Purc\Rete Lanseaz\ Un Film „De Nic\Ieri [I De Pretutindeni“
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO ROMÂNII E DE{TEP}I Egalia pentru to(n)]i Radu Pavel Gheo Oamenilor le-a pl\cut dintotdeauna s\ se joace de-a Dumnezeu. {i nimic nu `i poate `mpiedica s\ `ncerce, `n 1,5 ciuda rateurilor repetate... LEI ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Teo & Gheo ~N » PAGINA 2 UNDEVA LA PALILULA, DEBUTUL ~N CINEMATOGRAFIE AL LUI SILVIU PURC|RETE Purc\rete lanseaz\ un film „de nic\ieri Criza României [i de pretutindeni“ din cea a Europei Georgel Costi]\ „Ce fel de capitalism vrem este `ntrebarea. Finan]a, criza, democra]ia” a fost titlul conferin]ei sus]inute de Daniel D\ianu, mar]i, 24 aprilie, [i care a pornit de la volumul C`nd finan]a submineaz\ economia [i corodeaz\ democra]ia, recent lansat la Editura Polirom. ~N » PAGINA 8 ~ngroparea Graalului Doris Mironescu Silviu Purc\rete [i-a lansat filmul `n Turbohalle, o fost\ hal\ din cartierul bucure[tean Militari, Trebuie s\ observ\m remarcabila dup\ ce l-a filmat tot `ntr-o hal\, dar pe platforma Republica, unde decorul imaginat de pricepere cu care Marta Petreu Helmut Stürmer [i Drago[ Buhagiar a fost ridicat de la zero (`n afara [inelor de cale ferat\). construie[te lumea din romanul Acas\, pe c`mpia Armaghedonului, A fost, probabil, prima premier\ a unui film românesc la care echipa a fost at`t `nchis\ ca sub un clopot de cerul de numeroas\ `nc`t a trebuit s\ urce pe scen\ `n dou\ tran[e. ap\s\tor al C`mpiei Transilvane. ~N » PAGINILE 10-11 Citi]i texte de Iulia Blaga [i Olti]a C`ntec ~N » PAGINILE 5 [i 15 » 2 Lucian Dan Teodorovici: „De unde siguran]a, pe care o simt `n SIGURAN}| jurul meu, c\ PPDD nu va str`nge nici m\car voturile suficiente editorial pentru intrarea `n Parlament?“. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: inflexiuni dure, nete, extreme, Sigur, n-am venit cu r\spun- tocmai bune pentru a face s\ tre- suri, ci mai mult cu `ntreb\ri. mure timpanele unora dintre cei ~ns\ majoritatea s`nt `ntreb\ri care merg pe ideea: „S\ le mai d\m retorice. C\ci, personal, m\ tem Partidul care nu conteaz\ [i altora o [ans\“. deja c\ spre toamn\ scenariile pe {i-atunci, revin: de unde sigu- care ni le vom face de zor, dar Lucian Dan Teodorovici se situeaz\ PPDD-ul lui Dan caraghios, poate cel mai cara- alte cuvinte, str`ng`nd zece pro- ran]a, pe care o simt `n jurul meu, mai ales cele pe care [i le vor fa- Diaconescu. ghios care a existat vreodat\ pe cente din mai nimic, dintr-o ni[\, c\ PPDD nu va str`nge nici m\car ce politicienii, vor ie[i din dua- Facem scenarii, num\r\m vo- Fie [i ob]in`nd at`t la alegeri, scena noastr\ politic\, a str`ns partidul [efului otevist tocmai se voturile suficiente pentru intrarea litatea de p`n\ acum. O scurt\ turi imaginare sau imaginabi- deja e un partid de care, oric`t de numai zece procente din inten- preg\te[te de s\rb\toare: `n[iru- `n Parlament? Oare pentru c\ ex- privire aruncat\ c\tre Fran]a po- le, am intrat `n febra pe care o nefrecventabil ar p\rea, cineva ]iile de vot. {i s\ ne `ntreb\m a- irea elucubra]iilor cu mare poten- tremele nu o duc prea bine de c`]i- litic\ ne va face s\ `n]elegem c\ a[teptam, la care ne a[teptam. va trebui s\ ]in\ cont. Cineva-ul poi cum le-a str`ns. C\ci, `n afar\ ]ial de cucerire a min]ilor nepre- va ani `n România? Asta `mi pare o nici m\car democra]iile care au stat la baza democra]iilor moder- ~ns\, mai ales dac\ te iei dup\ respectiv fiind „entitatea“ care de OTV, mai nimeni nu a media- g\tite se va face de la alte mese p\c\leal\, c\ci e[ecurile PRM-ului va ob]ine cel mai mare num\r de tizat forma]iunea lui Dan Diaco- ne nu se mai simt at`t de con- pres\, g`ndim dual: cei de la [i cu o mult mai larg\ acoperire. lui Vadim nu ne spun nimic de- voturi la alegerile parlamentare. nescu. {i c`nd scriu „nimeni“, m\ fortabil, ajung`nd la m`na unor putere versus cei din opozi]ie. Sigur c\ localele nu-i vor adu- spre vreo brusc\ educare anti-ex- Socotim de parc\ am avea de-a ~ns\ indiferen]a cu care e privit refer inclusiv la presa scris\, nu partide neserioase, care mizea- ce prea multe proprietarului de tremist\ a electoratului, ci pur [i face cu o democra]ie