Coperti: Ionul Ardel e anu- P aici ION MEZARESCU Tehnoredact or'. Ro dic a B oac d Secretar de redaclie: Paulina Ldmd;anu

@ 2019 Editura Paideia Str. TudorArghezi nr. 15, sector 2 ISTORIA Bucureqti, Romdnia tel.: 021.376.82.10 STATUTUI SI DREPTUTUI e-mail: [email protected] wwwpaideia.ro ROMANESC www.cadourialese.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romf,niei MEZARESCU,ION Istoria statului gi dreptului romAnesc / Ion Mezarescu. - Bucureqti : Paideia, 2019 Con{ine bibliografie rsBN 97 8-60 6-7 48-284-3

34 paideia BucureEti,2019 CUPRINS

I. ORGANIZAREA SOCIALA A DACILOR iN epoce pRESTAIALA...... 12 Capitolul I. EPOCA PRESTA1AL4...... 12 f . inceputurile civilizaJiei daco-gete...... 12 2. Organizarea social-politica...... 14 Capitolul al Il-lea. NORMELE DE CONDUITA ALE DACO-GETTLOR...... 18

II. STATUL $r DREPTUL LADACO-GETr ...... 21 Capitolul I. Statul dac qi organizarealui..*...... 21 1. Crearea statului dac...... 21 2. Organele centrale gi locale ...... 26 Capitolul al IIJea. DREPTUL iN SfafUr DACO-GET ...... 29 1. Sistemul legislativ...... 30 2. tnstitu1iijuridice...... 31

569 III. STATUL $I DREPTUL iN DACIAPROVINCIE ROMANA 2. Normele sociale de munc6...... 91 ...... 34 Capitolul al V-lea. NORMELE PRIVITOARE Capitolul I. ORGANIZAREA DACIEI ROMANE ...... 3 4 LA STA|UTUL PERSOANELOR ...... ,...... 94 1. Cucerirea Daciei gi organizarea provinciei romane ...... 34 l. Egalitatea social6 in ob;ti...... 94 2. Organele centrale ale Daciei Traiane ...... 39 2. Relatiile de familie ...... 94 3. Organele de conducere locald ...... 46 Capitolul al Vl-lea. OBLIGATILTNI CIVILE, nASpU- Capitolul al rl-lea. DREPTUL iN oaCn RoMANA ...... s i gS l.Izvoarele dreptului DEREA PENALA, PROCEDURA DE JUDE,CATA...... 51 1 Obligaliuni civi1e...... 95 2. Institutii juridice. Dreptul de proprietate...... 5 4 2. Rdspundereapenald...... 96 3. Tripticele romane din Transilvania...... 56 3. Procedura de judecatd BIBLIOGRAFIE ...... 96 ANEXE""" ...... 61 4. Probele...... 97 ...... 64 Capitolul al VII-lea. ORIGINEA INSTITUTIILOR JURIDICE ...... 97 1. Originea daco-romand ...... 97 2. Originea romand...... 98 3. Originea 1rac5...... 99 4. Alte influen{e .... 100

ir. TARTLE $r LEGEATARrr...... 101 capitolul I. STTUATTA ECoNoMrcA gr socral.A...... I I 1. For{ele de produc{ie ...... 101 2. Relaliile de productie ...... 102 capitolul al Il-lea. AFIRMAREA ROMANILOR CA ETNIE NEOLATTNA ...... 103 1 RomAni sau Valahi...... 103 2. Relaliile cu alte popoare...... 104 Capitolul al III-lea. GENERALIZAREA T4RII...... I 08 1 Menliuni documentare ...... 108 2. Denumiri locale specifice...... 112 3. Conducerea politicd a ldrilor...... 113 Capitolul al IV-lea. LEGEA TARII ...... 115 l. Conceptul de lege...... 115 2.Dreptateacanotiune...... 116

