ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
14 februarie 1984), jurnalist, muzeograf; fiica S lui Gheorghe Dinu şi a Corneliei M. D. S.; Liceul Teoretic Ion Mihalache, Topoloveni SACHELARIE (Secolul XVIII~). (2002), Universitatea din Piteşti, Argeş Familie tradiţională din Topoloveni, Muscel. (2006); activitate specializată: Asociaţia Proprietari rurali şi urbani, preoţi, funcţionari Oamenilor de Afaceri Argeş (2007-2008); publici sau de stat, medici, cadre didactice, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, oameni de cultură, economişti, sociologi, Ştefăneşti, Argeş (2008~); studii, articole, psihologi, ziarişti, publicişti, manageri. Mai interviuri, comentarii, traduceri, publicaţiile: cunoscuţi: Scarlat, preot, iniţiatorul Juventus; Orizont economic argeşean; învăţământului din Topoloveni; Nicolae S. Museum; Elena O. M. S. (n. Piteşti, 19 Scărlătescu/Sachelarie (Topoloveni, 1858 - ianuarie 1989), psiholog; Colegiul Ion C. Topoloveni, 11 aprilie 1909), preot, notar, Brătianu, Piteşti (2007), Universitatea din învăţător, Topoloveni, patru fii; Visarion N. Piteşti (2010), stagiu, psihologie clinică, S. S. (Topoloveni, 1894 – 29 octombrie Bucureşti (2012); activitate specializată: 1917), căpitan, erou al Primului Război voluntariat, Spitalul Militar şi Spitalul Mondial; Octavian N. S. S., medic militar; Alexandru Obregia, Bucureşti (2012–2013); Corneliu N. S. (v.); Nicolae N. S. cabinet individual, Piteşti (2013~). Conexiuni (Topoloveni, 1900 - Topoloveni, 1949), şase cu familiile: Dinu şi Badea, (Topoloveni); copii; primar, Topoloveni (1945-1947), Cojanu (Negraşi). Numeroase atestări implicat în realizarea reformei agrare (1945), documentare. Aprecieri publice. (F.C.P.). desfăşurarea primelor alegeri parlamentare postbelice (19 noiembrie 1946), diversificarea SACHELARIE, Corneliu N. economiei locale; preşedinte, Comisia de (Topoloveni, Muscel, 11 noiembrie 1895 – Reformă Agrară; Virgil S. (Topoloveni, 1890 Topoloveni, Muscel, 20 februarie 1949). – Topoloveni, 27 septembrie 1924), medic Învăţător, animator cultural, publicist. Şcoala veterinar, studii liceale în Bucureşti şi Normală/Colegiul Pedagogic Carol I, universitare, la Paris, Franţa; Alexandrina C. Câmpulung, Muscel (1915). Activitate S. (Topoloveni, 30 iunie 1924 – Topoloveni, didactică permanentă. Şcoli din Dâmboviţa 2 aprilie 2010); profesoară, gradul I, limba şi (1915-1916) şi Topoloveni (1918~1949). literatura română; Liceul de Fete/Colegiul Combatant: Primul Război Mondial, Frontul Zinca Golescu, Piteşti (1942), Universitatea din Dobrogea (1916), prizonier în Bulgaria; din Bucureşti (1948); activitate didactică Al Doilea Război Mondial, Serviciul Feroviar permanentă, instituţii de învăţământ din (1941-1945). Preşedinte fondator, Topoloveni; Mihail C. S., funcţionar, frate cu Topoloveni: Căminul Cultural Goleştii Badii Alexandrina C. S.; Cornelia M. D. S. (n. (1927); Societatea Culturală Dumitru Topoloveni, 11 iunie 1946), profesoară, Mihalache (1932); echipa de teatru (1932). limbile română şi franceză; fiica lui M. C. S.; Scriere importantă, Monografia comunei Şcoala Medie Topoloveni (1964), Topoloveni (facsimile). Colaborator, revistele Universitatea din Bucureşti (1969), activitate Muscelul nostru, Vremea Nouă. Pasionat de didactică permanentă, şcolile Vişina, etnografie, folclor, excursii documentare. Dâmboviţa şi Topoloveni, Argeş; Octavian Apropiat idealurilor promovate de Constantin Mihail M. S. (v.); Nifon V. S., jurist; fiul lui Dobrescu-Argeş (v.), Tudor Muşatescu (v.), Virgil S.; Liceul Economic Piteşti, Ioan Răuţescu (v.), Ion Mihalache. Aprecieri Universitatea din Bucureşti; activitate publice antume şi postume. (I.M.D.). specializată instituţii judiciare din Argeş; Mihaela V. S., fiica lui Virgil S., soră cu SACHELARIE, Octavian Mihail M. Nifon V. S.; Maria D. S. (n. Călineşti, Argeş, (n. Topoloveni, Argeş, 14 iulie 1954).
5 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Sociolog, manager, om de cultură. Liceul Dotări minime spectacole susţinute de Teoretic, Topoloveni (1973), Universitatea companii din Bucureşti sau alte centre din Bucureşti (1978). Stagiu în Italia (1992). culturale autohtone. Pentru Piteşti: trupa de Doctorat, sociologie, Bucureşti (2003). varietăţi Nicolae Ionescu (1905); instalaţia Activitate permanentă, Biblioteca Judeţeană cinematografică Fuchs (1909). Clădire aflată Dinicu Golescu Argeş: prelucrare carte (1979- în zona centrală urbană, stil neoclasic 1998); director adjunct (1998-2005); director românesc, edificată la sfârşitul secolului XIX, (2005~). Preocupări didactice, Universitatea proprietar iniţial, Ion Purcăreanu (v.), din Piteşti, Argeş (1998~). Volume devenită, ulterior, Restaurantul Argeş. importante: De la mentalitatea bibliofagă la Retrocedată moştenitorilor (2000), închiriată, Evenimentul Zilei (2002); Probleme de astăzi, unor agenţi economici străini sociologia educaţiei (2002, în colaborare); (parterul). Diverse atestări documentare. Introducere în managementul de bibliotecă (I.G.F.). (2003, în colaborare); Sociologia comunicării (2006, în colaborare); Triunghiul SALA DE SPECTACOLE LA cunoaşterii. Carte, lectură, bibliotecă (2011). HÂRDĂU, PITEŞTI (Sfârşitul secolului XIX Numeroase studii, articole, emisiuni media, – Începutul secolului XX). Spaţiu special reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse amenajat pentru întruniri publice, teme. Colegii redacţionale, revistele: Cultura, reprezentaţii teatrale, reuniuni familiale, Paideia, Biblioteca, Philosophia militans, existent în zona centrală urbană, astăzi, Bibliosphere. Contribuţii la: redefinirea demolat. Suprafaţă utilă, aproximativ 150 m2, caracterului enciclopedic al instituţiei; aranjamente variabile, iluminat rudimentar orientarea programelor educaţionale spre (feştile cu seu, apoi, lămpi cu petrol), cerinţele Uniunii Europene; informatizarea posibilităţi de camuflaj. Stagiuni intermitente, serviciilor pentru cititori; promovarea trupe particulare din Bucureşti, Craiova, imaginii valorilor din Argeş-Muscel. (Dolj), Ploieşti, (Prahova), Piteşti, Argeş. În Membru, Consilul de Conducere, Institutul prim-plan, actorul Ion Anestin (1847-1919), Cultural Român, Bucureşti (2012~), alte interpret remareat în rolul Barbu Lăutaru şi în foruri profesionale în domeniu. Aprecieri partituri oferite de Ion Luca Caragiale. publice. (M.M.S.) Consemnări editoriale, Dumitru Căpitanu, Teatrul Alexandru Davila. Douăzeci de ani de SAIFEREA, Simion (1806 - ?). activitate (1969), alte atestări documentare. Proprietar urban şi rural, preot romano- (I.G.F.). catolic. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Câmpulung, Muscel SALA DE SPECTACOLE (Mahalaua Târgului) şi localităţi apropiate. UNIVERSALA DIN PITEŞTI (1880-1912). Nominalizat în Catagrafia oraşului Locaţie edificată, special, pentru adunări Câmpulung din 1838. Egumen al Mănăstirii publice, reprezentări dramatice, muzicale, de (Bărăţia). Coordonarea activităţii preotului, varietăţi. Proprietar iniţial: Iosif I. Uklar (v.). diaconului, iconomului, slugilor şi sudiţilor de Clădire reprezentativă pentru oraşul Piteşti la abaţie. Diverse atestări documentare. (strada Lascăr Catargiu): 15 loji, 72 de locuri (S.I.C.). rezervate, 42 de locuri Clasa I, 62 de locuri Clasa a II-a, 50 de locuri la galerie; scenă SALA DE SPECTACOLE adecvată, două cabine (actori şi actriţe), lămpi FOSTIROPOL DIN PITEŞTI (1905-1915). cu petrol, alte dotări specifice. Cumpărată, în Spaţiu special amenajat în casele familiei 1890, de Frantz M. Lehrer (v.). Activitate Alexandru Fostiropol (v.), pentru reprezentări profitabilă agreată de Primăria Piteşti (1908). de teatru, film, muzică (strada Şerban Vodă). Spectacole susţinute de companii din Capitală
6 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
şi trupe particulare locale. Folosinţă spectacole. Omologări naţionale şi diminuată după 1909. Spaţiu preluat de noul internaţionale. Distinct: Campionatul patron Günther/Grigore Iuneş (v.), integrat Balcanic de Volei (1985, senioare); Fabricii de Butoaie, Piteşti (1912). Campionatul European de Handbal, România Construcţie existentă şi astăzi, strada - Danemarca (1993, seniori); Campionatul Crinului. Diverse atestări documentare. European de Volei (1997, junioare II). (I.G.F.). Complementar, Sala de Atletică Grea (1978). Beneficiar: Consiliul Judeţean pentru SALA JINGA DIN CÂMPLUNG Educaţie Fizică şi Sport Argeş; Direcţia (1941~). Spaţiu urban, amenajat pentru Judeţeană de Tineret şi Sport Argeş. Diverse reprezentaţii cinematografice, teatrale şi atestări documentare. (N.M.I.). muzicale, întruniri publice, alte reuniuni comunitare. Spectacole susţinute de companii SALONUL CĂRŢII ARGEŞENE din Bucureşti, Braşov, Craiova (Dolj), (2006~). Reuniune culturală de referinţă, Târgovişte (Dâmboviţa), concerte ale integrată Sărbătorilor Argeşului şi Muscelui, formaţiilor corale din Piteşti (Argeş) şi iniţiată de Biblioteca Judeţeană Dinicu Câmpulung (Muscel), filme artistice sau Golescu, Piteşti, director, Octavian Mihail documentare, conferinţa sub egida Ligii Sachelarie (v.). Ediţii anuale. Expoziţii Culturale, Ateneului Popular, societăţilor de tematice interdisciplinare, standuri cu vânzare turism, reuniuni politice, edilitare, electorale. amenajate de edituri din Piteşti şi Bucureşti, Locaţie devenită, prin naţionalizare (3 întâlniri cu cititorii, lansări de autor, recenzii, noiembrie 1948), cinematograful Victoria. cronici, dezbateri literare, tehnice, economice, Reabilitări şi dotări ulterioare, sporirea eclesiastice. Periodic, Salonul de Carte gradului de confort, introducerea noilor Argeş, iniţiatorii (1998; 1999), Inspectoratul tehnologii, pentru proiectarea peliculelor, pentru Cultură al Judeţului Argeş, revistele adaptarea la cerinţele forurilor administrative literare, Centrul Cultural, Piteşti. Emisiuni şi culturale. Diverse atestări documentare. media, alte atestări documentare. (I.E.C.). (M.M.B.). SALONUL DE TOAMNĂ AL SALA SPORTURILOR DIN CĂRŢII, PITEŞTI (1978-1989). Suită de PITEŞTI (1974~). Edificiu reprezentativ activităţi consacrate prezentării noutăţilor pentru reşedinţa Argeşului, terasa superioară a editoriale aparţinând autorilor din Argeş- municipiului, în imediata apropiere a Muscel. Prima ediţie: 1 - 10 octombrie 1978, Stadionului Nicolae Dobrin. Investigaţie de spaţiile Bibliotecii Judeţene Argeş, director, stat (1970-1974), proiectant, Institutul de Silvestru D. Voinescu (v.). Scrieri literare Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în diversificate: proză, poezie, teatru, Construcţii, Bucureşti (1968), şef de proiect, memorialistică, ştiinţă, tehnică, artă, istorie, Ion Mircea Enescu. Executant, Trustul de geografie. Expoziţii, lansări bibliografice, Construcţii Argeş, director, Constantin întâlniri cu cititorii, dezbateri media. Invitaţi Oletanu (v.), şef de şantier, Dumitru onorifici: academicieni, membri ai uniunilor Gherăsoiu (v.). Soluţii tehnologice, unicat în de creaţie, tipografi, redactori ai ziarelor şi etapa amintită, grinzi din beton precomprimat, revistelor locale, diplomaţi, actori, muzicieni, deschideri ample, fundaţii speciale. Recepţie alţi intelectuali. Importante atestări preliminară: 1 decembrie 1972, primar, documentare. (C.C.C.). Alexandru Popescu (v.). Îmbunătăţiri ulterioare (1972-1974), spaţii modulare SALVAMONT, ARGEŞ (1969~). multifuncţionale. Numeroase competiţii Structură judeţeană specializată în prevenirea sportive, reuniuni publice, expoziţii, accidentelor şi salvarea turiştilor montani
7 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI aflaţi în dificultate, organizată conform comercial. Program redacţional, Comitetul prevederilor Hotărârii Consiliului de Naţional – Liberal, semnatari principali, Miniştri Nr. 140, din 1969. Activitate Nicolae Dimancea (v.), Radu Mihai, Dumitru coordonată şi finanţată prin Comitetul Buzoianu. Difuzarea ideilor referitoare la: Executiv al Consiliului Popular Judeţean evoluţia urbanistică a reşedinţei Argeşului; Argeş, responsabil, Ion T. Bulacu (v.). Centre obţinerea independenţei statale de sub zonale pe bază de voluntariat la: Piteşti, Imperiul otoman; stimularea industriei, vieţii iniţiatori, Ştefan Ciortan, Mario Milata, Luigi spirituale, învăţământului, altor domenii. Milata, Dorina Irina Mureşanu Popescu (v.); Imprimare, Tipografia Gheorghe Popescu, Câmpulung, Vasile Grabovschi, Victor Popa Piteşti, concomitent cu Argeşulu şi (v.); Curtea de Argeş, Petre Ianculescu, Desceptarea, primele apărute la sfârşitul Traian Dumitrescu (v.). Redimensionare secolului XIX în localitate. Consemnări funcţională, Serviciul Public Salvamont istorice: revista Familia, din Oradea, apărută Argeş, atribuţii stabilite potrivit Hotărârii la Budapesta (7 ianuarie 1877); volumul Nr. 9, din 1995, adoptată de Consiliul Publicaţiile periodice româneşti, tom I, Judeţean Argeş, director, Ion T. Bulacu. Bucureşti (1913), de Nerva Hodoş, Alexandru Echipe permanente la: Piteşti (şef, Cornel Sadi-Ionescu. Alte atestări documentare. Găvănescu); Câmpulung (Alexandru (I.I.B.). Holboşan); Curtea de Argeş (Nicolae Pleşită); Nucşoara (Valentin Retevoi). Evaluare SAMOILĂ, Constantin D. (n. ulterioară: Hotărârea Nr. 37, din 2004, Poenărei, Corbi, Muscel, 18 mai 1938). aprobată de Consiliul Judeţean Argeş, Inginer constructor, artist plastic, animator obiective interferate cerinţelor continentale, cultural. Şcoala Medie/Colegiul Vlaicu Vodă, şef serviciu, Ion Sănduloiu. Implicări Curtea de Argeş (1955), Institutul de permanente în: construirea şi reamenajarea Construcţii, Bucureşti (1972). Activitate în cabanelor Cuca, Capra, Fereastra Zmeilor, domeniu, unităţi specializate din Piteşti, Argeş Funduri, Garofiţa, Grind, Iezer, Scara; (1958-2000). Distinct: contribuţii la edificarea Bazei Salvamont Cota 2000 reabilitarea şi extinderea Memorialului de Transfăgărăşean (1997-2005); dotarea Război, Mateiaş, Valea Mare-Pravăţ, Argeş refugiului Bătrâna; refacerea marcajelor (1980-1984). Preocupări constante: turistice; desfăşurarea unor intervenţii metaloplastie, pictură pe sticlă, şevalet, artă specifice domeniului. Colaborări cu asociaţii metamorfozată. Expoziţii personale sau de şi cluburi sportive, unităţi sanitare şi militare, grup: Bucureşti, Corbi (permanentă), Piteşti, instituţii publice şi agenţi economici, servicii Ploieşti (Prahova). Exprimări externe: similare din ţară. Stagii de pregătire, Azerbaidjan, Grecia. Lucrări în diverse muzee demonstraţii, raliuri, simpozioane, filme şi colecţii particulare. Membru fondator, tematice, expediţii performante pe trasee din Corala Dumitru Georgescu-Kiriac, Piteşti masive renumite ca dificultate (Marius Barbu, (1972), numeroase spectacole, turnee externe, Bogdan Dinoiu, Mihaela Dinoiu, Emil evocări. Volume importante (proză): Din Fieroiu, Marius Gane, Cornel Găvănescu, amintirile copilăriei (2005); Cântând prin Alexandru Halibei, Gabriel Ruică, Ion Europa (2005). Implicări constante în viaţa Sănduloiu, Teofil Vlad). Diverse consemnări Cetăţii. Aprecieri publice. (S.C.N.). documentare interne şi internaţionale. Numeroase recunoaşteri publice. (R.G.G.). SAMOILĂ ŞEPTILICI, Tatiana (Criuleni, Basarabia, 4 august 1908 - Piteşti, SALVAREA (1876-1877). Publicaţie Argeş, 7 iulie 1987). Profesoară, desen, artist apărută la piteşti, Argeş, primul număr, 18 plastic, pictură. Stabilită la Piteşti din 1944. aprilie 1876. Subtitlu: Diar politic, literar şi Studii specializate în domeniu: Chişinău
8 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
(Basarabia), Clasa Şeer Kogan; Bucureşti (Atelierul Jean Al. Steriadi); Paris, Franţa SANDU, Constantin M. (n. (1924~1932), Academia Julian; Academia Vitomireşti, Olt, 7 octombrie 1911 – Piteşti, Grande Chaumière; Atelierul André Lhote. Argeş, 9 mai 2002). Militant politic, înalt Activitate didactică, instituţii şcolare din funcţionar de stat, parlamentar. Studii Bucureşti şi Piteşti. Numeroase expoziţii tehnice, Bucureşti. Membru marcant, Partidul personale sau de grup. Mai importante: Muncitoresc/Partidul Comunist Român. Bucureşti (1936; 1966; 1975; 1983); Piteşti Implicat în campania pentru victoria în (1974; 1975-1978; 1980; 1983). Exprimări alegeri a Blocului Partidelor Democrate externe, state din Uniunea Europeană. Lucrări (1946). Activitate publică: primar, în diverse muzee şi colecţii particulare. Târgovişte, Dâmboviţa (1946-1948); şef Membră, Uniunea Artiştilor Plastici din departament, Comitetul de Stat pentru România (1958), fondatoare, Filiala Piteşti Colectarea Produselor Agricole/Ministerul (1976). Consemnări critice favorabile, alte Colectărilor, Bucureşti (1948-1956); aprecieri publice antume şi postume. preşedinte, Comitetul Executiv, Sfatul (S.C.N.). Popular Regional Argeş (1956-1968); prim- secretar, Comitetul Judeţean Olt, preşedinte, SANDA, Alexe (n. Malu, Bârla, Argeş, Consiliul Popular Judeţean (1968-1979), 2 ianuarie 1926). Lucrător feroviar, literat. funcţii unificate în 1868. Deputat de Argeş în Gimnaziul Industrial Miroşi, Argeş (1943), Marea Adunare Naţională, circumscripţiile Grupul Şcolar Căi Ferate/Mihai Viteazul, electorale: Băbeni, Vâlcea (1957-1961); Piteşti, Argeş (1953). Activitate productivă, Petreşti, Dâmboviţa (1961-1965; 1965-1969), unităţi specializate, Craiova, Dolj (1953). reprezentând Frontul Democraţiei Populare. Activitate productivă, unităţi specializate, Numeroase iniţiative cetăţeneşti, propuneri Craiova, Dolj (1953-1986). Volume legislative, interviuri. Contribuţii directe la importante (epigrame, proză umoristică): îndeplinirea obiectivelor economice, sociale, Scântei feroviare (1995); Haz de necazuri culturale administrative ale etapelor amintite (1996); Zâmbete amare (1998); Slalom în Argeş, Muscel, Olt, Vâlcea. Distinct, printre adversari (1999); Drăgăşanii sub coordonarea programelor privind: extinderea cupola lui Bachus (1999). Colaborări, amenajărilor antierozionale; dezvoltarea revistele: Albina, Urzica, Magazin pomiculturii şi viticulturii (45 000 ha, în (Bucureşti). Semnături în mai multe culegeri, 1959-1964); înfiinţarea structurilor socialiste antologii, ziare din ţară. Diverse reuniuni de producţie în agricultură; organizarea tematice, premii în domeniu, comentarii brutăriilor săteşti. Importante atestări critice. Aprecieri comunitare. (M.M.S.). documentare. Diverse aprecieri comunitare antume şi postume. (C.D.B.). SANDU, Alexandru (Secolul XX). Proprietar funciar, militant politic, SANDU, Gheorghe (A doua jumătate a parlamentar. Membru marcant, Frontul secolului XX – Începutul secolului XXI). Plugarilor. Deputat de Argeş în Marea Economist, manager. Originar din Adunare Naţională (1948-1952), Topoloveni, Muscel. Şcoala Medie/Colegiul reprezentând Frontul Democraţiei Populare. Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş, Institutul/ Întâlniri cu cetăţenii, propuneri legislative. Academia de Studii Economice, Bucureşti. Susţinător al programelor guvernamentale Documentări externe. Activitate specializată privind: strategia relansării economiei; permanentă, Casa de Economii şi consolidarea instituţiilor statului; Consemnaţiuni din România: Agenţia restructurarea administraţiei locale. Diverse Topoloveni, Argeş; Filiala Piteşti; Sucursala aprecieri publice. (C.D.B.). Judeţeană Argeş (şef serviciu, director
9 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI adjunct, director). Preocupări constante pentru edificarea complexului şcolar specializat, edificarea sediului instituţiei din reşedinţa dotarea laboratoarelor şi a cabinetelor de Argeşului: inaugurarea oficială, 13 mai 1996; profil, eficientizarea practicii elevilor, arhitect, Pompiliu Soare (v.); constructor, SC sporirea prestigiului instituţiei în Viaţa Apartamentul SA, Piteşti, manager, Ion Cetăţii. Responsabil: Cercul Pedagogic Vasiliu (v.); suprafaţă, 2 400 mp. Studii, Judeţean al Inginerilor şi Maiştrilor din analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale Învăţământ (1978-1998); Comisia Metodică a şi internaţionale. Implicări în viaţa Cetăţii. Inspectoratului Şcolar, în vederea acordării Aprecieri publice. (T.C.A.). gradelor didactice titularilor disciplinelor tehnice; Centrul de Perfecţionare al SANDU, Gheorghe N. (n. Pietroşani, Departamentului Căilor Ferate pentru Şcoli Muscel, 22 noiembrie 1934). Inginer, petrol, Profesionale şi Licee. Colaborator, Institutul gaze şi geologie, manager. Liceul/Colegiul de Cercetări Ştiinţifice al Transporturilor Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1953), Feroviare din România. Studii, articole, Institutul de Petrol şi Gaze, Bucureşti (1959). referate, interviuri, reuniuni tematice. Diverse Activitate productivă: Întreprinderea de Foraj, aprecieri comunitare. (D.I.G.). Piatra Neamţ, tehnolog; (1959-1960), şef secţie (1960-1963), şef-serviciu (1963-1965); SANDU, Ion I. (n. Bălileşti, Muscel, 16 Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie, octombrie 1925 – Piteşti. Argeş, 2 noiembrie Argeş, Piteşti, inginer-şef (1966-1969), 2004). Inginer mecanic, funcţionar public, director (1969-1976); Schela de Foraj, manager. Liceul Industrial, Piteşti (1950), Bascov, Argeş, inginer principal (1976-1978, Institutul Politehnic, Cluj (1955). 1983-1986), şef-secţie (1978-1981); Documentări externe. Activitate productivă, Întreprinderea Rompetrol, Bucureşti, şantiere Uzina de Piese Auto Vasile Tudose, Colibaşi, foraj şi extracţie ţiţei, Algeria (1981-1983), Argeş (1955-1960): şef, Secţia Acoperiri Irak (1986-1987). Contribuţii la: dezvoltarea Metalice; Serviciul Tehnic de Calitate. activităţilor petroliere din Moldova şi Preşedinte, Comisia Economică a Oraşului Muntenia; construirea Fabricii de Pâine, Piteşti (1960-1962), expert, construcţii de Găvana, Piteşti (1969); extinderea secţiilor de maşini, Comisia Economică a Regiunii Argeş panificaţie din Câmpulung şi Curtea de (1962-1968). Inspector-şef, Inspectoratul Argeş; promovarea externă a experienţei Judeţean Argeş pentru Controlul Calităţii româneşti în domeniile enunţate. Studii, Produselor (1968-1985). Distinct: instituirea analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale unor criterii favorabile respectării şi internaţionale. Implicări constante în viaţa parametrilor de fabricaţie, în contextul Cetăţii. Aprecieri publice. (I.D.P.). promovării la export a produselor realizate pe noile platforme industriale din Argeş-Muscel; SANDU, Ion D. (n. Jupăneşti, Coşeşti, coordonarea investiţiei pentru edificarea Muscel, 21 mai 1936). Inginer mecanic, sediului Inspectoratului de la Piteşti. Studii, profesor gradul I, tehnologie, manager. Şcoala articole, rapoarte, interviuri, reuniuni tematice Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, naţionale şi internaţionale. Aprecieri Argeş (1954), Institutul Politehnic, Galaţi comunitare antume şi postume. (I.D.P.). (1959). Activitate productivă: Şantierul Naval Olteniţa, Giurgiu (1960-1963); Întreprinderea SANDU, Marian (n. Ploieşti, Prahova, de Poduri Metalice şi Prefabricate din 5 mai 1982). Sportiv de performanţă, lupte, Beton/Metabet, Piteşti (1963-1966). Director: antrenor. Stabilit la Câmpulung, Argeş, din Şcoala Profesională (1966-1969) şi Grupul 1989, legitimat, Clubul Sportiv Muscel. Şcolar Căi Ferate (1970-1982) din Piteşti. Succese importante: Locul III, Concursul Preocupări didactice permanente privind: Prietenia (1989); Locul I, Campionatul
10 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Balcanic de Juniori (1989); Locul I, colaborări editoriale, interviuri, emisiuni Campionatul Mondial de Juniori (1990) şi media. Aprecieri publice. (C.D.B.). Campionatul Balcanic (1990); Locul IV, Campionatul Mondial de Seniori (1990). SANDU DIACONESCU, Marta Preocupări constante pentru pregătirea noilor Cristina N. (n. Curtea de Argeş, 24 februarie generaţii de sportivi în domeniul enunţat. 1980). Solistă, muzică vocală cultă, operă şi Diverse aprecieri publice. (N.M.I.). operetă, soprană. Liceul de Muzică Dinu Lipatti, Bucureşti (1998), Clasa Maria SANDU, Mădălin Gh. (n. Scorniceşti, Hurduc, Universitatea Naţională de Muzică, Olt, 26 iulie 1979). Interpret, muzică Bucureşti (2003). Stagiu în Marea Britanie. instrumentală, vioară. Stabilit la Piteşti, Cursuri de măiestrie cu Ionel Pantea, Argeş, din 1986. Liceul de Artă Dinu Lipatti, Leontina Văduva, Mariana Nicolesco, Nelly Piteşti (1998), Clasa Elena Iancic, Miricioiu. Roluri de conferinţă în: opereta Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti Silvia, de Imre Kalman; operele de cameră: (2003), Clasa Ladislau Csendes. Activitate Lecţia, de Şerban Marcu; Baronul didactică, Liceul de Artă Dinu Lipatti, Piteşti Munchhausen, de Dan Dediu; Moara lui (2003~). Colaborări, orchestre de cameră şi Călifar, de Christian Bence-Muk. Turneu filarmonici din: Bucureşti, Constanţa, internaţional, Integrala liedurilor lui George Giurgiu, Ploieşti (Prahova), Sibiu, Râmnicu Enescu (2005), concerte: Praga (Cehia), Vâlcea (2000-2007). Concert-maestru Roma (Italia), Paris (Franţa), Tokyo şi fondator, Filarmonica din Piteşti (2007~), Nagoya (Japonia), New York (Statele Unite dirijor, cvartetul Contraste. Turnee externe: ale Americii). Colaborări externe (2010~), Austria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, filarmonici, opere, operete din mai multe ţări Japonia, Statele Unite ale Americii. ale Uniunii Europene. Premii în domeniu, Consemnări critice favorabile, alte aprecieri consemnări critice favorabile, alte aprecieri publice. (L.I.P.). publice. (L.I.P.).
SANDU, Nichita I. (n. Poienarii de SATTLER (Secolul XIX~). Familie Argeş, 10 februarie 1950). Jurist, manager, tradiţională din Piteşti, Argeş, origine parlamentar. Liceul/Colegiul Vlaicu Vodă, germană, stabilită la sud de Carpaţi, după Curtea de Argeş (1974), Universitatea din 1867. Mici întreprinzători, funcţionari, cadre Bucureşti (1979). Activitate permanentă, la didactice, oameni de cultură, donatori Curtea de Argeş: consilier, Întreprinderea comunitari. Religie romano-catolică. Mai Electrocentrale (1979-1989); preşedinte, cunoscuţi: Heinrich S. (1860-1935), patron Cooperativa Unirea Meşteşugarilor (1989- fondator, Atelierul Sattler, zona centrală 1990); director, SC Argcoms SCM (1990~). urbană; contributor financiar, biserica Deputat de Argeş (1990-1992), reprezentând etnicilor din localitate, grafiat pe uşa Frontul Salvării Naţionale/Frontul Democrat aşezământului eclesiastic amintit; Elisabet S. al Salvării Naţionale, secretar, Comisia pentru (1867-1935); Iosefina S. (1888-1970); Cercetarea Abuzurilor şi Petiţii, membru, Conrad S. (1892-1964); Elise S. (1895- Comisia Parlamentară Specială Berevoeşti, 1981); Aurelie S. (1898-(1959); Carol S. privind analiza distrugerii unor documente ale (1901-1978), profesor, Şcoala de fostei Securităţii din România. Consilier Meserii/Şcoala Medie Tehnică judeţean (1997-2000), reprezentând Partidul Mecanică/Grupul Şcolar al Ministerului Democrat, reales (2000-2004), din partea Industriei Uşoare/Colegiul Tehnologic Partidului Naţional Liberal Câmpeanu, Armand Călinescu, Piteşti; deportat în Bucureşti. Propuneri legislative, interpelări, Uniunea Sovietică (1945-1948); lucrări moderator, dezbateri pe diverse teme, specializate, tâmplărie, Uzina Vasile Tudose,
11 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Colibaşi/Mioveni, Argeş (1952); Maria S. premeditat. Diverse atestări documentare (1904-1989); Ella S. (1919-1965); Eugenia antume şi postume. (I.I.P.). S., căsătorită Iştoc (n. 1936); Cecilia Monica S., căsătorită Sava, fiica lui Carol S., SAVU, Gheorghe Gh. (n. Corbi, Argeş, rezidentă în Germania; Laurenţiu S., fiul 12 mai 1959). Ofiţer de carieră, inginer, Ceciliei S., stabilită în Germania. transmisiuni, general, publicist, Liceul Militar Nominalizări distincte: Anuarul general al Dimitrie Cantemir, Breaza, Prahova (1979), oraşului Piteşti şi judeţului Argeş (1936), de Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1984), Vlad Furtună; volumul Tărâmul tăcerii Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti (2008), de Silvia Popescu. Consemnări (2004). Stagii externe: Republica Africa de arhivistice, alte atestări documentare. Sud (1994); Statele Unite ale Americii (1995, Aprecieri publice antume şi postume. 2002, 2004). Doctorat, ştiinţe militare, (N.P.L.). Bucureşti (2001). Succesiv, funcţii de execuţie şi comandă: UM 01714, Piteşti, SATUL NATAL (2002~). Revistă de Argeş (1984-1987); Direcţia Informaţii cultură, editată prin Asociaţia Nova Militare, Bucureşti (1987-1996); adjunct al Internaţional, Piteşti şi Consiliul Judeţean ataşatului militar, Ambasada României în Argeş. Primul număr: Piteşti, decembrie Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de 2002. Director: Vasile Novac (v.); director Nord (1996-2001); şef secţie (2001-2003), artistic: Elena Stoica (v.); redactor-şef: locţiitor pentru Operaţii (2003-2005), şef Elisaveta Novac (v.). Reportaje, interviuri, direcţie (2005-2009), director general (2009- analize, comentarii pe teme cu conţinut civic 2012), Direcţia Informaţii Militare, Ministerul sau eclesiastic; informaţii, imagini referitoare Apărării Naţionale, Bucureşti; ministru la viaţa locuitorilor din zonele rurale consilier, Reprezentanţa Permanentă a tradiţionale. Pagini speciale pentru: literatură, României la Uniunea Europeană, Bruxelles, desene ale copiilor, relaţii externe, mesaje Belgia (2012~). Colaborări didactice, prioritare privind ocrotirea naturii. Universitatea Naţională de Apărare, Bucureşti Descifrarea unor documente istorice inedite. (2007-2012). Volume importante: Rolul Apariţie periodică. Tipografiată la Piteşti. serviciilor de informaţii militare în Implicări comunitare. (I.I.B.). prevenirea surprinderii şi desfăşurarea acţiunilor militare la nivel strategic (1997); SAVU, Constantin Gh. (Dragoslavele, Informaţii militare şi surprinderea strategică Muscel, 30 septembrie 1915 - ?). Preot, (2006); Sisteme de armanent şi mijloace de profesor, istorie, militant politic. Activitate luptă (2007); Structuri teroriste. Adaptare la pastorală, parohii din Muscel. Preocupări prezent (2008); Producţia de intelligence didactice, Şcoala de Cântăreţi, Câmpulung, (2008). General de brigadă (2006), general- Muscel. Participant la manifestarea legionară maior (2008), general-locotenent (2010). locală din ianuarie 1941, zona centrală Valoroase ordine şi medalii militare sau urbană. Arestat, cercetat, judecat, Tribunalul civile, alte aprecieri publice. (G.I.N.). Militar, Corpul 1 Armată, Bucureşti, condamnat (15 februarie 1941), şase luni SAVU, Ion I. (n. Dealu Bradului, închisoare corecţională, Penitenciarul Săpata, 6 februarie 1948). Artist plastic, artă Craiova, Dolj. Adept al iniţiativelor sacră. Şcoala populară de Artă, Piteşti, Argeş anticomuniste din Muscel. Urmărit de (1965). Specializare, Patriarhia Română, Securitate, reţinut, anchetat (1948-1950), Bucureşti, atestare în domeniu (1983). încadrat în Unitatea de muncă forţată, Capul Reabilitări murale, lucrări de ansamblu, Midia, Dobrogea (1950-1952). Deces ulterior biserici şi aşezăminte monahale ortodoxe din judeţele Argeş: Lunca Corbului (1984-1985),
12 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Valea Mare-Podgoria, Ştefăneşti (1985-1990), tematice naţionale şi internaţionale în Trivale, Piteşti (1986-1989), Tutana, domeniu. Aprecieri publice. (A.A.D.). Băiculeşti (1991-1996), Robaia, Muşăteşti (1995); Bihor: Sfânta Cruce (1998~), Inand, SĂFTESCU, Ion/Ioan C. (Ilovăţ, Cefa ? (2009); Olt: Optaşi (1988-1989), Mehedinţi, 4 august 1926 – Bucureşti, 27 Clocociov (1995); Sălaj: Valcău (2007); noiembrie 1975). Ofiţer de carieră, tancuri, Vâlcea: Cozia Veche (1996), Turnu (1997). general. Activitate la Piteşti, Argeş (1964- Aprecieri comunitare. (S.C.N.). 1975). Liceul Dimitrie Cantemir, Bucureşti (1948), Şcoala Militară Ofiţeri Tancuri, SAVU, Paul (n. Lereşti, Muscel, 25 mai Federaţia Rusă (1952), Academia Militară, 1936). Inginer agronom, profesor universitar. Bucureşti (1957), Academia Militară, de pe Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Dinicu Golescu, lângă Statul Major al Forţelor Armate ale Câmpulung, Argeş (1955), Institutul Uniunii Sovietice (1962). Comandant: Agronomic, Iaşi (1961). Doctorat, ştiinţe companie (1952-1953) şi batalion (1953- agricole, Iaşi (1973). Activitate didactică 1954), Regimentul 196 Tancuri şi Auto; permanentă: Institutul Regimentul 217 Tancuri (1957-1960); Divizia Agronomic/Universitatea de Ştiinţe Agricole 6 Tancuri Horia, Cloşca şi Crişan (1962- şi Medicină Veterinară Ion Ionescu de la 1964). Distinct, la Piteşti, comandant: Şcoala Brad, Iaşi (1961- 2006). Volume importante Superioară de Ofiţeri Activi de Tancuri şi (autor, colaborare): Îmbunătăţiri funciare, I, Auto Mihai Viteazul (1964-1969); Şcoală II (1985); Irigaţii, desecări şi combaterea Militară de Ofiţeri Activi de Tancuri şi Auto eroziunii solului (1992); Irigarea culturilor Mihai Viteazul (1969-1975); Garnizoana (1993); Organizarea şi amenajarea Militară (1964-1975). General maior (1968). teritoriului agricol cu lucrări de Analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale îmbunătăţiri funciare (2002); Regularizarea şi internaţionale. Importante ordine şi medalii cursurilor de apă (2008). Numeroase studii, militare sau civile. Implicări constante în viaţa lucrări ştiinţifice, articole, reuniuni tematice Cetăţii. Aprecieri publice antume şi postume. naţionale şi internaţionale în domeniul (G.I.N.). amelioraţiilor agricole. Exponent în domeniu. Membru, Societatea Naţională de Ştiinţă a SĂGETĂTORUL (1997~). Supliment Solului, alte prestigioase foruri continentale. literar artistic al cotidianului Argeşul, apariţie Aprecieri publice. (C.D.B.). săptămânală. Primul număr, Piteşti, 7 ianuarie 1997. Redactori: Mihai Golescu (v.), Toma SAVU, Tiberiu Gabriel I. (n. Curtea Biolan (v.), Virgil Diaconu (v.), Jean de Argeş, 11 mai 1974). Jurist, publicist, Dumitraşcu (v.). Poezie, proză, eseuri, traducător. Liceul Sanitar/Grupul Şcolar Ion aforisme, umor, cronici pe teme adecvate, Cantacuzino, Piteşti (1992), Universitatea din note de călătorie, portrete, grafică, dicţionare Bucureşti (1999). Doctorat, ştiinţe juridice, (scriitori, folclorişti, publicişti). Astăzi, Bucureşti (2011). Documentări externe. subtitlul Pagini culturale ale cotidianului Activitate în domeniu: consilier, Ministerul Argeşul, director coordonator, Mihai Golescu. Integării Europene, Bucureşti (2001); Imprimare, Tipografia Argeş – Press, Piteşti. redactor-şef adjunct, Revista de drept Diverse consemnări documentare. (I.I.B.). comunitar, Bucureşti (2004-2005); jurist lingvist, Curtea Europeană de Justiţie, SĂLAN, Nicolae Gh. (Cernăteşti, Dolj, Luxemburg (2005~). Avocat, Baroul 9 februarie 1926 – Piteşti, Argeş, 2010). Bucureşti (2001~). Volum important: Inginer mecanic, profesor gradul I, Societăţile Comerciale şi acquis-ul european tehnologie, manager. Stabilit în Argeş din (2003). Studii, articole, comunicări, reuniuni 1955. Şcoala Medie Tehnică Agricolă,
13 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Plopeni, Prahova (1948), Facultatea Mecano- rural, obiecte de îmbrăcăminte, folclor literar, Energetică, Iaşi (1955). Inginer, Uzina de muzical, coregrafic. Turism de agrement şi de Piese Auto/Întreprinderea de Autoturisme, performanţă: Vârful Negoiu (2535 m), căldări Colibaşi/Mioveni, Argeş (1955-1972). şi lacuri glaciare, cabane, aparţinând Activitate didactică permanentă, Grupul masivului Făgăraş. Trasee rutiere spre Curtea Şcolar/Liceul Industrial Nr. 1, Piteşti (1972- de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Piteşti. Diverse 1989). Director fondator, Complexul Şcolar consemnări geografice, istorice, economice, Henri Coandă/Dacia, Piteşti (1979-1989). etnografice. (G.I.C). Colaborări, Institutul de Învăţământ Superior, Piteşti. Iniţiative durabile: înfiinţarea SĂLIŞTEANU, Ion D. (Piteşti, Argeş, Laboratorului Central pentru Metalografie 6 octombrie 1929 - Bucureşti, 25 mai 2011). (1965) şi organizarea sistemului de Membru corespondent al Academiei Române metrologie, Platforma Colibaşi; coordonarea (2006). Artist plastic, pictură, profesor investiţiei, inaugurarea, asigurarea universitar. Liceul de Băieţi nr.1/Colegiul Ion funcţionalităţii la noua locaţie, liceul amintit C. Brătianu, Piteşti (1949), Institutul de Arte (şcoală, ateliere, internat, cantină, bază Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti sportivă). Volum important: Sistemul (1955), Clasa Samuel Mutzner, Adam Bălţatu. internaţional de unităţi de măsură şi Stagiu, Italia (1967). Documentări: aplicaţii practice (2008). Temă predilectă de Cehoslovacia (1956, 1962), Federaţia Rusă cercetare: Determinarea nivelului zgomotelor (1958, 1971), Bulgaria (1962), Ungaria la cutiile de viteze ale automobilelor, (1963), Polonia (1964, 1967), Iugoslavia colaborare cu Institutul Politehnic, Iaşi. (1965), Turcia (1967), Franţa (1968), Studii, analize, reuniuni naţionale pe diverse Germania (1968, 1970, 1971, 1973), Austria teme. Membru, asociaţii profesionale în (1970), Elveţia (1970), Italia (1971). domeniu, alte valoroase aprecieri publice Activitate permanentă în Capitală. Operă antume şi postume. (D.I.G.). vastă: peste 4000 de tablouri, exprimări monumentale, crochiuri. Importante expoziţii SĂLĂTRUCU (Secolul XVI~). personale sau de grup, centre reprezentative Comună din judeţul Argeş, pe râul Topolog, din România: Arad, Bistriţa-Năsăud, satele Sălătrucu şi Văleni. Suprafaţă: 137,9 Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova (Dolj), km2. Locuitori: 3 600 (1971); 2 238 (2008). Galaţi, Iaşi, Reşiţa (Caraş-Severin), Sibiu, Atestare documentară medievală: Sălătrucu Timişoara. Lucrări în colecţii de stat şi (1519). Schit tradiţional, Văleni/Grigore particulare din ţară şi străinătate. Distinct: Grădişteanu/Zaharia Zosim (Secolul XVII). donaţia Ion Sălişteanu, Muzeul Judeţean Biserici: Sălătrucu de Jos (1809-1810); Argeş (1996). Exprimări externe: Argentina, Sălătrucu de Sus (1889-1892); cruce de Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, piatră: Sălătrucu (XVIII). Mănăstirea Văleni Croaţia, Danemarca, Elveţia, Egipt, Federaţia (1662, Casa Stăreţiei). Monument al eroilor: Rusă, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Sălătrucu de Sus (1916-1918). Şcoală (1838); Israel, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit cămin cultural (1948); bibliotecă publică al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, (1957). Baraj, lac de acumulare, Republica Moldova, Republica Populară microhidrocentrală pe râul Topolog, galerie Chineză, Republica Populară Democrată de aducţiune în lacul Vidraru, integrate Coreeană, Serbia, Slovacia, Spania, Statele sistemului hidroenergetic Argeşul Mare. Unite ale Americii, Suedia, Tunisia, Turcia, Areal colinar şi alpin. Pomicultură, zootehnie, Ungaria. Expoziţii permanente personalizate: exploatări forestiere. Izvoare sulfuroase Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale, (Vadu Frumos). Arhitectura specifică Bucureşti (1994); He-Ze, Republica Populară reliefului piemontan. Artă populară: mobilier Chineză (2005). Compoziţii parietate
14 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
(mozaic): Teatrul din Caracal, Olt (1960); rezistenţă armată anticomunistă Haiducii Restaurantul Tomis, Mamaia, Constanţa Muscelului, iniţiator, Gheorghe Arsenescu (1972); Vitralii, Sanatoriul Amara, Ialomiţa (v.). Urmărit de Securitate, reţinut (15 august (1972). Preocupări didactice: Institutul 1951), anchetat, judecat, condamnat (11 iunie Nicolae Grigorescu/Universitatea de Artă, 1952), opt ani temniţă grea, executaţi parţial, Bucureşti (1955-1999). Iniţiator numeroase eliberat (25 octombrie 1958). Redeschiderea tabere de creaţie, simpozioane, reuniuni dosarului, arestat (27 ianuarie 1959), proces tematice interne şi externe. Cofondator, public, Depoul Căilor Ferate Române, Piteşti, Gruparea internaţională Metaphora, Argeş, condamnat la moarte, Tribunalul Szczeacin, Polonia (1965). Colaborări Militar, Regiunea II, Bucureşti. Executat publicistice, diverse periodice din România, (18/19 iulie 1959), Penitenciarul Jilava, interviuri, emisiuni media, comentarii, împreună cu alţi membri ai Grupului. dezbateri teoretice privind: raportul artei cu Confiscarea totală a averii. Importante atestări spaţiul social; valoarea spiritualităţii bizantine documentare. Diverse aprecieri publice şi medievale; ipostazele picturii moderne sau antume şi postume. (I.I.P.). contemporane. Apropiat proiectelor culturale din Argeş-Muscel. Premiul Ion Andreescu al SĂNDULESCU, Ioan A. (n. Conţeşti, Academiei Române, Bucureşti (1972). Davideşti, Muscel, 29 ianuarie 1927). Inginer, Membru, Uniunea Artiştilor Plastici din electronică, proiectant, inovator. Liceul România (1955), preşedinte de Onoare (1999- Industrial, Piteşti, Argeş (1946), Institutul 2011); membru de Onoare, Uniunea Artiştilor Politehnic, Bucureşti (1953). Activitate Plastici din Republica Moldova (1993). specializată permanentă: tehnolog (1953- Monografie dedicată, alte recunoaşteri publice 1955), şef, Serviciul Producţie (1955-1960), antume şi postume. (S.D.V.). Electrocentrala Doiceşti, Dâmboviţa; Institutul de Proiectări Energetice, Bucureşti SĂMĂNĂTORUL ORTODOX (1935- (1960-1989), şef proiect, termocentralele 1937). Publicaţie religioasă apărută la Işalniţa (Dolj) şi Rovinari (Gorj). Colaborator, Colibaşi, Muscel, astăzi, Mioveni, Argeş, realizarea primelor proiecte pentru centralele subintitulată: Foaie lunară a Cercului nucleare autohtone. Volum important: Pastoral Mărăcineni pentru îndrumarea Cauzele şi efectele mecanice ale religioasă şi culturală a tuturor creştinilor. cutremurelor de natură tectonică. Studii, Primul număr: 1 martie 1935. Redactor: articole, comunicări, rapoarte publicate în Constantin P. Lupaşcu (preot); administratori: reviste de profil. Reuniuni tematice naţionale Nicolae Constantinescu, Teodor Rădulescu şi internaţionale, expertize tehnice, inovaţii (preot). Tipografia Artistica Petrache Mitu brevetate. Preocupări didactice universitare. (v.) Piteşti. Articole cu conţinut adecvat, ştiri, Institutul Politehnic, Bucureşti. Membru, sfaturi medicale şi gospodăreşti; educaţie, diverse foruri profesionale în domeniu, alte familie, tradiţii; cronici, reflecţii, curiozităţi, aprecieri publice. (G.N.P.). medalionae, note de drum, poezii. Texte de Nichifor Crainic, Octavian Goga, Vasile SĂNDULESCU, Nicolae (Secolul Militaru. Colaboratori: medici, profesori XX). Proprietar urban, parlamentar. Deputat universitari, învăţători. Diverse atestări de Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul documentare. (I.I.B.). Renaşterii Naţionale, Categoria Comerţ şi Industrie, Circumscripţia Ţinutului Bucegi, SĂNDOIU, Ion/Ioan Gh. (Nucşoara, reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin legislaţia Muscel, 10 aprilie 1910 – Jilava, Ilfov, 18/19 regelui Carol II (v.). Anterior, politică iunie 1959). Muncitor forestier, militant liberală. Susţinător al creşterii rolului politic, martir. Membru activ, Grupul de monarhiei privind evoluţia favorabilă a
15 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI economiei româneşti. Aprecieri publice SĂPTĂMÂNA CULTURII antume şi postume. (C.D.B.). ARGEŞENE (1971-1989). Suită de activităţi artistice, ştiinţifice, sportive, organizate la SĂPATA (Secolul XVI~). Comună din Curtea de Argeş. Ediţii anuale. Iniţiativă a judeţul Argeş, pe râul Cotmeana, satele Comitetului Orăşenesc pentru Cultură şi Mârţeşti, Bănăreşti, Dealul Bradului, Educaţie Socialistă, preşedinte Nicolae Drăghiceşti, Găinuşa, Lipia, Popeşti, Turceşti. Moisescu (v.). Organizatori: Muzeul Suprafaţă: 47,3 km2. Locuitori: 3 100 (1971); Orăşenesc, Casa de Cultură George 1 887 (2008). Castru roman (ruine). Atestare Topîrceanu, Biblioteca Orăşenească. documentară medievală: Săpata (1550). Amfitrion: Consiliul Popular/Primăria Curtea Biserici: Lipia (XVIII); Găinuşa (1801); de Argeş. Simpozioane, sesiuni de referate, Mârţeşti (1883); Bănăreşti (1889); Dealul spectacole, expoziţii literare, plastice şi Bradului (1895); Popeşti-Turceşti (1927); fotografice, întâlniri cu personalităţi originare cruci de piatră: Lipia (1647); Mârţeşti (1848). din localitate, dezbateri civice, economice şi Monumente ale eroilor: Bănăreşti (1916- sociale, vizite la monumente istorice, lansări 1918); Dealul Bradului (1916-1918); Găinuşa editoriale, gale de film. Atestări documentare. (1916-1918). Şcoală (1838); cămin cultural (C.G.C.). (1948); bibliotecă publică (1957). Banca Populară Sfântul Nicolae, Săpata de Jos SĂPUNARU, Simion D. (n. Bicaz- (1910). Resurse naturale şi exploatări de Chei, Neamţ, 6 septembrie 1934). Inginer petrol. Cooperativă agricolă de producţie mecanic, construcţii de maşini, manager, (1962-1989). Asociaţii familiale (1991~). parlamentar. Domiciliu şi activitate în Argeş Areal cerealier, pomicol, zootehnic. (1978-1990). Şcoala Medie/Colegiul Andrei Arhitectură locală, specifică interferenţei Şaguna, Braşov (1954), Institutul Politehnic, reliefului de câmpie şi colinar. Artă populară: Braşov (1959). Stagiu: Statele Unite ale textile de interior, obiecte de îmbrăcăminte, Americii. Succesiv: şef secţie, director tehnic, folclor literar, muzical, coregrafic. Târg Întreprinderea Tractorul, Braşov (1959- tradiţional: 15 august (Sfânta Maria). Turism 1978); director general, Centrala Industrială rural. Trasee rutiere spre Piteşti (Argeş) şi de Automobile, Piteşti, Argeş (1978-1986); Slatina (Olt). Diverse consemnări geografice, tehnolog, Întreprinderea de Automobile istorice, economice, etnografice. (G.I.C.). Colibaşi/Mioveni, Argeş (1986-1987); director general, Centrala Industrială de SĂPTĂMÂNA ARGEŞEANĂ (2012~). Autovehicule pentru Transport, Tractoare, Periodic apărut la Piteşti, primul număr, Autocamioane şi Maşini Agricole, Braşov februarie 2012, subintitulat: Publicaţie pentru (1987-1989). Deputat de Argeş în Marea toţi argeşenii. Editor, Dan Badea, SC Adunare Naţională, Circumscripţia Argeşeanul Underground SRL, Piteşti. Electorală Nr. 3, Piteşti-Est (1980- Redactori: Adrian Dragomir, Athena Jilavu, 1985;1985-1989), reprezentând Frontul Remus Eduard Ştefan, Cristian Toma, Unităţii Socialiste. Dezbateri publice, Alexandru Vlad. Informaţii, reportaje, analize, iniţiative legislative, interviuri, reuniuni comentarii, cronici, interviuri. Rubrici tematice naţionale şi internaţionale, emisiuni permanente: pagina cetăţeanului, aspecte media. Membru, diverse foruri profesionale sociale, ştiri inedite, diverse, pamfletul în domeniu. Preocupări artistice: pictură, Săptămână de râs. Imprimare, SC Graficprint grafică, design. Contribuţii la dezvoltarea şi Industries SRL, Piteşti. Diverse implicări diversificarea industriei româneşti. Diverse comunitare. (I.I.B.). atestări documentare. Aprecieri publice. (C.D.B.).
