Despre Viciu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
C „Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decât atât“ - Petru Rareº M Y K ANUL II, NR. 11 (23) Revistã lunarã editatã de FUNDAÞIA „PETRE IONESCU-MUSCEL“ DOMNEªTI - ARGEª Noiembrie 2008 Despre frumuseþea locurilor ºi a oamenilor DOMNEªTI – SAT ÎN ISTORIE, VIITOR ORAª De dragull ttãu,, o satt,, Domneºttii,, Cu un ttrecutt urziitt de vrajjã Bãttrâniiii azii ne spun poveºttii Iar Râull Doamneii sttã de sttrajjã.. TABLETA EDIÞIEI LA REVEDERE, DESPRE VICIU PRIETENE! Începând de azi, viaþa ne va fi mai Iubesc viciile, fiindcã mi-e fricã de mã tãvãlesc în Eul pasiunii izbãvit de tristã, fiindcã de Sfântul Andrei, cultura sfinþenie. Nostalgia dezmãþului duce la seducþiile gramaticii amorþite de „României Tainice” a rãmas fãrã pãstor. adevãr. Iatã de ce-l urãsc pe Kant, obsesia logicii. Sentimentul nu mã Artur Silvestri, cel de-al ºaselea patriarh moralistul! Construieºte o lume fãrã poate salva, ci ofili. al nevoii noastre de înþelepciune a plecat dezgust, fãrã geamãt. Existenþa purã e Sã cuget pentru a crede cã exist? întru Adevãrul, Calea ºi Viaþa neamului dincolo de „cerul înstelat ºi de legea Teologia viciului este un principiu etic acesta rãtãcit parcã dinadins în mirarea moralã-n mine”. Nuditatea amantei ce nu are nevoie de raþiune. Ea se „elitei de mahala”. ce-ºi desfatã înclinaþiile e mai dulce relevã simþului, singurul altar în care Sã credem în fãptuirile sale - decât slova raþiunii. Doar ruina cãrnii poþi gusta împãrtãºania lãuntricã a „scrisoarea de semne” a rostului îþi trezeºte conºtiinþa finitudinii. Te Sinelui sinucis în imunitatea însuºit al fiinþei vremelnice. Artur Silvestri scoate din ordinea lumii, domesticã a Cuminþeniei. La revedere, prietene, om al locului sfinþit! Dumnezeu sã-þi desãvârºindu-þi rãstignirea între cer ºi Mã uit în metafora inimii mele ºi vulgaritate. pãstreze sufletul înrãdãcinat „într-un undeva care se recapituleazã tot simt cum Dumnezeu mi-atinge coasta timpul, se repetã ºi ne vorbeºte”. Numai aºa nu suntem singuri! Aud clinchetul rugãciunii ca unui complice oarecare… dispreþuindu-mi intelectul. Vreau sã Prof. George BACIU, George BACIU George Baciu Membru al Ligii Scriitorilor din România PORTRETE CULTURALE metraj, fotografie artisticã ºi vexilologie „Pe aripi de dor domnesc”, Domneºti, ediþia I, organizat de Fundaþia „Petre Ionescu-Muºcel”, revista „Pietrele IONEL CRISTESCU-MUªÃTEªTI Doamnei”, Asociaþia Naþionalã „Cultul Eroilor”- S-a nãscut la 31 ianuarie 1943 în satul revistã în care publicã de atunci, lunar, articole ºi 2007 este încununat pentru Ionel Cristescu- filiala Argeº, Liga Scriitorilor din România, filiala Muºãteºti, comuna Muºãteºti, jud. Argeº, din poezii religioase. Muºãteºti, de apariþia unui nou volum de poezie Argeº ºi Asociaþia Naþionalã de Vexilologie pãrinþi þãrani moºneni din satul revoluþionarului În anul 2001 îi apare primul volum de poezii, religioasã, intitulat „Psalmodiind, cu pietate”, de „Tricolorul”, scriitorul Ionel Cristescu a câºtigat paºoptist Popa Dincã ºi a apostolului þãrãnimii intitulat „Gânduri fãrã de pãcat”, la Editura Zodia asemeni la Editura „Dacpress”. marele premiu. Constantin Dobrescu-Argeº. Fecioarei din Piteºti, iar