570 571 Capitolul al V-lea. NORMELE JURIDICE...... 117 7 . Organizarea administrativ-teritoriald...... 171 1. Norme juridice noi. Institulia cnezatului...... ll7 8. Viala sociald...... 176 2. Norme juridice vechi...... I l g Capitotul al Vl-lea. CARACTERIZAREA LEGII TARII ... 122 IV. ORGANIZAREA DE STAT A TRANSILVANIEI...... I7 7 1. Normd juridicd romdneascd...... 122 Capitolul I. EVOLUTIA DE STAT A TRANSILVANIEI 2. Concluzie ...... : ...... 124 (n76-1s41) ...... t77 L Via{a economicd...... 178 III. STATUL $I DREPTUL ROMANESC iN PETIOALISMUL DEZVOLTIf| 2. Organele centrale ale statului ...... 181 ...... 126 3. Organizarea administrativ-teritorialA ...... 184 capitolul r. TARILE RoMANE$TI ...... 126 4. Organizarea militara...... 188 l. araRomdneascd a f Munteniei...... 126 capitolul al ll-lea. TRANSILVANIA INTRE I 514-1699..... I 9 1 2. ar a Romdneascvd ! a Moldovei ...... 127 l. EpocaPrincipatului...... "....191 3. Voievodatul Transilvaniei...... 12g 2.Yiala economicd qi sociald ...... 194 4. Romdneascd !ara a Dobrogei ...... 131 3. Organele centrale de conducere ...... I 98 Capitolul al Il-lea. APARITIA gI ORIGINALITATEA DOMNIEI.. 4. Sistemul fiscal ...... 201 ...... 133 5. Organizarea militard...... 202 1. Domnia...... 133 6. Organizarea administrativ-teritoriala ...... 203 2. Necesitatea domniei ...... 135 7. Organizarea Bisericii...... 204 3. Atribuliile domniei ...... 135 4. insemnele domniei ...... 13g v. TNSTTTUTIILE $I LEGEA T4RII...... 206 capitolul al III-lea. SISTEMUL ELECTIVO-EREDITAR... l 39 Capitolul L INSTITUTII...... 206 I . imbinarea ereditard cu cea electivd...... I 3 9 l.lara ...... 206 2. Constitu{ionalitatea sistemului ereditar_elec tiv ...... I 43 2. [itranii ...... 208 3. Functionarea sistemului de succesiune ...... 1 44 3. Legealarii...... 208 Capitolul al IV-lea. ORGANIZAREADE STAf A TARII Capitolul al lllea. DREPTUL DE PROPRIETATE...... 209 MOLDOVEI PANA LA INSTAURAREA REGIMULUI A. Proprietatea ...... 210 TURCO-FABARIOT {drdneascd...... l. Dreptul de proprietate in obqtea liberd...... 210 1. Via{a."ono,ni.a...... '.'. ..'.'.','.'...i12 2. Dreptul de proprietate in obqtea aserviti...... 212 2. Organizarea sociald...... 150 B. Proprietatea nobiliard...... 213 3. Organele centrale ale statului ...... 152 1. Proprietatea boiereascd...... 213 4. Organizarea fiscald...... 16l 2. Proprietatea bisericeascd...... 213 5. Organizarea militara,...... 166 3. Proprietatea domnului ...... 214 6. Organizarea Bisericii...... 16g Capitolul al III-lea. DREPTUL DE PROPRIETATE...... 215

