DOCSLIB.ORG

IN Razboill ROM AN

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
IN Razboill ROM AN E6-30 P wm.O. 40{111MAMIMMOIO, DUILIU ZAMFIRESCU IN RAZBOIll ROM AN .7b1.03111;144 47-14,' 11,111/111111N111111,111IP. re, IT, 111 nw 1r, T-',:*-11 rdda .1", t ' 4,1 ql , Editura Librariei )1. LEON ALCA.L AY Bucurqti, Calea Victoriei37 ,, i ALCALAY, Bucuregi ce 1 c.5 982 CA pentru TOTI IE DE PDPIILARIZARE a au Aft. Uu1.1 pant acum a cate 33 Ban' numarul. Fiecare nutria( costa 30 ban!. Pentru volumele continand mai multe numere, se socoteste de atatea on 30 bani, cite nu were sunt. La facerea comandei este suficient a se indica numai nume- rile din dreptul volumelor alese. Andersen, Povelti alese, cu portret. 2 .Marian, Pasarile noastre silegendelelor. 3 Zamfirescu Mih., Cantece gi plingeri 4-5 Spencer Herbert, Despre educatie. 6 Vlahu$d Al., Icoane sterse. 7 Carmen-Sylva, De prin veacuri, vol. I. 8 Michelet, Romania, Roma, Piza, etc. 9 Bathe /in Leo, Castelul Pelel. 10 Maiorescu T. L., Nuvele schite. 11 Theuriet Andre, Din tinerete, etc. 12 Demetrescu M., Nuvele. 13 Zamfirescu Dania, Nuvele, romane. 14 Wilkins, Antichitatea romans. 15 Alexandrescu Gr. M. Poezii, epistole, satire. 16 Anton Pann, Povestea vorbei vol.I. 17 Colomb dna, Istorioare. 18 Teleor Dunatru. Schite umoristice. 19 Mussel Alfred, La ce viseaza fetele. 20 Bolintineanu D., Legende Istorice. 21 Gennevraye,Ombra. roman. 22 Xavier deMaistre,Calatoriiimprejurul odaiei. 23-24 Blimiteanu P., Din viata meseriasilor. 25 Anton Pann. Povestea vorbii, vol. II. 26 * * * Biografiile oamenilor celebri. 27 Mahaffy, Antichitatea greaca. 28 Creangd, Opere complecte, vol I. 29 Mos Nichifor. vol. II. 30 Povestea MI Stan Patitu, vol. III. 31 Povestea lui Harap Alb, vol. IV. 32-33 Amintiri din copilarie, vol. V si VI. 34 lonescu Gion. Istorice. 35 Stdncescu Dumitru, La gura sobei. 36 *** Povesti de Craciun. 37 Rosetti Radu D., Proza;iEpigrame. 38 Goethe, Werther, roman. 39 Pann Anton Povestea vorbli, vol. III ultim. 40 Carmen Sylva, De prin veacuri, volumul II ultim. 41 Huxley. Notiuni asupra stilntelor. 42 Depdateanu, Doruri amoruri, vol. I, poezii. 13IBLIOTECA PENTRU TO1'I DUILIU ZAMFIRESCU IN RAZBOW ROMAN I3UCURE$TI EDITURA L113RARIE1 LEON ALACLAY No. 37, Ca lea Victoria, No. 37 1907. Institutul Grafic.SAM1TCA" I. SAMITCA D. BARAS Societale in Coniandita CRAIOVA Prefatalaeditiade astazi. 0 a doua editie a mini roman, in taranoastra, e lucru inebucurator, dar nou,cel pupa peutru mine.4(iie CU atat mai imbucurator,cu cat lucrarea de /apt, pornita (Video simtire curate, e lipsita de farmecul decadent ca ro»ianelor moderne, in can; aberatiunea simtirilor se vneqte cu peruersitatea gandurilor, peutru a necinsti sufletul ainewese. Publicul a inceputu sit citeascei. Prin. gimnaciilicee, profesori tineri luereaza se- rios la Menu -firm gustulni elecilor. cari, Cu incetnl. (thinga'sida scama de intelesul cnetinfului arta in marea Forajoritate. 