DOCSLIB.ORG

ION MEZARESCU Tehnoredact Or'

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ION MEZARESCU Tehnoredact Or' Coperti: Ionul Ardel e anu- P aici ION MEZARESCU Tehnoredact or'. Ro dic a B oac d Secretar de redaclie: Paulina Ldmd;anu @ 2019 Editura Paideia Str. TudorArghezi nr. 15, sector 2 ISTORIA Bucureqti, Romdnia tel.: 021.376.82.10 STATUTUI SI DREPTUTUI e-mail: [email protected] wwwpaideia.ro ROMANESC www.cadourialese.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romf,niei MEZARESCU,ION Istoria statului gi dreptului romAnesc / Ion Mezarescu. - Bucureqti : Paideia, 2019 Con{ine bibliografie rsBN 97 8-60 6-7 48-284-3 34 paideia BucureEti,2019 CUPRINS I. ORGANIZAREA SOCIALA A DACILOR iN epoce pRESTAIALA................. .................12 Capitolul I. EPOCA PRESTA1AL4................. .......................12 f . inceputurile civilizaJiei daco-gete.. ............12 2. Organizarea social-politica............. ............14 Capitolul al Il-lea. NORMELE DE CONDUITA ALE DACO-GETTLOR.. .................18 II. STATUL $r DREPTUL LADACO-GETr ........21 Capitolul I. Statul dac qi organizarealui..*. ........21 1. Crearea statului dac.............. ......................21 2. Organele centrale gi locale .........................26 Capitolul al IIJea. DREPTUL iN SfafUr DACO-GET .......29 1. Sistemul legislativ..... .............30 2. tnstitu1iijuridice....... ..............31 569 III. STATUL $I DREPTUL iN DACIAPROVINCIE ROMANA 2. Normele sociale de munc6.... .....................91 ...................34 Capitolul al V-lea. NORMELE PRIVITOARE Capitolul I. ORGANIZAREA DACIEI ROMANE ................ 3 4 LA STA|UTUL PERSOANELOR ..........,..........94 1. Cucerirea Daciei gi organizarea provinciei romane .......34 l. Egalitatea social6 in ob;ti........ ...................94 2. Organele centrale ale Daciei Traiane .........39 2. Relatiile de familie .................94 3. Organele de conducere locald ....................46 Capitolul al Vl-lea. OBLIGATILTNI CIVILE, nASpU- Capitolul al rl-lea. DREPTUL iN oaCn RoMANA ........... s i gS l.Izvoarele dreptului DEREA PENALA, PROCEDURA DE JUDE,CATA.............. .................51 1 Obligaliuni civi1e......... ...........95 2. Institutii juridice. Dreptul de proprietate.................. ...... 5 4 2. Rdspundereapenald..... ............96 3. Tripticele romane din Transilvania.................................56 3. Procedura de judecatd BIBLIOGRAFIE ............. ............96 ANEXE""" ................61 4. Probele.... ............97 ..................64 Capitolul al VII-lea. ORIGINEA INSTITUTIILOR JURIDICE ...................97 1. Originea daco-romand ............97 2. Originea romand........ .............98 3. Originea 1rac5............ .............99 4. Alte influen{e .... 100 ir. TARTLE $r LEGEATARrr......... .......................101 capitolul I. STTUATTA ECoNoMrcA gr socral.A............ I I 1. For{ele de produc{ie .............. 101 2. Relaliile de productie ...........102 capitolul al Il-lea. AFIRMAREA ROMANILOR CA ETNIE NEOLATTNA ................ ............... 103 1 RomAni sau Valahi.... ............ 103 2. Relaliile cu alte popoare....... .................... 104 Capitolul al III-lea. GENERALIZAREA T4RII................... I 08 1 Menliuni documentare .........108 2. Denumiri locale specifice................ .........112 3. Conducerea politicd a ldrilor....... ............. 113 Capitolul al IV-lea. LEGEA TARII ................... 115 l. Conceptul de lege........ .........115 2.Dreptateacanotiune... ..........116 570 571 Capitolul al V-lea. NORMELE JURIDICE.. .....117 7 . Organizarea administrativ-teritoriald................ ...........171 1. Norme juridice noi. Institulia cnezatului.... .................. ll7 8. Viala sociald......... ...............176 2. Norme juridice vechi. ........... I l g Capitotul al Vl-lea. CARACTERIZAREA LEGII TARII ... 