572 573 1. Persoanele 2.Familia-...... 215 5. Organizarea Bisericii...... 254 ...... 21g 6. Organizarea administrativ-teritoriala ...... 254 3. Cdsdtoria...... 21g 7. Organizarea judecdtoreascd...... 256 4. Succesiunea...... 219 Capitolul al IV-lea. DREPTUL iN pntvta FAZA Capitolul al lV-lea. OBLIGATILINI gI CONTRA CTB ...... 220 A REGIMULUI TURCO-FANARIOT (17 ll -17 68)...... 257 1. Rdspunderea civild ...... 220 1. Reformele lui Constantin Mavrocordat...... 257 2. Contractul de vilruare-cumpdrare ...... 222 2. Literaturajuridica...... 259 Capitolul al V-lea. DREPTUL PENAL ROMANES C...... 224 Capitolul al V-lea. EVOLUTIA DREPTULUI iN A DOUA 1. Fapte penale .....224 F AZL AREGTMULUI TURCO-FANARIOT (1 7 7 4-1821) ... 260 2.Infrac\iuni penale ...... 225 l Codurile de legi adoptate .....260 3. Infracliuni impotriva proprietalii...... 225 Capitolul al Vl-lea. REVOLUTIA DE LA 1821 Capitolul al Vl-lea. PROCEDURA DE JUDECM t,...... 22e CONDUSA DE TLIDOR WADIMIRESCU...... 262 1. Cadrul intem qi extern...... 262 VI. ORGANIZAREA DE STATA TARII ROMANE$TI 2. lzbucnirea Revolu{iei (iunie 1 82 I ). MOLDOVET $rA (1711_1821)...... 228 Proclamalia de la Padeg...... 264 Capitotul I. ACTTUNI PREMERGATOARE...... 228 3. Deslagurarea Revoluliei gi cArmuirea l. Etape premergdtoare...... 22g lui Tudor Vladimirescu ...... 265 2.Etapele regimului fanariot...... 231 4. infr6ngerea Revolutiei qi uciderea lui Tudor...... 268 Capitolul al Il-lea. PRIMA FAZAAREGIMULUI TURCO-FANARTOT (1711_1774) ...... 232 VII. ORGANIZAREA DE STAT $I DREPTUL iN 1. ViaJa economico-sociald...... 232 PRTNCTPATUL TRANSILVANIEI ( 1 69 1 - I 848) ...... 27 t 2.Yia\a sociald .....234 Capitolul I. IMPERIUL HABSBURGIC ...... 27 I 3. Organele centrale ale statului ...... 236 1. Situatia din Imperiul German...... 271 4. Organizarea financiard ...... 23g 2. Organizarea stdpAnirii habsburgice ...... 273 5. Organizarea militard...... 241 Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREADE STAT 6. SituaJia Bisericii ...... 243 A TRANSrLVANIEI...... 274 7 . Organizarea administrativ-teritoriald ...... 244 1. Cucerirea Principatului qi organizarea lui ...... 274 Capitolul al III-lea. ADOUA FAZAAREGIMULUI 2.Va\a economicd gi socialS ...... 277 TURCO-FANARTOT (t774-1821) ...... 24s 3. Organele centrale de conducere ...... 282 l.Yiata economicd gi sociald ...... 245 4. Organizarea militar[...... 286 2. Organele centrale de conducere ...... Z4g 5. Organizarea Bisericii...... 288 3. Organizarea financiard ...... 251 6. Organizarea administrativ-teritoriala ...... 291 4. Organizarea militard... 7. Organizarea financiari ...... 295

574 5/5 capitolul al IIIJea. DREPTUL NrRaNsnvaNtpa iurnp 1691-1848.... STATUL NATTONAL ROMAN $r DREPTUL MODERN...365 ...... 301 r. STATULNATTONAL ROMAN (19r8-1940) ....367 l.Izvoarele dreptului ...... 301 Capitolul I. ORGANIZAREADE STAf AROMANIEI 2. Evolufia instituJiilor juridice ...... 304 Nrnp 1859-1866 .....367 1. Semnificatia Unirii Principatelor...... 367 VIII. ORGANIZAREADE STAT $I DREPTUL pRrNcrparELE 2. DesdvArgirea Unirii...... 368 iN RoMANE r 1 sz i r s+ s; ...... 3 0e 3. Acliuni pentru apdrarea suveranitdlii nafionale CAPiIOIUI I. EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR..3Og a Romdniei ...... 371 l. Restabilirea domniilor pdmdntene...... 309 Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREA DE STII A ROMANIEI 2. Convenfia de laAkkerm an (1g26) ...... 312 CONFORM STATUTULUI DEZVOLTATOR AL 3. Rdzboiul ruso-turc (1828-1829) ...... 314 CONVENTIEI DE LA PARIS...... 373 4. OcupaJia ruseascd (182S_1834) ...... 3 l5 Capitolul al III-lea. LEGISLATIA CU CARACTER 5. Regimul politic regulamentar ( 1 834_ 1 S4g)...... 3 1 9 REFORMA| OR A LUI ALEXANDRU IOAN CU 24...... , 37 7 6. Situalia fiscald administrativd...... Ei ...... 324 1. Reforma agrard...... 37'7 Capitolul al Il-lea. ppnfOeDA DREPTUL iN DINTRE 2. Reforma electorald...... 380 CELE DOUA REVOLUTT r (t 822_1 S 4S) ...... 328 3. Alte reforme .....381 l. Proiectele de ConstituJie...... 32g Capitolul al IV-lea. OPERA LEGISLATIVA A LUI CUZA.382 2. Regulamentele Organice...... 3.Institu{iijuridice...... 332 1. Dreptul civil...... 383 ...... 338 2. Dreptul pena1...... 384 3. Dreptul procesual civiI...... 385 IX. PRINCIPATELE ROMANE INTRE 1 1 848- 859...... 34 1 4. Dreptul procesual penal...... 386 capitolul I. REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848_18 49....342 l. Cauzele gi Jelurile Revoluliei ...... 342 II. STATUL $I DREPTUL ROMANESC MODERN 2. Desfdpurarea Revoluliei ...... 345 Nrnr, 1866-1918 .....387 Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREA DE STlrf A TARII Capitolul I. VIATA ECONOMICA gt sociel,4...... 3 87 ROMANE$Tr A $r MoLDovEr ( 1 848- I 85e) ...... : s r 1. Agricu1tura...... 388 l. Regimul regulamentar qi emigralia ...... 352 2. Industria...... 390 2. Principatele RomAne - problemd europeand...... 355 3. Transporlurile qi comunica{iile...... 391 3. Divanurile ad-hoc...... 357 4. Sistemul financiar...... 393 4. Conferinla paris Ei Convenjia de la 5. Structura sociald...... 394 dinT/l9 augusr 1858 ...... 360 Capitolul al Il-lea. MONARHIA CONSTITUTIONALA 5. Alegerea domnului Alexandru Ioan Cu2a...... 3 6 I PARLAMENTARA...... 395 1. Organele centrale ale statului ...... 396

