Theodor CODREANU Iorga Și Marea Unire
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
EMINESCU and ROMANIAN NATION VASILE CÂNDEA This Is The
EMINESCU AND ROMANIAN NATION VASILE CÂNDEA Abstract. This opening speech emphasizes the plurality of preoccupations of a complex Romanian personality, the Romanian national poet, journalist, philosopher and publicist, and among these the manner of conceiving the evolution of Romanian nationality in relation to the western European civilisation of the time. Eminescu meditated at the status of the Romanian nation and at the Romanian civilisation, with attention for the affirmation of the national values, for the consolidation of the cultural unity of all Romanians and for the accomplishment of the Romanian national state, within its ethnical borders. Key words: Eminescu, Romanian nation, Romanian civilisation. This is the opening of the symposium on Eminescu of the Department of Philosophy, Theology, Psychology and Journalism of the Academy of Romanian Scientists at the occasion of the commemoration of 122 years since the death of the “unpaired poet” another great poet, Nichita Stănescu titled him. For me, of an entirely different trade, seems an impiety to express authorised opinions concerning the work of this giant of the Romanian literature and culture. Eminescu’s work was the subject of numerous studies, commentaries, analyses and interpretations signed by various personalities with resonance in the history of Romanian culture such as: Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Perpessicius, I. Negoiţescu, Petru Creţia, Acad. Dan Berindei, Acad. Alexandru Surdu, Ilie Bădescu, Svetlana Paleologu-Matta, C. Schifirneţ, etc. It seems that once he was labelled as a “genius poet”, the rest of his work slipped into the shadows, as it happened for instance with his journalistic work, expressing a manner of thinking and understanding the world through particular ideas and visions, entirely original. -
Romanian Cultural Centres from Europe
“Mircea cel Batran” Naval Academy Scientific Bulletin, Volume XVIII – 2015 – Issue 2 Published by “Mircea cel Batran” Naval Academy Press, Constanta, Romania // The journal is indexed in: PROQUEST SciTech Journals, PROQUEST Engineering Journals, PROQUEST Illustrata: Technology, PROQUEST Technology Journals, PROQUEST Military Collection PROQUEST Advanced Technologies & Aerospace ROMANIAN CULTURAL CENTRES FROM EUROPE Tanase BUJDUVEANU1 1Prof. PhD, „CAROL I” Commercial College, CONSTANTA Abstract: The Romanian Spiritual Values have always been into Europeans’ public eye because of the documentary researches. In the same time the Romanian Cultural World would have liked to be recognized in Europe bringing its contribution to achieving some cultural centers in the period between wars. It is the period when Romania expressed itself strongly from the political and civilization point of view establishing its stability role in the South-East of Europe. The intellectuals consider that Romania should be recognized from the cultural point of view in order to support the information changes and European harmony. In 1911, an initiative is taken to open a Culture Institute at Bucharest dedicated to the south-east european issues. Those who took the initiative were Nicolae Iorga, Vasile Pârvan and G. Murgoci, in 1914 and their goal was to study this part of Europe taking into account the old traditions and Romanian present interests. The Romanian Researchers have considered an important connection to Italy because of both countries’ latin root. The first attempt of establishing such institution took place in 1914, but because of the war, the idea was abandoned. There were new attempts in 1917and 1918. In 1920, Nicolae Iorga, as a deputy, proposed a law to found Romanian Superior Schools: one of Archeological Studies and the other of History and Filology and Belle Arte at Rome and Paris. -
DUILIU ZAMFIRESCU Maree/A Guţu
DUILIU ZAMFIRESCU Maree/a Guţu Profilul uman al lui Duiliu Zamfirescu a fo st lipsit decenii la rând de unele laturi esentiale' care i-ar fi lămurit desfăsurarea' vietii' într-un chip diferit de cel cunoscut, iar în ceea ce priveşte activitatea sa diplomatică şi politică studiile sunt cu totul sumare şi decât în cuprinsul unor schite istorica-literare. În consecintă, s-a obtinut o imagine cu totul , , ' trunchiată în unele privinţe şi deformată în altele. Au contribuit substanţial la aceasta afirmaţii lipsite de obiectivitate ale unor contemporani, inexacte şi tendenţioase sub înfăţişarea lor de calde mărturii şi evocări. Ca urmare, avem despre scriitor imaginea unui om pedant, de un aristocratism confecţionat şi strident. În această lucrare voi încerca o prezentare a unor aspecte esenţiale din viaţa diplomatică a lui Duiliu Zamfirescu. Se naşte în 1858 la Plaineşti (azi Dumbrăveni), lângă Râmnicu Sărat. Este primul născut al soţilor Lascăr Zamfirescu, născut în 1822, care a fo st, în cea mai mare parte a vieţii, funcţionarîn administraţia din Focşani, adică un intelectual local, mai mult autodidact, ocupându-se şi cu treburi politice şi aj ungând la rangul de preşedinte al Comitetului Permanent Judeţean Putna, dar totdeauna ia ră înlesnire din partea materială, şi al Sultanei Mincu, născută în 1837, fiica unui negustor localnic, sora viitorului arhitect Ion Mincu si a viitorului pictor Stefan ' ' Mincu, ambii nu cu mult mai vârstnici decât Duiliu Zamfirescu, ulterior prieteni apropiaţi ai săi. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro DuiliuZamfirescu Duiliu Zamfirescu a făcut mult caz, mai cu seamă spre sf'arşitul vieţii, de originea sa aristocratică, descinzând din Ioan al IV-lea Lascaris, împărat al Bizanţului, pe care o invocă ca argument într-o polemică literară. -
Nicolae Iorga
Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april. -
Perpessicius-Mentiuni-Critice.Pdf
PERPESSICIUS MEN|IUNI CRITICE CUPRINS Not[ asupra edi\iei .....................................................................2 Tabel cronologic ..........................................................................3 MEN|IUNI DE ISTORIOGRAFIE LITERAR{ +I FOLCLOR LOCUL LUI DIMITRIE CANTEMIR }N LITERATURA ROM~N{ .... 11 LA CENTENARUL LUI ANTON PANN ......................................... 29 EMINESCIANA PROZA LITERAR{ A LUI EMINESCU ......................................... 64 EMINESCU +I TEATRUL .......................................................... 107 POSTUMELE LUI EMINESCU .................................................. 132 EMINESCU +I FOLCLORUL ..................................................... 140 ALECSANDRIANA POEZIA LUI VASILE ALECSANDRI ........................................... 170 ALECSANDRI +I LIMBA LITERAR{ .......................................... 191 VASILE ALECSANDRI, DUP{ 75 DE ANI .................................. 208 MEN|IUNI CRITICE BOGDAN PETRICEICU HASDEU .............................................. 215 CARAGIALE — }NTEMEIETORUL REALISMULUI NOSTRU CRITIC ..................................................................... 244 NOTE DESPRE ARTA PROZEI LA CARAGIALE .......................... 248 GEORGE CO+BUC .................................................................. 262 LIRISM +I NARA|IUNE }N OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU 265 CARTEA POEMELOR NE-”OSTENITE” ..................................... 270 ACTUALITATEA LUI BACOVIA ................................................ 274 CAMIL PETRESCU +I -
Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)
Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 2 (2014): pp. 147-167 OMANIAN DIPLOMATS IN THE SCANDINAVIAN COUNTRIES R (1916-1947) Adrian Vițalaru ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iassy, Faculty of History, E-mail: [email protected] Acknowledgements This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014. This work was cofinaced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/140863, Competitive Researchers in Europe in the Field of Humanities and Socio-Economic Sciences. A Multi-regional Research Network. Abstract: The main object of the present paper is to introduce the diplomats sent to represent the Romanian state in Stockholm, Copenhagen, Helsinki and Oslo, as heads of diplomatic missions. Did they have professional or human connections with the Nordic states? Were they moved from one legation in the Scandinavian world to another? In other words, were they specialists in Scandinavian matters? Were the Nordic states a professional attraction /a trampoline in the career of Romanian diplomats or were they `quiet` diplomatic missions, marginal in importance, less attractive to diplomats? In my attempt to provide an answer to these questions I found that most of those who took turns as head of legation in the Scandinavian countries had not previously been trained at the same missions. -
T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1
DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală. -
Politics and Education During Charles I
Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare. -
NICOLAE ISAR Personalităţi De Seamă În Viziunea Lui Nicolae Iorga
NICOLAE ISAR Personalităţi de seamă în viziunea lui Nicolae Iorga De la Gheorghe Lazăr la Mihail Kogălniceanu Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ ÎN VIZIUNEA LUI NICOLAE IORGA DE LA GHEORGHE LAZĂR LA MIHAIL KOGĂLNICEANUN EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2019 Nicolae Isar 4 Colecţia ISTORIE ŞI ŞTIINŢE POLITICE Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: Ameluţa Vişan Coperta: Monica Balaban Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ISAR, NICOLAE Personalităţi de seamă în viziunea lui Nicolae Iorga. De la Gheorghe Lazăr la Mihail Kogălniceanu / Nicolae Isar. - Bucureşti : Editura Universitară, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-28-0949-2 008 929 DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062809492 © Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul Editurii Universitare Copyright © 2019 Editura Universitară Editor: Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021.315.32.47 www.editurauniversitara.ro e-mail: [email protected] Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357 [email protected] O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti www.editurauniversitara.ro PREFAŢĂ Nicolae Iorga, marele istoric, cărturar şi gânditor social- politic – unul dintre savanţii de seamă pe care poporul român i-a dat lumii în epoca modernă – a fost, de-a lungul timpului, şi rămâne în continuare, un adevărat far luminos pentru descifrarea tainelor trecutului neamului, precum şi pentru ierarhizarea valorilor sale. -
Testamentul Politic Al Lui Nicolae Iorga
Radu Mihai CRIŞAN doctor în economie – specializarea «Istoria gândirii economice» TOTUL PENTRU HRISTOS! TESTAMENTUL POLITIC AL LUI NICOLAE IORGA BUCUREŞTI 2006 Editura Cartea Universitară Str. Hiramului, nr.11, sector 2, Bucureşti Tel./fax: 021-320 63 90 e-mail: [email protected], www.carteauniversitara.ro Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CRIŞAN, RADU MIHAI Totul pentru Hristos! : Testamentul politic al lui Nicolae Iorga / Radu Mihai Crişan. – Bucureşti : Cartea Universitară, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-731-402-6 ; ISBN (13) 978-973-731-402-4 94(498) Iorga,N. 929 Iorga,N. Toate drepturile de multiplicare, traducere, adaptare şi difuzare a acestei lucrări sunt absolut libere (gratuite şi neîngrădite), atât pentru România cât şi pentru fiecare dintre celelalte ţări ale lumii. ISBN (10) 973-731-402-6 ; ISBN (13) 978-973-731-402-4 2 Săgeata adevărului se înfige în tine, minciuna ce ţi s-a aruncat cade în noroi la picioarele tale. Nicolae IORGA, Cugetări, pag. 149 3 4 CUPRINS Singur Doamne, doar Tu eşti fără de păcat..................... 6 Nicolae IORGA. TOTUL PENTRU HRISTOS!...........7 Bibliografie...................................................................75 5 Singur Doamne, doar Tu eşti fără de păcat După părerea mea, nu sunt nici antisemit şi nici filosemit; nici xenofob şi nici xenofil; nici şovin şi nici renegat. Mărturisesc, alături de apostoli, că «singur Doamne, doar Tu eşti fără de păcat» şi îmi repugnă organic atât să ridic în slăvi, cât şi să arunc anatema. Şi-aceasta cu-atât mai mult când este vorba de personalităţi şi de evenimente istorice asupra cărora am deplina conştiinţă a nedesăvârşirii cunoaşterii mele. -
Representations of Central and Eastern Europe in Travelogues of Romanian and Polish Public Figures
LINGUACULTURE 2, 2015 REPRESENTATIONS OF CENTRAL AND EASTERN EUROPE IN TRAVELOGUES OF ROMANIAN AND POLISH PUBLIC FIGURES RALUCA GOLEŞ TEANU Institute of History-PAN, Warsaw Abstract This article proposes a reading of Milica Bakić-Hayden`s concept of “nesting orientalisms” in a wider regional context, by showing some of its first manifestations, as employed one hundred years or so ago. The debut of this phenomenon is part of the nineteenth century trend of traveling to “Eastern Europe,” and of appropriating it as such, in the desire to compete with the previous century, especially with the latter`s attempt of designing the map according to the dichotomy: “enlightened-ignorant peoples.” Consequently, the adoption of the concept of “Eastern Europe” by western public opinion triggered reactions from the part of the local élites expressed in the establishment of a corpus of texts, which reflect on the nearby geographical area. This effort represented in fact the third stage of the west-east dynamics that accompanied modernization in the region. The texts to be discussed in this article, apart from the century`s blind faith in progress, display the obsession of being “in between,” raising it to a sine qua non condition of the region; their authors often found themselves in difficulties in relation to dilemmas like professional/national identities, local/central loyalties, religious/secular views. Keywords: Central and Eastern Europe, national identity, nesting orientalisms, east/west, geopolitics Of course it might have been some other city, had circumstances been different and the time being different and had I been different, it might have been Paris or Chicago or even San Francisco, but because I am talking about myself, I am talking here about New York (Didion) In her seminal essay dedicated to the mutual influences existing between us and our physical environment, Joan Didion explores our subjectivity as expressed in the tendency of imbuing with our personality the place we live in or we visit. -
AMENT Luni , 6 Septembrie 2021, 14:27
SE CITESC CONTOARELE DE BRAN?AMENT Luni , 6 Septembrie 2021, 14:27 S.C. COMPANIA DE APA ORADEA S.A. isi anunta consumatorii ca in vederea facturarii consumurilor de apa rece pentru luna s eptembrie 2021, citirea contoarelor de bransament se va face intre orele 8,00 si 16,00dupa urmatorul program: DATA CITIRI Luni Citiri radio ORADEA: Republicii, Bucegi, Nicolae Titulescu, Piata Bucuresti, Mestecanisului, Episcop Sulyok István, Piata Rahovei, Simion Barnutiu, Stefan Simion, Tuberozelor, Albinelor, Pasului, Renasterii, Frunzisului, P 06.09.2021 iscului, Sanatoriului, Nicolae Beldiceanu, Primaverii, Abrudului, Cotnari, Raspantiilor, Ana Ipatescu, Floricelelor, Sinaia, Calimanestilor, George Valsan, Valcelelor, Cercului, Jiului, Atacului, Cantonului, Emil Isac, Livezilor, Murgului, Piatra Craiului, Vasile Lucaciu, Aleea Strandului, Barbu ?tefanescu Delavrancea, Graurilor, Parcul I.C. B rateanu, Rimler Károly, Schiff Ern?; Haieu, Hidiselu de Sus, Hidiselu de Jos ?i Sintelec. Marti Citiri radio ORADEA: Deltei, Nicolae Iorga, Roman Ciorogariu, Crinului, Garoafei, General Traian Mosoiu, Independentei, Piata Unirii, Ulmului, Vasile Alecsandri, Bradului, C.A. Rosetti, Ion Budai Deleanu, Jókai Mór, Scurta, La 07.09.2021 maitei, Mihai Eminescu, Nicolae Jiga, Cuza Voda, Lunii, Semenicului, Bartók Béla, Culegatorilor, Dambului, Libelulei, Sc arisoarei, Soarelui, Stupilor, Colinelor, Rafael Sanzio, Alba Iulia, Louis Pasteur, Branului, Salvarii, Dimitrie Bolintineanu, Stana de Vale, Gheorghe Marinescu, Titus Popovici; Haieu, Hidiselu de Jos ?i Sintelec. Miercuri Citiri radio ORADEA: Tudor Vladimirescu, Duiliu Zamfirescu, Primariei, Constructorilor, Satelitului, Principatelor Unite, Retezatului, Piata Cazarmii, Plevnei, Calarasilor, Crisului, Rosiori, Bicazului, August Treboniu Laurian, 08.09.2021Brasovului, Mioritei, Gheorghe Lazar, Victor Babes, Cometei, Dunarea, General David Praporgescu, Rovine, Stanisoarei, Gheorghe Doja, Arinului, Santului, Scarisoarei, Saldabagiu - Dealul lui Dumnezeu; Haieu, Hidiselu de Sus, Mierlau ?i Sintelec.