122 IV. ORGANIZAREA DE STAT A TRANSILVANIEI................ I7 7 1. Normd juridicd romdneascd............. .........122 Capitolul I. EVOLUTIA DE STAT A TRANSILVANIEI 2. Concluzie ...................: ..........124 (n76-1s41) ...............t77 L Via{a economicd.. ................. 178 III. STATUL $I DREPTUL ROMANESC iN PETIOALISMUL DEZVOLTIf| 2. Organele centrale ale statului ...................181 .............126 3. Organizarea administrativ-teritorialA ........................... 184 capitolul r. TARILE RoMANE$TI ............... ...................... 126 4. Organizarea militara... .......... 188 l. araRomdneascd a f Munteniei. ................126 capitolul al ll-lea. TRANSILVANIA INTRE I 514-1699..... I 9 1 2. ar a Romdneascvd ! a Moldovei ................... ................. 127 l. EpocaPrincipatului.................. .........."....191 3. Voievodatul Transilvaniei................ .........12g 2.Yiala economicd qi sociald ....................... 194 4. Romdneascd !ara a Dobrogei .................. 131 3. Organele centrale de conducere ................................... I 98 Capitolul al Il-lea. APARITIA gI ORIGINALITATEA DOMNIEI.. 4. Sistemul fiscal ........... ...........201 ................133 5. Organizarea militard... ..........202 1. Domnia... ..........133 6. Organizarea administrativ-teritoriala ................ ...........203 2. Necesitatea domniei ............. 135 7. Organizarea Bisericii.. ..........204 3. Atribuliile domniei ............... 135 4. insemnele domniei ...............13g v. TNSTTTUTIILE $I LEGEA T4RII......... ............206 capitolul al III-lea. SISTEMUL ELECTIVO-EREDITAR... l 39 Capitolul L INSTITUTII................. ..................206 I . imbinarea ereditard cu cea electivd.............................. I 3 9 l.lara ..................206 2. Constitu{ionalitatea sistemului ereditar_elec tiv ............ I 43 2. [itranii ..............208 3. Functionarea sistemului de succesiune .................. ...... 1 44 3. Legealarii.............. ...............208 Capitolul al IV-lea. ORGANIZAREADE STAf A TARII Capitolul al lllea. DREPTUL DE PROPRIETATE........ ...... 209 MOLDOVEI PANA LA INSTAURAREA REGIMULUI A. Proprietatea ..........210 TURCO-FABARIOT {drdneascd.................. l. Dreptul de proprietate in obqtea liberd........... .............. 210 1. Via{a."ono,ni.a.......................................... .....'.'. ..'.'.','.'...i12 2. Dreptul de proprietate in obqtea aserviti........ ..............212 2. Organizarea sociald.... ..........150 B. Proprietatea nobiliard. ..........213 3. Organele centrale ale statului ...................152 1. Proprietatea boiereascd.................. ...........213 4. Organizarea fiscald..... .......... 16l 2. Proprietatea bisericeascd................ ..........213 5. Organizarea militara,.. ..........166 3. Proprietatea domnului ..........214 6. Organizarea Bisericii.. .......... 16g Capitolul al III-lea. DREPTUL DE PROPRIETATE...... ....215 572 573 1. Persoanele 2.Familia-.. ........215 5. Organizarea Bisericii.. ..........254 ..........21g 6. Organizarea administrativ-teritoriala .................. .........254 3. Cdsdtoria. ..........21g 7. Organizarea judecdtoreascd........... ...........256 4. Succesiunea................ ..........219 Capitolul al IV-lea. DREPTUL iN pntvta FAZA Capitolul al lV-lea. OBLIGATILINI gI CONTRA CTB ........ 220 A REGIMULUI TURCO-FANARIOT (17 ll -17 68)............. 257 1. Rdspunderea civild .................... ...............220 1. Reformele lui Constantin Mavrocordat............... .........257 2. Contractul de vilruare-cumpdrare ............222 2. Literaturajuridica....... ..........259 Capitolul al V-lea. DREPTUL PENAL ROMANES C..........224 Capitolul al V-lea. EVOLUTIA DREPTULUI iN A DOUA 1. Fapte penale .....224 F AZL AREGTMULUI TURCO-FANARIOT (1 7 7 4-1821) ... 