16 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
SĂRĂRESCU, Aurora Elena (n. Sloganul gazetei: apărarea cauzelor drepte. Pitesti, Argeş, 3 octombrie 1977). Funcţionar Ştiri politice, istorie, literatură, medalioane, public, jurnalist, redactor. Liceul Industrial epigrame, foiletoane. Colaborări: ofiţeri, Nr. 6, Piteşti (1996), Universitatea Lucian institutori, preoţi, alţi intelectuali ai satelor Blaga, Sibiu (2002). Activitate în domeniu: din nordul judeţului Muscel. Diverse atestări consultant financiar, Compania de Asigurări documentare. (I.I.B.). American International Group (2002-2003); redactor, săptămânalul Muntenia Flash SĂULESCU, Ion (Secolul XIX). (2004-2005); corespondent, Radio BBC Proprietar urban şi rural din Muscel, înalt România (2005); redactor/prezentator ştiri/ funcţionar public, slujitor al Curţii Domneşti realizator talk-show politic, emisiune de la Bucureşti. Suprafeţe de teren, clădiri, săptămânală de modă şi frumuseţe Blitz FM, alte bunuri cu valoare deosebită, Câmpulung Radio Muntenia, Piteşti (2002-2007); şi localităţi apropiate. Judeţ/primar (1830- redactor, cotidianul Argeşul, Piteşti (2006– 1831), reşedinţa Muscelului, pe timpul 2008); documentarist, scenarist/ coordonartor elaborării şi adoptării Regulamentului participanţi emisiunile: Tu Contezi (2008); Te Organic al Ţării Româneşti în Capitală (1/13 vreau lângă mine (2011~), Televiziunea iulie 1831). Contribuţii directe la: efectuarea Kanal D, Bucureşti. Note, informaţii, recensământului locuitorilor oraşului (1831); reportaje, comentarii, alte genuri gazetăreşti. alegerea reprezentanţilor pentru adunarea Aprecieri publice. (M.D.S.). extraordinară a Munteniei; pregătirea condiţiilor înfiinţării Şcolii Naţionale (28 SĂRBĂTORILE ARGEŞULUI ŞI noiembrie 1831), deschiderea oficială MUSCELULUI (2007~). Ample activităţi ulterioară (14 martie 1832); extinderea şi culturale, artistice, ştiinţifice, sportive, iniţiate amenajarea reţelei stradale. Nominalizat în de Consiliul Judeţean Argeş, preşedinte Istoria oraşului Câmpulung (1974), alte Constantin Nicolescu (v.). Ediţii anuale: 7 – 9 atestări documentare antume sau postume. septembrie 2007; 11 august – 7 septembrie (M.M.B.). 2008; 11 august – 13 septembrie 2009; 10 august – 5 septembrie 2010. Momente SĂVESCU, Liana (Sfârşitul secolului distincte, acordarea titlurilor: Fiu al XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare Argeşului, Cetăţean de Onoare al Judeţului proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe Argeş, Diplomei de Excelenţă a Consiliului de teren, clădiri, alte bunuri cu valoare Judeţean Argeş, locaţie tradiţională, Muzeul deosebită, localitatea Izvoru, plasa Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Teleorman, expropriate, parţial, prin Legea director general, Filofteia Pally (v.). pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, Publicarea Catalogului Fiii Argeşului: I adoptată de guvernul condus de Petru Groza, (2007); II (2008); III (2009); IV (2010). ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, Diversificarea, în actualul context, a către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi manifestărilor tradiţionale Memoria Argeşului alte atestări documentare. (I.I.Ş.). (1969-1979) şi Argessis (1980-1989). Numeroase atestări documentare. (C.G.C.). SĂVOIU, Adrian B. (n. Câmpulung, Argeş, 31 octombrie 1954). Profesor gradul I, SĂTEANUL (1921~1927). Foaie limba şi literatura română, publicist. bilunară editată în comuna Corbi, Muscel (15 Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung aprilie 1921 - mai 1927, cu întreruperi). (1973), Facultatea de Litere, Bucureşti Director-proprietar: Vică Poenăreanu. (1978). Activitate didactică permanentă, Tipografiile: Gheorghe N. Vlădescu (v.), instituţii de învăţământ din Capitală (1978~). Câmpulung Muscel; Liga Poporului, Piteşti. Volume importante: Discursul oratoric
17 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI românesc (2003); Câmpulung Muscel. Tricotaje, Petroşani, Hunedoara (1981-1982); Scrinul cu amintiri (2003); 77 de conferinţe Institutul de Reactori Nucleari Energetici, de radio (2007); Câmpulung în mărturiile Colibaşi/Mioveni, Argeş (1982-1990); Oficiul vremii (2007). Ediţii îngrijite, scrieri elaborate Judeţean de Turism Argeş (1990). Inspector, de Constantin D. Aricescu (v.), Mihai şef serviciu, director adjunct, Direcţia de Moşandrei (v.). Colaborări, revistele: Statistică Argeş (2001-2007). Prestaţii Manuscriptum, Viaţa românească, Jurnalul didactice, Universitatea Constantin literar, Literatorul. Emisiuni tematice, Radio Brâncoveanu, Piteşti (2003-2007); România, Bucureşti. Numeroase studii, Universitatea din Piteşti (2007~). Volume articole, recenzii, reuniuni naţionale importante: Universul preţurilor şi indicii specializate. Membru, asociaţii profesionale interpreţ (2001), Statistică generală (2003); în domeniu, alte aprecieri publice. (V.N.P.). Cercetări şi modelări de marketing (coordonator, 2005); Coeziunea socială (în SĂVOIU, Anita (A doua jumătate a colaborare, 2005); Populaţia lumii între secolului XIX - Începutul secolului XX). explozie şi implozie demografică (2006). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Studii, articole, reuniuni tematice naţionale şi suprafeţe de teren, localitatea Budeasa, plasa internaţionale. Contribuţii la evoluţia Piteşti, expropriate prin Legea pentru statisticii şi a învăţământului superior aplicarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, economic în Argeş. (I.I.M.). aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu. Importante surse arhivistice. SĂVULESCU, Gheorghe C. I. (n. (I.I.Ş.). Racoviţa, Mioveni, Muscel, 27 octombrie 1914 - Bucureşti, 4 martie 2001). Farmacist SĂVOIU, Benone I. (n. Bughea de Sus, militar, publicist. Liceul/Colegiul Ion C. Muscel, 19 martie 1910 – Câmpulung, Argeş, Brătianu, Piteşti, Argeş (1937), Facultatea de 1973). Profesor gradul I, limba şi literatura Medicină Militară, Bucureşti (1942). română, publicist. Liceul/Colegiul Dinicu Activitate în domeniu: Spitalul Militar, Piteşti Golescu, Câmpulung (1930), Universitatea (1942-1952); Spitalul Militar Central, din Bucureşti (1936), Seminarul Pedagogic Bucureşti (1952-1975). Complementar: Titu Maiorescu, Bucureşti (1937). Activitate inspector, Direcţia Sanitară a Ministerului didactică permanentă (1937-1972): Liceul Apărării Naţionale, Bucureşti (colonel). Gheorghe Şincai, Bucureşti; Liceul Moise Colaborări didactice, Liceul Ion C. Nicoară, Arad; Şcoala de Aviaţie, Mediaş, Brătianu/Şcoala Medie Nr. 1, Piteşti (1942- Sibiu; instituţii de învăţământ din Câmpulung. 1952). Volume importante: Comuna Volum important: Mateiu I. Caragiale. Omul Colibaşi, Judeţul Argeş. Pagini de istorie şi opera (editat postum). Articole, studii, (1973); Cula de la Racoviţa-Muscel (1975); analize, referate, reuniuni tematice naţionale. Anul 1848 în Argeş şi Muscel. Răscoala Implicări în realizarea mai multor proiecte clăcaşilor din Racoviţa sub conducerea lui comunitare. Diverse aprecieri publice antume Toma Conţescu (1975). Studii, articole, şi postume. (V.N.P.). comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Documentări externe. SĂVOIU, Gheorghe G. (n. Piteşti, Aprecieri publice antume şi postume. Argeş, 7 aprilie 1957). Economist, statistică, (C.G.C.). manager. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1976), Academia de SĂVULESCU, Teodor (1879 – Piteşti, Studii Economice, Bucureşti (1981). Argeş, 1960). Profesor, muzică, dirijor, cor, Doctorat, cibernetică, Bucureşti (2000). solist vocal, bariton, compozitor. Studii Activitate în domeniu: Întreprinderea de liceale şi universitare în Capitală. Activitate
18 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI didactică permanentă la Piteşti: Şcoala de unităţi silvice din: Zlatna, Alba şi Făgăraş, Cântăreţi Bisericeşti; Şcoala Normală (1907- Braşov (1939~1952); Sibiu şi Râşnov, Braşov 1938). Dirijor: Corul Catedralei Sfântul (1952-1956, director tehnic). Special: Direcţia Gheorghe, Piteşti; membru fondator, Silvică Argeş, Piteşti (1956-1968, inginer Societatea Corală Farmecul, Piteşti (13 şef); Inspectoratul Silvic Olt, Slatina (1968- noiembrie 1908), maestru dirijor (1909-1914), 1969, inspector şef); Institutul de Cercetări şi spectacole de referinţă. Combatant, Primul Proiectări pentru Industria Lemnului, Filiala Război Mondial (1916-1917), prizonier Piteşti (1969-1977, şef colectiv). Membru, (1917-1919). Creaţii importante: Dorul Societatea Progresul Silvic, Bucureşti (1943), mândrei mele; Bădişorul meu. Implicări alte foruri profesionale în domeniu. constante în viaţa Cetăţii. Atestări Numeroase studii şi articole publicate în documentare, Biblioteca Judeţeană Dinicu reviste de profil, privind: exploatarea Golescu, Argeş. Evocare, Silvestru D. lemnului, folosirea funicularelor, preţul de Voinescu (v.): Un secol de activitate corală cost în parchete. Inovator, dispozitive la Piteşti (1971). Aprecieri comunitare hidraulice, aparate de cântărire. Contribuţii antume şi postume. (L.I.P.). permanente la împădurirea golurilor alpine, mecanizarea exploatărilor forestiere, SÂMBOTIN, Tache (n. Cârligele, extinderea pepinierelor. Implicări constante în Vrancea, 28 iunie 1907 – Piteşti, Argeş, 31 viaţa Cetăţii. Aprecieri publice antume şi august 1997). Profesor, muzică, dirijor, cor, postume. (I.D.P.). memorialist. Stabilit la Piteşti, în 1945. Şcoala Normală, Focşani, Vrancea (1925), SÂRBU, Alexandru Cristian C. (n. Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică, Ştefăneşti, Muscel, 2 martie 1933 - Bucureşti, Bucureşti (1930). Prestaţii didactice (1930- 31 martie 2013). Inginer, instalaţii, proiectant, 1944): instituţii de învăţământ din Miercurea inovator. Liceul de Băieţi Nr. 1/Colegiul Ion Ciuc (Harghita) şi Cetatea Albă (Basarabia). C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1952), Institutul Activitate distinctă la Piteşti: Şcoala Politehnic, Bucureşti (1957). Documentări Medie/Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion continentale. Activitate specializată C. Brătianu (1945-1967), reoganizarea unor permanentă: Direcţia de Sistematizare, formaţii artistice ale elevilor/cor, grupuri Arhitectură şi Proiectarea vocale şi instrumentale), numeroase Construcţiilor/Institutul de Proiectare/SC spectacole. Dirijor fondator, Ansamblul Proiect Argeş SA, Piteşti (1958-2000), şef Sfatului Popular Orăşenesc (1949-1953), atelier (1968-1998). Colaborări ulterioare. concerte în mai multe localităţi rurale şi Proiecte reprezentative finalizate prin urbane din Argeş. Implicări constante în viaţa executarea reţelelor de apă, canalizare, gaze, Cetăţii. Atestări documentare, Colegiul Ion C. electricitate, ventilaţii, termoficare pentru: Brătianu, Piteşti. Evocări: Nicolae Vlad (v.), Centrul de Calcul, Piteşti; Spitalul de Tudor Popescu, Constantin Fulgeanu (v.), Pediatrie, Piteşti; Biblioteca Judeţeană Dinicu Silvestru Voinescu (v.). Aprecieri comunitare Golescu, Argeş; Muzeul Judeţean Argeş antume şi postume. (L.I.P.). (extindere); zone rezidenţiale (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Costeşti, SÂRBESCU, Ion I. (n. Costeşti, Mioveni, Topoloveni). Inovaţii brevetate în Muşăteşti, Argeş, 30 ianuarie 1916 – Albeştii domeniu. Studii, analize, rapoarte, reuniuni de Muscel, Argeş, 29 ianuarie 2009). Inginer tematice naţionale. Preocupări muzicale, cor, silvic, cercetător ştiinţific, manager. membru fondator, Corala Dumitru Georgescu Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, - Kiriac, Piteşti (solist vocal), numeroase Argeş (1934), Şcoala Politehnică Carol II, concerte, spectacole de operetă, festivaluri Bucureşti (1939). Activitate specializată, naţionale şi internaţionale. Turnee artistice
19 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI externe: Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, emisiuni media. Căsătorită cu Victor Viorel Germania, Ungaria. Consemnări memoriale. Ponta, lider, Partidul Social Democrat, prim- Aprecieri publice antume şi postume. ministrul României. Contribuţii la stimularea (I.T.B.). democraţiei participative europarlamentare. Aprecieri publice. (C.D.B.). SÂRBU, Benedict Gr. (n. Beleţi Negreşti, Argeş, 25 martie 1931). Jurist, SCARLAT (Sfârşitul secolului XVIII - funcţionar de stat. Liceul/Colegiul Dinicu Prima jumătate a secolului XIX). Proprietar Golescu, Câmpulung, Argeş (1952), funciar, administrator public. Suprafeţe de Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, (1957). Activitate specializată permanentă Stăneşti, Corbi, Muscel. Slujitor al Curţii (1957-1998). Tribunalul Popular, raioanele Domneşti din Capitală, vătaf de plai, Drăgăneşti - Olt şi Horezu, Argeş (judecător); Nucşoara, Muscel, reprezentând puterea Judecătoria Sectorului 6, Bucureşti, oficială în localităţile rurale aparţinând acestui (vicepreşedinte); Judecătoria Sectorului 4, areal. Logofăt al Episcopiei de la Curtea de Bucureşti (preşedinte); Tribunalul Argeş. Atestare documentară: Buda, Ungaria Municipiului Bucureşti (judecător - (1805). Nominalizat în diverse scrieri inspector), Curtea Supremă/Înalta Curte de ulterioare. (F.C.P.). Casaţie şi Justiţie, Bucureşti (1992-1998). Avocat, Baroul Bucureşti (1998-2001), SCARLAT, Gheorghe C. (n. Piteşti, consilier, Consiliul Concurenţei (2004-2009). Argeş, 5 octombrie 1885 - ?). Ofiţer de Preocupări didactice, Academia de Studii carieră, infanterie, jurist, general. Şcoli Economice, Bucureşti (1992-1996). Studii, militare în România. Facultatea de Drept, articole, analize, rapoarte, reuniuni tematice Bucureşti. Combatant: Campania balcanică naţionale şi internaţionale. Membru, diverse din 1913 (locotenent); Primul Război Mondial foruri profesionale în domeniu, alte aprecieri (1916–1918), Frontul Carpatic (căpitan); publice. (A.A.D.). Campania de pe Tisa, din 1919 (maior). Activitate didactică, instituţii de specialitate SÂRBU, Daciana Octavia I. (n. Arad, din Capitală. Oratorie. Studii, analize, 15 ianuarie 1977). Jurist, înalt funcţionar de rapoarte, planuri tactice, documente de stat- stat, parlamentar. Prezentă în Argeş prin major. General (1938). Ordine şi medalii activităţi politice, sociale, sportive (2003- române, alte aprecieri publice antume sau 2007). Conlucrări ulterioare. Colegiul postume. (G.I.N.). Naţional Bănăţean, Timişoara. (1996), Universitatea de Vest, Timişoara (2000). SCARLAT, Ioan C. (n. Slatina, Olt, 6 Membru marcant, Partidul Social Democrat: septembrie 1935). Economist, manager, consilier, Corpul de Control al Primului publicist. Stabilit în Piteşti, Argeş, din 1957. Ministru (2001-2003); secretar de stat, Şcoala Medie Tehnică Financiară, Slatina Direcţia de Programe pentru Tineret, (1953), Academia de Studii Economice, Guvernul României (2003-2004); secretar Bucureşti (1957). Docmentări externe. general, Uniunea Tineretului Social Democrat Activitate specializată permanentă: revizor (2002-2004); deputat de Argeş (2004-2007), (1957-1965), şef serviciu (1965-1977), reprezentând Partidul Social Democrat. inspector general (1977-1980), inspector-şef Împuternicit al României la Strasbourg, (1980-1990), director general (1990-1992), Franţa (2004-2009), deputat, Parlamentul Direcţia Generală de Control şi European, Bruxelles, Belgia (2009-2014; Revizie/Controlul de Stat, Serviciul 2014-2019). Iniţiative legislative, interpelări, Regional/Judeţean Argeş; director (1992- rapoarte, proiecte, studii, articole, interviuri, 2001), Curtea de Conturi Argeş. Colaborări
20 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI didactice, Universitatea Constantin (1913, căpitan); Primul Război Mondial, Brâncoveanu, Piteşti (1993-2007). Volume Campania din Transilvania (1916), Frontul importante (autor, coautor): Controlul din Moldova (1917). General de brigadă financiar bancar (1995); Controlul financiar (1934). Ordine şi medalii militare autohtone bancar şi expertiza contabilă (2000); Audit sau străine. Implicări în realizarea unor financiar (2000); Economia locală. Judeţul proiecte comunitare. Aprecieri publice Argeş (2005). Studii, articole, comunicări, antume şi postume. (G.I.N.). interviuri, reuniuni tematice în domeniu. Misiunicontinentale, reprezentând Ministerul SCĂRIŞOREANU, Romulus I. (n. de Finanţe al României: Cehoslovacia (1977); Rucăr, Muscel, 14 aprilie 1870 - ?). Ofiţer de Pakistan (1978); Iordania (1978-1981); Franţa carieră, cavalerie, general. Şcoala Superioară (1988); Japonia (2000); Coreea de Sud de Război, Bucureşti. Combatant: Campania (2000). Implicări constante în viaţa Cetăţii. balcanică din 1913 (maior); Primul Război Expert contabil (1965), auditor finaciar Mondial (1916-1918), Frontul Carpatic (2001). Membru, diverse foruri profesionale, (colonel) şi Frontul din Moldova (general de alte aprecieri publice. (T.C.A.). brigadă), remarcat în luptele de la Oituz; Campania de pe Tisa (1919). Comandant: SCĂRIŞOREANU, Constantin (n. Regimentul 9 Călăraşi; Brigada II Călăraşi; Rucăr, Muscel, 11 ianuarie 1869 – Bucureşti, Brigada V Cavalerie; Divizia 19 Cavalerie; 1937). Ofiţer de carieră, geniu, general. Studii Divizia 1 Cavalerie. Sportiv de performanţă, liceale (1888) şi superioare militare (1890), în echitaţie, recorduri în materie pe distanţele: Capitală. Activitate de instrucţie şi comandă Bucureşti - Constantinopol (1907); (selectiv): Regimentul 1 Geniu; Corpul I Constantinopol - Constanţa (1907); Roman - Armată, Serviciul Geniu; Şcoala Superioară Bucureşti (două zile). Studii, analize, de Război, Bucureşti; comandant, diviziile 7, rapoarte, planuri tactice şi strategice. General 9, 19 Infanterie. Combatant, Primul Război de divizie (1926), general de Corp de Armată Mondial: Divizia 19 Infanterie (1916-1917), (1947). Ordine şi medalii române, austriece, fronturile din Dobrogea şi Muntenia; Divizia otomane, alte aprecieri publice antume şi 7 Infanterie (1917-1918), Frontul din postume. (G.I.N.). Moldova. Analize, rapoarte, planuri tactice şi strategice, prelegeri, dezbateri, reuniuni SCĂRLĂTESCU, Ecaterina C. specializate pe diverse teme. General de (Sfârşitul secolului XIX - Prima jumătate a divizie. Ordine şi medalii militare autohtone secolului XX). Mare proprietar funciar din sau străine. Implicări în realizarea unor Argeş. Întinse suprafeţe de teren, localitatea proiecte comunitare. Aprecieri publice Stârci, plasa Teleorman, expropriate, parţial, antume şi postume. (G.I.N.). prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus de SCĂRIŞOREANU, Cornel I. (n. Petru Groza, ori deciziile ulterioare. Rucăr, Muscel, 1 mai 1880 – Bucureşti, 1 Retrocedări selective, către urmaşi, după ianuarie 1944). Ofiţer de carieră, cavalerie, 1990. Surse arhivistice şi alte atestări general. Şcoala Specială de Cavalerie, Şcoala documentare. (I.I.Ş.). Superioară de Război, Bucureşti. Funcţii de comandă (succesiv), regimentele: 2 Roşiori; SCĂRLĂTESCU, Florea A. (n. 10 Călăraşi; 3 Roşiori; 9 Roşiori; 5 Roşiori; Stolnici, Argeş, 25 iulie 1947). Arhitect, 6 Călăraşi; diviziile: 5, 9, 15, 8, 1 Cavalerie; manager. Liceul Vlaicu Vodă, Câmpulung comandamentele: 5 Teritorial, 7 Teritorial; (1965), Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Marele Cartier General; Marele Stat Major Bucureşti (1971). Arhitect, Consiliul Judeţean (Bucureşti). Combatant: Campania Balcanică Olt, Slatina (1971-1972), Intreprinderea
21 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Electroargeş, Curtea de Argeş (1972-1973), Directori cunoscuţi: Constantin Pavel Primăria Curtea de Argeş (1973–1979; 1989- (fondator), Constantin Ilie (inginer). Forarea 2001), Întreprinderea Forestieră de Exploatare primelor sonde de petrol în Argeş (1951), şi Transport , Piteşti (1979–1989). Director, scriere monografică (1971). Reducerea Muzeul Municipal, Curtea de Argeş (2001~). potenţialului productiv după 1990, adaptarea Proiecte reprezentative finalizate prin la cerinţele economiei de piaţă, privatizarea construcţii la Curtea de Argeş: Piaţa serviciilor. Diverse atestări documentare. Comercială Centrală; Sediul Episcopiei (G.N.P.). Argeşului şi Muscelului (extindere); Ştrandul Municipal; Service Dacia, SCHIAUCU (Secolul XIX~). Familie Monumentul Veteranilor de Război. tradiţională din Lereşti, Muscel/Argeş. Reuniuni ştiinţifice, interviuri, studii, articole, Proprietari rurali şi urbani, mici publicate în reviste de specialitate din ţară. întreprinzători, economişti, ingineri, Preocupări istorice. Membru, Uniunea funcţionari, informaticieni, oameni de afaceri. Arhitecţilor din România (1971), Ordinul Mai cunoscuţi: Nicolae S. (1885-1957), Arhitecţilor din România (2001), Registrul brutar, Lereşti, Muscel; Pavel N. S. (1923- Urbaniştilor din România (2006). Contribuţii 1990), economist, industria lemnului, director distincte la evoluţia recentă a municipiului comercial, Inteprinderea Foresieră de Curtea de Argeş, implicări constante în viaţa Exploatare şi Transport, Piteşti, Argeş; Paul Cetăţii. Importante aprecieri publice. P. S. (v.); Jana S. (n. 31 ianuarie 1954), (A.N.M.). economistă, Academia de Studii Economice, Bucureşti; activitate în domeniu, Combinatul SCÂNTEIA (1890; 1895-1896). de Articole Tehnice din Cauciuc/Rolast, Publicaţie periodică apărută, cu intermitenţe, Piteşti, administrator, SC Tesera Prodex la Piteşti: iunie 1890; 26 octombrie 1895; Confecţii SA, Piteşti (1992~); Radu P. S. (n. februarie 1896. Subtitluri: Organ liberal; Piteşti, 24 iulie 1977), economist, Liceul Ziar liberal – democrat. Director-proprietar: Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Ioan N. Rădileanu. Tipografia Gheorghe Piteşti (1995), Academia de Studii Popescu (v.), Piteşti. Sloganul gazetei: Economice, Bucureşti (2000), specializare, apărarea intereselor şi legilor ţării. Articole comerţ internaţional, Paris, Franţa; funcţionar critice, satire politice, divertisment, ştiri; SC Automobile Dacia – Renault, Mioveni, literatură: schiţe, medalioane, foiletoane, Argeş (2000-2002); director marketing, SC nuvele. Autorii semnează cu pseudonime. Daperom Grup Auto SA, Piteşti (2002~); Diverse atestări documentare. (I.I.B.). Alexandru P. S. (n. Piteşti, Argeş, 27 aprilie 1986), inginer, Colegiul Ion C. Brătianu, SCHELA DE PETROL MOŞOAIA Piteşti (2004), Institutul Politehnic, Bucureşti (1955~). Unitate industrială, specializată în (2009), specializare, informatică, Nantes, extracţia şi depozitarea ţiţeiului sau gazelor Franţa. Diverse aprecieri publice. (F.C.P.). naturale. Sediul administrativ, Poiana Lacului. Investiţii guvernamentale: instalaţii specifice, SCHIAUCU, Paul P. (n. Lereşti, ateliere, bază de transport, colonie Muscel, 7 aprilie 1947). Inginer, economist, muncitorească, dispensar, cantină, Clubul manager, om de afaceri. Şcoala Medie Flacăra (1959). Calificarea resurselor umane, Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, recalificare, reconversie profesională. Piteşti (1965), Institutul Politehnic, Bucureşti Activitate preponderentă, arealul Moşoaia, (1970), Academia de Studii Economice, Poiana Lacului, Cocu, Vedea. Exploatarea Bucureşti (1978). Activitate specializată: petrolului, pompare, conservare, selectare Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice primară, livrare către capacităţile de rafinare. Argeş-Olt (1970–1978); Întreprinderea de
22 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Comerţ Exterior, Piteşti(1978-1988); (1948); bibliotecă publică (1962). Banca Ministerul Comerţului Exterior, Populară Jidava (1904). Resurse naturale şi Reprezentanţa României la Paris, Franţa exploatare de lignit (1891~), siloz pentru (1988–1992). Iniţiativă privată, distribuţie de cărbune; termocentrală; baraj, lac de automobile (1992~). Director general, acumulare, centrală hidroelectrică de mică acţionar majoritar, SC Daperom Grup Auto putere (1,6 MW), pe Râul Târgului. SA, Piteşti, dealer Dacia (1995~). Colaborări Cooperativă agricolă de producţie (1962- cu societăţile de vânzări Fiat, Alfa Romeo, 1989); staţiune de maşini şi tractoare (1965- Tatra în România. Preşedinte: Asociaţia 1991); complex avicol de stat şi asociaţie Producătorilor şi Importatorilor de intercooperatistă pomicolă (1970-1990). Automobile din România (1998–2002); Ferme familiale (1990~), balastieră. Areal Fotbal Club Argeş (2000-2004). pomicol, zootehnic, forestier. Turism rural. Vicepreşedinte, Organizaţia Internaţională a Puncte de referinţă pe traseele rutiere Piteşti- Constructorilor de Automobile, Paris (1998 – Câmpulung-Braşov; Schitu Goleşti-Curtea de 2002). Studii de caz, articole, analize, Argeş, respectiv feroviar Goleşti/Ştefăneşti- reuniuni tematice, emisiuni media. Contribuţii Câmpulung (staţiile Schitu Goleşti şi la: promovarea exportului de autoturisme Furnicoşi). Arhitecutră specifică zonei Dacia, Aro, Oltcit în ţări din Europa, Asia, colinare; artă populară: textile de interior, Africa, America; diversificarea economiei de costume, folclor muzical şi coregrafic. piaţă în domeniu; stimularea implicării Înfrăţire cu localitatea Rose (Italia). Scriere oamenilor de afaceri în viaţa Cetăţii, consilier monografică: Doina Felicia Postoacă (2001). local, Piteşti (2000 – 2008), alte aprecieri Consemnări geografice, istorice, economice, publice. (I.M.M.). etnografice. (G.I.C.).
SCHICH (A doua jumătate a secolului SCHITUL BRĂDETU (Secolul XIV~). XIX – Începutul secolului XX). Mic Locaş monahal creştin-ortodox, culmea industriaş, manager. Patron fondator, Fabrica dealului Seci, comuna Brăduleţ, Argeş. Ctitor de Talpă, Piteşti, Argeş (1896), capital de tradiţional, Mircea cel Bătrân (v.). Biserică de exploatare, 500 000 lei, capacitate instalată, mir/paraclis, hramurile Sfântul Ioan 25 HP, 50 de salariaţi (1900), asociat, Paneth Botezătorul/Sfântul Nectarie Taumaturgul, (v.). Dezvoltarea economică a oraşului în edificată din piatră şi cărămidă aparentă, perioada amintită. (T.C.A.). straturi alternative orizontale, pictură murală în frescă (1756-1761). Extindere, pridvor SCHITU GOLEŞTI (Secolul XVI~). protector (1873), restaurări periodice (1926- Comună din judeţul Argeş, pe Râul Târgului, 1929; 1964-1967). Clopotniţă, ziduri de aparţinând, tradiţional, zonei Muscel, satele incintă, chilii, proprietăţi funciare. Egumen Schitu Goleşti, Burneşti, Costiţă, Lăzăreşti, cunoscut, Ghenadie. Metoc al Mănăstirii Loturi, Valea Pechii. Suprafaţă: 25,8 km2. Curtea de Argeş. Grup de Călugări. În Locuitori: 4800 (1971); 5054 (2008). Atestare patrimoniu: cărţi ritualice (1677~1866); documentară medievală: Goleşti (1537). icoane pictate pe lemn (XVII-XVIII); muzeu Biserici: Valea Pechii (1670-1676); Lăzăreşti parohial, construcţie distinctă, iniţiator, (1889-1892); cruci de piatră: Lăzăreşti preotul Victor Popescu. Importante atestări (1632); Schitu Goleşti (XVII-XVIII). documentare. (S.P.P.). Monumente al eroilor: Valea Pechii (1916- 1918; 1941-1944); Lăzăreşti (1916-1918; SCHITUL BULIGA DIN PITEŞTI 1941-1945); Schitu Goleşti (1916-1918; (1746-1900). Aşezământ monahal creştin 1945); placă memorială, Schitu Goleşti ortodox, reprezentativ pentru Argeş-Muscel, (1916-1918). Şcoală (1838); cămin cultural ctitor, martir P. Buliga (v.), zona centrală
23 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI urbană, perimetrul actualei Grădini Publice şi Cristocea (v.). Diverse atestări documentare. al Muzeului Judeţean, Argeş. Biserică de mir, (S.P.P.). decoraţii policrome, hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, clopotniţă (clopotul mare, SCHITUL COTA 2000, Grecia, 1746), cimitir, ziduri de incintă, chilii, TRANSFĂGĂRĂŞAN (1998~). Locaş proprietăţi agrare, şcoli publice sau teologice. monahal creştin – ortodox, comuna Arefu, la Metoc al mitropoliei Ţării Româneşti (1746- interferenţa judeţelor Argeş şi Sibiu. 1793) şi al Episcopiei Argeşului (1793-1900), Amenajare folosită, anterior, de constructorii sediul eparhiei (1793~). Comunitate de unor lucrări speciale, degradată, treptat, şi călugări. Egumeni cunoscuţi: Ioanichie, incendiată. Reabilitare specifică, iniţiativă a Partenie Nica (1786-1827), Samuil Tărtăşescu eparhului Calinic Argatu (v.). (v.). Găzduire pentru: domnul Munteniei, Biserică/paraclis, hramul Schimbarea la Faţă, Gheorghe Bibescu (septembrie 1846); chilii, grup de călugări. Implicare în turismul principele Serbiei, Mihail Obrenovici ecumenic şi laic montan, colaborare cu (octombrie 1846); revoluţionarii de la 1848. Serviciul Salvamont Argeş, alte exprimări Diminuarea semnificativă a patrimoniului religioase de binefacere. Administraţie funciar, prin aplicarea Legii secularizării asigurată, prin Mănăstirea Sfântul Proroc averilor mănăstireşti (1863). Filială a Ilie, Paltinul/Piscul Negru, Arefu. Diverse Bisericii Sfântul Ioan, Piteşti (1864-1900). consemnări documentare. (S.P.P.). Deteriorarea, treptată, a construcţiilor, dezafectarea unor imobile ruinate pentru SCHITUL DE LA VALEA MARE edificarea Palatului Administrativ al Judeţului DIN MIJLOC (Secolul XVI – 1834). Lăcaş Argeş (1897-1900), prefect, Mihail monahal tradiţional de cult ortodox pentru Manolescu (v.). Aprobarea demolării bisericii, călugăriţe, hramul Sfântul Ioan Bogoslov, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, existent în localitatea Valea Mare – Podgoria, Bucureşti, 14 decembrie 1898, ministru, Ştefăneşti, Muscel. Biserică, anexe Dumitru/Take Ionescu, aplicată la începutul gospodăreşti, clopotniţă, chilii ridicate de anului 1900. Obiecte de cult preluate de Caplea Golescu, jupâniţa lui Radu Furcovici episcopia Argeşului, episcop, Gherasim (v.). Suport arhivistic: hrisovul (1 septembrie Timuş (v.) şi Biserica Sfântul Ioan (clopotul 1597 – 31 august 1598), semnat de voievodul mare). Consemnări documentare tradiţionale: Mihai Viteazul (v.). Refacere în secolul XVIII Grigore Tocilescu, Dimitrie Butculescu (v.), (1755-1765), pisanie originală (17 iulie Marin M. Branişte (v.). Numeroase 1766), domn al Ţării Româneşti, Scarlat comentarii contemporane. (S.P.P.). Ghica (1758-1761; 1765-1766). Reabilitări ulterioare. Stareţe cu activitate relevantă: SCHITUL CIOMĂGEŞTI (Secolul Elisafta, Epracsia, Ecaterina, Zosima, XVII). Aşezământ ortodox tradiţional pentru Semfora. Danii oferite de mari boieri şi călugări, integrat sistemului monahal autohton demnitari, meşteşugari, negustori. Suprafeţe al Munteniei. Ctitor: Radu, feciorul lui Stan, arabile, păduri, livezi, animale domestice, vii, din Ciomăgeşti, Argeş, apartenenţă la cinul iaz, mori, ateliere, han, clăcaşi, hotărnicii. Mănăstirii Cozia, Vâlcea, sub numele Roman. Diminuarea potenţialului economic, la Închinarea unor suprafeţe agrare, moştenite începutul secolului XIX, unificare cu Schitul de la predecesori, împreună cu schitul Nămăeşti, Muscel, decizia Sfatului construit, egumenului Avcsentie al Coziei, Administrativ al Munteniei (6 aprilie 1834). prin zapisele datate 21 martie 1692 şi 26 Astăzi, biserică de mir. Considerat unul dintre martie 1692. Ulterior (1808), biserică de mir. cele mai vechi schituri rurale din Argeş- Scriere monografică (2012), Spiridon Muscel. Volum monografic (2012), Spiridon
24 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Cristocea (v.), alte valoroase atestări limitrofe. Suprafeţe arabile, pădure, livezi, vii, documentare. (S.P.P.). iaz, animale domestice, moară, clăcaşi, hotărnicii. Diminuarea potenţialului economic SCHITUL DIN BĂDICENI (1787- la începutul secolului XIX, unificare cu 1865). Lăcaş monahal tradiţional de cult Schitul Nămăeşti, Muscel, decizia Sfatului ortodox pentru călugăriţe, hramul Intrarea în Administrativ al Munteniei (6 aprilie 1834). Biserică, din comuna Mălureni, Argeş. Ulterior, biserica de mir Dobreştii de Sus Biserică, anexe gospodăreşti, clopotniţă, (1865, 1872). Alte schituri, din secolul XVII chilii, ridicate în 1787-1800. Ctitori: Parthenie mai puţin cunoscute în Argeş-Muscel: (arhimandrit) şi fraţii Iacov (logofăt), Pavel Budişteni/Leordeni; Gura Văii Mari şi Fundul (postelnic), Dorotheu (arhimandrit), Nichifor Văii Mari/Ştefăneşti; Măguricea/Piteşti; (monah). Stareţă cu activitate relevantă: Oarja, Râca; Valea Gruiului/Piteşti; Valea Ripsimia. Danii oferite de familii înstărite din Popii/Ştefăneşti; Văleni Grigore Grădişteanu Bădiceni şi satele limitrofe. Suprafeţe arabile, şi Văleni Zaharia-Zosim/Sălătrucu. Volum livezi, moară, animale domestice, vie, ţigani, monografic (2012), Spiridon Cristocea (v.). hotărnicii, regăsite în Testamentul schitului Numeroase atestări documentare. (S.P.P.). Bădiceni (2 decembrie 1826). Diminuarea potenţialului economic după secularizarea SCHITUL DRAGOSLAVELE averilor mănăstireşti (1863) şi reforma agrară (1949~). Locaş monahal creştin – ortodox, (1864), din timpul domniei lui Alexandru integrat reşedinţei de vară a patriarhului Ioan Cuza (1859-1866). Patrimoniu preluat de României, comuna Dragoslavele, zona Mănăstirea Curtea de Argeş. Astăzi, biserică tradiţională Muscel. Biserică de mir/paraclis, de mir (1892, 1984-1990). Alte schituri, din hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, secolul XVIII mai puţin cunoscute în Argeş- edificată în Maramureş, amplasată, iniţial, la Muscel: Bândea/Berevoeşti; Predeal, Braşov. Edificiu relocat în Brătăşeşti/Albeştii de Argeş; Lacul Dragoslavele, din iniţiativa patriarhului Negru/Călineşti; Prosia/Muşăteşti; Uda. Iustinian Marina (1948-1977), sfinţire, 21 Volum monografic (2012), Spiridon august 1949. Grup de călugări. Ziduri de Cristocea (v.). Numeroase atestări incintă, anexe gospodăreşti, terenuri documentare. (S.P.P.). cultivabile, pomi fructiferi, parc sistematizat, pădure. Aşezământ social –cultural. SCHITUL DIN HAITEŞTI (Secolul Temporar, şcoală de cântăreţi bisericeşti XVII - 1834). Lăcaş monahal tradiţional de (1950-1960). Conlucrări spirituale cult ortodox pentru călugăriţe, hramul Sfânta comunitare. Studii monografice: Ioan Pârvu, Înălţare, existent în comuna Dobreşti, Gheorghe Cârstina, Ion Apostol (parohi), Ion Muscel. Biserică, anexe gospodăreşti, Popescu-Argeşel (v.), alte atestări clopotniţă, chilii ridicate în vremea domnului documentare. (S.P.P.). Ţării Româneşti, Matei Basarab (v.). Suport arhivistic: hrisovul din 11 septembrie 1646-31 SCHITUL ULITA (1767-1836). august 1647, invocând numele voievodului Aşezământ ortodox tradiţional pentru amintit. Reconstrucţie (1720), Radu Golescu călugări, aparţinând comunei Bălileşti, Stolnicul (v.), diverse reabilitări periodice. Muscel, integrat sistemului monahal autohton Primirea călugăriţelor de la schitul de maici al Munteniei. Catalogat ca făcând parte din din Râncăciov, Călineşti, Muscel (1775). starea a patra (24 martie 1813), având Stareţe cu activitate relevantă: Visarioana, proprietăţi modeste. Ctitori: Constandin Elisafta Magdalena, Casiena, Pracsia, Ioanica. Lăncescu, Ştefan (ieromonah) cu fiul său, Danii oferite de mari boieri şi demnitari, Ioan, amintiţi într-un zapis (20 iulie 1767); familii înstărite din Dobreşti sau aşezări Dimitrie Bobescu, de la Braşov, nominalizat
25 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI printr-o jalbă oficială (20 aprilie 1813). I, Cluj (1939). Activitate productivă: Fabrica Biserică din zid, chilii, suprafeţe arabile, vie, de Sticlă, Mediaş, Sibiu; director, Fabrica de pomi, moară, vecinătăţi cu Mănăstirea Porţelan, Alba Iulia. Director: Institutul de Aninoasa. Egumeni cunoscuţi: Ştefan Cercetări Ceramice, Cluj; Fabrica de Textile, (ieromonah), Sava (ieromonah), Ghermano, Sfântu Gheorghe, Covasna (1939; 1941– Voicu. Construcţii zdruncinate prin cutremure 1942). Liber profesionist (1943–1944). şi patrimoniu adiacent, preluate de Mănăstirea Deportat în lagăre din Germania şi Austria Aninoasa (12 decembrie 1836), din dispoziţia (1944–1945). Preşedinte, Comunitatea protopopului Elefterie al Muscelului. Evreilor, Piteşti (1992-2002). Volum Demolări ulterioare, edificarea bisericii de memorial (2002): Am fost la Auschwitz mir, ctitor, Ion Prislopeanu (1926). Scriere deţinutul A–13221. Contribuţii la reabilitarea monografică (2012), Spiridon Cristocea (v.). Sinagogii (Templului) din Piteşti, ilustrarea Importante atestări documentare. (S.P.P.). rolului spiritualităţii mozaice în context universal, redimensionarea comunităţii SCHMIDT, Heinrich W. (n. Piteşti, amintite în viaţa Cetăţii. Importante aprecieri Argeş, 28 ianuarie 1877 - Piteşti, Argeş, 19 publice antume şi postume. (S.P.P.). iulie 1960). Inginer, gospodărie comunală, urbanist, proprietar funciar. Liceul/Colegiul SCHREIER, Iosef I. (Sfârşitul Ion C. Brătianu, Piteşti (1885), Politehnica secolului XIX – Prima jumătate a secolului din Berlin (1898). Activitate specializată în XX). Tipograf, editor, donator comunitar. domeniu: şef, Serviciul Tehnic al Comunei Familie de origine germană, stabilită la Piteşti (1909-1949). Autor, Memoriu Piteşti, Argeş, în perioada construirii căii justificativ privind întocmirea planului de ferate spre Bucureşti (1870-1872). Preluarea sistematizare a oraşului Piteşti (10 decembrie Tipografiei Gheorghe Popescu, din Piteşti, 1910), acceptat la Consiliul Tehnic Superior, reutilare, noua denumire, Tipografia Ministerul de Interne, Bucureşti (1911). Transilvania, patron, Iosef I. Schreier, Coordonator: reabilitarea Uzinei de Apă, arendaş temporar, Mitu C. Petrache (v.), zona Gropeni, Argeş (1920-1926), elaborarea centrală urbană, strada Şerban Vodă, Nr. 89. studiilor de sistematizare privind reşedinţa Portofoliu vândut (1935) lui Traian Argeşului (1933-1949), arhitecţi, Paul Novacovici (v.). Notificare frecventă, Iosif Smărăndescu, Bucureşti, Alexandru Şreier, listat în Tabloul tipografiilor din Zamfiropol (v.), Kikera Constantinescu (v.), judeţul Argeş (10 februarie 1923). Piteşti. Donator comunitar, suprafeţe de teren, Numeroase titluri de valoare editate la Valea Nandrii, Dârmăneşti, Muscel, pentru Tipografia Transilvania, promovarea culturii edificarea clădirii Primăriei, autentificare naţionale, implicări constante în viaţa Cetăţii. Tribunalul Muscel (1936). Contribuţii Aprecieri publice antume şi postume. importante la definirea caracteristicilor (M.D.S.). moderne ale localităţii Piteşti. Aprecieri publice antume şi postume. (G.N.P.). SCHULLERI (Secolul XIX~). Familie tradiţională din Piteşti, Argeş, origine SCHOBEL, Leopold S. (n. Daneş, germană, stabilită la sud de Carpaţi, după Mureş, 8 octombrie 1918 – Piteşti, Argeş, 21 1867. Mici întreprinzători, funcţionari , cadre noiembrie 2003). Jurist, manager, militant didactice, oameni de cultură, donatori politic, poliglot. Stabilit la Piteşti, Argeş, din comunitari. Religie romano-catolică. Mai 1991. Liceul de Stat Principele Nicolae, cunoscuţi: George S. (1861-1938), patron Sighişoara, Mureş (1937), bacalaureatul, fondator, Atelierul Schulleri, Piteşti; Liceul Gheorghe Lazăr, Sibiu (1938), Katherine S. (1872-1955); Hermina S. Facultatea de Drept, Universitatea Ferdinand (1900-1938), căsătorită cu Nicolae Rădulescu
26 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
(1894-1944); Selma S. (1894-1987); Iohann Târg din Piteşti; Cap de ţăran din Argeş. S., nominalizat în Anuarul general al Expoziţii personale sau de grup: Piteşti (1909; oraşului Piteşti şi judeţului Argeş (1936), de 1960); Bucureşti, Tinerimea Artistică, saloane Vlad Furtună. Contributori financiari, biserica oficiale, alte reuniuni în domeniu etnicilor din localitate. Implicări în diferite (1913~1975), Ploieşti, Prahova (1924), proiecte iniţiate de Primăria Piteşti şi Craiova, Dolj (1926; 1966), Brăila, Buzău, Prefectura Argeş. Generaţii ulterioare stabilite Galaţi, Timişoara. Exprimări externe: Franţa în Germania. Consemnări arhivistice, alte (1925; 1932), Ungaria (1928), Grecia (1929), atestări documentare. Aprecieri publice Macedonia (1929), Turcia (1929). Lucrări în antume şi postume. (N.P.L.). muzeele: Brăila, Craiova, Galaţi, instituţii administrative, colecţii particulare. Distinct SCHWARTZ, Johann F. (n. 1865, (1960), Muzeul Judeţean Argeş, Donaţia Piteşti, Argeş, octombrie, 1935). Proprietar Rudolf Schweitzer-Cumpăna (147 de piese). imobiliar, negustor, donator comunitar. Patron Retrospective aniversare. Preocupări fondator, fabrică de bere în Piteşti, agreată, în didactice, Institutul de Arte Plastice Nicolae 1925, de Camera de Comerţ şi Industrie Grigorescu, Bucureşti (1951-1961). Argeş, Primăria Piteşti, Serviciul Sanitar Colaborator, diverse periodice din România: Urban. Nominalizat în statisticile economice, articole, studii, interviuri, comentarii, evidenţele financiare interbelice, registrul dezbateri tematice. Apropiat proiectelor firmelor din Piteşti. Sume de bani oferite culturale din Argeş - Muscel. Maestru emerit pentru ajutorarea celor aflaţi în dificultate, al artei (1957). Eponimii: placă memorială, la înzestrarea aşezămintelor eclesiastice, Piteşti (1988); piaţă publică (Zona Titan) şi şcolilor. Aprecieri publice antume şi postume. fundaţie, în Bucureşti (1996); Galeria de Artă, (I.D.P). Muzeul Judeţean Argeş (2006). Implicări constante în viaţa Cetăţii. Alte importante SCHWEITZER, Adolf (Sfârşitul aprecieri publice antume şi postume. secolului XIX – Prima jumătate a secolului (S.C.N.). XX). Industriaş, manager. Patron fondator, Atelier Mecanic şi Metalurgie, Piteşti, Argeş SCOBAI, Ovidiu (Piteşti, Argeş, 1947). (Strada Egalităţii), administraţie militară Inginer, construcţii de maşini, sportiv de germană de ocupaţie (1916–1918), capital performanţă, automobilism, manager. investit, 32 500 lei aur, capacitate, 14 HP, 15 Activitate permanentă: Întreprinderea de lucrători (1927), 650 000 lei, 15 HP, 20 de Autoturisme/Compania Dacia Renault, lucrători (1939). Evoluţia economică a urbei Colibaşi/Mioveni, Argeş (1969-2011). Pilot în anii interbelici. (T.C.A.). de încercări, primele testări, Renault 12/Dacia 1300, Putna, Suceava (1969). Component SCHWEITZER-CUMPĂNA, Rudolf fondator: Echipa de raliuri - Dacia (1978); L. (Piteşti, Argeş, 9 mai 1886 - Bucureşti, 17 Departamentul Competiţii (1978), alte februarie 1975). Artist plastic, pictură, structuri în domeniu (1979-1992). Pilot sau grafică, profesor universitar. Liceul/Colegiul copilot, numeroase concursuri continentale. Ion C. Brătianu, Piteşti (1904), Academia de Campion naţional (1972~1992), vicecampion Artă, Berlin, Germania (1908), Clasa Adolf mondial (1985). Contribuţii directe la: Schlabitz, Artur Kampf, Erich Hauche. evoluţia activităţii de cercetare pentru Documentare ulterioară, Italia (1939). fabricarea autoturismelor; dezvoltarea Activitate preponderentă în Capitală. Operă modelului Dacia Nova; organizarea de vastă, peste 30000 de tablouri, desene, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale; crochiuri. Distinct: Baci din Muscel; diversificarea preocupărilor Direcţiei Potcovar din Piteşti; La moară în Argeş; Fiabilitate şi Incidentologie a companiei
27 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI amintite. Diverse aprecieri comunitare. (1867-1869); Şcoala Nr. 1, Câmpulung (1869- (L.V.M.). 1873); Şcoala Normală Carol I, Câmpulung (1896-1898). Revizor şcolar, Ministerul SCRIBAN, Neofit/Nicolae I. Instrucţiunii Publice, Bucureşti. Membru, (Burdujeni, Suceava, 1808 – Burdujeni, Consiliul General al Judeţului Muscel. Suceava, 9 octombrie 1884). Înalt ierarh al Documentări externe, Germania (organizarea Bisericii Ortodoxe Române, episcop, cărturar. învăţământului comercial), iniţiator în Activitate eclesiastică în Argeş (1862-1865; domeniu, primele clase de profil, la 1868-1873). Gimnaziul Vasilian, Iaşi, Câmpulung. Preocupat de evoluţia societăţii Academia Mihaileană, Iaşi (1838), Colegiul autohtone în perioada modernă, adept al Marii Sfântul Sava, Bucureşti (1839). Călugărit, Uniri (1918). Corespondenţă cu oameni de Mănăstirea Gorovei, Botoşani (1827). Preot, seamă ai ţării: Mihai Eminescu, Ion Luca ieromonah, catihet, protosinghel, Mănăstirea Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Ion Slavici. Trei Ierarhi, Iaşi (1833~1840). Surghiun, Figură emblematică a reşedinţei Muscelului. Mănăstirea Neamţ (1840-1842). Preocupări Aprecieri comunitare antume şi postume. didactice: Fălticeni, Suceava (1842-1843), (V.N.P.). Neamţ (1843-1846), Trei Ierarhi, Iaşi (1846- 1848), Seminarul Socola, Iaşi (1848-1862), SCURTU, Ion (n. Vedea, Argeş, 7 rector (1860-1862). Adept al Unirii aprilie 1949). Inginer agronom, cercetător Principatelor Române, reprezentantul clerului ştiinţific gradul I, profesor universitar, în Divanul ad-hoc al Moldovei (1857) şi al manager. Liceul Teoretic, Vedea (1968), sistemului reformator, promovat de principele Institutul Nicolae Bălcescu, Bucureşti (1972). Alexandru Ioan Cuza. Arhiereu titular, Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1982). Edessa, Grecia (1862), locţiitor de episcop la Stagii: Franţa, Italia, Japonia. Activitate Argeş (1862-1865; 1868-1873). Volume specializată: Staţiunea de Cercetare Agricolă importante: Urziri istorice sau curs metodic Teleorman (1972-1980); şef laborator (1980- de istorie (1851); Foloasele Unirii 1988), director ştiinţific (1988-1990), director Principatelor (1856); Metoda pentru studiul general (1990-2000), Institutul de Cercetare limbii elenice, I, II (1861-1862); Cuvinte pentru Legumicultură şi Floricultură, Vidra, bisericeşti rostite la diferite ocazii (1868); Ilfov. Preocupări didactice, Universitatea Încercări poetice. Discursuri politice. Constantin Brâncoveanu, Piteşti, Argeş Memoare şi scrisori politice (1870). Manuale, (2000~): prorector (2003-2012); preşedintele traduceri din limba greacă, note de călătorie. Senatului (2012~). Volume importante (autor, Distinct: gestionarea patrimoniului Episcopiei coautor): Tratat de producerea legumelor de la Argeş în etapele amintite; reparaţii şi (1998); Carbohidrates in Grain Legumes extinderi la mănăstiri sau biserici; readucerea (London, 2001); Producerea legumelor în Cancelariei episcopale de la Piteşti la Curtea câmp (2002); Horticultura României de-a de Argeş, difuzarea culturii naţionale. lungul timpului (2008); Economia şi Aprecieri publice antume şi postume. tehnologia culturilor agricole (2010). (S.P.P.). Numeroase studii, lucrări ştiinţifice, proiecte, granturi/contracte de cercetare, reuniunii SCUREI, Dimitrie (Cernăuţi, tematice naţionale şi internaţionale. Bucovina, 1846 – Câmpulung, Muscel, 1929). Colaborări de presă, Bucureşti (1990-2000). Profesor, geografie, funcţionar de stat, Membru titular (2002), vicepreşedinte, Secţia manager. Stabilit la Câmpulung, din 1867. Horticultură, Academia de Ştiinţe Agricole şi Liceul Aron Pumnul, Bucovina (1864), Silvice, Bucureşti (2013~), alte foruri Universitatea din Bucureşti. Activitate cunoscute în domeniu. Aprecieri publice. didactică (succesiv): Şcoala Boteni, Muscel (C.D.B.).
28 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Piteşti (1975-1983, 1990, 1996). Exprimări SECARĂ, Gheorghe (n. Teslui, Olt, 28 externe, Germania. Tablouri în mai multe aprilie 1941). Economist, profesor universitar colecţii muzeale şi particulare. expoziţie statistică, manager. Liceul Real, Lupeni, permanentă personalizată, Tileagd (2005). Hunedoara (1961), Institutul de Studii Reabilitări murale, lucrări de ansamblu (în Economice, Bucureşti (1966). Stabilit la colaborare), bisericile ortodoxe: Buciumi, Piteşti, din 1967. Doctorat, statistică, Ştefan cel Mare, Bacău (1984); Aştileu, Bihor Bucureşti (1994). Activitate didactică (1985); Hidişelul de Sus, Bihor (1986); permanentă: Liceul Economic, Piteşti (1967- Drochia, Republica Moldova (1999). 1988), Centrul de Perfecţionare a Personalului Preocupări literare, preşedinte, Societatea Economic din Agricultură, Dobrogostea, Culturală Curtea Nouă, Argeş, România Argeş (1988-1993, director fondator); (1990). Colaborări tematice, publicaţii din Universitatea din Piteşti (1993~): secretar Argeş, emisiuni media, alte exprimări ştiinţific al Senatului/cancelar (1996-2000); comunitare. Aprecieri publice. (S.C.N.). prorector (2000-2004); rector (2004-2008). Profesor universitar din 1998. Volume SECĂRESCU, Aurel (Piteşti, Argeş, 6 importante: Statistica (1999); Statistică noiembrie 1891 – Piteşti, Argeş, 1957). Ofiţer aplicată (2002, în colaborare); Statistica: de carieră, aerostier. Şcoala Militară, Teorie şi aplicaţii (2004, în colaborare); Regimentul 6 Artilerie, Piteşti (1911). Statistica microeconomică şi Brevetat, observator din balon. Ascensiune la macroeconomică (2009, în colaborare); bordul unui balon captiv (1916, combatant, Statistică economică: Manual universitar Primul Război Mondial (1916-1918). Misiune pentru Învăţământul Frecvenţă Redusă specială de observaţie, deasupra frontului (2010, în colaborare). Numeroase articole, inamic, salt cu paraşuta din balonul incendiat studii, comunicări, referate, interviuri, de aviaţia germană (1 martie 1917). reuniuni tematice naţionale şi internaţionale, Comandant, Compania 2 Aerostaţie, Piteşti granturi/contracte de cercetare. Documentări (1919-1940). Diverse atestări documentare externe, state europene. Membru, diverse inedite în domeniu, Centrul de Studii şi asociaţii specializate în domeniu, colegii Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Piteşti. redacţionale, fundaţii. Contribuţii directe la: Aprecieri publice antume şi postume. înfiinţarea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi (G.I.N.). Administrative; diversificarea profilurilor, aplicarea reformei curriculare, asigurarea SECEREA ARGEŞULUI (1920~1924; resurselor umane, în vederea optimizării 1929). Publicaţie periodică, editată la Piteşti cursurilor, seminariilor şi laboratoarelor; (25 aprilie 1920-1924; 1928-1929), integrarea Universităţii în comunitatea locală. subintitulată Organ al Partidului Ţărănesc Recunoaşteri publice. (M.C.S.). din Argeş. Secretar de redacţie: Ion I. Rădulescu (v.). Tipografia Progresul SECARĂ, Traian (n. Cătălani, Tileagd, Alexandru Haralambie Rădulescu (v.). Bihor, 5 mai 1947). Artist plastic, pictură, Articole politice, versuri satirice, folclor, artă sacră, muzeograf. Stabilit la Piteşti, probleme economice, cronici, divertisment. Argeş, din 1975. Şcoala Medie Aleşd, Bihor Colaboratori: Mihail Călinescu (v.), Grigore (1964), Institutul de Arte Plastice Nicolae T. Coandă (v.), Nicolae Brânzeu (v.), Marin Grigorescu, Bucureşti (1975), Clasa Corneliu Piţigoi (v.). Diverse atestări documentare. Baba. Muzeograf, Galeria de Artă, Piteşti (I.I.B.). (1975-1984). Specializare, Patriarhia Română, atestare în domeniul picturii SECERA MUSCELULUI eclesiastice. Expoziţii personale sau de grup, (1922~1937). Publicaţie săptămânală (lunară
29 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI din anul II), apărută la Câmpulung, Muscel, din Principatele Unite, prin decretul Domnesc subintitulată Ziar al Partidului Ţărănesc. Nr. 606, semnat de Alexandru Ioan Cuza Primul număr: 1 februarie 1922. Girant (1859-1866), la 5 august 1862. responsabil: Ion G. Muşatescu (avocat). Responsabilitatea construirii şi întreţinerii Tipografia Gheorghe N. Vlădescu, podurilor şi drumurilor principale din judeţele Câmpulung, Muscel (v.). Articole social- Argeş, Muscel, Dâmboviţa, denumite, prin politice, mesaje, ştiri; versuri satirice, Legea adoptată în 1868, căi naţionale. epigrame, parodii. Texte de Simion Reorganizări ulterioare, raportate, în Mehedinţi, Ion Mihalache (v.). Colaboratori: principal, la: extinderea şi modernizarea Alexandru Muşatescu (v.), Dumitru A. traseelor rutiere spre Bucureşti, Craiova, Vlădescu, Moise Marinescu, Nicolae P. Şuţa Râmnicu-Vâlcea, Braşov; realizarea primei (avocat), alţi fruntaşi politici din Câmpulung. autostrăzi din România (1967-1973); Diverse atestări documentare. (I.I.B.). executarea Drumului Naţional Transfăgărăşean (1970-1974). Districte, SECERA ŞI CIOCANUL (1951-1989). cantoane, baze de producţie, echipe şi utilaje Publicaţie cotidiană (1951-1974) şi specifice. Investiţii guvernamentale. săptămânală (1974-1989), apărută la Piteşti, Valoroase lucrări inginereşti de artă, atelier Argeş. Subtitlu: Organ al Comitetului mecanic central (1985), sediul administrativ Regional/Judeţean al Partidului funcţional (1986), inaugurate cu ocazia Muncitoresc/Comunist Român şi al desfăşurării Conferinţei VII pe ţară, Piteşti, 10 Sfatului/Consiliului Popular octombrie 1986. Sărbătorirea celor 130 de ani Regional/Judeţean Argeş. Primul număr: 16 de pe DN 73 C, Schitu Goleşti - Curtea de martie 1951. Redactori - şefi cu activitate Argeş; 22 mai 1992, şef secţie, Ioan Gheorghe îndelungată: Gheorghe Stănculescu (v.), (v.). În 2011: atribuţii, exclusiv, pentru zona Nicolae Oanţă (v.). Redactori - şefi Argeş-Muscel, gestionate sub patronajul adjuncţi/secretari de redacţie: Dumitru Ministerului Transporturilor, Direcţia Opincaru, Gheorghe Dumitraşcu (v.), Marin Generală de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale Manolache (v.); redactori/şefii de din România, şef secţie, Sebastian Aldea. rubrică/redactori principali, Horaţiu Mahu Numeroase implicări în evoluţia localităţilor (v.), Ion Popescu (v.), Marin/Marius urbane şi rurale din acest areal. (G.N.P.). Diaconescu (v.), Traian Ulmeanu (v.), Ioana Girardi (v.), Gheorghe Buţoiu (v.), Cicerone SEKELY, Carol (Secolul XIX). Medic, Muşat, Constantin Apostol (v.), Ion Ţuca, proprietar urban, origine transilvăneană. Gelu Bratu (v.). Încetarea apariţiei, 22 Stabilit în Argeş, din 12 mai 1832. Facultatea decembrie 1989, în contextul evenimentelor de Medicină, Viena, Imperiul Habsburgic. revoluţionare din Capitală. Articole de fond, Medic-şef, Ocrugul/Regiunea IV Argeş- reportaje, analize, anchete, comentarii, Muscel, sediul la Piteşti (1932), structură informaţii, note, interviuri, mese rotunde, ştiri adoptată prin Regulamentul Organic (1831). externe, cronici. Rubrici speciale pentru: Transferat, temporar, Câmpulung (30 mai industrie, agricultură, investiţii, învăţământ, 1833), pe timpul combaterii molimei de vărsat cultură. Implicări constante în realităţile din şi lingoare, care bântuiau în Muscel. Argeş-Muscel. (I.I.B.). Nominalizat, Catagrafia Episcopiei Argeşului (23 septembrie 1847), domiciliul SECŢIA NAŢIONALĂ DE stabil, Mahalaua Sfântul Nicolae, Piteşti. DRUMURI/CIRCUMSCRIPŢIA III Religie calvină. Competenţe pentru PODURI ŞI ŞOSELE, PITEŞTI (1862~). localităţile judeţului Muscel. Înscris în diverse Unitate teritorială specializată, înfiinţată, documente ale timpului. Aprecieri publice împreună cu alte 11 structuri asemănătoare antume şi postume. (C.G.C.).
30 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
expropriate prin Legea pentru Reforma SELACOLU, Ecaterina C. (Sfârşitul Agrară din 23 martie 1945, adoptată de secolului XIX - Prima jumătate a secolului guvernul condus de Petru Groza, ori deciziile XX). Mare proprietar funciar din Argeş. ulterioare. Retrocedări selective, către urmaşi, Întinse suprafeţe de teren în localitatea după 1990. Surse arhivistice şi alte atestări Verneşti, plasa Argeş, expropriate prin Legea documentare. (I.I.Ş.). pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus de Petru Groza, SEMINARUL TEOLOGIC NEAGOE ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, VODĂ DIN CURTEA DE ARGEŞ (1836~). către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi Instituţie de învăţământ eclesiastic, aparţinând alte atestări documentare. (I.I.Ş.). Episcopiei Argeşului/ şi Muscelului, înfiinţat conform prevederilor Regulamentului SELCA/ANTREPRIZA/ŞANTIERUL preparandial, valabil de la 2 noiembrie 1834. DE CONSTRUCŢII Nr. 1, PITEŞTI Iniţial, sediul în Piteşti, Argeş (1836-1838). (1975~). Unitate specializată, importantă Fondator: Ilarion, Gheorghiadis (v.). pentru redefinirea urbană a reşedinţei Contribuţii distincte la evoluţia şcolii Argeşului. Denumirea actuală, SC Selca SA, preoţeşti: episcopii Clement (v.), Ghenadie din 1991. Anterior: şantier (1975-1978), Ţeposu (v.), Ghenadie Petrescu (v.), Calinic antrepriză (1978-1991), aparţinând Trustului Argatu (v.); patriarhul Iustinian Marina. Sedii de Construcţii Argeş. Manageri cunoscuţi: Ion succesive: Schitul Buliga, Piteşti (1836- Popescu (v.), Gheorghe Măndiţă (v.), Ioan 1838); local propriu, Curtea de Argeş (1838- Bat (v.). Privatizare, prin cumpărarea 1839; 1859-1866, arhitect, Iohann Schlatter; acţiunilor de SC Alcadivo SA (1998). Locaţie 1881-1901; 1925~). Mănăstirea Curtea de proprie, strada Depozitelor, Piteşti. Lucrări Argeş (1839-1859; 1866-1881). Încetarea reprezentative: Primăria (1993-1995) şi temporară a activităţii specifice (1848-1851; Catedrala Ortodoxă din Mioveni, Argeş 1901-1919; 1933-1934; 1941-1945; 1948- (1995-2011); Sediul Inspectoratului de Poliţie 1955; 1957-1968; 1977-1990). Pregătirea Argeş (2005-2007); Staţia de Epurare Prundu, preoţilor pentru parohiile ortodoxe din Piteşti (2010-2011, modernizare). Colaborări România. Directori cunoscuţi: Anania constante cu instituţii publice, agenţi Melegă, Stanciu Vătăşescu, Dimitrie Jianu economici, alte structuri asemănătoare. (v.), Ghelasie Basarabeanu, Zaharia Boerescu, Activitate profitabilă. Implicări comunitare Gheorghe Drăgănescu. Edificarea noului permanente. (D.I.G.). complex şcolar (1924-1936): săli de clasă, internat, bibliotecă, fermă agricolă. SELTEA, Constantin (A doua Reorganizare fundamentală după 1990. jumătate a secolului XIX - Începutul secolului Adaptarea la cerinţele proprii etapelor XX). Mare proprietar funciar din Argeş. contemporane, absolvenţi pentru admiterea în Întinse suprafeţe de teren, localitatea Cepari, facultăţi teologice, promovarea proiectelor plasa Argeş, expropriate prin Legea pentru specifice domeniului. Scrieri monografice: definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie George C. Drăgănescu (1900); Mihai Chiriţă. 1921, aplicată de guvernul condus de Importante atestări documentare. (S.P.P.). Alexandru Averescu. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.). SEMINARUL TEOLOGIC PATRIARHUL MIRON DIN SELTEA, Nicolae (Sfârşitul secolului CÂMPULUNG (1922-1934; 1994~). XIX - Prima jumătate a secolului XX). Mare Instituţie liceală de învăţământ eclesiastic, proprietar funciar în Argeş. Întinse suprafeţe organizată în spaţiile Mănăstirii Negru Vodă, de teren din localitatea Urşi, plasa Cuca, sub înaltul patronaj al Patriarhiei Ortodoxe
31 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Române (1 septembrie 1922). Interior, şcoala de cântăreţi bisericeşti (1911-1914). SEPEŢEANU, Haralambie (Secolul Denumire personalizată (1925). Prevalenţă XX). Profesor, istorie, funcţionar de stat, pentru: orfanii Primului Război Mondial inspector ministerial, publicist. Originar din (1916-1918), fiii invalizilor de război şi ai Argeş, domiciliat la Piteşti. Şcoala Normală preoţilor din Muscel, durata studiilor, opt ani, de Băieţi, Piteşti (1930), Universitatea din 34 de materii, 20 de profesori. Prima promoţie Bucureşti (1935). Activitate didactică: Şcoala (1930), director, Isaia Nicolescu, absolvenţi Normală/Şcoala Medie Nr. 3/Colegiul excepţionali, viitorul patriarh, Iustin Moisescu Alexandru Odobescu, Piteşti; licee din (v.), respectiv Ion Pulpea, devenit profesor Capitală: Ministerul Învăţământului, universitar la Facultatea de Teologie, Bucureşti. Distinct: director, Căminul Bucureşti (1939-1988). Incendiu devastator (8 Cultural Judeţean Argeş (1945-1950). mai 1934), încetarea activităţii. Transferarea Iniţiative privind reactivarea aşezămintelor elevilor: Şcoala Normală, Câmpulung rurale interbelice; organizarea instituţiilor de (provizoriu); Seminarul Teologic Curtea de stat specifice etapei invocate; diversificarea Argeş. Redeschidere instituţională (1994), activităţilor artistice. Fondator, Corala prin grija patriarhului Teoctist, a epsicopului Cântarea Argeşului, Piteşti (17 ianuarie Argeşului şi Muscelului, Calinic Argatu (v.). 1946), numeroase spectacole (1946-1948). Diverse atestări documentare. (M.M.B.). Colaborări, publicaţii ale timpului, editate la Piteşti. Implicări constante în viaţa Cetăţii. SENESLAU (Secolul XIII). Voievod, Atestări documentare, Biblioteca Judeţeană ~1247~, stăpân al teritoriilor româneşti din Dinicu Golescu, Argeş. Aprecieri publice stânga Oltului, reşedinţă la Argeş, perceput antume şi postume. (L.I.P.). ca fondator al unei formaţiuni administrative medievale prestatale în Depresiunea Titeşti SERAFIM (Sfârşitul secolului XIX~). sau Aref. Nominalizat, prin Diploma Familie tradiţională din Piteşti, Argeş. Cadre Ioaniţilor, 2 iunie 1247, emisă de regele didactice, muzicieni, funcţionari publici. Mai Ungariei, Bela IV (1235-1270), cu drepturi cunoscuţi: Nicolae V. S. (v.), formator de depline asupra acestui teritoriu. Stimularea talente, artă plastică, membru fondator, activităţii economice locale, fixarea Societatea Corală Farmecul, Piteşti (1908); structurilor sociale, a dărilor şi a slujbelor în Mihail N. S., animator cultural, societăţile raport de proprietăţile funciare. Lansarea culturale Liedertafel şi Farmecul, Piteşti; zonei Argeş, ca nucleu al viitorului stat Ţara Traian N. S., inspector, Casa Autonomă a Romnânească. (V.G.N.). Monopolului Statului, Bucureşti, Filiala Argeş; instrumentist, vioară, Cvartetul din SENTINELA ARGEŞULUI Piteşti (1925~); profesor, Liceul de Muzică, (1920~1923). Publicaţie săptămânală, apărută Piteşti (1960-1968). Implicări constante în la Piteşti, subintitulată Ziar popular viaţa Cetăţii. Evocare, Silvestru D. Voinescu independent al apărătorilor neamului. (v.), Un secol de activitate corală în Piteşti Primul număr: 8 august 1920, editat de (1971). Alte atestări comunitare. (L.I.P.). Societatea Munţii Coţi a demobilizaţilor. Fondatori: Vasile Purcăreanu (v.). SERAFIM, Nicolae V. (A doua Tipografiile Transilvania Iosif Schreier (v.) şi jumătate a secolului XIX - Începutul secolului Liga Poporului, Piteşti. Scopul gazetei: XX). Artist plastic, pictură, profesor, desen şi promovarea revendicărilor demobilizaţilor din caligrafie. Domiciliat la Piteşti, Argeş. Studii Primul Război Mondial, cu deosebire, în domeniu, Paris, Franţa. Activitate împroprietărirea. Diverse atestări didactică, Gimnaziul de Băieţi/Colegiul Ion documentare. (I.I.B.). C. Brătianu, Piteşti (1872-1878; 1882-1904).
32 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Tablouri, desene, schiţe, tematică laică sau (1787); 12 mineie de la Buda (1804-1805); eclesiastică, aflate, parţial, în patrimoniul unor Slujba Sfântului Nifon (1806); Octoihul familii sau instituţii din Piteşti (Biblioteca (1811). Traduceri din limba greacă: Apologia Judeţeană Dinicu Golescu, Colegiul Ion C. (1819); Şase cuvinte pentru preoţie de Brătianu, Biserica Sfântul Gheorghe). Sfântul Ioan Gură de Aur (1820). Valoroase Diverse implicări în viaţa Cetăţii. Invitaţie atestări documentare. Importante aprecieri nominalizată la inaugurarea Palatului publice antume şi postume. (S.P.P.). Comunal Piteşti (30 octombrie 1886), primar Nicolae Constantinescu (v.), astăzi, Galeria de SFATUL NEGUSTORESC DIN Artă, alte atestări documentare. Aprecieri PITEŞTI (Sfârşitul secolului XIX – Prima publice antume şi postume. (S.C.N.). jumătate a secolului XX). Asociaţie profesională a micilor întreprinzători, SERGHIADE/SERGIESCU, Toma domiciliaţi în reşedinţa Argeşului, caracter (Conţeşti, Davideşti, Muscel, 1812 - ?). deschis, activitate realizată paralel cu institutor, funcţionar de stat, pitar. Pregătire exprimarea Camerei de Comerţ şi Industrie, didactică în Capitală. Activitate specializată: Piteşti. Demersuri relevante pentru perioada Şcoala Publică Naţională, Râmnicu Vâlcea interbelică: reuniuni sistematice; mijlocirea (1835-1843); Şcoala Primară Domnească, contractării creditelor bancare; organizarea Piteşti, Argeş (1843-1848), director. unor expoziţii economice; edificarea sediului Colaborări în domeniu, cu Petrache Poenaru propriu (intersecţia strada Fraţii Goleşti - (v.) şi Nicolae Simonide (v.). Iniţiative Calea Craiovei, demolat în 1978. Implicare în privind: construirea, extinderea, dotarea acte caritabile: donarea, prin intermediul instituţiilor de învăţământ amintite; sporirea Primăriei Piteşti, a sumei de 188 550 lei, numărului de elevi; implicarea cadrelor pentru victimele cutremurului din 9/10 didactice în viaţa comunitară. Participant la noiembrie 1940. Consemnări documentare în acţiunile protestatare din 1848, în Piteşti, Istoria municipiului Piteşti (1988), alte surse destituit după înfrângerea revoluţiei. Diverse arhivistice sau bibliografice. (T.C.A.). atestări documentare. Aprecieri publice antume şi postume. (I.M.D.). SFATUL ORAŞULUI PITEŞTI (1582-1864). For administrativ al localităţii, SEVASTIAS, Iosif (Malaia, Vâlcea, constituit din reprezentanţi ai mahalalelor şi 1750 - Bucureşti, 27 octombrie 1820). Înalt profesiunilor importante ale urbei, numiţi, ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, cărturar. convenţional, pârgari (de regulă, 12). Erau Activitate eclesiastică în Argeş (13 decembrie coordonaţi de un judeţ, care împărţea 1793 - 27 octombrie 1820). Ierodiacon, dreptatea, mai cunoscuţi: Ivan (1596), Andrei ieromonah, protosinghel, Episcopia (1636), Pătru (1677-1678), Draga Gheorghe Râmnicului; egumen, Mănăstirea Sfântul (1688). Colaborări cu: dregătorul domnesc Dumitru, Craiova, Dolj; episcop onorific, de (pârcălab, postelnic, ceauş, logofăt); episcopul Sevasta, Armenia (1792). Primul episcop al Argeşului; căpitanul Argeşului. Personalitate noii eparhii de la Argeş. Iniţiator: pregătirea juridică din 1831, prin Regulamentul Organic preoţilor, Şcoala Mănăstirii Antim, Bucureşti; al Ţării Româneşti, legiuire ce acorda tipografiile pentru cărţi bisericeşti, Curtea de autonomie principalelor aşezări din Muntenia. Argeş (1803), Râmnic, Bucureşti; restaurări, Confirmarea preşedintelui Sfatului de Curtea mănăstirile Curtea de Argeş (1804) şi Robaia, de la Bucureşti. Reorganizări importante după Muşăteşti, Argeş. Noi ctitorii: Valea Danului, 1864. Numeroase atestări documentare. Galeş/Brăduleţ, Săliştea/Uda (Argeş); Brezoi, (I.T.B). Malaia (Vâlcea). Volume editate: Evanghelie (1784); Penticostar (1785); Liturghier
33 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
SFATUL POPULAR AL stabilite prin Legea Nr. 5, din 6 septembrie JUDEŢULUI ARGEŞ (1949-1950). 1950. Reşedinţă: Câmpulung, Argeş. Domenii Instituţie administrativă tranzitorie, prioritare: relansarea activităţii economice, competenţe stabilite prin Legea Nr. 17, din 15 sociale şi culturale; evidenţa demografică; ianuarie 1949, privind activitatea la nivelul întreţinerea căilor rutiere de interes local; comunelor, plaselor, oraşelor, judeţelor. extinderea electrificării; generalizarea Preluarea atribuţiilor Consiliului Popular învăţământului de şapte ani; construirea de Judeţean Argeş (1948-1949). Comitet şcoli, dispensare, cămine culturale. Deputaţi Executiv Provizoriu, instalat la 10 aprilie raionali, sesiuni trimestriale, comitet executiv, 1949, comisii pe domenii, preşedinte, preşedinte, vicepreşedinţi, secretar, secţii, vicepreşedinţi, secretar, birouri, secţii, birouri, funcţionari. Analize privind realizarea sectoare specializate, funcţionari. programelor anterioare, adoptarea unor Subordonare guvernamentală, reşedinţă la planuri de măsuri pentru etapele viitoare, Piteşti, personalitate juridică, drept de control fixarea obiectivelor specifice instituţiilor asupra sfaturilor populare din localităţile raionale specializate şi localităţilor rurale. teritoriale. Structură asemănătoare pentru Preocupări asemănătoare la celelalte raioane judeţul Muscel. În continuare: Sfatul Popular din Regiunea Argeş: Băbeni-Bistriţa, Costeşti, Regional Argeş/Piteşti (1950-1968). Diverse Curtea de Argeş, Drăgăneşti-Olt, Drăgăşani, atestări documentare. (I.T.B.). Găeşti, Horezu, Piteşti, Potcoava, Râmnicu- Vâlcea, Slatina, Topoloveni, Vedea. Încetarea SFATUL POPULAR AL activităţii conform Legii nr. 2, din 16 JUDEŢULUI MUSCEL (1949-1950). februarie 1968. Diverse atestări documentare. Instituţie administrativă tranzitorie, (M.M.B.). competenţe stabilite prin Legea Nr. 17, din 15 ianuarie 1949, privind activitatea la nivelul SFATUL POPULAR AL comunelor, plaselor, oraşelor, judeţelor. RAIONULUI PITEŞTI (1950-1968). Preluarea atribuţiilor Consiliului Popular Instituţie administrativă de stat, cu Judeţean Muscel (1948-1949). Personalitate personalitate juridică, subordonată Sfatului juridică, buget propriu, atribuţii Popular Regional Argeş. Responsabilităţi coordonatoare asupra localităţilor aferente teritoriale, coordonatoare asupra celor 28 de pentru domeniile economic, social, cultural. comune (1960), conform prevederilor Legii Comitet Executiv Provizoriu, instalat la 10 Nr. 5, din 6 septembrie 1950. Domenii aprilie 1949, comisii pe domenii, preşedinte, prioritare (selectiv): relansarea activităţilor vicepreşedinţi, secretar, secţii, sectoare, economice, sociale, culturale; evidenţa birouri specializate, funcţionari. Subordonare demografică, întreţinerea căilor rutiere; guvernamentală, reşedinţă la Câmpulung. generalizarea învăţământului de şapte ani; Încetarea activităţii, conform Legii Nr. 5, din extinderea electrificării Sediu şi aparat 6 septembrie 1950, apariţia Sfatului Raional propriu. Deputat raionali, sesiuni trimestriale, Muscel, existent până în 1968. Diverse comitet executiv, preşedinte, vicepreşedinţi, atestări documentare. (M.M.B.). secretar, secţii, birouri specializate, funcţionari. Structuri asemănătoare la SFATUL POPULAR AL raioanele: Băbeni Bistriţa, Costeşti, Curtea de RAIONULUI MUSCEL (1950-1968). Argeş, Drăgăneşti-Olt, Drăgăşani, Găeşti, Instituţie administrativă de stat, cu Horezu, Muscel, Potcoava, Râmnicu Vâlcea, personalitate juridică, subordonată Sfatului Slatina, Topoloveni, Vedea. Încetarea Popular Regional Argeş. Responsabilităţi activităţii conform Legii Nr. 2, din 16 teritoriale de coordonare asupra oraşului februarie 1968. Diverse atestări documentare. Câmpulung şi a celor 31 de comune (1960), (I.T.B.).
