C „Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decât atât“ - Petru Rareº M Y K

ANUL II, NR. 11 (23) Revistã lunarã editatã de FUNDAÞIA „PETRE IONESCU-MUSCEL“ DOMNEªTI - ARGEª Noiembrie 2008 Despre frumuseþea locurilor ºi a oamenilor DOMNEªTI – SAT ÎN ISTORIE, VIITOR ORAª

De dragull ttãu,, o satt,, Domneºttii,, Cu un ttrecutt urziitt de vrajjã Bãttrâniiii azii ne spun poveºttii Iar Râull Doamneii sttã de sttrajjã..

TABLETA EDIÞIEI LA REVEDERE, DESPRE VICIU PRIETENE! Începând de azi, viaþa ne va fi mai Iubesc viciile, fiindcã mi-e fricã de mã tãvãlesc în Eul pasiunii izbãvit de tristã, fiindcã de Sfântul Andrei, cultura sfinþenie. Nostalgia dezmãþului duce la seducþiile gramaticii amorþite de „României Tainice” a rãmas fãrã pãstor. adevãr. Iatã de ce-l urãsc pe Kant, obsesia logicii. Sentimentul nu mã Artur Silvestri, cel de-al ºaselea patriarh moralistul! Construieºte o lume fãrã poate salva, ci ofili. al nevoii noastre de înþelepciune a plecat dezgust, fãrã geamãt. Existenþa purã e Sã cuget pentru a crede cã exist? întru Adevãrul, Calea ºi Viaþa neamului dincolo de „cerul înstelat ºi de legea Teologia viciului este un principiu etic acesta rãtãcit parcã dinadins în mirarea moralã-n mine”. Nuditatea amantei ce nu are nevoie de raþiune. Ea se „elitei de mahala”. ce-ºi desfatã înclinaþiile e mai dulce relevã simþului, singurul altar în care Sã credem în fãptuirile sale - decât slova raþiunii. Doar ruina cãrnii poþi gusta împãrtãºania lãuntricã a „scrisoarea de semne” a rostului îþi trezeºte conºtiinþa finitudinii. Te Sinelui sinucis în imunitatea însuºit al fiinþei vremelnice. Artur Silvestri scoate din ordinea lumii, domesticã a Cuminþeniei. La revedere, prietene, om al locului sfinþit! Dumnezeu sã-þi desãvârºindu-þi rãstignirea între cer ºi Mã uit în metafora inimii mele ºi vulgaritate. pãstreze sufletul înrãdãcinat „într-un undeva care se recapituleazã tot simt cum Dumnezeu mi-atinge coasta timpul, se repetã ºi ne vorbeºte”. Numai aºa nu suntem singuri! Aud clinchetul rugãciunii ca unui complice oarecare… dispreþuindu-mi intelectul. Vreau sã Prof. George BACIU, George BACIU George Baciu Membru al Ligii Scriitorilor din România

PORTRETE CULTURALE metraj, fotografie artisticã ºi vexilologie „Pe aripi de dor domnesc”, Domneºti, ediþia I, organizat de Fundaþia „Petre Ionescu-Muºcel”, revista „Pietrele IONEL CRISTESCU-MUªÃTEªTI Doamnei”, Asociaþia Naþionalã „Cultul Eroilor”- S-a nãscut la 31 ianuarie 1943 în satul revistã în care publicã de atunci, lunar, articole ºi 2007 este încununat pentru Ionel Cristescu- filiala Argeº, Liga Scriitorilor din România, filiala Muºãteºti, comuna Muºãteºti, jud. Argeº, din poezii religioase. Muºãteºti, de apariþia unui nou volum de poezie Argeº ºi Asociaþia Naþionalã de Vexilologie pãrinþi þãrani moºneni din satul revoluþionarului În anul 2001 îi apare primul volum de poezii, religioasã, intitulat „Psalmodiind, cu pietate”, de „Tricolorul”, scriitorul Ionel Cristescu a câºtigat paºoptist Popa Dincã ºi a apostolului þãrãnimii intitulat „Gânduri fãrã de pãcat”, la Editura Zodia asemeni la Editura „Dacpress”. marele premiu. Constantin Dobrescu-Argeº. Fecioarei din Piteºti, iar în anul 2003, în colaborare În 2008, la Concursul Naþional de poezie, Acelaºi împãtimit de istoria localã ºi regionalã A urmat cursurile ºcolii primare în satul cu generalul Florian Tucã, publicã evocarea prozã, reportaj, epigramã, picturã, film de scurt se numãrã printre membrii fondatori ai Societãþii natal, cele gimnaziale ºi liceale la Piteºti, iar în istoricã „Oameni care au fost - Constantin pentru Învãþãtura Poporului Român, Filiala anul 1967 a terminat Facultatea de Agriculturã Dobrescu-Argeº” la Editura Sylvi din Bucureºti. Argeº, ai Cenaclului literar „Nicolae Velea” din din Craiova. Timp de 30 de ani a lucrat ca Cu binecuvântarea Prea Sfinþitului Pãrinte Curtea de Argeº ºi ai Clubului Iubitorilor de inginer agronom în unitãþi agricole din judeþele Calinic, Episcop al Argeºului ºi Muscelului, în anul Culturã „Neagoe Basarab” din Curtea de Argeº. Olt ºi Argeº, pensionarea dându-i posibilitatea sã 2004 publicã volumul de poezie religioasã „Izvorul Ca preocupãri de viitor, are în pregãtire se ocupe mai intens de o mai veche pasiune ºi Înþelepciunii” la Editura „Dacpress” a Societãþii pentru tipar un volum de povestiri istorice, unul anume, literatura în general, poezia în special, pentru Învãþãtura Poporului Român, filiala Argeº, de povestiri autobiografice ºi un volum de gen literar cu care a cochetat încã din anii de iar la sfârºitul lunii ianuarie 2006 îi apare de sub poezie religioasã. liceu, când era secretarul literar al cenaclului tipar, la Editura Sitech din Craiova, volumul de Ionel Cristescu-Muºãteºti este un cãrturar elevilor. La facultate a colaborat la revista „Viaþa poezii „Rostiri”. În cursul lunii iunie a aceluiaºi an plecat clandestin din spicul spiritual al Argeºului studenþeascã”, unde a publicat articole ºi poezii. îi apare, tot la Editura „Dacpress” din Curtea de sã colinde cultura ocinei româneºti, de la umbra Din anul 2003 este membru al Cenaclului Argeº, volumul „Apostolii satului Muºãteºti”, o suspinului Anei lui Manole. Sã-l trecem, fãrã literar al Societãþii Scriitorilor Olteni din monografie a vieþii ºi activitãþii pe tãrâm social, teama de a greºi, în sufletul nostru de duminicã. Craiova, din acea perioadã începând colaborarea cultural ºi politic a celor doi corifei ai satului Ion C. HIRU, cu revista craioveanã „Lumina Credinþei”, Muºãteºti ºi apostoli ai þãrãnismului primar din George BACIU, coordonatã de criticul de artã Alex. Firescu, România: C. Dobrescu-Argeº ºi Al. Valescu. Anul Ionel Cristescu-Muºãteºti Membrii ai Ligii Scriitorilor din România 2 PIETRELE DOAMNEI STÃNEªTI, LOCUL UNDE CULTURA E LA EA ACASà 9 noiembrie 2008. O toamnã singuraticã popositã în Stãneºtii Corbilor aþipise pe strãduþele Pârâieºtilor ºi Podurilor. O dulceaþã de duminicã prinsese a se-nfiripa în sala Cãminului Cultural unde mai mici ºi mai mari din sat s-au adunat spre a trãi emoþia întâlnirii cu istoria familiilor lor a cãror rãdãcinã urcã peste cinci veacuri înapoi. Alãturi de localnici, reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Argeº (Florea Costache- vicepreºedinte ºi Mircea Drãghici – consilier judeþean), ai Centrului Creaþiei Populare Argeº, ai Fundaþiei „Petre Ionescu-Muscel” din Domneºti. Gheorghe Ungurenuº Mihai Ungurenuº Maria Ungurenuº Trei intelectuali – Gheorghe Ungurenuº, profesor, un mare Dupã o scurtã istorie a satului – vlãstarele acestor neamuri, azi ajunse Interesant este faptul cã, dincolo de strãºnicia locurilor stãniºane, un sat cãrturar al Stãneºtiului, Mihai ajuns la 506 ani de la prima atestare fala satului. informaþia istoricã, suculentã în esenþa de pe o margine de dor a râului Ungurenuº, primarul comunei Corbi documentarã scrisã – rostitã cu Lucrarea celor trei autori este o ei, lucrarea este o carte-portret, dupã Doamnei”. ºi Maria Ungurenuº, educatoare – mândrie spiritualã de cãtre primarul lucrare de istorie adevãratã, cãci istoria cum observa prof. Constantin Manifestarea s-a derulat cu urmaºi ai lui Niþã Pârcãlabul, zis Corbilor, profesorul de istorie Ghicã nu înseamnã istoria conducãtorilor, ci Cârstoiu, folclorist, ea cuprinzând discreþe, deopotrivã, sufleteascã ºi „Ungurenuºu”, venit aici pe la 1786, Ungurenuº a creionat povestea istoria familiilor, cum bine sublinia în ca-ntr-un album portretul locurilor, al spiritualã, ultimul act fiind „jucat” de au lansat o carte-document, o carte- familiilor înscrise în filele cãrþii, nu discursul sãu vicepreºedintele naturii, al sentimentelor, al numelor, al formaþiile artistice ale copiilor din identitate a obârºiei stãniºanilor: fãrã un tremur în glas, fiindcã C.J.Argeº, Florea Costache, un ocupaþiilor etc. Corbºori (instructori înv. Maria Miu ºi „Familii de ieri ºi de azi din Stãneºti, domnia sa îºi pusese o parte din pasionat ºi iubitor al istoriei româneºti. Importanþa scrierii a mai fost Alin Stoica), corbenilor (instructor comuna Corbi-judeþul Argeº”. suflet la educarea multora dintre Iar consilierul judeþean Mircea desluºitã publicului prezent în sala înv.Ion Bucur) ºi Grupul vocal Drãghici propunea ca acþiunea sã fie Cãminului Cultural ºi de alþi „Doruri Muscelene” din Vãcarea- cunoscutã de Strasbourg pentru a se participanþi la manifestare: lector dr. Mihãieºti, condus de Liviu Iana. uimi Europa de aceastã lecþie de Sorin Mazilescu, cercetãtor la Centrul Cortina au coborât-o stelele ivite educaþie civicã ºi de culturã ce poartã Creaþiei Populare Argeº, prof. Romel somnoroase la marginea dealului, în fãptuirea ei identitatea naþionalã. Stãncioiu, prof. Ion Ilinescu – ilustrul ascuns în spatele Cãminului Cultural ºi Revenit la Stãneºti, în acest colþ de cãrturar al satului Corbi, prof. George deºirat înspre cer ca un dor pornit þarã unde cultura e scrisã cu literã Baciu, preºedinte executiv al clandestin prin spaþiul mioritic. mare, prof. Costin Alexandrescu – Fundaþiei „Petre Ionescu-Muscel” ºi „Familii de ieri ºi de azi din directorul Centrului Judeþean pentru redactor ºef al revistei „Pietrele Stãneºti, Comuna Corbi – judeþul Conservarea ºi Promovarea Culturii Doamnei”, care a ºi înmânat câte un Argeº”, o monografie de familie, a Tradiþionale Argeº, coordonatorul HRISOV DE SUFLET autorilor cãrei aromã n-o poþi simþi decât cãrþii – a subliniat faptul cã prin aceastã „pentru truda cu care au ilustrat, în cuminecându-i vremea ºi locul. scriere zestrea spiritualã a Stãneºtiului monumentala lor operã, zâmbetul ºi capãtã un rost, fiindcã ilustrarea lacrima celor care au trãit, ori George BACIU, evoluþiei familiilor înseamnã o trãiesc, în memoria generaþiilor, Membru al Ligii Scriitorilor regãsire a pedagogiei bunului simþ, a sfinþind cu trupul, cu sufletul, cu din România Prof. Ion Cârstoiu, vorbind despre FAMILII DE IERI ªI DE AZI DIN STÃNEªTI. formãrii noastre ca truditori ai cetãþii. fiinþa lor, de-a pururi nemuritoare,

