Purc\Rete Lanseaz\ Un Film „De Nic\Ieri [I De Pretutindeni“

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO ROMÂNII E DE{TEP}I

Egalia pentru to(n)]i Radu Pavel Gheo

Oamenilor le-a pl\cut dintotdeauna s\ se joace de-a Dumnezeu. {i nimic nu `i poate `mpiedica s\ `ncerce, `n 1,5 ciuda rateurilor repetate... LEI

ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Teo & Gheo ~N » PAGINA 2

UNDEVA LA PALILULA, DEBUTUL ~N CINEMATOGRAFIE AL LUI SILVIU PURC|RETE Purc\rete lanseaz\ un film „de nic\ieri

Criza României [i de pretutindeni“ din cea a Europei Georgel Costi]\

„Ce fel de capitalism vrem este `ntrebarea. Finan]a, criza, democra]ia” a fost titlul conferin]ei sus]inute de Daniel D\ianu, mar]i, 24 aprilie, [i care a pornit de la volumul C`nd finan]a submineaz\ economia [i corodeaz\ democra]ia, recent lansat la Editura Polirom.

~N » PAGINA 8

~ngroparea Graalului Doris Mironescu Silviu Purc\rete [i-a lansat filmul `n Turbohalle, o fost\ hal\ din cartierul bucure[tean Militari,

Trebuie s\ observ\m remarcabila dup\ ce l-a filmat tot `ntr-o hal\, dar pe platforma Republica, unde decorul imaginat de pricepere cu care Marta Petreu Helmut Stürmer [i Drago[ Buhagiar a fost ridicat de la zero (`n afara [inelor de cale ferat\). construie[te lumea din romanul Acas\, pe c`mpia Armaghedonului, A fost, probabil, prima premier\ a unui film românesc la care echipa a fost at`t `nchis\ ca sub un clopot de cerul de numeroas\ `nc`t a trebuit s\ urce pe scen\ `n dou\ tran[e. ap\s\tor al C`mpiei Transilvane. ~N » PAGINILE 10-11 Citi]i texte de Iulia Blaga [i Olti]a C`ntec ~N » PAGINILE 5 [i 15 » 2 Lucian Dan Teodorovici: „De unde siguran]a, pe care o simt `n SIGURAN}| jurul meu, c\ PPDD nu va str`nge nici m\car voturile suficiente editorial pentru intrarea `n Parlament?“.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: inflexiuni dure, nete, extreme, Sigur, n-am venit cu r\spun- tocmai bune pentru a face s\ tre- suri, ci mai mult cu `ntreb\ri. mure timpanele unora dintre cei ~ns\ majoritatea s`nt `ntreb\ri care merg pe ideea: „S\ le mai d\m retorice. C\ci, personal, m\ tem Partidul care nu conteaz\ [i altora o [ans\“. deja c\ spre toamn\ scenariile pe {i-atunci, revin: de unde sigu- care ni le vom face de zor, dar Lucian Dan Teodorovici se situeaz\ PPDD-ul lui Dan caraghios, poate cel mai cara- alte cuvinte, str`ng`nd zece pro- ran]a, pe care o simt `n jurul meu, mai ales cele pe care [i le vor fa- Diaconescu. ghios care a existat vreodat\ pe cente din mai nimic, dintr-o ni[\, c\ PPDD nu va str`nge nici m\car ce politicienii, vor ie[i din dua- Facem scenarii, num\r\m vo- Fie [i ob]in`nd at`t la alegeri, scena noastr\ politic\, a str`ns partidul [efului otevist tocmai se voturile suficiente pentru intrarea litatea de p`n\ acum. O scurt\ turi imaginare sau imaginabi- deja e un partid de care, oric`t de numai zece procente din inten- preg\te[te de s\rb\toare: `n[iru- `n Parlament? Oare pentru c\ ex- privire aruncat\ c\tre Fran]a po- le, am intrat `n febra pe care o nefrecventabil ar p\rea, cineva ]iile de vot. {i s\ ne `ntreb\m a- irea elucubra]iilor cu mare poten- tremele nu o duc prea bine de c`]i- litic\ ne va face s\ `n]elegem c\ a[teptam, la care ne a[teptam. va trebui s\ ]in\ cont. Cineva-ul poi cum le-a str`ns. C\ci, `n afar\ ]ial de cucerire a min]ilor nepre- va ani `n România? Asta `mi pare o nici m\car democra]iile care au stat la baza democra]iilor moder- ~ns\, mai ales dac\ te iei dup\ respectiv fiind „entitatea“ care de OTV, mai nimeni nu a media- g\tite se va face de la alte mese p\c\leal\, c\ci e[ecurile PRM-ului va ob]ine cel mai mare num\r de tizat forma]iunea lui Dan Diaco- ne nu se mai simt at`t de con- pres\, g`ndim dual: cei de la [i cu o mult mai larg\ acoperire. lui Vadim nu ne spun nimic de- voturi la alegerile parlamentare. nescu. {i c`nd scriu „nimeni“, m\ fortabil, ajung`nd la m`na unor putere versus cei din opozi]ie. Sigur c\ localele nu-i vor adu- spre vreo brusc\ educare anti-ex- Socotim de parc\ am avea de-a ~ns\ indiferen]a cu care e privit refer inclusiv la presa scris\, nu partide neserioase, care mizea- ce prea multe proprietarului de tremist\ a electoratului, ci pur [i face cu o democra]ie veche [i de cei mai mul]i dintre votan]ii doar la televiziuni. Dac\ pornim z\ pe visceralitate, nu pe logic\. a[a-zis\ televiziune. La locale, simplu ne arat\ c\ acest personaj stabil\, ba chiar cu dou\ parti- educa]i partidul lui Dan Diaco- de-aici, lucrurile `ncep s\ devin\ ~ntreb\ri, spuneam, nu r\s- lupta are alte reguli, e vorba de o politic n-a [tiut s\ mai adauge sa- de `ntre care trebuie s\ ne de- nescu nu-[i are totu[i explica]ia ceva mai interesante. punsuri. ~ntreb\ri, c\ci e mai acaparare a oamenilor care can- cidem, dac\ n-am f\cut-o deja. `n acest procentaj din sondaje. {i asta pentru c\, `ntr-o cam- re [i piper pe discursul s\u obosit bine s\ te-ntrebi din vreme, de- dideaz\, nu at`t a voturilor „pros- {i totu[i, `n sondaje, fie ele de- I-am auzit pe mul]i exprim`ndu-[i, panie electoral\, mediatizarea [i, iat\, obositor. A[a `nc`t la un mo- c`t s\ afli ni[te r\spunsuri c`nd timii“. ~ns\ nici nu cred c\-[i fa- credibilizate prin compromisu- non[alant, siguran]a c\ PPDD-ul devine mult mai pregnant\. Da- ment dat sarea [i piperul p\reau s\ nu mai po]i face nimic pentru rile f\cute de-a lungul anilor de nici m\car nu va trece pragul e- c\ p`n\ acum nu exista nici un ce mari iluzii `n sensul \sta. Cred treac\ la Gigi Becali. Apoi, c`nd a le evita. Vin dou\ campanii institu]iile de sondare a opiniei lectoral. {i m\ tot `ntreb pe ce se soi de obliga]ie `n mass media de c\ Dan Diaconescu se va folosi din oamenii [i-au dat seama c\ p`n\ electorale `n care OTV-ul, chiar publice, se insinueaz\ `n ecua- bazeaz\ cei care (`[i) spun asta. a-l v`r` `n ochii telespectatori- plin de campania electoral\ a lo- [i rostirea acestui nume ascundea [i pierz`ndu-[i licen]a, ne va in- ]ie o forma]iune de circ. Unii ar S\ lucr\m cu o presupozi]ie. lor sau ai cititorilor pe straniul calelor pentru a-[i spori scorul de la o doz\ de ridicol, sarea [i piperul tra `n case de pe mai toate pos- zice de televiziune, dar ce televi- S\ spunem c\ sondajele exage- Dan Diaconescu, odat\ cu peri- parlamentare. Vocea sa, chiar a[a au r\mas pur [i simplu pe mas\. turile. Ceea ce `nseamn\ c\ nici ziune e aceea? Undeva `ntre 10 reaz\, c\ s`nt tot felul de intere- oadele de campanie acest lucru rar auzit\ pe la alte televiziuni p`- De ce n-ar fi pus m`na pe ele Dan m\car telecomanda nu ne va mai [i 20 de procente – cam pe-aici se, iar p`n\ acum acest partid se va `nt`mpla vr`nd-nevr`nd. Cu n\ acum, deja a c\p\tat anumite Diaconescu [i al s\u PPDD? putea proteja, ca p`n\ acum. TEO & GHEO ROMÂNII E DE{TEP}I `nlocuiasc\ modelul majoritar cu cel minoritar. Egalitatea genurilor sau se- SUPLIMENTUL LUI JUP xelor nu `nseamn\ doar homosexuali- Egalia pentru to(n)]i tate sau familii cu p\rin]i unici, ci [i familii heterosexuale tradi]ionale, care s`nt majoritare [i determinante pentru Radu Pavel Gheo declarat c\ eforturile educatorilor se structura societ\]ii umane de azi. concentreaz\ pe crearea unui mediu Printre lucrurile pe care le-au mai Oamenilor le-aa pl\cut dintotdeauna s\ tolerant fa]\ de homosexualitate, bi- declarat cei de la Egalia, unul din ele se joace de-aa Dumnezeu. {i nimic nu sexualitate [i transsexualitate. De este, cred eu, relevant: „Fetele [tiu c\ `i poate `mpiedica s\ `ncerce, `n ciuda aceea aproape toate c\r]ile de copii de s`nt fete, iar b\ie]ii [tiu c\ s`nt b\ie]i. rateurilor repetate. E un imbold u[or pe rafturi au ca subiect cupluri homo- Noi nu lucr\m cu genul biologic, pe de `n]eles – `l are fiecare – [i nu e nici sexuale, familii cu p\rin]i unici [i cu noi ne intereseaz\ latura social\”. De condamnabil atunci c`nd se face pe copii adopta]i. Dar n-o s\ g\si]i acolo parc\ genul social nu ar fi determinat propria lor piele. Devine periculos pove[ti precum Alb\ ca Z\pada [i de sexul biologic! De parc\ le po]i abia atunci c`nd `i folosesc pe al]ii Cenu[\reasa, pentru c\ ele nu fac alt- separa unul de altul! drept cobai. ceva dec`t s\ inculce `n mintea copiilor Din fericire, oricine a lucrat cu copii Acesta e [i motivul pentru care o ni[te stereotipuri de gen – care, din [tie c\ oricum la v`rsta gr\dini]ei dife- gr\dini]\ din Suedia a ajuns luna tre- c`te se deduce de aici, ar periclita dez- ren]ele de gen nu conteaz\ prea mult. cut\ `n aten]ia tuturor agen]iilor de voltarea social\ normal\ a copiilor. Iar mai t`rziu, `n [coala primar\ [i [tiri din lume. Conducerea gr\dini]ei, De-acum lucrurile devin cel pu]in `nspre gimnaziu, atunci c`nd „prietenii aflat\ `n Stockholm, a pornit un experi- dubioase, dac\ nu chiar periculoase. hen” descoper\ c\ unii s`nt hen cu co- ment de inginerie social\ cu consecin]e Gr\dini]a e numit\ simbolic Egalia, ca co[el, iar al]ii hen cu p\s\ric\, cred c\ imprevizibile: a luat decizia s\ elimine un proiect utopic de tip huxleyan sau `n mintea lor Egalia va deveni o amin- orice referire la genurile copiilor `n pro- orwellian. C`nd afli ce vrea s\ `nsemne tire vag\, ca orice experiment stupid cesul educa]iei, astfel `nc`t ace[tia s\ asta, numele nu poate dec`t s\-]i dea finan]at de stat. Va r\m`ne `ns\ ceva nu se mai perceap\ drept b\ie]ei sau frisoane. Educatoarele suedeze din din retorica tolerant-intolerant\ a feti]e. Partea caraghioas\ este elimi- Egalia folosesc copiii ca pe ni[te cobai Egaliei `n mintea copiilor? Nu [tiu [i narea pronumelor personale de gen `n cadrul unui experiment social care, nici nu cred c\ [tie cineva. ~ns\ am masculin [i feminin din discu]iile cu din ce se deduce de mai sus, elimin\ re]inut una din pove[tile aflate `n copila[ii. ~n locul discriminatoriilor han din educa]ia copiilor tocmai normali- c\r]ile de la acea gr\dini]\: dou\ gi- [i hon, care le-ar fi „ar\tat” plozilor c\ tatea. Gr\dini]a Egalia propune o alt\ rafe mascul, care descoper\ un ou de s`nt feti]e [i b\ie]i, educatorii [i educa- form\ de discriminare, cu accente re- crocodil, `l clocesc [i cresc puiul ie[it toarele au decis s\ foloseasc\ neolo- van[arde, mascat\ sub o retoric\ egali- din el. Poate c\ `n Egalia cei trei gicul pronume personal neutru hen [i tarist\ [i corect\ politic. Modelul de formeaz\ o familie fericit\, sub privirile s\ li se adreseze cu „prieteni”. toleran]\ pe care `l propun educa- radioase ale educatorilor. Dar c`nd cei Partea mai pu]in caraghioas\ inter- toarele respective are la baz\ de fapt doi gir\foi [i crocodilul crescut de ei vine `n restul procesului educa]ional. intoleran]a, c\ci nu vrea altceva dec`t ajung `n lumea real\, to]i [tim cum se Lotta Rajalin, directoarea gr\dini]ei, a s\ schimbe raporturile de putere: s\ termin\ povestea.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Ar fi benefic s\ se impun\ [i alte distinc]ii na]ionale de valoare 3 « ALTE PREMII egal\. Poate astfel ar fi mai pu]ini nemul]umi]i, mai pu]ine sc\p\ri [i mai pu]ine c`rteli. ordinea de zi Gala UNITER, prin ochii teatrului de m`ine

Despre palmaresul UNITER [i Gala aferent\, ajuns\ la edi]ia XX, am tot scris. Le cunosc foarte bine: [i din interior, ca fost (`n)jurat [i nominalizat, [i din exterior, ca observator atent al fenomenului teatral. O revenire ar fi fost repetitiv\, mai ales c\ de la o edi]ie la alta, prea multe nu s-au schimbat. A[a c\ am decis s\ utilizez perspectiva tinerilor care se preg\tesc de zor s\ p\[easc\ `n lumea scenei, cei ce s`nt, adic\, teatrul de m`ine.

Olti]a C`ntec 2012, una special\ prin num\rul pe adev\rul din straturile profunde ar tre- care `l poart\?, i-am `ntrebat. Ca m\su- bui s\ `ndemne la medita]ie. Le-aam propus studen]ilor mei de la r\ `n privin]a sincerit\]ii, i-am asigurat Unii nu urm\riser\ nici la televizor, Arte un studiu de caz, simul`nd un e- de anonimatul opiniilor. Unele reac]ii [i nici pe internet festivitatea din seara xerci]iu analitic [i, totodat\, de ima- formul\ri au fost surprinz\tor de naive, de 23 aprilie, de la Odeon, locul un- gina]ie. Cum vi s-a p\rut Gala UNITER dar dincolo de o candoare explicabil\, de, pe aceea[i sc`ndur\, seria debuta acum dou\ decade. Media se plasea- z\ `n jurul lui 30 la sut\. Pu]in! {tiau vag, din anii preceden]i, c`te ceva. Am `ncercat s\ aflu de ce. „E lung\, plic- tisitoare!“ „~i lipse[te surpriza, se [tie dinainte cine ia premiile!“ „La Osca- ruri, Globuri de Aur, de fiecare dat\ e alt prezentator.“ „Sau mai mul]i, e mai palpitant, glumele s`nt mai bune!“ „Ci- ne regizeaz\ spectacolul?“ Domnul Ultima zi a tinere]ii, `n regia lui Yuri Kordonski, a ob]inut premiul Cornel Todea. „Cine e Todea? El regi- pentru cel mai bun spectacol zeaz\ de 20 de ani? Mam\!...“ „Mai bine l-ar pune pe Afrim s\ fac\ el o Gal\!“ (R`s general, entuziasm, scur- devine motiv de eterne dispute, ope- te improviza]ii!) „De ce nu regizeaz\ ra]iunea se finalizeaz\ t`rziu, iar peri- «cel mai bun regizor» declarat `n anul oada de umblat prin ]ar\ e cea mai in- anterior?“ „{i s\ prezinte cel mai bun grat\: lunile de iarn\, cu frig [i multe actor“, continu\ brainstorming-ul ad- s\rb\tori. „Da’ de ce nu voteaz\ to]i hoc. Ion Caramitru `[i asum\ mereu membrii UNITER?“ Ar fi o baz\ de vo- rolul de amfitrion pentru c\ el e p\- tare mult mai larg\, dar rezultatele ar rintele Galei, precizez. Nu cred c\ lui fi practic inoperabile. „Primul juriu s\ Ion Caramitru i-ar pl\cea reac]iile stu- fac\ ni[te propuneri, iar membrii UNI- den]ilor, a[a c\ nu le redau. Concluzia TER s\ aleag\ dup-aia.“ Ar putea! „Nu majoritar\ e c\ diversitatea [i schim- ar strica [i un premiu pentru [colile de Ion Caramitru, pre[edintele UNITER barea fac `ntotdeauna bine. teatru, nu este, nu?“ A fost la primele Pun apoi pe tapet ideea c\ la o Ga- edi]ii, apoi s-a renun]at din motive teh- s\ fie v\zu]i [i aprecia]i. Cine merge l\ atmosfera trebuie s\ fie elevat\, e nice, `mi `nchipui. Ajungem la tema rela R`mnicu V`lcea? Poate [i acolo se un eveniment special, de ]inut\. Au portat\ de mai sus. „~mi amintesc c\ fac spectacole tari“. fost [i invita]i str\ini care au `nm`nat acum c`]iva ani Manolito (Marius Ma- „Dar de ce nu se d\ [i un fel de Zme- premii, fapt de bine, c\ci se afl\ [i din- nole – n.m.) era la concuren]\ cu Vic- ur\ de aur?“ Oho! La noi, oamenii nu colo de frontiere despre s\rb\toarea tor Rebengiuc [i a c`[tigat, sigur, Reben- suport\ prea bine criticile, s-ar inflama teatrului românesc. „Doamna profesoa- giuc. Da’ lu’ Manolito i-ar fi fost mai peste poate mediul teatral autohton. r\, dar nu prea am v\zut tineri, ei ar de folos, de Rebengiuc [tie toat\ ]ara.“ Dac\ totu[i s-ar angaja cineva la un a- avea nevoie de expunere care s\-i aju- Le relatez c\ atunci c`nd am fost nomi- semenea „negativ“, demersul ar tre- te `n carier\.“ Tema o reiau `n paragra- nalizat\ la „critic\ teatral\“, unul din- buie f\cut de un alt organism, o publi- fele urm\toare, e esen]ial\. tre membrii juriului final mi-a spus, ca]ie, `n paralel, la c`teva zile distan]\. postfactum, `n particular: „Olti]a, nu „Da’ alte premii `n afara celor UNITER „De ce nu se d\ [i un fel a fost o chestiune de diferen]\ de va- pentru teatru nu mai s`nt?“ „Da chiar, de Zmeur\ de aur?“ loare, dar tu e[ti t`n\r\, mai ai timp!“. de ce nu mai s`nt, d’mna profesoar\?“ Un student la „Arta actorului m`nui- Pentru c\ nimeni altcineva, persoan\, Metodic, dup\ analiza formei, trecem tor de p\pu[i [i marionete“ decretea- institu]ie sau asocia]ie, nu [i-a asumat la analiza con]inutului, la palmares [i z\ melodramatic: „Voi v\ pl`nge]i? Noi, un proiect de anvergur\ similar\. Nu desemnarea premian]ilor. Le explic me- \[tia de la P\pu[i, nu vom intra nicio- s`nt interdic]ii, ar fi benefic s\ se im- canismele, partea tehnic\ a juriz\rii. dat\ `n c\r]i, nici un juriu UNITER nu pun\ [i alte distinc]ii na]ionale de va- „Da’ cum pot trei critici s\ vad\ toate calc\ prin teatrele de anima]ie“. Altul, loare egal\. Poate astfel ar fi mai pu- Mariana Mihu] a ob]inut premiul UNITER pentru Cea mai bun\ actri]\ `n rol principal premierele din timpul unui an?“ Fizic, de la „Actorie“: „~n general, cei din afa- ]ini nemul]umi]i, mai pu]ine sc\p\ri [i pentru rolul Bunica, din spectacolul ~ngropa]i-m\ pe dup\ plint\ nu au cum, mai ales c\ [i alegerea juriilor ra Bucure[tiului au mai pu]ine [anse mai pu]ine c`rteli. „Hm, se bag\ cineva?“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro » 4 Paul Negoescu: „E primul film unde nu folosesc deloc dialog. M-a ORIZONT interesat s\ fac un film `n care s\ nu m\ bazez deloc pe dialog [i ordinea de zi voi mai `ncerca s\ mai r\resc din dialoguri [i pe viitor“.