în anul 2003, în colaborare În 2008, la Concursul Naþional de poezie, Acelaºi împãtimit de istoria localã ºi regionalã A urmat cursurile ºcolii primare în satul cu generalul Florian Tucã, publicã evocarea prozã, reportaj, epigramã, picturã, film de scurt se numãrã printre membrii fondatori ai Societãþii natal, cele gimnaziale ºi liceale la Piteºti, iar în istoricã „Oameni care au fost - Constantin pentru Învãþãtura Poporului Român, Filiala anul 1967 a terminat Facultatea de Agriculturã Dobrescu-Argeº” la Editura Sylvi din Bucureºti. Argeº, ai Cenaclului literar „Nicolae Velea” din din Craiova. Timp de 30 de ani a lucrat ca Cu binecuvântarea Prea Sfinþitului Pãrinte Curtea de Argeº ºi ai Clubului Iubitorilor de inginer agronom în unitãþi agricole din judeþele Calinic, Episcop al Argeºului ºi Muscelului, în anul Culturã „Neagoe Basarab” din Curtea de Argeº. Olt ºi Argeº, pensionarea dându-i posibilitatea sã 2004 publicã volumul de poezie religioasã „Izvorul Ca preocupãri de viitor, are în pregãtire se ocupe mai intens de o mai veche pasiune ºi Înþelepciunii” la Editura „Dacpress” a Societãþii pentru tipar un volum de povestiri istorice, unul anume, literatura în general, poezia în special, pentru Învãþãtura Poporului Român, filiala Argeº, de povestiri autobiografice ºi un volum de gen literar cu care a cochetat încã din anii de iar la sfârºitul lunii ianuarie 2006 îi apare de sub poezie religioasã. liceu, când era secretarul literar al cenaclului tipar, la Editura Sitech din Craiova, volumul de Ionel Cristescu-Muºãteºti este un cãrturar elevilor. La facultate a colaborat la revista „Viaþa poezii „Rostiri”. În cursul lunii iunie a aceluiaºi an plecat clandestin din spicul spiritual al Argeºului studenþeascã”, unde a publicat articole ºi poezii. îi apare, tot la Editura „Dacpress” din Curtea de sã colinde cultura ocinei româneºti, de la umbra Din anul 2003 este membru al Cenaclului Argeº, volumul „Apostolii satului Muºãteºti”, o suspinului Anei lui Manole. Sã-l trecem, fãrã literar al Societãþii Scriitorilor Olteni din monografie a vieþii ºi activitãþii pe tãrâm social, teama de a greºi, în sufletul nostru de duminicã. Craiova, din acea perioadã începând colaborarea cultural ºi politic a celor doi corifei ai satului Ion C. HIRU, cu revista craioveanã „Lumina Credinþei”, Muºãteºti ºi apostoli ai þãrãnismului primar din George BACIU, coordonatã de criticul de artã Alex. Firescu, România: C. Dobrescu-Argeº ºi Al. Valescu. Anul Ionel Cristescu-Muºãteºti Membrii ai Ligii Scriitorilor din România 2 PIETRELE DOAMNEI STÃNEªTI, LOCUL UNDE CULTURA E LA EA ACASà 9 noiembrie 2008. O toamnã singuraticã popositã în Stãneºtii Corbilor aþipise pe strãduþele Pârâieºtilor ºi Podurilor. O dulceaþã de duminicã prinsese a se-nfiripa în sala Cãminului Cultural unde mai mici ºi mai mari din sat s-au adunat spre a trãi emoþia întâlnirii cu istoria familiilor lor a cãror rãdãcinã urcã peste cinci veacuri înapoi. Alãturi de localnici, reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Argeº (Florea Costache- vicepreºedinte ºi Mircea Drãghici – consilier judeþean), ai Centrului Creaþiei Populare Argeº, ai Fundaþiei „Petre Ionescu-Muscel” din Domneºti. Gheorghe Ungurenuº Mihai Ungurenuº Maria Ungurenuº