organizare a gospodãriilor vechi meºteºugitã pe care ar fi TEJA PAPAHAGI din sat, pentru o fundaþie meritat-o, sã zideascã un nou CRUCEA BÃIATULUI culturalã ºi pentru un muzeu Teja. În sufletul meu, în ceasuri Ce bucurie aº fi avut sã pot de ani 60’, oriunde s-ar fi aflat: comunal, de ce nu? de artã de cumpãnã, pe care nu am cum FÃRà MÂINI sãrbãtori, peste un an, la mine la Domneºti sau la Paris, la contemporanã. Teja era nãscut sã le ocolesc, Teja este unul acasã, la ei acasã? patruzeci de Domneºti sau la Florenþa, la sã povãþuiascã ºi sã dintre cei doi prieteni ai mei Odatã, demult, într-un sat ani de când l-am cunoscut (ºi Domneºti sau la Munchen. construiascã. Pentru cã nimic dispãruþi cu mult înainte de uitat de lume dintr-o câmpie aproape instantaneu, ne-am Vocea lui s-ar fi auzit aidoma nu-i putea sta in cale. ªi cu vreme, pe care i-aº vrea înapoi, prãfuitã, într-o casã micã ºi împrietenit) pe Teja. Ajunsesem din curtea spitalului pânã în toate acestea ... ce lovituri au sã ne sfãtuim. O singurã data prãpãditã, dar plinã de pe meleaguri domniºane ca sã bucãtãria lui Relly, cum sunt încercat sã-i dea, toate i-am pus împreunã când trãiau, dragoste faþã de Dumnezeu, dau o mânã de ajutor unei echipe convins, s-ar fi auzit ºi peste un miºeleºte, pe la spate, oamenii pe Teja Papahagi ºi pe Dinu se nãscu un copil fãrã mâini. de entuziaºti în frunte cu ocean sau peste bulevarde pe care îi ajutase cândva, ce Kivu ºi a fost probabil unul ªi parcã nu era destul, profesorul Mecu ºi directorul de metropolitane. Teja a fost cea nedreptãþi i-au fãcut mai spre dintre cele mai frumoase micuþul rãmase fãrã pãrinþi. atunci al Cãminului Cultural, mai fascinantã exemplificare a urmã, confraþi nevolnici pe care momente ale vieþii mele. Mama se duse la Dumnezeu, iar tatãl... unde a vãzut cu profesorul Ion Hiru, sã o scoatã tipului renascentist: constructor nu-i lãsase sã moarã, câtã P.S. Este poate cazul sã la capãt cu un spectacol de de „catedrale“, interesat de tot netrebnicie din partea celor pe ochii, în speranþa cã va explic de ce, înainte de a-mi câºtiga bani ºi-ºi va ajuta teatru. Pentru a-mi fi agreabil ºi ce e omenesc, iubind viaþa ºi pe care uneori îi moºise cu mâna face prieteni în Domneºti, eram Constantin Mândruþã pentru a-ºi lãuda comuna, Nelu semenii sãi. Era cuceritor ºi lui. Desigur vremurile erau bãiatul. Deºi singur pe lume, îndrãgostit de zonã. Muscelul a bãiatul era mereu voios ºi vrednic. Ajuta dupã puterile lui pe Hiru mi l-a prezentat pe tânãrul perfect în acord, fiinþa lui potrivite pentru delaþiune iar fost, în douã rânduri, anterior medic Mihai Mitucã ºi pe mai exterioarã cu fiinþa lui interioarã. gura lui Teja, slobodã. În casa toatã lumea. ªi oameni, ºi necuvântãtoare. Toatã lumea celor expuse mai sus, balsamul prinsese drag de el. Se spune cã avea puteri deosebite ºi vârstnicul ºi deja celebrul Printre cele mai plãcute ºi lui, cu el împreunã, de multe ori unor etape dureroase din viaþa director al Spitalului, Dr. Teja instructive discuþii pe care le-am ºi fãrã a þine cont de prezenþa aducea doar dintr-o vorbã, cât de domoalã, vacile înapoi în mea: domiciliul obligatoriu al cireadã. Sau îndepãrta uliul de deasupra ogrãzii cu pãsãri. ªi Papahagi. purtat în anii mei argeºeni, în altora, am discutat la fel de liber familiei la Câmpulung Muscel Nu mi-am putut reveni din memorie, am pãstrat pe cele din despre nemernicia epocii ce , mai presus de orice, cânta ca nimeni altul in sat. Se putea lua (1949-1953) ºi vacanþe oferite la întrecere cu privighetorile ºi cu ciocârliile, dar ºi cu glasul uluiala provocata de curãþenia, casa Papahagi, cu Teja ºi Relly traversam, ca în sânul propriei mie la schitul din ordinea ºi disciplina sanitarã ºi minunaþii lor prieteni: doctori mele familii. Nu s-a temut, dar dascãlilor din bisericã. Mai ales cã, atunci când putea, îºi Dragoslavele în ultimii doi ani petrecea mult timp în Casa Domnului. Într-o zi, la bisericã, a care domneau în pavilioanele celebrii, scriitori de renume, nu înceta sã se mâhneascã atunci ai rezistenþei anticomuniste în frumos, cu gust întocmite într-un arhitecþi, pictori talentaþi. I-am când, oameni de nimic, încercau venit chiar boierul locului. Mirare mare, pentru cã tânãrul Fãgãraº (1958-1959). Atunci nobil nu prea catadicsea sã vinã sã se închine la cele sfinte. adevãrat pãrculeþ ºi care stat cât am putut alãturi în sã-i frângã caracterul sau sã-i am început prin a iubi zona Deºi tânãr ºi cam plin de el, oamenii l-au primit cu braþele constituiau, probabil, cel mai de gândurile lui constitutive, pentru distrugã opera. muscelelor ºi pe oamenii ei. deschise în mijlocul lor, cu toatã cãldura sufletelor lor curate. invidiat spital rural din o mai bunã orânduire a caselor Cuvintele mele nu au cum Cãlugãrul Nicodim este Au stat toþi la slujbã ºi la sfârºit au aºteptat tãcuþi ºi România. Când am traversat tinerilor, pentru o mai înþeleaptã sã-l reînvie, nu au puterea primul care mi-a situat pe respectuoºi sã iasã boierul. El a pornit spre uºa bisericii ºi a uliþa pentru a intra în casa hartã comuna Domneºti, dat cu ochii de bãiatul fãrã mâini. Acesta, desculþ ºi cu capul Papahagi, eram deja pe aripa locul de naºtere al ultimului descoperit, sãrea când înainte, când înapoi, în anumite locuri unei poveºti cu zâne ºi Feþi erou al rezistenþei armate ºi din bisericã. – Ce faci, mãi ologule?, îl întrebã arogant boierul. Frumoºi. Din reverie, m-a trezit tragic-eroice împotriva teroarei Aºa se þopãie în lãcaºul sfânt? Copilandrul s-a oprit din sãrit, energia clocotitoare, vitalitatea roºii. Era firesc ºi a fost l-a privit cu ochii limpezi, dar i-a rãspuns semeþ: - Iertare, zâmbitoare, pusã pe ºotii ºi ironii benefic pentru mine, atunci boierule, dar cum eu nu am mâini sã mã pot închina ca toatã muºcãtoare a celui care mi-a când mi s-a oferit sã aleg locul lumea, mã închin ºi eu cum pot, sãrind în patru colþuri, aºa ca devenit apoi prieten. Nu mi-o unde, ca tânãr regizor de teatru, o cruce. Dupã ce copilul spuse ce a avut de spus, un porumbel puteam imagina altfel decât a urma sã-mi aduc „obolul” pe fost ºi a rãmas, pe Relly, soþia altarul amatorismului teatral, alb se aºezã pe umãrul sãu. Boierul, mirat, s-a dat un pas lui. Casa lor, cãminul lor, respira sã aleg fãrã dubii, comuna înapoi ºi ºi-a fãcut o cruce mare cu cele douã mâini sãnãtoase. a ei, sutã la sutã. Casa unor Domneºti. Mai mult, sãtenii l-au urmat, murmurând plini de cuvioºenie. adevãraþi intelectuali, pentru Restul a venit de la sine ! Nu ezitaþi sã vã închinaþi ori de câte ori treceþi pe lângã o care traiul la sat nu înseamnã bisericã, vã aflaþi în vreo împrejurare care cere închinãciune decât traiul în naturã ºi nimic Ambasador RADU sau începeþi sau isprãviþi un lucru! Dacã bãiatul fãrã mâini a reuºit, dumneavoastrã de ce nu aþi putea? coborâtor. Aveau tot ce le Teja Papahagi la vernisajul expoziþiei de artã plasticã contemporanã, 1972. În BOROIANU, trebuia, la nivelul acela de sfârºit stânga sa, regizorul Radu Boroianu. Fost senator liberal Constantin MÂNDRUÞà PIETRELE DOAMNEI 3 GRAMATICà CONSONANTISTà LECÞIA 8. SECRETUL SECRETELOR GRAMATICII CONSONANTISTE Scriam în prefaþa la ediþia întâi înlocuiþi examinatorul prin aparate artificialã a lui Turnu Babel. Apoi Adam ºi Eva care avea proprietatea a DICÞIONARULUI DE psihotehnice; înlocuiþi examenul oral Scrierile Sfinte modificate au fost fundamentalã cã trenul de unde CONSONANTICà ªI CIBERNE- prin examen scris. Întrebuinþaþi, în oferite urmaºilor creatorilor prãdaþi ºi virtualizat al lui Dumnezeu Cuvântul TICà CONSONANTISTÃ: „O altã mare mãsurã, îndreptarele: învãþaþi sã lichidaþi care le-au transcris, din nou, în era identic cu trenul de unde memorizat þintã este de a subscrie la îndemnul lui le utilizaþi”. limba lor naturalã, dar fãrã a mai putea al lui „Dumnezeu Imagine” care se Odobleja: Uºuraþi rolul memoriei: nu Se spune, cã a încãrca memoria cu îndrepta toate greºelile fundamentale transmite telepatic ºi este acelaºi pentru memorizaþi nimic (sau aproape). Citiþi un balast inutil este un pãcat capital produse de jefuitori. A apãrut o modã ºi toþi oamenii creaþi de Dumnezeu. mult, ºi ºtiþi sau regãsiþi, la nevoie, mai mare decât pãcatul originar al aproape toate idiomurile limbii pelasge Deci, într-un limbaj natural sau detaliile asupra unei chestiuni strãmoºilor noºtri Adam ºi Eva. Dar s-au „modernizat”. Adicã s-au artificial care respectã legile ºi clasele oarecare. Nu faceþi eforturi pentru a acest pãcat nu înseamnã nerespectarea construit zeci de noi Turnuri Babel în fiziologiei psihicului omenesc sunetele reþine ceea ce citiþi: este suficient sã îndemnului lui ªtefan Odobleja de mai care a dispãrut biunivocitatea dintre literelor ºi ale silabelor au înþelesuri reþineþi esenþialul, fundamentalul. Nu sus. Este vorba de ceva mult mai grav trenurile de unde pneumatice sonore, (imagini dinamogene sub formã de folosiþi decât memoria spontanee, ºi anume. Cicã ar fi vorba de un pãcat ale lui Dumnezeu cuvântul ºi Dr. ing. Stelian Bãjureanu trenuri de unde staþionare) de sine automatã, involuntarã. Nu impune al semenilor noºtri care se trag ºi ei tot „Dumnezeu trenul de unde stãtãtoare pentru aceleaºi procese sau memoriei decât povara cea mai uºoarã din Adam ºi Eva. Aceºti semeni au virtualizat”(„cãrãmida” fãcutã din Lecþiile de gramaticã consonantistã obiecte naturale. Drept consecinþã ºi posibilã. Nu memoraþi decât minimul dorit sã fure secretul creaþiei cu care unde complexe, micºorate de miliarde din revista PIETRELE DOAMNEI de cuvintele care rezultã din asocierea necesar – adicã: clasele, legile Dumnezeu ºi-a dotat creaturile sale ºi de ori, ce posedã culoare, sonoritate, faþã au rolul de a ne mântui de pãcatul silabelor au înþelesuri conforme cu generale, tehnicile, Niciun efort pentru sã-i transforme pe oamenii pãcãliþi în gust, miros ºi tonalitate ºi care se Turnului Babel ºi a aduce gândirea ºi „asociatele” ºi felurile de „asociaþii” a memora: depuneþi memoria dvs. pe „Vite de lux” numai pentru folosul lor. „zidesc” prin consonanþã ºi disonanþã simþirea noastrã la valorile iniþiale cu (de rezonanþã!) din care provin. Chiar hârtie (acum pe CD-uri!). Recurgeþi Cum s-a putut realiza aceastã dorinþã ºi se teleporteazã, adicã, se pot care ne-au dãruit pãrinþii ºi Dumnezeu. ºi unele pãrþi de vorbire neflexibile întotdeauna la cãrþi (la îndreptare): diabolicã? Simplu! I-a învrãjbit, între transmite la distanþã prin telepatie; Altfel spus, de a împiedica construirea, cum sunt prepoziþiile ºi conjuncþiile au cunoaºteþi sau cercetaþi fiecare ei, pe ceilalþi oameni ca sã se „cãrãmidã” care nu diferã de la neam dupã cum se preconizeazã, a unui Turn înþelesuri de sine stãtãtoare ºi ajutã la problemã, fãrã a se frãmânta de a extermine între Domniile Lor ºi sã-ºi la neam). Babel Final (o limbã internaþionalã „fabricarea” judecãþilor ºi simþirilor conserva problema însãºi. A simþi mult jefuiascã, unul altuia, aurul ºi argintul. Prin aceastã operaþie diabolicã unicã uºor de învãþat!) care sã ne ocupe care au un dram de inteligenþã (a vedea, a pipãi, a auzi etc.); gândiþi Bãieþii aceºtia deºtepþi ºi ezoterici au memoria creierelor oamenilor a fost creierul aproape în întregime ca creativã datoritã unei anumite mult; acþionaþi mult; voiajaþi; citiþi ars toate bibliotecile valoroase ale diminuatã imens ºi ele (creierele) au „oamenii noi” („Animalele de lux” flexibilitãþi ºi a consonanþelor ºi mult ºi în toate direcþiile posibile, fãrã lumii, au furat scripturile sfinte ºi i-au fost transformate din cele mai proprietate a iniþiaþilor ezoterici) sã nu disonanþelor (legãturi rezonante, cu a memora ceva cu inima: mulþumiþi-vã omorât pe marii creatori. Ca sã poatã fantastice maºini de gândit ºi simþit în mai poatã judeca ºi simþi desãvârºit inteligenþã creativã ºi la distanþã ºi nu cu memoria latentã. Mecanizaþi, realiza acest lucru au inventat „Turnul maºini la fel de performante, dar cum a voit Dumnezeu!!! de contiguitate numai cu inteligenþã materializaþi, învãþãmântul: înlocuiþi Babel”. Adicã o limbã artificialã în numai de tradus!!! Adicã ne-au Dar, rolul LECÞIILOR noastre nu de rutinã) a pãrþilor de vorbire profesorii prin cãrþi; înlocuiþi ºcoala care cuvintele au fost inventate, dupã „dotat” cu creiere pentru „Animale de este numai acela de pune bazele flexibile (inteligente) pe care le pot prin biblioteci; înlocuiþi memorizarea placul lor, de cãtre jefuitori. ªi, au lux” sau „Cãmile” puþin pretenþioase INTELIGENÞEI ARTIFICIALE forma. Consonantica respinge teoria prin formulare (îndreptare); înlocuiþi tradus, modificând tot dupã voia lor, ºi uºor de manipulat ºi de folosit de CREATIVE pentru graiuri etc., ci ºi asociaþionistã a fenomenelor psihice!!! calculele prin maºini de calcul; Cãrþile Sfinte în limba aceasta cãtre iniþiaþii ezoterici. acela de mijloc de revenire la limba lui Dr. ing. Stelian BAJUREANU PROF. UNIV. DR. GH. VRABIE ªI PIÞULEASA De un calm incredibil, Magnetofonul Tesla cu mã mândream, chiar dacã de avea nimic scris, dar avea o totdeauna elegant pânã când ºi carcasã metalicã pe care îl purta multe ori dânºii nu se mândreau memorie ieºitã din comun. cureaua se asorta cu pantofii ºi cu dânsul era mult prea greu cu mine – înþelegându-mi Totul a înregistrat folcloristul nelipsitul sacou cãrãmiziu, pentru mânuþele domniei sale ºi spiritul meu jucãuº ºi nãzbâtios. prof. Gh. Vrabie. Când s-a faþa totdeauna seninã, plinã de totuºi nelipsit în peregrinãrile Ieºisem profesor. pornit „Orbul lui Tecãu” zâmbet, ochii strãjuiþi de prin zonele pline de folclor ale Lucram la ºcoala generalã aproape cã nu puteau face faþã sprâncene stufoase aºezate sub judeþului ºi ale þãrii. din satul Slatina, comuna comenzile magnetofonului. fruntea latã de unde pornea un Sunt mândru cã m-am Nucºoara, cam prin 1968. Am fost cu dumnealui la pãr alb, nins de vremuri ºi de numãrat printre studenþii mai Telefonul pe care l-am primit de baba Zmirca, de asemenea izvor vremi. apropiaþi sufletului sãu nobil la prof. Gh. Vrabie m-a bucurat, de nestemate ale poporului Când recita bulgãrul de aur care, de-a lungul anilor adunase ba chiar mai mult, m-a onorat. român. Aici a admirat un al literaturii populare balada întreaga înþelepciune a Mã anunþa cã, dacã este cu costum bãtrânesc naþional, ce ºi „Mioriþa”, fixa ochii într-un poporului român învãþatã din putinþã, ar dori sã stea câteva astãzi se aflã în lada de zestre a punct fix ca ºi când ar fi fost întâlnirile cu pãstrãtorii aurului zile la Domneºti, la mine, valea muzeului. Profesorul era singur în amfiteatru ºi o spunea folcloric, din basmele, baladele, Doamnei fiind o zonã plinã de satisfãcut. Se observa în ochii aºa de frumos încât nici din lacrimile doinei sau din folclor ºi înþelepciune popularã. lui bucuria faptului cã aceste respiraþia nu se mai auzea în înþelepciunea proverbelor ºi Am primit cu drag propunerea comori nu vor pleca dincolo salã. ªi câte variante nu ºtia zicãtorilor româneºti. marelui folclorist. I-am pregãtit odatã cu pãstrãtorii lor. A stat prof. univ. Gh. Vrabie, marele Tânãr profesor ce trecusem camera, modestã atunci la câteva zile la mine, în camera folclorist român; ºi câte alte prin mâinile uriaºilor ªerban începutul cãsniciei. L-am dinspre drum. Se auzeau de balade, doine – din diferite zone Cioculescu, Augustin Z.N. Pop, aºteptat în staþia RATA din afarã glasurile înregistrate ale ale þãrii – un mare iubitor al Gabriel Þepelea, Ovidiu centrul comunei. Avea o durere þãranilor domniºani deþinãtori creaþiei nemãrginite a poporului Râureanu, Gh.N. Dragomirescu, groaznicã de cap, fie din cauza de mari bogãþii, de care român pãstrãtor de tradiþii, Mihail Diaconescu ºi nu în gropilor, fie din faptul cã mereu folcloristul nu se mai sãtura, datini, obiceiuri. ultimul rând ale lui Gh. Vrabie, reclama o durere de cap. ascultându-le. Am discutat mult în seara A treia zi dimineaþa, am aceea, despre preocupãri, despre urcat împreunã spre Nucºoara, elevii mei, despre comoara cu un camion Zil al vãrului meu folcloricã a vãii Doamnei pe Nicu Moisescu. Maria Cârstoiu-Pituleasa, gândind la doruri mioritice pe prispa casei. care dorea s-o investigheze. Am stat câteva ore în glastre din pãmânt încãrcate cu Pe un scãunel cu trei picioare A doua zi, odihnit, fãrã cancelaria ºcolii din Slatina – duble ºi muºcate de diferite îºi torcea firul amintirilor din durerea de cap, a respirat adânc admirând ambianþa, buna culori. Nu ºtiu precis vârsta, caierul octogenar, bine legat de aerul curat al Domneºtiului înþelegere a colectivului invidiindu-mã pentru liniºtea în oricum trecutã de optzeci, furca înfloratã care, probabil, o didactic al ºcolii, al cãrei care trãiesc, pentru aerul curat învârtea fusul ºi fabrica firul de înflorase cu migala briceagului, director era inegalabilul om ºi pe care îl respir, dar ºi pentru lânã cu o vitezã ºi iscusinþã cealaltã jumãtate, plecatã mai de profesor Ionel Teleguþ. sarmalele cu mãmãliguþã pe deosebitã. mult timp în lumea veºnicã, fie care le pregãtiserã Mariana – În jurul orei 10, împreunã cu Pãrea un adevãrat monument pãscându-ºi oile din Brãtila, fie soþia mea – meºterã în arta primarul Chelu, om deosebit, de înþelepciune, parcã coborâtã în pauza dintre douã mãmãligi, culinarã. am urcat coasta destul de din frumoasele basme române ºi seara, la focul ciobãnesc de L-am însoþit la familia obositoare spre casa rapsodului aromâne, într-un peisaj mirific, lângã stâna din Leaota sau Tecãu, nevãzãtor, pãstrãtor de popular, recunoscuta Piþuleasa, cu oile pãscând iarba crudã a Zârna. comori. Casetofonul era destul pe numele ei Maria Cârstoiu. muntelui, cu cãpiþele din fânul Pe acel scãunel lucrat de de greu. L-am gãsit acasã. ªtia Eram liber de orice greutate. proaspãt cosit, cu iarba din care mânã rudãreascã din bardã ºi cã venim. Cunoºtea, incredibil, Magnetofonul îl cãra elevul rãsãreau florile multicolore ale cuþitoaie, am gãsit stãpâna casei, atât de multe doine, balade, Jubleanu, destul de voinic, din câmpului care împrãºtiau o sfântã coborâtã din biblie, care variante ale Meºterului Manole, clasa a VII-a, care, cu câteva mirosul pur strecurat prin aerul ne-a rãspuns cu multã ale Mioriþei, fãcea chiar el zile în urmã a fost prins fumând curat al munþilor; un firiºor de sensibilitate salutului, nepãrând versuri, cele mai frumoase fiind ºi apoi plimbat, cu voia apã peste care era aruncatã o dedicate celor doi flãcãi ai lui pãrinþilor, prin faþa ºcolii cu punte ºi ea îmbãtrânitã de ani ºi continuare în pag. 4 Nicã lu’ Dan, omorâþi la þâlva þigara în gurã – procedeu mai timpuri, iaz strãjuit de arini ai Ureanului – de schijele unei puþin pedagogic. cãror frunze îºi mai pãstrau Ion C. HIRU, grenade rãmasã din timpul Am gãsit bãtrâna torcând, pe verdele crud – chiar dacã Membru al Ligii Scriitorilor Bucãtãrie þãrãneascã - picturã de Stelian Bãjureanu. rãzboiului. El nu vedea. Nu prispa casei înconjurate de toamna îºi lãsase brumele. din România 4 PIETRELE DOAMNEI PROF. UNIV. DR. GH. VRABIE ªI PIÞULEASA

urmare din pag. 3 Continua sfârâitul fusului impunãtor ne-a spus „gata”, luat din nou drumul Slatinei, dar între degetele zbârcite ale continuând sã smulgã lâna de data aceasta pe o vreme a fi deranjatã. Caierul amintirilor „artistei” – pentru cã era cu þigaie din caierul proaspãt mohorâtã de toamnã. se scurgea pe fusul þigãnesc viu adevãrat o artistã, o ciocârlie, o aºezat cu grijã în furcã. Cu greu am convins talentata colorat cu motive florale. Oare la pasãre mãiastrã al cãrei viers era Am plecat de acolo cuprinºi interpretã sã se lase înregistratã ce se gândea? ...ce film se derula inegalabil. ªi la ce vârstã... de o liniºte sufleteascã din nou, explicându-i defecþiunea pe ecranul minþii ei agere? ...nu Doamne!...cum poþi face tu nemaicunoscutã pânã atunci. microfonului reparat seara de pot ºti niciodatã. Era doar dânsa astfel de minuni?!?! Nimeni n-a scos un cuvânt. specialistul Mihai Avram. cu amintirile atâtor ani ce-i Magnetofonul Tesla era pus Eram electrocutaþi de acea A ieºit o înregistrare bunã, apãsau umerii gârboviþi de multã în funcþiune, fusul îºi continua femeie, de acea þãrancã de la alungând tristeþea din sufletul istorie trãitã. sfârâitul ºi deodatã, din acea poalele Carpaþilor, de vocea ei, cercetãtorului, prof. univ. dr. Cunoºtea doar primarul pe guriþã de aur încreþitã de ani s-au de corectitudinea viersului sãu Gh. Vrabie. care îl întreabã cine suntem. auzit primele triluri ale frumoasei liniºtitor, de mãreþia Dupã ceva timp am primit de Ne-am prezentat cu mult balade „Milea”, apoi ale monumentului þãrãncii românce la folcloristul împãtimit o amplã respect, aºa cum se cuvine unui cântecului preferat al Piþulesei în peisajul curat al muntelui. scrisoare de mulþumire ºi o astfel de suflet. Domnul „Varã, varã, primãvarã” pe care Am coborât cu aceeaºi fotografie de grup, la mijloc profesor Vrabie i-a spus despre numai ea ºtia sã le interpreteze maºinã la Domneºti îmbãtaþi de aflându-se rapsodul popular scopul vizitei. N-am sã uit aºa de frumos. splendoarea trãitã. Piþuleasa, fotografie oferitã niciodatã cuvintele bãtrânei: S-au înregistrat mai multe Surpriza a fost ca o loviturã primarului Nucºoarei - Pierin „Demult de tot a mai fost cineva cântece, a recitat versuri de baltag. Înregistrarea fusese (Chelu). care mi-a pus vocea pe un populare ale zonei. Nu ne mai un fiasco. Bucuria s-a Un mare rapsod popular, aparat dintr-o ladã ºi dupã sãturam ascultând-o. La un transformat în tristeþe, Piþuleasa; un mare folclorist, aceea m-am auzit la radio”. moment dat, pe un ton remediabilã totuºi. A doua zi am prof. univ. dr. Gh. Vrabie. Maria Cârstoiu-Pituleasa