576 577 2. Cucerirea independenJei de stat a Romdniei...... 39g 3. Partidele politice...... 1. Unirea Basarabiei cu Jara...... 460 ...... 401 2. Unir ea Bucovinei cu patria-mamd ...... 461 Capitotul al III-lea. EVOLUTIA DREPTULUT iN gpOCA 3. Unirea Transilvaniei cu tara...... 462 CONTEMPORANA...... 404 l. Dreptulconstitufional...... 405 Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREA STA|ULUI 2. Dreptul administrativ ..:...... 40g NATTONAL iN epOCarNTERBELrCA ...... 466 3. Dreptul civil...... 40g l.Yia\a economicd qi ...... 466 4. Dreptul pena1...... sociald ...... 411 2. Partidele politice...... 480 5. Dreptul procesual ...... 412 3. Principalele instituJii ale RomAniei...... 492 6. Legislalia agrard.intre 1g64_191g...... 413 BIBLIOGRAFIE ...... Capitolul al III-lea. EVOLUTIA DREPTULUT iN BpOCe ...... 422 TNTERBELTCA (1918-1940)...... 519 ARHIVE ...... 42s I . Unificarea legislativ6...... 5 I 9 2. Dreptul constituJional...... 521 III. TRANSILVANIA iN PPRTOADA LIBERALISMULUI 2. Dreptul administrativ ...... 530 AUSTzuAC $I A DUALISMULUI AUSTRO-UNGAR (1849-1918) 3. Dreptul civil ...... 536 ...... 426 4. Dreptul pena1...... 543 CAPiIOIUI I. TRANSILVANIA iN EPOCA POSTPA$OPTISTA 5. Dreptul procesual .....,...... 545 (1849-1867) ...... 426 1 . Regimul neoabsotutist ( I 849_ I 860)...... 426 ...... 549 2. Transilvania BIBLIOGRAFIE...... in epoca liberalismului (1g60_t g67) ...... 429 Capitolut al Il-lea. TRANSILVANIA pEzuOADA iN ANEXE Lista domnitori1or...... 555 DUALISMULUI AUSTRO-LINGAR - ( 1 367- 1 9 1 8) ...... 43 6 Instaurarea dualismului Capitolul al III-lea. LEGISLATIA DE REPRIMARE A ROMANTLOR DrN TRANSTLVANTA (1867_1 918)...... 440 capirotul al rv-lea. LUeTA RoMANrLon ivrpornitA DUALISMULUIAUSTRO.LINGAR...... 445

STATUL DREPTUL $r iN EPOCA CONTEMPORANA ....4ss r. STATUL $r DREPTUL ROMANESC INTRE 1918-1940 .....4s7 capitolul r. FAURTREA sTAfuLUI NATIONAL LTNTTAR ROMAN ...... 4s8