Trei intelectuali – Gheorghe Ungurenuº, profesor, un mare Dupã o scurtã istorie a satului – vlãstarele acestor neamuri, azi ajunse Interesant este faptul cã, dincolo de strãºnicia locurilor stãniºane, un sat cãrturar al Stãneºtiului, Mihai ajuns la 506 ani de la prima atestare fala satului. informaþia istoricã, suculentã în esenþa de pe o margine de dor a râului Ungurenuº, primarul comunei Corbi documentarã scrisã – rostitã cu Lucrarea celor trei autori este o ei, lucrarea este o carte-portret, dupã Doamnei”. ºi Maria Ungurenuº, educatoare – mândrie spiritualã de cãtre primarul lucrare de istorie adevãratã, cãci istoria cum observa prof. Constantin Manifestarea s-a derulat cu urmaºi ai lui Niþã Pârcãlabul, zis Corbilor, profesorul de istorie Ghicã nu înseamnã istoria conducãtorilor, ci Cârstoiu, folclorist, ea cuprinzând discreþe, deopotrivã, sufleteascã ºi „Ungurenuºu”, venit aici pe la 1786, Ungurenuº a creionat povestea istoria familiilor, cum bine sublinia în ca-ntr-un album portretul locurilor, al spiritualã, ultimul act fiind „jucat” de au lansat o carte-document, o carte- familiilor înscrise în filele cãrþii, nu discursul sãu vicepreºedintele naturii, al sentimentelor, al numelor, al formaþiile artistice ale copiilor din identitate a obârºiei stãniºanilor: fãrã un tremur în glas, fiindcã C.J.Argeº, Florea Costache, un ocupaþiilor etc. Corbºori (instructori înv. Maria Miu ºi „Familii de ieri ºi de azi din Stãneºti, domnia sa îºi pusese o parte din pasionat ºi iubitor al istoriei româneºti. Importanþa scrierii a mai fost Alin Stoica), corbenilor (instructor comuna Corbi-judeþul Argeº”. suflet la educarea multora dintre Iar consilierul judeþean Mircea desluºitã publicului prezent în sala înv.Ion Bucur) ºi Grupul vocal Drãghici propunea ca acþiunea sã fie Cãminului Cultural ºi de alþi „Doruri Muscelene” din Vãcarea- cunoscutã de Strasbourg pentru a se participanþi la manifestare: lector dr. Mihãieºti, condus de Liviu Iana. uimi Europa de aceastã lecþie de Sorin Mazilescu, cercetãtor la Centrul Cortina au coborât-o stelele ivite educaþie civicã ºi de culturã ce poartã Creaþiei Populare Argeº, prof. Romel somnoroase la marginea dealului, în fãptuirea ei identitatea naþionalã. Stãncioiu, prof. Ion Ilinescu – ilustrul ascuns în spatele Cãminului Cultural ºi Revenit la Stãneºti, în acest colþ de cãrturar al satului Corbi, prof. George deºirat înspre cer ca un dor pornit þarã unde cultura e scrisã cu literã Baciu, preºedinte executiv al clandestin prin spaþiul mioritic. mare, prof. Costin Alexandrescu – Fundaþiei „Petre Ionescu-Muscel” ºi „Familii de ieri ºi de azi din directorul Centrului Judeþean pentru redactor ºef al revistei „Pietrele Stãneºti, Comuna Corbi – judeþul Conservarea ºi Promovarea Culturii Doamnei”, care a ºi înmânat câte un Argeº”, o monografie de familie, a Tradiþionale Argeº, coordonatorul HRISOV DE SUFLET autorilor cãrei aromã n-o poþi simþi decât cãrþii – a subliniat faptul cã prin aceastã „pentru truda cu care au ilustrat, în cuminecându-i vremea ºi locul. scriere zestrea spiritualã a Stãneºtiului monumentala lor operã, zâmbetul ºi capãtã un rost, fiindcã ilustrarea lacrima celor care au trãit, ori George BACIU, evoluþiei familiilor înseamnã o trãiesc,