tonul mesianic al întregii literaturi sã spulbere de pe faþa pãmântului REALITATEA ÎN CUVINTE ANDREI MUREªANU: din Transilvania. orice urmã de oprimare. Devenind o adevãratã Marseillezã De la „Împãrat ºi proletar” LIMBA a românilor, aºa cum a considerat-o (1874) de M. Eminescu, nimeni nu a ROMÂNEASCà 192 DE LA NAªTERE N. Bãlcescu, poezia „Un rãsunet” a mai scris în literatura românã versuri avut o largã audienþã datoritã strãbãtute de un mai puternic îndemn înaltului mesaj patriotic exprimat, la revoltã socialã, pânã la G. Coºbuc. Motto: „Preot deºteptãrii nostre, conjuncturii politice ºi sociale a Exemplificãm prin versurile: semnelor vremii profet” Transilvaniei din perioada paºoptistã, „Spuneþi-mi ce-i dreptatea? Cei tari (M. EMINESCU, „Epigonii”) dar ºi muzicii avântate create de se îngrãdirã/ Cu-averea ºi mãrirea în Anton Pann. Poezia impresioneazã ºi cercul lor de legi/ Prin bunuri ce În cunoscuta poezie „Epigonii”, acum prin tonul revoluþionar ºi furarã….” poetul nostru naþional, M. Eminescu îi avântat, prin sentimentul de revoltã al …„Zdrobiþi orânduiala cea crudã dedicã lui Andrei Mureºanu, autorul unui neam întreg. ºi nedreaptã/ Ce lumea o împarte în Imnului nostru naþional urmãtoarea De remarcat talentul poetului în a mizeri ºi bogaþi”. strofã: folosi figuri de stil de o mare Versurile lui Eminescu au o „Mureºan scuturã lanþul cu-a lui expresivitate. Voi exemplifica prin valoare clasicã, în sensul cã sunt voce ruginitã,/ Rumpe coarde de douã metonimii (figurã de stil prin valabile pentru orice orânduire bazatã aramã cu o mânã amorþitã,/ Cheamã care se substituie - în cazul de faþã - pe nedreptate socialã, generatã de Viviana Ilea piatra sã învie ca ºi miticul poet,/ numele unui lucru prin simbolul lui): puterea banului – „zeul la care se Smulge munþilor durerea, brazilor „N-ajunse iataganul barbarei închinã toþi” (Balzac). Þes cuvinte dulci, dulcele destinul spune/ ªi bogat în sãrãcia-i semilune/ A cãrui plãgi fatale ºi azi le Prin Andrei Mureºanu, al doilea Ca vinul pus în ulcele ca un astru el apune,/ Preot mai simþim:/ Acum se vârã cnuta în mare poet al Transilvaniei, dupã Ion Cuvintele legãnate, deºteptãrii noastre, semnelor vremii vetrele strãbune,/ Dar martor ne e Budai Deleanu, se statorniceºte o Lãiate ºi înfãºate profet”. Domnul cã vii nu o primim”. coordonatã fundamentalã a poeziei Adormite pe la sate Tot Eminescu îi închinã ºi un Notã: Semiluna este simbolul transilvãnene: mesianismul, caracterul Paseri cântând în vâlcele poem dramatic, intitulat „Andrei Imperiului Otoman, iar cnuta profetic ºi vizionar al poeziei – Cuvinte de joc, Mureºanu”, în care acesta este simbolizeazã Imperiul Habsburgic. trãsãturã artisticã identificatã în Cuvinte de foc, Cuvinte de jele. înfãþiºat ca o figurã fausticã, revoltatã Ideea transmisã este accesibilã: creaþia multor poeþi transilvãneni, de Andrei Mureºanu Mãrgele faþã de soarta poporului sãu. Autorul Imperiul Otoman („barbara la Coºbuc ºi Goga pânã la Ion institutor la o ºcoalã româneascã din De dor poeziei „Un rãsunet” (cunoscutã sub semilunã”) ne-a lãsat plãgi pe care „ºi Alexandru. Braºov, apoi profesor la un gimnaziu Nu mai vor numele „Deºteptã-te, române!”), azi le mai simþim”, iar Imperiul Poezia „Un rãsunet” a fost scrisã, românesc din Braºov. Sã vinã pe picuri de apã într-un decor romantic, cheamã Habsburgic („cnuta”), „se vârã în parþial, într-o noapte din a doua În anul 1848 se numãrã printre ªi scapã fulgerele ºi trãsnetele cerului pentru vetrele strãbune” ºi vrea „Sã ne jumãtate a lunii mai 1848, dupã ce fruntaºii Revoluþiei din Transilvania. Din roata morii a-i pedepsi pe cei ce i-au pustiit codri. rãpeascã limba, dar morþi numai o poetul se întorsese de la o adunare Scrie poezia „Un rãsunet” care, pe Cu feciorii Cine este Andrei Mureºanu, „preot dãm”. Ultima strofã are un ton þinutã la Braºov la care participaserã muzica lui Anton Pann, va deveni ªi cu norii deºteptãrii noastre”…? incendiar, aºa cum, mai târziu, îl vom fruntaºi ai românilor din cele trei marºul revoluþionarilor români. Rotitorii. Strãmoºii poetului, Mureºenii au identifica ºi în poezia lui George principate, printre care: N.Bãlcescu, De la bocet la descântec fost originari din Maramureº, de unde În „Telegraful român” de la Sibiu Coºbuc „Noi vrem pãmânt”, mare Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, publicã mai multe articole în care Limba noastrã cea de cântec, li se trage ºi numele. Primii Mureºeni poet transilvãnean frãmântat ºi el de fraþii Dumitru ºi Ion Brãtianu, V. Limba noastrã-n bãtãturã se numeau „Moroºeni”, iar evidenþiazã valorile estetice ale aceleaºi idealuri. Vom reda ultimele Alecsandri, G. Sion, George Bariþiu, creaþiei noastre populare, iniþiazã pe De la dragoste la urã, descendenþii acestora au alcãtuit în versuri ale celor douã poezii: Iacob Mureºan. Comparatã cu Nici nu doarme, nici nu-njurã. cultura românã o adevãratã dinastie cititori în muzicã, picturã ºi poezie, „Murim mai bine-n luptã cu glorie „Deºteptarea României” a lui Vasile pune problema cultivãrii limbii Limba toarce caier gândul culturalã, precum Cantemireºtii, deplinã,/ Decât sã fim sclavi iarãºi în Alecsandri, se observã cã „bardul din Când se scuturã pãmântul. Goleºtii ºi Vãcãreºtii. române literare. vechiul nost’ pãmânt!” („Un rãsunet”) Mirceºti” îndeamnã la Unirea În anul 1862 apare, la Braºov, De din vale din taloace Andrei este fiul lui Teodor „Când nu vom mai putea rãbda,/ Principatelor Române, în timp ce A. volumul „Din poeziile lui Andrei Vin copiii sã se joace. Moroºan care, împreunã cu familia, Când foamea ne va rãscula,/ Hristoºi Mureºanu îndeamnã la „unirea în Mureºan”, alcãtuit din creaþii Iarna toarce prin zãpezi s-a stabilit la Bistriþa, având meseria sã fiþi, nu veþi scãpa / Nici în cuget ºi în simþire”: „Români din originale ºi traduceri din „Analele” Vara toarce pomii verzi. de morar. Aici s-a nãscut poetul mormânt!” („Noi vrem pãmânt”). patru unghiuri, acum ori niciodatã/ scriitorului roman Tacit (55- 120 Limba, floare primãvarã Andrei Mureºanu, la 16 noiembrie Versurile lui Coºbuc exprimã Uniþi-vã în cuget, uniþi-vã-n De la munte tot coboarã, 1816. Studiazã filozofia ºi teologia la d.Hr.) ºi din „Nopþile” de Young simþiri”… (1683- 1765), poet preromantic revolta þãrãnimii obidite care se Limba nu ne-o iau strãinii Blaj, având printre colegi pe George În remarcabila exegezã „Andrei Noaptea când îi latrã câinii. englez, ale cãrui poezii vestesc transformã în adevãrat uragan, menit Bariþiu, cu ajutorul cãruia va ajunge Mureºanu ºi poezia lui nemuritoare”, Limba noastrã ne e bunã, melancolia romanticilor. Preasfinþia Sa dr. Antonie Plãmãdealã, Muma noastrã cea strãbunã. Se stinge din viaþã la 24 rãspunzând celor care îl considerã pe Limba, dar de lunã nouã octombrie 1863, la numai 47 de ani, A. Mureºanu autorul unei singure Asta ne rãmâne nouã. rãmânând în conºtiinþa românilor poezii, afirmã cã sunt poeþi care au Limba dulce ºi amarã drept poetul profet al nãzuinþelor scris ºi publicat volume, din care mulþi De din zori ºi pânã-n sarã unui neam oropsit care-ºi cerea, cu cititori nu mai ºtiu nici mãcar un vers. Ca o pâine de secarã, legitimã îndreptãþire, revendicãri În schimb, A. Mureºanu a scris „o Nu-i român sã n-o cunoascã seculare. poezie nemuritoare”, pentru cã, „el a Limba noastrã strãmoºeascã, Creaþia lui Andrei Mureºanu ºtiut sã prefacã în cuvinte simþirile Ce comoarã, ce minune, evolueazã de la o liricã sentimentalã cele mai adânci ale sufletului Þese-o punte peste lume spre una de inspiraþie socialã, românesc”. De aceea, crede autorul Când ne cheamã sã ne-adune protestatarã, cu accente mesianice. studiului menþionat, nu existã român Tulnic, gura ei de rai În articolul „Românul ºi poezia lui”, care sã nu ºtie mãcar o strofã din Cântã pe-un picior de plai Andrei Mureºanu scria: „Poezia a poezia „Un rãsunet”, poezie care a ªi ca omu’ fost ºi va fi apostolul ºi propãºitorul devenit ºi va rãmâne o cântare a ªi ca lupu’ libertãþii cu care este aºa de strâns deºteptãrii noastre. La Zalmoxe ruditã”. În acest crez este scrisã Tupu-tupu. poezia „Un rãsunet” ºi deschide Prof. Constantin Voiculescu Antonie Plãmãdealã Prof. Constantin VOICULESCU Viviana ILEA PIETRELE DOAMNEI 5 El. Pedeapsa pe care Cain o primeºte este blestemul lui Dumnezeu: „Acum blestemat eºti URA ªI IUBIREA tu, izgonit din ogorul acesta, care ºi-a deschis gura ca sã primeascã din mâna ta sângele fratelui tãu. Pribeag ºi fugar sã fii pe pãmânt”. (Iubirea creºtinã) (p.41-42) (continuare din nr. trecut) „Auzind blestemul lui Dumnezeu, Cain se plânge de asprimea pedepsei. Pedeapsa mea, spune el, e prea mare ca s-o pot suferi. Iatã cã tu mã izgoneºti azi de pe faþa pãmântului; eu va trebui sã mã ascund de faþa Ta… Ascunderea lui Cain presupune în primul rând cã, pânã la comiterea crimei, el putea vedea faþa lui Dumnezeu ºi cã, dupã comiterea ei, nici Cain ºi nici urmaºii sãi nu mai pot vedea faþa lui Dumnezeu decât cu preþul morþii”. (pg. 45) „Crima luiCain este cosmicã, pentru cã ea stricã armonia Creaþiei. În perfecta unitate armonicã a Creaþiei, Cain produce o falie, produce ruptura” (pg.49) Este foarte asemãnãtor cu ceea ce este pãcatul dupã, Augustin: („pecatum est, vel factum, vel dictum, vel concupitum contra aeternam legem”) amare bezne-am aºternut pe gene - pãcatul este o faptã, o dorinþã, o vorbã împotriva ºi le-am gustat în inimi rãdãcina. legii eterne. Pentru cã legea eternã este raþiunea divinã sau voinþa lui Dumnezeu care porunceºte Aprinºi sub biciul vântului fierbinte, Închisoarea Sighet - Celula în care a murit Iuliu Maniu conservarea ordinii naturale ºi opreºte perturbarea ei. bolnavi ºi goi pe ger ºi pe ninsoare, am presãrat cu mii de oseminte meleagul dintre Dunãre ºi mare. Preot Vasile Marinescu Trudind, flãmânzi de viaþã ºi de pâine, ªi cãrþile au fost decapitate. De pildã, eu nu am înjurãturi ºi pumni ne-au fost rãsplata. gãsit în casa pãrinteascã decât douã cãrþi, într-adevãr Sã facem drum vapoarelor de mâine, de mare valoare: „Confesiuni” de Augustin, în am spintecat Dobrogea cu lopata. chirilicã ºi „Despre preoþie”, de Sf. Ioan Hrisostom. Restul au fost confiscate în ziua în care tatãl meu Istoria ce curge-acum întoarsã, (preot) a fost arestat, în ’49. va þine minte ºi-ntre foi va strânge acest cumplit Danubiu care varsã MUCENICIA CÃRÞILOR pe trei guri apã ºi pe-a patra sânge. Nu s-au mulþumit sã ne ucidã mãrturisitorii; Iar cântecele smulse din robie s-au hotãrât sã ne ucidã ºi cãrþile. vor ctitori, cu anii care vin, Mai întâi le-au spânzurat prin pieþe. în cãrþile pe care le vom scrie, Dar vãzând cã oamenii le aduc pe ascuns flori, o nouã Tristie la Pontul Euxin… ca unor rãposaþi, au preferat sã le ardã pe rug. („Antologia poeziei carcerale” – Ioana Spre surprinderea noastrã, Cãrþile au plâns Cistelcan, Ed. Eikon, 2006-p.76- 77) ºi apa vie pe care o ascundeau a stins focul. Vãzând ºi trãind aceste grozãvii, I.D.Sârbu a „Aceeaºi vrãjitorie care pãstreazã scris romanul „Adio, Europa”. Acest mare moaºtele nearse profesor, cel mai valoros student al lui Blaga, care îºi aratã puterea ºi acum”, au spus ei, Închisoarea Sighet - Camera de interogatoriu a fost exclus din învãþãmânt în ’49, face ºi au început sã le decapiteze. cunoºtinþã cu marile închisori încã de la 29 de ani. – unul dintre figurile cele mai mediatizate, în Existã o tradiþie despre care vorbeºte Blaga Dar, spre uimirea lor, din rãnile Cãrþilor Face detenþie la Jilava, Gherla, Salcia, Grindu, perioada post decembrista, cel care l-a bãtut cu spunând cã la început, dupã ce Dumnezeu a creat a început sã ºiroiascã sângele ºi ei s-au speriat: Periprava, fiind eliberat în ’63. ªomer, se propriile mâini pe scriitorul dizident Paul Goma, iar lumea, totul era pur, puritatea primordialã…Chiar ºi erau sãtui de atâþia martiri. angajeazã vagonetar în mina Petrila. Moare în în ianuarie 1982 l-a însãrcinat pe agentul acoperit pãmântul era pur; Era ca un glob de cristal prin care Dupã ce s-au sfãtuit îndelung au început septembrie ’89, iar dupã Revoluþie are parte de o Pavel Matei Haiducu sã-l asasineze la Paris, dar, aºa puteai sã priveºti pânã în adâncul lui. Dar nu a durat sã ucidã Cãrþile; extraordinarã carierã postumã. cum se ºtie misiunea a eºuat. Vlad Iulian, general, mult. Exact pânã în ziua când Cain l-a ucis pe Abel; au ales cã cea mai teribilã prigoanã ofiþer de Securitate, prezent în toate momentele mai în clipa când sângele lui Abel a curs… pãmântul s-a Iatã ce spune I.D.Sârbu despre „lichea”: este sufocarea prin libertate. critice ale guvernãrii comuniste, participant ºi la întunecat!! „Licheaua nu iubeºte, se face cã iubeºte. ªi au tipãrit grãmezi de cãrþi, reprimarea Revoluþiei din decembrie ’89. În sfârºit, Revenind la cartea lui Liiceanu „Despre urã”, Nu crede, obligã pe alþii sã creadã. care de care mai interesante, pline de ºtiri tot aici l-am gãsit ºi pe Constantin Micutelu, cel Humanitas, 2007, voi aminti, cã are capitole extrem Nu munceºte – trãieºte vorbind despre muncã. senzaþionale, care m-a anchetat ºi pe mine în 1978. de interesante: Metamorfozele urii în sec. XX, Dacã e preot – nu crede în Dumnezeu. dar, care nu zideau cu nimic sufletul. Lui Anghel Ilie, þãran din Viºina, i-a scos Intelectualul ºi ura, Intelectualii ºi ura în România Dacã e poet, nu crede în Cuvânt. Pentru ca nimeni sã nu mai aibã timp de altceva. testicolul cu creionul. Omologase o metodã de dupã 1948 ºi pânã astãzi. Dacã e dascãl, se ascunde dupã trei citate. Au tipãrit atât de mult ºi atât de ieftin, torturã proprie: ridicarea celui supliciat cu scripetele Cohorte de oameni simpli care au avut, de pildã, Nu se descoperã, se acoperã (cu hârtii, ºtampile, încât uneori restul la pâine se dãdea în cãrþi. pânã la tavan, de unde-i dãdea brusc drumul. Despre curajul sã se opunã la intrarea în „colectiv” pânã la iscãlituri). Ce nu au putut lovi cu sabia, au lovit cu pacea. Constantin Noica, foºtii lui tovarãºi de suferinþã îºi cei mai mari intelectuali care au avut îndrãzneala sã Nu ºtie sã cânte – deºi are o formidabilã „Doamne, care ºtii cã existã nu doar litere aminteau cã-i auzeau urletele de durere în timpul spunã NU, erau aruncaþi în închisorile comuniste, ureche muzicalã (pentru sunetul banilor, pentru care ucid, anchetei lui Micutelu. Mai târziu, foºtii discipoli ºi-l împuºcaþi sau trimiºi la Canal. Sã-l ascultãm pe vocea ºefului, pentru aria momentului oportun). amintesc pe filozof în Biblioteca Academiei, ci ºi litere care ascund viaþã, Andrei Ciurunga, care a fost condamnat la 18 ani de „Minciuna este adevãrul sãu, ipocrizia e întotdeauna cu o pernã sub ºezut pentru a atenua pentru jertfa celor care le-au scris, muncã silnicã: meseria sa, linguºirea e Arta pe care o exerseazã durerile cauzate de vechile cicatrici. scoate-le la luminã! Trimite-le spre noi! în pace ºi onor”. ( Ion D. Sârbu, Adio, Europa! Era locotenent de Securitate, dar întotdeauna se CANALUL De când ne-am ucis mãrturisitorii. Cartea Româneascã, 1992, p.63, vol.I) recomanda col. Micutelu. Aici am ars ºi-am sângerat cu anii, Suntem cam singuri…” Iatã ce mai spune I.D.Sârbu în jurnalul sãu Greu sã ne imaginãm de unde atâta urã la aceºti aici am rupt cu dinþii din þãrânã (Danion Vasile) intitulat „Jurnalul unui jurnalist fãrã jurnal”: slujitori ai represiunii comuniste! ºi-aici ne-am cununat cu bolovanii, Cine erau autorii acestor crime, cine erau Meritã, chiar este recomandat, sã citiþi, în „Va veni ziua în care asemeni chinezilor, vom câte-un picior uitat sau câte-o mânã. declara ca orice om cinstit. Atât de rar va fi executanþii? Erau lângã noi, erau printre noi; acest sens, cartea lui Gabriel Liiceanu „Despre sfânt el, ºi atât de greu va fi sã rãmânã nepãtat, încât lichelele, lacheii, torþionarii. În 2001, la Ed. urã” Este o analizã „sub lupã”: „Aparent, Pe-aceste vãi ºi dealuri dobrogene un asemenea exemplar va echivala cu un Humanitas, apare: „Lexiconul Negru” – unelte ale Dumnezeu nu vede crima, în schimb, am dat cu veacuri înapoi lumina, adevãrat miracol” ( vol. I, pag, 79). represiunii comuniste – scrisã de Doina Jela, nemaivãzându-l pe Abel, îl întreabã pe Cain: aceeaºi autoare care în 1999 scria ºi „Drumul Unde e fratele tãu?” Cain rãspunde, nu fãrã Gândul mã duce la „Sonetul 66” al lui Damascului” – spovedania unui fost torþionar. insolenþã: „Nu ºtiu. Sunt eu pãzitorul fratelui Shakespeare, care, e atât de actual…! Începând cu colonelul Ababei Romicã ºi meu?” Iarãºi Dumnezeu pare sã nu vadã cadavrul „Mã uit scârbit la tot, ºi-aº vrea sã mor, încheind cu Zubrinski Pavel, în Lexiconul Negru, îngropat de Cain, în schimb aude „glasul Decât sã-l vãd slãvit pe ticãlos, acest “dicþionar” al anchetatorilor, temnicerilor ºi sângelui” lui Abel care „strigã din pãmânt” la Iar pe sãrman de râsul tuturor, torþionarilor, veþi gãsi nume sonore Sã-l vãd tãgãduit pe credincios, precum Crãciun Gheorghe, colonel de Pe vrednicul de cinste, oropsit, Securitate care a inventat carcera de 60 ªi pe femei batjocorite crunt, cm/ 60 cm, cãptuºitã în interior cu cuie, Pe cel fãr’de prihanã pedepsit instrument de torturã ºi pedeapsã necunoscut în restul „lagãrului ªi pe viteaz rãpus de cel mãrunt socialist”; Creangã Mihail, implicat în ªi artele sub pintenul despot. moartea lui Gheorghe Ursu, (zis Babu), Sã vãd prostia doctor la deºtepþi, acel inginer vestit constructor care þinea ªi adevãrul, „vorbã de netot” un jurnal; Drãghici Alexandru - cel mai ªi strâmbul poruncindu-le la drepþi. longeviv ºi mai puternic ministru de Mã uit scârbit la tot ºi bun rãmas! interne comunist (1952-1965) ºi în Dar dacã mor, iubirea-mi cui o las?” acelaºi timp principalul contracandidat (trad. Mihnea Gheorghiu) al lui Ceauºescu la succesiunea lui Dej; Þurcanu Eugen, principalul protagonist (va urma) a ceea ce a intrat în istoriografia contemporanã sub numele de „experimentul Piteºti”. Pleºiþã Nicolae Preot Vasile MARINESCU, Domneºti, Biserica de la 1828 declaratã monument istoric Andrei Ciurunga Biserica Olari, Curtea de Argeº 6 PIETRELE DOAMNEI SE STING COLOªII de urmat, fiind omul care nu a FLACÃRà VIE PENTRU GENERAÞIILE VIITOARE precupeþit nici timp, nici bani pentru binele celor mulþi, datorie sfântã pentru O viaþã întreagã pentru o idee, un Cerniºoara din Judeþul Vâlcea a pornit aurul toamnei intonau reqviemul generaþiile viitoare. Ascultã ºoaptele urmaºi de-a pãstra ce-a construit cu vis împlinit..., aºa îl putem defini pe în viaþã cu dorinþa de-a învãþa, sã-ºi „Slavã Þie, Doamne!” de durere ale Cernei, Olteþului, Jiului mintea ºi sufletul, de-a duce pe mai minunatul OM de omenie, cel care a ajute familia, fiind cel mai mare dintre În aceastã clipã supremã ruga ºi Oltului, undele tremurânde, lacrimi departe gândurile ºi ideile sale întru fost Rectorul Universitãþii Româno- cei zece copii. Drumul parcurs este noastrã (a celor care ne luam rãmas de mãrgãritare care-ºi petrec fiul iubit luminarea neamului. Toatã viaþa a iubit Americane prof. univ. dr. ION presãrat cu succese obþinute cu foarte bun de la cel ce ne-a fost frate, prieten, al Olteniei spre RAI, oferindu-i ca libertatea, dreptatea. A fost un scriitor SMEDESCU. Fiu al comunei mari eforturi. A fost pãtruns de dorinþã coleg, sfãtuitor, îndrumãtor, ºi ne-a simbrie (pentru tot ce-a fãcut în folosul de mare talent, motiv care-mi dã fierbinte a românului care-ºi iubeºte dat, atunci când am avut nevoie, ajutor neamului sãu), sã steie de-a dreapta Ta. prilejul sã spun cu certitudine cã a plaiul, portul ºi limba, aceea de-a fãuri nepreþuit cu o vorbã înþeleaptã ºi cu Priveºte peste dealurile Cerniºoarei îmbrãþiºat lupta împotriva celor care au pentru tinerele generaþii universitatea fapta), se îndrepta spre Demiurg: cum viþa-de-vie, cireºii, nucii, prunii ºi atentat la civilizaþia umanã, afirmând – altar sfânt de pomenire pentru ºtiinþã „Dumnezeul nostru bun!...opreºte merii, în razele aprinse ale soarelui, ºi- în cartea mea „Cununi de flori pentru ºi culturã. Nu puþini au fost cei care pentru o clipã TIMPUL ºi priveºte la au pus voalul tristeþii în jurul coroanei, eroi” – (omagiu adus tuturor l-au însoþit pe drumul nemuririi, de la aceastã mulþime de oameni care-l iar fiorul rece al pierderii copilului victimelor de la 11 Septembrie 2001 sutele de studenþi cãrora le-a fost plâng din inimã pe Rectorul Ion iubit de cãtre plaiurile vâlcene (durere din S.U.A.): „Stop terorismului!...sã dascãl ºi pãrinte, foºti colegi, Smedescu, cel care a fost o minte ce face sufletul sã se cutremure când se fie pace pe pãmânt.” profesori, scriitori, personalitãþi strãlucitã, un luptãtor neobosit, desparte de trupul pãmântesc) se aude Alãturi de toþi care-i poartã distincte din sfera politicã, mass-media ctitorul minunatei Universitãþi peste vãi ca un ecou ce se repetã, recunoºtinþã vie îmi alãtur glasul ºi-l ºi slujitori ai bisericii ortodoxe...de la Româno-Americane, catedralã de spunând: Mântuitorul sã te aibã în rog pe CREATORUL LUMII sã-l sediul Universitãþii pânã la cimitirul învãþãturã ºi culturã, loc sfinþit unde paza Sa!” odihneascã în pace, sã fie binecuvântat Bellu, unde l-au primit arborii va arde fãrã întrerupere flacãra vie a Pentru noi, prof. ION SMEDESCU în vecii- vecilor! Prof. univ. dr. Ion Smedescu tremurãtori, ale cãror frunze stropite de spiritului ºi iubirii lui pentru va rãmâne o amintire vie, un exemplu Marin VOICAN GHIOROIU AM CUNOSCUT-O PE DINA COCEA Motto: „FERMOARUL, PROFESORE”! Comunicatul PRO TV a venit artiºti plastici, compozitori, unde sunt, dacã am fost la Îmi amintesc, într-una din Dina ca un trãsnet, ca o loviturã actori renumiþi, editori. biserica din Piatrã de la Corbi ºedinþele Consiliului Naþional Cocea, o legendã sentimentalã, ca un bici sufletesc. La ºedinþele Consiliului care (dânsa îi spunea Corvi), dacã al Culturii, pe ordinea de zi, la a teatrului „A încetat din viaþã marea se þineau în sala de marmurã a cunosc Brãdetul ºi multe locuri primul punct se dezbãtea românesc. doamnã a scenei româneºti Dina Casei Scânteii – o datã la douã ale Muscelului pe care le problema cãminelor culturale Cocea”. M-au afectat ºi celelalte luni, fiecare membru îºi avea vizitase ºi le apreciase. O ultimã sãteºti. De fapt era o ºedinþã treceri în nefiinþã ale marilor locul sãu la masa din nuc masiv întrebare, n-am s-o uit niciodatã: pregãtitoare a primului Congres actori, destul de dese în ultimul în formã de U, iar invitaþii pe „Se mai face la Brãdet acel al culturii la care am participat. timp, dar dispariþia Dinei Cocea rândul al doilea (preºedinþi de extraordinar caºcaval”? Eram obligat sã iau cuvântul a fost o loviturã fãrã margini, în comitete judeþene, directori ai Începusem sã prind curaj, sã ca singurul reprezentant al Am scãpat totuºi bine. Cei strecoarã în butoaiele de dud primul rând cã am cunoscut-o caselor creaþiei ºi alþii). îndepãrtez teama, sã port culturii de la sate. Printre altele doi au respirat uºuraþi pentru pline de licoare – obiceiul destul de bine cu decenii în Locul meu era marcat prin discuþii cu cei doi titani ai am pus problema salarizãrii mine, mai ales d-na Cocea care locurilor. urmã, am ascultat-o vorbind, tãbliþa din alamã pe care scria scenei, Radu Beligan ºi Dina responsabililor cu ora localã din îmi spune la ureche: „Profesore, Tare mult s-au bucurat, sfãtuindu-mã, îndrumându-mã, numele, se afla lângã Beligan Cocea. unele comune ºi a directorilor ai avut mare noroc”! atunci d-na Cocea m-a sãrutat, încurajându-mã asupra tuturor Radu, Cocea Dina ºi Hiru Ion. Glasul impunãtor al de cãmine culturale care încasau O altã amintire deosebitã mulþumindu-mi, parcã cine ºtie celor fãcute ºi de fãcut din La început m-am simþit ca un preºedintelui Dumitru Popescu, o indemnizaþie lunarã, neavând legatã de marea doamnã a ce fãcusem. punct de vedere cultural în liliput în planeta giganþilor. privirea lui de sus a celor din o motivaþie pentru o activitate scenei româneºti, Dina Cocea. Marele Radu Beligan mi-a Domneºtii Muscelului, alãturi Doamna Cocea mi-a simþit salã, infatuarea, deranja mult pe deosebitã în viaþa culturalã a Deseori în discuþie aducea vorba spus: „Tinere, voi trãiþi totuºi de societatea culturalã „Luca stânjenirea, complexul meu de cei doi, dar nu numai, drept satelor. Am fost ultimul vorbitor de caºcavalul opãrit de Brãdet, bine la þarã”! Paul” al cãrei preºedinte era dr. inferioritate ºi în prima pauzã a pentru care, în pauze, era aspru pânã la pauzã. Atât d-na Cocea bãgat într-o mãmãliguþã, pe care De aceea ºtirea trecerii în Teja Papahagi, pe care artista îl cãutat prin vocea ºi cuvintele criticat, dar fãrã sã se spunã: cât ºi dl. Beligan ºi-au exprimat l-a servit într-un peisaj splendid nefiinþã a Marii Doamne a scenei cunoºtea prin intermediul dânsei calde sã facã sã-mi „Pãcat cã e deºtept” (îi apãruse frica pentru ceea ce spusesem, de pe Valea Vâlsanului. româneºti, m-a emoþionat peste vãrului sãu Emil Papahagi ºi a disparã complexul. A intrat în cartea „Vitralii incolore” de o aºteptând cu teamã reluarea La altã ºedinþã, am adus celor poate, pentru cã am cunoscut-o, doamnei Florica Bagdasar. vorbã cu mine, m-a întrebat de filosofie aparte). lucrãrilor, comportamentul doi câte un caºcaval de Brãdet ºi i-am urmat sfaturile, mai ales cel Eram director de cãmin aspru al preºedintelui, la adresa o sticlã de þuicã veche cu în care a folosit ºi gestul: punând cultural. În 1973 fusesem ales mea. eticheta C.A.P.-ului Domneºti. mâna la gurã, mimând tragerea membru al Consiliului Naþional Dupã pauzã, Dumitru Tare mult s-au bucurat. Dar fermoarului, îmi spune: al Culturii al cãrui preºedinte Popescu n-a mai venit, fiind bucuria ºi mai mare a fost atunci „Profesore, fermoarul!” Atât era Dumitru Popescu zis scuzat de Dodu Bãlan cã a fost când în pauzã i-am invitat pe cei numai, am înþeles mult, dar nu Dumnezeu ºi vicepreºedinte chemat de urgenþã la Comitetul doi ºi pe directorul editurilor din pentru mult timp. prof.univ. Ion Dodu Bãlan. Central, dar nu a uitat sã spunã þarã, prof. Gh. Trandafir la un Dumnezeu s-o odihneascã în Era totuºi o onoare pentru în plen cã nu i-a plãcut cuvântul caºcaval de Brãdet cu piper, în pace! Acolo în ceruri, sunt mine, pentru Domneºti, sã fac directorului de cãmin care cerea holul sãlii de marmurã unde convins, cã va înjgheba o imensã parte din Consiliul Naþional al bani pentru salarizarea totdeauna era amenajat un bufet. trupã a teatrului românesc, scena Culturii, singurul director de oamenilor de culturã din viaþa N-a lipsit nici þuica de Domneºti, fiind marea grãdinã a raiului, servitã în renumitul spânzurat – cãmin cultural din þarã alãturi Actriþa Dina Cocea îndrumând niºte artiºti amatori de la Cãminul Cultural satului, acum când trebuie sã pentru cã acolo îi este locul. de crema intelectualitãþii – Pavel Tcacenco. strângem la maximum cureaua. acel ciocãnel în muchii care se Prof. Ion C. HIRU