PAUL NEGOESCU ARE CANNES-UL LA ORIZONT: „Cu c`t cunosc mai mult, cu at`t realizez c\ [tiu mai pu]in“

Cineastul `n v`rst\ de 27 fie [i pentru faptul c\ e „un film f\cut cu toate informa]iile, ceea ce m\ face s\ fiu un minimum de mijloace de produc]ie din ce `n ce mai confuz. Cu c`t cunosc mai de ani merge pentru (o camer\ de filmat, o barc\ [i un pes- mult, cu at`t realizez c\ [tiu mai pu]in. prima oar\ pe Croazet\ car), ba mai mult, e primul film unde nu A[a c\ a[ putea spune c\ s`mburele ideii dup\ ce trei ani conse- folosesc deloc dialog. M-a interesat s\ se trage de la Socrate...“ fac un film `n care s\ nu m\ bazez deloc cutiv l-a b\tut v`ntul `n pe dialog [i voi `ncerca s\ mai r\resc O felie de via]\ Berlinale Shorts (unde a din dialoguri [i pe viitor“. Inspirat din romanul lui Hemingway ~n ciuda impresiei de „fabul\“, cineas- fost selec]ionat cu T`rziu, B\tr`nul [i marea, filmul `nf\]i[eaz\ `n- tul spune c\ a `ncercat s\ trateze subiec- Renovare [i Derby). tr-un loc [i un timp neprecizate un pescar tul `ntr-un stil „c`t mai documentaristic, atacat de un monstru. Pentru Negoescu de genul felie de via]\“. Acest lucru n-a asta ]ine de cunoa[tere [i de spaima lui exclus `ns\ „roman]area“ prin imaginea Iulia Blaga de a nu putea ]ine pasul cu toate infor- realizat\ de Andrei Butic\. Pentru g\si- ma]iile de care e asaltat. „N-am preten- rea singurului personaj al filmului, re- Negoescu `[i termin\ acum primul lung- ]ia s\ fiu 100% original [i inovativ“, a gizorul, care [i-a dorit ca acesta s\ fie metraj, 365 de revelioane, despre care declarat pentru „Suplimentul de cul- neprofesionist, s\ aib\ o figur\ comun\ spune c\ fost respins la Cannes pentru tur\“. „{i, oricum, ideile `n cinema s`nt [i s\ nu joace `n fa]a camerei, a c\utat c\ nu era gata [i a[teapt\ s\ vad\ ce reciclate [i r\s-reciclate de sute de ori. mai `nt`i `n bazele de date ale figuran- ecou va avea acest scurtmetraj de 11 Ajung la mine destule, numai c\ nu re- ]ilor. „La probe am realizat c\ cei de la minute filmat `naintea lungmetraju- zonez dec`t cu pu]ine, astfel `nc`t s\-mi figura]ie joac\ mult mai mult dec`t spe- lui [i produs `n regim independent, res- perturbe somnul. M\ sperie foarte tare ram. Erau chiar comici, de[i nu aveau de pectiv `ntr-oo stilistic\ nou\. Totu[i, el nu tot ce ]ine de cunoa[tere [i am mereu im- f\cut nimic, a[a c\ am decis s\ c\ut\m crede c\ Orizont nu e un film minimalist, presia c\ mintea mea nu poate procesa un pescar c\ruia s\ nu-i explic\m prea mult ce vrem s\ facem, ca s\ nu-i d\m cine [tie ce idei de `ngro[at“, explic\ regizorul. el, `n rest cred c\ s-a descurcat destul de Apetri, iar R\zvan Chi[ s-a ocupat de La interpretul de acum al filmului, bine“, spune Paul Negoescu. grafic\ [i efecte speciale. Victor Fulicea pescarul Mihai Cismaru din satul 2 Mai, Ideea filmului dateaz\ de acum c`]i- a pus la dispozi]ie velierul Simina. Paul Negoescu a ajuns printr-o cuno[- va ani, c`nd regizorul c\uta un subiect Sec]iune paralel\ a Festivalului de la tin]\ comun\ care i-a dat referin]e seri- pentru filmul s\u de masterat, `ns\ a Cannes, Semaine de la Critique a fost oase. „Mihai Cismaru mi-a fost recoman- trebuit s\ a[tepte din cauza produc]iei `nfiin]at\ `n 1962 de Sindicatul Francez dat ca fiind unul dintre pu]inii pescari dificile. Realizat acum `n regim inde- al Criticilor de Cinema. Ea se desf\[oar\ care nu beau (fiind cunoscut faptul c\ pendent (prin Radu Stancu [i De Film), `n acest an `ntre 17 [i 25 mai. ~n afar\ de pescarii obi[nuiesc s\ trag\ la m\sea `n- el a pus echipa `n fa]a a dou\ zile de particip\rile cu trei scurtmetraje con- c\ din zori). Nu era complet adev\rat, filmare dificile, cu frig [i valuri mari, secutiv `n cursa pentru Ursul de Aur de ba chiar a avut nevoie de ni[te vodc\ s\ ceea ce a f\cut ca majoritatea mem- la Berlin, Paul Negoescu a fost de dou\ treac\ peste emo]ii [i s\ suporte tempe- brilor echipei s\ aib\ r\u de mare, iar ori nominalizat la Premiile Academiei ratura sc\zut\ a apei... Dar, `n afar\ de acumulatorii s\ se strice din pricina u- Europene de Film, pentru scurtmetra- faptul c\ n-am putut trage duble cu mezelii. Montajul `i apar]ine lui Drago[ jele Renovare [i Derby.

Rezisten]a la cultur\ LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Exist\ oameni pentru care cunoa[te elementarele reguli toate acestea, conduc mereu celor care respir\, prin to]i limba matern\ nu reprezint\ ale propriei limbi. D`n[ii s`nt ignor`nd semnele de circu- porii, analfabetismul. Am mai mult dec`t o pereche de `ns\ cazuri fericite de la]ie pe care orice individ cu cunoscut – [i, probabil, voi blocului, cum s\ „tr\deze” odioase dec`t cele de acolo. [osete. Ace[tia o folosesc cu `nchipui]i. E-adev\rat, [i cele bun\voin]\ [i minim\ inte- mai avea aceast\ „pl\cere” – ei acum „academia” {i, bine`n]eles, nici un „su- „ging\[ia” unui adolescent mai periculoase. Nicolae ligen]\ le recunoa[te [i le oameni pentru care necu- absolvit\? fleu” mai consistent de anal- care `[i arunc\ la co[ ciorapii Manolescu a slobozit, `n respect\. Ei s`nt cei care, noa[terea limbii române e Scriu r`ndurile de fa]\ fabetism. V\ garantez c\ pe care urmeaz\ s\-i spele urm\ cu c`]iva ani buni, dac\ le ar\]i c\ au trecut un mare f`s. Cei despre care dup\ ce am avut r\bdarea s\ momentele de genul acelora mama sau tata: `i s`nt de `ntr-un interviu pe care i „linia continu\” dintre scriu acum se manifest\ urm\resc c`teva edi]ii ale u- c`nd `l asculta]i pe C\lin maxim\ utilitate, `ns\ `i l-am luat, o vorb\ mare: subiect [i predicat, te cla- exact invers. Dac\ `ncerci s\ nei emisiuni de la Antena 1: Popescu T\riceanu `ncurc`nd trateaz\ cu maximum de „Mi-e fric\ de sfertodoc]i, xoneaz\ [i te `njur\. S`nt o le spui c\ faulteaz\ viul grai sictir. nu de analfabe]i”. Spe- mul]ime de semeni de-ai [i sf`nta gramatic\, `]i r`n- „Mireas\ pentru fiul meu”. constant dativul cu acuza- Am fost `ntotdeauna cimenele din aceast\ no[tri care, c`nd `ncerci s\-i jesc, ca [i cum ]i-ar zice: „Ei, Ave]i, v\ rog, curiozitatea tivul s`nt mici „almanahe”. amuzat – ca s\ nu spun categorie s`nt cele care se corectezi atunci c`nd fac o [i ce e cu chestia asta?“. s\-i asculta]i (eventual, cu Acum vreo dou\zeci [i „`nduio[at” – de indivizii aseam\n\ perfect cu [oferii gre[eal\ de exprimare, se Pentru ace[ti oameni, ochii `nchi[i) pe „prota- ceva de ani, se vorbea de care credeau – [i `nc\ o mai pro[ti din traficul de umfl\ ca o pisic\ de mare exprimarea corect\ este, goni[tii” acelui reality-show. „rezisten]a prin cultur\”. fac – c\ pot deveni buni diminea]\: oamenii au intrat\ `n [oc anafilactic. c`teodat\, o chestiune Dac\ s`nte]i „gurmanzi” ai Ast\zi, am ajuns s\ tr\im vorbitori de englez\, carnet de conducere, gipane Cele mai dramatice cazuri ru[inoas\: dac\ au „`nv\]at” limbii române, nu cred c\ o rezisten]a la cultur\. Cultura, francez\ sau german\, f\r\ a sau ma[ini de proletari [i, cu s`nt, f\r\ doar [i poate, ale s\ fac\ dezacorduri `n fa]a s\ g\si]i „meniuri” mai culmea, nu are nici o vin\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Se vede c\ Silviu Purc\rete e fascinat de cinema, de noua sa postur\, c\ s-a jucat cu instrumentele filmului [i c\ le-a `ntors 5 « FASCINA}IE pe toate fe]ele ca s\ vad\ c`t rezist\, dar – cu oric`te efecte pe computer – filmul r\m`ne crea]ia unui regizor de teatru. ordinea de zi

UNDEVA LA PALILULA Lansarea la ap\ a unui film de mare tonaj Premiera lungmetrajului UNDEVA LA PALILULA de debut al unuia dintre Premiera: 20 aprilie 2012 Regia [i scenariul: Silviu Purc\rete cei mai mari regizori ro- Produc\tor: Libra Film Production mâni de teatru a avut Coproduc\tori: Studioul Cinematografic al Ministerului ceva din lansarea la ap\ Culturii, C-Story Production, a unui imens vapor. Nu Generic Audiovizual, Family Film, Abis Studio, Hai-Hui e de mirare. Undeva la Entertainment Palilula face o figur\ Imaginea: Adrian Sili[teanu Scenografia: Helmut Stürmer [i aparte `n cinematografia Drago[ Buhagiar român\ de azi, fiind am- Costumele: Lia Man]oc Muzica: Vasile {irli bi]ios ca produc]ie [i foar- Cu: Aron Dimeny, George Mih\i]\, te scump (bugetul lui s-a R\zvan Vasilescu, Constantin Chiriac, Sorin Leoveanu, Ofelia tot umflat p`n\ a ajuns Popii, Andi {tef\nescu, Cristian la 1,6 milioane de euro). Stanca, Alexandru Georgescu, Ilie Gheorghe, Hora]iu M\l\ele, Anne Marie Chertic, Constantin Iulia Blaga afara [inelor de cale ferat\). Va fi lansat vii, 50 de saci de z\pad\ artificial\, peste (iar amestecul lor e destul de nepotri- la Sibiu la Hala Balan]a. A fost, probabil, 80 de cadre de efecte vizuale (VFX) la care vit). Se vede c\ regizorul e fascinat de Cicort, Romani]a Ionescu, Adrian Matioc, Pali Vecsei, prima premier\ a unui film românesc la au lucrat 19 oameni din trei studiouri di- cinema, de noua sa postur\, c\ s-a ju- Silviu Purc\rete [i-aa lansat filmul `n Tur- Florentina }ilea, Lumini]a Erga, care echipa a fost at`t de numeroas\ `n- ferite; muzica s-a `nregistrat la Budapes- cat cu instrumentele filmului [i c\ le-a bohalle, o fost\ hal\ din cartierul bu- Pu[a Darie, Adriana {chiopu, c`t a trebuit s\ urce pe scen\ `n dou\ ta cu o orchestr\ din 50 de instrumenti[ti. `ntors pe toate fe]ele ca s\ vad\ c`t cure[tean Militari, dup\ ce l-aa filmat Adrian Ho[tiuc, Constantin tran[e. Mai `nt`i tehnicul, pe urm\ ac- tot `ntr-oo hal\, dar pe platforma Repu- rezist\, dar – cu oric`te efecte pe com- Ghenescu, Ioana Cr\ciunescu, blica, unde decorul imaginat de Hel- torii, coproduc\torii [i regizorul. A fost, Un film oniric puter – filmul r\m`ne crea]ia unui re- Ana Ciontea, Paul Chiribu]\, mut Stürmer [i Dra- probabil, [i premiera româneasc\ la gizor de teatru. P`n\ la urm\, e ceva co- Diana Fufezan, Ema Ve]ean, go[ Buhagiar a care s-a m`ncat cel mai bine (buc\tarul Dup\ o a[a enumerare fastuoas\, cum pil\resc [i inocent `n fascina]ia cu care Gabriel Costin, George Costea, fost ridicat Mircea Dinescu n-a vrut s\ pun\ buca- s\ vin [i s\ spun c\ filmul nu i-a ie[it lui Silviu Purc\rete `[i urc\, de pild\, eroii Olivia Ni]\, Angel Rababoc, de la ze- tele la b\taie p`n\ n-au venit arti[tii). O Silviu Purc\rete, c\ e prea lung (145 de pe tavan, ca Fred Astaire, dar acestea Doina Ghi]escu, Iulia Laz\r, Vali ro (`n expozi]ie legat\ de film a completat minute) [i c\ de la jum\tate `ncolo te s`nt, `n fond, ni[te artificii. Faptul c\ Mihali, Gabriel M\nescu, Ion meniul. Dup\ proiec]ie s-a aplaudat pierde? E adev\rat, efortul produc]iei onirismul se rezolv\ de multe ori `ntr-o Colan, Silviu Purc\rete. `ndelung. Printre spectatori s-a aflat e completat de imaginea lui Adrian poant\ pentru marele public (vezi afi[ul [i actri]a Jacqueline Bisset care, dup\ ce Sili[teanu, de decoruri, de costume cu „Lupta pentru pace se d\ la ora 4“) a fost premiat\ pentru `ntreaga cari- [.a.m.d. care `nt\resc viziunea oniric\ sau `ntr-o `njur\tur\ e derutant. Acto- er\ anul trecut la TIFF, s-a `ndr\gostit g`ndit\ de autor. Dar filmul se sus]ine rii s`nt buni, dar probabil faptul c\ au de România. mai ales `n cadre (unele superbe); el nu fost numero[i face ca personajele s\ nu Iat\ [i alte cifre care `ntregesc a- e un `ntreg omogen. Nu exist\ o poves- aib\ ad`ncime. Sau a[a au fost g`ndite; ceast\ pantagruelic\ produc]ie: 50 te care se spune, ci un prezent etern ca- nu s`nt caractere complexe, ci alc\tu- de actori, 900 de figuran]i, echip\ de re e contemplat la aceea[i intensitate iesc `mpreun\ un tablou de grup. Ta- filmare din peste 150 de persoane, [i f\r\ ca nara]iunea s\ `nainteze. To- blou care nu e nici comic, nici tragic. din care 53 prezente permanent pe tul abund\ `n film – de la tu[ele onirice Undeva la Palilula e un film oniric, `n- platou, al\turi de 21 de [oferi; `n p`n\ la poantele pentru marele public ]eleg`nd prin asta [i c\ onirismul e v\- alt\ ordine de idei, 100 de broa[te [i efectele vizuale create pe computer zut ca o rezolvare a multor ecua]ii.