260 2.Infrac\iuni penale .................225 l Codurile de legi adoptate .....260 3. Infracliuni impotriva proprietalii.. ............225 Capitolul al Vl-lea. REVOLUTIA DE LA 1821 Capitolul al Vl-lea. PROCEDURA DE JUDECM t,............22e CONDUSA DE TLIDOR WADIMIRESCU............ ............ 262 1. Cadrul intem qi extern.......... ....................262 VI. ORGANIZAREA DE STATA TARII ROMANE$TI 2. lzbucnirea Revolu{iei (iunie 1 82 I ). MOLDOVET $rA (1711_1821)........... ..............228 Proclamalia de la Padeg.. ..........264 Capitotul I. ACTTUNI PREMERGATOARE....... ................. 228 3. Deslagurarea Revoluliei gi cArmuirea l. Etape premergdtoare.................. ...............22g lui Tudor Vladimirescu ................. ...............265 2.Etapele regimului fanariot....... .................231 4. infr6ngerea Revolutiei qi uciderea lui Tudor..... ...........268 Capitolul al Il-lea. PRIMA FAZAAREGIMULUI TURCO-FANARTOT (1711_1774) ..................232 VII. ORGANIZAREA DE STAT $I DREPTUL iN 1. ViaJa economico-sociald.......... ................232 PRTNCTPATUL TRANSILVANIEI ( 1 69 1 - I 848) .................. 27 t 2.Yia\a sociald .....234 Capitolul I. IMPERIUL HABSBURGIC .......... .................... 27 I 3. Organele centrale ale statului ...................236 1. Situatia din Imperiul German....... ............271 4. Organizarea financiard ..........23g 2. Organizarea stdpAnirii habsburgice ..........273 5. Organizarea militard... ..........241 Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREADE STAT 6. SituaJia Bisericii ...................243 A TRANSrLVANIEI............... .......274 7 . Organizarea administrativ-teritoriald ................. ..........244 1. Cucerirea Principatului qi organizarea lui ........... .........274 Capitolul al III-lea. ADOUA FAZAAREGIMULUI 2.Va\a economicd gi socialS .......................277 TURCO-FANARTOT (t774-1821) ..................24s 3. Organele centrale de conducere .................. ................. 282 l.Yiata economicd gi sociald .......................245
Load more

Recommended publications
  • On the Origins of the Romanian People
    『地域政策研究』（高崎経済大学地域政策学会） 第７巻 第２号 2004年 10 月 17 頁～ 38 頁 On the Origins of the Romanian People Elena Taralunga TAMURA Abstract I have been often asked where I come from and I have realized that not much is known about Romania, its location, language and history. This paper is an examination of the roots of Romanian history. It is supported by official historical evidence and some of the data is approved by the Romanian Academy of History and Archeology, whereas other information is taken from different sources such as: history of religions, different reports from the Institute of Dacology, encyclopedias, and folklore resources. Statements on history can be eventually confirmed as well as denied when some new discovery happens. Also, in the case of writing a research paper on the ancient history of a country the lack of sufficient and explicit written evidence left to this day, can obstruct the discovering of facts that are correct, free from ambiguity and vacillation.This paper covers the early historical beginnings of the people that inhabited the territory of modern Romania to the time when the Roman Empire changed the country north of Danube into a Roman colony. This paper comprises: A geographical description of Romania History: the beginnings, An explanation of the meaning of the Pelasgians Definition of who the Thracians were. The Dacians and the Getae and who they were. The Dacian kings and among them the most important, Buerebista and Decebal The change of Dacia into a Roman colony Conclusion － 17 － Elena Taralunga TAMURA Introduction The historic magnitude of different peoples on the earth does not always radiate with the same intensity.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR STUDIES IN SOCIAL SCIENCES AND HUMANITIES YEARBOOK XVII/2016 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian EDITOR IN CHIEF: Academy, Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Institute for Research in Social Studies and Aristia Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France) Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People's Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu- Methodius University of VelikoTurnovo, Plopşor Institute for Research in Social Bulgaria); Studies and Humanities,
