile electorale la 7 mai, dar nu a fost posibil deoarece nu toĠi candidaĠii s-au înre- gistrat. PRO TV a organizat dezbateri cu candidaĠii din Chiúinău în două run- de. În prima rundă conform înregistrării (cîte trei candidaĠi), în a doua rundă prin tragere la sorĠi. Timpul de antenă a fost acordat din contul PRO TV. Următoarea caracteristică a alegerilor din Chiúinău este confuzia úi carac- terul ascuns al desemnării candidaĠilor la funcĠia de primar general al muni- cipiului Chiúinău. IniĠial, intenĠia de a participa la alegerile primarului gene- ral al municipiului Chiúinău úi-au afirmat-o PD cu candidatul Vladimir Filat úi PL cu candidatul Dorin Chirtoacă. Pentru celelalte partide mult timp nu a fost clară candidatura. Celelalte partide îúi păstraseră mult în secret candidatura ce va participa în alegerile locale în Chiúinău.41 Existăúi alte explicaĠii a nedeclarării numelui persoanei ce va candida – decizia finală nu a fost luată de către partid, inclu- siv úi din cauza luptei făĠLúă între persoanele care ar dori să obĠină această in- vestitură. Participarea ca candidat ce reprezintă un partid este mai optimală atât persoană cât úi pentru partid. Partidul prin aceasta îúi creiază o imagine sau, pentru partidele cunoscute deja, în primul rând pentru cele parlamentare, acest lucru reprezintă o obligaĠie a statutului. Din punctul de vedere al perso- anei participarea ca candidat de partid îi uúurează înregistrarea în calitate de concurent electoral. Pentru a fi înregistrat candidatul trebuie să prezinte auto- rităĠii electorale 10.000 de semnături, colectarea cărora necesită resurse. Cele menĠionate mai sus nu semnifică că la alegeri în municipiul Chiúinău nu se admitea existenĠa candidaĠilor independenĠi, dar ei puteau fi fie cloni (ceea ce nu s-a adeverit), fie persoane care nu vor deranja mult ceilalĠi candi- daĠi. La finele perioadei de înaintare a candidaĠilor, deja după înregistrarea a unei păUĠi a candidaĠilor săi, partidele de dreapta, după cum se afirma 12 la număr, au iniĠiat întâlniri pentru a încerca o negociere a înaintării unui candi-

40 Tanasă R. Televiziunea în campaniile electorale din Republica Moldova: implicaĠiile politice ale reglementării. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.3 (XXX), 2005. – Chiúinău, CE USM, 2005, pp.136-153. 41 CandidaĠi pentru funcĠia de primar al capitalei. // „Jurnal de Chiúinău”, 2007, 13 februarie (www.jurnal.md (Consultat pe 8 iunie 2007) 55 dat unic.42 Posibilitatea existenĠei unei candidaturi susĠinută de mai multe pa- rtide era puĠin probabilă, dar nu putea fi exclusă totalmente. Această era pro- babil pe sectorul stângii úi pe segmentul liberal úi depindea de intenĠiile de unificare sau coalizare a partidelor respective. În alegerile locale au existat úi probleme cu înregistrarea concurenĠilor electorali. Astfel, CEC a refuzat înregistrarea MiúFării „AcĠiunea Europeană” (MAE), pe motiv că ea a fost înregistrată la Ministerul JustiĠiei pe 12 aprilie, MAE depunînd cererea de înregistrare la sfîrúitul anului 2006. Dreptul de a participa la alegeri îl deĠineau partidele úi formaĠiunile politice înregistrate pî- Qă la 27 martie 2007. MAE a declarat că va participa la alegeri în cadrul altor formaĠiuni politice, dar va insista la CEC să se facă o excepĠie úi să fie admi- Vă la alegeri.43 La alegerile locale din 2007 úi Codul electoral a suferit o modificare. La 23 martie Parlamentul adoptă modificarea articolul 46 alineatul (3) al Codu- lui Electoral privind dreptul candudaĠilor de a fi suspendaĠi de atribuĠiile de la locul de muncă permanent prin care aceútea nu vor mai primi de la bugetul de stat echivalentul salariilor de la locul de munca de baza.44 Se menĠiona că pe- ntru salarizarea candidaĠilor erau necesare 387.000 lei. În opoziĠie cu această cifră în alegerile din 2003, pentru plata salariilor candidaĠilor degrevaĠi s-au cheltuit 33 mii lei, iar în alegerile din 2005 - 134 mii lei.45 Un anumit impact asupra perioade iniĠiale de pregătire a campaniei elec- torale l-a avut úi intenĠia de a modifica administraĠia publică municipală. În toamnă anului 2006 se discuta posibilitatea alegerii pretorilor în municipiul Chiúinău. O noutate incontestabilă a campaniei electorale din 2007 a fost inexistenĠa timpului acordat gratis. Se putea doar de a cumpăra timp de antenă. În confo- rmitate cu Codul electoral acesta nu poate depăúi 2 min. pe zi la un post de televiziune úi nu mai mult de 120 min. pe întreaga campanie electorală la un post de televiziune sau radio.46

42 În căutarea unui candidat unic…// ”Timpul”, 2007, 8 mai (www.timpul.md (Consultat pe 25 mai 2007). 43 Miscarea „Actiunea Europeana” nu va putea participa la alegerile locale de la 3 iunie. // www.azi.md (Consultat pe 25 mai 2007). 44 Legea nr.75-XVI din 23 martie 2007 privind modificarea articolului 46 al Codului electoral. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.43. 45 CandidaĠii în alegeri, degrevaĠi din funcĠii, nu vor mai primi bani de la bugetul de stat. // www.azi.md (Consultat pe 6 iunie 2007). 46 Regulamentul privind reflectarea în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova a campaniei electorale la alegerile locale generale din 3 iunie 2007. // www.cec.md (Consultat pe 25 mai 2007) 56 Mass-media în campania electorală a avut un comportament diferit. Com- portamentul electoral al Antenei C úi Euro TV a fost modificat prin înstrăina- rea lor anterioară alegerilor. Posturile publice Moldova 1 úi Radio Moldova úi posturi private NIT, Antena C au favorizat partidul de guvernămînt úi au ig- norat partidele de opoziĠie. Posturile private PRO TV Chiúinău, TV7, Vocea Basarabie úi, în turul doi de scrutin, Euro TV Chiúinău au reflectat campania electorală făUă discriminări.47 Un rol activ în această campanie electorală l-a avut Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). Acesta a avertizat posturile publice de lipsă de pluralism úi echidistanĠă,48 iar posturile de televiziune “Pro TV Chisinau” si “Euro TV Chisinau” au fost avertizate de catre Comisia Electorala Centrală în baza demersurilor din partea CCA pentru depasirea timpului de antena co- ntra plata acordat concurentilor electorali.49 În alegerile locale din 2007 s-a încercat implementarea unui Cod de con- duită.50 Acesta viza comportamentul concurenĠilor electorali úi a instituĠiilor mas-media. Codul de conduită avea drept scop promovarea unor alegeri libe- re úi corecte. Ca úi în alegerile parlamentare din 2005 Codul de conduită nu a avut un impact asupra procesului electoral, procesul de activare a acestuia fi- ind blocat chiar la etapa iniĠială de semnare a documentului.51 În alegerile pentru funcĠia de Primar General al municipiului Chiúinău au participat 18 concurenĠi electorali, din care 17 candidaĠi de partid úi 1 candi- dat independent. Un candidat independent, Mihai Roúcovan, cu puĠin timp înainte de alegeri úi-a retras candidatura. Activismul alegătorilor a fost unul tradiĠional pentru capitala Republicii Moldova. La primul tur al scrutinului rata participării a fost de 37,17%, iar la turul II de 36,26%.

2. CONCURENğII ELECTORALI ÎN TURUL I AL ALEGERILOR 2.1. Veaceslav IORDAN (Partidul Comuniútilor din Republica Moldova)

47 Monitorizarea mass-media în campania electorală pentru alegerile locale generale. Raport general. CoaliĠia 2007. - Chiúinău, 2007, pp.3-4. 48 CCA a avertizat public postul national de televiziune pentru partialitate si lipsa de pluralism in programele de stiri. // www.azi.md (Consultat pe 5 iunie iulie 2007) 49 Doua posturi TV au fost avertizate de către CEC pentru depăúirea timpului de antenă contra plată acordat concurenĠilor electorali. // www.azi.md (Consultat pe 11 aprilie 2007) 50 Codul de conduită privind desfăúurarea úi reflectarea campaniei electorale la alegerile locale generale din 2007. // www.cec.md (Consultat pe 26 mai 2007) 51 Vezi: „Moldova Suverană”, 2007, 14 martie, p.1. 57 Perioada încrederii în PCRM úi a ascensiunii acestui partid ia sfârúit. Exi- stau toate úansele ca aceste alegeri locale să fie începutul sfârúitului guvernă- rii PCRM. Aceasta depindea úi de prestaĠia oponenĠilor politici, dar úi factorii extraelectorali. Guvernarea necesită resurse úi eforturi. PCRM începe să obo- sească de guvernare. El a atins limitele capacităĠilor sale. InfluenĠa PCRM, ca a oricărui alt partid de guvernământ, se bazează sută la sută pe capacitatea re- alizării unei guvernări bune, înainte de toate pe cea a asigurării dezvoltării economice. În ultimul timp, reuúitele guvernării sunt cel puĠin invizibile. In- capacitatea de a îmbunăWăĠi substanĠial situaĠia sau, cel puĠin, realizarea unor schimbări care pe durată medie sau mare ar putea face acest lucru úi creúterea preĠurilor provoacă pierderea încrederii cetăĠenilor în capacitatea PCRM de a guverna. Unica ce a reuúit semnificativ PCRM în perioada aflării la putere a fost asigurarea plătirii la timp a salariilor úi a pensiilor, în paralel cu o creútere a acestora contrabalansată de inflaĠie. O schimbare radicală nu s-a reuúit de re- alizat. SăUăcia úi viitorul copiilor rămâne, după cum confirmă sondajele de opinie, o problemă dominantă a societăĠii moldoveneúti.52 În alegerile locale situaĠia PCRM este dificilă. Lipsa persoanelor cu capa- cităĠi de lideri este o problemă permanentă a partidului. Concomitent PCRM nu mai dispune de resursele umane semnificative sub forma activiútilor pe ca- re le deĠinea la începutul anilor 2000. Dar sub aspect comparativ, în raport cu celelalte partide, resursele umane rămîn a fi importante. Aceasta nu permite realizarea unei agitaĠii „din uúă în uúă” masive ca în campaniile precedente. Totuúi, PCRM dispunea de cele mai mari resurse în comparaĠie cu alte pa- rtide politice. În afara resurselor umane, PCRM dispune de importante resur- se financiare, mediatice úi cele administrative. Controlul mediatic úi resursele administrative ale PCRM reprezintă factori care trebuie luaĠi în consideraĠie în planificarea úi realizarea campaniei electorale.53 V.Iordan anterior numirii sale în funcĠia de primar interimar al municipiu- lui Chiúinău făcea parte din categoria funcĠionarilor superiori. În această pos- tură el era o persoană necunosută publicului. Pînî în ultimul moment se păstra intriga privind candidatul PCRM la funcĠia de primar general. IniĠial, nimeni nu vedea în primarul interimar un potenĠial candidat. Printre posibilele candi- daturi din partea PCRM se admiteau aúa persoane ca Prim-ministru V.Tar- lev54úi Prim-viceprim-ministru Z.Greceanîi.

52 www.ipp.md 53 Un raport al societatii civile constata ca Puterea continua sa utilizeze resursele administrative pentru intimidarea contracandidatilor. // www.azi.md (Consultat pe 5 iulie 2007) 54 In pofida faptului că, anterior, Vasile Tarlev declarase că nu va candida la funcĠia de primar general al municipiului Chiúinău. 58 V.Iordan a beneficiat, posibil, de cei mai buni consultanĠi. A avut o cam- panie electorală profesionistă, dar nu întotdeauna reuúită. Probabil consultan- Ġii proveneau din alt stat, deoarece ea nu era perfect în concordanĠă cu modul de a fi al moldovenilor úi al chiúinăuenilor. V.Iordan s-a poziĠionat în modul tradiĠional úi firesc pentru primarului în funcĠie – realizările sale din perioada de 2 luni în care s-a aflat în fruntea pri- Păriei până la alegeri. Realizările lui pe parcursul la doar două luni, exploa- tate în campania electorală, sunt apa caldă în grădiniĠe, 1200 de ascensoare reparate, acoperiúiri renovate, străzi renovate úi spălarea drumurilor (pentru prima dată în 15 ani). Promisiunile sale se reduceau la 4 000 de locuinĠe la ju- Pătate de preĠ, 100 lei pensie pentru 124 mii pensionari, repararea a 500.000 m² de drum pe an etc. Realizările, ca úi promisiunile se prezentau iluzorii úi neconvingătoare. Candidatul PCRM a fost unul dintre primii care ú-a lansat campania ele- ctorală. V.Iordan a început campania electorală înainte de 1 mai. În ziua de luni, 30 aprilie, tot Chiúinăul era încleiat cu afiúajul lui. Plus úi spoturi la TV. Chiar de la începutul campaniei s-a dat greú. Afiúajul electoral a fost lipit ca în campaniile electorale anterioare – făUă a Ġine cont de reglementările legale. Ca rezultat, candidatul comunist a fost atacat de mass-media independentă că a neglijat CEC-ul, afiúele fiind încleiate pe stîlpii din faĠa acestei instituĠii.55 Acest caz a creat impedimente în calea creării unei imagini pozitive candida- tului úi a pus o amprentă negativă pe toată campania ulterioară a acestuia. V.Iordan a realizat chiar de la început o campanie electorală intensă úi multiaspectuală, din ea nelipsind nici un component. Prin prezenĠa masivă se dorea copleúirea úi a contracandidaĠilor úi a alegătorilor. Culorile lui Iordan erau roúu úi alb. Albul puĠin diminuează din roúul comunist. Mascota utilizată de V.Iordan – mănuúa murdară roú-oranj a fost elementul cheie al campaniei. Ea a fost interpretată în diverse moduri, nu tocmai în favoarea candidatului. Spotul iniĠial, ca úi următoarele, a fost unul foarte dinamic. Prezentarea lui Iordan pe úantier úi la urmă în birou indica omul care lucrează. O trăVătură distinctă a campaniei lui V.Iordan este caracterul ei difuz – multe panouri úi spoturi cu slogane úi mesaje diferite care sunt destul de greu de reĠinut úi dificil de reĠinut ideea generală a campaniei. Plus la aceasta, fo- tografia candidatului PCRM prezentă în afiúaj era una realizată artistic, dar nestandartă pentru Republica Moldova úi nereuúită. Caracterul amplu al campaniei este demonstrat úi de concertul mare din 5 mai 2007 din PiaĠa Marii Adunări NaĠionale desfăúurat sub genericul „Iordan primar”. Participarea la concert a unei vedete de talia lui Filip Kirkorov a fost

55ùtirile PRO-TV, 2007, 30 aprilie. 59 o premieră absolută pentru Moldova. Atmosfera era încinsă de chipiurile al- be, maiouri roúii, baloane albe úi roúii, mănuúi purtate de activiútii comuniúti úi distribuite în piaĠă. La concert au fost prezenĠi – V.Voronin, M.Lupu úi V.Tarlev. Primele persoane din stat s-au implicat masiv în promovarea lui V.Iordan, în special Preúedintele Parlamentului Republicii Moldova.56 În cadrul concertului V.Iordan a încercat să seducă alegătorii úi este unul din puĠinele cazuri cînd s-a făcut auzit. În particular, el a promis că 1 mln. de trandafiri vor fi sădite în Chiúinău pentru doamne úi domniúoare, iar că pe 1 iunie va oferi chiúinăuenilor concertul cântăreĠei Sofia Rotaru. Ulterior PPCD a cîútigat piaĠa de la PCRM57úi pe 29 mai PCRM într-o conferinĠă de presă a declarat că concertul se amână după alegeri, dar că el numaidecât va avea loc. Aceasta ar putea semnifica că PCRM a conútientizat că nu va putea câútiga alegerile în primul tur al scrutinului úi concertul va avea loc în turul II. Dar concertul nu a avut loc nici după 3 iunie. Pe 29 mai, în ultima zi când conform legislaĠiei se admite difuzarea rezul- tatelor sondajelor de opinie, a fost difuzat un rezultatele sondajului realizat de IMAS-inc úi CBS-Axa conform lui V.Iordan dispunea de 40% din voturi.58 Un minus esenĠial al candidatului V.Iordan a fost paralela cu candidatul PCRM din alegerile locale din 2003. V.Iordan a apărut foarte puĠin vorbind. Discursurile acestuia sunt foarte puĠine. V.Iordan a evitat insistent participa- rea la dezbaterile electorale. În spoturile electorale doar în penultima săptă- mână apare cu câteva propoziĠii. V.Iordan în calitatea sa de primar interimar a fost supus unei critici per- manente úi dure din partea majorităĠii concurenĠilor electorali. Atacurile erau atît de fond, cît úi de formă. Multe glume au fost realizate pe seama afiúajului electoral al candidatului comuniútilor,59 pe cea a fotografiilor din aceste pla- cate.60

2.2. Ion MEREUğĂ (Partidul Umanist din Republica Moldova)

56 AMN i-a propus lui Marian Lupu sa-si suspende temporar activitatea in functie de presedinte al Parlamentului. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007); CEC i-a cerut spicherului Marian Lupu sa nu-si utilizeze functia pentru promovarea candidatilor PCRM. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007). 57 Conflictul dintre PCRM si PPCD privind organizarea actiunilor electorale in Piata Marii Adunari Nationale continua. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007); CSJ a pus ultimul punct in conflictul dintre comunisti si crestin-democrati. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007). 58 Cu cine vor vota cei 40% de indeciúi? // ”Timpul”, 2007, 29 mai (www.timpul.md (Consultat pe 25 mai 2007). 59 «AlianĠa „Moldova Noastră”, 2007, 18 mai, p.15. 60Ⱦɜɭɥɢɤɢɣɂɨɪɞɚɧ. // „Ⱥɥɶɹɧɫ „Moldova Noastră”, 2007, 4 ɦɚɹ, p.1. 60 Fiind un outsider, candidatul partidului umanist a avut o campanie electo- rală relativ activă, care ia permis ieúirea din anonimat. Un rol important în afirmarea lui I.MereuĠă l-a jucat „echipa” acestuia. SusĠinerea din partea organizaĠiei „Casa Noastră – Chiúinău” în frunte cu O.Oniúcenco ia asigurat majoritatea voturilor pe care le-a acumulat. În tande- mul Partidul Umanist – „Casa Noastră – Chiúinău” principalul rol l-a jucat desigur ultima. Faptul că cu puĠin timp înainte de campania electorală organi- zaĠia lui O.Oniúcenco a fost implicată în schimburi dure de replici cu expo- nenĠii puterii i-a útirbit din reputaĠie, dar úi l-a făcut cunoscut chiúinăuienilor.

2.3. Leonid BUJOR (Partidul „AlianĠa „Moldova Noastră”) AlianĠa „Moldova Noastră” reprezintă o formaĠiune politică în decădere. Liderul acesteia úi poziĠionarea ca unica forĠă de opoziĠiei sunt unicile atuuri ale partidului. Comportamentul său din parlament úi atitudinile sale publice demonstrează caracterul de opoziĠie al formaĠiunii, iar faptul că este un partid parlamentar conferă o seriozitate anumită acĠiunilor sale. Desprinderea din formaĠiunea politică a unui úir de alte formaĠiuni politi- ce a adus prejudicii serioase încrederii úi potenĠialului acesteia. Desigur prin- cipala problemă a AMN este istoria Blocului electoral „Moldova Democra- Wă”, pilonul principal al căruia a fost Serafim Urechean, după alegerile parla- mentare din 2005, eveniment care marchează încetarea existenĠei sale. L.Bujor a activat mai mulĠi ani în administraĠia Primăriei Chiúinău, inclu- siv, a deĠinut úi funcĠia de pretor al sectorului Centru. În postura de candidat este unul deficient. Era vizibil că nu-i ajunge capacităĠi de politician, chiar úi local. ğinuta, limbajul, imaginaĠia denotă calitatea sa de funcĠionar care înde- plineúte ordinele, nu de politician care ia deciziile. Aceasta pe fundalul unei pregătiri bune a domniei sale în domeniul afacerilor municipiului úi încerca- rea de a utiliza metode sofisticate de a convinge. PrestaĠia candidatului AMN rămâne a fi una infantilăúi neoriginală. Se respectă în continuare tradiĠia motourilor începută în anii 1994 úi 1996. L.Bu- jor úi-a ales pe cel de „ExperienĠă. Demnitate. Omenie.” Mesajul candidatului era unul total lipsit de originalitate, fiind conɫretizat în expresii de genul „Ve- nim să facem schimbarea în bine”. O dimensiune distinctă a campaniei electorale realizate de L.Bujor a fost comunismul său inveterat. Cu ocazie sau făUă era atacat PCRM úi candidatul acestuia la funcĠia de Primar General. Prin aceasta se realiza poziĠionarea ca- ndidatului AMN. Acesta decurgea din statutului partidului. În condiĠiile în care majoritatea concurenĠilor electorali tacit sau manifest făceau acest lucru singularitatea AMN nu era vizibilăúi nu aduce din oficiu simpatizanĠi.

61

2.4. Vladimir FILAT (Partidul Democrat din Moldova) Este un candidat ce poate fi încadrat în generaĠia politicienilor tineri. Con- comitent, în comparaĠie cu ceilalĠi candidaĠi, dispune de realizări mai mari. Are experienĠă atît în domeniul economic, cît úi în cel politic. D.Diacov la la- nsarea candidatului democrat menĠiona că V.Filat „a activat în multe structuri de stat, are cunoútinĠe bune, activează în business, astfel încît va fi un mana- ger perfect al capitalei.”61 V.Filat are afaceri în România úi este prezent în vi- DĠa politică începînd din 1998, ocupînd mai multe posturi în instituĠiile de stat úi fiind vice-preúedintele PDM. Vladimir Filat este relativ bine cunoscut. Imaginea lui (capitalul politic) nu este una tocmai impecabilă din cauza implicării anterioare în câteva scan- daluri. IniĠial se credea că apartenenĠa la PD va fi în detrimentul său. Pe par- cursul existenĠei sale ca partid PD úi-a creau imaginea unuia cu o capacitate sporită de a realiza alianĠe úi de a purta negocieri cu tot spectrul politic din Republica Moldova. Totuúi, V.Filat prin campania realizată a reuúit săúi re- poziĠioneze imaginea úi să se distanĠeze de imaginea partidului. V.Filat a fost unul din puĠinii care a avut o campanie electorală profesio- nistăúi originală, o campanie care a depăúit formatul companiilor realizate de entuziaúti. PrestaĠia sa electorală se caracterizează prin faptul că a declarat in- tenĠia de participare (a fost desemnat de partid) cu mult timp înainte de înce- perea campaniei electorale, iar campania electorală a lansat-o unul din primii. PoziĠionarea lui V.Filat s-a făcut, ca úi la majoritatea celorlalĠi candidaĠi, în temeni de apropiere de interesele electoratului. Cuvintele cheie ale campa- niei erau „Start. Stop.”62 Inspirată din domeniul informaĠional ea prindea, în primul rînd, la tineri. Această formulă de promovare conferea dinamism cam- paniei. V.Filat se număra printre puĠinii care au pus accentul úi pe programul său electoral. Acesta este cel mai voluminos dintre toate.63 Promovarea s-a reali- zat masiv prin intermediul tuturor căilor de distribuĠie, accentul principal fi- ind pus pe spoturile electorale.

61 Deputatul Vladimir Filat este candidatul PDM la functia de primar general al capitalei. // www.azi.md (Consultat pe 18 iunie 2007) 62 „Start – TransparenĠă. Stop – CorupĠie”, „Start – Implicare. Stop – Nepăsare” etc. 63ɉɪɟɞɜɵɛɨɪɧɚɹɩɥɚɬɮɨɪɦɚȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɢɤɚɧɞɢɞɚɬɚɧɚɞɨɥɠɧɨɫɬɶȽɟɧɟ- ɪɚɥɶɧɨɝɨɉɪɢɦɚɪɚɆɭɧɢɰɢɩɢɹɄɢɲɢɧɡɭȼɥɚɞɢɦɢɪɚɎɢɥɚɬɚ. - Ʉɢɲɢɧɡɭ, 2007. 62 Cu puĠin timp după Sărbătorile de Paúti V.Filat s-a lansat cu spoturi elec- torale. Spoturile nu erau conform cerinĠelor. Cuvintele de votează, fii alături64 nu sunt pentru un spot de prezentare. Un spot cu un mesaj greoi. Cu puĠin timp înainte de alegeri V.Filat a fost Ġinta unui atac concentrat. Cuvintele cheie ale campaniei sale au fost utilizate în alt context – „Stop – Fi- lat. Start – Procuratura”. V.Filat a fost prezentat în poster ca un hoĠúi contra- bandist. Mihai Roúcovan. Candidat independent care cu o săptămână înainte de alegeri úi-a retras candidatura în favoarea candidatului PD V.Filat. El a argu- mentat acest act prin faptul că considera că partidele de dreapta l-ar fi susĠinut úi el ar fi devenit candidatul unic al dreptei.65 Aceasta încă o dată amintea ale- Jătorilor despre dispersia partidelor de dreapta. Campania electorală a lui M.Roúcovan a fost ghidată de actul de la sfăUúi- tul campaniei electorale. Slogananul său era „Unul pentru toĠi”.

2.5. Dorin CHIRTOACĂ (Partidul Liberal) Dorin Chirtoacă este un candidat care la alegerile locale anticipate din 2005 a acumulat 45 299 voturi (35,62% din 22,62% cât a fost participarea la alegeri). Având o pregătire úi o prestaĠie relativ bună în contextul electoratu- lui din Chiúinău prin cultura sa úi potenĠialul intelectual, el are dificultăĠi cu aspectele practice ale realizării prerogativelor primarului general al municipi- ului. CapacităĠile sale mai bine pot fi utilizate úi valorificate în alegerile par- lamentare decât în cele locale. Candidatul PL a repetat scenariul alegerilor din 200566. El se poziĠiona ca un candidat proeuropean, capabil úi inovator, pentru care naĠionalul reprezin- Wă o valoare. Prin aceasta el, făUă a o spune în mod direct, s-a poziĠionat ca o alternativă reală candidatului PCRM. Pe acest segment naĠional úi anticomu- nist el a reuúit să obĠină monopolul. Totuúi D.Chirtoacă a manifestat o poziĠie rezervată, tolerantă în raport cu rusolingvii, neezitînd să vorbeascăúi în limba rusă. ConĠinutul discursurilor nu se impuneau prin profunzime úi profesiona- lism. Suportul ideelor enunĠate, mecanismele de realizare a scopurilor erau la nivelul celorlalĠi candidaĠi sau chiar mai inferior. Chirtoacă a excelat în forma

64 „Votează pentru tine. Votează pentru Vladimir Filat.” 65 Mihai Roúcovan se retrage din cursa electorală. // «Timpul”, 2007, 29 mai (www.timpul.md (Consultat pe 25 iunie 2007). 66Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ., ɐɭɪɤɚɧȼ. ȼɵɛɨɪɵ (2005) ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨɩɪɢɦɚɪɚɫɬɨɥɢɰɵɊɟɫɩɭ- ɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ: ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.4 (XXXI), 2005. – Chiúinău: USM, 2005. 63 discursurilor úi în prestaĠia sa de Ġinutăúi în general de comportament non-ve- rbal. Spoturile electorale exploatau la maxim ideea naĠională aproape în forma- tul începutul anilor 1990. D.Chirtoacă nu era principalul protagonist al spotu- rilor, el se prezenta în umbra preúedintelui partidului Gh.Ghimpu.

2.6. Zinovia ZORIN (Partidul Conservator) Partidul Conservator a apărut cu puĠin timp în urmăúi printre membrii săi nu se număUă persoane cunoscute de public. Campania electorală a acestei ca- ndidate nu a fost remarcată, nici chiar în cazul dezbaterilor publice. Discursul candidatei denotă confuzie doctrinară, politicăúi administrativă. Z.Zorin prin prestaĠia sa nu a reuúit să scoată partidul din anonimat. Alegerile locale nu a creat pentru candidatul PC úi partidului în general o poziĠie de start pentru alegerile parlamentare.

2.7. Alexandru CORDUNEANU (Partidul Popular Creútin Democrat) ExplicaĠiile oferite membrilor úi simpatizanĠilor săi după votarea din par- lament din 4 aprilie 2005 úi a comportamentului ulterior (conlucrarea în con- siliile raionale, municipale úi în Parlamentul Republicii Moldova cu PCRM) Uămân a fi neconvingătoare úi lipsite de conĠinut. Aceasta a dus la perturbaĠii serioase în cadrul partidului prin plecarea din componenĠa lui a unor deputaĠi úi a altor membrii. PoziĠia multor dintre persoane cu valori anterior vehiculate de PPCD se reduc la expresia „Ei nu mai sunt cu noi”. ExistenĠa unor persoa- ne devotate în unele localităĠi a Moldovei nu schimbă situaĠia generală. MulĠi prognozau că prezentele alegeri locale pot deveni cele care vor marca dispari- Ġia PPCD-ului ca forĠă politică. Această prognoză nu s-a adeverit în mare mă- sură, dar cu referire la Chiúinău ea a fost corectă.67 A.Corduneanu a realizat campania electorală în postura sa de vice-primar al municipiului Chiúinău. Acest fapt, alături de parteneriatul strategic dintre PPCD úi PCRM realizat la alegerile prezidenĠiale din 2005 a impus un anumit specific campaniei electotrale. Candidatul PPCD s-a poziĠionat ca un expo- nent al puterii care are la activ anumite realizări úi care doreúte să continue de a lucra pentru oameni. Ponderea problematicii europene, tradiĠionale deja pentru PPCD, în mesa- jul candidatului PPCD era una determinantă. A.Corduneanu era EuroPrimarul

67 BoĠan I. Victoria agregată a opoziĠiei dispersate. // http://www.alegeri.md (Consultat pe 20 iunie 2007) 64 (Euroe în sens de Uniunea Europeanăúi în cel de valuta euro) care vine să co- nstruiască o capitală europeană în toate sensurile cuvîntului.68 Stofa europeană a candidatului PPCD era scoasă în evidenĠă de opoziĠia creată dintre acesta úi V.Iordan.69 Această departajare s-a realizat într-un mod neagrsiv úi în măsura posibilităĠilor corect. Ulterioarele evoluĠii postelectorale din consiliul municipal, au demonstrat că această distanĠare de PCRM a avut un caracter electoral formal úi nu a fost unul de esenĠă. PPCD a fost primul care úi-a lansat campania electorală în Chiúinău. Cu ocazia Sărbătorilor de Paúti au fost lansat câteva pliante. FăUă a indica candi- datul la funcĠia de primar general al mun. Chiúinău ele au reprezentat o încer- care de a lucra pentru imaginea PPCD. Ideea acestora era realizările din ulti- mii ani datorată stabilităĠii asigurate la 4 aprilie 2005. V.Corduneanu a realizat o campanie electorală activăúi profesionistă. Ca- ravana de maúini care circulau prin municipiu, materialele poligrafice, spotu- rile electorale denotau o forĠă, dar una calmă.

2.8. Valentin KRÎLOV Blocul electoral „Patria-Rodina-Ravnopravie” V.Krîlov a realizat o campanie electorală tradiĠională pentru el. Nu a fost prezent în spaĠiul mediat úi nici în cel al afiúajului. El se poziĠiona ca un can- didat ce reprezintă interesele rusolingvilor din Chiúinău cu un mesaj sută la sută politic, prorus. Aceasta nu i-a încurcat să participe la dezbaterile electo- rale organizate de postul de televiziune PRO TV în care a vorbit în limba ro- mână.

2.9. Eduard MUùUC (Partidul Social-Democrat din Moldova) Face parte din generaĠia tînăUă de politicieni. În alegerile parlamentare din 2005 a fost în umbra lui Ion Muúuc úi a lui Oazu Nantoi. În alegerile primaru- lui general din 2005 partidul a susĠinut candidatura lui Dumitru Braghiú. Ale- gerile locale din 2007 a fost prima încercare electorală a lui Eduard Muúuc ca preúedinte al partidului úi ca candidat indidvidual. Strategia electorală a lui Eduard Muúuc în campania actuală se diferenĠia de precedentele. Dacă anterior s-a mizat pe resurse financiare impozante úi prezenĠa media era asigurată la maximum, actualmente s-a realizat o campa-

68 Trebuie să facem din Chiúinău un oraú curat, dacă avem pretenĠia de capitală europeană. // «Flux», 2007, 20 aprilie, p.6. 69 Corduneanu ridică mănuúa aruncată de Iordan. // „Flux”, 2007, 18 mai, p.7; Iordan întrece Păsura. // „Flux”, 2007, 22 mai, p.1. 65 nie electorală mai modestă. Candidatul PSDM nu a început campania de pro- movare în primul eúalon, iar timpul de ntenă utilizat ulterior a fost redus. PoziĠionarea lui Eduard Muúuc era realizată în termeni moderaĠi în raport cu candidatul ideal. S-a mizat mai mult pe demonstrarea profesionismului úi capacităĠii manageriale ale candidatului úi nu pe departajarea de alte partide prin atacuri úi critică. Campania candidatului PSDM a fost influenĠată de evenimentele din toa- mna 2006 cînd familia Muúuc a fost urmărită pentru însuúirea unor sume de bani.70 În pofida faptului că a fost achitat, perceperea lui E.Muúuc ca un oli- garh sau descendent al acestuia, cu un trecut nu tocmai curat a jucat un rol negativ în campania electorală. În alegerile Eduar Muúuc a mers cu sloganul „Pentru dreptate. Pentru oa- meni.” Campania lui se baza pe patru piloni principali – salvarea fondului lo- cativ, a doua pensie de la primărie, apărarea locurilor de muncăúi primăria pentru oameni. Cel mai original, era acordarea unei a doua pensie de la pri- Părie. În aceste condiĠii mesajul candidatului PSDM a fost unul foarte conc- ret, pragmatic úi apolitic, în raport cu ceilalĠi concurenĠi electorali. Eduar Muúuc a fost unul dintre pretendenĠii serioúi (alături de PDS) la vo- tul deĠinătorilor de patente. Au fost organizate o serie de manifestaĠii de pro- test în care se cereau abrogarea legii ce interzicea activitatea în baza patentei de întreprinzător.71 Eduard Muúuc a fost atacat relativ intens în campania electorală, în speci- al de către comuniúti, desigur nu cu intensitatea cu care a fost atacat V.Filat. Critica candidatului PSDM se reducea la cîteva subiecte centrate pe păUăsirea formaĠiunii de către O.Nantoi úi pe cumpărarea partidului de către preúedinte- le acestuia.72

2.10. Corneliu CIUREA (Partidul Social Liberal) Au realizat o campanie electorală pasivă úi neprofesionistă. Acest lucru denota lipsa unor resurse financiare úi umane. PSL pe panourile electorale a fost prezent cu un afiú care pare a fi rămas în stocuri de la alegerile preceden- te. Campania electorală au lansat-o relativ tîrziu. C.Ciurea a avut o prestaĠie modestă. În pofida faptului că este profesor, nu s-a impus prin discursul său.

70 InstanĠa de fond a stabilit că liderul PSDM nu se face vinovat de însuúirea unor sume mari de bani. // www.azi.md (Consultat pe 8 iulie 2007) 71 PSDM: „Pentru dreptul la o muncăúi o viaĠă demnă!” // „Socius”, 2007, 4 mai, p.1; Micul business pichetează Parlamentul. // „Timpul”, 2007, 18 mai, p.2. 72ɈɈɈɫɟɦɶɢɆɭɲɭɤɨɜ. // „Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬ”, 2007, 11 ɦɚɹ, p.12. 66 ConĠinutul acestuia nu a avut momente seducătoare pentru alegător. Unica ce a fost remarcabil este spotul electoral care ar putea fi întitula „Meciul de Bas- chet” în care el îl cîútigă pe Iordan.

2.11. Vitalia PAVLICENCO (Partidul NaĠional Liberal) Partidul NaĠional Liberal este o formaĠiune recent apărută pe scena politi- Fă a Republicii Moldova. V.Pavlicenco, ca preúedinte a acestei formaĠiuni po- litice, este prezentă de mult timp în politică, dar pe roluri de planul doi. Candidata PNL s-a poziĠionat în termeni politici în raport cu PCRM. Slo- ganul ei principal „Libertatea e aproape” se orienta la valorile naĠionale. V.Pavlicenco úi-a început campania electorală prin atacul, la începutul lui aprilie, în instanĠa de judecată a Preúedintelui. Ulterior a avut o prestaĠie pro- astă. Mesajul candidatului PNL era unul cert politico-naĠional. S-a încercat copleúirea adversarilor prin intermediul lansării ideei de uniune România – Republica Moldova úi prin exploatarea beneficiilor acestui act – pensii ca în România, libera circulaĠie în UE etc. Acest lucru nu a prins. În raport cu alte partide politice cu un mesaj identic úi de orientarea respectivă PNL nu a reu- úit să demonstreze credibilitatea liderului său. M.Severovan era un alt as al campaniei electorale al PNL-ului. O perso- nalitate cunoscută de locuitorii municipiului prin participarea la alegerilor lo- cale anterioare úi prin activitatea acestuia în calitate de consilier local. Afiúa- jul care îi prezintă pe V.Pavlicenco úi M.Severovan dorea să ancoreze perso- nalitatea candidatei la realităĠile Chiúinăului úi să indice simbioza dintre capa- cităĠile úi idealurile politice úi cele administrative.

2.12. Svetlana MÂSLIğCHI (Partidul Popular Republican) S.MâsliĠchi a fost prezentată ca „unicul administrator experimentat, care cunoaúte în detalii problemele gospodăriei oraúului”. Candidata a activat o perioadă lungă de timp în administraĠia publică a Chiúinăului în posturile de conducere. Pornind de la aceasta ea se poziĠionează ca un gospodar (ar fi co- rect, în conformitate cu genul, gospodină), ca o doamnă care poate face faĠă problemelor capitalei. De aici caracterul apolitic al discursului electoral úi sloganul „Chiúinăul – pentru Chiúinăuieni”. PrezenĠa pe scena electorală a fost minimăúi nu a reuúit să depăúească anonimatul, să se evidenĠieze úi nici Văúi creeze o imagine.

2.13. Ludmila BOLBOCEANU (Partidul European)

67 L.Bolboceanu úi Partidul European s-au aflat în anonimat înainte de ale- geri, în perioada campaniei electorale úi după scrutin. Mesajul candidatei L.Bolboceanu se referea la vocaĠia europeană a Chiúinăului. Sloganul ei era „Pentru o capitală de 5 stele”.

2.14. Dumitru BRAGHIù (Partidul DemocraĠiei Sociale) PDS este un partid apărut recent, dar care încearcă să se impună prin per- severenĠa sa. În acest sens depune multe eforturi, uneori lipsite de sens. În pe- rioada preelectoralăúi electorală a încercat să exploateze masiv problema pa- tentelor. Anterior alegerilor era dificil de a aprecia potenĠialul său în domeni- ul organizaĠiilor de partid teritoriale úi locale. Alegerile locale trebuiau să de- monstreze măsura în care ideile úi concepĠiile PDS, deseori populiste, vor fi identice cu cele ale cetăĠenilor. În pofida rezultatelor modeste din capitală D.Braghiúúi partidul condus de acesta úi-a demonstrat dreptul la existenĠă. D.Braghiú se poziĠiona ca úi alĠi candidaĠi în opoziĠie certă cu PCRM. Ca- mpania realizată de el a fost foarte agresivăúi promtă, dar, cu excepĠia televi- ziunii, de o intensitate redusă, în raport cu V.Iordan úi V.Filat. Caracterul ca- tegoric al campaniei candidatului D.Bragiú se concretiza în sloganul „Votea- ]ă Partidul DemocraĠiei Sociale sau ... rabdă mai departe.” Original a fost prezentată denumirea partidului în cadrul unui alt motou – „ProtecĠie! Drep- tate! Salarii!”. La începutul campaniei electorale PDS face o scrisoare oficia- Oă preúedintelui pentru ca acesta săúi prezinte demisia. Mesajul lui D.Braghiú a fost edificarea „Chiúinăului Social”. Aceste prea vag pentru a fi un mesaj eficient. Respectivul mesaj este o concretizare úi o acomodare a ideei „Moldovei Socială”, o iniĠiativă mai veche a PDS. Proble- mele pe care le exploata candidatul PDS se reduceau la pensii, salarii etc., dar accentul în campania electorală se punea pe crearea úi promovarea imaginii úi nu pe lupta de idei. În oferta electorala a candidatului D.Braghiú un loc impo- rtant l-a jucat critica,73 inclusiv evidentăúi prin spoturile electorale.74 D.Braghiú a fost úi el, la rîndul său, atacat înverúunat de alĠi candidaĠii. Critica se reducea la trecutul acestui candidat úi la calităĠile morale dubioase ale acestuia.

2.15. Petru BODAREV (Candidat independent)

73 Munteanu I. 10 politicieni în scrutinul local din iunie 2007: Studii de campanie electorală în Republica Moldova. – Chiúinău: Cartier, 2007, p.62. 74 Vezi: www.alegeri.md 68 P.Bodarev este proprietarul Companiei de producere a încăOĠămintei „Cri- stina” cunoscută de majoritatea chiúinăuienilor cu venituri mici úi medii. Por- nind de la biografia sa el s-a poziĠionat ca un gospodar apolitic care este gata Vă colaboreze cu toate forĠele politice úi preĠuieúte în primul rînd munca úi patriotismul.75 A fost puĠin prezent în campania electorală.

2.16. Ilie BUJENIğA (Partidul Ecologist „AlianĠa Verde” din Moldova) În cadrul acestui scrutin „AlianĠa Verde” a avut o prestaĠie sub orice criti- Fă. În campanie candidatul ecologiútilor I.BujeniĠă s-a remarcat doar printr-un spot electoral banal. Unul din sloganele candidatului (pentru celelalte expresii sau exclamaĠii e dificil de a aplica noĠiunea de slogan) era „Un primar mo- dern pentru un oraú european”.

2.17. Mihai PETRACHE (Uniunea Centristă din Moldova) De profesie jurist, a cunoscut ascensiune politică pe timpul Preúedintelui P.Lucinschi, ulterior se află într-un declin permanent. Alegerile locale din 2007 confirmă acest lucru. Candidatul UCM a făcut parte din categoria invi- zibililor în aceste alegeri, în pofida unei prestaĠii nu rele la dezbaterile electo- rale, datorate cunoútinĠelor úi capacităĠilor personale.

2.18. Valentina ğAPIù (Partidul Legii si DreptăĠii) Candidatul PLD pe departe nu a atins imaginea úi priza la electorat a pre- úedintelui partidului generalul N.Alexei. Ea încheie lista invizibililor în acea- stă campanie electorală.

3. CONCURENğII ELECTORALI ÎN TURUL II AL ALEGERILOR 3.1. Veaceslav IORDAN (Partidul Comuniútilor din Republica Moldova) Campania electorală desfăúurată pentru turul II al alegerilor Primarului General al municipiului Chiúinău de către candidatul comuniútilor a fost radi- cal deosebită de cea de pînă la 3 iunie. În turul II V.Iordan merge pe o depar- tajare, chiar opunere dură dintre el úi „celălalt”. În campania electorală pentru turul II a scrutinului distincĠia s-a făcut în termeni emotivi, intonaĠia úi terminologia era apropiată, dacă nu identică, cu

75 Petru Bodarev: „Acum ca niciodată oraúul are nevoie de un gospodar adevărat.” // „Capita- la”, 2007, 23 mai, p.3. 69 retorica începutul anilor 1990. D.Iordan era calificat ca duúman al statlităĠii Republicii Moldova, un politician făUă principii, naĠionalist radical iar venirea lui la putere va provoca „vrajba interetnică”. Se reamintea expresia din trecut „Valiza. Gara. Rusia.” Prin aceasta campania lui V.Iordan denotă o încercare de a induce electoratului o stare de panică, de frică maniacală. Dacă pentru D.Chirtoacă etapa a doua a campaniei electorale era o dezvo- ltare logică a acĠiunilor de pînă la 3 iunie, pentru V.Iordan a doua fază este deosebită de prima. Dacă în primăvară o făcea mai mult pe „enigmaticul Ior- dan” sau pe „cochetul Iordan”, atunci la începutul verii Iordan s-a transformat într-o sperietoare politică. Acest lucru a avut o influenĠă negativă asupra per- ceperii lui de majoritatea electoratului. Anterior el nu a fost bine cunoscut din cauza absenĠei sale de la dezbaterile publice úi de la întîlnirile cu alegătorii pe care le realizau persoanele de încredere, deci nu a fost înĠeles, nu a devenit apropiat, în al doilea tur persoana lui a devenit úi mai puĠin cunoscută din ca- uza emotivităĠii campaniei desfăúurate. Cei care au realizat campania electorală (s-ar părea că aceútea au fost con- sultanĠi români) nu au luat în consideraĠie publicul. Rusolingvii de astăzi nu mai sunt cei de la începutul anilor ‘90. Ei nu sunt cetăĠeni ruúi (în limba ro- mână este imposibil de a traduce exact noĠiunea de „ɪɨɫɫɢɹɧɢɧ”) cum declara într-o conferinĠă de presă V.Klimenko, ei sunt ruúi moldoveni cu ati- tudini cel puĠin neutre faĠă de Uniunea Europeană, poate cu paúapoarte ro- mâneúti, făUă frustrare úi stări conflictuale interetnice etc. Din acest conside- rent am putea admite că în planificarea úi organizarea turului doi sau implicat úi membrii partidului. Un aspect important al tuturor tururilor secunde este transferul de sprijin politic de la candidaĠii excluúi din cursă spre cei rămaúi. V.Iordan a fost sus- Ġinut doar de V.Klimenko, preúedintele MSP „Ravnopravie”.

3.2. Dorin CHIRTOACĂ (Partidul liberal) În a doua fază a campaniei electorale D.Chirtoacă a continuat linia logică a campanieie sale. Nu erau necesare mari eforturi în acest sens. Electoratul deja cunoútea imaginea celor doi candidaĠi. Candidatul a reamintit úi a reafir- mat, dar úi a accentuat, aderenĠa faĠă de valorile naĠionale. Un rol mare la ju- cat prezenĠa lui D.Chirtoacă la dezbaterile electorale realizate de PRO TV, lu- cru pe care V.Iordan nu a făcut. Prin aceasta candidatul PL a oferit alegători- lor altor candidaĠi în primul tur posibilitatea de a vedea alternativele turului II. Concluziile se impuneau de la sine, diferenĠa fiind vizibilă.76 După cum

76 Pentru comparaĠie a se vedea unul din puĠinele interviuri realizate în paralel cu candidaĠii la turul II: Dialoguri post(pre)electorale. // „Timpul”, 2007, 5 iunie, p.5. 70 menĠiona un specialist în domeniu „la capitolul limbaj cei doi concurenĠi au calibru diametral opuse.”77 În campanie electorală pentru turul II al scrutinului D.Chirtoacă a dispus de susĠinerea tuturor candidaĠilor relevanĠi. În susĠinerea lui s-au pronunĠat V.Filat, D.Braghiú, E.Muúuc, L.Bujor, A.Corduneanu úi V.Pavlicenco. Sem- nificativ este faptul că nu doar candidaĠii au făcut acest lucru, dar úi partidele din care fac parte sau a căror sunt preúedinĠi. SusĠinerea a fost vizibilă, mo- ment ce la fel a contat mult. Alegerile Primarului General al municipiului Chiúinău din 2007, din pun- ctul de vedere al strategiilor úi tehnologiilor electorale, au reprezentat o etapă în evoluĠia acestei útiinĠe úi practici, marcată de creúterea profesionalismului în domeniul respectiv. Concomitent, se păstrează abordarea campaniei electo- rale ca a unei activităĠi politice obiúnuite, care nu necesită cunoútinĠe úi apti- tudini deosebite. Multe din tehnologiile utilizate în aceste alegeri vor repreze- nta baza pentru realizarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 2009.

Bibliografie: „AlianĠa „Moldova Noastră”, 2007, 18 mai. AMN i-a propus lui Marian Lupu sa-si suspende temporar activitatea in functie de presedinte al Parlamentului. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007). BoĠan I. Victoria agregată a opoziĠiei dispersate. // http://www.alegeri.md (Consultat pe 20 iunie 2007) CandidaĠi pentru funcĠia de primar al capitalei. // „Jurnal de Chiúinău”, 2007, 13 februarie (www.jurnal.md (Consultat pe 8 iunie 2007) CandidaĠii în alegeri, degrevaĠi din funcĠii, nu vor mai primi bani de la bu- getul de stat. // www.azi.md (Consultat pe 6 iunie 2007). CCA a avertizat public postul national de televiziune pentru partialitate si lip- sa de pluralism in programele de stiri. // www.azi.md (Consultat pe 5 iunie iulie 2007) CEC i-a cerut spicherului Marian Lupu sa nu-si utilizeze functia pentru pro- movarea candidatilor PCRM. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007). Codul de conduită privind desfăúurarea úi reflectarea campaniei electorale la alegerile locale generale din 2007. // www.cec.md (Consultat pe 26 mai 2007)

77 Da eu pentru cine votez?... // „Timpul”, 2007, 11 iunie, p.5. 71 Conflictul dintre PCRM si PPCD privind organizarea actiunilor electorale in Piata Marii Adunari Nationale continua. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007). Corduneanu ridică mănuúa aruncată de Iordan. // „Flux”, 2007, 18 mai; CSJ a pus ultimul punct in conflictul dintre comunisti si Creútin-democrati. // www.azi.md (Consultat pe 10 iulie 2007). Cu cine vor vota cei 40% de indeciúi? // «Timpul”, 2007, 29 mai (www.timpul.md (Consultat pe 25 mai 2007). Da eu pentru cine votez?... // „Timpul”, 2007, 11 iunie. Deputatul Vladimir Filat este candidatul PDM la functia de primar general al capitalei. // www.azi.md (Consultat pe 18 iunie 2007) Dialoguri post(pre)electorale. // „Timpul”, 2007, 5 iunie. Doua posturi TV au fost avertizate de către CEC pentru depăúirea timpului de antenă contra plată acordat concurenĠilor electorali. // www.azi.md (Con- sultat pe 11 aprilie 2007) InstanĠa de fond a stabilit că liderul PSDM nu se face vinovat de însuúirea unor sume mari de bani. // www.azi.md (Consultat pe 8 iulie 2007) Iordan întrece măsura. // „Flux”, 2007, 22 mai. În căutarea unui candidat unic… // „Timpul”, 2007, 8 mai (www.timpul.md (Consultat pe 25 mai 2007). Legea nr.75-XVI din 23 martie 2007 privind modificarea articolului 46 al Codului electoral. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.43. Micul business pichetează Parlamentul. // „Timpul”, 2007, 18 mai. Mihai Roúcovan se retrage din cursa electorală. // „Timpul”, 2007, 29 mai (www.timpul.md (Consultat pe 25 iunie 2007). Miscarea „Actiunea Europeana” nu va putea participa la alegerile locale de la 3 iunie. // www.azi.md (Consultat pe 25 mai 2007). „Moldova Suverană”, 2007, 14 martie. Monitorizarea mass-media în campania electorală pentru alegerile locale ge- nerale. Raport general. CoaliĠia 2007. – Chisinau, 2007. Munteanu I. 10 politicieni în scrutinul local din iunie 2007: Studii de campa- nie electorală în Republica Moldova. – Chiúinău: Cartier, 2007. Petru Bodarev: „Acum ca niciodată oraúul are nevoie de un gospodar adevă- rat.” // „Capitala”, 2007, 23 mai. Posturile naĠionale de radio úi TV vor realiza dezbateri electorale úase zile pe Văptămână. // www.info-prim.md (Consultat pe 10 mai 2007) PSDM: „Pentru dreptul la o muncăúi o viaĠă demnă!” // „Socius”, 2007, 4 mai.

72 Regulamentul privind reflectarea în mijloacele de informare în masă din Re- publica Moldova a campaniei electorale la alegerile locale generale din 3 iunie 2007. // www.cec.md (Consultat pe 25 mai 2007). Tanasă R. Televiziunea în campaniile electorale din Republica Moldova: im- plicaĠiile politice ale reglementării. // MOLDOSCOPIE (Probleme de ana- liză politică). Nr.3 (XXX), 2005. – Chiúinău, USM, 2005. Trebuie să facem din Chiúinău un oraú curat, dacă avem pretenĠia de capitală europeană. // «Flux», 2007, 20 aprilie. Un raport al societatii civile constata ca Puterea continua sa utilizeze resur- sele administrative pentru intimidarea contracandidatilor. // www.azi.md (Consultat pe 5 iulie 2007) Ⱦɜɭɥɢɤɢɣɂɨɪɞɚɧ. // „Ⱥɥɶɹɧɫ „Moldova Noastră”, 2007, 4 ɦɚɹ. Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ., ɐɭɪɤɚɧȼ. ȼɵɛɨɪɵ (2005) ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨɩɪɢɦɚɪɚ ɫɬɨɥɢɰɵɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ: ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.4 (XXXI), 2005. – Chiúinău: USM, 2005. ɈɈɈɫɟɦɶɢɆɭɲɭɤɨɜ. // «Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬ», 2007, 11 ɦɚɹ. ɉɪɟɞɜɵɛɨɪɧɚɹɩɥɚɬɮɨɪɦɚȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɢɤɚɧɞɢɞɚɬɚɧɚɞɨɥ- ɠɧɨɫɬɶȽɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨɉɪɢɦɚɪɚɆɭɧɢɰɢɩɢɹɄɢɲɢɧɷɭȼɥɚɞɢɦɢɪɚɎɢ- ɥɚɬɚ. - Ʉɢɲɢɧɡɭ, 2007. www.alegeri.md www.ipp.md

73 ANEXE Tabelul 1. Rezultatele alegerilor pentru funcĠia de primar general al mu- nicipiului Chiúinău în turul I. Numărul ConcurenĠii electorali % de voturi Iordan V., Partidul Comuniútilor din Republica 1 59.241 27,62 Moldova 2 MereuĠă I., Partidul Umanist din Moldova 6.176 2,88 3 Bujor L., Partidul „AlianĠa „Moldova Noastră” 20.914 9,75 4 Filat V., Partidul Democrat din Moldova 17.812 8,30 5 Chirtoacă D., Partidul Liberal 52.278 24,37 6 Zorina Z., Partidul Conservator 1.359 0,63 Corduneanu A., Partidul Popular Creútin Democ- 7 12.346 5,76 rat Krîlov V., Blocul Electoral „Patria-Ɋɨɞɢɧɚ – 8 5.795 2,70 Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ” 9 Muúuc E., Partidul Social-Democrat din Moldova 6.432 3,00 10 Ciurea C., Partidul Social-Liberal 1.636 0,76 11 Pavlicenco V., Partidul NaĠional Liberal 4.696 2,19 12 MîsliĠchi S., Partidul Popular Republican 2.677 1,25 13 Bolboceanu L., Partidul European 1.106 0,52 14 Braghiú D., Partidul DemocraĠiei Sociale 17.056 7,95 15 Bodarev P., candidat independent 2.664 1,24 16 BujeniĠa I., Partidul Ecologist "AlianĠa Verde" 884 0,41 17 Petrache M., Uniunea Centristă din Moldova 806 0,38 18 ğapiú V., Partidul Legii úi DreptăĠii 617 0,29

Tabelul 2. Rezultatele alegerilor pentru funcĠia de primar general al mu- nicipiului Chiúinău în turul II. Numărul ConcurenĠii electorali % de voturi Iordan V., Partidul Comuniútilor din Republica 1 82.653 38,83 Moldova 2 Chirtoacă D., Partidul Liberal 130.181 61,17

Prezentat la redacĠie la 14 octombrie 2007

74 STRATEGIILE ùI TACTICILE CANDIDAğILOR LA FUNCğIA DE PRIMAR GENERAL AL MUNICIPIULUI CHIùINĂU: ALEGERILE DIN 27 NOIEMBRIE ùI 11 DECEMBRIE 200578

Anatolie POPOVICI Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative, Catedra ùtiinĠe Politice úi EducaĠie Civică, Doctorand

In the article the author tells us about the strategies and tactics of candi- dates for the primary function of Chisinau from 27 november and 11 decem- ber 2005. He contested the fact that the chousing of the primary of Chisinau could be characterized by two interesting moments: nine months duration of that three chousing (Parliamentary and local) and the second one – the stra- tegies and tactics applicated from that candidates. Then the author characte- rized the strategies and tactics of candidates. He described in amount the strategies and tactics of candidates and also their anterior activities. The aut- hor used the information from newspaper and internet. Every idea is followed by propertied conclusions and opinions. The final conclusion was that the electoral company for Primary from 2005 had been one of the most silent and short in the history of Moldavian Republics, candidates aborted a sterile and politicos message. In the author’s opinion these, near the absent of the intrigue, constituted the main causes of the absent at the voting urns.