SILVIU PURC|RETE: „PALILULA NU E NIC|IERI, ADIC| E PRETUTINDENI“

„Este o mic\ insul\ din c`mpia c\, printre b\utori [i broa[te, curte- jurul temei mo[tenirii [i a memoriei, valah\, compus\ din pulberea unei zane b\bite [i aristocra]i sc\p\ta]i, temele cele mai b\tucite ale planete `ndep\rtate. Acolo, legile pacien]i s\n\to[i [i doctori bolnavi, actualit\]ii. Apoi vine r\spunsul, fizicii terestre nu s`nt chiar at`t de Partidul Comunist a reu[it totu[i s\ banal [i iar\[i foarte r\sp`ndit: riguroase. Acolo, nu se [tie prea `[i fac\ intrarea [i parc\ anume pen- Mo[tenirea, singura mo[tenire pe bine dac\ oamenii mint, viseaz\ tru a strica tot cheful [i pentru a ne care pot s\ o las eu ca român – sau sau tr\iesc cu adev\rat. Precum `n aminti c\ timpul face ravagii. Chiar burkina-fassiot sau algerian, sau ~ngerul exterminator, `n Palilula se [i la Palilula. Palilula este Infernul cu bosniac, sau columbian, adic\ unul poate intra, dar de ie[it de acolo nu miros de Paradis. Palilula este Para- ie[it dintr-o cultur\ minor\ – nu se mai poate. Acolo, `ngerul exter- disul mistuit de fl\c\rile Infernului. poate fi dec`t povestea `ns\[i. minator se nume[te imoralitate [i Pentru mine, temele fundamentale Povestea este singura cale prin care melancolie. ale filmului ar fi dou\. Mai `nt`i e se poate `nnobila jegul. Realitatea Palilulenii s`nt, aproape to]i, ita- vorba de o `ntrebare: «Ce zestre `i nu mai conteaz\ c`t\ vreme e lieni la origine. Nimeni nu `[i mai las eu fiului meu `n afara unei copite povestit\. Mai mult, realitatea nici aminte[te cum a ajuns acolo. Doar de ]ap?». Mesajul se structureaz\ `n nu exist\ dec`t dac\ e povestit\...“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro » 6 SCRIITOR Charles Bukowski a publicat numeroase volume de poezii, antologii de povestiri [i romane, num\r`ndu-se printre cei mai PROLIFIC avanpremier\ citi]i scriitori americani contemporani. Charles Bukowski – Hollywood

„Suplimentul de cultur\“ din baruri, zi de zi [i noapte de noap- unsprezece ani se holbau la noi de pe te, pentru totdeauna, p`n\ mureau. biciclete. Ur\ pur\, neascuns\ `n vre- CARTEA public\ `n avanpremier\ Nu citisem nimic despre aceast\ civi- un fel. O sim]eam. Negrii s\raci ur\sc. un fragment din liza]ie, a[a c\ m-am hot\r`t s\ scriu Albii s\raci ur\sc. Ei se amestec\ nu- Prin Hollywood, Bukowski `[i poveste[te romanul Hollywood de despre ea, a[a cum mi-o aminteam. B\- mai atunci c`nd au bani, [i negrii, [i experien]ele de scenarist tr`na [i buna ma[in\ de scris ]\c\nea albii. Unii dintre albi ì iubesc pe negri. din vremea c`nd, `n a- Charles Bukowski, care `n continuare. Foarte pu]ini, dac\ o fi existat vreunul, nul 1987, lucra la tur- dintre negri ì iubesc pe albi. ~nc\ `[i va ap\rea `n cur`nd, `n A doua zi, pe la pr`nz, a sunat tele- narea unui film. Henry mai regleaz\ conturile. Poate c\ n-o s-o fonul. Era Jon. Chinaski, celebrul alter colec]ia „Biblioteca fac\ niciodat\. ~ntr-o societate capita- ego al lui Bukowski, Polirom“, `n traducerea — Am g\sit o cas\. François e cu list\, rata]ii sclavagesc pentru oame- revine de data aceasta mine. E frumoas\, are dou\ buc\t\- nii de succes [i e nevoie s\ existe mai cu un scenariu holly- din limba englez\ a rii, iar chiria e nimica toat\, chiar ni- mul]i rata]i dec`t oameni de succes. woodian: The Dance Cristinei Ilile. mica toat\... Ce cred eu?? Eu [tiu c\ politica n-o s\ of Jim Beam. Filmul — Unde e[ti? rezolve niciodat\ problema [i nu mai este inspirat din avem timp s\ a[tept\m s\ dea norocul experien]ele de scan- – Fragment – — ~n ghetoul din Venice. Pe Brooks peste noi. dalagiu petrec\re] ale Avenue. Numai negri. Str\zile s`nt t`n\rului Chinaski, pe numai b\t\i [i distrugere. E superb?! Am condus p`n\ am g\sit adresa, am parcat, am cobor`t [i am b\tut la u[\. c`nd acesta nu era `nc\ 16 — Ha? un scriitor cunoscut. A culisat o ferestruic\ [i a ap\rut un Pe m\sur\ ce protago- — Trebuie s\ veni]i s\ vede]i casa! ochi care ne privea. nistul, al\turi de iubita ~n noaptea aceea, `n care Jon nu mai — C`nd? — Ah, Hank [i Sarah! lui, Sarah, este prins de asculta de jos, scenariul a `nceput s\ v`rtejul experien]elor se mi[te. Scriam despre un t`n\r care vo- — Ast\zi! U[a s-a deschis, s-a `nchis [i noi hollywoodiene, ia s\ bea [i s\ scrie, dar avea mai mult — Nu [tiu. am ajuns `n\untru [...]. Bukowski aga]\ cu succes cu sticla. Eram eu `n tinere]e. ironie `n firul parodic al — O, nu cred c\ vre]i s\ rata]i a[a — Haide, François, spuse Jon, hai s\ Cu toate c\ nu fusese o perioad\ ne- evenimentelor [i nume ceva! Sub casa noastr\ locuiesc oa- le ar\t\m prietenilor no[tri g\inile... fericit\, fusese totu[i una de de[ert\- cunoscute din lumea ciune [i a[teptare. Pe m\sur\ ce b\- meni. ~i auzim sub podea, cum vor- — G\inile! HOU|LE! Toat\ ziua cultural\, transform`n- team la ma[in\, mi-au revenit `n min- besc [i ascult\ radioul! Peste tot s`nt m`nc\m numai HOU|! Nimic altceva du-le doar pe alocuri te personajele dintr-un bar anume. numai bande! Cineva a construit aici `n afar\ de HOU|! C\cat, c\cat, c\cat? rezonan]a: Jon-Luc Am rev\zut fiecare fa]\, trupurile, au- un hotel imens. Dar nimeni nu-[i pl\- G\inile se cac\ HOU|! Toat\ ziua [i Modard, filosoful Jean- zeam vocile, conversa]iile. Era vorba te[te chiria. Au acoperit ferestrele cu toat\ noaptea treaba mea e s\ ap\r Paul Sanrah, Frances de un bar cu un farmec special. M-am sc`nduri, au t\iat curentul, apa, ga- g\inile de pu[tii negri! Pu[tii negri se Ford Lopalla [i un concentrat asupra lui, am retr\it lup- zul. Dar oamenii `nc\ tr\iesc acolo. E ca]\r\ tot timpul peste gard [i dau iama anume Victor Norman tele cu barmanul. Eu nu eram bun la C~MP DE R|ZBOI AICI! Poli]ia nici nu `n cote]ul g\inilor! Eu ì lovesc cu un ce aminte[te de Nor- b\taie. ~n primul r`nd, aveam mìnile calc\, e ca un stat separat, cu reguli b\] lung [i le zic: „M\ pu[lamalelor, man Mailer. Prin reapari]ia lui prea mici [i eram subnutrit, subnutrit proprii. ~mi place la nebunie! Trebuie nu v\ apropia]i de g\inile mele care Henry Chinaski, cu pasiunile sale explozive r\u. Dar aveam ceva tupeu [i `mi re- s\ vii `n vizit\! se cac\ HOU|!“. Nu pot s\ mai g`nde- pentru b\utur\, femei [i curse de cai, prin ireveren]iozitatea veneam repede dup\ lovituri. Princi- Am condus `ncet spre ghetoul din sc, nici nu mai pot s\ m\ g`ndesc la portretelor pe care le face, Hollywood marcheaz\ `nc\ un moment `n evolu]ia pala mea problem\ `n timpul luptelor Venice. Nu era adev\rat c\ numai ne- via]a sau la moartea mea, toat\ ziua romanelor autobiografice ale lui Charles Bukowski. era c\ nu reu[eam s\ m\ `nfurii cu a- grii tr\iau acolo. Erau [i ni[te hispa- fug\resc cu b\]ul \la lung pu[tanii dev\rat, nici m\car atunci c`nd via]a nici pe la periferie. Am remarcat un \[tia negri! Jon, `mi mai trebuie vin [i `nc\ un trabuc! p\rea s\-mi fie `n joc. Pentru mine era grup de [apte-opt mexicani care st\- `mi r\spunde ea. {i tot a[a. „Nicole“, am — Nu te-a `ntrebat de ce vrei s\ doar un rol. Conta [i nu prea. S\ m\ teau apleca]i `n jurul unei rable. Ma- A mai pus o dat\ ruleta `n mi[care. `ntrebat `ntr-o noapte. N-a clonc\nit. stai aici? bat cu barmanul `mi d\dea o ocupa- joritatea b\rba]ilor erau `n maiouri V\ vine s\ crede]i una ca asta? Cu toate Ve[tile proaste nu se terminaser\. Sis- ]ie [i ì satisf\cea pe clien]i, o mic\ ga[- sau la bustul gol. Am luat-o `ncet cu gratiile [i toate `ncuietorile, au luat-o pe — Ba da... temul se pr\bu[ea. c\ prietenoas\. Eu reprezentam in- ma[ina pe l`ng\ ei, f\r\ s\ m\ holbez, Nicole! Au scos-o deja de-aici! Nicole e — {i ce i-ai spus? trusul. Are [i b\utura meritul ei – toate doar uit`ndu-m\ `n treac\t. Nu p\- — Vezi tu, `n Fran]a au un singur dus\, dus\ pentru totdeauna! Jon, Jon, caftelile alea m-ar fi omor`t, `ns\ be]ia reau s\ fac\ mare lucru. Doar a[tep- zero pentru cas\! Aici `n America au `mi trebuie mai mult vin! — I-am zis c\ s`ntem produc\tori parc\ `mi transforma trupul `n cauciuc tau. A[teptau preg\ti]i. De fapt, pro- [i actori din Fran]a. un zero [i un dublu zero pentru cas\! Ne-am `ntors `n\untru, ne-am a[e- [i capul `n beton. A doua zi nu m\ a- babil erau numai plictisi]i. P\reau TE PRIND DE AMBELE COAIE! DE zat [i vinul a `nceput s\ curg\ din no- — {i ce-a zis? legeam dec`t cu luxa]ii, buze umflate b\ie]i de treab\. {i nu p\rea s\-i chi- CE? Haide]i s\ v\ ar\t g\inile... ua sticl\. Jon i-a dat lui François un — A zis „oh“. [i rotule distruse. {i cucuie la cap de nuie vreo grij\. trabuc nou. la c\z\turi. Cum ar fi putut toate astea Ne-am dus `n curtea din spate [i a- Apoi am ajuns pe teritoriul negri- — {i altceva? s\ devin\ un scenariu, n-aveam idee. colo am g\sit g\inile [i cote]ul g\ini- — Dac\ pot s\ am parte de un tra- lor. Brusc, str\zile au devenit pline de {tiam numai c\ era singura perioad\ lor. François `l construise cu m`na lui. buc de c`te ori vreau, a zis François, — „Da“, a spus, „o s\ fie vai de cu- gunoaie: un pantof st`ng, un tricou por- din via]a mea despre care nu prea scri- Avea talent. Numai c\ nu folosise s`rm\. atunci pot s\ tr\iesc. ru’ vostru!“. tocaliu, o geant\ veche... un grepfrut sesem. Consider c\ la vremea respec- Avea gratii. {i `ncuietori la fiecare stricat... un alt pantof st`ng... o pereche Am b\ut o vreme, apoi Sarah a `n- Am b\ut o vreme [i am tr\nc\nit. tiv\ eram zdrav\n la cap, la fel de u[i]\. de blugi... un cauciuc de ma[in\... trebat: zdrav\n ca oricine altcineva. {i mai — ~n fiecare sear\ fac prezen]a. „Ce- Din c`nd `n c`nd m\ ridicam [i m\ — M\i Jon, proprietarul t\u e negru? [tiam c\ exista o `ntreag\ civiliza]ie a Eram nevoit s\ fac slalom ca s\ cile, e[ti?“, „Clonc-clonc“, `mi r\spunde duceam la fereastr\ s\ v\d dac\ ma- sufletelor pierdute care tr\iau `n [i evit gunoaiele. Doi pu[ti negri la vreo ea. „Bernadette, e[ti?“ „Clonc-clonc“, — Oh, da... [ina mai e acolo.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Prin reapari]ia lui Henry Chinaski, cu pasiunile sale explozive pentru b\utur\, femei [i curse de cai, prin ireveren]iozitatea 7 « HOLLYWOOD portretelor pe care le face, Hollywood marcheaz\ `nc\ un moment `n evolu]ia romanelor autobiografice ale lui Charles Bukowski. avanpremier\

Pe c`nd beam a[a, am `nceput s\ m\ Sunetul era asurzitor. Apoi Fran- pl\cea s\ am c`te o cioar\ `n ambele simt vinovat pentru toat\ povestea. çois s-a oprit. m`ini, la dracu’ cu vrabia de pe gard. — Jon, uite, las\-m\ s\-]i dau `na- M`na disp\ruse. ~n orice caz, scenariul mergea bi- poi banii pentru scenariu. Te-am a- ne. Spre deosebire de romane sau nu- Ajuns acas\, m-am dus sus [i m-am dus la sap\ de lemn. E `ngrozitor... vele, la care `mi mai luam din c`nd `n apucat `ntr-adev\r s\ lucrez la sce- c`nd c`te o noapte sau dou\ libere, la — Nu, vreau s\ scrii scenariul \s- nariu, dar, ciudat sau poate nu chiar scenariu am lucrat `n fiecare noapte. ta. Chiar o s\ fac filmul, `]i promit... at`t de ciudat, trecutul meu nu mi se {i la un moment dat a fost gata. — Bine, fir-ar a naibii de treab\... mai p\rea nicidecum la fel de neobi[- nuit, violent sau nebunesc precum lu- L-am sunat pe Jon: Am mai b\ut pu]in. crurile care se `nt`mplau `n prezent. — Ei bine, nu [tiu care este rezul- Apoi Jon a spus: tatul, dar am terminat. — Uite... — Super! A[ fi venit s\ `l iau, dar Printr-o gaur\ din peretele l`ng\ 17 avem un fel de petrecere aici. Cu b\u- care st\team se vedea o m`n\, o m`n\ tur\, m`ncare, invita]i. François e buc\- neagr\. Se contorsiona prin tencuiala tarul. Po]i s\ vii tu cu ma[ina s\ aduci spart\, iar degetele se `ncle[tau [i se Scenariul mergea bine. Pentru mine, scenariul? mi[cau. Era ca un anim\lu] negru. scrisul n-a fost niciodat\ o munc\ pro- — Mi-ar pl\cea, dar mi-e fric\ s\ — DISPARI, a urlat François. DIS- priu-zis\. A[a a fost de c`nd `mi amin- vin cu ma[ina p`n\ acolo. PARI, UCIGA{ AL LUI NICOLE! AI team: d\deam radioul pe un post de — La dracu’, Hank, n-o s\-]i fure L|SAT O GAUR| ~N SUFLETUL MEU, muzic\ clasic\, `mi aprindeam o ]iga- nimeni Broscu]a aia rablagit\. CARE O S| R|M~N| ACOLO PEN- r\ sau un trabuc, `mi deschideam sti- TRU VECIE! DISPARI! cla. De restul se ocupa ma[ina de scris. — Mi-am cump\rat un BMW nou, Nu trebuia dec`t s\ fiu acolo. ~ntregul M`na n-a disp\rut. Jon. proces `mi d\dea puterea s\ merg — Ce? François s-a dus la perete [i la m`n\. `nainte atunci c`nd via]a avea prea — ~]i spun, dispari. Vreau doar s\-mi pu]ine de oferit sau c`nd ajungea un — Alalt\ieri. Consultantul meu fi- fumez trabucul [i s\-mi beau vinul `n spectacol de groaz\. ~ntotdeauna a- nanciar spune c\ e scutit de impozite. veam l`ng\ mine ma[ina de scris s\ m\ lini[te. ~mi strici priveli[tea! Nu am — Scutit de impozite? Nu pare re- aline, s\-mi vorbeasc\, s\ m\ distreze, cum s\ m\ simt bine dac\ tu m\ `n[faci alist... [i te ui]i la mine cu degetele tale negre s\-mi salveze curul. ~n mare, de-asta [i am\r`te! scriam: ca s\-mi salvez curul, s\-mi — A[a mi-a spus. Zice c\ `n Ame- salvez curul de balamuc, de str\zi, de rica trebuie s\-]i cheltuie[ti banii, alt- M`na n-a disp\rut. mine `nsumi. fel o s\ ]i-i ia. Acum nu mai au cum s\ mi-i ia: nu mai am deloc. — BINE ATUNCI! Una dintre fostele mele `mi urlase B\]ul era chiar la `ndem`n\. Cu o c`ndva: — Dar trebuie s\ v\d scenariul! Da- mi[care demonic\, François lu\ b\]ul c\ am ceva s\ le ar\t produc\torilor, — Tu bei ca s\ evadezi din realitate! [i `ncepu s\ loveasc\ peretele, iar [i atunci chiar pot s\ pun lucrurile pe iar [i iar... — Bine`n]eles, draga mea, `i r\s- roate. punsesem eu. — UCIGA{ DE G|INI, MI-AI R|- — Bine, [tii Ralph Market, chiar la NIT INIMA PENTRU VECIE! Aveam sticla [i ma[ina de scris. ~mi ie[irea din ghetou?

AUTORUL

Charles Bukowski (1920- petrecut mare parte din Scriitor prolific, a pu- ap\rut romanele Femei 1994) s-a n\scut `n Ger- via]\. A studiat la Los An- blicat numeroase volume (2003), De duzin\ mania, la Andernach. geles City College, dar a de poezii, antologii de (2003), Factotum (2004), C`nd avea doi ani, p\rin- abandonat cur`nd cursu- povestiri [i romane, Po[ta (2004), {unc\ pe ]ii s\i au emigrat `n Sta- rile [i a dus o via]\ dezor- num\r`ndu-se printre cei p`ine (2011) [i antologia tele Unite, stabilindu-se donat\, dedic`ndu-se scri- mai citi]i scriitori de poezie Dragostea e un `n Los Angeles, unde sului [i `ntre]in`ndu-se din americani contemporani. c`ine venit din iad scriitorul a copil\rit [i [i-a diverse slujbe m\runte. La Editura Polirom au (2007).

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro » 8 ECONOMIA Daniel D\ianu: „Nu putem s\ avem o politic\ magistral\, ni[te demnitari dedica]i serviciului public, nu putem s\ dep\[im DE PERIFERIE ordinea de zi economia de periferie.“

DANIEL D|IANU A CONFEREN}IAT LA IA{I DESPRE CAPITALISM Criza României din cea a Europei

„Ce fel de capitalism vrem este `ntrebarea. Finan]a, criza, democra]ia“ a fost titlul conferin]ei sus]inute de Daniel D\ianu, mar]i, 24 aprilie, [i care a pornit de la volumul C`nd finan]a submineaz\ economia [i corodeaz\ democra]ia, recent lansat la Editura Polirom. Evenimentul, care a f\cut parte din proiectul Prelegerile Ateneului T\t\ra[i [i care s-a desf\[urat `n Galeriile de Art\ ale institu]iei, a prilejuit [i lansarea la Ia[i a volumului, la care au mai luat parte Liviu Br\tescu, directorul Ateneului, [i George Onofrei, redactorul-[ef al „Suplimentului de cultur\“.

