Enciclopedia Argeşului Şi Muscelului

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Enciclopedia Argeşului Şi Muscelului ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI 14 februarie 1984), jurnalist, muzeograf; fiica S lui Gheorghe Dinu şi a Corneliei M. D. S.; Liceul Teoretic Ion Mihalache, Topoloveni SACHELARIE (Secolul XVIII~). (2002), Universitatea din Piteşti, Argeş Familie tradiţională din Topoloveni, Muscel. (2006); activitate specializată: Asociaţia Proprietari rurali şi urbani, preoţi, funcţionari Oamenilor de Afaceri Argeş (2007-2008); publici sau de stat, medici, cadre didactice, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, oameni de cultură, economişti, sociologi, Ştefăneşti, Argeş (2008~); studii, articole, psihologi, ziarişti, publicişti, manageri. Mai interviuri, comentarii, traduceri, publicaţiile: cunoscuţi: Scarlat, preot, iniţiatorul Juventus; Orizont economic argeşean; învăţământului din Topoloveni; Nicolae S. Museum; Elena O. M. S. (n. Piteşti, 19 Scărlătescu/Sachelarie (Topoloveni, 1858 - ianuarie 1989), psiholog; Colegiul Ion C. Topoloveni, 11 aprilie 1909), preot, notar, Brătianu, Piteşti (2007), Universitatea din învăţător, Topoloveni, patru fii; Visarion N. Piteşti (2010), stagiu, psihologie clinică, S. S. (Topoloveni, 1894 – 29 octombrie Bucureşti (2012); activitate specializată: 1917), căpitan, erou al Primului Război voluntariat, Spitalul Militar şi Spitalul Mondial; Octavian N. S. S., medic militar; Alexandru Obregia, Bucureşti (2012–2013); Corneliu N. S. (v.); Nicolae N. S. cabinet individual, Piteşti (2013~). Conexiuni (Topoloveni, 1900 - Topoloveni, 1949), şase cu familiile: Dinu şi Badea, (Topoloveni); copii; primar, Topoloveni (1945-1947), Cojanu (Negraşi). Numeroase atestări implicat în realizarea reformei agrare (1945), documentare. Aprecieri publice. (F.C.P.). desfăşurarea primelor alegeri parlamentare postbelice (19 noiembrie 1946), diversificarea SACHELARIE, Corneliu N. economiei locale; preşedinte, Comisia de (Topoloveni, Muscel, 11 noiembrie 1895 – Reformă Agrară; Virgil S. (Topoloveni, 1890 Topoloveni, Muscel, 20 februarie 1949). – Topoloveni, 27 septembrie 1924), medic Învăţător, animator cultural, publicist. Şcoala veterinar, studii liceale în Bucureşti şi Normală/Colegiul Pedagogic Carol I, universitare, la Paris, Franţa; Alexandrina C. Câmpulung, Muscel (1915). Activitate S. (Topoloveni, 30 iunie 1924 – Topoloveni, didactică permanentă. Şcoli din Dâmboviţa 2 aprilie 2010); profesoară, gradul I, limba şi (1915-1916) şi Topoloveni (1918~1949). literatura română; Liceul de Fete/Colegiul Combatant: Primul Război Mondial, Frontul Zinca Golescu, Piteşti (1942), Universitatea din Dobrogea (1916), prizonier în Bulgaria; din Bucureşti (1948); activitate didactică Al Doilea Război Mondial, Serviciul Feroviar permanentă, instituţii de învăţământ din (1941-1945). Preşedinte fondator, Topoloveni; Mihail C. S., funcţionar, frate cu Topoloveni: Căminul Cultural Goleştii Badii Alexandrina C. S.; Cornelia M. D. S. (n. (1927); Societatea Culturală Dumitru Topoloveni, 11 iunie 1946), profesoară, Mihalache (1932); echipa de teatru (1932). limbile română şi franceză; fiica lui M. C. S.; Scriere importantă, Monografia comunei Şcoala Medie Topoloveni (1964), Topoloveni (facsimile). Colaborator, revistele Universitatea din Bucureşti (1969), activitate Muscelul nostru, Vremea Nouă. Pasionat de didactică permanentă, şcolile Vişina, etnografie, folclor, excursii documentare. Dâmboviţa şi Topoloveni, Argeş; Octavian Apropiat idealurilor promovate de Constantin Mihail M. S. (v.); Nifon V. S., jurist; fiul lui Dobrescu-Argeş (v.), Tudor Muşatescu (v.), Virgil S.; Liceul Economic Piteşti, Ioan Răuţescu (v.), Ion Mihalache. Aprecieri Universitatea din Bucureşti; activitate publice antume şi postume. (I.M.D.). specializată instituţii judiciare din Argeş; Mihaela V. S., fiica lui Virgil S., soră cu SACHELARIE, Octavian Mihail M. Nifon V. S.; Maria D. S. (n. Călineşti, Argeş, (n. Topoloveni, Argeş, 14 iulie 1954). 