Alegerile noi pentru funcĠia de primar al municipiului Chiúinău au fost necesare dupa ce două tentative din 10 úi 24 iulie 2005 au eúuat din cauza prezenĠei scăzute a alegătorilor la urne. La scrutinul din 10 iulie 2005 au par- ticipat 27% de alegători, iar la alegerile repetate din 24 iulie acelaúi an la vo- tare s-au prezentat doar 19.8% din alegători. Toate pietrele au fost aruncate în grădina Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a fost invinuită de faptul că a tergiversat în mod intenĠionat anunĠarea datei alegerilor pentru a-i priva pe studenĠi úi alte categorii de alegători de posibilitatea de a vota. Este binecuno- scut faptul că vara studenĠii sunt plecaĠi în vacanĠă, iar o parte din chiúinăui- eni este plecată în concediu. In acest mod, CEC era invinuită că a facut jocul

78 Recenzent – doctor în útiinĠe politice Igor BUCĂTARU 75 comuniútilor.79 Dar aceasta nu este alt ceva decît o strategie a partidelor de opoziĠie – critică non-stop a guvernării. După părerea noastră eúecul celor două tururi de alegeri pentu Primărie a fost cauzat de mai mulĠi factori. Un factor aparte este decepĠia electoratului prodemocrat faĠă de votul acordat de partidele de opoziĠie guvernării comuniste, produs la 4 aprilie 2005. Un alt factor este oboseala electoratului, resimĠită puternic după alegerile parlamen- tare din primăvara anului 2005. Electoratul moldovenesc nu vine la urne dacă nu are pe tavă o luptă aprigă, susĠinută de replici huliganice. Astfel, consensul parlamentar realizat de principalele forĠe politice, le-a jucat festa candidaĠilor pentru fotoliul de primar. Cu regret, opoziĠia nu prea are personalităĠi cu care ar putea jongla în scrutine. ContracandidaĠii abordînd tactici sterile úi politi- coase au creat o campanie electorală care poate fi numita ca una dintre cele mai liniútite campanii electorale în scurta istorie a Moldovei Aceleaúi feĠe, aceeaúi replică, aceeaúi tactică simplistă – criticistă.80 Totuúi, atitudinile úi aúteptările formaĠiunilor politice faĠă de preconizate- le alegeri, mai ales în municipiul Chiúinău, sînt diferite. Chiar dacă în vara anului 2005 participarea a fost distorsionată de perioada estivală, rezultatele alegerilor noi úi repetate eúuate din 10 úi 24 iulie 2005 au pus în evidenĠă re- lativ clară rating-ul candidaĠilor din partea formaĠiunilor politice în municipi- ul Chiúinău. Acest rating moduleazăúi interesele formaĠiunilor în noile ale- geri. Unii potenĠiali candidaĠi puternici pot avea ca strategie neimplicarea în alegerile noi pe motiv că o eventuală victorie le poate mai degrabă dăuna ca- rierei politice. Într-adevăr, care ar fi sensul cîútigării alegerilor municipale de Fătre un candidat de opoziĠie doar cu un an úi jumătate înainte de alegerile generale, în ajun de iarnă, care promitea a fi una extrem de dificilă din punct de vedere energetic.Toate acestea, luate împreună au avut un impact negativ asupra motivaĠiei cetăĠenilor de a participa la alegeri. Alegerile primarului de Chiúinău din vara anului 2005 au eúuat din cauza ratei de participare sub nivelul obligatoriu de cel puĠin 1/3 din numărul alegă- torilor. În condiĠii normale, rata de participare la alegeri a locuitorilor capita- lei este cu aproximativ 10-15% mai joasă decît rata medie de participare pe Ġară. De această dată, va intra în joc úi o tactică complementară, cea a frecve- QĠei excesive de organizare a alegerilor, care poate amplifica factorul absente- ismului "tradiĠional" al chiúinăuienilor.81 Pentru a evita pericolul absenteismului, garnitura candidaĠilor antrenaĠi în lupta electorală trebuia să facă un efort demn de atenĠia alegătorilor úi al mass-media, ultimei revenindu-i un rol determinant în reuúita alegerii prima-

79 http://www.azi.md/news?ID=36910 80 Mihalache C. Sezonul alegerilor locale. // „Puls”, 2005, 30 septembrie. 81 http://www.e-democracy.md/comments/political/200511091/ 76 rului de Chiúinău. În acest context se poate afirma că dacă, în general, poli- tica este percepută ca artă a posibilului, atunci Chiúinăul, antrenat în alegeri noi ale primarului a treia oară în doar cinci luni, reprezinta o tablă de úah pen- tru tot felul de manevre politice úi testări. În continuare vom caracteriza strategiile úi tacticile candidaĠilor pentru funcĠia de primar general de Chiúinău. . Tabel 1. Rezultatele alegerilor locale din 27 noiembrie úi 11 decembrie 2005 (în procente).82 nr Candidatul 27.11. 11.12. 2005 2005 1 Ursu V. (candidat independent) 46.66 52.91 2 Chirtoacă D. (candidat din partea Partidului 25.14 35.62 Liberal) 3 Rusu M. (Partidul “AlianĠa «Moldova Noastră»”) 10.26 refuz 4 Krîlov V. („Ravnopravie”+ „Patria-Rodina”) 6.38 6.92 5 Muúuc E. (Partidul Social-Democrat) 4.69 refuz 6 Cernei O. ( Partidul Ecologist “AlianĠa Verde” din 3.89 3.51 Moldova (PEAVM) 7 Nicolenco O. (Partidul Social-Liberal) 1.78 refuz 8 Sima Gh. (Uniunea Muncii „Patria-Rodina”) 1.19 1.04

Garnitura celor opt candidaĠi poate fi examinată după anumite criterii: trei candidaĠi, printre care D.Chirtoacă, reprezentînd Partidul Liberal; E.Mu- úuc, reprezentînd Partidul Social Democrat úi O.Cernei, reprezentînd Partidul Ecologist "AlianĠa Verde" formează categoria politicienilor tineri. Aceútia se poziĠionează pe diferite segmente ale spectrului politic - de la dreapta pînă la centru-stînga. ToĠi au acumulat o anumită experienĠă politică, participînd în campanii electorale úi politice în calitate de candidaĠi sau lideri de referinĠă. D.Chirtoacă a devenit revelaĠia scrutinului din 10 iulie 2005, plasîndu-se pe cea de a treia poziĠie în topul candidaĠilor, imediat după favoriĠii competi- Ġiei. El a reuúit să obĠină locul doi în scrutinele din 27 noiembrie úi 11 decem- brie 2005 acumulînd 25,14 úi 35,62%. D.Chirtoacă a reuúit săúi facă campa- nie electorală pozitivă făUă a avea susĠinere financiarăúi logistică. El a mizat pe oboseala electorală a alegătorilor, construindu-úi campania pe tactica “faĠă nouă a politicului moldovenesc”. Avînd la discreĠie doar timpul de antenă

82 0ɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ., ɐɭɪɤɚɧȼ. ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ – 2005: ɜɵɛɨɪɵ-2 ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨ ɩɪɢɦɚɪɚɫɬɨɥɢɰɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). nr.2 (XXXIII), 2006. – Chiúinău: USM, 2006, p.75 77 oferit gratuit de Televiziunea NaĠionalăúi Euro TV, a reuúit săúi modeleze strategia úi tactica suficient de incitant pentru a cîútiga audienĠa. Sloganul său electoral era - „Un primar tânăr — o capitală europeană!” D.Chirtoacă a folo- sit acelaúi slogan úi aceleaúi strategii úi tactici elecorale ca úi în scrutinul din 10 iulie. Programul electoral al lui D.Chirtoacă conĠinea trei tactici decisive.83 Din toate aceste obiective propuse de D.Chirtoacă, putem trage următoarele concluzii: El nu a ales nici o tactică inedităúi a rămas la nivelul celorlalĠi, ca- re promit aceleaúi soluĠii, critică aceeaúi guvernare cu aceleaúi cuvinte. A mi- zat pe electoratul generaĠiei tinere. Drept confirmare a acestei mize este slo- ganul său electoral. A mizat pe oboseala electoratului (cinci scrutine în doar nouă luni) úi pe tactica “faĠă nouă a politicului moldovenesc”. După alegerile parlamentare din 6 martie 2005, în cadrul cărora E.Muúuc a fost cel mai activ candidat al social-democraĠilor, el dă dovadă de tenacitate în efortul său de a se menĠine în politică, care poate fi considerată ca o strate- gie de bază a lui. Strategiile úi tacticile acestui candidat la funcĠia de primar de Chiúinău pot fi cercetate din sloganele sale electorale: «TransparenĠa puterii — Ordine în oraú — Bunăstare cetăĠenilor!» «LocuinĠe pentru toĠi — Locuri de muncă — ProtecĠie socială!» «Unul dintre noi — Împreună cu noi — Pentru noi!» «Om cu principii. Manager cu experienĠă!” Analizînd programele electorale ale tuturor condidaĠilor la funcĠia de pri- mar general de Chiúinău din 2005, noi am sesezat un moment important. E.Muúuc este candidatul care promite foarte mult.84 Aplicînd tactica „spăOării minĠilor”, mesajul său a fost mai mult emoĠional-spiritual de cît concret-raĠio- nal. De aici putem concluziona că, strategia de bază a lui E.Muúuc este: „Da- Fă eúti sigur că nu vei cîútiga, atunci promite cît mai mult!”. Refuzul lui E.Muúuc de a participa în scrutinul din 11 decembrie 2005 denotă faptul că această strategie este sterilăúi făUă efect. Cel mai experimentat dintre tinerii candidaĠi pentru funcĠia de primar ge- neral de Chiúinău este totuúi O.Cernei, candidat din partea Partidul Ecologist “AlianĠa Verde” din Moldova (PEAVM), care deĠinea funcĠia de consilier municipal, fiind ales în cadrul alegerilor locale generale din mai 2003 din pa- rtea blocului electoral AlianĠa "Moldova Noastră". Această funcĠie a servit în strategia úi tactica sa ca o creare a unei imagini de un bun specialist în dome- niul relaĠiilor cu publicul. Nu întîmplător sloganul său electoral este – „Mai aproape de oameni, de nevoile lor!”85 O tactică electorală a lui O.Cernei era

83 Vezi: Programul electoral din 2005 al candidatului la funcĠia de primar general al municipiu- lui Chiúinău D.Chirtoacă 84 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/musuc/program/ 85 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/cernei/program/ 78 accentuarea unui cuvînt-cheie în sloganul său electoral. „Mai aproape de oa- meni, de nevoile lor” poate fi realizat doar prin shimbare. Acest cuvînt-cheie îl sesizăm în adresarea lui O.Cernei către electorat.86 Se observă o creútere considerabilă la 27 noiembrie 2005 a numărului de alegători pentru PEAVM, de la 0,39% la 10 iulie la 3,89% în 27 noiembre. Autorul consideră că aceasta creútere a numărului de simpatizanĠi se datorează faptului schimbării candida- tului pentru funcĠia de primar úi a schimbării strategiei úi tacticii PEAVM. Putem concluziona, că dacă O.Cernei candida úi la scrutinele din vară, atunci la cele din 27 noiembrie úi 11 decembrie 2005 el putea obĠine mult mai multe voturi. Din mai multe considerente, candidatul Partidului Social Liberal (PSL), O.Nicolenco, oarecum nu se înscrie în grupul tinerulor candidaĠi descriúi mai sus. Totuúi, formaĠiunea pe care o reprezintă este rezultatul unui efort al lan- Vării acum úase ani a tinerilor în politică. În acest sens, experienĠa PSL-ului este strategia de legătură între două eforturi de lansare a tinerilor în politică. Primul efort, care poate fi considerat reuúit - accederea în parlament a PSL - ului în cadrul blocului electoral “Moldova Democrată” (BMD) la alegerile parlamentare din 6 martie 2005 úi al doilea efort - participarea la alegerile locale din 27 noiembrie 2005 pentru funcĠia de primar de Chiúinău, care sa dovedit a fi cu eúec. Tactica electorală a candidatului pentru funcĠia de primar de Chiúinău, O.Nicolenco este foarte greu de identificat. Sloganele electorale erau: „AveĠi încredere!” úi „InstruiĠi, Responsabili, HotărîĠi!”.87 Aceste sloga- ne denotă o criză de strategie úi tactică electorală. Astfel, tactica candidatului respectiv poate fi identificată ca un stereotip al politicului moldovensc – pa- rticipare de dragul participării. Duetul V.Krîlov, reprezentînd blocul "Patria-Rodina-Ravnopravie" (co- mpus din Partidul Socialist, Partridul Socialiútilor úi Miúcarea Social-Politică Republicană "Ravnopravie"), úi Gh.Sima, reprezentînd Uniunea Muncii "Pat- ria-Rodina", formează segmentul candidaĠilor cu opĠiuni tranúante de stînga. La baza strategiilor úi tacticilor sale, Gh.Sima Ġintea în experienĠa sa cît poli- tică atît úi profesionistă. Gh.Sima aúa úi nu úi-a evidenĠiat tactica electorală. Nu întîmplător, de la un scrutin la altul, el nu poate obĠine mai mult de 1%.88 Astfel, în final Gh.Sima a demonstrat că aúa úi nu úi-a identificat vre-o tactică electorală nici în scrutinele din 27 noiembrie úi 11 decembrie 2005. Candidat din partea blocului "Patria-Rodina-Ravnopravie" a fost nu V.Klimenko, preúedintele acestei formaĠiuni, ci V.Krîlov, care în comparaĠie

86 Vezi: Programul electoral din 2005 al candidatului la funcĠia de primar general al municipiu- lui Chiúinău O.Cernei. 87 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/nicolenco/program/ 88 Bumbac S. Sima, Braghiú, Klimenko – trei la leu. // „Puls”, 2005, 7 iulie. 79 cu V.Klimenko a obĠinut 6,92%. Să reamintim că V.Klimenko la scrutinul din 10 iulie 2005 a obĠinut 3,76%.89 Această creútere considerabilă a simpati- zanĠilor acestui bloc electoral, după părerea autorului, a fost din cauza schim- Eării strategiilor úi tacticilor sale electorale: în primul rînd, V.Krîlov cunoaúte limba de stat úi la dezbaterile televizate el nu vorbea în limba rusă, cum o fă- cea V.Klimenko. Această tactica sa dovedit a fi cu efect. În al doilea rînd, mesajul electoral a lui V.Krîlov nu conĠinea elemente de vasalitate faĠă de re- gimul de la Tiraspol úi FederaĠia Rusă, ceea ce nu putem spune de mesajul electoral a lui V.Klimenko. În al treilea rînd, sloganul electoral a lui V.Krîlov era: „Pentru drepturile chiúinăuienilor în baza legalităĠii, ordinii úi dreptăĠii sociale!”90 care Ġintea în interesele chiúinăuienilor úi nicidecum în ale blocu- lui pe care îl reprezintă. Ambii candidaĠi, Gh.Sima úi V.Krîlov, sînt politicieni experimentaĠi, de- Ġinînd în trecut funcĠii de deputaĠi în Parlamentul Republicii Moldova, iar Gh.Sima a deĠinut úi funcĠia de ministru al EducaĠiei în perioada 2002-2003. Strategiile úi tacticile lor electorale pun accentul pe un eventual suport din partea FederaĠiei Ruse în soluĠionarea problemelor cu care se confruntă Re- publica Moldova, în cazul accederii lor la cîrma municipiului Chiúinău. Ast- fel, una din strategiile úi tacticile reale ale celor doi candidaĠi este să clarifice care din formaĠiuni este mai credibilă în promovarea vectorului politic pro- CSI-ist. Cea de-a doua strategie a candidaĠilor respectivi Ġine de a beneficia de tribuna electorală, adică de accesul la mass-media, pentru a încerca con- solidarea segmentului electoral cu viziuni de stînga, prin critica fenomenelor sociale generatoare de inegalitate socială, dar mai ales, prin pledoarea în fa- voarea unui vector politic pro-rusesc, care ar contesta actuala politică internă úi externă a Republicii Moldova. Duetul V.Ursu úi M.Rusu făceau parte, de facto, din aceiaúi formaĠiune politică - AlianĠa Moldova Noastră (AMN), ba mai mult, din organele de conducere a acesteia. Totuúi, V.Ursu, care deĠinea funcĠia de primar-interimar de Chiúinău, era candidat independent, iar cel care reprezinta formaĠiunea era M.Rusu. V.Ursu era cel mai controversat candidat la aceste alegeri. V.Ursu a activat ultimele 6 luni in calitate de primar general interimar, pana la plecarea ex-primarului S.Urecheanu. V.Ursu se considera unul din oamenii acestuia, era membru al Biroului permanent al AMN. Odata cu numirea sa în calitate de interimar, V.Ursu a declarat că administratia municipală doreúte să colabo- reze mai strîns cu autorităĠile centrale, in vederea asigurării unei vieĠi mai bu- ne pentru chiúinăuieni. Deúi V.Ursu candida independent pentru funcĠia de primar, preúedintele Ġării V.Voronin a menĠionat ca Partidul Comuniútilor îl

89 Ibidem 90 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/krilov/program/ 80 va susĠine anume pe el, declaraĠii similare fiind făcute úi de Partidul Democ- rat úi Uniunea Centristă ba chiar úi de Partidul Popular Creútin Democrat. Candidatul înaintat sau susĠinut de PCRM este asigurat că va avea un electorat devotat úi stabil, ceea ce-i garantează victoria. După părerea autoru- lui, V.Ursu a avut cel mai bun program electoral. V.Ursu avea un program clar úi cuprinzător, compus din două compartimente. Ceea ce a realizat în fu- ncĠia de primar-interimar úi ceea ce urmează să realizeze după alegeri.91 Rea- lizarea unuia asemenea program electoral, poate fi considerată ca una din strategiile úi tacticile lui V.Ursu. Un program care nu conĠine multe promisi- uni, ci fapte reale. Această tactică a fost utilizată pentru a-i construi o imagine de persoană onestă, echitabilăúi corectă. Sloganul său electoral fiind simplist dar convingător: „Un primar pentru toĠi chiúinăuienii!” úi „Mai aproape de oameni, mai aproape de grijile lor!”. O altă strategie electorală a lui V.Ursu a fost conlucrarea cu puterile centrale. Această strategie o sesizăm în progra- mul electoral al candidatului, unde este scris „conlucrarea cu Guvernul úi Par- lamentul Republicii Moldova întru ridicarea bunăstării locuitorilor capitalei”. Este evident că pentru a face faĠă concurenĠei cu un candidat susĠinut de partidul de guvernămînt, M.Rusu avea nevoie de un suport, suport pe care i-l putea oferi doar liderul AMN, S.Urechean, al cărui rating în Chiúinău ar fi trebuit să rămînă încă foarte înalt. Era dificil a presupune ce strategii úi tactici de "transfer de autoritate" ar putea fi utilizate în acest sens. De aceea una din strategiile lui M.Rusu era crearea unei imagini de politician moderat, tempe- rat úi onest. Fapt ce ne demonstrează mesajul său electoral: „Un singur Chiúi- Qău avem. ğin mult la capitală, de aceea am hotărât să candidez la funcĠia de primar general din partea AlianĠei Moldova Noastră, sub semnul Soarelui. Sunt M.Rusu. Mă cunoaúteĠi bine. ùi eu vă cunosc aúteptările úi nevoile. Ca om, am învăĠat de la viaĠă că eúti ceea ce faci, nu ceea ce spui. Ca părinte, am înĠeles că trăim pentru a-i ajuta pe cei neputincioúi să se pună pe picioare. Ca politician, útiu că de unul singur nu faci nimic. Nu poĠi mătura curtea cu un fir de mălai. ÎĠi trebuie un mănunchi întreg ca să faci o mătură. Ca economist, útiu că pentru a-l ajuta pe un om nevoiaú, nu trebuie să-i dai zilnic de pomană câte un peúte. Mai bine dă-i o undiĠăúi arată-i cum s-o folosească. Restul va face el singur. Ca simplu alegător, am simĠit de multe ori cât e de dureros să fii minĠit de cei care nu se Ġin de cuvânt. ùtiu căúi voi aĠi gustat din amarul acestei lecĠii. Dar mai útiu că somnul în ziua alegerilor omoară viitorul comu- nităĠii în care trăieúti. Ca primar general, voi face tot ce-am învăĠat în calita- tea mea de simplu alegător, de economist, de politician, de părinte úi de om.

91 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/ursu/program/ 81 Un singur Chiúinău avem. Ca să ne simĠim în Capitală ca acasă, haideĠi să ne înĠelegem aúa: voi mă alegeĠi, eu fac restul.”92 Sloganul electoral a lui M.Rusu era: „Un singur Chiúinău avem. Unul pe- ntru toĠi democraĠii. Mircea Rusu — iată Omul!”93 Acest slogan electoral evi- denĠiază o tactică deja învechită úi des întîlnită la candidaĠii úi partidele de opoziĠie - critică non-stop a guvernării comuniste. Dacă mesajul electoral a lui M.Rusu poate fi calificat ca unul bun úi efectiv, atunci programul său denotă o criză profundă de strategii úi tactici electorale. Programul său electo- ral avea denumirea: „8 paúi spre viitor”. Paradoxul acestei denumiri este - opt paúi, dar „o mie” de promisiuni. Promisiuni urmate de crtitici ale guvernării cu caracter revoluĠionaro-comunist - „Mircea Rusu — Primar General mai în- seamnă pentru Chiúinău sfârúitul revoluĠiei din octombrie 1917 úi începutul EvoluĠiei din noiembrie 2005. Cu Mircea Rusu, viitorul începe acum! Mircea Rusu — iată Omul! Pe 27 noiembrie, ia-Ġi prietenii úi hai la EvoluĠie!”94 Aceste detalii ne demonstrează că intriga politică legată de tactica susĠi- nerii celor doi candidaĠi (V.Ursu úi M.Rusu) persista úi aveau un impact im- portant pentru dezvoltarea sistemului de partide din Republica Moldova. În acest sens, este menĠionat úi faptul că, în realitate, AMN avea în aceste ale- geri trei candidaĠi. Cel de al treilea candidat era O.Cernei, care a depus cerere de suspendare temporară a calităĠii sale de membru al AMN, pentru a putea candida din partea Partidului Ecologist "AlianĠa Verde". Aceste tactici pun în evidenĠă două lucruri: AMN a reuúit pe parcursul celor doi ani de existenĠă să atragă de partea sa un impunător potenĠial uman; în prezent, în calitatea sa de opoziĠie intransigentă, AMN are de înfruntat problema managementului aces- tui potenĠial, problemă developată de păUăsirea din AMN a social-democraĠi- lor, în frunte cu D.Braghiúúi participarea membrilor AMN la alegeri în cali- tate de candidaĠi, sau cu susĠinerea din partea altor formaĠiuni.95 În acest sens, eventuala victorie a unuia din cei doi candidaĠi va servi úi drept răspuns implicit la întrebarea: ce ar fi fost mai benefic pentru AMN, să promoveze o politică centristă, de cooperare situaĠională cu dreapta ori cu stî- nga, sau săúi menĠină actuala politică de migrare spre aripa dreaptă a spect- rului politic? Evident, dacă învingea V.Ursu, atunci victoria lui putea fi folo- sită împotriva AMN drept dovadă a corectitudinii liniei centriste faĠă de cea de dreapta. Mai mult s-ar putea ca Ursu să fie încurajat să nu păUăsească AMN ci dimpotrivă, să devină lider al unui eventual curent centrist în AMN. O eventuală victorie a lui M.Rusu ar avea efectul exact invers, numai că învi-

92 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/rusu/message/ 93 http://www.alegeri2005.md/chisinau/opponents/rusu/program/ 94 Ibidem. 95 http://www.e-democracy.md/comments/political/200509261/ 82 ngătorul ar deveni un concurent extrem de puternic pentru ceilalĠi aspiranĠi la poziĠiile de vîrf din cadrul formaĠiunii. Încă o dovadă că intriga politică în aceste alegeri persista cu prisosinĠă. Însă realitatea a fost alta. Pentru a patra oară, în mai puĠin de úase luni, locuitorii Chiúinăului nu au reuúit săúi aleagă primarul general. La 27 noiem- brie úi 11 decembrie 2005 la urnele de vot s-au prezentat mai putin de o trei- me din alegători, valoare obligatorie pentru validarea scrutinului. Din cei ap- roximativ 570 mii de locuitori ai capitalei cu drept de vot s-au prezentat la urne, pe 27 noiembrie - 22,37% , iar la 11 decembrie doar 22,07%,96 astfel in- cat alegerile locale repetate au fost considerate nevalabile. În ziua alegerilor repetate din muncipiul Chiúinău, turul doi de scrutin a fost organizat în alte úase localităĠi din Republica Moldova. Alegerile au fost monitorizate de 247 de observatori locali úi străini, majoritatea fiind desemnaĠi de Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADOM).97 Solicitat de ziarul „Timpul”, secretarul CEC, Iu.Ciocan, a calificat situa- Ġia din capitală drept „criză electorală”, opinând că se impun „măsuri cardina- le” pentru rezolvarea ei. Iurie Ciocan nu a precizat care ar fi aceste măsuri, menĠionând doar că deciziile vor fi luate de CEC doar după consultarea can- didaĠilor, a reprezentanĠilor partidelor politice úi a societăĠii civile. Secretarul CEC nu a negat că ar putea fi vorba de niúte iniĠiative de modificare a legisla- Ġiei electorale, în vederea micúorării sau chiar anulării pragului minim de par- ticipare a alegătorilor pentru alegerile noi úi cele repetate.98 Potrivit Codului Electoral, Comisia Electorală Centrală trebuia să organizeze alegeri noi, data acestora urmând să fie anunĠată cu cel puĠin 60 de zile înainte de scrutin. CEC, însă, a solicitat parlamentului interpretarea art. 134 úi 138 din Codul Electoral (cele referitoare la alegerile repetate/noi, precum úi la pragul electo- ral).99 Spicherul M.Lupu a anunĠat că parlamentul ar putea exclude plafonul minim de prezenĠă la urne. „În parlament, s-a ajuns la un consens în vederea eliminării plafonului minim de prezenĠă la urnele de vot úi sper că în viitorul cel mai apropiat vor fi operate modificările de rigoare în Codul Electoral al Repulicii Moldova”, a declarat preúedintele parlamentului.100 V.Butnaru, redactor-úef la ziarul „Jurnal de Chiúinău”, consideră că cau- zele absenteizmului sunt cunoscute: decepĠia úi deziluzia electoratului demo-

96 http://www.alegeri2005.md/electoralcourier/20051211/ 97 http://www.azi.md/news?ID=37160 98ğurcanu A. Chiúinăul nu se dă bătut: Voronin nu a putut cuceri capitala nici cu Ursu. // „Tim- pul”, 2005, 29 noiembrie. 99 vezi: Codul Electoral. nr.1381, din 21 noiembrie 1997. // Monitorul Oficial nr.81, din 8 dece- mbrie 1997, art.66. 100 Prisăcaru I. Chiúinăul a refuzat să iasă la votare. Cele patru scrutine eúuate ar trebui să pună pe gânduri clasa politică. // „Timpul”, 2005, 13 decembrie. 83 crat vizavi de actul din 4 aprilie (dar úi a electoratului comunist!); dezintere- sul oamenilor faĠă viaĠa politicăúi faĠă de prestaĠia politicienilor; neîncrede- rea în promisiunile electorale etc. Absenteismul masiv denotăúi impactul slab al partidelor, acestea nefiind în stare săúi mobilizeze măcar propriii simpati- zanĠi.101 Este important să se Ġină cont de faptul că fenomenul absenteismului este unul prezent úi în democraĠiile consacrate, unde studii speciale demonstrează o corelaĠie strînsă între rata participării la votare úi: a) atitudinea cetăĠenilor faĠă de instituĠia pentru care se desfăúoară alegeri; b) oferta electorală a con- curenĠilor într-un anumit context (care prin sine însuúi poate genera interes sau dezinteres); c) modul în care sînt percepuĠi concurenĠii (calitatea lor). As- tfel, într-un úir de state ale Uniunii Europene, practic în acelaúi context politic general, participarea la alegerile legislative, regionale (locale) úi pentru Parla- mentul European are aproximativ următoarea proporĠie: 80-70%; 55-45%; 45-35%. În statele din spaĠiul CSI participarea la alegerile locale este, de obicei, foarte joasă. Spre exemplu, în Rusia media variază în limitele a 20- 30%.102 Cu excepĠia evenimentelor descrise mai sus, după părerea autorului, ca- mpania electorală a fost una anemicăúi pasivă. Au lipsit declaraĠiile tari úi concurenĠa acerbă între candidaĠi, care exista pîna acum. În comparaĠie cu al- te campanii, candidaĠii se pare că nu au cheltuit prea multe eforturi úi prea mulĠi bani. Strategiile úi tacticile candidaĠilor erau sterile, politicoase úi lipsite de intrigă. Unul din considerente ar putea fi úi mandatul scurt pe care îl va obĠine cel care va fi ales (circa 1,5 ani), altul este incertitudinea că alegerile vor avea loc úi de aceasta data. Mai mulĠi analiúti si comentatori nu exclud prezenĠa redusă úi la următorul scrutin. Aceasta este explicata prin lipsa de interes pentru alegerile respective, precum úi prin publicitatea socială neadec- vată.

Bibliografie: ğurcanu A. Chiúinăul nu se dă bătut: Voronin nu a putut cuceri capitala nici cu Ursu. // „Timpul”, 2005, 29 noiembrie. Prisăcaru I. Chiúinăul a refuzat să iasă la votare. Cele patru scrutine eúuate ar trebui să pună pe gânduri clasa politică. // „Timpul”, 2005, 13 decemb- rie. Midrigan P. Partidele politice în procesul electoral (cazul Republicii Moldo- va). // MOLDOSCOPIE. (Probleme de analiză politică). Nr.3 (XXX), 2005. – Chiúinău: CE USM, 2005.

101 Butnaru V. Votul obligatoriu. // „Jurnal de Chiúinău”, 2005, 29 noiembrie. 102 http://www.e-democracy.md/comments/political/200511091/ 84 Mihalache C. Sezonul alegerilor locale. // „Puls”, 2005, 30 septembrie. 0ɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ., ɐɭɪɤɚɧȼ. ȼɵɛɨɪɵ (2005) ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨɩɪɢɦɚɪɚ ɫɬɨɥɢɰɵɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ: ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). nr.4 (XXXI), 2005. – Chiúinău: USM, 2005. 0ɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ., ɐɭɪɤɚɧȼ. ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ – 2005: ɜɵɛɨɪɵ- 2 ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨ ɩɪɢɦɚɪɚ ɫɬɨɥɢɰɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). nr.2 (XXXIII), 2006. – Chiúinău: USM, 2006. Peru A. Unele particularităĠi de imagine-poziĠionare în Electorala „Chiúinău- 2005”. Chiúinăul electoral: unul pentru toĠi úi toĠi pentru unu! // MOL- DOSCOPIE (Probleme de analiză politică). nr.2 (XXXIII), 2006. – Chi- úinău: USM, 2006. Butnaru V. Votul obligatoriu. // „Jurnal de Chiúinău”, 2005, 29 noiembrie. http://www.azi.md http://www.alegeri2005.md

Prezentat la redacĠie la 12 septembrie 2007

85 ɑȿɅɈȼȿɑȿɋɄɂɃɄȺɉɂɌȺɅɄȺɄɎȺɄɌɈɊ ȺȾȺɉɌȺɐɂɂȼɆɂȽɊȺɐɂɈɇɇɈɃɋɂɌɍȺɐɂɂ: ɆɈɅȾȺȼɋɄɂȿɆɂȽɊȺɇɌɕɋȼɕɋɒɂɆ ɈȻɊȺɁɈȼȺɇɂȿɆ (ɩɨɞɚɧɧɵɦɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɨɩɪɨɫɨɜ)103.

ȽɟɨɪɝɢɣɊɍɋɇȺɄ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬɢɫɬɨɪɢɱɟɫɤɢɯɧɚɭɤ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ, ɪɟɤɬɨɪ, ɚɤɚɞɟɦɢɤ

ȼɚɥɟɪɢɣɆɈɒɇəȽȺ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ Ɏɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ Ʉɚɮɟɞɪɚɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɢɢɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨɜɨɫɩɢɬɚɧɢɹ, ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɧɚɭɤ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ, ɡɚɜɟɞɭɸɳɢɣɤɚɮɟɞɪɨɣ, ɡɚɫɥɭɠɟɧɧɵɣɞɟɹɬɟɥɶɧɚɭɤɢɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ «Om Emerit»

ȼɚɥɟɧɬɢɧɐɍɊɄȺɇ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ Ɏɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ Ʌɚɛɨɪɚɬɨɪɢɹ «ɋɨɰɢɨɥɨɝɢɢɩɨɥɢɬɢɤɢ», ɞɨɤɬɨɪɮɢɥɨɫɨɮɫɤɢɯɧɚɭɤ, ɞɨɰɟɧɬ, ɡɚɜɟɞɭɸɳɢɣɥɚɛɨɪɚɬɨɪɢɟɣ

The topic of this paper is the human capital as a main resource of adap- tation in the conditions of migration. The person is the huge value in the pro- duction sphere determined socially as a result of the process of socialization. The important social institutes are the family and the school, with which the person interactions from the beginning of his life.

103Ɋɟɰɟɧɡɟɧɬ – ɞɨɤɬɨɪɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɧɚɭɤȺɧɠɟɥɚɄɈɅȺɐɄɂ. 86 Obviously, cultural and social capital are interdependent, the high cultu- ral capital level influences considerable the rise of the social capital level. The vitality and durable development of our Moldavian society depends on the way of distribution of the cultural existent capital. We can mentione that in our country we have a rise of the cultural capi- tal in last 10-15 years, but this existent cultural capital is not rationally used. A lot of person high-educated, with university studies and work ability are not required on the internal labour market. From these reasons they have to go abroad, where their cultural capital is not used also. They are compelled to do unqualified works. The migrant’s level of studies influences in some way the region or the country where they immigrate. The UE migrational space is characterized al- most by the Moldavian migrants which have university studies, they work es- pecially with legal work acts. The NIS migrational space reduces the number of migrants with high level of education, without any legal work contracts.

În sfera producerii omul este purtătorul multor calităĠi sociale determi- nate în aspect social drept rezultat al socializării. Importante institute sociale cu care individul interacĠionează de la începutul vieĠii sale este familia úi úcoala. Evident, capitalul cultural úi social sunt interdependente: nivelul înalt de capital cultural influenĠează considerabil asupra creúterii nivelului capi- talului social. În dependenĠă de faptul cum societatea moldovenească va fi capabilă să distribuie capitalul cultural existent, depinde în primul rînd vita- litatea úi dezvoltarea durabilă a acesteia. Pe de o parte, în Ġară se înregistrează o creútere a capitalului cultural în ultimii 10-15 ani. Totodată, are loc utilizarea neraĠională a capitalului cultu- ral existent care este de un nivel destul de înalt. O mare parte din persoanele cu studii superioare, apte de muncă s-au pomenit într-o situaĠie dificilă – nu sunt cotaĠi pe piaĠa de muncă din Ġară; din aceste motive sunt nevoiĠi să emi- greze peste hotare. Dar úi acolo, capitalul cultural al migranĠilor nu este pe deplin utilizat, aceútea fiind impuúi să efectueze munci care nu implică nive- lul capitalului cultural. Trebuie de menĠionat faptul că nivelul de studii, învăĠămînt al migranĠi- lor influenĠează într-un fel regiunea sau Ġara unde acesta imigrează. SpaĠiul migraĠional al Ġărilor UE este constituit în mare parte din migranĠi moldo- veni cu studii superioare, universitare. SpaĠiul migraĠional al Ġărilor CSI re- duce numărul acestei categorii. MigranĠii muncitori făUă studii în genere nu încheie contracte oficiale de muncă, cu cît nivelul de studii este mai înalt, cu atît creúte numărul muncitorilor ce lucrează conform contractelor oficiale de muncă.

87 ɑɟɥɨɜɟɤɜɫɮɟɪɟɩɪɨɢɡɜɨɞɫɬɜɚɹɜɥɹɟɬɫɹɧɨɫɢɬɟɥɟɦɦɧɨɝɢɯɫɨɰɢɚɥɶ- ɧɵɯɤɚɱɟɫɬɜ, ɨɩɪɟɞɟɥɹɟɦɵɯɜɫɨɰɢɚɥɶɧɨɦɚɫɩɟɤɬɟɤɚɤɪɟɡɭɥɶɬɚɬɫɨɰɢɚ- ɥɢɡɚɰɢɢ. ȼɚɠɧɟɣɲɢɦɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɦɢɢɧɫɬɢɬɭɬɚɦɢ, ɫɤɨɬɨɪɵɦɢɢɧɞɢɜɢɞ ɜɫɚɦɨɦɧɚɱɚɥɟɠɢɡɧɟɧɧɨɝɨɩɭɬɢɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɭɟɬ: ɫɟ- ɦɶɹɢɲɤɨɥɚ. ȼɩɪɨɰɟɫɫɟɩɟɪɜɢɱɧɨɣɫɨɰɢɚɥɢɡɚɰɢɢɫɟɦɶɹɩɪɟɢɦɭɳɟɫɬɜɟ- ɧɧɨ ɧɚɞɟɥɹɟɬ ɢɧɞɢɜɢɞɚ ɬɚɤɢɦɢ ɜɢɞɚɦɢ ɤɚɩɢɬɚɥɚ ɤɚɤ ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɢɤɣ, ɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣ ɢ ɫɨɰɢɚɥɶɧɵɣ. ɗɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɣ ɤɚɩɢɬɚɥ ɫɨɫɬɨɢɬ ɢɡ ɡɟɦɥɢ, ɰɟɧɧɨɫɬɟɣ, ɞɟɧɟɝɢɥɢɰɟɧɧɵɯɛɭɦɚɝɢɬɞ. ɋɨɰɢɚɥɶɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥɩɪɟɞɫɬɚ- ɜɥɹɟɬɫɨɛɨɣɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɜɟɫɶɚɧɫɚɦɛɥɶɪɨɞɫɬɜɟɧɧɵɯ, ɫɨɫɟɞɫɤɢɯɢɞɪɭ- ɝɢɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɚɬɚɤɠɟɫɨɜɨɤɭɩɧɨɫɬɶɫɨɰɢɚɥɶɧɵɯɧɨɪɦ, ɩɪɚɜɢɥ, ɭɛɟɠ- ɞɟɧɢɣ, ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɵɯ ɞɥɹ ɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɢɹ ɜ ɮɨɪɦɚɥɶɧɵɯ ɢ ɧɟɮɨɪɦɚɥɶ- ɧɵɯɫɨɰɢɚɥɶɧɵɯɨɛɳɧɨɫɬɹɯ104. ȼɫɟɦɶɟɢɧɞɢɜɢɞɬɚɤɠɟɩɨɥɭɱɚɟɬɧɚɱɚɥɶɧɵɟɨɫɧɨɜɵɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚ- ɩɢɬɚɥɚ. ɇɨɜ ɰɟɥɨɦ ɦɨɠɧɨ ɫɤɚɡɚɬɶ, ɱɬɨ ɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣ ɤɚɩɢɬɚɥ, ɩɨɥɭɱɟɧ- ɧɵɣ ɜ ɫɟɦɶɟ ɧɨɫɢɬ ɨɛɵɞɟɧɧɵɣ ɢ ɧɟɫɢɫɬɟɦɚɬɢɡɢɪɨɜɚɧɧɵɣ ɯɚɪɚɤɬɟɪ. ȼ ɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɵɦɜɢɞɨɦɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɇɚɞɟ- ɥɹɟɬɢɧɞɢɜɢɞɚɲɤɨɥɚ, ɢɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɧɟɨɛɯɨɞɢɦɵɦɢɡɧɚɧɢɹɦɢɢɭɦɟɧɢ- ɹɦɢ, ɚɬɚɤɠɟɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɶɸ ɢɯɩɪɢɦɟɧɹɬɶɜɩɪɨɢɡɜɨɞɫɬɜɟɧɧɨɣɢɧɟɩɪɨ- ɢɡɜɨɞɫɬɜɟɧɧɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ. ɉɨɥɭɱɟɧɧɵɟ ɡɧɚɧɢɹ ɜ ɪɚɦɤɚɯ ɷɬɢɯ ɫɨɰɢ- ɚɥɶɧɵɯɢɧɫɬɢɬɭɬɚɯɢɫɨɫɬɚɜɥɹɸɬɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣɤɚɩɢɬɚɥɢɧɞɢɜɢɞɚ. Ʉɭɥɶ- ɬɭɪɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥɫɭɳɟɫɬɜɭɟɬɜɞɜɭɯɮɨɪɦɚɯ – ɨɛɴɟɤɬɢɜɢɪɨɜɚɧɧɨɣ: ɜɞɢɩ- ɥɨɦɚɯ, ɢɜɦɟɧɬɚɥɶɧɨɣɮɨɪɦɟɜɜɢɞɟɦɟɧɬɚɥɶɧɵɯɫɬɪɭɤɬɭɪ, ɫɯɟɦɜɨɫɩɪɢ- ɹɬɢɹ, ɦɵɲɥɟɧɢɹɢɞɟɣɫɬɜɢɹ. (ɉȻɭɪɞɶɟ). Ⱦɚɧɧɨɟɩɨɧɹɬɢɟɨɬɪɚɠɚɟɬɮɚɤɬɧɚɥɢɱɢɹɭɢɧɞɢɜɢɞɚɨɫɧɨɜɧɨɣɛɚɡɵ, ɫɩɨɡɢɰɢɣɤɨɬɨɪɨɣɨɧɧɚɱɢɧɚɟɬɫɜɨɸɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɜɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɣɫɮɟ- ɪɟɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɠɢɡɧɢɞɥɹɞɨɫɬɢɠɟɧɢɹɞɟɮɢɰɢɬɧɵɯɰɟɧɧɨɫɬɟɣ. «ɑɟɥɨɜɟ- ɱɟɫɤɢɣ ɤɚɩɢɬɚɥ - ɷɬɨɧɚɤɨɩɥɟɧɧɵɟ ɡɧɚɧɢɹ, ɭɦɟɧɢɹ ɢ ɧɚɜɵɤɢ, ɩɨɥɭɱɟɧ- ɧɵɟɱɟɥɨɜɟɤɨɦɜɩɪɨɰɟɫɫɟɨɛɭɱɟɧɢɹɢɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɨɣɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɢɩɨɡ- ɜɨɥɹɸɳɢɟ ɟɦɭ ɭɫɩɟɲɧɨ ɜɵɩɨɥɧɹɬɶ ɫɜɨɸ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɭɸ ɞɟɹɬɟɥɶ- ɧɨɫɬɶ»105. Ɉɱɟɜɢɞɧɨ, ɱɬɨɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥɬɟɫɧɨɜɡɚɢɦɨɫɜɹ- ɡɚɧɵɞɪɭɝɫɞɪɭɝɨɦ. Ȼɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɣ ɭɪɨɜɟɧɶ ɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɡɧɚ- ɱɢɬɟɥɶɧɨɜɥɢɹɟɬɢɧɚɩɨɜɵɲɟɧɢɟɭɪɨɜɧɹ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ. ȼɬɨɠɟ ɜɪɟɦɹ ɫɨɰɢɚɥɶɧɵɣ ɤɚɩɢɬɚɥ ɧɟ ɧɚɯɨɞɢɬɫɹ ɜ ɩɪɹɦɨɣ ɫɜɹɡɢ ɫ ɤɚɩɢɬɚɥɨɦ

104Ɇɚɱɟɪɢɧɫɤɟɧɟɂ., ɆɢɧɤɭɬɟȽɟɧɪɢɤɫɨɧɊ., ɋɢɦɨɧɚɜɢɱɟɧɟɀ. ɋɨɰɢɚɥɶɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥɨɪɝɚ- ɧɢɡɚɰɢɣ: ɦɟɬɨɞɨɥɨɝɢɹɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ. // ɋɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, 2006, ʋ3, ɫ.29- 39. 105ɄɪɭɬɢɣɂȺ., ɄɪɚɫɢɧɚɈȼ. ɑɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣɤɚɩɢɬɚɥɷɜɨɥɸɰɢɹɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɢɣ. // ɋɨɰɢɨɥɨ- ɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, 2006, ʋ3, ɫ.127-129. 88 ɤɭɥɶɬɭɪɧɵɦ: ɟɝɨɪɨɫɬɧɟɜɥɢɹɟɬɧɚɨɛɴɟɦɢɤɚɱɟɫɬɜɨɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢ- ɬɚɥɚ. Ɂɧɚɱɟɧɢɟɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɫɨɫɬɨɢɬɜɬɨɦ, ɱɬɨɢɦɟɧɧɨɫɟɝɨɩɨ- ɦɨɳɶɸɫɨɡɞɚɸɬɫɹɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɵɟɢɞɭɯɨɜɧɵɟɛɥɚɝɚ, ɤɨɬɨɪɵɟɢɫɨɫɬɚɜɥɹ- ɸɬɨɫɧɨɜɧɭɸɫɨɰɢɚɥɶɧɭɸɰɟɧɧɨɫɬɶɥɸɛɨɝɨɨɛɳɟɫɬɜɚ. ɂɦɟɧɧɨɷɬɨɬɬɢɩ ɤɚɩɢɬɩɥɩ ɜ ɧɚɢɛɨɥɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɚɤɬɭɚɥɟɧ ɞɥɹ ɧɚɲɟɣ ɫɬɪɚɧɵ ɜ ɧɚɫɬɨɹ- ɳɟɟɜɪɟɦɹ. ɊɟɲɟɧɢɟɩɪɨɛɥɟɦɬɟɯɧɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɩɨɞɴɟɦɚɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ ɜɨɡɦɨɠɧɨ ɬɨɥɶɤɨɫ ɩɨɦɨɳɶɸ ɜɵɫɨɤɨɨɛɪɚɡɨɜɚɧɧɵɯ ɢɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨ ɩɨɞɝɨɬɨɜɥɟɧɧɵɯɢɧɬɟɥɥɟɤɬɭɚɥɶɧɵɯ ɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜ, ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɳɢɯɬɚɤɠɟɢ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣɤɚɩɢɬɚɥɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɨɛɳɟɫɬɜɚ. ȼɧɚɫɬɨɹɳɟɟɜɪɟɦɹɬɨɥɶɤɨ ɬɚɤɢɟ ɪɚɛɨɬɧɢɤɢ ɫɩɨɫɨɛɧɵ ɨɬɤɪɵɬɶ ɧɨɜɵɟ ɩɭɬɢ ɜ ɫɜɨɟɣ ɨɛɥɚɫɬɢ, ɨɰɟ- ɧɢɬɶ ɢɯ ɜɚɠɧɨɫɬɶ ɞɥɹ ɫɬɪɚɧɵ, ɫɨɡɞɚɬɶ ɢ ɞɨɜɟɫɬɢ ɢɧɨɜɚɰɢɨɧɧɵɟ ɪɚɡɪɚ- ɛɨɬɤɢ ɞɨ ɭɪɨɜɧɹ ɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɜɧɟɞɪɟɧɢɹ ɜ ɧɚɪɨɞɧɨɟ ɯɨɡɹɣɫɬɜɨ ɫɬɪɚɧɵ. ȼ ɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢ ɨɬ ɬɨɝɨ, ɤɚɤ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɟ ɨɛɳɟɫɬɜɨ ɫɭɦɟɟɬ ɪɚɫɩɨɪɹ- ɞɢɬɶɫɹ ɢɦɟɸɳɢɦɫɹ ɤɭɥɶɬɭɪɧɵɦ ɤɚɩɢɬɚɥɨɦ, ɡɚɜɢɫɢɬ ɜ ɩɟɪɜɭɸ ɨɱɟɪɟɞɶ ɟɝɨɠɢɡɧɟɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɶɢɭɫɬɨɣɱɢɜɨɟ ɪɚɡɜɢɬɢɟ. Ɉɞɧɚɤɨɜɧɚɫɬɨɹɳɟɟɜɪɟ- ɦɹɜɦɨɥɞɚɜɫɤɨɦɨɛɳɟɫɬɜɟɧɚɥɢɰɨɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɵɟɩɪɨɛɥɟɦɵɤɚɤɫɜɨɫɩ- ɪɨɢɡɜɨɞɫɬɜɨɦ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨ ɤɚɩɢɬɚɥɚ, ɬɚɤ ɢ ɫ ɟɝɨ ɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦ ɢɫ- ɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɦ. ɋɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵɜɫɬɪɚɧɟɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬɤɨɥɢɱɟɫɬɜɟɧɧɵɣɪɨɫɬɤɭɥɶɬɭ- ɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɡɚɩɨɫɥɟɞɧɢɟ 10-15 ɥɟɬ. ȼɦɟɫɬɟɫɬɟɦ, ɧɚɥɢɰɨɧɟɪɚɰɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɟɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɢɦɟɸɳɟɝɨɫɹɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɜɵɫɨɤɨɝɨ ɭɪɨɜɧɹɤɭɥɶ- ɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ, ɤɨɬɨɪɵɣɧɚɤɚɩɥɢɜɚɥɫɹɜɬɟɱɟ- ɧɢɟ ɦɧɨɝɢɯ ɞɟɫɹɬɢɥɟɬɢɣ. Ɂɧɚɱɢɬɟɥɶɧɚɹ ɱɚɫɬɶ ɜɵɫɨɤɨɨɛɪɚɡɨɜɚɧɧɵɯ ɥɸ- ɞɟɣɬɪɭɞɨɫɩɨɫɨɛɧɨɝɨɜɨɡɪɚɫɬɚɨɤɚɡɵɜɚɟɬɫɹɧɟɜɨɫɬɪɟɛɨɜɚɧɧɨɣɧɚɪɵɧɤɟ ɬɪɭɞɚ ɜ ɫɬɪɚɧɟ. ɋ ɞɪɭɝɨɣ, ɢɦɟɧɧɨ ɷɬɚ ɤɚɬɟɝɨɪɢɹ ɧɚɲɢɯ ɫɨɨɬɟɱɟɫɬɜɟɧ- ɧɢɤɨɜɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɭɸɞɨɥɸɬɟɯ, ɤɬɨɜɵɧɭɠɞɟɧɢɫɤɚɬɶɩɪɢɦɟ- ɧɟɧɢɟ ɫɜɨɢɦ ɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɹɦ ɧɟ ɜ ɫɜɨɟɣ ɫɬɪɚɧɟ, ɚ ɡɚ ɟɟ ɩɪɟɞɟɥɚɦɢ. ɇɨ ɢ ɬɚɦ ɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣ ɤɚɩɢɬɚɥ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɢɫɩɨɥɶɡɭɟɬɫɹ ɫɨɜɟɪɲɟɧɧɨɧɚ ɪɚɛɨ- ɱɢɯɦɟɫɬɚɯ, ɧɟɬɪɟɛɭɸɳɢɯɢɦɟɸɳɟɝɨɫɹɭɧɢɯɭɪɨɜɧɹɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢ- ɬɚɥɚ106.