Georgel Costi]\ Liviu Br\tescu, directorul institu]iei organizatoare, preciza la `nceputul con- Discu]iile despre criz\, capitalism [i fi- ferin]ei c\ se `ncearc\ [i prin aceasta nan]e nu pot fi obositoare. Ar putea fi „s\ ne raport\m la spiritul prelegerilor ignorate, l\sate `n grija celor din do- Ateneului, av`nd `n vedere ce se `n- meniu `n momentele `n care economia t`mpla `n cadrul acestuia `n perioada de pia]\ nu are probleme, mai pragma- interbelic\ (Ateneul a fost `nfiin]at la tic, c`nd nu afecteaz\ popula]ia `n nu- 25 aprilie 1920). Acele prelegeri aveau m\r mare. Dar nu mai este cazul, aces- un format deschis, al dialogului `ntre te discu]ii ne preocup\ [i nu s`nt doar personalit\]i [i publicul ie[ean“. {i a[a `nc\ un subiect la mod\. Nu mai putem s-a [i `nt`mplat. spune c\ toate discu]iile pe seama cri- Economistul Daniel D\ianu, din pos- zei economice s`nt degeaba. Oamenii tura de profesor universitar la {coala cartelizat\ este greu s\ intri ca [i con- care este exprimat\ de instabilitatea acceptat, „p`n\ nu de mult Europa repre- con[tientizeaz\ cum func]ioneaz\ pia- Na]ional\ de Studii Politice [i Admini- curent al lor [i c\ acestea urm\resc ma- cauzat\ de derapajele industriei [i, nu zenta un model de societate, iradia ]a, c\ `nseamn\ mai mult dec`t cerere strative (SNSPA) din Bucure[ti [i mem- ximizarea profitului, caracteristica pri- `n ultimul r`nd, de o situa]ie precum s-a prosperitate, de ipostaziere a democra- [i ofert\, dec`t ac]iuni [i obliga]iuni. Ar bru corespondent al Academiei Româ- mordial\ `n func]ionarea lor. Ca m\su- produs `n prima jum\tate a acestui de- ]iei liberale“. Criza zonei euro a fost ca- trebui s\ `n]eleag\ [i subterfugiile pie- ne, fost ministru adjunct de Finan]e [i r\ ce trebuie luat\ `n aceast\ privin]\, ceniu. Aceste simptome s`nt proprii re- uzat\ [i de supra`ndatorarea sectorului ]ei economice, s\ cunoasc\ cum „alear- mai apoi ministru de Finan]e `n 1997- el a men]ionat ca fiind necesar\ `ngr\- la]iei dintre finan]\ [i economie, care privat, nu numai a unei ]\ri. Un alt fac- g\“ turma electronic\, a[a cum a denu- 1998, europarlamentar `ntre anii 2007 direa abuzului de dominan]\ pe pia]\. pune `n discu]ie chiar func]ionarea de- tor a fost c\ politica monetar\ unic\ nu mit-o editorialistul „The New York Times“, [i 2009 [i economist-[ef al B\ncii Na- mocra]iei. Finan]a trebuie s\ serveasc\ a fost adaptat\ [i se sim]ea nevoia unei ]ionale a României vreme de cinci ani Thomas Fiedman. Aceste cuno[tin]e de- Problemele iscate de criz\ economiei. Atunci c`nd finan]a caut\ s\ politici bugetare, nu numai o moned\ spre mecanismele de func]ionare ale `ncep`nd cu anul 1992, a r\spuns `ntre- fac\ bani din bani [i nu mai este preo- comun\. Economistul mai crede c\ un capitalismului – care poate fi bun sau b\rilor publicului [i le-a explicat ne- Retorica titlului conferin]ei, a explicat cupat\ a mijloci `ntre cei care produc mare handicap a fost [i imposibilitatea r\u – ne ajut\, astfel, s\ elimin\m exa- mul]umirile. A specificat c\ transna- Daniel D\ianu, „este grea pentru c\ par- bunuri [i servicii, ceva nu este `n regu- de adoptare a unei constitu]ii europene, ger\rile care fac parte din teorii ale ]ionalele abuzeaz\ de pozi]ia dominan- curge de la grijile cotidiene ale oameni- l\“, a precizat Daniel D\ianu. la Lisabona fiind semnat un tratat care conspira]iei. t\ pe pia]\, c\ acolo unde pia]a este lor p`n\ la interoga]ii aproape meta- Totodat\, autorul a mai ad\ugat c\ este „un substitut foarte imperfect“. fizice. Aceast\ criz\ nu este una obi[- aceast\ criz\ a scos la iveal\ ceea ce nu Noi am aderat `ntr-o „lume r\v\[it\ nuit\, nu este inedit\ pentru cei care func]ioneaz\ `n Europa. Ghinionul Uni- [i av`nd un statut periferic [i o depen- `n]eleg c\ o economie de pia]\ are o unii este [i faptul c\ „ceea ce nu exista den]\ cov`r[itoare de ceea ce se `nt`m- evolu]ie ondulatorie“ [i c\ sui[urile [i `n secolul XX [i exist\ `n secolul XXI este pl\ acolo, nu putem s\ avem o politic\ ma- cobor`[urile fac parte din metabolis- ceva inedit, [i anume pentru prima da- gistral\, ni[te demnitari dedica]i ser- mul unei economii de pia]\. ~n volumul t\ `n istoria modern\ suprema]ia econo- viciului public, nu putem s\ dep\[im s\u, economistul aten]ioneaz\ asupra mic\, tehnologic\, militar\ a lumii in- economia de periferie“, sus]ine profe- dimensiunii sociale a acestei crize, ca- dustrializate, care este occidental\, a fost sorul universitar. Iar previziunile nu re `ngrijoreaz\ tot mai mult statele im- pus\ `n discu]ie de ascensiunea unor pu- s`nt bune. Nu avem necazuri doar pen- plicate, `n special pe cele europene, toc- teri din Asia. Din nefericire pentru Eu- tru c\ le are [i Europa, ci avem propri- mai pentru c\ `n unele dintre ele se ropa, aceast\ trezire la realitate are loc ile p\cate, a argumentat Daniel D\ia- vorbe[te tot mai des despre o „genera- pe fondul redistribu]iei puterilor `n spa- nu. „Este u[or de dovedit dac\ privim ]ie pierdut\“. Iar ceea ce conteaz\ pen- ]iul global“. modul `n care este risipit banul public, tru [ansa sau ne[ansa unei genera]ii noi risipim pentru investi]ii publice s`nt frecven]a crizelor, amplitudinea [i Zona p\tima[\ a lumii foarte mult `n raport cu anumite ]\ri. profunzimea lor. „Consider c\ ceea ce Nu absorbim banii europeni pentru c\ tr\im `n zilele noastre `n Europa este o Europa a devenit o regiune bolnav\ a lu- ne batem joc de banul public. Fiind cri- criz\ a unui tip de capitalism. Suprafi- mii, iar acest lucru, a completat Daniel z\, comisiile au din ce `n ce mai pu]in\ nancializarea sistemelor economice, D\ianu, este un lucru foarte greu de toleran]\ la reguli.“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Nu mai pu]in de 23 de scriitori români vor participa la cea de-a 9 « NUM|R RECORD XXV-a edi]ie a Salonului de Carte de la Torino, care va avea loc `ntre 10 [i 14 mai. ordinea de zi

ROMÂNIA LA CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT EDITORIAL ITALIAN Zeci de autori români, `n prim-planul Salonului de Carte de la Torino România va fi, pentru pri- mai pu]in de 23 de scriitori, un num\r Alexandrescu (Le Monnier Università/ record pentru o ]ar\ participant\ la Mondadori Education), Una mattinata ma oar\, ]ara invitat\ de Salonul de Carte de la Torino. persa de Gabriela Adame[teanu, tradu- onoare la Salonul Interna- Astfel, vor participa la `nt`lniri `n ca- cere de Cristiana Francone [i Roberto Mer- drul Salonului sau la manifest\ri orga- lo (Atmosphere Libri), Coma de Ruxan- ]ional de Carte de la Torino, nizate `n spa]ii culturale din Torino scrii- dra Cesereanu, traducere de Giovanni cea mai important\ mani- torii Norman Manea, Ana Blandiana, Mir- Magliocco (Aracne), Un altro giro, scia- festare de profil din Italia. cea C\rt\rescu, Gabriela Adame[teanu, mano de Lucian Dan Teodorovici, tradu- Dumitru }epeneag, Matei Vi[niec, Ilea- cere de Ileana M. Pop (Aìsara), L’omino Cea de-a XXV-a edi]ie, na M\l\ncioiu, Mircea Dinescu, Ion Mure- rosso de Doina Ru[ti, traducere de Ro- desf\[urat\ `n perioada [an, Dan Lungu, Nichita Danilov, Lucian berto Merlo (Nikita Editore) etc. Dan Teodorovici, Doina Ru[ti, R\svan Al\turi de manifest\rile `nscrise `n spe- 10-14 mai, va fi celebrat\, Popescu, Florina Ilis, Vasile Ernu, Floarea cificul Salonului, Institutul Român de Gabriela Adame[teanu, tot `n premier\, prin }u]uianu, Ruxandra Cesereanu, Ana Ma- Cultur\ [i Cercetare Umanistic\ de la Ve- ria Sandu, c\rora li se vor al\tura patru ne]ia a preg\tit, cu sprijinul financiar al prezen]a a dou\ ]\ri invita- scriitori originari din România, care scriu Institutului Cultural Român [i `n parte- la PEN World Voices te de onoare: România [i sau au fost publica]i `n limba italian\: neriat cu Salonul Interna]ional de Car- Institutul Cultural Român din New York continu\ [i Spania, precum [i prin ale- Eugenia Bulat, Mihai Mircea Butcovan, te, Funda]ia pentru Carte, Muzic\ [i Cul- Ingrid Beatrice Coman, Liliana Laz\r. tur\, Prim\ria ora[ului Torino, Regiunea anul acesta colaborarea cu cel mai important gerea unei teme contem- O premier\ o reprezint\ [i num\rul Piemonte [i Provincia Torino, o serie de festival literar din metropola american\, PEN World porane: „Vivere in rete: le record de traduceri ap\rute `n Italia `n evenimente muzicale, teatrale [i cinema- decurs de un an, de la edi]ia din 2011 a tografice. Voices, sprijinind prezen]a la eveniment (aflat la a mutazioni indotte dalle Salonului: 22 de volume individuale, majo- Astfel, `n perioada 2-9 mai 2012, la opta edi]ie) a scriitoarei Gabriela Adame[teanu. tecnologie digitali/A tr\i `n ritatea cu sprijinul programului TPS – prestigiosul Cinema Massimo va avea loc Translation and Publication Support festivalul „România-Italia: Filmul româ- re]ea: modific\rile impuse Programme derulat de Institutul Cultu- nesc contemporan la Torino“, `n cadrul De asemenea, ICRNY salut\ par- Contemporary Writers on the de tehnologiile digitale“. ral Român. Printre volumele care vor fi c\ruia vor fi proiectate filme reprezen- ticiparea la PEN a laureatei Pre- Classics“ („Rezonan]e: Scriitorii lansate la Standul României se num\r\: tative pentru cinematografia româneas- miului Nobel pentru Literatur\, contemporani despre clasici“) de Essere o non essere Ion de Herta Müller, c\ contemporan\. Herta Müller, `n cinstea c\reia la Baruch Performing Arts Center Silviu D. Constantinescu traducere de Bruno Mazzoni (Transeu- Pe 9 mai, `n seara premerg\toare des- organizeaz\, `mpreun\ cu Insti- unde va discuta despre influen]a ropa), Il mondo sillaba per sillaba de Ana chiderii oficiale a Salonului, la Audito- tutul Goethe [i Consulatul Germa- autorilor clasici `n operele autorilor Prezen]a României la Salonul Interna- Blandiana, traducere de Mauro Barin- rium Giovanni Agnelli din Torino va avea niei, o recep]ie `n data de 3 mai. contemporani. Al\turi de Gabriela ]ional de Carte de la Torino este coor- di (Saecula Edizioni), L’immagine ir- loc un concert de gal\ sus]inut de soprana PEN World Voices are loc `ntre Adame[teanu, vor discuta despre donat\ de Institutul Cultural Român, raffigurabile della scienza de Dimitrie Anita Hartig [i tenorul Teodor Ilinc\i, acom- 30 aprilie [i 6 mai, `n diferite influen]ele clasice din scrisul lor prin Centrul Na]ional al C\r]ii [i Insti- Cantemir, traducere de Igor Agostini, pania]i de Orchestra Filarmonicii din To- loca]ii din New York. Giannina Braschi, Ib Michael [i tutul Român de Cultur\ [i Cercetare cu un studiu introductiv [i note de Vlad rino, dirijat\ de Francesco Pasqualetti. PEN World Voices este cel mai Laurie Sheck. Evenimentul va fi Umanistic\ de la Vene]ia, [i include un important festival interna]ional moderat de John Brenkma. amplu program de manifest\ri cultura- de literatur\ organizat la New Ziua urm\toare, `n 4 mai, le, focalizat pe promovarea literaturii York. ~n fiecare an, timp de o scriitoarea se va num\ra printre române, a traducerilor [i a politicilor s\pt\m`n\, evenimentul aduce protagoni[tii unuia dintre cele editoriale din România. Partenerii In- `mpreun\ peste 100 de scriitori mai a[teptate evenimente din stitutului Cultural Român s`nt colecti- din `ntreaga lume al\turi de festival, „A Literary Safari“ („Un vul de limba [i literatura italian\ din omologii lor americani pentru a safari literar“), de la Westbeth cadrul Universit\]ii Bucure[ti [i Asocia- celebra cuv`ntul scris. Prezidat de Gallery, al\turi de autori precum ]ia Italian\ a Români[tilor. Salman Rushdie, festivalul i-a Debby Dahl Edwardson, Cei peste 120 de invita]i – români [i avut ca invita]i de-a lungul celor Stéphane Hessel, Wojciech italieni – ai Institutului Cultural Român [ase edi]ii pe Nadine Gordimer, Jagielski, Etgar Keret, Elias s`nt scriitori, traduc\tori, jurnali[ti cul- turali, editori, critici literari, profesori, Toni Morrison, Orhan Pamuk, Khoury sau Karl O. Knausgaard. români[ti, italieni[ti. Dintre ace[tia, se Umberto Eco, Ian McEwan, ~n ziua de 5 mai are loc eve- remarc\ impresionanta prezen]\ a nu Mario Vargas Llosa, printre al]ii. nimentul „Life in the Panopticon: Gabriela Adame[teanu va Thoughts on Freedom in an Era participa pentru prima dat\ la of Pervasive Surveillance“ („Via]a UN STAND COMPLEX festival, al\turi de importan]i `n Panopticon: G`nduri despre scriitori contemporani, printre libertate `n era supravegherii Standul na]ional al Româ- reprezentativ\ pentru tive pentru dinamica traducerilor din literatura care se num\r\, anul acesta, omniprezente“). La discu]ie, niei, cu o suprafa]\ de 400 imaginea României, `n varii peisajului cultural din român\ ap\rute `n Italia de laureata Premiului Nobel pentru al\turi de Gabriela Adame[teanu, de metri p\tra]i, este con- domenii (literatur\, teatru, România. la edi]ia precedent\ a Sa- Literatur\, Herta Müller, dar [i vor participa scriitori precum struit dup\ un concept ino- arte vizuale, film, muzic\, ~n parteneriat cu Memo- lonului, mese rotunde pro- Martin Amis, Margaret Atwood, Catherine Crump, Ken Macleold vativ [i interactiv, at`t pen- dans, turism) [i un punct rialul Victimelor Comunis- puse de Asocia]ia Italian\ a Paul Auster, Graydon Carter, Mi- sau Julian Sanches. tru a atrage publicul larg [i de informare turistic\, or- mului [i al Rezisten]ei [i cu Români[tilor, dezbateri, di- chael Cunningham, Jennifer Imediat dup\ terminarea speciali[tii, c`t [i pentru a ganizat `n parteneriat cu Academia Civic\, pe o aloguri `ntre scriitori români Egan, E.L. Doctorow, Aleksandar festivalului PEN World Voices, ilustra produc]ia editurilor Biroul Na]ional de Turism latur\ a Standului va fi [i scriitori italieni, organi- Hemon, Rula Jebreal, Etgar Keret, Gabriela Adame[teanu se va române[ti reprezentative. al României `n Italia. De montat\ o expozi]ie de fo- zate de Funda]ia Bellonci, Tony Kushner, Luc Sante, Marja- deplasa, `n data de 7 mai, la Pe l`ng\ punctul informativ asemenea, `n biblioteca tografii dedicat\ victimelor care decerneaz\ prestigio- ne Satrapi, Ludmila Ulitskaya sau Georgetown University `n [i libr\ria Humanitas, stan- multimedia a Standului, comunismului. sul Premiu literar Strega, [i Colson Whitehead. Washington DC, unde va purta o dul va include o zon\ mul- publicul va putea consulta ~n sala de conferin]e vor colectivul de limba [i litera- ~n data de 3 mai, autoarea din discu]ie public\ cu profesorul timedia, unde vizitatorii vor eBook-uri, iar `n salonul in- fi organizate 30 de mani- tura italian\ al Universit\]ii România este invitat\ s\ participe Dennis Deletant despre Dimi- putea accesa o panoram\ teractiv site-uri reprezenta- fest\ri, cuprinz`nd lans\rile din Bucure[ti. la masa rotund\ „Resonances: nea]\ pierdut\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro » 10 PRICEPERE Doris Mironescu: „Trebuie s\ observ\m remarcabila pricepere cu care Marta Petreu construie[te lumea din acest roman, `nchis\ printre r`nduri REMARCABIL| ca sub un clopot de cerul ap\s\tor al C`mpiei Transilvane“.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I ~ngroparea Nana Sosa Graalului