110 se 71101 iau drip« redo me Cu alto cuointe, incepe sit se formeze y i la not o clasii de oameni, a card intuitiune artistica o apara de exageratiuni qi o tine la o egala depar- tare de extravagantele decadentilor ca $i de manielo nationali.Ftilor,inarumand'o astfel eatre panuiniul Fiber al clasicismulni. D. Z. 1907. PREPATA EDIIIEI DIN 1902. Rontanul de fate, publicat pentru prima ours in revista Convorbiri literare din anii .18928,_, a fost trains in litnba francezd fi in liutba 'un- hand. Deg si antbele traduceri sent bane, textut original retntatte eta fiinta sa a parte, cite odatt poate claar superior traducerilor, acolo uncle lintba reproduce gdndiri qi iutagini specific ronicine,sti. Aceastel constatare de fapt, care nici inteun caz 1111 trebue tuatd, ca o vane inchipuire de sine, este ontagittl pe care generatiunea »tea, it aduce gene- ratiunilo trecute, acelora ce an pregtititgraiul nos- tril de astdzi, in care viitornl va pune inceputul clasicismulni. E o mare nutugaere sufleteascd , pentrn tine i# petrece viata cduttind sd prindd, in vorbe, icoana fugard, a imagine!, a #i cd are la indentand, o Ma- ki atat de perfecta, cunt e limba, noastrd din stilt-- Out secolului al XIXlea. Cine 10 sintte en tdrieflinta sairomaneascd, poate trece astdzi prin cultural occidentald 0 deci prin gandurile puternice ale altora, feird temere de a picnic calituitile specifice ale rasei. Importantul 6 este de a swill adapt raintinefle, de a avea lucre- dere in popornt care s'a strecurat in tinip 0, spa- the matins, ¢i a riisarit in reizboitil din 1877, cn Coale calitiitilelid' strdniogeqti, ascultil tor, siniplu fi eroic. Bine di avent Mine de caniat ..,;i o limbo siyura ; ceinteitoril se vor na#e. 1 Ziva de 11/23 April() a anulul 1877 era o zi Ca Coatecolelalte, cu nori pe o parte a cerului, cu soare pe alta, si n'ar fi avut darul sa scoata pee- lite atata lume, data linistitii cetateni ai capitalei nu ar fi fost turburati de zgomotul asurzitor at vanzatorilor de jurnale, cari, alergand ca niste sea- pati din balamuc, strigau cat lelua gura: Ro- mania libera do maine, cu trecerea Rusilor!" Din cele mai departate raspantii, de pe Podul Calicilor si din Dealul Spirei, din Calea Mosilor tii de la Obor, de prin Schitul Magureanu, de prin 0- lari, de pe la Tei, se indreapta lumea, ca In zilele de parada, spre podul Mogosoaei. Jidani de prin Sfanta Vinere; brasoveni, sapunari si lumanari de pe la 13aratie; cavafi din gura pietii; chiristigii do prin Dudescu si Antim; olteni cu cosurile banana- ind; sacagii aruncati ca de vent pe hulube,toti manau in spre centrul orasului. La imbucaturile tradelor mici cu Podul Mogoraei, stau baeti de prftvalii, veniti de departs, cu pestelcile sumecate {sub jileta;rnitocani cretulii,cu tocuride o schioapa; 8 Pasapi ambulanti, cu Inieii athrnati do cobilite; fete de cushtorese, elite de la lucru fart rost; functio nari nedomiriti, schpati de prinlinistere innainto de vreme. Toti seratan pe Podullogo3oaoi cu ner6bdare, a3teptand par'ch trecerea vre-unui sal- tanat neobicinuit, fiind-ca lucru curios ltrasurile foarte numeroase la ceasul acela, se rhreau ca in- naintea sosirei lui Voda. Lumea foih pe jos, fall, .treabh., Vii, totu3i, preocupath; grupuri de bhrbati se formau, pe tot lungul trotuarului de la palat pant in bulevard; birjarii muscali, neastamparati, e3iau din randurile forpe piata teatrului $i dau mite nebune3ti pe dinaintea publicului, falfaind din mhneci 3i din biciuri, ca ratele la venirea ploii. Siacela3i strightasurzitor, alvanztitorilor do jurnale, se repeta din ce in ce mai des. Romania Merit