5 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Sociolog, manager, om de cultură. Liceul Dotări minime spectacole susţinute de Teoretic, Topoloveni (1973), Universitatea companii din Bucureşti sau alte centre din Bucureşti (1978). Stagiu în Italia (1992). culturale autohtone. Pentru Piteşti: trupa de Doctorat, sociologie, Bucureşti (2003). varietăţi Nicolae Ionescu (1905); instalaţia Activitate permanentă, Biblioteca Judeţeană cinematografică Fuchs (1909). Clădire aflată Dinicu Golescu Argeş: prelucrare carte (1979- în zona centrală urbană, stil neoclasic 1998); director adjunct (1998-2005); director românesc, edificată la sfârşitul secolului XIX, (2005~). Preocupări didactice, Universitatea proprietar iniţial, Ion Purcăreanu (v.), din Piteşti, Argeş (1998~). Volume devenită, ulterior, Restaurantul Argeş. importante: De la mentalitatea bibliofagă la Retrocedată moştenitorilor (2000), închiriată, Evenimentul Zilei (2002); Probleme de astăzi, unor agenţi economici străini sociologia educaţiei (2002, în colaborare); (parterul). Diverse atestări documentare. Introducere în managementul de bibliotecă (I.G.F.). (2003, în colaborare); Sociologia comunicării (2006, în colaborare); Triunghiul SALA DE SPECTACOLE LA cunoaşterii. Carte, lectură, bibliotecă (2011). HÂRDĂU, PITEŞTI (Sfârşitul secolului XIX Numeroase studii, articole, emisiuni media, – Începutul secolului XX). Spaţiu special reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse amenajat pentru întruniri publice, teme. Colegii redacţionale, revistele: Cultura, reprezentaţii teatrale, reuniuni familiale, Paideia, Biblioteca, Philosophia militans, existent în zona centrală urbană, astăzi, Bibliosphere. Contribuţii la: redefinirea demolat. Suprafaţă utilă, aproximativ 150 m2, caracterului enciclopedic al instituţiei; aranjamente variabile, iluminat rudimentar orientarea programelor educaţionale spre (feştile cu seu, apoi, lămpi cu petrol), cerinţele Uniunii Europene; informatizarea posibilităţi de camuflaj. Stagiuni intermitente, serviciilor pentru cititori; promovarea trupe particulare din Bucureşti, Craiova, imaginii valorilor din Argeş-Muscel. (Dolj), Ploieşti, (Prahova), Piteşti, Argeş. În Membru, Consilul de Conducere, Institutul prim-plan, actorul Ion Anestin (1847-1919), Cultural Român, Bucureşti (2012~), alte interpret remareat în rolul Barbu Lăutaru şi în foruri profesionale în domeniu. Aprecieri partituri oferite de Ion Luca Caragiale. publice. (M.M.S.) Consemnări editoriale, Dumitru Căpitanu, Teatrul Alexandru Davila. Douăzeci de ani de SAIFEREA, Simion (1806 - ?). activitate (1969), alte atestări documentare. Proprietar urban şi rural, preot romano- (I.G.F.). catolic. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Câmpulung, Muscel SALA DE SPECTACOLE (Mahalaua Târgului) şi localităţi apropiate. UNIVERSALA DIN PITEŞTI (1880-1912). Nominalizat în Catagrafia oraşului Locaţie edificată, special, pentru adunări Câmpulung din 1838. Egumen al Mănăstirii publice, reprezentări dramatice, muzicale, de (Bărăţia). Coordonarea activităţii preotului, varietăţi. Proprietar iniţial: Iosif I. Uklar (v.). diaconului, iconomului, slugilor şi sudiţilor de Clădire reprezentativă pentru oraşul Piteşti la abaţie. Diverse atestări documentare. (strada Lascăr Catargiu): 15 loji, 72 de locuri (S.I.C.). rezervate, 42 de locuri Clasa I, 62 de locuri Clasa a II-a, 50 de locuri la galerie; scenă SALA DE SPECTACOLE adecvată, două cabine (actori şi actriţe), lămpi FOSTIROPOL DIN PITEŞTI (1905-1915). cu petrol, alte dotări specifice. Cumpărată, în Spaţiu special amenajat în casele familiei 1890, de Frantz M. Lehrer (v.). Activitate Alexandru Fostiropol (v.), pentru reprezentări profitabilă agreată de Primăria Piteşti (1908). de