Ce se `nt`mpl\ `n jurul meu, ba chiar sf`r[it de aprilie, e chiar raiul `nflorit. Exist\ o scen\ teribil\ `n romanul Martei Petreu, cu mine `n ultima vreme nu-ii prea Iar dintre prietene, s\ le pomenesc grozav. Mi se duc pe capete sau se doar pe c`teva. Anda tocmai se zdro- Acas\, pe c`mpia Armaghedonului: o fiic\ preg\tesc de plecare colegi, cunos- be[te s\ le fac\ tinerilor de la facul- `ngroap\ `n gr\din\ o oal\ cuprinz`nd s`ngele cu]i, vecini. Vreau s\ spun c\ se duc tate leg\turi cu mari profesori din `n lumea de dincolo, nu la munc\ `n Fran]a (asta `n timp ce la Literele tat\lui s\u, r\mas dup\ autopsierea lui `n curtea Germania, Spania sau Italia. A[a se face noastre se desf\[oar\ patru mega- casei p\rinte[ti. Extrem de semnificativ\, ea c\ am ajuns la recordul trist de a nu ra- conferin]e interna]ionale). Pia a edi- ta s\pt\m`nal c`te un cimitir din ora[. tat [i tip\rit memoriile bunicului ei, trimite, f\r\ a o spune, la motivul Graalului, V\d (imediat l`ng\ mine) cum se `m- preot greco-catolic, iar acum le lan- recipient misterios ce cuprinde s`ngele lui Hristos b\tr`ne[te cu mult\ suferin]\, cum seaz\. Magdalena tocmai s-a `ntors scurs pe cruce, simbol al regalit\]ii de drept divin puterile [i mintea sl\besc, iar `n ce m\ din Birmania [i se preg\te[te de prive[te, v\d c\ nu prea mai v\d. C`t Nepal. Aurora a ie[it cu bine dintr-o [i al absolutului ce se afl\ la cap\tul niciodat\ despre biata ]\ri[oar\, dac\ ar fi s\ m\ boal\ grea. Sorina [i Marie-Jeanne atins al oric\rei aventuri cavalere[ti din Evul Mediu (dup\ cum iau numai dup\ ce zic ziarele [i majo- nu mai prididesc cu expozi]iile. Iar ritatea televiziunilor, a[ crede c\ ne Delia, ei bine, Delia vine de la Bu- las\ s\ se `n]eleag\ legendele ciclului arthurian). apropiem de sf`r[itul lumii [i c\ Româ- cure[ti [i ne adun\ pe toate, numai nia e cu un picior `n groap\. Aud [i ea [tie cum, ca o z`n\ bun\. Doris Mironescu Mica e o femeie puternic\, a c\rei for]\ acela[i ritm terorizant, amenin]\ s\ nu citesc multe vorbe grele, mustind de Cu ea am ajuns dup\ Pa[ti `ntre este ura. Cea mai mic\ fiic\ a ei, Tabita, ofere c\r]ii `nchiderea de care are at`ta ur\ [i de voluptatea dezastrului. A- Periam [i Arad, la Secusigiu, satul un- Doar c\, `n scena din roman, „Graa- ajuns\ profesoar\ [i scriitoare, `i poves- nevoie.) Universul mental al ]\ranilor tunci, ca s\ nu intru de tot `n vrie, ca de s-a n\scut [i a copil\rit. Am vrut s\ lul“ nu este descoperit la cap\tul unei te[te via]a, `ncerc`nd s\ reconstituie poc\i]i are o duritate caracteristic\, pe s\-mi fac curaj [i s\ prind un strop de fim `mpreun\ [i ca s\-mi ies din `nne- peripe]ii, ci `ngropat cu obid\. Dac\ p\r]ile de umbr\ ale acestei existen]e `n- care o ilustreaz\ nu at`t persecu]iile din speran]\, nu iau vreo pastil\, ci m\ uit gurare printr-o mic\ excursie, dar [i imaginea aceasta are relevan]a pe ca- cr`ncenate de prea multe ne`mpliniri partea regimului comunist, primite cu la c`te lucruri bune fac femeile de ca s-o re`nt`lnesc pe m\tu[a ei, nana re i-oo b\nuiesc, atunci nu vom urm\ri cu care nu se resemneaz\ niciodat\. bucurie, c`t a[teptarea `ncordat\ a m`n- l`ng\ mine, m\ mai uit [i la tot ce le Sosa. Sofia Pera e cea mai optimist\, `n romanul de fa]\ o aventur\ spiritua- tuirii prin distrugerea lumii. O particu- `nconjoar\ [i m\ simt `ntremat\. `n]eleapt\ [i harnic\ femeie pe care o l\ `n c\utarea unui adev\r mai presus Ritmul c\r]ii este bine laritate a c\r]ii este c\, de[i Tabita m\r- Mama (aproape 86 de ani) nu se cunosc, de[i via]a a fost aspr\ cu ea, de fire, ci o aspira]ie puternic\ de a l\- `ntre]inut turise[te `n c`teva r`nduri c\ s-a sim]it `n las\ dobor`t\ de boli [i treb\luie[te de[i acum, la 85 de ani, abia se ]ine pe sa de pe umeri investitura nedorit\ a minoritate printre tovar\[ii de-o v`rst\, cum poate prin buc\t\rie, iar `n mo- picioare. Casa, curtea, gr\dina arat\ unei filia]ii poate nobile, dar chinui- Trebuie s\ observ\m remarcabila pri- ca fiic\ de poc\i]i, lumea romanului mentele bune bea un pahar de bere, at`t de `ngrijit `nc`t ai zice c\ o arma- toare, `n schimbul unui dram de lini[te. cepere cu care Marta Petreu constru- este sufocat\ de presim]irea iehovist\ a se ambaleaz\ `n discu]ii politice [i tra- t\ de b\rba]i ar fi zugr\vit, s\pat, se- Pentru c\ fiica din acest roman mo[te- ie[te lumea din acest roman, `nchis\ ca sf`r[itului lumii. Agustin le cite[te co- ge vechea concluzie a familiei: o fi m\nat, plivit. Toate le-a f\cut cu m`- ne[te ceva de la fiecare dintre p\rin]ii sub un clopot de cerul ap\s\tor al C`m- piilor s\i mici, la ceas de sear\, cele mai cumva (cu varianta mai ad`nc\: nu-i na ei. St\ [i ne poveste[te cu m`n- ei, ambii ie[i]i din comun, iar ampren- piei Transilvane. Personajele poart\ nu- `nfior\toare pagini ale Bibliei ca s\-i `n- s\ nu fie cumva). Nu]i, fosta mea soa- drie cum a biruit [i cum n-o s\ se ta lor apas\ greu. me biblice precum Marta sau Tabita, ve]e despre sf`r[itul lumii [i speran]a cr\ (90 de ani), `[i face singur\ pia]a, lase de treab\ dec`t c`nd o zice bu- Acas\, pe c`mpia Armaghedonului iar `n graiul ardelenesc, utilizat cu rezul- salv\rii, lucru care umple min]ile aces- g\te[te, spal\, cur\]\ prin cas\, dup\ nul Dumnezeu „{ezi, Soso, gata-i, spune povestea unei familii `n centrul tate excelente, chiar [i numele latini- tora de spaime. Dar nici mama nu se care urm\re[te la televizor toate ope- ogoaie-te!“. O ascult cu gura c\sca- c\reia se afl\ Mària V\lean (numit\ de zante au o inflexiune neao[\, dur\, ne- las\ mai prejos, pun`ndu-i s\ fac\ tre- nurile de tenis. Maria (80 de ani) `n- t\, m\n`nc s\r\]ele [i colac [i simt copiii ei Mica), o figur\ matern\ cu to- concesiv\: Tiberia, Lucre]ie, Agustin, buri grele, arunc`ndu-le batjocuri gra- calec\ zilnic pe biciclet\ [i d\ ture prin cum `mi cresc endorfinele. Apoi ne tul aparte. Ca t`n\r\ fat\, n\scut\ `n- Verjenie. Avem de-a face deci cu per- ve [i blestem`ndu-i din ce `n ce mai grav. London (Ontario), `n timp ce Rodica urc\m `n ma[in\, str\batem sat dup\ tr-o familie de iehovi[ti, ea este obliga- sonaje aspre, rezistente la traversarea Lumea din roman se construie[te pe (85 de ani), vara ei din Bucure[ti, cea sat, intr\m la m\n\stirea Bezdin din t\ de `mprejur\ri, `ntre care nu doar de[ertului moral care e via]a [i preg\- fundalul unei adversit\]i crunte, care mai dr\gu]\ [i modest\ prin]es\ (ade- lunca Mure[ului, urc\m pe autostrad\ accidentele r\zboiului, ci [i lucr\turile tite pentru confrunt\ri ultimative cu nu `nceteaz\ s\ se acumuleze f\r\ a v\rat\!) din c`te pot s\ existe, coace [i tot ce ni se arat\ `n jur p`n\ acas\, rivalelor [i autoritatea p\rin]ilor ne- for]e cu care nu se glume[te. {i ritmul g\si un debu[eu. planuri pentru vacan]a lor de la 2 Mai. la Timi[oara, `mi demonstreaz\ clar `n]eleg\tori, s\ se c\s\toreasc\ cu un c\r]ii este bine `ntre]inut, cu o studiat\ Vecina Piri (80 de ani) `[i `ngrije[te c\ sf`r[itul lumii e h\t, departe, c\ om gospodar, dar pe care nu-l iube[- caden]\ ce prinde cititorul de la `nce- Asumarea urii p\rinte[ti c\su]a [i gr\dina de parc\ ar fi `ntr-o ]\ri[oara `[i vede de treab\ [i c\ `nse- te. Via]a al\turi de el va fi un chin pe put. (C`teva pagini numai, prea lirice par- poveste. Cum, de altfel, fac [i mai ti- ta]ii de catastrofe ar fi bine s\ ia un care apari]ia copiilor `l va spori. Dar nu c\, nu se potrivesc; atmosfera de re- Provenind dintr-o familie `n care s-a nerele Geta [i Luci, fostele mele ve- prozac. Sau, dac\ nu, m\car s\-[i avem de-a face cu un roman al suferin- portaj de front nu `ng\duie pauze de insularizat pentru c\ n-a vrut s\ adere cine de pe Ion Vasi, unde acum, la ca[te bine ochii. ]elor femeii canonite de so]. Dimpotriv\, respira]ie. Iar finalul c\r]ii, p\str`nd la neoprotestantismul p\rin]ilor ei, Mica

SEMNALE

Siri Hustvedt, O var\ f\r\ b\rba]i, traducere din limba englez\ [i note de José Saramago, Cain, traducere din limba portughez\ de Simina Popa, colec- Veronica D. Niculescu, carte publicat\ [i `n edi]e digital\, colec]ia „Biblio- ]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «José Saramago»“, Editura Polirom, 160 teca Polirom. Proz\ XXI”, Editura Polirom, 192 de pagini, 22.95 lei de pagini, 22.95 lei

Scris\ la persoana `nt`i, cu un rafinament [i o fine]e remarcabile, O var\ Ultimul roman al lui José Saramago, Cain (2009), reia `ntr-o per- f\r\ b\rba]i este o carte despre descoperirea sinelui feminin, despre spectiv\ modern\ povestea biblic\ a lui Cain [i Abel. Dup\ ce `[i uci- diferen]ele dintre sexe, despre maturizare [i recuperare, o remarcabil\ de fratele `ntr-un moment de frustrare, Cain ajunge la o `n]elegere cufundare `n universul profund al feminit\]ii. Mia Fredricksen, personajul principal din O var\ f\r\ b\rba]i, pare o cu un Dumnezeu care cap\t\ o ciudat\ aparen]\ dictatorial\ [i sca- femeie `mplinit\. Ajuns\ la cincizeci [i cinci de ani, are o carier\ universi- p\ condamnat la ve[nic\ pribegie, cu un sac de merinde [i av`nd drept tar\, este o poet\ cu un oarecare renume [i are o fiic\ fermec\toare, care e tovar\[ un m\gar. Cutreier`nd lumea [i timpurile, t`n\rul c\l\tor per- actri]\. ~ns\ romanul debuteaz\ cu n\ruirea universului stabil al eroinei: turb\ pove[tile unei `ntregi distribu]ii de personaje familiare – Noe, dup\ treizeci de ani de c\snicie, so]ul ei, Boris Izcovich, o p\r\se[te, spu- Moise, Isaac –, alter`nd pentru totdeauna cursul legendelor de-a n`ndu-i c\ vrea s\ ia o pauz\. Numai c\ Mia afl\ c\ „pauza“ este o coleg\ a lungul drumului. Cu caracterul s\u nevolnic [i cu des\v`r[ire uman, acestuia, cu dou\zeci de ani mai t`n\r\. Dup\ o c\dere nervoas\, Mia se Cain se str\duie[te s\ `n]eleag\ ideea credin]ei, socotelile [i faptele `ntoarce peste var\ `n Bonden, ora[ul copil\riei ei, unde se integreaz\ `n- tr-un univers exclusiv feminin, `n care idiosincraziile [i obsesiile b\tr`ne- unui Dumnezeu de nep\truns. F\r\ s\ renun]e la umor, romanul `n- lor dintr-un azil alterneaz\ cu vitalitatea [i cruzimea copil\reasc\ ale cheie o carier\ scriitoriceasc\ remarcabil\, ridic`nd o ultim\ `ntreba- unui grup de feti]e c\rora le pred\ un curs de poezie. re `n privin]a vie]ii.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro LANSARE LA Seria de autor „Andrei Oi[teanu“ va fi lansat\ `n cadrul 11 « Salonului Interna]ional de Carte Bookfest de la Bucure[ti, BOOKFEST s`mb\t\, 2 iunie, de la ora 12.00. printre r`nduri

ajunge so]ia unui b\rbat rigid, intimi- arat\ `n ultimele capitole atroce ale c\r- odat\ cu el, c\ moartea nu `nseamn\ dat de propria so]ie [i lipsit de rafina- ]ii, eficient) „la icoane“ sau „`ntre pomi“. cap\tul a toate. Ceea ce `nseamn\ c\, BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU mentul sufletesc ce l-ar putea ajuta s\ Dar `n planul nara]iei, care `l sub`n- scriind povestea necru]\toare a vie]ii [i-o apropie. ~n plus, acesta se conver- tinde pe cel al povestirii [i `i d\ sensul, teribilei sale mame, Tabita nu proce- te[te, trece [i el la poc\i]i, ref\c`nd cer- aceast\ viclenie nu mai este salvatoa- deaz\ consolator [i iubitor nici m\car cul care o exclusese pe Mica `nc\ din core. Felul cum g`nde[te, selec]ia scene- din punctul ei de vedere. pil\rie. A[a c\ femeia `[i retrage orice lor din via]a mamei sale arat\ c\ Tabi- Tabita face tocmai contrariul a ceea rezerv\ de tandre]e pe care ar mai fi pu- ta nu poate ie[i din tiparul mental al ce, de fapt, ar dori ea `ns\[i, subcon[ti- tut s\ o aib\ p`n\ atunci, se `mpietre[te familiei sale: „Atunci mi-am dat sea- ent, s\ fac\. Am amintit, `n debutul a- [i mai mult, acuz`nd mut lumea `ntrea- ma c\ iubirea mea pentru ea e plin\ de cestei cronici, scena `ngrop\rii vasu- g\ de complotul care a f\cut-o neferici- m`nie, c\ grija pentru ea [i suferin]a pe lui cu s`ngele p\rintesc `n gr\dina casei, t\: p\rin]i, vecine, so], chiar propriii co- care mi-o produce s`nt `mpletite, ca care ar putea fi citit\ ca o traducere me- pii, crescu]i f\r\ dragoste, printr-o pe- plesnele unui bici, `n aceea[i funie cu tonimic\ a dorin]ei de a sc\pa de o dagogie sever\, cu accese ce merg p`n\ remu[carea [i ciuda“. Tabita afirm\ c\ prea grea mo[tenire. ~n loc s\ `ngroa- la ur\. Ura Mic\i este o reac]ie la ceea ce i doar prin restituirea `ntregului perso- pe Graalul urii p\rinte[ti [i s\ se lepe- se pare c\ i-a oferit lumea acestei tine- nalit\]ii mamei sale `[i poate ar\ta dra- de de mo[tenirea monstruoas\, ea [i-o re ]\r\nci, r\spunsul ei la adversitatea gostea fa]\ de ea. Dar tonul rememor\- asum\. {i scrie, astfel `narmat\, roma- perceput\ a celorlal]i. Ea interpreteaz\ rii ei este unul vindicativ [i implacabil. nul vie]ii Mic\i, amintind-o a[a cum a totul, `nc\ din adolescen]\, prin prisma Oric`t\ tandre]e ar declara mamei sa- fost, chiar `n ipostazele cele mai pu]in unui revan[ism obstinat care, prin reac- le, nara]iunea pe care i-o dedic\ nu face flatante, mai revolt\toare, al\turi de ce- ]iile st`rnite, nu este niciodat\ dezmin- abstrac]ie de nimic din maternitatea ei le duioase, deoarece, afirm\ ea, `ntre- ]it. Dar tendin]a ei de a citi `n lumea revolt\toare, creatoare de resentimen- gul acesta restituit trebuie iubit. ~n rea- de semne din jur ceva care o prive[te nu te. Tabita nu `i poate oferi mamei sale litate, oric`t ar vrea s\ scape de bleste- este singular\. So]ul ei, Agustin, repre- consolarea unei uit\ri indulgente, p\- mul mo[tenit, oric`t ar vrea s\ `ngroa- zentantul `n roman al mentalit\]ii ]\- r`nd a crede c\ doar o spovedanie com- pe acest Graal, Tabita nu poate s-o fac\. ranilor poc\i]i, practic\ [i el o lectu- plet\, f\r\ rest, poate fi eliberatoare. Iubirea ei fa]\ de mama cea aprig\ sea- r\-tip a semnelor lumii largi, de pild\ Dar exist\ cel pu]in un moment `n care m\n\ prea mult cu o ur\ necru]\toare. vede `n centura de radia]ii Van Allen, ea nu a g`ndit astfel: Tabita se [tie vi- Marta Petreu, Acas\, pe c`mpia despre care citise `ntr-un ziar, o con- novat\ de a nu fi oferit primului ei Armaghedonului, Seria de autor „Marta firmare a indiciilor sf`r[itului vremu- so], muribund, consolarea de a crede, Petreu“, Editura Polirom, 2011 rilor din Apocalipsa Sf`ntului Ioan. {i aduce aceste presim]iri apocaliptice `n cas\, unde le pune pe jarul conjugal. Cu toat\ nepotrivirea lor de caracter, so]ii par s\-[i fie totu[i predestina]i, at`t `[i sea- m\n\ de mult unul altuia: o familie tor- turat\, a c\rei voca]ie este sf`[ierea. Tabita, naratoare a vie]ii p\rin]ilor s\i, `ncearc\ s\ ias\ din spirala acuza- toare `n care s-au r\t\cit ace[tia. De aceea, ea se a[az\ `nc\ de la `nceputul rememor\rii sale sub semnul iubirii fa- ]\ de mama acum moart\, cu tot sufle- Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer! tul ei str`mt `n care nu era loc dec`t pentru c`te unul dintre cei trei copii ai ei, pe SUPLIMENTUL DE CULTUR| r`nd. Tabita `[i propune s\ o iubeasc\ SE AUDE LA `nc\p\]`nat, cu o hot\r`re inflexibil\, pe mama aceasta plin\ de ur\ fa]\ de to]i ai s\i, s\ `nfr`ng\ adversitatea mamei cu for]a ne`nduplecat\ a dragostei. ~n planul epic, viclenia reu[e[te; mama `n fiecare vineri, va muri binecuv`nt`ndu-[i copiii, dup\ de la 20.00 ce i-a blestemat cumplit ([i, cum se Cu George Onofrei