578 579 care apreciaza ca,,ge!ii qi dacii vorbesc aceeaEi limbd" ;i ,,constituie acelagi popor".l incepAnd cuAntichitatea prestatald, getii qi dacii erau semnalali ca un popor numeros, un nealr cu o civilizafie avansatd. Cu privire la prezenJa lor in spa{iul autohton, prin organizarea lor social-politica qi religioasd, ni s-au pdstrat o serie de infolmatii prin intermediul istoricilor greci, cal'e ii evidentiazd pe stramogii no;tri cu numele de geli gi, mai tdrziu, incepAnd cu secolul al Il-lea i.Hr., intrdndu-se in I. ORGANIZAREA SO CIAL.POTITICA rela{ii cu romanii, ace;tia le precizeazd, numele de daci.a A DACILOR iN EPOCA PRESTATALA Sublinierea lbcuta de Strabo, intdrita de istoricLrl Trogus Pom- peius qi de Iulius Ceza4 vine sd demonstreze unitatea poporului dac atAt in plan etnic, cdt gi in cel politic. Inceputul afirmarii daco-getilor se produce intre 900 Ei 500 i.FIr., Capitolul I cand este amintita acea roire, in realitate o mare expansiune a nea- EPOCA PRESTATALA murilor autohtone in vastul imperiu al tracilor, fapt demonstrat qi de geograful grec din Alexandrias. Pe l-rarta intocmita de ilustrul gcograf, daco-gefii sunt atestafi la nord de Carpafi, in regiunea f . inceputurile civilizafiei daco-gete Vistulei, unde erau vestitele cetati in frunte cu Setidava. Neamul Rddacinile istoriei noastre sunt legate organic de aparilia in clac al costobocilor este bine conturat arheologic in aceastd regiune. spatiul autohton a marii familii a tracilor, grup etnic indoeuropean, Mai la vest de Vistula sunt prezenli sobocii, besii qi pigelii, in av6.nd o civilizatie, culturd si istorie social-politicd pe care n-a depa- r.cgiunea orasului de azi Brno. La granila de vest, atdt pe harta lui git-o nici un popor antic.r I)tcrlorneu, cAt Ei in lucrdrile lui Cezar;i ale lui Strabo, dacii sunt Putem afirma cd dacii sau getii au fost o adevdratd elitd a rcprezentati de triburile prezente pe cursul superior al Dundrii, numerosului neam al tracilor. Marele istoric Herodot sr,rbliniazd irr r.narea cAmpie a Vienei Ei a Bratislavei6. Aici avem renumitele aceastd caracteristicd in lucrarea 1s torii, prectzdnd cd ,,neamul tracic lortificafii dacice ale Gerulatei si Hertovah-rsului din Panonia. in al getilor este, dupd cel al indienilor, cel mai mare din toate',.2 llrrlcani, in zonaAdriaticii, sunt acele teribile murus dacicus de la Impartiti in numeroase triburi, dacii locuiau intr-un tinut intins Soirtones, Thermidava, Bersurnano g.a. in zona de sud, Ptolomeu cuprins intre Tisa, Dundre, Marea Neagrd gi Nistru. Unitatea etno- scnrnaleazd pe hafta lui triburile dacilor raspAndite pe rdul Marila, lingvistici este subliniata Ei de Strabo, geograf grec de limbd latind, I Slrabo, Geographia, VIl, 3, l0; P6rvan, Y., Getica, in Mem.Sec!.Ist. selia 3, t. III, pp. 113-123. I '\r:rcl.l{orn.. Mateescu, G.G., Nomi traci nel teritorie scito-sarmatico, in Ephen. De- 'I Maleescu, G.C., Cranila de apus a dacilor, in An.Ist., Ctuj, 1926, pp. orum, II, 1926, pp.223-234. lr"i7-194. z s t (iiurcscu. Herodot. I or i i, IY, 87 -93 : v ezi si Giurescu, C.C., I s t oria ro m d ni l o r, v ol. ' C.C., op. cit.. pp. 36-53. I, Editura Fundatia regali,,Carol al Il-lea',, 1939, pp.3l-32, " Matce scu, G.G., op cit., pp.3'7'7-392.

t2 l3 gi la est sunt rdspAndite de-a lungul rdului Bug qi vdrsarea lui in lsllLr". Cu aceastd ocazie,seprecizeazd.cd,,ge[ii sunt vecini cu scijii, Marea Neagrd (Pontul Euxin) unde se intdlnesc gi alte multe triburi rrrr aceleasi arme qi aceleaqi obiceiuri: toli trag cu arcul de pe cai".r0 ale daco-gelilor.7 Un alt izvor istoric aminteqte despre expeditia lui Alexandru Cdnd Herodot igi scrialsroria, aceastdexpansiune era incheiati, t:cl Mare irnpotriva gefilor din nordul Dundrii, in anul 335 i.Hr. Cu societatea daco-geta demonstrAnd o puternicd for{a sociala gi ;rccastd ocazie, se descrie si incercarea regelui macedonean de a politico-militard, de altfel amintitd de istoricul grec. supLrne teritoriul daco-gefilor printr-o incursiune in parfile Olteniei. Istoria social-politicl a daco-gelilor a fost mai bine cunoscutd Actiunea militara pe timp de noapte in teritoriul dacic urmdrea luarea rrrrci Ei din cauza prezen[ei lor la Pontul Euxin, ca urmare a multor colonii rnari prazi de rdzboi necesare expediliei. Autorul subliniazd intemeiate de ei, incepAnd cu secolul al VII-lea i.Hr. lrogatia intdlnita de Alexandru: ,,era foafte nrare bel;ug in linutul Izvoarele narative daco-romane sunt excelent confirmate de r',ctilor".rr Totodatd, se fac aprecieri gi referitor la armata gelilor, cele arheologice, numismatice qi, mai ales, cele antropologice, lrrturul consider6nd cd ea s-ar fi ridicat la 10.000 de pedestragi Ei astfel putAndu-se demonstra indubitabil atAt vechimea civilizaliei cu lirref i.r2 stramoEilor noqtri in spa{iul carpato-danubiano-pontic, cdt qi inaltul Alte mdrturii din acele timpuri le delinem de la Ptolomeu care, grad de civilizatie atins de ei. it Gcografia, descrie modul de organizare al armatei, obiceiurile si, in rnod deosebit, bogalia lanurilor de grdu, agricultura, dupa el liirrd ramura debazS. a economiei daco-gefilor. Infonna{iile cele mai 2. O r ganizarea socia I-politicl yrlclioase se refereau la expeditia generalului Despre istoria social-politica a dacilor in epoca prestatald Zopyrion din 321-326 r I Ir., in stAnga Dundrii, incheiatd catastrofal pentru macedoneni.i3 definem informa{ii pre{ioase de la istoricul grec Herodot. Amintind Bine informafi prin interrnediul lui Diodor din Sicilia,'a cunoag- expedilia lui Darius, regele perqilor, din anul 514 i.Hr. in tinutul lcr)r epoca lui Dromichaites de la sfdrgitul secolului al lV-lea i.Hr. Dobrogei, istoricul emite, practic, primele informafii credibile refe- I lrisodul, descris de istoric completat de Pausanias, evidenliazd ritoare la modul de via{a, religia, economia organizarea social- Ei ;i prrterea prirnului monarh mai insemnat al dacilor, rege care poate fi politicd a daco-gefilor.8 l)us pe acelaqi plan cu marele Burebista. Un alt istoric grec, Tucidide, aduce noi date referitoare la civili- Conflictul militar dintre Lisimahos qi Drornichaites era deter- zalia strdmoEilor noEtri, subliniind, printre alteie, puterea regelui rrrirrat de pretentiile regelui macedonean de a controla Dobrogea ;i Sitalkis al triburilor odriilor care, in secolul al V-lea, avea sub control :;rrtlLrl Dundrii. Razboiul incepe in anul 300 i.Hr. Ei se incheie cu tracii sudicie pdnd la Pontul Euxin gi subliniaza chiar dincolo de ,,qi victoria daco-gelilor care il fac prizonier pe Agatocles, fiul regelui rrurccdonean, impreund cu toatd armata. Pacea incheiata in anul

1 lbidem; vezi qi PArvan, Vasile, Getica, o Preistorie a Daciei, in Mem. tt' Sec!.Ist.Acad.Rom.. seria 3, t. Ill, pp. 1 l3- 123 qi 431-522. Iltiden. rl 8 Herodot, Istorii, lY,9; vezi ;i Giurescu, C.C., op. cit., pp. 42-45; Ma- I rrcidide, op. cit.,p. 96;veziqi Giurescu, C.C., op. cit., p. 55. I I teescu, G.G., op.cit., pp. 432-492. Adrianus. Anabasis, I, 3. l' e Tucidide, Rdzboiul peloponeziac,II, 98; vezi si Giurescu, C.C., op. cit., f'tolor.rrcu. Claudius. Geografa, II. l2-18. I I p. 55. l)iodor, Siculus, Biblioteca din Alexandria, IV, 12.

t4 l5 292i.Hr., dupa cel de-al doilea rdzboi cAqtigat tot de daci, stipuleaza in secolul al Il-lea, intregul spaliu balcanic trece prin mari dreptul dacilor asupra teritoriului lor din sudul Dundrii, amintite fram6ntdri politice din cauza expansiunii romane, prilejuite de riu- fiind Ei o serie de cetali, printre care Capidava, Carsium, Genucla Ei boaiele punice (264-146 i.Hr.).20 incd din anul 217 i.Hr., in tirnpul Helios, probabil capitala regatului condus de Dromichaites. celui de-al doilea rdzboi punic, romanii ajung in Iliria Ei, dupa Aceastd epocd plind de fapte glorioase, inscrise de regele victoria de la Pydna din 169 i.Hr., puneau stipdnire pe Macedonia Dromichaites, este urmatd de o alta tulbure, inauguratd de invazia in 148 i.Hr., qi apoi pe toatd Grecia, in 146 i.Hr.rn care deveneau cellilor din jurul anului 300 i.Hr. Ei derulata in tot secolul al lll-lea. provincii romane. Migratia acestora se prelungeEte p6na in Asia Micd, teritoriu unde in a doua jumdtate a secolului al ll-lea i.Hr. romanii duc au pus bazele regiunii Galateia.'5 Conform surselor antice, cei care lupte permanente cu ilirii, cellii Ei tracii din zona Dundrii mijlocii, au rdmas in spafiul nostru, scordiscii ;i tauriscii, ar fi pus bazele determindnd retragerea acestora la nord de marele fluviu dupd cetalilor Singidinium, qi Mafionium Eractum. in Dobrogea, la Isac- irji.rtoare. in aceste condifii, se afirmd Rubobostes ca rege al dacilor, cea de azi, era cetatea bitolagilor numitd Noviodonum.l6 cu o ac{iune deosebit de energicd remarcatd de romanii oprili in Puterea acestora in spafiul Europei Centrale de Sud-Est a durat ;i cxpansiunea 1or spre Dacia. pAnd in epoca lui Remaxos Burebista, in secolele al Il-I i.Hr. - Studiul izvoarelor greco-romane evidenliaza o popula{ie geto- in migralia lor in aceastd zond, celtii au impins o serie de triburi dircicd foarle numeroasd, cu o bund organizarc politico-religioasS, germanice, cum a fost cazul bastarnilor agezali in Dacia in Galilia, Ei rlar economicS, sociald qi culturald. De asemenea, sunt descrise apoi in Podolia polonezd. Prezenla acestor triburi germanice a ;i ;i iu moduri diferite luptele cu cel1ii qi bastarnii care amenin{au gi ei nemullumit pe regele daco-get Oroles care i-a respins. Acest episod pcrmanent zonele de nord-vest ale Daciei. istoric este semnalat de mai multe surse antice,rT eviden{iind astfel Evolufia societalii autohtone intre secolele al V-lea I i.Hr. puterea regatului daco-get. ;i in evidenld, conform izvoarelor narative ptezentate qi multor in secolele al III gi al ll-lea i.Hr. sunt atestati inzonaCarpatilor lrtrrre rr I tc I e, fbrmele specifi ce descompunerli organizdri i arhaice, tribale. regli Zalmodegicos si Remaxos care, acordAnd protectie cet6tii l)rr irserrrenea, civllizfiia geto-dacicd de tip La Tene se impune prin Histria, s-au impus ca rex Histrianorum, dupd cum o afirma Ei o r lr r I ir nde transformdri, cu deosebire in via{a materiald generalizar ea inscriplie descoperita la Histria.'8 1 - Cu pufin inaintea urcirii pe tron a lui Burebista (82-44 i.Hr.) rrrctalurgiei fierului, a rofii olarului ;i folosirea cu precddere a mone- rk'i cu este eviden{iatdprezenla lui Rubobostes ca rege dac in Transilvania, -, iar in viata spirituald evidenliindu-se in afta metalului rrrolive zoomorfe antropomorfe, practicarea incinera{iei, a cultului despre care Trogus Pompeius scria despre: ,,cresterea puterii dacilor ;i rrrt lrinat sub regele Rubobostes".re lui Zamolxis, zet al nemuririi.2l Considerdm cd civilizalia autohtond a fost puternic influentatd ,lL lrrrnea elend, ca;i de cea celticd, lucru observat qi in anumite l5 Giurescu, C.C., op. cil., pp. 58-59. , 16 lbidem,p.60. lt'rrrcnte de organizare a uniunilor tribale conduse de basilei. Cei ri Trogus Pompeius, Istoria, 3-6; vezi si Giurescu, C.C., op. c it., p. 60. rB Rosk4 M., Keltiches Grab aus Siebenburgen, in Prahist. Zeit, p.925, pp. "' lltirlL,nt. vczi qi PArvan, Yasrle, op.cit.. in Mem.Secf.lst.Acad.Rom., seria 210-2t2. t lll. pp. 123-184. 'r re Daicovicin, Hadrian, Dncil, Bucuregti, 1968. f 'rrrr,:ln Vasile. op. cit., pp.214-229.

t6 I7 care s-au irnpus in izvoarele respective fiind cu deosebire acei rex dezvolta in mod deosebit, incepAnd sd se extindd qi asupra pamAn- His lri anorum, Dromichaites qi Zalmodegicos. tr-rlui, fbra a se fi inlaturat forma de proprietate obqteascd, dupd cum precizeaza qi poetul Horafius. Cel mai credibil izvor, Herodot,

subliniaza in opera sa Istorii23 existenla proprietdJii obqteEti Ei Capitolul al il-lea a celei private asupra mijloacelor de producfie. Dintre normele NORMELE DE CONDUTTA nrn DACO-GETTLOR care guvernau relafiile sociale sunt pomenite obiceiul impar{irii pdmdntului primdvara gi existen{a furtului practicat rural qi urban. in epoca premergdtoare aparifiei statului, relatiile sociale erau Un alt izvol Pomponius,2a aminteqte ,,invoielile pe baza de reglementate de o serie de norme cu caracter juridic, transmise din .jurdmAnt", dar Ei ceremonialul practicat cu sfin{enie de catre daci. generafie in generalie si respectate de bundvoie de locuitori. Astfel, autorul considerd cd norma juridicd respectatd in intreaga societate autohtond, pe zeila palatului", era impusd de Religia daco-gefi lor a sprij init acest proces de inchegare a forme- ,jurdrndntul lor de organizare, contribuind astfel la formarea bunelor deprinderi, rcge in numele zeilei ;i respectat qi aplicat de intregul popor. in aceste pe de o parte, dar gi la consolidarea traditiilor si obiceiurilor, pe de condilii, hotarArile regelui fiind incarcate de sacralitate, deveneau altd. pafte.22 uqor lege pentru tofi dacii. De asemenea, autorul mai subliniazd o serie erau cdsltoria, In acest proces de conturare definitiva gi de implementare a de obiceiuri legate de viata de familie, curl pentru popor. normelor de conduitd trebuie sd amintim si influenta exercitatd atdt nasterea, botezul, rnoarlea, considerate unice intregul Societatea daco-geta aflata in plind epocd a patriarhatului se de oraqele grecesti de pe {drmul Pontului Euxin, cdt Ei de celelalte grupuri etnice din spafiul autohton sau din vecinbtate, cellii, germa- bazape familie care se organiza, in principal, pe patriarhat, respectiv, pc lronogalrie qi, mai rar, pe poligamie. nicii ;i sci!ii, care, practicdnd schimburi comerciale cu dacii, au con- tribuit intr-o anumiti mdsurd la descompunerea organizdrii gentilice in epoca prestatald din perioada hallstatiana, farnilia patriarhali l dacilor era monogama, sprijinindu-se pe autoritatea exclusivd a qi la cristalizarea noilor forme ;i structuri de organizare specifice birbatilor. societafii bazate pe proprietatea privatd, clase sociale Ei stat. Unii autori antici apreciau cd bdrbat convietuieste cu o In aceastd epocd din secolul al Vl-lea i.Hr. - caracteristicd. tre- ,,un [ln]eie", poligamia fiind consideratd ,,un drept al bdrbatului". Din cerii spre organizarea statalS -, textele scrise, narative Ei epigrafice eviden{iaza aceste norme ca fiind specifice tuturor popoarelor rrcest accept se desprinde ideea cd femeia era inferioara bdrbatului. Autorii care fac trimiteri la epoca cuprinsd intre secolele III-I i.Hr. indoeuropene - traci, eleni, italici, celfi, germanici etc. -, cu deose- precizeze cd. femeile daco-gete erau adevdrate slujnice ale bire celor de pe teritoriul patriei noastre, daco-moesii, scitii, bastarnii lirr sd gi cellii scodrisci si cei taurisci. birbalilor. in majoritate, autorii studiazd cazul familiei daco-gete yrlin trimiteri ia forma de organizare specifica scililor din Dobrogea, Trebuie remarcat, totu;i, cd in aceastd perioada continui sd se r,r'rrpLrl etnic confundat de multe ori cu autohtonii daci. mentind practica sancfiunilor directe, constdnd in folosirea violentei ca mijloc de apdrare a intereselor particulare. Proprietatea privatd se

" I Icrodot^ Istorii,lY, 115. 22 Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Ilcrn, p. 30. 'l I'trrnpor.titts, Chorographia, II. 12, l8

l8 l9