    [Show full text]
  • ACL Nr. 2A/2014 (PDF 4.03
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS Nr.2A 2014 ACLActa Centri Lucusiensis Epoca preburebistană Romanitate şi romanizare Revista editata de Centrul de Studii ucus DacoRomanistice L ACTA CENTRI LUCUSIENSIS ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2A/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignon, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Epoca preburebistană Invitatul ediţiei: Zoe Petre _5 “Sunt greu de presupus interferențe de cult și tradiție între spațiul getic și cel elen” Laurenţiu Nistorescu 12 Cooperarea militară geto-dacică în epoca preburebistană. Dosarul Cloilios Laurenţiu Nistorescu 31 Elemente de arhitectură organizaţională în societatea geto-dacică preburebistană Romanitate şi Romanizare Leonard Velcescu 45 Arcul lui Traian de la Beneventum - 1900 de ani de la inaugurare (114-2014) Valy Ceia 67 Ordo et rusticitas sau Despre romanitatea exemplară Călin Timoc 76 Dacii în armata romană târzie Sorin Damian 79 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolul VII Lecturi critice Claudia S. Popescu 84 Un exerciţiu de ficţionalizare a istoriei: “Misteriile lui Zalmoxis” Daniel Haiduc 90 Cronica cercetărilor arheologice din România - campania 2013 Valeriu D. Călărăşanu 96 “Arheologia Moldovei”, numărul XXXVI 4 Epoca preburebistană 5 Invitatul ediţiei: Zoe Petre „Sunt greu de presupus interferențe de cult și tradiție între spațiul getic și cel elen” Stimată doamnă prof.
    [Show full text]
  • Concepte Despre Cetatea Dacică (I)1
    82 Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan Concepte despre cetatea dacică (I) 1 Prolog Grecii aveau credința că întemeierea unei cetăți era un drept cuvenit zeilor, transferând astfel responsabilitățile, ce decurg dintr-o astfel de acțiune, unei alte sfere a existenței, mult mai puternice. Lumea antică din care făceau parte aceștia era, în mare măsură, una urbană, iar cetatea, spre deosebire de alte aglomerări umane, era locul în care zeii puteau locui împreună cu oamenii, chiar dacă primii își aveau templele lor. Se observă, așadar, o împărțire a sarcinilor legate de buna funcționare a cetății. Dacă partea religioasă revenea unei palete largi de divinități, problemele politice, mult mai concrete, reveneau oamenilor. Oricum am privi lucrurile reiese întotdeauna clar că ansamblul socio- politic care avea în centru cetatea era structural racordat de cele mai multe ori la tradițiile religioase ale propriei culturi. Cetatea, cu templele ei, era locul unde, prin sacrificiile efectuate, era trasat și precizat locul fiecărui membru nu doar în polis, ci și în univers. Cetatea, însă, era mai mult decât atât. Simetria și omogenitatea ansamblurilor sale o transforma într-o singură casă2 uriașă, în care oameni și zei trăiau, mai mult decât oriunde altundeva, aproape, într-un confortabil melanj de speranță și pragmatism. Antichitatea greco-romană, preluând desigur o imensă moștenire culturală din întregul bazin mediteranean, a interacționat masiv cu lumea barbară din jur, atât la nivel material, cât mai ales din punct de vedere spiritual. În această lume barbară, neamurile tracice reprezentau o forță respectabilă, capabilă să pătrundă în imaginarul grecesc atât de puternic încât, preluând pe Dio Cassius, peste secole Iordanes să admită, aparent confundând convenabil pe geți cu goții, că aceștia au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor şi aproape egali cu grecii3.