Ordine [i Haos. Mit [i magie `n cultura tradi]ional\ româneasc\ Editura Polirom lanseaz\ un nou proiect: (2004, tradus `n englez\ [i italian\), Religie, politic\ [i mit. seria de autor „Andrei Oi[teanu“ Texte despre Mircea Eliade [i Ioan Petru Culianu (2007), Editura Polirom Seria debuteaz\ cu bine-cu- cititorilor dou\ studii de istorie a instrumentele antropologiei `ncoronarea sa [i c\s\toria cu Narcotice `n cultura român\. noscuta lucrare de imagologie religiilor [i antropologie cultural\, culturale, autorul reface por- fata lui Ro[ ~mp\rat. Istorie religie [i literatur\ lanseaz\ o nou\ Imaginea evreului `n cultura ro- ap\rute ini]ial `n volum `n 1980: tretul-robot al „evreului imagi- ~nzestrat cu puteri magice (2010; 2011, `n curs de serie de autor, mân\, ajuns\ la a treia edi]ie re- Gr\dina de dincolo. Zooso- nar“ [i evalueaz\ diferen]ele `n mituri, religii sau supersti]ii, apari]ie `n limba german\) [i v\zut\, ad\ugit\ [i ilustrat\. Dis- phia. Comentarii mitologice. dintre acesta [i evreul real. animalul apare `ntr-o varietate Mythos & Logos. Studii [i ese- dedicat\ distinsului tins cu Premiul Academiei Româ- Imaginea evreului `n cultura Al doilea volum al seriei de de ipostaze: p\rinte mitic, zeu uri de antropologie cultural\ istoric al religiilor [i ne, Marele Premiu al ASPRO, român\ prezint\ originea, evolu- autor, ap\rut [i `n edi]ie digi- sau mesager al zeilor, spirit al (1997,1998). Premiul Asocia]iei Scriitorilor din ]ia `n timp [i spa]iu, supravie]u- tal\, reune[te dou\ studii de vegeta]iei etc. Deopotriv\ eseu De asemenea, `n cadrul se- Bucure[ti, Premiul revistei „Sfera antropolog Andrei irea sau dispari]ia cli[eelor care istorie a religiilor. Eseul Gr\dina [i dic]ionar, Zoosophia anali- riei de autor va ap\rea [i un ti- politicii“, Premiul Federa]iei Co- compun portretul fizic, profesio- de dincolo propune o intere- zeaz\ tendin]a omului de a tlu inedit, Sexualitate [i socie- Oi[teanu, serie ce munit\]ilor Evreie[ti din România, nal, spiritual, magico-mitic [i sant\ interpretare a basmului asocia unor animale concepte tate, volum ce abordeaz\, a[a reune[te volume Premiul Funda]iei „Sara & Haim Ianculovici“ (Israel), volumul a religios al „evreului imaginar“ `n Harap Alb ca alegorie a ini- morale, filosofice [i religioase, cum ne-a obi[nuit autorul, su- deja consacrate `n ap\rut deja `n traducere `n limba spa]iul cultural românesc. Este de ]ierii. Eroul parcurge un drum fie prin imaginarea unor fiin]e biecte-tabu ale culturii române. spa]iul cultural englez\ (University of Nebraska asemenea analizat modul `n care spiritual, de perfec]ionare [i fantastice, fie prin exacerbarea Seria de autor „Andrei Press, 2009), german\ (Frank & antisemitismul popular l-a in- purificare, `n care trece prin calit\]ilor unor animale reale, Oi[teanu“ va fi lansat\ `n românesc [i Timme Verlag, 2010) [i maghia- fluen]at pe cel intelectual [i po- mai multe trepte de ini]iere – ridicate la rang de simbol. cadrul Salonului Interna]ional interna]ional, dar [i r\ (Kriterion, 2005). litic, de la jum\tatea secolului `ncerc\rile la care e supus –, Celor dou\ volume li se vor de Carte Bookfest de la Bu- Tot `n debutul seriei de autor al XIX-lea p`n\ ast\zi. Abord`nd iar la final atinge starea de al\tura romanul Cutia cu b\tr`ni, cure[ti, s`mb\t\, 2 iunie, de lucr\ri inedite. Editura Polirom pune la dispozi]ia tema din perspectiva [i cu ini]iat, reprezentat\ de dar [i noi edi]ii ale volumelor la ora 12.00.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Niciodat\ n-a creat Rushdie un personaj care s\ semene mai » 12 bine cu el dec`t o face aici. Autobiografia se vars\ `n marea FURIE fic]iunii, dar [i invers, vedem uneori cum fic]iunea se revars\, printre r`nduri inund`nd biografia.

din ce `n ce mai popular\, inclusiv prin- suspect`ndu-l de a fi criminalul `n serie tre intelectuali, [i astfel reprogramat\ ce omoar\ femei bogate, scalp`ndu-le, la o or\ de maxim\ audien]\, p`n\ c`nd aceasta fiind de altfel una din subint- p\pu[a a ie[it din ecranul televizoru- rigile romanului. Apoi, ea `l recunoa[- lui unde st\tuse cuminte [i s-a multi- te drept creatorul p\pu[ii pe care, co- Un uomo plicat `n milioane de p\pu[i, de diferi- pil fiind, o urm\rise la televizor, [i-l te dimensiuni [i cu diferite `nf\]i[\ri `ncurajeaz\ s\ se apuce de un nou pro- (cea mai mare `ntrece `n\l]imea unui iect ce va deveni universul virtual Ga- om), iar Solanka a pierdut controlul a- lileo-1, un site web, [i el `mp\nat de supra vie]ii ei comerciale, nu `ns\ [i ba- p\pu[i. Nu doar de `ncuraj\ri are par- nii care ì alimentau constant conturi- te Solanka c`nd se afl\ `n prezen]a finito le, c\ci la orice contract nou `ncheiat, Milei, ci [i de multele ei tachin\ri ero- un procent din venituri ì revenea au- tice, c\rora le rezist\ doar pentru c\ Profesorul de istorie a ideilor, Malik Solanka, tomat lui. la momentul acela e deja prins `n mre- A[adar, profesorul ar fi putut pleca jele tulbur\toarei Neela Mahendra, o cincizeci [i cinci de ani, retras din via]a academic\, oriunde ar fi dorit `n lume, alegerea femeie de o uluitoare frumuse]e, cu ori- dar nu [i din cea social\, [i-a p\r\sit domiciliul Americii de a-l elibera de furie, team\ gini indiene la fel ca [i Solanka. Fost\ [i durere fiind pur subiectiv\ [i foarte iubit\ a lui Jack Rhinehart, un ameri- conjugal din Londra [i s-a mutat la New York, gre[it\. Pentru c\ dincolo de aparen]e, can de culoare, jurnalist [i fost comba- l\s`nd `n urma lui o so]ie confuz\ [i un copil mic, America e mai furioas\ dec`t to]i, e tant `n r\zboiul din Vietnam, superior de care ar fi bine s\ se ]in\ departe. Furia `ns\[i, c\ci a[a cum Solanka rea- multor albi, dar obsedat s\ fie accep- lizeaz\ mai t`rziu, „din furie pornesc tat `n cercurile lor, lucru care `n final `l crea]ia, inspira]ia, originalitatea, pa- va costa via]a, Neela va deveni un ade- Florin Irimia [i fiul se aflau `n vulnerabila postur\ a siunea, dar [i violen]a, durerea, distru- v\rat terapeut al furiei, oblojindu-i r\- celor ce dorm a fost un avertisment su- c`nd gerea f\r\ scop [i f\r\ team\...“. Ame- nile lui Solly c`nd nu i le mai poate o- bloji pe cele ale lui Jack. Dar cum spu- Motivul, [tiut numai de el c\ci lor nu ficient de puternic pentru a-[i lua t\l- ajungi `n Noul Canaan sau rica le con]ine pe toate, le `ntruchipea- neam adineaori, `n Furie, succesul vi- le-aa oferit nici o explica]ie, este furia, p\[i]a, speriat c\ data viitoare g`ndul m\car s\ ai ceva bani la tine, c\ci alt- z\ pe toate, `]i d\ [i `]i ia cu aceea[i ne `ntotdeauna `nso]it de e[ec, astfel mai exact, apari]ia lui cu un cu]it `n m`- s-ar putea preface-n fapt\. Drept pentru fel nu-]i vei putea `nchiria un aparta- naturale]e, ca [i cum [i gloria, [i dec\- `nc`t dup\ o aparent\ vindecare, bles- n\, buimac, ame]it de b\utur\, deasu- care s-a urcat `n primul avion spre New ment confortabil [i spa]ios tocmai `n derea nu pot umbla dec`t `mpreun\, temul Iste]ei, numit\ acum Zameen, pra patului `n care Eleonor [i Asmaan York, sper`nd c\ America `l va izb\vi de Upper West Side, adic\ exact ceea ce dou\ surori nedesp\r]ite, una frumoa- vine s\-i dea lovitura de gra]ie. Ajuns dorm f\r\ s\ b\nuiasc\ nimic, dup\ m`nia lui. Este vorba de America anu- face domnul profesor. Dar cum poate un s\ [i cealalt\ ur`t\, iar odat\ ce-ai pof- de-a dreptul bogat dup\ succesul mi- ce, cu c`teva ore `nainte, adul]ii au avut lui 2000, c`nd 11 septembrie era `nc\ o fost academic s\-[i permit\ un aparta- tit la cea frumoas\, e[ti blestemat s\ cro-cosmosului online Galileo-1, Solan- o ceart\ conjugal\. ~n caz c\ nu v-a]i zi ca oricare alta, o Americ\ prosper\, ment `n centrul New York-ului? Ei bine, te-nso]e[ti cu cea ur`t\. ka se vede p\r\sit nu doar de iubit\, dat seama, respectabilul profesor de la triumf\toare, optimist\, o Americ\ uto- nu din pensie. ~n urm\ cu dou\zeci de Dar nu trebuie s\-l judec\m at`t de ci de toat\ lumea, inclusiv de Mila [i Oxford s-a g`ndit, pre] de c`teva secun- pic\ ce `nc\ `]i mai poate spune s\ vi- ani, Malik Solanka s-a retras de la King’s aspru pe bietul profesor. ~n fond, ase- Eleonor. Furioas\ pe el, Neela se va de bune, dac\ n-ar fi tocmai o idee rea sezi f\r\ ca asta s\ te fac\ s\ pufne[ti College pentru a intra `n televiziune, [i menea „oric\rui cobor`tor pe insula `ntoarce `n Liliput-Blefuscu, ]ara sa na- s\-[i omoare familia, `ns\ `n cele din ur- `n r`s, o Americ\ `n care azi e[ti un ni- nu oricum, ci drept creatorul p\pu[ii Is- Ellis“, tot ce-[i dorise Solanka fusese meni, iar mìne po]i fi cineva. Desigur, tea]a, `n cadrul unei emisiuni, ini]ial di- s-o poat\ lua de la cap\t. „D\-mi un nu- tal\, o aluzie nu doar la C\l\toriile lui m\ s-a r\zg`ndit. Totu[i, impulsul de a Gulliver, ci [i la insulele Fiji, unde a urca cu un cu]it `n dormitorul unde mama e mai bine s\ fii deja c`t de c`t cunoscut fuzat\ la o or\ t`rzie din noapte, apoi me, America“, se roag\ el la zei]a-]ar\, „f\ din mine un Buzz, un Chip, un Spike. `nceput un r\zboi civil nimicitor, iar Scald\-m\ `n apele uit\rii [i `nve[- cele dou\ tabere se lupt\ `mbr\cate `n m`nteaz\-m\ `n plato[a ignoran]ei. Tre- costumele celor dou\ armate din Ga- ce-m\ `n r`ndul milioanelor tale de oa- lileo-1. ~n c\utarea ei, aici va descin- meni obi[nui]i [i `nm`neaz\-mi c\ciu- de [i fostul profesor care seam\n\ cu li]a de Mickey Mouse! F\ s\ nu mai masca `nsu[i Conduc\torului uneia fiu istoric, ci un om f\r\ istorie. Voi din tabere (lucru care-l va arunca `n smulge din gura mea limba mincinoa- `nchisoare), c\ci `n nes\buin]a lui, So- s\ a mamei mele [i voi vorbi doar en- lanka `[i `mprumutase fa]a unui perso- gleza ta stricat\. Scaneaz\-m\, digitali- naj din minunata lume nou\ pe care zeaz\-m\, teleporteaz\-m\. Dac\ tre- o crease. Personal, povestea `n poves- cutul este P\m`ntul acesta b\tr`n [i bol- te de la sf`r[it nu mi s-a p\rut foarte nav, fii tu atunci, Americ\, farfuria mea interesant\, de[i autoreflexivitatea [i zbur\toare. Poart\-m\ `n zbor p`n\ la mise-en-ab`me-urile repetate, folosite marginea universului.“ Ce dore[te So- de cele mai multe ori ironic, au rolul lanka este de fapt s\ se reinventeze, s\ de a stabili clar inten]iile autorului, creeze din nou, s\ nu mai fie sclavul c\ci niciodat\ n-a creat Rushdie un Iste]ei [i al succesului ei, dar nici al fa- personaj care s\ semene mai bine cu miliei sale. De altfel, `n noaptea c`nd el dec`t o face aici. Autobiografia se a fost la un pas de a-[i omor` familia, vars\ `n marea fic]iunii, dar [i invers, Solanka a sf`r[it `njunghiindu-[i una vedem uneori cum fic]iunea se revar- dintre primele dou\ p\pu[i create, ar- s\, inund`nd biografia. P\pu[arul cre- hetipul tuturor Iste]elor, dup\ care, ne- eaz\ p\pu[i `n costum de p\pu[ari, izbutind s\ se debaraseze complet de dup\ care se treze[te m`nuit de ele. ea, a luat-o cu el la New York. Finalul e debusolant, dar previzi- bil. R\mas singur, dup\ moartea Ne- elei, Solanka se `ntoarce `n Anglia [i Succesul vine `ntotdeauna pe ascuns, pitindu-se pe dup\ copaci, `nso]it de e[ec `[i urm\re[te b\iatul prin parcuri `n timp ce acesta se plimb\ cu mama sa Reinventarea profesorului `n America [i cu „noul t\tic“, un fost prieten de-al pare la-nceput un succes. Furia care-l profesorului. Solanka nu mai e fu- cotropise, furie care acum se explic\ rios, furia l-a p\r\sit, c\ci nu mai are prin impasul creator [i dependen]a fa- cu ce s\ se hr\neasc\, tot ce-a mai r\- ]\ de Istea]\ pare s\ scad\ pe m\sur\ mas din el e o umbr\ care cur`nd are ce o cunoa[te pe Mila Milo, fiica unui s\-nve]e s\ zboare, tot mai sus, tot scriitor s`rb dizident, tr\itor `n Ameri- mai sus... ca, care din c`nd `n c`nd se mai culca [i cu ea, asta p`n\ ce s-a hot\r`t s\ se `ntoarc\ `n Serbia cuprins\ de r\zboiul Salman Rushdie, Furie, traducere [i note civil, unde a sf`r[it aruncat `n aer de o de Vlad Russo, colec]ia „Biblioteca bomb\. Prima `nt`lnire cu Mila are Polirom. Seria de autor «Salman loc sub auspicii nefavorabile, femeia Rushdie»“, Editura Polirom, 2012

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Dumitru Ungureanu: „Folosind un saxofon fabricat parc\ acum o mie de ani, cu alama rugoas\, de-o cald\ sonoritate, John 13 « JOHN ZORN Zorn ofer\ spectatorului uluit ceva imposibil de uitat: arderea total\ `n actul interpretativ!“. muzic\