teatru, film, muzică (strada Şerban Vodă). Spectacole susţinute de companii din Capitală 6 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI şi trupe particulare locale. Folosinţă spectacole. Omologări naţionale şi diminuată după 1909. Spaţiu preluat de noul internaţionale. Distinct: Campionatul patron Günther/Grigore Iuneş (v.), integrat Balcanic de Volei (1985, senioare); Fabricii de Butoaie, Piteşti (1912). Campionatul European de Handbal, România Construcţie existentă şi astăzi, strada - Danemarca (1993, seniori); Campionatul Crinului. Diverse atestări documentare. European de Volei (1997, junioare II). (I.G.F.). Complementar, Sala de Atletică Grea (1978). Beneficiar: Consiliul Judeţean pentru SALA JINGA DIN CÂMPLUNG Educaţie Fizică şi Sport Argeş; Direcţia (1941~). Spaţiu urban, amenajat pentru Judeţeană de Tineret şi Sport Argeş. Diverse reprezentaţii cinematografice, teatrale şi atestări documentare. (N.M.I.). muzicale, întruniri publice, alte reuniuni comunitare. Spectacole susţinute de companii SALONUL CĂRŢII ARGEŞENE din Bucureşti, Braşov, Craiova (Dolj), (2006~). Reuniune culturală de referinţă, Târgovişte (Dâmboviţa), concerte ale integrată Sărbătorilor Argeşului şi Muscelui, formaţiilor corale din Piteşti (Argeş) şi iniţiată de Biblioteca Judeţeană Dinicu Câmpulung (Muscel), filme artistice sau Golescu, Piteşti, director, Octavian Mihail documentare, conferinţa sub egida Ligii Sachelarie (v.). Ediţii anuale. Expoziţii Culturale, Ateneului Popular, societăţilor de tematice interdisciplinare, standuri cu vânzare turism, reuniuni politice, edilitare, electorale. amenajate de edituri din Piteşti şi Bucureşti, Locaţie devenită, prin naţionalizare (3 întâlniri cu cititorii, lansări de autor, recenzii, noiembrie 1948), cinematograful Victoria. cronici, dezbateri literare, tehnice, economice, Reabilitări şi dotări ulterioare, sporirea eclesiastice. Periodic, Salonul de Carte gradului de confort, introducerea noilor Argeş, iniţiatorii (1998; 1999), Inspectoratul tehnologii, pentru proiectarea
Recommended publications
  • Revistă Editată De Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti
    STRATEGII MANAGERIALE MANAGERIAL STRATEGIES Revistă editată de Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti nr. 1 / 2008 Editura Independenţa Economică Director : Prof. univ. dr. Alexandru Puiu Redactor-şef : Lect. univ. dr. Cristinel Munteanu Tehnoredactare computerizată : Lect. univ. dr. Cristian Morozan Colegiu de redacţie : Prof. univ. dr. Ion Scurtu Prof. univ. dr. Mircea Ciumara Prof. univ. dr. Niţă Dobrotă Prof. univ. dr. Dumitru Ciucur Prof. univ. dr. Ovidiu Puiu Prof. univ. dr. Marius Gust Prof. univ. dr. Iuliana Ciochină Conf. univ. dr. Mihaela Asandei Conf. univ. dr. Silvia Dugan Conf. univ. dr. Elena Enache Conf. univ. dr. Nicolae Grădinaru Conf. univ. dr. Tudor Pendiuc Conf. univ. dr. Radu Pîrvu Conf. univ. dr. Dorian Rais Conf. univ. dr. Aurel-Gabriel Simionescu Autorii îşi asumă deplina responsabilitate în ceea ce priveşte materialele publicate. Editura „Independenţa Economică” 2008 Piteşti, Calea Bascovului nr. 2A Tel./Fax: 0248/21.64.27 Editură acreditată de către C.N.C.S.I.S. iciun material nu poate fi reprodus fără permisiunea scrisă a Editurii. ISSN 1844 – 668X CUPRIS CUVÂNT ÎNAINTE........................................................................................................................... 5 ALEXANDRU PUIU, IULIANA SCĂRLĂTESCU – Delimitări teoretico-metodologice pentru elaborarea strategiei municipiului Piteşti. O schiţă de Analiză S.W.O.T....................... 9 CONSTANTIN NICOLESCU – Dezvoltarea judeţului Argeş în perioada 2008-2012 ................... 18 TUDOR PENDIUC, ADRIAN OPRESCU – Dezvoltarea
    [Show full text]
  • Ziua Naţională a României