veche [i de cei mai mul]i dintre votan]ii doar la televiziuni. Dac\ pornim z\ pe visceralitate, nu pe logic\. a[a-zis\ televiziune. La locale, simplu ne arat\ c\ acest personaj stabil\, ba chiar cu dou\ parti- educa]i partidul lui Dan Diaco- de-aici, lucrurile `ncep s\ devin\ ~ntreb\ri, spuneam, nu r\s- lupta are alte reguli, e vorba de o politic n-a [tiut s\ mai adauge sa- de `ntre care trebuie s\ ne de- nescu nu-[i are totu[i explica]ia ceva mai interesante. punsuri. ~ntreb\ri, c\ci e mai acaparare a oamenilor care can- cidem, dac\ n-am f\cut-o deja. `n acest procentaj din sondaje. {i asta pentru c\, `ntr-o cam- re [i piper pe discursul s\u obosit bine s\ te-ntrebi din vreme, de- dideaz\, nu at`t a voturilor „pros- {i totu[i, `n sondaje, fie ele de- I-am auzit pe mul]i exprim`ndu-[i, panie electoral\, mediatizarea [i, iat\, obositor. A[a `nc`t la un mo- c`t s\ afli ni[te r\spunsuri c`nd timii“. ~ns\ nici nu cred c\-[i fa- credibilizate prin compromisu- non[alant, siguran]a c\ PPDD-ul devine mult mai pregnant\. Da- ment dat sarea [i piperul p\reau s\ nu mai po]i face nimic pentru rile f\cute de-a lungul anilor de nici m\car nu va trece pragul e- c\ p`n\ acum nu exista nici un ce mari iluzii `n sensul \sta. Cred treac\ la Gigi Becali. Apoi, c`nd a le evita. Vin dou\ campanii institu]iile de sondare a opiniei lectoral. {i m\ tot `ntreb pe ce se soi de obliga]ie `n mass media de c\ Dan Diaconescu se va folosi din oamenii [i-au dat seama c\ p`n\ electorale `n care OTV-ul, chiar publice, se insinueaz\ `n ecua- bazeaz\ cei care (`[i) spun asta. a-l v`r` `n ochii telespectatori- plin de campania electoral\ a lo- [i rostirea acestui nume ascundea [i pierz`ndu-[i licen]a, ne va in- ]ie o forma]iune de circ. Unii ar S\ lucr\m cu o presupozi]ie. lor sau ai cititorilor pe straniul calelor pentru a-[i spori scorul de la o doz\ de ridicol, sarea [i piperul tra `n case de pe mai toate pos- zice de televiziune, dar ce televi- S\ spunem c\ sondajele exage- Dan Diaconescu, odat\ cu peri- parlamentare. Vocea sa, chiar a[a au r\mas pur [i simplu pe mas\. turile. Ceea ce `nseamn\ c\ nici ziune e aceea? Undeva `ntre 10 reaz\, c\ s`nt tot felul de intere- oadele de campanie acest lucru rar auzit\ pe la alte televiziuni p`- De ce n-ar fi pus m`na pe ele Dan m\car telecomanda nu ne va mai [i 20 de procente – cam pe-aici se, iar p`n\ acum acest partid se va `nt`mpla vr`nd-nevr`nd. Cu n\ acum, deja a c\p\tat anumite Diaconescu [i al s\u PPDD? putea proteja, ca p`n\ acum. TEO & GHEO ROMÂNII E DE{TEP}I `nlocuiasc\ modelul majoritar cu cel minoritar. Egalitatea genurilor sau se- SUPLIMENTUL LUI JUP xelor nu `nseamn\ doar homosexuali- Egalia pentru to(n)]i tate sau familii cu p\rin]i unici, ci [i familii heterosexuale tradi]ionale, care s`nt majoritare [i determinante pentru Radu Pavel Gheo declarat c\ eforturile educatorilor se structura societ\]ii umane de azi. concentreaz\ pe crearea unui mediu Printre lucrurile pe care le-au mai Oamenilor le-aa pl\cut dintotdeauna s\ tolerant fa]\ de homosexualitate, bi- declarat cei de la Egalia, unul din ele se joace de-aa Dumnezeu. {i nimic nu sexualitate [i transsexualitate. De este, cred eu, relevant: „Fetele [tiu c\ `i poate `mpiedica s\ `ncerce, `n ciuda aceea aproape toate c\r]ile de copii de s`nt fete, iar b\ie]ii [tiu c\ s`nt b\ie]i. rateurilor repetate. E un imbold u[or pe rafturi au ca subiect cupluri homo- Noi nu lucr\m cu genul biologic, pe de `n]eles – `l are fiecare – [i nu e nici sexuale, familii cu p\rin]i unici [i cu noi ne intereseaz\ latura social\”. De condamnabil atunci c`nd se face pe copii adopta]i. Dar n-o s\ g\si]i acolo parc\ genul social nu ar fi determinat propria lor piele. Devine periculos pove[ti precum Alb\ ca Z\pada [i de sexul biologic! De parc\ le po]i abia atunci c`nd `i folosesc pe al]ii Cenu[\reasa, pentru c\ ele nu fac alt- separa unul de altul! drept cobai. ceva dec`t s\ inculce `n mintea copiilor Din fericire, oricine a lucrat cu copii Acesta e [i motivul pentru care o ni[te stereotipuri de gen – care, din [tie c\ oricum la v`rsta gr\dini]ei dife- gr\dini]\ din Suedia a ajuns luna tre- c`te se deduce de aici, ar periclita dez- ren]ele de gen nu conteaz\ prea mult.