de maine, cu trecerea Ru3ilorl" Daceochii acestor caste. -gura, veniti de prin fun- dul malialalelor, nu erau multumiti do priveli3tea stradelor, totu3i pe chipurile for se citea nedomi- rirea 3i nelini3tea: Vin In mi3carea naive a cliciulei, ridicath pe frunte; In bleojdirea capului pe o parte; in rtispunsurile sil- nice ce-3i da uunii altora, plechnd innapoi sere ma- halale,multimea avea intelegerea-dreapta, a unel imprejurhri marl, pe care nu putea sI, o chnt6.reasch bine, dar de care se simteanoliniftita:Vin Ru3iil" Trecand prin lumea acoasta posach,MimiCo- manelteanu umbla repede, cautand sa iash mai la larg, ca sh se urce into trasurl 3i sti *ugh la sora-sa mai curand. In graba lui, la cotitura unei .trade, se lovi piept in piept cu un domn, caruia ti cam% ochelarii de pe nas. Vacs! zise acesta, dandu-se cu un pas lnnapoi si uitandu-se urat In Comanesteanu. Un minut, se privira amandoi, cu fondul de rau- tate ce pare a esi cite °data in firea omeneasca tocmai dindepartarea salhatica a stramosilor, si numai in urtna. !si adusera amintesh-siceara er- tare. Erau tocmai sase departa, cand parura a se recunoaste. Mani, tu esti ? Milescule! - 0, mit de tunete si de vacsuri !tu esti.ma baiatule? Vino sa to sarut... Si, Cara sa mai astepte mutt& pofta, Milescu, rosu, vesel, bufnind pe /tar;de multumire, stranse in bratele lui puternice pe vechiul prieten de scoala. re mai faci, uratule ? and ai venit din fun- dul codrilor ?... Am intrehat de tine pe toata lu- mea... Mii de tunete! astasearii mananci In mine... Nu se poate... Ai auzit domnule ? Vin Rusii. Vacs!... Comanesteanu sa uita la el, mirat de a-I regasi intocmai cum II lasase cu zece ani In urtna, vor- baret,stinatos, cuticurilelui, cu>ttii(le tunete si tte atestiri,ce se amostecau farli rest In convor- hire. 1 se pant ca se intoarco deodatit cu atatia ani innapoi si se simti prins de induiosare, pentru,.. pentru nimeni, asa, de geaha, pentru vremea trecatoare 10 Bine, Milescule, viu cu placere, altadata. Asta- seara ma asteapta soramea. Vacs! nu se poate: astaseara. Te astept si ma due. Vin Rusil. La revedere. Milescu se repezi din nou prin lume, gata sa se mai izbeasca de alti trecatori. Comanesteanu se urea intr'o trasura si era sa piece, cand prietenul Mitt it ajunse de pe urma. Mii de vaviloane si de tunete! ne desparteam far& sa-ti fi spus unde sed. Sa nu-mi umbli dum- neata cu vacsuri si cu fracuri, mai inteles ? Asa cum to afli, la 71/2. M'ai inteles? Si, flicand un semn din mana, iar voia sa piece. Milescule, da spune unde sezi, striga Mihai dupa el. El sari din nou spre trasura. Vacs! si iar vacs! ca ma prostesc. Strada Ba- tistea, drags. La revedere. Mergand spre Sasa, Mihai se &idea la amicul lui, de care atata rasese la Paris. Desi ii venea sa zambeasca si acum, de felul spiritului lui Milescu, totusi se simtea fericitca-Iintalnise,si mai cu seams ca-I Intalnise asa precum it stia, naiv, plin de ticuri, totdeauna grabit si mai presus de toate incurcatreabii. Ceea-ce, in prima tinerete, i se pa- rea numai caraghios, in caracterul prietenuluisalt, scum, in pragul mat urilatoi, Cam! inlelepeinnoa eolmaril tot mai guild in oanioni !iota lor perso- Rata,isepiirea incantator, prin desavarsita sin- corilate cm care so desfasura Brea luiAfiloscu.