OAMENI ªI FAPTE CURTEA DE ARGEª ªI PRIMARII SÃI DIN PERIOADA INTERBELICà (urmare din nr. trecut) româneascã, precum: tenorul Petre alimentarea cu apã ºi pentru uzina Mitroi, a cumpãrat materiale pentru abator, ºi unde a funcþionat o perioadã ºi un În perioada 1931- 1932 primar al ªtefãnescu-Goangã ºi profesorul Florian electrica au fost puse la dispoziþie de considerând cã banii se vor devaloriza. Cu Colegiu militar. oraºului a fost Mihail ªtefãnescu- Goangã, ªtefãnescu-Goangã, fost profesor Ministerul de Interne, datoritã lui Armand aceste materiale, în mai 1945, noul primar, Din cele arãtate, reiese faptul cã în cunoscut sub numele de Miºu Goangã, universitar ºi rector al Universitãþii din Cãlinescu, care a hotãrât ºi preluarea Nae Gheorghiu, a început construirea perioada menþionatã, trei primari s-au împrumutului fãcut de Nae Gheorghiu în abatorului, la a cãrei construcþie au proprietar de pãmânt ºi a unei mori pe apã Cluj. Tot în aceastã perioadã, primarul remarcat prin activitatea lor pusã în slujba 1938. Tot sub primariatul lui Alex. contribuit si mãcelarii de atunci, Sile la Capul Dealului. A revenit ca primar, liberal Miºu ªtefãnescu- Goangã a iniþiat cetãþenilor: Nae Gheorghiu, Miºu Goangã Retevoescu s-au plantat tei ºi trandafiri pe Olteanu, Ion ºi Ghicã Bulacu, Mihai dupã Nae Gheorghiu, în 1933, pânã în înfiinþarea unei Universitãþi populare la ºi Alexandru Retevoescu, originar din bulevard, spre Mânãstire, unde anual se Olteanu, Nae Mustaþã ºi Andrei Chiriþã, 1938. În timpul primariatului acestuia s-a Curtea de Argeº, în localul cãreia Vâlsãneºti de pe Vâlsan. Alãturi de întâlneau Cavalerii Ordinului „Mihai fratele preotului M. Chiriþã. Acesta din amenajat grãdina publicã din centrul funcþioneazã azi Colegiul Naþional primari, s-au aflat ajutorii de primari, Viteazul”. Nu poate fi trecutã cu vederea urmã, a ridicat, cu ajutorul pãrinþilor precum: Filon Vâlsãnescu ajutorul lui D. oraºului, în jurul cãreia s-au plantat tei; s-a „Vlaicu Vodã”. ºi încercarea acestui tânãr primar de a seminariºtilor, clãdirea monumentalã, care Lãzãrescu; Vicã Rudeanu ajutorul lui Nae pavat bulevardul ºi trotuarele acestuia În anul 1938, primar al oraºului Curtea canaliza Valea Târgului, acoperirea vãii ºi astãzi adãposteºte Grupul ªcolar Forestier Gheorghiu, Nicu Popescu ºi Simion pânã la Mânãstire; s-a renovat localul de Argeº a fost învãþãtorul pensionar Ion deschiderea unei strãzi pânã la Popescu ajutorii lui Miºu Goangã, pentru Poliþia oraºului (acolo unde pânã de Peahã, care a organizat licitaþii pentru o podul peste Argeº, lucrarea fiind Savu Vasilescu ajutorul lui Al. curând a funcþionat Întreprinderea de mai amplã alimentare cu apã a oraºului ºi abandonatã prin renunþarea Retevoescu. Gaze); s-a organizat ºi a fost dotat cu un pentru construirea unei uzine electrice antreprenorului la contract. Printre funcþionarii primãriei, agregat auto, serviciul de pompieri al care sã deserveascã tot oraºul. care au slujit în perioada respectivã oraºului, care a fost mai apoi militarizat. De În perioada 1938- 1939, primar al Din octombrie 1939 ºi pânã asemenea, în acest primariat, s-a canalizat oraºului a fost tânãrul avocat Alexandru în 1942 a fost primar avocatul meritã menþionaþi urmãtorii: Maura cimitirul oraºului, introducându-se tuburi Retevoescu, adept al lui Armand Dimitrie Brânzã, un cunoscut al Pandele, Gheorghe Stamate, pentru colectarea si scurgerea apei pe toate Cãlinescu. Sub primariatul lui s-a viitorului mareºal Ion Nicolae Costilã, Marin Garamia, Guþã Suhãreanu, Gavrilã Schiopu, aleile cimitirului. construit ºi pus în funcþiune o nouã uzinã Antonescu. El a obþinut subvenþii Vasile Angheleþ ºi alþii. Familia Goangã, (numitã astfel dupã electricã pentru tot oraºul, în localul unde de aproape 4 milioane lei pentru un descendent al sãu, preotul Ion astãzi se aflã fabrica de pâine de la podul construirea abatorului orãºenesc Ionel ªtefãnescu (ªtefan) din Cãpãþâneni, care spre Rm. Vâlcea ºi s-a definitivat ºi a unei bãi populare. Din CRISTESCU-MUªÃTEªTI, se ocupa cu albinãritul), a dat þãrii alimentarea cu apã a oraºului. De aceastã subvenþie, primarul din Membru al Ligii Scriitorilor personalitãþi de seamã în cultura menþionat faptul cã fondurile pentru anii 1943- 1944, Dr. George Primaria Curtea de Argeº din România PIETRELE DOAMNEI 7 spusele unor bãtrâni din Vâlsãneºti: râului la o jumãtate de metru sub CRUCEA DE LA TÃRBêANI Grigore Corbeanu, Niþã ªotan, Nicolae prundiº, în urma inundaþiilor din Musceleanu, rezultã cã, în Manga a 1975-1976, când a fost ruptã ºoseaua, Este recunoscut faptul cã zona Pârvu Mutu, crucea de la Albeºtii de existat o fântânã denumitã „fântâna de iar crucea a fost rãsturnatã în râu. Se Argeº - Muscel este o zonã plinã de Argeº care actualmente este încadratã aramã”, zisã aºa, pentru cã în ea niºte pune întrebarea, de ce nimeni din vestigii istorice. Precum se zice, pe într-o minunatã troiþã, dupã ce a fost haiduci au ascuns o comoarã. Prin anii comuna Muºãteºti, cetãþeni sau unde calci, pãmântul musteºte de curãþatã de urmele trecerii vremii ºi ’70, ªtefan N. Musceleanu, lucrând ca conducãtori ai comunei n-au luat istorie. Nu punem în discuþie acum despre care nu ºtim dacã a fost miner prin pãrþile Orãºtiei, a întâlnit un mãsuri de scoaterea ei din prundiº ºi locaºurile de cult binecunoscute din descifrat înscrisul de pe ea. Dar vom bãtrân, care auzind cã este de prin adusã la locul ei, la margine de drum? zonã: biserici, schituri ºi vestigii aminti mai detaliat despre crucea de la pãrþile noastre, Vâlsãneºti-Argeº, i-a Crucea de la Tãrbãºani, a fost arheologice, care amintesc de perioada Tãrbãºani - Muºãteºti (1714). destãinuit cã el în tinereþe a haiducit construitã ºi ridicatã pe locul ei iniþial, întemeierii Þãrii Româneºti, ci doar Amplasatã la limita de sud a satului prin pãrþile astea ºi cã ceata lor a în Manga, de un vâlsãneºtean, Ion sin vom aminti de acele cruci de piatrã Muºãteºti, la hotar cu satul Vâlsãneºti, ascuns o comoarã în fântâna de piatrã Alexandru ªuþu ot Vâlsãneºti, era un ridicate în epoca brâncoveneascã, ridicatã de un boier velit, adicã boier din Manga. monument istoric al comunei, poate cel monumente ce strãjuiau capete de pod, de rang înalt, spre pomenirea lui ºi a Locul unde dupã 1832 s-a aflat mai important ºi valoros monument, fântâni construite la rãspântii de pãrinþilor sãi, Crucea de la Tãrbãºani crucea, la Tãrbãºani, nu indicã nici o care ar trebui cãutat ºi repus în valoare drumuri, etc. De la ridicarea lor s-au era un adevãrat monument tombal. posibilitate de existenþã a unei fântâni sa iniþialã. scurs aproape 300 de ani, unele mai Înaltã de peste 2 metri, cu o grosime de curgãtoare sau o pãdure de fag sau Textul integral de pe cruce, sunt, despre altele nu se mai ºtie 0,35- 0,40 m, construitã din piatrã de stejar, crucea fiind amplasatã pe glãsuieºte în limba slavonã astfel: nimic. Mâini omeneºti, criminale, Albeºti de Muscel, aºezatã pe un prundul râului, pe loc de zãvoi unde „Ridicatu-s-a aci astã cruce întru poate egoist intenþionate sau din postament masiv din calcar, crucea era cresc doar arini ºi sãlcii. În schimb, la cinstea ºi slava Domnului nostru Iisus ignoranþã proletcultistã le-au distrus desigur un lucru foarte scump, fãrã a vest de locul unde se afla crucea, a Hristos ºi întru pofala Sfântului parþial sau total. Orice român, trecând mai socoti adusul ei de la Câmpulung, Crucea de la Tãrbãºani existat un conac boieresc, al stãpânilor Nicolae ciudotvorstu de Namiralichiei pe lângã aceste cruci, pe lângã care a necesitat probabil munca a 3- 4 cruce, ºi l-a inserat în manuscrisul sãu moºioarei Prosia, ultimul fiind un grec în zilele Mãriei Sale Io Constandin asemenea monumente tombale, s-ar perechi de boi. „Cruci de piatrã în Þara Româneascã” Titopolios. Se pare cã unul din acei Basarab voievod, de robul lui închina cu un „Doamne ajutã!”, cãci Crucea avea un înscris ºi un chenar ºi care a fost publicat abia în anul 1972 boieri ºi-a dorit crucea din Manga la Dumnezeu Ion sin Alexandru ªuþu ot atunci sufletul sãu ar cunoaºte ºi ar artistic. Textul era scris în limba în revista „Mitropolia Olteniei”, an poarta conacului moºiei sale. Vâlsãneºti. ªi am fãcut ºi aceastã simþi o înãlþare din cele ale mocirlei slavonã, limba oficialã a þãrii, atunci XXIV, pag. 98, adicã la 140 de ani de La data când inscripþia de pe cruce fântânã de piatrã, cã i s-au tãiat noastre omeneºti. când a fost ridicatã. Ea a stat pe locul la ridicarea crucii. Dupã 1832 a început a fost descifratã, adicã la 1832, ea se pãdurea de s-au deschis drumul, ca sã În acest sens amintim, crucea de la unde a fost ea iniþial aºezatã, opera de degradare pricinuitã de o afla în stãpânirea moºtenitorilor fie de pomeanã dumnealui ºi pãrinþilor podul de piatrã de lângã Peºtera nealteratã, nestricatã, nemiºcatã de mânã omeneascã. Mai întâi a fost cãminarului ºi prim director al dumnealui. Mai, dni 1, leat 7222 ( Mai Dâmbovicioara (1711), crucea de la nimic ºi de nimeni, pânã prin anul spartã partea de la bazã, de la rândul 11 Arhivelor Statului, Bucureºti, anume zilele 1, anul 1714)”. Domneºti ce strãjuia ºoseaua în dreptul 1832. Prin crucea de la hotarul lor, al înscrisului în jos, pierzându-se Nicolae Rasti, deci crucea se afla în NOTÃ. Articolul a fost redactat spitalului, crucea de la Prosia- locuitorii din Muºãteºti ºi Vâlsãneºti tocmai partea care vorbea despre Manga, lângã Fântâna de Aramã. dupã Comunicarea fãcutã de Gh. N. Muºãteºti (1710 sau 1742), crucea de au trãit în bunã vecinãtate, pace, identitatea celui care o ridicase pe În perioada 1920- 1925 s-a produs Popescu-Drãgoi din Vâlsãneºti, la data pe muntele Paltinul, cimitirul ºi schitul înþelegere ºi întrajutorare. Moara cheltuiala sa. Din textul integral, reiese al doilea atentat asupra crucii: a fost de 27 iulie 1975, în cadrul Societãþii Robaia , unde îºi doarme somnul de „Bârsãceanu” din Muºãteºti era a unui faptul cã aceastã cruce a fost iniþial spart colþul de sus al crucii, dupã cum culturale Stroeºti) veci pictorul de icoane ºi biserici vâlsãneºtean; biserica din Muºãteºti ridicatã de ctitor, nu la punctul numit se vede în schiþã. Spãrtura nu a putut fi pentru conformitate, din epoca brâncoveneascã, ctitoritã de Popa Dincã a fost ziditã de „Tãrbãºani”, ci undeva pe Valea opera unor copii ºi nici turci n-au trecut Ing. Ionel întemeietorul ºcolii de picturã preotul Drãgoi din Vâlsneºti cu echipa Mãngii, lângã o fântânã de piatrã; se pe acolo. Deci, fapta a fost CRISTESCU-MUªÃTEªTI, româneascã bisericeascã, sa de meseriaºi. Pe la 1832, preotul mai spune cã pe acel loc a fost tãiatã premeditatã. A fost o vreme când Membru al Ligii Scriitorilor brâncoveneascã, câmpulungeanul Dumitru Bãlaºa a descifrat textul de pe pãdurea ºi s-a deschis un drum. Din crucea de la Tãrbãºani se afla pe malul din România