    [Show full text]
  • Valea Hăşdăţii
    GHEORGHE GAVRILĂ COPIL Valea Hăşdăţii ISBN-973-9029-73-6 DACIA ETERNĂ, Bucureşti, 2000 Împuşcătura Şi nimeni nu a întrebat niciodată pe singurul ungur civil din localitate, cu atribuţia principală de a aduna birurile, cu sprijinul jandarmilor, tot unguri, sau secui, de ce a tras cu puşca de vânătoare, într-un om. Iar acel om era un român din armata imperială austro-ungară, abia întors între ai săi, în satul Filea, din Valea Hăşdăţii. Că românii serveau ca soldaţi, sub ordinele drăguţului de împărat vienez, câte zece-doisprezece ani... Autorităţile, socotindu-l mort pe front, i-au anunţat familia, că e dispărut. Căzuse însă prizonier. Primul război mondial îşi trăia ultimele convulsii. Evadatul ajunsese în satul său. Ştia de pe front, de la ofiţeri, că familiile celor morţi în luptă, sau căzuţi prizonieri, primesc câte o cupă de mălai, drept ajutor. Şi i-a întrebat pe ai săi, dacă au primit mălaiul. Nu. Nici nu ştiau de aşa ceva. Dar aici nu era, nici în armată, nici în prizonierat, ci în Ardealul peste care se extinsese Ungaria. Răspunsul administraţiei coloniale ungureşti nu s-a lăsat aşteptat. Împuşcătura a lovit după ureche. Omul s-a prăbuşit dintr-odată, ca fulgerat. Trecea spre casă, prin cimitirul satului, cu o nepoţică, sus, pe umeri. Ultimele imagini ale lumii i se rulară ca un film, când se rupe pelicula, în final. În prim plan fetiţa, de pe umeri, îi trecu prin faţa ochilor, ca un bolovan, prăbuşindu-se. Vârful unui pom. Cerul se adună ca o pânză albastră, ghemotoc şi apoi nimic. A căzut cu umerii pe ridicătura unui mormânt acoperit cu iarbă şi cu capul răzimat de cruce.
    [Show full text]
  • Zu Trogus, Prol. Xxxii)
    BUROBOSTES. EIN DAKISCHER KÖNIG IM 2. JH. V. CHR. ? (ZU TROGUS, PROL. XXXII) ALEXANDRU VULPE Aus dem Gesichtspunkt der Textkritik Im dem von einem unbekannten Autor zusammengestellten Prolog des verlorenen Werkes Trogi Pompei Historiae Philippicae heißt es: Inde in excessu dictae res Illyricae; ut Galli, qui occuparant Illyricum, rursus redierunt in Galliam; originesque Pannoniorum et incrementa Dacorum per Rubobosten regem (codd: Rubobosten, Rubobusten, Ruboboten). Über diese Stelle wurde bereits viel diskutiert und zwar: wann fanden diese incrementa der Daker statt und wann herrschte König Rubo- oder Burobostes ? Daß es sich im letzterwähnten Fall um eine Metathese handelt (Rubo- /Buro-bostes, oder vielleicht besser –bustes) scheint wahrscheinlich zu sein, ist jedoch nicht hervorhebend. Die Hauptfrage besteht aber, ob die durch Burobostes und mit ihm erwähnten incrementa Dacorum sich auf den bekannten Byrebista aus dem 1. Jh. v. Chr. beziehen oder ob tatsächlich ein derartiges Wachstum der Dakermacht um oder vor der Mitte des 2. Jhs. v. Chr. stattfand. Für die erste Möglichkeit (Burobostes = Byrebista aus dem 1. Jh.) setzten sich fast alle Herausgeber des Textes ein, sowie ein großer Teil der Forscher. Erst am Anfang des 20. Jhs. vertritt Carl Brandis die Meinung, daß Rubobostes ein dakischer König aus dem 2. Jh. v. Chr. war (“es müssen notwendigerweise zwei Männer sein”1). Später kam Robert Werner zu einer ähnlichen Schlußfolgerung, “es scheint, daß sich am Ende des 3. Jhs. ein Dakerreich unter Rubobostes konstituierte”. Dieses hätte unter der Bastarnerinvasion um 200 v. Chr. gelitten und sich im Verlauf des 2. Jhs. den Eindrinlingen erwehren können2. Unter denjenigen, die Rubobostes mit dem Byrebista aus dem 1.