Predica `n de[ert [i ROCKIN’ BY MYSELF Dumitru UNGUREANU [tirea s\pt\m`nii Muzic\... Un corespondent, de zorn\itoare! care m-am desp\r]it SCRISOARE PENTRU MELOMANI „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) definitiv dup\ primirea Mi-aa fost greu s\ evit Victor ESKENASY, Praga jocul de cuvinte din ti- unui mesaj cu un ton tlu, cu trimitere explic- gol\nesc, nota recent, it\ la ceea ce c`n- pleca]i din ]ar\, pentru a nu mai vorbi de m\rire, fie [i pe... Facebook. t\/face muzicianul indignat, pe pagina de de cei disp\ru]i. Iar rezultatul nu poa- {tirea s\pt\m`nii este, pe de alt\ par- John Zorn. {i despre Facebook c\ o scurt\ te s\ nu se vad\ ast\zi `n golurile de te, c\ odinioar\ meritoria EMI, compa- care anevoie po]i cultur\ general\, promovarea medio- nia `n al c\rei catalog se afl\ imprim\- mostr\, ceva mai mult spune c\ nu-i ceva crit\]ilor, stabilirea `n Occident a ce- rile lui Dinu Lipatti, `[i vede confirmat zorn\itor, r\sun\tor, de un minut, pe care am lor mai buni, ca [i `n s\r\cia de discuri sf`r[itul, h\cuit\ pur [i simplu `ntre a- surprinz\tor. Dar mai scos-o de pe internet, de sau de transmisiuni radio, amintind de chizitorii ei, companiile rivale Sony [i ales distrug\tor de valorile trecului. Universal. Comisia European\ a apro- rutin\, conformism, pe un disc nou ap\rut `n M-am g`ndit de multe ori la posibi- bat achizi]ionarea activit\]ii de edi]ie comodit\]i. Impactul Statele Unite, cu lele explica]ii, ca [i la discrepan]ele muzical\ (altfel spus de gestiune a drep- nu vine din mesajul existente `n atitudinea fa]\ de diverse turilor de autor asupra pieselor muzicale) subliminal inclus `n pianistul M`ndru Katz categorii [i oameni ai culturii. Oric`t de de c\tre un consor]iu `n care dominant orice compozi]ie se- interpret`nd Concertul banal ar suna, cultura – iar cea muzi- este Sony/ATV; o joint-venture din ca- rioas\, ci din – ca s\ zic a[a – am- comercializare eficient\ c\tre un cal\ nu face excep]ie – nici nu cade din re face parte [i mo[tenirea Michael Jac- pentru pian nr. 3 de balajul vizibil, nu de pu]ine ori public tot mai plictisit. Zorn con- cer, dar de la Dumnezeu, nici nu se poa- kson. Sony/ATV, care controleaz\ circa a[ternut ca partitur\ cuminte pe ducea un ansamblu format din Beethoven, ì sun\ foarte te achizi]iona, oric`t de `nst\rit\ [i pri- 750.000 de titluri de piese muzicale, h`rtia dedicat\ nota]iilor muzicale. Marc Ribot, chitar\ electric\; Jamie prost, suger`nd c\ ar fi vilegiat\ ar fi noua cast\ ajuns\ la con- `ntre care catalogul Beatles, `[i spore[te Omul John Zorn este un artist Saft, claviaturi; Trevor Dunn, bas; ducerea unor institu]ii muzicale, de la patrimoniul cu alte 1,3 milioane de ti- cople[itor, de factur\ multilateral\. Joey Baron, tobe; Kenny Wollensen, vorba de un diletant. universit\]i p`n\ la posturile de radio tluri ce au apar]inut EMI-ului! La tran- Simpla calitate de saxofonist nu-i vibrafon; Cyro Batista, percu]ie. La culturale, edituri [i case de discuri. Cul- zac]ia a c\rei valoare dep\[e[te un mi- cuprinde ideile, nici nu poate da prima pies\, John Zorn st\ pe scaun Corespondentul meu mai sus]inea c\ ar tura, valorile culturale se transmit `na- liard de dolari particip\, al\turi de Sony, m\sura creativit\]ii turbulente. Dar [i dirijeaz\ evolu]ia celorlal]i, cu ges- fi fost educat `n sunetul lui Radu Lu- inte de toate prin educa]ia [colar\ [i patru investitori alia]i, `ntre care fon- nu-i mai pu]in adev\rat c\ postura turi febrile, asem\n\toare celor con- pu – de M`ndru Katz nu p\rea s\ fi auzit universitar\, se transmit prin selec]ie dul Mudabala din Arabia Saudit\ [i mo- aceasta favorizeaz\ exteriorizarea sacrate de Celibidache. Dar nu mi dec`t vag – [i se gr\bea, cam agresiv [i compara]ie, prin cultivarea, impreg- gulul David Geffen de la Hollywood. spectaculoas\ a unui temperament se pare exclus ca liderul care l-a in- dup\ gustul meu, s\ atace casa inde- narea [i modelarea unor min]i deschise Pentru angaja]ii EMI `n activit\]ile vulcanic, irepresibil, parc\ lipsit de fluen]at decisiv pe Zorn s\ fie Zap- pendent\ de discuri american\, Cembal [i curioase. Perpetuarea unei culturi pre- de edi]ie muzical\ consecin]ele s`nt fu- echilibru, dezl\n]uit pe m\sur\ ce pa. De regretatul Uncle Frank mi-a d’amour, av`nd „suspiciuni“ c\ este in- supune [i distan]area fa]\ de un sno- neste. Personalul actual `[i va pierde piesa curge, gata s\ se `mpr\[tie fi- adus aminte cuceritoarea prestidigi- capabil\ s\ remasterizeze cum trebuie bism ce ia pe zi ce trece propor]ii, refu- posturile `n decursul urm\torilor doi zic pe scen\ dac\ nu i-ar func]iona ta]ie zorn\it\! o band\ de arhiv\ [i c\ `[i vinde discu- zul cultiv\rii mediocrit\]ii, ce pare s\ ani, `n propor]ie de 63%, ca parte a unui bine sistemul cartilaginos... Un mu- Folosind un saxofon fabricat rile la un suprapre] inacceptabil. ~n pa- aib\ o pondere cresc`nd\ la ora actual\ plan de economii ce s-ar ridica anual la zician de la noi, Harry Tavitian, parc\ acum o mie de ani, cu alama rantez\ fie spus, pre]urile practicate pe `n promovarea unor muzicieni [i for- 70 de milioane de dolari. Practic, m\su- seam\n\ lui Zorn, dar micul armean rugoas\, de-o cald\ sonoritate, John site-ul ei de aceast\ companie ($13,50) ma]iuni camerale române[ti, pe baz\ de rile se vor concretiza `n eliminarea a e obligat de specificul instrumentu- Zorn ofer\ spectatorului uluit ceva s`nt substan]ial mai mici dec`t cele uzu- rela]ii [i solidarit\]i extra-culturale. 326 de pozi]ii, dintr-un total de 515. Iar lui s\u, pianul, s\ se r\suceasc\ `m- imposibil de uitat: arderea total\ `n ale de pe pia]a european\. Dar compa- Transmiterea [i cultivarea culturii cer moartea `nceat\ a celebrei EMI conti- prejur, s\ se aga]e de claviatur\, actul interpretativ! Urm\ri]i-i figura ra]ia era f\cut\ cu pre]urile aproape de `n acela[i timp liber\ competi]ie, ini- nu\, divizia sa produc\toare de discuri c`nd este evident c\ fiin]a ì zboar\, c`nd sufl\ `n mu[tiuc. Obrajii nu se nimic, cerute `n prezent de compania ]iativ\, corectitudine... [i catalogul ei fiind cump\rate, pentru alte explodeaz\. Nici americanul nu face umfl\, ci pur [i simplu se pliaz\ pe EMI, care multiplic\ vechi imprim\ri, `n Nimic nou sub soare, [tiu, am enume- 1,9 milioane de dolari de c\tre compania prea multe ture [i tumbe pe scen\, sfera imaginar\ ce `nconjoar\ ]easta, edi]ii foarte ieftine, `n cutii [i plicuri rat doar locuri comune, dar c`te dintre Universal, acordul urm`nd s\ fie exami- cum fac, de exemplu, rockerii grind- `n timp ce ochii exoftalmici caut\ `n de carton. Pe scurt spus, imprim\ri a- ele nu s`nt la ordinea zilei `n România nat [i aprobat [i el de institu]iile de re- core, pe care ì concureaz\ f\r\ s\ sine, urm\resc mirajul melodic [i, flate sub licen]\ proprie [i ale c\ror actual\, ca [i printre nu pu]ini dintre glementare anti-monopolist\ ale UE, se jeneze de proximitatea lor, soco- totodat\, nu scap\ deloc din aten]ie costuri de produc]ie au fost de ani de românii afla]i `n str\in\tate [i cu vise Statelor Unite, Braziliei [i Australiei. tit\ underground, [i-i dep\[e[te f\r\ evolu]ia ansamblului. A[a ceva e ab- zile amortizate [i hiperamortizate. probleme la capitolul inventivitate solut cople[itor, fie [i numai ca C\ numele unui mare pianist, M`n- melodic\ (vezi, de exemplu, albu- spectacol. Pentru c\ despre com- dru Katz, elev al Floric\i Muzicescu, a mul din 2010, Ipsissimus). Ce expozi]iile propriu-zis muzicale, ce s\ fost practic eliminat din cultura gene- presivitate degaj\ `ns\, ce atrac]ie spui, ce s\ adaugi? Improviza]ie, ex- ral\ a românilor, vina lui fiind doar a- fascinant\, ce implicare `n actul perimentalism, lirism atonal, vir- ceea de a fi p\r\sit România lui Gheor- muzical! Ai crede c\ artistul rupe tuozitate dinamic\, ritmuri de pro- ghiu-Dej [i de a se fi instalat `n final `n din sine, ca s\ doneze publicului nu venien]\ ancestral\, ruperi armonice Israel, nu e de mirare. Nu numai c\ mul- doar sunetul muzicii de saxofon sau pe c`t de neprev\zute, pe at`t de tele lui `nregistr\ri din arhivele româ- te miri ce instrument inedit, ci [i ini- excitante, pasiune [i r\ceal\ (cool ne[ti au disp\rut, [terse de politrucii de- ma, pe o tipsie de argint, brodat\ jazz!), ging\[ie [i brutalitate, come- ceniilor de comunism, dar nici m\car pe margini cu motive grafice de die [i dram\. Pe drept cuv`nt se pu]inele lui discuri de vinil nu au mai inspira]ie antic\ [i gravat\ la fel pe vorbe[te de universul, de lumea lui fost republicate `n cei peste 20 de ani ambele fe]e!... John Zorn! scur[i dup\ 1989. Cultura româneasc\ L-am v\zut `ntr-un concert Prolificitatea e, se `n]elege, con- a recuperat `n ace[ti ani scriitorii [i pe de-acum c`]iva ani, parc\ la Viena, genital\ inclasabilului muzician. Nu- mul]i dintre g`nditorii exilului, i-a rela un festival de a[a-zis jazz. Scriu mai `n primele luni ale anului 2012 cuperat [i `n parte onorat pe regizorii „a[a-zis“, pentru c\ anumite mani- a editat trei discuri, sub sigla Tzadic de teatru exila]i, dar lumea muzical\ (mu- fest\ri muzicale, cu statut cult, c`[- Records. Asculta]i The Gnostic Pre- zicologi, istoriografi, editori de carte [i tigat `n decenii de existen]\, de- ludes – Music of Splendor, unde de discuri etc.) a r\mas extrem de reti- p\[esc grani]a unui gen anume, de- Zorn e doar aranjor [i compozitor. cent\, inexplicabil de selectiv\ [i cu ges- venind ceea ce s-ar chema prilej de Comparate cu acest CD, restul turi de regul\ izolate, cele mai multe doar comuniune artistic\ interdiscipli- apari]iilor discografice contempo- demonstrative, fa]\ de buni muzicieni nar\, eticheta slujind doar pentru rane s`nt... g\l\gie!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Piesa Prima pagin\ a avut un succes enorm pe Broadway [i a » 14 atras imediat aten]ia Hollywood-ului. Ea a fost adaptat\ p`n\ PRIMA PAGIN| acum de patru ori pentru marile ecrane, de patru ori la TV [i o slow/fast food singur\ dat\ ca musical, la Londra, `n 1982. Cu ce deschidem m`ine?

~n era `n care Facebook ]ine loc de limb\ român\ [i de pricepere `ntr-ale presei, este aproape o fantezie bizar\ s\ vezi un film precum The Front Page/Prima pagin\, excelenta comedie realizat\ `n 1974 de Billy Wilder.

Drago[ Cojocaru

La origine, Prima pagin\ este o pies\ de teatru scris\ de fo[tii reporteri Ben Hecht [i Charles MacArthur, care prezint\ eforturile aproape disperate ale unui redactor-[[ef de a sabota planurile de nunt\ ale celui mai bun reporter al s\u pentru a-ll determina pe acesta s\ se ocupe de su- Prima pagin\, de Billy Wilder biectul zilei, execu]ia unui marxist n\uc, condamnat pentru uciderea unui poli]ist. el face parte din valul de emigran]i euro- De[i regizorul nu a fost mul]umit de Piesa lui MacArthur [i Hecht (acesta din peni refugia]i `n Cetatea Filmului odat\ Prima pagin\, filmul are tot ce trebuie urm\ unul dintre autorii clasici ai Holly- cu ascensiunea nazi[tilor. La Hollywood se pentru a fi considerat un (aproape) clasic. wood-ului, primul scenarist recompensat remarc\ la `nceput ca scenarist – cu Ni- Wilder a preferat ca ac]iunea s\ se pe- cu Oscar) a avut un succes enorm pe notchka (1939, de Ernst Lubitsch, cu Greta treac\ `n anii ‘20, ca `n piesa original\, Broadway [i a atras imediat aten]ia Holly- Garbo `n primul ei rol `n comedie) avea s\ `n loc s\ o aduc\ `n prezent, [i a distri- wood-ului. Ea a fost adaptat\ p`n\ acum primeasc\ prima lui nominalizare la Oscar. buit `n rolurile principale cuplul de aur de patru ori pentru marile ecrane, de pa- Ca regizor, avea s\ se remarce abia cu al Jack Lemmon – Walter Matthau, a c\ror tru ori la TV [i o singur\ dat\ ca musical, treilea lui film american, thriller-ul noir la Londra, `n 1982. interac]iune spectaculoas\ este de ajuns Double Indemnity/Asigurare de moarte Trei zile de Primele dou\ filme realizate s`nt ast\zi pentru a estompa orice posibile nereu- (1944), cu un scenariu de Raymond produc]ii clasice, dar al doilea, numit His [ite ale acestei pelicule. Chandler, dup\ romanul lui James Girl Friday, regizat de Howard Hawks `n E interesant de subliniat, mai ales `n zi- McCain. Avea s\ continue cu drama de- IA{I Guitar 1940, cu Cary Grant [i Rosalind Russell ua de azi, c\ ziari[tii din The Front Page, `n rolurile principale, este considerat `n spre alcoolism The Lost Weekend/Un cu toate p\catele lor ([i au o gr\mad\), genere cel mai bun. Am\nunt interesant: weekend pierdut (1945), care i-a adus s`nt preocupa]i `n primul r`nd de meseria Festival acest film se afl\ `n domeniul public din Oscarurile pentru cel mai bun film, regi- lor [i de grija deschiderii ziarului de a cauza unei probleme legate de `nnoirea zor [i scenariu. Au urmat drame, adapt\ri doua zi. Subiectul de pagina `nt`i merit\ dup\ Agatha Christie [i cinica examinare a orice efort, cariera lor orice sacrificiu – de Casa de Cultur\ a Studen]ilor Ia[i, `n parteneriat copyright-ului, de[i piesa original\ este istoriei Hollywood-ului realizat\ `n 1950, la s\n\tate la via]\ personal\ [i confort cu Universitatea de Arte „George Enescu“ Ia[i, ap\rat\ `nc\ de legisla]ia dreptului de clasicul Sunset Boulevard, care i-a adus un financiar. Autorit\]ile, corupte [i minci- organizeaz\, `n perioada 27-29 aprilie, cea de-a autor p`n\ `n 2024. alt Oscar pentru scenariu [i doar nomi- cincea edi]ie a IA{I Guitar Festival. Festivalul noase, s`nt du[manii lor naturali, cu care nalizare la cel de regizor. cuprinde un concurs na]ional de chitar\ clasic\, Un film (aproape) clasic nu se poate face un compromis. Este a- Din anii ‘50, Wilder realizeaz\ mai ales unul pentru chitar\ electric\ [i dou\ concerte; proape o versiune idilic\ asupra presei comedii, `n marea lor majoritate titluri unul de muzic\ clasic\ [i altul de jazz, ambele Versiunea din 1974 a fost adus\ pe ecra- (scrise `n cazul de fa]\), aflat\ `n trist con- clasice precum {apte ani de c\snicie av`nd `n prim-plan chitara. ne de marele regizor Billy Wilder care, trast cu realitatea redac]iilor de ast\zi de (1955), Unora le place jazz-ul (1959), Evenimentele vor avea loc la Universitatea de pentru aceasta, [i-a `nc\lcat regula de a la noi [i cu imaginea pe care presa autoh- Apartamentul (1960), Sabrina (1954) Arte [i la Casa de Cultur\ a Studen]ilor. Organi- nu realiza niciodat\ un remake. „Dac\ un ton\ a reu[it s\ [i-o construiasc\ `n etc. Cu un stil regizoral clasic, favoriz`nd zatorii `[i propun s\ sprijine tinerii chitari[ti care film e bun, nu trebuie ref\cut, iar dac\ nu ultimii ani. scenariul [i mai pu]in mi[c\rile novatoare doresc s\ se afirme [i s\ ofere ie[enilor posibi- este, ce rost are s\ `l mai refaci?“, spu- ale camerei, abord`nd subiecte care for]au litatea de a intra `n contact cu chitara clasic\. nea regizorul, dup\ premiera lui The O alt\ poveste limitele impuse de restrictivul Cod Hayes, S`mb\t\, 28 aprilie, de la ora 19.00, Cristian Front Page. Gr\mesc (Austria) va sus]ine un concert de chitar\ Scenarist, produc\tor [i regizor, Wilder foarte bun `n lucrul cu actorii (14 vedete O alt\ poveste de acest fel, cu ziari[ti ga- clasic\ `n Sala Eduard Caudella la Casa Bal[ a este unul dintre cei mai mari cinea[ti ai au luat Oscarul pentru interpret\ri `n fil- ta s\ ri[te totul pentru o anchet\ care Universit\]ii „George Enescu“, care se afl\ `n Erei de Aur a Hollywood-ului. Evreu de ori- mele lui), Billy Wilder a `nceput s\ simt\ desf\[oar\ firele corup]iei p`n\ la cele corpul recent restaurat al Filarmonicii. ~n gine austro-ungar\ (n. `n Gali]ia, `n 1906), c\ steaua lui apune din anii ‘70 `ncolo. mai `nalte nivele, este [i excelenta mini- deschiderea concertului va avea loc gala serie britanic\, realizat\ de BBC `n 2003, laurea]ilor concursului de chitar\ clasic\. `n regia lui David Yates (realizatorul ultime- Duminic\, 29 aprilie, ora 19.00, forma]ia jazz- lor Harry Potter), cu David Morrissey, John fusion T-Jazz Band va sus]ine un concert extra- Simm, Bill Nighy [i James McAvoy. Un ordinar la Sala Gaudeamus a Casei de Cultur\ a thriller politic cu reporteri, politicieni [an- Studen]ilor. ~n deschidere va avea loc gala lau- tajabili, crime [i anchete jurnalistice care rea]ilor concursului de chitar\ electric\. s-a bucurat de un succes at`t de str\lucit Biletele se pot achizi]iona de la Agen]ia de `nc`t a fost adus pe marile ecrane la bilete a Casei de Cultur\ a Studen]ilor sau la Hollywood, cu Ben Affleck, Russel Crowe telefon 0730210410, pre]ul unui bilet fiind de 15 [i Hellen Mirren, `ntr-un film ceva mai lei/concert. pu]in reu[it, Jocuri la nivel `nalt (2009), Prin edi]iile trecute, IA{I Guitar Festival s-a im- care poate fi g\sit la noi pe DVD. pus ca unul dintre evenimentele culturale impor- Miniseria original\, cea produs\ de BBC, tante ale ora[ului Ia[i. Muzicieni valoro[i, dintre a fost difuzat\ sub titlul comercial de care amintim pe Aniello Desiderio, Susana Prieto, Jocuri cu moartea, pe postul na]ional de Alexis Muzurakis, Goran Krivokapic, Andreas televiziune, f\r\ promovarea pe care ar fi Öberg, au concertat `n cadrul acestui festival. Jocuri la nivel `nalt, de David Yates meritat-o.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro Olti]a C`ntec: „Scenariul e haios, sofisticat, actorii s`nt foarte buni, 15 « PREA LUNG dar filmul e prea lung, devine redundant [i obositor chiar [i pentru cineva ca mine, preocupat\ de munca lui Silviu Purc\rete“. slow/fast food