Load more

Recommended publications
  • DUILIU ZAMFIRESCU Maree/A Guţu
    DUILIU ZAMFIRESCU Maree/a Guţu Profilul uman al lui Duiliu Zamfirescu a fo st lipsit decenii la rând de unele laturi esentiale' care i-ar fi lămurit desfăsurarea' vietii' într-un chip diferit de cel cunoscut, iar în ceea ce priveşte activitatea sa diplomatică şi politică studiile sunt cu totul sumare şi decât în cuprinsul unor schite istorica-literare. În consecintă, s-a obtinut o imagine cu totul , , ' trunchiată în unele privinţe şi deformată în altele. Au contribuit substanţial la aceasta afirmaţii lipsite de obiectivitate ale unor contemporani, inexacte şi tendenţioase sub înfăţişarea lor de calde mărturii şi evocări. Ca urmare, avem despre scriitor imaginea unui om pedant, de un aristocratism confecţionat şi strident. În această lucrare voi încerca o prezentare a unor aspecte esenţiale din viaţa diplomatică a lui Duiliu Zamfirescu. Se naşte în 1858 la Plaineşti (azi Dumbrăveni), lângă Râmnicu Sărat. Este primul născut al soţilor Lascăr Zamfirescu, născut în 1822, care a fo st, în cea mai mare parte a vieţii, funcţionarîn administraţia din Focşani, adică un intelectual local, mai mult autodidact, ocupându-se şi cu treburi politice şi aj ungând la rangul de preşedinte al Comitetului Permanent Judeţean Putna, dar totdeauna ia ră înlesnire din partea materială, şi al Sultanei Mincu, născută în 1837, fiica unui negustor localnic, sora viitorului arhitect Ion Mincu si a viitorului pictor Stefan ' ' Mincu, ambii nu cu mult mai vârstnici decât Duiliu Zamfirescu, ulterior prieteni apropiaţi ai săi. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro DuiliuZamfirescu Duiliu Zamfirescu a făcut mult caz, mai cu seamă spre sf'arşitul vieţii, de originea sa aristocratică, descinzând din Ioan al IV-lea Lascaris, împărat al Bizanţului, pe care o invocă ca argument într-o polemică literară.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)
    Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 2 (2014): pp. 147-167 OMANIAN DIPLOMATS IN THE SCANDINAVIAN COUNTRIES R (1916-1947) Adrian Vițalaru ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iassy, Faculty of History, E-mail: [email protected] Acknowledgements This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014. This work was cofinaced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/140863, Competitive Researchers in Europe in the Field of Humanities and Socio-Economic Sciences. A Multi-regional Research Network. Abstract: The main object of the present paper is to introduce the diplomats sent to represent the Romanian state in Stockholm, Copenhagen, Helsinki and Oslo, as heads of diplomatic missions. Did they have professional or human connections with the Nordic states? Were they moved from one legation in the Scandinavian world to another? In other words, were they specialists in Scandinavian matters? Were the Nordic states a professional attraction /a trampoline in the career of Romanian diplomats or were they `quiet` diplomatic missions, marginal in importance, less attractive to diplomats? In my attempt to provide an answer to these questions I found that most of those who took turns as head of legation in the Scandinavian countries had not previously been trained at the same missions.
    [Show full text]
  • T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1
    DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • AMENT Luni , 6 Septembrie 2021, 14:27