106ɋɰɟɥɶɸɩɨɥɭɱɟɧɢɹɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɣɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢɨɬɪɭɞɟɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɜɡɚɪɭɛɟɠɶɟ, ɜɩɟɪɢɨɞɧɨɹɛɪɶ 2005 ɝɨɞɚ - ɦɚɣ 2006 ɝɨɞɚɧɚɦɢɛɵɥɢɩɪɨɜɟɞɟɧɵɫɨɰɢɨɥɨ- ɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɫɪɟɞɢɬɟɯ, ɤɬɨɜɫɬɪɚɧɚɯɋɇȽɢȿɜɪɨɩɟɣɫɤɨɝɨɋɨɸɡɚ. ɉɨɢɫɤɬɚ- ɤɢɯɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜɨɫɭɳɟɫɬɜɥɹɥɫɹɦɟɬɨɞɨɦ «ɫɧɟɠɧɨɝɨɤɨɦɚ». Ȼɵɥɢɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɵɚɧ- ɤɟɬɢɪɨɜɚɧɢɟ (487 ɱɟɥɨɜɟɤ) ɢɭɝɥɭɛɥɟɧɧɵɟɢɧɬɟɪɜɶɸɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ (100 ɱɟɥɨɜɟɤ), ɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɵɫɪɟɞɢɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧ (4 ɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɵ), ɨɩɪɨɫɷɤɫɩɟɪɬɨɜ ɨɤɨɥɨ 40 ɱɟɥɨɜɟɤ), ɧɚɫɚɣɬɟ www.migratie.mdɛɵɥɩɪɨɜɟɞɟɧɢɧɬɟɪɧɟɬɨɩɪɨɫ. Ʉɪɨɦɟɬɨ- ɝɨ, ɛɵɥɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɤɨɧɬɟɧɬɚɧɚɥɢɡɦɨɥɞɚɜɫɤɨɣɩɟɪɢɨɞɢɱɟɫɤɨɣɩɟɱɚɬɢ. Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵ 89

Ɍɚɛɥɢɰɚ 1. ɋɨɨɬɧɨɲɟɧɢɟɞɨɥɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɪɚɛɨɬɚɸɳɢɯɢɧɟɪɚɛɨɬɚ- ɸɳɢɯɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ (ɜ %): Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ ȼɵɪɚɛɨɬɚɟɬɟɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ? ɞɚ ɫɤɨɪɟɟ ɫɤɨɪɟɟ ɧɟɬ ɬɪɭɞɧɨ ɢɧɞɟɤɫ ɜɫɟɝɨ ɞɚ ɧɟɬ ɫɤɚɡɚɬɶ ɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ - 20.0 - 60.0 20.0 -0.40 100 ɧɚɱɚɥɶɧɨɟ - 9.1 - 81.8 9.1 -0.73 100 ɫɪɟɞɧɟɟ 20.0 7.8 15.9 55.5 .8 -0.50 100 ɧɜɵɫɲɟɟ 14.3 10.5 15.8 57.9 1.5 -0.50 100 ɜɵɫɲɟɟ 15.1 8.1 12.8 62.8 1.2 -0.52 100 ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ -0.33 100 33.3 - - 66.7 - ɫɤɨɟ ɜɫɟɝɨ 17.1 8.6 14.6 58.2 1.4 -0.50 100.0

ɂɧɞɟɤɫɪɚɛɨɬɵɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ -0.50 ɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬ, ɱɬɨɛɨɥɟɟɩɨɥɨ- ɜɢɧɵɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜ ɧɟɪɚɛɨɬɚɟɬɩɨɫɜɨɟɣɨɫɧɨɜɧɨɣɩɪɨɮɟɫɫɢɢ. ȼɫɬɪɚɧɚɯɦɢɝɪɚɰɢɢ, ɢɫɩɨɥɶɡɭɟɬɫɹɧɟɛɚɡɨɜɵɣɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥ ɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɚɜɬɨɪɢɱɧɵɣ, ɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɧɵɣɜɧɟɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶ- ɧɵɯ ɨɛɪɚɡɨɜɚɬɟɥɶɧɵɯ ɫɬɪɭɤɬɭɪɚɯ, ɜ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɪɨɢɡɜɨɞɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɩɪɨɰɟ- ɫɫɚ. ȼɷɬɨɦɫɥɭɱɚɟɨɫɧɨɜɧɨɣɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥɨɤɚɡɵɜɚɟɬɜɥɢɹɧɢɟɧɚ ɩɪɨɮɟɫɫɢɧɚɥɶɧɭɸɠɢɡɧɶɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɧɟɩɪɹɦɨ, ɚɤɨɫɜɟɧɧɨ, ɫɨɡ- ɞɚɜɚɹ ɬɨɥɶɤɨ ɛɨɥɟɟ ɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɣ ɮɨɧɞɥɹ ɢɯ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ ɜ ɫɪɚɜɧɟ- ɧɢɢɫɟɝɨɥɢɛɨɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɦ, ɥɢɛɨɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 2. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧɩɨɭɪɨɜɧɸɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɹ (ɚɛɫ. ɢ %) Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ Ʉɨɥɢɱɟɫɬɜɨ % Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 5 1.0 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 11 2.3 ɋɪɟɞɧɟɟ 246 50.5 ɇɜɵɫɲɟɟ 133 27.3 ȼɵɫɲɟɟ 86 17.7 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 6 1.2 ȼɫɟɝɨ 487 100.0

ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ ɢɡɥɨɠɟɧɵ ɜ: Ɇɨɲɧɹɝɚ ȼ., Ɋɭɫɧɚɤ Ƚ., ɐɭɪɤɚɧ ȼɉɪɢɧɭɞɢɬɟɥɶɧɵɣ ɬɪɭɞ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɬɪɭɞɨɜɵɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧ ɜ ɤɨɧɬɟɤɫɬɟ ɋɇȽ – ȿɜɪɨɩɟɣɫɤɢɣ ɋɨɸɡ (ɩɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɦ ɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ). // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.4 (XXXV), 2006. – Chiúinău: USM, 2006, p.66-129.

90 ɇɚɥɢɱɢɟɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚɜɧɚɫɬɨɹɳɟɟɜɪɟɦɹɬɪɭɞɨɜɵɯɪɟɫɭɪ- ɫɨɜɫɜɵɫɨɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɨɩɪɟ- ɞɟɥɹɟɬɢ ɫɬɪɭɤɬɭɪɭɦɢɝɪɚɧɬɨɜ: ɢɯɫɨɫɬɚɜɜɤɥɸɱɚɟɬɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɟɤɨɥɢ- ɱɟɫɬɜɨɥɸɞɟɣɫɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɤɚɤɫɪɟɞɧɟɝɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɝɨɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɹ - 50.5%, ɬɚɤɢɧɟɨɤɨɧɱɟɧɧɨɝɨɜɵɫɲɟɝɨ - 27.3% ɢɜɵɫɲɟɝɨ - 17.7%. ɉɪɢɷɬɨɦɞɨɥɹɥɢɰɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɢɫɧɚɱɚɥɶɧɵɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ ɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬ ɦɟɧɶɲɭɸ, ɩɨ ɤɪɚɣɧɟɣ ɦɟɪɟ ɩɨɤɚ, ɢɯ ɱɚɫɬɶ: ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ 1.0% ɢ 2.3%. Ⱦɪɭɝɨɣɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɶɸɪɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɹɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɫɪɟɞɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɹɜɥɹɟɬɫɹɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɚɹɞɨɥɹɥɢɰɫɭɧɢ- ɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦ ɢ ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ - 1.2%. Ʉɨɧɟɱɧɨ, ɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɨɬɧɨɫɢɬɟɥɶɧɨɧɟ- ɜɟɥɢɤɚɜɨɛɳɟɦɫɨɫɬɚɜɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ɇɨɫɥɟɞɭɟɬɭɱɟɫɬɶ, ɱɬɨɷɬɨɧɚɢɛɨɥɟɟ ɩɨɞɝɨɬɨɜɥɟɧɧɚɹɱɚɫɬɶɬɪɭɞɨɜɵɯɪɟɫɭɪɫɨɜɤɤɪɟɚɬɢɜɧɨɣɢɢɧɨɜɚɰɢɨɧɧɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ. ɉɨɞɝɨɬɨɜɤɚɷɬɨɣɝɪɭɩɩɵɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɨɛɳɟɫɬ- ɜɚɧɟɧɨɫɢɬɢɧɢɤɨɝɞɚɧɟɛɭɞɟɬɧɨɫɢɬɶɦɚɫɫɨɜɨɝɨɯɚɪɚɤɬɟɪɚ. Ɍɟɦɛɨɥɟɟ, ɱɬɨɞɨɥɹɥɢɰɜɵɫɲɢɦɢɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɫɪɟɞɢɦɢɝ- ɪɚɧɬɨɜɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɩɪɟɜɵɲɚɟɬɢɯɞɨɥɸ ɜɫɨɫɬɚɜɟɜɡɪɨɫɥɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɫɬɪɚɧɵ. Ɍɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɜɤɥɸɱɟɧɢɟɜɦɢɝɪɚɰɢɨɧɧɵɣɩɪɨɰɟɫɫɱɚɫɬɢɧɚ- ɫɟɥɟɧɢɹɫɬɪɚɧɵɫɧɚɢɜɵɫɲɢɦɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɩɪɨɢɫɯɨ- ɞɢɬɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɢɧɬɟɧɫɢɜɧɟɟ, ɱɟɦɜɝɪɭɩɩɟɫɨɫɪɟɞɧɢɦɢɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜ- ɧɟɦ. ɉɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɫɨɨɬɧɨɲɟɧɢɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɢɞɨɭɧɢɜɟ- ɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɨɞɢɧɚɤɨɜɨ, ɧɟɫɦɨɬɪɹɧɚɢɯɧɟɨɞɢɧɚɤɨɜɨɟɪɚɫ- ɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɜɨɛɳɟɣɦɚɫɫɟɜɡɪɨɫɥɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɫɬɪɚɧɵ. Ɋɚɡɥɢɱɢɟɟɫɥɢɢ ɟɫɬɶ, ɬɨɨɧɨɧɟɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨ. ȼɵɫɨɤɚɹɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɫɨɡɞɚɟɬɞɜɨɹɤɭɸ ɫɢɬɭɚɰɢɸ: ɫɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵɧɚɪɨɞɧɨɟɯɨɡɹɣɫɬɜɨɫɬɪɚɧɵɥɢɲɚɟɬɫɹɜɵɫɨ- ɤɨɤɜɚɥɢɮɢɰɢɪɨɜɚɧɧɵɯɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜ. ɂɷɬɨɬɮɚɤɬɱɪɟɡɜɵɱɚɣɧɨɬɪɟɜɨɠɟɧ. ɇɨ ɫ ɞɪɭɝɨɣ, ɧɚɥɢɱɢɟ ɜɵɫɲɟɝɨ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ ɫɨɡɞɚɟɬ ɞɥɹ ɢɯ ɧɨɫɢɬɟɥɟɣ ɛɨɥɟɟ ɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɟ ɭɫɥɨɜɢɹ ɞɥɹ ɜɵɠɢɜɚɧɢɹ ɜ ɦɢɝɪɚɰɢɨɧɧɨɣ ɫɢɬɭɚ- ɰɢɢ. ɍɱɢɬɵɜɚɹ ɪɚɡɧɵɟ ɭɪɨɜɧɢ ɫɨɰɢɚɥɢɡɚɰɢɢ, ɡɚɤɨɧɨɦɟɪɧɨ ɩɪɟɞɩɨɥɨ- ɠɢɬɶ, ɱɬɨ, ɫɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵ, ɩɭɬɶɜɦɢɝɪɚɧɬɵɥɢɰɫɜɵɫɨɤɢɦɢɧɢɡɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɪɚɡɧɵɣ, ɬɚɤɢ, ɫɞɪɭɝɨɣ, ɞɥɹɷɬɢɯ ɝɪɭɩɩɩɨɪɚɡɧɨɦɭɫɤɥɚɞɵɜɚɟɬɫɹɫɢɬɭɚɰɢɹ ɧɚɪɵɧɤɟɬɪɭɞɚ. ȼɦɟɫɬɟɫɬɟɦ, ɤɚɤɜɩɟɪɜɨɣɩɪɨɛɥɟɦɟ, ɬɚɤɢɜɨɜɬɨɪɨɣɨɫɬɚɟɬɫɹɞɨɫ- ɬɚɬɨɱɧɨɦɧɨɝɨɬɟɦɧɵɯɩɹɬɟɧ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɧɟɹɫɧɨ, ɜɤɚɤɨɣɫɬɟɩɟɧɢɪɚɡ- ɥɢɱɢɹɜ ɭɪɨɜɧɟɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨ ɤɚɩɢɬɚɥɚɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɜɥɢɹɸɬɧɚɦɢɝɪɚ- ɰɢɨɧɧɭɸɫɢɬɭɚɰɢɸɜɪɟɚɥɶɧɨɫɬɢ? ɂ, ɜɨɜɬɨɪɵɯ, ɬɚɤɠɟɧɟɹɫɧɨ, ɫɨɡɞɚɟɬ

91 ɥɢɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɢɯɨɛɥɚɞɚɬɟɥɹɦɛɨɥɶ- ɲɢɟɩɪɟɢɦɭɳɟɫɬɜɚɢɥɢ, ɧɚɨɛɨɪɨɬ, ɞɟɥɚɟɬɢɯɛɨɥɟɟɭɹɡɜɢɦɵɦɢ ɜɦɢɝɪɚ- ɰɢɨɧɧɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢ? ɉɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɫɥɟɞɭɟɬɨɬɦɟɬɢɬɶ, ɱɬɨɭɪɨɜɟɧɶɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɧɚɯɨɞɢɬɫɹɜɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɣɫɜɹɡɢɫɪɟɝɢɨɧɨɦɢɥɢɫɬɪɚɧɨɣɦɢɝɪɚɰɢɢ. Ɇɢɝɪɚɰɢɨɧɧɨɟ ɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɨ ɫɬɪɚɧ ȿɋ ɫɨɫɬɨɢɬ ɢɡ ɛɨɥɟɟ ɜɵɫɨɤɨɣ ɞɨɥɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ. Ɉɝɪɚɧɢɱɟɧɢɟ ɦɢɝɪɚɰɢɨɧɧɨɝɨɩɨɥɹɫɬɪɚɧɚɦɢɋɇȽɫɧɢɠɚɟɬɞɨɥɸɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɦɢɝɪɚɧ- ɬɨɜɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ. Ⱦɚɧɧɚɹɫɢɬɭɚɰɢɹɧɚɝɥɹɞɧɨɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɚɜ ɬɚɛɥɢɰɚɯ 2 ɢ 3. ȼ ɨɛɳɟɦ ɨɛɴɟɦɟ ɬɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɜ Ɋɨɫɫɢɸ ɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬ ɛɨɥɟɟ ɩɨɥɨɜɢɧɵɟɟɨɛɳɟɝɨɤɨɥɢɱɟɫɬɜɚ - 57.3%. ɉɨɱɬɢɬɪɟɬɶɦɢɝɪɚɧɬɨɜ - 27.5% ɩɪɢɯɨɞɢɬɫɹɧɚɜɨɫɟɦɶɫɬɪɚɧɋɪɟɞɢɡɟɦɧɨɦɨɪɶɹ, ɬɚɤɢɟɤɚɤ ɂɬɚɥɢɹ, ɉɨɪ- ɬɭɝɚɥɢɹ, Ɏɪɚɧɰɢɹ, ɂɫɩɚɧɢɹ, Ƚɪɟɰɢɹ, ɂɡɪɚɢɥɶ, Ɍɭɪɰɢɹ, Ʉɢɩɪ. Ɂɚɧɢɦɢɩɨ ɫɬɟɩɟɧɢɭɛɵɜɚɧɢɹɢɞɭɬɫɬɪɚɧɵɐɟɧɬɪɚɥɶɧɨɣɢɋɟɜɟɪɧɨɣȿɜɪɨɩɵɢɛɥɢ- ɠɚɣɲɢɟɢɞɚɥɶɧɢɟɫɨɫɟɞɢɩɨɩɥɚɧɟɬɟɁɟɦɥɹ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 3. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɪɟ- ɝɢɨɧɚɢɫɬɪɚɧɵɦɢɝɪɚɰɢɢ (ɚɛɫ. ɢ %): Ɋɟɝɢɨɧɢɫɬɪɚɧɚɦɢɝɪɚɰɢɢ Ʉɨɥɢɱɟɫɬɜɨ % Ɋɨɫɫɢɹ 279 57.3 ɋɬɪɚɧɵ ɋɪɟɞɢɡɟɦɧɨɦɨɪɶɹ 134 27.5 ɋɬɪɚɧɵɐɟɧɬɪɚɥɶɧɨɣɢɋɟɜɟɪɧɨɣȿɜɪɨɩɵ 40 8.2 Ȼɥɢɠɧɢɟɫɨɫɟɞɢ 24 4.9 Ⱦɚɥɶɧɢɟɫɨɫɟɞɢ 10 2.1 ȼɫɟɝɨ 487 100.0

ɉɪɟɨɛɥɚɞɚɸɳɢɣ ɯɚɪɚɤɬɟɪ ɬɪɭɞɨɜɨɣ ɦɢɝɪɚɰɢɢ ɜ Ɋɨɫɫɢɸ ɢ ɫɬɪɚɧɵ ɋɪɟɞɢɡɟɦɧɨɦɨɪɶɹ ɦɨɠɧɨ ɨɩɪɟɞɟɥɢɬɶ ɤɚɤ ɜɥɢɹɧɢɟ ɞɜɭɯ ɢɫɬɨɪɢɱɟɫɤɢɯ ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɳɢɯ. ɋɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵ, Ɇɨɥɞɨɜɚɞɥɢɬɟɥɶɧɵɣɩɟɪɢɨɞɜɪɟɦɟɧɢ ɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɥɚɜɫɨɫɬɚɜɟɊɨɫɫɢɣɫɤɨɣɢɦɩɟɪɢɢ, ɚɡɚɬɟɦɢɜɫɨɫɬɚɜɟɋɋɋɊ, ɝɞɟ ɢɫɩɵɬɵɜɚɥɚɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɟɜɥɢɹɧɢɟɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɫɨɫɬɨɪɨɧɵɊɨɫɫɢɢ. ɋ ɞɪɭɝɨɣ, ɢɡɜɟɫɬɧɨ, ɱɬɨ ɫɨ ɜɪɟɦɟɧɢ ɫɬɚɧɨɜɥɟɧɢɹ ɫɜɨɟɣ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧ- ɧɨɫɬɢɜɫɪɟɞɧɢɟɜɟɤɚɆɨɥɞɨɜɚɧɚɯɨɞɢɥɚɫɶɜɬɟɫɧɵɯɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɯ, ɩɨ- ɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɤɭɥɶɬɭɪɧɵɯɫɜɹɡɹɯ ɫɬɚɤɢɦɢɫɬɪɚɧɚɦɢɋɪɟɞɢɡɟɦɧɨɦɨɪɶɹ. Ɉɱɟɜɢɞɧɨ, ɱɬɨɢɫɬɨɪɢɱɟɫɤɢɣɮɚɤɬɨɪɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɚɹɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɚɹɫɢɬɭ- ɚɰɢɹɜɨɦɧɨɝɨɦɨɩɪɟɞɟɥɢɥɢɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɵɟɱɟɪɬɵɧɵɧɟɲɧɢɯɦɢɝɪɚɰɢɨɧ- ɧɵɯ ɩɪɨɰɟɫɫɨɜ ɜ ɫɨɜɪɟɦɟɧɧɨɣ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɢ ɩɪɟɠɞɟ ɜɫɟɝɨ ɟɟ ɪɟɝɢɨɧɚɥɶɧɭɸɢɫɬɪɚɧɨɜɭɸɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɶ. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɭɳɟɫ- ɬɜɟɧɧɨɜɚɪɶɢɪɭɟɬɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɪɟɝɢɨɧɚɢɥɢɫɬɪɚɧɵ.

92

Ɍɚɛɥɢɰɚ 4. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɩɨɫɬɪɚɧɚɦɩɪɢɟ- ɦɚ (%): ɋɬɪɚɧɚ Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ 1 2 3 4 5 6 7 Ɋɨɫɫɢɹ 66.6 63.6 65.4 55.6 34.1 66.6 57.3 ɂɬɚɥɢɹ 16.7 - 6.9 15.0 20.0 16.7 11.5 ɉɨɪɬɭɝɚɥɢɹ - - 9.3 3.0 3.5 - 6.2 Ⱥɧɝɥɢɹ - 9.1 0.8 4.5 3.5 - 2.5 Ɏɪɚɧɰɢɹ - - 2.8 2.3 3.5 - 2.7 ɋɒȺ - - 0.4 3.0 3.5 - 1.6 ɂɫɩɚɧɢɹ - - 1.6 3.0 5.9 - 2.7 Ƚɪɟɰɢɹ 16.7 - 1.2 0.8 1.2 16.7 1.4 Ƚɟɪɦɚɧɢɹ - - 1.2 2.3 3.5 - 1.8 Ɋɭɦɵɧɢɹ - - 1.2 3.0 7.1 - 2.7 ɂɡɪɚɢɥɶ - - 1.2 0.8 5.9 - 1.8 Ɍɭɪɰɢɹ - 9.1 1.2 - - - .8 ɑɟɯɢɹ - - 2.0 3.8 1.2 - 2.3 ɂɪɥɚɧɞɢɹ - - 0.4 0.8 - - .4 Ⱥɜɫɬɪɢɹ - - 0.8 - - - .4 ɍɤɪɚɢɧɚ - 18.2 1.6 - 4.7 - 2.1 Ʉɢɩɪ - - 0.8 - - - .4 Ȼɟɥɚɪɭɫɶ - - - - 1.2 .2 Ȼɟɥɶɝɢɹ - - 0.4 0.8 1.2 - .6 ɇɨɪɜɟɝɢɹ - - - 0.8 - - .2 Ʉɨɪɟɹɘɠɧɚɹ - - 0.4 - - - .2 Ȼɨɥɝɚɪɢɹ - - - 0.8 - - .2 ȼɫɟɝɨ 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɛɟɡ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ; 2 – ɧɚɱɚɥɶɧɨɟ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 3 – ɫɪɟɞɧɟɟɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 4 – ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɟ; 5 – ɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 6 - ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 7 - ɜɫɟɝɨ

ȼɫɪɚɜɧɟɧɢɢɫɞɪɭɝɢɦɢɫɬɪɚɧɚɦɢɨɫɧɨɜɧɵɦɩɨɬɪɟɛɢɬɟɥɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟ- ɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɩɨɜɫɟɦɬɢɩɚɦɹɜɥɹɟɬɫɹ Ɋɨɫɫɢɹ, ɧɚɟɟɞɨɥɸɩɪɢɯɨɞɢɬɫɹ 66,6% ɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ, 55.6% ɫɧɟɨɤɨɧɱɟɧɧɵɦɜɵɫɲɢɦɢ 65.4% ɫɨɫɪɟɞɧɢɦɫɩɟ- ɰɢɚɥɶɧɵɦ. ɉɨɫɪɚɜɧɟɧɢɸɫɞɪɭɝɢɦɢɫɬɪɚɧɚɦɢɜɊɨɫɫɢɸɩɪɢɟɡɠɚɟɬɧɚɢ- ɛɨɥɶɲɟɟ ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ - 34.1%, ɯɨɬɹ ɨɧɢɫɨɫɬɚɜɥɹɸɬɧɟɫɤɨɥɶɤɨɦɟɧɶɲɭɸɰɢɮɪɭɜɫɪɚɜɧɟɧɢɢɫɞɪɭɝɢɦɢɝɪɭ- ɩɩɚɦɢ.

93 Ɍɚɛɥɢɰɚ 5. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟ ɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜ ɩɨ ɭɪɨɜɧɸ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ ɢ ɫɬɪɚɧɚɦ / ɪɟɝɢɨɧɚɦɦɢɝɪɚɰɢɢ (ɚɛɫ. ɢ %): ɋɬɪɚɧɚɦɢɝɪɚɰɢɢ Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ (%) 1 2 3 4 5 6 7 Ɋɨɫɫɢɹ 1.1 2.5 57.7 26.5 10.4 1.4 100 ɋɬɪɚɧɵ 100 1.5 0.7 46.3 24.6 25.4 1.5 ɋɪɟɞɢɡɟɦɧɨɦɨɪɶɹ ɋɬɪɚɧɵɐɟɧɬɪɚɥɶɧɨɣɢ 100 0.0 2.5 35.0 42.5 20.0 0.0 ɋɟɜɟɪɧɨɣȿɜɪɨɩɵ Ȼɥɢɠɧɢɟɫɨɫɟɞɢ 0.0 8.4 25.0 20.8 45.8 0.0 100 Ⱦɚɥɶɧɢɟɫɨɫɟɞɢ 0.0 0.0 30.0 40.0 30.0 0.0 100 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɛɟɡ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ; 2 – ɧɚɱɚɥɶɧɨɟ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 3 - ɫɪɟɞɧɟɟɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 4 – ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɟ; 5 – ɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 6 - ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 7 - ɜɫɟɝɨ

ɉɪɟɞɫɬɚɜɥɹɟɬɞɨɫɬɚɬɨɱɧɵɣɢɧɬɟɪɟɫɪɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɬɢɩɨɜɱɟɥɨɜɟɱɟɫ- ɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɜɧɭɬɪɢɨɬɞɟɥɶɧɵɯɫɬɪɚɧɢɪɟɝɢɨɧɨɜ. ȼɨɜɫɟɯɪɟɝɢɨɧɚɯɢɜ Ɋɨɫɫɢɢɝɪɭɩɩɵɫɧɢɡɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɬɟɥɶɧɵɦɭɪɨɜɧɟɦ «ɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ» ɢ ©ɧɚɱɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ» ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɬɦɟɧɶɲɢɧɫɬɜɨ: ɨɬ 1.1% ɢɞɨ 2.5%. ɗɬɨ ɢ ɩɨɧɹɬɧɨ, ɭɱɢɬɵɜɚɹ ɧɟɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɣ ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɜ ɷɬɢɯ ɝɪɭɩɩɚɯ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹ, ɜɊɨɫɫɢɢɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧɫɧɟɨɤɨɧɱɟɧɧɵɦɢ ɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɜɨɛɳɟɦɨɛɴɦɟ ɦɟɧɶɲɟɢɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬɫɨɨɬɜɟɬɫɬ- ɜɟɧɧɨ 26.5% ɢ 10.8%. ɂɯɞɨɥɹɜɫɬɪɭɤɬɭɪɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜɜɫɪɚɜɧɟɧɢɢɫɞɪɭ- ɝɢɦɢɪɟɝɢɨɧɚɦɢɢɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨɦɞɪɭɝɢɯɫɬɪɚɧɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɦɟɧɶɲɟ. ɇɚ- ɩɪɢɦɟɪ, ɞɨɥɹ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ ɜ ɫɬɪɚɧɚɯ ɋɪɟɞɢɡɟɦɧɨɦɨɪɶɹ ɢ ɐɟɧɬɪɚɥɶɧɨɣ ɢ ɋɟɜɟɪɧɨɣ ȿɜɪɨɩɵ ɜ ɨɛɳɟɦ ɨɛɴɦɟ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜɩɨɱɬɢ ɜɞɜɨɟɛɨɥɶɲɟɢɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ 25.4% ɢ 20,0%. Ⱦɨɫɬɚɬɨɱɧɨɜɵɫɨɤɚɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɤɭɥɶɬɭɪ- ɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɜɝɪɭɩɩɟ «ɞɚɥɶɧɢɯɫɨɫɟɞɟɣ» - ɚɷɬɨɩɪɟɠɟɞɟɜɫɟɝɨɋɒȺ - 30.0%. ȼɵɫɨɤɚɞɨɥɹɥɢɰɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɢɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛ- ɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ ɜ ɫɬɪɚɧɚɯ, ɹɜɥɹɸɳɢɯɫɹ ɧɚɲɢɦɢ «ɛɥɢɠɚɣɲɢɦɢ ɫɨɫɟɞɹɦɢ» Ɋɭɦɵɧɢɹ, ɍɤɪɚɢɧɚ, Ȼɟɥɨɪɭɫɫɢɹ) - 41.7%, ɩɪɚɜɞɚ, ɪɨɫɬ ɜ ɷɬɨɣ ɝɪɭɩɩɟ ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɡɚɫɱɟɬɊɭɦɵɧɢɢ. ȼɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɫɬɪɚɧɵɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɜɵɫɨɤɢɦ, ɫɪɟɞɧɢɦɢɧɢɡ- ɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɪɚɡɥɢɱɚɟɬɫɹ (ɬɚɛɥɢɰɚ 6).

Ɍɚɛɥɢɰɚ 6. Ⱦɨɥɹɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧ ɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨ- ɜɚɧɢɟɦɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɫɬɪɚɧɵɩɪɢɟɦɜ (ɜ %):

94 ɋɬɪɚɧɚ Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ (%) 7 1 2 3 4 5 6 Ɋɨɫɫɢɹ 1.4 2.5 57.7 26.5 10.4 1.4 100 ɂɬɚɥɢɹ 1.8 - 30.4 35.7 30.4 1.8 100 ɉɨɪɬɭɝɚɥɢɹ - - 76.7 13.3 10.0 - 100 Ⱥɧɝɥɢɹ - 8.3 16.7 50.0 25.0 - 100 Ɏɪɚɧɰɢɹ - - 53.8 23.1 23.1 - 100 ɋɒȺ - - 12.5 50.0 37.5 - 100 ɂɫɩɚɧɢɹ - - 30.8 30.8 38.5 - 100 Ƚɪɟɰɢɹ 14.3 - 42.9 14.3 14.3 14.3 100 Ƚɟɪɦɚɧɢɹ - - 33.3 33.3 33.3 - 100 Ɋɭɦɵɧɢɹ - - 23.1 30.8 46.2 - 100 ɂɡɪɚɢɥɶ - - 33.3 11.1 55.6 - 100 Ɍɭɪɰɢɹ - 25.0 75.0 - - - 100 ɑɟɯɢɹ - - 45.5 45.5 9.1 - 100 ɂɪɥɚɧɞɢɹ - - 50.0 50.0 - - 100 Ⱥɜɫɬɪɢɹ - - 100.0 - - - 100 ɍɤɪɚɢɧɚ - 20.0 40.0 - 40.0 - 100 Ʉɢɩɪ - - 100.0 - - - 100 Ȼɟɥɚɪɭɫɶ - - - - 100.0 - 100 Ȼɟɥɶɝɢɹ - - 33.3 33.3 33.3 - 100 ɇɨɪɜɟɝɢɹ - - - 100.0 - - 100 Ʉɨɪɟɹɘɠɧɚɹ - - - 100.0 - - 100 Ȼɨɥɝɚɪɢɹ - - - 100.0 - - 100 1.2 2.3 50.5 27.3 17.5 1.2 100 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɛɟɡ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ; 2 – ɧɚɱɚɥɶɧɨɟ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 3 - ɫɪɟɞɧɟɟɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 4 – ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɟ; 5 – ɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 6 - ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 7 - ɜɫɟɝɨ

Ɉɞɧɚɤɨɦɨɠɧɨɜɵɞɟɥɢɬɶɝɪɭɩɩɭɫɬɪɚɧ, ɜɤɨɬɨɪɵɯɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫ ɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɢɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬ 50% ɢɛɨɥɟɟ. ȼɢɯɱɢɫɥɨɜɯɨɞɹɬɬɚɤɢɟɫɬɪɚɧɵ, ɤɚɤɋɒȺ - 87.5%, Ⱥɧɝɥɢɹ - 75.0%, ɂɫɩɚɧɢɹ - 69.3%, ɂɬɚɥɢɹ - 67.9%, Ƚɟɪɦɚɧɢɹ, ɂɡɪɚɢɥɶ - 66.7%, ɑɟɯɢɹ - 54.5%, ɂɪɥɚɧɞɢɹ - 50.0%. Ɇɨɠɧɨ ɩɪɟɞɩɨɥɨɠɢɬɶ, ɱɬɨ ɜɵɫɨɤɢɣ ɭɪɨɜɟɧɶ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɜɰɟɥɨɦɢɜɨɬɞɟɥɶɧɵɯɫɬɪɚɧɚɯɹɜɥɹɟɬɫɹɧɟɬɨɥɶɤɨɫɥɟɞɫɬ- ɜɢɟɦɨɛɴɟɤɬɢɜɧɵɯɩɪɢɱɢɧ, ɫɜɹɡɚɧɧɵɯɫɜɵɫɨɤɨɣɞɨɥɟɣɥɸɞɟɣɫɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɫɪɟɞɢɚɤɬɢɜɧɨɣɱɚɫɬɢɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɫɬɪɚɧɵ. Ɍɟɦɛɨɥɟɟ, ɱɬɨ ɞɨɥɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɜɧɟɫɤɨɥɶɤɨɪɚɡɩɪɟɜɵɲɚɟɬɢɯ ɞɨɥɸ ɥɸɞɟɣ ɫ ɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ ɜ ɫɨɫɬɚɜɟ ɜɡɪɨɫɥɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɫɬɪɚɧɵ.

95 ɉɪɢɱɢɧɚɬɚɤɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹɢɦɟɟɬɪɚɡɧɵɟɤɨɪɧɢ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɭɧɢɜɟ- ɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨ ɩɨɜɵɲɚɟɬ ɭɪɨɜɟɧɶ ɫɨɰɢɚɥɶɧɵɯ ɩɪɢɬɹɡɚɧɢɣ ɥɢɱɧɨɫɬɢ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɨɛɳɟɫɬɜɨ ɭɞɨɜɥɟɬɜɨɪɢɬɶ ɧɟ ɦɨɠɟɬ. ȼɨ- ɜɬɨɪɵɯ, ɜɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɞɟɥɚɟɬɷɬɢɯɥɢɰɛɨɥɟɟ ɭɹɡɜɢɦɵɦɢ ɜ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɪɵɧɤɚ. ɇɚ ɞɚɧɧɨɦ ɷɬɚɩɟ ɦɨɥɞɚɜɫ- ɤɢɣ ɪɵɧɨɤ ɜ ɛɨɥɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɡɚɢɧɬɟɪɟɫɨɜɚɧ ɜ ɪɚɛɨɬɧɢɤɚɯ ɫ ɧɢɡɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ. Ɍɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɦɨɠɧɨɩɪɟɞɩɨɥɨɠɢɬɶ, ɱɬɨ, ɩɨɤɪɚɣɧɟɣɦɟɪɟɜɛɥɢɠɚɣɲɟɟɜɪɟɦɹ, ɞɨɥɹɥɢɰɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɟɦ ɫɪɟɞɢ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɛɭɞɟɬ ɨɫɬɚɜɚɬɶɫɹ ɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɜɵɫɨɤɨɣ. ɂ ɜɬɪɟ- ɬɶɢɯ, ɦɢɝɪɚɧɬɵɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɜɫɬɪɟɦɥɟɧɢɢɪɟɲɢɬɶɫɨɛɫɬɜɟɧ- ɧɭɸ ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɭɸɩɪɨɛɥɟɦɭ ɜ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɣɫɬɟɩɟɧɢ ɨɪɢɟɧɬɢɪɭɸɬɫɹ ɧɚɟɜɪɨɩɟɣɫɤɢɟɪɵɧɤɢɬɪɭɞɚ. Ⱦɚɧɧɵɟ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ ɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬ, ɱɬɨ ɜ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɭɢɯɧɢɯɭɞɚɟɬɫɹɢɯɪɟɲɢɬɶ. ɋɢɬɭɚɰɢɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɪɚɡɧɵɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɞɨɢɩɨɫɥɟɦɢɝ- ɪɚɰɢɢɧɚɝɥɹɞɧɨɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬ, ɜɨɩɟɪɜɵɯ, ɪɚɡɥɢɱɢɹɜɢɯɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɦɩɨ- ɥɨɠɟɧɢɢɜɫɬɚɪɬɨɜɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢ, ɢ, ɜɨɜɬɨɪɵɯ, ɪɚɡɥɢɱɢɹɜɢɡɦɟɧɟɧɢɢɦɚ- ɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨ ɩɨɥɨɠɟɧɢɹ ɜ ɮɢɧɚɥɶɧɨɣ ɫɬɚɞɢɢ ɦɢɝɪɚɰɢɢ. ȼ ɷɬɨɦ ɫɥɭɱɚɟ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɭɸ ɪɨɥɶ ɢɝɪɚɸɬ ɪɚɡɥɢɱɢɹ ɜ ɭɪɨɜɧɟ ɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨ ɤɚɩɢɬɚɥɚ ɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. Ʉɚɤɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬɞɚɧɧɵɟ, ɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɚɹɫɬɚɪɬɨɜɚɹɫɢɬɭɚɰɢɹɦɢɝɪɚɧ- ɬɨɜɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɯɭɠɟ, ɱɟɦɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɟɩɨɥɨ- ɠɟɧɢɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ. Ɉɫɨɛɟɧɧɨɧɚɝɥɹ- ɞɧɨɷɬɨɩɪɨɹɜɥɹɟɬɫɹɜɩɨɤɚɡɚɬɟɥɟ «ɇɚɦɧɟɯɜɚɬɚɟɬɞɚɠɟɧɚɫɚɦɨɟɧɟɨɛ- ɯɨɞɢɦɨɟ» ɪɚɡɦɚɯɤɨɥɟɛɚɧɢɣ ɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬ ɨɤɨɥɨ 6 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜ (ɬɚɛɥɢɰɚ 7, ɩɪɢɥɨɠɟɧɢɟ). ɋɪɚɜɧɟɧɢɟɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɪɚɡɧɵɦɭɪɨɜɧɟɦ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɞɨɢɩɨɫɥɟɦɢɝɪɚɰɢɢɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬɞɜɟɫɢɬɭɚɰɢɢ: 1. Ⱦɨɦɢɝɪɚɰɢɢɨɰɟɧɤɢɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹɫɪɟɞɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫ ɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɩɨɜɫɟɦɩɚɪɚɦɟɬɪɚɦɨɤɚɡɵ- ɜɚɸɬɫɹɦɟɧɟɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɦɢ, ɧɟɠɟɥɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦɨɛɪɚ- ɡɨɜɚɧɢɟɦ. Ɉɱɟɜɢɞɧɨ, ɱɬɨɧɚɪɹɞɭɫɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɩɨɬɪɟɛɧɨɫɬɟɣ ɭɩɟɪɜɨɣɝɪɭɩɩɵɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɢɪɟɚɥɶɧɨɟɩɨɥɨɠɟɧɢɹɷɬɨɣɝɪɭɩɩɵɹɜɥɹɟɬ- ɫɹɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦ. 2. ɉɨɫɥɟɦɢɝɪɚɰɢɢɥɢɰɚɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɞɨɛɢɜɚɸɬ- ɫɹɛɨɥɟɟɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɩɪɢɪɨɫɬɚɫɜɨɟɝɨɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹ, ɱɟɦ ɥɢɰɚɫɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ. Ⱦɚɧɧɵɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬ, ɱɬɨɜɧɚɲɟɦɫɥɭɱɚɟɜɲɢɪɨɤɨɦ ɦɚɫɲɬɚɛɟɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬɧɟɬɨɥɶɤɨɭɬɟɱɤɚɦɨɡɝɨɜ, ɧɨɢɢɯɧɟɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɟ ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟ. Ȼɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨ ɬɪɭɞɨɜɵɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚ-

96 ɧɢɟɦɬɪɭɞɹɬɫɹɧɟɬɨɥɶɤɨɧɟɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ, ɧɨɢɧɚɪɚɛɨɬɟ, ɧɟɬɪɟɛɭ- ɸɳɟɣɩɪɢɦɟɧɟɧɢɹɩɨɥɭɱɟɧɧɵɯɢɦɢɜɜɵɫɲɢɯɭɱɟɛɧɵɯɡɚɜɟɞɟɧɢɹɯɡɧɚ- ɧɢɣ. ɉɨɞɨɛɧɚɹɫɢɬɭɚɰɢɹɩɪɢɜɨɞɢɬɫɨɜɪɟɦɟɧɟɦɤɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɦɭɫɧɢɠɟ- ɧɢɸɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɧɨɝɨɪɚɧɟɟɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɌɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦ, ɟɫɥɢ ɬɪɭɞɨɜɵɟ ɦɢɝɪɚɧɬɵ ɫ ɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ ɢ ɜɨɡɜɪɚɳɚɸɬɫɹ, ɬɨ ɨɧɢ ɩɪɢɜɨɡɹɬɫɫɨɛɨɣɜɥɭɱɲɟɦɫɥɭɱɚɟɜɚɥɸɬɭ, ɧɨɢɯɢɧɬɟɥɥɟɤɬɭɚɥɶɧɨɩɪɨ- ɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɵɣɛɚɝɚɠɨɤɚɡɵɜɚɟɬɫɹɜɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɫɢɥɶɧɨɢɫɬɨɳɟɧɧɵɦ. Ɍɚɤɢɦɨɛɪɚɡɨɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣɤɚɩɢɬɚɥɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɧɟɢɫ- ɩɨɥɶɡɭɟɬɫɹɩɪɹɦɨ, ɧɨɤɨɫɜɟɧɧɨ, ɤɚɤɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɟ, ɩɪɢɧɨɫɢɬ ɢɦ ɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɭɸ ɩɨɥɶɡɭ. ɉɨɜɢɞɢɦɨɦɭ, ɩɪɢɨɪɟɬɟɧɧɵɣ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣ ɤɚɩɢɬɚɥɜɵɩɨɥɧɹɟɬɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɢɧɮɨɪɦɚɬɢɜɧɭɸɮɭɧɤɰɢɸɢɜɦɟɧɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢɫɩɨɫɨɛɫɬɜɭɟɬɫɬɪɟɦɥɟɧɢɸ ɩɨɜɵɫɢɬɶɢɦɟɸɳɢɣɫɹ ɭɪɨɜɟɧɶɱɟɥɨ- ɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ. ɐɟɥɟɜɚɹ ɭɫɬɚɧɨɜɤɚ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɮɨɪɦɢɪɭɟɬɫɹɜ ɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɯ ɭɫ- ɥɨɜɢɹɯɠɢɡɧɢɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɜɪɨɞɧɨɣɫɬɪɚɧɟ. ɉɨɷɬɨɣɩɪɢɱɢɧɟɛɨɥɶɲɚɹ ɱɚɫɬɶɦɢɝɪɚɧɬɨɜ - 91.3% ɧɚɞɟɟɬɫɹɫɩɨɦɨɳɶɸɦɢɝɪɚɰɢɢɪɟɲɢɬɶɩɪɟɠɞɟ ɜɫɟɝɨ ɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɵɟ ɢ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɟ ɩɪɛɥɟɦɵ. ɂ ɷɬɨ ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɡɭɟɬ ɜɫɟ ɝɪɭɩɩɵɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɪɚɡɥɢɱɢɹɦɟɠɞɭɧɢɦɢɯɨɬɹɢ ɫɭɳɟɫɬɜɭɸɬ, ɧɨɦɚɬɟ- ɪɢɚɥɶɧɚɹɦɨɬɢɜɚɰɢɹɩɪɟɨɛɥɚɞɚɟɬɜɨɜɫɟɯɝɪɭɩɩɚɯ. ȼɦɟɫɬɟɫɬɟɦ, ɜɝɪɭɩ- ɩɚɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɦɢɭɪɨɜɧɹɦɢɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ, ɩɪɢ- ɫɭɬɫɬɜɭɟɬ, ɯɨɬɹ ɢ ɧɟɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨ, ɱɚɫɬɶ ɬɪɭɞɨɜɵɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɤɨɬɨɪɚɹ ɫɬɚɜɢɬ ɩɟɪɟɞɫɨɛɨɣɰɟɥɶɩɨɜɵɫɢɬɶɭɪɨɜɟɧɶɫɜɨɟɝɨɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ – 5.2%. ɉɨɥɭɱɟɧɢɟɩɪɢɷɬɨɦɪɚɛɨɬɵɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢɧɟɨɫɨɛɟɧɧɨɨɛɧɚɞɟ- ɠɢɜɚɟɬ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ȼ ɰɟɥɨɦ ɬɨɥɶɤɨ 11.9% ɢɡ ɧɢɯ ɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɸɬ ɩɨɥɭ- ɱɢɬɶ ɪɚɛɨɬɭ ɩɨ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ. ȼ ɧɚɢɛɨɥɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɫɢɬɭɚɰɢɹ ɫ ɢɫ- ɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɦɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɧɨɝɨɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɜɵɝɥɹɞɢɬɜɝɪɭɩɩɟ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ – 33.3%. ȼɧɚɢɦɟɧɶɲɟɣ ɜɝɪɭɩɩɟɫɧɚɱɚɥɶɧɵɦɢɫɪɟɞɧɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ, ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ 0.0% ɢ 8.2%. ɏɚɪɚɤɬɟɪɧɨ, ɱɬɨɜɝɪɭɩɩɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɧɟɢɦɟɸɳɢɯɧɢɤɚɤɨɝɨɨɛɪɚ- ɡɨɜɚɧɢɹ, ɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɸɳɢɯ ɩɨɥɭɱɢɬɶ ɪɚɛɨɬɭ ɩɨ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ ɛɨɥɶɲɟ, ɱɟɦ ɜ ɝɪɭɩɩɟ ɫɨ ɫɪɟɞɧɢɦ ɢ ɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ. Ⱦɚɧɧɵɣ ɮɚɤɬɤɚɤɪɚɡɢɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬɧɟɜɨɫɬɪɟɛɨɜɚɧɧɨɫɬɶɜɵɨɤɨɝɨɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚ- ɩɢɬɚɥɚɫɟɝɨɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦ. Ɉɫɨɛɨɟɦɟɫɬɨɡɚɧɢɦɚɟɬɪɚɛɨɬɚɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢɜɰɟɥɟɜɵɯɦɢɝɪɚ- ɰɢɨɧɧɵɯ ɭɫɬɚɧɨɜɤɚɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ – 33.3% ɢɡɧɢɯɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɸɬɩɨɥɭɱɢɬɢɦɟɧɧɨɬɚɤɭɸɪɚɛɨɬɭ. Ʉɚɤɜɢɞɢɦ, ɩɪɟɢɦɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɷɬɚɝɪɭɩɩɚɜɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɦɨɠɟɬɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɬɶɧɚ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɵɣɜɢɞɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 8. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɩɨɰɟɥɢɦɢɝɪɚɰɢɢɜ ɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ (ɜ %): 97 ɐɟɥɶɦɢɝɪɚɰɢɢ (%)

ɢ ɶ ɜ ɟ ɟ

ɬ ɬ

ɚ ɨ ɧ ɢ

ɶ ɤ ɫ ɫ

ɟ ɣ ɤ ɚ ɩ ɧ

ɨ ɵ ɨ ɬ ɟ ɢ ɞ ɪ ɚ ɟ ɬ ɚ ɧ ɧ ɡ ɢ ɱ ɜ ɬ ɶ ɲ ɶ ɨ ɬ ɟ ɢ ɨ ɬ ɨ ɥ ɦ ɨ ɫ ɛ ɟ ɠ ɠ ɡ ɥ

ɨ ɛ

ɟ ɚ ɪ

ɚ ɪ ɨ ɚ ɚ ɣ ɛ ɭ ɚ ɫ ɢ ɨ ɟ ɪ ɪ ɦ ɨ ɱ ɚ ɪ ɇ ɯ ɰ ɚ ɡ

Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ ɛ ɉ ɨ ɟ ɡ Ɋ ɬ ɨ Ɉ ɩ ɏ ɷ ȼ ɫ Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 100.0 80.0 20.0 20.0 - 20 .0 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 90.9 45.5 0 .0 0.0 - ɋɪɟɞɧɟɟ 92.2 38.8 8.2 16.3 3.7 5.3 ɇɟɨɤɨɧɱɟɧɧɨɟ 19.7 5.3 11.4 92.4 47.0 15.9 ɜɵɫɲɟɟ ȼɵɫɲɟɟ 85.4 31.7 15.9 22.0 11.0 9.8 ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 100.0 50.0 33.3 0.0 - 0 .0 ȼɫɟɝɨ 91.3 40.3 11.9 17.7 5.2 7.7

Ɉɫɧɨɜɧɚɹɠɟɩɪɢɱɢɧɚ, ɡɚɫɬɚɜɥɹɸɳɚɹɢɯɭɟɡɠɚɬɶɢɡɫɬɪɚɧɵ – ɡɚɪɚɛɨ- ɬɚɬɶɞɟɧɟɠɧɵɟɫɪɟɞɫɬɜɚɥɸɛɨɣɪɚɛɨɬɨɣ. Ɍɪɭɞɨɜɵɟɦɢɝɪɚɧɬɵɫɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ ɭɟɡɠɚɸɬ, ɞɚɠɟ ɪɢɫɤɭɹ ɩɨɬɟɪɹɬɶ ɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɧɭɸ ɰɟɧɨɸ ɢɧɬɟɥɥɟɤɬɭɚɥɶɧɵɯɭɫɢɥɢɣɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɵɟɧɚɜɵɤɢɢɡɧɚɧɢɹ. ɇɨɬɨɥɶ- ɤɨɧɟɛɨɥɶɲɚɹɢɯɱɚɫɬɶ ɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɸɬɧɚɪɚɛɨɬɭɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ. ɉɪɢ- ɜɟɞɟɧɧɚɹ ɜɵɲɟ ɬɚɛɥɢɰɚ 1 ɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬ, ɱɬɨ ɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɢɯ ɧɚɢɯɭɞɲɢɟ ɩɪɟɞɩɨɥɨɠɟɧɢɹ ɨɩɪɚɜɞɵɜɚɸɬɫɹ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɱɟɦ ɜɵɲɟ ɭɪɨɜɟɧɶ ɨɛɪɚɡɨ- ɜɚɧɢɹ, ɬɟɦɦɟɧɶɲɟɲɚɧɫɨɜɩɨɥɭɱɢɬɶɪɚɛɨɬɭ ɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ. ɇɨ, ɤɚɤ ɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬ ɞɚɧɧɵɟ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɞɚɠɟ ɫɬɨɥɶ ɡɚɧɢɠɟɧɧɵɟ ɨɠɢɞɚɧɢɹ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɜɵɫɲɢɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ ɧɚɣɬɢ ɪɚɛɨɬɭ ɩɨ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ ɜ ɫɬɪɚɧɟɚɤɰɟɩɬɨɪɟɨɩɪɚɜɞɵɜɚɸɬɫɹɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɪɟɞɤɨ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 9. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟ ɬɪɭɞɨɜɵɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɜ ɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢ ɨɬ ɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɢɪɚɛɨɬɵɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ (ɜ %): ȼɵɪɚɛɨɬɚɟɬɟɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ? (%) 6 Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ 1 2 3 4 5 Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ - 20.0 - 60.0 20.0 -0.40 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ - 9.1 - 81.8 9.1 -0.73 ɋɪɟɞɧɟɟ 20.4 7.8 15.9 55.1 .8 -0.44 ɇɟɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 14.3 10.5 15.8 57.9 1.5 -0.49 ȼɵɫɲɟɟ 14.0 8.1 12.8 64.0 1.2 -0.52 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 33.3 - - 66.7 - -0.33 ȼɫɟɝɨ 17.1 8.6 14.6 58.2 1.4 -0.47

98 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɞɚ; 2 – ɫɤɨɪɟɟ ɞɚ; 3 – ɫɤɨɪɟɟ ɧɟɬ; 4 - ɧɟɬ; 5 – ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ; 6 ɢɧɞɟɤɫɪɚɛɨɬɵɩɨɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ

Ʉɚɤ ɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬ ɢɧɞɟɤɫ ɪɚɛɨɬɵ ɩɨ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ, ɛɨɥɶɲɚɹ ɱɚɫɬɶ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜɪɚɛɨɬɚɟɬɧɟɩɨɫɜɨɟɣɨɫɧɨɜɧɨɣɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɢ. ɂ, ɤɚɤɜɢɞɢɦ, ɜɧɚɢɛɨɥɟɟɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢɨɤɚɡɵɜɚɸɬɫɹɦɢɝɪɚɧɬɵɫɧɟɨɤɨɧ- ɱɟɧɧɵɦɜɵɫɲɢɦɢɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ, ɢɧɞɟɤɫɤɨɬɨɪɵɯɪɚɜɟɧɫɨɨɬ- ɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ -0.49 ɢ -0.52. ȼɛɨɥɟɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢɨɤɚɡɵɜɚɸɬɫɹ ɦɢɝɪɚɧɬɵɜɨɨɛɳɟɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ -0.40 ɢɫɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚ- ɡɨɜɚɧɢɟɦ, ɩɨɤɚɡɚɬɟɥɶ ɢɧɞɟɤɫɚ ɤɨɬɨɪɵɯ ɪɚɜɟɧ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ -0.40 ɢ - 0.33. Ɋɚɡɛɪɨɫɫɮɟɪɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɜɫɬɪɚɧɚɯɩɪɢɟɦɚɱɪɟɡɜɵɱɚɣ- ɧɨɜɟɥɢɤ: ɨɧɢɪɚɛɨɬɚɸɬɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɜɨɜɫɟɯɨɫɧɨɜɧɵɯɫɮɟɪɚɯɞɟɹɬɟɥɶ- ɧɨɫɬɢ ɜ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨ ɨɬ ɭɪɨɜɧɹ ɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɧɨɝɨ ɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 10. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜɩɨɫɮɟɪɚɦɡɚɧɹɬɨɫɬɢ (ɚɛɫ. ɢ %): ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨ Pct of Responses Pct of Cases ɋɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɨ 328 41.2 68.5 Ɍɨɪɝɨɜɥɹ 57 7.2 11.9 Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɵɣɫɟɪɜɢɫ 38 4.8 7.9 Ɍɪɚɧɫɩɨɪɬ 74 9.3 15.4 ɉɪɨɦɵɲɥɟɧɧɨɫɬɶ 58 7.3 12.1 ɉɨɞɫɨɛɧɵɟɪɚɛɨɬɵ 93 11.7 19.4 Ⱦɨɦɚɲɧɢɟɭɫɥɭɝɢ 44 5.5 9.2 ɋɮɟɪɚɪɚɡɜɥɟɱɟɧɢɣ 25 3.1 5.2 Ɏɢɧɚɧɫɵ, ɛɢɡɧɟɫ, ɷɤɨɧɨɦɢɤɚ 5 0.6 1.0 Ɇɟɞɢɰɢɧɚ 10 1.3 2.1 ɋɟɥɶɫɤɨɟɯɨɡɹɣɫɬɜɨ 59 7.4 12.3 ɍɱɟɛɚ 4 0.5 0.8 ɉɪɨɝɪɚɦɦɢɪɨɜɚɧɢɟ 1 0.1 .2 796 100.0 166.2

ȼɦɟɫɬɟɫɬɟɦ, ɧɚɥɢɱɢɟɛɨɥɟɟ ɜɵɫɨɤɨɝɨ ɭɪɨɜɧɹɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢ- ɬɚɥɚɜɧɨɫɢɬɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɵɟɪɚɡɥɢɱɢɹɜɪɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɦɢɝɪɚɧɬɨɜɩɨɫɮɟ- ɪɚɦɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ. ɋɥɟɞɭɟɬɨɬɦɟɬɢɬɢɬɶ, ɱɬɨɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɣ ɭɪɨɜɟɧɶɱɟ- ɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɫɨɡɞɚɟɬɢɛɨɥɟɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɟɭɫɥɨɜɢɹɞɥɹɜɵɛɨ- ɪɚɩɪɟɫɬɢɠɧɵɯɫɮɟɪɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. Ɍɚɤ, ɯɨɬɹɧɚɩɟɪɜɨɦɦɟɫɬɟɩɨɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɟɧɧɨɫɬɢɫɬɨɢɬɬɚɤɚɹɫɮɟɪɚ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɤɚɤɫɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɨ, ɧɨɟɫɥɢɫɪɟɞɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚ-