    Magazin al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea furtunilorCadran militar buzoian Anul VII, nr. 16, decembrie 2014 ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI www.fundatia-averescu.ro AGENDA FUNDAŢIEI Străjer în calea furtunilor SUMAR - EDITORIAL - - General de brigadă dr. Lucian Foca - Trepte către Marea Unire (1) - AGENDA FUNDAŢIEI - - Onor la veterani sub falduri tricolore (2) - Veterani la centenar (4) - Trecea fanfara militară (6) - EVENIMENT - Adresa: Buzău, str. Unirii nr. 140 - Martiriul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi (7) Tel. 0735233264 - Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Onorul militarilor din garnizoana www.fundatia-averescu.ro Buzău (8) - General de brigadă dr. Lucian Foca, Simpozionul omagial „Cinstire Sfinţilor Director: gl. bg. dr. Lucian Foca Martiri Brâncoveni” - Constantin Brâncoveanu - militari şi ctitorii din ţinutul Buzăului (10) COLECTIVUL DE REDACŢIE - ISTORIE, CULTURĂ - Redactor-şef: - Preot profesor dr. Mihail Milea, Martiriul Sfinţilor Brâncoveni – cea mai lt. col. Romeo Feraru frumoasă icoană de jertfă a neamului nostru românesc (15) Redactor-şef adjunct: - Locotenent-colonel Cristian Cîrjău, Carol I al României (1866 – 1914) (19) Emil Niculescu - Elev Daniel Stînă, profesor drd. Dragoş Curelea, Activitatea generalului Secretar de redacţie: Alexandru Averescu, în perioada decembrie 1916 – iulie 1917 (28) plt.adj.pr. Sandu Popa - General-maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Conservarea şi edificarea memoriei eroice a românilor (35) Redactori: - Viorel Frîncu, Presa din Buzău şi Râmnicu Sărat în perioada neutralităţii preot militar Alexandru Tudose României (1914-1916) (39) Viorel Frîncu - Profesor Emil Niculescu, Comemorare 125 - Mihai Eminescu (44) Prelucrare grafică şi procesare text: - Profesor Emil Niculescu, Comemorare 125 - Ion Creangă (48) m.m. cls.a I-a Iulian Cadulencu - Colonel dr.
    [Show full text]
  • Document Final Fara Opris.Indd
    editorial M E S A J U L ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL TRANSMIS CU OCAZIA ANIVERSĂRII A 170 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA ARMEI ARTILERIE a 10 noiembrie se împlinesc 170 de ani de existenţă a artileriei române moderne, eveniment important pentru dezvoltarea instituţiei militare române. Decizia Ldomnitorului Gheorghe Bibescu de înfiinţare a primei baterii de artilerie, pe principii organizatorice moderne, a reprezentat actul de renaștere al artileriei, ca armă de sine-stătătoare. Această dată, cu profundă semnificaţie afectivă pentru artileriști, a reprezentat totodată renașterea artileriei, continuarea tradiţiilor sale de luptă, făurite pe câmpurile de bătălie începând cu secolul al XV-lea. Tunarii lui Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeș, Ștefan cel Mare, Petru Rareș au contribuit substanţial la înfăptuirea dezideratului de libertate al poporului român, la obţinerea marilor biruinţe pentru apărarea pământului strămoșesc și a fiinţei noastre naţionale. Memorabilele salve de tun de la Calafat din anul 1877, ce au marcat începutul Războiului de Neatârnare vor avea un ecou veșnic în sufletul românilor. De asemenea, faptele de vitejie ale artileriștilor de la Plevna, Vidin și Smârdan și mai apoi din cele două conflagraţii mondiale vor rămâne înscrise cu litere de aur în frământata istorie a neamului românesc. De-a lungul anilor, „tunarii” s-au impus în conștiinţa afectivă a neamului românesc printr-o pleiadă de spirite alese, cum ar fi savantul de renume mondial Henri Coandă, generalii Gheorghe Manu, Constantin Coandă, Constantin Christescu, Eremia Grigorescu, Toma Ghenea, Ștefan Burileanu, Vasile Negri și oameni de artă ca Ion Jalea și Vida Gheza. Spiritul enciclopedic, rafinamentul intelectual, atașamentul faţă de glia și spiritualitatea românească îi onorează și vă obligă pe dumneavoastră, continuatorii tradiţiilor, la intensificarea eforturilor pentru amplificarea prestigiului armei căreia îi aparţin.