34 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
permanentă, Intreprinderea Textila, Piteşti: SFATUL POPULAR REGIONAL tehnolog (1958-1959); şef serviciu mecanic ARGEŞ/PITEŞTI (1950-1968). Instituţie (1959-1970); director tehnic (1970-1974), administrativă, subordonată Guvernului, director general (1974-1990). Unitate etalon înfiiţată în urma reorganizării teritoriale a pe ţară, distinsă cu Titlul de Erou al Muncii ţării, stabilită conform Legii Nr. 5, din 6 Socialiste (1983). Director fondator şi septembrie 1950, publicată în Buletinul acţionar: SC Novatex SA, Piteşti (1990-1997); Oficial al Republicii Populare Române, din 8 SC Textilcotton SA, Piteşti (1997-2000). septembrie 1950, modificată prin Decretul Simpozioane, consfătuiri, interviuri. Nr. 331, din 1952. Reşedinţă la Piteşti, Colaborări cu firme din Spania şi Germania, personalitate juridică, atribuţii pe teritoriul export în numeroase ţări africane, asiatice, Regiunii Argeş (1950-1952; 1961-1968), sud-americane. Contribuţii importante la respectiv Regiunii Piteşti (1952-1961), redimensionarea contemporană a industriei constituită din fostele judeţe Argeş, Muscel, textile din Argeş. (I.D.P.). Olt, Vâlcea. Competenţe prevăzute în Decretul Nr. 259, din 28 decembrie 1950, SFETCU BURDEANU, Tita (Palanga, privind funcţionarea sfaturilor populare. Popeşti, Argeş, 5 mai 1920 - ?). Solistă, Deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale muzică populară românească, realizator regionale, sesiuni ordinare şi extraordinare, media. Şcoală Agricolă, Găeşti, Dâmboviţa comitet executiv, comisii pe domenii (1938), Institutul de Folclor, Bucureşti prioritare, preşedinte, vicepreşedinţi, secretar, (1949). Activitate profesionistă: Radio- birouri, secţii, sectoare, unităţi specializate, Bucureşti (1946-1950), prezenţe constante, funcţionari. Program de lucru raportat la: emisiunea Ora satului; ansambluri artistice prevederile oficiale, deciziile proprii, din Capitală. Numeroase turnee interne şi obiectivele naţionale, zonale, locale. internaţionale, împreună cu Maria Tănase, Coordonarea activităţii sfaturilor populare Maria Lătăreţu, alţi interpreţi şi dirijori orăşeneşti Piteşti, Câmpulung, Curtea de renumiţi. Piese de referinţă: Brâul de la Argeş, Drăgăşani, Găeşti, Râmnicu Vâlcea, Muscel; Pupa-ţi-aş coama, Bălan; Dulce-i Slatina şi a celor raionale Băbeni – Bistriţa, vinul ghiurghiuliu, Hora precupeţelor; Hai Costeşti, Curtea de Argeş, Drăgăneşti – Olt, salcâm, salcâm. Discografie. Consemnări Drăgăşani, Găeşti, Horezu, Muscel, Piteşti, critice favorabile, alte aprecieri comunitare. Potcoava, Râmnicu Vâlcea, Slatina, (L.I.P.). Tololoveni, Vedea, totalizând, statistic, 15 800 km2, 365 de comune, 1 533 de sate. La 1 SIBIANU, Iacob (Braşov, 1864 - ?). iulie 1959, populaţie recenzată, 1 158 130 de Profesor, muzică, dirijor, cor, orchestră, locuitori, comparativ cu 917 680, în fanfară, instrumentist. Stabilit la Câmpulung, decembrie 1930. După 1968: Consiliul Muscel, în 1895. Studii de specialitate, Braşov Popular al judeţului Argeş, unitate şi Bucureşti, Conservatorul de Muzică şi Artă administrativă cuprinzând inclusiv zona Dramatică (1894). Prim violonist, Opera tradiţională Muscel. Numeroase atestări Italiană, din Capitală. Activitate didactică, la documentare. (I.T.B.). Câmpulung: Şcoala Normală/Colegiul Pedagogic Carol I; Liceul/Colegiul Dinicu SFETCOVICI, Mircea V. (n. Şipote, Golescu (1895~). Organizarea mai multor Iaşi, 24 februarie 1934). Inginer mecanic, formaţii artistice ale elevilor, numeroase industrie textilă, manager. Stabilit la Piteşti, spectacole în aşezări urbane şi rurale din Argeş, din 1958. Şcoala Medie Tehnică Argeş, Braşov, Dâmboviţa, Muscel, Olt, Metalurgică, Buzău (1952), Institutul Vâlcea. Formator de talente. Implicări Politehnic, Iaşi (1958). Activitate specializată constante în viaţa Cetăţii. Atestări
35 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI documentare: Câmpulung-Muscel. Ieri şi azi instrucţiuni, dezbateri pe diverse teme. (1974). Aprecieri publice antume şi postume. Senator de Argeş (1937-1939), reprezentând (L.I.P.). Partidul Naţional Ţărănesc. Adept al neangajării masive a României pe Frontul de SIBICEANU, Aurel (n. Baloteşti, Ilfov, Est (1941). Contribuţii însemnate la 1 iunie 1955). Lucrător industrial, scriitor, consolidarea şi diversificarea Forţelor Armate editor. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1971. Române în perioada interbelică. Deţinut Studii şcolare profesionale şi liceale în politic: arestat (1946), anchetat, judecat, domeniul chimiei, Piteşti. Activitate condamnat, zece ani temniţă grea, executaţi productivă, Combinatul Petrochimic/SC parţial. Decedat, Penitenciarul Aiud. Arpechim SA, Piteşti (1973-2007). Colaborări Aprecieri publice antume şi postume. media: România Actualităţi, Bucureşti: (C.D.B.). Viitorul Argeşului; revista Argeş (Piteşti). Volume importante (versuri): Aflările (1977); SILIŞTEANU, Florian (n. Siliştea, Ziua Cuvântului (1979); Cartea Făpturii Căteasca, Argeş, 9 octombrie 1962). Lucrător (1987, 2001); Priveliştile Scribului (2008). industrial, scriitor, editor. Studii şcolare Memorialist. Implicări în viaţa Cetăţii. profesionale la Arad (1984) şi liceale în Membru, Uniunea Scriitorilor din România, Piteşti, Argeş (1988). Activitate productivă, Filiala Piteşti (1990), alte aprecieri publice. unităţi economice locale (1988-1990). (M.M.S.). Participant direct la evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, Piteşti şi SICHITIU, Ion (Schela, Gorj, 19 Bucureşti. Reporter special Curierul Zilei ianuarie 1878 – Aiud, Alba, 20 aprilie 1952). (1994~). Volume importante (versuri): Cearta Ofiţer de carieră, general, demnitar, cu umbra (1998); Nunta de semne (2004); parlamentar. Membru marcant, Partidul Fratele meu, Dumnezeu (2006); Pământ Naţional Ţărănesc. Integrat spaţialităţii nicăieri (2008). Distinct: Meseria de martor. argeşene prin diverse iniţiative comunitare. De la Mineriadă, pe Frontul din Iugoslavia Şcoala de Ofiţeri de Artilerie şi Marină, (reportaje, 2000). Director-fondator, Craiova, Dolj (1899), Şcoala de Artilerie şi săptămânalul Manifestul român (2005). Geniu, Germania (1904), Şcoala Superioară Colaborări media: Prima TV (Bucureşti); de Război, Bucureşti (1911). Succesiv: cotidianul Argeşul şi revista Argeş (Piteşti). responsabilităţi militare executive (1914- Diverse implicări în viaţa Cetăţii. Membru, 1916); şef cabinet, generalul Constantin Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Prezan, Marele Cartier General (1916-1917); Piteşti (2007). Alte aprecieri publice. şef secţie operaţii, Marele Stat Major (1918- (M.M.S.). 1920); profesor, Şcoala Superioară de Război, Bucureşti (1921-1926). Şeful SILIŞTEANU, Nicolae I. M. (Sfârşitul comandamentelor: Trupe Aeronavale (1930- secolului XIX - Prima jumătate a secolului 1932); Forţe Aeriene (1932-1935); Corpul 1 XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Armată (1935-1937). Distinct: şef, Marele Întinse suprafeţe de teren, localitatea Cepari, Stat Major General (1937); ministru, plasa Argeş, expropriate, parţial, prin Legea Agricultură şi Domenii, Bucureşti (1941- pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, 1942). Volume importante (autor, adoptată de guvernul condus de Petru Groza, colaborare): Detaşamente. Conducerea şi ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, acţiunea lor (1928); Operaţiuni în munţi către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi (1932); Contribuţia comandanţilor de alte atestări documentare. (I.I.Ş.). artilerie (1933); Conducerea trupelor (1935); Elemente de strategie (1936). Studii,
36 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
SILVESTRU (Secolul XIX). Ierarh, utilizare şi aplicaţii (1998); Linii radio şi iconom eparhial. Implicat, direct, în radioreleu (2000). Numeroase articole, studii, evenimentele de la 1848 din Curtea de Argeş. referate, comunicări, granturi/contracte de Arderea Regulamentului Organic, jurământ cercetare, reuniuni tematice naţionale şi pe Noua Constituţie (Proclamaţia de la internaţionale. Inovator şi inventator. Membru, Islaz). Arestat după înfrângerea revoluţiei din diverse asociaţii profesionale în domeniu, alte Ţara Românească, judecat şi întemniţat, aprecieri publice. (M.C.S.). Mănăstirea Văcăreşti, Bucureşti (25 septembrie 1848 – 4 aprilie 1849). Înscris în SIMA, Petre D. (n. Câmpulung, documentele oficiale ale timpului, publicate Muscel, 14 martie 1930). Inginer, construcţii de Constantin D. Aricescu (v.), în 1874. de maşini, profesor universitar. Răspândirea conceptelor moderne în localităţi Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, din Eparhia Argeşului. Aprecieri publice. Muscel (1948), Institutul de Mecanică, (R.S.R.). Braşov (1956). Doctorat, automobile, Braşov (1969). Activitate didactică şi de cercetare, SIMA, Dumitru (Sfârşitul secolului permanentă, Universitatea Transilvania, XIX – Prima jumătate a secolului XX). Braşov (1958-2000). Volume importante: Arhitect, proprietar urban, antreprenor. Culegere de probleme de mecanică tehnică Activitate şi domiciliu la Piteşti, Argeş. (1964); Mecanică tehnică (1984); Statică. Proiecte reprezentative finalizate prin Aplicaţii. (1990). Conducător de doctorat construcţii: edificii publice, case şi (1992). Granturi/contracte de cercetare, dependinţe, lucrări de artă în Cimitirul Sfântul invenţii brevetate, studii, articole, reuniuni Gheorghe, Piteşti. Atelier de proiectare şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Membru, lucrări inginereşti (1930). Preocupări agreate importante asociaţii autohtone în domeniu. de Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, Cetăţean de onoare al Municipiului Primăria Piteşti, Prefectura Argeş. Înscris în Câmpulung, Arşeş. Contribuţii la dezvoltarea Anuarul general al oraşului Piteşti şi învăţământului superior tehnic din România. Judeţului Argeş (1936). Alte atestări Aprecieri publice. (I.A.B.). documentare. Aprecieri publice antume şi postume. (A.I.M.). SIMA, Violetta Lăcrămioara (n. Giurgiu, 12 aprilie 1945). Istoric, arhive SIMA, Ion Gh. (n. Coşoveni, Dolj, 20 civile, publicist. Stabilită la Piteşti, Argeş, din noiembrie 1949). Profesor universitar, ştiinţe 1969. Şcoala Medie, Giurgiu (1963), tehnice, manager. Activitate în Piteşti, Argeş, Universitatea din Bucureşti (1968). din 2004. Studii liceale, la Craiova, Dolj Documentări externe. Activitate specializată (1967), Academia Tehnică Militară, Bucureşti în domeniu., Arhive Naţionale: Filiala Brăila (1974). Doctorat, telecomunicaţii, Bucureşti (1968-1969); Filiala Argeş (1969-1999); (1995). Activitate didactică şi de cercetare: Direcţia Centrală, Bucureşti (1999-2000). Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1980- Volume importante (în colaborare): 1999, 2001-2004); director, Serviciul de Îndrumător în Arhivele Statului Argeş Telecomunicaţii Speciale, Bucureşti (1999- (1984), Piteşti. Mărturii documentare. 1388- 2001); Universitatea din Piteşti (2004~). 1944, I (1988). Studii, articole, referate, Profesor universitar (2005). Volume comunicări, reuniuni tematice naţionale şi importante (în colaborare): Antene (1986); internaţionale. Contribuţii directe la Tehnica microundelor în echipamente de sistematizarea şi prelucrarea fondurilor din transmisiuni (1989); Circuite de adaptare de patrimoniul filialei Piteşti. Preocupări bandă largă în amplificatoarele de redacţionale, revista Argeş. Cultul eroilor, microunde (1995); Touchstone. Manual de Piteşti. Colaborări, cotidiane locale şi
37 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI emisiuni media, instituţii de artă, cultură, (S.C.N.). învăţământ. Diverse implicări în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (S.I.C.). SIMION, Ana D. (Nucşoara, Argeş, 1 ianuarie 1920 – Nucşoara, Argeş, 2011). SIMAN, Constantin I. (n. Sălciua, Proprietar rural, militant politic. Sprijin activ, Alba, 14 iulie 1930). Tipograf, editor, material şi financiar, împreună cu sora sa, manager. Stabilit în Argeş, din 1947. Liceul Marina Chirca (v.), pentru grupările de Traian, Turnu Severin, Mehedinţi (1947). rezistenţă armată anticomunistă Haiducii Specializare, poligrafie, Bucureşti. Muscelului, iniţiatori, Gheorghe Arsenescu Documentare externă: Cehia şi Slovacia. (v.), Toma Arnăuţoiu (v.). Arestată (1949), Succesiv: funcţionar cultural, Plasa Rociu, anchetată, torturată, Securitatea din Argeş (1947-1951); redactor (1951-1970), Câmpulung, Muscel, judecată, condamnată, publicaţiile Secera şi ciocanul; Făclia patru ani închisoare. După eliberare, hidrocentralei (redactor-şef), Petrochimia, continuarea demersurilor amintite. Piteşti, Argeş. Distinct: maistru, şef secţie, Redeschiderea dosarului (1963), o nouă director Întreprinderea Poligrafică/SC Tiparg condamnare, zece ani muncă silnică, cinci ani SA, Piteşti (1970-1995). Tehnologie degradare civică şi confiscarea totală a averii. editorială specială pentru: Un secol de Eliberată (1964), conform prevederilor activitate corală în Piteşti (1971); Localităţile Decretului Nr. 411, privind graţierea generală judeţului Argeş (1971); Piteşti 600. Memento a deţinuţilor politici. Supravegheată până în (1983); Argeş. Cartea Eroilor (1984); Piteşti decembrie 1989. Recunoaşteri publice 600. Studii şi comunicări (1986). Contribuţii postume. (I.I.P.). la: diversificarea activităţii în domeniile enunţate; extinderea şi dotarea Tipografiei de SIMION, Aurică (Cândeşti, Albeştii de Stat din Piteşti, secţii conexe, Câmpulung Muscel, 26 aprilie 1938 – Bucureşti, 2 (Argeş), Slatina (Olt), Râmnicu Vâlcea; noiembrie 1984). Istoric, cercetăror, publicist. adaptarea preocupărilor productive la Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, cerinţele economiei de piaţă după 1990. Argeş (1956), Universitatea din Bucureşti Implicări permanente în viaţa Cetăţii. (1961). Doctorat, ştiinţe istorice, Bucureşti Aprecieri publice. (I.I.B.). (1970). Documentări externe. Activitate specializată: Institutul de Studii Istorice şi SIMION (Secolul XVIII). Zugrav, artă Social-Politice de pe lângă Comitetul Central sacră, formator de talente. Notificat, al Partidului Comunist Român, Bucureşti documentar, Simeon ot Piteşti. Continuator al (1961-1984). Volume importante: Dictatul de tradiţiei familiale, exprimată de tatăl său, la Viena (1972); Regimul politic din preotul Simeon. Reabilitări murale, lucrări de România în perioada septembrie 1940 - ansamblu, icoane, biserici ortodoxe. ianuarie 1941 (1976); Preliminarii politico- Consemnat, prioritar, în Hunedoara, diplomatice ale insurecţiei române din localităţile: Chergheş (1759), Prislop (1759, august 1944 (1979); Agresiunile naziste din 1782), Râul Alb (1770), Haţeg (1777), Europa în anii 1938-1939 (1983); Comitetul Ploscabaia (1780), Subcetate (1783), Naţional Antifascist Român (1985, în Bărişor/Baru Mic (1785), Bar (1787), colaborare, postum). Numeroase studii, Nucşoara (1786-1787), Densuş (1789), articole, referate, comunicări, reuniuni Sânpetru, Ciula Mare, Paroşeni. Colaborator tematice naţionale şi internaţionale. Ample şi elev preferat, Nicolae (v.). Promovarea artei investigaţii arhivistice. Membru, diverse brâncoveneşti în Transilvania, alte contribuţii foruri profesionale autohtone sau la conservarea spiritualităţii autohtone. continentale. Implicări în realizarea unor Aprecieri comunitare antume şi postume.
38 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI proiecte oficiale din Argeş-Muscel. Aprecieri alţi interpreţi şi dirijori renumiţi. În repertoriu: publice antume şi postume. (S.I.C.). hore, sârbe, romanţe, lieduri, piese café- concert. Înregistrări radio şi televiziune, SIMION, Gheorghe (n. Câmpulung, discografie. Ilustraţii muzicale, târgurile Muscel, 5 decembrie 1940). Profesor economice europene de la Leipzig, Germania universitar, educaţie fizică, sportiv de de Est (1958); Copenhaga, Danemarca performanţă, gimnastică, antrenor, manager. (1970); Roma, Italia (1971); Paris, Franţa Şcoala Medie/Dinicu Golescu, Câmpulung, (1971). Premii continentale în domeniu. Argeş (1957), Institutul de Cultură Fizică, Consemnări critice favorabile, alte aprecieri Bucureşti (1965). Doctorat, educaţie fizică, publice. (L.I.P.). Chişinău, Republica Moldova (1998). Activitate didactică şi de cercetare, Institutul SIMION, Sorin N. (Piteşti, Argeş, 27 Pedagogic de 3 ani/Institutul de Învăţământ mai 1932 – Piteşti, Argeş, 25 ianuarie 2001). Superior/Universitatea din Piteşti (1967- Profesor gradul I, matematică, inspector 2010): şef, Catedra Educaţie Fizică şi Sport şcolar, cadru didactic universitar. Şcoala (1975-1979, 1990-1992); secretar ştiinţific, Medie Tehnică de Comerţ, Piteşti (1950), Facultatea de Ştiinţe (1996-2000), Facultatea Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti de Educaţie Fizică şi Sport (2004-2008); (1955). Activitate permanentă la Piteşti: decan (2000-2004). Temporar, Universitatea Şcoala Medie Nr. 2/Colegiul Zinca Golescu Houari Boumediene, Algeria (1979-1985). (1958-1959); Liceul Nicolae Profesor universitar din 1998. Conducător de Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu (1959- doctorat (2003). Volume importante: 235 de 1961); Liceul Sanitar (1961-1962); Institutul exerciţii în lecţia de educaţie fizică şcolară Pedagogic (1962-1975); Inspectoratul Şcolar (2000); Volei. Teorie şi practică în pregătirea şi Casa Corpului Didactic Argeş (1975-2001). începătoarelor la volei (1999); Îndrumător Fondator (în colaborare), Concursul Judeţean metodico-terminologic în gimnastică (2001); de Matematică Dan Barbilian, rezolvitor, Arta pregătirii forţei musculare (2006, în Gazeta Matematică, Bucureşti. Coautor: colaborare). Studii, articole, referate, Caiet metodic al profesorilor de matematică; comunicări, reuniuni tematice, concursuri, Teste pentru admiterea la liceu. Implicări în naţionale şi internaţionale. Antrenor, loturile viaţa Cetăţii. Membru, Societatea de Ştiinţe naţionale ale României, gimnastică juniori Matematice din România, alte aprecieri (1970), volei cadete (1992-1993), volei publice antume şi postume. (M.G.R.). junioare, campioane naţionale (1990, 1994, 1995). Contribuţii directe la înfiinţarea şi SIMIONESCU, Constantin N. (A evoluţia facultăţii amintite, diversificarea doua jumătate a secolului XIX – Începutul mişcării sportive din Argeş - Muscel, secolului XX). Arhitect, proprietar urban, afirmarea continentală a domeniului. Diverse funcţionar public. Imobile, activitate recunoaşteri publice. (M.C.S.). specializată, atelier particular, Câmpulung Muscel. Arhitect - şef al oraşului (1904- SIMION, Radu (n. Ştefan cel Mare, 1908). Proiecte reprezentative finalizate prin Argeş, 27 februarie 1940). Instrumentist, nai, construcţii: Primăria urbană (1906-1907), formator de talente. Liceul de Muzică Dinu astăzi, Casa de Cultură Tudor Muşatescu, Lipatti, Bucureşti (1958), Clasa Fănică Luca. edificiu realizat în mandatul primarului Activitate profesionistă: ansamblurile Alexandru Muşatescu (v.); Şcoala Primară folclorice Periniţa, Rapsodia Română, Bughea de Sus (cartier al oraşului); Cazarma Balada Virtuozii români, Bucureşti (1956~). Pompierilor. Distinct: amplasarea bustului Numeroase turnee interne şi internaţionale, Negru Vodă (1907), operă a sculptorului împreună cu Damian Luca, Gheorghe Zamfir, Dumitru Măţăoanu (v.). Monitorizarea
39 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI realizării Palatului de Justiţie/Tribunalul de comunitare permanente. Nominalizat în: Muscel, arhitect, Gheorghe N. Maxentian (v.). Istoria municipiului Piteşti (1988); Camera Avize pentru ridicarea noilor instituţii ale de Comerţ şi Industrie în istoria economiei statului, locuinţelor stabilimentelor industriale argeşene (2000). Alte atestări documentare. şi comerciale din etapa amintită. Aprecieri Aprecieri publice antume şi postume. comunitare. (M.M.B.). (A.I.M.).
SIMIONESCU, Constantin (n. SIMIONESCU, Teodor (Secolul XX). Poboru, Olt, 25 ianuarie 1937). Economist, Jurist, militant politic, parlamentar. manager, parlamentar. Stabilit la Piteşti, Domiciliat la Piteşti, Argeş. Studii liceale şi Argeş, din 1972. Şcoala Medie, Slatina, Olt universitare, Bucureşti. Avocat, Baroul (1956), Academia de Ştiinţe Economice, Argeş. Colaborator permanent, Camera de Bucureşti (1966). Activitate specializată Comerţ şi Industrie, Piteşti, cenzor (1933). permanentă: şef birou (1966-1972), director Adept al constituirii şi consolidării Blocului economic (1972-1989), Întreprinderea de Partidelor Democrate din România (1944). Piese Auto/Întreprinderea de Autoturisme Membru marcant, Partidul Naţional Ţărănesc, Colibaşi/Mioveni, Argeş; director economic, disident, Partidul Naţional Ţărănesc Anton Întreprinderea de Asistenţă Tehnică şi Alexandrescu, preşedinte fondator, Servicii Auto, Ştefăneşti, Argeş (1989-1992); Organizaţia Argeş (1945-1948), structură consiliere, Banca Comercială Română, constituită în urma deciziei facţiunii centrale, Bucureşti (1996-1999). Studii, analize, Bucureşti (23 februarie 1945). Implicări în rapoarte pe teme de eficienţă financiară. campania electorală din noiembrie 1946, Membru marcant, Frontul Salvării Naţionale. coordonarea activităţii celor 3 500 de membri Senator de Argeş (1992-1996), reprezentând aflaţi în evidenţele proprii (95% locuitori ai Partidul Democraţiei Sociale din România, satelor; 5% intelectuali). Acceptarea unificării vicepreşedinte, Comisia Buget Finanţe. cu Organizaţia Argeş a Frontului Plugarilor Iniţiative legislative, interpelări, interviuri, (30 ianuarie 1948). Prefect al judeţului Argeş emisiuni media. Diverse aprecieri publice. (1944; 1945), nominalizat prin ziarul (C.D.B.). Libertatea, Bucureşti (19 martie 1945). Deputat de Argeş (1946-1948), reprezentând SIMIONESCU, Ion (Sfârşitul secolului Blocul Partidelor Democrate. Oratorie, XIX – Prima jumătate a secolului XX). recunoscut în domeniu, figură marcantă Arhitect, antreprenor, donator comunitar. pentru viaţa Cetăţii (Theo S.). Notificat în Originar din Argeş. Notificat, uneori, Ion Istoria municipiului Piteşti (1988), alte Simionescu - Piteşti. Studii liceale şi atestări documentare. Diverse aprecieri univesitare în Capitală. Documentări externe, publice antume şi postume. (C.D.B.). state europene. Colaborări cu importanţi arhitecţi şi plasticieni ai perioadei din SIMONESCU, Constantin I. (n. Bucureşti, Câmpulung (Muscel), Ploieşti Câmpulung, Muscel, 19 iunie 1897 – 19 (Prahova), Târgovişte (Dâmboviţa), Slatina noiembrie 1942). Ofiţer de carieră, infanterie, (Olt). Proiecte reprezentative finalizate prin general, publicist. Şcoli militare în România. construcţii (la Piteşti): Casa Bobancu (1914- Combatant: Primul Război Mondial (1916- 1915), edificiu în stil naţional, decoraţii 1918), Frontul Carpatic (1916), locotenent, interioare, Rudolf Materna (v.); sediul Frontul din Moldova (1917); Al Doilea Camerei de Comerţ şi Industrie (reparaţie Război Mondial (colonel), Campania din Est capitală), clădirea din Bulevardul Elisabeta, (comandant, Regimentul 39 Infanterie) (1941- astăzi. Bulevardul Republicii, Nr. 63, folosită 1942). Căzut la datorie. Volum important: de şcoli cu profil economic (1914). Implicări Istoricul Regimentului 30 Muscel (în
40 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI colaborare). Oratorie. Studii, analize, aprecieri publice antume şi postume. rapoarte, planuri tactice. General de brigadă (S.D.V.). postmortem (1942). Ordine şi medalii române, alte aprecieri publice antume sau postume. SIMONESCU, Margareta Adela C. (G.I.N.). (n. Câmpulung, Muscel, 8 octombrie 1934). Inginer, electronică, profesor universitar. SIMONESCU, Dan (Câmpulung, Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel, 11 decembrie 1902 – Bucureşti, 11 Argeş (1952), Institutul Politehnic, Bucureşti martie 1993). Membru de onoare al (1957). Doctorat, ştiinţe tehnice, Bucureşti Academiei Române (11 decembrie 1992). (1971). Activitate de cercetare în domeniu: Istoric literar, bibliograf, profesor universitar. Institutul de Fizică Atomică, Măgurele, Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Institutul Agronomic, Nicolae Bălcescu, Argeş (1921), Facultatea de Litere, Bucureşti Comitetul Geologic Român, Bucureşti (1957- (1925). Doctorat, filologie, Bucureşti (1938), 1967). Prestaţii didactice, Institutul docent (1962). Stagii: Franţa, Grecia, Turcia. Politehnic, Bucureşti, Academia Tehnică Activitate didactică: şcoli din Câmpulung Militară, Bucureşti (1961-2004). Volume (1925-1928); universităţile din Bucureşti importante: Circuite logice (1973); Modele (1928-1942, 1952-1968) şi Iaşi (1942-1952). analitice ale tranzistorului bipolar (1981); Şef, Secţia Manuscrise, Biblioteca Academiei Proiectarea unitară a circuitelor electronice Române, Bucureşti, cercetător, Institutul de (1982); Fizicieni femei (1988). Numeroase Istorie Nicolae Iorga, din Capitală. Volume studii, articole, comunicări, reuniuni tematice importante: Viaţa literară şi culturală a naţionale şi internaţionale în domeniu. Mănăstirii Câmpulung Muscel în trecut Premiul Aurel Vlaicu al Academiei Române (1926); Sibilele în literatura română (1928); (1983). Preocupări literare. Cetăţean de Bibliografia românească veche, III (1936), Onoare al oraşului Câmpulung. Contribuţii la IV (1944, în colaborare); Literatura dezvoltarea învăţământului şi cercetării românească de ceremonial (1939); Codex ştiinţifice naţionale în deceniile Aureus (1972). Numeroase studii, articole, contemporane. (I.A.B.). comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Conducător de doctorat. Editor SIMONIDE, Nicolae/SIMEON de cronici, documente, hrisoave domneşti. COLAN, Nicolae (Câmpulung, Muscel, 1804 Colaborări la numeroase reviste din ţară şi – Bucureşti, 1886). Institutor, funcţionar de străinătate. Fondator: învăţământul stat, magistrat. Şcoala Grecească, Bucureşti biblioteconomic; normele organizării (1831), poliglot, limbile elină, latină, colecţiilor, evidenţei cititorilor, folosirii franceză. Fondator: Şcoala Românească, clasificării zecimale în unităţile noastre de Giurgiu (1831-1833); Şcoala lectură publică. Membru: Uniunea Scriitorilor Domnească/Naţională Nr. 1, Piteşti, Argeş, din România (1965); Societatea Flacăra primul director (1833-1843). Înfiinţarea mai Muscelului; alte foruri ştiinţifice autohtone şi multor unităţi săteşti pentru copiii din Argeş continentale. Contribuţii deosebite la (1838), revizor, Eforia Şcoalelor din Ţara descoperirea şi valorificarea textelor din Românească (1843-1848). Înrudit, prin literatura medievală; integrarea culturii căsătorie, cu familia Brătianu (v.), îndrumarea tradiţionale în spiritualitatea europeană; pregătirii iniţiale a lui Ion C. Brătianu (v.). promovarea imaginii instituţiilor din Argeş- Participant la evenimentele de la 1848 din Muscel. Implicări comunitare permanente. Piteşti, ales ocârmuitor/prefect de Argeş (23 Cetăţean de Onoare al oraşului natal, stradă iunie - 5 iulie 1848) şi judecător, Tribunalul eponimă la Câmpulung, alte valoroase Argeş (12 septembrie1848). Stabilit în Capitală, preocupări judiciare. Numeroase
41 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI atestări documentare. Eponimie, stradă în intereselor şi reprezentarea publică a municipiul Piteşti, alte aprecieri publice membrilor afiliaţi Cercului Industrial şi antume şi postume. (I.M.D.). Comercial din Piteşti. Apartenenţă benevolă, grup de iniţiativă, comitet coordonator, SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL carnete inscripţionate, cotizaţie. Persoană DE SCULPTURĂ ÎN MARMURĂ, juridică, implicări în strategia dezvoltării PITEŞTI (2001~). Reuniune periodică a reşedinţei Argeşului, organizarea unor acţiuni pasionaţilor de artă plastică, aflată sub revendicative, amenajarea de expoziţii, târguri patronajul Primăriei, Consiliului Local, şi concursuri adecvate, elaborarea Centrului Cultural Piteşti, tabără, Parcul programelor Camerei de Comerţ şi Industrie Ştrand, din localitate. Participanţi, nume de Piteşti. Alte structuri locale cu statut rezonanţă din România. Coordonator asemănător, consemnate arhivistic (1932): temporar, Adrian Radu (v.). Opere sculpturale Sindicatul Neagoe Basarab (1920); Sindicatul donate municipalităţii Piteşti. Diverse atestări Cerealiştilor (1922); Sfatul Negustoresc documentare. (S.C.N.). (1923); Sindicatul Viticol (1924); Societatea Cultura a Meseriaşilor Patroni (1928); SINAGOGA DIN PITEŞTI (1920~). Asociaţia Contabililor Cooperatori (1930). Instituţie religioasă pentru practicarea cultului Concomitent, grupări sindicale pe domenii mozaic. Anterior, Vechea Sinagogă, amintită, productive muncitoreşti, influenţate de oficial, cu prilejul vizitei domnului Alexandru partidele politice desfiinţate, temporar, prin Ioan Cuza la Piteşti (1859). Edificiu actual, legislaţia regelui Carol II (v.). Numeroase zona centrală urbană, ridicat prin subscripţia atestări documentare. (D.G.D.). comunităţii evreieşti tradiţionale din reşedinţa Argeşului, denumit, simbolic, Noul Templu SINDICATUL ÎNTREPRINDERII Ebraic. Contribuţii financiare: negustorii, DE STOFE ARGEŞEANA, PITEŞTI (1967- bancherii, medicii, farmaciştii, cadrele 1990). Organizaţie de masă, reprezentativă didactice, alte persoane de origine iudaică. pentru judeţul Argeş, peste 5600 de membri Imobil reprezentativ pentru perioada amintită, (1989). Preocupări tradiţionale în domeniile catalogat tip mare, înălţime favorizată de calificării profesionale, respectării supraînălţarea boltită a navei principale. Contractului colectiv de muncă şi Decoraţii interioare discrete, sensibil colorate. Regulamentului de ordine interioară, Activitate ocazională. Clădire înscrisă pe realizării indicatorilor economici, desfăşurării Lista monumentelor de arhitectură întrecerii socialiste, îmbunătăţirea condiţiilor esclesiastică din România. În imediata de viaţă pentru salariaţi, diversificării apropiere, clădirea Şcolii Israelite (1924- activităţilor tehnice, ştiinţifice, sportive, 1926), astăzi, spaţiu comercial. Cimitir la culturale. Cotizaţie lunară, buget propriu. periferia sudică a cvartalului rezidenţial Grupe la nivelul liniilor de Craiovei, Piteşti. Reducerea treptată a fabricaţie/atelierelor, comitete pe secţii, numărului de evrei din Piteşti în ultimele sectoare şi unitate, reprezentare în Consiliul decenii ale secolului XX. Diverse atestări de Administraţie, consiliile sindicatelor documentare. (S.P.P.). municipal, judeţean sau pe ramură. Contribuţii la: intrarea în funcţiune a primelor SINDICATUL CERCULUI capacităţi productive (1969); obţinerea unor INDUSTRIAL ŞI COMERCIAL DIN succese importante la concursurile naţionale PITEŞTI (1912~1945). Organizaţie şi internaţionale pe meserii; evidenţierea în profesională înfiinţată pe baza prevederilor competiţia specifică industriei uşoare; Decretului Nr. 927, din 20 februarie 1912, organizarea Ansamblului artistic Mărţisorul având ca obiectiv important apărarea (1973); promovarea echipei de handbal
42 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI feminin în Divizia B (1974); stimularea independent, activitate adaptată libertăţii de performanţei din cercetare, inventică, inovare. exprimare, înfiinţării SC Automobile SA Implicare constantă în viaţa publică locală. (1991), privatizării, apartenenţei la Compania Preşedinţi: Viorica Marinescu, Maria Dacia – Renault (1999~). Preluarea şi Coţârlea, Ioana Tutore, Ana Hanea, Difta sistematizarea patrimoniului anterior, Radu, Aspazia Dobrică. Reorganizare preşedinţi, Vasile Costescu, Nicolae esenţială după 1990. Diverse atestări Pavelescu. Greve de amploare: aprilie 2008; 5 documentare. (D.G.D.). martie 2014. Susţinere europeană, mai multe revendicări acceptate de patronat şi Guvernul SINDICATUL UZINEI DE PIESE României. În 2014, peste 16 000 de membri. AUTO/ÎNTREPRINDERII DE Alte sindicate reprezentative în Argeş – AUTOTURISME/COMPANIEI DACIA- Muscel: Întreprinderea de Autoturisme/Aro RENAULT, COLIBAŞI/MIOVENI Câmpulung; Întreprinderea Textila, (1952~). Organizaţie de masă, reprezentativă Combinatul Petrochimic/Arpechim, pentru România postbelică, peste 20 000 de Combinatul de Prelucrarea Lemnului/Alprom, membri (1989). Preocupări tradiţionale în Combinatul de Articole Tehnice din domeniile ratificării profesionale, respectării Cauciuc/Rolast, Trustul de Construcţii Argeş, Contractului colectiv de muncă şi Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti; Regulamentului de ordine interioară, Întreprinderea de Confecţii/6 Martie, realizării indicatorilor economici, desfăşurării Întreprinderea Electroargeş, Întreprinderea întrecerii socialiste, îmbunătăţirii condiţiilor Forestieră, Curtea de Argeş. Numeroase de viaţă pentru salariaţi, diversificării atestări documentare. (D.G.D.). activităţilor tehnice, ştiinţifice, sportive, culturale. Cotizaţie lunară, buget propriu. SINESCU, Ioan F. (Sineşti, Cuca, Grupe la nivelul liniilor de Argeş, 30 iulie 1873 - ?). Învăţător, publicist, fabricaţie/atelierelor, comitete pe secţii, animator cultural. Şcoala Normală, Bucureşti sectoare şi unitate, reprezentare în Consiliul (1892), Seminarul Neagoe Vodă, Curtea de de Administraţie, Consiliile sindicatelor Argeş (1899). Activitate didactică: şcoli din municipal, judeţean sau pe ramură. Cuca (1899-1921) şi Bucureşti. Volume Contribuţii la: redimensionarea Platformei importante: Bogatul sărac; Din dogmele Industriale Piteşti-Est (1966-1968); fabricarea marilor filosofi antici; Puterea rugăciunii şi asimilarea automobilelor din gama Dacia (1933); Vieţile sfintelor mari muceniţe (1968~); evidenţierea rezultatelor în (1933); Acoperământul Maicii Domnului competiţia naţională şi continentală; (1935). Colaborator, reviste ale timpului, amenajarea bazelor sportive Ştefăneşti şi Bucureşti. Diverse aprecieri publice antume Mioveni; edificarea Casei de Cultură sau postume. (I.I.B.). Colibaşi; înfiinţarea Clubului sportiv şi Ansamblului artistic Dacia; stimularea SION, Ioan/Ion A. (Piteşti, Argeş, 28 performaţei din cercetare, inventică, inovare. septembrie 1890 – Bol Donscinska, Cotul Implicare constantă în viaţa publică locală sau Donului, Federaţia Rusă, 24 noiembrie 1942). republicană. Preşedinţi: Cristu Marache, Ofiţer de carieră, artilerie şi blindate, general. Constantin Vententiuc, Nicolae Patrichi, Liceul Militar, Iaşi, Şcoala de Ofiţeri de Gheorghe Rizescu, Spiridon Tuţă, Dumitru I. Artilerie, Geniu şi Marină, Bucureşti (1911). Ilie; Ilarie Zăvoianu, Nicolae Ţolescu, Combatant: Primul Război Mondial (1916- Constantin Gh. Drăghici (v.), Ion Frâncu. 1918), locotenent/căpitan, Regimentul 2 Afiliere la Sindicatul Metalurgie şi Artilerie, evidenţiat pe Frontul din Moldova Construcţii de Maşini, Bucureşti. (1917); Al Doilea Război Mondial, general de Reorganizare esenţială după 1990. Sindicat brigadă (1941). Frontul de Est, remarcat în
43 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI luptele de la Chişinău, Basarabia (1941) şi 1968), Comitetul Regional de Partid Prahova. Odessa, Ucraina (1942), comandant, Divizia 1 Prim – secretar, comitetele judeţene Buzău Blindate, Divizia 15 Infanterie, ale Armatei (1968-1976) şi Argeş (1978-1984), Române. General de brigadă (1941), general preşedinte, consiliile populare judeţene. de divizie post-mortem (1942). Studii, Responsabilităţi la nivelul Comitetului analize, rapoarte, planuri tactice. Ordine şi Central, Bucureşti: prim-adjunct şef secţie medalii române. Diverse aprecieri publice (1976-1978); vicepreşedinte, Consiliul de antume sau postume. (G.I.N.). Control al Activităţii Economice şi Sociale (1984-1990). Deputat în Marea Adunare SITUL COMUNITAR MUNŢII Naţională, reprezentând Frontul Unităţii FĂGĂRAŞ (2000~). Areal de importanţă Socialiste (1968-1989). Iniţiative şi programe continentală, integrat, împreună cu Piemontul privind evoluţia generală a judeţelor Buzău şi Făgăraş, structurilor denumite, convenţional, Argeş. Preocupări constante: atragerea de Natura 2000. Proiecte strategice favorabile investiţii pentru noile centre urbane; conservării habitatelor specifice, finanţate dezvoltarea legumiculturii (sere şi solarii); prin Programul Operaţional Sectorial de modernizarea căilor rutiere. Distinct în Argeş: Mediu, în cadrul Axei Prioritare Nr. 4 dezvoltarea platformelor industriale din (Protecţia Naturii). Suprafaţă totală: 198 495 Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş; ha, ierarhizată, pentru România, a doua după stimularea cercetării ştiinţifice în Delta Dunării, interferând judeţele Argeş, învăţământul superior; redimensionarea Braşov, Sibiu, Vâlcea. Obiective: perpetuarea Memorialului de Război Mateiaş; extinderea speciilor de plante şi animale sălbatice, cu perimetrului secţiei în aer liber de la Muzeul deosebire, a carnivorelor mari (ursul, lupul, Goleşti; obţinerea titlului de Erou al Muncii râsul); asigurarea echilibrului între delimitarea Socialiste şi al Premiului Naţional pentru suprafeţelor protejate şi preocupările umane activitatea din agricultură. Numeroase studii, din perimetrul stabilit; determinarea ştiinţifică analize, rapoarte, interviuri, reuniuni tematice, a piramidei trofice, proprii zonei invocate; consemnări memoriale. Diverse aprecieri evaluarea folosinţei terenurilor componente; publice antume şi postume. (I.T.B.). administrarea raţională a celor 11 fonduri de vânătoare aferente Argeşului; evidenţa SKWARCTYNSCHI, Ileana G. riguroasă a potenţialului cinegetic, stabilit (Recea, Argeş, 29 noiembrie 1927). Ziarist. conform observaţiilor periodice specializate. Şcoala Medie Mixtă, Costeşti, Argeş (1950), Suport documentar: normele Uniunii cursuri de perfecţionare în domeniu, Europene. (V.F.A.). Bucureşti (1954). Activitate specializată la Piteşti: cotidianul Secera şi ciocanul (1953 – SÎRBU, Ion (Câmpina, Prahova, 25 1963); redactor şef, Textilistul (1963 – 1968). ianuarie 1924 – Bucureşti, 18 august 1997). Membră, Uniunea Ziariştilor din România, Lider politic, înalt funcţionar de stat, Filiala Argeş (1955). Numeroase analize, parlamentar. Integrat zonei Argeş-Muscel prin reportaje, articole inverviuri, eseuri, anchete. demersuri economice, administrative, Aprecieri publice. (C.I.S.). culturale. Şcoala Militară, Orăştie, Hunedoara (1945), Academia de Ştiinţe Social-Politice, SLĂTINEANU, Lia (A doua jumătate Bucureşti (1958). Activitate productivă: a secolului XIX - Începutul secolului XX). Schela de Extracţie, Câmpina, Prahova (1945- Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse 1948). Membru marcant, Partidul suprafeţe de teren, localitatea Răteşti, plasa Muncitoresc/Comunist Român. Funcţii Dâmbovnic, expropriate prin Legea pentru publice: instructor (1948-1949), şef secţie definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie (1949-1953), secretar (1953-1955; 1958- 1921, aplicată de guvernul condus de
44 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Alexandru Averescu. Importante surse (3 iulie 1990). Economist, militant politic, arhivistice. (I.I.Ş.). demnitar, profesor universitar. Studii liceale în Capitală (1909), Academia Comercială, SLĂTINEANU, Lucia C. (Sfârşitul Bucureşti, licenţă, Universitatea din Paris, secolului XIX - Prima jumătate a secolului Franţa (1912). Stagiu, München, Germania XX). Mare proprietar funciar din Argeş. (1913). Doctorat, ştiinţe economice, Halle, Întinse suprafeţe de teren, localitatea Germania (1914). Ofiţer de artilerie în Armata Furdueşti, plasa Dâmbovnic, expropriate, Română, combatant, Primul Război Mondial: parţial, prin Legea pentru Reforma Agrară Frontul Carpatic (1916); Frontul din din 23 martie 1945, adoptată de guvernul Moldova (1917). Funcţii publice, domeniul condus de Petru Groza, ori deciziile finanţelor naţionale, Bucureşti (1918~1934). ulterioare. Retrocedări selective, către urmaşi, Subsecretar de stat, ministru de Finanţe după 1990. Surse arhivistice şi alte atestări (1933-1935); ministru, înzestrarea Armatei documentare. (I.I.Ş.). (1939 - 1940). Membru marcant: Partidul Naţional Liberal; Frontul Renaşterii SLĂTINEANU, Maria (A doua Naţionale. Activitate didactică permanentă, jumătate a secolului XIX - Începutul secolului Academia de Înalte Studii Comerciale, XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Bucureşti (1925-1940), profesor universitar Întinse suprafeţe de teren, localitatea Teiu, titular (1931), şef, Catedra Monedă, Credit, plasa Dâmbovnic, expropriate prin Legea Bănci. Complementar, Şcoala Superioară de pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 Război, Bucureşti (1937-1940). Volume iulie 1921, aplicată de guvernul condus de importante: Băncile comerciale mici din Alexandru Averescu. Importante surse România (1915); Marea finanţă în vreme de arhivistice. (I.I.Ş.). război (1920); Istoricul Băncii Naţionale a României 1880-1924 (1925); Politica SLĂVESCU, Nicolae (Secolul XIX). bancară a României şi depresiunea Mare proprietar funciar din Argeş, militant economică mondială (1932). Distinct, politic. Intense suprafeţe de teren, clădiri, alte monografii personalizate pentru: Alexandru bunuri cu valoare deosebită, localităţile D. Moruzzi (1941); Nicolae Şuţu (1941); Bârseşti, Vlădeşti, Piteşti. Nominalizat în Bogdan Petriceicu - Hasdeu (1943); Ion Strat, Lista pentru participarea la alegerea I, II (1946) Ion Strat, studii, articole, analize, deputaţilor Divanului ad-hoc al Ţării prognoze. Numeroase reuniuni tematice. Româneşti (iulie 1857): boier – pitar, 42 de Editor, revista Independenţa economică, Iaşi ani, 30 de locuitori pe moşie, peste 100 de (1917), în colaborare cu Virgil Madgearu, Ion fălci lucrătoare, venit liber de ipotecă. Adept Răducanu (v.), Alexandru D. Rădulescu. al unirii Munteniei cu Moldova, acceptarea Preşedinte, Asociaţia Generală a Programului modernizării statului, elaborat Economiştilor din România şi Uniunea de Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Generală a Industriaşilor din România; Kogălniceanu. Contribuţii la susţinerea director general, Societatea Naţională a Războiului Războiului de Indepedenţă (1877- Creditului Industrial, Bucureşti (1933); 1878). Diverse atestări documentare. vicepreşedinte, Consiliul Superior Bancar şi Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.Ş.). Consiliul Superior Economic (1937). Deţinut politic (1950-1955), Sighetu Marmaţiei, SLĂVESCU, Victor I. (Rucăr, Muscel, Maramureş. Contribuţii deosebite la 5 iunie 1891 – Bucureşti, 24 septembrie remodelarea finanţelor autohtone interbelice, 1977). Membru corespondent al Academiei evoluţia învăţământului economic superior, Române (23 mai 1936), membru titular (20 dezvoltarea zonei Argeş-Muscel. Membru, mai 1939), repus în drepturi, membru titular diverse foruri ştiinţifice interne şi
45 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI continentale. Eponimie, stradă în municipiul legumicol, zootehnic. Turism rural. Trasee Piteşti, bust, Academia de Ştiinţe Economice, rutiere spre: Piteşti (Argeş) şi Găeşti Bucureşti, alte valoroase aprecieri publice (Dâmboviţa), Autostrada A1 (Bucureşti- antume şi postume. (S.D.V.). Piteşti). Arhitecutră specifică zonei de câmpie. Artă populară: textile de interior, SLĂVOIU, Ionel D. (n. Piteşti, Argeş, costume, folclor literar, muzical, coregrafic. 9 octombrie 1955). Jurist militar, general de Târg tradiţional anual: Duminica Floriilor. brigadă în rezervă, magistrat. Liceul Nicolae Diverse consemnări geografice, istorice, Bălcescu/Colegiul I.C. Brătianu Piteşti economice, etnografice. (G.I.C.). (1974), Universitatea din Bucureşti (1980). Stagii: Franţa, Germania, Italia, Spania (2001- SLOVA ÎNVĂŢĂTORILOR (1936- 2002). Activitate specializată: jurisconsult, 1939). Gazetă lunară editată în comuna Întreprinderea de Scule, Dispozitive şi Ioneşti, astăzi, Buzoeşti, Argeş, subintitulată Verificatoare Auto/ISDVA, Costeşti, Argeş succesiv: Organ de cultură profesională şi (1980-1981); procuror, Procuratura Locală, generală: Organ de luptă profesională şi Piteşti (1981-1985); procuror militar, cultură generală al Asociaţiei Învăţătorilor Procuratura Militară, Bucureşti (1985-1990); Argeşeni şi Băncii Constantin Dobrescu- procuror militar şef – adjunct/procuror militar Argeş. Primul număr: decembrie 1936. şef (1990-1994), prim-procuror (1995-2001), Redacţia şi administraţia: Ioan M. Florescu Parchetul Militar, Bucureşti; procuror militar (învăţător). Tipografia Artistica Petrache Mitu şef/procuror militar şef adjunct, Secţia (v.), Piteşti. Din conţinut: articole de Parchetelor Militare, Parchetul de pe lângă pedagogie, metodică, ştiinţă; cugetări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bucureşti traduceri, cronici. Texte din opera scriitorilor (2001-2005); procuror militar, Secţia Lev Tolstoi şi Maria Montessori. Parchetelor Militare, Bucureşti (2005-2008). Colaboratori: învăţători, preoţi, alţi General de brigadă în rezervă (2008). Studii, intelectuali din sudul judeţului Argeş. Diverse analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale atestări documentare. (I.I.B.). şi europene. Membru, diverse foruri profesionale interne sau internaţionale în SMADEA, Paul (n. Câmpulung, domeniu, alte aprecieri publice. (A.A.D.). Muscel, 24 mai 1950). Profesor gradul I, educaţie fizică, sportiv de performanţă, SLOBOZIA (Secolul XVI~). Comună atletism, antrenor. Liceul cu Program Sportiv, din sudul judeţului Argeş, pe râul Dâmbovnic, Câmpulung, Argeş (1968), Institutul de satele Slobozia şi Nigrişoara. Suprafaţă: 62 Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti (1973). km2. Locuitori: 5 100 (1971); 4 962 (2008). Activitate didactică permanentă, şcoli din Atestare documentară medievală: Slobozia Argeş (1974~). Campion naţional şi balcanic, (secolul XVI). Biserici: Slobozia de Jos probe atletice (1964-1968), Clubul Sportiv (1845); Slobozia de Sus (1936-1943). Municipal, Câmpulung. Complementar: polo, Monument al eroilor: Slobozia (1916-1918). volei, handbal, Clubul Sportul Studenţesc, Şcoală (1838); cămin cultural (1948); Bucureşti. Antrenor polisportiv, predilect bibliotecă publică (1959). Bancă populară baschet, rezultate valoroase, echipele de copii, (1930-1940;1956-1962). Resurse naturale şi Şcoala Nr. 11 Mihai Eminescu, Piteşti, Argeş. exploatare de petrol. Cooperativa agricolă de Implicări în viaţa publică. Aprecieri producţie (1950-1989), staţiune de maşini şi comunitare. (L.V.M.). tractoare (1965-1991), complex zootehnic/porcine (1970-1990), integrate SMARANDA, Aurică B. (n. Consiliului Unic Agroindustrial de Stat şi Câmpulung, Muscel, 15 septembrie 1926). Cooperatist Slobozia, Argeş. Areal cerealier, Economist, cercetător ştiinţific, numismatică,
46 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI publicist. Liceul Comercial Regele Mihai I, culturale cu statele amintite. Importante Bucureşti (1947), Academia de Studii responsabilităţi în Centrala Ministerului Economice, Bucureşti (1953). Activitate Afacerilor Externe, Bucureşti. Aprecieri permanentă în Capitală: inspector, Ministerul publice. (I.M.M.). Finanţelor (1953-1965); consultant, Comitetul de Stat al Preţurilor (1965-1966); şef serviciu, SMEOREANU, Gheorghe (n. Departamentul Transporturilor Navale, Râmnicu Vâlcea, 27 august 1954). Profesor, Ministerul Transporturilor şi limba română, scriitor, ziarist, editor. Stabilit Telecomunicaţiilor (1966-1986). Preocupare la Piteşti, Argeş, în 1994. Liceul Nicolae conexă, numismatică, specializare în Bălcescu, Râmnicu Vâlcea (1973), domeniu. Volume importante (în colaborare): Universitatea din Bucureşti (1977). Doctorat, Catalog numismatic, moneda metalică, Bucureşti. Activitate în domeniu, instituţii de România. 1867-1994 (1995); Catalog învăţământ din Vâlcea (1977-1986). numismatic, bancnote, România. 1853-1997 Redactor, publicaţiile: Orizont (1986-1990) şi (1997); Loteria Naţională a României. O Curierul (1990-1994), Râmnicu Vâlcea; istorie ilustrată (1999); Judeţul Argeş. redactor-şef fondator Curierul zilei (1994- Mileniul III. Anul I (2001). Distinct: 2003); director general fondator, Grupul de Contribuţii numismatice la istoria României publicaţii Societatea Argeşeană (2003-?); (1997). Numeroase studii, articole, referate, redactor-şef fondator, Criterii literare comunicări, reuniuni tematice autohtone şi (2006~); director fondator, Viitorul Argeşului continentale. Secretar general, Societatea (2006-), Piteşti. Realizator, numeroase Numismatică Română, Bucureşti (1980~). emisiuni media, televiziuni din Râmnicu Membru, diverse foruri ştiinţifice specializate. Vâlcea şi Piteşti. Preocupări didactice, Implicări în realizarea unor proiecte oficiale Universitatea Constantin Brâncoveanu, Piteşti din Argeş-Muscel. Aprecieri publice. (S.I.C.). (2000~). Volume importante: Pasărea care ne strigă (1983); Trei luni de bârfă locală SMARANDA, Iulian Gheorghe (n. (1996); A spera, a dispera (2001); Exerciţii Curtea de Argeş, 10 iunie 1953). Jurist, de reînviere (2002); Enciclopedia valorilor diplomat de carieră, publicist. Liceul/Colegiul argeşene. Cine e cineva în Argeş? (2004, Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1971), coordonator). Membru, Uniunea Scriitorilor Facultatea de Drept, Bucureşti (1976). din România, Filiala Piteşti (2006), premiul Reporter operator, Agenţia Română de Uniunii Ziariştilor din România (1989), alte Presă/Agerpres, Bucureşti (1976-1978); şef aprecieri publice. (I.I.B.). birou/inspector principal, ministerele: Aprovizionării Tehnico-Materiale şi SOARE, Alexandru (n. Şuici, Argeş, Gospodăririi Fondurilor (1978-1982), 13 septembrie 1897 - Bucureşti, 30 aprilie Industriei Construcţiilor de Maşini (1987- 1938). Funcţionar de stat, publicist. Stabilit în 1990), Bucureşti. Secretar II, Ministerul Capitală (1920). Studii liceale, Râmnicu Afacerilor Externe, Bucureşti (1982-1984). Vâlcea, Institutul de Ştiinţe Administrative, Misiuni internaţionale: secretar II, Ambasada Bucureşti. Combatant, Primul Război României la Tripoli, Libia (1984-1987): Mondial (1916-1918). Responsabilităţi secretar II, Ambasada României la succesive: Creditul Industrial; Atelierele Harare/Salisbury, Zimbabwe/Rhodesia de Griviţa; Ministerul Cultelor; Patriarhia Sud, Ethiopia (1990-1991); secretar I, Română, Bucureşti. Apropiat scriitorilor Gala Ambasada României la Tel Aviv, Israel Galaction şi Alexandru Macedonski. Volume (1992-1994). Note, informaţii, analize, importante (proză, versuri): Căutătorul de rapoarte pe teme adecvate. Demersuri privind Comori; Îngerul căzut (1936). Colaborări, amplificarea relaţiilor politice, economice, revistele: Albina; Convorbiri literare; Cele
47 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI trei Crişuri (Oradea). Aprecieri publice 2001-2012); inspector general adjunct (1979- antume şi postume. (C.D.B.). 1983), Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş. Succese olimpice cu elevii. Volume SOARE, Cristian I. (n. Piteşti, Argeş, importante (în colaborare): Literatura 20 mai 1962). Inginer, construcţii de maşini, română. Ghidul candidatului la examenul jurist, manager, înalt funcţionar de stat. Liceul de admitere în liceu (1996, 1998); Literatura Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, română pentru examenul de capacitate Piteşti (1981), Institutul Politehnic, Bucureşti (1999); Limba şi literatura română. (1987), Universitatea Constantin Brâncuşi, Îndrumător pentru manualele alternative Târgu Jiu, Gorj (2001). Doctorat, ştiinţe (2002; 2005; 2006; 2007; 2008); Limba şi tehnice, Piteşti (2009). Fiul lui Ion S. (v.) literatura română. Eseuri (2009); Gramatica Activitate în domeniu: SC Automobile SA, didactică a limbii române (2010). Articole, Colibaşi, Mioveni, Argeş, Controlul Tehnic studii, comunicări, referate, reuniuni tematice de Calitate (1990-1995), şef atelier (1995- în domeniu. Contribuţii la organizarea 1997); director general, Direcţia Generală a concursurilor naţionale de literatură română Muncii şi Protecţiei Sociale, Argeş (1997- Mihai Eminescu şi Ionel Teodoreanu, 1999); director executiv, Agenţia Judeţeană Olimpiadei Naţionale de Limbi Clasice pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Argeş (Piteşti, 2005), Olimpiadei Internaţionale de (1999-2005); inspector şef (2005-2009), şef Limbă, Literatură şi Cultură Românească serviciu (2009-2012), Inspectoratul Teritorial (Bucureşti, 2009). Membru, vicepreşedinte, de Muncă, Argeş. Membru marcant , Partidul diverse foruri obşteşti din Argeş-Muscel. Naţional Liberal, prefect de Argeş (2012- Aprecieri publice. (M.G.R.). 2014), reprezentând cabinetul condus de Victor Viorel Ponta. Studii, analize, rapoarte, SOARE, Ion (Bradu, Argeş, 1931 – interviuri, reuniuni tematice interne şi externe. Piteşti, Argeş, 6 ianuarie 2007). Inginer Contribuţii la: reconversia profesională a mecanic, economist, manager, publicist. salariaţilor disponibilizaţi în urma privatizării Liceul de Băieţi Nr. 1/Colegiul Ion C. unităţilor industriale din zonă; realizarea Brătianu, Piteşti (1949), Institutul Politehnic, evidenţei şi acordarea drepturilor legale Bucureşti, facultăţile tehnică şi economică. pentru şomeri; amplificarea controlului Documentări externe. Specializare, industria folosirii forţei de muncă în profil teritorial; de automobile. Activitate permanentă (1953- diversificarea modalităţilor privind aplicarea 1993), Uzina de Piese Auto Vasile hotărârilor guvernamentale în Argeş-Muscel. Tudose/Întreprinderea de Autoturisme/SC Implicări comunitare permanente. Aprecieri Automobile SA, Colibaşi/Mioveni, Argeş publice. (I.T.B.). (tehnolog, şef secţie, şef serviciu Organizarea muncii, director departamental). Temporar: SOARE, Gheorghe Gh. (n. Bradu, director, SC Autoro SA, Piteşti (1993-1996). Argeş, 10 februarie 1948). Profesor gradul I, Volum important (în colaborare): Monografia limba şi literatura română, manager, uzinelor de autoturisme Piteşti (1982). publicist. Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Studii, analize, rapoarte, interviuri, reuniuni Brătianu, Piteşti, Argeş (1965), Institutul tematice naţionale şi internaţionale. Pedagogic de 3 ani, Piteşti (1968), Contribuţii constante la dezvoltarea Universitatea din Bucureşti (1972). Activitate Platformei Industriale Piteşti-Est, alte specializată: şcolile Filipeni, Bacău (1968- implicări în realizarea proiectelor specifice 1969), Tigveni, Argeş (1969-1974), Nr. 7, zonei Argeş-Muscel. Aprecieri publice Piteşti (1974-1977), Nr. 13, Piteşti (1977- antume şi postume. (D.D.I.). 2002); Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (2002- 2012). Concomitent: inspector (1976-1979,
48 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
SOARE, Leonard (n. Costeşti, Argeş, 4 Piteşti; Fabrica Doctor Oetker, Curtea de ianuarie 1957). Electronist, informatician, Argeş. Numeroase premii în domeniu, manager. Studii medii, Piteşti, Argeş (1977), diplome de excelenţă, studii, interviuri. superioare, Bucureşti (1982). Stagiu: Statele Membru, Uniunea Arhitecţilor din România Unite ale Americii (1991). Activitate în (1970), Ordinul Arhitecţilor din România domeniu: Întreprinderea de Autoturisme/SC (2001), Registrul Urbaniştilor din România Automobile SA, Colibaşi/Mioveni Argeş (2005). Contribuţii deosebite la redefinirea (1979-1993); SC T&I Piteşti (1993-1995); şef arhitectonică a reşedinţei Argeşului serviciu fondator, Banca Românească, contemporan. (A.I.M.). Sucursala Argeş (1995-2003); proprietar, Pensiunea Agroturistică Piscul Soarelui, SOCACIU, Ruxandra Eugenia C. (n. Godeni, Argeş (2003~). Distinct: preşedinte Curtea de Argeş, 2 mai 1978). Artist plastic, iniţiator, comunitatea montană, Iezer Muscel. pictură, textile, grafică, profesoară. Liceul de Implicări în viaţa publică: preşedinte, Partidul Artă Nicolae Tonitza, Bucureşti (1997), Naţional Liberal – Câmpeanu, Organizaţia Universitatea Naţională de Artă, Bucureşti Argeş (1995-2003); consilier judeţean (2003). Activitate în domeniu, Curtea-de- (1992~). Contribuţii directe la: înfrăţirea unor Argeş (2003-), fondatoare, Cercul de arte localităţi ale zonei Argeş-Muscel, cu aşezări vizuale Curcubeu. Expoziţii personale sau de din Bulgaria, Estonia, Franţa, Grecia, Italia, grup: Piteşti, Argeş (1999, 2002, 2005, 2006); Irlanda (de Sud), Irlanda de Nord, Letonia, Curtea de Argeş (1999, 2002, 2005, 2006); Scoţia; atragerea investitorilor străine spre Bucureşti (2002, 2003, 2006). Ilustraţie mediul rural autohton; promovarea imaginii pentru cărţi editate: Moartea clopoţelului acestui areal în state din Europa, Asia, (1997); Despre nebunie (1998); Interferenţe America de Nord. Membru, diverse foruri internaţionale (2005). Participări la şantierele administrative, continentale, alte aprecieri al-seco, Curtea de Argeş (1999) şi Ploieşti, publice. (M.I.P.). Prahova (2002). Membră, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Piteşti (2005), SOARE, Pompiliu (n. Curtea de Argeş, alte aprecieri comunitare (S.C.N.). 7 februarie 1947). Arhitect, manager. Liceul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1964), SOCEANU, Gheorghe (A doua Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucureşti jumătate a secolului XIX - Începutul secolului (1970). Stagiu de perfecţionare, Marea XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Britanie (1987). Activitate specializată Întinse suprafeţe de teren, localitatea Cepari, permanentă, Institutul de Proiectare/SC plasa Argeş, expropriate prin Legea pentru Proiect Argeş SA, Piteşti (1970~), după 2004, definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie şef, Consiliul Tehnic Ştiinţific. Adept al 1921, aplicată de guvernul condus de stilului funcţionalist. Şef de proiect, Detaliu Alexandru Averescu. Importante surse de Sistematizare, perimetrul central, Piteşti arhivistice. (I.I.Ş.). (1973–1989). Edificii reprezentative finalizate prin construcţii: zonele rezidenţiale Mobilux SOCIETATEA ACVILA DIN (1972) şi Bulevardul 1 Mai/Ion C. Brătianu, CÂMPULUNG (1905-?). Asociaţie Piteşti (1981); Tribunalul Argeş (1979); Casa ştiinţifică pentru tineret, Şcoala Normală Cărţii şi Casa Artelor (1985); Campusul Carol I, Câmpulung, Muscel. Obiective: Târgul din Vale, Universitatea din Piteşti cunoaşterea şi ocrotirea naturii; realizarea de (1994~); sucursalele băncilor: Comercială, ierbare; împăiatul trofeelor; amenajarea unor Banc Post, Bancorex, Dacia Felix, Amro expoziţii în domeniu. Fondatori: Ion Popescu Bank, Credit Bank, Piteşti (1995-2000); Voineşti (profesor); Vasile Dumitrescu (elev). Centrul Naţional de Piese Dacia-Renault, Contribuţii la realizarea colecţiilor muzeale
49 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI din instituţii de învăţământ, colaborări cu SOCIETATEA CARPAŢI organizaţii turistice şi cinegetice, onorarea BUCUREŞTI – FILIALA PITEŞTI (1882- unor solicitări distincte din ţară. Activitate de 1891). Organizaţie cu caracter militant, factură cooperatistă. Continuarea obiectiv major, înfăptuirea unităţii naţionale. preocupărilor de absolvenţii ajunşi învăţători Reuniune constitutivă, Bucureşti, 24 ianuarie la unităţi rurale sau urbane. Diverse atestări 1882, filiale în 17 centre urbane de Fondatori documentare. (M.M.B.). şi coordonatori, la Piteşti, Argeş: Ion I. Rădulescu (v.), Nicolae Dimancea (v.). SOCIETATEA ARGEŞEANĂ (2003 - Dezbateri publice, întâlniri cu personalităţi 2008). Grup de publicaţii, apărute la Piteşti, din Capitală, articole în presa timpului, Argeş, editor, Vasicos Media, Piteşti, director corespondenţă pe teme adecvate. Activitate general fondator, Gheorghe Smeoreanu (v.), combătută de guvernanţii de la Budapesta director general adjunct, Spiridon Voinescu, (Ungaria). Consemnări documentare: Teodor redactor-şef, Daniel Barbu. Titluri: cotidianul Pavel (Timişoara); Istoria municipiului Societatea argeşeană, ziar independent, Piteşti (1988). Interferenţe cu preocupările primul număr, Piteşti, 3 decembrie 2003, Ligii Culturale, Secţia Piteşti (I.I.S.). redactor-şef, Iuliana Obreja, suplimentele săptămânale: Societatea sportivă, director, SOCIETATEA COMERCIALĂ Daniel Barbu; Societatea politică, director, ARGIF SA, PITEŞTI (1991~). Unitate Cristian Cocea; Societatea economică, specializată cu capital majoritar de stat, director, Dan Ungureanu; Societatea literară, constituită prin reorganizarea Întreprinderii director, Virgil Diaconu (v.); Societatea de Execuţie şi Exploatare a Lucrărilor de mondenă, director, Camelia Juganu. Analize, Îmbunătăţiri Funciare Argeş, existentă ştiri, comentarii, informaţii, reportaje, anterior (1983-1991). Domenii prioritare interviuri, note, răspunsuri la întrebări, iniţiale: proiectarea şi construirea unor cronici, creaţii literare, plastice, teatrale. obiective specifice. Exploatarea, întreţinerea, Tiparul: Ana Maria Press, Piteşti. Distribuţie repararea amenajărilor sau infrastructurilor: naţională. Festivitatea de inaugurare: 1 SC Scelif SA, Piteşti, Argeş, conform Decembrie 2003. implicări comunitare prevederilor Hotărârii Guvernului României permanente. (I.I.B.). Nr. 292, din 1991. Privatizarea activelor (1994), anularea fondurilor de investiţii ale SOCIETATEA BANCARĂ statului, scăderea interesului pentru noi VULTURUL, CÂMPULUNG (1892-1905). lucrări de amelioraţii agricole. Reevaluarea Asociaţie cu profil financiar, agreată de profilului: activităţi de construcţii-montaj; Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, Banca prestării servicii (utilaje terasiere şi de Naţională a României, Prefectura Muscel, transport); constituirea stocurilor şi vânzarea Primăria Câmpulung. Preocupări în domeniile produselor balastiere sortate; executarea obţinerii creditelor pentru investiţii drumurilor, podurilor, alimentărilor cu apă, productive, circulaţia mărfurilor, amenajări canalizării; redarea de terenuri în circuitul urbane sau rurale. Experienţă folosită, agricol. Manager cunoscut: Veron Ionescu. ulterior, de: Banca Muscelului (1905), printre Diverse implicări comunitare. (C.D.B.). fondatori, Constantin Alimănişteanu (v.), Oprea Iorgulescu (v.), Nicolae Jugureanu (v.), SOCIETATEA COMERCIALĂ Nicolae N. Paul (v.), Petre C. Zamfirescu; AUTOPRO MOND, BASCOV (1990~). Banca Lucrătorilor Comerciali; Banca Unitate economică importantă pentru Argeş- Şoimul; alte structuri specializate. Diverse Muscel, întreţinere şi reparaţii auto, consemnări documentare. (M.M.B.). desfacerea în domeniu, montare de instalaţii speciale cu gaz lichefiat. Anterior (1982-