Lângã doi viþei de-o seamã, RESTITUIRI: Pe-un tãpºan cu fânu-n spic, Leanca Vãduvii, pe fusu-i , VASILE MILITARU Rãsuceºte borangic. Soarele, vrãjit de chipul Adãugãm versurilor minunate (POVESTEA MEA) din nr. Epigramistul trecut, de la aceeaºi rubricã, douã poezii ºi-o fabulã, a cãror Pãstoriþei de viþei, Nic Petrescu Cu potopul lui de raze vãzut de dulceaþã ne înmiresmeazã destrãmarea. ªtefan Popa Catã lung la fusul ei ; Popa’s. ªi cum fusul i se pierde-n Razele ce vin de sus, Pare-a coborî din soare Borangicul de pe fus. ªASE PUI ªI-O BIATà MAMà Mai de mult, o rândunicã avea-n cuibu-i ºase pui COLÞUL Vasile ªi privea la ei, sãrmana, ca la chipul soarelui; Militaru De cu zori pornea - sãgeatã – cãutând pe deal ºi vãi, EPIGRAMISTULUI Hranã pentru puii sãi. ªi-n iubirea-i nu odatã, s-a culcat ea nemâncatã, Dl. prof. Nic Petrescu a scos de sub tipar douã Dar destul de fericitã cã nu s-a-ntâmplat nicicând, cãrticele de epigrame superbe – Noi ºi Ele, cer ºi Dintre pui, s-adoarmã vreunul ars de sete sau flãmând; stele ºi Cãrticica epigramistului. Iatã câteva catrene despre „aºa-ziºii” epigramiºti: Nici n-a fost mai mândrã mamã decât ea-ntre rândunici, Când vãzu-ntr-o zi cã puii se fãcuserã voinici CLARIFICARE ªi n-a mai avut odihnã nici cât ai clipi sub soare, Pânã când pe fiecare pui nu l-a-nvãþat sa zboare. Eu chinui, recunosc, hârtia Cã asta-mi este meseria, Dar, când toþi puteau sã plece încotro voiau sub slavã, RUGà Nu vreau, ca unii impostori, Rândunica, istovitã, a cãzut în cuib bolnavã Sã-i chinuie pe cititori! Mi-e sufletul ca un cireº în floare ªi cu ochii plini de lacrimi þintã-n ochii fiecui, ªi-n floarea lui tot soarele îl am. Zice celor ºase pui: SOLUÞIE SIMPLà (?) Sunt mii de ramuri, ºi-o privighetoare Dragii mamei, eu de-asearã, simt în inimã un cui: Vrãjitã cântã-n fiecare ram… V-am rugat mereu, ºtiþi bine, Aripile greu mã dor ºi nici vorbã sã mai zbor… Ca sã vã scutesc de drame: Furtuni ce-au smuls goruni din rãdãcinã Dumnezeu mi-a dat putere oricât am avut nevoi Dacã vreþi sã fiþi ca mine Trecurã ºi prin floarea-i de zãpadã, Sã gãsesc într-una hranã pentru voi… Scrieþi ºi voi epigrame! Dar, zbuciumându-i ramul ce se-nclinã, Astãzi fiindcã sunt bolnavã, dragii mamei, se cuvine, Lui nici o floare n-a putut sã-i cadã. Mari cum v-a fãcut mãicuþa, sã-ngrijiþi ºi voi de mine EL… ªi ca nimeni dintre puii-mi sã nu se simtã cã mi-e rob, E paranoic, îl cunoºti, O, Doamne, azi când nimeni nu mai poate Fiecare sã-mi aduceþi, zilnic, numai câte-un bob; Îmi reproºeazã câte-toate… Sã biruie-al ispitelor sudum, Ale voastre ºase boabe de grãunþe, mã vor þine Auzi, de ce mã leg de proºti…. Când înspre Iad duc drumurile toate, Pânã când o sã vrea Cerul sã mã facã iarãºi bine… Pãi…n-aveþi toþi imunitate! Iar înspre Rai mai duce-un singur drum, Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei ºase pui Trimite-mi îngeri, astfel sã mã poarte, ªi-au adus, vreo ºase zile, fiecare bobul lui… TE-NVÃÞ EU… Sã nu mã întineze nici un greº, Mai departe însã puii, beþi de-al slãvilor înalt, M-ameninþa un „traistã-n bãþ” Ca sufletu-mi sã Þi-l aduc, la moarte, Fiecare-având nãdejdea cã-i va duce celãlalt, C-o sã-mi devinã el model… Îmbãtãtor ca floarea de cireº. N-a mai dus nici unul bobul ºi, uitata mucenicã, Dar nu pot eu sã mai învãþ Sã scriu la fel de prost ca el. A murit atunci de foame cea mai bunã rândunicã. PASTEL ªi-a rãmas apoi povestea, tristã, neluatã-n seamã, ÎNDÃRÃTNICI CONSECVENÞI… Lunca râde luminatã Oriºicui ai sta s-o spui, Eu, cu catrene ºugubeþe, Sub un cer ca de cicoare… Cã o mamã îºi hrãneºte ºase, opt sau zece pui, Trãiesc a doua tinereþe… Nu-i o floare fãrã fluturi, Însã zece pui, adesea, nu pot toþi hrãni o mamã. Cu bâjbâieli, fãr’ de-nceput, Nu-i un flutur treaz pe-o floare. Prof. Nic PETRESCU Voi nici mãcar nu v-aþi nãscut! 8 PIETRELE DOAMNEI PAGINA LITERARà Când vezi cã fug prin anii mei de dor, Iubire, tu, ION RADU Tu mã înveþi sã urc, nu sã cobor. M-ai nins cu fulgi de foc, (din volumul în pregãtire Sã nu mai am Poetul Ion Radu s-a nãscut la 14 ianuarie „Primãvarã în decembrie”) Decât în gânduri loc… 1932 în comuna Arefu, jud. Argeº, fiind primul (din volumul în pregãtire copil din cei zece ai familiei Radu, familie de CURGERE-N CER „Ninsorile iubirii”) þãrani de sub streaºina munþilor Fãgãraº. A absolvit clasele primare în satul natal, urmând Ne-a curs destul acest pãmânt spre cer patru ani de ucenicie la Cãpãþâneni ºi Brãduleþ, Cu ape-n ropot dinspre altã moarte. ARCUª FRÂNT PESTE VIOARà ªi-n piatrã-am fost, ºi-n cântec prãbuºiþi pentru ca în perioada 1951- 1952 sã absolve Mã tot duc ºi mã tot ning, clasele a V-a ºi a VI-a într-un singur examen ºi Cu suflete-n cutremur pânã-n toarte. Pânã-n suflet sunt ninsoare; apoi clasa a VII-a elementarã cu bursã de merit. Ne-a curs destul acest pãmânt în gol Absolvent al ªcolii Medii Tehnice Industria Mi-au cãzut zãpezi în vis Ca o durere nesfârºitã-n umbrã. Lemnului din Curtea de Argeº în anul 1955, Cât o lume viitoare! ªi cântece-am ales pentru prohod, susþine în anul 1965 examenul de Bacalaureat, Ion Radu Mã tot duc ºi nu mã-ntorc, ªi vis ne-am pus în poezie sumbrã. la Liceul „Nicolae Bãlcescu” din Piteºti, dupã Munþii curg cu norii-n mine; ce timp de zece ani a funcþionat ca salariat în DE CE PLÂNG FLORILE Un lucru doar nu ne-a rãmas înfrânt: ªi un cer desfãºurat unitãþi industriale din Bucureºti, Lupeni ºi Au plâns atâtea flori dupã pãmânt, Credinþa-n om, încrederea în viaþã. Mã tot trage ºi mã þine! Curtea de Argeº, în cele argeºene îndeplinind ºi Veac nou zidind cu noi care-am rãmas, funcþia de instructor artistic, pregãtind formaþii Culcate-n mâl, Mã tot duc, sã nu rãmân Am nins cu flori ºi paºi în dimineaþã. artistice de întreprindere, cu care a participat la Tãceri sã le-nfioare, (din volumul în pregãtire „Voci din cutremur”) Arcuº frânt peste vioarã: numeroase concursuri judeþene ºi naþionale. Sã nu mai vadã dimineþi ºi soare, ªi mã-ntorc înspre pãmânt Dorinþa de realizare ca om ºi intelectual nu Nici adieri Câte-un dor sã mã mai doarã. se opreºte aici. Urmeazã cursurile Facultãþii de Sã nu mai bea din vânt. NOI VENIM PRIN IERNI Iar atunci, când n-oi mai fi, Istorie-Filozofie a Universitãþii din Bucureºti, Când nori ºi-au scurs CU PRIMÃVARà Vise-or curge pe ºtiubee. secþia Filozofie ºi în anul 1978 obþine Diploma Gãleþile sã toarne de Licenþã în Filozofie. A funcþionat ca profesor Cu cântecul în snop de suflet strâns, ªi din cele ce-or rãmâne În lume foc, ºi apã, ºi noroi, timp de 18 ani în învãþãmântul general,liceal ºi Am tot trecut prin praguri de durere, Se vor naºte curcubee. Venirã cãprioarele în noi profesional. Dar loc n-a fost de lacrimã ºi plâns! (din volumul în pregãtire ªi cerbi au dus Primele versuri le-a aºternut pe hârtie încã de Înspre cutremur trist pãmânt prelins, „Ninsorile iubirii”) Pãdurile în coarne. la vârstã fragedã, adunându-le într-un prim Turbãri de ape, ceruri în cãdere… volum, oarecum naiv, dar scris cu multã De-aceea urlã florile ºi plâng, Am fost loviþi, am fost, dar am învins! suferinþã în suflet, intitulat „Când a plecat Povarã grea NINSORILE IUBIRII De-atâtea ori ne-a fost distrusã þara, tata”. Începând cu anul 1960 publicã în diverse Purtând spre moarte-n ele. Plai de dor ºi cântec murg reviste de culturã, scrierile sale fiind apreciate Dar cãutând în noi o izbãvire De-aceea plânge cerul dupã stele Tot am zis sã nu mã curg pozitiv de reputaþi critici literari precum Si oamenii Am tot trecut prin ierni cu primãvara Alexandru Piru, Dan Zamfirescu ºi alþii. A Nici în ochi strãlucitori, publicat multe poezii în volume colective ale În vis nebun se frâng. ªi drumuri ne-am deschis spre fericire, Nici în gânduri, nici în flori. (din volumul în pregãtire Oricât a fost de neagrã încercarea, diverselor cenacluri literare din judeþ ºi din þarã. Tot am zis sã nu mã ning, „România în lacrimi”) Bãtând în moarte aripi de iubire! Participant la numeroase concursuri de creaþie Dar ia foc tot ce ating: (din volumul în pregãtire „Voci din cutremur”) poeticã, poeziile sale au fost încununate în anul O privire, un sãrut, 1982 cu premiul I pe judeþ ºi premiul III pe þarã VIS DE ÎNCEPUT ªi iubirea a-nceput! la Concursul de creaþie literarã „Vasile M-AI NINS, IUBIRE Alecsandri” din Iaºi. Tu, visul meu de dor ºi de-nceput, Plai de dor ºi cântec dur, Iubire, tu m-ai nins de multe ori În cursul anului 2007 publicã volumele de Ce m-ai purtat în ochi ºi m-ai durut Tot am zis sã nu mai fur, Trecând cu doliu peste pieptul meu Cu lacrimi versuri „Dor de casã” ºi „Lângã tâmplele Nici cu ochii, nici cu gândul, Când m-aºteptam sã urc în curcubeu, Înflorite-n fulgi uºori; verii”, iar în prezent se aflã sub tipar volumele Dar ia foc întreg pãmântul! „Sunt ºi flori care mor primãvara” ºi „Adam Tu, clipa mea de liniºte ºi chin, Cu bucurii m-ai nins ºi cu tristeþi, Tot am zis sã mã opresc cautã lumea”, versuri cu un accentuat caracter Altar spre care vin sã mã închin Întors mereu Într-un cântec voinicesc, elegiac, multe dintre ele izvorâte din durere, de ªi amintire ce se lasã grea Spre alte dimineþi. Dar de dor ºi de-atât foc aceea transmit stãri sufleteºti ce emoþioneazã. Ca-ntotdeauna-n aºteptarea mea, Din alte volume în pregãtire, redãm doar ªi-atât de mult m-ai nins, ºi-atât de tare, Cred cã s-ar topi pe loc! câteva din poeziile poetului Ion Radu, ce nu au Tu, evul nins prin care m-am tot dus, De parcã (din volumul în pregãtire vãzut lumina tiparului. Curgând cu viaþa-ncet înspre apus, Vin acum dintr-o uitare… „Ninsorile iubirii”)

atmosferã la superlativ, ca la este exceptat de la regulã. M- punct de atracþie pentru turiºtii sfârºit sã pleci cu regret ºi cu am întrebat oare de ce au atâtea de pretutindeni. M-AM ÎNTORS ACASà promisiunea cã revii. drumuri când localitãþile sunt Cum era Midsumer, ziua Aici nimeni nu se grãbeºte, rare ºi aproape toate ascunse când toþi finlandezii îl Zburãm deasupra norilor - o E duminicã ºi lumea este la nimic pe tot cheiul sau în altã nimeni nu vrea s-o ia înaintea dupã perdele dese de pãduri. sãrbãtoresc pa Juhanus Jubla, (un masã imensã de alb strãlucitor promenadã. „Dacã vreþi sã faceþi parte a oraºului. Ghinion. celuilalt. Pe ºoselele lungi, Singurul lucru care îþi aratã cã fel de Sf. Ion al nostru), ºi cum se sub noi ºi deasupra bolta de un tur de oraº, luaþi tramvaiul 3D - Macadamul, piatra cu care sunt nesfârºite, parcã, vezi ºiruri de în apropiere sunt case, sunt anunþau serbãri „grandioase”, albastru aproape ireal. O linie cel verde” - suntem sfãtuiþi. pavate toate oraºele lor - sclipea maºini mergând încet una dupã cutiile poºtale plasate la am fãcut rezervare la timp pentru dreaptã separã cele douã lumi la Tramvaiele au diferite culori în de curãþenie. Macadam peste tot alta. Viteza maximã 80 km/h, marginea drumului, cutii care îþi vaporul care urma sã ne ducã la orizont. Parcã am fi la pol. funcþie de direcþia spre care vrei - probabil cã nu au descoperit rareori poate ajunge la 100 sau aratã câte case se ascund în locul cu pricina. Muzica datã la Zãpada albã imensã ºi neatinsã sã porneºti. Nu le poþi confunda. binefacerile celebrelor pavele. 120, dar asta numai pe porþiuni spatele pãdurilor. Numãrul ºi refuz, gãlãgie, chiote, focuri de ºi albastrul de sticlã de Aºteptãm puþin. În staþie, un În faþa Bisericii Protestante - foarte scurte. Iar în oraº te poþi aspectul acestor cutii diferã de artificii? Nimic din toate astea. deasupra. Nici cea mai micã tabel electronic îþi aratã câte un fel de Sacre Coeur din Paris plimba fãrã grijã pe jos, la un loc la altul, dar un lucru N-am vãzut decât oameni delimitare, linia e perfect minute ºi secunde ai de aºteptat - spre care urci 53 de trepte maºinile trecând pe lângã tine care nu lipseºte oriunde ai adunaþi în jurul focurilor dreaptã. Ireal de dreaptã . Albul pânã la primul ºi cel de-al imense de piatrã, se construia o cu doar 20 km/h, în centru ºi 30 merge, este floarea. Toate aprinse pe malul insulelor, focul devine din ce în ce mai alb, iar doilea tramvai. Tramvaiul ne scenã mare pentru un concert de sau 40 la margine. ªi ei reparã aceste cutii sunt ornamentate cu tradiþional la aceastã sãrbãtoare. albastrul din ce în ce mai duce spre chei, punctul situat muzicã pop. Spectatorii urmau sã sau prelungesc drumurile. Dacã fel ºi fel de flori, de ghivece, de Anul acesta se luaserã precauþi albastru. Aºtept sã se topeascã între celelalte douã obiective stea pe treptele monumentului. astãzi vezi doi sau cel mult trei aranjamente florale care mai de speciale ca focurile sã nu fie una în alta. Pe geam a apãrut ale noastre. Aici lume pestriþã: Mi-a plãcut ideea. Ceea ce nu muncitori sãpând pe drum, poþi care mai frumoase, ºi nimeni prea mari, din cauza secetei steluþe mici de gheaþã - turiºti de diferite naþionalitãþi, mi-a plãcut a fost „româncuþa” fi sigur cã a doua zi ai sã vezi nu se gândeºte sã le strice sau prelungite - de teama caleidoscopuri minuscule sub localnici plimbându-se în care stãtea cu mâinile împreunate deja asfaltul turnat. ªi n-am sã le rupã. eventualelor incendii. La strãlucirea rece a soarelui de costume de epocã frumos a rugãciune, implorând mila vãzut nici un ºef care sã-i Nimic ºi nimeni nu a întoarcere, dupã miezul nopþii – iunie. Geamul e coborât ºi colorate, tarabe cu fel ºi fel de enoriaºilor, din faþa Bisericii îndemne sã munceascã. Am îndrãznit sã distrugã „lumea deºi erau frumoasele nopþi albe peisajul dantelat începe sã-ºi lucruri, începând cu legume ºi Ortodoxe, ºi copilaºul sãu care uitat sã spun, amenzile pentru veche”. Casele din lemn au – focurile se vedeau din facã apariþia. Þara celor o mie fructe ºi terminând cu blãnuri, aduna mila în crãticioara de depãºirea vitezei reglementare devenit patrimoniu ºi sunt depãrtare ca niºte faruri de lacuri – cum am învãþat la lânãrii sau suveniruri. aluminiu, mila care nu prea se sunt usturãtoare ºi nimeni nu pãstrate cu mare grijã, devenind împrãºtiate pe numeroasele ºcoalã - ºi pãduri nesfârºite. Cãpºunile frumos grãbea sã se arate. insule rãspândite de-a lungul Aterizãm. În altã lume? Încã nu mirositoare ne fac cu ochiul. Seara, o ploaie mãruntã ne-a coastei, dându-þi impresia cã te ºtiu. Dar, încep sã cred cã da. Deºi cam scumpe, 5 euro kg, alungat într-unul din multele lor afli într-o lume irealã, fantasticã. Aeroportul, o construcþie imensã luãm o jumãtate. Vânzãtorul ne restaurante. Alegem unul cu Se fac ºi la ei concursuri de pentru o þarã cu numai 5 zâmbeºte amabil ºi ne mai oferã specific. Usturoi. Pânã ºi sculpturã, sau picturã, ca ºi cele milioane de locuitori, ne uimeºte o pungã, goalã. „ Nu ne trebuie” Campari-ul avea aroma literare, de altfel destul de din toate punctele de vedere. Insistãm. Ia o cãpºunã, o respectivã. Cum diferenþa dintre renumite. Piatra e la loc de Suntem întâmpinaþi cu zâmbete mãnâncã ºi cu miºcãri încete alimentele din supermarket ºi cinste ºi se gãseºte din ºi urãri de bun venit din toate pune codiþa în punga goalã. cele din restaurant, nu este abundenþã, iar cele mai bune pãrþile – ca vechi cunoºtinþe. Nu Am înþeles ºi i-am mulþumit din semnificativã, finlandezii preferã lucrãri sunt selecþionate de mã dezmeticesc încã. nou. Deºi am încercat sã masa la restaurant, lucru pentru primãrie ºi expuse spre E dimineaþã. O dimineaþã descopãr codiþe, sau codiþe de care nu trebuie sã faci rezervare admiraþia trecãtorilor. ªi sunt rãcoroasã ºi înnoratã. Dupã ce cireºe, mucuri de þigãri sau alte din timp. Dacã muzica, de orice într-adevãr de admirat. Precum lãsãm bagajele la hotel, pornim obiecte aruncate de trecãtorii fel, lipseºte, în schimb te poþi cele trei doamne, în costume de sã explorãm capitala, Helsinki. grãbiþi, nu am putut descoperi bucura de o ambianþã ºi Steluþa Istrãtescu, preºedinte Liga Scriitorilor din România, filiala Argeº baie expuse în mijlocul râului PIETRELE DOAMNEI 9 PAGINA LITERARà care traverseazã Rauma, nu cam tot cea ce þi-ar trebui ca sã faci un an ucenicie, dupã care spital. ªi într-adevãr, dupã o spãlând mochete sau covoare. privea ostil. Al doilea ºoc a departe de Turku, fost capitalã a petreci un weekend reuºit terminarea liceului, ºi dacã la jumãtate de orã, tractoraºul Este o plãcere, aº putea spune, fost la ieºirea din aeroport, Finlandei. Nici un trecãtor nu singur sau cu prietenii. Poþi gãsi finele acestei perioade de oprit în faþa intrãrii, aduce pentru ei. Bineînþeles cã când ne-a izbit o rafalã de ezitã sã se opreascã ºi sã le ºi saune mai mari, unde se pot ucenicie þi s-a dat un calificativ lemnele, care vor fi descãrcate primãria suportã cheltuielile cãldurã, peste 36 de grade, apoi admire ºi desigur sã facã ºi o aduna mai multe persoane, favorabil, poþi urma facultatea ºi stivuite tot de acelaºi doctor, consumului de apã. ªi aº iadul circulaþiei, unde fiecare fotografie cu ele. încercând sã profite de timp cât de specialitate. Nu mai insist sub terasa de lemn a casei. Ce putea vorbi mult, dar timpul dorea s-o ia înaintea celuilalt. Se mai încãlzeºte vremea ºi mai plãcut posibil. asupra metodelor de predare , sã mai amintim de iarba care ne preseazã ºi trebuie sã mai Aveam impresia clarã cã ne cum ºtim cã nu va dura mult, ªcolile atât de renumite sunt deoarece au fost destul de aratã ca un covor verde neted venim ºi pe la casele aflãm în infern. ªi ca sã avem încercãm sã profitãm – în închise. E vacanþã. Totuºi popularizate pe mass-media ºi frumos. Finlandezii au o noastre. Revenim tot pe o zi garnitura completã, a doua zi, general – sunt porþiuni mici putem vizita câteva. Clãdiri noastrã. Sunt sigurã cã nu au pasiune în a tãia ºi aranja înnoratã, cu regretul cã nu când am despachetat, aveam sã acoperite cu nisip, la marginea mari, spaþioase, luminoase, în nevoie de camere de luat iarba nu numai din curtea lui, am putut sta mai mult constat cã fusesem „vãmuitã”, unui lac sau a mãrii, unde îþi general numai parter, curþi vederi montate în clase, pentru dar ºi din spaþiile pentru a cãpãta o noþiune prin toate buzunarele poþi petrece un timp cât mai largi cu terenuri de joacã sau a-i descuraja pe elevi sã înconjurãtoare. Spãlatul clarã despre ce înseamnã viaþã rucsacului. Am telefonat la plãcut. Aici ai sã gãseºti ºi mici de sport. Grãdiniþele nu aratã copieze la examene. covoarelor este o altã pasiune în „altã lume”. aeroport mulþumindu-le pentru bucãtãrii echipate cu chiuvete mai prejos. ªi în aceste spaþii O zi friguroasã din nou. a lor. La marginea fiecãrei Oricum aveam sã aflu la „gãinãria” fãcutã la luminã. cu apã caldã ºi rece, la orice orã largi nu studiazã mai mult de „Nu mai avem lemne pentru pãduri este un spaþiu este un intrarea în þarã. Normal cã la Mã întorsesem acasã. din zi ºi din noapte, cu 20,30 de elevi. Se pare cã o ºemineu ºi saunã”. „Nicio spaþiu special amenajat cu sosire nimeni nu ne-a aragazuri la care poþi gãti, mese mare atenþie e datã problemã. Telefonãm docto- chiuvete, furtunuri, grãtare, întâmpinat cu zâmbete sau acel Steluþa ISTRÃTESCU, ºi scaune la care poþi servii grãdiniþelor, la care, dacã vrei rului”. Doctorului? Da, este apã rece ºi caldã, unde aproape „bun venit acasã”. Toatã Preºedinte Liga Scriitorilor masa, toalete, saune, duºuri ºi sã predai, trebuie mai întâi sã hobby-ul lui, dupã orele de zilnic vezi, mai ales bãrbaþi – lumea era încruntatã ºi parcã te din România, Filiala Argeº

Vestea bunã aduse luminã, temeinicie solidã cuplului în crezul lor NUNTà MARE, ...LA DOMNEªTI – conturându-se rostul mitului strãbun, în sãrbãtoare, aduºi de dragoste în faþa „Dragostea e rãdãcina vieþii”- pare educaþionale de-acasã. Concretizarea diftong: „Trebuie sã dai plãcerea Admiraþie pentru aºa pereche? „Cicero Altarului sã spunã „DA”, din tot sã spunã cineva. Altcineva ar fi legii plãcutului trecutã prin girul de-o pentru a evita durerea”. De unde ideea lângã Venus”. Dar ºi Mari…. ºi Irinel, cugetul, celor patru preoþi, pãrinþilor, adãugat: „Poate fi chiar drumul cãtre clipã al cununiei pare sã fie temeiul ãstei previziuni ca-n poveºti? la început, n-au fost scutiþi de a fi naºilor, rudelor, prietenilor, colegilor, fericire, pe care îl aleg tinerii aflaþi la spiritual sãdit în reciprocitatea Decorul toamnei abia începuse a trasã perdeaua rece a împotrivirii, mulþimii admiratoare la modul vârsta înfloririi sentimentelor de contractului din buget având baza în vorbi în dulci pasteluri în ogrãzi, în trasã de mama aristocratã, triumfal. Mari …, dupã diminutivul iubire, visurile lor ideale, pãstrate într- dragoste ºi respect. Cãsãtoria îºi are parfumul de cãpºunicã, în psalmul pãrându-i-se undeva nepotrivire de din familie în chip de zeitate lacrimã un nimb care înseamnã crez, nãzuinþã, sediul în legile strãbune, explicând pãdurii cu partituri în compoziþia lui clasã. Creând durere fiului, disperare fericitã. Dragostea ei pentru Irinel, speranþã, dorinþã profesionalã, cu „iubirea” în suiºul soartei în doi, „la Bach. Cu aerul fericirii în chip, ºi lacrimi zi ºi noapte iubitei. construcþie de Dac frumos, aflat în trecere la braþ prin parcul Bine ºi la Rãu” din pilda tânãrul preot, Irinel Nistoroiu, din Ameninþare scãzutã în „cuibul de costum alb – crem elegant, intraserã primãverilor, romantici în sala de „Evanghelierului” citit în momentul Domneºtii Argeºului pãºea alãturi de fildeº”. Cum Irinel crescuse între cãrþi, parcã, iluzoriu, în Troiþa lor ca într-o audiþie, sau interesaþi de „casa culminãrii fericirii, ºi strãlucirii de mireasa lui aleasa din timp, adicã având respect pentru porunca a cincea, Cetate. înþelepciunii” pentru a moºteni ºi cuplu-instituþional vãzându-se în „ aºteptatã în sãlaºul sufletului în cei voia mamei fiind hotãrâtoare. Cine Apoi, cum spune poetul: Nu a fost cultiva aura demnitãþii. Ce frumoasã ROGVAIV”: adicã, în culorile iubirii. patru ani de liceu sã-ºi consfinþeascã putea interveni a le salva Iubirea? nuntã mai mare în tot þinutul, nici miri pare „UNIREA…” promisã ºi realizatã Posibil acest lucru emoþional-matern unirea în faþa Altarului. O fiicã de Eva Maria Cãvescu - mama fecioarei, în mai admiraþi din toate poveºtile ca între un fecior ºi o domniºoarã, sã fi lansat versiunea omului de ºtiinþã, sfioasã atunci, acum studentã la suferinþã ameninþãtoare: „Reflectaþi cu Irinel ºi Marilena, fermecãtori, valsând pãstrându-ºi condiþia puritãþii ªtefan Odobleja enunþând perfectibilul Facultatea de ªtiinþe Sociale, sinceritate la frumoasa lor iubire, cu eleganþã pentru a deschide frumoasa mlãdioasã, strãlucitoare din cale afarã, doamna Nistoroiu. Sunteþi mamã, ca petrecere în Sala de sãrbãtoare a CÃVESCU Marinela din Retevoeºti, ºi mine! Cu suflet matern. Dragostea Cãminului din Domneºti. La intervale, în chip de mireasã, avea sã devinã lor e ca un cuib de porumbei care, snopuri de aplauze celor 600 de peste puþin timp invidiata preoteasã dacã ar fi distrus nu-l mai putem meseni-nuntaºi, întregind mitul NISTOROIU, nume nou, în casã nouã, reface. Sunt doi copii curaþi. Rogu-vã, societãþii ºi perenitãþii româneºti, de lângã Adonis al ei. Poate cã l-a meritat nu le distrugeþi visul, elanul lor de zbor unde ºi explicaþia: Dragostea, adevãrat, modelul ei de frumuseþe sacrã, în seninul vieþii…”, zise conciliant ne uneºte pe toþi, numindu-ne egali, distinsã, educatã,silitoare, muncitoare, muncitoarea din Uzinã, apreciatã fãcându-ne sã înþelegem cã frumuseþea implicatã în toate treburile gospodãria de invidiat, din care nu ei seamãnã cu o scrisoare de gospodãreºti. Nimeni alta nu avea lipsea arta ºi priceperea soþului – recomandare pe care ne-o dã natura, fizicul ºi portretul venusian, crescutã înconjuraþi de vecini sãritori, cu noi având darul sã alegem caracterul, precum nufãrul în tainicul lac. De mare ghesul armoniei. Abia dupã un timp, ca zestre a soþiei, fiind cel mai preþios efect avea „cocul Nefertitei”, ºi de dialog cu sine veni rãspunsul într-o fiinþã frumoasã, ca Marilena, în probabil, ceva din inteligenþa împãcãrii. „Cred, spusele dumitale „Casa lor de Piatrã”. „Aspasiei”. Altfel, de unde imensul sunt cele vindecãtoare ºi hotãrât Vasile GHILENCEA, cont al îndrãgirii? Ar fi venit lucru sã fim cuscre, dacã aºa a vrut Membru a Ligii Scriitorilor Irinel ºi Marinela Nistoroiu sumedenie de lume la marea lor nuntã? Bunul Dumnezeu!” din România UTOPIA POSTMODERNÃ? O CHIMIE PERFECTÃ, NECESARÃ, SOCOTESC UNII Criza de identitate moralã a Numai cã rãspunsul literaturii a „ºliþului desfãcut” sau a frontispiciul literaturii, pe care scriitori, pentru cã se publicã societãþii noastre s-a rãsfrânt luat-o înaintea pretenþiilor lor ºi „poalelor ridicate”. În ultima nu i-au citit nici rudele. Unele anual o mulþime de titluri. În inevitabil ºi asupra literaturii. aºa s-a nãscut un nou soi de vreme mi-au cãzut în mânã tot din scrierile lor anemice au realitate, existã o mânã de Este una mai acutã decât cea a scriiturã - ca satisfacere a mai multe astfel de cãrþi care nevoie de respiraþie frunte la autori buni. Restul? Condeierii societãþii, pentru cã nu e datã maºinãriei lor existenþiale. Ea le propun exhibiþionismul unor frunte, altele, triviale, au nevoie cei de toate zilele ºi de numai de lipsurile materiale, ci dã senzaþia falsã de confort literaþi apãruþi dintre blocuri, cu de bulina roºie. pretutindeni. Ei îºi dau cu ºi de pretenþii nejustificate, care sufletesc, nimic mai mult. Prin limbajul trivial de cartier. Aºadar, o literaturã pãrerea despre soarta literaturii îi aruncã pe scriitori în dispute definiþie, literaturã a plãcerii ºi Preocupãrile mele igieniste se vinovatã, invadatã pe latura sa române, întocmesc clasamente, uneori violente. În ultimii ani cu chiar a fericirii - produce în traduc prin nevoia unui val de postmodernã de adaosuri dau premii, au reviste, se laudã precãdere, constatãm cã în starea lor endorfine – mediatori aer curat în literatura „underground”, cade în sarcina ºi se nemuresc ei între ei ºi sunt, literaturã, ca de altfel în politic, ai fericirii. Oare nu ºi Huxley prezentului, nepoluat de scrieri acestui timp pe care tot mai deocamdatã, ºtim noi bine de social, în artã, lucrurile sunt spunea cã e de preferat fericirea precum: „Bãgãu”, „ªtrumfii puþin reuºim sã-l þinem sub ce, foarte cãutaþi de edituri. Dar întoarse pe dos, aproape orice înaintea artei? Utopia afarã din fabricã”, „Pizdeþ” ºi control. Cu cât acest gen de nu vor fi decât privilegiaþii este posibil, chiar ºi imposibilul postmodernã o îngãduie fãrã multe altele pe care nu le mai literaturã e mai obedient faþã de (efemeri) cu tiraje mari ºi cu o bunã promovare a cãrþilor. Atât. este posibil. Lãsatã în voia unei rezerve. E o chimie perfectã, amintesc, mi-e ruºine. Un bun normele scrierii, faþã de Maria Diana Popescu depline libertãþi, literatura necesarã, fãrã urmãri sãnãtoase prieten scriitor ºi critic literar modele, cu atât este luat în Apa trece pietrele rãmân. Alþi contemporanã se miºcã precum pentru cititori. În afarã, desigur, îmi mãrturisea cã acest gen de seamã. Ispitiþi ºi manipulaþi de derat. De aici conflictele de autori, mult mai buni, rãmân s-ar miºca o grãmadã de particule de dependenþa unor creatori de literaturã balanseazã între aceastã lichefiere freneticã a judecare ºi premierea unor necunoscuþi, au tiraje mici, browniene. Tot mai mulþi scriiturã ºi de plãcerea în sine impresionismul ºocant, agresiv literaturii de dupã `89, criticii autori de frontierã, care nu au scoase prin eforturi proprii. oameni, cãrora capitalismul care creeazã dependenþa. Cum ºi francheþea nudã a hip-hop- ºi-au asumat ºi ei un rol activ nimic comun criteriului valorii Dintre cei vechi, mulþi ºi-au democratic le-a structurat sã le treacã timpul aºa, degeaba, ului grefat pe aborigene plaiuri în spectacolul pornografiei dar care colecþioneazã diplome. consumat muzele, generaþiei existenþa dupã alte norme sau fãrã sã scrie mãcar un poem, mioritice, dar care are efect postmoderne, ocupat încetul cu Critica literarã este înlocuitã noi îi dã energia pe dinafarã, nevoi, s-au apucat de scris, ºtiu fãrã sã dea de-a dura cu sexul ºi numai asupra cititorului de încetul de hedoniºtii generatori treptat de publicitatea agresivã, este în literaturã, vorba eu?, poate dorind sã evadeze cu derivatele acestuia pe ocazie. E o perioadã când de senzaþii tari. Eticheta aplicatã unor astfel de autori. maestrului Eugen Evu, „o din condiþia personalã. hârtie? calitatea textului nu mai are aplicatã de aceºtia pe astfel de Printre protejaþi mai pãtrunde fojgãialã de grafomani, de Ei pretind nonºalant Spunea cineva ca aceste aere importanþã, autorii lor sunt producþii literare nu este câte un scriitor bun, dar, oare, paranoici mai ceva ca la… literaturii sã le rãspundã cu licenþioase sunt fanfaronade promovaþi cu obstinaþie, ne sunt acceptatã decât de cititorul mai poþi fi bun printre mãºtile Socola!” genuri adecvate arhitecturii lor iscate dintr-o crasã inculturã. serviþi în doze greºit calculate mediu, cel care nu prea înþelege devoratorilor? Nu faci parte din Maria Diana POPESCU, interioare, iar aceasta, maleabilã Literatura nu a avut trebuinþã scriitori prãfuiþi sau nume noi cum stau lucrurile cu literatura, nicio gaºcã, nicio ºansã. Agero, revista pe internet a ºi ductilã, li s-ar conforma. niciodatã de o ideologie a apãrute peste noapte pe nicidecum de cititorul înve- Aparent, avem o mulþime de Asociaþiei Germano-Române 10 PIETRELE DOAMNEI TERAPIE CU MECULTISME ieslea þãranului ºi cu ugerul în ION BERCA – PREOT bidoanele Aprolaptei”. ªi iatã-l arestat pe pãrintele Berca în temniþele comuniste. A VICTIMà A COMUNISMULUI început tragedia în familia preotului. În Calomfireºtii Teleormanului, m pe batozã ºi apoi jos. Sportivul Securitate, anchete, declaraþii, nu departe de Alexandria, în plinã Alfons Popescu n-a avut nicio procuraturã, torturi, jigniri adresate câmpie, unde iarna urlã viscolul zgârieturã. Mare veselie a fost în unui model de om, un adevãrat adunând nãmeþii uriaºi de zãpadã, continuare, cu vin popesc, curcani, slujitor al lui Dumnezeu. iar vara te coci de cãldura soarelui gâºte pe varzã ºi pui la ceaun Un an de zile detenþie, an greu. vlãscean, singura umbrã a þãranului asociaþi cu pâine în þãst. Lucra la croitorie. Tãia mantale din istovit fiind cãruþa sub care aºternea Totul a fost frumos pânã-ntr-o zi. care croia de pe ºablon pantaloni. Marian Mecu o velinþã pentru a-ºi odihni oasele Chiar dacã preotul avusese necazuri Mereu cu încredere în Dumnezeu, rupte de coarnele plugului sau de – fiind chiabur, se scula dimineaþa, încerca sã ofere colegilor de celulã VÂNZÃRI ªI CUMPÃRÃRI legarea snopilor, aici într-o zonã privea liber seninul cerului, îngrijea înþelepciunea sa, sã-i încurajeze în speranþa venirii ceasului dreptãþii. DE ORGANE moromeþianã cu þãrani încovoiaþi de pãsãrile, striga porumbeii, dupã care muncã, oameni ai pãmântului care urmau rugile în biserica frumoasã a Dupã un an de chinuri, preotul (MICA PUBLICITATE) se întâlneau sãrbãtoarea în centrul satului. Se ruga pentru toþi, buni sau este eliberat ca nevinovat, putând sã- ºi reia activitatea bisericeascã tot la satului ca în Poiana lui Iocan, rãi, pentru sãnãtate ºi pace. ■ Calomfireºti. Pensionar cu 299,9 milioane lei vechi pe lunã. Cumpãr discutând ridicarea sau scãderea Preot Ioan Berca ºi soþia sa Elena Într-una din zile – locuitorul burtã de popã supraelasticã ºi cu posibilitãþi de extindere Calomfireºtiului – þãranul Neagu, Greu a putut uita temniþa. Visele preþului la cereale, comentând presa sfaturi mai ales legate de familie ºi pânã la triplarea capacitãþii. Angajez bucãtari ºi croitori cu cere pãrintelui care era ocupat cu se transformau în coºmaruri. Numai comunistã, dupã rãzboi, fãcând arta culinarã pe care o cunoºtea destul înaltã calificare. împãrtãºania, câteva doage. Pãrintele, Dumnezeu ºi familia îl încurajau politicã pe marginea ºanþului sau de bine. Era din Domneºtii ■ Închiriez creier multifuncþional pe timp de patru ani cu multã bunãvoinþã, îl roagã sã se dându-i din nou veselia caracteristicã. oricãrui deputat sau senator care doreºte sã doarmã numai bârfind cine cu cine s-a mãritat, pe Muscelului, fiica comerciantului Iosif cine l-a prins la vecina, cine a murit ducã singur în pãtul sã-ºi ia ce trebuie. În închisoare s-a rugat noaptea. „Banii-nainte”. Pentru opoziþie, reducere 50 %. Hiru, cel care cam prin 1909-1910 a Atotputernicului pentru adevãr ºi sau cine trage sã moarã, cine s-a Neagu, nume predestinat Pentru o poziþie, negociabil. avut prima maºinã din judeþul luminã; s-a rugat pentru sãnãtate încãierat cu trepãduºii satului care maleficului, în legãturã cu securitatea, ■ Fac orice fel de talente. 90-60-90. Fotogenicã ºi Muscel, nepoata primarului Ion prietenilor ºi duºmanilor, în primul strângeau cotele obligatorii sau pe strecoarã în pãtul un pistol ºi gloanþe. zburdalnicã. Gândire pozitivã. La fel analizele. Petricã, cel care a pãstorit timp de 29 rând, pentru sãnãtatea celui care îi ■ cine a mai bãgat la chiaburi, cum cã O zi nefastã pentru preot pe care Caut post de secretarã. De stat. Aºtept capitala. de ani satul de pe malul drept al râului fãcuse rãul. ■ Vând rinichiul drept contra sumei de 5000 de dolari. i-au luat boarfele din casã lui cutare Doamnei, sat aºezat la rãscrucea n-a putut-o uita pânã-n clipa morþii: un gaz sovietic cu patru uºi întuneca Într-o dupã amiazã seninã, Eventual schimb cu testicolul stâng, ultraviril, testat în cã nu a plãtit impozitele la fisc; drumurilor voievozilor Basarabi. viaþa familiei preotului. asemenea sufletului preotului, cineva mediu parlamentar de cãtre specialiºti versaþi în numãrarea despre cartelele ºi punctele cu care Doamna preoteasã Lenuþa – era Se dau jos cinci securiºti care cer din familia Neagu bate la poarta ouãlor. Achiziþionez numai produse neexpirate ºi super luau pânza America, zahãr sau ulei; unul din cei 6 copii ai permisiunea preotului sã facã o duhovnicului sã-l roage a împãrtãºi întreþinute igienic. aici în Calomfireºtiul Teleormanului comerciantului Iosif ºi al soþiei ■ perchiziþie. Punct ochit, punct lovit. pe cel care fãcuse un mare pãcat. Vând limbã de lemn. Eventual schimb cu limbã a slujit biserica ºi oamenii satului un Maria – unde regele Carol I, în Urcã în fânar, merg la un loc Neagu era pe patul morþii. Se chinuia. metalicã de încãlþat. Moºtenire inculturalã de lux într-o adevãrat preot, un veritabil slujitor al drumul sãu spre castelul de binecunoscut de canalii, unde ascensiune contemporanã cosmicã. Pentru evitarea lui Dumnezeu – preotul Ion Berca, vânãtoare de la Slatina, poposea în Nu putea sã-ºi dea sufletul fãrã descoperã pistolul. busculadelor distribuitorii noºtri lucreazã ºi noaptea. descendent al unei familii din satul prãvãlia rãcoroasã ºi servea dulceaþã împãrtãºanie ºi iertarea preotului care „Deºteaptã-te române” e imn de stat, nu de-nvãþat. Stroieºti de lângã Târgu-Jiu, familie de cireºe amare sau ºerbetul strecurat Preotul, stupefiat, surprins de se deplasase la casa muribundului. ■ Cumpãr protezã dentarã second-hand. Nu conteazã din care a rãsãrit ºi academicianul în paharul brumat de rãceala beciului. cele întâmplate, s-a blocat. ªi-a dat L-a recunoscut. Lacrimile se gradul de uzurã. Mã hrãnesc dupã reþetarul guvernamental. Berca ºi alþi intelectuali de greutate. 4 fete ºi 2 bãieþi. Nicolae – fost ºofer seama ce fãcuse Neagu. Liniºtea prelingeau asemenea a douã robinete Mãnânc tot ce e moale. familiei preotului s-a transformat în deschise. Roagã preotul sã-l ierte cu o ■ Academician. Premiul Nobel pentru ºtiinþe politico- Preotul Berca era iubit de al casei regale, Elena – preoteasa, calomfireºteni, slãvit de þãrani ºi Aurelia – nora senatorului Moise lacrimi ºi tristeþe. Interogatorii, voce tremurândã, cu greu inteligibilã. administrative. Deputat. Încredinþez testamentul meu politic anchete, bãtãi ºi alte metode intelectuali pentru harul sãu, pentru Moisescu, Filofteia – preoteasã în „Dumnezeu sã te ierte, Neagule, publicaþiei lunare „Pietrele Doamnei” spre a se da de ºtire. securiste împotriva unui om frumoasele slujbe pentru frumosul Purani, Maria – cãsãtoritã cu el este singurul care poate sã ierte”. Urmare a vreunui deces imprevizibil las întregul meu trup spre nevinovat care, nu-i mai puþin sãu comportament, pentru cã Berca învãþãtorul Aurel Popescu din a fi divizat în organe de partid ºi de stat dupã cum urmeazã: adevãrat, ura sistemul comunist ºi „Roagã-te, pãrinte, pentru ◗ era sfãtuitorul, duhovnicul, sufletul Costeºti – Vâlsan închiaburit de Capul, viitorului preºedinte al României. uneltele lui; þiganii fãcuþi peste iertarea mea”. Dupã câteva minute de ◗ Inima, celei mai sexi consiliere prezidenþiale care se va nobil ce degaja înþelepciune, omenie comuniºti ºi Constantin – tatãl meu, ritual, preotul pleacã, face câþiva paºi, chiabur de Domneºti. noapte securiºti, activiºti, primari, mai naºte dupã Elena Udrea. ºi dragoste. scursura societãþii ce s-au trezit se întoarce ºi aude un oftat greu al lui ◗ Femeie frumoasã, preoteasa Elenea Toracele tuturor alegãtorilor traºi în piept în perioada de Venea din altã zonã istoricã, peste noapte mari „ºtabi” la sate, Neagu. Sufletul se desprindea de trup. dupã decembrie ’89. Oltenia lui Tudor. Îmbrãcat în Berca, atotºtiutoare, respectatã în Murise. Dumnezeu a vrut ca la capul ◗ Calomfireºti, model pentru preotesele raioane, regiuni tãiau ºi spânzurau, Abdomenul, celui mai flãmând pensionar. hainele sfinte ale preoþiei pãrea interzicând legãtura cu biserica, cu pãcãtosului, în ultima clipã a vieþii lui ◗ Fundul, opoziþiei, iar organele sexuale puterii. coborât din icoane, vocea lui de din zonã. Fãcea o familie minunatã cu sã fie preotul, victima lui Neagu. ◗ preotul. Se rãsfãþau preotul zicându-i Dumnezeu, hoþi care ameninþau ºi Coloana vertebralã lui Boc. bas-bariton umplea biserica satului bãteau pentru a scoate de la bietul Acesta a fost preotul Ionel Berca, ◗ Pielea, bine tãbãcitã în crom, tuturor neobrãzaþilor „Picule”, iar când dânsei nu-i ce se afla lângã gospodãria preotului. român ultimul bob de porumb ºi adevãrat slujitor al lui Dumnezeu, indiferent de etnie, întru ameliorare esteticã ºi convenea îi spunea „niciun pic”. De câte ori, copil fiind, verile grâu, pânã la ultimul gram de lapte, victimã a nesãbuinþei comuniste. comportamentalã. Preotul creºtea mulþi porumbei, petrecute la Calomfireºti, mai ales la obligându-i sã cumpere pe puncte ºi ◗ Sângele, cu toatã dragostea, justiþiei. Pentru eventuale dar nu orice guguºtiuci, ci porumbei Prof. Ion C. HIRU, recoltatul pepenilor ºi toamnele la cartele sau cum spunea comicul transfuzii. Avidã dupã avere ºi coruptã pânã la ultima voiajori, de rasã. Cei ce nu erau de Membru al Ligii Scriitorilor globulã, sã mai ciupeascã ºi o SIDA. culesul strugurilor mi se umplea Musolini: „vaca stã cu capul în din România sufletul ascultând cântãrile preotului rasã, poate sute, erau pentru consum. Postmortem ºi eu ºi justiþia vom fi judecaþi cu dreptate. Ce bunãtate! din camera ale cãrei ferestre dãdeau Aºa sã-mi ajute Dumnezeu! Îmi revine în memorie o ■ Om al dracului. Devotat trup ºi suflet tuturor partidelor în curtea bisericii, de fapt grãdina, pentru cã era multã verdeaþã ºi flori. întâmplare hazlie. Cam prin ’53 politice. Multimiliardar. Am 105 ani ºi cred cã prea mult n-o mai –’54, tata, mai ales la treierat, cãci duc. Las întreaga mea avere partidului care-mi va garanta Era stimat ºi iubit de enoriaºi, unchiul pr. Berca avea tractor ºi reîncarnarea. Prefer o prostituatã. Sau un cameleon. iubea oamenii satului pentru care batozã, mergea cu Pakardul la Preot Ioan ■ Nebun cu drapel. Cumpãr piese de schimb. Bãnuiesc ziua ºi noaptea le sta la dispoziþie – Calomfireºti. De data asta împreunã Berca, la o cã am ceva ºi la cap. Deja-mi fileazã o lampã. Sunaþi-mã pe pentru cã aºa învãþase la facultatea de cu prof. Alfons Popescu – tot nuntã. mobil. De pe fix am sãrit, e cam scump. teologie, sã iubeascã pe Dumnezeu ºi teleormãnean, fiu de preot, iubitor al ■ Istericã. Simt cã mã mãnâncã ºi palma stângã. S-ar oamenii. porumbeilor. Dupã o masã bunã cu putea sã iau niºte bani. Cine se oferã?!? Nici doamna preoteasã nu era vioarã ºi romanþe, nea Alfons se suie Prof. Marian MECU, altfel. La dânsa veneau fetele ºi în pod, la porumbei. N-a mai Membru al Ligii Scriitorilor din România femeile satului cu diverse probleme, coborât pe scarã, alunecând de la 6-7

tirenian (fiindcã nu departe se zbenguie aduce primii prieteni de peste hotare; apoi, începem un schimb de experienþã pe linie de UN PROIECT DE ÎNFRÃÞIRE haihui Marea Tirenianã). o pregãtire ºi o experienþã în organizarea administraþie ºi agro-turism”. Acest habitat are o mare devoþiune administrativã, schimburi de experienþã ºi Despre ce a însemnat înfrãþirea pentru CU DULCEAÞà EUROPEANà pentru Biserica San Pietro, un sanctuar idei ºi, de ce nu, o dezvoltare realã a zonei italieni ne spune primarul din San Pietro in dedicat primului dintre apostolii lui Iisus, de turism, pentru cã ºi ei au în apropierea Guarano, domnul Vincenzo Settino: „Aceastã Cãtre sfârºitul lui septembrie 2008 o Prin acest miraculos univers am colindat intr-o citadelã a sfinþeniei, conservând un localitãþii o staþiune gen Poiana Braºov semnãturã este o îmbrãþiºare între comuna delegaþie domneºteanã, condusã de primarul vreme de o sãptãmânã îminunându-ne de stil ce aminteºte de frescele bizantine. (Camigliatello Silano – staþiune montanã de Domneºti ºi San Pietro, un sentiment, un pact de fraternitate, pace, iubire între douã Nicolae Smãdu, a poposit în regiunea peisajul rustic, cu adevãrate „villae Ce beneficii are aceastã înfrãþire? Ne-o schi, la poalele munþilor Sila – 1938 m.), aºa comunitãþi ale U.E. Regula principalã este ca Calabria din Italia pentru a fãptui o înfrãþire romana” înghesuite în frânturi de suflet spune chiar primarul: „Mai întâi ne va cum arãta ea în 1989. Interesul localnicilor cu localitatea San Pietro in Guarano, acþiune din San Pietro in Guarano este pentru sã plece totul din suflet. Acest moment este cel înscrisã în programul „ECO TERRE” PROIECT DE ÎNFRÃÞIRE „ECO-TERRE” tradiþie, iar noi avem ce arãta în acest sens. mai important din viaþa mea ºi a localitãþii patronat de Uniunea Europeanã. 27 septembrie 2008 Trebuie sã spun cã pe tãrâm cultural deja San Pietro in Guarano”. Este un prim pas al unui început de PACT DE FRATERNITATE am început colaborarea; urmeazã – în Acesta a fost începutul unei legãturi în care „s-a vorbit limba inimii ºi ne-am colaborare, în stil european, între douã Noi, primarii ºi reprezentanþii lor primãvarã, când dumnealor vor veni aici, sã înþeles”, dupã cum afirma Seniora Maria comunitãþi cu caracteristici comune, ca Liber aleºi cu votul cetãþenilor noºtri relief, populaþie ºi principii administrative. Brunella Stancato – preºedinta Asociaþiei ■ Rãspunzând concret aspiraþiilor ºi nevoilor reale ale cetãþenilor, pentru care avem culturale „VOLARE A S. STEFANO” din San Pietro in Guarano este o localitate responsabilitatea în susþinerea intereselor directe; ■ Conºtienþi cã viitorul civilizaþiei Rende, prezentã în toate clipele hoinãrelii cu aromã sfântã amplasatã cochet pe vãi noastre, rezultat al trecutului memorabil, trãieºte în spiritul de libertate pentru care strãmoºii noastre prin Regiunea Calabria. abrupte, unde locuitorii trãiesc într-o liniºte noºtri din timpurile îndepãrtate au ºtiut s-o cucereascã cu sacrificii; ■ Considerând cã opera Apoi au fost ei: Leonard Soare, latinã proprie unui târg medieval, cu strãzi istoriei trebuie sã se împlineascã în moduri cât mai variate, dar cu conºtiinþa cã totul se va preºedindele Comunitãþii Montane „IEZER- înguste pe care numai paºii pot rosti pe efectua numai dacã cetãþenii vor trãi în comunitãþi libere; ■ Uniþi pentru aceleaºi idealuri cu MUªCEL”, coordonatorul proiectelor de lespezile de piatrã adevãrate legende venite interesul de a trãi realitatea proprie în semn de identitate comunã înfrãþire din Argeº, Pepino de Rosse, încã din antichitatea romanã. Aici natura se În aceastã zi promitem solemn: colaboratorul domnului Leonard Soare prelinge printre livezile cu mãslini ■ sã întreþinem legãtura permanentã dintre primãriile ºi comunitãþile noastre pentru pentru Italia, reprezentantul Regiunii asemenea unei zeiþe ce inunda orizontul cu a fi pregãtiþi în orice moment sã ne îngrijim de dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea raporturilor Calabria la Bruxelles ºi Angela Cipolla, zefire de o transparenþã stranie. de respect reciproc în spiritul înfrãþirilor dintre comunitãþile europene; ■ de a uni toate asistent manager al domnului Pepino Rosse. De pe Ponte de ’U Jume (un viaduct cu puterile noastre încât sã ajutãm în mod concret ºi stabil aceastã unire, pentru pacea ºi Mai departe, depinde de noi, rezonanþã istoricã) panorama era unicã: o prosperitatea unei Europe unite. domniºanii, sã arãtãm cã putem ºi vrem sã vale verzuie, strãlucitoare, îngemãnatã cu devenim o comunã europeanã cu acces la Comune San Pietro in Guarano (Italia) Comune Domnesti (România) Cei doi primari, Nicolae Smãdu-Domneºti ºi cerul albastru-ivoriu ce domina San Pietro Vincenzo Settino-San Pietro in Guarano. În civilizaþie ºi culturã. in Guarano. Il Sindaco (Vincenzo SETTINO) Primar (Nicolae SMÃDU) mijloc reprezentanta tineretului comunal. George BACIU PIETRELE DOAMNEI 11 ■ 1949 - Devine pictor student la Facultatea de scenograf la Teatrul muncitoresc Arhitecturã din Bucureºti, ºi EMIL IVÃNESCU-MILLAN [1910 - 1972] din Piteºti (actualmente, Teatrul Mircea, elev, picteazã bisericile «Alexandru Davila»), contribuind ortodoxe din: Nucºoara (Argeº), (continuare din nr. trecut) specialã de calificare din Bucureºti, alãturi de colegii efectiv la punerea în scenã a unor Vânju Mare (Mehedinþi) ºi Emil Ivãnescu-Millan este un Ministerul Cultelor ºi Artelor sãi: Paul Constantinescu, piese din repertoriul acestuia, Sãvârºin (Arad). artist cu rezonanþã în spiritualitatea îi acordã, în ºedinþa din 5 mai Florica Cordescu, Horia reprezentate în perioada anilor ■ 1972, decembrie 22 - Fãclia deopotrivã argeºeanã ºi româ- 1941, Autorizaþia de pictor Damian, Dona Niculina, 1949-1953. vieþii pictorului Emil lvãnescu - neascã. Iatã, pe scurt, destinul sãu bisericesc nr. 65, „pe temeiul Dumitru Stoenescu, Dimitrie ■ 1950-1968 - Picteazã Millan se stinge în casa sa din dãltuit discret în fãptuiri menite a cãreia, titularul poate concura Hornung, losif Vass º. a. bisericile ortodoxe din: Piteºti apropierea vestitelor ruine ale înminuna istoria artei plastice: ºi lucra la pictarea oricãrei ■ 1943, august 24 - (Sf. llie ºi Mavrodolu), Sibiu (Sf. Bisericii San Nicoara de la Curtea ■ 1925 - Dupã absolvirea: biserici de rit creºtin ortodox“. Ministerul Culturii Naþionale Nicolae-Lazaret). Craiova (Sf. de Argeº. ■ ªcolii de artã ºi meserii din Executã, în asociaþie cu ºi al Cultelor „aproba oferta Treime), Turnu Severin (Sf. Retrospectându-i succint strãvechea capitalã a Þãrii pictorul Dumitru Bellizarie, sa pentru copierea frescelor Gheorghe), Strehaia, Cujmir ºi cursul unei vieþi dominate de Româneºti, adolescentul Emil icoanele împãrãteºti pentru de la Biserica Domneascã din Opriºor (Mehedinþi); Rãcãciuni ºi pasiune ºi exemplara Ivãnescu executa copii ale unor iconostasele Bisericii ortodoxe Curtea de Argeº necesare Negri (Bacãu), Podul Iloaei (laºi), responsabilitate pentru creaþia portrete de ierarhi ai Argeºului, române de la Ierusalim ºi de la Muzeului de artã religioasã ºi Azuga, Filipeºtii de Târg autenticã, omagiindu-i, la comanditar fiind însuºi episcopul Liceul «Mihai Viteazul» din naþionalã de la Berlin“. (Prahova), Jilava (lIfov). aniversare, activitatea înnobilatã Nichita Duma, care îi remarcase Bucureºti. ■ Executã, împreunã cu ■ Restaureazã parþial pictura prin fascinanta sa artã, sã talentul sãu de portretist. ■ Colaboreazã, sub Paul Constantinescu, G. pridvorului Bisericii Domneºti încercãm un sentiment de ■ 1927 - Este angajat, la coordonarea lui Costin Mihalcea ºi Anatol Vulpe, 23 din Curtea de Argeº ºi, integral, motivatã mândrie cã marele artist Bucureºti, de cãtre pictorul losif Petrescu, la realizarea «Marii de copii extrem de fidele ale pictura Bisericii monument din plastic Emil Ivãnescu-Millan fresce a neamului» din sala de programului iconografic din Keber, adept al „noului val“, ■ Devine membru în Corpul Pãtroaia (Dâmboviþa). aparþine, prin origine, mirificelor concerte a Atheneului Român ºi la Biserica Domneascã de la Curtea iniþiindu-se în tainele acestei Artiºtilor Plastici, prin Decizia ■ În calitate de profesor de plaiuri ale întemeierii Þãrii decorarea muralã a Palatului regal de Argeº, pentru muzeul berlinez orientãri artistice, care promova, în Ministerului Instrucþiei, Educaþiei, desen in oraºul sãu natal, Romaneºti. din Bucureºti. menþionat. pictura bizantinã, stilul pictorilor - Cultelor ºi Artelor nr. 34388/1943, descoperã tinere talente care vor Cu gândul la impresionanta ■ Participã la „Saloanele ■ 1944 - Tablourile expuse la cãlugãri de la Muntele Athos. publicatã în Monitorul Oficial din confirma prin lucrãrile lor de artã operã pãstratã în sipetul de oficiale de toamnã” (desen, saloanele oficiale organizate în ■ 1933-1935 - Picteazã 4 martie 1943. plasticã prezentate la expoziþii pe comori al nemãrginirii Catedrala ortodoxã din Craiova, gravurã ºi afiº) din anii 1938 ºi ■ Sala Dalles întrunesc aprecieri plan zonal sau naþional. spiritualitãþii neamului românesc, 1939 organizate la Sala Dalles, 1941-1944 - Lucrãrile sale favorabile ale juriului format din: bisericile ortodoxe din: Novaci - de graficã, pictura de ºevalet ºi ■ Coordoneazã, cu rezultate sã pãºim cu pioºenie în sanctuarul Gorj (cu losif Keber) ºi Târnãveni lucrãrile expuse fiind apreciate de Alexandru Ciucurencu, Camil remarcabile, practica de varã a intim al vieþii ºi creaþiei pictorului cãtre maeºtrii penelului: Camil portretisticã expuse sunt apreciate Ressu, Jean-Alexandru Steriadi, - Mureº. la superlativ de cãtre artiºti studenþilor de la Institutul Emil Ivãnescu-Millan, oferind ■ Ressu, Jean-Alexandru Steriadi, Ion Jalea, Nicolae Dãrãscu ºi alþii. 1935-1941 - Urmeazã români consacraþi. «Nicolae Grigorescu» din Bucu- memoriei sale sublima floare a Gheorghe Petraºcu. ■ Este promovat în funcþia de recunoºtinþei pentru o moºtenire cursurile Academiei de arte ■ Obþine calificativul reºti, contribuind substanþial la ■ Executã picturile murale de inspector eparhial pentru pictura sacrã, întemeiatã pe credinþa în frumoase din Bucureºti, „excelent“ pentru rezultatele specializarea acestora în operaþi- la bisericile ortodoxe din: Broºteni bisericeascã al Episcopiei durabilitatea artei – „oglinda cea completându-ºi cunoºtinþele aprofundãrii unor tehnici unile de restaurare a picturilor - Dâmboviþa, Batiz - Hunedoara, Argeºului. mai purã în care, dupã opinia teoretice ºi practice în domeniul specifice de restaurare a picturilor murale de la monumente eclezi- Mânãstirea de maici «Sfanta Ana» ■ 1945-1950 - Realizeazã pictorului Nicolae Tonitza, se artelor plastice, sub îndrumarea murale. astice din: Filipeºtii de Târg competentã a profesorilor: Camil din Orºova - Mehedinþi, ctitoritã picturile murale ale bisericilor (Prahova). Cujmir ºi Opriºor rãsfrânge ireproºabil sufletul ■ Ilustreazã cãrþi ºi reviste Ressu, Eustaþiu Stoenescu ºi de Pamfil ªeicaru între anii ortodoxe din localitãþile: (Mehedinþi). unei naþiuni“. bisericeºti pentru Editura Costin Petrescu. 1935-1939, la Capela Institutului Bãrcãneºti (Olt); Stârci, Humele ■ Prof. Grigore «Fântâna Darurilor» ºi publicã 1969-1972 – Asociindu-ºi, ■ În urma examenului practic Samaritean din Bucureºti, Biserica CONSTANTINESCU gravuri cu teme religioase în ºi Bãiculeºti (Argeº); Jiblea Nouã în vacanþe, pe fiii sãi, Eugeniu, de picturã bisericeascã, Comisia Vâlsaneºti - Argeº (restaurare). ziarul «Curentul». (Vâlcea); Capu Dealului din ■ Picteazã Capela ortodoxã oraºul Curtea de Argeº. regalã din Balcic, Catedrala ■ Restaureazã pictura ortodoxã din Chiºinãu, bisericile bisericilor din: Tãtãrãi (Prahova), din satele: Lãceni - Argeº, Deagu de Sus, Recea, Oeºti ºi Broºteni - Olt, Vâlcele – Olt ºi Corbeni (Argeº). Olteni - Vâlcea, precum ºi ■ 1946 - Participã la Salonul Biserica «Tudor Vladimirescu» oficial de picturã ºi sculpturã din Bucureºti. organizat în Sala Dalles, critica de ■ Emil Ivãnescu - Millan este specialitate relevând calitãþile o prezenþã activã în cadrul artistice incontestabile ale manifestãrilor cultural-artistice pieselor expuse. Se cãsãtoreºte cu Pictând Biserica Sf. Gheorghe - Turnu Severin. Fotografie realizatã la 14 organizate de Societatea Claudia Nichiteanu, originarã din iulie 1946. «Tinerimea artisticã» din Hotin - Basarabia. Emil Ivãnescu-Millan ºi soþia sa