    [Show full text]
  • Cronica Vrancei VI, 2006
    MD�eul Vraneei �R�NI�ft "!."� "RftN��I http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei VI Coordonator: Horia Dumitrescu Editura PALLAS Focsani • 2006 http://cimec.ro '/ http://muzeulvrancei.ro Consilier editorial Horia Dumitrescu Culegere text Nina Hapău Corectura Horia Dumitrescu Nicoleta Negrut Tehnoredactarehttp://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro' Cuprins Argument ................................................................................................................. 7 ing. Aurora-Emilia Apostu Inventarul arheologic al localităţilorjudeţului Vrancea (III) ............... 9 ing. Aurora-Emilia Apostu Vechi aşezări omeneşti în zona Focşani ................................................... 45 dr. Horia Dumitrescu Vrancea şi Expoziţia Universală de la Londra din anul l862 .................. 56 prof. Dumitru Huţanu Începuturile presei scrise laFocşani ............................................................. 63 prof. Ionuţ Iliescu Inaugurarea monurnentului lui Ştefan cel Marede la Bârseşti .................... 66 prof. Dumitru Huţanu Vasile Pârvan şi Marin Simionescu-Râmniceanu. O mare prietenie reflectatăîn corespondenţă ........... ........ ............ ...... ................................... ........... 8 3 prof. Dumitru Huţanu Însemnări despre Ion Roată .............................................................................. 99 dr. Horia Dumitrescu Campania din anul1916 înVrancea ................................................................ 1 07 prof. Dumitru Huţanu Campania militară
    [Show full text]
  • C-Pantazi-Memorii
    ©P General de corp de armata CONSTANTIN PANTAZI cutRC 4101, NEM/ 11 ` -'1* k A NILNLSNINNj .11)..341178 p Memoriile ministrului de Razboi S: al Romaniei in anii 1942-1944 O E www.dacoromanica.ro o 1 ACADEMIA ROM/14i' NA INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI CONSTANTIN PANTAZI Cu Mareplul Nina la mourte www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI © Editura PUBLIFEROM 1999 ISBN: 973 - 97351 - 1 - 8 www.dacoromanica.ro CONSTANTIN PANTAZI Ministru de RAzboi 1942-1944 Cu illareplui pihni la mane memorei Text stabilit, editie de ALEXANDRU V DITA- Studiu introductivi note de ADRIAN PANDEA CUVii NT NAINTE de DAN PANTEA Editura PUBLIFEROM .Bucurqti 1999 www.dacoromanica.ro Redactare, tehnoredactare §i conceptie grafica: CEZAR-OCTAVIAN DITA www.dacoromanica.ro CUVANT INAINTE Cu prezentul volum Editura Publiferom deschide un program editorial prin care dore§te sa aduca la cuno§tinta publicului cititor §i cercetatorilor lucrari destinate a fi de referinta in domeniul istoriei. Deoarece personal apartin unei confrerii intelectuale fara legaturi evidente cu mediul umanist, istoria ma intereseaza doar in masura in care imi poate oferi explicatii viabile pentru start de lucruri contemporane perioadei de Limp in care traim. Prin urmare, nu am in lumea trecutului nici simpatii nici antipatii, ci manifest doar o acuta dorinta de cunoa§tere prag- matics asupra celor intimplate, cunoa§tere pe care simt Ca istoricii nu mi-o pot satisface in deplinatate, pentru ca istoricilor le place istoria. Iar cand in fiinta exists sentiment, rezultatul cercetarii implica subiectivitate, deci este viciat, cum viciat este atunci cand istoricul suprapune moralitatea timpului sau peste moralitatea inaintgilor.