50 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
1990), atelier/secţie, Întreprinderea de Intelectron SRL (1992). Diversificări Asistenţă Tehnică şi Service prntru ulterioare: comerţ; achiziţionări şi închirieri Autoturisme, Ştefăneşti, Argeş, investiţie de terenuri; afaceri imobiliare; transport; departamentală, director, Constantin servicii publice (în parteneriat). Consemnări Nicolescu (v.). Sediul propriu, edificiu documentare: Anuarul firmelor din Argeş reprezentativ, zona centrală Bascov, localizare (1995); Camera de Comerţ şi Industrie în suburbană municipiului Piteşti, Argeş, istoria economiei argeşene (2000). Susţinerea arhitect, Adrian Mahu (v.), executant, Trustul unor proiecte urbanistice, sociale şi de Construcţii Industriale, Piteşti, director, filantropice, lansate de municipalitatea Piteşti. Gheorghe Năstase (v.), inaugurare oficială (I.G.B.). (1983), coordonator, Ion Bălaşa. Privatizare pe bază de acţiuni (1995), capital integral SOCIETATEA COMERCIALĂ autohton, manager general, Gheorghe Şerban GROSMETCHIM SA/ÎNTREPRINDEREA (1990~). Colaborări cu diverse firme COMERCIALĂ CU RIDICATA europene, recunoaşteri interne şi METALO-CHIMICE, PITEŞTI (1959- internaţionale, activitate profitabilă. Implicări 2000). Unitate economică importantă pentru comunitare permanente. (I.D.P.). Argeş - Muscel, specializată în contractarea de la furnizori şi repartizarea mărfurilor SOCIETATEA COMERCIALĂ specifice, spre reţeaua desfacerii cu CORONA, PITEŞTI (1991~). Unitate amănuntul, special, bunuri de folosinţă economică importantă din Argeş, capital îndelungată. Anterior, interferare teritorială la: privat, patron fondator şi asociat unic, Viorel Oficiul de Gross Industrial, Craiova, Dolj Meliceanu. Comerţ interior şi exterior, (1952-1956); Întreprinderea Comerţului cu produse electronice şi electrocasnice, maşini- Ridicata pentru Produse Metalo-Chimice, unelte, utilaje, prestări servicii. Sediul Mobilă şi Materiale de Construcţii, Craiova propriu, Blocul Corona, edificiu (1956-1957); Filiala Piteşti a Întreprinderii reprezentativ, zona centrală urbană, arhitect, Comerţului cu Ridicata Metalo- Adrian Mahu (v.), executant (1992-1993), SC Chimice/ICRM, Craiova (1957-1959). Argecom SA, directori, Ioan Mircea Entitate distinctă, atribuţii specifice la nivelul Moldovan (v.), Ion Fântâneru (v.). Spaţii Regiunii Argeş (1959-1968), ulterior, adecvate pentru: birouri funcţionale, instituţii Judeţului Argeş (1968-1990). Sediu şi bancare, Registrul Comerţului, magazine, antrepozite de mare capacitate, Piteşti-Nord cabinete medicale, reuniuni de afaceri. (1970-1972), investiţie departamentală, Colaborări cu firme din state ale Americii de executanţi: Lucian Istrătescu, Anghel Stelian, Nord, Asiei, Europei. Activitate profitabilă. Ion Pantazi. Adaptare la economia de piaţă Diverse implicări comunitare. (G.N.P.). după 1990: societate pe acţiuni (1990-1993); privatizare treptată (1993-2000). Directori SOCIETATEA COMERCIALĂ cunoscuţi: Francek Valotzy, Ion Bădescu (v.), GIREXIM UNIVERSAL SA, PITEŞTI Gheorghe Vâlcu (v.). Reducerea evidentă a (1991~). Unitate economică importantă patrimoniului, limitarea dimensiunilor firmei, pentru Argeş – Muscel, capital privat, patron acţionari majoritari (2014): SC European fondator, Gheorghe Văsîi, manager, Drinks SA, Oradea; SC Cronos SRL, Piteşti. Constantin Niţu. Invocarea autorizaţiei Diverse atestări documentare. (T.C.A.). privind înfiinţarea, ca mică întreprindere particulară, în contextul reuniunii pentru SOCIETATEA COMERCIALĂ constituirea Camerei de Comerţ şi Industrie INDCARF SA, PITEŞTI (1991 ~). Unitate Argeş (Piteşti, 16 iulie 1990). Exprimare economică cu capital majoritar de stat, iniţială prin Girexim SRL (1991) şi constituită prin reorganizarea Întreprinderii
51 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI de Industrializarea Cărnii, Piteşti, Argeş petroliere. Anterior (1972-1991), (1970-1990), suport oficial, prevederile Legii întreprindere de stat. Sediul propriu, zona Nr. 15, din 8 august 1990. Abatoare, centrală a municipiului Piteşti. Aprovizionare antrepozite, fabrici de mezeluri şi preparate contractuală de la rafinării şi alte firme din specifice. Desfacere, judeţele: Argeş, România. Distribuţie în mediul urban şi rural: Dâmboviţa, Olt, Teleorman, Vâlcea. depozite, centru/fabrică de îmbuteliere a Închirierea unor spaţii amenajate pentru gazului lichefiat, staţii pentru desfacerea depozitare, cu frig şi fără frig, din Argeş - combustibililor auto sau casnici, mijloace Muscel. Societate pe acţiuni (2001), acţionar speciale de transport. Privatizare pe bază de principal (2006), SC Caroli Prod 2000 SRL, acţiuni, reorganizare adaptată principiilor companie integrată Grupului Caroli, activă concurenţiale, integrare în structura OMV pe teritoriul României. Manager cunoscut: Petrom. Activitate profitabilă. Diverse Nicolae Bădulescu. Diverse implicări implicări comunitare. (I.M.F.). comunitare. Activitate profitabilă. (C.D.B.). SOCIETATEA COMERCIALĂ SOCIETATEA COMERCIALĂ PITBER SA, PITEŞTI (1991-2002). Unitate LACTAG SA, COSTEŞTI (1991~). Unitate economică cu capital majoritar de stat, economică reprezentativă pentru domeniul gestionarea patrimoniului şi continuarea enunţat, organizată prin achiziţionarea activităţii Fabricii de Bere, Piteşti, existentă patrimoniului Întreprinderii de anterior (1969-1991). Capacitate proiectată Industrializarea Laptelui Piteşti, existentă 550 000 hl/an produse finite; 6 000 to/an anterior (1979-1991). Capital integral privat. depozite pentru materii prime. Sortimente de Extindere, modernizare, retehnologizare, prin bere: Blondă, Brună Porter, Primăvara, accesarea fondurilor europene, utilaje şi Trivale, Zimbru. Preluată de firma germană echipamente performante din Germania, Breweries (1992), integrată Grupului Ursus Italia, Olanda, Polonia. Capacitate de (1996), adjudecată de investitori din Africa de prelucrare: 500 000 hl lapte anual. Materie Sud (1999). Încetarea totală a producţiei primă achiziţionată pe bază de contracte, (2002), disponibilizarea salariaţilor, producători din Argeş, Dolj, Giurgiu. dezafectarea utilajelor, cumpărarea terenului Sortimente diversificate specifice. Magazine de agenţi imobiliari din Argeş, demolare proprii, judeţele: Argeş, Dolj, Gorj, Olt, (2008). Implicaţii sociale, economice, Vâlcea şi municipiul Bucureşti. Operaţiuni de financiare. Manageri cunoscuţi: Daniel import-export, acces în reţeaua internaţională Gologan, Petre Frigioiu. Diverse atestări de profil, autorizare intercomunitară. Sediul documentare. (C.D.B.). central, oraşul Costeşti, Argeş. Cumpărător (2012), Compania Top Gel Prod, Craiova, SOCIETATEA COMERCIALĂ Dolj. Program investiţional, dublarea SIMARG SA, PITEŞTI (1991~). Unitate capacităţilor existente, integrare în reţeaua economică reprezentativă pentru Argeş- naţională pentru îngheţată. Colaborări cu Muscel, activitate preponderentă, instalaţii firme convergente. Manageri cunoscuţi: pentru construcţii industriale şi civile. Nicolae Oiţă, Maria Oiţă-Marinescu, Petre Anterior, şantier distinct, instalaţii şi montaj, Popa, Robert Iriza, Adrien Asan Mic. Diverse Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti implicări comunitare. Activitate profitabilă. (1966-1990), reorganizare conform (C.D.B.). prevederilor Legii Nr. 15, din 8 august 1990 şi Hotărârii de Guvern Nr. 1 304, din 15 SOCIETATEA COMERCIALĂ decembrie 1990, Bucureşti. Privatizarea PECO, ARGEŞ (1991~). Unitate economică integrală, în 1994. Executarea unor lucrări importantă pentru livrarea produselor speciale, după 1991, pentru: SC Arpechim
52 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
SA, Piteşti; SC Automobile SA, zonale: Câmpulung, Costeşti, Curtea de Colibaşi/Mioveni, Argeş; sediile Romtelecom Argeş, Mioveni, Piteşti, Topoloveni. Diverse şi Bibilioteca Judeţeană Dinicu Golescu, implicări comunitare. Activitate profitabilă. Argeş, Piteşti; alimentarea cu apă/gaze în (C.D.B.). oraşul Costeşti şi comunele Izvoru, Moşoaia, Poiana Lacului, Slobozia, Ştefan cel Mare SOCIETATEA COOPERATIVĂ A (Argeş). Manageri cunoscuţi: Florian Chiţă MESERIAŞILOR ROMÂNI DIN PITEŞTI (v.), Constantin Zăvoianu (1998-1999), (1882-?). Asociaţie cu caracter economic, Gheorghe Axinte (v.). Implicări comunitare reprezentând interesele micilor proprietari permanente. Diverse atestări documentare. urbani din reşedinţa Argeşului. Proiect lansat (I.M.F.). de Dimitrie Butculescu (v.), susţinut de Ion N. Coculescu (v.) şi Theodor G. Lerescul (v.) În SOCIETATEA COMERCIALĂ Consiliul de Onoare: Dumitru C. Brătianu SOCOMAR SA, PITEŞTI (1991~). Unitate (v.), Ghenadie Petrescu (v.), Dimitrie economică pe acţiuni, domeniul Butculescu, Nicolae Dimancea (v.), Gheorghe construcţiilor, înfiinţată la 1 ianuarie 1991, T. Brătianu (v.), Alexandru Budişteanu (v.), prin reorganizarea Trustului de Construcţii Constantin Bălăceanu (v.). Preşedinte, Corpul Industriale, Piteşti, Argeş. Lucrări distincte, Ponderator, Theodor G. Lerescu; trei dezvoltări şi tehnologizări: SC Arpechim SA, vicepreşedinţi, doi secretari, 15 membri. Piteşti; SC Automobile SA, Mioveni, Argeş. Iniţiative pentru stimularea preocupărilor de edificii reprezentative: Biblioteca Judeţeană factură industrială, agricolă, comercială: Dinicu Golescu, Argeş; Sediul Romtelecom credite bancare, expoziţii, concursuri, acces din Piteşti; Laboratorul Veterinar de la pe piaţa naţională, corespondenţă externă. Ştefăneşti, Argeş. Colaborare cu mai multe Activitate agreată prin Camera de Comerţ şi firme din domeniile proiectării şi instalaţiilor. Industrie, Piteşti, primăriile locale, Prefectura Şantiere, puncte de lucru, baze de producţie, de Argeş. Documente originale, Muzeul ingineri şi maiştri experimentaţi. Privatizare Judeţean Argeş. (T.C.A). totală în 1994. Manageri: Mihai Eremia, Gheorghe Năstase (v.), Gheorghe Ştefan, SOCIETATEA CORALĂ Gheorghe Axinte (v.). implicări în dezvoltarea FREAMĂTUL ARGEŞULUI DIN PITEŞTI actuală a localităţilor urbane şi rurale din (1926-1928). Asociaţie culturală, preocupări Argeş – Muscel. (G.N.P.). preponderent muzicale, integrată, iniţial, Parohiei Sfântul Gheorghe din localitate. SOCIETATEA COMERCIALĂ VEL Dirijor, fondator, cor mixt şi formaţie PITAR SA - SUCURSALA PITEŞTI instrumentală, Constantin Albu (v.). (2002~). Unitate de industrie alimentară, Repertoriu laic şi eclesiastic. Spectacole constituită prin reorganizarea Întreprinderii frecvente, scene sau aşezăminte religioase din de Morărit şi Panificaţie, Piteşti/SC Spicul Piteşti ori din alte centre urbane ale ţării. Argeş SA şi implicarea SC Vel Pitar SA, Pentru 1927, în componenţa corului: zece activitate în domeniul amintit. Capital social soprane, 13 altiste, opt tenori, nouă başi. majoritar, Fondul American de Investiţii, Consemnări favorabile: presa timpului; reprezentat prin New Century Holdings. volumul Un secol de activitate corală în Secţii şi linii de mare productivitate, gamă Piteşti (1971), de Silvestru D. Voinescu (v.); sortimentală diversificată, depozite, puncte de Istoria municipiului Piteşti (1988). Alte lucru, desfacere en-gross şi en-detail, reţea atestări documentare. (L.I.P.). proprie de distribuţie, acces la sistemul magazinelor reprezentative din România. SOCIETATEA CORALĂ Manager cunoscut: Daniel Neacşu. Centre LIEDERTAFEL DIN PITEŞTI (1866-
53 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
1914). Asociaţie culturală, iniţiată de etnici consemnări memoriale, aprecieri în presa germani (saşi), veniţi din Transilvania după timpului, alte surse documentare. (L.I.P.). 1850. Activitate diversificată: cor, publicaţii periodice, întrajutorare, colaborare SOCIETATEA CORALĂ NEGRU economică, exprimare catolică protestantă, VODĂ DIN CÂMPULUNG (1908~). integrare civică. Data fondării: 18 februarie Asociaţie culturală, având preocupări 1866, sediul propriu (strada Lascăr Catargiu, sistematice pentru diversificarea vieţii astăzi, Crinului), discursuri, steag din mătase spirituale laice în reşedinţa judeţului Muscel. (120x15 cm), cocarde, excursii. Medalie: În Act constitutiv: 28 aprilie 1908, iniţiator Ion I. amintirea jubileului de 25 de ani al corului Popescu, absolvent, Seminarul Central, german din Piteşti (1890). Ulterior: Bucureşti (1906). Cor mixt şi cor bărbătesc; Societatea Filarmonică (1893-1902; cursuri libere, muzică vocală şi instrumentală; Liedertafel Lyra (1902-1914). Preşedinţi orchestre populară şi simfonică, operete Crai cunoscuţi: Josef Materna (v.), Frantz M. nou, de Ciprian Porumbescu. Sedii succesive: Lehrer (v.), Iosif Schreier (v.), Adolf sala Apostol Niculescu, casele Bărăţiei, Cercul Schweitzer (v.), Andreas Hoffer. Cor de patru Militar, Casa Orăşenească/Municipală de voci, germani şi români, repertoriu laic. Cultură Tudor Muşatescu. Dirijori cu Dirijori cunoscuţi: Josef Materna, Iordache activitate îndelungată; Badea Alboteanu Mătache (v.). Suport documentar: Un secol de (fondatorul corului), Constantin Mahu, activitate corală în Piteşti (1971), de Constantin Roman (v.), Călin Cotolan (v.), Silvestru D. Voinescu (v.); Istoria Moise Mitulescu (v.). Pentru etapa 1930- municipiului Piteşti (1988), consemnări 1953, Societatea Muzicală Negru Vodă, astăzi memoriale, Traian Serafim, Alexandru Corala Negru Vodă, spectacole în Enescu, alte atestări comunitare. (L.I.P.). Câmpulung, Rucăr, Bucureşti, alte centre urbane sau localităţi rurale din ţară. Premii SOCIETATEA CORALĂ NEGRU naţionale în domeniu. Atestări de arhivă, VODĂ DIN CÂMPULUNG (1908~). consemnări memoriale, aprecieri în presa Asociaţie culturală, având preocupări timpului, alte surse documentare. (L.I.P.). sistematice pentru diversificarea vieţii spirituale laice în reşedinţa judeţului Muscel. SOCIETATEA CORALĂ ROMÂNĂ Act constitutiv: 28 aprilie 1908, iniţiator Ion I. FARMECUL DIN PITEŞTI (1908-1914). Popescu, absolvent, Seminarul Central, Asociaţie culturală, urmărind, în principal: Bucureşti (1906). Cor mixt şi cor bărbătesc; cultivarea gustului pentru muzică; dezvoltarea cursuri libere, muzică vocală şi instrumentală; sentimentelor naţionale; înfiinţarea unui cor orchestre populară şi simfonică, operete Crai cu activitate permanentă; organizarea de nou, de Ciprian Porumbescu. Sedii succesive: concerte; constituirea bibliotecii publice; sala Apostol Niculescu, casele Bărăţiei, Cercul iniţierea Casei de Ajutor, afiliată Casei Militar, Casa Orăşenească/Municipală de Şcoalelor, Bucureşti. Statut propriu, Cultură Tudor Muşatescu. Dirijori cu imprimare, Tipografia Mihail Lazăr Fiu, activitate îndelungată; Badea Alboteanu Piteşti (1908). Printre fondatori: Mihail (fondatorul corului), Constantin Mahu, Urlăţeanu (preşedinte); Ioan Enăchescu Constantin Roman (v.), Călin Cotolan (v.), (vicepreşedinte), Teodor Săvulescu (v.). Moise Mitulescu (v.). Pentru etapa 1930- Spectacole prezentate de corul mixt şi corul 1953, Societatea Muzicală Negru Vodă, bărbătesc Farmecul, pe scene din Piteşti sau astăzi, Corala Negru Vodă, spectacole în alte centre urbane. Repertoriu, preponderent, Câmpulung, Rucăr, Bucureşti, alte centre autohton, complementar, ilustraţii universale. urbane sau localităţi rurale din ţară. Premii Informaţii regăsite în presa timpului, Amarul naţionale în domeniu. Atestări de arhivă, Socec, Bucureşti (1912); Istoria municipiului
54 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Piteşti (1988). Alte atestări comunitare. semisimfonică. Numeroase spectacole în (L.I.P.). aşezări urbane sau rurale, reuniuni tematice, întâlniri cu personalităţi ale Capitalei. SOCIETATEA CULTURA, PITEŞTI Promovarea repertoriului naţional. Colaborări (1896). Asociaţie profesională a salariaţilor de cu alte structuri asemănătoare din: Bucureşti, la Căile Ferate Române, filiale în marile Câmpulung (Muscel), Piteşti (Argeş), Ploieşti centre feroviare din ţară. Fondator, Ion (Prahova), Târgovişte (Dâmboviţa). Posescu (v.), Piteşti, Argeş, 5 aprilie 1896. Consemnări monografice: Câmpulung- Statute publicate la Bucureşti (1896). Muscel. Ieri şi azi (1974). Continuarea Susţinerea revendicărilor specifice activităţii artistice prin Casa de Cultură Tudor domeniului, întrajutorare muncitorească, Muşatescu, Câmpulung, Argeş. Diverse promovarea cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi atestări documentare. Implicări permanente în spirituale în rândurile lucrătorilor. Desfiinţată viaţa Cetăţii. (M.M.B.). prin ordin ministerial, destituirea liderilor, anularea iniţiativelor programate. Consemnări SOCIETATEA CULTURALĂ istorice, Mircea Crăciun, profesor din Piteşti. SOLIDARITATEA, PITEŞTI (1909~1916). Alte atestări documentare. (I.I.Ş.). Grupare obştească a învăţătorilor din şcolile de patru ani, caracter deschis, preocupări SOCIETATEA CULTURALĂ privind îmbunătăţirea standardelor materiale, FLACĂRA MUSCELULUI, CÂMPULUNG oportune creşterii performanţelor educative. (1973-1990). Asociaţie obştească După 1910: Societatea Corpului Didactic reprezentativă pentru cultivarea sentimentelor Primar din Judeţul Argeş. Demersuri pentru: patriotice, promovarea creaţiei literare şi răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice în mediul muzicale, stimularea cercetării tehnico- urban şi rural; participarea dascălilor la ştiinţifice, practicarea sportului, însuşirea mişcarea cooperatistă; diminuarea preceptelor morale şi ideologice ale timpului. analfabetismului; cultivarea ideilor unităţii Secţii coordonate de cadre didactice sau alţi naţionale; combaterea tendinţelor războinice intelectuali din Muscel. Programe elaborate în europene. Surse arhivistice. (I.M.D.). consens cu Academia Română, Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Institutul de Folclor, SOCIETATEA CULTURAL- Academia de Ştiinţe Social-Politice, ŞTIINŢIFICĂ STROEŞTI, ARGEŞ Universitatea din Bucureşti. Reuniuni de (1972~). Asociaţie obştească reprezentativă amploare: Arminden muscelean; Toamna pentru România, preocupări enciclopedice, musceleană. Preocupări convergente la organizată în satul Stroeşti, Muşăteşti, Argeş. Câmpulung: Societatea Medicală Constantin Activitate permanentă. Preşedinte fondator şi I. Parhon; Societatea Cultural-Ştiinţifică şi executiv (1972-1992), Nicolae Leonăchescu Sportivă Aro-Floare de Stâncă; Societatea (v.), secretar, Emilian Baciu (v.). Reuniuni Culturală Vlaicu Vodă a lucrătorilor din tematice anuale, iniţiative pentru revitalizarea unităţile comerciale. Implicări comunitare tradiţiilor rurale, organizarea expoziţiei permanente. Diverse atestări documentare. etnografice, implicări în rezolvarea unor (M.M.B.). solicitări cetăţeneşti, legături cu localităţi eponime din România şi Republica Moldova. SOCIETATEA CULTURALĂ Suport monografic, volumele Documente şi NEGRU VODĂ, CÂMPULUNG (1908- personalităţi din Stroeşti – Argeş (1996, 1953). Asociaţie obştească reprezentativă 2005, 2007), editor, Nicolae Leonăchescu. pentru spiritualitatea Muscelului, preocupări Numeroase aprecieri publice, emisiuni media, prioritare în domeniul educaţiei muzicale. alte informaţii convergente programelor Distinct: cor bărbătesc şi orchestră realizate de-a lungul timpului. (C.C.C.).
55 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Secretar: Ion S. Băcanu (v.). Colaborări SOCIETATEA DE CHIMIE DIN permanente cu şcolile, facultăţile, institutele ROMÂNIA - FILIALA ARGEŞ (2004~). ştiinţifice de profil, Inspectoratul Şcolar Asociaţie ştiinţifică, implicată în activitatea Judeţean, Casa Corpului Didactic, unităţile de tematică de cercetare şi proiectare: artă şi cultură din Argeş-Muscel. Diminuarea învăţământ, industrie, agricultură, alte activităţii după 1993. Numeroase atestări domenii economice, sociale, culturale. documentare. (C.M.V.). Constituirea oficială, Piteşti: 23 noiembrie 2004, preşedinte, Mihail Petre Georgescu (v.). SOCIETATEA DE ŞTIINŢE Reuniuni periodice, referenţi, personalităţi ISTORICE DIN ROMÂNIA – FILIALA consacrate, cercetători, cadre didactice, CÂMPULUNG (2006~). Entitate asociativă inovatori, inventatori, publicişti. Obiective specializată, urmărind impulsionarea şi strategice: implementarea noutăţilor valorificarea preocupărilor privind continentale în domeniu; prezentarea cunoaşterea particularităţilor evoluţiei zonei succeselor obţinute în centrele, institutele sau Muscel de-a lungul timpului. Adresabilitate laboratoarele din Argeş; colaborarea constantă pentru: cercetător, cadre didactice, interdisciplinară a specialiştilor; atragerea militari de carieră, oameni de cultură, studenţilor şi elevilor spre cunoaşterea publicişti, alţi pasionaţi ai domeniului. Iniţial, anumitor programe prioritare; ilustrarea subfiliala, Societatea de Ştiinţe Istorice şi rolului chimiei în evoluţia generală a Filologice, Filiala Piteşti (1962-1984). Universului. Diverse exprimări comunitare. Diminuarea, treptată, a exprimărilor publice (E.F.H.). (1984-2006). Reorganizare structurală, transformarea în filială (6 aprilie 2006), SOCIETATEA DE ŞTIINŢE iniţiator şi preşedinte executiv, Vintilă GEOGRAFICE DIN ROMÂNIA – Purnichi (v.). Comitet de conducere, birou, FILIALA PITEŞTI (1968~). Structură coordonator, secţii (istorie, metodică), asociativă specializată, urmărind stimularea şi reuniuni tematice. Personalitate juridică. valorificarea preocupărilor în domeniul Numeroase comunicări, simpozioane, enunţat. Adresabilitate constantă pentru: dezbateri, vizite documentare, reprezentări la cercetători, cadre didactice, expediţionari, manifestări naţionale. Distinct: organizarea exploratori. Personalitate juridică. Iniţial, sesiunii anuale de referate ştiinţifice; Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie publicarea revistei istorice Muşcel; apariţia (1951-1968). For coordonator, Consiliul unor volume de autor sau culegeri sub egida Naţional Bucureşti. Pentru Argeş-Muscel: filialei. Colaborări cu: Biroul Societăţii pe filială comună; birou regional/judeţean, ţară, Primăria Câmpulung, filiale preşedinte, vicepreşedinte, secretar. Program asemănătoare, şcoli, licee, instituţii de artă şi vicepreşedinţi, secretar. Program de activitate cultură, mijloace media. Societăţi specific. Implicări în: sistemul educaţiei asemănătoare pentru limba şi literatura permanente, desfăşurarea olimpiadelor română, limbi străine, matematică, fizică, şcolare, organizarea unor manifestări publice. chimie, biologie. Atestări documentare. Exprimări externe. Frecvent: conferinţe, (C.M.V). simpozioane, colocvii, excursii documentare, şcoli de vară, dezbateri metodice, aplicaţii SOCIETATEA DE ŞTIINŢE practice. Studii, articole, comunicări publicate ISTORICE DIN ROMÂNIA – FILIALA de membrii filialei în reviste de profil, ziare, PITEŞTI (1950~). Asociaţie profesională culegeri, antologii, anuare. Preşedinţi obştească, sediul central, Bucureşti. Caracter cunoscuţi (după 1968): Gheorghe Toma (v.), deschis pentru specialiştii în domeniu: cadre Ion Postelnicescu (v.), Lucian Iliescu (v.). didactice, muzeografi, cercetători ai
56 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI institutelor de profil, bibliotecari, publicişti, SOCIETATEA ECONOMICĂ alţi pasionaţi de istorie, arheologie, ARGEŞUL, PITEŞTI (1879 - ?). Asociaţie arhivistică. Iniţial (1949-1950): Societatea de obştească, formată din proprietari urbani şi Ştiinţe Istorice şi Filologice. De la 30 rurali, urmărind stimularea dezvoltării în octombrie 1950, pentru Argeş, entităţi Argeş a industriei, agriculturii, comerţului. distincte: Filiala Piteşti; Subfiliala Statut propriu, datat, Piteşti, 23 aprilie 1879. Câmpulung. Numeroase reuniuni ştiinţifice, Consiliu admnistrativ: preşedinte , Aurelian întâlniri cu academicieni, prezentarea Oncescu; vicepreşedinţi, Sebastian Hernea noutăţilor editoriale, colaborare privind (v.), Ion N. Coculescu (v.); secretari, Marin desfăşurarea olimpiadelor şcolare, lectorate, D. Drujianu, Ion Marinescu; casier, Ion excursii tematice, elaborări monografice, Raicoviceanu (v.); membri, Anastase T. implicare în diverse proiecte şi programe Purcăreanu, Iordache Bănescu, Ion I. lansate de oficialităţile locale. Exprimări Rădulescu (v.), Ion Ştefănescu, Grigore externe. Reorganizare după 1990. Preşedinţi Popescu (preot). Activitate intermitentă. cunoscuţi: Iulian Matei, Constantin Atestare documentară, Muzeul Judeţean Dumitrescu (v.), Virgil Radu, Spiridon Argeş. Diverse implicări documentare. Cristocea (v.), vicepreşedinte, Constantin (T.C.A.). Vărăşcanu (v.); secretar executiv, Paul I. Dicu (v.). Surse arhivistice. Importante atestări SOCIETATEA FILANTROPICĂ documentare. (V.N.P.). MATROANA, PITEŞTI (1914-1919). Grupare feminină, reprezentativă pentru SOCIETATEA DE ŞTIINŢE reşedinţa Argeşului, urmărind promovarea MEDICALE/UNIUNEA SOCIETĂŢILOR activităţilor voluntare, sanitare şi DE ŞTIINŢE MEDICALE DIN gospodăreşti, pe timpul participării Armatei ROMÂNIA – FILIALA ARGEŞ (1951~). Române la Primul Război Mondial. Adunarea Organizaţie profesională şi ştiinţifică, iniţiată generală de constituire: Piteşti, 17 august la Bucureşti (1949), structură teritorială 1914, iniţiatoare, Aneta Mălurescu. În comitet pentru Argeş – Muscel (1951), sediul în (selectiv): Maria Brânzeu, Eliza Capitanovici Piteşti. Noua titulatură din 1962. Priorităţi (secretară), Ana Fostiropol, Elena Ghimpa, constante: stimularea activităţilor practicate în Elena Mălurescu (vicepreşedintă), Maria domeniu; diversificarea cercetării Pristăvescu, Maria Purcăreanu, Esmeralda fundamentale şi aplicative; iniţierea de Socolescu, Elena Stavăr, Polixenia Steriade, reuniuni tematice; perfecţionarea colaborării Constanţa Trifonescu (preşedintă), Eugenia interdisciplinare a specialiştilor din spitale, Vâlsănescu, alte nume din familiile cunoscute policlinici, dispensare; cunoaşterea noutăţilor opiniei publice locale. Priorităţi: sectoriale autohtone; participarea la conferinţe confecţionarea şi donarea anumitor obiecte de continentale. Preşedinţii (succesiv): Corneliu rufărie; organizarea unui spital oportun Ghinescu (v.), Corneliu Naie (v.), Lucreţia îngrijirii răniţilor; deschiderea cursurilor Marinescu (v.), Firică Donciu. Secretar cu pentru aplicarea pansamentelor chirurgicale şi activitate îndelungată, Alexandru Matei (v.). antiseptice. Demersuri agreate de: prefectul După 1999, Asociaţia Medicală Română – judeţului, Nicolae Brânzeu (v.); primarul Filiala Argeş, preşedinte, Tiberiu Stănescu urbei, Alexandru Fostiropol (v.); comandantul (v.), vicepreşedinţi, Adrian Tase (v.), Marius Garnizoanei. Colaborare cu unităţile militare, Mihăilă, secretar, Mihai Man (v.). Implicări spitalele permanente, cabinetele medicale comunitare permanente. Diverse atestări individuale, asociaţiile caritabile similare. documentare. (C.G.C.). Surse arhivistice. Atestări documentare. (G.D.Ş.).
57 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
SOCIETATEA GERMANĂ DE Piteşti şi Curtea de Argeş, consiliilor rurale, MUZICĂ VOCALĂ DIN CÂMPULUNG donaţiilor personale, actelor caritabile. (1892-1916). Asociaţie culturală, înfiinţată Atitudine oficială binevoitoare din partea pentru conservarea spiritualităţii saşilor din prefectului Nicolae Ioanicescu, datată, 5 localităţi, statut propriu, fără conotaţii politice aprilie 1928, referitoare la prevederi bugetare (articolul 2). Întruniri săptămânale, repetiţii, cu destinaţie specială. Insistenţe pentru spectacole periodice. Repertoriu adecvat sensibilizarea populaţiei în domeniul amintit. (1789-1850). Temporar, la Câmpulung, Diverse atestări documentare. (I.T.B.). Muscel, şcoală principală cu predare în limba germană, fondator, Karol Kap, SOCIETATEA JUNIMEA DIN desfiinţată în urma Raportului Nr. 3 221, din PITEŞTI (1897~). Asociaţie literar – 22 iunie 1850, semnat de cârmuitorul ştiinţifică tradiţională pentru tineret, iniţiatori, judeţului şi a Ordinului Eforiei Şcoalelor, elevii claselor superioare, Liceul Bucureşti. Suplinirea obiectivelor didactice, Clasic/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, parţial, prin societatea invocată. Încetarea Argeş. Obiectiv prioritar: lărgirea cercului de activităţii în contextul participării României la cunoştinţe câştigate în şcoală. Printre primul Război Mondial (1916-1918), fondatorii cunoscuţi: Ioan /Ion Baiulescu (v.), confruntări militare zonale cu armata Ion Minulescu (viitorul scriitor). Aprobări de germană. Diverse atestări documentare. rigoare: directorul instituţiei, Nicolae Gh. (M.M.B.). Dumitrescu (v.), Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Bucureşti. Din 1908, SOCIETATEA INTERNATIONAL editarea revistei Junimea, la primul număr: INVESTMENTS TOPOLOVENI (2002~). director de onoare, Dimitrie Cosmoc Complex industrial pentru fabricarea (profesor, limbi clasice); director, Virgil conservelor din legume şi fructe, fondat prin Tempeanu (elev); în comitetul redacţional, cumpărarea, extinderea, modernizarea şi elevii Stelian Rădulescu, Mihai Iorgulescu. diversificarea liniilor de producţie ale fostei Reorganizări succesive. Temporar, pentru întreprinderi specializate de stat în acelaşi elevii claselor inferioare, Societatea Doina. profil. Investiţii însumând 14 milioane euro, Contribuţii la: diversificarea preocupărilor cu sprijin european şi guvernamental român. extraşcolare; afirmarea elitelor, evidenţierea Utilaje de ultimă generaţie. Capacitate totală: în concursurile naţionale şi continentale. 50 tone/zi produse finite. Sortiment Numeroase atestări documentare, consemnări tradiţional: Bunătăţi de Topoloveni, produse monografice, reevaluări memoriale. preparate din legume Mandy, conserve mixte (C.M.V.). cu carne, sosuri Spring Sauce, sucuri. Desfacere internă şi la export. Manager, SOCIETATEA MĂRĂŞTI A Nicolae Păun. Activitate profitabilă. Diverse DEMOBILIZAŢILOR DIN PITEŞTI conlucrări comunitare. (C.D.B.). (1920-1940). Asociaţie obştească, înfiinţată de ofiţerii supravieţuitori, participanţi la SOCIETATEA INVALIZILOR DIN primul Război Mondial (1916-1918), distinşi RĂZBOI – FILIALA ARGEŞ (1919-1941). pe Frontul din Moldova (1917). Preşedinte Asociaţie obştească, organizată din iniţiativa cunoscut: Constantin Calotescu (colonel), participanţilor la Primul Război Mondial comandant, Regimentul 4 Argeş, Piteşti (1916-1918), afiliată Centralei Invalizilor, (1917-1918). Contribuţii la amenajarea şi Bucureşti. Preocupări pentru ajutorarea celor întreţinerea Cimitirului Eroilor din localitate, aproape 1000 de invalizi, domiciliaţi în satele cruce-monument, dedicaţie comemorativă: şi oraşele judeţului Argeş, prin intermediul „1930. Societatea Mărăşti a Demobilizaţilor subvenţiilor din partea Prefecturii, primăriilor din Piteşti. Eroilor neamului morţi pentru
58 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI patrie în 1916-1919 şi îngropaţi aici. civile locale. Demersuri asemănătoare Amintire eternă şi veşnică recunoştinţă”. specifice judeţului Muscel. Consemnări Importante atestări documentare: Centrul de monografice, alte surse arhivistice şi atestări Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, documentare. (I.T.B.). Piteşti; Piteşti 620. Memento (2008); Tărâmul tăcerii. Cimitirul Sfântul Gheorghe SOCIETATEA MUNŢII COŢI A Piteşti (2008). Diverse implicări comunitare. DEMOBILIZAŢILOR GRADE (G.I.N.). INFERIOARE, PITEŞTI (1920-1940). Asociaţie obştească, înfiinţată de SOCIETATEA MIXTĂ supravieţuitorii participanţi la Primul Război SOVROMPETROL – SECŢIUNEA Mondial (1916-1918). Structură naţională, PITEŞTI (1950-1954). Structură economică filiale zonale. Moment important: Congresul bilaterală, sovieto-română, înfiinţată, la nivel demobilizaţilor din ţară, Piteşti, Argeş (8 mai naţional, prin aplicarea prevederilor 1921), sfinţirea drapelului societăţii locale. Convenţiei de Armistiţiu, convenită cu Aliaţii Preşedinte cunoscut (1926), Vasile (Moscova, 12 septembrie 1944). Activitate Purcăreanu (v.) Contribuţii la amenajarea şi efectivă în Argeş după 1950: servicii întreţinerea Cimitirului Eroilor, placă specializate, introducerea unor tehnologii inscripţionată (2 iunie 1927): „România. specifice domeniului, experţi ruşi, evidenţe Societatea Munţii Coţi a demobilizaţilor economice distincte, supravegherea extracţiei Grade Inferioare Piteşti. In memoria eroilor de resurse naturale, prelucrarea şi expedierea morţi în Războiul pentru întregirea neamului materiilor prime în contul reparaţiilor de 1916-1918”. Donaţie publică pentru Poarta război. Distinct: transferarea către Guvernul Eroilor (1926), sume colectate anterior în României a cotei sovietice de participare în scopul ridicării Monumentului Eroilor din compartimentele Sovrom (25 aprilie 1954). Piteşti. Importante atestări documentare: Numeroase atestări documentare. (G.N.P.). Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Piteşti 620. Memento SOCIETATEA MORMINTELE (2008); Tărâmul tăcerii. Cimitirul Sfântul EROILOR CĂZUŢI ÎN Gheorghe Piteşti (2008). Diverse implicări RĂZBOI/SOCIETATEA CULTUL comunitare. (G.I.N.). EROILOR – FILIALA ARGEŞ (1919- 1940). Organizaţie obştească, preocupată de SOCIETATEA MUZICALĂ venerarea memoriei militarilor morţi pe ROMÂNĂ DORUL DIN PITEŞTI (1904- câmpul de luptă în timpul participării 1914). Asociaţie culturală, proiecte privind: României la prima conflagraţie mondială înfiinţarea unui cor laic; promovarea (1916-1919). Adunări evocatoare, comentarii repertoriul autohton; organizarea de concerte publice, procesiuni religioase, iniţiative şi serbări populare; donaţii comunitare; cu filantropice. Distinct: amenajarea Cimitirului aşezămintele ecleziastice locale; diverse Eroilor, terasa superioară urbană, Piteşti, iniţiative patriotice. Succesiv: Societatea sfinţit la 9 iunie 1920; ridicarea unui obelisc, Muzicală Română Dorul (1904-1909), sub formă de cruce (1920), având epitafele: fondator, Teodor Băjenaru (v.); Societatea Glorie eroilor români căzuţi la datorie pentru Corală Română Dorul (1909-1910), independenţa Patriei/Închinare ostaşilor preşedinte şi dirijor, Teodor Băjenaru, sediul, români căzuţi pentru întregirea Neamului; Sala Secărescu, Piteşti, patroni spirituali, reabilitarea perimetrului invocat, placă pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena; zidul exterior (1938): Reconstruit de Societatea Lirică şi Literară Dorul Carpaţilor Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central (1910 – 1912); Societatea Culturală Muzicală Bucureşti, cu sprijinul autorităţilor militare şi Armonia (1912-1914), preşedinte şi dirijor,
59 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Constantin Albu (v.), sală de repetiţii, Liceul Bucureşti şi Iaşi. Obiectiv primordial: Ion C. Brătianu, Piteşti. Interferenţe instruirea civică a locuitorilor spre a deveni permanente cu activitatea corului Catedralei buni români, slujitori ai patriei. Preluarea Sfântul Gheorghe, din reşedinţa Argeşului. experienţei în domeniu, oferită de Suedia şi Activitate agreată de Primăria şi Consiliul Marea Britanie. La Piteşti, structură distinctă, Urban Piteşti. Suport documentar: Arhivele coordonată de Episcopia Argeşului, înalt Statului, Filiala Argeş. Consemnări Silvestru ierarh, Calist Ialomiţeanul (v.); membri Voinescu (v.), relatări în presa vremii, alte fondatori: Ioan Panţurescu (iconom atestări comunitare. (L.I.P.). stavrofor), Grigore Teodorescu (v.), Petre Petrescu (v.), Ioan Cuţui (v.), alte persoane SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE importante ale timpului. Preocupări CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA – asemănătoare la Muscel. Diverse atestări COMITETUL REGIONAL/JUDEŢEAN documentare. (S.P.P.). ARGEŞ (1950~). Organizaţie tradiţională cu caracter umanitar, activitate obştească, SOCIETATEA PENTRU existentă la Bucureşti, din 4/16 iunie1876. ÎNVĂŢĂTURA POPORULUI ROMÂN - Diverse structuri asociative temporare locale. FILIALA ARGEŞ (1866 - ?). Asociaţie cu Iniţiative distincte pentru colectarea unor caracter didactic şi educativ, înfiinţată la ajutoare materiale şi financiare, acordate Bucureşti. Fondatori: Petrache Poenaru (v.), militarilor participanţi la: Războiul de Ion Heliade Rădulescu, Grigore Rosetti, Independenţă (1877-1878), Al Doilea Război Vasile Alexandrescu Urechia, Alexandru Balcanic (1913), conflagraţiile mondiale Papiu Ilarian, Petre Grădişteanu, Constantin (1916-1918; 1941-1945); voluntariat: Exarcu, George Sion. Priorităţi: urmărirea ambulanţe, triaje de campanie, spitale urbane aplicării prevederilor Legii din 1864; sau rurale, aziluri de bătrâni, orfelinate. asigurarea accesului tuturor copiilor ţării la Reorganizare legislativă după 1950: foruri cu instruire; înfiinţarea de şcoli normale pentru activitate permanentă la nivelul pregătirea învăţătorilor; elaborarea de regiunii/judeţului Argeş, aşezărilor urbane şi manuale; cunoaşterea experienţei europene în rurale, şcolilor, institutelor publice, domeniu. Filiale judeţene la: Piteşti (Argeş) şi întreprinderilor. Implicări comunitare privind Câmpulung (Muscel). Demersuri privind întrajutorarea socială; diminuarea efectelor transferarea Şcolii Normale din Bucureşti (cu incendiilor, cutremurelor, inundaţiilor, altor activitate de la 22 noiembrie 1867), în oraşul fenomene naturale; donarea de sânge sau Câmpulung (1896). Ulterior, şcoală normală organe pentru salvarea celor aflaţi în şi la Piteşti. Numeroase generaţii de dificultate; cursuri de prim-ajutor. Colaborare învăţători, cu activitate prioritară în mediul constantă: factori administrativi, unităţi rural. Diverse atestări documentare. (I.M.D.). sanitare şi militare, cluburi sportive. Preşedinţi cunoscuţi: Florian Popescu (v.), SOCIETATEA PENTRU Ionel Dicu, Dumitra Smarandache (v.); RĂSPÂNDIREA ŞTIINŢEI ŞI CULTURII secretari executivi Sever Ganci, Doina – FILIALA ARGEŞ (1950-1968). Structură Popescu (v.). Diverse atestări documentare. obştească, înfiinţată conform Decretului (C.G.C.). Marii Adunări Naţionale a Republici Populare Române din 25 iunie 1949. Activitate SOCIETATEA NAŢIONALĂ distinctă, la nivelul localităţilor urbane şi PENTRU EDUCAŢIUNEA rurale, pentru transmiterea, în rândurile CETĂŢENEASCĂ – SECŢIUNEA cetăţenilor, a cunoştinţelor de factură ARGEŞ (1916-1919). Asociaţie obştească, enciclopedică. Ilustrarea tradiţiilor autohtone iniţiată de Biserica Ortodoxă, sedii centrale, sau continentale în domeniu, prezentarea
60 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI noutăţilor convergente, stimularea cercetării terenuri pentru fotbal şi tenis (8 125 m2), fundamentale şi aplicative, întâlniri cu platoul pădurii Trivale (proprietatea comunei personalităţi ale timpului, simpozioane, urbane, anterior, locul bâlciului organizat la conferinţe, dezbateri, alte reuniuni tematice. sărbătorile pascale), bază sportivă publică, Filiala Argeş, sediu distinct, clădirea Palatului statut oficial, noutate absolută în Piteşti, Culturii, Piteşti. Secretari executivi cunoscuţi: primar, Marin V. Popescu (v.). Consemnări Nicolae Mateescu, Iulian Ilie Rizea (v.), Ion distincte: Anuarul oraşului Piteşti, Curtea de Ciobanu (v.), Gheorghe Diaconu. Pentru Argeş şi al judeţului Argeş (1925); Istoria etapa 1968-1989: Comisie specializată a municipiului Piteşti (1988). Alte cluburi cu Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie profil asemănător, existente, la Piteşti, în Socialistă Argeş. Implicări comunitare etapa interbelică: Venus (1924), filială a celui permanente. Diverse atestări documentare. din Capitală; Tricolorul (1924); Sporting (C.C.C.). (1926); Muncitorii (1928); Negru Vodă (1930). Campionat districtual polisportiv. SOCIETATEA SETCAR SA (1991- Diverse atestări documentare. (N.M.I.). 2014). Unitate industrială pe acţiuni, producător privat, seturi motor, piese de SOCIETATEA TURIŞTILOR DIN schimb, alte repere pentru autoturisme şi ROMÂNIA – FILIALA MUSCEL (1903- tractoare de fabricaţie românească. Locaţie: 1931). Asociaţie de drumeţie montană, comuna Bascov, Argeş. Directori generali fondatori cunoscuţi: Vasile Golescu (v.), (succesiv): Florin Chiriac, Liviu Turbatu, Gabriel Dimitriu (v.), Ion Nicolaescu- Gheorghe Anghel (acţionar majoritar, 2000). Bugheanu (v.), Aurel Velculescu. Atestare Capital integral privat autohton. Iniţial, 160 documentară, publicaţiile locale: Voinţa de acţionari fondatori. Capital social: 120.000 Muscelului (1903); Prietenul nostru (1911). Euro; valoare totală estimată a societăţii: 525 Preocupări ştiinţifice, sportive, pentru 000 Euro. Patrimoniu productiv propriu, 130 protecţia mediului şi practicarea activităţilor de angajaţi, 2000 mp suprafaţă construită. de agrement. Contribuţii directe la amenajarea Secţii/ateliere importante: turnare cămăşi, cabanei Radu Negru, din Grind (1750 m prelucrare cămăşi, prelucrare pistoane montaj. altitudine), Masivul Piatra Craiului (1906). Import segmente: Bulgaria, Franţa, Germania. Fuziune cu Turing Clubul României (1931). Calitate autorizată în conformitate cu ISO Structuri ulterioare: Asociaţia Drumeţilor din 9001: 2000. preocupări pentru creşterea Munţii Înalţi ai României, Bucureşti (1929), productivităţii. Desfacere proprie şi în Filiala Muscel (1934); Asociaţia Turismului parteneriat cu alţi agenţi de piaţă. Activitate Popular (1948); Salvamont Argeş (1969); profitabilă. Diverse implicări comunitare. Clubul de Drumeţie Montană Argeş (1974). (M.T.D.). Diverse implicări civice. Consemnări în presa timpului, lucrări de sinteză, volume istorice. SOCIETATEA SPORTIVĂ (I.T.B.). SĂGEATA, PITEŞTI (1924-1940). Grupare constituită din practicanţi şi susţinători ai SOCIETATEA VETERANILOR domeniului, sediul în reşedinţa Argeşului. GRADE INFERIOARE COROANA DE Iniţial, echipa de fotbal Săgeata (1921). OŢEL, PITEŞTI (Sfârşitul secolului XIX – Hotărârea adunării generale, comunicată Începutul secolului XX). Organizaţie conducerii judeţului (29 mai 1924), prefect, obştească, iniţiată de participanţii la Războiul Honoriu Bănescu (v.), aprobare superioară, pentru Independenţa României (1877-1878), Ministerul de Interne, Bucureşti (24 iulie preşedinte, Gheorghe Drăghescu (v.), membru 1924), titularul portofoliului, Ion I. C. fondator, Societatea Funcţionarilor Brătianu (v.). Suport material (22 iunie 1925): Comerciali şi Meseriaşi, Piteşti (3 decembrie
61 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
1903). Reuniuni evocatoare, articole de presă, Săvârşitor al Valahiei (9 decembrie 1829). slujbe religioase, acţiuni caritabile. Distinct: Susţinător al învăţământului autohton în limba preocupare privind ridicarea, la Piteşti, a unui română, contribuţii directe la deschiderea monument piramidal în onoarea eroilor Şcolii Naţionale din Piteşti (5 februarie 1833), căzuţi pe câmpiile Bulgariei, solicitare folosirea caselor proprii pentru activităţi aprobată de Consiliul Urban (20 iunie 1905). didactice temporare (30 ianuarie-16 noiembrie Punerea pietrei fundamentale: duminică, 1 1837). Membru fondator, Comitetul de octombrie 1906, primar, Alexandru M. Inspecţie al Şcoalelor din Argeş (1837), Vestinian (v.), intersecţia Bulevardul colaborator apropiat al lui Constantin/Dincă Elisabeta – Calea Craiovei. Finalizare în Brătianu (v.). Importante atestări 1907. Demersuri specifice la Câmpulung, documentare. Aprecieri publice antume şi Muscel. Astăzi, Monumentul Independenţei, postume. (S.I.C.). din strada Griviţei. Consemnări în: Istoria municipiului Piteşti (1988); Istoria Primăriei SOCOLESCU, Nicolae (1804 - ?). Piteşti (1996). Alte atestări documentare. Proprietar urban şi rural din Argeş, ofiţer. (I.T.B.). Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti (Vopseaua SOCOL DIN CORNĂŢENI (Secolul Galbenă). Căpitan în oştirea domnească, XVII). Mare boier muscelean, demnitar judecător, Tribunalul Judeţului Argeş. medieval. Ispravnic de Câmpulung (1635- Nominalizat în Catagrafia oraşului Piteşti 1640), primul titular al acestei funcţii urbane, din 1838, origine autohtonă, titlu de boier, atestat documentar prin Porunca voievodului avere puţină, slugi ţigani. Diverse atestări Matei Basarab (v.). Coordonarea reabilitării documentare antume sau postume. (S.I.C.). Bisericii Domneşti din localitate (1635-1636); rezolvarea unor pricini funciare rurale; SOCOLESCU, Teodor (A doua diverse demersuri administrative şi jumătate a secolului XIX – Începutul judecătoreşti. Contribuţii la dezvoltarea secolului XX). Mare proprietar urban şi rural, societăţii româneşti în feudalitatea clasică. filantrop. Suprafeţe agrare, imobile, alte (S.I.C.). bunuri cu valoare deosebită, Piteşti şi Bradu, Argeş, distinct, moşia Socoleasca, Geamăna. SOCOLESCU, Ioan/Ion N. (Piteşti, Donatorul unui teren (19 septembrie 1890), Argeş, 1779 - ?). Mare proprietar urban şi însumând 2 000 de stânjeni pătraţi, pentru rural, demnitar medieval, stolnic, donator edificarea clădirilor şcolii şi primăriei din comunitar. Întinse suprafeţe de teren, clădiri, localitatea invocată. Autentificare, Tribunalul alte bunuri cu valoare deosebită, localităţi din Judeţului Argeş (1890). Implicări frecvente în Argeş. Slujitor al Curţii Domneşti de la realizarea proiectelor g timpului. Bucureşti. Han şi alte clădiri folosite pentru Consemnări monografice, alte aprecieri spital militar pe timpul ocupaţiei ţariste, în comunitare antume şi postume. (G.D.Ş.). urma războiului cu Imperiul Otoman, finalizat prin Tratatul de Pace de la Adrianopol SOFRON, Emil (n. Borca, Neamţ, 19 (1829). Nominalizat în septembrie 1946). Inginer, profesor Arhondologie/Condica rangurilor boiereşti universitar, electronică, inovator. Integrat (1829), document dezavuat şi ars de preocupărilor argeşene din 1991. Şcoala revoluţionarii de la 1848 din Ţara Medie/Liceul Mihail Sadoveanu, Borca Românească. Prăvălii şi case la Piteşti, două (1964), Facultatea de Electronică şi moşii, 8 000 lei venit anual. Acordarea unui Telecomunicaţii, Bucureşti (1969). Doctorat, han în scopul organizării spitalului ostăşesc, ştiinţe tehnice, Bucureşti (1977). Activitate iniţiativă acceptată prin porunca Divanului didactică şi de cercetare: Institutul Politehnic,
62 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Bucureşti (1969-1991), Universitatea din 1928~1930, primul număr, ianuarie 1928, Piteşti (1991~), şef Catedra Electronică şi subintitulat Revistă culturală şi pedagogică Calculatoare . Profesor universitar din 1994. pentru preoţi, învăţători şi popor, redactor, Conducător de doctorat (1996). Volume Dumitru Udrescu. Supliment: Mioriţa. importante: Dispozitive optoelectronice cu Culturală şi socială. Colaboratori cristale lichide (1976); Contribuţii la permanenţi: Theodor Anghel, Vasile Băncilă, implementarea testării senzoriale pentru Tatiana Bobancu (v.), Mihail Lungianu (v.), terminalele telefonice şi de date (1984). Ion Mihalache (v.), Mihail Nanu, Ioan Gh. Numeroase studii, articole, referate, Nicolaescu (v.), Ioan I. Răuţescu (v.), Nicolae comunicări, reuniuni tematice naţionale şi Gh. Teodorescu (v.). Texte din Nicolae Iorga, internaţionale. Invenţii, inovaţii, granturi/ Mihail Sadoveanu. Imprimare: Tipografia contracte de cercetare agreate de Ministerul Artistica, Piteşti, patron Petrache Mitu (v.). Apărarii Naţionale, structurile Uniunii Articole didactice şi religioase, proiecte de Europene, Alianţa Nord-Atlantică, expert lecţii, literatură, folclor, apeluri, informaţii pe evaluator. Documentări continentale. diverse teme. (I.I.B.). Contribuţii directe la: implementarea sistemului Internet, înfiinţarea laboratoarelor SOLOMON, Constantin (Secolul specializate şi a facultăţii de profil, XIX). Mare proprietar urban şi rural, înalt acreditarea Centrului de Cercetare, Modelarea funcţionar de stat. Administrator al judeţului şi Simularea Proceselor şi Sistemelor, Argeş, în perioada Unirii Principatelor iniţierea unor manifestări prestigioase, Române (1859). Orientare liberală. Iniţiative Universitatea din Piteşti. Membru, diverse distincte: sărbătorirea, în Piteşti, a deschiderii foruri şi asociaţii profesionale în domeniu. lucrărilor Adunării Elective din Bucureşti (22 Premiul Traian Vuia al Academiei Române ianuarie 1859); pregătirea vizitei domnului (1984), alte recunoaşteri publice. (M.C.S.). Alexandru Ioan Cuza (iunie 1859) şi a doamnei Elena Cuza (octombrie 1863) în SOLACOGLU, Ecaterina C. (Sfârşitul Argeş; aprobarea programului înfiinţării secolului XIX - Prima jumătate a secolului (1860) şi reorganizării (1861) serviciilor XX). Mare proprietar funciar din Argeş. diligenţei spre Bucureşti, Craiova (Dolj), Întinse suprafeţe de teren, localitatea Câmpulung (Muscel); înfiinţarea de şcoli. Verneşti, plasa Argeş, expropriate, parţial, Diverse atestări documentare. Aprecieri prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 publice. (I.T.B.). martie 1945, adoptată de guvernul condus de Petru Groza, ori deciziile ulterioare. SOLOMON, Ion N. (n. Slobozia, Retrocedări selective, către urmaşi, după Stoeneşti, Muscel, 16 februarie 1933). 1990. Surse arhivistice şi alte atestări Profesor, gradul I, biologie, manager. Şcoala documentare. (I.I.Ş.). Medie Nr. 1/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1952), Institutul SOLIDARITATEA (1924~1930). Pedagogic, Bucureşti (1954), Universitatea Publicaţie lunară, editată la Piteşti, Argeş, Constantin I. Parhon, Bucureşti (1956). Tipografia Artistica, Petrache Mitu (v.). Două Activitate didactică permanentă la serii: 1. 1924-1925, primul număr, 1 Câmpulung: Şcoala Medie Nr. decembrie 1924, subintitulat Revista 1/Liceul/Colegiul Dinicu Golescu (1954- Societăţii Corpului Didactic Primar din 1995); director adjunct (1958-1963, 1969- Judeţul Argeş. Colaboratori permanenţi: Ilie 1974, 1990-1995); director (1974-1982, 1985- Alboteanu, Gheorghe Marinescu Trubaduru, 1990), coordonator, unităţile de învăţământ Onorina Oprescu, Florea Popescu, Gheorghe din Câmpulung (1978-1980). Volum Teodorescu, Dumitru Udrescu (v.); 2. important: Monografia Liceului Dinicu
63 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Golescu, Câmpulung (1994, în colaborare). Articole, studii, analize, rapoarte, interviuri, SORESCU, Maria I. (Sfârşitul reuniuni tematice naţionale. Contribuţii secolului XIX - Prima jumătate a secolului importante la: edificarea sălii de sport; XX). Mare proprietar funciar din Argeş. extinderea bazei materiale a liceului; dotarea Întinse suprafeţe de teren, localitatea Izvoru laboratoarelor, cabinetelor, atelierelor; de Sus, plasa Teleorman, expropriate, parţial, stimularea preocupărilor ştiinţifice ale prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 profesorilor şi elevilor; organizarea martie 1945, adoptată de guvernul condus de olimpiadelor locale, judeţene, republicane. Petru Groza, ori deciziile ulterioare. Membru, diverse foruri specializate în Retrocedări selective, către urmaşi, după domeniu, alte aprecieri publice. (G.G.S.). 1990. Surse arhivistice şi alte atestări documentare. (I.I.Ş.). SORESCU, Constantin T. (Dobrogostea, Merişani, Argeş, 12 decembrie SORESCU, Dumitru Romulus A. 1930 – Piteşti, Argeş, 5 iulie 2008). Solist (Piteşti, Argeş, 22 octombrie 1927 – Piteşti, vocal, muzică populară românească, Argeş, 21 septembre 2011). Profesor gradul I, animator cultural, formator de talente, geografie, editor, publicist. Liceul Ion C. publicist. Liceul comercial Nicolae Brătianu, Piteşti (1945), Universitatea din Kretzulescu, Bucureşti (1950), Şcoala de Cluj (1951). Doctorat, geografie, Bucureşti. Ofiţeri, Alba Iulia (1953), Şcoala Populară de Documentări externe continentale (1980). Artă, Piteşti. Funcţionar, Primăria Merişani Activitate didactică permanentă: Liceul (1953-1958); inspector, Secţia Învăţământ – Andrei Şaguna, Braşov (1951-1960); Cultură, Raionul Piteşti (1958-1965); Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1960- metodist, Consiliul Regional al Sindicatelor 1980); Liceul Industrial Nr. 8, Piteşti (1980- Argeş (1965-1990). Colaborări constante: 1990). Volume importante: Geografia Orchestra Doina Argeşului, Piteşti; judeţului Argeş (1962); Metodica predării Ansamblul Periniţa, Bucureşti; Radio geografiei în şcoală (1968, în colaborare). Bucureşti; Televiziunea Română. Spectacole, Numeroase studii, articole, interviuri, recepţii oficiale, turnee artistice externe, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi premii naţionale. Discografie. Piese de internaţionale. Colegii de redacţie, revistele: referinţă: Argeşel pe malul tău; Omule cu Sânziana, Argeş, Tribuna şcolii argeşene caii buni; Draga neichii mândruliţă; Ilenuţa (Piteşti), Buletinul Societăţii Naţionale de mea; Pe culmiţa din Brădet. Fondator, Geografie (Bucureşti). Pasionat de turism: mentor dirijor, numeroase tarafuri, orchestre, colaborări constante cu instituţii specializate ansambluri folclorice, grupuri vocale în în domeniu; formator de opinie; iniţiator al unităţi productive, cluburi muncitoreşti, case cursurilor populare Atlas geografic, Note de de cultură, cămine culturale din Argeş. Mai călătorie, Monumente ale naturii (Palatul cunoscute: Chindia, Ciuleandra, Mărţişorul, Culturii, Piteşti). Implicări în viaţa Cetăţii. Mioriţa, Plaiuri argeşene. Iniţiator, Diverse aprecieri publice antume şi postume. Festivalul-Concurs de Folclor Argeşule, plai (I.S.B.). de dor (1970-1990). Volume importante (culegeri, consemnări memoriale: Cântecele SORESCU, Sofia (n. Călineşti, Muscel, mele, salbă de mărgele (1974); Cânt de 18 aprilie 1931). Cadru didactic universitar, dragul ţării mele (1976); Romanţa psihologie, manager. Liceul de Fete Nr. amintirilor (2001, 2005). Membru, diverse 2/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Argeş asociaţii profesionale în domeniu, alte (1951), Universitatea din Bucureşti (1955). aprecieri comunitare, antume şi postume. Doctorat, psihologie, Bucureşti (1971). (L.I.P.). Activitate specializată: Institutul de Ştiinţe
64 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Pedagogice, Bucureşti (1955-1958); şcoli din (1946-1988). Membru fondator, Asociaţia Piteşti (1958-1963); Institutul Pro Basarabia şi Bucovina, preşedinte, Filiala Pedagogic/Institutul de Învăţământ Piteşti (1991-2003). Participant la Podul de Superior/Universitatea din Piteşti (1963- Flori peste Prut (1992), expozeu, Parlamentul 1986), directoare, Cabinetul Pedagogic (1968- din Chişinău, Republica Moldova. Volume 1970), prorector (1972-1981), şefă de catedră importante: Lumea cea gândită a lui (1985-1986). Conclucrări ulterioare. Volume Eminescu (1995); Lumea cea gîndită a importante: Probleme de psihologie, pământenilor (1995); Hamlet şi Eminescu pedagogie şi defectologie (1957); Psihologia (2000). Colaborări, revistele: Argeş, copilului (1972); Psihologia sportului Junimea, Tribuna şcolii argeşene (Piteşti); (1974); Psihologia şcolară (1975); Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice Psihologia şcolară pentru viitorii profesori (Bucureşti). Numeroase studii, articole, (1981, în colaborare). Numeroase studii, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi articole, comunicări, reuniuni tematice internaţionale. Oratorie. Contribuţi directe la naţionale şi internaţionale. Membră, diverse organizarea Muzeului Şcolar şi Cabinetului foruri ştiinţifice şi obşteşti în domeniu. Literar, Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion Contribuţii la dezvoltarea învăţământului C. Brătianu, Piteşti. Diverse implicări superior din Piteşti. Implicări constante în comunitare. Aprecieri publice antume şi viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (M.C.S.). postume. (C.M.V.).
SPICUL (1929~1931). Publicaţie SPIRESCU (Secolul XIX~). Familie lunară, apărută, cu intermitenţe, la Piteşti, tradiţională din Mioarele, Muscel. Proprietari Argeş. Primul număr: decembrie 1929, funciari, jurişti, cadre didactice, militari. Mai subintitulat Ziar agricol cultural şi social. cunoscuţi: Ion S. (Mioarele Muscel, 1846- Director: Aurel Gluckus. Conţinut adecvat Bucureşti, 1901); studii liceale şi universitare programului enunţat, profil enciclopedic. în Bucureşti; doctorat, ştiinţe juridice, Paris, Preocupări distincte pentru: viaţa politică, Franţa; procuror general al României; volum lumea satelor, ateneele populare, creaţia important: Istoria dreptului românesc; artistică, starea comerţului, destinul Europei. Bucur S. (Mioarele, Muscel, 1856 - ?); Informaţii, analize, comentarii, eseuri, Facultatea de Matematică, Bucureşti; medalioane. Colaboratori permanenţi: activitate permanentă, Liceul din Ploieşti, Gheorghe Botta, Nicu Galloni, Constantin I. Prahova (profesor, director); autor de manuale Popescu (v.), Gogu Rădulescu. Imprimare, (matematică şi geometrie); Gheorghe S. Tipografia Liga Poporului, Piteşti, patron (Mioarele, Muscel, 1862-Bucureşti, 1933); Ioan I. Iotta (v.). Implicări în viaţa ofiţer de carieră, infanterie, general de divizie; comunităţii. (I.I.B.). combatant, Primul Război Mondial (1926- 1918), fronturile din Transilvania, Dobrogea, SPINEI, Nicolae N. (Dezghingeni, Moldova, comandant de regiment. Implicări Tighina, Basarabia, 3 octombrie 1921- Piteşti, permanente în viaţa comunităţii. Valoroase Argeş, 14 august 2003). Profesor gradul I, aprecieri publice antume şi postume. (F.C.P.). limba şi literatura română, publicist, om de cultură. Stabilit in Piteşti din 1946. Liceul SPIROIU, Constantin C. (Câmpulung, Teoretic, Aiud, Alba (1940), Facultatea de Muscel, 16 martie 1847 - ?). Ofiţer de carieră, Litere şi Filosofie, Bucureşti (1940), infanterie, general, parlamentar. Şcoli Bucureşti (1946). Activitate didactică militare în Bucureşti. Combatant, Războiul de permanentă, liceele/colegiile Vlaicu Vodă, Independenţă (1877-1878), sublocotenent, Curtea de Argeş; Nicolae Bălcescu/Ion C. remarcat în luptele de la sudul Dunării, rănit Brătianu, Piteşti; Zinca Golescu, Piteşti pe timpul asaltului asupra redutei Rahova,
65 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Bulgaria (7 noiembrie 1877), declanşat Apărării Naţionale (1990-1991), ministru împotriva trupelor otomane. Funcţii de (1991-1994); ministru-consilier, Misiunea comandă, regimentele (selectiv): 4 Dorobanţi României la Organizaţia Naţiunilor Unite Ploieşti, Prahova (1875-1877), 4 Dorobanţi (1994-2000). Responsabilităţi reprezentative: Argeş, Piteşti (1877-1880; 1892-1897); 30 consilier principal, Ministerul Apelor şi Muscel, Câmpulung (1880-1882); 28 Negru Protecţiei Mediului (2001-2002); înalt Vodă, Piteşti, Argeş (1898-1910, comandant, comisar, Organizaţia pentru Apărarea 1904-1910). Deputat de Argeş, Colegiul II, Drepturilor Omului (2002-2004); director ales la scrutinul din 1913. Contribuţii la executiv, Casa NATO, Bucureşti (2005). consolidarea statutului european al Armatei Volume importante: Autovehicule în Armata Române. Preocupat de topografie, lucrare Română (1991); Revoluţii industriale şi identificată: Carte de hotărnicie a potenţial militar al statelor (1995). proprietăţii Dobroşeşti, situată în comuna Numeroase studii, articole, referate, Tărtăşeşti, plasa Snagov, judeţul Ilfov... comunicări, reuniuni tematice interne şi (1900). General de brigadă (1910). Ordine şi internaţionale. Membru, diverse foruri medalii autohtone, alte aprecieri publice autohtone sau continentale în domeniu. antume sau postume. (G.I.N.). General – maior (1989), general-colonel (1998), general de armată (2000). Implicări în SPIROIU, Mihail M. (Piteşti, Argeş, finalizarea mai multor proiecte pentru Argeş- 14 august 1884 - ?). Ofiţer de carieră, Muscel. Aprecieri publice. (G.I.N.). artilerie, general. Şcoala Superioară de Război, Bucureşti. Combatant: Campania SPITALUL DE CAMPANIE 59 DIN Balcanică din 1913 (locotenent); Primul PITEŞTI (1916-1917). Unitate medicală Război Mondial (1916-1918), Frontul din specializată, activitate temporară, integrată Moldova, remarcat în luptele de la Mărăşti, sistemului sanitar militar din perioada Vrancea (maior). Comandant: regimente de participării României la primul război artilerie; Divizia 10 Infanterie. Activitate mondial (1916-1918). Realocare după didactică, Şcoala Superioară de Război, evacuarea reşedinţei Argeşului (14/27 Bucureşti, titular, cursurile Istorie militară, noiembrie 1916): Iveşti, judeţul Tecuci, Tactica artileriei. Studii, analize, rapoarte, astăzi, Galaţi (noiembrie - decembrie 1916); planuri operaţionale, documente de stat- Iaşi (decembrie 1916 – noiembrie 1917). major. General de brigadă (1934). Ordine şi Pasager, la Piteşti, inclusiv spitalele: 57 medalii române şi ruse, alte aprecieri publice (incinta Spitalului Urban); 58 (Cruce Roşie); antume sau postume. (G.I.N.). 64 (campanie); 227 (Campanie). Contribuţii la îngrijirea răniţilor aduşi de pe fronturile din SPIROIU, Niculae C. (n. Bucureşti, 6 Transilvania, Dobrogea, Moldova. Suport iulie 1936). Ofiţer de carieră, tancuri şi auto, documentar: Raportul Prefecturii Argeş (4 general, demnitar. Familie tradiţională din aprilie 1920), pentru Ministerul de Interne, Budişteni, Leordeni, Muscel. Liceul Mihai Bucureşti, detalii solicitate profesorului Viteazul, Bucureşti (1957), Şcoala de Ofiţeri Constantin Mihăilescu, Şcoala Normală Tancuri şi Auto, Piteşti, Argeş (1960), Piteşti, administratorul spitalelor amintite. Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1971, Alte consemnări importante ale vremii. inginer), Colegiul Superior de Stat Major, (C.G.C.). Bucureşti (1984). Activitate specializată în Capitală: cercetător ştiinţific (1970-1981); şef SPITALUL DE GERIATRIE ŞI secţie, Comandamentul Infanterie şi tancuri BOLI CRONICE CONSTANTIN (1981-1990); şef, Direcţia Tehnică Tancuri şi BĂLĂCEANU-STOLNICI/SPITALUL Auto (1990); secretar de stat, Ministerul MUNCITORESC, ŞTEFĂNEŞTI (1957~).