siguranþã cã noii ªTIRI ZONALE parlamentari – dacã vor APARIÞII aparþine PSD-ului – vor ■ Colaboratorul nostru Ion Anton Constantinescu – din Poenãreii griji la readucerea EDITORIALE Datcu (Laval, Quebec) ne-a trimis la Argeºului ºi preotul Ion Drãgoi – Domneºtilor în actualitatea redacþie câteva numere din nãscut la Vâlsãneºti-Argeº (toþi trei civilizatã ºi culturalã a Am primit la redacþie câteva cãrþi ce fac sãptãmânalul „Pagini Româneºti”, împuºcaþi la Jilava). judeþului, aºa cum fãptuise, cinste culturii naþionale. ■ Maestrul Nic publicaþie a românilor din Canada, în Frumoasã preocuparea românului în perioada interbelicã Petre Petrescu din Piteºti, membru al Ligii care Domnia sa prezintã un serial - ºi scriitorului din diasporã Ion Anton Ionescu-Muºcel. Scriitorilor din România, oferã publicului douã „Martiri în infernul concentraþionar”- Datcu de a face cunoscutã lumii istoria Dl. Constantin cãrticele de epigrame – „Noi ºi ele cer ºi stele”, despre ororile sãvârºite de torþionarii- luptei anticomuniste, ale cãrei puncte Nicolescu, preºedintele catrene cu ºi despre frumoasele noastre de toate cãlãi asupra unor oameni ce se de referinþã au fost aici în zona Preºedintele C.J. Argeº, Constantin Nicolescu, de vorbã cu oamenii în faþa primãriei din Domneºti. C.J. Argeº a dãruit copiilor zilele ºi „Cãrticica epigramistului”, o scriere- opuneau bolºevismului impus prin Argeºului ºi Muºcelului. ºcolii generale, participanþi replicã datã pseudo-epigramiºtilor contemporani. violenþã. Gãsim aici, povestea unor ■ Joi, 13 noiembrie 2008, la creaþii reunesc tradiþia popularã cu la acþiunea de strângere a gunoaielor, o ■ Poetul Nicolae Nedelcu – ºi domnia sa membru români adevãraþi, deþinuþi de Biblioteca Municipalã din Curtea de inovaþia artisticã) au promis sprijinirea excursie gratuitã la Muzeul Viticulturii al Ligii Scriitorilor din România, filiala Argeº – conºtiinþã, printre care: Ion Gavrilã Argeº a avut loc întâlnirea membrilor tradiþiei populare – o filã importantã din ºi Pomiculturii Goleºti, la Planetariu, îmbrãcând haina unui pelerin printre cãlugãri, a Ogoranu – conducãtorul grupului de Cenaclului „Nicolae Velea”. Discuþiile cartea identitãþii româneºti – ºi la Muzeul Judeþean ºi un dejun. Copiii expus într-o carte o scurtã monografie a partizani care a acþionat pe versantul au abordat starea intelectualitãþii din construirea unui nou sediu pentru vã mulþumesc, domnule preºedinte! Mânãstirii Slãnic. ■ Doi dascãli de excepþie, Biblioteca Municipalã. nordic al Munþilor Fãgãraºului sistemul educativ, participantã rareori la ■ La Muzeul municipal din cãrturari ºi iubitori ■ (ianuarie 1953-mai 1954); col. manifestãrile culturale, evidenþierea Sâmbãtã 15 noiembrie ºi Câmpulung-Muscel, Societatea de de tradiþii, Maria ºi Gheorghe Arsenescu, lt. Toma personalitãþilor locale în timpul vieþii, duminicã 16 noiembrie 2008, la ªtiinþe Istorice, filiala Muºcel a Ion Miu, au ilustrat Arnãuþoiu ºi prof. Dumitru Apostol – nu dupã dispariþia lor, stimularea ºi Domneºti au poposit preºedintele organizat, sâmbãtã 22 noiembrie 2008, o în „Monografia conducãtorii grupului de partizani de recompensarea celor care trudesc la Consiliului Judeþean Argeº – ec.dr. sesiune de comunicãri ºtiinþifice dedicate satului Corbºori, pe versantul sudic al Fãgãraºilor, cu pãstrarea ºi permanentizarea tradiþiilor Constantin Nicolescu, vicepreºedintele Marii Uniri. Deschiderea lucrãrilor a comuna Corbi, nucleul în comuna Nucºoara - Argeº; româneºti întru sublimului românesc. C.J. – Florin Tecãu, împreunã cu fãcut-o directorul muzeului, prof.univ.dr. judeþul Argeº” Elisabeta Rizea – una dintre figurile Invitaþii – deputatul Adrian Miuþescu, Costache Florea, ªerban Valeca ªtefan Trâmbaciu, iar coordonatorul istoria ºi povestea legendare ale luptei anticomuniste, viceprimarul municipiului, Costinel (candidaþii PSD la Senat), Mircea manifestãrii, prof. Vintilã Purnichi, unui sat, au tras nãscutã la Domneºti, nepoatã a Vasilescu, Cristian Mitrofan, directorul Drãghici ºi Radu Vasilicã (candidaþii preºedintele filialei a acordat o mulþime cu urechea ca sã fruntaºului þãrãnist Gheorghe ªuþa, Casei de Culturã „George Topârceanu”, PSD la Camera Deputaþilor). La de premii pentru truda dusã pe tãrâmul le-audã ºi sã ucis de securitate în 1948; scriitorul din oraºul Basarabilor (preºedintele întâlnirea cu cetãþenii ºi copiii ªcolii cu istoriei ºi culturii unor profesori le-nþeleagã. ■ Un Radu Gyr – nãscut la Câmpulung- Comisiei de Culturã din cadrul clasele I-VIII „Ion I. Petricã” – abia musceleni. Ion C. Hiru a primit premiul neam de intelectuali Muscel, un condei incomod, atât Consiliului Local municipal) ºi meºterul sosiþi de la o acþiune de ecologizare a „C.Rãdulescu-Codin” pentru – Gheorghe pentru comuniºti, cât ºi pentru popular Gheorghe Mateescu (ale cãrui comunei propusã de primarul comunei, activitatea publicisticã ºi apariþiile Ungurenuº, profesor, Mihai Ungurenuº, dictaturile anterioare; dl. Nicolae Smãdu (strângerea editoriale din anul 2008: „Limba noastrã primarul Comunei Corbi ºi educatoarea Maria Nichifor Crainic – filosof deºeurilor de orice fel de pe raza cea românã. Carte pentru învãþarea Ungurenuº – ºi-au aºezat sufletele ºi dragostea ºi teolog, intelectual de comunei) – candidaþii au scos în gramaticii” ºi „Limba noastrã cea pentru satul lor în cartea „Familii de ieri ºi de prestigiu; Petre Þuþea – evidenþã importanþa economico-socialã românã. Unitãþi frazeologice”. Premiul azi din Stãneºti, comuna Corbi, judeþul Argeº”, filosof, jurist, economist ºi a Domneºtiului, ca localitate cu renume „C.D.Aricescu” a fost acordat prof. o monografie de familie scrisã cu tâlc ºi om politic, nãscut la ºi oameni harnici, mândri de istoria lor George Baciu, pentru cercetarea mãrinimie spiritualã. ■ O scriere vâlceanã din Boteni-Argeº; Smaranda basarabã ºi faptul cã e necesarã ºtiinþificã a istoriei locale ºi pentru colecþia Biblioteca Scriitorilor Români – Brãescu – prima femeie- amenajarea târgului sãptãmânal, lucrarea „Dicþionar. Agresiuni, bãtãlii, „Autoare de Haiku din România”, semnatã de pilot din România, hãrþuitã construirea unui pod peste râul Doamnei campanii, rãzboaie din istoria lumii Florin Grigoriu ºi Adina Enãchescu – prezintã o de comuniºti spre finalul în zona fostei „Metalurgii” ºi a unei (mileniul al III-lea î.Hr. – 2 sept. 1945)”, istorie a universului haiku din România. vieþii; preoþii Nicolae parcãri (prioritãþi ale administraþiei Ed. Alfa, Iaºi, 2008. Meritã sã le citiþi. Andreescu – nãscut la ªedinþa Ligii Scriitorilor din România, 31 oct 2008, la Biblioteca Judeþeanã „Dinicu Golescu“. Au citit Ion C. locale). Deja Consiliul Judeþean a alocat Corbi, judeþul Argeº, Ion Hiru, Nicolae Nedelcu ºi Nic Petrescu. banii necesari proiectului podului. Cu Prof. Iuliu CURTA George BACIU 12 PIETRELE DOAMNEI C M Y K

Viceprimar Adrian Achim Primar Nicolae Smãdu Au început lucrãrile la gaze Piaþa va intra în 2009 ºi 2010 dascãlilor, pregãtire ce precis se într-un program de reabilitare. La va rãsfrânge asupra ºcolarilor. DOMNEªTIUL LA ÎNCEPUT DE MANDAT fel Casa de Culturã. 20. Am lãsat la finalul 16. V-am ruga d-le Primar sã (urmare din nr. trecut) legãtura cu drumurile naþionale. interviului. Ne-aþi înfrãþit cu o luminaþi mai mult podul ºi dacã Ne-a ferit Dumnezeu de dezastre comunã din Italia. Pentru cititori 7. D-le viceprimar sunteþi se poate sã puneþi în pãrculeþul în acest loc periculos pentru - câteva lãmuriri, impresii mulþumit de rezultatul muncii Petre Ionescu-Muºcel din faþa circulaþie. personale, pentru cã a-þi fãcut un dumneavoastrã în scurta Casei de Culturã, douã instalaþii lucru deosebit pentru Domneºti. 10. Se circulã prin comunã cu perioadã de lider în comunã? economice, profitând de echipa viteze destul de mari care pot Am fãcut o vizitã în Italia – Nu pot sã spun cã sunt pe care aþi adus-o în comunã? provoca accidente. Cum vedeþi cu rost – nu fãrã un scop, vizitã Toatã comuna va fi luminatã, mulþumit sau nemulþumit de rezolvatã aceastã problemã? pe banii noºtri , nu ai comunitãþii. munca depusã de mine dar pot sã mai ales locurile de interes O delegaþie de 14 persoane, Pentru o limitã de vitezã în afirm cã sunt foarte multe lucruri public. Vom urmãrii totodatã gãsite cu mare greutate (dacã ar comunã am fãcut apel la Poliþie nerezolvate în comunã ºi cã firmele instituþiilor ºi unitãþile de fi fost pe banii comunitãþii s-ar fi pentru a instala un radar ºi vom timpul scurt de pânã acum, de comerþ, sã fie estetice, chiar adunat un tren), printr-un face demersuri ca în trei patru când conducem localitatea, nu luminoase pentru cã schimbã program al Comunitãþii Europene locuri sã-l montãm pe carosabil ne-a permis sã atacãm toate Repararea canaclului din faþa Postului de Poliþie. aspectul. ne-am deplasat pentru a ne înfrãþi pentru micºorarea vitezei. Este problemele. Ne-am axat pe cele 17. Ce perspective au strãzile cu localitatea italianã SAN adevãrat cã lucrãtorii postului de Dorim cu toþi ca Domneºtiul jalnice, acolo unde sunt. Nu mai urgente, adicã: situaþia laterale ale Domneºtiului? PIETRO IN GUARANO, cu poliþie sã fie mai atenþi ºi sã fie o oazã de frumuseþe. În numai profitul sã ne intereseze, ºcolilor ºi a grãdiniþelor (unde peste 3100 locuitori, iar dânºii exigenþi cu vitezomanii care au primãvarã cu sprijinul cetãþenilor dar ºi ambianþa. Hotãrâri de De moment vom cârpi strãzile mai sunt foarte multe de fãcut), vor veni la Domneºti în transformat, mai ales ºoseaua care au în faþa gospodãriei spaþiu consiliu se pot lua, chiar amenzi laterale, urmând ca dupã ce vom problema curãþeniei (mai ales în primãvarã. judeþeanã în pistã de formula 1. verde, vom procura contra cost se pot da, dar nu-i bine. introduce apa, sã asfaltãm. partea centralã) ºi a canalizãrii Este de datoria dumnealor, dar ºi ienuperi, trandafiri, ºi alt 14. Ce ne puteþi spune d-le Lucrãm la un proiect de asfaltare 21. O ultimã întrebare. Ce (decolmatare urgentã a acestora) a noastrã în a ne implica mai material sãditor, poate chiar ºi tei viceprimar despre iluminatul a 5 km strãzi laterale ºi refacerea pãrere aveþi despre fântânile în vederea unei bune circulaþii a mult în problemele poliþiei pentru ca sã înlocuim ºi pe cei public care a transformat trotuarelor. publice din comunã, în general ºi apei pe timpul anotimpului privind securitatea cetãþenilor. O tãiaþi cu sadism de criminalii Domneºtiul într-un orãºel de Un mare sprijin în executarea despre vitregirea cetãþenilor cu ploios care urmeazã, etc. s-o facem. ozonului. munte, de þi-e mai mare dragul unor lucrãri imediate, îl avem pe închiderea fostei fântâni publice 8. Care va fi soarta fostei de lângã Ocolul Silvic?Sunt 11. Într-o sãptãmânã trec pe 13. Personal consider cã sã-l priveºti de pe înãlþimi? domnul Nicu Roibulescu, care nu pieþe comunale, unicã în þarã, bombardat de locuitorii, ºoseaua naþionalã ºi judeþeanã a instituþiile, unitãþile comerciale Iluminatul public mi se pare numai de acum s-a dovedit si se construitã în 1937 de cãtre prof. beneficiari ai apei deosebite din Domneºtiului, poate peste o sutã private fac foarte puþin pentru a fi fost o problemã la fel de dovedeºte un mare iubitor al univ. dr. Petre Ionescu Muscel? izvoarele acestei fântâni, de maºini grele încãrcate cu zeci imaginea localitãþii. M-aº urgentã ca ºi celelalte satului natal, sprijinul fiind amenajatã cândva de marele Soarta pieþei comunale, ne de tone aur verde. Casele au referi la trotuarul ºi spaþiul enumerate mai sus. Este foarte substanþial. medic aromân TEJA PAPAHAGI. preocupã. Avem gânduri mari. început sã capete crãpãturi, verde din faþa ocolului, la cei important sã poþi sã mergi 18. Ce ne puteþi spune despre Urmeazã a se analiza în Consiliul tavanele de asemenea, în timp ce câþiva tei ce trebuie toaletaþi, noaptea pe stradã ºi sã te simþi apã, canal ºi gaze, pentru V-am ruga sã rãspundeþi Local ºi împreunã cu oamenii îi gaterele ºi circularele taie fãrã aranjatã coroana, zonele verzi în siguranþã: în primul rând e locuitori!? acestor foºti beneficiari de vom da destinaþia cea mai întrerupere. Nu consideraþi cã ar din faþa marketingului care sã bine pentru noi cât ºi pentru La aducþiunea de apã se sãnãtate ºi rãcoare. beneficã pentru comunã. trebui sã luaþi mãsuri în se transforme în adevãrate copiii noºtri care, mai ales acum lucreazã. Trebuie mulþi bani de la Aratã deplorabil. Cu sprijinul 9. V-aþi gândit d-le Primar ºi ºedinþele Consiliului Local? pãrculeþe, spaþiile din faþa când noaptea este mai mare Guvern, pe care i-am obþinut. cetãþenilor vom reabilita pe rând magazinelor, acolo unde este Viceprimar sã faceþi ceva în Aºa este. Autovehicule de decât ziua ºi vin târziu de la Vom demara apoi reþeaua de apã fântânile publice. Fântâna din necesar sã se betoneze ºi sã se zona ocolului a fost închisã de scopul prevenirii unor grave mare tonaj tranziteazã comuna ºcoli sã vadã efectiv pe unde stradalã precum ºi cea de gaze. În înnobileze cu jardiniere cu flori proprietarul terenului. Este accidente în zona morii, la atât pe drumul judeþean cât ºi pe merg. Menþionez cã aceastã paralel se va lucra la canalizare ºi ºi acestea cu cheltuiala lucrare este fãcutã de o firmã adevãrat cã nu este ºi proprietarul intrarea pe pod? Eventual cel naþional. Pânã când nu vom staþia de epurare . Termenul de lãrgirea strãzii, a trotuarului patronilor. Nu consideraþi cã specializatã în domeniu ºi fântânii, fosta publicã, timp de constitui un drum de centurã nu execuþie va fi de duratã, 3 – 4 ani. dinspre moarã sau alte idei care este necesarã o hotãrâre de cãreia primãria îi va plãti aproape 5 decenii. putem face nimic. Am auzit cã E firesc, sunt lucrãri de sã împiedice dezastre (semne de consiliu? Sã se ia ca exemplu lucrarea, eºalonat pe o perioadã ªtiu cã locuitorii vocifereazã, alte Consilii Locale percep taxe amploare. circulaþie, supraveghere mai pãrculeþul din faþa Casei de de 7 ani, perioadã în care pe bunã dreptate, problema mari pentru astfel de autovehicule 19. Va deveni clãdirea atentã a zonei de cãtre poliþie, Culturã amenajat de Fundaþia aceastã firmã va asigura liceului ce a devenit clãdirea trebuie bine judecatã, poate mãsuri împotriva celor certaþi cu care transportã 30-40 tone de „Petre Ionescu-Muscel”. garanþia ºi întreþinerea lemn. O sã vedem dacã existã ºcoli generale? proprietarul va scoate în afara legea)? Chiar în aceste zile vom face iluminatului public. Mai vreau gardului o pompã. cadrul legal, iar cu banii din taxe un inventar al instituþiilor ºi sã adaug cã prin aceastã lucrare Pentru reabilitare liceului Este foarte adevãrat. Acolo Felicitãri, domnilor, primi este punctul cel mai aglomerat o sã reparãm drumurile. unitãþilor de comerþ private, sã am urmãrit sã facem luminã pe aºteptãm un proiect prin Banca edili, pentru tot ce aþi realizat din comunã. Datoritã unor 12. Aþi fãcut o treabã vedem unde se preteazã spaþiul absolut toate strãzile locuite ºi Mondialã. În funcþie de aceasta greºeli ale trecutului. Vom nemaipomenitã în acþiunea de verde sau turnat beton. Aveþi sã avem un iluminat eficient ºi vom începe lucrãrile. Personal pentru cetate ºi cetãþeni, în încerca sã lãþim trotuarul amenajare a spaþiilor verzi. Unii dreptate, sunt unitãþi cu zeci de economic. Practic lucrarea se va consider necesarã ºi reabilitarea puþinul timp de când sunteþi începând din faþa birourilor au înþeles alþii mai puþin. Ce v-aþi salariaþi care zilnic trec prin plãti singurã prin economia de învãþãmântului în Domneºti, investiþi. cooperativei zonale, pânã la propus a se realiza în primãvarã incintã, observând paragina. energie obþinutã datoritã ºcolile sã devinã ce-au fost odatã, Mergeþi aºa, cã mergeþi capãtul podului, printr-un ca Domneºtii sã arate minunat? Spitalul, Ocolul Silvic, Depozitul lãmpilor economice pe sodiu pepiniere de ingineri, medici, bine, alte mandate vor urma. parapet zidit care sã sprijine un V-aþi gândit la ceva material de materiale pentru construcþie, montate pe stâlpi. specialiºti, ºi pentru aceasta se Suntem mândri cã avem edili trotuar mai mare sau sã lãþim în sãditor? Eventual costul sã fie prãvãliile sã treacã din proprie 15. Ce perspective are piaþa impune mai multã exigenþã în de cinci stele. acest punct strada. O sã luãm suportat de cãtre cetãþeni? iniþiativã la îndreptarea stãrilor comunalã ºi casa de Culturã? primul rând în pregãtirea Prof. Ion C. HIRU

Primarul Nicolae Smãdu prezintã comuna Domneºti prietenilor italieni din Decolmatarea canalelor Noaptea a devenit zi pe strãzile comunei. San Pietro în Guarano.

ISSN 1843 - 9071 www.fundatiaionescumuscel.wordpress.com CASETA REDACÞIEI www.pietreledoamnei.wordpress.com z Redactor ºef: Prof. GEORGE BACIU Responsabilitatea pentru articolele scrise revine exclusiv autorilor. z Redactor ºef adj.: Prof. ION C. HIRU COLABORATORI: z Director de marketing: Ing. IONEL CRISTESCU-MUªÃTEªTI Clubul Iubitorilor de Culturã din Curtea de Argeº, Biblioteca Municipalã din Curtea de Argeº, Mihai Golescu – directorul cotidianului „Argeºul“, Liga Scriitorilor din Redacþia ºi administraþia: B-dul Alexandru Ioan Cuza România, Cenaclul „Nicolae Velea“ de la Biblioteca Municipalã Curtea de Argeº, Primãria ºi Casa nr. 77, loc. Domneºti, judeþul Argeº, cod. 117370, de Culturã Domneºti, Asociaþia Naþionalã „Cultul Eroilor“ - filiala Argeº, Asociaþia Naþionalã de tel. 0248-269115, 0744682591, 0723581017, Vexilologie „Tricolorul“, Societatea Naþionalã „Spiru Haret“ pentru Educaþie, Culturã ºi ªtiinþã, Fax. 0248-269625; e-mail: [email protected]. Asociaþia Românã pentru Patrimoniu, Ion Anton Datcu (Laval, Quebec, Canada).