    SE CITESC CONTOARELE DE BRAN?AMENT Luni , 6 Septembrie 2021, 14:27 S.C. COMPANIA DE APA ORADEA S.A. isi anunta consumatorii ca in vederea facturarii consumurilor de apa rece pentru luna s eptembrie 2021, citirea contoarelor de bransament se va face intre orele 8,00 si 16,00dupa urmatorul program: DATA CITIRI Luni Citiri radio ORADEA: Republicii, Bucegi, Nicolae Titulescu, Piata Bucuresti, Mestecanisului, Episcop Sulyok István, Piata Rahovei, Simion Barnutiu, Stefan Simion, Tuberozelor, Albinelor, Pasului, Renasterii, Frunzisului, P 06.09.2021 iscului, Sanatoriului, Nicolae Beldiceanu, Primaverii, Abrudului, Cotnari, Raspantiilor, Ana Ipatescu, Floricelelor, Sinaia, Calimanestilor, George Valsan, Valcelelor, Cercului, Jiului, Atacului, Cantonului, Emil Isac, Livezilor, Murgului, Piatra Craiului, Vasile Lucaciu, Aleea Strandului, Barbu ?tefanescu Delavrancea, Graurilor, Parcul I.C. B rateanu, Rimler Károly, Schiff Ern?; Haieu, Hidiselu de Sus, Hidiselu de Jos ?i Sintelec. Marti Citiri radio ORADEA: Deltei, Nicolae Iorga, Roman Ciorogariu, Crinului, Garoafei, General Traian Mosoiu, Independentei, Piata Unirii, Ulmului, Vasile Alecsandri, Bradului, C.A. Rosetti, Ion Budai Deleanu, Jókai Mór, Scurta, La 07.09.2021 maitei, Mihai Eminescu, Nicolae Jiga, Cuza Voda, Lunii, Semenicului, Bartók Béla, Culegatorilor, Dambului, Libelulei, Sc arisoarei, Soarelui, Stupilor, Colinelor, Rafael Sanzio, Alba Iulia, Louis Pasteur, Branului, Salvarii, Dimitrie Bolintineanu, Stana de Vale, Gheorghe Marinescu, Titus Popovici; Haieu, Hidiselu de Jos ?i Sintelec. Miercuri Citiri radio ORADEA: Tudor Vladimirescu, Duiliu Zamfirescu, Primariei, Constructorilor, Satelitului, Principatelor Unite, Retezatului, Piata Cazarmii, Plevnei, Calarasilor, Crisului, Rosiori, Bicazului, August Treboniu Laurian, 08.09.2021Brasovului, Mioritei, Gheorghe Lazar, Victor Babes, Cometei, Dunarea, General David Praporgescu, Rovine, Stanisoarei, Gheorghe Doja, Arinului, Santului, Scarisoarei, Saldabagiu - Dealul lui Dumnezeu; Haieu, Hidiselu de Sus, Mierlau ?i Sintelec.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Clasa a V-A Nr
    INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA MINISTERUL EDUCAȚIEINAȚIONALE TABEL NOMINAL CU REZULTATELE FINALE ALE ELEVILOR PARTICIPANȚI LA OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ETAPA JUDEȚEANĂ 02 MARTIE 2019 SECȚIUNEA A: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa A V-A Nr. Numele și prenumele elevului Clasa Școala de proveniență Profesor Punctaj Punctaj Punctaj crt. îndrumător înainte de contestații final contestații 1. VILCU MIRIAM 5 Școala Gimnazială ”Anghel Saligny”, Focșani Avram Aurelia 93 93 2. LĂBUNŢ G. ANDREEA 5 Şcoala Gimnazială ”Barbu Ştefănescu Lăcătuş Camelia 91 91 Delavrancea”, Năruja 3. POPA RIALDA 5 Școala Gimnazială ”Duiliu Zamfirescu”, Focșani Ghiuță Marcela 86 88 88 4. STRÂMBEI ELENA 5 Școala Gimnazială ”Anghel Saligny”, Focșani Manole Elena 88 88 88 5. PETREA JUSTINA 5 Școala Gimnazială ”Anghel Saligny”, Focșani Avram Aurelia 88 88 6. URSACHE ELISIA 5 Școala Gimnazială ”Principele Radu”, Adjud Roșu Bianca 87 87 CRISTIANA 7. COMĂNESCU MIRUNA Școala Gimnazială ”Duiliu Zamfirescu”, Focșani Sporea Daniela 85 85 5 8. BORTOȘ BIANCA 5 Colegiul Național ”Unirea”, Focșani Popoiu Janet 84 84 9. BUNĂDIMINEAȚA ALESSIA 5 Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, Focșani Dumitru Mirela 84 84 10. GAVRILĂ IOANA 5 Școala Gimnazială ”Ion Basgan” Focșani Soare Niculina 83 83 11. ȘERBAN GEORGIANA 5 Școala Gimnazială Nr.1, Mera Enache Ionelia 83 83 Str. Dornei nr. 5, Focşani, 620162 Str. General Berthelot nr. 28-30, tel: 0237214141, fax: 0237214499 Sector 1, 010168, Bucuresti e-mail:[email protected], Tel: +40 (0)21 405 57 06 http://isjvn.vn.edu.ro Fax: +40 (0)21 310 32 05 www.edu.ro INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA MINISTERUL EDUCAȚIEINAȚIONALE 12. CROITORU DARIA-MARIA 5 Şcoala Gimnazială Nr.
    [Show full text]
  • 107 Ștefan BAGHIU Faculty of Letters and Arts, Lucian
    Ștefan BAGHIU Faculty of Letters and Arts, Lucian Blaga University of Sibiu Sibiu, Romania [email protected] Cosmin BORZA Sextil Pușcariu Institute of Linguistics and Literary History, Romanian Academy Cluj-Napoca, Romania [email protected] THE SICKLE AND THE PIANO. A DISTANT READING OF WORK IN THE NINETEENTH CENTURY ROMANIAN NOVEL Recommended Citation: Baghiu, Ștefan and Cosmin Borza. “The Sickle and the Piano. A Distant Reading of Work in the Nineteenth Century Romanian Novel”. Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory 6.2 (2020): https://doi.org/10.24193/mjcst.2020.10.06 Abstract: This article conducts a semantic search of The Digital Museum of the Romanian Novel: The 19th Century (MDRR), through which the authors attempt to identify the occurrences of several key concepts for class and labour imagery in the nineteenth-century Romanian novel, such as “muncă” [labour/work], “muncitor” [labourer/worker], “țăran” [peasant], “funcționar” [civil servant], alongside two main words that strikingly point to a dissemblance of representation of work: “seceră” [sickle] and “pian” [piano]. The authors show that physical work is underrepresented in the Romanian novel between 1844 and 1900, and that novelists prefer to participate to the rise of the novel through representing the bourgeois intimate space. Keywords: work, labour, Romanian novel, nineteenth century fiction, realism. We proceeded to this analysis with a semantic search conducted on the archive of The Digital Museum of the Romanian Novel: The 19th Century (MDRR), through which we attempted to identify the occurrences of several key concepts for class and 107 METACRITIC JOURNAL FOR COMPARATIVE STUDIES AND THEORY 6.2 labour imagery in the Romanian novel of the nineteenth century: “muncă” [labour/work], “muncitor” [labourer/worker], “țăran” [peasant], “burghez” [bourgeois], “funcționar” [civil servant], and so on.
    [Show full text]
  • Consiliul De Coroană CONSILIUL DE COROANĂ DIN 3 AUGUST 1914
    CONSILIUL TEXTE DE Macrina Oproiu Izabela Török Corina Dumitrache COROANă Laura Avram —100 DE ANI DE la NEUTRALITATE Ionuţ Banu Se împlinește anul acesta un secol de la momentul istoric DOCUMENTE ARHIVă în care România şi-a decis orientarea antebelică, prin vocea Răzvan Radu oamenilor săi politici. Recenta istoriografie de specialitate, mai puţin conformistă decât în anii comunismului, DESIGN GRAFIC nu mai analizează circumstanţele evenimentului din Alexandru Duţă perspectivă strict ideologică şi propagandistică. Eliberată de barierele impuse de vechiul regim, etern sensibil Tipărit în România faţă de susceptibilităţile Moscovei, o parte importantă a istoriografiei ultimelor decenii încadrează Consiliul de AUGUST 2014 Coroană din 3 august 1914 într-un context mai larg, care © 2014 Muzeul Naţional Peleş nu ocoleşte abordarea contrafactuală şi care se sprijină pe o Nicio parte a acestei publicaţii amplă documentare de arhivă. nu poate fi reprodusă fără acordul scris al deţinătorilor drepturilor de autor. Regele Carol I .......................... 28 Vasile G. Morţun .................... 40 Principele Ferdinand .............. 30 Emanoil Porumbaru............... 41 Ion I.C. Brătianu ..................... 32 Alexandru G. Radovici .......... 42 Theodor Rosetti ..................... 33 Dr. Constantin Angelescu ..... 43 Petre P. Carp ............................ 34 Alexandru Marghiloman ....... 44 Mihail Pherekyde .................... 35 Ion Lahovari ............................ 45 Emil Costinescu ...................... 36 I. Grădişteanu .......................... 46 Ion Gheorghe Duca ................ 37 Take Ionescu ............................ 47 Victor Antonescu .................... 38 C. Cantacuzino Paşcanu ........ 48 Alexandru Constantinescu .... 39 Constantin G. Dissescu ......... 49 4 | | Consiliul de Coroană CONSILIUL DE COROANă DIN 3 AUGUST 1914. 100 DE ANI DE LA NEUTRALITATE Macrina Oproiu Muzeograf SE împlinește ANUL ACESTA UN SECOL DE LA din 15/28 iunie 1914 ar fi determinat MOMENTUL ISTORIC ÎN CARE ROMÂNIA şi-a oricum începutul unui conflict armat.
    [Show full text]
  • Din Viaţa Lui Lascăr Zamfirescu Şi a Familiei Sale Bucureşti: Memoriae, 2015
    1 Culegător de memorii: Tudor Vişan-Miu Documentare audio: Mihai Vişan-Miu Coperta: Alexandru Zamfirescu Corectura: Ioana Dragomirescu, Alexandru Zamfirescu Din viaţa lui Lascăr Zamfirescu şi a familiei sale Bucureşti: Memoriae, 2015 Coperta 1 5 noiembrie 2013, dineu oficial la Palatul Elisabeta foto Daniel Angelescu, © Casa Majestăţii Sale Regelui 17 iunie 1938, lecţie de sinteză în Oltenia, la Runcu © Ion Conea, Un prinţ prin ţara lui, Ed. Scrisul Românesc S.A., 1940 Mai multe fotografii sunt preluate, cu semnul “NAC”, din arhiva Poloniei, unde Alexandru Zamfirescu, tatăl protagonistului, a fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României între 1937-1938. Mulţumim doamnei Florentina Ţone şi doamnei Marilena Rotaru pentru sprijinul adus în documentare. © Memoriae, 2015 Toate familiile au o istorie. 2 Din viaţa lui Lascăr Zamfirescu (n. 23 mai 1922) coleg de clasă cu Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai al României (în clasele V-VII de liceu, între 1936-1939) şi a familiei sale tatăl său, diplomatul Alexandru Zamfirescu (1892-1968) şi bunicul său, scriitorul Duiliu Zamfirescu (1858-1922) Memoriae 3 4 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de faţă reuneşte amintirile domnului Lascăr Zamfirescu, cu scopul de a le face cunoscute celor interesaţi. Ele au fost culese în perioada aprilie-iulie 2014, în cadrul mai multor “interviuri memorialistice”1. Un aspect central al biografiei sale îl reprezintă perioada 1936-1939, când timp de 3 ani, Lascăr Zamfirescu a fost coleg în “clasa palatină” cu Prinţul Moştenitor, Mihai al României. Scrierea acestui volum a venit ca urmare a unuia precedent, Povestea vieţii lui Radion Chiaburu (2014), despre viaţa unui alt elev al clasei regale (între 1933-1937).
    [Show full text]
  • JOURNAL of ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue No
    JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 12/2017 THE COMMEMORATION AND THE ANNIVERSARY IN ROMANIAN CULTURE: TITU MAIORESCU (1840-1917) ANDCONVORBIRI LITERARE/ LITERARY CONVERSATIONS (1 MARTIE 1867) Luiza Marinescu Spiru Haret University of Bucharest Abstract: Throughout his entire life and work, Titu Maiorescu (1840-1917) could be considered a great thinker, a tutor and a fighter for assertion of values in Romanian culture in one of the most emergent epochs in the history of Romanian literature: 1863-1917. 150 years ago, on March the 1st, 1867, the first issue of the journal Literary Conversations was published at Junimea Society Printing House in Iasi, the editor of this publication being Iacob Negruzzi (one of the three Costache Negruzzi's sons), the writer, the playwright , the literary critic, the jurist, the professor of commercial law, the founding member of Junimea and the president of the Romanian Academy (25 May 1910 - 25 May 1913, 6 June 1923 - 12 June 1926) and secretary general of the prestigious academic forum (May 28, 1915 - June 6, 1925). Member of the 1866 Danube Star Masonic Lodge, Iacob Negruzzi led the Literary Conversations magazine for 28 years until 1895, selecting for publishing with a certain intuition and refinement, characteristic of his education, the great writers, who became classics of Romanian literature. The study will followTitu Maiorescuřs activity as the member of Junimea society and his contribution to the elevation of the artistic level of the literary life based on an ample culture, a determined artistic taste and on an impressive intuitions. Exactly 52 years old younger than the Romanian literary critic, Titu Maiorescu (1840Ŕ1917), who was born on February 15, 1840, Arthur Schopenhauer came into the world on February 22, 1788 in Danzig [Gdansk, Poland] in a Dutch family implied in international business trade both as a merchant and as a ship-owner.
    [Show full text]