99 ɧɢɹɞɨɥɹɷɬɨɝɨɜɢɞɚɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬ 80.0%, ɬɨɜɝɪɭɩɩɟɫɜɵɫ- ɲɢɦɢɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɢɯɞɨɥɹɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɦɟɧɶɲɟ – 49.4% ɢ 60.0% ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ. ȼɨɨɛɳɟ, ɟɫɥɢɫɪɚɜɧɢɬɶɤɪɚɣɧɢɟɝɪɭɩ- ɩɵɩɨɭɪɨɜɧɸɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ «ɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ» ɢ «ɩɨɫɬɭɧɢɜɟ- ɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ», ɬɨɦɵɭɜɢɞɢɦ, ɱɬɨɭɨɛɟɢɯɝɪɭɩɩɧɚɢɦɟɧɶɲɢɣ ɪɚɡɛɪɨɫɜɢɞɨɜɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ. ɉɟɪɜɚɹɝɪɭɩɩɚɦɢɝɪɚɧɨɜɡɚɧɹɬɚɜɩɹɬɢɜɢ- ɞɚɯɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɜɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤɜɬɨɪɵɟɬɨɥɶɤɨɜɬɪɟɯ. Ⱦɚɧɧɵɣɮɚɤɬ ɫɤɨɪɟɟɜɫɟɝɨɝɨɜɨɪɢɬɨɬɨɦ, ɱɬɨɤɚɤɧɟɞɨɫɬɚɬɨɤɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ, ɬɚɤɢɟɝɨɜɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɨɝɪɚɧɢɱɢɜɚɸɬɫɮɟɪɵɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɢɯ ɧɨɫɢ- ɬɟɥɟɣ. Ɉɞɧɚɤɨɧɚɥɢɰɨɢɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɚɹɪɚɡɧɢɰɚ: ɟɫɥɢɩɟɪɜɚɹɝɪɭɩɩɚɨɝɪɚ- ɧɢɱɟɧɚ ɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɩɪɟɫɬɢɠɧɵɦɢ ɫɮɟɪɚɦɢ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɬɨ ɜɬɨɪɚɹ, ɧɚɨɛɨɪɨɬ, ɜɤɥɸɱɚɟɬ ɩɪɟɫɬɢɠɧɵɟ ɜɢɞɵ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ ɬɚɤɢɟ ɤɚɤ «ɬɪɚɧɫ- ɩɨɪɬ» ɢ «ɩɪɨɦɵɲɥɟɧɧɨɫɬɶ». Ɉɱɟɜɢɞɧɨ, ɱɬɨɝɪɭɩɩɚɫɧɚɢɜɵɫɲɢɦ ɭɪɨɜ- ɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɨɛɥɚɞɚɟɬɝɨɪɚɡɞɨɛɨɥɶɲɢɦɢɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɹɦ ɞɥɹ ɫɜɨɛɨɞɧɨɝɨ ɜɵɛɨɪɚ ɫɮɟɪɵ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ ɜ ɭɫɥɨɜɢɹ ɦɢɝɪɚɰɢɢ, ɱɟɦ ɟɝɨ ɧɢɡɲɚɹɝɪɭɩɩɚ. ɉɨɠɚɥɭɣ, ɷɬɨɬɮɚɤɬɦɨɠɧɨɨɬɧɟɫɬɢɤɩɪɟɢɦɭɳɟɫɬ- ɜɚɦɧɨɫɢɬɟɥɟɣɜɵɫɲɟɝɨɭɪɨɜɧɹ ɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ. ɇɚɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɩɪɟɫɬɢɠɧɵɟɜɢɞɵɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɜɞɪɭɝɢɯɫɬɪɚɧɚɯɦɨ- ɝɭɬɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɬɶɬɨɥɶɤɨɦɢɝɪɚɧɬɵɫɧɚɢɜɵɫɲɢɦɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨ ɤɚɩɢɬɚɥɚ. ɑɬɨɛɵɭɛɟɞɢɬɶɫɹɜɷɬɨɦ, ɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɫɪɚɜɧɢɬɶɫɮɟɪɵɞɟɹɬɟɥɶ- ɧɨɫɬɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɫɨɫɪɟɞɧɢɦɢɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɹɦɢɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ. Ʉɚɤɜɢ- ɞɧɨɢɡɞɚɧɧɵɯɬɚɛɥɢɰɵɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɣɪɚɡɧɢɰɵɦɟɠɞɭɷɬɢɦɢɝɪɭɩɩɚɦɢ ɧɟɨɬɦɟɱɚɟɬɫɹ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 11. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜɩɨɫɮɟɪɚɦɡɚɧɹɬɨɫɬɢ (ɚɛɫ. ɢ %): Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ 1 2 3 4 5 6 7 ɋɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɨ 80.0 63.6 76.3 66.7 49.4 60.0 68.5 Ɍɨɪɝɨɜɥɹ 20.0 9.1 12.4 11.4 11.8 0.0 11.9 Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɵɣɫɟɪɜɢɫ 20.0 18.2 8.7 7.6 4.7 0.0 7.9 Ɍɪɚɧɫɩɨɪɬ 0.0 18.2 16.3 15.3 14.3 20.0 15.4 ɉɪɨɦɵɲɥɟɧɧɨɫɬɶ 0.0 9.1 10.8 12.9 15.3 20.0 12.1 ɉɨɞɫɨɛɧɵɟɪɚɛɨɬɵ 0.0 18.2 21.6 16.7 20.0 0.0 19.4 Ⱦɨɦɚɲɧɢɟɭɫɥɭɝɢ 0.0 18.2 10.8 6.1 9.4 0.0 9.2 ɋɮɟɪɚɪɚɡɜɥɟɱɟɧɢɣ 20.0 18.2 4.2 6.1 4.8 0.0 5.2 Ɏɢɧɚɧɫɵ, ɛɢɡɧɟɫ, 0.0 0.0 1.7 0.0 1.2 0.0 1.0 ɷɤɨɧɨɦɢɤɚ Ɇɟɞɢɰɢɧɚ .0 0.0 1.2 2.3 4.7 0.0 2.1 ɋɟɥɶɫɤɨɟɯɨɡɹɣɫɬɜɨ 20.0 18.2 12.4 9.8 15.3 0.0 12.3 ɍɱɟɛɚ 0.0 0.0 0.0 1.5 2.4 0.0 0.8

100 ɉɪɨɝɪɚɦɦɢɪɨɜɚɧɢɟ 0.0 0.0 0.0 0.8 .0 0.0 0.2 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɛɟɡ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ; 2 – ɧɚɱɚɥɶɧɨɟ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 3 - ɫɪɟɞɧɟɟɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 4 – ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɟ; 5 – ɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 6 - ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 7 – ɩɨɦɚɫɫɢɜɭ

ȼɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɜɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɜɥɢɹɟɬ ɧɚ ɬɢɩ ɡɚɧɹɬɨɫɬɢ ɬɪɭɞɨɜɵɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ɇɚ ɨɫɧɨɜɚɧɢɢ ɩɨɥɭɱɟɧɧɵɯ ɞɚɧ- ɧɵɯɦɨɠɧɨ ɫɞɟɥɚɬɶɜɵɜɨɞ, ɱɬɨɱɟɦɜɵɲɟ ɭɪɨɜɟɧɶɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢ- ɬɚɥɚ, ɬɨɬɟɦɜɵɲɟɬɢɩɡɚɧɹɬɨɫɬɢ. ɏɨɬɹɜɰɟɥɨɦɦɨɠɧɨɝɨɜɨɪɢɬɶɨɹɜɧɨ ɧɟɭɞɨɜɥɟɬɜɨɪɢɬɟɥɶɧɨɦɫɨɫɬɨɹɧɢɢɜɞɚɧɧɨɦɫɥɭɱɚɟɫɨɜɫɟɣɝɪɭɩɩɨɣɦɢɝ- ɪɚɧɬɨɜ. ȼ ɬɚɤɨɣ ɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɨɣ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɧɚɞɹɬɫɹ 50.7% ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɪɚɛɨɬɚɸɳɢɟɧɚɜɪɟɦɟɧɧɨɣɨɫɧɨɜɟɢ 20.9% ɪɚɛɨɬɚɸɳɢɯɨɬɫɥɭɱɚɹɤɫɥɭ- ɱɚɸ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɩɨɦɟɪɟɩɪɨɞɜɢɠɟɧɢɹɨɬɧɢɡɲɟɣɝɪɭɩɩɵɤɜɵɫɲɟɣ (ɡɚɢɫɤ- ɥɸɱɟɧɢɟɦɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɝɨɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ) ɞɨɥɹɪɚɛɨɬɚɸɳɢɯɧɚɜɪɟ- ɦɟɧɧɨɣ ɨɫɧɨɜɟ ɫɧɢɠɚɟɬɫɹ. ɋɢɬɭɚɰɢɹ ɫ ɪɚɛɨɬɨɣ ɧɚ ɜɪɟɦɟɧɧɨɣ ɨɫɧɨɜɟ ɜ ɫɥɭɱɚɟɫɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦɫɤɨɪɟɟɜɫɟɝɨɨɩɪɟɞɟɥɹɟɬɫɹ ɩɪɚɤɬɢɤɭɟɦɵɦɜɷɬɨɦɫɥɭɱɚɟɩɟɪɢɨɞɨɦɩɪɨɜɟɪɤɢɪɚɛɨɬɧɢɤɚ. Ȼɨɥɟɟɩɨɤɚ- ɡɚɬɟɥɶɧɚɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɶɨɬɭɪɨɜɧɹɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɪɚɛɨɬɵɧɚɩɨɫ- ɬɨɹɧɧɨɣɨɫɧɨɜɟ: ɨɬɫɪɟɞɧɟɝɨɞɨɜɵɫɲɟɝɨɭɪɨɜɧɹɞɨɥɹɞɚɧɧɨɝɨɬɢɩɚɡɚɧɹ- ɬɨɫɬɢɩɨɫɬɨɹɧɧɨɪɚɫɬɟɬ: 22.0% ɫɪɟɞɧɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɢ 33.3% ɩɨɫɬɭɧɢɜɟ- ɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 12. Ɍɢɩɡɚɧɹɬɨɫɬɢ (ɚɛɫ. ɢ %): Ɍɢɩɡɚɧɹɬɨɫɬɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜ (%) 7 Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ 1 2 3 4 5 6 Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 60.0 20.0 20.0 - - - 100 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 45.5 18.2 27.3 9.1 - - 100 ɋɪɟɞɧɟɟ 52.4 22.0 21.5 2.4 .4 1.2 100 ɇɟɤɨɧɱɟɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 45.9 31.6 21.1 - - 1.5 100 ȼɵɫɲɟɟ 52.3 23.3 19.8 2.3 - 2.3 100 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 66.7 33.3 - - - - 100 Column totals 50.7 24.8 20.9 1.8 .2 1.4 100 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɪɚɛɨɬɚɩɨɧɚɣɦɭɧɚɜɪɟɦɟɧɧɨɣɨɫɧɨɜɟ; 2 – ɪɚɛɨɬɚɩɨ ɧɚɣɦɭ ɧɚ ɩɨɫɬɨɹɧɧɨɣ ɨɫɧɨɜɟ; 3 - ɪɚɛɨɬɚɨɬ ɫɥɭɱɚɹ ɤ ɫɥɭɱɚɸ; 4 – ɢɧɞɢɜɢɞɭ- ɚɥɶɧɨɟɩɪɟɞɩɪɢɧɢɚɬɟɥɶɫɬɜɨ; 5 – ɞɪɭɝɨɟ; 6 - ɧɟɬɨɬɜɟɬɚ; 7 – ɜɫɟɝɨ

ɏɚɪɚɤɬɟɪɧɨ, ɜɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɢɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɜɨɩɪɟɞɟɥɟɧ- ɧɨɣɫɬɟɩɟɧɢɫɧɢɠɚɟɬɭɪɨɜɟɧɶɤɨɧɤɭɪɟɧɰɢɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɦɟɫɬɧɨɝɨɧɚɫɟɥɟ- ɧɢɹɡɚɪɚɛɨɱɟɟɦɟɫɬɨ. Ɍɚɤ, ɤɚɤɷɬɨɧɢɫɬɪɚɧɧɨ, ɧɨɧɚɢɛɨɥɶɲɭɸɤɨɧɤɭɪɟ-

101 ɧɰɢɸɫɨɫɬɨɪɨɧɵɦɟɫɬɧɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɡɚɪɚɛɨɱɟɟɦɟɫɬɨɢɫɩɵɬɵɜɚɸɬɦɢ- ɝɪɚɧɬɵɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ, ɡɧɚɱɟɧɢɟɢɧɞɟɤɫɚɢɦɟɟɬɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɨɟɡɧɚɱɟ- ɧɢɟɭɷɬɨɣɤɚɬɟɝɨɪɢɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɢɦɟɟɬɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɵɣɯɚɪɚɤɬɟɪɢɪɚɜɟɧ 0.20. ȼɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤɜɝɪɭɩɩɟɫɧɚɢɜɵɫɲɢɦɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚ- ɩɢɬɚɥɚɢɧɞɟɤɫɢɦɟɟɬɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɨɟɡɧɚɱɟɧɢɟɢɪɚɜɟɧ -0.66.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 13. Ɉɰɟɧɤɚɧɚɥɢɱɢɹɤɨɧɤɭɪɟɧɰɢɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɦɟɫɬɧɨɝɨɧɚ- ɫɟɥɟɧɢɹɡɚɪɚɛɨɱɟɟɦɟɫɬɨ (ɚɛɫ. ɢ %): ɑɭɜɫɬɜɭɟɬɟɥɢȼɵɤɨɧɤɭɪɟɧɰɢɸɫɨɫɬɨɪɨ- ɜɫɟɝɨ ɧɵɦɟɫɬɧɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɡɚɪɚɛɨɱɟɟɦɟɫɬɨ? (%)

ɢ

, ɤ ɬ ɭ ɶ

ɢ ɭ

ɟ ɧ ɬ ɬ ɞ ɶ

ɚ ɨ ɫ ɵ ɢ ɫ ɬ ɶ

ɟ ɛ

ɬ ɧ ɨ

ɟ ɸ ɚ ɬ ɫ ɟ

ɹ ɛ

Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ ɬ ɧ ɹ

ɤ ɜ ɪ ɢ

, ɢ ɚ ɫ ɧ ɟ ɢ

ɚ ɬ ɰ ɪ ɟ ɬ ɞ ɞ ɸ ɤ ɟ ɨ ɧ ɭ Ⱦ ɦ ɭ ɟ ɧ

ɢ

ɜ ɟ ɪ , ɤ ɧ ɵ ɪ ɂ ɬ ɚ ɬ ɬ ɬ ɭ ɧ ɟ ɬ ɨ ɚ ɟ ɤ ɬ ɨ ɬ ɇ Ɂ ɧ ɫ ɇ ɛ ɚ ɨ ɟ ɚ ɧ ɤ ɪ ɦ ( Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 40.0 20.0 40.0 - 0.20 100.0 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 36.4 45.5 18.2 - -0.09 100.0 ɋɪɟɞɧɟɟ 36.4 45.5 18.2 - -0.09 100.0 ɇɟɨɤɨɧɱɟɧɧɨɟ 21.8 59.4 15.8 3.0 -0.38 100.0 ɜɵɫɲɟɟ ȼɵɫɲɟɟ 24.4 59.3 14.0 2.3 -0.35 100.0 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫ- - 66.7 33.3 - -0.66 100.0 ɤɨɟ ɉɨɦɚɫɫɢɜɭ 24.0 59.5 14.4 2.1 -.035 100.0

Ʉɨɧɤɭɪɟɧɰɢɹɫɨɫɬɨɪɨɧɵɦɟɫɬɧɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɡɚɪɚɛɨɱɟɟɦɟɫɬɨɫɭ- ɳɟɫɬɜɭɟɬɫɪɟɞɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɜɫɟɯɭɪɨɜɧɟɣɫɨɰɢɚɥɶɧɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ, ɢɜɫɟɠɟ ɩɨ ɦɟɪɟ ɟɝɨ ɧɚɤɨɩɥɟɧɢɹ ɦɢɝɪɚɧɬɵ ɱɭɜɫɬɜɨɜɭɸɬ ɫɟɛɹ ɜ ɨɬɧɨɫɢɬɟɥɶɧɨ ɛɨɥɶɲɟɣɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ. Ȼɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɨɜɥɢ- ɹɟɬɧɚɨɰɟɧɤɭɨɬɧɨɲɟɧɢɹɤɫɟɛɟɫɨɫɬɨɪɨɧɵɞɪɭɝɢɯ. Ɉɱɟɜɢɞɧɨɜɞɚɧɧɨɦ ɫɥɭɱɚɟɪɟɱɶ ɢɞɟɬɨ ɛɨɥɶɲɟɣ ɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɢɷɬɨɣɤɚɬɟɝɨɪɢɢɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜ ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɬɶ ɫɟɛɹ ɞɪɭɝɢɦ ɢ ɩɨɧɢɦɚɬɶ ɞɪɭɝɢɯ ɢ ɜɵɡɵɜɚɬɶ ɭ ɩɨɫɥɟɞɧɢɯ ɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɨɟɤɫɟɛɟɨɬɧɨɲɟɧɢɟ. ɑɟɥɨɜɟɤɫɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚ- ɧɢɹɧɚɯɨɞɢɬɫɹɨɬɡɧɚɱɢɦɵɯɞɪɭɝɢɯɢɧɚɛɨɥɟɟɞɚɥɟɤɨɣɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɞɢɫ- ɬɚɧɰɢɢ, ɱɟɦɦɢɝɪɚɧɬɵɫɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ. ɂɦɟɧɧɨɞɚɧɧɵɦ ɮɚɤɬɨɦɦɨɠɧɨɨɛɴɹɫɧɢɬɶɬɨ, ɱɬɨɫɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ

102 ɪɚɫɬɟɬɢɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɚɹɫɚɦɨɨɰɟɧɤɚɨɬɧɨɲɟɧɢɹɤɫɟɛɟɫɨɫɬɨɪɨɧɵɦɟɫɬ- ɧɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 14. Ɉɰɟɧɤɚ ɨɬɧɨɲɟɧɢɹ ɦɟɫɬɧɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɤ ɦɢɝɪɚɧɬɚɦ ɚɛɫ. ɢ %): Ʉɚɤɤȼɚɦɨɬɧɨɫɢɬɫɹɦɟɫɬɧɨɟɧɚɫɟɥɟɧɢɟ? 7 Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ (%) 1 2 3 4 5 6 Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 16.7 66.7 16.6 - - 0.0 100.0 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 36.4 54.5 9.1 - - 27.3 100.0 ɋɪɟɞɧɟɟ 38.2 47.2 6.9 1.2 6.5 30.1 100.0 ɇɟɤɨɧɱɟɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 45.1 42.1 4.5 1.5 6.8 39.1 100.0 ȼɵɫɲɟɟ 40.7 43.0 5.8 5.8 4.7 29.1 100.0 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 66.7 33.3 66.7 100.0 ɉɨɦɚɫɫɢɜɭ 40.7 45.4 6.0 2.1 6.0 32.6 100.0 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɯɨɪɨɲɨ; 2 – ɧɟɣɬɪɚɥɶɧɨ; 3 - ɩɥɨɯɨ; 4 – ɜɪɚɠɞɟɛɧɨ; 5 – ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ; 6 - ɢɧɞɟɤɫ; 7 – ɜɫɟɝɨ

Ʉɚɤ ɜɢɞɢɦ, ɢɧɞɟɤɫɵ ɫɚɦɨɨɰɟɧɤɢ ɨɬɧɨɲɟɧɢɹ ɦɟɫɬɧɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɭ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫ ɛɨɥɟɟ ɜɵɫɨɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ, ɤɚɤ ɩɪɚɜɢɥɨ, ɜɵɲɟ, ɱɟɦɭɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜɫɛɨɥɟɟɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ. ɇɚɥɢɱɢɟɞɨɝɨɜɨɪɚɦɟɠɞɭɪɚɛɨɬɧɢɤɨɦ - ɦɢɝɪɚɧɬɨɦɢɪɚɛɨɬɨɞɚɬɟɥɟɦ ɩɪɢɡɜɚɧɨɝɚɪɚɧɬɢɪɨɜɚɬɶɫɨɡɞɚɧɢɟ ɭɫɥɨɜɢɣɢ ɫɨɞɟɪɠɚɧɢɹɬɪɭɞɨɜɨɣɞɟɹ- ɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɨɛɟɫɩɟɱɟɧɧɵɯɜɵɫɨɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɡɚɳɢɳɟɧɧɨɫɬɢ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 15. Ɋɚɫɩɪɟɞɟɥɟɧɢɟ ɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜ ɜ ɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢ ɨɬ ɜɢɞɚ ɨɮɨɪɦɥɟɧɢɹɧɚɪɚɛɨɬɭ (%): Ʉɚɤȼɵɨɮɨɪɦɥɟɧɵɧɚɪɚɛɨɬɟ? (%) Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ 1 2 3 % Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 0.0 100 - 100 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 36.4 54.5 9.1 100 ɋɪɟɞɧɟɟ 32.1 67.1 .8 100 ɇɟɤɨɧɱɟɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 40.6 58.6 .8 100 ȼɵɫɲɟɟ 40.6 58.6 .8 100 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 50.0 50.0 - 100 ȼɫɟɝɨ 37.4 61.4 1.2 100 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɩɨɨɮɢɰɢɚɥɶɧɨɦɭɞɨɝɨɜɨɪɭ (ɤɨɧɬɪɚɤɬɭ); 2 – ɩɨɭɫɬɧɨɣ ɞɨɝɨɜɨɪɟɧɧɨɫɬɢ; 3 – ɞɪɭɝɨɟ

Ʉɚɤɩɨɤɚɡɵɜɚɸɬɞɚɧɧɵɟɨɩɪɨɫɚ, ɛɨɥɶɲɚɹɱɚɫɬɶɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜɪɚɛɨ- ɬɚɸɬɧɚ ɭɫɥɨɜɢɹɯ ɭɫɬɧɨɣɞɨɝɨɜɨɪɟɧɧɨɫɬɢ 61.4%. ɉɨ ɨɮɢɰɢɚɥɶɧɨɦɭɞɨ- ɝɨɜɨɪɭ (ɤɨɧɬɪɚɤɬɭ) ɡɚɧɹɬɵɬɨɥɶɤɨ 37.4% ɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬɨɜ. ɗɬɨɨɱɟɧɶɜɵɫɨ-

103 ɤɢɣɩɪɨɰɟɧɬɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜ, ɤɨɬɨɪɵɟɬɪɭɞɨɜɵɟɩɪɚɜɚɤɨɬɨɪɵɯɧɟɡɚɳɢɳɟɧɵ ɨɮɢɰɢɚɥɶɧɵɦɞɨɝɨɜɨɪɨɦ. ɋɥɟɞɭɟɬ, ɩɪɚɜɞɚ, ɭɱɟɫɬɶ, ɱɬɨɧɟɡɚɳɢɳɟɧɧɨɫɬɶ ɧɚɟɦɧɵɯɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜɧɟɹɜɥɹɟɬɫɹɢɫɤɥɸɱɟɧɢɟɦɭɧɢɯɧɚɪɨɞɢɧɟ. Ɍɚɤ, ɩɨ ɞɚɧɧɵɦɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɨɝɨɂɧɫɬɢɬɭɬɨɦɬɪɭɞɚɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨ- ɥɞɨɜɚɜ 2002 ɝɨɞɭ, ɞɨɥɹɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜ, ɩɪɚɜɚɤɨɬɨɪɵɯɡɳɢɳɟɧɵɞɨɝɨɜɨɪɨɦ ɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬɨɤɨɥɨ 63% ɨɬɢɯɨɛɳɟɣɱɢɫɥɟɧɧɨɫɬɢ. ɉɨɱɬɢɤɚɠɞɵɣɩɹɬɵɣ ɪɚɛɨɬɧɢɤ ɭɱɚɫɬɜɭɟɬ ɜ ɬɪɭɞɨɜɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɧɟ ɢɦɟɹ ɡɚɤɥɸɱɟɧɧɨɝɨ ɨɮɢɰɢɚɬɧɨɝɨɞɨɝɨɜɨɪɚ. ȿɫɥɢ ɢɦɟɬɶ ɜɜɢɞɭ, ɱɬɨ ɨɮɢɰɢɚɥɶɧɵɣ ɞɨɝɨɜɨɪ ɩɪɢɡɜɚɧ ɡɚɳɢɳɚɬɶ ɩɪɚɜɚɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɬɨɜɧɵɧɟɲɧɟɣɫɢɬɭɚɰɢɢɨɰɟɧɤɚɬɪɭɞɚɤɚɠ- ɞɨɝɨɬɪɟɬɶɝɨɦɢɝɪɚɧɬɚɧɚɯɨɞɢɬɫɹɩɨɥɧɨɫɬɶɸɜɨɜɥɚɫɬɢɪɚɛɨɬɨɞɚɬɟɥɹ. ȼɦɟɫɬɟɫɬɟɦ, ɤɚɤɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬɨɩɪɨɫ, ɛɨɥɟɟɞɪɭɝɢɯɤɚɬɟɝɨɪɢɣɦɢɝɪɚ- ɧɬɨɜɨɤɚɡɵɜɚɸɬɫɹɧɟɡɚɳɢɳɟɧɧɵɦɢɨɮɢɰɢɚɥɶɧɵɦɞɨɝɨɜɨɪɨɦɥɢɰɚɫɧɢ- ɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɨɝɨɤɚɩɢɬɚɥɚ: ɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ, ɫɧɚɱɚɥɶɧɵɦ - 36.4% ɢɫɪɟɞɧɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ - 32.1%. Ɍɪɭɞɨɜɵɟɦɢɝɪɚɧɬɵɛɟɡɨɛɪɚɡɨ- ɜɚɧɢɹ ɜɨɨɛɳɟ ɧɟ ɢɦɟɸɬ ɨɮɢɰɢɚɥɶɧɨ ɡɚɤɥɸɱɟɧɧɨɝɨ ɞɨɝɨɜɨɪɚ, ɚ ɫɪɟɞɢ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣɞɜɭɯɞɪɭɝɢɯɝɪɭɩɩɬɨɥɶɤɨɤɚɠɞɵɣɬɪɟɬɢɣɬɚɤɨɣɞɨɝɨɜɨɪ ɢɦɟɟɬ. ɂ, ɧɚɨɛɨɪɨɬ, ɫɪɨɫɬɨɦɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɩɨɜɵɲɚɟɬɫɹɢɞɨɥɹɪɚ- ɛɨɬɧɢɤɨɜ, ɪɚɛɨɬɚɸɳɢɯɩɨɨɮɢɰɢɚɥɶɧɨɦɭɞɨɝɨɜɨɪɭ (ɤɨɧɬɪɚɤɬɭ): ɫ 32.1% ɞɨ 50.0%.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 16. ɉɪɥɨɥɠɢɬɟɥɶɧɨɫɬɶɡɚɤɥɸɱɟɧɧɵɯɨɮɢɰɢɚɥɶɧɵɯɞɨɝɨɜɨ- ɪɨɜ (ɤɨɧɬɪɚɤɬɨɜ) (%): ȿɫɥɢȼɵɨɮɨɪɦɥɹɥɢɫɶɧɚɪɚɛɨɬɭɩɨɨɮɢɰɢ- ɜɫɟɝɨ Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ ɚɥɶɧɨɦɭɞɨɝɨɜɨɪɭ (ɤɨɧɬɪɚɤɬɭ) ɢɥɢɩɨɭɫɬ- ɧɨɣɞɨɝɨɜɨɪɟɧɧɨɫɬɢ, ɬɨɧɚɤɚɤɨɣɫɪɨɤ? (%)

ɚ ɚ ɞ ɞ ɨ ɨ ɝ ɝ

ɟ

ɟ

ɟ ɜ ɟ ɜ ɥ ɟ ɧ ɚ ɟ ɨ ɰ ɟ ɰ ɰ ɛ ɹ

ɹ ɹ ɦ ɫ

ɫ ɫ ɤ ɟ ɤ

ɟ ɟ ɨ ɦ ɨ ɞ ɪ ɦ ɦ

ɪ ɨ ɫ 9

ɫ 3 6 ɝ

ɚ ɚ ɚ ɚ ɚ ɚ ɇ ɇ ɇ ɇ ɇ . ɇ Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ - 20.0 80.0 - - - 100.0 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 9.1 45.5 18.2 9.1 - 18.2 100.0 ɋɪɟɞɧɟɟ 4.5 48.4 16.3 2.8 15.4 12.6 100.0 ɇɟɤɨɧɱɟɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 3.8 46.6 12.8 6.0 15.0 15.8 100.0 ȼɵɫɲɟɟ 1.2 38.4 19.8 2.3 15.1 23.3 100.0 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ - 50.0 50.0 - - - 100.0 ɉɨɦɚɫɫɢɜɭ 3.7 45.8 17.0 3.7 14.6 15.2 100.0

104

ȼɩɪɚɤɬɢɤɟɩɪɟɨɛɥɚɞɚɟɬɡɚɤɥɸɱɟɧɢɟɨɮɢɰɢɚɥɶɧɵɯɞɨɝɨɜɨɪɨɜ (Ʉɨɧɬ- ɪɚɤɬɨɜ) ɧɚɫɪɨɤɦɟɧɟɟɝɨɞɚ - 3.7%, ɧɚ 3 ɦɟɫɹɰɚ - 45.8% ɢ 6 ɢ 9 ɦɟɫɹɰɟɜ, ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ - 3.7% ɢ 14.6%, ɱɬɨɦɨɠɧɨɪɚɫɰɟɧɢɬɶɤɚɤɜɟɫɶɦɚɧɟɩɪɨ- ɞɨɥɠɢɬɟɥɶɧɵɟ. Ʉɨɧɟɱɧɨ, ɫɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵ, ɤɪɚɬɤɨɜɪɟɦɟɧɧɨɫɬɶɬɪɭɞɨɜɵɯ ɞɨɝɨɜɨɪɨɜɨɛɴɹɫɧɟɬɫɹɯɚɪɚɤɬɟɪɨɦɪɚɛɨɬɵɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ɉɨɫɤɨɥɶɤɭɦɢɝɪɚ- ɧɬɵɫɧɢɡɤɢɦɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɡɚɧɹɬɵɜɨɫɧɨɜɧɨɦɧɚɧɟɤɜɚɥɢɮɢɰɢ- ɪɨɜɚɧɧɵɯɪɚɛɨɬɚɯ, ɧɨɫɹɳɢɯɫɟɡɨɧɧɵɣɯɚɪɚɤɬɟɪ, ɧɚɩɪɢɦɟɪ, ɜɫɬɪɨɢɬɟɥɶɫ- ɬɜɟ, ɬɨɢɡɚɤɥɸɱɟɧɧɵɟɫɧɢɦɢɞɨɝɨɜɨɪɚɧɨɫɹɬɜɟɫɶɦɚɤɪɚɬɤɨɜɪɟɦɟɧɧɵɣ ɯɚɪɚɤɬɟɪ. ȼɷɬɨɦ ɫɥɭɱɚɟ ɬɪɭɞɨɜɵɟɦɢɝɪɚɧɬɵɫɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɧɚɯɨɞɹɬɫɹɢɜɛɨɥɟɟɜɵɝɨɞɧɨɦɩɨɥɨɠɟɧɢɢ: ɫɷɬɨɣɤɚɬɟɝɨɪɢ- ɟɣɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜɞɨɝɨɜɨɪɚɜɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɡɚɤɥɸɱɚɸɬɫɹɧɚɛɨɥɟɟɞɥɢ- ɬɟɥɶɧɵɟɫɪɨɤɢɧɚɝɨɞɢɛɨɥɟɟɝɨɞɚ (ɬɚɛɥɢɰɚ 16). ɋɭɳɟɫɬɜɟɧɧɭɸɩɨɦɨɳɶ ɦɢɝɪɚɧɬɚɦɫɛɨɥɟɟ ɜɵɫɨɤɢɦ ɭɪɨɜɧɟɦɨɛɪɚ- ɡɨɜɚɧɢɹɤɭɥɶɬɭɪɧɵɣɤɚɩɢɬɚɥɨɤɚɡɵɜɚɟɬɜɢɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧɧɨɦɚɫɩɟɤɬɟ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɫɬɟɩɟɧɶɢɧɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɧɨɫɬɢɦɢɝɪɚɧɬɨɜɨɫɬɪɚɧɟɧɚɡɧɚ- ɱɟɧɢɹɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɵɦɨɛɪɚɡɨɦɜɨɡɪɚɫɬɚɟɬɩɨɦɟɪɟɪɨɫɬɚ ɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨ- ɜɚɧɢɹ.

Ɍɚɛɥɢɰɚ 17. ɇɚɥɢɱɢɟɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢɨɫɬɪɚɧɟɦɢɝɪɚɰɢɢɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢ ɨɬɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ (ɚɛɫ. ɢ %): Ʉɚɤɢɦɨɛɴɟɦɨɦɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢɨɛ ɂɧɞɟɤɫ ȼɫɟɝɨ ɷɬɨɣɫɬɪɚɧɟɧɚɡɧɚɱɟɧɢɹȼɵɨɛɥɚ- ɞɚɥɢ? (%)

ɟ ɧ ɣ

ɱ ɧ

Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ ɨ ɣ ɥ ɨ ɟ ɪ ɨ ɣ ɚ ɨ ɝ ɨ ɬ ɞ ɨ ɝ

ɨ ɚ ɤ ɚ ɬ ɭ ɧ ɥ ɚ ɨ ɪ ɬ ɦ ɤ ɛ ɤ ɫ

Ⱦ ɢ ɨ ɟ ɨ ɨ ɇ ɇ Ⱦ Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 80.0 20.0 - - -0.60 100 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 54.5 36.4 - 9.1 -0.18 100 ɋɪɟɞɧɟɟ 49.6 42.3 .8 7.3 -0.07 100 ɇɟɤɨɧɱɟɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 36.8 58.6 1.5 3.0 0.23 100 ȼɵɫɲɟɟ 34.9 58.1 1.2 5.8 0.24 100 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 33.3 66.7 - - 0.33 100

ɂ, ɜɨɜɬɨɪɵɯ, ɬɚɤɨɣɜɚɠɧɵɣɚɫɩɟɤɬɩɪɟɛɵɜɚɧɢɹɜɞɪɭɝɨɣɫɬɪɚɧɟɤɚɤ ɹɡɵɤɨɜɨɣ ɭɦɢɝɪɚɧɬɨɜ ɫɩɨɜɵɲɟɧɢɟɦ ɭɪɨɜɧɹ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɬɚɤɠɟɪɚɫɬɟɬ ɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɜɧɭɲɢɬɟɥɶɧɨ. ɉɪɢɱɟɦɪɨɫɬ ɨɬɦɟɱɚɟɬɫɹɜɧɚɢɛɨɥɟɟɜɨɫɨɤɨɦ ɭɪɨɜɧɟɜɥɚɞɟɧɢɹɹɡɵɤɨɦ: ɜɟɝɨɩɢɫɶɦɟɧɧɨɣɮɨɪɦɟ.

105 Ɍɚɛɥɢɰɚ 18. ɍɪɨɜɟɧɶɹɡɵɤɨɜɨɣɤɨɦɩɟɬɟɧɰɢɢɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɭɪɨɜ- ɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ (%): Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ əɡɵɤɨɜɚɹɤɨɦɩɟɬɟɧɰɢɹ (%) ɜɫɟɝɨ

Ɂɧɚɸ Ƚɨɜɨɪɸ ɑɢɬɚɸ ɉɢɲɭ Ȼɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ 60.0 100.0 80.0 60.0 1.0 ɇɚɱɚɥɶɧɨɟ 46.2 92.3 100.0 92.3 2.7 ɋɪɟɞɧɟɟ 43.4 96.3 93.9 93.4 50.1 ɇɟɤɨɧɱɟɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 43.6 97.3 96.2 97.3 27.3 ȼɵɫɲɟɟ 34.9 96.5 98.8 96.5 17.7 ɉɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟ 33.3 100.0 100.0 100.0 1.2 ȼɫɟɝɨ 100

Ʌɢɬɟɪɚɬɭɪɚ Ɇɨɲɧɹɝɚ ȼ., Ɋɭɫɧɚɤ Ƚ., ɐɭɪɤɚɧ ȼɉɪɢɧɭɞɢɬɟɥɶɧɵɣ ɬɪɭɞ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɦɭɠɱɢɧɜɤɨɧɬɟɤɫɬɟɋɇȽ – ȿɜɪɨɩɟɣɫɤɢɣɋɨɸɡ ɩɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɦ ɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ). // MOLDOSCO- PIE (Probleme de analiză politică). – nr.4 (XXXV), 2006. – Chiúinău: USM, 2006, p.66-129. Ɇɚɱɟɪɢɧɫɤɟɧɟ ɂ., ɆɢɧɤɭɬɟȽɟɧɪɢɤɫɨɧ Ɋ., ɋɢɦɨɧɚɜɢɱɟɧɟ ɀ. ɋɨɰɢɚɥɶ- ɧɵɣ ɤɚɩɢɬɚɥ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ: ɦɟɬɨɞɨɥɨɝɢɹ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ. // ɋɨɰɢɨɥɨ- ɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, 2006, ʋ3, ɫ.29-39. Ʉɪɭɬɢɣ ɂȺ., Ʉɪɚɫɢɧɚ Ɉȼ. ɑɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢɣ ɤɚɩɢɬɚɥɷɜɨɥɸɰɢɹ ɩɪɟɞɫɬɚɜ- ɥɟɧɢɣ. // ɋɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, 2006, ʋ3, ɫ.127-129.

ɉɨɫɬɭɩɢɥɚɜɪɟɞɚɤɰɢɸ 7 ɧɨɹɛɪɹ 2007 ɝɨɞɚ

106 ɉɊɂɅɈɀȿɇɂȿ Ɍɚɛɥɢɰɚ 7. Ɉɰɟɧɤɚɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹɜɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɭɪɨɜɧɹɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɞɨɢɩɨɫɥɟɦɢɝɪɚɰɢɢ ɚɛɫ. ɢ %): ȼɚɲɟɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɟɩɨɥɨɠɟɧɢɟɞɨɢɩɨɫɥɟɦɢɝɪɚɰɢɢ? (%)

ɇɚɦ ɯɜɚɬɚɟɬ ɟ

ɢ Ɇɨɠɟɦɫɟɛɟ

ɧ ɧɚɞɨɫɬɨɣɧɭɸ Ɇɵɦɨɠɟɦɫɟ-

ɚ ɇɚɦ ɧɟɯɜɚɬɚ- ɇɚɦ ɯɜɚɬɚɟɬ ɩɨɡɜɨɥɢɬɶɢ ɜ ɠɢɡɧɶ, ɧɨɦɵ ɛɟɩɨɡɜɨɥɢɬɶ Ɍɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ

ɨ ɟɬɞɚɠɟɧɚɫɚ- ɬɨɥɶɤɨɧɚɫɚ- ɞɨɪɨɝɢɟɩɨɤɭɩ- ɡ

ɚ ɧɟɦɨɠɟɦɫɟɛɟ ɜɫɟ, ɱɬɨɧɭɠ- / ɧɟɡɧɚɸ

ɪ ɦɨɟɧɟɨɛɯɨɞɢ- ɦɨɟɧɟɨɛɯɨɞɢ- ɤɢ, ɧɨɨɝɪɚɧɢ-

ɛ ɩɨɡɜɨɥɢɬɶɩɨ- ɧɨ, ɛɟɡɜɫɹɤɢɯ

Ɉ ɦɨɟ ɦɨɟ ɱɢɜɚɟɦɫɟɛɹɜ ɤɭɩɤɭ ɞɨɪɨɝɢɯ ɨɝɪɚɧɢɱɟɧɢɣ ɞɪɭɝɨɦ

ɜɟɳɟɣ

Ⱦɨ ɉɨɫɥɟ Ⱦɨ ɉɨɫɥɟ Ⱦɨ ɉɨɫɥɟ Ⱦɨ ɉɨɫɥɟ Ⱦɨ ɉɨɫɥɟ Ⱦɨ ɉɨɫɥɟ 1 - - 66.7 50.0 16.7 50.0 16.7 - - - - - 100 2 18.2 9.1 36.4 36.4. 45.5 18.2 36.4 - - - - 100 3 25.2 3.3 46.3 22.0 22.4 37.0 3.3 28.5 0.4 6.5 2.4 2.8 100 4 24.8 1.5 40.6 17.3 27.1 36.8 6.0 33.1 0.8 8.3 0.8 3.0 100 5 24.7 1.2 43.5 10.6 22.4 32.9 9.4 40.0 - 9.4 - 5.9 100 6 16.7 - 50.0 - - 33.3 33.3 50.0 - - - 16.7 100 7 24.4 2.5 44.4 19.1 23.8 35.9 5.5 31.8 .4 7.2 1.4 3.5 100 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1 – ɛɟɡɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ; 2 – ɧɚɱɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 3 - ɫɪɟɞɧɟɟɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 4 – ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 5 – ɜɵɫɲɟɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 6 - ɩɨɫɬɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬɫɤɨɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ; 7 – ɩɨ ɦɚɫɫɢɜɭ

REFLECğII ASUPRA FENOMENULUI PUTERII DE STAT: SPECIFICUL REPUBLICII MOLDOVA107

Victor SACA Republica Moldova, Chiúinău Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative Catedra ùtiinĠe Politice úi EducaĠie Civică doctor habilitat în útiinĠe politice, profesor

This article exposes the aspects of the state power in the Society that makes a transition to democracy. The author has analyzed the phenomenon of the state power including his opinions expressed at the International Se- minar „Real Democracy, Eficient Governement, and market economy - the results of a successful transition” organized by the European Institute of Po- litical Science within the period 11-13 may 2007. In this article some characteristics of the state power of Republic of Mol- dova are described: the low level of the governement quality, the legitimacy degree of the state power, the problem of the State’spower balance, the pro- blem of promoting active policies, but not reactive ones. The problem of co- operation between governement forces and opposition forces. This article de- scribes the importance of the consensus between state power and opposition, the necessary measures to develop and to strengthen this consensus.

Problematica puteri politice în general úi a puterii de stat în particular este de o semnificaĠie úi actualitate deosebită, ea fiind determinată în mare Păsură de capacităĠile statului de a efectua o guvernare eficientă, de a favo- riza úi a susĠine o democraĠie reală, o economie de piaĠă funcĠională. Pornind de aici, autorul publicaĠiei de faĠă vine cu unele sugestii vis-a vis de factorul puterii expuse în cadrul Seminarului InternaĠional cu genericul „DemocraĠie reală, Guvernare eficientă úi Economie de piaĠă funcĠională – rezultate ale unei tranziĠii de succes” organizat de către Institutul European de Studii Poli- tice din Moldova (IESPM) cu suportul Consiliului Europei în perioada 11-13 mai 2007. Pentru început menĠionăm că a judeca la justa valoare despre capacităĠile oricărei puteri de stat e posibil doar atunci când luăm act de condiĠiile în care această putere se manifestă. În cazul nostru e vorba de acele condiĠii neobiú-

107 Recenzent – doctor în útiinĠe politice, conferenĠiar Vladimir BORù nuite ce determină substanĠa tranziĠiei de la totalitarism spre democraĠie. Cu atât mai mult că în literatura de specialitate din ultimii ani se subliniază că o democraĠie reală, o guvernare eficientă úi o economie de piaĠă funcĠională sunt efecte ale unei tranziĠii de succes. Or, axându-ne pe contextul tranziĠiei observăm că în cei 16 ani de existenĠă a Republicii Moldova am avut úi avem parte de o tranziĠie foarte contradictorie, atât ca formă, cât úi ca conĠinut, care nu se înscrie ad-litteram în careva scheme, modele elaborate de savanĠii tran- zitologi occidentali, dar úi de cei din spaĠiul postsovietic úi postsocialist în ge- neral. Cu alte cuvinte, avem o tranziĠie mult mai complexă decât ne aúteptam, mai paradoxală, ea fiind chiar paralizantă, cu element atât de evoluĠie, de as- censiune, cât úi involuĠie, de descensiune, decădere. Acest element, de natură contradictorie, îl urmărim la toate etapele tranziĠiei noastre – de pregătire a transformărilor, de elaborare a deciziilor, dar mai ales la etapa de adaptare, de implementare a deciziilor108. În linii mari, însăúi mecanismul tranziĠiei date nu este pe deplin funcĠio- nal, se caracterizează prin deficit de cunoútinĠe noi úi de experienĠă avansată în organizarea úi implementarea reformei, prin instabilităĠi bifurcaĠii de ritm, chiar prin ritmuri frânte în realizarea proiectelor transformatoare. Dar poate Fă cea mai paradoxală este Ġesătura tipologică a tranziĠiei. Ea îmbină în mod ciudat un conglomerat de elemente tipologice: impus, de pact, reformator úi revoluĠionar al tranziĠiei. Astfel, pe parcursul celor 16 ani în diferite raporturi urmărim impunere de către cei de vârf a regulilor úi normelor reformării, úi acord între guvernanĠi úi opoziĠie úi presiune exercitată de către unele segme- nte a celor de jos asupra celor de vârf, úi aplicarea de metode radicale, nepo- pulare în efectuarea transformărilor sociale. Adică, există un amalgam de ti- puri a tranziĠiei cu frecvente paradoxuri la capitolul mentalitate úi comporta- ment, când coexistă în mod alogic element democratic, element autoritar úi chiar totalitar109. O astfel de situaĠie a tranziĠiei spre democraĠie cu caracter eterogen, pa- radoxal are o legătură directă cu guvernarea, cu puterea de stat, fiind condiĠi- onată de starea acesteia. La rândul său tranziĠia, caracterul ei controversat fa- ce a fi instabilă, la fel de controversatăúi puterea. În opinia mea, atare cone- xiune dialectică între tranziĠie úi putere determină complexitatea úi caracterul divergent al procesului democratizăriii, trecerii la economia de piaĠă, determi- Qă abaterile de la firesc care au loc în cadrul acestui proces.

108 A se vedea Saca V. Interese politice úi relaĠii politice: dimensiuni tranzitorii. – Chiúinău, 2001, p.50-52; Vareaghin I. Modele ale tranziĠiei spre democraĠie. // Analele ùtiinĠifice ale UniversităĠii de Stat din Moldova. EdiĠie jubiliară. Seria „ ùtiinĠe socioumanistice”. Vol. II.- Chiúinău, 2006, p.145. 109 Saca V. Interese politice úi relaĠii politice: dimensiuni tranzitorii. – Chiúinău, 2001, p.50-52

109 Privită prin prisma unei tranziĠii instabile, deficitare la capitolul meca- nism, ritm, stadie, continuitate, funcĠionalitate puterea de stat se caracterizea- ]ă prin anumite trăVături ce Ġin îndeosebi de efectuarea conducerii societăĠii în ansamblu úi a sferelor acesteia în particular, de promovarea imaginii úi intere- selor Ġării pe arena internaĠională, de asigurarea stabilităĠii politice, coeziunii úi ordinii sociale. În acest context este deosebit de semnificativăúi contradic- torie practica Republicii Moldova. În primul rând, realităĠile triste din ultimul deceniu al secolului XX, dar úi anii care au urmat, demonstrează cu certitudine că calitatea guvernărilor moldovene de până acum este redusă, nu face faĠă imperativelor timpului. Mă refer la mai mulĠi indici ai guvernării110: - problema respectării libertăĠilor úi drepturilor politice úi civice de bază; - asigurarea stabilităĠii politice; - guvernarea eficientă exprimată printr-o birocraĠie competentă úi prin servicii publice calitative; - asigurarea unui mediu de afaceri favorabil; - edificarea unui stat de drept funcĠional; - lupta împotriva corupĠiei; - responsabilitatea pentru organizarea úi conducerea societăĠii. Practic la toĠi aceúti indici există deficienĠe serioase ale guvernării. Este vorba mai întâi de lipsa controlului asupra întregului teritoriu al Ġării, de con- centrarea excesivă a puterii politice, de insuficienĠa cooperării cu societatea civilă, de problemele funcĠionării presei libere úi televiziunii publice, de ca- pacitatea redusă a administraĠiei publice, de cadrul regulatoriu birocratizat, de sistemul judiciar ca fiind dependent de puterea politică, de lipsa de responsa- bilitate pentru eúecurile conducerii, de nivelul înalt al corupĠiei în diferite sfere. Desigur, în ultimii ani se întreprind unele tentative de ameliorare a calită- Ġii guvernării. Acestea sunt în mare măsură condiĠionate de adoptarea úi imp- lementarea a două două documente strategice de dezvoltare – Strategia de Creútere Economică úi Reducere a SăUăciei (SCERS) úi Planul de AcĠiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. În al doilea rând, o guvernare eficientă este direct legată de fenomenul legitimităĠii puterii politice, adică de recunoaúterea acesteia de către societate. E cunoscut faptul că legitimitatea este condiĠionată de mai mulĠi factori: core- spunderea scopurilor elitei, principiilor acesteia tradiĠiilor existente în socie-

110 A se vedea: Republica Moldova: Raport NaĠional de Dezvoltare Umană.2006. Calitatea creúterii economice úi impactul ei asupra dezvoltării umane. – Chiúinău, PNUD, 2006, p.87- 88.

110 tate, popularitatea liderilor, interesele economice a grupurilor sociale domina- nte etc. Pornind de aici, legitimitatea puterii de stat se bazează pe trei izvoare principale: ideologia, dreptul úi morala. De obicei, poziĠiile puterii sunt stabi- le atunci úi acolo când ea se bucură de legitimitate în toate aceste 3 compone- nte. Dacă ne deplasăm la cazul tranziĠiei noastre observăm discordanĠe evide- nte între aceste trei izvoare ale legitimităĠii puterii, fapt ce o face a avea o efi- cienĠă redusă. Pentru ca puterea să fie pe deplin legitimată societatea trebuie să recuno- ască drept legale scopurile, regimul, liderii ei. Totodată, este necesară corela- rea acestora cu normele general recunoscute ale ideologiei, ale dreptului, ale moralei. În sfârúit, despre legitimitatea puterii de obicei se judecă atât în interiorul Ġării, cât úi în afara ei. De aceea, deosebim legitimitatea internăúi legitimita- tea externă. Între acestea există o anumită legătură, dar nu úi o conformare obligatorie. În cazul Republicii Moldova percepĠiile publice asupra guvernării sunt de aúa natură că cetăĠenii în mare parte devin eliminaĠi din procesul de guver- nare, ei considerând că părerea lor nu contează în elaborarea politicilor. În opinia publicului cei care determină politicile publice din Republica Moldova Ġin cont mai mult de părerea actorilor externi, decât de cea a actorilor din Ġară. Din cele menĠionate rezultă că legitimitatea puterii de stat depinde la rân- dul său de eficienĠa acesteia. O putere ineficientă mai devreme sau mai târziu pierde susĠinerea legitimităĠii. Atare legătură a eficienĠei úi legitimităĠii pute- rii face a fi instabil însăĠi regimul politic, care poate săúi piardă concomitent úi legitimitatea úi eficacitatea. În al treilea rând, în condiĠiile unei tranziĠii instabile este problematic în- Văúi echilibrul relativ al puterilor de stat, acesta fiind considerat drept element principal ce favorizeazăúi susĠine democraĠia. Este regretabil de menĠionat că dintre cele trei ramuri ale puterii de stat – legislativă, executivăúi judecătore- ască, ultima se bucură de mai puĠină încredere la cetăĠeni, fapt urmarit úi de creúterea numărul de cereri adresate de cetăĠenii Ġării noastre la Curtea Euro- peană pentru Drepturile Omului (CEDO). Această situaĠie este alarmantă, de- oarece înrt-un stat de drept anume justiĠia este chemată să acĠioneze ca insti- tuĠie ce supravegează respectarea legilor, ordinii politice, să sancĠioneze încă- lcările acestora. În ultima instanĠă justiĠia este aceea care decide în ce măsură comportamentul individual sau colectiv al cetăĠenilor este un element al ordi- nii sau al dezordinii publice, iar prin aceasta ea trebuie să contribuie mai din

111 plin la stoparea eroziei puterii úi ordinii sociale111. Deci, îmbunăWăĠirea activi- WăĠii puterii judecătoreĠti este o condiĠie sine qua non a sporirii eficienĠei pu- terii de stat în ansamblu. Este relevant faptul că până nu demult atenĠia politicienilor era axată pe relaĠia „putere legislativă – putere executivă”, pledând astfel pentru o depar- tajare mai serioasă a atribuĠiilor, pentru o mai bună conlucrare în cadrul aces- tor relaĠii. Astăzi, însă, atenĠia politicienilor trebuie să se centreze pe relaĠia putere legislativăúi executivă, pe de o parte úi putere judecătorească pe de altă par- te112. Este necesar de a determina un raport mai rezonabil úi mai eficient în cadrul acestor relaĠii, perfectând legislaĠia . În al patrulea rând, o guvernare eficientă presupune în special elaborarea úi promovarea unor politici active care să facă făĠă cerinĠelor democratizării úi consolidării democraĠiei. De astfel de politici pe parcursul anilor ’90, cu reg- ret, nu am avut parte. ExcepĠie au fost unele iniĠiative ale ADR-ului care până la urmă nu s-au încununat cu succes. Au dominat politici reactive, în întârzie- re, în tăUăganare faĠă de necesităĠile reformării. Poate că atunci purtător al po- liticilor active a fost opoziĠia. Or, activismul acesteia în anii ’90 nu trebuie perceput în mod simplist. Ea, formându-se úi manifestându-se într-un cadru legal úi instituĠional (atât ca fracĠie parlamentară, cât úi ca opoziĠie extraparla- mentară), deseori se limita doar la critica puterii făUă a propune căi raĠionale de soluĠionare a problrmelor. Politica puterii actuale, în raport cu cea a guvernanĠilor din anii ’90 este preponderent o politică activă atât în interior, cât úi în exterior. Ea înregistrea- ]ă o creútere a anumitor indici ce Ġin îndeosebi de raĠionalizarea activităĠii unităĠilor economice, de colaborarea strânsă cu organismele europene în ve- derea ajustării legislaĠiei naĠionale la standardele internaĠionale, de mobiliza- rea subiecĠilor sociali întru realizarea Strategiei de Creútere Economicăúi Re- ducere a SăUăciei, a Planului de AcĠiuni UE - Republica Moldova. Totuúi, pâ- Qă la urmă această politică, în fond, rămâne a fi lipsită de integritate, nu dis- pune de mecanisme eficiente de stabilizare úi consolidare a transformărilor democratice. În al cincelea rând, o guvernare eficientă trebuie privităúi percepută nu doar ca factor în sine, ca capacitate de a stabili úi întreĠine un echilibru rela- tiv al puterilor de stat, ci úi ca tendinĠă, ca voinĠă a guvernării de a colabora

111 A se vedea: Bencheci D. Puterea politică în Republica Moldova. Problemele eficientizării funcĠionării. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.4 (XXXV), 2006. – Chiúi- Qău, 2006, p.10. 112 Ibidem, p.10-11.