    [Show full text]
  • Revista Centrului De Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe Cu Armata României „General Paul Teodorescu” Anul III, Nr
    Revista Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” Anul III, nr. 1 (3) / 2016 Anul III, nr. 1(3)/ 2016 Anul III, nr. MISIUNEA ACADEMIA OAMENILOR DE ARHIEPISCOPIA ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA RÂMNICULUI CENTRUL DE CERCETARE A CONLUCRĂRII BISERICII ORTODOXE CU ARMATA ROMÂNIEI ,,GENERAL PAUL TEODORESCU” CU SEDIUL LA MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN Consiliul științific Conducerea centrului • Înaltpreasfinția Sa Varsanufie Gogescu, Director onorific: Preasfințitul dr. Emilian Lovișteanu. Arhiepiscopul Râmnicului. Director: prof. univ. dr. Valentin Ciorbea. • Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, Manager: Maica stareță Stavroforă Emanuela Oprea. președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie. Secretar: dr. Luminița Giurgiu. • Preasfințitul dr. Emilian Lovișteanu, Episcop Vicar al Arhepiscopiei Râmnicului. • Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din România; Universitatea „Ovidius“ din Constanța. • Lector universitar dr. Florian Bichir, membru al Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. • Comandor dr. Olimpiu Glodarenco, director al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I‘’. • Maica stareță Stavroforă Emanuela Oprea, Mănăstirea Dintr-un Lemn. • Dr. Vasile Ciobanu, cercetător științific gradul I, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Academia Română. • Prof. univ. dr. Ion Giurcă, Universitatea „Hyperion“ București. • Dr. Silviu Moldovan, seful Compartimentului de Cercetare
    [Show full text]
  • Errors of Commission: EU Accession and the Struggle Against Corruption in Romania
    Errors of Commission: EU Accession and the struggle against corruption in Romania by Andrea Wagner A thesis submitted to the Faculty of Graduate and Postdoctoral Affairs in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in Political Science Carleton University Ottawa, Ontario ©2016 Andrea Wagner 1 ABSTRACT The dissertation explores corruption in Romania during its transition from communism to democracy as well as the European Union's (EU) efforts to curtail it and their consequences. It applies a theoretical framework that draws insight from three literatures: those relating to rent- seeking and corruption, the EU accession process and path-dependence. The dissertation demonstrates that corrupt practices in post-communist Romania are embedded in clientelistic structures originating in communist-era patron-client relations. The dissertation examines the incentives and opportunities that underpin corruption and the mechanisms for curbing it in three distinct periods: post-transition, pre-EU and post- EU accession. In that process, the author identifies and analyzes the range of endogenous and exogenous factors that gave an impetus to anticorruption reforms. The findings reveal that neither democratization nor marketization was able to undermine the persistent treatment of the state as the propertied possession of the political elite. The EU largely misunderstood corruption in Romania and underestimated the resourcefulness of a domestic elite determined to defend its privileges even after EU accession, while misconstruing the nature of the transition in Romania. The dissertation highlights the importance of a better understanding of corruption in post- communist countries, and demonstrates the constraints and impact of EU Commission policies on the evolving Romanian polity.
    [Show full text]
  • Despre Viciu
    C „Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decât atât“ - Petru Rareº M Y K ANUL II, NR. 11 (23) Revistã lunarã editatã de FUNDAÞIA „PETRE IONESCU-MUSCEL“ DOMNEªTI - ARGEª Noiembrie 2008 Despre frumuseþea locurilor ºi a oamenilor DOMNEªTI – SAT ÎN ISTORIE, VIITOR ORAª De dragull ttãu,, o satt,, Domneºttii,, Cu un ttrecutt urziitt de vrajjã Bãttrâniiii azii ne spun poveºttii Iar Râull Doamneii sttã de sttrajjã.. TABLETA EDIÞIEI LA REVEDERE, DESPRE VICIU PRIETENE! Începând de azi, viaþa ne va fi mai Iubesc viciile, fiindcã mi-e fricã de mã tãvãlesc în Eul pasiunii izbãvit de tristã, fiindcã de Sfântul Andrei, cultura sfinþenie. Nostalgia dezmãþului duce la seducþiile gramaticii amorþite de „României Tainice” a rãmas fãrã pãstor. adevãr. Iatã de ce-l urãsc pe Kant, obsesia logicii. Sentimentul nu mã Artur Silvestri, cel de-al ºaselea patriarh moralistul! Construieºte o lume fãrã poate salva, ci ofili. al nevoii noastre de înþelepciune a plecat dezgust, fãrã geamãt. Existenþa purã e Sã cuget pentru a crede cã exist? întru Adevãrul, Calea ºi Viaþa neamului dincolo de „cerul înstelat ºi de legea Teologia viciului este un principiu etic acesta rãtãcit parcã dinadins în mirarea moralã-n mine”. Nuditatea amantei ce nu are nevoie de raþiune. Ea se „elitei de mahala”. ce-ºi desfatã înclinaþiile e mai dulce relevã simþului, singurul altar în care Sã credem în fãptuirile sale - decât slova raþiunii. Doar ruina cãrnii poþi gusta împãrtãºania lãuntricã a „scrisoarea de semne” a rostului îþi trezeºte conºtiinþa finitudinii. Te Sinelui sinucis în imunitatea însuºit al fiinþei vremelnice. Artur Silvestri scoate din ordinea lumii, domesticã a Cuminþeniei.
    [Show full text]
  • INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE Momente Din Istoria Poporului Român (Fond XIII)
    NR. INVENTAR: 3550 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE Momente din istoria poporului român (fond XIII) INVENTAR Anii extremi: 500 î.H - 1978 544 u.a. PREFAŢĂ Informaţii asupra instituţiei creatoare şi a fondului deţinut de Arhivele Naţionale pot fi regăsite în prefaţa inventarului nr. 3229 a fondului Institutul de Studii Istorice şi Social - Politice – Fototeca - Portrete. Arhiva Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice a trecut în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române în anul 1990, iar în decembrie 2000 a fost preluată de către Arhivele Naţionale. Această arhivă este formată din două părţi: arhiva istorică şi arhiva curentă. La rândul său, arhiva istorică este constituită din: documente scrise, manifeste, broşuri, fluturaşi, presă ilegală, afişe, benzi de magnetofon, fotografii, microfilme etc. Documentele ce fac parte din arhiva istorică au fost grupate de către creator, în funcţie de genul documentelor sau de informaţiile cuprinse în acestea. Acest proces nu s-a finalizat cu înregistrarea lor ca fonduri sau colecţii distincte, ele făcând parte din fondul Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice. Mai mult chiar, o parte din documente au fost date în cercetare încă din perioada anterioară desfiinţării instituţiei. Necesităţi de ordin practic, ce privesc regăsirea unităţilor arhivistice, indiferent de epoca în care au fost cercetate, ne determină să păstrăm actuala formă de organizare a documentelor. În anul 2014, s-au ordonat documentele structural, în funcţie de datele de identificare menţionate pe coperţile unităţilor arhivistice. Pe parcursul operaţiunii de ordonare au fost identificate, între documente, formele de evidenţă întocmite de către creator.
    [Show full text]
  • Stalingrad – General Maior (R) Dr
    SUMAR • Dosar: 70 de ani de la Bătălia de la Stalingrad – General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Dosar „Stalingrad” ........ 1 – General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Romanians at Stalingrad. Myth and Reality ....................................................................................................... 3 – ADRIAN PANDEA – Stalingrad – moment de cotitură în relaţiile dintre REVISTA DE ISTORIE România şi cel de­al Treilea Reich ....................................................................... 14 MILITARĂ – PETRE OTU – Un proiect eşuat. Grupul de armate „Mareşal Antonescu” ............................................................................................................ 25 Publicaţia este editată de – SORIN TURTURICĂ – Aeronautica militară română în Bătălia Minis terul Apărării Naţionale, Stalingradului, septembrie­decembrie 1942 ...................................................... 33 prin Institutul pentru Studii – MIOARA ANTON – Sfârşitul unei epopei: propaganda de război Politice de Apărare şi Istorie şi dezastrul de la Stalingrad ................................................................................... 56 Militară, membru al Consor ţiului Acade miilor de Apărare şi In­ • Istorie modernă stitutelor pentru Studii de Se­ – RADU GABRIEL ICHIM – Contribuţia preoţilor ortodocşi la susţi­ curitate din cadrul Partene­ nerea Războiului de Independenţă (1877­1878) ............................................... 63 riatului pentru Pace, coordo­ nator naţional al Proiec tului de • Primul Război Mondial
    [Show full text]