66 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Instituţie medicală importantă pentru Argeş- performantă, fonduri bugetare sau din alte Muscel. Succesiv: spital muncitoresc (1957 – surse financiare. Colaborări profesionale 1968), investiţie de stat, aferent Uzinei de autohtone, exprimări externe, reuniuni Piese Auto Vasile Tudose/Întreprinderea de tematice. Şefi de secţie cu activitate Autoturisme Colibaşi/Mioveni, capacitate, îndelungată: Jeana Osman, Crucian Hotăran 126 de paturi; secţiile: interne, chirurgie, (v.), Mihai Iosifescu, Ion Davidescu (v.), obstetrică – ginecologie, pediatrie; laborator, Gheorghe Vasilescu (Pediatrie, 0–3 ani); farmacie, policlinică; spital periurban Steliana Dumitrescu (v.), Margareta Pănescu, municipiului Piteşti (1968–1996), subordonat Constantin Capătă (v.), Liliana Bujor forurilor judeţene de resort, adaptări (Pediatrie , 3 – 16 ani); Vasile Stan (v.), manageriale; spital cu profil distinct (1996~), Emanoil Ionescu/v. (Chirurgie); Ion compartimentări specifice: geriatrie, tratarea Cioroianu (Anestezie – Terapie intensivă); senilităţii, recuperare fizică, bolnavi cronici, Luminiţa Vasilescu (Oftalmologie); maladii de lungă durată, patologii particulare, Constantina Zoană (ORL); Eugenia Puiu esoterice şi exoterice, îngrijiri paleative. (Distrofie); Andrian Petrescu (Radiologie); Reabilitare şi dotări adecvate (1996), fonduri Eugenia Smeureanu (Centrul de sănătate bugetare sau din alte surse financiare. mintală); Mara Manu (Farmacie); Dumitru Denumirea actuală, din 2006. Colaborări Dicu/v. (Policlinică). Directori (medici): profesionale autohtone, exprimări externe, Constantin Capătă (fondator), Adrian reuniuni tematice. Directori cu activitate Petrescu, Dumitru Dicu, Florin Trifan, Florica îndelungată (medici): Ion Hortopan (v.), Gheorghe, Vasile Stan (v.). Diverse atestări Roland Anceanu (v.), Marinela Necula. documentare. Implicări comunitare Diverse atestări documentare. Implicări permanente. (I.T.B.). comunitare permanente. (C.G.C.). SPITALUL DE SPITALUL DE PEDIATRIE, PNEUMOFTIZIOLOGIE, CÂMPULUNG PITEŞTI (1984~). Instituţie medicală (1950~). Instituţie medicală specializată, specializată, tratarea patologiilor specifice tratarea tuberculozei. Iniţial (1945 – 1950), copiilor. Anterior, secţie a Spitalului Urban, secţie a spitalului din localitate (20 de paturi). Piteşti (locaţie distinctă). Edificiu După 1950: unitate distinctă, locaţie proprie, reprezentativ pentru reşedinţa Argeşului, imobile particulare, capacitate sporită (130 de investiţie de stat, arhitecţi, Maria Mulţescu paturi), activitate specifică în arealul Muscel. (v.), Alexandru Mulţescu (v.); executant, Redimensionări (2007), dotări performante, Trustul de Construcţii Argeş, director, îmbunătăţirea condiţiilor hoteliere (82 de Constantin Olteanu (v.), şef şantier, Mircea paturi), fonduri bugetare sau din alte surse Georgescu (v.), şef lot, Marin Mailat. financiare. Colaborări profesionale autohtone, Oficialităţi: Ion Sîrbu (v.), Constantin Zanfir, exprimări externe, reuniuni tematice.Directori Eugen Proca (v.), Manole Bivol (v.), cunoscuţi (medici): Iulian Manu (v.) Didi Constantin Capătă (v.). Inaugurarea, 3 Constantinescu, Mihai Diaconescu, Norica noiembrie 1984. Capacitate proiectată, 450 de Aninoiu. Diverse atestări documentare. paturi; secţiile: pediatrie (0–3 ani), preşcolari, Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). şcolari; chirurgie – ortopedie, anestezie – terapie intensivă; cardiologie, boli metabolice, SPITALUL DE ORL, dermatologie, oftalmologie, recuperare PNEUMOFTIZIOLOGIE/SPITALUL neuromotorie. Bloc operator, laboratoare, PETROLULUI, LEORDENI (1954~). farmacie, policlinică (16 cabinete). Instituţie medicală specializată, tratarea Redimensionare ulterioară: 270 de paturi tubrculozei cronice. Succesiv: spital (2012), condiţii hoteliere superioare, dotare departamental (1954–1981), investiţie de stat,
67 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI unitate distinctă (150 de paturi); secţiile: Casa Mărtoiu, Piteşti (1948–1951). Locaţii şi interne, chirurgie; cabinete: ORL, gestiune proprii; clădiri particulare stomatologie, radiologie, laborator, farmacie; naţionalizate (1951–2011). Noua denumire spital rural (1981–1993), subordonat din 1997. Dotări şi reabilitări periodice, forurilor sanitare ale judeţului Argeş, fonduri bugetare sau din alte surse financiare. readaptări manageriale, capacitate, 120 de Capacitate, 150 de paturi, secţiile terapie, paturi: interne, pneumonie; spital cu profil chirurgie pulmonară (1960–1970), laborator, distinct (1993~), pacienti din Argeş – Muscel dispensar radiologic. Imobile retrocedate (110 paturi). Extindere (2008): pavilion proprietarilor. În 2012, secţie distinctă, modern (20 de paturi), dotare şi condiţii Spitalul Judeţean de Urgenţă, Piteşti, Argeş. hoteliere superioare, laboratoare, fonduri Colaborări profesionale autohtone, exprimări bugetare sau din alte surse financiare. externe, reuniuni tematice. Directori cunoscuţi Colaborări profesionale autohtone, exprimări (medici): Cornel Ghinescu (v.), Mircea Păun, externe, reuniuni tematice. Directori cunoscuţi Florica Farcaş, Maria Isbăşoiu. Diverse (medici): Dumitru Pufulete, Marioara Micu. atestări documentare. Implicări comunitare Diverse atestări documentare. Implicări permanente. (C.G.C.). comunitare permanente. (C.G.C.). SPITALUL DE PSIHIATRIE SPITALUL DE SFÂNTA MARIA/CĂMINUL DE COPII PNEUMOFTIZIOLOGIE SFÂNTUL NEUROPSIHICI, VEDEA (1965~). ANDREI/SANATORIUL VALEA Instituţie medicală specializată, tratarea IAŞULUI (1940~). Instituţie medicală depresiei cronice şi comportamentului specializată, tratarea tubrculozei. Edificiu individual deviant, integrată sistemului reprezentativ, zona de nord-vest a judeţului sanitar al Argeşului. Investiţie de stat. Argeş, arhitect Ion D. Enescu (v.). Cadru Succesiv: cămin de copii, 150 de paturi natural asemănător Elveţiei. Iniţial, sanatoriu (1965–1969); spital de (1940–1990), investiţie de stat, integrat reţelei neuropsihici/neuropsihiatrie, adulţi şi copii, distincte a Ministerului Sănătăţii, transferat, 200 de paturi (1969–1991); spital de ulterior, forurilor de resort ale Argeşului. neuropsihiatrie adulţi (1991~). Actuala Reabilitări periodice. Actuala denumire din denumire din 1998, capacitate, 210 paturi, 2002. Capacitate, 200 de paturi, secţii pentru secţii de tratament, laborator, ateliere copii şi adulţi, dotare adecvată, fonduri ergoterapeutice, areal natural adecvat. bugetare sau din alte surse financiare. Reabilitări temporare, fonduri bugetare sau Colaborări profesionale autohtone, exprimări din alte surse financiare. Colaborări externe, reuniuni tematice. Directori profesionale autohtone, exprimări externe, cunoscuţi: Thoma Vidaef, Titus Vinereanu, reuniuni tematice. Directori cunoscuţi Stelian Dinescu (medici), Florin Matei (medici): Mihai Geană (v.), Constantin Radu, (manager). Diverse atestări documentare. Dan Stavarache, Eugen Smeureanu, Florin Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). Iacob. Diverse atestări documentare. Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE SFÂNTUL SPITALUL DE RECUPERARE, ILIE/SPITALUL TBC, PITEŞTI (1951- BRĂDET (1975~). Instituţie medicală 2011). Instituţie medicală specializată, specializată, tratarea deficienţelor motorii , tratarea tubrculozei, integrată sistemului integrată sistemului sanitar al Argeşului. sanitar al Argeşului Anterior: saloane Iniţial, izvoare sulfuroase (1931), zonă separate, Secţia boli contagioase, Spitalul naturală submontană înaltă, descriere Urban, Piteşti (1946–1948); secţia de profil, monografică, Tatiana Bobancu (v.). Facilităţi
68 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI balneoclimaterice sistematizate după 1970, domeniu, subordonată ministerului de resort, efecte notabile. Edificii reprezentative pentru Consiliului Judeţean, Diecţiei de Sănătate localitatea Brăduleţ, arhitecti: Maria Mulţescu Publică Argeş. Investiţie de stat, edificiu (v.), Alexandru Mulţescu (v.). Executant, reprezentativ, Piteşti – Nord. Arhitecţi, Aurel Trustul de Construcţii Argeş, director, Mureşan, Mihaela Hurduc (Bucureşti); Constantin Olteanu (v.), şef şantier, Ion executant, Trustul de Construcţii Argeş, Vasiliu (v.). Beneficiar, Întreprinderea director, Constantin Olteanu (v.), şef şantier, Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Gheorghe Măndiţă (v.), şefi lot: Ion Şişcă (v.), Locativă, Argeş, director, Radu Pieleanu (v.), Eugen Mazilu (v.). Inaugurare, 27 iunie 1973. inginer şef, Dumitru N. Toma (v.). Investiţie Oficialităţi prezente: Ion Dincă (v.), Vasile de stat. Reabilitări şi extinderi periodice, Muşat (v.), Ion I. Ionescu (v.), Alexandru fonduri bugetare sau din alte surse financiare. Popescu (v.), Petre Popa (v.), Elvira Niţu (v.), În 2012: capacitate, 200 de paturi; trei secţii, Emil Ştefănescu (v.). Capacitate proiectată: bază terapeutică, laborator, farmacie. 780 de paturi. Secţii fundamentale: urgenţă, Colaborări profesionale autohtone, exprimări interne (I, II), cardiologie, obstetrică – externe, reuniuni tematice. Directori cunoscuţi ginecologie, neonatologie (I, II), chirurgie (medici): Constantin Arion, Doina Saraga, (I,II), gastro-enterologie, endocrinologie, Doina Neacşu. Diverse atestări documentare. urologie (locaţia principală); pediatrie, I, II Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). (1973 – 1984), oftalmologie, neurologie, stomatologie, oncologie, contagioase SPITALUL DE ZONĂ (pavilioane distincte); Centrul de Sănătate INTERIOARĂ 116 CRUCEA ROŞIE DIN Mintală, Centrul de Diagnostic şi Tratament PITEŞTI (1941-1944). Unitate medicală (staţie pilot). Numeroase compartimente, bloc specializată, integrată sistemului sanitar operator (I, II), laboratoare, farmacie, militar, din timpul participării României la al policlinici, dispensare, creşe. Reabilitări, Doilea Război Mondial, Frontul de Est (1941- dotări, reorganizări ulterioare, fonduri 1944). Locaţie principală: Şcoala Normală de bugetare sau din alte surse financiare. Actuala Învăţătoare, Piteşti, Argeş. Capacitate: 450 de denumire din 1998. Conexiuni cu: Serviciul paturi, din care, 100 de paturi instalate la de Ambulanţă, Centrul de Transfuzie Spitalul Ion C. Brătianu. Coordonatori, Sanguină, Inspectoratul de Sănătate Publică, medicii: Gheorghe Pristăvescu (şef); Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Gheorghe Nelepcu (ajutor, căpitan în Oficiul Farmaceutic, Colegiul Medicilor şi rezervă). Importante donaţii comunitare şi Farmaciştilor. Colaborări profesionale familiale, urbane sau rurale. Deseori, în autohtone, exprimări externe, reuniuni mijlocul răniţilor, Maria/Rica Antonescu, tematice. Şefi de secţie cu activitate soţia lui Ioan/Ion Antonescu (v.). Tratamente îndelungată: Ion Osman, Virgil Georgescu intensive pentru ameliorarea stării de sănătate (v.), Tiberiu Stănescu (v.), Atena Tuţescu, a luptătorilor aduşi din teatrele de operaţiuni, Lucreţia Marinescu (v.), Sorin Vasilescu (v.), recuperaţi, parţial, pentru Frontul de Vest Marilena Miulescu, Florian Ionescu, (1944-1945). Suport documentar: fonduri Gheorghiţa Dumitru (Interne); Corneliu Naie arhivistice, scrieri monografice, amintiri (v.), Sorin Marinescu (v.) (Cardiologie); contemporane. (C.G.C.). Eugen Sopon, Adriana Toma (v.) (Endocrinologie); Nicolae Lambă SPITALUL JUDEŢEAN DE (v.),Constantin Preda, Alexandru Matrozi (v.), URGENŢĂ, PITEŞTI/SPITALUL Gheorghe Mateescu (v.),Viola Popescu (v.), JUDEŢEAN ARGEŞ (1973~). Instituţie Maria Georgescu (Contagioase); Decebal medicală importantă a României, profil Moţoescu (v.), Codruţa Marinescu polivalent, integrată sistemului naţional în (Dermatologie-Venerologie); Daniel Popescu
69 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
(v.), Eugenia Stanciu, Marian Stanciu Urban, Piteşti, Argeş (1886 -1889 ); 1893 – (Psihiatrie – Neurologie); Ileana Bâldea, 1911); transferat, temporar, la Târgovişte, Rodica Vişoiu, Lizica Lăzărescu Dâmboviţa (1889-1893). Sediu propriu (Oftalmologie); Cleopatra Călin, Ştefania (1911). Noul edificiu, Piteşti – Nord, Bucur (Oncologie); Victor Mărtoiu (v.), Liviu inaugurare, 15 aprilie 1934. Reabilitări, Zburlan, Gheorghe Şerban (v.), Constantin extinderi, reorganizări ulterioare (1952, 1956, Olteanu, Mircea Botez, Teoctist Băjenaru (v.), 1980, 2000). Actuala denumire, din 2001. În Mihai Toma, Mihai Popescu (Chirurgie – 2014: capacitate, 140 de paturi, Neurochirurgie); Mihai Dumitru (v.), Florin secţiile/compartimentele: interne (Victor Băjan (Urologie); Lucian Stan, Moise Linban, Gheorghe Tudor), cardiologie (Dan Ciopleaşi (ORL); Gabriel Copceag/v. Giurgiu, Viorel Stanciu), chirurgie (Victor (Ortopedie); Octavian Antonovici (v.), Târcoveanu, Laurenţiu Cornel Radu, Alina Ecaterina Negulescu, Constantin Păuna, Gomoi), oftalmologie (Emil Medeleţ, Constantin Ghica, Ion Guină (v.), Nicolae Emanoil Diaconu), endocrinologie (Camelia Pica, Silviu Ştefănescu, Polixenia Grigorescu, Dragnea), ORL (Iosif Leucian, Ileana Nicoleta Dănilă, Mihaela Vintilă (Maternitate Petrescu), urologie, laboratoare (Constantin – Neonatologie); Virgil Andronescu (v.), Jana Niţu, Genţiana Rusu), neuro-psihiatrie Osman, Constantin Capătă/v. (Pediatrie); Ion (Ştefan Leustian, Florin Aurel Petria, Corina Tufeanu, Constantin Păun/v. (Anestezie – Stroe), radiologie (Acsente Viişoreanu, Terapie Intensivă); Victoria Irimia/v. Nicolae Riciu), stomatologie, farmacie, (Laborator Sănătate Mintală); Ilie Stanciu/v. policlinică. Misiuni distincte pe durata (Balneo – Fizio - Terapie); Mara Vasiliu, participării României la războaiele mondiale Traian Dumitrescu Negru (v.),Viorica Petri, (1916–1918; 1941–1945). Sărbătorirea Viola Patov (Laborator clinic – Centenarului: 10 – 12 septembrie 1981. Hemodializă); Ion Marinescu, Mihai Colaborări profesionale autohtone, exprimări Enăchescu, Simona Botez (Radiologie); Cezar externe, reuniuni tematice. Comandanţi cu Gămulescu, Doina Trandafir, Dan Constantin activitate mai îndelungată: Alexandru Manu (v.), Constantin Solomonescu, Mihai Rădulescu (fondator, farmacist); Gheorghe Man (v.), Aurelia Firică (Medicină Legală – Dianu; Gheorghe Pristăvescu; Virgiliu Anatomie Patologică); Ion Amzică, Negoescu; Gheorghe Bobocescu; Mihail Margareta Andrei, Doina Zugravu Stăncescu; Ion Jianu (eponimie); Gheorghe (Farmacie). Directori cunoscuţi: Victor Enăchescu; Emanuil Ştefănescu; Gheorghe Mărtoiu, Virgil Georgescu, Constantin Păun, Târcoveanu; Cristea Neculescu; Gheorghe Marilena Miulescu, Sorin Vasilescu. Diverse Petca; Acsente Viişoreanu (v.); Bogdan atestări documentare. Implicări comunitare Stănescu; Alexandru Stroe; Radu Belu; permanente. (C.G.C.). Laurenţiu Cornel Radu; Alexandru Gigel Guiţă (medici ofiţeri). Importante atestări SPITALUL MILITAR DE documentare. Evocări oficiale: Centenar URGENŢĂ ION JIANU/SPITALUL (1881-1981); 125 de ani (1881-2006). MILITAR, PITEŞTI (1881~). Instituţie Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). medicală departamentală, profil polivalent, integrată sistemului naţional în domeniu, SPITALUL subordonată forurilor centrale specializate. MUNICIPAL/SPITALUL MIXT, Iniţial, servicii destinate ofiţerilor i trupei CÂMPULUNG (1871~). Instituţie medicală diviziilor: 2 Română (1881-1889); 3 importantă a Muscelului, profil polivalent, Infanterie Română (1889 – 1946). Succesiv: subordonată forurilor administrative locale. 22 de paturi (1881), 75 de paturi (1924),140 Anterior: aşezământ venerian (1844 – 1871), de paturi (1952). Locaţie comună cu Spitalul capacitate, 15 paturi. Decizia Comitetului de
70 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Supraveghere a Sănătăţii (1869), privind Albulescu (Laborator clinic). Directori cumpărarea imobilului pentru un spital mixt, cunoscuţi (medici): Nicolae Jugureanu (v.), Casele Gheorghe Ghermănescu (28 de Gheorghe Costea, Haralambie Machelarie paturi), deschidere publică (1871). Locaţie (v.), Nicolae Fălcoianu (v.), Mircea Băcanu proprie, Spitalul Nicolae Kretzulescu (1883), (v.), Mircea Potolea, Valeriu Simu, Rea Silvia total, 35 de paturi. Extinderi importante: Miloş, Grigore Stănescu. Diverse atestări 1890, antreprenor, Giovanni Rosi; 1952 - documentare. Implicări comunitare 1953, imobile naţionalizate, pavilioane permanente. (M.M.B.). disparate (515 paturi). Actualul edificiu, representativ pentru Câmpulung (1984), SPITALUL investiţie de stat, arhitect, Aurel MUNICIPAL/SPITALUL MIXT, Constantinescu (430 de paturi); executant, CURTEA DE ARGEŞ (1897~). Instituţie Trustul de Construcţii Argeş, director, medicală polivalentă, subordonată forurilor Constantin Olteanu (v.), şef şantier, administrative locale. Anterior (1877), Constantin Dragomir (v.). Inaugurare: 20 aşezământ neurologic (15 paturi), medic, august 1984. Oficialităţi prezente: Constantin Constantin Pastia. Locaţie proprie pentru Zamfir (v.), Dumitra Smarandache (v.), spitalul mixt (1897), capacitate, 15 paturi. Gheorghe Oancea (v.), Constantin Capătă Extinderi succesive: 35 paturi (1821); 118 (v.). Secţii principale: interne, cardiologie, paturi (1951); 368 paturi (1982). Pavilioane obstetrică – ginecologie, neonatologie, dispersate. Actualul edificiu, reprezentativ chirurgie, ortopedie, contagioase, pediatrie, pentru Curtea de Argeş (1984), instituţie de terapie intensivă. Numeroase compartimente, stat, arhitect, Ion V. Popescu (v.), 430 paturi; bloc operator, filială de transfuzie sanguină, executant, Trustul de Construcţii Argeş, staţie de salvare, laborator, farmacie, director, Constantin Olteanu (v.), şef şantier, policlinică, dispensare, creşe. Reabilitări, Gheorghe Vasilescu (v.). Inaugurare, 21 dotări, reorganizări ulterioare, fonduri septembrie 1984. Oficialităţi prezente: Ion bugetare sau din alte surse financiare. Actuala Sîrbu (v.), Nicolae Zevedei (v.), Aurica denumire, din 1995. Colaborări profesionale Petrescu(v.), Constantin Capătă (v.). Secţii autohtone, exprimări externe, reuniuni principale: interne, chirurgie generală, tematice. Şefi de secţie cu activitate obstetrică – ginecologie, neonatologie, îndelungată: Valeriu Voiculescu, Florica pediatrie, ortopedie, terapie intensivă. Berevoianu (Interne); Gheorghe Nicolescu Numeroase compartimente, bloc operator, (v.), Florian Belu (Chirurgie); Nicolae Ţuluca farmacie, staţie de salvare, laborator, (v.), Stela Mateescu (Obstetrică- policlinică, dispensare urbane, creşe. Ginecologie); Constantin Moraru, Rea-Silvia Reabilitări şi dotări ulterioare, fonduri Miloş (Pediatrie); Marieta Ştefănescu bugetare sau din alte surse financiare. Unitate (Neonatologie); Nicolae Dănescu, Daniela importantă pentru zona de nord a judeţului Runoiu (Anestezie-Terapie intensivă); Argeş. Colaborări profesionale autohtone, Victoria Belu (Cardiologie); Ramona Aldea exprimări externe, reuniuni tematice. Actuala (Endocrinologie); Nicolae Barcan, Erika denumire din 1995. Şefi de secţie cu activitate Dudu (Contagioase); Victor Popa (v.), Petruţa îndelungată: Gheorghe Mitroi, Emanoil Pena (Psihiatrie); Mihail State (Neurologie); Georgescu, Manuela Stoican (Interne); Vasile Viorel Puiu (Ortopedie); Mircea Şaraga Bolintineanu, Florian Dusan (v.), Alexandru (ORL); Luminiţa Munteanu (Dermatologie- Mitroi, Ion Dăneţ (Chirurgie); Petre Venerologie); Dragoş Albulescu Frătilescu, Moise Mihăilescu, Nicolae (Reumatologie); Nicolae Andreescu, Cristina Tănăsescu, Ion Dumitraşcu (Obstetrică- Ghica (Radiologie); Radu Lazaru Ginecologie); Petre Petrescu, Viorica Lazăr, (Oftalmologie); Horaţiu Economu, Luiza Floarea Nicuţ, Traian Perju (Pediatrie); Ion
71 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Dragomir, Viorel Corbu (Neurologie- ulterioare, capacitate totală 240 de paturi Psihiatrie); Florian Albulescu, Marian (1980). Secţii: interne, chirurgie generală, Stoican (Anestezie-Terapie intensivă); contagioase, obstetrică –ginecologie (1950), Alexandru Glonţescu/v. (ORL); Emilian pediatrie (1959), laborator, farmacie, Pătraşcu (Laborator clinic); Gheorghe dispensar, creşă. Unitate urbană din 1968, Gherghescu (TBC); Gheorghe Ghelase importantă pentru zona de sud a judeţului (Inspecţie sanitară). Directori cunoscuţi Argeş Reabilitări, dotări, reorganizări (medici): Dimitrie Ionescu, Victor succesive, fonduri bugetare sau din alte surse Bolintineanu, Gheorghe Frăţirescu, Gheorghe financiare. Revenire la denumirea iniţială Mitroi, Florian Duşan (v.), Alexandru (1999). Colaborări profesionale autohtone, Stoenescu, Alexandru Perju, Ion Dumitrescu, exprimări externe, reuniuni tematice. Viorel State, Ionela Doneţ. Diverse atestări Directori cu activitate îndelungată (medici): documentare. Implicări comunitare Răzvan Djuvara, Teodor Manoliu, Dumitru permanente. (I.T.B.). Bacinschi (v.), Ileana Goga, Coriolan Gal, Ion Popescu. Diverse atestări documentare. SPITALUL MUNTENIA MEDICAL Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). DIN PITEŞTI (2011~). Unitate specializată în sistem privat, finanţator, Societatea de SPITALUL ORĂŞENESC SFÂNTUL Investiţii Fond Muntenia, director general, SPIRIDON, MIOVENI/SPITALUL Petre Pavel Szel, Bucureşti. Iniţiatorii RURAL, RACOVIŢA (1894~). Instituţie proiectului: Flavius Băjan (Piteşti), Marcel medicală polivalentă, subordonată forurilor Dejanu (Bucureşti). Edificiu reprezentativ, administrative locale, aflată, astăzi, în Zona Expo-Parc, Piteşti, arhitect, Amalia apropierea Companiei de Autoturisme Dacia Gugui (v.), executant, SC Tcind SA, Piteşti, – Renault, Colibaşi/Mioveni, aşezare director general, Ştefan Lăzăroiu. Demersuri tradiţională a Muscelului. Constructor agreate de Consiliul Judeţean Argeş şi Giovanni Rosi (antreprenor italian), capacitate Primăria Piteşti. Spaţii adecvate, echipamente iniţială, 30 de paturi. Inaugurare, 17 performante, 25 de specialităţi, servicii noiembrie 1894, donaţie, două hectare teren, medicale profesioniste, personal cu înaltă Ioan A. Dobrovitz. Reabilitare, extinderi, calificare din Piteşti şi Bucureşti. Costuri dotări ulterioare (1908, 1973, 2008), fonduri estimative: 15 milioane euro (2010). bugetare sau din alte surse financiare. Unitate Inaugurare oficială: 4 mai 2011. Manageri urbană, din 1989. Revenire la denumirea cunoscuţi: Cristian Georgică Celea (v.), Sorin initială (2001). Unificare cu Spitalul Călineşti, Negrea, Cornel Nica (v.), Flavius Băjan (v.). Argeş (2011). În 2012: primiri urgenţe, Parteneriate externe. Diverse implicări interne, pediatrie, recuperare fizică, staţie de comunitare. (C.G.C.). salvare (Mioveni), chirurgie, obstetrică – ginecologie, neonatologie, terapie intensivă SPITALUL ORĂŞENESC REGELE (Călineşti). Colaborări profesionale CAROL I/SPITALUL RURAL, COSTEŞTI autohtone, exprimări externe, reuniuni (1918~). Instituţie medicală polivalentă, tematice. Directori cu activitate îndelungată subordonată forurilor administrative locale. (medici): Gheorghe Staniu, Iosif Dumitrescu Suport legislativ: Ordinul Nr. 6969, din 16 Niculescu (v.), Mihai Geană. Diverse atestări aprilie 1918, emitent, Ministerul de Interne , documentare. Implicări comunitare titularul portofoliului, Alexandru permanente. (C.G.C.). Marghiloman. Constructor, Leonard Antonio Durat (antreprenor italian). Primul pavilion, SPITALUL URBAN, PITEŞTI (1892– 20 de paturi, medic fondator, Gheorghe 1973). Instituţie medicală importantă a Enăchescu (chirurg militar). Extinderi Argeşului, profil polivalent. Iniţiativă a
72 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Consiliului Comunal Piteşti (Jurnal istoric, 7 (Farmacie). Directori cunoscuţi (medici): iulie 1891), primar, Agate Vasiliu (v.) şi a Gheorghe Nelepcu, Sergiu Pavlov, Gheorghe Eforiei din Bucureşti (1892), primar, Nicolae Mateescu (v.). Diverse atestări documentare. Nanoescu (v.), prefect, Ion Comănescu. Implicări comunitare permanente. (C.G.C.). Denumiri succesive: Spitalul Orăşenesc, imobile particulare (1892–1909); Spitalul Ion SPORTING (1990 - ?). Publicaţie- C. Brătianu, clădire proprie (1909-1947), program de informaţii şi opinii sportive, edificiu reprezentativ, zona centrală, teren primul număr, Piteşti, Argeş, 21 aprilie 1990. oferit, în acest scop, Primăriei Piteşti (38 744 Redactor–şef fondator, Sevastian Tudor (v.). m), transferat, apoi, Direcţiei Generale Finanţator: Fotbal Club Argeş, Piteşti, Sanitare (11 februarie 1908). Extinderi, preşedinte (?). Motto: Sportul e rugăciunea dotări, reorganizări ulterioare, fonduri trupului (Salvator Dali). Analize, ştiri, bugetare sau din alte surse financiare; Spitalul comentarii, informaţii, reportaje, interviuri, Nicolae Bălcescu (1948–1995), medalioane, cronici, note, răspunsuri la secţii/compartimente principale: interne, întrebări. Distribuţie locală. Diverse implicaţii chirurgie, obstetrică – ginecologie, comunitare. (M.D.S.). contagioase, radiologie (1927), ORL (1940), maternitate (1945), ortopedie, farmacie, SPORTING CLUB PITEŞTI (1926- laborator (locaţia principală); pediatrie, 1948). Societate obştească, preocupată de oftalmologie, oncologie, neuropsihiatrie, stimularea practicării sporturilor, staţie de salvare, centru pentru recoltarea diversificarea educaţiei fizice, amenajarea sângelui, policlinică, dispensare, creşe unor terenuri adecvate, organizarea (pavilioane separate). Activităţi complexe competiţiei locale de fotbal. Statut propriu, preluate de: Spitalul Judeţean Argeş (1973); adunare generală de constituire (15 august Serviciul Ambulanţă (1973); Spitalul de 1926), asociaţie fără personalitate juridică, Pediatrie Piteşti (1984); Centrul Judeţean afiliată Federaţiei Române de Fotbal Amatori, Sanguin; Centrul Stomatologic Piteşti. Bucureşti. Succes important (4 aprilie 1933): Investiţii guvernamentale. Redistribuirea acceptul primarului din Piteşti, Constantin spaţiilor tradiţionale (1995), înfiinţarea Rătescu (v.), referitor la amenajările terenului Centrului de Diagnostic şi Tratament. de sporturi pe platoul pădurii Trivalea, Colaborări profesionale autohtone, exprimări proprietatea comunei. Statistic, 75 de membri externe, reuniuni tematice. Şefi de secţie cu în 1933, preocupaţi, inclusiv, de schi, bob, activitate mai îndelungată: Petre Florescu, patinaj, hochei pe gheaţă, amenajări specifice, Mihai Enescu, Constantin Barbilian (Interne); Grădina publică din localitate. Moment Gheorghe Nelepcu (Chirurgie); Constantin special (28 martie 1937: meciul de fotbal Marinescu, Lucia Vulcănescu (Contagioase– dintre cluburile locale Sporting şi Muncitorii, Venerologie); Nicolae Cerchez, Vasile incinta primului stadion regulamentar, din Tiţescu (v.), Dumitru Nicolae, Ion Marinescu Piteşti, Bulevardul Titu Maiorescu/strada (Radiologie); Ştefan Ştirbu (v.), Sergiu Leonte Filipescu), folosit, constant, până la Pavlov (ORL); Carmen Anghelide, Ecaterina inaugurarea arenei Ştrand. Conducere Grigorescu (Maternitate); Florin Matache, asigurată de: Traian Cerchez (preşedinte); Sorin Floroiu (Anestezie – Terapie intensivă); Ştefan Iotta, Dumitru Georgescu Ion Moisescu (v./Oftalmologie); Petre (vicepreşedinţi); Ion Golke (secretar). Ionescu/v. (Neurologie - Psihiatrie); Ion M. Reorganizări periodice. Nominalizări în: Ionescu Virgil Andronescu (v./Pediatrie); Anuarul general al oraşului Piteşti şi Paul Popescu, Constantin Haşu (v.), Octavian judeţului Argeş (1936); Istoria municipiului Puiu (Ortopedie); Ileana Ştefănescu Piteşti (1988). Alte atestări documentare. (Laborator clinic); Constanţa Ionescu (N.M.I.).
73 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
dotări specifice. Importante reuniuni locale, SPRE judeţene, regionale, naţionale. (N.M.I.). DEMOCRAŢIE/DEMOCRAŢIA (1911~1916). Publicaţie periodică, editată, cu STADIONUL MUNICIPAL DIN intermitenţe, la Piteşti, Argeş. Primul număr: CÂMPULUNG (1970~). Bază sportivă 16 ianuarie 1911, subtitlul Organ conservator reprezentativă pentru activitatea de masă şi de - desident. Director (din 1914): Gheorghe M. performanţă, proprietari, succesiv: Primăria Duma. Imprimare, Tipografia Concurenţa, Urbană (1970-1990); Ministerul Tineretului şi patron Mihail R. Fărcăşanu, Piteşti. Alte Sportului, Bucureşti (1990~), administrator, generice: Ziar politic; Organ independent. În Clubul Sportiv Muscelul, Câmpulung, Argeş. martie 1912, pe frontispiciu: Democraţia, Proiectare şi construcţie, unităţi specializate publicaţie politică apărută sub egida Grupului locale. Importante contribuţii voluntare Independent din Argeş. Informaţii, analize, cetăţeneşti. Teren omologat pentru fotbal, reportaje, comentarii, dezbateri, interviuri pe pistă de atletism, sală pentru antrenamente teme adecvate. (I.I.B.). (box, lupte, judo), tribună, 10 000 de locuri, alte dotări specifice. Reuniune distinctă: STADEN, Raluca Ioana van I. (n. Concursul Prietenia (atletism), participare Câmpulung, Argeş, 16 iulie 1969). internaţională, sportivi: Albania, Bulgaria, Profesoară, gradul I, chimie, inventatoare, Cehoslovacia, Polonia, Republica Democrată publicistă. Fiica profesorului Ion Ştefan, din Germană, România, Ungaria, Uniunea Câmpulung. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Sovietică (1970). Numeroase întreceri locale. Câmpulung (1987), Universitatea din judeţene, regionale, naţionale, internaţionale. Bucureşti (1992). Doctorat, chimie, Bucureşti. (N.M.I.). Stagiu: Africa de Sud (2007). Activitate specializată, Institutul de Electrochimie şi STADIONUL MUNICIPAL DIN Materie Condensată, Timişoara. Invenţie CURTEA DE ARGEŞ (1980~). Bază brevetată: senzor pentru depistarea sportivă reprezentativă pentru activitate de cancerului în corpul uman, la nivel masă şi de performanţă, proprietar, Primăria molecular. Trofeul de Aur, acordat de Urbană, administrator actual, SC Lazăr Organizaţia Mondială pentru proprietate Company SRL, Curtea de Argeş. Proiectant şi Intelectuală, Salonul Internaţional de Invenţii constructor: Întreprinderea Judeţeană de Geneva, Elveţia (2011). Căsătorită cu omul de Gospodărie Comunală şi Locativă Argeş, ştiinţă olandez, Jacobus Frederick van Staden, Secţia Curtea de Argeş. Importante contribuţii stabiliţi în România. Studii, articole, voluntare cetăţeneşti. Teren omologat pentru comunicări, reuniuni tematice naţionale şi fotbal, pistă de atletism, tribună, 7 500 de internaţionale. Membră, importante asociaţii locuri, alte dotări specifice. Reuniuni locale. continentale, alte aprecieri publice. (E.F.H.). judeţene, regionale, naţionale. (N.M.I.).
STADIONUL MUNICIPAL STADIONUL DACIA DIN MIOVENI NICOLAE DOBRIN/STADIONUL 1 MAI, (2000~). Bază sportivă reprezentativă pentru PITEŞTI (1964~). Bază sportivă activitate de masă şi de performanţă. reprezentativă pentru Argeş-Muscel, terasa Proprietar, Primăria Urbană, administrator, urbană superioară a municipiului Piteşti. Clubul Sportiv Dacia, Mioveni. Proiectant şi Denumiri succesive: 1 Mai (1964-1985); constructor: firme specializate locale. Trivale (1985-2007); Nicolae Dobrin Importante contribuţii voluntare cetăţeneşti. (2007~). Proiect, Alfred Braun, arhitect, Teren omologat şi acreditat pentru fotbal, Direcţia de Sistematizare, Arhitectură şi nocturnă (2007), tribună, 7000 de locuri, alte Proiectare Construcţii, Argeş. Finanţare
74 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI centrală, contribuţii comunitare, echipe de de fotbal Divizia A; 1970-1980, modernizări muncă patriotică. Primar, Marin Teodorescu adecvate: teren omologat pentru fotbal, rugby, (v.). Inaugurare, Ziua Muncii, 1 Mai 1964: oină; pistă de atletism cu zgură; sală de forţă; teren pentru fotbal, rugby, oină, paraşutism; vestiare; tribună; alte dotări specifice. pistă de atletism; pavilion administrativ; Denumit, temporar, Stadionul: Tineretului; tribune şi peluze (15 000 de locuri). Parcul Argeş; Vasile Roaită. Concursuri Îmbunătăţiri ulterioare: tabelă de scor, atletice de referinţă. Campionatul extinderea pistei atletice, opt culoare Internaţional al României (1972); (coritan), terenuri pentru antrenamente, saună Campionatul Naţional al României (1972- (1973-1975), coordonator, Gheorghe Creţu 1976). Proprietari: Primăria Urbană, (v.). Sporirea capacităţii, 24 000 de locuri temporar, Ministerul Tineretului şi Sportului, (2000); tabelă electronică (2008), nocturnă Bucureşti. Administrator actual, Clubul (funcţională, 10 aprilie 2008), primar, Tudor Sportiv Municipal, Piteşti. Diverse atestări Pendiuc (v.). Competiţii importante: meciul documentare. (N.M.I.). dintre Fotbal Club Argeş şi Nottingham Forest, Marea Britanie, turul II, Cupa STAICU, Anton O. (n. Râmnicu- Campionilor Europeni (1979), participare Vâlcea, 1 martie 1949). Arhitect, designer, record (28 000 de spectatori); Campionatul de manager. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1965. Atletism Prietenia al Ţărilor Socialiste Liceul Nr. 2/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1985); întâlnirea bilaterală de atletism (1967), Institutul de Arhitectură Ion Mincu, România - Statele Unite ale Americii (1986); Bucureşti (1973). Documentări externe. Campionatul Balcanic de Atletism, Juniori Activitate specializată: Institutul de Proiectare (1987); Campionatul Naţional de Atletism, al Judeţului Olt (1973-1974); Întreprinderea Juniori şi Seniori (19-20 iulie 2014); de Autoturisme, Colibaşi/Mioveni, Argeş Campionatul Balcanic de Atletism, Seniori (1974-1976); Institutul de Proiectare/ SC (26-27 iulie 2014). Ample reuniuni autohtone Proiect SA Argeş (1976-1993); Primăria şi internaţionale, adunări cetăţeneşti, municipiului Piteşti/arhitect-şef (1993-1993). spectacole artistice de anvergură, protocol Atelier privat, Asproiect SRL, Piteşti (1994~). internaţional. În imediata apropiere: Sala Proiecte reprezentative finalizate prin Sporturilor, Sala de Atletică Grea, alte construcţii Piteşti: zonele rezidenţiale Popa amenajări specifice. Diverse atestări Şapcă (1975-1980), Tudor Vladimirescu documentare. (N.M.I.). (1980-1985); U1-U7/Calea Bucureşti-Podul Viilor (1983-1986); Brătieni/Ştefăneşti STADIONUL ŞTRAND DIN (2004~). Special: sedii bancare (Turco- PITEŞTI (1935~). Bază sportivă tradiţională Română, Raiffeisen, Milenium); Gara Piteşti- a reşedinţei Argeşului. Amenajare succesivă: Sud; monument comemorativ, Kragujevac, 1935-1937, decizia Consiliului Comunal (15 Serbia (1995). Studii, analize, rapoarte, mai 1935), primar, Cornel Zamfirescu (v.), interviuri, reuniuni tematice europene. contribuţii distincte, Divizia 3 Infanterie, cu Membru fondator, Ordinul Arhitecţilor din sediul la Piteşti, comandant, Ioan/Ion România (2001), preşedinte, Filiala Argeş Antonescu (v.); teren pentru fotbal, în (2001-2006). Implicări comunitare imediata apropiere, bazin de înot descoperit, permanente. Aprecieri publice. (I.T.B.). lac artificial, sporturi nautice; demersuri finalizate parţial; 1951-1953, inaugurare STAICU, Ion (n. Costeşti, Muşăteşti, oficială, 2 august 1953, primar, Ion A. Argeş, 2 ianuarie 1942). Inginer, electronică, Dumitru (v.), importante contribuţii voluntare manager. Liceul de Băieţi, Călăraşi (1960). cetăţeneşti; reabilitarea terenului principal, Institutul Politehnic, Timişoara (1966). competiţii locale şi naţionale, primele meciuri Activitate profesională, Intreprinderea
75 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Regională de Electricitate, Argeş, Piteşti, inginer de producţie (1966-1967), şef birou, STAN (Secolul XVII). Boier de rang şef compartiment, dispecer şef (1967-1991), inferior, proprietar funciar medieval, Beleţi, director tehnic (1991-1998), Transelectrica, Muscel. Stolnicel în timpul voievodului Piteşti, manager general (1998-2005). Constantin Brâncoveanu (v.). Colaborator cu Articole publicate în reviste de specialitate. Marele Ban al Olteniei, Mareş Băjescu (v.). Inovator şi inventator. Note de călătorie în Contribuţii la diversificarea activităţilor Statele Unite ale Americii. Contribuţii politice şi economice proprii feudalităţii importante la retehnologizarea şi funcţionarea clasice autohtone. (S.I.C.). liniilor de înaltă tensiune din sistemul staţiilor electrice din Olt şi Argeş, îmbunătăţirea STAN, Apostol (n. Teiu, 18 ianuarie parametrilor tehnici şi economici în domeniu. 1933). Istoric, perioadele modernă şi (I.D.P.). contemporană, cercetător principal, publicist. Şcoala Normală, Bucureşti (1952, STAMATE, Iamandi (Zimnicea, Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti Teleorman, 1765 - Piteşti, Argeş). Mare (1957). Doctorat, ştiinţe istorice, Bucureşti proprietar funciar şi urban, slujitor al Curţii (1969). Stagii: Ungaria (1973), Statele Unite domneşti de la Bucureşti. Şetrar. Case la ale Americii (1977), Bulgaria (1981). Piteşti, întinse suprafeţe de teren în localităţi Activitate permanentă: Institutul de Istorie apropiate. Donator comunitar. Nominalizat, la Nicolae Iorga, Bucureşti (1957-1999). 1829, în Arhondologie (Condica rangurilor Colaborator, colecţii de documente privind: boiereşti), document dezavuat şi ars de Unirea Principatelor Române, I (1959); revoluţionarii de la 1848 din Ţara Independenţa României, III (1977); Revoluţia Românească. Atestări de arhivă. (S.I.C.). de la 1848 în Ţările Române, B. (1983, redactor responsabil); Străinii despre români STAMATESCU, Ion I. (n. Bucureşti, (1979, 1992). Volume importante: Grupări şi 18 iulie 1943 – Bucureşti, 12 februarie 2014). curente politice în România între Unire şi Economist, comerţ internaţional, manager. independenţă. 1859-1877 (1979); Ion C. Domiciliu tradiţional la Piteşti, Argeş. Şcoala Brătianu. un promotor al liberalismului în Medie Nr. 30, Bucureşti (1961), Academia de România (1995); Iuliu Maniu. Naţionalism Studii Economice, Bucureşti (1966). şi democraţie (1997); Ion Mihalache. Specializare, export automobile şi tractoare. Destinul unei vieţi (1999); Protectoratul Activitate în domeniu: consilier/ şef birou, Rusiei asupra Principatelor Române. 1774- Întreprinderea Universal, Bucureşti (1966- 1856 (1999). Numeroase studii, articole, 1975;1983-1985); director, Firma Terra referate, comunicări, reuniuni tematice Power, Canada (1975-1983); director general naţionale şi internaţionale, emisiuni media. adjunct, Ministerul Industriei Construcţiilor Membru, diverse foruri profesionale de Maşini, Bucureşti (1985-1986); director specializate. Premii ale Academiei Române, general, Întreprinderea de Comerţ Exterior Bucureşti (1978). Implicări în realizarea unor AutoDacia, Piteşti (1986-1990); fondator, SC proiecte oficiale din Argeş-Muscel. Aprecieri Aestrade SRL, Bucureşti (1990-2008). Studii, publice. (S.I.C.). analize, rapoarte, reuniuni tematice autohtone şi continentale. Contribuţii la promovarea STAN, Constantin (Costeşti, Argeş, 15 autoturismelor Dacia 1300 în state din ianuarie 1933 – Bucureşti, 24 decembrie America de Nord, Asia, Europa. Membru, 1989). Funcţionar public. Activitate diverse asociaţii profesionale în domeniu, alte specializată în Capitală. Participant la aprecieri publice antume şi postume. Revoluţia Română din decembrie 1989, la (M.T.D.). Bucureşti, împuşcat mortal, Şoseaua
76 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Măgurele. Titlul de Erou-Martir, alte aprecieri România/UNITER. Diverse aprecieri publice. publice antume şi postume. (R.P.C.). (P.A.D.).
STAN, Constantin Gh. (Colibaşi, STAN, Doru Gabriel M. (n. Piteşti, Mioveni, Argeş, 30 octombrie 1944 - Piteşti, Argeş, 9 iulie 1972). Bibliolog, editor, Argeş; 19 decembrie 2006). Lucrător publicist. Liceul Industrial Nr. 1/Grupul industrial, jurist, funcţionar de stat. Liceul Şcolar Dacia, Piteşti (1991), Universitatea din Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Bucureşti (1995). Documentări externe: Piteşti (1967), Facultatea de Drept, Bucureşti Federaţia Rusă (1990); Grecia (1991); (1981). Activitate productivă: Uzina de Piese Ungaria (2011); Suedia (2012), Ţara Auto/Intreprinderea de Autoturisme, Galilor/Regatul Unit (2013). Doctorat, Colibaşi/Mioveni (1962~1985). Temporar: biblioteconomie, Bucureşti (2012). Activitate responsabilităţi în organizaţii politice ale specializată: Direcţia Judeţeană de Tineret şi judeţului Argeş (1970-1971; 1982). Sport Argeş (1995-1996); cotidianul Argeşul Specializare, administraţie publică. Secretar, (1996-1997); SC Toniplast SRL, Piteşti Consiliul Popular Albota, Argeş (1985-1987; (1997-1998); Universitatea din Piteşti 1988-1990); inspector (1987-1988); şef (1998~), şef, birourile Bibliotecă (1999-2000) serviciu (1990-1992); secretar (1992-1999), şi Dezvoltarea Colecţiilor (2012~). Volume Consiliul Judeţean Argeş. Documentări importante: Descrierea bibliografică (2000); externe: Danemarca (1998), Statele Unite ale Folosirea calculatorului în bibliotecă (2000). Americii (1998). Studii, articole, interviuri, Articole, studii, comunicări, reuniuni tematice prelegeri, reuniuni tematice naţionale sau naţionale şi internaţionale, granturi/contracte internaţionale. Contribuţii distincte pentru: de cercetare în domeniu. Director, Editura cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei apărute Trefla, Piteşti (1997-2007); fondator, după 1990; elaborarea hotărârilor Consiliului revistele: Bibliotecarul argeşean (2001); Judeţean; pregătirea personalului din unităţile Tigrul şi dragonul (2002); Biblioteca subordonate. Aprecieri antume şi postume. universitară (2008). Colaborări didactice, (I.T.B.). facultăţile: Istorie, Filosofie, Jurnalism; Ştiinţe ale Educaţiei; Departamentul de STAN, Doina Aida V. (n. Piatra Neamţ, Formare Continuă, Universitatea din Piteşti. 11 decembrie 1949). Profesoară, limba Preşedinte, Asociaţia Bibliotecarilor /din germană, actriţă, teatru şi film. Stabilită la Învăţământ/România, Filiala Argeş (1999~), Piteşti, Argeş, din 1988. Liceul Bogdan alte aprecieri publice. (C.C.C.). Petriceicu Hasdeu, Buzău (1967), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi STAN, Gheorghe (Lăceni, Costeşti, (1972). Preocupări didactice, şcoli din Argeş, 1852 – Broşteni, Costeşti, Argeş, 4 Botoşani (1972-1980). Interpretări scenice, iulie 1891). Combatant, Războiul de teatrele: Mihai Eminescu, Botoşani (1980- Independenţă a României (1877-1878), 1988); Alexandru Davila, Piteşti (1988-2011). sergent Batalionul II Vânători. Participant la Colaborări ulterioare. Roluri de referinţă: luptele pentru cucerirea redutei Griviţa I, Melania (Mobilă şi durere, Teodor Mazilu); teatrul de operaţiuni Plevna, Bulgaria. Matilda (Patriotica română, Mircea Capturarea drapelului otoman (30 august Ştefănescu); Zoe (Pescăruşul din livada cu 1877), împreună cu soldatul Ion Grigore şi vişini, Horia Gârbea); Norine (Crima din caporalul Vasile Nica, oferit principelui Carol strada Laurcine, Eugène Labiche). Partituri, I (v.). Sărbătorirea momentului în Bucureşti. studiouri de film şi televiziune, Bucureşti. Evocare: Povestea unei Ccoroane de Oţel, Membră: Asociaţia Oamenilor de Teatru şi George Coşbuc. Decorat cu Virtutea Militară, Muzică/ATM; Uniunea Teatrală din înscris pe monumentul din Broşteni,
77 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI consemnat în documente istorice. Bust şi internaţionale. Introducerea unor noi tehnici (ipsos), autor, Nicolae Georgescu (v.), expus operaţionale în domeniu. Implicări la Primăria din Costeşti, iniţiator, Nicolae comunitare permanente. Membru, importante Necşoiu (2014). Alte aprecieri comunitare asociaţii profesionale autohtone de profil, alte antume şi postume. (N.I.N.). aprecieri publice. (C.G.C.).
STAN, Iancu (Secolul XX). Proprietar STAN, Marinică I. (n. Bradu, Argeş, urban, lucrător industrial, înalt funcţionar 23 februarie 1961). Inginer, profesor public. Pregătire profesională, activitate universitar, mecanică. Liceul de Matematică productivă, responsabilităţi obşteşti. Uzina şi Fizică Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Mecanică/Întreprinderea Aro, Câmpulung, Brătianu, Piteşti (1980), Institutul Politehnic, Argeş. Primar al oraşului Câmpulung (1958- Bucureşti (1986). Doctorat, ştiinţe tehnice, 1961. Iniţiative privind: sporirea potenţialului Bucureşti (1998). Activitate productivă, economic urban; construirea primelor blocuri unităţi industriale din Piteşti (1986-1991). de locuinţe pentru salariaţii unităţilor Preocupări didactice şi de cercetare, industriale; diversificarea reţelelor Universitatea din Piteşti (1991~), profesor gospodăreşti; extinderea transportului spre (2005). Volume importante (în colaborare): localităţile învecinate; înfiinţarea unor Motoare termice adaptive (1995); Mecanica structuri socialiste agricole. Distinct: fluidelor şi echipamente hidraulice (1996); reabilitarea clădirilor pentru şcoli, grădiniţe, Mecanica fluidelor şi maşini spitale, instituţii culturale. Diverse atestări hidropneumatice (2002). Studii, articole, documentare. Aprecieri comunitare antume şi referate, comunicări, reuniuni tematice postume. (M.M.B.). naţionale şi internaţionale, granturi/contracte de cercetare. Contribuţii la dezvoltarea STAN, Ioana R. (Secolul XX). învăţământului superior tehnic din Argeş. Lucrător industrial, parlamentar. Deputat de Membru, diverse asociaţii profesionale Argeş în Marea Adunare Naţională, autohtone în domeniu, alte aprecieri publice. Circumscripţia Electorală Bascov (1957- (I.A.B.). 1961), reprezentând Frontul Democraţiei Populare. Dezbateri legislative, adunări STAN, Petrişor (n. Bucureşti, 11 cetăţeneşti, iniţiative comunitare. Preocupată martie 1957). Actor de teatru şi film. Stabilit de evoluţia şi diversificarea economiei, la Piteşti, Argeş, din 1988. Liceul Dimitrie îmbunătăţirea calităţii vieţii, organizarea Cantemir, Bucureşti(1975), Institutul de administraţiei locale. Aprecieri publice. Teatru şi Cinematografie, Târgu Mureş (C.D.B.). (1983). Activitate în domeniu: Teatrul Mihai Eminescu, Botoşani (1984-1988); Teatrul STAN, Lucian Gh. (n. Găeşti, Alexandru Davila, Piteşti(1988~). Roluri de Dâmboviţa, 22 aprilie 1938). Medic primar, referinţă: Tita Name (Gâlcevile din Chioggia, ORL, manager. Stabilit la Piteşti, Argeş, din Carlo Goldoni); Kalyani (Vlaicu Vodă, 1965. Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Alexandru Davila); Domnul Jourdain Brătianu, Piteşti (1955), Facultatea de (Burghezul gentilom, Molière); Bebe Damian Medicină, Bucureşti (1961). Activitate (Escu, Tudor Muşatescu); Prefectul specializată: Circumscripţia Sanitară, (Pescăruşul, Anton Pavlovici Cehov). Jugureni, Dâmboviţa (1961-1963); Secţia Colaborări cu studiouri de film şi televiziune Sanitară, Găeşti (1963-1965); Spitalul Judeţan din Capitală. Membru, Uniunea Teatrală din Argeş (1965-2004), şef, Secţia ORL (1990- România, alte aprecieri publice. (P.A.D.). 2004). Primariat, Bucureşti (1975). Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale
78 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
STAN, Rizea (A doua jumătate a declaraţii politice, interpelări, emisiuni media. secolului XIX - Începutul secolului XX). Aprecieri publice antume şi postume. Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse (C.D.B.). suprafeţe de teren, localităţile Oarja, plasa Dâmbovnic, Bradu de Jos şi Bradu de Sus, STAN, Vasile M. (n. Ulieşti, plasa Piteşti, expropriate prin Legea pentru Dâmboviţa, 4 martie 1952). Medic primar, definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie chirurgie, ortopedie infantilă, manager. 1921, aplicată de guvernul condus de Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1978. Liceul Alexandru Averescu. Importante surse Vişina, Dâmboviţa (1971), Institutul Medico- arhivistice. (I.I.Ş.). Farmaceutic, Bucureşti (1978). Activitate specializată: Spitalul Judeţean Argeş (1978- STAN, Valerian Gh. (Stroeşti, 1981); Spitalul de Copii Grigore Musăteşti, Argeş, 16 ianuarie 1938 – Otopeni, Alexandrescu, Bucureşti (1981-1985); Bucureşti, 23 decembrie 1989). Lucrător fondator, Secţia Chirurgie, Spitalul de industrial, electro-mecanică. Activitate în Pediatrie, Piteşti; şef secţie (1985~), director domeniu: unităţi specializate din Curtea de (2010~). Primariat în 1992. Stagiu: chirurgie Argeş, Bucureşti, Aeroportul Otopeni. plastică cranio-facială, Statele Unite ale Implicat în evenimentele protestatare din Americii (1996). Studii, articole, analize, decembrie 1989 pe traseul rutier Bucureşti- rapoarte, interviuri, reuniuni tematice Otopeni, împuşcat mortal, împreună cu alţi 13 naţionale şi continentale. Membru, importante pasageri. Înhumat în satul natal. Titlul de foruri ştiinţifice, profesionale în domeniu. Erou - Martir al Revoluţiei Române. Iniţiative privind reabilitarea şi dotarea Aprecieri publice antume şi postume. instituţiei. Director, Departamentul de Relaţii (R.P.C.). Internaţionale, Colegiul Medicilor din Argeş, alte aprecieri comunitare. (C.G.C.). STAN, Vasile C. (Moreni, Dâmboviţa, 3 noiembrie 1935 – Piteşti, Argeş, 6 STANA, Ion Gh. (Şotânga, Dâmboviţa, decembrie 2010). Inginer mecanic, manager, 11 octombrie 1932 – Piteşti, Argeş, 10 parlamentar. Stabilit la Piteşti din 1967. ianuarie 1999). Jurist, funcţionar de stat, Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion Luca publicist. Stabilit în Argeş, din 1956. Şcoala Caragiale, Ploieşti, Prahova (1953), Institutul Tehnică Petrol şi Gaze, Târgovişte, de Transporturi, Sankt Petresburg, Federaţia Dâmboviţa (1952), Şcoala Juridică, Bucureşti Rusă (1958). Activitate specializată: (1956), Facultatea de Drept,, Universitatea tehnolog (1958-1961), inginer- şef adjunct din Bucureşti (1961). Activitate specializată (1961-1967), inginer şef (1967-1974), permanentă în domeniu. Judecător: Şantierul Naval, Brăila; inginer-şef, Judecătoria Curtea de Argeş (1956-1959); Întreprinderea Arcom, Irak (1974-1979); Tribunalul Regional Argeş (1959-1961); director, Întreprinderea de Utilaje Grele şi Curtea de Apel, Piteşti (1995-1999). Distinct: Transport pentru Construcţii/SC Someco SA, preşedinte, Tribunalul Regional Argeş (1961- Piteşti (1979-1993). Studii, analize, norme 1968). Secretar: Consiliul Popular Judeţean tehnice, reuniuni tematice naţionale şi (1968-1990); Primăria Judeţului Argeş (11 internaţionale. Contribuţii importante la ianuarie – 25 iulie 1990); secretar/director realizarea unor mari obiective economice din general, Prefectura Argeş (1990-1995). Argeş-Muscel. Adept al privatizării în Documentări externe. Studii, articole, domeniu. Deputat de Argeş (1993-1996; rapoarte, hotărâri, interviuri, reuniuni tematice 1996-2000), reprezentând Partidul naţionale şi internaţionale. Contribuţii la Democraţiei Sociale din România/Partidul aplicarea legislaţiei republicane în instituţiile Social Democrat. Propuneri legislative,
79 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
şi localităţile din Argeş-Muscel. Aprecieri publice antume şi postume. (I.T.B.). STANCIU, Gheorghe M. (Bradu, Argeş, 16 noiembrie 1932 – Bradu, Argeş, STANCA (A doua jumătate a secolului 2008). Inginer, instalaţii termice, manager, XVI – Începutul secolului XVII). Doamnă, antreprenor. Liceul de Băieţi Nr. 1/Colegiul soţia lui Mihai Viteazul (v.), originară, Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1950), tradiţional, din Piteşti, Argeş. După datină Institutul Politehnic, Bucureşti (1956). străbună: slujbă religioasă la asasinarea Documentări externe: Germania. Activitate unificatorului Valahiei, Transilvaniei şi specializată, Trustul de Construcţii Argeş: Moldovei, biserica Schitului Trivalea, Piteşti, Grupul de Şantiere, Râmnicu Vâlcea (1957- îmbălsămarea capului voievodului înaintea 1960); Grupul de Instalaţii, Piteşti depunerii la Mănăstirea Dealu, Târgovişte, (1960~1982), şef şantier (1970-1973), Dâmboviţa. Suprafeţe de teren, în apropiere. director (1979-1982); Antrepriza de Instalaţii, Ocină, satul Stănceşti (1583), integrat, Piteşti (1982-1991, director). Temporar: ulterior, oraşului Piteşti. Doi copii: Florica, inginer-şef adjunct, Trustul de Construcţii intrată, prin căsătorie, în familia marelui Argeş (1973-1979). Fondator, SC Instag SA, sluger, Preda din Greci, respectiv, Nicolae Piteşti (1991-1994, director). Studii, analize, Pătraşcu, domn al Ţării Româneşti (1599- rapoarte, interviuri, reuniuni tematice interne. 1600). Demersuri privind consolidarea Contribuţii directe la: edificarea principalelor ortodoxismului şi a sistemului proprietăţilor zone rezidenţiale din Argeş, Muscel; definirea funciare medivale, colaborări cu Ioan/Ivan sistemelor de alimentare cu apă şi de Norocea (v.). Prezentată în opere istorice, canalizare Piteşti, Câmpulung, Curtea de iconografice, alte surse documentare. Argeş; execuţia Uzinei de Apă Budeasa, (C.I.N.). reţelelor şi bazinelor aferente; amenajarea Staţiei de Epurare din Piteşti. Implicări STANCIU, Florian D. R. (n. Gruiu, constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri Alunişu, Olt, 31 august 1932). Economist, comunitare, antume şi postume. (D.I.G.). manager, literat. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1957. Şcoala Medie Tehnică de STANCIU, Gheorghe T. (n. Moşoaia, Administraţie, Slatina, Olt (1952), Institutul Argeş, 17 ianuarie 1937). Inginer tehnolog, de Ştiinţe Economic şi Planificare, Bucureşti manager. Şcoala Medie Nr.1/Colegiul Ion C. (1957). Activitate specializată în domeniu: Brătianu, Piteşti, Argeş (1954), Institutul de Uniunea Regională a Cooperaţiei de Consum Petrol şi Gaze, Bucureşti (1962). Activitate Argeş (1957-1959); Întreprinderea Regională specializată: Rafinăria Oneşti, Bacău (1962- de Transport Argeş (1959-1975, şef serviciu); 1967). Şef secţie, inginer şef, director uzină, Trustul Petrolului, Piteşti/Schela Moşoaia director tehnic, Rafinăria Piteşti, Argeş (1967- (1975-1990). Preocupări publicistice (articole 1997). Contribuţii directe la execuţia, punerea de presă, versuri, proză). Volume importante: in funcţiune, realizarea parametrilor Drumeţind prin Argeş (1987); Recviem la proiectaţi, Rafinăria de pe Platforma crângul de salcâmi (1993); Spectacolul cu Industrială Piteşti-Sud. Preocupări în intrare liberă (1999); Pânza de prânz (2001); domeniile invenţiilor şi inovaţiilor, cercetării Pe căile lui Hypnos (2006). Colaborări, ştiinţifice departamentale, reducerii costurilor revistele: Viaţa studenţească, Gazeta literară de prelucrare, îmbunătăţirii calităţii (Bucureşti), Argeş, Calende (Piteşti). produselor rafinate. Colaborări cu unităţi Implicări în viaţa Cetăţii. Membru, Uniunea similare din ţară şi din alte state europene. Scriitorilor din România: Asociaţia Bucureşti Aprecieri publice. (G.N.P.). (1999); Filiala Piteşti (2002). Aprecieri comunitare. (M.M.S.).
80 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
STANCIU, Ilie (Izvoru, Argeş, 24 jurnalismului românesc, în perioada octombrie 1934). Medic primar, contemporană. (C.I.S.). reumatologie, balneo-fizioterapie, publicist. Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Brătianu, STANCIU, Ion D. (n. Vultureşti, Piteşti (1952), Institutul Medico-Farmaceutic, Muscel, 13 august 1943). Inginer agronom, Iaşi (1959). Doctorat, ştiinţe medicale, înalt funcţionar public, manager. Liceul Bucureşti (1977). Activitate specializată: Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1961), circumscripţiile sanitare Simincea, Suceava Facultatea de Agronomie, Timişoara (1967). (1959-1961) şi Cotmeana, Argeş (1961- Activitate specializată: cooperativele agricole 1963); director, Spitalul Cămin pentru de producţie Brătăşani şi Trivale Moşneni, Bolnavi Cronici, Bascovele, Cotmeana, Argeş Teleorman (1968-1972); Colibaşi, Argeş (1963-1966); Spitalul Judeţean Argeş (1966- (1972-1986). Inginer-şef: Consiliul Unic 2005). Primariat în 1971. Documentări Agroindustrial de Stat şi Cooperatist, externe. Preocupări didactice: conferenţiar Căteasca, Argeş (1986-1988); Institutul de fondator, Colegiul Medical, Facultatea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură, Ştiinţe, Universitatea din Piteşti (2000~). Piteşti – Mărăcineni (1988-1990). Distinct: Coordonarea reţelei de balneo-fizioterapie din primar al oraşului Colibaşi/Mioveni, Argeş Argeş, contribuţii distincte la construirea, (1990-1996); director executiv, Fundaţia dotarea, modernizarea Spitalului de Consorţiul pentru Dezvoltare Locală, Recuperare, Brădet, a staţiunilor Bughea de Mioveni (1996-2001). Gestionar, Programul Sus şi Bădeşti (Bârla), înfiinţarea serviciilor european Leonardo Da Vinci, convenit prin specializate din spitale sau policlinici, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Bucureşti pregătirea personalului în domeniu. Volum (2001~). Studii, iniţiative tehnice, analize, important (cercetare istorică): Limba vorbită rapoarte, interviuri, reuniuni tematice de Adam şi Eva, I, II (1966, în colaborare). naţionale şi internaţionale. Contribuţii la: Studii, articole, analize, rapoarte, reuniuni evoluţia agriculturii argeşene în ultimele tematice naţionale şi conntinentale. Membru, decenii ale secolului XX; consolidarea urbană diverse foruri profesionale autohtone sau a localităţii Mioveni; implementarea unor europene în domeniu. Aprecieri comunitare. fonduri continentale oportune stimulării (C.G.C.). iniţiativelor familiale. Diverse aprecieri comunitare. (C.D.B.). STANCIU, Ion D. (n. Săpata Argeş, 15 noiembrie 1940). Ziarist, literat. Şcoala Medie STANCIU, Nicolae N. (n. Corbi, Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Argeş, 8 iunie 1944). Inginer horticol, Piteşti (1956), facultăţiile de Istorie (1964) şi cercetător ştiinţific principal I, manager. Filologie (1968), Universitatea Constantin I. Şcoala Medie Nr. 3/Colegiul Alexandru Parhon, Bucureşti. Redactor-şef, ziarul Odobescu, Piteşti (1962), Institutul Minerul muscelean, Câmpulung (1966 – Agronomic, Bucureşti (1967). Doctorat, 1968), corespondent, cotidianul Scânteia ştiinţe agricole, Bucureşti (1982). Activitate pentru judeţul Vâlcea (1968 – 1990), specializată: Cooperativa Agricolă de corespondent, Societatea Română de Producţie, Răteşti, Argeş (1967-1968); Radiodifuziune pentru judeţul Vâlcea (1990- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru 2009). Membru: Uniunea Ziariştilor din Pomicultură, Piteşti-Mărăcineni, Argeş România (1968); Asociaţia Internaţională a (1968-2007). Volume importante (autor, Jurnaliştilor (1990). Preocupări literare. colaborare): Tehnologii moderne de Premiul pentru poezie, revista Luceafărul, producere a materialului săditor pomicol Bucureşti (1976). Contribuţii la evoluţia (1978); Pepiniera pomicolă (1984); Memorator horti-viticol (1997); Tehnologii
81 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI de creştere şi fortificare a materialului Administraţie Economică, Piteşti (1950), săditor la unele foioase ornamentale (2007). Institutul de Studii Economice şi Planificare Numeroase studii, lucrări ştiinţifice, reuniuni Vladimir Ilici Lenin, Bucureşti (1955). tematice naţionale şi continentale. Director Prestaţii universitare, Institutul Politehnic fondator, Grupul Şcolar Industrial Agricol, Oraşul Stalin/Braşov (1955-1957). Mărăcineni-Piteşti, Argeş (1983-1991). Economist: Comitetul de Stat pentru Preocupări didactice, Universitatea din Piteşti Valorificarea Produselor Agricole, Bucureşti (1992-1996). Membru, diverse foruri (1957-1958); Banca de Investiţii, Piteşti profesionale în domeniu, alte aprecieri (1958-1961, inspector principal); Complexul publice. (C.D.B.). pentru Industrializarea Lemnului, Piteşti (1961-1968, şef, Serviciul Financiar). STANCIUL (Secolul XVII). Proprietar Activitate didactică permanentă, Liceul funciar, demnitar eclesiastic. Originar din Economic/Grupul Şcolar Comercial Maria Budişteni, Leordeni, Muscel, logofăt la Teiuleanu, Piteşti (1968-1990): şef catedră, Mitropolie. Întinse suprafeţe de pământ, cu director adjunct, director. Iniţiative pentru: mori şi sate: Budişteni şi Dobreşti, Muscel; diversificarea profilului specializărilor; Crângureni, Dâmboviţa. Intrat în monahism reabilitarea şi edificarea unor spaţii adecvate; (1673), Ştefan. Ctitor Schitul Mihail şi Gavril, colaborarea cu unităţi productive din Argeş, Budişteni, închinat Mănăstirii Cotroceni, Muscel. Articole, studii, comunicări, reuniuni Bucureşti (1684). Donaţii testamentare oferite specializate în domeniu. Aprecieri publice comunităţilor de călugări. Contribuţii la antume şi postume (C.M.V.). creşterea rolului instituţiilor religioase în viaţa comunităţilor săteşti. Diverse atestări STANCU, Cristina-Roxana S. (n. documentare. (S.I.C.). Piteşti, Argeş, 4 septembrie 1976). Economist, junalist, editor, realizator media, STANCOVICI, Carol (A doua prezentator ştiri. Liceul Economic Maria jumătate a secolului XX). Proprietar urban şi Teiuleanu, Piteşti (1995), Universitatea rural, mic întreprinzător, caretaş. Origine Piteşti, Facultatea de Ştiinţe Economice sârbă. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu Piteşti (2000). Activitate specializată: redactor valoare deosebită, Piteşti, Argeş şi localităţi (2000-2003), redactor-şef adjunct (2003- apropiate. Patron fondator, atelier specializat 2006), TV Terrasat, Piteşti; redactor-şef, TVS, (strada Constantin Brâncoveanu), realizarea şi Piteşti (2006-2009); colaborator, comercializarea de carete (trăsuri închise, cu Departamentul Promovare şi Relaţii patru roţi), renumit în domeniu (Argeş, Internaţionale, Primăria Municipiului Piteşti Dâmboviţa, Muscel, Olt, Vâlcea). (2007-2008); corespondent, Adevărul şi Corespondenţă externă. Activitate agreată de Click, Bucureşti (2008-2009). Distinct: şef Prefectura Argeş, Primăria locală, Camera de redacţie, Adevărul de Seară, Piteşti (2009- Comerţ şi Industrie, Piteşti. Nominalizat în 2011); redactor-şef, Absolut TV, Mioveni, Anuarul general al oraşului Piteşti şi Argeş (2011-2012); redactor-şef, Atitudine în judeţului Argeş (1936). Alte atestări Argeş (2012~); corespondent, Adevărul, documentare. Implicări constante în viaţa Bucureşti (2013~). Implicări în viaţa Cetăţii. Cetăţii. Aprecieri publice antume şi postume. Numeroase articole, reportaje, comentarii. (T.C.A.). Aprecieri publice. (M.D.S.).
STANCU, Constantin Gr. (Stolnici, STANCU, Ioana Gabriela (Piteşti, Argeş, 16 mai 1931 – Piteşti, Argeş, 25 Argeş, 29 aprilie 1968). Jurist, diplomat de octombrie 2006). Profesor gradul I, economie, carieră. Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti manager publicist. Şcoala Medie Tehnică de (1986), Facultatea de Drept, Bucureşti (1990).
82 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Specializare, relaţii internaţionale, şef, Serviciul Investiţii (1974-1987); inspector Universitatea din Leeds, Marea Britanie general (1987-1990), Direcţia Generală a (1992). Ataşat, Ministerul Afacerilor Externe, Poştei Române. Colaborări tehnice: Senatul Bucureşti (1992~). Misiuni internaţionale în României (1992-1996), Camera Deputaţilor diferite state ale lumii. Note, informaţii, (1996-1997), Bucureşti. Contracte externe, rapoarte pe teme adecvate. Activităţi instalarea unor echipamente industriale, consacrate diversificării colaborării României diverse state europene. Contribuţii directe la: cu ţări din Uniunea Europeană sau în cadrul finanţarea, executarea, punerea în funcţiune, instituţiilor mondiale. Aprecieri publice. exploatarea magistralei de telecomunicaţii (I.M.M.). Piteşti – Curtea de Argeş – Râmnicu Vâlcea; amenajarea staţiilor TV Coştila, Masivul STANCU, Ion I. (n. Racoviţa, Argeş, Bucegi, Prahova şi Cheia, Prahova, 18 decembrie 1955). Preot, profesor reabilitarea unor oficii poştale urbane sau universitar, istoria şi filosofia religiilor. rurale din Argeş – Muscel în ultimele decenii Seminarul Teologic, Craiova, Dolj (1975), ale secolului XX. Aprecieri comunitare. Universitatea din Bucureşti (1980). Stagii: (I.D.P.). Germania, Israel. Doctorat, teologie, Bucureşti (1988). Preot, parohii din Capitală STANCU, Nicu G. (Uzunu, Călugăreni, (1982~). Activitate didactică permanentă Giurgiu, 9 august 1932 – Piteşti, Argeş, 28 Universitatea din Piteşti (1995~), prodecan, mai 2003). Jurist, manager, publicist. Stabilit Facultatea de Teologie Ortodoxă (2000~). în Argeş, din 1963. Liceul Titu Maiorescu, Profesor universitar (2006). Volume Giurgiu (1952), Facultatea de Ştiinţe Juridice, importante: Maica Domnului în spaţiul sacru Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti transilvan (1997); Templul din Ierusalim. (1956). Activitate specializată în domeniu: Fenomenologia spaţiului sacru (1999); Sfatul Popular Raional Corabia, Olt (1957- Originea şi fiinţa religiilor. Tratat de istorie 1963, şef oficiu); Procuratura Raionului a religiilor, I (2001); Dicţionar de istorie a Muscel, Argeş (1963-1968, procuror); religiilor (2002); Zarathustra şi magii de Procuratura Locală Curtea de Argeş (1968- Răsărit (2002). Numeroase studii, articole, 1971, procuror, procuror-şef); Procuratura referate, comunicări, reuniuni tematice Locală Piteşti (1972-1977, procuror-şef); autohtone. Contribuţii la diversificarea Procuratura Judeţeană Argeş (1977-1979, specializărilor Facultăţii de Teologie, procuror gradul II). Avocat, Baroul Argeş, Universitatea din Piteşti. Aprecieri specializat în cauze penale (1979-1996). comunitare. (M.C.S.). Studii de caz, articole, interviuri. Preocupări literare, versuri. Volume importante STANCU, Ion S. (n. Pătroaia - Vale, (postum): Hotar (2006); Prigonit în noapte Crângurile, Dâmboviţa, 1 aprilie 1932 - (2010), ediţii îngrijite de Ovidiu Stancu Bucureşti, 11 februarie 2013). Inginer, (medic). Membru diverse asociaţii telecomunicaţii, funcţionar de stat. Stabilit la profesionale sau obşteşti. Aprecieri publice Piteşti, Argeş, din 1959. Liceul Ienăchiţă antume şi postume (A.A.D.). Văcărescu, Târgovişte, Dâmboviţa (1954), Institutul Politehnic, Bucureşti (1959). STANCU, Radu Şt. (Ioneşti, Buzoieşti, Domiciliat la Piteşti, Argeş (1959-1972). Argeş, 28 februarie 1937 – Piteşti, Argeş, 10 Activitate specializată: Direcţia Regională de octombrie 2008). Muzeograf, cercetător Poştă şi Telecomunicaţii Argeş, Serviciul ştiinţific, profesor universitar, ştiinţe naturale, Proiectare Investiţii (1959-1964); director, manager. Şcoala Medie Tehnică de Comerţ Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, Nicolae Kretzulescu, Bucureşti (1960), Bucureşti (1964-1972), consilier (1972-1974), Universitatea din Bucureşti (1965). Stagii şi
83 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI documentări externe: Austria, Cehia, Normală „Carol I”, Câmpulung Muşcel şi Germania, Italia, Polonia, Republica Şcoala de Ofiţeri de Rezervă. Combatant linia Moldova. Doctorat, biologie, Bucureşti I, frontul de est, Al II-lea Război Mondial, (1981). Activitate specializată: Muzeul rănit, prizonier sovietic (12 mai 1944). A Judeţean Argeş (1965-2006), director (1967- refuzat să facă parte din Divizia „Tudor 2005), preşedinte, Comisia Naţională a Vladimirescu” aliată trupelor sovietice şi a Muzeelor şi Colecţiilor, Ministerul Culturii şi rămas prizonier încă 12 ani. Repatriat, 1956. Cultelor, Bucureşti (2001-2005); Institutul Arestat, din nou, 12 februarie 1958, anchetat, Pedagogic de 3 ani/Institutul de Învăţământ judecat şi condamnat 18 ani muncă silnică Superior/Universitatea din Piteşti pentru înhumarea lui George Fonea, poetul (1970~2008), şef, Catedra Biologie – prizonierilor din Uniunea Sovietică. Horticultură, profesor (2000). Volume Încarcerat, penitenciarul Uranus, Bucureşti, importante (în colaborare): Monografia tentativă de sinucidere (sare de pe acoperiş), Judeţului Argeş (1980); Ecologie şi protecţia mutat la penitenciarul Aiud şi supus ecosistemelor (1980); Micologie, I (1997); „reeducărilor”, eliberat, 1964, prin ordinul Fiziologia plantelor, I (1998); Ecologie. 411 de amnistie generală. Periodic chemat şi Ecosistemul, biocenoza, populaţia, I (1999); interogat, violent, la Securitate. Decedat, Dicţionarul istorico-geografic al localităţilor 1983, în timpul unui interogatoriu. judeţului Argeş (1999). Numeroase studii, Recunoaşteri publice postume. (I.I.P.). articole, referate, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale, STATE, Aurel (Godeni, Muscel, 1922- granturi/contracte de cercetare. Fondator, la 1983). Învăţător, militant politic, memorialist. Piteşti, Secţia de Ecologie, Muzeul Judeţean Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Muscel Argeş, unicat în domeniu; Societatea Omul şi (1940), pregătire militară, ofiţer de rezervă. Natura (1980); Editura Cultura (1991); Combatatant, Al Doilea Război Mondial, Asociaţia Muzeografilor Naturalişti din Frontul de Est (1941-1944). Prizonier, România (1993). Contribuţii directe la: Uniunea Sovietică (1944-1956), neacceptarea organizarea şi extinderea Muzeului Judeţean participării la Divizia de Voluntari Tudor Argeş (2000; 2004); dezvoltarea Vladimirescu. Repatriat (1956). Adept al învăţământului superior din Piteşti; venerării anticomuniştilor din Muscel. promovarea ecologiei în spaţiul românesc. Urmărit de Securitate, arestat (12 februarie Membru, cunoscute foruri autohtone şi 1958), cercetat, judecat, condamnat, 18 ani continentale în domeniu. Participant la muncă silnică, executaţi parţial, penitenciarele evenimentele revoluţionare din Piteşti Uranus (Bucureşti) şi Aiud (Alba). Amnistiat (decembrie 1989 – ianuarie 1990), consilier în 1964. Interogări periodice. Deces judeţean (2000-2004). Conlucrări cu premeditat, la Securitate, în 1983. Episcopia Argeşului şi Muscelului, Consemnări personale valorificate după 1990. component al Adunării Eparhiale. Diverse aprecieri publice antume şi postume. Memorialist. Volum dedicat: In honorem (I.I.P.). (2007), coordonator, Spiridon Cristocea, redactor, Elena Rotaru. Implicări constante în STATE, Florea I. (Bucureşti, 8 viaţa Cetăţii. Diverse atestări documentare. februarie 1911- Galeş, Brăduleţ, Argeş, Aprecieri publice antume şi postume. 1995). Învăţător, manager, publicist. Familie (R.G.G.). tradiţională din Suseni, Argeş, stabilit, definitiv, la Galeş (1954). Şcoala Normală de STATE, Aurel (Godeni, Muscel, 1922 Băieţi Alexandru Odobescu, Piteşti, Argeş – ?, 1983). Învăţător, ofiţer de rezervă, (1930). Activitate didactică: pedagog, militant anticomunist. Absolvent, Şcoala instituţia amintită (1930-1932); Şcoala
84 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Brătieni/Brăduleţ, Argeş (1934-1950); Şcoala probabilistice în inteligenţa artificială Galeş (1950-1973), director (1951-1973). (1987); Bazele informaticii (1988; 1999; Iniţiator: construcţia noii şcoli; amenajarea 2000); Limbajul BASIC pentru muzeului sătesc (1976); înfrăţirea cu microcalculatoare (1988); Elemente de localitatea Galeş, Săliştea, Sibiu; formaţii logică matematică şi demonstrarea automată artistice de amatori. Contribuţii la edificarea a teoremelor (1989). Numeroase studii, căminului cultural sătesc. Volum important articole, comunicări, referate, reuniuni (în colaborare): Galeşul de Argeş. Istorie şi tematice naţionale şi internaţionale, contemporaneitate (1984). Numeroase studii, granturi/contracte de cercetare pe teme de analize, rapoarte, comunicări, reuniuni reţele neuronale, inteligenţă artificială, tematice în domenii complementare. recunoaşterea vorbirii. Membră, diverse Metodist, lector, coordonator, Inspectoratul asociaţii profesionale în domeniu. Aprecieri Şcolar Argeş, pentru unităţile de pe valea publice. (M.C.S.). râului Vâlsan. Învăţător emerit (1964), alte aprecieri comunitare antume şi postume. STATE, Nicolae (n. Burluşi, (I.M.D.). Ciofrângeni, Argeş, 20 mai 1949). Diacon, preot, paroh, publicist, editor. Seminarul STATE, Ioana (n. Urluieşti, Cepari, Teologic, Craiova, Dolj (1968), Facultatea de Argeş, 12 iulie 1951). Solistă vocală, muzică Teologie, Bucureşti (1982). Activitate populară românească. Liceul Industrial pastorală, Catedrala Episcopală, Râmnicu Electroargeş/Grupul Şcolar Ferdinand I, Vâlcea (1989~), funcţionar eclesiastic. Curtea de Argeş (1974), Şcoala Populară de Director: Editura Buna-Vestire, Râmnicu Artă, Slatina, Olt. Colaborări constante, Vâlcea (1991); Tipografia Episcopală Sfântul ansambluri profesioniste şi de amatori din Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea (2000- Argeş, Dolj, Olt. Numeroase spectacole, 2007). Secretar de redacţie, revista Lumina turnee artistice interne şi externe (Austria, Lumii, Râmnicu Vâlcea (2001). Volume Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Irak, importante (semnate Nicolae State – Italia, Olanda, Serbia, Spania, Statele Unite Burluşi): Poveste de Crăciun (1991, în ale Americii), premiu în domeniu. colaborare); Rugăciune pentru toţi copiii Discografie. Piese de referinţă inspirate din (1995); Episcopul Iosif al Râmnicului şi zona de nord a judeţului Argeş. Consemnări Argeşului (1896-1984). 15 ani de la trecerea critice favorabile, alte aprecieri comunitare. Sa la cele veşnice (1999); Preotul Dumitru (L.I.P.). Bălaşa la 90 de ani/Patriarhul de la Drăgăşani (2001, în colaborare); Viaţa şi STATE, Luminiţa Doina I. (n. acatistul Sfântului Ierarh Martir Antim Pătroaia, Crângurile, Dâmboviţa, 27 ianuarie Ivireanul (2002, în colaborare). Studii, 1948). Matematician, profesor universitar, articole, comunicare, reuniuni tematice, informatică. Fiica lui Ion Radu (v.). Liceul emisiuni media. Iniţiative filantropice. Central, Bucureşti (1965), Universitatea din Preşedinte, Asociaţia Ortodoxă Pro-Vita, Bucureşti (1970). Stagiu: Statele Unite ale Râmnicu Vâlcea, alte aprecieri comunitare. Americii (1973-1974). Doctorat, informatică, (S.P.P.). Bucureşti (1977). Activitate didactică: Universitatea din Bucureşti (1970-1999); STATUIA BASARAB I DIN Universitatea din Piteşti (1999~), director, CURTEA DE ARGEŞ (1992). Operă Departamentul pentru Calitatea monumentală de artă, amplasată în zona Învăţământului (2000–2002), profesor (1999). centrală urbană, dedicată domnului ţării Conducător de doctorat (2002~). Volume Româneşti Basarab I Întemeietorul (v.). importante (în colaborare): Modele Sculptură în bronz, autor Paul Vasilescu,
85 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI membru al Uniunii Artiştilor Plastici din STATUIA ION C. BRĂTIANU DIN România. Idee lansată în 1979, acceptată de PITEŞTI (2007~). Operă monumentală de forurile centrale, integrată contextului artă, amplasată în Grădina Publică, zona sărbătoririi celor 2050 de ani de la centrală urbană, dedicată fondatorului constituirea statutului geto-dacilor (1980). Partidului Naţional Liberal, Ion C. Brătianu Implicări directe pentru avizarea şi executarea (v.), unul dintre constructorii României lucrărilor (1979-1989): Petre Popa (v.), Iulian moderne. Sculptură realizată din două tone de Ilie Rizea (v.), Nicolae Moisescu (v.), Nicolae bronz (Bz6), Atelierele Fondului Plastic, Zevedei, Niculina Piţigoi (v.), Valerie Bucureşti (28 iunie – 15 septembrie 2006). Georgescu (v.). Colectă publică, aproximativ Autor: Lucian Irimescu, membru al Uniunii 3300 kg bronz (material prohibit), turnare, Artiştilor Plastici din România. Creaţie Atelierele Fondului Plastic, Bucureşti, montată pe soclul compoziţiei 1907, director, Neculai Pădurariu. Suport financiar repoziţionată în zona Piteşti – Nord (10-15 obştesc, locuitorii oraşului Curtea de Argeş mai 2007). Asamblare reuşită parţial, patru (Legea 20). Definitivare, transport, montare metri înălţime, ipostază caracteristică (1990-1991, primar Claudiu Pelinescu (v.). personajului venerat: gânditor vizionar, Dezvelire oficială, 20 mai 1995, primar militant politic, patriot. Controverse Constantin Ghigeanu (v.). Ansamblu adecvat prelungite privind modalitatea înlocuirii (3,80 m înălţime), personaj sugerând operei anterioare, scrisoare deschisă publicată statornicie, vitejie în vreme de restrişte, de Muzeul Judeţean Argeş, director Spiridon credinţă ortodoxă, stăpânire voevodală Cristocea (v.), alte opinii personale. independentă. Diverse atestări documentare. Dezvelire, 25 mai 2007: preşedinţii de onoare Aprecieri critice favorale. (S.C.N.). ai Partidului Naţional Liberal, Mircea Ionescu Quintus şi Radu Câmpeanu; prefectul STATUIA DINICU GOLESCU DIN judeţului Argeş, Constantin Cârstoiu (v.); CÂMPULUNG (1994). Operă monumentală primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc de artă plastică, marmură albă, integrată (v.), deputaţi, senatori, consilieri, lideri zonei urbane aferente Liceului/Colegiului liberali din Argeş-Muscel; numeroşi cetăţeni. Dinicu Golescu, instituţie centenară (1894- Diverse atestări documentare. (S.C.N.). 1994). Lucrare dedicată marelui cărturar român, Constantin/Dinicu Golescu (v.). STATUIA ION I. C. BRĂTIANU DE Sculptor: Adrian Radu (v.). Ansamblu LA MUZEUL GOLEŞTI (1988-1992). echilibrat: trepte, soclu placat cu piatră de Operă de artă dedicată personalităţii amintite, Albeşti, figură alegorică tradiţională pe executată, în 1937, sculptor, Ivan Mestrovic verticală (4,25 m), ipostază adecvată, (1883-1962). Dezvelire oficială, Bucureşti (28 sugerând calităţile enciclopedice ale noiembrie 1938). Dislocare din personajului, placă memorială. Finanţatori: amplasamentul de for public (1945), Consiliul Local, Câmpulung, societăţi conservare, Atelierele Fondului Plastic, comerciale, donaţii publice. Festivitatea Bucureşti. Granit, calitate superioară, dezvelirii: primar, Gheorghe Oancea (v.); prelucrat cu mare rafinament, figură reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi expresivă, ipostază proprie gânditorilor şi Prefecturii de Argeş; delegaţi ai Ministerului realizatorilor de fapte durabile. Recuperare în Învăţământului; parlamentari; cadre didactice; vederea recondiţionării, transport şi amplasare elevi; alţi cetăţeni. Moment evocator adecvat. temporară, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Imagini media, consemnări critice favorabile, Goleşti, Argeş (martie, aprilie 1988), context diverse înscrisuri monografice. (S.C.N.). favorabil, sărbătorirea celor şase secole de la atestarea documentară medievală a localităţii Piteşti (20 mai 1388). Implicări directe: Ion
86 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Sârbu (v.), Gheorghe Nicolae, Petre Popa (v.), (institutoare). Contribuţii financiare personale Iulian Ilie Rizea (v.), Vasile Novac (v.), şi comunitare. Ansamblu impunător: trepte, Nicolae Zevedei (v.). Expunere liberă pentru soclu, statuia, sugerând inteligenţa, spiritul de vizitatori, consemnări şi impresii favorabile. acţiune, bunătatea celui venerat. La dezvelire: Revenire în Capitală (1992, montare pe locul prefectul de Argeş, Ion D. Ghinescu (v.), iniţial). Diverse atestări documentare. primarul oraşului Piteşti, Spiridon Emanoil (S.C.N.). (v.), senatori, deputaţi, numeroşi cetăţeni. Lucrare demolată din considerente politice, în STATUIA ION MIHALACHE DIN 1948. Diverse atestări documentare. (S.C.N.). TOPOLOVENI (2001). Lucrare de artă plastică, integrată zonei centrale urbane a STATUIA MIRCEA CEL BĂTRÂN localităţii Topoloveni, Argeş. Sculptură în DIN PITEŞTI (1998~). Operă monumentală bronz, mărime naturală dedicată liderului de artă, amplasată în Piaţa Primăriei, Partidului Naţional Ţărănesc, Ion Mihalache dedicată domnului Ţării Româneşti, Mircea (v.). Autor, Mircea Spătaru, ateliere cel Bătrân (v.), ctitorul aşezării medievale specializate din Capitală. Investiţie de stat, Piteşti. Sculptură realizată din patru tone de finanţator, Ministerul Culturii şi Cultelor, bronz (Bz6), Atelierele Fondului Plastic, Bucureşti, beneficiar, Consiliul Local, Bucureşti. Autori: Aurelian Bolea, Grigorie Topoloveni, suport documentar, Hotărârea D. Minea (v.), membri, Uniunea Artiştilor Guvernului Nr. 363, din 4 aprilie 2001. Plastici din România, Filiala Bucureşti. Plan Ansamblu distinct: paviment ceramic, suport ambiental: Pompiliu Soare (v.). execuţie în în trepte (1,00 m), personaj alegoric, aşezat pe termen record, avize finale obţinute în etapa un scaun esenţializat (înălţime, 3,50 m), 18-23 martie 1998: cap de perspectivă, artera figură sugerând preocupări intelectuale şi de circulaţie Calea Bucureşti; 5, 20 m suferinţa detenţiei politice, placă memorială. înălţimea statuii; 2,50 m dimensiunea soclului Festivitatea dezvelirii: primar, Gheorghiţă (miez din beton armat, placat cu granit); 0,30 Boţârcă (v.), reprezentanţi ai consiliilor local m baza treptelor; ansamblu impunător, opt pe şi judeţean, Prefecturii de Argeş, partidelor verticală. Ipostaza personajului ia hotărâre, politice, parlamentari, locuitori din înţelepciune, statornicie. Festivitatea Topoloveni şi comune limitrofe. În imediata dezvelirii: 20 mai 1998, sărbătorirea celor 610 apropiere a Liceului Ion Mihalache, bust ani de la atestarea documentară scrisă a eponim. Diverse imagini media, alte personalităţii, în prezenţa preşedintelui ţării, consemnări documentare. (S.C.N.). Emil Constantinescu (v.), a mai multor demnitari, senatori, deputaţi. Primar Tudor STATUIA MIHAIL MANOLESCU Pendiuc (v.), numeroşi cetăţeni reprezentanţi DIN PITEŞTI (1933-1948). Operă ai unor oraşe înfrăţite cu municipiul Piteşti, monumentală de artă, amplasată în Rotonda veterani de război. Importante consemnări Pădurii Trivale, Piteşti, dedicată prefectului media. (S.C.N.). de Argeş, Mihail Manolescu (v.), personalitate marcantă a vieţii publice locale STATUIA NAUM RÂMNICEANU (sfârşitul secolului XIX – începutul secolului DE LA CORBI (1993). Operă de artă, XX). Sculptură realizată în ateliere dedicată clericului şi cronicarului român specializate din Capitală. Iniţiativa Prefecturii amintit (v.), executată din ciment placat cu şi Consiliului Urban Piteşti, prevederi mozaic. Proiect, Eugeniu Ivănescu (v.). bugetare pentru 1915, sumă totală 1000 de lei, concepţia artistică şi realizatori, Traian Duţă primar Alexandru Fostiropol (v.). Demers (v.), Florică Florian, Florin Maior (v.). finalizat în 1933, din iniţiativa comitetului Sculptură figurativă, personaj tratat pe special constituit de Elisa Chiriţescu verticală (3,50 m), înnobilat prin ţinută
87 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI monahală puritană, având, în mâna dreaptă, Consemnări critice favorabile. Translare pe crucea ortodoxă, iar, în mâna stângă, o carte. un amplasament mai retras, redefinirea Trepte şi soclu (0,50 m). Prelucrare expresivă, ambientală a zonei centrale urbane (2007- degajând linişte spirituală, pace sufletească, 2008), primar, Tudor Pendiuc (v.). statornicie, lumină interioară şi exterioară. Numeroase atestări documentare. (S.C.N.). Finanţator: Consiliul Local, Corbi, primar, Stelian Bebeşelea. Festivitatea dezvelirii: STATUIA VLAICU VODĂ DIN Teofan Sinaitul (v.), Calinic Argeşeanul (v.), CURTEA DE ARGEŞ (1969~). Lucrare Gheorghe Savu (v.). Consemnări critice monumentală, sculptură în piatră, realizată de favorabile. (S.C.N.). artistul plastic Constantin Foamete, din Capitală. Operă dedicată memoriei şi faptelor STATUIA NEAGOE BASARAB DIN voievodului Ţării Româneşti, Vladislav CURTEA DE ARGEŞ (1971~). Lucrare de I/Vlaicu Vodă (v.). Amplasare: Parcul artă plastică, sculptură în piatră, dedicată Tineretului, Curtea de Argeş, zona centrală voievodului Ţării Româneşti, Neagoe Basarab urbană (septembrie 1969). Tratare simbolică, (v.). Operă realizată de Doina Lie, din apropiată sensurilor istorice şi eclesiastice Bucureşti. Festivitatea dezvelirii: 25 mai proprii secolului XIV. Personaj reliefat 1971, parcul Mănăstirii Curtea de Argeş, legendar, simbioză a înţelepciunii, moment consacrat comemorării celor 450 de echilibrului statal, militar, religios. ani de la moartea ctitorului Bisericii Consemnări critice favorabile. Anterior, pe Episcopale, târnosită la 15 august 1517. locul respectiv, până în 1933, bustul Consemnări documentare. (S.C.N.). Constantin Dobrescu-Argeş (v.), remontat, ulterior (1961), în spaţiul ambiental al STATUIA NICOLAE BĂLCESCU Primăriei Vechi, transferat (1996) DIN PITEŞTI (1969~). Operă monumentală Liceului/Grupului Şcolar Agricol, Curtea de de artă, amplasată în Piaţa Primăriei, Argeş. Diverse consemnări documentare. dedicată conducătorului Revoluţiei Române (S.C.N.). de la 1848, Nicolae Bălcescu (1919-1952). Autor, Constantin Baraschi (v.), sculptură în STAŢIA DE CALE FERATĂ, bronz, Atelierele Fondului Plastic, Bucureşti CURTEA DE ARGEŞ (1898~). Gară (1965). Lucrare expusă, iniţial, în Capitală, reprezentativă pentru sistemul feroviar oferită municipalităţii Piteşti de naţional, integrată drumului de fier dintre Consiliul/Ministerul Culturii. Investiţie de Piteşti şi prima reşedinţă voievodală a Ţării stat. Ansamblu impunător: trepte, soclu, Româneşti. Edificiu central, realizat după personaj sugerând spiritualitatea, proiectul inginerului Elie Radu (1853-1931), romantismul, inteligenţa, acţiunile avântate stil autohton, cu influenţe germane, unicat în ale gânditorului. Schiţe de amplasare: Teodor Argeş - Muscel, consemnat pe Lista Nichifor (v.); Ion V. Popescu (v.). Dezvelire, monumentelor istorice. Punct de referinţă al 5 iulie 1969: preşedintele Comitetului traseului amintit, exploatat, oficial, din Executiv al Consiliului Popular Judeţean toamna anului 1899. Momente tradiţionale: Argeş, Gheorghe Năstase (v.); primarul sosirea, la Curtea de Argeş, ori plecarea, spre municipiului Piteşti, Alexandru Popescu (v.); Bucureşti, a membrilor Casei Regale, reprezentanţi ai forurilor centrale; numeroşi Guvernului, Patriarhiei, Consiliului cetăţeni. Spectacol evocator, sunet şi lumină, Episcopal, invitaţilor străini; procesiunile aer liber, după piesa Bălcescu, de Camil mortuare în onoarea monarhilor Carol I (v.), Petrescu, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti. Elisabeta (v.), Ferdinand (v.), Maria (v.); Momente consacrate împlinirii unui secol şi îmbarcarea şi reîntoarcerea unităţilor militare jumătate de la naşterea celui venerat. din localitate, participante la misiuni interne
88 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI sau externe; derularea unor activităţi specifice Primăria Piteşti, primar, Tudor Pendiuc (v.); preocupărilor industriale, diminuate, vizibil, beneficiar, Ministerul Transporturilor, după 1990. Patrimoniu aparţinând Companiei Bucureşti; licitaţie deschisă, investitori, Căilor Ferate Române, licitat de operatori firmele: SC Unicon SA - Leonhard Wiess Ro particulari. Numeroase atestări documentare. SRL. Costuri: valoarea proiectului, 82 337 (G.N.P.). 272 lei, din care, surse nerambursabile, 45 048 986 lei, fonduri europene, contract, 28 STAŢIA DE CALE FERATĂ, iulie 2011. Clădiri moderne funcţionale după PITEŞTI-SUD (1872~). Principala gară a norme continentale, sistematizare perimetrală, reşedinţei Argeşului, nod feroviar dotări specifice. Numeroase atestări reprezentativ integrat sistemul drumurilor de documentare. (G.N.P.). fier din România, confluenţa spre Bucureşti, Slatina (Olt), Craiova (Dolj), Curtea de Argeş. STAŢIE DE EPURARE DIN Adiacenţe: Câmpulung (Muscel), prin PITEŞTI (1964~). Unitate specializată în Goleşti, Ştefăneşti (Argeş); platformele tratarea apelor menajere şi industriale uzate, industriale; zonele economice şi militare epurare mecanică sau biologică. Instalaţii strategice. Edificiu inaugurat în 1872: primar complexe: grătare, desnisipator, separator de al oraşului, Constantin Bogdan (v.); prefect de grăsimi, decantoare primare, bazine de aerare, Argeş, Mihalache Vasilescu (v.); ministrul electroventilatoare, decantoare secundare, Lucrărilor Publice, Nicolae Kretzulescu (v.). staţii pentru tratarea nămolului (pompe Proiect tip, reabilitat şi extins de mai multe îngroşetoare, bazine de fermentare, prese, ori: birouri, săli de aşteptare, casierii, reductoare a umidităţii, platforme de uscat), locuinţele personalului specializat, peron, centrală termică, laboratoare. Investiţie de stat magazii, depozite. Deteriorări în urma etapizată: 1964-1965; 1967-1970; 1980-1990. bombardamentelor americane din 1944. Capacitate finală (litri de apă pe secundă): Facilităţi pentru transport persoane, mărfuri, 1750 epurare mecanică; 2550 epurare utilaje, diverse resurse constructive, activităţi biologică. Proiecte realizate prin institute de import-export. Sectoare conexe: revizia de profilate din Bucureşti, şefi de proiect, Florin vagoane, depoul locomotivelor, întreţinerea Popescu, Constantin Murgoci (ingineri). liniilor, regulatorul circulaţiei. Numeroase Lucrări aferente sistemului de canalizare momente semnificative: primirea unor urbană, conturat la interferenţa secolelor XIX- importante personalităţi naţionale sau XX. Extinderi considerabile după 1958, continentale; plecarea spre teatrele de proiecte elaborate la Direcţia de operaţiuni şi sosirea unităţilor militare din Sistematizare, Arhitectură şi Proiectarea Argeş de pe front; oprirea trenului Orient Construcţiilor/Institutul de Proiectare Argeş, Express; ceremonii speciale, trenurile şef de atelier, Dumitru Toma (v.), executant, mortuare pentru monarhii României, spre Trustul de Construcţii Argeş. Colectare Catedrala Episcopală din Curtea de Argeş; distincte de mari dimensiuni, reprezentativ, expedierea anumitor produse fabricate, în Platforma Industrială Piteşti Nord – Staţia de premieră, la Piteşti. Sărbătorirea Centenarului, Epurare Lânăriei, Piteşti-Sud (800 mm), 30 septembrie 1972: expoziţie documentară; racorduri dinspre cartierele rezidenţiale monografie (Gheorghe Păun, Gheorghe Găvana, Trivale, Războieni, Exerciţiu, Diaconu); evocări; placă aniversară; tren Craiovei, Tudor Vladimirescu şi obiective special de epocă. Primar, Alexandru Popescu economice importante. Reabilitări periodice. (v.), preşedinte, Consiliul Popular Judeţean Exploatare tradiţională: Întreprinderea de Argeş, Gheorghe Năstase (v.). Program Gospodărie Comunală şi Locativă Argeş; SC investiţional de amploare (2011-2015): Apă - Canal 2000 SA, Piteşti. Implicări autorizarea demolării şi reconstrucţie, constante: Sfatul/Consiliul Popular/Primăria
89 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Piteşti. Numeroase atestări documentare. STAŢIA METEOROLOGICĂ, (G.N.P.). PITEŞTI (1939~). Unitate de specialitate, integrată Centrului Meteorologic Regional STAŢIA DE TRATAREA APEI, Muntenia, Piteşti, Argeş. Activitate cu BUDEASA (1971~). Unitate complexă program continuu pentru măsurători pentru potabilizarea apei de suprafaţă din râul meteoclimatologice, observaţii Argeş, prize încorporate barajelor Bascov şi agrofenologice şi de umiditate a solului. Budeasa (etapa I, 1971-1973; etapa a II-a, Microcentru judeţean, prognoze în domeniu. 1980), magistrale de aducţiune, 2135 litri pe Coordonarea staţiilor de profil: Câmpulung, secundă. Instalaţii amplasate în localitatea Curtea de Argeş, Morăreşti, Stolnici. adiacentă municipiului Piteşti, Budeasa Informarea operativă a instituţiilor (malul stâng al Argeşului): două bazine de administrative locale asupra fenomenelor amestec; patru decantoare; 13 filtre; două meteorologice periculoase. Şefi cunoscuţi: staţii de pompare; laboratoare şi depozite Ion Vasilescu, Radu Filoteu, Gheorghe speciale; estacade peste râul Argeş. Distinct, Apostol (v.), Nicolae Marinescu, Teodor în Piteşti, şase gospodării de apă: Zona Trache, Victoria Micu, Maria Rădulescu. Industrială Nord; Schitului/Găvana I; Spitalul Importante atestări documentare. (C.D.B.). Judeţean/Găvana II-III; Smeurei/Trivale; Gheorghe Doj/Craiovei - Tudor STAŢIA PILOT DE Vladimirescu; Războieni/Zona Industrială Sud ANTROPOLOGIE SOCIALĂ ŞI – Prundu – Războieni. Rezervoare de mare CULTURALĂ, CÂMPULUNG (1973- capacitate, coducte pentru distribuţie urbană 1990). Punct ştiinţific, specializat în (Piteşti, Ştefăneşti) şi rurală (Albota, Bascov, cercetarea urbană a domeniilor enunţate, Bradu, Băbana, Cocu, Mărăcineni, Moşoaia, organizat de Universitatea din Bucureşti, Poiana Lacului. Investiţie de stat, variante activitate agreată prin Academia Română şi propuse prin Institutul de Proiectare Primăria Câmpulung. Complementar, Construcţii Hidrotehnice/Institutul Special preocupări în mediul rural Berevoeşti, Argeş. pentru Lucrări de Gospodărie Comunală, Iniţiator, Vasile V. Caramelea (v.). Bucureşti, directori tehnici, Ion Pâslăraşu, Observaţii, anchete, analize, rapoarte, proiecte Mihai Vernescu, şefi de proiect, Juster Isac. privind: impactul industrializării asupra Executant, Trustul de Construcţii Argeş, comunităţilor amintite; adaptarea persoanelor director, Gheorghe Băiaşu (v.), şefi şantier, originare din sate la modul de viaţă orăşenesc; Ion Niculescu (v.), Gheorghe Petre. dimensiunea preocupărilor spirituale Beneficiari: Direcţia Judeţeană de Gospodărie cotidiene; influenţa şcolii asupra formării Comunală Argeş, director, Dumitru Toma personalităţii individuale; conservarea (v.), diriginte, Ion Tănase; Consiliul Popular habitatului tradiţional; noile dimensiuni ale Piteşti, primari, Alexandru Popescu (v.), zonelor rezidenţiale compacte; implementarea Valeriu Nicolescu (v.). Exploatare, succesiv: cerinţelor culturale, ecologice, medicale, Întreprinderea Judeţeană pentru Gospodărie ergonomice, educative în viaţa cotidiană. Comunală şi Locativă Argeş, director, Radu Sesiuni anuale, cu participarea studenţilor – Pieleanu (v.); SC Regocom/Regotrans SA operatori ai Facultăţii de Filozofie, Bucureşti, Piteşti, manageri, Florea Costache (v.), reprezentanţilor forurilor abilitate, invitaţilor Cosntantin Drăghici (v.); SC Apă-Canal 2000 externi. Concluzii folosite pentru optimizarea SA Piteşti, director general, Gelu Mujea. activităţii administrative şi economice locale. Importante implicaţii economice, sociale, (M.M.B.). ecologice. Diverse atestări documentare. (G.N.P.). STAŢIUNEA BALNEARĂ, BĂDEŞTI (1972~). Amenajare specială
90 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI pentru valorificarea calităţilor curative ale musceleană eponimă, punctul tradiţional apei hipotermice de adâncime, bogată în Măgura, zona periurbană Câmpulung, Argeş. clorură sodică, sulfuroasă şi iodată, din Izvoare sulfuroase, cloruro-sodice, climat localitatea Bârla (sudul judeţului Argeş), subalpin tonifiant, folosite empiric după 1837, adiacentă râului Cotmeana. Tratamente iniţiatori: Ştefan Vasile Episcupescu (medic); empirice tradiţionale. Activitate terapeutică Nicolae Rucăreanu (logofăt); Gheorghe sistematizată, după 1972. Primul izvor captat Gropan (marele proprietar funciar). Analize (52 grade Celsius), foraj petrolier (1969), favorabile de laborator (1859), Iacob Felix analize de laborator favorabile tratării (specialist în domeniu). Redimensionarea afecţiunilor reumatismale cronice sau stabilimentului (1875), administratori, degenerative. Extinderea surselor de succesiv: August Treboniu Laurian; aducţiune (1969-1972). Complex amenajat Alexandru Laurian; Marius Laurian; Nicolae prin insitenţele medicului Alexandru Pârvu. Rucăreanu; Pandele N. Rucăreanu; Nicolae N. Investitor, Consiliul Popular Judeţean Argeş: Rucăreanu. Cuprinderea, în sistemul balnear pavilion central, cabinete specializate, căzi de autohton, edificarea unor spaţii sociale baie, săli pentru masaj şi aplicarea parafinei, (1920), tratamente medicale sistemice, dotări bazine kinetoterapeutice, spaţii sociale. adecvate. Etatizare (1948), preluarea Diversificarea serviciilor (1972-1996), patrimoniului de Primăria Câmpulung, încetarea activităţii (1996-1999), privatizare transferat (1987), Oficiului Judeţean pentru ulterioară. Diverse atestări documentare. Turism, Argeş. Readaptare la economia (C.G.C.). concurenţială după 1990, activitate permanentă, extinderi pavilionare, STAŢIUNEA BALNEARĂ, diversificarea serviciilor terapeutice interne BRĂDET (1927~). Amenajare distinctă (gastrite, colite, enterocolite, coleciste, pentru valorificarea calităţilor terapeutice ale bronşite cronice) sau externe (afecţiuni izvoarelor naturale din localitatea Brăduleţ reumatismale şi ginecologice). Facilităţi de (nordul judeţului Argeş), pe valea râului agrement. Scrieri monografice: 1837, Ştefan Vâlsan. Descoperire întâmplătoare a primei Vasile Episcupescu; 1873, Iacob Felix; 1958, surse de apă cu miros puternic de hidrogen Mircea Constantinescu (v.); Ion Dobrescu sulfurat (1888), folosinţe empirice. (v.). Alte atestări documentare. (C.G.C.). Determinare ştiinţifică ulterioară, Laboratorul dr. Bernhard, Spitalul Colţea, Bucureşti (apă STAŢIUNEA DE CERCETARE cloruro-sodică calcaroasă). Tratamente AGRICOLĂ, ALBOTA (1970~). Unitate pentru afecţiuni locomotorii, reumatice, zonală, subordonată Institutului de Cercetări postraumatice, neurologice, digestive, renale. pentru Cereale şi Plante tehnice, Fundulea, Cadru geografic adecvat. Amenajări Călăraşi, în cadrul Academiei de Ştiinţe succesive: 1927, 1928, 1931, 1975. Scriere Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu – monografică (1934), Tatiana I. Bobancu (v.), Şişeşti, Bucureşti. Anterior, preocupări în Spitalul de recuperare (1975), investitor, domeniu (1955), Centrul Eexperimental Consiliul Popular Judeţean Argeş. Zonă Agricol, Oarja, Argeş: elaborarea măsurilor naturală binefăcătoare, trasee turistice agrofitotehnice de bază, în vederea sporirii accesibile. Diverse atestări documentare. producţiilor şi stabilirea celor mai adecvate (C.G.C.). soiuri de grâu şi porumb. Pentru etapa 1962- 1970, Secţia de Agrofitotehnie, Albota, STAŢIUNEA BALNEARĂ, Staţiunea Agro-Horti-Viticolă, Ştefăneşti, BUGHEA DE SUS (1875~). Amenajare Argeş. Unitate independentă, din 1970, complexă pentru valorificarea calităţilor personalitate juridică, indicatori economici curative ale apei şi aerului din localitatea proprii. Patrimoniu: 2 500 ha teren arabil (din
91 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI care, 30 ha preluate din proprietăţile Scrieri monografice, alte importante surse eparhiale), pavilion administrativ, documentare. (V.F.A.). laboratoare, amfiteatru, complex pentru condiţionarea seminţelor (2 000 tone), fermă STAŢIUNEA DE CERCETARE- zootehnică, atelier mecanic, depozite, DEZVOLTARE HORTI-VITICOLĂ, locuinţe conexe. Activitate integrată ŞTEFĂNEŞTI (1959-2004). Unitate zonală programelor privind: fundamentarea şi pentru susţinerea dezvoltării agriculturii stabilirea mijloacelor de ameliorare fizică, argeşene, subordonată Institutului Naţional de chimică şi biologică a solurilor podzolice sau Cercetări Horti-Viticole/Academiei de Ştiinţe podzolite; elaborarea tehnologiilor avansate Agricole şi Silvice, Bucureşti. Profiluri de de cultură a plantelor agricole şi furajere; activitate: horti-viticultură (1959-1962;1970- crearea unor noi soiuri de grâu şi hibrizi de 1980); agro-horti-viticultură (1962-1970); porumb. Contribuţii deosebite la sporirea viti-vinificaţie (1980-2004). Programe şi productivităţii pe solurile acide indicatori economici proprii. Patrimoniu: 3 argilodiluviale. Directori cunoscuţi: 980 ha teren agricol (1 700 ha arabil; 1 550 Gheorghe Cremenescu (v.), Constantin ha vii; 260 ha pomi; 240 ha legume; 230 ha Ceauşu (v.), Nicolae Ionescu, Florin Povarnă păşuni); pavilioane administrative; (v.), Florian Traşcă (v.). Diminuarea laboratoare (Ştefăneşti, Albota, Bilceşti, consistentă a patrimoniului după 1990, Dealu Sasului); combinat de vinificaţie retrocedarea terenurilor către foştii (Ştefăneşti, 1969); complex pepinieristic proprietari. Dispariţia posibilităţilor (Călineşti, 1962); complex/fitotron de producerii furajelor, desfiinţarea activităţii ameliorare şi înmulţire a viţei de vie zootehnice, inventar tehnologic în conservare. (Ştefăneşti,1989); poligoane; câmpuri Diverse atestări documentare. Sprijin experimentale (250 ha); ferme de producţie comunitar pentru dezvoltarea localităţilor (12). Activitate integrată pentru: extinderea şi apropiate. (C.D.B.). modernizarea viticulturii şi pomiculturii argeşene; amenajarea antierozională şi STAŢIUNEA DE CERCETARE valorificarea terenurilor în pantă; ridicarea ARBORETUM/OCOLUL/PARCUL fertilităţii solurilor podzolice sau podzolite; DENDROLOGIC DIN MIHĂEŞTI îmbunătăţirea şi diversificarea sortimentului (1895~). Unitate profilată pe experimentarea viticol, pomicol, legumicol, cerealier, biogrupelor exotice sau indigene de răşinoase plantelor tehnice şi furajere; crearea noilor şi foioase, aclimatizate în condiţiile soiuri de legume şi struguri; stabilirea stejăretului luncilor din zonele deluroase ale sistemei de maşini pentru horticultură. Centru Muscelului. Fondator, Iuliu Moldovan (v.). naţional de prezentare, reuniuni ştiinţifice, Iniţial, patrimoniu semincer austriac, concursuri de vinuri, expoziţii. Activitate pepinieră proprie (1893), specii variate, restrânsă şi patrimoniu diminuat, prin autohtone sau străine, de pin, brad, chiparos, retrocedarea terenurilor către foştii molid, nuc, frasin, gorun, ulm, salcâm, gutui, proprietari, conform prevederilor Legii duglas, liliac, ienupăr, maturizate în 1896. Fondului Funciar Nr. 18, Bucureşti, 1991. Performanţe ulterioare privind acomodarea la Noua denumire: Institutul Naţional de mediul înconjurător. Reper valoros pentru Cercetare pentru Biotehnologii în dendrologia şi peisagistica României, Horticultură (2004). Directori cunoscuţi: rezervaţie botanică protejată prin Hotărârea Emilian Popescu, Petre Baniţă, Constantin Nr. 18, din 1994, adoptată de Consiliul Budan (v.), Todiriţă Giosanu (v.), Alexandru Judeţean Argeş. Conexiuni manageriale cu Teodorescu (v). Diverse atestări Ocolul Silvic Experimental Mihăeşti, documentare. Colaborări comunitare notificat, enciclopedic, în Volumul III (L-R).
92 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI permanente pentru dezvoltarea localităţilor Cârciumărescu (medic veterinar). Colaborări din Argeş-Muscel. (I.D.P.). comunitare permanente. Diverse atestări documentare. (C.D.B.). STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE PENTRU CULTURA STAŢIUNEA EXPERIMENTALĂ PAJIŞTILOR, PITEŞTI (1981-2004). POMICOLĂ, BILCEŞTI (1949~). Unitate Unitate specializată a judeţului Argeş, specializată din Valea Mare - Pravăţ, subordonată Institutului de Cercetare- înfiinţată pentru introducerea sistemelor Dezvoltate pentru Pajişti, Braşov. Activitate eficiente de cultură a pomilor fructiferi în prioritară: elaborarea tehnologiilor de zonele premontane. Obiective tematice: întreţinere a păşunilor naturale premontane şi stabilirea speciilor şi soiurilor cultivabile; montane; stabilirea mijloacelor tehnice de elaborarea tehnicilor de amenajare înfiinţare şi exploatare a pajiştilor cultivate în antierozională a terenurilor; adaptarea zona colinară şi de câmpie; ameliorarea tehnologiilor intensive de cultură la condiţiile sortimentului de plante furajere; producerea valorificării superioare a factorilor seminţelor pentru ierburi leguminoase şi pedoclimatici, proprii arealelor dealurilor graminee. Patrimoniu şi indicatori economici înalte. Unitate autonomă (1949-1951;1958- proprii. Contribuţii importante la 1962); bază experimentală, gestionată de îmbunătăţirea valorii nutritive, diversificarea staţiunile: Argeşelu, Mărăcineni, Argeş compoziţiei şi creşterea productivităţii (1978-1990); Voineşti, Dâmboviţa (1951- ierburilor perene în zona Argeş-Muscel. 1958; 2006~), Ştefăneşti, Argeş (1962-1967); Activitate diminuată după 1991, până la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru desfiinţare, urmare a retrocedării terenurilor Pomicultură, Piteşti - Mărăcineni, Argeş către foştii proprietari, conform prevederilor (1967-1978;1990-2006). Directori cunoscuţi: Legii Fondului Funciar Nr. 18, Bucureşti, Vasile Popa (v.), Gheorghe Amzăr (v.), 1991. Directori: Vasile Şerban, Ion Niţulescu, Gheorghe Bădescu (v), Gheorghe Costache Ilinu Tudor. Colaborări comunitare pentru (v.), Florian Vlad. Diverse atestări dezvoltarea localităţilor rurale din acest areal. documentare. Colaborări comunitare Diverse atestări documentare. (C.D.B.). permanente. (C.D.B.).
STAŢIUNEA DE SELECŢIE ŞI STAŢIUNEA PENTRU CREŞTEREA PORCILOR, OARJA MECANIZAREA AGRICULTURII, (1970-1991). Unitate de cercetare şi BÂRLA (1948-1991). Întreprindere producţie, aflată sub autoritatea Institutului de specializată, din sud-estul judeţului Argeş, Cercetare pentru Porcine, Periş, Ilfov. Câmpia Găvanu-Burdea, constituită prin Laboratoare specializate în selecţia şi unificarea unităţilor de maşini şi tractoare, reproducţia raselor, complex industrial existente în perioada 1948-1973, pe raza profilat pe creşterea şi îngrăşarea porcilor, comunelor Bârla şi Hârseşti. Lucrări prestate aparatură şi utilaje adecvate. Contribuţii pentru: asociaţiile şi cooperativele agricole, importante la ameliorarea speciei şi producătoare de cereale, plante tehnice, perfecţionarea tehnologiilor în domeniu. legume; gospodăriile populaţiei, complexele Activitate diminuată până la desfiinţare, prin zootehnice. Plată în natură sau în bani. lichidarea suportului de bază furajeră, urmare Gestiune economică proprie, dotări a retrocedării terenurilor către foştii investiţionale şi din surse proprii, secţii proprietari, conform prevederilor Legii distincte, clădiri administrative, ateliere, Fondului Funciar Nr. 18, Bucureşti, 1991. cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, Directori cunoscuţi: Gheorghe Gheorghiţoiu mecanici, normatori. Coordonare, trustul de (inginer zootehnist; fondator), Gheorghe profil, Piteşti. Contribuţii importante la:
93 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI introducerea de noi tehnologii favorabile Patrimoniu diminuat consistent până la sporirii cantităţii de grâu, orz, porumb, lichidare. Colaborări comunitare permanente. floarea - soarelui; înlocuirea uneltelor Diverse atestări documentare. (C.D.B.). tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru prelucrarea pământului; constituirea unor STAŢIUNEA PENTRU grupuri profesionale stabile în mediul rural; MECANIZAREA AGRICULTURII, creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi CÂMPULUNG (1948-1991). Întreprindere a nivelului de informaţii generale în teritoriul specializată, din bazinul superior al Râului arondat. Directori cunoscuţi: Constantin Târgului şi Dâmboviţei, judeţul Argeş, David, Sever Popa, Ion Ciolomic, Marius constituită prin unificarea unităţilor de maşini Jurubiţă. Reorganizare conform prevederilor şi tractoare, existente în perioada 1948-1973, Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991, în cadrul SC pe raza localităţilor Albeştii de Muscel, Servagromec SA, Piteşti. Patrimoniu Boteni, Bughea de Jos, Bughea de Sus, diminuat consistent până la lichidare. Câmpulung, Cetăţeni, Dâmbovicioara, Colaborări comunitare permanente. Diverse Dragoslavele, Godeni, Lereşti, Mioarele, atestări documentare. (C.D.B.). Poienarii de Muscel, Rucăr, Schitu Goleşti, Stoeneşti, Valea Mare-Pravăţ. Lucrări STAŢIUNEA PENTRU prestate pentru: asociaţiile şi cooperativele MECANIZAREA AGRICULTURII, agricole, producătoare de fructe, plante CĂTEASCA (1948-1991). Întreprindere furajere, legume; gospodăriile populaţiei; specializată, din sud-vestul judeţului Argeş, complexele zootehnice. Plată în natură sau în Câmpia Piteşti, constituită prin unificarea bani. Gestiune economică proprie, dotări unităţilor de maşini şi tractoare, existente în investiţionale şi din surse proprii, secţii perioada 1948-1973, pe raza comunelor distincte, clădiri administrative, ateliere, Căteasca, Oarja, Răteşti. Lucrări prestate cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, pentru: asociaţiile şi cooperativele agricole, mecanici, normatori. Coordonare, trustul de producătoare de cereale, plante tehnice, profil, Piteşti. Contribuţii importante la: legume; gospodăriile populaţiei; complexele introducerea de noi tehnologii favorabile zootehnice. Plată în natură sau în bani. sporirii cantităţii de fructe, produse lactate, Gestiune economică proprie, dotări carne, lână; înlocuirea uneltelor tradiţionale şi investiţionale şi din surse proprii, secţii reducerea efortului fizic pentru prelucrarea distincte, clădiri administrative, ateliere, pământului; constituirea unor grupuri cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, profesionale stabile în mediul rural; creşterea mecanici, normatori. Coordonare, trustul de gradului ocupării forţei de muncă şi a profil, Piteşti. Contribuţii importante la: nivelului de informaţii generale în teritoriul introducerea de noi tehnologii favorabile arondat. Directori cunoscuţi: Alexandru sporirii cantităţii de grâu, orz, porumb, Cealâcu, Nicolae Necula, Ştefănel Dobrescu. floarea - soarelui; înlocuirea uneltelor Reorganizare conform prevederilor Legii Nr. tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru 58, Bucureşti, 1991: SC Agromec SA, prelucrarea pământului; constituirea unor Câmpulung, Argeş. Patrimoniu diminuat grupuri profesionale stabile în mediul rural; consistent până la lichidare. Colaborări creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi comunitare permanente. Diverse atestări a nivelului de informaţii generale în teritoriul documentare. (C.D.B.). arondat. Directori cunoscuţi: Constantin Mărculescu, Gheorghe Ştirbei (v.), Boris STAŢIUNEA PENTRU Mihăileanu, Grigore Lacea. Reorganizare MECANIZAREA AGRICULTURII, conform prevederilor Legii Nr. 58, Bucureşti, COSTEŞTI (1948-1991). Întreprindere 1991, în cadrul SC Servagromec SA, Piteşti. specializată, din sudul judeţului Argeş,
94 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI centrul Câmpiei Piteşti, constituită prin investiţionale şi din surse proprii, secţii unificarea unităţilor de maşini şi tractoare, distincte, clădiri administrative, ateliere, existente în perioada 1948-1973, pe raza cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, localităţilor Vulpeşti, Costeşti, Suseni. mecanici, normatori. Coordonare, trustul de Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi profil, Piteşti. Contribuţii importante la: cooperativele agricole, producătoare de introducerea de noi tehnologii favorabile cereale, plante tehnice, struguri, legume; sporirii cantităţii de fructe, porumb, produse gospodăriile populaţiei; complexele lactate, carne, lână; înlocuirea uneltelor zootehnice. Plată în natură sau în bani. tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru Gestiune economică proprie, dotări prelucrarea pământului; constituirea unor investiţionale şi din surse proprii, secţii grupuri profesionale stabile în mediul rural; distincte, clădiri administrative, ateliere, creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, a nivelului de informaţii generale în teritoriul mecanici, normatori. Coordonare, trustul de arondat. Directori cunoscuţi: Vasile Paşavel profil, Piteşti. Contribuţii importante la: (v.), Gheorghe Izbăşoiu, Mihai Cenea, Petre introducerea de noi tehnologii favorabile Ioniţă. Reorganizare, conform prevederilor sporirii cantităţii de grâu, porumb, floarea - Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991, în cadrul SC soarelui, vin, produse de origine animală; Servagromec SA, Piteşti. Patrimoniu înlocuirea uneltelor tradiţionale şi reducerea diminuat consistent până la lichidare. efortului fizic pentru prelucrarea pământului; Colaborări comunitare permanente. Diverse constituirea unor grupuri profesionale stabile atestări documentare. (C.D.B.). în mediul rural; creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi a nivelului de informaţii STAŢIUNEA PENTRU generale în teritoriul arondat. Directori MECANIZAREA AGRICULTURII, cunoscuţi: Petre Leca (v.), Polifronie Stancu, DOMNEŞTI (1948-1991). Întreprindere Ion Radu, Aurelian Nistorescu. Reorganizare, specializată, din bazinul superior al Râului conform prevederilor Legii Nr. 58, Bucureşti, Doamnei şi Vâlsanului, judeţul Argeş, 1991, în cadrul SC Servagromec SA, Piteşti. constituită prin unificarea unităţilor de maşini Patrimoniu diminuat consistent până la şi tractoare, existente în perioada 1948-1973, lichidare. Colaborări comunitare permanente. pe raza comunelor Aninoasa, Berevoeşti, Diverse atestări documentare. (C.D.B.). Brăduleţ, Corbi, Coşeşti, Muşăteşti, Nucşoara, Pietroşani. Lucrări prestate pentru: STAŢIUNEA PENTRU asociaţiile şi cooperativele agricole, MECANIZAREA AGRICULTURII, producătoare de fructe, plante furajere, CURTEA DE ARGEŞ (1948-1991). legume; gospodăriile populaţiei; complexele Întreprindere specializată, din bazinul zootehnice. Plată în natură sau în bani. superior al râului Argeş, constituită prin Gestiune economică proprie, dotări unificarea unităţilor de maşini şi tractoare, investiţionale şi din surse proprii, secţii existente în perioada 1948-1973, pe raza distincte, clădiri administrative, ateliere, localităţilor: Albeştii de Argeş, Arefu, cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, Băiculeşti, Budeasa, Cicăneşti, Corbeni, mecanici, normatori. Coordonare, trustul de Curtea de Argeş, Mălureni, Merişani, Valea profil, Piteşti. Contribuţii importante la: Danulul, Valea Iaşului. Lucrări prestate introducerea de noi tehnologii favorabile pentru: asociaţiile şi cooperativele agricole, sporirii cantităţii de fructe, produse lactate, producătoare de fructe, cereale, plante carne, lână; înlocuirea uneltelor tradiţionale şi furajere, legume; gospodăriile populaţiei; reducerea efortului fizic pentru prelucrarea complexele zootehnice. Plată în natură sau în pământului; constituirea unor grupuri bani. Gestiune economică proprie, dotări profesionale stabile în mediul rural; creşterea
95 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI gradului ocupării forţei de muncă şi a STAŢIUNEA PENTRU nivelului de informaţii generale în teritoriul MECANIZAREA AGRICULTURII, arondat. Directori cunoscuţi: Ion Rizea, Mihai MĂRĂCINENI (1948-1991). Întreprindere Nicolescu (v.), Nicolae Cujbescu (v.). specializată, din centrul judeţului Argeş, Reorganizare, conform prevederilor Legii Nr. constituită prin unificarea unităţilor de maşini 58, Bucureşti, 1991, în cadrul SC şi tractoare, existente în perioada 1948-1973, Servagromec SA, Piteşti. Patrimoniu pe raza localităţilor Albota, Bascov, Colibaşi, diminuat consistent până la lichidare. Dârmăneşti, Drăganu, Mărăcineni, Miceşti, Colaborări comunitare permanente. Diverse Oarja, Piteşti, Ştefăneşti. Lucrări prestate atestări documentare. (C.D.B.). pentru: asociaţiile şi cooperativele agricole, producătoare de cereale, legume, fructe; STAŢIUNEA PENTRU gospodăriile populaţiei; complexele MECANIZAREA AGRICULTURII, zootehnice. Plată în natură sau în bani. IZVORU (1948-1991). Întreprindere Gestiune economică proprie, dotări specializată, din sud-vestul judeţului Argeş, investiţionale şi din surse proprii, secţii Câmpia Găvanu-Burdea, constituită prin distincte, clădiri administrative, ateliere, unificarea unităţilor de maşini şi tractoare, cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, existente în perioada 1948-1973, pe raza mecanici, normatori. Coordonare, trustul de comunelor Izvoru, Popeşti, Râca, Recea. profil, Piteşti. Contribuţii importante la: Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi introducerea de noi tehnologii favorabile cooperativele agricole, producătoare de sporirii cantităţii de grâu, porumb, produse cereale, plante tehnice, legume; gospodăriile horticole; înlocuirea uneltelor tradiţionale şi populaţiei; complexele zootehnice. Plată în reducerea efortului fizic pentru prelucrarea natură sau în bani. Gestiune economică pământului; constituirea unor grupuri proprie, dotări investiţionale şi din surse profesionale stabile în mediul rural; creşterea proprii, secţii distincte, clădiri administrative, gradului ocupării forţei de muncă şi a ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, nivelului de informaţii generale în teritoriul combaineri, mecanici, normatori. arondat. Experimente ştiinţifice: folosirea Coordonare, trustul de profil, Piteşti. surselor neconvenţionale la pornirea şi Contribuţii importante la: introducerea de noi funcţionarea maşinilor agricole (biogaz, tehnologii favorabile sporirii cantităţii de energie electrică de mică tensiune), grâu, orz, porumb, floarea - soarelui, produse coordonator, Ioan D. Nicolescu (v.). Accident de origine animală; înlocuirea uneltelor colectiv (26 decembrie 1987), soldat cu mai tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru multe victime omeneşti. Directori cunoscuţi: prelucrarea pământului; constituirea unor Moise Popescu, Alexandru Ghiocel. grupuri profesionale stabile în mediul rural; Reorganizare, conform prevederilor Legii Nr. creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi 58, Bucureşti, 1991: SC Agromec SA, a nivelului de informaţii generale în teritoriul Mărăcineni. Patrimoniu diminuat consistent arondat. Directori cunoscuţi: Radu Sandu, până la lichidare. Colaborări comunitare Ion Dobre, Marin Bucinică, Stelian permanente. Diverse atestări documentare. Condorus. Reorganizare conform (C.D.B.). prevederilor Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991, în cadrul SC Servagromec SA, Piteşti. STAŢIUNEA PENTRU Patrimoniu diminuat consistent până la MECANIZAREA AGRICULTURII, lichidare. Colaborări comunitare permanente. MIROŞI (1948-1991). Întreprindere Diverse atestări documentare. (C.D.B.). specializată, din sudul judeţului Argeş, Câmpia Găvanu-Burdea, constituită prin unificarea unităţilor de maşini şi tractoare,
96 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI existente în perioada 1948-1973, pe raza introducerea de noi tehnologii favorabile comunelor Căldăraru, Miroşi, Ungheni. sporirii cantităţii de fructe, produse lactate, Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi carne, lână; înlocuirea uneltelor tradiţionale şi cooperativele agricole, producătoare de reducerea efortului fizic pentru prelucrarea cereale, plante tehnice, legume; gospodăriile pământului; constituirea unor grupuri populaţiei; complexele zootehnice. Plată în profesionale stabile în mediul rural; creşterea natură sau în bani. Gestiune economică gradului ocupării forţei de muncă şi a proprie, dotări investiţionale şi din surse nivelului de informaţii generale în teritoriul proprii, secţii distincte, clădiri administrative, arondat. Directori cunoscuţi: Ion Cristea, ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, Marin Pleşan, Gheorghe Florescu, Gheorghe combaineri, mecanici, normatori. Diaconescu, Ion Zbirnac. Reorganizare, Coordonare, trustul de profil, Piteşti. conform prevederilor Legii Nr. 58, Bucureşti, Contribuţii importante la: introducerea de noi 1991: SC Agromec SA, Morăreşti. Colaborări tehnologii favorabile sporirii cantităţii de comunitare permanente. Diverse atestări grâu, orz, porumb, floarea - soarelui, produse documentare. (C.D.B.). de origine animală; înlocuirea uneltelor tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru STAŢIUNEA PENTRU prelucrarea pământului; constituirea unor MECANIZAREA AGRICULTURII, grupuri profesionale stabile în mediul rural; SLOBOZIA (1948-1991). Întreprindere creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi specializată, din sud-vestul judeţului Argeş, a nivelului de informaţii generale în teritoriul Câmpia Găvanu-Burdea, constituită prin arondat. Directori cunoscuţi: Moise Popescu, unificarea unităţilor de maşini şi tractoare, Ion Nica, Marin Gioarsă, Ion Neamu (v.), existente în perioada 1948-1973, pe raza Petrin Ursache. Reorganizare, conform comunelor Mozăceni, Slobozia, Ştefan cel prevederilor Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991: Mare. Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi SC Agromec SA, Miroşi. Patrimoniu cooperativele agricole, producătoare de diminuat consistent până la lichidare. cereale, plante tehnice, legume; gospodăriile Colaborări comunitare permanente. Diverse populaţiei; complexele zootehnice. Plată în atestări documentare. (C.D.B.). natură sau în bani. Gestiune economică proprie, dotări investiţionale şi din surse STAŢIUNEA PENTRU proprii, secţii distincte, clădiri administrative, MECANIZAREA AGRICULTURII, ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, MORĂREŞTI (1982-1991). Întreprindere combaineri, mecanici, normatori. specializată, din sud-vestul judeţului Argeş, Coordonare, trustul de profil, Piteşti. Podişul Cotmeana, constituită prin unificarea Contribuţii importante la: introducerea de noi unităţilor de maşini şi tractoare, existente în tehnologii favorabile sporirii cantităţii de perioada precedentă, pe raza comunelor grâu, orz, porumb, floarea - soarelui; Cotmeana, Cuca, Morăreşti, Uda, suport înlocuirea uneltelor tradiţionale şi reducerea legislativ, prevederile Decretului Nr. 370, efortului fizic pentru prelucrarea pământului; Bucureşti, 1982, referitor la prestarea constituirea unor grupuri profesionale stabile lucrărilor agricole în zonele în mediul rural; creşterea gradului ocupării necooperativizate. Plată în natură sau în bani. forţei de muncă şi a nivelului de informaţii Gestiune economică proprie, dotări generale în teritoriul arondat. Directori investiţionale şi din surse proprii, secţii cunoscuţi: Florea Ghinea, Constantin Tămagă distincte, clădiri administrative, ateliere, (v.), Viorel Vorovenci, Aurelian Nistoroiu, cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, Marian Saru. Reorganizare, conform mecanici, normatori. Coordonare, trustul de prevederilor Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991, în profil, Piteşti. Contribuţii importante la: cadrul SC Servagromec SA, Piteşti.
97 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Patrimoniu diminuat consistent până la prestate pentru: asociaţiile şi cooperativele lichidare. Colaborări comunitare permanente. agricole, producătoare de cereale, plante Diverse atestări documentare. (C.D.B.). tehnice, legume; gospodăriile populaţiei; complexele zootehnice. Plată în natură sau în STAŢIUNEA PENTRU bani. Gestiune economică proprie, dotări MECANIZAREA AGRICULTURII, investiţionale şi din surse proprii, secţii STÂLPENI (1948-1991). Întreprindere distincte, clădiri administrative, ateliere, specializată, din zona de confluenţă a Râului cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, Târgului şi Bratiei, constituită prin unificarea mecanici, normatori. Coordonare, trustul de unităţilor de maşini şi tractoare, existente în profil, Piteşti. Contribuţii importante la: perioada 1948-1973, pe raza comunelor introducerea de noi tehnologii favorabile Bălileşti, Davideşti, Hîrtieşti, Stâlpeni, sporirii cantităţii de produse agricole; Ţiţeşti, Vlădeşti, Vultureşti. Lucrări prestate înlocuirea uneltelor tradiţionale şi reducerea pentru: asociaţiile şi cooperativele agricole, efortului fizic pentru prelucrarea pământului; producătoare de cereale, fructe, legume; constituirea unor grupuri profesionale stabile gospodăriile populaţiei; complexele în mediul rural; creşterea gradului ocupării zootehnice. Plată în natură sau în bani. forţei de muncă şi a nivelului de informaţii Gestiune economică proprie, dotări generale în teritoriul arondat. Directori investiţionale şi din surse proprii, secţii cunoscuţi: Radu Sandu, Ion Dulamă, Grigore distincte, clădiri administrative, ateliere, Lacea, Ion Preda, Mihai Oncioiu, Pompiliu cursuri de calificare, tractorişti, combaineri, Sora. Reorganizare, conform prevederilor mecanici, normatori. Coordonare, trustul de Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991: SC Agromec profil, Piteşti. Contribuţii importante la: SA, Stolnici. Patrimoniu diminuat consistent introducerea de noi tehnologii favorabile până la lichidare. Colaborări comunitare sporirii cantităţii de produse agricole; permanente. Diverse atestări documentare. înlocuirea uneltelor tradiţionale şi reducerea (C.D.B.). efortului fizic pentru prelucrarea pământului; constituirea unor grupuri profesionale stabile STAŢIUNEA PENTRU în mediul rural; creşterea gradului ocupării MECANIZAREA AGRICULTURII, TEIU forţei de muncă şi a nivelului de informaţii (1948-1991). Întreprindere specializată, din generale în teritoriul arondat. Directori sud-vestul judeţului Argeş, Câmpia Piteşti, cunoscuţi: Alexandru Gioarsă, Alexandru constituită prin unificarea unităţilor de maşini Cealâcu, Ion Frâncu, Pompiliu Sora. şi tractoare, existente în perioada 1948-1973, Reorganizare, conform prevederilor Legii Nr. pe raza comunelor Negraşi, Rociu, Teiu. 58, Bucureşti, 1991, în cadrul SC Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi Servagromec SA, Piteşti. Patrimoniu cooperativele agricole, producătoare de diminuat consistent până la lichidare. cereale, plante tehnice, legume; gospodăriile Colaborări comunitare permanente. Diverse populaţiei; complexele zootehnice. Plată în atestări documentare. (C.D.B.). natură sau în bani. Gestiune economică proprie, dotări investiţionale şi din surse STAŢIUNEA PENTRU proprii, secţii distincte, clădiri administrative, MECANIZAREA AGRICULTURII, ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, STOLNICI (1948-1991). Întreprindere combaineri, mecanici, normatori. specializată, din sud-estul judeţului Argeş, Coordonare, trustul de profil, Piteşti. Câmpia Piteşti, constituită prin unificarea Contribuţii importante la: introducerea de noi unităţilor de maşini şi tractoare, existente în tehnologii favorabile sporirii cantităţii de perioada 1948-1973, pe raza comunelor grâu, porumb, floarea - soarelui, produse de Lunca Corbului, Săpata, Stolnici. Lucrări origine animală; înlocuirea uneltelor
98 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru diminuat consistent până la lichidare. prelucrarea pământului; constituirea unor Colaborări comunitare permanente. Diverse grupuri profesionale stabile în mediul rural; atestări documentare. (C.D.B.). creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi a nivelului de informaţii generale în teritoriul STAŢIUNEA PENTRU arondat. Directori cunoscuţi: Vasile Ilie, MECANIZAREA AGRICULTURII, Petre Şarcani, Gheorghe Soare, Dumitru TOPOLOVENI (1948-1991). Întreprindere Neagoe, Boris Mihăileanu, Valeriu specializată, cu activitate suprapusă colinelor Dumitrică (v.), Gheorghe Marinache. subcarpatice şi luncii râului Argeş, din sud- Reorganizare, conform prevederilor Legii Nr. estul judeţului, constituită prin unificarea 58, Bucureşti, 1991, SC Servagromec SA, unităţilor de maşini şi tractoare, existente, în Teiu (1993). Patrimoniu diminuat consistent perioada 1948-1973, pe raza actualelor până la lichidare. Colaborări comunitare localităţi: Beleţi-Negreşti, Bogaţi, Călineşti, permanente. Diverse atestări documentare. Dobreşti, Leordeni, Priboieni, Topoloveni. (C.D.B.). Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi cooperativele agricole, producătoare de STAŢIUNEA PENTRU struguri, fructe, legume; gospodăriile MECANIZAREA AGRICULTURII, populaţiei; complexele zootehnice. Plată în TIGVENI (1948-1991). Întreprindere natură sau în bani. Gestiune economică specializată, din nord-vestul judeţului Argeş, proprie, dotări investiţionale şi din surse bazinul hidrografic al râului Topolog, proprii, secţii distincte, clădiri administrative, constituită prin unificarea unităţilor de maşini ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, şi tractoare, existente în perioada 1948-1973, combaineri, mecanici, normatori. pe raza comunelor Cepari, Ciofrângeni, Coordonare, trustul de profil, Piteşti. Poienarii de Argeş, Sălătrucu, Şuici, Tigveni. Contribuţii importante la: introducerea de noi Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi tehnologii favorabile sporirii cantităţii de vin, cooperativele agricole, producătoare de mere, pere, cireşe, vişine; înlocuirea uneltelor fructe, plante furajere, legume; gospodăriile tradiţionale şi reducerea efortului fizic pentru populaţiei; complexele zootehnice. Plată în prelucrarea pământului; constituirea unor natură sau în bani. Gestiune economică grupuri profesionale stabile în mediul rural; proprie, dotări investiţionale şi din surse creşterea gradului ocupării forţei de muncă şi proprii, secţii distincte, clădiri administrative, a nivelului de informaţii generale în teritoriul ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, arondat. Directori cunoscuţi: Vasile Paşavel, combaineri, mecanici, normatori. Bela Molnar, Mihai Herişanu, Dumitru Coordonare, trustul de profil, Piteşti. Necşoiu. Reorganizare, conform prevederilor Contribuţii importante la: introducerea de noi Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991: SC Agromec tehnologii favorabile sporirii cantităţii de SA, Topoloveni. Patrimoniu diminuat mere, prune, lapte, carne, lână; înlocuirea consistent până la lichidare. Colaborări uneltelor tradiţionale şi reducerea efortului comunitare permanente. Diverse atestări fizic pentru prelucrarea pământului; documentare. (C.D.B.). constituirea unor grupuri profesionale stabile în mediul rural; creşterea gradului ocupării STAŢIUNEA PENTRU forţei de muncă şi a nivelului de informaţii MECANIZAREA AGRICULTURII, generale în teritoriul arondat. Directori VEDEA (1948-1991). Întreprindere cunoscuţi: Vasile Paşavel, Dumitru Oancea. specializată, din vestul judeţului Argeş, Reorganizare, conform prevederilor Legii Nr. Podişul Cotmeana, constituită prin unificarea 58, Bucureşti, 1991, în cadrul SC unităţilor de maşini şi tractoare, existente în Servagromec SA, Piteşti. Patrimoniu perioada 1948-1973, pe raza comunelor:
99 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Băbana, Cocu, Moşoaia, Poiana Lacului, Muzică/ATM. Diverse aprecieri publice Vedea. Lucrări prestate pentru: asociaţiile şi antume şi postume. (P.A.D.). cooperativele agricole, producătoare de cereale, fructe, legume; gospodăriile STĂNCESCU, Elena (n. Domneşti, populaţiei; complexele zootehnice. Plată în Muscel, 27 aprilie 1937). Profesoară, gradul I, natură sau în bani. Gestiune economică muzică, dirijor, cor, solistă, muzică populară proprie, dotări investiţionale şi din surse românească, muzică vocală cultă. Şcoala proprii, secţii distincte, clădiri administrative, Normală/Colegiul Carol I, Câmpulung, Argeş ateliere, cursuri de calificare, tractorişti, (1955), Conservatorul Ciprian Porumbescu, combaineri, mecanici, normatori. Bucureşti (1965). Activitate didactică Coordonare, trustul de profil, Piteşti. permanentă, instituţiile de învăţământ din Contribuţii importante la: introducerea de noi Stâlpeni, Argeş (1965-1994). Colaborări tehnologii favorabile sporirii cantităţii de ulterioare. Dirijor, corurile mixte ale prune, porumb, produse de origine animală; căminelor culturale Stâlpeni şi Bălileşti, înlocuirea uneltelor tradiţionale şi reducerea Argeş. Contribuţii directe la înfiinţarea efortului fizic pentru prelucrarea pământului; Ansamblului Folcloric Carpaţi (Casa de constituirea unor grupuri profesionale stabile Cultură Tudor Muşatescu, Câmpulung), în mediul rural; creşterea gradului ocupării numeroase spectacole, recepţii oficiale, turnee forţei de muncă şi a nivelului de informaţii artistice, interne şi internaţionale. Membră generale în teritoriul arondat. Directori fondatoare, Asociaţia Folcloriştilor Argeşeni cunoscuţi: Ion Cristea, Ion Diaconu, Ion Constantin Rădulescu-Codin (1973). Premii Şerban. Reorganizare conform prevederilor în domeniu, alte aprecieri comunitare. Legii Nr. 58, Bucureşti, 1991: SC Agromec (L.I.P.). SA, Vedea. Patrimoniu diminuat consistent până la lichidare. Colaborări comunitare STĂNCIOIU (Secolul XVIII~). permanente. Diverse atestări documentare. Familie tradiţională din Stăneşti, Corbi, (C.D.B.). Muscel. Proprietari rurali, meşteşugari, funcţionari, cadre didactice, ingineri, ofiţeri STAVRIL, Constantin C. (Arad, 14 de carieră, economişti, meşteri populari. Mai septembrie 1939 – Piteşti, Argeş, 6 cunoscuţi: Nicolae S.; Ion N. S. (1864-?), septembrie 1989). Actor de teatru şi film. învăţător; Seminarul Teologic, Curtea de Stabilit la Piteşti, din 1969. Şcoala Medie Nr. Argeş, Şcoala Normală, Ploieşti, Prahova; 4 de Băieţi, Bucureşti (1956), Institutul de activitate în domeniu, Stăneşti, preocupat de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca reducerea analfabetismului, învăţământ Caragiale, Bucureşti (1966), Clasa Eugenia intuitiv, promovarea ideilor cooperatiste Popovici. Activitate în domeniu: Teatrul de susţinute de Constantin Dobrescu Argeş (v.); Stat, Sibiu (1966-1969); Teatrul Alexandru Romel I. S.; Cornel I. S.; Ana I. S. Diverse Davila, Piteşti (1969-1989). Roluri de atestări documentare. Implicări permanente în referinţă: Căpitanul Radu (Io, Mircea viaţa comunităţii. Conexiuni cu numeroase Voievod, Dan Tărchilă); Rockefeller, Ţara familii din Argeş, Muscel sau din alte zone fericirii, Tudor Muşatescu); Maiorul (Jocul ale României. Aprecieri publice. (F.C.P.). de-a vacanţa, Mihail Sebastian); Tache (Tache, Ianke şi Cadâr, Victor Ion Popa); STĂNCULESCU, Alexandru Knapp (Passacaglia, Titus Popovici). (Poienarii de Muscel, 9 martie 1927 – Piteşti, Colaborări: Case de film din Capitală; Argeş, 31 martie 1996). Inginer agronom, Televiziunea Română, Bucureşti; formaţii agroamelioraţii, manager. Liceul/Colegiul artistice de amatori. Implicări în viaţa Cetăţii. Dinicu Golescu, Câmpulung, Muscel (1948), Membru în Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Institutul Agronomic, Bucureşti (1953).
100 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Activitate specializată: Ministerul Agriculturii Contribuţii la asigurarea suportului economic şi Silviculturii, (1953-1958); Coordonator, şi financiar pentru: realizarea investiţiilor în Centrul Regional de Combaterea Eroziunii domeniul amintit; pregătirea resurselor Solului, Ştefăneşti, Argeş (1958-1962); umane; gospodărirea patrimoniului unităţilor inginer şef, Oficiul Regional de Proiectare, constructoare de autoturisme din Organizarea Teritoriului şi Combaterea Colibaşi/Mioveni, Argeş. Aprecieri Eroziunii Solului/Direcţia Regională de comunitare. (D.D.I.). Îmbunătăţiri Funciare şi Organizarea Teritoriului, Piteşti, Argeş (1962-1969); STĂNCULESCU, Floarea (Sfârşitul director, Oficiul de Fond Funciar secolului XIX - Prima jumătate a secolului Gospodărirea Apelor şi Îmbunătăţiri XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Funciare/Oficiul Judeţean de Îmbunătăţiri Întinse suprafeţe de teren din localitatea Funciare, Argeş (1969-1983); inginer şef, Galicea, plasa Cuca, expropriate prin Legea Întreprinderea de Execuţie şi Exploatare a pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare, Piteşti adoptată de guvernul condus de Petru Groza, (1983-1985); sef secţie proiectare plantaţii ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, horticole, Institutul de Cercetare-Dezvoltare către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi pentru Pomicultură, Piteşti-Mărăcineni, Argeş alte atestări documentare. (I.I.Ş.). (1985-1992). Studii, inovări hidrotenice, articole, reuniuni tematice regionale şi STĂNCULESCU, Gheorghe V. naţionale, interviuri. Contribuţii directe în (Bălceşti, Vâlcea, 9 septembrie 1924 – Piteşti, Argeş-Muscel la: combaterea eroziunii solului Argeş, 7 iunie 2011). Ziarist, manager. (55 600 ha); amenajări terenuri pentru irigaţii Stabilit, definitiv, la Piteşti, din 1952. Liceul (31 000 ha); desecări (33 800 ha); corectare Alexandru Lahovari, Râmnicu Vâlcea (1942), torenţi. Implicări comunitare permanente. Şcoala de Pilotaj, Craiova, Dolj (1944), Importante recunoaşteri publice antume şi combatant, al Doilea Război Mondial, Frontul postume. (C.D.B.). de Vest (1944-1945), radiolocaţie, aviaţia militară, Facultatea de Filosofie-Istorie, STĂNCULESCU, Dumitru D. (n. Bucureşti (1973). Specializări periodice, Ciumeşti/Argeşelul, Mărăcineni, Muscel, 25 jurnalism, Bucureşti (1950~1974). Activitate iulie 1929). Economist, manager. Şcoala în domeniu: cotidianul Înainte, Craiova Medie Tehnică de Comerţ, Piteşti, Argeş (1945-1949); şef, Secţia Presă, Râmnicu (1952), Institutul de Ştiinţe Economice, Vâlcea (1949-1950); redactor şef fondator, Bucureşti (1970). Stagiu în Franţa. Activitate cotidianul Drum Nou, Râmnicu Vâlcea specializată: economist, şef serviciu, director (1950-1952). Distinct: redactor-şef, ziarul comercial, Uzina de Piese Auto, Vasile Secera şi Ciocanul, Piteşti (1952-1985); Tudose, Colibaşi/Mioveni, Argeş (1957- membru, Colegiul de Redacţie, revista Argeş, 1969); contabil-şef, director financiar Piteşti (1966-1985), coordonator (1974- Întreprinderea de Autoturisme, 1982); preşedinte, Uniunea Ziariştilor din Colibaşi/Mioveni, Argeş (1969-1977); România, Filiala Argeş (1955-1985). director, Direcţia Export-Import, Grupul Numeroase studii, articole, analize, rapoarte, Uzinelor de Autoturisme, Piteşti (1977-1978); interviuri, reportaje, reuniuni tematice director, Întreprinderea de Comerţ Exterior naţionale şi internaţionale. Implicări constante (1980-1982), director economic (1982-1990), în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice antume şi Centrala de Autoturisme, Piteşti; director postume. (C.I.S.). economic, SC Auto Ro SA, Piteşti (1990- 1997). Studii, analize, rapoarte, reuniuni STĂNCULESCU, Ilie (Râca, Argeş, tematice naţionale şi internaţionale. 1906 – Câmpulung, Argeş, 1977). Profesor
101 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI gradul I, pedagogie, manager, publicist. Bogdan Fl. I. S. (n. Bucureşti, 12 iunie Şcoala Normală Carol I, Câmpulung Muscel 1972), medic manager; Liceul Gheorghe (1925), Universitatea din Bucureşti (1930). Lazăr, Bucureşti (1991), Universitatea Titu Activitate didactică permanentă: Şcoala de Maiorescu, Bucureşti (1999), licenţă, Aplicaţie/Liceul Pedagogic, Câmpulung Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol (1930-1962; director în mai multe etape); Davila, Bucureşti (1999); activitate Institutul Pedagogic/Universitatea din Piteşti, specializată în Capitală: Spitalul Universitar Argeş (1962-1971). Volume importante (în (1999-2001; 2009); companii farmaceutice colaborare): Psihologia copilului şi (2001-2009); SC Sanacas SRL (2010~); psihologia pedagogică (1970); Câmpulung acreditări, conservator de arte şi meserii, Muscel. Ieri şi azi (1974). Numeroase studii, stomatologie; studii, analize, rapoarte, articole, comunicări, reuniuni tematice în referate, reuniuni tematice, naţionale şi domeniu. Colaborări, revistele: Muscelul internaţionale; colaborări externe; membru, nostru (Câmpulung); Argeş (Piteşti); diverse foruri ştiinţifice şi obşteşti în Buletinul Societăţii de Ştiinţe Pedagogice domeniu. Aprecieri comunitare. (N.P.L.). (Bucureşti). Contribuţii distincte la dezvoltarea învăţământului vocaţional din STĂNESCU, Alexandra M. (Râmnicu Argeş-Muscel. Implicări constante în viaţa Vâlcea, 24 august 1944 – Bucureşti, Cetăţii. Profesor emerit (1967), alte aprecieri septembrie 2011). Profesoară, matematică, comunitare antume şi postume. (I.M.D.). scriitoare, editorialistă. Domiciliu în Piteşti, Argeş (1952-1967). Şcoala Medie Nr. STĂNESCU (Secolul XIX~). Familie 2/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1961), tradiţională din Hârseşti, Argeş. Proprietari Universitatea din Bucureşti (1966). Activitate rurali şi urbani, medici, militanţi politici, didactică şi redacţională, în Capitală (1967- donatori comunitari. Mai cunoscuţi: Florea S. 2011). Rezidentă, Statele Unite ale Americii (n. Hârseşti, Argeş), suprafeţe de teren, case, (1991-1993). Volume importante (proză): alte bunuri cu valoare deosebită, localitatea Trei zile de anchetă (1982); Nu vă aplecaţi în natală; Ioan F. S. (v.); Florin Alexandru I. afară (1984); Nevinovaţii (1987); S. (n. Bucureşti, 11 februarie 1933 – Monologuri (1989); Singurătăţi (1994). Bucureşti, deţinut politic, memorialist; d. 27 Colaborări permanente, rubrici tematice, decembrie 2009), medic primar, medicină revistele: România literară, Viaţa legală, Şcoala Medie Matei Basarab, românească (Bucureşti); Argeş, Calende Bucureşti (1952), Facultatea de Medicină, (Piteşti). Comentator politic, diverse mijloace Bucureşti (1970); condamnat, uneltire contra media din ţară sau străinătate (1990-2011). ordinei publice, Tribunalul Militar Oraşul Consemnări critice favorabile. Membră, Stalin/Braşov, 15 ani muncă silnică, executaţi Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia parţial (1959-1964); medic, unităţi sanitare Bucureşti, alte aprecieri publice. (M.M.O). din Smârdan şi Măcin, Tulcea (1970-1971); distinct: Institutul Medico-Legal Mina STĂNESCU, Alexandru (n. Minovici, Bucureşti (1971-2000), primariat Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Muscel, (1980), director adjunct (1991, 1997-1998); 1907- d. Piteşti, Argeş, 1972). Profesor gradul colaborări didactice universitare în Capitală I, matematică, manager. Liceul/Colegiul Ion (1995-2000); membru, importante foruri C. Brătianu, Piteşti (1926), Universitatea din ştiinţifice sau obşteşti naţionale şi Bucureşti (1931). Activitate didactică la continentale (1970~2009); colaborări externe; Piteşti (selectiv): Liceul Ion C. numeroase studii, analize, rapoarte, interviuri, Brătianu/Liceul Nicolae Bălcescu (1941- reuniuni tematice, consemnări evocatoare; 1943; 1955-1960; 1963-1966); Şcoala Medie diverse aprecieri publice antume şi postume; Nr. 2/Colegiul Zinca Golescu (1960-1963,
102 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI director); Liceul Economic/Grupul Şcolar 1953); şcolile Nr. 12, Piteşti, Goleşti – Sat, Maria Teiuleanu (1945-1948; 1966-1971, Ştefăneşti (director), Topoloveni, Argeş director fondator). Preocupări constante (1970-1985). Lector, Direcţia Presei şi privind sporirea interesului elevilor pentru Tipăriturilor, Bucureşti, acreditat pentru studiul matematicii, stimularea performanţei Argeş - Muscel (1953-1968), inspector în domeniu; diversificarea metodelor de cultural, Piteşti (1968-1970). Distinct: predare a obiectului enunţat. Iniţiativă iniţierea sărbătoririi unui secol şi jumătate de distinctă: edificarea noilor clădiri pentru la înfiinţarea Şcolii Slobode Obşteşti, din Liceul Economic, astăzi, spaţii ale Goleşti, Muscel (1826-1976), placă Universităţii din Piteşti (Complexul Doaga). memorială dedicată evenimentului. Colaborări Studii, articole, referate, interviuri, reuniuni editoriale: revistele Tribuna şcolii argeşene, tematice naţionale. Implicări constante în Argeş; cotidianul Secera şi ciocanul, Piteşti. viaţa Cetăţii. Aprecieri comunitare, antume şi Articole, studii, reportaje, analize, cronici, postume. (I.M.D.). interviuri, reuniuni tematice. Membru, Uniunea Ziariştilor din România (1953), alte STĂNESCU, Alexandru Octavi (n. aprecieri publice antume şi postume. (C.I.S.). Bucureşti, 18 ianuarie 1946). Inginer mecanic, manager, demnitar, parlamentar. STĂNESCU, Aurora (Sfârşitul Participant la viaţa politică din Argeş, prin secolului XIX - Prima jumătate a secolului demersuri economice şi sociale (1996-2000). XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Colaborări ulterioare. Studii liceale, Întinse suprafeţe de teren, localitatea Şuici, Bucureşti (1964), Institutul Politehnic, plasa Argeş, expropriate, parţial, prin Legea Bucureşti (1969). Activitate permanentă în pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, Capitală: şef secţie, director tehnic, director adoptată de guvernul condus de Petru Groza, general, Întreprinderea Mecanică de Utilaj ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, (1969-1983); ministru adjunct (1983-1992), către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi secretar de stat (1992-1995), ministru (1995- alte atestări documentare. (I.I.Ş.). 1996), Ministerul Economiei Naţionale. Deputat de Argeş (1996-2000; 2000-2004), STĂNESCU, Constantin (Secolul reprezentând Partidul Democraţiei Sociale XX). Jurist, proprietar urban şi rural, militant din România/Partidul Social Democrat. politic. Originar din Argeş. Studii liceale, Reuniuni electorale, iniţiative legislative, Piteşti; Facultatea de Drept, Bucureşti. interpelări, interviuri, reuniuni internaţionale. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu După 1990, implicat în: restructurarea valoare deosebită, Piteşti şi localităţi industriei argeşene; promovarea investiţiilor; apropiate. Avocat, Baroul Argeş. Apărarea atragerea agenţilor economici externi; intereselor unor familii cunoscute, apreciat în constituirea societăţilor mixte. Aprecieri domeniu. Membru fondator: Comitetul publice. (C.D.B.). Naţional Antifascist, Filiala Piteşti (1934); Blocul Democratic, secretar, Secţiunea Argeş STĂNESCU, Aurel N. (Ţigăneşti, (1935, sediul, strada 1 mai, Nr. 2, Piteşti, casa Topoloveni, Muscel, 24 ianuarie 1925 – Victor Lehrer); Grupul Avocaţilor Piteşti, Argeş, 5 decembrie 1993). Profesor, Democraţi (1936). Director, publicaţia locală limba şi literatura română, manager, Omul liber, Piteşti (1935-1936), susţinerea publicist. Şcoala Normală, Craiova, Dolj constituirii Frontului Popular şi a (1945), Institutul Pedagogic de 3 ani, Piteşti personalităţilor implicate în Procesul mişcării (1969). Specializare, jurnalism, Bucureşti. antifasciste din România (25 martie 1936). Activitate didactică: unităţi de învăţământ Apropieri doctrinare de stânga cu: Petre primar, judeţele Muscel şi Satu Mare (1945- Constantinescu-Iaşi, Petru Groza, Nicolae
103 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Lupu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Constantin–Titel adjunct (1952-1955), Şcoala de Arte şi Petrescu, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Ştefan Meserii, Piteşti. Director: Şcoala Profesională Voitec, lideri ai organizaţiilor politice din de Ucenici Metal – Lemn (1955-1957); Şcoala Capitală sau din Argeş. Nominalizat în Istoria de Meserii (1957-1962); Şcoala Profesională municipiului Piteşti (1988), alte atestări Textila/Grupul Şcolar Textile – documentări. Aprecieri publice antume şi Confecţii/Liceul Industrial Textila (1962- postume. (I.F.B.). 1980), astăzi, Colegiul Tehnic Armand Călinescu, Piteşti. Contribuţii definitorii la STĂNESCU, Constantin S. (n. Piteşti, redimensionarea instituţiilor de învăţământ Argeş, 22 octombrie 1953). Profesor amintite, diversificarea profilului instructiv, universitar, fizică. Liceul/Colegiul Alexandru extensia clădirilor, amenajarea laboratoarelor, Odobescu, Piteşti (1972), Universitatea din cabinetelor, atelierelor, sălilor de sport, Bucureşti (1976). Doctorat, fizică, Piteşti internatelor. Volum important: Monografia (2000). Activitate didactică: Grupul Şcolar al Liceului Textila (1982). Numeroase articole, Ministerului Industriei Uşoare/Liceul Armand studii, interviuri, reuniuni tematice locale sau Călinescu, Piteşti (1976-1990); Universitatea naţionale. Implicări constante în viaţa Cetăţii. din Piteşti (1990~), şef, Catedra Fizică, Aprecieri publice antume şi postume. profesor (2007). Volume importante (în (M.G.R.). colaborare): Metodica predării fizicii (1995); Electronică fizică (1998); Optica (2000); STĂNESCU, George (Piteşti, Argeş, Electronică industrială (2001); Transmisia 19 noiembrie 1879 – Iaşi, 24 februarie 1917). semnalelor (2001). Studii, articole, Institutor, funcţionar de stat, instrumentist, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi vioară, muzică de cameră. Şcoala Normală, internaţionale. Membru, diverse asociaţii Bucureşti (1897). Activitate didactică specializate în domeniu. Implicări constante permanentă: Târgu Ocna (Bacău), Odobeşti în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (M.C.S.). (Vrancea), Alexandria (Teleorman), Sinaia (Prahova), Piteşti (1897-1911). Revizor şcolar STĂNESCU, Emil Gh. ((Piteşti, pentru judeţul Argeş (1911-1913). Distinct, Argeş, 3 octombrie 1891 - ?). Ofiţer de profesor, Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, carieră, stat-major, jurist, general. Şcoli Piteşti (1909~1916). Notificat, frecvent, militare în România. Facultatea de Drept, George Stănescu - Delar. Implicări constante Bucureşti. Participant la marile evenimente în viaţa Cetăţii: membru marcant, Liga strategice din prima jumătate a secolului XX. Culturală, secretar, Secţiunea Piteşti; Iniţiative legislative în domeniu, alte studii, component al cvartetului de coarde (vioara a analize, rapoarte, documente oficiale. Ordine 2-a), Piteşti, dirijor, Remus Macarie (v.), şi medalii române sau străine. General de repertoriu universal. Refugiat în Moldova brigadă, magistrat (1945). Diverse aprecieri după ocuparea reşedinţei Argeşului de trupele publice antume şi postume. (G.I.N.). germane (noiembrie 1916). Decedat pe timpul molimei de tifos exantematic, evocare STĂNESCU, Filip B. (Silişteni, Lunca memorială, Nicolae Iorga. Nominalizat în Corbului, Argeş, 24 octombrie 1919 – Piteşti, Istoria Municipiului Piteşti (1988), alte Argeş, 2 septembrie 2006). Profesor, aprecieri publice antume şi postume. geometrie descriptivă, desen tehnic, manager, (I.M.D.). publicist. Liceul Industrial, Piteşti (1941), module pentru reconversie didactică STĂNESCU, Gheorghe (n. Slătioarele, (1947~1958). Succesiv: desenator tehnic, Băbana, Argeş, 1924). Economist, manager, Prefectura Argeş (1941-1943); pedagog publicist. Institutul de Ştiinţe Economice şi (1943-1947), profesor (1947-1955), director Planificare Vladimir Ilici Lenin, Bucureşti
104 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
(1951). Activitate specializată: director, Comunal (1 septembrie 1912); dezvelirea Şcoala Medie Tehnică de Statistică, Caracal, bustului dedicat lui Gheorghe Ionescu-Gion Olt (1952-1955); inspector şef (1955-1968), (v.); elaborarea studiului privind alimentarea director (1968-1990), Direcţia Judeţeană de cu apă potabilă a localităţii; inaugurarea Statistică, Olt. Cadru didactic asociat (1968- sediului Băncii Populare din zona centrală; 1975): Universitatea din Craiova, Dolj; diversificarea activităţii Secţiei Piteşti a Ligii Institutul Politehnic, Bucureşti. Emisiuni Culturale; organizarea întrunirii cetăţeneşti media, Studioul de Televiziune, Craiova îndreptate împotriva războaielor balcanice. (1970-1980). Volume importante (coautor): Statistic, pentru reşedinţa Argeşului: 519,5 ha File de istorie ale oraşului Slatina (1970); suprafaţă, 2 552 de clădiri, 30 de fabrici şi Monografia Judeţului Olt (1974). ateliere mai mari, trei cinematografe, un local Colaborări tematice, Facultatea de Sociologie, de teatru în construcţie, 19 722 de locuitori Bucureşti, privind populaţia şi urbanizarea în stabili. Colaborări la presa timpului. Analize, judeţul Olt. Redactor responsabil, anuarele rapoarte, diverse reuniuni tematice. Aprecieri statistice ale judeţului Olt. Numeroase studii, comunitare antume şi postume. (T.N.M.). articole, analize, rapoarte recensăminte, reuniuni regionale şi naţionale. Aprecieri STĂNESCU, Grigore (Secolul XX). publice. (C.D.B.). Proprietar urban, lucrător industrial, înalt funcţionar public. Pregătire profesională, STĂNESCU, Gheorghe (n. activitate productivă, responsabilităţi obşteşti, Flămânzeşti, Curtea de Argeş, 11 august ateliere particulare din Muscel. Primar al 1928). Artist plastic, sculptură, ceramică, oraşului Câmpulung, Argeş (1950-1953). artă metamorfozată. Studii medii, Bucureşti, Iniţiative privind: relansarea economiei locale Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu etatizate; refacerea pavajelor stradale; (1949). Documentare externă, Federaţia Rusă extinderea reţelelor electrice, de apă şi (1936). Expoziţii personale, Bucureşti (1967, canalizare; mărirea numărului de elevi în 1969). Exprimări externe, Roma, Italia (1970, şcolile generale. Distinct: înfiinţarea Casei de 1971). Lucrări în colecţii muzeale sau Cultură (1950), Bibliotecii (1950), Muzeului particulare (bronzuri, teracotă, gips, aramă (1952) din localitate. Diverse atestări bătută, decoruri de teatru). Apropiat documentare. Aprecieri comunitare antume şi proiectelor culturale din Argeş-Muscel. postume. (M.M.B.). Membru, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Bucureşti, premiul pentru STĂNESCU, Ileana (Leordeni, compoziţia Horia, Cloşca şi Crişan (1966), Muscel, 23 iunie 1909 – Piteşti, Argeş, 30 alte aprecieri publice. (S.C.N.). ianuarie 1991). Actriţă de teatru şi film. Autodidact. Prezenţe scenice în România, STĂNESCU, Gheorghe M. (Sfârşitul Austria, Germania. Instructor cultural, secolului XIX – Prima jumătate a secolului Consiliul Regional/Judeţean al Sindicatelor XX). Proprietar imobiliar, înalt funcţionar Argeş (1950-1966), pentru formaţii ale public. Primar al oraşului Piteşti, Argeş amatorilor din unităţi industriale, comerciale (1911-1912), preşedintele Consiliului şi de transport, instituţii publice, localităţi Comunal Urban. Succese ale etapei: rurale. Implicări constante în proiectele continuarea demersurilor în vederea timpului. Premii la concursurile locale, zonale introducerii iluminatului electric; contract cu sau republicane, alte aprecieri publice antume Uzina Metalurgică, Ploieşti, Prahova, pentru şi postume. (P.A.D.). livrarea pieselor din fier forjat necesare colectorului principal din sistemul canalizării STĂNESCU, Ioan F. (Hârseşti, Argeş, menajere, aprobat prin Decizia Consiliului 23 octombrie 1894 – Geoagiu Băi,
105 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Hunedoara, august 1965). Medic primar, franceză, germană, engleză. Diverse aprecieri neuropsihiatrie, medicină legală, deţinut publice antume şi postume. (A.A.D.). politic, publicist. Seminarul Teologic Veniamin, Iaşi (1916), Liceul Matei Basarab, STĂNESCU, Nicolae N. (Sfârşitul Bucureşti (1917), Facultatea de Medicină, secolului XIX – Prima jumătate a secolului Bucureşti (1924). Stagii: Franţa (1928-1930), XX). Proprietar urban şi rural, jurist, Institutul de Medicină Legală şi Psihiatrie, parlamentar. Suprafeţe de teren, imobile, alte Paris (1929). Activitate specializată: Spitalul bunuri cu valoare deosebită, Bucureşti şi de Boli Mintale, Sibiu (1924-1928); Clinica localităţi apropiate. Avocat, Baroul Jifov. de Psihiatrie, Paris (1928-1930); Catedra de Apărarea intereselor unor familii cunoscute Medicină Legală, Facultatea de Medicină din România. Deputat de Argeş (1931-1932), Bucureşti (1931-1936, 1945-1949); Spitalul reprezentând Uniunea Naţională Nicolae Penitenciarului Văcăreşti, Bucureşti (1933- Iorga, Bucureşti. Propuneri legislative, 1938); Institutul Medico-Legal, Bucureşti interpelări, declaraţii politice, interviuri. (1938-1945), Spitalul Central Profesor dr. Contribuţii la evoluţia administraţiei locale în Gheorghe Marinescu, Bucureşti, Secţia perioada interbelică. Diverse aprecieri Bălăceanca, Ilfov (1954-1965). Primariat, comunitare antume şi postume. (C.D.B.). neuropsihiatrie (1935). Deţinut politic (1949- 1954), penitenciarele: Jilava (Ilfov), Târgşor STĂNESCU, Steliana Gh. (n. Rucăr, (Prahova), Făgăraş (Braşov). Numeroase Muscel, 1 aprilie 1928). Profesoară gradul I, studii, articole, conferinţe, comunicări, ştiinţe naturale, manager, lider sindical. Soţia reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. lui Aurică S. (v.), Şcoala Pedagogică de Fete, Colaborări, publicaţiile: Timpul, Universul, Piteşti, Argeş (1949), Facultatea de Biologie, Era nouă, Neamul evreesc, Semnalul. Universitatea din Bucureşti (1968). Activitate Membru fondator: Academia Internaţională didactică permanentă: şcoli din Caraş- de Medicină Legală, Germania (1939); Severin, Muscel, Argeş (1951-1985). Societatea Naţională de Psihologie; Revista Director, Şcoala Nr. 1/Nicolae Simonide, Română de Criminologie (1942, secretar de Piteşti (1980-1985). Preşedinte, Sindicatul redacţie). Donator comunitar. Premiul Învăţământ, Piteşti (1955-1980). Membră: Academiei Române (1936), alte aprecieri Biroul Uniunii Sindicatelor din Învăţământ, publice antume şi postume. (C.G.C.). Bucureşti (1970-1980); Consiliul de Conducere, Inspectoratul Şcolar Argeş (1972- STĂNESCU, Ioan Gh. 1980). Iniţiative distincte: editarea revistei (Ciumeşti/Argeşelul, Mărăcineni, Muscel, 10 Tribuna şcolii argeşene (1970-1971); ianuarie 1898 - Piteşti, Argeş, 1945). reînfiinţarea, la 24 martie 1973, a Ateneului Economist, manager, poliglot. Studii liceale, Popular Gheorghe Ionescu-Gion (v.); Câmpulung, Muscel (1916), Şcoala Militară organizarea mai multor formaţii artistice ale de Ofiţeri Rezervă, Sibiu (1924), Academia cadrelor didactice din Piteşti (orchestră de Cooperaţiei, Bucureşti (1926), Academia de cameră, orchestră populară, cor, teatru, Înalte Studii Comerciale şi Consulare, Gand, operetă), spectacole în diferite localităţi din Belgia (1928). Importante funcţii publice în ţară. Studii, articole, analize, rapoarte, România. Distinct: director, Penitenciarul din reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Piteşti (1933-1945). Gestionarea extinderii şi Aprecieri publice. (I.M.D). dotării unităţii speciale în perioada ministeriatelor exercitate de Armand STĂNESCU, Tiberiu C. (n. Slatina, Călinescu (v.). Studii, analize, rapoarte, Olt, 26 iunie 1942). Medic primar, interne, reuniuni tematice naţionale. Traduceri, limbile manager, publicist. Stabilit în Argeş din 1968. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion. C.
106 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Brătianu, Piteşti, Argeş (1960), Institutul Alexandru S. (v.). Liceul de Băieţi/Colegiul Medico-Farmaceutic, Timişoara, Banat Ion C. Brătianu, Piteşti (1951), Institutul (1967). Doctorat, ştiinţe medicale, Craiova, Politehnic, Bucureşti (1956). Stagii: Franţa, Dolj (2004). Activitate specializată: Statele Unite ale Americii. Doctorat, ştiinţe Circumscripţia Sanitară, Cotmeana, Argeş tehnice, Bucureşti (1972). Activitate (1968-1972); spitale din Bucureşti (1972- permanentă în Capitală: Institutul de Studii şi 1976); Spitalul Curtea de Argeş (1976-1980); Proiectări Hidroenergetice/ISPH (1956-1957; Spitalul Racoviţa, Mioveni, Argeş (1980- 1960-1970); Institutul pentru Planuri de 1991); Spitalul Judeţean Argeş (1991 ~), şef, Amenajare şi Construcţii Secţia Medicală II (1999-2007). Primariat în Hidrotehnice/IPACH (1958-1960); Institutul 1991. Colaborări didactice, Universitatea din Naţional de Meteorologie şi Piteşti (2006~). Studii, articole, comunicări, Hidrologie/INMH (1970-1998), şef birou, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. director ştiinţific. Volume importante (în Membru, diverse foruri profesionale în colaborare): Limnologia sectorului românesc domeniu. Preşedinte, Asociaţia Medicală al Dunării (1965); Dunărea între Baziaş şi Română, Filiala Argeş (1992~), alte aprecieri Cetatea Ismail. Monografie hidrologică comunitare. (C.G.C.). (1967); Modele matematice în hidrologie (1983); Hidrologie dinamică (1989). STĂNESCU, Valeria Gh. (n. Preocupări didactice universitare (asociat): Bumbeşti - Piţic, Gorj, 7 noiembrie 1931). Bucureşti (1980~2000); Praga, Cehia Funcţionar public, parlamentar. Stabilită în (1982~1992); Teheran, Iran (1997). Argeş din 1953. Şcoala Medie/Colegiul Numeroase studii, comunicări, reuniuni Ecaterina Teodoroiu, Târgu-Jiu, Gorj (1953). tematice naţionale şi continentale, Stagii de perfecţionare, Bucureşti. Activitate granturi/contracte de cercetare, proiecte permanentă în judeţul Argeş: inspector, privind fluviul Dunărea şi râurile Argeş, resurse umane, Gospodăria Agricolă de Stat, Buzău, Colentina, Ialomiţa, Mureş. Titluri de Răteşti (1953-1961); director, căminele onoare, foruri europene în domeniu, membru culturale, Răteşti (1961-1967) şi Leordeni corespondent, Academia de Ştiinţe Agricole (1967-1974). Lider, Organizaţia Leordeni a şi Silvice, Bucureşti, premiile Emil Racoviţă Partidului Comunist Român, primar al (1982) şi Gheorghe Munteanu-Murgoci localităţii (1974-1983). Membră, Biroul (1991) ale Academiei Române, alte aprecieri Consiliului Naţional al Femeilor din România publice antume sau postume. (I.D.P.). (1975-1985). Deputat de Argeş în Marea Adunare Naţională, Circumscripţia Electorală STĂNILOIU, Florina I. (n. Iaşi, 6 Topoloveni (1975-1980), reprezentând iunie 1949). Juristă, consilier juridic Frontul Unităţii Socialiste. Consemnări de coordonator. Stabilită la Piteşti, Argeş, din factură monografică, turnee artistice, cor, 1972. Liceul de Fete Mihai Eminescu, Iaşi Belgia, Olanda, Polonia. Gestionarea (1967), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, inundaţiilor şi a vizitei şefului statului, Iaşi (1972). Specializare, drept economic, Nicolae Ceauşescu (v.), Leordeni, 19 industria de automobile. Activitate octombrie 1976. Contribuţii la dezvoltarea permanentă: Întreprinderea de aşezării amintite în perioada contemporană. Autoturisme/SC Automobile SA/Compania Diverse aprecieri publice. (C.D.B.). Dacia Renault, Colibaşi/Mioveni, Argeş (1972-2010). Implicări directe în respectarea STĂNESCU, Viorel Al. (Piteşti, legislaţiei privind: organizarea și Argeş, 1 septembrie 1933 – Bucureşti, 16 redimensionarea unităţii după 1990; august 2006). Inginer, hidroenergetică, elaborarea Statutului Asociaţiei Salariaţilor; manager, cercetător, publicist. Fiul lui privatizarea societăţii; aplicarea primului
107 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Contract Colectiv de Muncă. Apărarea STĂNOIU, Andrei (n. Bughea de Jos, intereselor firmei în procese din: Canada Muscel, 18 august 1941). Sociolog, manager, (1992, 1994); Columbia (1995); Iordania publicist. Şcoala Pedagogică din Câmpulung, (1995); Franţa (1996, 1997, 1998); Slovenia Argeş (1959), Universitatea din Bucureşti (1998). Studii, analize, rapoarte, reuniuni (1964). Doctorat, sociologie, Bucureşti tematice naţionale şi internaţionale. Membră, (1981). Stagii: Statele Unite ale Americii diverse foruri profesionale în domeniu, alte (1974-1975), Belgia (1992), Marea Britanie aprecieri publice. (M.T.D.). (1992), Germania (1999), Spania (2000). Activitate specializată în Capitală: Facultatea STĂNIŞOR, Emilian Ion (n. Piteşti, de Filozofie (1964-1990); Ministerul Apărării Argeş, 7 august 1955). Jurist, manager, Naţionale (1990-2001); Universitatea Nicolae publicist, Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Titulescu (2001), decan, facultăţile Ion C. Brătianu, Piteşti (1974), Universitatea Administraţie Publică, Sociologie şi Asistenţă din Bucureşti (1980). Doctorat, ştiinţe Socială. Volume importante: Sociologia juridice, Bucureşti (2002). Exprimări externe: familiei (1983, în colaborare); Sociologie Elveţia, Federaţia Rusă, Franţa (1996); Italia (1993, 1994); Sociologia juridică (1997, (1997), Statele Unite ale Americii (1998). 1998, 2000). Traduceri şi adaptări tematice Activitate specializată permanentă. din limba engleză. Numeroase studii, articole, Jurisconsult: Uniunea Judeţeană a referate, comunicări, reuniuni profesionale Cooperativelor Agricole de Producţie Argeş interne şi internaţionale. Membru, diverse (1980-1982); Institutul de Învăţământ foruri ştiinţifice în domeniu. Implicări în Superior, Piteşti (1982-1985); procuror: realizarea unor proiecte specifice zonei Procuratura Locală, Piteşti (1985-2000), Argeş-Muscel. Aprecieri publice. (O.M.S.). prim-procuror adjunct (1993-2000); Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, Piteşti (2000- STĂNOIU, Ion Al. (Cândeşti, Albeştii 2001); Parchetul de pe lângă Curtea de Apel de Muscel, 24 ianuarie 1935). Cercetător Bucureşti (2006~). Distinct: Ministerul ştiinţific, geologie, geografie, geomorfologie, Justiţiei, Bucureşti, director general, Serviciul publicist. Şcoala Normală, Câmpulung, Argeş Administraţiei Penitenciarelor (2001-2005); (1953), Universitatea din Bucureşti (1958). director adjunct, Institutul Naţional de Doctorat, geologie, Bucureşti. Activitate Criminologie, Bucureşti (2005-2006). specializată: Întreprinderea de Prospecţiuni şi Preocupări didactice: Universitatea din Piteşti Explorări Geologice/IPEG, Bucureşti (1958- (1993-2001); Institutul Naţional de 1969); cercetător, Institutul Geologic Român, Magistratură, Bucureşti (2001~); Bucureşti (1969-1999). Documentări externe. Universitatea din Bucureşti (2004~). Volume Volume importante (în colaborare): Geologia importante: Monografia sistemului României (1974); Bibliografia geologică şi penitenciar din România (2002); Penologie geografică a României (1981); Geotectonica (2002, coordonator); Delicvenţa Juvenilă României (1984); Geologia zăcămintelor de (2003); Universul canceral (2004, în cărbuni (1987); Geotehnica terenurilor colaborare); Penitenciarele din România la metamorfice din România (1997). timpul prezent (2005). Studii, articole, Numeroase studii, articole, rapoarte, rapoarte, analize, granturi/contracte de comunicări, reuniuni tematice naţionale şi cercetare, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Membru, diverse asociaţii internaţionale. Membru, diverse foruri profesionale autohtone şi continentale în autohtone şi continentale în domeniu, alte domeniu. Aprecieri publice. (R.G.G.). aprecieri publice. (A.A.D.). STĂTESCU, Constantin Gh. (Curtea de Argeş, 27 noiembrie 1927 – Bucureşti, 5
108 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI septembrie 1990). Jurist, profesor universitar, Monumente ale eroilor: Livezeni (1877-1878; demnitar. Liceul Comercial, Piteşti, Argeş 1916-1919); Rădeşti (1877-1878; 1916-1945); (1946), Universitatea Bucureşti (1950). Stâlpeni (1877-1878; 1916-1919; 1941-1945). Doctorat, ştiinţe juridice, Bucureşti (1963), Şcoală (1838); cămin cultural (1948); docent (1971). Activitate didactică bibliotecă publică (1960); liceu (1968); permanentă, Facultatea de Drept, Bucureşti spital/centru medical. Banca Populară Sfânta (1950-1990), profesor (1967), decan (1981- Treime (1916). Unităţi pentru exploatarea şi 1984). Conducător de doctorat (1967). prelucrarea lemnului, ceramică, var, Concomitent: expert judiciar, Ministerul balastieră. Cooperativa agricolă de producţie Învăţământului, Bucureşti (1951-1958); (1959-1989); staţiune de maşini şi tractoare judecător/vicepreşedinte, Tribunalul Suprem (1960-1991); complex zootehnic de al României (1958-1967); secretar, Comisia stat/ovine; asociaţie pomicolă şi de prestări Constituţională a Marii Adunări Naţionale servicii (1970-1990). Ferme familiale (1965-1969); secretar, Consiliul de (1990~). Areal pomicol, forestier, zootehnic. Stat/secretar prezidenţial (1967-1975); Turism rural. Punct de referinţă pe traseul preşedinte, Tribunalul Suprem (1975-1977); rutier Piteşti-Câmpulung-Braşov şi pe calea ministru al Justiţiei, Bucureşti (1977-1979). ferată Goleşti-Câmpulung. Arhitectură Distinct: ambasador extraordinar şi specifică reliefului colinar. Artă populară: plenipotenţiar al României în Regatul Ţărilor textile de interior, costume, folclor literar, de Jos/Olanda (1984-1990). Volume muzical, coregrafic. Târguri tradiţionale: 15 importante (autor, colaborare): Arbitrajul de august; 8 septembrie; 14 octombrie. Înfrăţire stat şi practica arbitrală (1962); Tratat de cu localitatea Mongrassano (Italia). Scriere drept civil. Teoria generală a obligaţiilor monografică (2009): Adrian Sămărescu (1981); Răspunderea civilă delictuală pentru (coordonator). Diverse consemnări fapta altei persoane (1984; 2009); Drept geografice, istorice, economice. (G.I.C.). civil. Drepturi reale (1988); Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor (1992~1999). STEAUA POPORULUI (1923~1927). Numeroase studii, articole, referate, Publicaţie periodică lunară, apărută, cu comunicări, reuniuni tematice naţionale şi intermitenţe, la Câmpulung Muscel. Primul internaţionale, proiecte legislative, dezbateri număr: iunie 1923, subintitulat Ziar politic, teoretice. Exponent în domeniu, drept civil. social şi cultural. Organ al Partidului Membru, diverse foruri ştiinţifice autohtone şi Poporului – Secţia judeţului Muscel. Girant continentale. Eponimie, stradă în municipiul responsabil şi director politic: Eduard Piteşti. Alte aprecieri publice antume şi Jacomin. Imprimare, Tipografia Gheorghe N. postume. (I.F.B.). Vlădescu (v.), Câmpulung Muscel. Alţi directori: Ilie Patraulea (v.), Theodor Solacolu STÂLPENI (Secolul XV~). Comună (1926). Texte din Alexandru Averescu, din judeţul Argeş, pe Râul Târgului, Nicolae Iorga. Colaboratori: Ion Ciulin, aparţinând, tradiţional, zonei Muscel, satele Constantin Em. Marinescu, Vică Poenăreanu, Stâlpeni, Dealu Frumos, Livezeni, Ogrezea, Ion Topoloveanu. Reportaje, informaţii, Opreşti, Piţigaia, Rădeşti. Suprafaţă: 36,3 analize, dezbateri, comentarii, corespondenţă. km2. Locuitori: 5 600 (1971); 5 033 (2008). (I.I.B.). Atestare documentară medievală: Rădeşti (1421); Stâlpeni/Stăpâni (1575). Biserici: STELEA, Nicolae (Sfârşitul secolului Rădeşti (1774/1867; 1939-1949); Stâlpeni XIX - Prima jumătate a secolului XX). Mare (1833-1836); Livezeni (1894-1896); Ogrezea proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe (biserică recentă din lemn); cruci de piatră: de teren, clădiri, alte bunuri cu valoare Rădeşti (1593, 1848); Stâlpeni (1761). deosebită, localitatea Lăunele, plasa Cuca,
109 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI expropriate, parţial, prin Legea pentru de Bucureşti (1867), prima serie, Clasa Reforma Agrară din 23 martie 1945, sau Eduard Wachman, Conservatorul Imperial de deciziile ulterioare, adoptate de guvernul Muzică, Paris, Franţa (1871). Activitate în condus de Petru Groza, ori deciziile domeniu: profesor, muzică vocală, ulterioare. Retrocedări selective, către urmaşi, Conservatorul din Bucureşti (1872-1911); după 1990. Surse arhivistice şi alte atestări dirijor, Teatrul Naţional Bucureşti (1877- documentare. (I.I.Ş.). 1890); mentor fondator societăţi lirice şi operă în limba română, Bucureşti (1885 ~ STEMATE, Paraschiv I. (n. Ţuţuleşti, 1904). Creaţii importante (selectiv): Imnul Suseni, Argeş, 6 septembrie 1941). Inginer păcii (cântată vocal-simfonică); Octetul în sol mecanic, manager. Şcoala Medie Mixtă nr. major (arii, coruri, lieduri); În munţi, În alte 3/Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti, timpuri, Lacrimile, Între flori, Visul, În Argeş (1959), Institutul Politehnic, Iaşi crâng (miniaturi simfonice, compuse de (1965). Succesiv: diriginte de şantier, Căpăţâneni); Simfonia în la minor (noutate în combinatul Petrochimic/Arpechim, Piteşti cultura română); Petra (drama lirică); (1967-1969); inspector principal, Sânziana şi Pepelea (feerie). Numeroase Inspectoratul de Stat pentru Controlul partituri inspirate din versurile sau proza Instalaţiilor de Ridicat/ISCIR, Teritoriul scriitorilor autohtoni şi europeni, traduceri Piteşti (1969-1978); şef, Departamentul (librete de operă şi operetă), studii, articole, Mecano-Energetic şi Automatizări, Centrala interviuri, muzică de cameră (vocală şi de Autoturisme Colibaşi/Mioveni, Argeş instrumentală). Membru, diverse asociaţii (1978-1990); şef, Serviciul Tehnic, SC culturale naţionale, alte foruri publice. Volum AutoRo SA, Piteşti (1990-1998); director memorial: Viaţa în imagini (1962, Gabriel general, SC Publitrans 2000 SA, Piteşti Stephănescu). Eponimii: strada în Piteşti, bust (2000). Complementar: preocupări didactice, şi casă memorială la Căpăţâneni. Valoroase Facultatea Tehnică, Piteşti (1968-1993); aprecieri antume şi postume. (L.I.P.). consilier municipal, Piteşti (1996-2000); reprezentant al Fondului Proprietăţii de STERESCU, Daniel (A doua jumătate Stat/FPS în mai multe consilii de a secolului XIX – Începutul secolului XX). administraţie, Piteşti (1996-2003); expert, SC Proprietar imobiliar, înalt funcţionar public, Întreţinere Ascensoare SRL, Piteşti (2003~). parlamentar. Primar al oraşului Curtea de Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice Argeş (1877-1888; 1906-1911). Distinct: autohtone. Contribuţii la: elaborarea normelor colecte pentru susţinerea Războiului de privind reparaţiile cu caracter preventiv în Independenţă a României (1877-1878); structurile industriei de automobile; gestionarea încartiruirii soldaţilor din implementarea criteriilor specifice privatizării Regimentul 10 Dorobanţi (1878), folosiţi la unităţilor din gospodăria comunală. Membru, reabilitarea şoselei Curtea de Argeş – diverse asociaţii profesionale în domeniu, alte Câmpulung (două companii) şi a cuptorului aprecieri publice. (M.T.D.). de pâine al Episcopiei (o companie). Special: trasarea bulevardului dintre Biserica STEPHĂNESCU, George M. Domnească şi Mănăstirea Argeşului (1882), (Bucureşti, 13 decembrie 1843 – Bucureşti, proiect André Lecomte de Noüy (v.), 25 aprilie 1925). Compozitor, muzică finalizarea lucrărilor (1885), plantare de tei, simfonică şi de operetă, mentor, Opera iluminat cu lămpi de petrol, amenajarea unor Română, dirijor. Integrat arealului argeşean fântâni şi cişmele. Participare la sfinţirea prin domiciliu tradiţional, spaţiu de creaţie, Bisericii Episcopale (12-14 octombrie 1886), casă memorială, Căpăţâneni, Arefu. Liceul găzduirea, în casele proprii a regelui Carol I Sfântul Sava, Bucureşti (1859), Conservatorul (v.) şi a reginei Elisabeta (v.) pe timpul
110 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI festivităţii amintite; prezenţă la punerea Camera de Comerţ şi Industrie în istoria pietrei fundamentale a Palatului Episcopal (13 economiei argeşene (2000). Clădiri octombrie 1886). Iniţierea construirii podului naţionalizate (1950-1952) şi demolate (1969- peste râul Argeş, spre Râmnicu Vâlcea (1908- 1970), terenuri recuperate de urmaşi, parţial, 1912); înfiinţarea primei bănci populare după 1990. Conexiuni cu numeroase familii (1908) şi a primului cinematograf urban din România. Diverse atestări documentare. (1910). Deputat şi senator de Argeş (N.P.L.). (1888~1906). Colaborări la presa timpului, interpelări legislative, diverse reuniuni STERIADE, Florica M. (Fântânele, tematice. Valoroase aprecieri comunitare Bacău, 10 mai 1913 - Ciocănăi, Moşoaia, antume şi postume. (N.I.M.). Argeş, 27 ianuarie 1978). Artist plastic, pictură, profesoară, desen şi caligrafie. STERIADE (Secolul XIX~). Familie Stabilită la Piteşti, Argeş, din 1945. Liceul tradiţională din Argeş, origine elenă. Oltea Doamna, Iaşi (1929), Academia de Arte Prorpietari urbani şi rurali, slujitori ai Curţii Frumoase, Iaşi (1937), Clasa Ştefan Domneşti de la Bucureşti, funcţionari Dumitrescu, Nicolae Tonitza. Concomitent, negustori, cadre didactice, donatori. Terenuri, Facultatea de Drept, Iaşi (1937). Activitate imobile, alte bunuri cu valoare deosebită, didactică permanentă, şcoli din Bălţi, zona rezidenţială centrală, Piteşti şi localităţi Basarabia (1937-1938); Vânjuleţ, Mehedinţi apropiate. Implicări comunitare permanente. (1938-1940); Iaşi (1940-1945); Piteşti (1945- Mai cunoscuţi: Alexandru S., patron, 1970), selectiv, Liceul de Fete/Colegiul Zinca magazin de coloniale, delicatese, băuturi Golescu (1946; 1960-1963); Liceul de spirtoase, casă fondată în 1900; membru Băieţi/Colegiul Ion C. Brătianu (1954-1956; activ, Consiliul de Administraţie, Camera de 1963-1970). Numeroase expoziţii personale Comerţ şi Industrie, Piteşti (1925-1933), lider sau de grup: Iaşi (1943; 1973); Bucureşti local, Partidul Naţional Liberal; Gheorghe S., (1954; 1967; 1968; 1969; 1971; 1976); Piteşti patron, depozit de coloniale, asociat, (1956; 1969; 1971; 1977); Câmpulung, Argeş Alexandru Diaconeasa (v.); membru activ, (1974). Exprimări externe: Belgia, Cehia, Consiliul de Administraţie, Camera de Elveţia, Federaţia Rusă, Franţa, Italia, Olanda. Comerţ şi Industrie, Piteşti (1929-1949); Tablouri de referinţă: Orfanul; Portretul Ştefan S., patron, magazin de pânzeturi, tatălui; Transfăgărăşanul; Colţ din Trivale; bumbace englezeşti, asociaţi, Mihalache Coasta Atlanticului. Distinct: Teiul lui Ionescu, Toma Tachescu; Polixenia S., Eminescu. Lucrări în colecţii muzeale şi profesoară, membră fondatoare, Societatea particulare. Diverse atestări documentare, Filantropică Matroana, Piteşti (17 august implicări constante în viaţa Cetăţii. 1914), ajutoare sanitare acordate Armatei Consemnări critice favorabile, alte aprecieri Române; Jean S. (secolul XX), proprietar publice antume şi postume. (S.C.N.). imobiliar, zona centrală urbană Piteşti, spaţii folosite, temporar (1948-1955), pentru: STERIAN, Paul E. (n. Râca, Argeş, 22 Consilieratul Cultural Judeţean Argeş, noiembrie 1946). Inginer, mecanică fină, consilier-şef, Mihail Ghiţescu (v.); Căminul profesor universitar. Şcoala Medie, Liceul Cultural Judeţean Argeş, preşedinte Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu Haralambie Sepeţeanu (v.); Biblioteca Piteşti (1964), Institutul Politehnic, Bucureşti Orăşenească, preluată de la Ateneul Popular (1971). Stagiu în Japonia (1975-1976). Gheorghe Ionescu-Gion; Cenaclul literar Doctorat, fizică tehnică, Bucureşti (1977). local; Florica S. (v.). Nominalizări: Anuarul Activitate didactică şi de cercetare general al oraşului Piteşti şi judeţului Argeş permanentă, Institutul/Universitatea (1936); Istoria municipiului Piteşti (1988); Politehnică, Bucureşti (1977-2011). Volume
111 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI importante: Transmisia optică a informaţiei, atestări documentare şi surse de arhivă. I, II (1981); Fizică (1985); Laseri şi procese Aprecieri publice. (S.I.C.). multifotonice (1988). Conducător de doctorat. Granturi/contracte de cercetare, studii, STOENESCU (Secolul XVIII~). articole, reuniuni tematice naţionale şi Familie tradiţională din Boţeşti, Dâmboviţa, internaţionale. Membru în importante din 1950, Argeş. Proprietari funciari, preoţi, asociaţii în domeniu. Premiul Constantin cadre didactice, jurişti, ingineri, medici. Mai Miculescu al Academiei Române (1983), alte cunoscuţi: Ilie N. Stoian/Stoenescu (v.); aprecieri comunitare. Contribuţii la evoluţia Benedict I. S. (v.); Nicolae I. S. (v.); Ion N. învăţămîntului superior tehnic din România. I. S. (inginer); Mircea N. I. S. (Boţeşti, 7 (I.A.B.). iunie 1933 – Boţeşti, Argeş, 2007); profesor, istorie-geografie, manager; absolvent, STERIOPOL, Ion (Găeşti, Dâmboviţa, Universitatea din Bucureşti; activitate 15 iunie 1899 - Piteşti, Argeş, 3 martie 1983). didactică permanentă, Şcoala Boţeşti (până în Profesor gradul I, limba şi literatura franceză, 1993), director (1973-1980); Cecilia N. I. S. înalt funcţionar public, manager. Stabilit (n. Boţeşti, 7 martie 1937), profesoară gradul definitiv la Piteşti, în 1940. Liceul/Colegiul I, chimie (1979); absolvent: Şcoala Medie Ion C. Brătianu, Piteşti (1918), Universitatea Iulia Hasdeu, Bucureşti (1954), Universitatea din Bucureşti (1922). Activitate didactică din Bucureşti (1959); activitate didactică permanentă, liceele: Gheorghe Lazăr şi permanentă: şcolile Căteasca (1959-1960) şi Sfântul Sava, Bucureşti (1922-1925); Boţeşti, Argeş (1960-1961); Şcoala Sighişoara, Mureş (1925-1926); Odorheiu Medie/Liceul Topoloveni, Argeş (1961- Secuiesc, Harghita (1926-1940); Ion C. 1994); căsătorită cu Ion I. Ştefan (v.); (n. Brătianu, Piteşti (1940-1959, director, 1944- Boţeşti, 1908), învăţătoare; Ion I. N. S. (n. 1952). Primar al oraşului Piteşti (1944), Boţeşti, 1910), jurist, Facultatea de Drept, preşedintele Consiliului Comunal Urban. Bucureşti (1932); avocat; Natalia I. N. S. (n. Confruntat cu urmările bombardamentelor Boţeşti, 1912), medic. Numeroase atestări aviaţiei americane, din 6 mai 1944 şi 4 iulie documentare. Conexiuni cu alte familii din 1944, rapoarte oficiale datate 20 mai 1944, localitatea amintită sau aşezări limitrofe. respectiv 5 iulie 1944. Preocupări literare, Aprecieri comunitare. (F.C.P.). analist al culturii franceze. Volume importante (versuri): Parter japonez (1927); STOENESCU, Benedict I. (Boţeşti, Credinţe ucise (1940). Colaborări la ziare şi Dâmboviţa/din 1950, Argeş, 4 martie 1895 – reviste din ţară. Valoroase atestări Bucureşti, 14 septembrie 1974). Jurist, documentare. Diverse aprecieri publice publicist. Seminarul Teologic, Bucureşti antume şi postume. (I.M.D.). (1916), Universitatea din Bucureşti (1918). Activitate permanentă în domeniu. Judecător: STERIOPOL, Iordache S. (Bucureşti, judecătoriile rurale din Ilfov, Bucoveni (1919- 1779 - ?). Mare proprietar funciar şi urban din 1920) şi Fierbinţi (1920-1922), respectiv Argeş, slujitor al Curţii Domneşti din Filiaşi, Dolj (1922-1925); Tibunalul Târgu Capitală, medelnicer. Case la Piteşti, întinse Jiu, Gorj (1925-1929). Distinct: procuror: suprafeţe de teren în localităţi apropiate, venit Tribunalul Ilfov şi Curtea de Apel Bucureşti anual, 3 000 lei. Nominalizat, la 1829, în (1929-1942); Parchetul de pe lângă Înalta Arhondologie (Condica rangurilor Curte de Casaţie şi Justiţie, Bucureşti (1942- boiereşti), document dezavuat şi ars de 1948), procuror general. Temporar, curţile cu revoluţionarii de la 1848 din Ţara juraţi, Gorj (1925-1929) şi Ilfov (1929-2939); Românească. Donator comunitar. Diverse procuror de şedinţă. Colaborări, periodicele: Bilete de papagal; Curier judiciar; Le
112 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI moment (limba franceză); Ordinea; Palatul Diverse aprecieri şi consemnări documentare. de Justiţie, Bucureşti. Studii, articole note, (S.C.N.). comentarii, reniuni tematice naţionale. Contribuţii directe la organizarea şi STOENESCU, Grigore S. (Bucureşti, desfăşurarea primelor alegeri parlamentare 1769 - ?). Mare proprietar funciar şi urban în pentru Camera şi Senatul României Mari (29 Argeş, slujitor al Curţii Domneşti din noiembrie 1918), Secţia de Votare I, Capitală, sluger. Case la Piteşti, întinse Brătuleşti, Circumscripţia Ilfov. Membru, suprafeţe de teren în localităţi apropiate, venit diverse foruri profesionale. Alte aprecieri anual, 500 de lei. Nominalizat, la 1829, în publice antume şi postume. (A.A.D.). Arhondologie (Condica rangurilor boiereşti), document dezavuat şi ars de STOENESCU, Florea St. (n. Balş, Olt, revoluţionarii de la 1848 din Ţara 28 aprilie 1930). Inginer, mine şi geologie, Românească. Diverse conlucrări comunitare. manager. Stabilit în Argeş din 1953. Atestări de arhivă. (S.I.C.). Liceul/Colegiul Fraţii Buzeşti, Craiova, Dolj (1949), Facultatea Exploatarea şi Prepararea STOENESCU, Ilie N. (Boţeşti, Minereurilor şi Cărbunelui, Bucureşti (1953). Dâmboviţa, din 1950, Argeş, 1866 – Boţeşti, Activitate productivă în domeniu: şef sector, Dâmboviţa, din 1950, Argeş, 29 iunie 1934). Întreprinderea Minieră Voievozi, Bihor (1953- Proprietar funciar, preot, învăţător, donator 1965); inginer principal (1965-1966), director comunitar. Fiul lui Nicolae Stoian, (1969-1990), Intreprinderea Minieră, patronimic, Stoenescu. Seminarul Teologic, Câmpulung, Argeş. Preşedinte, Comisia asimilat învăţător. Activitate didactică Economică a Raionului Muscel (1966-1968). permanentă, director, Şcoala Primară, Boţeşti Documentări externe. Contribuţii importante (1890-1930). Fondator, Banca Populară la: dezvoltarea bazinului carbonifer Amiciţia, Boţeşti. Preocupări constante Câmpulung; deschiderea noilor exploatări privind evoluţia satului natal, conservarea miniere Aninoasa, Coteşti şi Capu Piscului tradiţiilor rurale, promovarea spiritualităţii (Godeni); reabilitarea galeriilor şi abatajelor autohtone, pregătirea elevilor pentru vechi; mecanizarea extragerii şi transportului admiterea la instituţii de grad superior. Arbore cărbunelui în subteran sau la suprafaţă. genealogic reprezentativ: şapte copii, viitori Invenţii brevetate pentru efectuarea sondajelor jurişti, cadre didactice, medici. Implicări de mică adâncime. Prezenţă activă în viaţa permanente în viaţa socială, participări la localităţilor din zona tradiţională Muscel, numeroase reuniuni zonale sau naţionale. susţinerea proiectelor pentru reabilitarea Bust, amplasat în faţa Şcolii Boţeşti, înscris în monumentelor istorice şi dezvoltarea monografii tematice, alte aprecieri publice economică a oraşului Câmpulung. Studii, antume şi postume. (M.G.R.). analize, rapoarte, interviuri, reuniuni tematice. Aprecieri publice. (I.D.P.). STOENESCU, Nicolae I. (Boţeşti, Dâmboviţa, din 1950, Argeş, 24 ianuarie 1900 STOENESCU, Gheorghe (Secolul – Boţeşti, Argeş, 1 iulie 1978). Proprietar XIX). Artist plastic, pictură, portretist. funciar, cadru didactic gradul I (1938), Integrat spiritualităţii argeşene prin donator comunitar. Fiul lui Ilie N. S. (v.). executarea unor lucrări de artă sacră. Studii Şcoala Normală, Bucureşti (1918). Activitate specializate în Capitală, elevul lui Gheorghe permanentă, Şcoala din Boţeşti: învăţător Tattarescu (1820-1894). Distinct: pictarea (1918~1948); profesor, limba română (1948- bisericii din Buneşti, Mălureni, Argeş (1881) 1960). Preşedinte, Banca Populară Amicitia, şi a Catedralei Sfântul Gheorghe, Piteşti Boţeşti (1934-1941), combatant, Al Doilea (1889), manieră neorenascentistă (ulei). Război Mondial (1941-1945), ofiţer, Vânători
113 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI de Munte. Preocupări constante pentru Infanterie. General de brigadă (1942). Ordine dezvoltarea satului natal, eradicarea şi medalii române şi germane, alte aprecieri analfabetismului, generalizarea publice antume ori postume. (G.I.N.). învăţământului de şapte ani, conservarea tradiţiilor rurale. Iniţiative distincte: STOENEŞTI (Secolul XVI~). Comună organizarea atelierului de lucru manual pentru din judeţul Argeş, pe cursul superior al râului elevi (tâmplărie, lăcătuşărie, croitorie, Dâmboviţa, aparţinând, tradiţional, zonei cusături naţionale); amenajarea expoziţiei Muscel, satele Stoeneşti, Bădeni, Coteneşti, permanente de artă populară, numismatică, Lunca Gârtii, Piatra, Slobozia, Valea zoologie; înfiinţarea Societăţii Culturale Bădenilor. Suprafaţă: 109,2 km2. Locuitori: Lumina şi a bibliotecii publice. Implicări în 4800 (1971); 4592 (2008). Atestare viaţa socială, participări la diverse reuniuni documentară medievală: Bădeni (1560); zonale, nominalizat în monografii tematice, Stoeneşti (1568); Coteneşti (1578). Biserici: alte aprecieri antume şi postume. (M.G.R.). Coteneşti (1781); Bădeni (1831, 1837-1841); Piatra (1907-1916); Stoeneşti (1929-1939); STOENESCU, Şerban (Sfârşitul cruci de piatră: Stoeneşti (1593-1601; 1621; secolului XIX - Prima jumătate a secolului XIX); Bădeni (1726, 1791, 1844). Tabără XX). Mare proprietar funciar din Argeş. legendară (1595), Mihai Viteazul (v.). Întinse suprafeţe de teren, localitatea Valea Monument al eroilor: Stoeneşti (1877; 1916). Mărului, plasa Piteşti, expropriate, parţial, Şcoală (1835); cămin cultural (1948); prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 bibliotecă publică (1948). Banca Populară martie 1945, adoptată de guvernul condus de Cetăţuia Negru Vodă, activă în perioada Petru Groza, ori deciziile ulterioare. 1903-1930. Unităţi de exploatare şi prelucrare Retrocedări selective, către urmaşi, după a lemnului, balastieră. Subsol bogat în 1990. Surse arhivistice şi alte atestări calcaruri şi argile, materie primă pentru documentare. (I.I.Ş.). industria varului şi a cimentului. Cooperativă agricolă de producţie (1962-1989). Areal STOENESCU, Trifon N. (Negraşi, forestier, zootehnic, pomicol. Asociaţii Argeş, 7 februarie 1890 - ?). Ofiţer de carieră, familiale (1990~). Turism rural. Punct de infanterie, general. Şcoala Militară de referinţă pe traseele rutiere: Câmpulung- Infanterie, Bucureşti (1910), Şcoala Braşov; Câmpulung-Târgovişte. Arhitectură Superioară de Război, Bucureşti (1922). specifică reliefului colinar. Artă populară: Combatant: Campania Balcanică (1913), textile de interior, costume, folclor literar, sublocotenent, Regimentul 30 Dorobanţi muzical, coregrafic. Înfrăţire cu localitatea Muscel); Primul Război Mondial (1916- Tarsia (Italia). Scrieri monografice: 1918), locotenent, Frontul Carpatic (1916), Gheorghe M. Raşcu (1931); Viorel Petre Frontul din Moldova (1917), Regimentul 30 Ghinete (2008). Diverse consemnări Dorobanţi Muscel; Al Doilea Război Mondial geografice, istorice, economice, etnografice. (1941-1945), Frontul de Est (1941-1944), (G.I.C.). luptele de la Cotul Donului (comandant, Regimentul 14 Infanterie, ulterior, Divizia 14 STOIA, Ion C. (Strâmbeni, Căldăraru, Infanterie). Importante funcţii de comandă în Argeş, 1899 - Bucureşti, 1976). Medic perioada înterbelică: Biroul Informaţii, Corpul primar, reumatologie. Liceul/Colegiul Ion C. 4 Armată; Biroul II Informaţii, Inspectoratul Brătianu, Piteşti, Argeş (1918), Facultatea de General de Armată; Biroul III Şcoli, Medicină, Bucureşti (1924). Doctorat, ştiinţe Inspectoratul General Infanterie; Regimentul medicale, Bucureşti. Stagii externe. Activitate Instrucţie, Centrul de Instrucţie, Infanterie; specializată permanentă în Capitală: Spitalul Grupul 2 Grăniceri Pază; Brigada XXI Brâncovenesc (1924-1932), şef, Secţia
114 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Medicină Internă; Spitalul şi Dispensarul Implicat direct în: realizarea Centralei Policlinic Central Invalizi, Orfani, Văduve de telefonice semiautomate din Piteşti (proiect Război/IOVR (1932-1954; 1964-1968). belgian); instalarea sistemului automat Fondator, Şcoala românească şi societatea interurban Piteşti-Bucureşti-Constanţa- autohtonă de reumatologie, secretar general Braşov; montarea centralelor distincte de pe (1947). Volume, studii, referate, comunicări, platformele industriale din Argeş. Proiecte, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. analize, rapoarte, interviuri pe diverse teme. Premii în domeniu. Membru, Academia de Aprecieri publice. (I.D.P.). Ştiinţe din România (1939). Eponimie: Centrul Metodologic de Reumatologie din STOIAN, Victor Gh. (Râca, Argeş, 30 Bucureşti. Importante aprecieri publice septembrie 1965 – Braşov, 26 decembrie antume şi postume. (C.C.C.). 1989). Muncitor industrial, construcţii, unităţi economice din Braşov. Implicat în STOIAN, Crăciun (Secolul XIX). evenimentele protestatare din decembrie Proprietar urban, funcţionar public, amploiat. 1989, rănit mortal, zona Fabrica de Şuruburi Case la Piteşti; mahalaua Tabaci (1836), din localitate. Decedat, după operaţie, Spitalul deputat, Sfatul Orăşenesc. Implicat direct în Judeţean de Adulţi. Înhumat la Braşov. evenimentele revoluţionare de la 1848 Diverse recunoaşteri publice postume. reşedinţa Argeşului, rânduit poliţai. Iniţiator, (R.P.C.). arderea Regulamentului Organic şi a Arhondologiei (Condica rangurilor boiereşti), STOIAN, Victoria (Topoloveni, depunerea jurământului pe Noua Constituţie Muscel, 4 octombrie 1946). Sociolog, (Proclamaţia de la Islaz), adunare organizată funcţionar de stat, publicist. Liceul Teoretic în Grădina Publică din Piteşti (începutul lunii Topoloveni, Argeş (1964). Universitatea din septembrie 1848). Anchetat prin Comisia Bucureşti (1969). Activitate specializată în specială instituită pentru condamnarea capilor Capitală. Redactor: Editura Militară (1969- mişcării, destituit. Nominalizat în 1970); Biblioteca Centrală Universitară documentele oficiale ale timpului. Aprecieri (1970-1979; 1984-1998); Biblioteca comunitare. (S.I.C.). Naţională a României (1998-2001, redactor şef). Distinct: secretar şef, Institutul de Arte STOIAN, Ion Gh. (n. Telega, Prahova, Plastice Nicolae Grigorescu (1979-1984), 25 octombrie 1933). Inginer, electrotehnică, director, Ministerul Culturii şi Cultelor (2001- manager, om de afaceri. Stabilit în Piteşti, 2003), consilier (2003~). Colaborări didactice Argeş, din 1960. Liceul Nicolae Grigorescu, facultăţi din Bucureşti. Studii, articole, Câmpina, Prahova (1953), Institutul de referate, comunicări, reuniuni tematice Maşini şi Aparate Electrice, Craiova, Dolj naţionale şi internaţionale. Contribuţii directe (1958), Facultatea de Electronică şi (2002) la elaborarea legislaţiei în domeniul Telecomunicaţii, Bucureşti (1969). Stagii: culturii scrise autohtone (biblioteci, depozit Belgia, Franţa. Activitate productivă: şef legal, promovarea continentală). Membră în laborator, Intreprinderea Energo-Petrol, diverse foruri ştiinţifice din România. Câmpina (1958-1960), invenţii brevetate; Implicări constante în realizarea unor proiecte inginer-şef, Direcţia Judeţeană de Poştă şi specifice zonei Argeş - Muscel. Aprecieri Telecomunicaţii, Argeş (1960-1968); şef: comunitare. (O.M.S.). Oficiul de Telecomunicaţii, Piteşti (1968- 1980); Serviciul Investiţii-Dezvoltare, STOIAN, Vochiţa (n. Dâmbovicioara, Centrala Industrială de Autoturisme, Muscel, 15 mai 1936). Rapsod, versuri şi Colibaşi/Mioveni (1980-1990). Patron muzică populară românească, port fondator, SC Partener SRL, Piteşti (1991~). tradiţional. Exprimări naţionale: concursuri,
115 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI festivaluri, premii, recepţii oficiale, emisiuni interferenţe spre Bucureşti, Curtea de Argeş, media. Reprezentanta judeţului Argeş la Slatina (Olt); organizarea sărbătoririi reuniunile televizate Atlas folcloric şi Dialog Centenarului Căii Ferate Piteşti-Bucureşti şi a la distanţă (1965-1967). Numeroase Staţiei Piteşti-Sud (1972). Implicări înregistrări pentru Fonoteca de Aur: Radio comunitare permanente. Aprecieri publice. România, Televiziunea Română, Institutul de (G.N.P.). Etnografie şi Folclor, Bucureşti. Creaţii inspirate din zona montană Muscel, culoarul STOICA, Elena V. (n. Corbeni, Argeş, Rucăr-Bran. Piese reprezentative: Am învăţat 31 octombrie 1945). Profesoară, desen, artist a cânta; Balada Ilincuţei; Brusturet ce curgi plastic, pictură, formator de talente. Liceul la vale; Codrule bătut de ploi; Trec anii şi se Mixt, Corbeni (1965). Universitatea din strecoară. Recunoscută în domeniu. Diverse Timişoara (1972). Activitate didactică, consemnări documentare, alte aprecieri şcolile: Feteşti, Ialomiţa (1972-1974); Albeştii publice. (L.I.P.). de Argeş (1975-2003); Corbeni (2003-2007). Numeroase expoziţii personale sau de grup în STOICA (Secolul XVII). Proprietar România. Exprimări externe: Australia, Egipt, medieval, meşter, construcţii tradiţionale Franţa, Macedonia, Portugalia, Statele Unite rurale. Edificarea conacului și a bisericii ale Americii. Fondatoare, Cercul de Pictură familiei Golescu (v.), din localitatea Goleşti, Cromo (1976), Albeştii de Argeş (copii şi Muscel (1639-1640). Demers iniţiat de soţii adolescenţi), renumit în domeniu, premii la Stroe Leurdeanu (v.) şi Vişa din Golești (v.). importante reuniuni tematice din Africa, Reabilitări ulterioare, păstrarea America de Nord, Asia, Australia, Europa, caracteristicilor iniţiale, promovarea imaginii devenit Cercul Culoare şi vis (2001). Lucrări stilului practicat în domeniu de antreprenor. în muzee, colecţii particulare, instituţii statale. Consemnări în lucrări monografice editate de Volum important: Modalităţi de stimulare a Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, creativităţii artistice şi intelectuale la elevi în Ştefăneşti, Argeş, alte atestări documentare, contextul formării multilaterale a antume şi postume. (I.M.F.). personalităţii (1982, în colaborare). Implicări comunitare constante: Corbeni, Albeştii de STOICA, Atanasie S. (n. Broşteni, Argeş, Piteşti, Curtea de Argeş. Interferenţe Costeşti, Argeş, 31 martie 1934). Inginer cu proiectele Muzeului Viticulturii şi exploatare feroviară, manager. Liceul Mihai Pomiculturii, Goleşti, Ştefăneşti, Argeş. Viteazul, Bucureşti (1953), Institutul de Căi Iniţiative caritabile. Comentarii critice Ferate, Bucureşti (1958). Activitate favorabile, alte aprecieri publice. (S.C.N.). specializată în domeniu, Staţia Căilor Ferate Române Piteşti-Sud, Argeş: operator (1958- STOICA, Gheorghe (Secolul XX). 1959); ajutor şef-staţie (1960-1966); şef staţie Lucrător industrial, parlamentar. Secretar, coordonator (1966-1990). Temporar, operator Organizaţia Câmpulung a Partidului circulaţie trenuri Regulatorul Roşiori de Comunist Român. Deputat de Argeş în Marea Vede, Teleorman (1959-1960). Studii, Adunare Naţională, Circumscripţia Electorală analize, rapoarte, interviuri, reuniuni tematice Schitu Goleşti (1975-1980), reprezentând naţionale. Distinct: adaptarea capacităţii Frontul Unităţii Socialiste. Dezbateri tradiţionale a staţiei Piteşti-Sud (1872) la legislative, adunări cetăţeneşti, insistenţe preluarea fluxului de călători mărfuri, utilaje, privind evoluţia economiei specifice zonei containere, în perioada dezvoltării economice Muscel. Diverse aprecieri publice. (C.D.B.). intensive a reşedinţei Argeşului şi a zonelor adiacente; gestionarea aspectelor specifice STOICA, Gheorghe P. (n. Piteşti, unui nod feroviar important al României; Argeş, 13 mai 1937). Economist, diplomat de
116 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI carieră. Şcoala Medie Tehnică de Comerţ, Uniunii Europene. Implicări constante în viaţa Piteşti (1955), Academia de Studii Cetăţii. Chestor, ordine şi medalii, alte Economice, Bucureşti (1960). Specializare: aprecieri comunitare. (G.I.N.). relaţii internaţionale. Activitate în domeniu, Ministerul Afacerilor Externe, Bucureşti: STOICA, Marian I. (Ciurari, Săceni, ataşat (1964-1967); secretar II (1971-1978); Teleorman, 4 octombrie 1937 – Piteşti, Argeş, secretar I (1990-1991); consilier (1994-2002). 8 februarie 2012). Profesor gradul I, limba Misiuni externe: ataşat, Ambasada României, română, literat, manager. Stabilit la Piteşti, Santiago de Chile (1967-1968); secretar III, din 1963. Studii liceale, Bucureşti (1953), Ambasada României, Caracas, Venezuela Institutul Teologic, Bucureşti (1960), (1968-1971); consilier însărcinat cu afaceri Facultatea de Filologie, Universitatea din ad-interim, Ambasada României, Ciudad de Bucureşti (1968), notificat, uneori, Marian Mexico (1991-1994). Temporar: economist Mărăşoiu/Mărăşescu. Activitate specializată: principal, Ministerul Industriei Chimice şi Şcoala Merişani, Argeş (1963-1968; 1983- Petrochimiei, Bucureşti (1978-1990). Studii, 1990, director). Inspector: Comitetul Judeţean analize, convorbiri oficiale, note, rapoarte, pentru Cultură Argeş (1968-1983); reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş (1990- Contribuţii directe la realizarea unor convenţii 1997); metodist, Casa Corpului Didactic şi tratate cu ţări din America de Sud. Argeş (1997-2000). Complementar: Aprecieri publice. (I.M.M.). Universitatea Româno-Americană, Filiala Piteşti (1992-1995). Volume importante STOICA, Ion (n. Coşeşti, Argeş, 29 (versuri): Sud (1977); Prier (1988, antologie); martie 1956). Ofiţer de carieră, poliţie, Dincolo de cortinele serii (1994); Iubirea general, înalt funcţionar de stat, publicist. florii de mai (1995). Distinct: Dicţionar Liceul Agricol, Fundulea, Ilfov (1975), bibliografic. Scriitori, publicişti, folclorişti ai Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu, Argeşului (2010, în colaborare). Creaţii în: Bucureşti (1980), Facultatea de Drept, revistele Luceafărul, Îndrumătorul cultural, Craiova, Dolj (1999). Module de specializare Albina (Bucureşti), Argeş, Satul natal în domeniul administraţiei publice. (Piteşti); cotidianul Argeşul. Redactor, Documentări externe. Doctorat, ştiinţe culegerile Doruri spuse pe hârtie (1970), Eco juridice, Craiova (2004). Succesiv: cercetător, România (1995, în colaborare). Membru Staţiunea de Cercetări Agricole, Albota, marcant: Fundaţia Română Casa Şcoalelor, Argeş (1980-1984); expert economic (1984- Filiala Argeş (secretar general); Fundaţia 1990), adjunct al şefului (1997-2000), şef Literară Liviu Rebreanu, Piteşti (1990); (2000-2005), Inspectoratul de Poliţie Argeş. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Temporar, adjunct al şefului (1990-1997), Filiala Argeş. Implicări permanente în viaţa Poliţia Municipiului Piteşti. Distinct: şef, Cetăţii. Aprecieri comunitare antume şi inspectoratele de Poliţie Olt (2005-2009) şi postume. (I.I.B.). Vâlcea (2010-2012); secretar general, Ministerul de Interne (2009-2010; 2012~), STOICA, Nicolae Anton I. (n. Piteşti, Bucureşti. Volume importante: Conceptul de Argeş, 21 ianuarie 1929). Economist, securitate socială în domeniul poliţiei de manager. Liceul Comercial/Colegiul Maria proximitate (2004); Istoria statului şi Teiuleanu, Piteşti (1948). Academia de Studii dreptului românesc (2007); Managementul Economice, Bucureşti (1951). Documentări administraţiei publice (2010). Studii, articole, externe: Bulgaria şi Germania. Activitate în comentarii, reuniuni tematice naţionale şi domeniu: şef serviciu, Trustul de Alimentaţie internaţionale. Contribuţii privind adaptarea Publică/TAPL, Piteşti; director adjunct, structurilor Poliţiei Române la cerinţele Direcţia Comercială Argeş; director,
117 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Întreprinderea pentru Desfacerea Produselor Piteşti (Argeş), Botoşani, Bucureşti. Volume Comerciale, Piteşti. Prognoze privind importante, semnate Ion Puiu Stoicescu dezvoltarea reţelei specializate în municipiul (proză): Taina crinilor de piatră (1982); Piteşti (1962 – 1970). Lector, cursuri de Clipa fără umbră; Vâslaş pe Rubicon; iniţiere şi calificare profesională a tinerilor Lebăda cu ochii verzi. Scenarii, regie, (1995 – 2006). Implicări constante în viaţa adaptări: spectacole pentru copii, teatre din Cetăţii. Aprecieri publice. (T.C.A.). Piteşti, (şef secţie, 1970-1971), Botoşani, Bucureşti, libretul şi montarea operetei STOICAN, Ovidiu-Sorin G. (n. Pasărea măiastră, Casa Pionierilor, Piteşti, Costeşti, Argeş, 22 noiembrie 1961). (1971); Televiziunea Naţională (Imaginea Cercetător ştiinţific, electronică, fizică României în lume); Universitatea Spiru nucleară. Studii liceale în Argeş (1980), Haret, Bucureşti (Studioul Televiziunea de Universitatea din Bucureşti (1985). Mâine). Membru, Uniunea Scriitorilor din Documentări externe: state ale Uniunii România, Asociaţia Bucureşti; Uniunea Europene. Activitate permanentă: Institutul de Ziariştilor Profesionişti din România. Diverse Fizică şi Tehnologia Aparatelor cu Radiaţii, aprecieri publice. (M.M.S.). Măgurele, Bucureşti. Volum important: Electronica fizică şi aplicaţii (1994, în STOICESCU, Nicolae (n. Piteşti, colaborare). Numeroase studii, articole, Argeş, 29 decembrie 1949). Inginer, chimie granturi/contracte de cercetare. (R.G.G.). industrială, manager, publicist, Liceul/Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti. STOICĂNESCU, Vasile (Tătărăşti, (1968), Institutul Politehnic, Bucureşti (1974). Olt, 1866 - ?). Institutor, revizor şcolar, jurist. Tehnolog, şef atelier, şef secţie Piroliză 1, Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1897. Seminarul director, Uzina Olefine, Combinatul Central, Bucureşti (1884), Liceul Matei Petrochimic/Arpechim, Piteşti (1974-2008). Basarab, Bucureşti (1886), facultăţile de Temporar: Combinatul Chimic/Oltchim, Litere – Filosofie şi Drept, Bucureşti (1891). Râmnicu Vâlcea (2008-2010); SC Designro Activitate didactică, unităţi de învăţământ din SRL, Râmnicu Vâlcea (2011). Cercetări Capitală (1892-1897). Referent, Comisia brevetate în domeniul hidrocarburilor. Naţională pentru Examinarea Manualelor, Contribuţii la definirea Platformei Industriale Bucureşti (1895). Revizor şcolar pentru Piteşti – Sud. Preocupări literare şi editoriale. judeţul Argeş (1897-1901). Avocat, Baroul Volum important: Şapte paşi spre viaţă Argeş (1902). Proprietar imobiliar, Piteşti. (1979). Colaborări, revistele: Argeş (Piteşti); Membru marcant, Partidul Conservator – Astra (Braşov); Convorbiri literare (Iaşi); Democrat. Volume importante: Chestiunea Luceafărul (Bucureşti); Tribuna (Cluj). ţărănească (1907); Liga satelor. Jurnal Realizarea albumelor: Nicolae Labiş; Nichita (1908-1911). Oratorie, recunoscut în Stănescu; Romanul românesc, I-III (1985- domeniu, apărarea intereselor mai multor 1986). Premiul revistei Argeş (1981), alte familii din Argeş. Membru permanent, Corpul aprecieri comunitare. (I.I.C.). Avocaţilor din România (1911), alte aprecieri publice antume şi postume. (A.A.D.). STOICESCU, Petru (Câmpulung Muscel, 1938 - ? Piteşti, Argeş ). Profesor, STOICESCU, Ion (n. Rucăr, Muscel, desen, artist plastic, pictură, grafică, 31 mai 1941). Literat, realizator media, publicist, formator de talente. Studii liceale, manager. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung Muşcel (1957), Institutul de Arte Câmpulung Muşcel (1959), Facultatea de Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti Filologie, Universitatea din Bucureşti (1965). (1964). Activitate didactică prelungită, Şcoala Activitate specializată, instituţii de cultură din Nr. 11 Mihai Eminescu, Piteşti. Expoziţii
118 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI personale sau de grup: Bucureşti, Câmpulung, satele Stolnici, Cochineşti, Cotmeana, Piteşti. Exprimări externe, Polonia (1986). Fâlfani, Izbăşeşti, Vlăşcuţa. Suprafaţă: 73,6 Fondator, redactor-şef, revista Aripi, Piteşti km2. Locuitori: 6 000 (1971); 3 627 (2008). (1969), premii la reuniuni tematice în Atestare documentară medievală: Stolnici domeniu. Volume importante (versuri): (1557); Cochineşti (1563/1569). Biserici: Acuarele (1995); Zăpada fierbinte (1996); Stolnici (1780); Cochineştii de Sus (1787); Crochiuri. Colaborări, periodicele: Viaţa Cochineştii de Jos (1793); Fâlfani Studenţească, Amfiteatru (Bucureşti), Argeş (1858;1895); Izbăşeşti (1885), Vlăşcuţa (Piteşti). Membru, Fondul Plastic, Bucureşti (1926). Monument al eroilor: Stolnici (1916- (1980). Implicări în viaţa Cetăţii. Aprecieri 1918). Şcoală (1838); cămine culturale comunitare antume şi postume. (S.C.N.). Fâlfani (1935); Lumina, Stolnici (1937); bibliotecă populară Ferdinand (1927); STOICULESCU, Adrian I. (n. bibliotecă publică (1962). Banca Populară Craiova, Dolj, 28 septembrie 1959). Medic Prietenia, Fâlfani (1930). Conacul primar, urologie, manager. Stabilit la Piteşti, Bălăcenilor (începutul secolului XX). Argeş, din 1996. Liceul Fraţii Buzeşti, Cooperativă agricolă de producţie (1960- Craiova (1977), Facultatea de Medicină, 1989), fermă a Întreprinderii Agricole de Stat Craiova (1986). Activitate în domeniu: Costeşti (1949-1991), staţiune de maşini şi Spitalul Judeţean, Constanţa (1986-1989); tractoare (1965-1991), integrate Consiliului Circumscripţia Sanitară Peceneaga, Tulcea Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist (1989-1990); Spitalul Judeţean Tulcea (1990- Stolnici. Ferma zootehnică Vlăşcuţa, iniţiativă 1992); Spitalul Judeţean Dolj (1992-1996); particulară. Areal cerealier, legumicol, Spitalul Judeţean Argeş (1996~), medic şef, zootehnic. Turism rural. Punct de referinţă pe Ambulatoriu (200-2005), director adjunct traseul rutier Roşiori de Vede/Alexandria- medical (2005-2008), Primariat în 2001. Lunca Corbului/Costeşti şi pe calea ferată Colaborări didactice, Universitatea din Piteşti Piteşti-Slatina-Craiova (staţiile Stolnici, (2004~). Competenţă complementară, Fâlfani). Arhitectură specifică reliefului de ecografie (2002). Studii, referate, comunicări, câmpie. Artă populară: textile de interior, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. costume, folclor literar, muzical, coregrafic. Membru, asociaţii profesionale în domeniu. Distinct, dansul Căluşul: formaţii pe mai Aprecieri comunitare. (C.G.C.). multe generaţii, turnee externe, festival local tradiţional. Publicaţie proprie: Jurnal de STOINESCU (Secolul XIX). Familie Stolnici (1913~). Scriere monografică: tradiţională din Piteşti, Argeş. Proprietari Valentin Motreanu, Constantin Bălăceanu- urbani, cadre didactice, funcţionari, artişti Stolnici (v.), Marius Motreanu (2012). plastici. Mai cunoscuţi: Gheorghe S. (pictor); Valoroase consemnări geografice, istorice, Gheorghe/Ghiţă Gh. S. (pictor), fiul lui economice, etnografice. (G.I.C.). Gheorghe S.; Nicolae/Nicu Gh. S. (pictor), fiul lui Gheorghe S., frate cu STRADA DOAMNA BĂLAŞA DIN Gheorghe/Ghiţă Gh. S. Numeroase lucrări în PITEŞTI (1864-2001). Arteră centrală de domeniu: biserici, instituţii publice, case circulaţie, adiacentă Bisericii Sfântul particulare. Conexiuni cu familia Gheorghe Gheorghe, precum şi altor repere urbane Ioanid (pictor). Implicări constante în viaţa tradiţionale. Eponimie amintind contribuţia Cetăţii. Diverse atestări documentare. Doamnei Bălaşa (v.), soţia voievodului Ţării (S.C.N.). Româneşti, Constantin Şerban (v.), la consolidarea medievală a reşedinţei STOLNICI (Secolul XVI~). Comună Argeşului. Reprezentări cartografice interne şi din sudul judeţului Argeş, pe râul Cotmeana, externe. Consemnare arhivistică importantă:
119 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI martie 1870, Strada Doamna Bălaşa, de principele Carol (v.), a luptătorilor Culoarea Roşie, cuprinsă în Tabelul oraşului participanţi la Războiul Independenţei Piteşti, realizat de arhitectul Nicolae Robescu. României (1877). Delimitări: Calea Craiovei Sistematizări succesive, canalizare subterană (sud); strada Smeurei (nord); intersectarea (1862), iluminat electric (1913), demolări străzilor: Războieni, Eroilor, Teilor. parţiale (1960-1961), reconstrucţie (1962), Sistematizare majoră (1982-1986): patru modificări perimetrale (2000-2001). Folosinţă benzi de circulaţie rutieră (până la Piaţa exclusiv pietonală. Interferată, sectorial, cu Traian); cvartalul Exerciţiu; magazine, spaţii Piaţa Episcopiei/Piaţa Civică Centrală (sud); verzi, alte dotări specifice. În imediata strada Şerban Vodă/Victoriei (nord-est); apropiere, cartierele: Craiovei, Banatului, Cercul Militar/Piaţa Muntenia (vest). Zonă Traian (est); Războieni (vest). Edificii comercială de referinţă. Unificare importante: Arhivele Statului; Şcoala Nr. 2 administrativă cu strada Victoriei (2001), prin Ion Minulescu. Diverse atestări documentare. redimensionarea spaţiilor verzi şi rezidenţiale. (D.I.G.). Numeroase atestări documentare. (D.I.G.). STRADA SFÂNTA VINERI DIN STRADA EGALITĂŢII DIN PITEŞTI (1864~). Arteră importantă de PITEŞTI (1864~). Arteră importantă de circulaţie, adiacentă bisericii cu hram eponim, circulaţie, amenajată pe terasa Centrului caroiată perpendicular pentru unirea primelor Civic, paralel cu principalul bulevard urban. două terase inferioare ale reşedinţei Notificată, deseori, Calea Egalitatea, Argeşului. Reprezentări cartografice interne şi Culoarea neagră (Tabelul oraşului Piteşti, externe. Atestare arhivistică specială: martie martie 1870, realizat de arhitectul Nicolae 1870, Strada Sfânta Vineri, Culoarea Robescu). Zonă rezidenţială comunitară, Galbenă, cuprinsă în Tabelul oraşului Piteşti, conservată, parţial, în perioada postbelică. realizat de arhitectul Nicolae Robescu. Zonă Reprezentări cartografice interne şi externe. rezidenţială, meşteşugărească şi comercială Canalizare (1901), iluminat electric (1913). tradiţională, conservată parţial. Reabilitări Conexiuni cu Calea Craiovei (sud), strada periodice. Interferenţe cu linia ferată Piteşti- Horia, Cloşca şi Crişan/Armand Călinescu Curtea de Argeş, străzile Constantin (nord), Bulevardul Elisabeta/Republicii (est), Brâncoveanu (sud), Gheorghe Lazăr (nord), străzile Vasile Lupu şi Dealurilor (vest). Costache Negri (est) şi Bulevardul Ion C. Edificii reprezentative: Liceul de Brătianu (vest), prin noul pasaj pietonal Fete/Colegiul Zinca Golescu; Hotelul (subteran/suprateran). Edificii reprezentative: Victoria; Inspectoratul pentru Protecţia Casa Dimitrie Dima; Comunitatea elenă Mediului. Diverse atestări documentare. Biserica neoprotestantă. În imediata (D.I.G.). apropriere: Parcul Argeş/Ştrand; Bazinul Olimpic de Înot; Complexul Sportiv Voinţa. STRADA EXERCIŢIU DIN PITEŞTI Diverse atestări documentare. (D.I.G.). (1864~). Arteră principală de circulaţie, amenajată pe terasa mediană a reşedinţei STRADA TEIULEANU DIN Argeşului. Denumire tradiţională: Calea PITEŞTI (1899~). Arteră centrală de Exerciţiului din Culoarea Albastră, listată circulaţie, adiacentă Pieţii Civice Centrale, arhivistic (1869) şi consemnată, cartografic, străzilor Craiovei, Târgu din Vale şi Maior în Planul Piteştilor (1885). Zonă urbană Şonţu; Bulevardului Elisabeta/Republicii. folosită pentru instrucţia membrilor gărzii Denumire amintind familia filantropilor civice, pompierilor şi unităţilor militare, eponimi, ctitorii Şcolii Profesionale de Fete, constituite în Piteşti după 1876. Moment clădire aparţinând, astăzi, Colegiului special: trecerea în revistă (30 aprilie 1878), Economic Maria Teiuleanu. Zonă
120 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI rezidenţială, meşteşugărească şi comercială de demolări masive (1966-1968), reconstrucţie tradiţie a reşedinţei Argeşului. Reabilitări modernă (1968-1976); modificări perimetrale periodice. Demolări masive în deceniul 1975- (2005-2008). Delimitări (2014); Piaţa Civică 1985, reconstrucţie perimetrală distinctă, (sud); Bulevardul Nicolae Bălcescu/Havuz spaţii pentru magazine, bănci, instituţii (nord); Bulevardul Ion C. Brătianu/1 comunitare, societăţi pe acţiuni. Reprezentări Mai/Uliţa Boierească (est); Bulevardul cartografice interne şi externe, consemnări de Republicii/Elisabeta (vest). Interferată, arhivă, alte atestări documentare. (D.I.G.). tradiţional, cu străzile: Doamna Bălaşa (v.), Griviţa, Justiţiei, Calea Bucureşti. Edificii STRADA TÂRGUL DIN VALE, reprezentative: Complexul Comercial Fortuna PITEŞTI (1864~). Arteră importantă de (1973); Magazinul Trivale (1971); Cercul circulaţie, amenajată pe terasa inferioară Militar (1939); Hotelul Muntenia I (1970); urbană, circumscrisă perimetrului comercial Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu (2003); eponim. Notificată, tradiţional, în Culoarea Curtea de Apel/Tribunalul (1914); Albastră (martie 1870, Tabelul oraşului Primăria/Administraţia Financiară (1926); Piteşti, realizat de arhitectul Nicolae Robescu. Inspectoratul de Poliţie Argeş (2008). Spaţii Zonă polivalentă, rezidenţială, ambientale, pieţele civice Muntenia şi meşteşugărească şi negustorească de renume Primăriei, fântâni arteziene, paviment pentru reşedinţa Argeşului, conservată parţial. multicolor, statuile Nicolae Bălcescu (1969) Canalizare (1901), iluminat electric (1913), şi Mircea cel Bătrân (1998), redefinite la sistematizări succesive, aferente fluidizării începutul secolului XXI. Folosinţă exclusiv traficului rutier spre Bucureşti, Câmpulung, pietonală. Numeroase atestări documentare. Braşov. Conexiuni directe cu linia ferată (D.I.G.). Piteşti-Curtea de Argeş şi străzile Banu Mărăcine (sud), Râurilor (nord), Costache STRAMBULI, Polifronie (Sfârşitul Negri (est), Maior Şonţu (vest). În imediata secolului XIX - Prima jumătate a secolului apropiere: Parcul Argeş/Ştrand; Sera XX). Mare proprietar funciar din Argeş. municipală; Moara şi Fabrica de pâine Întinse suprafeţe de teren, localitatea (demolate). Edificii importante: Casa Aron Cornăţel, plasa Teleorman, expropriate, Băiulescu/Filiala Uniunii Artiştilor Plastici; parţial, prin Legea pentru Reforma Agrară Universitatea din Piteşti/Campusul Târgul din din 23 martie 1945, adoptată de guvernul Vale; SC Daperom Grup Auto SRL. Diverse condus de Petru Groza, ori deciziile atestări documentare. (D.I.G.). ulterioare. Retrocedări selective, către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi alte atestări STRADA VICTORIEI/ŞERBAN documentare. (I.I.Ş.). VODĂ DIN PITEŞTI (1864~). Arteră centrală de circulaţie, numită, cotidian, Strada STRĂTILĂ, Valentin Şerban (n. Mare, adiacentă bisericii Sfântul Gheorghe, Piteşti, Argeş, 10 iunie 1943). Matematician, ctitoria domnului Ţării Româneşti, Constantin profesor universitar, cercetător. Şcoala Medie Şerban (v.), altor repere urbane importante. Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Reprezentări cartografice (1791, 1835, 1885): Piteşti (1961), Universitatea din Bucureşti Drumul către Curtea de Argeş; Strada Poştei; (1966). Doctorat, matematică, Bucureşti Uliţa Mare. Denumirea, Şerban Vodă, din (1973). Activitate în Capitală: Institutul de Culoarea roşie, listată arhivistic, în 1869. Matematică al Academiei Române (1967- Actuala denumire din 1950. Sistematizări 1975); Institutul de Fizică Atomică (1975- succesive: alinierea caselor (secolele XVIII- 1977); Departamentul de XIX); canalizare subterană (1862); iluminat Matematică/INCREST (1977-1990). Prestaţii electric (1913); bombardament (6 mai 1944); didactice, universităţi din: Bucureşti (1979-
121 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
1989, 1994) şi Timişoara, (1994-1995), Activitate didactică, unităţi şcolare din Turnu România; Orleans (1990, 1994), Franţa; Severin, (Mehedinţi); Ploieşti (Prahova); California (1991), Nevada (1991-1992), Piteşti (Argeş); Găeşti (Dâmboviţa); Louisiana (1992-1993), Statele Unite ale Bucureşti (1924~1970) şi de cercetare, Americii. Conducător de doctorat (1989). Institutul de Lingvistică, Institutul de Istorie Volume importante: Lectures on von Literară şi Folclor, Bucureşti (1955~1968). Neumann Algebras/Lecţii de algebră von Volume importante: Pagini de critică Neumann (1975, 1979, în colaborare); literară, I (1938), II (1968), Clasicii noştri Modular Theory in Operator Algebras (1943, 1969), Literatura română (1981). Studii, articole, referate, comunicări. contemporană (1943), Istoria literaturii Iniţiator şi moderator, importante reuniuni române moderne (1944, în colaborare), tematice naţionale sau internaţionale, Versificaţia românească (1966). Rubrici colaborator, edituri din România, Anglia, permanente, revistele: Adevărul literar şi Germania (cărţi, reviste). Membru diverse artistic, Convorbiri literare, România foruri autohtone sau continentale de profil, literară, Sburătorul, Timpul, Cugetul alte aprecieri publice. (E.F.H.). românesc, Kalende, Revista Fundaţiilor, Luceafărul, Tribuna, Limba Română. STRÂMBEANU – WEIGEL, Iuliana Numeroase traduceri, studii personalizate, Julieta I. (n. Bucureşti, 3 martie 1940). dicţionare, note, comentarii, cronologii. Actriţă de teatru, film, televiziune. Activitate Valoroase reeditări postume, versuri, Ritm la Piteşti, Argeş (1965-1983). Liceul în imanent (1971), Poezii (1982). Director, Capitală, Institutul de Artă Teatrală şi Editura Univers (1968-1970). Importante Cinematografică Ion Luca Caragiale (1961), recunoaşteri contemporane. Membru, Clasa Dina Cocea, Bucureşti. Succesiv: Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Teatrul de Stat din Baia Mare, Maramureş Bucureşti, Uniunea Scriitorilor din România, (1961-1965); Teatrul Alexandru Davila, Societatea Europenă a Criticilor Literari, Piteşti (1965-1983); Teatrul de Comedie, Premiul Criticii, Uniunea Scriitorilor (1965). Bucureşti (1983-1997). Roluri de referinţă: Casă memorială (1971), Şcoală eponimă, Carmen (Cita, Victor Ion Popa); Miţa (D-ale Teiu, Sală de lectură, Fond de carte, Carnavalului, Ion Luca Caragiale); Maria Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu, Argeş, (Maria şi copiii ei, Osvaldo Dragun); Piteşti. Contribuţii speciale privind evaluarea Serafima Pavlovna (Roman sentimental, creaţiei literare naţionale, reliefarea operei Vladimir Konstantinov); Dorina (Tartuffe, clasicilor, diversificarea spiritualiăţii Molière). Colaborări cu case de film şi postbelice. (S.D.V.). studiouri de televiziune din Bucureşti. Consemnări critice favorabile. Membră, STRICHER, Petre P. (n. Bucureşti, 30 Uniunea Teatrală din România, alte aprecieri iunie 1939). Inginer, construcţii publice. (I.G.F.). hidroenergetice, manager. Stabilit în Argeş, din 1961. Liceul Gheorghe Şincai, Bucureşti STREINU, Vladimir/IORDACHE, (1956). Facultatea de Construcţii, Timişoara Nicolae S. (Teiu, Argeş, 23 mai 1902 - (1961). Inginer, şef - lot, şef - şantier, Bucureşti, 26 noiembrie 1970). Membru post- Antrepriza de Construcţii Hidroenergetice mortem al Academiei Române (24 martie Argeş (1961-1969, 1977-1992), şef - şantier, 2006). Scriitor, traducător, profesor, editor. amenajările de pe Someşul Mic (1969-1976), Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1920), Bolboci, pe râul Ialomiţa (1976-1977). Universitatea din Bucureşti (1924), Director fondator SC Cadiv SA, Corbeni, specializări, Franţa (1926-1927), Italia (1943). Argeş (1992-2001). Viceprimar, Corbeni Doctorat, filologie modernă, Iaşi (1947). (2000-2003). Diriginte de şantier, SC
122 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Hidroelectrica, Curtea de Argeş (2003-2007). Auto/Întreprinderea de Autoturisme, Contribuţii directe la: executarea aducţiunii Colibaşi/Mioveni, Argeş (1968-1982); Baciu-Valea cu Peşti, construirea barajelor director tehnic, Centrala Industrială de Baciu, Vâlsan, Dobroneagu, Mărăcineni Autoturisme, Piteşti (1982-1989); director, (Argeş), Drăgăneşti (Olt), Rusăneşti, Zăvoiul Întreprinderea de Autoturisme, Colibaşi/ Orbului, Ogrezeni, realizarea centralelor Mioveni (1990-1991); director general, SC Vâlsan şi Voineşti, Lereşti (unicat tehnic în Automobile SA, Colibaşi/Mioveni (1991- România). Studii, analize, rapoarte, reuniuni 2002); vicepreşedinte: Consiliul de tematice naţionale. Promovarea economiei de Administraţie, Compania de Automobile piaţă în construcţii, reabilitarea unor obiective Dacia – Renault SA, Mioveni (2002~); hidroenergetice tradiţionale din Argeş- Centrul Renault Technologie Roumanie, Titu, Muscel, relansarea contemporană a localitaţii Dâmboviţa (2007~). Temporar, director, Corbeni. Aprecieri publice. (G.N.P.). Întreprinderea de Autoturisme, Timişoara (1989-1990). Contribuţii efective la: STRICKER, Joseph (Sfârşitul realizarea automobilelor din gama Dacia şi secolului XIX – Începutul secolului XX). derivate; diversificarea exportului; menţinerea Medic, chirurgie. Originar din Transilvania. ritmului fabricaţiei în etapa trecerii la Stabilit la Piteşti, Argeş, înainte de 1877. economia de piaţă; privatizarea unităţii prin Studii liceale şi universitare, Imperiul infuzia capitalului francez. Exponent în Habsburgic. Activitate specializată, Piteşti, domeniu. Preocupări didactice: Institutul de Leordeni, localităţi apropiate din Argeş, Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti Muscel, Dâmboviţa. Distinct: îngrijirea (1973~2002). Volume importante (în răniţilor aduşi de pe frontul Războiului colaborare): Elemente de proiectare a Independenţei României (1877-1878), dispozitivelor (1985); Proiectarea Spitalul Leordeni, Muscel, iniţiator, Nicolae dispozitivelor pentru maşini unelte (1995). Kretzulescu (v.), case proprii. Succese Numeroase studii, articole, analize, rapoarte, recunoscute. Diverse atestări documentare, interviuri, emisiuni media, reuniuni tematice consemnări memoriale, nominalizări în naţionale sau internaţionale, negocieri, domeniu. Aprecieri comunitare antume şi saloane, expoziţii externe. Inovaţii şi invenţii postume. (C.G.C.). brevetate. Implicări constante în viaţa Cetăţii, preşedinte, Fotbal Club Argeş, Piteşti (1990- STROE, Constantin N. (n. Hulubeşti, 2000). Membru fondator, cunoscute asociaţii Dâmboviţa, 24 martie 1942). Inginer, profesionale autohtone şi continentale, alte construcţii de maşini, manager, inovator, aprecieri publice. (D.D.I.). inventator, publicist. Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1968. Şcoala Medie/Colegiul Ienăchiţă STROESCU, Nicolae Marius N. (n. Văcărescu, Târgovişte, Dâmboviţa (1962), Leordeni, Argeş, 24 februarie 1954). Inginer Institutul Politehnic, Bucureşti (1967). agronom, manager, publicist. Liceul Teoretic Doctorat, ştiinţe tehnice, Bucureşti (1981). Ion Mihalache, Topoloveni, Argeş (1973), Specializare, industria de automobile. Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu Exprimări externe, numeroase state din: Bucureşti (1985). Specializare, managementul Africa, America de Nord, America de Sud, dezvoltării rurale. Activitate succesivă: Asia, Europa. Activitate productivă, iniţial, fabricile de ţigarete, Râmnicu Sărat, Buzău Uzina Metalurgică, Târgovişte (1959-1962); (1985-1986) şi Bucureşti (1986-1990); Uzina Mecanică, Teleajen, Prahova (1967- inginer şef, Cooperativa Agricolă de 1968). Distinct, Platforma Industrială Piteşti- Producţie, Leordeni, Argeş (1990); inginer, Est: tehnolog, şef, Secţia Sculărie, inginer-şef, Centrala Tutunului, Bucureşti (1990-1991); Fabrica de Maşini Unelte, Uzina de Piese director, Regia Autonomă/Societatea
123 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Naţională Tutunul Românesc, Bucureşti Spitalul; Revista Sanitară Militară, (1991-1997;1999-2001), Fabrica Fermentare Bucureşti. Reuniuni tematice naţionale şi Tutun, Titu, Dâmboviţa (1997-1999; 2001- internaţionale. Contribuţii la evoluţia 2006); director executiv, Agenţia de Plăţi şi medicinii militare în perioada interbelică. Intervenţie pentru Agricultură/APIA, Centrul Membru, diverse asociaţii profesionale în Judeţean Argeş (2006~). Volum important: domeniu, colonel, alte aprecieri publice Tehnologii de cultură a tutunului în antume şi postume. (C.G.C.). România (1997). Studii, norme tehnice, rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi STUDII ŞI COMUNICĂRI – internaţionale, emisiuni media. Contribuţii MUZEUL DIN CÂMPULUNG (1981~). directe la derularea acţiunii de sprijinire Volum ştiinţific, editat, periodic, de Muzeul financiară a agricultorilor din fonduri Orăşenesc/Municipal Câmpulung, Argeş, europene şi bugetul naţional în zona Argeş- redactor responsabil, Ştefan Trâmbaciu (v.). Muscel. Aprecieri publice. (C.D.B.). Din 2001, subtitlul: Revistă de Istorie a Muscelului. În cuprins: documente inedite; STROESCU, Vasile Ş. (n. Oneşti, relatări privind rolul Curţii voievodale Bacău, 9 decembrie 1962). Inginer mecanic, medievale de la Câmpulung pentru evoluţia manager. Stabilit în Argeş, din 1987. Liceul generală a Ţării Româneşti; genealogii Nicolae Bălcescu, Colegiul Ion C. Brătianu, domneşti; instituţii urbane; evenimente de Piteşti (1981), Facultatea Utilaj Tehnologic, rezonanţă desfăşurate în zonă; aspecte Institutul Politehnic, Bucureşti (1987). economice, sociale, culturale, religioase; Activitate specializată: Şantierul Tunele Căi etnografie; personalităţi. Autori din Brăila, Ferate, sectorul Ciofrângeni, Argeş (1987- Bucureşti, Călăraşi, Câmpulung, Constanța, 1991, şef atelier); SC Dacotrans SA, Curtea de Argeş, Goleşti (Ştefăneşti, Argeş), Mioveni, Argeş (1991-1996, director adjunct, Gorj, Piteşti (Argeş), Ploieşti (Prahova), director); SC Automobile SA, Mioveni (1996- Târgovişte (Dâmboviţa), Republica Moldova, 1998, consilier); Agenţia Judeţeană pentru Sibiu, Vâlcea. Imprimare, tipografii din Ocuparea Forţei de Muncă, Argeş (1998- Bucureşti, Câmpulung, Piteşti. Sursă 2007, şef serviciu, director adjunct, director bibliografică importantă pentru volume de executiv); Casa Judeţeană de Pensii Argeş sinteză. (M.D.S.). (2007 ~), consilier superior. Analize, rapoarte, interviuri. Membru, diverse asociaţii STUDII ŞI COMUNICĂRI – profesionale în domeniu. Aprecieri publice. MUZEUL DIN CURTEA DE ARGEŞ (D.D.I.). (1980~). Volum ştiinţific, editat, periodic, de Muzeul Orăşenesc/Municipal Curtea de STROIAN, Nicolae (Muşăteşti, Argeş, Argeş, redactor responsabil, Nicolae 1888 – Bucureşti, 1969). Medic militar, Moisescu (v.). În cuprins: documente inedite; interne, publicist. Facultatea de Medicină, relatări cu conţinut istoric, etnografic, Bucureşti (1912). Stagiu, Institutul Pasteur, religios; genealogii voievodale; rapoarte Paris, Franţa. Activitate specializată în arheologice; numismatică; artă populară; România, şef, spitalele militare din Braşov, evoluţii urbane în domeniile învăţământului, Tiraspol (Basarabia), Vatra Dornei (Suceava), sănătăţii, arhitecturii; portrete. Autori din Călimăneşti (Vâlcea). Combatant, Al Doilea Bucureşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Război Mondial, Frontul de Est (1941-1944). Goleşti (Ştefăneşti, Argeş), Piteşti (Argeş). Scrieri importante: Tuberculoza la recruţi şi Imprimare, tipografii din Târgovişte metodele de diagnosticare la încorporare (Dâmboviţa) şi Bucureşti. Sursă bibliografică (1932); Exantem urticarian in paludism importantă pentru volume de sinteză. (1934). Studii şi articole, periodicele: (M.D.S.).
124 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
pomicultura; descrierea constituirii şi STUDII ŞI COMUNICĂRI – evoluţiei patrimoniului propriu (amenajări MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ (1968~). pavilionare, construcţii în aer liber, depozite Volum tematic interdisciplinar, apărut sistematizate, terenuri cultivabile); periodic, lucrări ştiinţifice prezentate la consemnări memoriale. Texte susţinute, de sesiunile de referate anuale (1970~), regulă, în cadrul sesiunilor tematice, intitulate, din 1977, Etnosinteze şi ecosinteze desfăşurate, constant, după 1966. Autori carpatine. Redactori responsabili (succesiv): reprezentând principalele centre de cultură ale Radu Stancu (v.); Spiridon Cristocea (v.). ţării, deschidere continentală. Imprimare, Serii distincte: Istorie, coordonator, Spiridon tipografii din Bucureşti, Sibiu, Piteşti. Suport Cristocea, pentru 2013, Nr. XXII; Ştiinţe documentar pentru: informarea specialiştilor naturale, coordonatori, Radu Stancu, Radu şi a celorlalţi cititori; elaborarea unor Gava (v.), Daniela Ileana Stancu, în 2013, Nr. monografii, lucrări de licenţă, disertaţii XXI. Generice: Argessis (1995-2002); masterale, teze de doctorat. Lansare editorială Argesis (2003~). Tipografiere, Bucureşti şi în contextul reuniuniunilor tematice naţionale Piteşti (Argeş). După 2006, imprimare, sau internaţionale organizate la Goleşti, ori Editura Ordessos, Muzeul Judeţean Argeş. Piteşti. (M.D.S.). Conţinut polivalent: arheologie, arhivistică, numismatică, documente medievale, analize STUDIOUL DE TEATRU 125, privind evoluţia zonei Argeş-Muscel, în PITEŞTI (1977~). Spaţiu special amenajat la perioadele modernă şi contemorană, ecologie, etajul IV al Teatrului Alexandru Davila din protecţia mediului, botanică, zoologie, localitate, după proiectele actorului Liviu restaurare, patrimoniu, evocări personalizate, Ciulei şi scenografului Dan Jiteanu cronici. Texte semnate de academicieni, (Bucureşti). Inaugurare: 3 iulie 1977, director, universitari, cercetători din principalele centre Constantin Zărnescu (v.), cu spectacolul urbane ale României, invitaţi externi. Suport Strada iubirii, de Angela Bocancea, regizor bibliografic pentru: monografii, lucrări de Alexandru Tocilescu, prezentat de Secţia licenţă, disertaţii masterale, teze de doctorat, Proză din Piteşti. Denumire derivată de la reuniuni tematice naţionale şi continentale, capacitatea sălii amintite (125 de locuri). specializate sau informale. (M.D.S.). Dotări tehnice speciale, scenă, mobilier, decoruri neconvenţionale, anularea distanţei STUDII ŞI COMUNICĂRI - tradiţionale dintre actori şi spectatori. Suport MUSEUM – MUZEUL VITICULTURII ŞI predilect pentru Reuniunea/Festivalul POMICULTURII GOLEŞTI (1974~). Teatrelor de Studio din România, eveniment Volum ştiinţific, editat, iniţial, periodic (1974, organizat, periodic, în reşedinţa Argeşului. 1978, 1980, 1993), apoi, anual (2005 -) de Numeroase comentarii favorabile oportunităţii Muzeul din Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, şi originalităţii iniţiativei amintite. Diverse intitulat MUSEUM, redactor responsabil atestări documentare. (I.G.F.). fondator, Vasile Novac (v.). Coordonare științifică ulterioară, Constantin Iliescu (1993) STUDIOUL DE TEATRU AL (v.), Filofteia Pally (2005~) (v.). Tematică CADRELOR DIDACTICE DIN PITEŞTI distinctă: istorie, etnografie, artă populară, (1974~). Grupare distinctă a iubitorilor de artă muzeografie. În cuprins: documente inedite, şi interpreţilor amatori, iniţiator Eugen Boia referitoare, prevalent, la viaţa şi rolul (v.), din cadrul sindicatului Învăţământ, membrilor familiei Golescu în definirea Piteşti, preşedinte Steliana Stănescu (v.). Data României moderne; prezentarea principalelor înfiinţării: 22 noiembrie 1974. Primul ocupaţii tradiţionale din mediul rural spectacol: Omul care a văzut moartea, de autohton, cu deosebire, viticultura şi Victor Eftimiu (14 mai 1975). Colaborări cu
125 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI mai mulţi regizori şi scenografi profesionişti de la Teatrul Alexandru Davila din Piteşti. STURZA/STURDZA, Constantin R. Numeroase reprezentări scenice. Interpreţi cu (Secolul XX). Mare proprietar funciar din activitate îndelungată: Eugen Boia (v.), Argeş. Întinse suprafeţe de teren, clădiri, alte Constantin Haica, Elvira Moroianu, Dumitru bunuri cu valoare deosebită, localitatea Mateescu, Raisa Doroşenco. Sărbătorirea unui Slobozia, plasa Teleorman, expropriate, sfert de veac de activitate în 1999. După 1 parţial, prin Reforma Agrară din 23 martie aprilie 2003: Studioul de Teatru Tudor 1945, realizată de guvernul condus de Petru Muşatescu din cadrul Centrului Cultural, Groza, ori deciziile ulterioare. Retrocedări Piteşti. Diverse atestări documentare. selective, către urmaşi, după 1990. Surse (I.G.F.). arhivistice şi alte atestări documentare. (I.I.Ş.). STUDIOUL TEATRULUI DE PĂPUŞI AL CADRELOR DIDACTICE SUCEAVĂ, Dragoş Bogdan I. (n. DIN PITEŞTI (1961-1990). Grupare artistică Curtea de Argeş, 27 septembrie 1969). a educatoarelor, învăţătoarelor şi Profesor gradul I, matematică, literat. Fiul lui profesoarelor, aparţinând Sindicatului Ion N. S. (v.). Studii liceale în Capitală (1987, Învăţământ, Piteşti, pasionate de arta Universitatea din Bucureşti (1992). Doctorat, marionetelor. Realizarea periodică a unor matematică, Statele Unite ale Americii spectacole pentru copii sau adolescenţi, regie, (2002). Activitate didactică şi de cercetare, Silvia Constantinescu (v.). Valorificarea instituţii specializate din România (1992- naraţiilor adecvate din opera diverşilor 2005). Stabilit în Statele Unite ale Americii. scriitori români şi străini. Titluri cunoscute: Preocupări redacţionale permanente. Volume Domnul Goe; Scufiţa Roşie; Peştera neagră; importante (proză): Teama de amurg (1990); Turtiţa; Graba strică treaba. Reprezentaţii pe Legende şi eseuri (1995); Năluci şi portrete scenele Teatrului Alexandru Davila, Palatului (2001); Bunicul s-a întors la franceză Culturii, Casei de Cultură a Sindicatelor, (2003); Vremea din timpul diez (2005). cluburilor şcolilor, grădiniţelor, căminelor din Colaborări, revistele: Respiro, Calende, Piteşti, Câmpulung, Costeşti, Curtea de Argeş. Consemnări critice favorabile, alte Argeş, Topoloveni (Argeş), Craiova (Dolj), aprecieri publice. (M.M.O.). Sibiu. Premii, diplome, alte recompense zonale şi naţionale. Consemnări documentare SUCEAVĂ, Ion N. (n. Davideşti, favorabile în presa vremii. (P.A.D.). Muscel, 9 ianuarie 1933). Jurist, profesor universitar, drept public, general, poliţie. STUPARU, Florin P. (Piteşti, Argeş, Şcoala Medie Tehnică de Cărbune, 17 februarie 1956 – Sibiu, 22 decembrie Câmpulung, Argeş (1955), Liceul/Colegiul 1989). Ofiţer de carieră, poliţie, căpitan Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1963), Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi Brătianu, Piteşti (1974), Şcoala Superioară de (1970). Doctorat, ştiinţe juridice, Iaşi (1981). Miliţie, Bucureşti (1978). Activitate Specializare, Ministerul de Interne. Ofiţer de specializată în domeniu, Serviciul de Pază şi miliţie/poliţie: Topoloveni, Argeş (1955); Ordine, Miliţia Sibiu (1978-1989). Implicat în Curtea de Argeş (1955-1972); Piteşti, Argeş confruntările armate pe timpul Revoluţiei (1972-1975, şef); Inspectoratul Argeş (1975- Române din decembrie 1989 la Sibiu. 1976); Inspectoratul Dâmboviţa (1976-1978; Împuşcat mortal, Unitatea Militară 01512. 1981-1986); Găeşti, Dâmboviţa (1978-1981); titlul de Erou – Martir, maior post-mortem, Inspectoratul General, Bucureşti (1986-1990); alte aprecieri publice antume şi postume. Administraţia Naţională a Vămilor, Bucureşti (R.P.C.). (1992-1996), director general adjunct, director
126 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI general. Preocupări didactice: Universitatea SUSENI (Secolul XV~). Comună din Ecologică, Bucureşti (1993-2003); Academia judeţul Argeş, pe râul Dâmbovnic, satele de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Bucureşti Suseni, Burdeşti, Cerşani, Chiriţeşti, (1993-2003), conducător de doctorat. Avocat, Găleşeşti, Odăeni, Pădureni, Strâmbeni, Baroul Bucureşti (1996~). Volume Ştefăneşti, Ţuţuleşti. Suprafaţă: 51,1 km2. importante: În numele adevărului (1991); Locuitori: 5 200 (1971); 3 173 (2008). Tratat de drepturile omului (1995); Atestare documentară medievală: Cerşani Criminalitatea şi organizaţiile internaţionale (1475); Suseni (1505); Găleşeşti (1525). (1997); Tratat de drept internaţional Biserici: Găleşeşti (1753); Odăeni (1860); umanitar (2000), premiul Nicolae Titulescu, Cerşani (1862-1867; 1883); Boereşti (1865); Academia Română, Bucureşti. Studii, Strâmbeni (1881-1883); Ţuţuleştii Vechi articole, analize, rapoarte, reuniuni tematice (1897); Burdeşti (1932-1937). Monumente ale naţionale. Implicări comunitare permanente. eroilor: Suseni (1877; 1913; 1916-1918); Membru, diverse foruri autohtone şi Cerşani (1916-1918); Ţuţuleşti (1916-1918). continentale în domeniu, alte aprecieri Şcoală (1838); cămin cultural (1948); publice. (A.A.D.). bibliotecă publică (1960). Banca Populară Buna Vestire (1907). Resurse naturale: calcare SUMEDREA, Dorin I. (n. Bran, compacte. Cooperativă agricolă de producţie Braşov, 26 noiembrie 1969). Inginer (1956-1989), asociaţii intercooperatiste: agronom, cercetător ştiinţific gradul I, viticultură şi prestări servicii (1970-1990). manager, publicist. Stabilit în Argeş din 1993. Areal cerealier, legumicol, zootehnic. Turism Liceul/Colegiul Doctor Ion Meşotă, Braşov rural. Traseu rutier şi feroviar spre Piteşti sau (1986), Institutul Agronomic Nicolae Costeşti, staţie de cale ferată. Arhitectură Bălcescu, Bucureşti (1993), Universitatea specifică reliefului de câmpie. Artă populară: Constantin Brâncoveanu, Piteşti, Argeş ţesături de interior, costume, folclor literar, (2001). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti muzical, coregrafic. Scrieri monografice: (2001). Activitate specializată: cercetător Diana Dragomirescu (1993); Gheorghe Pană (1993-2004), şef laborator (2004-2006), (2010); Constantin Nicolae Dinescu; Marius director ştiinţific (2006~), Institutul de Păduraru, George Ungureanu, Dragoş Chistol Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (2013). Valoroase consemnări geografice, Piteşti-Mărăcineni, Argeş. Volume istorice, economice, etnografice. (G.I.C.). importante (autor, colaborare): Pomicultura (2003); Înfiinţarea şi întreţinerea SUTZU, Ioana (Sfârşitul secolului XIX plantaţiilor de prun, cireş, vişin, coacăz - Prima jumătate a secolului XX). Mare negru şi căpşun (2004); Intensivizarea proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe soiurilor de măr cu rezistenţă genetică la de teren, clădiri, alte bunuri cu valoare rapăn (2005); Tehnologii privind obţinerea deosebită, localitatea Izvoru, plasa materialului săditor pomicol organic (2006); Teleorman, expropriate, parţial, prin Legea Aplicarea nămolurilor orăşeneşti ca pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, fertilizant în pomicultură (2008). Numeroase sau deciziile ulterioare, adoptate de guvernul studii, comunicări, reuniuni naţionale şi condus de Petru Groza, sau în etapele internaţionale, proiecte, granturi/contracte de următoare. Retrocedări, către urmaşi, după cercetare (fitotehnia plantelor). Preocupări 1990. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.). didactice, Universitatea din Piteşti (2001- 2002). Expert evaluator (2001~). Membru, diverse societăţi şi organizaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. (C.D.B.).
127 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Corneliu Sachelarie Constantin Sandu
Ioan Săftescu Ion Sălişteanu
Gheorghe Săvulescu C. Constantin Scărişoreanu
128 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Nicolae Schiaucu Dimitrie Scurei
Nicolae Serafim Aurică Simion
Constantin Simionescu Dan Simonescu
129 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Nicolae Simonide Ioan Sion
Ion Sîrbu Victor Slăvescu
Nicolae Spinei Ion Stancu
130 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Radu Stancu Şt. Gheorghe Stănculescu V.
Alexandru Stănescu Constantin Stănescu
George Stănescu Delar Ilie Stănculescu
131 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Florica Steriade Benedict Stoenescu I.
132