    [Show full text]
  • La Ingeniería En La Conquista Romana De La Dacia
    LA INGENIERÍA EN LA CONQUISTA ROMANA DE LA DACIA Arístides Bryan Domínguez D. CONTENIDO 1. LA DACIA 1 1.1 EL TERRITORIO 1 1.2 LOS CÁRPATOS 2 1.3 EL RÍO DANUBIO 3 1.4 LAS PUERTAS DE HIERRO 4 1.5 LOS HABITANTES 6 1.6 LOS REYES 7 2. EL REINO DE BUREBISTA 7 3. LA CONQUISTA ROMANA 9 3.1 LOS LIMES ROMANOS 9 3.2 CAMPAÑAS DE DOMICIANO 11 3.2.1 El Comienzo 11 3.2.2 Primera batalla de Tapas (Puertas de Hierro) 12 3.2.3 Segunda batalla de Tapas 13 3.3 CAMPAÑAS DE TRAJANO 15 3.3.1 Primera guerra dacia de Trajano 15 3.3.2 Tercera batalla de Tapas 18 3.3.3 Batalla de Adamclisi 19 3.3.4 Segunda guerra dacia de Trajano 20 3.3.5 Asedio de Sarmizegetuza 21 3.3.6 Muerte de Decébalo 21 3.3.7 Final de la guerra 21 4. LA DACIA ROMANA 22 5. EL PUENTE DE APOLODORO DE DAMASCO 26 6. LA TABULA TRAIANA 36 7. EL EMPERADOR TRAJANO 37 8. APOLODORO DE DAMASCO 38 9. EL FORO Y LA COLUMNA DE TRAJANO 39 EUROPA DEL ESTE Y TERRITORIO DE LA DACIA 1. LA DACIA 1.1 EL TERRITORIO El territorio de la Dacia abarcaba a las actuales Rumanía y Moldavia, así como a pequeñas partes de Bulgaria, Serbia, Hungría y Ucrania. MAPA DE EUROPA DEL ESTE PENÍNSULA BALCÁNICA o PENÍNSULA DE LOS BALCANES (1) Es una de las tres grandes penínsulas del sur de Europa. (1) Balcanes: Los turcos describieron a esta región con las palabras bal (miel) y kan (sangre), refiriéndose a la ferocidad con la que sus gentes se resistieron a la invasión.
    [Show full text]
  • Nachlass Hermann Vetters Liste Der Im Besitz Des Instituts Für Kulturgeschichte Der Antike Befindlichen Separata
    Nachlass Hermann Vetters Liste der im Besitz des Instituts für Kulturgeschichte der Antike befindlichen Separata 0001 Barb, Alphons Gründung und Entwicklung des Landesmuseums (Eisenstadt). Führer durch das Landesmuseum, , o. J., 5-20 0002 Betz, Artur Ein neuer Soldatengrabstein aus Carnuntum, Wr. Stud. LIV, 1933, 188-192 0003 Lehmann, Paul Rez. zu: Aristoteles Latinus Codices descripsit Georgius Lacombe, Gnomon 17, 2, 1941, 95-96 0003 Betz, Artur Bibliographia Pannonia V, Gnomon 17, 2, 1941, 96 0004 Betz, Artur Bespr.: Fiebiger, Otto, Inschriftensammlung zur Geschichte der Ostgermanen, Wien 1939, Gnomon 17, 3, 1941, 141-142 0005 Betz, Artur Ein neues Denkmal des Dolichenuskultes in Noricum, Car. I, 131, 1941, 318-321 0006 Stade, Kurt Rez. zu: Inscriptiones Tegularum Pannonicarum collegit Johannes Szilágyi; Dissertationes Ser. 2 Fasc. 1, Budapest 1933, Germania 18, 1934, 69-70 0006 Reinecke, Paul Rez. zu: Kurt Willvonseder, Oberösterreich in der Urzeit, Wien 1933, Germania 18, 1934, 64 Seite 1 von 669 0006 Koepp, Friedrich Rez. zu: Wolfgang Krause, Religion der Kelten unter Berücksichtigung der vorkeltischen Bewohner Westeuropas; in: Bilderatlas zur Religionsgeschichte, Hrsg. D. H. Haas, Leipzig 1933, Germania 18, 1934, 65-68 0006 Fremersdorf, Fritz Rez. zu: Franz Rademacher, Die Deutschen Gläser des Mittelalters, Berlin 1933, Germania 18, 1934, 70-72 0006 Betz, Artur Rez. zu: Arpád Dobó, Inscriptiones ad res Pannonicas pertinentes extra provinciae fines repertae. Dissertationes Ser. 1, Fasc. 1, Budapest 1932, Germania 18, 1934, 68-69 0007 Betz, Artur Ein Soldatengrabstein mit Totenmahlszene aus Carnuntum, Germania 21, 1937, 168-171 0008 Betz, Artur Rez. zu: Walter Wagner, Die Dislokation der römischen Auxiliarformationen in den Provinzen Noricum, Pannonien, Moesien, und Dakien von Augustus bis Gallienus, Berlin 1938, DLZ 31/32, 4.8., 1940, 726-728 0009 Bradford Welles, C.
    [Show full text]
  • Geţia În Epoca Lui Oroles
    9 Laurenţiu Nistorescu Geţia în epoca lui Oroles 1. Relaţia regelui Oroles cu dacii Fapt prea puţin pus în evidenţă până acum, lapidarele referiri la geto-daci pe care le conţine rezumatul făcut de Iustinus operei lui Trogus Pompeius prezintă interes pentru istoria noastră nu numai pentru atestarea unor suverani locali din prima parte a secolului II î.Hr. şi a contextelor în care aceştia s-au manifestat (incrementa Dacorum, respectiv, confruntările armate cu bastarnii), ci şi pentru consemnarea unui moment de cooperare politico-militară între geţi şi daci, care precede cu aproape un secol şi jumătate unificarea politică din vremea lui Burebista şi Deceneu. Pentru a ne convinge că aşa stau lucrurile, ne vom întoarce la textul Istoriei lui Trogus Pompeius, aşa cum a fost el rezumat prin Epitomele lui Iustinus. Ca şi Rubobostes, regele Oroles este menţionat de Iustinus în cartea a XXXII a Epitomelor, cu diferenţa esenţială că, în vreme ce Rubobostes este nominalizat doar în prolegomena cărţii, menţionarea lui Oroles se face exclusiv în corpul cărţii propriu-zise. Întrucât plaja de acoperire cronologică a acestui capitol se întinde între anii 191-175 î.Hr., iar contextele în care sunt amintiţi cei doi îi plasează cu certitudine în a doua jumătate a intervalului, avem a deduce – aşa cum au procedat de altfel aproape toţi comentatorii care s-au oprit asupra acestui aspect, inclusiv majoritatea celor care fac impardonabila eroare de a-l identifica pe Oroles cu Rholes – că cele două personaje sunt contemporane în sensul cel mai strict al termenului. În plus, atât Rubobostes, cât şi Oroles sunt prezentaţi ca regi aflaţi într-o anumită relaţie cu dacii: cel dintâi, ca patronând o neexplicitată incrementa Dacorum, cel de-al doilea, ca exercitând o comandă militară nemijlocită asupra unui contingent de luptători daci.
    [Show full text]
  • 33 Chapter II the Dacian Kingdom. Barbarian Statehood in Antiquity In
    33 Chapter II The Dacian kingdom. Barbarian statehood in antiquity in the Carpathian region The history of the Dacians of the Boirebistas era dates back to about 1,000 BC. This was the tail-end of the late Bronze-Age, the time of the development of a vast archeological/cultural entity, which extended to the eastern part of the Carpathian basin, Galicia and Bessarabia. In this area we find the peoples of the Gáva-Holihrad culture. They lived in wide-spread farming (peasant) settlements; their burial rites favored cremation - the ashes preserved in urns. Some of this population reached the Dnieper region and the environs of Kiev. As the yield increased from agriculture and animal husbandry, so did metal work; also, the development of bronze-crafts and the beginning of iron-works. The latter must be related to the appearance of an ethnic group which came from the East to the region inhabited by the peoples of the Gáva-Holihrad culture, who must have been horsemen. This assumption is based on the pieces and fragments of riding equipment which came to light. There may be a link between these findings and other traces, - such as fortified settlements or the burial mounds of the rich - which were kept separate from others. These suggest a social hierarchy, evident in the Kurgans of Lãpuº (Hungarian Oláhlápos) and Bobda (Hung. Bogda). 34 It is, of course, difficult to provide exact information about peoples and languages existing at a time when there were no written records. Nevertheless, the bases for the unity of the Gáva-Holihrad culture seem to be clear.
    [Show full text]
  • Stilus.Revista Descarga Gratuitamente Los Números Anteriores De Stilus En CARTA DEL DIRECTOR
    ISSN 1989-9750 Hiems 11 InviernoVIII 11 LA REVISTA DE LA ASOCIACIÓN CULTURAL HISPANIA ROMANA LosLos enemigosenemigos dede lala RepúblicaRepública La expansión fuera del Lacio www.facebook.com/stilus.revista Descarga gratuitamente los números anteriores de Stilus en www.hispaniaromana.es CARTA DEL DIRECTOR Retrato en negativo n jinete cabalga a buen ritmo. agonística se basa en valores como Para desarrollar este enfoque ex- Regresa feliz de la guerra. No el esfuerzo y el sacrificio. También, perimental llamamos a la puerta de U solo ha sobrevivido, sino que en el respeto al contendiente esforza- diversos estudiosos de primera línea. vuelve con trofeos. Colgadas de su do que, en cierta forma, da idea de la Todos ellos se mostraron, para satis- montura, varias cabeza humanas dan calidad de quien le combate. facción nuestra, dispuestos a participar prueba de su valor. La escena represen- Roma se encontró a lo largo de los en un número que hace especial hin- tada en una cerámica numantina mues- siglos con muchos enemigos formida- capié en el variopinto panorama de la tra a la perfección la importancia de la bles que plantaron cara a sus ambicio- Iberia prerromana. guerra en muchos pueblos. Desde la nes expansionistas. Pueblo guerrero No es este el único aspecto nove- perspectiva moderna nos horroriza un donde los haya, los romanos hicieron doso del presente número, que enfati- acto que, para los celtíberos era no solo del enfrentamiento un pilar central de za su carácter digital con una apuesta exaltación del vencedor, sino homenaje su forma de ser y de vivir. Esa es la por la web 2.0.
    [Show full text]
  • TYCHE Beiträge Zur Alten Geschichte Papyrologie Und
    '"~~. ... ' '''~. .. .;i ~ - ; t Beiträge zur Alten Geschichte, Papyrologie und Epigraphik TYCHE Beiträge zur Alten Geschichte Papyrologie und Epigraphik Band 13 1998 .,,-.-.I , ".=- .~, - ~ ••_ 4 l. _ _ - .,. HOLZ HAU EH Herausgegeben von: Gerhard Dobesch, Hermann Harrauer, Peter Siewert und Ekkehard Weber In Zusammenarbeit mit: Reinhold Bichler, Herbert Graßl, Sigrid Jalkotzy und Ingomar Weiler Redaktion: Johannes Diethart, Wolfgang Hameter, Bemhard Palme Georg Rehrenböck, Hans Taeuber Zuschriften und Manuskripte erbeten an: Redaktion TYCHE, c/o Institut für Alte Geschichte, Universität Wien, Dr. Karl Lueger-Ring 1, A-lO 10 Wien. Beiträge in deutscher, englischer, französischer, italienischer und lateinischer Sprache werden angenommen. Disketten in MAC- und DOS-Formaten sind willkommen. Eingesandte Manuskripte können nicht zurückgeschickt werden. Bei der Redaktion einlangende wissenschaftliche Werke werden angezeigt. Auslieferung: Verlag A. Holzhausens Nfg. GmbH, Kandlgasse 19-21, A-1070 Wien Gedruckt auf holz- und säurefreiem Papier. Umschlag: IG n2 2127 (Ausschnitt) mit freundlicher Genehmigung des Epigraphischen Museums in Athen, Inv.-Nr. 8490, und P.Vindob. Barbara 8. © 1998 by Verlag A. Holzhausens Nfg. GmbH, Wien Eigentümer und Verleger: Verlag A. Holzhausens Nfg. GmbH, Kandlgasse 19-21, A-1070 Wien. Herausgeber: Gerhard Dobesch, Hermann Harrauer, Peter Siewert und Ekkehard Weber, cto Institut für Alte Geschichte, Universität Wien, Dr. Kar! Lueger-Ring 1, A-lOlO Wien. e-mail: [email protected]@oeaw.ac.at Hersteller: Druckerei A. Holzhausens Nfg. GmbH, Kandlgasse 19-21, A-1070 Wien. Verlagsort: Wien. - Herstellungsort: Wien. - Printed in Austria. ISBN 3-900518-03-3 Alle Rechte vorbehalten. INHALTS VERZEICHNIS Geza A I f ö I d y (Heidelberg): Die Ostalpenländer im Altertum. Regio- nalgeschichte und europäische Geschichte .................
    [Show full text]