VOI N-A}I ~NTREBAT Undeva la Palilula, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE BOBI distopia valah\ Se rezolv\ Ca toat\ lumea din DATUL ~N SPECTACOL — Mai dureaz\ mult? — E gata, imediat v\ rezolv, nu- teatrul românesc, la — Imediat, imediat, s`nte]i mai pu]in, c\ nu porne[te, belitul. curent cu dorin]a, mai Olti]a C~NTEC domnul cu pl\cu]ele de fr`n\ la Tre s\-l trag la punct. Ce ave]i, am- Opel, da? breiajul, parc\, nu? veche, de a debuta `n — Da, dar m-a]i chemat la zece — Pl\cu]e de fr`n\. film, am a[teptat cu [i deja e unu. — Aaa, cu Opelul. Da, se face, — {tiu, dar doar m\ vede]i c\ se face. Era mai grav dac\ avea]i sufletul la gur\ premiera nu stau degeaba, nu? Imediat o ceva pe la direc]ie sau la ambreiaj, cu Undeva la Palilula a dau pe asta de pe elevator [i intra]i c\ v\ ziceam s\ veni]i mìne. Pl\- lui Silviu Purc\rete. Apro- dumneavoastr\. A[a e `n service, cu]ele se schimb\ imediat. Ia, s\-i [tii c`nd `ncepi, dar nu [tii c`nd ter- d\m o cheie... ce boala ai, fi-]i-ar pierea artistului de vizual mini. La Golful \sta era vorba s\-i distribu]ia s\-]i fie! Oleac\, dom- [i de cinematografic e schimb distribu]ia [i uite c\ tre s\-i nu’, oleac\, nu mai sta]i `n picioa- desfac motorul. Proaste ma[ini, rele mele! C\ to]i vre]i [i bun, [i re- constanta unei crea]ii proaste. pede, da’ asta nu se poate. scenice puternic am- Ora pai[pe treizeci Ora [ai[pe treizeci [i trei prentat\ de fascina]ia — Eu trebuia s\-mi iau fata de — S\ [ti]i c\ nu v-am uitat, la [coal\ acum o or\. Cum facem, acuma vine platforma s\ ia Golful pentru imagine. o l\s\m pe mìne? [i urma]i dumneavoastr\. — Nu, nu, nu, acuma, imediat — Da’ de ce vine platforma? Produc]ia a durat mult, din motive fi- vi le schimb. L\sa]i, nu v\ face]i — Vine pe... ’mne, iart\-m\! S\ nanciare, desigur, iar castingul ì re- griji, c\ vine ea [i singur\ acas\. Pe [i-o ieie, s\ n-o mai v\d, c\ mi-am une[te pe c`]iva dintre interpre]ii cu al meu mi-l aduce `nv\]\toarea. f\cut o ton\ de draci cu ea. care regizorul a colaborat foarte bine Da’ i-am [i f\cut. Are un jaf de — P\i [i unde s-o duc\? la spectacole de teatru. E notorie pre- Opel, vai mama lui, tot i-am schim- — S-o duc\, nu [tiu unde, s-o dilec]ia lui Purc\rete de a elabora `n- bat `n el, tot-tot-tot. I-am zis: v`nd\, s-o dezmembreze, treaba tr-o echip\ deja rodat\. ~n ]ar\, are c`- nu-mi da]i bani, numai la b\iat s\-i lor, doar nu-i ma[ina mea. Am eu teva trupe cu care a lucrat excep]ional pune]i ni[te febe. {i i-a pus, are destule pe cap, nu-mi trebuie un (Craiova, Sibiu, Cluj – Teatrul Maghiar, febe pe linie, num\rul unu pe stres `n plus. Bucure[ti – Teatrul de Comedie), actori clas\. — {efule, dar pe u[a ta scrie din ele evolu`nd acum [i pe ecran; din — {coala fetei e la [ase sta]ii, nu mecanic\ auto, adic\ repari ma[ini. team-ul de realizatori nu lipsesc sce- poate veni singur\. Nici nu [tiu — D\-l la dracu’, c\ [i-a[a e ga- nografii Helmut Stürmer, Lia Man]oc, cum s\ fac. Dac\ [tiam c\ ne bor. Bag-o aici. Ia pu]in st`nga... mai nou intratul Drago[ Buhagiar [i lungim at`t, nici nu mai veneam. acuma drept. Las-o pe liber. compozitorul Vasile {irli, la partea mu- — Cum s\ nu veni]i? P\i astea-s Ora nou\[pe zical-sonor\. preg\tit\ c`te o poant\. Aici, apare [i pentru cineva ca mine, preocupat\ fr`ne? |sta-i pericol public, dom’le, — Da]i-i pedale. Mai... mai... Din postura de spectator profesio- el, cum f\cea [i Hitchcock, `n rolul e- de munca lui Silviu Purc\rete. Imagi- le facem imediat, brici. Sta]i numai mai... hop! Gura m\-tii de con- nist, care a scris o carte eseu despre pisodic al Italianului; [i spune poves- nile s`nt frumoase, picturale, multise- s\ pun cureaua asta, c\ m\ tot duct\! Uff, cine dracu’ m-a pus s\ universul teatral al lui Purc\rete, am tea, din off, `mprumut`ndu-[i vocea pro- mantice. Undeva la Palilula citeaz\ plimb cu ea `n m`n\. m\ bag la Opel, doar [tiam c\-s recunoscut tr\s\turile ce ì definesc per- tagonistului. Doctorul interpretat de imagistic din poetica fellinian\ (fe- Ora cin[pe [i un sfert ma[ini p\c\toase... O s\ v\ tre- sonalitatea creatoare. Realizarea unui Sorin Leoveanu e negru. Broa[tele de meile supraponderale, grotescul, de- — Ce facem, dom’ mecanic, buiasc\ o conduct\ de fr`n\. V\ film era oarecum `n firescul lucrurilor. export, devorate ca delicatese la pe- crepitudinea), din cea tarkovskian\ nu-i gata Golful? ~l f\ceam buc\]i pun acuma un dop de lemn. S\ nu Interesat de vizualitate, Purc\rete `[i trecere, se r\zbun\ cumplit. Omul cu (prim-planurile, lentoarea curgerii sec- [i-l puneam `napoi p`n\ acum, gri- c\lca]i brusc, c\ nu ]ine dec`t fa]a. [apc\ de la partid are ceva din frizu- construie[te fiecare montare ca o po- ven]elor [i felul `n care s`nt constru- jania mamii lui! Lua]i-o [i veni]i mìne la opt. veste structurat\ pe canonul filmic. Tea- ra [i alura lui Hitler, de[i must\cioara ite) [i ingrediente din balcanismul trul este un loc al privitului, iar teatra- specific\ o poart\ alt personaj. portretizat de Kusturica. Dar cuprin- Dintre obiectele scenice cu valoare litatea se define[te prin imaginea sce- de, cum ziceam, [i c`te ceva din fieca- Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. nic\. Cuv`ntul, jocul actorilor, plastica de simbol pentru regizor apar geaman- re spectacol al s\u: ambientul din Fa- Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu scenografic\, acustic\ genereaz\ ca- tanele, indic`nd c\l\toria [i misterul a ust [i Metamorfoze; osp\]ul din Cum- „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ dre din a c\ror `nl\n]uire se na[te na- ceea ce ai putea descoperi `n interior. nata lui Pantagruel; anim\lu]ele vii cu „Ziarul de Ia[i“. ra]iunea teatral\. ~n Undeva la Pali- Luna [i lumina ei special\, haloul ma- amintind de Pilafuri [i parfum de m\- lula coexist\ cvasimajoritatea teme- gic, narcotizant deschid por]ile unei gar; instrumentele muzicale [i muzi- Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec. lor, obsesiilor estetice, simbolurilor lumi populate de indivizi stranii (her- ca live din mai toate spectacolele; ie- 0232/ 214111 mafroditul, `n versiunea de b`lci feme- Caricatur\: tratate `n opera scenic\. Scenariul e o pura[ii din finalul lui A[tept`ndu-l pe Senior editor: Lucian Amarii (Jup). ia-b\rbat, gemenii, adultul c\ruia ì Lucian Dan Teodorovici distopie valah\ plasat\ `ntr-un ]inut Godot; fragmentele de oper\ din Grafic\: fic]ional `n care totul e posibil: un pe- cresc din]i), de ma[in\rii scenice aiu- mont\rile de gen. Ironie, parodie, u- Redactor-[[ef: Ion Barbu. George Onofrei diatru ajunge `ntr-un spital `n care nu ritoare. Nu putea lipsi nici alternan]a mor cinic, cit\ri, autocit\ri devin mij- TV: Redactor-[[ef adjunct: Alex Savitescu. exist\ copii, unde doctorii s`nt bolnavi, dintre unu [i multiplu, regizorul d`nd loace care agreg\ un microcosmos ce Anca Baraboi iar pacien]ii s\n\to[i, unde se vorbe[- frù liber pl\cerii sale de a jongla cu so- se rezum\ la carnavalescul lui, de fapt Secretar general de redac]ie: Actualitate: te despre m`ncare, se g\te[te mult, dar louri [i coruri, de a construi spa]iile mai degrab\ la „lumea ca circ“. Un- Florin Iorga R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu. se bea [i mai mult, pe scurt, unde to- pe dimensiunea lor monumental\, de deva la Palilula e un film pentru oa- Rubrici permanente: Publicitate: tel. 0232/ 252294 tul e posibil, mai ales dac\ e absurd. a utiliza din abunden]\ focul [i apa ca menii de teatru, care, estimez, nefiind Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), elemente primordiale primenitoare. Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Spiritul ludic al regizorului se desf\- comercial, nu va avea foarte multe in- Gheo, Veronica D. Niculescu, Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 [oar\ `n largul lui `n aceast\ poveste tr\ri `n s\li. La proiec]ia la care am fost Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Abonamente: tel. 0232/214100 tipic româneasc\. Hiperrealismul, su- Un film pentru oamenii eu, `ntr-o sal\ de 800 de locuri, nu eram Carte: Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru prarealismul, onirismul, critica socia- dec`t 6 spectatori! {i chiar dac\ pe re- Doris Mironescu, C. Rogozanu, 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei de teatru Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu l\, barocul, absurdul s`nt registre pe gizor nu-l intereseaz\ opiniile critici- Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia, (690.000) pentru 12 luni care regizorul le utilizeaz\ `n 2 ore [i Scenariul e haios, sofisticat, actorii s`nt lor, m\ `ntreb ce vor deslu[i din sim- Bogdan Romaniuc. Tipar: Print Multicolor 20 de minute de film. Cum procedea- foarte buni, dar filmul e prea lung, bolistica lui str\inii care-l vor vedea Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » z\ de regul\, Silviu Purc\rete are mereu devine redundant [i obositor chiar [i prin festivaluri? Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro » 16 Iulia Blaga: „The Artist va r\m`ne `n istoria cinematografiei, AUDIEN}| dar spectatorii lui `n Hexagon au fost anul trecut de [ase ori fast food mai pu]ini dec`t cei care au alergat la Intouchables“.

EN}ICLOPEDIA FILM ENCARTA Buturuga „petite“ care Luiza VASILIU a r\sturnat Artistul Iulia BLAGA

Din nou, C`nd un film ca Invincibilii/Intouchables are un asemenea succes neprev\zut, la un moment dat baloane `nceteaz\ s\ mai conteze dac\ e bun sau r\u – sau At`ta vreme c`t vor exista `n lumea conteaz\ ca s\ `ncerci s\-]i explici cu ce anume din asta plin\ de praf istorii cu baloane, el vibreaz\ oamenii. En]iclopedia se va str\dui s\-[[i `n- gra[e volumele ca pe porcii din ajun. Cum s\ nu ]i se topeasc\ inima a- Despre Intouchables (folosesc varian- speran]a `n posibilitatea de a evolua. tunci c`nd cite[ti c\ un b\ie]el de ta original\ a titlului pentru c\ trimi- Acest lucru se petrece `n moduri ex- cinci ani i-a scris o scrisoare lui Mi- te [i la inaccesibilitate, [i la invincibi- trem de cli[eizate. Omul bogat ì tre- chael Gove, ministrul Educa]iei din litate) se vorbe[te deja `n termenii u- ze[te negrului analfabet pasiunea pen- Marea Britanie, [i a pus-o `ntr-un nui fenomen social. Autorii lui (nici tru art\ [i credin]a c\ nu e condamnat balon cu aer cald pe care l-a trimis nu auzisem de ei p`n\ acum), Olivier s\ r\m`n\ `n mediul unde s-a n\scut, prin aerul r\coros al Angliei tocmai Nakache [i Eric Toledano, mai f\cu- iar negrul bon viveur `l va ajuta pe bo- p`n\ la cabinetul ministerial? {i cum ser\ p`n\ atunci vreo trei comedii lip- g\ta[ul paralizat de propriul handi- s\ nu ]i se transforme inima `n cre- site de preten]ii. Lipsit de preten]ii e cap s\-[i dep\[easc\ temerile [i s\-[i m\ de zah\r ars c`nd afli c\ Michael [i Intouchables – s\ nu v\ imagina]i refac\ via]a. Se opereaz\ cu ni[te cli- Grove a primit scrisoarea ([i balo- c\ e vreo culme a umorului absurd [ee at`t de osificate `nc`t te `ntrebi da- nul!) [i c\ i-a r\spuns b\ie]elului? sau a „sofistific\rii“, deci cu at`t mai c\ nu tocmai asta face din Intoucha- Toate astea s-au `nt`mplat acum c`te- mare surpriza... Filmul e inspirat de o bles un fenomen social, mai ales `n va s\pt\m`ni, `n timp ce dvs. pro- poveste real\ – prietenia care a unit Fran]a. babil r\spundea]i la 7 email-uri [i ([i une[te) un miliardar ajuns `n sca- Driss se comport\ ca Bunul S\l- 342 de telefoane. Dar s\ revenim la unul cu rotile la 42 de ani `n urma u- batic – face, de pild\, ochii mari c`nd Eddie Nichols, la cei 5 ani ai lui [i la nui accident de parapant\ [i un t`n\r vede baia noului apartament, `ns\ `n scrisoarea pe care i-a trimis-o dom- de origine maghrebian\, venit din sub- general luxul nu-l timoreaz\, c`t ì spo- nului ministru de la fereastra [colii urbii ca s\ aib\ grij\ de el full-time. re[te spontaneitatea [i obr\znicia (sau primare Halstow din Greenwich. Din Cele dou\ persoane reale – Philippe poate a[a i se manifest\ timiditatea). c`te-am `n]eles din pres\, a fost o lan- Pozzo di Borgo [i Abdel Sellou – au ~n orice caz, Driss devine de multe ori sare de baloane organizat\ de `nv\- ajuns mai `ntì la o emisiune de televi- un purt\tor de cuv`nt al celor mul]i – ]\toarea lui Eddie. Dintre to]i copiii ziune, `n 2003, dup\ care un an mai de exemplu, atunci c`nd e dus la ope- din clas\, au primit r\spuns doar Ed- t`rziu au devenit eroii unui documen- r\ [i `ncepe s\ se amuze de ceea ce nu- die [i `nc\ doi colegi, iar scrisoarea tar, A la vie, à la mort. Cum ar veni, mai lui i se pare ridicol. Ca s\ `l sal- ministrului Gove a uimit pe toat\ g`nde[ti, dincolo de aplombul lui O- glume chiar incorecte politic, asemenea televiziunea i-a f\cut celebri. Ei apar veze pe Driss, regizorii urc\ pe scen\ lumea: „Am fost extrem de `nc`ntat, mar Sy (care i-a suflat César-ul de in- bancurilor noastre cu Alinu]a („Pas [i la sf`r[itul lui Intouchables, `ntr-o un tenor `mbr\cat `ntr-un fel de frun- a zis dl Gove, s\-mi primesc po[ta terpretare lui Jean Dujardin!), dinco- de bras, pas de chocolat“/„N-ai mìni, scurt\ secven]\ care ne readuce amin- ze de nap, adic\, vezi Doamne, ne- `ntr-un mod at`t de neobi[nuit. Mul- lo de l\udabila tendin]\ de a degon- nu prime[ti ciocolat\“), filmul are o te – dup\ toate gagurile ca pentru grul nu r`de de art\ `n sine, ci de ridi- ]umesc, drag\ Eddie, pentru scri- fla dramatismul atitudine un pic ambivalent\ fa]\ de micul ecran – c\ ace[ti oameni exis- colul unei situa]ii. C`nd r`de `ns\ de soarea ta, care a aterizat chiar azi `n p`n\ la limita Driss. Poate c\ nu `l trateaz\ chiar ca t\, de fapt, `n carne [i oase. fa]a biroului meu din Westminster. o pictur\ abstract\, el r`de pe bune, unor pe o „maimu]\ dresat\ care ì `nva]\ pe Balonul probabil c\ a plutit deasu- iar faptul c\ ulterior se apuc\ el `n- albii constipa]i cum s\ se distreze“ pra Parlamentului [i a Turnului Pe primul loc `n box su[i de pictur\, din pur\ pasiune, [i (cum a scris anul trecut revista „Varie- Londrei tocmai p`n\ la mine. M-am office c\ `ncepe s\ v`nd\ scump vine tot `n ty“, identific`nd o d`r\ groas\ de ra- bucurat s\ citesc c\-]i place Stars contra snobismului pe care `l taxa din sism `n film), dar `n mod cert mizeaz\ Wars, pentru c\ [i mie `mi place“. Ce are povestea asta at`t de nemai- reflex. Dac\ stai s\ te pe o simplificare social\ care poate „The Telegraph“ `ncheie [tirea a[a: pomenit ca s\ fie prizat\ cu a[a ne- fi u[or interpretabil\ `n defavoarea „Eddie, care a `mplinit luna asta cinci sa]? Nu e prima dat\ c`nd dou\ personajelor. ani, nu a putut face ieri sear\ nici o lumi diferite intr\ `n contact. Fil- Poate [i de asta filmul are un declara]ie, pentru c\ trecuse deja ora mul are o poveste foarte simpl\, a[a mare succes. ~n Fran]a el a de- lui de culcare“. Cam `n acela[i timp simplist\ chiar – Philippe [i venit al doilea mare succes de pu- (En]iclopedia nu e prea priceput\ la Driss (maghrebianul a de- blic din toate timpurile, dup\ o alt\ exactit\]i, prefer\ b\nuielile), un pu[ti venit pe ecran senegalez) comedie, Bienvenue chez les Ch’tis ceva mai mare, Jack White, proprie- se reseteaz\ unul pe (2008). Filmul e acum pe primul loc tar de cas\ de discuri, chitarist geni- cel\lalt, oferindu-[i `n box office-urile din Germania, al [i rockstar cult, lansa `mpreun\ cu reciproc Spania, Italia, Belgia [i Elve]ia, iar echipa lui 1.000 de baloane umplute The Weinstein Company i-a mirosit cu heliu, de care legase discuri cu poten]ialul [i l-a luat (ca [i pe The Freedom at 21, noul lui single. Baloa- Artist) s\-l distribuie (din 25 mai) nele au plutit deasupra Nashville-ului `n Statele Unite. C\ veni vorba, soar- p`n\ au ajuns `n bra]ele ferici]ilor po- ta a vrut ca filmul francez cel mai sesori ai unui vinil cu Jack. Ad\uga]i premiat `n 2011 s\ nu fie [i cel mai la asta [i o fotografie f\cut\ `n anii ’30, iubit `n propria ]ar\. The Artist va r\- cu o feti]\ londonez\ ag\]at\ de sfoa- m`ne `n istoria cinematografiei, dar ra unui zmeu (pe care ni[te domni cu spectatorii lui `n Hexagon au fost p\l\rie `ncearc\ s-o aduc\ din nou cu anul trecut de [ase ori mai pu]ini picioarele pe p\m`nt) [i o s\ vede]i dec`t cei care au alergat la Intoucha- c\ toate se leag\. Cu sfoar\. Dup\ bles. Asta-i via]a!... care zboar\.

Invincibilii/Intouchables, de Olivier Nakache [i Eric Toledano. Cu: François Cluzet, Omar Sy, Audrey Fleurot, Clotilde Mollet

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 353 » 28 aprilie – 4 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro