MONITORUL CULTURAL Lunar arădean de informaţie culturală Noiembrie 2020 Lunar arădean de informaţie culturală EDITORIAL reStart reușit

dată încheiată a treia ediție a proiectului r e S t a r t Oliterar, se pot trage câteva concluzii privind intere- sul tinerilor arădeni pentru creația literară. Reamintesc că, Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic reStart literar este un proiect al Centrului Cultural Roland Reinholz Județean Arad care a avut ca obiective un concurs de Născut în anul creație literară și ateliere de scriere creativă, desfășurate 1999. online. La acestea au fost invitați să participe elevii din scolile și Absolvent al liceele județului Arad. Proiectul a fost prezentat pe larg în nu- Colegiului Național „Elena merele trecute ale publicației. Ghiba Birta” Atelierele de scriere creativă desfășurate în cele două ediții Arad. În prezent consumate anii trecuți se pare că au rodit, iar la ediția din acest este student la an, am putut observa o evoluție valorică a participanților. Re- Facultatea de Design „Aurel gulile de bază ale compunerii unui text literar, exersarea Vlaicu” Arad, împreună, într-un cadru relaxat, a unor formate literare diverse anul III. ca stiluri și tehnici ale scrisului, încrederea în propria creație, au A participat la fost câteva din preocupările acestor ateliere. diverse expoziții de grup organi- Participanții au conștientizat că, trecerea de la o perspectivă Roland Reinholz, Blueberry zate de Facultatea de Design Arad. naivă a scrisului la una performantă din punct de vedere literar, se poate face doar printr-o cultură solidă, dobândită prin lec- turi, printr-un exercițiu consistent, constant și o gândire critică. Lunar arădean de informație culturală Recomandările, sfaturile și teoriile celor care au coordonat Supliment al revistei de cultură „ARCA” Anul XIV, nr. 6 (112) – noiembrie 2020 aceste ateliere, au consolidat cunoștințele despre construirea unui text literar și i-au făcut pe participanți să descopere bucu- Redactor-șef: Ioan Ma uț ria scrisului. Foarte importantă a fost prestația profesionistă a Colaborează: Corina Huţan, Adelina Stoenescu, Rodica Colta, celor doi scriitori invitați: Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu. Laura Maria Ilea, Monika Tokacs-Mathe, Lucia Bibarţ, Horia Truţă, Ovidiu Pecican, Sorin Sabău, Viorel Nistor. O altă surpriză plăcută a fost participarea la concursul de Prezentare ar s că: Laurian Popa creație literară. Au trimis texte literare un număr mai mare de Design: Ghizela Şerban tineri decât la edițiile de anii trecuți, iar calitatea acestora a fost Corectură: Adriana Sasu îmbunătățită. În urma selecțiilor făcute de juriu, cele mai DTP: Filip Cenade reușite creații vor fi publicate în cea de-a treia ediție a antologiei Tipar: Tipografi a TRINOM Arad reStart. Atât atelierele, cât și concursul nu acordă legitimații de scrii- Editor: Centrul Cultural Județean Arad www.ccja.ro tor. Dar pot activa și motiva un potențial creativ tânăr, de care Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor. Aradul are atâta nevoie și care, de cele mai multe ori, se risipește Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările din lipsă de interes pentru descoperire și îndrumare. Din partea survenite în programul ins tuțiilor. celor care l-au primit la rândul lor și ar trebui să-l dea mai de- ISSN 2559 - 1126 ISSN-L 2559 - 1126 parte. culculturalculturalt ural Ioan Matiuţ noiembrie 2020 3 Sava Popovici Tekelija (1761-1842) Marele și înțeleptul binefăcător ARĂDENE al poporului sârb escendent al celei mai renumite familii aristocratice PERSONALITĂŢI Dsârbe din Arad, preşedinte pe viaţă a Societăţii Matica Srbska, cea mai veche și cunoscută instituție de cultură a sârbilor (Budapesta 1826), important fi lantrop și Reședința familiei Tekelija de pe strada Sava Tekelija om de cultură, numele lui Sava Tekelija (1761-1842), a devenit simbolul marelui şi înţeleptului Tekelija (1761-1842), Societatea Matica Srbska, a dezvelit pe binefăcător al poporului sârb. Ca casa din Arad, în care s-a născut şi a trăit marele patriot sârb, o deputat al comitatului Cenad a placă memorială din bronz, pe care este înscris în limbile sârbă avut activitate bogată în Dieta şi română textul: În această casă a trăit / Sava Tekelija / binefăcător de la Bratislava, mai ales după al poporului sârb / și prieten al românilor / președinte al instituției retragerea sa în 1800 la moşia Matica Srbska. Deasupra plăcii a fost fi xat relieful de formă din Arad. Aici, printre ai săi, ovală, dispus pe verticală, cu portretul al lui Sava Tekelija, Sava Tekelija s-a implicat în prezentat în semiprofi l. Se prezintă bustul unui bărbat, mari acte de caritate, a înfi inţat înveşmântat în costumul sfârşitului de secol al XVIII-lea, cu fundaţii şi a fi nanţat lucrări în privirea ageră, într-o atitudine ce degajă energie şi hotărâre. folosul comunităţii sârbe. Crezul După un deceniu, în 2002, Muzeul Voivodinei din Novi Sad, a său patriotic se baza pe princip- amenajat în două săli, o expoziţie permanentă, prin care se redă iul consfi nţirii prin lege a drep- succint biografi a lui Sava Tekelija, arborele genealogic al familiei turilor civile pentru sârbi, care nobiliare Tekelija, aspecte din viaţa şi bogata sa activitate alături de iluminarea culturală politică, ştiinţifi că, culturală şi de mecenat, testamentul. Sunt prezentate portrete ale lui Sava Tekelija, ale unor membrii ai trebuia să constituie fundamen- Portretul lui Sava Tekelija tul existenţei comuni-tăţii în Im- (pictură de Liubomir Alexandrovici) familiei sale și ale personalităţilor istorice şi culturale contem- periul Habsburgic. La baza plan- porane, documente, hărţi vechi, desene originale, printre care și ului privind realizarea unui stat liber şi independent, se afl a cel întitulat Românce prinse în joc. Mai multe volume cuprind ideea despre necesitatea formării unei elite intelectuale laice, enumerarea titlurilor cărţilor din biblioteca personală, în număr care să devină forţa dezvoltării spirituale a întregii naţiuni. De de câteva mii. Este expusă, deasemenea, lucrarea sa de doctorat aceea a stăruit asupra educaţiei tineretului, în spiritul naţional în drept, scrisă în limba latină întitulată: Disertatio Iuridica de sârb, mai ales prin şcoală şi activitate culturală. În acest scop, Causa et Fine Civitatis, Una cum Positionibus ex Universa Iuris- din propriile mijloace fi nanciare a înfi inţat la Budapesta, prudentia, susţinută la Universitatea din Pesta. În cadrul expo- Fundaţia Tekelijanum, care împreună cu Matica Srbska a devenit ziţiei se distinge bustul lui Sava Tekelija sculptat de arhitectul în scurt timp pepiniera intelectualilor sârbi. Miloş Cristea şi donat Bisericii Sârbeşti al cărei enoriaş a fost. Viaţa lui Sava Tekelija, s-a stins la Arad, în linişte şi însingu- La 24 septembrie 2011, cu prilejul unor festivități desfășurate rare, la 21 septembrie 1842, în casa părintească situată în Arad, în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe „Sfi nții Apostoli Petru și pe strada ce-i poartă azi numele, la nr. 2. A fost înmormântat în Pavel”, a fost dezvelit portretul lui Sava Tekelija, o sculptură Biserica Sfi nţii Apostoli Petru şi Pavel (Biserica Sârbească modelată de arh. Miloș Cristea și turnată în bronz de Ovidiu Centru), mormântul membrilor familiei Tekelija fi ind pus în Petroman. Prin aceasta, a fost imortalizat pe soclu portretul evidenţă în anul 1959. spiritualizat al marelui patriot sârb. În 1992, la împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Sava culculturalculturalt ural Horia Truță 4 noiembrie 2020 noiembrie 2020 5 Etnograf în Tauț pentru o zi omuna Tauț, compusă din satele Tauț, Nadăș, Minișel și Minișul de Sus, este situată pe Valea

TRADIŢII C Cigheriului, la 55 km de Arad. Datorită lacului de acumu- lare „Tauț”, lângă care a fost amenajat un sat de vacanță, localitatea este cunoscută ca o localitate turistică. Totuși n-am mers la Tauț ca turistă, nici în căutare de ciuperci, chiar dacă, după cum spuneau oamenii, pădurea era plină, ci ca etnograf, al proiectului „Lada cu zestre”. Am plecat hotărâtă să văd, să fotografi ez, să cunosc patrimo- niul cultural local. duri de panglici imprimate, cumpărate de la prăvălie. Cârpele de Am început ancheta cu arhitectură țărănească. În Tauț, încă încins erau de mătase dar mai ales de dălin. La gât se purtau există numeroase case bătrânești (modelul francon), cu fron- salbe, de bani „ungurești”, din argint. Bărbații umblau cu lai- tonul la stradă, compuse din două camere și tindă. Unele mai bere negre cu șinioare, ca cele din Ineu, și cu șube ornamentate simple, altele cu ornamente în tencuială, ar merita un inventar și cu postav negru și albastru sau negru și roșu. Parte din aceste fotografi i mai multe și mai detaliate, deoarece nefi ind pe lista șube au fost cusute de meșteri locali, printre ultimii șubari monumentelor, pot fi oricând demolate sau modernizate. numărându-se Pavel (Luțu) Boca. M-am oprit mai multă la casa din bârne îmbinate în coadă de De la hainele vechi de sărbătoare, discuțiile au trecut ușor spre rândunică, cu o cameră și o tindă și cu târnaț deschis, a cărei „când se purtau”. Așa am afl at de pildă că ele se poartă și astăzi vechime coboară în timp spre sfârșitul secolului al XIX-lea. la nunți și că mulți fac nunta așa cum se făcea în trecut, cu Transformată de proprietar într-un mic muzeu, camera este pălăscari și cu pogacea cu stâlpi. mobilată cu pat, masă, dulap vechi, textile de interior, lipidee Tot de la oameni am afl at că, la înmormântări, la pomană, ornamentate cu vrâste sau romburi, în alesătură, și câteva piese obligatoriu se servește păsulă cu clisă și oase afumate și cureci de port popular, în timp ce în tindă sunt adunate numeroase acru cu carne, iar în post, păsulă și cureci de post, pârgălite. obiecte de uz gospodăresc (spete, blide de pomană, oluri, Mâncarea se fi erbe în 10 vase mari de pământ, pe marginea damigeane, coșeri, strecurătoare etc). Tot felul de lucruri, unele focului. Toți participanții primesc câte două blide, pentru am- de mirare, care au fost cândva necesare în viața de fi ecare zi. bele feluri. Pornind de la cele câteva piese vestimentare din cameră am în- Un anumit conservatorism am descoperit și în alimentația ceput să mă interesez despre portul popular din Tauț. Oamenii tăucenilor. După cum mi-au spus, la ei se mănâncă sarme, zamă mi-au arătat hainele „din ladă” dar și multe fotografi i de prin de crumpe, zamă gi găină, păpricaș gi crumpe, păsulă gi post cu anii 1920-1940, în care cei fotografi ați apăreau în portul local. cici, întorsuri goale sau cu brânză, cu cureci acru, cu dovleac, Din punct de vedere etnografi c, costumul popular din locali- scoverzi, pancove, stoarză și plăcintă cu prune. tate se înscrie în subzona Ineu, Valea Cigerului, fi ind considera- Întoarsă în Arad, un tânăr care se consideră tăucean, fi indcă tă o prelungire a acesteia. Totuși ornamentica spătoaielor, a străbunicii și bunicii lui au trăit în Tauț, mi-a spus o poveste cu poalelor, a cârpelor de încins și a sumanelor este diferită de a strigoi, așa cum a auzit-o și el, de la unul din