112 cu societatea civilă, de a o trata pe aceasta ca partener, de a susĠine úi perma- nentiza relaĠii benefice cu partidele de opoziĠie. În acest context este semnifi- cativă afirmaĠia unor savanĠi (A.Bondrea) despre rolul puterii de stat în siste- mul puterii politice. ùi anume, dacă partidele politice sunt expresia diversită- Ġii, dispersării úi chiar confruntării anumitor interese (cu cât mai multe parti- de, cu atât mai multă dispersare – confruntare), atunci statul în măsura în care reconciliazăúi armonizează interesele generale, devine experimentul úi apăUă- torul acestora, acĠionează ca un punct de convergenĠă al democraĠiei úi plura- lismului politic113. Desigur, în cazul în care puterea politică este reprezentatăúi deĠinută de Fătre diferite forĠe (partide, miúFări, asociaĠii politice) cu interese specifice, statul trebuie să fie un factor de echilibru, un nucleu consolidator în vederea armonizării aspiraĠiilor diferitor comunităĠi sociale. Cât priveúte guvernarea actuală a Republicii Moldova, ea a întreprins un úir de eforturi de colaborare cu opoziĠia. Astfel, s-a ajuns chiar la „consens naĠional” între principalele fo- UĠe politice din Parlamentul Republicii Moldova ales în martie 2005. La baza acestuia se află DeclaraĠia unanimă privind „Parteneriatul politic pentru reali- zarea obiectivelor integrării europene”. Această DeclaraĠie care serveúte drept fundament pentru stabilitatea politică,a fost urmată de înĠelegerea (ce e drept neformalizată) între úeful statului, formaĠiunea de guvernământ úi formaĠiuni- le parlamentare de opoziĠie asupra unor priorităĠi lansate de opoziĠie úi accep- tate de úeful statului. La acestea raportăm: asigurarea independenĠei mass- media; asigurarea independenĠei justiĠiei; asigurarea autonomiei locale; spo- rirea eficienĠei în utilizarea finanĠelor publice; modificarea legislaĠiei electo- rale pentru a asigura independenĠa Comisiei Electorale Centrale; perfecĠiona- rea legislaĠiei privind serviciile de securitate; formarea unei Comisii speciale pentru modificarea úi completarea ConstituĠiei care să vizeze consolidarea in- stituĠiilor fundamentale ale statului. Un rol deosebit în asigurarea stabilităĠii politice revine de asemenea ela- borării, aprobării úi implementării ConcepĠiei privind cooperarea dintre Par- lamentul Republicii Moldova úi societatea civilă. Această tendinĠă a guvernă- rii de a colabora cu societatea civilă, cu opoziĠia politică ne face să credem că statul în activitatea sa a ajuns deja la necesitatea de a exprima interesul naĠio- nal al Ġării nu de unul singur, ci în colaborare cu societatea civilă, cu opoziĠia, fapt ce trebuie salutat úi susĠinut. Desigur, această apropiere a guvernării de opoziĠie în problemele funda- mentale ale statului úi societăĠii nu trebuie supraapreciată. Cu atăt mai mult că cei doi ani úi mai bine care au urmat după adoptarea DeclaraĠiei consensuale

113 A se vedea: Bondrea A. Opinia publică, democraĠia úi statul de drept. – Bucureúti, 1996, p.82.

113 a Parlamentului nu se disting prin măsuri permanente de alimentare úi actuali- zare a consensului, de diversificare úi consolidare a colaborării între putere úi opoziĠie. Un consens poate fi viabil doar atunci când permanent este actuali- zat, susĠinut de ambele păUĠi. În acest sens se face impresia că opoziĠia nu-úi realizează pe deplin funcĠiile sale în raport cu guvernarea, duce o politică rea- ctivă, pierde mereu în faĠa puterii, rămâne în urma acesteia, se manifestă ca forĠă relativ pasivă. Cred că astăzi cea mai serioasă problemă cu care se conf- runtă opoziĠia este aceea că statutul ei nu e îndeajuns definit, reglementat, in- clusiv în Parlament. Ea nu se află la un nivel adecvat cerinĠelor timpului nici la capitolul drepturilor de care trebuie să se bucure, nici la cel al obligaĠinni- lor. De aici úi rezultă caracterul limitat al potenĠialului constructi-funcĠional al opoziĠiei. Cred că depăúirea acestor neajunsuri, activizarea opoziĠiei, este o condiĠie indispensabilă a procesului de eficientizare a guvernării. În al úaselea rând, o problemă-cheie a unei guvernări eficiente este aceea a continuităĠii politice, a acumulării úi dezvoltării elementului raĠional de la o guvernare la alta, pe de o parte, úi a iniĠierii úi promovării elementului inova- Ġional, pe de altă parte. În acest sens pentru a asigura un anume nivel de stabi- litate politică este necesară optimizarea raportului între elementul tradiĠional úi inovaĠional al continuităĠii. În cazul nostru un astfel de raport este puternic deformat. Din 1991 încoace s-a produs o denaturare puternică a dihotomiei continuitate-discontinuitate, în dese cazuri urmărim o continuitate a elemen- tului negativ úi o discontinuitate a elementului pozitiv. În al úaptelea rând, a realiza o guvernare eficientăúi respectiv a favoriza úi a susĠine democraĠia înseamnă a avea instituĠii úi organe statale cu un per- sonal specializat, bine instruit, educat în baza normelor civile,de drept, mora- le. Nivelul de pregătire profesională, cultura politicăúi conútiinĠa morală a fu- ncĠionarilor de stat de toate nivelurile sunt condiĠii primordiale în soluĠiona- rea optimă a problemelor guvernării. În acest caz consider că pregătirea cad- relor politice în instituĠii de învăĠămînt superior, inclusiv reciclarea lor în ins- tituĠia academică din Ġară necesită modificări substanĠiale,acestea fiind deja începute, dar care pe viitor trebuie urgentate. E vorba de a instrui úi de a edu- ca funcĠionari cu un mod de gândire modern bazat nu pe o dialectică simp- listă, pătrunsă de determinisme, ci pe principiile sinergeticii, pe capacităĠi de a percepe lumea autodezvoltării, autoafirmării fenomenelor úi proceselor po- litice. Un rol decisiv în modernizarea procesului de pregătire úi reciclaare a ca- drelor din domeniul puterii revine sintagmei „cultură-putere”. Doar o relaĠie adecvată între putere úi nivelul de cultură a acesteia poate asigura o funcĠio- nare normală a aparatului puterii de stat, a elitei conducătoare, un grad înalt

114 de competenĠă a lor. De cadrele politice bine pregătite, cu un orizont episte- mic la nivel, depinde optimizarea raportului între forma úi conĠinutul instituĠi- ilor politice de tip tranzitoriu, depinde depăúirea situaĠiilor descrise de A. de Tocqueville, când în noile forme democratice se reproduc obiceiuri, tradiĠii, reguli de natură autoritară.

Bibliografie: Bantuú A. Simbioza dintre noĠiunile „Putere de stat”, ”Putere politică” úi „Su- veranitate”. // Revista de Filosifie úi Drept, Nr.1-3 (131-133), 2003. - Chiúinău, 2004. Bencheci D. Puterea politică ca fenomen social. // Politologie. Manual (pent- ru specialitaĠile nonprofil). / Coord. V.Moúneaga, Gh.Rusnac, V.Saco- vici. - Chiúinău, CEP USM, 2007. Bencheci D. Puterea politică ca fenomen social:abordare teoreticăúi practica. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XX. – Chiúi- Qău, USM, 2002. Bencheci D. Puterea politică în Republica Moldova. Problemele eficientizării funcĠionării. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.4 (XXXV), 2006. - Chiúinău, CEP USM, 2006. Rusandu I., Varzari P. Elita politică moldovenească: între deziderat úi realita- te. // Revista de Filozofie úi Drept, Nr.1-2 (140-141), 2006. – Chiúinău, 2006. Republica Moldova: Raport NaĠional de Dezvoltare umană. 2006. Calitatea creúterii economice úi impactul ei asupra dezvoltării umane. – Chiúinău, PNUD, 2006. Varzari P., Bucătaru I., Ciocan Iu. Impactul activităĠii partidelor politice asu- pra funcĠionării puterii de stat. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.2, (XXXVII), 2007. – Chiúinău, CEP USM, 2007.

115 GENEZA SOCIETĂğII CIVILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: MODELUL DISCONTINUU114

Bogdan ğÎRDEA Republica Moldova, Chiúinău Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” Catedra ùtiinĠe Filozofice úi Social-Economice Lector

This article is trying to reveal some aspects of the process of genesis of civil society in the Republic of Moldova as a Political Movement, directed against the totalitarian political system. In this context, the emergence of «Popular Front», as a Political Movement was the central element of civil society. So, the genesis of civil society in Moldova was identical to Poland, Hungary, and other European countries. The problem is that in the above mentioned countries, the Democratic Movement was a social one, formed by Trade Unions, Civic Groups. In the Republic of Moldova, on the contrary, Popular Front was a Nationalistic Movement. This divided the Moldavian society, creating great difficulties in the further development of Civil Society. At the same time, We are trying to show some connections existing between different phases of transition to democracy, described by G.O’Donnel and Ph.Schmitter and the phases of genesis of civil society as a Political Movement. There are some suppositions that many „Popular Fronts” in the former Soviet Republics were created by the KGB. That is why, We show some elements of the emergence of civil society (mass-media, churches, trade unions, civic groups) apart. So, we come to the conclusion that the genesis of a „non –governamental sphere”, autonomous from the state, was an objective phenomenon, out of the state control. This phenomenon was entailed by the modernisation ,globalisation of civil society, democratization and the so called „zeitgeist”. Taken together, these factors stimulated the emergence of Social and Nationalistic Movements, that destroyed the USSR.

Fenomenul genezei societăĠii civile este foarte compex. Din păcate, majo- ritatea abordărilor tranzitologice, elaborate în baza experienĠelor Americii La- tine, Portugaliei, Spaniei úi Europei de Sud, suferă de un schematism excesiv úi trebuie aplicate atent la condiĠiile Republicii Moldova. „În Grecia, Portu-

114 Recenzent – doctor habilitat în útiinĠe politice, conferenĠiar Constantin MARIN

116 galia, Chile - tranziĠia spre democraĠie s-a realizat în condiĠiile unui úi acelaúi sistem, realizîndu-se doar modificarea regimului politic. În Europa de Est – se formează din nou úi sistemul economic úi cel politic.115 Un model al gene- zei societăĠii civile este oferit de politologii americani M.Weigle úi J.Butter- field. Ei identifica patru etape în apariĠia úi dezvoltarea societăĠii civile în Europa de Est: 1) Defensivă în care indivizii úi grupurile independente îúi apară autono- mia vis-a-vis de stat; 2) Embrionară în care grupurile sociale independente activează intr-o sfera publica lărgita, sancĠionată sau concesionată de un stat- partid reformist; 3) MobilizaĠională în care aceste grupuri independente ero- dează legitimitatea statului-partid, oferind forme alternative de guvernare a unei societăĠi politizate; 4) InstituĠionala în care liderii respectaĠi în public adoptă legislaĠia, garantând autonomia acĠiunii sociale.116 Scriitorul maghiar M.Háraszti, unul din liderii AlianĠei Liberilor Demo- craĠi, ne oferă o interesantă clasificare a stadiilor în evoluĠia societăĠii civile. Primul stadiu – postalinist - coincide cu liberalizarea partidului-statúi în- ceputul unor forme izolate de activitate disidentă. În acest stadiu, opoziĠia ră- mîne neînchegată, făUă o platformă alternativă care să exprime cerinĠele so- cietăĠii. Principala calitate a acestei etape e lupta contra fricii úi apariĠia iniĠia- tivelor, opiniei úi a unor activităĠii sociale independente de partidul stat. Doar în al doilea stadiu, posttotalitar, care coincide cu perioada democratizării sistemului (ultima desfăúurată sub presiunea noii opinii publice) apare socie- tatea civilă: un efort colectiv de a reduce pretenĠiile úi prerogativele statului autoritar. Sistemul îúi pierde încrederea în sine, elitele sunt demoralizate, in- capabile de a face faĠă crescîndei nemulĠumiri populare. ViaĠa societăĠii este caracterizată de lupte privind legalitatea úi alte confruntări. Are loc destrăma- rea vechiului sistem úi începe căutarea unui model nou la nivelul enclavelor autonome de inĠiativă socială. Al treilea stadiu, postcomunist, este marcat de prăbuúirea completă a par- tidului-stat úi crearea unui sistem multipartid.117 Cît de aplicabile sunt aceste scheme pentru Republica Moldova? Dacă în Europa de Est au existat miúFări disidente pronunĠate cu contacte externe so- lide (Charta 77 în Cehoslovacia; KOR în Polonia; IniĠiativa pentru Pace úi pe-

115 ɒɟɜɰɨɜɚ Ʌ. ȼɨɫɬɨɱɧɚɹ ȿɜɪɨɩɚ, «ɦɨɦɟɧɬ ɢɫɬɢɧɵ» ɟɳɟ ɜɩɟɪɟɞɢ. // ɉɨɥɢɫ, 1991, ʋ1, c.83 116 Weigle M., Butterfiled J. Civil Society in Reforming Communist Regimes: the Logic of Emer- gence. // Comparative Politics, vol. 25, (oct. 1992), p.1-23, citat din Stan L. Societate civilă: dificultăĠile unui concept. // Arena Politicii, anul II, nr.3 (15), noimebrie, 1995 117 TiúPăneanu V. Reinventarea politicului. Europa RăVăriteană de la Stalin la Havel. - Iaúi: Polirom, 1997, p.159

117 ntru Drepturile Omului în RDG) care timp de decenii au educat o generaĠie democratică, au organizat structuri paralele la toate nivelurile sociale, au cre- at embrionul puterii alternative, care în timpul revoluĠiei de „catifea” din 1989 a înlocuit regimul comunist, úi au contribuit într-o oarecare măsură la apariĠia viitorilor germeni ai societăĠii civile,118 atunci în RSSM, putem vorbi doar de acĠiuni limitate la acte individuale, cu un caracter efemer. În URSS, gradul de monopolizare a vieĠii sociale era mult mai mare, or „monopolizarea IăUă precedent a tuturor sferelor sociale duce la o cvasidispariĠie a societăĠii civile úi a „omului privat”.119 Cum scria V.Lenin „noi nimic „privat” nu re- cunoaútem, pentru noi totul în sfera gospodăriei este public úi juridic, ci nu privat... De aici, e nevoie de lărgit aplicarea amestecului statului în relaĠiile „privat - juridice”; de lărgit dreptul statului de a anula „contractele particula- re”120. Important e úi faptul că în Ungaria, Iugoslavia, Polonia existau eleme- nte ale proprietăĠii private, structuri economice particulare, adică germenii economiei de piaĠă. „În URSS nu s-a putut constitui o societate civilă din considerentul că ea a fost lipsită de fundamentul său economic de bază - pro- prietatea privată. Individul formal se considera proprietar colectiv al mijloa- celor de producĠie, dar de fapt nu era aúa. Iar aceasta la rîndu-i, negativ a inf- luenĠat asupra poziĠiei civice a personalităĠii”121. Deúi în fiecare tranziĠie exis- Wă aspectul particular, prin definiĠie se impune úi prezenĠa elementului gene- ral, ca binom dialectic. Anume din aceste cauze se impune adaptarea modelelor analizate. Consi- derăm de asemenea oportună completarea lor cu modelul lui G.O’Donnel úi Ph.Schmitter care evidenĠiază 3 etape ale tranziĠiei spre democraĠie: liberali- zarea, democratizarea úi socializarea. (vezi Tabelul 1):

Tabelul 1. Etapele genezei societatii civile EvoluĠia sistemului politic Etapa de geneză a societăĠii civile Perioada DezgheĠul lui Hruúciov sau Defensivă (perioada clandestină) 1953-1985 protoliberalizarea sistemului

Liberalizarea sistemului Embrionară 1985-1989

118 Fruntaúu P., Varzari P. Societatea civilăúi statul: modele de interacĠiune. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVII. - Chiúinău, USM, 2001, p.81 119 Istoria ideilor politice. / Sub dir.E.Pisier. - Timiúoara, Amarcord, 2000, p.284 120Ʌɟɧɢɧȼɂ. ɉɨɥɧ. ɋɨɛɪ. ɋɨɱ., ɬ.44, ɫ.398 121ɋɦɨɥɶɤɨɜȼ. ɉɪɨɛɥɟɦɵɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨɨɛɳɟɫɬɜɚ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1991, ʋ4, ɫ.13

118 Tentative de democratizare MobilizaĠională – geneza societăĠii 1989-1991 civice ca miúcare socială

Democratizarea sistemului InstituĠională - căderea regimului 1991-2007- totalitar, formarea instituĠiilor ? societăĠii civile

Socializarea Consolidarea societăĠii civile ?

Sursa: elaborat de autor

Geneza societăĠii civile pe lîngă faptul că o abordăm sistemic, ca un pro- dus al modificărilor din fiecare subsistem al sistemului social-global, poate fi examinată din două perspective: a) ca o miúcare socială b) ca o totalitate de instituĠii úi relaĠii neguvernamentale. În viziunea politologilor americani J.Kohen úi A.Arato, în Europa de Est societatea civilă exista iniĠial doar în forma unor miúFări embrionare, ci nu în forma unor instituĠii, apărate de legi úi cu drepturi bine definite.122 Momentul final al „renaúterii” societăĠii civile este marcat de apariĠia unei forme conce- ntrate maximal a „mobilizării de masă” úi a „răscoalei populare”, în timpul Făreia diferite segmente ale societăĠii civile, fie úi pentru un timp, dar elabo- rează o identitate colectivă unică.123 În condiĠiile unei societăĠi destructurate úi marginalizate de dictaturi, vectorul dezvoltării politice în majoritatea state- lor era determinat nu de partide, dar de miúFările de masă, de tipul „Solida- rităĠii” poloneze, „Frontului Salvării NaĠionale” din România, „Forului civil” din Cehia, „Uniunii ForĠelor Democratice” din Bulgaria.124 Un scenariu apro- ximativ identic l-a urmat úi Republica Moldova. „Formarea societăĠii civile în URSS era un produs, pe de o parte, al globalizării economice, pe de altă par- te, cum consideră mai mulĠi politologi, societatea civilă de fapt reprezinta nu altceva decît formarea relaĠiilor burgheze”125, „care au fost acompaniate în URSS úi în alte Ġări de izbucnirea miúFării de eliberare naĠională”126 úi „de

122Ʉɨɷɧ Ⱦ., Ⱥɪɚɬɨɗ. Ƚɪɚɠɞɚɧɫɤɨɟɨɛɳɟɫɬɜɨɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɬɟɨɪɢɹ. - Ɇɨɫɤɜɚ, 2003, ɫ.18 123 Ibidem, ɫ.81 124 ɒɟɜɰɨɜɚ Ʌ. ȼɨɫɬɨɱɧɚɹ ȿɜɪɨɩɚ, «ɦɨɦɟɧɬ ɢɫɬɢɧɵ» ɟɳɟ ɜɩɟɪɟɞɢ. // ɉɨɥɢɫ, 1991, ʋ1, c.84 125ɁɚɦɛɪɨɜɫɤɢɣȻ. Ʉɜɨɩɪɨɫɭɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨɨɛɳɟɫɬɜɚɢɩɪɚɜɨɜɨɝɨɝɨɫɭ- ɞɚɪɫɬɜɚ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɤɢe ɧɚɭɤɢ, 1991, ʋ6, c.31 126Ʉɭɞɪɨɜȼ. ɇɨɜɨɟɩɪɢɲɟɫɬɜɢɟɪɚɞɢɤɚɥɶɧɵɯɪɟɮɨɪɦ. // ɆɗɢɆɈ, 1997, ʋ10, c.147.

119 emancipare socială”127. Fenomele menĠionate s-au soldat cu conflicte violen- te, contrastînd astfel cu strategia societăĠii civile europene, bazată pe gradua- lism, nonviolenĠa úi educare socială prin participarea la activităĠi nesubordo- nate statului.

Liberalizarea parĠială (Faza defensivă). Ca parte a URSS, Moldova a fost integrată în sistemul totalitar (perioada 1944-1953), iar ulterior în cel autoritar (perioada lui N.Hruúciov úi L.Brej- nev) de guvernare, moment ce în mare parte a dus la dizolvarea societăĠiii ci- vile. Deja după 1953, úi în special după Congresul XX al PCUS, s-a atestat o transformare a totalitarismului în autoritarism, manifestat în „liberalizarea” procesului decizional, care era de acum încolo exercitat (cel mai frecvent) în mod colectiv de Biroul Politic al PCUS, în eliberarea deĠinuĠilor politici úi în- cetarea represiilor, în diminuarea prerogativelor instituĠiilor de forĠăúi pro- movarea anumitor libertăĠi în domeniul vieĠii sociale, fapt ce a favorizat o anumită activitate neformală (cluburi studenĠHúeti, grupuri rock, etc.). Brej- nev, spre deosebire de I.Stalin sau N.Hruúciov, nu a concentrat în mîinile sale toate prerogativele puterii, lăsînd ideologia pe seama lui Ɇ.Suslov, probleme- le securităĠii în responsabilitatea lui Iu.Andropov, politica externă în misiunea lui Ⱥ.Gromîko. În perioada „dezgheĠului” lui N.Hruúiov, în anumite sfere ale vieĠii au în- ceput să apară unele elemente ale societăĠii civile.128 Aceasta etapă, pe care noi am denumit-o Faza defensivă (clandestină) a genezei societăĠii civile, se caracterizează prin apariĠia unor acĠiuni în care se apăUă autonomia societăĠii civile, drepturile omului, se promovează alte valori decît cele oficale. Se ex- pun uneori poziĠii critice faĠă de regim, se iniĠiază activităĠi civice, gen acĠi- uni de protest. Dar aceste acĠiuni au un caracter clandestin, individual, fiind aproape invizibile pentru majoritatea cetăĠenilor. „Caracterul stihiinic al exis- tenĠei societăĠii civile în socialism, existenĠa în afara legii, s-au răsfrânt nega- tiv úi asupra laturii organizaĠionale a existenĠei elementelor societăĠii civile. În aúa termeni de reduúi pot fi viabile doar structuri organizaĠionale foarte primitive, care se creau pentru îndeplinirea unor funcĠii concrete, dar care nu puteau colabora cu elemente de acelaúi gen úi nu-úi puneau ca scop crearea

127 Marin C. Descoperirea societăĠii civile (cazul Republicii Moldova). // Republica Moldova la începutul milieniului III: realităĠi úi perspective. - Chiúinău, USM, ISPRI, 2001, p103 128ɋɦɨɥɶɤɨɜȼ. ɉɪɨɛɥɟɦɵɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨɨɛɳɟɫɬɜɚ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1991, ʋ4, ɫ.13

120 unor reĠele, fenomene sociale poliplanice, complexe, capabile să reziste real structurilor de stat, antipozi ai căror aceste erau.”129 Etapa menĠionată poate fi sesizată doar sporadic în RSSM, ea fiind însă mai prezentă pe restul teritoriului URSS. ParĠial acest fenomen poate fi expli- cat, prin distrugerea fizică a elitelor, colectivizarea forĠată, a foamei organiza- te, modernizării incipiente, a înăbuúirii ultimelor focare de rezistenĠa contra regimului. Astfel, în perioada anilor 1945-1952 au apărut grupe militare eti- chetate de oficialităĠi ca fiind „teroriste”, care au dus o luptă de rezistentă ar- mată, propunîndu-úi obiectivul „lichidării puterii sovietice úi a orînduirii so- cialiste pe calea unei răscoale armate úi instaurarea în Moldova a unei socie- WăĠi democratice, bazate pe proprietatea privata."130 Printre aceste organizaĠii se număUă: „Arcaúii lui ùtefan cel Mare” în frunte cu O.Batrînac (1945- 1947), grupul antisovietic condus de F.Bodiu, „Sabia DreptăĠii” condusă de I.Moraru (1947-1948), „Partidul LibertăĠii” în frunte cu I.Istrati (1949)131, „Armata Neagra” – G.Bodiu, Uniunea Democratica a LibertăĠii – An.Miliutin úi N.Postol. Membrii acestor organizaĠii au fost represaĠi. Înăbuúirea manifes- Wărilor nominalizate au marcat instaurarea pe o perioadă nedetrminată a totali- tarismului în RSSM. Transformările formelor de violenĠă faĠă de societate, efectuate de N.Hruúiov, iau impus pe unii savanĠi ca Y.Lodge, F.Hoff, H.Ski- lling F.Griffits să atragă atenĠia la faptul că în societatea sovietică în perma- nenĠă au existat tipuri ale activităĠii, care în mare parte aminteau activitatea grupelor de presiune în societatea democratică.132 Monocentrismul partidului stat era erodat úi de numărul organizaĠiilor ob- úteúti, care erau în permanentă creútere, ca de altfel úi rolul acestora în socie- tatea sovietică. În URSS, în Sovietelele de toate nivelurile la începutul anilor 1980 lucrau 2 milioane 270 mii deputaĠi ai poporului. Existau în jur de 250 mii comitete ai controlului popular. În RSSM, în 1965, în comisiile permane- nte ale Sovetelor locale (4.344 la număr) activau peste 25.000 deputaĠi.133 În 1971, în RSSM în organizaĠiile obúteúti, (gen comitetele părinĠHúti, de stradă, cartier, comitete ale controlului obútesc, sovietele femeeúti, drujinele benevo- le populare) activau sub conducerea nemijlocită a Sovietelor, 250 mii oa-

129ɊɨɦɚɧɟɧɤɨɅ. Ɇɟɬɚɦɨɪɮɨɡɵɪɨɫɫɢɣɫɤɨɣɦɨɞɟɥɢɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨ ɨɛɳɟɫɬɜɚ: ɞɢɚɥɟɤɬɢɤɚ ɫɬɢɯɢɣɧɨɝɨɢɫɨɡɧɚɬɟɥɶɧɨɝɨ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣɠɭɪɧɚɥ, 1995, ʋ3, c.42 130 Postică E. RezistenĠa antisovieticîă în Basarabia 1944-1950. – Chiúinău: ùtiinĠa, 1997, p.221 131 Moúneaga V., Rusnac, Gh. Partidele politice pe fonul independenĠei Republicii Moldova. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea III. - Chiúinau, USM, 1993, p.70 132Ȼɟɧɸɤȼ. Ɍɨɬɚɥɢɬɚɪɢɡɦɤɚɤɪɟɚɥɶɧɨɫɬɶ: ɢɫɬɨɪɢɤɨɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɟ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɟɧɚ ɩɪɢɦɟɪɟ ɩɨɫɥɟɜɨɟɧɧɨɣɆɨɥɞɨɜɵ. - Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1998. c.170 133Ɋɵɛɚɥɤɨɉ. ȾɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɄɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɆɨɥɞɚɜɢɢɩɨɪɚɡɜɢɬɢɸɪɚɛɨɱɟɝɨ ɤɥɚɫɫɚɢɩɨɜɵɲɟɧɢɸɟɝɨɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɚɤɬɢɜɧɨɫɬɢ (1959-1970). - Ʉɢɲɢɧɟɜ,1976, ɫ.129

121 meni.134 Pe baza acestor structuri în 1989-1990 vor apărea unele structuri ale societăĠii civile (sindicate, asociaĠii părinteúti, organizaĠii ecologice). În ciuda formalismului enorm al structurilor menĠionate, ele erau totuúi o experienĠă de autoguvernare locală (fie úi limitată) fiind evident o cedare substanĠială a cercurilor guvernante în favoarea maselor largi. Aceste organizaĠii implicau cetăĠeniii la soluĠionarea multor probleme cu caracter local, amplificau „parti- cipativitatea” populaĠiei în treburile obúteúti, inoculînd, fie úi prin metode ad- ministrative (vezi teoria disonanĠei cognitive) activismul social, vizibil úi as- Wăzi, în participarea înaltă a pensionarilor la vot. În condiĠiile dezgheĠului apar activităĠi neformale culturale: grupuri clandestine studenĠHúti, grupuri Rock úi Jazz, secte religioase, cluburi de discuĠii, care propagau un sistem de valori diferit de cel al Regimului, scoĠînd la suprafaĠă erodarea capacităĠii sistemului de a face fata presiunii venite de jos. Un model important era rezistenta reli- gioasa a enoriasilor, dar úi a clerului. Astfel, in 1955, in RSSM au fost inain- tate 151de demersuri pentru redschiderea bisericilor, majoritatea lor absolută fiind respinsă de catre oficalităĠi, sub diferite pretexte.135 Demersurile conti- nuă în anii 1960-61, 1964-65. În 1964, enoriaúii din satul Maramonovca, rai- onul Donduúeni si satul Lipcani, raionul EdineĠ, intervin pe lîngă Prezidiul Sovetului Suprem. Lipsa de reacĠie a autorităĠilor ducea la faptul că cetăĠeni vúi făceau dreptate singuri. Enoriaúii din raionul Vertiujeni au instalat, de exe- mplu, cruci si alte monumente de cult în locuri interzise, iar preoĠii au oficia- lizat slujbe divine si sfinĠiri ale acestor cruci si monumente. Si după 1965 s-a continuat refacerea simbolurilor creútine, atitudine care a pus în gardă autori- WăĠile sovietice, creîndu-se de urgenĠă directive in aceasta privinĠă. Într-o info- rmaĠie nesemnată adresată organelor superioare de partid, se semnala că pe drumurile ce duc spre Chiúinău se află instalate 57 de cruci. Un număr mare de cruci au fost instalate în satul Călineúti, din raionul Făleúti úi în alte locali- WăĠi din republică.136 Închiderea bisericilor úi măQăstirilor, ducea uneori la ten- siuni între credincioúi úi putere. Astfel, în conformitate cu Hotărîrea Consiliu- lui de Miniútri din 5 iunie 1959, se preconiza închiderea a 9 centre monastice. ReacĠia monahilor, dar úi mirenilor a fost dură. La 1 iulie 1959 la măQăstirea 5ăciula, raionul CăOăraúi, 9 zile s-au dat adevărate lupte, soldate cu un mort úi trei răniĠi, persoanele implicate în rezistenĠă fiind întemniĠate.137

134 Ibidem, ɫ.129-130; Tihonov L. Rezistenta religioasă anticomunistă în Moldova Sovietică. 1944-1965. - Chiúinău, 2000, p.15

137 Tihonov L. Rezistenta religioasă anticomunistă în Moldova Sovietică. 1944-1965. - Chiúinău, 2000, p.19

122 Un anumit impact îl avea úi „Samizdat”-ul. Astfel, „Cronica evenimente- lor curente” concepută de un grup de prieteni într-o locuinĠă din Moscova, a fost interzisă. În Ucraina, cu publicaĠia „Herold” s-a procedat la fel. În pădu- rile Letoniei, baptiútii, înainte de a fi arestaĠi, au reuúit să tipărească jumătate de milion de biblii.138 Unii autori sunt mai radicali în aprecierea activismului „antistatal” în URSS: „Statul zis „socialist” în care conform ideologiei oficiale „poporul úi partidul sunt uniĠi” unde „nu existau contradiĠii sociale” de facto e divizat în clase úi straturi cu venituri puternic diferenĠiate, în care păturile de jos se îm- potrivesc duúPănos birocraĠiei guvernamentale, purtînd cu acesta o luptă de clasă prin mijloacele disponibile: ĠăUănimea colhoznică sabotează muncile pe Sămîntul obútesc úi în primul rînd îúi prelucrează propriile loturi din gospo- Gărie. ğăranii fură din colhoz tot ce pot, lasă conútient necolectată o parte din roadă, pe care mai tîrziu o colectează pentru sine. Proletariatul industrial duce lupta sa de clasă prin metode obiúnuite pentru capitalism: ameninĠări cu gre- ve, demonstraĠii contra creúterii preĠurilor, greve. În unele cazuri se utilizează armata, au loc ciocniri violente (evenimentele din Rostov). Potrivit unor date, în 1962-1963 au avut loc 15 cazuri de ciocniri sîngeroase între muncitori úi forĠele de ordine.139 Mult mai finăúi eficientă era opoziĠia intelectualităĠii. În ajunul Congre- sului al XXIII al PCUS, 25 cei mai de vază reprezentanĠi ai culturii úi útiinĠei (academicienii P.KapiĠa, I.Tamm, scriitorii V.Kataev, C.Paustovskii, C.Ciu- kovskii, artiútii M.PliseĠcaia, O.Efremov, etc.) au înaintat o scrisoare oficială Fătre CC al PCUS, în care aminteau despre pericolul tentativelor de reabilita- re a lui Stalin. Neliniútea intelectualităĠii de asemenea era determinatăúi de dispariĠia atitudinii critice manifestată în operele literare faĠă de trecutul úi prezentul URSS. În raportul său de la Congresul al XXIII lea din 1966 L.Bre- jnev a condamat formal cele două extremităĠi ,,ponegrirea” úi ,,lustruirea rea- lităĠii”, dar l-a criticat úi pe A.SoljeniĠîn. În RSSM, modul de viaĠă socialist este supus criticii în romanele „Povara bunăWăĠii noastre” de I.DruĠă, „Poves- tea cu cocoúul roúu” de V.Vasilache, „Dans în trei” de V.IoviĠă, „Vămile” de S.Saca.140 Paralel cu confruntarea dintre intelectualitate úi putere în societatea sovie- tică la sfârúitul anior 1960 s-a intensificat miúcarea disidentă. În anii '60 de Fătre organele KGB a fost depistată în RSSM o organizaĠie nelegală, în frunte cu I.ùoltoianu. Scopul acesteia era pătrunderea în conducerea PCM úi reorie-

138 Sava M. Adevărul despre Rusia de ieri úi de azi. - Bucureúti; Editura Societatea, 1995, p.94 139ȼɚɪɝɚɋ. “ȼɫɤɪɵɬɶɱɟɪɟɡ 25 ɥɟɬ». // ɉɨɥɢɫ, 1991, ʋ3, c.149. 140 Moraru A. Istoria romanilor. - Chiúinău: Ed. Aiva, 1995, p.511

123 ntarea cursului politic al republicii.141 La 25 august 1968 pe PiaĠa Roúie la Moscova s-a desfăúurat o demonstraĠie la care au participat 8 persoane care protestau contra intrării armatei sovietice pe teritoriul Cehoslovaciei. Partici- panĠii la această manifestaĠie au fost condamnaĠi la ani grei de închisoare. La 9 noiembrie 1975 (la aniversarea de 70 ani de la răscoala locotenetului Schmidt) căpitanul V.Sablin a condus nava militară "ɋɬɨɪɨɠɟɜɨɣ" în Marea Balticăúi a cerut de la conducerea URSS oferirea eterului pentru expunerea viziunii sale situaĠiei politice din URSS. Sablin a fost arestat úi condamnat la moarte pentru trădarea de patrie. În perioada menĠionată, în penitenciare în acelaúi timp se aflau nu mai puĠin de 600 de oameni condamnaĠi politic. Dint- re cei mai cunoscuĠi disidenĠi erau Ⱥ.Saharov, V.Bukovskii, Ⱥ.Marcenko, V.Krasin úi alĠii. În RSSM - I.Vatamanu, Gh.Ghimpu, M.Druc, M.Moroúanu. Perestroika din 1985 a lui M.Gorbaciov a consemnat etapa liberalizării sistemului. Or, «revigorarea societăĠii civile este unul din primele efecte ale liberalizării. Oferirea unor libertăĠi duce la faptul că creúte interesul faĠă de politică. Are loc căutarea de noi identităĠi úi idealuri. Creúte miúcarea pentru apărarea drepturilor omului, apar sindicatele independente. Mai devreme sau mai tîrziu începe să apară opoziĠia deschisă faĠă de regim”.142 O opinie simi- lară lanseazăúi Ph.Schmitter, care susâine că „tranziĠia spre democraĠie prac- tic în permanenĠă este însoĠită de „renaúterea” societăĠii civile (chiar úi acolo, unde anterior, aceasta, posibil, nu exista).143 De obicei, aceasta are loc după începutul tranziĠiei Liberalizarea a iniĠiat faza embrionară a societăĠii civile, caracterizată prin apariĠia unor nuclee primare ale societăĠii civile, sancĠionate de partidul stat, care în această etapă au un caracter sistemic, fie satisfăcînd interesele private ale cetăĠenilor, fie susĠinînd activitatea reformatoare a statului. Deci, anume regimul creează nucleele societăĠii civile. Dar care sunt aceste nuclee? În mai 1986 au avut loc congresele Uniunii cinematografiútilorúi Uniu- nii artiútilor teatrali din URSS, lacare s-a produs schimbarea conducerii acestor formaĠiuni, în fruntea acestora find desemnaĠi E.Klimov úi respectiv Ɇùatrov. La cârma multor publicĠii au venit personalităĠi cu noi viziuni: la "Novîi mir" - S.Zalîghin, la "Znamea" – G.Baklanov, "Ɉgoniok" – V.Koro- tici etc. Modificările de cadre în conducerea uniunilor de creaĠie úi a presei aveau drept scop neutralizarea opoziĠiei de partid, prin amplificarea Glasno-

141 Moúneaga V., Rusnac Gh. Partidele politice pe fonul independenĠei Republicii Moldova. // MOLDOSCOPIE. (Probleme de analiză politică). Partea III. - Chiúinău, USM, 1993, p.70 142ɎɚɞɟɟɜȾ. Ɉɬɚɜɬɨɪɢɬɚɪɢɡɦɚɤɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ: ɡɚɤɨɧɨɦɟɪɧɨɫɬɢɩɟɪɟɯɨɞɧɨɝɨɩɟɪɢɨɞɚ. // ɉɨɥɢɫ, 1992, ʋ1-2. c.119; ɒɦɢɬɬɟɪ Ɏ. Ɋɚɡɦɵɲɥɟɧɢɹ ɨ ɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɦ ɨɛɳɟɫɬɜɟ ɢ ɤɨɧɫɨɥɢɞɚɰɢɢɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ. // ɉɨɥɢɫ, 1996, N.5 c.18

124 sti. Pe de altă parte, ele au permis cristalizarea a două nuclee importante ale societăĠii civile, care au devenit cel mai important promotor al reformelor – mass media úi uniunile de creaĠie (în RSSM - Uniunea Scriitorilor). În 1986 se fac vizibile primele elemente ale politicii de Glasnosti. Revista "Ɉgo- niok" insera sistematic articole despre crimele stalinismului. Au început să fie publicate opere ale emigranĠilor úi a scriitorilor represaĠi V.Nabokov, V.Ho- dasevici, Ⱥ.Platonov etc. Aceste căUĠi au devenit "locomotive ale politicii de Glasnosti", ajutînd la depăúirea fricii faĠă de represiuni pentru demascarea to- talitarismului. La televiziune au apărut noi emisiuni publicistice critice, gen "Vzglead" úi "Peatoie koleso". În perioada 1986-1988 mass media ca seg- ment autonom a devenit acel catalizator, care a permis liberalizarea sistemu- lui, trezirea sentimentului naĠional, formarea opoziĠiei politice úi a pluriparti- dismului. Pentru a-úi cîútiga susĠinerea clasei muncitoare, M.Gorbaciov a încercat să revigoreze Sindicatele. Astfel, în 1987, apare Legea URSS despre întreprin- derea de stat, în corespundere cu care se formează consiliile colectivelor de muncă. Se introducea principiul electivităĠii conducătorilor întreprinderii, bri- Jăzilor, secĠiei de către muncitori. În multe cazuri se observa o restructurare a relaĠiilor dintre sindicate úi administraĠie.144 În 1987 în URSS au fost aleúi 36 mii de conducători de întreprinderi de diferite niveluri. Conducătorii aleúi ast- fel deveneau responsabili nu doar în faĠa statului, dar úi a colectivului de mu- ncă.145 Reforma menĠionată era într-atît de impresionantă ca demers, încît po- litologul englez S.White declara în 1988: „Cînd apar conflicte între muncitori úi administraĠie, rolul sindicatelor devine destul de asemăQător cu modelul occidental”146 Politologii S.Bialer, M.Mandelbaum considerau că reformele lui M.Gorbaciov favorizează dezvoltarea elementelor societăĠii civile, iar „asociaĠiile sindicatelor, grupele profesionale, asociaĠiile culturale, úi alte ins- tituĠii de acest fel pot primi într-o măsură semnificativă independenĠa faĠă de puterea politică.”147 Ca efect, sindicatele sovietice deja în 1988 nu mai erau „curelele de transmisie” ale partidului, dar, totuúi, ele nu erau pe deplin inde- pendente. În rezultatul Plenarei din ianuarie au început să aparăúi structuri care rep- rezentau societatea civilă transnaĠională. La 22 septembrie 1987 a fost forma- Wă conducerea FundaĠiei Soros pentru URSS. În ea au intrat Iu.Afanasiev -

144ȼɟɛɟɪȺ. ɉɪɨɡɜɨɞɫɬɜɟɧɧɚɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɹ ɢɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɫɬɶɩɪɨɢɡɜɨɞɫɬɜɚ. // Ɋɚɛɨɱɢɣ ɤɥɚɫɫɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɣɦɢɪ, 1988, ʋ5, c.61 145ɋɬɨɥɩɨɜɫɤɢɣȻ. ɉɪɨɮɫɨɸɡɵɧɚɫɨɜɪɟɦɟɧɧɨɦɷɬɚɩɟɢɫɬɨɪɢɱɟɫɤɨɝɨɪɚɡɜɢɬɢɹ. // Ɋɚɛɨ- ɱɢɣɤɥɚɫɫɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɣɦɢɪ, 1988, ʋ6. c.51 146 White S. USSR: A Superpower in Transition. - Glasgow, 1988, p.43. 147 Bialer S., Mandelbaum M. The Global Rivals. - London, 1989, p.121.

125 istoric, G.Baclanov - redactor úef a revistei „Znamea”, D.Granin úi V.Raspu- tin - scriitori, T.Buaghidze - filolog georgian, B.Rautenbah - filozof, T.Zasla- vskaia, sociolog. Measnikov úi G.Soros au devenit copreúedinĠi, ambii cu dre- ptul la veto. Astfel a fost formată o FundaĠie independentă, care activa în con- formitate cu legislaĠia sovietică sub denumirea FundaĠia sovieto-americană „IniĠiativa culturală”. În aceeaúi perioadă s-a anunaĠat un concurs la care au fost înaintate peste 2.000 de cerinĠe, dar au fost selectate 40 de proiecte.148 În perioada de referinĠă s-a atestat revigorarea bisericii. Conform datelor din 1 noiembrie 1990 în URSS funcĠionau 11.976 de biserici ortodoxe. Secte- le religioase clandestine din anii 1960-70 au dat naútere la peste 8 mii de co- muniităĠi religioase legale noi etc.149 Totodată se constata politizarea directă a organizaĠiilor religioase. Posibilitatea participării nemijlocite în conducerea statului au primit-o preoĠii-deputaĠi ai poporului de toate nivelurile. În rîndul acestora era 192 de preoĠi ortodocúi, 55 clujitori ai islamului, 12 reprezentau baptismul úi adventismul, 12 - luteranismul, 5 - buddismul, 4 - greco-catoli- cismul etc.150 Ceva similar se producea úi în RSSM. PreoĠii locali se vor imp- lica foarte activ în viaĠa politică, mulĠi din ei find actori nemijlociĠi ai renaúte- rii naĠionale. „Faptul că atitudinea faĠă de organizaĠiile neformale este tolera- ntă reflectă o poziĠie principialăúi importantă. Se considera că postulatul ide- ologic central al regimului era că nici o organizaĠie nu poate exista în afara influenĠei partidului. În 1988 ele există în număr de mii úi ele se ocupă de di- ferite sfere úi probleme – de la păstrarea monumentelor istorice, discuĠii eco- nomice pînă la grupuri neosocialiste úi asociaĠii regionale”151 Această revigorare a societăĠii civile se explică prin faptul că pierzîndu-úi legitimitatea politică, regimul este nevoit sa iniĠieze „Miúcarea Democratică” ca o modalitate de contracarare a elitelor comuniste conservatoare (în special, republicane), în care iniĠial intrau o bună parte din actorii societăĠii civile. „În majoritatea studiilor iniĠiale, miúFărea democratică se asocia unui nucleu al societăĠii civile, fiind comparate în acest sens cu miúFările din Occident.152 Dar foarte curînd, regimul îúi pierde controlul asupra acestor miúFări, care vor antrena mase largi de oameni dezamăgiĠi în posibilitatea reformării cos- metice a sistemului autoritar. „Miúcarea Democratică” se orientează contra regimului care a generat-o, rapid transformînd-se din miúcare socială în una naĠională. Schimbarea discursului social úi democratic, pe cel naĠionalist, a

148ɋɨɪɨɫȾɠ. ɋɨɜɟɬɫɤɚɹɫɢɫɬɟɦɚ: ɤɨɬɤɪɵɬɨɦɭɨɛɳɟɫɬɜɭ. // Ɉɤɬɹɛɪɶ, 1990, ʋ12, c.155 149ɋɚɢɞɛɚɟɜɌ. ɉɨɥɢɬɢɤɚɢɪɟɥɢɝɢɹ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1991, ʋ9, c.51 150 Ibidem, c.53 151 Nove A. Stalinism and After.The Road to Gorbachev. - London,1989, p.184. 152 ɉɚɫɬɭɯɨɜ ȼ. Ɋɨɫɫɢɣɫɤɨɟɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɟɞɜɢɠɟɧɢɟ. ɉɭɬɶɤ ɜɥɚɫɬɢ. // ɉɨɥɢɫ, 1992, ʋ1-2, c.8

126 avut unele consecinĠe negative pentru constituirea societăĠii civile democrati- ce. ExplicaĠia parĠială e în faptul că “ruinarea regimurilor totalitare úi autori- tare e de aúa natură, că ele practic în permanenĠă duc la acutizarea probleme- lor, legate cu identitatea naĠională a unor popoare”.153 În plus, sistemul sovie- tic se baza pe un mecanism complex de dominaĠie naĠională a populaĠiei băú- tinaúe, care se manifesta în cîteva aspecte: a) diminuarea rolului limbilor lo- cale;154 b) utilizarea alfabetului slavon ca metodă de împiedicare a reorientării culturale spre Occident;155 c) utilizarea obligatorie a limbii ruse în úcolile úi instituĠiilede învăĠămînt superior156, dar úi în cele de stat. Astfel dacă în anii 1936-37 în Chiúinău existau 57 úcoli româneúti, atunci în 1985-1986 - doar 7.157 În 1987 48 la sută dintre moldoveni erau antrenaĠi în industrie, 52% - în transport úi comunicaĠii úi 79% în agricultură. Acest fapt explică parĠial de ce conflictul naĠional în RSSM avea elemente de clasă: „polemica satului úi ora- úului”, „a industriei úi agriculturii”, „a celor ce lucrează în cîmp úi acelor care mută hîrtiile”. Un rol important în trezirea conútiinĠei naĠionale a moldovenilor a avut-o cenaclul literar úi social-politic Alexei Mateevici, creat la 15 ianuarie 1988, care úi-a înaintat ca obiectiv „reafirmarea valorilor spirituale româneúti”. Im- portanĠa organizaĠiei constă în faptul că a deschis filiale raionale, făcînd posi- bilă antrenarea maselor populare la activităĠile sale. La mitingurile cenaclului se cerea demisia lui V.Smirnov, S.Grossu, N.Bondarciuc úi a altor demnitari din nomenclatura de stat úi de partid. La mitingurile úi întîlnirile organizate de cenaclu pe Aleea Clasicilor se recitau poezii, foútii deĠinuĠi politici (Gh.Ghimpu, M.Moroúanu) Ġineau cuvîntări aprinse.Vom menĠiona că în RSSM evenimentele democratice mergeau mult în urma Rusiei úi a republici- lor Baltice. Abia la 3 iunie 1988, asistăm la apariĠia grupului de iniĠiativă a „MiúFării Democratice pentru susĠinerea Restructurării”, a cărui obiective de bază au fost renaúterea national-culturală a tuturor etniilor din RSSM, dreptul de a folosi limba maternă în veúmîntul ei firesc - alfabetul latin - ca limbă de stat. Cristalizarea curentului conservator în PCM a contribuit rapid la radica- lizarea MiúFării Democratice. Ca efect, apariĠia MiúFării Democratice úi a co- nservatorilor a creat „o împăUĠire a societăĠii în doua tabere: una care susĠinea transformările democratice úi alta care se pronunĠa pentru păstrarea status-

153 ɒɟɜɰɨɜɚɅ. ȼɨɫɬɨɱɧɚɹȿɜɪɨɩɚ, «ɦɨɦɟɧɬɢɫɬɢɧɵªɟɳɟɜɩɟɪɟɞɢ. // ɉɨɥɢɫ, 1991, ʋ1, c.82 154 Conquest R. Russia after Krusceov. - New York – Washington - London, 1965, p.206-207 155 Small-Stocki R. The Nationality problem of the Soviet Union and Communist Imperialism. - Milwaukee, 1952, p.148 156 Whiting K. The Soviet Union Today. - New York, 1962, p.56 157 ùevcenco R. Politica lingvistică a regimului totalitar în Moldova Sovetică (1944-1961). // Re- publica Moldova úi România - un deceniu de relaĠii complexe. - Chiúinău, 2002, p.111

127 quo-ului (PCM).158 De fapt, atît úedinĠele Cenaclului, cît úi cele ale MiúFării au loc în fiecare duminicăúi devin treptat mari adunări populare, cu partici- parea a zeci de mii de oameni.159 În cadrul Adunării generale de la 27 mai 1988, scriitorii basarabeni adresează un Apel către ConferinĠa XIX-a uniona- Oă de Partid, care urma să aibă loc la Moscova, prin intermediul căruia acordă un „vot de blam” Comitetului Central al PCM. Apelul publicat în săptămîna- lul “Literatura úi Arta”,160 a constituit primul act de asemenea anvergură pe tot spaĠiul URSS. Acest demers va pune într-o confruntare directă scriitorii cu PCM, care va genera o adevărată hăUĠuială a primilor. Totuúi, chiar dacă au fost protestatare, aceste acĠiuni nu erau orientate contra sistemului sovietic în general, dar contra unor persoane odioase din PCM, căci nucleul sistemului politic, al organizaĠiilor de stat úi cele sociale era PCUS, nu PCM.161 Aceste acĠiuni îl susĠineau direct pe Gorbaciov în lupta contra aripii conservatoare a PCUS, or tocmai acesta era unul din scopurile restructurării. Între 1988-1989, la Palatul NaĠional, la Casa Scriitoriilor, la Teatrul de Vară, în casele de cul- tură au loc numeroase întîlniri ale scriitorilor cu cititorii, care se transformă, de multe ori, în mitinguri, demonstraĠii de protest.162

Etapa mobilizaĠională. Etapa dată se caracterizează printr-o serie de confrunări directe dintre so- cietatea civilăúi statul autoritar, polarizarea poziĠiilor, intensificarea grevelor úi a mitingurilor de protest, cristalizarea pluripartidismului. Or, prezenĠa plu- ripartidismului foarte des este perceput ca un criteriu important al maturităĠii societăĠii civile.163 Mobilizarea societatii civile este cel mai important mijloc pentru a demasca abuzurile si de a submina legitimitatea regimurilor nedemo- cratice.164 Printre primii care au format un partid au fost reprezentanĠii orga- nizaĠiei antisocialiste „Uniunea Democrată” (1988). În primăvara úi vara lui 1989 au fost create ConfederaĠia Anarho-sindicalistă care declara că reprezin-

158 Josanu Iu. Elitele Politice - între tradiĠie úi modernitate. // Arena Politicii, ʋ 9, martie, 1997, p.13 159 Dabija N. Scriitorii basarabeni – promotori ai miúFării de eliberare naĠională (1989). // Des- tin Romănesc. Revistă de istorie úi cultură. - Chiúinău, 2001, ʋ 4, p.192 160 ibidem, p.192 161 Juc V. ViaĠa politică în Republica Moldova. // Destin Romănesc. Revistă de istorie úi cultură. - Chiúinău, 2001, ʋ 4, p.26. 162 Scriitorii basarabeni – promotori ai miúFării de eliberare naĠională (1989). // Destin Romănesc. Revistă de istorie úi cultură. - Chiúinău, 2001, ʋ 4, p.195 163 ȽɨɥɟɧɤɨɜɚɁ .., ȼɢɬɸɤȼ., Ƚɪɢɞɱɢɧɘ. ɢ ɞɪ. ɋɬɚɧɨɜɥɟɧɢɟ ɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨ ɨɛɳɟɫɬɜɚ ɢ ɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɫɬɪɚɬɢɮɢɤɚɰɢɹ. // ɋɨɰɢɫ, 1995, ʋ 6, c.14-35. 164 Cioabă A., PăYălan L., Pogoceanu R. Societatea civilăúi drepturile omului. - Bucureúti, 1997, p.178

128 Wă interesele intelectualităĠii úi se bazează pe ideea luptei permanente „pentru eliberarea personalităĠii umane de lanĠurile violenĠei, exploatării, opresiunii úi conducerii.”165 Partidele formate au fost lipsite, însă. de continuitatea istorică úi de experienĠa politică necesară, fapt ce le-a limitat din start posibilităĠile.166 Multe din ele erau simple grupuri de interese, uniĠi în jurul unui lider, astfel încât „timp de 6 ani nu a apărut nici un partid în stare să concureze cu PCUS” . În decursul lui 1990 în PCUS au intrat mai mulĠi indivizi decît în toate partidele noi create, luate la un loc.167 În RSSM procesul de cristalizare a partidelor a decurs mai dificil. El a demarat odată cu Congresul de instituire a Frontului Popular de la 20 mai 1989, la care au participat delegaĠi din treizeci de raioane úi oraúe ale repub- licii. ApariĠia Frontului Popular a fost condiĠionatăúi de refuzul PCM, dirijat de S.Grossu, de a satisface cerinĠele naĠionale ale intelectualităĠii moldove- neúti.168 La Frontul Popular au aderat Miúcarea Democratică pentru SusĠine- rea Restructurării, Cenaclul Alexei Mateevici, Societatea istoricilor, Miúcarea Ecologistă „AcĠiunea Verde”, săptămînalul ”Literatura úi Arta », publicaĠia «Glasul», cenacluri artistice (peste 50 la număr). În scurt timp, acesta a deve- nit cea mai importantă forĠă politică din Moldova, prin programul său naĠio- nal úi numărul de aderenĠi, care constituia cca un milion la număr la mijlocul lui 1989.169 La presiunea Frontului Popular, dar úi a schimbărilor revoluĠiona- re din Europa de Est, la 25 august 1989, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a fost nevoit să adopte un decret special „Cu privire la modul provizo- riu de înregistrare a formaĠiunilor obúteúti ale cetăĠenilor în RSSM”. În baza acestui decret, prin hotărârea guvernului republican, la 26 octombrie 1989 au fost înregistrate primele patru formaĠiuni de alternativă PCM: Frontul Popu- lar din Moldova, Interfrontul, Miúcarea Populară Gagauz Halcî, AsociaĠia Social-cultural Bulgară Vozrojdenie. Pe Parcursul a doi ani au fost înregistra- te 144 de asociaĠii obúteúti ale cetăĠenilor, dintre care 17 erau social-politi- ce.170 ApariĠia Frontului Popular poate fi interpretată ca o expresie instituĠiona- lizată de miúcare antitotalitară, acĠiune colectivă autonomă, independentă de

165 ɄɨɝɬɟɜɚȺ., Ʌɭɤɨɜȼ. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɜɫɨɰɢɚɥɢɫɬɢɱɟɫɤɨɦɨɛɳɟɫɬɜɟ: ɪɟɚ- ɥɢɡɚɰɢɹ, ɩɪɨɬɢɜɨɪɟɱɢɹ, ɩɪɟɞɜɢɞɟɧɢɹ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1990, ʋ8, c.71. 166 ɏɨɪɨɫ ȼ. Ƚɪɚɠɞɚɧɫɤɨɟɨɛɳɟɫɬɜɨ: ɤɚɤɨɧɨ ɮɨɪɦɢɪɭɟɬɫɹ (ɢ ɫɮɨɪɦɢɪɭɟɬɫɹɥɢ) ɜɊɨɫ- ɫɢɢ? // ɆɗɢɆɈ, 1997, ʋ5, c.90 167ɅɢɫɸɬɤɢɧɚɅ. ɉɨɫɬɢɧɞɭɫɬɪɢɚɥɢɡɦɢɩɨɫɬɨɬɚɥɢɬɚɪɢɡɦ: ɩɪɨɛɥɟɦɵɩɟɪɟɯɨɞɧɨɝɨɩɟɪɢɨ- ɞɚɧɚɁɚɩɚɞɟɢȼɨɫɬɨɤɟ. // ɉɨɥɢɫ,1991, ʋ5, c.92 168 Ruze A. La Moldova entre la Romanie et la Russie. - Paris,1997. p.151. 169 Ciobanu ùt. Basarabia. PopulaĠia, istoria, cultura. - Chiúinău, 1992, p.145 170 Juc V. ViaĠa politică în Republica Moldova. // Destin Romănesc. Revistă de istorie úi cultură. - Chiúinău, 2001, ʋ4, p.30

129 stat, ba chiar orientată contra acestuia.171 Astfel, la 27 august 1989, are loc Marea Adunare NaĠională, care întruneúte între 750 de mii úi un milion de participanĠi, adunare la care a fost citită declaraĠia „Despre suveranitatea sta- talăúi dreptul nostru la viitor”. În acest document, se stipulează posibilitatea ieúirii RSSM din cadrul URSS.172 Deúi FPM Săstrează retorica naĠionalistă, pledând pentru adoptarea legilor despre alfabetul latin, declararea limbii ro- mâne ca limbă de stat, totuúi, în calitate de masă organizată, el a exercitat presiuni asupra statului. Caracterul antitotalitar al FPM s-a manifestat la 7 septembrie 1989, cînd mulĠimea, s-a culcat sub tancurile sovietice pentru a opri serbarea aniversării a 72-a a revoluĠiei din octombrie. La 10 noiembrie 1989 are loc asaltul Ministerului de Interne. In urma ciocnirilor violente cu miliĠia au rămas zeci de răniĠi. Cum observau unii politologi, societatea civilă astfel se forma „ în baza unei repudieri generale a modelului de viaĠă existent, deci pe bază destruc- tivă, nu constructivă.”173 Politizarea maximală a societăĠii civile în formare „nu caracterizează procesul din latura tocmai cea mai pozitivă. Într-o societa- te democratică, totalitatea vieĠii sociale nu poate úi nici nu trebuie să fie redu- Vă la politică, úi neparticiparea în viaĠa politică e acelaú drept ca úi participa- rea la ea.174 ApariĠia la 8 iulie 1989 a miúFării „Interfront”, care a decis să apere „limba moldovenească”, „conútiinĠa naĠională de sine moldovenească”, „rolul limbii ruse” semnifica polarizarea societăĠii, scindarea acesteea de mai tîrziu pe principii naĠional-lingvistice. Politologii americani D.Cohen úi A.Arato afirmă că polarizarea „reprezin- Wă o patologie specifică, care însoĠHúte tranziĠia la societatea civilăúi apariĠia actorilor societăĠii civile; ea are loc, chiar în pofida faptului că acest proces oricum provoacă consecinĠe dramatice pentru instruirea societală, úi în parti- cular, formarea culturii politice democratice”. „Într-o societate multinaĠiona- Oă, ca Uniunea Sovietică, consecinĠe úi mai nefaste pentru strategia miúFării spre societatea civilă, a avut-o cea de-a două formă a polarizării – polarizare între grupurile etnice sau naĠionale rivale, úi între miúFările democratice úi

171 Deúi Interfrontul, Gagauz Halcî sunt úi ele elemente importante a societăĠii civile în devenire, considerăm că ele reflectau doar un element al acesteea-pluralismul. În acest sens, s-au expri- mat opinii de mai mulĠi analiúti că aceste structuri erau antireformiste, prosovietice, deci pro- totalitare. Ca efect, nu le putem ataúa ca actori ai societăĠii civile în forma iniĠială a acesteia – miúcare antitotalitară. 172 Dabija N. Scriitorii basarabeni – promotori ai miúFării de eliberare naĠională (1989). // De- stin Romănesc. Revistă de istorie úi cultură. - Chiúinău, 2001, ʋ4, p.197 173 Ɇɟɪɰɚɥɨɜȼ. Ɉɛɢɞɟɟɫɨɰɢɚɥɢɡɦɚ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1991, ʋ3, c.10. 174 ɉɟɬɭɯɨɜȼ. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɪɟɮɨɪɦɚ: ɤɜɨɩɪɨɫɭɨ ɩɪɢɨɪɢɬɟɬɚɯ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1991, ʋ3, c.17

130 naĠionale.175 În ciuda acestor aprecieri ale politologilor, în discursul politic de atunci predominau aprecierile gen „Incepuse lupta de emancipare naĠională, ceea ce Gorbaciov nu pricepea si n-ar fi admis in ruptul capului. Astfel, cele mai cumplite lovituri le-au dat comunismului nationalistii si nu pretinúii de- mocraĠi».176

Miscarea muncitorească. ApariĠia societăĠii civile din punct de vedere genetic a fost de asemenea deperminatăúi de miúcarea muncitorească, care se cristaliza în jurul sindica- telor independente. Formarea sindicatelor independente se desfăúura pe două direcĠii: reformarea vechilor sindicate si formarea noilor uniuni profesionale. La I Congres constituant al FederaĠiei Sindicatelor Independente din Mol- dova (septembrie, 1990) a fost proclamată independenĠa acestora faĠă de pu- terea de stat. Dar declarîndu-se libere în alegerea mijloacelor de acĠiune lega- le pentru a apăra drepturile úi interesele membrilor lor, sindicatele úi-au păst- rat intactă vechea structură organizatorică, limitîndu-úi astfel cu mult posibi- lităĠile de acĠiune.177 Sindicatele noi, nelegate cu structurile de stat vechi, se formau stihiinic. La iniĠiativa úi sub influenĠa comitetelor de grevă din regiunile carbonifere Congresul I (iunie 1990) al minerilor din URSS a decis formarea primului in URSS „sindicat cu adevărat independent”. Congresul II a minerilor (octomb- rie 1990) a creat Sindicatul Independent al Minerilor (SIM), úi-a ales condu- cerea, a însărcinat-o să încheie cu guvernul o înĠelegere generală care le-ar fi asigurat muncitorilor o salarizare úi condiĠii de muncă mai bune. Existau de- sigur si alte sindicate foarte active, de exemplu cele din aviaĠia civilă: Asocia- Ġia Sindicatelor Personalului Navigant.178 Dar, cele mai puternice erau sindi- catele minerilor. Desigur cantitativ sindicatele se deosebeau. În sindicatele vechi, cotizaĠii- le erau plătite de cel puĠin 135-140 mln. muncitori, studenĠi. Referitor la nu- Părul membrilor din sindicatele noi, cantitatea acestora se număUă în zeci de mii dar nicidecum nu în milioane.179 Totusi, influenta reala a noilor sindicate

175Ʉɨɷɧ Ⱦ., Ⱥɪɚɬɨ ɗ. Ƚɪɚɠɞɚɧɫɤɨɟ ɨɛɳɟɫɬɜɨ ɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹ ɬɟɨɪɢɹ. - Ɇɨɫɤɜɚ, 2003, ɫ.100 176 Patrichi V. Mircea Druc sau lupta cu ultimul Imperiu. - Bucuresti, 1989. p.362 177 Cibotaru A. Unele consideraĠii privind sindicalismul moldovenesc în schimbare. // Rolul sin- dicatelor în societate. Culegere de materiale didactice pentru studenĠi úi profesori. - Chiúinău: CE USM, 2002, p.55 178ȽɨɪɞɨɧɅ., Ʉɥɨɩɨɜɗ. Ɍɪɭɞɨɜɵɟɨɬɧɨɲɟɧɢɹ: ɤɬɪɟɯɫɬɨɪɨɧɧɟɦɭɫɨɰɢɚɥɶɧɨɦɭɩɚɪɬɧɟɪɫ- ɬɜɭ. // ɉɨɥɢɫ, 1992, ʋ1-2, c.169 179 ibidem, c.170

131 era semnificativa. În grevele din martie-aprilie din 1991 organizate de comi- tetele de grevă împreună cu SIM úi cărora li se opunea vechiul sindicat, au participat nu 5% din mineri (ceea ce reprezintă numărul aproximativ de mem- bri a SIM), dar aproximativ de la 30-70%. Deci, sindicatele noi ca influenĠă deja le depăúeau pe cele vechi.180 Începînd cu vara lui 1989, grevele, in speci- al cele ale minerilor, au devenit una din cele mai eficiente arme de stimulare a reformelor, dar úi de susĠinere a reformatorilor radicali, demonstrînd în plus Fă „programul de susĠinere a tranziĠiei la proprietatea privată úi economia de piaĠă poate conta pe susĠinerea socială masivă”.181 In anul 1989 în greve au fost pierdute peste 7,3 milioane de zile-oameni, în anul 1990 - 10,3 milioane, în primele 3 luni a anului 1991 - 1,2 milioane.182 Ca efect, deja in toamna 1989 apare legea „Despre mecanismul de soluĠionare a conflictelor de mun- Fă”. În lege e legalizată posibilitatea de organizare a grevelor, fiind determi- nate úi procedurile tratativelor, care permiteau în unele cazuri de a evita conf- runtările dure. După semnarea acordurilor între guvern, sindicarele vechi, pe de o parte, úi comitetele muncitoreúti, pe de altă parte, începând din primăva- ra 1990 a crescut mult autonomia sindicatelor, care încep a apăra mai activ interesele muncitorilor. Lichidarea vechilor sindicate la Congresul al XIX-lea a constituit o manifestare vizibilă a acestei tendinĠe, dar úi o dovadă a ridicării miúFării muncitoreúti.183 O experienĠă inedită a restructurării, dar úi un nucleu veritabil al societăĠii civle au devenit Comitetele greviste (CG) create de mineri. În unele locuri acestea au reuúit să aducă noi oameni úi în structurile oficiale ale puterii, în altele –forĠele birocratice au reuúit să le marginalizeze, iar uneori chiar să di- zolve comitetele greviste, formate de miúFările de masă.184 Foarte rapid, CG úi-au depăúit prerogativele de bază de reprezentare a intereselor greviútilor, asumîndu-úi controlul asupra repartizării locuinĠelor, pensiilor, serviciilor. Normal ca toate eforturile acestora s-au dovedit a fi ineficiente.185 SituaĠia miúFării muncitoreúti în RSSM era diferită. Apropierea aripei mo- derate a PCM úi a Frontului Popular au stimulat procesul de consolidare a

180 ibidem, c.170 181Ɂɚɫɥɚɜɫɤɢɣȼ. Ɋɨɫɫɢɹɧɚɩɭɬɢɤɪɵɧɤɭ: ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɡɚɜɢɫɢɦɵɟɪɚɛɨɬɧɢɤɢɢɩɨɩɭ- ɥɢɡɦ. // ɉɨɥɢɫ , 1991, ʋ5, c.78 182ȽɨɪɞɨɧɅ., Ʉɥɨɩɨɜɗ. Ɍɪɭɞɨɜɵɟɨɬɧɨɲɟɧɢɹ: ɤɬɪɟɯɫɬɨɪɨɧɧɟɦɭɫɨɰɢɚɥɶɧɨɦɭɩɚɪɬɧɟɪɫ- ɬɜɭ. // ɉɨɥɢɫ, 1992, ʋ1-2, c.173 183ȽɨɪɞɨɧɅ. ɉɪɨɬɢɜɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɝɨɫɨɰɢɚɥɢɡɦɚ: ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢɪɚɛɨɱɟɝɨɞɜɢɠɟɧɢɹ. // ɉɨɥɢɫ, 1991, ʋ1, c.70 184ɒɟɣɧɢɫɅ. Ʉɚɤɚɹɩɥɚɬɮɨɪɦɚɧɚɦɧɭɠɧɚ. // Ɋɚɛɨɱɢɣɤɥɚɫɫɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɣɦɢɪ, 1990, ʋ3, c.8 185ɅɢɫɸɬɤɢɧɚɅ. ɉɨɫɬɢɧɞɭɫɬɪɢɚɥɢɡɦɢɩɨɫɬɨɬɚɥɢɬɚɪɢɡɦ: ɩɪɨɛɥɟɦɵɩɟɪɟɯɨɞɧɨɝɨɩɟɪɢɨ- ɞɚɧɚɁɚɩɚɞɟɢȼɨɫɬɨɤɟ. // ɉɨɥɢɫ, 1991, ʋ5, c.93

132 conservatorilor, cauzând apariĠia Interfrontului (de altfel ca úi pe tot teritoriul URSS). În RSSM anume conservatorii úi elita gospodărească aveau controlul asupra marilor întreprinderi unionale, concentrate, în special, în Chiúinău úi Transnistria. Ca efect, miúcarea muncitorească a avut un caracter anticivil, antireformist, fiind prototalitară prin definiĠie. Deaceea, în republicile Baltice, în Moldova, în alte regiuni au fost utilizate grevele ca instrument de luptă po- litică186. În 1989-1990 grevele politice ale separatiútilor tiraspoleni au adus daune economiei moldoveneúti în sumă de peste 200 mln. ruble.187 Apropie- rea conservatoriilor din centru unional úi cei din PCM, majoritatea fiind la Ti- raspol, a generat discuĠiile referitoare la integritatea RSSM (un rol enorm avî- ndu-l OSTC – Consiliul unit al colectivelor de muncă). Acest fapt a condus la slăbirea miúFării de emancipare socialăúi la dificultăĠi în apariĠia unei socie- WăĠi civile democratice, cum a fost în Polonia, unde exista Sindicatul Solida- ritatea. Ultima etapa instituĠională sau post-comunistă teoretic ar cuprinde pri- mele alegeri parĠial democratice în Sovietul Suprem al RSSM (25 februarie - 10 martie 1990), care au dat cîútig de cauză reprezentanĠilor societăĠii civile prezenĠi pe listele Frontului Popular. Acest fapt a fost soldat cu adoptarea unor legi ce vor realiza demontarea sistemului totalitar, culminând cu legea din 23 august 1991 care a anulat existenĠa PCM (faza postcomunistă a lui Há- raszti) úi proclamarea independenĠei la 27 august 1991, care a semnificat ieúi- rea de sub tutela sistemului autoritar, ruinarea de facto a URSS. In Europa de Est alegerile democratice erau un criteriu fundamental fiindcă ele semnificau ieúirea din totalitarism. Or, RSSM, era încă în componenĠa URSS în 1990, iar forĠele conservatoare aveau resurse destule pentru a înăbuúi „suveranizarea” republicilor. În plus, alegerile din februarie-martie s-au desfăúurat în condiĠile vechiului sistem, ale unui pluralism neconsolidat188. &ătre anii 1990-1991 societatea civilă în spaĠiul URSS a cunoscut o dez- voltare cantitativă relevantăúi, concomitent, a sporit influenĠa ei reală asupra proceselor sociale. În perioada dată în URSS existau peste 60.000 de diferite organizaĠii neformale, care, însă, se aflau în permanenĠă miúcare úi schimba- re.189 În 1990, în noile condiĠii de gospodărire, activau 23 mii (17%) din bib- liotecile de masă, 12 mii (9%)din cluburi, 584 (78%) din teatrele

186ɒɟɣɧɢɫɅ. Ʉɚɤɚɹɩɥɚɬɮɨɪɦɚɧɚɦɧɭɠɧɚ. // Ɋɚɛɨɱɢɣɤɥɚɫɫɢɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɣɦɢɪ, 1990, ʋ3, c.8 187 Solomon C. Procesul de democratizare a vieĠii politice în Republica Moldova. // MOLDOS- COPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVIII. - Chiúinău, USM, 2002, p.147. 188ɋɥɚɜɢɧȻ. ɍɢɫɬɨɤɨɜɦɧɨɝɨɩɚɪɬɢɣɧɨɫɬɢ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1990, ʋ10, c.69

133 profesioniste úi aproximativ 1000 de muzee (40%).190 Conform unor date, în 1991 s-au creat deja 20 partide unionale úi peste 200 de partide republicane úi regionale.191 Aceste fenomene au fost calificate de mai mulĠi politologi drept „un indiciu important al ineficienĠei sistemului dat la etapa contemporană”, iar „apariĠia unor numeroase organizaĠii neformale, care tind să soluĠioneze úi săúi apere interesele, bazîndu-se pe propriile forĠe” ca un eúec al vechiului mecanism ce nu era orientat spre soluĠionarea problemelor lor.192 ApariĠia societăĠii civile ca miúcare antitotalitară în Republica Moldova a fost un produs al reformării sistemului sovietic úi o consecinĠă a influenĠei so- cietăĠii civile internaĠionale. Forma în care s-a produs fenomenul a fost stihii- nică, conflictuală, realizîndu-se prin deúteptarea conútiinĠei naĠionale, dar úi emanciparea socială, fapt datorat apariĠiei unor noi grupuri cu revendicări so- ciale radicale. Geneza societăĠii civile ca sistem de instituĠii bine închegate începe doar după proclamarea independenĠei.

Bibliografie: Bialer S., Mandelbaum M. The Global Rivals. - London, 1989. Cioabă A., PăYălan L., Pogoceanu R. Societatea civilăúi drepturile omului. – Bucureúti, 1997. Ciobanu ùt. Basarabia. PopulaĠia, istoria, cultura. - Chiúinău, 1992. Istoria ideilor politice. / Sub dir.E.Pisier. - Timiúoara, Amarcord, 2000. Marin C. Descoperirea societăĠii civile (cazul Republicii Moldova). // Repu- blica Moldova la începutul milieniului III: realităĠi úi perspective. – Chi- úinău: USM, ISPRI, 2001. Moraru A. Istoria romanilor. - Chiúinău: Aiva, 1995. Nove A. Stalinism and After. The Road to Gorbachev. - London, 1989. Patrichi V. Mircea Druc sau lupta cu ultimul Imperiu. - Bucuresti, 1989. Postică E. RezistenĠa antisovietică în Basarabia 1944-1950. – Chiúinău: ùtiin- Ġa, 1997. Ruze A. La Moldova entre la Romanie et la Russie. - Paris, 1997. Sava M. Adevărul despre Rusia de ieri úi de azi. - Bucureúti; Editura Societa- tea, 1995. Tihonov L. Rezistenta religioasă anticomunistă în Moldova Sovietică. 1944- 1965. - Chiúinău, 2000.

190ɇɚɪɨɞɧɨɟɯɨɡɹɣɫɬɜɨɋɋɋɊɜ 1990 ɝ. ɋɬɚɬɢɫɬɢɱɟɫɤɢɣɟɠɟɝɨɞɧɢɤ. - Ɇɨɫɤɜɚ, 1991, c.52. 191Ƚɨɥɭɛɟɜȼ. Ɇɧɨɝɨɩɚɪɬɢɣɧɨɫɬɶɜɫɨɜɟɬɫɤɨɦɨɛɳɟɫɬɜɟ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɧɚɭ- ɤɢ, 1991, ʋ8, c.35 192ȿɜɫɟɟɜȼ. Ɇɟɯɚɧɢɡɦɵɪɚɡɪɟɲɟɧɢɹɩɪɨɬɢɜɨɪɟɱɢɣɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɫɢɫɬɟɦɚɨɛɳɟɫɬɜɚ. // ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɧɚɭɤɢ, 1990, ʋ 9, c.80

134 TiúPăneanu V. Reinventarea politicului. Europa RăVăriteană de la Stalin la Havel. - Iaúi: Polirom, 1997. Ȼɟɧɸɤȼ. Ɍɨɬɚɥɢɬɚɪɢɡɦɤɚɤɪɟɚɥɶɧɨɫɬɶ: ɢɫɬɨɪɢɤɨɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɟ ɢɫ- ɫɥɟɞɨɜɚɧɢɟɧɚɩɪɢɦɟɪɟɩɨɫɥɟɜɨɟɧɧɨɣɆɨɥɞɨɜɵ. - Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1998. Ʉɨɷɧ Ⱦ., Ⱥɪɚɬɨɗ. Ƚɪɚɠɞɚɧɫɤɨɟɨɛɳɟɫɬɜɨɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɬɟɨɪɢɹ. – Ɇɨ- ɫɤɜɚ, 2003. ɇɚɪɨɞɧɨɟɯɨɡɹɣɫɬɜɨɋɋɋɊɜ 1990 ɝ. ɋɬɚɬɢɫɬɢɱɟɫɤɢɣɟɠɟɝɨɞɧɢɤ. – Ɇɨɫɤ- ɜɚ, 1991. Ɋɵɛɚɥɤɨɉ. ȾɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɄɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɆɨɥɞɚɜɢɢɩɨɪɚɡ- ɜɢɬɢɸ ɪɚɛɨɱɟɝɨ ɤɥɚɫɫɚ ɢ ɩɨɜɵɲɟɧɢɸ ɟɝɨ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣ ɚɤɬɢɜɧɨɫɬɢ (1959-1970). - Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1976. əɧɢɰɤɢɣɈ. ɋɨɰɢɚɥɶɧɵɟɞɜɢɠɟɧɢɹ. - Ɇɨɫɤɜɚ, 1991.

Prezentat la redacĠie la 2 noiembrie 2007

MEDIEREA PROBLEMELOR SOCIALE – UN IMPERATIV AL TIMPULUI193

Angela ZUBCO Republica Moldova,Chiúinău, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative, Catedra ùtiinĠe Politice úi EducaĠie Civică, doctor în istorie, lector superior

Mediation is an optional way of solving the conflicts in a peaceful way. It is done with the help of the third person specialized as a mediator, in neuter conditions, impartiality and confidentiality. Mediation is based on the confidence of the both sides accorded to the mediator. This fact facilities the negotiations between them and supports it for solving the conflict, obtaining a reciprocal, advantageous, efficient and durable solution. In fact, mediation is a way of noble justice. It saves time, emotions and finance. The mediator with the ability of a psychologist speaks with the sides,

193 Recenzent – doctor în drept, conferenĠiar Tudor NEGRU

135 finds the true interest of these and maintains always the confidentiality and impartiality. He could find the most proper solution according to the both in- terests of the sides, without imposing them. The mediator is not a judge, he accept the solution, or to find other variants with the mediator, or to withd- raw from mediation. The mediation is an alternative way of solving the disputed issues. It has its own history. It appeared from the practical activity of the ombudsman, first of all in USA, Scandinavian countries, Germany and France. It was es- tablished as an organization in EU, through the art.138 E, from the Treaty from Maastricht. The European mediator it is expressed a new concept of the relationship between EU and its citizens. From 2006, it was assumed by Ro- mania and it follows to be implemented in Republic of Moldova too.

Medierea úi organizarea profesiei de mediator într-un stat de drept, repre- zintă un triumf al strategiei de reformă în justiĠie úi o valorificare în plan naĠi- onal a experienĠei internaĠionale în domeniul metodelor alternative de soluĠio- nare a conflictelor. Am putea spune chiar că medierea are în prim plan omul, cu demnitatea úi valorile lui, lărgind poarta către Europa culturalăúi politică. Desfăúurarea activităĠii de mediere conferă posibilitatea de a cunoaúte, în mod direct úi imediat, că medierea oferă soluĠionarea unei sfere largi de conf- licte interumane. Ideea de soluĠionare a unui litigiu sau a unui conflict nede- venit litigios pe cale amiabilă, cu ajutorul unui specialist, mediatorul, câútigă tot mai mult teren úi aderenĠi. Procedura medierii este preferată de păUĠi, oa- meni úi instituĠii, pe care complexitatea relaĠiilor sociale úi economice îi pla- sează la un moment în situaĠii conflictuale diverse, specifice raporturilor de dreptul familiei, dreptul muncii, drept civil, comercial sau penal. Rezolvarea acestor conflicte devine posibilă prin respectarea principiilor fundamentale ale procedurii de mediere, axate pe caracterul voluntar úi pe co- nceptele de neutralitate, imparĠialitate úi confidenĠialitate. Beneficiile conferite prin economisirea de timp, de stres emoĠional, de cheltuieli, sunt evidente în comparaĠie cu procedura judiciară clasică. Prin asistenĠa specialistului se ajunge la soluĠii proprii acceptate de fiecare parte disputată. Mecanisme ca supleĠea úi flexibilitatea, autonomia păUĠilor úi lipsa orică- rei constrângeri, funcĠioneazăúi sunt asigurate în mediere. SoluĠionarea litigi- ilor prin mediere, contribuie, înainte de orice argument la îmbunăWăĠirea actu- lui de justiĠie, mutând centrul de greutate pe criteriul cantitativ úi calitativ al soluĠiilor adoptate, justiĠiabilii au alternativă la sistemul juridic, iar apăUătorii lor asistă sau reprezintă în procedura medierii.

136 Termenul ,,mediere” provine din latinescul ,,mediare”. El a fost introdus în SUA ca termen de specialitate în 1970 úi a fost preluat ca atare din limba engleză în cea germană. S-a pornit iniĠial de la ideea că, de la un anumit punct al dinamicii escaladării unui conflict, păUĠile nu mai pot săúi soluĠione- ze problemele. Aceste este momentul în care trebuie să intervină o parte terĠă, acceptată de toĠi ci implicaĠi. Metoda soluĠionării unui conflict într-un mod mai eficient úi mai ,,ieftin” atunci când dreptatea sau puterea se află într-un plan secund, a fost dezvoltată la Universitatea Harvard, fiind cunoscută úi sub numele de ,,Modelul Har- vard”. Această procedură este larg răspândită în SUA - mai larg decât s-ar crede. Ea este folosită în cazul disputelor de familie sau maritale, ca mediere la divorĠuri sau moúteniri, în domeniul justiĠiei penale ca mediere între autori úi victime, în domeniul mediului ambiant, în politica comunală sub forma unor ,,mese rotunde” sau úcoli, sub forma unor programe de soluĠionare a co- nflictelor între elevi. Conceptul de mediere úi implementarea ei a implicat un proces evolutiv de lungă durată chiar úi în Ġările cu tradiĠie în domeniul medierii, cum ar fi SUA, ğările Scandinave, Germania sau FranĠa. Uniunea Europeană a instituit acest institut al medierii, prin art.138 E al Tratatului de la Maastricht, medi- atorul european fiind expresia unei concepĠii noi despre relaĠiile dintre UE úi cetăĠenii săi. Astfel, s-a stabilit o legătură juridică între instituĠiile Uniunii Europene úi cetăĠenii ei, un mijloc prin care aceútia îúi pot apăra interesele în faĠa autorităĠilor. Această instituĠie a fost propusă pentru UE în 1990 de către Danemarca, ideea fiind preluată din tradiĠia instituĠiei ombudsman-ului. Primul mediator nominalizat (1 iulie 1995), a fost juristul finlandez Jacob Magnus Soder- mann. Sediul mediatorului european se află în Palatul Europei de la Strasbourg. Mediatorul este numit de Parlament, pe un termen de 5 ani, cu drept de reîn- noire a mandatului úi poate fi revocat de Curtea de JustiĠie (CJCE) la iniĠiati- va Parlamentului, sprijinită de 1/10 din deputaĠi. Mediatorul îúi desfăúoară activitatea sa în deplină autonomie, făUă impli- carea autorităĠilor, într-un mediu respectuos. CetăĠenii pot adresa orice plân- gere în legătură cu funcĠionarea administraĠiei comunitare, urmată de demara- rea unei anchete de către mediator, asupra activităĠii instituĠiei incriminate. În cele din urmă, se pregăteúte un raport adresat Parlamentului, petentului úi ad- ministraĠiei respective, în care se comunică rezultatele anchetei. Din acest moment, mediatorului îi revine sarcina de a negocia în scopul apropierii dive- rselor puncte de vedere. În cazul unei erori administrative evidente, mediato-

137 rul propune remedii, iar în momentul refuzului la colaborare, el poate cere o intervenĠie parlamentară. Prin scopul úi activitatea sa, instituĠia medierii europene, a devenit în timp o sluĠie importantă în perspectiva construirii unei Europe mai democra- tice úi un model de justiĠie elegantă inevitabilă.194 Modelul european de mediere a fost preluat mai târziu de către multe sta- te pentru varianta naĠională. Vecinii noútri români, se află în curs de imple- mentare a acestei instituĠii, începând cu anul 2006, când au adoptat Legea nr. 192 din 16 mai privind medierea úi organizarea profesiei de mediator. Prin această Lege, medierea în România este legalizată drept o ,,modalitate facul- tativă” de soluĠionare a conflictelor pe cale amiabilă dar cu ajutorul unei terĠe persoane specializate în calitate de mediator, în condiĠii de neutralitate, impa- UĠialitate úi confidenĠialitate. Medierea se bazează pe încrederea pe care păUĠile o acordă mediatorului ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele úi să le sprijine pentru so- luĠionarea conflictului, prin obĠinerea unei soluĠii reciproc avantajoase, eficie- nte úi durabile. LegislaĠia românească tratează medierea drept o formă nobilă de justiĠie. Mediatorul este pus în situaĠie ca, discutând cu păUĠile, atât împreună, dar úi separat cu fiecare (dacă se va considera necesar), să menĠină întotdeauna co- nfidenĠialitatea discuĠiilor, cu abilitatea de psiholog, să încerce să pătrundă în profunzimea disputei úi să surprindă problema úi interesul real al fiecăruia dintre păUĠi. Din acest moment mediatorul poate identifica soluĠii potrivite in- tereselor tuturor păUĠilor implicate, soluĠii pe care le propune acestora, dar pe care nu le poate niciodată impune. Mediatorul nu este judecător, mediatorul nu dictează. PăUĠile sunt libere oricând să accepte soluĠia, să caute variante împreună cu mediatorul sau să renunĠe la mediere, fapt pentru care medierea este considerată o metodă alter- nativă de soluĠionare a litigiilor. Ca persoană neutră, mediatorul în România este obligat conform legii să asigure păUĠile în conflict în încercarea de a găsi o înĠelegere mutual accepta- Wă, să explice procedura de mediere úi să răspundă la întrebările păUĠilor. După aceea, fiecare participant la procedura de mediere are posibilitatea de a-úi ex- pune cazul úi punctul său de vedere făUă a fi întrerupt. Mediatorii nu decid cu privire le cine are dreptate, nu judecă ce s-a întâmplat úi nu caută vinovaĠii. Ei ajută participanĠii săúi identifice nevoile reale. În final, mediatorii vor ajuta

194 Ferreol G. (coord.) DicĠionarul Uniunii Europene. – Bucureúti, Polirom, 2001, p.101

138 SăUĠile să găsească o soluĠie durabilă a conflictului, evitându-se procese, chel- tuieli úi nervi.195 MotivaĠia medierii poate fi exprimată în felul următor: Medierea are sens – în timpul medierii deĠineĠi controlul, luaĠi singuri deciziile, soluĠiile aparĠin persoanelor care vor suporta úi consecinĠele, medi- atorii nu îúi impun propriile păreri sau soluĠii. Medierea este voluntară – păUĠile vin la mediere doar dacă doresc úi pot încheia medierea în orice moment. Medierea este confidenĠială – sesiunile de mediere nu sunt publice úi nu poate fi dezvăluit nimic din ceea ce se comunică în timpul medierii. Medierea economiseúte timp úi resurse - medierile pot fi programate în câteva zile iar înĠelegerea poate fi găsită facil. Medierea este convenabilă – programările pot fi făcute la orice oră con- venabilă. Medierea presupune că păUĠile din conflict nu sunt adversari – păUĠile se concentrează împreună pentru a găsi o soluĠie unanim acceptată. Medierea presupune respect – procedura de mediere se desfăúoară în condiĠiile de respect reciproc, păUĠile sunt ajutate săúi menĠină relaĠiile bun e din trecut. Medierea funcĠionează – sunt cunoscute multiple rezultate de soluĠiona- re pozitivă a conflictelor în lume prin metoda medierii. Prin mediere pot fi soluĠionate un úir de litigii de drept civil: tăinuire, re- vendicare, evacuare, partaj, la cele de drept al familiei: divorĠ, partaj, încredi- QĠare minori, de drept penal: plângeri prealabile de lovire, calomnie, tulburare de posesie, distrugere, de drept comercial: pretenĠii, executarea contractelor, litigii între asociaĠi până la litigii de muncă privind drepturi băneúti etc. Din cele expuse mai sus, medierea presupune respectarea unor principii generale, spre exemplu: accesul liber úi egal la această procedură, liberul co- nsimĠământ, principiul confidenĠialităĠii, principiul imparĠialităĠii, principiul neutralităĠii, libera alegere a mediatorului, care stau la baza activităĠii media- torului. Dacă legea nu prevede altfel, păUĠile, persoane fizice sau juridice, pot re- curge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanúarea unui proces în faĠa instanĠelor competente, sau la propunerea acestea, convenind să soluĠio- neze pe această cale orice conflict. Pentru Republica Moldova, instituĠia medierii este în curs de implemen- tare. În prezent se lucrează asupra Legii cu privire la mediere, urmând ca ace-

195 Legea României privind medierea úi organizarea profesiei de mediator, nr.192 din 16 mai 2006. // Monitorul Oficial al României nr.441 din 22 mai 2006, art.29-37.

139 astă lege să fie promulgată. În această ordine de idei menĠionăm că, Institutul pentru reforme penale, a implementat un proiect în domeniul medierii în pro- cedura penalăúi a participat la promovarea proiectului de lege privind medie- rea. Acest fapt ne dovedeúte că, statul conlucrează cu societatea civilă în acest sens. Proiectul noii legi prevede atribuirea calităĠii de mediator persoanelor ca- re au capacitate deplină de exerciĠiu, au studii superioare, nu au antecedente penale, au absolvit cursurile de pregătire iniĠială a mediatorilor úi au fost ates- tate de către Consiliul de mediere. Acest consiliu v-a autoriza persoanele care întrunesc condiĠiile prevăzute mai sus, Ġinând cont úi de reputaĠia persoanei candidate, pentru a nu aduce atingere prestigiului profesiei. Mediatorul are dreptul la onorariu, stabilit prin negociere cu păUĠile, în funcĠie de natura úi obiectul conflictului, precum úi la compensarea cheltuieli- lor ocazionale de mediere. La fel are dreptul să informeze publicul referitor la desfăúurarea activităĠii sale, cu respectarea principiului confidenĠialităĠii, să aplice propriile reguli de organizare a procesului de mediere prin stipularea acestora în contractul de mediere, făUă să încalce dispoziĠiile stipulate în lege. Pe lângă drepturi, mediatorul are úi un úir de obligaĠii, legate de asigura- rea respectării principiilor medierii, abĠinerea de la mediere în cazul unor in- compatibilităĠi prevăzute de legislaĠie, informarea păUĠilor cu privire la proce- sul de mediere, la scopul úi efectele acesteia, depunerea diligenĠei pentru a nu admite ca acordul de împăcare să conĠină formulări ce aduc atingere bunelor moravuri. Mediatorul poartă răspundere civilă, în condiĠiile legii, pentru cau- zarea de prejudicii prin încălcarea obligaĠiunilor sale. InformaĠia obĠinută în cadrul medierii este confidenĠialăúi nu poate fi fo- losită făUă acordul scris al păUĠilor. În scopul asigurării confidenĠialităĠii pro- cesului de mediere, în temeiul úi în condiĠiile legii, mediatorul nu poate fi audiat în privinĠa faptelor sau actelor de care a luat cunoútinĠă în cadrul pro- cedurii de mediere. Mediatorul este în drept să facă declaraĠii în favoarea păr- Ġilor mediate, însă darea declaraĠiilor, în aceste cazuri, exclude participarea lui ulterioară în procesul de mediere. La rândul lor úi păUĠile implicate în mediere au drepturile sale, legate de acceptarea sau refuzarea medierii, solicitarea unui mediator sau renunĠarea acestuia, alegerea în calitate de mediator a unei persoane chiar dacă aceasta nu este în Tabelul mediatorilor stabilit de Ministerul JustiĠiei, informarea asu- pra procesului de mediere, efectele medierii, efectele semnării unui acord de împăcare. La capitolul acesta mai atribuim úi informarea asupra consecinĠelor legate de nerespectarea prevederilor acordului de împăcare, posibilitatea de a se retrage în orice moment din mediere úi semnarea unui acord de împăcare. În cele din urmă, păUĠile sunt responsabile de rezultatele medierii úi de conĠi-

140 nutul acordului de împăcare, precum úi de atmosfera de lucru în procesul me- dierii. Persoana care doreúte să desfăúoare în mod profesionist activitatea de mediator are obligaĠia de a absolvi cursurile de pregătire iniĠială a mediatori- lor úi de a fi atestaĠi de către Consiliul de mediere. Se propune atât pregătirea iniĠială a mediatorilor, cât úi pregătirea conti- nuă a acestora. Atestarea mediatorilor se efectuează de către Consiliul de me- diere conform Regulamentului privind atestarea mediatorilor, aprobat de acest consiliu. Statutul de mediator se confirmă prin atestatul pentru exercita- rea profesiei de mediator, eliberat în baza ordinului ministrului justiĠiei. Mediatorul atestat îúi poate desfăúura activitatea prin birou individual sau prin birou asociat de mediatori. Biroul individual poate aparĠine unui singur mediator atestat (fondatorul biroului) úi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică. Biroul asociat de mediatori poate fi fondat de doi sau mai mulĠi mediatori atestaĠi (fondatori ai biroului) úi este persoană juridică. Medi- atorul sau mediatorii asociaĠi pot angaja sau contracta traducători, juriúti, alt personal de specialitate sau de serviciu. Tabelul mediatorilor cuprinde date despre mediator, sediul acestuia, do- meniul medierii în care este specializat mediatorul, limba în care se desfăúoa- Uă medierea úi altă informaĠie relevantă. Ministerul JustiĠiei este responsabil de publicarea anuală a Tabelului mediatorilor în Monitorul Oficial al Repub- licii Moldova. Mediatorul poate solicita un onorariu pentru munca sa, precum úi compe- nsarea cheltuielilor ocazionate de mediere, în mărimea stabilită prin acord cu SăUĠile. Onorariul mediatorului nu este dependent de rezultatele medierii. Me- diatorii achită impozite, contribuĠii de asigurări sociale de stat obligatorii úi prime de asigurare obligatorie de asistenĠă medicalăúi beneficiază de garanĠi- ile sociale de stat prevăzute de lege. Consiliul de mediere se înfiinĠează pe lângă Ministerul JustiĠiei. Membrii acestui Consiliu sunt desemnaĠi prin concurs public din rândul mediatorilor sau din corpul útiinĠific, didactic, pentru un mandat de 4 ani. Calitatea de me- mbru al Consiliului de mediere nu este remunerată, iar activitatea acestui or- gan se desfăúoară în baza Regulamentului adoptat.196 Consiliul de mediere es- te condus de către un preúedinte, ales de către membrii acestuia pe o durată de 2 ani. Adoptarea hotărârilor este efectuată cu majoritatea simplă a voturi- lor celor 9 membri ai săi. Printre atribuĠiile de bază ale acestui organ deliberativ se enumăUă: efec- tuarea atestării mediatorilor, elaborarea de standarde úi de programe – cadru

196 Proiect de Lege cu privire la mediere din Republica Moldova, art.21

141 pentru pregătirea iniĠialăúi continuă a mediatorilor, verificarea modului de organizare úi desfăúurare a cursurilor de mediere, întocmeúte úi actualizează Tabelul mediatorilor, examinează sesizările privind activitatea mediatorilor, hotăUăúte asupra răspunderii disciplinare a acestora, elaboreazăúi aprobă nor- mele deontologice etc. Lansarea procedurii de mediere este considerat momentul semnării unui contract de mediere între păUĠi úi mediator, în care sunt trecute identitatea păr- Ġilor úi a reprezentanĠilor acestora, obiectul conflictului,angajamentul reciproc al păUĠilor, angajamentul faĠă de achitarea onorariului prevăzut pentru media- tor, precum úi modul de calcul al acestuia. Cursul termenelor de prescripĠie se suspendă pe durata desfăúurării medierii, de la data încheierii contractului de mediere. Contractul de mediere va cuprinde identitatea păUĠilor úi a reprezen- tanĠilor lor, obiectul conflictului mediat, angajamentul păUĠilor de a achita onorariu etc. Medierea se bazează pe cooperarea păUĠilor úi utilizarea, de către media- tor, a unor metode úi tehnici specifice, completate printr-un orizont larg de cunoútinĠe úi abilităĠi ale mediatorului, alături de comunicare úi negociere. Încetarea medierii are loc prin convenirea asupra unui acord între păUĠi, prin constatarea de către mediator că păUĠile nu pot ajunge la un acord, prin renunĠarea de către păUĠi la mediere etc. NesoluĠionarea conflictului timp de 3 luni úi ne solicitarea păUĠilor a continuării acestei medieri, poate oferi media- torului dreptul de a înceta medierea. În cazul intentării unui proces de judecată în legătură cu conflictul supus medierii, la încetarea medierii, mediatorul va informa, printr-un raport scris, instanĠa de judecată, păUĠile sau, după caz, organele de urmărire penală desp- re rezultatele medierii. În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau co- ntroversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediato- rul, cu acordul păUĠilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Dacă se ajunge la consens, păUĠile semnează un acord de împăcare, cont- rasemnat de către mediator. Acest acord va include angajamentele asumate de SăUĠi úi poate fi afectat de termene úi condiĠii. PăUĠile î-si păstrează dreptul de a apela la instanĠa de judecată pentru executarea silită a obligaĠiilor asumate prin acordul de împăcare, în cazul refuzului de a executa aceste obligaĠii. Din cele expuse mai sus, acordul de împăcare este executoriu în condiĠii- le legii civile. Iar în lipsa unui termen expres de executare – la expirarea ter- menului de 15 zile de la data semnării acestuia.197

197 Ibidem, art.29-35

142 Specificul medierii litigiului civil aflat pe rol în instanĠa judecătorească sau arbitrală, presupune suspendarea examinării cauzei civile în instanĠa ami- ntită, la cererea ambelor păUĠi, ia în cazul soluĠionării litigiului civil pe calea medierii, instanĠa de judecată va dispune încetarea procesului în condiĠiile art. 265 úi 266 din Codul de procedură civilă. ParticularităĠile medierii în cadrul raporturilor de familie, impun media- torului să urmărească ca rezultatul medierii să u contravină interesului superi- or al copilului, să nu împiedice creúterea úi dezvoltarea normală a acestuia. Dacă se stabilesc asemenea fapte care pun în pericol creúterea sau dezvo- ltarea normală a copilului, mediatorul este obligat să sesizeze autoritatea pen- tru protecĠia drepturilor copilului. Medierea cauzelor penale presupune, în primul rând, participarea numai a mediatorului atestat úi inclus în Tabelul mediatorilor, precum úi prezentarea în calitate de păUĠi a victimei infracĠiunii úi a făptuitorului. Făptuitor, în con- diĠiile legii, este considerată persoana fizică sau juridică bănuită, învinuită, inculpată de săvârúirea unei infracĠiuni sau condamnată pentru ea. Dacă la medierea în cauzele penale, una dintre păUĠi este minor, participarea pedago- gului sau a psihologului este obligatorie. În acest caz procesul de mediere es- te reglementat de Legea cu privire la mediere, Codul penal, Codul de proce- dură penală, Codul de executare úi de alte acte normative. De amintit că, pro- cesul de mediere nu substituie úi nu suspendă procesul penal, iar faptul parti- cipării la mediere nu poate servi ca dovadă a recunoaúterii vinovăĠiei, precum úi nesemnarea acordului de împăcare nu poate prejudicia situaĠia păUĠilor. Su- bliniem la fel că, drepturile mediatorului în procesul de mediere în cauzele penale sunt mai largi, oferind posibilitatea mediatorului de a lua cunoútinĠă de informaĠia privind fondul cauzei, de informaĠiile privind păUĠile participante la mediere, să aibă întrevederi cu păUĠile, inclusiv cu partea privată de liberta- te, făUă a se limita numărul úi durata întrevederilor, dar poartă răspundere pe- ntru divulgarea informaĠiei puse la dispoziĠia sa în etapa de urmărire penală sau de judecare a cauzei în cadrul unui proces. Legea face referire úi la un úir de incompatibilităĠi ale mediatorului în procesul de mediere în cauzele pena- le. Nu poate fi admis în calitate de mediator în cauzele penale: ofiĠerul de ur- Părire penală, procurorul, judecătorul, avocatul uneia dintre păUĠi, precum úi persoana incompatibilă în baza unor legi speciale. Se recomandă în asemenea caz, abĠinerea mediatorului de la participarea în procesul de mediere, con- form prevederilor art.33 alin.(2) din Codul de procedură penală. În cazul medierii în cauzele penale în care împăcarea păUĠilor are drept rezultat înlăturarea răspunderii penale, păUĠile au dreptul de a beneficia de se- rviciile unui mediator plătit de stat, în condiĠiile stabilite de Guvern. Mediato- rul prezintă organului de urmărire penală sau instanĠei judecătoreúti, acordul

143 de împăcare, împreună cu un raport scris privind măsurile aplicate úi rezulta- tul medierii, făUă a dezvălui conĠinutul întrevederilor cu păUĠile. Organul de urmărire penală sau instanĠa verifică, în prezenĠa păUĠilor, dacă acordul de îm- Săcare a fost semnat conútient, benevol úi cu respectarea drepturilor păUĠilor úi procedează în conformitate cu legea. ExperienĠa implementării medierii în lume demonstrează că păUĠile aflate în conflict se îndreaptă cu încredere spre procedura soluĠionării amiabile a acestuia, conútientizând beneficiile conferite prin economisirea de timp, stres emoĠional, de cheltuieli chiar, spre deosebire de procedura judiciară clasică, bucurându-se atunci când, cu asistenĠa specialistului ajung la decizii consen- suale convenabile, la soluĠii proprii acceptate de fiecare parte disputată. Me- canisme ca supleĠea úi flexibilitatea, autonomia păUĠilor úi lipsa oricărei const- rângeri, funcĠioneazăúi sunt asigurate în mediere. SoluĠionarea litigiilor prin mediere aduce în mod clar beneficii pe multe planuri. Contribuie, înainte de orice argument, la îmbunăWăĠirea calităĠii relaĠi- ilor sociale, familiale, colegiale etc. ExperienĠa soluĠionării unor conflicte asemăQătoare impune o cultură a comunicării începând de la familie úi termi- nând cu statul ce reprezintă familia mare a unui popor. Practicarea profesiei cu demnitate, desfăúurarea de programe de formare profesionale úi manifesta- rea permanentă a interesului mediatorilor prin îmbunăWăĠirea nivelului de cu- noútinĠe, pot conferi prestigiu profesiei úi pot determina câútigarea încrederii societăĠii civile în instituĠia medierii. În această ordine de idei, după adoptarea Legii cu privire la mediere, este absolut necesar deschiderea unor Centre de mediere în Ġară, în care vor fi ins- truiĠi viitorii mediatori în tehnicile úi în spiritul medierii. Acest fapt este deja prevăzut in noul proiect de lege, dar urmează a fi stipulată modalitatea imple- mentării lui.198 Conflictul este o industrie în creútere. Societatea nu poate trăi în conflict, Dúa cum nu poate să-l ignore. Pe măsură ce lumea devine mai independentă, oamenii ,,se lovesc” unii de alĠii din ce în ce mai des. Medierea oferă toate posibilităĠile de a gestiona conflictul, de a administra creativ probleme dure pentru tratarea oamenilor cu răbdare, decenĠăúi integritate. În opinia noastră, medierea este tehnicăúi artă, principii úi stare de spirit deopotrivă. Mediatorul este indicat să fie o persoană cu experienĠa care are abilităĠi de negociere. De asemenea trebuie să fie cu o reputaĠie făUă obiecĠii, deoarece încrederea úi echidistanĠa sunt elemente cheie pe care se bazează mediatorul.

198Ibidem, art.13 -14.

144 Oricâte cunoútinĠe úi abilităĠi de negociere nu ar avea, dacă nu reuúHúte să câútige încrederea păUĠilor, medierea nu are úanse.199 Pentru a proteja reuúita acestei instituĠii, Consiliul de mediere este inves- tit din start cu dreptul de a urmări desfăúurarea profesiei de mediator, de a proteja onoarea úi prestigiul ei. În acest sens Consiliul de mediere elaborează Codul Deontologic al Mediatorului în Republica Moldova (CDMRM). Codul respectiv constituie un instrument pentru asistenĠa informaĠională a mediatorilor, conĠine principiile úi valorile fundamentale obligatorii în exer- citarea drepturilor úi obligaĠiilor mediatorilor. Pe lângă principiile principale expuse în acest instrument important al mediatorului, sunt trecute în revistă standarde de etică personală a mediatorului: onestitatea, concentrarea, rapidi- tatea úi disponibilitatea, toleranĠa, încredere, respect, răbdare, empatie, com- patibilitate etc. Mediatorul trebuie să medieze doar cazurile acoperite prin calificarea úi capacităĠile personale, pentru a satisface aúteptările raĠionale ale păUĠilor. Cu- mulul unor activităĠi care ar prejudicia activitatea sa, ar limita capacitatea e a fi imparĠial úi neutru sau ar perturba autoritatea sa morală, sunt interzise. Mediatorul trebuie să cunoască literatura ce abordează problema medie- rii, să fie la curent cu inovaĠiile din domeniu úi să le aplice în practică prin pa- rticiparea activă la conferinĠe de instruire, ateliere de lucru, întâlniri, seminare ce abordează tema medierii úi soluĠionarea conflictelor. Practicarea acestei profesii impune îmbunăWăĠirea continuă a nivelului de cunoútinĠe în ceea ce priveúte teoria úi practica medierii úi trebuie să investească în dezvoltarea spi- rituală a propriei personalităĠi.200 Oamenii au uneori talentul natural de a spune exact ce nu trebuie, în mo- mentele critice. ùi atunci se trece de ,,point of no return”, momentul tăierii punĠilor de comunicare. Din păcate pentru cultura noastră socială românească, comunismul a dis- trus ceea ce exista în perioada interbelică ca factor de mediere, în special în mediul rural. Preotul, învăĠătorul sau boierul, erau elemente de reglare socială care prin educaĠia úi cultura lor îndeplineau rolul de mediatori. Odată cu ero- darea statutului acestor persoane, a dispărut úi conútiinĠa faptului că disputele care nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă de către păUĠile implicate, nu trebuie neapărat să ajungă în instanĠă.

199 Rotaru V . Ghid de mediere pentru semeni. – Chiúinău: SIEDO, Moldova, 2006, p.5. 200 Proiectul Codului Deontologic al Mediatorului în Republica Moldova. – Chiúinău: Institutul pentru reforme penale, 2006, art.6-7; Vezi: Codul de Eticăúi Deontologie profesională a me- diatorilor din România. – Bucureúti, Consiliul de mediere din România, 2007

145 A reinstaura în mentalitatea noastră conútiinĠa faptului că medierea este o alternativă realăúi eficientă în rezolvarea conflictelor este o sarcină grea úi de durată. Odată început acest proces, medierea va câútiga din ce în ce mai mult teren. Multe resurse vor fi economisite úi multe oportunităĠi vor fi fructifica- te.201 Primind răspunsul doar la câteva întrebări legate de un conflict în desfă- úurare, în foarte scurt timp, putem transforma păUĠile implicate în dispută în potenĠiale păUĠi ale medierii. De ce să decidă un judecător cum să soluĠioneze un conflict dintre tine úi o altă persoană când cel care soluĠionează litigiul poĠi fi chiar tu? Cunoaúte altcineva problemele tale mai bine decât tine? Cine poate găsi o soluĠie mai bună pentru tine, instanĠa de judecată sau stă chiar în puterea ta să o găseúti? În concluzie,medierea îĠi oferă nu numai soluĠionarea multor probleme, ea îĠi dă posibilitatea de a preîntâmpina apariĠia conflictelor, cultivând cultura juridică a unei societăĠi cu adevărat democratică úi promovând valorile ei. Prin natura sa, medierea devine un adevărat imperativ al timpului nostru.

Bibliografie Legea nr.192 din 16 mai 2006 privind medierea úi organizarea profesiei de mediator în România. // Monitorul Oficial al României, nr.441 din 22 mai 2006; Codul Deontologic al Mediatorului în Republica Moldova (proiect). – Chiúi- Qău: Institutul de reforme penale din Republica Moldova, 2007 Codul de Etică úi Deontologie profesională a mediatorilor din România. – Bucureúti: Consiliul de mediere din România, 2007 Ferreol G. (coord.). DicĠionarul Uniunii Europene. - Bucureúti, Polirom, 2001 Rotaru V. Ghid de mediere printre semeni. – Chiúinău: SIEDO, Moldova, 2006.

Prezentat la redacĠie la 7 noiembrie 2007

201 www.cmediere.ro; www.google.ro. InstituĠia medierii. // Institutul de reforme penale. Broúuri.

146 COMPARTIMENTUL RELAğII INTERNAğIONALE

DIPLOMAğIA PARLAMENTARĂ MOLDOVENEASCĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE202

Angela COLAğCHI Republica Moldova, Chiúinău Academia de Administrare Publică pe lîngă Preúedintele Republicii Moldova úef-catedră RelaĠii internaĠionale, doctor în útiinĠe sociologice

We tend to speak about democratization processes relating them to the political systems in transition, though the democratization processes which possess the reproductive quality, take also place in domain considered static, such as for example diplomacy. The democratization processes have contri- buted to the reactivation of parliamentary diplomacy, a phenomenon of enor- mous political potential. The specifics of parliamentary diplomacy in the promotion of the natio- nal interest consists in the fact that the parliament apriori is a synthesis of the most powerful political forces that represent the society’s interests on the internal and international levels. Speaking about the parliamentary dimen- sion in the governors’ external activity, it is necessary to mention the pre- sence of at least two factors in the contemporary world life. The globalization processes change the economic side, the goods markets, the labour market, the capital, the technologies (HTs), and informational-communicative sys- tems. These are the most dynamic segments of the contemporary world, being at the same time the catalysts in the process of establishing new far-reaching social internal and external relations. The second factor is the increase of the degree of instability, uncertainty and the unforeseen of international proces- ses, which affect directly the contemporary diplomacy including the parlia- mentary one, by putting forth new demands. Concrete issues, connected with economic, commercial and informational technologies, appear in the foreg- round. Their solution imposes the need for more operative mechanisms, fle- xible to reactions, to cooperate with social institutions. In this context, the

202 Recenzent – doctor în útiinĠe politice Rodica RUSU

147 parliamentary diplomacy has the role of an ideal linking mechanism. It is realized through a specific ensemble of methods such as: legislative activity, elaboration and adoption of laws, ratification of international treaties, colla- boration with mass-media and the civil society, direct contacts established at international parliamentary forums.

În relaĠiile internaĠionale contemporane au intervenit schimbări care nu întotdeauna pot fi explicate în cadrul paradigmelor clasice. Acestea diferă su- bstanĠial de sistemul legăturilor permanente dintre actorii internaĠionali. Di- versificarea lumii moderne, a vieĠii internaĠionale, apariĠia noilor actori inter- naĠionali, accelerarea ciclurilor proceselor socioculturale úi politice, tendinĠe- le globalizării, inevitabil impun alte procedee de abordare, alte paradigme ca- re ar încerca să cuprindă realitatea relaĠiilor internaĠionale contemporane. ùi probabil au dreptate reprezentanĠii post-modernismului, remarcând că lumea este mul mai complicatăúi diversă decât schemele raĠionaliste, deúi destul de comode, de reducere a analizei úi explicării fenomenelor sociale „dintr-un anumit punct de pornire”. Universalismul raĠionalismului clasic devine prob- lematic atât pentru sistemul relaĠiilor internaĠionale, cât úi pentru investigarea fenomenelor în contextul dezvoltării politice contemporane. Evenimentele ultimului deceniu al secolului XX, transformările făUă pre- cedent ale sistemelor politice úi economice ale statelor din Europa Centrală de Est, fosta URSS au produs schimbări considerabile úi în conútientizarea proceselor de modernizare. Actualmente urmărim câteva tendinĠe contradic- torii: x Statele, aflate la diverse nivele de dezvoltare, totuúi în unii parametri se apropie; x Altă tendinĠă, procesul de diferenĠiere dintre state; x Cea de a treia tendinĠă este cea de individualizare (dacă doriĠi personi- ficare) a procesului de comunicare a actorilor internaĠionali. Paradigma post-modernistă încearcă să fixeze originalele corelări dintre „integru” úi „pluralism”, astfel practica demonstrează dependenĠa directă din- tre accelerarea pe de o parte a extinderii principiilor úi valorilor democratice universale în lume úi, pe de altă parte, intensificarea insistenĠei noilor actori (state) în cea ce priveúte apărarea dreptului la propria existenĠă, integritate úi interese. Pe de o parte subiecĠii relaĠiilor internaĠionale, de diferit grad de instituĠi- onalizare, se conformează unor exigenĠe universale, pe de altă parte, utilizând toate mecanismele úi pârghiile aflate la îndemână, apăUă, promovează proprii- le interese.

148 Nu ne vom opri cu lux de amănunt asupra problemei interesului naĠio- nal, dor aúi remarca că acesta nu poate fi identificat (utilizat, deúi în literatura de specialitate se întâmplă) ca sinonim al interesului statului, aceste noĠiuni mai repede se completează reciproc. Dorim să demonstrăm că anume diplomaĠia parlamentară este cel mai potrivit úi adecvat instrument de promovare anume a interesului naĠional, nu doar a celui statal. Sursa ai acestei afirmări o găsim în explicaĠia acestui fe- nomen, făUă care procesele politice internaĠionale sunt de neconceput. De fapt anume diplomaĠia parlamentară, sub formă de solii ad-hoc a polisurilor ɚntice greceúti stă la baza, úi nu doar din aspect etimologic, a diplomaĠiei clasice, care după cum se útie tradiĠional este o prerogativă a puterii executive. Noi ne-am obiúnuit să vorbim despre procese de democratizare, raportân- du-le în cele mai dese cazuri sistemelor politice aflate în tranziĠie, deúi proce- sele de democratizare care posedă calitatea de reproducere úi nu au limită, precum nu o are nici perfecĠiunea, au loc úi în domeniile considerate statorni- cite, spre exemplu diplomaĠia. Anume procesele de democratizare (nu mă re- fer doar la Republica Moldova) au contribuit la reactivarea contemporană a diplomaĠiei parlamentare – fenomen cu un potenĠial politic enorm, care ia o amploare din ce în ce mai mare, dar care deocamdată din punct de vedere teo- retic valorificat úi analizat insuficient. Începând cu lipsa unei definitivări ca- tegoriale a diplomaĠiei parlamentare úi terminând cu cele ale unor analize co- mparate dintre diplomaĠia tradiĠionalăúi cea parlamentară. Specificul diplomaĠiei parlamentare ca instrument de promovare a intere- sului naĠional, constă în faptul că parlamentul, apriori, reprezintă o sinteză a celor mai puternice, pentru un ciclu de 4 ani, forĠe politice, cărora electoratul le-a acordat cinste dar úi obligaĠiunea de a le reprezenta propriile interese, atît pe plan intern, cît úi pe cel extern. Vorbind despre dimensiunea parlamentară în activitatea externă a guvernanĠilor este necesar de menĠionat prezenĠa în vi- DĠa mondială contemporană cel puĠin a doi factori, care o influenĠează. Este vorba în primul rînd despre procesele de globalizare. Nu vom face o analiză amplă a acestora, doar vom constata că vădit globalizarea în linii mari schim- Eă economicul, pieĠele de desfacere a mărfurilor, piaĠa muncii, capitalului, hî- rtiilor de valoare, instituĠiile financiare, tehnologiilor (HT-urilor), în deosebi sistemele informaĠional-comunicative. Cele enumerate sunt unele din cele mai dinamice segmente ale lumii contemporane, fiin în acelaúi timp cataliza- tori în procesul de stabilire a unui nou sistem de relaĠii sociale de anvergură atît internă, cît úi externă. Cel de al doilea factor, menĠionat de mai mulĠi ana- liúti, este majorarea gradului de instabilitate, incertitudine úi imprevizibilităĠii a proceselor internaĠionale, în lumea contemporană dinamică devine din ce în ce mai dificil de a controla, prognoza úi prevedea consecinĠele schimbărilor.

149 PrezenĠa acestor doi factori afectează în mod direct diplomaĠia contem- porană, inclusiv úi cea parlamentară, înaintîndu-i noi cerinĠe. În prim plan apar chestiuni concrete legate de problemele economice, comerciale úi a teh- nologiilor informaĠionale, ce intră în opoziĠie cu problemele numite de profe- sionali „diplomaĠiei joase”. SoluĠionarea acestor chestiuni impune mecanisme mult mai operative, flexibile de reacĠionare, de colaborare cu diferite instituĠii sociale, cu societatea civilă. În acest context diplomaĠiei parlamentare îi revi- ne funcĠia unui mecanism ideal de legătură. Ea este realizată prin intermediul ansamblului specific de metode: x Activitatea legislativă, elaborarea úi adoptarea legilor, ratificarea trata- telor internaĠionale; x Colaborarea cu mass-media úi societara civilă, contactele directe prin intermediul forurilor parlamentare internaĠionale. Există două forme de exercitare a diplomaĠiei parlamentare – delegaĠii a forului legislativ la organismele parlamentare internaĠionale (APLE, Uniunea Interparlamentară – cea mai veche (din 1898), AP a OSCE, a GUAM...); cea de a doua formă - grupurile de prietenie dintre deputaĠii diferitor state. DiplomaĠia parlamentară, în comparaĠie cu cea tradiĠională, are mai mul- te avantaje, repetăm fapt cauzat prin caracterul său democratic: x Este mai directă, cu posibilităĠi de reacĠie diverse – delegaĠiile parla- mentelor de obicei sunt constituite din reprezentanĠi ai tuturor, cînd tehnic es- te posibil, formaĠiunilor politice, care în funcĠie de interesele lor politice dife- rite pot reacĠiona diferit; x Sunt situaĠii când printr-un lobby bine organizat, sub formă de proto- negocieri, diplomaĠia parlamentară poate obĠine rezultate superioare celor a diplomaĠiei tradiĠionale; x (úecul diplomaĠiei parlamentare nu este de aceeaúi anvergură cu cel al diplomaĠiei tradiĠionale; x Prin diplomaĠia parlamentară pot fi testate unele propuneri de soluĠio- nare a chestiunilor de contradicĠii dintre state; x Câmpul aplicativ al diplomaĠiei parlamentare este mult mai larg decât al diplomaĠiei tradiĠionale... Tezele enunĠate sunt bine observate făcând o analiză comparativă statisti- Făúi de conĠinut a comunicatelor serviciului de presă a Parlamentului Repub- licii Moldova în perioada sesiunii de primăvară 2003 úi 2007. Analizei simet- rice au fost supuse sesiunile celui de al treilea an de deĠinere a mandatului în două legislaturi consecutive. În prima jumătate a anului 2003 eforturile atât a diplomaĠiei tradiĠionale, cît úi ale celei parlamentare moldoveneúti erau concentrate în primul rând

150 asupra preluării úi realizării cu succes a preúedinĠiei Comitetului de Miniútri al Consiliului Europei. La acel moment Republica Moldova avea de demonst- rat că majoritatea punctelor din RezoluĠia Adunării Parlamentare (Consultati- ve) a Consiliului Europei privind funcĠionarea instituĠiilor democratice în Moldova sunt îndeplinite sau în curs de realizare. Aceste precum úi chestiuni au fost discutate în cadrul úedinĠei găzduite la Chiúinău în 27 mai 2003 a Co- misiei Permanente úi a Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. La fel spre finele lunii úi anume în 21-22 mai 2003 la Bruxelles sub egi- da Parlamentului European are loc cea de-a patra ConferinĠa parlamentara a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est "O noua politica a Uniunii Europene pentru Europa de Sud-Est, procesul de stabilizare si asociere reîn- noit si perspectiva de aderare". La lucrările acelui for din partea Parlamentu- lui Republicii Moldova participă vicepreúedintele Parlamentului M.Camer- zan, fiind úi în calitate de preúedinte a Comisiei (speciale) pentru integrare europeană (comisia a fost constituită la 28 februarie 2003), Dumnealui a pre- zentat mesajul european clar, care sublinia că „participarea la Pactul de Stabi- litate este o posibilitate adiĠionala de a extinde cooperarea regionala cu cele- lalte state sud-est europene úi de integrare în Uniunea Europeana.”203 Profi- tând de tribuna Parlamentului European, M.Camerzan, abordează chestiunea, exprimând speranĠa, ca în timpul apropiat Republica Moldova va beneficia de un regim de comerĠ asimetric cu Uniunea Europeana, oferit Moldovei de căt- re UE în 2005 în cadrul Sistemului Generalizat de PreferinĠe (GSP). Din 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază în relaĠiile comerciale cu UE de un nou sistem generalizat de preferinĠe, GSP-plus, care a înlocuit sistemul de preferi- QĠe GSP. În cadrul aceluiaúi for reprezentantul Parlamentului Republicii Moldova în mod franc salută intenĠiile Uniunii Europene de a oferi, in anul 2004, un Plan de acĠiuni individual pentru Republica Moldova, plan care a fost semnat la Bruxelles la 22 februarie 2005. În 2003 la Chiúinău între 10 úi 13 iunie úi-a desfăúura activitatea cea de-a 21-a sesiune plenară a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Colabo- Uării Economice la Marea Neagra (APCEMN), úedinĠele căreia au fost prezi- date de către Preúedintele Parlamentului Republicii Moldova E.Ostapciuc. La acest for au fost puse în discuĠii chestiuni generale privind rolul parlamente- lor în dezvoltarea economicăúi consolidarea stabilităĠii în Ġările membre ale CEMN, de asemenea participanĠii au abordat o serie de probleme de ordin economic, comercial, tehnologic si ecologic, juridic, politic, social, cultural si

203 Comunicatul de presă „Mihail Camerzan despre perspectivele integrarii europene a Repub- licii Moldova”, http://xv.parlament.md/news/pressrelease/archive/march2003/19.03.2003/

151 educaĠional. PosibilităĠile dezbaterilor deschise úi transparente în cadrul reu- niunilor de acest gen au fost pe larg utilizate, astfel la sesiune au participat în calitate de observatori reprezentanĠi ai organelor legislative din FranĠa, Ger- mania, Israel, deputaĠi ai Parlamentul European, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si alte organizaĠii europene, precum si reprezentanĠi ai corpului diplomatic acreditat la Chiúinau. ğinem să menĠionăm că procesul de amplificare úi aprofundare a dimen- siunii diplomaĠiei parlamentare în relaĠiile internaĠionale este caracteristică nu doar pentru Republica Moldova. În pofida asimetriei în dezvoltarea parlame- ntarismului úi democraĠiei în diferite state, orientarea spre maximizarea res- ponsabilităĠii parlamentelor pentru derularea relaĠiilor internaĠionale – devine o tendinĠă universală. Acest fapt este nu o singură dată subliniat în cadrul re- uniunilor în cadrul Uniunii Interparlamentare, la care Parlamentul Republicii Moldova este parte. Analiza activităĠii pe plan extern a Legislativului în anul 2007 denotă te- ntativele Parlamentului Republicii Moldova de a contribui la realizarea inte- reselor naĠionale amplificând contactele interparlamentare. "Republica Moldova apreciază FranĠa drept un partener strategic úi o Ġară prieten. Acordam o atenĠie deosebită cooperării bilaterale moldo-franceze úi dezvoltării relaĠiilor economice, sociale, culturale dintre statele noastre. Ne dorim consolidarea dialogului deschis úi sincer dintre Ġările noastre úi promo- varea unei serii de acĠiuni concrete úi foarte practice în vederea intensificării contactelor bilaterale, inclusiv pe dimensiunea interparlamentara"204 a decla- rat M.Lupu, Preúedintele Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XIV-a în cadrul înterevederii cu delegaĠia Grupului de prietenie FranĠa – Mo- ldova a Adunării NaĠionale a Republicii Franceze aflate în vizită în Republica Moldova în perioada 14-16 februarie 2007, condusă de catre preúedintele Grupului de prietenie L.Bouvard. Este semnificativ, că în acest format de protonegocieri úi discuĠii colegiale Preúedintele Parlamentului Republicii Mo- ldova abordează chestiuni de o importanĠă majoră pentru Ġară. Astfel, se men- Ġionează în comunicatul de presă: „Spicherul a solicitat în context susĠinerea FranĠei în vederea obĠinerii unui nou aranjament juridic dintre Republica Moldova úi Uniunea Europeana odată cu expirarea în 2008 a Acordului de Parteneriat si Cooperare, a unui nou acord comercial, în special negocierea PreferinĠelor Comerciale Autonome, úi facilitarea regimului de vize pentru

204 Comunicatul de presă “Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, a avut o intrevedere cu delegatia Grupului de prietenie Franta - Moldova a Adunarii Nationale a Republicii Franceze, care se afla intr-o vizita in tara noastra”, http://www.parlament.md/news/pressrelease/archive/february2007/14.02.2007/

152 cetăĠenii moldoveni.”205. De menĠionat, că la momentul scrierii articolului Guvernul a prezentat în Parlament spre ratificare Acordul între Republica Moldova úi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor, sem- nat la Bruxelles la 10 octombrie 2007, rezulta realizat datorită negocierilor, la care s-a contribuit úi prin intermediul diplomaĠiei parlamentare. Nu mai puĠin importante sunt úi alte aspectele luate în dezbateri cu dele- gaĠia Grupului de prietenie Legislativului francez, care se referă la cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei. DeputaĠii francezi au remarcat că vor susĠine Moldova în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în ceea ce priveúte trecerea Ġării noastre de la etapa de monitorizare la cea de postmonitorizare din partea CE. În sesiunea de primăvară a anului 2007 úi-a intensificat activitatea în ve- derea consolidării dialogului interparlamentar. Comisia pentru politică exter- Qăúi integrare europeană, întreprinzînd un úir de măsuri aflate la îndemână. Astfel comisia a petrecut reuniuni comune cu Comitetul pentru afaceri exter- ne al Radei Supreme a Ucrainei, la care au fost discutate dezvoltarea úi con- solidarea relaĠiilor bilaterale moldo-ucrainene, în particular dimensiunea par- lamentară a raporturilor moldo-ucrainene, activitatea Misiunii Uniunii Euro- pene de Asistenta la Frontiera moldo-ucraineana. S-a mai discutat posibilita- tea iniĠierii negocierilor a unui proiect de acord de cooperare dintre Parlamen- tul Republicii Moldova úi a Redei Supreme, precum úi semnării unui Protocol de intenĠii dintre Comisia pentru politica externa si integrare europeana a Par- lamentului Republicii Moldova si Comitetul pentru afaceri externe al Radei Supreme a Ucrainei. În cadrul programului de cooperare interparlamentară în vederea asisten- Ġei în procesul de integrare europeană de catre Adunarea NaĠionala a Republi- cii Ungare a Parlamentului Republicii Moldova o delegaĠia parlamentară con- dusa de catre Gr.Petrenco, Presedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana în martie 2007 a efectuat o vizită la Budapesta. Pentru prima oară, între 13-15 mai 2007, preúedintele Comisiei pentru politică externăúi integrare europeană Republica Moldova a fost invitată să participe în calitate de oaspete special la activitatea ConferinĠei a 37-a a orga- nelor specializate în afacerile comunitare (COSAC). La COSAC participă de regulă doar preúedinĠii Comitetelor pentru afaceri europene ale parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene, în calitate de membri cu drepturi dep- line úi ale statelor candidate, în calitate de observatori.

205 Comunicatul de presă http://www.parlament.md/news/pressrelease/archive/february2007/14.02.2007/.

153 Un Documentul original în esenĠa sa, úi anume Memorandumul Trilateral de Intelegere intre Legislativele Moldovei – Letoniei - Suediei, a fost semnat de catre Comisia pentru politica externa si integrare europeana a Parlamentu- lui Republicii Moldova, Comisia pentru afaceri europene a Seimului Republi- cii Letonia si Administratia Parlamentului Regatului Suediei, la 21 mai 2007. după cum se menĠionează în comunicatul de presă, “Memorandumul are drept scop crearea unei baze solide pentru cooperarea trilaterală eficientă int- re Parlamentele Moldovei, Letoniei si Suediei. Prin semnarea Memorandu- mului, partea letonăúi suedeză s-au angajat să acorde asistenĠă Parlamentului Republicii Moldova, în special Comisiei pentru politica externa úi integrare europeană, în procesul integrării europene a Republicii Moldova úi alinierii legislaĠiei naĠionale la standardele europene.”206 Concluzionând, dorim să menĠionăm că pentru diplomaĠia parlamentară moldovenească contemporană sunt caracteristice următoarele tendinĠe: x Este testată continuitate în promovarea interesului de integrare europe- ană a Republicii Moldova; x Pentru ambele legislaturi, atît a XV, cît úi a XIV este caracteristic un nivel sporit de contacte internaĠionale; x Integrarea europeană nu neagă realizarea intereselor naĠionale ale Mol- dovei în cadrul CSI; x Interesul naĠional a Republicii Moldova este promovat în condiĠiile unui consens politic, cel puĠin declarat la începutul legislaturii a XVI-a; x Activizarea considerabilă a opĠiunii pro-europene a diplomaĠiei parla- mentare în cadrul Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVI-a; x Dinamizarea activităĠii Comisiei pentru politică externă úi integrare europeană.

Bibliografie: Klebes H. DiplomaĠia parlamentară. - Bucureúi, CIDCE, 1999 ɋDɜɟɥɶɟɜɚȿɆ. ɋɪɚɜɧɢɬɟɥɶɧɵɣɨɩɵɬɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɣɞɟɹ- ɬɟɥɶɧɨɫɬɢɜɨɎɪɚɧɰɢɢ, Ƚɟɪɦɚɧɢɢ, ɂɫɩɚɧɢɢ. - Ɇɨɫɤɜɚ, 2000. Comunicatele de presă a SecĠiei relaĠii cu mass-media a Parlamentului Repu- blicii Moldova, http://www.parlament.md/news/pressrelease/

Prezentat la redacĠie la 5 noiembrie 2007

206 http://www.parlament.md/news/pressrelease/archive/may2007/21.05.2007/

154 COMUNITATEA MOLDOVENILOR DIN PORTUGALIA: FACTOR EXTERN AL DEZVOLTĂRII POTENğIALU- LUI UMAN (REZULTATELE INVESTIGAğIEI DE TEREN)207

Ghenadie SLOBODENIUC Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative Catedra RelaĠii InternaĠionale Lector magistru în ùtiinĠe Politice, doctorand e-mail: [email protected]

The motivation to do a field study started from the idea that the mas- sive migration of the population from the country is a real and indisputable phenomenon that influences the behaviour of the citizens of the Republic of Moldova. From this idea, we have attempted to identify the influence of in- ternational migration, as an external factor, on the development of human potential. For an in-depth study it was selected the Moldovan community that work in Portugal. In Portugal, the citizens from Republic of Moldova are situated on the third place as the total number of migrants after Brazili- ans and Ukrainians. In the article is analysed the evolution of the bilateral relations betwe- en Republic of Moldova and Portugal. Collecting empirical data from offi- cial Portuguese sources and comparing them with data from local sources it was made visible the incongruence of empirical information regarding the migrational flow between Republic of Moldova and Portugal. The aut- hor presented the mechanism of integration and social adaptation of the ci- tizens from Republic of Moldova that work in Portugal. In the study I app- lied a different approach from the quantitative one (number of migrants – sum of remittances), the latter is largely applied in the local academic com- munity preoccupied to scientifically reflect on the extensive migration phe- nomenon of population of Republic of Moldova.

207 Recenzent - doctor habilitat în útiinĠe politice, profesor Valeriu MOùNEAGA

155 The field inquiry allowed to acquire knowledge from within about the mechanism of international migration in which are involved citizens from Republic of Moldova. Direct engagement and the data collected during the inquiry allowed us to identify the shortages and barriers that appear to the citizens leaving to Portugal. The practical scientific contribution is consis- ting of the formulation of recommendation for the increase of cooperation relations between Moldova and Portugal with respect to social integration of citizens. The research was carried out in the period July-August 2006 in Portu- gal with the support of the Centre for Geographic Studies (University of Lisbon), the High Commission for Migration and Ethnic Minorities (ACIME), Bahai community from Portugal, Moldovan Cultural Centre (CCM). Also, it was created a documentary „Nos Moldavos”.

Introducere Sub presiunea intensivăúi profundă a fenomenului globalizării, întreaga omenire este nevoită săúi redefinească criteriile existenĠei sociale úi reconst- ruiască mecanismele care asigură dezvoltarea sa, inclusiv úi în Republica Mo- ldova. Însă practica politicăúi administrativă autohtonă întîrzie în promvarea politicilor autentice. Din acest motiv nu face faĠă la provocările timpului isto- ric, astfel creînd stare de criză multidimensională. Principala problemă constă în rigiditatea procesului de elaborarea úi mecanismului de implementare a de- ciziilor politice, care au menirea de a susĠine dezvoltarea umană úi socială. Cu certitudine, „rigiditatea sistemului politic” este influenĠată de multiplele fenomene obiective úi subiective, care sînt cunoscute de populaĠie úi politicie- nii autohtoni, cum ar fi: corupĠia, săUăcia, migraĠia masivă a populaĠiei, conf- lictul transnistrean, etc. Din acest punct de vedere, este necesară extinderea, diversificarea úi aprofundarea contribuĠiei comunităĠii útiinĠifice autohtone, pentru a dezlega ghemul problematic al crizei multidimensionale din Ġară. Elaborarea sistematică a noilor concepte úi întroducerea lor în limbajul útiinĠi- fic úi politic autohton, ar putea constitui premiză favorabilă în constuirea noi- lor mecanisme politice funcĠionale, capabile de a soluĠiona problemele din societate. Astfel, útiinĠa politică autohtonă ar putea lărgi aria sa de aplicare a modelelor sale teoretice prin explicarea specificul evoluĠiei Republicii Mol- dova úi formularea perspectivelor ei în secolul XXI, pentru următorii 25-30 de ani. Sînt ferm convins, că o anumită contribuĠie practică, prin argumentare útiinĠifică asupra tendinĠelor sociale úi politice contemporane a dezvoltării úi modernizării statului – Republica Moldova, ar putea avea úi disciplina relaĠii internaĠionale. Pe lîngă întrebările în vogă, de preocupare útiinĠifică, cum sînt:

156 tendinĠele globalizării, procesele integraĠioniste din lume, sau integrarea europeană a Republicii Moldova úi soluĠionarea divergenĠei dintre Chiúinău– Tiraspol. Lista ar putea fi completată cu probleme útiinĠifice nu mai puĠin se- mnificative, pentru dezvoltarea disciplinei relaĠii internaĠionale autohtone, spre exemplu: de la filosofia „războiului” la filosofia „păcii”, pacea úi condi- Ġiile dezvoltării umane, comportamentul uman în relaĠiile internaĠionale. În această ordine de idei, un loc aparte ar putea fi evidenĠiat aspectul dezvoltării úi realizării potenĠialului uman. În contextul aspiraĠiilor de dezvoltare úi mo- dernizare a Republicii Moldova pronunĠată, atît de către factorii de decizie, cît úi a societăĠii civile autohtone, conceptul dezvoltării úi realizării potenĠia- lului uman ar putea avea o contribuĠie teoretico-practică importantă. ConstrucĠia multidimensională a conceptului „dezvoltării potenĠialului uman” ne-a permis să facem legătură cu tendinĠele úi procesele care se desfă- úoară în viaĠa social-politică din Ġară, le etapa actuală. ğinînd cont de faptul Fă „majoritatea” populaĠiei este antrenată în migraĠia internaĠională, am con- siderat logic să includem conceptul de „potenĠial uman” în sistemul de expli- care úi descriere a specificului dezvoltării Republicii Moldova în contextul globlizării. Aici, conútient am aplicat expresia ambiguă „majoritatea popula- Ġiei”, deoarece aboradrea cantitativă autohtonă nu descrie cu exactitate numă- rul cetăĠenilor antrenaĠi în procesul migraĠiei internaĠionale. Din numărul to- tal al populaĠiei Ġării de 3.386 mii cetăĠeni, potrivit informaĠiei prezentate de Fătre Biroul NaĠional de Statistică în anul 2005, numărul estimativ al emig- ranĠilor a constuit 367 mii cetăĠeni. Recent, potrivit raportului OrganizaĠiei InternaĠionale pentru MigraĠie (OIM), numărul cetăĠenilor plecaĠi la muncă peste hotare, în anul 2007 constituie – 400 mii.cetăĠeni. Drept confirmare, în parĠialitatea abordării cantitative aplicate în reflectarea fenomenului migraĠiei din Ġară, a fost expusă de către V.Valcov, directorul general al Biroului Na- Ġional de Statistică, care a evidenĠiat necesitatea „de a investiga migraĠia for- Ġei de muncă peste hotare pentru a prognoza situaĠia economică din Ġară”. Din punctul dlui Valcov, neajunsul constă în lipsa cadrelor calificate úi programe soft speciale. BineînĠeles, că această generalizare, nu poate fi extinsă asupra investigaĠiilor útiinĠifice deja realizate, timp de mai mulĠi ani, sub conducerea savanĠilor: V.Moúneaga, Gh.Rusnac208, V.Teosa, etc. Profesorul V.Moúneaga, expert naĠional în problemele migraĠiei analize- ază în diversele sale cercetări problema influenĠei fenomenului migraĠiei din Republica Moldova în condiĠiile provocărilor globalizării. Studiile savantului au servit drept material empiric pentru formularea argumentelor noastre pri- vind impactul migraĠiei internaĠionale asupra potenĠialului uman al Ġării.

208Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ. Ɇɵɫɬɨɪɢɦȿɜɪɨɩɭ. ɂɧɟɬɨɥɶɤɨ... – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 2005, ɫ.10

157 Profesorul acceptată ideea că fenomenul migraĠiei nu trebuie analizat doar prin aplicarea abordării cantitative (numărul populaĠiei – suma remitenĠelor transferate în Ġară). MigraĠia ca fenomen în masă din Republica Moldova tre- buie úi poate fi studiatăútiinĠific, din perspectiva impactului asupra „modifi- Fării conútiinĠei” úi dezvoltării potenĠialului uman individual úi colectiv. Bi- neînĠeles, această abordare cantitativăúi calitativă include cercetarea conseci- QĠelor negative care condiĠionează un proces, cum este degradarea potenĠialu- lui uman al indivizilor emigranĠi din Republica Moldova peste hotare. Ideea principală a studiului nostru este acceptarea faptului, că fenomenul migraĠiei internaĠionale din Republica Moldova este un fenomen real, care nu poate fi ignorat de către savanĠi úi politicieni. Aprofundînd aria de investiga- Ġie a migraĠiei internaĠionale constatăm că fenomenul influenĠează pozitiv úi negativ, asupra calităĠii potenĠialului uman al Ġării. Putem evidenĠia două as- pecte: teoretic úi pactic în aplicarea conceptului de potenĠial uman. Contribu- Ġia teoretică reprezintă aplicarea conceptului de potenĠial uman în explicarea úi descrierea impactului fenomenului migraĠiei asupra calităĠii potenĠialului uman autohton. Aplicarea conceptului ne permite de a descoperi úi descrie mecanismele de integrare úi adaptare a cetăĠenilor din Republica Moldova la realităĠile sociale ale Ġărilor în care muncesc ei. Din punct de vedere practic, introducerea conceptului dezvoltarea potenĠialului uman în agenda politicii externe autohtone ar spori eficienĠa acĠiunilor politice úi creúterea capacităĠii statului de a reprezenta úi apăra drepturile fundamentale ale omului a cetăĠe- nilor săi în Ġările unde se munceúte. La momentul actual, în politica externă „Fabricată în Moldova” constatăm o preocupare mai mare pentru procesul de integrare europeană, úi mai rare sînt programele orientate spre îmbunăWăĠirea condiĠiilor de muncă a cetăĠenilor care muncesc peste hotare. În acest articol sînt prezentate rezultatele studiului de teren, asupra con- diĠiilor de dezvoltare úi realizare a potenĠialului cetăĠenilor din Republica Moldova plecaĠi să muncească în Portugalia. InvestigaĠia a fost efectuată în Portugalia, timp de o lună (iulie – august), în anul 2006. Studiul de teren a fost realizat cu suportul tehnic úi financiar oferit de către Înaltul Comisariat pentru Problemele MigranĠilor úi MinorităĠilor Etnice (ACIME, Portugalia), coordonator de proiect Kattia Hernandez, la invitaĠia profesorului Maria Lu- cinda Fonseca, Centrul de Studii Geografice din cadrul UniversităĠii din Lisa- bona, Pedro Felipe Mota e Reise, membrul Adunării Spirituale NaĠionale Co- munitatea Bahai din Portugalia, Raisa Machidonschi, director Centrul Cultu- ral Moldav (CCM, Portugalia), Sergiu Gotmaniuc, membru CCM. CăOătoria tur-retur cu autobuzul a fost asigurată de către firma de transport internaĠional „MiloúTur” (Chiúinău, Republica Moldova).

158 Scopul studiului realizat a fost de a înĠelege úi descrie influenĠa migraĠiei internaĠionale (cazul cetăĠenilor din Republica Moldova în Portugalia) asupra calităĠii potenĠialului uman. Argumentarea útiinĠifică, privind aplicarea conce- ptului „dezvoltarea úi realizarea potenĠialului uman” în limbajul úi practica politică contemporană, constă în faptul că cetăĠenii din Republica Moldova prefer să plece la muncă peste hotare, deoarece, sînt convinúi că „este imposi- bil” de a-úi dezvolta úi realiza potenĠialul uman în Ġară. Cel puĠin, deciziile elaborate în sistemul politic autohton pînă în prezent nu a demonstat contrari- ul. Nu putem constata cu certitudine că, sistemul politic actual funcĠionează pentru oameni, condiĠie primordială pentru dezvoltarea úi realizarea potenĠia- lului uman. Prin urmare, pentru disciplina relaĠiilor internaĠionale autohtonă, ar putea deveni util de a studia úi explica mecanisemele dezvoltării potenĠia- lului uman în afara graniĠelor Republicii Moldova. De aceea, cetăĠenii úi comunitatea cetăĠenilor din Republica Moldova a devenit obiectul de studiu în construcĠia noastră teoretică privind aplicarea conceptului de potenĠial uman. Din această perspectivă, este necesară o nouă abordare útiinĠifică, menită de a completa studiile cantitative (numărul migra- QĠilor – fluxul transferurilor băneúti), efectuate în comunitatea academică autohtonă. Una din sarcini pentru studiul nostru a fost de a completa cu ma- terial factologic abordarea cantitativă aplicată în Ġară privind fenomenul mig- raĠiei internaĠionale. Antropologii autohtoni ar putea să confirme faptul că, în urma experienĠei de migrare internaĠională, cetăĠeanul suferă „modificări”, „mutaĠii” în viziunea sa asupra lumii, sistemul de valori, atitudini úi compo- rtament social, economic, politic, contribuind astfel la asimilarea de noi „va- lori sociale úi politice”, dezvoltarea „noilor atitudini”úi formarea „noului co- mportament social” corespunzător contextului acestui timp istoric. Premizele legăturii dintre „fenomenul migraĠiei internaĠionale” în care este antrenată o parte semnificativă din populaĠia Republicii Moldova úi con- strucĠia teoretică a conceptului de „potenĠial uman” au constituit observaĠiile realizate într-un spaĠiul public, urmărind relaĠiile dintre doi actori sociali „úo- fer – pieton” în zona de trecere a pietonilor. În final am constatat că, auto- mobilele cu numere de înmatriculare, din Ġările europene (I, E, P, D, GB, H, etc.), acordau prioritate la trecere de pietoni. În timp, ce automobilele cu nu- merele de înmatriculare autohtone, ignorau regulile de circulaĠie, care prevăd de a acorda prioritatea pietonilor. Presupunerea noastră poate fi valabilă dacă acceptăm că, úoferii, automobilelor cu numerele de înmatriculare străine, sînt cetăĠenii din Republica Moldova reveniĠi în Ġară. În continuare, sînt prezentate rezultatele studiului de teren efectuat asup- ra mecanismelor de integrare úi adaptare socială a cetăĠenilor din Republica Moldova, recomandările úi perspectivele pentru dezvoltarea disciplinei desp-

159 re relaĠiile internaĠionale. Din dialogul cu studenĠii de la specialitatea relaĠii internaĠionale, am evidenĠiat cunoútinĠe foarte vagi despre Portugalia, în spe- cial cu privire la caracterul úi conĠinutul relaĠiilor bilaterale din Republica Moldova úi Republica Portugheză. Printre cele mai importante răspunsuri au fost: pentru prima dată cînd turneul final al Campionatului European la Fot- bal s-a desfăúurat în Portugalia (12 iunie – 4 iulie 2004). În acelaúi timp, Por- tugalia este Ġara unde pleacă „mulĠi” cetăĠeni din Repuvblica Moldova pentru a munci la negru. „Golurile” útiinĠifice despre Republica Portugheză ne-a mo- tivat să aprofundăm úi să extindem cunoútinĠele din domeniul relaĠiilor inter- naĠionale autohtone. Inclusiv, în Portugalia muncesc cetăĠenii din Republica Moldova, care s-au oferit să colaboreze în cadrul investigaĠiei privind aspec- tul internaĠional de aplicare a conceptului de „dezvoltare úi realizare al poten- Ġialui uman”. BineînĠeles, analiza „dezvoltării potenĠialului uman” poate fi aplicatăúi în alte Ġări în care muncesc cetăĠenii din Republica Moldova, cum ar fi: Rusia, Italia, Israel, Grecia, etc. La moment ele constituie constituie subiectul unor implicaĠii útiinĠifice în viitor, de perspectivă. Am consideram logic să începem prezentarea rezultatelor „sus în jos”, deoarece conĠine un úir de probleme la fiecare nivel al studiului care „blo- chează” evoluĠia úi dezvoltarea relaĠiilor bilaterale dintre Republica Moldova – Portugalia. Implicarea útiinĠifică necesită de a le sistematiza úi clasifica.

EvoluĠia relaĠiilor bilaterale dintre Republica Moldova – Portugalia Potrivit informaĠiilor Ministerului Afacerilor Externe úi Integrării Euro- pene al Republicii Moldova, Republica Portugheză a recunoscut independen- Ġa Republicii Moldova pe data 7 decembrie 1992. Iar relaĠiile diplomatice au fost stabilite începînd cu 10 februarie 1993. Timp de aproximativ 7 ani (1993 – 2000), întrebarea pentru dezvoltarea relaĠiilor diplomatice directe dintre Republica Moldova – Republica Portu- gheză a lipsit din agendele politicii externe ale ambilor actori internaĠionali. Începînd cu luna august 2000, în circumscripĠia Lisabona úi-a început activi- tatea Consulul Onorific al Republicii Moldova în Portugalia, numele căruia este dl Fernando Jorge Amado Monteiro. O funcĠie prin cumul, úefilor misiu- nilor diplomatice din FranĠa, le revenea coordonarea relaĠiilor diplomatice cu Portugalia. Elaborarea acĠiunilor diplomatice úi soluĠinarea unor probleme pentru cetăĠenii Republicii Moldova se făcea la Paris, din sediul reúedinĠei misiunii diplomatice. ùefii misiunilor diplomatice au fost: dl. Mihai Popov (din martie 2000 – pînă în anul 2003), dl. Andrei NeguĠa (2004 – 2006).

160 EvoluĠia întîlnirilor dintre reprezentanĠii oficiali ai Republicii Moldova úi Portugalia, denotă o pasivitate în conlucrare bilaterală în diverse domenii sociale, culturale, economice úi politice.

Tabel 1. Principalele vizite diplomatice ale oficialităĠilor din Republica Moldova în Portugalia. Luna, Anul Ianuarie, 2007 Vizita de lucru la Lisabona a dlui Andrei Stratan, vice- prim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe úi Intergă- rii Europene al Republicii Moldova. Noiembrie, 2001 Vizita de lucru la Lisabona a dlui Nicolae Dudău, Mi- nistrul Afacerilor Externe al Moldovei. Mai, 1995 Vizita la Lisabona a dlui Mihai Popov, Ministrul Afa- cerilor Externe al Moldovei.

Tabel 2. Principalele vizite diplomatice ale oficialităĠilor din Republica Portugheză în Republica Moldova. Anul, luna 25-26 Martie, 2002 Vizita la Chiúinău a dlui Jaime Gama, Ministrul Aface- rilor Externe al Portugaliei, în calitate de úef al delega- Ġiei OSCE, Portugalia deĠinând dosarul Republicii Mol- dova la OSCE. 30-31 Mai, 2001 vizita la Chiúinău a dlui Jaime Gama, Ministrul Aface- rilor Externe al Portugaliei, în calitate de úef al delega- Ġiei OSCE, Portugalia deĠinând dosarul Republicii Mol- dova la OSCE. 22-23 Septembrie, Vizita de lucru la Chiúinău a dlui Jaime Gama, Minist- 2000 rul Afacerilor Externe al R.Potrugheze.

Cu toate că poziĠia oficială a Republicii Moldova este conútientizarea im- portanĠei Portugaliei în Uniunea Europeanăúi relaĠiile transatlantice, din tabel se observă că vizitele oficialităĠilor din Republica Moldova în Portugalia sînt efectuate la fiecare 6 ani. Ceea ce este insuficient, reeúind din aspiraĠiile exp- rimate cu privire la integrarea în spaĠiul european úi numărul semnificativ de cetăĠeni care muncesc în Portugalia. Cred că iniĠiativa de demarare a procesu- lui de colaborare bilaterală dintre Republica Moldova úi Republica Portughe- ]ă ar trebui să aparĠină oficialităĠilor de la Chiúinău, dacă este cu adevărat

161 preocupată de soarta, condiĠiile de viaĠăúi de muncă a cetăĠenilor care sînt în Portugalia. Cu o întîrziere de aproape 11 ani, din lipsă de resurse financiare suficien- te, abia pe data 15 ianuarie 2006, la Lisabona, oficial a fost deschisă Ambasa- da Republicii Moldova în Portugalia209. ùeful misiunii diplomatice în Portu- galia a fost numit dl. Mihai Camerzan. La momentul actual, personalul scrie- ptic este format din 6 posturi diplomatice: Mihai Camerzan (Ambasador Ext- raordinar úi PlenipotenĠiar), Eduard Munteanu (Consul) úi Oprea Natalia (sec- retar I, responsabil pentru problemele politice), Diana Popa (úefa cancelariei), Dorina Tentiuc (traducator), úofer. SituaĠia este dificilă, Ġinînd cont de insufi- cienĠa personalului diplomatic, care ar putea asigura activitatea eficientă de promovare úi apărarea a drepturilor cetăĠenilor Ġării aflaĠi în Portugalia. În interviul acordat cu ocazia unui an de activitate al Ambasadei Repub- licii Moldova în Portugalia, ziarului „Mayak Portugalii”, dl.Mihai Camerzan a menĠionat că: „cetăĠenii din Republica Moldova sînt la fel de muncitori úi educaĠi, care au rămas devotaĠi principiilor úi tradiĠiilor naĠionale. CetăĠenii din Republica Moldova participă activ la dezvoltarea economiei úi societăĠii portugheze” (traducerea autorului). Confirmarea acestor aprecieri dl.Mihai Camerzan le-a primit în urma multiplelor sale întrevederi cu oficialităĠile din Portugalia. Scopul principal în activitatea Ambasadei este apărarea drepturilor cetă- Ġenilor Republicii Moldova aflaĠi în Portugalia. Însă în acelaú timp, activita- tea Ambasadei urmăreúte drept prioritare: consolidarea diasporei moldove- neúti, promovarea culturii moldave în Portugalia. Aici, am dori să deschidem o paranteză, că la momentul actual nu putem aplica termenul de „diasporă” ca fapt împlinit. Deúi în dicĠionarul Universal al Limbii Române, diaspora210 este definită ca totalitatea membrilor unei etnii stabiliĠi în afara teritoriului patriei sale. Mai corect ar fi utilizarea expresiei „comunităĠii moldovenilor din Portugalia”. ùi cu certitudine că „comunitatea moldovenilor din Portuga- lia” se află în proces de autoorganizare úi posibilă creare a diasporei. Forma- rea diasporei moldovenilor în Portugalia Ġine de timp. Iar actorii principali care ar putea contribui la crearea diasporei vor deveni cetăĠenii Republicii Moldova, care au decis de a trăi úi munci în Portugalia pentru o durată mai lungă a timpului.

209 Adresa juridică al Ambasadei Republicii Moldova în Republica Portugheză este: str. Goncalo Velho Cabral, 30-31 a, 1400-188, Lisabona, tel. (+ 351) 213 009 064, fax. (+ 351) 213 009 067 210ùăineanu L. DicĠionar Universal al Limbii Române. – Chiúinău, 1998, p.249

162 Analizînd, afirmaĠiile dl. Mihai Camezan am evidenĠiat o contradicĠie fundamentală de opinie. Dintr-un punct de vedere, oficialităĠile din Republi- ca Moldova, prin vocea Ambasadorului, urmăresc scopul de a reîntoarce ce- WăĠenii plecaĠi la muncă peste hotare, defuzînd mesajul, potrivit căruia, condi- Ġiile în Republica Moldova au devenit mai favorabile pentru realizarea poten- Ġialului său în prin activitatea de antreprenoriat mic úi mijlociu. Iar cetăĠenii se pot întoarce pentru a contribui la dezvoltarea economiei naĠionale autoh- tone. Din alt punct de vedere, promovarea ideii de consolidare a diasporei în Portugalia, ar conĠine mesajul potrivit căruia, Ambasada Republicii Moldova în Portugalia va depune eforturi în colaborarea cu cetăĠenii care au decis de a se integra pe deplin pe termen lung în societatea portugheză. În prezent Republica Moldova are încheiate doar două tratate bilaterale cu Republica Portugheză: Comunicatul privind stabilirea relaĠiilor diplomati- ce úi Memorandumul de înĠelegere privind cooperarea între Ministerul Aface- rilor Externe al Republicii Moldova úi Ministerul Afacerilor Externe al Repu- blicii Portugheze, care a intrat în vigoare din 22 septembrie 2000. Pînă la ora actuală a fost parafat Acordul privind serviciile aeriene, în proces de negocie- re se află acordurile privind promovarea úi protejarea reciprocă a investiĠiilor, trasporturile rutiere de pasageri úi marfuri úi Acordul privind evitarea dublei impuneri a impozitelor pe venit úi pe proprietate úi prevenirea evaziunii fis- cale. Legăturile culturale. Din 1 septembrie 2006, prin decizia Gurvernului Republicii Portugheze a demarat proiectul de studiere a limbii úi literaturii portugheze. Cu această ocazie în cadrul UniversităĠii de Stat din Moldova, la Facultatea Limbi úi Literaturi Străine este în proces crearea centrului de limbă portugheză. Legăturiile de transport. În aprilie 2004 a fost deschisă ruta aeriană di- rectă Chiúinău – Lisabona. Compania „Air Moldova” este unica care asigură ruta aeriană directă Chiúinău – Lisabona – Chiúinău. Orarul zborurilor este în fiecare sîmbăWă din Chiúinău la ora 19.30. Din Lisabona la ora 22.00. PreĠul biletului într-o direcĠie variază de la 169-389 euro. Iar preĠul biletului tur – retur variază de la 344-784 euro. Transport alternativ pe traseul Chiúinău – Lisabona – Chiúinău este auto- carul. Acest serviciu este prestat în exclusivitate de firma MiloúTur.

Date statistice incomplete privind nunmărul cetăĠenilor din Republica Moldova în Portugalia

163 Constatarea, „întîrzierii acĠiunilor politico-diplomatice”, vine din analiza datelor statistice ale Serviciului de EmigranĠi úi Frontieră (SEF)211. Am des- coperit că primul cetăĠean din Republica Moldova a sosit în Portugalia în anul 1995. Însă datele statistice ale SEF-lui începe evidenĠa migranĠilor din anul 1999. Astfel, în anul 1999, SEF-ul a înregistrat – 3 cetăĠeni din Repub- lica Moldova, iar 149 au fost expulzaĠi din Portugalia, în acel an pentru, încă- lcarea legilor portugheze. În Tabelul 3 este prezenetată dinamica creúterii nu- Părului cetăĠenilor care au fost înregistraĠi de către SEF în baza paúaportului străin din Republica Moldova. Nu putem să excludem un anumit număr de cetăĠeni ar putea să se înregistreze pe teritoriul Portugaliei în baza paúaportu- lui al României.

Tabel 3. Dinamica numărului cetăĠenilor din Republica Moldova în Por- tugalia Anul Legal ExpulzaĠi 2005 1.374 ... 2004 1.047 25 2003 270 30 2002 12.155 30 2001 45 ... 2000 ... 63 1999 3 149 Total ~14.894 ~ 297

Tabel 4. Date privind acĠiunilor ilegale înfăptuite de către cetăĠenii din Republica Moldova Anul ExpulzaĠi Încălcarea Furt Imigrare ilegală Total frontierei calificat 2005 ...... - 2004 25 ...... 25 2003 30 3 1 1 35 2002 30 ...... 30 2001 ...... - 2000 63 ...... 63 1999 ...... -

211 Servico de Estrangeiros e Frontieras, Portugal, www.sef.pt/estatisticas.htm (accesat Februarie 2007)

164

Tabel 5. Principalele localităĠi în care cetăĠenii din Republica Moldova sînt rezidenĠi în Portugalia Localitatea / Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Aveiro - 1 ...... 56 75 Beja - 1 ...... 18 18 Braga - - ...... 18 21 Castelo Branco - - ...... 1 1 Coimbra - - ...... 28 34 Faro - 8 ...... 365 443 Evora - 1 ...... 6 6 Guarda - - ...... 1 1 Leiria - 1 ...... 23 30 Lisboa 1 9 ...... 206 294 Portalegre - - ...... 33 45 Porto - 3 ...... 17 39 Santarem - - ...... 30 38 Setubal 1 19 ...... 157 213 Viana do Castelo - - ...... 6 14 Vila Real - - ...... 1 1 Viseu 1 1 ...... 47 59 Acores - - ...... 17 19 Madeira - - ...... 17 23 Total 3 45 ... 12.155 ... 1047 1374

În final trebuie de menĠionat că comunitatea moldovenilor în Portugalia este una dintre cele mai numeroase, după comunitatea brazilienilor úi ucraine- nilor, úi potrivid datelor statistice ale SEF-lui înrgestirează peste 24.000 cetă- Ġeni din Republica Moldova. În timpul studiului am evidenĠiat o lipsă de informaĠie útiinĠifică (cantita- tivăúi calitativă) autenticăúi comună care ar reflecta situaĠia reală privind fluxul migranĠilor dintre Republica Moldova – Portugalia. Ministerul Aface- rilor Externe úi Integrării Europene operează cu cifra de 40.000 de cetăĠeni dintre care 20.000-24.000 deĠin statut legal de úedere pe teritoriul Portugaliei. Cît priveúte datele statistice aplicate în sursele útiinĠifice din Portugalia cifrele diferă. Valente Rosa212, indică un număr de 8.948 cetăĠeni din Repub- lica Moldova aflaĠi legal pe teritoriul Portugaliei. Trebuie de menĠionat că sa- vanĠii din Portugalia, în studiile sale privind fenomenul migraĠiei, includ cetă-

212 Valente R., Maria J. Contributos dos imigrantes na demografia portuguesa. ACIME. – Lisboa, 2004, p.46

165 Ġenii din Republica Moldova în grupul de migranĠi din Ġările Europei de Est (împreună cu cetăĠenii din Rusia, Ucraina úi Belorusia), fapt care îngreunează delimitarea comunităĠii moldovenilor. Un alt aspect al fenomenului migraĠiei internaĠionale, îl constituie întoar- cerea persoanelor în Ġara-origine din anumite motive. În această ordine de idei, mai jos noi vom prezenta datele statistice oferite de către OrganizaĠia In- ternaĠională pentru MigraĠie (OIM) cu sediul la Lisabona. În urma solicitării informaĠiei despre cetăĠenii din Republica Moldova în Portugalia ni s-a oferit date despre persoanele care au beneficiat de programul „Întoarcere binevolă”, administrat de OIM. Din 1998 úi pînă în iulie 2006, în total de acest program au beneficiat 67 de persoane (Tabel 6).

Tabel 6. Dinamica numărului beneficiarilor programului „Întoarcere be- nevolă” (OIM)213 Anul 98 99 00 01 02 03 04 05 06 persoane 15 32 2 10 1 3 2 1 2 Note: În oficiul OIM din Republica Moldova date privind numărul beneficiarilor programului „Întoarcere Benevolă” nu există.

Mecanismele de integrare úi adaptare socială a cetăĠenilor Republicii Moldova în Portugalia. Integrarea úi adaptarea cetăĠenilor din Republica Moldova este un proces dinamic úi complex. Dinamica este cu o intensitate sporită, iar complexitatea se extinde asupra aspectului economic, social, cultural úi ecologic, cu intra úi inter relaĠii specifice pentru comunitatea moldovenilor din Portugalia. Bineîn- Ġeles, timp de o lună, a fost imposibil de a descoperi úi descrie integral meca- nismul integrării úi adaptării comunităĠii moldovenilor în societatea portughe- ]ă. Unui studiu mai complex úi profund necesită resurse úi timp mai îndelun- gat. Cu toate acestea, am reuúit să evidenĠiem două cele mai importante de integrare socială. Aceste modalităĠi sînt aplicabile úi pentru alte comunităĠi de emigranĠi din Portugalia. I-a modalitate: Trecerea de la statul ILEGAL la cel LEGAL al migran- tului. Acest lucru se datorează iniĠiativei legislative ale Guvernului Portuga- liei din anul 2001, privind legalizarea migranĠilor care muncesc în Ġară. II-a modalitate: Trecerea de la PASIV la ACTIV. Aces autodezvoltarea mecanismului instituĠional civic. Au fost identificate 4 cele mai importante OrganizaĠii non-guvernamentale fondate de către cetăĠenii din Republica Mo-

213 Date oferite de oficiul OrganizaĠiei InternaĠionale pentru MigraĠie din Portugalia.

166 ldova, care contribuie mai mult sau mai puiĠin la integrarea culturalăúi socia- Oă: - Centro Cultural Moldavo (CCM) (Raisa Machidonschi); - Centro “Mihai Eminescu” (Dorina Tentiuc); - Centro “MioriĠa” (Valentina Romanciuc); - Centro “Nash Stili” (Raisa Zolotco); În ultimul timp, numărul cetăĠenilor care susĠin iniĠiativele úi proiectele orientate spre dezvoltarea comunităĠii este în creútere. Însă, se evidenĠiază o insuficienĠă de resurse adiministrativ úi organizatoric, îndreptat spre dezvolta- rea comunităĠii moldovenilor la nivelul cuvenit pentru a primi statut de dias- poră în Portugalia. AcĠiunile de autoorganizare a comunităĠii moldovenilor din Portugalia necesită implicarea “liderilor civici mobili” angajaĠi full time. Se deschide o oportunitate de sprijin real din partea Republicii Moldova ce- WăĠenilor săi plecaĠi la muncă în Portugalia, prin implementarea proiectelor úi programelor de asistenĠă civică internaĠională. AsistenĠa civică internaĠională ar putea constituie condiĠia favorabilă pentru pregătirea profesională a stude- QĠilor la specialitatea relaĠii internaĠionale. Din această perspectivă, este bene- fic de a aplica modelul CEPO, experienĠă aplicată în cadrul UniversităĠii de Stat din Moldova. Extinderea activităĠilor CEPO la nivel internaĠional, ar pu- tea crea condiĠii pentru tineri de dezvolta abilităĠi profesionale în domeniul relaĠii internaĠionale, prin participare civică internaĠională. În acelaúi timp, participarea civică internaĠională ar permite studenĠilor de a aplica potenĠialul Vău creativ la soluĠinarea diverselor probleme cu care se confruntă cetăĠenii din Republica Moldova care muncesc în Portugalia. Avantajul, activităĠii civice internaĠionale este enorm, pentru student úi dezvoltarea disciplinei relaĠii internaĠionale autohtone. În primul rînd, studen- Ġii vor putea primi instruire profesională prin activităĠi civice úi sociale. Tine- rii, de la specialitatea relaĠii internaĠionale, prin antrenarea în proiectele úi programele de asistenĠă civică internaĠională vor avea posibilitate săúi dez- volte abilităĠile profesionale necesare pentru activitatea în domeniul relaĠiilor internaĠionale. FinanĠarea proiectelor de asistenĠăúi contribuĠie civică interna- Ġională, poate fi efectuată din bugetul de stat, sprijinul organizaĠiilor internaĠi- onale úi contribuĠii private (agenĠi economici sau turism).

Concluzii Realizarea investigaĠiei de teren a constuit o experienĠă importantă, care a permis acumularea de noi date empirice privind fenomenul migraĠiei din Republica Moldova în Portugalia úi impactul lui asupra calităĠii potenĠialului uman. În urma efectuării investigaĠiei s-a reuúit de a depista unel lacune în fu- ncĠionarea mecanismului de promovare a politicii externe. Astfel, formuala-

167 rea recomandărilor are scopul de a înlătura barierele care influenĠează eficie- QĠa promovării politicii externe. Recomnadările formulate poartă un caracter útiinĠifico-practic, menite să îmbunăWăĠească conĠinutul úi extindă aria de coo- perare dintre Republica Moldova úi Portugalia. Astfel, în final constatăm următoarele probleme: - relaĠiile bilaterale dintre Republica Moldova úi Portugalia sînt insufici- ent de exploatate în contextul migraĠiei internaĠionale úi integrării europene; - comunitatăĠile útiinĠifice din Republica Moldova úi Portugalia, operea- ]ă cu diferite date statistice privind fenomenul migraĠiei internaĠionale Moti- vele sînt următoarele: ƒ Lipsa colaborării útiinĠifice în problemele migraĠiei dintre Republica Moldova úi Portugalia. Centrele de cercetare din Republica Moldova úi Portu- galia, studiază fenomenul migraĠiei separat; ƒ Lipsa mecanismului de coordonare orientat spre sporirea gradului de eficienĠăúi contribuĠie a cercetărilor útiinĠifice asupra fluxului migranĠilor di- ntre Republica Moldova úi Portugalia. Lipsa mecanismului de coordonare al activităĠii útiinĠifice se răsfrînge negativ asupra implicării útiinĠei în soluĠiona- rea problemelor sociale în relaĠiile dintre Republica Moldova úi Portugalia; ƒ Lipsa metodologiei de cercetare a fenomenului migraĠiei, acceptată de Fătre comunităĠile academice din Republica Moldova úi Portugalia. SavanĠii, centrele de cercetare, organizaĠiile internaĠionale aplică diverse metodologii de investigaĠie cantitative úi calitative; ƒ Lipsa bazei de date comune privind fluxul migranĠilor dintre Republi- ca Moldova úi Portugalia. Baza de date este necesară pentru stocarea materia- lului empiric necesar pentru monitorizarea dinamicii fluxului migraĠional úi tendinĠelor sale. - Integrarea úi adapatarea socială este un proces anevoios úi dificil care poate fi soluĠionat doar prin asistenĠă civicăúi socială internaĠională. - Proiectele de asistenĠă civică interenaĠională vor contribui la transfor- marea comunităĠii moldovenilor într-o diasporă capabilă să apere úi promove- ze drepturile membrilor săi care muncesc úi locuiesc în Portugalia.

Recomandări úi soluĠii. În primul rînd, reeúind din multiplele lacune de ordin útiinĠific, propunem următorul algoritm de înlăturare a problemelor. Colaborarea útiinĠifică bilate- rală ar putea dezvoltată prin constituirea unui „grup mobil de lucru útiinĠific”. ComponenĠa grupului mobil ar fi compus din 2-4 cercetători din ambele Ġări. Scopul de constituire al grupului mobil de lucru ar consta în monitorizarea fluxului migraĠiei dintre Republica Moldova úi Portugalia úi elaborarea reco- mandărilor corespunzătoare Guvernelor Republicii Moldova úi Portugalia,

168 necesare pentru eficientizarea administării migraĠiei. Sarcina „grupului mobil de lucru” va consta în elaborarea unei metodologii comune, colectarea datelor úi crearea bazei de date empirice necesare pentru monitorizarea dinamicii fe- nomenului migraĠiei dintre Republica Moldova úi Portugalia. În al doilea rînd, în timpul investigaĠiilor a devenit necesar de a elabora un program complex, multidimensional care ar soluĠiona problemele de inte- grare úi adaptare socială a cetăĠenilor din Republica Moldova. Cu această ocazie, în colaborare cu Centrul Cultural Moldav (CCM) a fost elaborat úi es- te în proces de implementare proiectul „Viitorul – Futuro – Ȼɭɞɭɳɟɟ”. Mo- delul integrării úi adaptării cetăĠenilor din Portugalia este prezentat în Anexa. Scopul proiectului este: elaborarea úi implemetarea mecanismului de integ- rare socio-culturalăúi economică al migranĠilor tuturor vîrstelor (copii úi ma- turi), care doresc să muncească temporar sau permanent cu statut legal în Por- tugalia, prin dezvoltarea úi realizarea potenĠialul intelectual úi profesional. Obiectivele proiectului „Viitorul – Futuro – Ȼɭɞɭɳɟɟ” sînt: x Crearea Centrului de Resurse InformaĠionale úi Dezvoltarea AbilităĠi- lor Profesionale; x Dotarea tehnico – materialăúi programe soft legalizate; x Dezvoltarea relaĠiilor reciproc avantajose cu întreprinderile locale, na- Ġionale úi transnaĠionale; x Crearea bazelor de date informaĠionale, care asigură procesul de integ- rare úi adaptare socială. $úteptările proiectului „Viitorul – Futuro – Ȼɭɞɭɳɟɟ” sînt durabile úi orientate spre: x Crearea mecanismului multidimensional care asigura integrarea socia- Oă a migrantilor (cultural, social úi economic); x Crearea condiĠiilor pentru dialog intercultural; x Programe de dezvoltare a cunoútinĠelor úi abilităĠilor practice copiilor din familiile migranĠilor; x Cursuri orientate spre dezvoltarea abilităĠilor profesionale necesare mi- granĠilor pentru integrarea cu succes în relaĠiile econimice. În final, putem constata că relaĠiile bilaterale reglementarea fluxului mi- graĠional, socio-cultural úi economic dintre Republica Moldova úi Portugalia sînt de abia la începutul dezvoltării sale. Reuúita relaĠiilor bilateriale va depi- nde de construirea unui parteneriat durabil úi multidimensional care va inclu- de organele de stat, agenĠii economici úi organizaĠiile non-guvernamentale din ambele Ġări. Precum úi participarea organizaĠiilor internaĠionale, cum ar fi: OrganizaĠia InternanĠională pentru MigraĠie úi OrganizaĠia InternaĠională a Muncii.

169

Bibliografie: Alto Comissariado para a Imigracao e Minorias Etnicas – www.acime.gov.pt. Immigration and Place in Mediterranean Metropolises / Fonseca M.L., Mal- heiros J., Ribas-Mateos N., White P., Esteves A. (eds.) – Lisbon, 2002. IaĠco M., IaĠco N. Studii asupra migraĠiei din Europa de Est úi Centrală în Spania úi Portugalia. // Moúneaga V., Mohammadifard Gh., Corbu-Dru- mea L. (coord.) PopulaĠia Republicii Moldova în contextul migraĠiilor internaĠionale. Volumul I. – Iaúi, 2006, pp.229-247. Fonseca L. Imigrants in Lisboa, Routes of integration. CEG. – Lisboa, 2002. Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ. Ɇɵɫɬɪɨɢɦȿɜɪɨɩɭ, ɢɧɟɬɨɥɶɤɨ... – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 2005. Relatorio INTI I3 Indicatores de Integracao de Imigrantes. Portugal / coorde- nadora Nacional Catarina Reis Oliveira – Arhiva personală a autorului. Revista săptămînală «Ɇɚɹɤɉɨɪɬɭɝɚɥɢɢ» - www.maiak.org Servico de Estrangeiros e Frontieras, Portugal – www.sef.pt/estatisticas.htm (accesat Februarie 2007) ɋɥɨɛɨɞɟɧɸɤȽ. ɆɟɯɚɧɢɡɦɵɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɢɧɬɟɝɪɚɰɢɢɷɦɢɝɪɚɧɬɨɜɢɡɊɟɫ- ɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɜ ɉɨɪɬɭɝɚɥɢɢ (ɧɚ ɩɪɢɦɟɪɟ ɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨ ɐɟɧɬɪɚ Ɇɨɥɞɨɜɵ «Centro Cultural Moldavo»). // Moúneaga V., Mohammadi- fard Gh., Corbu-Drumea L. (coord.) PopulaĠia Republicii Moldova în contextul migraĠiilor internaĠionale. Volumul II. – Iaúi, 2006, pp.174- 183. ùăineanu L. DicĠionar Universal al Limbii Române. – Chiúinău, 1998. Valente R., Maria J. Contributos dos imigrantes na demografia portuguesa. ACIME. – Lisboa, 2004

Prezentat la redacĠie la 14 noiembrie 2007

170 ANEXA Modelul de colaborare al principalelor parteneri care asigură adaptarea úi integrarea complexă al migranĠilor din comunitatea cetăĠenilor din Republica Moldova în Portugalia

Colaborarea dintre organizaĠii guvernamentale SEF, ACIME, Guvernele Republicii Moldova úi Portugaliei, 3 Ambasada Republici Moldova în Portugalia, OrganizaĠia Nivel InternaĠională pentru MigraĠie, OrganizaĠia InternaĠională a Muncii.

Centrul Cultal Moldav (CCM) – AsociaĠia SOLIDARIEDADE – Camerele municipale - AsociaĠiile 2 migranĠilor altor etnii – Biserica – Mass-media – Nivel Întreprinderi private úi de stat – Bănci.

Proiecte úi programe de asistenĠă civică internaĠionale orientate spre adaptarea úi integrarea socială al 1 migranĠilor din Republica Moldova Nivel

171 Domenii de activitate principale orientate să contribuie la adapatarea úi integrarea socială al migranĠilor din Republica Moldova I. Adaptare socială - ConsultaĠii psihologice úi juridice; Program de adapatare psiho-socială úi asigurare informaĠională «Ce trebuie să útie noul migrante despre Portugalia» (durata 1lună); - Cursuri de limba portugheză specializate; - Programe sociale de susĠinere a persoanelor din grupul de risc din rîndul comunităĠii moldovenilor din Portugalia; - Editarea materialelor promoĠionale úi a buletinului informativ “ORIZONTUL”; - Crearea paginii web al Centrului Cultural Moldav (CCM).

II. Integrarea sociala a) Cultural-educaĠională: - Crearea bazei de date al instituĠiilor de învăĠămînt preuniversitar úi universitar care coolaborează cu migranĠii; - Organizarea úi participarea la evenimente de promovare a culturii autohtone; - Programe culturale ce include excursii (muzee, teatru, cinema, biblioteca); - Fondarea unei biblioteci publice pentru migranĠi.

b) Dezvoltarea abilităĠilor profesionale - Crearea sălii multimedia (Soft, baze de date, audio/video arhiva). - Program de «Managmentul afacerii pentru migranĠi » (3–6 luni); - Cursurilor de informatică úi programare aplicativă úi de utilizare a tehnologiilor informaĠionale pentu copii úi maturi. - Crearea bazei de date a intreprinderilor care solicită lucrători din Republica Moldova;

c) Un mod săQătos de viaĠă într-un mediu ecologic corespunzător - Programe pentru un mod săQătos de viaĠă; - Programe informative pentru copii, tineri úi maturi din comunitatea moldovenilor («Anti SIDA», educatie sexuală, lupta cu alcoolismul); - Organizarea competiĠiilor sportive (fotbal. baschet, volei, etc); - Cursuri de «Primului ajutor medical în condiĠii casnice úi la locul de muncă»; - Participarea civică a copiilor úi tinerilor din comunitatea moldovenilor în programe úi proiecte ecologice din Portugalia. CONSOLIDAREA SECURITĂğII NAğIONALE A REPUBLICII MOLDOVA PRIN PRISMA COLABORĂRII CU ORGANIZAğIA ATLANTICULUI DE NORD214

Pantelimon VARZARI Republica Moldova, Chiúinău Academia de ùtiinĠe a Moldovei Institutul de Filozofie, Sociologie úi ùtiinĠe Politice ùef-secĠie ùtiinĠe Politice doctor, conferenĠiar

Vitalie VARZARI Republica Moldova, Chiúinău Universitatea „Al. I. Cuza”, România, Iaúi Centrul de Studii Europene, masterand

The present article examines the state of things in the security sector of the Republic of Moldova. The main threats and vulnerabilities are scanned in the first part. The author determines that the most precarious threats and vul- nerabilities are consequences of wide-ranging problems Moldova is confron- ting with: separatism, political and economic instability, immigration, depo- pulation, transnational crime and trafficking, rickety democratic institutions and the geopolitical position between the two competitive powers: Russian Federation and NATO/EU. Thus, Moldova’s vulnerability is shaped by it’s indecision who’s part to take, and in consequences its actions are mostly im- pulsive and do not follow clear strategic objectives. The second part of the article emphasizes the fact that after the NATO and EU enlargement in 2004 and 2007 to the East the regional environment seems to become more suitable for Moldovan diplomacy to reshape it’s fore- ign policy and redirect it toward a deeper cooperation with NATO and EU. And indeed, the ratification of the Individual Moldovan – European Union Action Plan in the frame of European Neighborhood Policy and Individual Partnership Action Plan Moldova – NATO in the frame of Partnership for Peace Agreement, shows that Moldova, eager to consolidate its security, has initiated a closer relation with the West. In this chapter the author develops

214 Recenzent - doctor în istorie, conferenĠiar Platon FRUNTAùU 173 the history of the Moldova – NATO relations and highlights the importance of such relations for the Moldovan security. The third part of the present study examines the role of IPAP in consoli- dating national security of the Republic of Moldova. The main objectives are mentioned, the ways these objectives will be implemented are described and the implementation process is put under discussion. The idea of this chapter is that IPAP is an excellent document that can fortify the national security, if declarations are doubled with concrete efforts and actions. Unfortunately, in- dependent experts argue that little have been done till now to implement in practice the commitments Moldova has taken. And this becomes a big threat for Moldovan credibility on the international arena, and for own security, since the results of the implemented actions are found only on the papers. The recommendations for the Moldovan Government are found in the Conclusion chapter. A closer cooperation with Bruxelles and independent experts is required while implementing IPAP, more coordinated actions with Ministry of Finance is imperative, a clear understanding of the ways the IPAP should be implemented is crucial.

Starea de securitate a Republicii Moldova: ameninĠări úi vulnerabilităĠi Starea de (in)securitate a Republicii Moldova este determinată de mai mulĠi factori cumulativi. Este vorba, în special, de ameninĠările úi vulnerabili- WăĠile politice, militare, economice, sociale úi de mediu cu care se confruntă încă de la întemeierea sa în 1991 tînărul stat úi care se perpetueazăúi se agra- vează tot mai mult, riscînd să ducă societatea spre noi crize. Printre cele mai serioase ameninĠări úi vulnerabilităĠi la adresa securităĠii naĠionale menĠio- Qăm: 1. ExistenĠa regimului separatist de la Tiraspol úi prezenĠa în zona de Est a Republicii Moldova a trupelor ruseúti care deĠin un arsenal important de ar- me militare ofensive úi defensive. 2. Presiunile politice, diplomatice úi economice externe exercitate de Fe- deraĠia Rusă în scopul urmăririi propriilor interese în zonă. 3. Slaba funcĠionare a instituĠiilor democratice. 4. InconsistenĠa politicii externe în promovarea intereselor naĠionale. 5. ExistenĠa unei economii bazate preponderent pe agricultură, producti- vitatea căreia depinde în mare parte de condiĠiile climaterice. 6. Diversificarea slabă a exporturilor úi dependenĠa excesivă faĠă de piaĠa rusă de desfacere.

174 7. DependenĠa excesivă faĠă de importurile de petrol, gaze úi electricitate din FederaĠia Rusă, combinată cu incapacitatea valorificării unor surse de energie similare sau alternative. 8. Perpetuarea criminalităĠi organizate úi impactul negativ al acesteia în domeniul politic úi economic, ceea ce susĠine dezvoltarea unei economii te- nebre úi care subminează autoritatea statului úi bunăstarea cetăĠenilor. 9. Rata înaltă a úomajului, insuficienĠa protecĠiei úi asistenĠei sociale, scăderea nivelului de trai ale unei considerabile păUĠi a populaĠiei. 10. Migrarea masivă – legalăúi ilegală – peste hotare a cadrelor înalt ca- lificate. 11. Criza demografică ce afectează nivelul de dezvoltare economică a Ġă- rii. 12. Defriúările masive ale pădurilor, care duc la înrăutăĠirea calităĠii aeru- lui, la dispariĠia multor specii de florăúi faună, la eroziunea terenului úi la alunecări de teren. 13. Concentrările masive de deúeuri menajere solide în locuri neautoriza- te, ceea ce conduce la poluarea apelor freatice, care sînt principala sursă de apă potabilă în localităĠile rurale215. Perpetuarea acestui úir impresionat de pericole iminente la adresa securi- WăĠii naĠionale a fost posibilăúi din cauza condiĠiilor geopolitice specifice în care úi-a făcut apariĠia úi se dezvoltă noul stat Republica Moldova: un terito- riu mic, situat între Ucraina úi România, lipsit de resurse naturale importante, cu o populaĠie în principal rurală, cu o economie preponderent agrară; o re- giune caracterizată de un vid de securitate, dominat de ambiĠiile Rusiei de a o Ġine în propria zonă de interese, combinată cu lipsa unei strategii coerente a UE úi NATO pentru zona în cauză, la care se mai adaugăúi lipsa unei viziuni geostrategice a clasei politice de la Chiúinău asupra politicii externe a Ġării. În ciuda acestei poziĠii vulnerabile, s-au produs schimbări importante în arealul geopolitic în care este plasată Moldova: creúte prezenĠa UE úi SUA în zonăúi se amplifică interesul faĠă de Moldova. Aceasta se datorează în primul rînd extinderii spre est a celor două, úi în mod implicit, aderării României, mai întîi la NATO în 2004 úi apoi la UE în 2007. Aúa cum afirmă D.Dunga- ciu, contextul politic european face astăzi, dar mai ales mîine, ca interesul pe- ntru regiunea Mării Negre să sporească în plus, ca nevoia unei strategii regio- nale (a Occidentului – n.n.) să devinăúi mai presantă216. Acest imperativ stra- tegic se datoreazăúi faptului că „Europa de Sud-Est rămîne principala sursă

215 Mai detaliat a se vedea: Gorincioi R., Varzari V. Aspecte ale securităĠii naĠionale în Republica Moldova. // http://www.nato.md/images/stories/studii_si_analize01-09-2007.pdf ((acces la 30 septembrie 2007). 216 Dungaciu D. Moldova ante portas – Bucureúti: Tritonic, 2005, p.272. 175 de instabilitate în spaĠiul european. Este unica regiune europeană în care pro- blemele ce Ġin de securitatea clasică militară sînt foarte actuale, ceea ce nu mai este valabil pentru alte păUĠi ale continentului”217. Pe lîngă această prezenĠă în creútere a NATO úi UE în zonă, úi, implicit, în Moldova, observăm úi amplificarea eforturilor de promovare a propriilor interese în regiune ale FederaĠiei Ruse: Moscova a dublat presiunile diploma- tice úi politice asupra Moldovei cu cele de ordin economic. Strategia rusească este marcată, de fapt, de două tendinĠe contradictorii: pe de o parte, ea încura- jează dezvoltarea unei atmosfere de încredere prin angrenarea în scheme de cooperare regională, în acĠiuni comune de consolidare a securităĠii împotriva Dúa-ziselor „noi riscuri”, iar, pe de altă parte, ea foloseúte forĠa militară (poli- ticăúi economică – n.n.) în conflicte îngheĠate cu rol de descurajare în mome- ntul în care Moscova constată că orientarea unor state riverane tinde să ia o turnură periculoasă218. Din acest punct de vedere, mai mulĠi specialiúti consideră că succesul cu care NATO úi UE îúi vor promova propriile standarde în Moldova depinde nu atît de dorinĠa úi acĠiunile Moldovei în direcĠia colaborării cu forurile occide- ntale, cît de aranjamentele consensuale ale NATO úi UE, pe de o parte, úi ale FederaĠiei Ruse, pe de altă parte, privitor la acest spaĠiu. În ciuda unei aseme- nea perspective asupra situaĠiei geopolitice a Moldovei, considerăm că sînt necesare eforturi suplimentare din partea Chiúinăului în direcĠia aprofundării cooperării cu NATO úi UE. Aceste eforturi ar valida apartenenĠa noastră la spaĠiul euro-atlantic úi ar impulsiona UE úi NATO la conturarea unei strategii mai clare úi de perspectivă faĠă de Moldova. Or, documentul adoptat de către aliaĠi la ultimul Summit al NATO de la Istambul, intitulat „Parteneriatul Euro-Atlantic: reorientare úi renovare”, enunĠă că „NATO va acorda o aten- Ġie specială imperativelor individuale provenite din rîndul partenerilor care au demonstrat voinĠă úi angajament clar în participarea la programele NATO: IPAP, PAP-DIB, PARP úi PAP-T”219.

Cooperarea dintre Moldova úi NATO: ameliorarea insecurităĠii politico-militare Primul cadru de colaborare al NATO cu Ġările Europei de Est l-a cons- tituit Consiliul Parteneriatului Nord-Atlantic (CPNA), lansat la 20 decembrie

217 Popescu N. Republica Moldova în sistemul de securitate european // www.ipp.md/files/Publicatii/2002/decembrie/N-Popescu.doc (22.09.2007). 218 Ionescu C. Marea Neagră – un pivot geopolitic în dispută? // Geopolitica , nr.1(5), 2005, an IV. 219 The Euro-Atlantic Partnership - Refocusing and Renewal, Istambul, 23 June 2004, Cap.3, §3.1.2. // http://www.nato.int/docu/basictxt/b040623e.htm (acces la 22 septembrie 2007). 176 1991 în urma deciziilor adoptate la Summit-ul de la Roma din luna noiembrie a aceluiaúi an. Au fost atunci invitate să colaboreze cu NATO nouă foste me- mbre ale Pactului de la Varúovia220, iar acestora, după dezmembrarea URSS, li s-au alăturat fostele „republici-surori”, inclusiv Republica Moldova, la 10 ianuarie 1994. CPNA a constituit la acel moment un for cu rol consultativ, care aborda, în speĠă, teme generale politice úi de securitate. Din anul 1993 în cadrul CPNA s-a înfiinĠat Grupa ad hoc pentru colaborare la acĠiunile de menĠinere a păcii, astfel încît cooperarea în cadrul Consiliului s-a extins într- un domeniu care a devenit, din 1991, una dintre activităĠile-cheie ale Alian- Ġei221. În acelaúi an 1993, la iniĠiativa úefului Corpului Statului-Major, genera- lul Shalikashvili, pe lîngă dialog úi cooperare, în relaĠia cu Ġările CPEA a fost promovată úi concepĠia de „parteneriat”. După cum apreciază J.Fiedler úi P.Mares, Programul Parteneriat pentru Pace (PpP) a fost un proiect propus de SUA, liderul incontestabil al NATO, úi a constituit un răspuns la dorinĠa statelor participante la CPNA de a deveni membre ale alianĠei. Mai mult, su- gerează autorii, era evident că aceste state nu considerau CPNA drept garan- Ġie suficientă a securităĠii lor222. Aúa încît, raĠiunea lansării Parteneriatului a constat în adîncirea cooperării úi, în acelaúi timp, în apdatarea relaĠiilor stabi- lite între NATO úi Parteneri, conform situaĠiei úi necesităĠilor individuale. NATO a lansat oficial PpP în ianuarie 1994 cu scopul de a spori stabili- tatea úi securitatea pe întreg cuprinsul Europei prin lărgirea úi activizarea co- laborării politice úi militare; de a reduce pericolele la adresa păcii prin crearea relaĠiilor tehnice între parteneri úi Ġările membre; de a dezvolta interoperabili- tatea armatelor naĠionale cu scopul menĠinerii comune a păcii úi acordării unui ajutor umanitar în caz de situaĠii excepĠionale. Datorită faptului că PpP formează un grup de 26 de Ġări divers din punct de vedere politic, geografic, economic, cultural, cu aspiraĠii úi cerinĠe diferite de securitate, setul de inst- rumente al PpP acoperă o gamă largă de activităĠi, care sînt configurate astfel încît să răspundă diferitelor dorinĠe, ambiĠii úi capacităĠi ale fiecărui partener. Obiectivele centrale al PpP constau în: - sporirea transparenĠei în planificarea apăUării la nivel naĠional úi în de- finirea bugetului militar; - asigurarea controlului democratic al forĠelor armate naĠionale; - dezvoltarea pe termen lung a unor forĠe armate apte de a acĠiona la mi- siuni comune ale NATO223.

220 Bulgaria, Cehoslovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, România úi URSS. 221 Fiedler J., Mares P. Istoria NATO. – Iaúi: Institutul European, 2005, p.234. 222 Ibidem, p.235. 223 Parteneriatul pentru Pace – un parteneriat intensificat úi mai operaĠional. // http://www.nato.int/docu/other/ro/facts/pfp-enh_rom.htm (acces la 22 septembrie 2007). 177 În 1997 AliaĠii NATO au decis să sporească eficacitatea PpP, conferin- du-i un rol mai operaĠional prin acordarea unei atribuĠii mai importante parte- nerilor în luarea deciziilor úi în planificare. Ei îi întăresc dimensiunea de con- sultare politică, transformînd, totodată, Consiliul Parteneriatului Nord-Atlan- tic în Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA). Astfel, la Summit-ul de la Washington din 1999 úefii de state úi de guverne au semnat documentul intitulat PpP Intensificat úi mai OperaĠional. Această măsură s-a bazat pe ex- perienĠa obĠinută pînă la momentul respectiv úi constituie un cadru de referin- Ġă pentru Parteneriatul operativ al secolului XXI. Parteneriatul Intensificat úi mai OperaĠional se bazează pe trei elemente: - un Cadru de Lucru Politico-militar pentru OperaĠiunile PpP conduse de NATO; - un Proces extins úi adaptat de Planificare úi Analiză (PARP); - o cooperare militară practică intensificatăúi o cooperare în domeniul apăUării, care acoperă întreg spectrul colaborării în cadrul PpP224. Toate aceste măsuri esenĠiale au fost întreprinse cu scopul de a mobiliza Partenerii în faĠa noilor pericole ale secolului XXI. Iar aceasta se dorea a fi realizată în cazul în care înúLúi partenerii sînt state în care insecuritatea este relativ scăzutăúi în care guvernele sînt capabile de o colaborare multilaterală în domeniul securităĠii. Aderarea Republicii Moldova la PpP a avut loc în trei etape. Prima fază a constat în semnarea la 16 martie 1994 a Documentului-cadru, prin care Ġara noastră se angajează să respecte anumite norme comportamentale esenĠiale pe scena internaĠională: să sprijine dezvoltarea societăĠilor democratice, să men- Ġină principiile dreptului internaĠional ale Cartei ONU úi principiile Declara- Ġiei Generale a Drepturilor Omului, să nu recurgă în relaĠiile internaĠionale la forĠă sau la ameninĠarea cu forĠa, să respecte frontierele existente úi să ap- laneze conflictele pe cale paúnică. Documentul indică Moldovei să dezvolte relaĠii militare de cooperare cu NATO úi să dezvolte forĠe interoperabile cu cele ale AlianĠei pentru a putea participa împreună cu aliaĠii la misiuni de me- QĠinere a păcii225. Etapa a doua a constat în elaborarea Documentului de prezentareúi pu- nerea lui la dispoziĠia NATO. În acest text au fost stipulate măsurile ce vor fi întreprinse pentru atingerea scopurilor politice ale Parteneriatului, au fost pre- zentate ofertele Moldovei pentru activităĠile Parteneriatului úi menĠionate do-

224 Ibidem. 225Mai detaliat a se vedea: Manolache C., Bolun O. Programul Parteneriat pentru Pace ca fac- tor de integrare europeană a Republicii Moldova. // Moldova, România, Ucraina: Integrarea în structurile europene. – Chiúinău, 2000, p.49. 178 meniile specifice de cooperare între NATO úi Moldova. În concordanĠă cu acest document, Ġara noastrăúi-a asumat următoarele obligaĠii specifice: - de a pregăti o subunitate pentru operaĠiunile de menĠinere a păcii sub egida ONU; - de a instrui personalul militar medical pentru operaĠiuni de menĠinerea a păcii; - de a pregăti un grup de observatori militari pentru participarea la misi- unile ONU; - de a pune la dispoziĠie aerodromul de la Mărculeúti pentru aterizarea úi staĠionarea avioanelor în conformitate cu activităĠile Parteneriatului; - de a crea condiĠii pentru instruire úi manevre tactice în cadrul PpP la Centru de instruire „Bulboaca”; - de a pregăti pentru activităĠile în cadrul PpP un avion-cargou úi două elicoptere de transport226. Ulterior, în baza Documentului-cadru, a fost elaborat Programul Indivi- dual de Parteneriat (PIP). Elaborat în 1995, úi revizuit o dată la doi ani, PIP- ul este un Program în care sînt incluse declaraĠia scopurilor politice, angaja- mentele militare, obiectivele cooperării, precum úi activităĠile specifice care vor fi desfăúurate în fiecare domeniu aparte. În general, toate PIP-urile din 1995 pînă azi sînt axate pe direcĠii prioritare ce cuprind: - controlul democratic asupra ForĠelor Armate; - controlul asupra armamentelor úi dezarmării; - protecĠia civilă, prevenirea úi soluĠionarea situaĠiilor de criză; - planificarea úi desfăúurarea în comun a operaĠiunilor de menĠinere a Săcii; - pregătirea cadrelor, pregătirea lingvisticăúi alte aspecte de activitate militară227. Este util a menĠiona că iniĠial operaĠiunile desfăúurate sub egida PpP se limitau doar la acĠiuni de menĠinere a păcii, căutare úi salvare, la activităĠi umanitare. Din decembrie 1996 însă operaĠiunile PpP au fost extinse pentru a cuprinde întreg spectrul noilor misiuni ale AlianĠei, inclusiv misiuni de men- Ġinere a păcii (de exemplu, IFOR, SFOR). Concomitent cu angajarea în aceste misiuni esenĠiale, Republica Moldova participă activ úi la Procesul de planifi- care úi analiză a Parteneriatului (PARP), scopul căruia este crearea unei ba- ze pentru planificarea úi evaluarea forĠelor úi capacităĠilor partenerilor, care pot fi puse la dispoziĠie pentru instruire, exerciĠii úi operaĠiuni desfăúurate în comun cu ForĠele Armatei.

226 Ibidem, p.50. 227 Moldova – PfP: Programul Parteneriat pentru Pace. // http://www.army.gov.md/?action=show&cat=13 (acces la 22 septembrie 2007). 179 Evaluînd impactul PpP asupra securităĠii naĠionale a Ġării noastre A.Roú- ca evidenĠiază că PpP poate fi considerat drept o garanĠie a consolidării secu- rităĠii úi stabilităĠii pe continent úi porneúte de la faptul că participarea la Pro- gram va crea unele condiĠii de securitate úi îmbunăWăĠirea capacităĠii defen- sive a Republicii Moldova228. În aceeaúi ordine de idei, un comunicat al ser- viciul de presă al Ministerului ApăUării enunĠa că „participînd la activităĠile oferite de statele NATO úi Partenere, militarii moldoveni au obĠinut cunoútin- Ġele úi deprinderile necesare pentru participarea în operaĠiuni internaĠionale comune, fapt demonstrat pe parcursul contribuirii Armatei NaĠionale la ope- raĠiunea SFOR în Bosnia úi HerĠegovina, precum úi în cadrul operaĠiunii post- conflict de reconstrucĠiei în Irak”229. În acelaúi comunicat de presă se eviden- Ġia că, reieúind din noile iniĠiative lansate úi definitivate în cadrul Summit-uri- lor de la Praga (2002) úi Istambul (2004), Republica Moldova tinde spre lăr- girea, aprofundarea úi diversificarea cooperării cu AlianĠa Nord-Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace. În acest context, se examinează posibilita- tea semnării Planului de acĠiuni în cadrul Parteneriatului privind construirea instituĠiilor de apărare (PAP-DIB). Deoarece PAP-DIB-ul reflectă procesul de modernizare úi adaptare al ForĠelor Armate ale Partenerilor la cerinĠele ti- mpului, el se încadrează întocmai în concepĠia de restructurare a Armatei Na- Ġionale. IPAP-ul, la rîndul său, este destinat individualizării, sistematizării úi concretizării relaĠiilor, precum úi intensificării dialogului úi consultărilor între Parteneri úi AlianĠă la nivel interstatal úi interministerial230.

Planul Individual de AcĠiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO Urmînd logica aprofundării relaĠiilor dintre NATO úi Parteneri, AlianĠa a lansat în noiembrie 2002 la Summit-ul de la Praga ideea unor Planuri Indivi- duale de acĠiuni ale Parteneriatului (IPAP-urile). RaĠiunea IPAP constă în oferirea unui mecanism eficient ce ar organiza pe priorităĠi toate aspectele co- operării dintre NATO úi Ġările PpP, ar facilita coordonarea asistenĠei internaĠi- onale în efectuarea reformelor interne, ar contribui la elaborarea celor mai efective úi eficiente strategii pentru reformele din domeniu militar, ar îmbu- QăWăĠi procedurile bugetare de apărare úi ar instituĠionaliza o coordonare efi- cace a eforturilor inter-ministeriale. Metoda acestei iniĠiative constă în elabo- rarea de către Parteneri, cu sprijinul consultativ al AliaĠilor, a unor IPAP-uri

228 Interviu cu directorul de programe al Centrului de Informare úi Documentare privind NATO din Republica Moldova A. Roúca // „Flux”, nr.26, 2007, 29 iunie. 229 Moldova – PfP: Programul Parteneriat pentru Pace. // http://www.army.gov.md/?action=show&cat=13 (acces la 22 septembrie 2007). 230 Ibidem. 180 „personalizate” úi prezentarea lor în timp util spre aprobarea NATO. Georgia a fost primul stat care a semnat documentul – la 29 octombrie 2004, exemplu urmat mai tîrziu de Azerbaidjan, Armenia úi Kazahstan. Republica Moldova l-a semnat abia în data de 6 iulie 2006. Întîrzierea cu doi ani a autorităĠilor de la Chiúinău în a prezenta acest document se explică, în opinia lui A.Popov, pe atunci úef al DirecĠiei Securitate InternaĠională a MAE, prin obstacolele Pre- úedinĠiei: „Preúedintele a impus un adevărat embargou la acest subiect: nici un fel de discuĠii despre IPAP, făUă aprobarea expresă a tezelor de către Pre- sedinĠie. Motivul era evident, să nu irităm Rusia úi să nu-i dăm argumente să nu creadă că nu am fi prieteni, altminteri nu ne ajuta să soluĠionăm conflictul (transnistrean – n.n.)”231. Documentul din treizeci úi opt de pagini a fost apreciat de către experĠii de la Bruxelles ca fiind destul de ambiĠios. În conformitate cu acest Plan, pri- ncipalele obiective strategice ale Republicii Moldova sînt: integrarea în Uniu- nea Europeană, intensificarea dialogului úi aprofundarea relaĠiilor cu structu- rile euro-atlantice. În acelaúi context, preúedintele Moldovei apreciază că „avînd în vedere statutul său de neutralitate, Republica Moldova, prin imple- mentarea IPAP, nu urmăreúte obiectivul aderării la NATO, ci speră să utilize- ze Planul pentru accelerarea procesului de reforme în sectoarele apăUării úi securităĠii naĠionale”232. MenĠionăm că Planul este structurat în două păUĠi: partea întîi conĠine problemele sectoriale, ce se cer depăúite prin efectuarea reformelor de către Moldova. Partea a doua conĠine acĠiunile concrete care vor fi implementate de autorităĠile centrale în îndeplinirea obiectivelor stabili- te. Astfel, Moldova, prin elaborarea úi aprobarea acestui document, úi-a asu- mat angajamentul să coopereze cu NATO în ameliorarea securităĠii naĠiona- le ce provine din: - problemele politice úi de securitate; - probleme militare úi de apărare; - informarea insuficientă a publicului, slaba gestionare a situaĠiilor de urgenĠă; - aspecte administrative, slaba protejare a informaĠiei úi resurselor233. &ăile de depăúire a acestor probleme úi atingere a stării de securitate sa- tisfăFătoare, conform textului, constau în:

231 Popov A. Un an de la semnarea IPAP. // http://andreipopov.blogspot.com/2007_07_01_archive.html (accesat la 22 septembrie 2007). 232 Planul Individual de AcĠiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO a intrat în vigoa- re. // http://www.conflict.md/stiri.php?ID=1283 (accesat la 25octombrie 2007). 233 Planul Individual de AcĠiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO. // http://www.mfa.md/img/docs/ipap_ro.pdf (acces la 23 septembrie 2007). 181 - reglementarea cît mai curînd posibilă a conflictului transnistrean pe ca- le paúnică; - aprofundarea cooperării cu structurile úi instituĠiile europene úi euro- atlantice; - promovarea reformelor democratice, pentru a asigura supremaĠia legii úi conformitatea legislaĠiei úi practicii naĠionale în domeniul drepturilor omu- lui cu standardele internaĠionale relevante; - cooperarea cu Consiliul Europei (CoE), cu OrganizaĠia pentru Securi- tate úi Cooperare în Europa (OSCE) úi cu Uniunea Europeană în promovarea reformelor democratice; - perfecĠionarea cadrului juridic ce reglementează libertatea presei úi ac- cesul publicului la informaĠie; - combaterea terorismului internaĠional, a crimei organizate úi a traficu- lui de fiinĠe umane, prin perfecĠionarea cadrului juridic úi instituĠional exis- tent úi prin aprofundarea cooperării úi coordonării interinstituĠionale la nivel naĠional úi internaĠional; - asigurarea securităĠii naĠiunii prin exercitarea controlului democratic comprehensiv asupra ForĠelor Armate; - implementarea prevederilor Strategiei de Creútere Economicăúi Redu- cere a SăUăciei (SCERS) úi pe cele ale compartimentului economico-social al Planului de AcĠiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană; - crearea de ForĠe Armate capabile să acĠioneze împreună cu cele ale statelor aliate úi partenere în operaĠiunile multinaĠionale umanitare úi de men- Ġinere a păcii; - perfecĠionarea sistemele de instruire úi recrutare, precum úi consolida- rea managementul personalului militar úi instruirea personalul militar cu pri- vire la responsabilităĠile sale în domeniul drepturilor omului úi controlului de- mocratic; - elaborarea unui plan pe termen lung cu privire la consultări, comandă úi control (C3); - crearea unui mecanism transparent úi cu responsabilităĠi definite de securizare a armamentului úi muniĠiilor; - reformarea Trupelor de Carabinieri ca o parte importantă a reformei atotcuprinzătoare a sectorului de securitate úi apărare al Ġării; - transformarea Serviciului Grăniceri în organ de ocrotire a ordinii de drept; - informarea publicului în materie de securitate; - consolidarea cooperării cu NATO în domeniul útiinĠific;

182 - consolidarea sistemului de planificare a situaĠiilor civile de urgenĠăúi de pregătire pentru asemenea situaĠii, precum úi capacităĠile sale de manage- ment în caz de criză; - identificrea úi stabilirea priorităĠilor în asistenĠa necesară pentru imple- mentarea cu succes a IPAP-ului; - implementarea în deplină măsură a acordului de protejare a informa- Ġiei234. O analiză a IPAP-ului scoate în evidenĠă că, de fapt, documentul prevede mai curînd o reformare a sistemului de apărare naĠională a Ġării (consolidat prin posibilitatea cooperării militare internaĠionale în caz de criză), decît o re- ală reformare a întregului sistem al securităĠii naĠionale. Fenomen care are to- tuúi o explicaĠie plauzibilă: NATO este un bloc politico-militar, de aceea úi politicile coordonate de Ġările lui membre úi de Ġările partenere au loc, în mod special, în sectorul militar úi în cel politic. ùi aceasta este un avantaj pentru Moldova, pentru că UE nu se ocupă de acest aspect. Dacă autorităĠile de la Chiúinău vor înĠelege prin cooperarea cu NATO reformarea palierei militare a securităĠii naĠionale, iar prin cooperarea cu UE – reformarea palierelor eco- nomice, sociale úi de mediu, atunci securitatea naĠională ar avea doar de cîúti- gat. Dacă se va conútientiza că sectorul social, cel economic úi cel de mediu au nevoie de intervenĠii reformatoare de durată, dacă nu se va uita că în pri- mul rînd individul trebuie securizat úi că scopul securităĠii naĠionale este, de facto, crearea unui cadru adecvat de dezvoltare úi de prosperare a acestuia, atunci implementarea IPAP-ului va aduce doar beneficii Republicii Moldova. În acest sens, reputatul expert olandez J.Boonstra afirmă că în timp ce NATO priveúte reformarea sectorului de securitate prin prisma reformării armatei, serviciilor de pază, stabilirii interoperabilităĠii dintre armatele naĠionale, UE abordează această problemă prin prisma edificării unei bune úi eficiente gu- vernări235, astfel încît ambele perspective se completează. Pe de altă parte, cooperarea cu NATO în domeniul securităĠii nu produce doar beneficii militare úi politice, ci úi economice, sociale úi de mediu. Refor- marea sectorului militar este posibilă doar în cadrul unei Ġări democratice, un- de se aplică domnia legii: acestea fiind o precondiĠie a colaborării dintre NA- TO úi Parteneri, iar IPAP-ul atenĠionează în nenumărate rînduri că încurajea- ]ă implementarea reformelor economice úi sociale prevăzute în Planul de Ac- Ġiuni Uniunea Europeană – Moldova (PAUEM). Astfel, la capitolul dezvolta- re economicăúi politici prioritare, Planul prevede implementarea prevederilor

234 Ibidem, p.1-7. 235 Boonstra J. EU policy towards Moldova: the Security Dimension. // Neighbouring NATO and the EU: Policy Implications for Moldova’s Security and European Aspirations. - Chisinau, 14 November 2005. 183 din Strategia de Creútere Economică úi Reducere a SăUăciei (SCERS) úi pe cele ale compartimentului economico-social al PAUEM: promovarea compe- titivităĠii úi îmbunăWăĠirea mediului de afaceri, întreprinderea de măsuri în ve- derea consolidării securităĠii economice úi energetice úi dezvoltarea cooperă- rii cu organismele financiare internaĠionale. Mai mult, apreciem că însăúi re- formarea sistemului de apărare naĠională ar putea avea un impact economic úi social esenĠial: - creúterea securităĠii militare condiĠionează edificarea încrederii în sta- rea de securitate generală a Ġării; - sporirea interesului investitorilor străini în Ġară, ca rezultat al reforme- lor economice, sociale úi politice întreprinse pentru implementarea instrume- ntelor de cooperare (PpP, IPAP, MAP etc.); - amplificarea tendinĠelor de cooperare regională antrenate de dorinĠa împăUĠirii experienĠei de colaborare cu NATO. A trecut mai mult de un an de la semnarea IPAP-ului, iar întrebarea fun- damentală care apare este modul în care autorităĠile noastre implementează documentul. Astfel, la 4 iulie 2007 la Bruxelles a avut loc reuniunea Consili- ului Nord-Atlantic NATO, la care a fost discutat progresul în implementarea de către Republica Moldova a IPAP-ului în baza Raportului Misiunii NATO de evaluare din martie aceluiaúi an. Conform Comunicatului Ministerului Afacerilor Externe úi Integrării Europene (MAEIE), A.Stratan a prezentat in- formaĠii privind evoluĠiile în implementarea IPAP úi priorităĠile în procesul de reformare a sectorului de securitate úi apărare. Au fost scoase în evidenĠă úi domeniile care necesită sprijinul continuu al AlianĠei. ReprezentanĠii ğări- lor Aliate au apreciat drept reuúite mecanismele instituĠionale pe care Moldo- va le-a creat pentru implementarea IPAP-ului úi au considerat productive efo- rturile depuse în acest sens. Republica Moldova a fost încurajată să finalizeze procesul creării bazei politico-juridice pentru reformarea sectorului de securi- tate úi apărare236. Însă punctul de vedere oficial nu coincide cu cel al experĠi- lor independenĠi din Moldova úi din Occident, care se arată cel puĠin nedume- riĠi de ezitările Chiúinăului în implementarea prevederilor de bază. Astfel, analistul A.Popov constată că majoritatea Comitetelor de lucru specializate pe diverse aspecte ale reformei, practic, nu se întrunesc; personalul responsa- bil de implementarea prevederilor IPAP-ului în direcĠiile de specialitate ale MAEIE úi ale Ministerului ApăUării nu a fost suplimentat, iar la Misiunea Re- publicii Moldova de la Bruxelles nu a fost trimis pînă acum un reprezentant militar. Expertul consideră că după un avînt ambiĠios úi asigurări că am înĠe-

236 La Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului Nord Atlantic NATO. // http://www.nato.md/index.php?option=com_content&task=view&id=21&Itemid=34 (acces la 24 octombrie 2007). 184 lege ce înseamnă angajamentele de reforme pe care ni le-am asumat, au înce- put să vină din nou semnale confuze, care au făcut ca astăzi la NATO să se creadă despre Moldova că nu sîntem serioúi, că nu útim ce vrem, că nu putem face elementar distincĠia dintre intenĠii de reformă úi reforme úi, ce-i mai grav, ca nu avem voinĠă politică să implementăm IPAP-ul237. Aceste tendinĠe alarmante sînt susĠinute úi de unii reprezentanĠi de la NATO, care sînt indignaĠi de faptul că Moldova nu poate săúi îndeplinească obligaĠiile care úi le-a propus din proprie iniĠiativă: „Decît să vă asumaĠi am- biĠios 22 obiective, iar la sfîrúit de an să faceĠi doar 16, este mult mai bine să fiĠi modeúti úi realiúti úi să vă asumaĠi 15, dar să faceĠi cu unul mai mult - 16, dar să le faceĠi bine. VeĠi arăta mult mai solid úi responsabil... Ce într-adevăr deranjează este că atunci cînd vă spunem că aĠi rămas în urmă, din răspunsu- rile pe care le primim avem impresia că pentru voi e vorba de o obligaĠie nep- Oăcutăúi căutaĠi pretexte pentru a vă eschiva de la realizarea ei. Georgienii, în schimb, ne omoară cu telefoane, scrisori, întrebări. Cum să facem asta? Ce ne puteĠi sfătui aici? AveĠi un expert pe asta? De unde să găsim cofinanĠare pent- ru cutare acĠiune? Ce părere aveĠi dacă întîi facem asta úi abia după aceea aceasta? etc. La voi liniúte…”238. Ajungem astfel la concluzia că, similar PAUEM-ului, IPAP-ul este lipsit de o strategie de implementare fermăúi pragmatică din partea autorităĠilor, de aceea úi acĠiunile autorităĠilor în acest sens sînt contradictorii úi sporadice. Acestea pendulează între dorinĠa de a-úi întări sectorul de securitate naĠională printr-o colaborare aprofundată cu NATO úi nedorinĠa de a supăra Rusia, care ar putea fi utilă în soluĠionarea conflictului transnistrean. Această ezitare de determinare a orientării strategice este cu atît mai periculoasă, cu cît, ambele SăUĠi úi-ar putea pierde încrederea în abilitatea Moldovei de a deveni un par- tener credibil úi un factor de stabilitate în zonă (în cazul în care încă nu úi-au pierdut-o).

Unele concluzii Cum afirmam la începutul acestui text, extinderea NATO în 2004 úi UE în 2005 / 2007 spre Est aduce o schimbare calitativă în arealul geopolitic în care este plasată Moldova. Aceste mutaĠii duc la creúterea interesului UE úi al SUA faĠă de Moldova. Însă noile oportunităĠi deschise Moldovei, trebuie úi valorificate, în caz contrar Ġara ar putea fi privită dubios de Europa úi astfel izolată sau luată în neserios. În spiritul acestor observaĠii, considerăm că sînt

237 Popov A. Planul Individual de AcĠiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO: anive- rsare incertă. // http://info-prim.md/?x=22&y=9139 (acces la 24 octombrie 2007). 238 Popov A. IPAP-ul nu merge bine. // http://andreipopov.blogspot.com/2007/06/ipap-ul-nu- merge-bine.html (24.10.2007). 185 necesare eforturi suplimentare din partea Chiúinăului în direcĠia aprofundării cooperării cu NATO úi UE. Aceste eforturi ar valida apartenenĠa noastră la spaĠiul euro-atlantic úi ar impulsiona UE úi NATO la conturarea unei strategii mai clare úi de perspectivă faĠă de Moldova. Or, documentul adoptat de către AliaĠi la ultimul Summit al NATO de la Istambul, intitulat „Parteneriatul Euro-Atlantic: reorientare úi renovare”, enunĠă că „NATO va acorda o atenĠie specială imperativelor individuale provenite din rîndul partenerilor care au demonstrat voinĠăúi angajament clar în participarea la programele NATO: IPAP, PAP-DIB, PARP úi PAP-T”239. Este extrem de important să înĠelegem că Republica Moldova nu ar tre- bui săúi uite prioritatea strategică a politicii externe pe care o urmează: alini- erea propriilor standarde cu cele ale NATO úi UE. În acest context, Planul de AcĠiuni Moldova – UE úi Planul Individual de AcĠiuni Moldova – NATO oferă un cadru propice pentru aprofundarea colaborării multidimensionale úi consolidării securităĠii naĠionale úi regionale. Căci din perspectiva studiului de faĠă, scopul central al acestor Planuri Individuale ar fi întărirea securităĠii Moldovei pe toate sectoarele de activitate: economică, socială, politică, mili- tarăúi de mediu. De aceea este de datoria autorităĠilor de la Chiúinău de a im- plementa cu succes prevederile Planurilor pentru a obĠine încrederea úi spriji- nul Occidentului în derularea reformelor interne úi a-úi asigura în acest fel o ameliorare a stării de securitate naĠională. În această ordine de idei, recomandăm autorităĠilor de la Chiúinău să aco- rde o atenĠie sporită implementării IPAP-ului, să dezvolte capacităĠi administ- rative úi să identifice resurse financiare sigure pentru asistarea implementării, Vă asigure o continuitate a procesului de implementare a reformelor, să perfe- FĠioneze cadrul legal existent úi să consulte Bruxelles-ul úi diverúi experĠi in- dependenĠi referitor la căile cele mai propice de implementare a Planului în cauză.

Bibliografie A Secure Europe in a Better World – European Security Strategy, Brussels, 12 December 2003. // www.eu.in/security_strategy/debate.html/. Boonstra J. EU policy towards Moldova: the Security Dimension. // Neighbo- uring NATO and the EU: Policy Implications for Moldova’s Security and European Aspirations. – Chisinau: IDIS Viitorul, 2005. Dungaciu D. Moldova ante portas. – Bucureúti: Tritonic, 2005. Fiedler J., Mares P. Istoria NATO. – Iaúi: Institutul European, 2005.

239 The Euro-Atlantic Partnership - Refocusing and Renewal, Istambul, 23 June 2004, Cap.3, §3.1.2. // http://www.nato.int/docu/basictxt/b040623e.htm ((acces la 22 septembrie 2007). 186 Gorincioi R., Varzari V. Aspecte ale securităĠii naĠionale în Republica Mol- dova. // http://www.nato.md/images/stories/studii_si_analize01-09- 2007.pdf. Interviu cu directorul de programe al Centrului de Informare úi Documentare privind NATO din Republica Moldova A.Roúca. // „Flux”, nr.26, 2007, 29 iunie. Ionescu C. Marea Neagră – un pivot geopolitic în dispută? // Geopolitica, nr.1(5), 2005, an IV. Manolache C., Bolun O. Programul Parteneriat pentru Pace ca factor de inte- grare europeană a Republicii Moldova. // Moldova, România, Ucraina: Integrarea în structurile europene. – Chiúinău, 2000. Moldova – PfP: Programul Parteneriat pentru Pace. // http://www.army.gov.md/?action=show&cat=13. Parteneriatul pentru Pace – un parteneriat intensificat úi mai operaĠional. // http://www.nato.int/docu/other/ro/facts/pfp-enh_rom.htm. Popescu N. Republica Moldova în sistemul de securitate european. // www.ipp.md/files/Publicatii/2002/decembrie/N-Popescu.doc. Popescu N., Nodia G. Europeanization and Conflict Resolution: Case Studies from the European Periphery. // www.ecmi.de/jemie/. Planul Individual de AcĠiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO. // http://www.mfa.md/img/docs/ipap_ro.pdf. Planul Individual de AcĠiuni Uniunea Europeană – Moldova. // http://www.mfa.md/Ro/PlanulActiuniRM_UE.pdf. Popov A. Un an de la semnarea IPAP. // http://andreipopov.blogspot.com/2007_07_01_archive.html. Popov A. Planul Individual de AcĠiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO: aniversare incertă. // http://info-prim.md/?x=22&y=9139. Popov A. IPAP-ul nu merge bine. // http://andreipopov.blogspot.com/2007/06/ipap-ul-nu-merge-bine.html. Studii de securitate. / Coord. M.Bardi. - Bucureúti: Cavallioti, 2005. The Euro-Atlantic Partnership - Refocusing and Renewal, Istambul, 23 June 2004. // http://www.nato.int/docu/basictxt/b040623e.htm. Tulbure A., Coceban G. Securitatea NaĠională a Republicii Moldova: concep- Ġia úi aspectele de bază. // Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităĠii úi colaborării regionale. – Chiúinău, 1998.

Prezentat la redacĠie la 29 octombrie 2007

187 COMPARTIMENTUL BIBLIOGLOBUS & INFO

Lista literaturii în domeniul útiinĠei politice (culegeri, monografii), apărute în Republica Moldova în anul 2007/d

Itinerar strategic. Revistă de studii de securitate úi apărare. PublicaĠie útiinĠifi- Fă. Nr.1-2, Chiúinău, Institutul de Istorie, Stat úi Drept al AùM, 2007. Managementul ONG. Ghid pentru reprezentanĠii ONG-urilor din Republica Moldova. / Coord. R.Gorincioi, M.Scutaru – Chiúinău, Centrul „CAPTES”, Tipografia Centrală, 2007, 87 p. MigraĠia la propriu. O retrospectivă a migraĠiei în Republica Moldova. – Chiúi- Qău, OrganizaĠia InternaĠională pentru MigraĠie, 2007, 18 p. Remittances in the Republic of Moldova: Patterns, Trends, and Effects.- Chisi- nau, International Organization for Migration, 2007, 18 p. 7ărîĠă O. Tratat de protocol úi comportament civilizat. Studiu teoretico-aplica- tiv. – Chiúinău, Bons Offices, 2007, 324 p. ɇɚɡɚɪɢɹɋ. ɂɫɬɨɪɢɹɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣɢɜɧɟɲɧɟɣɩɨɥɢɬɢɤɢɜɟ- ɥɢɤɢɯ ɞɟɪɠɚɜ. ɇɨɜɟɣɲɟɟ ɜɪɟɦɹ. – Ʉɢɲɢɧɺɜ, ȿditura Poligrafică, 2007, 688 p.

InformaĠia a fost prezentată la 1 decembrie 2008 de către doctor în útiinĠe politice R.RUSU

INFORMAğIA privind susĠinerea tezelor de doctor / doctor habilitat în útiinĠe politice în Consiliile útiinĠifice specializate din Republica Moldova în anul 2007/d240

nr. Autorul Denumirea tezei Conducător/ consultant útiinĠific Teze de doctor 1. EJOVA Terorismul internaĠional în Saca Victor, doctor habilitat Cristina contextul globalizării (analiza în útiinĠe politice, profesor politologică)

InformaĠia a fost prezentată la redacĠie la 1 decembrie 2007 de către prof. V.MOùNEAGA

240 Teza a fost susĠinută în cadrul Consiliului ùtiinĠific Specializat al UniversităĠii de Stat din Moldova. 188

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ)

ʋ4 (XXXIX), 2007.

REVISTĂùTIINğIFICĂ TRIMESTRIALĂ ______

1 Bun de tipar 1.12.2007. formatul 60x84 /16. Coli de tipar 11,8. Coli editoriale 10,6. Comanda 230. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial al USM. Str. A.Mateeevici, 60, Chiúinău, MD, 2009

189