locuitorii acestui sat: celor din Ineu. Spătoaiele specifi ce Tauțului sunt cu fodor la gât „Io când am fost prunc, am rămas orfan, tata șî mama or murit. Șî și ornamentate pe mânecă cu motive geometrice (romburi) lu- aveam numa’ nișce cai șî mai durmeam la neamuri, mai durmeam crate peste fi re sau trăsurește cu lânică neagră, roșie sau albastră. pân’ pădure o pân’ morminţi. Șî într-o sară m-am dus cu caii să mă În timp, alături de acestea s-au purtat și spătoaie ornamentate culc ingeva la morminţi. Șî numa’ văd că treșe pă lângă mine ca un cu fl ori, lucrate pe scris, sau spătoaie cu tăieturi (broderie văzduh. «Mă, zâc io, dapu’ p-aiesta numa șe-l îngroparăm». spartă), alb pe alb, la care se îmbrăcau sumne de mătase. Peste Atunșea s-o răgicat păru’ pă mine, caii tăţ’ or fujit gi frică pă gealuri spătoi, vara, la sărbători, femeile umblau cu zobon de catifea, cătă Nadăș, da’ am zâs câtă strâgoi: «Bată-ce nouă tămâi!». Apu, scurt, decoltat și ornamentat cu isclogi iar iarna cu cojoace trei atunșea o șî plecat. Am mărs în sat șî am spus la oamini șî l-or sferturi, tivite cu blană albă, sau cu contușă, ornamentată cu gizgropat șî i-or băgat o ţăpușă în inimă șî gata o fost”. iscologi și tivită cu blană neagră. Poalele foarte largi erau plisate E mult, puțin, pentru o zi? Va trebui, cu siguranță, să mă întorc. și ornamentate în partea de jos cu broderie pe scris sau cu rân- culculturalculturalt ural Dr. Rodica Colta 6 noiembrie 2020 noiembrie 2020 7 Preocupări și proiecte ale profesorului aplicarea unor măsuri menite să scoată locu- Traian Mager pentru îmbunătăţirea itorii din starea de situaţiei socio-economice a sărăcie3. Încadrarea geo- locuitorilor din zona Hălmagiului, grafi că a zonei

ETNOGRAFIE în perioada interbelică (I) din estul jude- ţului Arad ealizarea Marii Uniri din 1918 aducea cu sine un (incluzând Rnou context social, politic şi economic. Chiar dacă şi câteva lo- românii erau acum uniţi în teritoriul unui singur stat, totuşi, calităţi din la nivel naţional exista o dezvoltare economică inegală. În unele judeţul Hune- zone industria era bine dezvoltată, în timp ce în altele ea lipsea cu doara) sub de- desăvârşire. Una dintre chestiunile care s-au impus a fi studiate şi numirea de Ţinut rezolvate imediat după Marea Unire a fost şi „problema moţilor al Hălmagiului, îi din Munţii Apuseni” unde aspectele economice şi sociale de la aparţine profesoru- acea dată necesitau o soluţionare rapidă. lui Traian Mager care Cum era şi fi resc, cei dintâi chemaţi să se implice în această în acelaşi articol din operă de reconstrucţie unitară erau oamenii locului, ca depozitari Societatea de Mâine o descrie astfel: Sub Ţinutul Hălmagiului ai unor informaţii exacte asupra stării lucrurilor. Şi judeţul Arad înţelegem acea porţiune a regiunii superioare a văii Crişului Alb din se poate mândri cu astfel de oameni de acţiune. Printre ei, la loc Munţii Apuseni, care gravitează spre orăşelul Hălmagiu, centru de cinste, se remarcă profesorul Traian Mager, născut în locali- geografi c şi economic al celor 35 de comune şi cătune, cu cari tatea Lazuri (plasa Hălmagiu, jud. Arad). împreună odinioară făceau parte din jud. Zărand. Cuprinde azi Încă din 1907, când a fost numit învăţător în localitatea sa aproape întreagă plasa Hălmagiului din jud. Arad, însă nu coincide natală, Traian Mager era convins că una din datoriile fundamen- întocmai cu noua împărţire administrativă, căci de la Guravăii, 1 tale ale dascălului era cercetarea monografi că a localităţii . valea Crişului începe a se lărgi simţitor, schimbându-se conformaţiile După anul 1918, ajuns profesor de limba română la Şcoala topografi ce şi economice. Normală de Învăţători din Arad, Traian Mager avea deja cercetări Odată delimitată raza de acţiune, profesorul Traian Mager va monografi ce temeinice privitoare la satele din estul judeţului începe, la început pe cont propriu, apoi în cadrul Despărţă- Arad (plasa Hălmagiu). mântului Arad al Institutului Social Banat Crişana o amplă şi Astfel, încă din anul 1927, într-un articol publicat în Revista complexă cercetare de teren. A bătut cu pasul timp de mai bine de Societatea de Mâine, considera că Munţii Apuseni reprezintă o două decenii fi ecare dintre cele 35 de localităţi care formau „rană deschisă a ţării” şi identifi ca câteva subzone, în funcţie de Ţinutul Hălmagiului. Tot ceea ce va publica se va baza pe o condiţiile de trai, şi anume: regiunea alpină împădurită masiv de adâncă cunoaştere a realităţilor din teren, întocmai crezului la izvoarele Someşului şi Arieşului, având ca unic mijloc de trai exprimat în articolul din 1927. exploatarea pădurilor; regiunea auriferă care în trecut s-a bucurat Munca sa perseverentă începe să dea roade prin anii ‘20 ai seco- de un minerit bine dezvoltat şi ţinuturile Hălmagiului, Bradului, lului trecut. În anul 1928 publică prima parte din ceea ce avea să Băii de Criş şi Vaşcăului unde existau deja căi ferate, iar agricul- fi e ampla monografi e a Ţinutului Hălmagiului, şi anume lucrarea 2 tura era modest practicată . El pleca de la considerentul că, numai Ţinutul Hălmagiului (Aspecte economice. Partea I)4. după ce caracteristicile acestor regiuni au fost bine defi nite să se (Continuare în numărul următor) treacă apoi la o cercetare amănunţită care să aibă ca fi nalitate Sorin Sabău 1 Traian Mager, „Pentru şcoala regională. Cum am procedat eu la cunoaşterea unei regiuni”, în ziarul Aradul, nr.1, 10 noiembrie 1931 3 Ibidem 2 Traian Mager, „Cercetarea Ţinutului Hălmagiului”, în Societatea de Mâine, anul IV, Nr. 4 Traian Mager, Ţinutul Hălmagiului (Aspecte economice. Partea I), A r a d , T i p a r u l 41-42-43, octombrie 1927, Cluj, p. 474 culculturalculturalt ural Tipografi ei Diecezane, 1928

8 noiembrie 2020 noiembrie 2020 9 Suita de jocuri populare din Ţara Zărandului uita din Ţara Zărandului cuprinde câteva din cele FOLCLOR Smai reprezentative jocuri culese de-a lungul anilor din localităţi de deal şi de munte: Dezna, Buhani, Minişel, Hălmăgel şi Zimbru. În aceste localităţi, deşi numărul de jocuri este mai mic, fi gurile de joc şi variantele acestora sunt destul de numeroase. La baza repertoriului abordat stă Ardeleana bătrânească, formă veche, tradiţională care se practica în şir, iar elemen- tul principal al jocului este un fel de pas scuturat care predomină în toate variantele. Acest tip de joc, cu paşi mărunţi şi pliaţi, concomitent cu aceeaşi mişcare a corpului şi a braţelor, este prezent în multe localităţi din perimetrul montan al Ţării Zărandului. La acest joc, factura polimorfă se manifestă prin simultaneitatea jocului în perechi şi a improvizaţiilor indi- viduale mai ales la fi gurile tropotite şi a unor pinteni. În această suită, Ardeleana cuprinde cele mai multe forme Suprapunerea pe melodie a tuturor jocurilor din această arie coregrafi ce cu melodii proprii şi fi guri de sine stătătoare: Lunga, folclorică este concordantă cu ritmul sincopat amfi brahic. Ardeleana măruntă, Împletita, Şchioapa-ntoarsă, Smintita, Şirinca Montarea coregrafi că pe care o descriem literar şi pe partituri şi altele. muzical-coregrafi ce începe cu trei cântece din repertoriul ceremo- Jocul în linie sau în şir este cel care predomină, iar anumite nial tradiţional: Răsai soare, Lioara şi Bătuta. Repertoriul este elemente de ansamblu care privesc formaţia şi ţinuta sunt carac- descris cu fi guri şi variante ale acestora şi se continuă cu cele mai teristice întregii zone. Figurile de joc sunt alcătuite din 2-4 măsuri cunoscute jocuri din vetrele folclorice amintite: Ardeleana, Moţă- care se repetă într-un mod variabil, în funcţie de poziţia şi schema nesca, Rupta, Întoarsa, Bătuta, Şchioapa, Mărunţica Şchiopătată. coregrafi că propusă. După cum se observă din desenele dansului am optat pentru o desfăşurare simplă cu linii, semicerc şi cerc. Din punct de vedere cinetic, la cele 2 jocuri descrise predomină paşii vârf-toc, paşii tropotiţi, pintenii, paşii încrucişaţi, mişcări de braţe în plan vertical şi orizontal, îndoiri uşoare ale picioare- lor fetelor când băieţii execută fi guri de virtuozitate. La grupa Ardelenelor din Ţara Zărandului predomină o succe- siune de amfi brah cu spondeu în care motivul sincopat începe întotdeuna cu un pas vârf-toc. La Împletita moţănească alături de amfi brahul din prima măsură, în motivul de bază apare ce- lula ritmică de tipul anapestului. Cel de al doilea joc, Învârtita sau Mănânţaua are mai multe variante cu fi guri şi melodii proprii: Şchiopiţa, Învârtita ruptă, Învârtita moţănească, Învârtita scurtă. Mărunţica şchiopătată din această zonă are o cinetică asemă- nătoare cu cea a Ardelenei, cu predominanţă a paşilor vârf-toc, a unor învârtiri în perechi şi a pintenilor bătuţi la sol şi în aer. Carac- teristica de bază a jocului este structura lui şchiopătată ce se rea- lizează cu un acompaniament specifi c zărăndan, cu vioară, contră şi dubă cu cinel. Plimbarea cu paşi încrucişaţi a fost culeasă de la Teodor Costea şi Elena Moş din Dezna, iar o serie de paşi tropotiţi şi pinteni de la Mircea Duma din Buteni în 3.06.-5.06. 1975. culculturalculturalt ural Viorel Nistor 10 noiembrie 2020 noiembrie 2020 11 Matilda Petrini, arădeancă Dumitriu, dar viața lui era de-acum alături de Elisabeta Sîrbu, la Craiova. Este straniu modul cum, soție a unui prozator și dramaturg cu xistă vreun personaj literar feminin legat de Arad trecut de fi losof al culturii, ea „Gigi” a ajuns – prin intermediul ISTORIE Ecare să fi intrat în patrimoniul culturii naționale, prin bârfelor literare – să ofere materialul din care un alt mare roman- efortul evocator al unui creator din secolul al XX-lea? După cier a plămădit memorabilul personaj Matilda Petrini. O ară-

CULTURALĂ faima dobândită de Mara și de fi ica ei Persida, sau de deancă, instruită și servind justiția vremii – bună sau rea, cum „Pădureanca”, toate create de Ioan Slavici și intrate, prin ro- putea fi în circumstanțele date – s-a impus în chip neașteptat ca manul ce poartă numele primei, ca și printr-una dintre fi gură literară, trecând prin „fi ltrele” creatoare ale unui autor to- nuvelele clasicului, direct în marea noastră literatură, a tal străin de zonă și de realitățile locului, dar fascinat de rolul pe trebuit să treacă multă apă pe Mureș până să apară vreun care fostul soț i-l acorda în economia precărităților biografi ce cu alt personaj cu un grad simi- care se confruntase. Până în ultima clipă, I.D. Sîrbu s-a conside- lar de notorietate culturală. rat trădat de intentarea divorțului pe când era arestat și, mai ales, Destinul fericit al acestei noi se simțea profund afectat de pierderea bibliotecii de patru mii de apariții se datorează nu unui volume pe care o lăsase la domiciliul conjugal în clipa arestării, singur autor, ci ține de două desigur, fără să o fi dorit. Se pare că unele dintre cărți i-au fost, nume sonore ale prozei târziu, restituite, consolator. Până la urmă însă, mai importantă noastre: I.D. Sîrbu și Marin decât orice circumstanță trăită de prototipul real, se arată per- Preda. sonajul literar viu, energic, contrariant, Matilda Petrini, operă a În Cel maI iubit dintre măiestriei lui Marin Preda. pământeni (1980), autorul Ovidiu Pecican Moromeților (I: 1955, II: 1967) evocă în culori puternice pe soția protagonistului, Matilda Petrini. După cum se știe, Preda s-a inspirat în conce- perea vastei sale fresce critice la adresa stalinismului din I.D. Sîrbu poveștile de detenție ale lui Ion Caraion și I.D. Sîrbu. Atât poetul buzoian, cât și prozatorul din Petrila suferiseră ani grei de temniță politică în anii represiunii comuniste contra „dușmanilor de clasă”. I.D. Sîrbu nu se număra însă printre auto- rii care îl frecventau pe Marin Preda, așa încât în corespondența lui privată și-a manifestat de mai multe ori uimirea că faimosul director de la Editura Cartea Românească i-a folosit masiv bio- grafi a în alcătuirea scrierii lui. Exegeza literară a identifi cat prototipul Matildei Petrini într-o arădeancă, prima soție a autorului romanului Adio Europa! (I: 1992, II: 1993). Ea a fost avocata Maria Ardelean, supranumită „Gigi”. Se căsătorise cu „Gary” în 1948 și au divorțat de comun acord. Având RH-ul negativ a pierdut două sarcini, ceea ce a dus în cele din urmă la destrămarea cuplului. În 1959, după 11 ani de căsnicie, cei doi s-au separat legal. Pe 16 decembrie 1958, scriitorul fusese condamnat la șapte ani de închisoare, acuzat de uneltire împotriva ordinii sociale. Maria Ardelean s-a recăsătorit ulterior cu un înalt demnitar comunist, cel care avea să ajungă ministrul Justiției Adrian Dumitriu (între 13 martie 1965 și 27 februarie 1974). Sîrbu mai trăiește un an după decesul lui cultural Roland Reinholz, Future Arad 12 noiembrie 2020 noiembrie 2020 13 MUZEUL DE ȘTIINTE ALE NATURII/ PALATUL

MUZEU CULTURAL Noaptea muzeelor 2020 Arad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Parcul Copiilor Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Sâmbătă, 14 noiem- Franţa și patronată în prezent de Consiliul Europei, de brie, ora 12.00-20.00 UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes european NATURA – FRUMUSEȚE ȘI MAGIE: biodiversitatea fascinantă desfăşurat la nivel internaţional. a județului Arad Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este MUZEUL DE ARTĂ partener ofi cial al evenimentului la nivel internațional, asigu- Arad, str. Gh. Popa de Teiuș 2-4, etaj II rând o promovare amplă și coerentă a activităților organizate Sâmbătă, 14 noiembrie, ora 12.00-20.00 de muzeele românești, în special prin intermediul site-ului Expoziția permanentă de artă europeană şi românească creat în 2009, www.noapteamuzeelor.ro, dar și al unei cam- Expoziția „Arad. Secvențe Belle Epoque” panii de promovare la nivel național. kinema ikon Sursa: www.noapteamuzeelor.ro Expoziția de gravură Bird`s Eye View” își propune să ofere o imagine panoramică/o radiografi e asupra gravurii contemporane, Sâmbătă, 14 noiembrie din România, pe de o parte și din Japonia, pe de altă parte. Cea PALATUL CULTURAL (Piaţa George Enescu 1, Arad) mai însemnată parte a lucrărilor, prezente pe simezele Muzeului 12.00 – 20.00 de Artă din Arad, provin din colecția artistului vizual Ovidiu MUZEUL DE ARTĂ (Str. Gh. Popa de Teiuș 2-4, etaj 2) Petca (Cluj-Napoca). Restul, fac parte din colecția Complexului 12.00 – 20.00 Muzeal Arad sau din colecția privată a curatorilor, Adrian Sandu SALA CLIO (Str. Horia 10) și Ioan Paul Colta. Totodată, în expoziție pot fi regăsite un număr 12.00 – 20.00 de lucrări ale celor 47 artiști contemporani, 23 din România și 24 (ora anunţată pentru închidere reprezentând ora de intrare a ul- din Japonia, invitați să ia parte la acest proiect. timului vizitator) SALA CLIO Acces pe bază de programare: telefon 0721.216.027 Arad, str. Horia 10 Acces: GRATUIT Sâmbătă, 14 noiembrie, ora 12.00-20.00 MUZEUL DE ISTORIE/PALATUL CULTURAL, ETAJ 2 Expoziție de fotografi e Salonul Internațional Aniversar al Arad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Parcul Copiilor Asociației Fotoclub Arad Sâmbătă, 14 noiembrie, ora 12.00-20.00 „Ars Fotografi ca”, ediția a XX-a Expoziţia de istorie Mai multe detalii: Expoziția „Cetăți și biserici medievale. Cercetări arheologice în https://www.facebook.com/complexul.muzealarad/ județul Arad” Complexul Muzeal Arad - Palatul Cultural Arad, Piața George Expoziția „Arad – prima capitală a Marii Uniri” Enescu 1 Expoziția „Mănăstirea Bizere - Viața monastică, artă și tehnolo- Telefon: 0257.281.847, 0721.216.027 (programări vizită) gie”, este organizată în colaborare cu Universitatea „1 decembrie E-mail: offi [email protected] 1918” Alba Iulia. Proiectul expozițional, are drept scop valorifi - carea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Website: www.museumarad.ro Bizere, comuna Frumușeni/județul Arad și a fost vernisat cu Se vor respecta măsurile pentru protecția împotriva noului prilejul Conferinței internaționale „Monastic life, art and tech- virus, Covid 19. nology in 11th -16th century”. culculturalculturalt ural Adelina Stoenescu 14 noiembrie 2020 noiembrie 2020 15 BIBLIOTECA A doua monografi e tipărită a comitatului Arad

n perioada 1796-1799, Vályi András (1764-1801) publică Îprimul Nomenclator de localități al Ungariei istorice în al treilea descrierea statistică, „starea fi zică și morală” a comi- limba maghiară, acesta reprezentând primul pas spre luarea în tatului din surse ofi ciale, veridice – conform prefeței monografi ei evidență ofi cială a localităților. lui Fábián Gábor. Statisticianul, geograful și peda- Valoarea bibliofi lă a volumului este accentuată de ex librisul gogul Vályi solicită tuturor comi- autorului Fábián Gábor, aplicat sub formă de ștampilă. tatelor Ungariei date monografi ce. Cetatea Șiriei Probabil la această cerere răspunde Fábián Gábor (1795 –1877), deşi nu s-a născut la Arad, a trăit Peretsenyi Nagy László, prin scrie- 39 de ani în Arad şi 50 de ani în judeţul nostru. A văzut lumina rea primei monografi i a comitatu- zilei la Vörös-Berény (judeţul Veszprém, Ungaria), în 28 decem- lui Arad în 1805 și publică un extras brie 1795, ca fi u al unui pastor reformat. A studiat limba germană în 1814 (prezentat într-un articol la Bratislava, teologia la Pápa şi dreptul la Pesta. Primeşte diploma precedent pe site-ul Bibliotecii Ju- de avocat în 1821. Se angajează ca jurist la familia Bohuș, iar dețene „Alexandru D. Xenopol” cu ulterior va deveni judecător la tabla regală din Cenad. În această titlul Prima monografi e tipărită a perioadă are loc prima sa căsătorie. În anii care urmează reuşeşte comitatului Arad). să îşi asigure independenţa fi nanciară şi renunţă la postul care-l Publicarea monografi ei lui Peretsenyi deschide calea scrierii și lega de familia Bohuș. Se recăsătoreşte cu Telbisz Francziska, cu altor monografi i ale comitatelor, mai vaste și mai cuprinzătoare. care va trăi 40 de ani şi se mută la Arad. Aici devine una din cele În Arad, Czucz István este însărcinat să prelucreze și să mai cunoscute personalităţi publice. Îşi continuă cariera juridică, sistematizeze materialele primite din raioanele și localitățile ajungând judecător la Curtea de Apel a judeţelor Csongrad, comitatului pentru a redacta o nouă monografi e a comitatului Arad şi Bihor. În 1835 este primit ca membru al Academiei Arad. Însă, decesul lui Czucz în anul 1830 pune capăt muncii Maghiare de Ştiinţe. Adevărata lui preocupare este traducerea sale iar materialele încă neprelucrate ajung în arhivele orașului. clasicilor latini în limba maghiară, el reuşind să pună pe masa La scurt timp, tânărul avocat Fábián Gábor reîncepe munca de editorilor operele lui Lucreţiu, Valerius Flaccus, Rutilius şi cercetare și prelucrare și pregătește un manuscris în 3 volume, Horaţiu. după cum planifi ca și Czucz. Moartea lui Czucz survine după A trecut în nefi inţă la 10 decembrie 1877, fi ind considerat terminarea celui de-al doilea volum, astfel că, Fábián Gábor unul dintre cei mai buni traducători maghiari ai vremii sale. prelucrează datele pentru al treilea volum și aduce doar puține Prin a doua monografi e a comitatului Arad, Fábián Gábor a modifi cări în celelalte două volume, încât, spune Fábián în lăsat o operă nemuritoare pentru arădeni, iar prin traducerile prefața primului volum, să formeze un tot unitar stilistic, să fi e sale a creat căi de acces la cele mai frumoase idei ale omenirii, de maximă veridicitate, într-un limbaj clar, succint și la obiect. făcând posibil ca acestea să pătrundă în viaţa, gândirea şi cul- Primul volum conține descrierea istorică a comitatului de la tura, în primul rând, a oraşului Arad. începuturi până la 1744, al doilea volum conține descrierea geografi că a celor patru raioane și a localităților comitatului, iar culculturalculturalt ural Monika Tokacs-Mathe 16 noiembrie 2020 noiembrie 2020 17 printr-un îndrăgit citat al celui care a fost şi va rămâne unul din- tre cei mai mari muzicieni ai lumii, Johann Sebastian Bach: ,,Muz- ica este o armonie agreabilă în onoarea lui Dumnezeu şi desfătarea ARTE permisă sufl etului”. Un alt eveniment important a avut loc în data de 3 octombrie a.c. şi anume vernisajul expoziţiei de pictură „Toamna la conac”, unde au fost expuse lucrări ale elevelor Şcolii Populare de Arte Arad, clasa de pictură, prof. Ioan Kett-Groza (clasă preluată de anul upă cum am menţionat deja în numărul anterior al acesta de prof. Sofi a Klemenco): Carmen Anica, Ioana Corb şi DMonitorului Cultural, în data de 28 septembrie şi 29 Liliana Şerbănescu. Expoziţia va putea fi vizitată până la fi nalul septembrie, s-au desfăşurat, la sediul Centrului Cultural lunii octombrie, la Conacul „Sfântul Sava Brancovici” din Ineu. Judeţean Arad, (departamentul Şcoala Populară de Arte), strada G. Am rugat-o pe Ioana Corb, elevă în anul III, la clasa de pictură a Baritiu, nr.16, testele de aptitudini pentru clasele de canto muzică Şcolii Populare de Arte Arad, să ne spună câteva cuvinte despre clasică, muzică uşoară, muzică populară, respectiv, pian. Ne-a această expoziţie, dar şi despre alegerea ei de a se îndrepta către bucurat, în mod deosebit, numărul mare al persoanelor care s-au pictură: „Totul a pornit de la o icoană pe care mi-o doream mult! înscris la testele de aptitudini şi faptul că, majoritatea celor înscrişi Am căutat-o peste tot un an de zile, dar ea nu exista. M-am gândit au trecut testele cu rezultate bune iar, în prezent, sunt elevi ai Şcolii să o pictez eu. Dar cum? Nu mă pricep... A! Stai! Pictură naivă pe Populare de Arte. Astfel, la clasele de canto s-au înscris 30 de elevi sticlă! Şi aşa a început totul, într-un moment în care credeam că în an pregătitor, respectiv în anul I, iar la pian au fost admişi toţi pictura naivă este ceva foarte uşor. Cu timpul m-am lămurit că nu cei înscrişi. Datorită numărului mare de participanţi la proba de este aşa cum credeam şi, odată cu trecerea timpului, acumulând tot pian, dar şi datorită faptului că, aceste persoane au demonstrat mai multă experienţă, a început să mi se pară, paradoxal, tot mai comisiei că deţin aptitudini necesare urmării cursului de pian, s-a greu. După aproximativ doi ani de pictat icoane, am ajuns să pictez hotărât înfi inţarea unei noi clase de pian, ce va fi coordonată de profe- şi icoana mult visată. Această icoană a fost donată la o mănăstire soara Ioaniţa Mihalycsek, căreia îi urăm, pe această cale, Bun venit!, unde a avut loc prima mea expozitie personală de icoane. Înţelegând alături de profesorii Şcolii Populare de Arte. Mulţumim, pe că nu este uşor să pictezi naiv, am vrut să urmez nişte cursuri. Hai această cale, Consiliului Judeţean Arad care a încurajat şi a aprobat la Şcoala Populară de Arte, la pictură! Şi aşa am început cursurile de înfi inţarea unei noi clase de pian, oferind astfel posibilitatea unui pictură pe pânză şi în acuarelă. În prezent pictez şi icoane naive pe număr cât mai mare de doritori de a urma cursul de pian şi de a sticlă şi tablouri pe pânză sau în acuarelă. Am participat la mai învăţa din tainele acestui instrument. multe expoziţii de grup, am avut câteva expoziţii personale de IOANIŢA MIHALYCSEK a început să studieze pianul de la icoane naive pe sticlă, am început să particip şi la unele proiecte vârsta de 7 ani. Din clasa a V-a a urmat cursurile Școlii Populare de internaţionale şi am organizat şi încă organizez expoziţii de grup. Arte- clasa de pian, prof. Maria Horosni. Îndrumată de doamna profesoară, Ioaniţa Mihalycsek a participat la mai multe recitaluri organizate de Școala Populară de Arte, la diverse expoziții, lansări de carte dar și la mai multe concursuri, unde a obținut Premiul I şi chiar Premiul de Excelenţă la Concursul Internațional de Muzică şi Teatru LiveMuseArt. Încă din perioada liceului a fost corepe- titoare la corul ,,Soli deo Gloria” al Liceului Teologic Baptist „Alexa Popovici”, împreună cu care a par- ticipat la mai multe concursuri, cum ar fi Concursul Coral Național București – Faza Naţională, Gala Premiilor Excelsior și diverse festivaluri, dintre care menţionăm Festivalul „Cantus Mundi – Orașul Cântă”. În prezent, Ioaniţa Mihalycsek este studentă la Universitatea Emanuel din Oradea, secția Pedagogie Muzicală, în anul II, unde studiază și pianul, dar şi orga. La întrebarea: ce semnifi că muzica pentru d-voastră?, Ioaniţa Mihalycsek a răspuns culculturalculturalt ural Roland Reinholz, Escape 18 noiembrie 2020 noiembrie 2020 19 Expoziţia «Toamna la Conac» a fost o idee mai veche, au fost prezenţi la vernisaj, dar şi acelora care vor vizita expoziţia. după ce anul trecut am realizat împreună cu încă cinci Pentru pasionaţi, menţionez că expoziţia este şi cu vânzare!” colegi de la Şcoala Populară de Arte o expoziţie de grup la Parte dintre lucrările Ioanei Corb pot fi vizualizate pe pagina ei ARTE Cetatea Ineului. Expoziţia a durat doar o zi, dar a fost atât de facebook: Ioana d’Art. de bine primită, încât m-am gândit încă de pe atunci la o Un alt elev al Şcolii Populare de Arte Arad pe care dorim să vi-l nouă expoziţie de grup care să aibă loc la acest Conac, prezentăm în acest număr este Arthur Horeanu, cel care a partici- probabil una dintre cele mai potrivite locaţii din Ineu care pat luna aceasta la Concursul X Factor. ar putea găzdui astfel de evenimente. La expoziţie particip Arthur Horeanu este elev al Şcolii Populare de Arte Arad, clasa alături de colegele mele Liliana Şerbănescu (anul II de de canto muzică uşoară, prof. Claudia Ştesco şi a participat, de-a perfecţionare) şi Carmen Anica (anul I de perfecţionare, lungul timpului, la numeroase evenimente naţionale şi chiar clasa de pictură a Şcolii Populare de Arte Arad)”. La vernisajul internaţionale. Încă de la vârsta de 7 ani, Arthur a început să cânte care a avut loc în data de 3 octombrie a fost prezent domnul coveruri de la diverse trupe ce-i plăceau, le urca pe YouTube, iar Lucian Ienăşescu – profesor de Istoria Artei al Şcolii Populare de unele au fost distribuite și de trupele ale căror melodii le cânta Arte şi care a făcut o prezentare a lucrărilor expuse la acest vernisaj: (Epica, , ). În prezent, Arthur este fondatorul „Lucrările prezente aici sunt lucrări ale elevelor Şcolii Populare proiectului muzical „ARTHUR in NEVERLAИD” și al trupei de Arte, mai exact două absolvente şi o elevă din anul III, care au „FALL of the POETS”, prima trupă de tribute „Poets of the Fall” fost remarcate de-a lungul timpului la expoziţiile la care au partici- din lume. Dar, după cum ne-a mărturisit Arthur, împreună cu pat în cadrul evenimentelor desfăşurate de Şcoala Populară de Arte. colegii săi, încearcă să devină cunoscuți prin propriile piese, chiar Mă refer, în primul rând, la Expoziţia din 2019 a Şcolii Populare de dacă, momentan, sunt „ăia” care cântă în deschiderea marilor artiști Arte care a fost una dintre cele mai bune expoziţii ale şcolii, dar şi care vin să cânte în Arad, dar nu numai. la expoziţia din luna decembrie a anului trecut, când a avut loc În vara anului 2019, Arthur a avut primul concert în străinătate, Bienala Şcolii Populare de Arte. Acum, ce trebuie să facă ele este la festivalul „Neckarfest” din Rottenburg, Germania. Înainte de să muncească în continuare, să îşi pună mâna şi mintea la toate acestea, în 2014 a înfi ințat cea mai tânără trupă de rock din contribuţie. Toate cele trei autoare ale lucrărilor prezente aici astăzi România la vremea respectivă, Fantazia. A compus destul de multe sunt eleve ale profesorului Ioan Kett-Groza, la clasa de pictură. Un piese, aproape de un album, dar a hotărât ca această poveste să se profesor extraordinar şi un artist important, un profesor experi- încheie, deoarece nu s-a mai regăsit în ea. Partea bună a înfi inţării mentat, cu 30 de ani vechime la Şcoala Poplară de Arte şi 20 de ani acestei trupe este că au dat startul unui val de trupe tinere de rock. de predare în învăţământ. Ca artist, a promovat în cea mai mare Faptul că, înainte, trupele de copii nu prea erau luate în serios, iar parte a timpului un suprarealism personal, original, în sensul că acum apar tot mai multe trupe cu componenți foarte tineri care totul porneşte de la o poveste”. sunt promovate în toată țara l-a încurajat din nou pe Arthur să Ioana Corb este, în prezent, profesoară de geografi e la Liceul meargă mai departe pe acest drum. Stilul de muzică pe care îl au Tehnologic „Vasile Juncu” din Miniş. A dorit, în mod special, să piesele compuse de Arthur şi de colegii din trupa sa este un fel de mulţumească pe această cale tuturor celor care au făcut posibilă rock alternativ, pop-rock, oarecum „radio-friendly”. La capitolul desfăşurarea în bune condiţii a acestei expoziţii, precum şi tuturor ascultat muzică, Arthur ascultă de la trupe rock alternativ: Poets of celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment: the Fall, Muse, Alternosfera, Panic! at the Disco; trupe rock gotic: „Mulţumesc domnului Ovidiu Ciocan, care este o gazdă minu- HIM, Evanescence; trupe de : Kamelot (care este nată, domnului profesor trupa sa preferată), Nightwish; Ascultă însă și artiști și trupe care de pictură Ioan Kett- chiar dacă nu cântă neapărat rock, au mesaje care îl fascinează: Groza, datorită căruia am Björk, Lana Del Rey, Lady Gaga, Florence + the Machine. ajuns astăzi la un nivel la „Muzica, oricât de clișeistic ar suna, cred că înseamnă pentru toată care să îndrăznim să ex- lumea același lucru: viață! Cred că avem destule exemple din care am punem propriile tablouri, putea trage concluzia, cum că, viața fără muzică ar arăta ca în „1984” domnului profesor de Isto- sau „Fahrenheit 451”. Pentru mine, muzica a fost de la bun început ria Artei, Lucian Ienăşescu, un mod de exprimare, poate chiar un stil de viață. Mi se pare in- care a fost alături de noi credibil cum există posibilitatea să transmiți oamenilor diverse me- şi a acceptat să prezinte saje pe care fi ecare și le însușește” – Arthur Horeanu lucrările din cadrul ver- Arthur îşi compune propriile piese cu ajutorul pianului: „Am nisajului, precum şi tutu- făcut ore de pian în trecut, dar am renunțat din cauza lipsei de timp. ror celor care ne-au sus- Oricum, uneori stau cu orele acasă, încercând acorduri care ţinut şi încurajat, celor care culculturalculturalt ural câteodată devin piese”. 20 noiembrie 2020 noiembrie 2020 21 (Timișoara). În anul 2016 a câştigat Trofeul și Cel mai bun solist vocal al festivalului „Cununa petrolului” Moreni; în 2015- Trofeul „Muzritm” Vatra Dornei; în 2016- Premiul I - soliști vocali - la Fes- ARTE tivalul „Floare de castan” Costești; în 2017- Marele Premiu Absolut la Festivalul „LiveMuseArt” Arad, iar în 2019- locul I (duet cu Oana Sabău) la concursul internațional „Ghiocelul de argint” Arad. Îi plac foarte mult și ca artiști, dar și ca oameni: Ville Valo, Marko Saaresto (Poets of the Fall), Roy Khan (ex-Kamelot, Conception), Björk, Floor Jansen (Nightwish), Charlotte Wessels (Delain). Din- tre scriitorii săi preferați, Arthur i-a menţionat pe: Lewis Caroll, care a scris „Alice în Țara Minunilor”- o carte care l-a inspirat încă În 2014, când avea 9 ani, a făcut parte din prima trupă muzicală de mic și nu a încetat niciodată în a-l uimi; Neil Gaiman, „Cora- care a participat la „Next Star”. Apoi a apărut în 2015 la televiziu- line”, pentru că are un stil aparte și „mă transportă într-o zonă a nea germană „Deutsche Welle” unde şi-a difuzat un cover de pe supranaturalului care mă fascinează”; Stephen King, nici nu mai canalul său de YouTube. În 2018, a concurat la „Vocea României trebuie descris, regele horror-ului; Oscar Wilde, „Portretul lui Junior” unde a reușit să întoarcă toate scaunele și a avut o evoluție Dorian Gray”, care este, în opinia lui Arthur, unul dintre cei mai apreciată atât de juriu, cât și de public, califi cându-se în semifi nală. talentați autori. A apărut și în compilații postate de canalele ofi ciale Th e Voice În ceea ce priveşte planurile sale de viitor, Arthur îşi doreşte să îşi Global și Best of Th e Voice Kids: „OUTSTANDING ROCK AUDI- lanseze propriile piese, şi să audă lumea fredonându-le peste tot. TIONS in Th e Voice Kids” sau „TOP 10 | Th e GREATEST SONGS Şi-ar dori foarte mult să joace într-un fi lm sau serial, preferabil SF, of ALL TIME in Th e Voice Kids!” fantasy, poate chiar un musical. Însă cel mai important aspect pe Printre cele mai mari realizări ale sale se numără: METALHEAD care Arthur îl are în vedere este „ca lumea să mă țină minte că am AWARD pentru cel mai bun videoclip de metal românesc: Fan- făcut ceva: că am compus, că am cântat, am scris... am trăit!”. tazia ft . Marcos Medina - Labirint (2016), o colaborare dintre În prezent, împreună cu colegii de trupă, lucrează la compoziții fosta sa trupă și un muzician din Brazilia, videoclip regizat în mare proprii, pe care speră să le lanseze începând cu anul acesta. parte chiar de Arthur. Filmările din România au fost realizate într-o Îi dorim multă baft ă pe mai departe, la cât mai multe con- fabrică dezafectată din Arad, Teba, iar cele din Brazilia într-o fostă certe, premii, participări la festivaluri, şi inspiraţie la compoziţiile fabrică de tunuri de lângă Sao Paulo. De asemenea, a participat tot proprii pe care lumea întreagă să le fredoneze!!! Keep on rocking, cu fosta sa trupă, la GBOB România (BĂTĂLIA GLOBALĂ A Arthur! TRUPELOR), în urma căreia au ajuns să apară pe afi șele unor festi- Laura Maria Ilea valuri faimoase din România: Artman!a (Sibiu) și rEvolution

Roland Reinholz, Pastry-Party culculturalculturalt ural Roland Reinholz, Fragments 2

22 noiembrie 2020 noiembrie 2020 23